FILOSOFIE
I.
INTRODUCERE.
OsicElTA iji/oăofieî.— «Jxmossa ui imnoptanjja <J>iAoso$ieî. — PanoptipiAe eî et qeAeASAte ţgiinjjc.
OeieKtiA $iAoso$ieî.
<I> i a o s o (f> i a (qideco-croyia atnop de tnueAen«iH$ne)’ ape de osieRlx tute d a t e a e şenepa/e iui npimitiBe neAe npesentate npin mintea K o m m x n "b.
<I>fepi> a se <]>i desnoiatx sepî odatt de KapaKtepxA xni-BepsaAitbuiî, Kape tî este nponpix, se nape (Juaoso-^>ia a <J>i cţjostx dominatb mdiBepse eno'ie denpeo-Kxrrbpt disepse.
Dxitb aneste tendinţe rjHAOsocjua s’ap rrete nxmi K os m o A o ş i Kt Aia iii'ietixtxA eî (aofffiog Xoyogr Kape tpantezi» desnpe tnxndx), nentpx kt» Kbxta mal aAesx sij esnAine mvndx a; teoAoţfiKT» tn eBXA rae-zix *) (&iog loyog, «ape tpaKlezb desnpe Dzex), *n Kape tote adonepTjnFxniAe eî se peijîepea snpe Dzeir, mi nooAoţţiKt tn ziAeAe nostpe (voog Xoyog» Kape tpaiitezb desnpe minte), i])iindx io» stxdixA minţţif
*) Noî nincmr aicstv tepmiti» nentpv Beii ta da miacAOET, nan-tpT ia. îs ii ii t, «ape c mi nopsi» slpijiut, însemnezi. seculnm, tnsb -m iievum. Meziî e nopsi. KTpatT pominesEi» ui se note *m®" ui desnpe timoi, iapt in i * a o k î nsmai desnpe aob*.
I.
)( a X
omenemî s’a t|)tKxlx c]>xndamenlxA mi OBÎeutxA el mca npioMinaA. Dap io? tote Kt asttzî e mat noo-Aogiut, îDSb de aiaî nu pesxAtt ki» n’ap Kxnoyje uaAopea npoBAemateAop'S teoAoţjiqe mi KosmoAOiji-mc; mî nxmaî Kt a peKxnosKXtx Kt nentpx ornx nxn-t«A de Hxpvedepe MeA Aeijitiinx a toti» Ksnoiuimia, e annpeijiapea c|)aKXAttu,iAOpx <]>fcpt Kape nx note st KxnosKt.
ÎK * s t i iji i r a p e. — Deza intpapea tn niajrt., mintea nostp*. e a<{> «JeslaO. netnaetats de tote Ampipize; mi noî aaemv simjjîmtntTA sa* nedepea ousiupt, de tot* 'le ne e dat* a Ronogie. Âuia se pen (:/(■/}> ne* tnaetal* *n>anil*jjiî adeai.p*», nine/.e, <|>opmos*A, natrpa ASRpipiAop*, tot* oEÎeittTA ijii,1 osni{)it-7, speditmios* tnsb tntineRat*. Dap], azemil »-jnaniei.niî nv se Rontentezi» r* a'ieste K i a [>i ti, Ţ]i t onsKspe, r* aieste Kon-timjcpi Baye; ni asnipi, si> Rvnpinzi» qesa ne tspede tot* m*nd*A, asnipn si, drsAeye aestiiDise oui e ne mî neze mapi, ui npin dtnuiiî tn'ieue ‘jii* Aosuijiia sas miinoa.
(Jouffroy, Misne/ze <]>!zosn([>i'ie, naqina 166.)
Zică tn Kape *nv om* a latietatv, tn zioa aneza s’a epeat: <[>izoso<|>ia.
d’izosoijîia n* e azi* "ieBa de Rîtx Ktyetapsii tn mape ; K*tfetap&a «sosit* de npo’tesseze nape tr stnt npoiipiî; nsnetapea Un,zjţ,ali> Aa panr*A mi au a>topitatc-a mul metod*.
(Cousin, Intpod*nepe za istopia <J>izosoiJ>ieî, tnltta Aesjiime, nauma t>4)
fpOAOsVA mi ininoptanga ^>izosoc]>ieî.
Ooaosîa (JtiAoso^ieî pesxAtt din o-«ieKtsA eî msxuiî. E cf>OAositopix de a sxfistitxi instinKtxAxi n e a x î sari uti rod^xsx aA r.e p i 11 a i î, Kape ne sine din mintea i^o m m x n t, neptitxdinea p a u i o-n a a t mi k o in n a e 11 Kape nsntaî uj i i n a a note st ni o de a.
Imnoptanua cj> i a o s o <|) i e I p e s x a 11 din panrxA « e oiixiit ea î n tpe m e Ae a a At e uji-in^e. Dapt sxnpemaaia el nx se note
)( 3 )(
«ontesta, nentpxK’b ea e tepminxA u e a mai tna/itx a a desBOAtipiî ui i n u i I o m e-neuxi.
ÎK t s t i <{> i k a p e. — <I>iAOsoi]>ia e hxaIia ideiAOpx mi 3A ideiAopx sin-rrpe. Ea e XAtima Binlopie a Kigeti,piî ncste toii. cjjopma iui tot* ei.e-ment*A stpuiui. E rpadxA «ieA mal tnaAi? aA Aicrpti>uu inte/Aiijirijiiî. Indxstpia epa deasa o eroan'iiuape din natxpi», staljA o emaniinape mai mape, aptea Tnx nporpessi noi, piî/.iynma xn* nporpessi mi maT si-BAimv, i(iiAOso<[)ia e emauainapea TAtimapi., nporprsssA xAlinia pix aA ai-uetbpii.	(ibidem miţjina 27.)
'I>iAoso«]>ia e ai mina titopv ATininiAopx, axtopilatra axtopitfcţnAOp*.
(ibidem uauina. 29.)
Panoptipiae eî kt aeACAaAte îniinoe.
PanoptxpiAe eî KxqeAeAaAte ţg i i n u e Konsistx a Aera <j> a n t e a e n a p t i k x a a p e aAe (Jjieit'bpeia dintpe dtnseAe de.AeyiAe y e n e p a a e aAe t n t e a a i y i u n e î. Ama ea mi»-peyţ,e, marţii*, perxAezi» toie sneuiaAitbyiAe, iui manujne xnitatea onepeî inteAAeKtxaAe pedxutndx stxdieAe ueAe mai diuepyiuyi Aa npiawinie identiue.
JK» st i ij> i K a p e.— <t>iAoso<|>ia e tnteAAÎuiujia aEsoAiti», esnAia-h'ii-x-nea obsoatIt. a txtopx AxivpspiAops. Ama da pi» sa isi.peî inimii!* n6le. ea si. (Jne ? 4>ÎAoso$ia n* Komnale indsstpia, 'ii o tmieAey.e iui o pet[.e-peme Aa npinaiuie «ape domneştii neste ueAi; ie nposjieseii. indxstpia mi economia nOAitin». 4>iAoşo<l>ia iu coueate SKxpisupidinua, ai o tnaAjji. Aa o si|)epi> sinepiopi>; «jiaae snipitiA a e iţi a o pi. cp’iAosoijdn nr taie aptei apinÎAe saAe neAe diurne, qi tî ipnieib in ssopxA ei, mi sopi» mtepea ini skoiiia eî.	(ibidem uaiiiaa 29 mi 3o.)
II
Desupe dinepse/e metode xsitate ntni» animi tn <iepqcli.piAc <]>iao-soţiiqe. 1—1 Dtsnpe adeBipatxA metod* sjiiAOsOijiiisî.
Dcsiipe diaepseAe metode xsitate mm. animi tn qepqeti>pÎAe <]>iAOsos]>iqc
DiBepseAe metode f[ura oâog, npo»iessx, xp-mape) xsitate nint a iu m x t n u e p u e 11» p i»

X 4 X
ac <|> i aos o <j> i q e stnt melodxA inotetiKî, an e t o d x a peAiijiosx mi meiodxA esnepi-
m i n t a a.
Ap cjn k* nxtinuE, m adeBEpx, de a adraitte xnx nxmepx in^initx de metode, <]>iindx ke metodxA e npoiessxA k a p e ’a x p m e z e tot? o m x a snpe a a * ît n ij e Aadesiionepipea b e p i-11> ţi i I, mi ke 4>ie-itape onepE <[>iAoso<|>iKE noptE sityiAAXA indisidxaA aA şenixAxî Kape o a npodxsx. fost inBEUEmtntxA miinti(j)iKK nx r.omnxtE dit|>e-pinueAe neAe nxţiinx însemnate; acesta nx admitte deKttx tpex metode, nentpx ke nx Kxiiome deKttx tpel npinqinie «ape npemedx Aa npodsqepea siste-mateAopx.
fn adeBEpx totE AXKpapca inteAAeittxaAE npesx-nxne m npesinuE o tnteAAiţpuuE Kape Axispezi., uii xnx oBieKtx snpe Kape se <|>a«ie AXKpapea. Dap, se note mttmnAa
i.) Ka <J)iAoso<|)XA se tntpeBe mintea sa mai mxAlx deititx peaAitatea, mi st> şxEstitxesKE Komiente nep-qenqixnÎAopx mi sxnxsEqixni desKonepipiAopx. De aini metodxA inotetinx, Kape Danon A’a nxmitx kx dpentsA anticipat io natura e, sxEstitxuixnea neAXi imauinapix in aokxax *ieAxl peaA;
a.) Ka <J)iAOso(j)XA st. tntpese înainte de tote pe-aAÎtatea mi st. se nxie si» Konstateze, se annpeuieze, st. ijenepazeze nepqenqixnÎAe intepne mi estepne. -De aiqî metod s ax esnepimen ta a, interprae-tatio naturae, npenxmx a’ KaAÎ<]>iKatx auia de es-saictx totx aaeA Bauon;
3.) In c[>ine, Ka eA si. nx nepE Bepitatea nini deAa mintea sa, niqî deAa peaAitate, ’ii se o iea deAa
X s X
0	axtopitate mat tna/tb iui sb ’mî sfarme pay,ixnc-a sa Kpedinţjeî. De. ai«ii metodxa p e a i ij i o s x.
MetodxA inotetiux (inou&ruu, npessnxi-x)imnAÎKb doxe AXKpbpî a/ie tnteAAiyinuel: ad onuixnea xn xî n p i n «i i n i x mi dediK^ixnea uonse-«i i n ţj e a o p x. DedxKtiixnea Konse<unu,eAopx note <J>i ([ibpb de«J>aimb , Ktndx nxntxA de nxpqedepe e «JiaAsx, <J>i>pb Ka sistema sb <])ie mal dpentb; npe-Kxmx KonstpxKuixnsa «iea maî nepcpeKtb a xnxî edi-<]>iţjix nx ne note asseitxpa Ktndx ti Ainseme xnx <J>xndamentx soAidx.
MetodxA peAiijiosx npesentezb doxe cuante nine distinute de a annpeiija, p e b e Ab «i i xn ea mi tparismissixnea AXKpxpÎAopx p e b e a a t e. Ai«ii se «iepe Sb mimx, deitb peBeAatopixA a BopBitx în adeiibpx, mi detib sopisa sa ne a nepBenitx cjjbpb aAtepb«iFxnî. Dapb si, tnsemnbinx, ki. Bopsa pe* Aigiosx nx se annAiub nxmal Aa snxseAe peAÎifix* nit, «ii Kb tn eisxA mezix tnBbu,bnitntxA inientiijmsx imnxnea nbpepÎAe axî ApistoteAe mapx kx atîta pi-rope Ka mi BepitbiiiAe KpistianismxAxr. lIi de Kîte opx se tmnxnc o BOpBb npin axtopilate mi <ţ>bpb a Absa Bepo «iep«ietape, se anoAÎKb a«iestx metodx, itie a«ieastb BOpBb de/a Dzex sax deAa oinx, deAa xnx npocjietx sax deAa xnx «JnAosoijjx.
MetodxA esnepiin enta a <J>a«ie ne«iessapb an-n/iKapea doxopx npo«iesse : o e s e p b b «i i x n ea mi
1	n d x k iji x n ea. Mea dintttx Konstatezb totx «ie c|>aKXAtbuiAe mi opraneAe oiuxaxî notx annpeuia; «iea din xprnb «J>a«ie Ka Kxnominua AeijiAopx ijene-paAe si» sxuedb Kxnom,injieAopx <|>anteAopx napti-KXAape.
)( 6 )(
H(¥sti$iKape. — Se noi? sfasiAi tpei nepiode npiaVinaAe nenlpx istopia (J>iAoso'j>ieî. IIcpiodYA dinttiv : mimfcape Aiuepî» a pauir-,niî Kbîpt KTnom,inua npiiiMinieAop? .îpimape iui a AeyiAOp? natipeî mi aAe Aiuepfbîiiî,	o Boniii/iojii» inapt» desnpe tn? metod? Kape ap
axle sui o KondxK'b liiitp-b a^ieasti» KîDominjj-b ; <I>i a o s o <J) i e r p e k a-U'k mi pom ani, Aa doue nepiod? .• adont'p’h'iH'uî aAe pajjixnix Ki>tpib toi? a^eA suon?, dap s*nt in<j)AxiQi£a tnvi npiimini? srnepiop? eî tosiiuji, dai? npin peBeAi»Mnaie , anoî miaua1 pe snpe a se emanmna de a4esiî actr? stp'binî, ypmaix de o smrmiepe nori» Aa aAt*i> <j)Opnnb apEitpapi» :	snipii? esifAssÎB? diaAetcliK? ;	<]> i a o s o <J» i e a e b t a t j
meziv. Aa tpeiAe nepiod? .• miiCEape iudencadiate m>tpi» irbtlapea npinMiaieAOp? npimape mi ky sKOnxA de a opdiua toii» ianom.inua ome-nesKb, d*rn> xnî toi? maî Eomn/et? uii maî sistematiK?; euoK'i» (j)6pte tosemnatj» nentpy metodiA ky «ape ea a anpo<j>yndatY, Mepqetal? mi a de* Aunilatî ţiiiinj^a <J>iAOSo<{>iiFa»;	/ oso ifie modepni,
(Cousin, TpadyHep&a maniajirAYi ay! Tenntmanu, naşiua 19)*
Desnpe ade»i>patTA metod? <j>iAOso»j>iKY.
Adesipatx a m e t o d x c}> i a o s o <j> i k x e HietodxA e s n e p i me n t a a, <j)iind ki nsmai a'iesta * m n p x m x t b e a e m e n t e a e k x n o-«i i n & e î d e a a msxmî o x> i e k t x a Kape b peni X s -b ’a k x n 6 îja, e m x.
Tpeuxe oissepBatx kx Iote anestsa, ut deAa Banon (Kape a nxsx tn Axxpape anestx nietodx) ntm» tn ziAeAe nostpe, annAmapKa axÎ s’a pestpmsx ini s’a <J>a/satx de doxe eppopî rpe^e. i.) S’ax Aeratx npe-esKAXsiBX de o n s e p b 1. q i x n e, «ape nx d u deitilx nou,ianî napliuxAape, uii ax nerAessx indxK ţi ixnaa, Kape sinrxpb note da stxdixAxî KapaitfepxA ujienti-<]hkx. 2.) iVax KonsxAt2t.x esnepiinua deiatx peAa-îîbx snpe mr.ndxA cJiisiKX mi estepox, n’ax Kxno-SKxtx Komnetinua ei nea Aeiiitim'b tn pesrientXA îmsndKAxi metaijnsiKx mi intepnx; kx o uopni ax deneratx Konmiinţieî i]>aKXAtataa de a uepnene, snpe a o da nxtnal sensxpiAOpx.
)( 7 )(
3K r s t î (J> î k a p e.—* Noî admittimy denAi'nx Banon, ki» totr «ie noi nrtemy înrudine din peaAÎtate se pedyqe Aa $ante cape Ae onsep-B'biny mi Aa indii Rgivni tpase din aceste <|>ante supe liaptea pea/iti»!iiî Aa Bape ny aacrmje onsepB'bMwacft nostpi». Ba tom» BOtnv adatge, snpe 6 <j>i mai KoniDAeui, kt» nor tpagemy aceste induruitiu sy axitopivA T-nrî qeptV nxmepv de aepifbjiî sav assiomate npimitifie, sape ne penez-en» qe&a ne ny Bedentv tn qe&a qe uedemx, uii	sape n’amr tpeqe niqî
odati» nesle (^anteAe OBsepBate. Nor stnternv ama de Kon&ininî de Bepi-tat&a aqesîer ttm»j,p>typî, în Kîty ny o admitiem? nentpy io» e a aii Ea-Kon» qi ritmai nentpy *n» ea însumi penpesenlezi» my <|>anty iuRonte-staBÎA aA inteAAiyinjier omeneţu,?.
Noi stntemv ama da pi» tn rnipe desrrpe aqesty irynty npimapir kt natTpaAislu ; dap ni speriem? ky eî ki» ny stnt aAte <J>anîe a^api* de qe-Ae qe sady sint sensxpî. Kpedemv kt» stnt cuante de aAth nattpi» sape nr se uotr Bede kt oku, ut se notx atinge et mtna, sape niqî mi* BposRoniiA niqi snaaucata nr Ae note aatmiţe Bepî KttY de nepţeKte ac Bomr npesxnnxne, icape sKairb assemîne r*stxAxî, odopaliAîî ini ar-zitrAtf, ini sape kt toie a «ieslea se noty npe-Bine OEsepoa ini npe-nine Konstata kt o qeptitydine ausoAxfb.
Adinilttndv ([jante de a/ti» naupi» dinepse de <}>anteAe sensiei/e, stn-tem? Konstptnmi Sb admitterny assemine aAtb oFsepin»MH»ne dinepsi» de qeea qe se <j>aqe npiu senstpî. PeiunoijLiemx ama dapi> dore snejie de OESepBbqnm, npeKxmy peKXDoiueim dote sueiie de <|>dnte.
(Jouflroy, Hpe*|)«iiia snijieAOpy de «JviAoso^ie mopaAi» tpad, diu Dugald-Stewavt, naijina 4 ici 5).
111
'£nmi>pgîpea <J>iAosotJ>ier. — Opdicea tn Bape tpenîe disnise m>p^ÎAe el, tmn'bpmpea $i/.osoij>ie&
<I>iAoso(ţ>ia se tmnapte tn natps m.pu,î Konstitxti-Be, II s i k o a o i a, A o ij i k a, M o p a a a ini Teo-dinea, Aa a «ies tea se adanxje o uapte KomnAementa-pi, Istopia tj> i a o s o <[> i e î.
Anta ştii imnipuipe e o ne'iessilate didaistiici» Râpe noî o aMenti.ruii ipbp’a o nule tK*sti«]»iKa <j>iind5 kt. s’a staaiAitx tn tiiBty,Tiintntif <]ybpb a se motiBa jujientnJîiMe. toni» s’a mi nxsx tn nestisne tn ax-K.pi»piAe ueAe mal noxe a/.e npotpessopiAopx nostpi.
X 8 X
Ama dxnb Damiron Aoijuca nap tpeşxi Konside-» pat*, deKttx i<a o sxEdiBisisne a mopaAel:
« A ptsa de Kxyetape, i<ape de opdinapix se nxne a<|>a-
pi> din rnopa/.t...nxe kx tote anestsa, AXtndx o
nine, deKitx xnx eAcmenlx riaptiKXAapix' aA apteî şe-nepaAe de nepcJieEiponapea omxAxî, sax' a mopaAel. »
Opdinea tn Kape tpeuye disiuse m.pjii*e cî.
Opdinea « n Kape tpesxe disnxse n b p* ui a e el e k i a p x aueea Kapenoîamxa-dontati nentpx enxny,iapea a o p x : Ilsi-KOAoifia, A o tj i îs a, M o p a A a, T e o d i n e a, I s-t o p i a <j> i A o s o cj> i e î.
în adeuBpx, totn AXKpapea npesxnxne. mttFx kx-nonjimia instpxmentXAxl de aruiAiuatxy a noi a anuAi-Kbpii instpxmentXAXî, incpine a pesxAtatVAxl detep-minatx Kape Bpenix sb’a aîKxnyemx; anasta* e o sx«ies« sixne simriAb ini nenessapb aî Ktpel tepmini e neste nxtinun de al stpbinxta. Denî in annAiKapea ^>ÎAO“ secjnin*, n s i k o a o ij i a ne <J?a«ie Kxnosuxtb mintea sax instpxrnentxA inteAAeKtxaA; A o ij i k a. ne *nBa-n,îj xsxa (j)aKXAtnu,iAopx nost pe, adem> inodxpiAe de amiAmape aAe minuiî; M o p a a a detepminb sko-hxa mca de anpone Aa Kape Ba s> aatxnrb aKtiBÎta-t&a* nostpb , adeKK eineAe sax pexA , iui Teo dine a SKonxA XAtepiopx mi sxnpemx Aa Kape tpeuxe pe^>epitb totb adonepnmxnea omenăsKb; in<j>ine Is-t o p i a <J> i a o s o fJ) i e î tpeuxe sb sxnedb ■, xap nx sb npenedb, f|)iAoso(j:>iei, <J>iindx Kb Aeutxpa istopieî nx nxtaaî Kb ap <]>i nxitinx <J>pxKtxosb, ni ania Kom-npensiBiAb, deKfe AeutopixA nx s’ap <]>i ^>amiAiapisatx maî înainte kx nap tea teKniiîb, kx nponesseAe sne* u,iaAe ini kx BOKaEXAapixA naptiKXAapix aA j|)iAosa<J}ieî,
X 9 X
>KT2£iiî>ÎEape--— Opdinsa aqestopy disepse cEpjjî e detepminalE (napi npin or,ieşti/. AOpi. la adeBEpi, tnainte de a Bonsidepa sy^/e-tri tn panoptTpiAe saAe, ni e natipaA de a’/, stidia în sine tnsirni Nr tper.Te se Einâţţiemi natipa aii, înainte de a inlpa tn paooptipÎAe sape Ae detepmiriE a'ieasîi. nalypE ?	,
Ktndî srjiAetiA e sinosBiti tn natipa sa, essenua sa, modrpiAe saAe de a <|>> “ii de a mnonje AiKpipÎAe mi 4>aEiAtEuiAe saAe sape sînt date npin AiBpEpiAe saAe, na <J>i imopi de a’A ypma tn sipsiA sei mi tn uessoAtbpiAe saAe, mi de a detepmina by npesisiine hoczita de a ’a dipeuta uii de a 'a $opti<j>iEa. ITsiKO/.ouia ama dapt sa <j>i uepistiATA ţsiinsjeî mi Aoyisa, sape nv se nâte desiiBpfji tn pirope de ITsiEOAOifie sa ij)i BomnAemintTAT ei qeA neaessapii.
Srj>AetiA mi metodiA <|jiindi date, somi- nrle mne «Jupt ,nepÎBAT aqeastE nitepe tn npesinga nitepiAopî pica/er mi a tmnpctjupEpiAopî estepne sape o modiijiiBE. Kvmv neţii .se detepminajji qe e datoprf omrA seminiAopî sei desE nv ţijîjji qe este eA , mi npin ipmape qe stnt qeiAaAjp omeni ? Kiini se staEi/.iji'i <ie este eA datoprir,, deşt, ni ujijiî qe note ? Kemî datopia e tn pajiiinea nitepil ? Anot, qe casa se se dea Mopa/.ei, dciiE ni Aeusa da topi ei o<]>epitE npin risiaoAOipie ? Uli panoptipiae sase by Dzeî, arai Eonii n>te se Ae staaÎAimi, dem> mai tnainte n’ami desKonepili tn «jundiA EoDijiiDjjei nostpc nojjimea Aii Dzeî, ini n’ami sonstatati qeaa qe a KEiiEtatî ea deAa ijitnttna a ţotE Biajja ? Teodiqea ape de antesedinţii. rieiessapE IIsiKOAOuia; nentpr ee omiA ad'AE ne Dzeî tn SantiapiiA siijiAeti/îi, mi datopiiAe BEtpE <{>iin|r.a sinpemE ai de mtsipE EenecJiijjeAe sape *,e a KEnEtatî ca deAa dtnsiA.
HsiBOAOţţia ama dapn tpeme se npeqedb Aoijiqeî, mi Mopa/,a bt Teo-diqea tpenve se iea aokV diUE IIsiKOAOijie,	itape Ae /.inserne naşa.
In Ettî nentpi Istopia ([‘lAosoijiieî, e Aiminati ee pv note $• deKttî o nomenBAatipE ocsuypE, o cnirniE <jialiri.tope, deEE ţjiinija 4>iAOSO(J>iEE nv o AiminezE ei $aEAa ei: ijii/osoijiia e sinnpiA EondiBtopn nape nâte se dipenle mintea tn AanipintiAi istopiei $iAoso<j>iei.
(Geruzez, Kspsi de $ÎAOso$ie, naijina ii mi 12.)
)( 10 )(
IV.
PSYCHOLOGIE
» OoieKtTAv IlsiKOAOşieî. — Ne'iessitataai de a tirienc stidiiA* <J>iAoso<j>ie| ut IlsiKOAoşia.— Desnpe Komuunjp» uri-dfsnpe septiwdiaea Kape ti este npo npîe.
OrdewtTAv BsiBOAoyieî.
H s i k o a o ij i a {''pvyij ioyog, Kape tpautezK desnpe sxepAetx) ape de osiest* d e s k p i e p ea state* a o p x iu i a AXKpTipiAOps ni i n y, e I o m e n e-yjî. Ea tpeKxe st> <|>ie nxpatx esnepimenta./.’b, st> se oBKvne esKAXsÎB» itx Kondiuixime aatxaAe *n Kape se acpAt sx(})Aet«A nostpx <|vs>p’a nepueta opiyinea axî mi cJiTîp’a detepmina <j>imtXAX .axî.
>K t s t i tj) i k a p e.— Eu, adern> totb ai&asti» nopjiiiue a essiştinueî nostpe desnpe Kape aoemv simuimtnt*, e ama dapi» mea *ie noi ne npo-mnemi st» stydiemv sui sri> K'vîîoyiemx. Acesta este KtrnniA. tn.Kape ne tmrideniy, nv nentpv kt» n*ap tjd at|io.pi> din dtnsvAV , din. Bone, npeKvmv din koao, destYAe msliynî imnoptanjiT, tntpe 3Ate*e a BicjjLţî (JntYpe. lîi aneste ’iisîmu se uinv de o uiiinub YAlepiop-b Kape, ky i6te m> se pazîmb ne datele TîsiKOAOljieî, se disîinHf de dmsa npin uatipa Bepit'hjiiAOpî Kape ac Mepnetezb mi a npOMessiATl kx Kape se sepBeyic. Ktndy K\n6in,ems desnpe ss^acIva omenesiu tot* mo e acesta tu slalYA se* *ieA aKhraA mi oEsepaaBi/., atYim nyieni* si» ne îiitpeBri*my de ynde «ine mi.ynde mepye, Me a <|>ostv mi mc Bp <j)i odati»..................................
Dap acesta dy inaî este yn* sUdjx de Konmiin&b mi de oBscpH'bnvne ; ,'ri e o KOtiKÎLSÎYne Aoyirîb Kape, ky iote kk note ane emdinua mi Meplitidin&a sa, tnsi> e neste nitinjii» d'a o Bepi*f>irca npin esnepiion> , npin «ape se distinge de risiirOAoyie, a*e in-pei assepnnnî se noi? tot* de yna KonlpoAa npin mem.A peaAit’bţiiî, uii upiiminzeAe se noi* sumane nposcî <j)anteA0p? nosiliue.
(Damiron, Kypst de ({dAoso^ie, tnttHi napte, naijina 2.)
Ne*i«ssitatea de a tnnene stvdiy/dl <[>iAOsoi{nei kt IIsiKOAoyia.
E neqessapix si> tnuenemx stxdixA 4>i~
X 11 X
Aoso<|>iel kx TIsîkoao \ii.a, nentpx ki. *n K x n o nj i n u a de noi i n lu i n e z a «i e n p i n u i-n i' x /i a 16 t: t ţy i i n u a <]» i a o s o <J> i K t.
ÎK y s t î <j> i k a p e. — Tote qestivnÎAe (ţiAOSo^ine se pe<|>epesKY snpe mmdyA inteAAentYa'A mi, mopaA, npeKvmx iote MeslivniAe natvpaAe se pe-«JiepesKY snpe inYDdYA «Jiisita. Dean peaAiLbu.iAe iţitCAAeKtYaAe iui mopaAC s’ap STStpage kt IoIya ocsepBbHwniî nostpe, n’amv nvle desAera niqî o
^cjthne <jji/osoi{>iKb.........De*iî peaAitatea inteA/eKUaAi» iui mc-
pSAi* dt ni se peoeAezb immezialY dei<tlY tu noi tnuiine. ripiuqiniTA mo* paA iui inteAAeKUaA «ape 'a simjiimY Kt» Kyyeti», Boeyje ini AtKpezi» tn noi, e sinrTpa peaAitale de a'ic-astt» soeju© Kape sade sjiiIy OBScpBbMmie-a noslp-b. Din a<j>api», ni Bedemv ueKtlv e«j>eKleAe npiaqinieAopT asse-meni rvapc imn/.v ni y r d y a , uii ni mi odah» aceste eq-ente di ne ap <j>i desKOuepilv npin'rinÎYA AopY, deirc. n'amî <j>i <]>i»kyIy KYDomiiiin» tn uoî tn-uiine ky try npirmhm de totî aqtsa uatyp-b. Noi Eunpiiid.eiDY ne Dzes kt L'ODmunjia noslpt*; kt duisa Kxnpmdemx lotb mtepea, toti» inteAAÎuinţi,a, toii» Boinjia ; kt o BOpBi> in sneKt&KAYA qeA inlepnx aA natTpeî nostpe ni se peneAe/.b nou tui essîstinţţa mi natzpa mi AeifiAe mTndvATÎ inteAAeBtiaA mi mopa/,. Totv ne iu,imv des u pe a*testt mxndv mi tolV ne n stern* i^i de* snpe dtusvA, u emiţi ama dapb de ssuao , de tilde ipeere sb esb. I n k t n o ţy i ji îi a de noî tnmine zaie ama dapb n p i n h i n i y a a 161 b Uî i i n îi a $ t a o s o <|j i k Tj.
(Joullroy, Mis^eAe ']>>AOso<[)iqe, naţjina a/f2.)
■
Desnpc rtomiiiinjxT, uii dosnpc veptiftdinsa Kape tî este nponpie.
Konm,iinya e nedepsa ueAOpx «ie se »n«
1* ni n a ii in noî; ea e 6 p e k xm x x nx s e n s x i n t e p n x a n t x a uonsta ta <J> e a o ra e a e n sili i u e , n p e k x m sensxpÎAe estepue stat ante a iunouje cp e n o in e n e a e <J> i s i u e» qeptitxdinea nponpie k o ii ţy, i i o y e î c ansoAxli» mi inuontestaniAt, cjiiindx ut &a Konslatez'b nsniaî, Rip nx am;peu,ieziu. Ama, lundx e in sxcJiAetXA mex xiix dcsidepix, o ijipiia,, o sne-panu’b, etc, Konmiinu.a m&a n’ape st se es/iAine deşii pe opiyinaa, uatxpa sax Aeyitimitatea a*iestopx senstMHiin, ui nxinai dtsripe essistin^a Aopx. Ea
X 12 X
n’ape niqi odati» st. pestrenzi» deKit? desnpe npesin-Ua sa? acsinţia <|>enomeneAop?. De«iî simnAÎqitataa ini inBapietataa anestel qestixni <|>aK? na eppopsa st* cj)it* neste nxtingi».
Tpesxe însemnat? m» qeca qe ziqem? noi aiqî, se annAiKi> nxmat Aa Konuţiinga nsiicoAoifiK’b, i-ap nx Aa Konigimga mopsAi, aA KT>pet Kapaiitepx mi <|>xnK-%ixne stnt ux tatxA diBepse, nentpx kt> aqsasta im-nAiKT> m essenţfb annpeuiapea <|>anteAopx (Bezi na-parpa<J>xA XXXI.)
iK t s t i ij) i K a p e, — E in* <}>anty nytjiny oEsepsatî, <J>iindîr si> se pe-uejjeţne tu noi netnictatî, mi ni> noi cjiinimx i]n,Ktndsne insensisiii Ki.tpi» $enomenexe «ape ne stnt <j>amUiape, dap ioip‘.. rumene ut ndte peaisa de ax Krnonie mi de ax anenta, m> noi stntemy tncjiopmauî neimetatî de lee» ne ae tnttmnxi. tn tntpsx nostpy, tn sanKtvapivA nex imnenetpasiA ax *t-
ţjetexopy, senst.MÎtniAopî, mi ax detepminhuynixopy ndstpe.......
In ascste momente de npeoKavnape npoijundi» tn itape mintea, ansopEiti. de ynî sinrypy onieats, se «fia'ie stp-biui. mi na intensinixt. nentpy Iote ne-xe axte, toii ni>stpezi> tma. desttxi> xieeptate supe a nepnenc neea ne <pa-
<ie, supe a OEsepna ueea Me simte..................................
Ap <]>i nex maî ansipdî xtKpv din mrndV, a ko atesta toii omî m. ex-*r$epe Ktndî simte kl siijiepe, ki> desidept. atape xyapy Ktndî ex sim te Eii’x desidept., Kt se aKKyiit de ' atape ityyetî, m. ’inî adyne a minte de atape nepsoni», Kt iea atape pesoxîjiiîne, atnds ex ape Konţniinjit tn sine desnpe tote aneste <[>ante.
(Jouffroy, Ilpeijiajja snijjexopy de c{>ixoso<{>ie mopaxt. . tpad. din Dugald-Stewart, naţfina ii, 12 mi 14.)
Y.
Desnpe $enomenexe Komniinjieî mi desnpe ideixe nostpe tn yienepe, Desnpe disepsexe xopv aapantepe, mi desnpe diBepsexe xopî snejje. — A da cssemnxe.
Desnpe <j>enomenexe Koniminjjeî mi desnpe ideixe nostpe tn yenepe.
4» e n o m e v e a e k o n uji in y, e î (ycuropipov, ueaa qe se mani<]>est&zb) smt tote mani^»esttpiAe Bieueî intepne «eAe nepqentiBiAe npin % o n ţg i i n n ix.
X 13 X ■
fn adestpx, npeKxmx mxndxA KopnxpiAopx, s<J>e-pa aKtiBitbiju sensxpiAopx nostpe ueAopx estepne, e <J)6pte imbpyinitTj iui nx ue este kx uxtiniii» si> nep~ uenernx tn o distanu/b ama de mape iui tn oESKxpi-tate; ama mi tn mxndxA suipiteAopx, nx KonstatBmx deKttx cfienomeneAe Kape se <|>aKx tn qepte Kondiţii-xnl KoppeAatioe rpadxAXî de nxtepe a/. sensxAXÎ no-stpx ueAXÎ intepnx mi modxpiAopx sqac de essepui-ţiix ueAopx neuessape. TotxA manii|>estbpiAopx ma-tepiaAe se nxmenie fenomene sensiBÎAÎ; mi totxA mani(Jjesti>piAopx snipitxaAe, (fenomene deKouyjiinij'b.
Ide&a * n ijenepe (siâmf Biizx, iSov m aopistx) e n o u i x n ea simn*i iui ionneziati a xneî p e a a i 11 u 1.
Noî zi'iemx ki nou,ixu&a esimiiAu, nentpx ki» ea nx Kxnpinde tn sine ni*iî xnx e/.ementx stptinx AXKpxAXl tnsxmî Kape e npesinte minuet. Ama, Bop-seAe masx, pitxnzime, nx esnpimx deKttx idei, <|>iindx kt> nx penpesenlezfa deKttx AXKpxpÎAe desnpe Kape se tpaKtezi. BopBe/e, masa e pitxndi, nx stnl mai mx/tx nxinal ideî, ui xnx Htxdeux, cj>i-indx Kt adaxrx peaAituuiAopx masi> mi pxtxn-zime xnx eAementx inteAAeutxaA, acjdpm'buixnea minueî, Kape e kx totxA stpuinx OEieuteAOpx npi-initiue aAe Konujiinueî.
Ziuemx kb nouixnea e immeziati, «Jiiindx kt, niuî xnx intepmeziapix nx desnapte inteAAiyinaa de peaAitate, mi kb nx tpesxe sb admittemx, ks idea-Aistiî, xnx tinx sax modeAx ideaA mi nnsKxlx tn minte desape Kape AXKpxpiAe n’ap cţti deKttx peripe-sentiuixn&a rposb, niuî, kx sensxaAistiî, imayinî sax
X 14 X
emana urnii matepia/e aAe AxrcpxpiAopx itape, npm, sxnţjietalKi Aopx, neplxndx tn mintva nostpb npin opranismx. l'ns’b boi mir sb staBiAinix ki>, Ktndx a* îernx o idee nx stnt tpeî peaAitb&i tn npesimi/b .* ni i n t ea, ofiieittxA mi o idee, itape ap <|>i mo* deA#A sax Koriia OBieiitXAxî, ni, kb nx stnt mi nx notx sb (Jxie deKttx doxe eAemente, xiixa autiitx, mi aAtxA nassinx, mintea, ayenleAe Konmiinuel, mi ax-KpxAX, matepia Kxnoţuiiiuel; idea uisbiuî ne<]>iindx deitttx xnx pesxAtatx astxaA, mi neaitrndx essistinu> m sine, imit tnaiute ni‘iî dxnb anriAiisaps-a miny,eî Aa ofiieKlx.
>K y s l i 4> i k a p e.— Toty omvA e imjiopmai* neîmielatî de essistinua fu sine a yneî mvAgimi de senst»q«Vi, de d..sidepij. de Ayi<pi>pî inie/CK-lia/.e, de detcpmini>qrcnî BOAyntape, jcapi se syqedî tutp'msr/. <|rhpi> in-teppynRHme: de aqeea totx oratA ape o idee Kon<j>*si> desnpe 4''e'KaPe din aneste jiante de icouyimiirL. E* i^ie qe ea si> zia-b a simţii, a deşi* depa, a deAieepa, a noi, a ama, a ypt, a admipa, a desnpejiiu, a Kino-
ţge, a Kînpinde, a ’iuî adr'ie aminte, a ppede etc..........................
Kt (panteAe Rongtiinj^ci ena mi sy «|>anieAe sensiniAe: e/.e se mani<j)es* tez-b de sine înserai ini tn asseniine mody minjiii Utopv omenÎAOpy, Ka, pe KLLiiirb m a'iesLy mod» deswpe dinseAe	0 idee «on*
<j>vsh...................Insa nyrnai i/pin nonsidepapea aUeuliui» mi
DOAynlapb a (j^nomenoAopy note onsepuat.opiYA si> insAj^e «mausti» idee nari, im iuKoniiiAeti» Aa dislinr.jjiuisa ini essarditatsa ynez RyuoJLiijujie
(Jonffroy, ÎTpe<|)ciua suîjte/.opy de 4»iA<>so4>îe mopazi», tpad. dm Dugald-Slewart, usijiua 2.5, 26 mi 27,) Noi KYno&crov KOpnypiAe ini snipileAC, mnuiv/., sv^acUa iui ne Dzev. aAtpi>minie ut npin idei peiipesejUaliuc (adcin* idet/e, tn aoi;y de a <J»Î imaşiuî iutepmeziape tnlpe mintea «ape icyuoţne mi tntpc peaAita-tea «ape se icinoţge, stnt nojxiyniAe tnseiuî sape Ae ki*» ţţjirî» mi u tea nostpb). Supe a Avnouie 4>iiun.eyie «'acena indi»
yiuji'b de niqî ynî inlepiniziapu........................................... .
Mintea e o (]>mnrAlale KYnosK'Mope nape în drsBO/.tappn sa mi in essep* MiSjiyA svv e sxunvsi. ucptopy Kondin’mu ; dapb «ape intpi» tn essepjuv, lîtady aneste Koudijtituî se inuiAinesux odain , se descoAtu mi k v n 6-ţij e din aqcaslt» simipi. pajy«iie uentpT io» c dolat*> kt u i p t y t ea de a tiTitu nr e •
(Cousin, Kxpsx de istopia <j>iA0H0‘]>*°’> seiiAYA X.V1II, boa. II, naijina 379)
X K X
Dcsnpe dioepseAC Aopx KapaKtepe.
KapaKtepe/e ideÎAopx nostpe stnt npo-npietMji*e 'lexe essenţjia a e sax s e k x n-d a p e k a p e a e d i s t i n r x tntpe sine, ii p e-itxmx dic e p s e a e m o d s p î de a (J) i d i s t in rx o e i e k t e a e tntpe sine. E a e se notă p e-d x »« e a a t p e T: <|> in i t x a, i n <|> i n i t x a, ui i pa-n g p t x a (JiinitxAxî Ki.tpi. i iuj> i n i t x.
Essistx, tn adeirbpx, attt&a KapaKtepe aAe ideiAopx nostpe uite AXKpxpt de KxnosKxtx stnt; dajvb s’ax pedxsx Aa tpeî, cjmndx kt> idciAe nostpe se pecjie-pesisx de ncnesse srspe stxdixA a.xî Dzex, aA natxpeî sax aA ouîxaxî, mi kt> npin xpniape tote KapaKtepe-Ae kx uape se pespstesKX eAe nx stat deattx uapie-tTji.ii aAe KapaKtepxAxI xniKx esseny,iaA *j>ie-Ktpeia din aueste tpeî mapî essistinije.
I'nsb dem, amx itoi st» intpi»tnx tn nepnetapca naplirtXAap-b, c]>iindx kx itapawîepxA idei deninde de-za opdins-a npeouxtrbpiAopx de xape se uine idea, amx tpesxi st. disiinyemx ai«iî idei peAiyiose, noAi-tiwe, mopaAe, indxstpiaAe, AittepaAe, upeKxmx amx întinde sax amx pestpimje nepnxA de armAÎKape.
ÎK s s 11 jji i k a p e. — Paiţisiie-a, ta Bepî ae sensx se desiioAlt., Aa Bepî ■ie se amiAÎit'h mi Bepî ae nonsulepa, ny note itonneue nimiEa deitttx sshiy Kondijjixnea doxopx idei ttape npemedx Aa essep-uiuxA artlinitrhTiiî sate, adefi. ides-a Xniiiî iui a nisttiiutivi, a <J> i i n u e î uii a niipiujiet; a t[> i n i t x a x i mi a inil>initXAXî; a sxBStan-jj e î iui a cp e îl o ni e n x a x î a saxseî mi a e <]> e k t y a v î ; a a b s o a x t x a x i mi a p e a a t i b x a y î ; a rt e <i e s s a p i x a y î mi
a son tinji nteiii, etc. ....................................
Koimiapindx touî tepnmdî dinttii, yuxa, imjmiitxA, <])iiinra, sxBStanjja, etc, o aaaAise annpot|>xndali> tî identii|>i[ib. Ea identiijaifh assemine t.ojiî lepminit din Ypnib tntpe sine.- raxAtiiiAYA, ijiinitxA, nbpinoa, $enome-
mxa, etc....................PesxAtatxA txtopx aacslopa e> Kb qeî
doî tepniinî npeitxmx mi panoptxA de yencpi.tFsne itape tpage ne aA doiic din >ieA dintiFY, iui «ape upin xpinape tA peijiepeiije netn'ietatx Aa ancAa, stnt <ie/,e tpeî eAemente interpante aAe panisniî (tJiiniUA uii in-<{>initxA s’ax at.esv snpe a penpesenla o sepie de tepniinî).
(Cousio, Inlpodxuepe Aa istopia ij)iAoso<|iieî, V AeKjjivne, naţf. 3, 4, 5.)
)( 16 )(
Desnpe diBepseAe Aopy snejje.	*
%
IdeiAe se notx tmntpiji tn diBepse sne»' Ue dxni» Kantitatea sax lealitatea Aopx.’
i.) Dsni nan ti tea Aopx, stnt tjenepaAe,j naptiKXAape, indÎBidxaAe, npeKxmx Kxupindxi KOAeKţiixnî totaAe, napuiaAe, sax xnitbui.	{
f n ideea Konsidepati. sxnixauestx nxntx de Bedepe, * se distiurx tiiKb doxe cuante, estensixnea adeitb nxmepxA essistinueAopx Kape Ae Kxnpinde, mi Kom-' npeusixnea adeitb nxmepxA modxpÎAops de a <|>i «ape Ae detepminb. Estensixnea mi Komnpen-sixnea se desBOAtezt tn pauâxne inBepst, adeKî» xna Kpeuje Ktnd ueaAaAtb deapenje. Ama o ui x e mai estinsx deKttx n a x a x, nentpx Kb Kxnpinde mal mxAte ess’stinţie, mi e mal nxiiinx Komnpensinx, nentpx Kt HaxAX npesentezi mal mxAte modxpî de a <jn detepminate detcttx omxA tn ijenepe, sax sa-tpbminte, Kt aBemx mai xmopx tnmiiny,bpî essaKte desnpe HaxAX deKttx desnpe omi
a.) Dxrnb Ka/vitatea Aopx admittx ideÎAe di-stinKyixnî nxmepose, «xmx stnt adeBbpate sax ^atse, KornnAete sax iiiKomnAete, uiape sax OESKxpe, etc. Hli aueastb tmntpu,ipe se nxne aiul din Kaxsa KonseKpbUFxnii ue a Kbnbtatx deAa xnx tnirbubiutntx tndeAxnratx; tnsb nx mat e adontatb, (piindx Kb dÎBepseAe riponpietbuî Kape se atlpiuxesKX ama Aaidee se ®inx cskaxsîbx de <Kxdeuix. 'tn adentpx nx note c[)i eppope sax Bepitate, oBsuxpita-te sax KÎapitate, deiiitx nxmaî din nxtepsa xnei ax-Kptpî inteAeKtxaAe aA Kbpet pesxAtatx s’a enxnţjiatx^ mi atxnuî se intpodxue xnx eAementx stpbinx tnsxuil oBÎeKtXAxl nouixniî mi natxpa idei se desKxnoţge. (Bezi de<|nniuixnea elj.
X V X
♦n Kttx nenfpx KAassi^»iKviF8nue Kape se petjte-pesKx snpe tJ>aRXAti»uiAe npin «ape se npodxie idesa (idei^sensislAe, adBentiue, pauiouaAe, imagini:, peminis ninge), acestea nx notx npenede tnsxrni stxdixAxi anestopx (JtaKXAtxgî, mi nx tpeaxe si, se tntimnine deRttx tn KaneteAe kou-sfeapate ^ieKtpeta dintpe dtnseAe.
HC t s t i <{>i E ape.— IdeÎAe stnt d*m, Locke e i a p e mi distincte jat oBSBTpe iui k o n ij» y s e, peaAesayuimepiqe, tocntete, sa? i n K o m ri a e te, a d e be pate saî ifaiie; tuşi. ea adaiţfe aceasta, tnsemnape, bt> tn pirope t6 te ideile n 6 s t p e statadesipale, mi kt. eppopta ni Bade ne idee Bonsidepati. tn sine. «fiind* cu Kiapî stndî ancjjî idesa xnyî AYRpT cape ut essiste, idesa yuyî qentaipr, a xneî qimepe, nv e mai mjiiriV adenhpatî ki> aaejjî idesa Eape o aiiejjT; muiat acsastb idee, cape o aaejjî tn peaAÎtate, e <j>hpi> xnv oniestf ct essistinjji. peaAi» tn natipn. tnsi> idesa tn sine ut e mat nyjjinî a-destpati.
(Cousin, Kypsy de Istopia $i/.OSO$ieî, aeKAYA XVIII, BOA. II, Uilf. 319).
A da essemnAe.
EssemnAeAe se a«J>Ai> enxngiate tndemxstpn* «iHine. Deşi» se tpautezi. desnpe napautepe, idesa axî D z e x e Rapautepisat-b npin int}>initvA; a n a t x p e î npin tj> i n i t x a, mi a o m x a x î npin p a«* noptxA «JtinitXAxI Kitpi» in<{>initx.
DeKb se tpaKtezx desnpe snetje, idesa oinx-axî e mai estinsi mi mai nxginx Komnpensi* bt> deattx idesa axI II ax ax.
VI.
Desnpe opiginsa mi $opmapea idei/op» udjtpe..—• A Aia de essemnAT meAc dintpe qeAe mai imuoptanţiî din ideiAC ndstpe.
Desnpe opiginea mi desnpe $°pu>apM ideÎAOpţ nistpe.
IdeÎAe ax de opigin.e Kontaxtxa sxb-
III.
X 18 X
i e k t x a x I *n u e a eri> to ptx ks osie kIxa in-p
U fi A i ii i B Î A.
1
E assemine	KonsetiinţjT, de a nxne naujei;
p&a idee! mainte sax dxm, aaestx KontaKtx, kx ita-l pe ea Koinaide tn essenui». Sistemate/e eppatinej Konsidep'B idsa ita o peaAitate «ie essiste m minte} tli'bpi» njiinu,a eî ini penurie neKxnosnxtT, de dmsaj ntm» Ktnd nx i s’a peBeAatx npin o Kaxsx ouasio-naAB. (Bezîlstopia cJ>iAOSO<jiieî, «iestixnea‘ desnpe SnipitxaAismx, XLY, XLVI, XLVII, XLVIII), j AAu.il nx Bopx st, Baza, m idee deKttx tpatiscjiopma-ţ p«a îfnxl cjienomenx sensisiA Kape tî sepBenje de npoieutxpT,, mi ziux kt, eo sensiqiîse n e p a x-Kpata, sax xnx simijimtntx distiniîlx (ibid. SensxaAistiî): tn tj>ine smt xniî «ape soncjixndx sem-îîxa kx AXKpxA tnsemnatx , mi npetindx kt» idei/e, *n«aî qeAe xjenepaAe, adetcb ne/e mal imnoptanţj,t nx smt dejsitx Bopne (ibid. NotninaAislil).
Ln sensxA <|>ÎAosot[>iKX, se tnueAeije npin opiu ine tmnpeiyixp’bpiAe t n a a kt> po px mizAOKX se npodxne «jienomenXA. Deai» se iea tepminxA anesta tn sensxA xsxaA, adein, de-; kt, se tntpeBT. Kape e tjiopma ripimapi, a ideeî, Bornx pesnxnde kt, n’ape op iijine, «jiiindx kt, mal înainte de a <J)i idee nx e n imi k a. De«b Komjixn-dtndx o p i u i n «a kx Kaxisa se tntpeBT» Kape e pa- < uixnsa de a cjii, sax neea ne (|>a«ie na st» <|>ie idei, nx nxtemx dei;ttx sx nxmimx nxtepea inc{)initT» mi Boinţja sxripenn» Kape ax star,iAitx peAT>*imiiAe min- < u,iî omeneu£Î kx AXKpxpiAe, auia tn itttx ideea st» f pisapi, din dtnseAe.
)( 19 X '
<J>ÎKaqitat&a KontaKtxAXî intpe s x e-ientxA * n u,e a e n> to p ix 2x1 i OBieutXA t n-y e a i y i g i a.
Noî amx zişii denia kt. anestx Kontantx Konstitxe-jye o p i y i n sa ideeî; tnsb npodxuepea nx pesxAtb de nenesse ciintp’tnsxA. Ileste an&asta tpeBxe inia» st» ijiie nponopyixne tntpe rpadxA de tnyeAAiyiEi-Aitatsa AXKpxAXÎ iui tntpe rpadxA de tnteAAiyiuya miuyiî; na Boinya omeneştii* si* desnAiue o enep-yie sxtjii'iiinte, ete. ania tnKttx KondiyixniAe opi-yiui! ns stnt identiqe ux aAe ^>opmbpiî.
JII 1 s t i <f> i k a p e. — Ideile nr stnt ama dap-b b o p b e HTpate ; c*e n* stnt ni<ti 'J> i i n g c. lIi stnt Bonnente aae pagWnii omenetnl tui uiapv piropea anaaisei ne uonstpinge a Ae pecjiepi Aa rjpinninis/. etepns aA mingii omenergl, Aa pauirnaa aEsOAitu; stnt iitinsi aAe anestei pa-giint, oii stnt «pe Ktnsr ntmsî tmnpxnutatc tttopv Met.opV aAte pagii».
(Consin, întpodiHepe Aa Istopia ^ÎAosoiJtieî, AeRgitnea V, natf. 12, i3).
A da de csseinnA» aeAe mar imnoptangî dintpe ideiAe nâstpe.
*1 e a e mal i m n o p f a ntţ î dintpe ideiAe nostpe, s a x mal sine q e a e ue Kxnpindx x n i u e p s i t a t sa t n y e a a i y i b i a 1*, stnt ideiAe axî Dzex, aAe omxax! mi aAe natxpeî.
Eac se npodsiix tote tn Konmjinyb npin «JiantxA xniKX aA AXKpipi! xnxî osieKtx snpe ssBieKtXA kx-yetxtopi-x. tn adeBXpx, sx<|>AetXA ama deujentatx ape simyimtntXA de sine tnsxoi? sax desnpe exA. Dap a'i&astb KxnominyT. npesxnnxne de neuesse kx-noyxinya desnpe uesa qe nx e e x a ; aentpx kt» a Kxnoiu,e essistinya sa, na se /.ini» a mi xnde tmiene, xude <j>ineme, mi npin xpmape a aBe ideea desnpe essistinyeAe iiape o mi,pyiuesKx. în XAtpq», mintea snpe ,a lixnoyje AXKpezb mi se simte ki» AXKpezB npodxiundx noyixns-a sa. SimyimtntXA de naxsa-
xitate saS de «p eauisne e ama dapu Aerată de tnsKtnl. «fantsA Konţgiinftef. Dap auestî simui-mtnts e Ktapu yepmeAe ideeî a»Î Dzex. Ilpin up-mape «ieAe tpeî mapi ideî nxpuedu din o sinrvpi> mi totx a«jeea opigine.	;
Ap <|n îttiiopx de a deKomnxne a«ieste nouixnT npe-Aiminape. Idec-a e^AisI ne -tp cxjiepi tfiaKXAlb&iAe, mi modi^ÎK'bpiAe sxtjjAetBAifl; a nonexAxI, tote ’^jopmeAe mi Iote nponpietbuiAe KopnxpiAopu, a A*î Dzex, attpisxteAe «ape KonstitxesKir nep<|>eK« ţjixnca sa.
}K i s t i (j> i k a p e. — Ktndî eî me nepienv, me distinrî de tot» a e na e e î, mi dislinrtndxine de lot; «i e n x e e î, ijiaat dote AYKpxpî: i.) me a<J)ipinv ne mine tnsimî na ipirulî. a.) a'jjipmî assemine ea Ştiind; aqesa de Râpe eî me distinrî. Eî ni suit ei, ni stnt aqesiî eî sape ut se Komţtnde kt nimisa stptinî A.iimî, deattî kt Rondigimea de a me distinye de t6le qeae a Ale; mi a se distinye de xnî AtKpr, Ba se xist a npcsinnxne Kt aqeaa de Kape me dislinrî essiste. OmxA ut se ai{)Ai. ama dapt dentlî ajiAtndî aAtî qesa Râpe 'a tnxonyftpt mi npin xpmape ’a mtpyineflie. In adeetpî, peintpajiî tnî rnomenlî tn boi tn* jaiBi, ini seuî peeinoiiie Rt tu sape s i n t e jj î e mî e î mi.p-yinitî de Iote ntpy.iAe npin oniesle slptine. A’itslî eî e ama dapt '$initî, mi,- Kiapî tn rtttî e mtpuimts nai «Jiinitî e e t. Dap deşt mrn-dxA estepnî mtpyineyie ne e t a mi tî <|)a'<e onstaRAT tn totî senstA; tu tnid AiKpezt snpe nirndv, tA inodij>iKt, se onmne ASKptpiî aii mi ti lmtnrne a sa tu ope Kape rpadî. IXIi aaestî rpadV, attî de «jiAaaî st ţie, deoine nentpx mmdî o mapyine, o Aimile. Ama ram» dxA Râpe tn onnxstqKnea sa sttpt eî, e mapyinea st ai î saî none ta, e denaptea sa Kontpazisî, modiijnitalî, Aimitatî npin eî, Râpe tipia aqsasta, totî de odatt Rtndî e Konslptnsî de a se penmoţiţe mtp-yinitî, Aimitatî, ijiinitî, tnsemnezt denaptea Sa mindtA eslepnî, non «ta de Râpe se destinye, kt EapaKtepTA de mtpymitî, de Aimitatî, mi
de finiţi'................... ..............................
Noi stntemî ama dapt tnst tn Sijiepa <{>inittAvî. Nt e aAtî ne Ba tn aotsyjiiogt ? Totî de odatt atndî Konmiiujia Rtnpinde sta Ba <|>initî tn onriTstqninea sa nttpt uoneu (Jnnilî tnsimî, pe^epeţge aqesiî eî mi aqestî noneî $>nigi, nitpyinijjî, pezatisl, Kontinyig?, za o Unitate stuepiopt aesoATtt, neqessapt, Kape ti Rinpinde mi tî es- , BAÎKt, mi Râpe ape Iote KapaKtepeze onnise qeAOpî te cu a<j>At tn sene mi tn no nex a Râpe tî este auazorî. .	.	....V.

X « X
...................... . HIi mai mvAtv, atsasti» Tniîate sruepîopt nr
e ntmaî o STEstangi», m e mi o icaist. In adentpî, eiA m se kt* npinde ne sine desttv tn <J)anteAe saAe , Ka o naîst «ape AYRpezt snpe mindvA estepnv ; mi mvndvA estepnv dy Bine Aa iunoiu,inj£a ei / TÎ dentii npin imnpessimÎAe «ape Ae (j>atc snpe dtnsyA ; npic sens'btRt" nÎAe sape ac s*<j>epe ei a, tap xzy Ae tjiaMe, iui sape ut ac note nimici , »ape ama dapt ni ac n6te pe<[>epi snpe sine ti Ae perpetue a-♦▼tm snpe «Alv teita stptinx sieuiJ «a KaYst. Ateaslt Kaist stpt«nt e îqt u d t a j oii <j>iindY ki> atesta e o icaist	uii Kt eu e
assemine o naist <}>initt, inhala», siestanua , tape Bonuine e y a mi n o n^e y a ijdindv o KaYst, tpenye st «Jde, Bom]>opmî «aţipii saAe, o naist iiKjdnitt.
(Cousia, IntpodTMepe Aa Istopia <j>JAOso<{>icr» AeBjiivnea V, naş. 37, 38, 39).
VII.
 da o teopie desnpe i^aKYAttjiiAe sx^AetiAiî.— 'Ie însemnezi» o. & detepmina essistinga mei (J'aKY Mtjii ?
A da o leopie desnpe $aKYAttiiiAe sî^acUay!.
Si^) AetxA nostpî deuii * n esseiiui xuxa iui indiuisiuiA in Kttx e sxsstan* Ui, no s se de tpeî iJiaKXAt'Buî sa v ii x t i n-Ue distinitte ax Kipopx e s s e p »i i u, i x Kon-stitxeuje b i e a u a nsixiin»; aiestaa stnfc s e n s i e i a i t a t ea, i n t e a a i y,i n u a mi aoinua.
HC r s t i <p i r a p e.— Oesepnt'iHinaa intimi. ne <J>a>ie Rinostute tu noi tpeî mapî fenomene genepaae Râpe stnt, sim jiipea, gtţetapea, n o i p e a.
(Garnier, IIpe>iisv de nnv Ktpsî de llslKo/ogie, oaş. 7).
*Ie însemnezi, a detepmina essislinua mei ^>asyi.ti.jiî.
A detepmina essistinţja x n e î <j> a k x a-t b ţi i Ba SB z i k b a assemna o iî a x s b soai-nt x n b t x t o p x cjt e n o m e n e a o p x n s i xt i «i e de totx a «ieeamî n a t x p b.
Teopia <J>aKXAtbu,iAopB sx<|)AetXAxI npesxnnxne a detepmiaa: i.) nxmepxA AOpx; 2.) panrxA /.opx a-t*tx tu opdin&a xpmxpii Kttx mi tn opdinxa inniop.»
X 24 X
sKîdejiiy, Râpe nr e deuttv vn¥ n»tV sa <}>aKTAtbjiiî de a Kpede tn tpma^" pea yhye aut* ba (jjaKYAtbiiu de a Kvn6yj;e; ama attenuivnfia mi pe^Aes^ siynaa nv stnt deKttv (j>opme 3At nep^enHivniî mi aAe Ron^iinjîeî, Râpe1* • assemine nv stnt deictt* doxe arniAiKbmvnî dÎBepse aAe ^K^ttîjiî de ’a, Kvnoi^e .
(Jouffroy, MisqeAAe. 38a mi 383).
E vn* Aîifpy <|opte tDsemnaniA, Kb Aa dmeuil a Kbpopv Boinip» nirpv oerAerje dipensmc-a qcptopv <t>aKYAlt>ui, si? nape Bb a*iesle <j>aKYAlbjjî se tnnayii» «v aMsasli» indeneDcJinjib, iui m se Aasu sb se penpinn» mi sb se rvoepneze de nov deiîtt* n>maî kv o pesistiujib irncpediBiAb. Auia, Ktndr ne aniv tmnigalv su Ausumv sb Kxprb <j>aKY/.talea nostpb de a imjeta dy« rib Esiib n/,b4op&a sa» nnnaî kv mape <j>atirb soi npin adonepb'uynî Eoiilinve nvlcmv st o annAiabmv iui sb o <Jfissbinv snpe vnv OBieulv ; tu Bepl «ie momeau oe sicarri» , iui stniemv 06AÎrau,t sb (J>vyiiiiv dvni» ea» Sb o pediMeois, mi sb aiiabsumv snpe dtusa "V lotb rpevtat&a avtopilbj^iî nostpe snpe a o perine. Kiapî a'itastb ner/.iumiib «jiane «a vniAe nep-sone st» nv’oii notb i;onu,ine 4>sp6pc-a simjiiminteAopv Aopv. Iu genepe H avtopitatea uostpb snpe noi tnmine se uinc numai npin vnv essepMiyiiv Kontiim ; mi KÎapx imuaî npin acesta note su BpesKb mi sb se <j>a«UAÎ- j teze. Mbsrpa aMesleî avtopitbjiî e mi rai.svpa demuilbuiî omvAVÎ, $iindv ki> a’i&aslb avtopitate e onuA tnsîiiu-
(ihidem, nayina 36r mi 362). rt
viii.	1‘
ScnsiEi/.i'.ai&a,— IîapaKiepvA eî.— A distinge sensiBÎAÎtatsa de Iote, ieAe/,aAte iJiaiciAthali, mi a tnsemna /.oiîsa eî tn opdiuea desBOAtb-pii Aops.
• •	w*
Sensmuilalsa.	:>
S e n s i b i a i t a t sa e ijiaKXAtatsa de a pe-lene irntipessixnî aii de a se intepess<a de d î n s e a e.
Noî ii» nutem» admitte in» statxA de indifpepin-U> se uine de sensiniAitate, cjjiindx un a <|>i indi-1 «Jie pirite uii a simţii ni se nape kt> iînriAiio» o
Kontpazi’iepe eBidinte.
- tn pesneKtXA s x b i e k t i e x, adeKb, tn panoptx snpe sx<J>AetxA imnpessionats, se distinr» doxe sne-Ue de «fenomene sensiuiAe: DAiflepea, adeRis*
f
X » )(
imnpessixnea a Ktpeî Kontinvitate ini penpodxKuixne o desidept s»4,AetKA5 dxpepea, adeKn <J>enome* dxa a Ktpxî timetape o desidepn sxcJ>AetsA mi de a Kipxi petntop'iepe se teme.
In pesiieiitsA o b i e k t i b x, kx aAte îsopue peAa-îîbx sape KaxseAe «ape imnpessionezB, se Konside-pt> seusisiAitalsa Ka <{j i s i k n, i n t e a a e k t x a a %, sax iu o |) a a l ,
lIi;a d’intttx Kxnpinde tote nAi>*iepiAe mi dxpepi-Ae itopnxAsî ? a doxa nAtqepiAe mi dxpepiAe min-U,il, atpeta nABiiepiAe mi dxpepiAe Kopzil (inimei).
4>atira , (}>6tn&a , sets-a , mopEXA de o napte; de aAtt napte penaxsxA, satis<|)aliepea indiţfinţieAopx «eAopx inaî imnepiose mi sbnniatsa detepaunt KAassa d’inttî-x de fenomene. ExKxpiiAe tnteAAi-uinueî, aaestx saAtx de Aeteip» Aeyitinn» Kape <J>xkx ne Apimnede si> nponxnye sxEAÎmxA ivQr[xa, sat dis-nponopuixnsa nxtepUopx mingii kx di^iKXAtbţîiAe mi simţiimîntxA de nenxtinu,a omenesKB *n axiîIb kx in^initXA Kape t|)ane desnepanua axî Oaxstx mi a axî Byron, esiiAiim m destXAX modi<|>iKi>nKfniAe sueţjei a doxa. fn (})ine supe a tnueAeije a tpeta Kateropie, tpeexe nine-Ba st. cj>ie peBxzxtx nxmaî ne irixiin. sa dxni. o aBsinut» Axnrb, sat st» «fde <|iostx Btndxtx de xnx amiKX.
ÎK x s t i $ i K a pc.— E xm <}>anlx înnonleslatiiA tn. ss<J)AetTA simte kt OBEasitusa KaxseAopx estepne supe oprane/.e uep<ien<tixniî estepne o irn-npessitne u/.iKîti. sax neiiAi.i;xli>, dxni. natxpa sav rpadxA enepnieî aqe-stopx Eatse estepne. Atestx ij>cnomcnx DsiBOAoyiax e nisoijitx de xnî sex-dejjrf inBoATDtapix upin Kape noî pei}>epinix irmipessirn&a ptaeusfh. mp» îl'i opranxAxî a<j>entatv. A>testv <{>antt Konnuessî se urmeuie s e» s i* HÎxne. Koî dxmx ama dapb nxme/.e de s e n s 1. a i x n e ajieigiiai-Aopî DAi>Kxte sax ueuAKKxte Kape se Aonaiisest tn opraneAe sensxpi-........................................................ s
iy.
