This is a reproduction of a library book that was digitized  
by Google as part of an ongoing effort to preserve the  
information in books and make it universally accessible.

https://books.google.com


3 2044 097 749 238


[VEFRIT

TAS

HARVARD LAW SCHOOL
LIBRARY


| s}

"

?

, -


MINISTERUL AFACERILOR STRĚINE

DIVISIUNEA CONSULARĂ

Caid , Rowe (28)

LEGİ,

REGULAMENTE » ORDONANŢE

PRIVITOARE LA

SUCCESIUNI, TUTELE, ACTE AUTENTICE

ȘI LA

ACTELE DE STARE CIVILA

IN VIGOARE

IN

AUSTRIA, UNGARIA, BULGARIA, GRECIA, SERBIA ȘI TURCIA

BUCURESCI
TIPOGRAFIA „ GUTENBERG“ JOSEPH GÖBL
23 , STRADA DOMNEI, 23

1891 .


|

1


TABLA MATERIILOR

GRECIA

Pagina

27

. 6-14

15-25

.

Succesiunile ab - in- Notiţă care resumă disposițiunile legale in
testat:

vigore și fontânele dreptului succesoralactual

in Grecia.
Testamente : Legea din 11 Februarie 1830 .
Deschiderea succe- Cod. de Proced. Civilă : Legea din ? / 14 Aprilie
siunilor :

1834 şi Decretul Regal din 11 Februarie 1866.
Cod. de Proced. Civ. Art. 1049—1079 și
1087-1099
Tutela : Legea din 17 August 1861. - Extract: Despre
minori, tutelă şi curatelă. - Decretul din 14
Martie 1866
Cod. de Proced. Civ. Art. 646-657. - De
cretul din 30 Ianuarie 1866
Acte autentice : Despre organisarea judecătoriilor și notarilor
(Extract) .
Actele de stare ci- Notiţă care resumă disposițiunile legale in vi
yilg : góre: legea din 29 Octombrie 1856 şi legea
din 13 Iunie 1868. .

179-193
193-195

333-334

473483

.

BULGARIA

2970
221-240

.

Succesiuni, testa- Lege votată în sesiunea a III- a a Adunărei
mente şi dona- Deputaților a V-a și sancționată prin Decretul
ţiun Princiar No. 484 din 17 Decembrie 1889 . :
Tutela : Lege din 27 Noembrie 1879 .
impreună cu modificările aduse in 1890 de a
VI- a Adunare națională in l-a ei Sesiune.

( Art. 118–151 coprind disposițiuni privitóre
la deschiderea succesiunilor, la facerea inven
tarului și la véndarea bunurilor mişcătóre și
nemişcăłóre).


Pagina

TURCIA

:

539

540

541

543

545

. 545

Lègea asupra naţionalităței otomane din 19
lanuarie 1869 1
Regulamentul din 17 lunie 1869 pentru in

stituirea unei comisiuni însărcinată cu cer

cetarea afacerilor de nationalitate .
Lege prin care se concede streinilor dreptul .
de proprietate imobiliară 7 Sefer 1284 .
Protocol in virtutea căruia streini pot fi ad

mişi a se folosi de dreptul de proprietate.
Circulara Sublime Porți către Capii Lega

ţiunilor streine privitóre la schimbarea tit
lurilor de proprietate imobiliară..
Lege privitóre la imobilele personelor cary,
după al 2- lea ș , al art. 1 al legei din 7 Se
fer 1284, nu pot beneficia de dreptul de

proprietate imobiliară în Turcia .
Reguli pentru succesiuni, tutelă, acte au

tentice : Raport al D - lui M. Mitilinen, Mi
nistru Plenipotențiar la Constantinopole din
6/18 Decembre 1890 .
Regulament asupra inventariului succesiu
nilor și asupra a tot ce se referă la ele,
dresat de administraţiunea Evcafului asistat

de Tribunalul Controlului .
Ordin Vizirial privitor la inventarul succe

siunilor , exceptându - se cele din insula

Candia
Decret Vizirial privitor la bunurile călugă

rilor decedați fără a lăsa moscenitori
Extract din noul regulament asupra tribuna
lelor Şeriului . Capit. III : Despre inventa
rul succesiunilor și despre formalitățile re
lative

546

Succesiuni:

549

558

560

561

1

503

Circulara Ministerului Justiţiei și al Cultelor
către Inspectorii Tribunalelor Imperiului
privitor la executarea hotăririlor date de
Tribunalele religióse nemusulmane.
Ordin Vizirial din 22 Ianuarie 1891 adresat
Vilaietelor şi Mutesariſlicurilor care hotă
rasce față cu pretențiunile ridicate de că
tre Patriarchatul ecumenic cu privire la
afacerile de căsătorie, dotă, pensiuni ali
mentare, testamente, inspectiunea scolelor
grecesci, jurămêntul preoţilor ortodoxy, ju
decata şi inchiderea acestora . : 565
?) Errata : a l'estă lege, la pag : 539 , rindul trei, s'a omis a se zice : dintr'un tată şi
mumă otomani.


GRECIA

1 ) LEGILE ÎN VIGOARE PRIVITOARE LA
SUCCESIUNILE AB- INTESTAT
2) LEGEA DIN 11 FEBRUARIE 1830
DESPRE TESTAMENTE
3 ) LEGILE DE PROCEDURĂ PRIVITOARE LA
DESCHIDEREA SUCCESIUNILOR


1


LEGILE IN VIGOARE
PRIVITOARE LA
SUCCESIUNILE A B- INTESTAT

DREPTUL DE SUCCESIUNE

Succesiunile ab - intestat

Succesiunea se deschide ab - intestat când cineva móre fără a
lăsa vre un testament saŭ când testamentul făcut este nul (nullum
irritum saŭ destitutum ).
Disposițiunile legei cari regulédă acestă materiă se găsesc în Novela
118 a lui Justinian.
Dupě acestă Novelă sunt patru categorii de moştenitori ab -intestat:
10 Descendenții,
2º Ascendenții ; frații și surorile din acelaş tată și aceiași mamă
și copii lor,
3º Frații și surorile consăngeni saŭ uterini,
49 Cei alți colaterali.

1° Descendenții.

Ordinul descendenților coprinde pe toţi descendenții legitimi ai
defunctului fără deosebire de grade.
Fii și fetele concură împreună cu nepoții saŭ nepótele altor fi
saŭ fete mai nainte decedați.
Când toţi moştenitorii sunt în primul grad, partagiul se face pe
cap. Când însă sunt de grade diferite saŭ când moștenitorii sunt de
un grad altul de cât cel d'ântâiŭ, partagiul se face pe ramură (souche)
prin aplicarea principiuluy de representațiune.

i


4

GRECIA

Ascendenții : frații saŭ surorile din același tată

și aceiași muma.
In lipsă de descendenți, ascendenții sunt chemați la succesiunea
descendenților lor cu escluderea tuturor colateralilor, afară de frații
și surorile din acelaş tată și aceiaşi mumă ai defunctului, cari concură
cu dênşii ( Novela 118 Cap. 2 și 3 ) .

Pêně la Sovela 127 ( Cap. I ) tiii și fetele fraților saŭ surorilor
din acelaş tată și aceiaşi mumă, mai nainte decedați de și concuraŭ
cu frații și surorile din acelaş tată și aceiași mumă ai defunctului,
eraŭ insă excluşi de ascendenți ( Norele 118, Cap. 3). Sovele 127 a
abrogat însă acestă exclusiune.
Copiii fraților și surorilor din același tată și aceeaşi mumă concură
cu ascendenți, când aceşti din urmă vin singuri cu copii la moş
tenire saŭ chiar când sunt și alți frați saŭ surori din acelaşi tată
şi aceiaşi mumă cu defunctul.
Partagiul se face pe cap când ascendenții chemați la moştenire
sunt tatăl, muma saŭ alt ascendente din acelaş grad și aceiași linià
a ) defunctului, căci în acest ordin cei mai de aprópe in grad exclud
pe cei mai depărtați.
Când mai mulți ascendenți din acelaşi grad dér din linii diferite
vin la moştenire, ea se împarte între ei astfel ca tot- deauna să fie
jumėtate pentru linia palernă și jumětate pentru linia maternă, şi in
urmă partagiul se face pe cap în fiecare liniă .
Intre frați și surori din acelaş tată și aceeași mumă partagiul
se face pe cap. Când copii acestor frați saŭ surori concură cu ascen
denții saŭ alți frați saŭ surori din acelaş tată și aceeași mumă par
tagiul se face pe ramură ( souche).
39 Frații saŭ surorile consaguină saŭ uterini.
In lipsa fraților saŭ surorilor din acelaş tată saŭ aceeaşi mumă
succesiunea revine fraților saŭ surorilor consanguini saŭ uterini saŭ
la copii lor.
Partagiul se face pe cap între frații saŭ surorile consanguini saŭ
uterini. Când succesiunea revine copiilor fraților consăgeni saŭ uterini,
partagiul se face pe ramură ( souche) fie că acești copii vin singuri
la moștenire, fie că dênșii concură cu frații saŭ surorile consăgeni
saŭ uterini.

4 ° Cei alți colaterali
In lipsa celor de mai sus, cei alți colaterali sunt tot- d'a -una
chemați la moştenire, după apropierea gradului și partagiul se face


DREPTUL DE SUCCESIUNE 5

pe cap. In prima liniă vin unchii și mătușile, cari de și sunt în gra
dul al treilea exclud pe copii fraților saŭ surorilor mai nainte decedaţi
( Novela 118, cap. 3 , par. 1 ) .
Dupe sistemul lui Successio ordinuum , ordinul următor vine la
succesiune când nu sunt rude din altul precedent saŭ chiar de există
dacă nu pot succeda.
Când sunt rude aparținênd aceluiaşi ordin dar în grade diferite,
rudele mai apropiate exclud pe cele mai depărtate, carì nu pot pre
tinde la drepturile hereditare de cât numař când rudele din un grad
mai apropiat nu vin la moștenire ( Successio graduum ).

In afară de regulele de mai sus Novela 117 a recunoscut vě
duve drepturi asupra succesiune; bărbatului ei, adică când věduva
este săracă şi nu a fost îndestrată.
Drepturile věduve nu pot însă nici o dată trece peste suma de
una sută libre de aur, și tribunalele apreciadă (se pronunță) sărăcia
věduvei ținênd bine înţeles în sémă și posițiunea ei socială. Legea
mai cere ca věduva să fi trăit ca soțiă legitimă cu defunctul pêně
la mórtea lui.

Când din căsătoriă nu există copii, věduva are drept la o pătrime
din moștenirea bărbatului ei. Věduva mai are acest drept chiar de
există copii și când nu trec peste numěrul de trei. Când copii sunt
mai mulți de tre věduva nu are drept de cât la o porțiune virilâ .
Când există copii și věduva concură cu dênşiï la moştenirea bărbatuluy
porțiunea atribuită ei nu consistă de cât în un simplu drept de usu
fruct. (Novela 117, cap. 5 ) .

Cei carî aŭ avut îngrijire de un alienat pêně la mórtea lui, chel
tuind din banii lor pentru căutarea luỹ, câștigă un drept asupra moș
tenirei alienatului, şi acesta numai când moştenitorii ab - intestat saŭ
cei testamentari, somaţi de a da îngrijiri alienatuluì, aŭ refusat acesta
( Novela 113, cap. 3, par. 12 ).
Monastirile aŭ un drept la moştenire asupra averei lăsate de
călugări care a fost dobândită dupe intrarea lor în ordine, dupe
distincțiunele stabilite de Novela 5 a Impératului Leon.

Legaturile sunt legiuite de dreptul roman. Singura inovațiune in
trodusă de legislația modernă este aceea care acordă în favorul lega
tarilor un drept de hypotecă asupra imobilelor făcênd parte din
moștenire.
Legislația fiscală a timbrului privitóre la succesiuni, actualmente
în vigore in Grecia, este următórea :

1


6 GRECIA

Succesiunele de o valore maï mare de 2000 drahme deschise
în Grecia, și cari revin ab- intestat saŭ prin testament saŭ prin dona
țiune între morții, unui cetăţen grecesc saŭ unui stréin, plătesc un
drept de timbru și nimeni nu póte invoca o dispensă în virtutea vre
unui tractat.
Aceste drepturi fiscale sunt :
2 % pentru soţi, frați și surori din acelaş tată și aceeași mumă,
frați și surori consanguinì și uterini.
3 ° % pentru rudele din gradul III și al IV.
4 ° % pentru rudele din gradul V-VII inclusiv.
5 ° % pentru cele alle rude, copii adoptivý, aliați saŭ simpliï strỏini.
Aceste drepturi se reduc :
la 2/3 când moştenitoriì, legatarii saŭ donatarii aŭ trecut peste 60 ani.
la 1/2 când ei aŭ trecut peste 70 ani.
la 1/3 când ei aŭ trecut peste 80 ani.

Fontanele dreptului succesoral in Grecia.

1° Dreptul ante-Justinianeŭ.

Gai. Inst. Lib. II. § 97.-- Lib . III § 87 .
Ulpiani. Tit. XX. -XXIX.
Pauli recept. Sent. Lib. I, Tit. 18 ( de familia erciscunda) Lib. III
Tit. I. Lib. IV Tit. 11 .
Fragm . Modestini ex lib. III. regulas Tit. de bonis libertor et de
testamentis.
Cod. Greg. Tit. de inoff. testam . II. 6. Tit. de hered. pet. III . 1 .
de fam . erciscund. et comm . div. II. 6.
Cod . Herrnog. Tit. 2, 11, 12.
Collat. leg. mosaicar, et Rom. Tit. 6 (de legitima succesione) .
Cod. Theodos. Lib . II . Tit. 19-22. Tit. 24. Lib. IV Tit. 1-4.
Tit. 21. Lib . 5. Tit. 1-4.
Nov. Theod. II . Tit. 16. 22. Valent. III. Tit. 3 , 20, 24.
Martiani Tit. 5. Majorani Tit. 6.
Edict. Theodorici Tit. 23-33. Tit . 72.
Lex Rom . Burgund. Tit. 10. 28. 45.
Gai. epitomat. Lib . II . Tib. 2--8.

2º Dreptul Justinianeŭ .

Inst. Just . Lib . II . Tit. 10 25. Lib . III. Tit. 1-9.
Digest. Lib . V. Tit. 2–6. Lib. X. Tit. 2. Lib . XXVIII - XXXVIIT.
Lib. XLIII. Tit. 2 și 3.


DREPTUL DE SUCCESIUNE
Codic. Lib. III. Tit. 28—31, 36. Lib. VI Tit. 9 - 50. Lib . VIII
Tib. 2 şi 3.
Novel. Just . 1, 2 Cap. 3. N. 12. N. 18. N. 22 Cap. 26, 27–48.
N. 48. N. 53, Cap. 6. N. 73. Cap. 9. N. 87. N. 89 Cap. 4, 5. 6.
12. 13. 15. N. 90. N. 92. N. 97. Cap. 5. N. 107. N. 115 Cap. 3 , 4,
5. N. 118 N. 127. N. 131 Cap. 9-12. N. 158. N. 164.

>

1


DESPRE TEST A MENTE

DESPRE TESTAMENTE

LEGEA DIN 11 FEBRUARIU 1830.

Art. 1. Testamentul este saŭ public, saŭ secret ( mystic) saŭ olo
graf saŭ verbal.
Art. 2. Fie care dintr’aceste are forme propriỉ și violațiunea lor
anuléză testamentul.
Art. 3. Testamentul public este acela pe care notarul ' l înregis
tréză (înscrie) în registrele sale, priimind ultima voință a testatorului,
față fiind trei martori, saŭ patru décă testatorul nu scie să scrie.
Art. 4. Notarul public este dator să notede la începutul actului
persona de care este invitat să se presinte spre a primi testamentul
și să facă într'ênsul mențiune despre casa și suburbia testatorului și
a martorilor.
Art. 5. Notarul este dator să cunoscă pe testator și pe martori
și să afirme décă testatorul are mințile sănătose ; el pune pe martori
să jure că vor păstra secret pêně la mórtea testatorului, tot ce vor
auļi, ceea ce privesce testamentul și înscrie ori ce a spus testatorul,
fără a face nici o observațiune.
Art. 6. Când testatorul termină cu disposițiunile lui, notarul 1
va întreba de mai are ceva de adăogat și décă respunde că nu
are, îi reamintesce ca să lase milă pentru stabilimentele filantropice
și în urmă îl invită precum și pe martori de a asculta citirea testa
mentului, care este semnat de către testator, martori și notar.
Art. 7. Martoril mai nainte de a semna testamentul sunt datori
să’l examinede și să'l citéscă.
Art. 8. Décă în testamentul public se uită vre-una din formali


DESPRE TESTAMENTE 9

tăţile de mai sus, în afară de nulitatea testamentuluì, notarul este
pasibil de daune interese și de alte despăgubiri, de se întêmplă, și
este mustrat.
Art. 9. Dupe ce testamentul a fost semnat, notarul face imediat copie
dupe dênsul semnată de către aceleaşi persone, ' l sigiléză cu céră
aplicând sigiliul public și o trimite îndată la archivistul provinciei.
Art. 10. Semnătura copistuluì însemnéză că conținutul este copia
dupe testamentul cutăruia și pórtă numěrul registruluị și pagine în care
este trecut originalul, numărul actuluì, ora, qiua , anul, locul și semnă
tura notarului.
Art. 11. Décă notarul imediat dupe transcrierea testamentului
în registrul sěŭ nu scrie și copia, se condamnă la o amendă bă
néscă nu mai mică de 120 phenici ( echivalând cu o drachmă) și
la suspendarea de cel puțin șése luni.
Art. 12. Décă pe când se copiază testamentul se întêmplă tes
tatorului vre o incapacitate de a'l semna, saŭ mórte, se face mențiune,
în parentesă, de faptul întêmplat, și în urmă décă copiarea nu este
terminată, se urméţă pêně la sfêrșit.

Art. 13. Notarul este obligat să facă atențiune la expunerea
voinței testatorului, scriind chiar cuvintele luț, fără a schimba sensul lor.

Art. 14. Décă, dupe ce sa scris și încheiat testamentul, testatorul
voesce să facă vre un adaos, se face mențiune de acesta, și înainte
de plecarea martorilor se înscrie imediat adaosul, care se semnéđă
dupe acelaș mod ca și testamentul ; iar martorii și testatorul dau
din noŭ citirea întregului act.
Art. 15. Décă testatorul nu pote continua exprimarea ultimei luì
voințe, saŭ more, partea concedată se consideră ca nimic (nulă). Décă însă
reluând forţe saŭ simțuri (viindu -și în fire) doresce să continue testa
mentul întrerupt, presența martorilor aceloraşi este necesară căci, alt- fel
testamentul este nul.
Art . 16. Notarul nu póte lua vre un legat nici să devină tutorul
orfanilor saŭ să execute testamentul.
Art. 17. Décă testatorul, nu are copii, lasă soției sale usufructul
averei lui, notarul este dator så ' l întrebe décă soția lui se mărită
din noŭ, se póte bucura de usufruct.
Art. 18. In localul unde notarul scrie testamentul, nu póte asista
afară de testator și martorì, nimeni altul. Décă alte persone vor fi
presente, testamentul este nul și notarul este pedepsit.
Art. 19. Décă testatorul este surd, citesce singur testamentul, și
fiind surd, nu scie să scrie, atunci testamentul se semnéţă de un
numěr indouit de martorì. Acest numèr de martorì se cere și când
testatorul este orb.

Art. 20. Testamentul mistic saŭ secret este acela care e scris şi sem
nat de către testator, saŭ scris de altă persónă și semnat de către cel


10 GRECIA

care la scris și de testator, declarat înaintea notarului care înscrie
declarațiunea și depune testamentul în archiva departamentului.
Art. 21. Testamentul secret trebue să pórte ţiua, luna, anul
locul și semnătura testatorului saŭ a aceluia care l'a scris, de este
un altul, pe fie - care pagină.
Art. 22. Notarul care a scris testamentul secret, nu póte priim .
depositul și declararea lui.
Art. 23. Când testatorul va presenta testamentul sěŭ notarului
acesta este dator să se asigure décă testatorul are mintea sănătósi
și să'l întrebe înaintea a tre martorì décă testamentul a fost scris
și semnat de dênsul.
Art. 24. Décă testatorul afirmă (declară) că testamentul a fost
scris şi semnat de el însuşi, notarul înscrie ( face mențiune) în re
gistrul testamentelor presența testatorului, întrebarea și réspunsul
priimit și dorința luì de a depune testamentul. Décă testamentul nu
este sigilat, îndată testatorul ' l sigiléză ( cu céră) și notarul înscrie pe
dosul acestuia iua, luna, anul, locul, numele și pronumele testatorului,
numěrul registrului și al paginei, unde sa făcut mențiunea de înfăți
şare și acestă înscriere se semnéză de către testator, martorì și notar.
Art. 25. Notarul este dator se însciințede pe testator că décă
testamentul nu este scris și semnat de dênsul dupe cum a declarat,
testamentul este nul. Acestă întrebare se înscrie în actul de înfăţişare
Art. 26. Copie dupe actul de înfățișare, semnată de către testator,
de martorì și de notar, se va trimite împreună cu testamentul către
archivarul departamentuluị, care este obligat să liberede chitanță de
priimire.
Art. 27. Déca testatorul declară că testamentul ce depune este
scris de uă altă persónă și numai semnat de dênsul, notarul spre a
se asigura de buna credință a persone care a scris testamentul, după
ce depărtéză pe martorì la uă distanţă astfel că numaị să pótă vedea
iar nu auļi, deschide testamentul, citeşte coprinsul, ' l înmână testato
rului, invită pe martorì să se aproprie și în fața lor, întrebă pe
testator décă conținutul actului ce i l'a citit lui, este ultima și adevěrata
lui voință ; déca acesta rěspunde în mod afirmativ, notarul primește
testamentul, care este sigilat atunci de către testator, și se face
mențiune despre tot în actul de înfăţişare (presentare) care se sem
néză dupě cum se prescrie mai sus.

Art. 28. Surdul, orbul și mutul și acela care nu știe să scrie,
nu pot face testamente secrete.

Art. 29. Ori-ce lipsă saŭ violare a formalităților de mai sus
anuléză testamentul secret; și notarul va fi supus la despăgubiri şi
altele décă se întâmplă, și se pedepseşte cu suspendarea saŭ să
destitue dupe gradul contravenţier.

Art. 30. Pentru fie-care alterațiune în copia actului de presentare


DESPRE TESTAMENTE

11

saŭ la semnătura testamentuluị secret, saŭ în actul de trimetere a
testamentului în archivistul competent, testamentul nu se anulă, dér
notarul se destitue și se supune la despăgubiri și altele décă se
întâmplă, neexceptânduse pedepsele criminale.
Art. 31. Testamentul olograf este acela care este scris şi semnat
de câtre testator și care se găseşte între hârtiele lui dupe morte și
nu în mâinile altuia. Acest testament trebue să porte qiua, luna,
anul și locul.
Art. 32. Testamentul olograf, spre a și lua puterea, trebue să fie
presentat tribunalului și să fie deschis în presența a trei martorì,
carî să cunoscă caracterul testatorului .
Art. 33. Tribunalul, dupe ascultarea martorilor, ia act de decla
rațiunea lor și dupe aceea decide décă testamentul este valabil saŭ nu.
Art. 34. Hotărârea tribunalului se apeléţă înaintea autorități de
apel ( Curtea de apel) .
Art. 35. Testamentul verbal saŭ oral este acela care se face în
extremis, când testatorul nici nu pote scrie, nici nu are timp să cheme
un notar, și care se scrie îndată în casa testatorului și se semnéţă
de martorii carî se găsesc față.
Art. 36. Numai când cineva cade subit într'uă bólă mortală, póte
face un testament verbal. Testatoruluì nu-i este ertat, décă a trecut
peste vêrsta de 30 any, și décă are ascendenți saŭ descendenți, de a
face un atare testament de cât spre a dispune numai de a patra
parte din averea lui.
Art. 37. Testatorul, față fiind cinci martorì, iși arată ultima lui
voință și rógă pe martorì de a o priimi în scris , și a face mărturie
de acesta, și pâně a nu se depărta nici unul din martorì trebue ca
imediat sa se scrie și semna de către toţi. Indată după mórtea
testatorului ei depun actul la tribunal. Depunêndu-l ei sunt datori
så céră dupě dênsul o copie legalisată de către autoritatea care il
primește. Martorii în cele 24 ore dupě mórtea testatorului sunt obligați
a presenta tribunalului scrisul care conține ultima voință a testatorului.
Art. 38. Tribunalul învită atât personal pe toți carî aŭ dreptury
de moștenire ab - intestat cât și pe toţi aceia cari sunt moştenitori
dupě testament, saŭ cari sunt chemați la vre un legat, décă dênșii
se găsesc în circumscripția luự judiciară, și décă are cunoscință de
circumpscripțiunea unde locuesc, le anunţă ( notifică) cererea. Rudele
necunoscute sunt însciințate prin tre avisuri avênd fie - care un termen
fixat dupě circumstanțe și cari sunt publicate prin țiare .
Art. 39. Tribunalul este dator, în afară de cei cinci martori, a
provoca mărturia doctorilor cari aŭ visitat pe testator, a acelora cari
locuiaŭ în aceeași casă cu dênsul, și décă este trebuinţă, a vecinilor,
spre a se asigura de adevěrul faptuluț, și décă s'aŭ pàạit prescrip
țiunele cerute de lege.


12 GRECIA

Art. 40. Cei avênd drepturì pot presenta motivele de oposițiă
în cele 15 qile dupě termenul ultimului avis.
Art. 41. Tribunalul dupě ce a examinat motivele prime cereri
și tóte motivele de opositiă, décă există, decide asupra validităţi tes
tamentului.
Art. 42. Sentința tribunalului este susceptibilă de apel.

Regule particulare pentru forma testamentelor.
Art. 43. Testamentele militarilor şi celor ataşaţi la armate se pot
face în ori -ce loc înaintea majorului saŭ a căpitanului, faţă fiind doui
martorì, saŭ înaintea a dou comisari, saŭ chiar unul, faţă fiind doui
martori.
Art. 44. Décă testatorul este bolnav saŭ rănit testamentul se
póte face înaintea șefuluị sanitar fiind față și șeful militar și acela al
poliției spitalului.
Art. 45. Articolele de mai sus se aplică numai acelora cari se
găsesc în campaniă, saŭ în garnisonă în afară din Slat, saŭ priso
nieri la inimici. Nu se vor bucura deci de acestea cei în campania,
saŭ în garnisonă înăuntrul Statului, afară numai décă sunt în garni
nisonă aședați saŭ în vre-o fortăréță saŭ în alt loc ale cărui uși ar
fi închise, și din causa résboiului, comunicația va fi întreruptă.
Art. 46. Testamentul făcut dupě forma prevědută maï sus devine
nul dupě șése luni, déců testatorul se întorce la locul lui , unde pote
face testament dupě formele obicinuite.
Art. 47. Testamentele făcute în localitățile unde ori-ce comuni
cație este întreruptă din causa ciumei saŭ altei bóle contagiose, se
pot face înaintea unui guvernator militar, față fiind doui martori.
Art. 48. Acestă regulă se aplică și acelora cari suferă de aceste
bóle ( epidemii) și acelora carì găsindu -se în aceste localități infectate,
chiar nefiind bolnavị.

Art. 49. Testamentele menționate în cele douě articole prece
dente devin nule dupe șése luni, dupe restabilirea comunicației cu
localitatea unde se găsesce testatorul saŭ dupe șése luni de când
acesta s'a mutat în o localitate cu comunicația liberă.

Art. 50. Testamentele făcute în timpul unei călătorii pe mare
( apă) se pot face , pe bastimentele publice de resbel ale Statului
înaintea Căpitanului saŭ în absența lui, înaintea sub-căpitanului și
fiind tot-d'a -una față comisarul militar saŭ acela care îndeplinesce
funcțiunile lui, pe bastimentele de comerciŭ testamentele se pot face
înaintea secretarului vasului saŭ altul care se găsesce în locul lui
fiind tot-d'a - una față căpitanul (comandantul), proprietarul saŭ arma
torul și în lipsa lor, fiind față cei carì ï înlocuesc. În tóte casurile


DESPRE TESTAMENTE 13

tóte aceste testamente trebue să fie făcute și în presenta a doi martori.
Art. 51. Pe bastimentele Statului, testamentul căpitanului saŭ al
oficerului comandant și pe navele de comerciŭ testamentul căpita
nului, al proprietarului saŭ al armatorului saŭ acela al secretarului
se pot face înaintea acelora cari ' ị înlocuesc dupe gradul funcţiune
și pentru rest conform articolului precedent.
Art. 52. În tóte casurile se fac douě originale pentru testamen
tele despre carì s'a vorbit în articolele precedente.
Art. 53. Dacă vasul se opresce într'un port străin unde se gă
sesce un Consul al Greciei, sunt datori aceia înaintea căruia s'a făcut
testamentul să depună unul din originale închis și sigilat în mânile
Consulului, care ' l va expedia Ministerului de Marină și acesta ' l va
trimite grefe tribunalului localităţi unde testatorul are domiciliul séů.
Art . 54. Dupe ce bastimentul se întorce în Grecia saŭ la portul
național de stațiune, saŭ la ori care altul, cele douě originale ale
testamentuluț, închise și sigilate, saŭ unul din ele, dacă cel alt a fost
depus conform articolului precedent, se trimit la biroul secretariatului
Ministeriului de Marină şi secretarul acelui Minister ordonă depunerea
lor ( consemnațiunea) conform celor prescrise în articolul precedent.
Art . 55. În rolul de echipagiŭ , lângă numele testatorului se va
menționa depunerea originalelor testamentului saŭ în mânile consu
lului comercial saŭ la biroul secretariatului Ministeruluğ de Marină.
Art. 56. Testamentul nu se va considera ca făcut pe mare chiar
făcut în timpul călătoriei, dacă în timpul când s’a făcut, bastimentul
era ancorat în vre - un port strčin, saŭ al Statului, unde se găsea un
oficier public. În asemenea cas testamentul este nul dacă nu a fost
făcut conform formalităților prescrise de legile Statului, saŭ dupe
formele în vigore în locul unde a fost făcut.
Art. 57. Prescripţiunile de mai sus sunt comune și pentru tes
tamentele simplilor pasageri, ne făcând parte din echipagiů.
Art. 58. Testamentul făcut pe mare dupe formele prevědute la
art. 51 , nu are putere, afară numai décă testatorul móre pe mare.
Asemenea nu are putere, déca dupe 21 dile testatorul sa dus în o
localitate, unde putea face un noù testament, dupe formele în vigore
in acel loc.
Art. 59. Testamentul făcut pe mare nu póte conține nici o dis
posițiune în favorul oficierilor bastimentului. Articolul privitor la recu
sarea (excluderea) martorilor este comun și oficierilor bastimentului.
Décă toți oficierii sunt rude, atunci testamentul se face față fiind un
núměr îndouit de martorì.
Art. 60. Testamentele despre care sa vorbit în articolele prece
dente se semnédă de către testator și de aceia înaintea cărora s'aŭ
făcut, décă testatorul declară că nu scie saŭ nu pote semna , se face
mențiune de acestă declarațiune precum și de causa care il impedică


14 GRECIA

de a semna. In casul când se cere presența celor doui martory, tes
tamentul se semnéţă cel puțin de unul, și se face mențiune de causa
pentru care cel l'alt nu a semnat.
Art. 61. Grecul, aflându- se într'un stat străin, póte testa prin
testament olograf saŭ înaintea notaruluì, conform legilor de notariat
în usagiŭ în localitate, unde s'a făcut actul.
Art. 62. Testamentele făcute în state străine nu se pot trimite
spre executare când privesc bunuri aflătóre în stat, afară numai dupe
ce s'a inventoriat la biuroul locului unde era domiciliul testatorului.
décă acesta avea un domiciliŭ, saŭ la biuroul locului ultimului sěů
domiciliŭ cunoscut din stat. Când dér, testamentul coprinde dis
posițiuni concernând imobile aflătóre în stat, testamentul trebue să
fie înscris şi la biuroul locului unde se găsesc acele imobile.
Art. 63. Formele la care sunt supuse diferitele testamente ne
fiind observate, le fac nule.

A pendice.

Nu vor fi primiți ca martorì la nicì un testament: moșteni
torii, legatarii, saŭ rudele de sânge saŭ prin alianță ale lor pêně la
gradul împedicător pentru căsătoriă, rudele din acelaş grad saŭ ale
testatoruluị saŭ ale notarului care primesce testamentul, confesorul
testatorului și preotul enoriei lui, cei condemnați pentru crime pro
venind din cupiditate, cei sperjuri, fabricatorii de monedă falsă , falsi
ficatoriì, martorii mincinoşi, furii, proxeneții și calomniatorii. Cei ne
profesând religia creștină nu pot fi martorì, la ultima voință a unui
creștin.


LEGILE DE PROCEDURĂ

PRIVITOARE LA
DESCHIDEREA SUCCESIUNILOR

COD. PROCED. CIVILĂ

LEGEA DIN % 1. APRILIE 1834
( Decretul Regal din 11 Februariŭ 1866 pentru punerea in vigore a Cod. de Proced. Civilă

in Insulele Ioniene ).

ARTICOLII 1049–1079 ȘI 1087–1099
CARTEA V

SECȚIUNEA I

CAPITOLUL V
1° Despre aplicarea sigilielor.
Art. 1049. Se pote cere aplicarea sigilielor în tóte casurile când
este pericol pentru unul saŭ mai multe lucruri din o causă óre- care.
și în particular : 1 ° Pentru causă de absență a proprietaruluị saŭ a
posesorului legal, din causa minorități luì saŭ alte lipse a libere lui
voințe conform art. 74, și 75 ; 2º Când este pericul ca objectele să
fie sustrase, o rea schimbare, destrucțiunea saŭ perderea lor ; 3º Orị
de câte ori se pote proba saŭ numa afirma un interes legitim. P.
Civ. 1029, 1054.

20 Cine o pot cere.

Art. 1050. Aplicarea sigilielor se pote cere de ori - cine care pote
proba saŭ numay afirma un interes legitim, prin urmare chiar de câtre
particulari: 1° De câtre toți cari aŭ pretențiunì legitime asupra unei
moșteniri comunități de bunuri provenind din căsătoriă, saŭ asupra


16 GRECIA

altei mase a á averei ; 2º De câtre creditorii cari aŭ pentru preten
țiunile lor un act esecutoriŭ saŭ aceia care, dupe cele prescrise cu
exactitate în art. 921 , aŭ luat autorisarea Președintelui Tribunalului
de prima instanță ; 3º In lipsa celor cari aŭ interese legitime, de câtre
colocatari saŭ servitorii lor; 4 ° In cas de minoritate saŭ altă înca
pacitate, de câtre minor, saŭ de catre acela care se găseşte sub
îngrijire, saŭ de câlre representantul lui, conform. art . 74 și 75 saŭ
de câtre rudele luì. P. Civ. 1062.
Art. 1051. Sigiliele se aplică dupe cererea Procurorului de pe
lângă tribunalul de prima instanţă saŭ a primarului saŭ chiar din
oficiů : 1 ° Décă în casul din articolul precedent 1050, aliniat. 3 și 4,
nu s'a cerut aplicarea sigilielor saŭ nu a fost față ( presenți) nici
un colocatar, servitor, represintant saŭ rudă ; 29 Décă absentele saŭ
mortul deține vre o avere a Statului, acte saŭ alte objecte aparținênd
Statului saŭ le a avut în mânile lui în calitate de funcționar public ;
30 Déca actele saŭ objectele menționate în aliniatul 20 saŭ averea
publică sunt în pericul. In ambele casuri prevěďute în aliniatele 2 și
3 se vor aplica sigiliele numai asupra bunurilor date în păstrare. P.
Civ. 1052 și urm.

30 Cine trebue să aplice sigiliele.

Art. 1052. Sub pedépsă disciplinară și despăgubirì, îndată ce se
face cerere saŭ îndată ce este cunoscut că se află un cas în care
aplicarea sigilielor este trebuinciósă, judele de pace competent saŭ in
cas de împedicare, ajutorul lui trebue să procédă fără întârdiere la
aplicarea sigilielor. Pentru acesta judele de pace se servește de sigiliul
autorităței lui. Pr. Civ. 492, 1051 și urm . 1062 și urm . Cod. Penal.
154 şi urm .
Art . 1053. In comunele în afară de domiciliul judeluự de pace
în casurile art. 1050 și 1051 , primarul saŭ ajutorul lui sunt datori
se aplice sigiliele fără întârdiere, după cererea saŭ din oficiŭ, servin
du- se pentru acesta de sigiliul primăriež. Aplicarea acesta de sigilii
este numai provisoriă pêně la sosirea judelui de pace. Afară de acesta
primarul saŭ ajutorul lui sunt datori, sub pedepsă de despăgubiri,
să însciințede imediat pe judele de pace de aplicarea sigilielor și
despre orị ce cas în care după art. 1051 aplicarea sigilielor se face
din oficiŭ.
4 ° Procesul--verbal.
Art. 1054. Procesul-verbal ce se dreséţă pentru aplicarea sigi
lielor trebue să cuprindă : 1 ° Causa pentru care sa dresat; 2º Diua
și ora dresării lui; 3º Numele, ordinul, domiciliul și propunerile (pre


DESCHIDEREA SUCCESIUNILOR 17
tențiunele) părților presenle ; 4 ° In casul art. 1050 numirea în co
mună a unui procurator pentru vre- una din părți absente , décă disa
parte nu locuesce acolo ; 5 ° In casul art. 1051 autoritatea chemată,
când aplicarea sigilielor se face din oficiŭ ; 60 Datarea actelor certi
ficate menţionate în art. 1049 și 1050, afirmările saŭ autorisația pre
şedintelui ; 7º O descriere esactă a locurilor și camerilor unde s'aŭ
pus sigiliele ; 8º O descriere sumară a objectelor nesigilate conform
art. 1055 ; 9º Jurămêntul prestat înainte de terminarea procesului
vebal, de către toți cei presenți, a colocatarilor chemați décă aŭ cu
noscință că s'a sustras s'aŭ apropiat ceva de dênșii saŭ de alții ; 10 °
Ordonanța judeluì de pace pentru paza objectelor sigilate ; 11° Sem
nătura judelui de pace, a secretarului sěŭ, a părților presente, saŭ déca
acestea nu pot saŭ nu vor să semnede, mențiune de acesta. Pr. Civ.
133, 148, 1056 şi 1059.
Art. 1055. Lucrurile absolut trebuincióse pentru usagiul casel
saŭ acelea a căror sigilare este imposibilă saŭ cel puțin vătămătóre,
nu trebuesc sigilate ci vor fi înscrise conform celor prevědute în arti
colul precedent 1054, al. 8. Déca judele de pace nu găsesce de loc
mobile, el face despre acesta mențiune în procesul- verbal.
Art. 1056. Pentru pada lucrurilor sigilate se aplică cele prescrise
la art. 1039 şi 1054, al. 10 ; iar pentru lucrurile supuse la vendare
publică, cele din art. 898 și 1040. Cod. Pen. 155. Pr. Civ. 1072.
Art. 1057. Când vre - una din părți pretinde că există un testa
ment saŭ vre un act important, judele de pace este obligat să facă
o perchisițiune. Déca actul se găsesce, judele de pace descrie în pro
cesul-verbal forma lui exterioră finând în acelaş timp în procesul
verbal dioa și ora când ' l va înainta Președintelui Tribunalului de
prima instanţă.
Art. 1058. Părțile se presintă înaintea Președintelui fără o citație
ulterioră . — La ora fixată, conform articolului precedent, disul Președinte
trebue să comunice părților presente coprinsul actului și să ordóne
în urmă depunerea lui la secretariatul Tribunalului saŭ în alt loc
convenit de părțile presente dresând despre tóte un proces- verbal.
Peetru comunicarea testamentelor olografe saŭ verbale saŭ altele, se
observă cele prevědute în codul civil în vigore.

49 Incidente.

Art. 1059. Cheile lacătelor şi camerilor sigilate sunt păstrate pêně
la ridicarea sigilielor de către secretarul judelui de pace care afirmă
de priimirea lor în procesul- verbal.
Art. 1060. Pentru dificultățile saŭ îndoielele ce se pot naşte în timpul
aplicărei sigilielor, judele de pace le hotărasce îndată și hotărârea se
trece în procesul- verbal. Contra acestei hotărârĩ nu există nicì o cale

2


18 GRECIA

juridică și prin urmare se execută imediat. Execuțiunea însă este
provisoriă și părțile aŭ dreptul conform art . 634 și urm . de a aduce
cestiunea înaintea Președintelui saŭ înaintea Tribunalului de prima
instanță, care cercetéță și hotărasce ca afacere somară , conf. art.
619 și urm. Proc. Civil. 1068.
Art. 1061. Décă cine-va pretinde că are ca proprietar, creditor
saŭ din alt motiv legal, drepturì asupra actelor saŭ objectelor sigilate.
trebue să le presinte prin oposițiune. Acestă oposițiune pe lângă cele
cerute de art. 236 și urm ., trebue să coprindă, décă oposantul nu
are acolo domiciliul, și numirea unui procurator în comuna unde s'aŭ
aplicat sigiliele, şi afacerea se cercetédă și hotărasce conf . art. 619 și
urm . ca afacere somară. Pr. Civ. 148 și urm . 911 și 1068.

Ridicarea sigilielor.

1° Când și de către cine?
Art. 1062. Când motivul (causa) pentru care s'aŭ aplicat sigiliele
conf. art. 1049 încelédă, sigiliele se ridică. Ridicarea sigilielor se pote
cere de către toţi cei interesați precum și de aceia cari conf. art . 1050
aŭ dreptul să céră aplicarea lor exceptându- se colocatarii și servitorii
menționați în al. 3 al. aceluy articol. Ridicarea se face tot-d'a -una de
către judele de pace competent saŭ ajutorul lui. P. Civ. 492, 1052,
1066 și urm.

20 Modul ridicăret.

Art. 1063. Ridicarea sigilielor se cere prin petiție saŭ verbal dre
sându-se proces- verbal : 1 ° De a dreptul de către judele de pace com
petent, déca tóte părțile sunt de acord și majore saŭ când sigiliele aŭ
fost aplicate pentru facerea de inventariĩ și se procede la afacerea
lui ; 2 ° In orð -ce alt cas de către Preşedintele Tribunalului de prima
instanță P. Civ . 492, 634, 1074.
Art. 1064. Judele de pace hotărasce qiua și ora când se vor
ridica sigiliele. Ori-ce interesat póte asista în persónă saŭ prin împu
ternicit ( cu cheltuiala lui) . Pentru acesta trebue prin îngrijirea părților,
saŭ chiar din oficiŭ de către judele de pace, să se citede toți cei
presenți la aplicarea sigilielor și oposanți, în persónă saŭ procuratorii
lor conf. art. 1054, al. 4 şi 1061. Pr. Civ. 1074.
Art. 1065. Chiar in lipsa vre- uneia din părți se face ridicar
sigilielor ; în asemenea cas judele de pace chiamă, cu cheltuiala si
sentuluț, în locu -ì un notar saŭ doui martori. Cei minori şi qua
cărora le este interzisă administrarea avere lor de către dênșii( pre

1


DESCHIDEREA SUCCESIUNILOR 19

1

represintați conform art . 74 și 75. Dacă nu aŭ representanţi legali,
numai dupe ce li se numesc asemenea representanți, se pot ridica
sigiliele.
Art. 1066. Ori de câte ori se cere de la părţi facerea inventa
riului saŭ se ordonă de lege, trebue : 19 judele de pace să invite pe
părți de a se înțelege (conveni) care notar va face inventariul și
alegerea a unui saŭ doi esperți saŭ prețuitori pentru estimarea obiec
telor. Dacă părțile nu se pot înțelege judele de pace înscrie in pro
cesul- verbal propunerile și observările lor, trimite fără întârạiere
procesul verbal Președintelui Tribunalului de prima instanţă, care
numesce din oficiŭ un notar și unul saŭ douị experți dupe casuri.
Pêně atunci se amână ridicarea sigilielor. În orice cas experții și
prețuitorii înainte de a începe estimarea obiectelor, depun jurămênt
înaintea judelui de pace ; 20 Să nu se ridice de odată sigiliele ci
treptat pe cât este trebuinţă pentru facerea inventariuluị și în urmă
să se aplice din noŭ déca se întrerupe facerea inventariului Pr. Civ.
288, 292, 624, 1070.

30 Procesul-verbal.
Art. 1067. Procesul-verbal dresat pentru ridicarea sigilielor trebue
să conțină : 1º Causa pentru care se face conf . art. 1063; 20 Diua
și ora când sa făcut; 3º Numele, ordinul, domiciliul și propunerile
părților saŭ ale representanților lor, conf. art. 1064 şi 1065 ; 4 ° Nu
mirea notarului, a experților și prețuitorilor, dupe art. 1066 al. 1 ;
50 Mențiunea chemărei martorilor și a părților, conf. art . 1064 ; 6º
Recunoscerea sigilielor de către părți înainte de ridicarea lor, décă
sunt în bună stare. Décă sunt stricate, descrierea stărei sigilielor cu
explicațiunile schimbărei aduse lor ; 7º Semnătura judelui de pace, a
secretarului săů, a părților presente, saŭ când nu vor, saŭ nu sciú
scrie, mențiune de acesta. Pr. Civ. 133 Cod. Pen. 154 157 .

40 Incidente.
Art. 1068. Când dupe ridicarea sigilielor se găsesc acte saŭ
alte obiecte carì nu aparțin părților ci unui al treilea, ele trebuesc
predate celui care póte proba pretențiunea asupra lor, și se va face
mențiune de acesta în procesul- verbal prescris de articolul precedent.
Décă predarea nu se pote face imediat, lucrurile găsite trebuesc de
scrise în mod exact în procesul verbal. Indoielele resultând dupe
ridicarea sigilielor se cercetéză și se hotărăsc conform celor prevědute
in art. 1060 și 1061. Pr. Civ. 1062 .


20 GRECIA

CAPITOLUL VI
FACEREA INVENTARIULUI

1. Prescripţiuni generale

1° Inventariu extra - judiciar.

Art. 1069. Casurile și formalitățile în cari trebue să se facă un
inventariu extra-judiciar depind de voinţa părților. Pr. C. 1029.

20 Inventariŭ judiciar
1º In general,

Art. 1070. Inventariul judiciar este obligator în casurile prevě
dute de lege și se face tot-d'a -una în formele prescrise de articolele
următóre. In special toți aceia cari , dupě art. 1050 și 1062, pot cere
aplicarea și ridicarea sigilielor aŭ dreptul de a cere și facerea inven
tariului judiciar.

2

2 Formalităţi

Art. 1071. Orì- ce inventariŭ judiciar trebue să fie făcut de un
notar și să conțină în afară de formalitățile comune ori- cărui act
notariat și pe următórele : 1 ° causa pentru care se face inventariul ;
2º Diua și ora facere lui cu mențiunea întreruperilor, a aplicărilor
reiterative a sigilielor, etc.; 3º Numele, ordinul, domiciliul, propune
rile părților presente saŭ representanților lor ; 4° Mențiunea de cita
rea părților; 5 ° Numirea experților și prețuitorilor ; 6º O descriere
exactă a obiectelor și , pentru banii în numěrătóre, o descriere a fe
lului monedelor, iar pentru aurul și argintul netopit, declararea cali
tăți și greutăți și pentru cele alte obiecte o exactă prețuire dupě
adevěrata lor valóre ; 7° ( ) exactă descriere a actelor oficiale găsite,
financiare ( a le familiei), a registrelor comerciale şi a altor acte . Tote
acestea trebuesc în acelaş timp să fie cerute, menționate dupě pagină
și subsemnate pe fie - care fóiă de către notar; 8 ° Mențiunea persónei
în mânile căreia s'aŭ predat spre păstrare actele și alte objecte mo
bile, dupě înţelegerea părților saŭ déca acesta nu sa făcut (nu s'aŭ
înțeles) dupě ordinul Președintelu Tribunalului de prim instanţă ;
90 Jurămêntul ce mai nainte de terminarea inventariului sunt datori
să prestede înaintea notarului toți cei presenți, colocatarii chemați a
declara că dupě sciința lor nu s'a apropiat saŭ sustras ceva de dêriş
saŭ de alțiï ; 10 " Şi în fine un bilanț al celor existente și al celor


DESCHIDEREA SI'CCESI'NILOR 21
datorite și declararea adevěratei situațiuni a'averež. Pr. Civ. 888 și
urm . 934 și 999.
3° Procedură și incidente.
Art. 1072. Pentru citarea, înfăţişarea și representarea părților,
precum și pentru numirea și jurămêntul experților și prețuitorilor se
vor aplica cele prescrise în art. 1064–1066, cu deosebire că la con
fecționarea inventariului notarul îndeplinesce funcțiunele (atribuțiunele)
judelui de pace. Pentru păstrarea citată în art. 1071 se aplică cele
prescrise în art. 888, 889 şi 999 al 5° Pr. Civ. 1056.
Art. 1073. Indoielele și dificultățile resultând din facerea înven
tarului precum și acelea pentru administrarea moștenirei, comunitățiì
bunurilor saŭ altei mase a bunurilor se menționéză de către notar
în inventariŭ și se supune în extract prin îngrijirea părților saŭ în
original din oficiŭ de către notar, Președintelu Tribunalului de prima
instanţă pentru hotărâre conform art. 634 și urm . și 1076 și urm.
Oposițiunile celor de al treilea se judecă și hotărăsc dupe art. 1061 .

II. Beneficiul de inventariŭ .
19 Declarațiunea moștenitorilor saŭ věduvelor.
Art . 1074. Ori-ce moștenitor, orice věduvă divorțată saŭ sepa
rată de bunurì are dupe art. 560 dreptul să se gândéscă pentru pri
mirea saŭ renunțarea la moștenire, comunitatea bunurilor și să facă
inventariŭ . Declarațiunea se face la secretarul tribunalului de prima
instanță competent, dresându -se pentru acesta un proces- verbal. Efec
tele ( resultatele, urmările) une atari declarațiuni se judecă dupe dreptul
civil. Indoielele și greutățile (dificultățile) resultând în acest interval
se cercetéză și hotărăsc conform celor prescrise de art . 1073. Proc.
Civ. 634 .

20 Moştenitorii sub beneficiŭ de inventariŭ .

1 ° Drepturi.

Art. 1075. Moștenitorul sub beneficiŭ de inventariŭ are direc
țiunea masei, se presintă pentru ea inaintea Tribunalelor și o repre
sintă vis- à-vis de creditori. Décă moștenitorul sub beneficiú de inven
tariŭ are pretențiunì contra masei, acestea se propun contra celor
l'alți moștenitory, și décă nu sunt alți moştenitori saŭ décă acțiunele
s'aŭ făcut de către toți moștenitorii, atunci ele se fac contra persone
numită ca curator al masei. P. Civ. 74.

lor


22 GRECIA

20 Obligațiunt.

Art. 1076. Décă în moştenire se găsesc obiecte supuse ( cari se
pot) ruina saŭ décă vendarea acestor mobile saŭ imobile este nece
sară pentru plata datorielor saŭ pentru alte motive, moștenitorul sub
beneficiú de inventariŭ trebue să se adreseze prin petițiune Preșe
dintelui Tribunalului de prima instanță, să expună motivele alienărei
și să menționeze (arate) cu precisiune obiectele de alienat.- Afacerea
se cercetéză și hotărăsce dupe art. 641 și urm . Insă înainte de cer
cetarea ei în ședință; judele însărcinat cu raportul, numește din oficiů
și supune la jurămênt un expert óre- care, care să prețuiască obiectele
de alienat. P. Civ. 288, 292, 634, 640.
Art . 1077. Când vendarea a fost ordonată de Tribunal se nu
meşte prin aceiași hotărâre și notarul care se preside la vendare.
Acesta însărcinat cu vendarea o execută pentru mobile dupe art . 891
și urm. și 918, și pentru imobile dupe art. 965 și urm. In notificarea
(avisul) descriptivă (amănunțită) se face o descriere exactă a obiec
telor precum și estimațiunea lor. Pentru partagiul sumei provenită din
vêndare ( licitație ) să aplică cele prevědute în art. 936 și urm. 986
şi urm . Pr. Civ. 1086 .
Ar. 1078. Instreinarea făcută fără farmalitățile prescrise de art.
1076 și 1077 privéţă pe zisul moștenitor de beneficiul inventariuluy
și va fi considerat pentru tóte că un simplu moştenitor fără drep
turile beneficiului de inventar. P. Civ. 560.
Art. 1079. Moștenitorul sub beneficiú de inventariŭ este obligat
să dea cauțiune și socotélă ( compt) ori de câte ori acestea se cer
de către creditor saŭ vre una din părți, și atunci se aplică cele
prescrise în art. 695 și urm. 840 și urm . și 1030 și urm .

SECȚIUNEA III .

Despre partagiul judiciar al bunurilor comune.
1° Partagiul extra- judiciar.
Art . 1087. Déca, în casul partagiului unei averì comune, toţi
moștenitorij, saŭ cei alți coproprietari pot dispune liber de averea lor,
și în particular déca aceștia sunt majorị, presenți, saŭ chiar absenți,
însă cel puțin regulat represintați, și voesc să convină asupra mo
dului și forme partagiului, pot liber părăsi (îndepărta) calea judiciară
saŭ să o lase déca deja aŭ întrebuinţat-o. Pr. Civ. 127.


DESCHIDEREA SUCCESIUNILOR 23

II. Partagiul judiciar.

10 Casúrt.

Art. 1088. Partagiul judiciar numai atunci este obligator, când
una din părți nu póte dispune liber de averea ei, și în special déca
este minoră, interdisă, absentă, saŭ nu legalmente representată, și
déca ( când ) părțile majóre presente nu se pot înțelege pentru partagiŭ,
saŭ se găsesc creditorị cari aŭ pus sequestru pe avere saŭ aŭ făcut
oposițiune.

20 Acțiunea pentru partagið .

Art. 1089. Partagiul judiciar se cere prin acțiune, dupe art. 619
şi urm . la Tribunalul de prima instanță competent.
Déca printre părți se găsesc mai mulți ( in majoritate) minorị,
avênd interese opuse, se numesce, pentru acésta, pentru fie -care din
ei, dupe cele ordonate de art. 646, câte un tutor special pentru
partagiŭ .
Art. 1090. Când mai mulţi stăruesc în acelaş timp pentru par
tagiŭ, se consideră ca reclamant acela a cărui petițiune de acţiune a
fost mai ântêiŭ visată (înregistrată) de către secretariul judiciar com
petent (greffier ). Acestă visă trebue să coprindă diua și ora presintăreț
și să fie semnată de către secretariul judiciar. P. Civ. 414 .

3º Hotărârea pentru partagiở.

Art. 1091. Prin hotărârea tribunalului asupra cerere de partagiả,
dupe art. 292, se numesc experții și un raportor. Experțiỉ trebuesc
să prețuiască obiectele de impărțit, déca acesta nu s'a făcut deja , și
în acelaş timp să dea opiniunea lor (avisul) asupra posibilitățiỉ și a
modului partagiului imobilelor existente și a altor lucrurț, și să facă
propuneri pentru formarea porțiunelor și loturilor. Acest avis se în
registréză conform celor prescrise în art. 299.

4 ° Partagið

lu

a ) In general.

Art. 1092. Orķ- ce coherede saŭ coproprietar are dreptul să céră
individual partea lui din mobile și imobile. Déca acesta nu este po
sibil, dupe avisul experților, tribunalul de prima instanţă ordon


24 GRECIA

vêndarea lucrurilor ce nu se pot împărți și numesce în acest scop
un notar.

b ) Vendare preliminară.

Art. 1093. Vendarea se face conform celor prescrise de art. 891
și urm . 918, 935 și 965 și urm . cu singura diferință că, în locul
copiei procesului-verbal de sequestru pentru imobile, prescrisă de art.
969 al. I , se inseră în avis ( notificarea) descrierea și estimațiunea
prevědută în art. 957. Afară de acesta trebue să se facă în orice
notificare mențiune despre ordinul și domiciliul coherezilor saŭ co
proprietarilor. Pr. Civ. 1077.
Art. 1094. Pentru lucrurile supuse la ruină se aplică cele pre
scrise în art. 898.

c ) Partagiul efectiv .

Art. 1095. Când este vorba de partagiul mobilelor saŭ imobi
lelor, când drepturile părților sunt lămurite, déca experțiĩ aŭ făcut
porțiunile și loturile și aŭ depus conform art. 1091 avisul lor, con
firmat de către Tribunalul de prima instanță pe raport, loturile se
trag la sorți în presența judelui raportor, Fie- care coherede saŭ co
proprietar intră în posesiunea părței ce i - a căzut la sorţi liberându -i -se
și actele de proprietate privitóre și judele raportor dreséză proces
verbal pentru tóte acestea Pr. Civ. 641 .
Art. 1096. In orice alt cas neprevěďut în articolul precedent
(dupe ce conform art. 1091 sa dat avisul experților și în casul art.
1092—1094 s'a vendut averea comună saŭ moștenirea) se numesce
pentru disolvarea maseỉ în casurile art. 1092-1094 acelaș notar, de
este posibil , care a presidat la vendare ( licitare ).
Art. 1097. Părțile trebuesc, înaintea notaruluş numit dupe arti
colul precedent, la ora și qiua fixate de densul, să dea reciproc so
cotélă și să determine în particular tot ce se raportă la moștenire
și tot ce trebue prealabil să se dea fie -căruia spre a { și complecta
porțiunea. etc. Notarul dreséză un proces verbal de tote acestea, în
care trece tóte propunerile și objecțiunile părților și trimite părțile
înaintea tribunalului de prima instanţă care cercetéză și hotărăsce
aceste contestații ca afaceri sumare. Pr. Civ. 618.
Art. 1098. Când, conform celor prescrise în articolul precedent,
starea masei de împărțit, sa asigurat de către notar, și sa dat ho
tărîre asupra contestațielor ce ar fi resultat, se fac porțiunele și lo
turile de către experții numiți dupě articolul 1091. Expertul dă în
scris avisul despre formarea porțiunelor și ' l depune conform arti
colului 299.


DESCHIDEREA SUCCESIUNILOR 25
Art. 1099. Dupě hotărîrea contestațielor ce ar fi resultat, conf.
art. 1097 și confirmarea avisului expertului de către Tribunalul de
prima instanţă, se trag la sorți loturile dupe prescripţiunele art. 1095
și se remite fie - căreia din părţi porțiunea ce i-a căąut la sorți
dresându-se pentru tóte acestea un proces- verbal. Procedura Ci
vilă 641 .


事


BULGARIA

LEGE ASUPRA SUCCESIUNET

Votată și primită în sesiunea a III -a din Adunarea Generală a Deputaților a V- a
și sancţionată prin Inaltul Decret No. 484 de la 17 Decembrie anul 1889.


|


LEGE ASUPRA SUCCESIUNEI

LEGE ASUPRA SUCCESIUNEI

CARTEA I

Despre succesiuni.

Art. 1. Succesiunea se transmite saŭ prin lege saŭ prin testament.
Succesiunea care se transmite prin lege are loc numai atuncì,
când nu există tratament pentru tótă succesiunea, saŭ numai pentru
o parte din ea.

CAPITOLUL I

Despre succesiunea legală.
Art . 2. Dupe lege, succesiunea se transmite ascendenților, des
cendenților, colateralilor și copiilor nelegitimi precum și între soţii
dupe ordinea și regula de mai jos, iar în cas că n'ar exista asemenea
moștenitori, atunci Slatul devine moștenitor.
Art. 3. Legea reguléză ordinea succesiunilor, dupe apropierea
gradelor de rudenie, iar nu dupe sorginta moştenitorilor, cu escepție
numa de casurile prevědute de lege .

PARTEA 1
Despre calitățile cerute pentru a succeda.
Art. 4. Orị și cine are dreptul de a succeda. Escepțiuni la acestă
regulă se fixéză de lege.
Art. 5. Sunt incapabili de a succeda :
1 ) acela care nu era conceput atunci când sa deschis succesiunea, și


30

BULGARIA

1

2) copilul născut mort, care este considerat că nu există.
In cas de bănuială, sunt considerați ca capabili de a succeda
acei despre care se va constata că sunt născuți viž.

Art. 6. Sunt incapabili de a succeda şi prin urmare excluşi de
la succesiune :

1 ) acela care a omorât cu intențiune saŭ a încercat să omóre
pe defunctul despre a cărui succesiune este vorba, tot asemenea şi
complicile în asemenea crime ;
2) acela care a acusat pe defunctul de crime care s'ar fi pe
depsit cu fiare şi care a fost recunoscut de calomniator;
3) acela care a forțat pe defunct de a face testamentul, saŭ a
' l modifica, şi
4) acela care ì a făcut dificultăți la facerea testamentului saŭ
la modificarea celui făcut deja, saŭ care a anulat, a ascuns saŭ a
modificat pe cel făcut dupě acel testament (C. C. R. 655 ).
Art. 7. Acela care a fost recunoscut de nedemn, póte să succedeze
numai atuncì când defunctul ' l a recunoscut de demn de a succeda
saŭ printr’un act de autorisațiune saŭ prin testament.
Art. 8. Succesorul, care este depărtat de la succesiune ca nedemn
este obligat a întorce tóte fructele și veniturile a căror folosință a
avuto de la deschiderea succesiunei.
Art. 9. Nedemnitatea rude saŭ a ascendentuluị dă dreptul co
piilor lui saŭ descendenților sěi, de a succeda d'a dreptul saŭ prin
representație.
Art. 10. Proximitatea rudeniei se stabileşte prin numărul gene
rațiunilor, fie -care generațiune numéră un grad ( C. C. R. 660) .
Art. 11. Șirul gradelor forméză linia : sa numește linie dreptă
şirul gradelor între personele ce se cobor una dintr'alta ; linie cola
terală, şirul gradelor între personele ce nu se cobor unele din altele,
dér care se cobor dintr'un autore comun .
Linia dreptă se împarte, în linie dreptă descendentă și în linie
dreptă ascendentă.
Ântêia este aceia, ce légă pe capul neamului cu acei ce se cobor
dintr'însul ; a doua este aceia ce légă o persónă cu acei din care ea
se cobóră (C. C. R. 166) .
Art. 12. In linia dreptă se numěră atâtea grade, câte sunt și
generațiuni între persone ; ast - fel fiul este către tatăl sěŭ în cel d'ân
têiŭ grad ; nepotul de fiu în cel de al douilea, și vice- versa tatăl și
bunul către fiii lor și nepoții lor de fiii ( C. C. R. 662) .

Art. 13. In linia colaterală gradurile se numără dupe genera
țiuni, începând de la una din rude până la autorele comun, care nu
se numără, și se cobóră până la cea- l -altă rudă.

Frații déră sunt în gradul al douilea ; unchiul și nepotul în al
treilea ; veriì primari în al patrulea și așa mai departe ( C. C. R. 663) .

1


LEGE ASUPRA SUCCESIUNEI 31

PATREA 11
Despre dreptul de representațiune.
Art. 14. Dreptul de representațiune consistă în acesta că are
de efect de a pune pe representanți în locul , gradul și în drepturile
representatului ( C. C. R. 664).
Art. 16. Representațiunea se întinde nemărginit în linie directă
descendentă.
Ea este admisă în tóte casurile , concure copii defunctului cu
descendenții unui copil mort maî dinainte, întâmple-se ca toți copiii
defunctului find morți înaintea luì, descendenții zişilor copii să se
găséscă între ei în gradurì egale saŭ neegale, saŭ prin egalitatea gra
durilor să esiste diferența în numěrul personelor, care aparțin unei
generațiuni ( C. C. R. 665 ).
Art. 16. Representațiunea nu se permite în folosul ascendenților :
cel mai de aprópe dintre dênşi esclude pe ce -l-alți.
Art. 17. In linia colaterală representațiunea este admisă, în pri
vința copiilor și descendenților, fraților și surorilor defunctuluì, vie la
la succesiunea sa în concurs cu unchi saŭ mătușe întîmple -se ca
toți frațiț și surorile defunctului, fiind morți înaintea lui, succesiunea
să se găséscă trecută la descendenții lor în graduri egale saŭ neegale
( C. C. R. 666 ).
Art . 18. In tóte casurile în care representațiunea este admisă
partagiul se face pe tulpină.
Décă aceiaşi tulpină a produs mai multe ramuri, sub -diviziă se
face iarăși pe tulpină in fie - care ramură, și membrii aceleași ramuri
se împart egal între dênșii ( C. C. R. 667).
Art. 19. Personele în viață nu pot fi representate, cu escepție
numai în cas de neasistare și incapacitate.
Art. 20. Cine va pote representa pe acela la a cărui succesiune
a renunțat ( C. C. R. 668 ).

PARTEA III

Despre regulele succesiunilor între rude.

Art. 21. Copii legitimì saŭ descendenții lor, fără deosebire de
sex și chiar de ar fi născuți din deosebite căsătorii, succed tatălui,
mume și tutor celor - l-alte rude ascendente.
Ei succed în părți egale între dênșii, când se găsesc toți în
gradul de ântâiŭ, și sunt chemați dupě propiul lor drept ; ei succed
pe tulpină, când toţi saŭ unul din ei succedéză prin dreptul de
representațiune.


32 Bli LGARIA

Art. 22. Tot ca copii legitimi se consideră și copii naturali care
s'aŭ legitimat, copii adoptivă, și descendențiỉ lor. Iar déca copii adop
tivì și descendenții lor ar succeda pe adoptante chiar împreună cu
copii lui legitimì, ei nu succed pe rudele adoptantelui.
Art. 23. Déca defunctul saŭ defuncta nu a lăsat copii, nici
descendenți din ei, succesiunea sa împarte pe jumětate între tatăl și
muma, saŭ rămâne acelui dintre ei care e în viață.
Art. 24, Déca defunctul nu a lăsat nici copii, nici părinți, nici
frate, nicy soră, nici descendenți dintr’aceștia, atunci succesiunea se
împarte pe jumětate între ascendențiỉ din linia tatăluị și a mumei,
fără a se observa rudenia, de la care a rěmaş moştenirea.
Iar déca ascendenții nu sunt într'un grad egal, succesiunea se
cuvine acelora care sunt mai aprópe în grad.
Art. 25. Déca defunctul n'a lăsat nici copii, nici părinţi, ci nu
maĩ frați și surorì saŭ descendenți de ağ lor împreună cu ascendenții
din linia paternă saŭ maternă, atunci cei de ântêiŭ primesc douě
treimi (2/3) din moştenire, iar cei- l-alți o treime ( 1/3) , care se divide
între dênşi conform articolului precedent.
Toți frații și surorile consăngenț or uterini primesc numai o ju
mětate din partea care se cuvine fraților primari și surorilor primare,
chiar déca cei de ântêiù succedéză singuri saŭ impreună cu frațiỉ și
surorile primare.
Descendenții din frate saŭ soră succedéză dupe generațiuni, adică
conform art. 18.
Art. 26. Déca defunctul n'a lăsat nici copii, nicì părinţi, nici alte
rude ascendente, succesiunea se transmite fraților și surorilor dupe
generațiuni.
lar déca frații și surorile consăngeni or uterinì și descendenții
lor aŭ a succeda împreună cu frațiỉ și surorile primary saŭ cu des
cendenții acestora, iaŭ o jumětate din porția care se cuvine fraților
primari.
Art. 27. Déca defunctul n'a lăsat nici copii, nici părinţi, nici as
cendenți, nicì frați saŭ surorị, nici descendenți dintr’aceștia, succe
siunea se cuvine rude celei mai aprópe saŭ rudelor celor mai aprópe
ale defunctului fără deosebire de linia maternă saŭ paternă.
Rudele succed până la al decilea grad inclusiv.

PARTEA IV

Despre succesiunea copiilor naturali.

Art. 28. Copii naturali n'aŭ dreptul la succesiunea părinților lor,
déca filiațiunea lor nu este recunoscută și nu este făcută pe calea
legală.


LEGE ASUPRA SUCCESIUNEI 33

Art. 29. Când copiii naturali a cărora filiațiune este recunoscută
legalmente, vin la succesiune împreună cu copiii legitimi saŭ des
cendenții acestora, ei primesc numai o jumětate din partea care li
s'ar fi cuvenit dacă ar fi fost legitimi.
Copiii legitimi saŭ descendenții lor aŭ dreptul de a plăti copiilor
naturali partea care li se cuvine in bany saŭ cu averi imobile re
mase dių moştenire, dupe o prețuire equilabilă.
Art. 30. Daca părintele n'a lăsat dupe mórtea sa copii legitimi
vii saŭ descendenții dintraceştia, ci a lăsat părinți, saŭ pe unul dintre
eſ, saŭ alt ascendent, saŭ chiar soţi , atunci copiii naturali iaŭ douě
treimi din succesiune, iar restul se transmite ascendentului saŭ soțului.
Dacă copiii naturali ar veni la succesiune împreună cu ascen
denții și soțul defunctului, alunci o a treia parte din succesiune se
cuvine ascendentului, o a patra parte soțului, iar restul copiilor naturali.
Art. 31. In porțiunea de moștenire a copiilor naturali trebue să
se înțelégă tot. cea ce aŭ primit de la părinți, și care trebue să se
inapoeze conform art. 251 și 278, fără a se lua in considerațiune
disposițiunile părinţilor ori și cât ar fi ele de privilegiate.
Art. 32. Déca dupě părinte nu aŭ rėmas nici ascendenți nici descen
denți succesorỉ legitimi, nici soți, atunci tótă succesiunea o ia copiiſ naturali.,
Art. 33. Descendenții legitimi ai copilului natural, care a decedat
inainte de deschiderea succesiunei, aŭ dreptul de a cere tot, ceea ce
prevede sus-zisele articole în folosul părintelui lor.
Art. 34. Copiiì naturali, chiar recunoscuți, nu pot succeda rudelor
tatălui saŭ ale mumeị; tot asemenea aceşti din urmă nu pot succeda
copiilor naturali.
Art . 35. Dacă copilul natural a decedat fără a lăsa copii și soț,
atunci succesiunea, dupe el, se transmite acelui din părinții lui, care
l'a recunoscut, saŭ aceluia care este cunoscut ca părintele lui, saŭ se
diviséză în douě părţi între tată și mamă, dacă copilul e recunoscut
şi declarat de ambii părinți

.
Art. 36. Dacă copilul natural a decedat fără descendenți și a
lăsat părinți și soț, atunci o jumětate din succesiune o ia soțul, iar
cea -laltă părintele saŭ părinții conform articolului de mai sus.

Art. 37. Drepturile prevězute în articolele de mai sus nu se pot
invoca de copil a căror recunoscere legea nu o permite.

PARTEA V

Despre succesiunea soţilor.

Art. 38. Când dupe mórlea soțului aŭ rămas copii legitimi, atunci
partea soţului în viață este de douě ori mai mică de cât porțiunea
fie- cărui copil legitim.

3


34 BUL G A R I A

Dacă aŭ rămas cu copii legitimỉ și copii naturali, atunci aceștia
din urmă nu micșorez porțiunea soțului în viață ; ea este aceiași dupe
cum ar fi numai cu copii legitimi.
Art. 39. Dacă nu există copii legitimi, dar aŭ rėmas ascendenți
saŭ copii naturali, saŭ frați și surori, saŭ descendenți dintraceștia,
atunci soțul în viață primesce o a treia parte din tótă succesiunea.
Dacă însă soţul va intra în succesiune împreună cu ascendenții
legitimi și cu copiii naturali, atunci el primesce o a patra parte din
succesiune.
Art. 40. Dacă dupe defunct aŭ rămas alte rude, care aŭ drept
la succesiune, atunci soțul primesce duoě părți din succesiunea întrégă.
El primesce succesiunea întrégă dacă dupe defunctul nu aŭ
rėmas ast -fel de rude până la al șéselea grad inclusiv .
Art. 41. In porțiunea de succesiune a soțului, care ia parte la
succesiune împreună cu alţi succesori, intră tot cea ce a primit el
conform contractului de căsătorie și dota .
Art. 42. Mai sus zisele drepturi de succesiune ale soțului supra
viețuitor nu se întind asupra aceluia dintrênșii, contra căruia defunctul
a obţinut o sentinţă de divorţ cu titlu executoriů .

PARTEA VI

Despre succesiunea Statului.

Art. 43. Când nu există persone cu drept la succesiune conform
regulelor stabilite prin articolele precedente, succesiunea trece la Stat.

CAPITOLUL II .

Despre succesiunea testamentară.

Art. 44. Testamentul este un act revocabil, prin care cine- va dis
pune conform regulelor stabilite în lege, pentru viitor, din ţioa înce
tărei sale din viață, de tot saŭ parte din avutul sěů , în folosul unei
saŭ mai multor persóne ( C. C. R. 802 ).
Art. 45. Disposițiunea testamentară de tot avutul saŭ de o parte
determinată dintrènsul se numeşte universală saŭ generală. Ea con
feră succesorului la întréga succesiune saŭ la o parte din ea calitatea
de succesor.
Tóle cele-l - alte disposițiuni testamentare se numesc parțiale și
conferă succesorului calitatea legatar.
Art. 46. Duoě saŭ mai multe persone nu pot testa prin unul și


LEGE ASUPRA SUCCESIUNEİ 35

acelaşi act una în favórea celei- l - alte nicì in fayórea unei a treia
persóne.

PARTEA 1

Despre personele care pot testa.

Art. 47. Orf -ce persónă, care dupě lege nu este declarată ca
incapabilă, póte să dispună de averile séle prin testament.
Art. 48. Incapabili de a dispune prin testament sunt :
1 ) acel care n'aŭ împlinit opt-spre -zece ani ;
2) acel care sunt opriţi din causa unei bóle mintale ;
3) acei, care chiar dacă nu sunt popriți, n'aŭ fost însă în stare
mintală sănătósă, când aŭ făcut testamentul.
Incapacitatea despre care e vorba în paragr. 2 şi 3 din acest ar
ticol, anuléză puterea disposițiunei testamentare numai atumcì, când
ea a existat în timpul când s'a făcut testamentul.

PARTEA II

Despre personele care aŭ dreptul de a primi prin
testament.

Art. 49. Cei recunoscuți de incapabili de a succeda dupe lege,
n'aŭ dreptul de a primi nici prin testament.
Insă, copii unei persone determinate, care trăiaŭ în timpul când
sa făcut testamentul, aŭ dreptul de a primi prin testament, chiar déca
el n'ar fi fost concepuți în timpul acela .
Art. 50. Descendenții incapabilului, aŭ tot- d'a- una dreptul de a
primi partea legală, care s’ar cuveni acestuia.
Art. 51. Incapabilului de a primi prin testament se mai aplică
și art. 7 și 8.
Art. 52. Copii testatorelui născuți afară din căsătorie, și a căror
recunoscere dupe lege este poprită, aŭ dreptul de a primi numai
alimente.
Art. 53. Copii naturali nelegitimaţi,déca mai sunt și descendenți
legitimi saŭ ascendenți ai testatorelui, n'aŭ dreptul de a primi prin
testament mai mult de cât ceea ce li se cuvine dupe lege prin suc
cesiunea ab- intestat.

Art. 54. Tutorele nu se pote bucura de disposițiunile testa
ment are făcute de pupilul sěŭ, mai 'nainte de predarea definitivă
a socotelilor, chiar déca testatorul decedat dupe predarea socotelilor.


36

B U L GARIA

Insă sunt recunoscute disposițiunile care s'aŭ făcut în folosul
tutorelui ascendent saŭ descendent al testatorelui precum și al fra
telui, surorel saŭ soţulul séů .
Art. 55. Cel care sa căsătorit pentru a doua oră, nu póle face
donațiune testamentară soțului saŭ soției sale, mai mult de cât cea
mai mică parte ce se cuvine copiilor din ânteia căsătorie.
Art . 56. Sunt nule disposițiunile și donațiunile testamentare, fă
cute in folosul nolarilor și altor funcționari civili, militari, de marină
și consulari, carì aŭ primit moscenirea publică. saŭ în folosul unuia
din martori testamentari.
Art. 57. Tot asemenea sunt nule disposițiunile și donațiunile
lestamentare făcute în folosul persónei care a scris un testament
mistic, afară numai décă aceste disposițiuni sunt confirmate cu pro
pria mână a testatoreluì, saŭ décă acest din urmă va indica în tes
tament că acesta să se păzéscă neapărat.

Art. 58. Coprinsul Art. 52 pêně la 57 asupra disposițiunilor
testamentare sunt nule, fie ele deghizate sub forma unui contract
oneros, fie ele făcute în numele unei persone interpuse.
Sunt reputate ca persone interpuse : tatăl și muma, descendenții
și soțul persone incapabile de a succede.

PARTEA III

Despre forma testamentelor

§ 1. Testamente ordinare.

Art . 59. Legea recunosce douě forme de testamente ordinare :
olografe saŭ notariale.
Art. 60. Testamentul olograf trebue să fie scris în totul cu mâna
testatorului și subsemnat cu mâna lui , indicând zioa, luna şi anul
când sa făcut.
Semnătura testatorelui trebue să fie la sfârşitul testamentului.
Art. 61. Testamentul autentic póte fi public saŭ mistic.
Art. 62. Testamentul public se confecționéză de notar in presenta
a patru martori.
Art. 63. Testamentul se dictéză de testatore și se scrie de notar,
întocmai dupe cum e dictat.
Dupe ce se va scri, el se va citi testatorelui, în presenţa mar
torilor.
De tóte acestea să face mențiune expresă în testament.
Art. 64. Testamentul trebue să fie iscălit de testatore ; déca el
declară că nu scie saŭ că nu póle scrie, se va face mențiune expresă


LEGE ASUPRA SUCCESIUNEŇ 37

în testament, despre declarațiunea sa și causa ce il împedică de a
iscăli ( C. G. R. 863).
Art. 65. Testamentul trebue să fie subsemnat atât de martori
cât și de notar.
Art. 66. Testamentul mistic póte fi scris de testatore saŭ de o
a treia persónă. Dacă va fi scris de testatore, atunci trebue să fie
subsemnat de acelaşi la sſirșitul conținutuluì lui ; iar déca este scris
în totul saŭ în parte de un altul, atunci trebue să fie subsemnat de
testatore pe fie -care foae, déca conține mai multe foi. Persóna care
a scris testamentul, este datore asemenea de a semna testamentul.
Art. 67. Hârtia care conține testamentul saŭ hârtia care serveşte
de plic, se va închide și se va sigila ast-fel, ca testamentul să nu se
póte scote fără a se vătăma. Testatorele il va preda notarului închis
și sigilat, în presenta a patru martory cel puțin, saŭ va cere de a se
închide și ' sigila în presența notarului și a martorilor. Testatorele va
declara că cuprinsul acelei hârtii este testamentul sěů, scris și iscălit
de el însuși, saŭ scris de altul și iscălit de el.
Notarul va face actul de subscripțiune pe hârtia în care s’a scris
testamentul, saŭ pe hârtia care serveşte de plic, menționându-se:
predarea pentru pază şi declarațiunile testatoreluự; numărul și con
ținutul sigiliurilor; presența martorilor la împlinirea formalităților de
mai sus.
Acea subscripțiune se va semna, atât de testatore, cât și de
notar, împreună cu martoriỉ. Tótă lucrarea de mai sus nu va putea
fi întreruptă de nici o altă operațiune. Când testatorele din o causă
posterioră subsemnării testamentului, va declara că nu póte subsemna
subscripțiunea, acéstă declarațiune se va menționa în subscripțiune,
fără a avea nevoe în acestă privință de a se mări numărul marto
rilor ( C. C. R. 864).
Art. 68. Dacă testatorele știe să citéscă, dér nu ştie să scrie, saŭ
déca n'a putut să subsemneze când a dat altuia a ' scri testa
mentul séů, el este dator de a declara, că ' l - a citit şi să menționeze
causa care ' l - a făcut de a nu -l semna. Tóte acestea se vor menționa
în subscripțiune.
Art. 69. Acei care nu ştiŭ saŭ care nu pot citi , tot asemenea
şi ce lipsiţi de vedere, nu pot dispune prin testament mistică ( C.
C. R. 865) .
Art. 70. Surdo- mutul și mutul póte face saŭ testament olograf,
saŭ mistic, primit de notar.
In formă mistică îị se permite cu condițiune că va fi in totul
scris, datat și subsemnat de el insuși, că el ' l va presenta notarului,
şi altor patru martori, și că pe hârtia pe care se va pune subscrip
țiunea, el va scri în presența lor, că disposițiunile din acea hârtie
este testamentul sěů, dupe acesta notarul va pune subscripțiunea în


33 BU L G A RIA

care se va menționa că testatorele a scris aceste vorbe în presenta
notaruluị şi a martorilor; tot- d'odată se va veghia de a se inplini
coprinsul Art . 66 şi 67.
Art. 71. Cei de tot surzy, déca sunt ştiitori de carte, la redac
tarea testamentuluì public, afară de îndeplinirea formalităților cerute,
sunt datori de a citi singuri testamentul, despre care se menționéză
chiar în testament.
Art. 72. Martorii, chemați de a asista la facerea testamentelor,
trebue să fie majorị, să fie supuși bulgari și să se bucure de tóte
drepturile civile .
Nu se pote accepta ca martori la facerea testamentuluy prin
act autentic, nici personele în favórea cărora se testéză ori carî ar
fi ele nici rudele lor până la al patrulea grad esclusiv, nici scriitorii
notarului, care a primit testamentul.

$ 2. Despre testamentele speciale.

Art. 73. Testamentele militarilor și ale personelor servind în
armată, in ori-ce țară s'ar atla dênşit, pot fi primite de comandantul de
batalion, saŭ de ori-care alt oficer superior în grad, asistat de doui
martori ( C. C. R. 868) .
Art. 74. Sunt asemenea valabile, déca testatorele este bolnav
saŭ rănit, cele făcute în presența doctorului militar, asistat de doui
martorì ( C. C. R. 869).
Art. 7o . Testamentele, despre care este vorba în precedentele
douě articole, trebue să se transmită cu prima ocasiune la cuartie
rul general, și de la el Ministeruluğ de Resbel, care va lua disposi
ţiuni pentru trimiterea și paza luì la notarul unde a fost domiciliul saŭ
ultima locuință a testatorelui.
Art. 76. Disposițiunile articolelor precedente nu sunt aplicabile
de cât acelora ce sunt în espedițiune militară, saŭ în cuartier, saŭ
în garnizonă afară din teritoriul Principatului. saŭ prisonieri la ina
micy ; cei ce sunt în cuartier saŭ în garnizonă în interiorul ţărei nu
sě pot folosi de aceste disposițiuni, afară dacă să află întro loca
litate asediată de inamic, fie o cetate saŭ alte locuri cu care comuni
cațiunile sunt întrerupte din causa resbelului ( C. C. R. 870) .
Art. 77. Testamentul făcut în forma mai sus arătată este nul
dupe şase luny de la întorcerea testatorelui într'un loc unde are po
bilitatea de a testa după formele ordinare ( C. C. R. 871).
Art . 78. Testamentul facut într'un loc care este scos din comu
nicațiune din causa peste saŭ alte bóle contagiose, se pote face
înaintea membrilor municipali, saŭ înaintea unei preot asistat de doi
martorì.

Ast- fel de testament se subsemnéză de persona care a primit


LEGE AŞLPRA SUCCESIUNEY 39

și scris testamentul, și déca împrejurările i permit și de testatore
și martori. Cu tóte acestea , testamentul este valabil și fără semnă
turile acestor din urmă, este destul numai să se menționeze în act
causa , pentru care acestă formalitate nu sa împlinit.
Ca martori pentru asemenea testamente, pot fi persóne în vêrstă
mai mare de sépte-spre -zece ani. ( C. C. R. 872) .
Art. 79. Disposițiunile de mai sus se aplică atât acelor cari
sunt bolnavi de ast-fel de bóle, cât și acelora cari se află în locurile
epidemice, chiar déca n’ar fi bolnavi.
Art . 80. Testamentele menționate în cele douě articole prece
dente, sē consideră ca nule dupe trecerea de șese luni de la deschi
derea comunicațiunilor cu locul unde se găsesce testatorele, saŭ dupe
șése luni de la trecerea sa într'un loc unde comunicațiunile nu sunt
întrerupte ( C. C. R. 873 ).
Art. 81. Testamentele făcute pe mare, pe timpul călătorie, fie
de militarì, fie de călătorì simpli, pot fi întocmite dupe cum urméză :
Pe corăbiĩ din flota militară, când sunt făcute în presenta ofi
cerului comandant al corăbiei, saŭ în lipsa sa, în presența acelui
ce ' l înlocuesce dupe ordinea serviciuluì, însă și unul și altul asistați
de oficerul de administrațiune saŭ de acela ce indeplinesce func
țiunea acestuia.
Pe bastimentele de comerciŭ, când sunt făcute în presența scrii
torului bastimentului saŭ în presența acelui ce ' l înlocuesce , insă și
unul și altul asistaţi de căpitanul saŭ de patronul, saŭ în lipsă-le ,
de acei ce ' I inlocuesc.
In tóte casurile, aceste testamente vor fi făcute în presenta a
doui martori ( C. C. R. 874) .
Art. 82. Pe bastimentele din flota militară, testamentul căpita
nului saŭ acela al ofițerului însărcinat cu administrațiunea ; pe bastimente
de comerciŭ, testamentul căpitanuluì, al patronului, saŭ al stăpânului,
saŭ acela al scriitorului, se pote face în presența acelora ce, în ordi
nea serviciului, vin dupe dênşit, conformându-se pentru cele- l'alte for
malităţi cu disposițiunile articolului precedent (C. C. R. 875).
Art. 83. Tóte testamentele menționate în cele douě articole pre
cedente se vor face ſie- care în două exemplare originale ( C. C. R. 876.
Art. 84. Testamentul făcut pe bastimente militare saŭ de co
merciŭ, trebue să fie subsemnat de testatore, de personele care primesc
testamentul și de martorì.
Daca testatorele saŭ martorii nu pot subscri, se face mențiune
de causa ce ' l - a împedicat de a subscri.
Art . 85. Testamentele făcute pe mare în timp de voiagiů se
păstréză printre actele cele maì importante ale bastimentului și despre
redactarea lor se va menționa în rolul bastimentului.
Art. 86. Daca bastimentul intră într'un port strộin unde se gă


40

BU L G A R I

A

no

sește un consul bulgar saŭ un agent diplomatic, funcționarii în presența
cărora s'a făcut testamentul, sunt datori să depue unul din exemplarele
originale inchis și pecetluit in mâinile acelui consul saŭ agent diplo
matic, care ' l va trimite Ministrului competinte, iar acest din urmă
tarului local, unde se află domiciliul testatorelui.
Dupe intorcerea bastimentului în Bulgaria, fie în portul arma
mentului, fie în orice alt port, cele douě exemplare originale ale
testatorelui închise și pecetluite, saŭ exemplarul original rėmas, déca
dupe paragraful precedent cel-l - alt a fost depus în cursul călătoriei,
vor fi date autorităților locale ale flotei ; acesta le va trimite minis
trului competent, care va proceda cu dînsele dupe cum s'a zis mai sus.
Se va înscri pe marginea roluluì bastimentului numele testato
relui, menționându -se despre remiterea originalelor testamentului, fie
consulului, fie autorităţilor de port în Principat.
Art. 87. Testamentul făcut pe mare în forma articolului 81 , nu
este valabil de cât déca testatorele móre pe mare, saŭ dupe trei luni
de la întorcerea lui pe uscat, într'un loc unde ar fi putut să'l refacă
dupe formele ordinare ( C. C. R. 882).
Art. 88. Bulgarul ce s’ar afla în țară străină, va putea face dis
posițiunile sale testamentar prin act privat așa dupe cum dispune
art . 60, saŭ în formă autentică, întrebuințată în locul unde se face
testamentul ( C. C. R. 885) .

§ 3. Regulele generale pentru diferite feluri de testamente.

Art. 89. Dacă nu se vor păzi formalitățile cerute de art. 46
60, 62–68, 70—72, 81, 83 şi 84 testamentul va fi considerat ca nul.
lar déca testamentul mistic, care sa primit de nolar saŭ de per
sóna care ' l înlocuesce împuternicit pentru acesta , nu se va recunosce
ca atare, atunci el se va recunosce ca olograf, dacă îndeplineşte con
dițiunile acestui din urmă.
Observație. Tóte actele , care dupe presenta lege se fac de no
tarì, în locuri unde aceştia nu există, se vor face de judecătorii de
pace, cari îndeplinesc funcţiunea de notary.

PARTEA IV

Despre partea disponibilă

§ 1. Despre partea legitimă, care se cuvine descendenților și

ascendenților.

Art. 90. Dacă testatorul lasă dupe mórtea sa un copil, nu póte
testa pentru mai mult de cât jumětate din averea sa ; dacă lasă doui


LEGE ASUPRA SUCCESIUNEŤ 41
-pentru o treime ; dacă lasă trei saŭ mai mulți-pentru o pătrime.
Porțiunea pentru care nu se pote dispune prin testament se nu
mesce partea legitimă ( C. C. R. 842) .

Art. 91. Sub numele de copii, în articolul precedent, să înțelege
copii legitimi, cei legitimaţi, cei adoptați și descendenți lor.
Iar ca descendenți se consideră numai aceia ai copilului, pe care
' l represintă ( C. C. R. 842) .

Art. 92. Déca testatorele n'a lăsat nici copil, nicy descendenţi,
dér numai ascendenți, el nu pote testa mai mult de douě treimy din
bunurile sale.
Porțiunea legitimă, saŭ o treime din bunuri, rěmâne de opotrivă
tatălui și mumeỉ, saŭ numai supra - viețuitorului dintr'ênșii, dacă cel
l'alt a decedat.
Déca dupě testatore nu a rėmas nicỉ mumă, nici tată, ci numai
ascendenți din linia paternă și maternă, atunci porțiunea legitimă se
împarte intre ei pe jumětate, déca ei se află în graduri egale de ru
denie ; iar déca ei nu sunt în graduri egale de rudenie cu defunctul,
atunci tóte bunurile se transmit celor de mai aprópe rude dintr'o
linie saŭ dintr'alta .
Art. 93. Porțiunea legitimă face parte din succesiune. Ea se cu
vine pe deplin copiilor, descendenților și ascendenților, iar testatorele
n'are dreptul de a o îngreuna cu nici un fel de sarcine saŭ condițiuni.
Art. 94. Testatorele care n'a lăsat dupe mórtea lui descendenți
saŭ ascendenți, póte dispune cu tóte bunurile sale prin testament
general saŭ parțial.
Insă, drepturile soțului supra vețuitor și ale copiilor naturali,
prevězute in § II ale acestei părţi rěmân in vigore.
Art. 95. Déca testatorul constitue un usufruct saŭ o rentă via
geră, a cărei valóre trece peste cotitatea disponibilă, depinde de erezii
cary aŭ dreptul asupra porțiunii legitime de a executa acestă disposi
țiune, saŭ de a abandona proprietatea cotităței disponibile.
Asemenea suszişil erezi aŭ drept de a alege în casul când tes
tatorele lasă ca proprietate, fără drept de folosinţă, o parte din bunurì,
care este mai mare de cât partea disponibilă. *)
Art. 96. Dacă decedatul a înstreinat bunurile sale unuia din erezi
care are dreptul la porțiunea legală în schimbul unei rente viagere
saŭ cu reservă de usufruct, acestă înstrăinare să consideră ca dona
țiune și prin urmare se va supune disposițiunilor de imputațiune și
reportare.
Imputațiunea și reportul nu pot fi cerute de aceị erezi care aŭ
consimțit la sus zisa înstrăinare.
* ) Adică : erezii legitimi au facultatea de a acorda legatarilor testamentari, fie intrega
parte lăsată de testator, chiar dacă acestă parte ar intrece porțiunea disponibilă, fie numai por
ilunea de care testatorul putea dispune legalmente.


42 BULGARIA

§ 2. Despre porțiunea legitimă a soților și a copiilor naturali.
Art. 97. Porțiunea legitimă a soțului supravețuitor, cu copii legi
timi, e de duoě orỉ mai mică de cât porțiunea legitimă, care să cu
vine fie - căruia din copii.
Art. 98. Déca testatorele n'a lăsat descendenți, ci numai ascen
denți, atunci partea legitimă a soțului supravețuitor este egală cu
a cincea parte din bunurile sale.
Art. 99. Soțul are dreptul la o treime din averea testatorului,
în cas când el n'a lăsat nici descendenți, nici ascendenți care să aibă
drept la porținnea legitimă.
Art. 100. Déca testatorele a lăsat copii saŭ ascendenti legitimì și
copii naturali recunoscuți conform lege , atunci aceşti din urmă aŭ drep
tul asupra jumětății din acea ce li s'ar cuveni, dacă ar fi fost legitimi.
Pentru a se determina partea ce se cuvine copiilor naturali, se
socotesce tot asemenea și acea a copiilor legitimi. Aceşti din urmă
aŭ dreptul de a o rescumpěra conform art. 29.
Art. 101. Déca nu sunt nici descendenļi legitimi, nici ascendenţi,
atunci copiii naturali aŭ dreptul la douě treimi din porțiunea, care
se cuvine copiilor legitimi.
Art. 102. Descendențiỉ legitimì ai copilului natural, care a decedat
înaintea testatorului, póte să se bucure de tóte drepturile coprinse în
articolele precedente în folosul părinților lor.
Art. 103. Partea ce se cuvine soțului și copiilor naturali, nu
póte micșora porțiunea legitimă a descendenților legitimi saŭ ascen
denților ; ca se va scote din partea disponibilă.
Art. 104. Erezii aŭ dreptul de a rescumpăra drepturile soţului
supra viețuitor în schimbul unei rente viagere din averea nemişcătóre
saŭ în schimbul capitalurilor moscenirei, fie în urma unei înțelegeri
comune, fie în urma hotărârei autorităților judiciare, care vor lua
în vedere tóte circonstanţele speciale pentru fie -care cas .
Art. 105. Soțul supraviețuitor și copiii naturali se bucură de
partea ce li se cuvine dupe lege, cu aceleași drepturi și asigurărț, ca
și copiiï legitimi de porțiunile legale conform prescripţiunilor prevăzute
la art. 100 și 104.
Afară de ceea ce sa lăsal prin testament soțului și ccpiilor na
turali, se maĩ adaugă la porțiunea legitimă a celui d'ântêiŭ tot ce a
primit prin actul de căsătorie, iar la porțiunea celor din urmă tot
ceea ce aŭ primit de la părinte în timpul vieţuirei și care trebue să
se adauge părței legitimate (art. 251–278).

$ 3. Despre reducțiunea disposițiunilor testamentare.

Art. 106. Disposițiunile testamentare care vor trece peste partea
disponibilă, vor fi reduse la acestă parte la deschiderea succesiunei.


LEGE ASUPRA SUCCESIUNEI 43

Art. 107. Pentru a se determina acestă reducțiune se forméză
o masă de tótă averea testatorelui în momentul morței sale, scăzên
du- se din ea datoriile.
Apoi la acestă masă se adaugă prin ficțiune bunurile de care a
dispus prin donațiuni, cele mişcătóre dupe valórea lor, din momentul
donațiunei, iar cele nemişcătore, dupe starea lor din momentul dona
țiuneț, și dupe valórea ce aŭ avut în momentul morței donatorelui.
Pe acestă masă, ast- fel formată, se calculéză cu ce parte a putut să
dispună testatorele, dupě calitatea erezilor, care aŭ drept la porțiunea
legitimă.
Art. 108. Când valórea donațiunei trece saŭ e egală cu partea dis
ponibilă, tóte disposițiunile testatorelui sunt considerate ca nule .
Art . 109. Când disposițiunile testamentare trec peste partea dis
ponibilă, saŭ peste acea care ar rěmâne dupe ređucerea valóreř do
națiunei, reducerea se face de o potrivă, fără nici o diferință între
legatari și erezi.
Art. 110. Cu tóte acestea, or de câte ori testatorul a declarat
expres că voieşte ca un legat să se plătéscă înaintea celor-l - alte, tre
buie să se țină sémă de acestă prioritate și legatul în cestiune numai
atunci să póte reduce, când valórea celor- l - alte n'ar acoperi porțiunea
legală ( C. C. R. 853) .
Art. 111. Când legatul supus reducțiune face parte din bunurile
nemișcătóre, reducțiunea se va face despărțindu -se o parte egală din
bunurile nemişcătóre, déca acesta póte avea loc.
Dacă acestă divisiune nu póte avea loc, și déca partea destinată
legatarului va trece peste partea disponibilă cu mai mult de un sfert,
el este dator de a lăsa tóte averile nemişcătóre succesorilor, păzin
du - și dreptul de a cere valórea părțer disponibile. Iar déca partea
legatarului trece peste partea disponibilă numai cu o pătrime, atunci
el are dreptul de a’și reține tóte averile nemişcătóre, plătind în bani
pe cei îndrituiți la porțiunea legală.
Insă, legatarul care are drept la porțiunea legală, póte să reție
tóte averile nemişcătóre, numai în cas când valórea lor nu trece peste
valórea părței disponibile saŭ peste porțiunea sa legală.

PARTEA V
Despre restabilirea succesorilor și a legatarilor.
Art. 112. Prin disposițiuni testamentare se pot restabili succe
soriì saŭ legatarii, saŭ să se întrebuințeze ori--ce altă formă în care
să se arate dorința testatorelui.
Art. 113. Disposițiunile testamentare, fie ele generale sau par


44 BULGARIA

1

țiale, basate numai pe intențiunea expres declarată, care este recu
noscută de a fi eronată, sunt nule.

§ I. Despre personele și obiectele, care pot fi obiectul

disposițiunilor testamentare.

Art. 114. Nu se primesce nici o dovadă pentru a demonstra
că disposițiunile testamentare făcute în folosul unei persone deter
minată în testament este fictivă și că în realitate ele primesc pe o
altă persónă ; acesta chiar și déca ar exista în testament astfel de
expresiuni, care ar putea constata acesta saŭ din care s'ar putea
prezuma acesta.
Art. 115. Este nulă ori-ce disposițiune în folosul persone, care
nu este precis menționată saŭ determinată în testament.
Art. 116. Disposițiunile în folosul săracilor și a altor asemenea,
făcute în termeni generali fără a se determina întrebuințarea bunu
rilor, saŭ scopul de bine-facere, saŭ institutul chiar în folosul căreia
s'aŭ făcut disposițiunile, saŭ când persona, desemnată de testatore
pentru acest scop saŭ destinațiune, nu póte saŭ nu voesce să priméscă
asupră șì acéstă funcţiune, atunci se presupune că ele aŭ fost făcule
în folosul săracilor din acea localitate, unde a domiciliat testatorele
în momentul decedărei sale, și bunurile se predaŭ institutelor de bine
facere locale.
Art. 117. Disposițiunile în folosul unei persone nedeterminate
care trebue să fie arătată de o a treia persónă, sunt de asemenea
nule.

Disposițiunea personală este considerată de bună, adică acea
făcută în folosul unei persone, care trebue să fie alésă de o a treia
persónă din numérul câtor - va persone arătate de testatore, fie acele
persone fisice saŭ juridice, arătate tot de dênsul. Se may recunosce die
bună tot asemenea și disposițiunea particulară făcută în folosul unei
saŭ mai multor persóne juridice, arătate de testatore.

Art. 118. Este considerată de nulă disposițiunea care dă dreptul
succesorului saŭ uneř a treia persóne ca aceştia să determine canti
tatea legatului escluậêndu - se acele făcute în folosul cuiva cu titlu de
gratificație pentru serviciul săvêrşit testatorelui în uitimul moment al
bóley sale.
Art. 119. Când numele succesorului saŭ acela al legatarului este
scris greșit, atunci disposițiunea este în vigore, dacă din textul chiar
al testamentului sau din alte acte, saŭ prin mijlocirea unor împre
jurări cunoscute reiesă clar care personă anume a voit testatorele så
numéscă.
Tot asemenea este și în casul când legatul este indicat saŭ scris


LEGE ASUPRA SUCCESIUNEI 45

greşit, iar din testament este vědit ce obiect anume a voit testatorele
să testeze.
Art. 120. Legatul unui obiect strộin este nul, fără deosebire
dacă testatorele a ştiut saŭ nu că obiectul legat era proprietatea sa.
Dacă însă obiectul legat, care în momentul când sa format tes
tamentul a fost stréin, a devenit proprietatea testatorelui în momentul
decedărei sale, disposițiunea despre acest obiect este valabilă.
Art. 121. Dacă testatorele, succesorul saŭ legatarul sunt posesorii
numai unei părţi din obiectul testat, saŭ aŭ numai un drept ore- care
asupra acestui obiect, atunci legatul e în vigore nu mai asupra acestei
părți saŭ asupra dreptului séů .
Art. 122. Este valabil legatul pentru bunuri mişcătóre nedeter
minate, dar de un gen saŭ specie determinat, chiar dacă n’ar esista
între bunurile legatarului nici un obiect de aceste genuri saŭ specii
nici în timpul când sa făcut testamentul, nici în momentul când tes
tatorele a decedat.
Art. 123. Când testatorele a lăsat un obiect special ca aparținênd
lui saŭ ca aflându -se printre un gen saŭ specie determinată a lucru
rilor, atunci legatul va fi nul, déca acest obiect nu se va afla între
bunurile testatorelui în timpul morței sale.
Déca obiectul acesta se află printre bunurile testatoreluự în timpul
când el a decedat, der nu în cantitatea determinată în testament,
atunci testamentul este în vigore numai pentru cantitatea care s'a
găsit.
Art. 124. Legatul unor obiecte saŭ a unei cantităţi din ele, care
trebue a să lua dintr'un loc determinat, este valabil numai în casu
rile când aceste obiecte se află pe loc și numai în cât privește can
titatea care se află pe locul menționat în testament.
Art. 125. Legatul făcut pentru zapise saŭ pentru achitarea unei
datorii este în vigore numai asuprā părței din datorie, care s’a da
torat în timpul când a murit testatorele.
Succesorele este dator de a preda singur legatarului actele obli
gatóre care s'aŭ găsit la testatore.
Art. 126. Déca testatorele, fără să menționeze ceva de datoria
sa, face legat creditorului sčů, atunci nu se va socoti că legatul este
făcut pentru achitarea datoriilor.
Art. 127. Legatul pentru întreținere sub înțelege :: nutrimentul,
îmbrăcămintea, domiciliul și altele asemenea obiecte trebuincióse vieței
legatarului, și se póte întinde dupe circonstanțe. și asupra instruc
ţiunei luị, care să corespundă posițiune lui.
Art. 128. Când cel ce a testat proprietatea unui imobil, a mărit
pe acest din urmă prin achisițiunea chiar a imobilului vecin , acest spor
nu intră în legat de nu există o nouă disposițiune pentru acesta.
Totuși, tóte înfrumusețările și nouile îmbunătățiri făcute asupra


46 B U L G A R I A

imobilului legat și accesoriile făcute în limitele unui loc îngrădit, intrà
în legat.

§ II. Despre disposițiunile condiționale și cu termen .

Art. 129. Disposițiunile generale și parțiale se pot face și con
diționale.
Art. 130. Condițiunile imposibile, contrare legilor și bunelor mo
ravuri, să consideră ca neexistente.
Art. 131. Este contrarie legei condițiunea care proibéză întâia
și ulterioră căsătorie.
Insă, legatarul căruia ï este legat dreptul pe deplin saŭ nu de
a să bucura de domiciliul, saŭ pensie saŭ altă plată în cas când este
necăsătorit saŭ văduv, póte să se folosescă de acest drept numai în
timpul cât a fost necăsătorit saù věduv.
Condițiunea de věduvire în disposițiunile legatare între soţi
este recunoscută .
Art. 132. Déca în testamentul general este indicată ziua de
când sě testéză saŭ se sfârșește, acestă condițiune este nulă și se
consideră ca nescrisă.
Art. 133. Este considerată ca nulă disposițiunea din testamentul
general saŭ parțial făcută de testatore cu condițiune ca succesorul
saŭ legatarul să testeze la rîndul sěŭ în favórea testatorului.

§ 1II. Despre efectul legatelor și achitarea lor.

Art. 134 .. Orì-ce legat, necondiționat și fără termen din zioa
morței testatorelui dă un drept legatarului, care pote fi transmisibil
erezilor lui pentru a priimi obiectul testat.
Art. 135. Legatarul este dator a cere de la eredele legitim de al
pune în posesiunea obiectulu testat.
Art. 136. Legatarul póte să céră interesele și fructele, din ţiua
înaintăreț cerere către tribunal saŭ din diua promitere de a 'i se
preda obiectul testat.
Art. 137. Interesele și fructele lucrului legat devin ale legatarului
din momentul morței testatoreluì, când testatorele a declarat expres
acestă dorință.
Art. 138. Déca sa legat o rentă viageră, saŭ o pensiune, ea
începe de a curge din momentul morței testatoreluy.
Art. 139. Déca s'a legat o cantitate determinată de obiecte, care
să se predea la termene, spre esemplu la an , la lună saŭ într'un alt
timp, atunci primul termen va începe din ziua morței testatorelui.
iar legatarul primesce drept asupra cuantitățeị întregi, care trebue să

1


LEGE ASUPRA SUCCESIUNEI 47
'i se predea în primul termen, chiar și atunci, când el este în viață
la începutul termenului.
Însă, obiectele legate se pot cere numai dupe espirarea terme
nului; Iar legatul care este testat pentru întreținere, se pote cere și
la începutul termenului.
Art. 140. Déca testatorele are mai mulți erezi și n’a însărcinat
special pe nici unul dintre ei pentru a satisface legatul, atunci fie
care din ei în proporţiune satisface cu partea sa.
Art. 141. Când legatul dat este un lucru nedeterminat, -de o
specie saŭ un fel cunoscut, eredele are dreptul de a alege: dênsul
nu este obligat a da un lucru de calitatea cea mai bună, însă nu
póte oferi nici un obiect de calitatea cea mai inferioră.
Art. 142. Acelaşi drept se aplică și când dreptul de alegere este
lăsat unei a treia persoane.
Art. 143. Déca persona a treia refusă de a face alegerea, saŭ
nu póte să o facă din causa morței saŭ din causa unui alt obstacol
în ast- fel de cas alegerea se face de tribunal, conform regumen
tuiui.
Art. 144. Déca dreptul de alegere se lasă legatarului, atunci el
póte alege obiectul cel mai bun din tótă succesiunea, déca un ase
menea obiect ar exista ; iar in cas când nu există, atunci regula
de alegere a succesorului se aplică și asupra alegerei obiectulului de
de către legatar.
Art. 145. Déca este testat unul din douě obiecte determiuate dupe
alegere, atunci acestă alegere se lasă succesorului.
Art. 146. Déca succesorul saŭ legatarul, care are drept la alegere
nu ' l a putut esercita, atunci dreptul acesta se lasă succesorului sěů .
Alegerea făculă nu se pote schimba.
Déca averea testatorelui conține numai un obiect, care dupe specie
saŭ fel aparține numărului obiectelor legate, atunci succesorul saŭ
legatarul nu pot alege un altul afară din averea testatorului când
contrariul sa spus expres.
Art . 147. Obiectul legat se predă cu accesoriele lui in starea în
care sa găsit in diua morței testatorelui.
Art. 148. Cheltuelile necesare cu predarea obiectului legat cad
asupra succesiune, der nu pot micșora partea legitimă.
Taxele de succesiune se adună de succesorii, care aŭ dreptul de
a le cere de la legatari, numai în casul când obiectul legat este su
pus unei taxe.
Art. 149. Contribuțiunile, fonciera, servitutea saŭ alte obligațiuni
legate cu posesiunea pămêntului, care grevează obiectul legat, sunt
în sarcina legatarului.
Când obiectul legat sé află ca gagiŭ pentru despăgubirea unei
datorii obicinuite de succesiune, saŭ chiar pentru datoria unei a treia


48 BULGARIA

persóne, succesorul este dator să o achite déca testatorul singur nu
a luat în acestă privință vre o disposițiune.
$ IV. Despre dreptul la sporirea (droit d'accroissement) porțiunii

legale dintre coerezi și colegatari.

Art. 150. Déca vre unul din succesorij instituiți móre înaintea
testatoreluự; saŭ déca renunţă la succesiune, saŭ déca sě arată in
capabil de a succeda, atunci partea lui se dă coeredelui saŭ coere
zilor, în casurile când dreptul de sporire este permis, însă acest drept
nu deroagă disposițiunile din art . 160.
Art. 151. Dreptul de sporire se dă coerezilor când ei toți im
preună sunt instituiți într'unul și același testament printr'una și aceiași
disposițiune fără ca testatorele să fi determinal pentru fie - care o parte
deosebită.
Art. 152. Numai atunci se va considera că fie -care din succesori
are o deosebită parte determinată, când testatorul a indicat expres o
parte deosebită pentru fie -care.
Expresiunea : în părți egale, saŭ în porțiuni egale nu escepléză
dreptul de sporire.
Art. 153. Coerezii cărora dupe dreptul de sporire li se predă
partea eredeluì eșit, primesc asupra lor tóle obligațiunite și sarcinile
la care dênsul ar fi fost supus.
Art. 154. Déca dreptul de sporire nu se permite, alunci partea
succesorului eșit se predă succesorilor legitimi.
EY primesc asupra lor tóte obligațiunile şi sarcinile la care dênsul
ar fi fost supus,
Art. 155. Déca vre unul din legatarì móre înaintea testatorului,
saŭ renunță la legat, saŭ este recunoscut de incapabil, saŭ déca nu
Își a împlinit condițiunea de care depindea legatul în folosul lui,
atunci între colegatari se aplică regula de sporire conform art. 151
și 152, chiar şi când un obiect este legat într'un testament la mai
multe persone, cu tóte că sunt disposițiunì diferite.
Art. 156. Déca câtor -va persóne li s'a lăsat dreptul de profitat
în ast-fel de împrejurări, în care, dupe regula espusă mai sus, se póte
aplica dreptul de sporire, atunci partea celui eșit se adaugă la păr
țile celor rėmaşi, chiar déca el ar fi eşit dupe primirea legatului.
Déca dreptul de sporire nu are loc, atunci partea celui eșit se
adaugă la masa succesiunei.

Art. 157. Regula art. 153, privitóre la obligațiunile coeredelui
eșit, se aplică și colegataruluì, în folosul căruia are loc dreptul de
sporire saŭ asupra coeredelui saŭ colegatarului care s'ar fi bucurat
de legal în casul când legatul se recunosce de nul.


LEGE ASUPRA SUCCESIUNEI 49

& V. Despre modificarea disposițiunilor testamentare și despre
nulitatea lor.

Art. 158. Testamentele gênerale saŭ speciale făcute de o persónă,
care, când testamentul a fost întocmit, n'a avut saŭ nu a sciut că
are copii saŭ descendenți, se modifică de drept îndată ce se va sci
existența saŭ nascerea copilului saŭ a descendenților testatorelui, chiar
postumi, legitimaţi saŭ adoptivị.
Aceiași regulă se păzesce, déca copilul a fost conceput, când sa
făcut testamentul ; iar când este vorba de legitimarea copilului na
tural, atunci acestă regulă se păzesce déca el, fiind recunoscut de
testatore înainte de întocmirea testamentului a fost legitimat dupe
acésta
Nu se permite modificarea testamentuluï, déca testatorele a pre
vězut causa despre existare saŭ nascere de copii saŭ descendenți.
Art. 159. Dacă cei noui născuți saŭ descendenții aŭ murit ina
intea lestatoreluị, testamentul rėmâne în putere.
Art. 160. Disposițiunea testamentară este fără efect, déca per
sóna, in folosul căreia este făcută, a murit înaintea testatorelui,
saŭ a devenit incapabilă.
Insă descendenții succesorului saŭ ai legatarului, care nu este
capabil saŭ care a murit înaintea testatorelui, iaŭ parte la succesiune,
saŭ la legat, în casurile când succesiunea fiind intestat, dênșii se pot
folosi de dreptul de representațiune.
De la acestă regulă se exceptéză casurile când testatorele a făcut
vre- o disposițiune specială, saŭ déca cestiunea este pentru un legat
care dă un drept de folosință, saŭ vre- un alt drept personal dupe na
tura sa ( C. C. R. 924 ).
Art. 161. Este fără efect disposițiunea testamentară privitóre la
succesor saŭ legatar, care a renunţat la ea ( C. C. R. 928 ).
Art. 162. Orï-ce înstrăinare a obiectului legat, fie în întreg fie în
parte, făcută de testator chiar prin vêndare, modifică testamentul în
ceea ce privește bunul înstrăinat, chiar când înstrăinarea ar fi nulă
saŭ chiar când obiectul înstrăinat ar fi reintrat în posesiunea testa
torelui.
Tot asemenea și în casul când testatorele a schimbat obiectul
legat, așa că a perdut forma și destinațiunea de maï ' nainte.
Art. 163. Legatul este fără efect, déca obiectul legat se perde
in timpul viețuire testatorelui ; tot asemenea legatul este fără efect,
dacă obiectul legat se perde dupe mórtea testatoreluì, dar nu din
vina succesorului, chiar s'ar dovedi că acest din urmă nu l'a pre
dat la timp, însă atunci numai când acest obiect ar fi putut să se
pérză dacă s'ar fi aflat în mânele legatarului.
Art. 164. Déca este legat un obiect pe ales dintre mai multe (al

4


50

BULGARIA

lernativ ), legatul este valabil chiar dacă ar rėmâne numa unul din
obiectele legate.
PARTEA VI..
Despre executorii testamentari.
Art. 165. Testatorele pote numi unul saŭ mai mulți executori
testamentari ( C. C. R. 910 ).

Art. 166. Acela ce nu se pote obliga prin contract nu póte fi
nici executor testamentar ( C. C. R. 913) .

Art . 167. Persóna care n'a împlinit încă vêrsta de douě- deci și
unu ani, nu pote fi executor testamentar, chiar cu autorisațiunea tu
torului saŭ curatorului séů ( C. C. R. 915 ).
Art. 168. Executorii testamentari sigiléză averea dacă sunt erezi
minori, interzişi, absenț saŭ persóne juridice.
E ¥ vor stărui a se face inventariul bunurilor succesiunei în pre
sența eredeluì presumptiv, de unde nu , sě vor face chemările legale.
Ei vor cere vendarea mișcătórelor în lipsă de sumă îndestulătóre
pentru plata legaturilor.
Ei vor ingriji ca testamentele să se execute, şi în cas de contes
tațiune asupra execuțiunei, ei pot să intervină ca să susțină validi
tatea lor.
Ei sunt datori, dupe trecerea de un an de la mortea testatore
lui, a da socotélă despre gestiunea lor ( C. C. R. 916) .
Arl. 169. Dreptul executorelui testamentar nu trece nici de cum
la erediĩ sẽi ( C. C. R. 917) .
Art. 170. Déca sunt mai multi executori testamentari care aŭ
primit acestă sarcină, unul singur va putea lucra în lipsă - le ; dînşii
sunt solidar responsabili de socotelele bunurilor ce li sa încredinţat;
afară numai déca testatorele nu a despărţit funcțiunile lor și déca fie
care din ei nu sa mărginit în acea acţiune ce i sa determinat ( C.
C. R. 918 ).
Art. 171. Cheltuelile făcute de executorele testamentar pentru
sigilarea bunurilor, pentru inventar, pentru socoteli, și alte cheltueli
relative la funcțiunile lui, sunt în sarcina succesiunei (C. C. R. 919).

PARTEA VIL
Despre predarea testamentului olograf spre păstrare, despre
deschiderea și publicațiunea testamentelor mistice.
Art. 172. Testamentul olograf, dupe cererea persónei interesate,
se predă în păstrarea notarului judeţului, unde s'a deschis succesiu
nea, în presenta a doui martory.


LEGE ASUPRA SUCCESIUNEI 51
Hârtia pe care sa scris testamentul, se semnéză pe marginea
fie -cărei fete de doui martori și de notar.

Pentru remiterea spre a fi conservat , se va încheia un proces
verbal sub formă de act public în care notarul va scri starea suc
cesiuneț, și va transcri exact conținutul ei, va menționa despre
resigilarea succesiunei, déca ea a fost remisă sigilată, și despre
semnarea fie-cărei fețe de notar și de martorì.

Procesul- verbal se iscălesce de personele care aŭ cerut pretarea
testamentului în mânile notarului, de notar și de martori. La dresarea
procesului-verbal se va adăuga : hârtia pe care sa scris testamentul
și un certificat de mortea testatorelui.
Art. 173. Déca chiar testatorele va remile singur notarului testa
tamentul olograf pentru a- l păstra, este de datoria notarului de a îm
plini formalitățile cerute de precedentul articol.
Art. 174. Dupe împlinirea formalităților prevěďute în preceden
tele douě articole, testamentul olograf se póte executa numa déca
autoritățile judiciare n’aŭ luat nisca disposițiuni preliminare cu oca
siunea nascerei vre-une neînțelegeri asupra testamentului, saŭ disposi
țiuni pentru despăgubirea personelor interesate.
Art. 175. Testamentul primit în forma mistică, dupe cererea per
sónelor interesate, se deschide (despecetluesce) de notar, și i se dă
citire în presența cel puțin a douị martori din acei care aŭ asistat
la procesul-verbal pentru predarea testamentului spre păstrare. Iar
déca asemenea martorì lipsesc, atunci se chiamă doui martori óre- care
pentru a se descrie starea hârtiei pe care testamentul este scris , şi,
déca e posibil, a semnăturelor.
Hârtia pe care este scris testamentul, se semnéză la marginea
fie -cărei fețe de cei doui martori și de notar, care păstrează testamentul
împreună cu procesul- verbal pentru predarea actului spre păstrare.
Cu ocasia despecetluirei testamentului se încheie un proces - verbal
sub formă de act public, în care notarul face mențiune de starea
testamentului și face observațiune de semnarea fețelor de dênsul și
de martori.
Procesul- verbal se semnéză de personele interesate, care aŭ ce
rut despecetluirea testamentului, de notar și martori. Pe lângă pro
cesul- verbal se mai adaugă : hârtia pe care sa scris testamentul și
un certificat de mórtea testatorelui.

PARTEA VIII
Despre revocarea testamentelor.

Art. 176. Testamentele pot fi revocate în întregul lor saŭ în
parte, numai prin un alt testament posterior, saŭ prin act legalizat


52 BULGARIA

de notar în presența a patru martorì, și coprindênd declarațiunea, din
partea testatorelui, că el revócă tóte saŭ o parte din primele sale
disposițiuni.
Art. 177. Testamentul nul nu pote fi considerat de act notariai
pentru a putea revoca primul testament.
Art. 178. Disposițiunile care sunt modificate conform regulelor
din art. 176, pot să se reînoească numai printr'un testament noŭ.

Art. 179. Testamentul posterior care nu revócă expres pe cel
anterior, desființéză numai acele disposițiuni din testamentul anterior
care sunt necompatibile, sau contrarii cu acelea ale testamentului
posterior.

Art. 180. Revocațiunea făcută prin testamentul posterior este pe
deplin variabilă chiar dacă acest act noŭ nu sar executa din causa
incapacităței eredeluì instituit saŭ a legatarului, saŭ din causă că aceştia
aŭ refusat să priméscă succesiunea.
Art. 181. Atât testamentul mistic, cât și cel olograf, depuse la
notar pentru păstrare, se pot lua înapoi în ori -ce timp de testatore.
Procesul- verbal pentru înapoiarea testamentului se dreséză de
notar în presența testatorelui, primarului, și a douì martori. Primarul
este dator a sci despre identitatea persónei testatorelui.
Procesul-verbal pentru înapoiarea testamentului se semnéză de
testatore, primar, martori și de notar.

CAPITOLUL III
Dispositiuni generale pentru succesiunea legală și

testamentară.

PARTEA 1
Despre deschiderea succesiunelor și despre continuarea

posesiunei în persóna eredelui.

Art. 182. Succesiunea se deschide în momentul morței în lo
calitatea unde se află ultimul domiciliŭ al decedatului.
Art. 183. Când mai multe persóne care ar fi putut fi chemate
împreună a succeda una alteia și ar muri împreună în óre care
casurt, fără i se sci care dintrênsele a murit mai 'nainte, atunci se
presupune că tóte aŭ murit în acelaşi timp, și nu se pote transmite
drepturile de la o persónă la alta. Cine va susține că vre - unul din
trênşi a murit mai nainte, este dator să o dovedéscă .

Art. 184. Posesiunea averilor mortului trece de drept asupra


LEGE ASUPRA SUCCESIUNEI 53

succesorului, și pentru acesta nu este necesar de al pune în po
sesiune.
Art. 185. Déca o persónă străină, care pretinde că are drept
asupra moștenireț, și ar stăpîni-o, atunci posesiunea succesorilor este
considerată de abuzivă, și dènşii pot intenta proces în calitatea lor
de posesori legali.

PARTEA 11

§ I. Despre acceptațiunea succesiuneš.

Art. 186. Succesiunea pote fi acceptată de- a dreptul saŭ sub
inventariů ( C. C. R 685 ).

Art. 187. Nimeni nu este obligal de a accepta o moştenire ce ' ì se
cuvine ( C. C. R. 686 ).

Art. 188. Acceptațiunea succesiunei din partea personelor care
se află sub tutelă, este numai atuncea valabilă, când sa făcut con
form disposițiunilor lege tutelei şi sub inventariŭ ( Art. 76 din legea
tutelei).
Art. 189. Majorii cari sunt sub curatelă, 'accept succesiunea
numai sub inventariŭ şi cu consimțimentul curatorelui.
Art. 190. Personele juridice acceptă succesiunea numai cu hotă
rârea care este prescrisă de legile speciale.
() ast- fel de ' succesiune se acceptă sub inventar şi conform
regulelor stabilite în instructiunile respective.
Art. 191. Acceptațiunea pote fi saŭ espresă saŭ tacită ; este es
presă când acceptatorul i - și însuşesce titlu saŭ calitatea de erede in
trun act autentic saŭ privat; este tacită când eredele face un act,
care neapărat presupune intențiunea sa de a accepta succesiunea, și
pe care act dênsul nu ar fi avut dreptul de a -l face de cât în ca
litate de erede. ( C. C. R. 689 ).
Art. 192. Actele curat conservatorie, de pază și de admini
strațiune provisorie, nu însemnéză moscenirea, déca n'aŭ fost făcute
in calitatea de erede. Art. 219 ( C. C. R. 690 ).
Art . 193. Donațiunea, vendarea saŭ transmiterea drepturilor sale
succesorale, făcute de un coerede, fie unui strčin, fie tutulor coe
rezilor sẽi, fie vre -unuia dintrênşir, este o dovadă despre acceptațiu
nea succesiunei ( C. C. R. 691).
Art . 194. Tot ca probă de acceptațiune să consideră asemenea :
1 ) când unul din erezi renuntă chiar gratuit în folosul unui saŭ a
inai mulți din coereziỉ sẽi și 2 ) când renunțarea se face în folosul
tutulor coerezilor fără deosebire, în schimbul oricărei gratificațiuni
(C. C. R. 691) .


54 BULGARIA

Art. 195. Când acela căruia se cuvine o succesiune a murit fară
a fi renunţat la densa, saŭ fără să o fi acceptat expres saŭ tacil
erezii sči pot da dreptul să o accepteze saŭ să o repudieze pentru
sine. ( C. C. R. 692).
Art. 196. Déca acești erezi nu se învoesc pentru acceptarea saŭ
renunțarea succesiuneț, atunci acela dintre et care acceptă succesiunea.
singur câştigă tóte drepturile și primesce asupra și tóte obligațiunile
succesiune , înlăturând pe acel are ca renunțat. ( C. C. R. 693 ).

Art 197. Erezii, cari aŭ acceptat proprietatea provenind din
succesiunea mortului, care avea dreptul asupra unei succesiuni, pot
renunța la succesiunea care să cuvenia mortului de la un altul, dar
care n'a fost încă acceptată de dênsul. Insă, renunțarea la proprie
tatea mortuluy cuprinde în sine și renunțarea la averea ce i să cu
venia prin succesiune.

Art. 198. Acceptațiunea espresă saŭ tacită a une succesiuni se
póte ataca numai în casul când acestă acceptațiune a fost consecinţa
unei violari saŭ fraude. Nu se pote totuşi reclama în contra accep
tațiune pentru motivul de vătămare.
In cas când se descoperă un testament necunoscut în mo
mentul acceptațiunei succesiunei, eredele nu este obligat de a executa
legatele înființate prin acest testament, care întrec valórea succe
siunei rămase, scoțêndu-se porțiunea legitimă.

!

§ II. Despre renunțarea la succesiuni.

se

Art. 199. Renunţarea la succesiune nu se presumă. Ea nu
póte face de cât la tribunalul districtului în care succesiunea sa
deschis și se trece pe un registru ținut anume pentru acesta ( C. C.
R. 695 ).
Art . 200. Eredele ce renunță la succesiune este considerat că
na avut nici odată dreptul asupra ei. Însă renunțarea la succesiune
nu ' l lipsesce de dreptul de a primi legatele ce i s'aŭ făcut. Art. 253
( C. C. R. 696) .
Art. 201. In sas de succesiune legală partea renunțătorului mă
reşte porțiunile coerezilor sěſ ; déca este singur, succesiunea trece la
gradul următor ( C. C. R. 697 ).
Art. 202. Eredele care a renunţat nu să póte înlocui nici o
dată printr'un representant daca renunțătorele este singurul erede în
gradul séŭ, saŭ daca toți coeredii săi renunță, copii lor vin la suc
cesiune de drept și după capete. (C. G. R. 698) .
Art. 203. In cas de succesiune testamentară, partea celui ce a
renunțat să predă coerezilor sei saŭ erezilor legitimi, conform dispo
sițiunilor Art. 151 și 154.
Art. 204. Creditori aceluy (erede) care renunță în paguba drep


LEGE ASCPRA SUCCESIT NEI

515

turilor lor, pot să ia autorisațiunea justiției ca să accepte succesiunea
care să cuvine debitorelui lor, în numele și locul sčů ( C. C. R. 699 ).
In acest caz renunțarea nu se anuléză în favórea renunțăto
rului ci în favórea creditorilor și numai până la concurența crean
țelor lor ( C. C. R. 699).
Art. 205. Facultatea de a renunta la o succesiune,, se stinge
dupě douě-zeci de ani.
Art. 206. Erezii care aŭ renunțat de a accepta o succesiune,
ай facultatea de a o accepta până la expirarea termenului déca ea
până atunci nu a fost deja acceptată de alți erezi. In acest cas însă,
se respectă drepturile dobândite de o a treia persónă, fie prin pres
cripțiune, fie prin acte făcute în regulă cu curatorele succesiunei
neacceptate.
Art. 207. Déca eredele testamentar saŭ legitim se citéză de
persone care aŭ cereri contra succesiunei, pentru a declara înaintea
tribunalului dacă doreşte a accepta succesiunea saŭ renunță la ea ,
atunci justiția va fixa un termen pentru acestă declarațiune. Déca
declarațiunea nu se va face în' termenul fixat de justiție, eredele este
considerat, că a renunţat la succesiune.

Art. 208. Nici chiar prin contractul căsătoriei nu se pote renunța
la succesiủnea unui om în viață, nici se pot înstrčina drepturile
eventuale ce ar putea avea asupra acestei succesiuni ( C. C. R. 702).

Art. 209. Erezii carî aŭ ascuns lucrurì dintro succesiune, pierd
dreptul de a renunța la densa ; ei rěmân ca ereţi care aŭ priimit suc
cesiunea d'a dreptul, fără a se lua în considerațiune renunțarea lor, și
fără a putea lua vre- o parte din lucrurile ascunse ( C. C. R. 703 ).

$ 111. Despre intocmirea inventariului avere succesorale,
despre puterea sa legală și despre obligațiunile eredelui

care întocmeşte inventariul.

Art. 210. Declarațiunea unui erede că dorește să ia acestă calitate
numai sub inventariŭ , trebue să se facă la tribunalul districtului în
care succesiunea este deschisă și acestă declarațiune se înscrie pe
registrul destinat pentru trecerea actelor de renunțare la succesiuni ( C.

C. R. 704).

Art. 211. Eredele are facultatea de a primi succesiunea sub in
ventar, fără a se lua în considerațiune înterzicerea testatorelui pentru
acesta
Art. 212. Acestă declarațiune n'are efect de cât fiind precedată
saŭ urmată de un inventariŭ , făcut dupě formele cerute de legile de
procedură și în terminele maï jos hotărâte ( C. C. R. 705 ) .
Art. 213. Déca vre unul din eredi voește a accepta succesiunea


56 BULGARIA

d'a dreptul iar altul sub inventar, atunci succesiunea se acceptă sub
inventar.
Pentru acesta este suficientă declarațiunea unuia din eredi.
Art. 214. Eredele care de fapt posedă succesiunea, este obligat.
de a face inventar, in termen de trei luni din ţioa deschiderel succe
siunei saŭ din ţioa când se primește înstiințare de deschiderea succe
siunei în folosul lui. Dacă în intervalul acestui termen el a început
facerea inventariului averel, der nu l'a putut sfîrşi, el póte cere tribu
nalului districtului in care succesiunea este deschisă, un termen noi,
care nu trebue să fie mai mare de trei luni, afară de împrejurări spe
cial importante care cer un termen mai mare.
Art. 215. Déca eredele nu a început a face inventariul în cursul
celor trei luni, saŭ déca nu ’ l - a stirșit în acest termen, saŭ în ter

'

menul prelungit, conform articolului precedent, el este considerat că a
acceptat succesiunea d'a dreptul.

Art. 216. Dupe facerea inventariuluț, eredele care n'a făcut incă
declarațiune conform art. 210, se bucură de un termen de patru
decì de țile, din ţioa când va sfîrşi inventariul, pentru a să hotări dacă
acceptă saŭ renunță la succesiune; déca pînă la espirarea acestui
termen el nu se va pronunţa, se va considera , că a acceptat o d'a
dreptul.
Art. 217. Eredele care în realitate nu stăpîneşte succesiunea și
nu s'a amestecat în operaţiunile el, dér care este citat înaintea tri
bunalului ca respundětor despre succesiune, termenile pentru facerea
inventariului și pentru hotărîrea asupra acceptăre succesiunei, se
socotesc din ţioa care este fixată de tribunal pentru acest scop.
Dacă el nu este citat de tribunal ca réspundător, atunci el are
dreptul de a face inventariul în tot timpul cât duréză termenul de
prescripţiune pentru renunţarea la succesiune.
Art. 218. In timpul terminelor pentru facerea inventariului și
pentru hotărîre, eredele nu pote fi obligat de a lua acestă calitate,
și nu se póte obține o hotărîre în contra ' ( C. G. R. 708) .
Art. 219. Déca cu tóte acestea sunt în succesiune obiecte ce nu
să pot conserva, saŭ obiecte a căror conservare ar costa mult, eredele
póte, în cursul terminelor de mai sus, să céră autorisațiune pentru
vendarea lor în mod hotărît de justiție. Acestă vênďare nu trage
dupe sine -și presumțiunea pentru acceptarea succesiuneị (C. C. R. 707) .
Art. 220. Déca eredele renunță la succesiune înainte de suszi
zele termine, saŭ înaintea espirărei lor, cheltuelile legale ce s'aŭ făcut
de dênsul până la renunțare, rėmăn în sarcina succesiuneř.
Art. 221. Eredele care a fost condamnat pentru ascundere saŭ
care cu sciința și rea credință n'a trecut în inventariŭ efecte din
succesiune, nu se pote folosi de favorurile acordate acceptaţiunii suc
cesiunii sub inventariŭ. ( C. C. R. 712) .


LEGE ASUPRA SUCCESIUNEI

Art. 222. Beneficiurile legale de acceptarea succesiune sub in
ventariŭ sunt următórele :
1 ) Eredele nu este dator de a plăti datoriile și legaturile succe
siune de cât numai până la concurența valórei bunurilor ce a pri
mit ; el e scutit chiar de plata datoriilor predând tóte bunurile suc
cesiune creditorilor şi legatarilor ;
2) Eredele nu este dator de a amesteca bunurile sale perso
nale cu acelea ale succesiunei, și ? și conservă asupra acestei din urmă
dreptul de a cere plata creanțelor sale ( C. C. R. 713).
Art. 223. Eredele beneficiar administréză bunurile succesiunei,
și este dator să dea socotélă de administrațiunea sa creditorilor și

នូ

legatarilor.

El nu devine respundător cu bunurile sale propriï, de cât dupe
ce 1 se va fi cerut darea socotelilor și el nu va fi îndeplinit acestă
îndatorire. Dupe lămurirea socotelilor, el nu pote fi respundător cu
bunurile sale propriï, de cât până la concurența sumelor ce rèmâne
dator (C. C. R. 714).
Art. 224. Eredele beneficiar nu respunde pentru administrațiunea
cu care a fost însăcinat, de cât de greşelile grave ( C. C. R. 715).
Art. 225. Creditoriț și legatariì pot fixa un termen eredeluì pentru
a preda socotelile.
Art. 226. Eredele, căruia se cuvine porțiunea legitimă, chiar déca
na primit succesiunea sub inventar, póte cere reducerea donațiunilor
şi legatelor coerezilor sěj.
Art. 227. Eredele perde beneficiul de acceptare sub inventar,
déca va vinde averea nemişcătóre moștenită fără autorisațiunea jus
tiției saŭ déca nu va fi păzit formele prescrise de procedura civilă,
înainte de cinci ani, de când va face declarațiunea de acceptare a
succesiunei sub inventar. Dupe espirarea acestui termen, el póte vinde
averea nemişcătóre și fără formalităţi.
Art. 228. Tot asemenea eredele perde beneficiul de acceptare sub
inventar, déca va vinde averea mișcătóre moștenită fără autorisa
țiunea justiției, saŭ fără a păzi formele prescrise de procedura civilă ,
mai 'nainte de trei ani, de când va face declarațiunea de acceptarea
succesiune sub inventar. Dupe espirarea acestui termen el póte vinde
averea mișcătóre și fără formalități.
Art. 229. Eredele beneficiar este dator, déca creditoriy saŭ alte
persone interesate o cer, să dea cauţiunea necesară pentru prețul
averiť mișcătóre coprinsă în inventariu, pentru veniturile imobilelor
și pentru prețul porțiunei imobilelor ipotecate care ar fi rėmas dupe
satisfacerea creditorilor ipotecari.
De nu va da acestă cauţiune, justiția ia măsurile necesare pentru
satisfacerea personelor interesate.
Art. 230. Dăcă creditoriỉ saŭ alte persone interesate aŭ presentat


58 1 BULGARIA

1

cereri în contra eredelui beneficiar, dênsul nu póte plăti de cât dupe
ordinea și modul regulat de tribunal.
Dacă asemenea cereri n’aŭ fost presentate, creditorii, eredele, plă
tesce gradat creditorilor și legatarilor dupe rêndul cererii lor ( C. C.R. 719 ) .
Art. 231. Creditorii care nu aŭ presentat la timp cererile lor și
s'aŭ înfățișat după lămurirea tuturor socotelilor succesorale și după
achitarea tutulor celor- l -alți creditori saŭ legatari, aŭ recurs în con
tra legatarilor.
Recursul se prescrie dupe espirarea termenului de trei ani,
care începe din zioa ultimei plăți (C. C. R. 720 ) .
Art. 232. Cheltuelile pentru sigilare, pentru facerea inventariului
și pentru darea socotelilor privesc succesiunea ( C. C. R. 723).

§ IV. Despre succesiunile neacceptate ( vacante ).

Art. 233. Când erezii une succesiuni nu sunt cunoscuți, sau
erezii testamentari și legitimì aŭ renunțat la dînsa, succesiunea este
privită ca neacceptată ( vacantă), și se numeșce un curatore pentru a
conserva și administra averea succesorală.
Art. 234. Judecătorul de ocol din ocolul în care succesiunea
este deschisă, numeșce un curatore după cererea personelor interesate,
din oficiŭ, saŭ după propunerea procurorului.

Numirea curatorelui se va publica în * Monitorul Oficial (C.
C. R. 725 ).

Art. 235. Curatorele unei succesiuni vacante trebue înainte de
tóte să constate printr'un inventariŭ succesiunea ; el apără drepturile
eï ; réspunde la cererile presentate contra'i, administréză sub îndato
rire de a věrsa banii care se află în succesiune, ca și sumele adu
nate din vênzarea mobilelor și imobilelor la Banca Națională Bulgară :
dînsul este dator de a da socotéla cuị sẽ cuvine.
Curatorelui ’ i se dă o gratificațiune dupe fixarea judecătorului
de ocol ( C. C. R. 726) .
Art. 236. Disposițiunile & III din presentul capitol asupra formelor
inventariului, asupra modulu de administrațiune și asupra socotelilor
pe care le dă eredelui sub inventar, sunt îndatoritóre și pentru cu
ratoriy succesiunilor vacante ( C. C. R. 727) .

PARTEA III

Despre împărțirea succesiunei.

Art. 237. Nimeni nu póte fi obligat a rěmâne în indivisiune ;
divisiunea sě póte cere tot-d'a -una, chiar când ar exista proibițiuni
contrarii și condițiuni din partea testatorelui. ( C. C. R. 728) .


LEGE ASUPRA SUCCESIUNEI 59

Art. 238. Divisiunea pote fi cerută chiar când unul din erez
s'ar fi folosit în parte de o porțiune a averii succesorale, déca nu se
dovedesce că divisiunea a avut loc, saŭ că posesiunea este acope
rită cu prescripţiune (C. C. R. 729).
Art. 239. Déca coereziỉ nu şi împart succesiunea de bună voe,
atunci se vor păzi formalitățile de mai la vale.

Art. 240. Fie- care din coerezi póte cere partea sa în natură din
mobilele saŭ imobilele succesiuneỉ ; cu tóte acestea de sunt creditori
care aŭ sequestrat averea mișcătóre saŭ care aŭ presentat o preten
țiune asupra ei, saŭ déca majoritatea coerezilor socotesce necesarie
vinderea mobilelor pentru plata datoriilor succesiunei, ele se vênd prin
licitațiune ( C. C. R. 736) .

Art. 241. Déca imobilele nu se pot împărți se vor vinde prin
licitațiune ( C. C. R. 736).
Art. 242. Dupe estimarea și vênţarea, dacă asésta a avut loc,
a mobilelor și imobilelor, tribunalul procedă la facerea socotelilor ce
copărtaşiž pot fi datorị unul altuia la formarea masei comune, la
compunerea părților și va hotărî ce și ce fel de lucru copartaşiỉ sunt
datori a- şi restitui între ei . ( C. C. R. 737).
Art. 243. Fie- care coerede reportă la masa succesiuneị, conform
cu regulele mai jos prescrise, donațiunile ce i - aŭ fost date, și sumele
ce dinsul este dator ( C. C. R. 738) .
Art. 244. Déca reportul nu se face în natură, coerezi cari aŭ
drept asupră-) , iaŭ o parte egală din masa succesiunei.
Aceste luări se fac, pe cât este posibil, în obiecte de aceiași
natură și calitate cu acelea ce era să fie date în natură ( C. C. R. 739).
Art. 245. Dupe aceste luărì, se forméză din restul masei succe
siunei atâtea părți egale câți sunt și erezi copartași saŭ copărtaşi după
stirpe ( C. C. R. 740) .
Art. 246. La formarea și compunerea părților succesorale trebuie
a să evita parcelarea porțiunilor întregi de pămînt care ar fi în dauna
lucrului lor și a să observa de a să pune la fie - care parte, dacă să
póte, aceeaşi cantitate de mobile și imobile, de datoriỉ de aceeași
natură și preț. ( C. C. R. 741 ) .
Art. 247. Inegalitatea părților date în natură se compenséză prin
bani ( C. C. R. 742) .
Art. 248. Părţile se forméză de unul din coerezy, déca ei sunt
de acord în alegerea lui și déca cel ce a fost ales acceptă însărci
narea ; în cas contrariŭ părțile se forméză de un espert numit de
tribunal; părțile apoi se trag la sorți.
Déca ereziř vin la moștenire cu părți inegale, autoritatea jude
cătoréscă decide dacă părțile trebuiesc trase la sorți saŭ dacă părțile
trebuiesc împărțite in intreg saŭ in parte. ( C. C. R. 743) .

Art. 249. Mai înainte de a sě procede la tragerea părților la sorți,


60 BULGARIA

fie -care copărtaş este admis a propune reclamările sale in contra
formărei părților ( C. G. R. 744 ).
Art. 250. Regulile stabilite pentru împărțirea mase și distribuire,
se vor observa în subdivisiunile ce se vor face intre stirpele co
părtașe. ( C. C. R. 745).

PARTEA IV

Despre reporturi și despre rețineri.

Art. 251. Copiii saŭ descendenții care vin la succesiune, chiar sub
inventariŭ, împreună cu frații; surorile lor, saŭ cu descendenții aces
tora, trebue a reporta coerezilor lor tot ce aŭ primit de la defunctul
prin dar, atât direct cât şi indirect, afară de casul când donatorele
a dispus alt - fel asupra acestui obiect (C. C. R. 751 ).
Art. 252. In cas când darul sa făcut cu liberare de report, copilul
saŭ descendentul póte så l păstreze numai pêně în limitele părței
disponibile ; restul se reportă.
Art. 253. Eredele care renunță la succesiune póte păstra darul, saŭ
a cere legatul ce i s'a făcut în limitele părții disponibile ; însă el
n'are drept de a păstra saŭ primi ceva în calitate de porțiune legi
timă din succesiune ( art. 200) ( C. C. R. 752).
Art.' 254. Darul făcut rude descendente a persónei, care are drep
tul de crede în momentul deschidereị succesiunei, sè consideră în
totdeauna că este făcut cu liberare de report; ascendentul care succedå
pe donatore nu este obligat a reporta darul ( C. C. R. 753).
Art. 255. Tot asemenea descendentele care vine cu dreptul sěů
propriŭ la succesiunea donatorelui, nu este obligat a reporta darul
lăcut ascendentelui séů, chiar când ar primi succesiunea acestui din
urmă; dér când fiul vine la succesiune cu dreptul de representațiune.
atunci este dator se reporte acea ce sa dăruit ascendentuluị séŭ, chiar
în casul când ar fi renunțat la succesiunea lui ( C. C. R. 755) .
Art. 256. Donațiunea făcută soţului unui descendinte, este soco
tilă ca făcută cu scutirea de report.
Déca darul sa făcut la doui soți de o dată , din care unul este
descendintele donatarului, atunci numai partea acestui din urmă se
reportă masei ( C. C. R. 756 ).
Art. 257. Se reportă mase tot ce defunctul a cheltuit cu intre
ținerea și cu dăruitul doteỉ.
Tot asemenea se reportă tot ce sa cheltuit cu procurarea vre
unei carieri fiilor și cu plata datoriilor lor ( C. C. R. 758) .
Art. 258. Tot ce sa lăsat prin testament, nu se raportă, alară
numai déca ar exista o disposițiune contrară și afară de cazul pre
vězut la art . 278.


LEGE JSUPRA SUCCESIUNEI 61

Art. 259. Cheltuelile de nutriment, întreținere, educațiune, de
invěțătura unui meşteşug, de nuntă, și presenturile obicinuite, nu
sunt supuse reportului (C. C. R. 759).

Art. 260. Tot asemenea nu se reportă și interesele de care sa
folosit eredele din contractele făcute cu defunctul, déca acele con
tracte nu aŭ represintat nisca folose indirecte care aŭ fost făcute.
Art. 261. Asemenea nu se reportă câștigurile din societatea fon
dată fără amăgire între defunct și unul din eredii săi, déca condițiunile
societățiĩ aŭ fost hotărâle, printr'un act legalizat de către notar.
Art . 262. Imobilul care s'a perdut din cas fortuit și fără greșéla
donatorului, nu este supus reportului ( C. C. R. 760 ).

Art. 263. Fructele și interesele lucrurilor supuse reportului, nu
sunt datorite de cât din ņioa deschidere succesiunei ( C. C. R. 762).

Art. 264. Reportul se datorește numai de coeredele descendinte
al coeredelu sěŭ conform art. 251. El nu se datorește nici celor
l -alți coeredi, nici legatarilor, nici creditorilor succesiuneỉ, afară numay
déca ar exista disposițiuni contrariï pentru acesta din partea dona
torelui saŭ testatorelui și afară de disposițiunea prevědută de art. 278.
Deci, donatarul saŭ legatarul părței disponibile, care în acelaşi
timp este și erede cu drept la porțiunea legală, póte să céră reporta
rea până la cantitatea necesară pentru complectarea porțiuniî sale
legitime, dér nici o dată până la cantitatea necesară pentru complec
tarea părței disponibile.
Art. 265. Reportul se face dupě dorința reportorului saŭ în
natură saŭ scăzându -se valórea sa din partea celui obligat a face
reportul ( C. C. R. 764).
Art. 266. Reportul se póte pretinde în natură pentru averị ne
mişcătóre, în tot-d'auna când imobilul dăruit nu este înstrăinat de
donatar și când nu s'ar afla în succesiune imobile de aceeași na
tură, valóre și calitate, din care s'ar putea face divisiunile aproximativ
egale cu ale celor - l-alți coeredi.
Art. 267. Reportul se face prin reținere când donatarul a înstreinat
saŭ ipotecat averea nemişcătóre.
Art. 268. Reportul se face prin reținere preţuindu -se dupě valórea
ce imobilul a avut în momentul deschiderei succesiune .
Art. 269. In ori -ce cas trebue să se țină în folosul donatarului
cheltuelile făcute pentru îmbunătățirea bunurilor, luându - se în vedere
laptul prin care valórea lui sa mărit în timpul deschiderei succesiunei.
Art . 270. Tot asemenea trebue să se socotéscă în folosul dona
tarului cheltuelile necesare, care le a făcut pentru paza obiectului
chiar déca nu ' l a înbunătățit.
Art. 271. Donatarul din parte -i trebuie să dea socoteli de degra
dările și deteriorațiunile care aŭ micșorat valórea imobilului din causa
lui. din greșala saŭ negligența sa ( C. C. R. 767) .


62

BULGARIA

Art. 272. In cas când imobilul sa înstrěinat de donatar, ame
liorațiunile și degradările făcute de cel ce ' l - a dobândit, se vor ține
în sémă, conform cu disposițiunile celor trei articole precedente ( C.
C. R. 768).
Art. 273. Când reportul se face în natură, bunurile intră în
masa succesiune libere de tóte sarcinele create de donatar ( C. C.
R, 769).
Art. 274. Dacă darul făcut unui descendent, cu dispensă de re
port, este un imobil și escede porțiunea disponibilă, donatarul e
dator a reporta bunul în natură, saŭ ' l reține în întregul lui conform
disposițiunilor art. 111 ( C. C. R. 770 ).
Art. 275. Coeredele care reportéză imobilul în natură, pole så
rețină posesiunea asupra lui până la plata efectivă a sumelor ce ' l
pentru cheltueli saŭ ameliorațiuni ( C. C. R. 771 ) .
Art. 276. Reportul mobilelor să face prin reținere. Acesta să face
dupe prețul mobilului în timpul donațiunii și dupe inventariul esti
matoriŭ ataşat pe lângă actul de donațiune ; iar dacă nu există ase
menea inventariŭ --- , dupe estimarea adevăratului preț, făcută de
experți.
Art. 277. Reportul banilor dăruiţi să face reținêndu-se din banii
aflaţi în succesiune.
In casul când nu ar ajunge, donatarul póte, în loc de a reporta
baniy, a lăsa o parte din mobile equivalentă cu datoria, și dacă nu
există mobile, din imobilele succesiunil.
Art. 278. Independent de disposițiunile prevědute în art. 258 și
264, déca donatarul saŭ legatarul, care are dreptul la porțiunea legi
timă, cere reducerea donațiunilor făcute unuì donatar, unui din coereţii
sěl, saŭ unui legatar, chiar dacă n'ar fi rudă, -- donațiuni trecênd peste
partea disponibilă, --- el este dator să reție în porțiunea lui legitimă
donațiunile și legaturile ce ' i s'a făcut, numai déca el n'a fost scutit
expres de report.
Insă, acestă scutire n'are putere déca s'aŭ făcut darurŤ mai d'inainte.
Ori-ce altă donațiune, care conform disposițiunilor de mai sus
se scuteşte de report, se scuteşte asemenea și de reținere.

PARTEA V

Despre plata datoriilor.

Art. 279. Coereţii contribuesc la plata datoriilor și sarcinilor
succesiune fie -care în proporţiune cu părțile lor ce primesc în cali
tatea de eredi, afară numai déca ar exista testament care să prevadă
acéstă plată altfel ( C. C. R. 774) .


LEGE ASUPRA SUCCESIUNEI 68

Art. 280. Ereţii sunt datorị să plătéscă datoriile succesiune și
cele -l-alte sarcini personale fie- care în proporţiune cu porțiunea sa ,
iar datoriile ipotecare pentru tot imobilul, sub rezerva dreptului de
recurs déca va fi necesar, contra ereţilor, proportional cu porțiunea
ce fie- care trebue să plătéscă.
Art. 281. Coeredele care, în virtutea ipotecei, a plătit o datorie
comună mai mare de cât datoria ce-i incumbă lui a plăti, are drep
tul de revendicațiune în contra celor -l-alți coeređi, numai pentru partea
ce fie-care din ei e dator a réspunde personal, chiar când coeredele
care a plătit datoria ar fi succedat în drepturile creditorilor. Afară de
acesta, coeredele îşi păstréză facultatea de a cere plata pretențiune
sale personale ca ori-ce alt creditore, dupe ce va scade partea pentru
care el este responsabil în calitate de coerede C. C. R. 778) .
Art . 282. Când unul din coerezi este însolvabil, partea lui din
datoria ipotecară se împarte între toţi cei- l'alți proporțional ( C. C.
R. 779).
Art. 283. Titlurile executorii obținute în contra defunctului, sunt
personal executorii și în contra eredelui; cu tóte acestea creditorii
nu pot cere execuțiunea de cât dupe opt zile de la notificarea acestor
titluri făcută personal saŭ la domiciliul eredelui ( C. C. R.780) .
Art. 284. Creditori succesiune și legatarii pot cere în ori-ce
cas separațiunea bunurilor defunctului de acelea ale eredelui ( C. C.
R. 781 ).
Art. 285. Scopul separațiune este de a satisface din averile de
functului creditoriỉ sěl, și legatarii care aŭ cerut'o, preferați față cu
creditori eredelui.
Art. 286. Dreptul prevědut în art. 284 nu póte fi exercitat când,
acceptându- se eredele ca debitor, sa făcut ast- fel novațiune în pri
vința creanței contra defunctului (C. C. R. 782).
Art. 287. Dreptul prevědut în art. 284 se sorocesce în timp de
trei luni din ţiua deschiderei succesiunei.
Art. 288. Chiar dacă succesiunea a fost accepiată sub inventar,
creditoriſ defunctului și legatarii care pretind a se folosi de dreptul de
divisiune sunt obligați să se conforme cu formalitățile prevěďule pentru
acesta .
Art. 289. Cererea de divisiune se presintă tribunalului.
Art. 290. De divisiune se folosesc numai acei creditori care aŭ
ceruto.
Art. 291. Creditorii unuia din compărțitorì, ca nu cum- va divi
siunea să se facă în dauna drepturilor lor, pot propune tribunalului
de a nu se incepe divisiunea fără ca dènşii să fie presenți; ei pot
să intervină cu spesele lor; nu pot însă să atace o divisiune săvêr
şită, afară numai de sa făcut în lipsă -le, și fără să se țină sémă de
oposițiunea lor (C. C. R. 785 ).


BOLGARIA

1

PARTEA VI

Despre efectele divisiunii și despre garanţia părţilor.

Art. 292. Fie -care coerede să socoteşte că a moştenit singur și
imediat tote bunurile care compun partea sa, saŭ care i să cuvin
prin vêndare, și ca și cum n’ar fi avut nici o-dată dreptul de pro
prietate pe cele- l- alte bunuri ale succesiunei ( C. C. R. 786) .
Art. 293. Coerezii sunt réspundětori mutual unul către altul nu
mai despre turburările şi evicțiunile ce proced dintr'o causă anterioră
divisiunii.
Garanția încetéză când o evicțiune a fost esceptată, anume, prin
tro clausă espresă a actului de divisiune.
Garanția încelează când evicțiunea a fost causată din greșéla
eredelui ( C. C. R. 787 ) .

Art. 294. Fie care din coerezi este obligat personal, în propor
țiune cu partea sa ereditară, a despăgubi pe coeredele sěŭ de paguba
ce a suferit din causa evicțiunel. Când unul din coerezi va fi insol
vabil, partea ce el este dator a contribui, se va împărți între eredele
garant și între toți cei- l -alți coerezi solvabili ( C. C. R. 788) .

PARTEA VIT

Despre desființareadivisiunii.

Art. 295. Divisiunile pot fi desființate pentru violență saŭ dol. Se
póte desființa asemenea , când unul din coerezi dovedesce că cu ocasia
divisiunii s'aŭ făcut socoteli neadevěrate care i- aŭ causat stricăciune
mai mult de un sfert. Simpla omisiune a unui obiect din succesiune
nu dă dreptul la o cerere de anulare a divisiunii, ci numai la com
plectarea ei ( C. C. R. 790) .
Art. 296. Când unul saŭ mai mulţi din coerezi vor vinde fără
înșălăciune drepturile lor ereditare unuia dintre coerezi cu riscul și
pericolul lor, nu se pote cere desființarea acestei vênţăry.
Art. 297. Pentru a se dovedi, déca există stricăciune, obiectele
se prețuesc dupe starea și valórea lor în timpul împărțelei.
Art. 298. Acela în contra căruia s'a făcul cererea de rescisiune,
póte popri desființarea împărțele și împiedica o alta nouă propu
nênd și compiectând porțiunea succesorală a reclamantului, fie în bani.
fie în natură ( C. C. R. 792).
Art. 299. Coeredele care a înstrăinat porțiunea sa ereditară în
total saŭ în parte, nu pote intenta acțiunea de l'escisiune pentru dol


LEGE ASUPRA SUCCESIUNEI 65

saŭ violență, déca înstrăinarea s’a făcut în urma descoperirii dolului
saŭ încetării violențe ( C. C. R. 793).

PARTEA VITI

Despre împărțéla făcută de părinți saŭ de alți

ascendenți între descendenții lor.
Art. 300. Părinți și ce-l'alți ascendenți pot face împărțéla bu
nurilor lor între fii și descendenții lor ; acestă împărțélă va coprinde
și partea nedisponibilă ( C. C. R. 794 ).

Art. 301. Acestă împărțélă se pote face prin acte între viť saŭ
prin testamente păzindu-se formalitățile, condițiunile și regulile pre
scrise pentru donațiuni între viť și pentru testamente.
Impărțéla făcută prin act între vii, póte avea loc numai pentru
bunurỉ ce posedă donatorele ( C. G. R. 795).
Art. 302. Dacă tóte bunurile, ce ascendentele a lăsat la mórtea
sa, nu aŭ fost împărțite, bunurile neîmpărțite se vor împărți conform
cu legea ( C. C. R. 796).
Art. 303. Dacă împărțéla nu e făcută între toți copii, cari există
în momentul morței și descendenții acelora carì aŭ murit maï înainte,
împărțela e nulă în întregul ei pentru toţi. Se pote cere o nouă îm
părțélă în forma legală, fie de copii saŭ de descendenți, carì n'aŭ
primit nici o parte, fie chiar de aceia, intre care împărțéla a fost făcută
( C. G. R. 797).
Art. 304. Impărțéla făcută de ascendente se pote ataca când ar
resulta dintr'ênsa saŭ din alte disposițiuni făcute de ascendente, că
vre- unul din acei, între care s'aŭ împărțit bunurile, e prejudiciat în
porțiunea sa legitimă. Dacă împărțela s'a făcut prin act între viĩ, ea póte
asemenea să se atace, dacă cine-va e prejudiciat cu maĩ mult de un
sfert, conform regule de la art. 295 ( C. C. R. 798) .
Art. 305. Copilul care pentru causa arătată la articolul prece
dent, atacă împărțéla făcută de ascendente, este dator a depune prea
labil o sumă pentru cheltuelile estimațiunei ce va avea loc, și dacă
reclamațiunea să respinge printro hotărîre judecătoréscă definitivă,
cheltuelele rèmân pe contul séŭ, asemenea și cheltuelele de proce
dură ( C. C. R. 790) .

CARTEA II

Despre donațiuni.
Art. 306. Donațiunea este un contract prin care donatorul renunță
de o dată şi irevocabil la lucrul dat în folosul donatarului care î-l
primesce ( C. C. R. 801)
5


66 BULGARIA

Art. 307. Se socotesce de donațiune asemenea și darul făcut in
folosul unei alte persone în semn de recunoscință, de considerațiune
pentru serviciile aduse de persona donată, saŭ ca o despăgubire deter
minată, saŭ ca o cesiune care impune donatarului óre- care îndatoriri.

CAPITOLUL I

Despre personele care pot face saŭ primi donațiune.

Art. 308. Nu pot face donațiune : 1 ) acei care nu aŭ dreptul
a face testament ( art. 48) ; 2) acei care sunt sub curatelă, din ţiua
când sa cerut curatela și minorii de la opt- spre- dece ani în sus, chiar
dacă nu sunt supuşi tutelei.
Art. 309. Nu pot primi donațiune, chiar prin representant, inca
pabiliỉ de a primi prin testament dupe casurile și ordinea determi
nate în capitolul asupra succesiunei prin testament ( art . 49).
Art. 310. Orì- ce donațiune făcută în folosul persone incapabile
de a primi , este nulă chiar dacă ea ar fi făcută în formă de con
tract lucrativ.

CAPITOLUL II

Despre forma și efectele donațiunilor.

Art. 311. Ori- ce act de donațiune de imobile, trebue să se facă
de notar conform prescripţiunilor pentru confecționarea actelor de
proprietate, sub pedépsă de nulitate.
Ori - ce act de donațiune de mobile se pote face înaintea nota
rului dupe formele prevědute saŭ prin predarea directă a obiectelor
(C. C. R. 813).
Art. 312. Donațiunea nu obligă pe donatore și nu va produce
nici un efect de cât în dioa în care va fi expres acceptată ( C. C.
R. 814) .
Art. 313. Dacă donatarul e major, acceptațiunea trebue să se
facă de dênsul, saŭ în numele săŭ de persona care este împuternicită
de dênsul de a accepta donațiunea, saŭ împuternicită de a accepta în
genere donațiunile ce i s'a făcut.
Art. 314. Donațiunea făcută unui minor, saŭ unui major care se
află sub tutelă, se acceptă de ruda supraviețuitóre saŭ de tutore.
Donațiunea făcută copiilor viitori ai unei persone determinate,
se póte accepta de părinți.
Minorul liberat de tutelă și majorele sub curatelă pot accepta
darurile cu consimțimentul curatorelui ( C. C. R. 815) .


LEGE ASUPRA SUCCESIUNEI 67

Art. 315. Donațiunile făcute în folosul personelor juridice se
accéptă de administratorii acestor persone, conform art. 190 ( C. C.
R. 817).
Art. 316. Daca acceptațiunea donațiunei nu s’a făcut dupe pres
cripțiunile articolelor precedente, nulitatea donațiune se pote declara
chiar de singur donatorul, de erezii sěl, și de personele care s'aŭ sub
stituit drepturilor lor.
Art. 317. Darul primit în regulă este obligator pentru ambele
părți, iar dreptul de proprietate al obiectului dăruit trece asupra do
natarului fără a avea loc o altă predare.
Donațiunile făcute în vederea unei căsătorii viitóre determinate,
fie de soți în folosul lor comun, fie de alte persone în folosul soților
saŭ viitorilor lor copii, nu se pot ataca pentru motivul că nu sunt
acceptate.
Insă donațiunea este nulă daca căsătoria n'a avut loc.
Art. 318. Minorii și interzişii n'aŭ dreptul de acceptațiune pentru
motivul că acestă din urmă nu a fost făcută de foştii lor tutory, dar
ei pot face recurs în contra acestor tutorị, daca o ast - fel de cerere
ar fi putut avea loc.
Restabilirea nu se face, chiar în cas când zişiž tutorị s'aŭ dovedit
a fi insolvabili.
Art. 319. Donațiunea póte coprinde numai obiectele care posedă
donatorele in timpul donațiuneï ; daca ea va coprinde bunuri viitore,
donațiunea să socotește nulă față cu densele (C. C. R. 821) .
Art. 320. Ori- ce donațiune făcută cu condițiuni imposibile, ile
gale saŭ imorale este nulă (C. C. R. 822).
Art. 321. Este nulă ori-ce donațiune făcută cu condițiunì a că
ror îndeplinire atîrnă exclusiv de voința donatorului ( C. C. R. 822),

Art. 322. Donațiunea este asemenea nulă dacă sa făcut sub
condițiunea de a să plăti alte datoriỉ saŭ sarcine afară de acelea
care existaŭ la epoca donațiune, saŭ care eraŭ determinate fie în
actul de donațiune, fie în inventarul care ar fi trebuit să’l însoțescă
( C. C. R. 823).

Art. 323. Ori- ce donațiune de mobile făcută prin act scris tre
buie să coprindă și un inventariŭ estimatoriŭ sub-semnat de donatore
și donatar, saŭ de acei cari vor primi donațiunea în locul luị.
Art. 324. Donatorele î-și póte păstra dreptul de a lua înapoi
obiectele dăruite, fie în casul când donatarul ar muri înaintea lui, fie
în casul când atât donatarul cât și descendenții lui ar muri înaintea sa.

Aceste stipulaţiuni însă nu se pot face de cât în favórea dona
torelui ( C. C. R. 825).

Art. 325. Consecinţa dreptului de a lua înapoi obiectele dăruite,
este că anuléză tóte înstrăinările acestor obiecte, şi le înapoiază do
natorelui libere de ori - ce sarcină şi ipotecă.


68 BULGARIA

CAPITOLUL III.

Despre revocarea donațiunilor.

1

Art. 326. Donațiunea se revocă numa pentru motivul de neîn
deplinire a condițiunilor în care ea s'a făcut, saŭ pentru motivul de
ingratitudine și în cele din urmă pentru motivul de naştere de copii
( C. C. R. 829) .
Art. 327. Când donațiunea este revocată pentru neîndeplinirea
condițiunilor, bunurile reintră în mâna donatorelui libere de orice
sarcină și ipotecă, provenite de la donatar, și donatorele va avea
în contra terțelor persóne care posed imobilele dăruite tóte dreptu
rile ce ar fi avut și în contra donatarului ( C. C. R. 830).
Art. 328. Donațiunea se revócă pentru ingratitudine în casurile
următore :
1 ) Daca donatarul a atentat la viața donatorelui ;
2) Dacă donatarul e condamnat pentru alte delicte, și pentru
înjurit importante în contra-i, şi
3) Daca ' î refuză alimente ( C. C. R. 831).
Art. 329. Revocarea pentru neîndeplinirea condițiunilor saŭ pentru
ingratitudine, se face în tot- d'a- una prin tribunal (C. C. R. 832).
Art. 330. Cererea de revocare a donațiunii pentru ingratitudine
trebue făcută în termen de un an din diua comiteriĩ delictului impu
tat de donator donataruluị, saŭ din ţiua când delictul a putut fi cu
noscut donatorului.
Cererea de revocare nu se pote face de donator în contra ere
qilor donatarului, nici de eredii donatorelui în contra donatarului.
afară numai daca în acest ultim cas cererea sa făcut de donatore
saŭ donatorele a murit în cursul anuluì dupe comiterea delictului (C.
C. R. 833) .
Art. 331. Revocarea donațiunii pentru ingratitudine saŭ pentru
naştere de copii nu pote infirma nicy înstréinările făcute de donatar,
nici ipotecile saŭ alte sarcine reale cu care el ar fi putut greva
obiectul dăruit, daca ele s'au făcut înaintea cerere de revocaţiune ( C
C. R. 834).
Art. 332. In cas de revocațiune, donatarul se condamnă a întorce
valórea ce a avut obiectele înstrăinate în timpul cererei, și interesele
socotite din ţiua cererei ( C. C. R. 834).
Art . 333. Donațiunea făcută de o persónă care în timpul dona
țiunii n'a avut copii saŭ descendenţi legali, să pote revoca pentru
motivul că sa născut donatorului, chiar dupe mórtea sa, un moşte
nitor legitim, dacă acest din urmă sa născut viŭ saŭ în stare de a
vie ui, saŭ pentru motivul că donatorul a legitimat unul din copii


LEGE ASUPRA SUCCESIUNEY 69

sěy naturali prin căsătorie ulterioară , dacă acest copil a fost născut
dupe donațiune ( C. C. R. 836).
Art . 334. Revocațiunea donațiunii se face chiar când copilul do
natorelui saŭ al donatrice ar fi fost conceput în timpul donațiune
( C. C. R. 837 ) .
Art. 335. Donațiunea se pote revoca chiar când donatarul ar fi
intrat in posesiunea lucrurilor dăruite și ar fi fost lăsat de donator
de a continua a le poseda și dupe nașterea copilului, fără însă ca
donatarul să fie obligat a restitui fructele percepute, de orice sub
stanță ar fi ele ; afară de casul când nașterea copilului, saŭ legitima
rea lui prin căsătorie ulterioră, a fost notificată prin act formal;
atunci dânsul plătește fructele din qiua notificăriỉ cereriỉ și, acesta,
fără a se lua în considerațiune că cererea de punere în posesiunea
obiectelor dăruite a fost făcută dupe acea notificare ( C. C. R. 838) .
Art. 336. Ori- ce condițiuni saŭ contract prin care donatorele a
renunțat la dreptul de revocarea donațiune pentru motivul de nascere
de copil se consideră ca nulă ( C. C. R. 839) .
Art. 337. Cererea de revocare a donațiune , pentru motivul că
s'a născut un copil donatoreluị, póte fi notificată numaự în timp de
cinci ani, care urméză dupe diua nascerei ultimului copil al donato
relui. Cu tóte acestea donatorele nu pote notifica șisa cerere dupe
mórtea copiilor săi saŭ a descendenților lor.

CAPITOLUL IV
Despre reducțiunea donațiunilor .
Art 338 Donațiunea de ori- ce natură, făcută pentru ori ce motiv
și în folosul orï -cărei persone, se reduce dacă, dupe mórtea donato
relui, reiesă că donațiunea trece peste partea disponibilă.
Prescripţiunile art. 95 și 106 și altele posteriore pentru reduc
țiunea disposițiunilor testamentare se aplică și pentru reducțiunea
donațiunilor ( C. C. R. 847) .
Art. 339. Numai erezii cari aŭ dreptul asupra porțiunii legitime,
descendenții lor, saŭ ceỉ substituiţi drepturilor lor, aŭ dreptul de a
cere reducerea donațiunii. ( C. C. R. 848) .
Ei nu pot renunța la acest drept în timpul vieţuire do natoreluị,
nică prin declarațiune espresă pentru acesta , nici chiar să ? și esprime
consimţimântul lor pentru donațiune.

Donatarii, legatarii şi creditoriỉ defunctului nu pot cere reduc
țiunea donațiune.

Art. 340. Reducţiunea are loc numai dupe împărțirea tutulor
bunurilor conform testamentului


70 BULGARIA

Dacă acestă reducțiune are loc, ea va începe de la cea din urmă
donațiune și așa va continua pe rând până la donațiunea cea mal
anterioră dupe vechime (C. C. R. 850).
Art. 341. Donatarul e dator a restitui fructele porțiune ce trece
peste partea disponibilă, din ziua morței donatoreluì, dacă cererea
s'a făcut în timp de un an, iar în cas contrariŭ din ziua când s'a
făcut acestă cerere (C. C. R. 854).
Art. 342. Averile nemişcătóre carỉ se restituesc din causa reduc
țiunei donațiunei, trebuie să fie libere de ori-ce obligațiune și ipotecă,
făcute de donatar.
Art. 343. Cererea de reducțiune a donațiuniĩ saŭ de restituire a
bunului dăruit, să póte face de erezi contra terțelor persone deten
tóre ale bunului imobiliar, care este o parte din donațiune şi care
este înstrăinată de donatar. Acestă cerere să face în acelaşi mod și
ordine, precum ea s’ar fi făcut în contra donatarilor înşişi, dupe ce
ce se va lua cunoștință de bunurile lor. Acestă cerere trebuie făcută
dupe ordinea înstrainărilor, începêndu- se de la cea din urmă.

Disposițiuni speciale.

Art. 344. Personele de religiune mahometană moștenesc dupe
prescripțiunile sfintei lor legi ( şeriat) și dupe disposițiunile legale asu
pra succesiune în vigore până acum , în casul când e se vor judeca
pentru succesiune înaintea tribunalelor cadiilor.

Art. 345. Presenta lege revoacă tóte legile și regulamentele asupra
succesiuneſ existente până acum.


SERBIA

LEGE ASUPRA SUCCESIUNEI


}


LEGE ASUPRA SUCCESIUNEI

1

CAPITOLUL IX AL CODULUI CIVIL SÊRB

Despre succesiune

§ 394. Dupe mórtea unui supus sêrb, averea sa cu drepturile
și obligaţiunile, afară de acele pur personale, trec în moştenirea alte
persóne desemnată de lege și dupe ordine, dacă defunctul n'a decis
altmintrelea prin testament saŭ alt act.
$ 395. Dupe lege succesiunea revine rudelor celor mai de aprópe
prin sânge, dupe ordinea stabilită în următórele articole.
§ 396. Copiii masculinì ai defunctului și descendențiy lor mas
culini vor căpăta moştenirea înainte de toți; ei esclud surorile, pe tatăl,
pe mama și pe toți ascendențit și descendenții lor saŭ rudele laterale.
§ 397. Averea părintéscă se va împărți în atâtea părţi câți sunt
copii masculini în părți egale ; fetelor revine în asemenea cas numai
usufructul, dreptul la întreținere, la o căsătorie și la o zestre conve
nabilă dupe obiceiurile existente.
$ 398. Nu se va face nici o diferență între copiii masculinî, fie
că s’aŭ născut în timpul vieței saŭ dupe mórtea tatălui, dacă nascerea
a avut loc în termenul legal.
§ 399. Nepoţii masculiny, rěmaşi în momentul succesiune fără
tată, represint pe acesta și aŭ drept la partea sa, adică la atâta cât
ar reveni tatălu dacă ar trăi. Tot aşa revine şi strănepoților mas
culinì partea părinților lor morți.
$ 400. Dacă nu există copii masculinì ci numaỹ fete, atunci acestea
vor moșteni succesiunea rěmasă de la tatăl, în părți egale. Descen
dența feminină va împărți cu moștenitoriì feminini dupe dreptul de
represintare.


