ANEXĂ Nr. 584/1848, iunie 26 Depoziţiunea maiorului Grigorie Lăcusteanu, despre atentatul de la 19 iunie (Orig. Acad.) Tacrirul domnului maior Grigorie Lăcusteanu, fostul comandir batalionului al 2-lea din polcul No. 3 întrebarea 1. Cum te cheamă ? Răspuns 1. Mă cheamă Grigorie Lăcusteanu. într. 2. De cîţi ani eşti ? De ce naţie şi de care religie eşti ? Răsp. 2. Sînt de ani treizeci şi şase. Sînt de neam român. Sînt creştin de ritul ortodox. într. 3. Te-ai spovedit, te-ai cuminecat în toţi anii, asemănat sfintelor dogme ? Răsp. 3. M-am spovedit şi m-am cuminecat regulat în toţi anii. într. 4. Din ce judeţ, din. care sat sau oraş eşti ? Răsp. 4. Din judeţul Ilfov, oraşul Bucureşti. într. 5. însurat eşti? Ai familie? Ai copii? Şi ce avere ai mişcătoare sau nemişcătoare, şi unde este şi în ce loc ? Răsp. 5. însurat sînt, am soţie şi copii. Avere am şi mişcătoare şi nemişcătoare. într. 6. Ai mai fost altă dată dat sub judecată ostăşească şi sub ce învinovăţire ? în ce alte slujbe de ale Statului ai mai fost ? Răsp. 6. N-am mai fost dat sub judecată niciodată. Decît în slujbă ostăşească n-am mai fost. într. 7. Guvernul provizoriu, prin decretul No. 73 din 21 iunie curgător, te-a dat sub judecată ostăşească pentru învinovăţire că d-ta, tovărăşit de domnul colonel Odobescu şi Solomon, avînd împreună eu d-voastră şi comenzi ostăşeşti armate din polcul No. 3, la 19 ale acesteia, iunie, aţi atacat chiar pe acest guvern în palatul său, puindu-1 la arest, care nelegiuire a produs tristul rezultat de a se vede pentru întîiaşi dată frate armat împotriva fratelui său, şi dovadă stau actele mărturisitoare ce se cetiră acum în auzul dumitale şi tristele morminte a şapte cetăţeni omorîţi şi alţi şase răniţi în acea zi de focurile comenzilor d-v. In urma acestora, judecata te întreabă care pricină te-a îndemhat să păşeşti către o asemenea neomenită faptă a blestemului ? Şi cu cine alţii, afară din pomenitele două feţe ostăşeşti comănduitoare, ai mai fost înţeles şi înclinat la această crimă ce aţi săvîr.şit, unde se află acum acei tovarăşi ai d-tale, fii ai fărădelegii ? Sînt ei aicia în pămîntul patriei ? Sînt dintre fiii ei ? Nu cumva sînt şi dintre ţivili, sau numai dintre cinurile ostăşeşti ? Ori sînt şi dintre străini, din niscaiva vrăjmaşi de din afara patriei, şi care v-a fost scopul la această întreprindere a păcatului ? Arată adevărul înaintea dreptăţii, nu ascunde nimic, dacă eşti fiu al României şi dacă încă mai simţi iubire de patria d-tale. N-ai a te teme de moarte, deşi ai adăpat cu paharul ei pe fraţii dumitale ; sfînta noastră Constituţie pe care ai jurat a şters pentru vecie acest, crunt nume al morţii din condicile ei. Deşi d-ta ai împărtăşit pe concetăţenii noştri cu amarul ei, mărturiseşte tot adevărul care îl ştii, ca să te ierte părinţii, mumele, fraţii şi surorile celor omorîţi în ziua blestemului, şi ca să te ierte patria, care lăcrămează pentru pata ce ai pus pe faţa fiilor ei. Nu ascunde nimica, spune tot ce ţi-ai ascuns în inima d-tale păgubitor patriei şi încrede-te nouă, românilor, judecătorilor d-tale, că, dînd tot complotul de faţă, vei afla multă îndurare, la mărinimia guvernului provizoriu .