X 26 X
fojiit ijy urmai Arupapta Karse/.opî «Jdsiqe sOAinlorb scasiBuitalîB. Kol simjţimi UAi.qepi iui drpepî kv oKiiasirm» iiep‘ienqîirniAopv niinjiu ini a ATKp'bpiAOpv tnteAAiijinjieî. Aceste ni-vjepT iui a «ieste drpepî se distinrv do iTAV'(«piAe uii de dvpepÎAO KopnrAxî , ncutpi» in» m se AOKaAÎsezi» tu opranismV, sa* mai niue neutpr ki» noi n'aBcmv simiiiminUA opranrA*1 a^Blalv, derni tjdsioAoyia ue însaui» i$t> loie aceste S'mjţiniinte stnl m-âfOjiite de o miuiKape de di/iijlvirene sar de Bonqenlpi>qKne in peijimiAe KpepiAopr, Kopziî, «j)iKatîA*î uii a/,e soi.iuei. Srmma aqestopv fenomene iea nrmeAe de s e n s i b i a i t a t e mo pa ab, «ape înnpindc nA'i»qepi/© iui dtpepiAe uopziî, BAimepiAt* mi drpepiAe rninuii.
(Gtruzez, Krpsî de <j)ÎA0S0<}det na#. 35* iui 36.)
KapaKtepiA eî.
K a p a k t e p x /. sensiBiAÎtbţjil e de a <{>i j n t c p e s s a t b.
fn adeBbpx, ea nx note <Jn *n ikokx «jrbpb «a noî sb emimx din indi<J>epinţp» mi sb ne acJiAbtnx m xnx statx nzbKxtx sax nenAbKslx, uape ne intepes-sezb si> ’ax uinemx sax sb ’ax sKiniBbmx. I s’a datx de mxzlx timnx isapaKtepXA de ii a s s i b i t a t e; dap’ anestx Kapautepx tî este Kouixnx kx inteAAiyinţia, K3pe penene assemine npoBOKbqraniAe KaxseAopx stpbine tnainte de a intpa tu essepqiijix. npesinţja oBieKteAopx npoBOKb snpe a k x u 6 m, e Kiapx atitx Kttx npOBOâb snpe a s i m ţi i. 1n<J>ine, aq&astb nassiuitate nx dxpezb destxzx Ka sb notb Ka-pantepisa sensiniAitat&a : Kiapx nenlpx Kb sx(|:>;.etxA simte nAbnepe sax dxpepe, peAxxpezb *ndatb snpe a Ebnbta deza Kaxsa uape z’a imnpessionatx Ka ea Sb tnqeleze sax sb Kontinveze Axiipapsa sa.
3K v s t i <|» i k a p e. — qe e ama dapt nassiuitatoa ? KondijjiTnsa lu-sbniî a aKliBitbjiii .• e OKKasbnsa ei, ante<icdinte/.e cî «ieA nenessapiţ. Ws e anatia, vi maî mT*lî esaiUnd/_i. E nponpietalca sape o nossede de a se nane tn panoptv kt itaise slpidne. uii de a pescne de/a dtosese imnpessiini, dett'pmin-bMKDÎ snpe ^.supape, d'bpi. nassisilate ut « pauiine de Aiapapc. Tolb miaiEapsa ap csnipa ^a.p-b eipKasitate iui
)( 27 X -
$>'i»p'b îfxuosv supe aM&ash» €551311111111 xtape n*ap «fi aqessîcÎAi> mi sensî» fii ai» de nimîKa. Kiapi atsn.MÎ ap <Jri o iuepuie iui Tnr de<{>eKtY de Atrtpa-pe, KousidepatV sirux »nx imiii de sedepe inaî nijiinT KYpatY dsîkoao* yiai, nassifiitatsâ e mezirA de npom» icape Ilpoacdinjia nii A’a pe-sepBatv snrpe a ne <[>aMe anU‘ n/anrpiAops saAe. Ilpin dtnsa ne aasin-ye kt AeijiAe saAe mi kt nxtepea sa, npin dtnsa ne deyjentb snpe Bisaţii», ne <J>a*ie st» KinoiijernY ini st» simiiimi, ne timijDye a a Aieeptate, ne uvne tn stape si» ne 4>aMemv 6 m e n î, si) desnAiE-binY <J>aKYAli>giAe noslpe» si» AYispi>mY snpe nep<pehîiionapta nostpi». A*icasti> peMeiitÎBitate kt 2<ape ea ne a peBestitî, fi sepaeme snpe a »eni Aa nor, a ne Komtr.Y-DÎKa rpaj^ieAe saAe, a ne da tnB-bjj-htrpiAe saAe. T6h» edrK'bnwDea n6* stpi» se (j>a‘ie nimaî ne rta>.a p e m e n t i n i 11> jţi 1. Nimina ni s’ap orie stfote din cor, denib air.v pemine kt sy^ja€Ita tnaisi Ki»tpi> imnpcssit-niAe «ie ne Binîf. AwnMi ap <J>i msî *>irte sb dt 4>>m* Bpeajjî. T6te ni* tepiAe stnt nas si ce, iriapi nentpr kb stnt destinate a dessoAta BKi.initate, uri 11’ap ase nm o pagÎTne de a Atirpa, deiti» kt s'ap mptâ de uep yuy minmitopre. frisi» rutepea crneuesKi» tn napte ape toti» sis-Meniini/dtale-a sape o «iepe po/a niopa/B ne ea e Keniati» a o acTKa tn nundr.
(Damiron, Krpsr de $tAOso<|>ie, nayina 17).
A distinye sensÎBÎAitatea de tote «ie/,e/,aAle $aKTAti>jţ?.
S e n s i e i aî t a t sa se distinge de neAe aAte (jtaiUAtisţî npin s i m n a a itomnapv «i i x n e a cJienomeneAopx s e n s i n i a e rx «jtenoraeneAe inte iAeutxaAe ini mopa/e.
fn adeB'Jbpv , npeKxmx nx se note Komţ>xnde o raxdinyb sax o sxtjjepinu'b kx o nouixne sax o boî-«jRjne, Kiapx ama nx se note Kornjixnde sensiBiAÎtatea kx BoinH,a ini kx inte/sAinţja.
An&ast'b Kompxsione a domniţii kx tote acestea mxAtx timnx tn sistemateAe <{M/iOSO<J>i‘ie, mi tn sne-uie tn a axî Locke mi m a axî Condillac, Kape dom* na-a tn inBbii>mini,XA t]>pan»iezx înainte de intponi-sapea eKAeKUsmxAxi.
.Nx se peiixnonj&a deKttx xnk sinrxpx (Jtenomenx npimiliBx, xjenep'btopHi aA txtopx «leAopx aAte, k’k-pxta se da nxmeAe de s e n s i> «i i x ii e.
X 28 )(
Din ne&n ne © adeirbpatx kt. xneAe sensT>nHsiaî in-«JtAxesKx snpe Boinţji», eî Kotmidfta <|>aAsx kt. tote BointsniAe nxpnedx din sensisiAitate. Din neea ne e assemine adeBi.patx kt. xne/e nouixni estepne se Kiuiin. npin sensxpî, tp’btjsa auc-astT» Konseuinţn* eppatiKi., kt» sensiBiAitat&a e npimiinixA txtopx kx-noiginueAopx; uii pedxnea ama au xnitate tote <|>e-nomeneAe nsinine.
Dap BopBa scns'biixne tn amtndoxe KasxpÎAe epa «ntopsT» kx BioAenuT. deAa adeBipata sa tnsem* nape: ea însemnezi, tn peaAitale nxmaî imnpes-sixnea exm. sax pea Kape note <|>i «pma-11> sax npeuedxti» deKxnonjinţji. sax de detepmini.'iixne, dap icape nx e identiin. ninî kx detepmirn>in-xnea ninî kx Kxnouiinija.
>K t s t i <|> i x a p e.— Kiodî eîr st^eprir dvpepe de «ans, nt nepqenî tn niaî tn? modî «Jiopma opranTAxi' a.Jrentatî; Ktte cdatx. o attinstpi. mioxenti, ne katsezx. o anrtstie sie, $x>px> sx> interni sntse Kape e $op-ma instptmentiAtî qe ne a attinsî.
tn rjine Ktrsdv stntemi <J>6pte lîpeoEtnajjv, xtepapea <ţ>jsÎEi> din Kape pestxti. de opdinapxt ncpqenqirnsa, mi inapt aueaa din itape pestxti. UAiiMepsa sat dtpep&a , note ace xoxv rjiepi» xa si. tpmeze dintp'tnsa ni>)î nepuenqÎTne , niqî dspepe,' niqx nxx,qepe. ApKimede ne o$epe-tge rai essemnxt nentpt naptea d’intfpf a aqesteî Bepitx>,uî; mi a dota ne este demtstpatx, npin soxdahrx Kape, essaxtatx de apdope, nt nepqene de mvAle opî nxara dexttî Bbztnd* stntfexe itape xtpge ne seslmiu' texe saxe.
(Garnier, Ilpeaiss de tnit xtpss de nsisoxogie, nat}, ao et 21).
Externii ama dapx st. pedtqemt xa dote mapx niiiuKi.pî tote $eno-menexe xape se tnaxjjx. in sensiBixitate tn rpmapaa sensx,n*nu. Xna sape se Inrine din sensx>qttn£a nxx,iitti> mi se tntinde snpe nossessitnea xatseî; axta sape se naţtje din sensx>qK(i/&a ncnxx.xyti., mi se tntinde snpe deU'fcptapsa xatseî. Mea d’intm attpaKtixx,, a dota pentx" si nt.. însx. e sextp* xx, uni <|>i axtsnsî lepmintx din tpmx, ax des-boxlbpiî aqestopt dote miiUKi.pi, ini ia vna tinde dcipinitint supe dcsi-depit, Msaxaxtx. supe aoepsitne f 3Soî Kpedemx xx» interni si.aij.ipmx.mt a'lSBSta; xx>qî, aijiapx. in, OBşepBi>qm)£a nsa mat nepsesepante nt ne a
X s» )(
ţbKTty nhlf o datî» st* nep^ienemv nep o aAti» miimcape sensiEi/b, ni se nape kt» Ktndv sensieiAitatea a aasmsv Aa desidepiv de o napte iui Aa a-nepsivne de aAta, a nepucnit* a a esnpesshnoa q&a mai detepminatt» de «lesa mc Boeiije, mi ope-KYmv /a tepmiuYA de Me&a ne note. DeKb ea ap ane nvtepea npesYtn¥ ape desidepivA, uy i ap m::r pbmtne aAta deicttv, Sb Kontenteze vna tn Me&aAaAtb. £nsb m noi tmnAinipea nv se jjiue de sensiEuitate^ ni e ia mtni/.e Boimxeî.
(Jouffroy. Araopsa de sine, tn emnKAouedîa modepai», tomv II, nagina t38)l
In statTA aKlvaA aA KTnoţţxinixe/.opv nostpe, KanaMitbuiAe ipped«ct!Bi-Ae aAe sTţAetYAvî omenesRv ne nap* a <j>i «te/e îpmbtope: i° ţa-KîAtat&a nepsonaAi» sa? a'isaslb înţepe svnpemb Kape o aBemv de a domni neste noî tmuine iui neste Kana^iti^iAe Kape sînt tn noV, iui de a disrmie de dtnseAe. A^g-astb ţaKTAtate e KinosKYh» srntv rumeAe de a i b e p t a t e iui de b o i n jj b Kape iu o desemnezi» destlv ţdpte jmnepţeKtv ;	20 a n ri a e k b p i a e npimitiBe aAe nattpeî nostpe
sn? nMsastb svmmb de instinitte mi de tendiuge Kape ne traninrv Kbtpb Meplc sKorupî mi tn nepte dipeimiynî, mai înainte de toii» esuepiinu.i, iui Kape tot? de o datb indÎKb pajjiyniî nostpe destinbireusa ţiinjici noslpe iui animezb aKlifutat&a nostpi, a onepserula; 3° ţaKYAtatea A o K o m o t i b b say a»)&astb enepyie npin «ape sruiypbnu nepBeAe ao-KomotÎB.e mi npodr^emv tote miiuKbpîAe BOAtntape BopnopaAe ; 4° ţa-KYAtataa e s n p e s s i b b sa* a^&astb rutepe Bape o ancnu dea tpa-dyqe tn a(J>apb npin semne Me&a Me se tnttmiJAb tn nor, mi dea ne nvne npin dtnsa tn KomrniKbHHrn’e ky asseminiî nostpi!; 5° sens ici* Ait a tea say aneastb sisuenticiAilate de a ţi aţeirtajii nAbiatî sa* ne-nAbKYtv de tote Katse/.e intepne sar eslepne, mi de a pcAYKpa snpe dtii-sa npin miiuKbpî de amope iui de oppope, desidepiv sav de penvmnan^i», Kape stnt npiiminivA a lolb nassimea ; in ţine 6° ţ a K v a 11> i a e inteAAeKttaAe. Svntv ai&aslb denvxnipe se aţAb Kvnpnise ruuî myAte ţamrAtbni distinate a Kbpopv enymepbMpfne iui xtapaKlepe sne-jiiaAe nv se noi* da deKttv tu yiu tpastatv desnpe tnteAAitjinip».
(Jouifroy, Mis^eAAe, narjina 385 et 386)u
A însemna aokyay er tn opdice-a desaoAtbpff AopV.
Pan tk a s e n s i b i a i 11» u i î nx se note de* tepmina dekb se tpaKtezb simnAx desnpe AXKpapsa (J> a xt x a t b h i a o p x, nentpx Kis, opeKxau amx zisx, eAe stnt sims/-la ne, tapa» nx s y *i e s s i b e; ixi i a u.o i nenfpi'
X 30 X
ki* sint insenapaBÎAe. De kt» se înalt-tezi, des n pe desnoAtapea Aopî, se na pe sfsdintH diBepseAe etbţji a *e o m x a x I, sensisiAitalsa e q e ea q e matxpenje mai timnxpix mi domne m, e neste Koni-a t» p i e anpone esiux sisi
tnsb tniibU'bintntXA nxBAiKX Ji» anestet qestixnl soAxuixnî tj>6pte diBepse: m>pepe-a axtopisati. de mxAtx litnnx *n xnÎBepsitate e aqesa aAe ia>peî motÎBe Ae amx esnxsx. <5ni <j)ÎAOso^)î modepni ax Boitx «a sensi-BiAitatsa st» <]>ie npeqedxtb de inteAAinţj,!., nentps kt», ziisx el, nx Ba se ziua» a simy,i a nx mi kt» simuf. AAU.it ax Boitx Ka ea st» <J>ie npeqedxti* de Boinui», Kape tpeBxe st» npemezT» Aa tolx aKtsA nsiKo/,oij.iKx, Ka st» aÎBT» KapaislepxA omenesKx^ mi st» nx c[)ie niqî ineuaniKx niqî aniniaA. tn «J)ine, aAtb ntpepe i’ap assemna panrxA XAtirnapix, pe-npodxKtndx aqeste doxe paţiionamente, kt» nx sa se zi kt» a s i m u i a nx nji >ie simftî; mi o s e n s i» q i x n e, kt» p e i a n’a p npe'iede noin u,a omenesKb, ap ^)i. anim aAb sax meuani-Ki», wpi nx omenesKTb.
3K t s t i <j> i k a p c.— Denii (]>antvA noirnapiy aA Konnjiiniiej ne ni<j>eslerb sv^AetîA in tnilat&a sa ^s-a tpmAi», kt t6(e aMfslea seusiEiAi.-tatea 4,‘s'K'b e <]>ouUa dommlopw tu iimenitiA niejiiî. ilpin iiA'b^epe, rni mai Biptos* npin dspepe, tniî <j>aqe sv([>/.etyA iulpapa-a sa tu Bi&airh* SensÎBiAitatee npemede au desooAtxpiAe sa/e Me/.e d’intm. IlAbMep&a mi d*pep&a stnt nentpy uonÎAY «usa disttnifepiî uineAii mi a peYAYÎ. In-teAAiţfinjia se desuOAtb snit* aysniueAe sensi«iaitijjxiî nape ,e tma* 1D Ktlîna timiiv kodJYiilopivA mi lipaniA uoinue;. Sensii>i/.ilaţta mopaAi* se maniifesten» anoî, mi anunţi* supe a se desnoAta nporpesscAe îiîleAAÎ-fjinjjeî iui Benipsa pajLUYuii.
(Geruzez, Kvpsv de <[)iA0S0(j>ie, narjina 3p).
Ny se ncde, dcKi» petjiAcatcmy înmai , ki» diu neAe Ipeî (j>uKYAti>jţI ev Kape e dotai* U v a, h&h d’intm icape se desuoAti» e tn ade&i>j>y tu-
\
te/iAiijinjia ? lIo na si» zmii a se ama $i>pi> a se Bînonje ? lIe nit si» ziu-fc a se isvKxpa stt¥ a svcfepi <j>i>p’a mrnuu^e ^eea Me e <j)i>K*l* snpe a de-.Tjienln ta inimi» BYKYpiu sa* tmpîstap&a ? lIe Ba sb ziia» assemme a se iiossede, a se delepntiua iui a es-se.KYta, dctci» hy simwimv, niiî ut uţimv numita, deru» n’aBemv nii! o idee desupe nnp’teti'ihne, desupe Koni(|iin-jib ? Ku/etYA nape se esiiAiui» npin aaiiaitalc-a , Tnilatea ini ideotitalea nepsonaA'b e ca îbsuiu espAim>MHfD6a nasshuiî iui a Aisepfouii. fa wt».v nenlpY nassmic, aceasta e tn essepiijiiy/. se* attt* de intimi» ky-ţzetYAYi, tî syqede ama de anp6ne, tn Kttv se note Kopsidepa «a <}>i>KtndY ky a'ie^a dimnpeyrn» autenedmteAe usÎKOAOydKY aA 4>aK*Alî»jjiî de a Boi.
(Damiron, Kxps? de 4>ÎA<>so<j>ie, tnlita napte, uaijina 3io).
IX.
Desupe <j>aKiAtat&a de a arndnje sar desnpe pajiîrnc — Kapaatcps iiporipi» aiesleî <j>aKr/h>jii.
Desnpe <]>3KV/.tat£a de a Krnome sar desnpe panime.
OaKXAtasa de a Rxnoiije sax p a y, i x n ea e (}>aKKAtat&a nenossede ohixa de a’uiî da k o m 11 x t x de sine tnsxrnî ini de aAte t|> i i n U etn tot ii ne n x t p e n e neste ni-t i n u a m i n u i î o rn e n e m, î.
Pauixnea se note essepaita sinrxpi» ini tn inde-nendinua sa nea natiirb, Kindx Kxnonjemx npin sin-rxpxA Kontaittx aA sxEieutxAXî mueAAen>topi$ ini aA ouieKtxAXî tnueAAiţpBiAi; sax sxntx in<|)Axinţia mi kx KomtxpsxA noin^eî, Ktndx ainxnyemx Aa uxno-njiiup. nit mat npin rixtepsa intenuixnil mi npin mezixA adoriepmiDxniî. tn anestx nasx din xpmî* nx e mat mx/itx panixnea nponpie zisi>, «ii o <|)a-KXAtate mesteKatb nape se nxmeţi£e pec|>Aessixne.
Ama dap'i. «JiaKXAtat&a tpeBxe Kapaxtepisatb di-itepsx, dxnij Kxmx e simnAb sax KoimiAess’b.
îK s s t i ([> i k a p e.— E* boht si* Kxtjet* mi nrţetr. Dapt nr ni se tnltmii/i) «tte odatt si. Krifctauî (jiiip’a ijji uoits ? StptnrnejjiBb tndati» <sa 4>anUA npimapw a/, tnteaAÎyiQjief; Ktiî tnte/./.iyinjja a ipeoitr st
.v 32 X
aÎBi> f aritiA se* npimapiv. A »peB*it* st aînt »u* tepts fenomen* MS
sape s’a manifestat» nentp» tnttiami datt. Înainte de atest* f aut? npimapnt aoî n* essisleajji nenlpT »oî tnmiiit, sa» den-b essistaajiî nea. tpr BOI tmiiinh, fiind» m» tntebAitpnja nr se desnoAtasi, tnitt tn nor, a» ),tiicaui Kt epanr o înteAAiginjxt aape s’ap n»le des boa ta ; »tsî tn-teAAiţmjja n» se manifestezi, doKtlv npin a/sieze sase , însă! npin »n* asl» ; iui tnaiote de atest» asts, n» sta tn uxlcpsa sdslpt de a o sisnetc-ta, oii noî a» o Kvnoigcaţţ! nit! tn tnî mod». Bine ! Ktndî toteAAiţin-iţ! s’a manifestat» nentp* tnlîiauiî datt, e niapî Kt n» s’a manifestat» i,s LOillJIb.
(Cousin, Intpodstepe ta Istopia fÎAOSofieî, nai}. 8 et 9).
BipUfsa npoupie a sişettpi! e de a laţjeta. XIxteji 1 st intepsenij}!, sa* st ni intepBcninr, K»i}etapsa se deSBOAti,. At»utî e o afipmttixue nemesteitatb de nerbttxne ; o afipmttt»ne Kipatt, o anneptentHne K»-patb. Dapt, «ie e tn atsastb inttijtisne upiniitiat ? Tot» te na fi mai' Itpzis tn pef zessivne. lnst, deat e tot», tot» o svm* aAte iu>nd‘ui*lim Noi n» tnteiiern» Kt*ttndvnc; ismu ataasta ap npesvnntne Et inimi deasa Kt suitem», dap tn o zi, tn o opt, tn »nîr moment», moment* so-AeniiaA tn essislinut, ftpt a ne fi ntalal» ne af Atm»; Ktijetapea tn desBOAlapsa sa tea iustiuntiBt ne desttonepe Kt stiilemv,- ne afipmtm» k* o’seiapitate npofsndt, k» o seiupitate iiape n* e mesleKatt de niti o nertmne, noî ne anneptenemv, tnsb n» distingem» k* tott Kiapitatea pefAcssuniî KapttKtepjA nostpx uez npoupiîi, Kape e de a fi Aiinital» tui mbpţiinitîr. Ni ne d istinţfemî in xns mod» npeais» de atest» nrundif, mi n* distepnetru npe npetiss Eapaiitep*A atest»! m»udî, ne afAtins ini af Atnu insndiA, ini nep tenemv mut aAlî teua A,a i;ape din natypt, din iustinul», ne pefepim» iui ne noi toinine mi m*nd»A. Distingem» Iote a ieslea, tnsb ftpt a Ae senapa fople seoep». i'uteAAiginjja desBOA* tmdise nepteue tot* te esie; tnst n* note st’a* nepteot tnlti» ta *nx mod» pef Aess», distinKt», neratiuî ; mi deitb neptene tot* K» o tep- . tiudine nepfestt, îa nepteue kt *n uiu* de Konf*si»ne.
(ibidem, ACEniiuea VI, uauina 10 et 11).
Kapahtep» npotipis ateste! fan*At'j>i,iî.
KapaiitepxA nponpix a a p a u i x n i î (tn. ainte de ne se Komn/.ÎK'B KXBoinua), e snontane-itate-a: ki a *i e s t ii KapaKteps se unesisS KapaKtepeAe de imnepsonaAÎtate mi de ifniBepsaAitate.
Pe4>Aessitfnşa (adenx> pauisn&a aniiAiuali» ks
X 33 X
somat) ape Kapaittepe onnxse: ea e in» tenuionaAi, nepsonaAt, indiBÎdxaAt.
. <î>iindx Kt se «nttmnAt adese opî omxAXî st nep* nent sepitatea înainte de a <f>i Boitx st o nepuent, st o a^>Ae <J)tpt a o <|>i Ktxtatx, e eiâdinte Kt ea nx e niaî Kpeauixnoa ui'iî nponpietataa axî, Kt ea npe* sssiste txtopx inteAAÎijiny,eAopx, mi Kt e aaessitiAt txtopa. Dap, aneste doxe Konsideptnixni stnt de o imnoptanut nennsxpatt, at»tx sape a pestpinţje sx-nepBia ijeniÎAopx «jpepiqî, mtx snpe a npeseni desa» niroapea omeniAOpx kx Bxnt Boinu,t.
Bepitatea Bine deAa Dzex, mi nx s’a KXBenitx tn-ueAenmxnir saAe st o <|>aKt npÎBiAeijFXA xnopa. *Ii-ne inie deKt a<ieujt npiBÎAetjiaţii n’apx <|>i peKxsatx asseminÎAopx AOpx ntnsa sxtjiAetxAXÎ, npeKxmx aA-îlil Ae peiîxst nxtpeuxA icopnxAxî?
Kx tote anestea nx tpesxe Kpezxtx Kt AXKpapea inteAAeiUxaAt ap <|n «jitpt di<j)h<xAsi>uI mi c[>tpt TAOpie: a des<f>aqe uepitatsa de înesteKttxpa Kape o aAtepezt, a’l da Kxpsx mtpe omeni ini a assiste anoî Aa minxnateAe tpansijiopmtnixnî sape Ae onepezt ea, e itemapsa tnBtiiaujAopx mi a inueAentiiAopx, mi aqsasta e o Kemape destxAX de «Jiopinost nentpx o <j>imut Kpeatt.
ÎK x s t i (|> i k a p e. — la acieiri.px, omxA, tn <{>antiA mipaKTAOsx aA insnifij'iti'niî mi aA enţxsiasnixATÎ, nenxttndx’Ax pe<|>epi sieinî tnsxuii, îa pei]>epeiji,c axî I)Z0Y, mi ninie:iie pe re/i.'uvm: aij.ipiîn.'uumu I]pimiliin. nu Bxpatb. Ape nedpentx yonvas omenesKx ? Ktudx omu. bx KOniyiinjra de inlcpBenuixuea sa nea .jjAain. tn tnsnipbnFxne, pe^epeţije Axî Dzex aepitiiuiAe Kape nT Ae a ipbintx eA mi na pe domnessx neste ca, îiimeAb-se eA P Nx tn adesbpx, ki>>ii ne e Dzex? Ex i’am snxsx, eA e BiţfetxA tn sine, KiţţetxA ansoAxtî kx momenteAe saee neAe ^xndamentaAe, pa-Eixnsa etepni, sxEstanija ini naxsa nepilbjjiAopî Kape oiuxa Ae nepnene,
V.
X 34 X
Kînd? âma âapb om*A pdjrepenre ax? Dzef nephateft sap® n» o ndfo 4>Upi niqî aqestTi invndT, niqî nepsonnAxitgiî snAe, o perjepciiţe aqeAxrs Btpyţa tpeBie st o perjrepesKt; mi 'iijiipnrbqjtYn&a aRSOAYli» a Bepittrju $tpt pe<f>Aesshne, tnsmptMwnca, enlisiasuiîA e o adentpalt peueAtqnrnc,
(Cousiiî, ibidem, rragina 12).
E «rept* m» nimÎKa nv c mai nyginy nepsonaA deKttv pagivnea, Kt ea ni ea noslpt, iui Kt ea e, ea sinrypt, Kape descoAttndvse ne peBeAozt de stsy Bepiltgi Kape ni Ae imnyne immeziatv, mi icape noî Ae aqenttmT tntts*	a KonsTAla pe<])/.essm)&a; jienotiţeuv admipaniA iui inKontesta-
bia, «ape idenlujiim» pagivneu uii Kpedioga tn arinepgenqmi&a «pimitiirt jppesisiiBU't iui ippe<]>Aessb a uepiitgii, Es nvmesrre siiontaneitat&a pa gir* niî, aqeaslt desBOAtape mai înainte de pe<j>Aessinie, aqaasti» nytepe Kape o ape pagnn&a de a aînrica tnltrir nepitat&a, de a o mjpinde, de a o ,ad» miile <]>tpt a ’uiî «iepe mi ([rupt a 'uiî da Komnytv.
(ibidem, nayina 14 et i5),
Bepitatsa e aESOAitt, indenendinte de pagivn&a ndslpt, npeKiiny qeea ne nvminiî pagi inc-a postpt e tn adeiitpv distinatt de nor tnmine. Pa-gÎTn&a ny e sinieKtiBt; svnieEhAY e E y a, e nepsona, noinjja. Pagivnea n’ape niqî yiiy KapaKtepy de nepsonaAÎtate uii de Aiaeptate, Mine a zisî »ep o dalb : sepi la tea mea, nepitatea b 6 s t p t P deuaple sa st interni Konslitii BepittgiAe Kape ni'/.e desttonepe pagunea, onupaa iui r/.opia noslpt e st ni lem* napliqina dinlp'tnseAe.
Supe a ne pesvme, KapaRtepvA snontaneiitgiî in pagime e demrslpt-’iKn&a iodenendingeî BepittgiAop* nepqenxie de pagiyne. Ktndî Bopcimv desnpe miadv, nr Bopbimx ne Kpedinga 5»B!tKiu\î qe sintem*, Ktqî am* Bopei. ne o ayiopilate stptint mi tuKomn/.ett; mi Bopniiiu ne irpedinga paginii! tu sine Kape domneige ueste nalypt npeKinn mi ueste ymanilatc* Ktndî şoptim? desnpe Dzeî, a Berii x dpeul* de a nopsi, nenlpi Kt uop-uimi dirib dtnsiA, diirt pagiyuaa «ape ni *ay peupcsentezt; auia dapt stulemv tn irepilalea, tn essenga uii tu sstsunga AiKpypiiiopy, uii stnleinv întp’uisa din sipwtea pagnniî Kape, <]>iindy ea tnstuiî tn npinqiaivA sey9 e srnstanga nea adestpalt mi essenga qea ansoAilt.
(ibidem, nauina 18 el 19).
InslinctyA pagimiî pe&e/.czt Yin&nittgiî lole nepil^gi/.e esseogiaze de o datt mi upin ypmape Kon<j>isV. Tule uepiltgiAe ne srnt dale tnltFK tn o Yniiale Kou<|>yst. Pe({rAessimaa, pyinumdy aq&aslt ynilale, pesineige ntopii Kape tnBi>Ave a«iesle diuepse eAemente, mi Ae AYminezt disliurtn-dvAe« A distinge, Ba st zi&b a considepa senapau, mi perJiAesshnaa ape de Kondigivne st eonsidepe tniA utle in va iote eAementeAe tnittniî npinntiBe, SnoatA tAlimapti aA pe*J>Aess;iuiî e, Konsideptndv tunapie (ţie-sape din anesle eAememe, st a& Aimineze iote, lui st axinrii ama npin o deKomuTsbnwne iui opiu yuy essame s^Hessiov a& peKomuYstqnmaa yucI
X 35 x
YDitbjiî noie, iu Rapq se pea<j>Ai> tote eAementeAe apimiiioe, «im» tn* BTny.repatc de tnaAta Aliniem Kape e vniti» ky pe<J>ACSsiYnea, iui »ape pe* 6YAti> din essameAe snegiaA, dislinfilY , iui anpo<J>YudalY aA ^iesi>pY»a diutpe dtnseAe.
(ibidem, aeicjiiinta VII, oagina i et »)•
x.
Desnpe <J>aKT/ili>)ji/.e Kape se pe$epesitîr snpe «Jiatnr/italea ţenepâAii de e Brnoţae. —. Desnpe nonyjiinjj'b. — Desnpe atlenjţitne. —
Desnpe iJiaKiAîi.jii/.e nape se peif>epesKV snpe <J>anyAtatDa ţe-nepaAi» de a nsnoyje.
<!>a KXA^ttu i a e Kape se pe^epessx snpe ^aKXAlata yenepaAi» de a Kxnonje se notx k a a s s i <f> i k a dxni> d o x e n x n t e de sedepe: i* deni ne npeoRxnimî de pe-aAit'iuiAe Aa Kape se annAiKt iiiteAAi-yinya, booix distinye tpel ^auxAttui napuiaAe, nentpx ki> oiiieKtXA stxdix-a x î e t p i n a x : ama Konujiinţxa c s n a o p e-z'h n e E x a , nep uenqixn sa estepni» ne nonexA cj> i s î k x, mi p a y i x n ea intxitiBi» ne nonexA m e t a <J> i s i k x; ia deal ne npe-OKxn’bmx din Kootpx de disepseAe s a-Ae raodxpi de e s s e p n i u i x, peKxnometnx de opdinapix noxe îs a p i e 11 y î: Koniuiin-ţja, atte.nţiixnea, n e p n e n q i x n e a e s l e p-ni, * x d e uix a, p a y i o n a m ent x a, asstpaK-uixnea, ţenepa Aistqixnea, memopia mi assoybmixnea i d e i a o p x.
StxdixA Exaxî (sxc{)AetXAXÎ) npin Konyţiinyt sax npin sensxA intepnx, mi a/; nonesAXÎ cjiisiiix (aa na-txpeî) npin sensxpÎAe estepne, nx ripesentezU) ni«iî o disJnK^Atate, (jnindx Kt se tpantezi» nxmal de a ne xîta, sax imntpx, sax tn a<I>apt, snpe a ixiUmniua de
X 36 X
adpentXA peaAittuî, sax imrnatepiaAe (o dxpepe, o BXKxpie, xnx desidepix, o nemtinţj'b), sax matepia-Ae (xnx oms, xnx animaA, o nAant-b, xnx metaAx). Dapi. kx «onesA meta<f)isKX nx e ama, a kt>-pxî csnAopvnxne e de neAe maî mxAte opî KonieK-txpa/.i, nentpx ke metodxA esnepimentaA nxmaî kx di(J)iitxAtate se note armAiita a& acesta.
TimnxA uii snaijixA, nentpx essenanAX, nx se nepnenx ni'iî npin Komuiinţi’b, ninî npin sensxpî, ni nxmaî npin pauixnsa iptsitÎBb, a/e K-bpeî nponesse ne s»nt tmn, <|>opte nxţjinx KxnosKxte. Snii c]hao-so^>I nemiindx nxmx st> esnAÎue aceste noţjixnî, Ae ax Aen-bdatx na nimepini; aAu,iî Ae ax koik]>xsx kx noftixniAe <|>isme, ini ax bxzxIx tn snau,ix, nentpx essemnAx, o sxEstanut niatepiaAt; aAuiî, tn <]>ine (Kant), ac iex dpentx <J>opme aAe minţjiî kx itape noi peBestimx AXKpxpi/.e in momentxA nepuennix-nif. InKitx nentpx noî, adrnittemx kx eAe Konsti-txesKX o a tpeia KAass-b de peaAÎtbuî nepnentiiîiAe, ini kx noî aBemx snpe a Ae nepuene o <|>aKXAtate sneuiaA-b Kape e intxţjixnsa.
>K t s t i <J> i k a p e. •— NojjmiUe «ape noî Ae amv peţepitv pajiiriiiî s*a? desBiitTtV de mv/Je opî mi s’aî esnAisatir tn diaepse modypî, Knir $îaoso<|)Î a« ay Ai>ni>daty srpaly mi simnAT, a/jiiî Ae a? sonjnsY kv da-leAe nep^urmimiî estepne, say /.e as <j>bBYl? si» esi, din dtnsa npin ye-nepaAisjj^wne mi npin pajiionament?. Sistema sape ac nen» e tndestyA? pe<j)Yîati> npin sonnjiinna YniiiepsaAi» pape Afi nposAami»; tn Ktty nentpy *ieA ne Ae Aert de nepMenMHînr-a matvpiaA'j» Ka de npinmui? m’i -este Yniopy si» <}>aKi> si» tnjţeAAPiţemv înmî <[>initya note si» dea in([>iniLYA, KonliuinleAe neMessapitA, mi peAatioyA aosoATtYA.
Am? nyte tnni» synieKtiaa aceste <f>ante u,i ■* ^ Konsidepa sa essen-/ ga say ([>oprneAC minuiî ndstpe. Aceasta a tntpenpins’o Kant nentpT titnn? mi nentpy snau/y. Dxin» a‘iest? ţj>îaoso<j>^' » uojjiyoiAe stnl iuapY $opmeAC inteAAinueî; mi stnd? sensspiAe tpansmiu? yn? «J,anl^ estepny» mint sa tî imnyne <j>opma sa, adesi> t i m n y a ins s n a ţi i y a, sape n>v aipo pea citate deattv tn desnoAtapea nstepiî inteAAeKUaAe.
/
X 37 )(
îns-h aiEast-h osn/,iKt<iiyne, Kape e denapte de a salis^aee minuiî $iindv Ki. noî ni ne nvtemy iton<J>Ynde ky t i m n Y A mi ky s n a jj i y a, niei ni Ae mtemv Konaene »a .'iicîe nepsonaAe, ape imtb ini tieijmuAtâtea de a nY se n«li annAiaa Aa noumica icaiseî ansOAYle sa.Y a ayî Dzeî, a Ki.pYÎ oniealiailale nY e Kontestatb de «JiainosYA <|>i/,osoijiY şepmanV.
Auia dap-b noainiiAC pajjiYuit iiy se nolY nera ky y.euilimitate. Niaî nY se notî pedvuc Aa nepMenMiynea eslepnb, eslinsb iui desooAlafb npin ţfoncpaAisbMBine mi pajjionamemî , ni ai uy se nolY svnieEliua. Tpesie ama dapb sb Ae peijicpimv Aa o <}musAtale distinalb, iui sn timepKbmY sb
Ae esneiabinY.....................................................
TimnYA e dipnarenea ayî Dzeî ; s 11 a jj i y a e estensivnea ayî Dzcx. Dpenlatea ansOAYtb, (popmosejjea aEsoAYtb, e dpentatsa mi ■Jiopmosejţtm ayî Dzex.
(Geruzez, KzpsY de <J)iAoso|iie, naş. z5 et a6).
Desnpe Konţgiinjjb.
Kopţgiinua e sedepsa «leiopi iie se tn-tituriAii *n noî. Se note Konsidepa Ka xnx sensx intepnx. Meptitxdinea ei e in<J>a-AiniAi.. (Bezî naparpa<|)XA IV).
Desnpe attenjiÎYne.
Attenuixnsa (tendere ad) e autKA npin Kape aiin/.iK,*>niif kî soinu'b ini es ado-nepiixnexna dincfiaKXAt'bţiiAe nostpe qe/e inteAAeiitaaAe snpe «n-s or>ieiitx deteminatif.
Dean amiAiK-bMHfnsa e intepm>, atxnuî Bopneî at-tenijixne se sxEstitxenje Bopna peeJîAessiane.
Attenimnea pesxAti» din o inlepBenuixne enepiji-ia> a Boinueî *n AXKpapea tnteAAipinţţel. Ea nx note pemezia nenxtinu,eî anestei din xpuin, dapi» o Kon-stpinije a desnAhta tote c|)tnttnÎAe saAe. Nx e des-tXAX a attinde supe a Kxnoyie Bine; tusa Rxiiouieinx
totx de xna naaî sine uee-a ne amx OBsepBatx mal attentiiix.
A 38 )(	'
Dupepinna intpe iiepnenqixniAe <Jjoptxite mi tntpe uet.e *ie se uimiri. kx attenuixne e cftopte Kapante- * pisaţi, npin tepnainii xpmitopî: a nede mi a se tutuita, a a x z i iui a a s K x a t a.
JK t s t i $iK a p e.— Ama ţaKiAtatc-a de a se tntiili ni e de» aftV Banalitatea de a a e d e mdpentat'b npin aoinjxn. A 11 e n u i v n ea ini pe^Aessivnea ny smt deatlv Kanasitatea de a k y n 6 e, an» DAisati. npin Boinjji. saî Aa AmpipiAe estepne sar Aa AsapipiAe intep. ne. d>aKjAtatea de a nsta nt.e deKttx Kanasitatea de a simjii sanopfţp. HniiAiEatb npin noinui. Aa nepsensiynea yneî sanopî naptiiivAape. Asse-mme e mi ks tote se/eAaAte (jiaKXAtbni, tote ni se iiptsenlezi. aAtepna. tiBv syntv doye $opme; tnst pemtny syiUy aseste doye <j)°Pme totî asesa eaiiasitate nalypaA'b,
Din aiesly (jiaisiy ypmezb, ei. totb <]:;u:YAtr, Au {penre nonsidepatb tn seAe doye modipl aae desaoAlbpiî svAe; a li cm. kt. oBscpi>atop<YA tpeme înltti si petunostu. Kimî meptţe ea Ktndî e Absalb sie tnsbinî; auoî se se ^>ase Ktndî o dipentezb mtepea nepsonaAb.
(Joufiroy, MisseAAe, nayina 3ji).
XI.
Desnpe nepsensirnsa estepnb.
îlepuenuixnsa estepin e (JtaKXAta tea ne nossede s x i|> a e t x a n o s t p x de a k x n 6 nj e ouieuteAe estepne npin m e z i x a sensx-p i a o p x.
Tpesxe sine distinsx sensxA «ape e aijinteAe Kom-mxniu'bm-xniî, de opranx, Kape nx e deKttx instpx-mentxA nassinx. Ama uedepsa e atitx de distinsti de okfx inKttx opBXA nepde nxtepea de a nede kx tote ku KoiisepB’B annapatxA opraniKX npin «ape se essepmta aneasti. nxtepe, etc.
SeusxpiAe stnt mmiî Aa nxmepx: niAiiatx^ BtzxtXA, axzitxA, odopatxA mi rxstxA. |
Piroposx ap nxte si. se pedxKi» as xiixa sinrxpx, ^
c]>iindx kî. nmî xnxA dintpe dtnseAe nx se essepui-


X 39 X '
tâz-h (jybpi, xnf Kontautx *ntpe QEÎeKtx oii *ntpe op ranx ; nxmaî in» aqestx KontaKtx note <J>i i m m e-ziatx, npeKxmx Aa ni»Anatx mi Aa rxstx, sax m e-t i a t x, npeKxmx Aa Bbzxtx, Aa axzitx mi Aa odo« patx, unde nep'ienuixnsa se <J>a'ie npin intepmeziape, npeitxmx stnt aepxA, Axmina, etc.
Âinî e aokha de a insiste snpe dicf>epinija Kape e «itpe sensT»qtxne mi mtpe nepqemiixnsa sensibiAi». E adeBtpatx kt» o sinrxpî» mi totx aneea modi<]>iK'ij-«nxne opraniin», o imnpessixne xmai, se note xp-ma totx de o data» de o sensbqtxne mi de o nepnen-«lixne, npeKxmx Konsideptndx xnx Kanx de onept de niittxp-b, KontautxA QBieiitxAxI kx opranxA Bisxa/t npodxue Kxnominua mi nAimepea ; inşi» nx e maî nxuinx adeBBpatx kt» aceste doxe c]>enomene pe-rrnnx distimtte, mi in» nx nxtemx st» Ae pefţjepimx Aa totx aueA npinninix. Ilposa e, in» modit|)iKT»«iiX-naa opraniKi» detepmim» de mxAte opî nxmaî xnxA din neAe doxe ^eBome. Hentpx essemnAx, Ktndx me intxitx Aa xnx ObieKtx neînsemnaţii, KxnosKX tap nx simu,x. Ilomx assemine simţ&i o nAi»«iepe mi o dxpepe (Jinp’a Kimira Kxnom.iny.-b.
SensxpiAe se aatxti» mxtxaA; m»AnatXA BepicJnK’i» dateAe BtzxtxAxî, mi peqiripoKX. Ktndx stntemx npi-Batii de xnx sensx, se tnlnunAi» de opdinapix st» se «Jiatn» maî enepyiqe qeAeAaAte, ama tn intx sxmma nossibiAT» a nepnenuixniAopx se nape in> peimne a-npone totx aqe&amî. KomîxpsxA sensxpÎAOpx npe-sximxne annAiKi>qjrxn&a indxKuixnil mi a memopieî; nentpx essemnAx, Ktndx npin simnAa Bedepe peitx-nositx qepte naAitbuî aAe xnxl Kopnx Kape nxmaî m»A-natxA Ae note Konstata, soAiditatca, <]>Axiditatea, etc.
;( 40)(
Se iede ama dapt ki> npo«iesseAe »ieAe Kxpatx in-te/AeKtxaAe s*nt neuessape sape annAiK'b'iHsn&a op-raneAopx matepiaze Aa K*:]omitni,-b.
<Pi aosocJhî, x<ape Konsidep'b totib ide;:a na o imagine sas emanauixne matepiaAT, a peaAitbţiif, as Boitx st se pazime ne teopia nepnenuixnii estepne; mst jmatfinea nx e admissiisiAb deintx nenîpx nepueimix-nÎAe BissaAe, in aape osieKtxA se deninye ne petint. Sistema Aopx ama dapa. nx se note arirtAuta deiutx Aa o KAassb de nepqemiixnî, mi tnKt nini Aa aneste-a deoAins; Rtnî deat e adeBtpalx Kt imaginea essi-ste ne petim., nx e xmopx de a esiiAma Kxmx se raanic{>estezi> sx<J>AetxAxî tn Kpepî uape stnt OESKxpI, ninî Kxmx note ea, <J>iindx matepiaAT», st imnpes-sionezt sxsstanua snipitxaAt.
Hî*v s t i '[> i ic a p e. —- EAemenUA inteAAeKtyaA e tn essenji> penpe-sentatiuy; EAementYA a<f)eKtifjy ny penpesenlezi» mimica*
EAernfintyA inteAAeictiaA o^eperae KapautepyA de inBopiaBiAÎtatc uri de nepmaQenjib tn toi* bmca indiirid^y, mi de *ni(|)opmilate nt tote in-disidxeAe. EAementvA a(];eiititu e BapiubÎA mi (juyUiiu; o^epcţg.e diaep-siliţii nxmepdse' tn diBcpseAe indioidre.
dnubţivA <j)opti;j>itrh no&mi&a, ^A'bHeijje simjjimintYA uii’ay stinije. îîojiimiAe se penpodmy upiij Kon»ienMivne tu a&s'mija OBietctYAyî AOpy tui se demenţi inxlvaA supe a pein>pe din înlep&a Aeijri assojjj'b'ifynii. SimgmmiteAe uy nolv penuria ama tn aesinjia oBieKtYAYÎ AOpy; eAe ui se assouiezL iota st a/,txA Ka idei/e,
WojiivniAe neAe mat oinuse noty siasiste siouAtanv tn E y. Simui-minieAe onime nv noty ess/ste tn tolv a*ieA tirnny tn «oniniinjiTi. 'No-jiWniAe pemtny distinKte ne Atnri» Iota simrAlaneitalfca Aopy. Maî mvA-te simjiiminte de loty aiisa sueji’b nv se noty sim^i tn tot* aneA timnr <]>ip’a se iîon<[>ynde.
SimyimtntxA ape KonfpapiTA sev, nogivnea n’apc aA sey, lIeA« mai iruAte KaAitbju aUpioyile noţiunii nv se noty atîpiiui sim-yiiintiUxati v|o>p'j> a si'im.pa pujiiTn&a tui	a <J><vie aioAcnjj.’b Airosei*
tn	«iXAte Kasxpî, desBOAtapca eAemeutYAYÎ aijjeaiiBy e stpiKb-
qiosi» desBOAti»piî eAementvATÎ inteAAeKtyaA, tui Binenepsa.
(Paffe, KonsidepbsiTne desnpe sensioiAitate, na^. a5 et 26).
'	X « )(
Aneaţti. teopie (ide? i m a ş i n î) sa nope adeo-bpatt tn înv nvntîv an iese ne pesneitlezv» <|>opma. in adenipv, $opua OBieKteAOpv a ape se jjine de estensitne, sape se jxine de soAjditate, se deninye ne petinv». Esnepiin^a o altestezi., iui itonijiopmitatsa aueslopv imailini kv OBieKlCAe Aopv se nape ifopte a ipi (fiindamentvA Bepittjjiî ideiAOpv ie ne ^aiemv desnpe $opma onieKleAopv. Inşi. aa&asta nv e desttî o annapinjjv» (J>a/,sv».
Deav> assemtnapea iniaiiiniî ne peinc, te; cjiopma oEieKtTAlî estepnî e (J<rndamentrA Kiiiominjţei «Jiopmeî aiestsî osieKtv, vpmezv» ev» a'iEastl» BVnoyjinjpi. ni se n6te Kbţuira ui nv s'a nttilv niiî odatv» deattv siatf EondijjiiniAe Tpmitope:
i» Ka sv» ®imv ev» o imagine dpeuape e ne petinv».
a» Ka npin nepsns npoiessv, Komnaptndv imaginea ne petinv» bt oniea-tTA estepnv, sv> a<J>AV»mv tn adeBtpv ev» imaginea e assemiue oEieHtVAVi tnsttv nentpv $opmv»; atvnqî ui nxmai alinii, tn teopia Aii Locke, Bomv ijii Mepjji hi» îdeea Râpe o anemii desnpe <Jiopma aiestTÎ onienlv ® adeimpafb ui liomminua noslpi» tn pesneetiA aiesta essaKtv».
Tole aieste Kondijjisnî stnt newssape; dap tn adeBBpv se tmnAÎ-' nesEV eae tn iţantvA Eînonjinjiel (jiopmeAopv estepne ? Niiî deKvmv.
(Cousiu, Istopia (J>i/.osoiJ>iei sckavaiî XVIII, boa. II, uagiua 336 et 337)»
XII.
Desnpe Hcvderţiî. — Desnpe pajiionamenlv.
Desnpe Hţvdcjitv.
ffîxdeţţixA e <|>aKXA-tatea de a a<J>ipma Kxnonjinţja, b e p j-k a p e s i <[)ie nponessxA npin Kape s’a Kiujiratx mi Kondiuixni-Ae*n Kape s’a npodxsx ea.
Ama, Ka dateAe st, <J>ie o<J>epite npin Komijiinui, npin sensxpi sax npin pauixne, nxuinx ne naşi; undaţi «ie sx«J>AetXA nostpx Ae aaentezi, mda ti «ie Ae Kxnouje peaA, se mi «Jvaae îk x d e u i x a , mi nxtemx ziae kx <iea maî pirxposi essaittitxdine ki aatxde-k a ia si zîki a atjiipma o noijixne nepî-Kape.
Bopr.a Mt x d e u i x sax îitxdeKati se iea tn tpe| sensxpi; însemnezi totx de o daţi <J>aKXAtatea; es»
VI.
X 42 X
semnAX: «anestx omx e dotalx kx o ««denat t, esqe*inte.»— EssepniţiixA ei; essenrniAx: «eA hîx~ d e K"b aitxmx. »— Uli npodxKtXA el; essetmiAX : « eKî. xnx îk x d e u i x cţjopte pirxposx.»
Ai‘ii e de imnoptany> de a Komnapa HîxdeuiXA itx ideea, nii ,de a apxta kt. stnt insenapasiAe, iui kx tote aqestsa distirnUe tn essenţib.
4“n adeBxpx, HtxdeuHiA Konstitxenje Kxnoyjinţia
tnsbuiî, mi ide&a nx e deKttx eAementxA Kxnouşin-
Ueî, «nsij xnx eAementx itape nx npeessiste, mi Ka«
pe nx se intpodxqe tn minte deKttx tn momentsA
in nape HtxdeKi,mx. NxiuepXA idei/opx itapeVx na
Kxnpinde HtxdeuHtA nx se note detepmina mai tnainle,
npeaxmx nx se note detepmina nvmepxA peaAith»
UÎAopx Kape Ae note tmBpx;ia okhîa nostpx totx
de o datt, kmî aneslx nxmepx deninde deAa uom*
nAessitatea OBiexteAopx mi deAa antitxdin&a tnteA-
AiifiiuieT. De aqeea tpenxe sx ne <|>issbmx ne anestx
nxntx nxmai, Kt HtxdeutXA note Kxnpinde mai mxA-
te idei <|>tpt a tnneta de a <{>i x n x a, kx Kondiuix-
nc-a kt> n’a d>ostx mat mxAtx deKttx xnx autx de .	1	- „	.	. „	,	.. 4 r*
naptea minu,iî; npeKXtnx xnx mtxitx note tpi xj>-
matx de mai mxAte nepuemiixnT, t|>tpt Ka opranxÂ
xisxaA st <j>ie <ţ>ostx nxsx tu ucokx de mai mxAte
opl deKttx o datb.
A<i&asta nxtemx nxmai st tnsemntmx, kt» Ktte Hi dati> e xux tepminx, mi de neAe mal mxAte opi doi, tn xpmapea natxpel AXKpxpiAopx Kape ne upe-sentezt sxHstanua mi modxA. Hentpx essemnAX, deitt ex ine mtpytnesKx a peKxnoute essistinţţa: ei stnt, HtxdeuRtA e sxBstantiux; dap deKt Konstatczx totx de o datb xnx modx de a <J>i: ei stnt <J»e»
X 43 x
p i «i i tx, atxnuî e altpiExti»x. knesti din xpun» tpe-Bxe st» cj>ie kx inxAtx mal desx, cjmndx ki npeok-Kxn'bnxnea essistinueî e 4>opte papx isoAatb tn mintea nostpi>.
Din a'ieastb dxaAitate opdinapi» a tepminiAopx pesxAtassi eppopea nape a npedomnitx mxAtx timnx m *nBBy,imintXA <J>iAoso<J>iKX, iui tn sne^ie tn sko-Aa sensxaAitiKB, adeKB, ki asxdemxA âp <|>i es-npessixnea snsî panoptx de Konsxnan-U-b s a x de diss¥Danui> t n t p e doxe i d e î, mi ki ca ap pesxAta din Komnipib<iixne.
Aiua ideea se uonsidepa na antepiopi»' asxdeurxAxî, kx tote ktj ea pesape xiapx din Htxdeut-x. tn XAtpt, îKxdeixtxA se Kxnome-a nxmal Ka xnx axtx KomnAessx ini seK*ndapi%, kx tote kb e m adeBtpx simnAX mi npimitiBx.
Ktndx KxnosKx kt» ex stnt n’arn Komnapalx, 4>iindx kb nx e deKttx xnx tepruinx, ini kt. exA <|>b-pt essistinut nx e niniina. Ktndx zinx ex stnt <|> e p i u i tx, atxmiî, e adeBBpatx kb stnt doî tepminr, exA mi (J> e p i n i tatea. tnsB ueA din xpntB n’a-pe deKttx o essistinu-b asstpaKti. iiape io dn mintea mea, mpB n’ape o essistinq,B sxEstanţiiaAB uape sb nepmittB o KomnbpB'iKîne.
A'ieasta nx na sb zîkb kt» jKxdey,txA nx Komnoptb niuî o datB KomnBpB«nxne; eA note aB^ KapaKte-pxA Komnapatiiîx npeKxmx Bepî ue a/.lx KapaKtepx, dxnb natxpa eAementeAopic Kape’AX Konstitxesux, tn-sb aaestx KapaKtepx n’ape nimixa <J>xndamentaA, »ii e mat mxAtx esqenţţionaA deKttx xniBepsaA: mai a* acsx se npodx'ie tn materna tiKB tţnindx ki ani mintea onepezi» kx anstpaKuixiu, mi atxn'iî «iei doî tep-
A 44 X
mini se a<j>Ai, tot& de a^es® natxpi, dsptndx Kis *u annAiu’btiFsnea opdinapi» isirdA e ssEslantÎBx mi «eA flAtî attpiEXtiB^.
De a*ieaa nsteirrâ ziae ks pauisue ke sKxdeţiraA xpmttopHf e KomnapatiTix: 3-1-4—7.
l'nsb din auesta im ipesse se Koruudemif nimina nentpx de^)iniuixnG-a atxdeuHfAsî tn ijenepe.
IlpodsKtXA HîxdeuHfAXÎ, Ktndir e esnpessx, iea nx-meAe de nponxsî.«iHfne, mi atumiî se uine de aoţjî-ki>. (Bezt KaneteAe XXII mi XXIII).
}Ktsti<{>iKape. — Locke tmî nponme si. aasrnrj» a a Kynominjja essistinjjeî peaze mi nepsonaAe npin KomnbpbBFxnea ideeî essistinjjeî ini a ideeî evAvî, KomJ)epindî*e supe a nepneue pauopttA Aopv. Ihsa tn ţjenepe, ini supe a tpni jieslitD&a de o dalb, aestpaiHtA ^>iiudyne dalt ntmaî tn nea Bontcpelt, a s«6le KonupetXA din aEstpantî na s-b zîka a Aia de npinninnî neea ne smî mtytx s-b anemv nsmaî na Konseniriji-b ; sa st» iîka a iepe ne KAYtAmx doza aneea tnsbuiî ne n’aray nitytx Kxnoijje de-Kttx Ktapî ntmaî npin neaa ne Kbttbmx. IXJi tn kbsva napiinxzapti, Kt ne Kondiuitne ani aextx idec-a ijcnepaAA mi anstpaatA a essistinjjeî, mi ideGa nenepa/.i, uii anstpaict-b a etAJÎ »ape Ae Koronapajjî, snpe a tpaije din dtnseAe Kvnomiiiua essistinjjeî Bostpe ? Ky aneaslt» Kondijjixne, Ka st» ijtijjî aatlir ideea npoapieî Bostpe essistinjje. E <|)ApA nxtinjjA Ka si» ba 4>ijjf tnbAjjalv Aa penr p;i/.isi.sp,iiSa essistinjjeî	a Ai' tpeKitx npin
Kxnoiiiinua tneî essistinjje naptiKXAape; mi Kxnoujinjja essislinjiei ATI Dzex, ninî a essistinjjeî mxndxAîî'eslepnx, nenpenedtndv mi nenxttndir npe-’iede Bxnojjjinijeî ndstpe, xpmezA ka Bxnoujinjja nponpieî Bostpe essistinjje BT n6te sa nv <j>ie (jiosîV ma din naseze ideeî aESIpatde ini tjenepaze aAB essistinjjeî: npin xpmapc, a noi sa ssolejiî Hxnoyiiujja essislinjjeî «ostpe din ideea tienepazb a essistinjjeî, na se zîka a K-bde tn xnî napazoţjismî «Bidinte. Dcka Locke n’ap (jii ujirtS ka c/, essisle, deKA nT m’ap <J)i ba-ţljiratî deaca Kxnojginjja exzxî set neATÎ peaA iui essistinle, n’ap <J»i aBxlx ninî odatA ideea uenepa/i, mi anstpaKl-A a exzxî, ninî idesa ijenepaz.A mi aBstpaKtA a essistinjjeî, aneste idei inseiuî deAa Kape nepe eA Kynojjjinjja etATÎ mi a essistinjjeî nepsonaAe.
(Cousin, Istopia «jiizosoper, tomx II, narj. 417 et 418).
Sa AiAinx de esscmnAt Kinojjjinjja eozopiî, KaAitale Kape se mne de opdinapre tntpe KaAÎtbjjiAe seitrnde,uii Kape note ka e mai inepiute KopntAtî mi (pripii deKttî se Kpede. d>ie Kvmv sa <p, .pe Kozopea o simnAA Ka-AÎtate seKtndA sat o BSAitate npimapb a rîopnxpizopr npeBtmt mi ţirtpa,
' ,	X « X
st oedemîî srntv Kondijjimî, m teopia atj Loclie ne vtj&frtmf Krno* Vpnjja desnpe dtnsa. Snpe anine aMeslv îicvdcuFv; a^estî Kopnv e KOAopatv, a a e y sar nerpv, ele. e adectpaiv Kt tpenye st <])jmy aBitv doie idei, si> Ae <j>imv nomnapatx mi st Ae (jdmv uep^enitî panop-tYA Aopy ? lIeAe doie iclef ap tpeim st tjde ide&a KopnxAYî mi ideea BOAopiîr. lost ideea KopnxAYÎ nv note <J>» aictt ide&a uni itopnt koao-paty; KtMÎ aMeslx sinrypy tepminy ap iimuiisa ne mcaî . aMx , ap <J>aMe KOmntpfc*iHTDM» synep<|)AYt mi ap upesinnxae ne este tn Mestiine: deqî tpesTe Ka awidsta st <[)ie ide&a KOpnxAiî Ka neijdindy KOAopaiY. Ide&a KOAopir îiiKt ny n6te <j>i ide&a mei KOAOpî ne essisie peaA; KtHi o ko-AOpe nv e peaAt, nT essisie demt? tn vnv vopnv, mi Kondiiţi*n&a tn-stiuî a oneptmvnii Me Boimx st <j)anen»y e senfptMwn&a KOAOpiî de Kopny; aula dap ai*H nv e Mesliyn&a desope o KO/ope pea/it, astndy alape sa* atape niangt detepininatt, mi desnpe icoAOpea, <J>tK?ndy aBstpaKjiiyne de totv «ie o detepmint, o sneuia/.isezt, o peaAisezt, nv e Mesliinsa deKttx desnpe ide&a aestpaiUt iui tjenepaAt a KOAOpiî. De ynde pesvMt Kt Me-Ae dose idei «ape boi Ae aDeţţî stnt dove idei yenepaAe iui aestpaKte, tui &EStpa.rijiuniAe ny r.olv st dea a/.u neBa demis aEstpaKuiyiiî.
(ibidem, tonii II, nayioa 425 et 426).
Desnpe pau,ionamentî.
PauionamentxA e <|>aKXAfatea de a <J> o p m a ni x d e ţj e n p i n m e z i x a ;iî x d e u e-Aopx npeessistinu.1 iui ijitpi. a pekxp-ye Aa n e p ue n «iix n î noxe (i).
Se note paţiiona tn tpei modxpl, npin a n a a o-yie Ktndx se Konaide deAa xnx c}jantx îintiAinitx Aa xnx (Jiaiitx xape nx e nnnAinitx; npin indxauix-ne Ktndx ne tntAuemx deAa <J>anteAe naptiaxAape Aa Aeyea yenepaAij Kape Ae rxBepnn, mi npin de-d x k u i x n e Ktndx desiiendemx de/a Aeyaa ijenepaA-jb Aa (Jiante naptiiiXAape
Bopea pauionamentx, npeKxmx mi BOpna HcxdeţjHf, se aiuiAim» Aa ijiauxAtate, Aa essep«iiu,ixA mi Aa npo-
(1) ritm, aK»mt s’a zis»,— <J>ai<iJ»lat£a de a estpaue ; tnsi. a'isasla pt-stpinţsa deiţinijiiinsa numai supe npoqessiA dedntliui.
X 4-3 )(
dsKtSA eî. (BezI naparpacţ>SA XXII iui XXIII din
AOljilîb).
XIII.
Desupe aEstpaBjţime, — Desupe ţjeiiepa.'.ishiKne.
Desupe aKstpaKjjijnc.
ABstpaKiţisnea e <J>a k* Atât sa' de a se-napa Bepî «ie <|>enoincns de sKBstanua tu ua pe se npodsue mi de a a te <j>enome-ne kx itape uoessiste *11 aveasti sxb-stan R ih
Ilpin <{ienonienx tpeEse st tnue^eyemx tots ue e nepuentisiA, adeieb «ie e sns mods, «ni e<|>eKts, sns panopts; ?e nx e o ssEstanuib sas Rassi> npimapB.
DeK”b tnteAAiţţinua nostpt ap (]>i i ruginita. na a asÎ Dzes, ap tumptua de o daţi. totaAitatea nea mai KoninAess’b. Deai. tote AsitpspÎAe aps <|>i simnAe, di^>iKSAti»u,iAe n’aps essiste. 4n anitndose itasspiAe, asslpaKuixnea ap <Ju	^oaoss ; tnsb insxtjn-
niinu,a minu,ii nostpe mi KomiiAessitatea Asitpspi-Aops «Jiaits na annAiK'btiH>naa anesteî tjiaKSAtbuî si> «|>ie ouisasî nearibpatb tn tots timnsA.
Bopsa aEstpaituisne («a mi tKsdeţiis mi pauiona-ments) se annAiiib Aa <j;aKSAtate, Aa essepaiţiisA mi Aa npodtutsA eî.
Ktnds amx des<J>î>Ksts <]>enomensA de sMistanui», ♦a Konstitxims cJxiKtiiis ne dtnssA tn statsA de ssb-stanu’b Ka sb’î Aximx itapantepeAe c^xijitiBe ud ®a* piasiAe npiu itape se nape a sitbtia OEsepivb'U-sniî. tndatb AÎniBa penpodxw aneasfb tpausdJxopmbHHfDe sui adieittiissA se (J»ane sas ssBstantius.
Ama, dsnrb «ie amx peitsnositsts icb sus o ins e
X 47 X
isxnx, desu> Boimx st annpeţiiemx a'iestx tnodx de a c]>i, ia tpaKttmx tn napte, hiî’ax nxmimx eviu-t a t e. Dxnt ne amx Konstatx Kt xnx omx e s x-n e p i o p aAtxta, isoAtmx panoptXA uii ’ax nxmimx sxnepiopitate.
Ktndx amx stasiAitv neuessitatsa aEstpaKuixniî, essistinua eî in c|>antx exmopx a o demxstpa, <J>iindx Kt sensxpiAe nostpe nx riepuenx nimiua iui mintea noslpt nx Konuene nimiua <J>tpt aBstpayepe.
Assemine SKxdetct tnteAAiiţinua senapslx, Kt xnx omx e tnueAentx, Biptxosx, etc, sax Biţi i o s x, <]>tpt minte, nentpx Kt statxeme de-snpe essistinu,a xnxî attpiEstx înainte de a se npe-OKKxna de «le/aAtx. ÂBStpauuixnea auia dapt se o-nepezt npin sensxpi iui npin minte; se npodxue in AimBt; nx e nponxst'itxne Kape st nx npesxnnxe essepuiţiixA ei. A asstpaye sa st ziKt in ade-Btpx a diininxi dicJviKXAttuÎAe stxdixAxî, <J>iindx Kt npin aceasta se Komientpezt ne xnx sinrxpx eAe-mentx nxtepiA.e inteAAeKtxaie Kape se dissemtna supe mai mxAte. Kx tote anestea tn annAÎKtmxnea opdinapt anstpautx e sinonimii Kxrpex (di-<]>i«iiA), mi se zi'ie miinue asstpaKte snpe a însemna stxdieAe Kape stnt maî nxţpnx anessisiAe omxAxî. Ekb Kxmx aueastt Boput s’a detopsx deAa însemnapea sa Mr=a <J>iAosofJ)iKt iui Aeijimt.
lloeuii mi metacjusitiiî, xittndxmi Kt asstpaK-l£ i x n i a e nx sint deKtlx «fenomene sxBstanticţiiKate, s’ax Atsatx de mxAte opî st meprt st ac Konside-pe na adeBtpate sxEslanţje *ie essistx npin sine tn» seml, in aokx de a <[)i des<J>tKXte din peaAittu,i npin xnx nponessx aptitfmiiaA. îlmt Aa xnx ueptx nxntx
/( 48 )(
se note pe^epi Aa anestx asxsx aA acstpaKui** niî mitoAcnjia tntperţ., <]>iindx in>Mapte, Bene-pe, BxAKanx, Mepepe, peripesentezi, toţjî npc-OKKxirb'nxni tpansc|>opmate tn omeni mi tn dÎBjni-t'bijî. Asseinine se notx attpiiîxi aBxsxAîi anesteî t|>a* KVAti>uî entit’bvj.iAe nimepme kx «ape mxndxA 4>i-aosocJhkx s’a nonxAatx tn eBXA oezix, mi 4>anjas-mate/e teppisiAe sax pidiKXAe Kpeate de Aittepatx-pa nostpi au naujep&a eî, mi nx de mxAtx Aa pe-namep&a eî.