74 SERBIA

§ 401. Dacă dupe mórtea unui serb n'ar rěmâne nici o descen
dență, nici bărbați nici fete, averea lui se va moşteni de tatăl lui.
$ 402. Dacă defunctul n'are nici tată. succesiunea sa va reveni
fraților sěř și copiilor acestora, dupe ordinea stabilită ; iar dacă n'ar
exista nici aceştia atunci succesiunea va reveni mame și surorilor.
Frații numay dupe tată saŭ numaĩ dupe mamă vor avea drept
numay la partea lor.
§ 403. In acest cas dacă fratele n'ar mai trăi și nici sora, dar
trăiesc descendenții lor, atunci aceştia vor lua parte la succesiune
dupe ordinea stabilită, pe basa dreptului de represintare, adică primind
toți împreună o parte a tatălui.
$ 404. Dacă nu ar fi nici copiř, nici mamă, nici surori, succesiunea
revine bunului dupe tată, și dacă nici acesta nu există ea va reveni
descendenților luì, adică unchilor, pe basa dreptului du represintare ;
dacă lipsesc și aceştia, precum și descendenții lor, succesiunea va
trece la mătuşele, cu care va împărți și bunica ( ca mama cu surorile )
și la descendenții lor, înțeles fiind în tot-d'a -una descendenții mascu
lini mai înainte, și numai daca ei n'ar exista, descendenții feminini.
$ 405. Dacă n'ar trăi bunul după tată și nici descendențiỉ lui,
succesiunea va trece la străbun după tată și descendenții săi, mai
întâi bărbați, și numai dacă aceştia n’ar exista, la acei de sex feme
nin și la descendența acestora.
$ 406. Dacă nicŤ susnumiții n’ar exista, succesiunea va reveni
răstrăbunului după tată și descendenților lui bărbați saŭ dacă aceștia
ar lipsi , femeilor.
§ 407. Dacă nici răstrăbunul n’ar exista, succesiunea va reveni
rerăstrăbunului după tată și la descendenții luì, mai întâi bărbațiï,
pe urmă femeile.
§ 408. Daca, în fine, nici unul din toţi aceştia n'ar exista, suc
cesiunea va reveni de drept rudelor mamei după ordinea mai sus
stabilităr, pênă la a 6- lea grad.
$ 409. Copiii nelegitimì dobândesc dreptul d'a moșteni tot ca și
moştenitorii legali , dar numai în casul când aŭ fost recunoscuţi legal
mente prin căsătorie ulterioră.
Altmintrelea copiii nelegitim ca atare nu vor puté moșteni pe
tatăl saŭ pe mamă decât dacă aceștia din urmă aŭ exprimat expres
voinţa lor în acest sens.
§ 410. Copilul adoptat are drept la moștenirea succesiuneỉ lăsată
de tatăl saŭ de mama lui adoptivă. In cas când el ar muri fără a
exista descendenți nu numai ai tatălui saŭ aỹ mumeỉ, dar și fără descen
denți ai lui propii, succesiunea va trece la moştenitorii legali ai tatălui
saŭ ai mumei lui. Când nici aceştia n'ar exista, atuncì vor avé drept
la succesiunea avereị câștigată de el în urmă, rudele sale propriï, iar
nu ruda tatălui saŭ mamei lui adoptive; însă averea lăsată de tatăl


LEGE ASUPRA SUCCESIUNEI 75

saŭ de mama adoptivă va trece la rudele lor, dupe ordinea stabilită,
iar nu la rudele copilului adoptat.
§ 411. Dupe mórtea copilului nelegitim care n'a fost recunoscut
și n'a lăsat descendenţi legali, averea sa nu va fi moștenită de părinții
lul, ci de persóna care l'a crescut ; tatăl și mama ' l vor putea mo
șteni numar dacă aŭ îngrijit de crescerea ( educațiunea) lui.

§ 412. Precum soțul este obligat să întrețină cât va trăi pe soţia
sa, tot așa îndatorirea acesta se va întinde și asupra věduvei, cât
timp va purta numele bărbatului defunct.

§ 413. Soția va avea dar și după mórtea soțuluì, ca věduvă, drept
la întreținere care se va plăti din averea defunctului ei soț. Acest
drept ea îl va împărți cu ace care s'aŭ bucurat de întreținere și când
a trăit soțul. Nu se va face deosebire dacă ea a fost soția din prima,
a doua, a treia căsătorie, etc. saŭ dacă a avut saŭ nu copii cu soțul
ei defunct.
$ 414. Dacă věduva, după mórtea soțuluì, n'ar putea să se
înțelégă în privința întreținerei din averea defunctului, cu copiiì, pă
rinții , frații saŭ surorile acestuia, și dacă ea, saŭ qisii moștenitori ar
cere partagiul, ea se va pune la parte egală cu moștenitorii legali ;
iar în cas de mórtea saŭ căsătoria věduvei partea va reveni susnu
miților moștenitori.

$ 415. Dacă n'ar exista asemene moștenitory ay soțulu ( v. S
414), tótă averea va reveni věduve defunctului pênă la mórtea saŭ
căsătoria sa . Insă în ambele aceste casuri, averea lăsată de soț va
trece la moștenitorii lui legali, afară dacă s'ar fi decis altmintrelea.

§ 416. Averea ce soția a adus soțuluì, se va considera ca fiind
a sa proprie, și numa venitul avere se va întrebuința pentru sub
sistenţă , pentru care soțul nu va fi respunzător nimenuì.
După mórtea soțieľ, averea sa va trece la moștenitori e legali,
după ordinea stabilită ; când aceștia nu există, va moşteni- o soțul și
moștenitorii lui legali.
§ 417. Acestă disposițiune se aplică la soții care trăiesc îm
preună legalmente fiind că dacă sunt divorțați judecătorește, saŭ
că soția a părăsit pe soțul er, saŭ dacă soțul din nebunie a dat
afară saŭ abandonat pe soţia sa, atunci încetéză și acest drept, rela
tiv la întreținerea și moştenirea reciprocă.
§ 418. Capul al XIV prevede casurile în care aceste disposițiuni
generale nu sunt aplicabile la comunități.
$ 419. Asasinul cu premeditație să nu moștenéscă averea asa
sinatului ; și dacă soțul a fost omorît cu știința soțieỉ, nici ea să n'aibă
drept la întreținere saŭ la partagiul avere soţului asasinat: ea va
perde chiar și legatul înscris.
Dacă soțul omóră pe soţia sa, saŭ dacă o bate în mod barbar,
încât dênsa ar muri în urma acestei maltratărì, el nu va avea drept


76 SERBIA
la moștenire asupra porțiunii ce i se cuvine din zestrea ei, și por
țiunea ce în asemine cas se cuvine copiilor minori din succesiunea
mamelor, nu se va încredința tatălui asasin, ci rudelor celor mai
de aprópe a minorilor. Asemenea succesiuni vor trece după mortea
copiilor, dacă nu există moştenitori legalí, la ruda mumei, iar nici de
cum la tatăl saŭ la rudele lui.
§ 420. Dacă tatăl și mama aŭ pricinuit în mod voluntar mórtea
copilului lor, ei vor perde tot dreptul la moştenire; însă dacă a fost
numai o simplă întâmplare, acel drept le rěmâne.
§ 421. Casul de omor pentru apărare legitimă nu va fi consi
derat ca omor, și nu va atrage după sine perderea dreptului de
moștenire.
§ 422. Precum nu se va putea pentru o crimă saŭ un delict,
confisca nimenui averea, tot așa nu se va putea nimenea pedepsi cu
perderea dreptului de moştenire prin confiscațiune.
§ 423. Chestiunea de a se şti când, cum, și care supus străin
va putea moșteni averea unui cetățean sêrb, se va resolva pe basa
relațiunilor politice cu țările străine, dupe care se vor regula și judeca
asemenea succesiuni.


PARTEA A III - A
DIN REGULAMENTUL ASUPRA MATERIILOR CIVILE ÎN SERBIA

Deschiderea testamentului.
Art. 40. Testamentul fie că a fost depus la tribunal, fie că s'a
trămis maĩ în urmă tribunalului, precum și codicilele și anexele lui,
trebue să se deschidă îndată ce tribunalul a fost informat despre
mórtea defunctului testator.

Dupe regulă, deschiderea testamentului are să se efectueze îna
intea persónei care l'a adus în mod privat, saŭ care arată dovada
constantând că testamentul s’a păstrat la tribunal, saŭ în fine, îna
intea a 2 martorì.

Dupe deschiderea testamentului se va da citire de conținut
înaintea personelor presente. Dacă sunt mai multe testamente de la
aceiași persónă, deschiderea lor se va face în modul sus indicat, adică
se vor deschide şi acelea care nu aŭ putere legală, saŭ care sunt
modificate.
Art. 41. Pot fi chemați să asiste la deschiderea testamentului
și rudele defunctului, dacă se află la tribunal.
Art. 42. Se va dresa un proces-verbal despre deschiderea testa
mentului, în care se va arăta :

10 numěrul și data testamentuluï ;
20 numele personeị care l'a predat tribunaluluï;

3º numele martorilor presenți la deschiderea și publicarea testa
mentului ;
4 ° dacă testamentul s’a predat deschis saŭ sub sigiliŭ ;
5° Dacă sigiliul s'ar fi stricat la deschiderea testamentului saŭ
dacă s'ar constata că a fost stricat mai înainte ; asemenea dacă s’ar


78

SERBIA

constata că în testament s’a șters ceva, s'a modificat, saŭ s'a făcut
ceva ce ar putea da loc la ore-care bănueli, tóte aceste se vor men
ționa în procesul-verbal, care va fi semnat de judecător și de grefier,
dupe ce s'a citit înaintea persónelor presente care îl vor semna ase
menea,
Art. 43. Pe testamentul avênd ultima dată se vor înscrie numěrul
și data celor- l- alte testamente și codicile care s'ar maĩ afla ; și aceste
anotațiuni să vor învesti cu semnătura judecătorului respectiv.
Dacă s'ar găsi un testament dupe ce sa făcut raportul asupra
morței testatorului, procedura va fi aceeaşi ca și în casurile men
ționate în cele 2 articole de mai sus.
Art. 44. Dacă judecătorul a fost informat că defunctul testator
şi-a exprimat ultima sa voință în mod verbal, și dacă există despre
acesta un act în regulă, subsemnat de toți martorii, procedura va fi
în acest cas aceeași cu cea obicinuită la deschiderea unui testament
scris.
In cas contrar, judecătorul va chema din oficiŭ pe toți martorii
şi îi va interoga pe fie-care în particular, fără jurămênt: despre numele
și vêrsta lor ; despre modul cum defunctul a exprimat ultima sa voință ;
despre circumstanțele care presintă o importanță oare- care, și despre
epoca și locul unde testatorul a exprimat ultima lui voință. Dupe in
deplinirea acestor formalități, judecătorul va da citire de conținutul
procesului-verbal.
Art. 45. Dacă una din părțile interesate ar cere ca martorii, care
aŭ asistat la ultima voință a defunctului, să facă declarațiunile lor
sub prestare de jurămênt, judecătorul va chema pe cel care a cerut
acésta, pe martorì, și dacă afacerea nu e prea urgentă, și pe tóte per
sónele care aŭ ridicat reclamațiuni în privința moștenire ce se des
chide, și le va interoga sub prestare de jurămênt, conform procedure
judiciare. Dacă va fi necesar, judecătorul va putea da citirea actului
cuprinţând ultima voință a defunctului. Părţile interesate pot propune
înaintea instrucțiunei saŭ chiar în cursul instrucțiuneț, întrebări pe
care judecător, dacă le găseşte că aŭ rațiune, le va avea în vedere la
interogarea martorilor.
Când va trebui a interoga martori domiciliați într'un alt judet,
interogatoriul se va face de judecătorul respectiv.
Dacă nu sa cerut ca martorii se facă declarațiunile sub prestare
de jurămênt, saŭ dacă s'ar vedea din Pisele declarațiuni că sunt in
teresate şi acele persone ale căror drepturi judecătorul este chemat
să supraveghieze oficial, atunci judecătorul, în cas de urgență și dacă
representantul acelor persone n’ar putea să se presinte la timp, va
numi un representant care va cere în numele personelor interesate,
ca martorii să depună jurămêntul.
Art. 46. Un asemenea testament prin martorì are putere demon


LEGE ASUPRA SUCCESIUNEŇ 79

1

strativă nu numai față cu acei carî aŭ exprimat o asemenea mărtu
risire, ci și față cu toți cei- l'alți participanţi la succesiune. Însă fie- care
parte are dreptul de a contesta valórea mărturisirei și ultima voință
a testatorelui defunct, și de a dovedi contrariul prin cale judiciară .
In acest din urmă cas, martorii nu vor fi interogaţi din noŭ, afară de
casul când tribunalul, în urma cererii părților interesate, va găsi acesta
necesar pentru motive extraordinare.
Art. 47. Originalul testamentulu deschis se va păstra la tribunal
conform regule stabilite. Personele carì le aduc în mod privat, le pot
preda judecătorului și în copie legalisată ; însă în cas de proces, în
urma cererii părților interesate, originalul trebue arătat.

Art. 48. Articolele 40, 43 şi 47 sunt aplicabile de asemenea con
tractelor privitore la succesiune intră soț și soție.


!


-

1

- : --

زا

*


1

(

1

1


BULETINUL LEGILOR PENTRU IMPERIUL AUSTRIEŤ

ANUL 1854
FASCICULA LXXIII
Publicată și espediată la 22 August 1854

208

DECRET IMPERIAL DIN 9 AUGUST 1854
Valabil pentru tóte ţările Corónei, afară de fruntaria militară, prin care se introduce o
lege nouă asupra procedureſ judiciare în cestiună de drept, cu escepția afacerilor litigiose, şi
care va intra in vigore in Regatul Lombardo- Venețian , in Voivodatul Serbesc şi în Banatul
Temişórei la 1 Noembre 1854 , și in tóte cele -l'alte ţări ale Corónei din Siua in care şi organi
sațiunea judiciară va intra in vigore.

NOI FRANCISC JOSEF I

Din graţia lui Dumnezeŭ Impărat al Austriei ; Rege al Ungariei şi Boemiel, Rege al Lombardier şi
Veneţiei, al Dalmatiei, Croației, Sclavoniri, Galiției, Lodomirieš și Illyriei ; Rege al Jerusalimului, Archiduce
al Austriei, Mare Duce al Toscanei şi Cracoviei ; Duce al Lorenei, al Salzburgului, Stirici, Karintiei, Krainei
şi al Bucovinei ; Mare Principe al Transilvaniei ; Markgraf al Moravici, Duce al Silesiei de sus și de jos,
al Modenei, Parmež, Piacenţiei şi Guastalei, al Auschwitzului şi Zatorului, al Teschenului, Friuiului, Raguzei
şi Zarei ; Conte Princiar de Habsburg şi Tyrol, Kyburg, Görz și Grauliska ; Principe de Trient şi Brixen ;
Markgraf al Lansitzului de sus şi de jos și al Istriei ; Conte de Hohenembs, Feldkirch , Bregenz, Sonnenberg,
Domn al Triestului şi Cattarei şi al Mărcei de Windisch ; Mare Voirod al Voivodatului Serbiei etc.

Spre a organiza procedura judiciară în cestiuni de drept, afară
de procese, într'un mod uniform și corespundător cu drepturile celà
ţeneşti în tóte țările Nóstre ale Coróney, ascultând pe miniştrii Noştri
și audind consiliul Nostru de Stat, am decis cele ce urméză :

I

Så introduce aci anexala lege asupra procedure judiciare in ces
tiuni de drept, afară de litigut in tóte țările Nostre ale corónei afară
de fruntaria militară .


84 AUSTRIA

II

Puterea e obligatorie va începe în fie - care ţară a coróner din
diua în care noua organisațiune judecătoréscă va intra în vigore in
acea ţară.
Pentru Regatul Lombardo-Venețian și Voivodatul Serbiei cu Ba
natul- Temișorei, presenta lege va intra în vigore la 1 Noembre 1854

III

Cu intrarea în vigore a acestei legi se abrogă tóte disposițiunile
de mai înainte în fie-care ţară a corónei, relative la obiectele de care
tratéză acestă lege .

IV

In localitățile unde există comisiuni de orfant și case orfa
nale comune, acestea trebuiesc să se conformeze, până la organi
zarea definitivă a acestor institute, instrucțiunilor speciale date saú
ce să vor mai da, atât sub raportul administrațiunii averii orfanilor,
cât și al conturilor și manipulării banilor orfanali, precum și sub ra
portul competenței comisiunilor de orfanî, în ceea ce priveşte regu
larea socotelelor de tutelă şi curatelă.

V

In cestiunile de drept, afară de procese, carî să referă la regis
trele publice, se vor observa instrucțiunile speciale existente în dife
ritele ţări ale corónei.
Ministrul Nostru de Justiție este însărcinat cu executarea acestul
decret.
Dat în Orașul Nostru de reședință și Capitala Viena, la 9 ale
lune August, una mie opt sute cinci-zecŤ și patru, al șaselea an al
Imperiului Nostru .

( S) FRANCISC JOSEF ( L. S.)

( S) Gr. Buol-Schauenstein

( S) Krauss
Conform înalte dispositiuni

( S) W. Wacek .


LEGE
ASUPRA PROCEDUREI JUDICIARE IN CESTIUNI DE DREPT
CE NU IMPLICĂ UN LITIGIU

PARTEA 1

Disposițiuni generale

§ 1. In afaceri judiciare nelitigióse, tribunalul procedéză din oficiú
saŭ în urma cererei părţilor, întru cât legile permit acesta.
§ 2. In casuri de administrațiune judiciară, nelitigiose, tribunalul
trebuie să observe exact nu numai disposițiunile generale asupra
validității deliberărilor și hotărîrelor, dar și de a îngriji de siguranța
persónelor aflate sub scutul special al legilor, și, în cazurile andme
specificate de lege de a îngriji din oficiŭ și de alte persone.
Tribunalul mai este dator :
1 ) De a nu trece peste limitele juridicțiune sale nici în cestiuni
judiciare nelitigióse, în orị ce caz trebue să trimită părțile tribuna
nalului competent.
2) A nu permite să facă acte juridice, fără asistența represen
tanților lor legali, personelor carì nu sunt în drept a se presenta
singure înaintea tribunaluluì.
3) A examina cu minuțiositate procurele și actele de legitimaţie
ale personelor carì nu lucréză în numele lor, și în caz de necesitate
a alătura la dosar acele acte, și
4) De a veghia de a nu se face vre- un act juridic fără asistența
personelor a căror interogare saŭ consimțiment sunt necesare pentru
validitatea actuluy.
5 ) Tribunalul este dator a cerceta din oficiŭ tóte cazurile și
împrejurările carì aŭ vre o influență asupra sentinței judecătorești,
de a interoga despre acesta părțile înşile saŭ alte persóne care aŭ


86

AUSTRIA

cunoştinţă de afacere, la caz de necesitate chiar și experți, saŭ de a
culege informațiuni într'un alt mod cuvenit, și a cere tóte actele ser
vind la o lămurire mai de aprópe.
6 ) In afaceri judiciare nelitigióse, tribunalul este dator de a lua
în considerație împrejurările care nu aŭ fost invocate de părți, dar
care i- aŭ fost cunoscute într'un alt mod și mai cu samă a lua în
considerație deliberările judiciare anteriore asupra aceleiaşi materii.
7 ) In casul când hotăririle asupra afacerilor de jurisdicțiune vo
luntară depind de cercetarea unor cestiun litigióse saŭ de fapte ce
nu se pot lămuri de cât numai prin probe formale, tribunalul este
dator de a nu lua o hotărîre pripită în privinţa drepturilor părților,
ci trebuie saŭ să încépă imediat deliberarea judecătoréscă, saŭ a arăta
părților calea judiciară cuvenită și , întru cât ordonă legea, tribunalul
e dator de a îngriji de a se da o garanție până la terminarea pro
cesului litigios, saŭ de a îngriji ca starea afacerei să rămîie neschimbată .
8) In resoluțiunea prin care se respinge o cerere trebuie să se
arăte motivele pentru care acestă cerere n'a avut loc, saŭ să se arăte
cum se pot îndreptă greșelile din petițiune saŭ din documentele
presentate.
9 ) In casurile când tribunalul este dator din oficiŭ de a grăbi
terminarea afacere , trebuie a se acorda părților și representanților
lor legali termenele necesare pentru îndeplinirea mandatelor lor și dacă
termenele aŭ expirat fără resultat, atunci să se aplice măsurile legale
de execuțiune silită .
Tribunalul mai este dator :
10) A ține samă de precauţiunea necesară siguranțey sale și a
părților ; totuşi nu trebuie să aducă vre-un prejudițiù părților printr'o
atitudine îndoielnică și nehotărîtă, saŭ prin respingerea cererilor pentru
lipsă de formalități neînsemnate.
11 ) La facerea de contracte trebuie a sě avea în vedere, ca
intențiunea părților să fie lămurit exprimată, a nu se da loc la vre- o
neînţelegere în ceea ce privește consecințele legale ale convențiunei,
apoi a se observa formalitățile necesare validitățiť lor și a evita ori
ce litigiŭ ulterior prin o redactare complectă și clară a actelor.
$ 3. In țările corónei, în care sa introdus o lege de notariat,
notarii publici pot, dacă este în folosul părților, să fie împuterniciți
de tribunal de a proceda în circumscripțiunea lor, în calitate de co
misari judiciarỉ, la confecționarea de acte asupra afacerilor nelitigiose,
care nu depind de o hotărîre judecătoréscă prealabilă.
Forma petițiuni § 4. La tribunalele de județe oficiile județene ca tribunale de
ocol (Stuhlrichterämter, Präturen ) părțile, dacă nu se prevede escep
țiuni prin vre- o disposițiune specială, pot face cererile lor verbal saŭ
în scris.
La tribunalele de prima instanță, cererile trebuiesc făcute de

lor .


LEGE ASUPRA PROCEDUREI JUDICIARE 87

Remiterea resolu

țiunilor.

Socotirea terme
nelor.

regulă în scris. Numař în casuri meritând a fi luate în considerațiune,
să póte face escepțiune de la acesta, și a încheia proces- verbal de
cererile orale.
Petițiunile în scris trebuesc scrise într'una din limbile obicinuite
la tribunal, și întocmită după prescripțiunile procedurii civile în ceea
ce priveşte formele generale. Anexele, ce nu sunt redactate într'una
din aceste limbị, trebuesc să fie însoțite de traducțiuni legalisate.
§ 5. In afacerì nelitigióse, de regulă niminea nu este dator de Intrebuințarea ad
a avea un advocat. Totuși tribunalele pot obliga părțile care le-aŭ

importunat de mai multe ori cu cereri părțile care le-aŭ vocatului.

a face să redacteze și subsemna greşite saŭ inadimisibile, de
există avocați pe lângă acel tribunalcererile lor de un advocat, dacă

.

$ 6. Decisiunile judecătoreştî în afaceri nelitigióse se pot în
mâna și personelor aparținênd casei. Remitere chiar în mânile păr
ților saŭ în mânile advocatului împuternicit în regulă, se va ordona
numai în casurile când legea prescrie expres acesta, saŭ când jude
cătorul găsește necesar de a întrebuința o mai mare precauţiune,
pentru motivul că pe lângă decisiune, saŭ pe lângă cererea resol
vată, sunt alăturate documente originale, saŭ pentru alte motive.
§ 7. In afaceri nelitigióse termenele se vor socoti conform pre
scripțiunilor procedure civile.
Nutilitatea decisiunilor luate în zilele de sărbători asupra afa
cerilor nelitigiose, nu se pote invoca numai pentru acest motiv. Tri
bunalul este obligat de a trata afaceri urgente chiar în ţilele de
Duminecă și sěrbători.
§ 8. Documentele particulare, ce s'aŭ liberat în țară, însă afară Puterea probato
din țara coróney în care tribunalul î - şi are reședința, spre
putere probatorie înaintea tribunalului în afacerì nelitigióse, trebuesc
să fie legalisate de tribunal. Acolo unde este introdusă instituțiunea
notariatului, legalisarea se póte face și de cătră un notar public. Sě
lasă la apreciarea judecătorului de a cere legalisarea documentelor
în special importante, chiar atunci când ele aŭ fost liberate în a
ceiași țară a corónei, însă în afară de circumscripţia tribunaluluì. Ca
normă pentru puterea probatorie a documentelor liberate în străină
tate, trebuesc luate disposițiunile existente în acestă privință.
§ 9. Ori- cine se crede neîndreptățit prin decisiunea primei in- Mijlocele judici

stanțe asupra unei afaceri de jurisdicțiune nelitigiósă, póte adresa o are de apărare în
reclamație numai judecătorului instanţei inferiore, saŭ póte face re- tribunalului.
curs, saŭ o- dată cu reclamațiunea a face și recurs.

In tóte aceste casurĩ, prima instanţă póte modifica decisiunea
sa anterioră și a resolva ast- fel reclamațiunea saŭ recursul ; acesta
însă numai dacă, prin decisiunile anteriore, terțiele persóne nu aŭ
dobindit drepturi câştigate.
Dacă tribunalul de prima instanţă nu se crede competent pen

rie a documentelor.

a avea

contra decisiunilor


88

AUSTRIA

tru acesta, saŭ că din causa unui drept câştigat de o a treia per
sónă modificarea nu se pote face de cât de un judecător superior,
atunci el este dator a trimite recursul curței de apel saŭ, dacă s'a
făcut numai o simplă reclamație, a pune în vederea părţiy decisiunea
anterioră și tot- odată a'l explica motivele acelei decisiuni, în casul
când acesta nu s'ar fi făcut.
Contra acestei resoluțiun partea póte face recurs, care de ase
menea să adreséză cătră întâia instanță, și de cătră acesta să su
pune curții de apel.
10. Părțile pot produce în reclamațiunile și recursurile lor,
probe și fapte noui. Ele maľ pot înainta instanței a doua o copie
de pe recursul remis prime instanțe.

§ 11. Reclamațiunile contra decisiunilor date în afaceri judi
ciare nelitigiose, trebuiesc remise în timp de 14 dile, socotite de la
diua înmânărey; iar recursurile se pot remite tot în acest termen
saŭ, dacă s’a presentat o reclamație, ele se pot remite în timpt de
14 țile socotindu -se din momentul înmânăre decisiunii ce sa dat
asupra acelei reclamațiuny.
Totuși se lasă la apreciarea tribunalului de a lua în conside
rațiune reclamațiunile și recursurile făcute după expirarea termenu
lui, când hotărîrea se póte schimba fără prejudițiŭ pentru o a treia
persónă. Recursurile făcute asupra unei afacerị neligitióse, se pot
deci primi de prima instanță și după expirarea termenelor și se pot
supune instanței superiore.

$ 12. Decisiunile asupra afacerilor neligitiose se pot executa i
mediat, afară dacă nu s'aŭ prevědut escepțiuni în legea de faţă
(SS 177, 191), saŭ afară dacă judecatorul găsește necesar, pentru
motive speciale, a aștepta termenul pentru recurs.
Dacă însă recursul a fost deja făcut, prima instanţă nu mai
póte permite executarea decisiunii înainte de resolvarea recursului,
și numai în caz de pericol iminent póte lua măsurile necesare pen
tru siguranţa părților interesate.
§ 13. Regulele procedure civile în vigore în privința liberării de
copiỉ de pe hotărîrile motivate și în privința dreptului părților de a
obține copii de pe rapórtele făcute asupra recursurilor, se aplică și
în procedura afacerilor nelitigióse.
§ 14. In casul când decisiunea judecătorului de prima instanţă
modifică de către curtea de apel, nu se pote adresa o reclamațiune
instanței a doua în contra acestei decisiuni, ci se póte adresa nu
mai recurs curței de casație.
Acest recurs trebuie de asemenea să fie presentat în termen de
14 ţile prime instanțe care, prin mijlocirea curței de apel, supune
recursul hotărîrii înalte curți.
§ 15. Judecătorul de prima instanţă póte face recurs contra de


LEGE ASUPRA PROCEDUREŤ JUDICIARE 89

Reintegrare.

.Tip

QUTENBERd

,

Joseph

Gunl

,Strada

Dómnel

,.23

cisiunii curții de apel, când i s'a impus chiar lui o amendă saŭ a
fost condamnat la daune -interese, saŭ când judecătorul este îngrijit
ca nu cum- va ordonanța curții de apel să aducă un prejudițiŭ ire
parabil personelor incapabile de a se represinta ele înşile. Numař în
cazul din urmă îi este permis a amâna emiterea și înmânarea or
donanței curțiỉ de apel, până la hotărîrea înalte curţi.
Judecătorul de prima instanţă nu este însă responsabil de con
secințele decisiunilor curții de apel, chiar dacă ar fi renunțat la
recurs.
Ori-ce recurs al primei instanțe trebue remis curțiỉ de apel, îm
preună cu actele deliberărilor, iar de acesta să fie înaintate înal
teỉ curți.
§ 16. In casul când curtea de apel confirmă decisiunea jude
cătorului de prima instanţă asupra unei afaceri nelitigióse, atunci re
cursul la inalta curte nu póte avea loc de cât dacă se pote imputa
hotărîrei o infracţiune patentă a legeň, a actelor, saŭ dacă sa comis
o nulitate.
Recursurile rèŭ voitóre se vor pedepsi conform prescripțiunilor
procedurii civile .

§§ 17. Prescripțiunile proceduriĩ civile asupra reintegrării când
cine- va a neglijat un termen , saŭ a neglijat a se înfățișa la ţiua ho
tărită pentru proces, se aplică și în afacerile nelitigiose, dacă prin
expirarea termenului saŭ ţilei procesului, resultă un prejudițiù ce
nu se póte îndrepta printr'un recurs cătră judecătorul superior, saŭ
prin o nouă cerere.

§ 18. Nu se pote intenta o acțiune în contra decisiunil dată
asupra unui obiect din jurisdicțiunea nelitigiósă, decisiune dată
de tribunal -,, fără a se reserva o cercetare judiciară ulterioră. Cel
care se crede lesat prin faptul că nu į s'a reservat calea judiciară,
trebue să recurgă la mijlocele judiciare menționate în § 9.
Aceste disposițiuni însă nu sě aplică în cazurile când sunt în
joc drepturile terțiilor persóne care n'aŭ luat parte la cercetarea pro
cesuluì, saŭ când legea acordă părţii o acțiune specială.
§ 19. In contra personelor care nu daŭ nici o urmare decisiu
nilor ce li s'aŭ remis, trebue să se aplice din oficiú cuvenitele mě
suri silite, fără altă procedură judiciară.
Dacă avertismentele, amendile și aresturile nu ar da nicì un
resultat, trebue să se numéscă curatorỉ pentru terminarea afacerii pe
socotela celor întârțiați, după cum vor cere împrejurările.
Tutorii și curatoriĩ carì nu se conforméză ordonanțelor judecă
toreşti, contrar invitațiuniĩ făcute, pot fi revocați din funcțiunea lor,
și pot fi făcuți rėspundători de pagubele cauzate pupilului.
Sentinţele executoriï asupra afacerilor nelitigióse, se pot executa
și conform prescripțiunilor procedure civile. Tribunalul póte ordona,

Validitatea deci
siunilor judecăto
resci.

Execuțiune.


90 A U S T R 1 A

după imprejurărì, saŭ execuțiunea din oficiŭ, saŭ póle numi un cu
rator care să facă demersurile necesare pentru executare.
Dacă însă fondul unei obligaţiuni este in litigiŭ, pe temeiul păr
ļiņ 7 , § 2, atunci tribunalul va aprecia dacă va trebui să suspende
orì- ce alt demers de executare până la terminarea procesului civil,
saŭ dacă trebue să continue executarea până ce acesta se va putea
asigura.

>

PARTEA 11

1

Despre regularea succesiunilor.

CAPITOLUL I.
Disposițiuni generale

nalului.

Regularea succe- § 20. In casuri de deces și în casurî de declarațiuni legale de
siunilor.

deces, autoritățile judiciare trebue să procedeze la regularea succe
siunilor
Determinarea $ 21. Tribunalul căruia revine regularea succesiune indigenu
competinței tribu lui, conform lege asupra competenței în materiile civile, are dreptul
de a proceda la acestă regulare în privința întregii averi mișcătóre,
ori unde s'ar afla ea, și în privința nemişcătórelor aflate în impe
riul austriac.
Despre succesi- $ 22. Conform legii asupra competenței în materii civile, regu
unile străinilor in larea averiì nemişcătóre aflată în interiorul Austriei și aparținênd u

special.

nuị străin decedat, revine pe deplin tribunalului austriac competent,
afară dacă prin tractate de Stat s'a convenit altfel. Tribunalul va
trebui decî să cerceteze drepturile tuturor părților şi să îngrijescă
pentru achitarea tutulor taxelor pentru regularea succesiunii, conform
cu legile țării.
§ 23. In ceea ce priveşte averea mobiliară a unui străin decedat
în Austria saŭ în străinătate, dacă decedatul aparține unui Stat care
se călăuzește de aceleaşi principiĩ, tribunalele austriace trebuesc să
lase atât regularea succesiunei cât și hotărîrea tuturor pretențiunilor
succesorale litigiose, autorității străine competente a decedatului şi
de regulă a se mărgini numai de a îngriji pentru asigurarea legatului
și a pretențiunilor ereților și legatarilor supuși austriaci saŭ străiny
domiciliați în Austria , apoi de a îngriji de achitarea creditorilor indi
geni, conform prescripțiunilor din SS 137—139.
Dacă străinul decedat aparține unui Stat care nu recunoște în
acelaşi mod competența autorităţilor judiciare austriace în ceea ce


LEGE ASUPRA PROCEDUREI JUDICIARE 91

priveşte succesiunea supuşilor austriacì aflată acolo, în care cas exi
stând vre- o nedomirire, autoritățile trebue să céră instrucțiuni de la
Ministerul Justiţiei, saŭ când nu se cunoște modul de procedare al
acelui Stat, atunci, în casul întâiŭ trebue a se observa principiul
reciprocitățež, iar în cazul al doilea de a trata succesiunea aflată în
ţară a unui astfel de străin, ca succesiunea unui indigen.
$ 24. In casul când regularea succesiune unui străin, care și- a
fixat domiciliul sěŭ ordinar în statul austriac, urméză a se face
conform disposițiunilor sus menționate ($ 23), de cătră autoritatea
străină și , când părțile care se află în țară, reclamă ca regularea
succesiunii să se facă de autoritatea judiciară austriacă, aceasta va
proceda la regularea succesiunii conform legilor austriace, dacă în
urma citațiunilor edictate prealabil și părțile străine cari aŭ ridicat
pretențiuni asupra succesiune, se supun acestei regulări.
Procedura de urmat aci și cu deosebire acea privitóre la succe
siunile supuşilor turci decedați în Statul austriac, se determină în
SS 140-144.
§ 25. Succesiunea mișcătóre a străinilor despre cari nu se pote
afla cărui stat aparțin, saŭ cari aŭ perdut deja cetăţenia în statul
căruia aparțineaŭ, sě va regula de tribunalele austriace și conform
legilor austriace.
§ 26. Dacă decedatul a may posedat pe lângă averea sa succe

Despre regularea

sorală disponibilă, și un fidei-comis, un feud saŭ o avere supusă unei in special a feude

lor, fidei-comiselor
substituțiuni fidei- comisare, regularea fie -căreia din masele succesorale și averilor supuse

unei substituțiuni

se face în parte.

$ 27. Tribunalul competent de a regula succesiunea este în
drept de a numi, în anume cazury prevěďute de lege ( SS 77, 78),
curatori pentru toți succesorii, legatarii și alți interesati, chiar dacă
ei pentru persóna lor sunt supuși unei alte jurisdicțiuni. Instanța în
sărcinată cu regularea succesiunii are dreptul de a decide asupra tu
turor cestiunilor ce s'ar naşte cu acestă ocasiune, ori de câte ori se
presintă ereţi minori saŭ pupili care nu sě află sub jurisdicțiunea
acelei instanțe.
Dacă cu ocasiunea împărțirei succesiunii, urméză a sě modifica,
printr'o înțelegere specială, o disposițiune a testatorului saŭ a legiş,
privitoare la bunurile mişcătoare, saŭ alte puncte importante, saŭ
dacă urméză a sě face o transacțiune asupra unor drepturi îndoiel
nice, consimțimentul tutorului saŭ al curatorului este necesar întru
acesta.
§ 28. Constatarea decesului și sigilarea succesiuneſ, deschiderea Cooperarea jude
şi publicarea testamentuluț, și tóte măsurile neapărat necesare cu la regularea succe
privire la averea succesorală ,revin de regulă judecătoriei de ocol în siunilor.
circonscripția căreia a avut loc decesul, chiar atunci când, conform
disposițiunilor legii asupra competinței judiciare, regularea succesiunii

fidei- comisare.

cătoriilor de ocóle


92 AUSTRIA

ar urma sě se facă de o altă judecătorie saŭ de un tribunal, saŭ de
o autoritate judiciară străină ( S 23) .

In urma cerere părților, saŭ pentru alte motive importante, tri
bunalul care este competent a regula o succesiune, luând cunoscintă
de cazul de deces, póte ordona din oficiú ca aceste acte să se facă

chiar de către delegațiĩ sẽi.
Cooperarea nota- § 29. In ţările coronel, în care există instituțiunea notariatului
rilor publici.

(8 3) , notarii publici pot fi delegați nu numař la conscrierea casului
de morte a decedatului ( S 36, 93), la facerea inventariului şi licita
ţiilor, ci și , după ce sa primit de tribunal declarația eredelul de a
proceda la legitimări de succesiune și la împărțéla succesiunei, și a
pregăti și presenta încuviințării tribunaluluị, tóte actele necesare pentru
punerea în posesiune, ast - fel ca judecătorul sě fie pus în posiție de
a lua o resoluție imediat în privința raportului notarului emițênd
decisiunea pentru punerea în posesiunea.

§ 30. Notariſ publici vor trebui sě observe cu ocasiunea con
fecționăreț acestor acte, disposițiunile existente în privința delegaților
tribunalelor.
Cooperarca comu § 31. Competența comunelor și autorităților comunale cu pri

nelor și a autorită-
ților comunale. vire la cooperarea lor la regularea succesiunilor, se va determina prin
prescripțiuni speciale.
Controlul in pri- $ 32. Tribunalele vor ține un jurnal care să pótă da un resumat
vinţa ordinei ce tre
bue să existe la re- permanent asupra situaţiunii regulării și măsurilor ce urméză a sẽ lua .
gularea succesiuni § 33. Expunerile ce fie- care tribunal va trebui sě presinte la
finele anului curței de apel în privința succesiunilor pendinte, sě de
termină în legea asupra regulamentului interior al autorităților ju
diciare.

lor .

CAPITOLUL II

Despre conscrierea casului de morte

Inştiinţarea des
pre tóte casurile de
mórte.

§ 34. Judecătoriile de ocole vor îngriji de a li sé comunica
imediat tóte casurile de morte întîmplate în circonscripția lor. In co
munele rurale primarii sunt datori de a încunosciința tribunalul ime
diat de fie -care cas de morte întîmplat în comunele lor.

§ 35. Rudele și conlocuitorii decedatului, precum și alte per
sóne terții, trebuesc să se abțină riguros de la orice măsură arbi
trară in privința averei succesorale.
§ 36. Judecătoria de ocol îndată ce este înştiinţată despre un
cas de morte, trebue să ordone ca casul de mórte sě fie conscris fie
prin un delegat judiciar, fie prin un notar public. In casurì impor
tante sě pot numi pentru acest scop chiar doui delegați judecătoreștı.

Ordinul pentru
conscrierea casului
de morte.


LEGE ASUPRA PROCEDUREI JUDICIARE 93

Procedura de ur
mat cu acestă oca

§ 37. Judecătoria de ocol póte acorda notarului public, în cir
cumscripţia sa, o autorizație generală pentru conscrierea tuturor ca
surilor de mórte întîmplate într'un ocol.

§ 38. Delegatul însărcinat cu conscrierea casului de morte va
trebui în acest scop a merge cât se va putea mai grabnic, și, dacă siune.
din întârdiere va resulta pericol, a sě presenta imediat la locuința
decedatului ; aici, delegatul, în asistența a douě persone locuind în
casa decedatului, saŭ în lipsa lor, a doui alți martorì, va trebui să
constate tot ce pote avea o înrîurire asupra regulării succesiuneî, și,
de va fi trebuință, va proceda la sigilarea succesiunei.
§ 39. Cu acestă ocasiune delegatul va trebui sě se informeze:
1 ) Despre numele și pronumele, posițiunea și profesiunea, vîrsta
și confesiunea decedatului ;
2) Despre ţiua și locul în care decesul sa întîmplat ; despre
cel din urmă domiciliù ordinar al testatorului și despre tóte împre
jurările prin care s'ar putea determina competența tribunaluluì ;
3) Despre numele și domiciliul soțului rėmas în viață, și
4) Despre numele, posițiunea, vîrsta și domiciliul copiilor major
și minori al decedatului ;
5) Dacă succesiunea saŭ tutela asupra copiilor testatorului revine
rudelor mai de aprópe, va trebui sě se afle numele, profesiunea, vîrsta
și domiciliul lor, şi dacă în momentul întâiei constatări eredele testa
mentar este deja cunoscut, atuncy va trebui sě se afle și domiciliul
acestuia din urmă.

Delegatul judecătoresc este dator :

6) A căuta sě se informeze în genere și provisoriŭ dacă succe
siunea este de vre - o importanță óre-care și dacă sě află într'ênsa și
bunury imobiliare, și dacă nu cum -va sunt probabilități că există o
creanță însemnată care ar putea sẽ fie superioră averey.
7 ) Dacă tribunalul nu are cunoştinţă despre vre- un testament al
testatorului, va trebui să se cerceteze dacă nu cum-va există vre -un
testament, contract de succesiune, donațiune pentru cas de mórte,
saŭ contracte conjugale, saŭ dacă nu cum-va asemenea acte sunt de
puse într'alt loc, fie la un tribunal , fie la un notar public.
8) Va trebui sě se afle ce tutele saŭ curatele a administrat de
cedatul; dacă aŭ fost deja numiți tutorỉ saŭ curator pentru copii
saŭ ereţii sèì, și pe cine gîndeşte a propune ca cotutore, věduva
supraviețuitóre ; apoi,
9 ) Dacă decedatul a avut vre-un cont cu bani fiscali, saŭ dacă
primia o retribuțiune, o pensiune saŭ alimente din casele publice; în fine,
10) Dacă nu se află în succesiune obiecte, care conform prescrip
țiunilor ce urméză mai la vale ($ 90, 91 ) trebuiesc semnalate în
special.

§ 40. Asupra punctelor menţionate mai sus, delegatul tribuna


94 A U S TRI A

lului este dator a interoga pe locuitoriỉ caseị și rudele testatorului și
alte persone care cunosc posițiunea lui.

In cas de trebuinţă, sě vor deschide și inspecta dulapurile și
cutiile testatorului în cari pot fi păstrate un testament, saŭ alte hârtii
importante pentru regularea succesiunii .
La acestă operațiune trebue procedat în tot-d'a -una cu tactul
necesar. Totuși delegațiì, dacă li se aduc piedici în operațiunea lor,
pot întrebuința mijloce de coercițiune și în casul când prin întârạiere
s’ar putea ivi vre - un pericol, dînşii pot lua acele măsuri și fără apro
barea prealabilă a tribunalului.
§ 41. Dacă se găseşte un testament deschis, atunci delegatul
tribunalului este dator a 'l face cunoscut citindu -l în presenta a douf
martori și a celorlalte persone presente. Testamentele sigilate tre
buiesc remise tribunalului spre a fi deschise și aduse la cunoștință,
dacă conscrierea casuluì de morte nu sě efectuéză de preşedintele
tribunalului. Numaĩ dacă cuprinsul lor, prin comunicarea făcută la
tribunal, nu s'ar putea cunoște în destul de timpuriŭ, delegatul
tribunaluluị este asemenea în drept a deschide imediat aceste docu
mente și a le da publicităţii . Dinsul va trebui în tot- d'a - una să se
conformeze prescripţiunilor din SS 61-64, ori de câte ori face co
municare de un testament.
§ 42. Dacă testatorul a făcut testament verbal, în conscrierea
casului de morte sé va nota numele, profesiunea și domiciliul mar
torilor, dacă nu există o notiță scrisă din partea lor în acéstă privință .
§ 43. Dacă succesorii cunoscuți saŭ presumptivi sunt în stare a
administra singuri averea lor, masa succesorală va fi remisă de re
gulă în păstrarea lor, fără a sě pune sigilii, saŭ în păstrarea man
datarilor lor prevěduți cu procuri în regulă, saŭ a personelor numite
în acest scop de testator. In acest cas va trebui numai a sě asigura
taxele succesorale prescrise. Dacă însă eredii sunt incapabili de a admi
nistra averea lor, saŭ sunt absenți, saŭ cu totul necunoscuți, dacă este
de temut că creanțele întrec valórea averei, saŭ dacă alte împrejurări
cer o prescripțiune specială, masa succesorală trebueşte sigilată imediat.
§ 44. Trebueşte procedat imediat la sigilarea averei succesorale
și atunci când, după cererea unui creditor al succesiunei, unui legatar,
saŭ altuï erede necesar, conform $ 812 din codul civil general, tri
bunalul a încuviințat despărțirea succesiune de averea eredeluſ.
$ 45. In cas de sigilare, delegatul tribunalului va trebui să de
pună la tribunal banii în numerar aflați, obiectele de aur și argint,
bijuteriile, obligațiunile publice și private și ori- ce documente impor
tante ce s’ar afla, alte scrisuri de ale succesiuneỉ, mobile și ustensile.
dacă este posibil și necesar pentru siguranța interesaților, a le închide
cu precauţiune într'una saŭ mai multe camere, saŭ în o altă parte
convenabilă și prin punerea sigiliuluị tribunalului pe uşi, cutii și du

Punerea sigiliilor.


LEGE ASUPRA PROCEDCREŤ JUDICIARE

95

1

lapuri în tóte părțile, a sě păstra astfel ca nimic să nu pótă fi ridicat
fără stricarea sigiliilor și fără să se vadă că sa întrebuințat forță .
$ 46. Tot odată delegatul tribunalului este dator provizoriŭ și
până la un alt ordin al tribunalului, să încredințeze supravegherea
masei succesorale și îngrijirea casei, unei persone care a locuit în
aceeași casă cu decedatul, saŭ unei alte persone capabile. Acestei
persone se daŭ din banii succesiunei sumele necesare pentru plata
cheltuielelor de înmormîntare şi alte cheltueli urgente și pentru in
treținerea casei, și i sě va preda obiectele carì nu, sě pot închide, care
sunt supuse stricăciunei, saŭ sunt neapărat necesare menagiului saŭ
comerțului, saŭ în privința cărora nu este nici un pericol de temut.
$ 47. Dacă tutorul și curatorul eredilor este în destul de cuno
scut, tóte obiectele succesiunii, care nu trebuiesc depuse la tribunal,
se pot lăsa în păstrarea lui, după împrejurări, nesigilate.
§ 48. Totuși obiectele remase neinchise vor trebui să fie tot
d'a- una însemnate.
Asemenea se va dresa o listă de toți banii, giuvaericalele și do
cumentele primite de delegatul tribunalului, care listă va trebui să fie
semnată de dinsul și remisă ereţilor saŭ persónei căreia sa încre
dințat îngrijirea succesiunei.
49. Dacă unii din ereời sunt incapabili de a administra averea
lor, saŭ sunt absenți, saŭ dacă sé află în acest cas ereţii rezervatari
saŭ legatarii, atunci tribunalul trebue să se mulțuméscă de a sé de
pune o parte din obiectele cuvenite ale succesiunei, suficientă pentru
satisfacerea acestor pretențiuni. Însă și acest deposit nu sě va cere
dacă există un fond succesoral care presintă garanții suficiente.
$ 50 Sě va adresa imediat un raport tribunalului despre datele Raport asupra con
constatate conform $ 39 cu ocasia conscriereị casului de morte, despre morte.
măsurile luate și în special despre sigilarea eventuală a averei şi pu
blicarei testamentului.
ceste raporte, pentru care sě pot întrebuința formulare impri
mate conform modelului No. 1, vor trebui sě fie semnate cu propria
lor semnătură de cătră delegatul tribunalului, de cei doui martori
asistenți și de personele care aŭ primit succesiunea în supravegherea
și îngrijirea lor, care aŭ primit aconturi, saŭ aŭ făcut declarațiuni
obligatorii.
Baniỹ, giuvaericalele și documentele depuse la tribunal, dacă nu
aŭ fost remise prin o cerere semnată și de martort, trebuesc trecute
chiar în raportul asupra casului de morte, saŭ într'o listă saŭ întrun
proces-verbal special semnate de martori.
§ 51. Raportul asupra conscrierii casului de morte va trebui făcut
și atunci când decedatul nu a lăsat nici o avere în urmă- ị. Conscrierea
casuluï de morte nu sě va face numaị când defuncţii sunt minori,
aflaţi sub puterea părintéscă în momentul morței lor și nu posedaŭ

scrierii casului de


96 AUSTRIA

ciale :

nici o avere ; acesta însă numai dacă rudele saŭ alți interesaţi nu
cer conscrierea casului de morte .

$ 52. Dacă succesiunea este prea neînsemnată pentru ca pro
cedura judiciară să se pótă aplica, acesta se va menționa în con
scrierea casului de morte, precum și dacă o terţie persónă sé oferă
a accepta tótă succesiunea scăąêndu- se creanțele sale, saŭ îndatorin

du- se de a plăti datoriile și cheltuelile.
Disposițiuni spe $ 53. Dacă este cunoscut saŭ să presupune că defunctul a avut
a ) in privința ac la locuința sa acte, banì și che de la case oficiale, autoritatea al
telor, banilor şi che- cărei membru saŭ subaltern era dinsul, va trebui sě trimită imediat
ilor de case oficiale. un comisar care, împreună cu delegatul tribunalului, se va transporta
la locuința decedatului și va lua în primire, contra une chitanțe,
aceste obiecte oficiale. Dacă tribunalul nu pote amâna operaţiunile
sale de serviciů până la venirea comisarului, saŭ dacă sẽ găsesc acte,
bani și chef de case oficiale în succesiunea unei persone, la care nu
sě presupunea că s'ar fi putut afla, atuncì delegatul tribunalului va
trebui a pune aceste obiecte în pază sigură și a le remite cât sě va
putea mai curînd autoritățiỉ competente , abținêndu -se de la orice
cercetare a actelor oficiale care n'ar fi în atribuțiunile lui.
§ 54. Dacă testatorul era funcţionar chiar al tribunalului însăr
cinat cu conscrierea casului de morte, actele, banii și cheile vor fi
luate chiar de delegatul tribunalului ; vor fi trecute într'o listă și re
mise tribunalului.
§ 55. Prescripţiunile din § 53 vor trebui observate si în casurile
de mórte ale militarilor, a căror succesiune sě reguleză ile către tri
bunalele civile, dacă în succesiune se găsesc obiecte privitóre la ser
viciul militar.
Asemenea trebuesc trimise comandamentului superior al armatei
tóte planurile desemnate cu mâna saŭ schițe de forturi suše și din
țară, saŭ de locuri fortificate, tóte planurile topografice și de i àlii fà
cute cu mâna, tóte observațiile scrise, extractele cu mâna, p snuri și
proiecte care privesc serviciul militar, ca comandamentul să leridů
ce anume sě pote remite eredilor din cele may sus menționate.
b ) In privința scrip $ 56. Tóte documentele și cărțile lăsate de duhovnici saŭ
telor privitoare la relative la oficiul lor, precum : registrele de botez, de căsătorie
afacerile duhovni
ceşti deces, procesele verbale despre afacerî bisericeştì și oficiì duhovniceşti,
documente aparținênd bisericeſ saŭ parochiei ; apoi scripte particulare
relative la afacerî de credință saŭ de disciplină, tóte acestea trebuesc
despărțite de averea succesorală chiar la conscrierea casuluy de morte
și trecute într'o listă specială și înmânate, contra unei chitanțe, comi
sarului religios delegat pentru primirea lor.
Acest comisar va trebui sě asiste chiar la cele d’întăi investi
gațiuni ce sě vor face la locuința testatorului, saŭ de unde nu, scrip
tele sě vor remite lui cât se va putea mai curend în urmă. Tribu


LEGE ASUPRA PROCEDUREI JUDICIARE 97

rile

nalul de va fi trebuință ,sě va adresa consistor ului episcopal spre a numi
un comisar; iar în localitățile unde nu există preoți creștini catolici,
se va adresa la superiorii religioşi saú, în ori-ce alt cas, la autorită
țile politice. Acolo unde registrele de naștere, căsătorie și de deces
ale israeliţilor sunt ţinute de dască liĩ lor religiosi saŭ de un meml ru
al comunitățiỉ, tribunalul va lua măsurile necesare pentru paza lor
sigură și remiterea acestor registre.
$ 57. Prescripțiuni speciale determină dacă în unele țări ale coró c ) Despre decesu
nel, cu ocasia deschidere succesiunii a membrilor superiori aỹ cleruluț, rilec prelazilor de

grade superiore .

la conscrierea casului de morte vor trebui să asiste și representanţi
ai fiscului, saŭ aſ fondurilor publice, saŭ delegaţi ağ autorității politice.
§ 58. In casul de mórte al unui notar public în funcțiune în d) Despre decesu

notarilor pu

tr'una din țările corónei, în care instituțiunea notariatului

a fost intro

dusă conform prescripțiunii legiỉ de notariat, va trebui să

asiste un dele

gat al archivel notariatului (camera notariatului), căruia sě

vor remite tóte
registrele și actele relative la notariat, precum şi sigiliul

notariatului.

Dacă asistența delegatuluĩ nu póte avea loc, delegatul tribunalului
va îngriji provisoriŭ pentru păstrarea sigură a ziselor obiecte.
$ 59. Dacă într'o succesiune sé află obiecte care, conform prescrip e ) Despre obiec
ţiunilor din $ 87, 90 și 91 , trebuesc trimise de tribunal altor auto- trimise altor auto
rităţi, aceste obiecte vor trebui luate in primire de cătră delegatul rități .
tribunalului imediat la conscrierea casului de morte și prezentate tri
bunalului pentru mai departe urmare.
$ 60. Prescripțiunile speciale existente in privința conscrierii ca D) Despre decese
surilor de mórte ale personelor decedate în institutele publice de bine- sori și institutele de

in spitale, în închi

facere, în spitaluri și închisori vor fi observate și pe viitor.

tele care trebuiesc

bine facere.

CAPITOLUL III

Despre publicarea testamentului

Publicarea testa
mentelor scrise.

$ 61. Testamentele scrise și codicilele, îndată ce nu există nici
o îndoială despre mórtea testatorului, vor trebui imediat deschise și
publicate, chiar dacă le- ar lipsi o condițiune cerută de lege.
Ele trebuesc remise şefului autorității judiciare, căreia incumbă
conscrierea casului de morte.
Dacă publicarea testamentului nu sa făcut deja cu ocasia con
scrieri casului de morte ( S 41 ) , şeful autorității judiciare va trebui să
i deschidă fără a strica sigiliul, în presența a doui martori, din care
unul póte fi aducătorul testamentuluì, și a I citi martorilor, saŭ a
face sé se citéscă printr'un funcționar al tribunalului.
Dacă testatorul a lăsat mai multe testamente, sě vor da publi
cității tóte, prin urmare și acelea care par a fi anulate saŭ modificate.

7


98 AUSTRIA

§ 62. Publicarea testamentului sě face fără ca personele inte
resate sě fie citate. Le este însă permis de a fi presenți la acesta fără
a fi chemaţi.
8 63.Despre publicarea testamentului sě va dresa un proces
verbal în care se va mai menționa :

1 ) Numěrul și data testamentelor găsite ;
2) De cine aŭ fost remise tribunalului ;

3 ) Care martori aŭ asistat la deschiderea și publicarea testa
mentuluì, si
4) Dacă documentele aŭ fost remise deschise și sigilate ;
5) Dacă la deschidere sě observă vre- o deteriorare a sigiliului.
saŭ vre-o răsătură chiar în document, o corectură saŭ alt ceva in
doielnic, și acestea se vor menţiona în procesul-verbal.
Procesul- verbal trebuește semnat de judecător și de martorii
asistenți.
$ 64. Ziua publicațiunii se va nola chiar pe testament precum șinu
měrul și data celor-l- alte testamente și codicile existente, chiar dacă n'ar
fi fost găsite în acelaşi timp și acestă nolă se va semna de judecător.
Dacă, după publicare, se găseşte un testament după ce conscrie
rea casului demórte a avut deja loc, se vor avea în vedere dispo
sițiunile prescrise la SS 75, 76, 80 și 84.
Publicarea dispo $ 65. Dacă sě face cunoscut tribunalului că testatorul a făcut testa
sițiunilor testamen- ment verbal, și dacă există un concept despre acesta, redactat în
regulă și semnat cu propria semnătură a tuturor martorilor, sě va
proceda la publicarea lui ca și cum ar fi un testament scris. Afară
de acest cas, tribunalul va trebui să citeze din oficiŭ pe toți martorii.
a interoga pe fie-care în parte, de o cam dată fără prestare de ju
rămînt (8 123), asupra numelui și profesiunei sale, asupra vìrstei
sale, apoi asupra cuprinsului ultimei declarațiunì a defunctului şi
asupra condițiunilor de care depinde validitatea acelei declarațiuni,
precum și asupra timpului şi loculuì unde testatorul a făcut decla
rațiunea sa, și să facă comunicare de procesul-verbal încheiat in
acestă privinţă.
$ 66. Dacă însă una din părti cere, conform S 586 din codul
civil, ca martorii cari aŭ asistat la confecționarea testamentului verbal
să fie interogaţi sub prestare de jurămînt, judecătorul, fără altă pro
cedură prealabilă, trebuie să citeze pe reclamant, pe martori, și dacă
din întârợiere nu reiesă nici un pericol, și pe celelalte părți care aŭ
făcut deja demersurĩ în privința drepturilor lor succesorale ; trebue
să defereze jurămînt martorilor și apoi, conform prescripțiunilor pro
ceduriĩ civile, va interoga pe fie - care dintr’înşiž fără ca ceilalți sé tie
presenți, asupra cestiunilor generale, asupra ultimei declarațiuni les
tamentare și asupra datelor menționate mai sus ( 8 63 ), despre care
sé va încheia proces -verbal. De va fi necesar, sé va da citire marto


LEGE ASUPRA PROCEDUREŤ JUDICIARE 99

rilor de conceptul redactat deja în privinţa ultimei declarațiunì tes
tamentare. Asemenea, părţile citate pot propune întrebări înaintea saŭ
în ţiua înfățișării, pe cari judecătorul, dacă le găsește de cuviință , le
va avea în vedere la interogatoriul martorilor.

Autoritatea însărcinată cu regularea succesiunii, va mijloci pe
lîngă tribunalul competent pentru interogarea martorilor aparținênd
acelei circonscripțiuni. Dacă nu sa remis nici o cerere pentru defe
rirea jurămîntului martorilor, însă din cuprinsul declarațiunii lor reiesă
că sunt persone interesate, pentru a cărora drepturi trebuie a sě in
griji din oficiů ; dacă prin întârţiere ar resulta pericol, și dacă repre
sentantul ziselor persóne nu póte interveni la timp in favorul lor,
tribunalul va numi un curator cu însărcinarea de a cere, în numele
interesaților, deferirea jurămîntului martorilor.

$ 67. Confirmarea prin prestare de jurămînt a une disposițiuni
testamentare verbale, are o putere probatorie nu numai pentru cei
cari aŭ adresat o cerere în acel sens, saŭ pentru cei carî aŭ fost
citați spre a fi interogați, ci și pentru tóte personele interesate la
succesiune. Sunt libere însă părțile de a contesta pe cale judiciară
validitatea deposițiunei martorilor, saŭ a disposițiunei testamentare,
probând lipsurile existente care n’aŭ eşit la ivială în cursul intero
gării martorilor, saŭ probând existența altor împrejurări contrarii măr
lurie saŭ disposițiunii testamentare.
$ 68. Originalele documentelor cuprindend disposițiunile testa
mentare, vor fi păstrate cu rigurositate la registratură, în modul pre
scris de regulamentul interior.
După cerere, ele vor trebui presentate funcționarului judiciar saŭ
părților interesate, la registratură sau in sala şedinţelor, de cătră un
funcționar al registraturei. Imediat după publicare, sě va face o copie
legalizată de pe fie-care din aceste documente și sé va alătura la
dosarul succesiunii.
$ 69. Prescripțiunile din SS 61 , 64 și 68 sě aplică și contrac
telor de succesiune între soţi.
$ 70. Legea notariatului prevede modul în care tribunalul trebue
să procedeze la publicarea unui testament confecționat de un notar mentelor confecțio
public, și unde trebueşte păstrat originalul.

Păstrarea docu
mentelor

Contracte de suc
cesiune.

Publicarea testa
nate de notar.

CAPITOLUL IV

Despre disposițiunile tribunalului în privința conscrierii
casului de morte și a testamentului.

$ 71. Judecătoria de ocol, după o cercetare provisorie şi , de va
fi necesitate, după ce va complecta conscrierea casului de mórte, va

SSCARDED


100

AUSTRIA

/

Măsuri :

a ) când nu există
nici o avere.

6 ) când creanțele
întrec quantumul a
verii.

trebui să resolve acest act, conform disposițiunilor de mai jos, dacă
acestă judecătorie este în acelaşi timp autoritatea însărcinată cu re
gularea succesiunii ; în cas contrar însă, judecătoria va trebui să îna
inteze actul spre resolvare autorității însărcinate cu regularea succe
siunii. Autoritățile acestea vor trebui să decidă imediat, dacă și ce
fel de măsuri mai trebuesc luate pentru asigurarea și administrarea
succesiunii, și ce fel de mijlociri mai sunt de făcut.
$ 72. Dacă din conscrierea casuluy de morte resultă că defunctul
nu a lăsat nici o avere în urma-1 , în resolvarea raportului asupra
conscrierii casului de morte de cătră autoritatea însărcinată cu regu
larea succesiunii, sé va indica că, în lipsa unei averă, nici o regulare
de succesiune nu a avut loc.
§ 73. Dacă succesiunea este fără importanță și împrejurările sunt
astfel în cât sě póte presuma că numai datoriile urgente ale succe
siunii să pot achita, tribunalul va interoga părţile asupra felului și
valórei succesiunei, apoi asupra cheltuelilor de bólă și de inmormîn
tare şi asupra altor creanțe privilegiate și averea acoperită prin aceste
creanțe, se va ceda creditorilor în loc de plată. Creanțele creditorilor,
cărora sa cedat averea spre achitare, vor fi menţionate anume și
precis în decisiunea prin care regularea succesiunii s'a resolvat în
modul indicat mai sus.
§ 74. Legea falimentelor dispune în care casuri sě pote declara
deschiderea unui faliment pentru motivul că creanțele întrec averea
§ 75. Afară de casurile menționate ( SS 72–74). tribunalul va
trebui să facă comunicare; în modul stabilit la 8 115 și 116, ereţilor
presumptivi, despre deschiderea succesiunii, învitându-† a presenta
declarațiunea de acceptațiune, spre a sě putea procede la regularea suc
cesiunii.
Ca ereời presumptivi trebuesc considerați aceia care sunt chemați
la succesiune, fie prin lege, fie prin testament, fie prin contract.
$ 76. Dacă eredii sunt majori şi în drept a işi administra sin
guri averea lor, învitarea pentru presentarea acceptațiunii succesiunil
trebue adresată chiar lor. Despre succesiunile revenind minorilor saŭ
pupililor, sé va face comunicare tutorilor saŭ curatorilor, cari vor fi
invitaţi a presenta declaraţia de acceptare. Dacă nu aŭ fost încă nu
miți tutori saŭ curatori pentru succesiune, sě va îngriji pentru nu
mirea lor legală. Dacă persónele aflate sub tutelă saŭ curatelă se află
sub o altă jurisdicțiune, instanța însărcinată cu regularea va face
comunicare, despre deschiderea succesiunii, tribunalului lor competent,
pentru a se putea face declarațiunea de acceptare, și va da lămu
ririle necesare asupra cuprinsului testamentului ce ar putea exista .
§ 77. Autoritatea însărcinată cu regularea va numi din oficiù
curatori pentru regularea succesiunilor :
1 ) Pentru eredi minori saŭ pupilì când representanții lor legali

c) comunicarea că
trả eregi.


LEGE ASUPRA PROCEDUREŤ JUDICIARE 101

sunt opriţi de a-i represinta la regularea succesiunii pentru motivul
că, saŭ interesul lor propriŭ este în contradicțiune cu acela al pu
piluluț, saŭ că interesele pupililor represintaţi de dinși sunt contrarii
între ele, ( SS 271 și 272 din codul civil general);
2) Pentru ereţi saŭ coereţi presumptivi, al căror domiciliŭ este
necunoscut saŭ fórte depărtat, astfel că nu pot fi în stare a -și apăra
singuri drepturile lor la timp;
3) Pentru descendenții nenăscuți încă, dar chemaţi imediat la
succesiune. fie prin fidei-comise de familie, fie prin substituțiuni fidei
comisare, saŭ în genere prin o disposițiune testamentară ;
4) Pentru instituțiunile particulare saŭ publice, pentru care nu
sa numit încă un representant al fisculuț, și pentru cât timp auto
ritatea a luat o disposițiune în acestă privință.
$ 78. Se va numi un curator pentru administrarea succesiunilor
a căror eredi sunt cu totul necunoscuți, saŭ în privința cărora eredit
fiind cunoscuți, nu vor să invóce drepturile lor succesorale, cu tóte
că li s'a făcut cuvenita comunicare. SS 128 și 129 cuprind disposi
țiunile speciale asupra aceste materiř.
§ 79. Afară de casurile menționate și de cele cuprinse în lege
($ 690, 811, 812 din codul civil general), tribunalul nu póte impune,
în contra voinței lor, un curator ereţilor majorì saŭ tutorilor minorilor.
Funcţiunea curatorului numit pentru eredi absenți, necunoscuți
saŭ nesigurț, încetéză îndată ce eredele este cunoscut, şi intervine la
tribunal, fie în persónă, fie prin împuternicitul numit de dînsul în acest
scop.
$ 80. Dacă în testament s'a numit un executor testamentar, tri- d ) incunoștiințarea
executorului testa
bunalul va trebui să- l încunoștiințeze despre acestă disposițiune a mentar.
testatorului. In cazurile menționate mai sus ( S 77–79) i sě póte încre
dința tot odată și curatela, dacă dînsul este capabil și dispus a o primi.
$ 81. Dacă din conscrierea casului de morte reiesă că trebuie e ) măsuri privi
confecționat un inventar, saŭ a sě cita ereţii prin edict ( $ 92, 128, 131 ) ,
conscrierea casuluy de morte va trebui să coprindă mențiunea necesară.
$ 82. Conform legii existente de taxe, autoritatea competentă de f ) înștiințarea au

torității pentru cal .
a calcula taxele de succesiune, va trebui să fie încunoștiințată despre cularea taxelor.
conscrierea ori- cărui cas de morte.
$ 83. Tutorii și curatorii vor fi încunoștiințați din oficiŭ , în modul

Incunoștiințărī

speciale.
indicat la $ 76, de testamentele făcute în favórea minorilor și pupi ) în privința tes

tamentelor făcute in
favoarea minorilor

saŭ pupililor.

$ 84. Tribunalul va trebui să încunoștiințeze imediat pe guver

h) în privința suc

cesiunilor și lega
natorul provincie despre tóte succesiunile și legatele importante re- telor piose.
mase prin lege saŭ prin testament caselor statului saŭ institutelor
publice, unei comunități, une bisericì, une școle, săracilor, saŭ unui

tóre la inventar.

lilor lor.

institut pios.


102 AUSTRIA
Aceleiaşi autorități se va adresa la finele fie -cărui semestru o
listă de tóte legatele mai puțin însemnate, din specia celor de mai sus.
;) in privința ca- $ 85. Cazurile de morte ale funcționarilor saŭ servitorilor despre
surilor de morte ale cari sě ştie, saŭ sě presupune, că trebuiaŭ să dea cont de bani fi

funcționarilor da
tori a da socotelĩ. scali, vor trebui comunicate de tribunal autorității de care funcționarul
depindea și dacă acesta nu ar fi cunoscută, se va comunica șelului
provincieſ. Casul de morte al unui colector de lotării se va comunica
Direcțiune lotăriilor.
Casul de mórte al unui funcționar public care nu administra
bani publici, se va comunica autorității de care dînsul depindea, nu
mai atunci când acea autoritate nu sé află în aceiași localitate unde

a avut loc decesul.
k) in privința ca- $ 86. Tribunalele civile vor trebui să comunice pur și simplu
surilor de mórte ale comandamentului militar celui mai apropiat, dacă dinsul nu a fost

militarilor.

deja încunoștiințat despre acesta, casurile de morte ale militarilor,
a căror succesiune trebuie regulată de tribunalele militare, și numai
când din întârdiere ar resulta pericol, tribunalele civile vor proceda la
sigilarea succesiunei și vor îngriji pentru păstrarea efectelor decedatului.
? ) in privința ca- $ 87. Casurile de morte ale tutulor persónelor, cari aŭ primit
surilor de mórte ale
personelor care pri bani din casele publice, saŭ de la institutele aflate sub supraveghiarea
mesc bani din ca- publică, saŭ din fondurile pentru săraci sub orice titlu , pensiuni, bene
sele publice. ficiuri resultând dintr'o funcţiune bisericescă (Provision), pensiuni de
retragere, bani de întreținere, stipendii, prebende, beneficiuri resultând
din funcțiuni bisericești saŭ regale ( Pfründen ), gratificațiuni saŭ alte
plăți continue de felul acesta, se vor comunica de a dreptul autori
tății de care depinde casa, institutul, saŭ fondul în cestiune, alătu
rându- se foaia de plată saŭ alte ordonanțe de plată existente, saŭ
dacă acestea nu s'ar găsi, se va indica exact numele și profesiunea
decedatuluì, calitatea și suma ce dînsul primia.
m) in privința ca- $ 88. Curtea feudală a principelui domnitor, va trebui să fie înşti
surilor de morte ale

vasalilor principilor ințată de casurile de morte ale vasalilor principilor domnitori, chiar dacă
domnitori. decedatul a posedat o proprietate care ar fi numai în parte feudală .
n) în privinţa ca- § 89. Când móre un advocat saŭ un notar public, în casul in
surilor de mórte ale

advocaților șinota tàiů se va înştiinţa camera advocaților ( comitetul advocaților), iar în
casul al doilea camera notariatalui.
o ) în privința ca- S 90. Ordinele, crucile onorifice, medaliile şi semnele de distinc
persoanelor deco- ţiune de felul acesta trebuesc restituite, afară dacă conform prescrip
țiunilor speciale existând în acestă privinţă, nu vor trebui să rămînă
ereţilor saŭ membrilor familie decedatului, saŭ dacă ele n'aŭ fost
proprietatea privată a testatoruluì.
Ordinele străine vor trebui trimise de a dreptul Ministerului Imp.
și Reg. al Afacerilor străine şi al Casei Imperiale; iar decorațiile in
digene vor trebui trimise cancelariei ordinelor, fie de- a dreptul, fie
prin guvernatorul din Viena.

rilor.

surilor de morte ale

rate .


LEGE ASUPRA PROCEDUREI JUDICIARE 103

Alte decorațiuni indigene, dacă sunt militare, vor trebui trimise
autorității militare Imp. și Reg. a provinciei, iar celelalte guvernato
rului țării corónei unde decesul a avut loc, pentru mai departe urmare.
Cheile șambelanilor și însemnele onorifice ale ecuyerilor ( écuyer
de cuisine) Imp. și Reg., vor trebui înapoiate oficiului superior Imp.
și Reg. al şambelanilor.
Ministeriul Imp. și Reg. al Afacerilor străine și al Casei Impe
riale va trebui încunoștiințat de tóte casurile de morte ale consilie
ritor intimi Imp. și Reg.
§ 91. In cas de morte a unui invalid patental, a unui soldat în D) in privinţa ca
congediů , saŭ a unuï neguțător ambulant, diploma de patentă , saŭ cer- surilor de morte ale
tificatul de congediů , sě vor trimite comandamentului militar celui ale soldațilorin con

gediú saŭ ale negu

mai apropiat, iar permisul de ambulanță sé va anula .

ţătorilor ambulanti.

CAPITOLUL V

Despre inventar și despre declarațiunea sub prestare
de jurămînt făcută pentru a se constata averea succesorală.

$ 92. Inventarul succesiune se face în casurile când s'a l'emis I ) Inventar.

Casurile in care
o acceptare a succesiunii condițională , când facerea lui sa cerut de së face.
către o persónă în drept după codul civil general, saŭ când se cere
cu insistență ca succesiunea să se despartă de averea eredelui ( s
802, 804, 812 din codul civil general).

Judecătorul va trebui să facă un inventar din oficiŭ , în casurile
când :
1 ) este necunoscut eredele saŭ domiciliul lui ; când el se află
sub tutelă saŭ curatelă, saŭ când i s'a numit un curator pentru re
gularea succesiunii, saŭ chiar atunci când condițiunile de mai sus
se aplică numai unuia din coeredi.
2 ) când succesiunea, saŭ o parte dintro succesiune revine să
racilor, une fondațiuni, unei comunități, unei biserici, uneſ institu
țiuni publice saŭ Statului ;
3 ) când testatorul a impus eredelui obligaţiunea de a testa suc
cesiunea saŭ o parte dintrènsa altor persone terții ;

4) în fine, se va face un inventar special de fidei- comise și
feude, ori de câte ori acestea trec de la un erede la altul, indepen
dent de casurile ce se presintă în privința avereỉ succesibile a tes
tatorului, de care dènsul póte dispune în libertate.
$ 93. Tribunalul va numi un delegat pentru facerea inventariu Numirea delega

tului tribunalului in

lui, saŭ în cazuri în special importante, va numi douì delegați, saŭ

acest scop.

va însărcina cu facerea inventariului pe un notar

public ( S 29) . Tri

bunalele vor evita , pe câl este cu putință, de

a trimite funcţionarii


10.1 ASTRIA

ar

či in afară de localitatea in care el se află și se vor ajuta de ju
docàiv.iile de ocol, saŭ de un notar din apropiere al circonscrip
iunii lor.
$ 94. Dacă averea se află în afară de circonscripțiunea instan
ței însărcinate cu regularea succesiuneĩ, saŭ dacă averea este supusă
alie instanțe reale, autoritatea însârcinată cu regularea se va adresa
tribunalului competent pentru ca acesta să facă inventariarea prin
delegații săi judecătorești, saŭ să numéscă un notar în acest scop.
Citarea părților şi $ 95. Pe lângă experții necesari, comisarul însărcinat va trebui
a experților. să fie asistat la inventariare tot- de -una de douě persóne din casa
te statoruluì, saŭ de alți bărbați buni de credință în calitate de mar
tori. Por fi citați din oficiŭ erezit cunoscuți, presenți în locul unde
se face inventariarea, saŭ cart se află așa de aprópe în cât citarea
lor se póte face fără întârdiere; apoi curatorul succesiunei care
fi priut fi numit, executorul testamentar dacă a fost numit unul, și
crediturii cărora li s'a acordat despărțirea succesiune de averea e
rezilor.
In casuri de succesiuni de feude, fidei -comise și substituțiuni,
vor trebui să asiste afară de erezii direcți și ereziť viitorị cel mal
apropiaţi care ar fi presenți, comisarul princiar pentru feude, curatoril
pentru fidei- comise saŭ substituțiuni și eredii presumptivi ai averit
de care testatorul putea dispune în libertate, saŭ representanțiilor
legali.
Dacă cei citați nu se presintă la ora prescrisă, inventariul se va
putea face și în absența lor. Comisarul însărcinat cu inventariarea
va căuta totuși a sě asigura de o camdată că citațiunile aŭ fost re
mise în regulă, și a face mențiune despre acesta în inventar.
Facerea inventa- $ 96. Pentru succesiunile mai puțin însemnate, inventarul tre
riului o dată cu con
scrierea casului de bue făcut imediat cu ocasia conscrierii casului de morte şi presintat
tribunalului; acesta însă dacă inventarul trebue făcut din oficiŭ saŭ
dacă unul din eredi a cerut'o .
Scopul inventa- $ 97. Inventariul va trebui să cuprindă o listă esactă și com
plectă de tóte bunurile mobile și imobile care aŭ fost în posesiunea
testatorului în momentul morței sale, și să indice lămurit valórea și
suma ce represintă bunurile.
Articolele speciale ale averei se vor coordona sub rubrice și la
finele inventariului se vor repeta și adiționa totalul sumelor tuturor
rubricelor
In inventar se va mai observa în ce timp și în presența cui
acesta a fost făcut.
Procedura dele $ 98. Delegații tribunalelor vor trebui să caute a -şi da sémă pe

gatului tribunalului
Cu ocasia facerii in deplin de starea avere prin tóte mijlocele convenabile și mai ales
prin cercetarea scriptelor succesiunei și a documentelor existente,
printro inspecțiune personală a bunurilor și mobilelor, prin intero

mórte.

rului.

ventarului.


ELGE ASUPRA PROCEDUREI JUDICIARE 105

garea ereților, a rudelor și cunoscuților casei şi prin cercetarea re
gistrelor publice și a actelor judiciare.
Ei vor trebui să grăbiască pe cât va fi cu putință complectarea
şi remiterea inventariului; vor trebui să se abțină de la orì- ce mě
sură arbitrară în privința obiectelor aparținênd succesiunii, pentru
care vor avea grea răspundere, și a nu și apropria nici cel mai mic
lucru din acele obiecte, fie chiar prin cumpărătóre.

$ 99. Obligațiunile aparținend succesiunii vor trebui indicate Inregistrarea obli
precis după specia, numărul, ziua emiterii și după dobînda ce daŭ. gațiunilor publice.
Tot odată va trebui să se adaoge suma dobînzilor întârziate până
la ziua morței. Asemenea obligațiuni vor trebui indicate în inventar
provisoriů numai după valórea lor nominală remânênd ca valórea
lor reală să se determine cu ocasiunea regulării succesiunii.

$ 100. În ceea ce priveşte alte obligațiuni ale testatorului, va Alte obligațiuni.
trebui să se indice și să se menționeze numele debitorului, ziua
emiterii creanței și a documentelor relative la acesta ; apo dobînda, suma
creanței principale și a dobînqilor care aŭ ajuns la scadenţă până
in qiua morței, precum şi dacă capitalul este asigurat și în ce mod.
Dacă însă nu există documente în privința unei creanțe, va
trebui să se menționeze în inventar care este temeiul pentru indica
țiunea despre acea creanță.
Documentele, conturile și scriptele care pot fi importante pentru
părți, dar care nu se referă la o creanță, vor trebui indicate pe scurt
la finele inventariului.
$ 101. Mobilele vor trebui descrise fie după specie, numěr, mă Mobile.
sură și greutate, fie în parte. Valórea lor va trebui constatată printro
estimațiune judiciară.
Depositele mai mari saŭ colecțiuni de lucruri de acelaşi fel, pot
fi trecute în liste speciale și acestea alăturate la inventar.
$ 102. Valórea imobilelor dacă estimațiunea se face pentru con
statarea taxelor de plătit, va trebui stabilită conform prescripţiune
legei de taxe și sě va trece în inventar.
În ceea ce priveşte drepturile părților, estimațiunea judiciară ne
cesară regulării succesiunii, numai atunci se va face când sě va cere
de unul din eredi saŭ sé ordonă expres de către tribunal pentru
calcularea porțiunii legitime, saŭ pentru alte motive speciale. Afară
de acest caz, valórea bunurilor sě va taxa în inventar după ultima
estimațiune ce a avut maï înainte loc, saŭ după contractul ce s'a
încheiat cu ocasia ultimei schimbări de proprietate, saŭ în fine după
registrele de contribuțiune.

§ 103. Pentru estimațiunile imobilelor, colecțiunilor mai mari de
cărți, obiecte de artă saŭ rarități și alte obiecte de o deosebită va
lóre, sě vor întrebuința doui experţi jurați.

Celelalte obiecte pot fi estimate de un singur expert jurat, afară

Imobile.


106

AISTRIA

presupuse străine

Pasivul.

dacă unul din interesaţi nu cere asistența unui al doilea expert in
obiecte de artă , în care caz dinsul va trebui să suporte cheltuielile .
Experțiỉ jurați vor trebui să declare cu precisiune și în conştiinţă
valórea ordinară a bunurilor și obiectelor după mórtea testatorului.
Despre obiectele § 104. Obiectele presupuse străine care s'aŭ aflat în posesiunea
sau cele ce se află testatorului, trebuesc trecute în inventar ; dacă însă drepturile terțiilor
in posesiunea ter- persóne asupra proprietății lor reiesă cu claritate, valórea acelor
țiilor persone. obiecte nu va trebui indicată și nu vor fi cuprinse la taxarea averei.
Totuși sě va observa cu acéstă ocasiune, cine a ridicat preten
țiune asupra acelor obiecte și pentru care motiv.
Asemenea și obiectele aparținênd testatorului, dar care se află
în mânile terțiilor persone, vor fi trecute in inventar menționându -se
și motivul pentru care ele sě allă la o terție persónă.
$ 105. Dacă suma și felul datoriilor succesorale sě póte afla cu
claritate, cercetări îndelungate și o mare pierdere de timp, vor fi tre
cute şi ele în inventar; iar dobîndile întârdiate pentru acele datorii.
precum și acele pentru datoriile din contribuțiuni și pentru alte plăți
continue, vor trebui calculate până în ziua morţii testatorului. Tot
odată va trebui să se menționeze cu precisiune, în parte pentru fie -care ,
pe ce se întemeiază indicațiunile relative la fie - care datorie.

Pasivul va trebui constatat cât sé va putea mai complect cu
ocasiunea facerii inventariului, dacă acesta sé face deja odată cu con
scrierea casului de morte ( $ 96 ), pentru ca astfel tribunalul să fie
pus în posițiune de - a putea termina regularea succesiunei fără alle
constatări.

La finele inventariului se va calcula suma totală a datoriilor şi
suma la care sé urcă averea scădèndu - se acele datorii.
Inventarul avere $ 106. Dacă se găsesc registre comerciale, de fabrici, saŭ in

comerciale , avere
fabricei saŭ al ave dustriale, se va menționa în inventar felul lor ; apoi se vor închide
rei industriale. socotelile din acele registre până la diua inorței testatorului, de va
fi nevoie cu asistența a doui experţi jurați; iar totalul averei ce re
sultă din acele socoteli se va trece în inventar.
Dacă testatorul a participat numai ca sociŭ la un comerţ, la o
intreprindere de fabrică saŭ industrie , atunci se va presenta o în
cheiere de socoteli asupra părței lui, și , de va fi cazul, se va face o
cercetare a acelor socoteli prin experţi jurali.
Acțiunile emise asupra sumelor cu care cineva participă la so
cietăți pe acţiuni, se vor trece printre obligaţiuni (599).
Inventarul poseso- $ 107. Dacă testatorul a posedat un beneficiú bisericesc, conform
bisericești (Pfrün- prescripţiunilor speciale emise asupra acestei materii, la facerea in
den) . ventarului va asista un comisar eclesiastic , saŭ un alt delegat al
administrațiune Statului, apoi se va despărți averea resultând din
beneficiul bisericesc de averea personală a defunctului și fiecare
din aceste avert se va trece în o listă deosebită. Pe baza documen

rilor de beneficiuri


LEGE ASUPRA PROCEDUREŤ JUDICIARE 107

remiterea inventa

tului de fondațiune și a inventarului beneficiului bisericesc ( Pfründe ),
se va calcula suma ce fondațiunea este în drept a reclama de la
succesiune saŭ ce trebue să restitue succesiunei.
Asemenea și patronul va trebui înştiinţat de la inceput despre
facerea inventariului și a i se permite de a asista la acesta cu chel
tuelile sale.
Prescripțiunile speciale existente dermină dacă în unele ţări ale
corónei va trebui să asiste la facerea inventarului succesiunii unui
membru superior al clerului catolic și un representant al fiscului și
delegați ai autorităților politice.
$ 108. Dacă testatorul era usufructuarul unui fideicomis, in Iventarul bunuri
inventarul fideicomisar se va descrie nu numai averea găsită in rea

lor feudale și fidei

comisare.

litate, ci se va indica și dacă, conform disposițiunii testamentare a fun
datorului fidei -comisului și inventarelor mai vechi, bunurile şi obiectele
aparținênd fidei- comisului sunt în ființă saŭ câte lipsesc din ele.
Dacă pe bunul fidei -comisului sé află și fructe saŭ alte obiecte
aparținênd averei asupra căreia testatorul póte dispune in libertate.
se va întocmi despre acestea un anume inventar.
Aceleași prescripțiuni sunt în vigore și pentru feude.
$ 109. Inventarul va trebui semnat de delegațiỉ tribunalului, de Subsemnarea și
experți, de martori și de părțile presente la facerea luì, și se va re- rului.
mite tribunaluluị împreună cu tóte anexele, care după ce -l va examina
i - l ţa păstra și va libera o copie de pe dînsul ori-cărei persóne care
va cere acesta,
$ 110. Dacă averea de care testatorul putea dispune in libertate Alcătuirea inven -
a fost inventariată în mai multe părți, autoritatea însărcinată cu re- tr'un inventar ge

tarelor parțiale in
gularea succesiunii va trebui să transcrie tóte aceste inventare par- neral.
țiale in mod sumar într'un singur inventar, coprindend tótă averea
testatorului.
Formularul No. II cuprinde un exemplu despre inventar succe
soral.
$ 111. Cheltueleie pentru facerea inventariului sě vor suporta

Cheltuielele pen

de regulă de cătră masa succesiune . tru facerea inventa

rului.

Cheltuelile pentru facerea inventarului de fidei -comise, feude şi
substituțiuni de succesiunì, cad în sarcina persónei asupra căreia trece
usufructul acestor bunuri în urma testatorului.

$ 112. Nu este permis comisarului însărcinat cu facerea inven
tariului, de a plăti taxele cuvenite experților imediat cu ocasia întoc
mirei inventariului și fără o ordonanță judecătorescă.
Din potrivă, dinsul va trebui să noteze gratificațiunea reclamată
de experți, indicând cu exactitate numărul zilelor și orelor întrebuințate
la facerea inventariului; va nota de asemenea observațiunile părților,
apoi va arăta ce cheltuieli de drum şi ce diurne i se cuvin lui, și
va cere ca tribunalul să se pronunțe în acestă privință .


108

AUSTRIA

S 113. Tribunalul în resoluțiunea ce va da asupra inventariului
presentat, va dispune și asupra cheltuielelor, ordonând ridicarea ba
nilor cuveniți și plata acelor cheltuieli.
In resoluțiunea asupra gratificației cuvenite experților se va ține
sémă și de munca, de cunoștințele lor și de timpul întrebuințat,
precum și de proporţiunea averei snccesorale și de posițiunea părților.

De la succesiunile neînsemnate experții nu pot pretinde nici o

gratificație, dacă în același timp eredele este lipsit de mijloce.
2 ) Declarațiunea $ 114. In cas de acceptare a unei succesiuni fără condițiune,
sub prestare de ju- eredele va trebui să descrie tóte părțile avere succesorale ca și in

rămint pentru con

tr'un inventar și să probeze exactitatea declarațiunilor prin semnă
tură proprie, care va ține loc de jurămênt, fie în persónă, fie printr'un
mandatar împuternicit în acest scop cu o procură specială .
Acestă declarațiune despre averea succesorală va servi, în loc
de inventariŭ, ca temeiŭ pentru regularea succesiunei.
In ce privește perceperea taxelor, legile taxelor cuprind modul
în care sě stabilește valórea obiectelor specificate în declarație con
statând averea.

statarea averei.

CAPITOLUL VI

Despre acceptarea succesiunei.

Presentarea acep
tării succesiunei.

Judecătorul de o
col.

§ 115. Inaintea tribunalelor, acceptarea succesiune sě va pre
senta de regulă în scris ( 8 4) ; pentru aceea tribunalul va acorda ere
deluì, saŭ representantului săŭ legal termenul necesar pentru presen
tarea acceptațiune .
$ 116. Judecătorii de ocóle vor trebui să citeze de regulă pentru
o zi fixă pe eredii saŭ pe representanții lor spre a face declarațiunea
de acceptare și a-ì inviia în ziua citată de a aduce documentele ce
ar putea fi necesare pentru a proba dreptul lor la succesiune. In ziua
înfățișărei fie -care dintr’înșii va fi invitat să declare dacă și în ce
mod dînsul primeste succesiunea, saŭ dacă dinsul voește să renunțe
la ea. Tribunalul va pune în cunoștință pe ereờiỉ lipsiţi de un advocat,
jurisconsult, despre consecințele legale ale acceptațiunii condiționale
și fără condițiuni și despre convocarea creditorilor succesiune și
apoi va încheia un proces-verbal despre declarațiunile lor şi accep
tările de succesiune. Acceptarea succesiuneỉ, când este cu putință, sė
va trece o dată cu conscrierea casului de morte într'un proces-verbal
de cătră funcționarul judiciar, saŭ de cătră notarul public care- l re
presintă.

$ 117. Ereqilor este însă liber de a presenta în scris declara
țiunea pentru acceptarea succesiune și judecătorielor de ocol.


LEGE ASUPRA PROCEDUREŤ JUDICIARE 109

Dacă eredii saŭ representanţii lor legali sunt prea depărtați ca
să pótă fi oral interogați, rėmâne la apreciarea judecătoriei de ocol
de a decide dacă trebuie să fie interogaţi asupra acceptărei succe
siunei, saŭ asupra altor puncte a regulării succesiunei, de cătră tri
bunalul domiciliului lor, saŭ dacă trebuie să fie învitați de a numi
un mandatar în circonscripțiunea autorității însărcinate cu regularea
succesiunii.
In caz de regulare a succesiunii în scris eredii saŭ representanții
lor legali carì nu sunt domiciliați în localitatea unde și are reședința
autoritatea însărcinată cu regularea succesiune, sunt datori, în urma
ordinuluì acelei autorități, de a numi acolo un representant fără deo
sebire dacă regularea succesiunei se face la un tribunal saŭ la o
judecătorie de ocol.
$ 118. Pentru motive importante se pote acorda eredelui un Termenul pentru
termen spre a se pronunța și prin urmare o prelungire a termenului acceptare.
ce i s'a fixat pentru acceptarea succesiunii, saŭ o prelungire a ţile
de înfățișare fixată în acest scop. Acest termen nu va putea trece
peste un an .
§ 119. Dacă motivul pentru prelungirea termenului este aplicabil
numai unora dintre mai mulți eredi, aceștia din urmă pot fi inte
rogați și may înainte asupra acceptăriỉ succesiunii de dînșii; nu pot
însă fi ţinuţi, contra voințe lor, de a face declarațiunea lor înaintea
expirăreſ termenului prelungit ce sa acordat unuia din coereţi.
$ 120. Dacă erezii în drept de a administra singuri averea lor Consecinţele unei
nu se presintă la ziua fixată, saŭ dacă la ziua înfăţişărei, saŭ în ter- a sipation

intàrdiate.

menul fixat pentru declarația scrisă ( 8 115) , nu fac act de acceptare,
tribunalul va pune în posesiune numai pe erezii care aŭ acceptat
succesiunea, dacă aceștia aŭ ridicat pretențiuni asupra succesiune ,
neținêndu- se cont de pretențiunile erezilor carì n'aŭ făcut declarație
de acceptare. Acesta va trebui deci să se pună expres în vederea
erezilor deja la cea d'întăi înfățișare, saŭ când se va cere declara
țiunea scrisă, saŭ dacă acésta nu s'ar fi găsit atunci necesar, va
trebui să se pună în vederea interesaților cu ocasiunea fixăre une
alte zile de înfățișare saŭ unui all termen , în casul unei întârợieri.

Representanții minorilor saŭ erezilor aflaţi sub curatelă vor fi
ținuți, de va fi necesar prin měsurile cuvenite de coercițiune, de a
accepta succesiunea, aŭ de a presenta încuviințarea necesară din
partea autoritățiť tutelelor pentru renunţarea la succesiune.
§ 121. Pentru acceptarea succesiunii orice erede va trebui să Condițiunile in

care sě face accep
presinte o declarațiune în condițiunile SS 799 și 800 ale Codului tarea succesiunii!
Civil general.

Acesta va rěmîne în vigore chiar atunci când legatarii vor óre
cum să fie considerați ca eredi, în casul când eredii testamentarì saŭ
legitimi aŭ renunțat la succesiune ( 726 din Codul civil general).


110 AUSTRIA

$ 122. Tóte declarațiunile de acceptare vor trebui semnate de
cătră erede, cu propia sa semnătură, saŭ de representantul sěů. Dacă
eredele se află în afară de țara coróne în care tribunalul i - și are
sediul, semnătura va trebui legalisată de tribunal saŭ de un notar
public. Ori -ce declarațiune întocmită în forma prescrisă, va trebui
acceptată de tribunal și păstrată la dosarul succesiunii. Proba titlului
asupra dreptului de enccesiune se pote face și mai târčiū . Pentru a
obține însă měsurile judiciare menționate la $ 810 și 819 din codul
civil general, eredele va frebui să probeze în destul dreptul séŭ succe
soral, în care scop i se vor da lămuririle necesare.
$ 123. Se vá considera ca erede legal persona care, conform
arătărilor neindoelnice făcute cu ocasia conscrierei casului de morte ,
saŭ cu ocasia complectării acelui act de către rudele, cunoscuții casei
saŭ alți martorì buni de credință , pare a fi ruda cea mai apropiată
chemată la succesiunea legitimă, saŭ persóna care a fost instituită ca
erede printr'un testament confecționat conform legei, atât în cea ce
priveşte cuprinsul cât și în forma sa exterioră ; acesta însă numai
întru cât nu se opun alte rude saŭ rude maĩ apropiate, saŭ intru
cât nu se contestéză validitatea testamentului.
Dacă declarațiunea de erede se întemeiază pe un testament
constituit în mod verbal, pentru proba titlului stabilind acest drept
nu este necesar ca martorii să presteze jurămînt dacă există un con
cept despre acesta semnat cu propria lor semnălură, saŭ dacă sa
încheiat un proces verbal despre declarațiunile martorilor, conform
prescripţiunei 65.
$ 124. In casul când succesiunea trebuie să se reguleze în baza
legei, și când pare indoelnic dreptul eredelui exclusiv saŭ al celui
mai apropiat, rėmine la apreciarea tribunalului dacă trebuie să se ia
un interogatoriŭ persónelor avend un drept mai puternic saŭ legal
și care sunt chemate la succesiune fie înaintea lui, fie împreună cu
dinsul. De va fi necesar, tribunalul va cita printrun edict pe aceste

persóne, conform $ 128.
Procedura in cas $ 125. Dacă sě presintă mai multe declarațiuni de erede pentru
de declarațiuni de
erede contradictorii aceeași succesiune, care si contrazic, vor fi tóle primite ; însă tribu

nalul ascultând părțile, va decide care parte va trebui să acționeze
contra celeilalte. Tot odată tribunalul va fixa termenul cuvenil în care
acțiunea va trebui presentată ; iar în cas contrariŭ , rămîne ca succe
siunea să se reguleze fără a sě ţine sémă de pretenţiunile succeso
rale ale personelor invitate a proba dreptul lor pe cale judiciară.
Art. 126. Numai eredii testamentari şi cei legitimi pot intenta o
acțiune, contestând dreptul eredelui instituit prin contract, care are
în favórea sa un contract făcut cu formalitățile legale , a cărui auten
ticitate nu sé neagă. Numai eredele legilim póle contesta prin ac
finne dreptul la suceesiune al credelui Testamentar instituit printr'in


LEGE ASUPRA PROCEDUREÍ JUDICIARE 111

testament făcut în forma legală, a cărui autencitate este incontes
tabilă .
Dacă declarațiunile eredilor testamentari saŭ legitimi sunt con
tradictorii, tribunalul, ascultând ambele părți, va invita, de a intenta
acțiune, pe eredele care, pentru a proba dreptul séŭ succesoral, ar fi
trebuit mai înainte să constate nulitatea titlului succesoral al adver
sarului Sěů .
$ 127. Dacă acțiunea a fost intentată, în termenul fixat, de cătră
partea care a fost invitată a proba dreptul séŭ pe calea legală, regu
larea succesiunei va trebui aminată până la resolvarea litigiului.
Totuși, este liber ambelor părți a cere sechestrul judiciar pro
visoriŭ al succesiunei.
Dacă sechestrul judiciar al succesiune este cerut de una din
părțile în litigiŭ contra celeilalte care a obținut deja administrațiunea
succesiune de la tribunal, sechestrul nu va putea avea loc de cât
conform prescripţiunei procedurei judiciare.
$ 128. Dacă ereţii unei succesiuni sunt cu totul necunoscuți Măsuri aplicabile
tribunalului, saŭ dacă ereţii cunoscuți, cu tóte că li sa făcut cuve- dii sunt necunos

in casul când ere
nita comunicare, nu fac nici un uz de dreptul lor succesoral în ter- cuți, saŭ nu pre
menul fixat, saŭ dacă porțiunea succesorală revenind unui erede sintă declarațiunile

de eredi .

care nu sa presentat la termen conform $ 120 , a rėmas neocupată
tribunalul va numi un curator al succesiuue ( $ 78) și va cita din
oficiŭ , printr'un edict conform formularuluy No. III , pe ereţii necu
noscuţi. Acestora tribunalul le va pune în vedere de a sě presenta
în termen de un an și de a face declarațiunea lor de erede, căci
in cas contrariŭ, succesiunea sě va regula în favórea ereților carž
aŭ făcut declarațiunea lor de erede și aŭ probat titlul lor succesoral.
Tribunalul va remite acestor din urmă porțiunea succesiunei ce le
revine în baza pretențiunilor lor; tot o dată însă partea succesiune
care nu a fost revendicată, saŭ dacă nimeni nu a făcut declarațiune
de erede, tótă succesiunea va fi ocupată de Stat considerându -se ca.
Vacantă .

Pretențiunile eredilor, cari s'ar presenta mai târdiŭ, rèmîn rezer
vale, dacă nu s'aŭ stins prin prescripţiune.
$ 129. Curatorul succesiunei, afară de citațiunea prin edict, va
trebui să întrebuințeze tóte mijlócele necesare pentru aflarea ereơilor
și a domiciliului lor și va comunica tribunalului resultatul satisfă
cător.

Dînsul mai trebuie să îngrijescă de administrațiunea și represen
tațiunea succesiunei; în special va îngriji de achitarea creanţelor din
activul auccesiunei şi, dacă sě pote face cu siguranță, de a satisface
pe creditorîi succesiunei și pe legatari. In calitatea sa de curator însă
nu póle face declaraţiune de erede nici nu pote contesta declara
ļiunea de erede făcută de o altă persónă, saŭ un testament.


112 AUSTRIA

noscut,

Dacă curatorul trebuie să intenteze acţiuni înaintea tribunalului
în interesul mase succesorale, saŭ a încheia transacțiuni, dînsul are
neapărată necesitate în acest scop de aprobarea autoritățe însărcinate
cu regularea succesiunei, care va trebui să asculte pe eredii carî aŭ
intervinit, saŭ pe ceilalți interesați, după importanța obiectului.
Remiterea succe § 130. Dacă în termenul fixat de citațiunea făcută prin edict
siunilor vacante fis- nimeni nu sě prevaléză și nu probéză un drept succesoral, autori
tatea însărcinată cu regularea succesiunii, va remite succesiunea con
siderată ca vacantă fiscului, fără a mai delibera asupra regulării suc
cesiunei și în acest scop va face cuvenita comunicare autorității com

petente (S 155.)
Măsurile de luat $ 131. Dacă persóna unui erede este cunoscută tribunalului, iar
in casulcând per. domiciliul sěŭ necunoscut, sě va numi un curator pentru dînsul, că

sóna eredelui este
cunoscută, iar do- ruia sě póte acorda termenul necesar pentru găsirea absentului spre

miciliul săŭ necu

a i sè comunica dreptul sěŭ la succesiune, dacă este posibilitate de
a se face acesta.
Dacă însă nu este probabil că absentul să póte găsi saŭ dacă
încercările făcute în acest scop rămîn fără resultat, tribunalul în urma
propunere curatorului, căruia nu i sě va permite nici o aminare în
acestă privință, va trebui să înştiinţeze pe absent despre deschiderea
succesiune printr'un edict conform formularului No. IV.
Prin acest edict sě va pune în vederea eredelui absent că, dacă
în termen de un an de zile nu sě va presenta in persónă, saŭ nu
va numi un mandatar, succesiunea va fi acceptată de curator în nu
mele sěŭ, iar restul ce va rămînea după liquidare, și care revine
eredeluì, i sě va păstra la tribunal până ce sě va dovedi mórtea lui
saŭ până ce sě va presenta declarațiunea decesului lui ( 8 278 Codul

civil general).

Publicarea edic

$ 132. Edictele care vor trebui emise conform SS 128 și 131,
Sě vor afişa la tribunal și sě vor însera de trei ori în ziarele des
tinate publicațiunilor oficiale în țara corónei; în anume casuri însă
sě vor publica și în ziarele altor ţărý ale corónei și chiar în străinătate.
Dacă sě presintă mai multe casuri de acestă natură în acelaşi
timp sé póte emite un singur edict pentru mai multe succesiuni. Chel
tuielile de inserare sě vor plăti de succesiune, saŭ de porțiunile suc
cesiuneị când edictul a fost emis numa pentru asemenea porţiuni.

telor.

CAPITOLUL VII

Despre convocarea creditorilor succesiunei.

Edictele pentru
convocarea credito
rilor.

$ 133. Conform disposițiunilor ( S 831-815 ale Codului civil
general), edictele pentru convocarea creditorilor succesiunet, vor trebui


LEGE ASUPRA PROCEDUREI JUDICIARE 113

Presentarea crean

țelor.

emise în urma cererei ereţilor, saŭ a curatoruluị succesiune , con
form formularului No. V. Citarea creditorilor sě va putea face, după
imprejurărì, prin același edict prin care aŭ fost convocați și ereţii.
$ 134. Când un tribunal civil sě ocupă cu liquidarea succesiune
unei persone aparținênd armatei, care ar datori bani case militare,
conform prescripțiunii decretului Curței de la 31 Decemvrie 1801,
No. 549, creditorii se vor convoca din oficiŭ după ce se va fixa
un termen de 6 luni, și după ce se va face comunicare despre acesta
autorității militare a țăriỉ.
§ 135. Dacă ereţii necunoscuți saŭ creditorii sunt învitați a se
presenta înaintea tribunalului întro zi determinată, se vor cita pentru
acea zi de înfățișare și erezii cunoscuți saŭ curatorul succesiune».
Despre pretenţiunile succesorale și creanțele ce se vor presenta la
acea înfățișare se va încheia un anume proces verbal care se va
alătura la actele relative la regularea succesiuneỉ.
În acel proces verbal se va consemna numele și domiciliul fie
cărui erede saŭ creditor, saŭ al mandatarului, saŭ specia pretențiu
nilor saŭ a creanțelor și ziua emiterii documentelor ce aŭ putut fi
presentate. Pretențiunile făcute înscris se vor alătura la acest proces
verbal și erezii saŭ curatorul succesiunei vor fi încunoștiințați despre
acésta.
$ 136. În urma cererii erezilor saŭ a curatorilor succesiune ,
judecătoriile de ocole vor căuta, la ziua fixată pentru presentarea
pretențiunilor, a stabili pe cât va fi cu putință și exactitatea și suma
creanțelor presentate. Eredele va trebui întrebat asupra fie - cărei creanțe,
şi declarațiunile creditorului vor trebui controlate cu actele de creanță
presentate și cu alte acte. Procesul verbal constalând presentarea
creanțelor, afară de punctele menționate la $ 135, va trebui să cu
prindă tot odată în acest caz și dacă și până la ce sumă fie - care
creanță a fost recunoscută de erede ca bună. Creanțele asupra că
rora nu se pote ajunge la o înţelegere, se vor trimite a se resolva
pe cale judiciară.
De va fi cazul, sě va remite o citațiune specială pentru liquidarca
judiciară a creanțelor lor și unora din creditorii cunoscuți.

CAPITOLUL VIII
Despre măsurile speciale cu privire la sliccesiunile

străinilor Măsurile de luat

inainte de a sě re
mite succesiunile

$ 137. In cazurile de deces ale străinilor, când rezolvarea revenind străinilor:

, și

liquidarea pretențiunilor succesorale litigióse asupra succesiunilor, re- a) pentru apăra

rea pretențiunilor
vine conform disposițiunilor $ 23, autorităţii judiciare străine, auto- rilor indigeni.

eredilor şi legata

8


111 AUSTRIA

cerea creditorilor

ritatea judiciară indigenă, în urma cererei ereờilor și legatarilor ce
tăţeni austriaci saŭ străini domiciliați în Austria, va trebui să amine
remiterea succesiune în străinătate, saŭ a părții necesare pentru aco
perirea succesiunei, până ce autoritățile judiciare din străinătate se
vor fi pronunțat definitiv asupra pretențiunilor lor .
”) pentru satisfa- § 138. Autoritățile judiciare austriace vor îngriji totdeauna de
indigeni. a nu sě putea libera averea succesorală înainte de a sé satisface saŭ
de a sě asigura creanțele creditorilor cetăţeni austriacì saŭ străini
domiciliaţi în ţară , care aŭ reclamat achitarea creanțelor lor chiar de
pe când testatorul era în viață, saŭ care aŭ intentat o acțiune îna
intea remiterei efective a succesiune saŭ care aŭ presentat creanțele
lor înaintea tribunalului.
$ 139. Deci, în cazul de mórte al unui străin , toți eredii, lega
tarii și creditorii speciei menționate mai sus (SS 137 și 138), care
cred că pot ridica pretențiuni asupra succesiunel, vor fi totdeauna
invitați printrun edict fixând un termen cuvenit, a presenta creanțele
lor. In cas contrar, li se va pune în vedere că succesiunea se va remite
autorităței judiciare străine, saŭ persónei legitimate în regulă de acea
autoritate de a primi succesiunea.
Regularea succe- $ 140. În caz de morte al străinilor, cari aŭ avut domiciliul lor
siunilor străinilor
cari aŭ domiciliul regulat în Austria ($ 24) , dacă ereziĩ aflați în ţară cer ca succesiunea
lor regulat în țară să se lichideze de justiția austriacă, în edictul ce se va emite se
vor învita şi erezii și legatarii ce ar putea exista în străinătate, de
a presenta pretențiunile lor, punêndu - li -se în vedere că în cas contrar
lichidarea se va face de tribunalul austriac în favórea părților care
aŭ întervenit în acest scop. Dacă în urma cdictului care va trebui
inserat și în ziarele străine, nu se presintă nimeni, saŭ dacă cei cari
saŭ presentat primesc competența tribunalulu austriac, lichidarea
succesiunei se va face conform legilor ţării. Dacă însă unii din inte
resații presentați saŭ dacă autoritatea străină competentă insistă ca
lichidarea să se facă de judecătorul străin , se va acceda acestei

cereri.
Prescripţiuni spe- $ 141. Averea mobilă aflată în țară și făcênd parte din succe

ciale asupra succe
siunilor supușilor

siunile supuşilor turci morți în Austria va trebui lichidată de auto
turc . ritatea judiciară austriacă competentă a domiciliului testatorului, con
form legilor austriace și remisă erezilor, dacă aceștia sunt cunoscuți
şi stabiliţi în Austria .
$ 142. Dacă erezit sunt necunoscuţi, saŭ dacă erezii cunoscuţi
cer acesta, toţi acei care aŭ pretențiuni asupra succesiune vor fi
invitați prin edict de a presenta și proba pretențiunile lor în termen
de 6 luni, punêndu -li-se în vedere că în caz contrar întréga succe
siune saŭ parte din ea ( $ 143) se va remite misiuneî otomane celei
mai apropiate.
In orð - ce caz insă autoritatea judiciară competentă , conform pa


LEGE ASUPRA PROCEDUREI JUDICIARE 115

ragrafului precedent, va îngriji pentru paza sigură a efectelor și scrip
telor decedatului.

$ 143. Dacă nu sě presintă nici o pretențiune saŭ dacă preten
țiunile presintate nu covirşesc masa succesorală, saŭ dacă unii din
interesați supuși otomani cer ca partea ce li sẽ cuvine lor din succe
siune să se remită Guvernului otoman, se va remite misiuniî otomane
celei mai apropiate întréga succesiune saŭ partea ce va rămîne după
ce se vor lichida drepturile eredilor presentați și după ce sě vor sa
tisface celelalte pretențiunì ce sě vor presenta și care sě vor proba
în bună regulă . Acestă procedură sě va urma și cu partea aceea a
succesiuniĩ asupra căreia aŭ ridicat pretențiuni niște supuși otomani,
dacă acea succesiune e reclamată și de alți supuşi otomani și dacă
remiterea succesiunii în mânile misiunii otomane să cere de una din
părți.

§ 144. Prescripțiuni speciale determină taxele ce trebuiesc per
cepute de la succesiunile supuşilor otomani.

CAPITOLUL IX

Despre disposițiunile privitóre la unele obiecte din

succesiune în cursul regulărei succesiunei.

tru yênzarea de 0

$ 145. Tribunalul va lăsa îngrijirea şi administrarea succesiune Autorizarea pen
eredelui saŭ representantului lui legal al cărui drept succesoral este biecte succesorale .
dovedit în mod suficient ( 8 810 din codul civil general).
Cu autorisația tribunaluluị, dinsul saŭ curatorul succesiunii este
în drept a aliena și ipoteca, saŭ pune în gagiŭ bunuri și mobile, a
face cesiuni de creanțe, saŭ a primi banî de la debitori, dacă aceste
măsuri sunt ordonate în testament saŭ dacă sunt necesare pentru
achitarea cheltuielelor de bólă și de înmormêntare, saŭ pentru alte
plăţi urgente, saŭ pentru a sě evita un prejudițiù evident; aceste
măsuri vor fi aplicabile mai cu sarnă când mobilele, pentru a fi păs
trate, sunt expuse la stricăciuni saŭ la cheltuieli prea mari. In cazul
din urmă, nu numai instanța însărcinată cu regularea dar, în anume
cazuri chiar tribunalul care a înregistrat cazul de mórte, saŭ care a
făcut inventarul, este în drept a ordona vîndarea la licitație și a dis
pune ca obiectele care nu pot fi conservate, să pótă fi vîndute la acea
licitaţie pe un preţ mai redus ca acel al estimațiunii.
Instanța însărcinată cu regularea succesiunei póte acorda pose
siunea de drept și vîndarea judiciară saŭ extra -judiciară a unora din
capitalurile succesiunii saŭ a altor mobile, chiar înaintea terminării
procedurei, eredeluì saŭ representantuluì luì legal, al cărui drept succe
soral exclusiv și ilimitat și a cărui facultate de a dispune de averea


116 AUSTRIA

Licitația .

sa sunt clar probate ; acesta însă numay dacă taxele succesorale pot fi
achitate și dacă disposițiunile testamentare pot fi satisfăcute cu restul
succesiunii, saŭ dacă interesații consimt la acésta .
$ 146. Dacă succesiunea pentru unul din motivele menționate la
SS 43 și 44, sě află încă sub sigiliuri judiciare, vindarea trebue să
se facă prin tribunal, iar suma resultând din acea vîndare va fi de
pusă saŭ întrebuințarea acele sume va trebui imediat dovedită .
§ 147. Dacă drepturile eredilor interesați la succesiune trebuesc
apărate de tribunal din oficiŭ, vîndarea va avea de regulă loc prin
licitaţie publică.
$ 148. Licitația sě va face după împrejurărŤ ( S 93 și 94) , fie
de însăşi autoritatea însărcinată cu regularea succesiunii delegând
unul saŭ doi funcționari, saŭ un notar public, fie printr o cerere cătră
tribunalul competent saŭ cătră tribunalul mai apropiat.
La facerea licitaţiei se vor observa prescripţiunile cuprinse în
partea a şasea asupra estimațiuniì voluntare și asupra licitaţiei.

CAPITOLUL X.

Despre punerea în posesiunea succesiunilor

Condițiunile pen- $ 149. Eredele, spre a obține punerea în posesiune a succesiunii
tru punerea in . po trebuie să probeze în bună regulă nu numai dreptul séŭ suscesoral,
dar şi să dovedéscă :

a) că a achitat taxele la care succesiunea era supusă ;
b ) că a îndeplinit tóte celelalte obligațiuni care ii sunt impuse
fie de lege, fie de testalor.
Tribunalul va îngriji deci ca probele asupra punctelor de mal
sus să se producă fără întârziere, pentru ca , dacă nu mai există
nicř o piedică, punerea în posesiune să pótă avea loc, iar în caz
contrariŭ să se ordone complectarea lipsurilor ce ar putea exista.
$ 150. În acest scop tribunalele vor învita pe erede de a pre
senta, de regulă în scris, probele necesare și îl vor fixa cuvenitele
termene pentru acesta.
§ 151. Când este cestiunea de succesiuni mici şi mai puțin
dificile, judecătoriile de ocóle vor stărui pe cât este cu putință a
consemna tótă lucrarea regulării succesiunii într'un proces verbal
continuă, coprinzend anume conscrierea cazului de morte, inventarul,
declaraţia de erede, recunoşterea reciprocă a dreptului succesoral,
probarea îndatoririlor impuse erezilor şi , după împrejurări, impărțirea
succesiunei saŭ legitimarea definitivă a erezilor ; și în special judecă
toriile de ocole vor căuta de a nu cauza o pierdere de timp inutilă
erezilor lipsiţi de mijlóce care ar interveni.


LEGE ASUPRA PROCEDUREř JUDICIARE 117

1

con

§ 152. Dacă acesta nu este posibil, judecătoria de ocol după
ce va pregăti tóte lucrările necesare, va cita pentru o zi determinată
atât pe erezi cât şi pe părţi, dacă interogarea lor este necesară, spre
a se putea proceda la legitimările cuvenite pentru regularea succesiuniy.
Cănd este vorba de succesiuni mai mari, saŭ dacă părțile voiesc
acesta, li se pote cere și de judecătoriile de ocol probe scrise, saŭ
li se póte permite de a presenta asemenea probe la ziua înfățișărei.
Când este cestiunea de succesiuni de țărani trebue evitat de
a se cere probe scrise și producerea unor asemenea probe se va
permite numai dacă părțile vor manifesta expres acéstă dorință .
$ 153. Paragraful 29 cuprinde condițiunile în care pregătirea
actelor necesare pentru punerea în posesiune se pote face și de către
notarii publici.
§ 154. Disposițiuni speciale determină influința ce tribunalul are Certificatul

statând plata taxe
în privinţa calculării taxelor legale la care succesiunea este supusă, lor succesorale.
precum și cercetările ce trebue să facă pentru aflarea activului şi
pasivului, pe baza cărora estimațiunea în cestiune se va face. Nimeni
nu va putea fi pus în posesiune înainte de a se îndeplini condițiunile
de mai sus.

$ 155. De la succesiunile cari revin Statului ca vacante ( $ 130) ,
înainte de a fi remise fiscului, se vor socoti și scădea numai taxele
revenind fondurilor care nu sunt de loc saŭ sunt numai în parte
dotate din casa fiscului.
§ 156. NimenŤ nu pote fi pus în posesiunea succesiunilor per- Consimțimintulau
sónelor cari aŭ avut socoteli cu fiscul fără consimţămîntul autoritățiỉ tive cu ocasia suc

torității administra

competente.

cesiunilor funcțio

socoteli.

§ 157. In proba privilóre la executarea disposițiunilor testamen

Certificatul con

tare, eredele va arăta punct cu punct dacă disposițiunile testatorului

disposițiunilor tes

din testament saŭ codicil s'aŭ executat.

§ 158. Substituțiunile și disposițiunile care , conform $ 707-709
din codul civil general, trebuiesc considerate ca substituțiuni, se vor
înscrie în registrele publice în cea ce privește bunurile supuse sub
stituțiunilor. Dacă aceste disposițiuni saŭ substituțiuni se referă la
capitaluri saŭ alte mişcătóre care trebuesc remise eredelu instituit
saŭ legatarului, aceste mişcătóre vor trebui asigurate ca averile pu
pilare, afară dacă asigurarea se dispenséză chiar prin testament, saŭ
dacă interesațiî renunță la dînsa în mod legal. Aceste prescripțiuni
se aplică şi usufructului asupra unei succesiuni saŭ unei părţi a
succesiunil.
§ 159. Nimenỉ nu va putea fi pus în posesiunea succesiunii
înainte de a se aproba saŭ de a se asigura plata legatelor destinate
săracilor, unor fondațiuni, bisericilor, scolelor, comunităților religiose,
institutelor publice, saŭ altor scopuri piose saŭ de un folos general .

narilor datori a da

statând executarea

tamentare .


118 AUSTRIA

nală
masa
cientă.

Emiterea documentului pentru instituirea fondațiune prin aceste
legate, se póte face și după punerea în posesiune.
$ 160. Dacă legatarul este minor saŭ pupil, saŭ dacă persóna
lui este încă necertă, legatul va trebui depus la tribunal saŭ asigurat
în regulă .
Prin edict se va face cunoscut legatarului al cărui domiciliu
nu se ştie, despre depunerea la tribunal saŭ asigurarea succesiunii.
$ 161. In ceea ce privește legatele celelalte, este suficient de a
se dovedi că legatarii aŭ primit cunoștință despre dînsele pe cale
judiciară saŭ extrajudiciară (§ 817 din codul civil general).
Legatarii aŭ dreptul însă de a cere înainte saŭ după punerea
în posesiune, siguranță legală pentru plăți anuale continue şi alte
legate a căror plată nu se pote cere fie pentru motivul că termenul
legal nu a expirat încă (8 685 din codul civil general), fie pentru
motivul că în testament se află un termen determinat saŭ o condițiune.
Proba porțiunii $ 162. Dacă există îndoială că un erede necesar minor sad
legitime , eredii ne
cesarī fiind pupili. pupil a fost lezat în porțiunea sa legitimă, conform prescripţiunilor
SS 783 — 789, se va procede din oficiŭ la determinarea porțiunilor

legitime.
Plata proportio $ 163. Dacă legatele din cauza nesuficienţei masei nu pot fi

a legatarilor,
nefiind sufi achitate decât în parte, eredele care a acceptat succesiunea sub be

neficiŭ de inventar va presenta un cont de averea succesorală re
masă și de reducțiunea proporțională făcută la fie -care legat .
Cooperarea $ 164. Dacă testatorul a numit un executor testamentar, dinsul
tar la executarea tes. împreună cu eredele va presenta probele menționate la $ 157--161.
tamentului.

exe

Impărțirea succe $ 165. Chiar in casurile când intervin minori saŭ pupili ca
siunii.

eredi, terminarea operațiunilor pentru regularea succesiuniỉ, de regulă
nu trebue să se amâne până la împărțirea succesiunii.
Când însă nu se presintă nici un obstacol, în special când e
cestiunea de succesiuni mici consistând în numerar, în creanțe saú
mobile, se va proceda la împărțirea succesiunii totdeauna în asistența
representanților · legali ai minorilor saŭ ai pupililor.
$ 166. Când este cestiunea de succesiuni mai mari saŭ com
plicate la care intervin minori saŭ pupili, fie singuri fie împreună cu
majorị, împărțirea succesiunei sě va face după cum împrejurările
permit acesta, înainte saŭ după punerea în posesiune, și se va aproba
de autoritatea însărcinată cu regularea succesiunii, saŭ după împre
jurărŤ ( S 27), se va comunica spre aprobarea autorităților pupilare.
$ 167. Calcularea succesiunei rėmase, care urméză a fi împăr'
țită, va trebui să se facă astfel ca mai întăiŭ să se trécă averea succe
sorală după inventar, adică în starea în care sě afla în diua mortii
testatorului, apoi se va indica sporirea saŭ reducerea care a avut loc
în urmă și totalul datoriilor și sarcinilor. Bunurile și mobilele vên

cutorului testamen


LEGE ASUPRA PROCEDUREI JUDICIARE 119

dute sě vor trece după prețul vîndării. Valórea bunurilor și mobi
lelor nevîndute care revin în comun mai multor ereţi după propor
țiunea părților lor succesorale, pot fi calculate după inventar, dacă
acesta a fost făcut pe baza unei estimațiuni făcută cu o altă oca
ziune saŭ pe baza prețului de vindare intervenit cu ocaziunea unei
schimbări anteriore de posesiune, saŭ în fine dacă inventarul este
făcut pe baza taxăriỉ trecută în registrul contribuțiunilor. Dacă însă
în constatarea făcută pentru stabilirea porțiunilor legitime saŭ dacă
în proiectul de partagiŭ obiectele speciale nu sě atribuie proporțional
fie -cărui erede, valórea bunurilor sě va stabili printr'o estimațiune ju
diciară după ce sě vor cita și părțile ; acesta însă se va face dacă
pare a fi necesară că este în folosul minorilor saŭ pupililor, saŭ dacă
unul din coereţi face asemenea cerere.
§ 168. La finele actului de partagiŭ părțile averiſ succesorale
existente în momentul terminării evaluării, sě vor indica cu preci
siune.
După acesta sě va calcula porțiunea succesorală a fie- cruì pupil
şi sě vor trece tóte obiectele care revin fie -cărui interesat în parte
saŭ în comun cu alțir. Rămîne la apreciarea tutelei și a curateley,
dacă este în interesul pupilului, de a sě proceda la un partagiŭ în
natura . La ori-ce partagiả însă, trebuiesc observate cu rigurositate
prescripțiunile asupra limitelor în care divisiunea imobilelor sě póte
tace .
Formularul No. VI cuprinde un exemplu despre un act de par
tagiŭ .
$ 169. Documentul original de partagiŭ aprobat se va păstra
la tribunal și după cererea părților, li sě va libera o copie certificată.
$ 170. Dacă într'o succesiune intervin numaï ereţi majorì, care
sunt capabili de a sě representa singuri, depinde de voinţa lor dacă
vor să facă partagiul succesiune pe cale judiciară saŭ extra judi
ciară, înainte saŭ după punerea în posesiune.
$ 171. Dacă dînșii cer ca tribunalul să procédă la partagiul succe
siunii, sě va fixa o zi de înfățișare în urma acestei cereri și sé va
proceda la afacerea partagiului impreună cu eredii, dacă aceștia sě
pot impăca de bună- voie, şi sě va incheia un proces -verbal exact
despre acesta
Dacă la ziua înfățișărei, erețița duc un act de partagiů deja făcut
în mod complect și declară că acel act este făcut cu voia lor, tri
bunalul va consemna pe document că aprobă acea declarațiune fă
cută înaintea sa și va păstra actul la dosarul succesiunii.
$ 172. Dacă testatorul a lăsat un singur erede şi dacă acesta
este minor saŭ sé află sub curatelă, în loc de a sé face partagiul
sé va proceda, înainte saŭ după punerea în posesiune, la o constatare
finală în presența tutorului saŭ a curatorului asupra activului lichidat

Çonstatare a finală .


120

AUSTRIA

al succesiunii, care va servi drept bază pentru ținerea conturilor tu
telei saŭ curatelei viitóre. Acestă constatare sě va face conform for
mularului No. VII și sě va supune cercetării și aprobării tribunalului.
$ 173. Prescripțiunile coprinse în $ 165 și următórele în pri
vința partagiuluị și a constatăriĩ finale asupra situației succesiunii
lichidate, întru cât aceste prescripţiuni prin natura lor găsesc o apli
care óre-care, se vor observa și atunci când sunt interesați că erezi
la succesiune săracii, o fondațiune, o comunitate, o biserică, un
institut public saŭ fiscul, saŭ când este cestiunea de succesiuni de

feude, fideicomise și substituțiuni.
Ordonanța de pu. $ 174. Indată ce eredele a probat în mod suficient dreptul sèů
nere în posesiune. succesoral și a îndeplinit tóte îndatoririle ce i se impun , dênsul va

fi pus în posesiunea succesiuneị ; apoi se vor ridica peceţile ce se vor
fi pus asupra masei și lichidarea succesiunii se va considera ca sfirşită.
Ordonanța de punere în posesiune va cuprinde anume:
1 ) Numele și pronumele testatorului și ziua morței sale ;
2) Numele și pronumele eredeluì, titlul dând dreptul la succe
siune, felul declarațiune de erede și dacă intervin mai mulți erezi,
se va indica raportul după care dinșii participă la succesiune, fă
cându -se referire la partagiul care s'ar fi făcut înaintea punerei in
posesiune.

Ordonanța trebue să mai indice:

3 ) dacă succesiunea a revenit eredelui ca proprietate liberă, saŭ
dacă dreptul lui este limitat în ceea ce priveşte usufructul, saŭ fa
cultatea de a dispune de substanță printr'o sarcină existentă resultând
din fideicomis, feud saŭ substituțiune. Când este cestiunea de substi
tuțiuni saŭ de disposițiuni asimilate lor ( $ 158 ), trebue să se indice
cu precisiune anume substitutul, dacă dinsul este deja cunoscut,
căruia trebue să se predea averea în caz de substituțiune.

4) Dacă eredele este minor saŭ pupil, acesta trebue să se men
ționeze expres. Formularul No. VIII cuprinde esemplul une ordonanțe
de punere în posesiune.

$ 175. După terminarea regulărei trebue să se rețină la tribunal
conscrierea cazuluì de morte, testamentul, declarațiunea de erede,
inventarul 'saŭ declarațiunea coustatând averea, actul de partagiul
succesiune, constatarea finală și tóte petițiunile şi declarațiunile păr
ților pe care se intemeiază drepturile și obligațiunile lor, și în urma
cererei lor se va permite interesaților a lua cunoștință de acele
acte și li se vor libera copii de pe ele.
Chitanțele de plata cheltuielilor de bólă și înmormintare și a
datoriilor succesiune și alte acte de cari tribunalul se póte lipsi, se
vor restitui proprietarilor lor.
Remiterea avere $ 176. Eredele fiind minor saŭ pupil, autoritatea însărcinată cu

eredilor pupili.

regularea succesiuniĩ, dacă acea autoritate are tot odată sub juris


LEGE ASUPRA PROCEDUREI JUDICIARE 121

dicțiunea ei tutelele și curatele, va îngriji ca averea care se află în
păstrarea tribunalului, să se remită pe numele eredeluì la oficiul de
positelor ; iar dacă averea este un obiect trecut în registrele publice,
va îngriji ca inscripția să se facă pe numele pupiluluị.
Dacă instanţa însărcinată cu regularea nu este tot odată și auto
ritate tutelară și pupilară, va trebui să încunoștințeze tribunalul com
petent despre efectuarea punerei în posesiune și va trsnsmite aceley
autorități obiectele propriï a fi depuse.
$ 177. Numai de la autoritatea însărcinată cu regularea şucce- Inscripția ordo
siunii eredele pote cere înscripția ordonanței de punere în posesiune nante de punere in

în registrele publice, care are drept scop transmiterea proprietății asupra trele in
imobilelor aparținênd succesiunii și înscrise în acele registre, saŭ publice.
transmiterea proprietății asupra creanțelor care grevéză imobilele.
Dacă ordonanța de punere în posesiune este executorie, autoritatea
însărcinată cu regularea va încuviința inscripția și, în cazul când imo
bilul este supus jurisdicțiunii altei autorități, sě va cere ca dînsa să

efectueze inscripția.

$ 178. Autoritatea însărcinată cu regularea succesiunii va încu
viința inscripția în registrele publice, în calitate de proprietari, per
sónelor care vor cere acesta și care aŭ dreptul asupra imobilelor în
scrise în acele registre, saŭ asupra creanțelor succesiunii care grevéză
acele imobile, și care aŭ dreptul asupra acelor imobile nu în calitate
de eredi, ci în calitate de legatary ; asemenea sě va permite inscripția
persónelor care aŭ dobîndit proprietatea asupra imobilelor în urma
unei alienațiuni efectuată în cursul lichidărix. Prescripțiunea cuprinsă
în $ 177 şi 178 sě va aplica și atunci când autoritatea însărcinată
cu lichidarea î - şi are sediul într'o țară în care nu există tabele de
proprietăți, registre ipotecare rurale saŭ urbane, saŭ alte registre pu
blice de acest fel; acesta însă numai dacă succesiunea cuprinde ase
menea mobilè și creanțe grevând acele imobile și asupra cărora pro
prietatea nu sě póte dobîndi, conform legilor locului unde ele să află,
de cât prin inscripția în registrele publice. Dacă imobilele sě află în
țărị în care există alle prescripțiuni asupra modului de achisițiune
de drepturĩ reale, autoritatea însărcinată cu regularea precum și in
teresații vor păzi normele existente asupra acestei materii.

179. Dacă în urmă efectuării punerii în posesiune, să găseşte
o avere succesorală care nu era cunoscută mai înainte, se va proceda së găsește mai in
mai în urmă la operațiunile oficiale necesare în acestă privință și în urmă o
special sě vor lua măsuri pentru plata saŭ asigurarea taxelor lagale.
In acest caz însă nu sẽ cere o nouă acceptațiune a succesiunii și
nicì o nouă punere în posesiune.

$ 180. Dacă după efectuarea punerii în posesiune a succesiune
sé descopere un testament, acesta se va presenta autorității care a să găseşte maŭ in
fost însărcinată cu lichidarea, care î-l va face cunoscut și î-l va păs- urmă un testament.

Procedura de ur
mat în cazul când

avere suc

cesorală.

Procedura de ur
mat in cazul când


122 A USTRIA

tra la dosar; asemenea, după cererea părților, sě vor libera copil
de pe acel testament (SS. 62, 64, 68) .

O nouă lichidare a succesiunii nu va avea loc. Despre testa
mentul găsit sě vor încunoștiința personele care dobîndesc drepturi
printr’însul și care n'ar fi fost presente la publicarea acelui act ; rămine
la facultatea acestor persóne de a revendica drepturile lor in contra
posesorului succesiunii pe cale repulată.

PARTEA III

Despre procedura în materie de tutelă și curatelă.

Disposițiuni ge
nerale.

§ 181. Procedura în materie de tutelă și curatelă să tratéză
în acestă parte numai întru cât codul civil nu cuprinde prescripţiu
nile necesare în acestă privință .
$ 182. Dacă cineva se călugăreşte inchinându -sé unui ordin
óre- care și dacă acea închinare, conform legiỉ, atrage după sine pier
derea facultățiỉ de a administra averea, tribunalul va numi un curator
al averii, de care acea persónă fiind în viață nu a dispus.
§ 183. Dacă un străin lasă în urma sa un copil minor aflat în
Austria, tribunalul va numi acestui copil un tutor până atunci când
autoritatea străină competentă va lua o altă disposițiune.
§ 184. In țările corónei unde există notariatul, dacă cineva a
fost pus sub curatelă pentru alienațiune saŭ risipă, saŭ dacă puterea
părintéscă saŭ tutela se prelungește peste termenul legal , tribunalul
va inștiința despre acesta maî întăiŭ pe notarul public în circum
scripția căruia cazul s'a întîmplat, emiţênd tot odată și edictul pre
vědut de lege.
$ 185. Tóte lucrările în materie de tutelă și curatelă sě vor
face de regulă oral înaintea tribunaluluğ, fără deosebire dacă acele
lucrări să întemeiază pe o petițiune scrisă saŭ pe o cerere orală a
părților.
In cazuri importante și îndoielnice rămîne la apreciarea tribu
naluluì dacă, înaintea aprobării propunerilor tutorului și curatorului,
trebuie a se interoga și rudele presente cele mai apropiate ale pupilului
și pe acesta însuși, dacă dînsul este capabil de a avea o judecată
in afacerile sale.
§ 186. Registrul orfanilor prescris de $ 207 și 208 ale codului
civil general, sé va ţine conform formularului No. IX, și sě va observa
de a sě indica temeiurile pe baza cărora sě fac înregistrările.
Preşedintele tribunalului va îngriji ca rubricele să sé complecteză
totdeauna îndată ce afacerea sě presintă, iar nu a sě lăsa ca acesta
să se facă tocmai la sfîrșitul anului saŭ la altă epocă mai târdiů.


LEGE ASUPRA PROCEDUREI JUDICIARE 123

tractelor minorilor ;

187. Decisiunile atât ale tribunalelor cât şi ale a judecătorilor Aprobarea con
de ocol, prin care să aprobă afacerile saŭ contractele făcute în nu

a) in genere.

mele unui minoră, trebuesc todéuna întocmite in scris. Motivele care
aŭ determinat pe judecător de a da aprobarea sa , trebuiesc adăogate
la conceptul decisiunii, chiar dacă nu pare necesar de a le face
cunoscut părților.

$ 188. Dacă se póle face, fără un prejudiciú vădit, contractele
cuprinzènd disposițiuni în privința averii și a veniturilor unui minor
nu trebuesc să treacă peste durata tutelei ; mai cu samă capitalurile
nu trebuesc plasate pe un termen trecônd peste timpul minoritățiî,
fără a sé stipula condițiunea că contractul să pótă fi denunțat; ase
menea contractele de societate, de locațiune și arendare nu trebuiesc
să se încheie pe mai mult timp.
Totuși tribunalul póte incuviința să se facă plăți continue și peste
termenul minoritățiț și póte chiar încuviința a se plăti alimente via
gere din averea pupilului şi a aproba contractele încheiate în acestă
privință, dacă prin acésta sě aduce un profit vědit minorului. Aren
dări de moșii mai mari și gospodăriĩ nu se pot face, de regulă, decât
numai prin licitaţie publică.
$ 189. Tribunalul póte acorda tutorului în genere autorisația
de a încheia în condițiunile obicinuite de denunţare a contractelor
și de a arenda unele părți ale imobilului de o importanţă maĩ mică
și cu termenele locului; pentru asemenea autorizațiune nu este ne
cesar de a sě presenta contractul pentru fiecare caz anume. Dacă
tutorii minorilor sunt neexperimentați în afaceri de drept, obligațiu
nile și alte contracte în scris pentru minori, mai cu samă la jude
cătoriile de ocole, sě vor întocmi de însuși judecătorul și sě vor
aproba după ce se va asculta și tutorul și ceilalți interesați. In tóte
celelalte cazuri, tutorul va supune un proiect complect al obligațiunii
saŭ al contractului, la apreciarea tribunalului care i - l va cerceta cu
minuțiositate și de va fi nevoie, va face îndreptări, după ce va as
culta și părțile. După ce proiectul sě va aproba, contractul saŭ obli
gațiunea se va întocmi și originalul, dacă nu este destinat a sé depune
la oficiul depositelor, să va păstra la dosarul succesiunii.
Aprobarea efectuată sé va constata printro certificare oficială,
care se va consemna chiar pe actul original.
$ 190. Tribunalul nu va acorda autorisația lui pentru căsătoria b) cu privire la

consimțimîntul de
unui minor (saŭ minoră ), dacă nu va fi obținut mai întăiŭ ştiri căsătorii.
satisfàcătóre în privința averii și veniturilor, precum și în privința
calităților personale şi situaţiunii viitorei soțiť ( saŭ sol) și dacă nu
va cite pe minorul în persónă și dacă nu sě va fi convins, prin pro
pria declarațiune ce acesta va face în absența tutorului şi a viito
rului soț, că este libera sa hotărîre și bine chibzuită de a contracta
căsătoria. Dacă minorul este prea îndepartat de locul unde sě află


124 AUSTRIA

tribunalul, sě póte mijloci pe lîngă un tribunal mai apropiat de dînsul
spre a -l interoga asupra celor de mai sus.
Autorizația pentru căsătorie nu se va acorda până ce contrac
tele de căsătorie nu sunt îndeplinite și până ce interesații nu con
simt la condițiunile ce tribunalul găseşte de cuviință a fixa în folosul
minorului,
$ 191. Incheierea prin care sě permite unui minor de a con
tracta căsătorie, trebuie să coprindă afară de numele și pronumele
soților și numele tutorului saŭ a tutórei saŭ a cotutorului, și va trebui
să menționeze exprez autorisația saŭ refusul lor pentru căsătorie.
Dacă prima instanţă acordă consimțimîntul săŭ pentru căsătorie
în contra voinței tutorului, saŭ dacă curtea de apel acordă autori
zațiunea de căsătorie respinsă de prima instanţă, încheierea va trebui
sè mai cuprindă mențiunea că căsăloria numai atunci sě va putea
contracta, când intrarea in vigore a acestei încheierì nu mai póte
fi pusă la îndoială în urma aprobării judiciare ce a avut loc.
Dacă minorul saŭ soțul seŭ viitor este un militar care, fără
permisiunea superiorilor sổi nu sé póte căsători, încheierea va mai
cuprinde și rezerva expresă că căsătoria va putea avea loc numai
atunci când sé va presenta autorizația autorității militare.
$ 192. Dacă trebuie să se întocmiască un act de notariat despre
o afacere contractată de un minor, tribunalul va trebui să libereze
representantului legal documentul necesar de legitimaţie.
$ 193. Sub a lor răspundere, atât tutorul cât și tribunalul, vor
îngriji ca escedentul din numerarul pupilului să se plaseze cât sé va
putea mai curînd cu dobîndă, conform prescripțiunilor § 230 din
codul civil general. In acest scop să póle oferi împrumuturi printr'un
avis afişat la tribunal, saŭ chiar prin ziare. Tutorul va fi interogat
totdeauna asupra modului de plasare al capitalurilor. Dacă tutorul
este însărcinat de a executa modul de plasare aprobat, tribunalul il
va invita de a proba într'un termen cuvenit că a executat ordonanța
judiciară.
§ 194. Modurile legale permise pentru plasarea cu interese a
banilor minorilor sunt:

1 ) Cumpărare de imobile;
2) Imprumuturi la particulari pe o garanție legală asupra imobilelor;
3) Cumpărare de obligațiuni de Stat austriace, saŭ de alte obli
gațiuni publice asimilate lor prin lege ;
4) Cumpărare de obligațiuni ipotecare ale institutului de credit
al nobleței din Galiția ;

5) Depunerî la casele de economie austriace existente cu auto
rizație publică și la « Monte civico commerciale din Triest ; în am
bele aceste casuri însă , depunerile pentru fie -care orſan nu trebuie
să treacă peste 500 de fiorini monetă convențională ;

c) in privința pla
sării capitalurilor.


LEGE ASUPRA PROCEDUREŤ, JUDICIARE 125

1

6) Prin plasarea banilor în casele de orfanì comune constituite
conform unor disposițiuni legale speciale.
§ 195. In creanța asupra capitalului unui minor, trebue să se
stipuleze in totdeauna că creditorul este liber de a reclama imediat în
tregul capital împreună cu interesele datorite, dacă interesele, saŭ , în
cazul când sa stipulat achitarea capitalului în mai multe termene,
dacă o singură rată nu a fost achitată cel mai târờiŭ șase săptă
mâni de la scadenţă.
Creanțele personelor terții nu vor putea deci să fie achitate pentru
pupil, dacă obligațiunea nu cuprinde acestă declarațiune, saŭ dacă
debitorui nu face acestă declarațiune într'un act ulterior.
§ 196. Valórea imobilelor care trebuesc să servéscă pentru asi
gurarea împrumuturilor, sě va fixa de regulă printr'o estimațiune ju
diciară, afară dacă valórea nu este deja stabilită prin registrele im
positelor funciare, saŭ prin cadastru. Tutorul minorului trebuie să
asiste în totdeauna la o asemenea

asemenea estimațiune. Dacă trebuie a să
lua ca temeiů o estimație judiciară făcută fără asistența tutoruluì,
totuși dinsul va trebui totdeauna întrebat prealabil dacă acea estima
țiune póte fi luată în considerațiune. Când este cestiunea de case
construite numaĩ de lemn, de pămînt saŭ de alt material care nu rezistă
focului, nu sě póte estima de cât numai valórea fondului.

$ 197. In localitățile în care impositele sé percep după venitul
locațiunilor, valórea clădirilor póte fi calculată după declarațiunile lega
lizate de cătră comisiunea însărcinată cu constatarea locațiunilor ca
selor. Totuși la acestă operațiune trebue să se ia drept bază a esti
mațiunii de mijloc venitul locațiunilor cel puțin pe șase ani; apoi sẽ
va presenta un certificat despre buna stare a construcției casei, li
berat de experţi jurați; tot odată sě va ține samă atât de sarcinele
casei, cât şi de împrejurările locale şi altele cari, în anume cazurỉ, pot
avea o înrîurire asupra valórei casei.
In fine, casa va trebui asigurată contra incendiului la un institut
de asigurare aprobat de guvern ; apoi debitorul trebue să se oblige
de a îngriji şi mai târziŭ pentru continuarea neîntreruptă a acestei
asigurări, dacă plata capitalului trebuie să se efectueze la alt termen .
$ 198. Tribunalul va trebui să refuze, în genere aprobarea unuị,
contract de împrumut, chiar când s'ar dovedi că s'aŭ luat măsurile
legale de asigurare, dacă, după o cercetare făcută cu îngrijire a tu
turor împrejurărilor, par a fi îndoieli fie în privința persone debito
rului, fie in privința dreptului de proprietate asupra ipotece oferite,
fie in privința felului saŭ al valórei ipotece .
$ 199." Însă , în cazuri de succesiune, dacă este cestiunea de
acceptarea unui imobil indivis de cătră un coerede, rèmânênd ca
ceilalți să se achite în alt mod, părțile succesorale ale coereţilor
minori pot fi împrumutate coeredeluị care a acceptat întregul imobil,


120 AUSTRIA

chiar fără a se proba că s'a luat măsura legală de asigurare, afară
dacă se constitue ipoteca chiar asupra bunului moștenit, avênd pri
vilegiul asupra tuturor celorlalte creanțe proprii ale coeredelui care
a acceptat întregul imobil.
$ 200. Banii pupililor nu trebuesc plasați în bunurile fideico
misare.
$ 201. Dacă capitalurile orfanilor se plaséză cu interes prin
cumpărare de obligațiuni de Stat, trebueşte socotit și escedentul ( agiul)
resultând din valórea cursului lor.
Obligațiunile de Stat aparținênd minorilor, care sunt supuse tra
geriſ la sorți și care prin acesta lasă a se spera un câştig, nu trebuesc
nici odată vîndute, afară dacă un caz de nevoie, saŭ avantagiul evi
dent al pupilului nu ar cere acesta.
$ 202. Dacă în averea unui minor se află și obligațiuni parti
culare care nu aduc un interes suficient, saŭ care nu sunt îndestul
de asigurate, conform disposițiunitor § 236 din codul civil general,
trebuie a sě îngriji pentru asigurarea lor, saŭ obținerea unei dobîndi
suficiente saú, de va fi nevoie, pentru achitarea lor .
Orì- ce altă avere revenind minoruluì, care a fost plasată cu in
terese în alt mod de cât cele arătate la $ 194, precum : în acțiunt
ale Băncei Naționale austriace, saŭ ale altor societăţi indigene, aceste
acțiuni, după propunerea tutorului, pot fi ţinute până când se va ivi
o altă ocaziune mai favorabilă pentru plasarea cu interese a averii
și dacă tribunalul consimte la acesta . In asemenea cazuri trebuie să
se țină samă mai cu deosebire de faptul dacă asemenea hârtii se
bucură de un credit general bun și de un curs favorabil, și dacă nu
cumva prejudiţiul, resultând dintro schimbare momentană, nu este
mai mare de cât pericolul ce ar proveni din păstrarea acelor hârtii.
S 203. In circonscripția tribunalelor, dacă n'aŭ fost dispensați
de acesta de cătră tribunal, conform prescripțiunilor codului civil ge
neral, tutorii vor trebui să alcătuiască conturile averii pupililor lor,
de regulă în particular și a presenta în scris tribunalului contul im
preună cu anexele necesare.
Judecătoriile de ocole, în cazurile când contul se compune nu
mai din câte -va sume de veniruri şi cheltueli de bani, vor trebui så
treacă acel cont, după scriptele presentate, într'un proces -verbal, care
sé va încheia într'o di de înfăţişare, la care sě vor chema tutorul și
rudele cele mai de aprópe ale minorului; apoi judecătoria va resolva
afacerea în modul cuvenit.
$ 204. In conturile asupra averei minorilor se va trece mai
întâiŭ averea existentă la începutul anului de conturi, avere resultând
fie din inventariŭ și alte acte judiciare, fie din ultimul cont; apoi să
vor însemna în mod cemplect schimbările averei fixe, veniturile și
cheltuelele pentru timpul pentru care sa făcut contul; de asemenea

Conturile tutori
lor .


LEGE ASUPRA PROCEDUREI JUDICIARE 127

sé va socoti şi suma ce rămîne din avere la finele anului de conturŤ,
în fine sě va arăta din ce să compune averea, cum este păstrată, asi
gurată și plasată.
După cantitatea sumelor, saŭ la imobile după felul lor special,
sé va aprecia dacă pentru fiecare sumă din cheltueli și venituri este
de trebuinţă de o chitanță.
$ 205. Dacă sunt mai mulți pupuli, averea fiecăruia dintr’înșii
sé va constata printr’un cont special, numař atuneị când dînșii nu,
aŭ participat în mod egal la veniturì și cheltuell.
$ 206. In cazul când pupilul posedă un magazin de comerţ
saŭ o fabrică, dacă testamentul nu dispune în mod legal în privința
lor, administrațiunea lor póte fi transmisă, după apreciarea tribuna
lului, chiar tutorului, saŭ în cazul când dinsul nu are aptitudinile
necesare pentru acesta , saŭ când el nu pótelua asupră - și acestă
însărcinare, administrațiunea să póte transmite unui comerciant saŭ
fabricant special. In cazul din urmă tutorul este liber de a cere la
orice moment lămuriri de la administrator despre situația afacerilor
și de a inspecta repistrele și scriptele.
Bilanțul anual al conturilor, care se va presenta tuteleỉ, va trebui
semnat de tutor, și dacă dînsul nu are administrațiunea de cătră
administrator, şi afară de acesta, în ambele cazuri bilanțul se va
mai semna de un comptabil expert jurat, pe care i - l va numi tribu
nalul; acest expert după ce va examina cu îngrijire și compara
bilanțul cu registrele comerciale, va certifica complecta lui exac
titate .
Acest bilanț va trebui ast-fel alcătuit, ca să sě vadă clar din
trinsul la ce sumă sě urcă averea magazinului saŭ a fabrice în
imobile, în mărfuri, în mobile, în creanțe sigure și nesigure și în
numerar ; precum şi ce sumă magazinul saŭ fabrica este datore
tuturor creditorilor, și în ce consistă câştigul curat saŭ pierderea pen
tru anul expirat. Totuși din tóte aceste rubrici, nu se va indica decât
suma totală.
Prescripțiunile paragrafului present se vor aplica și societăților
comerciale și industriale la care participă pupili, întru cât contractele
de societate, obligătorii pentru eredii porțiunilor sociale succesorale,
permit acesta .
$ 207. Conturile tutorilor sě vor încheia în fie care an în ultima
di a luneț în care s'a început tutela, saŭ pe care tribunalul a fixato
ca ți de încheire. Aceste conturi trebuiesc remise tribunalului cel
mai târo în termenul fixat de $ 239 al codului civil general, fără
a se ţine samă de faptul că lichidarea averei succesorale rămase
pupilului nu a fost încă terminată.
§ 208. Ori ce cont de tutelă trebue examinat cu exactitate.
Astfel sě va cerceta maĩ cu deosebire :


128 AUSTRIA

9

1 ) dacă averea primă, precum reiesă din inventariu și din alte
acte jidiciare, saŭ din ultimul cont, s'a primit în mod complect;
2 ) dacă contul pentru fiecare sumă corespunde cu actěle justi
ficative;
3) dacă veniturile şi cheltuelele , iutru cât natura lor permite
acésta, sunt dovedite în regulă ;
4) . dacă plățile, care se repetă din timp, în timp urmează în mod
neintrerupt şi dacă veniturile şi cheltuielele sě echilibréză în mod
regulat;
5) dacă nu cumva aprobarea tribunalului lipseşte în afaceri care,
conform codului civil, aŭ necesitate de acea aprobare și dacă nu
cumva în asemenea caz încuviințarea tribunalului sě pote acorda mañ
în urmă;
6) dacă tótă averea primă este păstrată și asigurată în regulă
și dacă banii în numerar, cari prisosesc, aŭ fost plasaţi cu interese
și în fine dacă
7 ) administrațiunea însuşi a corespuns scopului și este folositóre.
$ 209. Tribunalele cari aŭ funcționari contabili proprii, vor tre
bui să sě serviască de ajutorul lor pentru examinarea conturilor.
Alte autorități de tutelă vor trebui să procedeze la acestă operațiune,
pe cât este cu putinţă, singure ; sě pote însă ca pentru examinarea
unor conturi marĩ, saŭ unor conturi care cer cunoștințe speciale de
artă, să sě numiască unul saŭ doi experți. Pentru examinarea con
turilor trebuie să sě întrebuințeze mai cu samă rudele cele mai apro
piate ale pupiluluï, locuind în localitatea unde sě află tribunalul
dacă ele sunt proprii pentru acest scop. Aceste rude vor trebui să
facă revisiunea gratuit. Altor contabili experți sě va plăti o gratifi
cațiune din averea pupilului, corespundătóre cu ostenelele lor.
$ 210. Contabiliſ experți vor trebui să presinte tribunalului actul
lor de expertiză şi să indice cu numere fie- care sumă, conform
ordine adoptată în cont , unde acestă indicațiune va fi necesară. Afară
de acest act de expertiză, tribunatul trebuie totuși să se convingă
prin examinarea contului la care el însuși va proceda, dacă averea
pupilului este administrată cum sé cuvine, dacă veniturile şi cheltue
lele se constată în mod regulat, dacă observațiunile contabililor experți
sunt întemeiate și ce indicațiuni importante mai trebuesc adăogate.
$ 211. Cu ocasiunea examinării contului, tribunalul va trebui să
țină samă cu tot d'inadinsul de educațiunee și calitățile personale ale
pupiluluſ, de cantitatea şi felul averii, precum și de tóte celelalte im
prejurări. Deci, de regulă va trebui să trecă cu vederea nepotrivirile
neînsemnate a căror lămurire ar cere cheltueli saŭ pierdere de timp
peste măsură de mari ; asemenea tribunalul nu va cere proba sumelor
neînsemnate, care ar cere cheltueli prea mari.
$ 212. Dacă în cont nu sé găsesc de loc greşeli, saŭ astfel de


LEGE ASUPRA PROCEDUREI JUDICIARE 129

greşeli cari sě pot îndrepta în contul viitor, saŭ dacă să găsesc numai
erori de calcul, despre care nu sẽ cere o altă cercetare, contul depus
va trebui imediat aprobat definitiv prin decret.
Dacă însă contul trebuie prelucrat cu totul, saŭ dacă trebuie să
se dea provisoriŭ lămuriri mai de aprópe asupra unei saŭ mai multor
sume, persóna care a presentat contul va fi invitată de a presenta ,
într'un termen determinat, contul modificat saŭ lămuririle sale.
După îndeplinirea acestei însărcinări, tribunalul póte lua imediat
o decisiune saŭ, dacă găseşte necesară o discuțiune repețită, póte lua
o decisiune definitivă în privința afacerii, după ce va interoga de may
multe ori pe experții contabili și după ce va cere și alle lămuriri de
la persona care a presentat contul.

§ 213. Dacă tutorul lasă să expire termenul pentru presentarea
lămuririlor cerute, fără resultat, atunci va trebui ținut prin mijlócele
cuvenite de coercițiune de a sě conforma însărcinării saŭ, după îm
prejurări, va fi ameninţat că de va neglija și termenul prelungit, sě
va proceda la resolvarea finală a conturilor fără a sě aştepta lămu
ririle sale şi acestă ameninţare va trebui adusă la îndeplinire.

In ori -ce caz sě va îngriji ca contul pentru fi - care an de admi
nistrațiune să se resolve înaintea expirărei anului viitor de adminis
trațiune.
§ 214. In decretul prin care contul asupra avere minorului să va
resolva definitiv, trebuie să se indice expres asupra averii cui s'a pre
sentat contul, de cine și pentru cât timp ; dacă contul a fost găsit de
bun de cătră tribunal, la ce sumă sě urcă suma principală a avereị
netto, apoi la ce sumă sé urcă restul aflat în casa representantului
spre păstrare, saŭ la ce sumă sě urcă creanța lui asupra minorului ;
in fine la ce sumă s'a urcat veniturile minorului în anul expirat.
Pe fie -care cont aprobat sé va însemna din oficiủ qiua și nu
mărul decretului de aprobare.
§ 215. După îndeplinirea majorității și după ce se va rezolva
contul final, vor trebui să se remită fostului minor, după cererea sa,
tóte conturile presentate de tutor, împreună cu anexele. Dacă contul
să compune din maĩ multe cóle, sě va șnurui cu o ață care sě va
fixa pe foaia din urmă cu sigiliul tribunalului. Sě va întocmi listă
exactă de conturile și anexele remise, care sé va păstra la registra
tură, însemnându-se dovada de primire scrisă cu mâna primitorului.
Conturile care coprind averile mai multor minori, sė vor remite
în contra unei chitanţe liberată în comun de toți numai dacă tutela
a încetat în privința tuturor.
Minorii liberaţi din tutelă pot dispensa pe tutor de a presenta
tribunalului contul final.
$ 216. După expirarea tutele şi după rezolvarea contului final,
dacă conform g 18 mai póte avea loc o operaţiune judiciară, litigiu

9


1:30 AUSTRIA

1

rile asupra afacerilor de tutelă nu mai pot fi cercelale și decise din

oficiủ , ci numai pe cale de proces.
Remiterea averii. $ 217. Indată ce un minor ajunge la vîrsta de a putea admi

nistra singur averea sa, tribunalul, dacă nu există nici o piedică legală,
va trebui să-i remită averea sa , și dacă ea sé află în mânile tuto
rului, va trebui sé invite pe acesta de - a opera remiterea și de- a
constata acestă remitere într'un termen cuvenit. Lista averei ce s'a
întocmit și conturile rezolvate, vor servi ca normă pentru acest scop.
Dacă însă persona care a ajuns la vîrsta de a putea singură
administra averea sa, nu cere în termen de 3 luni de zile remiterea
averei aflate în casă de orfani, dinsa va fi invitată de tribunal de
a primi averea într'un termen ce sě va fixa mai în urmă, punêndu
i - sě în vedere că în caz contrar averea sé va scóte din casa de
orlani și sě va remite casei de depunerŤ. Acestă invitațiune se va
înmâna chiar acestei persone, și, de nu sě conforméză ei, averea se
va remite casei de depuneri, — tribunalul dispensându -sě astfel de
obligațiunea de a mai îngriji pentru plasarea banilor în numerar, saŭ
pentru perceperea intereselor capitalurilor deja plasate. Dacă fostul
minor este cu domiciliul necunoscut, saŭ dacă nu i sě póte înmâna
invitațiunea, dînsul póte fi chemat prin edict de a primi averea ; însă
dacă nu sé conforméză acestei chemărî, nu sě póte adopta nici o
modificare în privința păstrării și administrăriſ averii sale .
$ 218. In ceea ce privește banii cuveniți personelor de militari
de la sergent-major în jos, fără deosebire dacă dînșji sě află în ser
viciŭ saŭ în retragere, tribunalul va trebui să aibă în vedere prescrip
țiunea că nu sě póte libera nici o sumă persónelor de mai sus tără
consimțimentul comandamentului militar.
Dacă prin urmare asemenea persone de militari, n'aŭ obținut in
cuviințarea pentru primirea averii lor, cu tóte că aŭ ajuns la majo
ritate, tribunalul va trebui să considere acea avere ca fiind a unui
minor, tot timpul cât duréză acest obstacol.
$ 219. Prescripțiunile din acestă parte vor trebui observate și
în afaceri de curatelă. Totuși tribunalul va trebui să țină samă de
acele persone absente a căror reîntorcere sě aștéptă în curênd, ca
nu cumya dînsele , la întorcerea lor să fie oprite, fără necesitate, de
a putea dispune cu înlesnire de averea lor care a fost plasată în acest
interval.

PARTEA IV .

Despre competența asupra fideicomiselor

Infiinţarea unui
fideicomis.

$ 220. Cererile pentru autorizarea Suveranului întru înfiinţarea
de fideicomise, se vor transmite Ministerului de interne. Când este


LEGE ASUPRA PROCEDCREI JUDICIARE 131
cestiunea de a obține disposițiunea provisorie că prea Inalt Majes
tatea Sa încuviințéză înființarea fideicomisului, conform unui project
complect presentat de petiționar, trebuie a sě indica obiectul și va
lórea aproximativă a fideicomisului, și a sě cerceta dacă nu cumva
nu se opun la înființarea lui niscaiva obstacole întemeiate pe împre
jurările personale și de familie ale petiționarului, dacă aceste împre
jurări sunt cunoscute .
§ 221. Pentru obținerea încuviințăriỉ definitive întru înfiinţarea
unui fideicomis, trebue să se alătureze originalul saŭ un proiect com
plect al actului prin care fideicomisul urméză să se înființeze și o
listă de averea destinată fideicomisului, care va servi ca bază la fa
cerea inventarului fideicomisului (S 223) .
§ 222. Incuviințarea provisorie de cătră Suveran intră numai
atunci în vigore când actul original asupra fideicomisului, nefiind
alăturat la petițiune, este semnat într'adever de cătră fondatorul fidei
comisului saŭ de cătră eredii sỏi, și când disposițiunea sa se pote

sči
executa fără prejudițiŭ pentru drepturile câştigate de o a treia persónă.
§ 223. Inventariul fideicomisului (S 221 ) dacă fideicomisul se Inventarele fidei
înființéză pe timpul când fondatorul este încă în viață, va trebui comiselor.
făcut imediat dupe ce aprobarea Suveranului în acest scop se va fi
comunicat tribunalului; afară pe acesta, inventariul se face de tribunal
și după mórtea fondatorului.
Dacă după mórtea fondatorului fideicomisului resultă o lipsă în
averea destinată fideicomisului saŭ dacă averea fideicomisului trebuie
să contribuie la taxele la care fideicomisul este supus saŭ la com
plectarea porţiunii legitime a erezilor necesari saŭ în alt mod tribu
nalul va trebui să ordone întocmirea unui nou inventar asupra
succesiunii fideicomisare.
$ 224. După mórtea fie -cărui posesor de fideicomis, se va în
tocmi un noŭ inventar în care se va descrie ma întâiŭ averea
fideicomisului în starea în care dênsul a lăsat’o, apoi, dacă fideico
misul trebuie să presteze saŭ să céră o restituţiune de la succesiunea
alodială pentru sporirea saŭ scăderea averei prime menționate în
inventariul principal, se va constata acesta și se - va indica creanța
saŭ datoria fideicomisului,
Acestă constatare trebue chiar atunci făcută când tótă averea
alodială și fideicomisară a testatorului revine aceluiași erede.
Dacă în inventariul principal nu se determină precis ce trebuește
considerat ca accesoriŭ al unui imobil, tribunalul, după ce va asculta
şi părerea experților și a interesaților asupra acestui lucru, va decide
conform prescripţiunilor codului civil general ( SS 294–297).
$ 225. Dacă erezii averii succesorale disponibile și aï fideicomi
sului sunt diferite persone, se va calcula între dênșii, cât are de
pretins saŭ de plătit eredele fideicomisar imediat către cei alodiali

Į


132 A U S TRIA

1

ciare.

misar.

pentru fructe existente saŭ percepute, pentru interese și rente ajunse
la scadenţă saŭ încasate, pentru datorii fideicomisare întârqiate saŭ

pentru alte motive.
Plata taxelor și $ 226. Cu ocasiunea regulăriỉ succesiune fundatorului fideico
a cheltuielelor judi- misului taxele și cheltuielelede judecată ce sunt de plătit de averea

fideicomisară cad în sarcina fideicomisului. Pentru achitarea lor se
póte greva fideicomisul. In regulările de succesiune ce urméză aceste
plăți vor trebui prestate de către erezii fideicomisari din fructe . In
acelaşi mod tóte celelalte cheltueli judiciare și de curatelă pricinuite
în afaceri fideicomisare, se vor achita de posesorul fideicomisului,

fără a se micşora averea primă.
Curatorul fideico § 227. Pentru fie- care fideicomis trebue să se numéscă un cu

rator. Tribunalul va trebui să ia în considerațiune dupe cum se cuvine
propunerea personelor cărora fideicomisul este destinat, și să observe
disposițiunile codului civil general asupra tutorilor în ceea ce priveşte
calitățile personale ale curatorului. Chiar una din personele cărora
le este destinat fideicomisul póte fi numit ca curator. Creditori și
debitoriì fideicomisuluì nu vor fi admiși în acestă funcțiune.
$ 228. Datoria curatorului este de a representa drepturile ere
zilor chemaţi la succesiunea fideicomisului și de a veghia ca averea
primă a fideicomisului să se conserve și starea lui să nu se dete
rioreze. El va trebui să presinte tribunalului nu numai actele de
expertiză cerute în privința afacerilor fideicomisare, ci și a denunța
tot odată tóte întreprinderile posesorului fideicomisului contrarii da
toriei sale și prejudiciabile erezilor fideicomisari ( 8253 și 254).
$ 229. In afaceri fideicomisare importante, dacă nu se prescrie
expres ascultarea tuturor erezilor fideicomisari ( 8 634 și 644 din
codul civil general), se vor consulta, afară de curatorul fideicomisar,
și câte- va din persónele cele maľ apropiate cărora le este destinat
fideicomisul și mai cu deosebire acele care nu sunt așa de depărtate
de locul unde se află tribunalul încât interogarea lor să pricinuiască
o mare pierdere de timp. Curatorul va trebui maì ales să participe
împreună cu interesați cei maì apropiați la tóte procesele care pri

vesc averea primă a fideicomisului.
Asigurarea averii $ 230. Asigurarea averei fideicomisare se face, în ceea ce pri

vește imobilele aparținênd fideicomisului, prin înscrierea disposițiunei
fideicomisare în registrele publice. In ţările unde nu sa introdus
registrele publice, se va urma conform prescripţiunilor existente acolo.
Obiectele prețiose și mobilele, afară de capitaluri, pot rěmâne în på
strarea posesorului fideicomisuluț, care însă va trebui să constate
primirea lor în inventariul fideicomisului saŭ într'un act special.
Obligațiunile publice și private și tóte ceielalte documente asupra
creanţelor fideicomisului vor trebui păstrate la tribunal.
$ 231. Plasarea, denunțarea și restituirea capitalurilor fideicomi

fideicomisare.


LEGE ASUPRA PROCEDUREI JUDICIARE 133

Grevarea fideico
misului cu sarcini.

sului se vor face observându- se prescripțiunile coduluị civil general
și ale părțeľ a treia din legea de față asupra averey minorilor.

Ori de câte ori este cestiunea de plasarea unui capital fideico
misar, tribunalul va trebui să céră avisul curatorului şi în cazury
mal importante și pe acela al personelor celor mai apropiate cărora
le este destinat fideicomisul ($ 229). Propunerea posesorului fideico
misului póte fi aprobată de tribunal cu tot avisul contrariŭ al cura
torului și al interesaților, dacă asigurarea legală a capitalului este
dovedită în mod neîndoielnic.

§ 232. Sumele de bani plasate la particulari pentru fideicomis
trebuesc expres indicate atât în actul de obligațiune cât și în regi
strele publice ca capitaluri ale fideicomisuluự; obligațiunile de stat la
purtător se vor supune vizei casei publice, iar cele nominale se vor
transcrie asupra fideicomisuluy.
§ 233. Incuviințarea pentru ipotecarea unui fideicomis se pote
cere numai de către posesorul fideicomisului, iar nu de către cre
ditorii săi. Dacă însă acestă autorizare sa acordat deja posesorului
fideicomisului de către tribunal și dacă fideicomisul s’a ipotecat expres
printr'un act de obligațiune în bună regulă, creditorul in persónă
póte cere înscrierea creanței sale .
$ 234. Dacă posesorul fideicomisului a decedat fără a se folosi
de autorizația acordată lui de tribunal pentru ipotecarea fideicomi
suluị, deci fără a emite actul de obligațiune în regulă pentru împru
mutul primit prin ipotecarea fideicomisului saŭ fără a ridica în rea
litate capitalurile fideicomisare de la oficiul depositelor, autorizarea
pentru grevarea fideicomisului cu ' o sarcină se va considera ca stinsă
şi dreptul acordat posesorului decedat al fideicomisuluy nu trece nici
la erezii sẽi alodiali, nici la urmaşii săi fideicomisari.
$ 235. Pe lângă cererea de autorizare a tribunalului pentru
ipotecarea fideicomisului se va alătura un cont despre a treia parte
a fideicomisului întocmit conform principiilor SS 636 și 637 din
codul civil general.
§ 236. Dacă fideicomisul se compune din may multe bunurì saŭ
capitalurì, se va calcula a treia parte a fideicomisului pentru fie-care
bun saŭ capital deosebit.
§ 237. Cu ocasiunea calculării părții a treia , valórea fideicomi
sului va trebui constatată printr'o estimațiune judiciară, la care se
va proceda anume pentru acest scop. Totuşi, judecătorul după ce va
asculta pe curatorul fideicomisului, asemenea și personele cele mai
apropiate cărora fideicomisul le este destinat pot adopta ca bază
pentru autorizaţia de a mai greva cu datorii fideicomisul, o estima
țiune făcută conform legii pentru înscrierea unor datoriť maľ vechi
ale fideicomisului.
§ 238. Cu ocasiunea estimațiunii judiciare, care va servi ca


134 AUSTRIA

1

bază pentru calcularea părţii a treia a fideicomisuluï, posesorul fidei
comisului, apoi curatorul și personele cele mai apropiate cărora le
este destinat fideicomisul, vor propune experţi, iar tribunalul il va
numi conform prescripțiunilor prevězute pentru procese. Posesorul
fideicomisului, curatorul și cei chemați mai târziŭ la fideicomis sunt
liberi de a fi presenți la estimațiune și de a atrage atențiunea asupra
tot ce póte servi pentru a afla cu exactitate valórea fideicomisului.
Spre acest sfirșit tribunalul va trebui să-ỉ încunoștiințeze despre tim
pul când se va face estimațiunea.
Dacă unele imobile se află sub jurisdicțiunea reală a altei au
torități, cererea pentru estimațiune se va remite instanţe fideicomi
sare care o va înainta instanţe reale, dându -i desluşirî asupra nu
meluț și domiciliului curatorului şi personelor celor mai apropiate
cărora revine fideicomisul.
§ 239. Tribunalul, de va găsi cu cale, póte interoga pe curator
și pe personele cele mai apropiate care aŭ drepturi asupra fideico
misului, în privinţa calculării părțiť a treia și a datoriilor fideicomi
sului, presentate de posesorul fideicomisului.
$ 240. Calcularea datoriilor trebue să indice lămurit la ce sumă
se urcă datoriile grevând bunul fideicomisar și provenind de la po
sesorul actual, de la predecesorii sěž, saŭ chiar de la fundatorul fidei
comisului, precum și la ce sumă se urcă fundațiunile instituite de
fundator și grevând fideicomisul saŭ alte legate, tóte împreună ; apol,
se va indica ce cantitate din valórea părții a treia a fideicomisului
rèmâne negrevată, dupe ce se va scădea suma sarcinilor de mai sus.
Cincì la sută din pensiunile viagere și alte plăți continue instituite
pentru un timp incert saŭ pentru tot-d'auna, se vor capitalisa.
Ori-ce datorie se va trece după suma ce ar trebui plătită pentru
achitarea ei, din momentul cererii de ipotecare.
Dacă deci o plată va trebui efectuată în obligaţiuni de stat, saŭ
în valori altele decât cele care aŭ servit drept bază la estimațiunea
bunului, datoria se va calcula după ultimul curs al burse .
§ 241. Decisiunea prin care se încuviinţéză ipotecarea fideico
misuluị, trebuie să indice atât suma datoriei, cât și ratele anuale
pentru plata eỉ, și dacă bunurile fideicomisare sunt mai multe, de
cisiunea va trebui să fixeze suma ce se va asigura prin fie-care din
aceste bunuri.
Decisiunea se va remite curatoruluì și personelor celor mai a
propiate cărora le este destinat fideicomisul, chiar atunci când ele
n'aŭ fost interogate în privința cerere posesorului fideicomisului.
§ 242. Raporturile juridice dintre posesorul fideicomisului și
creditorii luì, nu se judecă după prescripţiunile privitóre la achitarea
treptată a datoriilor fideicomisuluì, ci după coprinsul actului de obli
gațiune emis de el însuşi, saŭ de predecesorii sěž, precum și după prin


LEGE ASUPRA PROCEDUREŤ JUDICIARE 135

0

cipiile generale de drept. Dacă dinsul nu este încă obligat față cu
fideicomisul de a stinge datoria, el póte efectua plata prin noul îm
prumuturi.
$ 243. Datoriile asigurate pe fructele bunuluy fideicomisar numai
pentru timpul viețeự posesorului,nu se vor trece în calcularea parții
a treia a fideicomisului.
Dacă însă aceste datorii ar putea aduce o piedică la plata in
tereselor datorier, saŭ la plata treptată prescrisă a datorie fideicomi
sulur, ipotecarea fideicomisului nu póte avea loc de cât după ce se
va oferi o garanție pentru restituțiunile prescrise ale datoriey fideico
misului și pentru plata intereselor.
Amortisațiunile anuale pentru achitarea părții a treia a unui
lideicomis consistând în bany, se vor garanta prin veniturile celor
lalte două treimi.
§ 244. Posesorul fideicomisului nu póte face nici o întrebuințare
de autorizaţiunea pentru ipotecarea fideicomisului. dacă după timpul
când a cerut acestă autorisație, sa oferit ca garanție o nouă da
torie asupra fideicomisului, saŭ fructele lui. In acest caz, va trebui
să se céră din noŭ autorisația tribunalului pentru constituirea une
ipoteci.
$ 245. Autorizația pentru ipotecarea fideicomisului nu se pote
nici o dată trece singură în registrele publice, ci numai cu privire
la o creanță determinată, înregistrându -se împreună cu actul de obli
gațiune.
§ 246. Cererea pentru înregistrarea datorie fideicomisare se va
remite în tot-d'auna instanţei fideicomisare care, de nu
competența de a ține registre ipotecare, o va înainta autorității în
sărcinată cu ipotecile.
§ 247. Instanța fideicomisară și curatorul vor veghia ca datoria
fideicomisară să se achite în termenile fixate .
$ 248. Posesorul unui fideicomis ipotecat saŭ l'edus în capitalul
sèů , va remite tribunalului, la finele fie - cărui an, un certificat com
plect constatând achitarea plăţilor ajunse la scadenţă în cursul a

va avea

Liberări.

celui an .

In acest certificat se va indica mai întâiŭ tótă datoria fideico
misului după inventariul fideicomisului și după extractele din regi
strele publice saŭ din depositele extractelor ; apoi se va calcula suma
tuturor ratelor din anul expirat, conform cu disposițiunile luate de
tribunal cu ocazia ipotecări fideicomisului saŭ cu ocazia ridicării
capitalurilor. Dacă posesorul fideicomisului a plătit mai mult din
unele datorii decât era obligat față cu fideicomisul de a plăti pentru
anul expirat, el póte bonifica escedentul cu ocazia plății altor datorii,
saŭ in anii următori. Ratele se vor calcula după suma originală a
tuturor creanţelor garantate prin fideicomis şi neachitate încă pe de

1


136 AUSTRIA

plin, iar nu după suma rămasă din datorie în momentul presentării
certificatuluì constatând achitarea datoriilor anuale.
§ 249. Posesorul fideicomisului trebuie să probeze plăţile făcute
prin borderourile depositelor saŭ prin chitanțe și dacă creanțele
transcrise în registrele publice aŭ fost stinse, să probeze stingerea
efectuată. Declarațiunea justificativă trehueşte semnată de posesorul
fideicomisului și de curator, saŭ dacă acest din urmă nu găsește
exactă acea declarațiune, dînsul trebuie să alătureze declarațiunea
sa precisă.
250. Banii de întreținere și alte plăți ce se repetă din timp
în timp și sunt limitate numai pentru timpul vieței unor persone
determinate, nu trebuiesc considerate ca sarcine de carî fideicomisul
să póle libera printr'o amortizație treptată.
Posesorul fideicomisului nu este deci obligat de a libera fidei
comisul treptat de asemenea plăți continue, pe care fondatorul fidei
comisului le-a instituit în permanenență. Din potrivă, se pot stinge
printr'o amortizație treptată alte datorii provenind de la fondatorul
fideicomisului și grevând bunul fideicomisului, precum se pot stinge
și datoriile pentru care posesorul fideicomisului a ipotecat fideico
misul cu autorizația tribunaluluy.
§ 251. Tribunalul va veghia din oficiŭ de a se presenta în fie
care an actul justificativ prescris, constatând liberările fideicomisului
( $ 248) . Tribunalul va examina cu exactitate actul presentat compa
rându-l cu anexele și cu actele fideicomisului și de va fi necesar,
va ordona îndreptarea saŭ complectarea luy.
Dacă se ridică o contestațiune în privința sumei amortizațiunilor
întârqiate din datoria posesorului fideicomisului, care nu se pote
tranșa în bună înțelegere, justiția va fi sesisată. Tribunalul va ordona
însă a se asigura suma în litigiữ și de va fi necesar, va ordona din
oficiŭ asigurarea sumei prin mijlocele legale de coercițiune ($ 254).
§ 252. Nu se va acorda prelungire de termene pentru plata
datoriilor fideicomisului, saŭ pentru ridicarea amortisațiunilor deja
prestate ($ 639 din codul civil general), de cât pentru motive im
portante și după ce se va asculta pe curator și pe expectanții
ce mai apropiați ( 8 229) . Chiar în cazul când aceştia ar refuza a
probarea, totuși tribunalul póte, pentru motive cu totul importante,
dispensa pe posesorul fideicomisuluì, în total saŭ în parte, de a plăti
amortizațiunile pe un timp determinat, și acesta fie fără condițiune,
fie cu condițiunea ca plățile din anii următori să se sporiască; ase
menea tribunalul may póte permite ridicarea amortizațiunilor deja
prestate, remânênd a se face liberările mai târziŭ .
§ 253. Dacă ajunge la cunoștința curatorului că interesele pen
tru datoriile fideicomisului, saŭ impositele care grevează fideicomisul,
remân pentru mai mult timp neplătite, dênsul va trebui să comu


LEGE ASUPRA PROCEDUREI JUDICIARE 137

nice acesta tribunalului. Autoritatea fideicomisului în acest caz, pre
cum și în cazul când va afla în alt mod că interesele saŭ imposi
tele aŭ fost întârziate pentru mai mult timp, va obliga din oficiŭ pe
posesorul fideicomisului de a plăti sumele întârziate.

