[5]
t
I
I
"",
1
E MULT DE-ATUNCI..
". mult de-atunci ... e mult, nepoate,
:Şi ca prin vis le văd pe toate ...
Hei l să te miri, si te cutremuri
De câte-au fost 'nainte vremuri -
Şi-i mult, e mult de-atunci, nepoate!
Intrase sabie în ţară ...
.Zaveră ... ciumă ... jaf şi pară!
S'au prăpădit ai mei cu toţii
Şi tot ce-aveam prădară hoţii
Şi Turcul stăpânea în ţară,
[6]
Cum am scăpat şi eu cu zile
Nici aş putea să-ţi spun, copile .•.
,pe semne pronia cerească,
. Voind ca să mă pedepsească,
Mi-a dăruit pedeapsa 'o zile ..•
Că uite I vrernurtle-acelea
De-au fost arnarnise şi grele,
Dar inimi drepte, credincioase,
Vin bun şi cântece frumoase
Erau pe vrem urile-acele ...
Azi cat nedumerit, nepoate:
Cum toate se schirnbară, toate 1
Din cântece azi n'ai ce-alege,
Nici vinul nu e vin in lege,
Nici inimi nu mai sînt, nepoate L
-6-
[7]
NUCUL
4celaş loc iubit umbreşti
Şi-un colţ de cer întreg cuprinzi
N uc falnic. strajă din povesti,
D'asupra casei părinteşti
Aceleaşi crăngi întinzi...
De veacuri fruntea nu ţi-a temi,
Tii piept când vin furtuni năval-·
o de-ai putea să mai rechern i
La poala ta şi-acele vremi
De trai patriarhal 1
Acel �irag de rnândre veri
De cari mi-aduc aminte-abea
Asemeni unor dragi păreri
-Ce-au legănat in mân găe ri
Copilăria mea •..
[8]
0, de-ai putea să mai aduni
Alaiul de copii vioi
Ce'n horă se 'nvârteau nebuni
Şi toamna Iăurea cununi
Din veşted ele-ţi foi [
Dar u nde-s brudnicii copii
Şi uude-s râsetele lor ? ...
Potecile-au rămas pustii
Şi-i năpădit de băIării
Pustiul din pridvor ...
De mult s'au risipit şi-acei
Bătrâni ce '11 umbră ţi-au stătut
La sfaturi cu părinţii 'mei -
Şi frunza ce-o că lcară ei
Ţărână s'a făcut!
Străjer măreţ, mai ti- aminteşti ? .. ,,,
Tu singur, încă neînfrânt,
De-arn ar de ani adăposteşti
Ruina casei părinteşti
Pe care' azi o câ'1t�.
[9]
BUNICA
:eu părul nins, cu ochii nuci
Şi calzi de duioşie,
Aeve par 'c'o văd aici
Icoana firave i bunici
Din frageda-mi prunci".
'Torcea, tor cea, fus după fus,
Din zori şi până 'n seară;
-Cu furca 'n brâu, cu gânclul dus,
�Era frumoasă de nespus
In port u-i de la ţară ...
[10]
Căta la noi aşa de blând,
Senină şi .ăcută ;
Doar suspina din când în când
La amintirea vre-unui gând
Din viaţa ei trecută.
De câte ori priviam la ea,
Cu dor mi-aduc aminte
Sfiala ce mă cuprindea,
Asernuind-o 'n mintea mea
Duminecii Prea-Sfinte.i,
[11]
FUSUL
'Il lineşte 'n chilia bâtrânei, - şi 'nserează ..
Sub vatră ţărăeşte un greer nestatornic,
Işi leagănă 'n perete tic-tacul vechiul omic­
Se 'ntunecă chilia şi iar se luminează,
Şi-aleargă fusul spornic ...
Topită de veghere bunica toarce, toarce,
'Cu minţile p'aiurea, cătând la foc pierdută ••.
,Şi ca purtat in umbră de-o mână nevăzută
t. Tot fuge'n cercuri fusul şi tot mai iute stoarce
Din caer lâna mută •..
[12]
Mâlmit ă sră Prea-Sfânta .sub candela, de pază,
Se iroseşte 'n aer cucernic busuio oul.:
P� vatră luptă 'n umbră mocnit şi vânăt focul,
Instreinatul g'reer sub vatră aiurează,
Schimbând Într'una locul;
Si ca 'ntr:o vraJa fusul se 'nvârt e şi suspină, .•
Amurgu 'ncet îşi cerne cenuşa obosită ...