ÎK r s t i (j> i k a p e.— OEieKtvA vnei idei aEstpaute e in* eAemenlV senapat? npin minte de KoniruessiA sax KonKpetYA ne nossede anestî e/ementi. Ideile aEstpaute nape noi Ae ansieiubmii de neAe mai miAte opî stnt idei /ie de mi,pime, de ijiopnm., de mai' mvAtî , de mai nrjjinî, de eraA iui de niniepv. Ktndî e/>entyA anstpanti e peiunosKitî Ka «om-mmi mai miutops indioidse, (jiopmezi. o idee ţjenepaafc, KOAAeKtiBi» mi esnepimenta/>i>, o idee de KAassb. Ton. ideea aestpaMi» !iî e yenepaia., Ebni interni acstpauc înv eeementv din in 5 oeieKtî (jn.pi. a’j,r estinde Aa aate onieste. ni toii. ideea de KAassi. e aEstpaetb, ijdinav ki> se pa* zinvi. ne idî e/.emenlî sape mintea ti. anstpaife din onieateAe k împinse tn aneste EAasse.
(Garnier, Ilpenissî de vni- Krpss de nsiaoAogie, naij. 94).
Desnpe ţenepatisbntsue.
IjtenepaAis’h.nixnea e 4>aKXAta*ea de a Konstitxi <J> i k t i b x x n x tirix sax x n x mo» de ax xniux penpeseniatiBX a a xneî koa-AeKuixnî maî mxAtx sax mai nxydnx nx-m e p 6 s e.
TinxA se cjiopmezii de nenesse din a b s t p a k-U i x n î; tnsii aneste aestpaKuixn! se Roami-m> *n doae modxpî, sax in pauixne-a anaAotjieî Aopx, upeKxmx Ktndx ex xnesxx tn xnixa nouixne a nip-txijiî noţiixniAe animositate, tnţjeAeuqrxne, yene-positate, etc, sax tn pau,ixnsa Koessislinu,eî Aopx tn
X 49 X
totx a«ic-a sxBstanui», npeKxmx ittndx *ml penpesen-tezx o m * a, adeKb o cjdinţit «JnKtiBT» «ape nossede tnodxpÎAe de a <j>i Kommxne txtopx omeniAopx, 4>’b* pT> a o^epi Bep xnxA dintpe modxpiAe de a «|>i di-stinKtiBe a^e <J>ieKbpxi indiBidxx.
Tiniî sneyeî d’tntttx m.stpez'b kx totxA Kapaute» pxA aBstpaKtXAXÎ; «leAeAazte se anponie mal mxAtx de itonKpetx, (JmndxK'b KomBin’bqi-xnea Kape o npesentezi. eze se a^At *n adeBtpx tn <|>iiny,eAe peaAe; inşi» amtndoxe nx stat mal nxyinx Konnen-te Kxpate aAe minuiî, Kipopa nx Koppesnxnde tn xnieepsx ninî o peabitate. Kx tote acestea n’ax ni-mixa de Kanpiţjiosx sax de qimepÎKX. Ka>nî denii nx essistx osieKte i;ape st Ae Koppesnxnzb, KaAitbyÎAe ini panoptxpiAe ne Kape se cjixndezi» stnt	Kon»
test-h'itxue tmnpxmxtate deAa natxpa AxnpxpiAopx.
Ama dapi> nxmaî npin o essayepb«nxne assemine dem>ptati> deAa Bepitâte Konsidepa peaAistil din1 eBXA mezix idcize yenepaze Ka AXKpxpî, oii n o m i-n a Ai stil nx Bedsa tntp’tnseAe deKîtx BOpBe. (Bezî Istopia <]> i a o s o <]> i e î, na par. XLVI).
TinxA KOAAeKtiBx iea nxmeAe aKxmx de snegi aKxmx de yenx, dxiih Kxmx se itonsidepi Ka kx-npinsx tn o KOAAeKţiixne maî nxmeposi» sax Ka kx-npinzindx eA tnsxml KOAAeKijixnî maî pestpinse. II a-sipe e o sneţiB peAatiBX snpe anima/, oii xnx yenx peAatiBX snpe napdxeAX (niuiroix). Toii» nţiinya nx se note deuttx npin mezixA yenepajuSi,» «nxniî, «Jnindx kt> dem. amx tpenxi sb Kxnoinemx Ktte xnxA xnÎBepsitatea AXKpxpiAopx <|n»p,b aîuxto-pRfA noyixniAopx mi a a esnpessixniAopx ko a acu lise,
VII.
x 80 X ■
wxdeKata mi memopia n’apx a>Kxnye. St ne <[>irx-» ptmx, nentpx essemriAx, Ai'KpxA de a <j)opma atttea nouixnî mi de a KonsepBa atttea nxminî Ktţiî apuopî amx Btzxtx, tn aokxa a‘iestxî Kontenlx mi aA acestei desemntmxni xni»ie apsope, Kape azKxnşe denAinx snpe indiifinţieAe Kxnonjinaeî?
JK i s l i $ i k a p e. — <Ie b: st zim> a genepaAisa ? Ba se ziai>, dxm> ac amx Bomnapatt mi amx atxdenatx de asseminî iepte osieate, a axa diutpe eae ne aceAa «ape e ceA mai assemine ceAOpx aAte, mi a petiia npin aEstpasgixne totx «ie note <]>ane diijmpinga ; Ba si> ziab, a dt mai Bede ce e sinrxAapx mi indiBidxaA, sape a sede nxmaî ce e xoisepsaA mi essengiaA; a ’î Axa tote napliiUAi.pnj.giAe saze ama tnKttx tn aokx de a <f>î e a mi nxmai ei, de a nx assemtna dcatli sie-tns«ini, si, ni mai aÎB-b deattx tptsxpî aommxne txtopx ceAOpx de snega sa, mi si» se $aKi> ama xnî modeAx assIpaKtx neEtpx dtnseae. IjenepaAÎsi.mx anuAi* mndî mintea nostpi» Aa xnx Axispx auia tn nttx st nx 4>imî attinmi de-Bttx de cipKxnstangeAe npin sape ca penpoduce a/.te Axi<pxpî: tn mo? mentxA tn sape cjiaccmx atape onepi.'n*ne, ţyimx ce anaAogii se a$At» totpe atapi mi atapî indiaidxe; jjjimx, tntpe aceste injiuidxe, sape Ae xneţje tn cez mai tnaAlx rpadx; tAX aAegemx dintpe tote ceAeAaAte tAX isoAbmx mi ne zicemx: a<j>api» de aceasta, aijiapi. de aceea, nxindx de Aatxpe atape nxangi., nerAirtndx atapi acessopii, e Kiapîr eb acestx in* dioidix e o imagine spedincidsi» a txtopx ceAopîr ce ca pctipesenlezi.. Deci nxmai e necessapix de a A.e pegine tote tn memopie, mi de aer* geta netncetatx Aa dtnseAe; e destxax de a ase osii supe .tiuxA-. isape ab penpodxse, eA e esapessixnea Aopx cea essaiiti.; tn aceşti modx xnx sinrxpx Bigetx note atttx Ettx o mie de sxgele; tn aokxa txtopx ace stopx idei indinidxaAe mi Bonapete Kape Ae a adxnatx OEseptBCHtoea mi «ape nx Ae a pedxsx Koniin.pB'nxnea , n’aeemx mai mxAte deattx xna, ina sinrxpB Kape Kxnpinde tn xnitatea sa totx ce e Bommxnx tn tote ceAeAaAte, SxjiAetXA atxnci e sonlenlx; eA m’a aacxnsx srooia ce ’rnî tiponxosa, nossede xnx npincinix kx a a in.piî aact topnr ape $oAOseAe essepuBciinii mi a/e esnepiingei <}>i.p’a ase di<J>ÎKiAti>giAe Aopx, adeiu, Kx aAte iiqpBe, din esnepiinga sape ijiinia tnisi>pKtndx-AX ev napliKXAapi-tBgÎAe saAe, eA a skos» igiinga «ape ’ai sisgine kx gcnepaAithgiAe saAe.
'	(Damiron, Kxpsx de <J>iAOsoţ[>ie, nagina 90 et 91).
i ’<î-i Ş:
X si X
XIV.
Dcsnpe raemopie. — Desnpe assojj’biwnea ideÎAOpî.
Desiipo memopie.
Memopia e <f>aKXA tatea de a eonsepBa mi dea penpodxqe n o uisniÂe d eaca Kb-girate.
Ea npesxnnxne Kxnoininţia in ausinua OBieKtxAxI Kxnosuxtx. A’ieasta e o npoEAerm> <J>opte rpea, de nx neste nxtinţfb de a o desAera.
Dxnb sensxaAistî, nouixnea pemtne tn denositx *n Kpepî ntm> Ktndx o Kaxsi» anaAon» Kaxsei Kape o a npodssx o pedeiijent’b, AXKptndx snpe 4>iEpeAe «iepeBpaAe aAe peyixnii in Kape penaxsb ea. Auia dxm> ei se desAâre» tote dicfiiKXAtiţiiAe: deKb me* mopia e mai ■smop'b ini mai nxţjinx nepsistinte /a Aa KoniAx, dxpmdx in> Aa omx e mal AaBopiost mi mai tenane, âneasta deninde deAa rpadxA moAeuei mi aA soAiditb'uii opranxAxi m diBepseAe etbţji aAe sieuii.
Snpe a anxAAa aneastb teopie e destxAX sb pe-4>AeKtemx: i° Kt sx<]>AetxA, iap nx Kpepiî, îmi adx-ue aminte; a° itb ideea nx e o imagine mi ki> < nx essiste npin sine tnsbini, ama tnuttx st» se nota» nx-ne in denositx mi sb se pea<|>Ae iu kssxa neues-sapix.
Ideea se naige Ktndx mintea s’a nxsx tn hîok8 npin npoBOKapea omentim», mi tpesxe sb mopb tn momentxA tn Kape <j>epmtnta»‘JFsnea inteAASKtxaAb a m'ietatx.
Sinrxpa esnAnwH-xne admissiniAh e ama dapi> a-«leea Kape, tntpe momentxA uepueu'iixnii mi aA pe-
X 52 )(
minisnmyei, nx npesxnnxne o disKontinxitate. Ideea exnx aKtx, tap nx xnx Axttpx. Dap tnnetapea xrix! aKtx e niminipea axî. Denî deal ideea essiste uixaIx tiînnx dxnB nepnennixnsa sa, aneasta Bine de aKOAo kb nepneipiixnea nx innetezb, ini kb e o KBujirape KontinxB a ideeî.
fn momente a in Kape sxcjiAetxA nepnene, eze aa-■t îbx, Axapapea sa nx iiinetezb, ni se <|>ABneiye, a-npone Kxmx Bibpbnixnc-a nendxAXAxi. Ea pemtne InsensiBiAB nentpx omx ntUB Ktndx se petnBiezB npin imnpessixnî noxe anaAoije imnpessixniAopx Kape ax detepminatx Kbţyirapea npimitiBB a i d e e î. Dent AxKpapea ap tnneta, e Axminatx kb nx s’ap maî nxte penpodxne deuitx npin aneAe deryentbpî Kape o ax npodxsx inttrx. Dap aneste deojentbp! nx smt totx aneAea, <J»iindîf kb peminisninya se npesentezB tn aesinua oBieistxAxî. Ilpin xpmape nx se note admite kb AXKpapea ap <J>i nxtxţx disnon-tinxa.
In aneastB sistimB din xpmB, BapiBnţxniAe <|>a-KXAtBy,iî, dxriB etatea omxAxî, se esnAiKB ama: ko-niAXA KBigirB mai xrnopx nentpx kb opraneAe sa-Ae de nepnennixne stnt maî noxe mi maî aitfiBe; o-mxA KonsepsB maî Axnrx timnx, nentpx kb Kom-npensîxnea sa e maî senxpB mi Boînya sa mai e-nepyiitB.
4>aKXAtatea Kape se Aerb maî intimx kx memopia e Konuiiinya, i:bhÎ ne este neste nxtiuyB a Konsep-Ba noyixniAe a KBpopx npesinyb nx o amx Konsta-tatx in sxtJ>AetXA nostpx.
Se nxmeiye memopie snontani neea ne ne penpesentezB noyixniAe ij>BpB intenyixne sax ado-
)(53)(	.
t
neptuesne din naptea nostpt, rai memopie bo-asn ta pt nesa «îe Ae pea^A-b dxm» xnx desidepix mi tn xpmapea xneî K^xtipl. Ktndx peapodxuepaa e inKomnAeti., Ktndx nentpx essermiAX ams pe-npinsx «JjantXA, nri ams xîtalx timns* sax a o-Kxa, alxn«f iea nsmeAe de peminis'iinîp,.
I m a y i n *b »i i x n ea nx e, Ksms ax zisx xni t|>i-Aososjpî, o Bapietate a memopieî. E adeBibpatx in> sa se sepBeuje kx matepiaAeAe nape i Ae o<J>epera,e a-u ea ştii din xpim>, tnsx nx ac nxne tn AXKpape ama npeKxmx stnt, <j>iindx Kt ea riepAXKpez'b, amnAi^i* Kt, in<J>opmoseuezt>, kx o Bopci., ideaAeza., sax mai Bine, onepezt. o sneyb de Kpeauixne.
JKxsticjiiKape. — Xnî oBieKlv e npesinle, rai noî aiemv o idee desnpe dtnstA. HîsdeKtmv Kb e aii kt atapi saîr atapi atlpinile. Ea disnape sa* pbmtne. îusn însetezi, de a De acjieicta, ui noî tn'iet'bmx de a ’aî simjii. ' Kt mai anemii siyetTA desnpe dtusTA. Augusta «ine inî lepty timiiî , anoî se tnltmnA-b st pcicTyeli.mY Aa dtnsxA; rai kt t6te acestea n'aBemî indiyiDjţi» na eA sn ni se o<J>epesKi» de noî* iui st» ne petrinoiesiri, npin n peşin na sa imnpess urnea ne am? peseimî deaa dtnsTA. tn ar.siujja sa, ittndî ut maî este, Btndir bt maî Aiapezi, ni>iî mai note ATKpa fn îiepî tdt medii supe tnteAAiyinjia nosipn, tAV pene-demî ini 'ay peKTnoţgemY, tî pesimjsimî peaAitatea. E adeBbpatî im n» maî Rpedemî, simv eonii maî tuainte, kt, o a e ani smtr osii no-stpi, Koessisttndir kt KTijţelTA nostpx, simYAtanî kt nepsensmiea noslpt,. Kpedemx n> a postii; tAT annepainems tn tpeKttî; tns;> tn <J>ine »ay an-nepsemt demTAte opî kt o E/.apitale niapî ama de Bie ea tnttia dala». Stntemv snentatopî kt tole n> ni e sncKtauAY. Asem? uedepta ATKprpi-Aopî ijtiipi, Ka eAe si, <[âe npesiDjiî, mi e destYAv Ka td enenimentii si> ne <{>ie attiosT tn o enoKi>, Ka tn enoiia TAtepiopa, st’î pea<]>Aimv idesa tn noî ; nvmaî dea-b tote iiondirjiTiiiAC nesessape supe aaoastb oneptsune se ajiAb inui/iuite KYBiiu'iiosî.
(Damiron, Kxpsî de (Jii/.osoiJiie, nnyina no et ut).
Ea AYKpezi, totî de Tna (sicJiAetîA) sepî ne si> <}iie, aepî ne st, se <j;a-Ri> saî ne su (jiaisi,. AyKpezi, auia dapn ittndî KTyetb, rai ideiAe saee stnt AiKpt>pî. tn momentYA tn Bape Bede vnî OBieatî, tn nape se annepse. ne Kb essiste kt atape saî atape BaAitate, tn Bape maî ai.css pecJiAente Aa aieasta, desiiAiKii enepyia sa tn inî inodî destv “ de însemnatî. tn*
X 64 X
si> tn daţi,, saî nentpv si> onicKtiA disnape, sa* ncntpr m. în'iett’Zi. de a ’mî Şa<ie eŞcatiA, imnpe.ssiinca npodisi. tn siŞ.Aetv nepde tndati. din umanitatea sa. Din simjjitb ramî epa mai înainte, se Şane ma? niuinit simjîiti ; anoi imn. mi mai niuin'f tn Şine se Şane nesimuiti,. Pemtne nvmaî na o miuntape seitpeti. ini Ş-bp-h iromnimin.; alte o daţi. trn, se mi stinţe mi nepe nentpv totr de vna. Kr t6te anestea dein> pemtne de-mi ut mai oKKinb mintea, mi nv mai este tntp’tnsa denttx xnx anlx ob-sevpv ar «ape se oimim, Ş-bpn a o rai, nontinn> a Şi mi a’niî m>stpa ita-paKtepTA seî neA distimttiaî. E Şi,pi. /.mim,, însn nv e Şi,pi> pca/.i-»ate,- e tna-bailt, m e stinsn. Kt aate nopiie , en nr ţt[ie ni, se a* Şeuteib imn. de aeaasti» imnpessiYue Kape nx o mai simte; insa aonti-b» a sc aŞenta de dtnsa. O nopta tolîr de ina m sine, denii assxnsb în npoŞxnditbUi. Insa ninx lipKxnstanjie Kape detepmina memopia, oii m momentTA aaeaa mintea peiea Konţjjiinjia aiesiei imnpessimi mi Şale de nox o nepeeimiiue dintp'msa sape, petnnoiti» iap nT noxn, pem-noita m aEsinjja oBieatiaiî «apiia 11 pesnrnde. nr i se mat nape a Şi o Kayiirape , ai peannapijjixnea xneî idei sa^irate. Aiua se Şane pe-minisainua.
(ibidem, naţina 114 et n5), Desnpe assojit<uxnea ideiAOpx.
 sso ui ti i x n e a ideÎAopx e <J>aKXAtatea de a Konuene s a x dea s t a e i a i mtpe no-ţlixnif atapl panoptxpl, Ka peminis«iin-Ua xneî sinrxpe si denjente peminis* «linua m al mxAtopa.
Ea nu e memopia, mise npesxnnxne de nea uesse essep'ii^isA memopieî. Tpenxe sine tntieAesx, Kt ţ[>xnK(j,ixnea sa tn sine, as e de a penpodtwe, »ii de a Konnoda ideiAe.
PeAt^iEsniAe npimiinaAe ne Kape se cjmndezb stnt peAt^EsniAe de sxBstanijt mi de k a a i ta te; de kaxs Jb ini de e^eKts; dg skods mi de me* zi'»; de npinuinix mi de aonseuinut.
ritnt Ktndx se timide tn nepKXA peAbMHsniAopx saAe ueAOp» npimitine mi nenessape, nx npesentezb ni'iî xnx nepiKAx; tnsb Ktndx se amiAÎK'b Aa AXKps-,
)( 55 )(
piAe BapiaEiAe mi omenemT, «iepe de naptsa ueAxî «ie o annAÎKi, mxAtb «lipKxnsneKţiixne. Se inueA-Aeije, nentpx essemnAX, Kttx de stpÎK'buios'b ap <J>i assoui,«iHfn»a Kape o ami stasiAi mtpe <|>epi«iitate iui tntpe npime, nentpx kt» amx mbzxtx nposneptndif xnx omx pefc tn essistinţja sa uea irbimntesK'b.
>K t s t i $ i a a p e.— lIxiitxA seA imnoptantî de a stxdin aisî ut mal e sipnxnslanua sta uice KxnosKTtb a penpodiKyixniî, si a panoptxpiAopx sape «{lopmez-h a s s o u t. s i t n ea. Noî ne Bomî mnpyini ne asestî aintx de sedepe.
Kape stnt ama dapb aseste panoptxpî ? Stnt xiieAe Kape npoainr nimaî de skoao ia> OEieKlez.e s’av nepsenxlx simxAtanv sat sxsessinî, tn totv aseA aobx sat tn Aompî diaepse; ki> s’aî nxmitx kt nxminî anaAoye sat Kontpape, (j/opt a ase tnsn anaAGyie sas' Kontpapietate tntpe sine. Asesle peA-bsixnî mi seae se Ae semtnn, sape uponins nxmaî din sirn-UAe asidinye de tininv, de nopne, mi stnt nxmaî apnitpape, stnt peaAe $i>pb tndoinjîi.; iui stnt tmn. <J>opte dese tn minijiAe ippe<j)Aesse ; tnsi> Iii stnt maî nvyinî ippaniomu.e. Desî nisî ut acte ideiAe tn asestî modî jiipmţ mi Kape se peetndjue tn sistemate mi tn KoiiiRiii'b'itxniAe yjiinti* cjiise. £a6 adjKS nxmaî KOmni,pi.stTDÎ tpeet>tope ini Komise.
Stnt mi aAteAe a/, in.popx cjiriiciamentx e kt totTA indiijiepinte. Asestaa pesvAh. din uatTpa mi din $TndtA onieKteAopî. lIe*e npinsinaAe se nolx pedise Aa se/.e se essistx tntpe AXKpvpî asseminî sa? di<J>epinyî; as se/e se xnessî ssi.s'.anjieAo mi KaAiti>yiAe, KaxseAe mi c^okIoar, sKouxpi-Ae mi mezie/.e, npinsinieAe mi EonsesinyeAe.
(ibidem, nayina it3J.
Iii Kitî nentpx <J>oaossa de a nr itpede deatlir nxmaî a s s o y -b s i x-n i a o p t Aeyitime , asesta e Dpe-Kiapî na st maî «ţie nesessapiî de aî peeomenda KonsesinyeAe. Totî mxndxA ţyie kt> eA e ij^nttna asestopî Kinoyxinrţe totî de o dalb nositiae mi estinse Kape tmnpant tn totiA Aopî o sepie tutpert de <|>enoinene, Ae Koopdini> mi Ae esnArât. Adent-pata ţyiinut ut e aAtî seBa ; ea Konsiste din idei sistematisate, ama tn Kttî st pesnxnze essaKtî opdiniî peaAe a onieKleAopT. Xlli npouine kt lo-tiA din asestî suipitî ana/dliaV Kape KTpiosî nentpx panopttpî, tusa rpe* tn aAeyepaa sa, n» Kpede deattî seAopî se i se napî ut stnt siapî tn «ssenjia AiEpipiAopî.
(ibidem, nayina iaS et xnC).
X 56 x
XV.
Desnpe aidiuitate ini desnpe diuepse/.e eî Bapantepe. :— Desnpe aKtisi. (alea no/sntapi. ini Aincpii.— A. desspie <j>enomeiiTA noinjjeî ini Iote -lip* KvnsianjxeAe eî.
Desnpe anlinitate mi desnpe dinepseAe eî napantepe.	’
AKtisitatta e nxtepsa in k a p e o m x a apod*'ie «fenomene, tn aor% de a <j> i numai SXBÎeKtXA AOpi
AatiBitatE-a s’ap nxte nxmi nsiKOAOîjiKx sax m o p a a x, Ktndx se tpaKtezx desnpe Bieaya intep-nx; 4>isio^o?iKi sax masKXAapi, Ktndx se tpaKtezx desnpe sieaua estepnx.
Konsidepatx tu essepuiyixA sex, e npeKxmx rai «ieAeAaAte <j/aKXAtxyi, instinKtiBX sax boaxd-t a p x, dxnx imnx <J>xnKuionezx natxpaA sax din nxtepca xniî intenyixnî npedetepminate.
Pirxposx nx tpeExe admisse «a instinKtÎBe rai in-BOAxntape Aa omx, desttx nxmaî c|>anteAe «ape se pec]iepesKX snpe essistiuya anima/.x; cuante nape a* nimaAeAe tnseinî rai «iei «Jjxpx minte Ae notx npodx-«ie auia de Bine aa rai eh. tnsx tpeExe sx ne <|>e-pimx de a Kon<J>xnde, iismx ax c[>xKxtx xniî, nesa ne e snontanx kx nesa ne e inBOAxntapix; KB'iî neAe maî mxAte <|)ante epoine stnt snontane rai kx tote anestea nx nxterax zine kx se npodxKX inBOAxntapix <{>xpx a Ae Axa totx mepitxA Aopx. De aKOAo kx intepBenuixnea Boinyeî e sxbî-tanx rai immeziatx etjriKane nx tpesxe sx Komddemx kx n’a aBxtx aokx. Anol supe a demxstpa kx snon-taneitatea nx esK/»xde intenyixnaa, e destxAx sx tn-seranxmx kx a alici ta tea dicinx e snontanx in essen*

)(5?X
w>, ini kx tote anestea nx e mal nxţiinx BOAxntapi» m essenut. Noi peneuimx ama dapt, ki> *n onix numai anlinitatea animaAi. e inBOAxntapi>; aKtiBitatea omenesKT, nx se note essepnita deKttx BOAxntapix.
ÎK t s t i 4> i a a p e. — Diptndî ei. omu ape npÎBÎAeşHfA de a’ffiî periAa tn ijiopte mape napte destini,q{xnea sa, e ini ifantî inaontesta* ni* Bl» Bestie/.!: stnt srrmyse tn modiA nea maî immeziatî dipenqFinii natipeî. E adeKj.palx m> noi nv amomemt niaî de aimy, a™î one-pezi. natTpa tu aqeasti. qipKinstanjri.. Insa. e ieptî de o napte , at ut npin o a/.euepe de/icepata, ana/.on. ^enomeni/.iî Boinjjeî omene* ţjî, se detepmiin. aniina/.e/.e a nepseaita qepte saonipî naptiaT/.ape; mi de a/iti. napte, ai. nr npin xns npoqessî assemine qeAiî qe nmiiinr pagiine tn noi, aomnina mezieae de a nepBeni Aa dtnseae. Noî danii nimeAe de instinatî auestiî npinqiniv neamosaili aape dipcntezn onepeqKvoize animaAezopîr. Doze qipainstanjje tA dislinrt de pagixne i« Tui'Jiopmitatea ar aape nrpqede tn tote indiaidteAe de aqeeainl snetn. ; a° essaKtitvdinea imjiaAAÎniA'b kt aape tuiî tmnAineşje destint-nirnea sa mai tnainte de toti. «snepiinjja .
(Jouffroy, Snijie de ^ÎAOsojiia mopaAfc, tpad. din Dugald-Stewart, naţ. 5a et 53).
Desnpe aatinitatea soAtntapi. tui AÎuepi.
ÂKtisitatea BOAxntapi. mi a i b e p i e qeea ne se desn aiki s x n t x inaxin sa Boinueî, mi tn xpmapea x n e î d e a i b e p b-nix.nl maî mxAtx sax maî nxţjinx panide.
Boinţia e (J-aKXAtatsa npin esqeAinţji, <J>iindx kt» ea sinrxpt «Jiane Ka si <|>imx nepsone, tapn nx AXKpxpî. <I>i.pT, intepBenipsa ei, (Jiante/e nostpe n’api? aBe ni ni o sa/iope mopaAn, mi noî n’amx aBe nini mepitx ninî pesnonsaniAitate.
JK t s t i (Ji i a a p e. ■— lIeaa qe distinge xnî Aiapi de aAtTA stuf diaepseze aii nponpietbjjî sat Banaqit-bjiî natxpaAe. OmTA autndî aa-na'iih.jil snejiiaae , e ax aqests tit/.i, aa uii tote AtapTpiAe nossiaiae, o 4>iinjja de o sueai. naptiarAapi., mi aape mepiti. xnx nime nap-tisTAapiî, fas-b, a<i>api> de aesastu snegiaaitale uaSipaAt, aape îi este
tiii.
X ss X
■ommynb gr tote AYKpvpiAe din myrnlv, (iernii iote AiKpypUe din tnyndît aif natjpa AOpî nea sncjiiaAb), eA se nvntpb de ynv npiniAeyrir kv toty* naptiKTAapw, mi sape ’aî sadte din mvAiiime : adeKb npiBiAeţjvsA de a ntie disntne de KananitbjjiAe sase neAe natvpaAe. Ea ape ny nsmaî ita-nanitbQÎ saesjiaAe, npcKvms ape ijiie-ne AYBpi, toi, nentpy cssenuiAT, na-nanitatea de a Kiţfeta, de a ’inî adme a rnime mi de a se iniinKa; ni tnttb mi rvBepnezb aneste icarianitbjxî, adeKb Ae jjioe tn mina sa mi se sepne-gje ky dtuseAe Ksniv apaa. Aiua se mimat Ktmv apsa ; dipenlezb me-mopia sa, annAiai Kiy.etapca sa as ne npia. .iv o nopst, ca e domnit nesle sine uii nişte Kaaamtbnize sa/e. Dapi., Ey a j e p » p i a e nye ama ; mi eAe at sananitkjii natvpaAe, tnsb tntp’tnseAe nv e mtepe a v. t o noma, tape Sb ’mî anpoupieze aneste Kananitbjii ini sb Ae rmepneze. Ama, apnopeAe ape rntAte Kananitbuî natvpaze, tnsb eAe se desnoAteZb mtp’tnsVA (Jibpb naptininbMFsnea avi. Ny ca ab dipenlezb , ni nalvpa. EAe essistv tnlp’tnsvA, onepezb tntp’tnsrA ; tnsb dy stnt aAe avi , mi n«Ae ne opodxKY eAe ny i se note attpinvi.
Ilytepea ne ape oidya de a domni neste KaiianitbijiAe saAe neAe fna-typaAe mi de a Ae dipenta, iprie dintp'tnsiA o nepsonb, mi a tkpy* p i A e stnt AYRpypl nentpy Kt eAe ny essepnitezb ansastb mtepe tn sine. A>1 sas ta e adcabpata dii|>epinjib na pe distinge AYKpypiae de nepsone. Tote natypiAe nossinize stnt dotate ey nepte Kananitbjji. tnsb yne-Ae ay Kbnbtatv neste nezezazte npiiiizi'ijhVA de a se domni ne sine mi de a se rvBepna. Anestea stnt nepsoneze. ’lezeaaAte stnt Ainsite de dtnstA, ama tmttty eAe n'av napte /.a neca ne se i|>ane tntp’mseze. Anestea stnt AYKpypiAC. ItananiibjiiAe AOpv se desuoAlczb Kt tote anestea. lnsb nytnaî dvnb Aetjize Kbpopa Ae a svontsV Dzey. Dzev ryBepnezb tntp’tn-seAe. Ea e nepsoaaAVKpvpiAopv, npeKYm* oiiepapiyA e nep-sona opOAOtjiyAsî. Ainî nepsona e aijiapb din iJjiinjib. dn tnsvniî siuvA .AYKpvpiAopt, npeKvmv tn sinyA opozoijivAiî, uv se ai]izb nepsonb. Nymal q sepie de Kananitbui se oiJiAb itape se miinsb opneitje,	Ka natvpa
nea dotatb ky dtnseae sb îiiie ninî Ktapv ne ijiattv eAe. De aneea ninî ny nytemy nepe Eoumvtî deAa Avirpvpî de nega ne se <|>ane tntp’tnseAe. Tpe-Bye Sb ne tndpentmis Kbtpb Dzev npeBvmv ne tndpentbmv Kitpb onepa-piî, Htp ny Kbtpb opoAOtjiv, etudr opozoqivA meptje pev.
(Jouffroy, MisneAe, napina ,346, 347, 348).
A desitpie (jienutneiuA ooinjjeî mi tote nipKvnstanjjeAe eî.
Boinua se note Konsidepa tn sine tn-s t» m t, a d e k i> triKttx nentpx <J> o p m n <! i x* nea d e te p m i n t> <i i x n i f; sax peAatiBX sape
A S9 X
leAeAaAte »j> a k x a t t, ţji , » n«it« neiîtpî intJjAsinua ne ea essepiitezi snpe dtn-s e a e .
't'n iipa d’tnttFg nxntx de sedepe, <|>enomeneAe «ie Hpesenlezi Boinija stnt: i° nossessixnsa: ante BOAxntape nx se notx npodxue npin xnx auinte Ka-pe nx disnxne de sine, itape e sxnnxsx xneî domnii stpnine, kx o Bopsi, Kape nx e domux de sine (sui compos); a" deAiBipviixnea, Kape npesxnnxne sinnj,imintXA de Aiseptate <Jvbpi> Kape ea ap cţ>i iAxsopie, HtxdeKata <J>i>p'b Kape ap <î>i im-nossiniA^; intjune simuimtntXA de pesnxnsaBiAitate <JybpT> Kape ap t}>i Aiusitb de totx intepessxA.
Ktndx Boinua s’a deteproinatx snpe a aîKxnue Aa peaAisapea BoimxniAopx, nxne tn hsokx xua sax mal mxAte dintpe «JtaKXAfrbuiAe nostpe, mi sKurtEn *n-daîi, kx totxA KapaKtepxA npodxKteAopx Aopx. A-txnui tn aokx de a Bede, tntxitnmx, tn aokx dea ax zi, asKVAtbinx. Atxnuî attenuixnsa iui pe<})Aessixn&a detepmim, nou,ixniAe ucAe Baiye Kape nxtxse «uteAAiyinua stj Ae uimire. Atxnul (J>anteAe nostpe iex iimipessxpa u&a nestepsn» a nineAxî mi a pexAXÎ. finjiine, nxmaf din auestx momentx essiste tn peaAitate nepsonaAitalsa omenesKK.
îK x s t i •[> i k a p e. — Ama totx "te nine dintp’tDsxA (sv^tAetx), sax tu Kxijete, sax in ai|teKte ; t6te aseste inimnbpî Kape Ae upodxue eA npin enepuia saţ t6te aseste ([jante, aepî de 'ie ifenx st, <]>ie, nx stnt aAe axi nxmaî aa 4>ar,,e aAe uatxpei saAe, ita ([jante aA Kipopî npin,Hiuix iui nou ^iinjia Ae noptb eA tn sine; ai ca ac adaiije o snejjit de sxsepauitale iui de Axape de nossessixne Kape i a« <]),a'ie irnnxtaciAe. Ea nx Ae autia mai înainte demis- Ka cipeate isxpate mi sirmiAO aAe nxtepeî saAe «is/eî' natxpaAe. AKxmx ac ape mai Bine ; stnt mai miAtx onepa sa, ti stnt mat uepsonaAe. lIe s'a tnttrmiAalx tntp’tnsxA dpKtndx din nxlepe neees-sitati, s’a <[n>Kxix /.inept, iui sui cum post' A auilx mtepe neslc sine; a îicpuenilx asenossede.
A ou a
Ase noiiede e tn adeanp* ţxndtA a tot* mc noî am* anzxtx a-EittiT. A se EODjiine, a se pejjine, a se aEsjjine, a se modepa, a'rnî somtn* da, a nxne, nx ne nasn ie snejjn de srBpape, temnepnmtntî uii mnsipn; a «i se Ansa mai mrAtx a mepge; a ţi aA sex ini seaxpx de sine, aa sn lim, tn adeai>px a se nossede. Ilossessixnea de sine e ţantxA şene-paA sape domnepje neste tote.
(Damiron, Kxpsx de ţiAOSoţie, naţina 224).
Kxmx nepBÎne ea sn tpean d e A a nossessixne /.a dipenMÎxnea ini Aa xsxa astiBitnjiiî saae f
Eirn ’ax an se deţgeatn, se Ronsidepn ini se modepezn; ţnpn saonx ? N* ţnpn tndoinjpb, kemî nx n6te pemtne aaoAO. Nx e aaoAO snpapsa ajî ; mî tnainle de a se nxne mp*, mi tn mepsx tpenTe sn ®ie tnantpo mepge. *le ti Ainsepre ama dap snpe a înainta iui a se detepmina tn Bep xnx modx? Kvnogjinjja dpxmxAxî Me tpenxe sn iea ini sn Jiie. Kaxtn ama
dapn anest* dpxmx; se intxitn; nonsidepn •: intpn. bt o Bopsn, tn d e Ai-sepnMixne,
A JeAinepa e xnx aut* de tnleAziuinjin: ast* Bomiuess* mi mxA-tinAX, tn sape, deisn arat soi, ap ţi xinopx de a peaţaa tote rnodxpi/.e Kiţfettpiî sape Ae am* peBxnosRxtx mai sxsx. Insn noi nx’AX uomv xp. ma tn eAemcnteAe saAe; aaaastn anazise n’ape nimÎBa no*: noî ia boiu* Axa nxmal tn totxA se*. Ea tnieue tot* de xna npin o snejjn de pe-Hsnoitjinjin sa* a disepseAOp* sEonxpî ne a Bem* tn sedepe, sa* a diaepse-Aop* mezie sape din* Aa xnx sson*. Knxtnmx sn Ae disMepnemx, sn Ae Eomnxtnm*, sn Ae BaAiţÎKnm*. S’a ţnKxtx aMeasta, Ae Eomnapnm*, pe* BODinapnm* mi annpejtinmx saAopea Aop* Mea peAatiBn; Ae EaAanjsnmî, Ae Ktntnpim*, mi Etndx şjirnx tn Me panopt* stnt xneAe nntpn aateae csKAtdem* sxMessis* tote MeAe ne ni se nap* inţepiope. EAiminnm* ini mp eAiminnmx ntnn Etndx aatxnşem* tnţine Aa o onjiixne deţinitian. Aaesta e xAtimxA tepmin* aa deAinepnMixnii, atxnMi s’a stasi-aîix, sa* un atape stton* e MeA exn*, sa* sn atape mezix e de npeţepit*. Asem* Epedinjja nostpn, atxdeaata nostpn ; apedemx Aa neBa de ţnEXtx,
(ibidem, nagina n5i et 262).
Kape e ama dapn AXEpapsa nxtepiî nepsonaAe snpe HananitnjiiAe no* stpe ? Aisastn AXKpape se pedxMe Aa doxe Mipaxnstanjţe: dipentezn mi KonMentpezn.
Ktnd* ţaBxAtnîiÎAC nostpe stnt Ansate sie tnsemî, stnt npada AXEpx* piiopx sape Ae soAiiitezn. Ama, mcmopia, Aisatn sieiui, e oaxnatn netaMetat* de tote peniinisMinjjeAe nape Ae adxae assognnixnea îdeiAop* mie Ipasn opeeige de xna sntpn aAta. EneAe mai aii o jîinx mai mrAtx; a A teze o anuxan nxmaî mi o /asn. însn saxsa sape npoAxnm ss* SKiptezn dxpata Aop* e tot* de xna tntp’tnseAe dap nief o datn tn ţasiAlnui. Assemine e mi kt intezAiginjia nostpn Etndx nx e
)( 61 X '
rvnepnal-ii. $enoineneAe intepne sav estepne Kape tpecv svutx okîî nostpî, OKTnt sTqessiaî altenuivnc-a nostpî. tn mi.svpa kt Kape tpeisv, sav deci» se npesentezi. siniTAtans, o tmnaptv mtpe sine; qe/.e mai Bi.ti.t6pe attin-rtndvo maî mvAtv, mi nene mai yin6pe mai nijiinv, ijn.pi. na ea si. se noti» ani>pa. SensioiAitatsa, de uaptea eî, oiivnati. de o mie de saise sape o notv agenta, Karn.ti. o mie de sensieusoi i<ape i >.e iniţ./,iry; sujiepe, se BtEipi., se nassionezi., se ippitczi», se tvpBvpi., sav se sttmni.pi., dini» OAfeiepea aiestopv caise, Ea mapea dini. nAi.iepca Btntvpiiopv. Aina iui Bananitijiiae nostpe neAe natipaAe, Ai.sate siemî meprv totv tutp’vna, inşi. dvni» iiABiepsa AVKprpiAOpi qe Ae sOAiqitezi.. Eze stnt jkoxta a-qesliî .J.avssx etepnv de fenomene tn mizAOKiA si-pna stntemv Koij.Yn-dajjî, ini tn siniA ni.psia ne amv potOAa sa AiRpipize, «Jitpi. pesistiujp. ■ui <|n»pi» Kouigiiuui., deal. nvtepc-a nepsonaAi. sa vnî ni/oti aBÎA nv s’ap mne Aa riBepnaKAT mi n’ap onnvne noiujja sa nea pe<[)Aessi» iute* piî qcAei opse a toppinteAvî.
(Jouffroy, MisaeAAe, naţjina 376 et 377).
XIV.
DemvstpEqixnca Ainepti>j!u.
Aiseptatea e npifiiAeijixA qe nossede
0	m u a - de a se pesoABe iui de a a x k p a de sine tnstnuî; tn <J>ine de a disnxne de n e p s o n a a i t a t e a sa <j)i»pi> a sx<J>epi
1	n <j> /. x i n y, a sneî n x t e p i sxnepiope.
Aineptatea oinxAxî nx e iAAimitati», <|>iindx kt> nxmaî attpiBxteAe axI Dzex stnf. incjnnite. Ea e maî mxAtx sax mai nxyinx pestpinsn, clxnn natxpa <J>aKXAti>ţj,iAopx Kape ax si» se essepqiteze.
AKtiiîitatea opranixi» mxsKXAapi» e nnnedeitatb ne-tnuetatx tn essepqiyixA sex, sax npin AXKpapea sax npin pesistinya ueAopx a/tte Kopnxpi. InteAAiţjin-ua, demi mai indinendinte, nentpx ki» se essepqi-tezi» imntpx, e tnmedeKalb Ktte o datb de npe*x-deye mi de KpedinaeAe Kape ne stnt tmnxse. llas-sixnaa note domni tn s<J>epa sensiBiAÎtbţjil, mi tn-bt»uxa tn a Boinueî j tnst aqeste oEstaKAe txpBxpi»
X 62 X
essep'iiviixA AiEeptbuiî 4>’bP’b a Komnpomitte qssi-stinua el.
Essistinţia AiEeptbuiî se demxstp-b npin doxe sne-ţje de <|>ante. UneAe «nnpxmxtate deAa Konuiiinub, Konstitxesxx aprxmentxA n s i k o a o t4i i k x ; aAteAe essaxpite din stxdixA souietbuiAopx omeneai Kon-stitxesux aprxmentxA m o p a a,
AprxmentxA n s i k o ţj i k x. — fnainte de a se pesoAEe, oiiixa deAisep-b. Dxptndx totx timrixAx ne npenede detepminbnbxniî, se simte a j b e px, ini e seKXpif kti note aAeije dintpe soAxuixniAe diBepse; dxm> <J>antu, pec[>epem,e siemi tdte KonseninueAe fantei. Dexi» pesxAtatxA e <|>oAOsitopix, se <j>eAi«ii-tez b ; deKB e stpiKbniosx, se mxstpi.; deiebeonestx se Aaxdi>, etc.. Tote anestaa stnt AXKpxpi ne de-mxstpb assemine Kb eA se nonsidepi» Ka axtopixA xniiix aA pesoAXuixnil mi aA fantei. Înşine pe-înopsxA demxstp'b *n ne rixntx ape eA simuimtn-tXA pesnonsaEÎAitbţiiî saAe. Dap xnx alinte iude» nendinte e cţibp'ij tndoinub sinrxpx aneza ne note (J)i pesnonsaEÎA. Nimeni nx note simţii nenitinu/b sax Kontenterb nentpx kb ax Axitpatx m xn neptx modx, deKitx nxmaî nentpx kb KxijetB kb ap c|>i nxtxtx AXKpa aAtpbminte.
Noyixnea datopieî mi a OEAÎrBmxniî ihkb stani-AesKx Aiseptatea ; nentpx kb deitB amx c]n sxnnxmî »xneî nxtepî distinKte de noî înmine, alxnni aneste doxe noy,ixnî ap tpesxi sb se uie de aneastB nxtepe, tap nx de noi.
Mesa ne se nxmeige a p r x m e n t x t e o a o ij i k x uonsiste a indiua ia atJjipm'bnrenÎAe îtonmiinuiî stnt umontestaniAe, nentpx kx eAe ninx deAa Dzexj tnsb
X 63 X '
anestii aprxmentx se annAÎKb tn ijenepe Aa t6te Be-pilbuÎAe npimape aAe sensxAXî intimii, iap nx nxmal tn saeuie Aa Aiiseptate.
AprxmentxA mopa a.—Kpedinţţa xninepsaAb a yenxAXÎ omenesKX tn Aiueptate se mani<pestezb tn qeA mal AXinitatii modx npin nbpepea Kape distpi-Bseme stima saii desnpenixA, npin Aey&a Kape de-gepne penomnensa saii tmpAiye nxniiiixn&a: Kbqî ap ipi acsxpdii a peKomnensa, ini atpo«ie a nxni instpx-nientsA nassiiix aA unei uxtepl ippesistisiAe.
Pxrbm-xnc-a, KonsiAixA, npesxunxnii tapbiuî kt» noi peKxooyiemx tn assemeniî nostpi nxtepsa de a se demde kx Aiueptate.
1 Aiueptatsa essiste ama dapb «pi.pi, Kontestb'irane, tnsi> tn o qeptb mbsxpb ini tn «iepte Kondiţjixnl. Ama, tn somnii, dezipix , stxAteub, e sxsninsb, cpi~ indii kt, totx xsxa Aiueptbuil npeşxnnxne jKxdeiţata inteAAiymueî, enepyia Boinueî, mi aneste doxe tpa-KXAtbţjî nx se essepaitezb tn niuî xdxa din aneste state.
Aneastb demxstpb«ii-xne dipentb s’ap nxte «om* nAeta kx «Jjoaosx npin o demxstpi><irene indiperitb, npin itape s’ap tnsemna dicpiKXAtbuÎAe mi iimonse-uinue/e (pataAismxAxî, (Kpedingb Kape nxne ne omx sxntx imriepixA nenessitiuii mi aA sopy.il): tnsn a-nestx yenii de aprxmentx e mal mx/tx istopÎKx de-Kttx <piAOso(J)iKx. Si, ne «pie destXAii a tnsemna dis-soAXu,ixnea aKtxaAb a imriepisAXî txpKX, mi tn ye« nepe a mBÎAisbtii-xiril maxomedane mi «patazisline.
Se obieatezb tmtontpa essistinuel Aiueptbuit s 1° nxtepaa motiiîeAopx. Oiindx Kb motÎBeAe npo« dxKx detepminb'itxnaa, ss«pAetxA asitxAtb de motiBe? hiî nx e Aisepx.
Aneastb oBieKH,ixne e pidiitXAh; rt^Î Kiapx auea» sta Konstitxe«ie Aineptatea, a nx asKXAta deuttx de! motiBe, adeK'b de arinpeiih»*Hxnîi desape intepessx iui desnpe datopie «J>i»Kxte oii atentate de AXKptto-pix tnsxuiî. <Diindx kt», deKi» <Jianta nx e motisati», e npodxutxA KasxAxî, aA instiKtXAXÎ, iapa» nxaAiiep-sonei. lIine KxtezT. sb ziia», ne:itpx essemuAX, kt» BpxtXA, snpe Kape motiBeAe tn ades'bpx nx AXKpe-Z'b, e maî Aisepx deKttx omxA?
O OBÎeKuixne maî sepiost e a° a n pe nji i n ţj,el dinine. Dzex npeBede tote <[>anteAe; dap eA e in» AiEÎA tu npeaedepea sa: deuî noî Bomx AXKpa de nenesse Kxmx a npeB-bzxtx eA, uii nx Botnx <[>i AÎBepî de a AXKpa aAtp-bmiute.
E npoEaBÎA kt» npoBAema ania nxsi» e tnsoAXBÎAT». “îns-b /iseptate-a otnenesiti» mi npem,iintţ,a dÎBini» stnt assetnine inKontestaBiAe. De aueea, nenxttndx sa-Kpi<|>iKa niuî xna din aueste doxe peaAitbuî, mi nenxttndx SKxsticjnKa Koessistimia Aopx, tpesxe st» pe» Kxnom,einx kt» essiste tntpe dtnseAe o KomnAÎ-b'îFsne a a Ktpeî mistepix nx ’ax note neptxnde tnteAAiţin» ţja nostpi». Maî mxAte sistemate tnuâpK’b kx tote auestea st» esnAiue an&astT. KomiiArbnFsne; ninî xna nx ni se nape a satis<j>a«ie deriAinx. i° zîkx kt» Dzex nx npeBede, tjnindx kt. nentpx eA nx e ninî npesinte ninî BiitopB^, ui totx e simxAtanx; eA sede nxmaî KX o sinrxpT» mi totx anexam! KTxtbtxpT» de okts, mi Bbztndx nx essepuitezn niuî o nujTAxinuT» snpe noî, mi npin xpmape nx stpinye xsxa AiBeptr>uiî; a° kt» Dzex, tn intepessxA AiBeptbţjii nostpe, *ml Aimitb eA -msxmî npeyjiinua sa, mi pestpinrtndx’o snpe <J)anteAe neuessape, npeKxmx stnt aAe natxpeî
X 65 x
inanimate, ns o anti/âm. Aa stj>epa «jmnţjeAopif aî*
nepe.
Noi ne Bomif ma.pijini a peneui, kt> Dzex d*ndî omxAjfî AÎBeptataa mi m,stptndx ’mî nentpK sine npemiinţja, a nxtîstx npe-Bine st> ’mî pesepBe seKpe-tXA mistepioseAOpx Aopx apmoniî.
3K T s t i $ i k a p o- — E datopia, mi E* datopia uibbjjta de a o tiu* luini sa* de a o aioAa ; e BitjixA tui aiptstsa : bijiix iui siptile ! Stnt auestaa Arupipî «ontestate ? Nimeni nr se disn*lE snpe a ţjji dertB stnt trânte r.ine sa* pe/.o; ui «ape stnt ’io/.e e*ne sar ueAe peAe ? Nt se zise: n* e cine, ti aueasta e sa* nr e Bine; n* se ziue.- n* e pe*, ui a-ueaa e sa* n* e pe*. Auia dapB pemtne tot* de *na sa uepl* mi Binele ini peTZ, om*A E*n* tui omu pe*. DapB, ri> ap (fii ueBa assemine pB zineptate tui <jn.pi> noinin., aucasta e o Konlpaziuepe. De aueee tot* om*z simte, ntnd* se Kpede onest* sa* n*, eb eA a 4>ostx nenlp* uena »n niptapaa Eape a jjinxtx’o, kb ea e 4>anta sa, tap n* a tneî 4>a*-aA*tB>BÎ luBinuiBÎ/.e.
Mepit*A tui deoiepitsA stut Ea iui uiptstsa mi EÎjiif/., aAe KBpopx sonseuinjie stnt modtpî de a (J»i aAe inel Epeatxpi Eape m s’ap aade-8a, n’ap <}>' »:xdei;atB, iui n’ap <]>i in adem.pv deiimn sa* idemuB de peaomnensB ddiri, n’ap ase Aineptate. IiaAuJ.ir.'ajiV kt aueAami n*me (Jiiinţjeze neuessitate, iui seul sede assvpditalaa. Boi nejiî nxte npo-nmjjia kb eze ax <jn'i.xtx sa* n’ax (jn.mt* atape sa* atape tfiantB; tnsB n* o sejiî anpoca nit! ni o sejjî de<f>BÎma , ui bb ueijî mBpyini a o Konstata.
Tot* auesa oBseoBBuiyne se note «Juiue desnpe a n uzîki.uit nea mni-jjisniî sa* a peRomnensel; ea npesxnnxne de neuesse tn ueA ue e o-BiestiA el KaAitatea de ATRpBtopi* mopaA. A peaomnensa sa* a nxni nentp* *u* A*np* ncaoitî e o dpeutale Eape ni iotpB tn niui o minte omenesRB. Oii deKB se tnltmnAB Ea oepî o datB sb se sentejiieze o 4>antB Fape n* e iinn*taBÎAB, mi sb se zeye b* dtnsa z.eraA uepte dab-uepl sa* uepte dtpepl, auaasta Bine de aKoAO Bb EapaEtep*A sa* natspa auestei ifiante n* se kmoige cine ; Bine de anoAO bb sedem* tuîp’tnsa o inlenjiixne, Eape tu adem.px, n* se a<])zi> tnlp’tnsa, mi o tpaKlim* «a BOAiatapB, dvptnd* eb dt e deKtlx Deuessitatb.
Insu ue e mai HÎapx, Ea aprxmem* aA AiEeptBjjiî, destt* pemop-s*a sa* nauea sţ^AetiA*! itape o simte neaiiBpat* omiA Eape se Rpede tn Konyjiiujja sa KTAnaBÎA sa* aipt*os* ? ’le e pemopstz ? o dtpepe mi o dtpepe destiA* de sie supe a se intdpue tndalB tn JpB mi tn mBuie*
IX.
■ X 66 X
l):ip de qe sx<j>epimî attitei ? de i|>juviiialwi nostp-b, de Kpime/.e «ostpf, de peiA se anii bl;.■ t. mi se amt 4*i otlUt se n* V.» jmqemî. «jiepimx ncnlpţ m. amv rpemils, iui ([dindă m, m ne iiuuitbuiv demtî nove Kt/.na tn isapc amv Kbzvlv, ne innavlbiuv cose înmiise Kavsa di-pepil nostpe, ne detestbmî mi ne mai.ezi*.einî : atape e pernopst/, sau d'tottts, sE-a mai sempb ini sea mai dspb dintpe ninigiinî. Ap <J>i totv ama <|>bpb ideeplate ? Osasitnue nr ne /.inscsitv de a <|)i attiuuii de tnttmnanpi asnpe, de a te, siragi, de a tie tntpista» de a ne tntpista sieuipv ideea niisepieî nostpe mi a i^Aasiti.niî nostpe. Inse deai> e o simn/.b $ata/.itate, adaepsitate cape ui iuţeam? cisî se o npeaedemv jiisf si. o imnedeKbînv , ne tntpisibmî tn adeabov, uii ne siubpi.mî; tuşi. nr ne noî, si ne natse/.e nape ne ax altinsv. E dipepe mi asaa. sta, tnsb nv e pe mops v nisî ne ni ţinui., nentpt ki, n’a ijiostî jsvAna nâstpb.
De aAtc napte, nt demtstpb assemine rsasea -mJnietiAtî nostp* Kt stntemv Aieepî tn (Jianteae tu a Ktpopî ipmape ne uiiiipbmv ? Ea ni e assasib nansepe sape o a.J. 1-t.m V tn simjnmuit'iA inii cine «ape ni se tntimtub nvmaî (ţ>opt»its. Noi o risti.mv, nentpt an îtjiaiv Kb Biptttaa nape ui e diaqe e a ndstpb, sine de/.a noî, pesv/.tb din o ./.supape z»i-cepb (jsbKţtb neutpt datopia nostpb, stntemî (jiepi'iuiî neutpt noî tn-..titine tnlpt a'-toast!» esaspie a nan nşiin iţei. Stuten.v Konlenjjt kt Boin-Ua uostp-i,, cape s'a apntatv oneste iui dpciilb. O anibuiv nentpj m> ■s'a ouopatv npin a'ieslî KapaKtepv. . A mi sin. ui qena assemine, (leac, ta pin? moment», ne ansi tndoi disupe indeneodinjia ndstp-b nea iuopa/.b? nins ase, ipi.pi» aneasii» Kondigivne, ini aaeasti, slimb de noî, ini a'leşie BiExpiî Kvpate na pe depim» dinip’tnsa ? Amv oue sb ne ({le/.iaitbmY • tui Sb ne perpajiiemv iientpv neBa ? Ni, tn odenupi ; mi tn aqaaslb Kuotese tot? s’ap pedsae imnlps noi a ne nt&tpa de o stape nape ni o ansi ipâ'te noî, dap sape ui s’ap 'Jiaae.
'ţoii npmnnzne bineptatea, psrbqtvni/.e, nonsi/.ieie, Bomtn-de/.e. Tote <jiaute/»e Kape as-.tje onienlv sb moditj.i'ie, Sb suinine, sb peatiiţine sat sb pazime nsptap>6aJ?tneî nepsone, nt iinoAinb aiestaa da netesse 4>aKiAtatea de a se,rsaepuă ? EdvKbqiYnaa, Miui/.isbqiToea, essi. stingă tnsbBiî a souietbjţibopt, Iote npuKAamb ini alleslczb bMeslt atipici tv aa Vmauitbjiiî. Sb tuBbjţbmv anta dapb a V> pensnopte, uii a Bede tntp’tnstA tna dintpe Bepilbjiibe sape ap <J>i totv de o dalb mi npe-acstpdt iui Upt-ne<jnpiaitv de a ut o admitte tn upedinga nostpb, (Danciou, Ktpsî de ^ii-oso^ie, uaifina aj8 el 3 7g).
X 67 X XVII.
Desnpe £?.— Oesiipe idemilea atî.— Desnpe niilatM aii.
Desupe EV.
Exa e nepsona/iitatsa omenesKT» tn a-ni«|»esttndxse, Kxnosstndxse mi rxBep-lîtndxse; b i e a iş, a t n n a i n x essepniu.iii, aatndi k o ii m, i i n y, t> de s i n e-t n s i» ui I.
Exa nx e KopnxA; reuni, npeKxmx a zisx Kap-tesix> note st» mi se taie xnx Bpau,x sax xnx n i q i o p x <{> t> p t» na e x a st» tnneleze de a (j)i tntperx npinaqeasti» mţtiAV nixne a KopnxAxl. fn x/tpa», Ktndx mopsxA sax Bi.tptneiiea enepBezi» opranisiqHsnea, e x a pe-mtne de mxAte opl luapx ama de nxtinte oii de aKtÎBX ita *n statxA sunituu,':! sax aA VKxneuer, an&H-sta demxstpb kt> ca nx e matepiaA, <J>iindx kt> nx e sxnnxsx ainissitxdipiAopx natxpel nostpe «icAeî
SnipitsaAitatsa domneţy,e ama dapt» tn ex. Kx tote anestea nx ipeBxe ansoAxtx st» ’ax Konrjrxndemx kx s x cţ> a e t x a. Ss<j>ActxA e ssBstanua qe.Roessi-ste kx KopnxA m totK dxpata Bieţjel omenemi, na-pe timene a Koessiste deAa namep&a nostpi, mi pe-mtne insenapaniA de dtnsx/, utapx mi tn Kondiyi-xniAe de inepţjie an ua pin te, npeKxmx stnt koiuai»* pia mi sonmxA. Exa e nepsona/ătatea totaAi» tn iiAÎnxA essep'ţiuix aA <{>xnKuixnii omeneuji, Kape nx essiste imnai, ni tnieu se mi distinge, npin Konmi-iuţyi>, de sxnuna qeAopx a a te essistinue sax de none x. Dap-b, aneste Kondiyixnî aAe njanirjrest'bqtx-niî sxcj)iniinte mi aAe anupeuii.'ihxnil de sine nx
1

X 68 V
se peaAisezt tn »nt«a KoniAipie, mi tmietez’b cie a se pea/dsa tn somnii urî tn esfpema Eitptneţie. Sk* 4»AetxA essiste ama dapi» kx e x a , mi note essiste dxni. dtnsxA, <|>iinclx kt» Bisata omenesio» note *n-«ieta	Ka sxBstanua si» se nimi<i£sKi>.
JK v s t i <f> i b a p e.— SvijiAetTA e aAt* teBa diaepsv de e î, sav maî sine e maî muff; ca essiste înainte de a <jn ev. IUi se cfiate des-BOAtuidsse, mi tn vpmapea destiin.tf*niAOpî saAe, Ktapv mi Ktndv i s’ap vnttmnAa sb tnteteze de a RvnoQie, mi si. mopa. nentpT Boiurjiingb, ap 4>i tntrb ar tote anestc-a ; Ktapî Ktndv n’ap ij>i kt aAtî titAV desttv eAe-menteAe desvnite aAe vnvî Kopnî Kape se desijiate, saî o nvtepe sape se tiepde tn nariA sinv aA «pingei. MatepiaAislî sar snipitva/isti, sni-pitvaAistî tn tugeAesvA nanteismvAiî saî 3A teismvATÎ aepî ne esnAim.-iHine di.mv desnpe opiginea, desnpe natvpa, mi desope statvA $vtvpv aA sviJiKetvAvî, tniîCAegemî de nenesse nen nv e totvA seî, ut 'î Boupicde iota. essistinga avi.
(Damiron, Kvpsî de ţiAOSoiţie, nagina i).
. . . Înainte de a nede, de a simgi, de a se miuiKa, de a $opma o idee, eoni ava nv gţiaa et> n6te sede, simgi, AVBpa, tui Kvgeta. Ne-ţiiiind* ki> ateste KanatiCbjiî stnt tntp'tnsvA nv nstsa Bvgeta sb se sep-aesab kv dtnseAe, nitî npin vpmape, st. se (plin. domn» neste dtnse/e uii st. Ae dipenteze. A tpcnvitv ama dapk na ateste BanatitBjjî st. se degienle de sine mi sb se desuet,teze tnfttv npin nponpia Aopv miui-nape uii (j>i,pi. amitopBA soinget. Auia, BepsonaAitatea e tn noî vnî .J>ants nostepiopv dessoAtT>piî sauatilBgiAopî nostpe teAOpî natvpaAe.
(Jouffroy, Misteze, nagina 33g).
Ktndv omvA nepaine A8 o mape Bi>tptnege, (jiineige de.^pdinapw npin ne»a te a tnteuvtî, adeKT. npin ataastb BiaajjT. imnepsonaAv., Bape npetede tn Boni/v naţgepii Boingeî; uii de aitî Bine atsasti. OB.sepm,-tivne ama de HVArapu, Kt. ET>tptnvA se ifiate KOiii/s. Se oEsepni. tn adempv, /a Bbtptnî vnv a^Aatimentv BonsidepasiA mi uporpessiBÎ aA rtviepii nepsonaAe; se nape kt. Boinga, $atiratT. de AvnrvA sepBigiv te a ijibKvtv, tmî Aasi. Bemapea tn sepa siegiî mi adoprne nvginv Ktte nv ginv ayţenltndv somnvA rnopjjiî, Est perna Bt>tptnege advte a minte totv de o daţi. idesa somnvAiî uii a KoniAtpiei; nentpv kt. tn adeebpv somnvA, aoniAbpia, BT.tptneg<sa nv stnt descttî ateAamî (Jienomenv svntv tpeî dopme diBepse. adela. >|>Aatitatea uepsonaAiti>giî Bape se dementa tn bou’iaî» penavsb tn omTA adopmitv, mi se stinge tn Eidptnî. Aij.za-•iimentîA opraneAopv , sape <J>ate maî rpeî esseptigivA ^vmtgisniAopv, ap nvte sb nontpiEvesBi. snpe desinimapsa Boingeî ia Ebtptnî; dap nv
)( 69 )(
te îndoinjfb K3» inqettndif de a se sepBÎ kt dmseÂe , soinga de napţg& sa ot Eonlpicveme supe a<J>Aam'meutîA (JjaKtAtLjiiAOpî ; ki>mÎ e o tnsemr nape «ape mepit-b tiiKb si> se <}>aK1» » bî» imnepis/.Y Boinjieî snpe Kana~ ^itbjiÎAe ndstpe KonîpiBiej^e snpe a ac desBOAta, «a iui ftiby , timipi-mtudiAe o dipeimwne KonstptnsT», Ae ap <J>aMe inaî «Jî/essieiAe, maî syb-jţipî iui mai nepBâse.
(ibidfem, natjina 36? et 368).
Desnpe identitatea atî.
Identitatea exAxi e nepsistinua n e p-sonaAÎtT»uiI nostpe i e a e î inBapiaEize
*n mizAOKXA ^euoiaeaeAop^ >ieAOpx
ama de Bapiate aA Ktpopx teatpx mi uax» sb este ea.
Identitatea exAXî se demxstp’b tn modx nsmo-AOtjiKX mi tn modx mopaA.
i» l“n modx nsiKOAOif ini Konmiinua ne axjxipm'b hi» nepsona de epi e tnirb nea de astăzi, mi noi nx nxtemx maî mxAtx si> ne tndoimx de dtnsa Ktndx a<|>Atmx tn memopie noţiixniAe «te^e maî tnainte Kxujirate; «Jxiindx KB, dem. sxEieKtxA s’ap «J>i sirimEatx, ap <J>i disnBpxtx denositxA.
Aueasta nx Ba st> ziist kb Konniiinua mi memo* pia nepnenx dipentx identitatea , «Jxiinctx kb aneste ^>aKXAtbfiî, dxm> natxpa Aopx, nx notx Konstata deuttx nxrnaî xjxenometie npesirsoî sax tpeKste, tap nx o npxmpietate i<a a ne ea de a peintne identiux; «ii tpeBxe tnoe/esx nxmaî kb , kx oitasmiea essepni-uixAXÎ Konmiiniiei mi aA memopieî payixnea KBuji-rb immeziatx mi de nenesse nouixnea identitByjî.
a° fn modx mopaA. Kpedinua xniBepsaAb a yenxAxî oinenesKx m identitate se manifestezi» npin f antBAe' Kape Ae amx tusenmatx tn pesneKtxA /.i-Eepthţiiîj tn adeBbpx, Kxmx se note nxni, pei«om-
J
X 70 X
nensa, estima, desnpeţjsi ASKp'btopHfA mopa/, ii«K%
*n intepBaAVA Kape tpe*ie mîpe nep<ien«iixnsa (jian- | teî ini tntpe annAnrbqHmsa Aeyiî, ap <J)i tnnetatx de i a <|>i aueAamî.	1
îKistiifiiRape. — Ea petrmopje identitatea sa, Ktnd» simjţtndsse tn Dpesinte, tmî adine a minle de tpeitst?, mi se a<t>Ai> toi» de o dat», mi kt BOnţsjiinjja mi si memopia itponpieî sa/.e essis’intje, In atest» drnAT aKtv de Evyetape, Kvdeni. ei. tpesTtTA ni <|>a’te deaitv tuta tn* tp’tnsTA kt npesinteAe, ts e o Tpmape deaa tuta Aa aAtTA, kt. e Kon' limitate tn sine. Tole ateste maniiJ'estB'iixnV a/e nepsonel sa/,e,*Kape Ae aede eA tn diaepse mute a/.e timiiYAVî, Ae sede na maniAestfitirni aAe »nei sinrvpe mi ateAetamî nepsone. Atape e Kpedinjjn sa tea 4>ip-
mi. mi npo^md-b, mi atape e adea-bpata sa na!»pi>. .	................