$ 254. In contra pósesorilor de fideicomise, cari nu se confor
méză ordinelor repețite ale tribunalului pentru achitarea datoriilor fi
deicomisare, saŭ a intereselor și impositelor întărziate, se va aplica
din oficiŭ sechestrul și se va numi ca guard al sechestrulut, de este
cu putinţă, expectantul cel mai apropiat, care nu -și trage originea sa
chiar de la posesorul fideicomisului, saŭ se va numi curatorul.
Asemenea se pote lua administrațiunea de la posesorul fideico
misului și transmite pentru tot-de-una saŭ pentru un timp cuvenit,
unui guard al sechestrului,dacă posesorul, printr'o întrebuințare exa
gerată a pădurilor, saŭ în alt mod printr'o administrațiune rea, ex
pune substanța bunuluì fideicomisar la prejudiţii saŭ pericole mari;
acesta însă va trebui să se constate prin experți saŭ alte probe pres
crise de procedura civilă.
§ 255. Raportorul va ţine un anume jurnal pentru fie -care
fideicomis. Intr'însul se vor însemna disposițiunile fondatorului în
privința ordine de succesiune a fideicomisului, părţile originale ale
fideicomisului și modificările ce aŭ avut loc cu ele, numele poseso
rilor fideicomisarì, ale curatorilor și ale expectanților următory, datoriile
fideicomisului, termenele fixate pentru stingerea lor, plățile efectuate
în realitate și tóte disposițiile tribunalului asupra fideicomisului.
Atară de acesta, se va ține la tribunal un registru general de
spre tóte fideicomisele, care se corespundă întocmai cu acest jurnal.
Fie care raportor va veghea de a trece, în mod exact în registrul
general, afacerile fideicomisare atribuite lur.
§ 256. Curțile de apel și înalta curte vor veghia cu stăruință Supraveghiareala
ca autoritățile fideicomisare să și îndeplinescă îndatoririle lor și vor fideicomisare.

supra autorităților

lua măsurile cuvenite după împrejurări, în cazul când ar lua cuno
ștință că s’a negligiat saŭ că s'a contravenit prescripţiunilor existente.

Procesele - verbale
fideicomisare.

PARTEA V
Despre adopțiune, legitimaţiune și liberare

de sub puterea părintéscă

Adopțiune .

§ 257. Adopțiunea nu se pote face decât în scris şi printro
învoială , înaintea tribunalului, între tatăl adoptiv saŭ muma adoptivă și
copilul adoptat, saŭ representantul sěŭ legal.
Dacă copilul adoptiv este minor, se cere 'consimțimîntul tatălui
séŭ legitim și în lipsa acestuia, consimțimîntul mumei, al tutorului


138 AUSTRIA

și al tribunalului de prima instanţă competent conform prescripţiunilor
regulamentuluy de jurisdicțiune.
Copilul adoptiv major trebue să consimtă chiar el la adopțiune
și dacă tatăl séŭ legitim este încă în viață , trebue să producă și
consimțimîntul acestuia.
$ 258. In cazurile când consimțimîntul tribunalului este necesar
pentru adopțiune, cererea sě va presenta tribunalului tutelelor, care
va trebui să facă constatările necesare în privința familiei şi a virstel
tatălui adoptiv, saŭ a mume adoptive și a copilului adoptiv, și dacă
acest tribunal nu este tribunalul competent de prima instanță, va
trebui să presinte acestui din urmă tribunal constatările făcute, im
preună cu actul de adopțiune constituit de părți saŭ împreună cu
procesul verbal dresat asupra acestei afaceri, alăturând și avisul séů.
şi remânênd ca tribunalul competent să decidă.

$ 259. In cele - l'alte cazuri, cererea se va presenta de părți. spre
aprobare, direct tribunalului competent de prima instanţă.

$ 260. In cazul când tribunalul de prima instanţă va refuza de
a încuviința adopțiunea, apelul se va adresa Curțel de apel.
$ 261. Dacă nobleța și ecusonul părinţilor adoptivi trebuie să
se transmiță asupra copilului adoptiv, tribunalul póte imediat refuza
aprobarea sa, dacă găsește că adopțiunea cerută nu se cuvine a li
aprobată. Dacă însă adopțiunea se aprobă de tribunal, cererea pen
tru transmiterea noblețeỉ și a ecusonului se va comunica prin Curtea
de apel guvernatoruluị, care o va presenta împreună cu avisul séð
Ministrului de justiție, și care la rîndul sěů se va înțelege cu Mini
strul de interne și va mijloci de a obține decisiunea Suveranului.
§ 262. Aprobarea adopțiunei ce a avut loc, se va înscrie de
tribunal în jurnalul séŭ, iar actul constituit în acestă privință de
părți, se va ține în păstrarea tribunalului și se vor încunoștiința atât
tatăl adoptiv saŭ muma adoptivă, cât și copilul adoptiv saŭ repre
sentantul séŭ , despre aprobarea adopțiunii fie direct, fie prin mijlo
cirea altui tribunal, dacă dênșii aŭ făcut demersuri prin acesta .
§ 263. Părinții unui copil neligitim nu pot cere legitimarea lui
prin încuviinţarea Suveranului de cât cu consimțimentul copilului, saj
dacă acesta este minor, cu autorizaţiunea tribunalului de tutele, care
înainte de a acorda autorizațiunea sa, va trebui să consulte
§ 264. Ca și la adopțiune, după diversitatea cazurilor, cererea
se va presenta în modurile fixate la § 258 saŭ § 259 tribunalului
competent de prima instanţă, iar acesta o va înainta prin mijlocirea
Curțe de apel, care va alătura avisul séŭ, Ministrului de justiție , care
la rîndul sěŭ, dacă autorizarea cererii nu pare a fi supusă unui ob
stacol, va supune opiniunea sa Suveranulu .
$ 265. Decisiunea Suveranului se va comunica părților prin
tribunal și va intra în vigore din qiua în care se va emite; toto

Legitimaţiune prin
incuviinţarea Suve.
ranului .

pe tutor.


LEGE ASUPRA PROCEDUREI JUDICIARE 139
dată tribunalul va face a se trece mențiunea despre acea autorizare
în registul naşterilor.
§ 266. In cazurile, în care, conform § 174 din codul civil ge- Liberarea de sub
neral, se cere autorizațiunea tribunalului, părintele va presenta decla- puterea părintéscă.
rațiunea sa tribunalului, sub jurisdicțiunea căruia ei se găsește, despre
liberarea unui copil de sub puterea părintéscă. Tribunalul, dacă gă
seşte că liberarea minorilor de sub puterea părintéscă este folositóre
și că nu este nici un pericol că se va face o întrebuințare rea, va
acorda autorizația sa și va libera minorului un act oficial despre
acésta. Din momentul remiterii acestui act , copilul în ceea ce priveşte
persóna și averea sa, obține drepturile unui major.

PARTEA VI
Despre estimațiunea voluntară și despre licitaţiune.
§ 267. Ori-cine este liber de a face să se estimeze proprietatea
sa prin tribunal, precum și de a se vinde la licitaţie publică.
§ 268. Estimațiunea imobilelor nu se pote cere de cât de la Disposițiuni spe
instanța reală competentă, conform disposițiunilor regulamentulu de ciale despre com

jurisdicțiune ; iar estimațiunea mobilelor să póte cere de la fie - care petenţă :
judecătorie de ocol în circonscripția căreia ele se află . a ) în privința es

timațiunii ;
§ 269. Licitațiunea voluntară a unui imobil se va cere de la 1) licitațiune.
instanța reală, după ce se va proba dreptul de proprietate nelimitat al
licitatoruluự; licitațiunea unei creanțe , care nu e afectată de nici un
drept ipotecar, se va cere de la judecătoria de ocol în circonscrip
ļiunea căreia se găseşte creditorul. Licitațiunea creanțelor asigurate
pe imobile se pote cere atât de la instanţa reală cât și de la jude
cătoria de ocol, în circonscripția căreia se află creditorul. Alte mo
bile nu se vor licita de tribunal de cât dacă ele fac parte dintro
succesiune în privința căreia punerea în posesiune nu sa efectuat,
saŭ dacă fac parte dintr’un fideicomis, saŭ din averea unui minor
saŭ unui pupil. Afară de aceste cazurî, licitaţiunea voluntară a mo
bilelor se va cere de la autoritatea politică conform prescripțiunilor
speciale existente în acestă privință.
$ 270. In țările corónei în care există legea asupra notariatului, Facerea estima
conform prescripțiunilor cuprinse în acea lege pentru facerea licita- iunii de cătră no

tari și primari

țiunilor, atât a obiectelor mișcătóre cât și nemişcătóre, se pote delega
un notar public.
La estimațiunea și licitaţiunea mobilelor, se pot întrebuința și
primarii.
$ 271. Bunurile aparținênd Statului pot fi estimate și licitate Estimațiunea și
de autorităţile administrative.

licitațiunea bunuri
lor Statuluş,


140 AUSTRIA

imobilelor.

Modul procedurei.

§ 272. In ceea ce privește modul în care se va proceda la
estimațiunea și licitațiunea voluntară, se vor observa disposițiunile
proceduroi civile și prescripțiunile legii de licitațiune, dacă legea de
față nu prevede nici o escepțiune.

In special la esti
mațiune. § 273. Experții necesari la facerea estimațiunilor voluntare se
vor alege din oficiŭ de cătră tribunal fără a se ține sémă de pro
punerea părţilor.
§ 274. Estimațiunile la care sa procedat în urma cereril pro
prietarului, nu pot avea nici un efect asupra unei terție persóne care
n'a fost în prealabil avisată despre acesta.
La licitaţiuni.
$ 275. Licitațiunea voluntară cerută de proprietar sě va încu
viința chiar și fără o estimațiune prealabilă ; totuși proprietarul va
trebui să indice exact prețul cu care se va striga la licitaţie proprie
tatea sa.
$ 276. Dacă părțile nu decid altfel, sě va fixa un termen de
licitațiune pentru licitațiunea voluntară și nu sě va accepta nici
ofertă care ar fi sub prețul cu care s’a strigat bunul.
In ordonanța prin care sě fixéză licitațiunea să va indica tot
d'a-una și întrebuințarea ce sě va face cu produsul licitațiunil.
Precauțiuni spe $ 277. Cu ocasiunea licitaţiunii imobilelor, tribunalul va veghia
ciale la licitaţiunea
mai cu deosebire ca condițiunile vîndării să se exprime în mod precis
și clar și ca nu cum- va să se producă contracte nepermise saŭ nule.
In edict trebue să se indice numele vîndătoruluị, obiectul lici
tațiunii și prețul cu care sě va face strigarea, și trebue să se men
ționeze expres că licitațiunea are loc în urma cereriì voluntare a
proprietarului, și că prin urmare dreptul ipotecar al creditorilor asi
gurați prin acel bun, rèmâne reservat, independent de prețul vindăril.
Inștințarea și prevenirea creditorilor ipotecari prescrise în procese, nu
sé aplică la licitaţiunile voluntare.
$ 278. Proprietarul este liber de a ' și reserva pentru un timp
determinat aprobarea vîndăreř ; acesta însă trebue să se expună in
edict. Dacă nu sa făcut nici o reservă, bunul sě va adjudeca asupra
supralicitatoruluì, saŭ , dacă s’a presentat numai un cumpărător, sé
va adjudeca bunul asupra lui, însă nu sub prețul cu care sa strigat.
și vîndarea sě va considera ca efectuată în mod irevocobil.
Tribunalul va libera actul oficial necesar cumpărătorului și vin

ţătorului despre vîndarea efectuată.

Destinaţiunea

produsului licitațiu $ 279. Dacă tribunalul n'a dispus altfel ( $ 276), suma obținută
nii. prin licitațiune sě va depune la tribunal de comisarul licitațiunii, ime
diat saŭ cel mult tre ţile după închiderea licitaţiunii.
Cheltuelile esti
mațiunii și licita . $ 280. Cheltuelile făcute cu ocazia unei estimațiuni și licitațiuni,
țiunii. în special taxele experților și diurnele și cheltuelile de drum even
tuale ale delegatuluị tribunalului, sě vor însemna de dînsul și sě vor
supune decisiunii tribunaluluì, conform prescripțiunilor SS 112 și 113,


LEGE ASUPRA PROCEDUREŤ JUDICIARE 141

PARTEA VII
Despre certificatele judiciare în general, despre certificarea

copiilor şi legalizarea actelor

ciare in genere.

Certificarea

CO

§ 2811) . Sě vor libera părților, după cererea lor, certificatele Certificatele judi
oficiale despre faptele cunoscute tribunalului prin acte, de care cer
tificate părțile aŭ trebuinţă în afacerile lor judiciare.
§ 282. Ministrul Justiţiei va libera certificate despre legea în
vigore în Austria, persónelor care aŭ necesitate de ele spre a 'și ur
mări saŭ apăra drepturile lor în străinătate. In aceste certificate sě
va indica precis legea în vigore actualmente, citându - se cuprinsul
esențial al legii, chiar cu propriile e vorbe ; sě va evita însă ori-ce in
terpretare saŭ aplicare a legii într'un anume caz juridic.
§ 283. Conformitatea copiilor de pe actele judiciare saŭ parti
culare cu originalele presentate, sě póte face de funcționarul rînduit piilor.
în acest scop, fără o aprobare specială a tribunaluluị.
§ 284. Copia care urméză a se certifica ca exactă se va con
frunta cu cea mai mare îngrijire cu originalul. Ambele trebue să
corespundă între ele pe cât se pote de precis, în privința ortografiei,
interpuncțiunei, în privința prescurtărilor şi felul semnelor de scriitură.
Dacă în original sunt pasage modificate, şterse, intercalate saŭ adăo
gate la margine, se va face mențiune despre acesta în copie saŭ în
certificatul oficial alăturat la dînsa. In certificat se va face mențiune
şi de starea documentelor rupte, saŭ care după exteriorul lor par a fi
suspecte. Certificatul oficial trebue să cuprindă, dacă documentul de
pe care sa făcut copia este un act original, saŭ și el este o copie
legalizată precum și ce fel de sigiliú are acel document; apoy trebue
să facă mențiune de locul unde se află originalul presentat, saŭ
numele părții care l'a presentat și ziua certificăriț. Certificatul se va
semna de funcționar aplicându - i- se și sigiliul oficial.
§ 285. Legalizarea autenticității scrierei saŭ semnăturii dintr'un Legalizări.
document original, se va cere în tot-d'a-una chiar de la tribunal,
verbal saŭ în scris.
Tribunalul, ascultând pe petiționar în persónă, va încheia un
proces verbal despre declarațiunile sale că recunoște scrisoarea și
semnătura din document ca a sa proprie. Dacă persóna care face
actul nu este cunoscută funcționarului tribunalului, tribunalul va
căuta a se asigura, cu asistența a douị martorì cu totul buni de
credinţă, că dînsa este chiar aceea drept care se dă. Certificatul se
va scrie chiar pe documentul presentat spre legalizare, în forma
* ) Pentru actele de notariat dresate în Austria , vedi mai la vale Legea din 25 Iulie
1871 şi Regulamentul anexat.


1.12 AUSTRIA

prescrisă pentru alte documente oficiale. Dacă judecătorul nu cunoște
limba în care documentul este redactat, spre legalizare, se va chema
un interpret care va expune tribunalului cuprinsul esențial al in
scrisului.
$ 286. Asupra documentelor tribunalului de prima instanţă ce
urméză a se întrebuința în străinătate, se va adăoga după cererea
părților, şi legalisarea necesară a autorităților superiore.
Certificarea tra- $ 287. Conformitatea une traducțiuni cu originalul , se va certifica
ducțiunilor

de un interpret jurat al tribunaluluị.

$ 288. Prescripțiuni speciale determină în ce mod și în ce lo
calităţi urméză a se numi interpreţ permanenți.
In anume cazuri, în care traducerea nu se pote face de nici un
interpret permanent, tribunalul de prima instanţă va numi un trans
lator căruia î va deferi și cuvenitul jurămînt.
$ 289. La finele traducerii, interpretul va certifica conformitatea
ei exactă cu originalul, referindu -se la jurămîntul sěů ; va face men
țiune de anul și ziua în care s’a făcut traducerea și va legaliza acest
certificat cu semnătura și sigiliul sěň . Dacă documentul urméză a
se întrebuiuța în afară de localitatea unde interpretul i - şi are domi
ciliul, semnătura lui se va legaliza de tribunalul de care dinsul de
pinde, cu mențiunea că el este interpret jurat al tribunalului.
§ 290. Interpreții jurați permanenți vor face pentru plată tra
ducerile cerute de părți și fără o însărcinare specială din partea
tribunalului. Taxele cuvenite translatoruluị se vor fixa de tribunal.
dacă n'a avut loc nici o învoială în acestă privință între dînsul și
partea interesată .
$ 291. Tribunalele sunt în drept de a cere de la interpreţii
jurați permanenţi, chiar și gratis, traducerile de care aŭ necesitate
în afacerile oficiale.
$ 292. Traducțiunile făcute de un interpret jurat al tribunalului.
vor fi primite ca bune atât de acest tribunal, cât și de celelalte tri
bunale şi autorități. Trebue însă să se permită părții care declară
că traducțiunea nu este exactă, de a proba afirmațiunea sa prin
douị saŭ mai mulți experți, conform prescripțiunilor procedurii civile .
Intocmirea docu- $ 293. Prescripțiuni speciale determină dacă autoritățile judiciare.
menteloriaiupraac- în localitățile unde nu se află notari publici, pot întocmi și docu

juridice.

mente asupra actelor juridice.


FORM ( LA RE 143

Formular No. I ( 8 50)

Tribunalul Imp. Reg. din

CONSCRIEREA CASULUŤ DE MOARTE

1. Nunele şi pronumele testatorulut
2. Posițiunea sau ocupațiunea
3. Virsta
4. Religiunea
5, Dacă e celibatar, căsătorit sau văduy
6. Domiciliul ordinar .
7. Ziua şi locul morții
8. Soțul supraviețuitor.
9. Numele şi pronumele, profesiunea, virsta şi

domiciliul copiilor majori şi a descendeni
ților majori care ocupă locul copiilor de
cedaţi
10. Numele şi pronumele copiilor minori şi a
descendenților minorị care ocupă locul co
prilor deja decedați ; apoi, dacă intervine
pentru dinşir un representant legal, sau

cine să propune in acest scop
11. Numele şi pronumele, profesiunea, virsta

şi domiciliul celorlalte rude mai apropiate,
saŭ a erepilor testamentari. .
12. Dacă există vre - un testament, codicil, con
tract de succesiune, o donațiune sau con

vențiuni între soţi şi unde se allå ele
13. Dacă şi ce fel de tutele sau curatele avea

decedatul in ingrijirea sa , şi unde se alla

decretele de numire.
14. Dacă decedatul a ţinut conturi de bani lis

call, sau dacă s'a folosit de vre - o retri
buțiune de la o casă publică saŭ de la un
fond atlat sub supraveghiarea publică
15. Dacă in succesiune sě găsesc obiecte de

spre care cere o comunicare specială,
şi ce disposițiuni trebuie să se ia cu din

.

.

se

sele
16. Dacă există vre - o avere, in ce consistă ca

aproximativ, in ale cui mâni să află, şi re
măsuri s'au luat pentru asigurarea ei.

Locul şi timpul conscricrii casului de mórte.

Semnătura martorilor şi părților

Semnătura delegatului tribunalulur.


144

AUSTRIA

Formular No. II (8 110) .

INVENTAR

fácut în urma însărcinării . .... N. imp. reg. de la 5 Iulie 1851, No
4200, asupra succesiunei lui Iohann N. , proprietar de casă, decedat la .
in N., fáră testament (lăsând în urma sa un testament scris) .

Presenți:
Din partea tribunalului : Din partea părților :
N. N., notar public, în calitate

Alois N. , erede declarat

de comisar al inventariului

N. N.1
N N. ) estimatori jurați
N. N.1
N. N.)

ca martori
Coeredele Frantz Wars, care conform învitării de

la. .

fost înştiinţat despre facerea inventariului, nu a apărut

.

1

a

1

S UMA

Indicatiunea
anexei

Numěrul
bucăților

IN PARTE

TOTALÀ

11 .

kr.

f.

kr.

A. ACTIVUL

I. In numerar

.

20
100

120

1000

.

1 524/2 1001 52112

60 Sfanți imperiali de argint
10 Bancnote de câte 10 fl. .

II . In obligaţiuni de Stat indigene.
1 Obligațiune de Stat din 15 Decem
brie 1849, Seria B. No. 3836 , de

41/2 la sută de 1000 fl. .
şi în interese revenind de la acea 0
bligațiune, de la . • până
la ...
27 Cupóne neexpirate încă împreună

cu talonul sunt ataşate la obliga
țiune.

III. Alte creanţe
1 Obligațiune a lui Franz Brand, de la

1 Aprilie 1831 cu 4 °/
interesele intârziate ale acelei obli

gațiuni până la ziua decesului . .
Conform registrului de datorii a

flat in succesiune, la litera A, tes
tatorul a împrumutat fáră interese,

1000

10

A


FORMULARE 145

S UMA

Indicațiunea

anexei
Namnărul
bucăților

IN PARTE

TOTALA

11. kr. 11 . kr.

B

O

4290

.

la 1 Decembre 1850 lui Anton
Furch , cetăţén din N., un capital de .

Conform aceluiaşi registru de datorii 80

la litera A , decedatul participă de
la 1 Ianuarie 1850 ca societar co
manditar al firmei comerciale de

aci I. Knes, cu suma in numerar de . || 3000
Bilanțul comercial alăturat la litera

B, din 1 Ianuarie 1851 , care ase
menea luce menţiune de acest ca
pital depus, se urca pentru timpul
de la ..

pånă la ..
la un câştig pentru masă de .

200

IV. In objecte de aur şi argint şi

alte giuvaericale
6 Linguri de masă de argint 13 grame,
în greutate de 124 grame .

27

1 Ceasornic de aur, însemnat Geneva
No. 3009

30

11 Un ac de cravată de aur in forma
unei ancore

10

Observațiuni. --Atàt aceste giuvaeri

cale, cât și obligaţiunile de Stat
menţionate la II şi obligaţiunea lui
Franz Brand menţionatá la III , se
află conform chitanţei de deposit
alaturată la C , de la .. No.
în oficiul judiciar de deposite.

V. In haine și rufárie
1 Gheroc de postav verde fórte uzat
1 Frac negru , noŭ de tot

25

4 Párechi de pantaloni cenuşii

8

12 Cáměsi

24
12 Părechi de ciorapi 2
VI. In obiecte de menagii
2 Mese de lemn de nuc .

10

2 Scaune de lemn de nuc

18

1 Dulap de atârnat de lemn de nuc, cu
două despărțituri . .

20

1 0 comodá cu săltare .

10

67

C

.

.

.

64

.

.

.

.

.

.

58

VII. In cărţi
421 Volume conform listei D, în valore de

D

252

>

10


146 AUSTRIA

SU MA

Indicațiunca

anexei
Numărul
bucăților

IN PARTE

TOTALA

A.

kr.

fl.

kr.

E

F

G

Observatiune:
1 Trăsurá verde en 2 locurî, în valore

de 60 fl . M. C. *) pe care testatorul
a imprumutat’o de la şelirul N.
N., după cum rezultă din procesul
verbal de la E, încheiat in presenta
acestuia, a eredelui Alois N. și a
martorului N. N.

VIII . In imobile
1 Casă în N., sub No. 20 conform con

tractului de cumpărătóre, aflat in
copie la F, de la 20 Decembrie 18.30,
al cărui original eredele Alois N.,
a presentat, cumpărală pe pretul de

8000

B. PASIVUL
Din extractul registrelor de ipoteci

de la 2 Iulie 1851, la H , grevează
asupra fondului succesoral , conform
obligațiunii de de 1 Aprilie 1831, o
ipotecă pentru d -nul Thomas N. din
N. de 5° / 0 , pentru suma de

2000

Conform cuprinsului registrului de da

torii A , interesele aŭ fost platite

pånă la .
Eredele Alois N., cere a i se restitui

sumele cheltuite conform chitan
ţelor II . I , K și L, cu bóla şi in
mormântarea testatorului 82 30 % 2082 30
Succesiunea se urcă deci
I. In numerar

120

II. In obligaţiuni de stat indigene .

1001 521

Ill . In alte creante

4290

IV. In giuvaericale

67
V. In Maine şi rufárie 64
VI. In obiecte de menagiů 58
VII. In carti 252
VIII . In imobile

8000

Total .

13852 52 '),

Scăzându - se suma totală a daloriilor

2082 30
remâne o avere de . 11770 22'1,

W. la .
N. N., notar public , în calitate comiscr al inventariului,
N. N., giuvaergiu şi estimator jurat,
N. N., negustor de haine vechi şi estimator jurat
Alois N., erede. N. N. , ca martor,
N. N., ca martor.

HL

.

2

.

.

.

i

M. C. = moneda convenţională,


FORMULA A E 141

Formular No. III ( la 128) .

E DICT
pentru convocarea erezilor necunoscuți tribunalului.

.

a

Tribunalul imp. reg. N. face cunoscut că la ...

N. N. a

încetat din viaţă la N. N ..

fürá a lása un testament .
De óre -ce acestui tribunal ii este necunoscut, daca și caror persone
revine succesiunea lui, de acea sunt invitați toți cei carî voesc a ridica
pretențiuni asupra succesiunii, motivate pe ori-ce fel de drepturi, de a face
declarațiune de dreptul lor succesoral acestui tribunal în termen de un
an, in ziua fixatá mai jos și de a face declarațiunea de acceptaree a suc
cesiunii, probånd dreptul lor succesoral, cări in caz contrariu succesiunea
pentru care în acest interval s'a numit ca curator N. N., se va regula cu
aceia care vor fi acceptat suí'cesinnea și care vor fi probint titlul lor suc
cesoral, și din şi vor li pi in posesiune; iar pirtea succesiunii care n'a
fost acceptatá, saú dacă nimeni n'ar fi acceptat succesiunea, tótá succesiunea
se va ocupa de Stat ca vacantă.
Locul , data și semnătura.

Formular No. IV (la § 131) .

EDICT

pentru convocarea eredelui al cărui domiciliŭ este necunoscut

.

Tribunalul imp. reg.

face cunoscut că la ....
X. N. la N. N. a incetat din viață lăsând un testament prin care instituie
ca eredi pe fii sei Johann, Franz și Anton.
De óre- ce domiciliul D - lui Franz N. , este necunoscut tribunalului,
dinsul este invitat de a se presenta inaintea acestui tribunal in termen
de un an din ziua fixată mai jos şi a presenta declarațiunea de accepta
tiune a succesiunii, caci in caz contrariu succesiunea se va regula cu erezii
presentați și cu curatorul N. N. numit pentru dinsul.
Locul, data, semnătura.

Formular No. V (la § 133) .

EDICT

pentru convocarea creditorilor succesorali

Tribunalul imp. reg . .

N. invită pe toţi aceia cari aŭ
o pretențiune asupra succesiunii lui N. N. (numele, pronumele, profesiunea
și domiciliul testatorului), decedat cu (fara) testament la . .

de
a presenta in persóná și dovedi acestui tribunal pretențiunile lor, li ..

(ziua și ora înfăţişărei), saŭ de a remite påvă la acel termen

.


148 AUSTRIA

cererea lor în scris, caci in caz contrariŭ dacă creanţele presentate şi i
chitate ar acoperi tótă succesiunea, creanțele creditorilor nepresentați se
sting şi dinţii nu mai pot invoca de cât prelenţiunile intemeiate pe un
drept ipotecar.
Locul, data şi semnătura .

Formular No. VI ( la § 168)

ACT DE PARTAGIŬ
asupra averii succesorale a lui Iohann N.

Anexe

FI .

Kr. Dr.

1

11

ACTIVUL
După inventarul A succesiunea în numerar con
sistă în :

1400

In obligaţiuni in total

13000

Observație. Interesele pentru sumele de mai

sus se vor presenta in contul tutelei.
B. In haine si efecte 600 11. , care conform proce
sului verbal B de licitatie sa vindut pentru . 824

Total ... 15224
C | Aci mai trebuieşte trecută suma dată fiicei ma

jóre Theresia care, conform actului de căsă
torie, a primit ca dotă 3000
Deci masa se urcă la 18224

.

D

E

F
G.
HI

PASIVUL
De aci se va scade :
Creanța lui Johann N, plătită conform D cu
400 f1. M. C.
Cheltuelele de bólă plătite conform E

cu 300 ) »
Chiria casei, plătită conform F cu . 200 » » »
Cheltueli de immormintare conform G 100 ) ,
Taxele achitate conform 11 și 1. ..324 » » »

Total 1324 t). M.C. 1324

Rămâne deci succesiune. 169000
ca masă netto care urmezá a se imparti egal între

4 erezi :
Deci fiul minor Franz va primi 4.225 11. M. C.
Fiul minor Josif

4.225 »

Fiica majoră Ana .

4.225 »

Si fiica majoră Theresia

>>

. ) >

4.225 »
Total 16,900 fl. M. C. 16900

>>


FORMULARE 149

Anexă la Formularul No. VI

PARTAGIŬ

Din suma

totală

Franz
N.

Iosif
N.

Ana
N.

Theresia

N.
căsătorită

N.

PRIMESTE ANUME:

f ).

kr. dr

1 ) .

kr. dr . fl .

kr. dr

fl .

kr. dr . fl .

kr. dr.

4000

1000 1000 1000

1000

3000

3000

3000

Din obligaţiunea de la .

cu 5 *% , de la
Din obligaţiunea de la .

de la .
Din dota primită .
In numerar
Resultatul sumelor de

mai sus

9000
3000
900

3000
225

225

225 225

III

16000

4225

4225

4225

4225

Spre incredinţare am semnat cu semnătura nóstrá
N. N. la . . : Septembre 18. .

N. N.
Tutorul lui N. N. eredele minor.

Ana N.

Theresia N.
Acest partagiŭ al averii succesorale al lui Johann N. în vederea tiilor
minori Franz și Iosef N. se certifică prin acesta de cătră judecătoria de
ocol imp. reg. N. N. ca autoritate superioră a tutelei.
N. N. la .. Septembre 18 .

N. N.

L. S.

Judecător de ocol imp. rey .

Formular No. VII ( la g 172 )

CONSTATARE FINALĂ
despre succesiunea lui Anton N. decedat la . .

M. C.

Anexe

fl.

kr.

dr .

A

>

.

1400
13000

ACTIVUL
Conform inventariului A , succesiunea in nume

rar consistă în .
In obligaţiuni
Observație. Interesele acestor obligațiuni se
vor presenta o dată cu contul tutelei.
In haine si efecte 600 fl . , care însă conform gro.
cesului verbal de licitaţie B, s'aŭ vindut cu .

Total ,

ВB.

824
15224


150 AUSTRIA

M. C.

Anexe

fl.

kr.

dr .

PASIVUL

C

D

De aci se va scade :
a) Creanţele lui Carl N., plátite conform C,
CU . .

. 400 fl .

b) Cheltuelile de bólă conform contului
D), achitat cu

.300
c ) Chiria casei conform chitantei E cu . 200 »
d) Cheltuelile de înmormintare conform
chitanţei de plată F , cu

. 100 >

c) Taxe achitate, conform G

E
F

.

G

324 )

1324
13900

.

H

Resultă deci o avere netto de
Acestă avere succesoralá netto a minorului Franz
N., se află conform extractului de deposit H,
in oficiul depositelor imp. reg. și anume :
în numerar . .

. 900 fi.

Apoi în obligaţiuni și anume:
in obligatiunea de la 10 Mai 1815 , cu 6000 »
în obligatinnea de la

cu 5010 »

in obligațiunea de la

cu 2000 »
Total .

. .

.

.

13900

Drept dovadă semnătura mea
N. N. , la . . Septembre 18 ..

lón N.
Tutorele minorului Fran. N.

Formular No. VIII ($ 174)

ACT DE PUNERE IN POSESIUNE

.

.

Anton N. care a acceptat succesiunea cu ( saŭ fárá ) beneficiú de in
ventar la . 1852, in urma testamentului scris confectionat
la . 1832 (saŭ N. N. -- N. N. – N. N. , ca erezi legali
în porțiuni egal-) a fost pus prin acesta de judecătoria de ocol N. N. imp.
reg. in posesiunea succesiunei lui Iohann N. decedat la .

lăsând un testament (saŭ fáră 1832
dată lichidarea succesiune ca a lása un testament) şi se declară tot-no

terminată .

N. N. la .

Septembre 18 ..
De către judecătoria de ocol N.

imp. reg.
N. N. judecător de ocol.


FORMULARE 131

Numele

de

familie
şi

pronumele

,

precum

şi

ziua
naşterei

pupilului

,

apoi

nu
,mele

profesiunea

şi

domi

ciliul

părinţilor

Formular No. IX ( 9 188) .

Numele

,

profesiunea
şi

domiciliul

tutorului

saŭ
curatorului

şi

ziua

numirei

Domiciliul

pupilului
şi

localitatea

unde

işi

face
educațiunea

Indicațiunea

sumară
a,oaverei

dată

cu

indica
ţiunea

partagiului

care

a

putut

avea

loc

LIVRET ORFANAL

Situația

conturilor

Incuviințările

tribunalului
acordate

in

timpul

tutelei

sau

curatelei

Ziua

incetărei

tutelei
saŭ

curatelei

şi

remiterea
averei

,

precum

şi

prelun
girile

tutelei

saŭ

a

puterei
pårinteşti

care

aŭ

putut

avea

loc


UNGARIA

EXTRAS DIN LEGILE PRIVITOARE LA SUCCESIUNİ
LEGEA LIV DIN ANUL 1868


EXTRAS
DIN LEGILE PRIVITOARE LA SUCCESIUNI
LEGEA LIV DIN ANUL 1868

CAPITOLUL III

Despre competenţa tribunalelor

In procese succe .
sorale.

§ 37. In procese succesorale, va decide tribunalul in circonscrip
țiunea căruia testatorul a avut ultimul sěŭ demiciliŭ ordinar, și dacă
in succesiune sé află și imobile, va decide tribunalul real în circon
scripția căruia testatorul a avut ultimul séů domiciliù ordinar. Acesta
va avea loc fără a se ține sémă de faptul dacă acțiunea resultă din
contract, saŭ dacă ea se întemeiază pe un titlu juridic al legiỉ, saŭ
pe o disposițiune testamentară și dacă ea are drept scop executarea
saŭ anularea testamentului testatorului.
Dacă testatorul a murit în străinătate, procesele succesorale sě
vor intenta înaintea tribunalului indigen în circonscripția căruia testa
torul și- a avut ultimul sěŭ domiciliù ; dacă însă acest domiciliŭ nu
s'ar putea afla, saŭ dacă testatorul n'a locuit nici o dată în țară,
atunci va fi competent tribunalul în circonscripția căruia sé află suc
cesiunea.
Procedura în materie de succesiune determină cercul de acţiune
al judecătorilor unicî, în ceea ce priveşte măsurile provisorii și asi
gurătóre.

CAPITOLUL VII
Despre procedura în materie de succesiuni

$ 559. Procedura in materie de succesiuni începe din momentul Inceputul proce
in care testatorul a decedat, saŭ în care a fost declarat ca mort durii în materie de

succesiuni.

printr'o decisiune definitivă.


156

UNGARIA

Casuri de inter
venire oficială.

Incunoștiințare.

Conscrierea ca
sului de morte.

$ 560. Tribunalul este dator de a interveni din oficiă numal
în casurile următóre :

a) când între eredi se află minori, alienati, saŭ in genere per
sóne care sunt sub tutelă şaŭ curatelă ;
b ) când este absentă una din personele cărora se presupune că
revine succesiunea pe temeiul unui contract. une disposițiuni testa
tamentare saŭ al legii ;

c ) când în lipsa unei învoieli, una din părţi cere intervenirea
oficială ;
d) când părțile sunt necunoscute tribunaluluì, saŭ când nu există
nici un erede .

$ 561. Casurile de deces care , conform prescripţiunilor $ 560,
necesitéză intervenirea oficială , trebuiesc făcute cunoscute tribunalului
fără întârdiere.

$ 562. Iștiințarea despre casul de morte trebue să se facă chiar
de eredi saŭ de primarul în circonscripția căruia decesul a avut loc :
iar conscrierea casului de mórte se va face în comune de către auto
toritatea locală , saŭ de cătră oficiul orfanal și, în orașele ungare
libere, care aŭ o municipalitate regulată, conscrierea sě va face de
organele oficiale numite în acest scop.
In Comitate, raportul oficial despre conscrierea casului de mórte
sé va transmite judecătoruluì de ocol competent conform dispositiu
nilor $ 37, iar în orașe, tribunalului saŭ secțiunii tribunalului insår
cinată cu tutelele, aceste tribunale fiind competente de a proceda la
lucrările oficiale coprinse în acest capitol. Dacă bunurile testatorului
sé află în diferite circonscripțiuni tot aceleași tribunale sunt compe
tente de a face cuvenitele acte de procedură. In acest cas sě va cere
de a se proceda la facerea inventariului printr'o petițiune adresală
judecătoruluy de ocol respectiv, saŭ tribunalului oraşului.

Abaterile de la acestă prescripţiune generală în privința compe
tențel, sě fixéză prin SS 575 şi 583.

Paragraful 37 determină competența tribunalului în privința pro
ceselor de succesiuni.
$ 563. Dacă nu sě găsește nimeni în păstrarea și supraveghiarea
căruia sě pot lăsa fără pericol lucrurile aflate în casa testatorulut.
personele oficiale însărcinate cu conscrierea casului de morte vor in
griji imediat de a sě asigura succesiunea închiềêndu -se, sigilându- se
şi numindu - se un curator bun de încredere, până ce tribunalul va
putea lua o disposițiune în privința raportului lor.
$ 564. Ori- ce testament trebuie adus la cunoștință de cătră tribu
nal, chiar dacă nu are loc o intervenire oficială în privința succesiunii.
In acest scop testamentul va trebui presentat tribunalului însăr
cinat cu procedura. Dacă testamentul este depus la o autoritate , acesta
autoritate va proceda la publicarea testamentului.

Asigurare provi
sorie .

Presentarea tes
tamentului.


EXTRAS DUN LEGILE PRIVITÓRE LA SUCCESIUNI :

157

Publicarea testa
mentuluş.

Facerea inventa

$ 565. Pentru publicarea testamentului sě vor cita părțile dacă
este posibil ; dacă ele sunt absente saŭ necunoscute, publicarea sě
va face în presența a doui martori. Judecătorul va însemna chiar pe
testament data publicării ce a avut loc și va certifica acesta cu sem
nătura sa.
8 566. Despre publicarea testamentului să va încheia un proces
verbal în care sẽ ya indica :
a ) numărul și data testamentelor găsite ;
b) de cătră cine aŭ fost ele remise tribunalului;
c) dacă documentele aŭ fost remise deschise saŭ sigilate ;
d ) care persone aŭ fost presente la deschidere și publicare ;
e ) împrejurarea eventuală că la deschidere s'a găsit sigiliul stricat ,
saŭ că s'a observat ceva suspect chiar la document.
Acest proces-verbal sě va semna atât de judecător cât și de cei
presenți.
§ 567. Dacă testamentele coprind legate și dacă s'a numit un Avisarea legata
executor testamentar, tribunalul va aduce acesta la cunoștința lega- testamentari.

rilor și executorilor

tarilor pentru apărarea drepturilor lor și a executorului testamentar ,
punêndu-se acestuia în vedere că într'un termen fixat trebuie să facă
declarațiunea sa despre acceptarea însărcinării..
$ 568. In casurile din § 560 tribunalul este dator de a dispune

să se procedeze fără întârdiere la facerea inventarului şi a lua mă rului.
surile provisorii necesare, seŭ chiar, de va fi necesar, de a numi un
guard de sechestru pentru asigurarea succesiunii în contra ocupăriž,
ascunderii saŭ risipirei ei.

8 569. Pentru facerea inventarului şi pentru estimarea averii
mobile și imobile, tribunalul saŭ delegatul sěŭ, afară de experții ne
cesarì, va fi asistat de încă douě persóne ale casei saŭ de doui vecini,
saŭ în lipsa lor, de alte două persóne proprii de a funcționa ca
martori.
$ 570. Sě vor cita din oficiŭ eredii cunoscuți, presenți în loca
litate unde sě face inventarul, saŭ care sě afla așa de aprópe în cât
citarea lor póte avea loc fără întârợiere ; apoi curatorul succesiunii
care ar fi putut fi numit, asemenea și executorul testamentar, dacă s'a
numit unul și dacă el este cunoscut tribunalului.
$ 571. Inventarul va coprinde o listă exactă şi complectă, precum Inventar.
şi valórea estimațiunii întregii averi mobile și imobile, în posesiunea
căreia testatorul sě afla in momentul morții sale.
Obiectele presupuse străine, aflate în posesiunea testatorului, vor
fi asemenea cuprinse în inventar, însă sě va însemna de cătră cine
sě pretind şi sub ce titlu .
Asemenea sě vor trece în inventar și - lucrurile aparținênd testa
torului, aflate însă în mâinele altora, și să va indica motivul pentru
care ele sě află la o a treia persónă.


158 UNGA RIA

Măsurile autori
tății tutelelor.

§ 572. Expertiza făcută de experţi sě va ocupa și de împreju
rarea dacă și în ce mod averea sě póte împărți în natură, apoi dacă
și ce fel de servitute este necesară pentru folosința porțiunii succesorale.
$ 573. Suma și felul datoriilor succesiuniì sẽ vor trece in in
ventar, precum şi sumele întârdiete din interesele lor saŭ din con
tribuțiuni și alte plăti continue, care se vor socoti până în ziua dece.
sului testatorului. Dacă ereţii cer acesta, sě va fixa o zi de înfăţişare
pentru convocarea creditorilor necunoscuți.
$ 574. Dacă bunurile testatorului s'ar afla în mai multe districte
saŭ comitate, descrierea, estimarea și asigurarea lor, prevěqute de
paragrafele precedente, sě va face prin mijlocire în scris.
Totuși actele de procedură sě vor face, și în acest caz, de tri
bunalul competent, menționat la $ 562.
§ 575. Indală ce sě presintă casurile menționate la a ) şi b ) din
$ 560, tribunalul, o dată cu trimiterea inventarului, va inştiinţa ime
diat și autoritatea respectivă a tutelelor ; acesta însă numai dacă
personele menționate în casurile de mai sus nu sunt încă represen
tate in mod legal, saŭ dacă tribunalul în cestiune nu este tot o dată și
autoritatea însărcinată cu tutelele. In urma aceste comunicări auto
ritatea tutelelor va îngriji de a sě numi, pentru representarea acelor
persone, un tutor saŭ curator care va fi propus de rudele cele mal
de aprópe; dacă însă asemenea rude n’ar exista, saŭ ar fi absente,
sé va numi tutorul și curatorul propus de personele despre care se
ştie că aŭ fost în bune relațiuni cu testatorul.
$ 576. Eredele saŭ eredii absenți, domiciliul lor fiind necunoscut
tribunaluluț și prin urmare citarea lor personală fiind imposibilă, sě
vor cita în termen de un an de ţile printr'un edict publicat într'un
ziar, punêndu -li-se în vedere că de nu sě vor presenta fie în persónă,
fie printr'un mandatar, succesiunea sé va regula cu curatorul numit
pentru dinșii, cu risicul și pericolul lor și porțiunea succesiunii ce
le- ar reveni. de nu sě va putea depune la tribunal, se va administra
de un curator.
§ 577. Erediĩ nu pot fi obligaţi de a rămâne în indivisiune.
Totuși ei pot stabili și regula comunitatea de bunuri și condițiunile
ei prin compromis.
$ 578. Indată după deschiderea succesiunit, pot cere partagiul
tóte personele cărora succesiunea revine în porțiuni determinate în
virtutea unui contract, unui testament saŭ a legii.
$ 579. Decă părțile sunt tóte majore, ele sunt libere de a pro
ceda la fixarea şi partagiul succesiunii prin transacțiune şi fără in.
tervențiunea tribunaluluị.
$ 580. Dacă în succesiune se află și imobile, eredele saŭ ere
ţii respectivị, cu tóte că s'aŭ înțeles fără mijlocire oficială , vor trebui
să probeze tribunalului real respectiv :

Citarea absenților.

Comunitate de bu.
nuri.

Partagiul succe.
siunii.

Intre majori.

In privința imco
bilelor,


EXTRAS DIN LEGILE PRIVITÓRE LA SUCCESIUNI

159

a) că succesiunea sé cuvine lor exclusiv ;

b) în casul când a existat un testament, că aŭ îndeplinit con
dițiunile de care dreptul succesoral depinde și că legatarii aŭ fost
avizați în regulă.

Tribunalul real va cita, printr'un edict publicat în ziare, tóte
personele care aŭ un drept asupra imobilului succesiuniy, de a proba
acel drept în termen de 45 de zile, punêndu- li- se în vedere că, în
cas de nepresentare, dreptul de proprietate asupra succesiuni sě va
recunoște personelor care aŭ făcut demersuri în acest scop, saŭ că
succesiunea sě va remite lor. Eredii presentați vor fi învitați de a
remite acţiunile lor în termenul fixat prin § 589.
§ 581. Dacă după expirarea termenului de 45 de zile nu s'a
presentat nici un reclamant, saŭ dacă dreptul succesoral s'a lămurit
în destul, tribunalul real însărcinat cu regularea, va face de a sě
înscrie proprietățile succesiunii pe numele eredelui, iar acolo unde
nu există registre funciare va proceda din oficiŭ la punerea în po
sesie, conform $ 414 *) .
In lipsa unuï act de partagiŭ , dreptul de proprietate asupra bu
nului sě va transcrie pe numele eredilor în comun, în porţiuni nede
terminate.
In contra decisiunii prin care s'ar respinge o pretențiune, sě póte

face apel.

In cas de inter
venire oficială .

In mod sumar.

§ 582. Indată ce sa îngrijit de representarea personelor men
ționate la $ 560, saŭ dacă ereờiỉ majori nu sě pot înțelege între dînșii
și dacă din acestă causă una din părţi cere intervenirea oficială,
tribunalul va proceda imediat la regularea succesiunii (8 585 și ur
mătorii).
§ 583. Dacă succesiunea urméză a sě împărți numai între frați și
surori saŭ între copiii de frați și surorŤ și dacă eredii nu sě pot în
țelege în privința cuantumulu porțiunii lor, și în cazul când succe
siunea sé compune numai din mişcătóre, tribunalul personal va pro
ceda fără întârờiere la partagiŭ și la remiterea succesiunii în mânile
părților; în casul însă când succesiunea sě compune din mișcătóre și
nemişcătóre, saŭ numai din nemişcătóre, atunci tribunalul real este
acela care, conform prescripţiunilor privitóre la succesiunea legală și
la inventar, va proceda la facerea partagiului și la punerea părților
în posesiunea succesiunit.
Totuşi, în termenul fixat de $ 589, calea ordinară judiciară ră
mine reservată aceluia care nu este mulțumit cu acest partagiŭ al
succesiunii.
$ 584. Sě face escepțiune la disposițiunile § 583 :

* ) § 414. Acolo unde nu există registre ipotecare, transmiterea bunului adjudecat să va
lace de către funcționarul executor prin punere în posesiune, făcend acesta cunoscut in mo
dal obicinuit in circonscripțiunea autoritățir de care funcționarul depinde.


100 UNGARIA

a) când erediỉ, ale căror interese sě contrazic, invocă diferite
titluri succesorale, adică : contract, testament saŭ lege ;
b) când titlul juridic este același, pretențiunile însă, ridicate pe
temeiul lui, sunt contrarii.
Compromis. $ 585. In casurile $ 560, tribunalul este dator a face să se ci
teze tóte părțile pentru o ţi de înfățișare a încerca de a face un
compromis între dênsele ; și dacă sě speră că va reuşi, tribunalul
va trebui sě facă mai multe încercărî spre a sě ajunge la un com
promis.
§ 586. De sě va putea face un compromis, acesta sé va trece
într'un proces- verbal, iar tribunalul însărcinat cu regularea va trebui
sé supună acel compromis aprobării autoritățiť tutelelor, în cazurile
în care conform legii sě cere aprobarea acestei autorități.
Dacă compromisul privește și imobile, tribunalul va proceda
conform $ 581.
Invitațiunea de a $ 587. Dacă compromisul nu reușește, atunci părțile, care nu
să adresa justiției. sé află în posesiune, vor fi învitate de tribunal de a sě adresa jus
tiției. Dacă nici unul din eredi nu sě află în posesiunne, saŭ dacă
mai mulți ereời aflați în posesiune în porțiuni egale, învócă diferite
titlurì juridice, atunci acțiunea sě ve iutenta de erediť testamentari şi
legitimi în contra eredelui din contract, iar în contra eredelu testa
mentar, acţiunea sě va intenta de eredir legitimi.
Condițiunile fiind egale, dacă ereții invócă acelaşi titlu juridic,
tribunalul va decide după împrejurări cine va trebui să acționeze.
In contra acestor decisiuni, nici un apel nu este admis.
§ 588. Dacă n'a avut loc o înţelegere în acestă privinţă între
părți, tribunalul va îngriji pentru asigurarea și administrarea succe
siunii aflate în litigiŭ până ce în urma une sentințe definitive remi

terea succesiunii sě póte face.
Intentarea acțiu § 589. Dacă eredii sunt învitaţi de a se adresa justițiel, tribu

nalul va fixa un termen în care reclamantul este dator de a intenta
acțiunea sa înaintea judecătorului procesului succesoral.
Acest termen este de 30 de țile, socotit din momentul primirel
decisiunei prin care interesatul este învitat a sě adresa justiției. Acea
decisiune sě va trece tot- d'auna în acțiune.
§ 590. Dacă acțiunea n'a fost intentată în termenul fixat, tribu
nalul care ar fi fost competent de a decide asupra procesului suc
cesoral, va proceda imediat, în urma cererii fie- căreia din părţi, la
facerea partagiului și remiterea succesiuney, fără a se ține samă de
pretențiunile reclamanţilor cari aŭ fost învitați de a sě adresa ju
stiției.

Indatoririle auto

$ 591. Dacă eredele sě află sub tutelă saŭ curatelă, autoritatea

rităţii tutelelor in
privința asigurării, însărcinată cu tutelele este datore de a lua din oficiủ măsurile ne
cesere pentru asigurarea succesiuni și dacă ea este un obiect care

nii.


1

EXTRAS DIN LEGILE PRIVITÓRE LA SUCCESICNÍ 161
trebuește înscris în registrele publice, va lua măsuri pentru transcrie
rea succesiune pe numele eredelui.
$ 592. Legatele contestate de eredi nu pot fi reclamate pe ca- Reclamațiunea le
gatelor.
lea de partagiŭ , ci printr'o acțiune intentată în contra eredilor.
§ 593. Dacă testatorul a murit fără a lăsa eredi legitimi saŭ Incunoştiinţarea

testament, procurorul sě va încunoștiința din oficiù despre acesta procurorului..

imediat după comunicarea casului de morte.

Tribunalul va îngriji pentru asigurarea legală a unei asemenea
succesiunỉ, observând prescripţiunile de mai sus.
$ 594. In asemenea cas, toţi acei care se cred interesaţi la suc- Citarea părților.
sesiune, fie ca eredi, fie ca proprietari saŭ creditori, vor fi citați,
printr'un avis înserat de 3 ori în ziarul oficial, de a nu omite de a
sě presenta înaintea tribunalului în termen de un an de zile şi de
a face declarațiune de pretențiunile saŭ creanțele lor.

Ministerul justiției este în drept :

a ) de a regula provisoriŭ, până ce legislațiunea va lua o dis
posițiune amănunțită, procedura în privința fiedeicomiselor existente
și competența judiciară în privința proceselor de presă care să jude
caŭ înainte de curțile de districte desființate ;
b ) de a fixa data la care legea judecătoréscă actuală intră în
vigore şi de a lua măsurile transitoriỉ necesare pentru introduce
rea ei;
c ) de a aplica provisoriŭ și în mod cuvenit prescripţiunile legii
judecătorești privitóre la execuțiuni și la execuțiunile de cambit.

11


1

1

EXTRAS
DIN LEGEA XXXV DE NOTARIAT DIN 1874

CAPITOLUL XI

Procedura in privința succesiunilor

$ 123. Până la regularea procedurii în materie de succesiuni
printr'o lege specială, paragrafele următóre vor servi ca normă pen
tru operaţiunile notarilor in acestă privință.
$ 124. Autorilatea însărcinată cu regularea succesiunilor póte,
cu începere de la facerea inventarului, însărcina pe notar, în parte
saŭ în total, cu regularea succesiunii. In acest caz, afară de dispo
sițiunile menționate la § 125, tóte disposițiunile prescrise de $ 563
și următórele ale legii LIV din 1868, sunt de competența notarului.
După terminarea procedurii respective, notarul va trebui sě su
pună tóte actele tribunalului de la care a primit însărcinarea.
§ 125. In orň - ce caz însă, rèmân rezervate tribunalului : publi
carea testamentuluì ; numirea unuï curator pentru absenți, apol in
cazurile când succesiunea cuprinde și imobile, de a transcrie acele
imobile pe numele eredilor saŭ de a le remite lor ; apoi invitarea
părților de a sé adresa justiției și de a lua măsurile necesare in pri
vința asigurării și administrațiunii uněi succesiuni în litigiů ; in fine.
partagiul succesiuniĩ și reniterea succesiunii, în cazurile in care l'e
gularea succesiunii ar trebui rezolvată în mod sumar și când eredil
interesaţi nu sě pot înțelege, saŭ când partea care a fost invitată de
a se adresa justiției, nu a intentat acțiunea în termenul fixat.
$ 126. Dacă notarul a depăşit cercul sěŭ de activitate, atunci
eredii saŭ legatarii interesați pot reclama la tribunalul însărcinat cu
regularea. In acest caz tribunalul, după ce va cere actele sucesiunil,


ÈXTRAS DIN LEGEA DE NOTARIAT 163

va urma el insu -şi cu procedura legală, saŭ va da instructiuni no
tarului în privința procedurii ulteriore.
$ 127. Toate mijlocele de apărare, necesare in cursul regulării
succesiunii de către notar, sě vor adresa tribunalului însărcinat cu
regularea, care va proceda în privința lor conform cu legile existente.
$ 128. In cazurile când tribunalul nu este chemat a proceda
din oficiú, eredii pot însărcina pe notar de a proceda la facerea
partagiului.

CAPITOLUL XI

Insărcinări judecătoreşti

$ 129. In cazurile fixate prin acestă lege, notarul va proceda
pe temeiul însărcinării ce a primit de la tribunal și în sensul pres
cripțiunilor generale în vigore în privința delegaților judiciari ; rapor
tul însă, impreună cu tóte actele și împreună cu banii și valorile
primite în cursul regulării, va trebui să le remită, în termen de 48
de ore după terminerea procedurii. tribunalului de la care a primit
insărcinarea .

In anume casuri, tribunalul póte acorda notarului un alt termen
pentru remiterea raportului sėŭ și ' l póte obliga tot o dată de a se
ține de acel termen aplicându-i o amendă de 100 fl .
$ 130 Notarul este însărcinat în genere cu inventariarea bunu
rilor fideicomisare; dânsul însă nu va fi însărcinat cu inventariarea
maselor de falimente de cât atunci când o altă dispositiune nu s'ar
putea aplica față cu valórea prea mică a bunurilor, saŭ fiind dată
depărtarea lor.
$ 131. In casuri mai importante, notarul sé va însărcina și cu
licitații, independent de motivul pentru care judecătorul ar fi dis
pus acesta
In cursul lichidării falimentelor saŭ a succesiunilor, notarul va
lua de la sine dispositiunile necesare în privința fixăril și comuni
cării termenilor de licitaţie, precum și în privința avisării părților.
§ 132. In operațiunile la care notarul procedéză în calitate de
comisar judiciar, citațiunile și remiterile să vor face de dênsul con
form prescriptiunilor existente .


EXTRAS
DIN LEGEA XX DIN 1877 PRIVITÓRE LA TUTELE ŞI CURATELE

CAPITOLUL VI
Procedura in materie de succesiuni.
$ 219. Autoritatea comunală și a tutelelor procedéză în afaceri
de succesiuni în modul determinat de acestă lege și în limitele fixate
de dinsa.
§ 220. In cas de mórte, funcționarul însărcinat cu inspecțiunea
cadavrului, este dator, după ce va fi procedat la inspecţiune, a raporta
comune despre acesta și a face mențiunea pe raport « urgent » in
casul când i se pare, pentru un motiv óre -care, că este de temut ca
nu cum - va succesiunea să se ridice.
$ 221. După primirea acestui raport, notarul comunal ( saŭ de
ocol, iar în oraşe funcționarul însărcinat cu acesta) , în caz de
urgență, saŭ când consideră că intervenirea sa este urgentă pentru
alt motiv, va trebui să se transporteze fără întârziere in casa
mortului și să ia măsuri pentru asigurarea succesiunii.
§ 222. Dacă în locuința decedatului nu se găseşte nimeni căruia
succesiunea se pote incredința în linişte, funcționarul menționat la
§ 221 este autorizat, după ce va inventaria averea mișcătóre supusă
stricăciunii în presența a doui martory, de a face să se transporteze
acea avere înainte saŭ după îmmormîntare in ospelul comunal spre
păstrare, saŭ de a o pune, după împrejurări, sub sechestru și sigilii.
$ 223. In cazurile ce nu sunt urgente, notarul comunal este
dator de a proceda la conscrierea casului de morte în dublu exem
plar, în termen de 3 zile după primirea înştiinţărij.
§ 224. In conscrierea casului de mórte se vor constata impre


EXRTAS DIN LEGEA PRVITORE LA TUTELE ŞI CURATELE

165

jurările care permit de a se afla momentul deschiderii succesiunil,
valórea aproximativă a succesiunil, numele, vîrsta , domiciliul, bólele
mintale de care erezii ar putea fi afectaţi, precum și tribunalul com
petent a regula succesiunea și autoritatea competentă a tutelelor.
$ 225. Formularul pentru conscrierea casului de morte se găseşte
în regulamentul jurisdicțiunil interiore.
§ 226. In casul când în localitatea in care sa întîmplat decesul
lestatorului nu se află nici soțul supraviețuitor, nici un copil de sine
stătător, nici o altă rudă de aprópe căreia obiectele succesiunii s'ar
putea preda spre păstrare și supraveghiare, saŭ când printre erezi
se află persóne care nu pot apăra drepturile lor. saŭ care nu aŭ un
reprezentant, în tóte aceste cazuri notarul comunal, pănă ce autori
tatea tutelelor saŭ tribunalul însărcinat cu regularea va lua o dispo
sițiune, este dator de a pune succesiunea sub sechestru , de a o sigila
și de a o pune sub supraveghiarea tutoruluì comunal și de a îngriji
in înțelegere cu tutorul comunal, pentru vênzarea mobilelor care nu
pot fi păstrate.
Dacă testatorul a lăsat un testament, acest act va fi luat in
primire de la persona la care a fost depus, alăturându- se şi con
scrierea casului de mórte. Dacă persóna la care testamentul a fost
depus nu a predat acel act, acestă împrejurare se va menționa în
conscrierea casului de morte.
In cazul unui testament verbal, se va arăta în conscrierea ca
sului de morte posițiunea civilă și domiciliul martorilor.
$ 227. Notarul comunal depune conscrierea casului de morte
la judecătoria de ocol căreia comuna aparține.
§ 228. Dacă aŭ rămas erezy minori, judecătoria de ocol este
datóre a da publicităţii testamentul fără întârziere, de a trimite o
copie certificată de pe el comunei respective şi , dacă în testament
s'a numit un tutor, un curator saŭ un executor testamentar, de a
înştiinţa acele persone despre acesta .
Notarul comunal alăturéză copia certificată a testamentului la
exemplarul conscrieriỉ casului de morte destinat autorității tutelelor
și trece în conscrierea casului de morte numele, posițiunea și domi
ciliul zisului tutor, curator saŭ executor testamentar; dacă însă nu
s'a numit nici un tutor saŭ curator, dinsul va întreba pe muma
care s'ar putea afla în viață dacă voește să administreze averea și
va trece răspunsul ei în fóia cuprinzênd conscrierea casului de morte.
Dacă nu există părinţi, dinsul va întreba pe personele chemate
prin lege la tutelă saŭ curatelă ( 42) și pe rudele ( saŭ chiar pe
minori) care este persona chemată, saŭ în genere pe cine personele
de mai sus propun ca tutor saŭ curator,, saŭ pe cine propun ca
curator pentru copilul nenăscut încă saŭ pentru ereziĩ absenți ; după
acésta, notarul comunal face mențiune în conscrierea casului de


106 UNGARIA

morte despre propunerea făcută in acestă privinţă de cătră paroch
şi tutor, despre propria sa propunere precum şi dacă cei propuși
primesc tutela saŭ curatela ; în fine, dinsul îşi procură actul de na
ştere al eredelui minor de la comunitatea bisericescă respectivă,
alăturéză acest act la conscrierea casului de morte și supune actul
conscrierii autorității tutelelor complectat ast -fel și prevězut cu în
semnările rudelor celor mai de aprópe.
$ 229. In cas de declarațiune de deces, notarul comunal pro
cedéză în privința conscrierii casului de morte, pe temeiul însărcinării
primite de la tribunal saŭ de la autoritatea tutelelor.
§ 230. In urma cererii notarului, ţiitorul matriculei comunității
religióse este dator de a libera din oficiú , fără nici o taxă , certificatul
asupra naşterii eredelul minor.
$ 231. După primirea conscrierii casului de morte, autoritatea
tutelelor ia disposițiuni pentru complectarea de va fi necesară, a
acelui act, precum și pentru inventariarea averii aflate într'altă co
mună și cercetéză cestiunea în privința puterii părinteşti saŭ a tutelei
și a curatelei.
In acest scop qisa autoritate, în cazul când există ereời minori,
va interoga pe rudele cari n'aŭ fost încă întrebate, in privința per
sónei tutorului şi numeşte un tutor saŭ curator provisoriŭ pentru
cazuri mai importante, pentru îngrijirea cărora tutorul comunal nu
este propriŭ, saŭ când cercetarea cestiuni relative la tutorul saŭ
curatorul propus pare că va ține mai mult timp.
$ 232. Dacă nu există nici un obstacol, autoritatea tutelelor ia
cunoștință de comunicarea în privința exercițiului puterii părintești,
saŭ confirmă saŭ numește, după împrejurăry, pe tutor saŭ pe cura
tor, însărcinându -l :
1 ) a participa la inventariare, dacă acesta n'a avut încă loc ;
2 ) de a lua asupră- și îngrijirea minorilor și a averil minorilor
rămase în temeiul inventariului şi , în ambele cazuri, de a lua măsu
rile care nu sě pot amîna.
$ 233. Inventariarea succesiunii

succesiunii va avea loc in următórele

cazuri :

1 ) Dacă printre eredi sé află un minor, o persónă supusă tu
telei saŭ curateley saŭ un copil conceput (nenăscut) ;
2 ) dacă intre personele cărora probabil ereditatea va reveni, una
saŭ mai multe ( chiar majore) sunt cu domiciliul necunoscut ;
3 ) dacă eredii sunt necunoscuți, saŭ dacă în genere nu există
Im erede.
In aceste cazuri notarul comunal va proceda la inventariarea
din oficiŭ ; iar în cele-l - alte cazuri, în urma însărcinării autorității
tutelelor saŭ a tribunalului.

$ 234. Indată ce notarul comunal a terminat operaţiunile men


!

EXTRAS DIN LEGILE PRIVITORE LA TUTELE ŞI CURATELE

167

ţionat la $ 228, dinsul va trebui sě înceapă inventariarea prin mij
locirea tutorului comunal şi anume : dacă unul din părinţii mino
rului este în viață, în termen cel mai târziŭ de 3 ţile dacă s'a
numit un curator saŭ tutor, inventariarea se va face prin mijlocirea
acestuia în termen de 8 dile după comunicarea ce i se va fi făcut
( acest termen însă se va prelungi cu 14 ţile după cererea tutorului
saŭ curatorului numit) ; in cele - l'alte cazuri inventariarea se va face
în termen de 8 çile.
$ 235. La facerea inventarului se va proceda in conformitate
cu prescripțiunile legii în privința proceduriỉ în materie de succe
siuni.
$ 236. In cazurile 1 ) și 2) din § 233, inventarul se va trans
mite autorității tutelelor, iar în cazul 3 ), judecătorie de ocol.
Impreună cu inventarul se vor trimite banii în numerar care
nu sunt necesari pentru plata cheltuielilor declarate urgente în înțe
legere cu tutoral comunal, precum și obligaţiunile , valorile, bijuteriile
și giuvaericalele.
$ 237. Autoritatea însărcinată cu registrele funciare este datore,
in urma cererii verbale saŭ în scris a notaruluị însărcinat cu in
ventarul, de a libera imediat un extract oficial din registre despre
proprietatea imobiliară, precum și despre drepturile și creanțele
testatorului transcrise în registrele funciare, care extract se va ală
tura la inventar ; sarcinile resultând din registrele funciare se vor
trece in inventar.
$ 238. La facerea inventarului pot asista și rudele și observa
ţiunile lor vor trebui saŭ a se alătura la inventar, saŭ a se trece
pe scurt într'insul.
$ 239. Inventarul se va semna de cel însărcinat cu facerea luy,
de cătră martorì și de cătră cei interesați.
$ 240. Pentru inventariare, notarul comunal primeşte nişte taxe
moderate fixate printr’un regulament al municipalității.
§ 241. Inventarul făcut de notarul comunal are aceeaşi putere
legală ca şi inventarele făcute de cătră notarii publici saŭ de cătră
organele tribunalelor.
$ 242. Inventarul se va face de către un notar public saŭ de
către un organ al autorității tutelelor, în cazul când acesta se cere
de către părinți, eredi saŭ de către rude, saŭ când autoritatea tu
telelor ordonă acesta .
$ 243. In cazul când cei chemaţi la succesiune, saŭ unii din
trînşii se află sub puterea părintéscă, sub tutelă saŭ curatelă, au
toritatea tutelelor, după primirea inventaruluí, va ordona de a se
face o cercelare prin care se va putea începe regularea succesiunii.
$ 244. Cercetarea se va ordona a se face chiar în localitate și
cu dînsa va fi însărcinat un membru al oficiului orfanal, în cazul


168 UN GA RI A

când in localitate se află reședința autoritățil tutelelor ; in celelalte
cazuri însă va fi însărcinat judecătorul comunal, saŭ chiar funcțio
marul fiscal comunal, acestă însă când autoritatea lutelelor 0 crede
necesar, saŭ când sa cerut de eredi.
S 245. In urma cererit ereţilor, saŭ când autoritatea tutelelor
găsește acesta necesar, se póte însărcina cu facerea cercetării și no
tarul regal.
§ 246. Cu regularea succesiunii se pote însărcina și autoritatea
comunală în cazurile când eredii legitimi sunt numai minori, sau
majorț, însă descendenți cari depind de autoritatea tutelelor, sau
când aceștia sunt eredi împreună cu alte persone majore; asemenea
şi în casurile când a rămas o avere mică saŭ o avere al cărui ve
nit este abia suficient pentru întreținerea minorilor.
§ 247. Persóna însărcinată cu regularea succesiuniy va invita a
se înfățișa pe toți interesatir.
$ 248. Dacă una din rude nu ar fi fost citată a se infăţişa,
dinsa nu va fi jignită prin acesta în exerciţiul drepturilor sale legale ;
totuși acea rudă nu póte împiedica cursul lichidăriy.
$ 249. Regularea succesiunii se face în tot- d'a -una verbal.
$ 250. Cu ocasiunea regulărei succesiunii :
1. Rudele aleg între dînsele personele care vor trebui intero
gale, conform acestei legy, in interesul minorilor (8 143) ;
2. Prin mijlocirea rudelor alese și a tuturor părților, inventarul
se stabileşte definitiv și se semnéţă;
3. Se cercetéţă cestiunea titlului succesoral și accepțiunea suc
cesiunii și se cer, de va fi casul, documentele care probéză dreptul
succesoral.
In casurile când sunt chemați la succesiune descendențil, as
cendentil, frați saŭ surori ai testatorului, saŭ descendenți ai acestuia,
saŭ soțul supraviețuitor, pentru probarea gradului de rudeni este
suficientă conscrierea casului de mórte, dacă în privinţa dreptului
succesoral al susnumiților nu există nici o îndoială ; în alle casuri
insă. gradul de rudenie trebue probat prin extracte din matricule
saŭ alte documente cu totul bune de credință .
In casul însă când imobilele n'ar fi fost transcrise în registrele
funciare pe numele testatorului, atuncỉ se va cere actul saŭ se vor
invita interesațiï a face o declarațiune care se va trece într'un pro
ces -verbal, pe basa cărui act saŭ declarațiuni transcrierea póte avea loc .
1. Dacă în cursul lichidării ar resulta că există o colisiune între
interesele minorilor și ale părinților lor, ale tutorului saŭ ale cura
torului, saŭ ale altor frați și surori minorŤ, funcționarul însărcinat
cu regularea va numi pe tutorul comunal saŭ pe un alt locuitor al
comuneſ ca " curator ad actum » , după importanța casului şi pentru
timpul necesar în acel cas și sub aprobarea ulterioră a autorităței


EXTRAS DIN LEGILE PRIVITÓRE LA TUTELE SI CURATELE

169

va

suma

care

tutelelor; dacă însă există colisiune între interesele minorilor, se
numi un curalor pentru fie -care în parte.
5, Se vor stabili următórele : creşterea minorilor, modul și
cheltuelile educațiunei lor, precum și modul in care se va administra
averea ; apoi în ceea ce privesce personele aflate sub tutelă saŭ cu
ratelă : věndarea mobilelor și imobilelor și modul vândărei, dispo
sițiunea în privința obligațiunilor şi valorilor, apoi modul în care se
vor achita datoriile și suma care va trebui lăsată în mânele tuto
rului saŭ curatorului pentru scopurile de mai sus, saŭ
va trebui asigurată pentru porțiunea părinților.

§ 251. Dacă în cursul regulărei nu se ridică nici o contesta
țiune în privința dreptului succesoral, proba acestui drept se va
trece in procesul-verbal relativ la regulare și se va fixa dacă va
trebui să existe comunitate de bunuri intre eredi saŭ dacă va trebui
a se face partagiul .

Dacă există colisiune între interesele eredilor minori saŭ dacă
intre eredi există și unii cari aŭ drepturi personale , atunci se va
face incercare de a se ajunge la un compromis de partagiŭ intre
aceştia și între ereţii supuși autoritățiž tutelelor. Acest compromis,
de se va realiza, se va constata într'un proces -verbal, despre care
se va libera un act special.
Funcționarul însărcinat cu regularea este dator de a încerca de
mai multe ori de a ajunge la un compromis, atât când este cestiu
nea de dreptul succesoral cât și de partagiŭ, mai cu samă când se
speră de a obține un rezultat.
Dacă nu se pote obține un compromis, coeredil avênd drepturi
personale, atât in privința dreptului succesoral cât și în privința par
tagiului, acesta se va constata întrun proces verbal.
$ 252. Dacă există un testament, trebue să se probeze că le
gatarii aŭ fost însciințați despre acesta, iar dacă dreptul testamentar
al unui erede depinde de o condițiune, trebue să se probeze înde
plinirea acelei condițiuni.
In caz de partagiŭ de imobile, dacă urmează a se face o par
celare a imobilelor succesorale, schiță de partagiŭ va trebui să se
facă conform prescripţiunii legii ipotecare și să se alătureze la dosar.
$ 253. Procesul verbal întocmit ast -fel și semnat de cei pre
senți, se va presenta autorității tutelelor de persóna însărcinată cu
regularea.
$ 254. Dacă nu există nici un obstacol, saŭ după complectarea
lipsurilor existente, autoritatea tutelelor aprobă operațiunile cuprinse
in procesele verbale și liberéză o copie certificată tatăluț saŭ tuto
rului saŭ curatorului, spre executare și observare.
Dacă dreptul succesoral nu este contestat, procesul verbal im
preună cu tóte actele, se va trimite tribunalului însărcinat cu succe


170 UNGARIA

siunea , numai în cazul când intre obiectele succesorale se află şi
imobile saŭ drepturi transcrise în registrele funciare.

In cazul când imobilul saŭ dreptul ipotecar este transcris pe
numele testatorului, saŭ când numele testatorului nu este înscris,
dacă totuşi în cursul regulării succesiunii să probéză transmiterea
proprietății asupra testatorului printr'un document propriŭ de a se
obține înscrierea în registrele funciare, saŭ printr'o declarațiune con
statată într'un proces -verbal ( $ 250 al . 6), tribunalul însărcinat cu
succesiunea este dator de a ordona transcrierea imobilului saŭ a
dreptului ipotecar pe numele eredului saŭ al legatarului și în acest
scop. de a face din ofició o cerere autorității competente, însărcinată
cu registrele funciare, transmițênd documentul menționat mai sus,
saŭ declarațiunea constatată printr'un proces-verbal.

Dacă însă nu s'aŭ trimis documentele, în baza cărora trans
crierea pe numele testatorului s'ar putea face, tribunalul va constata
numai împrejurarea anume cui revine ca succesiune saŭ legal imo
bilul care n'a fost transcris pe numele testatorului. Acest erede saú
legatar are dreptul de a obține transcrierea acestor imobile în regi
strele funciare, conform legilor existente, și de va fi necesitate, el
póte obține acesta printrun proces ce va intenta proprietarului care
figuréză în registrele funciare.
Dacă imobilul, care n’a fost încă transcris pe numele testatoru
lui, revine unui minor saŭ unei persone aflate sub curatelă, autori
tatea tulelelor este datore de a înștiința pe representantul legal al
minorului saŭ al . persone aflate sub curatelă și , de va fi necesar, pe
funcționarul fiscal al municipalității ( oficiul orfanal), pentru ca acesta
să céră transcrierea.
Dacă succesiunea se compune numai din mobile, autoritatea
tutelelor va trimite oficiului competent al contribuțiunilor ( oficiul fic
sărei taxelor) pentru fixarea taxelor, o copie certificată după proce
sul verbal de lichidare, împreună cu proba constatând dreptul suc
cesoral și cu o copie certificată după inventar și după testament;
dacă însă succesiunea se compune și din imobile, tribunalul compe
tent va face să i se trimită scriptele menționate mai sus.
$ 255. Dacă cu ocasiunea lichidării se contestéză dreptul suc
cesoral, saŭ dacă eredii nu s'aŭ înțeles asupra partagiuluì, tóte actele
se vor trimite fără întârziere tribunalului însărcinat cu regularea suc
cesiunii, spre mai departe urmare.
In acest caz, până ce tribunalul competent va lua o altă dispo
sițiune, saŭ până ce va ordona sechestrul, averea succesorală se va
lăsa în posesiunea și administrațiunea persónei care a posedat și
administrat averea tot timpul cât a ținut procedura autorității tutelelor.
Acestă persónă este însă datore de a supune conturi tribuna
lului însărcinat cy regularea succesiunii în privința administrațiunii,


EXTRAS DIN LEGILE PRIVITÓRE LA TUTELE ŞI CURATELE 171

§ 256. Dacă revine un legat personelor care sunt supuse auto
rității tutelelor, acestă autoritate va ordona inventariarea succesiunii
numai în cazul când găsește acesta necesar pentru asigurarea le
gatului.

Dacă există ereţi , aceştia pot cere ca disa autoritate să nu in
tervină ; acesta însă se pote face numai în cazul când eredit asigu
réză legatul în modul aprobat de autoritatea tutelelor.
In ceea ce priveşte administrarea legatelor care revin persónelor
supuse eỉ, autoritatea tutelelor va proceda conform prescripțiunilor de
mai sus.
§ 257. Pentru administrarea succesiunii eredilor absenți, de sine
stătători, autoritatea tutelelor numeşte un curator, care va administra
succesiunea cu aprobarea acelei autorități și supunênd conturile cu
venite, pănă ce tribunalul va decide în acestă privință conform $ 576
al legii LIV din anul 1868 ; dacă însă absentul, saŭ coeredele séŭ este
supus autorității lutelelor, acestă autoritate va proceda la operațiu
nile edictale şi succesorale prescrise în paragraful sus menționat.


DISPOSIȚIUNI DIVERSE ȘI TRANSITORII
DIN LEGEA LIX DIN ANUL 1881

$ 92. Intru cât o lege specială fixéză procedura in materie de
succesiune, remân în vigore disposițiunile $ 559-594 ale legii LIV
din 1868, cu modificările cuprinse in legea XX din 1877 și cu ur
mătórele modificări:
a) recursul este permis în cazurile § 581 al legii LIV din 1868,
apoi în contra decisiunii prin care una din părți este invitată a se
adresa la justiție ( $ 587, legea LIV, 1868), în fine, in cazuri de re
clamațiuni resultând din procedura succesiunilor ;
b ) în contra succesiunilor celei de a doua instanțe ,date în urma
recursurilor presentate, un alt recurs este permis numař în cazurile
SS 581 și 587 ale legii LIV din 1868, şi în cazul când decisiunea
primei instanţe a fost modificată .
Recursul care a fost făcut în cazurile SS 581 și 587, atât in
contra unei decisiuni a primei instanțe cât şi in contra decisiunii
tribunalulu superior, are un efect suspensiv.


-

1

EXTRAS DIN LEGEA VII, ANUL 1886
PRIN CARE SE MODIFICĂ ȘI SE COMPLECTEAZĂ LEGEA XXXV DIN 1874.

§ 30. (In locul $ 124 ). In tóte afacerile succesorale, care depind
de tribunalele regale saŭ de autorități de tutele, notarul va fi însăr
cinat cu facerea lichidări de cătră tribunale și de cătră autoritățile
tutelelor.
In acest caz, dacă notarii în circonscripțiunea lor nu ar putea
termina cu repeziciunea necesară lichidarea succesiunii, saŭ dacă
l'eşedinţa oficială a notaruluị saŭ a judecătoriei de ocol competente
se află la o distanță mai mare de 20 de kilometri de la ultimul
domiciliù ordinar al testatorului şi dacă comunicația între ambele
localități nu se înlesneşte printro cale ferată saŭ printr'un fluviŭ
navigabil, autoritatea tutelelor póte însărcina cu regularea succesiunii,
în mod escepțional, pe judecătorul de ocol saŭ , în cazurile $ 246
al legii XX din 1877, pe autoritatea comunală ; autoritatea tutelelor
însă va trebui să motiveze acestă a sa disposițiune.
Preşedintele tribunaluluì, saŭ capul autorității tutelelor, în cir
conscripțiunea cărora se află mai mulţi notari, va îngriji ca dînşii
să participe la asemenea însărcinări, de e posibil în mod egal, după
valórea succesiunilor.
§ 31. Regularea succesiunilor se va face de regulă chiar la fața
locului. Dacă însă succesiunea se compune numaĩ din mobile, banî
în numerar saŭ creanțe de bani, saŭ dacă succesiunea se compune
din mobile şi imobile, aceste din urmă însă sunt transcrise în regi.
strele funciare pe numele testatorului, saŭ dacă o parte chiar mică
din interesați cer acesta, notarul póte proceda la regulare și la re
ședința sa oficială, saŭ dacă competența notarului se întinde pe
circonscripțiunea mai multor judecătoriſ de ocol, regularea se pole
face la reşedinţa oficială a tribunalului competent.
Autoritatea tutelelor în urma cererii interesaților, saŭ dacă gă


174 UNGARIA

>

>

.

>

>> >>

20

sește acesta necesar, póte însărcina pe procurorul comitatulul cu
regularea succesiunii.
In urma disposițiunilor $ 30 și a paragrafului de faţă, SS 244
și 245 ale legii XX din 1877 nu mai sunt în vigore.
$ 32. In afacerỉ succesorale, notarul nu póte pretinde de cât
cheltuielile de timbru și de transport pentru complectarea inventarului
succesiunii ordonată de tribunalul competent saŭ de autoritatea tute
lelor ( SS 234, 235, 236 ale legiỉ XX din 1877) , saŭ pentru inven
tariarea ordonată din noŭ și pentru operațiunea regulării succesiunii ,
acesta însă numai dacă valórea succesiunii nu este mai mare de
100 fl. Pentru alte succesiunì (aci intră și cazul § 128 al legii
XXXV din 1874) , notarul va putea pretinde următórele taxe :

1 . In cazul când regularea se face la reşedinţa oficială a no
tarului saŭ a judecătoriei de ocol:
a) pentru o valore maï mare de 100 fl . până la 200 fl . , . ? f.
b)

200 »

500 >

3 ,

c)

500 »

1000 6 ,

d)

1000 »

5000

8

e)

5000 ; , 10000

12

1)

» 10000 » * 15000 . 16

g

» 15000 » ► 20000
II . -- In cazul când regularea se face chiar la fata loculuì:
a) pentru o valore mai mare de 100 fl . până la 200 f ... 3 fl .
b)

200 500

5 ,

c)

500 1000 8
d ) 1000

5000

12

e)

5000 > > 10000 18

f)

10000 x * 15000 . 24

g )

30 )

Pentru succesiunile în valore de mai

mult de 20000 fl . , se va

fixa in ambele cazurŤ, afară de taxele

determinate, pentru fie - care

altă 1000 fl. saŭ pentru o valore

mai mică care trece cel puțin

peste 200 fl . , o taxă de 1 fl . 50 kr

. Acesta însă se va fixa ast - fel

încât suma taxei să nu pótă trece

peste 300 fl .

* 15000

>> 20000

Ca bază pentru calcularea taxelor, va servi valórea averii suc
cesorale din inventar, fără a se scădea sarcinile.
Afară de taxele de mai sus se vor fixa şi cheltuielile pretinse
de notar pentru timbre şi transport.
$ 33. Dacă operațiunea regulării unei succesiuni ar cere inven
tariarea şi regularea unei saŭ maľ multor succesiuni anteriore, saŭ
numai regularea lor, conform $ 32 taxa se va cuveni notarului de
atâtea ori câte succesiuni dênsul a regulat.
In cazuri de succesiuni a căror regulare cere o preparațiune
îndelungată saŭ mult timp, saŭ care atrage după sine dificultăți

>

**

> .

>>

.

>


EXTRAS DIN LEGEA VII 1886 (SUCCESIUNI 175
Speciale și o deosebită respundere, tribunalul saŭ autoritatea tutelelor
póle, în urma mijlocirii motivate a notaruluț, acorda după vałórea
succesiunii o taxă mai mare ca cea fixată la $ 32, acea taxă însă
nu va putea trece în nici un caz peste dublul taxel fixate.
Pentru complectarea unei regulărî de succesiune notarul nu va
putea pretinde nicř o taxă.
Dacă regularea succesiunii care trebuia să se facă de cătră un
notar în afară de circonscripțiunea sa saŭ acea a judecătoriei de
ocol, nu pote avea loc din cauză că una din părțile interesate nu
sa presentat, saŭ din cauză că acea parte nu a avut un representant,
cheltuielile notarului vor fi în sarcina părţii care a fost citată în re
gulă dar care nu sa presentat. Cheltuiele cuvenite în acest caz, se
vor fixa de tribunal saŭ de autoritatea tutelelor, ținêndu -se cont de
împrejurăry; totuși, aceste taxe nu pot întrece pe cele fixate la $ 32,
II, punctul a) şi g) .
Taxa ce se va fixa, se va percepe pe cale administrativă.
Pentru confecţionarea certificatelor succesorale prevăzute de 8
9 al legii XXXIV din 1881, notarul nu póte pretinde nici o taxă și
dênsul va trebui să libereze acele certificate în baza regulării succe
siunilor pentru care a primit însărcinare fie din partea tribunalelor,
fie din partea autorității tutelelor. Notarul nu este dator de a înde
plini, pentru taxele fixate la $ 32, operațiunile care nu sunt întro
strinsă legătură cu inventariarea saŭ regularea succesiunii, cu tote
că acele operațiuni ar putea avea óre -care relațiune cu regularea şi
inventariarea.
In urma disposițiunilor de la $ 32, paragraful 22 al legii LI
din 1880 nu mai este în vigore.
§ 34. ( In locul SS 129, 130 şi 131 ) . Intru executarea însărci
nărilor primite din partea tribunalului şi a autorității tutelelor, notarul
va proceda conform normelor în vigore în general cu privire la de
legații ziselor autorități. Banii și valorile care s'ar percepe în timpul
regulăriy, se vor depune spre păstrare cel mai târziŭ în termen de
24 ore la autoritatea care a dat însărcinarea, conform prescripțiunilor
existente în acestă privinţă.
Nolarul nu póte pretinde nici o taxă pentru administrarea pro
visorie a banilor şi valorilor percepute în timpul regulării şi pentru
depunerea lor spre administrare la oficiul depositelor.
Raportul privitor la îndeplinirea procedurii se va supune fără
intârziere, după terminarea însărcinării, autorității care a dat însăl
cinarea.
Tribunalul saŭ autoritatea tutelelor póte fixa un termen pentru
executarea insărcinării primite; aci însă nu se cuprinde însărcinarea
privitóre la regularea succesiunii. Dacă autoritatea care a dat insår
cinarea va observa că regularea succesiunii rămâne în întârziere saŭ


176 UNGARIA

dacă există o reclamațiune în acestă privință, zisa autoritate póte
cere de la un notar, într'un anume termen, un raport despre dispo
sițiunile luate și despre obstacolale ce s'ar putea opune la terminarea
regulării succesiunii și póte obliga pe notar atât de a executa însăr
cinarea cât și de a face raportul în termenul fixat « toties quoties ,
supunèndu-l la o amendă până la 100 fl . Afară de acesta, zisa au
toritate pote retrage însărcinarea notarului, observând o întârziere
nemotivată, și póte însărcina cu executarea mandatului un alt notar
public, saŭ un alt organ public și anume : autoritatea tutelelor in
circonscripțiunea sa va putea însărcina un membru al oficiului or
fanal, iar la țară, pe judecătorul comunal.
In contra unei asemenea decisiuni, notarul va putea face re
cursul permis de lege ($ 54 al legii LIX din 1881 şi $ 212 al legii
XX din 1877 ).


GRECIA

DESPRE TUTELA

12


1


LEGEA X 10 '

(Promulgată la 17 Angust 1861 , publicată la 23 August 1861 )

DESPRE MINORI, TUTELA, EMANCIPARE SI CURATELA ,

CAPITOLUL II

SECŢIA I

Despre tutelă în general
Art . 9. Minorul neemancipat, saŭ neaflându - se sub puterea pă
rintéscă, este tot- déuna sub tutelă . Tot ast- fel se află sub tutelă şi
minorul care se găsesce sub puterea părintéscă, iar al cărui părinte
nu póte exercita puterea părintéscă, iar muma saŭ nu mai trăesce
saŭ nu póte înlocui pe părinte in acest drept. In acest cas se nu
mesce minorului un tutore care să-l represinte la îndeplinirea actelor
când interesele lui se găsesc în oposițiune cu acelea ale părintelui séð.

SECTIA II

Despre tutela mumei

Art . 10. Când tatăl perde puterea părintéscă, adică dacă este
declarat de absinte saŭ móre, atuncì tutela revine de drept mamei.
Art. 2. Părintele exercitând puterea părintéscă póte, prin testa
ment saŭ prin o declarațiune făcută înaintea judelui de pace saŭ a
notarului, să numéscă mume chemată la tutelă un consilier fără
consimțimentul căruia dênsa nu ar putea face nimic din cele ce se
raportă la tutelă. Dar când tatăl hotărasce în special actele pentru
cari muma trebue să ia consimțimentul consilierului, pentru cele- alte


180 GRECIA

muma le pote face saŭ exercita singură. Acest drept de a numi un
consilier mumeị, ' I are și tribunalul, după cererea vre-unei rude, luân
du- se mai ântăi avisul consiliului de familie, când muma, trăind încă
tatăl, este chemată la tutelă copiilor din causa încetărei tatălui de a
mai exercita puterea părintéscă. Consilierul este respundělor la des
păgubire când din fraudă saŭ mare neglijenţă s'aŭ produs păgubi in
averea minorului. Lipsa consimțimentului prevěďut în articolul prece
dent, nu póte să vatăme pe cei ce aŭ contractat în bună credinţă
cu tutorul.
Art . 12. Dacă soția după moartea bărbatului, neayênd de la
dênsul alți copii minori neemancipaţi, este saŭ pretinde că este in
greunată, i se numesce un tutore de pântece (curateur au ventre)
luându- se avisul consiliului de familiă şi născêndu-se copilul, muma
se numesce tutóre, iar acesta tutore subrogat..
Art. 13. Muma vroind să contracteze o nouă căsătorie, este da
tóre mai ântăiŭ să provoce numirea unui tutore, conform art. 646,
Proc. civilă, și continuă de a fi tutóre până când tribunalul o con
firmă din noŭ în tutelă, saŭ numesce un alt tutore și în ăst cas până
când cel noŭ numit primesce drepturile tutelel . Ne provocând acesta
numire, muma este de drept destituită din tutelă și noul ei soț devine
cu densa solidarmente responsabil pentru administrarea tutelel, atât
inaintea căsătorie cât și după, ca și cum ar fi fost tutore.
Art. 14. Dacă muma este confirmată în tulelă, conform artico
lului precedent, tribunalul numesce ca tutore subrogat pe noul el sol,
care remâne solidar responsabil împreună cu soţia pentru adminis
trarea în timpul căsătorieỉ.
Art. 15. Muma trecênd in o nouă căsătorie și de drept depăr
tată de la tutelă, conform celor prescrise la art. 13, se pote numi din
noŭ tutóre de către tribunal şi atunci noul e sot se numesce ca tu
tore şi în astă calitate este responsabil pentru administrarea tutelel.
Art. 16. Dacă noul soţ este depărtat saŭ descărcat de tutelă
pentru ori - ce motiv, afară de alienațiune mintală, îuma încetéză de
drept de a mai fi tutóre ; asemenea depărtarea pentru orice motiv
din tutelă a mumei face să înceteze de drept și pe aceea a co !utorului.

SECTIA I

Despre tutorul numit prin ultimă voinţă

Art. 17. Tatăl exercitând puterea părintéscă póte, ne fiind muma
saŭ acésta existând însă în imposibilitate de a exercita puterea
părintéscă, să numéscă, prin testament saŭ prin o declarațiune făcută
înaintea judeluự de pace saŭ a notarului, un tutore copiilor sểi minori.


DES P R E T U TELÄ 181

Acest drept 'l are și muma când exercită puterea părintéscă saŭ
înlocuesce în acesta pe tatăl. Dacă tatăl saŭ muma recapătă puterea
părintéscă saŭ exercitarea ei, atunci numirea tutorului făcut de vre
unul rěmâne fără efect (nula ).
Art. 18. Muma trecênd în o nouě căsătoriă și neconfirmată
saŭ ne numită din noŭ tutóre asupra copiilor ei din prima căsătoria
nu póte numi un tutor asupra lor. Dacă însă este confirmată saŭ
din noŭ numită tutóre, numirea făcută de densa in basa articolului
precedent pote fi valabilă dacă este întărită ( omologată) de tribunal.

SECTIA IV

Despre tutela ascendenților
Art. 19. In lipsa tutelei mamei saŭ a tutelui prin ultima voinţă.
tutela revine de drept la moşul din partea talălui saŭ în lipsa acestuia
la acela din partea mamei și în lipsa lui la bunica din partea tatălui
saŭ a mamei netrecută în noua căsătoriă și în lipsa acestora la
ascendențiỉ mai depărtați. Bunica despre tată se preferă cele despre
mamă și ascendentul mai depărtat despre tată se preferă celor despre
mamă în acelaş grad. Prescripțiunele art. 13 - 16 se aplică și la tu
tela bunichil.
Art. 20. Dacă minorul nu are nici despre tată nici despre mamă
bunic saŭ bunică, la tutela lui concură doui din ascendenții din gradul
mai depărtat . Amêndoui aparținend linie părintescì a minoruluř, bu
nicul de tată al tatălui minorului ia de drept tutela.
Art. 21. Dacă concură doul străbunici ( bisaïeuls) din partea
maineſ, tribunalul numesce pe unul din e după luarea avisului
consiliului de familiă.

SECȚIA V

Despre tutorul numit de Tribunal

Art. 22. Ne aflându- se un tutore din personele prevědute la
art . 10-21, saŭ când una din acestea este depărtată, demisionată
saŭ descărcată de tutelă, atunci tutorele se numesce de către tri
bunalul de prima instanţă, prin îngrijirea rudelor saŭ a ori - căreț
persóne avênd interes, saŭ a procurorului, după ce sa luat maľ
ântăiù avisul consiliului de familie. Tot ast - fel se orânduesce și tutorul
special prevědut la paragr. 3 din art. 9 .-- In casurile urgente se aplică
prescripţiunele art. 649 din procedura civilă .


182

GRECIA

SECȚIA VI

Despre tutore - subrogat

Art. 23. La fie -care tutelă se află un tutore-subrogat numit de
către tribunalul de prima instanță, în urma luărei avisului consiliului
de familie. Insărcinarea tutorului subrogat este de a supraveghia admi
nistrarea tutorelui și al. înlocui pe acesta pentru îndeplinirea actelor
în casul când interesele minorului sunt în oposițiune cu acelea ale
tutorului.
Art. 24. Ori- ce tutor este dator, înainte de a și începe lucrările
( funcţiunea) să provoce numirea tutorului-subrogat conform articolulu
precedent. Dacă nu o face înainte de a începe administrarea, tribu
nalul de prima instanță competent póte. după luarea avisului consi
liului de familie, să- l depărteze de la tutelă . In orice cas minorul
are dreptul de a cere despăgubiri pentru pagubele întêmplate din orice
fel de negligență .
Art. 25. La tutela judiciară tutorele -subrogat se numește de o
dată cu tutorele .
Art. 26. Pentru numirea tutorelui-subrogat nici o dată tutorele
nu ' și póte da părerea și tutorele-subrogat nu se ia din linia căreia
aparține tutorele, afară numai dacă acesta este frate din același tată
și aceeași mumă.
Art. 27. Când tutela încetéţă sau este părăsită prin absența tu
torelui, tutorul-subrogat nu póte înlocui pe tutore dar este dator, sub
pedépsă de despăgubire a perderilor întemplate din acesta minorului.
să provoce numirea unui alt tutore.
Art. 28. Când încetéză tutela încetéză și însărcinarea tutorului
subrogat.
Art. 29. Prescripţiunele din secțiunile VIII și IX din presentul
capitol se aplică și tutorilor-subrogați. Tutorele însă nu póte cere nici
destituirea tutorului-subrogat nici a lua parte in consiliul de familie
convocat pentru acesta.

SECŢIA VII

Despre consiliul de familie

Art. 30. Consiliul de familiă se convócă de către judele de pace
și se compune din şase cel mult opt din rudele cele mai de aprópe
ale minorului, residând în locul unde se găsesce domiciliul acestuia
și luate jumětate din rudele mamei și tatăluì, din aliaţiï din linia di


DESPRE TUT È L X 183

rectă până la ory - ce grad și din cea colaterală până la al douilea grad.
Ruda de sânge se preferă aliatului de acelaşi grad, şi din gradul egal
se preferă cel mai bětrân. Frații din aceeași mamă și acelaşi tată și
ascendenții, chiar de vor fi mai mult de opt, se convocă în tot-d'a - una.
Dacă în depărtare de douě kilometre nu se găsesc rude atunci se
iaŭ rudele mai depărtate saŭ amicii din locul domiciliului minoruluị.
Cei incapabili conform. art. 49 de a fi tutori, nu pot fi membrii în
consiliul de familie, însă muma chiar nevêrstnică póte fi membră în
consiliul de familie. Cele trei pătrimi din rudele convocate sunt destule
spre a constitui ședința și delibera. Fie-care din acestia se pot pre
sinta prin împuternicit însă nimeni

nimeni nu pote represinta de cât

pe unul.

Art. 31. Judele de pace convócă prin scris pe membrii consi
liului de familiă , după cererea celor menţionaţi la art. 20, saŭ chiar
de a dreptul de la el, fixéză în scrisórea de convocare timpul și
locul de întrunire și presidă desbaterile . Locul întrunirej, dacă nu se
fixéză altul, este casa judelui de pace. Termenul de întrunire nu
trebue să fie mai mic de 24 ore. Dacă însă vre - unul din cei con
vocați nu domiciliază în acel oraș, judele de pace fixéză timpul în
trunirei calculând o ďi mai mult pentru fie -care distanță de trei kilometre.
Art. 32. Cei convocați saŭ represintanții lor speciali se presintă
cu cheltuiala lor, sub amendă de 5-30 drachme. Acestă amendă
se pronunţă fără apel de judele de pace. Ea se înapoiază dacă se
arată că a existat un motiv legal de nevenire.
Art. 33. Decisiunele consiliului de familiă se iaŭ cu majoritate
și votul judelui de pace prevaleadă în cas de paritate. Dacă pentru
vot se formeaţă may multe părerì cari nu întrunesc majoritatea,
părerea se arangiază după cele prevěqute la art. 178 și 179 pro
cedura civilă.

SECTIA VIII

Despre causele de scutire şi demisionare din tutelă

Art. 34. Sunt scutiți de tutelă : 1° Membrii familii regale, mi
niştrii, deputațix, senatorit, prefecţii, procurorii și substituții; 2º Cei
cari exercită o funcţiune în alt loc de cât unde se află lutela, când din
acesta se pricinuesce greutăți pentru îndeplinirea sarcinelor tutelei ;
3° Cei însărcinați cu o misiune ( funcțiune) în afară din Regat; 4° Mi
litarii și marinarii în activitate; 5° Preoții și diaconii în casul art. 49
paragraful 5.
Art. 35. Causele de maï sus de tutelă nu sunt admisibile
după priimirea lutelei, afară daca motivul de scutire sa întêmplat saŭ


184 GRECIA

a devenit cunoscut după priimire și se pote invoca ca un motiv de
demisiune din tutelă .
Art. 36. După încetarea funcţiunel saŭ misiune , cel scutit saủ
demisionat póte fi numit din noŭ la acestă tutelă saŭ după cererea
lui saŭ după aceea acelui numit și după ce may ântêiů și-a luat
avisul consiliului de familie.
Art. 37. Cel nefiind rudă saŭ aliat cu minorul numai atunci este
obligat să priiméscă tutela când nu se găsesce la o distanță de patru
kilometre rude saŭ aliaţi capabili de a fi tutori, saŭ fiind sunt scutiti.
Art. 38. Cel care are 65 ani împliniţi póte să se scutéscă de la
tutela deferită lui și cel care are 70 ani împliniţi póte demisiona
din tutela priimită .
Art. 39. O bólă cronică este un motiv de scutire de la tutela
deferită; întêmplându- se după priimire este un motiv de demisiune.
Art. 40. Douě tutele constituesc un motiv îndestulător de a fi
scutit de la o a treia . Una și singură atribuită soțului saŭ tatălui
este un motiv de a fi scutit de o a doua.
Art. 41. Un părinte avênd cinci copii legitimi este scutit de
ori -ce tutelă. Pentru îndeplinirea acestui numěr se socotesc și copii
morți în activitate și serviciul armatei saŭ marinei. Se socotesc ase
menea ce - l'alți ori cum ar fi murit, dacă aŭ rėmas de la dênșii
сорії..
Art. 42. Dobândirea în timpul tutelei a cinci copii legitimi, se
póte privi ca un motiv de demisiune, luându-se mai ântêiŭ avisul
consiliului de familiă .
Art. 43. Dacă tutorele propus, în persónă saŭ prin imputernicit
se scutesce de la decisiunea consiliului de familie, trebue să invóce
imediat motivul de scutire, pentru care invocându -se urgența, tribu
nalul decide. Atari motive propuse mai târziŭ, nu vor fi admise.

Art. 44. In ori -ce cas, tutorele numit póte să propună cererea
pentru scutire, conform celor prevěďute la art. 640 și urm. Proced.
civilă, la tribunalul de prima instanţă în termen de 20 qile de la
comunicarea sentinţei de numire. Acest termen se măresce cu câte
o di pentru fie -care distanţă de 3 kilometre de depărtare de la lo
cul unde se află tribunalul până la domiciliul celui numit. Trecênd
acest termen, ory-ce pretenție de ast - fel nu va mai fi admisă .

Art. 45. Dacă cererea tutorului pentru scutire este admisă, chel
luelile judiciare cad în sarcina minorului.
Art. 46. Cei chemați la tutelă saŭ prin ultima voință, saŭ de
lege, trebue să presinte tribunalului de prima instanţă cererea de scu
tire în termen de 20 qile de când aŭ luat cunoscință că aŭ fost
chemați la tutelă. Trecênd acest termen, li se vor aplica și lor cele
prescrise în art. 44 şi 45.
Art . 47. Muma și bunica nu sunt ţinute de a primi tutela des


DESPRE TUTE L Ă 185

cendenților lor, și pot chiar demisiona din ea după ce aŭ priimit- o
chiar și de nu aŭ vre- un motiv prevěďut în articolele precedente.
Art. 48. Cererea de demisiune din tutelă se face după cele pres
crise în art. 640 și următ. Proc. civilă .

SECTIA IX

Despre incapacitatea de a fi tutore și despre motivele de
destituire a tutorilor

Art. 49. Nu pot fi tulori : 1. Minorii ; 2. cei interờiși și cei cari
aŭ un consiliŭ judiciar ; 3. Faliții nereabilitaţi, exceptându -se muma
falită pentru tutela copiilor ei ; 4. Femeile, exceptându- se muma, con
form celor prevěďute cu exactitate în art. 13-16 și ory -care altă
ascendență care nu a trecut în o nouă căsătoriă ; 5. Episcopii, mo
nahii, precum și preoții și diaconii, când este vorba de o tutelă alta
de cât acea a descendenților lor ; 6. Străinii, în cât privesce tutela
minorilor indigeni ; 7. Cei judecându -se cu minorul pentru statutul
lor personal saŭ pentru vre- o parte din averea lui, saŭ ai căror co
pił, ascendenți, sot, aŭ vre-un ast-fel de proces cu minorul; 8. Ce
condamnaţi la pedepse criminale, corecționale, conform celor prevě
dute cu exactitate de art. 23 Cod . penal; 9. Cei cunoscuți că aŭ o
conduită próstă ; 10. Cei recunoscuți că și- a apropiat vre- o tutelă
( sfeterisire ).
Art. 50. Dacă vre- una din causele de mai sus survine dupě începe
rea tutelei, tutorul este destituit. Asemenea se vor destitui și aceia
cari se arată incapabili de a administra saŭ cei cari vor să usurpe
(apropie) averea tutele .
Art. 51. Destituirea tutorului în casurile 2 , 3, 5 și 9 din art. 49 se
face de drept ; în cele- alte se pronunță de către tribunal după cererea
tutorului-subrogat saŭ a rudelor minorului până la gradul al IV in
clusiv saŭ a procurorului, și se ia maị ântăiŭ avisul consiliului de
familie. La desbaterea judiciară pentru destituire se citéză tutorul și
in casul când n'a presentat o cerere de destituire și tutorul-subrogat.
Art. 52. Rudele cari aŭ provocat convocarea consiliuluy de familie
pot interveni la desbatere (judecata) pentru destituire.

SECŢIA X

Despre creşterea minorilor

Art. 53. Ingrijirea pentru creșterea minorilor de sub tutelă apar
ține de drept mamei, afară numai dacă densa se găseşte în casurile


186

GRECIA

paragrafelor 2, 9, 10 și 11 din art. 49 precum și în casul paragra
fului 7 al aceluiași articol, când drepturile acestea le are muma saŭ
soțul ei saŭ în fine când conform art. 50 ea este depărtată de la
tutela fiului ei ca usurpatore a averei lui. Acestă îngrijire o continuă
mama chiar daca trece in o nouă căsătoriă, afară de casul când
consiliul de familie, însărcinéză pe altă persónă cu acesta .
Art. 54. Dacă părintele decedat nu a hotărît prin ultimă voință
care să fie persóna care să îngrijéscă de creşterea copilului minor,
consiliul de familie desemnéză persona cea mai capabilă pentru cre
şterea copilului. Muma este privată de dreptul de a fi însărcinată cu
creșterea copilului în casurile prevěďute în articolul precedent.
Art. 55. Când persona desemnată de către consiliul de familie
este vre -unul din ascendenții minorului atunci acest avis nu are nevoe
de a fi omologat și de tribunal .
Art . 56. Cel însărcinat cu creşterea minorului póte pentru mo
tive serióse să presinte judelui de pace competent o cerere pentru
ca dênsul să hotărască durata, modul şi locul unde trebue să fie
crescut minorul. Judele de pace înainte de a se pronunţa convócă
pe rudele mai apropiate saŭ alte persone competente.
Art. 57. Tutorul și tutorul-subrogat, dacă nu aŭ fost însărcinați
cu creșterea minorului, și rudele mai de aprópe până la al IV grad,
sunt datorì să supravegheze îndeplinirea îndatoririlor celui însărcinat
cu creşterea, raportând consiliului de familiă și după casuri și tri
bunalului.

1

SECȚIA XI

Despre representarea minorului şi administrarea

averei sale

Art. 58. Tutorul represintă pe minor la ori- ce act legal privitor
la starea lui personală saŭ la averea lui și administréţă averea lui
cu îngrijirea unui bun părinte de familie și este respundětor de ori
ce pagubă causată minorului din causa negligenței depuse. Nu este
însă réspundětor de greșela de negligenţă când probéză că a depus
in administrarea afacerilor minoruluï aceeaşi îngrijire ca și pentru
afacerile lui propriï.
Art. 59. Tutorele este dator să provoce cât de grabă ridicarea
sigilielor și facerea unui inventar judiciar al averei minorului, față
fiind şi tutorul-subrogat.
Art. 60. Cel care face inventariul este dator, sub pedépsă bă
néscă de 50-500 drahme, să întrebe pe tutore daca are ' vre- o pre
tenţie contra minorului și să facă mențiune în raportul despre în


DESPRE TUTEL Å 187

trebarea și respunsul dat . Tutorul, chiar neîntrebat, dacă păstreză
tăcerea la facerea inventariului asupra existenței vre- une pretențiï,
cunoscută de dênsul, în contra minorului, pierde ori- ce drept la ea .
Art. 61. După terminarea inventariului, tutorul vinde, faţă fiind
și tutorul-subrogat, mobilele minorului, a căror conservare nu a fost
încuviințată de consiliul de familie, conform formalităților prevěďute
la art. 891-906 din Proc. civilă, înaintea judelui de pace saŭ a
unui notar numit de tutore in comunicarea ordonată de art. 893
Proc. civilă, și care coprinde descripțiunea mobilelor vendute și eva
luarea lor, comunicare făcută prin îngrijirea tutorului . Daca valórea
mobilelor de vendare, după estimarea inventariului, nu trece peste
500 drahme, consiliul de familie póte autorisa vênţarea fără forma
litățile sus dise. Când printre mobile se află acțiuni ale societăților
financiare saŭ obligațiuni publice saŭ alte înscrisuri de asemenea
natură, vendarea lor se va face numai pe baza une sentinţe jude
cătoresci care o autorisă, și după ce sa luat mai ântêiŭ avisul con
siliului de familie . Tribunalul prin acestă hotărâre fixéză și modul
cum se vor vinde.
Art . 62. Când muma se bucură, după lege, de usufructul averei
minorului, dacă preferă să păstreze mobilele spre a le preda în natură,
atunci ea nu este obligată să le vîndă. In asemenea cas face cu
cheltuiala ei proprie o estimație exactă de către un expert numit de
judele de pace. Dacă mobilele nu se vor preda în natură, atunci ea
va depune valoarea lor, conform estimațiune făcute .
Art. 63. La începutul ori - cărei tutele, afară de aceea a mume,
avênd usufructul averei minorului, consiliul de familie fixează pro
porțional cu starea minorului suma cheltuelilor trebuincióse pe fie
care an pentru crescerea și traiul lui, cum și cele pentru adminis
trarea avere lui . Actul consiului de familie, prevede asemenea daca
s'a permis tutorului să ia un ajutor și cu ce retribuțiune.
Art. 64. Deducêndu - se cheltuelile fixate dupě articolul precedent,
consiliul de familie hotărasce asemenea suma de bany, aparținênd
avere minorului pe care tutorul este dator să o facă să producă.
Dacă tutorele nu face acesta cel mult în şése luni de la luarea tu
teleň, el este dator să plătéscă dobândă pentru sus disa sumă. Când
însă suma care trebue să dea dobândă trece peste 2000 drahme,
tutorul, dupě ce a luat avisul consiliului de familie, trebue să obție
o hotărîre judiciară, care să specifice și persona căreia să se încredin
țeze banii, persónă care să presinte tóte siguranțele trebuincióse
pentru acesta. Avisul și hotărîrea nu se cer când banii se depun la
Banca Naţională saŭ la vre - o altă casă recunoscută de guvern.
Art. 65. Dacă tutorul nu provócă desemnarea sumei de către con
siliul de familiă, care să se dea la gobândă, el va datori, dupě tre


188 GRECIA

cerea termenului de mai sus, să plătéscă singur dobândă pentru su
mele ce va avea la dênsul.
Art. 66. Tutorul, chiar muma, nu pote împrumuta în numele
minorului, nici aliena proprietatea imobilelor acestuia, nici să concédă
dreptury absolute asupra lor, nici să transfere la alții asemenea drep
turi (nici să cedeze) fără o hotărîre judecătoréscă dată asupra avi
suluì consiliului de familia. Acestă autorisare o acordă tribunalul
numai în cas de trebuinţă absolută saŭ de utilitate evidentă, în pri
mul cas când se constată printr'un compt sumar presentat de tutore
că banir, mobilele și veniturile minorului nu sunt suficiente pentru
a acoperi cheltuelile. In ori -ce cas însă consiliul de familie fixédă
imobilele ce sunt a se vinde saŭ ipoteca precum și ori- ce condi
țiune va crede de trebuință.
Art. 67. Vendarea se face prin licitaţie, faţă fiind tutorul-subrogat,
conform. art. 1077 procedura civilă . Tribunalul însă póte permite
vênďarea și fără licitație când din causa puținei valori a imobilului
saŭ pentru vre- un alt motiv serios, crede că acesta póte fi spre fo
losul minorului.
Art. 68. Cele prescrise de art . 66 pentru vendarea imobilelor
minorelor nu se aplică dacă vendarea este forțată saŭ se ordonă
prin hotărâre judiciară după cererea unui alt coproprietar.
Art . 69. Nici în cas de vendare de bună voe nici în cas de
licitare forțată tutorul nu pote cumpěra imobilele minorului aflat sub
tutela lui, afară numai când este coproprietar în indivisiune asupra
imobilului vendut .
Art. 70. Tutorul póte închiria imobilele minorului, cele urbane
cel mult pe trei ani, și cele rurale cel mult pe șése ani, fără a avea
nevoie de autorisarea tribunalului. Pentru o închiriare mai lungă
autorisarea tribunalului este necesară, după ce sa luat mai ântêiŭ și
avisul consiliului de familie. Asemenea ea este necesară când tuto
rul voesce să închirieze de la tutorul-subrogat imobilele minorului.
In nici un cas însă nu se pote conveni, fără avisul consiliului de
familie și autorisarea tribunalului, un termen de închiriere trecênd
peste epoca majorității.
Art. 71. Prescripţiunele articolului precedent se aplică și la con
tractele de arendare ale bunurilor rurale.
Art. 72. Tutorul nu pote dobêndi (acquérir) nimic de la minorul
atlat sub tutela lui, sub cuvent ( invocând) de cesiune anterioră ma
jorității. Violarea aceste prohibițiuni are de resultat stingerea recla
mațiuni de cesiune.
Art. 73. Tutorul fără avisul consiliului de familie și autorisarea
tribunalului nu póte nici priimi nici refusa o succesiune deferită mi
norului şi primind'o nu o pote face de cât sub beneficiú de inventariŭ.
Arl . 74. Donațiunea saŭ legatul făcute minorului dacă atrage


DESPRE TUTEL Å 189

după densele îndatorirị, tutorul nu le póte primi fără avisul consi
liului de familie şi autorisarea tribunalului și nici o donațiune saŭ
un legat nu pot fi refusate fără acestă autorisare.
Art. 75. Tutorul nu póte, numai dacă din întârdiere se pote ivi
vre-un pericol, să întroducă acțiune pentru imobile, saŭ acțiune per
sonală pentru o sumă trecênd peste 500 drahme, fără a lua avisul
consiliului de familie și precum și părerea înscris a unui advocat
însărcinat cu acesta de către procurorul tribunalului de prima ins
tanță și nu pote renunța la judecata acestor acțiuni fără autorisația
sus- pomenită.
Art. 76. Se cere asemenea autorisarea consiliului de familie
pentru ca tutorul să céră partagiul bunurilor comune minorului cu alte
persóne. Partagiul se va face conform celor prescrise la art. 1088
1099 din Proc. civilă .
Art. 77. Tutorul nu póte transige în numele minorului, nici să
consimţă la acțiuni saŭ hotărîri fără autorisarea consiliului de familie
și după ce sa luat părerea în scris a unui advocat. Transacțiunea,
când obiectul diferendului trece peste 500 drahme, nu va fi valabilă
de nu se va ratifica și de tribunal.
Art. 78. Ori-ce act făcut de tutore în numele minorului conform
celor prescrise mai sus va avea aceeași putere ca și aclul făcut de
un major.
Art. 79. Tutorul ia asupra-și îndatoririle tuteley, a celei date din
diua când i s'a notificat hotărârea de numire, iar la cele-l'alte din
diua de când a luat cunoscință că a fost chemat la ea. Tutorul nu
este liberat de acestă obligațiune chiar când presintă un motiv de
scutire . Când însă refusând perseveréză de a nu se însărcina cu acele
( obligațiuni) ale tutele , pentru intervalul judecăței motivelor de scutire
autoritatea competentă orânduesce un tutor provisoriu conform art .
649 Proc. civilă . Dacă cererea de scutire este admisă, tutorul scutit
nu este de loc responsabil de administrarea tutorului provisoriŭ. Când
dară cererea este respinsă atunci el este responsabil de administrarea
tutorului provisoriŭ.

SECTIA XII

Despre darea socotelelor de către tutore

i

Art. 80. Orï -ce tutore trebue să dea socotélă de administraţia
sa în tot timpul tutelel, la finitul ei. Cheltuelile pentru acesta cad în
sarcina celui aflat sub tutelă și sunt înaintate de către tutore.
Art . 81. Orì-ce tutore pe lângă acesta este îndatorit să presinte
in fie -care consiliŭ de familie, față fiind și tutorul- subrogat, un compt


190

G RECIA

anual despre administrarea lui. In casul contrariŭ tutorul-subrogat
are datorie să provoce acesta prin judele de pace competent. Aceste
compturi de tutelă se fac pe hârtie simplă.
Art. 82. Funcţiunea tutoruluï este neretribuită ; tribunalul însă
póte, după casuri și după cererea lui să-i fixeze o retribuțiune in
proporțiune cu averea orfanului și cu munca depusă de tutore pentru
administrarea ei.
Art. 83. Orì -ce act legal intervenit între tutorul și minorul de
venit major, obligându- l la ceva, saŭ diminuând garanțiele acordate
de lege pentru apărarea lui, se va socoti ca nevalabil dacă nu se va
proba prin scris că cel puțin cu dece ţile înainte de facerea actului
tutorul a dat socotélă detailată în scris de administrarea lui, inso
țindu - o și de piesele justificative.
Art. 84. Din diua când sa efectuat darea socotelilor, relicatul
remas la tutor din averea minorului, produce dobândă.
Art. 85. Ori -ce acţiune contra tutorului privitóre la administrarea
tutelei se prescrie prin dece ani de la majoritate saŭ de la mortea
minorului. Acestă prescripţiune nu se întinde şi la relicatul rėmas din
darea socotelilor de administrație .
Art . 86. Tutela este o funcţiune personală, netrecênd la mosce
nitorii tutorului. Aceştia remân însă responsabili de administrarea
acelora pe cari laŭ moscenit. Ei fiind majori, sunt datori să conti
nue administrarea până când se numesce un alt tutore.

SECTIA XIII

Despre tutela copiilor naturali

Art. 87. La tutela copiilor naturali recunoscuți, se aplică propor
ţiunele art. 10, 11 şi 13--18.

Art. 88. Un minor copil natural nerecunoscut saŭ recunoscut,
însă care n'are încă tutore, i se va numi unul de către tribunalul de
prima instanţă.
Art . 89. La fie -care tutelă a copiilor, naturali, se numesc de că
tre tribunalul de prima instanţă un tutore-subrogat, ale cărui înda
toriri sunt înscrise în secţia VI, a presentului capitol .
Art. 90. Prescripțiunile coprinse în secțiile VIII și IX ale pre
sentului capitol, se aplică și la tutela copiilor naturali. In casurile
când pentru copii legitimi se cere avisul consiliului de familie, el este
înlocuit prin avisul judelui de pace competent.

Art. 91. Tribunalul insărcinéză saŭ pe tutore saŭ pe o altă per
sónă cu crescerea copiilor naturali.

Art. 92. Prescripţiunile art. 58 -60 se aplică și la copiii naturali.


DESPRE TUTEL Å 191

Art. 93. Tutorul vinde, conform formalităților din art. 61, mo
bilele minoruluï a căror conservare nu a permis'o judele de pace
competent.
Art. 94. Fixarea cheltuelilor necesare pentru întreținerea și cres
cerea minorului, věndările, închiriările și arendările imobilelor se fac
conform art. 63--72.

Art. 95. Tutorul, fără autorisarea tribunalului nu póte primi saŭ
refuza o moştenire deferită minoruluị, și în cas de primire, ea nu se
póte face de cât sub beneficiú de inventar.
Art. 96. Tutorul, fără autorisarea tribunalului de prima instanţă
nu póte accepta o donațiune saŭ un legat dacă sunt urmate de sar
cini ( condițiuni) saŭ să refuze o donațiune saŭ legat, saŭ să provoce
partagiul avererei aparținênd minorului, saŭ să transigă în numele
lui pentru o sumă mai mare de 300 drahme. Spre a porni acţiune
reală imobiliară saŭ personală pentru o sumă mai mare de 300
drahme, saŭ să renunțe ( desiste) la judecata unor asemenea acţiuni,
saŭ să consimtă la acțiunea saŭ hotărirea pentru aceste objecte, se
cere o consultare motivată a unui advocat numit de către procurorul
competent.
Art. 97. Art. 78 -86 se aplică și la tutela copiilor naturali şi
darea socotelilor anuale de către tutore se face înaintea judelui de
pace.

CAPITOLUL II

Despre emancipare și curatelă

Art. 98. Căsătoria produce de drept emanciparea.
Art. 99. Minorul care a împlinit 15 ani, póte fi emancipat de
către tatăl saŭ de se află sub tutelă de către mumă, luându -se pen
tru acesta și consimțimentul consiliului de familie. Emanciparea se
face prin o declarațiune a aceluư care emancipă înaintea judelui de
pace în şedinţă publică.
Art. 100. Consiliul de familie póte emancipa pe minorul fără
mumă, care se află sub tutelă și a împlinit 18 ani, dacă ' l judecă
demn de emancipare. In acest cas, emanciparea se face prin votul
consiliuluy de familie.
Art. 101. Judele de pace este dator să convóce consiliul de fa
milie, dupě cererea tutorului saŭ a rudelor până la gradul IV ale
minorului, spre a opina și hotărî emanciparea. Póte asemenea judele
de pace şi dupě cererea minorului să convoce consiliul de familiă
pentru acest scop.
Art. 102. Minorul emancipat remâne sub curatelă, care mai nainte


192

GRECIA

de tóte aparțin de drept tatăluì. Pentru cele-l'alte persone chemate
la tutelă, motivele de scutire, demisiune, incapacitate și destituire din
curatelă, se aplică aici prescripţiunele privitóre la tutelă, afară de cele
prevěďute la art. 17 și 18. Femeea minoră, orfană de tată, se găsesce
sub curatela soțului ei .
Art . 103. Compturile de tutelă se daŭ emancipatului. Pentru ca
emancipatul să poată aproba compturile tutorului, trebue să aibă și
consimțimentul curatorului. Când acesta a fost și tutorul minorului.
tribunalul competent numesce, dupě luarea avisului consiliului de fa
milie, un curator provisoriŭ care să examineze darea socotelilor.
Art . 104. Emancipatul póte închiria imobilele lui urbane, cel mult
pentru o durată de trei ani, iar pe cele rurale, cel mult pe șése ani
( saŭ să le dea în arendă ), conform art. 71 și să incaseze sub dare
de chitanţe veniturile averei sale mobiliare saŭ imobiliare. El póte să
întreprindă ca administrator oră- ce act pentru conservarea saŭ îmbu
nătăţirea lor. Obligațiunele contractate pentru aceste acte se reduc
dacă sunt excesive, dupě cererea lui saŭ a ascendenților și în lipsa
lor dupě aceea a consiliului de familie. Insă acela care a contractat
cu emancipatul, are dreptul să céră resiliarea convențiune și să aducă
lucrurile în starea d'inainte de contract, dacă acesta este posibilă
Art . 105. Emancipatul nu póte sta în judecată, nici ca reclamant
nici ca defendore pentru diferendele privitóre la actele administrațiu
nei averei luř. nici nu póte priimi capitalurile bănești datorite lui,
fără consimțimentul curatorului, care îngrijesce de a plasa cu sigu
ranță și avantagiů banii disponibili ai emancipatului. Acest consimți
mênt se cere și pentru întrebuințarea banilor remași din achitări.
Art. 106. Emancipatul nu pote să se împrumute saŭ să vindă
acțiunele societăților financiare, obligațiunele publice, saŭ alte înscri
suri de asemenea natură, saŭ imobilele lui saŭ să cedeze drepturi ab
solute asupra lor saŭ să transfere aceste drepturi alte persone asupra
proprietăților înstréinate, fără consimțimentul curatorului și fără for
malitățile cerute de lege de la minorul neemancipat.
Art. 107. Afară de emanciparea prin căsătorie, ori -ce alt eman
cipat ale cărui obligațiuni sunt escesive póte fi lipsit de beneficiul
emancipărei prin mijlocirea tatăluț, mumei saŭ a consiliului de fa
milie, urmându-se formalitățile prescrise de art. 99 şi 100.
Art. 108. Când emanciparea a fost revocată, minorul reintră sub
puterea părintéscă saŭ a tutorului și acesta ține ( duréză) până la
majoritalea luì, exceptându -se numař casul prevěqut de art. 98.
Revocarea emancipărei se trece în marginea registrului actelor de
emancipare.
Art. 109. Emancipatul făcênd comerţ se consideră ca major
pentru tóte actele lui privitóre la comerţ.
Art. 110. Actele făcute de emancipat cu consimțimentul cura


DESPRE TU TE É À 199

toruluț, conform formalităților prescrise mai sus, vor avea aceeași
forță ca și când ar fi fost făcute de un major.

Art. 111. In casul când consimțimentul curatorului este tre
buincios, daca acesta ' l refusă, minorul se póte adresa tribunalului
de prima instanță, care pote permite întreprinderea afacerei saŭ ac
tului pentru care se cere consimțimentul.
Art. 112. Copilul natural, împlinind 15 ani, póle fi emancipat
de către tatăl care l'a recunoscut, saŭ în lipsa lui de cătră muma care
l'a recunoscut. Emanciparea lui se săvêrșesce conform formalităţilor
prescrise de art . 99.
Art. 113. Copilul natural aflat sub tutelă, împlinind 18 ani, póte
fi emancipat de tutore cu autorisația tribunalului de prima instanţă.

TITLUL II

Despre majoritate.
Art. 114. Cel care a împlinit 21 ani devine major și are capa
citatea de a face tóte actele ce'i acordă dreptul civil, esceptându- se
numai cele de căsătorie şi adopțiune.

Decretul din 14 Martie 1866. -- Despre punerea în vigore

a diferite legă în Insulele Ioniane
Ordonăm promulgarea următórelor legi și voturi ale Adunărei
Naționale II, din Athena, și cari vor intra in vigore în fie -care in
sulă după o lună de la promulgarea lor.

3° Legea civilă din 17 August 1861 privitóre la minori, tutela,
emanciparea și curatela lor.

PROCEDURA CIVILA
CAPITOLUL VI

II. Despre numirea tutorului saŭ curatorului

a) Numirea

Art. 646. Când nu se află un tutor legal saŭ numit prin tes
tament, un curator saŭ un consilier judiciar saŭ cel care se află
intârziază saŭ refuză de a primi sarcina , atunci numirea se face din
oficiŭ, după stăruința rudelor saŭ altor persóne care aŭ interes, ale
acelui care se găsesce sub tutelă, a creditorilor lui saŭ altor inte

13


194 GRECIA

resați, a procurorului, conform prescripţiunelor art. 641--645, de
către tribunalul de prima instanţă.
Circulars din 14 Martie 1850 adresată de Ministeriul Justiţiei către Procurorii de pe
lângă tribunalele Regatului.
In urma înţelegere nostre cu Ministrul de Finance, vě informåm că actele judiciar
făcute in virtutea art. 646 şi 652 din Proced. Civilă, din oficiü , pentru numirea tutorilor de
finitivi saŭ provisorii şi curatorị, se vor face pe hârtie simplă ( netimbrată ), și după săvėrşirea
lor procurorul, judele de pace saŭ chiar grefierul tribunalului sunt obligați a trimite o notiță
casierului competent ca acesta să percépå taxele proporţionale de timbru, in tocmai cum se
procede in procedura criminală.
O copie după acesta o veți comunica tribunalului pe lângă care sunteţi şi procurorii de
pe lângă tribunalele de prima instanţă o vor trimite- o judilor de pace din circumscripția tri
bunalului.

Art . 647. Inainte de numire, tribunalul credend necesar, póte
cere avisul consiliului de familie. Pentru minori, saŭ copií ori cum
născuți, acest avis este tot- d'a-una trebuincios.
Art. 648. Daca tutorul numit, curatorul saŭ consiliul judiciar nu
a fost presinte la numire, se însciințéză ( i se comunică) acesta de
către partea cea mai diligentă.

b) Tutor provisoriŭ saŭ curator

Art. 649. In casuri urgente, judecătoriỉ de pace și procuroril
competenți aŭ dreptul să numéscă un tutor saŭ un curator provi
soriŭ după cererea uneia din părți, saŭ chiar din oficiŭ, însă atunci
sunt datorŤ să învite fără întârţiere pe tutorele legal saŭ testamentar
saŭ pe curatore de a se însărcina cu numirea tutorului judiciar saŭ
a casatorului.

3. Consiliul de familie

Art . 650. Consiliul de familie trebue să se compună din judele
de pace competent și din patru până la opt, cel mult, rude mai
apropiale ale minorului saŭ absintelui saŭ ale celui pentru care se
convocă consiliul saŭ în general ale aceluia care se găsesce sub óre
care îngrijire. Dacă în distanţa de patru sfori ( o sforă měsură
de distanțe la cei vechi --- are 60 saŭ 30 stadiuri) nu se găsesc
rude, se iaŭ în locul lor amici.
Art. 651. Nu pot fi membri în consiliul de familie : 1. Minorii
și femeile, exceptându- se părinții și cei alți ascendenți, 2. Cei inter
dişi, 3. Toți cei incapabili saŭ destituiți din tutelă. 4. Toți câți aŭ
socotele saŭ diferende cu cel pus sub îngrijire.
Art. 652. Judele de pace convócă prin scris consiliul de fa
milie după cererea celor menţionaţi în art. 646 saŭ chiar din oficiú ,


D ÉS PRE TUTELA 195

fixéză în actul de convocare data și locul întrunire și presidă des
baterile. Termenul de presentare nu pote să trécă peste 24 ore. Locul
întrunireſ, dacă nu s'a fixat un altul, este domiciliul judelui de pace.
Art. 653. Cei convocați saŭ împuternicițiť lor se presintă cu
cheltuiala lor, sub pedépsa une amende de 5--30 drahme. Judele
de pace pronunţă acestă amendă şi o înapoiază când se probéză că
a fost o împedicare legală.

Art. 654. Pentru ca votarea să fie valabilă se cere presenta a
patru membrii cel puțin, saŭ a împuterniciților lor. Judele de pace
are acolo un vot. Pentru cele hotărîte judele de pace face un proces
verbal, și dacă nu sunt toţi de acord, se menționéză părerea fie
căruia .

Art. 655. Tutorul, cotutorul și fie -care din membrii consiliului
de familie aŭ drept să transporte afacerea pentru o ulterioră cerce
tare ( desbatere) înaintea tribunalului de prima instanță conform for
malităților și termenului prescrise în art. 619 și următor. Cererea
trebue să fie făcută de către membrii avênd o părere deosebită și
minoritatea este condamnată la plata cheltuelilor.

Ratificarea avisului consiliului de familia

Art 656. Ratificarea unei decisiuni a consiliului de familie, când
după casuri este trebuinciósă după legile civile, se cere conform celor
prescrise de art. 641 și următor, de la tribunalul de prima instanţă,
în termen de 15 qile, de către tutor, curator, și după expirarea a
cestui termen (acesta cu cheltuiala tutorului saŭ curatorului negligent)
de către ori - care membru al consiliului de familie saŭ de către cei
menționați în art. 646.
Art . 657. Ort- ce membru al consiliului de familie nefiind de acord
cu părerea emisă de consiliŭ, póte, la ratificarea lui să se presente
în camera de deliberare a tribunalului de prima instanță și să arate
motivele ce va crede de cuviință și când nu va fi fost convocat póte
asemenea, cu cheltuiala lui, să facă oposițiunea conform art. 238 și 645.

Decretul din 30 Ianuarie 1866. Pentru promulgarea în In
sulele Ioniane a Procedurer civile în vigore.

Ordonăm ca legea Procedure civile, promulgată la 3 Aprilie
1834, cum s’a complectat saŭ modificat prin următórele legi și de
crete, să intre în vigore şi în insulele Joniane etc.
3.0


SERBIA

LEGEA ASUPRA TUTELEI


LEGEA ASUPRA TUTELEI

PARTEA 1

Atribuțiunile judecătorului însărcinat cu tutela *)

Art. 1. Cu afacerile de tutelă este însărcinat un judecător care
va lucra independent.

Art. 2. Tutela minorilor se va numi de către judecătorul din
tribunalul județean în circumscripțiunea căruia sa aflat tatăl mino
rilor pe timpul când a trebuit să li - se numéscă tutela ; in cas când
competința ar aparține mai multor județe, tutela se va numi de către
tribunalul acelul judeţ în care tatăl minorilor a trăit în cel din urmă
timp.
Art . 3. Dacă tatăl copiilor minori n'a depins de competinţa nici
unui județ, se va considera ca fiind competent acel judecător în ju
dețul căruia sa aflat tatăl minorilor în momentul când s’a aretat
trebuința de a numi tutela copiilor sěy.
Art. 4. Pentru copiî ilegali, tutela se va numi de către judele
acelui județ care a fost competent pentru muma lor.
Art. 5. Pentru copiii găsiți se va numi tutela de către judele
județuluy unde aŭ fost găsiți.
Art. 6. Când este trebuinţa ca persone majore să fie puse sub
tutelă, acesta se va numi de către judele competent în cele - l'alte
privinţe .
Art. 7. Când ar rėmâne copii minori după mórtea unui strein ,
tutela pentru ei se va numi de judele acele localități unde a murit
străinul, - acesta în mod provisoriŭ până ce tribunalul țăreț defunc
tului se va însărcina cu tutela.
Art. 8. Judele care este competent să numéscă tutela, este com
petent asemenea a o supraveghia, deși persona pusă sub tutelă ’ și- a
schimbat domiciliul saŭ se află pentru un timp óre- care în stréină

* ) Pe lângă fie - care tribunal de I- a instanţă în Serbia se află şi un jude insărcinat spe
cialmente cu tutela ; spre a evita repetițiunea acestor cuvinte, s'a zis în tot- d'a - una „ judele
competent“,


200 SERBIA

tate. Însă dacă s'ar găsi că va fi mai avantagios pentru persóna pusă
sub tutelă ca direcțiunea tutele să se predea unui alt judecător, a
césta se va putea face în înțelegere cu acest judecător. In cas când
nu s'ar putea înţelege, atunci Curtea de casație va decide asupra ra
portului celui d'ântêiŭ jude, în mâinele căruia se află deja direcțiunea
tutele.

Art. 9. In contra decisiunei judelui competent se va putea avea
recurs numai la Curtea de apel, în termen de 10 çile. Acest recurs
se va remite însuși judelui.
Art. 10. In cas de conflict pentru competența între mai mulți
judecători însărcinați cu tutela, judecătorul căruia s'a trămis din partea
unui alt judecător o afacere de tutelă pentru care nu se crede com
petent, va fi ţinut să o trimită spre decisiune Curțeự de apel.

PARTEA 11

Despre tutela minorilor

a ) Numirea tutorilor

Art. 11. Personele minore trebuesc puse sub tutelă dacă nu se
află sub puterea tatălui saŭ dacă acestă putere nu se pote exercita
din motive legale.
Art. 12. Judele competent va stărui să se numéscă din oficiu
tutela unor asemenea persóne.
Art 13. In cas de necesitate de a se numi o tutelă unei persone,
atunci muma saŭ mama vitregă a minorului va fi ţinută să încu
nosciințeze despre acesta pe primarul, pe primărie saŭ pe judecătorul
competent. Acéstă îndatorire o vor avea și rudele cele mai de aprópe
din localitate, precum şi preotul care are grijă de registrul morților.
Primăria este ţinută să informeze de loc despre un asemenea cas pe
judele competent, fie că a fost informat despre el, fie că l'a aflat el
însuși.
Art. 14. Dacă sus-dişi nu vor informa de loc saŭ vor informa
prea târờiŭ pe judele competent de necesitatea de a numi o tutelă.
ei vor réspunde persone minore de daunele provenind din negli
gența lor dacă nu se vor putea justifica pe deplin.
Art. 15. Dacă se retrage unui părinte prin o sentință judecăto
réscă, cu totul saŭ în mod provisoriŭ, puterea părintéscă asupra co
piilor sěſ minorț, atunci tribunalul respectiv va informa despre acesta
pe judele competent, îndată ce sentința a devenit executorie.
Art. 16. Tatăl care până la morte a exercitat puterea părintéscă
asupra copiilor sẽi, și asemenea și muma care până la mórtea sa a


LEGEA ASUPRA TUTEL EI 201
exercitat tutela asupra copiilor ef minory, aŭ drept să numéscă unu
saŭ mai mulți tutori.
Dacă și tatăl și muma aŭ numit tutory, atunci tutorul numit de
tatăl se va preferi celui numit de mumă.
Numirea se pote face prin un propriŭ act în scris saŭ prin tes
tament.
Art. 17. Dacă nici tatăl, nici muma n'aŭ numit nici un tutor,
saŭ dacă numirea nu s'ar fi făcut în forma legală, atunci se vor
putea numi tutorị următórele persone, după ordinul acesta :

1 ) Tatăl copilului adoptat ;
2) Muma pentru copiii ei legitimy ;
3) Bunul despre tată, și
4) Bunul despre mumă.

Art. 18. Dacă tutela nu s'ar putea da uneia din sus- disele per
sóne (Art. 16 și 17) , atunci judele competent va fi ţinut să numéscă
el însuși pe tutore, în înțelegere cu ruda copiilor minori și cu primăria.
Art. 19. In acest cas judele competent va putea numi mai mulți
tutori, dacă direcţiunea tutelei comprinde diverse afaceri. După regulă
se va numi un tutor chiar dacă sunt mai mulți frați și surori.
Art. 20. Fie-care persónă este obligată să priméscă sarcina
tutele, afară dacă ar fi incapabilă saŭ dacă i- ar lipsi vre- o condi
țiune legală. Judele competent va preferi în tot- d'a -una pe personele
care sunt gata să priméscă voios sarcina futelei, și pe care le crede
că vor împlini lucrul maĩ bine.
Pe acel care caută să se sustragă de la o asemenea obligațiune
judele competent va putea să'l oblige, pedepsându-l cu o amendă de
10 până la 1.000 piastre, și făcându'l respundětor pentru pagubile
ce ar resulta din refusul sèŭ ; el va garanta chiar pentru persona
pe care judele a fost silit să o numéscă în locul lui.
Art. 21. Nu pot fi tutori saŭ tutori-ajutory :
1 ) personele care se află sub tutelă ;
2) personele care n’aŭ virsta de 25 any ;
3) femeile, afară de muma ;
4) acei care pentru un delict ore-care aŭ perdut drepturile ci
vile, afară de casul când aŭ fost numiți tutori de către tatăl și muma
minorului ;

5) faliții ;
6) acei cărora s'a reluat tutela saŭ puterea părintéscă ;
7 ) acei care duc în mod public o viață imorală ;

8) acei care s'aŭ exclus de tutelă de către tatăl, saŭ muma
care a fost până la mórtea sa tutorele copilului eỉ ;
9) acei care aŭ trăit în vrăjmășie deschisă cu părinții minoru
lui, saŭ care trăesc acum așa cu minorele ;
10) tatăl vitrig ;

1


202 SERBIA

11) părințil ilegali ai copiilor naturaly ;
12) judele însărcinat cu tutela în județul unde funcționeză;
13) creştinii la necreștinț și vice-versa afară dacă aŭ fost nu
miți de tatăl saŭ de mumă, saŭ dacă sunt desemnați ca să diri
geze numal averea minorului.

Art. 22. Acel care propune cu sciinţă judelui competent pe o
persónă incapabilă de a fi tutore saŭ tutor-ajutor, va fi respundėtor
către minore de pagubele resultând din acest fapt.

Art. 23. Pot să refusă tutela personele următóre :
1) muma ;
2) acei care aŭ împlinit vîrsta de 60 ani ;
3) acei care sunt deja însărcinați de 2 tutele ; însă dacă o ase
menea persónă prin situațiunea sa inevitabilă ar fi silită să priméscă
o a treia tutelă, atunci ea se va putea, spre cererea sa, elibera din
una din cele 2 tutele cu care este deja însărcinată ;
4) Casieriť publici, dacă cu tutela este legată și administrarea
avere minorului;
5) persone militare, fiind în activitate saŭ în disponibilitate ;
6) funcţionarii când se transfer în o altă localitate ;
7 ) lóte personele în general când se mută în o altă localitate
de unde n’ar putea să îndeplinescă datoria lor de tutore.
Art. 24. Personele enuměrate sub 1 , 2 și 3 al art. precedent
sunt ținute ca, în termen de 8 qile de când li s'a comunicat că
sunt numite tutore, să informeze pe judele competint că nu pot priimi
tutela, făcênd cunoscut și motivele acestui refus ; în cas contrar ele
pierd drepturile ce li s'a dat prin disul articol. Acei care aŭ declarat
odată că priimesc tutela nu vor mai putea să o părăséscă pe ase
menea motive, care s'ar fi produs în urmă, afară de casurile prevă
dule la al . 4, 5, 6 și 7 al art. 23, când ele s'ar produce în cur
sul tutelei .
Art. 25. Dacă un casier public ar vroi să priméscă o tutelă saŭ
să o continueze, va trebui să céră pentru acesta autorisațiunea au
toritățiỉ în drept.
Art . 26. Militariỉ în activitate saŭ în disponibilitate vor cere
acestă autorisațiune de la Ministru de Resbel.

Art . 27. Personele care ar fi bolnave de minte saŭ fisicesce
saŭ necapabile pot fi liberate de sarcina unei tutele de către judele
competent.

Art. 28. Tutorele și tutorul- ajutor în loc de jurămênt va promile
pe onore inaintea judelui competent că va îndeplini în mod consciin
cios și onest sarcina ce a priimit.
Tutorul va priimi o « scrisore de tutelă » unde se va indica și
numele tutoruluň-ajutor.
Art. 29. Dacă judele competent a omis una din personele de


LEGEA ASUPRA TUTELEI 203

semnate în art. 16 și 17, și dacă nu există nicy un motiv legal
pentru escluderea acelei persóne, ea se va puté plânge pentru acest
fapt la Curtea de Apel.

Art. 30. Dacă există may mulți tutori pentru o singură tutelă
atunci ei saŭ exercită tutela toți împreună, saŭ 'și împart lucrările
după diferitele afacery, precum s'a fixat de acel care le- a numit.

Art. 31. Pe lêngă tutorele numit de tatăl saŭ de mumă, la
fie - care tutelă cu o avere al cărei venit este mai mare decât cheltue
lile pentru întreținerea minoruluị, se va numi încă un tutor-ajutor.
Daca judele va afla de cuvință el va face acesta și la alte tutele .
Dacă nici tatăl nici muma nu aŭ designat înşişi pe tutorele
ajutor, și nici nu l'a exclus, atunci el va fi numit ex -officio de către ju
dele competent.
Art. 32. Dacă sunt numiți mai mulți tutory care conduc tutela
impreună, atunci tutorul-ajutor nu se va putea numi.
Dar dacă mai mulți tutorị lucréză separat, atuncy fie - care din e
va putea fi numit ca ajutor altuia,
Art. 33. Numirea tutorilor și ajutorilor va dura pe tot timpul
tutele .
Art. 34. Disposițiunele presente legi nu ating pe copii minori
care trăesc în comunitate cu copiii majori, care ar fi capabili să ad
ministreze comunitatea.

b) Despre drepturile şi obligaţiunele tutorilor.

Art. 35. Tutorele va exercita îndatoririle sale după acestă lege
în mod independent. Va fi însă și respundětor de actele sale .
Responsabilitatea acesta va începe din ţioa când priimesce sarcina
saŭ din ţioa când ar fi putut s'o priiméscă, de și n'a vrut s'o
priiméscă.
Art. 36. Tutorul și ajutorul sěŭ sunt ținuți să administreze ca
un bun părinte de familie averea sa proprie ; căci altmintrelea
el va respunde de pagubele pricinuite prin negligența sa.
Art. 37. Acolo unde mai mulți tutor administréză o tutelă ef
vor decide prin majoritate de voturi. Când o asemenea majoritate ar
vroi se schimbe starea de lucruri existentă însă nu se pot intelege
asupra modulu de executare, se va decide împreună cu judele tot
după majoritatea de votury.
Art. 38. Dacă administrația tuteleị este împărțită între ma
mulți tutorň, atunci fie -care din e va lucra independent în cer
cul sěů .
Art. 39. Tutorul va priimi ca remunerație pentru lucru sěů
5 % din venitul net anual, după scóterea tuturor cheltųelilor pentrų


204 SERBIA

educațiunea moștenitorilor și întreținerea averer;; însă remunerația
unui tutore nu pote depăși surna de 24,000 piastre ( un piastru = 20
centime) .

Acolo unde sunt mai mulți tutori e vor împărți remunerația
între sine ; dar dacă fie-care din ef administréză separat și în mod
independent o succesiune (art. 38), atunci fie- care va priimi remune
rația sa din acea avere pe care o administréză.

Art. 40. Dacă tutorul saŭ ajutorul séŭ ar cheltui ceva din punga
lui pentru trebuințele tutelei, el va fi îndemnisat din averea tutelei.
Art . 41. Dacă tutorul ar face nişce serviciuri excepționale tuteleſ,
el va avea de drept asemenea la o gratificație excepțională pe care va
priimi- o din averea tuteley, saŭ după lege, când legea prevede acesta.
saŭ după mărimea serviciurilor făcute. Dacă acéstă gratificare ar da
loc la un proces, afacerea se va regula înaintea tribunalelor.
Art. 42. Tutorul nu va priimi nici o remunerație din venitul
acele avery care se administréză de însuşi minorul (art. 56), nici
din venitul banilor care se află la Direcțiunea fondurilor publice
(art. 60).
Art. 43. Tutorul -ajutor nu va priimi nici o remunerațiune.
Art. 44. Tutorul va avea grije și de averea și de persona mino
ruluì, afară dacă sa numit un anume tutor pentru administrarea
unei averi.
Art. 45. In cas când moștenitorií ar avea a regula între sine nişte
afacerî juridice saŭ un proces, tutorul nu va putea să represinte nic)
pe unul dintre eỉ, ci va trebui numi pentru fie-care un tutor pentru
administrarea avere lor.
Art. 46. Tutorul va avea grije de persóna moștenitorului ca un
veritabil tată, și i va apara drepturile şi implini obligaţiunele.
Art. 47. In tóte afacerile atingătóre de averea succesiuneſ, tutorul
e representantul legal al moștenitorului.
Art. 48. Tutorul-ajutor va controla gestiunea tutorului dirigent.
In acest scop el va avea dreptul să verifice compturile tutorului și
alte piese justificative ; el e ţinut să înformeze pe judele competent
de tot ce concernă neobservarea îndatoriilor tutelare. Judele com
petent este ţinut să ia act de cele ạise de către tutorul-ajutor, în
tot- d'a - una când aprobarea lui ( a judelui) este necesară.
In tóte casurile prevědute în presenta lege tutorul va lucra îm
preuna cu tutorul-ajutor.
Art . 49. Trebue în tot- d’a -una să se aibă mai mare grijă de
persóna moştenitorului decât de averea sa.
Art. 50. In cas când s'ar găsi printre obiectele lăsate moştenito
ruluì de tatăl saŭ de testator nișce notițe în scris despre care tu
torul saŭ tutorul-ajutor se vor fi convins că provin in adevèr de la
tatăl saŭ de la testator, tutoriỉ sunt autorisați să observe aceste


EGE A A SUPRA TUTELE Í 205
notițe în privința administrărei avereị, chiar şi dacă ele nu ar fi
scrise în mod regulat, cu semnătură și dată, precum și dacă nu sunt
nici legalisate.
Art. 51. Muma, chiar dacă nu e tutricea copilului ei, are drept
să céră ca copii aflându - se sub tutelă să fie predaţi ei pentru edu
cațiune și crescere, afară dacă ar exista motive grave de refus.
Art. 52. Când tutorul vrea să încheie vre un contract în numele
minorului, el va trebui să menționeze acesta în însuşi contractul .
Dacă ar omite acestă formalitate, atunci un asemenea contract nu va
da minorului drepturi saŭ obligaţiuni de cât întru cât se va putea vede
din tóte circumstanțele că contractanții aŭ vroit în adevěr să încheiă
contractul pentru minore.
Art. 53. Contractele ce moștenitorul ar încheia el singur prii
mind prin el vre o obligațiune nu vor avea valóre dacă n'aŭ fost
aprobate de tutor.
Art. 54. Dacă tutorul a dat moştenitoruluï, o-dată în general, a
probarea sa ca să pótă intra în o slujbă saŭ să facă un comerciŭ, moş
tenitorul nu va mai fi ţinut să céră o altă aprobare de la tutor dacă
ar trece într'o altă slujbă saŭ dacă ar vrea să o părăséscă.
Art 55. Dacă moștenitorul a căpătat aprobare de la tutor să
dirigeze el însuşi casa saŭ afacerile de un comerciŭ, el este prin
singurul acest fapt autorisat a putea regula independent și alte afaceri
trebuincióse continuăre antreprise .
Art. 56. Când moştenitorul a împlinit vêrsta de 17 any, tutorul
va putea, dacă crede de cuviință, să-i cedeze totul saŭ parte din ve
nitul séu spre libera sa întrebuințare și administrare .
Art. 57. Excedentul în monetă ce ar rėmâne peste acoperirea
tutulor cheltuelilor făcute în cursul unui an pentru întreținerea mi
norelui și administrarea averei, tutorul va trebui să-l predea tribu
nalului, cel mai târziŭ după o lună.
Art. 58. In cas când tutorul ar lipsi saŭ ar întârzia cu predarea
tribunalului a ţisului excedent, el va fi ţinut să plătéscă, după terme
nul de o lună și din punga sa 10 % dobândă pe suma excedentului.
Art. 59. Dacă tutorul ar întrebuința pentru sine o parte din
banii succesiuneț, el va plăti din ţioa când a scos banii 12° /o do
bândă pentru suma întrebuințată.
Art. 59 a. In casurile articolelor 58 si 59, judele competent va
ordona tutorelui, prin o decisiune, suma de banii întrebuințați de el ,
împreună cu dobânda.
Decisiunea judelui va fi supusă examenului Curţei de apel în
urma recursului tutoreluì .
Art. 60. Toți banii pupilari se va preda de tribunale după re
gula stabilită administrațiunei fondurilor publice.
Dacă depositarul acestor bani îl va lăsa prin negligență și fără


206 SERBIA

nicí o necesitate legală, neproductivý 30 dile, el va fi dator să plă
téscă succesiunei respective pe suma aşa reținută, 10 % dobândă
anual, până ce nu se vor depune bani la numita administrațiune.
Insă succesiunile neînsemnate adică : până la 400 lei , in sate ;
până la 800 lei în orașe și până la 1200 lei la Belgrad, tribunalul
respectiv le va preda, în virtutea decisiunei judeluì competent, acelor
persóne cari primesc să îngrijescă de întreținerea și educațiunea
minorilor.
Art. 61. Ca să se pótă sci cum are să se administreze aseme
nea succesiuni neînsemnate, tutorul-ajutor, saŭ dacă el nu ar exista,
primăria respectivă unde ar fi minori de acestă categorie, va examina
cum se administréză succesiunile în chestiune de acei cărora ele sunt
predate și încredințate, și dacă ar afla că ele nu se administréză cum
se cade, ci că sunt amenințate de un pericol saŭ că sunt deja in
pericol, ea va trebui să informeze imediat despre acesta pe judele
competent, fie direct, fie prin canalul autoritățeř politice al ocolului
respectiv.
Art. 62. Indată ce judele competent s'a informat că o succesiune
este rệŭ administrată, cum s'a qis in art. precedent, el va îngriji să
examineze afacerea, și dacă va afla de trebuinţă, va căuta să garan
teze și să conserveze succesiunea prin o ipotecă saŭ prin un alt
mijloc legal.
Art. 63. Precum judele competent, tot așa și tutorul este dator så
reţină din succesiune tóte acele obiecte cari se pot conserva saŭ in
griji și administra în profitul minoruluy; tot așa se vor putea reține
în urma propunereỉ și în înţelegere cu tutorii și o avere imobi
liară, cum este un comerciŭ și banii în special aparținênd lui, etc,
spre a fi administrată cât mai bine şi cât mai profitabil pentru mi
nori. Pentru o asemenea avere, tutorul va trebui asemenea så gå
ranteze ca şi când ar fi un tot întreg.
Art. 64. După regulă acesta garanție va fi astfel cum este ce
rută de lege ; iar ea va putea excepțional să fie și simplă, adica cá
garanţii să se oblige prin act înaintea tribunalului că vor păstra și
administra consciincios averea ce li s'a încredințat, și că vor garanta
pentru dênsa prin propriile lor avery.
Art. 65. Judele competent va trebui să bage în tot- d'auna bine
de samă cui va încredința administrarea unei asemenea averi, și nu
mai dacă tutorii sunt rudă cu minorul, saŭ dacă sunt cunoscuţi în
comuna lor ca nişte omeny probỉ și vrednici, avênd şi avere buna.
saŭ cel puțin o avere care nu e prea grevată de datorii, și că se
bucură de credit la alți, el va putea să le încredințeze spre a

ministrată averea imobiliară fi ad
a succesiune ce s’a reținut pe

lor garanție în scris, fără a se face prealabil simpla
și hypotecelor înscrise pe dênsele estimațiunea averei lor

.


LEGEA ASUPRA TUTEL EI 207

Art. 66. Dacă judele competent ar afla ori- și-cum , saŭ că ar
constata din comptul anual că acestă avere reținută ar fi în pericol,
saŭ că se administréză în paguba succesiune , el va putea lua ime
diat téte měsurile legale spre a asigura pe deplin acea avere, și în
cas de necesitate va ordona că densa să se vîndă și să se prefacă
in bani, de care se va dispune după lege .
Art. 67. Tutorul nu póte să facă daruri din averea minorului.
Art. 68. Averea imobiliară a minorului, tutorele nu o va pute
vinde saŭ îndatori decât dacă vîndarea este cerută în interesul par
tagiului, saŭ dacă vîndarea saŭ îndatorirea ar deveni necesară pentru
salvarea averei pupilare de pagube eventuale, saŭ în fine, dacă prin
acesta averea minorului ar putea să se sporéscă în mod simțitor.
Art. 69. Daca testatorul a ordonat ceva expres în privința vîn
dăre averei sale imobiliare, atunci va trebui să se conformeze a
cestei voințe, afară numa dacă s'ar întempla mai târờiŭ niște circumstanțe
care ar puté face ca executarea voinței testatorului să fie păgubi
tóre pentru moștenitori.
Art. 70. Disposițiunile presente legi nu privesc casurile în care
decisiunele judecătoreşti asupra averei minorelui ar deveni executorie.
Art. 71. Numai cu consimțimentul tutoruluì-ajutor tutorul prin
cipal va pulea face aceste operaţiunỉ :
1 ) vinde precióse obiecte de aur şi de argint, saŭ hârtii și alte
obiecte de valore ;

2) încasa creanțe ;
3) da bani cu dobândă acolo unde acésta este permis ;
4) anula saŭ schimba garanții date pentru asigurarea unei creanțe ;
5) ceda saŭ da în gagiŭ creanțele minorului.

Art. 72. Dacă tutorul-ajutor refuză consimțimentul săŭ la una
din sus- disele operațiuni, tutorul-principal va putea avea recurs pentru
acésta la judele competent. Dacă acest din urmă aprobă operațiunea
proiectată, aprobarea acesta va înlocui consimțimentul tutorului-ajutor .
Art. 73. Dacă tutorul-ajutor nu s'a numit de loc, atunci tutorul
va cere în fie-care cas al art . 71 aprobarea judelui competent.
Art. 74. Tutorul este ţinut să céră aprobarea de la judele com
pelent in următórele casuri:
1) când va trebui ca averea minorului să se întrebuinţeze pentru
întreținerea lui, şi
2) când minorele ar avea nevoie a continua yr’un comerciŭ ce
a moştenit.
Art. 75. Tot aşa de necesară este și aprobarea judeluị competent, pe
lângă consimțimentul tutorilor, în casurile următore:

1 ) la adoptarea minorului ;

2 ) la căsătoria lui ; însă acesta nu schimbă întru nimic ultimul
aliniat al $ 150 a codului civil ;


208

SERBIA

3) când minorele ar vrea să părăséscă naționalitatea sêrbă ;
4) când tutorul vrea să permită minorului să exerciteze un
comercië ;
5) la vîndarea saŭ îndatorirea mobilelor. Averea imobiliară a
minorelui se vinde de regulă prin licitațiune publică ; însă se va putea
vinde și direct fără licitațiune dacă este dovedit că acest mod ar fi
mai avantagios pentru minore. In un asemenea cas se vor asculta
și rudele ;
6) la încheierea imobilelor pe un termen mai lung decât un an
după ce minorele a ajuns la majoritate.
7 ) la aranjamente de obiecte imobiliare, de un obiect ce nu
ptóe fi estimat saŭ de un obiect, în general, a căruia valóre este
mai mare decât 1000 piastre ;
8) In casurî de procese în contra minorelui când tutorul vroeşte
să recunoscă reclamantului o reclamațiune pentru o avere imobiliară
saŭ un obiect ce nu se pote estima, saŭ un obiect represintendo
valóre mai mare decât 1000 piastre ;
9) Când are să se facă pentru minore un împrumut óre-care ;
10) când succesiunea s'ar primi fără inventar, saŭ când s'ar
refusa o succesiune saŭ o comisiune pentru minore ;
11) în cas de împărțéla unei averŤ care s'a testat minorului
şi unei alte persone.
In tóte aceste casuri, precum și în celelalte enumerale în articolul
precedent, judele competent este ţinut să asculte și avisul tutorului
ajutor dacă există.
Art. 76. Nici tutorul nici tutorul-ajutor nu se vor putea libera de
responsabilitate față cu minorele, chiar nici atunci când aŭ apro
barea judeluy pentru un fapt ore-care.
Art. 77. Tot ce minorul va fi făcut în mod independent, con
form acestor prescripțiunì, saŭ cea ce tutorul va fi făcut în numele
séŭ nu se mai pote revoca saŭ reîntorce în starea anterioră.
Art. 78. Dacă moștenitorul declarându- se major și independent
cu tóte că nu ar fi, va reuşi a decide pe cine- va să încheie cu
dênsul o tocmélă saŭ o afacere óre-care, acestă din urmă persónă,
dacă ar resulta pentru ea vr'o pagubă din causa nelegalitățeľ unei
asemenea tocmeli, va putea reclama o indemnitate din averea moște
nitoruluì.
Art. 79. Tutorul trebue să supue judeluy competent un compt
despre gestiunea sa, cu tóte documentele ce ar avea în acestă
privință.

Art. 80. Acest compt il va supune în fie - care an în termenul
de la 1 Ianuarie până la 1 Martie pentru anul trecut, dacă venitul
anual al tutele este peste 1000 piastre; dacă e inforior acestei sume
comptul se va putea presenta la fie -care 2 ani.


LEGE ASUPRA TUTELEI 203

Art. 81. Tutorul trebue să menționeze pe comptul sěŭ că a
înscris tóte veniturile și că n'a omis nimic din obiectele ce compun
averea pe care a îngrijit- o.
Art . 82 Tutorul-ajutor trebue să verifice comptul și să pue pe
dênsul observațiunile sale dacă ar avea a face.
Art. 83. Pe cât timp muma va trăi la o- laltă cu copiii săi mi
nori din venitul averei pubilare, comptul anual sus menționat nu se
va depune.
Art. 84. Judele competent va putea cere, în vederea unei pri
mejdii eventuale, garanțiă de la tutorii care primesc regulat venitul
anual, și când acesta ar fi mai mare de cât cheltuelile pentru mino
rele . Garanția acesta va fi fixată de judele competent care o póte în
tot- d'a-una spori.
Garanția se va putea micşora saŭ se va putea renunța la densa
numai cu autorisațiunea judeluị competent.
Art. 85. După cererea judelui competent tribunalul va înscrie o
ipotecă pe averea imobiliară a tutorului.
Art. 86. Tatăl și mama pot dispensa de obligațiunea ga
ranției pe tutorele pe care l'ar fi numit ei înșiși. Insă acestă dis
pensare va înceta dacă în urmă ar nasce față cu tutorele nisce cir
cumstanțe care ar face ca judele competent să afle necesar depu
nerea garanției.

Art. 87. Cheltuelile pentru înscrierea și ridicarea garanţiilor vor
fi în sarcina succesiunel.

Art. 88. Tatăl bun al copilului adoptat, muma și bunica, dacă
sunt tutori, nu vor trebui să dea nici o garanție până ce nu s'ar
ivi nisce motive pentru care, după avisul judelui competent, ar face
darea garanției indispensabilă.

Art. 89. Obligațiunele și alte documente ale moștenitorului, pre
cum și obiectele de valóre pot fi date tribunalului de prima instanţă
spre păstiare de către însu -și judele competent; iar dacă tutorul ar cere
acesta judele va fi chiar ţinut s'o facă .

lll. Despre controlul judelu , însărcinat cu tutela asupra tutelei.

Art.

90. Judele competent va controla pe tutore, și va lua tóte
měsurile necesare pentru asigurarea averei.
Art. 91. Controlul acesta trebue să se facă în tote operațiunele
tutorilor; judele va putea în interesul controlului pedepsi pe ambi
tutori pentru iregularitățile constatate, cu o amendă de la 10 până
la 120 piastre.
Art. 92. Judele competent este ţinut să verifice minuțios tóte
lucrările tutele și în tóte casurile prevěďule de presenta lege, și să
14


210 SERBIA

le aprobe dacă le- a găsit în regulă. Dacă va refusa aprobarea
sa acolo unde ea este necesară după presenta lege, lucrările tutori
lor nu vor fi de nici o valore.
Art. 93. In chestiuni împortante judele respectiv va putea să
asculte avisul rudelor majori ai minoruluì, după sânge saŭ prin ali
anțe, dacă sunt domiciliați în țară.

Art. 94. In casurile următóre judele competent este ţinut să as
culte acest avis al rudelor și chiar și al minorului dacă acesta trăiesce
în țară și dacă are vîrsta de 17 ani :

1 ) în cas de adopțiune a minorului ;
2 ) cu ocasia căsătoriei minorului ;
3) când părăsesce naţionalitatea sêrbă
4) în cas de aranjamente în privința averei imobiliare, saŭ când
judele ar vroi să autoriseze pe tutore a recunosce vre- o creanță din
averea succesiune .
5) când minorul continuă saŭ începe un comerciŭ .
Art. 95. Judele competent va verifica compturile tutorilor pre
cum și piesele justificative, și dacă găsesce că totul e în cea mai bună
ordine, saŭ că s'a pus în ordine în urma observațiunelor sale, el va
deslega în mod provisoriŭ pe tutorii de responsabilitate și va de
clara compturile ca fiind în regulă , iar piesele justificative le
va înapoia .
Art. 96. In cas când tutorul nu sa numit încă, saŭ dacă el sa
retras, iar urmașul lui nu sa numit încă, judele este ţinut să îngri
jéscă ca averea pupilară să fie garantată ; și , în deosebit, să o in
chidă şi să pue pecetele pe dênsa până ce noul tutore o va fi
primit
Tot așa se va proceda și în casul când minorele ar moşteni
vre- o avere în timpul tuteleľ, iar tutorul nu se află în localitatea
unde se află obiectul moștenit.
Art. 97. Dacă averea respectivă după art . 96 nu se află în lo
calitatea unde este domiciliat judele competent, atunci autoritatea
comunală locală este ținută să aibă grijă pentru garantarea sa, și
despre acesta se va informa imediat judele competent.
Art. 98. Garantarea nu se va efectua dacă obiectele ce ar tre
bui închise și puse sub pecete s'ar afla în posesiunea mamei saŭ
bunului minorului, saŭ ca făcând parte din o moştenire indivisibilă
în posesiunea unei rude majore a minorului împreună cu care a
moștenit averea, saŭ, în fine, dacă testatorul a interdis garanția pentru
averea ce o testéză prin testament saŭ prin un alt act public.
Art. 99. Testatorul póte desemna tutela și stabili fie prin testa
ment, fie prin un act autograf, că tutorul póte administra singur atât
banii cât și cea- l -altă avere pupilară ; atunci judele competent va
exercita numai controlul asupra tutelež desemnate. Insă dacă de


LEGE À SUPRA TUTELEI 211

functul ar fi exclus pe acel jude de tot controlul asupra tutelei, el nu
se va amesteca întru nimic, afară de casul când ar nasce maľ târ
điŭ ast- fel de circumstanțe în cât controlul luļ ar deveni necesar în
interesul minorului.

IV. Despre controlul rudelor asupra tutelei

Art. 100. Tatăl care până la mortea sa a exercitat puterea părin
téscă póte ordona în testament saŭ în un document autograf ca
consiliul de familie så exercite controlulul asupra tutelei copiilor lui. El
póte chiar şi numi pe membrii acestui consiliŭ.
Art. 101. Dacă tatăl n'a fixat nimic în privința consiliului de
familie, atunci, cu consimțimentul tutorului principal și tutorului- ajutor
saŭ al mai multor tutori şi în basa avisulu rudelor respective ( art. 93),
tribunalul de l-a instanță va forma acel consiliŭ. Insă acesta se va
putea efectua numai în cas când interese majore ale minorului ar re
clama o asemenea měsură, mai cu sémă dacă ea s’ar arăta avan
tagiósă pentru buna administrare a unei averì imobiliare mai impor
tantă. Disul tribunal va numi și pe membrii consiliului de familie
pe care tatăl la ordonat, fără însă a fi numit și pe membrii lui.
Art. 102. Pot face parte din consiliul de familie numai rudele
care ar putea fi şi tutory.
Art . 103. Consiliul de familie va fi compus cel puțin din 3 mem
bri. Ei vor promite pe onóre judelui competent că vor îndeplini con
sciincios sarcina lor .
Dacă numěrul membrilor qisului consiliú ar scade la trei,
fie că unul n'a vrut să priméscă sarcina, fie că a eşit în urmă din
consiliŭ , -cei-l'alţi membri vor propune tribunalului de I- a instanţă
o altă persónă în locul aceleia care sa retras.
In lipsă de ' rude prin sânge saŭ prin alianțe, tutela va trebui
să se supună controlului judeluị competinte.
Art. 104. In scrisórea care se remite tutorului ( art. 28) trebue
să se indice că și consiliul de familie va exercita controlul asupra tu
telei, arătându- se şi numele membrilor acelui consiliŭ.
Art. 105. Consiliul de familie va exercita control asupra tutorului
ordinar ca și asupra tutorului ajutor în locul judeluì competinte, și
el va avea tóte drepturile și obligaţiunele judelui în acestă materie ;
însă consiliul nu va trebui să asculte şi de avisul rudelor.
Art. 106. Membriỉ consiliului de familie vor respunde moşteni
torului de pagubele eventuale (art. 36)
Art. 107. Consiliul de familie decide după majoritatea voturilor.
Dar pentru ca decisiunea să fie valabilă, este suficient pe lângă judele
incă 2 membri aï consiliului de familie.


212 SERBIA

Dacă cu ocasiunea unei decisiuni s'ar afla 3 saŭ mai multe
rude și judele competinte, și s'ar ivi paritate de voturi, atunci va
decide acea parte unde rudele sunt în majoritate.
Consiliul de familie va trimite tutorului decisiunele sale în scris ;
altmintrelea tutorul le va putea considera ca ne existente.
Art . 108. In urma propunerei tutorului saŭ a unui membru al
consiliului de familie, judele competinte va convoca acel consiliú , in
care judele va avea preşedenția și unde tot el va dirija desbaterile.
Ambiſ tutori vor avea numaſ voce deliberative .

Art. 109. Consiliul de familie n’are puterea să pedepséscă pe
tutori; el va putea însă propune acesta judelui competinte, care va
decide singur în urmă.

Art. 110. Un membru al consiliului de familie se va putea con
gedia numai pentru acele cause ca tutorele. Tribunalul de l -a instanţă.
prin decisiunea sa, congediéză pe membrii consiliului. Dacă pentru
un membru ar exista un motiv de a ' l congedia , ce - l'alți membril
sunt datori să informeze despre acesta pe tribunalul de l- a instanţă.

V. Despre incetarea tutelei

Art. 111. Tutela încetéză când minorele a ajuns la majoritate,
saŭ când a fost declarat major, saŭ dacă se întorce sub puterea pă
rintéscă.
Art. 112. Când minorele a împlinit vîrsta de 17 ani, judele com
petinte va putea să'l declare major, dacă vor consimți la acesta tu
torul principal și tutorul ajutor și daca sa ascultat și avisul rudelor
( art. 93) saŭ al consiliului de familie numit.
Art. 113. Când minorele sa căsătorit cu consimțimentul judelui
competinte, el va fi considerat ca și cum ar fi fost declarat major.
Art. 114. Minorele care a fost declarat major, va putea vinde
averea imobiliară saŭ contracta datorii numai cu aprobarea tutorului
competinte în acestă materie, precum și a judelui competinte.
Art. 115. In cas de morte a tutorului principal saŭ a tutorului
ajutor, saŭ dacă aŭ fost congediați din tutelă, nu se vor putea pen
tru acesta libera din tutelă şi ce-l'alți.
Dacă sunt mai mulți tutori, din cari unul ar fi murit saŭ s'ar fi
congediat, cei-lalți nu se vor putea pentru acest fapt libera de tutelă.
Tutorul ajutor nu se va libera chiar nici atunci când venitul anual
al minoruluị s’ar fi micşorat.
Art. 116. Tutorul care lucréză contrar obligaţiunelor sale se va
congedia după ce a fost supus unui interogatoriŭ . Insă înainte de
aceștia se va asculta și tutorul ajutor și consiliul de familie. dacă
aceștia există.

1


LEGE A SUPRA TUTELEI 213
Art. 117. Judele competent va congedia pe tutorul care în cur
sul tuleleỉ ar deveni incapabil, saŭ a fost numit tutore fiind deja in
capabil .
Art. 118. Când nu e permis unui casier public saŭ unui militar
să devie tutor saŭ să continue a fi tutor, ei se vor congedia, dacă
aŭ fost deja numiți.
Art. 119. Dacă mama, care a exercitat drepturile de tutore se
mărită din noŭ, atunci judele competinte va decide dacă este may a
vantagios pentru copiii minorì ca ea să fie esclusă din tutelă, înlo
cuind- o cu o altă persónă, saŭ să continue a fi lutrice . In acest din
urmă cas, va trebui în tot- d'a -una a să atașa mamei un tutore ajutor,
care însă nu va putea fi nici când al doilea ei soț.
Art. 120. Dacă tatăl saŭ mama n'aŭ numit decât de curend
un tutor pentru copilul minor, tutorul cel vechiu se va congedia în
acelaş timp când noul lutore a primit tutela .
Art. 121. Inainte de a congedia un tutore va trebui a sě asculta
avisul tutorului-ajutor, precum şi eventual avisul consiliului de familie
despre motivele pentru care se congediază tutorul.
Art. 122. Prescripțiunile în vigore pentru congediarea tutorului
principal sunt aplicabile și la congediarea tutorului ajutor.
Art . 123. Tutorele congediat,va putea avea recurs , în termen de
15 ţile de la priimirea decisiuneț, la Curtea de Apel în contra acelei
decisiuni:
Art. 124. Tutorele va înapoia la predarea sarcinei sale, scrisorea
de tutelă, iar averea pe care o administréză va preda- o minorului saŭ
representantului săŭ legal, saŭ noului tutore, și în termen de 2 luni,
cel mai mult, va depune comptul general.

Art. 125. Termenul de 2 luni se va socoti pentru moștenitorii
tutorului din ţioa morțe acestuia ; iar dacă vor priimi moștenirea
cu un inventar, atunci acel termen se va socoti din ţioa când aŭ
declarat că priimesc moștenirea.

Art . 126. Tutorul va putea fi dispensat de depunerea ultimului
compt, afară de casul art. 99 .
Art. 127. Tutorele-ajutor va pune observațiunele sale pe comptul
final, și el este ținut, în cas de cerere, a da explicațiuni despre lu
crarea sa ca ' tutor -ajutor și despre administrarea avereỉ.
Art. 128. Tutorele va preda comptul general minorului saŭ
moștenitorului sěŭ legal saŭ împuternicituluì sěŭ înaintea judeluì com
petent ; atunci se vor preda și cele l’alte documente relative la tutelă.
Art. 129. La priimirea comptului nu se vor putea face pe do
cumentele prin care judele competent a acordat tutorului eliberărì
provisorii, alte observaţiuni decât acele putênd dovedi că tutorele ,
prin nebăgare de sémă este culpabil de vr’un act care atrage după
sine responsabilitatea în basa leger, saŭ că piesele justificative nu


214 SERBIA

sunt exacte, saŭ că s'aŭ făcut greşeli în comptul, saŭ că priimirile
de bani nu sunt exact înscrise.
Art 130. Acel care priimesce comptul, după ce la verificat, va
elibera fostului tutore o chitanţă liberatorie, dacă tutela a încetat ;
tot așa va elibera și tutorului-ajutor precum și judelui competent un
act că aŭ împlinit în mod onest și regulat sarcina tutelei, şi că aŭ
predat averea.
Art. 131. Chitanța și liberarea, moștenitorul nu va putea refusa
să le elibereze, sub pretext că există observațiuni parțiale relativ la
verị un obiect al succesiuneỉ ; în privința acestor observațiuni el va
putea numai să şi rezerve dreptul de a reclama în particular a cere
explicațiunì și satisfacțiune legală.
Art. 132. Dacă s'ar refusa acordarea chitanţei şi liberărei, tuto
rul principal, tutore-ajutor precum și judele competent vor avea drept
să le céră pe cale legală.
Art. 133. Chitanța și liberarea nu vor împiedica pe acel care
priimesce comptul a reclama o indemnitate pentru operațiunele saŭ
obiectele care nu sunt menționate în compt, și despre care nu vor
besc nimic observațiunele făcute pe dênsul.
Art. 134. Chitanța și liberarea se vor putea ataca legalminte
numai dacă există fraudă saŭ greşeli în compt.
Art. 135. Indată ce s'a eliberat tutorului chitanța și liberarea i
se va înapoia garanția ce a dat- o, și se va anula hipoteca, dacă ar
exista. Dacă s’a făcut pe chitanță nisce observațiuni, tutorul va putea
cere să i se înapoieze garanția până la suma proporțională.
Art. 136. In cas de morte a tutorului, moștenitorii saŭ co-mem
briï comunităţei lor, dacă sunt majorî, sunt ţinuţi a informa imediat
despre acesta pe judele competent și a continua lucrările începute
deja și nesuferind întârţiere, până ce judele va ordona ce este de
făcut; ei vor informa încă pe judele competent despre operaţiunele ce
ei continuă.