şi a poporului suveran a nu te da osîndei perzătoare ce o meritezi, căci poporul român are aceeaşi patrie cu d-ta, şi această dulce patrie care te-a hrănit cu pînea ei, te-a adăpat cu laptele ei şi te-a încălzit la sînul ai, deşi d-ta te-ai arătat nerecunoscător la facerile ei de bine, deşi te-ai făcut pricina, a se vărsa sîngele fiilor ei, dar ea este bună, îndurătoare, blajină şi blîndă ; ca şi îngerul vieţii ce ne-a apărat de furia d-voastră. Patria nu este răzbunătoare, patria nu voieşte să piarză pe nici unul din fiii ei, cari s-au rătăcit ca d-ta ; ea aşteaptă numai îndreptare şi căire adevărată de la odraslele ei la cele trecute, pe cari le va uita cu desăvîrşire, dacă d-ta nu vei ascunde pe vrăjmaşii ei, cu cari ai fost înclinat la fapte păcatului de alaltăeri, ca să-1 scrie şi să-1 cunoască a se feri de dînşii, a nu-i mai aduce în viitor vreo asemenea zi de ruşine şi de lăcrămi pentru fiii săi, atîta numai cere astăzi de la d-ta prin noi fraţii şi judecătorii d-tale. Răsp. 7. La toate acestea mărturisesc cu mîna pe cugetul meu şi în frica marelui Dumnezeu că niciodată n-am cugetat rău Guvernului provizoriu, nici prea iubitei noastre patrii, nici sfintei noastre Constituţii. Asemenea arăt judecăţii că, precum mă cunosc pe mine însumi nevinovat în trista întîmplare din 19 iunie, tot asemenea nu cunosc pe nimenia complotist, nici dintre confraţii noştri concetăţeni, nici dintre străinii din afara patriei. Tot ce ştiu în această întîmplare este că am fost împreună cu toţi ceilalţi dd. ofiţeri poruncit să ne aflăm spre vizită la palatul Guvernului provizoriu, cînd fără nădejde am văzut năvălirea celor cari îşi însuşise puterea de a arestui persoanele membre ale guvernului ; şi cînd de spaima acestei criminale cugetări m-am dat pe scară jos şi, suindu-mă într-o birjă pe capra ei, cu sabia siliam caii birjarului ca să mă ducă mai în'grab în sînul familiei mele ; însă între acestea m-am pomenit cu norodul ce alerga în uliţă, dintre cari numai pe d. Costache Bălăceanu l-am putut cunoaşte ; acea adunare de norod, cotropindu-mă pe de toate părţile, m-a dat jos din trăsură şi a întrebuinţat asupră-mi orice-şi poate închipui cinevaşilea că ar pute face nedumerirea si neînţelegerea. în sfîrşit, mă aduseră în felul acesta de la poarta fostului mare ban lordache Filipescu şi pînă la poarta casei mele unde, în-credinţîndu-se cei ce mă aveau în dispoziţia lor despre neamestecul şi nevinovăţia mea, m-au lăsat în pace. După aceea peste vreunul şi jumătate de ceas am auzit puşti slobozin-du-se spre partea palatului, pe cînd eu stam liniştit acasă cu familia mea. îndată după ce am auzit puştile, luîndu-mi familia, am trecut peste drum Ia Nicu Mânu, fiind împrejmuirea casei mai bună, spre a fi apărat de vreo silnică călcare. Către seară m-am pomenit că mă caută d. Dadu Filipescu, Bălăceanu, Mitică Creţulescu, Paleologu şi iuncărul Costiescu, cari, negăsin-du-mă acasă, m-au căutat la Nicu Mânu, unde găsindu-mă m-au arestat în numele guvernului lăsîndu-mi pe d. Costiescu de pază ; apoi pe la 10 ceasuri noaptea s-au întreit şi s-au împătrit străjile, strămutîndu-mâ eu însumi la d. Creţulescu. Şi că nu am fost în complot, sau nu am meditat, se poate întreba chiar săvîrşitorii acestei crime dacă vreodată mi-au destăinuit vreun asemenea secret, şi, în sfîrşit, că am lipsit eu un ceas şl jumătate înainte de a se întîmpla acea nelegiuire, se poate dovedi de la chiar mahalagiii mei, precum şi dd. gvardişti cari m-au întîlnit cînd mă duceam acasă. tntrcb. S. D-ta către 15 ale curgătorului iunie, ai săvîrşit simţul acela jurămînt pe Cîmpul Libertăţii în faţa lui Dumnezeu, în faţa