S»iJ)AetTA ape dote mapi modtpî de aKtinitate, nassixnea mi Biyetapea, kt sape. dini» nipKvnstanjje se mestesi. Aiceptalea sa» ut se mestern,. j Ateste do»e mapi modrpî de asii uitate stnt sisseutiBiAe, tn dessoatapea AOpv, de i|>opte m»Ate dinepsitmî ; snpe a ne 4>ate o idee desnpe dtn-sa, tpciije nimaî st. xtijelbnij in» moment» Aa tote AtepipiAe Râpe | se tnttmnAi. alttî tn inimi., Btli mi tn minte. Ktte acj.ente! Ktte idei! kt te paniditate se sited», mi kt te aepietate Rontintt.! Ni m-mai oBieRteae /.op», Kape stnt ama de BapiaBiAe tn sine, ama de dis-semini tntpe sine, Ae imnpimî tn aepî te momemv Tnir KapaKtepî no», mi Ae KOAOpezt, kt mii de nsanjie diaepse ineAe de a/te/,e; ti mi st-4>/etiA kt rvstvpi.f.e saAe, ta/.ente/.e saAe, aoinjieAe saAe mi kt tnne-jjeAe saAe; ut’î (pense deiat» in» nia» mai mvAtb sav mai nrjiim, enepyie, detrttv :iiree rnitî inodi'.jiiS'bMimî tn disn»si>tHfniAe sa/e te*
Ae intime snpe a simţii mi a înceta tn Tn» mod» si» tn baIta. Dt-ptnd» Kb nattpa se sKimsi. netntetat», se ssimoi. mi eA itonlin»»; ama inKitv attt» npin sine Ktiv mi npin mmdtA estepnx n» pemtne ni ai mi moment» tn tot» ateAami stat» mi tn toi» atteauii A»epape. .	, .
.......................inşi. se na zite, nr e atape napiotirue, atape
m»!vifsne a ctati, npeBtmv, nentpx essemn/.T, stiAteua, sape st’/î ' iJiaRi o ^iin(tb tn adeni.p» diaepsb ? liieepsb, ţbpb tndoitijib, dent Konsidep),mî mod»/, kt Kape se npodite, kt Kape isb aetiaitalaa sa, kt j Kape esseptilezb <j.aitTAti»jiiAC saAe; deal zitemî Kt. tn stîAtejph mie- 1 ttndv de ase fVBepua, n» urni este domn» ntsle nassiiniAe saAe nini perTAatcpi-v aA idei/.opv saAe; tn atest» urnii de aedepe, nimixa ni e mai adeubpat» ; tn: h aaem» minai Sb insemobni* kb at»nti saimnapc-a e mai msAtx tn tnindi deitit» tn eî tns»mî ; tn nundTAKape, aAle-pinuv mi tipBiptnd» opranisbtnnaa, tA atjiiezb mi ti <J>ate nioAeujji., deuttv tn e» A Kape sî<j>epe o tpistb netessitale , Kape se a<J>Ab pedşs*
!
X n )(
i]vi,pî, noinj^îi sa a H v mai a iu: asm pa sa. iutnepiiA ee ap desidepa, bbh sape nmentb stipe a se peAia ini a petutpa tn dpeutipÎAe saAe , nmiiu timelapea ttatsi-Aopv deAa nape tî tine peiA ses. • tnst dcKt e denn-slpaiv atum ut omu nu maî este ca, tn aaestv seosv Kt ne maî aBtndî ii stepe assnpa sa , n’ape maî mvAtî pajjimea mi mopasitatea sa, npe-Ktniv ap tpcnsi st Ae aîst; dcKt Ainseyţe ţiauteAopî saAe Kondijiitnea pesiionsaBiAiltuii; deşt, st o aopnt, a tnietatv de a ţi o nepsont dinaintea Aeyiî, tn? e v MiniA mi noAÎliin ; eA Konlinn» a <J>i eA tn aaestî sensv, Kt e tiuit aatiislt nitepe dotatt de RonţQtingt sape nepsiste a se dcsnoAta, denii ţiaee aiaasla tn vni modî inKomnAetî mi neţiepiaiti.
(Damiron, Kspsv de cjuAosoiJiie, naptaa I.
natfina 35, 36, 37, 39 et 40).
. Desiipe tnitatea aii.
Unitatea exAx! e <J>aKXAtatea Kape o a* pe eA de a aesopsi tn uni nentpx x n i k x eAementeAe m x a t i n a e aAe e s s i s t i n y, el*
AprxmentxA vnit'î.uil pesxAti» tnttix din de-înxstfvmmiaa identitbuiî; kt»uî deKt sxGieKtxA, tn aokx de a <]n xnx/, ap <|>i mxAtinAX, Komnxsx, ap vixte st» se desKomnxe, st» se imnapUT», st» se tnv pesui», st» se iniaesKi», etc, uii npin xpmape ap tu-ueta de a <|>i identixx.
Unitatea pesxAt/b tui din ti»*iepsa Konmiinueî, Kape n’ap /.inşi st» simyb iui st» uonstateze pxntxpa «Juinţie/, Koiiseiiiny,T» neaessapi» a Koessistinyei dox-opx sax urai mxAtopx e x p I. tn <j>ine unitatea e stasiAiti» tu tnodx iuEinaiuiA npin anaAisea <])aKXA-t'bţţ.iAopK nostpe, a natxpei uii a «JtxnKyiîfniAopx AOpx. Kxdoxe se usi bi aî It> yI, ap nxte ouixa st> siinui» din a«ieeauiî Kaxsi» mi tn aueAamr mo-mentx nAT»qepea mi dxpepaa, (Jtiindx kt» «eea «te e dxpeposx nentpx xneAe oprauisT»mxnî ux e nentpx ne/veASAte. Kx doxe t n l e a a i ş i n u e, tn o sin-rxpi aestixne, ap nxte nepqene adeBi»pxA mi $aA-
X 72 X
sxa. Kx d o x e Eoinue	eAe m’apx*' <J>a«ie
eiti/.ÎBpix, sas Kt ap peirnne tn o inepijie stxmdi», sax Kt ap <j>i BiKtima AxnteAopx netn «letale. Ope-sitma doxopx pesxAtate inKomnaliBÎAe Kape apx nx-te	(jjie-Kape	» deirb ap <J>i dxtiAT,,
dena«stpi> tndestXA xnitat&a tj>ie-iu»peia diotpe eAe,' iui indipentx xnitat&a e x a x I. St> adaxijemx, Kt o* nepi>'!txniAe sx-^AetxAxî apx (J'i iiiesiiAiKaaiAe, deiit €A ap (]n raxAtiriAx. lîbpxta dintpe expî ap pe<]>e-pi ouixa sax xpeasa mal sine sonxpÎAe sax <|>op-meAe dxm> «ie a nepuenxtx ? Auia dapi> ap <J>i tn omx xnx ex KxnosK’btopix cd xnx ex neax-iiossfbtopix? KomnbpB«iHsn&a, »xdeuixA, pauâo-namentxA, kx o BopEt, tott. Bisata nshtOAOijiK'b se note esnAina nxmar kx Kondiujxnea de a admitte xnitatea exAxî «a (|)xndanientx essen\j,iaA.
3î v s t i $ i k a p e.— Dap, de înde nine an&astii identitate? Din unitate tnttii, <]>iindî m> <|)'i>p-b tndoinjjb, denii ee n’ap <j>i mu ni unt-î i n a x, k o tn n v s v, ap «pi iipeiomir ţoii ne e m r a t i n a t iui tt o m-îiysy, sinii >sî . imniipgipiî , des<J>;mepiî , ini npin ipmape ni 1 ti/si.'tunii. IXvjjinî Ktle nijiiiiv, sav de o dali>, i a’ap tnttmn/.a seaiptr sb ’mî nep-/.ii meAe din 111.piliac san- ; sn se sitimce tn eeeineine/.e .sa/.e ; si> tn* ncleze ama de a (Jii «a tnsmiî. 'Ap <j>i idenliitx na KOpmpÎAe «ape, aop-sindi nponpiv, ni ’sv identiie. Ea iubii n’ap ijii maî mxAtv; ap nite <]ii maî miAtî sar maî ntjjinî nisa nea ifos 1V maî tnainte; tnsii aneslî maî miAtî sav maî nijjinî ap f[)i nepdep&a nep<]>eRtei saAe iderititi.gr.
(ibidem, nayina 35 et 36).
Eta e astiav, iui e tn (jdfite diBepse modipî. Ape mî nimepî infiniţi de modipî de a fi mi de a ni.pe. Dapi. din o atape Bapietate, din o ama de mape miAtinAÎnilaie , ni s’ap rute Konnide kî. an&astb înţepe Se Konmyne din mai miAte mtepî uaptiiiTAapc; ei>, tn aneslî eî, stnt maf miAte et pi ? Si> nedemv: m din «ape ntpnede atape saî ata-, pe faKiAtate m e m din isapc nspncde alape aAli. faniAtate? Ape îiigeiapaa ne a A ses? nassiinca tap-buii ne aA s«? mi Aiiseplatsa asse-mine? Stnt atttca ei pi Ktte faroAlbul ? Ni fi.pi> tndoinjii.; nea maî mini. aUen|i;irne ne nonuinije dtsupe itontpapix. E mmaî mî e x uen-tpi tute ^ neA ne ijiane o	mi neA >ie <{ia>ie aAta; hba ne Etifete
X ?3 x
tai q«A qe simte; qeA qe noe^e uii qe* ie esseKvteib. îînitataa e ama dapb tn aqsastb essistimjsb.
(ibidem, nagina 18).
Dapb, deKb peBenimv as Mesa qe e eti; deitb Konsidepbmv aqsastb vnitale ama de isomnAetb iui ama de tntperb Ksmv i o amir a<j>Aatv mai svsv, boiiiv iconitide (jn>pu sept o tndoioijb kt. Krtjetapsa, atlpieitvA se?,' npessnnvne de neiesse mi ta tea mi mr se npodme deKttv tn rnitate.
TpeBve nvmaî onsepBatv Ktndir se dcsBOAtezh tn aepî vnv aKtî. An* iiepqenese tntp’tnsvA o nAVpitate de eaemente sav de svnieKte? Komnt* tise n'bpjjT ? mi, nentpv essemnAV , Ktndv Komnapb, nv se apatb kt o simuAiaitale Kape nv o eraAez'b mi nv o tntpeqe nimisa? £nb-nb tn upe* sinjja dotopv oniente; Ae KOînnapajii, adeitb Ae Konsidepagi amtndove; boi simplii tnttre kt. stntejjî' nvmaî boi niqî mai mvAtv niaî mai nv-jjinv, boi siurvpi, kv tnteAAiginţia Lostpb, ks atienuiinsa sostp-b, Kape nepneniai si. Kvnpindejiî panoptvpiAe qe Kbslaiu, mi desb din tnttm-n/ape u’ap Beni idesa de a npestnnvne, Kb qeA qe Komnapb e mvAtinA? mi ito/nnvsv, ^>aqeiu kv Laromiguitb'e aqestv pagionamentv simnAT, miino* teşea Boslpb na Kbde:
»O svEStanjxb nv note eomiiapa, cjibp’a aae do*e simjiiminte distins-te sav doie idei totv de o dalb. Deiib ssEstanjja e cstiDSb sav Konmv si. din ivbpjiî, mi dein» n’ap ■}>* mai mvate deicttv dove. . ., vnde bcjjî nvne qcAe dove ideî ? «biuopv eAe amtndove tn <j>ie-i<ape napte, sav vca tn o napte mi qesaAaAtb tn qcsoAaAtb? Azeijesti: nv e mizAocv. DeKb qeAe dote idei sint senapale, KoirinbpbMtvns-a e neste nvtinjjb; dein. stnt vnite tu <]>ic--Kape napte, stnt dove KOtnrn.pi.Mtvnî totv de o datb, dove svEstanjje «ape Komnapb, dove sv<j>Aete, doie evgî, o mie, deicb npesvn-tnnejjî s»4)AetîA Bomnvsv din o inie de ntpirî.«
(ibidem, naţjina 33 et 34).
XVIII.
Desnpe distinsjsisnes svi(>AetvAvi mi a KopnvAvî.
S AetxA mi KopnxA stnt doxe sxb* stan ue ess e n U_i_â_A e d i s t i n k t e, ini rx tete a *1 e s t e a ama de s t p t m t ir Aerat e xna kx aAta, *nK*tu unitatea trie viii oineneujt nu eKomnpomiss b n pin Koessistinua Aopu *n unu a mi totu a «1 e a a m î s x b i e k t i Essistu în otnu nponpietb(j,I nu numai diuepse ni
X.
aii tcontpape, tnKtfx se esKAxdx pemnpoiix. De«iî	j
se inţjeAetje kt» nx peinedt în o sinrxpi sxEstanţri»;	j
«ii, <J>iindx kt» eAe se a<ţ»AT» îmnepxm» *n <{ninga omenesKT», pesxAti» kt» aua-astb <|>iinţjT» e Komnxs’h « din doxe sxEstanue, ama ibktîx atîpÎExteAe onnx-se si» noti» aBe xnx sxBientx dis'insstx.
'i'ntpe nponpietî»îii/e esseny,iaAe aAe KopnxAXÎ «fdrxpezT» estensixnea, itomnAessitatea, di-b i s i i> i a i t a t e a, mi maî aAesx BapiaBiAitatea, «Jn'indx kt», npin denepdepiAe mi npin peni.pi»«iH$-nÎAe aAimentape, inatepia se petnnneme netmielatx. | Kx tote anestaa, tn <|)iinua omenesKT» ne Atnn» a-neste nponpietbţiî, peKxnouiemx mi aAteze Kape stnt aBsoAxtx inKomnatisiAe kx «ieAe d’totttx: adera» kx-xţ etape a, xnitatea, i n d i b i s i r> i a î t a t e a mi , identitatea. Oiindx Kb aceste attpisxte se es-KAxd'X mxtxaA KonKidemx kt» essistx senapatx , mi ] npin xptnape kt. tn omx stnt doxe sxBstanu,e„ j Dapa» 4>iiadx kt» din pauixn&a Kontpapie!lT»'uiî mo-dxpiAopx de a t|n, eAe tpeExe st» <]de Kontpape, mi <|)iindx kt» ueea «ie a attinsx maî tntiţx sensxpi/e nostpe e KoprsopaAb mi matepiaAT», Komddemx Kt- i ptiui kt» «jeeaAaAti» e itiKopriopaAT», immatepiaA-b. Ama se a<J>AT» stasiAiti» snipitxaAitatea sx-tj) a e t x a x î.
MatepiaAistiî pec|>epesKX onep'bnmtiAe inteAAeu-txaAe malepieî nipeBpaAe. Inşi Bepî itape st» tftie nponpietbţijAe sneţjiaAe aAe KpepXAXî, kx Iote acestea ca e ma.tepiaA, mi, Ka atape npiBatx de xnîtate, de identitate oii de snontaneitate; aura tnKitx kx aneasti» i no ţese, nx se note esiiAma nega ue e mai imnoptante *n Bisaua ornenesia», mi asia K'biintx.mx ţ
X 75 X
soaxvii snî nxipnx tndestxABtope desnpe nestixniAe seKxndape. PeijixtBnHmfta nea mai denisÎBB a stiel atapî sisteme Konsiste tn petnnoipaa moAeKXAapb a upepxAxî aape se e(|>eKtxezB dxptndx kb nepso-naAÎtal&a pemtne x n a mi i d e n t i k b.
Ktudx s’a demxstpatx uoessistinua doxopx sxBStan-ue distinKte in omx, ap maî pemtne a se desKone-pi sexpetxA sn i* niî Aopx in o sinrxpB mi totx a'ieeamî «jiiinu'b. 'In (Jian tir, xnixnsa mi Axiipapea peainpoK'b a neAopx dase ssBstaime nx se note Kon-testa. E destsAK supe a ne Koimmje de aceasta sa ifmnx oiîsejpBatx incjiAxinua erpitbdiuiî supe SBnbta-te, mi a mopBSASÎ snpe KapautepxA nostpx. In pa-îiionaments, note kb anosta e o npOBAemb insoAXBiAB; sas ne.A iixu'uix miinua n’a nxtxtx m-kb da de ne anestx nxntx esiiAiKBmxnî tndeslxABtope. S’a stpbmxtalx mi s’a mÎKxmopatx dkjiiKXAtatsa zi-Ktndii: kb pauoptxA nx se staBÎAeuje rntpe doxe sxBStanue, s x «j» a e t x a mi k o p n x a, ni intpe doxe nxtepî, xna inaeAentop^ jui nsiuoAoyi-kb, mi aAta moAeEnapi mi cj) i s i o a o iţ i* ki; mi kb, totb nxtepc-a tjiiindx immatepiaAx-, ux e niuiiKa de mipalx kb doi AXKpBtopî de aneeauit natxpB iiujiAxesKX xnxA snpe neAX aAtx. Admit-tindx anaastb so«xgixne, pemtne a esnAma K»mx nxtepiHi moAeKXAapB tnsBmî, Kape se peKxnonje de immatepiaAB, Axispezb snpe moAeitxAeAe mate-pia/.e aAe KopnxAxl.
fiatpx npoiie, assemine iniţipxKlxose, sax (Jn.xxlx snpe a deSAtra npoBAeaia xnixnii sxipAetXAXl mi a k o p n x a x î.
Mal ebranche (ttaxse oitasionaAe) npetinde kb
X«X -
' întepBenipea nsa netrnietaft» a diBinifcfeuiî ţii ne xahr* nea sxBstanueAopx. Denii» KopnxA e *n Kondnjixnl sxne sax peAe, Dzex AXKpezi, ama tnKttx detepmi-m» *n sx(|>Aetx o stape anaAori».
Leibnitz (apmonie npesIaBÎAitT») rrpesxiinxne kt» Dzex za naajepc-a nostpî» staEÎAeuje mtpe nopnx	|
mi *ntpe sx<]>Aetx o apmouie Kape tpesxe st»	\
dxpeze de nenesse toti Bieaua; kt» eA Ae xneuje Ka doxe opoAoge, ama initttx st» <J)ie totx de xna tea- I tpxA c[>e»omeneAopx assemeni. Aceşti doî <J»aoso<|>I j attpiBxesKX ama dapi» <|>anteAe nost pe axî Dzex, mi saKpi<J>iKT» kx totxA Aiseptatea omenesKi».
IJepmanxA Euler (in«J>Axssx <J>isÎKx) KonsidepT» sx^AetXA Ka p matepie sxBţjipe Kape note intpa tn KontaKtx kx KopnxA mi note pe««ene KotnmxniKT»» j «itxnaa immeziati» a imnpessixniAopx axÎ.
AnrAezxA Cudworth (meziatopix nAastmx) nx* ne tntpe sx<|»Aetx mi tntpe işoprix o a tpem sxnstan-ţli» mezietate snipitx mi mezietate matepie. tnsi» kx ansasta imninşe nxmaî de o napte di(f>ÎKXAtatca» <ţ>iindx kt» XBixnsa auestopx doxe m»pul «Ae sxb-stanţjeî miziatpi<ie nx e mal KomnpensiEiA’b deitttx a sx(J>AetxAxi mi a KopnxAxî.
Noi ne Bomx mipţini a peneţji kt» xnixnea nii in<|>Axinţia pe'iinpoKi» smt c]>ant.e imtontestaniAe;
KT» KOpiIXA St!» KbtpB SX([>AetX Ka BOpBa KT)tpi» KX* ţjetx; msT» nx ni e kx nxtin&p» st» VKxstic{jiiii»nix pa-uionaA KoppeAtnrxn&a Aopx.
MCysti^iiiape.— Noi amî bi>zvIy tn nsmoiogie ni eu se ţ^ie RsnosK-blopw, EpezbiopK, simjiitopb», eoitopis, mi el e» Iote ateste aa-prbtFviii se ţnie ideutiiiV oii viua, ■tDtpe oi.it'ltCAe/.e noneî se estensimî tangiai/e cape m ie nitemî defini aitpuninte deattV npia .ateste aopoe mi sape se n vmesav k o p n » p î. lntpe ateste EOpuvpî
'	)( 77 X
a JiiTii eape ape aqestî Kapantepx nsptÎKXAapîii m>, Etndx ti. atinşem?» attinţemx npin dtnsxA, ei ne sepBenie atua dapb snpe a nepqene qeAe* Aa*te ini ne ei tnssrnî. IIpinqinixA tnjjeAerbtopi-x nape se Kxno®e ne sine ini Kapc ne sxifepenie uopfia eî, e aiestx uopnx P omenii ax Rpezxtx mai tntm ; ei nx ousepBassi.pi> in. dem. aaestx uopnx ne este nenessaprij snpe a nepqene, eA tnsxinî ne anuape ua xnx onieRtx nepqeuxtx, mi n o n e x , mi Rb note si> se mxlizeze {ii>pi> Ra e x a si. tnneteze de a <j)i. Kx tote eqetnsa, eî peRxnosKxpb timnxpix m, exA e distinKtx de uopnx Axatx tn massb, l'nsi> aMestx uopnx Kxnpinde o matepie aABb nxmitb icpepx ? A* eeasti. matepie nî e neqessapb tn statxA antxaA aA AXKpxpiAopx snpe a nepqene no nex A, snpe a mimica memupeAe nostpe , iui npin xpmape snpe a Kommxnma rx mxndxA estepnx mi kt assemeniî nost pi. Ktndx aq&ast-i, matepie se des'Jiaqe, maî essiste e x i ? Nx iţtimx dipentx, ijdmdx Rb deci. essiste, nxmaî ape mezie/e de a se annxnjiia qezopir ne 11 sx-nepBiezb, mi ijtiindx Kb ni'iî ex niqî aqeia rx «ape BOpnesKx ex n’ax Bb-zitx tnKb oneptndxse desijiaqepea npepxAxî Aopx.
Auia dapb n’auemx deiiitx mezie indipente snpe a aatxntje za deszera-psa aqesteî npoBAemo.
Tpeuve Sb itomnapi inx nes-a qe miros desnpe ex din RonţgiinQb , mi
lesa qe gjimx desnpe Rpepv din ncpqenqijnea matepiaAb............................
.........................Aiaastb nopyixne de estensixne tanţisiAb Râpe
O nxmiînv Kpepx, nx essiste tn xux sinrxpx nxnts de snajjix. 4>iindx ni. Se dizatezb mi se Rondesb, Ra tote KopnxptAe natxpei, nx se Komnxne din nbpjji arxstanxse, qi din 111,0511 nenine xneze rx aAieze , ini stnt de nc-qesse maî mxAte. Dup exA nape se nxnoţţje xhxa mi identiux note aaâ de npinqiuix o sxEstanţn. Komnxsi. din*maî mxAte	?
Deitb cva e Koennxsx din maî mxAte eAemcnte, sax i;b tote aqeste o/.e» mente- se nopx Rxnoţije ne sine, mi atxnqi oopx <[>i maî mxAte c x p î, sax Kb xnxA sinrxpx se Ba Ksnonie, mi aoesla e destXAX snpe a <}>aqe 4>xdk-ţţixnsa de siîiieittx. QeAeAaAle stnt initiae, mi nx tpenxe npesxnasse ; Kbqî, dsni. npinqirtixA axi Gulielmu Occam, enlia non sunt multiplicanda praeter necessitatera. tînsb se Ba ziqe , t6tc eAementeAe Bopx Kounxppe Snpe Konm,iinua eXAXÎ.
Ama dapb <]>ie-Kspe «a zie O nopjiixne din KOtmîinjja exAxi.
Dapb 1» nx se tnijeAeije nine qe note ij>i o îiopuiuie din Kxnoţijin-jja ex avî identiux mi mixa. 2° dcitb m,pjiiA« exAxî nx RommxniKb tntpe sine, atxnqi Bopx i]>i nxmaî iţxoominue riapmaz.e; deitb RommxniKb na tpeuxi Ra nxntTA qentpaA sb (jtie xnx eAementx simnAX , mi atxnqî nupuize stnt Kipbiuî inxtiAe.
(Garnier, llpeqisx de xnx Rxpsx de nsiitOAOyie, naţfina iyS, 156, 177 et 178).
X 7S X
x
LOGICA.
XIX.
Desnpe metod?. — Desnpe anaAÎse mi desnpe sintese.
Desnpe metod?.
M e t o d x a e s x m ni a npotesseAopi k a-pe tnteAAÎijinua a e nvne tn a x k p a p e snpe desKonepipea s a x supe Kommîiti-K a p &a ai e p i t to «, i î.
fnijeAessA Bopueî metodx deninde essenuiaA deAa tnyeAesxA Kape ’ax bouix «ni kx Bopsa A o-y. i K i». Dxrn» «nil <^iAoso<J>r, Aoyina ap cj>i o rniin-ţit kx tolx aneeaml estensixne «a mi nsiKOAoifia. fipeiixinx aneasti din xpim» ne c|)ane KxnosKXtb na-txpa txtopx cjjaKXAtbuiAopx nostpe, a doxa detepmi-ni xsxa <J)ie-Hipeia dintpe e/e. Ama tnKitx tisiico-Aoyia Kxnpinde totx ne e <j) a k xa ta te *n sxtju.e-t«A noslpx, mi Aotjuta totx ne e tjmi k u i x n e. Dxm> ant.astb mspepe, Kape ni se riape nea mal simnAi mi nea maî pauionaAi , naptea aneasta a <j)iA0S0(jiieî ap tpaata atttx desnpe sensisiAitate mi desnpe Boiny> Kttx mi desnpe inteAA'inu'K; kx o BopBb, ea ap perxAa nxtep&a uiinu.il *» tote annAi-KinRfniAe saAe. Anestsa smt Konsidepbn-MiiAe Kape ax detepminatx ne Damiron st, npesenteze Mo-paAa mi Aoyiaa tn xhxa mi aneAamî aadpx, na doxe eAemente aAe xnxî sinrxpx Totx m,iintit|)iux. fn adeBxpx, dxm, dtnsxA, teopia Kape npemede au îipodxKţţixniAe miimiî e îsiapx ama nedesiTbpuitb ua ne&a ne esnAiicb essenţja eî, t]>iindx ki> mintea
/
X	79 X
«x e maf nxuinx sna Ka AXKpEtope de Kttx ua sxe~ slanp>.
ritm. aKxmx se Aimitasse annAÎRînn-xnea Aogiueî Aa onepbqRcaiAe ioteAAeutxaAe, mi anesta e tnueAe-sxa itAassinx aA anestxi tepminx. tnueAesx tn a«iestx modx, se pedx'îe Aa deijmmuxnea nostpi. desnpe metoda. Nsmal Aoyiua Konstitseme tpopia, a Kt-peî n p a K t i K ’b o peripentezi. rnetodxA.
Bopea Aoijim. s’a pedxsx de mxAteopî Aa o a«ien» ţiixne tnai. mi mal pestpuist. Ileiitpx essemnAX, tn xsxa opdinapFx se tniieAexje npin A o y i k x, xnx onix ariix snpe a suote BepitEuî seitxndape din o assiomi» denia anentatE. 'Trist nx i se peKxnome nx-tepaa dea se anxua de a dpentxA de Bepita>uiAe npi-mape. tn <{>ine, i se m-bpţjineuje sijiepa snpe xsxa nponessxAxî napţjiaA «iese nxmeme dedxKyjxne.
Se tnueAf ije in. uopsa metodx tpenxe sî> se snim-Ee dxm> kxuix se suirnin. semni<J>iKEnExnaa BopEeî AotjiKb. De o Kanix-^dahb noî eoovx tnijeAeije a-mtndoxe tn sensxA nape i’ax attplsxeme tnBi.ijE-mtntxA xnÎBepsitapi-x, mi ne BOmx pesxme ama: Aoţina e teopia «ape npesentez-b tote nponesseAe eJioAositope tnteAAiţjinţjeîf, metod** e n p a k t i k a Kape ac nxne tn a x k p a p e.
i	Desnpe anaAise uii desnpe sentese.
A n a a i s e a mi sin teşea s tn t d o x e npo-nesse Konstitxtiiie a a e metod xaxÎ e s-nepimenta*. E a e s t n t i n s e ii a p a e i * e, Hii e n este natinţii de a axuxnije Aa kx-nominiji, ann*iKtnds*e desni>puitx.
%
X 80 X
AnaAisea e o oneptuisne a minuil sape Konsiste a deKomnve tn disep-seAe s a a e eAemeate, snpe a ’a e s t x d i a jjhsa dîfii'b a/vtx a, n o u i xn ea KomnAessii a xnx! c|>a ri t x s a x a x n x I <f>.en o m e n x.
Sin teşea e o onepi'iixne a minuil sape Konsiste a peaomnxne totxA ko-opdintndxeAementeAesaAe ama t n Kitx si KTinttxmx n o u i x n ea itiapa» iui KoniiuetT) a totxAxî.
ÎJniî Aogiuî distinrx doxe sintest: xna sape o nxmesKX npimapb, cui ap Konsiste tn o nepuemjix» ne Konc[>xsb mi sxBitani» a oBieutxAxl totaA, mal înainte de totn ana/isea; mi aAta, sintese senxnda* px, Kape o amx definit» noî. OnepimsxnGa npi» mitiab Kape el Bopx sn o indiue, ne nape desemna» tb imnponpix npin Bopsa sintese. “fn ecj>eKtx, a-uestx tepminx*, Kom nxsx din BopneAe rpeueuil ow zi&tuu, npesentez-b, minuil o adxnntxp-b AaBopiosb, Hip nx o nepuenuixne sari. ixii panid'K npeKxmx e aueea desnpe «ape se'BopBeiije. Se nape ama da-pi, kt> s’ap nxte da mal Bine auesteî ojuepbUBxnf nxmeAe de intxiţjixne» deAa AatinXA intueor.
Toţii OBieittxA de Kxnominu'b e Komn/.essx; Kbnl Kiapx mi Ktndx ap <J)i o xnitate de sxEstanije, Kom-nAessitatea ap essiste kx tote auestea tn modxpl mi ®n «fenomene. De aiul neuessijatsa npouessxAxl a-naAitiux. tnsn ue e mai essemuaA de a Ksnome, e Binaua, mi npeuxmx ziue InnoKpate, Komsin'b'n-xnea autiBb a nipuiAopx, consensus. Dapb, uepue-tapsa nbpuÎAopx nx note npodxue o assemine no-Iţixne; upin xpmape tpewxe Beanbpaix st> peuxp-
X 61 X
tjemx /a sintese, deKt Boimx sitnţieAeifemx UeAe opranme sax animate, ţap nx nxmal eAernen-te inaatiBe, mi c[>tpt KoppeAtmxne.
BiujxA anaAiseî e de a <J>i npe-sxnţiipe iui npe minxuiost, adeitt de a tmntpţţi neste nponopţlix-niAe osieKtxAxi saic neste indiyinueAe minţjiî. in-Kttif nentpx sintese, nx e niul xnx uiuix Kape i ap inepi: ea e imnep<f>eKtt nxmaî Ktndx sxnede xnei anaAise insx^iniinte.
in xneAe tpantate, se npetindd Kt anaAisea e *n napte mai anti» snpe Ktmirapea KxnonjinueAopx, dxptndx Kt sintesea se KXBine mai şneţiiaA Kommx-niKtuFxnii Aopx npin inBtutmtntxi Ama Ktndx xnx omx stxdie de sine, nx note st (]>aKt deKttx Ktmi-rxpi napuiaAe; Ktndx, din Kontpt, Bpea st npona* xţe noQixniAe Ktmirate, nxne tnttHc assiomateAe saic npinninieAe tjenepaAe, sase/e demxstptutxniî. Ni. se nape Kt aneastt distinKuixne nx e cjjxndatt? mi Kt ueA *ie nponxne tpesxe st «f»ai<t ne ne a ne stxdie st xpmeze KxpsxA icape A*a xpmatx eA tn-sxrnî j <J>tpt aueastâ, ap $i eppope sax tn metodxA mai tnainte npaKtiiiatx de tnBtuttopix, sax tn me* todxA tmnxsx auxmx disqiaAXAxi.
XX.
Desape deipaijjitne. — Desnpe dÎBisÎTne. — Desnpe KAassiipBbtalie.
Desnpe de<I>inijiivne.
Dec^iniuixnea e sxsstitxuixnea nep-topx desemntuixnî Kapaictepistine tn aokxa simnAeî denxmipi a xnxi OEieittx saxaxnxi ^anti
XI.
• **
)(82)(
Se distinge de opdinaprx defini ftixnsa AXKpxpi-AOpx iui a uopEeAopK. lIsa d’mttix Konsiste a de-tepmina sine ne se a<J)Ai> distinKtiBx *n Bepî xnx AXKpx, Kape t[>ane sî> nx se noti» itxcjixnde kx aA-txA: ausasti» deijnniuisne e de mape xsx nentpx (J>iAoso^)î; a doxa e mai mxAtx a rpamatiniAOpx. Ea e ope Kxmx nxmai o tpadxKuixne naptiKXAapt. tn adeBxpx, ne ne naşi. kk xnx tepminx e aA xneî Aimni stpiine sax aA Aimnei nostpe matepne, deai», sax din neigiinţia nostpe sax din detjieKtXA Kiapitbuii din naptea ueAXÎ ne BopEenje, se <J>a*ie nenessaprs st sxBstitximx xna sax mai mxAte Bopse sopEei ne-înyeAese ? A «ies La e inia» npouessxA xniKx aA tpa-dxKţjixniî Kape n’ape ni mina *n eşsenip» <J>iAoso*
«])iKx.
Dec|>iniuixnea AXKpxpiAopx cjdindx sinrxpi» aneea kx Kape tpesxe st ne oKKxm>mx, ne.pemtne sk tpa-ijemx perxAeAe neAe ne tpeBxe si. xpmimx de<J»i« nindx.
înainte de tote, st insemn’bmx Kt dxnt etimo-Aoyie, d e <|> i n i p e ua st ziut m'bpginij^e ( finire) ama tnKttx nx e mtpeEapea de aija1 desBOAtbpi es* npessixnÎAopx, npeicxmx, nentpx essemnAX, Ktndx s’ap tpaiUa desnpe esuAÎKape (explicare, a des^tinx-paj, ni din KontpK de a tpaţje xnx nepKX Kape si> nx nepmittb minu.il si» se pttbnesKx tn intepnpetb-nrxniAe saAe.
In anestx modx se asxstiiJnK'b neAe doxe perxAe aAe de<jnmuixnil: ea tpesxe se desemneze \ienxA npossimx uii di^epinţţa nea mai d is ti n k tibî». — Tpesxe sx c]> i e peninpo» uitate tntpe AXKp x a d e t]> i n i t x uii tntpe' d e c|> i a i ţj i x n e.

X 83 X
Sb (fne ase defini omxA. DeKb zinx Kb e o 4» i i n u t, mintea A’ap nxte Kon4>xndc kx sxBstan-ţjeAe BeyetaAe sax minepaAe. Iitndx din uontpb zîkx kt* e xnx a n i rn a a , Kon<f>xsixnea nx se mal note 4*®*16 Kx sxBstanueAe neAopx aAte doxe op» dini. Ane-a sta sa sa. ziKb Kb, m pesnentXA omxAxî, ijenxA anima a e mai anpone, mai nipiixnsKpisx deKttx ijenxA 4> i i n u b.
Nx e destxAx sb se 4>ie tpasx nepisxA de Kape se uine *n adeBbpx oBieittxA de4>initx; ni tpesxe tn-Kb Ka *n anestx nepitx *nsxmî sb nx se notb iton-4>xnde kx aAte oai^ţite ne ax Bapietbţj,i direpse.' De-Kb a ’rnî adonta dpentx senmx distinKtiBx âA ijenx-axI omenesKX KaAitatea de Binedx (kx doxe ni* niope), distinsuixnea ap 4>i insv^iniinte, nentpx Kb animaAe diBepse de omx nossedx anestx modx de a 4>i* Dap sb adontbmx din Kontpb dpentx KapaK-tepistiKb attpiextxA paţjionaA, tndatb se 4>ane neste nxtinţtb sepi ne Konc]>xsixne, 4dindx Kb pa» ţjixnsa e npiBÎAeybXA\esKAxsiBX aA xmanitbuii.
Aiua dap ansastb (JjopmxAb, o m x a e xnx a n i-m a a p a ţj i o n a a, e o dec]>iuiu,ixne cxnb | cjnindx Kb penpesentezb npin Bopsa animaA tote npo-npietbţîiAe Kape stnt Kommxne omxAxî kx aAte 4>iinue, mi npin Bopsa paţţionaA, nponpietatea xniKb Kape Konstitxeyje indicidxaAitatea sa; ama m Kttx tote modxpiAe de a cj>i neAe essenţjiaAe altinrx «nteAAiijinua nostpb cpbpb a c]n kx nxtinub de a Ae Bede în xnx aAtx oEieKtx a<f>apb de neA de-
O Kondiuixne XAtimapb nepxtb, deAa dec|>iniaixne e peninpouitateaj adeub Ka, ^iindx Kb tep-
• *
A 84 )(
minil «apautepistiil tpesxe se Konstitxesin. defiAinx euiBa^enuiAe oBieKtxAxI de<]>initx, si> se notE sxe-stitxi xnxA aAtxta indi(J>epinte. EssemnAx: deKE e adeBxpatx ia xnx tpixnrtv e snaftixA k x-npinsx «ntpe tpelAÎnil dpente, tpesxe assemine si. ţfiie adeBEpatx kt» snauixA kx-npinsx «ntpe tpeî a i n i î dpente 0 xnx t p i x n r i-x.
Desnpe disisirne.
DÎBÎşixnea e instpxmentXA anaAiseî. lîtndx se nvbpyineuje snpe a tmnEpui xnx totx «n m,pUÎAe saAe, se nxmenje nEpuiuixne. Inşi. atxnnl se \iine de apitmetim» tap nx de <J>iAosoiJ>ie, ini sinrxpa el perxAE e essaKtitxdinea nxmepiKE.
Ktndx desKomnxne snpe a tmirbpui totxA *n pa-ţlixnsa anaAoijieAopx sax a di(J>epinueAopx «ie npe? şentezE eAementeAe saAe, e tu adeBEpx <|>iAOS0<f>iKE. Âţxnuî snpe a <J)i exhe, tpeBxe si. <J>ie: J° i m m e-ziatE, adeia» st nx /.ase deuiEptx intpe irbpuî, iui şe tujEpaue neAe npinninaAe înainte de ueAe şeuxndape. îienţpx essemiJAX, «n diBisixnsa noAitir kt. ş mxndxAxî nx ţpesxe se se indice npoBÎnue! ţuainte de imnepil, şax Kantoni înainte de npoBin-\j,e; 20 t n t p e r e, adeuE se nx Aase ni ni o napte; 3° distinutE, adeKE se desnaptE tote nEpijÎAe »ie stnţ peaA diBepse; l\ d i s k p e t e, adeKE se niţ BXKEtiesKE mal nţXAţx deiatx sx<|>epe natxpa ax-
«pxpiAOpx.
Desnpe K/.assi.pcbMHinî.
KAassi<J)iKEyixnea e xnx npo'iessx ţt^pe Konsiste a opdina ^iinupAe sgx
X 85 X
4>enoineneAe d*m> a6semtni>pi/e Aopx n e a e Kommxne. Ilpin ausasta se <|>aKX KOAeu-liixnÎAe «le/e mai mXAtx sax maî nxu,inx Komnpen-siBe Kape se nxmesKX ijenxpî, snene, b a p i e-t e u î, <J> a m i a i î.
Nx tpeexe st. se Konc[>xndE kx tjenepaAÎSE-tjixnea. Ea e nxinal xnx nponessx npenEpEtopi# aA'e KEpef Benetfdţje Ae peaAisezE aneastE din xp-mi. Doke nentpx essemnAX, amx oBsepBatx nep-te anaAoijiî essengiaA© tntpe inaî mxAte BeijetaAe, amx <|>EKxtx KÎapx npin aceasta xnx Axapx <|>oao-sitopi-x, tnsE pesxAtateAe axÎ nx notx <|>oAosi me« mopieî mi tnteAAiijinuel deattx Ktndx booix xni tote aneste OBieate anaAoye tn o sinr^E imagine, in o sinrxpE noţjixne, in o sinrxpE peKopdanţiE. în adeBEpx, ne, dic|>epiny,E e mtpe a itxnome mi tntpe a ’mî adxne aminte xnxA Ktte xuxa togi apBopiî «ie amx Bxzxtx, sax a KonsepBa tinxA mi nxmeAe gene-piax de apsope!
KAassi4)iK'b«ii-xnea e nec-a ne a Kon<|>epitx OBieKte-Ae Kape Ae nxmimx a p e o p î; tnsE nxma! genepa-Aisxmxnsa a nxtxtx i;pea xnitatea BOAeKtiBE Kape penpesentezi. indiBidxaAitEUl innxmepaBi/.e. lIeA d’tnttirx nponessx, Bepî Kitx de imnoptante se <]>ie, nx <f>a<ie ama dapt aAta deKttx npenapi» pesxAtate-Ae pea/.isate de aA doiAca.
Se distinrx Ktte o daţi» doxe sneţje de KAassi<J>i-Kvitxnî: neAe natxpaAe, adein» «ieAe <J)xndate ne assemini>pi, mi neAe a p t i <J> i n i a a e, adeKi» ne-Ae apsitpape. Koî nx nxtemx admitte ansastE sne-HE din xpmE de KAassi<J)iKE«nxne; kehî deKE omxA se deniptezE Ktte o daţE deAa natxpE, <J>a*ie ansa-
A 86 X
sta nxmai npin nenxtepe sax npln Kanpiuix, mii ox note stasiAi ni'iî o na si. iu,ienti(J)iKT> Aeifitiorb <[yb« pt» a se pizima ne AeyiAfc ei yeAe etepne.
XXL
Desnpe leptitidine tn genepe, mi desnpe diaepseAe snege de qepti-tidinî,
Desnpe septitrdine tn genepe,
^îeptitxdinea e nossessi^nea^epi-tiuii.
Ea s’â de<j>initx ntn’aKxmx : o adepinţgb a Boinţj,e! A a nepqennixniAe tnteAAiţjinuei.
In xsx, ntndx zmemx: ei ’si *ieptx, sax a» <i e s t x Şanti e nepti, Boimx tn adeBBpx st npoKAamimv npesinua Bepiti»u,iî. <J>bpT> tndoinua> kt» nxtemx sa» ne tnorbArbmx mi st> ne imayinhmx kt> o nossedemx Ktndx nx o nossedemx; nxtemx st> ne Kpedemx a cju uepui «J^pi a npeKxmx nxtemx si» nejtpedemx «|)i.pi» dpentx sxnî, .snipitxoniî, etc; tnsb kx tote acestea nx pesxAti» mai nxţiinx kt» Bopna neptitxdine peopesenrâza» nx o nt-pepe simnAB, xnx assimuimmtx aA Boinxieî, ni niapx nossessixn&a peaAa. mi iQKontestaniAi» a Bepitbţjiî.
De«Jnniw,ixnea nostpi, ama dapi» e jKxstnJnKatb tn tnţjeAesxA xsxaA aA Bopsei. Dapi» se note jKxstu]>i~ Ka inia. mi mai nine tn aiiemiixn&a <J>iAoso<j)iK'b. In adeBbpx, disnxta msa mape a dormatismxAxî nx se nxtea tntinde deattx snpe nestixnsa de a nji deai» omxA note nossede Bepitatea sax nx. Ap <[)i cJ>ostx np^-^xtiAb, deitb s’ap <]n tpaKtatx nxmai de a mi deio» omxA tini note da adepinua BOAxntapi xnei nepuemiixnî, sax mai simnAX, den* se note Ainrxuii
X 87 )(
kt* nossede Bepitatea ; <|>iindx ki» npesxmuixnsa e nponopuionatij neyjnnţjel, mi nimene nx adepeyie snax tape nepnenqixniAopx saAe deKttx *ieA ne nx’rnî dî> Komnxtx.
Ama dapii tpcExe Ka dormatmii, npoiixmnitop'i aî neptitxdinii, uii sientiniî, adBepsapiî AOpx, st» o c|)ie imjeAesx assemine Ka nossessixnea Bepitbuiî. De-Kb n’apx <£i Btzxtx tntp’însa aAtx neBa deKttx o disnxsb*JHfne BoAxnlapi», indiBidxaAt, nx s’apx <|>i gătiră tx a o nera ninî a o axjxipma.
E b i d i n u a e Bepitatea o b i e k t i b b, adeKb pa-za Axminex estepne. Rpedinua e din Koutpa to* tbsxBieKtiBb. Ea Bine deAa omx, Ktp nx deAa AXKpx. 4'ftKttx neiitpx neptitxdine ea nx de-ninde nini deAa nipKxnstanţje OEieKtiBe ninx deAă antilxdini sxsieKtiBe. ^i e insapiaBiAi» mi indiiiisiBi-at» Ka Bepitatea a Ktpeî nossessixne o penpesen-teza» ea.
In rchiuirapea Kxnom,inuex, «jxiindx kt» AXKpbto pBSA mi AXKpxA stntSn npesinub, se note inttm-nAa Ka CAementXA sxEieKtiBx si» npedomnesKx, ade-kt» Ka adonepb'iHfnca tninţiiî st> aÎBi* mai mxAti» nap te Aa nou,ixne deKttx inc|>Axinţi,a OEÎeKtXAxi es-tepnx; npeKxmx Kt pian î se tnttmnAT» iute o dalb Ka eAementxA osieRtinx si» intpeKb, adeKb xta inxJxAxin-ţia OEieKtXAXî si» aiBi» mai mxAti» napte Aa nou,ix-ne deicitx Axicpap&a îRteAAiyinx'.eî’. Inşi», jtepî Kape st» «|>ie mezieAe deKimirape, Ktndx iîxnonjiniia es-siste în xnx' modx Aeijitixnx, atxnni e neptitxdine.
Desnpe dinepsej.o modtpî de qeptitxdiaî.
S t nt tpei sne ue de n e p t i t x d i n r peAatÎBx
1
X 38 x
snpe instpxmenteAe seKxndape Kape o npOKxp-b o-mxAxî, (K-b«ir, Konsidepati. m sine, nx note admitte ni'iî o sneui» de dij?isixne): neptitxdinea <Jji-sîki>, npodxsi. de sensxpî, neptitxdinea met atj»is ik-b, nape np ob ine din paţţixne; ini neptitxdinea m op a ai, k a p e ’ui î a p e <J>tnt*na sa tn animi, in «omiiiinui» sax *n miptxpia omenuopi E xrnopx de a distinije KonBÎKţiixniAe Kape pe-sxAti din o nepnenqixnea (pisiKi, Kindx amx Bizxtx, amx axzitx, amx niAnatx, etc; neAe ne npoBinx din Kon»ien»iixnea inteAAeKtxaAi, it*ndx amx inBen-tatx, amx my,eAesx, ami anpo^xndatx; tn <|>ine ne-Ae ne se npodxKx din simuiimntx mi din Kon^»i-dinui, npeKxmx Ktndx Kpedemx Aa o a^eKuixne i I sas Aa miptxpia omeniAopx ne Kape’l stimimx. ' <I>iAoso<|>iI s*nt mKi» nexniuî desnpe nestixnea, de-kt» omxA note sax nx note ajKxnije Aa neptitxdine, mi desnpe neslixnea auessopie Kape ap Konsiste a-detepmina npoqesseAe Kape notx Kondxne Aa dtnsa.
DormatismxA essatfepi m anestx pesneittx nxte-piAe omenenjî, cţiindx ki eA ^>a^e Ka mintea no-stpi si a>Kxnrb Aa oitKxnapea EepitbţjiAopx npimape pesepBate axî Dzex. Ssieuti*nsmxA Ae denpeuiezx *n xnx naodx Kiapx ama de nxuinx admissiBÎA, <{>iindx K'b Bede tntpe mintea omenesKi» mi întpe sepitate xnx asisx ne nx se note tpe<ie.
AAte sistemate, admitttndx ki omxA e antx snpe a nepBeni Aa desKonepipea adeBipxAxî, imnxnx snpe aneasta xsxa esKAxsiBx aA xnxî mezix xnÎKx. Ilentpx essemnAx, xni£ npetindx ki toti noţiixnea seuxpi Bine din sensxpl; eî nimiuesKx anima, pagi*-
X 89 X
îi sa, Konyjiitiua mi mtptxpia ometdAopx. AauîI âd-ontezt xnxA dintpe instpxmenteAe ie aras tnsem-natx aiuî, ini *! saKpi<])iKt disepseAe nxtepî Kape Dzex Ae a datx oiuxaxî.
EKAeKtismxA e xnx tepminx meziapix. Dxnt dtn-sxa xneAe Kxnominţje npimitiiîe stnt pesepBate Kpea-toptxAxî, ini omxA tpeexe st se assuie de tote nep-«setbpiAe *n aisastt sij>ept sneujaAt. inst tpenxe st estiAopeze kx axdauie KtrnnxA ieA nemtsxpatx ah stxdieAopx seiîxndape. fn xAtpt, tn aokx de a se Aimita ne sine, mi de a se npÎBa npin xnx Ka-npiţţix sistematic de o nap te a <J>aKXAttuÎAopx sa-Ae, tpeexe st Ae essepniteze tote, mi st <J>aKt st RonKxprt sensxpiAe, paujxnea, anima, snpe Ktnjira-pea xneî Kxnoyjinue, ama inKitx deKt aieasta ap sKtna xnxta dintpe aţinui! set, st nx nott SKtna leAopx aAţjî.
XXII.
D«$npe aua/.oîjie. — Desnpe indiajiime. — Desnpe dediEgitiie.
Desnpe anaiotjie.
Bopsa anaAotfie se note aniiAÎKa a a natxpa ax-KpxpiAopx sax Aa <J>aKXAttijiAe minţjii. tn AXKpxpî, anaAoyia şe note defini: o Homnintiixiie de assemtntpl n a p u i a a e, tndestXAe snpe a (J>ane st ne Konsiniţemx desnpe o as-sennnape totaAt.
tn minte, anaAoyia e nxtepea de a k o n K i-de deAa aieastt napitate inKomnAett Aa o napitate k o m n a e 11.
EssemnAe: Uesape, «a nepte Kondiţjixnî a Kt*
XII.
X 90 X
ţgiratfc o Bătaie; NartoAeon, it* xnx ?eni£ eraA'mi *n «lipuxnstanue assemint ua peoxpta JuifUopia. —■ O îUi&ntb a nposnepatx *n xnx atape sax atape nv m»nt¥, sxntx atape sax alape tenmepatxp’b. Ekt> xnx «•bimntx assemine, o temnepatxpi» anpoue eraAi, npi« xpniape îiAanta sa nposnepa.
?îsxa anaâoijiel npesxnnxne de nc^iesse xnx <|>antx *n statxA de npoieKtxp'b aii xnx 4'ant* denAinitx; K>ql,.»iupe doxe peaAitiiţi assemine nepfpeitte, n’ap aae /okx dfiKstx snpe o simnA-b Konst'btbUFsne de assemtnape sax de disserrmiape, Kape nx «iepe es-septiiuixA xnel 4)aKtfAt’b\ji naptiaxAape.
Ilapitatea note <|>i inKAomnAetb to doxe modxpî: 1 înuîtx nentpx 4>ant5fA oEsepBatx; a° MiKt.tx nen-tpx sxBieKtxA oEsepBTîtopFs.
Si» <j>ie intîtx xnx «peuomenx natxpaA, npeKxtnx o BeyetiuHîne «ape m'iene a se npodxue. Komna-ptndt inttieAe saAe manitţiest’bmxBÎ kx aAe xnx! 4>antx mat înainte den/ânitx, koiikîzx kt» 4>antxA axtxaA în peaAis’biixnsa sa nea totaAi» na 4Ji asse-tnine «JsantxAxI npenedinte.
tn opdinca istopiKB, sn se auiye o pejiOAXţiixne Kontimuxpam> «a o peBOAXţt,ixiie din limnxpiAO tpe-Kxte, mi stntemx anAeKaţj) a upede in» se sa des-BOAta mi se sa tepmina »n totx a‘ieAemî iiondinixoL ♦nst deKB ne AinsesKX doKxruenteAe istopnie, OEsepnn>«uxmAe «J>isi«ie, sax deass ux nossedemx in« stpx mente KXBiinuiose, anaAoyia se t|>a*ie xnx npo-nessx nepiKXAOSX , iui nx Oif>epegje rapanuîî înde-stVA'btdpe.
-T
X 91 )(
Desnpa iodTRjiifne.
IndxKBisnea , e snx npo^essx Râpe p e cj> e p e juj e a a o. k a x s e x n i K e ^anteAe diuepse k a p e Ae a npodxsx ea.
Essemn/.e: AAessandpx, ^esape, NanoAeon,a'» 8E»tx o Bieau-b agitatE; ripin xpmape topmenteAe stat nedesm>pţlite de mEpime. — Kac^eea , mippa, aAoea, nposnepezb »n A pama; npin xpmape KAima Ka/db Kou<^epeuje riAanteAopx apomatine.
lndxţţixnca e o *ndipentape a ^anteAopî Aa Aeye, aura tnKttx npin dinsa ne «lEAi&Bmx deAa Konse-ninueAe naptiuxAape Aa ?nx npinuinix yenepaA.
Desnps dcdrKHÎYEe,	,
DedxKuimiea e *nî npo'iessx itape Ronsiste a pedesninde deAa yenepaA Aa naptiKXAapix, saia sKote din o a c-p i t a l e t o ta /, ii j; e p i l e u i a e n a p u, i a a e k a* pe a e k x n p i n d e.
EssemriAe: TopmenteAe stnl nedesnEpgite de mbpirne; ama dapi> AA.essandpx, Mesape, NanoAeon ax tpeExitx se aiBE o nieay,i> ayitatE.—- KAima Kan-db Kon(J>epeuje n/.anteAopx apomathie, ama dapE mi Kaf}>eea, mippa, aAoea, tpesxe se nposnepeze *n A-paeia.
Pesxmti i° anaAoyia KonKide de/a *nx <[;antx
a a aAtsA ; 2° indsKţjixn&a KonKide deAa tete «^ante Aa npimiiiiFSA uape Ae upodxqe; 3° dedxKţpxnea Komside ddia npimrinix Aa t6te KonseninueAe îtape pessAtE dintp’tnsvA.
E nesle Hxtinyb de a peKxnduie aAte nposesse Aoyiae, <J>iindx ke sinrspeĂe panoptspl adeBEpate
X 92 X
essistx sa* «îtpe e^eute, sa* deAa aueste ecf>eiUe Aa Kaxsb, sa* rleAa kaxst» Aa aceste eleate.
XXIII.
pewpş SiiAoţiswy uiî desape periAeie aiI.— A lita esseniiue.
Desnpe Si/.AOţfismr.
SÎAAOtjismxA n * e a a tx qeBadeKitî dedxKuixnea esnpessi <J> o p m a a.
PanionamentxA dedxKtiB* tpeB*e Konsidepatx Ka qeA *ie <J>alie si se nasso» o atpeta Bepitate din Kon-taiitXA doxopx Bepitbuî npeessistinte. SiAAogismxA, Kape ’a* penpesentezi, tpeexe ama clapa» si se Kom-n*e din doxe nponxsiMHfnî npimitiBe sa* ijenepa-tpi'iî mi din o atpeta Kape pesxAti din ne^e opinai tise.
MeAe doxe nponxsi'iFsnî yenepatpiaî a* Kiratatx nxmeAe de npemisse; mi nponxsmtxnca <ie pe-sxAti se KHtmi Koimisixne, deAa AatinvA conclu-dere, <j)iindx ki KonKide sa* tepmini aprxmenti-<nxnea.
Sb npesxnnxnem* ki mintea nostpb nossede a-«ieasti noţiixne ijenepaAi ki tot* om*A e rnx-p i t o p i *, mi aneasti aAti Kxnoujinui maî pestptn-si ki II e t p * e o m *, din Komnipbaixnea a»ies-tdp* doxe nouixnl pesape o atpeta, adem ki II e t p *
mxpitopix, nentp* ki se at]>Ai uiindxse tot* de o daţi de aimndoxe nepnxpiAe detepminate npin Bopsa om* mi npin Bopua mxpitopix.
DedxKuixnea mi siAAoijismxA Kape o csnpime s’ax Kpitmat* nii «mi s’a* nposKpis* de Bakon mi de SKOAa sa, Kape a* <|>iuxtx si npedomnesiti esKA*-
X 93 X ’
si_Bx indvKuivn&a. St iDsemnimx Kt kx aueste tioxe npoqesse e Ka mi kx anaAisea mi sintessa; eAe stnt asseinine indisnensaEÎAe, assemine cf>eKXnde Ktndx se aniTAiKt tmnepxnt; assemine stepiAe Ktndx se arniAiiit desntpuitx.
tn opdinsa inopaAt, e neste nxtinţjt de a nepBe-ni Aa neptitxdine, <f>tp’a riAeua din nepte npinqinie indeniostpaiiiAe, mi npin xpmape <|>tp’a ann/dKa de-dxKţjixnea. In opdinsa «JnsiKt e neste nxtinţţt de a aîKxnţje Aa qepte Aeijl ijenepaAe «J^P*3 peuxpije Aa indxKuixne, <J>iindx Kt esnepiinua nx ne dt niqî o datt deKttx nxniaî Kxnominua xnxî <{>antx isoAatx, mi noi nx uxtemx awxnife <])tpt icaAKXAX paţjjonaA Aa o nouixne <]>xndamentaAt.
Opo'iessxA dedxKtiBx mi siAAOtjismxA Kape’Ax tpa-dxne cjnindx annpeyjate, pemtne st esnxnemx isapit-«JFsniAe uape Ae sx<J>epe <])opnia /.opx nea npioiiUBt tn annAiKtntxne.
A iita essemDAe.
SiAAo^ismx (dfiAa rpenesKXA ow loyianog, pa-uionamentx Komninatx), aprxmentx tiuinx sax mo-deAAX, Komnxsx, ripeKxmx amx zisx, din tpeî nponx-st'ii-xuî:
Totx omxA e mxpiiopix;
Dap Iletpx e omx;
Denî Iletpx e mxpitoptx.
MeAe doxe nponxst'uxnl npimape, Kape, Axate KOAAeKtibx, se nxmesKX ripemisse, tui! SKÎmiît nxmeAe Ktndx se senapt: atxnqî nea d’tntiî-x se nx-menje m a i 6 p e ^iindx Kt e mal estinst, mi adieît-tiBXA Kape o KapaKtepezt iea nxmeAe de tepminx mape totx din aueAemî motiBe. A doxa se ziue
A fortiori. »îînf oirţx* sxnepiopx , «leAXî' d’m-ţiFK npin rjeniXA sex oii npin aiKXtopeAe de kape disnxne Ba a*xnije «mo» mi mar seKxpx ah sx*iessx.»
 contrari o. »DeKb BÎptxtea se penomnensi. f uiţlixA tpeuxe nxnitx.«— «Unde nx sxqede stxAte^ tpixm<|>ezb inueAen»iFsn&a«
Desnpe perTACAe sU/.ovisidtavî.
Dxm» ApistoteAe, Aoryi'ieAe Beat imnxnx siAAOijds-mxAxi perxAeAe xpmbtope:
Terminus esto triplex, medius, ma-iorque minorque.
Lafius hune quam praemissae con-elusio uon vuit.
Aut semel, aul itcrum medius ge-neraliter esto.
Nunquam contineat medium con-clusio fas est.
Utraque si praemissa neget, nil inde sequetur.
Ambae aflimantes nequeunt ge-nei'are negautem.
Peiorem sequitur semper conclusio partem.
Nil sequitur geminis ex particulari. bus unquam.
SÎAAogismîA si. Kinpinzi. tpei tep* mini, aeA meziv, ne/, mape mi qeA
misT.
Ni'iî vnv tepminî nv tpeEie s-b aţin. mai mape estensirue tn Bonaisii-ne deaitî tn npemisse , (aatpuminte, tolv tepmiuvA tpecve st. peniţe iden-tiaî ).
TepminîA meziv, titKai odăii., tpe-nve Avat? tn f Uji<;/.esi uenepa/w
TepininiA meziv nv se note tn-tpodvae tn EOnaisivne.
Dean amtndore npemisseAe stnt neraiiuc uv e oossiniAi. Eonsisirosa.
Dove npemisse aijupmatine nv notv npodvie o aonisisiine neratisi..
KonBisiîDsa e totx de sna Roppe-t.aîini, npemisseî <iet.ei mai ijiAaur.
Nv note euii niai ORonaisiinc din dore npemisse naptÎBTAape.
EsnAiit'i.'Uxnsa pervAeAopv siAAOqistiqe.
jo tn totx sÎAAOijiismxA tpesxe tpeî tepmiur, c[>3-indx kt> sint doxe idei in KontaKtx Kape tpesxe sb | npodxub o atpeta.
a° TepminxA Kape se perxeueijje tpesxe st. pemte identiitx. în auestx siAAo^ismx :
Totx omxA e animaA;	,
i
Dap Iletpx e omx;	|
Denî Iletpx e animaA ;
X 9î X
cI£ki» amî Alsa EopBa a n i m a a tnttrf tn tnu'eAe-sva yenepaA, <|> i i n u e animaţii, sie, iui anoî tn xnx tnueAesx sneuia/., <]> iin ue AinsitE de inteAAifinu'b, aiul nEKEtxi tn Kontpa acestei perxAe.
3° Ka st» essistE peAEUHfnsa tntpe tepminl, tpe» Exe de neuesse Ka ne a mape se KxnpinzE ne neA mezix, mi ueA mezix ne neA rninx; dap KsmS nxtemx ^>i seKxpî ke neA mezix itxnpinde ne ueA minx, dem> nx e Axatx tn o semni<j>iKEqixne ijenepaAE ? nen-tpx essemnAX, deirb o in x, nx se annAiKE Aa iţenxA intperx, nx note Kxnpinde xnx indiBidxx npeKxmx ne 11 e t p x.
4° 4>iindx ke tepminxA mezix e Aerttxpa naa neuessapx a nponxsxmxniAopx, nx note se se a<Ş>Ae tn neAe estpeme.
5° EAementxA nositiax sax peaA nx note enii din neA neratisx npeicxmx niqi essistinua din ne-«Jninţix.
6° Ni»iî neratisxA nx note se esE din neA nositiBx.
yo tn anestx siAAOţfismx:
Niui xnx omx nx e nemxpitopix;
Dap Hetpx e omx;
Deal Hetpx nx e nemxpitopix.
Konicisixnea ese din npemissa neratiBE, nape se KonsidepE Ka «i&a mal <|>AaKE.
8» Doxe nponxsEm-xnî naptiKXAape neitxnpinztndx sneueAe tn totaAitatea Aopx, nx se note uji deKE indiBidxxA desnpe Kape' se uopEeme e tn Kaîeropia desemnaţi, iui npin xpmape nx se note KonKide.
Aceste perxAe tpenx de tnBeKite, mi Ka atapi s’ax XIII.
X 98 X
siinnAii])iKalx. fnsi> «jdindx m» stnt din totx aceA eBx i;a oii siAAOţiisinxA, mi se pecjjepesKX essaKlx snpe xsxa <|)opmeAopx axî, uxijetbinx kt> tpesxe u,inxte mm» Ktndx st Ba KousepBa <]>opma *nsi»mî a siAAoy.ismxAXi;
XXIV.
Desupe iJhjaossa cjiopmeî sÎAAmiistîqe.
4>opma siAAoyistiKt e tJ>oAositope, (]>iindx ui. npesenteza. xnx Kadpx des-t x a de s t p » m t x ua Bepitatea s a x e p p 6-pea si se aoti peRxnâige xmopx. t n adeBiipx mintea e maî nxţjinx esnxsa» snpe a se pa» ti» ci *n‘xnx rniitx nxmepx de <f> o p m x a e detepminate, deKitx tn b o p-BeAe c e a e m x a t e KapeAeadxceode-mxstp’bcixne opatopie.
Aa acestx <|)oaosx npimapix se notx adaxije aAte pesxAtate iumoptanuî: i° in» aprxment’bcixnsa siA-AOţfistiKTj e o sney/b de ijumnastiub Kape essepcitezi» <|>tfpte mintea, attt uentps otpensiin», adeai neu-tpx demxstp'b'irene; iyt mi nentpx de<j>ensiirb, a-dein» nentpx pec^xticRme; a° kt» imnpime «Jhaoso-^>iel KapaatepxA ceptitxdineî njiinţieAopx matematice ; 3° kt» ns di» nxmaî ceAxî ce o npaKtiKt mxA-tb destepitate mi pirope, ci KommxniKT» aceste dose i;aAitbu,i KKtpx mi Aiumei nonAXAXî Kape sesep^euje kx aceste npocesse Aogice. Acestx <|>oaosx XAtima-pix se note Konstata *n Ainiea <j)pancezî», Kape e cea maî paţiiouaAi» dintpe tote (ceea ce esnAiRB xni<-uepsaAitatea ei), mi uape s’a <j)apmatx aiapx dxptndx nepiodxA *n Kape siAAOijismxA epa maî mxAtx m xsx.
)( 99 X
MepiteAe iui rpextbţj,iAe aprxmentbnraml si a a 6-yistiue s’ax essayepatx una dxirb aAta. DeAa desito* nepip&a onepiAOpx axî ApistoteAe, Kape o stntemx daT topi ApaniAop-s, anestx yenx de paiţionamentx a dorn» nitx in xnx modx esKAxsiirx ntrib Aa tpixmf xa npo-uessxAXÎ Kontpapix, adeub ntnb ne timnxA axî Ba-Kon iui a axî Kaptesix.