PARTEA III

Despre alte feluri de tutelă

Art. 137. Când, în cas de necesitate, persone majore aŭ fost
puse sub tutelă, se va proceda și aci tot conform prescripţiunelor în
vigore, după presenta lege, pentru tutelă la copii minori.

Art. 138. Tutori pentru majori pot fi numiți, unul altuia ; tatăl,
mama, soțiù și soția, afară numai când ar exista motive legale pentru
care ei ar fi incapabili de a implini o asemenea sarcină. Tutoril de


L EGE ASUPRA TUTEL EI 215
acestă categorie vor fi dispensați de darea garanțiel și de depunerea
comptului anual.
Art. 139. Persóne majóre care nu staŭ sub puterea părintéscă,
dar sunt declarate bolnave, de minte saŭ în alt chip, trebue puse
sub tutelă.
Art. 140. Când se procedéză la examinarea unei persone
spre a constata că din causa bóle saŭ incapacităței trebue pusă sub
tutelă, judele competent îi va numi imediat un tutore provisoriŭ.
Art. 141. Și acele persone majóre care sunt surdo- mute și nu
pot fi înţelese nici chiar prin semne, precum și cele care sunt orbe
și surde, saŭ órbe și mute, trebue asemenea puse sub tutelă dacă
nu staŭ sub puterea părintéscă.
Art. 142. Pentru surdo -muţi cari se pot inţelege prin semne și
nu staŭ sub puterea părintéscă, trebue înființată tutelă dacă eị ar
dori acesta.
Art. 143. Asupra acelor carì sunt puşi sub tutelă din causă de
bóle mentale saŭ alte infirmități, tutela se va ridica îndală ce s'a
constatat prin cercetarea medico-legală că sunt însănătoșiți.
Art. 144. Şi ace cari sunt declarați prodigi, deși nu staŭ sub pu
terea părintéscă trebue puși sub tutelă.
Indată ce a început ancheta pentru a dovedi că este loc ca
cine-va să fie declarat prodig, judele competent va lua imediat mě
suri necesare pentru asigurarea averei interesatului.
Art. 145. Persóna declarată prodigă se va libera de lutelă, când
rudele daŭ un avis în acest sens ( art. 93), și dacă judele competent
s'a convins că interesatul sa îndreptat.
Art. 146. Judele competent va trebui in tot- d'a-una să publice
prin gazete atât atunci când prodigul a fost pus sub tutelă cât și
atunci când a încetat acestă tutelă .
Art 147. Pentru personele majore carĩ nu staŭ sub puterea
părintéscă însă despre domieiliul și viața cărora nu se scie nimic în
timp de un an ; precum și pentru persónele carỉ sunt împedicate a
se întorce a casă şi n'aŭ împuternicit pe nimenea cu administrarea
avere lor, va trebui asemenea numit un tutore ; şi dacă venitul a
nual este mai mare de cât 5000 piastre pe an, încă şi un tutore
ajutor.
Art . 148. In urma unei necesități grabnice, fie -care personă in
teresată în causă póte cere de la judele competent să numéscă un
tutore persone absente.
Art. 149. Când există motive serióse, tutorul persónei absente
se va putea numi și 'nainte de termenul prevědut de un an.
Art. 150. Dacă persona pe care absentul a însărcinat'o cu ad
ministrarea averei sale, s'ar afla în urmă în ast- fel de condițiuni care


216 SERBIA

ar putea anihila procura, saŭ că acesta ar trebui să fie revocată, a
tunci se va numi asemenea un tutore pentru absent.
Art. 151. Tutorul absentului va putea administra pentru el afa
cerile sale și primi succesiuni, însă numai cu un inventar al averel
moştenită .
Art. 152. Tutela asupra persóne absente va înceta : când ea
persóna, s’a. întors, saŭ dacă a numit un procuratore pentru admi
nistrarea avere sale, saŭ că s'a dovedit că absentul a murit, saŭ că
a fost declarat de tribunal ca fiind mort, absent saŭ dispărut.
Art. 153. Atât înființarea cât și încetarea tutelei asupra absen
ților, trebue să se publice prin gazete.
Art. 154. Conform disposițiunilor presente legi și a art . 17 al
codului penal, judele competent va numi ex - officio pe tutore pentru
personele și averea acelor cari sunt condamnaţi la munca silnică
saŭ la exilare.

PARTEA IV

Despre administrarea averei

Art. 155. Tutorii însărcinați cu administrarea avere se vor numi
în special pentru cutare saŭ cutare lucru saŭ pentru un anumit fel
de operaţiuni ; și lor le sunt aplicabile prescripțiunile în vigore pentru
minori.
Art. 156. Tutorul-ajutor nu se va numi de cât în cas când sa
încredințat tutoruluț avere în mod permanent administrarea acelei
avery, și dacă venitul este mai mare de cât 5000 piastre.
Art. 157. Acel care se află sub tutelă, saŭ care trebue pus sub
dênsa, va căpěta un tutor pentru avere, dacă tutorele lui, din mo
tive legale, ar fi impedicat să- și împlinéscă îndatorirea, în deosebit dacă
interesele proprie ale tutorului s'ar afla în conflict cu interesele ace
luia care sa pus sub tutela ; saŭ dacă cine -va care a legat ( testat)
persóne care se află sub tutelă averea sa, excludênd expres în tes
tament pe tutorele ce sa numit deja, saŭ dacă acest din urmă nu
póte încă să exerciteze tutela .
Acest tutore va sta sub controlul tutorului-ajutor care sa numit
o dată cu tutorul principal.
Art. 158. Unui copil care stă sub puterea părintéscă se va numi
un tutor dacă interesele copiluluị s'ar afla în conflict cu interesele
tatălui, saŭ dacă tatăl ar întreprinde în privința averei ce-va la care
după lege ar fi autorisat s'o facă el singur, saŭ în cas că copilul ar
moşteni o avere de la administrarea căreia tatăl ar trebui exclus ,
precum și dacă tatăl ar contesta că copilul este legal.


LEGE ASUPRA TUTELEI 217

Art. 159. Acela care testéză o avere aceluia care se află sub
tutelă saŭ care trebue a fi pus sub densa, saŭ unui minor stând
sub puterea părintéscă, va putea numi pentru acea avere un tutor,
pe care ' l póte dispensa de darea garanției; însă și în acest cas rě
mâne în vigore disposițiunea părțer l-iů a art. 86.
Art. 160. Copilul numay conceput va căpěta tutore pentru avere
dacă mama sa nu stă sub protecțiunea soțului, tatălui saŭ unu
tutore.
Administrarea averei se póte propune de către o mumă îngreu
nală, saŭ de către acele persone ale cărora drepturì ar fi větămate
prin nascerea eventuală a copilului. O asemenea administrare se va
putea chiar ordona ex- officio .
Art. 161. Dacă moștenitorul este necunoscut, atunci va trebui,
în interesul conservărer succesiune , numi un tutore pentru avere,
până la fixarea moștenitorului.
Art. 162. Administrarea avere va înceta îndată ce încetéză și
motivul pentru care a fost ordonată. Administrarea averei ce va re
veni copilului numai conceput va inceta, mai ales când sa născut
copilul, saŭ dacă sa constatat că nascerea nu se pote spera .


BULGARIA

LEGEA ASUPRA TUTELEI
Din 27 Noembrie 1879


LEGEA ASUPRA TUTELEI
Din 27 Noembrie 1879

CAPITOLUL I

Despre minori și drepturile lor
Art . 1. Minor este acela care n'are încă etatea de douě-zeci și
unu anî împliniți, fie parte bărbătéscă saŭ femească (C. C. R. 342) .
Art. 2. Minorele nu póte personal nici să administreze averea
sa, nici să dispue de ea, nici să o înstrăineze în orň- ce mod, saŭ să
împuternicéscă pentru acesta pe altul.

CAPITOLUL II

Tutela tatălui şi a mumei

Art. 3. Tatăl, în timpul căsătorieſ, administréză averea personală
a copiilor sěí minori. El dă séma numai de fondul acestei averị, iar
cu veniturile acestei averi póte dispune pentru întreținerea familiei
întregi, până când minorii vor împlini vârsta de opt- spre -zece ani
( C. C. R. 343) .
Art. 4. După mórtea unuia din soți, tutela asupra minorilor copii
revine de drept soțului rėmas în viață ( C. G. R. 344).
Observațiune. In consiliul de familie, după obiceiŭ tutela asu
pra minorilor revine de drept capului de familie.
Art. 5. Mama nu este îndatorată a fi neapărat tutrice ; la în
tîmplare când nu va primi tutela, este datore a îndeplini datoriile
tuteleſ, până când se va orîndui un tutore ( C. C. R. 346) .
Art. 6. Daca mama tutrice va voi a trece în a doua căsătorie,
este datore, maľ 'nainte de a se căsători, a aduna consiliul de fami
lie , ca acesta să hotărască de se cuvine a se lăsa tot asupra ei tu
tela saŭ nu . In lipsa acestei formalităţi, ea va perde de drept tutela,
și noul soț va fi respundător solidar pentru tóte urmările tutelež, ce
ea a ţinut în contra legei ( C. C. R. 347 ).


222 B U L G A R 1 A

Art. 7. Când consiliul de familie, va lăsa tutela mamei, el atunci
va trebui să numéscă ca cotutore pe cel de al doilea bărbat care,
împreună cu soţia sa, vor fi respunţători solidari despre adminis
trarea acelei tuteli, după căsătorie ( C. C. R. 348) .

CAPITOLUL III

Despre tutela numită de tatăl saŭ mama

Art. 8. Dreptul de a alege, prin testament, un tutore, rudenie
saŭ străin, nu'l are de cât părintele viețuitor ( C. C. R. 349).
Art. 9. Mama căsătorită din noŭ, căreia nu i sa lăsat tutela
fiilor din însoțirea d'ântêiů, nu póte să rînduiască prin testament,
tutore asupra lor ( C. C. R. 350) .
Art. 10. Când mama cea din noủ căsătorită. căreia i s'a lăsat
tutela, ar orindui, prin testament, un tutore pentru copiii din căsă
toria de mai nainte, acea orînduire nu se va ține în sémă de cât
numai când va fi întărită de către consiliul de familie (C. C. R. 351 ) .
Art. 11. Tutorele ales de părintele viețuitor, nu este dator de a
primi tutela, daca nu intră în numěrul persónelor, pe care fără acéstă
alegere, consiliul de familie le- ar fi însărcinat cu tutela.
Art. 12. Părintele viețuitor are dreptul de a desemna în testa
ment personele, cari nu pot fi alese în tutelă.
Art. 13. Când părinţii n'aŭ ales tutore asupra minorilor lor co
piĩ, tutela revine, d'a dreptul, bunului dupe tată, iar în lipsa acestuia
bunului dupe mamă.

CAPITOLUL IV

Despre consiliul de familie şi alegerea tutorelui

Art. 14. Pentru ori- ce tutelă se forméză un consiliŭ de familie
la acea judecătorie, în ocolul căreia se concentréză afacerile princi
pale ale minoreluì.
Observațiune. Minorele unei familii comune *) va avea ca tutore
pe consilierii comunali care înlocuesc consiliul de familie.
Art. 15. Când un copil minor ar rămâne fără tată și mamă,
fără lutore ales de părinții sěj, și fără ascendenți dupe tată saŭ mama,
precum și la întêmplare când tutorele ales de părinţi şi de bunul
dupe tată saŭ mamă nu pot fi din aceştia saŭ dupe lege sunt scutiti

* ) Printr’acestă expresiune se inţelege mai multe familii inrudite care n’aủ membrii
majori neputând să consiitue un consiliū de familie .


İ EGE À SUPRA TUTELË I 223

de tutelă, atunci consiliul de familie va îngriji pentru numirea unui
alt tutore, fără a se lua în sémă daca defunctul a lăsat avere saŭ
nu ( C. C. R. 355) .
Art. 16. Cel mai târziù o séptěmână dupe facerea inventariuluì,
judecătorul va invita rudele și prietenii trecuți în listă (art. 122) pentru
formarea consiliului de familie.
Art. 17. Consiliul de familie se compune din judecător, care este
însărcinat cu supravegherea afacerilor tutelelor și din şase membri,
aleși printre rudele de mai aprópe ale minoruluț.
Art. 18. Mărginirea ce articolul precedent face, în numěrul mem
brilor, nu se aplică pentru rudele majore, care, daca sunt mai mult
de şase, toţi vor lua parte la formarea consiliului de familie iar daca
sunt may puțin, cele-l'alte rude vor fi chemate pentru a complecta
consiliul.
Art. 19. Când nu se vor găsi rude în numèr îndestulător pentru
formarea consiliului de familie, atunci acest din urmă se va com
plecta saŭ forma din amici defunctului.
Art. 20. Diua pentru întrunirea membrilor se va hotărî de către
judecător, ast -fel ca între ţiua chemărei și cea hotărîtă pentru întru
nirea consiliului să fie un termen de o di cel puțin.
Art. 21. Rudele și amiciï chemați dupe articolul de mai sus,
vor fi datori a se înfățișa în persónă la consiliul de familie.
Art. 22. Orï- ce rudă convocată, și care, fără scuză legitimă, nu
va veni la adunare, se va supune la o amendă, care nu va trece peste
douě- deci și cinci lei, şi se va pronunța de către judecător fără drept
de apel. Amenda însă se va putea erta de acelaşi jude, daca cel
amendat va prezenta în șapte ţile, din ţiua comunicărei amendeỉ,
scuze legitime pentru lipsa lui.
Art. 23. Adunarea consiliului de familie se va face la judecă
torie, saŭ aiurea unde va decide judecătorul. Aflarea de față a douě
treimi din membri cel puțin este obligatorie spre a putea pâși în
lucrare ( C. C. R. 365).
Art. 24. Judecătorul va presida consiliul de familie, iar în cas
de paritate de votury, votul sěŭ va face majoritatea.
Art. 25. Indată dupe formarea consiliului de familie, judecătorul
in presența lui va confirma pe tutore, daca există un asemenea de
drept saŭ numit prin testament de defunct ; în cas contrariŭ, pro
pune consiliului de familie de a alege un tutore din rudele cele mai
de aprópe ale minorului, iar daca nu sunt asemenea rude, unul dintre
amicii defunctului.
Art. 26. Consiliul de familie póte numi mai mult de cât un
tutore, când administrațiunea bunurilor va fi dificilă numai pentru
unul, dupe natura saŭ specialitatea acţiune tuteleĩ, saŭ când bunu
rile sunt respândite prin diferite ocoluri judecătoresci.


224 B U L G A R Í A

1

Art. 27. Tutorii sunt obligaţi de a lucra împreună și în armonie.
Cestiunile de neînţelegere între dênşii se dor hotărî după majoritatea
glasurilor, iar dacă n'aŭ majoritate, cestiunea se va hotărî de judecător.
Art. 28. Tutorii nu pot lucra independent, după testamentul
soțului supra viețuitor, saŭ după hotărîrea consiliului de familie de
cât în casuri escepționale, când acesta va fi în folosul minorilor.
Art. 29. Atât de formarea consiliului de familie cât și de ale
gerea tutorelui se va dresa de către judecětor un act care se va
semna de toți cei presenţi. Judecătorul va trămite copie după el pro
curorului pe lângă tribunalul județian, în districtul în care lucréză
consiliul de familie .

Art. 30. Tutela este o însărcinare personală care nu póte trece
la moștenitori tutorelui ; aceştia vor fi numai respundětori despre
administrațiunea acelei lutele, şi daca vor fi majort, vor fi datori a
continua cu tutela până se va numi alta ( C. C. R. 368) .

CAPITOLUL V

Despre cotutorele

Art. 31. Or ce tutelă trebue să aibă și un cotutore, ales de con
siliul de familie.
Funcţiunea cotutorelui este de a lucra în interesul minorelut,
or de câte ori el este într'o balanță cu acel al tutorelui.
Art . 32. Când cu functiunile tutele este însărcinată o persónå
din acelea prevědute în cap. Il și III, acest tutor este dator, înainte
de a primi funcțiunea sa, de a aduna consiliul de familie spre a
numi un cotutore.
Daca s'a început administrarea bunurilor înainte de împlinirea
acestei formalități, consiliul de familie chemat saŭ după cererea ru
delor, creditorilor saŭ alte persone interesate, saŭ în urma insărci
năre judecătorului, póte, daca tutorele a avut intențiune rea, de a- 1
relua tutela fără prejudițiul despăgubireř , ce el datoresce mino
relui.
Art. 33. In cele-l - alte tutele numirea cotutorelui se va face în
dată după alegerea tutorelui.
Art. 34. In nici un cas tutorele nu póte vota la numirea cotu
torelui, care va fi ales dintre rudele din acestă linie, căreia nu apar
ține tutorele.

Art. 35. Cotutorele nu înlocuesce de drept pe tutore, când tu
tela remâne vacantă saŭ se părăsesce; el este dator în ast- fel de
cas, fiind tot- d’odată responsabil de stricăciunile și perderile, ce ar


É GÉA A SU PRA TUTELEI 225
suferi minorele din acestă pricină, de a informa pe judecător, pentru
ca acesta să numéscă un tutore noů.
Art. 36. Funcţiunea cotutorului încetéză din momentul numire
noului tutore. Insă consiliul de familie póte să ' l realégă.
Art. 37. Disposițiunile Cap. VII și VIII se aplică și cotutorelui.
Cu tóte acestea tutorele nu póte să céră destituirea cotutorelui, .
nici chiar să voteze în consiliul de familie, care s'ar aduna pentru
scopul acesta.

CAPITOLUL VI
Despre causele care apără de tutela

Art. 38. Tutela este o sarcină publică.

Art. 39. Pot să se apere de tutelă : miniştrii, președintele, sub
președinții și membrii Curte de Casaţiune, procurorul și ajutorii luỹ
pe lângă aceeaşi curte, prefecţiſ, militarii în activitate, personele care
aŭ o funcţiune publică în alt district de cât acela unde se deschide
tutela, nesciitorii de carte și puțin sciitoriỉ de carte ( C. C. R. 370) .
Art. 40. Cu tóle acestea cei ce aŭ primit tutela, aflându-se în
serviciile mai sus arătate, nu vor fi în urmă îngăduiți a se lepăda
de densa din causa acelor serviciuri ( C. C. R. 371 ) .
Art. 41. Din contră acei care ar fi intrat în unul din serviciile
mai sus arětate, în urma primire unei tutele, vor putea, daca nu
voesc a ține acea tutelă, să céră în termen de o lună adunarea con
siliului de familie, spre a alege un alt tutore în locul lor.
Daca la părăsirea acestor serviciuri noul tutore ar cere apărarea
sa de tutelă saŭ vechiul tutore ar cere din noŭ tutela, atunci ea ' i
se póte înapoia de către consiliul de familie ( C. G. R. 372) .
Art. 42. Tot acel ce nu este rudă cu pupilul nu pote fi silit a
primi tutela fără voinţa sa, afară de casul când în tot coprinsul dis
trictului, nu se află nici o rudă în stare de a'l administra tutela
(C. C. R. 373) .
Art. 43. Persóna în vârstă de șése-deci ani, póte să se apăre de
primirea tutele .
Iar acela ce ar fi fost numit tutore, mai nainte de acestă vêrstă,
va putea la şése-deci și cinci ani să céră lepădarea sa din tutęlă
(C. C. R. 374).
Art. 44. Persóna supusă unei infirmităţi grave, legalmente dove
dită, este apěrată de tutelă .
Dacă acea infirmitate i s'a întâmplat în urma primire vre- unei
tutele, póte cere desărcinarea sa ( C. C. R. 375) .

15


226 BU Í G A Ř I À

Art. 45. Douě tutele sunt pentru tot- d'a- una o legiuită apărare
de a nu primi și o a treia.
Soțul care este însărcinat cu o tutelă, nu este obligat a primi
și o a doua, afară de tutela copiilor sěl.
Art. 46. Cel ce are cinci saŭ mai mulți copii în viață, este apérat
de ori-ce altă tutelă, afară de acea a copiilor sěl.
Art. 47. Dacă tutorele ales este față la deliberarea consiliului de
familie, care pune asupra luị sarcina tutele, el este dator îndată să
propue, spre apěrarea sa, causele pentru lepădarea sa din tutelă.
In cas contrariŭ, ori-ce propunere posterioră a sa nu se va lua
în sémă (C. G. R. 379).
Art. 48. Dacă tutorele numit nu a fost față la deliberarea con
siliului de familie, care il a însărcinat cu tutela, el va putea în termen
de o séptămână, din ziua comunicărei numirei sale, să împărtăşescă
cuvintele apărăreț sale judeluſ, care va întruni consiliul de familie
spre a lua o hotărîre asupra apărărei sale.
Art. 49. Daca nu se vor lua în considerațiune causele pentru
apărare ale noului tutore, el va fi în drept în termen de o séptă
mână, de a reclama tribunalului; însă până se va da un resultat de
către acesta, el va fi dator de a administra provisoriŭ tutela.
Art. 50. Dacă numitul tutore va refuza de a primi tutela în urma
respingerei cuvintelor de apărare de către consiliul de familie, va fi
condamnat de judecătorul de pace la o amendă de cinci -deci lei
până la douě sute și va fi răspundětor de tóte stricăciunile și pa
gubele causate, prin refusul, sěŭ averei minorului, iar în locul lui se
va alege o altă persónă conform lege .

CAPITOLUL VII
Despre personele care nu pot fi tutori,, despre esclusiunea
şi destituirea lor din tutela

Art. 51. Nu pot fi tutori nici membri unui consiliú de familie :
1 ) minorii. afară de tatăl și mama ;
2) interdişiř ;
3 ) femeile, afară de mamă și de femeile ascendente ;
4) supuşii strěini;
5) acei care înșii, saŭ ai căror părinți aŭ cu minorele un proces ; și
6) surdii și muțiỉ ( C. C. R. 383).
Art. 52. Sunt asemenea opriţi de a fi tutori şi destituibili dacă
fac parte din ea :
1. Osândiții la o pedépsă criminală, pentru ori și ce crimă, pre


EGE A A SU PRA TUT ELEI 221

cum și osândiții pentru furt, fraudă, trădare, abus de încredere și
demoralisare, fără a se lua în sémă termenul condamnăreỉ :
2) persónèle care aŭ purtare rea în deobște cunoscută ;
3) cel ce aŭ fost declarați faliți și
4) persónele care daŭ dovedi de rea credință saŭ necapacitate
în administrarea tutele ( C. C. R. 384, 385).
Art. 53. Veri-care va fi esclus saŭ destituit din o tutelă, nu mai
póte fi nici o dată membru în vre- un consiliŭ de familie ( C. C. R. 386) .
Art. 54. Destituirea tutoreluì, pentru causele prevěďute în art. 52,
se va face în tot-d'a- una de consiliul de familie, convocat fiind de
către judecătorul de pace saŭ în urma cerereỉ cotutorului.
Judecătorul de pace nu va putea refuza acestă convocare când
cererea de convocare se face de către una saŭ mai multe rude ale
minorului ( C. C. R. 387 ) .

Art. 55. Incheierea consiliului de familie, prin care se va pronunța
escluderea saŭ destituirea tutoreluị, va trebui să fie motivată, și dată
dupe ce se va fi chemat și ascultat înaintea luì și tutorele, dacă se
va presenta consiliului de familie în urma chemărei formale (C.C. R. 388) .

Art. 56. Dacă tutorele se va mulțumi cu încheierea consiliului
de familie , se va observa pentru acesta în încheiere și noul tutore
va intra îndată în funcțiunea sa.
Dacă va urma plângere din partea tutoreluì , atunci cotutorele
va cere confirmarea încheierei de către tribunal, înaintea căruia tu
torele esclus va putea da plângerea sa în scris. ( C. C. R. 389).

CAPITOLUL VIII

Despre funcțiunile şi drepturile tutorelui și ale

consiliului de familie

Art. 57. Tutorele va representa pe minorele în tóte actele civile.
El înlocuesce pe părinți și ca atare va purta grijă nu numa
pentru buna administrare a bunurilor predate lui, ci și de buna
crescere și educațiune a minoreluị, dacă acest din urmă a rėmas
fără tată saŭ mamă ( C. C. R. 390 ).
Art . 58. Tutorele, cel mult până într'o sèptămînă din zioa ale
gerei saŭ confirmărei luị, este dator de a intra în funcțiune și primi
administrarea bunurilor mișcătóre și nemişcătóre ale minorului, care
Y-se vor preda dupe un inventar făcut mai din 'nainte, în presența
cotutorelui şi a doui martory.
Art. 59. Tutorele, care este creditorul saŭ debitorul minorului,
saŭ se află în alte relaţiuni de comerciŭ cu dênsul, este dator a de


228

BULGARIA

clara acesta, înainte de a primi tutela, în fața consiliului de familie
și judecătorului de pace.
Dacă îndatoririle saŭ cele- l'alte relaţiuni comerciale dintre mi
nore și tutore, devin cunoscute acestui din urmă dupe confirmare ,
atunci el este dator a declara acesta în termen de o lună.

Art . 60. Tutorele va încheia convenţiuni pentru minor, în nu
mele acestui din urmă.

Convențiunile vor fi socotite ca încheiate în numele minorelui,
chiar dacă n'ar fi expres sis într'ênsele şi dacă acestă necesitate va
fi cunoscută din împrejurările cari aŭ însoțit convențiunile.
Art. 61. Convenţiunile săvêrşite de tutore fără hotărârea consi
tiului de familie și fără aprobarea tribunalului competent, când o
ast- tel de hotărâre şi aprobare se cere de presenta lege, vor fi con
siderate de nule.
In cas când convențiunea se va recunosce de nulă, cea -laltă
parte contractantă va avea dreptul de a cere să 'Y - se înapoeze acea
ce sa primit de minore pentru executarea învoielei.

Art. 62. Acele datorii ale defunctului, cari pot fi justificate, se
vor plăti de tutorele cu autorisarea consiliului de familie.

Cele-l'alte datori rėmase se vor plăti numai când se vor recu
nósce pe calea legală .
Art. 63. Dacă tutorele observă că, unele obiecte din averile miş
cătóre ale minorelui sunt expuse la stricăciune saŭ nu se trage din
ele nici un folos, el are dreptul de a le vinde, dar numai cu hotă
rîrea consiliului de familie.
Art. 64. In cas extraordinar se vor vinde :
1 ) iconele religióse ;
2) obiectele cu cari sunt legate amintiri istorice saŭ de rudenil,
ca cărţi de familie şi altele ; și
3) obiectele a căror înstrăinare a fost poprilă de testatore saŭ
donatore.
Art. 65. Nici un tutore, fie chiar tatăl saŭ mama, nu póte lua
împrumut pentru minore, nici a ipoteca averile lui cele nemişcătóre
fără hotărârea consiliului de familie și aprobarea tribunalulut ,
Acestă hotărire și aprobare nu se va putea da de cât pentru
causă de mare nevoe, saŭ de un folos învederat (C. C. R. 401 ) .

Art. 66. Averile minorului nu se vor putea pune amanet pentru
folosul persone a treia, saŭ în genere ca garanție pentru o a treia
persónă.

Art. 67. Vinderea averilor nemişcătóre este permisă numai în
următórele casuri :
1 ) Când averile mişcătóre și veniturile din averile nemişcătóre,
sunt neîndestulătóre pentru crescerea şi educaţiunea minoreluị;
2) când va fi necesar de a se plăti datoriile succesiuner; și


LEGEA ASUPRA TUTELEI 229

3) când averile nemişcătóre sunt vechi și pentru întreținerea
cărora ar trebui să se cheltuéscă mai mult de cât s’ar putea primi
din veniturile lor.

Ori- ce vênzare de averỉ nemişcătóre se va face cu hotărărea
consiliului de familie și aprobarea tribunalului.
Art. 68. Casele comerciale care fac parte din averile minorului,
vor trebui să fie vendute și valórea lor înapoiată în numerar de
către tutore. Insă consiliul de familie va putea hotără, ca ele să nu
fie vendute ci să figureze şi pe viitor, în cas când din asemenea
casuri minorele ar avea un folos invederat.
Observațiune. Asemenea casuri comerciale nu se vor vinde de
portărel (art. 151) ci după modul determinat de consiliul de familie
și aprobat de tribunal.
Art. 69. Condițiunile și formele cerute prin art. 67 pentru vin
derea averilor nemişcătóre ale minoreluị, nu se vor aplica nici de
cum la casul când o asemenea vênzare va fi fost ordonată prin o
sentință judecătorescă, după cererea unui coproprietar, saŭ când va
fi vorba de împărțéla succesiunet ( C. C. R. 404).
Art. 70. Vênzarea averilor mişcătóre se va face publică prin
licitațiune in Municipalitate, și nu mai înainte de douě septămâni
după legiuita publicațiune, care trebue să fie afişată prin tóte locurile
mai principale ale comunei saŭ oraşului și semnată de tutore și primar.
La facerea vînzăreț, se va păzi disposițiunile capitolului XIII
partea IV ( C. C. R. 403) .
Observațiune. Din acestă regulă generală se vor excepta obiec
tele care nu pot aşteptă întârziere, și care se vor vinde fără întâr
ziere sub supravegherea Municipalităţe fără a se împlini vre o altă
formalitate.
Art. 71. Banii proveniți din vînzare, cât și cei adunaţi din ve
niturile averilor nemişcătóre , se vor depune de către tutore, fără în
târziere, la creditul agricol cu dobânda cu care ar da capitalurile sale
Art. 72. Déca tutorele, în ori și ce cas, va întârzia de a depune
la creditul agricol banii minorului aflați la dênsul, el va plăti dobânda
legală pentru tot timpul cât aŭ stat la el
Art. 73. Tutorele, cotutorele, judele de pace, soțiile lor și des
cendenții nu vor putea cumpăra averile minorelui. Ei nu pot ase
menea lua cu chirie averile lui fără hotărîrea consiliuluy de familie .
Art. 74. Indată ce tutorele va întra în funcţiune, consiliul de
familie va regula, după starea averel, suma cât s'ar socoti de cuviință
pentru nutrimentul şi creşcerea minorului.
Acestă suma nu se va determina când tutorele va fi tatăl saŭ
mama (C. C. R. 398).
Art. 75. Când suma pentru nutrimentul și creșcerea minoruluị


230 BULGARIA

nu este îndestulătóre, tutorele nefiind obligat a ' ! întreține pe contul
séů, va cere ajutor de la Municipalitatea respectivă, care în astfel
de cas este datóre să ia měsuri pentru sorta minorului.
Art. 76. Tutorele nu va putea primi, nici refuza o moștenire
căzută minorului, fără a avea mai întâiŭ autorisarea consiliului de
familie .
Primirea se va face în tot-d'auna sub beneficiú de inventar
(C. C. R. 405) .
Art. 77. La cas când succesiunea refuzată în numele minorului
nu sa primit de o altă persónă, ea se va putea relua, saŭ de
tutorele autorisat printr'o nouă deliberațiune a consiliului de familie ,
saŭ de minore ajuns la majoritate, însă în starea în care succesiu
nea s'ar găsi la reluare, și fără a se putea ataca vênţările saŭ alte
acte care s'ar fi făcut legiuit în timpul vacant (C. C. R. 406 ).
Art. 78. Donațiunea făcută unui minore nu se pote primi de cât
cu autorisațiunea consiliului de familie. Donațiunea va avea în pri
vința minorului acelaşi efect ca și în privința majorului ( C. C.
R. 406) .
Art. 79. Nici un tutore nu va putea intenta acțiune în numele
minorului, avênd de obiect un drept asupra vre -unui imobil, fără au
torisarea consiliului de familie ( C. C. R. 406) .
Art. 80. Tutorele va putea, cu escepția părțey imobilului, de a
face înțelegere înaintea tribunaluluì numai cu autorisarea consiliului
de familie și în folosul învederat al minorului.

Art. 81. Fie - care tutore afară de tată şi mamă, va preda în pre
sența cotutorelui socoteli consiliului de familie în fie -care an, în cursul
lune Februarie pe anul espirat, de venituri, cheltueli, întreținerea și
ocupațiunea minorului daca are o asemenea.

De tóte acestea se va dresa un act, care se va semna de toți
presenții și se va anexa de judele de pace la dosarul respectiv. De
tóte cele săvêrşite se va comunica procurorului pe lângă tribunalul
județian.
Art. 82. Mai mulți tutory, numiţi întro tutelă ( art. 26 ) vor pre
senta socoteli generale; iar daca fiecare dintr'ênşii aŭ fost însărci.
nați cu câte o parte din tutelă, atunci fie -care tutore va preda so
coteli deosebite pentru fie - care parte, ce i s'a încredințat.
Art. 83. Tutorele care nu va presenta socotelile în termenul pre
věďut de art. 81 , se va supune de către judele de pace la o amendă
de douě-zeci și cinci până la douě sute lei.
Art. 84. Socotelile trebue să fie exacte și să conțină :
1 ) cheltuelile făcute cu nutrimentul minorelui;
2) datoriile bunurilor; și
3) starea acţiunilor intentate și cari se află încă pe la tribu
nale etc.


LEGEA ASUPRA TUTE LEI 231
Art. 85. Cotutorii sunt solidar responsabili. Daca perderile sunt
causate de un tutore fără ca cel- l'alt să fi luat parte, şi care nu se
póte învinovăți, atunci responsabilitatea cade numai asupra tutorelui
vinovat.
Tutorele care va fi însărcinat cu administrarea unei părţi din
tutelă saŭ din avere, va fi responsabil numai în limitele obligațiuni
lor cu care a fost însărcinat.
Art. 86. Fie-care tutore va preda socotelile definitive când, mi
norele va deveni major, saŭ când se va libera de tutelă dupe ordi
nea stabilită.
Art. 87. Tutorele este obligat de a presenta socotelile mențio
nate în sus-zisul articol în termen de trei luni din ņioa eșirei sale
din tutelă. In cas contrariŭ, tutorele se va condamna conform pres
cripțiunilor art. 83.
Art. 88. In cas când tutorele ar muri, socotelile se vor preda
de succesoril sér.

Art. 89. Ori-ce scutire pentru predarea socotelilor definitive este

nulă .

Art. 90. Fie- care cerere a minorelui contra tutorelui sěă, în cea
ce privesce acțiunile tutelež, se sorocesce cu cinci ani de când a de
venit major.
Art. 91. Pentru conducerea acțiunelor minorilor, tutorii vor primi
o gratificație de 5 % din veniturile nete ale administrațiunei bu
nurilor.
Art. 92. Când ostenéla tutorelui nu este proporțională cu grati
ficația ce i se cuvine dupe articolul de mai sus, atunci tribunalul va
putea mări gratificația până la 10 % .
Art. 93. Testatorele saŭ donatorele lăsând averi minoreluì, va
putea determina alesului tutore de către dênsul, gratificația în pro
porțiune mai mare, dar nu în proporţiune mai mică.
Art. 94. Gratificațiunea mai multor tutorý se va determina de
judele de pace, saŭ dupe procentele generale din venituri nete, saŭ
prin proporţiune legală, dacă administréză împreună.
Ar. 95. In cas când tutorele va refuza, fără a avea motive, de
a preda averea personeſ, care s’ar fi presentat pentru a o primi, ju
dele de pace va da ordin portărelulu de a aduna tóte averile de la
tutore sub inventariŭ saŭ dupe ultimele socoteli.

CAPITOLUL IX
Despre supravegherea asupra tutorilor
Art. 96. Supravegherea indirectă asupra tutorelui aparține judelui
de pace, care este dator, când va face revizie în ocolul sěů. de a


232 BULGARIA

cerceta și a se interesa de acţiunile luì, și de a comunica despre a
césta procurorului de pe lângă tribunalului judeţian.
Art. 97. Tutorele care prin acțiunile sale ar fi adus stricăciuni
și perdery averilor ce ' 1- aŭ fost încredinţate, saŭ în cas când se va
arěta incapabil și negligent, el se va destitui de consiliul de familie,
în urma propunerei cotutorelui saŭ a judelui de pace, care va in
forma despre acesta pe procurorul de pe lângă tribunalul județian. In
locul tutorelui destituit se va numi o altă persónă după regula sta
bilită. Tutorele va fi réspunzětor cu averile sale de tóte stricăciunile
și perderile ce va fi adus minorelui.
Art. 98. Procurorii pe lângă tribunalele judeţiene vor suprave
ghia acțiunea judecătorilor de pace privitóre la afacerile de tutelă, și
de tóte neregularitățile ce ar descoperi, vor informa ministerul de
justiție.

CAPITOLUL X

Despre emancipaţiune

Art. 99. Minorele se emancipéză de drept prin căsătorie ( C.
C. R. 421).
Art. 100. Minorele chiar necăsătorit, va putea fi emancipat de
către consiliul de familie când va fi împlinit opt- spre- zece ani al
vêrste sale (C. C. R. 422).
Art . 101. Déca tutorele nu va fi făcut nici o cerere de eman
cipațiune a minorelui de care sa vorbit în articolul precedinte, și
déca una saŭ mai multe rude ale acestui minore în grade de mai
aprópe, ' l vor găsi destoinic de a fi emancipat, vor putea cere judelui
de pace de a convoca consiliul de familie ca să delibereze despre
acéstă emancipare.
Judele de pace este dator a lua în sémă acestă cerere. (C. C.
R. 424)
Art . 102, Minorele emancipat va avea un curatore, care se va
numi de consiliul de familie (C. C. R. 425).

Art. 103. Minorele emancipat în urma căsătoriež, va avea de
drept ca curatore pe părintele supraviețuitor ; în cas când n'ar avea
un asemenea, consiliul de familie va numi un ematore.

Femeia minoră căsătorită are de drept ca curatore pe bărbatul
séŭ, saŭ pe curatorele acestuia, déca bărbatul este minor, saŭ singur
este sub curatelă, iar în cele din urmă tutorele bărbatului densel.
déca acestui din urmă nu '1 e permis .
Art. 104. Socotéla tutelei se va da minorului emancipat- in
presența curatorului ( C. C. R. 426) .


LEGEA ASUPRA TUTELEI 233

Art . 105. Emanciparea dă drept minorului de a ’ și esercita singur
tóte acţiunile care privesc administrarea avere sale.
Art. 106. Minorul emancipat sub supravegherea curatorului sěů
va putea primi parale din veniturile averilor, va face comerciu, și se
va putea presenta inaintea tribunalelor, ca apărător saŭ ca parte
oposantă.

Art. 107. Pentru cele- l'alte acţiuni care nu sunt prevědute în
articolul de may sus ( 106) , va fi necesar ca afară de consimțimentul
curatorului, să se ia și autorisarea consiliului de familie.

Art. 108. Minorul emancipat nu va putea înstrăina averile sale
nemișcătóre, nici se va putea înprumuta, fără deliberațiunea consiliului
de familie, adeverită de tribunal (C. C. R. 429).
Art. 109. Minorele emancipat se póte lipsi de dreptul ce i se dă
asupra emancipărei și acesta în urma deliberăre consiliului de familie,
care va observa dacă acțiunile minorelui demonstră că el este incapabil
de a se administra.
Art. 110. Din ţioa în care se va revoca emancipaţiunea minoru
luț, minorul va intra din noŭ sub tutelă, și nu va mai putea eși
de cât până la ajungerea sa la majoritate (C. C. R. 432) .

CAPITOLUL XI

Despre recunoscerea

erea majorităței

Art . 111. Când minorele a îndeplinit douě-deci și unu ani de
la nascerea sa, tutorele saŭ curatorele împreună cu consiliul de familie
se vor presenta judelui de pace, și vor dresa act de majoritate.
Daca tutorele saŭ curatorele cu consiliul de familie vor neglija
îndeplinirea aceste formalități, majorul singur va putea cere judelui
de pace de a'i să recunoşte majoritatea .

CAPITOLUL XII

Despre registrele tutelei minorilor şi a interdişilor și despre
curatelele celor emancipați și celor incapabili

Art. 112. In ori-ce judecătorie de pace se vor ține registre :
despre tutela minorilor și a interợișilor, și despre curatelele celor
emancipați și celor incapabili.

Art. 113. Orị-ce tutore saŭ curatore este dator de a inscri în


234 BULGARIA

registru tutela sa saŭ curatela în timp de 15 qile din ţioa primirel.
Toţi membrii consiliului de familie trebue să îngrijescă de in
scrierea la timp. Judele de pace o va putea face conform formalităţilor
de inscriere.
Art. 114. Registrul tutelelor are pentru fie -care din ele capitol
aparte în care este indicat :
a) numele, pronumele, porecla, ani și domiciliul persónei care e
sub tutelă ;
b) numele, pronumele, porecla, anii și domiciliul tutorelul, co
tutorelu și celor- l'alți membrii ai consiliului de familie ;
c) basa pe care i se dă calitatea de tutor ;
d) timpul deschidere tuteler ;
e) timpul când s’a făcut inventariul ; şi
f) timpul convocărei consiliului de familie și obiectul asupra cărul
aŭ deliberat.
Art. 115. Registrul curatelelor celor emancipați și celor incapabili
are pentru fiecare din ele capitol aparte în care este indicat :
a) numele, pronumele, porecla, anii și domiciliul celor eman
cipați și celor incapabili ;
b ) numele, pronumele, porecla , anii și domiciliul personel care
a cerut emanciparea ;
c) timpul emancipărei saŭ numirea curatelei celui incapabil;
d ) numele, pronumele, porecla, anii și domiciliul curatorului;
e) basa pe care i se dă calitatea de curator ; şi
f timpul convocărei consiliului de familie și obiectul asupra cărul
aŭ deliberat.
Art . 116. Judele de pace va îngriji de conducerea registrelor și
la sfêrşitul fie -cărui an va înainta procurorului espunere de numărul
tutelelor și curatelelor înscrise, și starea lor .
Art. 117. Daca domiciliul tutele saŭ curatelei se va permuta in
alt ocol, atunci tutorele saŭ curatorele va cere să se facă observa
țiune în registrele celui d'ântêiŭ judecător de pace, și va cere înscrierea
în registrele nouer judecători de pace.

CAPITOLUL XIII

Despre înscrierea averei defunctului şi vinderea averilor
minorilor

PARTEA 1

Despre înscrierea averei defunctului
Art. 118. Când va muri vre un proprietar avênd succesori care
sunt absenţi, minorì saŭ incapabilì de a se guverna ( administra) sin


L EGE ASUPRA TUTELEI 235

gurŤ și de a îngriji de interesele lor, atât preotul, care ' l -a înmor
mêntat cât și rudele și vecini defunctului sunt datori a comunica
îndată primarului, iar acest din urmă ca responsabil ce este va co
munica de acestă mórte judelui de pace, care singur va face in
ventariŭ de tóte averile mişcătóre și nemişcătore ale defunctului. Iar
până la sosirea judelui de pace, primarul va sigila averea mișcătóre.
Art. 119. După înscrierea tutor hârtiilor de valore, documentelor,
zapiselor, banilor în numerariŭ, obiectelor prețiose, care se vor afla
în succesiune, se vor sigila într'o ladă solidă saŭ într'o odae care să
nu fie espusă la pericol și se vor păzi până la numirea tutorelui .
Art. 120. Inscrierea şi sigilarea avere se va face de către ju
dele de pace în presența tutulor membrilor majori ai familiei, și a
patru rude din gradul cel mai de aprópe aï minorului, iar daca nu
s'ar găsi asemenea rude, atuncì în presența amicilor defunctului, con
form prescripţiunilor espuse în partea II și III din presentul capitol.
Art. 121. Membrii familiei sunt responsabili de orị ce obiect
ascuns saŭ perdut care face parte din averea înscrisă.
Art. 122. Tot la facerea inventariului averilor, judele de pace
va dresa, după indicațiunea celor presenţi la facerea inventariului.
( Art. 120), un tabloŭ de rudele din gradul cel mai de aprópe aï
minorelui și amicii cei mai de aprópe ai defunctului.

PARTEA 11
Despre înscrierea averilor mişcătóre
Art. 123. Inventarul averilor mişcătóre, va trebui să conțină
numirea și inscripțiunea fie-căru obiect, tot asemenea și observațiuni
de měsura, greutatea saŭ numěrul lör.
Art. 124. In inventarul obiectelor împodobite cu pietre preţiose,
se va arăta bucățile, mărimea și numirea acestor pietre.
Art. 125. In inventarul mărfurilor și al materialelor de industrie,
de fabrică și de stabiliment, care se vor afla în deposite, se va ob
serva : a ) numerile saŭ semnele depositelor ; și b ) numirea și indi
cațiunea mărfurilor, care se află în deposite.
Art. 126. In inventarul biletelor de credit, obligațiunelor, acțiu
nelor și alte asemenea , se va indica numerul, natura, valórea nomi
nală şi numerile lor.
Art. 127. In inventarul construcțiunilor de navigație ( corabie,
luntre etc.) , afară de măsura, lungimea și lărgimea corpului și a păr
ților mai principale, se va arăta : greutatea care póte încărca, lemnul
de care este construită, pânzele, frînghiile etc., dupe numirea și can
titatea lor ; dacă e posibil, se va observa când s'a construit ea,


236 BULGARIA

Art. 128. Numărul, měsura și greutatea obiectelor înscrise se va
indica în inventar cu litere și cifre.

Art. 129. In inventar trebue să se prevadă ţiua începere și
sfîrşirea lur. La finitul inventarului se va observa tóte modificările
făcute în el, însă nu se va permite ştergere în inventar.

Inventarul trebue să fie şnuruit și sigilat cu sigiliul judelul

de pace.

Art. 130. Inventarul se va semna de toți majoril familiei, de
patru rude din gradul cel mai de aprópe al minoruluy, în cas când n'ar
exista asemenea, de amicii defunctului și de judele de pace. Despre
causa pentru care unele din aceste persone n'aŭ semnat inventarul
se va face într'ênsul mențiune deosebită . Disele persóne vor putea pre
senta judelui observațiuni asupra inventarului întocmit, și propune cele
necesare dupe opiniunea lor, pentru modificările lui. Daca judele nu
va da nicì un curs observațiunelor ce i s'aŭ făcut , el trebue să
explice, la sfîrştiul inventarului, causa refusului sėů.
Art. 131. Când moștenitorii vor cere, judele de pace este obli
gat de a le libera copii dupe inventar, şnuruite, sigilate și semnate
de dênsul.
Art. 132. Atât depositele cât și obiectele care se vor afla afară
din ele, se vor sigila și li se vor da numěr în inventar de către
judele de pace. Afară de acesta, personelor care aŭ asistat la facerea
inventarului li se dă dreptul de a pune sigiliurile lor pe obiectele
înscrise.
Art. 133. La înscrierea averilor mişcătóre va trebui să se ob
serve atât calitatea cât și valórea obiectelor înscrise.

PARTEA III

Despre înscrierea averilor nemişcătóre

Art. 134. Inventarul trebue să conțină :

a ) Locul unde se află averea, adică județul, oraşul saŭ satul,
în care parte, în care uliță și sub ce numěr ;

b ) Din câte părți se compune, observându -se tot- d'o -dată numirea
atât a fie-căreț averí cât și a părților e separate ;

c ) Cui aparține averea înscrisă și daca nu este pusă amanet și
pentru ce sumă; şi

d) Pe ce bază a primit averea.
Art. 135. In inventar se va arăta :
a ) Limitele avere și numele vecinilor proprietarý;


I È GEA A SUPRÀ TUT ELFI 237
b ) Suprafaţa pămênturilor, pădurelor și a apelor care fac parte
din avere ;
c ) Ce fabrici saŭ stabilimente conține averea, în ce stare sunt
și în ce fel de didirỉ sunt stabilite ; și
d ) Alte informațiuni care deslușesc starea avere , adică conven
țiunile încheiate în privința avere și altele.
Art. 136. Când sufrafața pămênturilor nu este cunoscută, se va
determina aproximativ după producțiunea lor.
Art. 137. In inventariul fabricilor și stabilimentelor se va arěta :
a) din ce fel de ziduri se compune, adică de piatră saŭ de lemn
şi cu ce sunt acoperite ;
b) spațiul zidirilor, cu câte etagiuri sunt, și câte odăi de locuit
aŭ ; la facerea inventarului minelor, afară de acesta, se va areta
numărul și mărimea minelor, a caselor și a celor-l-alte stabilimente ;
c) numărul iazurilor și a celor - l- alte maşini, care se întrebuin
țéză pentru lucrare ; și
d) cantitatea culturel și a producțiuneỉ, adică de la cât și până
la cât a ajuns cultura și producțiunea în ultimiì any.
Art. 138. Averile asupra căror există niscai neînțelegeri, se vor
înscri în inventar indicându- se mărimea și limitele lor și se va
aréta locul pentru care sa născut neînţelegerea.

PARTEA IV
Despre vinderea averilor mişcătóre și nemişcătóre.
Art. 139. Locul și diua pentru vîndarea averilor se va deter
mina de către primar ; vîndarea se va face în localul municipalităței
locale saŭ la tîrgul local.
Art. 140. Averea al căre transport va fi dificil saŭ costisitor,
se va vinde la locul unde se află.
Art. 141. Vinďarea se va face de către primar prin licitațiune
în presența unui membru din consiliul județian.
Art. 142. Vîndarea se va publica prin avis din partea prima
rului şi a tutorului, în care se va observa obiectele, locul, diua şi césul
vîndărey, numele proprietarului averet. Obiectele se vor indica în avis
cu nume general, după ordinea lor, până a fi adiționate în detaliů .

Art. 143. La deschiderea vîndăreſ, primarul va încunosciința
prețul avisat al fie - cărui obiect care este expus la vîndare și va în
treba : « Cine dă mai mult ? » Prețurile propuse de cumpěrători se
vor comunica de către primar verbal tot timpul cât va dura meza
tul. După sfîrşirea mezatuluț, primarul va pronunța de trei ori vor
bele : « nimeni nu dă may mult ? » daca și după a treia óre nu se


238 BULGARIA

va mai concura el va declara : « Vindarea e sfîrşită ! » și averile vin
dute vor rėmâne pe socotéla acelui care va fi dat un preţ mai mare.
Art. 144. In registrul de și al primarului se va observa :
a ) diua vîndărei ;
b ) numěrul obiectului care se va vinde după inventar ;
c) prețul cel mai mare care se va da la vîndare ;
d) numele și pronumele concurentului, care se va înscrie de
el singur saŭ daca este nesciitor de carte, de o altă persónă după
încredințarea luì ; şi
daca aŭ fost presenți la vîndare moștenitorii saŭ represen
tanții lor.
Art. 145. Cumpărătorul va plăti chiar la vîndare preţul obiec
telor cumpěrate de densul, daca el nu va trece peste 20 lei ; iar
în cas că trece peste suma acesta, cumpěrătorul va putea depune
o a patra parte, iar restul ' l va plăti cel târờiŭ până a doua ļi.
Art . 146. Averile se vor remite cumpěrătorilor numai când se
vor încasa prețurile propuse de dênșii la vîndare.
Art. 147. Vîndarea se va socoti de nulă :
a) când nu se vor presenta cumpărători pentru a concura saŭ
când se va presenta numai unul ;
b) când nici unul dintr’aceștia care s'aŭ presentat nu vor con
cura de-asupra prețului hotărît ; și
c) când cumpěrătorul nu va plăti paralele la timp.
Art. 148. Vîndarea cea nouă se va fixa și săvîrși conform re
gulamentelor stabilite pentru ântêia vînďare, cu deosebire numal, că
la vîndarea a doua a averel se va putea vinde cu un preţ mai jos
de cât ântêiul preţ hotărît.
Art. 149. Daca vîndarea se va socoti de nulă conf. art. 147
alin . C. , și daca la vîndarea cea nouă (art. 148) se va primi un
preţ mai mic de cât cel mai mare primit la ântêia vindare, atunci
cumpěrătorul, care a devenit causa anulărei prime vîndări, va plăti
deosebirea .
Art. 150. Tóte formalitățile împlinite cu ocasiunea tutelei vor fi

gra uite.

Art. 151. Averile nemişcătóre se vor vinde de portărel conform
regulamentelor privitóre la licitaţiunì.

CAPITOLUL XIV

Disposițiuni generale

Art. 152. Presenta lege se aplică și acelor persone interzise după
lege, saŭ al cărora domiciliù nu este cunoscut.


İ EGE À SUPRA T U TEL E I 239
Art. 153. Presenta lege abrogă tóte legile și regulamentele asu
pra tutele care aŭ existat până acum.

Adăogiri și modificări la legea asupra tutelei votate în 1 -a
sesiune a Camerei naționale ordinare aa VI-a
1 ) La art. 16 vorbele : « cel târợiŭ o séptămână dupe facerea
inventarului» se înlocuesc cu vorbele : « cel târdiů o séptămână
dupe primirea inventarului de la primar », iar vorbele, « art. 122 »
se înlocuesc cu vorbele : « observațiunea art. 120 » .
2) La art. 118 vorbele : « iar acest din urmă ca responsabil ce
este va comunica de acestă morte judelui de pace, care singur va
face inventar de tóte averile mișcătóre și nemişcătóre ale defunc
tului. Iar până la sosirea judelui de pace, primarul va sigila averea
mişcătóre » se înlocuesc cu vorbele : « iar acest din urmă sai aju
torul lui, ca responsabil ce este, va înscrie tóte averile mișcătóre
și nemişcătóre ale defunctului, și până la alegerea tutorelui
dênsul va lua măsuri pentru paza averei mișcătóre» .
3) La art. 120 vorbele : «jude de pace » se înlocuesc cu «pri
mar» iar dupe acelaşi articol să se adaoge următórele : « Observa
țiune. Impreună cu inventarul bunurilor, primarul va dresa,
dupe indicarea celor presenți la facerea inventarului, un tabloŭ de
rudele cele mai de aprópe ale minorelui și de prietenii cei mai
de aprópe ai defunctulni.

až
4) Art. 122 se modifică dupe cum urméză : « Cel târờiù o sép
tămână dupe facerea inventarului bunurilor, acest din urmă, împreună
cu tabloul menţionat în observațiunea art. 120 se trimet de către
primar judelui de pace, care în termen de şapte ţile ( art. 16), va
lua měsurile necesare pentru convocarea consiliului de familie și
alegerea tutorelui conform disposițiunelor prevědute în presenta lege.
Observațiune. Inventarul bunurilor minorilor, succesorî de re
ligiune mahomedană, împreună cu tabloul, se va trimite muftiului
județian saŭ ajutorului acestuia, care va lua měsurile necesare pentru
convocarea consiliului de familie şi alegerea tutorelui conform dis
posițiunelor prevědute în presenta lege ».
5) La art. 129, ultimele vorbe « jude de pace » se înlocuesc cu
vorba «primar ».
6) La art. 130 vorbele : «jude de pace » se înlocuesc cu vorba
« primar ». Vorba « judele » încă la douě locuri în acelaşi articol se
inlocuesce cu vorba « primarul ».
7 ) La art. 131 vorbele ajude de pace » se înlocuesc cu vorba
«primar» .

>


240 BULGARIA

8) La art. 132 vorbele « jude de pace » se înlocuesc cu vorba
< primar ».
9 ) La capitolul XIV se adaogă următorul articol noŭ după nu
měrul de ordine 152, care dupe propunere e 154.
« Art. 152. In afacerî de tutelă ale minorilor de religiune maho
medană, muftiul județian saŭ ajutorul acestui, va îndeplini tóte func
țiunile și formalitățile prevědute în presenta lege, cu care sunt însăr
cinaţi judecătorii de pace, și tóte disposițiunile lege care privesc
asemenea afacery » .
10) Articolele 152 și 153 devin 153 şi 154.


UNGARIA

TUTELE
(Estras din colectiunea legilor Ungariei)


TUTELE
(Estras din colecționea legilor Ungariei)

Textul în limba română.

XX. ARTICLU DE LEGE
din anul 1877 despre regularea afacerilor de tutelă şi curatelă
(S'a sancționat in 4 Iulie 1877. S'a promulgat în amândouă camerele dietale în 7 Iulie 1877)

PARTEA 1

Despre tutelă și curatelă

CAPITOLUL I
Determinaţiuni generale
1. Fie-cine devine major îndată ce a împlinit anul al 24 -lea .
In cea-ce privesce femeile, rěmân neatinse disposițiunile artico
lului de lege XXIII din anul 1874.
§ 2. Minorii staŭ sub potestate părințéscă saŭ sub tutelă.
§ 3. Minorii carî aŭ împlinit anul al 14-lea de viaţă, pot dis
pune liber de cea- ce câștigă prin serviciul saŭ lucrul lor, dacă se
îngrijesc el însuşi de susţinerea lor.
§ 4. Minoriỉ, carî aŭ împlinit anul al 18- lea de viață, devin
majorî, dacă se declară de majorị din partea autoritățe tutelare .
Inainte de ce s'ar decide asupra majorisărei, sunt de a se as
culta părinții, bunii și în lipsa acestora consăngenii laterali de mai
de aprópe şi tutorul.
Maiorenisarea numai atunci are loc, dacă majorul posedă destulă
capacitate și maturitate spre ducerea trebilor sale.
Dacă majoritatea se dă pe basa opiniune conforme a celor
ascultați în înțelesul &-luì presinte, atuncì nu se recere aprobare ul
terioră, la cas contrar însă, decisiunea are a se substerne din oficië
autoritățiž tutelare superiore spre aprobare.


244 UNGARIA

$ 5. Minorii împlinind anul al 18 - lea de viață, pot purta in
dustrie de sine stătătóre, pe lângă învoirea părintelui, resp. a tuto
rului, aprobată din partea autorității tutelare -și prin acesta devin
majori.
§ 6. Minoriì, carî aŭ împlinit anul al 20-lea de viață, devin
majori, dacă părintele cu potestate părintéscă :
1 ) dă la disposițiunea liberă a minorelu averea acestuia, saŭ
2) se învoesce că acesta se țină casă de sine stătătóre.
In ambele casuri se recere aprobarea autoritățiỉ tutelare.
§ 7. Normele juridice existente, în cea-ce privesce capacitatea
de acţiune a minorilor, rěmân în valóre, în cât nu sunt modificate
prin legea de față .
Cu privire la capacitatea cambială pasivă lăsându-se neatins § 1
al articolului de lege XXVII 1876 , cei ce devin majori în sensul
S- lor 4, 5 și 6 posed capacitate cambială pasivă și înainte deim
plinirea anuluì al 24-lea al vieței.
$ 8. Minoritatea are a se prelungi, dacă individul ce stă sub

,
potestate părintéscă saŭ sub tutelă din causa cutărui defect trupesc
saŭ spiritual nu este capabil de a se susține saŭ a se îngriji în mod
recerut de trebile sale nici după împlinirea anului al 24-lea de viață;
saŭ dacă sub durata minorităței s'a băgat în datoriĩ însemnate saŭ
dacă duce o atare viaţă escesivă în cât trebue a ' l ținea și pentru
mai departe sub potestate părintéscă saŭ sub tutelă .

$ 9. Prelungirea minorităței, o ordină judecătoria.
Petițiunea pentru acesta are a se presenta la judecătorie prin cei
amintiți la § 4 , alin . 2 de regulă înainte de ce ar fi împlinit minorul
anul al 23- lea al vieței. După ajungerea acestei vêrste, însă înainte
de ajungerea maioritățit, numai în acel cas se pote cere prelun
girea minoritățeị, când causa, din care se cere prelungirea, s’a ivit
numai după ce majorenul a trecut peste 23 ani.

Autoritatea tutelară dacă află, că petițiunea pentru prelungirea
minorităței, înaintată în sensul lege de față, este motivată în sensul
S-lui 8, are a suspenda provisoriŭ majoritatea minorului până la in
trarea în putere de lege a decisiunei ce se va aduce din partea ju
decătoriei.

Dacă a încetat causa în urma căreia sa întâmplat prelungirea
minoritățiì, atunci majoritatea are a se enuncia prin decisiunea jude
cătorescă, și ea va urma îndată ce decisiunea a intrat în putere
de lege.
§ 10. Vegherea asupra persóne minoruluì, o esercită părinții,
şi dacă aceştia nu mai trăesc, atunci tutorul.
Minorii până atunci, până ce nu se îngrijesc ei însu și de susți
nerea lor, saŭ dacă trăesc în comuniune de casă cu părintele, resp.


T U T E L A 245

tutorul lor, se pot constrînge prin disciplina de casă la ascultarea ce
o datoresc părinților și tutorului.
Disciplina de casă nu se pote exercita decât numaự în mod ne
stricăcios pentru sănătatea minorului.
§ 11. Pe minorii lipsiţi de avere, sunt îndatorați de a'l ține și
cresce, și anume în linia primă părintele, și dacă el singur nu e ca
pabil spre acesta, atunci împreună cu mama, dacă părintele nu tră
esce saŭ el e absolut incapabil spre acesta, atuncy mama, și în fine
moșii.
In cea- ce privesce ținerea și crescerea pruncilor nelegitimỉ, re
mân în valore normele sustătătóre și în privința acestei obligaţiunì,
dacă devine obiect de cértă, decid judecătoriile.
Insă și până atunci, până ce ar decide judecătoriele, în cea -ce
privesc obligațiunele de ținere și crescere, este îndatorată mamă să
țină și créscă pe pruncul sěŭ nelegitim .
In cea- ce privesce dreptul părinților și moșilor de a putea pre
tinde să fie ținuți de pruncii saŭ nepoţii sěl, se lasă neatinse nor
mele sustătătóre.
Suma de întreţinere ce are a se solvi din partea pruncului saŭ
nepotului minor pe séma părintelui sčů -- in cât acesta ar avea loc
în sensul normelor din vigore --- a moșului ( móşei) și vice -versa, o
stabilesce autoritatea tutelară.
Decisul adus în privința acesta are a se subșterne din oficiul
autoritățiỉ tutelare superiore.
§ 12. Dacă testatorul lasă usufructul eredilăței saŭ al legatului
părinților, saŭ moşilor, saŭ unuia dintr’aceștia, iar proprietatea o lasă
pruncilor saŭ nepoților minory : atunci, dacă în disposițiunea respec
tivă nu se cuprinde apriat contrarul, usufructul eredității saŭ legatu
lui în suma ce nu pote să trécă peste a treia parte din venit, are a
servi și spre acoperirea speselor de ținere și crescere a pruncilor saŭ
nepoților minorị, prin ce însă nu sufere nici o schimbare obligațiu
nea părinților saŭ moșilor stabilit în privința acesta ($ 11 ) .
In acest cas statoresce autoritatea tutelară că din partea de usu
fruct, determinată în $ present, cât să se întrebuințeze spre ţinerea
și crescerea pruncilor saŭ nepoților, şi dacă obiectul usufructului e
cutare lucru nemişcător saŭ drept de carte funduară, atunci acestă
restricţiune a usufructului are a se însemna și în cartea funduară.
Dacă părinții saŭ moșii s'ar afla vătămaţi prin statorirea auto
rității tutelare, ei aŭ drept de a şi realisa drepturile pe cale ordinară
a leger în termin de trei luni socotit de la intrarea în putere de lege
a decisiunei aduse de autoritatea tutelară.
$ 13. In cas de desfacerea căsătoriei decide judecătoria în inte
lesul normelor sustătătóre care dintre părinți se fie dator a ținea
pruncul la sine și care să pórte spesele ținerii și cresceriſ.


246 UNGARIA

Decisiunea adusă în privința acesta are a se comunica autori
tății tutelare din oficiŭ.
Până atunci, până ce decisiunea judecătoréscă adusă în privința
acésta ar intra în putere de lege, și dacă părinții nu s'aŭ înțeles in
acéstă privință, — decide provisor autoritatea tutelară, avênd mai na
inte a descoperi starea lucrului şi a asculta pe consângenit de mai
aprópe.
Disposițiunile paragrafului presinte sunt a se aplica și în acel
cas, dacă părinţii, de și nu sunt despărțiți legalmente, dar trăesc de
osebit permanent și nu se îngrijesc în mod recerut de subsistenta
și crescerea pruncilor lor.
Pruncii minori până la împlinirea anului al 7 -lea, iar fetele
minore și după ce aŭ împlinit anul al 7 -lea, de regulă trebue să
se lase de mamă, afară dacă autoritatea tutelară din motive ponde
róse ar afla de lipsă a dispune alt-cum.
§ 14. Dacă minorul nu se predă celui ce conform legei , de
cisiunei judecătoresci saŭ disposițiunei autorității tutelare este îndrep
tățit a? l ține la sine, saŭ dacă minorul se departă neîndreptățit,
precum și dacă ' l duce cine- va pe nedrept de la cel ce are a'l ține:
de transpunerea saŭ readucerea minorului dispune autoritatea tutelară.

CAP. II.

Despre autoritatea părintéscă

S 15. Puterea părintéscă asupra pruncului saŭ legitim saŭ legi
timat o esercéză părintele (tata) .
La părintele adoptator numai atuncỉ se transferéză puterea pă
rintéscă, dacă la adoptațiune nu sa întêmplat altă stipulațiune în
privința aceleia. ($ 36).
In virtutea acestei puteri părintele e representantele legal al
pruncilor săi minorì, el e îndreptățit a administra averea acelora,
de regulă fără obligamentul de a da séma (8 16, 24, 25) și a numi
pe séma lor tutor și a eschide pe cine- va din tutorat.
§ 16. Venitul din averea minorului de sub autoritate părintéscă
are a se întrebuința înainte de tóte spre acoperirea sarcinelor curente
și spre spesele împreunate cu ținerea și crescerea minorenului.
Superplusul din venit compete părinteluị.
Dar dacă pe averea minorului zace și datoriă, autoritatea tu
telară póte ordina, ca restul venitului să se întrebuinţeze spre refuirea
datoriei, însă ast- fel, ca părintele nu e obligat a întrebuinţa spre
amortisare pe an mai mult de 2/3 din superplusul venitului.
Dacă părintele și autoritatea tutelară nu se pot uni în privința


TU TELA 247

sumel de refuil pe an, atunci părintele este îndatorat a da comput
în tot anul despre administrarea avere și 2/3 părți din restul venitului
a întrebuința spre amortisarea datoriet.
§ 17. Părintele este îndatorat a asigura banii pruncului sěŭ mi
noren, încât 'i administréză el ; iar obligațiunile și efectele ori a le
asigura, ori a le preda autoritățil tutelare .
Autoritatea tutelară numai atunci póte pretinde asigurarea lucru
rilor mişcătóre necesare la economia de câmp saŭ de casă saŭ la
ducerea industriei și a banilor gata, apoi asigurarea saŭ transpunerea
prețióselor, dacă ea află a fi de lipsă acesta din causa periclitării
intereselor minorului. In ambele casuri însă este îndatorat părintele
de a presenta in tot anul autoritățil tutelare consemnațiunea acestor
mobile.
Dreptul de folosire al părintelui nu suferă nici o schimbare prin
acest obligament de asigurare saŭ transpunere.
§ 18. Ca asiguranță sunt a se primi casele în jumětatea pre
țului de estimațiune, iar alte imobile în douě terţialităţi ale prețului
de estimațiune pe lângă computarea sarcinelor precedente ; și la case
se recere fară de acesta și documentarea cum că ele sunt asigu
rate în contra dauneſ de foc.
Pretențiunì intabulate se primesc drept asiguranță în întreg prețul
lor dacă prin prețul de estimațiune al ipotece este acoperită duplu suma
ce are a se asigura dinpreună cu sarcinele cari póte aŭ prioritate.
Papirele de preţ designate din partea Statutului de acceptavere cu
cauţiune sunt a se primi în jumětatea prețului lor nominal, dar nici
când în preţ mai înalt de 2/ , a cursului de bursă notat în ţiua de
punerii; iar preţiosele sunt a se accepta aşişderea în jumětatea pre
țuluț de estimațiune.
Asigurarea are a se efectua prin intabulațiune, dacă obiectul a
sigurațiune e realitate, și prin superintabulațiune dacă obiectul e
cutare pretenţiune intabulată ; papirele de preţ (efectele) și prețiosele
ce servesc spre asigurare sunt a se depune la casa tutelară.
§ 19. Părintele dacă nu e în stare de a asigura banii prunculuý
sėů minor și prin urmare nu-i póle ţinea la sine, este îndreptățit
a face propunere în privința elocațiunel acelora, care propunere nu
se póte ignora din partea autorităței lutelare, atunci, dacă împrumu
tătorul recomandat e capabil a da siguranța cercuscrisă la punctul
3, 8-1 295 din legea de faţă.
In acest cas obligațiunea are a se face pe numele minorului
și a se păstra în casa tutelară, dar interesele de la debitor le rădică
şi le scote părintele minorului.
§ 20. Părintele cu putere părintéscă este îndatorat a cere apro
bațiunea autorităței tutelare în casurile următóre:
a) dacă pe pruncul sěŭ minor ' adoptéză cine-va ;


248 UNGARIA

se

b) dacă pe séma minorului voesce a deschide vre- o întreprin
dere industrială, de fabrică saŭ comercială, a primi saŭ înceta o ast
fel de întreprindere moştenită, a închia saŭ precurma un contract de
societate pentru câştig comun ;
c) dacă pe séma minorului voesce a cumpăra saŭ a câștiga
alt- cum realități, saŭ -- spre elocarea capitalului— lucruri mișcătóre, a
ridica capitalul minorului, a ceda, saŭ a se învoi în ştergerea drep
tului pemnoratiţiu ;
d) dacă voesce a înstreina saŭ îngreuna averea nemişcătóre a
minorului prin vênţare, cumpěrare, prin schimb saŭ alt-cum, pre
cum și dacă voesce a înstreina lucruri mișcătóre ce servesc spre elo
care de capital, saŭ alt- cum a strămuta statul averei minorului;
e) la plenipotenție de procurist.
Afară de acesta, spre acea, ca el ca părinte se pótă primi un
obligament cambial în locul pruncului saŭ minor, recere impu
terirea generală a autorităței tutelare.
Afară de donațiunile ocasionale indatinate, afacerile juridice, prin
cari minorul ar deveni obligat saŭ

deveni obligat saŭ ar renunța de drepluri fără
obligament reciproc, apoi primirea unei garanţii, și în genere lóte a
cele afaceri de drept , prin cari minorul ar lua asupra sa vre-un
obligament străin : nu sunt obligatore pentru minorenul ce stă suh
autoritate părintéscă nicì în casul încuviințărei primite de la autori
tatea tutelară .
§ 21. Autoritatea părintéscă încetéză :
a) prin mórtea părintelui saŭ a pruncului ;
b) dacă pruncul devine major.
§ 22. Autoritatea părintéscă se póte precurma dacă părintele
neglijéză cu totul ținerea și crescerea pruncului sèů, saŭ periclitéză
moralitatea ori prosperitatea trupéscă a pruncului ori statul averii
lui prin administrare rea.
In aceste casuri de încetarea puterei părintesci, determinate in s
presinte, decide autoritatea tutelară după descoperirea stărei lucrulur
și după ascultarea consângenilor proximi. Dar dacă părintele nu se
mulțumesce cu resoluțiunea autorităței tutelare, decide judecătoria asu
pra încetăreț autoritățeị părintescì ; părintele și póte presinta petițiu
nea din privința acesta, în trei luni socotite din ţiua când a intrat
în putere de lege resoluțiunea autoritățey tutelare ; acesta însă nu are
efectul spre a se amâna executarea disposițiune tutelară.
$ 23. Esecutarea putere părintesci se suspendă :
a) dacă părintele se pune sub curatelă ;
b) dacă el este judecat pentru crimă saŭ delict, la prinsóre mai
îndelungată de un an , - în cât legea nu ordónă contrarul .
Părintele recâștigă esecutarea puterei părintesci în casul de la


TU TELA 249

punctul a) îndală ce se dispenséză de curalelă, în casul de la punc
tul b) după împlinirea pedepsey, în cât legea nu dispune alt- cum.
Dacă părintele cade în concurs : autoritatea tutelară ' l póte obliga
să dea comput despre averea minorului sub durata concursului, saŭ

dacă ar motiva împrejurările --- a lua de la el pe timpul concur
sului administrarea avereỉ.

§ 24. Dacă părintele a stat sub curatelă pentru risipă saŭ dacă
el fu judecat pentru faliment, fals saŭ culpos, ori pentru o altă crimă,
pe basa căreia se póte presupune cu temeiủ că el e incapabil de a
administra averea cu credință și punctualitate: dupe încetarea cura
telej, resp. după împlinirea pedepsey, el nu va putea administra averea
pruncului sěŭ minor de cât numai pe lângă obligațiunea de a da ra
țiociniŭ și numai în acel cas dacă autoritatea tutelară va afla de
lipsă acesta în interesul minorului.
Când administrarea avere nu se încredințéză părinteluì, atunci
are a se denumi un curator special spre acest scop.
In acest cas, precum și în casul de la § 22 până atunci până
ce judecătoria nu va fi adus decisiune cu putere de lege în cea ce
privesce încetarea putere părintescă, apoi în casul amintit la § 23
p. a) şi în acel cas, când s'a luat de la părintele administrarea ave
rei minorului sub durata concursului: autoritatea tutelară póte stabili
pe séma părintelui un paușal din acea prisosință a venitului curat
după averea minoruluì, care resultă după acoperirea erogațiunilor cu
rente și a speselor recerute spre ținerea și crescerea minorului ;
acest pausal însă nu e ertat să trécă peste 1/3 a prisosinței de venit.
§ 25. Venitul averei minorului administrat de părintele, ce nu
cade sub disposițiunile S- lui 12, numai într'atâta se póte pretinde de
către creditori părintelui, în cât acest venit nu e necesar spre sus
ținerea avereț, spre acoperirea sarcinelor curente, spre ținerea și cres
cerea minorilor, spre ținerea părintelui și , a membrilor familiei lui, în
fine, spre răfuirea datorieị găsite în sensul s- lui 16 .
Dacă creditorii părintelui îndreptă esecuțiunea asupra venitului
ast-fel administrat al avereſ minoruluì : autoritatea tutelară este în
dreptățită de a ordona curator pentru administrarea averei.
Dacă autoritatea tutelară nu voesce a usa de acest drept, atunci
părintele e dator a da ratiociniŭ.
Prisosința de venit ce se va putea pretinde de creditorii părin
telui, se va stabili în amândouě casurile prin autoritatea tutelară cu
ocasiunea censurării ratiociniilor.
§ 26. Normele cuprinse în cap. IV din legea de faţă, în cea ce
privesce responsabilitatea tutoruluì și curatorului, apoỉ cele din cap. V,
referitóre la representarea celor de sub tutelă și curatelă și cu res
pect la crescerea minorilor, sunt a se aplica în mod corespundător
și față de părintele prevěďut cu putere părintéscă, cu acea deosebire,


250 UNGARIA

ca părintele în casul de la $ 91, dispune independinte, și numai
atunci are a cere încuviințarea autorităței tutelare, când spre spesele
de crescere ' ar avea a se întrebuința averea fundamentală a mi
norului.
Minorii de sub puterea părintéscă, dacă implinesc anul al 16-lea,
şi nu sunt de acord cu părintele, în cea-ce privesce alegerea carie
re lor, pot recurge la autoritatea tutelară, care va decide după as
cultarea părintelui şi --- în cât va fi de lipsă -- a consângenilor
proximi, luând în considerațiune referințele sociale, de avere etc. ale
minorului.
In acele casury, când părintele în sensul lege de faţă este în
datorat să dea ratiociniŭ despre avere, în acestă privinţă aŭ a se
aplica normele referitóre la ratiociniale tutelare și curatoriale.

CAPITOLUL III
Despre tutelă și curatelă

§ 27. Toţi acei minorị, cari nu staŭ sub puterea părintéscă, se
pun sub tutelă.

$ 28. Majorii se pun sub curatela :

a) dacă sunt smintiți de minte, saŭ surdo -muți și nici prin semne
nu pot face să fie pricepuți;
b) năucii și surdo-muții ce nici prin semne nu pot face să fie
pricepuți, cari din causa unuia dintre aceste defecte nu sunt capa
bili de a și administra averea ;
c ) risipitorii ;
d) cei ce sunt depărtați cel puțin de un an, dacă locul petre
cerei lor e necunoscut, saŭ dacă sunt împiedicați d'a veni acasă și
de a şi administra averea ;

e) ce judecaţi la carcere ;

In casul de la p. d şi e, punerea sub curatelă numai atunci
are loc, dacă cel absent saŭ judecat la carcere nu a încredințat pe
nimenea, dacă cel încredințat e împedicat întru administrarea averii,
saŭ dacă interesele respectivului vin în colisiune cu cele ale celui
încredinţat ; în fine dacă încredinţarea a încetat.

;

$ 29. Minorenii se pot pune sub curatelă în cea-ce privesce

administrarea avere lor :

a) dacă părintele ce esercită în fapt puterea părintéscă pe lângă
observarea formalităților prescrise la § 34 a denumit curator pentru
administrarea de avere saŭ a eschis pe mama din administrarea

averii ;


TUTELA 251
b) dacă mama, ca tutoră naturală și legală, nu

și legală, nu voesce a ad

ministra averea minorelui ( 838) ;

c) dacă cel ce a lăsat minorelui cutare avere sub titlul de
ereditate, legat saŭ present, pe lângă observarea formalităţilor pres
crise la $ 34, a denumit un curator deosebit pentru administrarea
acestei averỉ saŭ a eschis pe părintele saŭ tutorul din administrarea
acestel avery.
§ 30. Afară de casurile determinate la SS precedenti curatela
mal are loc în casurile următóre :
a)) dacă interesul unui minor saŭ curand colidéză cu intere
sul părintelui, tutorului ori curatorului sěů, saŭ cu interesul unui
altuia ce stă sub acelaşi tutor orý curator ;
b) din respectul representării unui fệt încă nenăscut în acel cas,
dacă acesta după nascere ar ajunge sub putere părintéscă și intere
sul lui ar veni în colisiune cu interesul tatălui săŭ ; iar dacă nu ar
ajunge sub putere părintéscă, - în cât interesul lui ar colida cu in
teresul mamei sale, saŭ dacă însă și mama cere a se ordina curatela ;

c) spre representarea ereţilor substatuți testamentari încă nenăs
cuți, în cât se află de lipsă acesta sub decursul procedurei lasa
mentare saŭ și afară de acesta ;

d) la procedura referitóre la prelungirea minorității pentru casul
de a representa interesele minorelui.
$ 31. Punerea sub curatelă în casurile a, b, și c, § 28, o or
dină judecătoria, și anume în casurile de la p. b, și c, numai atunci
dacă acesta se cere din partea celuia ce are a se pune sub cura
telă saŭ din partea consângenilor lui ascendenți și descendenți.
Judecătoria are se ordine punerea sub curatelă și în casurile
p. b, și c, $ 30 afară dacă denumirea de curator devine necesară
din incidentul unei atari pertractărì lasamentare, pentru care autori
tatea tutelară e competinte.
In tóte alte casuri se ține de autoritatea tutelară a ordina pu
nerea sub curatelă.
In casurile a, b, și c, § 28 judecătoria după ce a ordinat pu
nerea sub curatelă are a recerca din oficiú autoritatea tutelară spre
a denumi curator.
In casurile de la p. b, și c) $ 30, dacă curatela s'a ordinat din
partea judecătoriei, tot judecătoria e competente a denumi și pe cu
rator.
§ 32. In casul de sub punctul d, § 28 autoritatea tutelară or
dină curatela la representarea consângenilor absentului saŭ la ară
tarea antistiei din comuna pe teritoriul căreia a avut absentul ultima
sa locuinţă regulată, saŭ pe teritoriul căreia a petrecut mai pe urmă,
saŭ unde posede avere nemișcătóre saŭ mişcătóre.
In casuri urgente autoritatea tutelară póte ordina și înainte de

>


252 UNGARIA

>

espirarea unui an disposițiuny provisorii referitóre la susținerea și ad
ministrarea averii.
Curator pentru cei judecați la carcere se denumesce pe basa
recercării judecătorie penate competente.
$ 33. In casurile de sub punctele a , b, și c, $ 28, judecătoria
are a publica în fóia oficiósă punerea sub curatelă, fără de a ascepta
până la denumirea curatorului, şi în cât cel de sub curatelă are
avere nemişcătóre, este de a se efectui notațiunea de carte funduară.
Tot aşa are a se publica și prelungirea minorităţii enunciată
prin decisiune cu putere de lege, precum și resoluțiunea autorității
tutelare prin care s'a enunciat efectul amănător al petițiuni presen
tate în acestă privinţă ( S 9 ).
Din diua ce urméză după publicarea primă in fóia oficială a
edictului prin care se ordonă punerea sub curatelă, cel ce a pus
sub curatelă nu se pote obliga şi nu póte abụice de drepturi fără
de aprobarea curatorului sěŭ , dar el póte câștiga drepturi și póte
scăpa de obligamente prin afaceri de drept ce nu sunt împreunate
cu contra -obligamente.
Prin curatela ordinată pe basa punctelor d, și e, $ 28, nu su
fere restricțiune capacitatea de acţiune a celui pus sub curatelă .
§ 34. Tutoratul compete în linia primă aceluia, pe care părintele
provedut cu putere părintéscă la denumit de tutor într’un testament
prevědut cu formalitățile prescrise în lege saŭ într'un document com
pus de notar public.
$ 35. Dacă nu există tutor denumit, atunci tutoratul compete
mamei ca tutrice naturală și legală, care administréză averea prun
culuị saŭ minoren de regulă fără a da comput, până ce nu se mă
rită din noů.
Disposițiunile S-lor 16, 17, 18, 19 20 și 25 sunt a se aplica
și față de mama care administréză averea minorelui.
Mama e îndatorată de a asigura statul averiť pruncului séŭ mi
nore conform S- lor 17 și 18 și în acel cas, când ea pe basa drep
lului vidual are drept la usufructul averiỉ.
§ 36. La cas de adopțiune prin o femee, dacă părintele legal
nu și a reservat puterea părintéscă, saŭ mama nu și a susținut tuto
ratul sěŭ legal, tutoratul natural și legal compete mamei adoptive.
§ 37. Dacă părintele a denumit tutor pentru prunci sẽi minori,
mama póte pretinde a ţinea la sine pruncii sěř minori, și a fi
ascultată în trebile personale și de avere ale acelora, afara dacă
ocurg în contra eỉ atari împrejurărì, din causa cărora conform S - lor
41, 43 și 44 ea nici alt- cum nu ar fi putut avea dreptul la tutoratul
legal .
Tot aceste drepturi compet mamei și atunci dacă ea intretemp


T U TE LA 253

1

fu amovată de la tutorat, afară dacă autoritatea tutelară din cause
ponderóse ar fi ordonat revocarea saŭ restrângerea acestui drept.
In acest cas are a fixa autoritatea tutelară suma ce va avea a
se solvi mame drept spese pentru ținerea pruncilor.
$ 38. Mama e îndatorată de a primi tutoratul, dar ea nu e
obligată se administreze averea pruncilor sẽi minori. ( 8 29 p . b. )
$ 39. După mamă compete tutoratul legal moșului după tată ;
apoi moşului după mamă ; iar după acesta consângenilor colaterali
de sexul bărbătesc inclusive până la verii primari.
Intre consângeniỉ colaterali decide apropietatea gradului de con
sângenie. Intre mai mulți consângeni de asemene grad alege auto
ritatea tutelară. Tutela asupra pruncului nelegitim

nelegitim compete după

lege singur numai mamei majore.

Pentru pruncul nelegitim al unei mame minore ordină tutor
autoritatea tutelară, dar dacă mama ajunge majoritatea, atunci et

, e

' compete tutoratul legal şi natural.

§ 40. In casurile de la § 28 curatorul compete în linia primă
consociului de căsătorie, în linia a doua părinteluì, iar după acesta
consângenilor numiți la § 35 și 39.
Consângenilor designați în § 39 compete curatela în casul dela
§ 29 p. b, necondiționat, iar în casurile a, și c, atunci, dacă nu
este denumit un curator deosebit.
$ 41. Pe tutorul și curatorul testamentar, apoi dintre tutorii și
curatoriỉ legali pe mama și pe moșii după tată și după mamă au
toritatea tutelară nuì póte eschide decât numai din causele determi
nate la § 43 și 44, dar pe consângenii colaterali și pe consociul de
căsătorie ' I póte eschide și din alte cause ponderóse.
$ 42. Dacă nu s'ar afla de cei chemați la tutorat saŭ curatelă
în sensul disposițiunilor dela § 34, 35, 39, 40, 41 atunci are a de
numi autoritatea tutelară un tutor saŭ curator apt şi de încredere.
Pentru fie - care minor are a se denumi un tutor deosebit.
Pentru mai mulţi fraţi ( și surori) are a se denumide regulă
unul și acelaşi tutor.
Despre colisiunea de interese designată la § 30 p. a , și b, are
a face arătare părintele, tutorul saŭ curatorul către autoritatea tule
lară pentru denumirea unui curator.
Dacă afară de acesta ar ocurge necesitatea de a denumi tutor
saŭ curator, consângeniş celui ce are a se pune sub curatelă ori
tutelă, saŭ alţi individi ce staŭ în legătură cu el , și competenta
antistie comunală, aŭ datorința de a reporta despre acest cas auto
rității tutelare.
§ 43. Nu pot purta tutorat saŭ curalelă :

a femeile, afară de mama, mama adoptivă şi socia de că
sătorie ( $ 35, 36 , 40 );


254 UNGARIA

b) cei ce staŭ sub tutelă saŭ curatelă ;
c) cei amovaţi dela esercerea puterei părintesc în sensul dis
posițiuneỉ $-lui 22, saŭ cari din lipsa încrederiŤ sunt amovați prin
autoritatea tutelară dela cutare tutorat saŭ curalelă ;
d) călugăriț ;
e) cei cu viaţă scandalósă ;
f) cel ce staŭ sub concurs ;
g) cei judecați pentru faliment, fals saŭ culpos, saŭ --- încât legea
nu dispune alt-cum pentru o altă crimă, deşi el aŭ împlinit
pedepsa .
Normele speciale referitóre la ceea- ce privesce purtarea tutoratului
saŭ curatelei rěmân neatinse.
$ 44. Personele designate în paragraful presinte :
a) cei ce sunt eschiși prin părintele prověďut cu putere părintéscă;
b) cei ce ei însușă, saŭ a căror soție, părinți, prunci saŭ frați
( surori) staŭ în proces cu cel de sub tutelă saŭ curatelă;
c) aceia intre carî saŭ a căror consângeni numiți la punctul b,
și între cel de sub tutelă saŭ curatelă, există vre- o cértă ce se re
feresce la starea personală saŭ averea acestui din urmă :
sunt eschişi din purtarea acelui tutorat saŭ curatorat la care
se referesce vre- unul dintre casurile determinate aici.
Aceia, pe cari testatorul saŭ donatorul ' - a eschis din curatelă
(S 29 c. ) nu pot purta curatela.
§ 45. Pe acele persone, cari în decursul tutoratului saŭ cura
telei aŭ ajuns în ast -fel de relațiuni, cari în sensul & s-lor 43 și 44
1 fac de necapabili spre purtarea tutoratului saŭ curatelei, autoritatea
tutelară are a le dispensa de acestă funcţiune îndată ce ' l vin la
cunoscință împrejurările atarı.
Consângenii, antistii comunali, apoi tutorii și curatorii însuşi sunt
îndatorați de a face arătare autoritățil tutelare despre casurile atart,
și acești din urmă aŭ a 'și cere dispensarea.
$ 46. Autoritatea tutelară va decide. de óre dispensarea să fie
definitivă, saŭ să se estindă numai pe timpul și împrejurarea pentru
care respectivul e necapabil spre a purta tutoratul saŭ curatela.
§ 47. Fratele major numai în acel cas póte purta tutoratul.
resp. curatela peste frăținii sěſ maioreni : când ereditatea nu a devenit
obiect de cértă între eì, saŭ dacă cestiunea de cértă s'a complanat.
§ 48. Primirea tulelei și curatelei e datorință de cetățén și acea
nu se pote refusa, afară de casurile și motivele stabilite în lege.
§ 49. Nu sunt îndatorați a purta tutorat saŭ curatelă, resp. la
cererea lor sunt a se dispensa de la purtarea tutoratuluị și curatelei:
a) cei ce aŭ trecut de 60 ani;
b) cei ce pórtă deja o curatelă saŭ tutelă mai grea saŭ doué
mai mici;


TUTELA 255

c) cei ce aŭ a griji de 5 prunci;
d) miniştrii ;
e) representanții dietalự ;

1) personele militare ce se țin de statul activ al armatei (mari
nei de resbel) și al honvezimer, apoi oficianții și funcționarii publici,
preoții și învěțătoril, dacă dovedesc cu atestatul superiorilor sẽi că
agendele lor nu se pot uni cu implinirea datorințelor tutelare saŭ
curatorale ;
g ) acele persone, cari locuesc atât de departe de locuința și a
verea minorelui, în cât ele numař cu marì spese și multe greutăți
ar putea purta tutoratul saŭ curatela.

Afară de acesta nu e îndatorată să pórte curatela mama peste ,
pruncii sěl, nici muerea peste bărbatu- sěů.

$ 50. Afară de personele amintite în $ 49, autoritatea tutelară
póte dispensa de primirea tutoratului saŭ curatele la cererea lor pe
atari indivizi, cari pătimesc de vre- un defect trupesc mai însemnat
saŭ de bólă sufletéscă.
§ 51. Acel tutor saŭ curator, carele este încredințat cu acestă
funcțiune în presupunerea că el e consângénul proxim , este îndrep
tățit de a recomanda în locul sěŭ un alt consăngén mai de aprópe,
recunoscut mai lârờiŭ, și a și cere înlocuirea ; dintre consångenii
atari singur numai fratele póte pretinde ca, - dacă nu subverséză ca
surile de la paragrafefe 43, 44 și 47, - să Y-se transpună tutoratul
saŭ curatela.
$ 52. Cel ce nu voesce a primi tutoratul saŭ curatela ce '1- sa
încredinţat, este dator de a ' și insinua și a arăta motivele sale res
pective la autoritatea tutelară în 8 dile socotite din diua când ele
l- aŭ venit la cunoscință saŭ când - s'a admanuat decisiunea auto
rităței tutelare.
§ 53. Cel ce nu primesce tutoratul saŭ curatela fără de a avea
motive legale, se va putea condamna din partea autorităței tutelare
la amendă bănescă ce se pote urca până la 200 fiorini.

§ 54. Funcţiunea de tutor încetéză :
a) prin mórtea tutorului ;
b ) prin mórtea minorului ;

c) dacă minorul devine major (§ 8 și 9) saŭ ajunge sub puterea
părintéscă ;

d ) în urma cererei tutoruluț, în casurile de la § 49 saŭ prin dis
pensare întêmplată din oficiú pe basa S- lor 45 și 46.

e ) prin destituire.
§ 55. Funcţiunea de curator încetéză :
a) prin mórtea curatorului ;
b) prin mórtea curandului;
c) pe calea dispensăreț, dacă curatela se desființéză


256 U N G A Ꭱ 1 Ꭺ .

d) la cererea curatoruluì, în casul de la 49 saŭ prin dispen
sare din oficiú pe basa S- lor 45 și 46.

e) prin destituire.

$ 56. In acele casury, în cari judecătoria a ordonat curatela, tot
judecătoria enunța și încetarea aceleia , iar în tóte cele-l'alte casuri,
autoritatea tutelară.
In casul de la p. b) și c) § 28, dacă curatela s'a ordonat sin
gur numai la cererea curandului, la cererea acestuia este de a se
precurma curatela numai decât, afară de casul, dacă s’a enunțat, in
tr’acea la cererea consângenilor curandului ascendenței saŭ descen
denței, cum că încetarea curatelei s'a întêmplat și în interesul lor.
Curatela are a se sista în casul de la punctul d) § 28 dacă
depărtatul sosesce îndărăt ; în casul de la punctul e), dacă cel con
damnat a suferit pedepsa și afară de acesta în ambele casuri, dacă
respectivul a ordonat un mandatar prevěqut cu plenipotența regu
lată spre administrarea averei sale.
In casurile de la § 29 a), b) și c) , încetéză curatela, dacă mino
rul devine major saŭ ajunge sub puterea părintéscă.
In casul de la § 30 a ) și c) încetéză curatela, dacă nu mai sub
sistă causă pe basa căreia s'a recerut curatela.
In casul de la § 30, punctul b), încetéză curatela după nas
cerea fětului, saŭ dacă se constată că nascerea nu va urma.
§ 57. Afară de casurile de dispensare, cuprinse în § 45 și 46,
tutorul saŭ curatorul se póte destitui dacă el nu’și împlinesce oficiul
așa precum ar fi dator a'l împlini.
Destituirea are loc în specie: dacă tutorul neglijéză ținerea și
crescerea minorului, saŭ ì periclitéză moralitatea ori buna stare tru
péscă, apoi dacă tutorul saŭ curatorul administréză fără credință și
grijă averea minorului saŭ curanduluị, dacă el cășunéză vre-o daună
prin întrelăsarea de a representa pe minore saŭ curand, ' dacă comite
vre- o îngrijire maï însemnată la presentarea socotelelor.
$ 58. Dacă sunt denumiți mai mulți curatorỉ pentru adminis
trarea cutărei averì comune, prin repausarea unuia saŭ altuia dintre
curatorì nu se întrecurmă funcțiunea celor-l-alți.
$ 59. Dacă tutorul saŭ curatela nu în urma repausărit tuto
rului saŭ curatorului a încetat, atunci decisiunea ce imputernicesce la
ducerea tutoratului saŭ curatelei este de a se da inderetru autori
tățiž tutelare ; şi dacă nu s'ar întâmpla acesta în decursul unei lune
socotite de la încetarea funcțiunii tutelare saŭ curatorale, saŭ espi
rând acest termin, în 14 qile ce urméză după provocarea autoritățil
tutelare : încetarea are a se publica în fóia oficială pe spesele tuto
rului saŭ curatorului respectiv.
$ 60. De tutor saŭ curator de regulă numa atare individ se
póte denumi carele are locuința permanentă pe teritorul statului un


TUTELA 257

guresc. Escepțiunea are loc numai pe lângă aprobarea ministruluy de
interne.

§ 61. Pentru averea din Ungaria a acelor cetăţeni ai Ungarieľ
cari în strēinătate staŭ sub tutorat saŭ curatelă este a se denumi
prin autoritatea tutelară de aici un curator deosebit.

§ 62. Tutoratul saŭ curatela ordinată de autoritatea ungară pen
tru cetățeni ai Ungariei se estinde și peste acea avere a pupilului
saŭ curandului, care se află în strčinătate, în cât nu obstaŭ contrac
tele internaționale saŭ alte împrejurăry.

§ 63. Pentru averea mișcătóre saŭ nemişcătóre existentă în Un
garia a acelor strčiny, cari în strčinătate staŭ sub tutorat saŭ cura
telă - în cât contractele internaționale nu ordină contrarul
a se denumi un curator deosebit prin autoritatea tutelară de aici.
§ 64. Dacă vre- un străin a lăsat în Ungaria prunci minorị, pe
séma acestora, autoritatea tutelară de aici are a denumi un tutor
provisoriŭ, și tutoratul acesta duréză pân'atunci, până ce nu se va
face altă disposițiune din partea autoritățe tutelare competente pen
tru pupili .
§ 65. Curatorul instiluit în casurile de la S-le 61 şi 63 stă sub
autoritatea tutelară din Ungaria și el are a purta curatela în confor
mitate cu ordonațiunea lege presente și pe lângă responsabilitatea
determinată în acestă lege.

are

CAPITOLUL IV

Despre funcţiunea tutorilor și curatorilor şi despre respon

sabilitatea impreunată cu acesta

$ 66. Tutoratul și curatela nu se póte primi decât numa pe
basa disposițiunii făcute de către autoritatea tutelară.
§ 67. Singur numai tutorul saŭ curatorul denumit, apoi mama,
ca tutóră naturală și legală, póte împlini agendele neamănavere în
interesul minorului inainte de a dispune în privința acesta autorita
tea tutelară.
$ 68. Până la timpul, până ce tutorul saŭ curatorul denumit,
resp. mama ( în înțelesul § 67 ) saŭ alt tutor orì curator, își - ar putea
începe funcțiunea pe basa disposițiunii autoritățiỉ tutelare, este înda
torat tutorul public comunal de a împlini din oficiú agendele de tu
torat saŭ curatelă neamânavere.
$ 69. In casuri mai însemnate, autoritatea tutelară este îndrep
tățită de a ordona tutor saŭ curator provisoriŭ înlăturând în acestă
privință pe tutorul public comunal.
§ 70. Autoritatea tutelară, dacă nu subverséză casurile de es

17


258 UNGARIA

chidere înșirate la 8- le 41 , 43 și 44, întăresce pe tutorii și curatorii
denumiți saŭ legali, și institue pe cei ce i-a ales însăşi.
$ 71. Resoluțiunea autoritățeị tutelare adusă în privința acesta,
are a se estrada respectivului în scris, și într'acea are a se deter
mina sfera de activitate a tutorului saŭ curatorului, tot-odată are a
i se admanua aceluia un estras din legea de faţă, despre drepturile
și datoriele tutorilor și curatorilor.
§ 72. După admanuarea acestei resoluțiuni este îndatorat tu
torul saŭ curatorul de a îşi începe funcționarea în 8 dile care
termin, la cererea respectivului, se pote estinde până în 14 dile
saŭ în înțelesul § 52 a petiționa pentru dispensare.
Dacă petițiunea acesta 'l s'a reiectat, respectivul e îndatorat a
primi tutoratul saŭ curatela.
$ 73. Tutorul saŭ curatorul este îndatorat de a împlini agendele
împreunate cu acestă funcţiune cu grija unui tată de familie dili
ginte, și el este respundětor pentru tóte daunele ce le a causat din
adins saŭ din negligință, fie prin faptă, fie prin întrelasare.
Tutorul saŭ curatorul e respundător de regulă numai pentru
greșelile proprii, dar dacă, fără de a observa precauţiunea necesară,
aplică persone neapte, el este respundětor și pentru daunele ce re
sultă din acesta.
In ceea ce privesce rebonificațiunea decide judecătoria .
§ 74. Responsabilitatea tutorilor și curatorilor se începe cu pri
mirea tutoratului saŭ curatoratului.
Dar dacă primirea în termenul defict în § 72 nu se întêmplă
din vina tutorului saŭ curatorului, responsabilitatea se estinde și
asupra daunelor născute în urma acestei omisiuni.
$ 75. Dacă sunt denumiți mai mulți tutorị, atunci autoritatea
tutelară ascultându-i pe toți are a însărcina pe unul dintre ei cu
propriele agende de tutor și a concrede de regulă aceluia și admi
nistrarea avereỉ, afară dacă s'ar afla de lipsă saŭ cu scop de a con
crede administrarea averei unuia saŭ mai multora dintre ce- l - alți.
Acel tutor denumit, carele nu a primit atare însărcinare, obține
dreptul și obligaţiunea de controlă și în calitatea acesta el e res
pundětor în linia a doua între marginele celor dise la $ 73.
Dacă sunt denumiți mai mulți tutory, saŭ sunt ordinați mai
mulți tutori saŭ curatori spre a administra la o laltă averea : aceştia
toți sunt respundětori in solidum , iar în cas contrariŭ e respundětor
fie care numai pentru administrarea averei ce ' I s'à concreợut de
către autoritatea tutelară.
$ 76. Dacă dintre cei ce sunt chemați în sensul legel, saŭ cari
sunt propuşi pentru tutorat saŭ curatelă, unul saŭ altul s'ar oferi a
primi funcţiunea de tutor saŭ curator fără honorar saŭ pe lângă
honorar mai mic de cât cel legal : acela numai într'atâta va avea


TU TE L A 259

preferință, în cât el va fi de asemenea încredere și capacitate cu
acer individi carî ar avea asemenea drept la funcțiunea de tutor saŭ
curator.
§ 77. Spesele tutorului saŭ curatorului făcute în causele pupi
lului saŭ curandului sunt de a I se rebonifica din averea acestui
din urmă.
§ 78. Dacă tutorul saŭ curatorul a făcut atari servicii pupilului
saŭ curandului sěů , cari se țin de profesiunea saŭ industria sa, el
va putea pretinde honorarea acestor servicii numai în měsura cea
mal mică a competințelor legale saŭ taxelor or preţurilor usuale.
§ 79. Tutorului și curatorului compete de regulă pe timpul
funcţiune sale un honorar din venitul pupilului saŭ curandului şi
acest honorar are a se fixa de către autoritatea tutelară .
§ 80. Dacă venitul să absorbe prin spesele de ținere și cres
cere, atunci tutorul saŭ curatorul nu póte pretinde honorar, dar îm
plinindu-şi funcţiunea, și dacă acesta a fost împreunată cu ostenélă
mai mare, atunci autoritatea tutelară ' i póte acorda un honorar final .
$ 81. Când honorarea are loc : tutorul saŭ curatorul nu póte
pretinde mai mult de dece percente din venitul anual curat ; însă
din venitul curat al chirie de casă compete tutorului saŭ curatorului
un percent, din venitul curat de arendă douě percente, iar dacă ve
nitul întreg saŭ în parte preponderentă ar consta numai din chiria
de casă saŭ arendă, atuncŤ ' ị compete cinci percente din veni
tul curat.
§ 82. Dacă honorarul ast- fel socotit nu ar sta în proporţiune
corespundětóre cu agendele tutorului saŭ curatorului, autoritatea tu
telară póte spori suma honorarului în conformitate cu ostenelile
recerute și cu relațiunile de avere. Suma honoraruluì ridicat însă nu
e ertat să trécă peste 5.000 de fiorini.
§ 83. De venit curat are a se considera suma ce remâne din
venit peste spesele necesare pentru susținerea și continuarea econo
miei, comerciului saŭ industriei, peste erogațiunile ordinare recente
pentru asecurarea valóre şi venitului, peste interesele datoriilor even
tuale, apoi peste suma întrebuințată spre răfuirea tutulor contri
buțiunilor.
Amortisarea de capital, edificațiuni nuot și sporirea fondului
instruct esistent nu are a se socoti între erogațiunile ordinare.
§ 84. Venilul percipiat înainte pentru mai mulţi ani are a se
împărți la calcularea venitului curat tot pe atâți ani.
§ 85. Din venitul valorilor administrate de casa orfanală fără
intervenirea tutorului saŭ curatorului, tulorul saŭ curatorul nu póte
pretinde nimic.
§ 86. Tutorul ce nu administréză avere, precum și acel tutor
al cărui pupil posedă singur numai avere de categoria cercuscrisă la


260 UNGARIA

$ 85, póte pretinde honorar pentru ostenelile sale referitóre la ţi
nerea, crescerea și representarea celui de sub tutelă ; acest honorar
se stabilesce prin autoritatea tutelară, și dacă honorarul atare ar
trece peste 1,000 fiorini la an , resoluțiunea de instanța primă are a
se subșterne spre aprobare autorităței tutelare superiore.

CAPITOLUL V

Drepturile şi datorinţele tutorilor și curatorilor

1. In ceea ce privesce representarea pupililor și curandilor

§ 87. Tutorul și în casurile de la § 28, punctele a) , b) și c)
curatorul representă pe minoren, resp. curand in tóte causele de proces
și afară de proces în care nu este eschisă representarea.
In casurile de la 8 28 punctul d) și e) precum şi în casul de
la § 29 representarea curatorală se estinde asupra afacerilor împreu
nate cu administrarea averei.
Le representare tutorul și curatorul procede nu în numele sčů
ci în cel al minorului saŭ curandului.
$ .88. Din partea autorităților sunt a se cita în numele mino
rilor saŭ curandilor representanţii designați la § 87.
8 89. Tutorul såŭ curatorul representant este îndreptățit de a
esercita representarea prin plenipotențiary.

2. In ceea ce privesce crescerea și educațiunea minorilor

§ 90. Tutorul este îndatorat de a se îngriji ca minorii să se
créscă de cetățeni religioși, morali și folositori și spre acest scop så
îşi câştige educațiune měsurată referințelor lor de avere, resp. de
capacitatea de lucru şi câştig.
§ 91. In ceea ce privesce trămiterea minorilor la școlă tutorul
dispune după cum ordină legile în vigore în privința acesta ; iar
în ceea ce privesce alt cum direcțiunea, modalitatea și spesele de
ținere, crescere, educațiune și. de capacitate de câştig, el are a dis
pune în înțelegere cu mama și moşii, iar în lipsa acestora, saj
daca ar subversa în contra lor atari cause, cari ' i - ar eschide din
esercitarea tutoratului, atunci in înțelegere cu ce -l-alți consângeni.
Dacă în privința celor dise may sus tutorul, mama și moşil,
resp. consângenii nu s'ar putea înţelege, saŭ dacă minorul trecut
de 16 ani nu ar fi de acord, saŭ dacă spesele de crescere și edu
caţiune ar îngreuna în mod neproporționat ori ar absorbe venitul din


TU TELA 1 261

averea minorulur, saŭ dacă ar fi de a se întrebuința spre acesta
averea fundamentală, atunci tutorul e dator de a esopera aprobarea
autoritățel tutelare (826 ).
& 92. Tutorul este dator de a îngriji cu atențiune să se con
serve buna stare trupéscă a minorului și dacă se bolnăvesce a se
îngriji de curarea lui.

§ 93. Minorii lipsiţi de avere sunt a se da spre învăţarea cu
tărei profesiuni după putință in atare loc, unde să fie prověďuļi
cu cele de lipsă.

$ 94. Dacă tutorul se învoesce ca minorul să intre în ser
viciŭ, el e dator de a se îngriji, ca minorul numai în atare loc să
priméscă serviciů , unde să nu fie espus nici unui pericol moral
și să fie împărtășit de favorurile garantate prin legea pentru ser
vitort.
Tutorul nu pote lua de la stăpân pe minorul intrat în ser
viciů, de cât numai cu învoirea acestuia ; iar minorul nu póte
părăsi serviciul fără învoirea tutorului, afară de căsurile atinse în
§ 52 art. de lege XIII, 1876, în care servitorul e îndreptățit de a
eşi din serviciŭ îndată fără renunciare.
§ 95. Asupra cestiune : de óre minorul putea- va să și a
légă de profesiune permanentă serviciul, atunci când părințil, moșii,
tutorul saŭ consångenii lui nu se invoesc la acesta ? decide autori
tatea tutelară ; alte casuri referitóre la intrarea în serviciů , precum
și referințele minorilor ce resultă din serviciŭ, sunt a se judeca
în sensul determinațiunilor articolului de lege XIII, 1876 și prin au
toritățile designate în acestă lege.

§ 96. Acel tutor care administréză averea minorului, precum și
acel curator care e chemat de a representa persóna curandului sěů ,
este îndatorat, atunci, când ’ și dă darea de sémă anual, a raporta
în detaliŭ autorităței tutelare despre referințele de crescere, edu
cațiune, etc., ale minorului, resp. despre starea sanitară a curandului.

Tutorul ce nu administréză averea minorului e dator de a
face arětare în privința acesta la tot anul în timpul defict de auto
ritatea tutelară.
In casul de la § 116 raportul acesta are a se presenta tuto
rului public comunal.
§ 97. Intrelăsarea datorințelor înșirate la paragrafele 92, 94 și
96 este de a se pedepsi cu amendă bănéscă ce se pote urca până
la 100 fiorini; iar neglijarea cu totul a minorului, - în cât nu sub
verséză cutare fapt pedepsibil, --- are a se pedepsi cu amendă bă
néscă ce se pote urca până la 200 fiorini și cu amovare de la pur
tarea tutoratului.


262 UN G A RIA

3. In ceea - ce privesce administrarea averer
$ 98. Tutorul saŭ curatorul primesce averea spre administrare
pe lângă inventar la al căruia compunere are a fi de faţă, în cât nu
e împedicat întru acesta .
$ 99. După facerea inventarului tutorul saŭ curatorul ascultând
părinți și moșil, eventual consângenií ( § 91 ) face proposițiune în
cea-ce privesce referințele personale și de avere ale minorului saŭ
curandului și în cea- ce privesce administrațiunea de avere, și pro
posițiunea acesta o presintă la pertractarea ereditară autoritățiỉ tute
lare spre aprobare.
$ 100. Prețiosele documente de valore ( efectele) și obligațiunile,
precum şi documentele ponderóse referitóre la referințe de drept,
sunt a se transpune autorităței tutelare.
$ 101. Prețiosele saŭ o parte din ele, se pot primi la conce
siunea autoritățeị tutelare spre întrebuințarea celor de sub tutelă saŭ
curatelă.
§ 102. La primirea avere din banii gata, tutorul saŭ curatorul
numai atâta va putea reține la sine, cât e de lipsă pentru crescere,
pentru ducerea economiei saŭ industrie și pentru réfuirea datoriilor
eventuale ; iar prisosul, precum și mai târţiŭ superplusul venitului,
se vor da în mâna autorităței tutelare; acest superplus se va pre
senta conform resultatului dăre de sémă anual, deodată cu presen
tarea dărei de sémă saŭ în timpul defict pentru presentarea ratio
ciniului ($ 121 ).
$ 103. După expirea acestui termen, autoritatea tutelară va o
bliga pe tutor saŭ curator să plătéscă drept interese 8 % după banii
ce a lăsat de a ' Y presenta.

$ 104. Tutorul saŭ curatorul este îndatorat și până atunci, până
ce ar dispune autoritatea tutelară, a câştiga după putinţă documente
despre acele pretențiunì, spre a căror comprobare nu există docu
ment; iar pretențiunile neasigurate a le asigura orì a le denunța.

§ 105. Averea mișcătóre ce se pote lipsi , se va vinde prin tu
torul saŭ curatorul în conțelegere cu părinții și moşir, eventual cu
consângenii, pe lângă responsabilitatea tutorului saŭ curatorului.
Dacă respectivii nu se pot înţelege, decide autoritatea tutelară.
$ 106. Vinderile împreunate au admnistrarea avere tutorului
saŭ curatoruluy le împlinesce sub responsabilitatea sa, la tăeri de
pădure, însă acest drept se estinde numay asupra cantităței de lemne
ce nu trece peste tăerea anuală ordinară.
$ 107. La administrarea avereỉ nemişcătóre e dator tutorul
saŭ curatorul de a îngriji ca prin administrare averea fundamentală
să nu piardă în preț nici în cea- ce privesce venitul din viitor.


TUTELA 263

§ 108. Posesiunea de pămênt e a se da de regulă în arendă.
Arenda nu póte trece peste anul când minorul va fi se ajungă
maioritatea.
Darea în arendă are a se efectua de regulă pe calea de licita
țiune publică, de oferte saŭ pe calea ambelor modurț, și condițiu
nile aceleia sunt a se statori detaliat.
In cea ce privește darea în arendă tutorul saŭ curatorul dis
pune în înțelegere cu părințil saŭ moşi, resp. cu consângenit, dar
la acea , ca cutare posesiune să se dea în arendă fără de a ținé
licitațiune, se cere încuviințarea preventivă a autoritățiữ tutelare.
$ 109. Tutorul saŭ curatorul numai atunci póte administra
averea în mod domestic (în regia proprie), când nu lipsesc mijlocele
de economie și alte necesare ; când minorul fiind aprópe de maio
ritate, averea pe timp scurt nu s'ar putea da în arendă cu folos,
când ținându- se douě licitațiune, nu sa aflat la nici una amator
care să ofere arendă corespundėtóre prețurilor indatenate din acel
ținut ; saŭ când posesiunea .e de ast -fel de natură, saŭ dacă subver
séză ast-fel de împrejurărț, încât acea nu s'ar putea da în arendă
de cât numai pe lângă scăderea preţului ei.
In aceste douě casuri din urmă se recere aprobarea autorității
tutelare.
$ 110. Edificiile este dator tutorul saŭ curatorul a le asigura
în contra daunel de foc.
Escepțiunea are loc numai cu învoirea antorităţii tutelare.
$ 111. Tutorul saŭ curatorul are voe liberă de a întrebuința
localitățile și uneltele aparținětóre de proprietatea minorului saŭ
curandului, dacă acele sunt necesare la esercitarea funcțiunii de tu
telă saŭ curatelă, resp. la administrarea averii .

4. In ceea ce privesce pupilit și curandii lipsiţi de avere.

$ 112. Tutorul saŭ curatorul e dator de a face pași spre
a esopera, ca pe pupilil saŭ curandit lipsiţi de avere săY țină con
sângeni saŭ alți binefăcětorự; ca aceia să se priméscă în vre- un in
stitut filantropic'; saŭ såY țină comuna pân' atuncì, până ce pupilul
saŭ curandul va fi în stare de a se întreținea prin culare aplica
țiune saŭ prin lucrul săů .

5. In ceea ce privesce casurile în cari se recere aprobarea

autoritățič tutelare.

8 113. Tutorul saŭ curatorul e obligat de a cere încuviințarea
autoritățil tutelare în casurile următore :


264 UNGARIA
1 ) cu privire la spesele împreunate cu crescerea și educațiunea
minorului în casurile circumscrise la § 91 ;
2) dacă minorul nu se mulțumesce cu cariera ce sa ales
pentru el ;
3) când e vorba de adopțiunea minoruluì;.
4) când e vorba de aşeqarea minorului în străinětate.
5) cu privire la căsătoria minorului în genere, dacă în pri
vința aceleia tutorul și părințiſ, resp. consângenii nu s'aŭ putut in
țelege cu minorul ; ma departe în ceea ce privesce căsătoria fecio
rului minor ce n'a împlinit încă anul al 18-lea ; iar în privința
contractelor de căsătorie în fie -care cas singuratic ;
6) dacă pe séma minorenului saŭ curandului voesc a deschide
vre-o întreprindere de industrie, fabrică saŭ comerciò ; a primi saŭ
desființa o ast- fel de întreprindere cădută în partea minorenului saŭ
curandului ; a încheia orỉ desființa vre- un contract de societate în
nume colectiv ( de câștig) saŭ în comandită ( spre a eloca banil);
7 ) dacă pe séma pupilului saŭ curandului voesce a cumpăra saŭ
a câştiga alt-cum avere nemişcătóre, saŭ avere mişcătóre drept elo
care de capital, ai încasa capitalul, a ceda, saŭ a se învoi în şter
gerea dreptului pemnoratițiů ;
8) a înfiinţa edificațiuni nou saŭ ajustament noŭ de economie
saŭ de altă întreprindere
9) dacă voesce a înstrăina saŭ îngreuna averea nemişcătóre a
minorului saŭ curandului prin vîndare, cumpărare, prin schimb saŭ
alt-cum ; a vinde mobile în cari sunt elocate capitale, saŭ a face alte
schimbărî în statul averei fundamentale a minorului;
10) în cea ce privesce administrarea posesiunei de pămênt in

)

cursurile de la § 108 și 109.

11) la împăciuirî încheate înaintea judecătoriei saŭ afară de ju
decătorie, în cât prin împăciuire s'ar micșora averea capitală a mi
noruluị saŭ curandului, saŭ dacă obligațiunea ce ar avea a se primi
în urma impăciuire , nu s'ar putea acoperi din venitul anual ordinar
al minorului saŭ curanduluy ;
12) dacă nu voesce să asigure edificiele în contra daune de
foc (8 110) ;
13) la plenipotențiar ca procurist.
Afară de acésta, se cere împuternicirea generală a autoritățe
tutelare și atuncy, când tutorul saŭ curatorul ca atare voesce a primi
obligațiuni cambiale.
Afară de presentele ocasionale indatinate, afacerile de drept prin
cari minorul s'ar obliga la ceva fără de a fi obligată şi partea cea
l'altă, saŭ ar abdice de drepturi fără obligațiunì reciproce, apoi pri
mirea de garanție, și în genere tóte acele afacerî de drept, prin cari
minorul ar primi vre - o obligațiune străină : nu sunt obligatóre pen


TU TELA 265

tru cel de sub tutorat saŭ curatelă, nici la casul încuviințărel de
către autoritatea tutelară.
$ 114. In casul de la $ 113, afacerea de drept, ce a încheiat
tutorul saŭ curatorul nu e validă, și afară de acesta pentru daunele
născute din disposițiunile făcute fără încuvințarea autoritățex tutelare
e respundětor tutorul saŭ curatorul.

6. In ceea ce privesce darea de sémă

§ 115. Tutorul saŭ curatorul, dacă administréză averea, e înda
torat a da socotélă chiar și în acel cas, când cel ce a lăsat eredi
tatea saŭ testatorul a dispensat pe tutor saŭ curator de la obliga
țiunea dărei de sémă.
Obligațiunea mamey, ca tutrice naturală și legală, în privința dă
rei de sémă, e regulată prin § 35.
§ 116. Despre administrarea unei atary averi, pentru al cărei
venit s'a primit ținerea și crescerea pupilului saŭ curandului, nu are
à se pretinde dare de sémă.
§ 117. Percepțiunile și erogațiunile aŭ a se însemna ast- lel, în
cât pe basa acelora, administrarea avere să se pótă controla la tot
timpul.
§ 118. Darea de sémă trebue să se facă la fie-care an de calendar.
§ 119. Basa dăre de sémă e inventariul, iar cuprinsul sunt per
cepțiunile și erogațiunile, cari de regulă sunt a se adeveri prin do
cumente.
La darea de sémă este a se alătura în douě esemplare, un inven
tar noŭ făcut după resultatul dărel de sémă, ce se va statornici de
odată cu censurarea dărei de sémă și carele va servi de basă pentru
darea de sémă următóre.
Către darea de sémă este a se alătura totodată și raportul refe
ritor la afacerile personale ale pupiluluì saŭ curandului (S 96).

$ 120. Tutorii saŭ curatorii cari nu sunt věrsați în compunerea
dăre de sémă, își pot da socotéla cu gura în termenul prefict la
§ 121 , și anume înaintea tutorului public saŭ a notarului comunal,
pe lângă presentarea documentelor respective ; tutorul public saŭ no
tarul compune un protocol despre acesta și despre observațiunile pă
rinților, moșilor saŭ consângenilor, și protocolul dinpreună cu docu
mentele ' l substerne autorităţer tutelare.

Responsabilitatea însă rěmâne a celui ce a dat darea de sémă.
§ 121. Cel obligat la dare de sémă are a presenta dare de sémă
ordinar ( SS 118 și 119) la autoritatea tutelară, și anume la socoteli
mai mici în decursul unei lune, iar la socoteli mai marỉ în douě lune
după espirarea anului despre care are a se da séma.


266 UNGARIA

Autoritatea tutelară póte prelungi acest termen la socoteli mal
mici până în douě luni și la mai mari până în patru luni.
122. Părinții și moșil, eventual consângenii sunt îndreptățiți
a vedea darea de sémă și documentele respective atât la tutor, cât
și la tutorul public saŭ la autoritatea tutelară, și a- ' și face observa
țiunile eventuale.
§ 123. Autoritatea tutelară, dacă are scrupuli în orice privință.
este îndreptățită a cita pe părințiỉ și moșii, eventual pe consângeni
şi a - 'Y asculta în privința dăre de sémă.
§ 124. Dacă tutorul saŭ curatorul nu şi presentă darea de sémå
în termenul atins la § 121 , atunci autoritatea tutelară îl citéză și lasă
să se compună darea de sémă pe calea pertractăril.
Dacă acesta nu ar succede pe acestă cale , ori dacă tutorul saù
curatorul nu sa înfățișat la pertractare, autoritatea tutelară după
împrejurări ' l suspendă saŭ amovéză de la funcțiunea sa, și îndrumă
pe tutorul ori curatorul provizor ce are a se denumi eventual pe
fiscalul magistratual (8 179) se urợéscă procesul de provocațiune.
tot-odată fixéţă din datele ce sunt la disposițiune saŭ cari sunt de
a se procura, suma despre care cugetă că e periclitată ; iar dacă din
întrelăsarea de a presenta darea de sémă ori din alte împregiurări
ar o curge suspițiune fundată că sa întêmplat defraudațiune ori din alt
fapt punibil, atunci va aviza judecătoria penală pe lângă comunicarea
stării lucrului.
§ 125. De óre ce față de tutor ori curator obligațiunea de a da
séma nu pote fi obiect de întrebare, judecătoria primind incusa de
provocațiune va obliga pe tutor saŭ curator — pe lângă defigerea
unui termen corespundetor - se presenteze darea de sémă.
Dacă tutorul saŭ curatorul a presentat darea de sémă în termenul
defict, atunci procesul are a se considera ca terminat, și judecătoria
are a transpune darea de sémă autorității tutelare spre purcedere ul
terioră.
Iar dacă în modul atins nu s'ar presenta darea de sémă, atunci în
termenul defict provocatorul ' și va computa pretențiunea după cea
mai bună a sa sciință, și asupra meritului va decide judecătoria .
§ 126. In casul unui proces de provocațiune saŭ la însciinţarea
judecătoriei penale are loc asigurarea în contra tutorului saŭ cura
torului până în suma periclitată fără de a mai documenta periclitarea.
In casurile amintite, autoritatea tutelară va efectua asicurarea
asupra lucrurilor mişcătóre pe calea judecătoriež, iar asupra lucrurilor
nemişcătóre prin prenotațiune conform procedure de carte funduară.
§ 127. Dacă în urma dărilor de sémă presentate saŭ alt-cum sar
afla de lipsă asigurarea, atunci autoritatea tutelară va efectua acesta
la lucruri nemişcătóre în modul indegetat mai sus, iar la lucruri
mişcătóre prin organele sale în sensul paragrafului 54 al art. de lege


TU TELA 267

XV, 1876, dar în ceea ce privesce excepțiunile de sub oppemnorare
sunt a se aplica prescrisele procedure civile.

Asupra plânsore ocurse din causa procedurei necorecte a orga
nului emis, decide autoritatea tutelară, iar în cause de drept şi prio
ritate decide judecătoria.
$ 128. Dacă tutorul saŭ curatorul, la presentarea dăre de sémă
afară de negligență nu a comis altă větămare de datorință, nici altă
omisiune, atunci în contra lui se va aplica o amendă bănéscă până
la suma de 100 fioriny.
§ 129. Autoritatea tutelară censuréză darea de sémă în cea- ce pri
vesce întrebarea : Óre percepțiunile și erogațiunile sunt corect și com
plect arětate ? óre corespund ele legii și resoluțiunilor tutelare ? apoi
censuréză darea de sémă cu privire la raționalitatea și economia admi
nistrării și în cea- ce privesce corectitatea documentelor, sumelor și
compunerea inventarului noŭ (8 119) .
Lipsa de documente la erogațiunì indatenate mai micì nu este
a se dificulta din partea autoritățe tutelare, afară dacă s'aŭ făcut
obiecțiuni în acestă privinţă din partea părinților și moşilor, eventual
a consângenilor.
$ 130. Autoritatea tutelară împlinind cele prescrise la 275,
dacă află că darea de sémă e corectă, dă absolutoriŭ dăre de sémă,
saŭ, —după împrejurări, — ' obligă la plătirea cutărei sume, la îm
plinirea ori întrelăsarea cutărui fapt.
Dacă raţionarul nu se mulțămesce cu resoluțiunea autoritățey
tutelare de gradul ânteiŭ, el póte apela la autoritățile tutelare supe
rióre ; iar dacă nu s'ar mulțămi nici cu resoluțiunile autorităților su
perióre, crescute în putere de lege, el este îndreptățit în privința a
celor posițiuni din darea de sémă, pe basa cărora fu condamnat la
plătirea cutărei sume de bani, a căuta remediů în contra pupiluluï saŭ
curandului pe calea ordinară a legiù , extra dominium , în decurs de
trei luni, socotite de la înmânarea resoluțiune autoritățe tutelare
superiore, intrate în putere de lege.
§ 131. Dacă tulorul saŭ curatorul, sub durata tutoratului saŭ
curatele , a fost dispensat saŭ amovat din funcţiunea sa, el este în
datorat a transpune următorului séů, fără amânare, tótă averea de
sub administrarea sa, iar darea de sémă a o presenta autorităței tu
telare în termenul prevědut la § 121 socotit de la îmânarea reso
luțiunei de dispensare saŭ amovare.
$ 132. La cas când cel de sub tutorat saŭ curatelă s'a eliberat
de sub tutorat saŭ curatelă, ori a murit sub durata tutoratului saŭ
curatelei : autoritatea tutelară va provoca pe individul devenit inde
pendent, resp. pe succesorii majorî aự aceluia , eventual pe represen
tanții succesorilor minorị, că, věďênd dările de sémă la autoritatea tute
lară, să se declare de voesc a absolva pe tutor saŭ curator, ori ba?


268 UNGARIA
La acestă ocasiune individul devenit independent, resp. succe
sorul legal, saŭ reprentanții aŭ a se face atenţi la determinațiunile
paragrafelor 133--134.

$ 133. Cel ce a devenit independent, resp. succesoriì lui, pol
lua copie dupe dările de sémă și documente.
§ 134. La cas când se dă absolutoriŭ, inventarul făcut pe basa
dărei de sémă ultimă, se va transmite celui devenit independent,
resp. succesorilor luy.
$ 135. Dacă individul devenit independent, resp. succesorul lui
legal, ar avea escepțiunï în contra dăreț de sémă, el ' și va insinua
observațiunile în 6 luni, socotite de la înmânarea provocațiunel la
autoritatea tutelară, care va încerca împăciuirea între fostul tutor saŭ
curator și între fostul pupil saŭ curand, resp. între succesorii legali,
și dacă nu s’ar putea împăca lucrurile pe acéstă cale, va îndruma
părțile pe calea judecătoréscă.
$ 136. Dacă individul devenit independent saŭ succesorii lui
legali nu s'aŭ declarat înaintea autorităței tutelare asupra dărel de
sémă în cele șése luni socotite de la înmânarea provocațiunel, au
toritatea tutelară va da despre acesta tutorului saŭ curatorului un
atestat, ce va avea puterea legală a unui absolutoriŭ .
$ 137. Cel devenit independinte ori succesorul lui legal e dator
a și realisa pretențiunile de de3daunare înaintea judecătoriei în contra
fostului tutor saŭ curator în decursul unui an, socotit de la inmâ
narea resoluțiune tutelare atinse la $ 135, iar în contra membrilor
de la autoritatea tutelară, în decursul unui an , socotit din ţiua când
a intrat în putere de lege sentința adusă în procesul de mai 'nainte.
Prin întârờierea de la aceștự termeni, dreptul pe incusă se prescrie.
Dar dacă ar subversa cutare fapt punibil : prescripţiunea aces
tuia și a dreptului de desdaunare împreunat cu acesta are a se ju
deca după legile referitóre la acesta .

7 Drepturile și datoriile tutorilor și curatorilor în alte privințe.
$ 138. Minorul de sub tutoral dacă a împlinit anul al 14- lea
are a fi ascultat în trebile lui mai însemnate personale și de avere,
dar declarațiunea lui nu are nici un pond decisiv .
§ 139. Autoritatea tutelară este îndreptățită, la censurarea pla
nului ($ 250) presentat în privința trebilor personale și de avere ale
pupilului saŭ curandului, saŭ la censurarea dărilor de sémă anuale,
a restrânge drepturile tutorului saŭ curatorului pentru cutare afacere
anumită.
§ 140. In contra resoluțiunilor de autoritate tutelară aflate de


T U TE L A 269
vătămătóre, tutorii și curatori sunt îndreptățiți a apela la autoritatea
tutelară de grad superior (S 130) .
§ 141. Despre referințele de drept ale tutorilor și curatorilor
față de părinți și moşi, resp. consângeni, dispune part. I. cap. VI,
iar despre agendele în casuri ereditare partea II . cap. VI.

CAP. VI.
Despre consângeni.
§ 142. Consângenii pupilului saŭ curandului, de sexul bărbătesc şi
femeesc, până la gradul al 4- lea, dåcă locuesc în țară, în lipsa părin
ților și moşilor, orị dacă subverséză în contra acestora ast-fel de
motive, cart ' eschid din tutorat saŭ curatelă : pot pretinde să fie
ascultați și se pote conlucra la resolvirea afacerilor consângenilor
sěl de sub tutorat saŭ curatelă ( $ 149). Insă nu pot usa de acest
drept al lor :
1 ) dacă ei sunt eschiși din tutorat saŭ curatelă pe basa punc
telor b, c, și e, § 43 din legea de față ;
2) cel ce sunt judecaţi pentru cridă falsă ori punibilă saŭ pentru
o atare crimă, pe basa căreia se póte presupune cu temeiŭ că nu
sunt apți de a esercita influință la afacerile minorului, de și ei
şi aŭ împlinit pedepsa ;
3) dacă ei staŭ în proces cu pupilul saŭ curandul, ori dacă
între eſ și între pupil saŭ curand esistă vre o relațiune de cértă ce
atinge starea personală ori averea acestui din urmă, până atunci,
până când există acestă piedecă.
§ 143. Dacă sunt consângeni mai mulţi, ei aŭ să alégă spre
acest scop din sînul lor, şi după putinţă dintre consângenii după
tată şi după mamă în numěr egal, cel mult patru membriž, și să
designe pe cel ce va avé să vină în atingere cu tutorul saŭ curatorul.
$ 144. In lipsa consângenilor la recomandarea tutorului public
comunal se póte substitui un atare bărbat, carele stă în relațiuni
bune cu familia pupilului saŭ curanduluì.
Dacă nici atare individ nu există, atunci drepturile consângenilor
le exercită tutorul public comunal.
§ 145.Dacă între tutor saŭ curator și între individul designat de
consângeni pentru contact s'ar nasce dificultăți în privința acesta :
contactul va avea a se mijloci prin tutorul public al comunei.
§ 146. Consângenii nu pot conta la rebonificarea ostenelelor și
speselor eventuale făcute în acestă privință în treba pupilului saŭ
curandului.

§ 147. Dacă consângenii sunt de acord, atunci în casurile ur


270 UN GA RI A

måtóre nu e de lipsă să se esopereze încuviinţarea autorității tute
lare, şi anume :
1) cu privire la ținerea, crescerea, educațiunea pupilului saŭ
curandului şi la băgarea luț în serviciů ;
2) cu privire la căsătoria feciorului de sub tutelă saŭ curatela
trecut de 18 ani, şi a fetei trecute de 16 any ;
3) cu privire la vinderea lucrurilor mișcătóre ( $ 105) ;
4) în cea ce privesce modul de administrare a avere ( $ 108
și 109) .
§ 148. Consângenii se pot declara şi în scris.
Dacă maioritatea consângenilor s'a declarat pe lângă proposi
țiunea țutorului saŭ curatorului, atunci acordul are a se considera
de efectuit ; la cas contrar tutorul saŭ curatorul dacă rèmâne pe
lângă proposițiunea sa, are a face representațiune către autoritatea
tutelară .
Dacă consângenit în 15 dile nu se declară, tutorul saŭ curatorul
în casurile de la § 147 póte dispune pe responsabilitatea sa.
§ 149. Tutorul saŭ curatorul are să asculte pe consângeni în
tóte acele casuri, în cari se recere aprobarea autorității tutelare ( 8 113 ) .
Autoritatea tutelară este îndreptățită in casuri dubiose saŭ dacă
consângenii nu s'aŭ declarat, a cita pe acestia înaintea sa şi a'i as.
culta în afacerile pupilului saŭ curandului, ori a lăsa să fie ascultați
pe altă cale .
Dar în afacerile referitóre la persóna tutorului saŭ curatorului
ea este îndatorată de al asculta.
Despre acea, că autoritatea tutelară în cât e legală de părerea
consângenilor, se cuprind disposițiunì mai detaliate la partea II

cap. VIII.

§ 150. Determinațiunile cuprinse în § 145—149 sunt a se
aplica și în acele casury, când tutorul saŭ curatorul are a veni in
atingere cu părinții saŭ cu moşii.

CAP. VIII.

Despre consiliul de familie.

§ 151. Părintele, care esercită de fapt puterea părintéscă , dacă
întregul lasament al lui după scăderea sarcinelor trece peste 100,000
fiorini, este îndreptățit a constitui un consiliŭ de familie pentru pruncil
sěſ minori, pe calea testamentului saŭ în forma prescrisă pentru tes
tamente, și a designa membrii acestui consiliŭ .
$ 152. In lipsa unei atari disposițiuni părintescì înființarea con
siliului de familie se pote concede prin ministrul de interne la cererea


TU TE LA 271

mamei, a moșilor saŭ a consângenilor — în care cerere sunt a se
propune și membrii consiliului de familie pe lângă ascultarea au
torităței tutelare, în ast - fel de casuri, când minorul a ajuns la o avere
estinsă și la care pentru supravegherea administrațiunii se recere o
procedare repede și expertă , saŭ când cel pus sub curatelă se află
în posesiunea unei atari averị.
Mama ' și póte exprima cererea din privința acesta și prin
testament.

$ 153. Consiliul de familie constă, afară de președinte, din patru
membri.

$ 154. Preşedintele consiliului de familie e preşedintele, resp.
substitutul de președinte de la acel scaun orfanal, carele ar fi auto
ritatea tutelară competentă pentru minore.
§ 155. In atari afaceri, cari de regulă depind de la disposițiunea
consumatore a tutoruluy saŭ curatorului şi a părinților, a moşilor,
eventual a consângenilor (8 147), la casul dacă se înfiinţédă con
siliŭ de familie, dispune tutorul saŭ curatorul și președintele consi
liului de familie.
$ 156. Membri ai consiliului de familie de regulă trebue să fie
consângeni, afară de unul, care de și nu e consângean, dar trăesce
in relațiuni bune cu familia pupilului saŭ curandului și cunosce
trebile acestuia .
Dintre consângeni trebue să fie după putință unul de pe partea
părintéscă iar cel -lalt de pe partea maternă.
$ 157. Membri ai consiliului de familie pot fi în genere numai
cel ce în sensul legei de faţă sunt apți pentru tutorat saŭ curatelă ;
dar femei rudite încă se pot alege în consiliŭ de familie, în cât nu
subverséză alte piedici.
$ 158. Complectarea în personalul consiliului de familie, deve
nită necesară cu timpul, o efectuesce ministrul de interne pe lângă
ascultarea respectiveſ autorități tutelare şi a consiliului de familie.
$ 159. Membrii desemnați sunt datori a se declara în 8 dile
de la înmânarea provocațiunei autorităței tutelare, că primesc func
țiunea de membru ori ba ?
Dispensarea de la funcțiunea primită se întâmplă prin ministrul
de interne, conform determinatiunilor de la § 49.
$ 160. Membriſ consiliului de familie sunt respundētori pentru
conservarea averei pupilului saŭ curandului.
§ 161. Consiliul de familie are sfera de activitate a unei auto
rităței tutelare ; dar dacă la executarea resoluțiunilor sale ar fi de
lipsă intervenirea de oficianți publici, în privința acesta este a se
recerca autoritatea tutelară competintă.
Instituirea de tutor saŭ curator, decretarea maiorității, inven
tarea şi pertractarea lasamentară, apoi deměsurarea mulctelor pecu


272 UNGARIA

niare şi dreptul disciplinar, sunt reservate autoritățiť tutelare com
petinte.
$ 162. Consiliul de familie în afacerile minorului saŭ curandului
decide cu maioritate de voturi (8 188).

La aducerea de conclus valid se recere afară de președintele,
presința a cel puțin 2 membri.

§ 163. Apelațiunea din partea tutorele saŭ curatorului, ori din
partea unui membru de consiliŭ în contra resoluțiunilor consiliului
de familie numai în atare cas are loc, când e vorba de schimbarea
averit fundamentale a pupilului saŭ curandului, și respectivul află că
acesta e cu daună saŭ risic pentru interesele pupilului ori curandului
Tutorul saŭ curatorul însă are voe liberă de a apela resoluțiunea
cu care nu e mulțumit.
§ 164. Apelarea se întêmplă în sensul determinațiunilor din
partea II , cap. IV, la ministrul de interne.
8 165. Dacă înființarea consiliului de familie şi retrage origina
de la părinte, are a judeca autoritatea tutelară, de este constituit con
siliul conform leger ori nu ?
In cas de constituire legală autoritatea tutelară are a recunosce
consiliul și a estráda recunoscerea acesta pe séma tutorului saŭ cu
ratorului precum și pe séma preşedintelui de consiliŭ, pe lângă nu
mirea membrilor, și a publica în fóia oficială înființarea consiliului
de familie îndată după ce a intrat în putere de lege resoluțiunea
adusă în acestă privinţă.
La casul de la § 152 are a dispune ministrul de interne în
acestă privință .
8 166. Activitatea consiliului de familie se începe după întêm
plarea acestei publicațiuni; în cas contrar în afacerile pupilului saŭ
curandului sunt a se aplica determinațiunile din partea I, cap. VI.
8 167. Prețiosele, obligațiunile şi efectele pupililor și curandilor
aflători sub privigherea consiliului de familie se pot depune spre
păstrare pe lângă solvirea taxelor de păstrare la ori- care casă or
fanală .
$ 168. Consiliul de familie e dator de a face arătare ministru
lui de interne la tot anul despre starea avere pupilului saŭ cu:
randului.
Ministrul de interne dacă s'ar convinge din acestă arătare, ori
din raportul motivat al autoritățeỉ tutelare de instanța primă, ori al
consângenilor, al tutorului saŭ curatorului cum - că în urma procedărei
ori întrelăsărilor consiliului de familie , ar fi periclitate interesele spiri
tuale saŭ materiale ale pupilului saŭ curandului : este îndreptățit a
disolva consiliul de familie.

1


Í U TELA 273

PARTEA 11

Despre autoritățile tutelare

CAPITOLUL I

Agendele comunei în afaceri tutelare

$ 169. Nolarul comunei saú notarul cercual în sensul determi
națiunilor de la partea II, cap. VI :

improtocoléză casul de morte ;
se îngrijesce de securitatea lasamentului;
compune inventarul ;
propune tutor saŭ curator atunci când nu există tutor saŭ cu
rator denumit.

$ 170. Tutorul public al comune :
1 ) veghéză asupra lasamentului pus sub secuestru (S 226) ;
2 ) propune un tutor saŭ curator ( S 228) ;
3 ) conlucră la facerea inventarului (S 234) ;
4) substitue pe tutor saŭ curator până la instituirea acestuia ,
respectiv până la intrarea lui în funcţiune ( $ 68) ;

5 ) substitue pe consângeni ( S 144) ;

6 ) mijlocesce atingerea între tutor saŭ curator și părinți, buni,
eventual consângen ss 145 și 150) ;
7 ) ţine în evidență pe cei de sub tutelă saŭ curatelă din co
muna respectivă ;
8) vegheză asupra procedure tutorilor și curatorilor din comună,
şi observênd orị- ce întrelăsare, în privința acesta face arătare comu
nei saŭ autoritățeư tutelare ;
9) ia la protocol raporturile ( $ 119) și socotelile (S 120) tuto
rilor și curatorilor cari nu sunt capabili a da rațiocinii în scris, și le
presentă comune saŭ autorilățe tutelare, după competință ;
10) servesce de organ al comunei pentru atari agende tutelare
la a căror împlinire nu este încredințat prin legea de față un alt
organ .
$ 171. Antistia comunală, se póte încredința din partea auto
rităței tutelare de a conduce pertractarea de eredire în atari casuri,
când aŭ remas numai ereţi legali descendenți minori saŭ majori, ce
staŭ sub autoritatea tutelară, saŭ ereţi atari și de cei legitimi ma
jori, și averea e puțină saŭ numai atâta, în cât venitul ei se ab
sórbe prin susținerea minorilor. Se mai póte încredința antistia co
munală, a dispune în tóte afacerile minorilor lipsiţi de avere și acolo,
unde cu respect la neînsemnătatea averei e vorba nu atât de soco

18


274 UNGARÍA
télă, ci mai mult de controlă , ca din venit minorii să fie întreținuți
în mod cuviincios .
In atarì casuri, antistia comunală dispune în cea ce privesce mi
norii în sfera de competință a autorităței tutelare la terminarea per
tractărei ereditare, avend în vedere starea materială și spirituală a
comunei.
Despre disposițiunile atari, este datóre antistia comunală a duce
protocol.
Subprefectul este dator a censura protocolele la fie-care pătrar de
an și a face arătare autorităței tutelare despre acesta și despre cele
observate cu ocasiunea acesta.

Antistia comunală are a veghia ca singuraticele organe comu
nale să și împlinéscă cu punctualitate agendele tutelare.

In fine ea are a purcede in tóte afacerile tutelare cu a căror
îndeplinire este încredințată din partea autorităţii tutelare.
$ . 172. Agendele înșirate în alin . 1 şi 2 , § 171 le împlinesce
în cetăţi cu magistrat regulat și în cele înzestrate cu drept de ju
risdicţiune, scaunul orfanal, iar în capitală antistia cercuală.
Comunele și antistiile cercuale aŭ a întrebuința espresiunea:
« In numele și din încredinţarea autorității tutelare N. N. » la estrada
rea tuturor disposițiunilor făcute în compelinţă de autoritatea tutelară .
$. 173. Fie -care comună este îndatorată de a aplica un tutor
public. Dacă în singuratece comune mici nu s'ar afla indivizi apți
spre acesta, jurisdicțiunea este îndatorată de a ordina și efectui con
form referințelor locale să se împreune mai multe comune spre ți
nerea unui tutor public. In atari casuri va designa din cas in cas
comitetul de administrațiune publică comună în care va avea să lo
cuéscă tutorul public, precum și měsura în care vor avea să contri
bue comunele aliate la purtarea sarcinelor împreunate eventual cu
ținerea respectivului tutor public.
$. 174. Comunele mari şi mici de regulă nu sunt îndreptățite
de a administra banii și prețiosele celor de sub tutelă saŭ curatelă.
Insă comunele atari, cari dispun de capacitatea spirituală și ma
terială recerută spre acesta, se pot învesti din partea ministrului de
interne --- carele are să céră părerea comitetului de administrațiune
publică - cu esercitarea dreptului de autoritate tutelară, în modul ce
să corespundă organisațiune scaunelor orfanale din cetățile cu ma
gistrat regulat.
§. 175. In afaceri tutelare comunele mici şi mari staŭ sub in
specțiunea subprefectului, carele afară de cantrolarea determinată
la § 171 - are să vegheze peste tóte agendele tutelare ale comunelor.
Cu aceste agende ale sub -prefectului jurisdicţiunea póte încre
dința și alți indivizi, și anume pentru cercul întreg saŭ pentru co
mune singuratece.


TÜT E L À 275

CAPITOLUL II.

Organisațiunea scaunelor orfanale

$ 176. Jurisdicțiunile și cetățile cu magistrat regulat, și comu
nele autorisate (S 174) esercită dreptul de autoritate orfanală în gra
dul prim cu deplină competință prin scaunele sale orfanale.
$ 177. Fie-care scaun orfanal are se constee din un preşedinte
și cel puțin douì asesori și din un notar, afară de acesta din per
sonal ajutator în numěr corespundětor.
Notarul numai atunci are vot, când substitue pe un asesor saŭ
când împlinesce agende de asesor.

$ 178. Comiteturile de jurisdicțiune, resp. corpurile representa
tive ale cetăților sunt îndreptățite de a alege din sînul lor în nu
měr potrivit individi, cari în ordină determinată să participe în şe
dințele scaunului orfanal dimpreună și în numěr egal cu accesorii
scaunului orfanal avênd vot decisiv, dar fiind aşişderea respundětorì
pentru voturile lor.

$ 179. Fiscalii jurisdicțiunilor, resp. ai cetăților cu magistrat
regulat, sunt așişderea membrii scaunului orfanal, dar ei nu aŭ vot
decisiv.
Fiscalul are de a fi ascultat în tóte cestiunile juridice şi de
proces, precum și la încheierea de afacerý juridice înainte de ce s'ar
aduce concluși , și el işi póte da la protocol declarațiunea, dacă e de
față în şedinţa scaunului orfanal, saŭ este îndatorat a 0 presenta
in scris .
Fiind el indatorat a veghia să se observe legile și normele pres
crise, el póte apela tóte resoluțiunile meritoriale ale scaunului orfa
nal, spre ce scop resoluțiunile sunt de a ' ị se comunica brevi manu
tot- d'auna.
La însărcinarea scaunului orfanal, fiscalul municipal este înda
torat de a lua parte la pertractările ereditare, apoi spre apărarea in
tereselor autorității tutelare, precum și în casuri singuratice în urma
imputeririì primite de la scaunul orfanal, a face paşii la judecătorie
in numele celor de sub tutelă saŭ curatelă .

$ 180. La scaunele orfanale din jurisdicţiuni președintele și ase
sorii, iar la scaunele orfanale ale cetăților cu magistrat regulat și ale
comunelor ( S 174) cel puțin un asesor, trebue să fie juriști absoluți.

Escepțiune în privința acesta numai în atare cas se póte întâm
pla, dacă respectivul purtând timp mai îndelungat cutare oficiŭ jude
cătoresc saŭ de autoritate tutelară, s'a destins prin deosebită capa
citate și diligință.
§ 181. In cetăți cu magistrat regulat președintele scaunelor or
fanale e primarul cetățiỉ.


276 UNGARIÀ

$ 182. Congregațiunea generală va designa pe acel asesor, ca.
rele va avea să substitue pe preşedintele scaunului orfanal la cas
de împedecare a acestuia.
§ 183. Esactoratul jurisdicțiuneỉ, resp . al cetății e organ de resort
şi pentru scaunul orfanal.
§ 184. Organele esecutive ale scaunului orfanal sunt : subpre
fecțiữ antistiele comunali, în cetăţi cu magistrat regulat membrii es
miși ai scaunului orfanal, în cetăți învestite cu drept de jurisdicțiune
membrul saŭ membrii magistratului esmiși spre acesta, in Budapesta
antistia cercuală.
§ 185. Personalul ordinar al scaunului orfanal stă sub nemij
locita dispunere, inspecțiune și controlă a președintelui scaunului or
fanal, de altmintrea sunt de a se aplica pentru întregul personal
legile și normele sustătóre pentru personalul oficial al jurisdicțiunilor
și cetăților cu magistrat regulat.
$ 186. La scaunele orfanale disposițiunile pregătitore, saŭ cele
referitóre la esecutarea resoluțiunilor meritoriale le stabilesce preșe
dintele la propunerea asesorului respectiv.
Resoluțiunile meritorii se aduc corporativ în ședințe.
Şedinţele scaunului orfanal sunt publice, dar scaunul orfanal
póte ordina eschiderea publiculuì, dacă obvin atari referințe, cari dacă
s'ar d'a publicităţii ar periclita renumele saŭ interesul uneia saŭ al
teia dintre părți.
Părțile însă și representanțiť acelora pot fi de față și atunci.
§ 187. La aducerea de conclusuri valide se recere afară de pre
şedintele presința a doui asesori ordinarì saŭ a unui asesor ordinar
și unui notar cu drept de votare ca asesor suplent ( $ 177) saŭ a
unui membru esmis ($ 178) .
§ 188. Decisiunile scaunului orfanal se aduc cu maioritate de
voturi.
$ 189. Decisiunile meritorii ale scaunului orfanal aŭ de a se
motiva.

$ 190. Scaunul orfanal lucră independinte pe lângă responsa
bilitate în tóte afacerile ce se țin de competinţa sa și corespunde
nemijlocit cu autoritățile superiore și altele de sfera competinței sale,
precum și cu autoritățile colegiale și cu judecătoriile.

$ 191. Autoritatea tutelară esecută decisiunile, crescute la valóre
de drept, pe calea administrațiunei publice, și anume pe teritorul
altor autorități tutelare prin recercarea acelora.
Esecuțiunea îndreptată asupra lucrurilor mișcătóre se întâmplă
în sensul art . de 1. XV. 1876 și în înțelesul legeỉ de față.
Esecuțiunea îndreptată asupra lucrurilor nemişcătóre este a se
efectui pe calea judecătoriei conform procedure determinate în pro
cedura civilă.


TU TELA 277

Decisiunea condamnatóre a autorităţii tutelare obține puterea
unui document pe basa căruia are loc esecuțiunea judecătoréscă
îndreptată asupra lucrurilor nemişcătóre.

In contra decisiunilor valide, aduse de autoritate tutelară nu se
póte căuta remediare pe calea judecătoréscă de cât numaự în casu
rile designate prin legea de față.
$ 192. Mulctele pecuniare aŭ a se trece în casa comune de a
căreia competință se ține cel de sub curatelă saŭ tutelă interesat în
causa respectivă, și sunt a se întrebuința spre ținerea și crescerea
orfanilor lipsiţi de avere.
Modalitatea administrațiunei acestor mulcte pecuniare o stabi
lesce jurisdicțiunea prin regulament.
$ 193. Dacă nu a eşit la cale alt acord , este a se recerca mi
nistrul de interne pentru esecutarea în strčinătate a decisiunilor au
torității tutelare ; tot pe calea acestui ministru sosesc la autoritatea
respectivă și decisiunile autorităților tutelare din strčinătate .
$ 194. Autoritatea tutelară numai în atarì cause va putea ese
cuta decisiunile autorităților din strěinătate, carì cause în sensul lege
presente se țin de competința autorităților tutelare, și numař în acel
cas este îndatorată a le esecuta, dacă cu țierea respectivă există re
ciprocitate în privința acesta.
§ 195. Decisiunile meritoriale, representațiunile și corespondinţele
scaunului orfanal le subscrie președintele, iar alte espedițiuni notarul.
§ 196. Sigilul scaunului orfanal constă din semnele respectivei
jurisdicțiuni saŭ cetățiț cu magistrat regulat și din titlul scaunului
orfanal.
$ 197. Ordinea de afaceri pentru scaunele orfanale, o stabilesce
ministrul de interne pe calea ordinațiune .

CAPITOLUL III

Despre competința autorităților tutelare
$ 198. Competința autoritățeň tutelare cu sfera de activitate cer
cuscrisă în legea de față se estinde de regulă asupra acelor indivizi
cari aŭ competință comunală pe acel teritoriŭ, pentru care este în
fiinţată autoritatea tutelară.
$ 199. La cererea celor de sub tutelă saŭ curatelă, resp . la ce
rerea tutorului, curatorului saŭ consângenilor, competința autorităței
tutelare se pote transfera acelui scaun orfanal, pe al cărui teritor
locuesc pupiliĩ saŭ curanziĩ respectivị.
$ 200. Autoritatea lutelară póte pretinde a fi competentă, dacă
cea mai mare parte a averel celor de sub tutelă saŭ curatelă zace
pe teritorul er.


278 UNGA RI A

$ 201. Chiar și în casul de necompetinţă e îndatorată escep
ționnalmente autoritatea tutelară până atunci, până ce nu se va stabili
autoritatea competentă, a face tóte disposițiunile neamănavere în
privința acelor indivizi, cari petrec pe teritoriul ei pe timpul casului
de tutorat saŭ curatelă.
$ 202. Competința normală a autorităței tutelare ține până a
tunci până ce nu va fi primit agendele de autoritate tutelară, auto
ritatea tutelară ce a devenit întretimp de competentă.
$ 203. Stabilirea competinței de autoritate tutelară şi transfe
rarea agendelor normale de autoritate tutelară între autoritățile tu
telare de pe teritoriul unuia și aceluiaşi municipiů, compete comi
tetului de administrațiune publică, iar între scaunele orfanale din
municipiſ diferite compete ministrului de interne, la casul dacă acele
nu s'ar putea înțelege în privința acesta.
In casul amintit la $ 200 însă transferarea are a se întêmpla
tot- d'a - una prin ordinațiunea ministrului de interne.
$ 204. Despre cestiunile de competință ocursă între autorități
tutelare și judecătorii, aŭ a face arătare ministrului de interne.

CAPITOLUL IV
Despre apelațiune și despre gradele de apelațiune
$ 205. Decisiunile meritoriì ale comunelor aduse în afaceri tu
telare, precum și cele ale scaunelor orſanele aduse în prima instanţă
se pot apela din partea celor interesați.
Reclamațiunile contra resoluțiunilor ce servesc spre deslușirea
cause nu se pot înainta de cât numai în apelațiunea contra deci
siune prin care se resolvă în merit causa.
§ 206. Contra resoluțiunilor referitóre la imprumuturi din casa
orfanală, numai atunci se pote băga apelațiune, când sa acordat
împrumutul și nu sa observat condițiunile prescrise în lege sað in
statute.
In ast- fel de casuri fiscalul magistratual e îndatorat de a se
folosi de apelațiune.
§ 207. Apelațiunea are a se băga în 15 ţile de la înmânarea
decisului.
Acest termen se socotesce din qiua ce urméză după înmânare :
Dacă diua ultimă a termenului cade în Duminecă saŭ serbă
tóre, apelațiunea se póte presenta în următórea ơi de lucru.
Apelațiunea are a se presenta tot- d'auna la acel scaun orfanal
saŭ la acea comună unde sa adus decisiunea în instanţă primă.
§ 208. Apelațiunea presentată în termen legal, are putere de


T U TELA 279

drept amânătóre, acea însă nu împedică efectuarea disposițiunilor de
asigurare.
$ 209. Decisiunea ce nu sa apelat în termenul legal, saŭ partea
de sine stătătóre a aceleia ce nu s'a apelat, se consideră de intrată
în putere de lege.
$ 210. Dacă în apelațiune sunt aduse înainte împregiurărỉ ce
servesc spre desluşirea meritului causeț, atunci apelațiunea se pote
considera de representațiune și pe basa împrejurărilor noui se pole
aduce o nouă decisiune meritorie, şi autoritatea tutelară de gradul
superior póte îndruma la acestă autoritate ce a adus decisiunea de
prima instanţă.
Dacă autoritatea de instanță primă nu află împrejurările citate
în apelațiune de atari, cari să motiveze aducerea din noŭ a une
decisiuni meritorie, saŭ dacă decisiunea nouă nu corespunde cererii
apelantuluț, apelațiunea are a se substerne autorității superiore.
$ 211. Apelaţiunea (dacă nu e în legătură cu representațiunea)
are a se substerne prin autoritatea de prima instanţă, cel mult în 8
qile autoritățiỉ superiore, avênd a se alătura tot - o- dată o copie au
tenlică din decisiunea apelată și tóte scrisorile ce se referesc la
causă .
§ 212. Asupra apelațiunilor contra decisiunilor aduse de comună
în afaceri de autoritate tutelară decide în a doua instanţă scaunul
orfanal al municipiului, în a treia instanţă comitetul de administra
țiune publică.
In contra decisiunilor comitetului de administrațiune publică
aduse în a treia instanță, părțile nu mai pot apela.
Asupra apelațiunilor presentate contra decisiunilor de prima
instanță ale celăților cu magistrat regulat și ale scaunelor orfanale
de jurisdicțiune, decide în a doua instanţă comitetul de administra
țiune publică, iar în instanţa ultimă ministrul de interne.

CAPITOLUL V

Sfera de activitate a comitetului de administraţiune

publică a jurisdicţiunei în afaceri tutelare

$ 213. Scaunele orfanale ale jurisdicțiunilor și ale cetăților cu
magistrat regulat, precum și cele ale comunelor înzestrate în înțelesul
$ 174 cu drept de autoritate tutelară aŭ a substerne comitetuluy
de administrațiune publică la fie -care pătrar de an următórele
conspecte :
1 ) conspectul celor de sub tutorat și curatelă , pe lângă arătarea
schimbărilor întêmplate în cuartalul precedinte ;


280 UNGARIA

nu

2) un conspect numeric despre activitatea scaunului orfanal, cu
respect la lucrările îndeplinite și la expedițiunile făcute, pe lângă
motivarea restanților eventuale ;
3) un conspect despre starea case orfanale, despre împrumutu
rile date, arătându -se cu deosebire câte interese ar fi avut să curgă
în casă și câte aŭ intrat de fapt , apoi câți indiviņi aŭ eșit de sub
autoritatea tutelară, dintr’aceștia la câți li s'a asignat, și la câți li sa
estrădat de fapt banii administrați de casa orfanală, și câți aŭ fost
lipsiţi de avere ?
4) arătarea că de la câte și cari organe de autoritate tutelară
a sosit raport până la termenul defict de autoritatea tutelară ?
In aceste conspecte sunt a se suscepe și restanțele de mai
nainte.
$ 214. Conform resultatului acestor conspecte, comitetul de ad
ministrațiune publică, parte va dispune în sfera de activitate a sa
parte se va adresa remediare saŭ dispunere către jurisdicțiune ort
către ministrul de interne.
$ 215. Comitetul de administrațiune publică în sfera de activi
tate a sa :
1 ) procede în causele disciplinare ale personalului de scaun or
fanal, ca organe municipale și comunale ;
2) ia la cercetare plânsorile ocurse contra procedure scaunului
orfanal ;
3 ) decide în cestiunile de competință ocursă pe teritorul sěú
intre comune, scaune orfanale ale cetăților cu magistrat regulat și
scaunul orfanal al juridicțiunii (

S202).
4) dispune la cas de conflict ivit între autoritatea tutelară și
organele ei, precum și între aceste din urmă şi antistii comunali, in
cât nu se recere intentarea procedure disciplinare ;
5) decide asupra apelațiunilor ce se țin de competința sa ($ 212 )

.
§ 216. Pentru pertractarea apelațiunilor se constitue din sinul
comitetului de administrațiune publică o deputațiune, care constă, sub
preșidenția comitetului suprem, afară de președintele scaunului orfa
nal și de fiscalul magistratual, din vice- comitele (suplentele președin
telui) , protonotarul și din patru membrii aï comitetului de adminis
trațiune publică, aleși prin comitetul municipal, dintre cari doui și un
membru suplinitor sunt de a se alege prin comitetul de administra
țiune publică, iar doui și unul suplente are a se denumi prin co
mitele suprem .
§ 217. Referinte e președintele scaunului orfanal, saŭ un ase
sor de scaun orfanal substituit de președintele spre a refera.
Referintele și fiscalul magistratual nu aŭ vot decisiv .
§ 218. La aducerea de conclus valid se recere afară de preșe
dintele, presenta a patru membrii cu vot decisiv.


TU TELA 281

CAPITOLUL VI
Procedere în afacerile ereditare
§ 219. In afaceri ereditare, antistia comunală şi autoritatea tu
telară, are a procede în modul determinat și între marginele hotă
rite în legea de față.
§ 220. La casuri de mórte, visitatorul de mort avênd a face
arătare comunei despre acesta îndată după visitarea mortului : la
casul când află că lasamentul e periclitat din ory - ce causă, el este
îndatorat a signa arătarea sa cu cuvêntul « urgent » .
§ 221. După sosirea acestei arătări, notarul comunal (resp. cer
cual, iar în cetăți oficiantele designat spre acesta) este îndatorat, în
cas urgent, saŭ dacă el află din alte cause că e de lipsă procedare
urgentă, a se duce îndată la casa mortului și a face disposițiuni spre
asigurarea lasamentuluy.
§ 222. Dacă la locuința repausatului nu se află nimenea cui să
i se pótă concrede cu linişte averea repausatului : organele numite
la § 221 , sunt îndreptățite înainte saŭ imediat după îmmormêntare a
lua în consemnațiune in presența a cloi martorì averea mişcătóre,
alt- cum periclitată, a o transporta spre păstrare la casa comunală,
saŭ după împrejurări a o pune sub sigiliŭ și secuestru.
$ 223. In cas neurgent, este dator notarul comunal a lua pro
tocol în douě esemplare despre casul de mórte în trei dile socotite
de la presentarea arătărei.
§ 224. De împrotocolarea casului de mórte se ține eruarea acelor
împrejurări, din cari să se pótă vedea timpul când se deschide moș
tenirea, preţul aproximativ al lasamentului, numele, etatea, ubicațiu
nea și defectele de minte eventuale ale ereţilor, competenta judecă
torie lasamentară și autoritatea tutelară.
§ 225. Formularul pentru protocol, despre casul de morte, se
cuprinde în regulamentul de afaceri.
226. Dacă în locul de repausare nu a remas după cel repau
sat nici sociů (socie) de căsătorie, nicì prunc de sine stătător, nici
alt consângén într'a cui mână saŭ sub a cui îngrijire s'ar putea lăsa
averea lasamentară, sau dacă între ereți sunt și de cei cari nu sunt
capabili de a și apăra drepturile, și aceştia nu aŭ încă representant
legal : până atunci, până ce va dispune autoritatea tutelară, resp. ju
decătoria lasamentară, e dator notarul comunal a pune averea sub
secuestru , a o sigila și a o pune sub ispecțiunea tutoruluy public co
munal, apoi a se îngriji în conțelegere cu tutorul public, că lucru
rile mişcătóre, cari nu se pot ținea, să se prefacă în bani .
Dacă cel ce a lăsat ereditatea' a lăsat testament, acesta are a


282 UNGARIA

se lua de la cel ce'l ține și a se aclude către protocolul despre casul
de morte.
Dacă acela la cine e depus testamentul, nu voesce să'l predea
împrejurarea acesta are a se aminti în protocol.
La casul de testament verbal, are a se însemna în protocol nu
mele, starea civilă și domiciliul martorilor de testament.
§ 227. Notarul comunal trimite protocolul despre casul de mórte
la acea judecătorie cercuală de de care se ţine comuna.
$ 228 Dacă aŭ remas erezi minori, judecătoria cercuală e da
tóre a publica testamentul fără amânare, a trimite o copie autentică
comunei respective, și dacă în testament e denumit'tutorul saŭ cura
torul ori esecutorul de testament, a ' l insciința pe aceştia numai decât
Notarul comunal aclude copia autentică a testamentului către
acel esemplar de protocol despre casul de morte ce are a se trimite
autorităței tutelare, și insémnă tot- odată în protocolul despre casul de
mórte, numele, starea și domiciliul tutorului saŭ curatorului, saŭ ese
cutorului denumit, iar dacă tutor saŭ curator denumit nu există, a
tunci întrebă pe mama, daca voesce să administreze ea averea ? și
respunsul ei ' l trece la protocol.
Dacă dintre părinţi nici unul nu trăesce, notarul comunal are
a erua pe cei ce sunt chemați după lege (S 42) la tutorat saŭ cu
ratelă, iar pe consângenỉ ( eventual pe minori) are a'i asculta că pe
cine recomandă de tutor saŭ curator dintre cei chemați la acesta,
saŭ în genere ? eventual pe cine recomandă de curator pentru fruc
tul pântecelui ( pruncul încă nenăscut) saŭ pentru ereţii absenți? și
declarațiunea lor, precum și propunerea preotului, tutorului public și
propunerea sa proprie in privința acesta , apoi declarațiunea celor
propuşi că primesc tutoratul saŭ curatela, ori nu ? o însemnéză în
registru ; în fine procura prin respectivul organ bisericesc atestat despre
nascerea minorilor, ' l aclude la protocol, și protocul despre casul
de morte ast- fel complectat și prevěďut cu subsemnarea consânge
nilor proximi ' l subșterne autorităței tutelare.
§ 229. In casul când este declarat cine- va de mort, cu privire
la împrotocolarea casului de morte, notarul comunal are a procede pe
basa ordonațiunei primite de la judecătoria, saŭ de la autoritatea tu
telară.
$ 230. Organul bisericesc care pórtă matricula , e îndatorat la
provocarea notarului a estrada din oficiŭ gratuit atestatul referitor la
nascerea erezilor minori.

$ 231. Autoritatea tutelară primind raportul despre improtoco
larea casului de morte dispune in ceea ce privesce completarea póte
necesară, precum și în ceea- ce privesce inventura averilor lasamen
tare aflătóre în altă comună şi pertractéză cestiunea puterei părin
tescì respective a tutoratului saŭ curatelei.


T U TE LA 283

Spre acest scop, dacă există erezi minorị, autoritatea tutelară
va întreba consângenii încă neascultați în privința persóneỉ tutorului
iar în afaceri mai însemnate, pentru carì tutorul public comunal nu
se află a fi apt, saŭ dacă se póte prevede că spre pertractarea asu
pra persónei tutorului saŭ curatorului designat se recere timp may
îndelungat, are a ordona un tutor saŭ curator provisoriŭ.
$ 232. Dacă nu ocurg dificultăți, autoritatea tutelară ia la sciință
insinuarea despre esercitarea puterii părintesci, saŭ, după împrejurărì,
întăresce ori institue pe tutor saŭ curator și ' l îndrumă :
1 ) să ia parte la inventură, în cât acesta nu s'ar fi întêmplat încă ;
2 ) să priméscă grijirea minorilor și averea lor pe basa inven
tarului și în ambele direcțiuni să facă disposițiunile neamănavere.
$ 233. Inventura averei are loc în casurile următóre :
1 ) dacă se află între erezi minori saŭ persóne carỉ trebue să
stea sub curatelă, saŭ fruct de pântece ;
2 ) dacă e absent unul saŭ altul dintre aceia cărora li - va com
pete verosimil ereditatea, de și ei sunt de alt - fel majorị ;
3 ) dacă nu sunt cunoscuți erezii, ori dacă nu există nici un
erede.
In aceste casuri, notarul comunal e îndatorat a face inventarul din
oficiŭ, iar în alte casuri la ordinul judecătoriei saŭ autorităței tutelare.
$ 234. Notarul comunal împlinindu- și agendele circuscrise la $ 228
va începe inventarea și anume, dacă unul dintre părinții minorului
e în viață, atunci cel mult după 3 dile ; dacă e denumit tutor saŭ
curator, cu intervenirea acestuia și de la însciințarea lui în 8 dile,
care termen la dorința tutorului saŭ curatorului, denumit se póte
prelungi la 14 dile ; iar dacă nu există nicy unul dintre casurile a
cestea, atuncì în 8 qile pe lângă intervenirea tutorului public comunal.
§ 235. Compunerea inventarului se întêmplă în sensul legilor
referitóre la procedura ereditară.
$ 236. Inventarul are a se trimite, în casul de la $ 233 p. 1 , 2
la autoritatea tutelară, iar în casul de la punctul 3 la judecătoria
cercuală .
Banii ce nu sunt de lipsă spre acoperirea erogațiunilor neamă
navere stabilite in conțelegere cu tutorul public comunal, apoi obli
gațiunile, papirile de valore și prețiosele, sunt de a se presenta din
preună cu inventarul.
$ 237. La provocarea verbală saŭ in scris a notarului ce face
inventarul, e îndatorată autoritatea de carte funduară legalisat despre
averea nemişcătóre a celui ce a lăsat ereditatea și despre drepturile
şi pretențiunile lui intabulate, care documente are a se aclude către
inventar ; sarcinele lasamentuluị ce se pot vedea din cartea funduară
sunt a se suscepe în inventar.
$ 238. La facerea inventarului pot fi de față și consângeniĩ, și


284 UN G A RIA

observațiunile acestora sunt a se alėtura saŭ a se suscepe pe scurt
în inventar.
§ 239. Inventarul se va subscrie de cel ce l'a făcut, apoi de mar
torý şi de cei interesați.
§ 240. Jurisdicțiunea statoresce prin statut onorar cuvenit pe
séma notarului comunal pentru susceperea inventarului.
§ 241. Inventarul făcut de notarul comunal are putere de drept
egală cu inventarele făcute de notarii publici saŭ de organe jude
cătoresci.
§ 242. Inventura, dacă voesc părinții, erezii ori consângenii ,
saŭ dacă așa cere autoritatea tutelară, se póte efectui și prin notar
public ori prin cutare organ al autoritățey tutelare.

$ 243. După presentarea inventarului, la casul dacă cel che
mați la moștenire saŭ unii dintre ei staŭ sub putere părintéscă, sub
tutorat orì curatelă, autoritatea tutelară are a ordona pertractare spre
a urzi procedura ereditară.

$ 244. Pertractarea are a se defige la fața locului, și spre con
ducerea aceleia are a se esmite un membru al scaunului orfanal.
atunci, când locul petractărei e în reședința autorităței tutelare ; iar
dintre alte casuri are a se esmite sub -prefectului şi, -- dacă autorita
tea tutelară, la cererea erezilor, saŭ alt- cum, află de lipsă , --tot-odată
și fiscalul magistratual.
§ 245. La dorința erezilor, saŭ dacă autoritatea tutelară află de
bine, cu conducerea pertractăreț se póte încredința și notarul public
regesc.
$ 246. Cu conducerea pertractărei se pote însărcina antistia co
munală atunci când sunt numai erezi legali descendenți minori sat
majori, dar cari staŭ sub autoritate tutelară, saŭ când pe lângă a
ceştia mai sunt și alți erezi legali majorị, și dacă a rėmas puțină
ori numai atâta avere, încât venitul nu trece peste suma ce e inomis
necesară spre ţinerea minorilor.
$ 247. La pertractarea ereditară conducétorul aceleia are a
cita pe toţi individii interesaţi
§ 248. Dacă vre unul dintre consângeni nu s'ar fi citat la per
tractare, respectivul prin acesta nu isi perde dreptul săŭ legal dar
pentru acesta nici cursul pertractăriĩ nu se póte împedica.
$ 249. Pertractarea e tot- d'auna verbală.
$ 250. La' pertractare :

1 ) consângenii aleg din sînul lor pe cei ce sunt a se asculta
în sensul legei de față întru trebile minorilor (S 143).

2) pe lângă intervenirea consângenilor aleși și a tuturor ereților
interesați, se stabilesce definitiv și să subscrie inventarul.
3) se pertractéză titlul de drept la moștenire și cestiunea pri

1


of U T E LA 285

mireị ereditățiỉ și eventual se procură documentele pe basa cărora
are a se documenta dreptul de moștenire.
In acele casuri când nu moștenesc de cât numai descendenții
și ascendenții celui ce a lăsat averea, apoi frații lui orì descen
denții și soții de căsătorie aï acestora și cu respect la dreptul lor
de moştenire nu ocurge nici o îndoélă, spre documentarea legăminte
familiare are a se considera de probă îndestulătóre improtocolarea ca
sului de morte ; în alte casuri legătura familiară are a se documenta
prin estras din matriculă saŭ prin alte documente de creợěment deplin .
Iar în atarì casurỉ, când averea nemişcătóre nu e intabulată în
cartea funduară pe numele celui ce a lăsat averea, are a se procura
documentul, resp. citându -se cel interesaţi se ia la protocol decla
caţiunea, pe basa căreia se pote efectua transcrierea.
4. Dacă s'ar constata la pertractare că interesul minorilor coli
déză cu interesul părinților, tutorului saŭ curatorului ori al altui
frate minor, conform casuluị și pentru durata acestei relațiuni, con
ducétorul pertractărei institue -- pe lângă aprobarea .posterioră a au
torității tutelare - un curator ad actum, în persóna tutoruluì public,
ori în persóna unui alt locuitor din comună apt ; iar dacă colidéză
interesele minorilor într'olaltă , atunci are a se institui câte un curator
ad actum special pentru fie - care dintre cei interesați.
5. Se stabilesce modul și spesele cu respect la crescerea și edu
cațiunea minorilor, apoi modul de administrarea averii; cu respect
la individii de sub tutorat saŭ curatelă se stabilesce mai departe, de
óre ce lucrurile nemişcătóre se pot vinde . ori ba, se stabilesce
modul de vênqare, apoi disposițiunile referitóre la obligațiuni și efecte
precum și modul răfuireỉ sarcinelor și suma ce are a se lăsa în
mânile tutorului saŭ curatorului spre scopul de mai sus, resp. suma
ce are a se asigura din partea părinților.
$ 251. Dacă la pertractare dreptul de moştenire nu a devenit
obiect de cértă , documentarea acestui drept are a se suscepe în
protocolul de pertractare, și are a se stabili dacă ereờiỉ să remână în
comuniune de avere, orý să se facă între ei împărţélă.
Dacă interesele ereờilor minori colidéză într'o laltă saŭ dacă se
află între ereţi și indiviņi majorî, între aceștia și între cei de sub
autoritate tutelară are a se încerca împărțéla pe calea împăciuire și
dacă succede, a se lua acesta la protocol și a se compune despre
impăciuire un document deosebit.
Conducětorul pertractării e îndatorat a încerca împăciuirea atât
in privința dreptului de moștenire, cât și în privința împărțelel, și
anume de repețite orị îndată ce se arată speranță la resultat.
Dacă cu eredii majorì nu succede împăciuirea nici în privința
dreptuluỉ de moștenire, nicỉ în privința împărțeler, acesta are a se
lua aşişderea la protocol.