Bunica '.lgândurată zăreşte ca prin sită
Trecând pe din 'naint e-i o viaţa În ruină
Şi-o lume părăstă ...
[13]
REVEDERE
:ale la fereastră, din vagon
Văd satul alb sclipind în zare ..•
Un şuer lung, Tresar mişcat ...
Simt inima bătându-mi tare.
Văd poarta ţărnii ... Turnul vechiu ...
O casă... două ... toate ninse!
Şi gara ... lume.: Uite-ai mei!
M'aşteaptă toţi cu braţe 'ntinse, ..
[14]
1.: mult de când nu ne-am văzut,
Evatâta haz şi bucurie!
Doar numai frăţiorul mic
Se uită lung; nu mai mă ştie •..
In ochii lui naivi şi mari
Citesc un gând. o dulce teamă ..•
.Şi par'c'ar vrea să 'ntrebe 'ncet ;
(:ine-i urâtul ăsta, mamă ? •.
[15]
FURTUNA
il revenit albastru] Maiu 1
Flori in grădină, flori pe plaiu
Şi flori la pălărie!
Stau ca pe spini, stau ca pe foc:
E timpul numai bun de joc
Şi bun de ştrerigărie ...
Griveiu, tovarăşul meu drag
Nerăbdător aşteaptă 'n prag-
S'asvărl in colţ gh\ozdanuL.
I-e dor ca s'o pornim h ai-hui :
Mă dau mai bine 'n partea lui,
Că nu e Mai li tot anul!
[16]
o şterg de-acasă frumuşel'
Griveiu cu mine, eu cu el -
Şi satu 'n colb se 'nneacă ...
Intrăm in codru şi Griveiu
A 'nnebunit de vesel ce-i :
Mă muşcă, sare, joacă ..•
Dă spairna'n vrăbii, latră 'n vânt,
Işi face mendrele; eu cânt
Şi codru lin răsună ...
Pe sus trec leneş no uri grei
Noi nici nu ne g-ândim la ei
Şi doar aduc furtună 1
Abia o creangă s'a mişcat
Şi 'n freamăt lung, neaşteptat
Lumina 'n zări se stânge ...
Un roiu de frunze joacă 'n drum
Tot codru e-un vârtej acum
Şi eu pornesc a plânge ...
Alerg in jos, alerg" în sus:
Am rătăcit şi urme nu-s
Ori incotro m'aş duce!
Un fulger! - repede mă 'nchin ...
Ah, mii de duhuri vin
Şi vor ca să m'apuce ...
[17]
'Cad in g-enunchi, prins de fior ...
Răsbubuind din nor în nor
Un trăznet se descarcă l
Zic "Tatăl-nostru" - şi Griveiu
Se uită ţintă 'n ochii mei:
Şi el se roag-ă par'că ...
Dar iată! cât ne-am Închinat
Un colţ de cer s'a luminat
Şi codru-i plin de soare ..•
Eşim voioşi la câmp deschis
Şi-mi pare că a fost un vis
Furtuna trecătoare!...
[18]
VIS U L
BI ne-ai venit April,
Lună răsfăţată!
Sb urd şi cânt, zglobiu copil,
Ziulica toată! .•
Inainte.rni - câmp deschis .. e
Stau fără-d e-ţântă,
Tutu-i adâncit în vis
Prins de vrajă sfântă.
[19]
Jos, pe dâmb, mă t olănesc
Fermecat de lene,
Şi din ce în ce clipesc
Tot mai des din gene ...
Somnul vine mângăios,
Soarele mă 'mbată
Par'c' aud un basm frumos
Cu: «A fost odată ... �
In auz imi sună blând
Zumzetul de.albine •. ,
Mândre zâne vin tinzând
Bratele spre mine.
Tainice spre mine vin
Toate la olaltă ­
Râd şi 'fi jur de mine lin,
Prinse 'n horă. saltă ...
Dar când sar să le cuprind,
Caut cu 'ntristare :
Stol de porumbiei sclipind
Flutură îu zare ...
[20]
VARĂ
A.sfinţeşte. Printre ramuri
Aurite 'n foc de soare,
Tremură nenumărate
Mici fereşti strălucitoare.
Sub artar, plecat moşneagul
Şade cu luleaua 'n gură,
Pare-că-i cioplită 'n piatră
Luminoasa lui figură .••
\
f
[21]
Joacă in văzduh tănţarii .