E adeB-bpalx Kb deia» ne sepBimx nxmaî kx şîa-AoyismxA, Kape nxpuede tot.x de xna deAa assiouoa-te sax Bepit'bţjî npimape, nepdemx aBitxdin&a de a stxdia fanteAe naptÎKXAape, iui npin xpmape ne rm-nemx m nepiKAX de a admitte o infinitate „de m>-pepî Kape esnepiinya note sb Ae desminy,b. Dap deitb de aAtb riapte amx amiAiKa nxmaî indxKyix-nea uape se maAyb deAa naptÎKXAaptx Aa yenepaA, amx nxte sb nx nepBenimx ninî o datb Aa BepitbţjiAe f xndamentaAe, Kape nx pesxAtb din oEsepBbnKsn! ninî din KonieKtxpî ouieneml, ui essistx npin sine *nseuiî, mi se pef epesnx, nx snpe OKKxnbpiAe indi-? îiidxaAe aAe xneî inteAAiyiniie, ni snpe antitxdinea etepnb a paijixniî omeneaţi.
De aiuî xpmezb Kb neAe doxe uponesse aAe de-dxKţjixniî mi aAe indxKiţixniî, tn aokx de a se esKAX-de, tpenxe KouiBinate, fiind x Kb suit doxe >KAasse de Bepitbţji: <i° ne^e ne inepesux payixniî nostpe, mi din Kape nxtemx suote aAte Bepitbyî npin sib-AOiiismx; a° neAe ne nx se notx Kbinira deiots npin esnepiinu,b, mi nx se notx yenepabisa demti? npin indxKţjixne.
Afapb de anest&a, f oaosxa fopmeî siAAoyistine s’a Kapautepisatx KXBiinniosx tn nipKXAapixA minister piaA destinatx snpe a nxne »n Birope nporpamma
X 100 )(
npesinte. tnaiesta se memop£%i>. ......
»IntpodxKuixnea xnopx «lestixnl noxe din AoyiKb pe^atiBe supe aneastb f opnib de pauionamentx kx Kape s’a fbKxtx attta anxsx tn cbxa mezix, mi na» pe anoi, npin o peaKţţixne estpemb s’a ner/.essx' npe mxAtx, adeub f opma siAAoyistiKb. Aptea siAAoyis* tiKb e mKai o yimnastiKb uxtinte «ape db minuil asitxtidinea npeaisixnii mi a piropii. tn aqeastb sko-at» BipaA*b sax f opmatx nbpinuif nost pil: nx note sb fie deattx f OAOsitopFx a peuine Kttx Ba tironx tntp’tnsa Hssneuea antxaAb.»
XXY.
Desnpe sojusm&te mi desnpe mezieze de a as deszera.
SofismateAe stnt pauionamente ap* tif iuiose npin Râpe se Kaxtb si se f a-Kb npedomnitope eppopea.
Sof istxA ne note tnna/a tn doxe modxpî: sax enxnyitndx afipnwiHmi faAse; sax dedxKtndx Kon* seninye f a/se din npinninie adeabpate tn sine^ Sofisma note Axa o infinitate de fopmej e ax-Kpx de imnoptanyb a însemna qeAe mai xsitate: ielrnopanua aprxmentxAxi nonsiste a fa*ie o demxstpbmxne pirxposb, tnsb ttape nx se annAiab Aa «iestixnea nxsb, sax aAtpbminte a da o desAterape Kape nx e a npoBAemel date. îînx otnx maAUb foAoseAe Aiseptbuii; aAtxA staEiAenje BiK-topiosx neKXBiinueAe Amenyeî, mi npetinde Kb a pefxtatx ne adoepsapixA sex. tnsb se Bede Kb a pesnxnsx Aa nesa ne nx se af ipmasb: adeKb Kb Ai* nenya ap fi desidepaeiAb.
a° Ileuiyixnea npinninixAXl tn aokx de
Kxtx ninî xnx nassx, anpone na xnx dipent'btopix Kape ap dx»ie ne KbAbtopix ntm> Aa mezietatea dpx-inxAxî, ini anoî, tn aokx de a’ax di pe» ta mnx Aa de-stim»irrxnsa sa, A’ap pedxne ne o uaAe intopsi» Aa aokxa Kape Vis ATbsast.
EroismxA e Aetjitimx;
Ii-b'il omxA ape dpentx de a se npe$epi aAtxia, etc.
Se nape kt. airix adx«ie xnx aprxmentx, ini ne amv dipenta K'btpb Kontdsixne, dxptndx kt» tn adeBbpx ne petm>Au,T>tnx Aa ac[>ipm'b'iRmea npimitiB'b; <j)iindx kt» a se npe<J>epi aAtopa, e Ktapx a 4>i eroistx.
3° HepKXA Biţjiosx tmtide mintea tn xnx Aa-nipintx i^pi» einitx tn Kape se 4>peKi» netxtindene de imnossisiAitate, ini se Kondamm» npin taxiului» Aa inepţie.—<5nx omx e tn Ainsi, i se dt Kon-siAix sb agente snpe a se nxne ne AXKpx ntm> Ba ase «ieptc avotope npimape, uanitaAe, sax mm» se sa nxne tn Kondiuixni/e de aBepe Kape dax nxte-pe. Dap, eA nx Ba aatxnije Ktapx Aa anestx pesxA-tatx npimapix denttx nxmaî npin AXKpx Kape i se KonsÎAie sk ’ax amine.
O annAiKbtuxne <J>opte Roman», mi kx tote aneste «|>6pte KapaKtepistiK'b, de axeastb sney,b de so^isml* se a^>Ab tn anestx >Kxpi>mtntx aA TasKonxAxl Kape a:xpi> din tnueAemnxne sbnxintpe tn ani» tnaintedeneBamiatnnota.
4° Konc{>xs ixnea KaxseAopx: a indina,
X *02 )(
s’aif sxnessx, a ®oi «a xîixa si» se ^ne nisisxtlf din aAtx * *n c[»ine a Koncf>xnde simnAa'sxnessîxne kx ţjenep,b,if«1QSa* — O Kometi» se apatt, xnx rsax «lÎBiA se aţiiţi*. Uli <|)iindx ki» anestx cfiantx a xp-aaatx' dxnt neAx aAtx, se Ba npetinde Ka pesxAtalx dintp’tnsxA, na Kxmx ap cj>i o KoppeAT»»nxne nossi>-biai» tntpe dtnseAe.
5° Denxmepape imnep^eKtir a a<|>ipma desnpe xniBepsaAitate neea ne attinye nxmai xnx geptx nxmepx:
Exponeaniî s*nt aAEîj Deuî totx omxA e sabx.
6° A Htxdeiîa desnpe xnx AXKpx npin «ieea ne i se KXBine nxmai din anidin-U 'b* — BnpsatxA Ba«iinaA a <J>ostx <J>xnestx Aa xnil Konii (m xpmapea KondiuixniAopx de’s^aBopasiAe *n aape se a<|>Aa J, npin xpmape Banina e nepiKX-
AOSTi .
7° A tpeue deAa neea ne e adeBnpatx tn nepte pesnente Aa neea ne e adestpat», s i m n a x, (deAa peAatiBX Aa aBso/yxtx). t— Unx omx « sxnepiopx xnopif aAiopa m xnx nepxx <J>6pte stptmtx; se KOiiKide kr e xnx omx mape.
8° A in e i r x i t a t sa BopseAopx: dn BopBe-AQpx xux *nţj,eAesx pex detepminatx, ini SKiaiBB #^pî<|>jKT.nixnea Kape Ae este nponpie. Flentpx es-semuAx, Bopsa natxpi tn xneAe tpantate de <])i-Aosocjue se *n\ie/.eije aKxmx Ka o nxtepe tnţieAe-riitope, aitxmx Ka o KOAAeKţyxne nassiBn de diBepse tj)iin;ie, etc. etc.
<t»aAseAe. pauionamente na pe ac atnx nxmepatx ainî, ies Rite o dat-b nxmeAe de n a p a a o y, i s m x,
'	)(103)(
Ktndx stnt npodxse din neinjinţit <J>tpt intenuixne de a tnuieAa. tn mal mxAte tpantate, nx se admitx Ka so<|)ismate xneAe din neAe «ie amx nitatx ai»iî, tntpe aAteAe irnopanua aprxmentxAxî ini Kon<|>xsix-nea itaxseAOpx, <j>iindx Kt se pe<J)epesitx Aa o eppope inBOAxntapt. Kx Iote anestea e xniopx de tnijeAesx itb se note indiita kx ijjipsa o Kaxst <[>aAst, mi se note tpaKta kx mipea o uestixne dipepst de neea ne e nsst. Denî <|>ie-Kape din aneste pay,ionamente note <J)i atttx sotjdsnn» Kttx mi napaAogismx.
MezieAe de a desAera socJdsmateAe stnt diBepse dxnt natxpa anestopa.
Ilentpx a^ipratntxniAe <|>aAse tpesxe essepnitatx wxcjeuiXA sex, tpeBxe npesepBatt anima iui mintea sa de tott irif|>Axiniia nepÎKXAOst. 4nsi> npesepBa-î.iBeAe iîttpt anestx uenx de eppopi se Bopx indÎKa in naparpa^JXA XXVIII.
Ilentpx Konse'iinueAe <|)aAse, tpeBxe uepxtx deAa adBepsapix st otsepBe pirxposx perxAeAe siAAOlfis-tine, mi tî tpesxe onnxse uepte mezie de<])ensiise indinale tn teopia desnpe aprxmenttnixne.
MezieAe deiJiensiBe ocJ>epite de aprxmenttutxne se pesxmx npin BopEeAe xpmttope:
Divide, defini, concede, negato, probate.
MestixniAe ueAe npe-KomuAesse se des nap tir; Snpe a se npesepBa de amBirxitatBa BopEeAopx mi a se tnueAeije desnpe Batop&a AxspxpiAopx se dat: d e cj>i n i u ixn î. Se Kon'iede sax se n e rt, dx-nt imnpessixnea npodxst de nporixstmxnea ensn» uiatt. tn(J)ine deKt nponxstntxuea nx e ueptt, tpeBxe st se d e m x s t p e.
X *04 X XXYL
*.*A J >	,	„
1 • ■ j«Aitopitatw, mi>ptrpieî omeniiopi.
*«*$*•#»•*	V 'Vf
A«tpici omeniAOpî e x n x..jtitez^A(d^fWep tit adine. — D e k t» se tpaK;t»ezt>4dfe8{p|p|p^o; qe,stune de npinm-ni*, k,o n sfx n,a(n ^,a^s„nx I, map p nimepi de ©meni n p e$xntix&i?e‘ .kt» mpepea AOpx e tn pa no pt guxins^nii natxpa A«Kp«-pi a o pi.—5**.- t/p^K t pz t desn pe o *i e s t i x n e d e ^t’an'fg^1 p p p; 6jp^ea. nx e admis-siniAT., Ktndx m a p t x.p.ţ ' n^jme po iuI a $ annAiuati opraneAe Aopi mi <|>,a kxa* t t> ţţ i a e a o p x supe Konsut'b'îHînM ave-s t x î (ji a n t î.
St» adaxyemx kt» KaxseAe eppopil indÎBidxaAe, npeKxmx stnt intepessxA , nassixn&a, npewxdeui ja, n’ax nim o AXRpape snpe ijenxA omenesKX tntperx, mini Ktapx snpe o napte KonsidepaEiAi. a ijenxAxî.
Nx tpeExe st. KonKidemx na xnil <J>iAOSo<f>l, ki> nrbptxpia omeniAopx e sinrxpxA mezix Aeyitimx de ane KT.iu.ira Kxnom,inţţe, <f>iindx kt., *n XAtima in-stanuT», tote' panoptxpiAe Kape ea ni Ae <J>aue, tpeax npin sensxpiAe nosţpe .mistui sxnnxşe KontpoAXAx! paţţixmf nostpe, «ape Ae anent^zT. sax Kape Ae Aa-nT>dT>; «ost. tpesxe st. peKxnoujemx kt> nrbptxpia e xnx tape eAementx-de neptitxdine, mini, Komsiua-ti kx ueAeAaAte aacxtope de Kape disnxne omxA, note sepBi de naşi. tcpedinţţeAopx Aeyitime.
Insa» snpe a ocţ>epi rapanţţil tndestxAT>tope, tpe-nxe st. satis^aKij ueptopx Kondiţţixni peAatiBe, atttx
snpe ^anteAe attestate Kttx mi snpe maptxpil Kape Ae attestezT..
X 105 X
î° <î>ant e a e tpesxe sb $ie nossiBÎAe, (noi nx Boimx npin aneasta si» attaKimx <J>anteAe mi-paKXAose, qi nxniaî si» indÎK’hmx kb aqestea nx stnt din dominixA <J>iAoso(|>ieî); ini ano! tpesxe si» <J>ie OBsepBaBÎAe, adeKB Ka niqî o qipKxnstanţp» si» nx Ae <J>ie nxtxtx aKonepi sax tpasesti dinaintea o-khsaxî oBsepcbtopixAXt. lisjune deui» stnt n x b a i-q e, motiBeAe de KpedÎBÎAitate stnt kx attta mat tapî kx Kttx nxmepxA omeniAopx npesinui e mat Konsi-depasiA, mi kx Kttx e mal xmopx de a Ae desminui.
a° Maptxpil tpesxe sb <J>ie oneştii, adeKB insa-nani de a tnmeAa; a x m i n a u î, adeKB sKBnaui de eppope. Ktndx attestiqtxnea se tntinde snpe ^ante rpex de annpeuiatx, tpesxe iiîkt> Ka maptxpil si» nosseds Kxnominţie sneţţiaAe.
Mtptxpia omeniAopx nx se KommxniKi» totx d6 xna dipentx, <j>iindx kb nx se tndpentezB totx de xna Kttpe yenepi.qixnsa KontimnxpanB. De aneea tpesxe distinse mezieAe saAe qeAe npinqinaAe de tpansmissixne:
i° Tpadiuixnsa: <|>antxA se tpansmitte BepsaA deAa tati» Aa <]>iix. Auesta e npoqessxA nonAÎAopx upimitisl sax aA KAasseAopx Aitepate as nonAil qi-BiAisaut. PerxAeAe de Bepi^>iKiqixne stnt de a se petnsAua Kttx e kx nxtinuB ntm» Aa snxisxA opi-yinaA, mi de a ’ax des<J>aqe de tote tnBBAitxpiAe kx Kape nappatopil disepuil ax nxtxţx st ’ax tnKapqe.
a" Istopia sax tpadiuixnsa sKpisB, snpe a mepita Kon<f>idinya nostpB tpesxe st> aîBB doxe KapaKtepe; axtentiqitatsami interpitatsa. Mea d’tn-tti% dintpe aqeste Kondiţjixnî npesxnnxne, kb onepa
xiy.
X i06,X
e »n peaAitate a aneAxta a a Kbpxi nxme noptb. * fn adeotpx, d&c-b upedemx as o â(J>ipim.<iFsne a axÎ Tasjilx din pesneutS rientpx tnaAta sa mopaAitate, tui d&n» nineBa ne npesentezb kx rapanuia nxmeAxi >.xî o onepi» ba K'bpxî axtopix nx e eA, nxtemis a-donta eppopî din jpesneatx nentpx anestx bmx mape. A (jo«a npesxnnxne ki> testsA npimitiBX n’a sx-cf>epUx nwi o aAtepb*nxne, mi kt> nî'ii xnx npocfpanx na întepKaAalx npoieKtxpiAe saAe *n onepa opityi-naAi.
3° Monxmente/.e matepiaAe: înttrx edi* tjiiueAe, KOAxmneAe, sRXAiitxpiAe; «mol medaAeAe, ineACAe; tn cfăae, maî sneuiaA, moneteAe, itape ax o mape BaAope istopiio?. ¥sxa anestopx a*xtope igiintuţnne «iepe o mape oipKxnsneKnixne; nenlpx Kn înmiita nx e maî xinopx dciuix de a tj>i tnmeAatx de luapAatanismsA aAlxKi sax de «ponpia sa Kpe-dxAitate.
i
XXVII.
Desnpe semne iui desnpe	sn paooplYA Aopî ky Kvgelapca.
S e m n e a e stnt d i b e p s e a e m a n i <J> e s t b-uixnl ripin k a p e Kîţet** se tpadxue din a (fi a p x.
S x ra gpa semneAopx ne penpesentez'i» K x ^ e t a p sa Kons titse ijje a i ra b a.
Aiinsa e natxpaAi» sax aptkjfmiiaA'b.
AiniBa uatxpaAb Kxnpinde : io >k o k x a rfj i sio-o o miel, adem> miumapea mxuiKiAopx <|ieueî, cî-u-AOpx, sxzeAopx, etc, etc; u° t|este/e, adean no» sitxpiAe KopnxAXÎ mi maî a/^esx mium'bpiAe Bpaţiîx-axî miaAe mtnel; 3» stpirxpi Ae, sax sonspÎAe
X X
inaptiicx/.ate, suose npin o senstwrae de dxpepe, de îiAviepe, etc.
AimBa natxpaAb, nenxtindx esnpirae deKttx nx-maî indiyinţjeAe npimitiBe mi pestptnse, a tpeExitx st se tj>ai<t nedestxAt indatt ne tnteAAiipnua omen6-şK’b s’a desBOAtatx.
AimBa apti<J>i»iiaAb Konpinde: jo penpesentbmx-nea peaAb npin cjdrxpî Kape penpodx'ie inserai ^>opmcAe ouieKtXAxi mi «iipKxnstanu,eAe (JjaritxAX? (niKtxpa, sKXAntxpa); s° penpesenttmxnea KonBen-uionaAt «ape staBiAeme xnx panoptx . BOAxntapi# *ntpe nepte senine mi «iepte AXKpxpî (BopBa, sKpin* txpa); 3° mi o penpesenttmxne mesteKatt «ape nap-trainezt din «leAeAaAte doxe (ieporAicjiiî, emEAema-teAe, siinBOAeAe). Aneastb din xpmb e tn adeBtpx, totx de o datt peaAt mi KonBenuionaAt, «Jmndx Ktf nentpx essemnAX, imaijinea aKxiAeî penpesenlezt na~ s-bpfta npin imittnixne, mi desemm» npin u o n* Eenijisne Itpia, nxtepaa sxirpemt.
Ktndir AimBa e apsitpapt, adei«» Ktndx eponede din itoinţţa oinenesKb maî mxAlx deiafx din naixpa AXKp'xpiAopx, admilte ve^e mai diuepse «nuiit^esli»» qtxni.
S’ax a<Juatx Aa xniî nonAiî din Amcpma axsCpaAi* o AimBB BasatB ne uoAopsa itopdeAeAopx mi ne mo-dxpiAe de a Ae intepA-bţia. fn opiente, se sepuesuii nx <|)AopI snpe a esnpirae maî azesx simuimiuteAe, 1'msb anest&a suit mezie esuenţiionaAe Kape nx stax eu ni‘iî xnx panoptx kx incliiiinueAe xneî «mii/iist-ni-xni nporpessise.
Meze doxe penpeseutb’nxnî iconuenuioiia/e maî ramop lanuî nentpx omx, a ml «opsa mi sKpinUpa,
X103X,
fn adeBbpx denii aceste mezie smt apsitpape m annAÎKbnmriAe sneuiaAe, smt msb natxpaAe *n sine, <|>îindx ki> pesxAtb din opranismxA nostpx oii <J,jindx kt> rxpa mi mina s’ax «JxbKxtx ks o destirn»-«nvne eBÎdinte.
Bopsa e o KomEinbmxne de sonxpl aptixxAate, adeKi> modixţtiKate npin hjokxa AiiCBel, cxzeAapx1, dinuiAopă, mi aA înriuixAxî. Aneste sonxpî penpe-sentezb ideize, din nxtepea KonBenuixnix Kape Ae pe<|>epeiije snpe <f>ie-ţtape dintpe dinseAe.
AioiKa KoniîenţjionaAb e sinrxpb neea ne note pe-sipesenta aBstpaKQixniAe mi xjenepaAit'i>ţjiAe. In a-desbpx kx semneAe minei sax kx <J>irxpî imitatiBe nxtemx dopt sb deseurabmx xnx indinidxx, Ka Ile-tpx, IlaxAx, etc. msb ni<iî odatb tinxA omx. Denî, x]>iindx kb t6ti> opinua apesxnnxne de nenesse as-stpaKţjjxn! mi yenepaAitbţiî, aneastb AimBb e ade-BbpatxA instpxmentx aA tnteAAiţjinuei omeneujî.
<I>iAoso<!>iî di(])epesiix desnpe opiijinea AÎniEeî, xniî rxpetindx Kb Dzex a dată oxiîxaxî intim o AimBb (J>t-Kxtb, napatb j aAuif, kt> omxA mşxxiix a <f>opmatx intim AimBb npin anaAoyieAe stpirbpîl sax aAe <J>op-meî «xe’l o<]>epea natxpa. «Dbpb a ne nponxnuia desnpe an&astb «iestixne, nxtemx sb ne inbpxjinimx st zinetnx Kb Bopsa stb Kbtpb Kxxjetx Ka KopnxA Kbtpb sxc|>Aetx, mi kb npin xpmape eze tpeBxe sb uoessistb nnnpexnb deza naujepe; tnsb desBOAtapsa Aopjă tpQExe se se c])ain» nxrnax rpadatx, npeKxmx mi desBOAtap&a indiBidxxAxI mi a yenxAxî.
SKpiutxpa e perxpesentb<iixnsa Kxyetbpiî, anxmx dipentb anxmx indipeiitb, In Qlina, ea penpesen-tezb dipentx Kxxjietapea, ama iniutx ideiAe <j»iindx
x m x
jnnYtnepasiAe, «JnrxpiAe stnt assemine innxmepaEiAe, i'OKtlx memopia mi jaxdeaata nx notx aasxnye snpe Uinepea Aopx.
Im Eîtpona, ea penpesentezt nxmaî sonxA toni!, Kape tnsxiuî esnpirae Kxxjetap&a. De ainî xpmezt aa, sonxpiAe uoaaAe 4>iindx Aimitate, aAcJ>aEetxA mi diagionapixA st se a<j>Ae tuaise tntpe mapxjinî na*> txpaAe. De ainî xpmezt o mape sinuiAi<|>iKt»iixne aape nepmitte exponeaniAopx st nossedt axnoniin-i&a Ainosei ^>opte timnxpix snpe a se nxne ax <f>o-aos£ npe aAte stxdie, dxptndx at Hlineziî aonsa~ apt toti» Bieaua Aopx stxdixAxx npeAimiuapix aA AimBeî.
O AimBt Bine <J>taxtt ap tpesxi st o<J>epesKt o Koppesnondinţjt essaatt tntpe AxapxpiAe de esnpessx mi tntpe tepminiî aape Ae esnpimx. Ap tpesxi a-ma dapt aa o sopBt st <|>ie apeatt, nentpx <|>ie «ie idee, mi mat tn pirope o BopBt nost nentpx <J>ie ne nxanut a axifetxAxî. Inst ssxpiAe mi indi-xjinijeAe omxAxî o<J>epesax npe-mxAtt ca pietate aa st nxtemx avaxmje Aa o AimBt ama de KomiiAett. Airnsa matimatinei e sinrxpt aape satiscjiane anes-topx aondiuixnl, <f*iindx at o^epenje o topst nentpx o idee, Hip niul o datt doxe sopse nentpx xna mi totx aneeauxî idee.
KaAitttjiAe anessopie a Ae xneî AimBÎ Bine «jxtax-te stnt, aa ea st <J>ie x m 6 p t, adeat anessisÎAt tx-topx aAasseAopx; a o n i 6 s t, mi ax tote anestaa s i m n a t, adeat nxţţinx matpaatt ax tepmini ne-dantivî sax stptinî. tn XAtpt, tpesxe aa Airnsa x-sxaAt mi aommxnt st <J>ie sine distinatt de ideo-mateAe sneyiaAe xsitate tn s<I>epa npo^essixniAopx, apteAopx mi a mtestpiiAopx etc.
XXVIII*
Desope EuîsoAs eppopuopv costpa.—. Desnpe mezieAe de a Ae tndpenta.
Desupe KavseAa eppopiAopî n6stpe.
Eppopea se npodxne Ktndx nxtepea autiBb Ka« pe tinde snpe a Kxnonje nx note tnisinţţe nxlepea de inepyie Kape ’l o nsnx dicfnKXAtbUMe.	^
Âneastb riedeKt a (JiaitXAtbuÎAopx nostpe se note pe<|>epi Aa natpx aasse yenepaAe:
i° Nerixtinţja Aopx «ea natist; ao edxK'b«Fxnsa Aopx «&a imnep<])eKti>; 3° xsxa «eA pex Kape ’ax <Jia«emx kx eAe; 4o txpexpapea adxst tn essep«i&ixA Aopx npin in^Axinue stpxine.
i° N e n x t i n ii a naţia t se aiJiAb tn ijenx mi srn iudinidxx. tn yen x, sensxpÎAe nostpe nx notx nep«ene deattx nxmaî tntpe «epte mapyinî mi kx «îepte Kondiuixni. Totx «jtantxA «ape se tmnAÎneiue ®n o distanu'i. npe-KonsidepaciA'b, totx OBieittxA Kape npesentezt riponopţjixnî npe inapl sax npe-mi«î, SKarib de ne«esse axk palpit Aopx. Asseniine, «epte * npoBAemate inteAAentxaAe, peAatine snpe uaxseAe npi-mape, stnt mai totx de xna insoAxeiAe nentpx in-teAAiifinţja nostpt. Kx o iiopiît, cjiaKXAtat&a noslpt! de a Kxnome se note essepnita nxmaî tn stfiepa o-| rnenesui», mi tndatb «e se tnnepK'b st neptxnzb tn s<|>epa sxnepomenesKfe Kape ’i este intepdiiUb Kade <|)i>pb anipape tn eppope. tn indiBidxx, totx 01115a nx nossede tlenAinx opranistMtxnaa nponpie yenxAXî. Stnt xniî Kape stnt Ainsiui de xnx sensx npeaxnix de axzx, etc, sax de o «JiaKXAtate, iipeiixinx de imayini.«Fsne, sax Aa Kape mezieAe de a Kxnonje, «.Jţ'bpb a Aiasi kx totxA, ax nxmaî o nxtepe miitb,
X Hi)(
npeuxmx bbzxa Aa mionî. He ap xpma, Ktndx ap KXteza eî st> >i;xde»ie neste uepsxA Kape ’ax note imBpiua nepqennixrisa Aopx ? E xrnopx de a tnsem* na eppopiA.e innxmepaBiAe Kape Bopx tpeExi st> Ae tJ>aKB opBXA nponxnijitndx desnpe KOAopî, ini sxp~ dxA annpevţimdx sonxpiAe, mi npin anaAotjie neAe qe Bopx sKBna ijeometpxAXÎ KpitiKtndx onepeAe ap» tistine, aptistXAXl desBitiudx te£eb)nateAe yeome-tpi'ie.
a° EdxKi>nixnea i m n e p <f> e k t t». — KxaIX-pa sim-xpi. note da <]jaKXAti>ţii/.opx nAeniîxdinea desBOAt'bpiî Aopx. Upeiismx ijimuastiisa tm.pem,e nxtepc-a uii aţjUAitatsa memEpeAOpx, ama mi paijio-namentxA mi OBsepBMHmea tJ>aKx îKxdeKata mal nx-tpxnzxtope nu mat seKxpib. Ama dapB «jet ne ni«iî n’ax inBbya'-^ nint n’ax pe<j>Aessx suit mal fsnxaii a se tmneAa de mxAte opt, KBapx mi pestpînrtndx-se snpe ripeoKxrnuitxniAe ueAe mal BXArape, mi stnt Kondemnaut a se tmueAa totx de xna Ktndx sopx si. <])aiu> o esi<xpsixne tn dominixA mjinyeî. Iîi-rpiya mi irnopaniia stnt cjjtnttnl «jjeKxnde de eppopr.
3° U s x a u e a p e x a a ([> a k x a t i. y, i a o p x.— O <{>aKXAtate Kape natxpa o a Kpeatx nxtinte mi «a* pe ecixKK<iren&a o a desBOAtatx den/dnx, nade irs to-te aneste-a de mxAte opt, ([>iindx Kb nx s’a aniiAi» Kaîx tn Kondiiiixnî KXBiimiiose ; -laa mat Bxm» ne» depe cx note sx nepnem» deKttx Komjvxsx m tntx-uepeitx. tnteAAiijinua nea mat nepsniKaue nx note sine jKxdtita, (ie» ns se tiiKxnytxpî» de tnmiiturbpi <|)o.’.osit6pe, de axssiAiape indisnensaBiAC nenlpx kx~ nom,in«,b, dein> maî aAesx nx ’mî Konnentpezî> atîeu-ttixnsa sa kx o enepijie naujinte.
4t> IncpAxiniieAe s t pa, i n e Kape txpBxp-b ®pe-mxAtx mxdeKata nostpi* sînt: intepessxA, a ape perpepeme totx a a aneAami nxntx de Bedep'e, mi pedxue Aa o xnitate c^bast» diaepsitatea Kape e in ax» »pxpî, tpiindx kî» adeBbpxA nentpx eroistx e totx »ie’i note cpoAosi, cpaAsxA Bepî ne’i note stpiua; nas-si x n i a e, Kape npodxKX o sneu-b de deAipix mi sxsnindx essep'iiţjixA pauixniî. Desnpe mini® se note zi«ie ues-a «ie ziasa nel Beitî desnpe seuie, Ki e o s tx a te ţjîj sKs pti, mi se note adaxye ivb hîx-deuata nostpi nx maî ocpepeme rapanijiî, indati ne asKXAtTbmx de simiiiminteAe simnati^e sax antinati-«ie ; n p e >k x d e u e a e, adei«> m>pepiAe Kape s’ax «popmatx maî înainte de tott nepnetapea, mi Kape sînt kx atita maî nepsiKose kx Kttx sînt mal nxţiinx cjixndate. tn (pine tpeexe însemnate Ka doxe Kaxse j^itap'e npodxKX neAe mal mxAte eppogî, sxaepeia, Kape <pane s'b peimuinyemx sistematice aîKXtopeAe «seAopx aAte tnteAAÎijinue , mi k p e d x a i t a t e a Kape ({>ane si» anentbmx indistinutx Iote a<pipim>CFX-niAe aAtxm.
a>/EppopiAe din nenxtinţji» nx se notx esiţa^ deKttx nxinaî npîiT modestia Kape ne di» adesbpata mi.sxp’b a nxtepiAopx nostpe.
•în Konipa ceAopx aAte eppopl Kape ac amx însemnaţi, pe/.irjixn&a, mopaAa mi edxK’bCHsma ne o» «pepesux npesepBatine nxtinniose.
fnuitx nentpx «îeAe ne npoBinx in napte din Kpe-dxAÎtate, acestopa tpeBxe onnxsTi indoinua metodi-ki» a axî Kaptesix, Kape, A’brrbdmdx KpedinţieAe sx* nepstiţiiose, stb mi pemme kx pesneKtx dinaintea xnxî mini nxmepx de Bepifcbul Kape nx se notx a ttaxa.
(Bezî teopia axî Banon desnpe eppopî napar.XLYII).
X 1*3 X
"î
MORALA mi TEODICEA xxix.
OBÎestTA Mopaieî.
IviopaAa ape de osieR tv si dea pef1^ a e b o i n ţj e î. Ea e AeipsAmirenea nxptbpif npe-Ktmx AoşÎRa e a ♦nB'Mj'btxpeî. îîna jcaxtb nosses-sixnsa Bepitbuiî, qeaAaAti» peaAis-b'iHmea BineAXÎ.
Tot-b <J>aKXAtatsa tpeExe de neqesse si> aÎBt, dea a*xnye xnx skoiix sneţjiaA «jvbpi Kape nv se note tngeAege ncntpx qe essiste. SensiBÎAÎtatea ape de SKonx nAa>qepBa; mintea astupi» Aa Bepitate; Boinţja Aa Biptste. Nxmaî tpenxe st» <|>ie o sxBopdim>MFxne •mtpe aqeste nxtepî diisepse, mi nea din xpmi» Kape e qsa mal es<ieAAinte> tpesxe st» domnesui neste ne-' AeAaAte doxe.
Unii <|)iAoso<J)î ax Kxtezatx nera ansasti» a tpei-a destin’bqRfne a obqxaxî ; aAijil o ax admisx desnatx-ptndx’o. Kxnominua eppopiAopx Aopx e «|>âpte ne» «iessap-h snpe a se npesepBa de caş.
SensxaAistiî mi EiiiKxpeiî n’ax peuxno'sKXtx essi-stinua BineAxî mopaA; ef tA aBsopsipi. *n Kontenta-p&a <J)isiKT> sax *n nAviepe, o Kon<J>xsixne Kape o es-npimsa *n aaeastb «JiopmxAT,:	>ieea qe e nav
Kxtx e sine, >ieea qe e neiiA'bKXtx e pex. Stoiqi! npin o essatjep-bqFxne itontpapx» sxnpessepi» nine/.e <J>isiKx tn <J»aBopsa sitnuimtntxAXl mopaA zi-Ktndx: qeea qe e onestx e nAbuxtx; qeea qe e desonestx e neiiA'bKxtx. Auia *n Kttx - raxdinua uui sx^epinua epa nxmaî sopse deinapte,
XY.
X iu X'	•
4>iindif ki. nx e nimÎKB de Abxdatx tn nAviepe, ninl de de(|>blinatx .m dxpepe.
Ama xniî npoKAama indi<|)epiaaa mopaAb, «iei-AaAjil imnassiBÎAitataa cjusiitb. <I>bpb tndoinub, el eppa în assemine modx; dap eppopaa d’mttFX/ epa pxminosb, a dosa sxBAinib.
SeilsxA RomaiKnx nponxnuie dperilx tntpe aqeste Kpea<iixnî sistematine; ini lotx orau kx JKxdeK'îita tisa mal opdinapb ujie distinge sine ac, Kape e uns me p i tx, de eineAe Kape e o raxdinţp»: kx atîta maî mxAlx Kt koa d’tnttix se aiKxmje adese opl npih neAe maî rpeAe saKpkfdue.
’Sîniî mopaAistî ax npeticsx Kb Binexe mopaA e x»x npodxKtx aA edxKbqexniî. Eî ax uom]>xsx rxs-Ixa mi npaKtma, Kape tn erjieKtx nolx npoBeni din edxK’bqrene, ux nineAe assoAxtx, a Ktpxi essistin-Ub nx deninde deAa nxptapsa omeniAopx. în e(|)eutx npeuxmx xmanitatea ap nxte st» se «o^xnde totb *n tntxnepeKSA neţuiinueî <f>bpb î<a essistinua sepi-tbuii Sb se Komnpomitth; ama yenxA ortienesiîx note sb se 4>aKb upadb «ica^î maî xptîe denpbflbqi-xnf, 4>bpb Ka essenua fiine^xi mopaA sb se saiinse tn aepî xnx modx.
MopaA a seîmnapte tn şenepaAx mi sneţji a-a b: qga d’tritmx tpautezb desnpe distinbaHfnea o-Hixaxî tn pesnenlxA opiipnil saAe tui aA skoiixaxî sex; ea stasiAei^e datopia Ka Basb a nxptbpil saAe. A doxa detepmim» diEcpse^e annAiub'Hxnî qe pesxAtb din npimiiriix, nxmepb mi Kapautepezb d a-to pii a e de totx iferiXA Kape okixa e idematx sape a Ae tmoAini. Mkauî ax Kontestatx xtiAitatsa mi nxtinaa de a Konstitsi mopaAa tn ijiopmb njiintiijd-
X »« X
ki», nentpx ki> e np^-npaKtÎR'b supe a se sxnnxne a» o teopie nqsitiB-b. Âqeste OEieKtjixnl ni se napx ux atttx mat nxuinx cpxndate, kx Kttx BepitfeuiAe mo-paAe smt qe/,e qe naptiqinez'b mat mx/Jx din necessi-tate-a uii xniBepsa/iitatea assiomatCAopx matematice j iui nx ne tndoimx kt» nx s’ap nxte npodxce tn a-qesix modx teopiî de mape Ba^ope t tndatb ce ne sonix tnm>ua a Konsidepa mopaAa ita nap tea nm maî tntepessante a <|>iAoso<]>iel(.
XXX.
Desnpe dinepBCAe motine a/,e /nKpi»piAopî uoslpe.— £ sa întina*, de a t.e pednc /.a inî sinrvpî ? — Kane e iamoptanua /,op> «ut» pe-calini» ?
Desnpe dinepscAC motine ai.e /.si!pi,piAOpî uistpe.
MotiBeAe AXKpipiAopx nostpe se no tx tmm>piji tn m o b i a e, mi tn m o ti b e npo-npie zise.— Moci *eAe st ut miuiK'BpÎAe na-tx pa /.e k a p e d x k x ne b e p t «i e «J> i i n ^ % st. se de sb o a teze dxni» destin 3* cranea sa, mi kap e se no t x ka pak tep is a ama: Ten* dinueAe n pi mi ti se mi inst in aţine aAe natxpeî nostpe.— MotiBeAe nponpie zise st n l k a x s c a e KxnosKxte mi annpeftia-te aAe xnel detepminmHrnl pe^itesse.
Mesa qe distinye m o e i a e a e de m o t i be a e nponpie zise, e kb xneAe se npodxKX «Jtt.p'B mipea tni Ronsiraţumniis/, nostpx, dxptndx Kt de ne teist-te anemx Konmiiny,b mi tixpqedx din noioua nostjn>; at|.>ap î» de aqestsa inor,i/,c/e npoBinx nxmaî din kou-dinixniAe ripimiiiBe aze natxpeî nostpe, dxptndx kj»
X *16 X
raotbeAe pesxAti» din paţjixnea mi din pe^APssia-nsa nostp-b; tn 4>ine motiBeae stinrx sax dominezi» moBÎAeAe.
Stui doxe sneue demoBiAe: indiijin ijeAc mi nassivniAe. IndiyinşjeAe stnt tendinueA^ Kape se desBOAtezi dimntpx npin aueosta nxinaî, ki» es-sistemx mi kt. tpeEximx st> peaAistmx KondiţxixniAe naixpeî nostpe. Eac se npodxRx ^p’a $i detep-minate npin ippitî>'îH<nEa oEieKteAopx estepne.
Oassixni Ae stnt tendinijeAe Kape se deKtapi» nx« tuaî tu xpmapea Kontentbpiî sax a Komnpessixniî x-neî indici nţj,e. Ama ne iiAa'ie Ki»xtapea ouieKteAopx Kape ne aJKSt-b a nepBeni Aa sKonxA nostpx, sax Kape <|>aKX st simy,imx sensemxnî nA’bKxte. Denip-tbmx kx diAigen^ii tcac *ie ne tntopitx de/a desti-in>«ifxne-a nostpe sax neAe «ie 4>axx si» simţiiinx sen-sx»iH,'nî dxpxpose.
Stnt doxe sneue de motine npoapie zise: MotÎBXA eroistx, mi motiBXA mopaA.
MotissA eroistx e neA ne ne <f>ane st> k%ts-thtav, dxni» tnnepKape mi KaAKXAape, totx ne ne note npoKxpa opeue Koritenteţji. Ea npesxnnxne essepuiuixA Boinuei noslpe tn pesneutxA <J>oAoseAopx nostpe nepsonaAe, mi dxne, din ne<{>epi«iipe, sanpi-<|)ÎU,ixA datopiel tn (jjaBopsa iutepessxAxî.
M o t i b x a mopaA e »ieA «ie tfiane si» K’bxtbrnx ni neae aEstpînndx deAa nepsonaAÎtatea nostpi», nx din arnopea de noî ni din amopea EineAxI tn sine. Ea neaessitezi» de «ieAe mai mxAte opl saKpi(J>iuixA intepessxAXÎ tn «jtaBopea datopieî.
£ iu uiliuub de a ae pediie aa mî sinrxpî ?
jE neste nxtini|i» de a pcdame ancste motiBe Aa
X 117 X
»nS sinrxpx. E adesbpatx kt» eAe ax anestx Kapait* tepx Koînmxnx ,de a detepmina AXKpapea ; dap a<iea-stb tp’hsxp'b n’aaîsnye snpe a Komnensa di<J>epinn,e» Ae essenyiaAe «ape ni Ae ocJ>epesKX ini snpe a ne nepmitte st. Ae pedxaemx Aa xnitate. Sb însemnbmx Hi» indişinfta pesxAtb din KondiijixniAe intpinsene aA^ essistinuel, mi ki> nassixn&a npoaine din npo-BOK'bm-xniAe estpinsene; Kb e xnx anisx tnţpe m o-e i a x a sax instinatxA ippe<J>Aessx mi m o t i n x a pasiona a ini deAisepatx. ta <J)ine sb insistemx mai aAesx ne distinKU,ixnea npo<j>xndb Kape desnapte motiBXA eroistx de motiBXA mopaA. <I>b-pb mdoinţib, eAe se arrponie tfmpte m xneAe (J>antej dap se attinrx t[>bp’a se identiij)iKa cepî odatb. Ilen-tpx essetnriAx: ex nomx a<J>*a OAbaepe de a (J>aae o 4>antb Bxnb; dap Ka Sb aÎEb o adeBbpatb ca/ope mopaAb tpesxe sb <|>ie	insuipatb de simţj,i»
tntntsA datopiei, tap nx de indiţjinua xnei icontentbpl de anitnaA, uepî K*tx de noeiAb mi Kxpatb sb c[>ie a-neasta. <Danta intepessatb ap cj>i desnotatb de aa» paatepxA sex neA mepitosx. fn xAtpb tmn/iinipea sineAxI tmnxne mai mxAte saapi^iiie deatti npo~ Kxpb raxdinue, mi aneasta e o idee ax Kape e sine sb ne <J>amiAiapisbmx mai înainte, sape a cj»i riapauî *n OKKasixne, a asaxAta de essiuiny.eAe da topici BepI Kttx de pirxpose sb <j)ie.
Kape e imnoptanga AOpî asa pe/.atiaa. ?
Opdinea Aopx de imnoptanţib stb *n pau,ixne in-sepsb kx opdinsa Aopx de naujepe. MotiBXA mo-p a a donmeuje neste tote aeAe/aAte, tnuttx, deab s’ap tntîimiAa nsaptb, omxA nx tpeexe sb esitezs a i Ae saKpi^ina.
)( 118 X	. "
MotÎBXA eroistx den» s’ap mKide WKbxta= pea Aeyitimx. a «fepmtbuil, mi s’ap Kontenta de panrxA seiîxndapix de Kape se urne, e<Jn>pt itonte-stbqFsne mai tnaAtx denttx instinuteAe opranine, nentpx Kt e *n essenţpt pauionaA. fn <j>ine nassix-SJÎAe sine dipentate sntpeitx indiifinueAe, «fmncix kî» se uinx mai mxAtx deKîtx aneste din xpmt de na- r tepa omenesKt, aii mai nxţjiux de natxpa aninjaAt. J
XXXI.
A desKpie ij^nomeneAe mopaAe ne sape se paziim» neea ie se nr-tneţje jtonyj,iinjj-b niopaAi., simjjinmilî saî nojjime •-> datopieî, dislinKjjnr-twa eineAsi ini a peyAiî, OEAirt'iKnea mopaAfa, etc. etc. etc.
OenomeneAe mopaAe ne kape se pazi-nii) «ieea te se nxmeige Konujiinub mopaAi», simuimtntx sax nouixne a datopieî, distinuuixne a ni- . neAxî mi a pex/xî, OEAinmHme mopaA-b, stn t t n ai n-te de ^antt, txpBxpapea Kape n pe «iede t peAeî detepmin'bmxnî, mi penaxsxA Kape îîisoijeuje nea b x n t> ; d x n i> c]> a u t, t, Kontentapea intepnt sax pemopsxA nel xpuiez-b dsni» natxpa sa.
Essistinţja anestopx «fenomene s’a Kontestatx de ,,, xniî <j)iAOso<j>î. Dxin» eî nx simţiimx niiniua, sax neea «ie simuimx se pe<|>epem,e nxmaî snpe xpmi.-pUe cjianteî Kape nolx awxnye intepesseAe hostpe neAe nositÎBe. Ama deut ninem e txpsxpatx tn mo* mentXA de a <|>ane o cftantb pea, aceasta ripoisine, dxm» dtnmif, de aiioAo Kt se teme de xpmtpÎAe im-meziate npeKxmx suit n. e: piropiAe dpeiittiiiî ome-.0610,1. Snpe a’mî ptzima ntpepe-a Aopx ne apalt nt-îjje KpimitaAl Kape se napx tpamuAi mi indi<J>epin
X 119 X
tosi» e kx ristinyb kt. aqeujî omeni npin xnx KaA-kxax de sxnepeie nnî anonepe sx<j>epinueAe Aopx. Se note mttmnAa imn. aa imnassiBÎAitatea Aopx st npoBie din aEpwthnentxA mdiBidwxAxî. Dap, Ktndx Boimx si» ne <j>issi»mx ne o <ţiautT> xniuepsaAi., Ipe» sxe si. o OBsepBtmx tn statxA noptnaA.
Konmiinija mop;ui. e o (jmixAtate naptÎKXAapi, ? Supe a desAera anaastb nestiwne Ipesxe st essami-ni>mx dein. peswAtate/e Kape i Aeattpifiximx se notx npodx'ie npin qeAe tpeî <|>aKXAtT>(iî ne amx admişi»*, sax m napte, sax KouiEinate. Înainte de tote, e >Kxdei<ata mopaM», iwrî deKT» n’arax distinge sine» Ae de pex, in npinainix mi tn annAiKbijtxne, mo-paAa n’ap essiste. Dap aneastb HtxdeKatb nx e xnx npodxKtx aAnnnu,ii? E xpmati» deaneste sensbmxn? HAbKXte sax nenA’bKxte Kape ac amx nxmepatx mi Kape se nolx pedxne tn esidenui» Aa sensiBiAitate» tn (|)ine Boinya se nxne in tkokx npin detepniirrb* qtxne. fîpin xprnape e xnx Konnxpsx de tpeî <J>a~ Kx/ tbuî, uii a'iestx KonKxpsx avKxniie (jjBpb Ka st» <J>ie nenessapix de a admitle o a natpa. Kw tote acestea tpeiixe si» «onsepBirnx nxmcAe de KonujHoţi i. nentpx aneasti. annAiK'bm-sne naptiKXAapi» a <j>a-KXAti>uiAopx noslpe yenepaAe.
Ka ^anta sb aÎBi. o saAOpe roopaAi» tpesxe ama dapb na «nteAAiijinua st. ijne nxtwlx <J>xnKţj,iona 5 st <J»ie (jiostx jKxdeKat'b, înml e eeidinte Kt ijxmteAe x-nxi stxAtx stnt indi«|>epmyî m pesneKtWA mopaA -Ânoî tpesxe Ka sensiBibitalsa st. nx <]>ie <|>oslx kx totXA toni ti» npin o Axnrr» denpT.BT.mxne; <[>iindx Kb, npeKsmx amx zisx, iube^xa kx KpimineAe no-, te acpxy,i mm» *a nxntxA na omxA şt» nx se maî
V
X 120 X	, .	1
nott Konsidepa dpfintx onix. ’ii uxnwl dpsntx bss» tie stABatiKiJ de Kape societatea tpesxe st se npe-sepse. tn <|>ine, tpeExe na neA «ie AXKpezt staîst simainitntsA Air.epttuiî mi aA pesnonsaBiAÎtţţjiî sa-Ae. Ktqî de o napte, deKt n’ap ace aAeţjep&a, n’ap nxte f|)i KKAnaniA; mi de aAtt napte deat nx s’ap 1 simţii pesnonsasiA nx s’ap nxte intepessa de*xp-mtpiAe «f>anteî.
Bepî ye mdeaatt a Konujiinueî, indiKtndxne yeaa to tpeExe st <|>ayemx sax de aeea */e tpesxe st ne <r|»epimx, ne tmnxne o datopie nositist sax neratiBt, ini aneste diBepse npesKpin«iHtn! depiBt din sim»
U i m t n t x a sax din nouixnea xniuepsaAt a d a t o p i e î.
Âne-astt noţiixne tnstmî pesxAtt din distinK-ţjixnea e i n e a x î mi a pexAxî. DistinKuixnga sineAXî ini a pexAxî se cine de KapaKtepeAe yeAe ax totxA Kontpape Kape /e desnaptx. tndemeptx ax npetinsx Hobbes mi mxAţjî aAţjî soijiaAistî Kt anea-sta nx e deKttx xnx ioakxax de intepessx ijenepaA. Dxnt d»muii omenii apx <pi distinsx npin KonBenţjix-ne ^anteAe Kape notx stpiaa soijiettuiî, mi Kape ’î notx aa«ta; mi dxnt aneasta apx cf>i Kondemnatx ne-Ae d’tnttt» mi apx <f>i axtopisatx neAeAaAte. Noi *nţje-Aeqemx npe sine Kt xneAe <[>ante, mdicjiepinuî din nxntxA de Bedepe soţjiaA, nx stnt mal nxţjinx tn sine AaxdaeiAe sax de^almasiAe, snpe a nx peiixno-Ege Kt itapaKtepxA mopaA e kx totxA indenendinte de pesxAtate mi Kt <|>anta note <|>i Bxnt sax pea «jrtp’a <{)i <|)OAOsilope sax stpiutuiost. Kindx no-cixnca datopiel ni se npesenlezt, nx ni se o<|>epeuje &a o Kxnominut opdinapt Ktpia nxteinx st’i dtmx
X X
sax Sb’l peKxsbmx assimţtimtntxA nostpx, ni ita o Kxnouiinţi-b oB/iiri>t6pe «ape «iepe ita okxa sb , AXKpeze sax sb se Konuie dxin, npesKpinuFsniAe sa->e. Auia nouixnaa datopiei e tn essenţrb nedesnbp-ţytb de OBAirb«iF«ne; ea nx note pemtn6 teopiiib, tpestre sb se pesoABb *n (pant u mi sb se tn ani posteze tn nxptape. KapautepeAe OBAirbmxuiî m o p a a e stnt xniBepsaAJtatea, adeitb ea o-BAerb rie toţjI omenii «pbpb esnenţţixne, nentpx Kb SKxdeaata mopaAb ne Kape se pazimb nxpuede din pa urni ea xniBepsaAb sax diainb, tap nx din pauis-nsa indiBÎdsaAb sax omenesKb; etepnitatea, a-deab .oBAerb tn tote timnxpiAe; tnBa pietatea adeKb oBAerb totx de xna tn totx a'ieA rpadx.
XXXII.
Desnpe mepitv mi demepitx. — Desnpe nxnijiixni mi peEomnensc. — Desnpe sanKjţivnea mopacei.
Desnpe mepitî mi demepilT.
MepitxA e statxA omxAxs Kape a sa-Kpi<piKatS datopiel tiAbnepea sax inte-pessxA kx intengixne, * x d e k a t b ni i a r-septate; kx aAte Bopse, Kape a <p b k x t x Ka motiBXA eroistx st *1 e d b motisxAxî mopaA. — UemepitxA e statxA omxAXI nape tn totx a»ie/»e Kondittixnjf a saitpi-<p i k a t x datopia intepessxAxI sax dai-«i e p i î, k a p e a tp b k x t x k a tn o t i b x a eroistx sb npedomnesKb neste motisiâ mopaA.
Biptxtca nx e aAtx «ieBa deKttx mepitxA tn sta-XVI.
/
*
)( Î22 )(	.	;
Ista de «nBfaU^ npeKxmx liiuixA nx e deKtix deme-pitKA *n statsA de imrbUx (habkus).
Dosnpe nrnÎKhnî mi peitomtiaase.
Ideea de nxniuixne e, în mintea nostpi», ne» desnbpţjitb de ideea de d e m e p i t x. O KoppeAi-«iKfne Rtapx ama de siptrati» xneuje ideea de pe» Komnensi mi de raepitx. Aqeastb Aer-btxpi» se esnAÎKb «i mal mxAle modxpl: tnttrx «pin ioa-kxaxa instinKtiBx mi irsBOAxntapi-x aA Komnensib-liHftîÎAopx, Kape <|>a«ie «a desdaţm*XA si> sxaedb sa-Hpi<|>iuixAxI mi npiBb'îfxnsa asxsxAxî; anol npin annpeuibaixnea xpmbpiAopx nxptbpii nostpe; Kxuif deKJb e adeBipatir » imopsa mopaA-b a AXKpbpil nx deninde de/a pesxAtateAe saAe, nxtemx ziue kx tote anestea kt> ,de neAe mal mxAle opl <|>anîa ex» m> e <])OAbsit6pe tn pesneKtxA souiaA, mi <J>aiita pea e stpiKbuiosb *n pesnebtXA sqn,iaA; tn <j>ine iipin peAb^FaniAe nostpe kx Dzex, modeAXA nostpx toa etepnx, xape se anponie sax se dena.ptez’b, dxiîi» Kxmx iîpaKtiKimx BineAe sax pexA.
Di<m> aceste KonsidepbXHaii tpesxe se Kxnonjemx tpel sne&e de nxniuixn! sax peKomnense, qe*e d’tn-ttirX Binx deAa noî «unine, qeAeAaAte deAa assenieniî nostpi; Dzex sinrxpx e disnensitopixA qeAOpx din xpm'b.
y^Ae d’mtîFX Konsistx *n Kontentapaa Konmiin-y,eî sax in pemopsx; qeAeAaAte stnt mai uapia-te, ini admittx tnuî» o ssnttmn'bpu.ipe. îîneAe stnt itxpatx Roraminatiae, aAteAe kx totxA nosid-Be, nentpx essemiiAx, onimsnaa în<j>Aiy;e deifibî-mxA, desnpeuixA, cleKonsidepiqRmsa, sax deuep-
X 123 X
na Aauda, stima , KonsidepMtsnea , de mxAte opl <]>ibp’a modi(j)if(a nxsBqpsnea noslpt 'isa natxpaA'b. Aetjea din Kontpiî, ne annsnye totx de xna, m <j>op-tvna, Aineptatea, essistenua noslpi, etc. fnKitx nen-Ipx ne/ie ne ne imnapte Dzex, e destXAX snpe a stasi/d K-b eAe essistx, st însemna rnx attpinxtXA neA mai essenuiaA aA diBinitbţiiî, dpentatea sa. De-ktj Dzex ap <J>i nedpentx, n’apx c[>i Dzex; dem» m KondiuixnÎAe oraeneiuî se intunnAT> de mxAte op! Ka neA pex sa> nposnepeze, Ka ohi»a uiptxosx si> sx-«jiepe, nepe de nenesse eiîitatea diurna» st se pesta-BÎAesKt eniAifipixA mtpe Bine ini pex, ini xpmtpiAe neAe' nenessape mi aAe unuia mi aAe aAtxKţ.
Desupe samrjiixnta mopaA-h.
Ilpiu sanKuixne se mţieAeşe m^Axiniia et|»i-Kane Kape o essepnitezt asxnpa nostpa» npeoKuna.-m-xnea peKomnenseî sax a nxniuiuniî.
Dap st ne nbzitnx sa> nx in>demx in eppopsa Kape uede nxmaî xnx intepessx maî KonsidepaBÎA, Ka motibx de npe<]>epinţi,i>, mtpe Bine mi pex. <I>tpi. iiidoinn/b e d»A‘ie mi /.eiiitiinx, sa» Kxxfeta.iux ia> îmnAinipea datopieî se ca xpma de o <|>epi«iitate niilo-pe sax autsaAt»; dap aaestx motinx nx tpeBxe sa. <]ue dentlx a'iessopix. BineAe e de npe<]>epilx pex-axî 111 xnx modx ausoAxtx, mi tpecxe ripe<|>epitx nmi» Kiapx Ktndx ap tpa\ie dxm> sine nxniuix-nea in aokx de peKomnensb.
«Biptstsa, zi<ie Cousin, petmne totx de xna uni-kxa motinx aA fantei mopaAe, Kape nx e mopa.vb m sine, Aei/itirub, mi bsiib, deKttx numai npin pa-noptxA kmneziatx kx perXAa, Kape siiirxpa» ipeiîxe
)( 124 -)(
Sb o <j)ie detepniinatir. <î>epi*iitatsa nx e KKtpx niiî *nx dpentx deKttx nxraaî tiiKttx n’a <|>ostx xnx mo* fure. Ea e nepmissi» ne a mai mxAtx Ka snepani&i; Ka sKonx dipentx încetezi» de a $i Aeyitimb, tui din panrxA qeA maAti?, Aa aape o pidiaa sxEopdi-nb'imiea sa sxntx siptxte, pettade tntpe moşi Ae ac sensitiBe kx Kape paţţixnea Kxpati» npaKtiKi» n’ape nimÎKa de a c|>a*ie. «
XXXIII.
t«ini>piîîpea datopiuopr. ~ Mopa A’,. indiaidyaA'b saî da top ii/.o omî-a»î ffbtpi. sine tnsTiuî.
îmni.pjiiptta datopiuopî.
DatopiÎAe uonsidepate tn anoAiaimxne se nolx tmnipţţi tn mal mxAte KAasse. Dap si» nx ne xl-ti/mx kt, tn npinqinix datopia xniKi» e peaAisapea destinTqtxniî nostpe, mi a'ieastb destinbmxne Kon-siste tn anponiapsa de Dzex npin nep^eituionape; atna tnKtîx Ka Kpeatxpî ne tntindeinx Kbtpb xnx skonx Koppesnxnz'btopi-x opiytnil nostpe.
S’a adontatx de perxA'b a «nnbpuipiî datopiiAopx, imnoptanga mi nxmepxA (]diny,eAopx Kbtpb «ape stnternx oBAerauî.
Înainte de tote ama dapi» amx tpeexi si» nxnemx datopiÎAe nostpe Kbtpb Dzex, anoî Kbtpb xmani-tate, tn <jmie Ki»tpi> noî tnmine. Dap opdinsa npaK-tiKi» e fotx de xna Kontpapi» opdiniî de imnoptan-ijb; mi cjjiindx kt» ueAe d’tntiix npeoKxnbaixnî aAe nostpe se Kou«ientpezb snpe nponpia nostpb nepso* naAilate, tnoenemx deAa datopia indisidxaAb, Kbpeta tî xpinezi» datopia souiaAb; mi tn <|>ine datopia pe-Aiyiosb tnKOponezb teopia oiopaAb.
1
)( 125 )(
îtfopaAT» indinidjaA-L saî datopiÎAe omiAiî irktpe sine tnsiuiî.
Se nape *nt«-x Kt omxA nx note ase datopie a tiu-mini K'btp'b sine tnsxmî, <fjiindx ki e Aisepx, e aA sex, ini se nape ki e HtxdeKitopixA sxnpemx aA in-tepesseAopx saAe. Dap anaasta e o eppope a sxnep* Bieî indiBidxaAe. OmxA e datoptx s’b dea Komnxtx axÎ Dzex nentpx essistinua sape i o a donaţii ini nentpx <J>aKXAtbiiiAe aA irtpopx xsx i /.e a iîiKpedin-ţjatx. A<]>apn de acestea eA nx e o 4>iinu-b xiiiai» ni e memEpxA ijenxAXi omenesKif, mi aa atape e obaI-ratx sn aom^epesim din naptea sa supe peaAisapsa sKonxAXi Kotnmxnx. Tpesxe aina dapi sn ksijosk'I» mi sn npaKtine perxAeAe nape staBi/esEx o apino* nie nepcjieittb, de onapte, mtpe nxptapea sa mi mtpe iulenţjixniAe npoBideny,eî; de &Atb napte, m» tpe aireastb nxptape mi mtpe destim>m-xuiAe xma-nit'bţjiî.
Oiindx ki» *n noi smt doxe sxEstani&e, xna sni» pitxaAii mi aAta matepiaAi, tpeExe se aseinx doxe sneue de datopil, xneAe Kitpe sxtjiAetx mi a a te ac K'btp'b Kopnx.
tn Kttx nentpx sx<|>Aetx, datopia npirrtap’b e st» pemtnemx domni neste noi miuine mi Aiuepl de totb in^JAxinţia stpadm», npeKxmx suit nassixniAe npevKxdeţieAe, «JipinÎAe etc- Ka st <|>ie de naptea nostpii o AXKpape Simpeun», Beretope, Axaiinati», snpe nepsonaAitatea nostpn. TpaiUmdx iscAatx <J?a-KXAt'buiAe, iioinx pesxnoţge im sensinuitatca (npe-Kxmx ainx zisx deata) nx tpesxe ni<il toniti, ninl ippitalb neste nvisxpi,, ama tnKttx si» ne «ţie pi inii assemine de topnopsa indit^epinţiel, mi de dÎAipixA nassixnil; kt> mintea tpesxe desBOAtatn Kiiii se no-
X 126 X ,	. .
ţe maî mxAtx iui mai sine, adeict, Kt om sa tpe~ Bse si. ’mî K'hţuiije KxnomjnueAe ycnepav.e uape’Ax (JiaKs antx snpe BÎeaţia soujaAt; anoî st se anim-ne Aa tnBtţjtîxpiAe npo<|>essionaAe mi sneţpaAe sape Vx notx <|>a«ie <|)OAOsitopix siemî iui aAtopa; tn cfine ki. Boinişa {pense st ’mî Konfpart triBeue ex-ne, mi maî aAesx st se uie tn xnx statx de nste-pe Kape ’l nepmite st tnBinrt tote tn<|>AxinueAe nepiitsAose.
'hiKttx nentpx Kopnx, datopiiAe nostpe Kttpt dtnssA demi stnt auessopie, ks tote auestsa nx sint maî nxţjinx pea/e. <Diindx Kt a nAtustx asi Dzex de a da opranete <[>isiue supe sepBiţiiir sx<|>AetxAXÎ nostpx, tpeEse KKspx nenîpx aneasta st «Jiauemx a-ma Ka st d>ie totx de xna disnsse mi tn stape de a ^^QKUÎona dxnt essiţjinţieAe Boinţieî. Nx ne este nepmissx st disnxnemx de KopoxA nostpx nihî npin o stpiKtmxne ssnitant, ripessinx e ssiuidixA, niuî npin o a/.tept«nxne tnneît, npeKsmx <J>aue tn-tpistapsa Ktndx nx ’î onnxnerax destxAt pesemnt» «uxne sax animt.
Mestixnsa desupe sxiuidix a <]iostx oBieutxA dis-KxssisniAopx ueAOpx mai npocjmide. Mei uc’ax ax-topezt ax acJiAatx nirne aprsaiente sneuiose; npe. Kxmx sint ueAe ne se pazimt ne desonope-a ini in-xtiAitatea essistinueî. Dap e xniopx de a Ae pe<f>x-ta. Deitt ohixa desonopatx este innoninte, <j>iindx Kt noî nx denindemt tn peaAitate deKttx de Dzex mi de Konm,iiny,a noslpt, tpeEse st aiJiAe tn npo" npia sa stimt o Komnenstui-xne destxAt nentpx des-npeu,ixA oineniAOpx. Deat e KXAnasÎA, tpeiixe st atenteze asestx esuessx de nxniuixne, kx pesenint-
)( 127 X
*itxnea Kape sinrxpb îl note tniKxmopa KXAna sa. ‘1'nKttx nentpx inxtÎAitate, Piousseau a demxstpatx tu xnx modx înBinniEÎA, ke ninî o datE ns nxtemx <]>i seRxpî, sepî Kttx de mape Ba c[n misepia, neaxtin-Via nostp-K nea c]>isiKE mi inteAeKtxaAE, ke nx Boaax c|>i cJ)OAOsitopî xnxta din assemenii nostpi tn o tm-Hpeijexpape datb. KpiminaAXA tpesxe assemine se xprneze a tpbi Ka su <J>anb xnx hikx de Bine Kape se’ax notx onasne pexAxî tmnAÎnitx, 'hi <|>ine ane-Aa ne Kape dpentatea omenesKb A*a Kondemnatx, n’ape dpentx se muieze npin o mopte BOAxntapB e<|>eKteAe «jeAe saAxtape ne note npodxne aaaAiKE» •lixnca Aeijir. Sape a se KouBimje de anest&a tpe-Bse pe*essx sxBAimxA diaAorx a axÎ Soupate pe» Kxztndx se Aase npinsop&a.
Dxcaaxa se ac|>AE Axminatx Kxnpinsx în intepdÎK» ujixmAe datopieî indiBidxaze. Dap KandemntndxA se ne <J>ie nepmissx a deuAopa iuc[)epîopUat&a niBi-AisE'iixniî nost pe, mi neastinua AeyisAEnixnii Kpi-KiinaAe Kape n’ax rissx m seuxpitate de KbtpE o-<|>ensi?nî a<J>eKuixniAe nostpe neAe maî sanxte pii intepesseAe nostpe neAe maî Kape *). <J>EpE «ndo-iny,E auestet imnep^eKuixnî a Aetjeî se KxBi’ne se attpiBximx nepsistinija a'iestsi xsx napBapx. E de Kpezxtx ke nimeni nx ux’apx <J>ane dpentate, deKE s’ap t|»a*ie dpentate Aa toţii, m tote îmnpetnxpE»
piAe.
DatopiiAe KEtpE itopnx se notx pedxne Aa xna sinrxpE, KonsepBEnixnea, npeitxmx datopiiAe KEtp'fe sxt^Aetx Aa xna sinrxpE, fiep<]>eKu,ionapea.
*) lat. calus, ital. caro, franc, cher, ni sssmnî.
/
X 128')(
xxxiv.
t.
Mopa*ij sojjiaAi> saî datopiue onu/iî tn>tpi> asseminiî seî. ~ Dat®* pis Ki.tpi> cm? sa ucnepe. — Da topii Kttpi» stat?.
MopaAt sojiia.vb sax dalopiue oniTA-sî iciitp-i, asseminiî seî<
DatopiiAe omxAsl Ki>tpi» asseminiî seî nx se notx indisa tnaî sine deitttx npin aueste doxe npeaente SAe, akî lesx Kpistx Kape Ae axnpindx tn toîXA Aopx M6a nositinx mi ueratiBx: <!>•*> aAttna qeea «ie aeî si y,i se cj> a k t. N* <j> a q e a a t x ra lesa ?e n x b e î st> ui se (]iaKi>.