286 UNGARIA

§ 252. Dacă există testament, are a se documenta că legatarii
eventuali sunt însciințați, și dacă dreptul de moștenire al óre-cărui
erede e legat de cutare condițiune, are a se documenta că condi
țiunea e implinită .
Dacă aŭ a se împărți lucruri nemișcătóre, în cât e de lipsă ca
unele realități Jasamentare să se tae în părți : are a se compune în
sensul legilor de carte funduară o schiță despre planul împărțirei şi
a se aclude la acte.
§ 253. Protocolul ast - fel instruat și subscris de către cei pre
senți are a se subşterne prin conducétorul pertractăre la autoritatea
tutelară.
§ 254. Autoritatea tntelară, dacă nu ocurg greutăți, saŭ după
întregirea celor de întregit, încuviințéză stipulațiunile protocolare, și
estradă o copie autentică părintelui saŭ tutorului, resp. curatorului
spre esecutare și pentru cinosură.
Când dreptul de moștenire nu e obiect de cértă, protocolul și
tóte actele numai atunci sunt a se transpune la judecătoria de la
sament, dacă între obiectele lasamentare se află și lucruri nemişcă
tóre orỉ drepturi intabulate în cartea funduară.
In acel cas când imobilele ori dreptul intabulat sunt scrise pe
numele celui ce a lăsat averea, precum şi atunci când dreptul de
proprietate a celui ce a lăsat averea s'a documentat la pertractare
prin document aptpentru intabulare în cartea funduară ori prin
declarațiune protocolară 250 al . b) : judecătorla lasamentară e in
datorată a ordina ca realitatea ori dreptul de carte funduară să
transcrie pe numele eredului saŭ legataruluị și a recerca spre acest
scop competenta autoritate de carte funduară, din oficiŭ , eventual
pe lângă transpunerea documentului saŭ declarațiune protocolare
indegetate mai sus.
Iar dacă nu s'aŭ transpus atari documente apte spre a se trans
crie spre numele repausatului, judecătoria constatează numai că rea
litatea, ce nu ee transcrisă încă

transcrisă încă pe numele repausatului, cine ?
moștenit-o ca ereditate ori legal, și eredele saŭ legatarul e îndrep
tățit a esopera transcrierea realități respective in cartea funduara,
în sensul legilor în vigore, în cas de lipsă pe calea de proces in
tentat contra proprietarului de carte funduară.
Dacă averea nescrisă încă pe numele repausatului a moștenit-o
un minor saŭ individ ce stă sub curatelă : autoritatea tutelară p
indatorată a îndruma pe representantele legal al minorului saù
curandului și încât se vede a fi de lipsă pe fiscalul magis
tratual (al scaunului orfanal) spre a efectui transcrierea acestei rea
lităţi .
Dacă lasamentul constă numai din lucruri mişcătóre, atunc
autoritatea tutelară trimite la respectivul oficiŭ de dare ( pentru de


TUTELA 287

měsurarea competințelor) o copie autentică din protocolul de pertrac
tare dimpreună cu conspectul lasamentuì și cu copia autentică a
inventarului, eventual a testamentului, pentru a se deměsura com
petinţa ; iar dacă de lasament se țin și lucruri nemişcătóre, atunci
transpunerea scrisorilor menţionate o efectuesce judecătoria respectivă .

S 255. Dacă cu ocasiunea pertractării dreptul de moștenire a
devenil obiect de cértă, saŭ dacă ereziř nu s'aŭ putut împăca în
privința împărțelei, atunci sunt a se transpune fără amănare tóte
actele la judecătoria lasamentară spre a dispune mai departe.

In acest cas, până la dispunerea ulterioră a judecătoriei lasa
mentare, eventual până ce s'ar ordina secuestrul, averea lasamentară
rămâne în posesiunea și administrarea celuia ce a ținut și adminis
trat averea sub decursul procedure autorității tutelare.
Acesta însă e îndatorat să dea sémă autoritățiž tutelare despre
administrare.
$ 256. Dacă cutare individ ce stă sub autoritatea tutelară moş
tenesce vre-un legat : autoritatea tutelară numai în acel cas póte or
dina inventura lasamentului, când ea va fi aflând de lipsă acesta
spre asecurarea legatului.
In atari casuri, când există și eredi, dacă ereţii asigură legatul
în mod acceptabil de către autoritatea tutelară, ei pot pretinde ca
autoritatea tutelară să nu intervină din oficiŭ .
Alt cum autoritatea tutelară are a purcede în sensul normelor
de mai sus in tot ce privesce administrarea legatului moştenit de
individi de sub autoritatea sa,

$ 257. Pentru administrarea eredității ereţilor majori absenţi,
autoritatea tutelară are a denumi curator, carele pe lângă aprobarea
din partea autorității tutelare a modului de administrare și pe lângă
obligațiunea de a da darea de sémă, va administra averea până
atunci, până ce nu va dispune asupra aceleia judecătoria în înțelesul
S- lui 576, art. de I. LIV, 1868 ; dar dacă individul absent stă sub
tutorat orì e coerede cu unul de sub tutorat, procedura prescrisă în
paragraful amintit compete autorității tutelare.

CAP. VII

Procedura autorității tutelară în casuri de curatelå
pentru majori

$ 258. Pentru smintiți, scaunul orfanal în cas de lipsă ordonă
curatori provisorii până atunci până ce s'ar enuncia judecătoresce
punerea lor sub curatelă şi s'ar denumi curatorul din partea autori
lăți titulare pe lângă ascultarea consângenilor.


288 UN G A ŘÍA

$ 259. Sfera de activitate a curatorului provisor se estinde
numai asupra afacerilor personale ale curandului și asupra grijirei
de averea acestuia.

Până la ordinarea unui atare curater provisor, grijirea de avere
în casurile menționate mai sus, precum și în alte casuri de curatela,
se ține de tutorul public comunal.

§ 260. De o dată cu ordinea curatorului în casurile de mai sus
precum și în alte casuri de curatelă pentru majorì, scaunul orfanal
are a dispune să se facă inventarul, prin notarul comunal, prin un
organ al autorității tutelare saŭ prin un notar public, pe lângă con
lucrarea curatorului.
§ 261. După primirea inventarului scaunul orfanal defige per
tractare (SS 243, 244, 245, 246) pentru a pune în ordine în trebile
personale și de avere ale curandului, și decide pe basa protocolului
conform împregiurărilor şi normelor din legea de faţă.
§ 262. In ceea ce privesce darea de sémă a curatorului servesce
de îndreptare determinațiunile din partea ) , cap. V.

CAP. VIII
Regule generale pentru procedarea autorității tutelare
§ 263. Datorința principală a autorităței tutelare e păstrarea și
promovarea intereselor spirituale şi materiale

materiale ale pupililor și cu

ranạilor.

$ 264. Ea e datóre cu deosebire a veghia ca minorii să se
dedee, iar la cas de lipsă să se siléscă a învěța cu sirguință și a
lucra cu perseveranță.
Educațiunea fie -cărui minor ( chiar și acelora ce aŭ mare avere)
are a se conduce ast- fel în cât respectivului la casul unei lipse even
tuale să-i stea la disposițiune capacitatea de câștig.
In specie e datorința comunelor a ajuta cu spese comunale
orfanii lipsiţi de avere întru însuşirea cunoscințelor necesare pentru
cariera ce corespunde referinţelor şi inclinaţiunei lor, pentru care ajutor
minorul se póte obliga prin contract la prestațiunea unui serviciu
reciproc în favórea comunei.
Prețul serviciului reciproc are să stea în proporţiune cu spesele
făcute pentru respectivul ; contractul referitor la acesta are să sune
numai pe un anumit timp determinat și are a se substerne tot-d'auna
autorității tutelare spre aprobare.
$ 265. Micşorarea substanții de avere (S 26) are a se concede
singur numai în interesul minorelui.


TUTELA 289

Schimbările în substanța avere nu sunt a se opri atunci, când
acele servesc spre folosul celui de sub tutelă saŭ curatelă.
Schimbările în substanța și administrarea avereỉ curandilor ma
ioren) , mai cu sémă atunci când este speranță la sistarea curatelei
încă în viața respectivului, afară de casul unei lipse urgente, sunt a
se întrelăsa.
§ 266. Acuirarea de avere pe séma minorenilor --- afară de casul
când aceea se póte plăti din baniĩ gata --- numai atunci se pote con
cede, dacă se arată în mod ce eschide orl-ce îndoélă fondul necesar
spre refuirea datoriei născute prin acestă acuirare şi spre plătirea
intereselor.
§ 267. Averea nemişcătóre ce are a se vinde din necesitate saŭ
din motive raționale numai în acel cas se va putea vinde mai jos
de prețul din inventar, dacă în cas contrar realitatea respectivă ar
fi espusă periclului de a'și perde prețul, saŭ dacă la esecuțiunea
judecătoréscă, ce póte ar avea să ứrmeze, nu s’ar putea accepta de
cât un preț și mai mic.

Intabularea dreptului de proprietate a cumpěrătorului are a se
concede de regulă numai după solvirea deplină a prețului de cum
pěrare.

Spre a esopera un preţ de cumpărare mai favorabil se pote
concede ca una a treia parte din prețul de cumpărare să se credi
teze pe timp anumit pe lângă intabulare în locul ântêiï pe realitatea
cumpěrată şi pe lângă solvirea intereselor.

Acest termin are a se demesura așa încât să nu trécă peste
timpul când pupilul saŭ curandul va avé să devină după etate in
dependinte.
§ 268. Licitarea voluntară afară de judecătorie a unei posesiuni
îngreunate cu sarcini intabulate numai atunci se pote concede din
partea autorității tutelare, când esistă prospect sigur, că din prețul
de cumpěrare se vor putea refui sarcinele .
Resultatul licitaţiune încercate numai după împlinirea acestei
condițiun se póte aproba.
§ 269. La vîndări împreunate cu transcriere în cartea funduară,
fie din mână liberă fie în urma unei licitaţiuni voluntare, are a se
încheia contract de vîndare- cumpěrare între tutor saŭ curator și între
cumpěrător şi aprobarea autoritățil tutelare are a se scrie pe acest
contract.

$ 270. La determinarea administrări de avere ---- acolo, unde
nu dispune detaliat legea sunt a se ţine înaintea ochilor nu atât
regulele și datinele generale, ci mai mult împrejurările subversente
şi corespunderea la scop, apoi însuşirile tutorului saŭ curatorului şi
relațiunea minorenilor în privința acésta la casul maiorenității lor.

La posesiune de pămênt sistemele de economie atari, carì ar

-

19


290 UN GA RI Á

putea cășuna scrupuli în cea ce priveşte rentarea de mai târţiŭ, nu
se pot concede de cât numa pe basa opiniune aprobătóre primite
de la esperți.

In ceea ce privește ținerea în stare bună a edificiilor și instruc
țiunilor tutorii și curatorii sunt a se controla cu deosebire.

Instrucțiunile și învestițiunile ce servesc spre economie rațională
și spre a aduce venit sunt a se promova după putință.
§ 271. Intreprinderile de fabrică, comerciŭ saŭ industrie sunt a
se susţine :
1) dacă pupilul saŭ curandul însu’și s'a dat pe tot acea carieră
de câştig ;
2) dacă acea e sorgintea de venit principal al pupilului saŭ
curandului și familiei lui ;
3) dacă pupilul saŭ curandul a moștenit întreprinderea neim
părțită, și se póte spera cu temeiŭ că capitalul băgat în aceea va
avea rentabilitate corespundělóre, și dacă întreprinderea atare se pote
controla ;
4) dacă susținerea aceleia ar fi motivată prin părerea aproba
tóre a esperților.
Dacă nu esistă atarì casuri, întreprinderea are a se vinde în
mod favorabil după putință.
In cas de comuniune de avere, partea ce compete pupilului saŭ
curandului are a se asigura în mod recerut.
Socotele referitóre la atarî întreprinderț, la cari are a se alătura
și bilanțul, scaunul orfanal va lăsa să se censureze și prin esperțr.
$ 272. Asupra împrejurării, de ore efectele și obligațiunile
private, aflate la facerea inventarului saŭ devenite intretemp în pro
prietatea minorului, să se vêndă, să se revóce ori să se țină ? decide
scaunul orfanal pe lângă ascultarea tutorului, curatorului şi a părin
ților, moşilor, eventual a consângenilor, după împrejurări luând în
considerațiune favorul pupilului saŭ curandului, și anume după pre
sentarea protocolului de pertractare ($ 253) iar de alte orị din cas
în cas în urma proposițiunei făcute din partea tutorului saŭ cura
torului.
Obligațiunile private numaț în atare cas se pot ține, când ele
sunt asigurate legalmente, iar în alte casuri aŭ a se incasa.
§ 273. La supravisitațiunea inventarelor scaunului orfanal are a
se veghia ca în acele să fie suscepută tótă averea mișcătóre și ne
mișcătóre, iar sarcinele să fie nu numai înșirate ci și documentale
după putință.
§ 274. Dacă la ereditate saŭ legat sunt interesate și persone
majóre, și scaunul orfanal voesce a încuviința împărțéla făcută de
pertractare, pe lângă stipularea unor reservațiuni și condițiunt 2
numite : majorii aŭ a se asculta mai ' nainte în privința acestora, și


TUTELA 291

dacă eỉ se mulțămesc cu reservațiunea ori condițiunea respectivă,
acésta are a se însemna în clausula de încuviinţare; alt-cum în a
tari casurỉ, unde la cutare afacere de drept sunt interesați indivizi
majorý și de cei de sub autoritate tutelară, aprobarea autorităței tu
telare are a se restrânge numai la faptele representanților celor
de sub autoritate tutelară.
§ 275. Rațiociniul tutorului și curatoruluï are a se estrăda esac
torului spre censurare, și dacă în rațiociniŭ în genere, saŭ la unele
posițiuni ar ocurge cestiuni juridice, rațiociniul are a se estrăda și
fiscalului spre a ' și da opiniunea.
Dacă exactorul saŭ fiscalul face observațiunì, acestea sunt a se
comunica cu raționantele, și după sosirea declarațiune acestuia, saŭ
dacă el nu s'a declarat în termenul defict, actele sunt a se trans
pune esactoruluì și fiscaluluț pentru a și face proposițiunile finale.
Intr’acea, dacă e de lipsă, sunt a se asculta consângenii din noů.
La censurarea rațiociniilor sunt a se lua la pertractare și cen
surare și raporturile referitóre la afacerile personale ale pupililor și
curandilor și sunt a se face disposițiunile aflate de nascere.
$ 276. Autoritalea tutelară numai atunci are a nu lua în con
siderațiune declarațiunile şi observațiunile părinților, moșilor, resp.

și
consângenilor, când acele din cause fundate nu se pot privi de fa
vorabile pentru interesele minorilor.
$ 277. Autoritatea tutelară are a primi şi cererile verbale. In
ceea-ce privesce luarea la protocol a acestora dispune preşedintele.
Dacă la presentarea cutărui script ocurge dubiủ în ceea-ce pri
vesce identitatea partider, ea are a se îndruma să compună scriptul în
formă autentică.
$ 278. Autoritatea tutelară e îndatorată în afacerile ce vin îna
inte, a dispune din oficiů spre a desluși adevěrul stării lucrului și a
face atente partidele la drepturile și datoriele lor.
$ 279. Autoritatea tutelară e îndreptățită a cita părțile să se
presinte în persónă la pertractarea ori- cărei cause ; iar dacă partida
nu se înfăţişeză în persónă saŭ prin mandatar, și dacă nu- și justi
fică absența va avea loc aplicarea unei mulcte pecuniare.
In casuri ponderóse autoritatea tutelară póte obliga partida la
înfățișare în persónă, și póte efectua acesta prin mulcte pecuniare și
în cas de lipsă prin aplicarea forței.
$ 280. Pertractarea o conduce organul delegat de autoritatea
tutelară. Partidele pot pretinde să li- se însemne declarațiunile punctual,
dar ele sunt îndatorate de altă parte a se declara asupra aserţiunilor
contrariuluị, ce conducétorul pertractărei voesce a le desluşi.
8 281. Autoritățile tutelare esercită puterea disciplinară față de
partide prin îndrumare la ordine și prin pedepse pecuniare.

$ 282. Autoritatea tutelară pórtă evidenţă despre referințele per


292 UN GARIA

1

sonale și de avere ale pupililor și curanților, despre tutorii și cura
torii acelora și despre timpul când are se urmeze maioritatea, mal
departe despre tóte acele afaceri în carì are a se împlini ceva din
partea autorității tutelare.
$ 283. Autoritatea tutelară designă organele, cari în cause sin
guratice aŭ a purta evidență și după expirarea termenului a presenta
actele respective preşedintelui, iar președintele e îndatorat a veghia
asupra împlinirii agendelor ; pentru omisiuni în privința acésta res
pectivii sunt a se lua la respundere și eventual sunt a se condamna
la rebonificarea dauney.
§ 284. Indată ce încétă funcțiunea autoritățiỉ tutelare față de
cutare pupil saŭ curand, e indatorată autoritatea tutelară a face dis
posițiunile necesare din oficiŭ, fără a mai ascepta vre - o petițiune in
acestă privinţă.

CAP. IX
Despre administrarea banilor la autoritățile tutelare
$ 285. Banii și lucrurile mişcătóre echivalente cu bani sunt a
se administra, resp. păstra în casele scaunelor orfanale.
La representarea comitetului de administrațiune publică al juris
dicțiunii competinte însă, ministrul de interne póte concede escepțio
nalmente ca comunele atarỉ, cari documentéză că sunt capace de a
se îngriji de puterile spirituale recerute spre ducerea prescrisă a so
cótelor, a presta garanție materială pentru casul când s'ar periclita
banii orfanali, și a dispune în mod recerut în ceea ce privesce
resplătirea banilor la mâna orfanilor majorị la intrarea majoritățiỉ, să
pótă administra ele însele banii orfanilor din comună, pe lângă in
specțiunea scaunului orfanal municipal.
$ 286. Banii și echivalentele cu bani ale singuraticilor pupili și
curandi sunt a se administra în casele numite numai până atunci
până ce respectivii se află sub autoritate tutelară.
Dacă decisul referitor la eliberarea de sub autoritatea lutelară
nu s'ar putea admanua respectivului, ori dacă respectivul nu ar ri
dica banii și echivalentele în decurs de jumětate de an socotit de la
admanuare, dacă dreptul de proprietate ar deveni obiect de cértă,
ori dacă succesorii legali sunt maiorț, atunci scaunul orfanal e in
datorat a deposita obiectele respective la judecătorie, precum şi atunci
când între succesorii minori şi majorî la pertractarea ereditară nu a
succes împăciuire.
§ 287. Modalitățile detaliate pentru sistemul de administrarea
banilor și echivalentelor, precum și procedura referitóre la fructifi


TUTELA 293

care, le stabilesc prin stat între marginile determinațiunilor ce urméză
mai la vale, comitetul de administrațiune publică şi corpurile re
presentative ale cetăților cu magistrat regulat, resp. ale comunelor,
cart în sensul $ $ 174 şi 285 sunt autorisate a administra bany
și echivalente cu bani. Statutele din privința acesta sunt de a se
subșterne ministrului de înterne spre aprobare, și anume cele ale
jurisdicțiunilor nemijlocit, iar cele ale cetăților cu magistrat regulat
şi ale comunelor pe lângă raportul şi opiniunea comitetului de ad
ministrațiune publică al jurisdicţiune competente.
§ 288. Pe lângă sistemul de administrare de bani, cumulativă
împrumutury numai pe lângă condițiunea de amortisare se pot da.
Termenul de amortisare nu e ertat să trécă peste 32 any.
Numěrul anilor de amortisare între marginile acestui termen, ' l
stabilesc jurisdicțiunile respective în statutul ce are a se face în sen
sul s-lui precedent.
§ 289. Pe posesiuni de pămênt și pe case se pot da împru
muturi până la a treia parte a prețului de estimațiune.
Aceste din urmă trebue să fie asigurate pentru durata împru
mutului.
Determinațiunile detaliate pentru acordarea împrumuturilor le
stabilesc jurisdicțiunile, cetățile cu magistrat regulat și comunele men
ționate la SS 174 și 285 prin statutul atins la § 287.
Sarcinele eventuale de pe posesiunea ce are a se servi din ipo
tecă aŭ a se substrage în suma întreită din preţul de estimațiune .
Imprumutul numai după întêmplata intabulațiune în cartea funduară
are a se asigura .
$ 290. Interesele sunt a se solvi prin debitori în rate antici
pative de jumětate de an la 1 Ianuarie și 1 Iulie, iar representan
ților ay pupililor și curanzilor sunt a se estrăda acele așişderea tot
la jumėtate de an la 1 Februarie și 1 August.
Debitorul dacă se întârạie de la termen, are a solvi interese de
intârziere .

Suma maximală ce se pote împrumuta la singuratici, precum și
mărimea intereselor o stabilesce comitetul jurisdicțiunei, resp. corpul
representativ al cetății cu magistrat regulat și comunele amintite la
SS 174 şi 285.

$ 291. Provisiunea în bani a case orfanale se póle eloca și în
institute de banî bine acreditate . Aceste le designă jurisdicțiunea,
resp . corpul representativ, cu votare nominală și pentru daunele ce
póte ar urma sunt réspundětory și îndatorați la rebonificare în linia
primă aceia cu al căror vot s’a adus decisul respectiv, dar respon
sabilitatea celor amintiți la § 299 rămâne neatinsă prin acesta.
§ 292. Capitalul și echivalentele cu baný ale pupilului devenit
major, aŭ a se estrăda respectivuluị îndată ce el a ajuns etatea,


294 U N G A Ꭱ Ꭵ Ꭺ

majoră, iar în casul când tutela saŭ curatela din altă causă a încetat
în 3 luni după sistarea aceluia.
§ 293. Din interesele după capitalul pupilului saŭ curandulu
casa orfanală e îndreptățită a detrage. 10 ° , iar pentru păstrarea e
chivalentelor cu bani, póte incasa taxe moderate ce se vor stabili
de jurisdicțiune, resp . de corporațiunea representativă ; din sumele
incurse cari ast -fel vor forma un fond de reservă.
§ 294. Obligațiunile și efectele, carý în sensul § 272 sunt a se
ține în natură, nu sunt obiect al administrăreț cumulative de bani
$ 295. în cas de sistem singulativ banii singuraticilor pupili saŭ
curandii sunt saŭ
1) a se da în institute de bani bine acreditate, pe lângă res
ponsabilitatea amintită la § 291 ; saŭ
2) a se eloca în papire de stat unguresci și în efecte a căror
interese sunt garantate din partea Statului și cari sunt declarate de
acceptabile drept cauţiune, orị în înscrisuri ( bilete) ipotecare ale ins
titutului ung. de credit pe realități, saŭ
3) a se da în împrumut pe avere nemişcătóre până la měsura
prețului de estimațiune amintită la $ 289, însă numai pe lângă in
tabulațiune în locul prim , eventual la proposițiunea tutorului ori
curatoruluì, saŭ
4) în cât nu s'ar putea efectua nici una din cele numite aci,
a se transporta în oficiul reg. de contribuțiune ca deposit ce aduce
interese.
Indată ce încetéză tutela saŭ curatela, obligațiunile de sub p.

2

și 3 sunt a se estrăda respectivilor în natură .

$ 296. Obligațiunile private sunt a se face pe numele pupilulur,
saŭ curanduluğ ; de incasarea intereselor se îngrijesce tutorul, resp.
curatorul, în cas de lipsă pe calea procesului.
Copónele efectelor se predaŭ spre evaluare părinților, saŭ tuto
rului, saŭ curatorului, dar dacă papirele sunt capitalisate la casa or
fanală, atunci de schimbarea cupónelor are a se îngriji casa orfanală.
Pentru păstrarea obligațiunilor, casa orfanală póte socoti taxe
cuvenite ( $ 293) .
§ 297. Municipiile cetățenescì aŭ a stabili, de acordarea de in
prumuturî din casa orfanală să se țină de competința scaunului or
fanal saŭ de cea a magistratului cetățenesc.
In casul din urmă, sunt responsabili și membrii magistratului.
$ 298. De fondul de reservă și de interesele aceluia dispune
comitetul de jurisdicțiune, resp. corporațiunea representativă a cetăți
lor cu magistrat regulat pe lângă aprobarea ministrului de interne.
$ 299. Pentru banii daţi în împrumut, sunt responsabili: mem
brii scaunului orfanal, resp. ay magistratuluị cetățenesc, conform votu


TUTELA 295

rilor lor, dacă ei nu aŭ observat condițiunile legale, și ei aŭ să rès
pundă desdaunarea în linia primă, iar în a doua linie municipiu !.
La administrarea comunală sistemisată în înțelesul paragrafulu
285, sunt responsabili : în linia primă, tutorul public, în linia a doua,
antistii comunali și respectiva corporațiune representativă, iar în linia
a treia, comuna.
Acesta din urmă, e datóre a îndestula pe cel eșit de sub tutelă
saŭ curatelă, respective a anticipa suma ce'i compete, pe lângă re
servarea dreptului de regres contra celor ce sunt obligați la desdau
nare în linia primă, și anume la sistem cumulativ în tot casul, iar
la sistem singulativ atunci, când averea fu elocată într'un institut
pecuniar și dacă cu privire la capitalele elocate pe lângă obligațiuni
private, scaunul orfanal când a acordat imprumutul, nu ar fi obser
vat condițiunile legale.
$ 300. Asupra socotelelor caseſ orfanale, decide după censura
rea preventivă a esactoratuluị în cetăți cu magistrat regulat corpul
representativ al comunei, iar în jurisdicţiuni comitetul municipal.
Bilanțul anual făcut pe baza rațiociniului, are a se substerne
ministrului de interne .

CAPITOLUL X

Disposițiuni transitive

$ 301. Acea parte a statutelor esistente de present pentru scau
nele orfanale, care nu stă în contradicere cu legea de față, remâne
în vigore deocamdată .
Jurisdicțiunile și cetățile cu magistrat regulat sunt însă îndato
rate a compune aceste determinațiuni statutare și a le subşterne spre
aprobare ministrului de interne în termen de o jumětate de an, so
cotit de la intrarea în viață a lege presente .
§ 302. Jurisdicțiunile și cetățile cu magistrat regulat, vor dis
pune după intrarea în viață a acestei legi de compunerea statutelor
necesare în sensul capitolului IX, și în cea ce privesce trecerea din
sistemul vechiŭ în noul sistem de administrarea banilor, și ele sunt
îndatorate a subșterne statutele — și anume cetățile cu magistrat re
gulat pe calea jurisdicțiunei competinte în termen de un an mi
nistrului de interne spre aprobare.
$ 303. La intrarea în viață a legei presente :
Causele curente, precum și ratiociniile presentate până acum , saŭ
cari ar fi avut a se presenta, afară de cestiunea asigurărei și esecu
țiunei, sunt a se decide în sensul legilor și statutelor ce aŭ avut


296 UN GA RIA
vigore mai nainte ; iar causele lasamentare ce se află la judecătoril,
aŭ a se resolva prin judecătoriile respective.
In cea ce privesce graduațiunea de apelare pentru recursele con
tra decisiunilor aduse de autoritățile tutelare înainte de intrarea în
viață a acestei legi, are a se aplica legea presentă ; dar recursele pre
sentate deja de autoritățile tutelare superiore de mai nainte, sunt a
se resolva prin aceste din urmă.
§ 304. Disposițiunile lege de față, cari se referesc la onórea tu
torilor și curatorilor și la detracțiunile pentru casele orfanale ( $ 293),
dacă tutela saŭ curatela s'a început înainte de intrarea în viață a
leger presente, sunt a se aplica cu începutul anului ce urméză ter
menului de intrare în viață .
§ 305. Ministrul de justiție este autorisat, ca până ce ar dis
pune legea, să reguleze pe calea ordonaţiunei procedura judiciară în
cestiunile de punerea sub curatelă, de prelungirea minoritățe și de
precurmarea puterei părintesci.
$ 306. Cu esecutarea acestei legi şi cu emanarea instrucțiunilor
și disposițiunilor necesare în acest respect, precum și cu stabilirea
termenului de intrare în viață e însărcinat ministrul de interne.

VI. ARTICLU DE LEGE
din anul 1885, despre modificarea şi suplinirea unelor dispositiuni din articlul de
lege XX. 1877 despre regularea afacerilor de tutelă şi curatela
( S'a sancţionat in 19 Martie 1885. –S'a publicat in „ Archivul legilor före “ în 22 Martie 1885)

$ 1. Față de acei minorì, cari sunt clătiți de minte, saŭ cari
sunt surdo-muți, și nu sciŭ să facă prin pantomimă ( prin semne) se
fie pricepuți (art. de l . XX, 1877, § 28 p. a. ) , judecătoria va putea
intenta și în timpul minoritățe lor procedura pentru a'i pune sub
curatelă în sensul normelor vigente în acestă privință . Iar dacă ju
decătoria va fi însciințată oficialmente din partea directorului unul
institut de stat pentru curarea smintiților, saŭ al unui spital de stat,
municipal saŭ investit cu caracter de spital public, că la cutare mi
nor se vede a subversa unul din casurile determinate la p. a ., S
28, art. de l . XX, 1877, și că acela este primit în institut spre cu
rare : ea va fi îndatorată a intenta procedura ex -officio și a însciința
despre acesta pe respectiva autoritate tutelară.
Dacă în decursul procedure s'ar constata vre- unul din casurile
determinate la p. a. ) S 28, art. de 1. XX, 1877 ; judecătoria va or
dona, ca minorul din momentul, când el va deveni major, să fie pus
sub curatelă.


TUTELA 297

§ 2. In cea ce privesce precurmarea aceste curateli, e de a se
aplica $ 56, și procedura sustătătóre în acestă privință. Precurmarea
curatelei decretate, se pote cere și înainte de a deveni major indi
vidul pus sub curatelă.
§ 3. Punerea sub curatelă, în casurile de la punctele a și h,
§ 28, art. de l . XX, 1877, afară de cei menţionaţi la $ 31, art. de
1. XX, 1877 , o mai póte cere și consoțul (soția) de căsătorie a per
sóne ce e de a se pune sub curatelă.
In aceste casuri curatela ordonată la cererea proprie a celui pus
sub curatelă, asemenea nu se pote precurma în sensul alineatului al
doilea de la $ 56, din legea citată, la cererea proprie a celui pus
sub curatelă, dacă s'a pronunțat într'acea la cererea consoțului de
căsătorie, că curatela e și pentru interesul sěů .
§ 4. Când în casurile de la punctele b și c, $ 28, art . de l .
XX, 1877 , subverséză pentru cine-va ast- fel de împrejurări, pe basa
cărora este de temut că respectivul va sărăci cu totul și prin ur
mare întreținerea lui va cădea în sarcina comune competente : pu
nerea sub curatelă o va putea cere și fișcalul sedrii orfanale, în urma
îndrumărei primite de la competenta autoritate tutelară.
§ 5. In casurile de la punctele a, b, și c, § 28, art. de l . XX
1877 , dacă s'a pus în curgere procedura pentru decretarea curatele
și s'aŭ constatat ast - fel de împrejurărț, din cari se póte deduce cu
verosimilitate că subverséză casul de a se ordona curatela, și întăr
dierea ar fi cu pericol, judecătoria e îndreptățită a ordona secuestrul
la cererea unuia dintre cei interesați, și în cas de lipsă după ascul
tarea celor- l'alți interesați, saŭ și din oficiŭ , --- dacă procedura este
urzită din oficiŭ , --înainte de aducerea sentinței orŤ și când, și a dis
pune ca secuestrul să se însemne în cartea funduara.
$ 6. Dacă judecătoria de gradul prim a ordonat punerea sub
curatelă pe basa punctelor a, b și c, § 28 art. de l . XX, 1877, și în
contra acestei sentințe s'a înaintat apelațiune, la cererea unuia dintre
cei interesați saŭ și din oficië , (dacă procedura fu intentată din ofi
ciń) , e de a se ordona secuestrul necondiționat și e de a se efectua
insemnarea aceluia în cartea funduară .
§ 7. In ambele casuri e de a se recerca autoritatea tutelară
pentru a numi un curator de secuestru și pentru executarea secues
trăreſ, iar secuestrul ordonat e de a se publica o-dată în fóia oficială
numai de cât, și dacă punerea sub curatelă s'ar pronunța în urmă
prin sentință intrată in putere de lege, vigórea acesteia în ceea- ce
privesce capacitatea de dispunere fixată la § 33, art. de l . XX, 1877,
e de a se socoti din ţiua următóre după prima publicare în fóia
oficială a edictului referitor la ordonarea secuestrului.
§ 8. In casurile de la punctul a § 28, art. de 1. XX, 1877, va
fi de a se judeca după normele dreptuluì material din vigore de ore


298 UN G A RIA

sunt de a se considera de valide ori nu afacerile de drept încheiate
înainte de diua următóre după decretarea curatele saŭ după publi
carea primă a secuestruluy ordonat.
$ 9. In contra resoluțiunel, prin care se decretéză secuestrul,
are loc apelațiune, care însă nu are efect amănător pentru esecu.
tarea, însemnarea în cartea funduară și publicarea secuestrului de
cretat.
De altmintrea, în cea- ce privesce procedura judecătoréscă, anume
decretarea secuestrului, desființarea aceluia și apelarea în contra re
soluțiunilor, sunt de a se aplica determinațiunile de la cap. 2, tillu
IV, art. de 1. LX 1881 ; iar cu privire la administrarea avererei puse
sub secuestru, apoi drepturile și datorinţele, denumirea și amovarea,
socotelile și onorarul curatorului de secuestru, sunt a se aplica in
mod corespunzětor disposițiunile art. de l . XX, 1877, referitor la ca
ratela majorilor.
§ 10. In tóte acele casurỉ, când se ivesce lipsă de tutelă saú
curatelă, sunt îndatorați consângenii celui ce e de a se pune sub
tutelă ori curatelă, saŭ indivizii ce staŭ în relațiune mal de aprópe
cu el, precum şi competenta antistie comunală, a arěta casul la au
toritatea tutelară ($ 42, art . de I. XX, 1877).
§ 11. In casul de la punctul d , S 28, art . de l. XX, 1877.
dacă cel absent nu sa îngrijit de întreținerea și crescerea descen
denților sěſ minori, aceştia pot pretinde -- dacă sunt avisați la acesta
--- spese de întreținere resp. de crescere de la competenta sedrià or
fanală .
Cererea în acestă privință e chemat a o substerne represen
tantele legal al descendenților minorț, și asupra cererii e de a se
asculta și curatorul celui absent.
Spesele atari sunt de a se asigura de regulă din venitul avere
celuì absent și de averea fundamentală nu se pote face întrebuin
ţare de cât numaự în cas de lipsă neevitabilă, în care cas resolu
țiunea sedrii orfanale e de a se substerne din oficiŭ la comitetul
municipal administrativ şi decisul acestuia e de a se substerne la
ministerul de interne spre revisuire.

Pentru partea nemulțămită cu decisiunea definitivă a ministru
lui de interne, remâne reservată calea judecătoréscă.

§ 12. Din averea celui pus sub curatelă, din causa absenter.
dacă el e absent cel puțin de cinci ani și nu se scie pe unde se
află, descendenții lui, dacă sunt avisați la acesta, pot pretinde de la
competenta sedriă orfanală, ajutorul material necesar spre întemeiarea
viitorului lor, anume zestre, cauţiune de oficiant saŭ de căsătorie, saú
spre a începe o industrie de sine stătătóre, saŭ spre alte asemenea
scopuri. Acest ajutor însă nici într'un cas nu va putea să facă mal
mult de cât partea legală ce ar compete pretendentului în propor


TUTELA 299
țiunea avere celui absent. Resoluțiunea sedril orfanale, adusă după
ascultarea curatorului individulul absent și a tuturor celor interesați,
e de a se subşterne din oficiŭ la comitetul municipal administrativ,
și decisiunea acestuia — la ministrul de interne, spre revisuire.
Pentru partea nemulțămită cu decisiunea finală a ministrului de
interne, remâne reservată calea judecătoréscă.
§ 13. Paragraful 295 din articolul de lege XX, 1877, se modi
fică în modul următor :
La sistema după individi, banii singuraticilor individi aflători sub
tutelă saŭ curatelă, sunt de a se băga separat ory:
1 ) în institute cu bun credit, pe lângă responsabilitatea amin
tită la § 291 : ori
2) în papire de stat ungare și în papire de preț, la cari sunt ga
rantate interesele din partea statuluì, și cari se primesc din partea
statului drept cauţiune, saŭ în scrisurì ipotecare de ale institutului de
credit fonciar ungar ; saŭ
3) eventual la propunerea tutorului saŭ curatorului, se pot îm
prumuta pe cutare avere nemişcătóre până la měsura prețului de
estimațiune, atinsă la $ 289, însă numai pe lângă intabulare în locul
prim ; saŭ

4) se pot aședa și în atarì scrisuri fonciare de ale institutelor
din patrie, cari sunt declarate din partea guvernului de acceptavere,
spre acest scop ; în fine

5) încât de ocamdată nu s'ar putea efectua nici una din cele
de mai sus, sunt de a se preda oficiului reg. de contribuțiune, spre
a se administra ca deposit cu interese.
La încetarea tutele saŭ curatelei, obligațiunile de sub 2, 3 și
4 , sunt de a se preda respectivilor în natură.
§ 14. Cu esecutarea aceste legỉ, sunt însărcinați miniştrii de
interne și de justiție.


.


TURCIA

ACTE DE STARE CIVILA


REGULAMENT RELATIV LA STAREA CIVILA

CAPITOLUL I
Dispositiuni generale
Art. 1. Personele de ort- ce clasă, locuitóre pe teritoriul otoman,
sunt ţinute de a face să fie înscrise în registrele de stare civilă .
Art. 2. Registrele de stare civilă trebue să conțină : 1 ) Numele
și pronumele a ori- căre persone de ambe sexe, numele tatălui şi
locul de reședință: 2 ) locul de naștere, vêrsta și condițiunea ; 3)
cultul la care aparţine ; 4) profesiunea, mijlocele de viețuire și drep
turile de alegělor; 5 ) infirmitățile fisice ; 6 ) actul de căsătorie și de
deces ; 7 ) rangul și categoria clasei militare căreia aparține și , în ge
peral, data înscrierei tutulor acelora trecuţi în registre. Se va ține re
gistre speciale pentru populațiunea musulmană și pentru fie - care co
munitate .
Art. 3. Se liberéză fie-cărei persone inscrisă în registrele stăreț
civile o teşkerea, certificat de naționalitate. Acea teşkerea este impri
mată, timbrată și pórtă sus turaua saŭ cifra Imperială. Ea conține în
resumat disposițiunile și formalitățile înscrise la art. 2.
Art. 4. Orð-ce persónă este ţinută de a ' și arăta teşkereaua de
câte ori este cestiunea de cumpărare, de cesiune saŭ de transferare
de imobil, de numirea sa în veri- o funcțiune saŭ de desemnarea sa
pentru verị- un serviciú ; tot asemenea în casul unei afaceri de poliție,
pentru permis de călătorie și act de căsătorie. In cas de nepresen
tare a teşkerelež, se va suspenda îndeplinirea formalităților precitate
până ce requerentul va putea obține o teşkerea constatând inscrip
țiunea sa pe registrele stărei civile.
Ori- ce persónă care, fără motiv legal saŭ causă valabilă, va fi
omis de a se înscrie pe registrele stărei civile, se va considera ca
cum ar fi voit să se sustragă de la acestă formalitate, şi pentru acesta
se va condamna de către tribunalul competent la o amendă de la
un medjidie la o liră turcéscă și la închisore de la douě-deci și


304 T U Ř CIÁ

patru ore la o lună. De asemenea orì-ce persónă care, ajunsă la vērsta
serviciului militar, va fi omis, pentru a se sustrage de la acestă da
torie, de a se înscrie pe registrele stărei civile, se va încorpora in
armată, fără ca să pótă beneficia de tragerea la sorți.
Art . 5. Tóte paginele registrelor de stare civilă trebuesc să fie
numerotate și sigilate. Aceste registre vor conține faptele relative la
nașterỉ, la căsătorij, la decese și la schimbări de reședință.
Art. 6. Registrele stărei civile se vor consemna, la finele fie -cărul
an , la consiliul de administrațiune al fie -cărei kazale cu tóte docu
mentele aferente. După notarea în josul registrelor a numărului pagi
nelor și a datei confecțiunei lor, consiliul le învestesce cu sigiliul seu
pentru a le da în păstrarea arhivelor.
Art. 7. Se liberéză duplicate pentru teskerelele perdute; de ase
menea se liberéză, în urma unei cereri, estracte dupe registrele starei
civile. Despre remiterea duplicatelor mențiune se va face pe registre.

CAPITOLUL II
Organizarea şi atribuțiunile administraţiunei

generale a stărei civile.

Art. 8. In fie -care kaza şi liva, sub- guvernămênt, se va numi
un funcționar al stărei civile, avênd sub ordinele sale un kiatib, scrii
tor. In capitalele provinciilor și în sub -guvernămintele administrate
independent, se va numi un director al stărei civile, avênd sub ordi
nile sale un prim și un al doilea scriitor. Acești funcționari vor fi
retribuiți de Stat.
Art . 9. Administrațiunea stărei civile va depinde de ministerul
de interne; în acest scop, un director general se va pune sub ordi
nele disului minister, precum și biurourile stărei civile se vor pune
sub dependința acestei direcțiuni.
Art. 10. Funcţionarii stărei civile din kazale trebuesc să fie per
sóne probe, integre și fără vre -un antecedent judiciar. Aceşti func
ționarĩ , carĩ trebuesc să citéscă şi să scrie limba turcă, sunt desem
nați de caimacami și confirmați de mutesarifi. De asemenea func
fionarii stărei civile în sub -guvernăminte trebuesc să fie persoane
demne de încredere şi experimentate. Aceşti funcționari sunt desem
nați de sub -guvernorì și confirmați de guvernatorii generali. Directoril
stărei civile în capitalele provinciilor sunt aleși de guvernatorii generali
şi sancționați de ministerul de interne.
Art. 11. In satele şi suburbiele operaţiunile relative la starea
civilă sunt executate de agenţii fie -cărei comunități.
Art. 12. Faptele relative la starea civilă în fie-care sat şi suburbie


ACTE DE STARE CIVILĂ 305

trebue să fie trecute, conform moduluì indicat în regulamentul de
față, pe ilmuhabere în alb liberate de funcționarul stărei civile. A
ceste ilmuhabere trebuesc să fie sigilate cu sigiliele consiliuluì co
munal și expediate la finele fie -cărei luni la capitala kazalei. Aceste
ilmuhabere cari se împart în patru categorii, sunt privitóre la faptele
relative la nascerị, la căsătoriì, la decese și la schimbări de domiciliů.
Ele trebuesc să fie dresate conform formule indicate de ministerul
de interne. Ilmuhaberele în alb, remise de funcționarii stărei civile
sunt consemnate agenților comunităților satelor.
Art. 13. Funcționarii stăreỉ civile in kazale, după înscrierea il
muhaberelor menționate la articolul precedent, transmit de pe dênsele
o copie trimestrială însoțită de un borderou la capitala livalež, sub
guvernămênt. Acestă copie trebue să fie confirmată de către consiliul
capitalei kazalet.
Funcţionarii stare civile ai livalelor trebuesc să remită admi
nistrațiunei centrale a vilayetului copia listelor stărei civile confirmată
de consiliul administrativ al livalei, precum și borderoul de dresat
și listele ce le aŭ fost remise de funcţionarii recensămêntului al ka
zalelor. Directorii de recensămênt ai vilayetelor trebue să consemneze
tóte aceste documente confirmate de consiliul de administrațiune al
vilayetului, guvernatorul general pentru a fi transmise ministerului
de interne. Acești funcționarỉ trebue în acelaşi timp să dreseze un
borderou pentru vilayet. Listele de stare civilă ale fie- cărui an, ane
xate la borderouri, trebue să fie transmise ministerului de interne în
cursul primului trimestru al anului următor.
Art. 14. Listele de stare civilă consemnate ministerului de interne
vor servi drept bază pentru borderourile de statistică generală, cari
trebue să fie dresate în fie -care an la biuroul de recensément ge
neral și păstrate în arhive. Un borderoŭ special, conținend identi
tatea personelor aparținend diferitelor clase militare se va dresa și
transmite departamentului de resbel.

CAPITOLUL III ,
Mod de consemnațiune și de înregistrare a faptelor

privitóre la naşteri.

Art. 15. In casul naștere unuï copil, părințiỉ sunt ţinuţi, în a
celaşi an , de a face să se înscrie pe registrele stărei civile numele, locul
diua naştere copiilor lor. Formalitatea de înscriere se îndeplinește
printr'un act ilmuhaber care trebue să fie consemnat funcționarilor
de recensement aự kazalelor. In virtutea art . 42 al presentului regula
ment, acest act trebue să se dreseze asupra depunere făcută pe
20


306 TURCIA

lângă imamit, mukhtarii și agenții comunităților nemusulmane
Teşkereaua copilului înscris trebue să fie remisă părinților sěl saú
tutorului séů . O depunere în scris este considerată ca suficientă pentru
naşterile carì ar avea loc în spitale și în închisori. Acestă depunere
este comunicată de directorii acestor stabilimente și înscrisă la starea
civilă în fața a doi martorì. () amendă pecuniară de la 1 la 5 med
jidiele se percepe de la toți acei cari nu ar aviza despre naştere.
Art. 16. In casul când funcționarul stărei civile s'ar îndoi de ve
racitatea avisului ce Y - se comunică, el este ținut a descoperi prin
anchetă adevěrul. In ceia- ce priveşle naşterea copilului tutulor acelora
carì și- ar schimba provisoriŭ domiciliul, funcționarul stărei civile este
ținut de a face să se inscrie casul printr'un act ilmuhaber, pe re
gistrul stărei civile din localitate unde tatăl și în lipsă mama copi
lului se găseşte înscrisă.
Art. 17. Nașterile în țărţ streine sunt avisate printr’un ilmu
haber ministrului de interne prin îngrijirea ambasadelor și consula
telor. Ministrul de interne transmite aceste acte la a lor destinațiune
prin canalul direcțiunei stărei civile pentru a le face să fie înscrise
în registrele speciale. In ceia -ce privește la naşterile supravenite in
cursul călětoriilor pe vase cu pânză saŭ cu vapor, comandantul este
ținut de a dresa, în fața a doi martori, actul de naştere pentru a
'l remite apoi administrațiune portului de pe litoralul otoman unde
părinții copilului ar trebui să descindă. In casul când părinții copi
lului ar debarca pe un punct străin , comandantul vasului trebue să
remită actul de naştere la consulatul otoman din localitate. Ad mi
nistrațiunea portului saŭ consulatul este ținut de a face să parvină
actul la ministerul de interne prin canalul ministerului marine saŭ
prin acela al ministerului afacerilor streine, după ce a oprit un du
plicat de pe actul de naştere Ministrul de interne, transmițând actul,
ordonă înscrierea lui prin mijlocirea direcțiune stărei civile funcțio
narului din localitatea unde tatăl și în lipsă mama se găseşte înscrisă.
Art. 18. In casul naşterei a doi gemeni saŭ mai mulți, se va face
o înscriere separată, notând ora și minulele în cari s'aŭ născut.
Art. 19. In casul naşterei unui copil născut mort trebue să se
avizeze funcționarul stăre civile în termen de o séptămână cel mult.
Asupra avizului declaranților, copilul este înscris pe registrul dece
selor. Acestă înscriere trebue să indice locul, ţiua și ora naşterer,
sexul copiluluì, numele și pronumele și locul de reședință al tatălui
și al mamei.

Art. 20. Inscrierea va trece ca necunoscuți pe tatăl și pe mama
copiilor găsiţi.

Art. 21. Ory- ce persónă care a găsit vre -un copil noŭ -născut,
este ţinută de a'l remite cu vestmintele ce purta la eforia satului
saŭ în mânile autorităților oraşului. Intracest scop trebue să se dre


ACTE DE STARE CIVILĂ 307

seze un proces -verbal, conținênd vêrsta aparentă şi sexul noului năs
cut, precum și numele ce se doresce a i se da. Aceste indicațiuni
vor fi urmate de numele locului unde copilul este lăsat. Acest act,
ast- fel dresat, este transcris pe registrele de stare civilă.
Art. 22. Un act de identitate se va dresa pentru copilul al cărui,
tată și mamă sunt necunoscuți în casul când părinţii ar declara că
copilul este al lor. Menţiune despre acesta se va face pe registrele
de stare civilă, daca copilul este deja înscris .

CAPITOLUL IV
Formalităţi de îndeplinit pentru ceremonia nupțială și

căsătorie

Art. 23. Căsătoria printre musulmanž, se face cu autorisare ema
nată de la tribunalele șeriului. Căsătoriile printre populațiunile_ne
muzulmane se fac cu un permis liberat de şefii lor spirituali. Ima
mul saŭ preotul cari sěvêrșesc o căsătorie, este ţinut de a face să
parvină, cel mai târziŭ în opt țile, funcționarului stăreț civile un il
muhaber, constatând căsătoria.
Art. 24. Ilmuhaberul sus- menționat, trebue să conțină : 1) nu
mele și pronumele soţului și soțieř ; 2) vêrsta și calitățile lor ; 3) lo
cul lor de nascere și de reședință ; 4) numele și pronumele, precum
şi naţionalitatea, profesiunea și locul de reședință tatălui și mamey.
Copia actului de autorizare a căsătoriež, precum și numele și pronu
mele, vêrsta și profesiunea martorilor, trebue să se trécă în Țisul il
muhaber.
Art. 25. Pentru căsătoria tutulor acelora cari s'ar căsători în lo
calități alte de cât locul lor de nascere, funcționarul stăreț civile lo
cal, dreséză un ilmuhaber, pe care 'l înaintéză la locul de nascere
al soţului. Acest ilmuhaber este transmis la a sa destinațiune prin
canalul direcțiunei stăreț civile a vilayetului . In cea ce privesce că
sătoriele îndeplinite în străinătate, misiunile diplomatice și consulatele
sunt însărcinate de a transmite aviz despre dênsele la departamen
tul de interne, prin canalul Ministerului afacerilor straine. Ministerul
de interne face să se înregistreze aceste ilmuhabere în matricolele
stăreț civile, expeduindu-le la a lor destinaţiune, prin mijlocirea di
recțiune, generale a stăreỉ civile.
Art. 26. In caz de divorţ, imamul saŭ capul spiritual al satului
saŭ al suburbiei, este ținut de a notifica faptul printr'un ilmuhaber
funcționarului stărei civile al kazalet. Menţiune despre acesta se va
face pe registre.


308

TURCIÀ

CAPITOLUL V
Indeplinirea formalităților privitóre la decese
Art. 27. In fie -care sat, decesele sunt notificate prin ilmuhaber
funcționarului stărei civile al kazalei. Aceste acte trebuesc să semna
leze numele defunctului, precum și acela al tatălui sěŭ și circum
stanțele cari aŭ cauzat mórtea. Aceste ilmuhabere, după arătarea că
defunctul era căsătorit saŭ nu, trebuesc în primul caz să indice per
sóna a căreia defunctul saŭ defuncta era soțul saŭ soția. Aceste in
dicațiunì trebuesc să fie urmate de vêrsta și de locul de nascere ai
defunctului. In cea ce privesce decesele tutulor acelora cari proviso
riŭ schimbase domiciliul, funcționarul stărei civile local, trebue să
transmilă copie de pe ilmuhaberul mai sus citat funcționarului stă
rei civile din locul de nascere al defunctului pentru ca decesul să
se trécă pe registre .
Art. 28. Decesele din spitalele militare și civile, trebuesc să fie
notificate în termen de o săptămână funcționarilor stărei civile de
către directorii șiselor stabilimente. Aceste notificațiuni sunt făcute
prin ilmuhabere, conținênd detaliurile alcătuite prin articolul prece
dent. In cea ce privesce decesele în străinătate, ambasadele și con
sulalele transmit ilmuhabere departamentului de interne, prin cana
lul Ministerului afacerilor străine. Ministerul de interne face să se
înscrie aceste acte pe registrele respective, transmițându- le la a lor
destinațiune prin îngrijirile administrațiune generale a stăreț civile.
Art. 29. Faptul decesului este trecut pe registrele deceselor după
indicațiunile din ilmuhaberul dresat conform celor douě articole cari
preced și mențiune despre acesta se va face pe registrele de nasceri,
precum și pe acelea de căsătoriț, daca defunctul era căsătorit . In cea
ce privesce decesele în timpul călătoriilor pe vase cu pânze saŭ cu
aburi, comandantul vasului trebue să dreseze în fața a doỉ martori
un ilmuhaber în dublu exemplar. Aceste ilmuhabere trebuesc să fie
remise Prefecturei portului daca primul port, unde vasul se oprește,
se află pe litoralul otoman, şi la consulatul otoman, daca acest port
se află în țară străină. Prefectura portului saŭ consulatul, oprind unul
din cele douě exemplare, transuate pe cel l'alt departamentului de
interne, prin îngrijirea Ministerului afacerilor străine saŭ prin acele
ale departamentului marineỉ. Ministerul de interne, trebue să facă să.
se înscrie aceste ilmuhabere, transmițându- le prin direcțiunea gene
rală a stăreị civile funcționarului localităței, unde numele deſunctului
se află înscris.


ACTE DE STARE CIVILA 309

CAPITOLUL VI

Formalități de îndeplinit pentru schimbare de reședință

Art. 30. Orice persónă trecută în registrele stărei civile și schim
bându -și domiciliul, este absolut ținută de a face să se îndrepteze
înscrierea sa, prezintând funcționarului stărei civile un ilmuhaber
liberat de agenții satului saŭ suburbiei unde se găsea.
Art. 31. Conform articolului precedent, toţi acei cari ar fi schim
bat domiciliul lor sunt ținuți de a face să se îndrepleze înscrierea
lor pe registre, în cazul când s'ar reîntorce la precedentul lor domi
ciliů. Contravenitorii la disposițiunea care precede, vor fi pasibili de
o amendă de la unu la cinci beşlică albi.

CAPITOLUL VII

Inspecţiunea matricolelor

Art . 32. La fie - care treị luni, funcţionarii stărei civile din kazale
vor face o inspecțiune în sale. De asemenea funcţionarii stăreỉ civile
din sandjacură vor inspecta la fie - care șase luni capitalele kazalelor,
și directorii stăreț civile din Vilayete vor percurge în fie - care an liva
lele și kazalele pentru a controla operațiunile în întregul lor.
Art. 33. In cursul inspecțiunei lor, funcţionarii stărei civile aï
kazalelor vor procede la examinarea ilmuhaberelor conţinênd faptele
cari s'ar fi petrecut în ullimele trimestre. Funcţionarii stărei civile din
livale sunt ținuți de a controla purtarea funcţionarilor din kazale în
ceea ce privesce atribuțiunile lor. Directorii stărei civile ař Vilayetelor
vor trebui să proceadă tot asemenea față cu funcţionarii stărei civile
din kazale și din livale.

Art. 34. In timpul inspecțiune registrelor stărel civile ori-ce
individ trecut pe aceste registre are dreptul să facă reclamațiuni pri
vitóre la inscrierea sa, motivându - și reclamațiunile. Se va ține totuși
socotélă de o cerere de îndreptare daca reclamantul arată Consiliului
de administrațiune mărturia sub jurămênt a unor persóne cari nu aŭ
cu dênsul nici o legătură de rudenie, și numai în urma anchetei
acestui Consiliŭ se va face îndreptarea.

Art. 35. In casul când examinarea registrelor ar stabili că unele
ilmuhabere privitóre la nascerì, la căsătorij, la decese și la schimbări
de domiciliŭ , provenind din sate și din suburbii, sunt contrariï rea
lităței , imamič, mukhtarit și funcționariĩ bisericesci, autori ai acelor
ilmuhabere, vor fi condamnați la o amendă de la una la cincì lire


310 TURCIA

turcescț, și daca acestă purtare a avut drept mobil prevaricarea, co
rumperea saŭ intențiunea de a sustrage pe cine-va de la serviciul
militar, delicuenţii vor fi pedepsiţi încă cu pedepsele prescrise de lege.
Art. 36. Personele însărcinate cu operațiunile stărei civile care
ar face ştersătury, alterațiunì saŭ falșe denominațiuni pe matricole,
vor fi condemnate la pedepsele prevěďute pentru falș.

CAPITOLUL VIII
Categoria spezelor de perceput pentru actele stărei civile
Art. 37. O taxă de un piastru se percepe fără deosebire contra
remitere ilumhaberelor liberate pentru nascery. In ceea ce privesce
ilumhaberele liberate pentru decese și divorțuri nici o taxă nu se
percepe. Ilmuhaberele de căsătorie sunt împărțite în trei categorii :
pentru cea 1- iŭ se percepe cinci piastre; pentru cea de a 2- a trei
piastre și pentru cea de a 3- a un piastru. De asemenea se percepe
un piastru pentru ilmuhaberele liberate pentru schimbare de domi
ciliŭ. Se percepe fără vre-o deosebire un piastru pentru remiterea unei
teskerele.
Art. 38. Ilmuhaberele despre carî se menționéză în articolul
precedent sunt remise de caimacami funcționarilor stărei civile ai
kazalelor contra unei chitanțe. Jumětatea incasărilor provenite din
ilmuhaberele relative la nasceri, la căsătorii și la schimbărî de domi
ciliŭ se va ceda imamilor, mukhtarilor și funcționarilor bisericesci.
Cea-l'altă jumětate va fi remisă la casa de percepție precum și taxele
incasate pentru teskerele. La fie -care trei lunì un borderoŭ de soco
tely ale acestor venituri va fi dresat. Acest borderoŭ trebue să fie
confirmat de Consiliul de administrațiune pentru a fi expediat la
capitala kazalei cu actele de stare civilă. Aceste documente de acolo
se vor transmite la capitala Vilayetului pentru a fi supuse la forma
litățile biuroului comptabilităței Vilayetului. Imamii și mukhtari;
și agenții comunităților nemusulmane carî ar fi ridicat drepturi mai
mari de cât acele prescrise de prezentul regulament, se vor pedepsi
cu penalitățile prevědute de lege.

CAPITOLUL IX
Formalităţi provizorii
Art. 39. Inregistrarea în matricule a diferitelor clase din popula
țiunile kazalelor, va avea loc prin mijlocirea comisiunilor desemnate
in articolele carî urméză.


ACTE DE STARE CIVILĂ 311

Art. 40. In fie-care kaza se va forma o comisiune compusă de
un membru din Consiliul de administrațiune, de un funcționar al
municipalitățeị, de funcționarul stăre civile al kazale; și de un oficer
din rezervă. In kazalele cu populațiune mixtă , unul din membrii
acestei comisiuni va aparține comunitățey nemusulmane, formând ma
joritatea populațiune. Se va alătura pe lângă aceste comisiuni, afară
de secretarul stărei civile a kazaler, un secretar provisoriŭ.

Art. 41. Comisiunile instituite conform articoluluị care precede,
vor percurge satele dependinte de Kazaua lor respectivă și vor pro
cede la recensămêntul populațiune . In acest recensămênt informațiu
nile de cules asupra stăreỉ civile a populaţiunei vor avea drept bază
prescripțiunile art. 2 din acest regulament.

Art. 42. Când se va face recensămêntul se vor primi declara
țiunile personale ale fie - cărui individ . Aceste declarațiunï se pot face,
la trebuinţă, prin procurațiune. In orice caz declarațiunile vor trebui
să fie primite în fața a doi martorì. Martoriì vor trebui să fie majorị,
adică să fi îndeplinit două- deci și unu ani.
Art. 43. Declarațiunile personelor de sex feminin mai sus de
nouă ani pot să fie făcute prin procurațiune de către soții saŭ pă
rinții lor, cari vor trebui să indice numele, pronumele, vêrsta și nu
měrul acelor persóne, fără ca să fie nevoe de a declara semnalmen
tele și profesiunea lor.
Art. 44. Tatal și mama saŭ rudele personelor carỉ se găsesc
provizoriŭ în străinătate în timpul recensămêntului vor declara, adu
când martorì conform prezentuluì regulament, věrsta, condițiunea și
semnalmentele absenților.
Art . 45. Comisiunile se vor informa despre numele și locul de
reşedinţă ale personelor carî aŭ emigrat din locul lor de nascere.
Informațiunile ce li se vor furnisa vor fi trecute întruu registru spe
cial și despre acesta se va face comunicare la locul de locul de re
şedinţă al emigranților pentru a se procede la înregistrare.
Art. 46. După terminarea lucrărilor lor, comisiunile de recensă
mênt vor face să se apună sigiliele eforielor și ale imamilor în jo
sul copielor de pe registrele lor. Aceste copiĩ vor indica nascerile și
căsătoriele .
Art . 47. In localitățile unde populațiunea este mixtă, se va dresa
o listă specială de recensămênt pentru fie -care comunitate. Indată ce
comisiunile vor fi sfîrşit lucrările lor și întorcêndu - se în capitalele
Kazalelor lor respective, funcționarii stăreỉ civile ai acestor Kazale
vor procede la confecţionarea registrelor de stare civilă și conform
disposițiunilor art. 13 din prezentul regulament vor trămite o copie
la capitala livalei la flnele fie - cărui trimestru. De asemenea și con
form aceluiaşī articol, funcţionarii stăreț civile din capitalele livalelor
și Vilayetelor vor trămite copie de pe registre direcțiune generale


312 TURCIA

a stărei civile la Constantinopole. Acestă direcțiune va confecționa la
rêndul sěŭ lista indiviţilor supuși serviciului militar pentru a o face
să parvină Ministerului de rezbel.
Art. 48. Disposițiunile presentului regulament în cea ce privesce
faptele privitóre la starea civilă și penalitățile, nu se vor pune în
aplicare de cât numai după ce comisiunile de recensămênt ' și vor
termina lucrările lor și în urma avisului publicat de Ministerul de
Interne. Acest avis nu se va publica de cât după ce recensămentul
populațiunilor vilayetelor va fi terminat.
Art 49. Direcțiunea generală a Stărei civile va da directorilor și
funcționarilor stărei civile instrucțiunile detaliate privilóre la datoriile
și atribuțiunile lor.

Art. 50. Ministerul de Interne este însărcinat cu punerea in
execuțiune a presentul regulament.

(Data Iradele imperiale) .
8 Şaban 1298 23 Iunie 1297 .


BULGARIA

ACTE DE STARE CIVILA


NOTITĂ DESPRE ACTELE DE STARE CIVILĂ ÎN BULGARIA

Intocmită de Agentul diplomatic al României la Sofia .

19/1 , Decembrie 1890.

In studiul cestiunei actelor de stare civilă în Bulgaria trebuie
så deosibim tre epoce diferite : 1. Prima epocă corespunde domina
ţiune otomane până la constituirea definitivă a Exarcatului bulgar
în 1871 ; 2. A doua epocă începe cu acestă dată și sfîrșesce cu in
trarea în vigore a lege de la 10 decembrie 1880 ; 3. A treia epocă
este acea actuală în care se aplică disposițiunile lege de la 1880.
§ 1. In prima periódă, în care Bulgariỉ se aflaŭ sub jugulů
dublu al Turcilor și al Fanaruluị, nu există nici o obligațiune, fie
în sarcina autorităței spirituale, fie în acea a autoritățiỉ civile, de a
ţine registru pentru înscrierea actelor de stare civilă. Era un adevěrat
chaos în acestă privință, ast- fel încât nimeni nu putea legalmente
constata data nascerei séů a căsătoriei sale, dacă nu avusese grijă
a'și o însemna singur ; cu atât mai puțin s'ar fi putut dovedi data
încetării din viéța a cui-va. Precum, de altmintreli, s'a practicat mult
timp și la noi, se avea recurs la mărturia preoţilor, când aceştia may
trăiaŭ încă, séŭ la acea a martorilor, a naşterilor și vecinilor de ma
halaua respectivă. Pe baza acestor mărturii se liberéză astă-ţi per
sónelor în vîrstă, certificate care le ţin loc de acte de stare civilă.
Lesne își póte cine- va închipui la câte abusuri și erori póte da loc
o asemenea stare de lucrurŤ.
Pe ici pe colo se găsesc unele excepțiuni, fórte rari, carî con
firmă regula generală. In unele oraşe mai puțin înapoiate, óre- care
preoți mai cu învăţătură, aŭ avut grija să înscrie pe evanghelii saŭ
pe cărțile bisericescì, nascerile, saŭ mai exact botezurile, căsătoriile
şi morțile.
Mi s'a citat, cu tóte acestea, exemple de câte - va oraşe unde aŭ
existat registre de stare civilă destul de regulat ținute. Ast- fel, de


316

B U L G A R I A

pildă, biserica din Silistra posedă un registru de stare civilă în tóte
forma încă de la anul 1856, adică cu mult înaintea constituire
Exarcatului bulgar. Ca particularite a acestu registru, voi menționa
că actele de stare civilă a creștinilor din Silistra aŭ fost, pe rind.
redactate în limbile grécă, română séů bulgară, după cum preotul
bisericeỉ cunoscea una din aceste tre limbi. La Rusciuk, la Tîrnova
și la Filipopoli se găsesc Registre de stare civilă de la 1862 și 1865 .
Tóte actele eraŭ atuncỉ înscrise în un singur registru.
$ 2. O dată cu constituirea Exarcatului bulgar, adică cu înce
pere dela 1871, o óre - care îmbunătățire sa efectuat în ținerea regis
trelor stării civile, cel puțin în orașe și , bine înțeles, numai în bise
ricile supuse supremației spirituale a Exarcului din Constantinopole,
unde cu încetul se întroduse obiceiul înscriere regulate a nascerilor,
căsătoriilor și morților. Se pote dice însă că mai tóte satele nu po
sedaŭ încă registre de stare civilă.
Tocmai în 1875, o circulară fuse adresată tutulor șefilor duhov
nicesci at Eparhielor Bulgarie (așa numiții Mitropoliți, corespundend
titlului de episcop de la noi) prescriindu -le de a întocmi pretutindeni
și a ține registre de stare civilă în tótă ordinea. Dar de abia acestă
měsură începuse a fi pusă mai mult saŭ mai puțin consciințios in
aplicare și isbucni resbelul de la 1877–78. Se înțelege că și regis
trele de stare civilă din restimpul acestei epoce sbuciumate aŭ fost
ținute cu cea mai mare neregulă și presintă numerose și adese -orì
nereparabile lacune.
De altmintreli în ambele perióde susmenționate numai confe
siunea ortodoxă avea registre de stare civilă, cele-l'alte confesiuni nu
le cunosceaŭ.
§ 3. Bulgaria nu are registre de stare civilă ținute în regulă de
cât de la constituirea să în Principat, saŭ mai exact de la punerea
în aplicare a lege de la 10 Decembre 1880, adică de la 1 Ianuariŭ
1881. Aceste registre sunt ţinute actualmente pentru tóte confesiu
nile ; afară de acesta, pe lângă registrele prescrise de lege, bisericile
bulgărescì continuă tradițiunea lor și țin încă și alte registre speciale
ale lor, cari pot și densele servi ca un prețios control.
După art. 3 al lege sus menționate, fie-care biserică, moschee
saŭ sinagogă trebue să țină, în dublu exemplar, registre de stare ci
vilă separat pentru nascerị, pentru căsătorii și pentru incetări din
viață. Temându -se de confusiuni resultând din starea de înapoiere a
represintanților sătescì aì diverselor culturì, legiuitorul a avut grija
să prevadă o culóre specială a hârtiei celor trei registre, albă pentru
nasceri, roșétică pentru căsătorii, cenuşie pentru morți ( art. 2) . Unul
din cele douě exemplare este regulat trimis biuroului statistic din
Ministerul de finanțe ( art. 14) . Preoții, imamii și hahamii aŭ severă
îndatorire de a înscrie regulat tóte casurile de nascerỉ, căsătorii saŭ


ÀCTE DE STARE CÍVILĂ 317
mórte și , în cas de neurmare, ei sunt daţi judecății și osîndiţi conform
disposițiunilor codului penal (art. 10 ).
Dar, pentru a preveni prea multe casuri de neregularități, legiui
torul a găsit de cuviință de a interesa pe însăşi preoții, imamii și
hahamiï la înscrierea regulată a casurilor de nascere, căsătorie saŭ
mórte; pentru acest scop el le a acordat câte 5 bani de fie- care în
scriere în registrele de stare civilă ( art. 12) .
Pe de altă parte, de și veleități de liberă cugetare nu se pot
încă semna la Bulgaria, cu tóte acestea s’a prevěąut și casul când
interesații nu ar merge să declare preoților, imamilor saŭ hahamilor
nascerile; de acea móșele și doctorii în medicină sunt datori a informa
imediat pe aceşti miniştri ağ religiune de orï- ce nascere care s’ar fi
efectuat cu concursul, sub pedepsă de dare în judecată ( art. 13) .
La alineatul b al art. 1 se observă o ciudată disposițiune resul
tând din moravurile ţăreț ; legea prevede că trebuie să se menționeze
casul când fata a fost furată de către mirele ei de la părinți și dacă
dênsul a plătit ceva pentru mirésă socrilor sěſ.
Tóte registrele sunt naturalmente ținute în limba bulgară. S'a
prevědut și casul când preoțiỉ, imamiỉ saŭ hahamii nu sciŭ să scrie
în bulgăresce; ei sunt atunci obligați de a avea recurs la secretarì,
scriitori saŭ ori-ce alte persone sciitóre de carte ( art. 4) .
Sub- preſecļiņ, inspectorii scolari, inspectorii financiari ai județelor
și în general orï-ce funcționar superior al Statului are dreptul de a
controla modul cum se ţin registrele de stare civilă ( art. 11).
Să póte afirma că aplicarea acestei legi dă resultate fórte satis
făcětóre. Biuroul statistic controléză registrele cu scrupulositate și ia
dintr’ênsele informațiuni pe cari apoi le publică.


LEGE
Despre înscrierea nascerilor, căsătoriilor și încetărilor din viață
în principatul Bulgariei
( Confirmată prin înaltul Decret de la 10 Decembre anul 1880, sub No. 715)

Art. 1. Cu începere de la 1 lanuarie anul 1881 fie -care nascere,
căsătorie și încetare din viață în principatul Bulgarie se va înscri
esact într’un registru special, care va conține următórele indicațiuni;
a ) Despre nascerý : locul și județul unde a avut loc nascerea :
timpul (anul, luna, ţiua și ceasul) când a avut loc nascerea ; nu
měrul noilor născuți: daca copilul s’a născut viủ saŭ mort ; daca e
de sex bărbătesc saŭ femtesc; daca este legitim saŭ din flori ; nu
mele și pronumele părinților, vêrsta și profesiunea; timpul când s'a
botezat saŭ circumcis copilul ; numele și pronumele nașului saŭ nașei ;
numele și pronumele preotuluị, care a botezat saŭ circumcis copilul ;
și alte observațiuni adică : daca copilul a fost născut în vre un sta
biliment public ( spital, închisore etc.), daca e născut pe câmp, pe
apă, saŭ daca e găsit ;
b ) Despre căsătoriț: timpul (anul, luna și țiua), când a avut
loc căsătoria ; de câți ani și luni sunt personele care se căsătoresc ;
religiunea lor ; daca sunt burlac saŭ fată mare, věduv saŭ věduvă,
divorțată saŭ divorțat legitim ; profesiunea saŭ cu ce se întrețin per
sónele care se căsătoresc ; în ce rudenie cad între dênșii ; daca sunt
sciitori de carte ; numele și pronumele lor ; locul lor de origină, co
muna și județul ( pentru ace care nu sunt născuți în Bulgaria
țara ); numele și pronumele preotuluì, care a săvêrșit celebrarea căsă
torier ; observându-se : daca fata a fost furată , si daca bărbatul a
plătit ceva pentru dênsa ;
c) Despre încetări din viață : timpul (anul, luna, qiua și césul)
când a avut loc încetarea din viață ; de ce sex e mortul ; de câți
ani și câte luni este mortul ; daca este neînsurat saŭ însurat, věduv


ACTE DE STARE CIVILĂ 319

saŭ věduvă, divorțat saŭ divorțată ; religiunea mortuluý; profesiunea
luự ; bóla de care a murit ; daca a fost căsătorit, câți ani a ţinut că
sătoria, care sa deslegat prin mórte ; pentru copiỉ morți mai tineri
de 15 anî, daca aŭ fost legitimy saŭ naturali și profesiunea părinților
lor ; numele și pronumele mortului ; unde s’a născut (comuna și ju
dețul saŭ țara) ; numele preotului care a săvîrşit înmormîntarea ; ob
servându- se : daca încetarea din viață a avut loc în vre un local
public ( spital, închisore, casarmă etc. ), daca a murit pe uscut saŭ pe
apă, saŭ daca mortul s'a găsit ca cadavru.
Art. 2. Inscrierea informațiunilor de maï sus se va face în regi
stre speciale întocmite înadins pentru acest scop. Pentru a se înlă
tura diferite greşeli, registrul de nascerị va fi pe hârtie albă, registrul
de căsătorii va fi pe hârtie roșatică iar registrul de morţi pe hârtie
cenuşie.
Art. 3. La fie -care biserică, geamie și sinagogă în principatul
Bulgarie se va lăsa câte douě exemplare din registrele de nascerị,
căsătorit și încetări din viață.
Trei din aceste registre vor fi voluminóse iar cele-l-alte trei, pe
scórțele cărora va fi scris copie, va conţine un numěr de foi sufi
ciente numai pentru un an.
Art. 4. Cu înscrierea în registrele respective a nascerilor, căsă
toriilor și încetărilor din viață sunt obligați preoții enoriaşi, imamii
și hahamii. In cas, când aceşti doi din urmă preoți nu sciaŭ a scri
și citi bulgăresce, e se vor servi de scriitorii locali saŭ de alte per
sóne ; dar în tot casul dênșii sunt răspunzătorỉ de esactitatea și ți
nerea în regulă a înscrierilor,
Art. 5. Pentru fie - care copil născut ( vių saŭ mort), pentru fie
care căsătorie şi pentru fie - care încetare din viață se va înscrio
linie din registru, dându- se numěrul de ordină care urmédă. Copii
născuți morți se vor înscri numai în registrele de nascert, iar nu și
în registrele de încetări din viață.
Art. 6. Ori -ce nascere, ori- ce căsătorie și ori- ce încetare din
viață se va înscri în acelaşi timp, în ambele registre făcute pentru
acest scop adică în cel voluminos și în cel subțire care are scris pe
scórțe copie.
Art . 7. Archereil, mufti şi rabinii sunt obligați să delimiteze
esact enoriile fie-cărei biserici, geamii și sinagogi și să înainteze Mi
nisterului afacerilor străine și al cultelor cel tîrziŭ până la 1 Decem
brie a. c. două asemenea tablouri indicându-se cum s'aŭ delimitat
eparhiile ; unul din aceste tablouri se va trimite biroului statistic pe
lângă ministerul de finance.
Art. 8. Fie care preot, imam saŭ haham, îndata ce va săvîrşi
celebrarea botezului ( saŭ circumcisiune ) căsătoriei saŭ înmormîntărei,
este obligat de a înscri in ambele registre respective chiar în acel


320 BULGARIA

ceas celebrarea săvîrşită. Numai în casuri extraordinare, înscrierea
se va putea amîna pentru mai tîrziů ; dar și în casul acesta preotul,
imamul și hahamul sunt datorî să culégă tóte informațiunile ne
cesare.
Art . 9. Nici un preot, imam saŭ haham nu va cuteza să să
vîrşéscă botezul ( circumcisul), căsătoria saŭ îmmormîntarea unei per
sóne, care nu este din enoria lui . Insă în casuri neprevědute (adică
botezarea unui copil bolnav noŭ născut, bolnăvirea preotului epar
chial etc. ) preotul, imamul saŭ hahamul póte boleza saŭ îmmorminta
persone din eparchie străină, atuncỉ însă el este dator să înscrie
acéstă împrejurare în cele două registre respective ale acelei enorii,
unde a avut loc nascerea, căsătoria saŭ încetarea din viață.
Art. 10. Pentru ori- ce abatere de la presenta lege preotul, ima
mul saŭ hahamul se va da judecăței spre a fi pedepsit conform art.
102 din codul penal otoman saŭ conform capit. II , art. 26 din re
gulamentul judecătorilor de pace.
Art. 11. Atât subprefectul cât și un alt funcționar superior al
statului are dreptul de a controla dacă în registrele stărei civile se
fac înscrierile regulat și esact ; iar biuroul statistic pe lângă ministe
rul de finance are dreptul de a trimite funcționari speciali spre acest
scop . Acest control asupra înscrierei regulat și esact a nascerilor,
căsătoriilor, și încetărilor din viață aparține în special inspectorilor
şcolari ař județelor și inspectorilor financiary, când aceşti funcționari
merg în revizie în circumscripțiunea lor. In cas când funcționarul
care controléză va găsi ore- care greșeli în registre, el va raporta
despre acesta archiereului local, muſtiului saŭ rabinuluì, care trebue
imediat să dea în judecată pe vinovat.
Art. 12. Pentru înscrierea regulată şi esactă în ambele registre
respective a fie- cărui copil născut ( viŭ saŭ mort), a fie cărei căsă
torii și a fie -cărei încetări din viață, preotul eparchial, imamul saŭ
hahamul va primi din tesaurul public ca gratificație câte 5 bani.
Achitarea acestei gratificații va avea loc în primul trimestru al anului
viitor. In acest réstimp se va trimite fie - cărui subprefect o listă esactă,
chiar după registrele, căți copiỉ, câte căsătorii și câte încetări din
viață a înscris fie-care preol, imam saŭ haham împreună cu suma
de achitat. Subprefectul la rîndul săů va distribui regulat gratifica
ţiile, pentru primirea cărora dinsul va lua recepisă de la preotul
respectiv, imamul saŭ hahamul. Pentru acesta nu se cere nici o pe
tițiune saŭ mandat de plată din partea preotului imamului saŭ ha
hamului.
Art. 13. Tóte móșele și doctorii în medicină sunt datori de a
informa imediat pe preotul respectiv, pe imamul saŭ pe hahamul de
ori -ce nascere care a avut loc cu ajutorul lor. Cei care nu se vor


ACTE DE STARE CIVILA 321

supune acestui paragraf se vor da imediat în judecată pentru neîm
plinirea presentei legi.
Art. 14. In primele ţile ale lunelu Ianuarie din fie - care an
(cel tîrziŭ până la 10) primarul comunei va aduna de la tóte bise
ricile geamiile și sinagogile din comuna sa registrele cele mici (co
piile) și le va trimete la subprefectul respectiv. Primarul este dator
să sigileze în presența preotului, imamului saŭ hahamului registrele
(copiile) și de a libera o recepisă de primirea lor. Subprefectul pri
mind tóte aceste registre din subprefectura lui, le va trimite prefec
tului respectiv.
Acest din urmă îndată ce va primi registrele ( copiile) din pre
fectura sa le va trimite ca apostila : « Ministerului de finance pentru
biroul statistic. »
Art. 15. Biroul statistic pe lângă Ministerul de finance îndată
ce va primi registrele va face imediat verificările necesare, luând tot
d'o-dată măsuri pentru achitarea gratificațiilor (vedi art. 12) și atunci
va prelucra materialul statistic din registre.
Art. 16. Tóte informațiunile, înscrise în registrele de nasceri, că
sătoril și încetărî din viață se vor păzi secrete. Din acestă regulă
face excepție certificatele oficiale liberate după registre. Cei care nu
se vor conforma acestui paragraf se vor da judecăței conform art.
215 din codul penal otoman.
Art. 17. Biuroul statistic de pe lângă Ministerul de finance are
facultatea de a cerceta de greşile făcute în registre, și de a cere în
timp de un an informațiuni asupra nascerilor, căsătoriilor și încetă
rilor din viață înscrise deja în registre. La fie -care întrebare preoţit,
imamii și hahamiỉ sunt datori de a rěspunde esact și fără întîrziere.
Art. 18. Registrele de nasceri, căsătoriț și încelări din viață nu
se pot modifica în nimic fără consimțimentul biroului statistic de pe
lângă Ministerul de finance.
Art . 19. Ministerul afacerilor străine şi al cultelor va trimite cel
tîrziŭ până la 15 Decembrie anul curent la fie - care biserică, geamie
și sinagogă cele șease registre necesare.
Art . 20. Tóte cheltuielile pentru înscrierea nascerilor, căsătoriilor
și încetărilor din viață ( cât şi pentru imprimarea registrelor etc.) se
vor face din budgetul Ministeruluỉ de finance.
Art. 21. Pentru tot ce privesce imprimarea registrelor și instruc
țiunilor necesare se însărcinéză biroul statistic pe lângă Ministerul de
finance.

21


Circulara Ministerului afacerilor strěine, adresată d-lor prefecţi
din Tirnova, Vidin , Rusciuc, Varna și din Sofia, la 10 Maiŭ, anul 1880,

sub No. 1126

Adesea orý s’a întêmplat, ca puterile streine, care n'aŭ pretutin
deni în principat representanții lor, să întrebe pe Ministerul afacerilor
streine și al cultelor, despre mórtea unor din supuşii lor, care aŭ in
cetat din viață mai de mult timp, și cu bunurile cărora nu se scie ce
disposițiuni s'aŭ, luat de autoritățile princiare.
Měsurile luate până acum, în ast- fel de casury, n'aŭ fost în regulă,
dupe cum se îndeplinesc în cele-l -alte State europene, ceea ce com
promite autoritățile princiare față cu puterile strčine și ceea ce dă
ocasiune să se abuseze cu bunurile supușilor stréini incetaţi din
viață în principat.
Pentru a înlătura o corespondenţă inutilă și desordinele care
resultă din întârzierea necomunicăre la timp Ministerului a acestor
morţi, vě invit prin presenta , domnule prefect, ca pe viitor să mě
informați prin act judiciar, despre toți supușii încetaţi din viaţă af
națiunelor care n'aŭ consuli.

Circulara Ministerului de justiție al Bulgariei de la 26 Maiŭ, anul 1880 ,

sub No. 826

Domnului președinte al tribunalului județean
Pe baza circulărel de la 10 Maiŭ, anul 1880, sub No. 1126,
trimisă de Ministerul afacerilor strčine domnilor prefecţi, prin care li
se ordona de a comunica Ministerului în tot- d'auna printr'un act ju
diciar, când va muri vre un supus strein în locury, unde dênsul n'are
consulul sěů , — prin presenta vě comunic, domnule preşedinte, că
cas, când ar muri vre un supus strein în circumscripția d - vostră.
judiciară, va trebui imediat să dați instrucțiunile necesare pentru in
cheierea unui proces-verbal asupra morței sale cât și asupra bunu
rilor sale, pe care proces-verbal îl veți înainta prefectului județean
respectiv și acesta va îngriji de trimiterea lui la locul competinte.


SERBIA

ACTE DE STARE CIVILA


1

i


ACTE DE STARE CIVILA
( Notiță intocmită de D- 1 Belici Gerant al Legațiune din Belgrad)

Instituțiunea stăre civile nu există în Serbia , precum nici legt
regulamente, decisiuni Ministeriale etc. privitóre la actele de stare ci
vilă, saŭ la ținerea acestor registre. Inscrierea născuților, căsătoriților
și morților se face și astă- ại numai de către autoritățile bisericescy,
adică de preotul fie- cărei biserice.
Pentru ținerea în evidenţă a obligaților militari, autoritățile bi
sericesci sunt ţinute a trămite, în fie -care an, comandamentului res
pectiv un tabloŭ al tinerilor care, după registrele botezaților, aŭ îm
plinit vêrsta de 20 ani, prescrisă pentru recrutarea în armată. Un
alt tabloŭ al copiilor în etate de a frecuenta şcola se înaintéză comi
tetului şcolar.
Acestă stare de lucruri primitivă dă loc, după însuși, mărturisirea
ómenilor politici de aci , la diferite neajunsuri, mai ales în ceia-ce
privește fixarea epoce pentru serviciul militar al obligaților. In adevěr,
luând de basă pentru stabilirea vêrste registrele botezaților, se în
têmplă în cele mai multe casuri ca tablourile alcătuite de preoți să
fie fórte incomplecte ; căci mulți părinți nu duc pe copiť lor la botez
de cât după un timp mai mult saŭ mai puțin îndelungat de la nas
cerea lor ; iar pe de altă parte, sunt, se pare, casurì unde botezații
nu sunt de fel înscriși în registrele respective. Mi s'a afirmat că se
póle calcula cu siguranță că cel puțin '/6 al obligaților militari nu
se presintă comisiei de recrutare de cât mai mulţi ani după termennl
fixat de lege.
Registrele căsătoriților și a morților se păstréză definitiv la di
feritele biserici ; ast- fel că autoritatea civilă n’are de loc indicațiuni
în acestă privință. Numai pentru morți, fie - care biserică trămite biu
roului de statistică, din 10 în 10 ţile, câte un tabloŭ, în scop de a
cunosce mişcarea populațiune .
Dacă cine-va are nevoie de a dovedi înaintea Tribunalului că
este căsătorit, ori de a constata mórtea cutărei saŭ cutărei persone,
este destul ca el să ' și procure de la biserica competintă un extras


326

SERBIA

din registrul respectiv, legalisându-l numai la poliția locală pentru sem
nătura preotului care a eliberat acel extras. Fiind dat puțina garanțit
ce presint în multe casury, asemene extrasurỉ în ceea- ce privește auten
ticitatea lor, acesta dă nascere adeseori la cele mai mari incon
veniente pentru regularea diferitelor raporturỉ juridice ale cetăţenilor
sêrbi.


SERBIA

ACTE AUTENTICE


CAPITOLUL V AL PROCEDUREI CIVILE SERBE

DESPRE DOCUMENTE

(A CT E)

Art. 187. Documentele sunt saŭ publice sau private.
Documentele publice sunt:
1) Registrele (notițele) de Tribunal: judecăți, ordonanțe, extracte
din registrele hipotecare etc.
2) Actele autorităţilor publice Sêrbe și a primăriilor în cercul
atribuțiunilor lor legale, dacă sunt eliberate in forma prescrisă.
3) Actele autorităților publice stréine eliberate legalmente și lega
lisate de Ministerul afacerilor strěine.
4) Extractele din registrele bisericesc (nascerị, căsătorii, morte).
5) Certificatele şcolelor publice.
6) Documentele breslelor.
Tóte cele-l'alte documente sunt private.
Insă și documentele private pot fi considerate ca documente pu
blice dacă sunt legalisate de Tribunal, de Prefectură saŭ de subpre
fectură .
Legalisarea se face când persóna care a eliberat documentul re
cunosce înaintea autorități respective, după ce i sa dat citire de
conținutul lui, că el ( documentul) este eliberat și semnat de însuși
ea, și când, acea autoritate înscriă în urmă acesta recunoscere pe do
cumentul presintat.
Legalisarea este ast- fel formulată :
« Tribunalul, Prefectura etc., certifică că N. N. recunosce înaintea
( vine denumirea autoritățey) ca presentul document (vine indicațiunea
naturel documentului) s'a eliberat de însuși el. »


}


GRECIA

ACTE AUTENTICE

DESPRE ORGANISAREA JUDECATORILOR ȘI NOTARILOR


ACTE AUTENTICE

DESPRE ORGANISAREA JUDECĂTORIILOR ȘI NOTARILOR
( ESTRACTE)

Art. 88. Preşedintele Tribunalului competent de prima instanţă
este obligat să legaliseze semnăturile or de câte -ori i se cere acesta
saŭ când legalisarea este necesară după lege. V. art. 199.
a ) Decl. din 23 Iunie 1836 privitóre la Casa Regală și la Mi
nisterul afacerilor strčine.
1) Actele făcute de notari și destinate a eşi afară din regat tre
buesc se porte ca ultimă legalisare după aceea a președinților și pe
aceea a guvernatorilor saŭ numai pe aceea a preşedinţilor Tribuna
lelor competinte de prima instanţă. Actele liberate de autoritățile mu
nicipale saŭ prefectorale, cu aceeaşi destinațiune trebue asemenea, ca
să iasă din regat, să porte ca ultimă legalisare pe aceea a guverna
torilor competinți.
2) Prin acestă hotărîre nu se exclude dreptul interesaților, ca
pentru mai multa lor siguranță și pentru evitarea dificultăților po
sibile, de a face să legaliseze actele lor şi de către un Minister, adre
sându-se la Departamentul competinte, și atunci vor avea grijă să
depună maï întêiŭ actele ca să fie legalisate de Ministerul de Interne
saŭ de Justiţie saŭ alt Minister competinte, după natura actului.
Art. 166. Notarii sunt oficieri publici însărcinați: 1 ) de a alcătui
tóte convențiunile și alte declarațiuni ale particularilor, cărora dênşii
trebuesc saŭ vor să dea puterea unui act autentic, de a libera după
dênsele copii simple saŭ susceptibile de a fi executate și să certifică
data actelor privale ; 2) de a face alte acte legale cu care legea îl
însărcinéză.
Art. 172. Notarii sunt obligaţi să alcătuiască ori-ce act autentic
li se cere : 1 ) In marginea drepturilor lor, or și cine ar fi reclamantul.
Numai pentru actele contra legei şi cererile contrarii bunelor mora
vury, el pot şi sunt chiar datorý să refuse oficiul lor. In acest cas el tre
buesc să însciințeze îndată de acésta pe procurorul competinte. In
afară de acest cas, notarii dacă întârziază saŭ refusă îndeplinirea
funcţiunei lor, cad sub aplicarea celor prescrise de art. 141 .

9


334 GRECIA

1

Art. 177. Notarii nu pot alcătui acte autentice în cari sunt chiar
dênșii contractanți saŭ rudele lor ori aliații lor, în liniă directă până
la orï - ce grad, în colaterală până la gradul al III-lea inclusiv, saŭ in
cary se coprinde ceva despre dênşiť saŭ despre sus disele rude.
Art. 181. Ori-ce act notariat trebue să cuprindă, sub pedepsă de
nulitate : 1) Numele și pronumele notarului și domiciliul lui. 2) Numele,
pronumele, profesiunea și domiciliul contractanților și martorilor. 3)
Diua, luna, anul, locul și domiciliul unde sa făcut actul. Notarul con
travenient se va pedepsi cu o amendă disciplinară; saŭ cu destituirea
provisoriă saŭ după cum se va urmări ca falsificator.
Art. 182. Când numele, profesiunea și domiciliul contractanților
nu sunt directe cunoscute notarului el trebue, sub pedépsă de amendă
disciplinară cel mult de 50 drahme și , după casury, și la pedepsa pre
scrisă de Codul penal, să probeze identitatea lor. In acest cas se
trece în act numele, pronumele și domiciliul lor, sub pedepsa pre
věďută în art. precedent.
Art. 185. Actele notariate se semnéză, sub pedépsă de nulitate
şi sub pedépsă disciplinară pentru notarul contravenient, de către toți
contractanții și martorì și notar. Când însă contractanțiì saŭ martorii
nu pot saŭ nu vor să semneze, se va face de acesta o mențiune
specială la finele actului. Afară de asta notarul semnéză fie -care foie
la fine a actului.
Art. 191. Ori -ce act notariat făcut după prescripţiunele lege), are
deplină credinţă înaintea Tribunalului pentru tóte cele coprinse în
trênsul și se va executa în tot Regatul dacă are cerutele formalităţi
pentru executare. Numai atunci se suspendă executarea și actul în
cetéză de a face deplină credinţă când se acusă de falş saŭ de min
cinos, conform cu cele prevědule cu exactitate de Codicele de pro
cedură civilă și penală.
Art. 199. Orï- ce copie simplă saŭ susceptibilă de executare,
făcută ( liberată) de un notar, trebue, sub pedépsă de amendă disci
plinară : 1 ) Să fie legalisată conform art. 88, de preşedintele Tribu
nalului competinte de prima instanţă. 2) Să fie învestită cu sigiliul
notarial. Pentru acest scop fie -care notar păstréză un sigiliŭ special pur
tând numele şi pronumele notaruluụ, calitatea funcţiunei lui şi domiciliul.

Decretul din 11 Februarie 1866. Pentru punerea în vigore

în Insulele Ionice a leger organisărei judecătorescă etc.
1) De la 24 Martie a. C. vor fi în vigore în Insulele Ionice și
dependențele lor, următórele legi actualmente în vigore în Regat.
1 ) Legea de la 21 Januarie 1834 pentru organisarea judecăto
riilor şi notarilor cum s’a complectat saŭ modificat prin următórele
legy saŭ decrete, etc. etc.


BULGARIA

LEGE
PENTRU NOTARIŤ ȘI JUDECĂTORII DE OCOL CARÍ FAC
ACTE DE NOTARIAT

Primită de către Adunarea Națională Ordinară a IV- a în şedinţa ei de la 26 Ianuarie 1885
şi sancţionată de Alteta Sa la 31 lanuarie 1885 cu Decretul No. 14.


:


LEGE
PENTRU NOTARIT ŞI JUDECĂTORII DE OCOL CARI FAC ACTE DE NOTARIAT

1

CAPITOLUL I

Despre numirea notarilor în funcţiune

și datoriile lor.

Art. 1. Pentru confecționarea și legalizarea ori-cărui act de vên
zare, de închiriere, de ipotecare, de donațiune, etc. se numesce pe
lângă fie -care tribunal județean câte un notar.
Observațiune. In oraşele și comunele, unde se află numai jude
cător de ocol, acest din urmă va împlini funcțiunea de notar, conform
disposițiunelor presentei legi.

Art. 2. Notariſ se numesc prin decret princiar, în urma propu
nerei Ministerului de Justiție. In grad ei sunt egali cu membrii tri
bunalelor județene de clasa II, dar nu sunt consideraţi ca membrii
de tribunal.

Art. 3. In funcțiune de notar pot fi numiți numai supușii bulk
gari, care aŭ vêrsta de 25 ani în sus, care aŭ instruire de mijloc,
saŭ care aŭ servit ca judecător9 de ocol, secretari pe lângă tribunale
județene saŭ portăreț, nu mai puțin de doi ani.
Art. 4. Nu pot fi numiți în funcțiunea de notari personele lip
site de drepturile lor politice și cetățenesci în urma unei sentințe
judecătoresci, personele declarate de falite şi debitorii insolvabili, con
damnații la închisore pe un timp may lung de 6 luni, esceptându-se
delictele de presă, delictele politice și preveniți pentru crime și delicte
care se pedepsesc cu închisore.
Art. 5. Inainte de a intra în serviciŭ, notarul, în ședința publică
a tribunalului și în presența întregului tribunal constituit va depune
următorul jurămênt :

22


338 BULGARIA

« Jur în numele prea puternicului Dumnezeŭ de a fi credincios
Altețe Sale Principelui bulgar, de a păzi sfântă și neatinsă Consti
tuția și legile Principatului, de a împlini cu onorabilitate și consci
incios datoriile mele de serviciu, care mi s'aŭ încredințat, și tole
regulamentele, disposițiunile și ordinile, care privesc aceste datori ale
mele, de a nu abusa de puterea care imi este dată și de a nu pri
cinui cu intențiune nimenui vătămări saŭ perderl, de a păzi secretul
afacerilor, care mi se vor încredinţa şi ordona spre esecutare în limi
tele datoriilor mele, amintindu'mì, că pentru tot eŭ sunt dator de a
da cont legeỉ, și înaintea judecăței Dumnezeesci. Dumnezeŭ så 'mi
ajute. Amin » .
Art. 6. Notarul care intră în funcție, este dator să presinte tri
bunalului, pe lângă care este numit, garanţia cuvenită în cantitatea
hotărâtă de lege asupra garanţiilor funcționarilor. Judele de ocol, care
face acte de notariat, nu este dator să presinte garanție.
Art . 7. Daca garanția notarului se sustrage pe deplin saŭ in
parte din causa vre -unuì abuz, saŭ dacă garantul încetéză de a mai
fi responsabil de dênsul, el se înlătură din funcţiune prin decisiunea
Ministeruluì de Justiție, până când va depune o nouă garanție sau
va presinta un noŭ garant. Daca până într'o săptămênă notarul inlå
turat nu va da o nouă garanție, el se depărtéză din funcţiune.
Art. 8. Notariỉ împlinesc funcțiunile lor numai în ținutul distric
tului acelui tribunal, pe lângă care se află, tot asemenea și judecă
torii de ocol confecționéză acte de notariat numaĩ în limitele ocolului
lor. Actul făcut de ei în alt județ sau în alt ocol, n'are puterea unui
act de notariat.
Art. 9. Orì- ce notar are cancelaria sa pe lângă tribunal, saú
afară din el, însă în acelaşi oraș, cu uu secretar, uşier și câți- va
copişti, numărul cărora se va hotări după necesitate de către preşe
dintele tribunalului.
Art. 10. Secretariĩ notarilor se numesc prin decisiune a Minis
terului de Justiţie, în urma propunere făcută de către preşedintele
tribunalului județean, iar copiştii se numesc prin decisiune de către
preşedintele tribunalului.
Art. 11. Tóle actele de notariat făcute, trebuesc ținute conti
dențial atât de notar cât şi de judecător oe ocol , cu escepție numai
de casurile prevězute de lege. Pentru nepaza acestei neregule ei vor
fi daţi judecăței pentru predarea secretelor afacerilor de serviciŭ.
Art. 12. Pentru sigilarea actelor de notariat sau a altor docu
mente, el are un sigiliŭ cu marca statului și cu inscripția împrejur.
« sigiliul notarului pe lângă cutare tribunal jndețean ». Un imprimat
după sigiliŭ și o cólă cu semnătura notarului se vor păstra la ar
hiva tribunaluluì pentru confrontarea copiilor liberate de el după acte
și alte documente.


ACTE DE NOTARIAT 339

Art. 13. Atât notarii cât și judecători de ocol, care fac acte de
notariat, sunt obligați a ține și conduce esact și curat următórele
registre : 1 ) registru pentru înscrierea tutulor actelor în genere făcute
de dênșii, protestele și legalizările, asemenea și obligaţiunile de îm
prumut și contractele presentate lor ; 2) jurnal pentru înscrierea în
el pe deplin a actelor făcute după regula de notariat pentru diferite
bunuri, cu escepție numai de averile nemișcătóre vendute saŭ ipo
tecate ; 3) registru de poprire, în care se va înscri tot felul de drep
turì limitate asupra averilor nemişcătóre, asupra comunicațiilor, ce li
se fac de către președințiỉ tribunalelor, de judecătorii de ocol şi por
tăreii ; 4) registru a souche pentru înscrierea taxelor, care se percep
de dénșii pentru legalizarea actelor ; 5) registru alfabetic indicând
tóte actele şi legalizările făcute de dênşii ; 6) registru alfabetic pentru
bunurile care sunt înscrise în registrul de proprire și 7) tabloŭ de tóte
actele de notariat aflate la dènşi spre păstrare.
Tóte aceste registre și piese se trămit notarilor numerolate, șnu
ruite și sigilate cu sigiliul Ministerului de Justiţie, afară numai de
registrul pentru perceperea taxelor, care li se trămite de Ministerul
de Finance. Pentru actele de vendarea și ipotecarea averilor nemiş
cătóre se va pregăti de Ministerul de Justiţie acte de cumpărat şi
ipotecat, imprimate în formă grafică în duplicat spre a se libera act
special pentru orice parte din bunul vêndut saŭ ipotecat.
Art. 14. Locurile góle din registre trebuesc umplute cu linii iar
ştersăturile și scriiturile de printre linii, daca nu aŭ fost adeverite cu
semnăturile personelor care aŭ sub-semnat că aŭ primit copii, se
consideră ca nulă.
Art. 15. Registrele notarilor conţin cinci colóne, în care se în
scrie : 1 ) numěrul afacerilor începând de la ţiua ântêia a fie- cărui
an ; 2) data, luna și anul în care s’a făcut actul saŭ legalizarea ; 3)
numele, pronumele. porecla, profesiunea, rudenia și domiciliul persó
nelor pentru care sa făcut actul saŭ legalizarea, saŭ s’a făcut vre- un
protest; 4) înscrierea conținutului actului şi taxa care sa perceput
pentru confecționarea luự ; 5 ) recipisele personelor cărora li s’aŭ liberat
copie de pe registrul de acte saŭ de pe legalizarea cu inscrierea nu
melui, pronumelui, porecla, profesiunea și rudenia primitorului.
Art. 16. Registrul de proprire va conține patru colóne, în care
se va înscri: 1 ) aliniatul de popriri indicând ce consistă poprirea
averei nemişcătóre adică daca este ipotecată, daca e dată cu chirie
saŭ dăca s'a făcut asupra ei vre- o poprire pentru despăgubirea recla
mațiune cui- va etc. ; și în tóle casurile se va indica esact averea
nemişcătóre a proprietaruluị saŭ posesorului, persóna saŭ bunul (daca
este ipotecat pentru un alt bun ) în folosul cărei s'a aplicat aliniatul
de poprire şi pe ce bază a fost aplicat ; 2) înscrierea persónei, cărei
s'a liberat copie după aliniatul de poprire ; 3) aliniatul de liberare


340

BULGARIA

care consistă în observaţiunea pentru ridicarea sechvestrului asupra
bunului, indicând baza în virtutea căreia s'a făcut o ast- fel de ob
servațiune și 4) indicarea persónei căreia s'a dat copie de pe aliniatul
de deliberare .

Art. 17. Indicatorul alfabetic al averilor nemişcătóre, care se află
sub poprire, are douě colóne ; într'una se va indica averile, iar in
cea-l-altă se va notifica timpul în care sa ridicat poprirea.
Art. 18. Când după espirarea anuluy se va sfîrși jurnalul de
acte, atât notarul cât și judecătorul de ocol care face acte de nota
riat, este dator să'l înainteze dimpreună cu registrul și cu tóte ane
xele ce ' l însoțesc, la tribunalul județean, indicând sub propria sa
semnătură, la finele registrului, numěrul actelor coprinse într'ênsul,
iar în registru numěrul aliniatelor.

Art. 19. Semnăturile indicate în precedentul articol se VOI
legaliza de președintele tribunalului, care certifică esactitatea lor prin
semnătura sa, lăsând jurnalele și registrele a se păstra la arhivă.
Art. 20. Funcţionarii financiar și revizorii aŭ dreptul de a con
trola în tot-d'a -una registrele de acte de notariat ale notarilor și ale
judecătorilor de ocol privitóre la perceperea taxelor, conform regula
mentelor generale asupra contabilităței de veniturile statului.
Art. 21. Atât notariỉ cât și judecătorii de ocol nu vor putea
ține în casa lor, în nici un cas, mai mult de o mie de lei. Indată
ce se va aduna o ast- fel de sumă, eſ sunt datori neîntârziat a o
depune la casieria locală după regula stabilită.
Art. 22. Notarii și judecătorii de ocol care fac acte de notariat,
sunt datori de a păstra într'un local sigur și să ție în integritate tóte
actele și hârtiile, asemenea și sigiliurile lor.
Art. 23. Atât hârliile și tot ce provine de la notariț și judecătorii
de ocol în afaceri de notariat, se vor putea controla tot- d’a-una de
președintele tribunalului saŭ de unul din membrii acelui tribunal în
urma ordonanței preşedintelui.

Art. 24. Notariſ sunt datori ca îndată ce li se vor face vre- o
declarațiune pentru vênzare de avere nemişcătóre, pentru donațiune,
pentru ipotecare și în genere tot felul de contracte pentru limitarea
dreptului de proprietate saŭ de folosință asupra unei averi nemişcă
tóre, imediat, și în nici un cas mai târziŭ de trei qile va trebui să
libereze actul necesar. Judecătoriĩ de ocol så vêrşesc aceste acte în
orele hotărite prin regulamentul lor interior.

Art. 25. Notarii sunt datori în fie -care di de lucru să se afle
în biurourile lor nu mai puțin de şase ore, hotărîte și confirmate de
tribunalul județean, pentru care se va comunica spre sciința generală.
Tot acelaşi lucru este dator a face și judecătorul de ocol în orele
fixate prin regulamentul lui interior, care se va confirma de tribunalul
județean. Însă legalizarea semnăturelor puse pe ori și ce act , cât și


ACTE DE NOTARIAT 341

săvêrşirea protestului de poliță și a obligațiunilor bănesci, judecătorul
de ocol este dator în tot- d'a-una, când i se vor presinta să le facă,
tot ast - fel este dator și să libereze copii și verificăry de pe acte în
orele fixate pentru acestă lucrare de regulamentul lui interior.
Art. 26. Reclamațiuni contra iregularităților notarilor, cât și contra
acelora ale judecătorilor de ocol , se vor da tribunalului județean de
care dênşi depind. Reclamațiunile se daŭ chiar notarului saŭ jude
cătorului de ocol, care sunt datori să le înainteze tribunaluluì, în
termen de cel mult de trei zile, din ziua predărei lor ; și daca tri
bunalul va găsi de cuviință, va comunica persónelor reclamante, care
aŭ luat parte la săvirşirea actului, pentru a asista în ziua hotărîtă ,
pentru examinarea reclamațiune lor.
Observațiune. Reclamațiunile menționate în acest articol, cât și.
acelea pentru întîrziere, se vor face pe hârtie ordinară fără a se
aplica timbrul fiscal.
Art . 27. Termenul pentru predarea reclamațiune contra lucră
vilor notarilor și judecătorilor de ocol în afaceri de notariat, va fi de
zece zile din ziua când s'a refuzat de notar saŭ de judecătorul de
ocol de a săvîrși acestă lucrare, în care se dă reclamațiunea.
Art. 28. Contra conținutuluì reclamațiune atât notarul cât și
judecătorul de ocol, aŭ dreptul a da desluşirile lor când o vor îna
inta tribunalulut. Ei sunt datorî să dea deslușiri de reclamațiunile
contra lucrărilor lor și când li se va cere de președintele tribunalului.
Insă dênșii nu se citează și n'aŭ dreptul să asiste la tribunal la
examinarea acelor reclamațiuni.
Art. 29. Hotărirele tribunalelor județene în afacerea reclamațiu
nelor, care s'aŭ dat în urma refuzului pentru săvîrşirea actelor se vor
putea apela la Curtea de Apel competintă în timp de zece zile din
ziua comunicărei copii după hotărîre. Daca prin hotărîrea tribuna
lului s'a confirmat lucrayea notarului saŭ a judecătorului de ocol,
care a făcut actul saŭ legalizarea, atunci, pentru a se anula ast - ſel
de acte saŭ legalizări, trebue să se intenteze acțiune la tribunalul
competinte.
Art. 30. Pentru daunele și perderile causate prin lucrările no
tarului saŭ judecătorului de ocol se va intenta acțiune de des
păgubire acelui tribunal județean de care dênșii depind. Intentarea
de acțiune contra notarului saŭ judecătorului de ocol pentru despă
gubire de desavantagiuri și perderi, în afaceri de notariat, nu va fi
necesar o hotărîre specială .


342 BULGARIA

CAPITOLUL II .

Despre limitele şi ordinea lucrărilor notarilor
și judecătorilor de ocol la facerea și legalizarea actelor.

Art. 31. Ori- ce act pentru vênzare și cumpěrare de averì nemiş
cătóre, pentru ipoteci și în genere pentru tot felul de înstrăinare a
dreptului de proprietate saŭ a dreptului de folosință asupra unei averi
nemişcătóre se fac de notar saŭ de judecătorul de ocol din acea
localitate unde se află averea nemişcătóre. Pentru facerea acestor
acte, părțile se vor presenta înaintea notarului saŭ judecătorului de
ocol în persónă saŭ prin împuterniciții lor legali.
Art . 32. Contracte privitóre la relațiune de avere între soți acolo
unde aceste contracte se obicînuesc, trebuesc să se facă de notarul
saŭ de judele de ocol competinte.
Art . 33. Contracte pentru închirierea de case, odăị, magasii și tot
felul de averị nemişcătóre în orașe și în circonscripțiunile lor, trebue
să se legaliseze de notar saŭ de judecătorul de ocol competinte, alt
minterea ast- fel de contracte nu pot fi valabile .
Art. 34. Nici un act de vênzare, de donațiune, de ipotecare și
în genere pentru înstrăinarea dreptului de proprietale saŭ dreptului
de folosință asupra unei averị nemişcătóre nu pot avea loc, daca
vênzătorul, afară de documentele prin care se constată drepturile ce
posedă, nu va presenta și un certificat de la municipalitatea compe
tinte, cum că imobilul aparține ca proprietate saŭ că el are dreptul
de a ' l poseda şi de a se folosi de el. Daca nu va avea acte, certi
ficatul municipalitățeỉ, dupe o verificare circonstanțială se va consi
dera ca o probă suficientă a dreptului asupra bunului.
Observațiune. Verificarea circonstanțială se va face, întrebân
du- se cel puţin trei martorì invitați după indicarea părților.
Art. 35. Tot asemenea și contractele comerciale se vor face de
notarul competinte saŭ de judecătorul de ocol, însă facerea acestor
acte ( contracte) trebue să fie conformă disposițiunilor espuse în legea
comercială.
Art. 36. Ori și ce alte contracte, acte, adrese, legalizări, afară
de sus-zisele, se pot face în particular și apo se pot presinta pentru
legalizat la notar saŭ la judecătorul de ocol competinte, daca părțile
doresc acesta . Copii de pe actele originale se pot asemenea presenta
pentru legalizat la notar saŭ la judecătorul de ocol.
Art. 37. In tóte actele și legalizările care se fac de notar saŭ
de judecătorul de ocol, trebue să fie indicat : 1) anul, luna și ziua
și daca va fi necesar chiar și ceasul când s'a făcut; 2) tribunalul
județean saŭ judecătoria de ocol la care sa făcut actul ; 3) semnă


ACTE DE NOTARIAT 343

turile părților contractante și ale martorilor și 4) semnătura notaruluy
saŭ a judecătoruluự de ocol, care a făcut actul.
Art. 38. Pe copiile, verificările și legalizările făcute de notar saŭ
de judecătorul de ocol, se va pune sigiliul notarului saŭ al judecă
torului de ocol dându - li -se tot d'odată și număr, sub care actul saŭ
legalizarea s'a inscris în registru şi timpul liberărei.
Art. 39. Copiile și legalizările care sunt scrise pe mai multe
coli, trebue să se şnuruéscă, numeroteze şi sigileze de notar saŭ de
judecătorul de ocol.
Art. 40. La indicarea personelor, atât în acte și legalizărì cât și
la semnarea lor trebue să fie înscris numele şi pronumele, porocle
și domiciliul lor, asemenea să nu fie îndoélă despre identitatea lor.
Art. 41. Identitatea personelor necunoscute notarului saŭ jude
cătoruluự de ocol care aŭ luat parte la facerea actului saŭ a legali
zărei, trebue să fie certificată de douě persone sciitóre de carte și
cunoscute lor, fără a se înlătura pentru acesta rudele persónei necu
noscute notarului saŭ judecătorului de ocol. Certificarea identităței
persónei trebue să fie înscrisă în act saŭ legalizare.
Art. 42. Când nu va fi posibil de a se încredința despre iden
titatea vre -uneia din părți, arătate în articolul precedent, saŭ când
pentru certificarea identităţer persone nu va fi mai mult de cât o
persónă, notarul saŭ judecătorul de ocol va face mențiune despre
acesta în act saŭ în certificare cu observațiune daca are alte probe
și informațiuni în cea ce privesce identitatea persone , și care anume,
saŭ să indice că n'are.
Art. 43. Nu se permite notarului saŭ judecătorului de ocol , sub
pedépsă de nulitate, de a face acte saŭ certificări pentru și în numele
sěů, saŭ pentru și în numele sociei sale, tot asemenea și pentru saŭ
în numele rudelor sale saŭ ale dênse in linie directă fără limită de
grade, spre esemplu pentru rude până în gradul al patrulea și
pentru afini --- până la cele d'ântêiŭ treỉ grade, asemenea și pentru
personele care se află sub tutela lui, care l'aŭ adoptat saŭ care aŭ
fost adoplate de densul. In aceste casúri actele se fac de un membru
al tribunalului județean saŭ de judecătorul de ocol numit de pre
şedinte.
Art. 44. Notarul saŭ judecătorul de ocol, afară de încredinţarea
ce trebue să aibă despre identitatea părților care aŭ fost presinte la
facerea actului saŭ despre identitatea procuratorilor lor, este obligat
a se încredința asemenea dacă acestea din urmă aŭ capacitate legală
din partea acelora saŭ în numele acelora pentru care actul se face.
Art. 45. La facerea ori cărui act trebuesce neapărat să asiste
doi martorì, care să încredinţeze că actul a fost făcut în realitate ;
dênșii pot în acelaşi timp să încredințeze și despre identitatea per
sónelor care fac actul.


344 BULGARIA

Art . 46. Martori la facerea actelor pot fi numal personele ma
jore sciitóre de carte și de scriere în limba oficială , cunoscute nota
rului saŭ judecătorului de ocol fie personal fie în urma unei incre
dințări prin martori.
Art. 47. Martorì la facerea actelor, sub pedepsă de nutilitatea
lor, nu pot fi: 1 ) orbil, surzii, muţil, alienații, slabit la minte și ne
bunii ; 2) acei care nu sciŭ limba bulgară ; 3) personele, în favórea
cărora se află o disposițiune óre - care chiar în coprinsul actului, tot
asemenea și personele care se găsesc cu dênsele saŭ cu personele
care aŭ luat parte la act saŭ chiar notarul saŭ judecătorul de ocol
în casurile menționate la art. 43 al legei de față ; 4) slugile nota
rului saŭ judecătorului de ocol care face actul ; 5 ) funcționaril can
celarielor notarului, judecătorului de ocol și tribunalului județean și
6) aceea care aŭ primit pedepse prin care li s’a luat dreptul de a
fi martorì.
Art. 48. Aceea, care voesc a face un act, saŭ care presintă un
proect gata după acel act saŭ daca voesc ca actul să se facă de
notar saŭ de judecătorul de ocol, i comunică conținutul și condițiu
nile actului proectat printr'o declarațiune înscrisă.
Art. 49. Notarul saŭ judecătorul de ocol după ce va examina
condițiunile saŭ proectul, este dator să întrebe personele care aŭ luat
parte la facerea actuluự : daca într'adevěr ele vor să ' l facă de voe
bună și daca pricep sensul și interesul lui.
Art. 50. Inainte de a se face actul notarul saŭ judecătorul de
ocol este dator a se încredinţa : întâiŭ, daca legile nu interzic facerea
unui asemenea act și al doilea, daca este vorba de avere nemişcă
tóre, că imobilul menționat în act într'adevěr aparține părței, care il
înstrăinéză, saŭ care consimte la limitarea dreptului de proprietate.
Art. 51. La încredinţare, dacă averea nemişcătóre aparţine părței
care o înstrăinéză, notarul saŭ judecătorul de ocol se va conforma
cu disposițiunile art. 34 din presenta lege. Afară de acesta notarul
saŭ judecătorul de ocol va verifica registrele în care se trec actele
și averile nemişcătóre care nu pot fi vendute ( registrele de ipotecare) .
Observațiune. La confecționarea actelor pentru înstrăinarea ave
rilor nemişcătóre ale musulmanilor care aŭ emigrat din Bulgaria în
ultimul resbel Ruso - Turc și se întorc înapoi, și la încredințarea ce
se va face de dênșii nolarului saŭ judecătorului de ocol că aceste
bunuri aparțin lor, afară de actele despre care se menționeză în art .
34 din presenta lege, trebue să presinte şi hotărîrile judecătoresc ,
prin care să se confirme dreptul de proprietate saŭ posesiune, și
încredinţare de la locurile competinte, că bunul înstrăinat n'are nici
o datorie nici la casa orfanilor saŭ a credituluì agricol, nici fiscului.
Pentru siguranţa reclamanţilor particulari, acela care face actele este
dator a cerceta la tribunal daca nu s’a presentat niscal-va cereri


ACTE DE NOTARIAT 345

particulare asupra averei înstrăinate. Despre ori- ce cerere de drept de
posesiune asupra unui imobil care se va presenta tribunalului jude
țean, daca imobilul nu se află în circumscripția reședinței tribunalului,
președintele face cuvenita comunicare în scopul sus menționat jude
cătorului de ocol competinte. Nu se permite vêndare saŭ ipotecare
de imobil pentru care esistă proces nerezolvat definitiv și de curtea
de casație, dacă procesul se află la acea instanţă.
Art. 52. Actele a căror confecționare este poprită de lege, ase
menea și actele în coprinsul cărora se menționéză ceva contra legi
lor, care păzesc ordinea guvernăměntului, morala publică saŭ onorea
particularilor, nu pot fi primite spre confecţionare de notar saŭ de
judecătorul de ocol. Tot asemenea notarul saŭ judecătorul de ocol
nu póte primi confecționarea acelor acte, când obiectul lor va fi o
avere care nu aparține părței care o înstrăinéză, saŭ când partea a
perdut dreptul de a dispune de dênsa, și partea nu presintă încre
dințare de la personele, în favórea cărora a avut loc o asemenea
limitare a dreptului de proprietate saŭ posesiune despre consimți
mêntul lor la înstrăinarea acelei averi.
Art . 53. La confecţionarea actuluì, la care ia parte o persónă,
care nu scie limba bulgară şi se esprimă într'o limbă necunoscută
notarului saŭ judecătorului de ocol, trebue să se chieme un interpret.
Art. 54. In proectul actuluì, după disposițiunile prescrise la art.
31–36, asemenea dupe desemnarea martorilor (art . 44 și 45) și
modul de încredinţare a identităței, atât a acestor din urmă precum
și a personelor care iaŭ parte la act, asemenea și încredințarea că
averea aparține părțe care o înstrăinéză, conform art. 51 se espune
numai coprinsul actului și se fixéză cu trebue să se dea copii din
registrul actelor.
Art. 55. In proectul actului trebue să se indice precis tóte do
cumentele care aŭ fost presentate la confecționarea lui, precum : îm
puternicirị, mărturiile pentru identitate, etc., etc., cu mențiunea că
acele acte aŭ fost presentate în original saŭ în copie.
Art. 56. Documentele însăşi saŭ copiile lor legalizate se păstréză
la notar saŭ la judecătorul de ocol dupe ce se va menționa pe dên
sele anul , luna , data și numărul actului la care sunt anexate.
Art. 57. Notarul saŭ judecătorul de ocol citesce părților proectul
actului, avizându - le de suma taxelor cuvenite pe care dênsele trebue
să plătéscă.
Art. 58. După declarațiunea părților că consimt cu espunerea
actului și după plata taxelor proectul se trece în registrul actelor.
Art. 59. Actele trebuesc scrise curat și tóte sumele. datele, nu
merile și termenile coprinse într'ênsele trebuesc menționate și în
litere.
Art. 60. Locurile góle, corecturile, scrisurile pe deasupra și abre


346 BULGARIA

viațiunile numai atunci se permit, când se face mențiune de densele
în proectul actului sub semnătura părților care aŭ participat la con
fecţionarea lui .
Art. 61. Locurile góle trebue să fie umplute cu linii, iar corec
turile trebue să fie făcute asl- fel, că peste scrierea greșită saŭ netrebuin
ciósă să se tragă o linie subțire.
Art. 62. Răsătura actelor este strict oprită. Pentru asemenea
răsătură notarul saŭ judecătorul de ocol este supus pedepse
Art . 63. După trecerea actuluị în registru, densul se citesce din
noŭ părților, saŭ de ele ênsele saŭ că trebue citit martorilor (trad .
ad liter. )
Art. 64. Personele care aŭ luat parte la confecționarea actuluſ,
precum și acelea care aŭ citit saŭ aŭ ascultat coprinsul lui, după
dorința lor fără martorì, trebue la semnarea lui să declare martorilor.
că densele aŭ citit singure saŭ că actul le- a fost citit de alt cine-va.
despre care trebue să se facă menţiune şi în act.
Art. 65. Presența martorilor, independent de dorința părților, este
obligatorie nu numai la esprimarea condițiunelor, dar chiar la citirea
unui act, la confecţionarea căruia participă un surd .
Art. 66. Surdul care scie a citi este dator de a citi singur actul
și să declare daca coprinsul actului corespunde pe deplin cu voința
lui, ceea ce se și menționéză în acel act înainte de a fi sub- scris.
Art. 67. La confecționarea actului făcut în numele saŭ de către
un surd nesciutor de carte, afară de martorii obicinuiți, se învită încă
o persónă în care dênsul se încrede și care scie a se esprima cu
dênsul prin semne. O asemenea persónă póte fi și rudă cu surdul.
totuși trebue să îndeplinescă tóte cele-alte condițiuni cerute martorilor.
Art. 68. Notarul saŭ judecătorul de ocol trebue să se încredin
țeze prin întrebări, care nu se referă la obiectul actului confecționat.
daca într'adevěr surdul nesciutor de carte înțelege semnele ce i se fac.
Art. 69. Mutul sciitor de carte saŭ surdo-mutul de către care
saŭ în numele căruia se confecționeză actul este dator dupe citirea
actului să scrie pe dênsul chiar cu mâna sa propie că la citit și cà
consimte pe deplin cu coprinsul lui .
Art. 70. La confecționarea unui act de către saŭ în numele
unui mut nesciutor de carte saŭ unui surdo -mut, afară de persona
care înțelege să se esprime cu dênsul prin semne, trebue să se invite
și altă persónă, căreia aceste semne sunt cunoscute şi care trebue
să aibă tóte calitățile unui martor, chiar daca ar fi rudă cu mutul
saŭ cu surdo -mutul.
Art. 71. Dupe citirea actului conform ordine menționată în ar
ticolele precedente, actul se semnéză în registrul actelor de părțile
care aŭ participat la confecționarea luì, de martorì și dupe acesta
de notar saŭ de judecătorul de ocol,


ACTE DE NOTARIAT 347

Art. 72. Părțile care confecționéză actul, daca nu pot semna
pentru nesciință de carte saŭ pentru alte cause, pot ordona alte
persone să semneze pentru dênsele, despre care se încredințéză cu
subsemnătura martorilor.
Art. 73. Copiile actelor care sunt trecute în registrele actelor,
nu pot fi liberate de către notar saŭ judecătorul de ocol, nimenu
altuia de cât chiar persónelor de către care s'aŭ confecționat actele
saŭ mandatarilor lor, succesorilor și în genere acelora la care aŭ
trecut drepturile lor.
Art. 74. Notarul saŭ judecătorul de ocol nu póte permite nici
unei persóne străine, de a cerceta actele care sunt trecute în regis
trele actelor.
Art. 75. Se face escepție la regulele stabilite în ambele articole
precedente : 1 ) pentru persónele din magistratură în urma încredin
țăreț cuvenite cu cercetările și copiile sunt necesare lor pentru înde
plinirea datoriei lor de serviciŭ și 2) pentru particulari, daca părțile
consimt într'acéstă, saŭ când dreptul pentru facerea cercetărilor saŭ
primirea copiilor a fost determinată prin decisiune judecătorescă.
Art. 76. Conformitatea copiilor se încredinţéză de către notar saŭ
judecătorul de ocol păzindu- se regula arătată în articolele 37, 38 și 39.
Art. 77. Despre liberarea ori cărei copii se face mențiune în re
gistrul actelor indicându -se cui a nume a fost dată copia.
Art. 78. Personele care aŭ primit copii trebue să dea recepisă
de primirea lor la registrul notarului saŭ judecătorului de ocol .

CAPITOLUL III

Asupra colónelor de popriri și liberări

Art. 79. Colónele de poprirị se alcătuesc : 1 ) după ori ce act
confecționat de notar saŭ de judecătorul de ocol, prin care se dis
pune restricțiunea dreptului de posesiune, saŭ a dreptului de pro
prietate asupra imobilelor și 2 ) după decisiunea tribunalului.
Art. 80. In colóna de popriri, afară de cele espune în art. 13
și 16 trebue să se menționeze : 1 ) anul, luna și data în care s'a
făcut actul pentru restricțiunea dreptului de dispus asupra avere
2) numărul și pagina actului din registrul actelor.
Art . 81. Daca colóna de popriri este alcătuită în urma unei de
cisiuni judecătorescì, atunci se face observațiune întrênsa despre data
și numěrul acele decisiuni.

Art. 82. Esistența colóne de popriri pentru înstrăinarea imobi
lelor nu împedică și nu opresce alcătuirea unui act pentru cedarea
aceste averị către altă persónă, dacă în colóna de poprirì nu esistă


348 BULGARIA

mențiunea, că posesorul saŭ proprietarul à perdut pe deplin dreptul
de a dispune de averea sa.

Art. 83. Ultimele acte de restricțiune a drepturilor de proprietate
se alcătuesc de notar saŭ de judecătorul de ocol și pe temeiul lor
se alcătuesc colónele de popriri, fără ca, întru acesta, să se cérå
consimțimentul părților în favórea cărora esistă deja restricțiuni, daca
numai drepturile acestor persone nu ' se violéză prin ultimele res
tricțiuni.

Art. 84. Alcătuirea colónei de liberărĩ relativă la ridicarea po
pririlor, la anularea unei ipoteci, saŭ altor restricțiuni a dreptului de
posesiune saŭ de proprietate, póte să se facă fie cu consimțimentul
acelora în favórea cărora colóna de popriri este alcătuită, fie în urma
unei decisiuni judecătoresci.
Art. 85. In colóna de liberări se menționeză anul, luna şi dala
alcătuire ei și actul saŭ decisiunea judecătoréscă în virtutea cărora
colóna de popriri se anuléză ; iar actul se trece în registrul actelor
de către notar saŭ judecătorul de ocol .

CAPITOLUL IV

Despre facerea legalizărilor.

Art . 86. Notarul saŭ judecătorul de ocol în urma cererei celor
ce se adreséză lor, legalizéză ori- ce fel de învoeli, acte şi certificări,
conform art. 36 din legea de faţă.
Art. 87. Legalizările se trec în registre de către notar saŭ jude
cătorul de ocol după regula menționată în art. 38 din legea de faţă.
Art. 88. La facerea legalizărilor notarul saŭ judecătorul de ocol
trebue să fie călăuzit de regulele espuse în articolele 40, 41 , 42, 43.
44 și 45 .
Art. 89. La protestarea cambiilor notarul saŭ judecătorul de ocol
este călăuzit de legea comercială.
Art. 90. La legalizarea conformităței copiilor cu documentele
presentate notarului saŭ judecătorului de ocol, acesta este dator så
confronteze copia cu originalul și să menționeze în legalizare de cine
a fost presentat acel document, de cine este scósă copia, precum și
daca densa este scósă de pe original saŭ de pe altă copie, și daca
în original saŭ în cea d'ântêia copie n'aŭ esistat ștersături, corecturi
saŭ orï - ce alte particularităţi.
Art. 91. Pentru legalizarea autenticitățeỉ semnăturelor actului
care nu este confecționat la notar saŭ la judecătorul de ocol, ele
( semnăturile) trebue să se scrie în presența lor saŭ să fie recuno
scute în fața lor de către personele care aŭ subsemnat.


ACTE DE NOTARIAT 349

Art. 92. Identitatea persónelor care nu sunt cunoscute notarului
saŭ judecătorului de ocol trebue să fie încredinţată conform regule
stabilite în art. 41 și 42, făcându -se mențiune despre acesta în le
galizare.
Art. 93. Legalizarea identitățe semnăturilor se face chiar pe
documentul subsemnat.
Art. 94. Certificarea date la care documentul a fost presentat
notarului saŭ judecătorului de ocol, se face de dênsul chiar pe acel
document menționându- se personele care l'aŭ presentat.
Art. 95. Legalizarea obligațiunilor contractate, a învoelilor și a
diferitelor protesturi se face de notar saŭ de judecătorul de ocol chiar
pe act, menționându -se personele care l'aŭ presentat.
Art. 96. La legalizarea actelor care sunt făcute în particular,
notarul saŭ judecătorul de ocol este dator să se încredințeze despre
identitatea și capacitatea juridică a personelor care aŭ participat la
facerea legalizărei conform cu articolele 41, 42, 44, 45 și 46.

CAPITOLUL V
Despre taxele percepute la confecţionarea actelor..
Art. 97. Cheltuelile la confecționarea actelor sunt: 1 ) taxele ac
telor ; 2) o taxă deosebită pentru facerea și legalizarea actelor și
pentru liberarea de copii de pe acte, de pe colónele de popriri și
liberărț, pentru verificări și orice copii.
Art . 98. Tóte chelluelile menționate în articolul precedent, daca
între părțile contractante na esistat o învoială particulară, ele trebuesc
achitate în părți egale de fie -care dintrensele.
Art. 99. Asupra hărtiei pe care este scrisă copia actelor, dato
riile, obligațiunile și cambiile, duplicatele copiilor și pieselor asupra
cărora se fac legalizările, se aplică un timbru fiscal conform cu legea
timbrului.
Art. 100. La confecţionarea de acte prin care se dispune alie
narea dreptului de proprietate saŭ de posesiune asupra imobilelor,
se percepe o taxă particulară pentru acte și anume câte 4 lei de
fie- care act, însă numa în casul când valórea avereỉ trece peste o
sută lei. Daca (averea ) este mai mică, nu se percep.

Art. 101. La alinierea averilor de la o persónă în deplină pro
prietate la alta, saŭ în genere la alienarea de posesiune, independent
de taxa actelor, se mai percepe o taxă deosebită, zisă de poprietate,
câte 2 % din valórea averei.

Art. 102. Taxele de proprietate se percep în genere de la acele
acte prin care un imobil se alienéză de la o persónă la alta, iar de


350 BULGARIA

la mobile și de la capitaluri bănescì numai in cazurile prevědute in
art . 104.
Art. 103. Taxele de proprietate se percep și pentru înstrăinarea
imobilelor statului.
Art. 104. De la actele de donațiune, testamentare și contractele
dotale ( acte de zestre) taxele de proprietate se percep numai în casul
când prin aceste acte se daŭ saŭ se împarte avere imobilă saŭ ino
bilă între moscenitorii de aprópe, moscenitorii de departe saŭ persone
străine, dacă însă averea revine către moscenitorul de aprópe după
lege saŭ după us, atunci nu se percep taxe de proprietate de la
asemenea acte.

Art. 105. La determinarea sumel, din care trebuesc percepute
taxele de proprietate, acei care participă la înstrăinarea averel, sunt
datorì la confecţionarea actului să declare in consciință adevěratul
preţ al avereị ; in cas contrar sunt supuși în urma unei decisiuni
judecătoresci la o taxă întreită a sumei care n'a fost declarată.

Art. 106. Prețul avere care se înstrăinéză prin testament, se
declară în consciință chiar în testament, fie de către testamentar, fie
de succesorul sěŭ la intrarea lui efectivă în posesiunea averei testate.
Art . 107. La liberarea actului de proprietate a unui imobil tes
tamentar notarul saŭ judecătorul de ocol trebue să se încredințeze
mai dinainte că testamentul este întărit de autoritatea competentă
conform regulei stabilită .
Art . 108. Din averile vendute la licitaţie publică, taxele de pro
prietale se percep după prețurile oferite în urmă de tot.
Art. 109. La liberarea unui act de proprietate asupra unui imo
bil vendut saŭ cumpărat la licitaţie, pentru plata datoriilor debitorilor
insolvabili, notarul saŭ judecătorul de ocol este dator să céră ca pro
cesul verbal de vênzare saŭ cumpěrare, întocmit de portărelul tribu
nalului saŭ de ajutorele sale să fie prealabil vědut şi întărit de tri
bunalul județean competinte. Procesul verbal, care nu este vědut și
întărit de tribunal, nu trebuesce luat în considerațiune nici nu se pote
libera pe temeiul saŭ actul de proprietate asupra unui imobil.
Art. 110. Spre a libera un act de proprietate asupra unui imo
bil în urma unei decisiuni judecătorescì, notarul saŭ judecătorul de
ocol este dator prealabil să se încredințeze că decisiunea judecăto
réscă pe temeiul cărei se cere act de proprietate a intrat deja în
vigore legală și că termenul de recurs în Casație este trecut.
Art. 111. Prețurile fabricilor, morelor, stabilimentelor de pesce,
sare și altele se determină după venitul celor din urmă zece ani,
scăąîndu -se cheltuelile pentru întreținerea și procedura lucrărei lor ;
daca însă aceste stabilimente esistă de mai puțin de zece ani până
la trecerea lor în mânele allora, atunci pentru determinarea prețului
lor trebue să se ia de zece ori venitul anului din urmă, înaintea


ACTE DE NOTARIAT 351

înstrăinăre lor, luându- se în considerațiune în ambele aceste casuri
venitul indicat de personele care iaŭ parte la înstrăinare.
Art . 112. Pentru confecționarea actelor, notarul saŭ judecătorul
de ocol percepe : pentru acte nu mai mare de 800 leị, 3 lež ; de la
800 până la 1600, 6 lei ; de la 1600 până la 3200, 9 lei ; de la
3200 până la 4000, 12 lei. Pentru acle de o valore mai mare de
4000 lei se percepe câte 15 lei și afară de acesta câte un leŭ de
fie- care mie de leì ( 1000) din valórea actului .
Art. 113. Pentru facerea ( scrierea) şi înregistrarea contractelor
de împrumut, polițelor și protesturile lor și bonurilor, dacă suma
contractelor saŭ polițelor și bonurilor nu trece peste 2000 lei notarul
saŭ judecătorul de ocol percepe 4 lei, iar când suma e mai mare
de 2000 lei mai percepe afară de 4 lei și câte un leŭ de fie - care
mie de lei.
Art. 114. Pentru legalizarea semnăturilor de pe contracte de îm
prumut, polițelor și ori - ce fel de bonuri și învoeli de orị ce sumă
ar fi ele, se percepe de fie- care esemplar câte 1 leŭ independent de
prețul timbrului fiscal corespunzător.
Art. 115. Pentru confecţionarea actelor şi învoelilor saŭ legali
zarea coprinsului lor, când valórea obiectului nu se pote determina,
se percepe câte 4 lei de fie- care esemplar.

Art. 116. Pentru legalizarea conformităței copiilor se percep câte
1 leŭ pentru cea d'ântêiù cólă și câte 50 de centime pentru cele-l- alte
socotindu- se fie - care 25 de rînduri ca o pagina dintr'o cólă.

Art. 117. Pentru legalizarea autenticităţei semnăturilor se per
cepe câte 50 de centime de fie -care semnătură .
Art. 118. Pentru legalizarea date la care documentul a fost
presentat se percepe un leŭ .
Art. 119. Pentru legalizările și remiterile de ori- ce fel de pro
teste și reclamațiuni,

fie in materie civilă fie în materie comer
cială. se percepe câte 2 ley de fie -care cólă , afară de timbrele
fiscale de câte un leŭ care se aplică pe fie - care cólă (esemplar).

Art. 120. Pentru facerea de verificări relativă la data, la care
s'a confecționat saŭ s'a legalisat ori- ce fel de act şi pentru liberarea
unui certificat înscris pentru acesta, se percepe 1 leŭ, afară de tim
brul fiscal pentru certificat.
Art. 121. Pentru liberarea unei a doua saŭ alte copii următóre
se percep câte 2 centime de fie - care rînd .

Art . 122. Afară de taxele și drepturile specificale se percepe
și câte 40 de centime pentru aplicarea sigiliului notarului saŭ jude
cătorului de ocol pe fie -care act .

Observațiune. Pentru aplicarea sigiliului pe acte compuse din
douě saŭ mai multe esemplare se percepe taxa ca de la un act com
pus dintr'un esemplar.


352 BULGARIA

Art. 123. Pentru legalizarea coprinsului și semnăturilor unui cer
tificat judecătoresc și orï-ce fel de mandat se percepe câte un leŭ
afară de timbrul fiscal.
Art . 124. Tóte cererile care se remit notarului saŭ judecătorului
de ocol în materii de notariat, trebue să aibă aplicat timbrul fiscal
de, 1 leŭ.
Observațiune. Nu se cere nici o petițiune înscrisă pentru pre
sentarea de documente spre legalizarea şi certificarea semnăturilor.

Art . 125. Tóte taxele și drepturile care se percep la confecțio
narea și legalizarea actelor sunt în profitul fiscului.

Art. 126. Pentru confecţionarea și legalizarea actelor de cumpă
rare și vêndare saŭ locațiune de mobile și imobile de către institu
ţiunile statului nu se percepe nici un fel de taxe saŭ drepturi de
la aceste instituțiuni.

CAPITOLUL VI

Despre responsabilitatea notarilor.

Art. 127. Pentru ori- ce refüs ilegal de a îndeplini datoria sa,
pentru orice abatere în serviciul sěŭ, abuz de putere și pentru ori
ce demers contrar leger și pentru fraudă, proporţionat cu abaterea
saŭ frauda, saŭ că se aplică notarului disposițiunile disciplinare saŭ
că ' ị se face un proces penal.
Art. 128. Notarii sunt supuşi disposițiunilor disciplinare : a ) pen
tru abateri, provenind din neglijenţă saŭ necunoscința datoriilor ser
viciului ; b) pentru neîndeplinirea regulelor și formelor la confecțio
narea și legalizarea actelor, pentru violarea acestor regule şi forme și
în genere pentru incorectitudine și neglijență în serviciů ; c) pentru
întêrziere la îndeplinirea datoriilor serviciului.
Art. 129. Disposițiunile cărora notariì pot fi supuși pe cale dis
ciplinară fără a fi dat judecăței sunt : a) avertismentul; b ) observa
țiunea ; c ) reprimanda ; d ) reținere din retribuțiune.
Art. 130. Darea în judecată pe calea penală şi judecarea nota
rilor are loc după regulele menționate în legile de procedură penală.
Jar la darea lor în judecată prin disposițiune disciplinară trebue să
se aibă în vedere regulile din cap. III art. 127 până la 146 din le
gea organizărei tribunalelor din Bulgaria de la 25 Mai 1880.
Art. 131. Prin legea de față se abrogă cap. III din regulamentul
judecătoresc provisoriů (art. 524–531) , suplimentul art. 531 al aces
tuì regulament, adică instrucţia relativă la ordinea confecționărei
și legalizăreț actelor, contractelor şi altor acte din anul 1879, instruc
ţiile şi formele provizorii pentru călăuzirea judecătoriilor de ocol la


ACTE DE NOTARIAT 353

confecţionarea şi legalizarea actelor, contractelor etc. din anul 1880,

și
suplimentul la cap. III al părțe suplimentare din regulamentul jude
cătoresc provisoriŭ (524–531) și tóte cele-l-alte legi, regulamente și
instrucțiuni care nu sunt conforme cu legea de faţă, afară de regu
lamentul relativ la actele particulare de la 24 Decembrie 1883, care
rěmâne în vigore până la termenul prevădut pentru dênsul.
Art. 132. Legea de față intră în vigore una lună după publi
carea ei în « Monitorul Oficial» .

23


UNGARIA

ACTE AUTENTICE
1868 : Legea LIV. (8 165 și 543-558) 1874 : Legea XXXV. 1886 : Legea VII

!


ACTE AUTENTICE
(EXTRACTE DIN COLECTIUNEA LEGILOR UNGARIEI)

ANUL 1868. LEGEA LIV

CAPITOLUL III

Documente
§ 165. Documentele publice, edate de către organele respective
între marginele competințelor legale, aŭ putere deplin probătore,
pănă ce nu va comproba partea contrară, că sunt negenuine (false ),
ori nelegiuite.
Tot acesta stă și despre documentele din ţěrị strčine, dacă trec
de documente publice în statul respectiv, și tot o dată se va conproba
validitatea acelora aměsurat condițiunilor § 157 *)

CAPITOLUL VII
Adeveriri oficiale
$ 543. Despre fapte cunoscute judecătorie din acte, pot cere
părțile adeverințe oficiale, pentru a se folosi de ele în causele lor
de judecată.
§ 544. Despre legile în fiinţă în cuprinsul teritoriului țěrei, se
va da adeverinţă de cătră ministerul de justiție personelor, care aŭ
* ) § 157. Validitatea unei legi din ţară strěină, ori a unui document infiinţat în ţară
strčină, fiind opumnată de cătră partea contrară, va fi dator a o comproba cel ce s'a provocat
la acea lege, ori la acel document.
De alt cum documentele înfiinţate în ţări străine numai atunci aŭ validitate pentru strēini
inaintea judecătoriilor din patrie, dacă producătorul va arěta ( S 545). ca acele după legele res
pective pěrỉ strčine sunt valide, şi cum că în statul respectiv în privința conprobăril prin do
cumente, există reciprocitate deplină față cu locuiitorii din Ungaria.


358 UN G A RIA

lipsă de atare adeverință spre a ' sự căuta ori apăra drepturile lor in
těry strčine.
In atare adeverință se va indica determinat legea respectivă d'in
preună cu secțiunea ei concerninte, și se va cita cuprinsul esenţial
al acestia cu cuvintele propriï ale leger, înconjurându- se ory-ce expli
care, or aplicare de lege la vre- un cas special.
§ 545. Legile țărilor strěine, ori adeverințele despre validitatea
documentelor făcute în țară strởină, trebue să fie prevědute cu auten
ticarea ambasadei respective.
$ 546. Colaționarea copiei cu originalul și adeverirea despre acesta
se va face la cererea părților, in comitate : prin notarul judecătoriei
saŭ prin judele cercual ori prin jurasore, în oraşele libere r. și cele
prevěďute cu magistrat regulat : prin notarul judecătorieſ, în comu
nitățile înzestrate cu jurisdicțiune pentru causele sumare : prin jude,
pe teritoriul table reg. din Mureşiŭ -Osorheiú : prin organele îndrep
tățite la acesta după usul în ființă.
§ 549. Suplicantele saŭ trebue să subscrie documentul cu mâna
sa înaintea judecătorieỉ, saŭ să recunoscă de a sa sub-scrierea, ce se
află pe acela .
Dacă suplicantele nu e persónă cunoscută judecătorieỉ : se vor
chema doui martorì demn de tot credêmêntul, cari il cunosc pe su
plicante, și tot o dată sunt cunoscuţi amênduror membri ai judecă
toril, rugați pentru autentificare, orị cel puțin unuia dintre aceştia.
§ 550. Despre procedere se va compune protocol, în care e a
se aminti expres împrejurarea, că partea e cunoscută în persónă ju
decătoriei, ori că s'a constatat identitatea persone prin martori cu
noscuți judecătoriei.
Protocolul acesta se va sub- scrie atât de cătră martorii de iden
tificare, cât și de cătră personele judecătoresci.
§ 551. Dacă e scris documentul într'o limbă necunoscută jude
cătoriei, ori dacă judecătoria nu înțelege limba suplicanteluì, atunci
se va face autenticarea cu intervenirea unui interpret ( tălmaciů )
jurat. In atare cas se va sub-scrie protocolul și de cătră interpret.
$ 552. Organul autenticator va scrie adeverirea oficială tot- d'a-una
pe documentul original, provocându-se la protocolul de autenticare,
și o va întări cu sub- scrierea sa și cu sigiliul sěŭ oficial.
§ 553. Procederea normată în $ 548 şi cei următori, are loc și
atunci, când vre- o parte va cere autenticarea judecătorescă a pleni
potenței date de ea.
Plenipotențile, cari nu se daŭ pentru advocați, ori se daŭ pentru
advocați, dar nu cu privire la cause procesuale, saŭ fără privire la
persóna plenipotențiatului pentru a fi întrebuințate afară de țară, tot
d'a -una trebue să fie autenticate.


ACTE AUTENTICE 359

§ 554. Consunarea traducerii cu originalul se va adeveri de
cătră interpretele jurat la judecătorie.
La capătul traducerii are să adeveréscă interpretele, pe lângă
provocarea la jurămêntul sěŭ, consunarea traduceriỉ cu originalul, să
însemne anul și țiua traduceriț, și să le întăréscă tóte aceste cu
subscrierea sa și cu sigiliul săů. Dacă e a se face întrebuințare de
traducere afară de locul unde locuesce interpretele, atunci judecătoria
care l'a jurat, îi va autentica sub- scrierea cu acel adaus, că numitul
e jurat la judecătorie ca interpret.
$ 555. La Intêmplare, când martorul ory pricepelorul se scie
exprima numai în o atare limbă pe care nu o înțeleg membri judecă
toriei cari sunt de față la ascultare, se va aplica un interpret jurat
pentru traducerea întrebărilor şi a réspunsurilor.
Spusele martoruluì și pricepetorului se vor scrie în acest cas la
protocol atât de cătră interpret în limba acelora, cât și de cătră pro
tocolist în limba ce e întrebuințată la judecătorie.
Tot regula acesta e a se aplica și la casul depunerei jurămên
tului în privința celor cuprinse în § 242, dacă membrii judecătorie
nu pricep limba părţii respective.
§ 556. Tóte obiecțiunile, cari se pot face în contra personeị pri
cepetorului ori a opiniune aceluia, le pot intrebuința părțile și în
contra interpretulur.
§ 557. Locurile de creợěment public ( loca credibilia) se lasă
pe mai încolo în exercițiul dreptului, de a da documente autentice
pe lângă observarea legilor și praxe legale esistente.
$ 558. Autorităţile publice, și locurile de creçěmênt public sunt
obligate, ca fără mandat recuisitor, saŭ la cererea simplă a părților
singuratice, saŭ la recercarea judecătoriilor, să dea expedițiuni auten
tice de pe documentele cari se află sub îngrijirea lor ; fiind-că la din
contra în fie -care cas se vor pedepsi cu pedepsa de bani până la
500 de fiorini.


ANUL 1874. LEGEA XXXV
DESPRE NOTARII PUBLICI REGESCI
( s'a sancţionat în 12 Decembre 1374. S'a promulgat în ambele camere ale dietei la

16 Decembre 1874)

CAPITOLUL I

Implerea posturilor de notariate publice regesci
§ 1. Pe notarii publici îl numesce ministerul de justiție.
$ 2 , Notar public pótefi numai acel cetățén al Ungariei, ma
ioren, care are caracter nepătat, nu stă sub concurs saŭ curatelă,
posede pe deplin limba oficiósă a Statului, e în stare a corespunde
disposițiunilor articolului de lege 44, 1868, în fine a depus cu succes
censura de advocat saŭ cea practică de judecător, și este in stare a
adeveri una praxă de notariat public de dou ani, de și întreruptă,
ce a premers saŭ urmat depunere censure .
§ 3. Notarul public nu póle fi tot o dată representant dietal,
advocat de profesiune, profesor saŭ învěțător public ordinar saŭ extra
ordinar, nu póte se pórte alt oficiú public saŭ serviciů (de Stat, ecle
siastic, de jurisdicțiune saŭ comunal).
Excepțiune de la acestă regulă forméză numai acele oficii ecle
siastice, de jurisdicțiune și comunale cu cari nu este împreunat nicy
un salar ; apoi serviciul de ostaș, afară de statul activ al armatei
(marine belice) saŭ al miliției ļére (honvédség), în cât la acela no
tarul public ar fi obligat prin legea despre puterea de apěrare.
§ 4. Notarul public nu pote să pórte, nicy în numele séŭ nicy
într'al altuia , atare ocupațiune, ce nu se unesce cu posițiunea sa. Cu
deosebire :
a ) notarul public nu pote fi director conducětor saŭ oficiant la
societăți de comerciŭ saŭ de industrie ori la asemene întreprindere
de bany ; nu póte purta neguţătorie, negociațiuni de bursă, nu se pote


DESPRE NOTARIŤ PUBLICŤ REGESCŤ 361

ocupa cu afaceri de comerciŭ, de bancă, de discont saŭ de samsar ;
nu póte negocia cumpěrarea și vêndarea de realităţi, precum nici
cumpărarea de pretensiunì, drepturi de ereditate, și de alte drepturự;
b ) nu este ertat să încheie negociațiuni pe séma altora sub nu
mele sěů, saŭ pe séma sa sub nume stréin ; apoi a lua parte la atarſ
afaceri, în carì funcționéză în calitate de notar public ; a lua pe nu
mele sěŭ banii primiți spre păstrare, chiar şi când ar fi luat asupră și
datorința plătire intereselor ; în fine
c ) sub ori- ce titlu, a primi obligamentul de garanție saŭ de evic
țiune la atari afaceri, cari se încheie cu intervenirea luì, saŭ carý aŭ
a se autentifica prin el.
$ 5. Numěrul și reședințele notarilor publici le va stabili mi
nistrul de justiție după ascultarea camere respective de notarì publicỉ.
§ 6. Posturile de notari publici se vor împlea pe calea concur
sului.
Petițiunile instruite după recerință sunt a sa îndrepta cătră acea
cameră de notari publici, într'al cărei cerc există postul vacant.
Asupra petițiunilor presentate în termenul defipt camera de no
tari publicì ' și dă opiniunea, și în 15 ţile după expirarea termenului
de concurs ' și sub- sterne raportul motivat d'impreună cu tóte peti
țiunile la ministrul de justiție.

$ 7. Denumirea de notar public îndreptățesce a compune numai
în limba maghiară documentele notariale ; compunerea acelora într'o
alta limbă, ministrul de justiție póte da concesiune, ori de o dată cu
denumirea. ori maì târțiŭ, numai atuncì, dacă respectivul notar pu
blic adeveresce deosebit că e versat pe deplin în acea limbă.

$ 8. Notarul public e indatorat în trei luni socotite de la pri
mirea decretuluy de denumire a face tóte ce recer la SS 9–15 spre
ocuparea stațiune sale.
Acest termen se póte prelungi prin ministrul de justiție la ce
rerea motivată a notarului public.
Acel notar public, carele a neglijat termenul prescris în acest S,
resp. termenul prelungit, se considera ca și când nu ar fi primit de
numirea.
§ 9. Fie care notar public depune cauţiune, ce se stabilesce pentru
Budapesta cu 7000 fiorini, pentru atarī cetăți,cari aŭ cel puțin 20.000
locuitorị, cu 4000 fioriný, iar pentru alte locurŤ cu 2000 fiorinì.
Cauțiunea póte consta din bani gata , din obligațiuni de Stat ung.
saŭ din efecte de credit declarate de guvern de acomodate pentru
cauţiuni, saŭ din ipotecă cu preţ îndoit ; prețul efectelor se socotesce
după cursul de la bursa din Budapesta notat în ţiua premersă de
punerei, dar nici când peste prețul nominal.
Prețul realităților vinculate se stabilesce în sensul acelor regu
lative, cari sunt în valóre în sensul regulamentuluỉ de procedură ci


362 UNGARIA

vilă pentru stabilirea prețuluï de estimațiune a realităților luate sub
execuțiune.
§ 10. Despre acceptibilitatea cauţiune decide camera de notari
publici dugă ascultarea părere procurorului regesc, și despre decisiunea
acesta are a însciința atât pe procurorul regesc cât și pe notarul
public.

In contra decisiune are loc apelațiunea din partea ambelor par
tide la ministrul de justiție.

$ 11. Banii, efectele de credit saŭ documentele de cauţiune
prevěąute cu clausula de intabulare sunt a se aședa și a se păstra
gratuit la casa de deposite a Tribunalului regesc într'al cărui cerc se
află reședința notarului public.

Vincularea efectelor de credit depuse se va efectui prin camera
de notari publici tot pe calea acestui Tribunal.

§ 12. Fie care notar public depune următorul jurămênt oficios:
Jur ( promit) la atol- sciitorul și atot-putintele Dumnedeň, că voiù rè
mânea tot- d'a-una credincios regelui prea înalt al nostru, Ungariei și
constituțiunei acesteia, că voiŭ împlini cu credință, cu punctualitate
și cu consciinţă, în sensul legilor, lucrările oficiului meŭ de notar
public, așa să- mi ajute Dumnedeŭ. După primirea cauţiunei advoca
tul public póte cere numai de cât să se admită la jurămênt.
Depunerea jurământului se întêmplă în şedinţă publică a Tri
bunalului competinte și acesta este a se însemna pe documentul de
numire.

Dacă verị-un notar public își strămută reședința, nu se cere så
depună din noŭ jurămêntul.

§ 13. Fie-care notar public trebue să aibă un sigil oficios, care se
cuprindă la mijloc armele Ungarieị, și în cerc numele familiar și de
botez saŭ pronumele notaruluì public, calitatea lui de nolar public
și reşedinţa luý.
Schița sigiliului este a se presenta tribunalului competinte spre
aprobare prealabilă.
$ 14. Inaintea depunerei jurămêntului saŭ la depunerea aceluia
notarul public este îndatorat a presenta în persónă la Tribunalul
competinte subscripțiunea sa, prevěďută cu sigiliul séŭ oficios, într'atâle
exemplare, ca se ajungă câte un exemplar atât Tribunalului insuşi,
cât și judecătoriilor cercuali de pe teritorlul acestuia, apoi jurisdic
țiunei respective şi camerei de notari publici.

Autentificarea subscripțiunilor și repărțirea exemplariilor respec
tive se efectuesce prin președintele Tribunalului.

§ 15. Notarul public are să facă arătare în scris Tribunalului
competinte despre timpul când ’ și deschide cancelaria, iar Tribunalul
este îndatorat a încunosciința despre împrejurarea acesta judecătoriile
cercuale de pe teritoriul sěů, pe respectivele direcțiuni financiare reg.


DESPRE NOTARIŤ PUBLICŤ REGESCŤ 303

apoy jurisdicțiunea competinte și camera de notari publicỉ, și a o
publica tot o dată pe spesele notaruluì public în fóia oficiósă, şi dacă
există, într'un ņiar din acel ținut.
$ 16. Notarul public este îndatorat a ţinea încuiat sigiliul sěů,
și dacă acesta s'ar perde, a însciința despre acesta numai de cât Tri
bunalul competinte. Schița sigiliul noŭ, ce are se difereze de sigiliul
perdut, este a se presenta spre aprobare Tribunalului respectiv. Atare
aprobare se recere și în casul, dacă notarul public voesce să ’ și schimbe
subscrierea numelui.
In casurile de schimbare făcută atât în sigil, cât și în subscrierea
de nume, sunt a se efectui insinuațiunile prescrise la § 14.
Dacă sigiliul perdut s'ar afla mai târạiů : acesta are să se facă
ne ’ntrebuințaver prin o taetură ce nu împedică recunoscerea, și este
a se preda Tribunalului respectiv spre păstrare.

CAPITOLUL II

Adiuncți, candidați și sustituți de notari publici

§ 17. Notarul public póte întrebuința adiuncţi sub inspecțiunea
și responsabilitatea sa. Dar adiuncților nu compete autenticitate publică.
§ 18. Adiuncțií se privesc de notari publici (819) numai din
acel moment, când se insinuă ca atary, la propunerea notarului pu
blic , la respectiva cameră de notari publici Praxa de notar public
se socotesce aşişderea din acest timp.
Praxa de notar public trebue să fie exclusivă, și candidatul nu
póte să stea tot- d'a- una în praxă advocațială saŭ de jude, saŭ într'un
alt serviciú public saŭ privat ce detrage din exclusivitatea praxei de
notar public.
Camera de notari publici și în special preşedintele acesteia e
obligat a veghia, ca candidații să împlinéscă praxa de notari pubici
in modul prescris în lege.
§ 19. Candidat póte fi numai cel ce a absolvit studiile juridice
la óre-care institut de învěțămênt juridic public din patrie saŭ strěi
nătate, și a depus cu succes examenele teoretice prescrise și anume
din dreptul unguresc la un atare institut din patrie.
§ 20. Candidatul când ese din praxă primesce un atestat, în
care notarul public este îndatorat a însemna timpul petrecut în praxă.
La validitatea acestui atestat se recere subscripțiunea preşedinte
camerel.
§ 21. La cas de îndepărtare saŭ de morb notarul public se póte
substitui prin un candidat ales de dênsul; la acésta însa se recere
învoirea prealabilă a camerei. Spre acest scop notarul public este


364

UN GARI A

îndatorat a insinua fără amănare la cameră substituţiunea d'impreună
cu durata timpului de substituire și a numi pe substituentele.

Cu învoirea camere notarul public póte designa și înainte pe
acel substitut, prin care voesce să fie substituit la cas de absență saŭ
de morb ; dar când substituţiunea urméză de fapt, acesta, precum și
încetarea acelia, este a se insinua tot- d'a- una camerei fără amănare.
Candidatul de notar public se pote aplica ca substitut numal
atuuci, dacă el posedă calificațiunea prescrisă la §. 2.
Camera avênd excepțiune în contra candidatului va îndruma pe
notarul public la alegerea unui alt substitut.
§ 22. Dacă notarul public móre, saŭ se suspendă, se amo
véză saŭ repăşesce de la postul sěů , precum și când nu ' și a oferit
un substitut în sensul S- lui precedent, camera va numi din oficiŭ un
substitut din șirul candidațilorů saŭ din cel al notarilor publici de
pe teritorul Tribunalului respectiv.
Candidatul de notar public va primi de la Cameră decretul de
substituire, și el este îndatorat a depune jurămêntul de substitut la
tribunalul respectiv înainte de ce isi ar începe funcțiunea, în cât nu
ar fi depus deja un atare jurămênt; apoi este îndatorat a face tote
ce sunt prescrise la SS 14 şi 15.
$ 23. La casul de la $ 21, notarul public este respundětor
pentru substitutul séŭ . La casul de la $ 22 substitutul, în cât densul
e candidat de notar public, este îndatorat a depune cauţiunea legală .
$ 24. Substitutul împlinesce cu valore de drept de notar public
tóte afacerile notarului public, ' I aduce cărțile de afaceri, și cu pro
vocare la decretul de substituire subscrie documentele și expedițiu
nile ca substitut, și, în cât dênsul nu ar fi notar public, întrebuintéză
sigiliul oficios al notarului public substituit. Documentele compuse
de substitutul sunt a se păstra în archivul notarului public substituit.
Până ce duréză substituirea. notarul substituit nu este îndrep
tățit a împlini lucrărî de notar public.
$ 25. Până ce s'ar face disposițiunì în privința substituire, la
casul, dacă în acea reședință nu ar esista un alt notar public, în
casuri ce nu suferă amânare va compune judele cercual tóte docu
mentele la a căror compunere este îndreptățit notarul public în sensul
lege de față. Insă judele cercual purcede în atari casurî în sensul
normelor în fiinţă pentru judecătorii.
Tot așa va procede și la liberarea documentelor depuse in
archivul notarului public pe care il substituesc.
Dacă în aceeași reședință ar mai esista și alt notar public, judele
cercual ' l va însărcina pe acest notar public cu tóte aceste lucrări.


DESPRE NOTARIŤ PUBLICÍ REGESCİ 365

CAPITOLUL III

Camere de notari publici

§ 26. Fie-care notar public trebue să atîrne de o cameră de notarî
publici.
Numěrul și reședințele camerelor se vor stabili prin ministrul
de justiție ast- fel, ca la fie-care cameră se aparțină cel puțin 15
notari publici, mai departe, că numai între atarî locuri să se înfiin
țeze camere de notari publicì, unde esistă Tribunale regescì ; în fine
că notarii de pe teritorul unui Tribunal regesc să se țină numa de
una și aceeaşi cameră.
§ 27. La stabilirea reședințelor și cercurilor de camere, ministrul
de justiție va asculta părerea camerelor respective.
§ 28. Fie-care cameră constă dintr'un președinte, patru membri
ordinari și douị supleanți. La aducerea de concluse se recere afară
de președinte presența cel puțin a dou membri. Aceștỉ membri
împlinesc și lucrările oficiale necesare spre ducerea trebilor camereř.
§ 29. Pe președinte și pe ce -l'alți membri aự camerei 'ì aleg
dintre sine notarii publici din cercul respectiv, în adunare generală
prin votare secretă.
La casurî de voturi egale decide sorțul tras de președinte .
Alegerea are valóre pentru un an. Despre constituirea camerei
are să se facă relațiune ministrului de justiție.
§ 30. La consultările camere nu pote lua parte acel membru,
carele în causa ce se desbate este saŭ interesat în persónă, saŭ stă
în vre- o referință dintre cela amintite la § 49 cu cei ce sunt inte
resaţi într’acea.
Respectivul membru este îndatorat a informa pe preşedinte în
timp recerut despre pedica de interesare.
La cas de împedicare președintele se substitue prin un membru
designat de cameră, și membriì prin supleanti.
Vătěmarea acestor regule aduce cu sine nulitatea resoluțiune.
$ 31. Se țin de sfera de activitate a camere de notari publicì,
afară de lucrările ce sunt fixate pentru cameră prin legea de faţă,
încă următórele :
a ) convocarea adunăriỉ generale în tot anul, pentru constiruirea
camerei ;
b ) încercarea de a aplana cestiunile centroversate ocurse între
notari publicî din cerc, substituții lor saŭ personalul auxiliar al lor ;
c) împăciuirea între notari publicì și părți în privința afacerilor
camere cu privire la lucrări oficióse ;
d ) representarea notarilor publici din cerc ca corporațiune, şi
administrarea trebilor conform determinațiunilor adunării generale.


366 UN GA RI A

§ 32. Camera îşî stabilesce însăşi ordinea de afacerị, ce însă
este a se substerne ministruiui de justiție spre incuviinţare prealabilă.
Cu ministrul de justiție corespunde camera nemijlocit.

CAPITOLUL IV

Incetarea funcţiunei de notar

§ 33. Funcţiunea de notar public încetéză :
a) în urma demisiunei primite de ministrul de justiție ;
b) dacă notarul public intră în funcţiune de advocat saŭ într'un
oficiŭ saŭ serviciŭ eschis prin § 3 ;
c) dacă în urma unui defect trupesc saŭ spiritual devine cu totul
de necapace spre împlinirea datorințelor sale oficióse;

d ) dacă vine sub concurs saŭ curatelă ;

e) dacă s'a amovat în urma unei sentințe penale saŭ disci
plinare;
f) dacă ’ și a perdut calitatea de cetățén al patriei.
§ 34. In casurile de la a) și b) § 33 notarul public este înda
torat a duce notariatul până atunci, până ce nu va fi dispensat prin
ministrul de justiție.

$ 35. In casul de la c) § 33 președintele camere provócă pe
notarul public să iși dea demisiunea într'un réstimp anumit. Dacă
notarul public nu ar face acesta, președintele va face arătare la ju
decătoria disciplinară, iar preşedintele acestei judecătorii va esmite
un membru spre cercetarea causei.

Esmisul va asculta pe respectivul notar public, va cerceta im
prejurările, va asculta pe martorii eventualī, la cas de llpsă va efectui
visitațiune medicală ; despre procedere va duce protocol, și într’acela
va însemna datele, declarațiunile și opiniunile ocurse în decursul in
vestigațiunei ; în urmă după încheiarea investigațiunci va presenta tóte
scrisorile pe lângă relațiune președintelui judecătoriei disciplinare.
§ 36. După primirea relațiunei, în cât nu ocurge necesitatea de
a continua saŭ completa investigațiunea : președintele judecătoriel
disciplinare va defige o ți de pertractare, și la acea va cita pe pro
curorul regesc, pe respectivul notar public și după împrejurări pe
martorii și precepětorii de lucru.
Pentru procederea ulterioră servesc de censură normele proce
dure disciplinare.
In casuri deosebit urgente atât președintele judecătoriei disci
plinare, cât și cel al Tribunaluluì respectiv póte ordona suspensiunea
notarului public. Dar determinațiunile § 193 sunt a se aplica.
8 37. In casurile de la d ) și 0 § 33 preşedintele Camerei face


DESPRE NOTARIŤ PUBLICÌ REGESCİ 367

relațiune numai decât judecătoriei disciplinare ; iar judecătoria acesta
va anunța încetarea profesiune de notariat public după ascultarea
procurorului regal și a notarului public dar fără de altă procedură
ulterioră, și despre decisiunea sa va însciință și camera.

In contra acestei decisiuni este îndreptățit a apela atât procu
rorul regal cât și notarul public.

Judecătoria disciplinară este îndatorată a însciința camera și în
casul de sub e) § 33.
S 38. Despre încetarea funcţiunei notarului public, camera este
îndatorată a relaționa la fie-care cas singuratic tribunalului respectiv,
jurisdicțiunel, și ministrului de justiție ; iar tribunalul este obligat a
publica acesta în modul cercuscris la S 15.
$ 39. După primirea relațiune amintite la $ 38, președintele
Tribunaluluị însărcinéză pe un membru al judecătoriei saŭ pe un
notar public cu primirea scrisorilor, cărților și a sigiliuluì oficios.
La casuri urgente dispune judele cercual de luarea sub păstrare
provisorie a acestor obiecte oficiose.
$ 40. Dacă lipsesce vre- un document public : notarul public,
resp. ereţii lui sunt a se constrînge la procurarea și predarea aceluia
sub un restimp anumit.
Dacă documentul public s'a perdut : va avea loc procedura de
terminată la $ 150.
Dacă cărțile se pórtă în mod defectuos, de intregirea acelora ,
și dacă nu se pórtă cărți de fel , de lucrare în consemnațiune a scri
sorilor oficioase – se

se îngrijesce Tribunalul, pe spesele notarului pu
blic, resp . a avere lui.
$ 41. Obiectele oficióse amintite la S 39. și relațiunea esmisu
lui se depun spre păstrare în archivul de notariat public înființat la
Tribunalul respectiv. Regula acesta are a se observa și atunci când
notarul public se transferéză pe teritorul unuì alt tribunal.
Tribunalul închee cărțile oficióse, iar sigiliul ' l face nefolosibil
prin o tăetură ce să nu'l servéscă de pedecă la recunoscere.
S 42. Când notarul public ’ și strămută reședința în lăuntrul te
ritoriului aceluiaş tribunal regal : el póte duce cu sine la reședința
cea nouă scrisorile și cărțile, respectivul trlbunal regal însă are a se
însciinţa publicul despre acesta prin o publicațiune esmisă în sensul
paragrafului 15.
Tot atare însciințare se recere și când tribunalul primesce scri
sorile spre păstrare; despre mănuirea scrisorilor dispune capul XIV.
§ 43. Dacă notarul public repauséză, saŭ ' I încetéză funcțiunea de
notar public ( 33) : estradarea cauţiunei resp. ștergerea dreptuluì de
gagiả , se întêmplă la cererea proprietaruluì saŭ a succesorilor lu
după ascultarea camerei și a procurorului regesc, cu concesiunea
acelu tribunal, la care se păstréză cauţiunea.

-


368 UNGARIA

§ 44. Inainte de ce s'ar da concesiunea amintită la § precedent:
tribunalul provocă prin un edict pe toţi aceia, cari în urma S - lut 173 ,
posed drept de gagiŭ legal la cauţiune, să’și insinue pretensiunile in
trei luni, căci alt cum - va dispune de estradarea cauţiune, fără consi
derare la acele.
Edictul acesta are a se publica în fóia oficiósă, și dacă esistă,
în Șiarul ținutului, de trei ori, pe spesele proprietarului, saŭ a suc
cesorilor lui legali; și este a se afige la tribunal și la judecătoriile
cerculare de pe teritorul tribunalului .
Cei ce aŭ câștigat deja un drept de gagiŭ special la cauţiune :
sunt a se însciința și deosebit despre provocațiunea acesta.
Dacă notarul public a funcţionat mai nainte pe teritorul unul
alt tribunal : publicațiunea acesta are a se afige și la acest tribunal,
și la judecătoriile cercuale de pe teritorul aceluia.
§ 45. Dacă în urma provocațiune amintite în $ precedent s'aŭ
insinuat pretendenți: tribunalul defige o ďi de pertractare, și la acesta
citéză atât pretendențiĩ, cât şi pe proprietarul cauţiunej, resp. pe suc
cesorii legali a acestuia, și în cât e de lipsă, instilue un curator spre
representarea acestor din urmă, iar cu conducerea pertractării însăr
cinéză pe un membru al judecătorieř.
Tot odată reține cauţiunea până în suma ce e de lipsă spre
acoperirea deplină a pretensiunilor insinuate, până atuncì, până ce in
privința acelora nu sa adus decisiune cu valore de drept.
§ 46. In qiua de pertractare judecătorul emis după ascultarea
interesaților licuidéză pretensiunile după clasificațiunea de esconten
tare, iar dacă s'ar face obiecțiuni cu privire la genuitatea, suma saŭ
clasificațiunea (gradul) acelora va cerca impăciuirea, şi dacă acesta
nu ar succede, va ține pertractare protocolară asupra punctelor con
troverse conform § 144 și celor următori din art. de lege LIV 1868,
pe basa căreia Tribunalul dă sentință, și despre sentinţa saŭ im
păciuirea intrată în valore de drept va încunosciința și camera .
§ 47. Dacă notarul public se transferéză, Tribunalul va străpune
cauţiunea ce se află sub păstrarea sa, resp. partea acesteia ce ré
mâne după escontentarea pretensiunilor, la acel tribunal, într'a cărul
cerc zace reședința nouă a notarului public.
Incât s'ar fi întâmplat detracțiuni din cauţiune, saŭ dacă la re
ședința cea nouă a notarului public s'ar recere o cauţiune mai mare :
notarul public are să suplinéscă lipsa înainte de ce și- ar începe
funcțiunea.


DESPRE NOTARIŤ REGESCŤ 369

CAPITOLUL V

Despre sfera de activitate a notarilor publici în genere.

§ 48. Notarul public denumit de noŭ și póte începe funcțio
narea numai după depunerea jurămêntului oficios.

Notarul public nu este îndreptățit a'și continua funcțiunea după
acel moment, când 'I s'a înmânat decisiunea intrată în putere de
drept, adusă cu respect la încetarea funcţiune sale de notar public,
saŭ la suspensiunea luì.
§ 49. Notarul public, ca atare, nu póte funcționa în causele :
a) în carî este interesat în persónă ;
b) în carî este interesată muerea saŭ logodita lui, rudeniile sale,
ascendenţi saŭ descendenți, apo atari persone, cari sunt înrudite cu
el colateral până în gradul al doilea, orì incuscrite în gradul ântêiŭ,
saŭ carụ staŭ cu dênsul în relațiune de părinţi adoptivi ori de prunc
adoptiv ;
c) în causele acelor persone, cari se află sub tutela cu cura
tela lui ;
d) în atari cause, în cari a intervenit ca jude, advocat saŭ
mandatar.

$ 50. Sfera de activitate a notarului public se estinde asupra
teritoruluț acelui Tribunal reg. , unde zace reşedinţa designată pen
tru dânsul.

Competinţa de activitate însă a notarilor publicŤ esistenți în
Budapesta se estinde asupra teritorului Tribunalelor regesci pentru
Pesta, Buda și pentru ținutul de Pesta.
Cu tóte aste părțile se pot adresa cătră ori- care notar public,
și în privința acesta nu sunt restrînse la notarii publici de pe teri
torul Tribunaluluì, pe care locuesc, saŭ pe care zace obiectul afacerii
juridice.
§ 51. Nu este ertat ca notarul public să locuéscă afară de re
şedinţa ce ' i s'a designat, nici să țină cancelaria pentru sine saŭ
pentru adiunctul séă , în fine să împlinéscă actury oficióse afară de
teritorul Tribunalului respectiv.
§ 52. Afară de casuri de procedere oficiósă, nu este ertat, ca
notarul public să se îndepărteze din reședința sa pe un timp may
îndelungat de treỉ qile, fără de a face arătare preşedinteluy notarilor.
Pentru un timp mai lung de 8 țile are să céră concediŭ de înde
părtare. Camera de notari publici póte da concediŭ pentru șése sép
tămâni, pentru timp mai lung numa ministrul de justiție. Dacă no
tarul public remâne îndepărtat de la reședința sa 14 dile peste timpul
conces în s present, dênsul este a se provoca prin președintele
24


370 UNGARIA
camerei, să revină în restimp de alte 14 dile, căci alt- cum se va
începe procedura disciplinară spre amovarea lui.
$ 53. Sfera de activitate a notarului public se estinde :
a ) La compunerea de documente :
b ) La compunerea de testamente ;
c) La estrădarea de testificațiunì ;
d ) La păstrarea de documente şi obiecte prețiose ;
e ) La procederea în cause lasamentare ;
f La efectuarea de comisiuni judecătorești.
§ 54. Pentru validitatea afacerilor juridice se cere document
întocmit de notar public :
a ) La contractele ce reguléză referințele de avere între consoții
de căsătorie ; mai departe la cele de vîndare, cumpěrare, de schimb,
de rente de viață și de împrumut, încheiate între consoții de căsă
torie ; precum și la alte afaceri juridice, prin cari personele numite
iaŭ asupra lor obligamente între olaltă ;
b ) La contractele de donațiune încheiate tot între acele persone,
dacă obiectul donat nu sa predat ;
c ) La reversele date despre primirea zestreſ, fie acele estrădate
ori pe séma consoțulu de căsătorie, ori pe séma altuia ;
d ) La tóte afacerile juridice încheiate de orbi, de surdi, cari nu
sciú a citi, saŭ de muți și surdo -muți, carl nu sciů a scrie, sub-in
țelegêndu- se aci și contractele de moștenire, în cât dênșii efectuesc
în persónă încheiarea afacerii juridice.
Disposițiunile S- lui present nu se estind asupra cambiilor.
In cât legea ar pretinde intervenire judecătoréscă saŭ de notar
public la vre- o afacere juridică afară de casurile determinate aci,
acele regulative legale rěmân neatinse.
§ 55. Notarul public este îndreptățit a îndrepta exibite, către
autorităţi in genere, iar către judecătorii în cause afară de proces,
dar el este îndatorat a ' și însemna numele cu mâná proprie pe fie
care exibit.
§ 56. Notarul public nu și póte denega serviciul în cause ce
se țin de sfera de activitate a sa, fie că e provocat din partea par
tidelor, saŭ că a primit însărcinare de la judecătorie. Escepțiunile
sunt determinate prin lege.
La cas de denegare a dorințeỉ părți, notarul public este obli
gat a ' 1 descoperi motivele denegațiune într'o declarațiune scriptori
stică. Pe lângă producerea acestei declarațiuni partea e îndreptățită
a recurge la respectivul Tribunal regesc.
In cestiunile atari Tribunalul decide în mod definitiv.
§ 57. Notarul public este obligat la ținere de secret în tóte afa
cerile în cari a funcţionat în calitate de notar public, luând afară
când în sensul lege de față este îndatoral a da însciințare.