Preasfinţitului şi venerabilului nostru Păstor şi în faţa a tot poporului, că voi fi credincios patriei, Guvernului provizoriu şi sfintei noastre Constituţii şi că o vei apăra cu chiar sîngele d-tale. Adu-ţi aminte de marea cuviinţă a zilei de 11 iunie curgător, cînd aceasta s-a proclamat şi s-a primit de poporul român cu atîta entuziasm, zi frumoasă, zi strălucită, ce încă pînă acilea nu s-a pomenit în analele României, adu-ţi aminte cu cîtă glorie se împodobiră săbiile noastre, cari nu şti ură să verse sînge de frate în acea zi a doririlor ; cum nu te cutremuraşi cînd hotărîşi să-ţi calci sfîntul jurămînt ce îl depuseşi în acea zi a zilelor noastre la picioarele tronului celui prea înalt, ci făcu să te păteze cu sînge de frate acea cunună a nemuririi, ce se pusese pre creştetele noastre ale tuturor românilor de' însăşi mîna cerescului părinte şi pe care au bine-cuvîntat-o toate neamurile, cum nu te mustră cugetul cînd te hotărîşi spre aceasta sperjură ; cel puţin căieşte-te acuma, spuind tot adevărul, şi iarăşi vei fi fratele nostru ca şi mai nainte. Răsp. 8. Am săvîrşit jurămîntul, l-am păstrat, nu l-am călcat şi-*l voi avea ca o lege sfînta n tot cursul vieţii mele, şi această pîră şi.bănuială ce s-a.adus asupră-mi, că am fost amestecat în complot .şi că mi-am călcat jurămîntul, se dă de faţă din cele mai sus, că a fost numai o rea înţelegere. \ întreb. 9. In urma acestora mai ai ceva să arăţi spre uşurarea păcatu- lui ce ai săvîrşit ? Răsp. 9. Nu mai am nimic, fiindcă nu am săvîrşit nici o faptă criminală. întreb. 70. La toate cîte ai fost întrebat de fraţii judecătorii d-tale, cari plîng pentru d-ta, fratele lor, ce ţi-ai perdut cariera şi numele bun ce cu atîta sudori din copilărie-ţi ţi-1 agonisiseşi, spune de ai arătat tot adevărul în frica lui Dumnezeu, să nu te deznădăjduieşti însă, frate al nostru greşit, vezi că fraţii d-tale, cari te judecă astăzi, nu sînt crunţi şi aspri, ca cei pînă acilea judecători ai tribunalurilor, vezi că ei lăcrămează la mustrarea cugetului, care poate te chinuieşte în fundul inimii pentru greşeala ce ai făcut, şi care \ mare este. întru adevăr, dar ai nădejde căci tot astfel de, inimi vei afla ca ale judecătorilor d-tale de astăzi şi în persoanele membrilor Guvernului pro-i vizoriu, aleşi de poporul suveran, şi aceşti domni cetăţeni ce ne oblădesc r astăzi vor face ca iarăşi să-ţi redobîndească stima ce ai perdut-o, cînd vei : da dovezi în viitor că te-ai căit în adevăr şi că îţi blestemi greşeala şi pe cei cari te-au invitat către o asemenea posomorită faptă a urîciunii şi care nu ( va cuteza a se atinge de nici o inimă de român din cîţi astăzi îşi iubesc pa-! tria şi îşi preţuiesc gloria numelui şi a Constituţiei lor, căci asemenea sen-; timente ce vor sînge sînt lăsate numai pentru fiii periciunii, iar nu pentru s adevăraţii fii ai României. Răsp. 10. Tot ce am arătat a fost cu cuget curat şi cu mîna pe sfînta '-. cruce şi Evanghelie. (Toate răspunsurile sînt iscălite cu mîna proprie de maiorul Lăcusteanu). i No. 585/1848, iunie 26 încheierea comisiunii ostăşeşti judecătoreşti, pentru fapta de la 19 iunie (Orig. Acad.) încheiere ; în urmarea decretului Guvernului provizoriu slobozit asupra colone- lului Odobescu, fost şef oştirilor ; asupra colonelului Solomon, fost cornandir polcului No. -3, şi asupra maiorului Lăcusteanu, fost cornandir batalionului [ No. 2 din acelaşi polc, daţi subt