Âueste massirne admipaiîiAe se napx a m>KT>txi tn «nueAesxA, r.b nx e Boinua nostpt pers a a datopieî nostpe, mi kt» , deiu» din tnttmnAape amx <]>i peî disuxmî Ki>tpi> noi tnrnine, n’atnx ase dpentxA de a aaupoBa aaeAe dis!i8ST»qixnî tn peA-bamme nostpe K’btpii qeiAaAUî omeni, inşi» e xrnopx de tnueAesx în n’aBems dpeutxA de a (J>aqe nedpentate ni'iî Kxapx K,btpi> nepsona nostpb npoiipie, mi kt» npin xpma-pe uxtemis ac|>Aa totx de xna mxsxpa datopieî ki»-5;pi» anpoaeAe in desidfepiiAe ne ni Ae tjjopnrbmx nentpx ijjepiqitataa nostpa» nepsonaAX.
MopaAa soiiiaAi. npesxunxne tnainle detote Bisa» ua soviiaA-b. Opin xpmape înainte de a o des boa ta, e de desAeratx o «lestixue antepiopa., adeKT»: de a mi, den> oinxA e <j)ri.&xix snpe a tpi>i tn souietate. Bousseau a sxsuinxtx teşea Kontpap'B kx o eAoain-ma, admipardAi; dap Kttx de snAendidtb st» <|>ie ap-rxmenfruqixnsa sa, nx e maî nxuinx napadossT». O-mvA e nxsKxlx nentpx souietate. tn adeBipx, Bisa-ua so«,iaAT> e Bi&aua tjenxAXÎ mi in&aua sb/Baliiit e esqenuionaAb. tn pa ui»:ne, e mixtx kt* omxA nx
'	X m)(
si6te essepqita ţaKKAtbţîiAe saAe deKitx tn xn aokx souiaA j kt» deKt ap pemtne in aneA stată npimitiBv essaAtată de xniî sofist?, nxtepiAe saAe inteAAeKtxaAe mfmopaAe s’apă stepÎAisa, mi desuoA-tapea sa ap <J>i Kxpată animaAi. Dap Kxmă nxtemx si» admittemă ki» Dzeă di» xneî Kpeatxpe npisiAe» şieAe kx Kape ne a dotată <J>ip’a aBe intenţiixnea Ka ea si» Ae annAi*ie? Om*a ST»AEa.tmă a» e xnă omă, ni xnă animaA, Kape tpxienje tn onnxsbnixne kx na» txpa mi kx Boinu,a diuini».
Dxni» ue amă demxstpată netiessitatea BÎeuiî so-ţjiaAe, amă tpeuxi si» ’î detepmimbrnă KondiţjixniAe. Se staiîiAeiije tntpe memBpiî soy,ietbţj,iî xnă Kon» tpantă tbKxtă saă <]>opmxAatx Kape perxAezi» inte-pesseAe mi <J>issezi» rapanţiiiAe nentpx essettxuixnsa KontpaKtxAxî. Dap <|>iindă ki» aini se tpaKtezî» de-snpe iptepesse nositiBe, i-ap nx desnpe datopiî, awa* sti» KonBenuixne tjjopmaAi» se pe^epe^e snpe Ae* tjisAimxnea «jiBiA-b, mi nx snpe n&a mopaAi»j n'a» seină a ne onxna ain! de dtnsa.
tîesa ne ne pesneKtezt ainî, e s% nepnetimă; deai» nepte perxAe mal xjenepaAe, mi npe-aKsoAXte snpe a ^jopmxAate in Kodinî, nx se a^$Ai» tn <J>xndxA Konu£iinaei snpe a ne dipenta tn tote Kasxpize Kape nx Ae a npesi>zxtă Aeysa, mi tn neze ne a tpaKtată imneptpeKtx; înşine tn timnxpÎAe de anapxie in ita-pe ea e (J)bpb nxtepe. DicJjepinua tntpe p e r x a a a e r a a i> mi perxAa m o p a a *i> e ama de mape mKttx din ne«J>epi«iipe se 3(j>Ab Ktte odatb ouuxsi»-«nxne intpe dtnseAe. îlentpx essemnAX, Aeşaa Kon-sidepi» ne datop*ă Ka Ainepatx npin npesKpinnixne ţ
XVII.
X 130 X
dxptndx ki» raopaAa nx admitte aAti» AiBepaAi*ibxne deattx neea «ie pesxAtb din denxarbpap&a datopiel
Koutpasse.
Datopii Ei>fph omv tn yenepe.
DatopiiAe unt p i» o mx tr şenepe npo. Biindx mal a*esi din Koessistiny,a no» stpij *n tot x aie a ţeux, se nots p e d x <i e a a x n a s i n r x p i», esnpessi» npin b o p e a cp patepnitate.
E neplx kt» noi nx nxlem1» totx de xna, niul aţipi» toţii, st» AXKpbmx cppbţieyţe, cj>îindx ki nxtepsa indÎBidxaAi» nx a*xnŢje snpe a'q&asta. Noi Bomx ax-Kpa dxm» nxtepiAe nostpe; dap cpiindx kt, «apitataa Ka simuimtntx e inaxstiEiAi», ne boiux intepessa de tote *ieAe ue Konaepnx ne <ppau.il nostpi. Ansasti» simnatie ama de mdatopitcSpe mi de dxA<ie nx se note esnpime mal uine deKitx tn anestx cpamosx «epsx a axI Tepenuix:
Nibil humani a me alienum puto .
Ni<iî xnx Axicpx omenesKx nx’mî este indicpepinte»
Daîopiî K<i.tpb statV.
Da t o pii a e K'btp’b statx dicpepesux dmix Kxmx se pe^epesxx sax snpe ry. sepnbtopix sax supe rxaepnauî. l’n si-ţţrbqixn ea d’tntti-x tp e s x e si b erem x supe mopaAitatea, onopea mi nponpie-tatea naţjixniî; tn a doxa n’ a b e m x de opdinapix a a te da topii no a it ine de-Kttx si* asKXAtbsnx de Aeifî mi si» Kon»
'	X 131 X '
<]>epim x npiii s a Kp i cf>i ui x a n o s t p y a a ap mo ni a ije n e pa At (i).
Miuepone a detepminatx ama Kiemapea rxBepin*-topHfaxI: Moderatori reipublicae beata civium vita proposita est, ut, opibus firma, copiîs locup 1 es, gloria ampla, virtute honesta sit respublica.
» RanxA statxAxî tpeaxe st> ’ml nponxe de SKdnv ^sepi'iitatea indÎBidxaA'b a uet,tţi,eniAOpx asseKxptndx nxtepea penxBAiueî, nrbpindif nposnepilatsa mi tao-pia eî, nai ameAioptndx mopaAitatsa el.«
<r>aimAia umixne datopiî de m>pinte, de Konvisxye, de ^>iix, de tf>pate, de domnx uii de sepBx, a Kt>-popx' natxp-b e Kxnositxtb de rjiie-isape, denii nx ac npaKtiieb touî.
XXXV.
Enraepapc-a iui amipeji'iapoa dioepse/Lopţ aprmentc desupe cristiana /.vî Dzeî.
AprxmenteAe desupe essistinua ax! D z e x s t n t c|> i s i« e , meta^i îs i «i e mi ni o-p a a e.
In pesneKtxA <J> i s i k is, Dzex e ne»iessapix ita Kpeatpprx, na tnttreA miunn,topix iui opdinato-prx aA mxndxAxî.
Matepia essiste. Sax kt> essiste din toti> eiepui-tale «piu nponpia sa rixtepe, sax ui> sa npodxsx (i)
(i) la Eonicifl'b'mfniAe nozitine uape se BimesKÎ Ronsliiigionazc sav penpcsentaiiiie, «lelijjjianiA e amin* rrnepnatopiv animi renepualv, upcKtiuv Kiiulîr essepaitezu i|>niKui<niAe de azen-lopiv, iui Kindir toii tu a'tcea zi asuiAlt» dc tinuisuMisuize uepi mii rijujpstpaiV. Dea» ipecic si. iea siacssinî siiipilr/. a’iestupi doic poA/,e.
\
X 138 X
□pin o nxtepe diBepsb de dtnsa. Dap ideaa etepni» ibjiii e nedesm.pţiit'b de nime attpiBxte, npeKxmis stnt inBapiaEiAitatca, nepcf>eKuixnsa, etc. Kbnî «iesa tie essiste din totx timriXA tpesxe si> <|>ie <J>ostx totx de xna neptjieKtb, totx de xna identiKb; tnsb inate-pia e din Kontpb «J>opte sapiasiAb sui <J>opte im-nep(J>eutb; npin xpmape e rpex de a admitte Kb e etepnb. In adeBbpx, deKb ap <J)i ea Kaxsa nponpieî saAe essistinue, diqe m’apx <jn peaxsatx KaAitbţpAe sape ti AinsesKX ? Ilpin /xpmape nx e etepni», qi tpo Bxe si, ([>ie (f>ostx Kpeatb.
Matepia se minut?» <|>bpb Kontestb*sixne; kx tote auestea miimcapsa nx e inepinte natxpeî saAe, <J>iindx Kb nx se rainiKb totx de xna ini ^»iindx Kb se mim* \ Kb tn diBepse rpade. Tpesxe npin xpmape Ka o nx* tepe sxnepiopb sb ’î <j>ie datx tnttixA imnx/sx, de* lepminmdx Kaxse/.e Kape sb ’i a^e/epeze sax sb ’î petapdeze miuntapsa.
O apmonie nep<J>eKtb domneuţe tn xnisepsx: nx° uine Aeijtf mi Konstante tA rxBepnb in xnx modă xni^jopmx: qeaa «ie Kompipnib destxAx KXpsxA steA-teAopx, tntopqepaa timnxpiAopx anxaAe, penpodx* qepsa TjenxpÎAopx anima/e mi BeuetaAe. A<|>apb de anestea nedemx npetxtindene o KoppeAb'ii-xne admi* paniAb tntpe mezie mi sKonx. lîeuieAe destinată si» tpbiesKb tn anb, nasepea destinata» sb ţpbiesab in aepx, npeseolezb xnx opranismx denAinx iton-tjjopmx tjbie-Kbpeta d’*ntpe aceste destinbnt-xnî. fn 4>ine omxA Kape tpesxe sb tpbiesKb tn xnx mizAOKX souiaA e dotalx kx tote <J>auxAtbuiAe Kape ’i nep-iniltx sb tpbiesKb tn societate, O opdine ama de nep<J>eKtb nx note tn adeBbpx nxpqede deKttx deaa
)( *33 )(
unic opdinatopi-x in «ica maî înaAtx rpadx tnueAents mi *n ueA mal tnaAtx rpadx nxtinte, deAa Dzex.
f n p e s n e k t x a m e t a <J> i s i k x, aprxmentxA tn esqeAAinu'b pesxAtî. din idesa axî Dzex tnsiuiî, a Kipeî opnjine nx se note estiAÎKa <Jn>pi, a o pe<|>e~ pi Aa <J>iinţja peaAX ne «ape o penpesentezx. tn a» desnpx, Dzex e infinită: deat ca n’ap essiste , de xnde ap (Jd^nxtxtx sn se nasni» nouixnea imjpinitx» axT, nentpx kt» mintea nostpn, aţjinteAe Kxnoţţjin-ll,eî, mi osienteAe snpe Kape se annAitCb ea, stnt as-semine /imitate ? ÂAtx aprxmentx se paziim» ne npin-mnixA KaxsaAitbţjiî insxmî.— Totx ^enomenxA npe-sxnnxne o Kaxsi; dap uaxseAe Kape noi nxtemx st Ae annpeuixmx tn natxpn, stnt totx de xna e/e m-semî xnx ec]>eKtx ne pesxAtî» din o nxtepe antepio» ama tnKilx ne amx tnuxpKa tn o sepie <]>xpx finiţii, in-bAţjtndxne deAa naxsb Aa Kaxsn, «J>xpx a nxte assemna ninl nxntXA de axpnedepe, ninl tepminxA, deKî» n’amx Kxnorae o Kaxsx npimapx Kape tini este destxA’b sie msxmî mi e destXAi» snpe a esu/ÎKa tote neAeAaAte essistinije. <î>ie-K3pe riintpe attpiBx-teAe diBmitbţjiî note sn dea aokx Aa o demxstpv" ntsne de totx anestx ijenx.
in pesneKtXA m o p a a, aprxmentxA se pazi-mx ne Konsxnanua xnanimx a omeniAopx m tote timnxpi/e rai in tote /OKxpiAe, atttx nentpx nfstix-n&a desnje essistinu,a axî Dzex, Kitx mi nentpx <ie-stixnsa desnpe nine rai desnpe pex, Kape e totx xna, dxptndx ki> nineAe mi pexA nx e deKttx Koncfjopcai-tatea sax neiîon^opmitat&a kx Dzex. *Ii«iepone a zisx: »Nx e ninî xnx nonAx araa de rtxuinx nhiiAisatx, a-raa de sapsapi?, Kape, Krapx nemiindx *te Dzex s's»
1
X 134 )(
k îi ni ne sb adopeze, sb nx ape tnitaî Kb tpesxe sb adopeze ne aix Dzex.« *}
O npesxmuixne lape t& «jbaBopc-a leismxAxî peAXA-tfa din disopdinsa mopaAb «ape Kontpastb, din ne-<i]>epinipe, iute odaib kx opdinsa <|>is:.Kb. Sxtţiepin-îxeze neAxî dpentx, tpixm<j>iî neAxî pex ne <[>aKX si» desidepbmx mi sb Kpedemx, Kb o c|>iinub omninx-tinte sa tmm>py,i mai uxpmdx sax maî ttpzix Kom-nensbnssnî Aerjitime.
AprxmentxA ueA din xprnb, adeiîb aA roistiniAopx, Kape ni se nape xdxa din neAe maî KonKizbtope, e disnponopuixnea ne essiste intpe desidepiize nostpe mi tntpe pea/iisbpiAe nossiBi/.e. tnsb, anestx aprx-inentx e totx xdxa kx aneAa nape A’amx nitatx *n pesnebtxA metacjiisiKX. IHi ai<iî se tpaatezb desnpe intjniiitx, tnsb Konsidepatx ita simţiimtntx, sap nx «a idee; tn animb sap nx tn minte. Kape omx nx s’a mbAuatx, npin asriipbnsxniAe sxcjiAetxAxî sex, ntm. Aa nepcf>eKy,ixnea ne nx essiste ninî tntp’tnsxA ninî imnpeijHipxA axÎ ? Dap, (J)iindx Kt anaastb nxtepe de amope nx note essiste cjvbp’a se pe<J>epi Aa o cj>iin(i'b peaAb, mi <|>iindx Kb ninî o Kpeatxpb nx rnepitb ansa rAOpk]>iKbni-xne, tpenxe sb essistb Dzex nentpx ita sb <|)ie îKKSti<J)ij{atb tui Kontentatb.
Ateiştii stnt nxuiux nxmepooiî. tntpe neî ne kx-tezb Koncjîessa doKtpina Aopx, neî maî gixauî se x-inesKX Kb, desb Dzex nx essiste, e «JioAositopsx turnul sb se Konsidepe «a essisttndx. Voltaire a zisx: »De«b Dzex n’ap essiste, ap tpeexi imientatx«. tnsb a peKxnouje nenessitatea essistinueî Ba sb
*) Nulla est gcus tam iminansuela, lam Icra, (juae, clsi ignore! ijţialeni Deum habere deceal, tameii baboiul iun nou sciut.
X X
zim> a peKxnoyje iuapx a«ieastb essistinţib. Kb«iî Kxmx se note mueAeijc kt» o <[>iinţib neqessapb sb nx essistn, dxptndx Kb mxndxA, snpe a Kbpxî Kon-sepBb'msne e neanbpatb, ap Kontinxa a essiste ?
Ateiştii neî mai axda«iî, snpe a <J>i Konseuiny,! ax neratx nx nxmaî ne Dzex, ai mi xtiAitatea teisrnx-/xT, HpoKAamtndx a «ieste ♦DB'JbUbtxp! inonstpose, eî s‘anxKa sb esrrAiqe mxndxA (JiisiKX ini toţiiaA na sxBsisttndx mi uiindxse npin nponpia sa nititaAita-te. însb n’ax dstx ni«iî o datb »n a«iestx pesneiUx deitttx nxtnaî soAXjiixnî eslpanarante.
XXXYI.
Desnpe ntlpiirsteAe npin>iinaAe aie atî Dzet. — Desnpe npoiscdinjjs iliniiu. mi desnpe nzanvA TtninepsirAKr.
Desnpe a!tpimfte/.e npin'iina/.e a/.e aii Dzeî.
AttpinxteAe ax! Dzex se notx Konsi-depa k a in tpinseie, adeub neAe «ie se pe<|>epesKx snpe essistinua d i b i ni. t n-s b ml, sax estpinse«ie, adeKb qeie ne xnesnx a «i ga s t b essistinţjb kx essis linii a txtopx neAopx aAte <|> i i n u, e.
Intpinsi'ie. ■înainte de tcSte, i° Dzex e nponpia sa Kaxsb, adeKb essiste npin sine «nsxniî mi tn o tndenendinub aEsoAxtb; a° essiste de ne«iesse, adem» nx note sb nx essistb; 3° e in<|nmtx, adeKb <]ninna sa mi modxpÎAe saAe de a (]>i nx stnt inbp-ijinite. A«isstx atlpiKXtx sneţiiaA , i n <]) i n i t x a , sepBeme snpe a KapaKtepisa tote «leAeAaAte. attpisx-te Kape no! stntemx Konstpinmî sb peKxn6m,emx m Dzex npin anaAoşii kx nponpia nostpb natxpb. A-ms, omxA e exux , dpentx, mue/entx ntnb /a xnx

,( 136 X	,	. 1
rpadx tui *n xnx modx Şinitx, din Kontpt $oiraeo neinx ne Dzex incfnnitx bxhx, dpentx mi *nueAent5B Din a'iestx tepuix attpiExtx pesxAtt natpx aAteAe, adeut nepd^eKuixn&a, nentpx Kt tpeuxe st» o koh-stitxesKt ■snx totx de KaAittu,i infinite; etepnitatc-a, Kape nx e'aAtx nesa deKttx dxpata in<|>initt; itn-mensitatsa, itape nx e a/.ta deitttă esensixnaa f]>tpt mapijinl; mixnitatea, nentpx Kt Koessistinua dox» opx <|>iinţie sxnpeme ap npesxnnxne Kt se notx Aitnita xna ne aAta, mi rxpin xpmape Kt attpiBxtXA de in<f>initx nx Ai se KXBÎne.
Dintpe aneste attpiExte smt xnoAe Kape nx ad-mittx disKxssixnaa: se mseAeije Kt noî nx ne okx-ntmx akî de atteistî, «îriindx Kt eî neraidx essistin-ţ|a axî Dzex nert de neaesse tote modxpiAe saAe de a 4>i; ni nxraaî de teist?, icape xnindxse desnpe ne-stixnea essistiny,eî dk]>epesKX desnpe nestixnsa mo-dxpiAopx anesteî essistinue.
Ni'iî xnx teistx n’a Kontestatx Bepî o datt Kt Dzex nx e Kaxsa de sine rai nenessapt; disaxssixniAe ax <]>ostx nxmaî desnpe immensitate mi desnpe xni-tafce.
Dzex, inîxeAesx îta sxEstanut snipitxaAt, zîkx x-niî teoAoijr, nx note oîsxna snauixA, Kxmx ap nx-te st cj>ie estînsx, mi opm xpmape inatnensx ? <I>tpt «ndoinut e rpex de a esxiAÎua kxîîîx snaţjixA e xm-nAXtx de s^iinua immatepiaAt; dap KKipx Ktndx n’anix nxte st ne esn/.îKtmx Axminatx immeusitatsa ax! Dzex, stntemx Konstptnmî a o admitte; Kt»iî xnx Dzex Kape n’ap <|>i immensx n’ap <J)i DzexA xnÎBepsxAXî. Dap xniî <f>iAOso<]>i, m napte Leibnitz, ax npesentatx teopiî Kape KorraAie noţjixnea de es-
X 13? X ■
tensixne ks nouixnsa de sxsstanUT». SnipitxA, dina» eî, e tn essenyb simnAx, adeirb nx e Komnxsii din ni)py,r.—- Dap o sxBstanu.'b, denii simnAt, ziux eî, note (|>i estinsn. <î>bp’a admiîte rx totxA anosti, soAxuixne, noi soirii penezi Ki> immensitatea e ne-desiibpuit'b de idesa ne aBemx desnpe disinitate, ini k« npin xpmape tpesxe si, o anentirax Ktapx p’a o nxte esnAiKa.
Estpinseue. Dzex e tn essen&i» upeatopt# mi Konsepuatoptx nponidiuuiaA a totx ne nx e ca.— Dapi» se OBieutezi, Dzex tnuezesx ua ({dinul» nep-({>eKtb nx note ({ii axtopt-XA pexAxî. 1'nsn pexA eseiste ne Atnrb nine; mi ({dindx kt» sint Kontpape mi nx nxpnedx din ane&auiî opiijine, tpenxe si» ad-mittemx doxe npinuinie snpe «ape si» Ae nxtemx peijiepi armndoxe disti«Ktx. Atape e tnBtubtxpa nta-nixeismxAXÎ, mi tn ijenepe a dxaAÎsmxAxi itape a doin-nitx maî niptosx tn opiente. Ilatpil eKAesiastiaî mi doKtopii eBXAXÎ mezix (sintx Torna) ax pe<{>Xtatx kx siutopie an&astb epesie. PexA nx e o pea/.itate distinsa de bine, ni nxmaî o nerb«iFxne, o ibsîs<{d<iiinu'b de sine, sax tn <|>ine xnx anxsx aA AÎBeptbuu ornxAxî; ama tnuttx neastndx o natxpi» peaAi» siemî nponpie, nx npesxnnxne essistinţja xnxî npimiinix upodxKB-topix deAa nape se depixe. Dzex e xnxA. Totx ne e peaA sax nositiBX Bine deza dtnsxA. Tnsi» nx tpeBxe sb’î attpiBsimx neratÎBXA mi inKomriAetXA.
Desnpe nponedinjxa disini, mi desnpe n'.auiA mioepsi/.vî.
npoBedinua diBiiii» nx e aAtx nesa de-k 11 x rxBepnxA mxndxAXi rtpin n"»t e p aa din ini». Aasasta eo AXKpape KonsfepBâtpiue Ha pe 1 XVIII. J	'
X 138 x
dipent^zi mxndxA ne KuiAe tn nepe e’a n«sx «pe*
a(iixnaa, o sneftii de Kpeaţuxna Kontinx'b.
îlAanxA xnicepsxAXî e destinmivoea t o t a At» ui i apmouiK'b k a p e Dzei o a as-semnat* AXKpxpi zopx, ini de Kape n»e
ne utin t 6 t e dem>pttpue n e a e dese a a e indiaidxeAopx.
Dzex e din tots etepnitatoa tn neA mal tnaAlx rpadx nep^ieatv ini <])epi‘iitx. K-xm-x a tpeKxtx eA din a‘ieşti? statv de (jiepiuitate aBsoAxtî» mi de pi-rrnsx nepcpeKti? tn staîxA ‘ieA sKtÎBX mi Aanopiosx ae. KpeatopHfAxI mi az npouedinuei ? A‘it:-asta e o? «ieslixne ayitati» de mxAte opî mi desperaţi. tn di-Bf pse modxpî. Oidxa assemtimidx ne Dzex kx sine tnsxmî, a estiAittatx aneasti» sitimeape de ,sit8i>-«iFxne dani» nponpieAt* saAe annAeKi>pî mi tnBeţje. OpientaAiî nentpx i<ape inaKtinitatea este statXA *ieA maî KontentbtopR? mi tn Kttx nentpx (jiepinitatea ini tn Kttx nentpx demnitatea omxAxî, ax Bi>zxtx tn ax* Kpapea Kpeatpine o derpbd'bqFxne a diBinitbuiî, ison-demnate snpe AXKpape npin nenessitbu! inesnziKa-BiAe. OqidentaAiî, Kape rAopi<{>iKi> AXKpxz, ax koii-sidepatx aqsssti npodxKţiixne, ansustb desnziKape de aKtiBitate mi decenii?, ita o aneţj/b de nporpessx tn îţ|»;ţia disinia. Anaasti» tfAtitm» intepnpetiqi-xne
♦n adtBbpţ, deiti» Dzex, i'Kgetndx, ;p pepdxtx sax a Kiyjiratx, deţtî», a deKizxtx sa^.s’a amnAicjjiiKatx, atxmit şx e immxtaijiA inj. identinx kx sine tnsxi^î. fn nenxtinua de a pesnxnde Aa auaasth msieKuixne,
nepmisx snegeAopx de ase d e ni> p t a
e uiât noniAT» mi m n/inx dicpiKXAtatsa
X 138 )(
xnx ueptx nxrnepx de sistemate Konsidepi» sxustan-Kpeatpiqe ita r.e(]>iindx antepiopij sxBstanijeî Kpe-ate. Eac Koessistx din totb etepnitatea« asse-mine indisneusasiAe xna de aAta; Kb«it d^Ki» nsa d’tnttfx e *n essenul» (Jvbp'b autiBitate, nx note sb.
/d>ie <|)bpi> o nxtepe Kape o ^)opm6zi> uii o uiBujn-î«>. Dap d<0Kb a doxa sxEstanirb e aKtiivb tn esseu-y/s, nx note st> c|>ie <]«.pb o matepie supe Kape sjb ini noti» essepnita amtiBitatea sa.
PauixniAe neze mal soAide ini instimUeAe num maî nositiBe ne dxaii si» pensnoLiieinx ne Dzex na Bpeatoprx, iui deab nx nxtemx noniizia aueste doxe esslstinţje disine* dintpe Kape xna npenede mi neea-AaAtij sxuede Kpeayixniî, tpesxe imiiai sa kohkl^ / demx kt» aueasta e xna dintpe enirmate^e Kape sin-rxpx Dze& A.e note des Aera. ;:
Din aueste Kousidep'hmxnî pesxAth in», dintpe attpÎBxteA.e estpinseue npeKxmx mi dintpe ueAe iusipm-sene e ueA d’tntux attpiuxtXA KaxsaAitbyiî. Nxuiat kt» tn aokx de a se andina Aa ({dinţia npoUxKbtope, se annAitn> aiuî Aa <J>iiuyeAe npodxse. Dap poAAa lipea-topixAXî npesxnnxne doxe AXKpbpî distinKte (tn sistema ueAop ne admittx xnx aKtx xniux de iipeayix-ne): nenessitezi» de naptsa axI Dzex tnttHt itiptsa-/itatca npodxKtpiue, dxin> aneea in<j>Axinu,a itonsep* Batpiue. AueaslT» XAtimb a Kbiiblatx nxmÎAe de npGBedinu,T>. AltpisxteAe napuiaA.e npesxnuxse npin dtnsa stnt mueAAiijinua, nstinya,, dpeutatou,, sxnbtataa, tote infinite, dap amiAinale.
Axupapea npOBidenyiaAb s’a esn/iuatis de niXAle sistemate nape se notx pedxue Aa doxe ruasse: ne-Ae «ie dax o upe mape napte imjjAxinţieî disine,
X HO x	\ .
tui pestptnrS AiBfiptatsa omenesio,; qeAe «ie essaije-pezt Aiseptatea nostp-b, iui pestptnrx npe mxAtx ax-Kpapea axî Dzex snpe umanitate. Mal aAesx *n <|>i-Aosotfua istopieî npedomneuje nipepsa d’mttix tn xnx modx aEssinx. Supe a da unu KapaKtepx de unitate mi de apmonie onepiAopx saAe, npec]>epeiiie istopiitUA a Ae pe^epi Aa Eroinaa npoBidenuiaA'b, mi pedxue poAAa omxAXlf Aa nxnlxA de a’AX derpada înaintea osiAopx ssî, mi de a’AX <J>aue imcanaua de ^ante noeiAe, de saiîpic])iue nenuuAe. 'leaAaAtE essaţje* pMKae este imniu, de^uimutope nentpx diBÎnitate, mi <J>xnestu nentpx oinx, Kape neautndx mat mxAtx aaustopFs *n aduepsitate peaade Ktndx Kpede ke nponpia sa nxtfepe nu e deslXAE.
fntpe aueste doxe estpeme e xnx tepminx mezix admissx de mintea BXArapE nea sEnEtosE Kape ne ziqe: u adacxtE-te mi te na adaexta uepxA « adeitE dis-nende-ţjî ijeneposx nxtepea ta, mi disnensEtopHCA a tobt» nxtepea, Kape annpeuiezE intenuixnaa mi tendin^ ua ta, o Ba înnoi, ama tnKttx sa <j>i totx de una *n assemine rpadx kx dic|>ÎKXAtEuiAe. fn auestx modx, tn xux mitx bcichc, xirx Axntbtopix intpenidx a<|>Aa siropca sa, de Ktte opî altinyea nEintntxA. OmxA kx exue Boinuu note assemine se o a<J>Ae netnue-tatx, kx attinnndx nimmtxA kx iiiuiopeAe şaAe, «ii asuiptndx Aa uepx upin siptxtea şa.
XXXVII.
Mep'iolapsa ocicKu'uniiopî Ipase din pe*/. {>1311:*.
ObieKuixniAe in itontpa essistinţteî a xi D zex, t p a se din p e x a «j> i s i k x, a tt aK e
X Ml X
tn napt-e do se attpisxte a/ie axî: nţ. tepea iui bx n b ta tsa aîî. Ekb Kxmx se op-mx a«zi»:
PexA cjjisiKX essiste: Dzex nx note sax nx sa sb’ax tmnedeue, npin xpmape nx e in^initx nxtinte, sax n-x e in(|>inifcx Exnx; npin xpmape nx e nepfjiektx, nx e Dzex.
PexA ^bisiKx Konsiste tn :
t° tntimnABpiAe natxpel tbisnie; eppxnnixniAe BXAKaniAopx, KxtpemxpeAe nBintntXAXî, BxpsxpiAe a* neAopx etc;
a° ’Iomep^eKuixniAe opranismxAxi animaA;
3° MopBitbUl, dxpepe iui mopte; ,
4° Neqessital&a AXKpXAXl.
Aa aueste OBieKu,ixnî se notx cjiane dose sneue de pesnxnsxpl: xneAe yenepaAe, mi a^teAe sneujaAe.
Pesnxnsx ţenepaA. Snpe a KpitÎKa o one-pB, tpeexe sb o tnueAegemx. Dap KpeatopBXA e sin* rxpx tn seKpetxA Kpeau,ixniî saAe, mi de^alma no* stp-b nx Bine kx nponasiAitate detctîx nxrnaî din ne-nxtinua nostpB de a o annpeu,ia. Kx o BopE-b noî nx stntemx Eomnetinu,! sb jKxdeiîBmx ne sa ne xtxde. K'jbmx. A noi uvapx nentpx kb tnxndxA eupealx tpe-Bxe sb ^>ie in<f>epiopx KpeatopFXAxI, nx note sb’I <jîie era a, Ktndx n’ap sb6 mal nxftinx deKttx dtnsxA aAta dei«tx nxtep&a şenixAxI iui a Biptxuil Kbpeia e dato-ptx essistinua. De aiul o sepie de imnep<J>eKţi,ixnl mi de de<|>eKtxosilbţ4t nenessape nentpx na nxlxpa st. nx <{)ie identiKî. kx «peatopixA. tn (f»ine noi ne es-say.epBmx <J>opte imnoptany,a pexAxî <J>isiKX, nentpx kb ne essatjepBmx inmoptanua ijenxAxî ornenesux. Noî ne nxnemx tn inttiXA panrx sa <j>iinyeAopx i«pe-
* k
X 142 )(
a te, mi Konsideptinx mxndxA Ka xn an.essopix ne. mesxpatx «ape st se pe<J>epesKt snpe desidepie/.e mi indişioueAe oostpe. Dap deKt auiv nxte kx* } npinde immensitalea xnÎBepsxAx! uii mxAtinAinitatsa ( mxndspiAopx, mi deKt arnx Kxnouje adeBtpatXA no* J stpx panrx, neea ne ni se nape 4>opte mape, nentpx Kt ne attinye, note Kt ni s’ap ntpaa npe ininx tn panoptx kx nenessittţjiAe Bieţjel xniBepşaAe.
Pesnxnsxpl s ii eţţia Ae, i° DisopdinÎAe natx-peî stnt tpeKttope mi esneng,ionaAe; eAe attiurxindi-sidxxA, Ktte o datt yeneptmxnsa, ninî o datt yenxA, Kxm st mimx deKt nx stnt xnx sine nentpx essîslin-ţie maî nxmepose deitttx aneAea Kape ac ax attinsx? Hote Kt, Ktndx o Aeije naptiKXAapt s’a sxsninstf a-uia, s’a <])tKXtx snpe <J>oaosxa xnel Aeijt mai -yene-paAe Kape se acjiAa tn Koii(J>AÎKtx kx dtnsa. • Mine e 4»isÎKXA ama de axdane Ka st a<|>ipnaeze Kt 4>ie-Kape din aneste disopdinl napţiiaAe nx e o «ondi-Uixne a opdiniî totaAe, ini nx se Aert de eKonomia KomnAett a Kpeauixnil ?
a° Noî amx staeÎAitx* nentpx ne mxndxA Kpeatx este imnep<J>eKtx adent in<J>epiopx KpeatopixAxI. Pe-mtne st îKxstic|>iKtuix Kxmx e tneraAitate tntpe sne« &e sax tntpe indiBidxeAe din sneat. Oentpx ne oîiîxa ape npiBiAetjiie Kape nx Ae nossede animaAXA? îlentpx ne tntpe omeni stnt xnii maî sine mi mal deiiAinx opranisaul, dxptndx Kt Atnrt dtnmil aAte 4>iinţie desijiaiiopite stnt npiBate de xnx sensx sax de o destepitate opeKape? #nx pesnxnsx e destxA, Kt snpe a se Konsidepa Ka Btttmatx tpenxe ninena st aîBt dpentxpl de aessepnita; KpeditopixA note «ndpenta Kttpt datopix o peKAtmtnixne, dap ne
X J'«S X '
epa datopix Dzex <]>iiny,eAopx Kape nx essistea ? Essi-stinua Kiapx kx KondiuixnÎAe neAe mal des(J>aBopa-BiAe mi dxni* annpeuiapea *ieAxî «ie essiste (Ktnds e dotatx kx pauixnei, e de npe(]>epitx ne<j)iiiuj,eî. Ilpin xpuiape tpeExirax st» ([>imx peKxnosK'btopi Bepî qe sa 4>i BeneijnuixA, «jvbpVAX mesxpa kx nxtepsa eî-
rieipBK'BtopixAXî.
3° Mopsitatea uii dxpep&a stnt de mxAte opr pesxA-tate aAe nponpiei nostpe nxptT>pî, KXAnaBiAe, sax ueA nxuinx netnijeAente. In itasxA acesta nx e deKttx xqx asxsx aA Aiseptiijil nostpe Kape nx se note im-nxta axÎ Dzex.— Illi mal mxAtx dxpepea e de op» dinapix xnx npesepBatiisx aA stpiKB'Uxniî. D6iu>,nen» tpx essemnAx, n’amx simijio anponiindxne de <J)okx, amx nxte st* peimnemx tn KontaKtx kx dtnsxA ntm» Aa stpiK’bBFsnsa KopuxAxî nostpx.— fn <{)ine sx<J>e-pinua cj)isin'h> Ka uii sepl Kape, e o oKasixne de *n-dpentape inopaAb, Kxmx Bocnx demxstpa *n uaparpa-(|>xa xpir»T>topix. Moptaa e peaAisapc-a suonxpiAopx omxAxI. tn tfd^osotjne, Ka “d in peAiyixne nx se note isonsidepa Binaua omenesuTb demtx ua xnx nepiodx (|)6pte suxptx a a essistinvxeî totaAe. Denî dap nen-tpx omxA onestx, nporpessixnea e de nenesse Kpes-Khtope; mi Ktnpx Ktndx eA ap cj)i <J>ostx cj>epinitx ne m>mtntx a a se sineAe nentpx mai aine. A mxpi sa st» zÎKb a SsdinBa binaua. IIoetXA zine:
Moptea e xnx somux, note kb e o deiijentape.
Shakespeare.
Noî ne xnimx kx aneastb insnipTj’iRsne sxbajhib, sKimBtndx tnsi» tndoinua *n neptitxdine.
4° AxKpxA e oenessapi# snpe essepniuixA iui des-BOAtapsa ijiaKXAtbuÎAopx nostpe. OrnxA Kape ap pe»
f
X M4 X	' >
nrin6 inautic, ap Kiapx npin aneasta intiom» îiAetx. N’ap satisc]>ane indişinueAopx mi mâi aAesx detmiitbuil natxpel saAe; a tape e esnAiirburansa <|>i-A.osocf)iK'b. EsnAiK'bnixuea peAi^iost npesentez'b ax-KpxA na o nxniy,ixue oxs-b ne oinx tn xpmapea ne-asKXAt-bpiî saAe.
Kx tote anestsa nx se Bote adrdtte kt» nenessita-tsa axkpxaxî, npenxnix essiste astizF, tn xu modx de a a a te pa sinitatea omeniAopx, a an nisa, tn aokx de a c|>aBopisa desBOAtapsa Aopx nsa mopaA'b mi inteA^ AeKtxaAi; nx se note admitte, zîkx, ki anaastb ne-nessitate ap Ai xnx BeneAiinx. 'î'nsi ea ninî nx Bine deAa Dzex, ni EÎne din KomBim>nixniAe nostpe neAe soviiaAe, sas din nenjiinţia nostpi». ^eea ne o denixstpb, e minxnata simiîAi<f>iKape inipodxs'b de Kxptndx npin ujiinţii, xape sxEstitseme xsxa nxtepi-Aopx meKaniBe sax animaAe xsxaxî nxtepiAopx ome-nemî. Se nx ne tememx kb, deui omxA s’ap sxn-iiAini npin aijinuî sxEaAtepnt »n AXitpxpîAe sa/.e neAe mal nenieiAe mi mai nenAiKXte, ap in>de în top-nope mi în inepţii. Din Kontpi, deio. nxmaî edx-st'hm-xnea ap c|>i maî KXBemti, Bieaya mopaA'b mi inteAAei-ttxaA’b, Kape auxmx nx e deKttx npisiAeyfXA xnopa, s’ap <{>;.\ne naptsa txtopa.
XXXVIII.
lIep'ictap£!» oiiicKjiivui/.ops ipasc din pei*. mopa/..
OEieKţiixniAe îndpentate tn Kontpa essistinţieî axî Dzex,mi tpase din pexA mopaA, altani totx a neAe attpiexteKa uni neAe ne pesxAti din pexA c|> i s î ’k &
,	X *45 X
& noi n x n x mal suedia a * n «lestîxne dpentatga dibini. Înşine se ^opmisAe» zt> tn totia'^eA modi
PexA mopaA Kxnpinde: i° m»KatXA, a° erpitxdimsa, 3° inera/vitatea natxpaAT», 4° disnponopuixnga Kape essiste de o napte mtpe mepitx mi demepitx; de a/ita mtpe <|>epi‘iitate mi ne<J)epitate.
Ilentpx pexA rnopaA xa mi nentpx pexA <|>isiKX, pesnxnsxpue stnt igenepaAe sax sneuiaAe.
PesnxnsxpiAe ijenepaAe .stnt anpone tot# auez&a, adeut: m> pexA nx e deuttx neri»mxnea sax insxt|nminua sineAxî; anoî kt> , snpe a annpeuia rpextatea axI, amx tpesxi si» <[>imx iniuiau,! tn se-KpeteAe npoBedinu,eî.
Pesnxnsxpî sneuiaAe: i° m>KatXA e sinrx-pxA pex peaA, nentpx kt. e tn onnxs'b«mxne kx Boin-UŞ KpeatopRfAxI mi tn disuopdie kx apmonia xni-BepsaAt,. Ânestx pex nx se note niul Kontesta ninl miKismopa, dap se note esnAiita; mi din esnAÎKimHf-ne pesxAtb kt» nx note imnAisa pesnonsaEiAitatsa difiim», nwî Komnpomitte sepi xnxA din attpisxte-Ae saAe. DeKi» Dzex ne ap <j>i npiBalx de Aiseptate, ap cf»i Axalx 4>ante*opt nostpe totx mepitxA Aopx, essistinviet nostpe totn Bazop&a eî. OmxA tpesxe st» ’mî Kpeeze Biptxtaa sa supe a se tnxAua npin as-semtnape ntm» Aa xnx Dzex Kpeatopix. Mine e a<ie-Aa dintpe nor itape si» nx npe*j>epesKT» a <ţ)i xnx ax-Kp'bloptx Aieepx kx nepiKAeAe saAe, deiutx a <J)i pe-dxsx Aa animaAÎtate sax Aa aeijet'b'iixne ? DoKtopiî eKAesiastiuî, demi npeoKxiiay,! (JrbpT» tndoiouT» de *]>piKa tadxAxî, n’ax esitatx a npoKAama kt» o «pea-Ixpn» m»KT>tosT» mi Ainepi» e <£6pte sxnepiopi» xnel
.XIX.
* i
X 146 X
ftpeatsp! sape nx ntK'btxeme, ncntpx s* n'x e aiae» p*, nenlpx k* e imaesaniA*.
a° ErpilxdineSj sas mopnxA sx<|sAetXA'id, nx tpe-Bxe sonsidepalx nu mai m ansasti» Bisau*,, sape e nxmaî xnx eHÎsods sa istopiei nost pe.	Mine u^ie
ne sxKxpie, ne EÎne note npodxne o sstfepinţp» tpe* K-btope, des* o Konsidepsms sa Aerat* «ntp’o şaten* indefinit* de esenimente ? Anoi, erpitxdiniAe ne/ie mai spxdo pesxAt* din sxAneAe nostpe npo-cpiî mi stnt niepitaîe. d'n <£>ine erpitxdiriea note ks e o soiidiuixne nenessapa» a nporpessxAxi mo-pnA, ea tir.iosiAez'b, tnapentez* mi «^opti^m*. O-mvA sape a sxcfsepitx ^rap* Vanitate nposa aduep-sitsiţîii ape totx de xna dpentx snpe simnatiiAe no-stpts mi de mxAte opî snpe pesaetrtxA nostpx,
3" Âinî nx se tpautez* mai mxAix de o sxnepio-pitate sax in^epiopitate	, ni de npeporatiBe
inteAAestxaAe a stpopx imaspuipe ineraA* asxsî» *n xnx mod8 mai Axruinatx esxitaîsa disnensatopîx-axî. Noi Bomx pesnxnde sa tn sanxA npetiedinte, Kh Dzex ies epa datopix niniisa, mi s* donxpke rpatxite ax s* npoBone pesxnouji&ţi,a nostp-b, sap hx sontpoAXA uostps. E iipcEasiA tnsi» k* noi ne essaijepbmx <|iopte ansost* ineraAÎtate, mi ke c-a e mal mxAîS souJaAî» desttx nalspaA*. #iindx s* edxsbnixnea nxEAis* n’a nxtxtx tnit-b satis<J>a*ie de-haIux KondiuixoÎAOpx spmstope: adisnepne k i e-papea IndiBidxaA*; a !î npouspa mezie-a e de p e a a i s a p e ţ a si x n e »n a p m o n i o l.endinfteAe naptiiu *ape sx indiysn-ţl e a e şeaepaAe, e rpex de a detepmina în ne rpadx omeni? stnt inera/xl *nîpc sine. Se note ape-
)( 1« X
8X011X06 ntni» Aa xnx nxnt$ k% sxnepiopitataa xnxî îndinidxx se ţjine de panoptXA scape ? din 4>e|d*d-iJe9 tssiste intpe cfrsnKuixo&a iui antitxdinea sa? au tu» in^epiotatsa aAtxia se ţjine de omjxsn.nHînea A-uesteî antiîxdint mi a aoeAeî tJixiiKuixnl. Auia dap 4>iindx ni» îneraAitat&a nponiue de neAe mai mxAte opî din institxţjixniAe no&tpe uponpii, nx nxtemic sij o imnxt'binx diBinitbţjif.
4- TIposnepitatsa neAXî pe# mi adBepsitatsa ueAxî: dpentx stnt tn adeBj.pi£ mal annapinul deus-tx pea-ac. <!>î>p’a Bopsi de Kotnnens'b’iHsmAe Kape n’bpe-pea nxBAiK'b Ae «nnapte de opdinapi^ xnxsa sat aAtxm, apia desupeijix sax npin stimi», nx ne ux-temx îndoi kt» topmente/.e sax icontentbpiAe kobii|V” inţjeî nx lurpexezi» sitxTbumisa xim-a mi nx a/ine-zis a ueAxî aAtx. tnsi. ainî se mat npesenterb anaa-stb Konsidep’bmxne, kt» sieaua uostpi» e nxmal tpe-Kbtope, mi kt> Dzex ţjine tn mma sa mapl desdam-ne nentpx omxA oneştii Kape a sxif>epitxs nxniuixnî, kx attta mal sesepe kx «.«tis Bopx maî ttpzici nentpx 'i3A pex a Ktpxi nposnepitate a 4>ostx o x-sxpn'bmxne.
XXXIX.
Destinnmi&o cbtmî. -* Aprxmente nentpx immopbnutaUti nţu>
ÎTAXÎ .
DesliabHWUta omiAvi,
1) e s t i nih u Hf u e a ommi e de a a m \ -i} e a a $e pi uitate a d o'uep* ndxse supe Biptxte, adeKx kt. nea d’ t n t î tx sx ^ i® ° xpmape mp nx xnx stioux, <|> % p t» Kape <|>anteAe nostpe apx <|>i i ntepess ate mi apx nepde 16 ti» mopaAitatea Aop x.~ tn
X U8 X
VAtp-fc, destini»*iixn ea oeqxaxÎ e de d peBeni Aa Dzex, «ape e sKonxA iui opinti i n i x a nostpu.
KpistianismxA a detepminatx destim>*iHmsa omx-axI ama: a Kxnooje ne Dzex, a’ax ama iui a ’î sep* ui, adeiei. aî KonseKpa tote <{>aKX* txuiAe nostpe, tn-teAAiyinţja, sensisiAitatea, aatiBitatea. Aueasti. pe-rxAi> e <J>6pte seicxpi» mi <]>6pte npeuisx. tnsx a datx aokx Aa disrixte Axnyî teoAoiji'ie. Se tpaata de a aii nape dintpe aaeste <J)âKXAttţjî este anesa sa K'Apei essepiiiu,ix e maî nA’bKxlx axi Dzex mi ne annponîe maî mxAtx de dtnsxA. TeoAOijâa mistiiu» s'a nponxnţjiatx tn <|>aBop£-a amopil mi a Bielei Kon-temnAaliBe; teoAoijia mi/itante in <J>aEop&a Axspv-piî mi a Bieiieî npantiqe. dn.p’a npetinde si. tsiemx uestlxiisa, bobox zi'ie kt> Iesx Kpistx upin rnodxA kx nape a tpxitx ne nxtmntx, se nape kî» a datx dpentx nxpepiî din xpini..
4“n tjenepe, destinMFsnaa xneî <J>iinue e «onsx-nanua *ntpe nxntXA de nxpuedepe, mezieAe mi sko-hxa essistinpeî saAe. E adempatx i«> Dzex e npin-uinixA txtopx AXKpxpiAopx; dap de ai'iî nx pesxA-ti. Kt tote ^iinueAe stnt «iernate Ka omxA supe a se xni de<J»initiBx kx dtnsxA. Kx«il detrb eA e npin-uinixA BeşetaAeAopx mi aA animaAeAopx tn Kttx e uaxsa xniBepsaAi, «noapte tn pesneKtxA Aopx nxrnaî o «eptb sxmaii de nxtepe Kpeatpiue; dap nx Ae Konjmxniin, nimma dicinx din nponpia sa essistin-îlb; npin xpmape nx ac nxne mdatopipea de a se tntdpiie /.a dtnsxA. OmxA din «onlpi», Kain>ti> xnx sx<|>Aetx, eman'huixne diBirn.; mi nentpx kt> a <[>i* îtxtx o tnmpxmxtape deAa Dzex ape si ’î daa koeb-
)( 149 )(
nxtx. In «Alpi, fiindx ki» skoiixa sex e dife* pinte, sint assemine iui faKXAtbuiAe sax mezieAe saAe. In tută, din qeî tpeî tepmini npinuinixA, mezieAe, SKonxi, nxmaî ne* d’mtoS e Korn-mxnx wmanitbuiî iui ueAopx aAte Kpeatxpî: ueî doî din xpmi» o pesnenlez-b ne dtnsa esKAxsiux.
KapantepxA uape însemnezi» *n xnx modx distinu-tiiix natxpa mi destim»«nxnea omxAxî, e n e p f e k-t i s i a i t e a. Noi anernx dpentxA mi snepan^a de a o Konsidepa Ka indefiniţi», fiiudx kî» deut ap fi iiinitatb, n’ap nxte npodxue annponiap&a nostp-b de Dzex.
Aprimente desnpe irumoplaiitalea s»$acI*asi.
Aprxmeute/,e desnpe inimopta/utatea sxfAetx-axÎ suit metaf isine, teozoijuie mi mopaAe.
i° Sxf Aet&A e o sxEstauy> simnAi». Dapi» mop-taa ne anuape Ka o deKomnxsx.'n-xne de m»py.î. A-nia dap sxf Aetx/ nx e sxmissx mopijii. A'iestx aprxmentx sKOAastinx e neA in si medioitpe; nentpx Ki» ioimoptazitatea nx pesxAtb din siimiAiuitate, fiindx ki> dem» Dzex a nxtxtx Kpea ansasti» sxb-stanai» simnAi», oa ap nxte Ktapx npin ansosta si» o stpine Ktndx ap boî. Se rixnemx a Miri» auestx aprxmentx inKomuAetx ne aaesta Kape ne nape de-nisiBX. -r- $aKXAtbuiAe omxAxî se intţndx tote snpe peaAisapaa xnsl sitonx. Dap auestx skohx e Iotă de xila nxsx din koao de uepKXA «ape ’ax nxternx nepKxp^ie. SensinÎAitatea ape totx de xna mal hixa-ti» nxtepe afeutiBi» denttx af ai» nentpx antiAmape. Ilxtepea de a ama e infiniţi», mi afeKţjixnÎAe no* stpe sint tote mi»piţmite. Indiyinua nostpi» de a Kxnpinde e nembsxpati» mi noî nx Ki>ţu,irj»mx de-
)( 150 X
Kttx Kxno®inue seKxndape. Boinua nostpB asnipB de mxAle opt Aa nepffteKţjixne ini nx aH«ny;e deiutx o îndpentape tjpopte inKomnAeti». AteistxA, neape-din'iiosxA, detpxsx de an&astB Kontpazinepe anapin* te tntpe in<f»initXA ideaAXAxi rai. misepaBÎAe'Ae npo-nopuixni aAe peaAXAxi, se assb desnepanijei, aii sx«$>epe toptxpÎAe axî Oaxstx sax aAe axî Byron. KpedirmiosxA din KontpB seitxpx kb noi nx nxtemx st ne înmiAwnx de o assemine denennixnc, mi *n-Kpeztndxse tn Bepanitatea axî Dzex, KonsidepB a-neastb disnponopuixne Ka aprxmentXA «îeA mai e-aidinte aA xneî Bieu,t mai Bxne. Toîb tendinţa npe-sxnnxne o Kontentape KoppeAatiBB. TendinueAe sx-c[>AetxAXî nostpx ux se KontentezB. Nx e mal na-txpaA sb Kxijetimx Km ai'ii e nxmaî nestixnsa de-snpe timnx, mi kt» cag se Bopx Kontenta mai tîp-zix, deKtlx sb admittemx esnennixni nxainx moti-Bate Aa o perxAB xmBepsaAB?
a° MxndxA mopaA npesentezB disopdini deriAO-pasiAe. i'n BÎsaţta omenesiCB, sineAe mi pex'A nt stnt nponop'donaAe me pitXAXÎ iui demepitXAXÎ. Ds-> pB Dzex e dpenlx; tpesxe ama dapB Ka, sxcjjAetxA nostpx st (|>ie nemxpitopi-x, nentpx «a m o essistin-nostepîopi, st, nott (]>a<ic dpentate.
3’ Toni notui! ax adinisx immoptaAilataa sx.f>Ae-tXAxi. A'iestx assimipimntx pesxAtB din xnx mape nxmepx de trânte, m sneuie clin onopÎAe cjjBKxte yeAopx mopu'i. DeitB noi amx ispede kb ei s’ax nep^BKXlx *u nimma nentpx ne /.e amx <|>a*ie Aaxde îndpentmdxne KBtpt dinarii, Kape nx i’apx nxte in-tepessa? Assemine pesxAth din arnopea de r/.opie, Kape n’ap d>i deKttx o enirmB inKomnpensiuiAB, de* rb n’ap 4'i npesirauinwntXA xneî meni mai sxne.
X 131 X
XL.
Mojja*b f.eiiiuiisi. saî dalopis	Dzeî.
Mopata peAiifiosi tpantezi» desnpe datopiiAe nostpe dipeute Kitp-» Dzei Ziietn? dipente, <j)iindx ki *n pe a aî late tot? <aKt*A mo pa* se pe«|>epem;e snpe dtnssa. Dap tpeBise st distingem-x kxa-tx a meziatx, na pe ko n siste *n sin e ac ne (Jiaveinx a a t o p x omeni tn p e s ne k t x a axî Dzex, mi k x a t x a irnmeziatx sape nx e deKttx o r a o p i $ i k t Ht n e a simu.imin» t e a o p x nostpe mi aintenijixniAopx nostpe «ndpentate ki> tpt <|> i i n i& a sxnpe-m ’b «|> -b p b i n t e p m e z i a p i x.
Auia dap» srat doxe KXAtxpî, xnxA de adop'faqFxne, mi aAtxA de AXKpape; qeea ne se pe<j>epenje snpe o qestixne tpaKtatb mai sxsx, desnpe sieaţţa stanic m-nAatiBfa mi desupe Bieaţja aKti«fa.
KxAtxA aittÎBx» îtape Konsiste tn essepaiţjixA EÎp» txţiel, nx se note detepmina ai ai, <|>iiadx kb nx*e aAtx nena deitttx peaAisapaa txtopx apeqenteAopx mopaAel.
Ama dap petntne se ne oKxm>mx nxmai de uxa-tXA dipentx sax de adopi<uvne, Anesta note in-tepiopS sax estepiopx, dxnfa Kxmx ne ni’fapşi.nimx ajtnxAua sxcţuetxA. nostpv Aa Dzex, sax <]>oprax~ Afainx aaeptx BotxpÎAe mi perpauiamenteAe nostpe.
KxAtxA esteplopx se smnapte assemine tn KXAtx npioatx sax nxEAitrx, dxMb uxtnx se tjbaue de indiisi-dsx sax de mxAţpme- fadatfa n& se	de mxA-
U-ime admitte o vîepemonie detepminatfa npin Kpe-diaiia a ivfcpeî esiîpessixne este.
Nxmai Ateiştii a# Kontestatx xtiAitatea, KXBiinţja mi Ktapx tndatopiuua k<îaIxaxî intepiopx. MxauJ Teist!, din KonipB, ax attaitatx KXAtXA estepiopx.
Eî n’ax KxnosKxtx im|>Axinua sape essepqitez’b snpe omeni KonKxpsxA inxAuimiî mi soAennitataa «iepe* moniiAopx. Dap nx se note Kontesta kt> emouixnsa peziijiosB, «a mi Bepî Kape aAta, Kpeige xommxni-Ktndxse, mi kb c^epBops-a <£ie-KBpxHi se anîmezB npin «jiepsopea txtopa. In xAtpB omenii nx se notx adxna tn intemiixnî ama de Kxpate tfi’bp'b ua anaastB adxnape insBiui st» nx cţ>ie de <[)oaos& <J>pa-tepnitbuiî AOpx mi amopiî Aopx «lezei mxtxaAe.
Psrbm-xn&a, ax zisx xniî nenpedin«riomî, e ne<|>o« Aositope, <J>iindx Kb Dzex e immxtaBiA, mi noi nx nxtemx inodicJjiKa ptsoAXţiixniAe saAe npin ni«ii o «Jianti. A'i&asta e o diiţriitxAtate anazorb di«f>iKXA-tbuiî npemiiniieî mi a AÎBeptbuiî. <J>BpB tndoinţiB Dzex nx se note SKimsa dxm» iţanpiuix» dap «line mie deK’b attpisxteAe saAe nx se niBpţjinesKX xdxa ne aAtxA Kvapx tn intepessxA nep<|>eKuixmî saAe? Bxnxtatea sa note KVdornneiue ainî neste immxta-BiAÎtattva sa. Tpesxe sb penxnu,ifemx a desAera a-n&astB npoBAeriiB ne KaA&a AoyiKb; dap nx tpesxe sb Ai>sbinx kx Aepitate qesa ue <i^a«ie tipia mi i<on» soA'b>iHm>îa aduepsitBijil. Bepî Kttx de mape sb <|>ie nenxtinaa <j»AOSo<])ieî, sb KontinxBmx ane pxra nen- j tpx «iei «se tî aniBmx mi nentpx noi tnraine. Ktndx nx Bomx aaisnije Aa aAtx pesxAtatx npin pxi’bmxnsa nostpB, Bomx Kinjira totx de xna npin dtnsa «J»o-AoseAe anestxî Kommepuix diBinx «ape e tuna! xnx mezix npodxKBtopi-s de îieptfieKţjionape.
X K3X
ISTORIA FILOSOFIEÎ.
XLI.
*Ie metodî se ktsine a ann.uua /.a sUditi, Istopieî i$iA0so<i>iel?
MetodxA nape. se KXBine a anriAiita Aa aqestv s t x d i x e u e a ne se k i a ip % snenx-a a t i b x, mi aonsiste a npesenţa s i s tern at e a e KAassi<J)iKtndxAe dxni>anaAo-yiiAe Aopx mi opdintndsAe * in 11 p e ij re-pxA ii p i n n i ii i x a x i uape Ae este k o m-nuni
MetodxA etnorpa,^i k x e «ieA ne npesentezi» senapatx onepeAe <|)iAosoiJ)iue aAe tJdeK’bpeî nauixnl. Acesta e Biuiosx, «Jdindx Kt stpitw> xnitatea miinţţeî; o pedxne Aa nponopyjsnl miKxue sxustitxindx is-topia xjenixAXÎ nanioriaA istopieî minţiiî omeneml.
MetodxA KponoAO^iKX esnxne pirXposx onepeAe dxnt opdinea npodsisipxaiî Aopx. De ainî pe-sxAtb kt» doutpineAe neAe mal Kontpape se notx a^Aa jKxstaaxse. Ap <]>i nxnii, deio> s’ap tpaata desnpe uiftaţja omemAopx sax desnpe <J>ante opdina-pe; dap Ktndx se tpaxtezt desnpe ide!, nouixnea datXAxî e kx totxA anessopie; ini nx i se note sa-Kpit|)iKa apmonia npinninieAopx <|>ipt a npodxne o adeBtpatt Kon^xsixne sxntx anoapinua perxAapi-ti,uii.
‘Imn’bpuipiAe Kape apx pesxAta din metodxA et-norpa^iax stnt tpase din înnenxtx, <j>iindx Kt s’ap tpaKta de a esnxne distimUx mi dsnt imnoptanua
XX.
*
A 154 X
Aopx AXKpbpiAe <]>iAoso(j)i’ie a ac (|>ieKbpcî nauisnî. MetodxA itponoAoyiss n’ap admitte imfitpuipe, <})i-indx Kt s’sp arhpuini a xpma dxrn, opdinsa npo»
dxKUÎxnil tiiSbiuî.
Kx metodxA sneKXAatinx nx e ama. Âuesta tpe-B#e si» dea istopieî o timrbpu,ipe paijiona.*a> tui mo* tiBatb. fnainte de tole, se KXBiue st. stasuesicb nxn* t»A de ngp'iedepe aA <|uAoso(|neî, anoi Binissitxdini-ac BpinuinaAe aAe desBOAtbpiî el.
ta adeBfcpx ueAe d’tntti-x adon'bpţ.'Uîsnî aAe min. Uit omeue^i npodxitx o sintese Kon<|>ssb, sape kx-npinde iui pesxme ideÎAe iui KxncyjinueAe de totx yeaxA. OmxA uape penpesentezb tu xnx modx ax-minalx iui KomoAetx auestx nepiodx npeAiininapFK e Op(|>ex, riontid>i«ie, <|hăosoi[>x, mopaAistx, uoetx, AeyisAStopbx, mi mxsisd?. ApuÎAe mi tiţiinueAe n’a~ Ba»* ne timnxA sex o essistirup» nponpie uii indiBÎ-dxaA'b, sape sa nepauttT» asAe da xnx nxme mi a a© Konstiixi in napte.
Se nape ki» nentpx sine <|)iAosoi|ua s’a des^bitxtx de a'Jeaslb Bastb sintese, sdpe a se nonstitxi m riap-te tu rpeaia m»tpT> aijxA 600 înainte de Kpistx. Noî Absbrnx de o Aatxpe npoBeAe c|>iAosoc[neî opienta-ac, uape niuî tn ansastb enoKb, uiui dopt astbzî, nx s’a des4>b*t'»tx de niBiAitxpa sa nea peAjxposi.
D«ub Cousin, natpx npeoKxmaa-xnl npinuinaAe ax domnitx xna dxnb aAta neste mintea omenesKb, mi (]iiindx în» sisteinateAe npodxse sxntx m<|>Axin-ueae t|>ie--Kbpeta dintpe dtnseAe ax xpmatx sxues-stBx, e o sne^t de KonKopdanţib intpe opdinc-a Kpo-nOAoyiKb ini intpe opdinaa sneKXAatÎBi». tnsb noxe nx ni se nape aBsoAxtx demxstpatx kî» aceste natpx
X 155 )(
npiniiirie apx <j>i domnit» m-apx dxm» panrxA ne aî se nssemnezi., mi kl n’apx <|>i postii simxAtane tn xneAe seitAe. Mi (pense Konsidepate na tendinţe mat şenepaAe deuttx aAteAe. dinaintea Ki»popa nepx nipepifte dissidina,i.
Aneste natpx npir.uinie suit: sensxaAismxA, idea-Aisum., snentiaismxA ini mistiuismxA, Eio, nxmx se jKxstitpiKi» naigepea A.opx:
i° OmxA npimitiBX e m npesin\j,a natxpeî. Biea-g,a ^lisun» opedomnenje «itp’tnsxA. îîpestiniyixA o-BieateAop» estepiifc îa sedxne mi ’ax ansopne. <în-indx kt> tot» qe simte 6A *? Bine din sensxpl, eA es-sayepezTj t|>xnKijixniAe Aopx: ca e sen sxa Aistx.
20 Kmdx eA s’a toaitx de isxtpi» senstqHsne, mi Ktndx cJiaKXAfbuiAe sa.*e inteAACKtxaAe a» a<f>Aatx dese ouasixnî de a se essepaita, nx se mat nonten-teat de sieaua estepn-b. Ea se tntop’te tn sine roi trai nepe Koînnxtx de Kxxjelapaa sa, de unitatea, de identitaSsa cj>iinii,el sbag isape se onnxne isapietxţiil ueAei mxAtiiiAe a AXKpxpiAOpx. Bieana sa deaine totb pe(f>AessT>, toti» ideaAi,: eA e i d e a A i sXx.
3° Dap din ne<J>epiaipe desAerapea npoBAemaseAopx de Kape s’a anxKatx, ti sitairb. De aiul, desinimapaa, desnepapsa, sxiaidixA tnteAAiyinţjeî, adessi» tndoin* ua, s «lent i «i is m x a.
4° Mintea omen6suT> ape npe-mxAtb demnitate iui autiBitate de o daţi,, snpe a pemtne tn a'ieslv stalx destxnope uii-de derp'bd&ai-xne. Nxroaî deKttx intpii tapBuiî ne nxpape; dap auxmx, neiîxteztndx a se Axnta sinrxpb tn Kontpa di^iKXAt'by.iî, tmi i iea sininapsa au xnx adiKxtopvx nxtinte, tJepe de/a Dzex adnixtopeAe insnip'b'iHsmi mi aAe rpay,ieî; aiţientx
*
X 156 X
Bepitat&a deAa o peBEAErn^ne, ţapi. nx deAa c one« pEnmie: ea e m i s t i k e.
Cousin Konsidep-b $ie-Kape din aneste, npinninie Ka adeBEpatx tn qeea ne acJdpmE mi na <J>aAsx *n neea ne neri». SensxaAismxA ape dpentx de naptea sensxpiAopx; insa. ape nedpentx Kindx nx Ba si» peiixnosKE BepitiţjiAe neAe Kxpalii pasionaAe, ade-«e Kape nx stnt sensiEiAe. Idea/dsmxA de naptea sa aii'Api» kx dpentXA KpedinueAe aape sepBesKX de «jjxndamendx nsiKOAOşieî; dap nxmaî npin o aueppE-«n-xne sinrxAapi» KontestezE peaAÎtatsa mxndxAx! matepiaA. SnentinismxA ap ejn Aeijitimx de«E ap aBe de skoox se Bepiijiine, tap nx sa. stpine Kxno-yjinueAe nostpe, deKE s’ap nxte pedxqe totx de xna Aa nponopuixniAe de mdoinuE irteŞodiKE a axî Kap-tesix. MistiqismxA tnsxmî e xnx adîKxtopj-x nxtinte *n njiinţi-b, <J>iiud5 ke Dzex e <J>tnttna a toti» Axmina mi <f>iindx kt» toti insnipEUi-xnea tpesxe si» se pe-4»epesKT» Aa in<J)Axinua ax!. Kxnoujinua snontam», intxiuixnea e <]>EpE Kontestt'iHsne o <J>aBope dicim»; inşi» nx npin sinrxpa amope a BepilEuiî, ninî npin npaKtiKip! deniapte nxtemx st> mepitimx mi st» kt»-irbtbmx aueastE «ţiaBope npeţiîosB.