DESPRE NOTARIÍ PUBLICŤ REGESCI 371
Notarul public este obligat a veghia ca și adiuncțiť sě se țină
secret.
$ 58. Notarul public nu póte compune de cât numar documente
publice, iar documentele private nici de cât, chiar şi când ' l ar pro
voca la acesta părţile ce s'ar fi înțeles împreună.
§ 59. Notarul public are a griji, ca afacerea, în care i s'a cerut
intervenirea, să nu fie în colisiune cu legea.
In atare cas este îndatorat a face atente partidele la împreju
rarea acesta, și dacă aceste ar stărui totuși în cererea lor, a face
amintire despre acesta în document ; iar în atari afaceri, cari înfrâng
legile penale, ordinea publică saŭ moralitatea publică, nu îi este ertat
să ia parte.
$ 60. Notarul public este îndatorat a compune documentele
publice, conform dorinței părtilor, în ori- care dintre acele limbị
pentru cari a primit îndreptăţire în diploma de denumire, saŭ mai
târdiů.
§ 61. Notarul public are să se convingă înainte de tóte despre
voinţa părților, și să compună acesta în scris, clar și determinat ;
să precetéscă documentul înaintea părților, şi după citire să le
întrebe de învoirea lor, și dacă e de lipsă, să le informeze despre
înțelesul și urmările documentuluy.
$ 62. Fie care document trebue să se scrie pe foaia întrégă, cu
scrisore legibilă, fără prescurtări ast-fel, că pe lăturea stângă se ră
mână loc gol cam de douě degete . Locurile góle din text sunt a se
umple prin trăsury.
§ 63. In documentele notariale terminiỉ și posițiunile numerice
sunt a se espune şi cu litere .
Nu cad sub regula acesta : inventariile, cărțile de împărțélă, li
quidațiunile, computele și calculațiunile, documentele de prețuire și
de licitațiune.
In instrumentele de impărțire, în liquidațiuni, computurì și cal
culațiunì, sumele finale, precum sumele ce le pot pretinde părtidele
una de la alta, în documentele de prețuire, preţurile totale, - și
în documentele compuse despre licitaţiunea de lucruri nemişcătóre,
de liferațiuni și lucrări, promisiunea ultimă sunt a se scrie și cu
litere.
Data documentului notarul public o va scrie cu litere.
Numerii topografici resp. de oculațiune, de carte funduară și de
casă se pot scrie și cu cifre.

La provocațiuni data unui alt document, precum data, numărul
și $-ul vre-une ordinațiuni saŭ legỉ se pote scrie cu cifre.

$ 64. In documentul public nu este ertat a scrie nimic între
şirury, deasupra saŭ de desuptul acelora. Cuvintele saŭ literele ast -fel
scrise sunt fără valóre.


372 UN GARI A

Dacă în vre - un document public se cere vre-o schimbare saŭ
adaugere, acesta este a se scrie pe laturea stângă a documentului
sub un semn de provocare, și pe lângă amintirea numărului cuvin
telor schimbate saŭ adause, și acesta este a se subscrie de notarul
public și de părți.
Schimbarea saŭ adaugerea se póte pune după împrejurări și la
capětul documentului public.
In acest cas partidele sunt îndatorate a o declara de aprobată,
și dacă schimbarea saŭ adaugerea sa întâmplat după subscrierea
documentului, — a se subscrie din noů.
Neobservându- se regula acesta, tóte schimbările saŭ adaugerile
vor fi fără valóre.
§ 65. In documentul public nu este ertat a rade nimic, căci alt- cum
acela nu va avea putere de document public.
Dacă trebue a şterge cuvinte, acesta are a se întâmpla ast- fel,
ca cuvintele să remână legibile. Numěrul cuvirtelor șterse este a se
însemna pe lăturea stângă saŭ la capětul documentului, şi nota acesta
este a se subscrie în modul ordinat în S-ul precedent pentru schimbări.
Dacă nu s'a observat regula acesta , va avea să decidă judecă
toria, adică documentul cât o să piardă din autenticitate.
§ 66. Când documentul public constă din mai multe pagini,
notarul public este dator a prevede tóte paginele cu numeri curenți
și fie -care cólă cu subscrierea sa de mână proprie.
Dacă documentul constă din mai multe cóle saŭ mai multe bu
căţi : aceste sunt a se transfila cu un șnur, a cărei ambele capete
sunt a se întări pe lăturea ultimă cu sigilul notarului public. Tot
acesta stă și pentru anexele, pentru cari ordonă legea să se cósă de
documentele publice.
§ 67. Dacă pentru întrebuințarea în străinătale a vre- unui docu
ment public s'ar cere autenticarea subscripțiunei notarului public :
subscripțiunea acestuia se va autentica prin președintele tribunalului
concerninte, iar cea a preşedintelui prin ministrul de justiție.
8 68. Documentele compuse de notari publici, și spedițiunile au
tentice ale acestora, obțin putere de document public, dacă corespund
cerinţelor pressrise de lege.

Acele documente notariale, cari nu corespund cerințelor pre
scrise la SS 7 , 48, 49, 51, 71, 72, 73, 74, 75, 76, 77, 78, 79, d) , e),
1 ), g), 80, 82 și 83, nu aŭ putere de document public.
La întrebarea, că documentele defectuóse, compuse de notari
publică, încât să se pótă privi de documente private valide : va de
cide judecătoria a měsurat prescriselor de procedură generale.

>


DESPRE NOTARII PUBLICŤ REGESCİ 373

CAPITOLUL VI

Compunerea de documente

§ 69. Notarul public înainte de ce ar purcede la pertractare cu
părțile are să? și câștige convincţiune după putinţă despre facultatea
de dispunere a acelora. - Dacă în privința acesta ar ocurge vre- un
defect saŭ scrupul, și părțile vor fi urţând totuși susceperea docu
mentuluy saŭ a pertractăriì : susceperea nu se pote denega, în docu
ment însă este a se face amintire despre defect, resp. despre scrupul.

Dacă partida este represintată prin un imputerit : plenipotența
origjnală, pe care subscripțiunea trebue să fie autenticată, este a se
aclude documentului. La conducători de firmă ( procuriști) improtoco
lați se aclude la document o copie autentică din decisiunea de im
protocolare.

§ 70. Notarul public, dacă nu cunosce în persónă partidele per
tractante, este îndatorat a’și câștiga convingere despre identitatea lor,
prin doui martorì cunoscuți, saŭ prin alte date demne de încredere
deplină.

Dacă ia parte la pertractare și un alt notar public, e destul,
dacă fie-care parte e cunoscută unuia dintre notarii publici.
Nu e de lipsă, ca martorii de identitate să fie tot odată și mar
torii afaceri. De la mărturisirea de identitate nu sunt escluşi indi
viții ce staŭ într'una dintre referințele amintite la e) $ 72, cu par
tea despre a cărei identitate vor să facă mărturisire.
§ 71. De regulă nu e de lipsă ca la susceperea de documente
să fie de față martorì. Dar când ordonă legea presentă, saŭ dacă
doresce vre-una dintre părți: sunt a se chema doui martori.
§ 72. Pentru martori se cere în genere, ca aceia să fie tre
cuți peste al 16-lea an de etate ; iar pentru martorii afacerii se recere
încă deosebit, ca dintr'aceia cel puțin unul să scie a scrie și celi.
Nu pot fi martory:
a) cei ce nu sunt în stare a face mărturisire, din defecte spi
rituale saŭ trupesci.
b) cei ce sunt judecați pentru crime saŭ abatere comisă din cu
piditate de câștig :
c) cel ce aŭ fost pedepsiți saŭ staŭ sub cercetare pentru măr
turisire falsă saŭ pentru jurămênt strîmb ;
d) cei ce pot ascepta din afacere vre-un folos;
e) cei ce se află într'una dintre referințele amintite la c) $ 49,
către notarul public saŭ către una dintre partide, saŭ cei ce staŭ în
serviciul notarului public, resp. al óre-căre partide (8 70) .


374 UNGARI A

§ 73. Când intervine și un alt notar public nu se cere pre
sința de martory.

Insă referințele amintite la § 49 forméză piedece de escludere
și pentru celă-l'alt notar public.
Compunerea documentului în casul acesta compete aceluy notar
public, carele e recercat la acesta de parte ; dar celă-l'alt notar pu
blic încă e obligat sub responsabilitate a veghia ca să se observe
cele prescrise.
$ 74. Martoriỉ, resp. celă - l'alt notar public trebue să fie de față
de regulă numai la momentul când se cetesce documentul și să sub
scrie de partide.
Aceste din urmă pot însă pretinde, ca martoriy, resp. celă- l'alt
notar public să nu fie de față nici la cetirea documentuluř. Dar in
atary casury ele sunt indatorate a declara la subscriere înaintea mar
torilor resp. a celui- l'alt notar public, că aŭ cetit documentul, saŭ că
acela s'a cetit înaintea lor .
§ 75. Când partida e órbă, surdă, mută saŭ surdo-mută : e de
lipsă, să fie de față douŤ martorì, saŭ încă un alt notar public, în
continuă sub decursul pertractării întregi.
In atari casuri martorii, resp. notarul celă -lalt la procetirea do
cumentului nu se pot delătura nicì decum (SS 76, 77, 78) .
§ 76. Acel surd, care scie ceti, trebue să cetéscă însu’și scrip
tul, și trebue să declare tot-odată, că la cetit și la aflat conform
voinței sale . Acestă declarațiune are să se notifice în document îna
intea subscripțiune .
Dacă surdul nu scie a ceti : afară de martorý să mal cheme
încă o persónă ce posedă încrederea surduluự, și a căreț vorbire prin
semne o pricepe surdul. La atarî persóne de incredere nu forméză
piedecă de eschidere și dacă acelea staŭ cu partidele întru vre - una
dintre referințele amintite la punctul e) § 72.
Notarul public este îndatorat să şi câştige convingere despre a
cea că surduul e versat în respectiva vorbire cu semne

probe ce nu se referesc prin atari
la obiectul cause subversente ; şi a face a

mintire in protocol, că sa întâmplat acesta

.

$ 77. Când partea e mută saŭ surdo-mută : în sensul & -lui 76
este a se chema tot- d'auna o persónă de încredere care e versată
în vorbirea cu semne.
Dacă partea scie scrie și ceti, trebue să citéscă însăşi docu
mentul, și să adeveréscă tot odată, că ' l-a cetit și ' l- a aflat conform
voinței sale. Dacă nu scie scrie și ceti : sunt a se chema douě per
sóne de încredere versate în vorbirea cu semne.
$ 78. Dacă vre-o parte nu pricepe nici una dintre limbele in
cari e îndreptățit notarul public a compune documente : notarul pu
blic va compune documentul în limba maghiară pe lângă chemarea


DESPRE NOTARII PUBLICŤ REGESCŤ 375

unui interpret jurat. Referințele amintite la 8 72 forméză piedecă de
eschidere și pentru interpretele .
Dacă partida a adus cu sine o declarațiune scrisă într'o altă
limbă,- ceea ce notarul public póte și pretinde după împrejurărị,
acea este a se sub-scrie conform determinațiunilor de la $ 80, și a
se alătura documentului.
In casul 9-lui present se recere presința a doui martorì saŭ a
unui alt notar public.
$ 79. Introducțiunea, resp. clausula documentului de notar pu
blic are să cuprindă în sine :
a) numele familiar, de botez saŭ connumele, calitatea de notar
public și reședința notarului public, și dacă funcționéză doui notari
publici,a amêndurora ;
b) numele de familie, de botez și connumele, starea civică, lo
cuința și calitatea de aplicațiune a partidelor, și dccă cutare partidă
participă prin mandatar, și acestui din urmă, precum a martorilor,
persónelor de încredere și a interpretilui póte chemat ;
c) observarea, că notarul public cunósee părțile în persónă, saŭ
că Îşi-a câştigat convingere în alt mod despre identitatea de persone ;
d) însemnarea, că documentul s’a cetit înaintea părților, saŭ
că " l - aŭ cetit părților în presenţa martorilor,— și dacă martorii s'aŭ
delăturat la precetire : notațiunea, că s'a satisfăcut ordinațiune cu
prinse la punctul final de la § 74 ;
e ) locul, anul, luna și diua suscepțiunei, și acolo, unde cere le
gea saŭ vre- o parte, și oră, în care s'a întêmplat suscepțiunea ;
n subscripțiunea personelor amintite la a) și b) și sigiliul ofi
cios al notarului public, saŭ dacă aŭ participat doui notari puplicy
al amêndurora. La tóte documentele de notar public introducerea și
clausula are a se compune în limba magbiară.
$ 90. Când partea nu scie, saŭ eventualmente nu e capabil a
scrie, acesta este a se însemna în document pe lângă amintirea îm
prejurării împiedecătóre. In casul acesta se chémă tot- o- dată dou
martori saŭ un alt notar public, înaintea cărora partea să prevédă
documentul cu punerea degetuluï, iar unul dintre martorì, resp. cel
l'alt notar public subscrie numele partide și se numesce pe sine ca
subscrietor de nume.
Dacă unul dintre martorì saŭ persónă de încredere nu scie saú
nu e capabil a scrie : numele acestuia se subscrie prin martorul cel
l'alt conform regule de mai sus.
§ 81. Părţile pot învesti şi documente privite cu calitatea de
documente notariale publice, ast-fel, că le depun în original la nota
rul public, carele compune despre deposițiune un protocol alăturând
documentul cătră acesta. Acest protocol dinpreună cu documentul
depus forméză documentul original despre respectiva afacere juridică.

.


376 U NGARIA

Documentele atarý obțin vigorea de documente notariale publice
numai față de acei interesați și succesorii legali ai lor, cari aŭ in
tervenit la disposițiune ca partide, și numaì din momentul când s'a
întêmplat deposițiunea.

CAPITOLUL VII

Compunerea de testamente.

§ 82. In privința testamentelor compuse de notari publici afară
de cerințele prescrise pentru documentele notariale publice, e de
lipsă încă ca :
a) testatorele să ’ și esprime voinţa ultimă în persónă înaintea
notarului public ;
b) sub decursul întreg al afacerii să fie de față incontinuu doul
martorì saŭ un alt notar public ;
c) să se adeveréscă în document că s'aŭ observat determina
țiunile paragrafului present.
$ 83. Dacă se predă notarului public un testament deschis scris
gata, spre a se învesti cu calitatea de document public, afară de
cerințele prescrise pentru documentele notariale publice sunt a se
observa încă următórele :
a) testamentul se primesce numay de la atarý părțile cari sciủ
a scrie și ceti în limba documentului, și aŭ subscris documentul cu
mâna proprie, — despre ce notarul public are să se convingă ;
b) partea e îndatorată a preda testamentul în persónă, în pre
sența a doui martorì saŭ a unui alt notar public, și cu acea decla
rațiune apriată, că acela cuprinde în sine ultima sa voință ;
c) despre întregul curs al afacerii se suscepe un protocol, la
care este a se alătura testamentul predat, pe lângă însemnarea că
s'aŭ împlinit determinațiunile din paragraful present.
Despre testamentele închise, dispun regulativele referitóre la de
posite .
§ 84. Notarul public dă părței un revers despre primire, și
păstréză testamentul in loc sigur.
Partea însă póte lua la sine testamentul îndată. Dacă pretinde
redarea aceluia mai târșiŭ, acesta se póte împlini numai la dorința
sa proprie saŭ a mandatarului sěů prevêdut cu plenipotența auten
tificată specialmente spre acest scop .
Despre redare se compune un protocol.

Prin renapoiare testamentul nu isi pierde calitatea de document
notarial public --- dacă se susține neschimbat și nevătămat ; pentru
acea notarul public este indatorat a informa la redare pe testatorele


DESPRE NOTARIŤ PUBLICŤ REGESCI 377

despre acesta și în documentul notarial public a face amintire că
acesta s'a întâmplat.
§ 85. Indată ce vine la cunoscința notarului public, că s'a de
schis vre- o moştenire după o atare persónă, al căre testament ’ l
păstréză, dênsul este îndatorat a presenta testamentul la judecătoria
concernente spre publicațiune, chiar şi dacă cei interesaţi nu s'aŭ
insinuat încă, saŭ de și aceştia nu ar fi pus la cale presentarea.
Publicațiunea se întêmplă numai decât în presența notarului
public. Iar testamentul, după ce o copie autentică s’a alăturat către
protocolul de publicațiune, se va da îndărăt notarului public spre
păstrare mai departe.
§ 86. Dacă partea voesce să ’ şi revóce testamentul îutr’un do
cument public servesc de cinosură determinațiunile SS 82 și 83.
Când revocarea testamentului s'a făcut înaintea unuia şi aceluiaşi
notar public, revocarea este a se însemna pe documentul de notar
public compus întru inceput, iar dacă acea se referesce la vre- un
testament scriptoristic predat, este a se însemna pe acest testament.

§ 87. Determinațiunile din acest cap sunt a se aplica și la co
dicili și la contractele de moștenire.

CAPITOLUL VIII

Testificaţi un i.

§ 88. Testificațiuni (certificate) se pot da prin notarul public
numai despre faptele și împrejurările determinate în legea de față.

A) Autenticarea copielor de documente.

8 89. Notarul public este îndatorat a conferi cu punctualitate
copia de autenticat cu originalul, și dacă ar afla că acest din urmă
e rupt, șters saŭ suspect într'altă privință, saŭ dacă ar afla într'a
cela vre- o corecțiune, ştergere saŭ adăogare, precum și când copia
ar conține numai unele puncte din original, împrejurările aceste le
va aminti saŭ la capătul copiei într'o notiță specială, saŭ în clausula
de autenticare.
In clausula de autenticare va însemna tot odată, dacă copia
s'a descris afirmativ de pe original, saŭ de pe vre- o spedițiune ori
copie autentică ; apoi numesce autoritatea saŭ persóna la care se află
originalul după convingerea sa, saŭ după afirmațiunea părței; saŭ
pe cel ce a presentat originalul. Clausula acesta notarul public o
subscrie cu mâna proprie și o provede cu sigiliul oficios pe lângă
adeverirea că copia este conformă documentului presentat.


378 UNGARIA

Dacă copia de autenticat constă din mai multe cóle, va avea
loc aplicarea analogă a § 66.

B) Autenticarea estraselor făcute din cărțile comerciale

și industriale.
§ 90. La autenticarea estraselor făcute din cărțile comerciale și
de afacerỉ, notarul public compară estrasul cu posițiunile concerninte
din cartea originală și tot odată censuréză : dacă este cartea prove
zută cu recerințele legale necesare spre autenticitate, și dacă acea
este ținută în modul prescris de lege.

C) Traducțiuni.

§ 91. Notarul public póte efectui traduceri și póte da testifica
țiune despre acurateţa traducțiunilor în limbele pentru cari este
îndreptățit în decretul de denumire saŭ mai târziŭ.
Traducțiunea se va scrie saŭ pe documentul original saŭ se va
alătura la acest document pe lângă aplicarea analogă a § 66.

Notarul public este îndatorat a adeveri la capetul traducțiune
că acesta e conformă originalului și testificațiunea acesta a o sub
scrie cu mâna sa și a o provedé cu sigiliul oficios pe lângă espu
nerea locului şi timpului de autenticare.

D) Autenticarea subscrierilor.

$ 92. La adeverirea genuitățiy subscripțiunii de nume se cere,
ca partea saŭ să subscrie cu mâna sa documentul înaintea notarului
public, saŭ să recunoscă de subscripțiunea sa făcută cu mâna sa
proprie subscripțiunea esistentă deja pe document.

Clausula de autenticare se însemnă pe documentul original cu
provocațiune la numěrul actuluì avênd a se pune lângă subscripțiune
sigiliul oficios al notarului public.
§ 93. Dacă notarul public nu pricepe limba părței autenticarea
are să se întêmple pe lângă întervenirea unui interpret jurat.
E) Adeverirea despre timpul presentărei documentului.
& 94. Timpul când se presentéză vre un document se adeveresce
ast - fel că notarul public însemnă pe document, pe lângă numirea
părțeụ, locul, anul, luna şi ziua presentațiuni, și la dorința părței,
și ora în care sa întâmplat presentarea, apoi subscrie testificațiunea
acesta cu mâna proprie şi o provede cu sigiliul sěŭ oficios.


DESPRE NOTARIŤ PUBLICI REGESCI 379

F) Adeverirea esistenței în viață .

§ 95. Notarul public póte da adeverinţă despre aceea că vre- o
persónă se află în viață, dacă persóna respectivă se presentéză în
săși înaintea dênsului. Adeverirea se întâmplă așa că notarul public
numind partida, amintesce în document împrejurarea că partida s'a
înfățișat în persónă, precum și locul, anul, luna și qiua înfățișăriț, și
la dorința părței și ora în care s’a întâmplat înfățișarea, apoi sub
scrie acesta cu mâna proprie şi o provede cu sigiliul sěů oficios.
G ) Autenticarea resoluțiunilor adunărilor generale saŭ de

comitet ( consiliŭ de administrațiune).
$ 96. La testificarea resoluțiunilor aduse de adunarea genernlă
saŭ de comitetul ( consiliul de administrațiune) al societăților pe acții,
saŭ al altor reuniuni, notarul public recercat va însemna în protocol
cu punctualitate locul și timpul adunării, apoi resoluțiunile aduse și
declarațiunile esențiale, cu deosebire cele ce ar putea fi decizătóre
la judecarea regularitățil procederii.

Protocolul este a se subscrie prin președintele și prin alți dou
membri ai adunărir.
Identitatea personelor amintite în punctul precedent este a se
adeveri în protocol numai într'atâta, încât acesta s'ar afla de lipsă.
Dacă nu sa făcut ast,fel de testificațiune : notarul public nu este res
ponsabil pentru identitate.
Testificațiunea are să conțină cuprinsul întreg al protocolului.

H) Adeverirea faptelor

$ 97. Notarul public este îndreptățit de a adeveri și alte acte,
anume pertractărî de licitațiune, submisiune și de oferte, apoi acte
de loterie, dacă a fost recercat spre acesta, și dacă actele numite s'aŭ
întâmplat înaintea lui.
I) Notificațiuni
$ 98. Despre notificațiuni ( încunosciințăry, admonițiunì, desợiceri
și proteste etc.) ce voesc părțile să le comunice una cu alta , no
tarul public póte să dea testificațiune numai atunci, dacă scopul a
cesteia este ca să aibă vre- o urmare juridică.
In casury atarì notarul public va indica în protocol notificațiunea
din cuvent în cuvênt.
Partea póte recerca pe notarul public și prin epistolă saŭ prin


380 UN G A RIA

telegrmă la efectuarea notificațiuner. In acest cas epistola saŭ tele
grama suplinesce protocolul . Dar acest mod de recercare este a se
aminti în atestat.
§ 99. Notarul public va merge cu protocolul, resp . cu notifica
țiunea ($ 98) la locuința saŭ localitatea de afacerý a aceluț, căruia
este a se comunica notificațiunea și acolo 9-0 predă cu graiul.
Despre acesta dă recercătorului, și dacă se cere, și celei -l'alte
părțile, testificațiune, care să conțină pe lângă subscripțiunea și si
giliul oficios al notarului public, cuprinsul notificațiunei din cuvent
în cuvent, apoi numele, starea civilă și locuința părților, locul, anul,
luna și țiua însciințăreț, iar dacă ar dori partea recercătóre, și ora
în care sa întâmplat comunicațiunea.
Declarațiunea dată de partida contrară se va putea suscepe în acé
stă testificațiune numa atuncì, dacă partida numită cere, saŭ concede
acesta, şi adeveresce învoirea sa prin acea că subscrie protocolul.
§ 100. Dacă obiectul notificațiunei este oferirea la predarea de
bani, efecte de preț, saŭ alte mărfuri: notarul public are să se con
vingă mai întêiŭ, că obiectele acestea staŭ gata spre predare. Tot
odată are să espună în protocol, afară de cele cuprinse la $ 112,
descrierea obiectelor de predat, și locul unde se află acelea, apoi ade
verirea că, după cenvincțiunea notarului public, predării și primirel
nu'ỉ stă in cale nici o piedică.
In testificațiune, afară de cele amintite la g -ul precedent, este a
se suscepe și adeverirea acestora.
§ 101. Dacă partida căreia este a se comunica notificațiunea,
nu se află acasă saŭ în localitatea-î de afaceri precum și dacă acea
e îndepărtată, saŭ dacă notarul public nu'l ertat să intre, în fine și
în acel cas, dacă nu se scie locul unde petrece : notarul public are
să presente notificațiunea, ce sună acestei partide, la judecătoria con
cerninte, care va dispune în privința inmanuării aceleia conform re
gulamentului de procedură civilă.
Partida recercătóre póte pofti și acea, ca notarul public să tri
mită partidei contrare notificațiunea amintită prin postă pe lânga re
comandațiune.

K) Adeverirea cuprinsului și trimiterei comunicatelor

§ 102. Notarul public fiind recercat este dator a da testifica
țiune despre cuprinsul și trimiterea însciinţărilor, epistolelor saŭ te
lepramelor adresate vre-unei partide, ori unde ar locui acesta.
In atary casuri notarul public ia la protocol din cuvent în cuvent
cuprinsul însciințăreſ, epistolet saŭ telegramei, numele și starea civilă
a partidelor, apoi locul și timpul (anul, luna, diua, ora) spedării efec
tuate de dênsul, și despre acesta dă partidei testificațiune.


DESPRE NOTARII PUBLICI REGESCI 381

§ 103. Despre testificațiuni în casurile de la $892–100 se
compune un protocol. In acest protocol afară de cele ce sunt pres
crise în capul present pentru fie -care cas singuratic, se mai cuprind
următórele :
a) numirea partidei, care cere testificațiunea, apoi a martorilor
póte presenţi, resp. a celu - l'alt notar public și a interpretului după
prescrisele de la a) și b) 8 79 ;
b) cerința cu a căreț împlinire s'a încredințat notarul public ;

c) subscrierea personelor amintite la punctul a) precum cea a
notarului public și sigiliul lui oficios.

Dacă partida e necunoscută, sunt a se aplica regulele de la
70, și dacă vre-unul dintre cei presenţi nu scie a scri, se va a
plica § 80.

L) Proteste cambiale

§ 104. Susceperea protestelor de cambiă se întâmplă în sensul
legilor ce sustaŭ în privința acesta . Tot în acest mod póte se purcédă
notarul public și cu respect la efectele comerciale sunătóre la ordin,
când este recercat a scóte protest în privința acelora.
La testificațiunile aceste punctul d) de la 49 nu forméză pie
decă de eschidere.
$ 105. Testificațiunile ce sunt suscepute despre alte acturi afară
de cele cuprinse în capul present, saŭ carì nu sunt compuse conform
regulelor aci stabilite nu obțin puterea de document public.

CAPITOLUL IX

Păstrarea documentelor şi obiectelor de valóre

§ 106. Notarul public este îndreptățit a lua în păstrare oficiósă
documente, obligațiunì, cambii și testamente închise (sigilate).
Despre primire va da partide revers, și va lua un protocol de
deposițiune, în care să se cuprindă numele, starea civilă și locuinţa
deponentuluì, indicarea documentului depus, locul, anul, luna și qiua
depunereț, și numirea persónei, căreia va fi să se estradee docu
mentul depus.
Iar dacă se depune vre -un testament închis, a cărui cuvertă nu
e sigilată după recerință : va sigila cuverta cu sigiliul săŭ oficios
ast-fel , ca să nu se pótă deschide fără de a nu sparge sigiliul . Pro
tocolul este de a se subscrie de partidă și de notarul public.
Dacă documentul se trimite pe postă notarului public spre păs
trare : epistola suplinesce protocolul.


382 UNGARIA

§ 107. Redarea documentului depus spre păstrare este a se ade
veri în protocolul de deposițiune saŭ într'un protocol separat. In
casul din urmă redarea este a se insemna și în protocolul de depo
sițiune pe lângă provocare la protocolul separat.
Dacă cel ce primesce documentul nu e cunoscut notarului pu
blic, identitatea de persónă este a se constata în sensul determina
țiunilor de la $ 70.
§ 108. Bani gata, papire de credit și alte efecte póte primi no
tarul public spre păstrare numai timporar, și așa, dacă acele la com
punerea vre -unui document de notar public 'I se predaŭ spre acel
scop, ca el să le predee unei persóne saŭ autorități anumite.
Intre altele sunt a se observa și pentru depositele atari deter
minaţiunile de la § 106.
§ 109. Dacă depositul are a se preda veri- unei judecătorti saŭ
Obiectele depuse pentru predare la mâna veri- unei partide pri
vate notarul public este îndatorat a le înmanua cel mult în opt dile,
în cât partida nu ar fi stabilit un alt termin. Dacă dînsul nu este
în stare a efectui inmânuarea sub acest termin, este îndatorat fără
amănare saŭ a retremite depositul la partidă, saŭ a'l da sub păstrare
judecătorescă.
§ 110. La estradarea obiectelor depuse notarul public va purcede
conform determinațiunilor de la § 107, și dacă depositul s'ar preda
judecătoriei saŭ veri-une autorități, saŭ dacă s’a pus sub păstrare
judecătoréscă : certificatul primit despre depunere ' l va alătura pro
tocolului de deposițiune, și despre tóte aceste va însciința partida
fără amănare.
Depositul efectuit la notari publicì nu are valórea de drept a de
positelor judecătoresc .

CAPITOLUL X

Executabilitatea documentelor făcute de notari publici

§ 111. Pe basa documentului de notar public are loc execu
țiunea, dacă într'acela, afară de recerințele generale, s'a stabilit impli
nirea obligamentuluị şi tot odată s'a espus precis numele partidel
îndreptățite și celei obligate, titlul de drept și obiectul obligamentului,
și termenul de împlinite.
Intrarea acelor fapte, de cari e condiționată împlinirea, este a se
adeveri prin document public.
§ 112. Cererea de execuțiune este a se îndrepta cătră acea ju
decătorie, care ar fi competentă la cas de procesc pentru causa sub
versentă. Presentarea suplicei, precum ordonarea execuțiunii și pro


DESPRE NOTARIŤ PUBLICI REGESCI 383

>

cederea ulterioră se întêmplă în sensul determinațiunilor regulamen
tului de procedură civilă, în cât legea de față nu dispune alt cum.
§ 113. Partida obligată se póte folosi de obiecţiuni în contra
execuțiune ordonate :

a ) dacă judecătoria e necompetentă ;

b ) dacă afacerea de drept, cuprinsă în documentul de notar pu
blic ce servesce pe basa execuțiuniy, e fără de valore ,
c ) dacă documentul e fals saŭ falsificat;
d ) dacă spedițiunea documentului nu e prevěqută cu recerințele
de la SS 139, 140 ;
e) dacă judecătoria a ordonat execuțiunea în contra regulelor
de la § 111 .
f) dacă în urma faptelor ocurse după estradarea documentuluy
obligamentul s’a stins cu totul saŭ în parte, saŭ dacă partea îndrep
tățită a conces prelungire spre împlinirea aceluia.
§ 114. In 8 qile socotite de la primirea decisiunii de execuțiune
partida executată este îndreptățită saŭ 'și preda înscris executorului
obiecțiunile, saŭ a le dicta la protocol, saŭ a le băga la acea jude
cătorie, care a ordonat execuțiunea.

Probamintele prin carý se adeveresc obiecțiunile sunt a se pro
duce cu ocasiunea când se fac obiecțiunile.

Prin obiecțiunile insinuate nu se pote împiedica efectuirea opem
norării.
$ 115. Dacă obiecțiunile s'aŭ predat executoruluì, executorul are
se trimită numai de cât aceste, resp. protocolul luat în privința obiec
țiunilor, dimpreună cu probamintele produse la acea judecătorie, care
' l a esmis saŭ recercat.
$ 116. Obiecțiunile presentate prea târờiů și cele ce nu sunt
instruite după recerință ( 8 114) se vor reiecta de judecător din oficiů .
In contra decisiunei refusătóre partida respectivă se pote folosi
de plânsóre de nulitate.
Iar dacă obiecțiunile s'aŭ aflat de acomodate spre pertractare,
pertractarea se va întêmpla pe calea sumară, saŭ protocolară, după
calitatea judecătărie .
§ 117. La procedura asupra obiecţiunilor, afară de casurile cu
prinse la punctele a ) și e ) $ 112, numal documente pot servi de
probament. Dacă însă documentul privat produs ca probament nu
s'ar recunosce prin partea executorie de genuin, partida executată
este îndreptățită a dovedi genuitatea documentului prin jurămênt prin
cipal impus contraruluì, dar care din partea acestuia nu se pote re
impune.
$ 118. Dacă se face acea escepțiune, că spedețiune nu e con
formă originalului de sub păstrarea notarului public, saŭ că originalul
nu are calitate de document public din defecte întru cerințele pre


384 UNGARIA

scrise, judecătoria înainte de ce ar purcede la resolvirea causei va
îndruma pe notarul public la producerea documentului original, iar
dacă documentul original s’ar afla sub păstrarea unui notar public
de pe teritorul unei altei judecătorit, spre censurarea aceluia va re
cerca pe judecătoria respectivă.
$ 119. După încheiarea pertractării judecătoria aduce decisiune.
In contra decisiunei vor avea loc remediile juridice din regulamentul
de procedură civilă.
§ 120. Pentru cursul execuțiuni servesc de censură normele
următóre :
a ) dacă obiecțiunile s'aŭ reiiciat în sensul § 116, execuțiunea
are a se căntinua ;
b ) dacă de probament al obiecțiunilor s'a produs un atare do
cument public, pe basa căruia se arată de probabil încă înainte de
pertractare, că obiecțiunile sunt cu temeiŭ, cursul ulterior al execu
iiune este a se suspenda cu totul ;
c ) dacă la obiecțiuni servesce de probament vre- un document
privat; prin acesta se suspende numa licitațiunea ;
d ) dacă obiecțiunile se reiectă în urma unei pertractărî meri
torie, este a se ascepta intrarea în putere de drept a decisiuniť ;
e ) dacă s'a urzit procedura penală pentru falsitatea documen
tului de notar public saŭ pentru jurămênt fals; execuțiunea nu se
póte continua până ce judecătoria penală nu va fi adus sentința
validă.
$ 121. Dacă s'ar descoperi că faptele, produse de basă la excep
țiunt, sunt neadevěrate, saŭ dacă s'ar adeveri, că obiecțiunile s'aŭ
făcut singur numai pentru a trăgăna execuțiunea, partida ce a făcut
obiecțiunile este a se pedepsi cu muleta pecuniară ce se pote sui
până la 1000 fioriný.
§ 122. Atât partida executatorie, amovată de la execuțiune, cât
și partida obligată, dacă nu și a realisat obiecțiunile sub decursul
execuțiune saŭ nu le a adeverit prin documente ; şi póte realisa
drepturile pe calea de proces separat.

CAPITOLUL XI

Procedere în cause lasamentare

§ 123. Și până atunci, până ce procedura de ereditate s'ar re
gula prin o lege specială, sfera de activitate a notarilor publici refe
ritorie la acesta se stabilesce prin SS următori.
§ 124. Judecătoria lasamentară póte încredinţa pe notarul pu
blic cu conducerea pertractării de ereditate, în parte saŭ peste tot


DESPRE NOTARII PUBLIC REGESCI 385
începând de la facerea inventaruluř. In acest cas, afară de disposi
țiunile înşirate la ſ 125, se va ține de competinţa notarului public
a împlini tóte ce sunt prescrise la $ 563 și în $8 următóre din art.
de lege LIV, 1868.
După terminarea procedure notarul public este îndatorat a sub
sterne tóte actele judecătorie care le-a emis.
§ 125. Publicațiunea testamentelor, instituirea de curatori pentru
cei absenţi, mai departe în acele casuri când obiectul eredității con
stă din lucruri nemişcătóre, intabularea acestora pe numele erezilor,
resp. predarea acelora ; indrumarea partidelor la cale de proces, dis
posițiunile pentru asigurarea şi administrarea lasamentului devenit
obiect de proces, în fine, - în atari casuri când are loc resolvirea pe
cale sumară a pertractarii lasamentare și erezii interesaţi nu se pot
învoi intr’olaltă, saŭ dacă partida îndrumată la proces nu ’ şi- a băgat
incusa în terminul preclusiv -- efectuirea împărțele și predarea ere
dității sunt reservate judecătoriei pentru tóte casurile.
§ 126. Dacă notarul public ar trece peste marginele competinter
sale, erezii saŭ legatarii intereseți sunt îndreptăţiţi a înainta plânsóre
la judecătoria de lasaminte, în care cas acésta pretinzând scrisorile
lasament, va continua însăşi procederea legală mai departe, saŭ va
da instructiune notarului public pentru agendele ulteriore.
§ 127. Remediile legale póle ocurse sub decursul procedure
ereditare condusă de notarul public sunt a se presenta în tóte ca
surile la judecătoria lasamentară, și în privința acestora judecătoria
va dispune în sensul legilor sustatatorie.
§ 128. La efectuirea impărțirei ereditățiï notarul public se pote
provoca și din partea erezilor, în atarì casuri, în cari nu se recere
procedura judecătoréscă.

CAPITOLUL XII
Insărcinări judecătoresci.
$ 129. Notarul public are să purcédă în casurile determinate
prin legea de față la însărcinarea judecătorie în sensul regulativelor
ce sunt în valore pentru esmişii judecătoresci în genere, iar raportul
séŭ d'impreună cu tóte scrisorile și cu banii și efectele póte primite
în decursul procedure oficióse, are să le substérnă în 48 ore după
terminarea procedure la aceaşi judecătorie, de la care a primit în
sărcinarea.
In casuri speciale judecătoria este îndreptățită a defige termin
preclusiv pentru notarul public spre subşternerea raportului sěů, și

25


386 UNGARIA
la observarea aceluia ' l pote constrânge prin amendi in bani ce se pot
urca până la câte 100 fiorini.
$ 130. Inventariarea bunurilor de fideicomis în genere, iar inven
tariarea de mase concursuale într'atâta , încât prețul neînsemnat saŭ de
părtarea bunurilor nu ar genere o altă disposițiune, este a se concrede
notarului.
§ 131. In casuri mai importante efectuirea licitațiunei se con
crede notarilor publicỉ, fie ordinată acea din ori - ce causă prin jude
cătoria concerninte.
In decursul procedureị concursuale și de moștenire în privința
defigere și publicăre termenelor de licitaţiune, precum a însciințării
interesaților dispune notarul public însuși.
§ 132. In atari afaceri cari le implinesce notarul public în ca
litate de comisar judecătoresc, citațiunile şi inmanuările are să le
efectuéscă în conformitate cu procedura în ființă.

CAPITOLUL XIII

Ducerea trebilor
8 133. Notarul public e indatorat a păstra originalul de la tóte
documentele publice compuse de dênsul, în cât legea n'ar dispune
alt cum .
Când la compunerea vre- unui document public aŭ participat dor
notari publici, originalul va avea a se păstra din partea aceluia, care
a fost încredinţat cu compunerea documentului.
§ 134. Acele scripte, cari s'aŭ compus de notarul public în ca
litate de mandatar al judecătoriei, sunt à se preda în original jude
cătorie respective.
Dacă în atare causă, ce o resolvă notarul public ca comisar ju .
decătoresc, s'a compus vre- nn document notarul, despre acesta no
tarul public va face amintire saŭ în protocolul luat despre causă, saŭ
în raportul ce are să facă judecătorieſ, dar documentul ' l va manua
ca ori-care alt document notarial .
§ 135. Originalele documentelor publice notarul public le pole
estrăda numai în casurile determinate prin lege saŭ în urma unui
mandat judecătoresc. El este tot o dată obligat înainte de estrădare a lua
o copie din original, și într'acesta a trece fidel tóte notaţiunile măr
ginale, corecțiunile și schimbările esistente pe original, în urmă a
subscrie copia cu mâna proprie și a o autentifica prin președintele
Tribunalului, iar acolo, unde nu există Tribunal, prin judele cercual.
Originalul, până la sosirea-ỉ îndărăt, se suplinesce prin copia acesta,
luând afară copia testamentului deschis amintit la § 84.


DESPRE NOTARII PUBLIC REGESCŤ 387

136. Notarul public este îndatorat a ţinea în ordine scrisorile,
a le aședa în fascicoliy formați după ani și numeri curenți, și a le
păstra în loc sigur la locuință saŭ cancelaria sa.

Pe laturea din afară a fascicole se va insemna anul și nu
měrul, -- și dacă volumul mai mare a scriptelor ar cere formarea de
mai multe fascicole,--numărul prim și ultim al documentelor publice
cuprinse într'acela .

Acele scrisory, cari le a compus notarul public din însărcinarea
judecătorieị, în cât rěmân la notarul public, sunt a se manua deo
sebit de documentele publice, dar în asemene ordine.
§ 137. După documentele notariale se pot estrada spedițiuni auten
tice și copii autenticate saŭ simple. Acesta calitate este a se însemna
pe spedițiune.
Estrădarea este de regulă datorința acelui notar public, care păs
tréză originalul. Escepțiunile sunt determinate în lege.
§ 138. Spedițiuni autentice se pot estrada numal acelora, și în
câte exemplare, pe séma cărora , și în câte exemplare este conces
acesta în document,
Dacă documentul nu cuprinde nici o restringere în privința acesta,
fie - care partidă póte pretinde câte o spedițiune autentică.
La capětul documentului original saŭ pe cóla aclusă aceluia este
a se însemna tot-d'a-una, cui, și când s'aŭ dat spedițiuni autentice.
$ 139. Spedițiunea autentică are se fie conformă originalului din
cuvent în cuvent. Intru altele sunt a se aplica și aci regulele SS 64
și 65, dar cu acea diferență, cum că corecțiunile, suplenirile saŭ schim
bările făcute în original pe lângă observarea formalităților cerute,
sunt a se scrie la acel loc, unde se țin acele, fără ca acesta să se
amintéscă separat.
In textul spedițiune sunt a se coprinde și plenipotențele și alte
acluse ale documentului, ast-fel, ca clausula generală de autenticare
se aibă putere și pentru acluse. Insă despre acesta are să se facă
amintire în clausula de autenticare.
După dorința părților aclusele se pot lăsa afară din spedițiune,
acesta însă are a se aminti în clausula de autentificare; dar pe basa
unei atari spedițiuni nu se póte ordona execuțiunea.
$ 140. Autentificarea spedițiune se întâmplă ast-fel, că notarul
public amintesce în clausulă la finele spedițiuneſ, cum că spedițiu
nea e conformă originalului ce se află sub păstrarea notarului pu
blic ; apoỉ că pentru cine, unde și când s'a estradat acea. Clausula
acesta notarul public o subscrie cu mâna proprie, și o provede cu
sigiliul sěŭ oficios.
$ 141. Spedițiunea autentică făculă în modul prescris e de egală
autenticitate cu documentul original, şi acolo, uude legea pretinde
producerea de document public, are valore de drept egală cu acesta.


388 UNGARIA

$ 142. Dacă vre-un document notarial cuprinde în sine mal
multe afaceri juridice de sine stătătore : notarul public este înereptă
țit în loc de una spedițiune completă a estrada despre afacerile sin
guratice spedițiuni separate, ce este a se însemna în clausula de au
tentificare. Pe basa une atari spedițiuni însă nu se pote ordona exe
cuțiunea.
§ 143. Repețita spedițiune autentică póte da notarul public nu
mai în casurile următore:

a) dacă într’acea se învoesc tóte părțile ;

b) dacă acea se cere din partea părțe în locul unei spedi
țiuni cu erori saŭ defecte şi pe lêngă redarea acesteia ;
c) dacă partea documentéză, că pierąênd cea de mai înainte,
a lăsat să se nulifice prin judecătorie;
d ) din ordonanța tribunalului concerninte ( § 11.144) .
Acestă calitate a spedițiunii este a se însemna și pe spedițiune

însăși.

§ 144. După cererea părței respective tribunalul póte ordona să
se estradeze o repețită spedițiune autentică, dar numai atunci, dacă
petiționarul arată la probabilitate că are lipsă de spedițiune ulterioră,
şi că în contra estradări nu subverséză nicì un scrupul fundat.
Despre decisiunea de concedere are a se însciința fie - care parte.
In contra decisiune de încuviinţare nu are loc apelul. In con
tra decisiune denegătóre petiționarul se póte folosi de apelațiune în
15 țile socotite de la înmânare.
§ 145. La casul de la punctul a) § 143, despre coovoirea par
tidelor este a se compune un protocol. Acesta este a se aminti și
în clausula de autentificare. Protocolul acesta, precum la casul b)
de la 8-ul citat, spedițiunea înapoiată prevědută cu însemnarea că
Îşi- a pierdut puterea, apoi dovada recerută la punctul c) în finele la
casul de sub d ) mandatul judecătoresc : sunt a se aclude documen
tului original.
§ 146. Notarul public este îndatorat a concede, că partidele, suc
cesorii legali saŭ împuteriții acelora , și în genere personele, cari ' și
justifică interesele legale, şi în contra cărora nu ocur scrupuli inte
meiaţi, iar cu convoirea partidelor ori-și-cine — să citéscă documen
tele ; și la cererea lor a le da copie autenticate saŭ simple.
Atari copie póte da notarul public și mai de multe ori.
§ 147. Notarul public póte da numai copie din testamentele coni
puse de el saŭ primite spre păstrare ; dar și copia fiind in viață
testatorele — 1 póte da numai acestuia , saŭ imputeritului sěŭ încre
dinţat special în privința acesta ; iar după mórtea testatorului numai
atunci, dacă testamentul s’a publicat în modul prescris. In casul din
urmă clausula de puplicațiune este a se însemna și pe copie.
§ 148. Dacă notarul public ar denega estradarea spedițiunel au


DESPRE NOTARII PUBLICI REGESCI 389

tentice saŭ copieỉ, saŭ contemplațiunea originalului, unui atare indi
vid, ce este îndreptățit la acea după lege : partida respectivă póte
căuta ajutor la tribunalul competinte. Implinirea mandatului tribuna
lului notaruluy public nu o pote denega.
§ 149. Notarul public este îndatorat a estrada spedițiunile, es
trasele și copiile cerute, ce nu trec peste tre cole, în 3 qile, iar cele
de estensiune mai mare, cel mult în 8 ļile.
La cas de întrelasare, la petițiunea părțe respective preşedin
tele tribunalului va însărcina un alt notar public saŭ pe judele cer
cual cu efectuirea estradării. Imprejurarea acesta este a se aminti pe
spedițiune, resp. în clausula de autenticare pe lângă provocare la de
cisiunea judecătoréscă .
$ 150. Dacă s'ar pierde originalul documentului public, păr
țile pot depune la notarul public o spedițiune autentică din acela.
La acesta se cere însă nulificarea documentuluy pierdut, și după în
cheierea procedureſ, aprobațiunea tribunalului competinte.
Atât decisiunea adusă în urma procedure de nulificare cât și
cea de aprobaţiune este a se lega de spedițiunea depusă.
§ 151. Fie-care notar public este îndatorat a duce o carte de
afaceri, a cărei rubrici sunt următórele :
a ) numeriï afacerilor în ordine succesivă, de la începutul până
la finea anului, sub acesta cu litere mai mici luna și țiua suscep
țiune ;
b) numele familiar și de botez saŭ conumele partidelor, starea
civică și locuința lor ; dacă- ' s mai multe partide, numirea cumulativă
a acelora, și în cât atare numire nu s'ar putea aplica, numirea unei
partide, și indicarea numěrului celor -l-alți, ca ' consoți interesaţi ;
c) numirea și obiectul afacereț, și espunerea sumelor de preț
eventuale ;
d ) observațiuni, și cu deosebire la casul de la $ 85. aminterea,
că originalul s'a estradat, numindu- se partea, care ’ l- a primit .
§ 152. In cartea de afaceri este îndatorat, notarul public a in
dica de regulă din ți în ţi, după rubricele prescrise, tóte documen
tele publice luate despre afacerị, și a însemna numěrul afacerei pe
fie-care document public și spedițiune.
Autenticarea de copie şi traducțiuny, protestele cambiale, escibi

și
tele compuse de notarul public și comisiunile primite de la judecă
toriſ, apoi causele de lasament: nu se protocoléză în cartea de afaceri.

§ 153. Tóte indicările aŭ să se facă corect, fără radere saŭ
intercalațiune, și ast- fel, ca de la un număr de afacere până la celă
l- alt să nu remână loc gol pentru un șir întreg.
Notarul public este îndatorat a subscrie tóte paginele singuratice
îndată după ce s'aŭ umplut, și a provedea pagina d'ântêiŭ și cea din
urmă a cărții de afaceri cu numěrul anului și cu sigiliul săŭ oficios.


390 UN G A RIA
§ 154. Cartea de afacery transfilată cu o cordea a căre ambele
capete sunt a se sigila pe pagina ultimă, este a se autentica prin
președintele tribunalului respectiv, pe lângă espunerea numărului pa
ginelor. Altă carte de afaceri notarul public nu póte întrebuința .
Dacă cartea de afacery s’a umplut, saŭ dacă notarul public vo
esce a întrebuința o altă carte înainte de ce s'ar fi umplut de tot
cea de maï înainte, acesta este a se încheia prin respectivul preșe
dinte de tribunal și este a se scote din întrebuințare, trăgându -se
linie peste locurile póte góle.
Președintele va duce o consemnațiune despre cărțile de afaceri
autenticate de el și despre numérul paginelor acelora.
§ 155. Notarul public este îndatorat a presenta președintelui
tribunalului competinte la începutul fie -cărui an cartea de afaceri în
original și în copie vidimată de el .
Președintele provede cartea cu subscripțiunea sa pe lângă espu
nerea numerilor de afaceri din anul decurs, și originalul ' I dă îndărat
notarului public, iar copia o repune în archivul tribunalului.
Acest nolar public, care nu presentéză cartea de afacerî în ju
mătatea d'ântâiù a lunei lui Ianuarie, are să plătéscă pentru fie - care
ţi de întârạiere câte doul fiorini, pentru a căror încasare va dispune
președintele, eschidându-se tóte remediile juridice.
§ 156. Afară de cartea de afaceri notarul public mai duce încă
următórele cărţi :
a) un indice alfabetic despre numele părților ce vin înainte în
cartea de afacerị, pe lângă espunerea numerilor corespundătóre ai
afacerilor;
b) un registru alfabetic special despre părțile, carî aŭ depus saŭ
aŭ lăsat a li se face testament, — eventualmente cu notificarea, că
respectivul a murit, saŭ că aŭ luat îndărăt testamentul ;
c) o carte pentru proteste de cambit în sensul normelor legale
ce sustaŭ în privința acesta, în care sunt a se suscepe în asemenea
mod și protestele papirelor comerciale amintite la § 104 ;
d ) despre banii gata și alte obiecte de preț depuse la el saŭ
primite de dênsul ;
e ) despre pertractările lasamentare ;
f) despre comisiunile judecătorescř.
§ 157. Rubricele cărților compuse despre causele lasamentare,
și despre comisiunile judecătoresci cuprind în sine :
a ) numerii curenți de la începutul până la finele anului ;
b ) anul, luna și qiua când a primit provocare la funcționare
oficiósă, ori de la judecătoria, ori de la părţi, pe lângă numirea co
mitetuluự ;

c) obiectul comisiune ;
d ) anul, luna, și țiua împlinireř ;


DESPRE NOTARII PUBLICI REGESCI 391
e) insemnațiunea, că scrisorile s'aŭ subşternut, saŭ când când
sa făcut relațiune la judecătoria respectivă când s’a estrădat docu
mentul la partide ;

f observațiunile eventuale.

§ 158. Limba pentru ducerea trebilor e cea maghiară. Notarul
public este îndatorat a întrebuința limba acesta, atât la inscripțiunea
sigiliului oficios, cât și la compunerea cărților, apoi la corespondențele
sale făcute în calitate de notar public, atât cătră judecătorii, cât și
camera de notari publici.

CAPITOLUL XIV

Archivele notarilor publici
§ 159. In archivele notarilor publici se păstreză scriptele și si
gilele notarilor publici repausați saŭ cari aŭ încetat din altă causă
a funcționa.

La fie - care Tribunal regesc va fi câte un atare archiv.
In archivele aceste se vor păstra scriptele fie- cărui notar public
în fascicole seperate și într'un sicriŭ încuiat, pe lângă însemnațiunea
recerută .
$ 160. La archivul notarial și după recerință un adjunct de
archivar.
Lucrările de archiv le îndeplinesce de regulă personalul Tribu
nalului. Președintele Tribunalului va însărcina pe unul dintre judit
Tribunalului cu lucrările din archivul notarial. Lucrările de cancelarie
le va îndeplini un espeditor, lângă care sunt a se ordona scrietori
in numěr necesar.
§ 161. Dacă estensiunea mai mare a archivuluì ar cere apli
carea unui personal special, în care privinţă, la representațiunea ca
mere de notari publică şi a Tribunalului respectiv, are să decidă mi
nistrul de justiție . — personalul archivuluy notarial ? și va primi salariul
din casa Statului. Archivarul, adjunctul acestuia și espeditorului, se
denumesc prin ministrul de justiție, iar cancelişti prin președintele
Tribunalului.
De archivari și adjuncți de archivar sunt a se denumi după pu
tință notari publici, cari dupe acuparea acestui post. nu vor mai putea
funga ca notari publicy:
Concursul pentru posturile aceste ' l publică respectiv cameră de
notari publici, și proposițiunea o subşterne ministrului de justiție.
$ 162. Din archivul notarial numai archivarul póte da spedi
țiuni autentice, copi autenticate saŭ simple, precum numai el póte
estrăda estrase, atestate, intimațiuni și documentele de sub păstrare.


392 UNGARIA

Documentele atarỉ le subscrie archivarul, și le prevede cu sigiliu
archivarului de notariat public.
La ducerea trebilor servesc de censură regulativele sustatatore
în privința acesta pentru notarii publici .

Taxele sunt a se culege aşişderea după regulamentul pentru no
tarii publicț, și sunt a se preda la casa perceptoratului respectiv.

§ 163. Dacă archivarul denégă estrădarea vre-unei spedițiuni,
vre-unui documenl saŭ copie, saŭ contemplațiunea vre-unui documeut,
orì nu dă intimațiunea cerută, saŭ în fine, dacă partida nu se mul
țumesce cu stabilirea taxel, după reclamațiunea părțe decide Tribu
nalul respectiv, ascultând și pe archivarul, în contra căre decisiuni
nu are loc nici un remediů juridic.
$ 164. Dacă more cine- va a cărui testament se păstréză în ar
chiva de notariat public: servesc de disposițiunile S- lui 85.

CAPITOLUL XV

Inspecţiune

§ 165. Peste funcționarea oficiósă și purtarea notarilor publici
veghéză nemijlocit camera de notari publici.
§ 156. Camera de notari publici duce un registru punctual des
pre toți notarii publici cu reşedinţa în cercul ei, în care se cuprind
după rubrici următórele :
a) numele familiar și de botez al notarului puolic ;
b) numirea reședințeț, și țiua când notarul public 'şi- a inceput
funcţiunea;
C ) suma și calitatea cauţiunel, cu schimbările pote făcute la
acea ;
d ) pedepsele demesurate în contra notaruluř public, pe lângă
provocațiune la decisiunile respective ;
e) momentul când a încetat notariatul public ;
f) numirea Tribunaluluì la care ş'aŭ depus scriptele notarul public;
g) adnotațiunt, in care rubrică sunt a se indica specialmente
substituțiunile și schimbările de reședință .
§ 167. Camera de notari publici duce un registru și despre can
didaţiť de notary publicỉ, și într’acele indică cu punctualitate timpul
de insinuaţiune şi de eşire din praxă, pe lângă numirea notarului
public, la care a fost aplicat candidatul.
Camera este îndatorată a veghia ca sub durata praxe de no
tariat candidatul să nu fie aplicat in ast- fel de praxă.
§ 168. Camera de notari publici e îndatorată a visita cancela
riile notarilor publici din cerc cel puțin odată pe an prin unul din


DESPRE NOTARII PUBLICI REGESCI 393
tre notari publici esistenți pe teritoriul camerei, și a și câștiga sciință
despre regularitatea compunere documentelor publice și a ducerer
cărților.
In casuri de iregularități mai mici ce'Y vin la cunoscință, camera
va da instrucțiune notarilor publicy; la cas de iregularități mai mari
saŭ de delicte va dispune în privința qedepsire legale.
§ 169. Dste oficiul procuroruluì reg. din reședința camere de
notari publici a veghia, ca camera să efectueze cu rigurositatea re
cerută visitaţiunile prescrise la 8 168 .
Dacă ar observa vre-o negrijinţă în privința acesta, spre efec

o

tuarea aisitațiune și a disposițiunilor recerute procurorul reg. va face
relațiune către preşedintele judecătoriei disciplinare, iar acesta către
ministrul de justiție . (8 190).

$ 170. Autoritățile și organele oficióse sunt îndatorate, iar par
tidele sunt îndreptățite a denunța camerei feptele și omisiunile venite
la cunoscința lor, ce le- a comis notarul public, și cari în sensul de
terminațiunilor lege de față sunt împreunate cu urmărire disciplinară
saŭ pedépsă.
§ 171. Suprema inspecțiune asupra notarilor publici și a came
rilor de notari publici compete ministrului de justiție.
Pe basa acestui drept ministrul este îndreptățit în interesul jus
tiție saŭ în urma plânsorilor ocurse a visita ducerea trebilor atât la
notari publicì cât și la camerele notariale, și a dispune în privinţa
pedepsirei abusurilor.

CAPITOLUL XVI

Responsabilitatea

§ 172. Notarul public este respousabil peutru observarea punc
tuală a normelor stabilite în lege, Călcarea saŭ întrelăsarea datorin
țelor aduce cu sine pedépsă și desdaunare aměsurat determinațiuni
lor lege de față.
Notarul public este responsapil în linia primă pentru observarea
legei de timbru și competință întru tóte afacerile manuite de el.
Responsabilitatea se estinde și asupra substituților de notary
publici.
§ 173. Cauțiunea notarului public servesce de gagiŭ pentru lóte
obligamentele ce provin sub titlul de rebonificare saŭ mulctă din
faptele saŭ omisiunile ale notarului public orì ale substitutului în
credințat de el .
Pentru alte pretențiuni cauțiunea se pote reține numar fără
de a vătăma dreptul de prioritate al pretențiunilor acum amintite ;


394 UNGARI A

la escontentare însă vor ajunge pretențiunile atari număl în casurile
de la SS 44–46.

§ 174. Camera de notari publici și procurorul regesc vor ve
ghia, ca cauţiunea să se susțină fără scăděment.

Insă mandatele și asemnatele, în urma cărora are să se plă
téscă ceva din cauţiune, se țin pe competința tribunalului regesc.
Despre atarỉ mandate și asemnate tribunalul regesc va însciința și
camera de notari publici, căreia după ce va fi cerut opiniunea pro
curoruluì regesc, spre complectarea cauţiune va defige un termen,
ce nu póte trece peste 15 zile.
§ 175. Fără ascultarea prealabilă a respectivului notar public
nu are loc nici pedepsa nici rebonificarea .
§ 176. Rebonificarea completă a daune căşunate, saŭ împă
ciuirea în privința acesteia nu scutesce pe notarul public de la pe
dépsă, dacă faptul saŭ omisiunea se numěră într’acele casuri, în cari
după determinațiunile lege de față are să urmeze pedépsă.
§ 177. Dacă notarul public s -ar călca datorințele oficióse din
acel scop culpabil, ca prin acesta să 'și câştige sieşi saŭ altuia vre
un folos necompetent, saŭ să facă óre cui-va daună pe nedrept: co
mite crimă de oficiŭ, ce va avea a se pedepsi după regulele drep
tului penal.
Cu respect la atary crime de oficiú notari publici vor avea să
sc trateze întocmal ca judecătorir.
§ 178. Ofensiunile comise în contra notarilor publici cu oca
siunea procedere lor oficióse sunt a se pedepsi în înțelesul acelor
determinațiunì legale, carỉ sustaŭ pentru faptele atari comise în
contra judilor.
$ 179. Afară de casurile de la $ 177, camera de notary publici
admonéză pe notarul public saŭ ' l pededsesce cu o mulctă ce se
póte urca până la 50 fiorini, dacă el calcă regulele lege de față,
fără ca acesta să căşuneze în întreg saŭ în parte nevaliditatea do
cumentuluï notarial .

In alte casuri de călcarea regulelor lege presente, precum și
dacă notarul public prin purtarea sa se face de nedemn de respec
tare publică va avea loc pedepsa disciplinară.

$ 180. Pedepsele disciplinare sunt :
a) infruntare ( dogenire) în scris ;
b ) mulctă banală de la 50 fiorini până la 500 fiorini ;
c) suspendare cel mult pe un an ;
d) amovare.
§ 181. Judecătoria disciplinară va aplica de regulă pedepsele
amintite la punctele a) și b) $ 180, și anume amăsurat graduațiunei
și repețirei eventuale a delictului, precum a daunelor provenite din
tracela, după vederea sa.


DESPRE NOTARII PUBLICI REGESCI 395

lar pedepsele atinse la punctele c) și d) $ 180, vor avea loc
numai în casurile prescrise în legea presentă.
$ 182. Judecătoria póte aplica de pedépsă suspensiunta de la
notariat public, și anume pentru durata de la o lună cel mult până
la şése luni.
a) dacă notarul public locuesce orị ține cancelaria pentru sine
saŭ pentru adiuncții sěř afară de reședința designată pentru dînsul,
ori dacă efectuesce acte oficióse afară de teritoriul tribunalului con
cerninte ;
b) dacă autentică ca notar public fără de a fi de față partidele,
documentele ce le- aŭ susceput adjuncții sời în absența sa, pentru
durata de la 3 luni până cel mult la un an ;
c) dacă notarul public fiind pedepsit pentru delicte diferite de
trei ori, saŭ pentru acelaşi delict de douê ori cu una dintre pedep
sele amintite la punctele a) şi b) $ 180, va comite iarăși vre -un

delict ;

d ) dacă nu va întregi . cauţiunea în terminul determinat prin
camera de notari publici în conțelegere cu procurorul regesc.
§ 183. Amovarea de la notariat o póte enuncia judecătoria dis
ciplinară ca pedépsă în casurile următóre :
a) dacă notarul public după primirea decisiune aduse în privința
suspensiunei sale va mai fi împlinind încă acte notariale ;
b) dacă notarul public, afară de casurile concesė în lege, va
absenta 14 qile de la reședința sa, și la provocațiunea președintelui
camere de notari publici nu va veni îndărăt până în alte 14 ļile ;
c) dacă notarul public s’a suspendat deja de la postul séů, în
casurile a) și b) § 182 de douě orị, iar în casurile c) și d) odată,
și comite din noủ vre -un delict ;
d) dacă notarnl public în butul mai multor pedepse disciplinare
dovedesce atare purtare, ce ' l face nedemn spre respectarea publică ;
e) dacă a fost condamnat judecătoresce pentru vre- o crimă de
oficiŭ saŭ alta, orì pentru vre- o abatere provenită din cupiditate de
câştig;
f) dacă va compune vre - un document public într'o atare limbă,
pentru care nu a primit îndreptățire.
§ 184. Suspendarea timporară de la notariatul public are a se
enuncia :
a) dacă în contra notarului public s'a ordinat cu valore de drept
cercetarea penală ;
b) dacă în contra notarului publlc s'a deschis concursul ;
c) dacă judecătoria disciplinară a enunciat amovarea lui, și în
contra acesteia notarul public s'a folosit de apelațiune.
§ 185. Suspendarea provisoriă va avea a se sista dacă va fi
incetat motivul pentru care a fost ordinată .


396 UNGARIA

§ 186. Pedépsa disciplinară, dacă a fost infruntare, după doul
ani,-iar dacă a fost amenda în bani saŭ suspendare, după trei ani
Își pierde vigorea legală ca împrejurare îngreunătóre ; dar numai
în acel cas, dacă respectivul notar public într'acest interval nu a
căzut sub o altă pedépsă disciplinară.
§ 187. Punibilitatea delictului disciplinar se prescrie, dacă de la
timpu faptei, saŭ omisiune ce î servesce de obiect aŭ trecut douſ
ani fără ca să fi denunciat judecătoriei disciplinare.

§ 188. Incusa de rebonificare se ține de judecătoria competentă
in sensul regulamentului de procedură civilă.

$ 189. Dreptul de rebonificare se prescrie dacă cel ce e păgubit
nu a urạit procesul în treř ani socătiți din ţiua când 'I a venit la
cunoscință păgubirea.

CAPITOLUL XVII

Procedura disciplinară

§ 190. La reședința fie -cărei camere de notari publici este a se
constitui câte o judecătorie disciplinară. Competința acesteia se estinde
peste teritoriul întreg al camerei.
Judecătoria disciplinară constă din câte doui judi al Tribunalului
şi douf membrii ař camere de notari publici sub președenția preșe
dintelui de la Tribunalul regesc din localitate. Membrii judecătoresch
se designă prin tragere la sorți, iar ceĩ notariali prin camera notarilor
publici, pentru câte un an .
Notarul desemnat pentru judecătoria disciplinară se denumesce
prin preşedintele. In acele casurỉ, câna procedura displinară este în
dreptată în contra camerei, va avea loc delegarea unei alte judecă
torii.
§ 191. In causele disciplinare judecătoria disciplinară a Tribu
nalului regesc suprem $ 34, art de lege VIII, 1871 ), forméză jude
cătoria de a doua și ultima instanţă.
$ 192. Pentru procedura disciplinară va avea loc aplicarea ana
logă a SS 39 - 51 din art. de lege VIII 1871.

Lucrările acusatorului public le împlinesce procurorul regesc a
plicat în reședința judecătoriei discipliare.

$ 193. Suspendarea temporară în casuri deosebit urgente o póte
ordina și duce îndeplinire numai de cât și președintele Tribunalului
concerninte, el este însă îndatorat în 24 ore a comunica decisiunea
dimpreuna cu motivele atât notarului suspendat, cât și judecătoriei
disciplinare, care din urmă după ascultarea notarului suspendat va
decide îndată despre casarea saŭ susţinerea suspensiunii.


DESPRE NOTARII PUBLICI REGESCI 397

In contra decisiunei aduse în privința suspensiunei temporare
este indreptățit atât procurorul regesc, cât și respectivul notar public
a se folosi de apel cătră judecătoria disciplinară a Tribunalului su
prem regesc unguresc (8 191 ).

§ 194. Acea judecatorie, la care curge vre-o cercetare penală în
contra vre-unui notar public, este îndatorată a însciința judecătoria
disciplinară atât despre începerea cercetăreị, cât și despre închiarea
procesului penal pe lângă trimiterea sentinţei intrate în valore de
drept.
Asemene este îndatorată şi judecătoria disciplinară a trimite în
copie autentică decisiunile sale intrate în valore de drept, la respec
tiva cameră de notari publici.
$ 195, Suspensiunea temporară (8 184) intră în vigore îndată,
-iar suspensiunea enunciată drept pedépsă, precum şi amovarea-
numai in qiua, când s’a inmanuat notaruluy public sentința intrată
în valore de drept.
In casurile aceste camera de notari publici este îndatorată a
publica decisiunea în fóia oficiósă și a o aduce la cunoscința minis
trului de justiție, iar Tribunalul competinte are a lua sigiliul oficios
sub păstrarea sa.
$ 106. Peste executarea pedepsei deměsurate veghéză procurorul
regesc.
$ 197. Amendele în bani se vor întrebuința spre scopuri de
bine- facere designate de camera notarilor publici din an în an.

CAPITOLUL XVIII

Taxele notarilor publici

§ 198. Notarul public póte pretinde pentru funcţionarea sa, îm
plinită in acestă calitate, un honorar, taxa de scrisóre și după îm
prejurări spese de indepărtare și de călětorie întru suma saŭ după
graduațiunea stabilită .
§ 199. Contractul, prin care s'ar stipula o sumă mai mare de
cât taxa stabilită, este oprit şi nevalid.
Insă la atari afacerị, cari sunt de estensiune estraordinar de
mare, apoi cari cer pregătire și timp îndelungat, și sunt împreunate
cu dificultate și responsabilitate deosebită : notarul public póte pre
linde o taxă mai mare, pe lângă amintirea apriată a motivului în
urma căruia ține de nesuficiente taxa legală.
Suma taxelor --- dacă nu succede împăciuirea se va stabili
prin judecătoria personală a notarului public.
$ 200. Dacă vre- un document public cuprinde în sine may multe


398 UNGARIA
afacerị ce sunt în legătură una cu alta : taxa se va putea computa
singur numai pentru una dintre acele, dar după tarifa cea mai favo
rabilă pentru notarul public.
§ 201. Pentru o atare afacere începută, care a remas neîncheiată,
dar nu din vina notarului public : acesta va putea pretinde numai
jumătatea taxei regulate.
De cum- va ar pretinde mai mult : este îndreptățit a cere stabi
lirea taxei la judecătoria competinte ( s 199).
$ 202. Față de notarul public fie-care parte este obligată soli
dar la refuirea taxe și a speselor.
Taxa și spesele notarilor publici se încaséză pe calea execu
țiunei după aceleaşi regule ca și taxele judecătoresci.
$ 203. Spre acoperirea erogațiunilor în bani gata notarul public
póte pretinde anticipațiuni corespundětóre.

După terminarea lucrului saŭ a procedure va putea pretinde
îndată rentórcerea taxe și a speselor, și până la refuirea acestora
va putea denega estradarea spedițiune saŭ testificațiuneỉ.

§ 204. Notarul public este îndatorat a însemna după posițiuni
și sume, atât pe documentul original, cât și pe spedițiuni și testifi
cațiuni, tóte taxele şi spesele liquidate și incasate de dênsul.
$ 205. Pentru atari documente, cari sunt nevalide din greşelă
notarului public, și pentru atari spedițiunì, cari nu se pot întrebuința
tot din acestă causă : nu compete nici o taxă, și partea este îndrep
tățită a pretinde rentorcerea taxe deja respunse.
§ 206. Dacă vre- o parte cugetă că e scurtată prin liquidarea
taxei notariale : ' și póte subșterne plânsórea cel mult în opt qile la
judecătoria competentă pentru persona notaruluì public.
Plânsorile presentate may târờiŭ nu împedecă incasarea taxelor
liquidate.
§ 207. In urma aceste plânsori judecătoria ordină o ţi de per
tractare, și citéză la acea pe incusatorul și pe notarul public, și în
cércă împăciuirea, căreia dacă n'ar succede, ordină numai de cât
pertractare şi decide prin resoluțiune, înainte de ce ar aduce deci
siune, aflând de lipsă, va putea cere și opiniunea camerei.
§ 208. In casurile de § 22 taxa notarială compete substitutului
esmis.
Insă fără învoirea notarului public substituit, resp. a succesorilor
lui legali, substitutul nu este îndreptățit a estrada scrisorile amintite
la § 203 înainte de ce nu s'ar refui taxele și spesele póte restante,
căci alt- cum ceỉ • îndreptățiți pot pretinde de la el rentorcerea taxelor
restante.
$ 209. În casul de la $ 25 taxele notariale sunt a se transpune

s
la casa statului Judelui cercual nu compete alta de cât numai spe


DESPRE NOTARII PUBLICI REGESCI 399
sele de călătorie și diurnele corespundătóre regulelor în vigore pentru
judecătorii.
$ 210. Ministrul de justiție este obligat după trei ani socotiți
de la intrarea în vigore a legeỉ de față a subșterne dietei un proiect
de lege despre regularea taxelor notarilor publici.
Jar pân’atunci se imputeresce să edee o tarifă de taxe provisoră.

CAPITOLUL XIX

Disposițiuni transitive

curs.

$ 211. Până în trei ani socotiți de la intrarea în viață a lege
presente se concede ca :
a) posturile de notari publici să se suplinéscă numai în parte ;
b) să se denuméscă de notari publici și de substituți și atari
indivizi, cari nu sunt în stare a documenta praxa notarială de doui
ani prescrisă la § 2 .
§ 212. Până la constituirea camerelor de notarì publicy, numě
rul și cercurile notarilor public precum și cercurile și reședințele
camerelor, după ascultarea tribunalelor concerninte, le stabilesce mi
nistrul de justiție, precum că el va escrie și publicațiunea de con
Primirea petițiunilor, darea de opiniune asupra acelora, apoi
censurarea canținne -- se ține de sfera de competință a aceluị tri
bunal regesc, într'a cărui cerc este de a se implea postul de notar
public.
Adunarea constituantă o va conchema și deschide președintele
acelui tribunal reg. , într'a cărui reşedinţă se înființéză camera de no
tari publici. Conducerea ședinței deschise o predă apoi președintelu
după etate.
$ 213. Notarii cambiali denumiți și obțin şi pentru mai departe
sfera de activitate de pân’acum ; dar alții nu se mai pot denumi.
Sfera de activitate a funcţionăre notarilor publicì, cari funcțio
néză de faptă, încétă cu intrarea în viață a lege de față , —luându -se
afară cetatea și districtul Fiume.
8. 214. Locurile autentice (loca credibilia) pot estrada și întru
viitor spedițiuni autentice despre documentele ce se află sub îngri
jirea lor, dar la estradarea și păstrarea altor documente autentice nu
sunt îndreptățite mai mult.
Acolo unde nu esistă notar public,

public, pentru împlinirea lucrărilor
de notar public este a se aplica § 25 din legea de faţă.

§ 215. Legea de față intră în viață la 1 Maiŭ 1875, și cu ese
cutarea eỉ este însărcinat ministrul de justiție .


ANUL 1886, LEGEA VII
DESPRE MODIFICAREA ŞI INTREGIREA ARTICOLULUI DE LEGE XXXV DIN 1874

( S'a sancţionat în 19 Martie anul 1886. Sa publicat în ,,archivul

legilor“ ţării în 23 Martie, anul 1886

§ 1. (In locul &-lui 2) Notar public póte fi numai atare cetățen
de stat maghiar major ( art. L. 1879) carele :
a) nu stă sub concurs saŭ curatelă, pentru crimă saŭ transgre
siune nu stă sub acusare, saŭ in genere nu stă sub pedepsa per
deriì a libertății, carele nu a fost condamnat pentru crimă saŭ trans
gresiune derivată din poftă de câştig, nu stă sub vigorea sentinței
despre perderea de oficiů și carele în privința moralității nu póte
cădea sub escepțiune.
b) Carele cunosce perfect limba oficiósă a Statului și încât este
de lipsă

scie să corespundă disposițiunilor art. de lege XLIV din

1868 şi

c) Carele pote arěta cu documente, că a depus cu succes esa
menul practic de advocat saŭ jude, și praxa de treř ani pentru no
tar public,-din care barem douř ani aŭ a fi îndeplintți după depu
nerea esamenelor amintite ; saŭ carele după depunerea cu succes a
esamenului practic de advocat saŭ de jude, funcționéză de patru ani
ca jude saŭ fisc de numit, saŭ e de patru ani membru înscris a
vre- unei camere advocaţiale. Praxa separată de advocat, jude pi fisc
are a se socsti la olaltă.
§ 2. (In locul &-luì 18) . Camera notarilor publici póte primi de
candidat de notar public numai pe atare cetăţen de stat maghiar de
şi nu ar fi major deplin , carele conform disposițiune punctului a)
§ 1 nu póte cade sub escepțiune, şi carele póte a rectifica cu do
cumente, că
a ) A finit de fapt cursul studielor determinat cu sistem de in
vățămênt, subsistent pentru sciințele juridice și de stat la universi
tate , saŭ la academie de drepturi înzestrată cu dreptul de publicitate,


DESPRE NOTARII PUBLICI REGESCI 401
b) a depus cu succes primul esamen de drept saŭ esamenul
de stat din sciințele juridice la o universitate din patrie înzestrată cu
dreptul de publicitate, și
c ) Este aplicat la vre un notar public în cercul camerei.

Primirea are să fie cerută înscris; asupra petițiunei ca
mera decide în ședința proximă, și despre decisiune să însciințéză
până în termen de 8 ţile pe fiscul regesc aflător în localitatea re
ședinței.

Despre primire are a se da candidatului certificat.
Praxa de notar public în casul încuviințărei cererei, se soco
tesce de la diua în care sa înaintat. petițiunea.
Praxa are să fie esclusivă, şi candidatul tot în acest timp nu
póte sta în praxa advocațială saŭ judecătorescă, saŭ în alt- fel de
serviciŭ public saŭ privat care ar împedica praxa esclusivă de notar
public.
§ 3. Candidatul de notar public este îndatorat a depune urmă
torul jurămênt înaintea camerei respective saŭ a notarului public
însărcinat de cameră.
« Promit că în afacerile încredute mie voiŭ purcede în tot-d'auna
conform disposițiunilor legilor estente și corespundětor îndrumă
rilor primite » .
Despre depunerea votului are a se lua proces -verbal, și despre
aceea are a se da candidatului certificat oficios.
S. 4. Acel candidat de notar public, care a depus deja jurămêntul
esceptând esmisiunile referitóre la pertractările de lasament şi ace
lora de licitațiunea averilor inmobile, póte în tot- d'auna împlini
esmisiunile judecătoresci și tutelare în locul acelui notar public, la
care este aplicat.
Acel candidat de notar public însă care a depus deja censura
advocațială saŭ esamenul practic de jude, saŭ póte adeveri săvărșirea
practice de duoi ani la notar public, póte îndeplini și esmisiunile
referitóre la pertractările lasamentare și licitațiune de imobile.
Pentru ca candidatul să pótă îndeplini esmisiunile este lipsă
de un credențional al notarului public dat din cas în cas, pe care
candidatul dimpreună cu certificatul camere ( $ 2 ) la cererea auto
rităței esmitende saŭ a părțeỉ interesate este îndatorat a ' l presenta.
Notarul public este asemenea îndatorat a subscrie procesul- verbal
referitor la procedură și pentru procedura candidatului este cu ave
rea imediat responsabil .
§ 5. In casul de absență saŭ morb notarul public pentru agen
dele notariale publice de ori ce natură se póte substitui pe sine .
Substitut de notar public, póte fi numai atare candidat de notar
public, care :

26


402

UNGARIA

a ) a depus censura advocațială saŭ esamenul practic de jude.
b ) posedă calitățile prevěďute în punctul b ) 1 și
c ) arată praxa notarială publică de duoi ani premergětóre esa
menului advocațial saŭ judecătoresc, saŭ de un an următor acestuia ,
saŭ după depunerea esamenului de jude, respective advocat, praxa
de duoi ani împlinită.
Notarul public este îndatorat a insinua în scris la camera no
tarială publică respectivă numele candidatului saŭ candidaților de
notar public aplicabil de substitut.
Camera decide în proxima şedinţă asupra raportului, și dacă
nu are escepțiune contra candidatului insinuat, înscrie calitatea de
substitut a candidatului în conscripțiunea de evidențe ( 167 artic. de
lege XXXV, 1874) .
§ 6. La substituție este lipsă de invoirea premergětóre a camerel.
Pentru aceea este îndatorat notarul public a insinua camerei în
scris din cas în cas numele substitutului şi după putință și du
rata timpului snbstituirer.
Camera liberéză certificat separat după formularul certificatului
amintit în § 2 în care are să se puuă acel punct al timpului, de la
care se începe substituirea și cu care — dacă acesta se póte stipula
încetează substituirea.
Notarul public póte și anteriorminte raporta camerei numele a
celui candidat de notar public în posesiunea calităței de substitut
carele ' l va substitui pe dânsul in casul de absență saŭ bólă. In
acest cas însă notarul public este îndatorat a raporta, din cas în cas
camereľ obvenirea lipsei a substituirei și încetare aceleia.
Despre substituire și despre încetarea aceleia are a se însciința
prin camera notarilor publici, tribunalul reg ., judecătoria cerc. și au
toritatea orfanală respectivă.
§ 7. (Paragraful 22 se întregesce). Asemenea dispune camera
din oficiŭ pentru substituire și în acel cas, dacă notarul public e
transferat din locul reședinței sale.
Camera notarilor publici de îndată ce a aflat lipsa aceluia momen
tan dispune, în privința substituirei, iară substitutul este îndatorat
a'și incepe funcțiunea fără de amânare.
Ca camera să poată dispune în privința substituireỉ, conducă
torul respectivului tribunal, saŭ dacă în locul reședinței nota
rului public nu este tribunal judecătoria cercuale de loc ce se va
informa despre mórtea, absența saŭ despre atare morb indelungat
a notarului public care ' l împiedică pe notarul public în împlinirea
agendelor sale, --- este îndatorată a cere la camera notarilor publici
ordonarea unui substitut şi, în cât ar observa întârziere din par
tea camerei, este îndatorată a reporta despre aceasta la ministerul

de justiție.


DESPRE NOTARII PUBLICÌ RÉGESCŤ 403

Camera păstréză registrul despre substituții notarilor publici.
$ 8. ( In locul paragrafului 23) . Notarul public este cu averea
imediat responsabil pentru procedura substitutuluy ales prin dânsul.
Substitutul emis din partea camerei, dacă acela nu ar fi notar
public, este îndatorat a depune cauţiunea legală .
§ 9. ( In locul paragrafuluị 25) . Până atunci, până când camera
notarilor publici nu ordonează substitut, precum și atuncỉ, dacă no
tarul public din ver-ce cauză este împiedicat de a purcede și nu
are substitut și în locul reședinței lui nu este alt notar publi în
casuri cari nu sufer amânarea , conducătorul judecătorie cercuale
regesci aflătoare în locul reședințe notarului public, implinesce pe
teritorul acela agende, carỉ se țin de sfera de activitate a notarului
public, excepționând traducerile și autenticarea acelora, primirea sub
pază notarială publică a documentelor și obiectelor de valóre, și
mandatele judecătoresci și a autorităței orfanale.
Dacă respectivul notar public ar fi îndreptățit a lua document
și în altă limbă afară de limba maghiară, conducătorul judecătoriei
cercuale numai în limba maghiară poate lua document.
Dacă sunt mai multe judecătorii cercuale regesc pe teritorul
care se ține de sfera activitățe notaruluy public , conducătorului
fie-căruia ' l compete asemenea drept pentru respectivul teritor.
Afară de aceste casuri conducătorul judecătorie cercuale nu
poate îndeplini nici o afacere notarială publică.
Judele cercual în afacerile ce îndeplinesce pentru notarul pu
blic este îndatorat a ține toate acele regule, la care este obligat
notarul public în sensul art. de lege XXXV 1874 și a lege presente.
§ 10. (Paragraful 26 se întregesce) . Camera pentru acoperirea
speselor ei aruncă pe notariï publici și candidații de notari publici a
părținători, o taxă de înscriere, — și pe notarii publici o dare anuală.
Taxa de înscriere are a se plăti la trecerea în registru, iar darea
anuală în locul, timpul și ratele stipulate de cameră.
Taxa de înscriere a candidaților de notari publici nu pote fi may
mare de cât 2 fioriny.
Contra notarului public care întârờie cu plătirea dărei anuale,
camera póte ordona execuțiune , pe care în casul de recercare
este îndatorată a o efectui din oficiŭ conform legilor existente jude
cătoria cercuală competintă pentru notarul public.
Contra decisiune ordonatore de execuțiune a camerei, notarul
public respectiv în decurs de 3 ţile după execuțiune se pote folosi
de proposițiune, asupra căreia camera decide finalminte.
§ 11. (Paragraful 28 se intregesce) . Hotărîrile camerale, dacă nu
sunt cu valore definitivă și întru cât legea nu dispune alt -fel ( 8 10
art. de lege XXXV, 1874) în decurs de 15 qile socotite de la adunare,
pot fi apelate la curia regéscă.


404

UN G A RÍA

Apelul are a se înainta la cameră.

Curia regéscă supra -examinéză hotărîrile camerei în şedinţă de
senat constatatóre din cincì membri.
$ 12. (Paragraful 29 se intregesce). Notarii publici, cari locuesc
în locul reședințe camerale numai în persónă 'și pot da în lăuntru
biletele lor de votisare. Cei cari locuesc afară din locul reședinței și
pot trimite biletele lor de votisare într'un plic închis cu sigiliul lor
prin postă, recomandat cătră cameră până la ţiua şedinţei generale,
însă pe plic sunt îndatorați a ?și subscrie cu propria lor mână numele
lor și a designa, că pachetul conține bilet de votisare.
§ 13. ( Paragraful 33 se integresce). Notarul public nu pote fi
transpus din oficiŭ .
$ 14. ( In locul paragrafului 38). Camera notarilor publici este
îndatorată a aduce la cunoscință fără amânare vacanța postului de
notar public judecătoriilor cercuale regescì și autorităților orfanale
după teritoriul notariatului public mai departe municipiilor respective,
directoratului causelor de drept erariale, directoratului financiar
respectiv și inspectoratului de dare, este îndatorat a face arătare mi
nistrului de justiție și a publica acea în fóia oficiósă.
In însciințare are se fie anumit substitutul emis, saŭ dacă ca
mera n'a ordonat substitut, acestă împrejurare are se fie amintită.
§ 15. (In locul paragrafului 39). Conducătorul judecătoriei cer
cuale competent după reşedinţa notarului public de loc după primirea
însciințărei (8 14) saŭ atunci, dacă ori și cum î ar veni spre sciință
devenirea în vacanță a postuluy,--- cu excepțiunea acelui cas, în care
postul de notar public a devenit vacant prin abdicare, — dispune
fără amânare asupra luărei sub paza provisoriă a scriptelor, obiec
lelor și cărților oficióse notariale publice precum și a sigiliului no
tarial public, și asupra predărei sub administrarea depositară judecă
toréscă a eventualilor bani efectivi aflați, saŭ a efectelor de valore
și obiecte de valore, ori pe părțile interesate prin deposit le însciinţéză.
Iară președintele Tribunalului respectiv tot după primirea însci
ințării ( 8 14 ) pentru inventarea scriptelor oficióse, obiecte și cărți
și eventualminte pentru luarea în primire a sigiliului notarului pu
blic--concrede unui membru a Tribunalului saŭ al judecătoriei cer
cuale respective, saŭ pe unul dintre notarii publici aflător pe teritorul
Tribunalului, care este indatorat a se presenta fără amânare în fața
locului.
Dacă notarul public sa îndepărtat la loc necunoscut, saŭ dacă
ut, saŭ dacă din alte cause actele și efectele aflătóre la notarul
public ar fi espuse pericolulu până la substituire: conducătorul tri
bunaluluï saŭ a judecătoriei cercuale ia disposițiunile provisorie nece
are pentru asicurarea acelora până la sosirea substitutuluì.
$ 16. Delegatul tribunalului trece în inventar continuativ scrip


DESPRE NOTARII PUBLICI REGESCI 405

tele, obiectele și cărțile notariale publice ; în aceste din urmă are
să fie trecută devenirea în vacanță a postului de notar public,
intervenirea fostului notar public, respective a succesorului lui de drept ,
a curatorului lui saŭ a încredințatului acelora, și după finirea inven
tarului le predă pe acele d'impreună cu copia inventarului substitutului
esmis.
Dacă timpul împlinirei delegațiunei nu se presentéză substi
tutul de notar public, esmisul tribunalului pentru elocarea secură
a scriptelor, obiectelor și cărților notariale publice dispune pe lângă
intervenirea conducătoruluì a judecătoriei cercuale respective, și copia
autentică a inventarului o predă aceluia.
Dacă substitutul nu e notar public, aceluia are a se preda și
sigilul notarului public. Dacă însă substitutul e notar public, saŭ dacă
acela sub durata efectuire delegațiune nu se presentéză : sigilul no
taruluì public ' l ia provisoriŭ esmisul tribunalului.
Despre finirea procedure sale esmisul face tribunalului raport.
$ 17. (In locul paragrafilor 41 și 42) : Dacă substituirea nota
rului public încetéză în urma împlinire a postului vacant saŭ a casărei
postului , preşedintele tribunalului delegă asemenea fără amânare
pe un membru al tribunalului saŭ a judecătoriei cercuale respective,
saŭ pe unul dintre notarii publici aflător pe teritorul tribunalului
pentru predarea pe séma succesorului a fostului notar public, a scrip
telor și cărților ce remân din timpul funcționării a substitutului și in
ventarierea făcută pe lângă intervenirea fostului substitut a acestora ,
precum și a scriptelor, obiectelor și cărților notariale publice deja
. luate în inventar ( $ 15) .
Delegatul închee protocolele notariale publice și împreună cu si
gilul casualminte primit de la substitutul notarului public face raport
tribunalului despre procedura sa , carele , în modul care nu im
piedecă recunoscerea sigilului notarului public prin tăiare în el, ' l face
nefolosibil și ' l ia sub pază.
Dacă postul de notar, public devenit vacant se suprimă și teri
torul respectiv se împarte cu totul în sfera de activitate a altui no
tar public, scriptele, obiectele și protocolele luate la inventar se predaŭ
acestui notar, -- dacă însă teritorul respectiv se împarte în sfera de
activitate a mai multor notari publici, aŭ a fi predate acelui notar
public, pe carele ' l designéză ministrul de justiție.
Suprimarea postului de notar public și numele și reședința a acelui
notar public, căruia, s'aŭ predat scriptele, obiectele și protocolele no
tariale publice, este îndatorată camera notarilor publicì a comunica
judecătoriilor cercuale regescì aflătóre pe fostul teritor notarial public
și autorităților orfanale, și pe spesele acelui notar public căruia s'aŭ
predat scriptele etc. notariale publice, a le publica în fóia oficiósă și
într’unul din organele ținutului.


406 UNGARIA

$ 18. Spesele stipulate conform regulamentelor pentru delegatul din
partea tribunalului, se acoper din casa erarială, iar spesele obvenite
din elocarea provisoriă și casualminte din transportarea scriptelor,
obiectelor și protocolelor notariale publice luate la inventar, cad pe
sarcina acelui notar public căruia se aŭ predat acele scripte, obiecte
şi protocole.
§ 19. ( Paragraful 44 se întregesce). Publicațiunea are să fie
transmisă directoratuluị causelor juridice erariale și acelui inspectorat
fiscal în al cărui teritor e reşedinţa notarului public.
§ 20. ( In locul paragrafului 53). Sfera de activitate a notarului
public se estinde:
a) asupra primirilor de documente publice;
b) asupra primirilor de testamente;
c) asupra edărei de adeverințe ;
d) asupra păzire de documente și obiecte de valore ;
e) asupra procedureỉ causelor lasamentale ; și
1) asupra împlinirel mandatelor judecăloresci precum și a au
torităților orfanale.
§ 21 (In locul paragrafului 54) . Testarea prin document se pote
întâmpla numai cu document notarial public :
a ) la adeverințele date despre predarea adică primirea ze
strei, fie acea edată pe séma soțului de căsătorie saŭ a fidanțatului
saŭ pe séma altuia ; cari adeverințe însă față cu a treia persónă te
stéză numai atunci, dacă de la contractarea căsătoriei, și în cât ze
strea s'ar primi mai târziŭ de la ziua primire se predaŭ în decurs
de 3 luni.
b) la documentele edate prin părţile căsătorite saŭ fidanțate
pentru dênșii, în cât acele ca documente de testare se folosesc față
de a treia persónă ;
c) la orï-ce documente edate pentru orbị, surdo- muți, surdi cart
nu știŭ ceti, saŭ pentru muţi carî nu știŭ scrie, în cât ar purcede per
sonalminte la contractarea afacerei de drept.
§ 22. La validitatea afacerei juridice se recere document notarial
public :
a) la acele contracte cari reguléză relațiunile de averi ale păr
ților căsătorite ca între atari, fie acele contractate înaintea saŭ după
păşirea la căsătorie ;
b) la contractele de vîndare, cumpărare, de schimb, de rentă
pe viață, de împrumut, la cele referitóre la obiecte imobile și la cele
de chirie și arendă contractate între soţi căsătoriți și fidanțați, la afa
ceri juridice ce tractéză recunoscerea de datorie, la cesiuni, precum
în genere la tóte acele afaceri juridice, prin cari unul dintre soţii
căsătoriți saŭ fidanțați transferéză sub ori -ce titlu, dreptul de pro
prietate saŭ folosirea a averei sale imobile pe celalt ;


DESPRE NOTARII PUBLICŤ REGESCŤ 407

c) la donărị tot între acele persone de avery imobile în genere,
de mobile, însă întru cât obiectul de donațiune nu s’a predat.
In casul de nevalabilitate a afacerilor juridice dintre părțile că
sătorite și fidanțate, fie - care parte este îndatorată a da înapoi acea
ce a primit de la ea în urma afacere juridice nevalide, de oare ce
documentele private contractate între părțile căsătorite și fidanțate
nici față una de alta nu posed puterea de testare.
§ 23. La valabilitatea afacere juridice se mai recere document
notarial public :
a) la plenipotenţe generale edate între părțile fidanțate și
b) la plenipotențe separate între părțile căsătorite și fidanțate
despre primirea de obligament cambial, la luare de împrumut, la
recunoscere de datorie, la înstrăinarea saŭ însărcinarea averei imo
bile, mai departe la câştigarea de avere imobilă, pe lângă sarcina
retrocesivă și la cele despre abzicere gratuită despre drept.
$ 24. Disposițiunile SS 21 și 22 nu se estind asupra cambiilor.
La valabilitatea de drept cambial a declarațiunilor cambiale
edate pentru orbị se recere autenticitatea subscrierii prin notar public .
Intru cât legea ar pretinde intervenirea judecătoréscă saŭ a no
tarului public la contracarea vre-unei afaceri juridice afară de casu
rile determinate prin SS 21, 22 şi 23 acea disposițiune a lege re
mâne neatinsă.
§ 25. (In locul începutului al doilea a § 69). Dacă partea e re
presentată prin plenipotențiat, plenipotenţa originală , pe care sub
scrierea are să fie alăturată către document, în atare cas însă când
plenipotența originală constă la documentul notarial public, se pă
stréză deja în archiva notarului public, acea plenipotenţă se pote
anexa către documentul noủ luând tot prin acel notar pubtic, dacă
plenipotența se estinde și asupra afacerei juridice cuprinsă în acest
noŭ document notarial public.
§ 26. (Paragraful 78 reîntregesce ). Notarul public este îndrep
tățit și fără de aplicarea interpretuluì a lua în limba maghiară do
cumentul, la atarì părți, cari nu pricep limba maghiară, dacă este
îndreptățit a lua document în limba pricepută prin părți. In atare cas
însă notarul public în clausula documentului cu provocare la în
dreptăţirea sa, este îndatorat a atesta că a esplicat documentul în
limba pricepută de părți.
§ 27. ( Paragraful 92 se întregesc ). La testarea genuitățiï a sem
nului crucii saŭ a semnulu degetului are a se aplica asemenea pro
cedură.
Cu ocasiunea autentificărei semnului crucii saŭ a semnuluy
degetului precum și subscrierea orbilor, notarul public referitor la
cetirea documentului autentificând şi instruarea despre sensul și ur
mările documentului, este îndatorat a ține disposițiunile s-lui 61 art.

1


408 UNGARI A

1

de lege XXXV din 1874 și întâmplarea cetirei și a instruărei a o
adeveri în clausula de autentificare:
Pentru cetire și instruare și pentru adeverirea acestora ' 1 com
pele notarului public o taxă separată de 50 cruceri de cólă.
La autentificarea subscrierei a numelui şi a semnului crucii saŭ
a semnului mânei în clausulă are a se menționa şi acea, că notarul
public cunósce în persónă partea ; dacă însă nu o cunosce personal
minte, are a fi amintită acea împrejurare, că notarul public în ce mod
Îşi- a câștigat convingerea despre identitatea personală a părțir ( 70
art. de lege XXXV, 1874) .
§ 28. (In locul începerei a doilea și a treilea a paragrafului 97).
Procesul verbal privitor la acestă procedere a notarului public ,
peste recerințele generale va cuprinde în sine locul, timpul și punc
tuala descriere a acelor întâmplate, și pe acele părțile interesate,res.
pective representanții lor 'l subscriŭ .
Punctul ultim al paragrafului 96 art. de lege XXXV 1874 are
a se aplica și în acest cas.
§ 29 (In locul 8 -lui 119). După finirea pertractării, judecăloria
decide prin decisiune .
Contra decisiunei se pote apela, tot ca contra decisiunilor înși
rate în punctul 3 $ 32, articolul de lege LIX din anul 1881. Se
póte apela la curia regală sensul paragrafului 46 a tot acelei legi
numai atunci, dacă decisiunile acelor douě judecătorii inferiore nu
consună.
$ 30. (In locul paragrafului 154). In tóte acele cause, cari se
țin de sfera de activitate a judecătoriilor regesci saŭ autorităților or
fanale, conducerea pertractării are a se concrede din partea judecă
toriilor și autorităților orfanale notarului public.
Autoritatea orfanală însă, dacă notarul public nu ar putea fini
pe teritorul e pertractările lasamentare cu celeritatea dorită, saŭ
dacă notarul public, respecfive reședința judecătoriež cercuale respec
tive, ar fi în indepărtare mai mare de cât 20 de kilometri de la lo
cuința regulată ultimă a testatorelui, și între aceste douě localități,
calea ferată saŭ fluviul navigabil nu ar înlesni comunicațiunea, con
ducerea pertractărei a cause de ereditate escepționalminte o pote
concrede pretorelui cercual, respective în casurile paragrafului 246 a
articolului de lege XX din anul 1879, antistiei comunale, dar acestă
disposițiune a sa este îndatorată a ș¥-o motiva .
Conducătorul acelei judecătorii saŭ autorităţi orfanale, pe a cărui
teritoriŭ sunt mai mulți notari publicî, îndatorat a supraveghia ca
aceia să se împărtăşescă în proporţiune egalá în cât este posibil după
valórea lasamentelor în atari încredințăry.
§ 31. In causă de ereditări pertractarea de comun are să se
țină în fața locului. Dacă însă lasamentul constă numai din mobile.


DESPRE NOTARII PUBLICI REGESCI 409

bani saŭ pretensiuni de banì ; saŭ dacă acea constă din mobile și
imobile, dar aceste din urmă sunt intabulate în cartea funduară pe
numele testatorelui; saŭ dacă o parte de și cea mai mică a intere
saților doresce, nolarul public póte ține pertractarea în propria reșe
dinţă, saŭ dacă sfera de activitate a notarului public se estinde pe
teritoriul mai multor judecătorii cercuale, în locul reședinței jude
cătorie cercuale competente.
Autoritatea orfanală la cererea interesaților, saŭ dacă află de
necesar, póte delega pe fisc la pertractare.
In urma disposițiunei a paragrafului 30 și a acestui present,
SS 244 și 245 articolului de lege XX din anul 1877 și pierd
valórea.
§ 32. In cause de ereditate pentru întregirea ordonată prin ju
decătoria respectivă saŭ autoritate orfanală a inventatorului de lasa
ment ( SS 234, 235, 236 artic. de lege XX 1877) saŭ pentru luarea
nouă de inventar ordonată a lasamentului, şi pentru ținerea pertrac
tărei de ereditate, notarul public , dacă valórea lasamentului nu
trece peste 100 florini, póte pretinde numai spesele sale de tim
bru și postale ; la alte lasamente înțelegend aci şi casul § 128
articolul de lege XX 1884 – ' i compet notarului public următó
rele taxe :
I. Casul pertractăreț ținute în locul reședinței a notarului public
saŭ a judecătorie cercuale :
a) peste 100 florini la valóre până la 200 florini, 2 florinì ;
b) peste 200 florini la valóre până la 500 florini, 3 florinì ;
c) peste 500 florin la valore până la 1,000 florini 6 florini ;
d) peste 1,000 florinì la valóre până la 5,000 florini , 8
florini';
e) peste 5,000 florinì la valóre până la 10,000 florin , 12
florini ;
f) peste 10,000 la valóre până la 15,000 floriný, 16 floriny;
g) peste 15,000 florini la valóre până la 20,000 florini, 20
florinî.
II. In casul ținerei a pertractărei în fața locului :
a) peste 100 florinì la valóre ce se eslinde până la 200 florinî
3 florini;
b) peste 200 florivi la valore ce se estinde până la 500 florini
5 florini ;
c) peste 500 florinì la valóre ce se estinde până la 1,000 flo
rini 8 florini;


410 UN GARI A

d ) peste 1,000 floriný la valóre ce se estinde până la 5,000
florini 12 floriny;
e) peste 5,000 florini la valóre ce se estinde până la 10,000
florini 18 florini.
f ) peste 10,000 florin la valóre ce se estinde până la 15,000
florini 24 florini ;
g ) peste 15,000 florinì la valóre ce se estinde până la 20,000
florini 30 florini; la lasamente a căror valóre trece peste 20,000
florinț în amêndouě casurile deasupra taxe determinate după fie care
1,000 florinț următóre saŭ mai puțin de cât acesta, dar după valórea
următóre barem de 200 florini are a se stipula 1 florin 50 cr., iar
însă aşa ca suma taxei nu póte fi mai mare de cât 300 florini.
Basa socotirei taxe după valórea inventariului avere lasamen
tare fără de substragerea sarcinelor.
Spesele notarului public făcute cu timbrele și postportul aŭ a
fi asemenea stipulate peste taxele de sus.
$ 33. Dacă săvârşirea procedure de ereditate ar necesita inven
tarierea și pertractarea a une saŭ mai multor lasamente precedente,
saŭ numai pertractarea lor, taxa pentru notarul public conform $ 32
are să stipuleze de atâtea orị, câte s'aŭ pertractat prin dênsul.
La ast- fel de cause ereditare, a căror pertractare pretinde prepa
rațiune estensivă saŭ mult timp, saŭ sunt impreunate cu greutate
și responsabilitate deosebită, la cererea motivată a notarului public,
judecătoria, respective autoritatea orfanală, a mésurat prețului a lasa
mentului, póte stipula taxa mai mare de cât acea determinată în
$ 32, dar aceea nu póte trece peste taxa de douě ori aceleia.
Pentru pertractare suplimentară notaruluy public nu ' l com
pete taxa.
Dacă pertractarea defiptă prin notar public la un loc care este afară
din locul reședinței sale proprie saŭ a judecătoriei cercuale, din causă
că una dintre părțile interesate a absentat saŭ nu sa presentat,
nu sa putut ţine, spesele notarului public este îndatorată a le su
porta partea corespundětor citată absentă, a cărei sumă o stipulézà
judecătoria saŭ autoritatea orfanală pe lângă luarea în considerațiune
a împrejurărilor, dar taxa stipulată nu póte se trécă peste posițiunile
corespunợětóre regulate în punctele a ) -- g) II § 32.
Taxa stipulată are se incasa pe calea administrativă.
Pentru conspectele lasamentare prescrise prin § 9 art. de lege
XXXIV 1881 notarului public nuì compete taxă, și notarul public în
urmarea încredinţării orfanale este îndatorat a le face pe acele despre
lasamentele pertractate.
Notarul public nu este îndatorat a împlini alte lucrări cari nu
staŭ în strânsă legătură cu inventariarea și pertractarea lasamen
telor , de și ar fi legate cu acele pentru taxa stipulată în § 32.


DESPRE NOTARII PUBLICŤ REGESCŤ 411

In urma stipulațiuneị § 32. § 22 art. de lege LI din 1880 işi
perde valórea.
§ 34. (In locul paragrafuluy 129, 130 și 131). Notarul public
în împlinirea încredinţărilor primite de la judecătorii și autoritățil or
fanale, purcede după acele regule, cari sunt valabile în genere pentru
esmişii respective autorități.
Baniy saŭ obiectele de valore incasate eventualminte sub durata
procedurei, cel mult în decurs de 24 ore aŭ a fi predate sub admi
nistrarea depositară după regulele sustatóre in acestă privință auto
rităței care a dat încredinţarea.
Pentru administrarea provisoriă a banilor şi efectelor incasate
sub decursul pertractăreț și pentru transportarea acelora la deposit,
notarului public nu’ị compete taxă.
Despre împlinirea procedure după finirea încredinţării cătră auto
ritatea respectivă are se fie subșternut raport fără amânare.
Judecătoria saŭ autoritatea orfanală pentru împlinirea încredin
țării, nesocotindu-se aci încredințarea referitóre la conducerea proce
durei de ereditate, póte defige termen inclusiv ; dacă însă în condu
cerea procedure de ereditate ar observa amênare saŭ s'ar face re
clama în ast-fel de direcțiune, póte pretinde în termen raport de la
notarul public despre disposițiunile făcute și despre obstacolele cari
eventualminte ar impedica finirea, și așa pentru împlinirea încre
dințărei precum și pentru ținerea termenulu defict spre facerea
referatului, póte se constrângă pe notarul public de atâtea ori de câte
ori cu o amendă în banì, se póle estinde până la 100 florini ; afară
de acea acel mandat, în a căre îndepliniri observă amânare nemo
tivată, îl póte lua de la notarul public, și îndeplinirea aceleia o
póte concrede altui notar public, saŭ altui organ de autoritate și adică
autoritatea orfanală în locul reședinței sale, președintelui sedre orfa
nale, în provinciï însă, pretorului.
Contra unei ast- fel de hotărîre notarul public se pótle folosi de apelul
permisă prin lege ( S 54, art . de lege LIX 1881 și § 212 art. de lege
XX 1877).
§ 35. Luarea inventaruluì asupra averilor fidei- comise în casul
dacă devin schimbărî în persóna celui ce a înfiinţat fidei-comise și
a celui ce are usufructul ei precum și luarea de inventar asupra la
samentului aceluia care a avut usufructul, în tot casul trebue încre
dinţat notarului public.
Luarea de inventar asupra masei concursuâle dacă din ponde
rositatea causei nu se pote concrede executorului public, și judecă
toria de la acestă disposițiune numai în acel cas se pote abate, dacă
în reședința locală a acelei judecătorii cercuale, pe al cărei teritor
zace averea ce compune masa concursului, nu este aplicat notar public.
§ 36. Cu împlinirea faptului de execuțiune, în acele casuri mal


412 UNGARIA

importante, în cari cu acea a putut însărcina judecătoria purcede
tóre pe unul din membril eſ conform Ş- lui 19 şi 154 art. de lege
LX 1881, are să fie însărcinat notarul public, cu excepțiunea, dacă
în locul reședinței acelei judecătorii cercuale, pe a căreia teritor are
să fie împlinită afacerea esecuțiune, nu este aplicat notar public
§. 37. (In locul paragrafului 132). In atarì cause pe carì le fi
nesce notarul public ca delegat judecătoresc saŭ a autorităţel orfa
nale, citațiunile , chemările la recercarea notarului public în locul
reședințe autorităței, sunt a se efectui prin organele chemate spre
acesta ale respectivei autorități, iar în provincie prin antistia comunală.
$ 38. Capitolul XIV art . de lege XXXV 1874 se scoate afară
din valoare și acele acte şi protocoale, cari se află în archivele no
tariale publice la tribunale, se vor eda prin președintele tribunalu
lui pe séma succesorilor a respectivilor notari publici.
Intâmplarea predăre are să se publice în fóia oficiósă şi într'un
organ al provinciei pe spesele notarului public care a primit actele.
Prin acésta punctul f) a § 166 art. de lege XXXV 1874 și
pierde valórea .
§ 39. (In locul paragrafului 165) . Asupra funcţionării oficióse şi
a purtăriì a candidaţilor de notari publici, și în casul celei may mich
disordine după cererea de declarațiune, ' póte admonia în scris pe

,

aceştia .

& 40. ( In locul paragrafului 173) . Cauțiunea notarială publică
servesce de gagiu în privința tuturor acelor obligamente, cari obvin
desdaunare și sub titlul de amendă aruncată în sensul art. de lege
XXXV 1874 şi a presentei legi pentru afacerile oficióse saŭ întrelă
sările a notarului public, ori a substitutului dênsului încredințat din
partea sa.
Acel escedent al cauţiuneỉ, care mai remâne după escontentarea
pretensiunilor de desdaunare a părților private, şi a amendelor arun
cate în sensul articlului de lege XXXV 1874 şi a presentei legi, ser
vesce spre acoperirea pretensiunilor erariale ce privesc pe notarul
public sub titlu de timbre și competințe.
Pentru alte pretensiuni cauţiunea se póte sequestra numai fără
vătămarea dreptului de prioritate, ce compete pretensiunilor acuma
atinse, aceste pretensiuni însă se plătesc numai în casurile SS 44-46
art. de lege XXXV 1874.
$ 41. (Ca întregire a paragrafului 174) . Dacă cauţiunea s'a in
tabulat pe avere imobilă, și pe cauţiunea intabulată sa ordonat cu
alore de drept intabularea dreptului de gagiu esecuțională, cau
ţiunea trebue până în decurs de 15 dile întregită.
Acel notar public, carele în decurs de 15 qile socotite de la pri
mirea provocăril din partea camerei nu întregesce cauţiunea, are să
fie suspendat de cameră din postul séŭ, și dacă nu face întregirea


DESPRE NOTARII PUBLICŤ REGESCŤ 413

nici după 1 lună următore, are să se considere ca demisionat de la
postul săů.
In ambele douě casuri trebue să se facă din partea camerei
disposițiunile legale ulteriore.
§ 42. (In locul paragrafilor 177 , 178, 179, 180, 181 , 182 şi
183, i) . Comite transgresiune investigațională acel notar public și
substitut de notar public :
1 ) care disposițiunile art. de lege XXXV 1874 și a lege pre
sente saŭ datorințele sale împreunate cu oficiul sěŭ le calcă cu in
tențiune saŭ din erore, dar nu cu acel propus culpabil, ca prin acesta
să câştige şie și saŭ altui folos necompetent, saŭ ca să causeze cui- va
daună nedreptă ;
2. carele cu procedura saŭ purtarea sa știrbeşte autoritatea po
sițiunei de notar public saŭ corpului de notari publicy ;
De eróre disciplinară are să se considere cu deosebire, dacă no
tarul public saü substitutul de notar pubic :
a) față cu autoritățile demonstréză verbalminte saŭ în rapor
turile sale desconsiderare;
b) de repețite ori împlinesce cu neglijență cele concredute lui
din partea camerei saŭ preşedintele aceleia, saŭ nu corespunde in
credinţărilor primite, saŭ în causele încredute lui dovedeşte neglijență
saŭ amânare ;
c) efectuéză pe séma părților acte nebasate saŭ de cele ce ’şi-aŭ
smintit viờibil scopul ;
d ) pe lângă promisiuni de reducerea taxelor saŭ prin mijlocitor
taxat saŭ în alt mod scandalos caută clienţi ;

e) se demite la afacerî de tocmeli saŭ petulanteriï ;

f) conduce fără de ordine protocolele, saŭ administréză cu ne
glijență cancelaria ;
g) ajutoră pe scriitorị în afacerile lor oprite prin contrasignarea
actelor făcute prin ei, prin coregerea lucrărilor, cu sfatul și opiniu
nea sa, saŭ se trudesce a nasce acele fapte ale lor ;
h) domiciliéză afară din locul reședinței saŭ întreține cancelarie
pentru sine saŭ pe séma adiunctului lui afară din locul reședințel,
saŭ implinesce afaceri oficióse afară din teritoriul respectivului tri
bunal ;

i) autentifică notarul public acte suscepute părților;

k) suscepe documente în ast - fel de limbă, pentru care nu are
indreptățire.
$ 43. Comite eróre disciplinară acel candidat de notar public,
carele :
a) de fel saŭ de repețite ori împlinesce cu neglijență îndrumă
rile şefului lui ;

b) se pórtă scandalos;


414 UNGARIA

c) păcătuesce contra punctelor a), e ), g ) a paragrafului pre
cedent.
§ 44. In casul de intrelăsări saŭ desordine mai mici, camera
notarilor publici admoniéză saŭ pedepsesce cu o amendă în bani ce
se pote estinde până la 30 florini pe notarul public saŭ substitutul
de notar public.
Contra aslor- fel de hotărîrî nu se pote apela, dar fiscul regesc
însciinţând despre hotărîre, dacă vede că esistă eróre disciplinară,
póte propune intentarea procedure disciplinare
§ 45. Pedepsele casurilor disciplinare:
I. La candidaţii de notari publici :
a) admonițiune în scris;
b) amendă în bant de la 5-100 florinț ;
c) suspendare de la praxa de notar public, după casury, cel
mult până la 1 an ;
d) stergerea din registru cu acea declarare, ca candidatul în de
curs de cinci ani nu pote fi luat în registru, respective până în cinci
ani nu pote fi numit de notar public.
II . La notari publici și substituți de notary publicì ;
a) admonițiune în scris ;
b) amendă în bani de la 50-1000 floriny, şi
c) destituire.
Pentru scopul încasăriſ amendei în bany nesolvite, ordonă esecu
țiunea camera, respective judecătoria disciplinară, care a aruncat'o și
pentru efectuarea celeia recércă pe judecătoria cercuală regéscă res
pectivă.
In cât nu s'ar putea încasa amenda în bani de la candidatul de
notar public, camera, respective judecătoria disciplinară socotind 2
florini pe o di suspin de pe candidatul de notar public de la praxi
pe timpul corespundětor. Contra acestei hotărîrî nu se pote folosi
vindecarea de drept.
In casul solvirei a părței restane a amende în bani neinca
sate, suspinderea are să înceteze momentan.
§ 46. Judecătoria disciplinară póte croi de pedépsă amovarea
de la postul de notar public în următórele casury :
a) dacă notarul public după primirea hotărîrei aduse pentru
suspindere, împlinesce afacerị uotariale publice ;
b) dacă notarul public afară de casurile permise prin lege e
absent 14 dile din locul reședințe sale, și la provocarea preşedin
telui camerei notarilor publici în decurs de alte 14 ţile nu se re
întorce ;
c) dacă notarul public judecat pentru eróre disciplinară, care
lovesce în punctul 2 $ 42, a presentei legỉ, înainte de ce ' şì a perdut
efectul ecésta pedépsă (8 186, art. de lege XXXV. 1874) din nou


DESPRE NOTARII PUBLICÍ REGESCť 415

comite eróre disciplinară, care lovesce în punctul 2 § 42 a presenter
legủ, saŭ pentru calcare de datorință mai grea, pe calea disciplinară
s'a pedepsit de repețite ori,
d) dacă notarul public pentru altă crimă, saŭ dor de câștig, s'a
judecat judecătoresce ;
e ) dacă notarul public s’a pus cu valore de drept sub concurs
saŭ curatelă.

§ 47. (In locul paragrafului 184) . Are a se pronunța suspen
darea provisorie de la postul de notar puclic.

a) dacă contra notarului public din causa crime saŭ a erore
comise din dor de câstig sa ordonat cu valore de drept cercetare
criminală ;
b) dacă s’a pus sub curatelă și acesta hotărire a judecătorieſ,
încă nu a ajuns la valore de drept ;
c) dacă judecătoria disciplinară a pronunţat amovarca lui,
notarul public nu a apelat contra acesteia.
§ 48. ( In locul primului început a paragrafului 194). Acea jude
cătorie, carea a ordonat cu valore de drept cercetarea criminală
contra notarului public pentru crimă saŭ eróre obvenită din dorul
de câstig, este îndatorată a însciința pe judecătoria disciplinară despre
întentarea cercetărei; iară după finirea procesului criminal tóte actele
referitóre la procedura criminală, sentinţa cu valore de drept, casual
minte d'împreună cu decisiune, vor fi transpuse la judecătoria disci
plinară pentru eventuala întentare a procedure disciplinare.
§ 49. ( In locul paragrafului 194). Suspendarea provisorie întră.
în valore în acea ți în care a fost înmânată decisiunea adusă în
acest merit, iar acea despre amovarea din post a notarului public
sentinţa ajunsă la valore de drept .
In acest cas este datore camera notarilor publicì a publica în
fóia oficiósă hotărirea pe spesele notarului public a comunica acesta
cu judecătoriile cercuale regesc și autoritățile orfanale aflatóre pe
teritorul notarului public și a raporta despre acesta ministrului de
justiție.
$ 50. Ministrul de justiție se împuternicesce, ca cu ordinaţiune
separată se pună în vigore articlii de lege XXXV, 1874, mai de
parte LI, 1880 și legea presentă în Fiume, și în acesta ordinațiune
se facă modificările corespundětóre relaţiunilor de acolo.
§ 51. Cu esecutarea acestei legi se autoriséză ministrul de justiție
şi ministrul de interne.


416 ÀUSTRIA

FOAIA LEGILOR IMPERIALE
(1871)
LEGEA DIN 25 IULIŬ 1871,
despre introducerea unui regulament noŭ de notariat

Cu consimțirea amênduror caselor ale Senatului imperial allu
de bine a dispune cele următóre :
Art. I. Regulamentul de notariat alăturat are să intre în vigore
dupe decurgere de trei luni numěrate din ţiua publicărei, iar art.
VI al acestei legi de introducere îndată dupe publicare-i.
Art. II. Cu șiua numilă se desființéză tóte legile și ordinațiunele.
carỉ se referesc la obiectele acestu regulament de notariat, întru cât
sunt regulate prin acesta, precum în special : al. f, I, i, precum și
« Regolamento proyvisorio per i notaj», ce s’a publicat în 15 Maiù
1827, pentru regatul Dalmației.
In regatul Dalmației însă, în cât privesce mărimea cauţiunilor,
ce sunt a se depune de către notarì, se vor apleca în locul dispo
sițiunilor cuprinse în § 22 al acestui regulament de notariat, dispo
sițiunile ce se află acuma în vigore ( art. VII din « Circolare del Trib .
d'Appello, din 23 Iuliŭ 1840) și în viitor.
Prescriptele aflătóre în vigore în privința intrebuințărei notarilor
ca comisari judecătoriali, precum și special cap. 13 al regulamentului
de notariat din 21 Maiŭ 1855, respective din 7 Februarie 1858, şi
SS 27-30 al tarife de taxe pendinte de acela, apoi ordinațiunea
din 7 Maiŭ 1860, No. 120 al. f, 1, i , se susțin de- ocamdată în vigore
până la următórea regulare a acestui câmp al jurisdicțiunii libere cu
acea adăugire, că vătămarea obligațiunilor, ce sunt impuse notarilor
ca comisari judecătoriall, sunt a se pedepsi de asemene dupe dispo
sițiunile cuprinse în cap. X al legiữ, și că cauțiunea depusă de către
notar are să garanteze și pentru pretențiunile de disdăunare și peutru
solvițiunile, cari se ivesc în contra notaruluy din causa activităţii sale
ca comisar judecătorial.


LEGEA NOTARIATULUI 417

Art. III . Notarii denumiți încă înaintea începutului activității legii
acesteia nu se ating printr acest regulament de notariat în ceea ce
privesce posițiunea lor.
Disposițiunea dată în § 8 al acestu regulament de notariat are
valóre şi pentru notarii cari s'aŭ numit mai înainte în Dalmaţia.
Art. IV . Notariĩ, carî pe basa legilor de mai înainte în vigore
imbină la țéră cu notariatul și advocația. fiind eị înscriși în lista ad
vocaților pe timpul în care va intra în vigore legea acesta, nu se vor
stingheri în purtarea afacerilor advocațiali până atunci până când re
mân într'aceiași reședință oficială.
Autorisarea dată notarilor cambiali aflători se menține. De ase
mene nu se modifică prin legea acesta întru nimic posițiunea nota
rului de bursă din Triest, precum și prescriptele cele speciale, ce se
află în vigore cu privire la activitatea sa oficială.
Art. V. Cei ce vor fi început a practica advocația cu începutul
activităţii acestei legi, precum și practicanții de notariat, carĩ vor fi
depus esamenul notarial în restimpul acesta. , vor putea fl denumiți
de notari și dupě ce va fi intrat în vigore legea acésta. De asemenea
se pot denumi de notari şi dupě începutul activităţii acestui regula
ment de notariat acei practicanți de notariat , cari se pot admite în
restimpul acesta la depunerea esamenului notarial, dacă vor și depune
examenul notarial în decurs de trei ani numerați de la timpul înce
periſ activităței acestei legi.
Art. VI . Ministrul de justiție să autoriséţă pe un timp de trei
ani numěrați din ţiua activităței acestei legỉ, ca dupe îndeplinirea ce
lor-l'alte recerințe legale ( 8 6 al regulamentului de notariat) în mě
sura trebuinței să denuméscă de notari pre acei petiționary, cari vor
adeveri, că peste tot s'aŭ aplecat în serviciul practic de justiție prin
un decurs de patru ani, cu tóte că nu se pot legitima că ar fi făcut
la un notar o pracsă de duoi ani ( 8 6 lit. d) , acesta însě numai pen
tru casul, când nu s'ar afla spre aşeqarea postului de notar, ce este
a se ocupa, un petiţionar potrivit pentru locul respectiv , care ar fi
prevěďut cu tóte recerințele legale .
Art. VII . Prin intrarea în vigore a legii acesteia nu se schimbă
de- o -camdată nimic în ceea ce privesce la starea și destinațiunea re
ședinței oficiale a acelor camere de notariat , de cari la începutul ac
livităţii acestei legi s'a ținut un număr de posturi notariale corespun
dětoriŭ spre a forma conform acestei legi o cameră. Camerile notariale,
ce sustaŭ în districtele aceste, aŭ să conducă și mai departe afacerile
și vor dispune fără întârdiere cele de nevoie spre reocuparea legală
a camerei.
Acele camere notariale, la cari lipsesc condițiunile acestea , vor
face ca în restimpul amintit să înceteze activitatea lor , predând con
27


418 À USTRIA

ducerea afacerilor tribunalului de instanța primă ( S 125 al regula
mentului de notariat) .
Art. VIII . Actele notarilor trecuți din viață saŭ eşiţi din funcțiune,
carele în regatul Dalmației se păstréză la preture (judecătorii distric
tuali) să se predea de către acestea tribunalelor de instanța primă
din ținutul lor în primirea archivelor. Predarea acesta să se aducă la
cunoscință comună.
Dreptul la primirea unei părţi din taxele notariale, ce s'a câştigat
deja la începutul vigorii acestui regulament de notariat pentru alte
persóne osebite de cele numite într'ênsul , nu se ating prin legea
acesta .
Art. IV. Ministrul de justiție este însărcinat cu executarea leget
acesteia .

Ischl, 25 Iuliủ 1871 .

Francisc Josif.

Habiotinek Hohenwart.

REGULAMENTUL DE NOTARIAT

CAP. I.

Sfera de activitate a notarilor

$ 1. Notarii se vor denumi și autorisa public din partea statului
spre a compune și libera conform legii acesteia , documente publice
asupra declarațiunilor și afacerilor juridice precum și asupra faptelor,
din cari vor a se deduce drepturi , apoi spre a păstra documentele,
ce li se vor încredința de către părți, și a primi bani și hârtii de va
lóre spre scopul predării lor către un al treilea saŭ spre a le depune
la dregătorii.
§ 2. Documentele notariale compuse de notari ( acte notariale.
protocale notariale și confirmaţiuni notariale ), precum și spedițiunile
liberate conform legii acesteia, sunt documente publice, dacă la com
punerea și liberarea lor s'aŭ observat tóte formalitățile, ce sunt pres
crise ca esențiale.
$ 3. Actele notariale , în cari este fixată o datorie de bani sau
alte lucruri fungibile, și în cari sunt determinate acurat persóna celui

1


REGULAMENTUL DE NOTARIAT 419

îndreptățit precum și a celuì obligat, titlul de drept, obiectul și timpul
prestaţiunii, aŭ putere de execuțiune întocmaữ ca și transacțiunile în
cheiate înaintea tribunalelor, dacă cel obligal și - ar fi dat tot-odată
consimțirea sa în document într’acolo, ca acesta cu privire la datoria
recunoscută să se potă executa numai de cât.
Dacă obligațiunea ar depinde de la împlinirea unei condițiuni
saŭ de la un timp, ce nu se pote fixa dupě calendar, atunci se re
cere pentru posibilitatea executăă ei ca împlinirea condițiunei saŭ a
timpuluị să se adeveréscă prin un document public .
Plenipotențele, pe a cărora basă are a se face un act notarial,
trebue să se legalisede de către judecătorie saŭ notar spre a asigura
actului dreptul de execuțiune, daca cum - va n’ar fi ele de mai înainte
documente publice.
§ 4. Dacă s'ar contesta puterea de execuțiune a unui act no
tarial pe calea procesului civil, atunci să se introducă petițiunea de
acțiune la judecătoria care este competinte dupě legile procedurii.
Din causa rădicării unei atare acțiuni din partea acusatorului să
se suspende la cererea acestuia provisoriŭ execuțiunea, dacă s’a ade
verit prin expertiză judecătoréscă saŭ prin documente probătóre pe
deplin că actul notarial s'ar fi compus saŭ liberut cu vătămarea alâtor
disposițiuni, de la a cărora observare s'a făcut conform legei acesteia
pendinte puterea actului ca document public, saŭ puterea sa de exe
cuțiune.
$ 5. Pe lângă sfera de activitate desemnată în $ 1 să mai in
cuviințéţă notarilor a compune conform chiămării lor la cererea păr
ților scrisori în afaceri esceptându - se litigiele, spre a le preda la ori
și ce fel de dregătorii, precum și documente private .
Intocmai ca și alți procuratori jurați aŭ să îngrijească notariỉ de
afacerile acestea cu onestitate, precisiune și diligență dupe legile află
tóre în vigore ; ei nu vor conlucra la afaceri interdise, suspicióse saŭ
simulate, avênd a garanta pe părți pentru fie - care daună provenită din
culpa lor.
Tóte scrisorile ce le compun notarii, trebue să fie subsemnate
de dênşií.
Gratificațiunea ce li se cuvine pentru compunerea actelor, lip
sind asupra acesteia vre- o învoire, să se měsóre dupe disposițiunile
legale ce se află în vigore în privința locațiunii lucrărilor.
In privința gratificațiunii pentru compunerea documentelor pri
vate , se va aplica cap. al XI al acestui regulament de notariat cu
prescripțiunile însemnate acolo .

Privegherea și puterea disciplinară asupra notarilor compete dre
gătoriilor numite în cap. X dupe prepcriptele date acolo și în pri
vința îngrijirei acestor afaceri.


420 À USTRIA

CAP. II .

Despre conferirea și apunerea autorisațiunei unui notar
§ 5. Pentru câştigarea unui post de notar , se recere ca peti
ționarul
a ) să aibă dreptul de indigenitate într'o comună din regatele și
țările aceste, să fie de duoě- deci și patru de ani, să aibă o conduita
bună și să posédă dreptul de disposițiune liberă asupra averii sale :
b ) să fi finit studiile juridice și să fi depus examenele cele teo
retice, ce sunt prescrise, saŭ să fi câştigat gradul de doctor în legi :
c ) să fi depus cu succes bun examenul de notariat , advocatura
saŭ de judecător, și
d ) să se fi aplicat patru ani în serviciul practic al judecătoriei,
din carỉ cel puțin duoi ani să fi făcut pracsă la un notar, iar timpul
cel- l'alt så'l fi petrecut în pracsă la o judecătorie saŭ la un advocat
ori la procuratura de finance ;
e ) ca să posédă cunoscința limbei naţionale, ce se cere pentru
postul la care doresce a fi denumit .
In cât condamnarea penală aduce cu sine necapacitatea spre
câştigarea unui post de notar, defige codicele penal..
De la recerința amintită sub d ) póte să dispensede ministrul de
de justiție atunci când pentru postul , ce este a se ocupa , nu peli
ționédă nimeni, cel care ar corespunde aceste recerinţe de capacitate.
§ 7. Advocatura saŭ un oficiŭ de stat salariat, afară de oficiul
învěſătoresc, nu se pot impreuna cu oficiul notarului.
De asemenea se interdic notarului ori- ce fel de afacerŤ, care de
sine saŭ la prourmarea lor ar fi necompatibili cu onorea saù dem
nilatea stărel, saŭ prin care s'ar ataca increderea deplină în nepar
țialitatea sa şi în autenticitatea documentelor liberate de dênsul.
§ 8. Competința notaruluy se estinde asupra ținutului întreg al
tribunalului de instanța primă, pentru care s'a denumit.
In měsură cu cerința ivită, notarul va putea fi obligat a ține pe
riodic qile de audiență afară de reședința oficiului séð.
$ 9. Ministrul de finance defige drin ordonațiuni numărul pos
turilor de notar in fie -care ţinut al tribunalului de instanță primă, pre
cum şi locurile de reședință în ținut .
In ceea ce privesce înmulțirea saŭ micşorarea numărului postu
rilor de notari într'an ținut, strămutarea reședinței oficiale întralt loc,
precum și disposițiunile, în urmarea cărora cu un post de notar este
împreunată obligațiunea de a ține șile de audiență, trebue să se as
culte mai înainte opiniunea camerei notariale.


REGULAMENTUL DE NOTARIAT 421
§ 10. Denumirea notarilor cade în competința ministerului de
justiție.
Spre scopul aședării să se scrie în regulă un concurs , care să
pótă estinde şi la posturile de notar , ce devin vacante in urmarea
strămutărilor întêmplătóre. Esrrierea și publicarea aceluia, cade în com
petința acelei camere notariale, într’al căreia ținut se află postul cel
vacant.

La ocuparea postului de notar și fără de escrierea de maï înainte
a unui concurs se póte procede la propunerea camerei notariale nu
mai din cause momentose.

§ 11. Petițiunile prevědute cu alegatele cele de nevoie să se
adresede la camera notarială ; petiţionarii din starea notarială a altuï
ținut aš să le mijlocéscă prin camera notarială , căreia sunt supuşi,
iar petiţionarii din starea advocațială prin camerile advocațiale.
Camera notarială face propunerea de așeqare și o mijlocesce tri
bunaluluy de instanța primă, într’al căruia ținut se află postul vacant.
Acesta are să mijlocéscă propunerea d'impreună cu părerea sa
tribunaluli de apelațiune, carele o îndruméţă apoi d'impreună cu pă
rerea sa proprie către ministrul de justiție.
$ 12. Dacă în ținutul reședinței oficiale a notarului celui denu
mit ar fi mai multe limbi in us, atunci tribunalul de apelațiune îi va
da o adeverință , în care dintr'aceste limbi este el chemat dupe ac
tele ce aŭ fost de față la denumire, a compune documente notariale.
Dacă în țara în care se află reședința oficială a notarului, ar fi
mai multe limbi în us, atunci i se póte da notarului de către tribu
nalul de apelațiune în ori și ce timp autorisarea de a compune do
cumente notariale în tóte limbele aceste, dacă s’ar fi legitimat că le
cunosce. Tribunalul de apelațiune póte să și retragă notarului auto
risațiunea acesta, dacă la compunerea documentelor notariale ar face
atari erorĩ, din cari s'ar vedea , că nu scie destul de bine limbile
aceste.
§ 13. Notarul cel noŭ numit, este obligat a depune mai înainte
de ce va fi depus jurămêntul cauțiunea cea legală dupe prescriptele
următorului cap, și a ex- opera încuviințarea sigiliuluì, de care voesce
a se folosi în afacerile sale .
Aprobarea sigiliului oficial se dă din partea camerei notariale în
conțelegere cu procurorul de stat pe basa desemnului sigiliului, pe
care notarul are să'l înfățișede.
Sigiliul oficial trebue să conție : acuila Austriei, numele de botez
și cel familiar al notarului, însușietatea sa de « notar i. r . » și numele
țăreț și al reşedinţei sale oficiale. -- Insușietatea de notar și numirea
țărei și a reședinței oficiale să se executeze întracea limbă , care se
usédă în ținutul notarului ca limbă națională, și dacă s'ar uza într'a
cest ținut mai mult de o limbă națională, în fie - care dintr’aceste limbi,


422 AUSTRIA

S 14. Dupe ce se va fi aprobat cauţiunea și sigiliul oficial, are
să peliționede notarul la tribunalul de apelațiune pe lângă producerea
legitimațiunii despre aceste precum și dupe presentarea numărului
celui recerut de întipărituri de sigil și de esemplare din sub -semnarea
sa, care trebue să conție numele de botez și cel familiar precum şi
însuşietatea sa de notar i . r ., spre a putea depune jurămêntul.
$ 15. Jurăměntul se va depune la tribunalul de apelațiune saŭ
la tribunalul de instanța primă, ce se va delega de către acela, dupe
următórea formulă de jurămênt.
« Eŭ jur a fi împăratului credincios și supus, a observa pe de
plin legile fundamentale de stat şi a împlini acurat și consciincios
oficiul meŭ ca notar i . r. dupe prescriptele legilor; aşa să - mi ajute
mie Dumnedeŭ !»
$ 16. Dupe depunerea jurămentului i se va libera notarului din
partea tribunalului de apelațiune un decret cu adăogarea, că de aci
înainte póte să începă cu activitatea sa oficială. Diua în care se va
fi depus jurămentul se va publica în gazeta oficială a țerii, se va co
munica în special camerii notariale, procurorului de stat din reședința
acesteia și tutulor judecătoriilor de instanța primă din ținutul tribu
nalului, pentru care s’a denumit notariul. Acestor dregătorii li se va
trimite tot-odată și câte un exemplar al întipărituriy de sigil şi a sem
năturii numelui, ce le - a presentat notarul .
$ 17. Strămutându -se notarul într'alt loc, nu este de lipsă ca să
depună jurămentul de noŭ, ci el va fi obligat numai a petiţiona la
camera reședinței sale oficiale celei nuoi, ca să'i aprobede sigiliul cel
noù și încuviințede a suplini, recerându - se cum - va , cauţiunea sa
( S 22) .
Dacă strămutarea s'ar face în ținutul altei camere notariale, atunci
să se transmită și cauţiunea depusă la tribunalul de instanța primă
aflător în reşedinţa camerei cele din urmă.
Notarul este obligat a cere pe lângă observarea disposițiunei
§ 14 de la tribunalul de apelațiune, ca să i se desemnede qiua, in
care are så se detragă din oficiul séŭ de mai înainte și să intre in
oficiul săŭ cel noŭ. —Tribunalul de apelațiune dispune publicarea di
lei acesteia conform disposițiunii $ 16. Dacă strămutarea s'ar fi făcut
în ținutul altui tribunal de apelațiune, întral căruia ținut sa strămutat
notarul.
$ 18. Fie - care notar noŭ numit sa strămutat într'alt loc cală
ca până într'un rcstimp de trei luni numărate din ţiua înmânuirii
decretului de denumire saŭ de strămutare, saŭ până la timpul ce li
va fi prelungit cum - va tribunalul de apelațiune la cererea sa, să co
respundă prescriptelor legale și să deschidă cancelaria sa în reședința
sa oficială , căci alt- cum se va privi, ca și când ar fi resignat la postul
ce i sa conferit.


REGULAMENTUL DE NOTARIAT 423

Ivirea aceste urmări legale să se pronunțe de către tribunalul
de apelațiune dupe ascultarea procurorulu superior de stal fără de
altă cercetare, însă cu reservarea dreptului de apelațiune către curtea
de casațiune, și dupe ce va fi căpětat vigore , să se aducă la cuno
scința ministrului de justiție. Camera notarială are să facă arătarea
cea de nevoie în privința acesta tribunalului de apelațiune.

$ 19. Oficiul unui notar încetéță :
a ) în urmarea renunțăre acceptate de către ministrul de justiție;

b ) prin trecerea la advocatură saŭ într'un post de stat, care con
form $ 7 , alin. 1, nu este compatibil cu notariatul;
prin perderea dreptuluy de indigenitate într’aceste regate și țěrị;
d) prin perderea dreptului de disposițiune liberă asupra avere
sale $ 6 , lit. a) ;
e ) în urmarea neîndeplinirei cauţiunei micșorate în casul § 27;
f) în casurile desemnate prin codicele penal în urmarea unei
condamnărì penale;
g ) în nrmarea necapacității durabile spre conducarea notariatuluy
pentru slăbiciuni corporale saŭ spirituale (S 169) ;
h) în urmarea unei sentințe disciplinare pronunţate pentru de
părtarea din oficiŭ.
In casurile amintile sub lit. b ) până la f) are să pronunțe tri
bunalul de apelațiune, la care este a se face arătarea, dnpe asculta
rea camerii notariale și a procurorului de stat superior fără de altă
pertractare, destituirea notarului din oficiŭ , reservându'i însă dreptul
de recurs la curtea de casație. Recursul pornit nu are putere sus
pensivă.
Procedura la disredicarea din oficiŭ pentru necapacitate ( lit. g)
și la destituirea unui notar pe calea disciplinară ( lit. h) este regulată
în cap . X.
Fie- care încetare a oficiului unui notar să se arate, îndată ce
se sa constatat definitiv , ministrului de justiție și să se aducă la cu
noscința cameriì notariale , a procurorului de stat și a tutulor jude
cătoriilor din ținutul, pentru care s'a denumit notarul.
$ 20. Fie - care notar, care sa retras de bună-voe din oficiul sěů
saŭ s'a strămutat la alt post , are să conducă oficiul sěŭ încă până
atunci, până când nu va fi pronunțat tribunalul de apelațiune dis
redicarea sa dintrênsul. Strămutarea din puterea oficiului nu este
ertată.
$ 21. In casurile în carì conform disposițiunilor aceste legỉ, ca
mera notarială ar avea a face decisiuni în conțelegere cu procurorul
de stat (SS 13, 24, 26, 27, 28, 41, 169), camera notarială va mij
loci afacerea tribunalului de apelațiune spre decidere într’acele ca
suri, când s’ar ivi între dênsa și procurorul de stat o diferinţă în
păreri,


424 AUSTRIA

1

CAP. III

Cauțiuni notariale

$ 22. Cauțiunea se fixeaţă cum și dupe reședința oficială a no
tărului, pentru capitala Viena cu 8.000 fl., pentru urbile cu o popo
rațiuue de cel puțin 30.000 de locuitori la 5.000 11. , pentru ur } , ile
cele- l'alte, în cari un tribunal de instanța primă își are reședința sa
la 2.000 fl.
§ 23. Cauțiunea să se depue in numerariŭ (bani gata) saŭ in
atari hârtii de valore, cari dupe disposițiunile legale sunt potrivite
spre alocarea banilor pupilarì, saŭ în ipotecă pupilară.
Sumele în numerar și hârtiele de valore , precum și documen
tele ipotecari să se depue de către notar pe lângă declararea men
țiunei lor ca cauțiune la tribunalul de instanța primă, întral căruia
reședință se află camera notarială .
§ 24. Cauțiunea se va examina de către camera notarială in
conțelegere cu procurorul de stat aflător în locul reședinței aceleia.
Hârtiile de valore primite la bursă se vor numera dupe cursul dįlei
respective din séptămâna premergětóre, însă nici odată peste valorea
lor nominală.
Aflându - se cauţiunea în conformitate cu recerințele legii, atunci
să i se dea notarului despre acesta o adeverință din parlea camerii
notariale, și să se încunosciințeze despre acesta tribunalul de instanța
primă, spre a dispune vincularea cea recerută cum - va a obligațiuni
lor depuse.
$ 25. Cauțiunea servesce ca gagiŭ pentru lóle pretențiunile de
disdăunare și solvițiunile, cari resultă din administrarea oficiului prin
notar.
Pentru alte pretențiuui cauțiunea se va putea engagia și trage
in execuțiune numai atunci, când nu va vătěma dreptul de priori
late amintit în aliniatul premergětor, și acoperirea atâtor prelențiuni
din cauţiune va urma dupe ce va fi premers procedura conform SS
29 şi 30.
§ 26. Camera notarială și procurorul de stat aflător în locul re
ședinței aceleia aŭ să privegheze, ca cauțiunile notarilor din ținutul
camerei să se păstrede nevătămate.
Indată ce ajunge casul unei micşorări urmate saŭ asceplate a
bauțiunii unui notar la cunoscința camerei notariale are să-ý defigă
ea notarului în conțelegere cu procurorul de stat un termen , până la
care notarul va fi obligat ca , cum și dupe starea lucrurilor, saŭ să
depue o cauţiune nouă, saŭ să suplinéscă cauţiunea micşorată , saŭ


REGULAMENTUL DE NOTARIAT 425

să preîntâmpine micşorarea cauţiune prin acoperirea datorie pen
dinte.
Judecătoriile sunt obligate a aduce tóte casurile despre purtarea
execuțiunii asupra cauţiunii fără de întârờiere la scirea cameriť no
tariale.
$ 27. Dacă în óre- carì casuri ale paragrafului premergător sus
pensiunea provisorie a notarului s'ar arăta de trebuinţă , atunci ca
mera notarială are să facă propunerea recerută (S 165).
Dacă s’ar fi micșorat deja cauțiunea și notarul nu s'ar fi legi
timat că în termenul prefit ( § 26) ar fi suplinit cauţiunea, saŭ ar fi
depus o cauţiune nouă, alunci camera notarială are să tragă pe notar
la respundere. Dacă va produce notarul argumente îndestulătóre asu
pra amânăriy, atunci i se póre încuviința în conțelegere cu procurorul
de stat o prelungire scurtă a termenului. In casul contrariŭ, precum
și când ar fi termennl prelungit fără ca să fi produs vr’un efect, are
să propue camera notarială tribunalului de apelaținne, ca să se pro
nunțe apunerea oficiului notarului ( S 19) .
$ 28. In casul când un notar ar muri, s'ar destilui din oficiul
séů, saŭ l'ar pierde în urmarea unei condamnări penale, incuviința
rea pentru restituirea banilor, a obligațiunilor și a documentelor ipo
tecarỉ, ce s'aŭ depus ca cauţiune, apoi încuviințarea cea recerulă de
devinculare și ștergere se pote da proprietarului saŭ urmașilor săi
legali numai dupe ce camera notarială își va fi dat aprobarea sa în
conțelegere cu procurorul de stat .
$ 29. Mai inainte de împărtăşirea acestei încuviințărì camera no
tarială va fi obligată a aduce casul acesta atât în ţinutul sěŭ , cât și
dacă ar fi funcționat notarul în ținutul alteị camere, și în ținutul săŭ
acesteia la cunoscință comună prin înserarea de trei orì a unui edict
în gazeta oficială a țării, și anume cu provocarea, ca aceia, care dupe
$ 25. aliniatul prim în puterea dreptuluì lor legal de gagiŭ pot pre
tinde ca să fie îndestulați din cauțiune, să ridice pretențiunea lor la
děnsa până în şése luni, fiind - că alt- cum dupe trecerea acestui ter
men , se va da proprietarului saŭ succesorilor săi legali fără privire la
pretențiunile lor încuviințarea, de a - și ridica banii, hârtiele de valore
și documentele ipotecari, ce le-aŭ depus ca cauţiune, dispunând șter
gerea saŭ devincularea, care s'ar recere cum -va .
$ 30. Asupra pretențiunilor insinuile are să asculte camera no
tarială pe cei pàrtașă, încercând a aplana cu binele oposițiunile ridi
cate. Dacă n’ar veni la o învoială , atunci să se îndrumeze părțile
aflătóre în litigiŭ a urma calea legii.
In declararea de încuviințare, care este a se libera conform $ 28 ,
să se însemnede desluşit pretențiunile , pentru care până la liberarea
acestei încuviințări sa pretins dreptul cel egal de gagiủ amintit în
$ 25, precum resultatul pertractărilor de învoială, care a avut loc,


426 AUSTRIA

CAP. IV.

Prescriptele generale despre purtarea oficiului
notarial

§ 31. Notarul trebue să resideze în locul ce i s'a asemnat, și
afară de acesta nu mai pote ține un local stabil pentru afacerile sale.
El póte exercita oficiul sěŭ numai în ținutul tribunalului de in
stanța primă, pentru care s'a denumit; în ținutul acesta însă îl póte
exercita fără privire la domiciliul părțiſ
Un document notarial, ce ' l-ar fi compus notarul afară de ținutul
séů, n'are puterea unui document public .
§ 32. Un notar noŭ numit nu póte exercita oficiul séů înainte
de ce va fi depus jurămêntul cel prescris, iar notarul, ce va fi stră
mutat într'alt loc, nu mai curend, de cum se va fi declarat de auto
risat a primi postul séŭ cel noů (SS 16, 17) .
Notarul nu va putea conduce oficiul sèŭ cu vigore dupe ce i se
va fi înmânuit conform legii acesteia ( S 163) disposițiunea tribuna
lului despre încetarea funcţiunei sale saŭ despre suspensiunea sa.
Un document notarial compus în contra acestor prescripte, n'are
puterea unui document public.
§ 33. In afacerile, la cari notarul este părtaş , precum și in afa
cerile soție sale saŭ a acelor persóne cu carì el în linie dreptă este
înrudit, încuscrit saŭ legat prin adopțiune, saŭ cu carŤ este el înrudit in
Jinie laterală până la al patrulea grad saŭ încuscrit până la al doilea
grad , nu pote compune notarul vr’un document notarial. Aceeaşi are
valóre și atuncř, dacă într'un document ar avea a se primi o dispo
sițiune în favorul séŭ propriŭ saŭ in favorul uneia din personele
numite.
Un document notarial compus în contra acestor disposițiuni, nu
are puterea unui document public.
$ 34. Notarul nu pote face vr’un act oficial asupra afacerilor
proibite saŭ de acest fel , în privința cărora s'ar putea nasce suspițiunea
fondată, că părțile le simuléţă numai spre a incongiura legea saŭ le
încheie numai spre acel scop , de a produce altuia o daună injustă .
De asemenea iï este oprit notarului a face acte oficiale cu atari
persóne, despre care scie saŭ trebue să presupue cu siguritate, cum- că
ele nu sunt capabile la încheierea afacerii din causa minorității lor,
saŭ din altă óre-care causă.
$ 35. Afară de casurile amintite mai sus (SS 33 și 34) nolarul
nu va putea refusa ori și ce act oficial i s'ar cere .

Dacă s'ar refusa actul cerut , respectivii se vor putea plânge la


REGULAMENTUL DE NOTARIAT 427

camera notarială, spre care scop notarul va fi obligat a aduce în scris
la cunoscința lor momentele refusăriỉ, dacă s'ar cere din parte-le.
§ 36. Dacă notarului din lipsa plenipotenții recerute saŭ din alte
cause, 9- ar părea suspiciósă îndreptățirea părții la afacerea respec
tivă, atunci să- și exprime temerile sale, alt- cum însě, când partea ar
sta numai decât pe lângă dorinţa exprimată, să compue actul notarial,
și să însemnede într'ênsul observațiunile sale deslușit.
§ 37. Intru cât notarul in puterea legeï acesteia nu va avea a
face împărtăşirî din actele sale, este el obligat către cei părtaşi, a ține
în secret tóte tractările urmate înaintea sa.
Notarul va priveghea, ca asupra acestor afaceri să se pastrede
secretul și de către cei cel ajută în serviciŭ .
§ 38. Notarul este respundětor despre tóte câte înscrie în do
cumentul notarial, că s'ar fi întâmplat în presența sa, ca să se fi și
intêmplat întradevěr înaintea sa și âncă în modul arătat , rěmâind
l'esponsabil pentru fie- care neesactitate ; chiar și pentru cea comisă
din nebăgare de sémă.
§ 39. Fie- care větămare a obligaţiunilor oficiale prescrise prin
legea acesta îl face pe notar culpabil, și notarul este réspundětor față
cu părțile pentru dauna căşunată printracésta. Punibilitatea unei vå
těmări a obligațiunii, ce o ar fi comis , nu se şterge prin prestarea
desdaunări.
§ 40. Intro afacere de proces civil , în care îț este incuviințat
notarului în puterea legilor în vigore a representa părți, notarul nu
póle fi admis ca mandatar al unei părţi, dacă s'ar folosi în proces
ca argument de un document notarial ce este compus de dênsul.
$ 41. Notarul trebue să păstreze sigiliul sěŭ oficial sub încue
tóre. Dacă i s'ar perde, atunci trebue să facă îndată arătare la camera
notarială și la procurorul de stat, care se află în locul reședinței sale.
Incuviințarea pentru sigiliul cel noŭ, care trebue să se deosebéscă
de cel pierdut, are să și- o procure în modul arătat in § 13 .
Afară de casul acesta, sigiliul se va putea schimbă numai pentru
motive ponderose cu încuviințarea camerei notariale , ce se va da
în conțelegere cu procurorul de stat.
Disposițiunea de față va avea valórea şi în casul când un notar
ar voi să- şi schimbe semnătura sa.
§ 42. Dacă ar schimba un notar sigiliul sěŭ saŭ semnătura sa,
atunci să se însciințede dregătoriile amintite în § 16 dupe disposi
țiunile acestui paragraf prin camera notarială , făcêndu- se tot- odată
arătare și la tribunalul de apelațiune.
Dacă activitatea oficială a unui notar încetéţă cu totul, dacă s'ar
strămuta saŭ i s'ar încuvința schimbarea sigiliului, atunci sigiliul ofi
cial întrebuințat may înainte, și dacă s'ar afla iarăşi sigiliul cel pierdut,
acesta să se predea archivei notariale, printro tăetură, care nu stin


428 AUSTRIA

gheresce cunoscerea , să se facă neîntrebuințabil și în starea acesta
să se păstrede.

$ 43. Documentele notariale să se compue in timba națională
usată în ținutul notarului, iar dacă acolo s'ar usa mai multe limbi
naționale , atunci cum și dupe dorința părților, în una dintr’aceste
limbi.

Casurile, în carŤ se va putea folosi o limbă streină , să fixéză
prin legea acesta.
§ 44. Documentele notariale trebue să fie scrise chiar și fără
prescurtărị, iar lacunele să fie suplinite prin linii.

Data documentului notarial şi determinării de timp , precum și
arălarea de cifre în genere. trebue să se scrie la prima lor provenire
cu litere. Escepțiune se face numai : la arătarea numěrului afacerii,
numerilor de casă și de cadastru, a paginilor cărții funduale și a nu
merilor provenitori în inventariele de avere, în actele de împărțirea
ereditătiț

, în conturile asupra prețurilor de cumpărare, precum și în
conturile asupra preţurilor de cumpărare, precum și în conturi in ge
nere , când aŭ a se primi într'un document notarial. Resultatele însé.
precum și sumele, pe carì in urmarea acestora are să le pretindă o
parte de la cea- l'altă, trebue să fie scrise cu litere.
Dacă s'ar face provocare la alt document, atunci dala acestuia
și numărul lui, la care se provócă cum -va, se pote scrie și cu cifre.
§ 45. Intr'un document notarial nu se póle rade, scrie pe d'a
supra saŭ intre linij.
Dacă ar trebui à se şterge cuvinte, atunci să se facă acesta în
tracel fel, ca să remâie ceteţe . Dacă printracésta s'ar modifica înțe
lesul documentului, atunci numěrul cuvintelor şterse trebue să se
subsemnede saŭ la marginea saŭ la finea documentului, și adnota
țiunile acestea trebue să se însemnede saŭ la marginea saŭ la finele
documentului, și să se subsemnede dupe disposițiunea aliniei pre
mergětóre.
$ 46. Intru cât autenticitatea unui document notarial să slăbe
sce saŭ disredică peste tot saŭ numai în parte pentru abaterile ivite
în contra disposițiunilor SS 44 și 45 se reservéţă în casuri în pro
vinătóre judecătoriei, ca să le judece.
$ 47. Documentul notarial trebue să fie numěrat la pagini și.
dacă s'ar cere ca să se înscrie în registrul afacerilor, trebue să fie
prevědut şi cu numărul registrului.
Constând documentul din mai multe cóle, trebue să subsemneze
notariul fie - care colă, și la fine pe lângă seinătura sa să întipăréscă
sigiliul sěŭ oficial.
Părtașii precum și martoriỉ cei ce aŭ fost învitați a lua parte, aŭ
så subsemnede la fine, dacă sunt chiemați dupe disposițiunile acestei
legi a subsemna.


RÉGULAMENTUL DE NOTARIAT 429

$ 48. Dacă documentul notarial constă din mai multe cóle, a
tunci să se cósă cu o ață , care apoi la finele documentului să se
intăréscă cu sigiliul oficial al notarului.
Intr’asemenea mod să se îmbine cu documentul , fiind cu pu
tință, și plenipotențele saŭ și alte alegate. Dacă nu s'ar potrivi atari
alegate spre îmbinare, atunci să se provadă cu semnul alegatelor și
cu numěrul de registru al documentului notarial.
$ 49. In regulă se vor păstra documentele notariale în original,
și anume la acel notar, care le-a compus. In locul originalelor vor
primi părtile spedițiuni .
Casurile. în cari sunt a se preda documentele notariale în ori
ginal, sunt determinate în legea acesta .
$ 50. Afară de casurile speciale arătate în legea acesta, nu póte
da notarul originalul unui document notarial de cât numai judecăto
riei la mandatul acesteia saŭ camerii notariale la mandatul acesteia.
Intr'asemenea casuri are să pue notarul în actele sale la locul
originalului o copie vidimatá netimbrată , care să se legalisede şi de
către judecătorie saŭ de către camera notarială, păstrând'o dupe so
· sirea originalului d'impreună cu acesta .
Aceste copii aŭ să se facă dupe tot aceleași disposițiuni, ce sunt
date în legea acesta pentru spedițiun ( SS 98, 99).
Până la sosirea ( reintórcerea) originalului póte să liberede no
tarul de pe copia acesta spedițiuni, daca nu l - ar fi interdis cum va
acesta judecătoria saŭ camera natarială ; în tótă întêmplarea însă este
el obligat a însemna atât pe copia aflătóre în actele sale, cât și dupe
reintórcerea originalului, pe acesta, cum - că aŭ liberat asemenea spe
dițiuni.
$ 51. Dacă la compunerea unui document notarial ar lua parte
doi notarằ, atunci și al doilea notar este rěspundětor pentru obser
varea disposițiunilor legale .
Dirigința pertractării îi compete acelui notar, către care s'aŭ în
dreptate părțile spre acest scop.
Prescriptele date în privinţa semnăturii și a întipăririi sigiliului
aŭ valóre pentru amêndoi notarii.

CAP. V.
Prescriptele speciale despre administrarea oficiului

de către notari

SECȚIUNEA I
Compunerea documentelor notariale despre declarațiuni și

afaceri legale. ( Acte notariale)
$ 52. La compunerea unui act notarial este notarul obligat , a


430 AUSTRIA

cerceta dupe putință capacitatea personală și îndreptăţirea fie- cărei
părți spre încheierea afacerii, a da părților învățăturì despre înțelesul
și urmările aceleia și a se încredința despre voinţa lor cea serióså
și adevěrată, a pune declararea lor cu tótă claritatea și precisiunea
pe hârtie şi, dupe ce va fi citit actul , să se încredințede prin între
barea nemidlocită a părților, dacă acesta este compus conform do

rinţei lor.

§ 53. Dacă ar voi părțile ca să se priméscă în documentul no
tarial disposițiuni întunecate saŭ dubie, carỉ lesne ar putea da un
motiv de proces, saŭ cari n'ar avea nici o putere legală, saŭ ar fi
causă de temere , că o disposițiune ar tinde la înșelăciunea unuia
dintre contractanți, atunci notarul are să spue părților temerile sale
și să - învețe în mod corespundětor. Dacă însă părțile ar sta cu tóte
acestea pe lângă atarì disposiținnì, atunci notarul va compune actul
însě întrênsul are să însemnede

să însemnede deslușit observațiunile, ce le -a

făcut.

§ 54. Dacă părtași la un document saŭ unii dinträênșii ar voi
să se legaliseze prin notar un document privat, ce ' l-ar fi făcut deja
intre sine, atunci să se compue despre acesta un act notarial.

Documentul notarial trebue să se presenteze notarului, de către
acesta să se examinede dupe disposițiunea SS 34, 36, 52 și 53, și
dacă n’ar sta nimic în contra compunerei actului, să se sub - semnede
de către dênsul și martorii actului ( 8 56), cari aŭ să asiste cum - va.

Documentul să se cósă apoi la actul notarial, care este a se
compune conform disposițiunilor generale, şi forméţă cu coprinsul
sëů o parte suplinitore a acelnia.
$ 55. Notarul trebue să cunoscă singur părțile atât în persónă
cât dupe numele lor, saŭ identitatea persónei lor trebue să i- se con
statede prin doi martorì, cei sunt cunoscuți în persónă, saŭ prin al
doilea notar învitat.
Martorii de identitate pot să se și afle cu acela, a căruia iden :
titate este a se constata, saŭ și cu notarul chiar, în referința de
semnată în $ 33, trebue însă să posedă în cele - alle, însuşietatea
unui martor de act capabil .
§ 56. Presența a doi martorì la act se recere ;
a ) dacă se face un act notarial despre un contract de ereditale
saŭ despre altă disposițiune testamentară ;
b) dacă una din douě părți nu póte scri saŭ
c ) nu cunosce limba, în care se compune actul, saŭ
d) este órbă, surdă saŭ mută.
In locul amêndoror martorilor póte să asiste și un al duoilea
notar.
§ 57. Martoriï actuluị trebue să fie de sexul bărbătesc, întrio
etate de cel puțin douě- deci de anỉ și cunoscuți notarului in per


REGULAMENTUL DE NOTARIAT 431

sónă, saŭ identitatea lor trebue să i se constateze in mouul arătat
în $ 55.
Afară de casul fixat în § 65, trebue să înțelégă martorii actului
limba în care se compune actul, și măcar unul dintr'ênşi trebue să
scie citi și scrie .
De la participare ca martori de act, sunt escluşi :
a ) Acei cari dupe starea corpului saŭ a spiritului lor nu, sunt
capabili a face o mărturie ;
b ) personalul cancelariei și servitoriĩ notarului;
c) acele persone, cărora li s'a destinat în act un avantagiŭ, saŭ
care cu o persónă părtaşe la act, saŭ favorită într'ênsul, saŭ cu no
tarul se află într'una din referințele determinate în § 33.
§ 58. Dacă se cere asistența de martorì de act, atunci trebue
ei să fie presenți cel târờiŭ într'acel timp, în care se va citi părților
documentul și se va subsemna de către dênsele.
La cererea aprieată a părților pot fi depărtați martoriỉ de la ci
tirea actului ; într'asemene cas înse, trebue să pue părțile semnătu
rile în presenţa martorilor și să declare aprieat, că documentul li s'a
citit saŭ ei l'aŭ citit singuri, și că ' l- aŭ aflat conform voinței proprie;
cum că sa întêmplat ast -fel trebue să se însemnede aprieat în do
cument.
$ 59. La facerea unui act notarial cu un orb, martorii actului
trebue să fie presenți atât la declararea părților asupra disposițiuni
lor ce sunt a se primi în act, cât și la citirea actului în tot coprinsul
séŭ și la învoirea și subsemnarea părţilor.
Cum- că s'a întemplat ast- fel trebue să se însemnede aprieat
in act.
Acestea vor avea valóre și la facerea unui act notarial cu un
mut saŭ surd, și pe lângă acestea să se observede și disposițiunile
coprinse în SS 60 şi 61 .
$ 60. Un surd care scie citi, trebue să citéscă actul singur și
să adeveréscă aprieat, că ' l- a citit și aflat conform voinței sale. Ade
adeverința acesta trebue să stea în act înaintea semnăturer.
Dacă cel sürd n'ar pulea citi, atunci afară de martorele actului ,
trebue să fie presentă încă o persónă luị încreqută, care scie a vorbi
prin semne.
Ca persóne de încredere, se pot împărtăși fără destingere de sex
și atari persóne, care cu cel surd sunt înrudite saŭ încuscrite saŭ le
gale prin adopțiune saŭ căsătorie, în cele-l'alte trebue să poseadă și
atari persone de încredere însuşietățile recerute pentru martorii
de act.
Cum -că cel surd cunosce limba prin semne trebue să se încre
dințeze notarul pe deplin prin încercări, ce nu se referă la obiectul
actului . Cum - că a urmat ast- fel, trebue să însemnede aprieat in act .


432

AUSTRIA

$ 61. Făcêndu- se un act notarial cu un mul saŭ surdo -mut,
care scie citi și scrie , atunci acesta trebue să citéscă singur actul
notarial și să scrie într'ênsul cu mâna sa proprie, cum că la citit ş
aflat conform voinței sale.
Dacă n'ar sci citi și scrie, atunci trebue să se împărtăşească inci
douě persóne lui încredute, cari cunosc limba sa prin semne.
Disposițiunile $ 60, aliniatele 3 și 4, să se aplice și la cazul
acesta.
$ 62. Intro limbă care nu se uséţă în țéra în care notarul işi
are reședința sa, se pote compune un act notarial numai atunci când
o cer acesta părțile aprieat și notarul este numit de traducétor pen
tru limba acesta. Cum că într'adevěr este ast- fel. trebue să se în
semnede aprieat în act.
Intr'asemenea cas are să compue notarul, dupe ce sa încredin
ţat despre voința părților, actul în limba cea streină, și să cose apoi
de acesta o traducere deplină într'una din limbele naționale ale ţi
nutului sèů .
§ 63. Dacă una din părți n'ar cunosce limba in care se com
pune actul notarial, atunci să se împărtăşescă la pertractare şi un
traducétor jurat, care trebue să pesédă tot- odată tóte însuşietățile unui
martor de act capabil
Impărtăşirea unui traducétor special nu se cere, dacă notarul
şi tot-odată ce duoỉ martorì, saŭ dacă notarul, care dirige pertrac
tarea — în cas când e vorba de o limbă națională ---- s'ar legitima
cu o adeverință a tribunalului de apelațiune ( $ 12) cum că cunosce
limba ; iar când e vorba de o limbă streină, dacă se va legitima că
este numit act traducétor. Intrasemenea cas nu se pot depărta mar
toriï la citirea actului în tol coprinsul séů, și în act trebue să se in
semnede aprieat , cum că se află tóte condițiunile recerute mai sus
pentru compunerea actului fără de împărtăşirea unui traducēlor.
$ 64. Dacă în înțelesul aliniatului prim a paragrafului premergělor
ar trebui să se împărtășescă și un traducător, atunci notarul se va
informa despre voința părții prin traducător, care se împărtăşesce, va
compune actul notarial dupe acesta într'una din limbile naționale și
va lăsa ca traducétorul să traducă apoi aclul pentru părți . La cere
rea unei părţi să se facă de către traducétor o traducere a actului
' în limba strčină a părțiț și să se cósă la actul notarial.
$ 65. Dacă dupe disposițiunea $ 56 s'ar cere, ca să se îm
părtășească și martoriț, și părțile doresc ca să fie de față un martore,
care nu cunosce limba uneia din părți, saŭ limba în care are să se
compue actul, atunci trebue să asiste la pertractare un traducétor.
care posede însuşietățile unui martore de act capabil.

Acesta trebue să explice martorelui in presența părților, coprin


REGULAMENTUL DE NOTARIAT 433

sul celor pertractate, și cum că sa făcut acesta, trebue să se însem
nede aprieat in act .
$ 66. Un act notarial, ce sa compus cu nebăgarea în sémă a
formalităților și a precauţiunilor recerute prin SS 54 până la 65, n'are
puterea unui document public .
$ 67. Dacă s'ar compune un act notarial despre un contract de
ereditate saŭ altă disposițiune testamentară, atunci trebue să se ob
serveze și disposițiunile speciale ale codicelui civil care condiționéđă
valórea atare disposițiuni.

Notarul şi martorii de act, cari asistă, avênd insuşielățile nece
sare, pot să fie şi martorii testamentari, și nu se mai recere asistența
a unui al treilea martor, dacă în casul asistenței a duoi notari amêndo
ar avea însuşietățile legale spre a fi martori testamentari.
Fie - car act notarial, trebue să conție pe lângă amenințarea că- și
va pierde puterea unui document public :

a locul , apoi anul, luna şi diua pertractări întêmplate;

b ) numele de botez și cel familiar precum și reședința notaru
lui, şi dacă ar fi asistat și al doilea notar ( $ 56, alin . a doua), atunci
şi al acestuia ;

c) numele de botez și cel familiar al părților și martorilor de
act și de identitate, cari aŭ fost cum - va presenți, al personelor de
încredere și al traducétorilor ;
d) adeverința, cum- că notarul cunosce părțile și martorii în per
sónă, saŭ cum că, și prin cine i s'a constatat identitatea lor ;
e) coprinsul afacerii cu privire la plenipotențele intêmplătóre saŭ
la alte alegate;
f ) la fine adăugarea, cum - că actul s'a citit părților, saŭ însem
narea acelor formalități, prin cari conform disposițiunilor acestei legt
s'a suplinit citirea și adnotațiunea, cum că actul s’a aprobat de
părţi ;
g) semnătura părților precum şi, dacă conform disposițiunilor
acestei legi s'ar fi recerut participarea de martori, persone de încre
dere saŭ traducători, și semnătura acestora.
Martorii de identitate pot pune semnătura lor saŭ la finele do
cumentului, saŭ sub adnotațiunea adeverințe de identitate.
Dacă o parte saŭ un martore n'ar sci să scrie atunci trebuie
să puie semnul de mână; în casul ântêiŭ trebuie să se scrie numele
părții de un martor saŭ de notarul al doilea, în casul ântêiů trebue
să se scrie numele părțiỉ de un martor saŭ de notarul al doilea, în
casul al doilea numele martorelui, care nu scie să scrie, trebue să se
scrie de către al doilea martor.
Dacă o parte n'ar puteă face nici semnul de mână, atunci să
se insemnede aprieat causa acestei neputinți, și să se adeveréscă spe
cial de către martorii actului.

28


434 AUSTRIA

h) Semnătura notarului pe lângă întipărirea sigiliului séŭ oficial .
și în casul aliniatul al doilea al $ 56, a amêndoror notarilor.
Notarul trebue să însemnede peste acestea în act dupě arătarea
saŭ cunoscința sa proprie, starea și domiciliul părților, a martorilor
de act și de identitate, a personelor de încredere și a traducătorilor
și anume atunci, când s'ar recere acesta spre desemnarea mai de a
própe a persónei. Nebăgarea în sémă a acestei disposiținni nu ră
pesce însă actului însuşietatea unui document public .
$ 69. Plenipotențe și alte alegate la actul notarial le pot depune
părțile în original saŭ în copie. Prin depunerea la notar uu câștiga
însă documentele aceste o autenticitate mai mare , de cum aŭ avut
mai înainte, dacă cel ce le- a liberat nu le- a adeverit în actul notarial.
Alegatele, ce nu s'aŭ sub - semnat cum -va maľ înainte de către
părți, saŭ cari nu sunt documente publice, trebue să se subsemneze
de către martorii de act întâmplători saŭ de către al doilea notar.
Citirea alegatelor se recere numai într'atât, în cât o cer părțile.

SECȚIUNEA II
Compunerea de disposițiuni testamentari cu puterea disposi
țiunilor testamentară judecătoriale
$ 70. Disposițiunile testamentari, cari se vor face prin rost saŭ
se vor preda scrise înaintea a duoi notari saŭ înaintea unui notar
și duoi martorì. să se ție de o sémă cu disposițiunile testamentari
judecătoriale, dacă se vor compune, respective primi acele cu obser
varea disposițiunilor generale despre administrarea oficiului prin no
tari, și dacă la acesta se vor observa disposițiunile date in SS 569.
587 până la 562 și 594 până la 566 ai cod. civ. în privința com
punerii disposițiunilor testamentare judecătoriale, și formalitățile cerute
prin legea acesta în SS 72 și 73.
§ 71. La compunerea disposițiunilor testamentari făcute prin rost,
notarul va instrui pe testatore într'un mod corespundětor, dacă dén
sul ar voi să priméscă disposițiuni intunecate saŭ dubii, cari prea
lesne ar putea da causă la un proces , saŭ care n’ar fi potrivite a
produce efectul scoposit da către dênsul.
Dacă cu tóte aceste ar sta testatorele pre lângă aceste disposi
țiuni, atunci notarul va compune disposițiunea testamentare, însé va
însemna desluşit în act observațiunile făcute de dênsul.
$ 72. Fiind testatorele orb, surd, mut saŭ surdo -mut, trebue să
se observe și în casul acesta disposițiunile date în ss 59-61 şi,
dacă din lipsa cunoscințe de limbă a aceluia sar ivi vre unul din


REGULAMENTUL DE NOTARIAT 435

casurile însemnate în SS 62–64 , atunci trebue să se observede și
disposițiunile date acolo.
$ 73. Asupra actului oficial, să se compue cu observarea dispo
sițiunilnr S 68 un protocol.
Neputènd partea pune nici semnul de mână , să se însemnede
desluşit causa acestei neputinți și să se adeveréscă de către marto
rii actului.
Dacă disposițiunea testamentară sar fi predat in scris , se lasă
in voia liberă a părţii de a întipări sigiliul sěŭ propriŭ spre închide
rea învelitorii , în care sa strins disposițiunea testamentară. Cum că
sa făcut acesta să se adnotede în protocol.
$ 74. O disposițiune tastamentară , ce sa predat notarului în
scris conform S 70, se pote reîntorce celui ce a predato, acesta însă
numay la cererea ca făcută în persónă, saŭ la cererea aceluia , care
se va legitima cu o plenipotență liberată anume spre acest scop și
legalisata oficial. Asupra reintórcerii să se compue un act notarial.
Prin atare reîntorcere, perde disposițiunea testamentară puterea
unei disposițiuni testamentari judecătoriale.
$ 75. Disposițiunile SS 70—73 să se aplice, și atunci, când par
tea ar voi să revóce disposițiunea testamentară, care posedă puterea
unei dispositiuni testamentari judecătoriale.
Dacă disposițiunea testamentară, ce s'a revocat, s'a făcut înain
tea notarului, atunci revocarea să se adnotede pe protocolul compus
dintru început, iar dacă revocarea ar privi o disposițiune testamen
tară, ce i s'ar fi dat notarului în scris, atunci să se însemnede pe
acesta însăși iar nu numai pe învelitore.
Asemenea adnotațiune are să facă notarul şi atunci , când com
pune asupra revocării un act notarial, saŭ când s'ar revoca o dis
posițiune testamentară, asupra căreia a compus un act notarial.

SECTIUNEA III

Confirmațiuni de fapte și de declarațiuni

$ 76. Notarii sunt chemați conform disposițiunilor acestei sec
țiuni a da confirmațiunì :
a) despre consunanța copiilor cu documentele ( vidimări);
b) despre acurateţea traducerilor;
c) desbre autenticitatea semnăturilor (legalisăry);
d) despre timpul înfăţişării documentelor;
e) despre viețuirea personelor;
f) despre publicarea declarațiunilor ;
g) despre conclusiunile adunărilor generale ale societăților ;


436 AUSTRIA

1) despre protestele efectelor de schimb (polițelor) și ale altor
hârtii mercantile ;
i) despre alte întêmplări faptice.
Puterea probătóre a documentelor publice se cuvine numai a
tunci acestor confirmațiuni. dacă s'aŭ compus și liberat densele cu
observaree disposițiunilor date pəntru liberarea fie-căria dintrensele
în următorii SS 77 --- 99.

a ) Vidimarea copiilor

§ 77. La verificarea conformități une copii cu un document
este chiămat notarul, dacă documentul copiat este compus întro limbă
ce o pricepe notarul.
Notarul are să comparede cu îngrijire copia cu documentul co
piat, și să verifice deplina e conformitate pe copie .
Dacă în documentul înfățișat s'ar afla locuri modificate, şterse.
intercalate saŭ scrise la margine, dacă documentul ar fi rupt saŭ
forte suspicios dupe forma sa esternă, atunci acestea trebue să se
însemnnede în clausa de verificaţiune.
Acesta din urmă are să conție și adnotațiunea, dacă documen
tul înfățișat se pare a fi un original, o spedițiune saŭ o copie , și
dacă este prevěďută cu un timbru și anume cu ce fel.
Nu se cere ca să se înscrie în registrul afacerilor, saŭ să se
pue originalul la actele notarului.

b ) Verificarea traducerilor

$ 78. Notariỉ cei ce sunt numiți ca traducétori pentru o limbă
stréină, sunt și chiămaţi a confirma notarial autenticitatea traduceri
lor într’acestă limbă saŭ dintrênsa, fie traducerile acestea făcute de
ei singuri saŭ și examinale numai de dênșii.