judecată ostăşească pentru învinovăţirea că ' au atacat pe guvern,, puindu-1 la arest, făcînd cu aceasta a se vede pentiru i întîiaşi dată frate armat împotriva fratelui său ; ; Comisia ostăşească judecătorească, luînd în băgare de seamă actele ală- turate pe lîngă această delă, trecute în prescurtare la protocolul pricinei ; Observând tacrirurile ce li s-au luat trecute aicia mai sus în faţa întrebărilor ce li s-au făcut, precum şi osebita hîrtie No. 10 a d-lui Solomon, prin cai'i tacriruri şi hîrtia aruncă învinovăţirea unul asupra altuia ; Pe lîngă acestea, avînd judecata în vederea ei şi tristele morminte ale concetăţenilor omorîţi în 19 iunie şi ranele celor răniţi în acea zi de către soldaţii comandaţi de pomenitele feţe ostăşeşti ; Din toate acestea apoi se culeg .următoarele adevăruri, însă : 1. Că d. Odobescu, deşi se munceşte prin înşiruirea a multor vorbe reci şi fără nici un temei a dovedi pe d. Solomon ca întîiul cugetător al acestei mari fărădelegi, dar, după toate criminalele-i începuturi şi după infernalele-i planuri, mărturisite de însuşi înaintea judecăţii, atît prin înscris cît şi prin viul său grai, se dovedeşte că însuşi a fost şi este întîia căpetenie şi singurul făptuitor al acestei versătoare de sînge contrarevoluţii. Prin urmare, d. Odobescu este l-iu călcător de jurămînt şi trădător ; M 2-lea demoralizator oştirilor patriei; al 3-lea vrăjmaş al sfintei noastre Constituţii, şi, ca pe un asemenea, judecata, pe temeiul pravilei ostăşeşti de la partea a 4-a, cap. I-iu, § 79, 80 şi 81 osîndindu-1, hotărăşte : Să se gonească din slujbă, ştergîndu-se din catastişe numele său, să i se ia toate cinurile şi să se dea subt judecată criminalicească politicească, unde să se judece ca un ucigaş. 2. D. Colonel Solomon, ca unul ce s-a lăsat a se amăgi şi a se conforma în ucigătoarele planuri ale numitului Odobescu şi a luat parte la toate fărădelegile sale, făcîndu-se călcător jurămîntului ce a săvîrşit la 15 iunie în Cîmpul Libertăţii şi demoralizator ostaşilor de subt comandă-i, socotindu-se de judecată şi acesta ca un vrăjmaş al sfintei noastre Constituţii, pe temeiul acesteiaşi pravili ostăşeşti, de lâ aceeaşi parte, cap. 2, § 90 şi 95, hotărăşte ştergerea numelui din catastişe şi, luîndu-i-se toate rangurile, să se dea subt judecată politicească criminalicească, unde va fi asemenea judecat ca un ucigaş. 3. D. maior Lăcusteanu, deşi s-a dovedit că n-a luat parte la nelegiuitul complot al pomenitelor două feţe ostăşeşti, dar pentru că a acordat strigarea d-lui Odobescu : „Proprietarii la palat", vorbă ce însuşi a mărturisit-o prin grai înaintea judecăţii, adăogînd a spune că a zis-o zăpăcit de întîmplare, şi prin care această vorbă a dat bănuială publicului că ar fi şi numitul în înţelegere cu cei doi de mai sus, şi prin urmare a tras asupră-şi u||a şi dispreţul poporului, făcînd tot într-o vreme a perde şi încrederea ce se cere de către guvern de la un ostaş, apoi şi pentru numitul maior, judecata, pe temeiul acesteiaşi pravili ostăşeşci, de la aceeaşi parte, cap. 2, § 90 şi 95, hotărăşte ca să se gonească din slujbă, ştergîndu-i-se numele din catastişe. Iar hotărîrea cea desăvîrşită rămîne la îndurarea Guvernului provizoriu. Prezidiului comisiei colonel Pleşoianu Asesori „ maior Racotă „ „ Mavrocordat „ căpitan Ciocîrlan „ „ Serghie „ „ Hagiopol „ „ Dumitrescu Judecător dc instrucţie, D. Ciocîrdia. ?? ?? 154 155 1 153 2