ÂdeBEpxA ama dapi» a <J>ostx totx de xna tn mintea omenesKE, «nsi» nx <J>EpE mesteKEtxpE. Kape e ama dapE Kiemapea <J)iAoso(J)ieî? De la Kpea? Nx; qi nentpx ke eAementeAe onepeî stnt tn disnxsEqix-nsa eî, ea ape se desnapţjE, se aAerb mi se Koop-dineze; mi dxnfe ne a AEirbdatx tote nerEUExnÎAe ^taAse mi esKAxsiBe, se i&a ac|>ipmE>iExniAe admis» sisiAe din tote sistemateAe; se Ae Koopdineze *n <J>op-eqe ugiinti<J)iuE. fn anestx modx *nKa! nxpqede SKAeKţismxA.
X 157 X
XLII.
in site enoie tjenepaAe se note imtn>pjji Istopia <J)i/.oso|ieî.
Istopia <J>iAoso«|>ieî, nerAinndx »J)iAosof{)ia opien-teAXÎ, se note tmm>p\j,i in nat px enone: nea d’tnttFS datezi» de/a anxA 600 -mainte de Kpistx. Ea ape de penpesentanyî ne,Tapete mi ne Ilitaropa, dintpe Kape xhxa e KpeatopixA sensxaAismxaxî _mi hba aAtx ba ideaAismxAXî. KapaKtepxA eî neA sneyiaA e de a <j>i k o s m o a o y i k i, adeKb, de a m»xta si» es-mine tnxndxA. IIponessxA kx Kape se sepBeyje e mca inotetinx. A doxa datezi» deAa l\ao înainte de % Kpistx. Ea ape de penpesentantiî ne SoKpate, Kpea-topiXA ujiinueî mopaAe, ne IlAatone mi ne Apisto-teAe, pestaxpatopiî ideaAismxAXî mi aî sensxaAismx-axî, aAe K'bpop's tnB’bu'Atxpi stnt de minxne desBOA-tate mi de<|>initiBX sistematisate de yeuixA Aopîf. HapaKtepxA ei neA essenniaA e de a «J>i antpono-Aotfiitb, adeui», de a se OKxna kx omxA sax snpe aA esnAiaa, sax nxmai supe a’! pe<j>epi tote pesxA-tateAe yjientujune. A tpexa ap nxt6 data kx Epa Kpi- -ţpu ştiam»; dap nx se <j>opmxA^z-b, mi nx se Kapaatepe-zi> deKitx in seKAXA aA IX dxni» Kpistx. Sxntx ntf-meAe de SKOAastiKi», ape o mxAţpme de penpezem tanţjî iAAxstpî, ne Smtx AnseAmx, ne ABeAapdx, ne Stntx Bepnapdx , ne Stntx Toma. IîapaKtepXA eî este de a <J*i peAiyiosi», mni» Aa nxntXA tn xtttx ea ms^mî se Kema sepBa TeOAoyieî (ancilla Theologiae).
A natpa nxpnede din seKAXA aA X VII. Ea ape de penpesentanyî ne Baiton oii ne Kaptesix Kape petn-siezi», xnxA sensxaAismxA, neA aAtx ideaAisrnxA. Ka-paKtepxA eî e de a <J»i esnepimentaAi».
X 158 X
ÎIpeKxmx Bedemx ama dapt, o etiOKi <|>i/iOsoŞi-Krb e xnx timnx maî Axnrx sax maî suxptx imnpessx de xnx KapaKtepx yenepaA Komxnx- Hinepse^opif si-stemate Kape sax ni>sK,xtx mtp’mşa. <I>ie*Kape s’i> se distinge ama dâpb npia enepuapea npinui-îiixaxÎ Kape a domnitx tn nepiodxA npeuedinte, mi npin adsenimentXA ueAxi ue îpesxe sts ’ax sxn/â-
nesKTj.
Kx npinninieAe ama dap?> mepiye AXKpxA Ka iui KX omenii; eAe ax BBtpineueAe iui KoniA’bpia Aopx. Ktndx ueA ue se dxue e enepBatx mi ueA ue sine nx e *nKT> cpopmatx, e o sneua» de intepperrix, de op-dinapix msemnatx npin anapxia inteAAeKtxaAi». Âuia Aa <[>initxA ueAeî d’tntn% eu oue, înainte de ne So-Kpate peijenepasb <J)iAoso^>ia, mintea omenesKTb se atjiA’h datb m npadi* KanpiţjeAopx mi abeppîiuHsni-Aopx soijiistiue. A doxa se tepmim» npin sinapetis-mxA sKoÂeî AAessandpire, o mesteKxtxpt <jn.pT> Kpe-dimje de tote sneueAe de Kpedinue. Aucasta e o Kon<j>ssixne maî nxuinx pxminos'b deKttx nea d’ni-tt*6, îiisx nx maî nxuinx desopdinatb. fnijnne Ktndx j atpeia enoKi> «j>x apestatb npin cjiamosa npotestB- •) UHine a axî Axtepx, se Btzxp’b de nox m>pepiAe Komjmidtndxse, mi <j>iAoso<j)ia pttbuindisse, n*nrb «ie Eauon mi Kaptesix o <j>i»ftxp'b tapimiî si» intpe ne KaAea nea sxm>.
XLIII.
A «J)a>ie KiDosKTte sboasac npin<riaa£e a*e c|iuoso<J>ici rpeitane main. te de Sospate.
SnoAeAe npinuinaAe aAe <j>iAoso<j>ieî rpeKane înainte de Soupate smt natpx Aa nxmepx: i° s K 6 a a

X 159 X
I o n i k i», aA Ktpeî xanx $x TaAete din MiAetx (in Ionia, tn Asia tninope), nbsuxtx Aa 64o înainte de Kpistis; sKoxa ItatiHt, ama nxmitb ^iind« kî> ’mî pesatndi tnBbUbtxpiAe saAe m Italia in<j>e-piope, 4>K.n,datb de Uitaropa din Samos, 600 ani mainţe de Kpistu; 3° s k 6 a a EAeatiKb «jixnda-tt de doxî «ani: xnxA nape *0 KanxA metanii-si'JÎAOpx, SeriO({>ane din KoAo<|>one, ntsKxţx Aa6i4 înainte de Kpistx, mi neA aistx, Aexninnx din Ab-depa, ntsKxtx Aa 53o înainte de Kpistx, nape <|>x m KansA cJ>isi»iiAopx. Ea a Axatx nxmeAe de E a e a-ti k t deAa neta tea E*ea , 111 nape se npocfiessap’b însn^tspiAe ei; 4° s k 6 a a SocjjistiK’b ama nx-mitb deAa sopsa rpenesut trogioţ, iny,eAentx, nape epa atxnni mtdpst deAa adeBtpata sa tnsemnape, snpe 'a se annAiaa /a eppopsa aniBiu.ios'b mi im-mopaAi» nape se aonepe kx manteAx tnueAennHmii* Kaniî anestei sexte anapxine stnt Topijia din A eon» Uix (*n SiqiAia), $Aopindx ne Aa anxA 417 înainte de Kpistx., mi Ilpotaropa din Asdepa, <J>Aopindx ne Aa anxA 4oo, «ape in>xta st d&a o sast .iu,ienti(JtiKt di-BtrtnixnÎAopx so«|>istiAopx.
i° S k 6 a a I o n i k t.— TaAete (64o înainte de Kp.). — Din totb etepnitataa essistx doxe npinninie: xiixa matepiaA mi inaxtiBX, mxndxA; neA aAtx my,e-Aerbtopi-x mi aKtÎBX, Dzex. Dzex n’a Kpeatx mate-pia. A'isasta ape xnx eAetnentx npimitinx sape a <|>ostx din tot» timnxA. ■fnst ,Dzex modi(J>ÎKb ne-mnetatx anestx eAementx mi npin KoauîmtnFsne ♦ntpodxne sapietatea m xnitate. lîeAe doxe npin-»iinie nx notx <|>i xnxA t^tpb aAtxA; nentpx Kt, ma-tepia» nassiet m essenţja sa, nx se note minrca mi
X 160 x	-
ţpans(f>opma <f>tpt AXKpapea xnel tnteAAiyinţje; dfe aAtt napte ancastt tnteAAişinut autist tn esseima sa nx se note essepnita deKt n’ape xnx osieKtx de modî<J>iKatx. Dxnt TaAete, sxsstanua eAementapt e ana, tfiiiodx Kt <|)Axiditatt$a sa ti nepmitte st a* tf) eu teze tote {}>opmeAe dxnt natxpa peniniinteAXl uape o Konţiine. £ sxnep<|>Axx st adaxţţemx Kt ca Konsidepa ana na xnx Kopnx eAementapix iui Kt ap <|>i penxnyiatx teopieî saAe deat esnepiinija ’î o ap <|»i apttatx ama npeKxmx este tn peatitate, adeut Komnxst din doxe raze.
Anassimandpx (610 înainte de Kp-.).— Ana kx nposaBiAitate nx e kx totxA simnAt ninl aEso-Axtx ezementapt, ninî xnx Kopnx nx npesentezt tn destXAX anestx Kapaatepx. De ai«iî tpefixe st uon-Kidemx Kt essiste o sxBstanut Bart, indetepminatt, ini nxuinx sensisiAt, Kape oatnx nxte nxmiin<|>i-n i t x a. Rpedinua tn xnitate nx admitte tepminx mezix, mxndxA imî este destxAx siernî npin npo-, npia sa eneptjie, ini Dzex nx essiste. Ktxtmdx st 4>aKt o sistemt piropost Aoifint, et tml xltt st esnAine iwmx a nxtxtx matepia npimitiBt st isa iJ>opme diisepse, deitt nini o Axupape mtieAerttope nx AXKpezt sape dtnsa.
Anassimene.— SxBstanţia npimitiBt e aepxA (uape eA imif de itxinx nx ’ax Konsidepa Ka Kom* nxsx). Dzex nx essiste, sax mai sine nx e attx ne-Ba deiiHx aepXA tnsxmi tn sîapsa de nxpitate afcso* Axtt. SxEstanua aepilit, tn peijixniAe tnaAte, pt-pindx-se se snicaBt tn «Jjokx ; ini tn neAe Bâsse kou-desmdx-se se suinist tn ant.
S k 6 a a ItaAiut (584 înainte de Kp.). ni taro pa din Samos Kape se stasiAi tn Kpotone tn
X 161 x
ItaAis j se nape kt» se anxK-h de tote KxnoţsinţieAe omeneaţi. — d>iAoso«|)ie nponpie zist». — Dzet e unitatea assoAvtb sat monada Kape Kxnpin-doa m opişine mintea mi matepia. Mal ttpzit, vni* sepnvA se des^>i>Kv de dtnsxA sxntt o <J>opmi» mxA-tinAi». Arestata se note da nxmeAe de I) i a d a» de-a& Bopsa rpeuosKT» âvo Kape însemnezi» dove, snpe a apita kt» anessta e o essistinţyb seKXndap’b iui kt» a 4>oslt emanaţţixne. Dap tnteAAiţfinţia omenesKT», Kape naptiqinezT» din tnteAAiţjinţja diBim», s’a a-^Aatv tnKxpKati» tn matepia Kape a Kbzxtt din mxn-dxA svnepiopv, mi a sx(J>epitx auesamî deKbdinţi'b. fnst ea se adonepT» netnnetatt Ka st» se tnaAţţe Aa «jmittna sa, adeni» st» intpe mpbml tn sinxA <j>iin-ţţeî sxnpeme; supe aneasta tpesve si» se des<|>aKT> de Aen»txpiAe Diade! sat a/.e matepieT, npin Biptx-te sat npin yj,iinq,-h. 4>iindt kt» nxtepea anestopt Aerbtypî matepia Ae nx ’I nepmitte st» se des<J>aKi» sn sKvpla dvpatb a Bieţiiî omeneyjl, e dpentt roi neuessapit Ka Dzet st» <J>ie datt sx<|>AetxAxî o sepie de npoee tndestxAi»tope. _ Ama dap omxA okx-m, xnt panrt detepminatt ne snapa ddinţţeAopt. Dxm» uxmt se derpadu sat se noBÎAez'b npin nxp-tapsa sa, descinde sat se sxe ne aueasti sKapi»; se deni»ptezb sat se anponie de diBiuitate; mi tn anca-stu mimnape petporpadb sat nporpessiei», a^At nxniţţixnea. sat peKomnensa ^anteAopt saAe. Kx aneastr» Kpedinţţi» ama de <j>amosi> sxntt nxme-Ae de mentemsiKOse, mi ama de dpentt an-npeţiiatb tn ziAeAe nostpe, se Aem» niuje nrbsxpl disninAinape Kape ni se napt pet intepnpetate; nen-
XXI.
X 162 X
ipx essemiTrix: intepdiujiisnsa dc a intDKa Kap»e au iitapii de a se n*tpi kx mme BecetaAe, npeKxmx e f|îaea a Kiupel natxpB se nape «jnjpb mdoinip> kb o^epeyje o anaAoyie kx sxEstarma animaAî». Acestea smt ; pesKpi;miî>ni sa Ktpopv ripeţiix s’a essa-ţjep&tx kx npoBaBÎA’tate. Nins ni se napx kt» se notS Konsidepa nxmaf na igienice, mi ki npin xp» mape ux tpeBxe sb apxnce nici cies^iasope nici pi-diKSAOsitate sope totxA sistemei.—A sîpoaomie.~~ SopeAe ckxîib centpxA mxndxAxL fnnpf'ijixpxA axî se niiniK'j» ze«ie Kopnxpi seKxndape. Dote kb aieasta» teopie a tnsîiipatx ne FaAiAeî.— âKxst îkb,— 11 i-taropa desKonepe din tnttmnAape panoplxpÎAe nx-mepi'ie, panoplxpiAe oKtasel, aAe napteî ini aAe cin-teî, «nsemmndx apmonia ce o npodxKX <j>axpil Bb-îtndx ne initxde. Ea KtnlBpeijie maieAe, detepmi-îib panopiapiAS dixepseAopx Aopx nondxpî, ini Ka* m>tî» opiu anaAogie ramtna diatoniieb.—O u ti kb.—> Ea db indÎKBCFxm npeţjiose desnpe pe<]>Aessixnea AXmiuel. thisB ceAe doxe şuiinue Kape ca tpaiitezb kx mai mxAtb diAiginţiB mi a(J>eKţj,ixne, ini »n Kape Kanbfb cei»e mal tjiopinose pi:3XAtate, smt yjiinue-Ae mopaAe uii matematice. tn kîIx nentpx •leAe d’îiittre, dxnb ce a KBABtopitx tn opiente iui a KXAes% upeceiiteAe ceAe mal sxsAiuie, incepra st Âe nxe un AXKpape; sape aceasta adxtn» io I ta a ia ne dsicinAÎî sei iui opranisezb sisaţ’a KommxuB. Dap ijibp’ itniJoiniiTi acaastB npoEB skxab tu Kon-tpa axî iîitepessxpi nxlin^î; ca «|>x xcisx, mi pe> <popma soţ|ia/B kbzs kx dtnsxA. In Kttx nentpx matematiirb, o itcnsidcpa Ka Bas-! a edi^iuîxAxi tn-teAAei<txaA. Ilenlpx dtnsxA totx nxraepxA aB8« o
\ 100
sa/ope dxtjft'b: tnt«-x simula «a'Apa niroepifn» pt *• penpesentezb o uantitate; anol BaAopa sim-bomkt» npiu itape &oppesnxstie ansi intern,ihm Ji-BHie, •anal fantă soţiiaA sa îi «o/itiidf, foi apitme-linii i se sttpiBxeme tai»Aa Kape nopţi» n<sme/,e axîj ♦n ijecmetpie dtmsstp'b<iHm»u Kape staBiAeţge era* Aitatea m>tpatxAxl Konstpxitx ne inotenxsa ;mxî tpi-anrix dperit-xnri-x oii a ssmeî mtpateAopx kuu-stpxite ne oeAeAaAte doxe Aatxpî.
Time'f din AoKpi, axtopw npetinsx *ia Kx.pui! desnp e sxfAetxA m x n d x a x l, seda tn xni-nepsx xnx animaA neimsspatx aA Kbpxî sxf «>etx e Dzex oii aA Kbpxi nopnx e niatepia (nanteîsmx).
| OneAAÎ din AxKania desBOAti» mal KonuiAetx
j îotx aoeAeuiî date.
1 3°SK6AaEAeatiKT» (55o înainte de Kp.). S e* sorine, KanvA m e t a fis i *i i a o px.— O sub-•stanţii» •siiiKb mi snipitsaAb essiste din toti» etep-nitataa. Ns note si» *J»ie postii ninl npodxKuixne ninl emanauixne: nenlpx ki>, sax AVHpxA ne se iton-sidepi» ita npodxsx nx essistsa m sinxA f iinţjel npo-dxK.’ktope, iui atxnoi s’a fopm&tx din nimina, neaa ne e aBsxpdx; sax essistaa fptp’însxA, ini atu noi nx e o npodxKuixne adeBipatb. Dzex e etepnît, xuxa, infinită, i mm» ta si a. MxndxA nx e Komnxsx, npe KXinx Kpedem'S, din f iinţje peaAe Kape ax o essi-stinip» nponpie; oi nxmaî din xnx fotx de fenomene Kape sepBesKx snpe a manifesta nat»pa dini-Db, npeKxmx esnpessixnaa sim^iminteAopx diaepse Kape ne aijitezî» manifestezi» natxpa omenesK'b. îlpe-Kxmx mimia, BXKxpia, dxpepca, nx smt sxustanue oeaAe, oi nxmaî manifestfe'Hxnl tpeKbtope, ama iui
• ’*1 w
x 164 X
OBieKteAe matepiaAe Kaptî noi Ae Konsidepi»mx k& peaAit’bţjf, s*nt nxmal atmapinţte nponpil a ne pe jseAa modxpÎAe de essistinţii» a/e di simtă iţii.
llapniehide (53o înainte de Kp.). «Sensxpi-Ae, ziue eA, ne o^epesaf nxmal annapinţje deniap-te, imnpessixnî tniniA-htope. Paţjixnsa se pazitm>, din Kontpi>, ne dedxKyixnî mi ne Bepitatea AXKpx-piAopx. Totx qe Kxnpinde -mintea e neBa, mi ne nx e nimÎKa nx se note Kxnpinde «. Essaijeptndif tnB'bui.txpa maestpxAx», nx nen> nxmal nAXpaAita-tsa essistinueAopx, ni stapx mi disepsitatea <|>opme-AopXj sax neA nxţjinx nx admitte aueastb dÎBepsi-tate de <|>opme de K»tx Ka i/Axsopie. N£n> snauixA mi mîuiKapea ; rrenfpx kt> amtndoxe npesxnnxnx distante , dena.ptbpl, annponiepl, inKomnpensiBiAe K*ndx nx essiste deKttx o <j>iinu-b xniKi».
Z e n o n e, Aor/iKXA anestel sKo/e. Ea se a&t» mal Btptosx de demxstp'Bmxnea perxAatb a a<j>ipnn>,<iFy« niAopx npedeuessopi/opx seî.
Totx aneea skoat.. d> i s i ni—A exninnx.-— SnauixA essiste mi e in<f>initx. SxEStanije indiBisi-siAe, atomi, *a tmn*i Atomii stnt identiuî intpe sine, dap minutapea e inepinte natxpel Aopx; rai ^>i-indx kt» se attinrx mi se aKafb *n diBepse modxpl, pesxAtb din KontaKtxA Aopx o mxAuime de Komsi. m>«Hfnî. Kx tote anestea, npiniAeyreA de a se mim-«a de sine insxmi e nxmal a a atomiAopx potxnzl: nel aAUl nx se miuun» deKtlx opin imninsxpi» Kon-tpapto Totx ne essiste e matepiaA. MxndsA e de-stXA sie tnsxniî cjvbpi» Kpeatopix mi 3>T>pi» npoBedin-y,T>. — SxcJ)AetxA e xnx arrperatx de atomi potxnzl (<j>iindx aueastb <J>opmî» qea mal nep«j>eKti), mi <£o-Koinî (Şiindx «^okxa svEstanua nea mal aKtisi»).
X 165 X
.^emoKpitx, din Asdepa, npo<Jiessezb tot* a-M6Ae tnBbţjbtxpî; tnsb deiiAineijţje sistema maestpx-A*î adbxrtudx <J>amosa teopie nshtOAOifiKb, petnnoi-tb tn timnxpÎAe modepne.— Idei/e nx smt aAtx ne-Ba deKttx imagini sa* inmpessxpî Kape se des<|>aKX de -sxnep<ţ>aua osieKteAopx, neptxndx opranismxA hostp* mi se adantb minuif. I se OBieiîtezb itb, de-Kb ideiAe stnt imnpessxpl, eppopea n* note essiste $iindx «b eAe ap cţ>i tot* d6 *na non«]>opme pea^i-tbyji. Ea pesnxnde Kb imapessxpa note t[>i Kpe» dinniosb tn momentxA tn aape se descfjane de av-Kp*, mi se note aAtepa tn mezi*A npin Kape tpe»
1 ne snpe a asKxnye tn minte, tn XAtpb ®a se rionx-|	Aapisi» din timnxpiAe antine ntnb tn timnxpiAe no-
j	stpe npin sistema sa nea mopaAb, Kape aonsistea
I a KODsidepa EÎyieAe Ka ninje di<j)opmitbţiî pisisiAe, | mi a a(|)Aa upetotindine onasixnea *neî sinr*Aape ma-ni^estbpi de iAapitate.
4° S k 6 a a so<J»istiKi> (4*7 tnainte de Kp.). i Fopţţia, a*topi*A *nei Kbpyî desnpe ne<J>iin-* U*b.— Nx e nimina peaA, Ktapx mi Ktndx ap <|>i ne-Ba, n* A’amx n*te Kxudnje; tn <|>ine mi deKb A’ani*
Kxnonje n* A’amx nxte KommxniKa aAtopa, din Kav-sa inneptitxdinil ne se ac|)Ab tn tepminî.
Ilpotaropa din Asdepa npouAamb aneastb massimb nepiuxAOSb: Scientiaestsensus, a-I deKb: neptitxdinea deninde deAa sensi.m-xne. Bepi-i tatea nx e adeBbpatb, deKttx nxmai <ţ>iindx Kb e* j o Kpezx adeBbpatb, mi mm» Ktndx o bofx «pede adeBbpatb. tn anestx modx trnî assenxpa sofiştii domniea neste minuiAe omeniAOpx, ped*Ktndx nep-titxdinea aa o nbpepe indifiidxaAb Kape o modujn-Ka dxnb apsitpixA Aopx npin apti^i’ieAe Aimseî.
X i66 X
Se KonsidepapT. kx dpentxA sax kx nedpentXA Ka «K*eKtiiî aqewt dintpe <f>iAoso(|>î Kape âx Kox-tatx si» KonaiAieze ntpepiAe esKAxsine: tntpe a*ie* ştia se distinrx:
Anassaropa din K/azomene (5oo înainte de Kp.) atuÎKXA ax! IlepiKAe uii essi/âatx din Atene_ ae Ainn> totb aqeastb ami'ieu/t. nx linte, «K»px nen-tpx m* onnxnea dorina xnitbţjiî axî Dzex Kpedinuet 'ie/.eî aasxpde a îloAiteismxAxL Ea admittea ax topita tea sensxpiAopx kx	™i a pauixnil kx tne-
ta«J>isi«iiî. Ea e *ieA dVntttx Kape a tpaatatx teodi-qsa, adeab natxpa mi attpiexteAe axI Dzex.
EmnedoKAe din Arpiijentx (444 înainte de Kp.) natxpaAistx,admitte natpx eAemente, <|)G* kxa, aepxA, ana mi nbmmtxA, mi neste aaestea xnx aA qinaeAe mal nep$eKtx, Kape pesxAtb din Komsi-nbqFsn&a qeAopx aAte natpx, mi Kape s’a nxrnitx mal ttpzix qintessenut (quinta esseotia). Desnepatx de a nx nxte aatxn^e Aa maptjiniAe njiifoţieî, ini tn sne-ţjie de a nx nxte esn/.iKa <j>enomeneAe sxAKaniqe, s’apxnKb *n Etna stpinndx: »Ex nx te noqi-x Kxnpînde o Etnb, deqî! tx me ae? uxnpinde.»
EpaKAitx din E<f>esx (54o înainte de Kp.) a Axatx intiî-x de Rpitepix, adeni de perxAb nentpx qeptitxdine, axtopitatsa mbptxpiel omeniAopx. «Mieea qe se Kpede xniaepsaA, ziae eA, e qeptx, nentpx m> pay,ixnea xmsepsaAi> e dÎBÎni«. Ea se nonxAapisb Eta mopaAistx, npin o monomanie onnxsb qe/eî de-moKpitiqe, Ktapx ama de stpbinb, dap mal onopasi-ai>. Tote eppopiAe omeniAopx npeKxmx mi sx<j>e-pinaeAe Aopx, npOBOKa de naptea sa nAtngepl kch-tinxe.
XLIV.
A ijjaqi! Ejnosotî ne Sonpate tui eapaKlepvA penoAljIîtnjî {liAOso^iie SA K’bpeii aitopiî este ca.
. Sonpate se nxsKX tn Atene tn zioa a mesa a ax-nei /.xi TapyeAion, tn anXA aA natpx/.e a>. OAÎm-niuieî 77, adenb ±n i5 Ma?x *n anxA 470 înainte de &p. TatibA sex So<J>ponisiîx epa xnx sKXAntopHi naxnepx, mi mxma sa OEStpetiae. Maî ttpzix modesta npotjjessixne a m.pinu,iAOpx set a datx aokx Aa niuje a/,Axsixnî uxArape, nentpx essemnAx, Ktndx ' npoBona ne adBepsapit set si> se esnAine denzinx, se zmea kî» ca <J>aae si> naptxpesKb mxou,iAe. Se ujie kt» neBoindx sn AinrxmesKi> ninî npeatxdeueAe api-stOKpatiue m«iî nassixniAe demoKpatme, <|>x uon-demnatx a Bea Kxuxtx. PeBOAxţiixnea 4>iAoso<J>iKi> j onepatb de dtnsxA Konsiste tu tntopnepea attenftix-nei supe onix msxmî nape eA o dissbmma ^P1* ^>pxKtx sape diBepse oBieKte aAe natxpeî. Ansasta se note Kapaatepisa npin aneastt massinrb adrnipa-BiATjî yva&i asavtov, »Kxnoiu,ete ne tine tnsxuî«.
Iîx Kttx Biptxtea tntpene ţaiinua, kx at*ta Soxpa-te sth peste neî aAu,l 4>uoso<{)i; Ea tnueAese de tim-nxpix kt» lîpaKtîita sineAxl intepeseza. mai mxAtx ne omeni den»tx teopia: de aneea tnnenx si> «Jie xnx mape neti.ii,eanx înainte de a <J>i xnx mape ^izo-so<|>x.	4>x «J’xnKuionapix «nterpx; KouiBbtx kx sa.
Acnu^ nentpx ueapa sa; kx o nopsi» dede essemnAe înainte de a da npenente. Kondemnatx kx nedpen-tXA mi AÎBepx de a » Kpezx in> i se KXBine si» anenteze sxnAîţpxA supe a Komjupma npin moptaa sa ax topita tea Aeiyuopx. Ktndx Soupate intpi» ne
){ 168 X
H bpapsa <|>îaoso<J>îkî>, ea epa OKxnatb de AXutbtGpî insoAinţjî, de so^istî,'’ napaul a sxsuine Bepî ‘ie qes-iixne aentpx oii Kontpa, kx ansastb Aiseptate dia-AeKtiKi» Kape pesxAti» din aBsiny,a a toti> KonBinţje’ psa. In Kontpa asseminopx atleţii mi *n npesinţţa xnxi nxBMKX sepBÎA, «nBbţjatx a sxcjiepi in<J>Axin-ua AinaBel Aopx neAeî aptic|>i y,i 6se, aprxmentbm-xnsa opdipapB ap <|>i cjiostx insx<J>iqiiinte. Supe a <j>aqe st» tpixn<|)e Bepitatea se «epea xnx metodx enep-yiKX, m adeBtpx mÎAitaute. Atape e toa ne | A’auuAîKb SoKpate, mi «ape a KT»irbtatx nxmeAe de I iponinx , deAa Bopsa rpe^esna» Blşmeia (tntpeBi>-«JHfne). Ilpin o sepie de nestixnî aijepi Konstpiny&a ne adBepsapf» a’rnî dearapa eA tnsxnii eppopea sax nemiinţia sa. li tnxidea Iote eiuitxpiAe din disaxs^ | sixne, acfiapb de aqeea din Kape tpesxta st. Kxpri» i Bepitat&a. TaKtmi» esnebinte; nentpx kt» socjdstXA, inimiKX iAAeraA, nx s’ap <J)i datx ni«ii odată» kx bx-
m.	Kpedinu/b. A’ax KonBintje, epa AXKpx neste nx-ţinut. Kemapea maeAentxAxi se KXBenea si. <J>ie de s’ax xmÎAi ini de a’ax desKpedita <j>bpT» a se mai nxte «niop'ie. SoKpate n’a supisx esnxsxA tnabUb-txpiAopx sa*e; tpbpb îndoinţji» eA epa npe mape npoKtiKX snpe a c|)opmxAa ispedinyeAe Kape Ae npo-narase. âuestea s’ax kxacsx mi s’ax intepnpetatx de * doi dintpe disainAii seî:	Oaatone a datx Kotnnxtx
*n xnx modx mai tnBby,atx mi mai sistematiicx; Se-no<J>onte kx mal rnxAtb siouepitate mi essaKtitxdi- | ne. SoKpate BOpB&a de naxAte opl kx dis<jinrAiî seî desnpe xnx tjeniîi sax demonix ^amiAiapix, K%pxKt epa datopix ■Hismp'b'iixmAe saAe toac mai sxB/ime: ^bp’îndoinu'b ca Bpea st BopBesXT» desnpe Konţgi"
X W9 X
ipţga sa aae Rtpeî KonsiAÎî «ax dipenta tn «mwpeipixpt. piAe qeAe rpeAe. Soapate a <£>ostx ama dapi» neA maf «naAtx mopaAistx, «ai totx de o datt titAXA sex «ie* mape de rAopie c de a Şi descjvbKxtx dorma teis-mxAxI de «nntAitxpa ntrtnt aape’AX aaonepsa din-ainţea «nteAAiiţingel omenÎAopx. “tn adestpx, no* ţpxnaa nineAxî e o intpape ne KaAsa Kttpt ksdo-njinua diBinittuiî deAa na pe npoBine aneAa, mi iţe-nixA axî SoKpate a tpenxitx st se «naAţje mnt Aa adeBtpatxA Dzex, Ktapx nxmaî npin aneasta Kt sx-<J>AetxA sex nossedea adeBtpata Biptxte.
XLV.
A $a<ie HrnosKtte sn6AeAe npimiriaAe rpseaue deAa Soupaie imn. Aa finitiA ssoac! AAessaadpene.
SKoAeAe npinmnaAe aAe <|>iAoso(|)ieî rpeitane dxnt SoKpate sint: io saoAa RyniKt aA Ktpeî Kanx e An ti st i n e AtenianxA (4oo). Ea se nxoienje aiua deAa Bopsa rpe'iesKt xvwv, xvpog, î«ne, din Kaxsa d.is-npeuixAxî KXBiinueAopx, kx xape a’iestî <Ş>îaoso<|>Î Ş>tqaa npo^essixne ; a° skoah S t o i k t aA Ktpeî Kanx e Zenone (36a). Ea se n^menţe ama deAa go«, noptiKx, aokxa xnde o npo^essa Zenone; 3° sko-Aa KypenaÎKt a a Ktpef Kanx e Apistinnx din Kypene (38o); J\° skoab E ni kxpet, aA ittpeî Kanx e EniKxpx (341); 5° sKo/a AKademiKt aA Kt-peî Kanx e ÎI a a t o n e. Ea se nxmenje ama de/a rpt-dina AtenianxAXi A cădem os *n Kape «tiBtua lUa-tone (429); 6° sKOAa îlepinatetiKt sax A i* ie«A aA Ktpei Kanx e ApistoteAe (384); nxmeAe xeAir d’mtnx sine deAa sopseAe rpeneint m$l tn-
XXII.
X )(
'speşt-'jpv toi aurim me neptm/vEX, <]>iiiul-ă kv el se dismîia -m Ai'ief neptmm indxsc; 70 sito/a ,Me r a-p i k t> aA Ki pel itans e E s k a i d e din Merapa (4oo); 8° snoAa n y p p o n i k 1 sax Suen.tiKT» 3a Kbpeî Kanx e îî y p p o n e (3/jo); 90 sttoAeAe seKxn-da pe «ape pefmioxesKX uii modk|)iKb sistema teAe npimitiEe. Aqestea se xapaKtepezi npin sopsa rpe-nesio, vsoi no*ţ Neoiuatonism^, Neostoi-iiismx etc, etc ; 10° Eu k a e Kt i s m x a Axessan-dpinx (a seu as dxm, Kp.) «ape Ba si mestece fn-BittilxpiAe rpenieî ks KpediftyeAe opienteAXî, dxm KonunxmK’bnFsnea stasi/iti npin sistopreAC axÎ A-At ssandpx ; 11° F n o t i n i s m s a (a seKA8 dxni Kp~) Kape «a si Komiune KpistiatrisinsA nsA nisaitopi-x kx opicnla AÎsmsA 5 n” îîatpiî eKKAesi'a ştiai («îe/e d’inttt» 5 sea/e aAe Epeî Kpeimne) Kape a» doniezi fiiBiuitspa iiAatonifu» sta simuatiui m Kpi-stianismxA. Noi n’amx xpmetx opdina» dateAopx, ni a anaAoifiiAopx, mi amx >,ii3sx Kttx atnx nxtxUf xna dxirB aAta SKOAeAe sape ax xnx npinqiriis Kom» mm».
i° S k 6 a a K y n i k i>. Antistene (418). Bip» tstaa e eineAe sxnpemx. Snpe a <|)i Biptxosif tpe-uxe si (J>ie omxA kx totxA indeuendinte. d>iindx ui peAi'iFsniAe, datopiÎAe mi KxsmnusAe scuietiuit ne ssBHtitrij ipeBxe si Ae saKp'u[>iK'bmx, mi si tpiimx fii misXAOKXA eî o Bieafii siAsatiui.—Dioijene (414;5 mne *n a-supape k-s loti piropix* ancasti teopie antisouia/.i, tolx tnxndxA Kxnoyie modxA axj de nisa ui, sapnasmii axT mi tnttninianpsa kx ÂAessan-dps. KynismsA e o fnaiuitspi niopaAi, <ţ>iind$ ki Kxnpîmk »n sine desopeîpXA aBepiAopS mi aA
X rn X ■
QAiimepiAop’S: just» e <j>xpi» Ko».se«3ÎnţiT» mi «|iaAsi>, t|>iindx kt> Kon<|)Snde nalxpa otnenesKi» kx rial «pa anitnaA'b. mi ’uiF xîtb kt» destinvumiea uostpii e si» ip'binax sn societate.
•so S k 6 a a Sloi kt» Zencne (36a). Kosrao-Aoyie. — Doxe npirniinie essistx: matepia inaiclim» mi '<]>6kxa aKtiBX mi tn$eAeri>topex. MxndxA «ca cjiopmalx npin <|>okx, na nepi npin <Jjokx, sax mal Bine Ba ?|>i na/dnijenesie (npodxK&ivne de xnx nmidx nox). II s i k. o a o i e.— IdeÎAe nostpe - bîiix iote din sensxpt. MopaAi».— Tpeexe na dalopia si» <|iie sinrxpxA motivx a»v AxapbpiAopx omeneiu,). No) tpe-Kximx st» <]iimx assoAXtx indenendinţii de tolî» in-^)A»inţia liape ap ax te s rt ne miopia» deAa uine. Jflpin xpmape aiptxtaa sxnpemi» e imnassiniAitalea. Dpentx a e sinrxpxA Binej nedpentsA sinrxpx*. pex. Me nx e dpentx ni«st nedpenlx nx e ni*fs tine ni'iT pex. Dap, riAT»»iepsa mi dxpepaa nx s»nt ni«iî dpente ui«iî nedpente; ama dapb stnt induLe-pilite *n sine, mi nsraaî npin ^lAauitale u>i >amilate note omxA si> se Bxitxpe sax so» sxc|>epe. — Ms» d’mtitx tnsemnape de (JiiKxtx desape Stoiai e kt» se af^A'i» Kontpazi'iepe tntpe teopia Aopx qsa mîen-tir|;iKi» mi tntpe teopia Aopx ss&a inopa/a». In nea d’tnttix stnt sensxaAistr, ini de opdinapix itonsenimia sensxaAismxAxt e npedomnipea intepessxAxî mi a nAi.aepiî. Ai«iî din Kontp’b Bedemx kt» se inaAţn. Ainn» dtnsxA o tniiby,T.txpL. mo pa ai. xiape npot[>es* sezT» BÎptxIea mm /a essaijepT>«iHme. <I>iindx kt» tntpe a «ieste teopit se ac}iAT> inKomnatÎBÎAitate, tpe-jsxe st» npesxnnxnemx ki» Stoiniî adonlasepi». ■ m>pe-piAe sensxaAisti«ie tote i]n>Kxte, nxmaî rientpx «a si»
X m X
aist» o sîstetnt KomnAeti», rai 4>i>pi» a A8 <J>aa« si> Bonsxne kx adeBipatXA Aop% npinains-x. Acjrapi» de acestea toti» imftoptanua StomismxAXi sti tn mo* paAa Aopx, mi teopia nea mienii^iKi» n’ape uaAope. l'nxrt»U'btxpa stoki» e xna din ueAe «is ax nosiAitx mal mxAtx mintea omenesm» mi ax npodxsx «iei mai niXAţii omeni mapi. Dapt i se <f>aKx doxe oBieaţiixui rpeAe: kt» a nimimtx sensiBÎAiîatea mi a tm»Aţjatx sskîepBÎa.
3° $ k 6 a a KypenaiK'b. Apisti nnx. (38o). Saouxa npinainaA aA omxAXÎ e <f>e puritate»; ne e nAî>KXtx e sine; *iee n e n i b i a e pex. d>i»« pî> indoinuB siptxtea tpeiîxe npaKtiuati»., tnsi ea se xneuje totx de xna kx intepessxA nostpx. *Iep-neiapea adeBxpxAxî e mai nxyinx ioraoptante deKttx a sineAxi supe «ape tpeBxe st» ne Konuentpijmx to. ti» autirâtatea nostpi». Nx e destxAx omxAXî si» <|>ie indeuendinte de souietate (axmx Ba KynismxA) rai de satxpa» (Kxmx sa StoinismxA); ni tpeBxe anijAiua-te amtndoxe snpe (Jjoaosxa nostpx. Unx Bepsx din Opauix KapautepezT» ansasti skoat» :
Et mihi res non me rebus submittere conor.
»Ex bofx st» ’mî nxâf AXitpxpiAe tn denendinga mea, sap nx ne mine tn denendinţja AXKpxpiAopx,«
4° Sko Aa EniKxpe-b. E ni kx p x (341). Ea pe-npodxne tn opdinea (JrisiKi» m>pepiAe EAeaţjiAopx ^»i-sinf, rai tn opdinea mopaAi» aAe IfypenainiAopx; dap a& KomnAetezT», Ae xnenje mi dedxue KonseainţjeAe Aopx. MxndsA e Komnxsx din atomii «ape se mimai» mi se KomEim» npin nxtepea natxpei Aopx. Totb idea e o im-npessxpi» des(|>T.Kxt'B de peaAitate. Skohxa nostpx sx-ppemx e <|>epi»iitatea. Supe a ni o asseitxpa tpesxe ma.
■r '
X 173 X
»nt«x st detepmintmx Bine tote KaxseAe txpBxptpi» *opx sav aAe sx<J>epinu,eAopx Ka st Ae dentpttmx.-^ Acestea stnt sax intepne sax estepne. Kaxsa intep-nt a sx<J>epinşieî nx e aAtx iiesa deiatx ideea dalo» piei itape ne tmnxne adoneptareni mi txpBxptpi. Supe a ne npesepaa de d*nsa, e destxAX st nx admitternx deitîtx o sinrxpt npeoKxntKmie» adeKt a Bxiţxpieî ini a ^epimttuir. KaxseAe estepne stnt sax natx-paAe sax soţiiaAe. Aqestsa adxKx xnx nAanx de nxp-tape tntperx, (jbiindx Kt npin inueAenftixne mi npin aBÎAÎtate nxtemx st ne sxstpaşemx de/a Axxpapsa Aopx. Dap dintpe tote in<J>Axim.jeAe Aopx nea mai nepiitxAost nentpx ptnaxsxA nostpx e a Kpedinue-Aopx peAHjiose. Eninxpx, npeKxmx mai ttpzix Vol-taire, se Axntt tn Kontpa peAişixnil, mi *î nape inimint omxAxî. 1'nst kx tote anestsa nx e ateistx *n senssA aEsoAxtx aA uopBeî acesteia. Stnt Zei, dap nx e npoaidinut: ei stnt 4>iin\ie sxnepiope Ka-pe nx Kpeezt nini nx rxsephezt, qi Biezt tntp’o inaK-tiBitate etepnt. Tptsxpa qea mai tnsetnnttope a EniKxpeismxAxî e sxnpemaţiia Haa datt intepessxAxI, Kape tpesxe st <|>ie sinrxpxA motiBX aA c|>anteAopx omenemj.
5° S k 6 a a AKademiKt. n a a t o n e din insx-Aa Eyina (43o). UsiKOAotfie. —- Sx^AetxA e tn-ueAertlopix mi amttopix. d>ie-Kape dintpe ([)aKXA-tt«4ÎAe axî ape tpeî rpade. Iîentpx mijeAAişinţjt rpadxA d'tntitx e senstuBxnea, adeat Kxnominţia Kape Bine din sensxpi: ea nx o(J>epeyje ni<iî o ra-pani&ie, <]>iindx Kt imnpcijixptpiAe estepne se notx sKÎmsa, mi (fdindx Kt acestea nx AXKpezt totx de xna tn totx a^e/» modx sape minuiAe dinepse. Dxut
%
X i74 X
sen sirene xpmăzx nouixnea «ape m e deKtlit sen-sbmxnea xpmepaAisati», sax imionjinua tiaxAvî boa» ackUbx. Dap, deio* sensxpÎAe nostpe ne ^nineA-b in KasxpiAe napliKXAape, TjenepaAisbmxnsa «ape se pa-zimh Re dmseAe nx note c|ii seitxpi». 1n «j>ine m o s^epb sneuiaA’b, densple de BapianiAiSate ini de indiBidxaAitate, essiste ideaa, rnodeAx sesoabIx, e-tepnx, des'Tpe i;ape AxitpxpiAe stnt nxmaî manifest/), n reni infopme* Idesa nx e de fopmi mxne ome-îiesK-b. Ea iib'p'îede de/a Dzex mi essiste,.tn omi nxmaî na peirynisqenu,t. de timnxA tn icape sx<J>Ae-txA sex nnptinina din Bisata diisinx in siuxa fiin-ueî infinite. Idesa e o peaAitate, sax mat sine nx-raaî ea sinrxpx e peaAi.; nentpx ki> Konlinxb a sxe-siste Ktndx sensB'îHîne» mi noyisuea ax dism>pxtx. Ex am sxntx okî o firxpî> tpianrxAapB, mi sensx-mxnc-a tpixnrixAxî essîsle. Oirxpa disnape mi sen-SMtxn&a inocte/x; dap nouixnea peunne m mintea rr.&a. Kx tote acestea de kt. fauxAt-buiAe naeAe se c|)AX.'ies«x sax se aAtepezx, nouixnea init'b note me-pi. Dap idesa tpixnrtxAXf, Konsidepatx *n sine, in-denendinte de <[>irxpT» ini de mintea mea, na sxbsî-ste totx de xna na o peaAitate immxtafiiAb. dn nx» tepea de a ama, af Axmx totx ane ac rpade na uii ®n nxtepea de a mueAeije. Aa sineAe aBsotx awxn-ijemx Ka Aa adecBpxA aESOAXix. fotii-x o amope sensiniAt mi intepessalx nape ss pefepem,e snpe an-neuinţieAe eroistine; anoî o amope amestenali, nentpx AXKpxpÎAe nape stnt totx de o daţi» nosiAe mi f OAOsitope, npeitxmx e rAopia, miinua etc. tnfi-ne, amopea desiutepessatt a niplxtiiî nentpx sine «nsiiPiî mi <|»Bpx spe o npeoKxai.tnxne nape s’ap
r
X 175 )(
pe«f>epi snpe no?. KosmoAfişie. Bzes e © sxF,sfanu'j> nep^ient-b a Kbpeî essenub o <|>opmez'b idei a e. Matepia e etepm. iui Dzex AXKpezb din e-tepox isnpe dtnsa snpe a ’î imnpime o ^opint iroi-tatiieb de idei. «Diirraa sxnpemn ps .se manifeste-z"n desits numai npio idei xsa Xo.yog sas sepiss pe-BeAbtopîx. PexA nx e aAts qeua. desitx pesistinua matepiei /,a Asxspapea dinim» Kape Ba st» o pedsio» /a nvpitatsa ideaAb. tn Kitîf nentpx oms, an&astb pesistiny/b imnedein> saiî petapdezh tntopqepc-a asÎ in sinsA diBinitbjjî.— Aoyiit'b. Bepitataa e ano-diKtiKt, sas ansoAStb, Ka-ideiAe; eniaipe-matisb, sas AaBopios». mi KomnAess'b, sa aoai-s o i a e:; eatiraematiK'b, astxaA’v BapiasiAb mi iiîaepti», sa sensewxni/.e. —■- <I>i sio a o ij. ie. KansA dipentez'b, Kopdea niiixnxb, intestinwe sssyjnx.— ÎI o a i t i it b. AnaAors kx nsixoAcxjia. — t n u e-a e ii xi iI sape rxiîepn^z'b (apistospauia Biptxyiî mi. a uiiinxiei), b e a a a to p i I sape anspb, Asspbto-topii, n e r s ti, b t o p i I sape nxstpfbxtx. fl o e ţi i î snit iiposi;pixul sa ne<|>OAOsitopI, tnsb sopoxiaui iîx 4>A.opî sa dininî.
Onepi/e asî IlAatone stnt nxBAÎRate sxntx <|)Opraa de diaAorxpî $ i s i q e, a o ij i q e, tnopa a e, ni si» ac, e d x k -b t 6 p e , essepnitbtope, a k k x s b-16 p e, rîestpxxttope. Dintpe Asspxpii\e sape Ae xtxnpiads, aaeAx>a a ubpopx rAopie sa nnnxftopi-satx mal ruxAtx s«bî An o a o ţj i a a x î S o k pa t e mi P e « x b a i u a, xiomieimisne ssuaIxoi., doini ip-peasaBÎAi» IlAatone se tpbţţea deAa Kodpx nplu tatbA sei< mi fleAa Soaoh npin mxtna sa. BisqînAXxi ax! Sospate dxptnds onix anî, AbSb âtena Aa mop-
'k
>rr
X Î76 )(
tea anestxHt, mi nepitxpse opienteAe mi ErintXA xn« de se iniun> *n Iote KpedinţjeAe peAiyiose nai %iin» ticŞine. /va tntopnepsa sa tpti în Kxptaa axî Dio» njsix neA Bttptnx mi a axî Dionisix neA ttntpx, «tndx <J>aBopisatx Ktndx nepseKxtatx de aneujî ti* panî. Mal mxAţjî nonAÎf nepxpt Aeijî de/a dtnsxA. Ea dede KpeteniAopx mi Tpani Aopx, mi mxpi de 81 de anî, nAinx de onopî mi tnKxnţHcpatx de omaţie* Ae mxndx/xî niBÎAjsatx, Ea n’a «metalic de a tjii uonsidepatx Ka KanxA sxnpemx aA <f>iAoso<]jîeî idea-Aistiue, nx nentpx Kt ap cf>i <|>0stx neA d’intnx, ni nentpx Kt a <|>ostx neA mal mape dintpe <j)ÎAoso<[>il Kapiî ax npo<|>essatx ansastt înBtuttxpt.
6» S k 6 a a n e p i n a ! e t i k t. A p is t o t e Ae din Staţfipa tn Manedonia (384).—n si k o a o ij ie uii A o g i k t. OJiioua nxpnede deAa naptiKXAa* pix Kape sinrxpx se note OEsepBa dipentx. tnst' mint sa ape «Jvoprne Kape’î stnt nponpix, ini Ktndx senstnHcnea e tn minte, ea se sxnnxne de nenesse anestopx (f>opme Kape, din naptÎKXAaprb mi Bapiasi. ai> o «}>;ikx yenepaAt mi SKsoAxfb. Ama, in aokx de a <f>i pea^itsu,! OBieatise, adeut Kape essistx a-<J>apt din noi, ideÎAe stnt nxmai «fenomene sxsieK-iise Kape se npodsKX *n noî, dap a ntpopx maţepi e npimapt e senstmxnea ne sine din a(|>apt. Ao-ijina se pazimt, ne xnx minx nxmepx de Bepitbţjî indemxstpaBiAe, Kape sepBesux de nxnlx de pazimx sope demxstptntxnsa neAopx aAte; <Jstpt aneasta, patiionamentxA n’ap <J>i deKttx xnx mape nepKx bî-\n t?($mosx, tn nape totx ansa a^ipmtnrene ap sepBi mi Y.jvrue autenedinţjb ini de Konseninţţb. AoyiKa se *m-, napte tn tpeîntpţy: desnpe tepminî, sax esupes-
X X
stanue ideel; desnpe nponxs'b'itxnî,saxesnpes-sixnÎAe HfxdeţiHf ax!; desnpe paviionamente,
sax demxstpTbnHîuî, Tepminiî se notx pedxne Aa zeie k a t e r o p i î npimitise, adeio» Aa atapî ijene-paAitbuî tn K»tx ns nxtemx desemna niqî xnx oai-eKtfr «J^pb aa st. aifit aokx annAiicbnRfnea xneia dintpe eAe: sxastanţia, uantitatea, k a a i t a-tsa, p e at> qix n ea , aKtiixnea, nassixnea, ti m 11 x a, a o k v a, a b ep ea, z i» «i e p ea. Aa aatero-pil tpeBxe. adaxse ninqi xtiiBepsaAe, adetcb ninil şenepazitiiftî Kape, m aokx dea essiste oBieutiBX oii mi AXKpxpT, essistx sxsieKtiBx mi tn minte: ţenxA,sne-liia, di^epinţja, nponpixA, anidinţja. KateropîiAe se maî desemnezi» sxntx nxmeAe de n p e d i k a m e n te, mi xniBepsaAeAe sxntx nxmeAe de npediKasÎAe. Aogitia axi ApistoteAe dom-neijje neste tote onepeAe saAe; ea e ama de nep-<J>eKti» inuttx pernezi» iui asti»zî. Kx ope-nape mo-dic{>iKi)‘iixnî i se note pec£>epi aprxmentb'iHtnea sîa~ AOşistiKTb. Unx Kapautepx essenţiiaA sa <|)iAoso<|)ieI saAe e de a »|>i enqiKAOuediKi», Kxnpinde tote op-dinÎAe KxnoyjinţieAopx.—On to a o ij i e mi M e ta c|> i-s i K i>. Matepia essiste tntii-x c^pi dxoptm», «a sxsstantvb Kanaqe de a Axa <J>opma. Aneasti» XAti-mi essiste (Jybpi» aniiAix'bqHfne. O a tpeia. Kormen* *iixue ne di» KOpnopeitatea, adeKb KomBimt»l)Hfnea matepieî kx ^opma. KopnxA se minim» mi Dzex se intieAeye Ka intnxA mioiK'btopi-x. — <î>isioAo-y;ie. Sx(f>AetxA e nxmal sensitiBx m tote <ţ»iin~ y,eAe nentpx Kape e npimiinixA Bielei opranme. fii omx e mai» iui «sueAeritopix. Ka sensitiBx, se minim» de o atuieuinui» itape ’ax dxne Aa sine; Ka
XXIII.
X X	. ■
♦nueAer-btopi^, de o anneuiiiip, «ape ’ax dx<ie /a a-dem»px.— KosmoAoţfifl. Stnt tpel tipimiinie: matepia» <|>0Pîna np'nrb*iFsnr*a na pe Ae desnapte; doxe elemente: nvnmitxA tui c^okxa, xnite npin a-m» iui aepx Kape nx stntx deitttx intepmeziape; natpx itaxse: exqua, opiyiuaA’b, per quam, in-stpxmentaAi», a qua, e^etUiBi; propter quam, $inaAi>.— MopaA i». Biptxtaa e sxBopdinapaa uoiruieî sxntx paubue, ea Konsiste tn-mizAOKXA dintpe nassixniAe estpeme (in medio stat virtus). Stnt de distins* doxe sneue de dpentate : -«Da nou»-mxoiitatiin> mlpe napliuxAapŢ, dtleprnioatb npin npo-nopuixnea apitmetiK'b; aAta distpÎBxtinb, tntpe stat» iui tntpe netnaianx, itape ttoppesuxnde npcnopgjx-niî ţfeometpiqe. — n o a i t i k %. Tpesxe sssemiae xn* mizAoitx tntpe îipavnie mi anapxie, apistoKpa-yia uii denrîOKpauia. — E k o n o tn ie. ■ TxBepnato-pHtA ape si» adnjinisîpeze na xax exbx tatu de <|>a-miAie- — Istopie n a t x p a a t>. Ansasti» itaple Kxnpinde dateAe ucac mal npeuiose. Ax* AAessan-dpx, se zi<ie, kt» ’l nAinisa a npottxpa axI ApistoteAe mezieAe de a Spatfta ansastu sneyiaAitate.—Iloeti-k %. Tot* tjenxA tpesxe sxnnssx Aa perxAe sece-pe itape pesnxndx indiqin&eAopx tşlnuiî itonnnxne ini Kondia,îxni/opx Bepisemthfcpiî. *leA dpaniatÎKX, nentpx essemaAX, e sxanxsx Aa tpel xnitbul, de ţimn*, de aokx mi de aKţjixEe. ÂyeaslE Aetje a aptei a npedomnitx mal <T>bpb oanxs'bqi-xne mm» *n < ziAeAe nostpe. E adetnbpatis kb dxm> o Axnrb des-»atepe tntpe doxe sKOAe Kontimnxpane (KAassi«iil mi pomantiuil) rxstxpiAe mi iuditjinueAe seKAXAXl nostpv o aii «ţnxjtx si» sx<|>epe niuje SKimsbpI; kx
X lî'9 X
tole acestea se sxsuînx tu disuxsviHsniAe sa/e «te» ac (|>xndamentaAe. — Petopi&B iui TonÎKi». ÂpistoteAe da» sxne KonsÎAie opatoprxAXÎ: mi mi»-nap kt» tole npeqenteAe saAe nx stnt npaKtiKaBÎAe astăzi, onepa sa e Exm» de a se Konsx/ ta, nentpx ♦naAteAe 'indiia.qtxnî «ie Kxnpinde, mal aAesx j qeea ue Konqepne Tonixa sax AoitxpÎAe opatopiî koui-mxne.
ÂpistoteAe epa din <J>amiAia ÂSKAeniaziAopx,Kape se tpiiţea deAa EsKXAanix; tatiA sex epa medmx mi a-iniKX axI Aniinta ta ti» a axî «DÎAinnx: de aneea ’ax mi aAese anesta de edsKatopi-x cJ>îxaxI sex AAessan* dpx. ritm Ktndx tpti a»iestx npinqine eA «ţ>x <f*®-pi'iitx mi nxtinle; dap dxin» moptea BiutopiosxAxI Âteniani! nepseKxtapB ne npenentopreA ax?, Kape «|»xiji tn insxAa Exboia, xnde mxpi BBtptnx de 63 de ani. ‘TnBtuxtxpa axî atitx qsa B&pBa ab, uttx mi qea sKpisb, epa de doxe sneue; nea d’tntiix nxmL-ti> esoteriKB intpa m npo<J>xndxA nepnetBpi» Aopx, mi epa^pesepBatB neetpx iniuiauî; neaAaAli* mal S7-nep(J)iu,iaAi> şe nxmea exoteriKî. mi epa destinata» nentpx nxKAiux. Dx.it moptea axî supiu-teAe axî <ţ>xpa» nerAesse mxAtx timnx. Sxaah Ae adxse Aa Potna, mi se ac]>AapB mat Konţopme ije» ruxAxî neAxî senepx aA PoraaniAopx denttx imaiji-nBm-xniî neAel rioetiue a TpeuiAopx.
7° S k 6 a a M e r a p i k b. E x k a i d e (4oo). Mbp* txpia sensxpiAopx nx di» ni>iî o rapanuie; pasiona-mentXA sinrxpx note npodxne neptiixdine. Exkaî» de <J>i.Ktndx se domnesitB mezixA neste skoux, se OKxm» tnaî mxAtx kx demxstpBnixnea mi ks upo-nessxpi/.e eî dejKttx nx uepitataa nea de demxstpalx:
X 180 X
de«jî se mi nonsidepb na «ieA ne a Konstitsitx dia-Aextiica.
gq Sko a a nypponÎKi sax S«lenţikt».—Ilyp-pone (34o). Toţi» <])iAoso(])ia tpesxe st. se pe<]>e-pesKi snpe siptxţe; de aqeea nx fpefixe st disnen-demx aKtiBitataa nostpb snpe a Htajira rniinub, uape e ne'|>oAOsitope ici inneptb; ni din uontpi» sb o uonqentpbmx snpe Riemapea nostpb nsa mopaAb. Se aede kb tudoinua ax! Ilyppone nx epa ama ne~ pÎKXAosb, «a a neAopx aAUl snenti'iî: *nsb epa asse-mine <[>bpb Konse<iin&b. AdonepbntxnÎAe ooixaxî mndx «a e tu nepnetapsa Bepitbu.il se intopux de nenesse snpe <|>oaosxa siptxţiil.
9° Sk6ae seKxndape. — NeonAatonis-m ¥ a. Ap«iessiAax(3i6) sitnnAic}>iKb inBtvibtxpa ax! ilAatone. Ea sxBstitx'eme neptilxdinil ideaAe mi assoAxte o npoisaiii/itate bx Arapi, Kape pesxAtb din imnpeyFsp'bpî mi din mpepe. Ttpzix dxnb aneasta, tiinepone, sîoîkx *n mopaAb,, <|>x'neonAatoniKx m op-dinaa inteAAeKtxaAb. tn sckaxa aA doiAe aA Epeî Kpistiane, II a x ta p k x din Kepouea penpodxse m-Bbji'btxpiAe neonAatonismxAXî. Ebe <J>xpb adontate de Ilatpiî eKAesiastinl.— NeonepinatetismxA. Teo^pastx (3aa), <|)amos^ mopaAistx, axtoprxA k ap a k t e p e a o p x, se tnqepKi» sh esnAtae mxndxA menanine npin sinrxpa teopie a nnuiKbpif. Dsptndx eBXA mezix, Ktndx Apaşii adxsepb onepeAeAe ax! ApistoteAe in onidente, tnBbUbtopii icpistian!, a^Atndx *n apnsmeatbqHfnaa siAAOşistixb o dormb de<pensi-Bb mi o<^ensiBb de onnxsx epetjqÎAOpx, se sepBsa kx Aogiita axî ApistoteAe snpe anbpapea Kpistianis-< mxAxi. Dxnb Axapsa KonstantinonoA.il, rpenil pe-|>xifiu,S adxsepb tn onidente onepeAe as! IlAatone
)(18I)(
mi Ae <J)iKxpi> a se rxsta. tn xAtp'b, istopia <|)iAo«-so$ieî nx e aAtă «ieBa deaită o Axnti» mtpe îlAa-tonismă iui mtpe ApistoteAismă, Kape tpixmjiez'h x-nxA dxn-b aAtxA, dxtrj> annAein.pÎAe >{11x1 douak saă aAe xneî enone.—N eoeniKspeism-SA. Aur-a-/ sti» sistema cJjx penpesentati» de b mxAţdme de «ani de skoa*. «ape n’aă Ansstă nimiKa de însemnată, mi Kape n'aă «JmKxtă deKită a insiste sape ateisffiă. IloetXA AxKpeuiă, *n noema sa desnpe natxpa AXKpspiAo pă, i a inuipxmxtată din ne-4>epigipe mipimaa ţjenixAXî seă. E nposasiA kt> 4>xnesta incfjAxinu’b a auesteî mBWbtxpî a aneAe-pată deaidinua pornam».— Neosioi'iismx/. A-qeastb *nBi>u>txp'b a npodxsă mapî omeni: ne <]>i-AOso<j>ii S e n e k a, E n i k t e t ă , mi ne Emmbpato-prea M a piu Ax pe a iă. — Neos'ientiais-mu. Se stă Enipiuă (a-Ae spkax dxm», Kp.), tn xnă tpaKtată mtitxAată: InotinoseAe nyp-poniqe, KomnAetezT> mi perxAez'b SuentiuisinSA nypponină. Ea se păzim?» ne uimii aprxraente npinni-naze: disuopdanua m»pepiAopă; insx^iniinua npo-BeAopă; imjdpmitatsa sensxpiAopă mi a <]>aKXAt'i>uJ-AOpă; mapifiniAe esnepimenthqtxniî; nepiK/.xA ineBÎ-taniA de a Ktde aprxmentmdă 111 nepKXA Biyiosă.
io° Ek a ek tis m x a ÂAessandpină (<j>ini-t*A seKAXAxI II-Ae dxm> Kp.). <DiAosoi[nî adxna&î *n AAessandpia sxntă npoteKuixnea nea ^xminat?» a îltoAemeiAopă se adonepasep?» se Kom-Bitîe Kpedin-ţj,eAe opienteAx! kx mitoAoţia onidenlaA'b. *Ieî ne se xnipa> kx eî maî tipziă, sxntă domnia pomana, Konti-nxap?» kx apdope aneastn mape intpenpindepe. Dx-m» d înmii s’ap nxte itonstitxi o peAişixne xniBepsa-
x 182 X
a% a Ki»pel dormi» s’ap fi tmupxmxtatx din India sni nepemoniiAe din Tpenia. 'sieste intenuixnî iton-niAiatpinl îiîxstif îkt» denxmipea de EKAeKtin». IlAotinx Eyinteanx (ao5 dxm> Kp.) se npetinde in peAbnixne dipenti» kx zeii. Ea Aasi» o KOAeiiţiix-ne (|>am6sT), EnneadeAe (tmnipuite tn noxe). Ilopf ipix, Sipianx (t»33 dxni» Kp.), se Kpede as-semine tn panoptx kx zeii. AttaKi» KpistianismxA. IamBAÎKx (3io dxm» Kp.) penpinde tpadiuixnca nitaropiKb. II p o k a x din Bizanţiix (41 a dxirb Kp.) nxne tn modx maî ujientif ixx perxAeAe eKAentis-mxAxI. Cousin a datx o ediţjixne de onepeAe axI.
ii° S k 6 a a r nostim» (a-Ae seKAx dxni» Kp.). Bopsa rnostiitx Bine deAa rpe'iesKXA yvmaig k x n o~ hj i n u i>; npin Kape se	tnueAeijea nx Kxnomjnua »?e	|
se Ki-miri» npin mezie	omeneyiT; ni neea ne pessA-	(
ti» din o ÎAAXmini»nixne diBim», Kxm»tatfc npin es-tase. Aneasti» skoat»	se mnepisi» si KomBine npi-	i
stianismxA kx opientaAismxA. Dxm» ne s’a tnnep-	|
Katx tndemiptx si tntpodxKi» in iipedinya Kpestinb dormateAe dxaAismxAxl ini aAe nanteismxAXl, fx , definitiBx Kondemnati» de optodoml, mi se pedxse Aa nime epesil a Kipopx imnopîanui» se imrnini kx tnuetXA. Ext Kxmx esnAÎKi» el mxudxA: sxe-stanua npimopdiaAi» nenxttndx pemtne inautim» a paziatx +n emanauixne. Din neAe d’intnx «peatxpl s’ax desfbKxtx emanaujxni noxe, ansa sta Koustitse-jţge o sepie indefiniţi» de essistiniie opdinate koiî-f opmx rpadxAXl Aopx de riepf eicuixne. Aueste < s-«sistinue diBepse se nxmesxx Eoni (ţKiooveg). Ktndx stnt xnite kx sxBstanţia npimitiBx», totaAitatea iea nxmeAe de >n a ep o mi, sax nAenitxdine. MxndsA
«
X W3 )(
Kape Vit oKKxnimx noi s’a Kpeatx de o «Jmnu-b'.de rpadx in<|)epiopx, Kape n’a nxtxtx si> ax cJ)âKT> deKttx ^sopte imnep<]>eKtx, mi Kpistii Kape e de o opdine sxneptop'h, s’a misepitx de dtnsxA mi a nanitx st»’ax mdpenteze. Bapdane, Sipianx Kon-timnxpanx axî MapKX AxpeAix, penpesentezb mai naptiKXAapix rnotinjsmxA dxaAistiKx. llentpx dtn-sxa sint doxe npimmne: snipitifA indetepminatx, Kape e Dzex, mi matepia indeteptmnatb, Kape e Satana. B a a en t i n x (i<ape tp'îta tn a a a-Ae seKAx dx-i/a. Kp.) e maî sneuiaA aanxA rnostiniAopx nanteistî. Ileotpx dtnsxA, matepia nx e deKttî o xampt, xnx <]*xmx Kape sepbpeuje, se Kondesb sax se Axuiine-zî>, dxm. statxA sxcJxAetXAxi nostpx, tn modxA de a I pe<|>AeKte dxpepc-a, uxKxpia etc. EpesiîAe neAe mai I însemnate Kape Ae a npodxsx rnotmismxA stnt: ManixeismxA Kape nxne tn Axnti. ne tjpinni-j nixA neA iixnx mi ne ne a pex ; ÂpianismxA, Ka-j pe »ede tn Kpistx e emana uixne inc^epiopt tatbAxI sex, mi N e s t o p i a n is m x a, Kape Ba si> Baza» tn-■ tp’tnsxA doxe nepsone, mi nx admitte
naa natxpel dixine mi a natxpel omeneigi tn o siii-rxpt nepsont.
ia0 Hatpii eKKAesiastini'(«eAe d’tnttix «rima seKAe), «onsidep'b sx^AetxA nostpx Ka o ima-yine a axî Dzex mi KopnxA nostpx Ka xmspa axî. Kx nedpentxA se anxs-b de matepiaAÎsmx, <J>iindx kî. s’a Kon<J)Xsif npiimnixA BitaA Kape ei ’ax tpaKte-zt> ita (|)isiKx, kx npinninixA Kxijetbtoptx Kape el A’ax admisx totx d6 xna Ka sxsstanu'b snipitxaAi». i d>ÎAoso(j)ia Aopx aBea doxe obieute npinninaAe: i° st demxstpe nenessitatea de a Ava de easb nentpx sepi
X 134 X
«ie si stenii» peEtA-huranea' ax! lîpistxţ a° si» KXSi* stpuesm» ne aneastb Bast mS edi^iuix na pe st peime t|)iAoso(f>iK§ mm» tu Bepti.qe (|«>p’a mneta de a cţ>i peAiiposx.