Aceeași are valóre şi în privința verificăreț traducerilor din una
într'altă limbă națională, dacă notarul va fi primit autorisarea a com
pune documente notariale într'amêndouě limbile.

Confirmarea să se pue pe traducerea insăşi în original, îmbinând
apoi traducerea cu documentul tradus prin un fir și sigiliul oficial .
Inscrierea în registrul afacerilor și alăturarea unui original la ac
tele notarului nu este de lipsă .

c) Legalisarea semnăturilor

§ 79. Prin legalisare confirmă notarul, cum că parlea a subsem
nat documentul în presența sa cu mâna ei proprie , saŭ că a recu
noscut înaintea sa semnătura aflătóre pe document ca a e proprie.


REGULAMENTUL DE NOTARIAT 437

Necunoscênd el partea în persónă, trebue să i se constate identita
tea ei prin doi martori, ce'i sunt cunoscuți în persónă.
Confirmarea să se pue în original pe documentul legalisat cu
adăugarea deslușttă, cum că notarul cunosce pe sub -semnătorul in
persónă, saŭ că i s'a constatat identitatea lui prin martorii însemnați.
Notarul are să ia scire despre coprinsul documentului numai într'a
tâta, în câl se recere acesta pentru înscrierea în protocol. Pentru co
prinsul documentului precum și pentru îndreptăţirea celui ce'l liberédă,
nu este el rěspundetor.
d ) Confirmarea timpului în care sa presentat un document
$ 80. Confirmarea timpului, în care i s'a presentat notarului un
document, are să o pue notarul pe documentul însuși, arătând în
tr'una diua , luna și anul, și dacă ar fi de lipsă , și ora presentării
documentului.
La cerință să se adauge pe lângă observarea disposițiunilor $ 79
în casul când ar exista spre acesta condițiunile și confirmarea des
pre identitatea persónei, care a înfățișat documentul.

>

e) Adeverința despre aflarea în viață
§ 81. Adeverințe despre aflarea în vieţă are să liberede notarul
nmai atunci, când persona a căreia viețuire are să o constate, îi este
cunoscută în persónă, saŭ i sa constatat idenlitatea ei prin doi mar
tori de identitate.
Confirmațiunea ce are să se dea în original, trebue să conție
adeverința că, partea a căreia vieţuire se constată , s'a înfățișat în
persónů înaintea notarului. de asemenea diua, luna și anul, și la ce
rință, și ora pertractării cu adăugarea, în care mod sa constatat iden
titatea persone (S 79).
$ 82. Spre scopul împărtăşirii confirmațiunilor amintile în SS 79-81
are să compue notarul un protocol, în care trebue să îneemnede tóte
faptele care se adeveresc în confirmațiune. Protocolul să se sub-sem
nede de către părți și martorii cei ce aŭ asistat cum - va .
Neputând scrie o parte, are să- și puie ea semnul de mână , și
să asiste duoi martori, dintre cari unul are să scrie numele sub- sem
nătorului. Dacă un martore n'ar putea scrie atunci semnul se de
mână să se adeveréscă printr’al doilea martor.
1) Confirmațiuni despre aducerea la cunoscintă a declarațiunilor

Notarul este chiămat a da confirmațiuni despre declarațiuni, pe
cari o parte voesce a le aduce le cunoscința alteia, dacă prin decla
rațiune ar avea a se fonda efecte legale.


438 A US TRI A

La cererea părții are să compuie notarul un protocol, și să in
scrie întrènsul din cuvent în cuvent declarațiunea ce este a se aduce
la cunoscință. Protocolul să se subsemnede apoi de către parte ( $ 82 ) .
Notarul are să mérgă cu protocolul în localul părții contrare
ce i sa desemnat de către partea care a făcut cererea, și 1 va citi
declarațiunea.
Asupra faptului aduceriï la cunoscință și al timpului acesteia are
să compue notarul o continuare a protocolului. Respunsul dat din
partea contrară se póte primi în protocol numai atunci când acesta
din urmă ar cere- o saŭ încuviința , și drept semn de consimțire ar
sub -semna protocolul ( $ 82, alin . 2 ).
§ 84. Părții, care a făcut cererea și dacă ar cere și partea con
trară, și acesteia, să li se liberede asupra aducerii la cunoscință o
confirmațiune în original. Confirmațiunea trebuie să conție numele
amêndoror părților, coprinsul din cuvent în cuvent, diua, luna și anul
și dacă ar fi trebuință, și ora aducerii la cunoscință. Respunsul dat
de către partea contrară se va putea primi numai atunci în confir
mațiune, dacă s'a primit și în protocol (S 83).
Intru cât există spre acesta condițiunile (S 79) să se adauge și
confirmațiunea despre identitatea persone a părții, care a făcut ce
rerea . Afară de casul acesta nu garanlédă notarul pentru identitatea
părțiĩ, care a făcut cererea .
$ 85. Dacă partea căreia are a i se face declarațiunea, nu s'ar
afla în localul arătat, saŭ nu 'l-ar încuviința intrarea saŭ nu i -ar da
ascultare la citirea declarațiunii, atunci notarul, cerend partea care a
făcut rugarea, are să î trimită părții contrare o spedițiune a confir
mațiunii printr'o spedițiune postală recomandată saŭ are să predea
acea spedițiune judecătoriei, care va dispune inniânuirea ei conform
disposițiunii procedurii civile.
Imprejurarea acesta să se însemnede în protocol și în confirma
țiune, adnotând tot-odată měsurile , cari s'aŭ lual pentru měsurile,
cari s'aŭ luat pentru însciințarea părții contrare.
$ 86. Partea care voesce a aduce la scirea alteia o declarațiune
($ 83) , póle să adresede notarului cererea sa și prin epistolă saŭ pe
calea telegrafică; epistola saŭ telegrama suplinesce în casul acesta lo
cul cererei protocolare, și are să se cóse de protocolul ce este a se
compune.
In confirmațiune are să însemneze notarul, că cererea i sa fă
cu în modul arătat mai sus.
g) Confirmațiunea concluselor adunărilor generale
§ 87. Spre scopul confirmațiunii concluselor adunărilor generale
ale societăților de acții saŭ ale altor asociațiuni are să compue no


REGULAMENTUL DE NOTARIAT 439

tariul pe lengă arătarea locului şi a timpului adunărit un protocol,
şi a însemna întrânsul acurat conclusele făcute precum și tóte têm
plările ivite și declarațiunile făcute în presența sa în adunare, carile
sunt de o însemnătate pentru dejudecarea regularități procederii.

Protocolul să se subscrie de cel ce a președut și de alți doi
membri ai acesteia.

In protocol se póte primi și adeverința despre identitatea preșe
dintelu saŭ a altor persone, presente in aduuare ( 8 79) , dacă ar
esista condițiunile recerut spre acesta Dacă nu s'ar fi primit o atare
adeverință, atunci nu garantéză notariul pentru identitatea personelor
numite în protocol.
Confirmațiunea dală în original trebue să conție tot cuprinsul
protocolului.

h ) Confirmațiunea întâmplărilor faptice

$ 88. Pentru confirmațiunea altor întâmplări faptice, precum in
specie a licitațiunilor prin oferte, a sorțirilor saŭ a presentăriì de
obiecte estè notarul chemat, dacă printr'aceste ar avea a se funda
efecte legale, și dacă întâmplarea faptică s'a petrecut în presența no
taruluy.

Spre acest scop are să compue notarul pe lângă asistarea a doi
martorì, ce ii sunt cunoscuți în persónă, un protocol, care trebue să
conție descrierea acurată a întâmplării petrecute în presența sa și a
celor doi martorì, a locului şi a timpului întâmplării, a numelui de
botez și a celui familiare a părțiy, care a făcut rugarea, precum și a
celor -l'alte persone împartășile la întâmplarea respectivă. La cerere să
se adeveréscă în protocol și identitatea părţii, care a făcut rugarea,
saŭ a celor-l'alte persóne împărtăşite la întâmplare (S 79), dacă ar
esista condițiunile recerute spre acesta .

Protocolul trebue să se subsemneze de către amêndoi martori
și de către partea, care a făcut rugarea ( 8 82, alin. 2 ).
Confirmațiunea, care are să se dea în original, trebue să conție
tot cuprinsul protocolului.

i) Proteste de efecte de schimb și hârtit mercantile

§ 89. La compunerea protestelor de efecte de schimb și la pur
tarea registruluï asupra lor, are să procédă notarul după disposițiunile
speciale ce se află în vigore.
Aceste disposițiuni să se aplice după spiritul lor și atuncỉ, când
notarul va fi rugat a ridica protest în privința hârtiilor mercantile,
cari sună la ordin ( art . 301 și 302 ai cod. com . ). Protestele compuse
să se înscrie în registrul general de proteste pe lângă însemnarea


440 AUSTRIA

împrejurării, cum că nu o schimbă, ci altă hârtie mercantilă a fost
obiectul ridicăriĩ protestului.
§ 90. Un notar, care este autorisat a compune un act notarial
întro limbă streină, póte să dea și confirmațiuni într'acestă limbă

SECTIUNEA IV

Liberare de espedițiuni, copir, estrase și testimonii

S 91. Până când păstréză notarul singur actele sale, îi compete
numai lui dreptul, de a libera dintr'ênsele espidițiuni, confirmațiuni
și copii.
In cât încape în casul întârzierilor și a substituțiunilor o abatere
de la acesta, se desfige in SS 103 şi 123. Dacă întrasemenea cas ar
da alt notar o espedițiune saŭ o confirmațiune, atunci trebue să fie
însemnat întrênsa și mandatul oficial, ce l'aŭ primit.
§ 92. Din actele notariale se vor libera espedițiuni și copii le
galisate saŭ simple. Cum că documentul este o espedițiune saŭ o
copie simplă , trebue să se însemneze de asupra lui printr'o supra
scriere.
$ 63. Espedițiuni de pe acte notariale . nefiind în actóre - care
altă disposițiune, se pot libera numai părților părtașe la înfiinţarea
documentului, și fie -căreia dintrânsele numai odată.
Spedițiuni repețite póte să dea notarul acestor persone numai
atunci când iși vor da cei părtaşi la act consimțirea lor, saŭ când
persóna care cere spedițiunea reîntorce notarului spedițiunea liberată
maï înainte din causa unei scăderi , saŭ probéţă că spedițiunea li
berată mai înainte din causa unei scăder), saŭ probéţă că spedițiu
nea ce i s'a liberat, sa amortisat din causa pierderii, saŭ când va
fi primit notarul spre acest scop din partea judecătoriei.
Ast- fel de mandat se pote libera numai atunci când petiționarul
va fi probat de ajuns, că are lipsă de o spedițiune următóre, și nu
se ivesc tot- odată temeri fundate .
Cererea să se introducă la tribunalul de instanța primă, întral
căruia ținut își are notarul reşedinţa sa oficială, și să se resolveze
printr'o resoluțiune. In casul încuviințăriĩ să se însciințede toți cei
ce sunt împărtășiți la act . In contra încuviințării nu încape un recurs.
$ 94. Despre consimțirea părtaşilor la liberarea unei spedițiuni
repețite să se compue un act notarial. In casul acesta , precum și în
cele- alte casuri a aliniatului duoi al S 93, trebue să se însemnede
desluşit în clausa de legalisare causa din care sa liberat o spedi
țiune repețită, adnotând tot- de- odată dacă spedițiunea este un dupli
cat, un triplicat saŭ o spedițiune repețită următóre,


REGULAMENTUL DE NOTARIAT 441

$ 95. Copii legalisate de acte notariale se pot libera, daca nu
sa dispus alt- ceva la compunerea lor, celor ce sunt singurii părtaşi,
representanților lor legali, mandatarilor şi succesorilor lor legali şi la
o cerere unilaterală chiar și de repețile ory .
Aceiași are valóre în privința acestor persóne, pentru liberarea
de copii simple și încuvințare de informațiuni.
Luarea de informațiuni ori ridicarea pe copii simple saŭ legali
sate, se póte încuviința altor persóne numai cu consimțirea acelor
interesați, cari aŭ dreptul a cere informațiunì saŭ copiỉ, afară de ca
sul acesta însă numai atunci, când se vor legitima că aŭ un interes
legal la afacere și tot- odată n'ar sta nimic în contra încuviințării. Re
fusând notarul pentru alari temerì luarea de informațiuni saŭ de co
pii, atunci partea póte recurge la camera de notariat.
§ 96. Din protocolele compuse asupra disposițiunilor testamen
tari, și din disposițiunile testamentari, ce se vor fi predat notarilor
în scris, se vor libera copii legalisate şi simple. Acesta va avea va
lóre și atunci când asupra unei disposițiuni testamentare , s’ar fi com
pus un act notarial.
Până când viețuesce testatorele se vor libera alari copii numai
testatorelui saŭ mandatarilor sẽi prevěduți cu o plenipotență , care are
de obiect afacerea acesta, iar dupe mórtea testatorelui abia dupe ce
va fi urmat publicațiunea judecătorială.
Pe copia liberată să se însemnede diua publicațiunii.
$ 97. Confirmațiuni de felul celor însemnate în SS 81-89, are
să libereqe notarul chiar și de repețite ori, și anume acelor persone,
care se vor legitima, că aŭ un interes legal la afacere. Acestor per
sóne să se şi liberede la cererea lor şi copii legalisate din protoco
lul, ce se va fi compus din causa confirmațiunii protocolului compus
In contra neîncuviințării liberării atare confirmațiuni saŭ copii,
se pot îndrepta recursuri la camera notarială .
$ 98. Spedițiunile trebue să consune din cuvent în cuvent cu
originalul, să fie scrise citibil, fără de spațurî deșerte și în părțile e
sențiale fără prescurtări. Intrênsele să nu fie nimic șters saŭ ras, a
daus saŭ scris pe d'asupra ; cu tóte acestea se pot scrie schimbările,
îndreptările și adausele provenitóre în original cu formalitățile rece
rute, fără de a le introduce ca atari, nemidlocil intracele locuri, de
cari se țin dupe înțelesul contextului.
La contecstul actului să se alăture și copiile plenipofințelor și a
celor-l'alte alegate ale actului într'acel mod, ca să nu încapă vro în
doială, că clausula cea generală de legalisațiune n'ar cuprinde în sine
şi aceste alegate ; cu tóte aceste să se facă despre densele amintire
in clausula de legalisațiune.
Dacă n'ar fi vorba de espedițiunea unui act notarial, căruia ii
compete puterea de esecuțiune (83) atunci, cerênd părțile, se pot


442 AUSTRIA 1

.

trece cu vederea alegatele în espedițiune. Cererea părților trebue să
se însemneze deslușit în clausa de legalisațiune.
$ 99. Fie- care espedițiune trebue să fie legalisată de către notar,
Clausa de legalisațiune să se pue la finitul espedițiunii. Ea conține
adeverința cum că espedițiunea consună cu originalul aflător in ac
tele notarului, arată persóna, pentru care este destinată espedițiunea
şi data liberării.
Notarul trebue să subsemneze şi să întipăréscă sigiliul sèŭ olicial.
$ 100. O espedițiune, care s'ar libera cu nebăgarea în sémă a
disposițiunilor date în secțiunea acesta, n'are puterea unui document
public.
$ 101. Pe originalul aflător în actele sale, saŭ în lipsa spațiului
pe o cólă alăturată aceluia, are să se însemneze notarul tóte espedi
țiunile liberate, arătând tot-odată și persóna, căreia i s'a liberat, pre
cum diua liberării.
Dacă s'ar libera o espedițiune renoită , trebue să se păstreze
mandatul judecătorial primit saŭ espedițiunea reîntorsă lângă original,
și pe espedițiunea reîntorsă să se însemneze, că sa reîntors și a
perdut puterea unui document public.
§ 192. Dacă un document notarial ar cuprinde mai multe afaceri
juridice nedependinte una de alta, atunci se pote libera în locul es
pedițiunii depline și un estras din document cu privire la unele din
afacerile aceste.
Cum că espedițiunea este numai un estras, trebue să se însem
neze pe dênsa. Un estras n'are puterea de esecuțiune amintită în § 3 .
La liberarea de estrase så se observe disposițiunile date în sec
țiunea acesta pentru liberarea espedițiunilor.
Testimonie despre esistența unui act notarial are să libereze no
tarul acelora, cari sunt îndreptățiți, a lua copii legalisate de pe dènsul.
§ 103. Notarul este obligat a îngriji espedițiunile, estrasele și
copiile, ce nu întrec peste trei cóle, saŭ fără de amânare, saŭ cel
tàrờiŭ până în trei dile; fiind însă de un cuprins mai mare, până la
un timp corespundětor.
Recursurile pentru întârdieri să se introducă la camera notarială .
care după împrejurări va delega pe alt notar spre a le îngriji.

SECTIUNEA V

Primirea documentelor spre păstrare și a banilor precum şi a
hârtiilor de valóre spre scopul predării lor către un al
treilea saŭ spre a le depune la dregătorii
$ 104. Notarii sunt chemați a primi spre păstrare documente de
tot felul, și între aceste și efecte de schimb,


REGULAMENTUL DE NOTARIAT 448

Banii în numerar însă, obligațiuni publice și alte hârtii de va
lóre aflătóre în circulațiune, este chiămat notarul în puterea oficiu
lui sėů a primi numai de - o - cam dată în păstrare conform disposi
țiunilor SS 107--109.
$ 105. La primirea documentelor, are să compue notarul un
protocol, în care trebue să fie însemnate locul și timpul predăriž, nu
mele de botez și cel familiar, caracterul și domiciliul deponenluluì,
desemnarea documentelor depuse și a personelor cărora doresce de
ponentul ca să li se predea documentele. Protocolul să se subsem
neờe de către parte și notar și să se prevadă cu sigiliul oficial al
acestui din urmă.
Dacă documentele s'ar trimite notarului întro epistolă, atunci e
pistola suplinesce locul protocolului .
Părții să se liberede un bilet de primire.
§ 106. La reîntorcerea documentelor primite notarul va lăsa ca
săì adeveréscă primitorul primirea pe protocolul de primire însuși saŭ
într'un protocol compus anume în acest scsp ( 8 82, alin . 2) .
Dacă primitorul n'ar fi cunoscut notarului în persónă, atunci tre.
bue să asiste duoi martori spre constatarea identităţiỉ , carî de ase
menea aŭ să sub -semnede protocolul.
Dacă adeverința de primire sar fi dat într'un protocol special,
atunci să se însemnede predarea urmată pe protocolul de primire și
anume cu privire la protocolul ce s’a compus anume.
$ 107. Banii în numerar, obligațiuni publice și alte hârtii de
valore aflătóre în circulațiune este chiămat notarul în puterea ofi
ciului sěŭ a le primi numai atunci, când i s'ar preda în urmarea
compunerei unui document notarial de către o parte spre a le preda
unui primitor anumit, saŭ a le depune la dregătorii.
La primire are så compue notarul un protocol, în care să se
insemnede numărul registrului general precum și al celui special de
afaceri, locul și timpul primirii, adnotarea acurată a cvotelor saŭ a
hârtiilor primite, și numele deponentului dimpreună cu declarațiunea
sa asupra disposițiunilor ce sunt a se face cu bani și cu hârtiile de
valóre.
In casul primirii pe lângă o epistolă, să se cósă epistola de
protocolul ce se va compune.
Deponentului să i se liberede un bilet de primire. Obiectele pri
inite să se păstrede în pachete separate.
$ 108. Depunerea la judecătorie saŭ la alte dregătorii, are să o
executede notarul lără de amânare.
Sumele ce s'ar fi dat notarului spre a le preda altei persone,
trebue să le predea cel târưiŭ până în 14 ļile, dacă na fixat depo
neniul alt termen . Dacă în decursul acestui termen n'ar fi putut preda
notarul valorile primite, atunci dupe decurgerea acestui timp trebue


AUSTRIA
fără amânare saŭ să le reîntorcă deponenlului, saŭ să le depuie la
judecătorie.
§ 109. La predarea către primitorul amintit, are să procédă no
tarul dupe disposițiunea $ 106, iar biletul de primire, ce i s'ar fi
bat asupra depunerei urmate la dregătorie, să'l cósă de protocolul de
primire.
Deponentul să se avisede despre predarea saŭ depunerea ur
mată.

CAP. VI

Tractarea actelor ce sunt a se păstra și purtarea
registrelor

$ 110. Actele, și anume atât ce le - a compus notarul singur, cal
și cele ce i s'ar fi predat de părți, saŭ semnat de camera de nota
rială, trebue să le păstrede notarul sub incuetóre cu îngrijire ordinate.
dupe numărul curgětor at registrului într'un loc sigur și uscat al lo
cuinței saŭ cancelarieị sale.
Dacă un document notarial s'ar fi compus de către duoi notari,
atunci originalul se va păstra de către notarul acela, care a a condus
pertractarea.
$ 111. Indată ce va fi căpătat notarul scire despre mórtea unei
persóne, pentru care spre scopul facerii disposițiunii testamentare ar
fi compus un act notarial, saŭ care conform S 70 ar fi făcut inain
tea sa o disposițiune testamentară prin rost saŭ în scris, are să su
pue originalul disposițiunii testamentare saŭ protocolul, ce l- a compus
cum - va conform $ 73, fără de a mai ascepta un mandat, judecăto
rieľ aflătóre în locul reședinței sale spre publicare, iar daca s'ar afla
aci judecătoria pentru afacerile de succesiune, atunci acesteia. La ju
decătorie se va compune îndată în presența notarului un protocol
despre starea sigilielor aflătóre cum - va și despre desigilare.
Dupe ce va fi urmal publicațiunea se vor reîntorce originalele
înfăţişate notariului, care va fi obligat, a midloci judecătoriei fără de
amânare, de pe dênsele copii legalisate.
Spesele pentru copii are să le porte masa ereditară. Dispositiu
nile testamentary, ce le- a primit notarul conform $ 104 numai spre
păstrare , are să le midlocéscă judecătoriei în original pe lângă o a
deverință de primire.
Dacă judecătoria, care ar fi dispus publicaţiunea, n -ar fi judecă
toria pentru afacerile de succesiuni, atunci trebue să miờlocéscă ea
copia legalisată saŭ originalul disposițiunii testamentare , primile de

1


REGULAMENTUL DE NOTARIAT 44

către notar conform $ 104 numai spre păstrare, dimpreună cu pro
tocolul asupra publicațiunii judecătoriei pentru afacerile de suc
cesiuni.

§ 112. Notarul este obligat a purta un registru general de afa
ceri ( repertoriŭ), în carele are să însemnede in ordinea timpului tóte
afacerile notariale, ce le- ar fi făcut.
In registrul afacerilor nu se vor însemna numai :
a ) proteste de schimb și hârtii mercantile, asupra cărora trebue
să se porte un registru special (89) ;
b ) acele confirmațiuni, cu privire la cari o concede acesta legea
deslușit.
Camera notarială va preda notarului pe spesele sale registrul de
afaceri prevěďut cu numěrul paginelor în grosimea recerută de 25,
50 saŭ 100 foi.Președintele camerii notariale subsemnéţă pe lângă
arătarea numěrului foilor fóia cea din urmă a registrului dat şi în
tipăresce sigiliulul camerei notariale ; el ține o consemnațiune despre
numěrul foilor și timpul înmânuireſ aceluia. Notarul nu se pote fo
losi de alt registru de afacery, și cel nuoŭ îl póte întrebuința abea
atunci, când cel vechië s'a umplut și subsemnat corespundětor ( 115).
§ 113. Registrul de afaceri trebue să conţie următórele rubrici :
a ) pentru numěrul curgétor al afacerilor ;
b ) pentru data actului ;
c ) pentru numele de botez și cel familiar, caracterul și domici
liul părților;
d ) pentru obiectul contractului saŭ al afacerii pe lângă arătarea
valorii, dacă s’a ficsat acésta cum-va în document și al timbrului în
trebuințat pentru acest din urmă;
e ) pentru arătarea taxelor pretinse de notar ;
f pentru adnotațiuni întêmplătóre.
$ 114. Registrul de afaceri să se porte chiar, fără de a rade în
trênsul ceva și anume ast -fel, ca între un numěr și cel-l'alt să nu
remâie spațiù pentru un șir.
Indată ce o pagină va fi scrisă peste tot, trebue să o subsem
nede notarul întipărind sigiliul sěŭ oficial pe pagină prima și ultimă.
§ 115. In decursul celor dece ţile ale fie -căruị trimistru numě
rat dupě calendar, are să predea notarul preşedintelui camerii nota
riale o copie curată și legalisată de densul a registrului de afacere,
iar dacă şi acesta ar fi scris peste tot, atunci şi acesta .
Acesta are să o examineze, să corégă dupe putinţă singur nea
junsurile aflate saŭ să facă cameriť notariale propunerile cele cores
pundětóre. Originalul registruluï afacerilor fiind scris peste tot, are să'l
reîntorcă fără de amânare îndată ce'l va visa și subsemna la fine.
§ 116. Afară de registrul cel general al afacerilor are să porte
fie - care notar încă următórele cărţi :

29


446 AUSTRIA

a) o consemnațiune alfabetică asupra tutulor părților, despre
cari se află inscripțiuni în registrul de afacerị, cu arătarea tutulor
numerilor de afacere, cari privesc inscripțiunile in registru ale aces
te părți ;
b ) o consemnațiune alfabetică specială asupra tutulor persónelor,
pentru carì a compus declarațiunei testamentare saŭ le- a primit spre
păstrare, de asemenea cu arătarea respectivilor numeri de afacere.
Dacă o persónă ar muri saŭ ar revoca declarațiunea sa testa
mentară, saŭ ar lua- o înapoi, atunci să se însemnede acesta în con
semnațiune ;

c) o consemnațiune asupra sumelor de bani saŭ a hârtiilor de
valore ( SS 107 până la 109) , cu arătarea numěrului respectiv al re
gistrului și a numeluì deponentului precum și a primitorului anumit;

d) un registru de proteste ( 8 89) ;
e) o consemnațiune compusă din gazetele țării asupra tutulor
persónelor, cari într’acestă țară vor fi puse sub curatélă pentru alie
nare saŭ tâmpire de minte, saŭ pentru risipire, în privința cărora po
testatea părintéscă saŭ tutela, s'a estins peste etatea maioritățil, și
asupra averii cărora s'a deschis concursul.
Acestă consemnațiune să stea tot- d'auna aninată în cancelarie,
și să se predea la mórtea saŭ demisiunea notaruluị urmaşului din
reședința sa.

CAP. VII

Candidații și substituţii notariali

$ 117. Fie - care notar póte primi în cancelaria sa un personal
ajutător, și a'l pregăti sub conducerea și priveghiărea sa pentru afa
cerile notariale.
Aceste persone ajutătóre se vor privi numai atunci de candidaţi
notariali, când sunt însemnaţi ca atari în lista , ce se pórtă la camera
notarială.

Spre scopul înscrierii în listă trebue să arate notarul cameri
notariale fără pregetare intrarea lor în cancelaria sa, precum și eșirea
saŭ întâmplătórea întrerupere a pracsei. Abia din timpul, în care va
fi sosit la camera notarială arětarea despre intrarea în cancelarie, se
va numèra aplicarea la notar ca pracsă notarială.

Notarul este réspundětor ca timpul de pracsă, ce l'a adeverit
så'l fi petrecut candidatul într'adevěr în cancelaria sa .
§ 118. Camera notarială pórtă o consemnațiune asupra tuturor
candidaților de nofariat al ținutului sěŭ.
Intr’acéstă consemnațiune să se înscrie ţiua intrăriț în pracsă și


REGULAMENTUL DE NOTARIAT 447
a eșirii dintr'ênsa, notarul, la care sa făcut pracsa, resultatul esa
menului depus, precum și cele-l'alte împrejurări, cari pot avea o în
rîurință asupra promovării candidatului la un post de notariat.
De candidat de notariat póte să fie înscris numai acela, care se
legitiméză la înscriere că aŭ depus cel puţin douě esamene de stat
teoretice cu succes, între carî în special esamenul judiciar, saŭ că a
câștigat gradul de doctor in legy.
Pracsa la notar trebue să fie esclusivă, candidatului nu-i este
ertat a face într'același timp pracsa advocațială saŭ judecătorială, saŭ
să se aplice într'alt serviciŭ de stat saŭ privat, care nu este compa
tibil cu esclusivitatea pracsel notariale.
Camera, și mai ales preşedintele aceleia aŭ să privegheze, ca
candidațiỉ de notariat să se şi consacreze pracsei întradevěr la notar
şi anume în modul cel prescris de lege.
Testimoniele asupra tacse făcute se vor libera de către notar
și se vor adeveri de către camera notarială după întêmplătórea cons
tatare premergătóre a împrejurărilor.
$ 119. Dacă în cas de congediů, morb, absență, suspensiune,
depunere din oficiŭ, morte saŭ demisionarea unui notar saŭ din alte
momente s'ar recere substituțiunea sa, atunci la propunerea cameri
notariale să se denuméscă de către tribunalul de instanța primă din
reşedinţa camerii un substitut .
De substitut se pote denumi numay un notar din ținutul aceluiaşi
tribunal, de care se ține postul, ce este a se substitui, saŭ și un
candidat de notariat, care posede tóte însuşietățile recerute pentru
câştigarea unui post de notar. La întêmplarea unui congediŭ saŭ a
unui morb are să propue pe un substitut corepundětor însuși notarul
care are să fie substituit, în alte casuri camera notarială.
120. In casury urgente póte să denuméscă și tribunalul de
instanța primă, într’al căruia ținut se află postul cel de substituit, pe
substitutul, fără ca să mai aştepte vro propunere a cameriſ notariale.
Totodată are acela spre scopul denumirii unui substitut conform
§ 119 să înştiinţeze pe camera notarială și judecătoria aflătóre in
locul reşedinţe aceleia.
§ 121. Dacă vr’un candidat de notariat s'ar pune ca substitut
în locul unui notar suspendat, atunci trebue să pue el singur cau
țiunea. Afară de casul acesta are să pue un candidat de notariat de
numit de substitut numai atunci cauţiunea cea prescrisă prin lege,
când notarul, pe care îl substituește, n'ar declara aprieat, că voește
să garanteze cu cauţiunea sa pentru administrarea oficiului prin sub
stitutul sěŭ. Despre o atare declarațiune a notarului are să înştiin
țeze camera notarială pe procurorele de stat aflător în locul reșe
dinței sale.
§ 122. Un candidat numit de substitut cată ca mai înainte de


448 AUSTRIA

intrare în oficiul séŭ să depuie jurămêntul ca substitut notarial la
tribunalul de instanța primă, care la denumit dacă n’ar fi depus
cum-va vr’odată jurămêntul maľ înainte în însușitatea de substitut.
De asemenea trebue să predea el semnătura sa acestui tribunal in
numěrul cel corespundětor de exemplare.
Tribunalul are să defigă ţiua, în care are să încépă un substi
tut activitatea sa oficială, și să aducă la cunoscinţa dregătoriilor nu
mite în $ 16, iar dacă un candidat de notariat ar fi numit de sub
stitut, are să le împărtășască tot- odată și câte un exemplar semnă
turii predate. Substitutului să i se liberede un decret de numire.

§ 123. Substitutul cată ca în locul notarului să îngrijească tóte
afacerile aceluia și să continue purtarea registrelor și a consemna

țiunilor.

Documente notariale subsemnéţă el cu arătarea însuşietății sale de
substitut și cu indicarea decretului séŭ de numire.
Nefiind el singur notar, trebue să se servéscă de sigiliul oficial
al notarului pe care ' l suplinesce.
Disposițiunile date pentru notary, så se aplice și asupra lui, şi
în deosebi cu privire la supraveghere și tractare disciplinară se va
privi de o sémă cu notarii.
Pe cât timp duréţă substituțiunea, notaruluị substitut nuì este
permis a face singur acte notariale.

CAP. VIII

Colegie de notari şi camere notariale.
$ 124. Notariỉ, carì işi aŭ reședința oficială în ținutul unui tri
bunal de instanța primă, formédă colegiul de notari.
$ 125. Pentru fie- care ținut al unui tribunal de instanță primă,
pentru care sunt sistemisate cel puțin 15 posturi de notary, să se
constituiască din colegiul de notari o cameră notarială.
Reședința oficială a camere , trebue să se afle în locul reședin
ței tribunalului.
In ţinuturile tribunalelor, pentru cari nu se pote constitui o ca
meră notarială, are să îngrijească tribunalul afacerile, cari prin legea
acésta sunt asemnate camerilor notariale.
La primirea acestor afacerŤ să se avisede tribunalul de instanța
primă prin ordonația ministrului de justiție și atunci, când de și s'a
constituit pentru ținutul tribunalului o cameră notarială, însă așeza
rea posturilor membrilor cameriĩ nu s’ar putea executa.
$ 126. Colegiul de notarî dintr'un ținut al tribunalului, în care
se află sistemisate mai puțin de 15 posturi notariale, se póte îm


REGULAMENTUL DE NOTARIAT 449

preuna într'un colegiů de notari comun spre scopul constituire une
camere notariale comune cu colegiul de notari al unui saŭ may mul
tor ținuturi învecinate ale tribunalelor din ținutul aceluiaşi tribunal
de apelațiune.
Atare împreunare o dispune ministrul de justiție dupe asculta
rea colegielor de notari, ce vor a se împreuna, iar dacă pentru unul
dintr’aceste ar exista acum o cameră notarială, și dupe ascultarea a
ceste camere. El defige locul de reședință al camerii comune.
Acestă împreunare, precum și împreunarea de colegie de notarı,
dintre carì fie -care are 15 saŭ mai multe posturi de notary, nu póte
să o refuze ministrul de justiție, dacă s'ar propune ea de către res
pectivele colegie de notari în coinţelegere .
Schimbărì în compunerile urmate conform aliniatului premergător
se pot face numai după ascultarea camerilor notariale.

§ 127., Camera notarială constă dintr’un președinte și patru
membri, dacă colegiul de notari numără douě- deci și cinci saŭ mai
puțini notarų, și din șase membri, dacă colegiul de notari conține un
număr mai mare de notari. Camera notarială din Viena este compusă
dintr’un președinte și opt membri.

Preşedintele cameriỉ preşede şi în colegiul de notarý.
§ 128. Președintele și membrii camerii se aleg de către notarii,
carì aparțin de colegiul de notarî, din mijlocul lor prin alegere secretă
cu bilete, pe trei ani, și se pot realege dupe decurgerea acestui timp .
Președintele și cel puțin o jumětate a membrilor trebue să aibă
reședința lor oficială în locul, unde se află camera, saŭ în vecinăta
tea lui cea mai de aprópe.
Cum și după compunerea camerii din patru, șase saŭ opt membri,
să se alégă spre preîntâmpinarea casurilor de impiedecarea membrilor
cameriỉ saŭ a preşedintelui, doi, trei saŭ patru suplinitory.
§ 129. Alegerea preşedintelui, a membrilor și a suplinitorilor se
va face în șiua fixată de către camera notarială în adunarea colegiului
de notari ai ţinutulni cameriř; cu majoritatea absolută de voturi.
Notarii, a cărora reşedinţă oficială nu se află acolo, unde ar fi
aceea a camerii, pot să trimită și bilete de alegere către preşedintele
camerit. Ca să aibă valóre aceste bilete de alegere, trebue să fie sub
semnate de notar și prevědule cu sigiliul séů oficial.
Dacă la prima alegere nu ar resulta majoritatea cea recerută a
voturilor pentru tóte posturile, ce sunt a se ocupa, atunci cu privire
la posturile cele ce aŭ rėmas neocupate să se prescrie o alegere nouă.
Dacă nici la a doua alegere nu ar fi resultat majoritatea absolută a
voturilor, atunci cei ce la a doua alegere aŭ întrunit relativ cele mai
multe voturì aŭ să vie la alegere restrânsă. Numěrul personelor cari
aŭ să se supue la alegerea restrânsă, are să fie de douě ori atât de
mare, ca al acelora, ce sunt a se alege.


450 AUSTRIA
Fie -care vot , ce cade la alegerea acesta pe o persónă ce nu se
află supusă la alegerea restrânsă este nul.
Fiind voturile de asemenea impărțite, decide sorțul.
Dacă alegerea acesta ar avea a se face pentru o cameră con
stituită de noŭ, atunci atât scrierea cât și dirigerea acestei alegeri il
compete președintelui de la tribunalul de instanța primă din reședința
cameriy.
$ 130. Dacă un membru al camerii ar eşi pentru tot-d'a-una
din cameră, atunci intră ca membru suplinitorul pentru tólă rěmășița
duratei oficiului membrului eşit. Dacă preşedintele ar fi impedecat,
atunci alege camera pe timpul, cât va dura împedecarea, un suplinitor.
Scrierea aste alegeri, precum și îngrijirea afacerilor urgente, ce ar
proveni într’acest întretimp, îi compete membrului celui mai bětrân al
camerii.
$ 131. NicŤ un notar ņu póte resigna postul de președinte ,
membru saŭ suplinitor, la care ar fi chemat prin alegere, dacă de la
eșirea sa din cameră ar fi trecut trei ani. Din momente ponderóse
însă îl póte disredica camera la cererea sa din funcțiune.
§ 132. Dacă contorm disposițiunilor $ 125 afacerile asemnate
camere notariale s'ar îngriji de către tribunal, atunci să i se dea
spre dirigerea acestor afaceri un consiliů stabil, și ast-fel de afaceri
sunt a se delibera și decide în senaturi de patru votanți sub preșe
dința consilierului însărcinat cu dirigința afacerilor.
Fiind cu putință, să se ocupe la ordinul ministrului de justiție
douě din amintitele posturỉ de votanți cu notari din ținutul tribuna
lului, cari vor fi avênd reședința lor oficială în locul reședinții tribu.
naluluì, saŭ in vecinătatea cea mal de aprópe. Aceştia se vor alege
de colegiul de notari intocmai ca și membrii camerii.

Consilierul însărcinat cu dirigința afacerilor cameriy, are să pre
sidede și în colegiul de notari.

Dacă in ținutul unui tribunal nu s'ar afla cel puțin șase pos
turi sistematisate de notarî, atunci trece la tribunal și sfera de acti
vitate a colegiului de notari, și afacerile respective să se ingrijească
într'asemenea mod, ca și afacerile camerii.
$ 133. Colegiul de notari, precum și camera notarială este o
bligată a păstra onórea și demnitatea stării și a ingriji de interesele
stării.
§ 134. De sfera activităţii colegiului notarilor se ține :
1. Alegerea preşedintelui, a membrilor cameriì și a suplinitorilor
acestora ,
2. Reportarea asupra stăriy administrațiunii justițieř. și facerea de
propuneri pentru depărtarea scăderilor observate şi de propuneri
de legi;

3. Facerea propunerilor și darea părerilor asupra împreunării co


REGULAMENTUL DE NOTARIAT 451

legielor de notary, precum și facerea propunerilor asupra organismuluy
notariatului in genere ;
4. Fixarea contribuțiunii propuse de către cameră şi examinarea
samelor camerir ;

5. Fixarea regulanenlului séŭ de afaceri, care este a se propune
ministrului de justiție spre aprobare.

$ 135. Cameril notariale îi sunt însemnate următórele afaceri ;

a ) priveghiărea asupra purtării notarilor și a administrăriï afa
cerilor de către dênşit, precum și asupra candidaţilor de notariat din
ținutul el, și purtarea consemnațiunilor asupra lor ;

b ) mănținerea disciplini asupra notarilor și a candidaților de no
tariat ca judecătorie pentru afacerî de onore ;
c) intervenirea miqlocitóre la neințelegeri și certe între notarii
ținutului ei cu privire la împlinirea chiămării lor.
Notarii sunt obligați a cere intervenirea cameriỉ may înainte de
ce vor păşi spre proces ;
d) intervenirea midlocitóre, când între notarii ținutuluy sěŭ și
părțile s'ar ivi neînţelegeri saŭ certe în privința administrațiunii ofi
ciuluy saŭ în privința taxelor pretinse de notary;

e ) deciderea asupra acțiunilor introduse la densa in casurile de
semnate prin legea acesta ;

f) legalisarea testimonielor asupra pracsei pentru candidații de
notariat;
g) facerea propunerilor și darea părerilor la întrebări legislative,
asupra modificațiunilor în organismul notariatului saŭ în disposițiu
nile privitóre la ținuturile saŭ reședințele camerilor, despre înmulțirea
saŭ micşorarea numărului posturilor de notarý saŭ strămutarea re
ședințelor oficiale ale notarilor, despre modificări în tarifa taxelor etc .;
h) conlucrarea la așeqarea posturilor de notari și la depunerea
și eliberarea cauţiunilor;
i) îngrijirea afacerilor economice și fixarea regulamentului de
afacerỉ, care să se propue ministrului de justiție spre aprobare ;

k ) convocarea colegiului notarilor.

$ 136. Camera notarială are să pórte o consemnațiune asupra
tutulor notarilor din ținutul sěů. Intr’acéstă consemnațiune să se în
semnede diua, în care notarul a depus jurămêntul și a intrat în o
ficiŭ , suma cauțiunii depuse, fie-care admonițiune, ce s’ar fi exprimat
din partea cameriř, saŭ pedépsă, ce s'ar fi pronunțat de către jude
cătorie, precum și diua, în care a încetat activitatea sa oficială, în
fine adnotarea despre disposițiunea asupra actelor.

$ 137. Un notar, care ar dori a se depărta din reşedinţa sa o
ficială pe un timp mai lung de opt qile spre acel scop, ca să facă
un act notarial într'alt loc al ținutului sěŭ notarial, trebue să céră
încuviințarea camerei.


4:42

AUSTRIA

Jar dacă notarul nu s'ar depărta în afaceri oficiale, și absența
sa ar dura mai mult de trei dile, atunci trebue să-și céră un con
cediů . Acesta i se póte încuviinţa în decursul anului de către ca
mera notarială când nu duréţă mai mult de sése séptămâni, de că
tre tribunalul de apelațiune, dacă nu trece peste trei luni, și de către
ministrul de justiție pentru un timp mai lung.

Președintele cameriì notariale, are să provoce pe notarii cari s'ar
fi depărtat din reședința lor oficială în contra acestor disposiſiuni, ca
să se reîntorcă .
Despre fie - care concediů înființat să se însciințede procurorul de
stat din reședința camerii notariale și tribunalul de instanța primă,
intral căruia ținut notarul iși are reședința sa oficială .
§ 138. Camera se adună cel puțin odată pe lună, și afară de
acesta în casuri de recerință la provocarea preşedintelui.
La decisiuni pentru pronunțarea unei pedepse de ordine, precum
și cu privire la propuneri și darea de opiniuni în afaceri legislatorie
se cere presența a cel puțin patru, in Viena a cel puțin șése votanți
dimpreună cu președintele, in tóte casurile cele- l'alte însă se cere
presența a cel puțin duoi, în Viena a cel puțin patru votanți dim
preună cu preşedintele.
Preşedintele are de asemenea un vot decisiv ; fiind voturile de o
potrivă împărțite, decide votul sěů.
$ 139. Un membru al cameriĩ notariale saŭ un suplinitor nu se
póte împărtăşi la o decisiune, al căreia obiect privesce pe membrul
saŭ suplinitorul însuși, saŭ atare persónă care se află că dênsul in
tr’una din referințele amintite în § 33, căci alt- cum se va privi de
cisiunea de nevalidă.
Un membru, căruia îī stă în contra atare piedică, este obligat,
a o aduce de timpuriù la scirea preşedintelui.
§ 140. Președintele cameriï are să priveghede asupra purtăril
notarilor intocmai ca și camera însăşi. In casuri urgente are så cer
cetede el în locul camerii cancelariile notarilor de ținutul sěŭ (8 154).
să pregătéscă, respective să exercitede miờlocirea camerii în casurile
lit. c) și d) a § 135, să legalisede testimoniele de pracsă și să decidă
asupra plânsorii unei părţi în contra notarului pentru denegarea saŭ
întârờierea unui act oficial (SS 35 și 103) , în acest cas din urmă are
să liberede mandatul cel recerut pentru alt notar.
$ 141. In contra decisiunilor cameriť saŭ a preşedintelui ---- ne
fiind ordonat prin legea arésta alt- ceva ---- se póte recurge până in
14 țile numěrate din ţiua înmânuirii la tribunalul de apelațiune.
Plânsórea să se introducă la camera notarială.
In cas când n'ar consuna decisiunile, se pote recurge în contra
decisiunii tribunalului de apelațiune la curtea de casație.
$ 142. Preşedintele tribunalului de instanța primă de reședința

>


REGULAMENTUL DE NOTARIAT 153
camerii, precum și procurorul de stat de aici sunt îndreptățiți, a se
incredința necontenit despre administrarea cea legală a oficiului ca
merii prin luarea de informațiuni din protocolele și actele ei, și drept
aceea a cere copiii și estrase..
Membri cameriì saŭ suplinitoriỹ , cari ca atarì negligez obligațiu
nile lor, se pot esclude din cameră. Escluderea însă să póte pro
nunța numai dupe ce va fi premers procedura conform SS 159–163
prin sentința tribunalului disciplinar.
Ministrul de justiție este competinte a disolva camera .

CAP. IX

Archive notariale

§ 143. Archivele notariale sunt menite pentru primirea și păs
trarea durabilă a actelor și a sigilelor notarilor eşiţi din serviciů pre
cum și a celor morţi.

Defigerea locului, în care să se înființeze archive notariale, și a
ţinuturilor pentru carỉ sunt a se înființa atarì archive, precum şi or
ganisațiunea lor va urma cum și dupe trebuință și dupe ascultarea
respectivelor camere notariale prin ordonațiunea ministrului de justiție.
$§ 144. La fie - care archiv notarial se va numi un director și
dupe trebuință și un adjunct, care la întêmplarea impedicăriť direc
torelui va suplini locul acestuia.
Nefiind un adjunct, alunci pe cât va dura împedicarea va de
semna președintele tribunalului de instanța primă pe un suplinitor.

Afacerile cancelarie le ingrijesce secretarul . Fiind de trebuinţă
se pot numi și copişti şi servitori de archivă.

Numirea directorelui și a adjunctului, îi compete ministrului de
justiție, iar a celor-l'alți aploiați și servitori tribunalului de apelațiune.
Salariarea amploiaților și a servitorilor de la archivă, spesele
pentru primirea și păstrarea actelor, precum și cele - l'alte spese resul
tătóre din administrarea afacerilor archive se vor respunde din casa
statului.
§ 14ő. De directori şi adjuncți să se numéscă dupe p'itință no
tari meritați, cari insă dupe primirea acestor posturi nu vor mai putea
exercita oficiul lor de notariat .
Spre ocuparea acestor posturi are să scrie camera notarială, în
tr’al căreia ținut se află archiva, un concurs, are så miðlocéscă pro
punerea tribunalului de apelațiune, care apoi dimpreună cu părerea
sa o va supune ministrului de justiție.
Spre ocuparea celor-l'alte posturi are să midlocéscă camera no
tarială propunerea ca tribunalului de apelațiune.


454

AUSTRIA

§ 146. Dupe mórtea, demisionarea saŭ strămuturea unui notar
într'alt loc să se predea actele, registrele și consemnațiunile aflåtóre
în păstrarea sa precum și sigiliul oficial prin miqlocirea camerii no
tariale a ținutului săů. Dacă s'ar recere numai de cât o ingrijire cu
privire la aceste acte, atunci judecătoria districtuală ( pretura) va purta
de grijă pentru păstrarea lor d'ocam-dată.
La întêmplarea strumutării dintr'un loc într'altul al ținutului a
celeiaşi archive notariale, tribunalul de instanță primă póte să'l in
cuviințede notarului dupe ascultarea camerii notariale a reședinței
sale oficiale de maï înainte din momente forte ponderóse, de a lua ac
tele sale cu sine la reședința sa cea nouă. Atare încuviinţare, pre
cum și predarea actelor la archivă, să se aducă tot-d'a - una la cuno
scința generală.
§ 147. Pentru primirea actelor are să rînduiască camera nota
rială un membru, care are să cerceteze curat întru cât se află tóte
actele, registrele și consemnațiunile, să compue asupra acestora un
protocol, predândul apoi d'impreună cu actele camerii notariale. Ca
mera are să predea actele archiveř notariale, și anume, dacă s'ar ivi
vi'o lipsă, dupe îndrumarea prealabilă a proceduriỉ de îndeplinirea
acelora.
Aflându- se bant saŭ hârtii de valore, ce s'ar fi predat notarului
conform SS 107 până la 109, să se însemnede curat, să

curat, să se arate
modul pastrării și semnul pachetelor, și să se depuie fără amânare
la judecătorie.

$ 148. Dacă ar lipsi acte, atuncì notarul cel ce este obligat a
preda actele, iar dacă ar fi murit, representantul masel sale ereditare
se va avisa de către camera notarială, ca să aducă bucățile lipsitóre
îndată, saŭ și dupe cerință într'un termen defipt conform împrejură
rilor. Dacă nu s’ar aduce acele acte, atunci cei părtaşi să se aviseze
personal, saŭ dacă acesta n'ar fi cu putință, să se aducă lipsele ivite
la cunoscința generală, ca aceştia să- şi aducă la valóre drepturile lor.
Dacă vr’un părtaşiŭ ar posede o spedițiune a originalului per
dut, saŭ s'ar afla atare în păstrare la o dregătorie saŭ la un notar.
atunci camera notarială are să o céră, şi, nefiind nimic în contra, să
facă o copie legalisată de către cameră și șeful archiveſ, păstrândo
acesta spre suplinirea actelor şi spre liberarea de alte spedițiuni ur
mătóre. Spedițiunea cerută se va reintórce.
Dacă registrul de afaceri saŭ vre- o consemnațiune ar avea la
cune, trebue să se porte grije dupe putinţă, ca să se complectede.
Despre complectarea actelor şi modul, cum sa ajuns acésta , să
se compue un protocol, alăturându- se apoi dimpreună cu scrisorile
referitóre la completare la acte.
Spesele completăril are să le porte în tótă întêmplarea nolarul
obligat a preda actele saŭ masa ereditare,


REGULAMENTUL DE NOTARIAT 455

§ 149. Directorele archiveř este singur chiămat; de a libera din
actele aflătóre în archiva notarială spedițiuni, estrase, copii saŭ testi
monii, saŭ a concede da se informa dintr'ênsele, saŭ de a reîntorce
un document aflător la acte, ce l'a luat notarul în păstrare.
Documentele notariale liberale de archivă se vor legalisa de că
tre directorele de archivă pe lângă întipărirea sigiliului archiveř.
Disposițiunile carele pentru atare mod de administrarea oficiuluý
sa dat pentru notarî, se vor aplica dupe inţelesul lor și asupra di
rectorului archivei.
Tacsele archive se vor ridica dupe tarifa dată pentru notari și
se vor vērsa in tesaurul statului.
$ 150. Dacă directorele archive n'ar afla de bine a satisface ce
rerea unei părţi făcute pentru o spedițiune, un estras, un testimoniŭ,
o copie din acte, pentru informațiunea sa dintr'ênsele, pentru reîn
tórcerea unei disposițiunì testamentare saŭ a unui document predat
spre păstrare, atunci la cererea părţiỉ trebue să o însciințede fără
amânare in scris despre momentele refusării.
Dacă partea s'ar afla strîmbătățită prin refusare saŭ měsurarea
taxei, atunci póte recurge în contra acestora la tribunalul de instanța
primă aflător în reședința archiveř notariale, care pe lângă reservarea
apelațiuneỉ către tribunalul de apelațiune decide asupra refusăriỉ.
O modificare a decisiunii directorelui archiveř póle urma numai
dupe ascultarea lui.
§ 151. Měsurile de disposițiune, la cari notarul este obligat în
urmarea § 111 in casul trecerii din viéță a unei persone, ale cărei
disposițiuni testamentare se află în actele sale, să se observe și de
către archive cu privire la disposițiunile testamentare aflătóre la densele.
§ 152. Intr'acele ţinuturi ale tribunalelor de instanță primă, pen
tru carì nu se afla înființat un archiv notarial, trebue să îngrijească
aceste tribunale afacerile, ce sunt impuse dregătorilor de archivă. Pre
şedintele tribunalului are să însărcinede spre acest sfârșit pe unul din
consilierii tribunalului cu funcțiunile directoreluì de archivă.

CAP. X.

Supravegherea și tractarea disciplinară a notarilor
§ 153. Supraveghiărea supremă asupra notarialului îi compete
ministruluự de justiție, priveghiarea asupra administrațiuniž. oficiului
de către notari şi camerile notariale cade în competiuța preşedinte
lui tribunalelor de instanță primă și a doua.
La supraveghiărea notarilor în privința activității lor oficiale și
a purtării cuviincióse, sunt chiămate mai ales camerile notariale.
$ 154. Camera notarială este obligată a se informa din timp
in limp printr'un ablegat al sěŭ despre actele notarilor din ținutul


ناز

AUSTRIA
sěŭ spre a se încredința despre cursul cel regulat al afacerilor la
dênşii.
Asupra scăderilor celor mai mici, ce ar ajunge la scirea ei in
tr’acesta saŭ într’alt fel, trebue să'i avisede pe notari întrun mod co
respundětor, despre scăderile cele mai însemnate însă trebue să facă
arătare la tribunalul de apelațiune dupe ce, recerându- se, îi va fi as
cultat mai înainte.
Președințil tribunalelor de apelațiune și a tribunalelor de instanta
primă aflătóre în reședința cameriỉ, trebue să privighede, ca nu cum -va
să negligeưe camerile notariale, de a se informa mai dese - ori despre
actele notarilor din ținutul lor.
Preşedintele tribunalulu de instånța primă din reședința cameri
are să cercetede din timp în timp cancelaria camerii și a archive
dispuind apoi cum și dupe resultatul cercetării cele potrivite.
Dacă s'ar nasce vre-o suspițiune în contra regularității adminis
trațiunii afacerilor unui notar în ținutul cameriì, atunci acest preşe
dinte va fi îndreptățil a cerceta singur saŭ printr'un judecător delega!
pe lângă avisarea președintelui camerii actele notarului și , cum și dupe
resultatul revisiunii, de a dispune cele nevoincióse. Despre resultatu !
cercetării să se avisede camera notarială.
Dacă la cercetarea actelor notariale saŭ ale archivei s'ar afla
vro scădere, atunci să se îndrumeţe procedura pentru suplenire
( 8 147 ș. m . d . ) .
$ 155. In contra notarului, care prin purtarea sa ar vătăma o
nórea saŭ demnitatea chemării sale, are să procédă camera în con
tra? prin pedepse de ordine.
Pedepsele de ordine sunt admonițiunile la obligațiunile stării și
somațiunile în scris.
In contra atărei disposițiuni, nu încape nici un recurs. Procu
rorele de stat din reședința camere trebue să se însciințede despre
fie -care pronunţare a unei pedepse de ordine.
Intr'asemenea mod se pot pronunța admonițiuni și somaţiuni și
în contra candidaților de notariat.
§ 156. Daca vr'un tribunal de instanța primă ar avea a ingriji
afacerile cameriť notariale, atunci în adunarea constituită conform
§ 132 se vor putea pronunța dupe disposițiunile paragrafului pre
mergětor în contra notarilor și candidaţilor de notariat admonițiuni
și somaţiuni ca pedepse de ordine.
In contra pronunțării unei somaţiuni din partea tribunalului vor

recurge notari la tribunalul de apelațiune.

$ 157. Dacă un notar ar vătăma vre -una din obligaţiunile im
puse notarilor prin legea acésta, saŭ ar nesocott prin purtarea sa o
norarea și demnitatea stării , atunci să se procédă în contra lui pe
calea disciplinară și să se pronunţe o pedépsă disciplinară.


REGULAMENTUL DE NOTARIAT 457

Tóte dregătoriile sunt obligate ca îndată ce va ajunge, în urma
rea esercitării oficiuluț, la cunoscința lor, vr’un delict disciplinar al
unui notar, să'l arate la camera notarială, procurorelui de stat saŭ
tribunalului de instanța primă de reşedinţa camerii . Părţile sunt de
asemenea îndreptățite a face arătărì.

$ 158. Pedepse disciplinare sunt :
a ) reprimandă (dojeană) în scris ;
b ) amenda până la cinci sute de fioriny ;
c ) suspensiunea din oficiů până cel mult pe un an de țile ;
d ) depărtarea din oficiů.
Prin suspensiune se interdice notaruluì și esercitarea afacerilor
numite in § 5.
In contra candidaţilor de notariat, ce sunt aședați ca substituți,
se pot pronunţa pentru delicte disciplinare pedepsele numite sub a )
și b ) precum și pedepsa depărtării din postul de substitut, acesta din
urmă cu puterea, că candidatul trebue să se retragă de la substi
tuțiune și până într'un an de dile să nu mai pótă primi o substi
tuțiune.
O amendă în bani se pote exprima d’împreună cu pedepsa sus
pensiunii, respective cu depărtarea de la substituțiune.
§ 159. Cum și dupe mărimea vătămării obligaţiunilor și mări
mea daune căşunate saŭ asceptate va măsura tribunalul disciplinar
pedepsa. Tribunalul să iea mai ales în considerare propusul aceleia,
měsura negrijiriì, influința , ce ar putea avea asupra puterii documen
telor notariale compuse , și asupra confidenții următóre a notarului,
precum și acea împrejurare, dacă notarul a fost deja pedepsil fără
succes cu pedepse mai micy.
In deosebi nu póte pronunţa tribunalul disciplinar atunci o pe
dépsă mai mică decum o amendă de 25 fl . , dacă delictul disciplinar
ar consta într'o vătămare a uneia dintr'acele disposițiuni ale acestei
legi, de la a căreia observare depinde puterea documentului notarial
ca al unui document public, saŭ dacă notarul ar adeveri într'un do
cument notarial o faptă ca petrecută în presența sa, cu tóte că nu
sa petrecut în presența sa.
Dacă notarul ar fi luat taxe mai marț, de cum cele fixate prin
tarif, fără ca să se pótă scuza cu o eróre dispensabilă, atunci nu se pote
pronunța o pedépsă mai mică decum o amendă în sumă împătrită a
cele luate mai mult, și în casul repețire nici o dată mai puțin de
opt ori a sumei luate mai mult.
$ 160. Pedepsele disciplinare se vor pronunța de către ţribunalul
de apelațiune, într’al căruia ținut notarul acusat își are reşedinţa sa,
dupe ce va fi prerners procedura conform acestei legi și dupe ascul
tarea procurorului de stat superior.
$ 161. In privința compunerii senatului disciplinar și a proce


458 AUSTRIA

1

durii disciplinare se vor aplica dupe înțelesul lor disposițiunile date
în SS 9 --26 și 39-40 prin legea din 21 Maiŭ 1868, No. 46 al 1.
I. i . în privința tractăriĩ disciplinare a dregětorilor judecătoriali pentru
instanța primă și a doua, întru cât nu vor coprinde paragrafii tir
måtori dispositiuni speciale .
$ 162. Cu consimțirea procurorelui de stat superior va putea
procede tribunalul disciplinar --- fără de a asculta mai înainte pe ce
acusat și fără de a face un conclus special pentru îndrumarea cer
cetării disciplinare nemidlocit cu ordinarea pertractării orale și ai
învitarea nemiąlocită a notarului acusat la acestă pertractare.
In contra acestei ordonaţiuni nu pote recurge notarul.
§ 163. Fie care conclus pentre îndrumarea cercetării discip? i
nare precum și fie - care decisiune disciplinară, fie liberătóre saŭ cor
damnatóre, să se aducă la cunoscința camerii îndată ce va fi căpătal
putere de lege.
Daca s'ar pronunţa prin sentință suspensiunea saŭ depărtarea
din oficiu , atunci să se publice aceea și prin fóia oficială a țérei, și
să se aducă la cunoscința judecătoriilor amintite în § 16.
Depărtarea din oficiủ să se arate peste aceia și ministrului de
justiție.

Indrumarea și priveghiarea execuțiunii pedepsel pronunțate com
pete tribunalului de instanța primă, intr’al căruia ținut se află reșe
dința oficială a notarului.

Pedépsa suspensiunii saŭ a depărtării din oficiŭ va avea putere
dintr’acea ļi , în care i se va înmânui notarului ordonanța execută
rii saŭ decisiunea, în contra căreia nu maï încape nicì o apelațiune.
Judecătoria însărcinată cu .execuțiunea are să 'ì ia notarului sigiliul
oficial saŭ nemidlocit saŭ printr'un judecător, și să'l predea camerii
notariale spre păstrare ( 8 42 ).
8 164. Dupe o purtare imaculată prin trei ani de ţile póte så
céră notarul ca să i se ştergă pedepsa de ordine saŭ dojeana în scris
ce ar fi însemnate în consemnațiunea notarilor. Camerii notariale.
respective tribunalului disciplinar, îì compete a decide asupra cereril
acesteia .
§ 165. Ca měsură preventivă să pronunțe tribunalul disciplinar
suspensiunea din oficiú :
a) dacă s'ar aresta notarul în decursul procedurii penale re
gulare ;
b ) dacă continuarea administrațiunil oficiuluị sẽŭ în decursul
unei cercetări disciplinare saŭ a unei procedure penale s'ar arăta ca
pericolósă ;
c ) dacă ar urma o micșorare considerabilă a cauţiune sale
(S 27) .


REGULAMENTUL DE NOTARIAT 459
d ) dacă notarul ar cădea în concurs, saŭ din alte momente ar
pierde disposițiunea liberă “ asupra averii sale.
Dacă cu amânare ar fi îmbinat un pericol, atunci tribunalul de
instanța primă, întral căruia ţinut se află reședința oficială a nota
ruluì, póte dispune în casurile aceste suspensiunea provisorie ; însă
tot- odată trebue să facă arătarea și la tribunalul disciplinar, care apoi
are să înlăréscă saŭ să disredice suspensiunea fără de amânare.
$ 166. In contra conclusului tribunalului disciplinar, prin care
se pronunţă suspensiunea provisorie, va putea recurge notarul, iar în
contra conclusului, prin care nu se încuviinţéţă suspensiunea, va pu
lea recurge procurorele de stat superior la curtea de casație.
Atari recurse să se întroducă până în opt țile dupe ce va fi ur
mat însciințarea și n'aŭ putere suspensivă.
Executarea suspensiunii provisore urmédă în modul fixat în
S 163.
$ 167. Vědênd tribunalul, că un delict disciplinar, ce cade în
sarcina unuï notar, s'ar putea pedepsi și dupe codicele penal, atunci
are să facă arălarea la judecătoria penală competinte.
Pe cât timp decurge cercetarea la judicătoria penală, nu se pote
îndruma în contra notaruluì procedura disciplinară peniru aceeaș faptă.
In tóte casurile îndrumării, cercetării, saŭ a pronunțărei arestului
în contra notarului, sunt judecătoriile penale obligate, a face arălarea
la camera notarială și la tribunalul de apelațiune, împărtășind apoi
dupe finirea procedurii penale acestor dregătoriì câte o copie a de
cisiunii, prin care s'a încheiat procedura.
Asemenea are să se însciințede camera notarială, dacă proce
dura penală ar fi urmat în contra unui candidat de notariat.
$ 168. Ajungend la scirea preşedintelui cameriĩ notariale, că un
notar s'ar fi absentat din reşedinţa sa oficială fără de încuviinţare
prin un timp mai lung de 14 dile , atunci trebue să facă arătare la
tribunal disciplinar competinte.
8 169. Dacă vre-un notar în urmarea de slăbiciuni corporale
saŭ spirituale, ar fi durabil incapabil a administra oficiul séă, atunci
camera notarială, iar dacă acesta nu și-ar împlini obligaţiunea sa,
preşedintele tribunalului de instanța primă de reședința cameriſ, are
să - l provoce a resigna până la un timp, ce se va fixa în mod co
respundětor la oficiul sěů .
Dacă n’ar corespunde notarul acestei provocări, atunci camera
notarială respectivă, preşedintele tribunalului, are să facă arătare la
tribunalul de apelațiune.
Preşedintele tribunalului de apelațiune aplicând dupe înţeles dis
posițiunile SS 52-54 al legii despre tractarea disciplinară a dregă
torilor judecătoriali, va pronunţa sentința cum că oficiul notarului
a apus.


460 AUSTRIA

$ 170. Spesele pentru actele oficiale urmate spre scopul exer
citări supraveghiărit și a puterii disciplinare, are să le respundă sta
tul, înrru cât cad atare acte oficiale în competinţa judecătoriilor, iar
camera notarială, întru cât cad în competinţa camerilor notariale.
Dacă aceste acte oficiale ar fi urmat spre a proba culpa nota
ruluì, atunci acesta are să disdăuneţe spesele resultătóre.

Acolo unde tribnnalul îngrijesce afacerile camerii notariale ($ 132 ).
are să pórte statul și spesele pentru actele oficiale urmate spre sco
pul supraveghiăriĩ și a puteriï disciplinare, ce le va fi întreprins acest
tribunal exercitâud competinţa unei camere notariale.
Celui ce are să avanseze spesele, îl cad acele în sarcină și fi
nalmente, dacă nu s'ar putea constata, că notarul ar fi comis o culpà
saŭ dacă nu s'ar mai putea rembursa.

CAP. XI.

Taxe notariale

§ 171. Pentru actele lor oficiale nu pot lua notarti alte taxe.
decum cele coprinse în disposițiunile tarifei următóre.
Contractele despre taxe mai mari de cum cele měsurate în ta
rifă sunt oprite şi nevalide.
Numai atunci, când ar fi vorba de afaceri de un coprins estra
ordinar, de o greutate saŭ respousabilitate specială, care ar cere pre
gâtiri estinse, saŭ ar fi îmbinate cu o pierdere de timp extra-ordinară,
póte să céră notarul pe lângă arătarea deslușită a momentelor, pen
tru carỉ taxa tarife este insuficientă , o taxă mai mare corespunde
tóre cu lucrul sěŭ extraordinar ; acesta se va fixa, afară de casul in
voielit libere, prin decisiune judecătorială.
§ 172. Dacă un document notarial ar conține douě saŭ mal
multe afacerỉ juridice, cari staŭ între sine într'o legătură, atunci taxa
se va putea lua numai pentru una dintr'ênsele ; ea să se měsóre însă
dupe acela din posturile de tarifà apticabile , care pentru notar este
cel mai favorabil.
§ 173. Pentru o afacere, pe care notarul o ar face la cererea
părţii în timpul de la 7 ore séra până la 8 ore dimineța, se va mări
fie -care taxă cu o jumătate a postului de tarifa.
§ 174. Peritru actele oficiale incepute, carî aŭ rėmas neindepli
nite fară ca notarul să fi dat causă, i se cuvine notarului o disdău
nare, care însă în tótă întêmplarea nu póte ajunge mărimea taxel.
ce decade pe actul oficial împlinit.
Dacă nu s’ar putea ajunge la o învoială de bună-voe, atunci
disdăunarea acesta să se fixede de către judecătorie .


REGULAMENTUL DE NOTARIAT 461
§ 175. Afară de casul uneț înțelegeri speciale, garantéţă solidar
pentru rēspunderea taxelor tóte personele cart aŭ cerut saŭ încheie
actul.
§ 176. Notarul are dreptul a cere, ca îndată dupe ce se va fi
închiat actul, să i se solvéscă taxele sale.
Spre acoperirea speselor întâmplătóre în numerar póte să céră
notarul și înainte de începerea actului oficial, ca să'i dea partea
un avans.
Spedițiunile, estrasele, copiile, testimoniele și confirmațiunile este
obligat notarul a le libera îndată dupe ce. i se va fi respuns taxa.
§ 177. Substitutul aședat în locul unui notar este autorisat a
ridica de la parte taxele atât pentru actele sale proprii, cât și pentru
spedițiunile, estrasele, copiile, testimoniele și confirmațiunile, ce le-ar
libera din actele notarului substituit.
Dacă substitutul ar fi aședat în locul unui notar este suspendat,
atunci acesta nu póte avea parte la taxele ridicate de către substi
tut. O învoială încheiată în privința acesta n'are valóre.
§ 178. Taxele numerale trebue să le însemnede notarul atât pe
originalul actului notarial aflător în actele sale, cât și pe spedițiunea,
copia legalisată, confirmațiunea saŭ pe testimoniul liberat unei părți,
adeverind primirea pe original, precum și la cerere, pe documentul
notarial, ce s'a liberat.
La cererea şi pe spesele părţii are să-i predea și o tarifă spe
cială a taxelor, pe care in casul primireỉ surne decădêtóre să se a
deveréscă primirea.
$ 179. Dacă vro parte nu sar învoi cu taxele calculate de
notar, și midlocirea camerei notariale ar rėmâne fără de resultat, saŭ
nici nu s'ar cere atare midlocire, atunci la cererea notarului saŭ a
părţii să se fixede taxele prin tribunalul de instanța primă aflător în
reședința camerii, acesta însă numai dupe ascultarea cele - l'alte părți,
şi la cerință, dupe ascultarea părerii camerii notariale ( SS 171 , 174) .
Recursul pornit în contra resoluțiunii judecătoriale suspendă e
xecuțiunea cotei fixate de către judecătorie numai atunci, cănd partea
ar fi depus cota acesta la judecătorie.
§ 180. Execuțiunea taxelor notarului, ce s'aŭ fixat de către ju
decătorie, se va face dupe aceleaşi disposițiuni cari le sustaŭ pentru
execuțiunea taxelor, ce sunt a se réspunde pentru actele ' oficiale ale
judecătoriilor.
§ 181. Pentru un document notarial , care din causa defectelor
de formă saŭ și alt-cum provenite din culpa notarului, pentru spedi
țiuni, estrase, copil testimonii şi confirmațiuni , cari nu se pot intre
buinţa din causa defectelor, nu se va réspunde nici o taxă ; iar dacă
s'ar fi réspuns ceva, atunci se va putea cere înapoi.
$ 182. Un notar, care ar fi luat o taxă mai mare de cum cea

30


402 AUSTRIA

fixată în tarifa urmălóre, are să reîntorcă părtaşilor ceea ce a luat
mai mult, și peste acesta are să se traclede dupe disposițiunile in
semnate în cap. X.
$ 183. Ministrul de justiție este autorisat să ridice saŭ să co
bóre la propunerea saŭ dupe ascultarea camerii notariale cum și dupe
împrejurările locale de comunicațiune și ale preţurilor posturile fixate
în tarifa următóre, și anume atât peste tot cât și în parte , însă nu
cu mai mult de 20 procente a cotelor fixate.
$ 184. Disposițiunile premărgětóre, afară de cea coprinsă în $ 181 .
se vor apleca dupe înțelesul lor și în privința onorariului, ce i se
cuvine notarului pentru compunerea documentelor private.
Notarul este obligat și în casul acesta, de a insemna taxa pre
tinsă pe documentul liberat și a sub- semna însemnarea acesta . In
întemplarea acesta n'are nici să arate însuşietatea sa de notar şi nici
să întipăréscă sigiliul séð.

SUPLIMENT

Tarifa notariala
S 1. Taxele notariale sunt :
T. Onorariul pentru afacere. saŭ dupe valórea obiectului saŭ
într'o cotă fixă ;

II . Onorariul pentru timp ;
IJI. Taxa pentru depărtări și spesele de călătorie;
IV. Taxa pentru copiarę.

§ 2. I. Onorariul pentru afacere dupe valórea obiectul saŭ

intr o cotă fixă

Onorariul pentru afacere dupe valóre se va měsura pentru do
cumente notariale, ale cărora obiect este fixat întro cifră de valore
saŭ să póte afla din datele aflătóre, dupe următórele clase :
Clasa I. —Pentru transcripțiuni de proprietate, împărțire , pentru
contracte de locațiune saŭ de arendă, contracte de rente viagere, de
societate saŭ de donațiune, precum și pentru contracte cu obliga
ţiuni reciproce în genere, și pentru disposițiuni testamentare, întru cât
nu sa fixat in cele următóre o abatere,
la o valore până la 200 fl . 1 .
peste

200

până la 500 fl . . 2
500 » » 1.000 »

3

1.000 »

2.000 »

+
2.000 » » 5.000 » 3

> >>

»

.

>>


REGULAMENTUL DE NOTARIAT 468

.

300 »

.

>>

.

>

La o valore peste 5.000 fl . se va měsura taxa cu 5 fl şi un
adaus de 1/2 de mie din valórea, ce întrece cota de 5.000 fl., nic
o dată însể mai mult de 500 fl .
§ 3. Clasa II . Pentru obligațiuni și alte declarațiuni de datorie
cu saŭ fără de încuviinţarea intabulațiunit saŭ supunere sub execu
țiunea nemiąlocită; pentru cesiuni cu saŭ fără de recunoscerea dato
rie din partea debitorelui, saŭ supunerea lui sub execuțiunea ne
mięlocită cu saŭ fără încuviințarea priorității saŭ renunțarea la o
prioritate; pentru transacțiuni asupra unei sume de bani, pentru do
cumente spre constituirea dreptului pemnorar, de fideiusiune (chiăză
șie), cauţiune, pentru documente de dedicațiuni și pentru declarațiuni
de asignațiune, precum și în fine pentru tóte documentele notariale
despre declarațiuni testamentare unilaterale, cari nu cad sub alta dis
posițiune a tarifei acesteia :
la o valore până la 300 fl .

1 f1 .

peste până la 800 fl .
800 * » 2.000 »

3 >

2.000 > * 5.000 »

4 >
La o valore peste 5.000 fl. se va měsura taxa cu 4 fl. și un
adaus de 1/4 de mie din valórea, ce întrece cota de 5.000 fl., nici
o dată însă may mult de 50 fl .
§ 4. Clasa III. Pentru chitanță cu saŭ fără de încuviințarea șter
gerii în cărțile publice jumětatea taxei měsurate dupe clasa II, însă
nici odată mai puțin de 1 fl . și mai mult de 20 f .

§ 5. Dacă la afacerile însemnate în SS 2-4 notarul n'ar com
pune documentul, ci conform $ 54 al regulamentului notarial ar în
griji numai de compunerea actului notarial, atunci va putea lua numai
o jumětate din taxele fixate în SS 2-4. Onorariul pentru afacere insě
uu va putea conține mai puțin de 1 fl .
§ 6. La monete de aur şi de argint, apoi la efecte de valore
notate la bursă, va numěra valórea dupe cursul de bursă al qile din
urmă ce premerge încheierii afacerii. La afaceri despre prestațiuni re
pețite, s. e. la contracte de rente, de arendă și de locaţiune , să se
accepteờe la o durală coutinuă o sumă, care representéţă îndoědecit
venit anual, la o durată pe viață saŭ și alt- cum pe un timp neanu
mit o sumă, care represintă îndecit venitul anual, la o durată anu
mită însě suma totală a prestaţiunii, nici într'un cas însě o sumă
mai mare de cât acea, ce represintă venitul anual înţecit.
La contracte de schimb să se měsóre taxa de la jumělatea va
lorii totale a tutulor obiectelor de schimb, la împărțirî de avere de la
valórea lotală a averiî, ce vine a se împărți fără privire la pasive.

S 7. Clasa IV. Pentru proteste de schimbe şi proteste asupra
hârtiilor mercantile :


464 A USTRIA

1

>>

peste

.

>> >> .

la o valore pînă la 200 fl . . .

1 .
200 » pînă la 1.000 fl. 2
1.000 »

> 4.000 » 3 »

4.000 >>

4
pe lângă acesta pentru fie -care presentațiune a unei adrese de tre
buinţă 40 cr.
$ 8. Clasa V. Pentru primirea de bani și hârtiĭ de valóre spre
a le preda unui al treilea saŭ spre a le depune la dregătoril, pentru
păstrare la o valore până la 1.000 fl. 1/4 de percent, nici odată însē
mai puțin de 1 fl. La o valore, ce întrece suma de 1.000 să se res
pundă de la suma, ce întrece valórea acesta o taxă următóre de
1/20 procent.
Peste aceea să se respundă pentru compunerea protocolului
dimpreună cu liberarea biletuluy de primire 1 fl., pentru predarea că
tre un primitor anumit saŭ pentru reintórcerea către deponent 1 fl. ,
pentru îngrijirea depunerii la dregătorii până la suma de 1.000 fl.,
1 fl . , la sume mai mari însě onorariul pentru timp.
§ 9. Onorariul pentru afacere întro cotă fixă se va měsura :

a ) pentru compunerea une plenipotențe, a unui testimo
niŭ simplu saŭ a unei declarațiuni, care conține numai con
simțirea la o intabulare saŭ ştergere în cărțile publice, saŭ
numai o incuviinţare de prioritate saŭ resignare la o priori
tate, saŭ o adeverinţă despre o obligațiune împlinită fără a
rătarea valorii, cu . . 1 fl.;
b ) pentru legalisarea conformității copiilor ( vidimări), ce
nu coprind mai mult de douě pagine, (pagina câte 25 de rîn
duri) cu ..

pentru fie - care pagină următóre cu .

Fiind numěrul rêndurilor mai mare , apoi la consemna
țiunì de cifre, pentru primele douě pagine cu .
pentru fie -care pagină următóre cu .

15 cr.

c ) pentru confirmarea esactilății

unei traducerị, ce nu con

ține mai mult de douě pagine

cu

1 fl.,

pentru fie- care pagină următóre

40 cr.;

Disposițiunea dată sub lit. b ) în privința , numărului

rîndurilor.

are valóre și în cesul acesta. Dacă paginele ar conține

mai multe

rîndurt, de cum s’a fixat acolo , atunci să se respundă

taxă cu 1 fl .

40 cr. , respective 50 cr.;

d ) pentru legalisarea unei semnături are să se respundă :
I. dacă valórea obiectului din scrisóre n'ar ajunge 100 fl . 30 cr,
II . daca valórea acésta ar ajunge 100 fl . saŭ nu s'ar putea vede :
1. pe un document tabular .

60 cr.

2. intr'alte casuri

1 l.
In favorul servitorilor și a personelor, despre care este consta

30 cr ,
· 10 cr.,

50 cr.

.

.

1

. .


REGULAMENTUL DE NOTARIAT 465

50 cr.

. .

.

1 fl.;

tat că trăesc din simbria de di saŭ de séptămână, încape acea aba
tere de la casul ad II, 2, ca ei să solvéscă pentru legalisarea unei
semnătury numai 30 creițary.

Dacă ar avea a se legalisa semnăturile a douě saŭ mai multe
persóne înfăţişate de odată , atunci pentru semnătura a doua și pen
tru fie-care următóre să se respundă numai jumětatea acele taxe,
ce o ar avea a réspunde persóna, a căreia semnătură este a se le
galisa, dacă s’ar legalisa numa semnătura ei.
In casul ad II, 1. taxa de legalisațiune nu póte să coste may
mult de cum ar face dupe tarifa acésta onorariul pentru documen
tul, pe care se vor legalisa semnăturile chiar și când s’ar legalisa mai
multe semnături ;
e) pentru confirmațiunea datului presentăriï unui docu
ment cu .
f) pentru liberarea unui testimoniŭ de viețuire cu. 1 fl.
g) Pentru compunerea unei declarațiuni care are să se
aducă la scirea unei persone d'împreună cu aducerea et la
scire și darea confirmațiunii părții, care a făcut cererea cu.

3 fl.;

Pentru darea confirmațiunii părții contrare ,

precum și

pentru fie -care confirmațiune repețită cu .

h ) Pentru compunerea unui protocol de depunere d’îm
preună cu liberarea biletului de primire și pentru păstrarea
documentelor depuse, la olaltă cu.

. 1 fl. 50 cr. ,
Pentru predarea documentului depus d'împreună cu com
punerea unui protocol de predare cu

1 fl.,

Pentru predarea documentului depus fără de compune
nerea unui protocol de predare cu .

i) Pentru încuviinţarea de a se informa dintr'un act no
tarial cu .
Pentru citirea cerută de către parte a unui act notarial
aflător în păstrarea notaruluì , pentru fie - care cólă cu
k ) Pentru adeverința despre existența unui act notarial cu 50 cr.;
1) Pentru predarea în persónă a unui document la ju
decătorie, de care se ține în deosebị predarea une disposi
ţiuni testamentare păstrate de către notar în actele sale, cu 1 f1.50 cr.;
m) Pentru trimiterea unui document către o parte saŭ
o dregătorie, precum și pentru înfățișarea unui act supus la
taxe spre měsurarea taxelor cu.
n) Pentru însciințarea simplă, ce s'a făcut unei părţi în
scris despre un act oficial cu
o) Pentru compunerea unui protocol ( proces-verbal) ( 8 73)
despre o disposițiune testamentară ce i s'a predat notarului în
chisă cu .

4 fl .

50 cr.

50 cr .,

20 cr .;

50 cr .;

20 cr .;

.


466 AUSTRIA

§ 10. –11. Onorariul pentru timp

Onorariul pentru timp se va lua dupe proporțiunea timpului in
trebuințat la un act oficial în locul onorariului pentru afacere, pen
tru compunerea documentelor, în cari nu se află vro defigere de
valóre saŭ date spre defigerea valorii, și cari nu sunt cuprinse în
tr’unul din posturile tarifel premergětóre, apoi pentru tóte confirma
țiunile despre fapte și pentru alte acte notariale, cari nu cad sub alte
posturi ale tarifei acesteia. Acesta se va měsura pentru prima oră,
de şi numai începută, cu 2 fl. și pentru fie-care jumětate de oră, de
și numai începută, cu 1 fl .
Pentru liberarea uneia din confirmaţiunile însemnate în SS 87 și
88 al regulamentului notarial să se réspundă afară de acesta o taxă
fixă de 1 fl . și taxa pentru copiare ( 8 17 al tarifel).
$ 11. Dacă la un act oficial ar lua parte și un al doilea no
tar ca atare, atunci póte să pretindă el numai taxa pentru timp, nici
odată însă mai mult, decum face taxa primului notar.
§ 12. La facerea disposițiunilor testamentare, a donațiunilor, con
tractelor de ereditate și contractelor de căsătorie, în care nu se află
exprimată, saŭ nu s'ar putea afla vro cifră de avere, se pote cere
taxa pentru timp dublu .
§ 13. Ca timp întrebuințat pentru afacere să nu se compute nu
mai timpul întrebuințat pentru scrierea documentului, ci și cel fo
losit pentru convorbirea cu părtaşii, care a premers confirmațiunii
spre a o pregăti, ce s'a folosit pentru prelucrările notarului întreprinse
în absența părtașilor, și la afaceri ce s'ar petrece afară de cancelaria
notarului, care s'a întrebuințat pentru mergerea la locul pertractării
şi pentru reîntorcerea de acolo.

$ 14.

--- III. Taxa pentru depărtări și spesele de călătorie

Dacă un act oficial, care n'ar avea a se face dupe natura sa
afară de cancelaria notarului, s'ar face la cererea părților afară de
cancelaria notarului, atunci, i se cuvine notarului pentru atare act
oficial pe lângă taxa de după tarifă încă şi o taxă de depărtare de
1 fl .; iar dacă actul oficial ar urma afară de locul reşedinţei sale, în
locul taxei de depărtare onorariul pentru timp și anume pentru tim
pul cel recerut pentru plecare și reîntorcere.
Pentru compunerea protestelor asupra schimbelor și hârtiilor
mercantile, precum și pentru aducerea la scirea cui-va a declarațiu
nilor, póte să pretindă notarul în casul, când ar fi făcut actele aceste
afară de locul reședinții sale, onorariul pentru timp dupe dispositiu
nile premergătóre.


REGULAMENTUL DE NOTARIAT 467

$ 15. De asemenea i se cuvine notarulur, dacă spre scopul unui
act oficial ar trebui să plece peste marginile loculuì reședinții sale,
disdăunare pentru o trăsură cu duoi cai, —dacă nu i s'ar da acesta
din partea părții însăși, d’împreună cu .taxa cumpenelor; iar dacă ar
folosi drumul de fier saŭ o navă de vapor, disdăunarea taxei de că
létorie a primei clase . De asemenea i se cuvine în urbile capitale
disdăunare pentru o căruță cu duoi caủ, dacă ar avea să mérgă spre
scopul unui act oficial din urbe într'o suburbie, saŭ dintr'o suburbie
într'altă saŭ urbe.
La depărtări peste o milă austriacă i se cuvine și disdăunarea
speselor pentru întreținerea conformă stăril sale, dacă afacerea ar
dura peste o jumětate de di .
§ 16. Taxele fixate în SS 14 și 15 nu se pot pretinde, dacă ac
tul oficial ar fi urmat intr'un loc, unde notarul s'a obligat a petrece
pe acolo periodic, și anume în decursul atărei petreceri, saŭ într'a
semenea loc, unde sa aședat ca substitut.

§ 17 .-- IV . Taxa pentru copiare

Taxa pentru copiare constă pentru fiecare pagină, care nu con
ține mai mult de 25 de rînduri, 10 cr.; fiind însă de un coprins may
mare, precum și la same, conspecte tabelare saŭ constătătóre mai
ales din cifre, pentru fie- care pagină 20 cr.
0 pagină începută se va calcula ca plină.
$ 18. Pentru proteste de polițe și proteste asupra hârtiilor mer
cantile, pentru clausă de legalisare la vidimărî, legalisațiuni saŭ lega
lisarea traducerilor, precum și pentru protocolele compuse spre scopul
liberărei unei confirmațiuni și pentru conceptele pe cari notarul ar
afla de bine a le face înainte de compunerea originalului documen
tului notarial, nu se pote pretinde o taxă de copiare .
§ 19. Pentru spedițiuni se va numěra pe lângă taxa de copiare
şi taxa pentru vidimare.
$ 20. Disposițiunile premergětóre aŭ valóre și pentru měsurarea
disdăunării ce se cuvine notarului pentru compunerea actelor private,
însă cu acea observare, că onorariul pentru afacere și timp se va
numěra cu o pătrime ( 1/4 ) maì puțin , de cum s'ar cuveni dupe taxa
cuvenită dupe tarifă. Insă și pentru compunerea unui document pri
vat în casurile SS 2, 3, 4, 5 și 9 lit. a ) să nu se respundă o taxă
mai mică de un florin .


408 AUSTRIA

1871

LEGEA DIN 25 IULIE 1871,

în urmarea căreia se recere ca unele afaceri juridice să se încheie
înaintea notarului.

Cu consimțirea amênduror caselor ale senatului imperial aflu de
bine a dispune cele următóre :
§ 1. Ca să aibă contractele și actele juridice următóre o valore,
trebue să se compue despre densele un act notarial :
a) Pacte matrimoniale ;
b ) Contracte de cumpărare și vêndare, de schimb, de rente și
de împrumut, ce se vor încheia între soţi (conjugî) și mărturisirile de
datorie ce se vor face de către un soț celui-all ;
c) Adeverințe despre primirea zestre , chiar și dacă nu s'ar li
bera soțieỉ ci altor persóne;
d) Contracte de donațiune fără predare faptică ;
e) Tóte documentele despre afacerile dintre cei vil, ce se vor
încheia de către orbi, saŭ de către surợi, cari nu sciú citi , saŭ de
către muți, cari nu sciŭ scrie, dacă aceia vor încheia afacerea juri
dică în persónă.
Cele - alte disposițiunì speciale aflătóre în vigore, ce privesc la re
cerință, ca o afacere juridică să se înființede înaintea judecătoriei saŭ
a notarului, nu se modifică prin legea acesta.
§ 2. Legea acesta va căpěta vigore într'aceiași ại ca și regula
mentul cel noŭ de notariat.
In Bucovina, în Tirol, afară de ținuturile tribunalelor din Trient
și Roveredo, în Vorarlberg, Salzburg , Carintia , Carniolia și Dalmația
va căpěta legea acesta vigore abea în timpul, care dupe numirea unui
numěr suficient de notari se va defige spre acest scop printr'o ordi
națiune a ministrului de justiție și se va publica prin fóia legilor
imperiale.
§ 3. Ministrul de justiție este însărcinat cu executarea acestei legl.

Ischl, 25 Iuliŭ 1871 .

Francisc Josif.

Hohenwart.

Habietinek .


REGULAMENTUL DE NOTARIAT 469

1885

LEGEA DIN 2 APRILIE 1885 ,
prin care se dispune, unde să se verse amendele ce s'ar
pronunţa ca pedepse disciplinare contra notarilor şi substituţilor de
notari in puterea $ 158 al regulamentului notarial din 25 Iuliŭ 1871
(f. 1. i . No. 75).
Cu consimțirea amânduror camerilor ale senatului imperial aflu
de bine a ordona cele ce urmédă :
§ 1. Amendele, ce se vor pronunța ca pedepse disciplinare con
tra notarilor și a substituților de notari în puterea $ 158 al regu
lamentului notarial din 25 Iuliŭ 1871 ( f. 1. i. No. 75) să se verse
la institutul de pensiune al asociațiunii austriene de notari din Viena.
, Până când există însă societatea de văduve și orfani ale nota
rilor în regatul Bohemie în Praga, să se verse amendele, ce se vor
pronunța ca pedepse disciplinare contra notarilor din Bohemia, la
acestă societate.
§ 2. Cu executarea legii presente se însărcinéţă ministrul Meŭ
de justiție.

Viena, 12 Aprilie 1885.

Francisc Josif.

Taaffe.

Prazak.

1885
Ordonaţiunea ministrului de justiție din 12 Aprilie 1885,
despre executarea legii din 2 Aprilie 1885 (f. 1. i. No. 34) care hotărasce unde
aŭ să se rerse amendele pronunţate ca peilepse disciplinare contra notarilor și a sub
stituților de notară în puterea $ 158 al regulamentului notarial.
Executând legea din 2 Aprilie 1885 ( f. 1. i . No. 34), care hotă
rasce, unde aŭ să se verse amendele pronunțate ca pedepse disci
plinare contra notarilor și a substituților de notarî în puterea ş 158
al regulamentuluy notarial, ministerul de justiție află de bine a dis
pune cele ce urméda :
1. Intro sentință disciplinară, cu

disciplinară, cu care se pronunţă o amendă


470 AUSTRIA

contra unui notar or substitut de notar, să se indice, unde are a se
vărsa amenda.
2. Imediat dupe ce sentința disciplinară, în care sa pronunțat o
amendă. va fi devenit definitivă, să comunice curtea de apelațiune
judecătoriei de prima instanță, care în puterea 163 al regulamen
tului notarial este însărcinată cu priveghiarea aducerii e la îndepli
nire, un estras al sentinţe disciplinare.
3. Judecătoria de prima instanţă are să provoce pe cel condam
nat, a depune amenda la judecătorie până în patru -spre-dece ţile,
căci alt- cum se va încasa cu execuțiune silită .
4. Dacă provocarea acesta ar rėmâne fără efect, atunci judecă
toria de prima instanță va încasa amenda dupe normele date pentru
încasarea amendelor pronunţate în procedura penală .
5. Suma amende să se verse de judecătoria de prima instanţă
la acel institut de pensinne, în favorul căruia s'a pronunțat.

Prazak.


GRECIA

ACTELE STAREI CIVILE


ACTELE STAREI CIVILE IN ĠREČIA 1))

Legea din 29 Octobre 1856 asupra actelor stărei civile conferă
oficiărilor stărei civile calitatea de a constata în anume registre nas
cerile, căsătoriile şi decesurile.
Oficiării stărel civile sunt :
1 ) Primarul
2) Ajutorul de Primar
3) In lipsa ajutorului de Primar sciind carte, se numesce prin
ordonanță Regală un oficiăr al stăreț civile. In comunele saŭ satele
de o mare întindere se pote numi și un al doilea oficiăr al stăre
civile ( art. 30).
In lipsa oficiărului stărei civile saŭ a supleantului sěů se pote
adresa la oficiărul stăreỉ civile din comuna cea ma apropiată. Art.
32 arată că competinţa oficiărului stărei civile este teritorială.
Legea fixéză cazurile când oficiărul stăreț civile este impedicat
de a face actele stărei civile, adică când trebue să constate nasce
rile, căsătoriile saŭ decesurile soție luý, a ascendenților, descenden
ților, rudelor saŭ aliaţilor lui până la al doilea grad .
Actele sunt semnate de oficiărul stărei civile, de părțile recla
mante, și marturi; dacă vre- una din aceste persone nu scie să scrie,
se face de acesta mențiune în act. Martorii trebue să fie de sex
masculin, majori și supuși grecesci. Oficiărul stărei civile citește cu
voce tare actul în auqul și presența părților și martorilor și face de
acesta mențiune in act. Dacă părțile saŭ martorii nu cunosc limba
grecéscă, atunci se chiamă un interpret, care depune jurămênt că va
traduce întocmay conținutul actulur. și de acesta se va face men
țiune in act.
Actele pórtă un No. de ordine, anul, diua și ora redacțiunei lor
(art . 42), numele, pronumele, vêrsta, profesiunea și domiciliul părți
lor ( art. 40). Actele sunt înscrise în un registru împărțit în trei, saŭ
dacă populația este numerósă în tre registre. Pe prima parte a re
1 ) Notiță redactată de D -1 C. G. Poppovici, Secretar de Legațiune la Atena.


474 GRECIA

gistrului saŭ in primul registru, se înscrie nascerile, schimbările de
nume, recunoscerile de copiť naturali și actele de adopțiune ; in a
doua parte a registrului saŭ în al doilea registru, căsătoriile și di
vorțurile și în a treia parte saŭ în al treilea registru se înscrie de
cesurile. Registrele, ținute în dublu, trebue să fie legate, numerolate,
şnuruite și parafate de preşedintele Tribunalului de Prima Instanță
saŭ de judecătorul delegat. Pe ultima pagină se indică numěrul fi
lelor.
Registrele ast- fel întocmite sunt trimise de procurori oficiărilor
stăre civile din resortul lor. Dacă înainte de finele anului un regis
tru este complectat atunci oficiărul trebue să céră un al doilea su
plementar.
La finele anului registrele sunt depuse, unul la greſa Tribuna
lului şi cel alt in archivele comunale. ( art. 48) . In casul când, in
cursul anului, unul din registre fiind atacat în falş trebue să fie pre
sentat în justițiă ,' atunci oficiărul stărei civile trebue să céră un al
tul; în asemenea cas oficiărul închide registrul menţionând motivul
( art. 39) .
Actele sunt înscrise unul după altul, fără lacune saŭ întreru
pery ; în margine se înscrie numele și pronumele personer. Asemenea
pe margine saŭ în josul actului se menționéză radiările. Ory -ce ra
dere, ştergere trebue să fie semănată ca și actul însuși. · Numerile
se scriŭ în litere, observațiunile ( prescurtările) sunt oprite.
Pentru a se facilita redactarea actelor în ținuturile (localitățile)
unde comunicațiunile sunt dificile saŭ unde starea socială opune
une ori obstacole la presentarea părților, legea recunoște părților drep
tul de a se presenta prin un mandatar. Trebue însă o procură specială ,
și procura contra-semnată de oficiărul stăreț civile și de mandatar
este depusă la secretariatul Primăriei. Dacă mandatarul nu ştie să
scrie se face mențiune de acesta .
Legea nu încredinţéză oficiärilor stărei civile păstrarea registrelor,
negăsind in ei o garanțiă suficientă. În afară de acesta, avênd in
vedere importanţa faptelor ce registrele constată, ținerea în dublu a
registrelor nu ar fi îndeplinit dorinţa legislatorului dacă ambele re
gistre ar fi fost depuse în aceleași arhive. De aceea legea (art . 36 )
a dispus ca aceste registre, încheiate la finele fie - cărui an, så fie de
puse unul la secretariatul Primăriei și cel- alt la Grefa Tribunalului
civil, din resortul oficiăruluị stărei civile. Motivul acestei disposițiuni
care obligă pe oficiării stăreț civile de a trimite în cursul lunei Ia
nuariŭ, registrele închise la Tribunalul civil și la Primări, e se găseşte
în art. 4 al ordonanței din 1856, dată pentru executarea legei asu
pra actelor stărei civile care dispune că după inchiderea și trimite
rea registrelor, oficiărul stărei civile face și adaogă la finele fie -cărul

1

1


ACTELE STAREI CIVILE 475

registru o tabelă alfabetică pentru fie -care comună din resortul Tri
bunalului și corespundend la acest interval de dece ani.

Pentru mai mullă siguranță legea cere ca în afară de registru
să se depună la grefa tribunalului și procurele speciale de cart am
vorbit şi ori- ce alt document relativ. Ori de câte-ori este nevoiă să se
înscrie în marginea actelor vre- o schimbare, după cererea părților,
Primarul o va face în registrul ce păstréză și grefierul în registrele
depuse la Tribunal. Pentru ca acestă schimbare să fie uniformă atât
Primarul cât și grefierul sunt ținuți de a trimite Procurorului, însăr
cinat de a-Ï controla, o copiă după inscripțiunele ce aŭ făcut res
pectiv.

Faptele ce registrele în cestiune constată fiind de cea mai mare
importanţă, căci multiple interese pot depinde, legea recunoşte ori
cărei persone interesate dreptul de a cere un estract al acestor acte
de stare civilă .
Art . 51 trimite la art. 362 din Codul Penal pentru pedepsele la
care se supune oficiărul stărei civile culpabil de a fi violat pres
cripțiunele legei asupra actelor de stare civilă. Ast- fel acest articol
prevede o pedépsă de tre lun de închisore maximum saŭ 200
drahme amendă pentru oficerul care nu observă formalitățile cerute
de zisa lege. Este cert că legea lasă la apreciarea tribunalelor pen
tru pronunțarea pedepsei căcì art. 362 Codul Penal nu pronunță de
cât maximul pedepsei fără a deosebi natura greșeley comise de ofi
cerul stărei civile. Se pronunţă aceeași pedepsă contra culpabililor
de negligență în ținerea registrelor saŭ neobservarea formelor.
Oficierul stărei civile este dator să repare orice prejudițiŭ resul
tând din fraudele comise în registre, remănênd ca dênsul să recurgă
contra autorului acestor fraude. Acestă disposițiune se aplică mai cu
sémă pentru fraudele ce s'ar cornite de un al treilea din causa unei
supraveghierì insuficiente ; de sigur însă că se aplică și în casul când
însuși oficierul stărei civile ar fi causat un prejudițiů óre - care părți
lor interesate. Procurorii sunt datori să controleze registrele depuse
la grefa Tribunalului, să dreseze proces-verbal și în casul descope
rireị vre- unei fraude saŭ falș să provoce represiunea conform lege ,
( art. 53) . In privirea acestei disposițiunỉ trebue să observăm : 1. Pro
curorii nu sunt datori numai de a controla registrele depuse la grefa
Tribunalului, ei trebuesc asemenea , când aŭ fost înștiințați de un
fapt putând da loc la represiune, de a începe instrucțiunea și a cere
pedepsirea culpabililor, căci nu există motiv ca justiția să aştepte de
positul, la finele anului, al registrelor la grefa Tribunalului, lucru
care ar putea aduce împedicări pentru descoperirea adevěrului; 2 .
Procurorii nu sunt datori numai de a urmări, cum s'ar putea crede
din citirea art. 53, pe oficiării stărei civile culpabili de fraude, ci și
pe ori- ce alt individ culpabil de asemenea fapte.


496 GRECÍA

Dacă există omisiuni saŭ lacune în registre saŭ ruperi art. 54
permite ori când rectificarea actelor căci înainte de tótelegea cere
sinceritatea faptelor ce constată aceste acte și de la care depinde
atâtea interese de familie.
Acestă rectificare nu se pote face fără o hotărâre judiciară, dată
după cererea interesaților de tribunalul domiciliului oficiărului stărei
civile saŭ după cererea procurorului în casul când ordinea publică
este interesată. Procedarea întrebuințată este procedură pe cerere.
Dacă cererea în rectificare nu este de cât incidentală, tribunalul com
petinte este acela înaintea căruia se găsesce pendinte acţiunea prin
cipală, conform disposițiunilor procedure civile. Procurorul trebue să
fie ascultat și hotărârea dată nu are nici un efect contra părților
cari nu aŭ luat parte.
Art. 57 cuprinde o disposițiune de favóre. Dupe acest articol
combinat cu articol. 61 orice persónă interesată de a se redacta un
act de nascere, căsătorie saŭ deces, póte, în casul când actul nu ar
fi fost făcut conform legei , și mult timp chiar de când unul din
aceste fapte s'ar fi petrecut, să céră de a-ỉ se permite de a-l proba
prin tóte mijlocele juridice și de a face să se înscrie în registrele
stăreț civile hotărârea care ar fi autorisat acestă probă. Acestă dis
posițiune a lege se motivédă prin regula leger grecesci după care
nascerile, căsătoriele saú decesurile se pot proba și prin alte mijloce
afară de registrele stărei civile. De aceea legislatorul a credut că este
preferabil ca nascerile, căsătoriele saŭ decesurile să fie probate prin
inscripțiunea în registrele stăre civile după o anchetă făcută sub
controlul poliției atunci când mijlócele de probă sunt încă próspete,
de cât a se face probă într'un proces pendinte înaintea tribunalelor
și în care s'ar cere proba unuia din evenimentele de mai sus, căci
în asemenea cas mijlocele de probă ar fi fost slabe, și mai cu sémå
îndoielnice.
Orì- ce sentinţă dată asupra registrelor stărei civile este suscep
tibilă de apel (art. 57) . Acestă disposițiune care vine după art. 55
relativ la sentințele pronunțate asupra uneị cererì incidente în recti
ficarea unui act de stare civilă, trebue să fie înțelésă în sensul acesta
că déca cererea principală nu este susceptibilă de apel, disposițiunea
sentinţei relative la rectificarea actuluị stărei civile este susceptibilă
de apel.
Agenții diplomatici și consulari sunt în stréinătate oficiări al
stăre civile. Registrele redactate și întocmite, cum

sus, le sunt trimise de către am věďut mai

ministerul afacerilor străine. La finele
anului, unul din aceste registre este înapoiat la
grefa tribunalului din
Athena, iar cel alt se păstrédă în archivele consulatului
diplomatice. In casul când, dupe saŭ agențiel

cererea unei persone interesate saú
a procurorului, s'ar face vre o rectificare in registrele
stărei civile.


ACTELE STÁLEI CIVILE 477

conform art . 49, ținute de consul saŭ agentul diplomatic, aceştia
sunt datori să le anunțe procurorului din Athena pentru ca dênsul
să facă aceleaşi schimbări în registrele depuse la grefa tribunaluluị.
Pentru rest se aplică și aci regulele privitóre la redacţiunea și ține
rea registrelor cum am vědut mai sus.

Dacă acte de stare civilă sunt făcute pentru greci de către ofi
ciăriỉ stărei civile străini, conform formalităților cerute de legile tereſt
aceste acte aŭ în Grecia aceeaşi putere probantă.
Sa zis à- propos de art. 61, care lasă la apreciarea tribunalelor
felul de probă de întrebuințat în casurile când nascerile, căsătoriile
saŭ decesurile nu se pot proba prin registrele stărei civile pentru
următórele motive : saŭ liind- că nu s'aŭ ținut registre, s'aŭ fiind- că
registrele s'aŭ perdut, saŭ fiind - că nu aŭ fost ținute în regulă. In
aste trei casuri nu ar fi trebuit să se lase la arbitrariul judecătorului
admisiunea saŭ nu a probei testimoniale; legea ar fi trebuit să au
torise, conform art. 304 S 2 și 3 Proced. Civilă, orice mijloc de
probă. Dar dacă aceste evenimente nu se pot proba prin registrele
stăre civile din causa neobservărei formelor prescrise de lege, autorii
sunt de părere că numai în acest cas legea ar fi trebuit să lase la
apreciarea tribunalelor admisiunea saŭ nu a probei prin martori.
Legea impune obligațiunea de a face oficiarului slărei civile, sub
pedepsele prevědute la art. 644 Codul Penal, declarațiunea nascere ,
în cele cinci ţile dupe facere:
1. Soțului, când mama copilului este o femeă măritată și când
facerea a avut loc la domiciliul conjugal.
2. Când facerea a avut loc în afară de domiciliul conjugal și
în abse'ița soțului, persóna la care dênsa a născut trebue să facă
declarațiunea nascerei.
3. Dacă soțul este absinte saŭ impedicat din ori - ce altă causă,
obligațiunea declarațiune incumbă doctorului saŭ chirurgului, móşei
și în general tuturor personelor car'y aŭ asistat la facere.
Dacă declarațiunea nascerei nu a fost făcută în cele cinci dile, saŭ
dacă oficiarul stărei civile a refusat de a redacla actul acestei de
clarațiuni făcută târạiŭ , declarațiunea nu este nulă , dar nu mai are
întrégă putere probantă, ea nu o pote dobândi decât conform regule
art. 57 deja citat . Actul de nascere trebue să indice diua, ora și
Jocul nascerei, sexul copiluluğ și prenumele de i s'a dat, prenumele,
numele, profesiunea şi domiciliul tatălui și mamel. Oficiarul póte
cere presentarea copiluluï ; însă acestă presentare nu este indis
pensabilă și nu póte fi cerută dacă ar resulta

rută dacă ar resulta vre-un pericol pen

tru copil.

Dacă la redacțiunea actului de nascere nu se dăduse incă copi
lului un prenume, oficiărul stărei civile și conservatorul registrelor

31


478 GRECİ Á

stărei civile sunt ținuți de a înscrie în marginea actului prenumele
dat copilului la botez, pe declarațiunea ce li se va face, in presenta
a doui martorì, de către tatăl, mama și nașul, sub pedepsele prere
dute la art. 644 Cod. penal, în casul când acestă declarațiune nu
s'ar face în cele dece ţile de la botez.
Numele părinților unui copil născut în afară de căsătorie nu se
póte înscrie în act de cât dupe cererea lor și dacă recunoscerea co
pilului este permisă de lege ( art. 65) . Oficiărul stărei civile care ar
contraveni cade sub pedepsa prevědută la art . 362 Cod. penal.
Cel care va fi găsit un noủ născut este dator să- l aducă în cele
24 ore, sub pedepsa unei amende de 20-200 drahme ( art. 638
Cod. penal) la oficiărul stăreț civile din locul unde s'a găsit copilul,
împreună cu veştmintele găsite și să declare circumstanțele timpului
și locului unde copilul afost găsit. Se va redige un proces-verbal
amănunțit care va arăta între altele și vêrsta aparentă a copilului
sexul, numele ce i se va da, autoritatea civilă saŭ persóna cui se
va încredința copilul (art. 68). Procesul-verbal se va transcrie in
registru.
Daca se nasce un copil în timpul unei călătorii pe mare, aclul
de nascere se va face în cele 24 ore, pe vasele de resboiŭ de cătră
oficiărului administrațiunei marinel, și pe vasele de comerciủ, de cătră
căpitan saŭ patronul vasului, în presenta a doui martori luați printre
oficerii vasului saŭ în lipsa lor printre ómenii echipagiului ( art. 69 ).
La primul port unde va ajunge vasul, saŭ pentru repaus saŭ pentru
ori - ce altă causă alta de cât aceea a desarmamentului, oficiării admi
nistrațiune marinei, căpitanul saŭ patronul, sunt datori de a depune
douě copii autentice de actele de nascere ce s'ar fi redactat, adică
în un port grec la Biuroul Inscripțiune maritime și în un port străin
la Consulatul grec. Una din aceste copii va remâne la Biuroul de
inscripțiuni maritime saŭ la cancelaria Consulatului ; iar cea-l'altă va
fi înaintată Ministerului de marină, care la rându-i va trimite o copie.
legalisată oficiărului stărei civile al domiciliului tatălui, saŭ mamel
dacă tatăl este necunoscut. Acestă copie se va transcrie în registrele
stărei civile (art. 71).
Dacă vasul sosesce în portul de desarmare, rolul echipagiului
se va depune la Biuroul inscripțiunilor maritime care va trimite o
copie a actului de nascere, semnată de dênsul, oficiărului stărei civile
al domiciliulni tatălui, saŭ mamei dacă tatăl este necunoscut. Acéelå
expediție se va transcrie imediat în registre.
In casul unei naşteri într'un lazaret, actul se va face de către
directorul lazaretului saŭ de înlocuitorul lui în presența a doi mar
tory; copiă legalisată se va trimite, in cele 24 ore oficiărulul stărei
civile al domiciliului tatălui, saŭ mame dacă tatăl este necunoscut,
spre a fi trecută imediat in registrele stărei civile .


ACTELE STĂREI CIVILE 469

:

Există mari diferințe intre codul francez și cel grecesc asupra
acfelor stărei civile cu privire la căsătorii. Dupe codul civil francez
actul de căsătorie se redige de oficerul stărei civile care a săvîrşit
căsătoria. In Grecia căsătoria este absolut religioasă ; actul care se
redactéză nu este constitutiv al căsătoriei, ci serveşte numai ca un
mijloc de probă. In cele dece ţile a celebrăreț căsătoril, preotul care
a procedat și soții căsătoriți sunt datori să facă declarațiunea ofice
rului stărei civile, in resortul căruia sa celebrat căsătoria . Densul
face imediat pe registrele stărei civile actul de căsătoriă, în presența
soților, preotului și a doui martori, dacă este posibil luați dintre per
sónele cari aŭ asistat la celebrarea căsătorie ( art. 74) . Se va enunța
in acte :
1. Numele, prenumele, profesiunea, vârsta, locul de naştere și
domiciliul soților ;
2. Prenumele, numele, profesiunea și domiciliul părinţilor;
3. Prenumele, numele, domiciliul martorilor și declarațiunea lor
dacă sunt rude saŭ aliaţi cu părțile, ale preotului, în ce grad și în
ce parte ;

4. Celebrarea căsătoriei de un preot , numele şi prenumele preo
tului, diua, ora şi locul celebrărei. In casul când declarațiunea ar fi
fost omisă se face aplicarea reguler din art. 57 ; tribunalul póte con
damna pe soțul saŭ, soții cari nu aŭ făcut acestă declarațiune la o
amendă de 20-200 drahme.

Articolul 4 al legei civile grecești, dispunênd că Grecii sunt, în
cât priveşte căsătoria sub aplicarea legei grecești, chiar dacă căsă
toria a fost contractată în ţară străină cu formele obicinuite acolo,
resultă că regula locus regit actum nu și are aci aplicarea, adică că
actul de căsătorie redactat de un oficiăr al stărei civile din străină
tate, are in Grecia numaľ puterea probantă.
Actele de morte. Ținerea exactă a registrelor este cu atât mai
uşoră în cât privește aceste acte, fiind - că înmormêntarea nu se pote
face fără o autorisațiă a oficerului stărei civile, care nu o va acorda
de cât dupe ce va dresa actul de morte.
Actul de morte este dresat de oficerul stărei civile în presența
a doi martori. Declarațiunea decesului trebue făcută, sub pedepsele
prevědute la art. 644 Cod. Penal grecesc, de :
1. Rudele cele mai apropiate ale mortului ;
2. Personele cari aŭ asistat la ultimele lui momente.
Oficiărul stărei civile se pote transporta la domiciliul mortului
dacă crede trebuincios, în care cas se face de acesta mențiune
în act.
Actul de morte conține prenumele, numele, vêrsta, profesiunea
şi domiciul mortului, diua și ora decesului, prenumele, numele, vêrsta ,
profesiunea și domiciliul declaranților și , dacă sunt rude, gradul lor


480

GRECIA

1

. a

de rudeni ; prenumele, numele celui- l'alt soț, dacă mortul era căsi
torit saŭ věduv. Acelaş act va enunța prenumele, numele, profesiunea
și domiciliul părinţilor mortului, și de este posibil locul de naştere
al mortului (art. 79) .
Oficiărul stărei civile, căruia se presintă cadavrul unui noŭ nă-
cut, trebue să enunţe in act numai că copilul i - a fost presantat
fără viață, abținêndu -se de a arăta dacă copilul sa născut mor:
saŭ viů.
El trebue să enunțe în actul ce va redige în presența a doui
martori, dupe declarația persóne care î presintă pe noul născut :
prenumele, numele, profesiunea și domiciliul părinților copilului, anul,
diua, luna și ora când s’a născut copilul. Acest act se trece în re
gistrele actelor de deces, dar acestă inscripțiune nu are nici un efect
asupra cestiunel de se şti daca copilul sa născut mort
saŭ viů.
Când va fi semne saŭ indicii de morte violentă saŭ alte cir
cumstanțe cari pot da loc la bănuială, oficiăral poliției, care va or
dona autopsia și va întocmi procesul- verbal, este dator să transmila
imediat oficiărului stărei civile al domiciliului persónei morte, o copiă
dupe procesul lui verbal precum și tóte informațiunele ce ar putea
culege asupra identităței persónei decedate. Acestă copie se va trece
în registrele stăre civile.
In cele 24 ore a execulărei sentinţelor de mórte, grefierii Cur
ţilor cu juraţi sunt obligaţi să trimită oficerului stărei civile din locul
unde sa executat condamnatul tóte informațiunele enunţate în art .
79, dupe cari se va redige actul de morte.
In cas de mórte în închisore, păzitorii sunt datori să anunțe
imediat pe medicul primăriei și să provoce din partea oficiărului stă
rel civile redacțiunea actului de morte. Actul nu va menționa de cât
decesul, indicațiunea ori cărei alte circumstanțe căreia se datorește
mórtea, putând lovi în onorea familiilor, articolul 83 oprește men
țiunea lor ; oficiărul stărei civile care nu se va conforma, este pasibil
de pedepsele prevădute în art. 362, Codul Penal.
Pentru personele mórte întro călătorie pe mare saŭ în lazare
turi se face aplicarea regulelor coprinse în articolele 63–73 pentru
actele de naştere. Ministrul marinel în casul art. 71 și directorul bi
rouluy de inscripțiuni maritime în casul art. 72, sunt datori să trans
mită o copie legalisată de dênşil, după actul de morte oficiărului stă
rel civile al domiciliului persónei morte.
Pentru personele mórte în urma unui accident ( incendiŭ , inun
dație, mine, etc ) și ale căror cadavre nu s'aŭ pulut găsi saŭ sunt
diforme. oficiărul stăreț civile din locul unde a fost accidentul, trebue
să redige un proces verbal cu tóle informațiunele ce a pulut avea

.


ACTELE STĂREI CIVILE 481

1

și să- l trimită procurorului care va provoca inscripțiunea lui în re
gistre. Originalul procesului verbal se anexéză la registru.
Legea grecéscă ca și Codul Civil frances, sunt muți asupra ca
sului când un vas s'a perdut cu totul, saŭ numa cu o parte saŭ
totalul echipagiului şi pasagerilor.
În afară de casurile de mai sus legea grécă asupra actelor stă
rei civile mai prevede și următórele :
1. Schimbarea numelui saŭ prenumelui. autorisată prin decret
ministerial, de care se face inscripțiunea în termen de o lună de la
autorisarea ministerială, în registrele de nasceri, după cererea persó-.
nei interesate. Dacă în registru se găsește actul de naştere al per
sónei în cestiune, se face mențiune de schimbarea numelui pe mar
ginea actului.
2. Recunoșterea unui copil natural. Daca astă recunoștere este
făcută înaintea oficiărului slărei civile, el redactéză actul, conform art.
40 - 47 în presența a duoi martori. Dacă recunoșterea se face la un
alt oficiăr al stăreỉ civile de cât acela din locul de naştere al copi
lului recunoscut, saŭ la un alt oficer public, notar, etc. actul de re
cunóşlere trebue să fie înscris în termen de o lună în registrele
stărei civile din locul de naştere al copilului recunoscut. Dacă s'a
făcut deja un act de naştere, recunóşterea copilului se inscrie pe
marginea actului. Dacă recunóscerea se face prin testament, copilul
ast- fel recunoscut póte cere conf. art. 49 inscripțiunea recunoscerei
în marginea actului sěŭ de nascere (art. 87). Trebue să observăm
că art . 4 din ordonanța Regală pentru executarea lege asupra ac
telor stărei civile permite recunoscerea chiar după depunerea regis
trelor la grefa tribunalului saŭ în archivele Primăriei.
3. Adopțiunea. In luna de la publicațiunea sentinței, ea trebue
înscrisă, după cererea adoptantului saŭ adoptatului, în registrele
domiciliului adoptantului. Acestă inscripțiune se face după pre
sentarea oficiărului stărei civile a unei copii autentice după sen
tință (art. 88) .
4. Divorţul. Din ingrijirea soților divorțați saŭ a unuia din eị,
sentința definitivă se înscrie, în douě-ceci de ţile de la publicarea ei,
in registrele stărei civile unde sa trecut actul de căsătoria . (art. 89 ).
Neobservarea prescripţiunelor depuse de art. 88 și 89 atrage
aplicarea pedepselor prevědute de art. 644 Codul penal.

Legea din 13 luniŭ 1868 se ocupă de redactarea actelor stă
rel civile privitóre la membrii familiei Regale a Greciei. Aceste acie
sunt făcute în același fel ca și cele alte acte ale stărei civile, afară
de următórele disposițiuni escepționale:


452 GRECIA
1. Funcţiunea de oficiăr al stăreſ civile se exercită de către
Președintele Consiliului de miniştri împreună cu ministrul justiției.
2. Actele se înscriŭ în douě registre din care unul se depune
in archiva Președinției Consiliului și cel alt la ministerul justițiel. Dacă
Preşedintele Consiliului este în acelaşi timp ministru al justiției au
tunci se orândueşte un alt ministru prin ordonanță Regală.

Art. 50 din legea asupra actelor stăreț civile permite orl- cărei
persone interesate de a cere oficiărului stăre civile saŭ orï - cărui de
positar al registrelor stărei civile copie după un act al stărei civile.
Extractele liberate, legalizate de către cel care le dă și legalizate de
Președintele Tribunalului civil, aŭ aceiași putere probantă ca și ori
ginalele, și acesta până la înscrierea în falş . Acestă disposițiune a
legel abrógă ast- fel regulile din art. 391 , 425, 426. 427 Codul pro
cedure civile, după cari producțiunea unei expedițiuni autentice nu
dispensează pe acela care o face de a exhiba și originalul dacă ad
versarul 'l cere.
Asupra puterei probante a actelor slărei civile art. 50 şi 51
sună că actele probéză faptele ce constată. Intrebarea este dacă le
probéză până la înscrierea în falş saŭ de se póte proba contra con
ținutului actului fără a se recurge la acestă gravă procedură ? saŭ
se póte negând conținutul actului să lase adversarului sarcina pro
bei ? Acestă cestiune asupra căreia Ņisa lege este mută. nu póle fi
resolvată de cât prin dreptul comun. După autorii competinți actele
stărei civile sunt acte autentice, fiind redactate de un oficiăr public.
( art. 398, și 400 Codul procedureſ civile) . Trebue însă ca acest func
ționar să fie oficiărul public competinte și să nu trécă peste mar
ginele competințer lui, care aci este teritorială. Actul autentic nu
probéză de cât faptele ce însuşi oficiărul public a constatat și cari
aŭ avut loc în presența lui (art . 400 Codul Proced. civile ) , Resultă
dar că numai pentru faplele ce oficiărul public a constatat de visu
că actele probéză până la înscrierea în falș. Pentru celelalte acte
trebue să distingem :
1. Dacă aceste fapte sunt acelea ce legea obligă pe unele per
sóne, să declare oficiărului stărei civile, se pot nega fără a fi nevoià
de a se înscrie în falş contra actului ce le constată. Insă cum re
sultă din art. 50 şi 51 că actele probéţă faptele ce constată și că
declarațiunele falșe constitue un fapt pedepsit de art. 271 cod. Penal
este necesar de a se proba mai întâiŭ falşitatea declarațiunei numai
în urmă actul va fi lipsit de puterea lui probantă.


ACTELE STĂREI CIVILE 483

2. Dacă declarațiunea privesce fapte străine adică de se de
clară că copilul este al Mariei și a lui Constantin, trăind în legitimă
căsătorie, şi dacă acela care voesce să atace actul susține că, Maria
și Constantin nu sunt soţi legitimi, fiind că declarațiunea chiar min
cinósă nu expune pe declarant la o urmărire criminală și prin ur
mare nu există nici o garanție pentru sinceritatea declarațiunei, și
dar actul de nascere al copilului nu póte proba căsătoria, de aceea
cel care exhibă actul de nascere și susține că sa născut dintr'o că
sătorie legitimă trebue să probeze că Maria și Constantin eraŭ legi
timì căsătoriți. In alţi termeni negațiunea numai a sincerității conți
nutului unui act și ridică ori-ce putere probantă.


:


AUSTRIA

ACTE DE STARE CIVILA


ACTE DE STARE CIVILA

I. Disposițiuni Generale.

1) Patenta imperială din 20 Fevruarie 1784.

Registrele cununaților, a născuților și a morților sunt, atit din
punctul de vedere administrativ cât și în interesul familielor . singu
ratice, de cea mai mare însemnătate. Administraţia publică află din
ele datele necesare asupra înmulțire saŭ micşorărei numěrului căsě
toriților, a născuților și datele statistice asupra mortalităţei. Familielor
singuratice ele servă ca acte justificative în multe afaceri și adese - ori
se întêmplă că ele forméză o bază pentru hotăriri judecătoresci și
că dela conținutul lor depinde starea cetățenuluy și a întregei rudeni.
Din aceste motive și în interesul supușilor noștri noi suntem datori
a da acestor registre, a căror formă pînă acum nu era decât arbi
frară și a căror coprins nu presiuta decât puțină singuranță în pri
vința esactitățe lui, o formă fixă, generală şi prin acesta siguranță
legală.
§ 1. Fie - care preot este dator să țină asupra circumscripțiune
in care păstorește, trei registre separate : un registru de cununii, unul
de născuți și unul de morţi.
Registrul cununaților va trebui să coprindă dupě formularul aci
anexat următórele indicațiuni :

!


881

AUSTRIA

ANUL
1783()

MIREEL

ASAREMI

Diua

35

1

—

1

Christof
Radler

1-

37

ani

Ana
Winterin

321
ani

formular

No.1.

REGISTRUL

CUNUNAȚILOR

NU

NII

"

Relig

.

Relig.

LUNA

NUMELE POSITIUNEA

NUMELE

NUMELE

lanuarie(

)

socială

No. Casei

Catolică
Protestantă

Necăsătorit

Etatea

Anpas

Catolică

Protestantă

Necăsătorită

Etatea

yanPSA

vecin

Marlin
Armel

15()

lón
Teichmer

lăcătuş


ACTE DE STARE CIVILÅ 489

adecă: Anul, luna și ziua cununiei, numărul caseſ, numele de fami
lie și de botez al mireluț, religiunea și etatea lui, dacă este încă ne
căsătorit saŭ văduv, apoi numele de familie și de botez al miresei,
religiunea și etatea ei . dacă este necăsătorită saŭ văduvă, și în fine
numele de familie și de botez al martorilor, adecă a așa numiților
nuni, și posițiunea lor socială.
Pentru spitalele civile, pentru spitalele de facere și pentru casele
de orfanỉ (copii aflaţi), registrele vor fi ţinute de către preotul în a
cărui circumscripțiune se află acele spitale etc. chiar dacă un alt
preot ar fi însărcinat cu păstorirea bolnavilor etc.
§ 2. Notițele relative la mire și la mirésă se vor face de către
preotul care va sevêrși cununia, iar martoriì vor trebui să se iscă
léscă singuri, dacă vor sci carte. Nesciind să scrie, îi va iscăli învě
țătorul saŭ altcine- va, iar ei ( martorii) vor întări iscălitura prin pu
nere de deget saŭ în alt mod.
$ 3. La finele fie - cărei pagini a registrului, preotul va semna cu
însăşi mâna sa. In casul când cununia respectivă nu ar fi fost se
vêrşilă de însuşi parochal respectiv, va trebui să semneze şi preotul
care a sevêrșito, puind mențiunea că a făcut o împuternicit fiind de
către paroch.
$ 4. Spre a se constata numărul născuţilor în general, precum
şi numěrul copiilor din fie- care gen , apoi dacă aŭ fost născuți în saŭ
afară de cununie, registrul născuților va trebui să conțină următó
rele notițe :


490 Á ÚSTRIA

ANUL
1783()

Relig.

Genul

PÅ

RINȚII

No.

NA

ŞII

!

35 1

Diua
23)(

Christina
Hollin

l'orinular

No.2.

REGISTRUL

NĂSCUŢILOR

NUMELE

LUNA
(

Ianuarie)

Casey Tatăl

Protestantă

Mama Numele

Catholică

Băiat

Posițiunea
socială

Legitim

Selegitim

Fată

Petre1

Held

Maria

Hollin

Justina

Fürstin

nevastă

de

res

taurator

,

Barbara

Grollin

vecină

1


1

Tin -

1hh


1

1


ACTE DE STARE CIVILÄ 4 : 3
$ 6. Ovreii sunt de asemenea obligați a ține ast -fel de registre
cu inicile schimbări resultând din religiunea lor. In localitățile in
care se va afla un rabi, l'egistrele vor fi ţinute de dênsul, iar pentru
familiele domiciliate in localități în cari nu există un asemenea func
ționar confesional, registrele vor fi ţinute de rabinul domiciliat în lo
calitatea cea mai apropiată.
$ 7. Cu ocasiunea inspectărei diecesei lor, episcopii vor fi da
lori să ceară a li se înainta registrele cununaților, născuților și a
morților spre a le examina.
$ 8. Funcționarii administrativi de district sunt de asemenea
datori să cerceteze din când în când dacă acele registre sunt ţinute
în bună regulă.
§ 9. Parochii și rabinii sunt obligați să compue la finele anului,
după fie - care registru câte o tablă sumară anuală și s'o înainteze
autorităţei administrative de district și autorilăței districtuale de re
crutare cel maĩ târợiŭ până la mijlocul lunel lanuarie afară de su
marele arătate în S 9 , parochii și rabiniĩ mai sunt datori a trămile
la finele fie -cărui an milităresc, vicarului districtual care o va supune
autorităţeỉ militare, confesionale superiore, o tabelă despre actele re
ligióse de felul arătat în ss de până acum , sévêrşile la militari in
calitate de suplinitor al confesorului trupel. (Decret. curțer din ö
Maiŭ 1828 ).
In cas de incendių registrele sunt a se pune imediat în siguranță .
Registrele se vor păstra în casele parochiale și ----după putinţă
in dulapuri resistibile focului.

In privința ținerci registrelor parochiale. autorităţile administra
live nu aŭ allă competență de cât de it supraveghia ținerea lor în
bună regulă și de a căuta ca se facă în ele tóte inregistrările cerute
de lege și conform prescripţiunilor ei ( vedi decisiunea Curței supreme
de administrație din 8 Januarie 1887 No. 20 şi din 24 Noembre 1887
No. 2753 .

>

Decretul Curței din 19 Iulie 1784
Parochii a căror parochii vor fi compuse din maņ multe loca
lități ( călune), vor trebui să ţină registre separate pentru fie - care lo
calitate și să trămită la finele anului cuvenitele tabele sumare pentru
lóle localitățile în parte.

1

Decretul Curței din 15 Ianuarie 1787
Colecțiunea legilor Josefine 10. 0:21
Punet ff. --Registrele cununaților, botezaților și morților nu me
rită - ca acte publice - deplin credément de càl numaž în privința

32


494 A USTRIA

acelor înregistrărî pentru cari anume aŭ fost instituite nu însă și in
privința înregistrărilor (notițelor) secundare, basate pe simple deposi
țiuni, ce s'ar mai strecora in ele.

Decretul Curței din 30 Aprilie 1789 No. 9689

prin care se stabilesc următórele formulare pentru actele de bolez.
de cununie și de deces :

ACT DE BOTEZ

Eŭ N. N. paroch în N... certific prin presenta că N. N. (nuinele
și posițiunea socială) de religiune.. .. a făcut cu nevasta sa N N.
născută N. N.. în timpul viețe lor conjugale un fiů (o fată ). care,
conform obiceiului (catholic saŭ protestant etc... ) la diua .... luna ...
a anului..... [ în litere ] a fost botezat de mine ( saŭ de ajutorul
meň N. N.) și a primit în sfântul botez numele de N ....
Drept care am iscălit presentul act de botez cu propria mea
mână, aplicându'i sigiliul parochiatului.
Viena, in ..

( s .] N. N.

paroch

Observațiune. La copii născuți în afară de cununie și a căror
tată nu admite motu propriŭ că el este tatăl saŭ refusă de a i se
trece numele la locul cuvenit, în registru, formula de mai sus se va
schimba în modul următor :
Certific prin presenta că N. N., necăsătorită, a dat nascere
la un fiŭ etc.

ACT DE CUNUNIE

2

Eŭ N. N. Paroch în N. certific prin presenta că N. N. (numele.
posițiunea socială, necăsătorit saŭ věduv) de religiune
fost cununat de mine (de ajutorul meŭ ) în presența a duoi mar
tori și nuni, in parochia mea, la qiua .

2

luna ...
anului . . . . cu N. N. fiica legitimă a D-lui N. N. și a D -ne N. N
născută N. N. , saŭ cu věduva D-na N. N. rėmasă după decedatul N. N.
după ce s'aŭ făcut cele trei strigărì legale fără ca să se fi ivit vro
împedecare legală a acestei legături (saŭ după ce sa obținut de la
autoritate dispensa de douě ( saŭ treſ] strigări).


ACTE DE STARE CIVILĂ 507

Logodiţii de mai sus dorind a încheia între o - laltă o căsătorie.
inaintea autorităței civile, strigările relative la acestă căsătorie fiind
făcute în regulă și conform lege fără ca să se fi ivit vre- o piedică
de căsătorie, și logodiții presentându -se astă -di la acest oficiŭ spre
a încheia căsătoria dorită , le -am ținut eŭ, sub -semnatul prefect de
judeţ alocuțiunea cuvenită și i-am provocat a declara în mod solemn
voinţa lor de a se căsători unul cu altul .
După acesta mirele Iosif Maier prin procuratorul sěŭ d-1 Dr.
Eduard Schmid declară solemn consimțimentul sěŭ de a se căsători
cu mirésa Maria Huber, iar mirésa Maria Huber declară solemn că
consimte a se căsători cu mirele Iosif Maier. In basa acestor decla
rațiuni de consimțiment reciproc s'a încheiat căsătoria între dênșiť.
Presentul proces-verbal a fost cetit în auzul tutulor celor de față
şi semnat.
( Urineză semnăturile personelor de mai sus. )

LEGE DIN 10 IULIE 1868

relativă la autenticitatea registrelor de nascere, cununie și deces

ale israeliţilor.

(Extras)

Art. 1. Registrele de nascere, de cununie și de deces ținute de
către israelițiỉ însărcinați oficialmente cu acesta, despre actele de nas
cere, de cununie și de deces ale coreligionarilor lor, precum și cer
tificatele eliberate de dênșiț în basa acelor registre aŭ puterea de acte
publice.
Art. 2. Controlarea ţiitorilor de registre israelite de către preoții
catolici și vizarea de către aceştia din urmă a certificatelor eliberate
de ţiitorii acelor registre, încetéză cu data intrărei în vigore a pre
sentei legi .
Țiitorul registrelor israelite de naştere, cununii și de deces este
luncționar public.

Decisiune Ministerială din 25 Septembre 1868 No. 4681 (a Ministerului
de Interne în înţelegere cu cel al Cultelor).
( Extras)
1. Autoritatea administrativă înaintea căreia se va fi încheiat o
căsătorie va comunica acesta împreună cu tóte notițele aferente,
ambelor enorii, adică enorieị căreia aparține bărbatul, și celeia căreia
aparține femeia.
Preotul va înregistra o căsătorie încheială înaintea autorităţilor


508 AUSTRIA

!

civile, in registrul de cununii al enoriei (nu într'un registru separat)
indicând autoritatea și numele funcționarilor înaintea cărora a fost
incheială.
2. Copii născuți din o ast- fel de căsătorie preoții îi vor trece în
colóna «legitimi» . Nu este dar a se da urmare ordonanței episcopilor
prin care se dice că, la acei copii, colónele « legitim » şi «nelegitim »
din registru, se rėmână góle și ca să se noteze în colóna « observa
țiună » că ei sunt născuți în căsătorie încheiată înaintea autorităţilor
civile .

3. Resullă de la sine că la acei copii și în actul de naştere se
va menționa că sunt legitimi.

4. Fiind casul de a se legitima un copil prin o căsătorie inche
iată în urmă și înaintea autorităților civile, preotul, din partea sa va
proceda intocmai cum ar trebui so facă în cele - l'alle casuri de legi
timare prin o căsătorie ulterioră .
5. Observațiunile: « legitimat pro foro civili » saŭ în casul le
gilimărei prin o căsătorie ulterioră religióså : « legitimat pro foro
ecclesiastico » nu sunt admisibile.
6. Nu sunt de asemenea admisibile observațiunile care câți-va
episcopi aŭ ordonat a se face în aclele liberale celor căsătoriți îna
intea autorităților civile saŭ copiilor născuți din aceste căsătorii precum :
< soț » saŭ « soție din căsătorie civilă » , « fiů » saŭ fiică al lui X X
din căsătoria sa civilă cu N. N.
se va dice simplu :
« soț » saŭ « soţie a lui N. N. » saŭ « fiů » saŭ « lijică legitimă a
lui N. N. și a soției sale N. N. »
Câţi- va episcopi aŭ ordonat de asemenea de a se trage, în ca
suri de înregistrare în registrul de cununii al enoriež, a căsălorielor în
cheiate înaintea autorităților civile , o linie peste colóna « căsătorit,
l'ěmânând numai notița de pus la colóna « observațiuni».
Nici acesta nu este admisibil.

LEGEA DIN 9 APRILIE 187 )

relativă la căsătoriele personelor ce nu aparțin vre-unci
confesiuni recunoscută de lege, precum și despre ținerea registrelor de
nascere, căsătorii și de deces pentru 'dênsele.
( Extras)

$ 1. Actele oficiale pe carì legea le reservă – în cea - ce privesc
căsătoriele și ținerea registrelor de căsătorie - preoților, se vor inde
plini, în casul când ar fi vorba de o persónă care nu aparține pre
unei religiuni recunoscute de stat , de către prefectura districtualà
respectivă saú , în comunele cu propriŭ statut comunal, de către acel


ACTE DE STARE CIVILĂ 509

biuroŭ al primăriei care este însărcinat cu expediarea afacerilor politice.
Competente întru acesta vor fi: prefectura judeţului saŭ primăria
comunei în a cărei circumscripțiune ’ și va avea domiciliul persona
respectivă.

In ceea- ce privesce facerea strigărilor, incheierea actului de că
sătorie, piedecele de căsătorie ce s'ar ivi, apoi înregistrarea în registrul
căsătoriților și eliberarea de certificate pe basa acestui registru, pre
cum și în ceea-ce privesce încercările de împăcare în cas de divorţ
a căsătoriților în acest mod, se vor aplica : art. 2 al legeï din 25 May
1868, și legea din 31 Decembre 1868.-4/1869.

§ 3. Registrele despre casurile de nascere şi de deces a acestor
persóne se vor ținea de către prefectura judeţului în a cărui circum
scripțiune ’ și are domiciliul respectivul.
Acestă autoritate va face înregistrarea chiar în casul când com
petența ei ar fi dubiósă și va dispune cele de cuviință pentru sta
bilirea competenței.
Certificatele emanate de la autoritățile administrative, pe basa
qiselor registre, vor avea putere de acte publice.
$ 4. Fie- care cas de nascere saŭ de deces care ar fi de trecut
în registrele ţinute de către prefectură, trebue să se comunice aceste
autorități de către cel în drept până în opt țile de la ivirea lui, și
acesta de regulă în persónă. In casuri de nascere se va arăta tot
odată și numele ce se va fi dat saŭ se va da copilului.

§ 5. A face comunicare despre un cas de nascere, e, în prima
linie, obligat tatăl copilului. In casul când acesta ar fi absent saŭ nu
ar fi în stare a face însciințarea ( fiind bolnav etc.) saŭ fiind vorba
de un copil ilegitim, însciințarea cuvenită se va face de către medi
cul saŭ móşa respectivă, şi în lipsa acestora de către acel în a cărui
locuință sa născut copilul. In ultimul loc însă și în lipsă de alt- cineva
mama copilului va fi datóre a face acestă comunicare.

Insciințarea despre un cas de mórte se va face de către soţul
remas în viață și în lipsa lui de către rudele cele mai apropiate saŭ,
în lipsă de rude, de către persóna în a cărui locuință s'a întêmplat
decesul.
Casurile de nascere saŭ de morte întêmplate în spitale de facere,
în casele de orfani saŭ de sănătate, apoi în penitenciare şi în alte
institute publice se vor aduce la cunoscința autorităței de către di
rectorul spitalului saŭ institutului respectiv.
8 6. Omisiunea de a face acestă însciinţare saŭ neobservarea
termenului fixat pentru acesta se va pedepsi cu o amendă până la
50 fl . v. a . saŭ, în cas de insolvabilitate cu închisore până la 5 qile .
Prefecturile și primăriele sunt datóre a veghia ca acele însciin
ţări să se facă la timp și să ia din oficiů měsurile cuvenite în cas de
omisiune.

33


510

AUSTRIA

Decisiune a Miniştrilor de Interne de Culte și de Justiție din
Octobre 1870
relativă la împărțirea interioră și la ținerea registrelor de nascere.
de cununie și de morte a personelor care nu aparțin nici uneia din confesinnile
recunoscute de stat, dată în baza legei din 9 Apr. 1870.

( Extras)

§ 1. Autoritățile statuluț și cele comunale cari conform S 3 din
legea de la 9 Aprilie 1870 sunt însărcinale cu ținerea registrelor de
nascere și de deces a personelor ce nu aparțin vre-une religiuni re
cunoscute de stat, vor observa în ceea- ce privesce împărțirea in
terioră și ținerea acelor registre, apoi eliberarea de certificate, bazale
pe ele ( acele registre) regulele și prescripţiunile emise pentru auto
ritățile însărcinate cu ținerea registrelor personelor ce aparțin confe
siunilor recunoscute de stat.

In colóna în care ar trebui să se trécă religiunea în aceste
casury se va dice : « fără de confesiune ».
§ 2. Căsătoriele personelor ce nu aparțin vre-unei religiuni re
cunoscute de stat, disele autorități le vor trece în registrul pe care,
conform lege din 25 Mai 1868 și a ordonanței ministeriale din 1
Iulie 1868, ele îl vor ținea pentru înregistrarea căsătorielor civile.
adecă a personelor de confesiune recunoscută de stat cari vor fi în
cheiat o căsătorie înaintea autorităților civile.
Strigările acelor căsătorii se vor trece de asemenea în registrul
de strigări pentru căsătoriele civile.
$ 3. La aceste înregistrări precum și la eliberarea actelor (cer
tificatelor) basate pe ele se va dice în colóna, în care ar trebui să
se indice religiunea respectivilor : « fără de confesiunex .
Prin decisiunea ministerului de interne din 16 Iunie 1873, dată
în înțelegere cu ministerul de culte, se ordonă ca registrele de nas
cere de cununie și de deces ale israeliţilor domiciliați în comune în
cari nu se află un « ţiitor de registre israelite să fie ţinute de ţiito
rul comunei celey mai apropiate.
Prin decisiunea ministerului de interne din 6 Decembre 1873
se ordonă ca ţiitorii de registre despre casurile de nascere, de cu
nunie și de deces a personelor de religiune israelită, să facă pe vi
itor un duplicat dupě fie- care registru ținut de ei, împreună cu ta
blele de materie, și să- l înainteze în fie - care an - cel mai târdiù
până la finele lui Ianuarie a fie- cărui an -- autorităţile administra
tive de județ, saŭ în orașele cu propriŭ statut comunal : Biuroului
primăriei însărcinat cu afacerile politice.
Autoritățile politice vor păstra acel duplicat în archivele

lor şi


ACTE DE STARE CIVILA 511
se vor încredințe din când în când despre conformitatea lui cu re
gistrul original.
Țiitorii de registre pentru qisele acte ale personelor israelile
sunt obligați a comunica acelor autorităţi tóte rectificările legale, fă
cute în urmă in unul saŭ altul din registrele ce țin.

Ordonanţă la Ministerului de Interne din 3 Iulie 1876, No. 7686 .
( Extras)

9

Fóia oficială a armate teritoriale, No. 13, de la 24 Mai 1876
conține o circulară din 4 Mai a. c. No. 4747 VI prin care ministe
rul de apărare a ţărei publică « disposițiunile organice relative la con
fesoriť armatei teritoriale » aprobate de Maiestatea Sa, precum și re
gulamentul pentru ținerea registrelor de stare civilă a armate teri
toriale.
Intru cât în acea publicațiune se menționéză și despre obliga
țiunile ce preoțimea civilă are față cu armata teritorială, ministerul
de interne, crede de trebuinţă de a atrage atențiunea guvernamen
telor provinciale asupra următórelor:
Conform art. 1 al acelor disposițiunì organic, actele religiose
necesare personelor armatei teritoriale, se vor îndeplini în timp de
pace, și registrele de stare civilă relativă la acele persone, se vor
ține în timp de pace) de către preoțimea civilă.
In consecință și conform § 1 a disposițiunilor relative la re
gistrele de stare civilă a armate teritoriale , registrele de nascere, de
cununie și de deces a personelor din armata teritorială se vor ţinea
în timp de pace, și certificatele de eliberat în basa acelor registre, se
vor da de către ceị însărcinați prin lege cu ținerea registrelor de
stare civilă a personelor civile. Aceste însărcinări trec asupra confe
sorilor militari, numai în qiua mobilisărei.

(Extras)
Prin ordonanța ministerului de interne de la 6 Martie 1878,
No. 16.466 se impune și preoților protestanți obligațiunea de a ținea
registrele de stare civilă în câte douě esemplare din care unul pentru
a fi trămis la începutul fie - cărui an, consistoriului protestant superior.
(Extras)
Prin ordonanța ministeruluy de Interne de la 29 Ianuarie 1884,
No. 356 se decide că, de óre - ce numai acele registre de stare civilă
ale israeliților și certificatele basate pe ele, pot fi privite ca autentice


512 A U STRIÀ

carỉ sunt ţinute de israliți însărcinați oficialmente și jurați pentru
acesta, rabinii când vor împreuna în persóna lor și calitatea de ţii
tori ai registrelor de stare civilă, vor trebui să depună un jurament
special pentru acea funcţiune.

1

Ordonanţă a Ministerului de Interne de la 10 August 1886, No. 7191

ex. 1884

Observându- se să actele religióse de stare civilă să sěvîrşesc a
dese -ori de un alt preot de cât cel al districtului, comune saŭ des
părțire respective, și că din causa acesta se nasc apoi nedumeriri
asupra moduluì, cum saŭ unde aŭ a se înregistra acele acte sěvăr
şite de un preot străin , și avênd în vedere că, în lipsă de instruc
țiuni, s'ar putea periclita, cu aceste ocasiunì, uniformitatea și siguranța
înregistrărei actelor de stare civilă, Ministerul de Interne în înţelegere
cu cel al cultelor, decide precum urméză :

Nascerea unui copil care apoi a fost botezat de către un preot
străin (nu cel al comunei respective), preotul competent o va trece
în registrul seŭ de născuți cu numěr curent.
Preotul care va sěvârşi actul de botez va nota casul în registrul
seŭ de născuți și botezați fără numer curent şi indicând în colóna
observațiunilor enoria căreia aparține copilul botezat. El va trămite
apoi enoriei competente până în termen de opt zile dupe sěvârşirea
botezului o copie întocmai dupě înregistrarea respectivă, făcută în
registrele sale, fără numěr, curent, pentru ca preotul șisei enorii să
pótă înregistra (cu număr curent) nascera și botezarea în registrele
sale.
Trămiterea copie de la preotul străin la cel competent se va
face saŭ direct, saŭ prin intermediul autorităţilor administrative.
Preotul enorie competente va certifica prin chitanţă
va păstra de către preotul străin - despre primirea copie .
Preotul enoriei competente va trece coprinsul copiei în registrul
seŭ la locul cuvenit dupe ordinea chronologică și indicând, în co
lóna observațiunilor enoria de la care a emanat copia precum și nu
měrul şi data ei.
Copia va fi bine păstrată de către preotul enoriei competente
Despre ast- fel de casuri de nascere nu se va putea elibera pår.
țilorcertificate;decât numať de către enoria originară, adecă aceea care a
trecut nascerea în registrele sale cu numěr curent. In acele certifi
cate se va indica însă şi enoria în care sa sèvrâşit actul de botez.
In ceea - ce privesce înregistrarea unui act de cununie sěvârșit de
către un preot străin (prin delegațiune) sunt a se observa prescrip
țiunile decisiunei ministeriale din 6 August 1882 No. 16258 ex. 1881 ;

care se


ACTE DE STARE CIVILĂ 513

iar în ceea- ce privesce înregistrarea cununie unei perechi care ? $ - a
încheiat mal ântêiï căsătoria înaintea autorităților civile, saŭ a fost
cununată deja în enoria uneia din părţi, prescripțiunile decisiune
din 14 Octobre 1882 No. 10,531 ex 1881 .
In casuri de deces, enoria care a înmormêntat pe decedatul res
pectiv, aparținênd altei enoriỉ, va fi datóre să comunice enoriei com
petente, până în termen de opt țile sciințele cuvenite.
Inregistrarea cu numěr curent o va face și în casurile de deces
numa enoria competentă.
De altmintrelea se va proceda, în casuri de deces în enoria A,
a unor persóne aparținend enorie B, conform diseỉ decisiunì din 6
August 1882 No. 16,258 ex 1881, şi conform decisiunei din 16
August 1883 No. 8,1571.

Prin circulara de la 5 Iulie 1887 No. 3401

Ministerul de Răsboiŭ al Imperiuluě a emis următórea ordonanță relativă la

ținerea registrelor de stare civilă a militarilor

PARTEA 1

In timp de pace

§ 1. Sunt însărcinați a ținea registrele de stare civilă ale mili
tarilor și a libera certificate în basa lor :

Confesorii military, în gradul de paroch militar ;
Capelanii militari catolici saŭ ortodocşi instalați într'o garnisonă ;
Profesorii confesionali însărcinați cu sěvêrșirea actelor religiose
la elevii şcolelor și institutelor militare;

Confesorii military protestanţi ;

Preoţiỉ civili însărcinați ( în garnisone may mary) în mod interi
mar a sévêrși actele religiose la persone militare;

Registrele de botez, de cununie și de deces ale porsónelor mi
litare se vor ţinea în câte douě exemplare fie -care.
Confesorul militar respectiv va încheia exemplarul al 2-lea la finele
fie -cărui an, îl va semna, îī va aplica sigiliul sěŭ oficial, îi va anexa
o tablă alfabetică și'l va trămite parochului militar al circumscripțiu
nei militare confesionale respective . Acesta va aduna duplicatele tu
tulor confesorilor militari din circumscripțiunea sa, le va examina, va
anexa apoi și duplicatul sěŭ și le va trămite pe tóte, până într'o
lună dupě primirea lor, vicariatului apostolic militar spre păstrare.

Confesorii școlelor și institutelor militare vor trămite deasemenea
duplicatele încheiate de eị, disului vicariat.

In casul când nu s'ar fi întêmplat în decursul anului nici un


514 A USTRIA

cas care ar fi trebuit să se înregistreze în registrele de stare civilă,
confesorii totuşi vor fi obligaţi să trămită o cólă de duplicat făcênd
într'ênsa mențiunea negativă.
Pentru scrierea registrelor de stare civilă, a duplicatelor și a cer
tificatelor se va întrebuința tot- d'auna o cernélă bună și négră .
Nu este permis a se opera ştergeri în registre, duplicate, saŭ in
certificate ; în casul când s'ar strecora vre- o eróre în scriere, se va
face observațiunea cuvenită de rectificare în colóna de observațiuni.
Nu se vor putea face rectificări în registre de cât numai în urma
autorisațiune din partea vicariatului apostolic militar. Cererile respec
tive vor trebui să fie însoțite de actele și hârtiele justificative cu
venite.
Tot așa se va proceda când va fi casul a se legitima prino
căsătorie ulterioră a părinților copii născuți afară de căsătorie.
Rectificarea cuvenită nu se va putea face de cât numai în basa
actelor cerute de lege.
Complectările de făcut în registrele de stare civilă se vor comu
nica și vicariatului apostolic militar spre a fi trecute și în duplicatul
respectiv, păstrat în archivele vicariatului.
Parochul militar este dator să semneze cu însă-și mâna sa fie
care înregistrare a unui act de stare civilă în registru saŭ in duplicat,
și acesta și în casul când serviciul religios respectiv ar fi fost se
vârşit de capelanul (ajutorul) seň.

După sevârşirea serviciuluț religios se va face un estras din
registrul respectiv spre a fi înaintat corpului (batalionului saŭ regi
mentului) din care face parte persóna militară în causă.

In casul când parochul militar a sevâşit actul religios prin dele
gațiune, el va face și un al 2-lea extras, trămițêndu-l parochului
militar de la care a primit delegațiunea .
Parochul militar vą trece în registrele de stare civilă ale enoriei
sale, tóte casurile de stare civilă coprinse în duplicatele ce'i se vor
înainta la finea fie -căruia an de către preoții militarì ai circumscrip
țiunel sale, saŭ în fasciculele de stare civilă ce'i se vor trămite de
către preoții unui corp mobilisat aparținênd oficiului séů.
In privința duplicatelor primite el va procede conform § 1 .
In casul de schimbare saŭ înlocuire definitivă a persone diri
ginte (unui paroch) a unui parochiat militar, parochul care va avea
să părăséscă postul va încheia registrele și duplicatele sale și le va
preda împreună cu archiva, cu inventariŭ succesorului seŭ, care va
comunica vicariatului despre luarea în primire.
§ 3. Preoţii militari aflați pe lângă scolile și institutele militare,
saŭ profesorii confesionali însărcinați în acelaș7 timp și cu păstorirea
sufletéscă vor ține și registrele de stare civilă a scolilor saŭ institu
telor respective.

.


ACTE DE STARE CIVILA 515

Ei vor trece in registrele lor numai acele casuri carî țin de
jurisdicțiunea lor ci și tóte acele pe cari le- a îndeplinit prin dele
gațiune.
Imediat după sevârșirea actuluì religios și înregistrare, ei vor face
un extras din registru, înaintândul direcțiune scóle saŭ institutului
spre mai departe urmare. In casul când aŭ funcționat prin delega
țiune ei vor trămite un extras și preotului militar de la care aŭ
primit delegațiunea.
Duplicatele de făcut se vor întrebuința conform $ 1 .
Confesorulů scoleľ saŭ institulu avênd a și părăsi postul va în
cheia și parafa registrele sale înainte de a le preda succesorului.
In acele garnisone mai marț, aflate în afară de circumscripțiunea
parochului militar în cari
1 ) Un preot militar este însărcinat cu păstorirea sufletéscă a
garnisonei, saŭ
2) se află 2 batalione saŭ alte corpuri, în mărimea aproximativă
de 1000 capete și neexistând un confesor militar păstorirea sufletéscă
e încredințată preoţilor civili,
se vor ține « registre ( de stare civilă) de garnisónă » .
Pişii preoţi militari saŭ civili vor înainta în fie- care cas
extras din registru comenduirei pieței saŭ, în cas de deces, direc
țiune spitaluluị militar din localitate spre a fi trămis corpului res
pectiv spre mai departe urmare.
Duplicatele de registru de făcut se vor întrebuința conform Ş 1 .
Preotul urmând a părăsi postul , va încheia și parafa registrele
pe ține și le va preda succesorului în regulă.
In garnisone mai micî, preotul local va trece în registrele eno
riei sale casurile de stare civilă întêmplate la militari și va trămite
un estras din registru , comandamentului piețeị, (stațiunei) care'l va
înainta corpului respectic.
Capelanii militari ortodoxy- orientali și preoţii militari protestanți
vor ţine registre separate pentru coreligionarii lor, şi vor trămite ime
diat după săvêrșirea botezului, cununiei saŭ înmormêntărei respec
tive, un estras din registru corpului (regimentului, batalionului) res
pectiv care va nota în actele sale cele cuvenite și'l va înainta apot
parochului militar competent. Acesta va proceda apoi conform $ 4.
Aceea -și procedură se va observa și cu estrasele primite de la
preoții civili de disele religiunì, saŭ dela rabini.
In privința duplicatelor de făcut după registre, capelanii ortodoxi
orientali și cei protestanți se vor conforma prescripţiunilor § 1 .
§ 4. — Orì - ce persónă militară este datóre să comunice preotulu
competent casurile de stare civilă ce ar avea.
Afară de casurile de morte naturală se vor mai trece în registru


516

AUSTRIA

1 ) Casurile de omor, despre carì comisiunea de cercetare va
trebui să comunice preotului militar detailurile cuvenite ;
2) Casurile de 'mórte prin nenorocire, cari se vor înregistra cu
indicațiunea locului unde s'aŭ întêmplat și a celor-l'alte aměnunte
mai importante, depuse în procesul-verbal al comisiunei însărcinate
cu ancheta ;

3) Casurile de nascere de copii morţi ;
4) Casurile în cari un decedat n'a primit o înmormêntare religiósă ;

5) Casurile de executare cu indicațiunea numěrului și datei
sentințet.
Se vor trece în genere tóte casurile de deces a personelor apar
ținênd juridicțiune preoților militarî, decedate în localitatea de reșe
dinţă a preotului militar respectiv, fără considerațiune de confesiunea,
domiciliul defunctului saŭ de localitatea în care a fost transportat
spre a fi înmormêntat.
Așa dar și personele care aŭ fost înmormêntate într'o altă enorie
militară, vor fi trecute în registrele de decedați a enorie militară, în
care aŭ murit, făcându - se mențiune în colóna de observațiunì că aŭ
fost înmormêntate în enoria N. N.
Spre a se asigura interesele şi drepturile familielor se vor trece
în registrele militare respective, de stare civilă, și estrasele liberate
de către autorităţile civile despre casurile de nascere, cununie saŭ de
deces, de persone aparţinênd armatei.
Aceste estrase însă se vor copia întocmai.
După înregistrarea lor în registrele sale, parochul militar le va
înainta comandamentului trupe saŭ institutului respectiv, după ce
may antêiŭ va fi notat pe dênsele (pe extrase) numérul curent și cel
al pagine din registru, și le va fi semnat.
Corpurile nu vor putea uza de un extras din registre de stare
civilă, care nu a fost vězut și parafat maị ântêiŭ de către parochul
militar.
§ 5. Din cele dise de până acum resultă că corpurile și insti
când va fi vorba de a se elibera certificate de botez, de
cununie și de deces -- vor trebui să se adreseze preotului militar
respectiv.
De óre- ce strigările pentru căsătoria de persone militare apar
ținênd religiune catolice saŭ celei greco- catolice, care nu fac parte
din corpul pe lângă care se află un preot militar, trebue să se facă
de către parochul militar în a cărui circumscripțiune se află gar
nisona lor, ele vor trebui să trimită acestuia actele justificative, nece
sare pentru încheierea căsătoriei. Disele acte justificative sunt : Incu
viinţarea de a se căsători (act eliberat din partea autorităţilor militare
competente), actele de nascere a ambelor logoditi ; actul de încuvi
inţare din partea tatălui saŭ a tutorelui pentru partea minoră saŭ

tutele,


ACTE DE STARE CIVILĂ 517

declarațiunea de majoritate ; la personele věduvite : actul de deces al
soțului decedat ; la supuși al Statului maghiar, carĩ vor să se căsă
toréscă în afară de teritoriul ungar : un certificat din partea ministe
rului ungar de culte și instrucțiune, saŭ din partea autoritățeụ regale
croato - slavone că, persóna respectivă are capacitatea personală de a
se căsători. In casul când ar exista o piedică de căsătorie : actul de
dispensă din partea autorităţilor administrative și celor bisericești;
apoi --- în cas dat

арої dispensa de la una saŭ mai multe strigărî
bisericești ; la cei obligaţi a depune obicinuita garanție : actele justi
ficative respective, și în fine certificatul de strigăry a părței, făcênd
parte din altă circumscripțiune, saŭ din o enorie streină.
Aceste documente se vor trece de către paroch în registrul de
cununii după numărul și data lor. O simplă notiță făcută de paroch
că s'aŭ produs tóte actele cuvenite nu este suficientă. El va arăta
dar (în registru) fie - care act în parte ce i s'a înaintat.
In casul când cununia nu ar urma a se celebra de către paro
chul militar, el va elibera după facerea strigărilor --- actele justi
ficative ce i se vor fi presentat și un certificat din parte-i constătător
că a făcut strigările.
Actele justificative pentru căsătoria de persone aparținend une
şcoli saŭ unui institut militar, pe lângă care se află un confesor
militar, se vor înainta acestuia :
Acele a personelor militare de confesiune ortodoxă- orientală saŭ
protestantă, se vor înainta celui mai apropiat preot militar de aceeași
confesiune;
spre a li se da urmarea ca mai sus.
In ceea- ce privesce documentele de căsătorie ale personelor mi
litare de confesiune mosaică, nu se va lua din partea autorităţilor
militare confesionale nici o měsură și nu va exista nici o obligațiune
în privința acesta, afară că corpul respectiv va trebui să înainteze
parochului militar competent, conform § 2, actul de cununie respec
tiv, pentru a'l înregistra conform $ 4.
§ 7. Dintre documentele justificative, produse în scopul încheie
reỉ căsătoriež, preotul va putea restitui dupě cununie, la cererea
părților - actele de nascere și de botez (în schimbul unei adeverințe
de primire, care se va păstra pe lângă cele-l'alte documente).

Cele-l'alte documente care nu sunt a se restitui părților, se vor
păstra :

La persone militare de confesiune catolică sau greco- catolică :
1. In casul când cununia a fost sevêrşită de către un paroch
militar saŭ de către un preot confesor al unui institut militar de
crescere saŭ instrucțiune, în archiva acelui preot ( care a sevêrşit cu
nunia) spre a servi drept dovadă că s'a procedat conform legeỉ ;
2. In casul când logodițiî aŭ fost cununați din ordinul unui pa


518 A U S TRIA

roch militar, de către un capelan (militar), dependinte de densul, aceste
documente capelanul le va trămite împreună cu extrasul cuvenit,
parochului de care depinde ;
3. In casul când logodițiì fac parte din douě enoriì diferite ( douě
enoriỉ militare diferite, saŭ o enorie militară și una civilă) documen
tele se vor ține în păstrare de către preotul care a sevêrșit actul
cununiei;

4. In casul când actul de cununie a fost sévèrşit, prin delega
țiune, de către un preot, în a cărui juridicțiune nu se află nici una
din părți, disele documente se vor păstra de către preotul de la care
a emanat delegațiunea.

Acesta din urmă va trebui să indice însă în actul de delega
țiune ce va trămite altui preot, tóte actele ce i se vor fi presintat
în scopul încheierei unei căsătorii valabile și permise, pentru că preotul
delegat a sěvêrşit actul cununie să le pótă indica în registrul sěů.
Cu documentele justificative, produse de către personele militare
de confesiune ortodox-orientală saŭ protestantă, precum și cu cele
l'alte ale personelor de confesiune mosaică se va proceda întocmai
aşa cum sa arétat mai sus.

PARTEA 11

Tinerea registrelor de stare civilă în timp de résboiŭ (in stare de mobilisare)

$ 9.- 1. Preoții military detașați comandamentelor superiore de
armată nu vor primi registre legate. Ei vor trece dar casurile de stare
civilă, întêmplate în corpul pentru care sunt chiemați a funcționa,
( și la institutele militare [manutanţă etc.] ) pe coli de registru , volante,
saŭ împreunate mai multe într'o broșură pentru fie -care corp in
parte . Casurile ce ar proveni la persóne ce nu aparțin unui corp saŭ
la persone civile ce se găsesc în suita armateſ, se vor trece tóte în
tr'un singur registru special .
2.- In casuri de deces se va înainta preotului militar respec
pectiv saŭ, biletul de constatare de morte eliberat de către medicul
militar competent, saŭ biletul de legitimare a decedatului prevěďut
din partea medicului cu indicațiunea ţilei și modului morței și pa
rafat de dênsul.
Notă : In qiua mobilisăre fie - care persónă militară a armatel
austro-ungare primesce o mică capsulă de metal pe care o cóså in
pantaloni lângă buzunar și care coprinde un mic bilet în care se
află trecut numele de familie și de botez al respectivului, regimen
tul din care face parte, şi locul şi data nascere lui. Acest bilet servå
pentru stabilirea identităței în cas de deces pe câmpul de răsboiu
și se numesce : bilet de legitimare.


ACTE DE STARE CIVILĂ 519

Dupe sevârşirea serviciului divin cuvenit în fie - care cas, preotul
militar va înainta imediat extrasul din fóia de registru, comanda
mentului corpului competent, care'l va înainta prin depositul de re
crutare saŭ prin ministerul de rěsboiŭ parochului militar competent
conform § 2. Acesta trece cele cuvenite în registrele sale și înain
tează extrasul primit, parafându'l mai ântêiů, autorităței militare în
sărcinată cu ținerea în curent a cadrelor regimentului saŭ batalionu
lui respectiv.
3.- In ceea-ce privesce casurile de stare civilă în care preotul
militar n’a funcţionat în persónă, și în privința înregistrărei casurilor
de mórte întêmplate pe câmpul lupte și in spitalele de câmp, se
vor observa următórele :
a) celor căąuți pe câmpul de luptă, oficerul sau sub -oficerul co
mandant al detașamentului rînduit anume pentru acest scop, va scóte
imediat înainte de înmormentare, biletul de legitimare, va stabili iden
titatea cadavrului, va însemna pe contra pagina biletului diua și lo
cul înmormântărei, semnăndu'l apoi impreună cu un soldat din acel
detaşament.
Aceste douě semnături sunt echivalente cu o mărturie a doué
persóne, care depun sub jurămênt că biletele aŭ fost scose morților
in presența lor și că identitatea cadavrului a fost stabilită, iar bile
tele ast-fel legalizate vor servi ca basă pentru înregistrarea de făcut
în registrul morților, avênd în privința acesta aceea-și putere ca și
actele de constatare de morte, liberate de către medicì.
Vor servi apoi ca basă pentru înregistrările de făcut în registru
și biletele de legetimare ale personelor decedate în spitalele de câmp,
dacă duoi martorì saŭ medicul militar, va proba prin semnătura pusă
pe acele bilete, că identitatea decedatului și mórtea lui a fost con
statată .
Vor avea în fine aceea- și putere și biletele de legitimare sem
nate în urmă de duoă persóne care vor mărturisi că laŭ vědut pe
respectivul căďěnd pe câmpul de luptă
b ) Biletele de legitimare care nu vor purta cele douě semnăturì
cerute, saŭ parafarea medicului militar nu vor putea servi ca basă
pentru înregistrarea de făcut în registrul de decedați.
g ) Pentru personele ale căror bilet de legitimare nu a putut fi
găsit se va face o « listă de căduți » conform modelului aci alăturat,
care se va semna de către douě persóne ce aŭ vědut căąênd pe
respectiviſ, saŭ ce sunt în posițiunea de a constata identitatea cada
vrului.
h ) Despre casurile de morte ale personelor civile aflate în suita
armater, a căror deces a fost înregistrat în basa unui bilet de legi
timare, se va face, fără întârziere un estras din fóia respectivă de


520 A USTRIA

registru , indicându-se și detailurile coprinse în biletul de legitimare,
și se va înainta pe cale ierarchică Ministerului de interne spre mal
departe urmare.
4.- Foile saŭ fasciculele de registru se vor încheia în fie -care
lună și se vor trămite autorităţilor confesionale militare superiore,
semnându -se mai ântêiŭ sub aplicarea pecete oficiale, de către preu
tul militar însărcinat cu ținerea lor și înregistrarea diferitelor casuri
Preotul militar va arăta prin raport special corpurile dependinte
dênsul, în carî în decursul lunei nu se va fi întêmplat nici un
cas de stare civilă.


ACTE DE STARE CIVILĂ 521

Compania

a

8-1

Regimentul

de

Infanterie

,«

Alexis

»

Mare

Duce

de

Rusia

No.

39

.

„

LISTĂ

DE

CĂDUȚľ

”

despre

următórele

persone

cădute

pe

câmpul

de

luptă

ale

căror

bilete

de

legitimare

n'aŭ

putut

fi

.aflate

NĂSCUT

ÎN

UNDE

ȘI

CÂND

GRADUL

NUMELE

SEMNĂTURA
MARTORILOR

CARE

L'AƯ

VĚPUT

CĂDÈND

ACADUT AFOST

ÎNMORMÊNTAT

Stefan

Nagy

1853

La

10

August

Din

causa

(s.)re-

Mihail

Szalai

1878

în

lupta

tragereỉ

trupei

sergent
de

la

Doljna

nóstre

(s.)rěmas

Ión

Balogh
Tuzla

in

Bos-

în

mâinile

ina-

-vice

caporal

.nia

micului

..

Infanterist

Debreczin

Bihar

Ungaria

Catholică
Necăsătorit

Cismar.

(s.)

LUDOVIG

,Daboi DITTRICH

la

30

August

,.1888

,căpitan

comandant

al

companiei

.


522

À U STRÍA

$ 10.— In casul când nu s'ar fi stabilit încă înainte de înce
perea operațiunilor o înțelegere cu inamicul în privința schimbului
reciproc al biletelor de legitimare, găsite la cei căduți, comandantul
trupei va fi dator să facă demersurile necesare în acestă privinţă
după luptă.
Biletele de legitimare care se vor trămite de către inamic se
vor trata ca mai sus dacă vor purta semnătura a duo martori, in
cas contrar ele se vor trămite companiei respective, care va înainta
pe acele din ele care vor fi verificate în urmă de duoi martori, preo
tului militar respectiv spre mai departe urmare.

Certificatele de deces ale personelor militare, decedate în spita
lele saŭ inchisorile inamiculuị se vor trimite corpului respectiv, care
le va înainta apoi cu notițe complementare parochului militar com
petent (S 2).

II . DISPOSIȚIUNİ SPECIALE

RELATIVE LA TINEREA REGISTRELOR DE STARE CIVILĂ

1. Registrele născuților.

Decretul Cancelariei Curţe; de la 21 Octobre 1813.

Spre a face imposibil ca preoțiť să fie induşi în eróre și să
trécă în registru copii născuți în afară de căsătorie, ca legitimi, saŭ
să indice bărbațiț căsătoriți ca tată de copii nelegitimì, se emite ur
mătórea instrucțiune care se va recomanda spre întocmai urmare
preoților de ori- ce confesiune și ţiitorilor de registre de stare civilă
a comunităților israelite, în casurile când părinții nuoi născuților nu li
sunt cunoscuţi :
1. Nu se va trece numele mame ca conform adevěrului în
registru, până ce el nu va fi certificat de către douě persóne oneste.
cunoscute preotuluự ;
Nu se va trece în registru numele tatălui nici mențiunea că
copilul este legitim pînă ce adevěratul nume al tatului și faptul că
părinții sunt căsătoriți în mod legal, nu se va proba, saŭ prin un
act de căsătorie , saŭ prin mărturia a douě persóne demne de
încredere, saŭ prin investigațiunile făcute de către autorități .
2. Tóte autorităţile administrative primesc ordinul a da numal
de cât ajutorul cerut și a face investigațiunile cuvenite, dacă preoţil.


ACTE DE STARE CIVILÅ 523

saŭ ţiitorii registrelor israeliţilor, li s'ar adresa cu o cerere în acestă
privință.
4. Se impune móșelor și medicilor, de a comunica preotului cu
consciință și conform adevěruluị, tot ce vor sci în privința numelui
mamei copilului și în privința stărei ei, adică dacă este saŭ nu căsă
torită. Tot o dată li se pune în vedere că la primul cas, în care se
va constata că aŭ făcut o deposițiune neadevěrată, vor fi urmăriți
conform legei și vor pierde în același timp dreptul de a mai esercita
profesiunea lor.
Móşele saŭ medicii vor fi obligaţi să arate, la cererea preotuluy,
(dacă nu I vor fi cunoscuți) diploma lor.
4. Autoritățile vor trămite — în oraşele mai mari -- fie - căruy
paroch câte o listă de tóte móșele îndreptățite a esercita acestă
profesiune.

Instrucțiune

S'aŭ întêmplat mai multe casuri că preoţii — induşi fiind în
eróre —aŭ înscris copiỉ nelegitimi ca legitimi, și numele unei persone
căsătorite ca tată a unuï copil nelegitim, causând prin acesta procese
costisitóre și lovind în drepturile familielor.
Pentru ca pe viitor ast-fel de înşelăciunì, cari la țară se întêmplă
mai rar şi nu sunt posibile de cât în cas de nascere a unor femei
stréine, trecătóre prin localitate carî însă în têrguri se pot întêmpla
mai adese- ori și aŭ mai mulţi sorți de reușită, să fie imposibile, sa
găsit de trebuință a se da preoţilor următórele instrucțiunt relative
la ținerea registrelor de nascere :
De óre- ce registrele de născuți, ținute de preoţi, —întru cât da
tele trecute în ele nu se sprijinesc numai pe simple declarațiuni a
părților posedă tótă audenticitatea înaintea autorităților judecăto
resci, preoții sunt datori să facă tot posibilul ca cele trecute de ei
în disele registre să corespundă cu strictul adevěr și ca cele trecute
ca incontestabil adevěrate, să se pótă bine distinge de cele trecute
în basa simplelor deposițiuni a părților.
Va trebui mai cu sémă să se stabiléscă cu siguranță :
a) Dacă femeea arătată ca mama copilului este într’adevěr mama
noulul născut ;
b) Dacă numele ce a arătat, e într'adevěr adevěratul e nume ;
c) Dacă persóna pretinsă ca tată al copilului e într'adevěr băr
batul legitim al mamei, și acesta de cel puțin șése luny ;
d ) Dacă tatăl, în casul când nu ar fi căsătorit legal cu mama
copilului, deja de şase luni împlinile, saŭ în casul când nu ar esista


$24 AUSTRIA

între dênsul şi mama copilului nicy o legětură legală de căsătorie -
declară singur că este tatăl și primesce paternitatea ;
e) Dacă tatăl se numesce întradevěr așa cum a arětat ;
In ceea ce privesce punctul a ), preoții vor considera ca sigure
deposițiunile móșei saŭ a medicului.
In ceea ce privesce punctul b ), ei nu se vor putea baza
fiind vorba de o persónă străină --- nici pe deposițiunile mamei
copilului, nici pe acele ale móșei saŭ a medicului, și nu ļ vor privi
ca sigur de cât numai atunci când douě persone oneste, cunoscute
preotuluị, vor declara că cunosc femeea în cestiune, şi că numele
arětat de densa este adevěratul el nume. Martori vor semna pentru
acesta în registru .
In casul când nu s’ar putea găsi douě persone carî ar cunosce
pe mama copiluluị și ar garanta pentru numele ei, preotul il va
trece cū menţiunea « după cum a arětat » , și va raporta casul
imediat autoritățe administrative locale, pentru ca ea să facă inve
stigațiuni și să stabilesca dacă numele indicat e cel adevěrat.
Disa autoritate va comunica preotului resultatul demersurilor
sale, spre a fi trecut în registru.
In casul când mama ar declara singură că nu este căsătorită,
copilul se va înregistra ca nelegitim, iar colóna pentru numele tatălui
se va lăsa gólă.
Dacă mama ar declara că nu este căsătorită, dar ar cere în
același timp înregistrarea numelui tatălui nelegitim , preotul va pro
ceda după cum urméză :
1. Numele tatălui nelegitim indicat de mamă nu se va trece in
registru, dacă el nu se va presinta în persónă, însoțit de 2 martori,
înaintea preotului, cerênd a fi trecut ca tată al copiluluï ; preotul va
putea conform $ 164 din noul cod civil să înlocuéscă pe un
martor, iar naşul pe cel-alt, — dar acesta numai în casul când tatăl
le este personal cunoscut. In casul însă când persóna ce ar pretinde
a fi tată natural al copiluluì, nu ar fi bine cunoscută preotului, se
va proceda ca mai sus, adică se va cere a se aduce 2 martori cari
se confirme ca adevěrate numele și deposițiunile lui. Aceşti martori
vor semna în registru mențiunea că înregistrarea numelui tatălui
natural nu s’a făcut de cât după cererea lui expresă.
In casul când nu s'ar găsi douě persone ce ar cunosce personal
pe tatăl natural al copilului, şi ar fi gata a depune mărturia cuvenită
pentru dênsul, preotul nu va înregistra de- o-cam- dată numele luị, ci ' i va
cere să aducă un act legalisat în regulă de către autoritatea administrativă
locală de care depinde, prin care să se constate adevěratul seň nume,
că primesce paternitatea copilului nelegitim născut de către femeea
N. N., și că cere a fi trecut în registrul respectiv ca tată natural al
disului copil.


ACTE DE STARE CIVILĂ 32.

Numai în basa unui asemenea act se va face înregistrarea.
2. In casul când mama copilului ar declara că este căsétorită
şi că soțul séŭ este tatăl copilului, preotul va cere catalal să se
presinte in persónă şi la persone necunoscute : a i se presenta
actul de căsětorie.
Dacă bărbatul care va declara a fi tatăl copilului, va putea
proba prin doui martori bine cunoscuți preotului, adevăratul séŭ nume
şi dacă în actul de căsétorie produs va figura același nume și se
va proba prin el ca soții aŭ fost căsětoriți cu cel puțin șése luni
înainte de nascerea copilului, preotul va trece numele bărbatului in
colóna « respectivă » şi copilul in colóna « legitim », şi acesta chiar
atunci când bărbatul ar esprima ore- cari bănueli în privința fidelităței
conjugale a nevestei sale.
Dacă din actul de căsétorie ar reieși că soții n'aŭ fost căsétoriți
timp de șése luni împlinite inainte de nascerea copiluluſ, bărbatul
va trebui să declare solemn paternitatea pentru ca copilul să pótă
fi trecut ca legitim .
Bărbatul declarat ca tată al copilului fiind față, dar actul de
căsétorie neputându-se presinta, preotul nu ' l va putea trece în re
gistru la colóna respectivă și copilul nu va putea fi inregistrat în
colóna « legitim » de cât dacă se va proba prin douě persone bine
cunoscute preotului că numele ce ' l - a arétat e adevératul sèŭ nume
și că este într'adevěr căsétorit cu mama copilului .
In casul când bărbatul arělat ca tată, nu ar fi de faţă, dar s'ar
presinta actul de căsětorie prin care s'ar proba că mama copilului
a cărei nume a fost stabilit în modul de mai sus - este căsétorită
de cel puțin șase luni, preotul va înregistra la locul cuvenit numele
bărbatului indicat in actul de căsétorie ca soț și tată, și copilul în
colóna « legitim » .

In casul când din actul de căsétorie produs de mamă, ar reeşi
că încă nu a trecut şase luni de la data cặsétoriei sale, soțul ei
totu - și se va trece ca « tată » in colóna respectivă, dar se va adăoga
tot o -dată data căsětoriei și mențiunea că, în privința legitimităței
copilului remâne să se pronunțe soțul absent.

Dacă în fine nici bărbatul indicat ca tată nu ar fi de față ,
nici nu s'ar putea produce actul de căsétorie, copilul lotuși va putea
fi trecut ca legitimn , înregistrându -se şi numele tatălui – dacă cei
duoi martori cari vor da mărturie pentru numele mamei vor declara
că aŭ cunoscință că ea este căsétorită cu bărbatul pe care ' l - a indicat
ca tată al copilului, și vor cunosce precis și data căsětoriei.
In casul când mamá copilului ar arăta că e căsèlorită, nu ar
putea aduce însă cuvenitele probe nici prin douě persóne demne de
credul, și bine cunoscule preolului, nici printr'un act de căsělorie ,
preotul va nota deposițiunile mamei în mod provisoriú , făcând imediat

31


526

AUSTRIA

cuvenitulů raport autorităței administrative locale, spre a se stabili
adevěrul lor. Numele tatălui și nascerea legitimă a copilului nu e
va trece în registru în mod definitiv de cât numai dacă disa auto
ritate va fi constatat deposițiunile mamei ca adevěrate.
Autorităţile administrative locale sunt obligate să dea preoţilor
tot concursul necesar în acestă privinţă.

Dacă medicul care a asistat la nascere saŭ móşa, nu ar fi cu .
noscuți în enoria respectivă, preotul va fi în drept a le cere produ
cerea diplomei constătătóre că simt în drept a exercita profesiunea lor.

Decretul Cancelariei Curţei din 18 Iulie 1834

( Extras)

In privința certificatelor de nascere pentru copiỹ născuți nelegi
timț, dar legitimaţi prin căsětorie ulterioră a părinţilor, se ordonă
următórele :
* Actul de nascere » fiind un act public, coprinsul lui trebue să
fie întocma ca acel al pagine respective din registrul născuților.
Fiind casul a se elibera un document despre nascerea unui copil
născut ilegitim, dar legitimat apoi prin căsětoria ulterioră a părinților
sél, se va înlătura ori-ce inconvenient dacă în locul unui act de
nascere » , adică unui extras textual după registru, se va libera un
< certificat de nascere » , in care se va indica data nascerei copilului
fără a se arăta dacă a fost născut legitim saŭ ilegitim .

(Extras)

Prin decisiunea Ministeruluì de interne din 28 August, 1859 No.
18,120 și a Ministerului de culte din 14 Septembre 1859, No. 13,353,
se dispune că sehimbările de nume încuviințate de guvernământul
provincial să fie trecute în colóna de observațiuni a registrului res
pectiv de nascere și că guvernamentele provinciale să dea preoților
în fie- care cas ordine speciale în privința acesta.

( Extras)

Prin decisiune Ministerială s'a stabilit că asupra legitimărei co
piilor netegitimi, prin căsětoria ulterioră, urmată între părinți, vor avea
să se pronunțe guvernamentele provinciale, aceste raportând apoi că
însărcinarea ce li s'a dat în acestă privință le cauzéză lucrări multe
şi inutile, Ministerul de interne prin decisiunea cu data de la 12
Septembre 1868, No. 3649, a hotărît a le lua o parte din acea în
sărcinare, dispunênd următórele :


ACTE DE STARE CIVILĂ 527

( Extras)

Conform patente din 16 Octombre 1787, a § 164 din codul
civil general, și în basa instrucțiunei emise pentru ţiitorii registrelor
de născuți, prin decretul cancelarie Curței din 21 Octombre 1813,
No. 16,350, qişi ţiitori de registre ( preoți) sunt autorisați a trece
sub reservele și cu precauţiunea arělată în dişposițiunile de maï sus,
în registrul născuților, la locul cuvenit, numele bărbatului necăsétorit
indicat de mama necăsétorită ca tată al copilului ei.
Legea nu face nici o deosebire dacă înscrierea numelui tatălui
nelegitim a fost făcută chiar la prima înregistrare a casului de nascere,
saŭ mai târạiŭ, contrar : decrețul Curței din 27 Iunie 1835, No. 16,406,
dispune că, dacă tatăl copiluluì ilegitim, cu ocasiunea botezului, saŭ
mai târờiŭ, ar cere a se înscrie în registru ca tată natural al copi
lului, va trebui să i se permită a face acesta în presența preotului
și a unui martor ; se înțelege însă că preotul va trebui să observe
în ast- fel de casuri, cu rigurositate tóte precauţiunile recomandate
pentru înscrierea în registru a tatălui natural.
Iar în casul când bărbatul care declară a fi tatăl copilului ne
legitim, s'ar fi căsétorit în urmă cu mama aceluì copil, in care cas
legitimarea copilului urméză de drept prin căsětoria ulterioră a pă
rinților, chestiunea este și mai simplă, căci pentru a constata legiti
marea, preotul nu va avea de cât de trecut la colóna de observațiuni
dupě ce va fi trecut mai întêiù numele tatălur -- că conform
actului de căsétorie eliberat de enoria N.: .. cu No.... saŭ a re
gistrului de căsětorie a autoritățe administrative din N părinţii
copilului s'aŭ căsétorit unul cu altul .
Dacă tatăl copilului ar fi deja trecut în registru, preotul nu va
avea de cât să adaoge observațiunea despre căsétoria încheiată în urmă.
De aci resultă că în asemenea casuri intervențiunea autorităței
administrative nu este necesară, și că ast- fel de cererị, în cari nu
este vorba de vre- o rectificare de făcut în registru , ci numai de com
plectarea adnotaţiunilor făcute întrênsul, prin indicarea — în cas de
lipsă - a numelui tatălui natural și menționarea faptuluị căsétorie
încheiate în urmă, pot fi rezolvate chiar de preotul saŭ, în general,
de către ţiitorul de registre respectiv. Inregistrările ulteriore se vor
face însă în așa mod, ca să se pólă distinge de cele făcute înainte
Autoritatea administrativă nu va interveni de cât numai când
ar fi vorba a se stabili identitatea persone , saŭ a resolva óre - cari
chestiuni esențiale .
Despre decisiunea de faţă se vor încunosciința ce îndrept pe
cale ierarchică.

.


528 · AUSTRIA

Observațiuni și disposițiuni complimentare

Ştergerea din registrų a unei legitimări făcute per patrimonium subsequens.
adecă în basa căsětorieſ ulteriore a părinţilor, nu se va putea face de cât numai
în basa unei sentinţe judecătoresci definitive. (Decisiune minist, din 9 August
1873 No. 12.630 ).
Un copil născut înainte ca divorțarea soţilor să fi fost pronunţată de an
toritatea judecătorescă, se va trece în registru ca legitim până ce legitimitatea
nascerei lui nu ar fi contestată prin hotărîre judecătorescă.
Hotărîrea definitivă în privinţa rectificărilor și complectărilor, cerute a se
face în registrele născuților, cade în competinţa autorităţilor administrative, și
acesta chiar și în casul când pentru recunoscerea unei descendențe s'ar fi intentat
acţiune înaintea autorităților judecătoresci. (Decisiune a Curţe supreme de ad
ministrație din 16 Ianuarie 1878 ) .

Schimbarea saŭ rectificarea celor trecute în registrul născuţilor nu se pote
cere decât în basa de probe contrarie satisfăcătóre. Disposițiunile mamei și a
móșei nu forméză probe satisfăcětóre.

Pentru înregistrarea unui copil în calitatea de legitim . este necesar a se
proba că părinții sunt căstoriți. Autorităţile administrative vor avea să se pro
nunţe dacă probele produse în acestă privinţă sunt satisfácětóre. (Decisiune a Curței
supreme de administrație din 3 Iulie 1886 No. 1.601).
Dacă tatăl copilului nu ar voi saŭ nu ar putea, ( spre exemplu : pentru ca
ar fi deja mort), să céră a se face rectificare în registru, constatându - se legiti
marea copilului prin căsătoria ulterioră a părinţilor, acestă rectificare nu se va
putea cere autorităţilor administrative de cât în basa unei hotărîri judecătoresci.
adecă a unui proces civil intentat cu succes. (Decisiune a Curţei supreme de
administrație din 24 Noembre 1887, No. 2.753).

Decisiune a Ministerului de Interne din 7 Noembre 1884, No. 12.350

De către un guvernămênt provincial s'a făcut întrebarea cum
trebue să se procédă în casul când ar fi vorba de trecerea în registru
à legitimărei urmate per subsequens matrimonium , și părțile nu s-ar
alla în posițiunea de a face în persónă, înaintea preotului ţiitor al
registrului născuților, declarațiunile cuvenite.
Ministerul de Interne, în înțelegere cu cel al Cultelor, dispune in
privința acésta că, în ast- fel de casuri va trebui să intervină autori
tatea administrativă provincială emițênd cuvenitele ordine pentru an
notarea legitimărei.
Părţile vor adresa așa dară cererile lorů guvernămentului provin
cial competent. Ele le vor putea adresa însă și autorităţilor administrative
de judeţ, cari vor dresa un proces verbal despre declarațiunile păr
țilorů, înaintându'l apoi, împreună cu cererea aferentă , guvernămên
tului provincial

Conform patentei dela 16 Octobre 1787, a § 164 din codul
civil general și a instrucțiunei coprinse în decretul cancelariei cartel
din 21 Octobre 1813 No. 16,350, autorităţile administrative vor tre


ACTE DE STARE CIVILĂ 529

bui să nu pérdă din vedere că primirea paternităței numai de către
bărbat nu este suficientă, și că, declarațiunile mamei trebue să fie
identice în esență cu cele ale tatălui. La cas dat se va cere și pro
ducerea a duoi martorì cari să certifice identitatea persone tatălui
sai a mamei.
La asemenea cereri se va anexa actul de nascere al copilului
şi cel de căsétorie al părinților.

( Estras)

Prin decisiunea Ministerului de Interne din 11 Favruarie 1886
No. 21131 , date asupra propunerei comisiunei centrale de statistică,
se impune guvernămêntelor provinciale a da preoţilor, pe cale ierar
chică, cuvenitele ordine spre a se face statistică despre copii născuți
nelegitimi, despre cei legitimaļi prin căsětoria ulterioră a părinților,
şi in fine despre cei rėmași nelegitimaţi.

2. Registrele de Căsătorie.

( Estras)

Din codul civil general, partea l-a , art. 2.

$ .80. Pentru ca se remână o dovadă vecinică despre încheierea
căsétoriei preotul conducělor al enoriei este obligat a trece fie -care
cas cu însăşi mâna sa in registrul de căsétoriţi. Se va indica esact și
in mod lisibil numele de botez şi de familie, etatea domiciliul și profe
siunea soților. arătându- se dacă aŭ fost saŭ nu deja căsčtoriți se va
indica apoi numele de bolez și de familie și profesiunea părinților
lor și a martorilor, diua (luna și anul) în care sa încheiat căsétoria,
numele preotului înaintea căruia s’a făcut declarațiunea de consimțire
la căsétorie și în fine documentele ce aŭ fost produse în scopul
inlăturărei piedicelor ce ar fi existat.
§ 82. La cas dal, preotul localităței în care sa încheiat căsé
toria, va trebui să indice în registru enoria de la care a primit de
legațiunea a o încheia și să comunice acele enorii pînă ’ n termen
de opt qile încheierea ei.
$ 122. In casul când o căsétorie ar fi declarată în urmă ca
nevalabilă såŭ desfăcută, acest fapt se va nota în registrul căséto
riților, la locul in care se trecuse încheierea căsétoriei. Pentru acest
scop, autoritățile judecătoresci cari ar pronunța invalabilitatea saŭ
desfacerea unei căsčlorii, sunt obligate a comunica hotărîrea lor și
preotului competent.


530 AUSTRIA

Decisiune a Ministerului de Interne din 6 August 1882, No. 16 258 ex . 1881.
( Estras )

Pentru a se evita ca una și aceeași căsétorie să fie înregistrată
de douě ori , se dispune precum urmeză :
Preotul care ar sevêrşi un act de căsětorie prin delegațiune, va
face annotările cuvenite cu număr curent în registrul sěů, referin
du - se la scrisórea de delegațiune. El va raporta despre incheierea
căsětorieſ, pînă în termen de opt țile, preotului de la care a emanat
delegațiunea.
Preotul care va delega o altă enorie de a incheia căsětoria cui-va
va nota chiar la expediarea actuluy de delegațiune, faptul delegărei, färä
numěr curent în registrul séŭ de căsětoriți, indicând și numele pre
otului delegat. Imediat ce va primi comunicarea cuvenită despre
încheierea căsătorieř, el va adăoga celor de mai sus și o notiță in
acest sens, referindu- se la comunicarea preotului delegat.
Cu acestă ocasiune se hotăresce că, și casurile de deces urméză
a fi înregistrate in enoria în care ele s'aŭ întêmplat, căci împrejură
rile pentru a căror constatare în mod official, registrul de decetaţi
este chemat a servi , nu pot fi lămurite și stabilite mai lesne de cât
tocmai în comuna în care cine- va a decedat.
In casul când cine-va care a decedat în comuna A, ar urma,
să fie înmormêntat în cimitirul comunei B, preotul comunei A va
nota în registrul sěŭ cu numěr curent numele profesiunea etc. a
decedatuluì, și în colóna de observațiuni localitatea în care a fost
transportat cadavrul spre înmormêntare, iar preotul enoriei B, va
complecta fără număr curent numay colóna numelui de botez și
de familie, menționând în colóna de observațiuni că respectivul a
decedat in enoria A.

Decisiune a Ministerului de Interne din 14 Oct. 1882 No. 10 531 ex. 1881

( Estras)

Din rapórtele guvernamentelor provinciale resultă că în multe
casuri de căsětorii mixte (în cari soți fac parte din douě religiuni
crescinesci diferite) aŭ existat nedumeriri asupra modului cum trebue
să se înregistreze, ma cu sémă atuncì când părțile cununate deja
de către preolul unuia dintre soļi, aŭ obținut apoi și bine - cuventarea
bisericescă din partea preotului cele -l'alte confesiuni.
Spre a nu se jigni uniformitatea modului de înregistrare şi spre
a se evita ca una și aceeaşi căsétorie să fie trecută de douě ori,
ministerul de interne, in intelegere cu cel de culte și cu cel de jus


ACTE DE STARE CIVILĂ 531

tiție dispune că, înregistrarea cu numěr curent a une căsětorii mixte
nu se va face decât numai de către preotul care a sěvêrşit actul de
încheiere a căsětorieỉ ca cel d'ântêiŭ.
A doua cununie nu se va înregistra de cât fără numěr curent
și cu indicațiunea țile și enorie în care perechia a fost cununată
pentru ântêia oră .
In acelaşi mod se va proceda şi în casurile arătate in art. II
$ 11 , al lege din 25 Mai 1868, adecă dacă douě persóne carî aŭ
încheiat căsětoria înaintea avtorităţilor administrative, vor obține în
urmă şi cununia religiósă .
In casul când căsětoria încheiată înaintea autorităților adminis
trative ar primi în urmă sancțiunea bisericescă, chiar de la preotul
la care ea, conform decisiune ministeriale din 1 Iulie 1868, se gă
sesce deja înregistrată, disul preot nu va face o nouă înregistrare ci
va adăoga celor trecute la timpul sěů, în basa comunicăre autorităței
administrative, mențiunea că în ţiua de .... el a sěvêrșit cununia
religiósá.

1

Certificatele basate pe asemenea înregistrărị, trebue să coprindă
indicațiunea numelui preotului celui- l -alt saŭ a autorităței adminis
trative, înaintea căreia s'a făcut prima declarațiune de consimțire la
căsětorie și data.

3. Registrele de decedaţi
Patenta imperială din 9 August 1854

P( artea II , lit. b)
(Extras)

§ 56. Documentele și cărțile saŭ registrele preoților decedați,
privitóre la activitatea lor oficială, cum sunt : registrele de botezați,
cele de cununați și cele de decedați, procese verbale despre afacerỉ, bise
ricești saŭ preoțescì, apoi documentele aparținênd biserice saŭ enorier,
saŭ scrisorile particulare, relative la chestiuni confesionale saŭ disci
plinare, se vor despărți chiar la dresarea actului oficial de constatare
de mórte, de proprietatea și documentele particulare remase în urma
preotului decedat, inventarizându-se pe o listă specială și dându- se
contra unei chitanțe, în primirea comisarului eclesiastic, delegat a le
lua în primire.
Pentru numirea unuì asemenea comisar, autoritățile judecătoresc
se vor adresa — la cas de trebuinţă consistoriului episcopal, saŭ,
în cele din urmă autorităţilor administrative.
Acolo unde registrele de stare civilă ale israeliţilor vor fi ţinute
de către rabin saŭ de către un membru al comunitățeľ, autoritățile
judecătoresci vor lua măsurile necesare că după mórtea ţiitorului ți
selor registre, ele să fie păstrate în siguranță și predate apoi în regulă.


5:32

AUSTRIA

Decisiune a Ministerului de Interne din 16 August 1883, No. 8.157

Casurile în cari o persónă de confesiune protestantă va fi înmor
mentată într'un cimitir catolic, se vor înregistra cu numěr curent in
registrul de decedați al preotului protestant de a cărui enorie face
parte localitatea în care s'a întêmplat decesul, indicându - se şi ci
mitirul in care a fost înmormêntat decedatul. Parochiatul catolic
local va inregistra şi el acel cas de mórte, dar, fără a'i da numer
curent şi trecând numai numele decedatului, cu observațiunea că e
de religiune protestantă și că se află înregistrat în regulă în registrele
enoriei protestante N ..
lo casul când decedatul ar fi fost inmormênlat fără interven
țiunea preotului protestant competent, parochiatul catolic local va
trămite parochiatului protestant competent, direct, saŭ prin interme
diul autorităţilor administrative, un estras din notițele ce sa dis mai
sus că trebue să facă .

Despre cooperarea ţiitorilor de registre de stare civilă la exe
cutarea prescripțiunilor relative la seviciul militar

Decisiune a Ministerului de Interne din 27 Iulie 1870, No. 10.148

Pentru a inlesni lucrările preparative relative la recrutare, Ni
nisierul de Interne în înțelegere cu cel de culte și cel de apărare a
ļčrei, dispune precum urméză :
Fie - care ţiitor de registre de stare civilă, întra cărui enorie va
deceda o persónă care nu se găsesce trecută în registrul sèŭ de
născuți și va fi de vêrstă mai mică de cât 23 anỉ, va trebui să tră
mită enorie de origine a decedatului, până în termen de opt dile.
un extras din registrul sěŭ de decedați, relativ la acel cas de morte.
Preotul enoriei de origină va nota decesul in colóna de observațiuvi
a registrului născuților, în care se înregistrase la timpul séŭ nascerea
persónei în cestiune, referindu -se la extrasul ce a primit.
In casul când preolul localităței de deces nu ar putea alla lo
calitatea în care sa născut decedatul strčin enoriei sale, el se va
adresa autorităţilor administrative spre a se face cuvenitele investi
gațiuni:

Decisiune a Ministerului de Interne din 12 Fevruarie 1880, No. 17.511

Ministerul de Interne, în înţelegere cu cel al cultelor şi cel al
apěrărei ţărei dispune precum urmeză :


ACTE DE STARE CIVILĂ K2

J.)

1. Funcționarul însărcinat cu constatarea oficială a casurilor de
mórte, este obligat să indice in procesul-verbal de constatare de morte,
calitatea milităréscă a individului decedal.
2. Preoţii ţiitori de registre sunt obligați a trămite primaruluì
comunei, imediat și fără a socoti vre- o taxă, actele de deces relative
la individiỉ cari ' aŭ aparținut armatei.
3. Primarul este dator să céră a i se trimite actul constălător
al decedărei unuï recrul neînrolat încă, saŭ a unui soldat congediat
sau reservist, dacă preotulnu l -ar fi trămis acel document din pro
pria inițiativă și fără întârdiere.
4. Primarul va trimite actul de deces primit de la parochiat,
autorităţei administrative de judeţ spre mai departe urmare, împreună
cu certificatul de recrutare sau de congediu al decedatului.

Decisiune a Ministerului de apărare a ţěrei din 15 Aprilie 1889
relatiră la crecutarea leyei din 11 Aprilie 1889, privitóre la introducereu nouer

legi asupra serviciului militar

PARTEA

ART. III
Tabloul celor obligați a trage la sorți și preparativele pentru chiemarea
lor înaintea comisiunei
$ 15. 1º) . Personele însărcinate oficialmente cu ținerea registrelor
de stare civilă, vor compune în fie- care an , pentru fie- care comună
in parte, estrase după registrul de botezați ( de născuți) și cel de de
cedați după formularul I , aci anexat și estrase din registrul de de
cedați după formularul II , de asemenea aci-alăturat.
2. In extrasele de făcut conform modelul 1 , se vor trece după
data nascerei, tóte personele de gen masculin, născute în comună
indicându -se şi cele deja decedate cari in anul ce urméză com
punereſ extrasuluì, împlinesc, saŭ ar fi împlinit etatea de 19 ani.
La tinerii decedați înainte de expedierea extrasuluì, se va nota,
in colóna reservală pentru acest scop, diua și anul morțe ..
3. In extrasele de făcut conform modeluluì II , se vor trece după
data nascerei . tóte persónele de gen masculin , decedate în comună,
cart mu se găsesc înregistrate în registrul de născuţi al comunei și
cari în anul următor compunere extrasului ar fi im linit etatea
de 19 ani.
6. Extrasele se vor înainta primăriei până la finea lu > Octobre
it lie -cărui an , şi anume cele făcute conform modelului I , primăriei
locului de nascere, iar cele făcute conform modelului Il primărie
localităței de deces,


AUSTRIA

Model I.
ad § 15

Comuna

ESTRAS
din registrul nåscuților precum şi din cel de decedați, relatiu la
băeții născuți în anul 18 .....

Profesiunea

NUMELE
de botez și de fa
milie al băiatului

Numerul

curent

Observatiuni

Diua

şi

anul

morte

(la

ce

deja

dece

dati

)

Diua

nasceret

a Numele de
botez și de familie

al' tatălui
b ) Numele de
botez şi de familie

al mamei

tatălui

1

2

3 4

6

7

N

la

18

(L. S. )

Locul semnăture preotului
tiitor de registre

Observațiune. In coloana 7 se vor trece toate detaliurile ce ar putea servi la alarca
unuia din individi a cărui domiciliü , saŭ loc de nascere nu ar fi cunoscut preotului


ACTE DE STARE CIVILÀ 535

Model II
ad 15

Comuna ..

ESTRAS

din registrul de decedați, despre băeții născuți în anul 18.
in registrul de născuți al preotului

netrecuţi

Profesiunea

Numărul

curent

NUMELE
de botez și de fa
milie al băiatului

Observațiuni

Data

nasceret

a ) Numele de
botez şi de familie

al tatălui
b ) Numele de
botez și de familie

al mamei

Data

morţey

tatălui

2

3 7

N

la

18

(L. S. )

Locul pentru semnătura preotului

ţiitor de registre

Observațiune. In coloana 7 se va trece locul de nascere saŭ detaliurile ce ar putea
servi la stabilirea lui.


UNGARIA

ACTE DE STARE CIVILA


2


ACTE DE STARE CIVILA

Instituțiunea stăreị civile nu există în Ungaria. Tot ce privește
înregistrarea naşterilor, căsătorielor și deceselor se face exclusiv de
către preoții diferitelor confesiuni religióse, independent de ori-ce
amestec din partea statului saŭ a autorităților civile, așa cum se pro
ceda în România înainte de introducerea Codului Civil. Formalitățile
privitóre la actele de naştere, căsătorie și deces sunt simple și nici
o lege saŭ regulament ale statului nu le guvernéză .
Dăm aci modelele de extract. (Formularele a, b și c) ce se usi
téză la românii din Ungaria de confesiune greco-catolică. Ele sunt
identice pentru tóte confesiunile religiose de acolo, coprinzându-se și
confesiunea mosaică.
Sub literile A , B și C se vor găsi modele după registrele ce
țin preoțiï pentru botezață, căsătoriți și morți.
In fine, formularul D coprinde un interogator ce se împlinesce
de către primarii comunelor în cazuri de decese. formular care după
ce se complectěză pentru fie -care caz în parte, se înaintéză tribuna
lelor spre a proceda la regularea succesiunei defunctului.


XARTES

Anul,

luna,

No. corent

nascerei

1

Distr.

Protopopescu

ilin

matricula

botezatilosa

Parochiei

gr.-

rat.

Comitatul

din

am

situată

in

Diocesa

gr-.

cut,

a

luna Lina

pag.

SECSI

L

diua

Locul

nas

legiuit'

neleg.

MOASA

Numele

şi

Conumele

bo
tezatului,

şi
miruituluia,
Jotezatei

şi

miruitei

botezului

şi a mir:

Numele,

Conu
mele,

Religiunea

Numele

şi

şi

statul

părinți-|

Conumele

na
lor

botezatului

şi

,

şilor

şi

reli
miruitului,

bote

giunea

lor

zatei

şi

miruiter

cerei,

strada
şi

No.

casei

în

anul

luna

iua.

C'um

că

acest

extras

este

conform

originalului

să

adercresc

cu

subscrierea

proprie

şi

cu

sigilul

oficios.

L.(

S.)

Semnătura(

Parochului.)


Formular

b.

EXTR

AS

Distr

.

Protopopescu

ilin

matricula

«cununaților

Parochiei

-gri

cat

..
Comitutul din

anul

situată

in

Diecesa

.-gr

cut

.a

"

luna

diua

.pag

1

Locul

nascerei

,

Preotul

Numele

şi

Conumele

,

,Religiunca

locuinţa
şi

statul

Mărturiilor

Anul

,luna

diua
Cununiei

No. corent

,Numele

Conu
mele

şi

statul
Cununatilor

strada

Numele

Co
numele

,

reli
giunea

,lo

cuinţa

şi

statul

părin

filor

Religiunea

Vestitusa

de

trei

ori

şi
?când

sau
fostaŭ

:dispen

saţi

,

şi

de

la
care

impe

dicări

?

Observațiuni

Cununător

şi

No.

casei

Etatea

Celibe
Veduu

la

învoirea
libera

inainte
de

cununie

la

cununia
însăşi

h

19

luna dina

Cum

că

acest

estras

este

conform

originalului

sčŭ

allereresc

in

ou

subscrierea

proprie

și

cu

sigilul

.oficios

(SL. (Semnătura

Parochului

).


Formularo

EXTRAS

SEXUL

Anul,
luna,

diua

ETATEA

Legiuit Nelegiuit

Preotul

Observati

bărbă
tesc
feme
iesc

bărba

sər

feme
iesc

ani

Districtul

Protopopescu.

din

matricula

morților

a

Parochiei

gr

cat-.

...

Comitatul

situate

in

Diecesa

gr-.

cat.

a.

din

anul

...

luna

iua(

...

pag

....

îngropător

Religiunea

luni

dile

anul..

lina.

dina

Cum

că

acest

extras

este

conform

originalului

săi

adereresc

în.

cu

subscrierca

proprie

și

cu

sigiliul

oficios.

L.(

S.)

Semnătura(

parochului)


Pag

Formular

A,

MATRICOLA

BOTEZATILOR

ANUL
luna

,

diua SECSU

L

Legiuit

Nelegiuit

No. curent

NUMELE
şi

conumele
botezatului

şi
miruitului

,a
botezator

şi

miruiteſ

Botezuluì şi
a miruire

LOCUL
,naşterei
strada

şi
numărul
casei

Nascere

Bărbătesc

Bărbătesc

NUMELE
şi

conumele

,

NUMELE
,religinnea

sta

si PREOTCL
tul

părinților

conumele

botezător
botezatuluſ

şi

naşilor

şi

şi

miruituluì

,bo-

religiunea

miruitor

|tezatei

şi

mi

lor

ruite

CÂND

şi

MOŞA

prin

cine

s'a

altoit

cu

věrsatul

Femeesc

şi trei gemení

OBSERVAȚIUNI

Născut mort

Femeesc

Gemeni


Pag

Formular

13

MATRICULA

CUNUNATILOR

anul, Numele,

Conu

Locul Preotul

Luna,

No. corent

mele

şi

statul

cu-

nascerei,

str.

Hunatilor

şi

No

casei

Numele

şi

Conumele,

Numele,

Couu

Religiunea,

Locuinţa

şi

sta

mele,

Religiunea,

tul

mărturiilor
Locuinţa

şi

La

invoirea

Statul

părinților

liberă

înainte

La

cununie

de

cununie

însăşi

Diua
cununiej

Religiuriea
Etatea

Vestitus'a

de

trei
ori

şi

când?

saŭ
fostaŭ

dispensaţi
şi

de

la

care

im

pedecări?

cununatoriü

Celibe

Veduu

Observațiuni

11

!!

!


Pag

.

No. corent

morţii

luna

,

diva

Anul

,

ingro
pării
Numele şi conu

mele şi statul
mortului saŭ a
mórtei

Locul nascerei,
locuința, strada
şi numcrul casei

Soful, părinții

saŭ tutorii

băı bă
tesc

legiuit

femeesc

'SEX

UL

bărbă
tesc

nelegiuit

femeesc

Religiunea

MATRICULA

MORŢILOR

ani

luni

ETATEA

file

Bóla saŭ felul
morfei

Proveditu a fost
cu sântele sa

craminte ?

îngropător

Preotul

Locul şi cimi
tirul unde s'a

îngropat.
Cu atestat ?

Obscrvațiuni

Formular

C.


Formular D.

Consemnare de cas de morte

pentru judicătorii

.

1. Numele și pronumele decedatului
( decedatei) .
2. Proſesiunea .

3. Starea de familiă (necăsătorit, ne :
măritată , căsătorit, măritată saŭ vě.
duv... )
4. Etatea și religiunea
5. Locul nasceriſ

Domiciliul

Comuna apartenenţii
6. Locul şi diua repausării .

7. Numele și domiciliul soţulul (so
ţiei ) remas...

8. Numele și prenumele, profesiunea,
etatea şi domiciliul copiilor major re
maşi în viață saŭ al altor succesorğ
legitimi majori

9. Numele, prenumele și domiciliul
copiilor minori saŭ al celor puși sub
curatelă saŭ al altor moștenitorỉ legi .
timi de acestă categorie şi dacă ei aŭ
vre- un representante legal ?

10. Dacă există embryon ?

II . Dacă s'a făcut testamentul codi.
cil saŭ contract de succesiune, dona
țiune saŭ de matrimoniŭ şi unde s'a
făcut ?
12. In cas de testament verbal, nu
mele profesiunea şi domiciliul marto
rilor testamentari? . ..
13. Dacă decedatul a fost însărcinat
cu vre- o tutelă saŭ curatelă ? . .
14. Dacă decedatul a administrat bani
oficiali, dacă a stat în relaţiuni cu vre- o
casă publică saŭ dacă îşi a primit sa
lariul din vreo fundațiune suprave
ghétă de stat ?

.


15. Dacă se află în succesiune depo
site străine, decorațiuni de restituit și
alte obiecte, ce trebue a se consemna
specialmente ?. ...
16. Dacă defunctul (defuncta) a ſost
asigurat... pe viaţă, la care institut de
asigurare ? pănă la câtă sumă ? în a
cui favore ? și unde se află polița de
asigurare ? .
17. Dacă există vre- o avere, unde e
şi în ce consistă, cine o administréză,
ce měsuri s'a luat spre asigurarea ei
conform § 226 al art. de lege XX din
anul 1877 ? și câtă este valórea apro
ximativă a succesiunei totale ?

NOTA

Testamentui saŭ codicilul are să se
anexeze în original . In casul refusului
remiterei, acestă împrejurare este a se
menţiona.

Făcut în coinuna

(Data)

(Semnătura primarului)
(Semnătura notarului)


1

TURCIA

>


ACTE DE STARE CIVILĂ 495

Drept care am semnat presentul act de cununie cu mâna mea
şi i-am aplicat sigiliul parochial.

L. S. ]

15. N. N.
paroch in N.

ACT DE DECES
Eŭ N. N. paroch în N. certific prin presenta, că N. N. (numele
posițiunea socială ), de religiune . domiciliat în enoria .
Numěrul casei ...... a decedat în ziua de .... a anului...
( cu litere) şi a fost înmormentat apoi în cimitirul
Drept care am semnat presentul act de deces cu mâna mea și
i-am aplicat sigiliul parochial.

Viena, la .

.

[ L. S. ]

[ s. ] N. N.
paroch in N.

Notiță. Cele dise pănă acum în privința registrelor deținute la
enorii şi a certificatelor de eliberat se referiaŭ numai la enoriele ca
tolice, și preoții catolici ţineaŭ în evidență și cununiele, nascerile saŭ
decesele parochienilor de religiune protestantă chiar dacă aceștia aveaŭ
un preot al lor.
Prin decretul curței din 26 Noembre 1829, No. 27,801 , s'aŭ
înființat ast-fel de registre și la enoriele acatholice adecă necatolice
cu următórele restricţiuni :
Preoții necatolici ţineaŭ registrele intocmai ca cei catolici dar
eraŭ datori să trămită preotului catolic în a cărui circumscripțiune.
se găseaŭ, câte o copie de pe fie- care înregistrare de cununie, botez
saŭ nascere .
Eliberând un certificat, preoții necatolici trebuiaŭ să l supună
vizei preotului catolic pentru ca el să fie valabil și legal.
Preoții necatolici eraŭ așa dară puși sub controlul celor catolicy.
NB. Sub : acatolic saŭ necatolic nu se intelege aci de cât re
ligiunea protestantă.

Decretul Curței din 27 Iunie 1835, No. 16,406

( Extras)

Spre a se evila consecințele, eventual grave ce ar putea resulta
mai târdiŭ din indiscifrabilitatea iscăliturei nunilor saŭ a naşilor, Ma


496 AUSTRIA

și så

jestatea Sa a bine -voit a ordona că, în casul când iscălilura nunilor
saŭ a naşilor respectivi in registru , nu ar fi destul de legibilă, paro
chul, cooperatorul ( ajutorul parochului) saŭ învățătorul sătesc saŭ alt
cine - va care posedă o scrisore desluşilă, să scrie în mod legibil nu
mele respectivilor lingă iscălitura lor dicând : citesce :
semneze dedesupt.
Majestatea Sa a mai ordonat ca pe viitor să se facă de pe fie
care filă din registrele cununaților și a născuților câte douě copil
întocmaĩ și colaționate, din care una pentru a fi trămisă autorităţilor
superiore, pentru ca, pierdându -se una din ele saŭ originalul, să re
mână' alta ( prin decretul cancelariei Curţer din 19 Februarie 1836 ,
acestă disposițiune sa întins și asupra registretor morților ).

Decretul Cancelariei Curţei din 9 Iulie 1836, No. 13,192, colecțiunea de
legi politice, No. 64, pag. 755 .

$ 34. Parochii sunt datori să trămită în luna lui Marte a fie
cărui an , autorităţilor administrative de județe, o însemnare despre
toți copii născuți în decursul anului trecut.
Autoritățile administrative inaintéză acestă însemnare împreună
cu notițele de mai jos spre mai departe urmare medicului însărcinat
cu vaccinarea.
a) notiță despre toți copii remași nevaccinați în anii trecuți:
b) notiță despre toți copii la carĩ nu s’a prins vaccinul;
c) notiță de toţi individii aședați de curind in circumscripțiunea
respectivă cari nu pot proba că aŭ fost vaccinați.

Decretul Curței din 5 Aprilie 1844. Colecțiunea legilor judiciare, No. 799

( Extras)

Ținerea registrelor e de competința preoţilor. De regulă , ei sunt
acei carì fac investigațiunile necesare pentru stabilirea celor de în
registrat, dar nu există nici o disposițiune prin care s'ar prescri ci
notițele ce ei trec în registre, trebue să se baseze pe propria lor con
vincțiune. Așa dar : in casul când din uitare saŭ din alte motive s'ar
fi omis la timpul séů a se trece în registrul respectiv, o nascere, cu
nunie saŭ un botez, preotul în urma ordinului guvernămêntului,
dat în baza unor acte temeinice, va putea face în registre și inre
gistrări ulteriore 1 ) .

1) Prin decisiunea Curței de administrație din 8 faudrie 1887 , No. 20, li s'aù luat pot co
filor dreptul de a face inregistrări ulteriore.


ICTE DE STIRE CIVILI 497

.

In basit acestor înregistrări ulteriore preolul va pulea libera cer
tificate .
0. rectificarea a unei înregistrăry făcute conform lege nu se va
putea face de cât prin decisiune judecătorescă ( decisiune a Curţei de
Administrație din 8 Januarie 1887 No. 20) .
Decisiune a Ministerului de Interne din 30 Ianuarie 1849
Fóia Legilor Imp. No. 107
(Extras)
Protestanții de confesiune augsburgică saŭ elvetică cunoscuți
până acum sub denumirea de : «acatholici» saŭ « necatolici » vor ţinea
pe viitor registrele cuvenite întocmai ca (preoţii) catholic şi yor putea
libera in basa lor certificale prevěďute cu iscălitura confesorului
respectiv.

Patentă imper. din 9 Februarie 1850
llege fiscali )
(Extras)
Pentru fie -care extras din registrele de naștere, cununie, saŭ
deces, saŭ pentru acte formale de naştere, cununie saŭ deces se va
plăti un timbru de 50 kr. de fie- care cólă. Făcêndu -se mai multe
extrase saŭ certificate pe o singură cólă, se va plăti o taxă de atâtea
ori 50 kr. câte extrase saŭ certificate se găsesc pe cólă .
Scutite de taxa de timbru ' sunt extrasele saŭ certificatele de
naştere ( botez ) , cununie saŭ deces, eliberate la cererea autorităţilor
stréine, făcută prin intermediul misiunilor nóstre din strệinătate, saŭ
la cererea misiunilor stréine, acreditate la noi - intru cât sunt des
titate (extrasele saŭ certificatele) a servi în stréinătate.
Prin decisiunea Ministrului Cultelor și Instrucțiunei Publice din
27 Februarie 1852 se ordonă ca preoțiĩ să pună în certificatele ce
eliberéză, pe lângă localitatea respectivă și districtul și plasa in care
ea se află.

Decisiune a Ministerelor : de Interne, de Finance, de Culte și a
comandamentului superior al Marinei din 25 August 1886
relativă la inregistrarca casurilor ile naşture saŭ de deces a personelor civile,
intimplate pe vasele austriace comerciale saŭ de risboin

( Extras)

Spre a se constata oficialmente casurile de naștere, botez saŭ
deces întemplate pe vasele austriace de comerciŭ saŭ de résboiŭ ---


498 AUSTRIA

fără deosebire dacă e vorba de supuşi austriaci saŭ streini---şi spre
a se face posibil și a se înlesni părților respective obținerea de acte
autentice în acestă privință, autoritățile de mai sus ordónă precum
urméză :
§ 1. In casul când pe un vas austriac de comerciů, în timpul
călėtoriež, s'ar întêmpla un cas de naştere, căpitanul vasului va fi
dator să procédă până în 24 ore după naștere, asistal de ajutorul
sèů ( locotenent , scriitor) și de un martor, saŭ în absența ajutorului:
asistat de douì martori la constatarea genului copilului noủ născut
și a identităței mamei.
Despre cele constatale se va dresa un proces-verbal semnat de
toţi. Ajutorul căpitanului saŭ martorii chemați a asista la acestă cer
cetare nu vor putea să fie înrudiţi cu căpitanu).
§ 2 , In precesul-verbal se va indica diua și ora nașterei, numele
căpitanului vasului, a ajutorului séů și a martorilor, apoị numele.
posițiunea socială, etatea, patria și domiciliul mamei, și în fine genul
copilului.
In casul când bărbatul ar fi present și ar declara că el esle
tatăl legitim al copilului și când identitatea lui ar putea fi consta
tată prin cei doui martorý saŭ prin alte 2 persone cunoscute căpi
tanului vasului, saŭ când el ar proba - prin un certificat de cununie
căsătoria sa cu mama copilului, el va fi trecut în procesul-verbal ca
tată legitim, iar copilul ca legitim .
Se va fvce aceeași înregistrare și atunci când bărbatul nu ar fi
present dar când mama ar putea proba prin un act de cununie că
sătoria sa saŭ când 2 persone ar afirma acesta.
Copilul nefiind legitim , numele tatălui nu se va indica in pro
cesul- verbal de cât numaự în casul când el ar fi present, când iden
titatea lui ar putea fi stabilită prin doui martorì și când el singur ar
cere a fi trecut ca tată .
Procesul-verbal se va semna de către căpitanul vasului, de către
martori și -- după putință--de către părințiỉ copilului.
§ 3. In casul când copilul ar fi fost botexat înainte de a se
fi procedat la facerea constatărilor de mai sus, se va menționa in
procesul-verbal și faptul botezăriț îndeplinite și numele copilului.
- Botezul făcêndu-se maĩ târdiŭ , se va proceda din noŭ conform
§ 1 spre a se încheia un noŭ proces -verbal constatator că copilul
a fost botezat și că a primit numele de . N.
§ 4. In casurile de decese întêmplate pe vasele austriace de
comerciŭ se va proceda întocmai ca în casurile de naștere, în modul
arătat in § 1 și se va indica în procesul-verbal respectiv, cât se pote
de detailat și precis, felul bóle și al morței care stins viața indi
vidului respectiv.
$ 5. In casul când sar întêmpla o naştere pe un vas austriac

.

1


ACTE DE STARE CIVILA 499

1

de réshoiŭ, constatarea respectivă va fi făcută și procesul-verbal in
cheiat: de către comandantul vasului, asistat de un funcţionar de
administrație al vasului și de către un martor (în lipsa unui func
ționar, de doui martori). Aceleași persone vor încheia cuvenitul proces
verbal în casuri de decese, întemplate pe vasele austriace de resboiů .
In casul când s'ar afla pe vas un judecător milităresc, el va
asista pe comandant în locul funcționarului de administrație.
Găsindu- se pe un vas de resboiŭ un confesor milităresc de ma
rină ( preot) , casul respectiv de naştere saŭ de deces va fi trecut de
dênsul – cu observarea prescripțiunilor legei - în registrul sěů.
Actele de naştere, botez saŭ deces, eliberate de către confesor
și certificate pentru esactitate de către comandantul vasului, sunt su
ficiente pentru probarea naşterei saŭ decesului respectiv și pot în
locui așa dară procesele- verbale menționate mai sus.
$ 6. Pe vasele de comerciŭ, procesele- verbale de naştere, botez
saŭ deces se vor scrie în douě exemplare originale și se vor trece
în extenso în registrul dilnic al vasului. Pe vasele de résboiŭ, çisele
procese -verbale și actele de eliberat in privința acesta se vor scri în
trei exemplare.
§ 7. Vasul de comerciŭ va înainta ambele exemplare la prima
sa intrare într'un port al ţérei, autorităței austriace maritime, saù la
prima sa intrare într'un port străin în care se află un consulat saŭ
legațiune austriacă : aceste autorități. Autoritățile primitóre vor înainta
ambele exemplare autorităței centrale de marină din Triest, care va
păstra in archivele sale unul din exemplarele primite, trămițênd pe
cel-l'alt autorităților civile saŭ militare competente (adică : guverna
torului provinciei respective, dacă părinții copilului saŭ decedatul sunt
civili, și comandamentului militar respectiv, dacă e vorba de un cas
de naştere saŭ de deces la persone militare ), din ţară, saŭ făcênd
à se înainta guvernului străin respectiv, dacă personele din causă ar
fi străine.
Autorităţile civile saŭ militare din ţară vor fi datóre să comu
nice casul de naştere, botez saŭ de deces, despre care vor fi infor
mate de către autoritatea centrală de marină din Triest, pe cale ie
rarchică preotului comunei originare a născutului saŭ a decedatului,
spre a fi trecut în registrele respective ale enoriei.

$ 8. Vasele austriace de résboiŭ vor proceda în privința tri
miterei proceselor- verbale întocmai ca cele de comerciŭ, cu deo
sebire că ele vor mai trămite un exemplar, exemplarul al treilea,
comandamentului suprem al mariner.

$ 9. Procesele- verbale și actele de naştere, botez saŭ de deces,
redactate și eliberate conform paragrafelor precedente, aŭ aceiași pu
tere legală ca ori- ce alte acte publice.


AUSTRIA

LEGEA DIN 25 MAIŬ 1869

relativă la dreptul de căsătorie ( la catholici), relativă la trămiterea
înaintea autorităţilor judiciare a afacerilor de căsătorie ale catholicilor
și ( relativă) la admisibilitatea încheierei de căsătorii înaintea

autorităților civile

( Extras)
Art . 1. Patenta imperială din 8 Octombre 1856 se abrógă.
Art. 2. In casul când preotul chemat a face strigările, saŭ a lua
acte de consimțimentul de căsătorie a douě persone ce voesc a se
căsători, ar refusa, dintr'un motiv nerecunoscut și neprevědut prin
legile ţărei, de a face strigările cerute, saŭ de a lua act de declara
ţiunea părților că voesc a se căsători una cu alta , Jogodițil vor fi
fi în drept să céră a li se face strigările de către autoritățile civile și
să depună înaintea lor (a autorităților) disa declarațiune de căsătorie.
Acest mod de căsătorie este permis personelor de orice con
fesiune. In privința încheiere căsătorielor de acest fel sunt de ob
servat prescripțiunile părței a II - a a codului civil general, cu urmă
tórele schimbări:
§ 1. Auloritatea civilă competentă a face strigările și a lua act
de declarațiunile de căsătorie, este autoritatea administrativă a jude
țului în care domiciliază parochul care a refusat a face strigările și
a luat act disele declarațiuni. In orașe cu propriŭ statut comunal
aceste funcțiuni vor fi îndeplinite de către divisiunea administrativă
(politică) a Primăriei.

$ 2. Pentru a putea cere ca strigările să fie făcute de autori
tatea civilă, solicitatorii vor trebui să probeze saŭ prin un certificat
din partea preotului respectiv saŭ prin mărturia a doui bărbați în
aceeaşi circumscripțiune (județ, comună) că preotul le - a refusat facerea
strigărilor.

Logodiții neputènd aduce nici una din disele probe, autoritatea
civilă respectivă va provoca pe preotul respectiv să facă strigările
(saŭ se ia act de declarațiunile de consimțiment de căsătorie) saŭ
să’i notifice prin adresă oficială motivele refusului sěů .
Preotul persistând în a refusa facerea strigărilor, din motive ne
prevědute de lege, saŭ fără de a indica vrun motiv óre -care, saŭ
netrimițènd până in termen de opt dile, nici un réspuus la adresa
autorităței civile, acesta din urmă va proceda imediat după ce i -se
vor fi înaintal actele necesare, cerute prin codul civil general, la fl
cerea strigărilor și la incheierea căsătoriel.
§ 3. In casuri de incheieri de căsătoriſ înaintea autorităților ci
vile tóte functiunile și disposițiunile aparținènd preotului vor trece
pentru casul respectiv asupra acelei autorităței administrative ( politice).


ACTE DE STARE CIVILĂ. 501

§ 4. In contra decisiunilor în afaceri de căsătorie ale autorită
ţilor administrative de județ părțile vor putea face apel la guvernă
mentul provincial și în contra hotărîrilor acestuia, la Ministerul de
Interne, fără ca să exisle un termen óre- care, limitat pentru înaint
tea lui.

§ 5. Autorităţile civile vor face strigările prin afișare pe pieţe
publice și pe tabla de afişe a cancelariei și anume: în ambele co
mune în care logodiții sunt domiciliaţi.

Afișul va trebui să remână prin trei septămâni, lipit pe tabla
de afișe a autorităței administrative de județ și a primărielor res
pective.
Din motive temeinice, guvernamentul provincial va putea mic
şora acest termen de strigări, saŭ chiar scuti de la facerea lor. In
casuri de morte apropiată a unuia din logodiţi, acestă scutire va
putea ſi dată chiar de autoritatea administrativă de județ, în urma
prestărei de către părțile logodite a jurămêntului arătat in § 86 al
codului civil general.
$ 6. In urina cererei logodiților, autoritatea administrativă de
județ saŭ de oraș, competentă , va putea delega pentru încheierea
căsătoriei respective o altă autoritate administrativă de județ și acesta
cu observarea prescripţiunilor SS 81 și 82 ai codului civil general
( relativ la parochii).
$ 7. Declarațiunea solemnă despre consimțimentul părților de a
se căsătorii se va face înaintea prefectului judeţului ( în comunele cu
propriu statut : înaintea primarului) saŭ a suplinitorului sěů, în pre
sența a doui martorì și a unui grefier ( secretar) jurat.
S 8. Se va încheia un proces- verbal despre încheierea căsătorieỉ,
care se va semna de către căsătoriți, de către martory şi de către
ambii funcționari.
§ 9. Autoritatea administrativă de judeţ ( saŭ de comună) va
ținea un registru despre strigările făcute şi căsătoriele încheiate de
dênsa şi va libera — după cerere -- certificate în acestă privinţă .
Ast- fel de certificate vor avea puterea de acte publice.
Autoritatea administrativă respectivă va inainta din oficiŭ preo
ților comunelor respective câte un certificat constatator al îndeplinire
strigărilor saŭ a încheierei căsătoriei.
S 10. Cu privire la divorțarea căsătorielor încheiate inaintea au
torităţilor civile , se vor aplica deasemenea prescripţiunile codului civil
general, funcțiunile atribuite prin el preoţilor, remânănd a fi înde
plinite de către autoritatea administrativă a acelui judeţ în a cărui
circumscripțiune işi are domiciliul preotul care după lege ar fi fost
chemat a indeplini acele funcțiuni.
$ 11. Căsătoriții carì aŭ încheiat căsătoria lor înaintea autori
tăților civile, vor fi liberi să solicite în urmă a li se face cununia


502 AUSTRIA

religiósă de către un preot al confesiune căreia aparține una din părți.

Art. 3. După intrarea în vigore a presentei legi jurisdicțiunea in
afaceri de căsătorii a catolicilor şi a celor- l'alte confesiuni creștine
saŭ necreștine, se va exercita exclusiv numai de către acele jude
cătorii civile, care, conform normelor din 22 Decembre 1851 şi 20
Noembre 1852, aŭ exercitato până la 1 Ianuarie 1857, când în pri
vința afacerilor de căsătorie aŭ intrat in vigore legea asupra judecă
torielor confesionale.

Art. 4. Pentru introducerea presente legỉ se emit următórele
disposițiunữ transitoriỉ : .
$ 1. Fiind casul a se judeca asupra valabilităței unei căsătorii
incheiate conform patentei din 8 Octobre 1856, hotărârea se va face
în sensul acele patente și a disposițiunilor ce coprinde.
Divorțul unei căsătorii încheiate înainte de intrarea în vigore a
acestei legĭ se va face numai conform prescripțiunilor codului civil
şi a celor coprinse în presenta lege.

Decisiune a Miniştrilor de Justiţie, de Culte și de Interne
de la 1 Iulie 1868
Retatiră la crecutarea lege din 25 Maii 1868

( Extras)

1

!

1

In scopul executăre lege din 25 Mai 1868, se emit următórele
disposițiuni:

Ad Art. I din lege
§ 1. Dispensa de la facerea strigărilor, dispensa de la termenul
arătat în $ 120 al vechiuluì cod civil și dispensa de la presintarea
actului de nascere se va da de către guvernămèntul provincial.

In casuri de morte apropiată aceste dispense se vor da de către
autoritatea administrativă de județ saŭ, în orașele cu propriu statut
comunal, de către primărie .
[Acestă disposițiune a fost schimbată în parte prin legea de la
4 Iulie 1872).
Hotărîrile în afaceri de dispense în casuri de împiedecărî de
căsătorii se vor da în ultima instanţă de către Ministerul de Interne.

Ad Art. II al leger.
$ 3. Autoritatea administrativă căreia se va fi cerut încheierea
une căsătoril va ţinea un registru separat despre pertractările respec
tive, în care se vor trece dupe ordine chronologică și numer curent,
tóte cererile, procesele verbale și cele - lalte acte relative la afacerea
in cestiune.

1

i


ACTE DE STARE CIVILĂ 303

Acele registre se vor păstra , separate de cele -l'alte registre im
preună cu registrul de strigări şi cel de cununii.
§ 4. Când douì logoditi aŭ intențiunea de a încheia căsăloria
lor înaintea autorităței civile, ei vor trebui să ' I adieseze în acestă
privinţă o cerere în scris, saŭ să céră a se redacta un proces -verbal
despre acea intențiune a lor.
§ 5. In casul când logodiții vor aduce duoỉ martor, domiciliați
în circumscripțiunea oficiului respectiv, pentru a proba că preotul a
refusat a'i cununa, autoritatea civilă respectivă va fi datóre a intro
duce deposițiunile martorilor în procesul-verbal respectiv.
$ 6. In casul când autoritatea administrativă va fi trămis preo
tului respectiv învitarea prevědută în art. 2, § 2 din lege, ea va
Trebui să- şi procure recepisa despre primirea de către preot a hårtie
respective, anexându - o la cele-l'alte acte .
$ 7. Cu ocasi !inea strigărilor se va face mențiune dacă ele vor
urma după termenele regulate saŭ dacă sa acordat vro dispensă.
$ 8. Pe fi-care avis (publicațiune) se va nota ſiua afişărei și a
deslipirei lui de pe tablă .
Acest avis se va păstra între actele respective de căsătorie. Ru
pându -se publicațiunea de pe tablă autoritatea respectivă va îngriji
a se face și lipi imediat un duplicat.
Anexa « A » coprinde un model de ( avis de) strigare.
$ 9. Primăria la care se va fi lipit publicațiunea strigărilor este
datóre se aducă ori- ce piedică de căsătorie despre care ar afla imediat
la cunoscința autorităței civile ce a inițiat strigările.
$ 12. In procesul- verbal asupra încheierei căsătoriei se va trece
numele ambilor funcționarî, numele și cele- l'alte detailuri ale logo
diților și apoy numele și posițiunea socială a martorilor.
In casuri de încheieri de căsătorit prin mandatarì ( procuratori),
se va însemna și numele și posițiunea socială a procuratorului, pro
cura ' și încuviințarea guvernămentului provincial.
Funcționarul politic care va dirige actul căsătorie va ținea o
cuventare potrivită gradului de cultură a logodiților și capacitățeụ lor
de a înţelege, despre puterea juridică a contractului de căsătorie și
ii va provoca să declare înaintea sa, în mod solemn, intențiunea de
a se căsători.
Procesul-verbal trebue să coprindă mențiunea că N. N. mire a
declarat solemn că voesce să se căsătorescă cu N. N. mirésă, și apoi
că N. N. mirésă, voesce să se căsătoréscă cu N. N. mire.
Procesul- verbal se va citi și semna apoi de către tóte personele
arătate mai sus. In casul când unul dintre logoditi saŭ dintre martori
nu ar putea să scrie, il va subscri una din cele - l'alte persone, iar el
va întări iscălitura sa prin punere de deget.
Anexa « B» conține un model a unui proces- verbal de căsătorie


504 A U S T R I A

$ 14. Registrul de strigări va contine:
a ) numěrul curent;
b ) numele de familie și de botez, apoi locul naşterei și profe
siunea mirelui;

c) domiciliul mireluì;
d ) dacă mirele a fost deja căsătorit saŭ nu ;
e
g ) notițe asupra miresei, întocmař ca cele sub b) , c), d ) ;

f

h ) dacă termenul de strigări a fost saŭ nu scurtat ;
i) localitatea , modul și timpul in care s'aŭ făcut strigările ;
h diverse observațiuni.

La copii adoptați se va arăta și numele de familie al tatălui saŭ
a mamei adoptive și ântêiul nume de familie al adoptatului.
La miresele věduve se va areta și numele ultimului bărbat.
In casul când guvernamentul provincial va fi incuviințat a se
scurta termenul de strigărț, se va trece în colóna 1 ), numèril și data
hârtiei, respective.
§ 15. Funcționarul însărcinat cu ținerea registrului respectiv va
trebui să semneze după fie -care înregistrare, indicând sub semnătură
și calitatea sa.
$ 16. Fie - care căsětorie încheiată înaintea autorităței civile se va
trece, sub un număr curent special, imediat în registrul de căsătorii,
fără considerațiunea confesiunei căsătoriților, adecă tóte căsătoriele
de orị-ce confesiune ar fi părţile - în unul şi același registru.

S. 17. Registrul căsătorielor va conţine :
a) numérul , curent ;
b) anul, luna şi ţiua în care sa încheiat căsătoria ;

c) numele de familie și de botez, locul de nascere și profesiunea
mirelui, numele de familie și de botez al părinților sèi ;

d ) domiciliul mirelui ;
e) confesiunea mirelui ;

) etatea mirelui ;
g) dacă mirele a fost deja saŭ nu căsătorit ;
It )
i)

) aceleași notițe în privința miresei ;
1 )
m )
n ) numele de familie și de botez și profesiunea martorilor;

o) numele și funcțiunea amploiaților înaintea cărora s’a făcut de
clarațiunea ' solemnă de căsătorie ;
p ) actele prin carỉ s’aŭ înlăturat piedicele ce aŭ existat în pri
vința căsătoriei respective ;


ACTE DE STARE CIVILA 505

q) o colónă pentru observațiuni.
In casul când declarațiunea solemnă de consimțire la căsătorie,
se face prin un procurator, se va nota în registru şi acestă împre
jurare, indicându -se în același timp data și numărul incuviință reî date
de către guvernamentul provincial, data și numărul procurei, apoi nu
mele și profesiunea procuratorului şi a părței represintale de dênsul.
§ 18. In casul când autoritatea administrativă a unui altuğ ju
deţ a primit de la autoritatea de județ competentă, delegațiunea de
a incheia o anumită căsătorie, ea va nola in registru -- la încheie
rea căsătoriei numěrul și data hârtie de delegațiune, va indica
autoritatea de la care a emanat şi va comunica acestei din urmă ---
până în opt dile încheierea căsătoriei.
Autoritatea de județ competentă, va nota faplul delegărei, chiar
o -dală cu expediarea hârtiei de delegațiune, în registrul de căsători;
respectiv, indicând autoritatea căreia sa trămis delegațiunea. Indală
ce'i va sosi comunicarea cuvenită despre încheierea căsătoriei, ea va
nota și acesta pe lângă insemnările cele - l -alte.
$ 19. Fie -care act de căsătorie trecut în registru se va iscăli de
către ambii amploiați indicându - se şi calitatea lor.
§ 20 Paginele registrului de strigărì și cele a celui de căsătorit
se vor numerota. Se va ține și un indice alfabetic care va coprinde
( indica) pagina și numěrul curent la care se află afacerea respectivă
in unul saŭ cel-lalt registru.
$ 21. Autoritatea administrativă de județ va trămite la finele
fie- cărui an, o copie legalisată după registrul de căsătorii, autorităței
administrative provinciale, care o va păstra in archivele sale.
$ 22. Actele oficiale, prin care autoritatea civilă (administrativă
de judet) va certifica că s'aŭ făcut strigările saŭ că s'a încheiat o
căsătorie óre- care, se vor elibera întocmai după conținutul registrelor.
$ 23. Parochul pe care logodiții îl rugaseră în primul loc de a
le face strigările și de a i impreuna în căsătorie, va nota, în basa
comunicărei oficiale ce ĭ se va tràmite conform art. 2. § 9 al legeï,
căsătoria încheiată înaintea autorităței civile, în registru de căsătorie
al parochiei ( enoriei); ii va da uuměr curent și va complecta coló
nele respective cu indicațiunile coprinse in comunicarea oficială înre
gistrând numěrul și data ( isei comunicărì precum și numele și func
ţiunea personelor oficiale înaintea cărora a fost incheiată acea căsătorie .

Anexa A.

STRIGARE

Se aduce prin presenta la cunoscința publică că, d -l losel Maier.
născut la Brünn, architect, domiciliat in Viena, Kohlmarkt No 20 .


506 AUSTRIA

věduv, și domnişóra Maria Huber, născută la Mautern, fiică de co
merciant, domicilială în orașul Stein în casa cu No. 17, necăsătorilă,
aŭ intențiunea de a se căsătorii intr olaltă .
Ori- cine ar cunósce vre - o piedecă legală a acestei căsătorii, este
învitat a o comunica până în termen de trei séptămânî (saŭ până
în termenul scurtat de ....dile) saŭ direct prefecture din Krems
care este chemată a încheia acestă căsătorie, saŭ prin intermediul
primăriei din Viena saŭ acelei din oraşul Stein .
Prefectura imp. și reg : din Krems, la ..
(L. S.) N. N.

prefect districtual imp. și reg.

Afişată în Krems (Viena, Stein )

la

( semnătura oficială)

Luală jos la ...
( semnătura oficială)

de

scris

chiar

pe

publicaţiune

Anexa B.

Prefectura imp. și reg. a districtuluş Krems.

Proces- verbal de încheiere de căsătorie

presenti :

Carol Werner, prefect imp. și reg. de judeţ,
Ion Müller, oficiant de prefectură, grefier jurat,
losif Maier, născut la Brünn, în etate de 30 ani, de confesiune
evangelică, věduv, architect, domiciliat la Viena, Kohlmarkt No. 20,
fiŭ al comptoaristului Frederic Maier și al Sofieĩ, născută Schwarz -
mire. In casul când în locul mirelui se preşintă procuratorul săů, se
va Ņice spre exemplu :
« d-1 Dr Eduard Schmid , notar imp. și reg . ca procurator al mi
relui Iosif Maier, născut la Brünn, in etale de 30 ani etc..... cu încu
viințarea guvernamentului imp. și reg. din Viena, cu data din . .
sub No... şi în basa procurei cu data din
Maria Huber,născută la Mautern , în etate de 25 ani, de reli
giune catholică, necăsătorită, domiciliată în orașul Stein, în casa en
No. 17 , fiică a comerciantului Franų Huber și a Elisavetei născula
Mai mirésă.
Alois Fest, sculptor

Francisc Lang. ceasornicar ca martorì

.

.

]


LEGEA
ASUPRA NATIONALITATEI OTOMANE DIN 19 IANUARIE 1869

Art. 1. Ori- ce individ născut dintr'un tată otoman, saŭ numai
dintr’un tată otoman, este supus otoman .
Art. 2. Ori- care individ născut pe teritoriul otoman , din părinți
străini, póte, în cei trei ani cari vor urma majorităței sale, să reven
dice calitatea de supus otoman.
Art. 3. Ori-care străin major care a avut reședința timp de cincì
ani consecutivi în Imperiul otoman, póte dobândi naționalitatea oto
mană, adresând direct ori prin intermediar cererea sa ministrului afa
cerilor străine.
Art. 4. Guvernul imperial va putea acorda într'un mod · extra
ordinar naționalitatea otomană străinului care, fără a îndeplini con
dițiunile articoluluị precedent, ar fi judecat demn de acestă favore
excepțională.
Art. 5. Supusul otoman care a dobândit o naționalitate străină
cu autorizarea Guvernuluì imperial, este considerat și tratat ca supus
străin ; dacă, din contra, el s'a naturalizat străin fără autorizarea pre
alabilă a Guvernului imperial, naturalizarea sa va fi privită ca nulă
și neavenită și va urma a fi considerat și tratat în orice cas ca
supus otoman.
Nici un supus otoman nu va putea, în orice cas, a se natura
liza străin, de cât după ce va fi dobândit un act de autorizare eli
berat în virtutea unei iradea imperială.
Art. 6. Cu tóte acestea, guvernul imperial va putea să pronunțe
perderea calităţii de supus otoman în contra ori- cărui supus otoman
care s'ar fi naturalizat în străinătate saŭ care va fi primit funcțiuni
militare pe lângă un guvern străin fără autorizarea Suvernnului sěů.
In asemenea cas, perderea calității de supus otoman va trage
deplin drept după densa interdicțiunea, pentru acela care se va fi
expus la acesta, de a reintra in Imperiul otoman .


40 TURCIA

Art. 7. Femeia otomană care sa căsătorit cu un străin , póle.
dacă devine věduvă, să redobêndéscă calitatea sa de supusă otomani.
făcênd despre acesta declarațiunea sa în cei trei ani cari vor urma
decesului bărbatului seŭ. Acestă dispozițiune nu este cu tóte acestea
aplicată de cât persónei sale; proprietățile sale sunl supuse legilor
și regulamentelor generale carì le slăpânesc.
Art. 8. Copilul chiar minor al unui supus otoman care sa na
turalizat străin saŭ care a perdut naționalitatea sa, nu urméză con
dițiunea tatălui și rěmâne supus otoman . Copilul chiar minor al
unui străin, care sa naturalizat otoman, nu urméză condițiunea ta
tălui sěŭ si rěmâne străin .
Art. 9. Ori-ce individ care locuiesce pe teritoriul otoman , este
considerat ca supus otoman și tratat ca atare, până ce calitatea sa
de străin este constatată intrun mod regulat.

Constituirea unei comisiuni însărcinată cu afacerile de naţionalitate.

(Regulamentul din 17 Iulie 1869).

Art. 1. Se institue la ministerul afacerilor străine, o comisiune
specială , având de mandat de a constata , prin o cercetare , bazalà
pe tratatele, convențiunile, legile și regulamentele existente, națio
nalitatea adevěrată a indivizilor cari, presumați supuși otomani, ar
pretinde la o naționalitate saŭ protecțiune străină.
Art. 2. Acestă comisiune este compusă din un președinte și de
patru membri. Ea este permanentă și se va întruni cel puțin o dată
pe séptămână.
Art. 3. Comisiunea va trebui să ia de bază, pentru deciziunile
sale în materiă de naționalitate, disposițiunile leger asupra naționa
litățiğ olomane din 14 Zilhidjé 1285, ca și instrucțiunile generale
adresate autorităților imperiale cu data din & Sefer 1286, pentru a
precizà sensul și întinderea lor.
Art. 4. Afacerile din resortul acestei comisiuni ii vor fi deferite
prin un decret al ministerului afacerilor străine. Ea va supune acestui
minister un raport motivat și circumstanțiat asupra fiă -cărei afaceri
adusă inaintea sa.
Art. Raporturile comisiunei sancționate de către ministerul afa
cerilor străine, vor fi executorii pentru tóte administratiunile Imperiului.
Art. 6. Comisiunea va aduna pentru îndeplinirea sarcinei sale
tóte elementele de informațiune pe care le va judeca de trebuinţà .
Art . 7. Ori şi când comisiunea va fi silită a face vre - o cerce
tare, misiunea ori consulatul a cărora protecțiune este invoca là .
va avea, dacă voiesce, facultatea de a trămite un delegat pentru a
fi de față la cercetare .


LEGEA ASUPRA NAȚIONALITATEI OTOMANE 541

Art. 8. Personele carî, în urma cercetării acestei comisiunì, ar
f fost recunoscute ca apartinênd într'un mod efectiv unei naționa
lităţi străine. vor primi un certifical tipărit , ŭestinat de a face cre
dință de rezultatul aceste cercetări, arětând naționalitalea lor deplin
recunoscută. Aceste certificate vor fi valabile pentru tóte tribunalele
și consiliile Imperiului.
O comisiune cu puterī și atribuțiuni identice se va institui în
fie -care capitală de vilayet. Ea va depinde direct de Vali, căruia va
adresa raporturile sale, carele, la rêndul sèů, le va transmite minis
terului afacerilor străine, care va hotărî cestiunea.

Capacitatea civilă a strčinilor pentru dobindirea proprietăței imobiliare
in Imperiul otoman și condițiunea lor legală in general.

L E GE

concedând străinilor dreptul de proprietate imobiliară în Imperiul otoman

(7 Sefer 1284)

RESCRIPT IMPERIAL

Se va face conform conținutului

Cu scop de a desvolta prosperitateu ţěrei, de a pune capět la
greutățile, abuzurile și nedomiririle cari se produc față cu exercițiul
dreptului de proprietate de către străini în Imperiul otoman, și de
a complecta, prin mijlocirea unei regulamentațiuni precise, garanţiile
datorite intereselor financiare și acțiune administrative, următórele
dispozițiuni legislative s'aŭ stabilit conform ordinului Majestățe Sale
Imperiale Sultanului:
Art. 1. Străinii sunt admişi, cu acelaşi titlu ca și supuşit oto
mani și fără altă condițiune, a se bucura de dreptul de proprietate
asupra imobilelor urbane saŭ rurale în tótă întinderea Imperiului,
afară de provincia Hedjazului, supunêndu- se legilor și regulamentelor
cari administréză pe supuşii otomani ei însuși, cum este prescris
mai jos.
Acestă dispozițiune nu este privitore pe supuşii otomaui din
nascere cari aŭ schimbat naționalitatea lor, car¥ vor fi administrați
in acestă materie printr'o lege specială.
Art. 2. Străinii, proprietari de imobile urbane saŭ rurale, sunt
in consecinţă, asimilaļi supuşilor otomaný, în tot cea ce privesce
bunurile lor imobile.

Acestă asimilare are drept efect legal :

35


542

TURCIA

1. De ai obliga a se conforma cu tóte legile și cu tóte regu
lamentele de poliție saŭ municipale cari administréză în prezent și
vor putea administra pe viitor folosința, transmisiunea, înstrăinarea
și hipoteca proprietăților funciare ;
2. De a achita tóte sarcinile și contribuțiunile sub ori- ce formă
și ory- ce denumire vor fi, lovind saŭ putênd să lovéscă in urmă
imobilele urbane saŭ rurale ;
3. De a ' i face direct justițiabili de tribunalele civile otomane,
pentru tóte chestiunile relative la proprietatea funciară, și pentru
veri- care acţiuni reale, atât ca demandori cât și ca defendori, chiar
atunci când una și cea -laltă parte sunt snpuși străini ; totul cu ace
laşi titlu, în aceleaşi condițiuni și în cceleaşi forme ca şi proprietarit
otomani, şi fără ca să pótă în acestă materie să se prevaleze de
naţionalitatea lor personală ; sub rezerva însă , a imunităților legate
de persóna lor și de bunurile lor mobile, conform termenilor trac
tatelor.
Art. 3. In caz de faliment al unui străin proprietar de imobile,
sindicii falimentului se vor adresa autorităţel şi tribunalelor civile
otomane pentru a cere 'vênzarea imobilelor posedate de falit și cari
prin natura lor şi conform legel, respund de datoriile proprietarului.
Se va proceda tot astfel când un străin va fi obţinut in contra
unui alt străin proprietar de imobile o sentință de condemnare di
naintea tribunalelor străine.
Pentru executarea acəziel sentințe asupra bunurilor imobile ale
debitorului sèů, creditorul se va adresa la autoritatea , otomană com
petentă în scop de a obține vendarea acelora din imobile carl rés
pund de datoriile proprietarului ; şi acestă sentință nu se va executa
de autorităţi şi de tribunalele otomane de cât numai când vor fi
constatat că imohilele a căror vendare se cere, aparțin in adevěr cate
gorie acelora cari pot fi vendute pentru plata de datoriy.
Art. 4. Supusul stréin are facultatea de a dispune prin donațiune
saŭ prin testament de acele ale sale bunurì imobile a cărora dis
posițiune, sub acestă formă, este permisă de lege.
In ceea ce priveşte imobilele de cari nu ar fi dispus, saŭ de
carỉ legea nu't permite a dispune prin donațiune saŭ testament, suc
cesiunea lor se va regula conform leger otomane.
Art. 5. Ori-ce supus străin se va folosi de beneficiul prezentel
legi, îndată ce puterea de care depinde va adera la aranjamentele
propuse de sublima Pórtă pentru exercițiul dreptului de proprietate


LEGEA PRIVITOARE LA PROPRIETATE 543

PROTOCOL
în virtutea căruia străinii pot fi admișă a se bucura de dreptul de proprietate.
Legea care acordă străinilorů dreplul de proprietate imobiliară
nu aduce nici o jignire imunităților consfințite prin tractate și cari
vor urma a protege persona și bunurile mobile ale străinilor deveniļi
proprietari de imobile .
Exercițiul acestui drept de proprietate îndemnând pe străini a
se stabili în mai mare numěr pe teritoriul otoman, Guvernul imperial
crede de a lui datorie de a prevede și de a preveni greutățile la carý
aplicarea acestei legi va putea da nascere în óre - carî localități. Acesta
este obiectul aranjamentelor carî urméză.
Domiciliul ori-cărei persone locuind pe teritoriul otoman fiind in
violabil și nimeni ne putênd să intre într'ênsul fără consimțirea stă
pânuluì, afară numai în virtutea unor ordine emanate de la autori
tatea competentă și cu asistenţa magistratului saŭ funcționaruluý
investit cu împuternicirile necesarii, domiciliul supusului străin este
înviolabil în acelaşi titlu, conform tractatelor ; agenții forței publice
nu pot intra într'ênsul fără asistența consulului saŭ a delegatului con
sulului de care depinde străinul.
Se înțelege prin domiciliú casa de locuire și dependințele sale,
adică, curțile, grădinele și împrejmuirile alipite, cu excluzimza a tutulor
celor- l'alte părți ale proprietățel ..
In localitățile depărtate de mai puțin de nouă ore de reședința
consulară, agenții forței publice nu vor putea intra în locuința unui
străin fără asistența consului, cum se dice mai sus. Din partea sa ,
consulul este ținut de a'și da asistența sa imediată autorităței locale,
așa în cât să nu trécă mai mult de şase ore între momentul la care
a fost prevenit și acela al plecărei sale saŭ al plecărei delegatului
séů, pentru ca acțiunea autoritățe să nu poată nici o dată fi sus
pendată may mult de 24 ore.
In localitățile departate de nouă ore saŭ de mai mult de nouă
ore de mers de la reședința agentului consular, agenții forțel publice
vor putea, în urma cererei autorităței locale și cu asistența a trei
membrii ai consiliului bătrînilor din comună, să intre în domiciliul
unui supus străin, fără să fie asistaţi de agentul consular, dar numat
în cas de urgenţă şi pentru cercetarea saŭ constatarea crimei de
omor, de tentativă de omor, de incendiů , de furt înarmat saŭ prin
efracțiune saŭ nocturn într'o casă locuită, de rebeliune înarmată și
de fabricare de monedă falșă ; şi acesta fie că crima ar fi fost co
misă de un supus sfrăin saŭ de un supus otoman , fie că densa a
avut loc în locuința străinului saŭ afară din acestă locuință și în
orf- ce alt loc va fi .


544 TURCIA

Aceste dispozițiuni nu sunt aplicabile de cât părților din pro
prietate carì constituesc domiciliul ast- fel cum a fost definit mai sus.
Afară de domiciliŭ acțiunea poliției se va exersa liber și fără reservă ;
în cazul însă când un individ prevenit de crimă saŭ de delict ar fi
arestat şi că acest prevenit ar fi un supus străin, imunitățile legate
de persona sa vor fi observate față cu dînsul.
Funcționarul saŭ oficierul însărcinat cu îndeplinirea vizitel do
miciliare, în circumstanțele excepționale determinate mai sus, și mem
brii consiliului bătrînilor carî ' l vor asista, vor fi ținuți de a dresa
proces- verbal de vizita domiciliară și de a'l comunica imediat auto
rităței superiore de care dinșii depind, care autorite ' l va transmite
la rîndul ei fără înţiere agentului consular cel mai apropiat.
Un regulament special va fi promulgat de către Sublima Porta
pentru a determina modul de acţiune a poliției locale în diferite ca
zuri prevědute mai sus .
In localitățile depărtate de mai mult de nouă ore de la reședința
agentului consular și în cari legea asupra organizărei judecătoresci
a vilayetului va fi în vigore, supuşii străini vor fi judecați, fără asis
tența delegatului consular, de către consiliul bătrînilor îndeplinind
funcțiunile de judecător de pace, și de către tribunalul cazalei, atât
pentru contestările cari nu vor trece peste una mie piastrit cât și
pentru contravenirile cari nu atrag după dênsele de cât condamnarea
la o amendă de cinci sute piastriỉ maximum .
Supuşii străini vor avea în prì -ce cas dreptul de apel dinaintea
tribunalului sandjacului în contra sentinţelor pronunțate cum este
qis mai sus, apelul se va lua în considerare și se va judeca cu asis
tența consulului, conform tractatelor.
Apelul va suspenda tot- d'a -una execuțiunea.
In ori-ce caz execuțiunea silită a sentințelor pronunțate in con
dițiunile determinate mai sus nu va putea avea loc fără concursul
consulului saŭ al delegatului séů .
Guvernul Imperial va scote o lege care va stabili regulele de
procedură de observat de către părți în aplicarea dispozițiunilor pre
cedente.
Supuşit, în orň- ce localitate ar fi, sunt autorisați a deveni spon
taneŭ justiciabili de consiliul bătrînilor saŭ de tribunalele cazalelor,
fără asistența consululuì, în contestările ale căror obiect nu trece
peste competența acestor consilii saŭ tribunale, afară de dreptul de
apel dinaintea tribunalului saŭ djacului unde cauza va fi chemată şi
judecată cu asistența consului saŭ a delegatului sěů.
Totuşi consimțimentul supusului străin de a fi judecat cum
arată mai sus fără asistența consulului, va fi dat în scris și ma
înainte de orì - ce procedură.
Este bine înțeles că tóte aceste restricțiunì nu sunt privitor

se


LEGEA PRIVITOARE LA PROPRIETATE 545

în

la procesele carî aŭ drept obiect o cestiune de proprietate imobiliară,
care procese se vor urmări și judeca în condițiunile stabilite de lege .
Dreptul de apărare și publicitatea ședințelor sunt asigurate
ori- care materie străinilor carý ar compărui dinaintea tribunalelor oto
mane, tot ast-fel ca şi supușilor otomani.
Aranjamentele carý preced vor rěmâne în vigore până la revi
zuirea vechilor tractate, revizuire asupra căreia sublima Pórtă ’ și re
zervă de a provoca ulterior o înțelegere între dênsa și Puterile amice.

CIRCULARA

Sublimei Porti sefilor de legațiuni ale Puterilor carī aŭ aderat la Protocolul
privitor la schimbarea titlurilor vechi contra titlurilor noi, indicând adevărata na

ţionalitate a purtătorilor lor.

( 29 Iunie 1870)

Domnule....... sa făcut cunoscut Sublimei Porți că, înainte de
promulgarea legei care conferă străinilor dreptulů de proprietate ,
dorinţa de a posede personal imobile în Turcia a făcut pe un óre
care număr de supuși străini a se da drept supuși otomani cu sco
pul de a obține titlurile de proprietate sub propriul lor nume.
Legea din 7 Sefer 1284 făcênd să dispară vechile restricțiuni
în materie de proprietate pentru supuşi Puterilor carî aŭ aderat la
protocolul anexat la acea lege, Sublima Pórtă, în scop de a arăta
acelor. Puteri dorinţa sa de a înlesni aplicarea legeț și de a înlătura
greutățile la cari ar da, nascere in transacțiunile imobiliare titlurile
obținute în condițiunile qise may sus, a autorizat pe Ministerul Ev
cafului să schimbe, la caz eventual, titlurile de asemenea natură,
după verificare, contra a noi titluri indicând adevěrata naţionalitate
a purtătorilor lor.
Rugându-vě de a binevoi să aduceţi acestă deciziune la cunos
cinţa naţionalilor D - Vóstre, profit etc.

( Semnat) Aali

LEGE

privitore la imobilele personelor cară, după al 2 - lea paragraf
din art. I al legež din 7 Sefer 1284, nu pot beneficia de dreptul de proprietate
imobiliară în Turcia.

Art. 1. Indiviļiř carằ, supuși otomani din nascere, aŭ schimbat
naţionalitatea lor înainte de promulgarea lege asupra naționalitățeș
otomane și cărora Sublima Pórtă, în termenii tractatelor le- a recuno


546 TURCIA

scut și confirmat supuşia străină, precum și aceia cari aŭ schimbat
naționalitatea lor după publicare și conform dispozițiunilor sus-zisel
legy, vor putea beneficia de toate drepturile înscrise în legea din 7
Sefer 1284 care concedéză străinilor dreptul de proprietate imobiliară.
Este totuși absolut indispensabil ca statul a cărui naționalitate aŭ
primit'o să fi aderat la protocolul zisei legi din 7 Sefer 1284.
Art: 2. Indivizii carî, fără să fi obţinut oficial autorizarea gu
vernului imperial, aŭ schimbat naționalitatea și cari prin acest fapt
aŭ perdut dreptul de naţionalitate otomană, nu pot să se bucure in
Imperiul otoman de dreptul de proprietate și de succesiune.
Art . 3. Imobilele posedate de către individi cari, conform arti
colului precedent, ar fi perdut dreptul de proprietate și de succesiune
în Turcia, vor fi ca și cele- l'alte bunuri transmisibile, împărțite intre
moscenitorii supuși otomani.
Totuși, conform dispozițiunilor articolelor 110 și 111 din codul
de proprietate funciară, ei nu vor conserva nici un drept de tapu
asupra påmênturilor mirie ( domen public) și Mevkufe (bunuri de
main morte). Pămênturile mirie și Mevkuſe, ai căror posesori el ar fi
devenit, înainte de a'și schimba naţionalitatea lor, nu sunt transmisibile
moscenitorilor lor. Ele devin vcante ( Malhul). Aceste dispozițiuni
sunt de asemenea comune bunurilor vacuf, atât urbane cât și rurale
(Mussakafat și Musteghelat) posedat prin idjaretein (dublă chirie ).
Art. 4. Miniştrit justiției și financelor sunt însărcinați cu execu
tarea prezentei legi.
Promulgată la 25 Rebi- ul- Ewel 1300 ( 21 fevruarie 1883) .

Raportul d - lui Mitilineu, Ministru plenipotenţiar la Constanti
nopole, sub No. 673 din 6/18 decembre 1890.

Domnule Ministru,

Pentru a avea informațiuni sigure și precise cu privire la ma
teriile indicate în nota Excelenței Vóstre sub No. 13.797 din 23
Iulie (4 august trecut), n'am putut face mai bine de cât a mě adresa
lui Ali Chahpaz Efendi. Consiliar la Inalta Curte de Casaţiune, unul
din jurisconsulțiỉ cei mai eminenți ay Imperiuluì otoman.
Excelența Sa ' mì trămite acum și am onórea a reproduce mai
la vale réspunsurile sale la cestionarul nostru .
Iată aceste răspunsuri în ordinea cestiunilor puse prin nota sus
citată :

a ) Succesiunile și testamentele sunt, în genere, supuse dis


REGULI PENTRU SUCCESIUNI , TUTELĂ, ACTE AUTENTICE, ETC.

547

posițiunilor legei religiose și tóte cestiunile privitóre' la densele
sunt duse dinaintea tribunalelor Şeriului. Din nenorocire a
ceste dispositiunt nu aŭ fost încă codificate ; pentru ca să ”și
pótă da' cine- va sémă despre ele, trebue deci să recurgă la căr
țile de jurisprudenţă musulmană. Privitor la acest subiect re
comand Fetvalul lui Ali Efendi. Afară de aceste dispozițiuni
nu există nici legi nici decrete, nici ordonanțe ininisteriale, nici
regulamente .
b) Regularea succesiunelor ne-musulmane aparține drep
tului comun, adică atunci când sunt minori saŭ când mosce
nitorix, de și majoră, sunt in contestațiune, împărțela se face
prin deciziune a tribunalelor Şeriului: astfel tóte cestiunile re
lative la succesiuni sunt de resortul acestor tribunale. Când ânsă
în succesiunile ne-musulmane să află un testament, validitatea
lut, ca formă, nu se putea decide de cât de autoritatea biseri
céscă de care depindea de cujusu . Pentru ca să fie executoriŭ,
acel testament trebuia să fie, în cea ce privesce disposițiunile
sale, conform Şeriului. In urmă, conform unei deciziuni guver
na mentale, validitatea unui testament ortodox , ca formă și ca
fond, s'a recunoscut ca aparținênd competenței exclusivă a auto
ritățeč bisericescă ortodoxe. In cea ce privesce pe cele- l'alte comu
nităță ne-musulmane, cestiunea este pendinte.
c) Când este vorba de tutela minorilor, tribunalele Șeriului
sunt competente în materie și disposițiunile pe cară le aplică,
precum s'a qis în réspunsul la prima cestiune, nu sunt codi
ficate. De asemenea , pentru acesta, se pote consulta Fetvalul lur
Ali Efendi. In cea ce privesce tutela interdişilor, tribunalele ci
vile (Mehakime Hohkukie) sunt competente și ele aplică dispo
zițiunile codului civil otoman (Medjelle ).
d) Actele notariate sunt alcătuite, în Imperiul otoman , de
către notară ale căror atribuțiuni sunt definite în Regulamentul
asupra Notarilor ( Destur, Culegere de Legi, Vol. 1V. pag. 338).
Notarii legalizéză actele cară le sunt prezentate conform disului
Regulament. Actele autentice dresate în străinătate trebuiesc să
fie prezentate Consululuě otoman din localitate carele legalizéză
semnătura și sigiliul funcționarului care a dresat saŭ legalizat
actul. Semnătura Consulului, la réndul ei, este certificată de Mi
nistrul Afacerilor străine otoman. Daca nu se află Consul oto
man in localitate, se adreseză, prin mijlocirea Ministerului afa
cerilor străine, Ambasadorului saŭ Ministrului otoman.

e) Proba filiațiunei și a rudeniei se face dinaintea tribuna
lelor Şeriului. Proba testimonială este singură admisă. Totuși
pentru ne-musulmană, certificatul liberat de autoritatea bisericescă
are putere pênă la probă contrarie.


548 TURCIA
Pentru musulmant, tribunalele Şeriulut, și pentru ne-mu
sulmant autoritățile lor bisericescă respective, sunt singure com
petinte pentru a libera certificate în materie de filiațiune și de
rudenie.
N.B.' Străiniž, privitor la starea lor civilă, depind unica
mente de autoritățile lor consulare.
După cum veţi bine-voi a observa, Domnule Ministru, din rės.
punsurile lui Chahpaz Efendi, la cestiunile a) și c ), legea religiósă
otomană nu este codificată. Excelența Sa ' recomandă celor ce vor
voi să- şi dea sémă de acestă lege, comentariile publicate de Ali
Efendi sub titlul de « Fetva» .
Cartea luự Ali Efendi este scrisă în limba turcă, un volum de
una mie pagine pline de comentariſ și apreciări juridice personale
In cea ce privesce tutela interờişilor tribunalele civile aplică co
dul civil otoman (Medjelle). Disposițiunile relative la acestă materie
sunt inserate în limba franceză, în colecțiunea legilor de Aristarchi
publicată de Nicolaidi.
In privința formăreț și validităței actelor autentice Chahbas E
fendi citéză regulamentul asupra notarilor. Acest regulament găsin
du- se în Destur, colecțiune de legi, a fost tradus de Dragomanatul
Legațiunel.
Excelența Vóstră va găsi, aci alăturat, traducțiunea din limba
turcă a acestui regulament.
Terminând voiŭ adăoga că pentru înțelegerea și interpelarea le
gei religióse otomană ( la loi du Chéri) mai multe alte persone com
petinte de aici ' mi aŭ semnalat publicațiunile următóre în limba
franceză .
1 Tableau de l'Empire ottoman par Mouradgea d'Ohsson
7 volumes in go (droit hanefite) .
2. Droit musulman , par Tornaw , en allemand ; traduction
française par Eschbach (droit chiite, avec comparaison du droit
hanéfite) 1 volume.
3. Législation chiite, traduite par M. A. Guerry, Paris, Im
primerie nationale, 2 volumes.

Primiți etc.

( 8) M. Mitilineu


SUCCE'S I UN I 549

DREPTUL DE SUCCESIUNE

Inventariul succesiunilor în general

REGULAMENT

asupra inventariului succesimilor și asupra tot ce se referă la ele dresat de
administrațiunea ( Beit-ul-mal) Ercafului asistată ile Tribunalul Controlului
(Mehkemey-Teftiss)

INTRODUCERE

Regulamentul asupra inventariului se împarte în două capitole :
cel d'ântêiů se ocupă de succesiunile carŤ se deschid în circonferința
Vacufelor și în ori- ce all loc unde se găsesc locuri Vacuf acoperite,
și confecțiunea a cărui inventar aparține administrațiune Evcafului
în virtutea ordinelor supreme; cel de al doilea tratéză despre drep
turile, taxele etc., plătibile șisei administrațiuni in urma acestui in
ventar.

CAPIT. ÅNTÊIÙ
Art. 1. Administrațiunea Evcafulul asistată de tribunalul compe
tent va dresa inventariul : 1. al succesiune bunurilor persónelor
în
cetate din viață în ori-cari locuri acoperite și altele situate în circon
ferința fundațiune piose a lui Eyub, fie că aceste bunuri se găsesc
situate în circonferința Vacufelor, fie că ele se găsesc în afară
aceste limite ; al succesiune bunurilor de

situate numai în disa circon
ferință și aparținend unor persone decedate afară de rayonul
seň,
când nu aŭ moștenitor cunoscut saŭ, a căreia toți moştenitorii
unil numai din er sunt absenţi. saŭ

Art. 2. Administrațiunea Evcafului este exclusiv însărcinată cu
inventariul ; 1. în genere al ori -cărei succesiuni de bunuri a persone
decedate în circonferința moschee sacre a cuceritorului Sultan Mehmed
Han , în cele- l'alte ale sale stabilimente de bine - facere precum școli
(Medresele) , pensionate (Imarele), reședințe de iarnă ( Tap- hané) și alte
asemenea stabilimente și în ori- ce locuri acoperite dependinte de ele ,
precum hanuri, otelury, magazine, stabilimente de bål, etc., fie că a
ceste bunuri sunt situate în limitele ạiselor fundațiuni piose și ale
altor bunuri dependinte de ele, fie că ele se găsesc în afară de limi
tele spute may sus ; 2. al ori-căre succesiuni a bunurilor situate în
raionul sus- diselor stabilimente , și a bunurilor mai sus enume
rate a persone decedate in acest raion ; când nu există pentru aceste


530 TURCIA

persóne moscenitor cunoscut, saŭ că toți moştenitorit cunoscuți saŭ
unii dintr'ênșii sunt absenți sar minory. Acéstă disposițiune nu este
aplicabilă locurilor acoperite situate pe zidurile 1 ) Constantinopolei saú
în împrejurimile lor . și supuse în ultimii timp sus- disului Vacuf al
Sultanului Mehmed.
Art. 3. Sunt inventariate de administrațiunea Evcafului; 1. in
genere ori -ce succesiune de bunuri a personel decedate in moschea
sacră a Sultanului Baiazet Han, în pensionatul séů şi în cele-l'alle
ale sale stabilimente de bine-facere, la Constantinopole saŭ în depen
dințele sale acoperite, precum magazine, otelury, etc., situate în in
cinta aceleiaşi moschee ; 2. partea succesiune de bunuri a persónei
decedate afară de locurile sus indicate, când densa se află în cir
cumferința diselor stabilimente de bine- faceri și în dependințele lor ;
3. succesiunea de bunuri a persóne! decedate în viilele aflate afară de
zidurile Constantinopole saŭ în case, magazine, grădini, etc., situate
în limitele pămênturilor Constantinopolei fertile și dedicate (arazii
djipayet), când pentru aceste trei categorii de persone mai sus enu
merate, nu există moştenitor cunoscut saŭ că toţi moştenitorii cu
noscuți sunt absenţi.
Art. 4. Sunt inventariate de administrațiunea Evcafului: 1. în
general ori- ce succesiune de bunuri a persone decedate in circum
ferința moschee sacre a Sultanului Selim Han I, în şcolile sale. pen
sionate și alte stabilimente de bine - facere ; 2. partea succesiune de
bunurì a persóne decedate afară de disele locuri, când densa este
situată în raionul iselor stabilimente de bine-facere ; 3. succesiunea
bunurilor a persone decedate în limitele Kadikeului dependinte de
disul stabiliment și de Scutarî, în cazul când aceste categorii de per
sóne nu aŭ moștenitor cunoscut saŭ când toţi moştenitorii cunoscuţi
sunt absenţi.
Art. 5 Incumbă administraține Evcafului de a dresa inventariul
1. al ory-cărei succesiuni de bunuri a persóne decedate în circum
ferința moscheeỉ sacre a Sultanulu Suleiman Han (Suleimanie), in
şcolile sale, pensionatele , spital, reședință de iarnă și în general in
tóte cele- l'alte ale sale stabilimente şi bunuri: 2. al părțe din suc
cesiune a persónei decedate în afară de locurile de mai sus, când
dênsa se află în circonferința sus diselor stabilimente de bine- facere
edificiuri și alte dependințe.
Art. 6. Sunt inventariate de administrația Evcafului : 1. ori- ce
succesiune, fără excepțiune, a persone decedate în circonferinţa mos
chee sacre a Sultanului Ahmed Han I la Constantinopole și a ori
căror stabilimente pióse fundate de densul, precum şcoli, pensionate

1

Culey-djemin este cuventul turcesc care insemnéză in adevěratul sěŭ inteles o colina :
et este consacrat in legislaţiunea otomană pentru a desemna edificiile aflate pe zidurile Con
stantinopolei sau în vecinătatea lor.

$

1


SUCCESIUNI 551

1

>

și case de caritate ; 2. succesiunea bunurilor a persone decedate în
camere de piatră situate în vecinătatea ďise moschee precum și în
ori- cari alte locuri ale domeniului civil şi rural cari se află în afară
de limitele sus indicate, dar cari depind de ele ; 3. partea din suc
cesiunea persone decedate afară de locurile mai sus desemnate, când
dênsa este situată în domeniul civil și rural al disei moschee ; 4. suc
cesiunea bunurilor situate atât în ţisele circonferințe cât și afară de
limitele lor de mai sus și aparținênd unor persone decedate în ori- ce
edificij, hanuri, magazine, viſ, stabilimente de băi și alte bunuri
și locuri acoperite , aflate în circumferința secțiune Galata și a
dependințelor sale, disa secțiune depinąênd de moschea sacră a
sus-disului Sultan, adică de Galata propriŭ dis, Pera, Cassim- paşa,
Top -hane, Funducli, Beşik- taș , Ortakeui , Curas - tcesme , Arnaut
keui , Rumeli-hissar , Steniă, Yeni-keui , Terapia , Saryeri și Yeni
mahalle ; când aceste patru categorii de persone nu aŭ moștenitor
cunoscut saŭ când toţi moștenitori saŭ numa unii dintr'ênșii sunt
absenţi. De asemenea, privitor la succesiunea bunurilor aparținênd
persónelor decedate în afară de sus- disele locuri, dar cari bunuri sunt
situate în limitele sus-menționate.
Art. 7. Este de datoria administrațiunei Evcafului de a dresa
inventariul :
1. în genere al orķ-căre succesiuni a personel decedate în ori
care locuri dedicate, acoperite saŭ nu ale Sultanului Mustafa Han IJI,
situate în Constantinopole și Scutari ;
2. Al succesiunel, a persone decedate în circonferința moscheel
sacre aflată lângă cismeaua Lalely (Lalely -Izesmesfi) la Vlanca și
dependințele sale adică in Imaret ( pensionat) și în Medresea (scolă) .
3. Al părței din succesiunea a persónei decedate afară din locurile
mai- sus îndicate, când densa se află în țisele locurì acoperite și ne
acoperite şi ' case de caritate
Art . 8. Administrațiunea Evcafului trebue de asemenea să facă
înventariul :
1. Al ori - cărei succesiuni, fără excepțiune, a persónei decedate
in circonferința moscheei Sultanului Mehmed ( Şeih Zade) , in Me

în
dreseaua ( scólă) și alle stabilimente de bine- facere ale sale, precum
și în orice locuri acoperite care le aparțin și în ori- ce alte dependințe ;

2. Al părței din succesiunea a persónei decedate afară din lo
curile mai sus dise și situată în sus-disele stabilimente de binefacere
sau în locuri acoperite și alte bunuri cari depind de ele .
Art . 9. De asemenea cade în sarcina administrațiunei Evcafuluy
de a face inventariul ori-căre succesiuni, fără excepțiune, a persone
decedate în casele, viile; câmpurile și altele aflate în .circonferința
Bebekuluì și cuprinse între - bunurile fundațiunei piose a Sultanului
Ahmed Han III.


552 TURCIA

Art. 10. Administrația Evcafului trebue de asemenea să înven
torieze :

1. Ort-ce succesiune a personel decedate in hanurile, case, ma
gazine de vopsitorie, de negustori de scaune şi alte corporațiuni ( esnal),
situate în limitele pămênturilor Selimie 1 ) ale Sultanului Selim Han III,
aflate la Scutari ;

2. Bunurile lăsate de persone decedate în hanurile Izinili și
Zambillu din Constantinopole și în orï- carì alte edificii ale aceluiaşi
stabiliment pios ;
3. Bunurile aparținênd a persone decedate in localuri acoperite
și altele aflate la Ișcenguel-Keui și în alte locuri dependinte de ace
lași stabiliment pios ;
3. Partea din succesiunea lăsată de persone decedate afară de
locurile sus indicate și situată în sus- disele locuri și altele.
Art. 11. Asemenea aparține disei Administrațiuni á Evcafului
de a face inventariul:
1. In genere al ori-cărel succesiuni lăsată de persone decedate
în locurile acoperite situate în Constantinopole și aiurea dependinte
de stabilimentul pios al Sultanului Abdul-Hamid Han în locurile aco
perite și altele aflate atât în liniitele Beyler- Bey și Emirghian, cât și
în acele ale fundațiune piose lui Abdullah agha (dependinte de sus
disul stabiliment pios) , adică în circonferința comunelor Cuscundjuk
și Stavro ;
2. Al succesiunei lăsată de persone decedate afară de locurile
sus indicate, când ea este situată în sus- ạisele locuri și alte bunuri
și în limitele (hondout) a sus- disei fundațiuni piose ;
Art. 12. Administrațiunea Evcafului este însărcinată cu inventariul:
1. Al succesiunei lăsată de persone decedate în genere în orf- ce
locuri dedicate și acoperite saŭ ne- acoperite ale Sultanului Hagi-Mah
mud Han III, afără de bunurile considerate drept yedik în calitatea
de depedințe ale Vacufului sẽu.
2. Al succesiune lăsată de persone decedate în afară de locuile
sus indicate, pe cât dênsa se află în locurî acoperite și altele ale
aceluiaşi stabiliment pios.
Art. 13. Administrațiunea Evcafului trebue să facă inventariul ::
1. In genere al ory-căre succesiuni lăsată de persone decedate
în locuri acoperite și altele aflate în limitele fundațiune piose din
Scutart a defunctei Atik Valide Sultană, fie că această succesiune se
află sau nu în limitele sus dise ;
2. Al succesiunei lăsată de persone decedate în afară de locurile
sus indicate, când dênsa se află în limitele acelei fundațiuni piose ;
) Ele sunt ast-fel numite de la numele donatorului şi situate la scutari unde s'a clădit
o căzarmă numită „ Selimie - Kislass . “


SUCCESIUNI 553

3, Al ori-cărei succesiunỉ lăsată de persone decedate în circu n
ferinţa satelor Alem - Dagh și Sultan Iziſtilik dependinte de Scutari
și cuprinse în bunurile sus-dise fundațiunt.
4. Al succesiune bunurilor aparținend personelor decedate afară
de locurile sus- dise și aflate în cele douě sate sus indicate, când
pentru aceste persone nu există moscenitor cunoscut sau când toti
moscenitorii sau numai unii dintrênşil sunt absenţi .
Art. 14. Administrațiunea Evċafului se va ocupa de asemenea
de inventariul :
1. al 'ori- cărei succesiuni lăsată de persone decedate în Moschea
sacră din Scutari și în bogatul pensionat ale defunctei Sultane Mihri
Nah, în cele- l'alte ale sale stabilimente de bine- facere aflate afară de
locurile sús indicate și în orň- ce locuri cari depind de ele și cari sunt
acoperite ;
2. al succesiune lăsală de persone decedate afară de locurile
sus indicate, pe cât dênsa se află în sus disele stabilimente piose și
in locurile mai sus Ņise.
Art. 15. De asemenea incumbă Administrațiunei Evcafului de a
inventaria :
1. Succesiunea lăsată de persone decedate în Moschea sacră
situată la Constantinopole lêngă Bakce Capu , în mausoleul ( Turbe)
şi în cele-l'alte stabilimente pióse ale defunctei Sultane Djedid Valide
și în edificiile și alte bunuri dependinte de aceste fundațiuni pióşe și
situate în incinta disei Moschee și aiurea ;
2. Succesiunea lăsală de persone decedate afară de locurile sus
indicate pe cât densa se află în sus disele locuri, bunuri şi stabili
mente piose .
Art. 16. Administrațiunea Evcafului va dresa încă inventariul.
1. al ori-cărei succesiuni de bunuri lăsată de persone decedate
în circumferința scolilor, rezervoriỉ de apă Sebil, 1 ) situate lângă su
burbia Eyub și făcênd parte din bunurile Vacuf ale defuncte Sultane
Mihri Sah și în locurile acoperite şi altele situate la Hasskein, Top
hane şi Stambul propriŭ dis și aiurea, dependinte de Moschea sacră
la Cumbarahane și de alte fundațiuni pióse ale sub qise Sultane.
2. al succesiunei bunurilor aparținênd unor persone decedate în
afară de locurile sus dise și situate în sus disele stabilimente piose
şi bunurile carî depind de ele.
Art. 17. In fine Administrațiunea Evcafului este însărcinată cu in
ventariul succesiune lăsată de persone decedate în spitalul clădit din
ordinele defuncte Sultane Pepin Alem.

) Sebil insemnéză propriŭ Jis stradă, precum se vede in fraza consacrată plu -Sebil -ul lah = la
drepta. Ast- fel este strigătul voluntarilor purtătorỉ de apă în armata, carii caută prin acestă
a răcori pentru mântuirea sufletuluì lor pe acei carî combat pentru religie . De aceea se desempéră
ast- fel fântânile carñ sunt clădite în diferite locuri ale Imperiului pentru mântuirea sufletului
fondatorilor lor.


554 TURCIA

CAPIT. AL DOILEA
Art . 18. Indată după declararea decesului al ori-cărei persone
întâmplat în limitele Vacufelor despre cari sa făcut mențiune in ar
ticolele de mai sus, saŭ în locurile cari depind de ele, sigiliele se vor
pune pe succesiunea sa de către Administrațiunea Evcafului și un
inventar se va dresa de densa de călre un grefier pe care Tribunaul
controlului ' l numeşte în acest sfirşit, și de către directorul disel Ad
ministrațiuni saŭ suplinintele sěů. Inventariul se va face ast- fel ca el
să conțină 1). desemnarea banilor în numerariů ( monede), 2 declara
țiunea titlurilor active sigure (daca sunt ), și 3 ) estimațiunea preţulai
fie -căruia din aceste efecte de vêndut. Suma provenind din încasarea
diselor creanțe și din prețul efectelor vendute precum și numerariul
găsiți în momentul inventariului sunt consemnați la casa publică de
deposite și consemnațiunì (Hasiney Djelile ). Apoi, după prelevare din
suma ast- fel consemnată 1 ) a speselor de înmormêntare a defunctului,
2) suma datorielor sale incontestabile, 3) a treia parte disponibilă, și
în fine 4) douě-decì piastrii la mie pentru plata
asupra sumei totale provenind din vênţarea efectelor, se va percepe
asupra sume care rěmâne o para la piastru pentru drept ordinar,
și șase- deci parale la 1000 piastrii pentru înregistrare ; restul care
rėmâne în succesiune se va împărți între mostenitori conform le
gei sacre.
Art. 19. Dacă toți moştenitorị cunoscuți saŭ numal unii din el
al personelor decedate în limitele Vacufului saŭ în locuri dependinte
de dênsul, precum sa dis in primul capitol , sunt minori saŭ absenţi,
cea ce rěmâne în succesiune, după perceperile speselor și altele ,
despre cari se vorbeşte în articolul precedent, se împarte între inos
tenitori în modul urmětor : Partea moștenitorilor majorî li se va re
mite îndată și fără amânare, drept o chitanță scrisă de propria lor
mână ; acea a moştenitorilor minori se va pune într'o ladă și se va
reroite, la cunoştinţa autoritățel judiciare, grefierului care a făcut in
ventariul, pentru ca dênsa să fie fructificată prin interese ; în cea ce
priveşte pe moştenitori absenţi, partea lor se consemnéză la casa
publică de depozite și consemnațiuni (Hajiney Djelile ) până ce dènşii
se vor prezenta și ea nu se va putea libera de cât drept chitanţă ,
care li se înmâna lor personal saŭ mandataruluì lor, dupa constatarea
identitățe lor, și îndată ce dreptul lor ereditar va fi probat și afirmat
de Tribunalul controlului.
Art. 20. Inventariŭ fiind dresat despre succesiunea bunurilor
persónelor decedate fără moscenitor cunoscut în limitele susạiselor
stabilimente pióse saŭ în locurile dependinte de ele, cea ce rěmâne
în succesiune, după perceperile făcute conform art. 18 pentru spese,


SUCCESIUNI 555

și înmormêntare precum şi pentru ory- ce alte drepturi legale, se va
consemna la casa publică de depozite și consemnațiuni. Dacă mos
cenitorul defunctului se prezintă în termen de trei luni, el va trebui
să probeze dreptul séů ereditar dinaintea Tribunalului controlului ;
după acea succesiunea care ' 1 aparține i se va remite drept chitanță:
In cazul când nimeni nu s'ar fi prezentat în.disul termen. Şisa sumă
rėmasă se va remite la casierea centrală pentru a fi înscrisă printre
veniturile fundațiune piose ; în cazul totuşi când după expirarea
disului trimestru şi după înaintarea șisului rest la casieria centrală,
cine-va s'ar fi prezent și ar proba dinaintea Tribunalului controlului
drepturile sale ereditare, dênsul va ridica. acea succesiune de la ca
sieria centrală, producênd o copie emanată de la secțiunea comptu
rilor Evcafului ( Evcaf Muhasfebesti).
Arl. 21. Prima treime din ' curtagiul de primit conform uzului
asupra prețului vêndărei mobilelor și efectelor orð- cărei succesiuni
inventoriată de Administrațiunea Ercafului aparține casierei centrale,
a doua treime portărerului și cel din urmă grefierului care a făcut
inventariul. Relativ la dreptul de o para de piastră care nu se per
cepe de cât după scăderea cheltuelilor din succesiunile personelor
decedate în stabilimente piose şi în alte locuri dependinte, ale oil
căror Vacufe menționate în primul capitol, exceptând fundațiunile
pióse ale lui Halid, Sultan Baiazet, Sultan Ahmed l-iŭ , Sultan Selim
Han båtrinul și bătrâna Vălide, relativ, decì, la disul drept de o para
de fie -care piastră, jumětatea acestui drept va aparține casieriei cen
trale și cea- l'altă jumětate Tribunalului controlului.
Art. 32. Exceptându-se cele cinci fundațiuni piose din art. 21,
Tribunalul controlului singur percepe dreptul de o para de fie-care
piastrå asupra sumei succesiunei, după ridicarea tutulor spezelor, a
unor persone decedate :
1. In limitele și stabilimentele de bine- facere ale Vacufelor lui
Halid , Sultan Selim Han bătrânul și bătrâna Valide ;
2. In limitele pămênturilor fertile și dedicate la Constantinopole
(arazi-i-djipayet), in viile dependinte de Vacuful Sultanului Baia
zet Han ;
3. In limitele cunoscute ale secțiune Galata relevând de stabi
limentul pios al Sultanului Ahmed Han 1 și de dependințele sale.
Casieria percepe un drept de două parale de fie care piastru,
asupra sumei părţilor ereditare ale moscenitorilor absenți saŭ necu
noscuți la inceput și cari se prezintă apoi și ' și probéză dreptul lor
ereditar ; cea ce rěmâne în succesiune se remite celor în drept. Tri
bunalul controlului percepe jumětatea dreptuluï fixat asupra succe
siunilor personelor decedate fie în locurile acoperite situate in incinta
Moscheef sacre a Sultanului Baiazet Han, în limareul sěŭ și în cele
l'alte ale sale stabilimente piose, fie in camere clădite în piatră situate


556 TURCIA

în apropierea Moschee sacre a Sultanuluy Ahmed Han, in stabili
mentele sale de bine- facere și în ori-ce locuri dependinte de ele situ
ate în localități cunoscute, şi cea -laltă jumětale aparține casieriel
centrale ; nici un drept nu se va percepe asupra părțel moscenito
rului absent.
Art. 23. Afară de drepturile menționate în articolele de mai sus a
dică dreptul de curtagiŭ, dreptul ordinar de o para de fie -care piastru ,
dreptul de înregistrare și dreptul de rescumpěrare fixat pentru óre- cari
Vacufe, nimic nu se percepe de la moscenitorii absenți și de la cel
l'alți în drept, fie de Tribunalul Controlului, fie de casieria centrală
asupra succesiunilor inventoriate de Administrațiunea Evcalului pentru
ori- ce cauză ar fi precum drepiul de aviz, etc.
Art. 24. Tribunalul controlulur, asistat de reprezentantul celor
două orașe sacre și de directorul Administrațiune Evcafului, fac in
ventariul succesiunei bunurilor locuitorilor celor două oraşe sacre
(Mecca și Medina) decedate la Constantinopole; după perceperile făcule
pentru curtagiŭ, speze de înmormintare, drepturì ordinarit și de inre
gistrare și a treime disponibile, restul din succesiune se remile în
fie -care an purtătorului darurile impěrătesci făcufe locurilor sacre
Surey -humayun -emini, carele purtător va avea registre în acest
scop semnate pentru ca acea sumă să se distribue, prin mijlocirea
guvernatorilor Meccei și Medinei, celor în drept conform legei sacre,
saŭ înscrisă printre veniturile casei Profetului, în cazul când decu
jus nu are moscenitor. Tribunalul controlului percepe excluziv drept
ordinar despre care este cestiune mai sus.
Art. 25. Administrațiunea Evcafului face inventariul succesiunel
bunurilor ciracilor ( tzirak) eşiţi din Palat ori care ar fi locul decesului
lor. După perceperea spezelor de înmormêntare, de curtagiŭ, a treimei
disponibilă, a dreptului ordinar și a dreptului de înregistrare, restul
din succesiune se împarte intre moscenitori decujusului ; în cazul
când nu există moscenitori, acestă sumă care rėmâne de remite Ad
ministrațiune Evcafului. Tribunalul controlului percepe integral drep
tul ordinar despre care este cestiune mai sus.
Art . 26. In cazul când tribunalul însărcinat cu inventariul suc
cesiunei bunurilor militarilor saŭ vre- un alt tribunal ar face din erore ,
în locul administrație Evcafului, inventariul succesiune bunurilor
persónelor decedate în limitele fundațiunilor pióse menționate în ca
pitolul 1-iŭ, saŭ în alte bunuri dependinte de ele, acea succesiune
împreună cu inventariul dresat în acest scop se va transmite Ad
ministrațiune Evkafului. La acesta se aplică aceleași dispozițiuni ca
și pentru cele-l'alte succesiuni.
Art. 27. La sfirsitul fie - cărei luni trebue să se facă o revizuire
a socotelilor, cari există cu tribunalul controluluì, ale succesiunilor
inventoriate de administrațiunea Evcafuluì ; un tablou conținênd in de


SUCCESIUNI 557

taliú sumele percepute lunar asupra succesiunilor drept taxe, cur
lagiŭ etc., cu mențiunea particulară atât a sumei aparținênd tribu
nalului controlului cât și acea a sumei de remis casieriei centrale.
Această sumă se va trămite apoi la a sa destinațiune, adică partea
care revine tribunalului controlului, funcționarului sěŭ competent, și
partea care revine casieriei centrale, acestei din urmă. Acoperemêntul
creanțelor precum și administrațiunea și gestiunea ori-cărei afaceri
de succesiune trebuesc să fie terminate în un termen de trei luni
cel mult ; de asemenea în cea ce privesce tabelul privitor la împăr
ļeala succesiunea. In cazul când sunt afaceri de succesiuni cari nu
se regulează și rěmân pendinte fără vre -un motiv până la împlinirea
disului trimestru , funcționarii competenți sunt responsabili.
Art. 28. Tribunalul controlului, asistat de directorul administra
țiunii Evcatului saŭ de suplinintele sěŭ este singur competent de a
examina și judeca ori- ce afacere relativă la un testament, la o de
clarație de proprietate, la o donațiune și la alte asemenea materii
relative la persoane reședinte în limitele stabilimentului pios al luì
Hazreti Halid, precum şi în locuri acoperite și altele aflate în locali
tăți dependinte de vacuful Sultanului Ahmed Han I , la Galata și în
dependințele sale, că este vre- un moștenitor absent saŭ când nu
există moştenitor, cele-l'alte tribunale nu se pot ocupa de afacerile
sus-menționate.
Art. 29. Tribunalul controlului, cu ştirea Administrațiunei Efca
ſuluị, este competent pentru a judeca ori-ce afacere relativă la un
testament, la o declarațiune de proprietate, la o donațiune și la alte
asemenea materii privitóre pe unele persone reşedinte în limitele şi
în locuri dependinte de tóte stabilimentele pióse de mai sus, afară
de acele menționate la art. 28. Tot asemenea de cele -l'alte tribunale
Art. 30. Administrațiunea Evcafului face inventariul succesiune
bunurilor aflate în limitele și în locurile dependinte de ory - ce fun
dațiune piósă, despre cari sa dispus în capitolulŭ l-iŭ al acestui re
gulament, și aparținênd unor proprietari cari aŭ dispărut saŭ sunt
absenţi. Dispozițiunile capitolului II li se vor aplica.
Art. ultim . Acest regulament va fi în vigore de la data pro
mulgărei sale ; ori - ce regulamente și ordine vechỉ și nuo publicate
până aţi asupra inventariului succesiunilor și ori- ce li se referă sunt
abolite pe cât sunt contrarii prezentelor dispozițiuni .

:

36


* 558

" UŃCLA

Inventariul succesiunilor creștine în particular

(afară de insula Candia)

ORDIN VIZIRIAL
usupra inventariului succesiunilor, erceptându - se cele din insula Condir

Cu tóte că instrucțiuni aŭ regulat succesiunea - creștinilor prin
scrisori oficiale trămise de curênd, totuși fiind că densele nu aŭ fost
bine înțelese în unele localități ale Imperiului saŭ că o rea interpelare
li ş'a dat aiurea, acestă deciziune definitivă s'a luat privitor la acest
subiect.
Cum nu este permis judecătorilor și naibilor de a se ocupa de
inventariul succesiunei creștinilor carì lasă moscenitori majori, dênšil
nu vor interveni nici nu se vor amesteca pe cât timp dişii mosce
nitori nu le vor cere dresarea inventariului și împărțéla. In casul
totuși când unul, din acești 'moscenitori s'ar plânge contra unui alt
co -moștenitor și s'ar referi la autoritate in acest scop, tribunalul este
sesizat şi inventariul succesiunei se dreséză conform legel in urma
cerere demandorilor.
Când defunctul lasă moștenitori minori, se va dresa un inven
tariŭ al succesiune , fiind-că demnitatea Guvernului cere ca averen
orfanilor minori să fie conservată ; după perceperea cheltuelilor de
înmormêntare, plata orị-cărei datorii și îndeplinirea a tot ce defunctul
a dispus oficial, restul din succesiune fie în bani fie în efecte se dă
în păstrarea tutorului saŭ curatorului conform surutelor și nizamului.
în cazul numai când aceste douě persóne nu ar fi nici risipitore
nici de moravuri rele.
.. Când acești orfani minori nu ar avea pe nimeni care să le fie
tutor saŭ curator, conform legei se va procede la alegerea unui tutor
și a unui supraveghetor printre cele mai respectabile persone apar
ținend națiunei orfanilor, apoi li se va încredința succesiunea bunu
lor minorilor după depunere de cauţiune bună și valabilă și făgăduială
în scris că nu o vor risipi, şi că vor avea grijă necurmată de intre
ținerea, educația și instrucțiunea minorilor ; se va dresa proces-verbal
despre tóte ecestea.
Judecătorii nu vor percepe, pentru inventariul acestor succesiui
precum și pentru acțiunile asupra cărora se va pronunța tribunalul
în urma cererei veri -unui moștenitor major, ast- fel cum sa dis mai
sus, nimic marmull de cât cea ce percep conform regulamentului
adică o para resmi Kismeti fie -care piatră, şase-deci parale la una
mie piastre pentru Caidiye ; acestă para nu se va percepe conforma


SUCCESIUNI 559
regulamentului de cât asupra cea ce rěmâne în succesiune, ori- care
ar fi dênsa după perceperile tutulor speselor, datoriilor.
Se va procede de asemenea pentru inventariul succesiunei bu
nurilor ale ori- cărei persone decedale care ar fi originară dintro pro
vincie, în cazul când unul din moștenitorii săi s'ar afla în străinătate
saŭ ar fi atins de alienațiune mintală.
De câte ori tribunalul se va amesteca în afaceri de succesiune
precum este șis mai sus, singura parte a requerantului moştenitor
major va plăti tóte spesele judecătorești iar nu acea a moşteni
torilor minori.
Succesiunea bunurilor personelor decedate fără ca să lase veri -un
moștenitor cunoscut, se va inventaria de către mal meemurič și de
către tribunalul sacru , fiind - că densa aparține administrațiune Evca
fului, și se procede conform Şeriului și nizamului.
Dacă veri- o persónă originară din Constantinopole saŭ din altă
provincie a Imperiului va înceta din viață într'un oraş unde reşedea
pentru comerciul săŭ saŭ în cursul unei călětorii de plăcere, Mejlisul
(adunarea provincială ) și tribunalul sacru vor dresa inventariul suc
cesiunei sale. Daca totuși se află în succesiune obiecte supuse peri
ciunei, se va procede la vendarea acestor obiecte potrivit valórei lor ;
cea ce rěmâne în succesiune, după perceperea tutulor cheltuelilor
necesarii, plata datorillor și a resmiului ordinar, se va consemna la
casieria arondismentului : de asemenea sculele și ori-ce alte obiecte
prețiose, daca sunt, se vor păstra într'un loc sigur ; în cazul când
moștenitorii defunctului saŭ împuternicițiì lor se vor prezenta pentru
a reclama succesiunea, numerariul li se va remite, şi cele- l'alte obiecte
precum se află, conform registrului destinat la acesta.
La cazul totuşi când defunctul ar fi dispus, înainte de mórtea
sa, de a treia parte din succesiune în favórea unor persone dintre
notabili, nu numai acest testament se va ține drept autentic, conform
şeriatului, după mórtea sa , dar chiar când defunctul sănătos la
minte făcând testament autentic în fața unor martorì de credinţă, și
legalizat de un Patriarch , saŭ Mitropolit, saŭ episcop saŭ de vre-un
representant al lor, ar împărți averea sa la fie - care din moștenitorii
séi legali în parte saŭ altor persone şi ar fi luat și remis fie- căruia
partea sa, asemenea documente, îndată ce se va fi probat, că sunt
autentice, se vor recunoște, de către judecătorii și cei- l'alți funcțio
narī ai Imperiului, ca acte publice ; nici un inventariŭ al acelei suc
cesiuni nu este necesar, dênsa se remite personelor desemnate în
testament ast - fel cum se află, fie că ea se compune de imobile saŭ
de mobile.
Daca însă bunurile imobile sunt pămênturi saŭ clădiri Vacufe
saŭ chiar pămênturi numite Erazi-i-Mirie, este indispensabil de a li


5.60 TURCIA

se aplica mai înainte de tóle regulamentul respectiv. fiind - că nici u
din disele imobile nu aparține cu titlul de proprietate acelora cari li
posedă și ca vendarea lor este nulă. afară numai daca autorizada
Muteveliului n'ar fi precedat vendarea bunurilor Vacule, și acea .
funcțienarilor competinți vendarea pământurilor publice.
In fine, dacă cinerva, în urma acestor dispozițiuni aminuntile
ar urma contrariŭ deciziunei de mai sus saŭ ar interpreta - o réu, wit
atrage asupra sa o gravă réspundere, căci singurul scop al acestui
ordin este de- a conserva bunurile ereditare ale minorilor orfani : ni
meni deci nu va urma contrariŭ la acele ce s'aŭ prescris mai si
Guvernul M. S. Sultanului n'a cruţat nici o osteneală pentru
face cunoscută publicului acestă decisiune, pe cât se putea. Nu m
mai că ilustrul Şeik -Ul- Islam a scris tutulor judecătorilor şi naibl al
Imperiului dând ordine severe privitor la acesta , dar chiar prezenta
deciziune a fost comunicată și ordinele necesarii s'aŭ dat prin mij
locirea Patriarcatelor respective tutulor Mitropoliților, Meharsideșilor
și Episcopilor. In același timp sa decis că se va pedepsi conform
legei orice persónă care va contraveni dispozițiunilor de mai sus.
Sublima Pórtă a transmis chiar pretutindeni ordine formale pre-
criind ca toți Valiy, Mutesarifii, Caimakaniì și Mudirii Cazelelor si de
cea mai mare băgare de sémă ca nici un acl contrariŭ acestui ordin
să nu se alcătuiască pe viitor; de acea scriindu -vě a parte, în urma
unui ordin suprem , vč învităm a face cea ce se cuvine, precum este
dis mai sus.

Decret vizirial asupra bunurilor călugărilor încetaţi din viață
fără a lăsa moștenitori.

( 26 Zilcade 1990 ,
Dintrun raport al Ministerului Justiției rezultă că moştenitorii că
lugărului Kaissarius, cleric din Ierusalim , încetat din viaţă acum de
curând, aveaŭ drept la moştenirea avere defunctului depusă la Banc :
Alenež; că, următor unui Berat imperial depus la Patriarhatul grecese
din Ierusalim , bunurile de ori- ce fel ale călugărilor decedați, devin o
proprietate a patriarhatului de care dênşit relevéză , moştenitorii lor
ne -avênd nici un drept a reclama ceva ; că firmamurile date patriarha
tului grecesc din lerusalim spun că bunurile călugărilor morți fără
moștenitori, trec în posesiunea patriarhatului de care relevéză defuncţii.
dar că , în firmanurile date acestui patriarhat cu data din 1255 și
1271 , fraza : fără moşteniteri, fusese uitată din greșală.
Dintr'un alt raport al aceluiaşi Minister rezultă că numitul lani.
din satul Şarkeui, reclamă bunurile fratelui sčů Parthenie, preol ataşa!


SUCCESIUNI 561

pe lângă patriarhatul din Ierusalim , decedat de curend, bunuri sezi
sate de vicarul acestui patriarhat.
Fiind -că în cea mai mare parte din Beratele date patriarhatului
grecesc din Ierusalim , fraza : fără moştenitori, este înserată, pe cât
timp în altele ea nu figuréză ; fiind -că în Beratele date în 1255 și
1271 acestă frază nu exista, dar fiind -că după aceste Berate, tot ce
se va fi alocat de către călugări săracilor saŭ patriarhatului, va fi
dispus următor voinței defuncților; fiind -că următor regulamentului
special promulgat la 18 Redjeb 1271, Biuroul Beit -ul-Mal nu va avea
så intervină în succesiunea călugărilor decedați fără moștenitorŤ saŭ
avènd moștenitori cari ar fi absenți, și afară de cruce, de hainele și
cele - l'alte obiecte bisericeşli cari vor trebui să se împarţă între clerici,
tóte celelalte mobile și proprietățile mobiliare ale călugărilor decedați
vor trebui să fie remise moștenitorilor prezenți ai defuncților.
Sa decis că de acum înainte patriarhatul din lerusalim nu va
ilvea dreptul de a interveni în succesiunile preoților decedaţi, privitor
la bunurile lor imobiliare și mobiliare actele ca hainele și obiectele
bisericeşti.
Prin urmare averea susțisului Kaissarius depusă la Banca
Athenei precum şi succesiunea lui Parthenie, membru al clerului
urecesc din Ierusalim , succesiune găsită în mânile vicarului patriar
halului din lerusalim , vor trebui să se restitue și să se împarţă
între moștenitori susdļişilor călugări.
De asemenea sa dat Biuroului competent ordin de a însera de
acum înainte în Beratele imperiale dale acestui patriarhat, fraza :
fără moştenitori.
Ministerul Afacerilor Străine a fost însărcinat de a comnnica
acestă deciziune patriarhatului grecesc din Ierusalim .

EXTRACT DIN NOUL REGULAMENT

asupra triboulelor Serinlui ( Lege sucră ) promulgat in anul 1276 Sefer 16 .

CAPITOLUL III

Despre inventariul succesiunilor și despre formalitățile
relative la dènsul.

Art. 21. Afară de succesiunile care reintră în atribuțiunile Ev
Wilfului şi de acele care tol- d'a - una aŭ fost . din ordin suprem , in
competenţa judecătorilor ( cadii) locali, inventariul succesiunilor cari
se deschid la Stambul, la Eyub, la Galata și in dependinţele lor,


562 TURCIA
aparține juridicțiune Cazaskerului Rumelier. Totuşi inventariul šor
cesiunilor carỉ se deschid în circumscripția tribunalului Galata şi a
aceluia din Eyub și cari nu trec peste suma de 20 mii de piastri,
este făcut, pentru primele, de tribunalul Galata, și pentru cele de al
doilea , de către mollahul de ia Eyub.
Art. 22. Afară de succesiunile privitore pe Evcal și de acelea
ale unor corporațiuni cunoscute, aparținênd, din ordin imperial, meh
kemetului din Stambul, inventariul succesiunilor carî se prezintă la
Scutari din Asia și în dependințe, se va face de către Cazaskerul
Anatoliei.
Art . 23. In provincie, inventariul se va dresa de Cadiul pro
vinciei în care se va deschide succesiunea . Nu este permis nici unui
judecător ( Cadič ) saŭ sub - judecător ( Naib ) de a procede, prin vio
larea limitelor circumscripțiune sale, la dresarea inventariului succe
siunilor carŤ se prezintă afară de cercul juridicțiunei sale.
Art . 24. Ori- ce succesiune care se deschide în limitele Evca
fului, este inventoriată de tribunalul Teftici . Iventoriarea acelor
cari aparțin cadiilor localităţii, este făcută de tribunalele respective
In cea ce privește bunurile indiviļilor dispăruți, ale alienaților, ale
bătrânilor căduți în copilărie, ele se vor inventoria următor princi
piilor stabilite pentru inventoriarea succesiunilor.
Art. 25. Tribunalulu care a dresat inventariul unei succesiuni
aparține și vîndarea la licitaţie a bunurilor vacuf, urbane saŭ rurale
(musfaccafat și musteghelat) cari ar face parte din succesiune
Produsul vîndărei acestor bunuri la licitație este anotat în josul ta
belei care a fost dresată pentru repartizarea acestei succesiuni. To
tuşi la cazul când inventariul unei succesiuni s'ar fi făcut de doué
tribunale, adjudicarea bunurilor-vacuſ, făcênd parte din succesiune
revine tribunalului în circumferința caruia sunt situate bunurile de
cari este vorba.
Art. 26. Tribunalul Teftici va libera, ca în trecut, permisele
(ljin hodjedi) pentru tóte bunurile -vacuf ( musfaccat şi muste
ghelat) situate la Stambul și în suburbie, cari sunt în posesiunea
orfanilor minori, alienaților şi a bătrânilor căduți în copilărie. Per
misele privitoare la imobilele particulare vor fi liberate de tribunalul
care a dresat inventariul succesiune .


PRIVILEGIILE CONFESIUNILOR NEMUSULMANE 563

CIRCULARA
Ministerului Justiţiei și al Cultelor

către

Inspectorii tribunalelor. Imperiului.

Patriarhatele şi cancelariile Rabinilor şi Mitropoliților se adreseză
Biurourilor executive ale tribunalelor pentru executarea deciziunilor
lor relative la pensiunile alimentare alocate celor cari aparțin comu
nităților lor respective in caz de divorț saŭ in urma veri-unui alt motiv.
Cu tóte că , conform unei deciziuni a guvernului imperial, este
stabilit că sentințele emanate de la cancelariile patriarhatelor, ale mi
tropoliilor și ale Rabinilor , în limitele juridicțiunei lor , vor fi , ca și
acelea ale tribunalelor Şeriului, executate de sus-disele biurouri exe
cutive, funcționarii unora din aceste biurouri, considerând că nu există
nici o disposițiune legală care se prescrie în mod clar că sentințele
ce dispun regulare de pensiuni alimentare, sunt de competența
sus- diselor cancelarii, aŭ cerut instrucțiuni pentru regula lor. Pe de
altă parte ce condemnaţi la plata acelor pensiuny, avênd obiecţiuni
de făcut, solicită facultatea de a putea recurge la tribunalele publice .

Ministerul avênd in vedere legile, privilegiele și atribuțiunile pa
triarhatelor și ale cancelariilor Rabinilor și ne găsind în vechile arhive
ale Divanului imperial nici o indicațiune relativă la pensiunile alimen
tare , a respuns la cererile ce ì aŭ fost adresate că neînțelegerile ivite
în asemenea afaceri, vor aparține tribunalelor publice.

Patriarhatele și cancelariile Rabinilor pretind însă că căsătoriile și
divorțurile sunt, conform privilegiilor lor, de a lor competință, susţin
că fixarea pensiunilor alimentare este o chestiune care, fiind natural
legată de disa competință, trebue să fie considerată ca o afacere reli
giósă și de resortul lor și se plâng că sentințele ce daŭ în acàstă
privință nu sunt executate.
Fixarea unei pensiuni alimentare este o chestiune curat civilă.
In afară de afacerile carî, în virtutea lege , sunt de resortul capilor
bisericeşti, orì -ce all litigiŭ de ordine civilă aparține tribunalelor Ni
zamie și Şeri. In consecință, considerând că nu este locul unei plân
geri din partea patriarhatelor și a cancelariilor Rabinilor pentru ne
executarea sentințelor ce e daŭ în afară de competința lor, că procesele
pentru pensiunile alimentare ale supușilor ne-muzulmani sunt actual
mente de resortul tribunalelor Şeriului și că nu se va putea asculta
pretențiunea patriarhatelor și a cancelariilor: ministerul a supus Ma
relui-Viziriat un raport conchiqend ast- fel:


564 TURCIA

Că sentințele date de patriarhate și de cancelariile Rabinilor asupra
pensiunilor alimentare ale căror fixare este făcută cu dreptate și echi
tate, vor fi valabile și executorii , afară numai de s'ar ivi veri - o obiec
țiune din partea interesaţilor ;
Că în cazul unei obiecțiuni din partea părților asupra sumei
fixate pentru pensiune, tribunalele de 1 - a instanţă vor fi însărcinate
de a decide, fără a intra în fondut chestiune , daca suma fixalå stå
în raport cu situația părței condemnate, și de a confirmas aŭ modifica
suma fixată daca este loc ;
Că aceste tribunale se vor pronunța în ultim resort , fără apel
nici recurs în casațiune.
Drept respuns la acest raport , Marele - Viziriat a făcut cunoscut
că ast- fel cum este stipulat în teşkereaua sa din ) Redjeb 1300 ,
Consiliul de miniştriï admițând ca regulă pentru chestiunea testamen
telor, că nu este permis de a se respinge instanţele interesaților contra
testamentelor care nu sunt redactate conform legilor generale ale Im
periului, și de a împedica pe reclamanţi de a se adresa tribunalelor
publice cari sunt păzitorele drepturilor poporului, şi că afacerile de
ast - fel vor fi de resortul tribunalelor publice următor reclamațiunilor
părților ; de aci decurge că trebue să se urmeze tot aşa în cazurile
pensiunilor alimentare, adică sentințele patriarhatelor și ale cancela
riilor Rabinilor trebuesc executate când ele sunt acceptate de părți.
şi trebuesc supuse examinărei tribunalelor publice, daca acele sentinte
sunt atacate de interesați pentru fond și detaliỉ.
Ministerul împărtăşind inspectorilor judecătoreşti : decisiunea asli
pra testamentelor prin circulara sa din 4/16 April 1883, se grăbesce.
asupra propunerel directorului biuroului afacerilor civile, să vě adre
seze și prezenta circulară , cu invitațiunea de a vě conforma dênsel.
Exemplarele imprimate, în numěr suficient, sunt anexate prezen
teỉ circulăr.
Constanlinopole, la / Maiů 1883.

Ministrul Justiţiei și al Cultelor
Către Prea Sfinţia Sa Patriarlul coumenic.
Printr o teşkerea din 23 Ianuar 1891 ( 1306 ), Alteļa Sa Marele
Vizir 'mi face cunoscut că o circulară a fost redactată asupra lui
tulor teşkerelelor Ministerului nostru relative la chestiunea Patriar
hatului Vostru. Consiliul Miniştrilor a decis ca să se facă comu
nicare de acestă circulară Vilayeturilor și Mutesariflicurilor indepen
dente şi că, în acelaşi timp, o copie de pe dênsa să se trămila


PRIVILEGIILE CONFESIUNEI ORTODOXE 505

Ministerului nostru pentru a fi înaintată Patriarhatului Vostru. In
consecinţă un ordin imperial s'a promulgat, ordonând facerea nece
sariului.
Alteſa Sa, transmițèndu mỉ copie legalizată de pe disa circulară ,
mě invită, conform cu ordinul imperial,să o aduc cnnosciinţă Pré
Sfinție Vóstre; mně grăbesc , deci vě trimite aci-alăturat, copie lega
lizată de pe acea circulară.
La 21 Djemnaziul Akhir 1308 2: Januar 1891 .
Ministrul Justiţiei și al Cultelor : 15. ) Riza

( s .

Ordin vizirial transmis de A. S. Marele Vizir Kiamil Paşa
Vilaietelor și Mutesariflicurilor independente, la 23 Djemaziul Akhir

22 Ianuar 1306 (1891) .

Patriarhatul grecesc a remis takriruri relative la executarea in
formele mai 'nainte uzitate, a sentințelor emanale de la Patriarhat
în afaceri de căsătorie și de divorţ, de pensiuni alimentare şi de
dotă. la chestiunea testamentelor, la acea a inspecțiunei scoalelor
grecesci, la jurămêntul preoților și la modul cum trebue să se pro
ceadă pentru judecarea și închiderea acestora din urmă, In fine Pa
triarhatul a cerul păstrarea vechilor sale privilegii religióse.
Aceste takriruri fiind examinate mai 'nainte și acum de curend
și fiind fost obiectul unui studiŭ special, s'a dat comunicare la di
lerite date de către Ministerul imperial al justiției despre decisiunile
cari inlătură greutățile relative la privilegiile ce acest Patriarhat po
sedă în virtutea unui Berat imperial.
Următor acestor deciziuni instanțele relative la facerea și des
facerea căsătoriei, la pensiunile alimentare și la dotă vor fi de resortul,
ca și mai ' nainte, al Patriarhatuluì la Constantinopole, și al Mitro
polielor in provincii. Acest vechië usagiữ va fi păstrat și deciziunile
Patriarhatului și ale Mitropolielor ( Carar saŭ llam) vor continua a
ſi executate de comitetele executive pe cât timp nu se vor ivi opo
sițiuni din partea acelora cari vor fi condamnați să plătească
pensiunea. Principala chestiune era examinarea care făcea
in timpul executărer protestărilor contra fixărei cifre prea ridicată a
pensiunei, lucru care o făcea imposibilă de a fi plătită . Examinarea
acestor instante este deferită de acum 'nainte Patriarhatului şi de
ciziunile definitive (Carai Nihai) ce Patriarhul va lua, după exami
nare, fie pentru a confirma, fie pentru a modifica, se vor executa de
biurourile executive. Pentru debitorii inchiși in execuțiune a sentin

se

37


500 TURCIA

ţelor pronunţate în materie de pensiuni alimentarii, nu se va per
cepe de la partea care urmăresce nici o plată de nutriment.
In ceea ce privesce chestiunea testamentelor, cu tóte că ea este
o chestiune civilă, fiind- că examinarea și soluțiunea contestărilor cart
nasc din acea chestiune, sunt deferite consiliului național mixt in
virtutea art. 3 din atribuțiunile disului consiliů, testamentul ce se va
prezinta in succesiunea unui creştin avènd moscenitori majori sau
minori va fi valabil legalmente când va fi legalizat de către Patri .
arhul, Mitropolitul saŭ Episcopul . Tóle bunurile mobiliare ( mal) și
imobiliare ( mulk ) ce va menționa testamentul afară de pămênturile
publice (crasii, enrie) și de vacufuii, vor fi laste, fără ca nimeni
să se amestece, leg itarulur. Neințelegerile cari ar rezulta intre mos
cenitori saŭ tulorul minorilor precum și contestările pentru validitatea
testamentelor, vor fi judecate, conform art. 3 al regulamentului pa

ቦ

triarhal, la Constantinopole, de către Consiliul mixt naţional, şi in
vilaete de Consiliele Mitropolielor, şi deciziunile acestor Consilii
(lamat), vor fi executate de biurourile executive.

Acestă měsură fiind privitore numai la comunitatea orthodoxă.
grecescă, dacă moscenitorii aparțin altor comunităţi, sunt supuşi
străini, saŭ dacă testamentul legalizat coprinde vacufuri saŭ påmen
turi publice, saŭ dacă un supus otoman saŭ străin contestéză bunu
rile mobiliare şi imobiliare, examinarea a :estor instanțe va aparține
tribunalelor statului .
Programele scoalelor vor li legalizate și redactate de către Pa
triarhat și Mitropolii. Diplomele și certificatele profesorilor și ale insti
tutórelor vor fi de asemenea legalizate de aceiaşi. Aceste lucruri
trebuind însă să fie cunoscute de Guvern, dacă inspectorul (Mufetich)
saŭ directorul ( Mudir ) instrucțiune publice observă că se predă ma
lerii vătămătóre saŭ găsesce că un profesor saŭ o institutóre nu
are diplomă saŭ certificat, dênşii se vor adresa la Constantino
pole Patriarhatului şi în provinciř Mitropolielor pentru a se înțelege
asupra chestiune și prin mijlocirea Patriarhiatuluț și a mitropolielor
materiile vătămătóre vor fi interdise și profesorii și institutórele
ne -diplomați vor fi înlocuiți.
De la aplicarea procedurei penale, clericii cari sunt chemați ca
martori în chestiunile penale, refuză de a presta jurămênt ca și laicii
Acest fapt punênd piedici procedurej, se va avea în vedere articolul
legei pusă de curend în aplicare, următor căruia preoții cari tre
buesc să presteze jurăment în afacerile civile și penale, vor îndeplini
acestă formalitate conform ordinului religios stabilit, la Patriarhat sau
la Mitropolie.
In cea ce privesce arestarea şi judecata clericilor, dacă este vorba
de datorii, ei vor fi deținuți, ca și în trecut, la Patriarhat saŭ la
Mitropolie. Pentru instruirea afacerilor penale ale clericilor şi pentru


PRIVILEGIILE CONFESIUNEI ORTODOXE 567
infățișarea lor dinaintea tribunalelor corecţionale se va procede in
modul următor :
Citațiunea ( Djelb Murakeressi) emanată de la judele de instruc
țiune saŭ de la tribunal va fi comunicată, aci de Patriarhat şi in
provincii de Mitropolii saŭ episcopii. Patriarhul, Mitropoliții și Epis
copiî, îndată ce vor fi primit acestă citațiune, sunt datori să predea
autorităței pe preotul inculpat. Dacă acestă obligațiune nu

plinesce saŭ dacă clericul citat nu se conformă se inde

posițiunile legei. , se vor aplica dis

Pênă la proba culpabilitățet, clericii nu vor fi deținuți în acelaşi
local cu particularit; dar întro cameră convenabilă a palatuluì de
justiție, adică într'o cameră rezervată persónelor de considerațiune
(Meri ul Matir ).
Dacă culpabilitatea lor este stabilită și că ea nu comportă de
cât pedepsa unui delict saŭ une contraveniri și prin urmare nu
atrage după densa perderea funcțiunilor sacerdotale, preotul condamnat
își va face pedepsa la Patriarhat saŭ în Mitropolii. Dacă fapta cu
cu care se învinovățesce este o crimă, până la probarea crimei și
la condamnare, preoții vor fi deținuți în aceleaşi camere. După ce
culpabilitatea va fi stabilită și pedepsa aplicată, perderea caracterului
religios va fi pronunțată și condemnatul ' și va face pedepsa in in
chisorile ordinari .

Dacă intr'o parte a imperiului otoman , legea marțială este pro
clamată, în urma unei turburări a liniştei publice, până în momentul
când cauzele cari aŭ motivato vor fi dispărut, toţi delincuenții fără
excepțiune vor fi judecați de curtea marțială. In acestă juridicţiune
curțile marțiale se vor conforma la ordinea stabilită pentru închi
derea preoților și a clericilor.

Cea ce precede sa discutat și aprobat de Consiliul Miniştrilor
și supus M. S. Imperiale care a bine- voit să o aprobe prin decret
imperial. Exc. Vóstră va bine- voi deci a pune la îndeplinire disposi
ļiunile cari preced în circonscripțiunea D- v.
Pentru copie conformă :
Sofiul sectiuneě Cultelor : 19.) Ziver.

Vemori ulrrsai ile sublima Poartă reprezentantilor puterilor stroine rclatir

la capitulațiuni.

Capitulațiunile, fiind consacrate prin tractatele posteriore inche
iate intre Sublima Pórtă şi Puterile stréine, trebuesc, pe cât vor sta
in vigore, să fie scrupulos respectate cu același titlu ca și acele
tractate .
Este ştiut totuşi că, in practică, li se dă o elasticitate pe care


568 TURCIA

dönsele nu o comportă și că, pe lângă privilegiile de a excepționale
acordate de aceste acte, există abuzuri manifeste cui ocazionézi
greutăţi necurmate. Aceste abuzuri va fi suficient de a le seinnalit,
pentru ca ori-cine să înțelégă că ar fi cu neputință Guvernului Im
perial de a le tolera mai mult timp.
De acea Sublima Pórtă, dând ordine Autorităţilor imperiale de
a observa strict și cu lótă lealitatea cuvenilă disposițiunile conținule
in capitulațiuni, nu ar putea să le recomande in destul in același
. timp de a respinge orice pretențiune care ar trece peste limitele

-

privilegiilor consacrate prin acele acte și care ar atinge drepturile
suverane și imprescriptibile ale M. S. I. Sultanului.

Pentru a le înlesni sarcina , paginele cari urmédă sunt menite
a reaminti principalele dintre aceste privilegii, a fixa întinderea lor
şi a aréta prin acesta chiar cea ce trebue să fie menţinut, in prac
lică , în favórea strèinilor, ca fiind un drept dobândit, și cea trebue
inlăturat ca fiind un abuz.
1. Privilegiile conferite prin capitulațiuni sunt' apanagiul exclui
ziv al supuşilor strčiny.
Aceste acte nu autoriză nicăiri pe Puterile strčine a înline
prolecțiunea lor asupra supuşilor otomaný, alţii de cât acei cari sunt
în serviciul lor ca Drogmanii saŭ ca Yasakdjiv.
Afară de aceştî din urmă. Sublima Pórtă nu recunoșle alți
Protegiați strčini.
In ceea ce priveşte pe aceştia, numărul lor este fixat prin re
gulamentul consular de la 1863 ; protecțiunea ce le este acordată
este individuală și legală cu funcțiunile lor; ea încetéză cu aceste
l'uncțiuni și nu este transmisibilă moștenitorilor lor precum , in viata
lor, ea nu se întinde asupra nici unuia din membrii familielor lor.
2. Cu tóte că capitulațiunile scutesc pe supuşii strčini de plată
capitațiunei și de taxele arbitrarii care existaŭ atunci, dar cart de
mult timp aŭ dispărut, ele nu stabilesc în favórea lor o scutire ge
nerală şi absolută.
Ultimele tractate de comerciů stipuléză că supuşit stréini cari
esercită comerciŭ interior trebue să achite aceleaşi drepturi ca şi
supuşii otomani cai mai favorisați ; in ceea ce priveşte impositele
funciare, plata lor este una din condițiunile esprese în virtutea căreia
se pote permite streinilor de a dobândi imobile in imperiŭ .
Singura escepțiune stabilită în materie de imposit prin tractat
tele moderne este privitóre la comerciul exterior care nu se pole
supune la alte drepturi de cât la acele stipulate prin acele tractate.
Afară de comerciul exterior, nu se va găsi nici in capitulațiuni
nici in tractatele posteriore vre o restricțiune la dreptul suveran al
pulerei teritoriale de a impune pe strčini in aceeaşi měsură ca po
propriii supuşi.


PRIVILEGIILE SUPUŞILOR STREINÍ

ناز!

3. Consulii puterilor în Turcia naŭ nici un drept de a pretinde
la prerogativele de exteriorialitate absolută de cari se bucură repre .
sentanții acestor puteri.
In casul când cine- va, dice art. 16 din capitulațiunile de la
1740, intentéză un proces consulilor stabiliţi pentru afacerile comer
cianților lor, dônşii nu vor putea fi închişi, nici locuința lor sigilală
și causa lor se va asculta dinaintea porței nostre de felicilale.
in materie civilă , căci acest articol se referă invederat la aceste
materii, consulii sunt deci supuși jurisdicțiunei sublimei Porți și naŭ
drept de cât la scutirea de unele căi de esecuțiune precum con
strângerea de corp și apunerea sigilielor.
In materie criminală , capitulațiunile, precum şi tractatele poste
rióre , sunt multe în ceea ce privește pe consuli, dar fiind că dreptul
gintelor, în locul ori cărei convențiuni esprese și când reciprocitatea
nu se pote de asemenea invoca, nu recunoşte agenților consulari
nici un drept la exteritorialitate, nu pote fi îndoială că și aceştia
sunt justițiabili de sublima Pórtă în cas de crimă saŭ de delict comis
în prejudițiul unui supus otoman saŭ al Statului.

4. Dacă exteritorialitatea nu se întinde asupra consulilor,cu atât
mai puțin se aplică drogmanilor lor.

Aceşti din urmă nu pot fi , în adevěr, pedepsiți și judecaţi de
către autoritatea locală în afaceri privitóre la esercițiul funcțiunilor
lor și pentru acte relative la datoriile lor oficiale ; dar este incon
testabil că, or care ar fi naționalitatea lor, în tot ce nu se referă la
serviciul lor, dênşii sunt, atât în materie civilă cât și în materie cri
minală, justițiabili de autoritățile imperiale sub acelaşi tillu și în
aceleași forme ca ce -l -alți supuși ai națiunei căreia aparțin .
Dispozițiunile consemnate relativ la acesta în capitulațiuni nu li
se póte da nici o altă interpretare și bunul simț, însuşi indică că ca
pitulațiunile ne acordând exteritorialitatea consuluị nu puteaŭ să o
acorde drogmanului lor.
5. Capitulațiunile prescriind inviolabilitatea domiciliuluị străinilor,
nici o vizită domiciliară nu se pote face de către autoritățile impe
riale în locuința unui străin fără ca consulul de care depiude să fie
prevenit şi fără asistența delegatului acestui din urmă.
Avizul prealabil consulului și prezența delegatului consular nu
sunt, precum art. 70 din capitulațiunile de la 1740 însuşi indică , ce
rute de cât numai în localitățile unde individul, obiect al vizitei își
are consulul seŭ .
Este totuşi bine înțeles că acolo chiar unde nu există consul,
domiciliul străinului trebue să fie respectat ca şi acela al supuşilor
otomani, şi îndeplinirea vizite domiciliare trebue să fie însoțită de
tóle garanţiile pe cari autoritățile imperiale nu ar putea să le vio


570 TURCIA

leze chiar faţă cu indigenii, lară a şi atrage asupră -le cea mai grea
răspundere.
De acea, în acele localități, agenții forței publice nu vor intra in
domiciliul unui supus străin de cât în virtutea unor ordine emanate
de la autoritatea competintă și număi îu caz urgent și pentru corce
tarea sau constatarea unei crime. In acest caz, acei agenţi va trebui
să fie asistaţi de către magistratul saŭ funcțional investit cu impli
ternicirile necesare şi de către trei membrii ai consiliului comunei.
Trebue să se înțelégă prin domiciliŭ casa de locuință și de
pendințele ei, adică camerile pentru servitori, curțile, grădină și im
prejmuiri alăturate.
Afară de casa de locuință și de dependințele sale, acțiunea Poliţiei
se va exersa liber și fără rezervă .
6. Străinii, ca și îndigenii, aŭ drept la protecțiunea legilor Im
periului,dar acest drept chiar atrage pentru dênșii obligațiunea core
lativă de a se supune la aceste legi.
Acestă regulă emanând din dreptul ginților n'a fost suprimată
din capitulațiuni.
In consecință, pretențiunea străinilor de a nu voi să urmeze cu
tare saŭ cutare lege a Imperiului, ca ne fiind formal recunoscută de
către ambasadorul saŭ consulul de care depind, de aceia de a nu voi
să fie judecaţi de tribunalele in care nu intră străinii ca judecatori
saŭ asesori, precum şi acea de a voi a se sustrage tribunalelor ordi
narii și de a cere comisiuni extraordinarii mixte pentru a regula ne
înţelegerea lor cu supuşii otomani, aceste pretențiuni, dicem noi, nu
sunt consfințite prin nici un text, și tolerate pănă acum pentru un
motiv saŭ un altul, ele nu mai trebuesc să fie admise pe viitor.
7. In materie civilă ca și în materie criminală, puterea judecă
toréscă a fie -cărei naţiuni se limitéză la fruntaria teritoriului sěŭ , şi
nu și póle exercita efectele sale în ţérile străine ; acestă putere se in
linde insă asupra tutulor acelora, indigeni saŭ străini, cari se găsesc
pe teritoriů, precum și asupra faptelor săvêrșite de unii saŭ de alții.
Aceste principii ale dreptului ginților suferă grave excepțiuni in
Turcia.
Capitulațiunile voesc că în materie civilă să se distingă neînțe
legerea fie că ea privesce excluziv pe supușii străini, fie că nu interes
otoman se află în cauză.
Cei d'intêiù sunt excluziv lăsați la deciziunea Ambasadorului saŭ
Consulului de cari depinde străinul și în al doilea caz, numai juris
dicțiunei autorităţilor locale.
Din cea ce precede se vede că străinii în Imperiŭ sunt supuşi
unei îndoite jurisdicțiuni: jurisdicţiune consulilor în afacerile lor cu
alţi străini, și jurisdicțiunea locală în afacerile lor cu supuşit otomani.
Fie- care din aceste jurisdicţiuni se exesută in întregimea sa .


PRIVILEGIILE SUPUŞILOR STRÉINI 371
Justiția , fiind suverană, nu este permis autorităţilor locale de a
se amesteca în afacerile aparținênd jurisdicţiune Consulului, nici Con
sululu de a interveni in actele tribunalelor locale. Autoritățile respec
live sunt chiar ţinute de a - şi da mutual ajutor, una, ca Autoritate
terirorială, și cea-l'altă ca Autoritate suverană a supusului străin , pentru
ca sentințele date de tribunalele respective să și aibă deplinul și în
tregul lor efect.

Ast- fel, Consiliul este ţinut de a constrânge pe supusul națiunei
sale să se prezinte dinaintea tribunalului otoman unde este citat de
către supusul otoman, fără a cere ca mai inainte să aprecieze com
petința tribunalului saŭ valórea reclamațiunei; el trebue să - și dea
asistența pentru executarea ordinelor tribunalului otoman , precum și
concursul séŭ pentru executarea sentinţei pronunţată și, în ambele
cazuri, nu- i aparține de a examina gradul de justiție al acestor acte.

8. Capitulațiunile exige prezența Drogmanului la examinarea con
testațiunilor iscate între supuşi străini și supuși otomani, competinte
de tribunalele locale.
Acestă dispozițiune este formală, « Daca Drogmanul nu este față,
se va amăna, dic capitulațiunile, examinarea afacerei pănă ce dênsul
va sosi ; străinii însă, adaugă densele, trebuesc să se grăbéscă a'l aduce
fără să abuzeze de pretextul absenței sale. »
Drogmanul nu judecă în proces, el este apărătorul supusului
străin interesat în cauză.
Dacă va fi nevoe de veri- o probă despre acesta, ea se va putea
găsi în art. 36 din capitulațiunile franceze din 1673 unde rolul dat
Drogmanului în procesele între un supus otoman și unul francez este
acela de apărător al părței franceze.
Acest punct stabilit, este clar că nu s'ar putea declara nulă o
sentință sub cuvent că densa nu a fost pronunțală în fața Drogma
nului, și că s'ar putea mai puțin pretinde că Drogmanul are dreptul
de a asista la deliberările tribunalului saŭ că dênsul póte să opréscă
mersul justiției retrăgându -se de la audiență. Asemenea pretențiuni
nu - şi găsesc justificarea lor în capitulațiunț și trebuesc, prin urmare,
să fie respinse.
9. Capitulațiunile voesc deci ca în judecata străinilor pentru crimă
saŭ delict, judecătorii otomani să nu pótă să proceadă de cât în pre
zența ambasadorului, consulului saŭ substituților lor.
Acești din urmă nu judecă în proces ; prezența lor este cerută
numai pentru ca să pótă să constate că nici o neregularitate nu
sa comis.
Prezența consulului saŭ a Drogmanului nu se cere de capitula
țiuni în judecarea unui supus otoman pentru crimă saŭ delict comis
în prejudiciul unui străin .
( Trebuesc totuși să se ia aminte că audiențele sunt publice și


$72 TURCIA

că, sub cuvent de curtoazie , consulul de care depinde persónă atins
de crimă saŭ delict, ar trebui să fie în special învitată să asiste , daca
o doresc, la procesul acuzatului. Omiterea acestei formalități nu póle.
însă, să atragă după densa nici o consecință în punctul de vedere legal.)
10. Procesele care trec peste patru mii asprii vor fi -- dice art .
51 din capitulațiunile de la 1470 — ascultate la Divanul meŭ Impe
rial, iar ntcăerì aiurea .
Acâstă clauză care, la acea epocă, își lua rațiunea de a fi in
condițiunile generale ale Statului, nu întârţia a cădea în neobiceiu.
De altmintrelea, densa nu mai este în vigore de la instituirea tribu
nalelor de comerciŭ în prinsipalele orașe ale lumperiului, și acea a
tribunalelor civile carì funcționéză astă-ại în tóte districtele fără ex
cepțiune.
Dênsa este, de altmintrelea, aplicabilă atât proceselor în cari su
pușii stréini sunt demandori cât și acelora în cari sunt defendori, şi
cum Puterile strčine se opun ca ea să se aplice acestor din urină
procese, ar fi nedrept de a o aplica excluziv celor d'intéiŭ.
Aceste sunt întinderea și limitele prilegiilor pe care capitulațiunile
le-aŭ dat supușilor strěin?. Diferite cauze, carỉ nici-decum nu pot cons
titui drepturi, caŭ dat loc ca, în aplicare, dispozițiunile acestor acle
să fie strâmb interpretate, și aŭ făcut să se nască nenuměrate abuzuri.
Acelora cari sunt chemați a aplica legile Imperiului aparține de
a face să înceteze aceste abuzuri, inspirându-se necurmat de senti
mentul datoriilor și ne - tolerând nici un act care ar putea aduce reri- o
atingere drepturilor Maiestăței Sale Imperiale Sultanului.
In nenuměrate renduri am arătat pe cât existenţa chiar a ca
pilulațiunilor aduce jicnire funcționărei regulate a instituțiunilor și mer
sului progresiv al civilizațiunei în Imperiŭ. Cu atât mai mult, Guvernul
Imperial ar lipsi datoriilor sale și demnităței sale lăsând să se ur
meze cu abuzurile carî înmulțeșle și mai mult inconvenientele capi
tulațiunilor.

Circulară către Misiunile străine.

In urma creărei tribunalelor civile căror organizare şi atribu
țiuni sunt determinate de legea comunicată legațiune M. S.
la 20 Martie 1872, Kitabetul Ministerului Imperial al Afacerilor streine
a primit următórele instrucțiuni relative la contestațiunile civile intre
supuși otomani și stréint, care contestațiuni nu aparțin Şeriului.
Orì-ce contestațiune in materie de locațiune saŭ referindu -se la
chestiuni atingětóre de imobile, va fi deterită nuoilor tribunale cari vor
statua conform regulamentelor cari le administréză.
In cea ce privește pe cele - l'alte afaceri civile, care nu depind de


REGULAMENTUL NOTARIATULUI 573

vor

Şeriat, vor fi în așteptarea coordinărei regulelor judiciare cari
trebui să le administreze, diferite tribunalelor de comerciŭ dacă obiec
tul în litigiữ întrece ca capital suma saŭ o valore de una mii piastrií.
• In cazul când obiectul în litigiŭ nu ar întrece ca capital suma
de una mie piaştrii, afacerea va fi deferită nouilor tribunale civile..
Aducênd cea ce precede la cunoștința cancelariei din
Kitabetul o rógă să ia notă despre acesta , trimiterea afacerilor tre
buind de acum înainte să se facă dinaintea tribunalelor respective
conform regulelor de mai sus pentru cea mare ușurință a părţilor.

Regulament asupra Notarilor

Art. 1. Pe lângă fie -care tribunal de prima instanţă la Constan
tinopole și în provincit, se va ataşa un notar cu unul saŭ mai mulți
ajutori, următor importanţei localităței ; la tribunalele pe lângă cari
nu sunt asemenea notari, sarcinile lor se vor îndeplini de unul din
grefierit tribunalului, anume desemnat de către preşedinte.
Art. 2. Notarii sunt numiți de către Ministerul Justiţieỉ .
Art. 3. Pentru a fi numit notar, trebue: 1 ) vêrsta de 25 ani
îmdepliniţi ; 2 ) să fie supus la examenele regulamenare ; 3) să se
bucure de o bună reputațiune și să nu fi fost condamnat pentru
crimă saŭ delict.
Art 4. Atribuțiunile notarului sunt : de a redacta orì-ce acte și
convențiuni; de a libera copiỉ de pe aceste acte ; de a pune date certe
pe actele redactate de particulary; de a comunica celui în drept co
mandamente și alte acte de acestă natură ; de a dresa, spre execu
tare de sentință a tribunaluluğ, inventariul obiectelor și mobilelor și
de a exercita tóte atribuțiunile ce'i sunt conferite prin regulamentul
de faţă.
: Art. 5. Actele legalizate de notari trebuesc să fie redactate în
limba turcescă.
Art. 6. Notarii funcționéză în întinderea resortului tribunalului
pe lângă care sunt ataşaţi ; este oprit notarilor de a instrumenta în
afară de resortul lor ; în cas de neobservare a acestei reguli, actele
dresate se vor considera ca acte private și notarii contravenienți vor
fi condamnaţi la o amendă de la 25 la 250 piastri saŭ la suspen
darea din funcțiunile lor de la 15 țile la 6 luni și la daune interese.
Art. 7. Notarul este ţinut de a exercita funcțiunile sale de câte
ory i se va cere concursul sěů ; pentru ori-ce refuz saŭ întârţiere din
parte -i i se va aplica penalitatea prevědută de art . 6 al regulamen
tului de față. Notarii nu trebuesc să dea urmare actelor contrarii le
gilor Imperiului și bunelor moravury; eỉ trebuesc, în asemenea casuri,
să aviseze pe procurorul Imperial.

38


574 TURCIA

1

Art. 8. Notarul în exerciţiul funcțiunilor sale, trebue să ia con
simțimentul părților contractante, să se informeze dacă ele aŭ cunos
cință de conținutul convențiunilor ce ele contractéză și, la caz de
trebuinţă, a le da desluşirî consciinciosè asupra afacere care face
obiectul convențiunilor lor.
Art. 9. Orì-ce notar, pentru garantarea plățiï : amenţilor și a dau
nelor- interese in condamnårì pronunţate în contra lui, trebue, inainte
de a intra în funcţiune, să depue la tribunalul pe lângă care este
ataşat, o cauţiune, și să depună de asemenea, la grefa qisului tri
bunal, sigiliul séŭ personal și facsimilul semnătureſ sale.
Art. 10. Notarii nu vor pulea să priméscă acte în cari ei insuşi
sunt interesați; de asemenea nu pot să priméscă actele rudelor lor
saŭ aliaţilor lor până la gradul prescris de lege. Asemenea acle se vor
legaliza de președintele tribunalului pe lângă care notari sunt ataşaţi.
Art. 11. Actele notariate, pentru a fi valabile, trebue să fie re
dactate de către notari în prezența a dot martori. Dacă notarii vor
face să se redacteze aceste acte de către o altă persónă, el vor fi
suspendați din funcțiunile lor și , următor casului, urmăriți pentru falş.
Art. 12. In afară de condițiunile cerute pentru mărturie, nu trebue
să existe nici o rudenie saŭ alianţă între martori, notar și părţile
contractante, saŭ cu unul din ef. Martorii trebuesc să ştie să scrie,
Grefieriť și servitorii notarului nu pot servi drept martori.
Art. 13 Actele redactate de notari trebue să coprindă:
1) numele, prenumele și locul de reședință al notarului ;
2 ) numele, prenumele, statul și domiciliul părților contractante,
3) numele satului, arondismentului și al districtului, ţiua şi data :
în lipsa uneia din aceste condițiuni, actul se va considera ca act
privat , și notarul va fi condamnat de tribunalul de 1-a instanţă la
amendă și la suspendarea provizorie din funcțiunile sale, și va putea
de asemenea fi urmărit pentru falş şi condemnat la plata de indem
nităţi părței lėzate.
Art. 14. Numele, profesiunea și domiciliul părților contractante
trebuesc să fie cunoscute de către notari saŭ să le fie certificate prin
martori; dacă dênșii nu se conforméză acestei prescripțiuni, vor fi
condamnaţi la o amendă care nu va putea întrece 100 piastri. Nu
mele, pronumele și domiciliul martorilor se vor înscrie in act, sub
penalitățile enunțate în articolul precedent.
Art. 15. Daca părțile contractante se vor face să fie reprezen
tate de către un împuternicit, notarul este ținut de a anexa la ad
procura necesară ; în cas de contravenire, el va fi condamnat la o
amendă de 200 piastri .
Art. 16. Daca notarul nu cunoște limba întrebuinţată de către
una din părți, el va chema un interpret capabil de a traduce decla
--- ținnile părțeự; esplicațiunile în acest sens se vor consemna in


REGULAMENTUL NOTARIATULUŤ 575

corpul actului ; în cas de contravenţie, notarul va fi condamnat la
pedepsa pronunţată prin art. 6 al presentului regulament.

Art. 17. Actele notariate se vor scrie pe fol deosebite ; se vor
citi în întregul lor în presența părților și a martorilor; se va face
mențiune despre acestă citire sub pedepsa de 200 piastri amendă
şi chiar sub acea de falş.
Art. 18. Actele redactate de notari vor purta semnătura sau
punerea de deget și sigiliul părților coniractante, ale martorilor și ale
notaruluț, sub pedepsă de nulitate, și notarul, în cas contrariŭ, se
va condamna la pedepsa de la art. 6 .

Daca părțile nu sciŭ saŭ nu pot scri numele lor, se va face
mențiune despre acesta în josul actului și notarul va apune sigiliul
sěŭ pe fie care din paginele actului.
Art. 19. Actele notariate nu pot avea adăogări între liniy ; ele
vor anunțaîn litere sumele și datele și orice altă menţiune de
aceeași importanţă ; adăogările între linii se vor consibera ca nule şi
ue avenite şi, daca prin asemenea adăogårý se va schimba semni
ficarea actelor, acestea nu se vor considera ca valabile.
Art. 20. Ștersăturile și cuvintele necitețe sunt cu tolul oprite
în acte și în convenţiuni . Daca înlocuirea unor cuvinte este absolut
necesară, cuvêntul trebue șters ast-fel ca să pótă fi citit. Cuvêntul
şters trebue să fie scris pe marginea actului fără abreviațiuni saŭ
țifre, cl in litere. Notarul contravenient va fi condamnat conform
art. 6 al presentului regulament.
Art. 21. In genere ori ce adăogare saŭ modificare de cuvinte
se va face pe marginea aclului ; daca actul nu are margini, adăo
gările se vor scri la sfirșitnl actului după semnătuaț și eigilii. In ori
ce caz, acests adăogărî se vor confirma notar, de părțile contractants
şi de martori, sub risicul, în caz contrariŭ, va fi condamnat la pe
dépsă pronunțată la art . 6 al ragulamentului de față .
Art. 22. Actele carì nu vor fi redaclate conform cu prescripţiu
nilor precedente și cari nu vor purta semnătara saŭ punerea de deget
saŭ sigiliul părților contractante, nu se vor vor consider, conform legei
drept acte publice. Dacă nu aŭ de cât semnăturile și sigiliile părților,
ele vor fi considerate ca acte private.
Art. 23. Actele redactate și liberate de notari conform prescrip
ţiunilor prezentului regulamentului regulament vor fi valabile în justiție .
Art. 24. Notarii sunt ținuți a păstra minutele de pe actele ce
primesc și de a conserva actele ce le sunt încredinţate, în caz de
contravenţiune ei vor fi pedepsiţi prin suspendare provizorie din func
iunile lor şi prin plată de amendă.
Art, 25. Notarii nu pot, fără o ordonanfă a preşedintclui tribu
nalului de prima instanţă să libereze copii de pe minute și de pe
actele depuse de cât părților contractanie , la moscenitorii lor şi la


576 TURCIA

cei în drept , sub pedépsă de amendă și de daune de suspendare pro
visorie din funcțiunile lor și de aplicare a art. 215 din codicele penal
Art. 26. Copiile liberate de notari vor fi învestite cu sigiliul sén
oficial ; sigiliul va purta numele și prenumele sěů, calilatea și reșe
dința sa . La caz de contravenire, notarul va fi supus la amenda
conform art. 6 din regulamentul de față.
Art. 27. Notariĩ vor ține : 1 ) , un registru -repertoriŭ pentru a in
scrie actele care le primesc saŭ care le sunt încredințate precum ş
actele ce trebuesc să legalizeze ; aceste acte vor fi înregistrate in re
zumat după un numěr de ordine ; date și numele personelor con
tractante vor trebui să fie trecute ; 2) un registru pentru tran
scrierea in extenso a actelor private cari le sunt prezentate pentru
a fi legalizate.
Paginele acestor registre vor fi parafate și numerotate de tribu
nalul de prima instanţă .
Notarul contravenient va fi condamnat la o amendă de 1000
piastri și relevat din funcțiunile sale.
Art. 28. Taxele de notariat se vor percepe conform tarifel ; la
fie - care percepere, articolul din tarifă se va menţiona și notarul va
semna dedesupt ; în cazul perceperer une taxe mar ridicată de cât
acea indicată de tarifă, se vor aplica pedepsele edictate de lege.
Art. 29. Notarul este ținut de a afige, la locul desemnat pentru
acesta din oficiul sěů, notificările ce i s'aŭ făcut, conform leger ; notarul
care nu va îndeplini imediat acestă formalitate, va fi condamnat la
amendă conform art. 6 din regulamentul de faţă.
Art. 30. In cas de revocare, de demisionare saŭ de deces, re
gistrele și actele în păstrarea notarului se vor lua de procurorul im
perial și se vor remite apoi moştenitorilor notarului.
Art. 31. Procurorul imperial este autorisat să revadă registrele
și actele notarilor ; el este ținut de a inspecta o dată la trei luni
oficiile notarilor pentru a se asigura dacă registrele și actele sunt in
regulă ; la casul verŤ unei neregularități, se vor aplica disposițiunile art. 6.
Dacă procurorul imperial va constata óre-care deturnări de acte false
saŭ alte delicte, va face nrmăriri contra notarului, conform cu legea.

Art. 32. Notarit aŭ dreptul de a redacta protestațiuni și alte ·
asemenea acte când li se vor cere, și de a le comunica, unde de
drept comunicările vor trebui făcute în formele și după procedura
privitóre la comandamente.

Art. 33. Actele primite saŭ legalisate de notarî dacă nu vor fi
făcute conform cu prescripţiunile regulamentului de față nu se vor
considera ca acte publice.
La 15 Şaban 1296 , — 22 Temuz 1295 : 22 lulie 1879.

-


GVOSEFGÖBL

Nin

timp
dafi

ebosit

ARTAS

PEPI

LUMINA

Devisa
mea

este

Onestitatea

GOBL,

TIPOGRAFIA

GUTENBERG


Coche

48
495

pacie

seunstena

522

Fonnelle

actelor

de

ende

2

TEXTE DE LEGI ȘI STUDII
PUBLICATE DE
MINISTERUL AFACERILORSTREINE

IN ANUL 1891

Organisarea comunală :
în Belgia , Prusia, Italia, Francia, Anglia , Rusia.

Condițiunea streinilor și naturalisarea lor :
în Francia, Anglia , Belgia, Danemarca, Ungaria, Italia,

Grecia, Rusia, Olanda,

Turcia, Austria, Bulgaria, Serbia.
Paspórtele și poliția streinilor
în Austria , Ungaria, Belgia, Danemarca, Suedia,

Norvegia , Olanda, Germania ,
Serbia , Portugalia , Anglia, Elveția, Rusia, Francia , Turcia,

Bulgaria, Prusia ,

Italia, Grecia.

Organisarea Geandarmeriei și siguranţa publică:
în Belgia , Francia, Prusia, Bulgaria, Austria,

Ungaria, Serbia și Italia .

(Veļi: Seria V, Partea II- a [ Ianuarie 1891| a

Raporturilor Economice

ale Legațiunilor și Consulatelor României).
Regimul Băncilor în Belgia. Etalonul monetar in

Belgia și Ger

mania. Condițiunile economice ale proprietăței in

Belgia. -- Regimul
navigațiunei in Italia , Belgia, Francia și alte state . --Societăţi

comerciale .

Dockuri.-- Warrante.-Regimul sanitar veterinar in

Belgia . - Impositele

în Grecia. - Legi și ordonanțe administrative în

vigore în Bucovina .
Legile comunale în Italia, Anglia, Austria și Ungaria.
( Vedi : Seria V, Partea III- a [ Iunie 1891) a Raporturilor

Economice

ale Legațiunilor și Consulatelor României).


1

1

!

1

1

1

1

1

1

1


1


集


n