(Bezl nentpx nomenKAatKpb uaparpa<|>xA XL\
din Aitepatxpi», unde IlatpiT se Konsidept Ka axtopî ini, sispintopî).
XLVI.
Kape smt <J>ÎAOso<j>iî npkriinaiî sKOAasliVi ?
<I»iAoso(J)il npinqinaAî ssoAastinî stnt: AAKxinx, Smtx-AnseAtnx, ÂneAAapdx, Hetpx AomBapdx, Aa-septS Mărire, Smt x-Tonsa d’Aquino, Dxnsx Sitotx, Stnlx-EooaBeutxpa, Paimxndx AxAAix, Poyep Banon, OKKarn, Ijeoson, Dinu de MipandoAa, Pamx, Bpxno, KamnaneAAa, Charron, mi Montaigne.
S k o a a s t i k a ne na pe Kt tpenxe sxGtHnm»puitb ♦n tpel uepiode sine distinKte: «ieA d’tntttv, itxpatx teoAoţjiitu Kape n« admitte aAlx KondxKtopix dfeKtts Kpedinija: anesta ţjine deAa <]>initXA seKAX-axI VIII ntm» Aa «JdrrîtxA-. sckaxaxî XII; aA doiAe, Kape se pesimte de irujiAxinua ApaniAOpx mi de npoutrbuHsnsa oaepeAopx axî ApistoteAe Komnre* minate de dminii nauixniAopx onidentaAe: anesta se întinde deAa tJ>ioitwa sckaxaxî XII ntnt Aa tn*ie-nxtxA seKAXAul XV; aA tpei/e, Kape se KapaKtepĂ* zbuiipin miiuKap&a ne o npodxne m Expona Axaptm KonstantinouoAiî, npin in<J>Axinua onepeAOpx axI Ilatone uape Ae adsnx rpenic petjmpuî mi Ae es-iiftiub; npin desuonepipsa tinorpa<j>ieî, mi npin in-stinKteAe de pe<j>opmi» Kape se deKtapezt de o daţi» tn peAiijixne mi miinţp»: aiesta Kxnpinde se-, kaxa XV mi XVI.
X 185 X
irbpepe, nxmitb no mina Ai s m sk6at> npin ax-i dania sa o onnxsbnKuie BioAentT». în adeBtpx ea Kondxuea Aa sensxaAÎsmx,' »n my,eAesxA, kt. nx e ^ninaina peaA acf>apb de neA indiisidxaA, oii $iindx kt» nonixniAe indiisidxaAe sinx din sensxpî, ania dap totT> Kxnom,inua tpesxe si se nasiti» din anestea. Ea aBX st» se Axnte kx Stntx-AnseAtnx, ini t|>x kod-demnatx Aa petpauuixnî nxEAÎne. Guillelmu din Kamn e a a e sxsu,ine teşea Kontpapi».— Nx e ninai-îta peaA acJjapT» de neA uenepaA, tiiiXA, Kape sinrxpil se uine, se nepnelxi» Ktndx naptiKXAaprsA se modi-i «Jmeţ. ini se stinge. Idesa \ienepaAT» e o peaAitate itape se indiBidxaAezi» m Bepî ne <|>iinui>. Aneastb
4nBi.iiT.txpT. se nxmeme Pea a ismx. AneAAapdă
disninAXA npenedinteAxl (1070), a xmnAxtx seiuxA t sex kx <J>ama ifenixAxî sex mi kx pxmopea adsep-I sitbţiiAopx saAe. Ea nponxne xnxr tepminx mezix | intpe nominaAismii mi peaAismx.— IdeiAe ijenepa-Ae nx sint ninî Bopne ninî peaAÎtbiiî, ni nonuente j aAe minier. Aneastb sistema naţii.ti. nxmeAe de 1 KonnentxaAismx. AeKuixniAe nape Ae 4>ane eA 4n Ilapisx ax sxnessxA neA maî tnsemnatx mi deyientT. entxsiasmxA atxnimiî; dap, <J)iindx kt. t|>a-ne o napte AinepxAxî essame, e nepseKxtalx «ndatT» de anipitopii optodossieî. Dxm. mal mxAte petpaK-Uixnl mi aBepi>nRtnî noxe, liana Innoneny,ix II, in-sitalx de Stntx-Eepnapdx st» nxnesKi. ne <]maoso<|>xa epetinx, *a «nKide m xux monastepix. Maî ttpzix se peKonniAÎe kx sisepiKa mi *n <|>me mope dxm. , KtţitBa ani de nane, nitpinx de 63 ani. OnepeAe j axî ueAe npinninaAe sint enistoAe, npedine, o teo-Aoyie, o mopaAi» iui tpaKtatXA intitXAatx: Sic et Non,
*
x- 186 X
de Kxpmdx nxBAÎKatx de Cousln, Ea esti/im». tpţw nitaica npin siA/oijisiux, Kape e xnxA, denii Koni-nxsx din tpeî iiponxs'b'iixnî. EpesiiAe axi neAe npinninaAe Konşist&a a staeiAi o sueţiB de ineraAÎ-tate tntpe neAe tpeî nepsone dioine mi a modi^iKa ni ine tepmini saKpamentaAi ai opauixniî dominina-Ae. rietpxAoniBapdx, kx sxnpanxmeAe nia-estpxA sentenu,eAOpx (magister sententiarum), q>bKX-se o KOA/>eKuixne de nbpepiAe npinqinaAe a/e na-tpÎAOpx eKAesiastiai. II i k a p d x dc Suit x-B i k-t o p i x se tti'iepKB st> <JjaKi> Ka st» npedomnesKi» misli'iismxA. — SinrxpxA mezix de a aasxnye Aa kw-lioţginu'b e amopea ax! Dzex Kape tpaşe sripe noi rpaţiia nii iAAxmim»qrxnaa. Ea nx nepneni sb <|ixn* deze o skoab iui npbea axi pemasb indioidxaAB.
, q° HepiodxA diaAeutiţiei din sckaxa XII mm» XV.
ÂABeptx Marnx, ntsKXtx m StfaBia (rado) «|>x ^amosx nentpx miiuţia sa, Kape tpe'isa de ma-
i]ii<b. îînx axtomatx Konstpxitx de dtnsxA, npoin>-zxtx de sopEÎpe nii de mimisape, se stpiieb de Stntx* Tom a Kape ’ax Kon-sidepa Ka o onept a diaBOAXAxi. Ea a Absatx nxmepose onepe, *n Kape da> nponi» de o epxdiijixne minxnati», dap Ba/opea ^)iA0sd4>i-Kb e q>opte miKB. S tn t x-T o m a d’Aquino, din statxA KeanoAiîanx (laoo) se <jvbKX domitiinanx <J>b» pb uoia ubpinţmopx. Ea c[)x disqinAXA ax! AABeptx Marnx. Se note Konsidepa tjn.pT» KontestT»«ifxne ita xnxA dintpe «iei mai uiapî penii ai efiXAxi mezix* mi piptxtea sa <]>x destxAx de Kxpatb snpe a *xsţi« tjiiKa sxnpanxmeAe de Doctor Jngelicus «ape i se dede de Kontimnxpanil seî. SiipirateAe axI. ueAe
X 187 X
npimiinaAe stnt: Sxmma teoAoyiK’b {Summa Theolo, giae\ Kommentape desnpe ApistoteAe, mimai mxAte tpautate desnpe mopaz/b mi desnpe metafJnstK'b.-1^ f , IJ^iinueAe 4>opmeza» o societate Ka omenii. Ilpeitxmx tntpe omeni tpeB%e si domnesai» mca mai mueAentx, ama mi tntpe iuunţie, naa mai inteAAeKtxaAT» OKxm> panrxA npimaptx. Dap aneasta e meta<Jnsi-Ka, nentpx kt» e nea mai desfJnbKXti» de âmdentaA mi de BapiasiA. Kbmirapea nxnoiuinţiei npesxnnx-ne o npedisnxsT»mxne pauionaAb, npeKxmx tmriAi-nipaa xneî AXKp’bpî sxne npesxnnxne o disnxsi>Hix-ne mopaA’b. Essistinua -axI Dzex se demxstpi» tri nimil modxpi: Ea e mimKbtopixA npimapix, itaxsa | npimapi», <|>iin.ua nenessapb, tsinx nepcjjeKiiixniî, opdinitopHfA xniBepsxAxi. MxndxA e,Kpeatx. Kx tote anestsa nx se note demxstpa pauionaA kt» ma-tepia tiţs e etepnt; <J>iindx ki» Dzex a nxtxtx sa» essepmteze snpe dtnsa nxtepea; sa nea Kpeatpine din toti» etepnitat&a. MxndxA e penpesentbnixnea axI *’ Dzex; insa» stnt; doxe sneţje de penpeseîil'bUHfnî, x-na npin xpim>, npeKxmx c|>xmxA annsnţii» <])OKXA, aAta rfpin imayine, itape npesxnnxne o asserotnape tntpe opjijinaA mi tntpe neA ne ’ax penpesentezi». PanoptxA d’tnttbx e aneAa Kape ’ax ape matepiea in-aKtÎB'b kx Dzex; aA doi/e aneAa Kape xnenje ne omeni kx dtnsxA. Tpinitatea se penpesentezT» tn sx-4>AetxA nostpx itape e tpinAx: KxşetatiBx, sen-sitisif, BeijetatiBx. Ilaptea nea mai esneAin» te a onepiAopx axÎ. Stntx-Toma e teopia sa nea mo-paAX, tn Kape esnAiin» pexA, ama tnKttx nx se note attpiuxi diBtnitbuii; mi ama tnKttx xnitatea npin-.. «linixAxî nx se mai note attaKa. Pcxa nx Bine de-
T
X 1S8 X ^
*a DzeS, *n aA REpxf sinx nx s’ap nxtxtx nayje; ' nx BÎDe ninî de*a xnx npinninix pex, Kape ap <|>i eraA kx neA sxnx uii emxAx aneAxia. PexA nx e o peaAitate, ni nxmaî nerEmxn&a sax insx^>itiiiny,a Ei- ! neAXî. Malum non est ens, sed carentia enlis. Pex» tatsa e o <f>Aauitate , o Aamitate, o nenxtiny,E, m i aokx de a <|>i o xjxxpie, xnx esaessx de enepyie, dx» ot> npevKxdeutXA BXArapi-x. KonseninueAe acestei *nBEţjEtxpî| stnt inannpeuiaEiAe. De o napte,- m pesneKtxA t e o a o ij i it x, ea sKatn» de Bepl ne at-tasx nxpitat&a diurni»; de aAtE napte, tn pesneKtxA s o ui a a derpadezE ne lieA pex, mi nxne ±n aokxa xpeî Kape ’aS anasE, desnpeţiixA de Kape se teme mai mxAtx sxnepsia axî.— Stnt x-B onanentxpa din TosKana, amiKXA Axî Stntx-Toma (1221) se <J>e-kx KapdinaA mi se sxnpanxini Doctor Seraphicus. Ea <px m aA doiAe nepiodx penpesentanteAe mistiais-inxAxif. Onepa axî nea npinninaAE e tpaKtatxA De redactione artium ad theologium, *n ttape, pecfxepindx totE Kxnom,inu,a Aa AXKpapsa disinE, distinye na- \ tpx rpade de iAAxminEmxnî: lurnen exterius scilicet artis • mechanicae; lumen inferius scilicet cognitionis Sertsiiivae; lumen interius scilicet cognitionis pluloso-pfuae} lumen superius, scilicet gratiae et sacrae scrip-turae.— Dxnsx Sitotx, AnrAezx (12^5), kx sx-npanxmeAe Doctor Subtilis. Kapt&a axî nea npin«ii-naae e e s t i x n î desnpe ÂpistoteAe (Quae-stiones super libros Aristolelis). Ea tpaiilezE tn nap-tiKKAapix, tn «jeACAaAte onepe aAe saAe, desnpe bo-inub mi desnpe Aiseptate, mi npocJxessezE ansastb eppope KanitaAb, ke datopia nx essiste deKtlx dx-ni Boinua axî Dzex, ama tnKttx s’ap nxt6 KonKide
. )( 189 X
kt. Binele nx e ni«I tndatopiîopv?, ni'i! distins? de pe? ,npin natxpa sa. Ea aBX mape sxaess? mi <|>xn-dt skoatj Kami Stntx-Toma. DisninAil axî, nxmiul Suotistî se Axntapt Ktte o datt m Kontpa To* m i s t i a o‘p ?, seiitatopiî neAxî din xpmt, derni nx <|>xst dissimuiimnt? sepios? tntpe net doi »nBt\jt-topl.— P o y e p ? B akon Mouaxx AnrAez? (ia14)» npoieitlezt pe<|)opma «ape tpeKXKi» maî ttpzi? st o tmnAinesK'b «JxamosxA se» omonim?. Ea uonaentpe-zt autiBÎtatsa sa snpe miinyeAe «jdsi'ie. Axî se at-tpiBxeiJj,e kx mai mape sa? inaî mint npoBaBÎAitate iiiBenuixnca nxAEepiî de rixrnKt mi a teAesKonHfAXi* Ea <^x sxnpanxmit? Doctor admirabilis, Indenen-dinua minueî saAe mi axdaaia ntpepiAop? saAe tl tpastpt nepseKxuixniAe KAepXAXÎ, mi netpeux o nap-te a Bieuei saAe m o KantiBitate dxpt. OnepeAe ax! neze npimiinaAe stnt: De secretis operibus artis et nalurae et de nuditate ma"iae; mi Opus majuisy *n Ktfpe tpaKtezt desnpe oBstaKAeAe Kape tmnedeKt nporpessxA ujiinuel.— Palmxndx A x a a i ?, din insxAa Maiopita (i235) dotat? kx o imaxjintMtxne «JxoKost, <|>x Xais? de Matfpiî Ac^pinanl ne Kape Bpc-a st ’î Konaeptt. Ktiu,irt o mape «lezeEpitale npin onepa sa Ars universali*, o sneijt de meKanism? AoţţiK? sa? matematiiix, tape st daa dxnt Boinut desAerapea, npeKxm? o taEAt de mxAtiaAiKtnixne dt Kantitatsa Ktxlalt. fn aaeastt enuiKAonedie nxe-piAt, pesxmaa eA mi essaxpia Iote <{>aAsittuiAe mi inxtiAittiiiAe Kape Ae npesenta diaAeKttiKa anestxl ne-piod?. Epa neste nxtinyt de a ntmi mal denapte» <ţ>iind? Kt BopEeAe se a<|>Aa sxEStitxite AXKpxpÎAop?, mi Ktxtttxpa de okfx KxyetsAxî: deal epa XAtitna
X *90 X
npout a xnxl metodx mxpinte.— O k k a m, AnrAezŞ (i3oo) petnEiezi. nentpx XAtima opt «iepuÎAe sKOAa-stine, sxsţtiindx de nox nominaAismxA, sax nxAAi-tatea ideiAopx ijenepaze. Se tnuepKt st simţi ai (June meta(])isiua, mi st o descânt de entittiţiAe <]mk-tbe kx aape epa niKtpKatt. Ax? siatemx da topi doxe demsstptqFsnî soAide desnpe immoptaAitatea, mi mal aAesx, desnpe itrimatepiaAÎtatea sx(j>AetxAXÎ. Ger son, KanneAAapixA xniBepsittuiî din Ilspisx, <J>x sxnpanxmitx Doctor Christianissimus. Ea des-nAÎKt mxAtt eneptjie mi tnu,eAenmxne tn AxnteAe nOAitine de ne tirnnxA sex, «ntpe Bxprinionî mi tn-tpe OpAeanist?, ‘î'ntu.tlxpa axî e mistiqismxA, *nst xnx mistinisinx modepatx xape Konsiste mal mxAtx in mopaAt detttlx tn ossepuaniia essepqiţteAopx pe-Aiifiose. 'tn Bieaţja mi m taAentxA axî se notx Kon-sidepa anaAoydt uape ’ax anponie de Fenelon *n xnx modx (Jtopte mape. Ea e âxtopixA • mat mxA-top t panta te: Theologia mystica, de consolatione Theo-logiae. Dap adeBtpatxA a$1 titAX .de rAopie e nap-te-a De iniitatione Jesu Chrisli. Bniî npitinl, e ade-Btpatx, ut ax atîpiBxtx ane-astt onept axî Toma de Kempen (a Kempis); tnst neî mai mXAy,l o at-tpiBxesKX KanneAAapixAxî Gerson.
35 HepiodxA penaujepii din sextAXA XV jixnt XVII.
« - * js
MapsiAixOininis, IliKx deAa Mipando-Aa, A n xj e a x H o a i u, i a n x, napdinaaxa Bessa* pion sxnnxindxse imnxAsxAxî «ieAXî nox datx stx-dieAopx npin pecf>xtjiuiî din KonstantînonoAî, npe-itxmx IJemistix Pletho, yeopxjix din Tpane-z x n t x, se adonepapt st pestatÎAesKt snipitxaAis-
SHfA nAatonhtw; dap tipoBa Aopw ape o imnoptan* Wb mal nwţjinw t[>iAOS0<|>iK’i> deKitw Aittepapi».-— N i-ko Aaw de Kxsa, din Tpesipl (i4oi),seinc6p-Kb si» staBiAesKib Koppesnondinua <|>enomerieAopv natwpaAe kw AeijiAe matematice. —• îlapaceASX medmw EABetiiw (!4g3) e totx de o data» aAKÎmistw mi mistiKW. Sw<|>AetWA nossede yjiinua imjjwsî», Dap aceasta» njiinui» e mtwneKata» npiu int]>Awinua ma-tepieî, de Kape e destwAW na sb se des<|>aKi» omwA mentpw Ka si» mie tote. — Van Helmont, din Bpws-seAAe (1577), se note Konsidepa mni» Aa wnw nwntw Ka npeKvpsopiwA marnetismxAxL — Toma Kam naneAAa din KaAanpia (1568) nepseitwtatw *n ţjea-pa sa din Kawsa awdaciel mjpepiAopif saAe pe<|>w\u <n «frpanţja wnde se pecenw de KapdinaAWA Riche-lieu. Ea se oKwni» kw astpoAoyia mi kw ujiinua so-uiaAi». S’aw onsepBatw ope-Kape anaAoifil intpe sistema awî mi mtpe Saint-simonismw. — lopdan B p w n o din NeanoAi ^meziwA sbkawaw! XVI), eşse-Kwtatw *Aa Poma Ka epetiuw, ispoieatezb nanteismwA ceA desnoAtatw mai ttpzix de Spinoza.—Vaninisws-uine ateismwA, mi se apde in Toulouse (1619). — II e t p w Pamw (inceiawtsA seKAWAwl XVI) mBaui» tn Ilapisw kw mape swcessw. Altaia» AoyiKa as* ApistoteAe Ka ceea ce nw Komtentezi» indiijiaţieAe ţgiinuel mi aAe BieueL Awî «1 sintemw datopl mapî simnAi(J)tK_bCH{nî, mi npin wpmape map! *ndpenta»pl *n diaAeittiK'b. Din ne<J>epicipe altaKwpize saAe «n Kontpa awî ApistoteAe «Jmswpb si» se Konsidepe na epetiKw, mi nepi in wcidepea deAa Saint-Barthăemy, na o BiKtimi» a <f»anatismwAwl SKOAapiAopw seî. Mori'
XXV.
)( 19a X
teigtie din Perigord {1538), tf>stk*atx de Axnta k%« pcpiAOpir dÎBepse	o SK'tnape «n snentiaismih
Ni<î? o da ti» l*’a <|>ostx esuxsi» au ea sil» fUB'bţl’btxpî» in xnx modii mai sedxKtopw deKitif m onepa axÎ «n,a «jj&n-os'A «iMtsAarh Essais, Niut o daţi n* s’a kx o mai mape iiiuţAemimse notitiui».— Char-ron din llapisx ( i fî/ji) KoulimnvpânxA asÎ, mirt» Dpotjuissdzi» xoî S'ieuliqismx modepats; dapi» *a sxbopdineri. Kpediuuei, dxpwidx hi» Montaigne ns Kxuouţe deîiiî's a»iopitat«a paţps'iiel, ‘
/ÎLYIL
Hap* t BseîoJij, in Hau»*, ?— A iii 6 taim Juinji* novum organom, Kape e EUiUuitv. ani îA«o& ?
Awstî metod» Konsistc a stomidepa nalxpa ax-
Kpypii\Qp-ir, mi a iîs <j>5 ope-iixtiix deKîtx ioilepupe-te*.e eî: de :weea i& tui uitmeme eA tnsvuil interpretaţii) nat-ume. Me*e doxe upouesse sas axI stnt, o e s a p îî’c, »j vs tt «-a 'îtaps Roostatdzi» essaatx <J>eno-meneAe : roi ind s kui sn sa sape y.enepaAez-b rx innetxA ui; se «na a ti?» nttn /.a jveijl (]>%p’a nepde din Bfdepe <j)an{:eiie-
Baiîon Komsate de o napte misiimsinxA mi sneax» AiUFxoiAe metâc|;isine sape ca suinsidepî» de teine-pape; de a a ti» napte einaipisnaxA bxArapi x Kape «x iJam sb se maAue neste aapltKXAaptx mi nx di» de* Kttx soAxţ&ixni sieuîpx m»pu,h OiiepeA.e axî ueAe upinuioaAe sini: De dignilate et augmentis scientia-rum., în Kape se adonept» st slpiie i|>a/s& «Juaoso-(]>)« (pars destruens); iui nomm organutn, in Kape se aduuepx st» Konstitx&iX’i» nsa adeM>pati> [pars in-& imens).
De digru Late el augmentis sUenluuunt-. «* Dpift ue OEstaK/.e s’a imnedeitacx nporpesssA ujnnţţ,eAopx ? De xnde Bine Kb *n istopxe n'smaJ doî saS tpel no-nai, rpe«ril «ni Romanii, Ae ax KXAtiBils kx sx«sessx tn nepiode saxpte? De xnde sine mal aAesx Kt Ktapx «indx se snopea ki. tmîtAopesRx, ax pecuasx toii de «na stepae,' mi n’ax tndpentatx peAvromiAe omeniAGpx ivs uatxpa? Kaxsa iţenepaAb Kape a tm* nedeifatx nporpessxA e, Kb omenit âx peKxnosKsti nsa! toti de «na maî rnxAtx sas mat nsţpnx o ax-topitate diaepst de a paţiîxnil, sas aAlpt minte, uen-tpx Kt <|>iAosG<J>ia a <|)ostx tolx de «na sxnepstiuio-sb. llpin ausastb BQpGi> din xpmt Bason nx in-ueAeye nxmaî in<ţ>Axin^a peAijjixnil, «i mi a imayi-nb'aHsniî, «J>iinci» sa> îndpeskezb aaeastb tmnx tb w-n« Kbtpb sistema IlAatouiKb. Baxst-Ae KaptiitxAape se notx «mitpui ®n natpx K/.asse dxm> opdsu&a idei-Aopx de Kape se uinx. Ea as asme^e i d o a e supe §a indiita ne e <|>aASX tn asseminî npeoKXub-«iH>nî. Kaxsa npimapb a eppopiAopx e idoAXA aa-Bepnel sax aA intepiopisAx! (idola specus), Dm acesta aposinx sKxdeţieAe npesxajteose, teinepape iui toii «e se ftine de nenxtinua un sxnepsia inUÎBidsx-axÎ. A doxa. e idoAXA ^|s<>p«AXi sas aA estepiopx-axî {idola. fon) ttifpe uxupinde lolc Me/.e «ie se
U.inx de KommxmKb'ttxne, de Aiaifib mi de dsaeeb.-tiKb. A tpeta e idoAXA tpiiiXAXî, sax aA Kasîet su-şjiaAe (idola tribus). Ea uxapiude Iote intepesse/.e mi upe»(xdeueAe KOAi entise Kape nolx eppblvyi c K/asss» de ueibţ&iauT, de aerxy,7,top?, de Ae$islî*cEc. A natpa e idoAXA teatpXABl (idola ikeatii); assasU se p£îj>e-peuţe sape Iote eppopÎAe amsinidse mi sislfciwaltHC,
X 194 )(
mî mai aAesx aAe <J>iAoso<|>iAopx Kape se înKanpi-ţltâzb *n ^>aAsiti>y,! Ka si> djaKi» si> HpedomnesKx. Kon'ieHteAe şenixAxI Aopx indiBîdxaA.
ii da o noBiinn desnpe noviim organum.
Bason »psa sa» dea Konntnjix desnpe mintea ome« nesta* sn pesneKtxA sxEieKtÎBx, adeRi. snKitS nentpx ş|*aKXAtba,iAe ei, mi *n pesneKtxA oEieK» t i B î' 5 adeKb •tBKtlS nentpx annAiK'b'nxnea Aopx. ^aîtsAte^iAe nostpe stat tpeî Aa nxmepx: memo* pi a, imaijinbqixnea mi pa ui «nea. Tpei an* BAÎia»»mmî npinqiiiaAe ac Koppesnxndx: istopia, iioesia mi njiinua nponpie zis*. Istopia e na-txpaAb sax omeu^Ki», dxrn» kxiux tpafct&rb desnpe AXKpxpi sax desnpe omeni. Istopia natxpaAb se sxnttmnapte *n nopmaA?» mi «n esaenuionaAb, dx-wh Ksmx di* Komnxtx de <J>enomeneAe opdinape sax estpaopdinape. Istopia otnenesKi» se sxntimnapte in bibiai», saispa. mi /.ittepapb. Iîoesia e nappatiBB, anini» sax napar>oAÎK%. HJiinija nositiin» ape de pamx npinninaA ^isiua, destinâtb si» sepBesKi» de sa st meKaninei Kape se ano^iKi» a» apui. IlJtinţja, *m yenepaAÎtatsa ei nea mai «naAti» se amiAini» a a tpei raapi osieute: Aa natxpt, Aa noi îmmine mi Aa Dzex. Noi Kxnonjemx nalxpa npin o păzi» dipentb, ne noi tnmine npin pe<j>Aessixne, ne Dzex npin pe<]>paK~ ţjixne, adeKi> npin intepmezisA AxupxpiAopx Kpeate Kape ni’AX peiie^ezi». (âusestb assemtnape a <J>iAo-so^iei kx ontka © mai ingenioşi. deKitx dpentb). <I>iindx ki» omxA e ssomaxsx din sx<|)Aetx mi din Kopnx, ap <|>i mai sine de a tpaKta neaa «ie ’ax Kon-îjepne *n o mimai» xniKi» Kape s’ap nxmi antpono-
XiwX
Aoţiin», deKîtx tn doxe ţeiinue distinute: lîsiKOAo-îjia mi «|>isioAoşia, a Kipopx ssrrbp'b'iRme des^a'ie xnitatea omenesKij.
BaKon a aBxtx o mape iniJiAxiim'î),, nx nentpx Kb eA «nsxrnî a (J>i>Kxtx desKonepipî map); 'ii nentpx Kt a îixsx <|>iAGso<]>ia ne KaAsa ei. A’ax Komnapatx kx o statxi., Kape nxsi. ne dpxmxpiAe tcag mapi, apatia KaAaa Kape e de srpmatx pemtindx ea netnim-KatB. fn adeimpx atxniî nx se tpaKta de o «ndpen-tape sneuiaAi., «ii de o pe<J>oprm> xniBepsaAi»; mi ca tnsxuii a zisx: »Ex nx ’rn) irponxFis si» Axminezx a ta pe sax atape aokx ah temnAXAxî, m boi-x si a-npinzx o c^aHAi» mape Kape sa. Axmiceze totx edi-«JriţiixA «. Kx tote anestea i se note imnxla kt» a nposKpisx kx nedpentxA xneAe mezie de Kxnomia»' Ea n’a KxnosKXtx intxiyixnsa , Kape <J>aqe ne omx srh desKonepe Bepiti>u) ijenepaAe nxmai nen-tpx kt> papti'iinezT» din natxpa diurni»: dedxKţţixnsa, Kape «jiane si» Kxpn» din aaeste npin'linie npimape tote uepiti»uiAe seKxndape; mi sxsAimeAe insnipi»-«jFxnî aAe inimei Kape ne dipent^za» de mxAte opî mai seuxpx deuitx KaAKx/eAe pirxpose she pa-uixnii. ^pannesKx Bason se m»sK.x *n Aondpa i56i» «n sa 16 anx sKpise *n Konfpa <J>iAosocf>iei ax) Api-stoteAe. Dxmb aaesa Beni *n <l>panua, imnAÎni o missixne dinAomatiKi»; sui «ntopKtndxse *n ÂrirAia natpia ax), se nxmi KonsiAiapix de statx de Perina EAisaseta. Ea se <|>%kx odiosx tpaiitmdx Kaxsa ta Kontpa KomiteAxl d’Essex Eine<J>iiK'htopîxax) sex, KanneAAapix sxntx laxos 1 se desonopi» npin Kxni-ditatea sa mi <|>x Kondemnatx de îlapAamentx snpe amendi, npinsope» derp’bdt'JHme mciAj» rai noAiti-
kt>. IIxsx în Aiseptate se KouseKpb kx îoIxa njiin-ţjeî, uii onnxse pxuiinel Bieţii saAe ueAei noAitiae rAopia snAendidu a sieaiî saAe ueAet <|>iAoso(fsitîe.
XLVIII.
în «sa Konsiste metodiA atî Kaptesix ? A da o auaiise desnpe aunta-{pa desnpe metodî.
în ae sronsisle metodîA at! Kaptesiî ?
Metod xa ax! Kaptesix e totx xhxa kx sa axî Ba-Kon, anriAÎKatx Aa o aAt» opdine de idei, kx xnx nxntx de nxpeedepe rai xnx skoux di^iepinte; ade-ki» el se sepBesKx de totx aueAe npouesse, xnxA Ka <})isiKx qeA aAtx Ka meta^isiax.
Uliiriua este inqeptb aii stepiAbj tpesxe tpaas» «J>opnialb Ka su aiBb xnitate; instpxmentxA destpxa- * UÎxnil tpeEţe sa» t[ue iui aA peKonstpxKţpxnii; anestx instpxmentx e sndoinţja, insu tndoinua meto-dinu, adeKb Konmiinţjiosi» «ni sepiost, Kape epe-a si. Bepi<J>iqe, Mip nx sî> nimiuesK’b Kxnoiuinga. fa adeBbpx, »ndoindxme, steprx întiRf din mintea mea tote KxnoujinueAe pex Kuujjrate. Ktndx «spezx stu am iJjbKxts o tauAb pasu, Kindx mintea se nape a (|jî deuiaptb, ea nx e demapti» *11 peaAitate, 4>iindx &% îiîdoinua Kape m’a des<jm<xlx de eppope, se a» «jiAb ea însumi tn minte aa o Bepitate npimapb ne Kăpe nouţ» si» KonstpxesKx o noxx. sistemu. £* me în doeskv, ama dapi> Kxijetx; ex Kxyetx auua dapi» s * n t. Eki» ueAe ds*ntm ineAe aAe x-riel Ketene Kape note amante c|>bj>’b inteppxnyjjxne Aa desAerupiAe sxupeme a/,e <j>iAosoff>ieL
IdeiAe Bopx tpesxi ama dapu su t|sie <]>xndameu* tXA auestel tnpbţi'btxpî kx SoIxa saiîieKtiiie. tnfpe
T	: .
i.
I	X 19? )(
dtnse^e stnt xneAe tnnisKxte, nentpx ki» nx Eini deAa oBienteAe Kape ne tmnpeip-xp’b ninî din mintos nostp-b. ÂtapI stnt ideile nep«J>eKtxAXÎ, in<|>initxAxi, Ki>popa nx Koppesnxnde nimiita, inii! in noi niui a<f>api» din noi. <I>iindx ki» aneste nouixnl inepinţiî natxpei noslpe, nx notx <j>i uime* pine, stnt ama dapi» tndestxAe a demxstpa essistin-Ua xnei cfninţie aAe K-bpel attpicxte stnt eAe. Ata-pe e aprxmentVA inBinaisiA desnpe essistinţja axI Dzex. (Bezî ne Smtx-AnseAmx). Paţjixnsa nostpi» Kape e diurnii, e im^aAAisiA’h, mi suipite/.e Kape ni Ae peBeAezK ea essistx m peazitate. fnsi» sensxpi-A.e nostpe nx ne o^tepesax totx aaeAe rapany,iî. Deşi» tpeBxirnx sk dbmx Kpedinţp» mi,ptxpiel Aopx, ansasta nx Bine de aKOAo, nentpx kk eAe mepiti» Kpedinui» npin sine înseuiî, ni nentpx Kt se a^Afc *n nor o aiuiAeKape natxpaAb, Kape ne dxne si» Ae KonsxAlhinx, nentpx ki» Misasti» amiAeitape Bine de-Aa Dzex, ks tote annAeio»piAe Kape stnt Kommxne t^enxAXî pmenesKX tntperx. Dap o tendinu'K ne Bine deAa Dze«, Kape e Bepaniîatea tnanuii nx ne note tncueAa. KopnxpiAt» essistx ama.dapi» Ks-apx na mi saipiieAe, deud nx asenix desnpe essistinua Aopx deKttx xnx aprxmentx indipentx. Doxe altpiBxte «sseuypaAe KapaKtepezi» mi di^epem&i&.’b snipitxA iui matepia; anestsa stnt Kxyet'bm-xne-a mi *s'stensix-nsa. Kx^etrh*8ţxn&a aKtÎBi» e Boinua; estensixnea autisb e miumap&a; de xnde pesxAtt kb uca® ua-îpx ţyiinţje npinninaAe stnt HsiKOAoipa, mopaAa, yeonietpia uii meitanisa, Nx tpesxe si» Knxt'bmx KaxseAe «innat.e, (|mudx kt» noi nx nvtcmx intepnpe-ta uoanxpiAe tninuii diBine, D.ux e KpeatopFSA mi
i
X ws X
aiituKîitopHfA npimapi-x, «ist ca nx e npoBedin@i7 nentpx ki> mxndxA tmî este destxA siein! kx AegiAe şenepaAe xape ninx deAa diiiinitate. Aceasti» xAti» mi» niipepe e o inKonseqinui» tn sistema totaAi» a axî Kaptesix. » Dzex, zice IlasxaA, nx $ace dxnii dtnsxA deicttx di> o na/on> mxndxAxl, mi anol *a •Aasi>. a
Kaptesix attpÎExei&e eA insxmî mepitxA sex ceA npincinaA metodxAXÎ sex. Kx tote acestea onepeAe axî ceAe <J>isice, matematice, etc, KontpiBxipi» Ktapx atîta Kitx mi aceza supe ceAespitatea axî. Ea es-BMK'h mxndsA npin atomii indÎBisiKÎAî *n in<|>initifj iui miuiKapea npin teopia BOAsxpiAopx; o desBOA-tape nxuinx tntţeAAişiBiA'B. ta (Jiine npoKAann» as-sioma sa cea (Jiamosb, kt» natxpa xpenje demtptxA (natura abhorret a mcuo), a Kbpeî ^azsitate se de-mxstpb de Newton. Una dintpe Konsecinn,eAe ce-Ae mal asnpe aAe sistemei axî ceAei meitanice, e de a uonsidepa animaAeze Ka desnoiate de sensisiAi-tate mi de itanacitatea de a se EXKxpa mi de a sx$e-pi. IlporpesseAe i|»isioApx}ieî ax tndpentatx acea» sts assepuixne.
A da o ana^ise desnpc etbiiUsa dcsnpe meiodî.
KxiitntXÂ axî Kaptesix desnpe metodx se *mnap* te *n itiese irbpuî: s° EsHAim» Kxmx a aasxnsx eA Aa indoinţib Konsîattndx inceptitxdinÎAe mi Kontpa-diKuixniAe 3u.iiou.eI essistinte. a° Ilponxne perx/e de a suina de toti» penidepsa m eppope, adem>: a nx admilte deKtlx sepitbu! kx enidinţib, a *mm»p-«,i cestixniAe KomiiAesse, a tpece deAa ceAe mal simnAe a» ce*© mai Koumxse, a denxmepa tote
X *99 X
nipuiAe kv essaKtitxdine. 3° <î>iîndx kt» tndoinua
e xnx instpxmentx nepiitxAosx, eA <1656010621» totS ne nx se note altaxa mi nx se note sxnnxne tndo-Inueî tfitpi» a Komnpomitte yenxA omenesax saif o nauixne naptÎKXAapi»; adein»; peAiîjixnea, mopaAa mi A6Taiaa. 4° Esnxne <|>xndamenteAe neAe adeBi? pate aAe sisteme! saAe kx nxntxA de nxpqedepe Kape A’atnx tndixatx: Dubito, ergo cogito, cogito ergo sum. 5® Tpansnxpttndx metodxa sex deAa me-ta<pisiiîa nporipie zişi» Aa neAeAaAte njiinue, *a an-nAÎKt Aa nosmoronie, Aa <pisiKi>, Aa cpisioAoxpa ae-yetaAi» mi animaA'b, mi mai aAesx Aa matematiKi». Ea aiKxnije Aa pesxAtate Kape nx s*nt totx de xna dpente, dap Kape stot totx de xna de o imnoptanţji» «naAtb, «piindx kt» npoBOKi» disKxssixnsa, o nxnx ne xnx teppenx pidiitatx, mi adxitx ne aAţiî şenii a da desAen>pÎAe nepxte. 6° PeKanitxAezT. mi <popmxA6-zi» *n xnx modx de<pinitiBX totXA mBxui>txpii saAe; «nsi» se nape ki» tepmimndx-o se demsptezî» deAa KaAc-a ne Kape a xptnatx, rai kt» sxsstitxenje intxi-uixnaa, nape $a «naAiph de o data. Aa nepiltaiAe yenepaAe, anestei esnepioientipi annete mi seaxpe Kape o npoKAamasse A.a «nqenxtv.
Kaptesix acx o in<pAxinQi» Ki-apx ama de mape «a mi Baiion. E sxneptpAxx st» ziaemx kt» ca a pe-fnsiatx ideaAÎsmxA, npeKxmx neA d’fnttnx a pestax-patx sensxaAismxA; nx nentpx kt» eî apx <J>i «pop-mxAatx atapî *nBT»UT>txpl, «ai nentpx ki> metodxA ^»ie-KT>pxî dintpe ei Kondxnaa Aa xna sax Aa aAta dintpe aneste sistemate. Ama Baiton penpinde o-nepa axî ApistoteAe * kx tote kt» ’ax desnpeţji^zT»
XXVI.
x 500 X
roi ’aS aflam» ne«metai» ; Kaplesiu yptnâm» a«î Iîas* tone, de se roi nape Kt nupîJt’de numaî din yeniuA SB¥ .
Penatf Kaptesiu din La Haye în Touraine (1696), sepceuie în Ka ai ta te de BOAuntapiu în opinata O a» Aandeî roi a Du<ieAul Easapiel.	PpeoKuat «n-uni Ae
A*! ne/,e <|>iAoso<£>iiie îa c|iaKU st Aase mi/.iuda* HepKupye o napte a Euponeî. NeKuteztndsse c|>issa ♦n «Ppamja, unde <J>anatismuA ueA tape nu i ap <j>i iiepmissu st attane ne ApistoteAe, se petpaye în Oa» Aanda, unde snepezi» st ac|>Ae roal muAtt Aineptate; tnsi» npotestanţps OAAandezI, Ktapu aroa de intoA-Aepanyl «a roi KatOAiniî arneninut s*’au nepseitu-teze, Ea peBine atun'JÎ tn 4>panya, unde nu se note îQBtua ku rsBepnuA «ieA desnotiKU aA Kapdina» auauI Richelieu. fn <j)ine Peyina Kpistina din Suedia, «ape npo(J>essa <|>iAosot[>ia ne tponu, nepBine a ’/>$ attpaye Atnn> sine, roi ca mope tn Stocldiolro de 54 ani, tn ohzaokua onopiAopu qeAopu KUBenite papuAul seu yeniu»
-	XLIX.
A $a«te *inp»Btte suditAc upmmaa&e modepce de*a fianon mi d«» jft Kaplesit.
SuoAeAe npinnina/.e modepne suit ninnî Aa nu» mepu: i° SKOAa Kape nupnede deAa Banon, sen* suaAistÎKt sau snentinu; a° SKO.\a nape nup-*iede deAa Kaptesiu, idea aî s ti Kt sau mişti» Ki>; 3° SKOAa yepmam», Ba pe tj»a«ie st npedornnes* ut «septitudinsa suBieutiBi neste n&a onieutim». 4° SKOAa s.KOtiKt, Kape (|>a«ie st npedonmesKb nepti-tudinea oBieutiBt neste *isa suniesUint: 5° si<6a»
®s.AeKţiKb, Râpe ca si> iioimiAieze Iote sfstemateAe «ii sb <|iaKT> sîj Kxpri» cepitatea din Komiiinbmxnoa
AOpX.
i° S k 6 a a a s î B a k o n. Hobbes (i 588), Âu-rAezx, iea napte Aa txpnxpbpiAe Kape aiptezb ţiea-pa sa. Gnepa axî nea npinuinaAT, e Leviatan, titAX npin «ape eA msemnezb demoKpauia. ‘tn usîkoao-ţiie, Kaxtb st» staBiAesub, kt» totb Kxyetapr.a nx e deuttx o sensixne, sax o sensmHne: Pedx-ne Aotjiiîa Aa matematiiib. IndxKuixnea eo a d d i y, i x n e mi dedxKuixn&a o sxstpaK-y, i x n e. Aegea mopaAb e o uim^pb, nentpx kt» nx depinb din sensb«ii-xne Kape sinrxpb essiste peaA <m minte. SinrxpxA nostpx mociA e anneyinua; sîni’xpa nostpb datopie e nxtepc-a. Dap ^>iindx kt» din onnxsb'u-xnea anestopx anneyinye mi din Axata auestopx nxtepi note xpma o adem>path anapxie, omenii tpenxe Sb KonstitxesKb o nxtepe nxBAiKb modepatpine sxiipeim., Kape sb yie opdinea npin essepqiyixA axtopilbyiî. OnepeAe «eze mat tusem-nate aAe ax! Hobbes smt noAitine. Ea se adonepb sb stasiAesicb nenessitat&a mi Aeqitimitatea desnotis* mxAxî, sinrxpXA mezix de saAxte nentpx essistinya soy,ietbţiiAOpx. Ea «Jmae aneastb pesepan, kt> denii datopia nx essiste Ka OB/.irb*n-xne, essiste wa inte-pessx npin KaAKXAXA poainpoiitbuil; uioAindx dpen* Ispite aztxi-a, Komnpomittemx *n euidinvib aAe no-stpe. Ansastb sistema., Kape pedxne Bisaya nostpb Aa îkokxa meaaniKx aA xnopx moBÎAe, se nxmi kx dpeutx/. i s i k î> s o y i a a t.
Gassendi npeotx npoBenyaA (iSpi), se n$oe *n onnxsvnxne kx Iîaptesix.
x 204 )(
sensxaAîsmxA Aa KosmoAoyie, mi esnAiK-b xnisepsxA din Aeifî menanine. Matepia essiste sinrxpb, mim-Kapoa *î este «nepinte. Hxtep&a mimK'btope dxnb rpadeAe saAe de AXKpape npodxqe EpxteAe, anima-AiAe mi omenii.	*
Da vid Hume dedxqe sqentiqismxA din sensxa- j Aistnx Ka Konseqinţia sa qea estpemb uii neqessapb. ■ Toţi. yjiinţxa mopaAb se pazimb na niptxte, mi to-ti» miinua <J)isiKi> ne KaxsaAitate. Dap aqeste doxe nouixnî t|)sndament3Ae stnt qimepiqe. De o napte tJ>anteAe nostpe nxpqedx din simu,iimntXA de inte-pessxA uostpx, tap nx din simţiimtnlsA de datopia nostpb; de aAtb napte nx e Kaxsb peaAb, mi <J>an-teAe Kape se napx kb se npodxax, xprnezb nxmaf xna dxm> aAta. Deqî aaeste doxe edufuiie ujiinli-«|iqe «adx, neaBtndx <|>xndamentx. fn <J>ine ca pe» j iiiBi^zb teopia imayini/.opx. Idee-a e o emanautxne I a oBieKtxAXl Kape se aAtepezb m mezixA npin Kape 1 tpeqe snpe a aaîxnije Aa minte, llpin xpmape nx 1 e qeptitxdine uossimAb.	|
2° S k 6 a a a x 1 Kaptesix. S ni n o z a, /Kx- ] danx din Amsterdam (i63a), adontezu tnjw>n,%txpa * axî Kaptesix , tnsu o modi<J>iKb, tn o .dipenqixne Kontpapb interuiixni/iopx qeAxi din xpnrb. Hepse» 1 uxtatx din Kaxsa axdaqiei m>pepiAopx saAe tpxi pe-tpasx mi *n misepie, mi mxpi npe tironxpix din Kaxsa npe mxAtel AXKpbpî. Kaptesix de<|>inisse s x b-stanua, qeea qe essiste npin sine •nsbmî, tnueAe-i tndx npin aqeasta, neea qe n’ape inditpnu’b de pa-zimx, qesa qe e m statxA de peaAÎtate, c|)Bpî, a se a<J>Aa isa xnx attpÎBxtx *n xnx o»ieKtx stpbiaS; Sni-noza aAt-eptndx aqeastb defjqniuixne admitte sxk-
X 205 X
stauua Ka essistmdx <]vbpb nausb, npin intepnpetb-n mi na nea sunuipe a anestopu BopBe npin sine t n s b in I. SuEstamja ueapeati» e infiniţi ini uni-ktj. Den! Dzeu mi inunduA ins (|>aKB deKttx unuA, neA d’tnttiu <]>iindu suEieatuA suEstany,iaA iui ueA din upmb mani<]>estbmunea cţsenomenaAb. De ainî unu nanteismx, nape se uonsidepb na ateismx mi *a esnuse upiî KontimnupaniAOpu sei.
Malebranche, npeotx opatopianx (i638), îaaus-tpxA autopix aA ouepel Desnpe nepuetăpea b e p i t b u i I (la recherche de la verite), iiuEAÎKb me-ditnuHsni Kpestine, meta<Jdsiqe, ini uni tpaittatx mo-paA. — Mbptxpia sensupiAopx nx ne db ni«u o ra-panuie, <f)iindx m» tn Bisu mi in deAipiu Kbnbtbmx nepuenuiun? sensisiAe KKjpu na mi tn statuA de seria pe sax de pauixne. Numai essistinua snipiteAOpx, «ape pesuAtb din sensxA integnx, e demustpatb kx soAiditale: essistinija KopnupiAopx nu se note stani-Ai deitttu npin. o peBeAbniune .sensiniA-b. De Ktte opi nepnene Bedepea, auzipea, intepBÎne Dzex Ka rapante a/ nibptupieî Aopx. Oiindu Kb nu se note staniAi unu panoptu tntpe doue suBStanue atttu de diBepse rrpeKxmu stnt snipituA ini KopnuA, ini <j>i-indu Kb ku tote aqestsa cAe stnt tn apmonie , mi Konsunb supe a se Buaupa sau a sucjiepi simuetanu, tpeBue Sb Ronnidemu Kb Dzeu intepsine netnnetatx snpe a uine eKiAispiuA, ini itb utndx una dintpe qe-Ae doue suustanije se a<|>Ab tn o sitxbqiune detepmi-natb, se npodune tn neaAaAtb ku aueastb oitasiune o disnusbqrune anaAorb, (Kause OKasionaAe). Malebranche e dintpe tou,î <JjÎAOso(}>ii hca ne a intpodusu nea mai mxAtb AoijÎKb tn mistiuismu, ini neA ne a

X *206 x
Konstitxitx mal sistematice acsastb îiiBbUbtxpb sa-pe se nape Kb srtanb (<j>xţfe) de totb sistema tisbcra-nm. KoriKisisnea axî cea npiucinaAb iui Kontinm» e, kt> ornsA uiezb în Dzex, mi kt» ceea ce «onside» pi. eA dpeHlx jkokx Aisepx aA <J>aKXAtbţiiAopx saAe nx e deattx pesxAtatXA iu([)Aximj,eI di sine. Ea e *n-U,eAerbtopi-x npin iAAxminbctxne, mi Biptxosx npin rpaiiie. Kx o Bopsb eA nx <|>ace dextttx tmnAinem© Boinua sxnperm> mi n’aps sb npetinzb Aa aAtb tao* pie, deailx Aa aceea de a se uonc^opma dxn% dînsa.
Leibnitz din Ainsia (1646), a xnîtx dxnza îaax-stpicFxne de inBbuatx mi de <|>iAoso(j>x. Dxiib o sisaţib atîtx de nAinb, Kttx mi de rAopiosb, mxpi npeKxmx se zice de erpitsdine în xpmapea cepy,ii saAe kx Newton. flde-icape diutpe aceşti doi omeni mapi se npetindsa inBentopix aA «aAKXAXAXi di(j>e-penţiiaA, ex se sxnnxsepi» Hxxd^UHfAxc souiethtiiî pe* raAe din Aondpa, nape Kondemnb de<|>initiBX ne Leibnitz. Ea a tpaatatx tole OBieiîte,Ae tn sapinte BOAxminose, desnpe teoAoşie, AoyiKb, <j)isiKT», me” ta<j)isii<B, mi jKxpisnpxdiriU’b, <f>bpA a nPesenta *n-deBa o sistema» EoniriAetb, mi Koopdinatb. fnEbUi-txpa ax! csa maî imnoptante e «cape Koncepne kos-moAoyia mi KonciAiezb în îmi? modx nAaxsisiA saipiixaAismxA kx matepiaAÎsmxA.— Essistx AXKpxpI Komnxse; tpesxe aura dapi» sî> essistb mi sxBstan» \je simitAe supe a xonstitxi ceAeAaAte. Aceste sxb-stanţie simnAe sax atomi stnt sinrxpe eAementeAe ceAe peaAe usi itrniepisiAe. Ea Ae nxineme monade. Totb monada na simriAb nx sxtjfxepe iiyjîAxinţje cstepne, ci domne me ea tnsbmi nes te natxpa estep-m> npin nponpia sa nxtepe, rai noptb în sine *nsi»ml
x aw X
apîaqinixA mîmKbpiî. Stnt tpeî sneţje de monade: qeAe qe nepqenx mxndxA <[>bpb KoniJgiinţ|%, nx îgix kt» nepqenx, mi stat casa essistin^eî minepaAe sax aeijetaAe; qeAe ne nepqenx kx Konujiinşjby yjix Ki» nepqenx, ®nsb nx tnţjeAerx qesa qe nepqenx, mi KonstitxesRx anima Alta tea; «n «|sine qeAe qe Kxnositi mi tnijeAerx nepqenqixnea Aopx, mi Komnxnx ti» sixA omenesKX. Leibnitz s’a tnqepxatx si> desA.eye mi npoBAema desope xnipsa sx^)AetxAxl mi a Kop» uxaxÎ. fn aokx de a admitte Ka Malebranche o in» tepBenaixne Kontinsb a diBinitbuil, eA npesxnnxne «b KpeatoptxA deAa naţgepsa omxAxî perxAezb ap» tnonia qeAopif doxe ssEstanţie na si» penase inBapia» BÎAb d^ptndx tot'b Bieaţia axî (apmonie opestaBiAÎ-tb). O aAtb nbpepe a aqestxî <f>iAoso<f>x nape <]>b-kx mxAtb pxmope e a ontimismxAxb Dxnb dsnsxA totx mepîje <|> 6 p t e sine in qca mal e xnx dintpe mxndxpî, nentpx Kb Dzex nep<J>eKtx 4>iindx «n onepeAe saAe4 Kami tn attpiexteAe sa» Ae, a tpeBxitx sb Kpeeze qeA mal sxnx mxndx nos-siniA. Yoltaire mi sqentiqil ax attaKatx ontimismxA npin sapitasml; insb el ax ({saAsicJdKaîx intenţţixnaa axî Leibnitz nep<J>ei(îndxse Kb Kpedx Kb aqeAa Bop-ssa nxmaî de nbmsntx mi de xmanifaîe, dxptndx Kb lipea sb Bops^sKb de Kpeauixnea xniaepsaAb, tn «ape peAeAe qe ne a^Airx, nepdx mxAtx din im» noptantîa Aopf» demi nx se notx Konsidepa Ka bx» nxpl adeBbpate.
Berkeley, EnisKonx Ip/andezx (i684), spea sb xnesKb snipitxaAismxA mi sqentiqismxA. Henipx dtnsxA matepia nx essiste, uii noi »iemx nxmaî «o sinxA diuinitbuil.
XXYII.

X 208 X
Maî mxAuî omenî mapt ax izAxstpalx a»ieslx ae-piodx, tnsb ne ztnrb tdtb e-tsrjsixn&a uii nxtep&a şenixzxî zopx s’ax npeonxnatx npe-mxzlx de o op» dine sneţjiazb de sozxiiixnî snpe a se uine tn pea-zitate de <|>iAosoc[>ie, aA Kxpei Kapaatepx essenuiafc e xmBepsazitatsa. Deni tn pesneatxz Aopx, Ba <j>i destxA o siimiA'A indiirbqFxne. Newton, AnrAezx (1642), *i6A mai mape dintpe natxpazislî, a esnAinalij mxndxA npin admipasiza sa sistemt de attpaituixne mi de penxzsixne. Clarke, Anrzezx (i6y5), des-Bdztb npinuinieze axî Newton. Ar nauld mi Nicole, «Dpamiezî mi penpesentanu,! aî suozei din Port-Royai (mezixA seiszxzxî XVII), pazimt mopaza ne pa» ţlionazismx. Yoltaire, nponxron-btoprx axdane aA AiEeptbijil de Kxijetape, s’adonepb maî mxztx st Kxpeţje teppenxA c]>iAoso(|nKX deattx st. edi<J>i*je ez tnsxuiî o (J>iAoso(J)ie. J. J. Rousseau (1712), npo» ^>essezt o mopazt maî SMiepvmani>, mesteKatb de stoi'iismx mi de mistuiismx. La Bruyere (i644)> se OKxnt st pe<|>opineze mopazeze • npin niatxpa BiuieAopx mi a pidiKxzezopx. B ay le*(i647), in» tpodx'ie s'ientitiismxz tn istopie, mi cjixnd^z'b aqsastb xpitiat tnBtţjatb itape se npaKtixt tu zîzeze nostpe.
Eaiton mi Kaptesix ax asxtx de Kxptndx nîuje dis'nnziî. Ama de Tracy mi Laromi guiere se aAttxpt Atnrb *iez d’tntn-x; de Bonald mi d e Maistre nx suit	afinitate kx «iez din xp-
mi. Kx tote anestea mişti«lismxz Kape’zx npoijjes» sâzt eî, ti dentptez’b deAa tnBtţfhtxpa Kaptesiant.
3" SuoAa l|epmanb.— Kant, din Koenigs» berg (1724)? sxntpatx de tpixn(j)XA sqenti'iismxAxI* nape ’ax ŞtKxse David Hume st npedomn^sKt, Ba
X âl>a X
st dea neptitsdinix o sast inBapiaEiAt. Snpe ansa» sta <|xane st deninzt Kxnoyiinua nx de peaAittuî estepne, «ape se notx saimBa, ni de cjxopmeAe min-Uiî *nstnif, Kape smt immxtaBÎAe. Distinge «1 doxe tpautate , xiixa desnpe p a ui * n ea teopetiitt, aAtSA desnpe p a u i x n ea ii p a k t i k t, noţjtxniAe inteAAeatsaAe mi npenenteAe mopaAe. *IeAe d’m* iti-x smt <|iAessiBiAe mi. se adantezt tJxopmeAop^ minuii indiBidxaAe, neea ne esiiAiiit diBepsitatea nt-pepiAOpx uiienti(J)ine; neAeAHAte smt inxjxAessiBÎAe, mi se imnxnx de sine mseuiî indiBidxxAXÎ *n inte-ppitatea Aopx. Anaastt sistemt, în Kape Kxnonjin-ua e sxBîeKtiB’b, npesentezt mapî imnoptxnittu,!, <tjmndx Kt adonttndsse e maî neste nxtinu,t de a de-mxstpa essistinua axî Dzex mi a mxndxAxi estepnif.' Bxnt Kant, neî mal mapî <]>iAoso<j>î ţjepmanî stnt: Fichte, Kape s’a adonepatx st Koopdineze tote kx-noiijinueAe omenenjî, pe<£epindxAe Aa xnx npinninix xnixsx mi nenessaprx; Hegel, Kape în AXKpt-pÎAe saAe neAe mapî ontoAoyine mi nsÎKOAOijine, staBiAeige peAtnixnea peaAXAxî KxideaAXA; înşine Schelling, axtopixA sistemei desnpe indentitatea assoAXtt, antpttopFSA axtopitbu.ii în opdinea so-liiaAt mi m opdinea xrxieiîlifJdKt. Aneslx c]xxAOso<f>ir din xpmt Kontinxt kx annzaxsx înBtţjtlxpa sa.
4° Skoa» S k o t i k t. — Toma Reid Boi asse» mine st onnxe snentinisniXAXî oBapiept so/ddi.; tn-st Ktxtt xnx npinninix a Ktpxi nxtepe st imspaue totx de o datt mi opdinea sxsieKtiBt mi opdinsa OBieKtÎBt. Anestx npinninix e npinninixA sensxAxî Kommxnx. Bepitatea nx e xnx npiBiAeijFX. Benindx deAa Dzex e a txtopx omeniAopx. Ama dap nxmaî

X *10 X
aneea e adesipaît *sape se atentezi» sa* se note a™ nenta de mapea maiopitate a dmemAopy. <I>ie-Kape Ijossede ^aKXAt&uiAe ne«sessape snpe a despera »ies» tixniAe ^>iA°soiJ*i«*e; mi nxmai pedjiAessixnea staui-Aeuje di(J>epinu,a tntpe Ubpanx mi <|>iAoso<j>if. «iea» «ti> «nBtii-htxpi. se npo<J>esss» în d>panua kx mape ax topi ta te de Royer-Collard. D<s‘iinAXA neA mal emininte aA axî Reid e Dugald-Steward, aAe na»-pxî sniue de <J>iAOSQ<}>ie m o pa at npesente» 7Jb, sxntx xnx litAx modeşti, stxdie nsiKOAoyine *naA^> te mi KonKÎsixnî npaKtiae npeiiiose.
Sistema axî Lamennais, se Atnn> tote di^e-pinueAe neAe enopme «ape Ae npesenlezi», ape a-qsasta de Kommxnx kx sxoAa sroIikt», ki> mi eA a» dontezx, Ka Kpitepix, m>pepsa xniBepsaÂî».
5° S k 6 a a eKAeKtiKis. — Cousin, Ea <|>xn» datopFx, Jouffroy ini Damiron, Ka .pazimii ne? mai emininui aî aqesteî skoac, ax desnisx npin ax» Kp-bpiAe Aopx qeAe tnB^uate o Epi> noxa* njiinijeL -rpauie KonqÎAi'bqFxnii qeAeî aeÎAe a sistemateAopx onnxse, ki boIxa ax! Voltaire s’a peaAÎsatx; toAAe-panua s’a întponisatx m înB'by,'iJmtntx. <I>bKtndx si» îmieteze disnxteAe stepiAeţ aqsastb siipAb ni se nape kt> a npenapatx xnx Biitoptx de nporpesse mi de desBOAtipl <J>eKxnde AXKptpiAopx <j>iAoso<J>iqe.
L.
ţe $oa6so nitm? snâie din Istopis $uoeo$ieI oenlpi <piA0s°;|>i£: hmmiiT ?
4> o a 6 seA e ie axtemx s i> sKotemx din Istopia <f>iAoso<f)ieI stnt de doxe sneue: xneae se pe$epesKx mai s n e u i a a supe
)(211)( ■
d e s b o Atapea mi n u i I, mi a*teAe supe o pmapsa xnei sisteme de<J>initiue. Istopia ideiAopii e Kiapx ama de <J)OAOsitope nen-tpx Kxgetape, i<a nii Istopia <J>anteAopx nentpx nxp-tape. Kxnouiimja xnxl mape nxmepx de Konqente c|>eKxndezE de ne<iesse mintea nostpE; nentpx kt» din ideile KEmirate pesapx de qeAe' maî mxAte opi npin anaAotfie idei noxe. Ktte o datb Kiapx eppo-pea npin simuimtntxA penxAsixnii Kapş ’ax npouo-ke, note denjenta instinstxA BepitEijiî. Adonttndx noţiixniAe deasa «jiopmate, mi a«|)ipmi<qH!niAe peKX-nosKxte de inKontestaEÎAe, m’AOKx de a m<iep«a se desAerimx noi muiine, peaAisEmx o eisonotme non-sidepaEÎAi. de timnx mi de Axnpx. Konstattndx Ba-piiufxniAe mi genepEqixnea sistemateAopx, t iibe-IţiEmx a KXRouje mintea omenesKE mi a distinge npimiinieAe etepne de KpedingeAe tpesitope, ne descjiaqemx ama ^3e totE npeoKxnEqixnea stptuitE, sxnepBE, sistematiKE, indiuidxaAE. <I>iinds ke anti-nitatea inteAAeKtxaAE se sxnnxne tolx aneAopx AegI Ka mi aBticitatea <])isiKE, mi <{>iindx ke enepgia el Kpenţe dxnE misxpa kx Kape se essepmtezE, aaea-stE AXKpape de o nepseKxtape KontinxE a BepitEuiî nx note se <[>ie deratx npe-<J>OAositope. KontantXA ideÎAopx e totx de xna «JieKxndbtopix, anol, itmdx xnx npinninix n’a KEnEtatx tote desBOAtEpÎAe saAe «n o sinrxpE sistemE, Komnaptndx maî mxAte sis-temate, snnodbinx ineAeAe Kateneî, âii KEnEtBinx o teopie KomnAetE. In c{iine e kx nxtiuUE Ka neA *se «nBagE se se insnipeze npin aqestx Komepţjix kx omenii neî mapî, mi Ka o t[>iAoso<j>ie bîe se se pe-nasKE din nenxina anestopx <jnAoso<J>n stinse.
%
X 212 )(
în <|>ine <|>oaosxa npinuinaA isape pesxAtt din a» yestx stxdix e de a nxte Konxni iote sistemateAe di-Bepse a Ktpopx Kxnominu,t o Ktmirtmx > la o sis-temt totaATb Kape st Ae Konm/vieze, iui st ac pesxmt; supe aueasta tpeuxe nxmal st desnoiemx cJue-Kape dintpe eAe de ueea ne npesentezt de esKAXsÎBX, iui st o sxtmxnemx ama descjrbKxtt Aa slnrxpa axto-pitate pau.ionaA’b Kape e imJaAAifiiAb, adeut Aa a s e n s x a x î Komminî.
Cousin a indiKatx cjiopte sine stpunta peAt'iixne Kape essiste mtpe Istopia <J>iAosocJ)ieî mi tntpe Is-topie tnstmî. «InteAAitjinţia istopiut, zi'ie eA,/^ «n pa^ixne dipentb kx inteAAiijinua ţgientitţuKt.... o mape miuiKape <j)iAoso<J>iKb e Kondiuixnsa sine qua non, mi totx de o datb npimiinixA neptx aA x-nei mioiKtpî eraAe *n Istopia <jbiAoso<J)ieî.«
Illi aixpe:
»înttrx e kx totxA simnAx, Kt dext <|>iAosotf)ia e xnx eAementx peaA, o indkjinyt «JmidamenlaAb a xmanitbţjjî, diBepseAe modxpl tn Kape omenit ax satisc]>i>Kxtx sx'iessisx auesteî indixjinue, dxin» tim-nxpt uii dxm» Aoxxpî, desBOAttpiAe Kape Ae a Axatx auestx eAementx tpeKtndx npin seitAe,« mepitt as-semine st se Konstateze, st se adxne mi st se pe-npodxKt; Kt kx o Bopst, Istopia <|)ÎAOso(|>ieî se ax» ne tn Istopia yenepaAt a xmanittuiî, Ka mi Istopia indxstpief, Istopia AeşisAtmxnil, Istopia apuiAopx mi a peAitfisniAopx. .	..........................»
«Deitt e adeBtpatx, Kxmx amx apttatx, Kt eAe-mentxA c|>iAoso<|>iKx m natxpa omenesut e sxne-piopx txtopx ueAopx aAte eAemente, Istopia (Juao-soc|>ieî e assemine sxnepiopt txtopx aeAopx aAte.
X 213 X
nbp&î a^e Istopieî xmanitby.iî, iui e sxuepiopa» npin a<ie/>e npeporatiBe itape peKormndb (])iAosoc|>ia, ade-Kib, Kb sa e mat KHipb deKttx tote ueAeAaAte pamxpţ abe Istopieî, uii m» deKb a'iestea ti tmnpvuavtb av-nţiua Aopf, ea Aetntopae o aAtb Axrninb kx mxAtx mai Bie mi maî neptsnzitope, Kape ac A*minezb tu apocf>xndilbuiAe Aopif «ieAe VAtimape, mi apxnKb o Axminb immeasb neste tote nbpuÎAe Istopieî «ni-aepsaAe.«
<t> i n i t x a.