Pe furiş, prin frunza rară,
Ca un sgornot de şopărle
Drăcuşorii sI( strecoară,
Ici şi colo doar s'a rată
Printre crângile mişcate,
Şi, pitiţi, şoptesc in umbră:
Se g'hiontesc, râd pe 'nfundate .,"
Dând semnal întregei cete,
OeI din urmă 'n fund dispare ...
- Caută-i de-acu, băete 1
Mută stă gTădina mare ...
Tresărind păşeşte 'n taină,
Doar prin foi adie vântul. ..
Stă, şi-ascultă ... Unde soare ('.
Nu se ştie ca pământol l
Moşule, tu ştii pe semne,
Stai cu degetul la gură,
Şi zâmbind şiret, ce dulce
Amintirile te fură ...
[22]
Dar deodat' s'aude-un ţir:\t,
Şi din 'nalta bălărie
Sare o fetiţă blondă
Ca un fir de păpădie!
'Geaba fuge nebuneşte
Ca să scape de ştreng-ar .. _
Din tufişuri, pretutindeni
Alte capete răsar ...
E un haz! cu larmă mare
Toţi jucând se strâng in drum,
�i bunicul râde tare
Pipa scuturând de scrurn.s.
[23]
I
5
COBZARUL
Salută zdrăngănind din st rune,
Bătând cadenţa din picior
Şi cântă legănându-şi capul,
Cobzarul, mândru cerşetor ...
lat' după datina străbună
Când îi intinzi paharul plin,
El nu bea până ce închină
Şi varsă jos un strop de vin 00
[24]
- Cobzarule, de ai şti cât farmec
Şi voe bună răspândeşti
Cu zvonul cântecelor tale
In inim ele româneşti !
Noi toţi sintem aşa de tineri
Că am putea să.ţi fim nepoţi ...
Dar când ne zici bătrâna doină
Eşti cel mai tânăr dintre toţi!
[25]
cuca ARELE
Satu-i strâns în bătătură,
Cântă, joacă, chefueşte ...
Sună toba; pliu dulapul
Se 'nvârteşte.
'In văzduh e-atât albastru L
In senin e-atâta soare!
Innegresc departe stoluri
De cucoare ...
[26]
Vin copiii 'n fuga marf',
.Ese lumea 'n drum grămadă,­
Un moşneag ridică mâna
Să le vadă ...
Dă din cap, zâmbind, clipeşte
.Şi lngână veteranul:
«Le-oiu mai apuca eu oare
Şi la anul? .. »
[27]
VESELIE
La orăndă-i o beţie
Straş nică în astă seară!
Nimeni nu mai vrea să ştie
Ce viforniţă e-afară •.•
Glasuri vesele răsună,
Zic vioare, - urlă vântul...
Joacă toţi cu voe bună,
Duduie subt ei p5mântul!
[28]
Dând uitării grija, scâr b a,
Inima in piept le saltă ...
Pân' şi p opa-i trage sârb a
Cu creştinii laolaltă!
Bate 'n cisme, stă să cadă,
Dând potcapul către ceafă ...
Trei moşneg i aprinşi la sfadă
-Se 'ndulcesc din o garafă ...
Şi petrec! E o urgie
A lui Dumnezeu afară,
Dar e-at âta veselie
La orândă 'n asta-seară !. .•
[29]
DE ZIUA MEA
Aş vrea să fiu un biet bunic,
Adus din spate şi pitic,
Să-mi mângâi barba albă ...
Să stau la foc, de somn să pic,
Visând la vremea dalbă ...
In jurul meu să am nepoţi
Şi pe genunchi să-i joc pe toţi
Şi să le 'nşir alene
Povesti cu Smei şi Barbă- Coţi
Şi mândre Cosănzene,
[30]
Să râd cu ei, copilăros,
Când, moţăind, mi-atârnă 'n jos
Al scufei mele ciucur:
Când ei mă trag de păr vârt os
Să·i cert şi să mă bucur .. ,
Ori, vara, să mă plimb eu ti
Do moi p'tn vechile alei.
Cu tacticoase pas uri :
Sapi ţiu mereu sub ochii mei
In lungile popasuri ...
Şi 'n poarta casei, pe'nserat,
Când oamenii se 'ntoarnă 'n sat
Şi-mi-dau pe rând bineţe
Să 'ngân pe nas, îngândurat
Un psalm de tinereţe, ..
. - 30-
[31]
DOMNU' PROFESOR
lI'imic nu 'nvaţă blestemaţii!
Şi eu mi-am zis de-at âte a or.i
Că dau la dracu meditaţii ...
Dar vezi că cele trei surori
Imi sînt Cu mult mai dragi ca fraţii
Cei răi şi neascultători,
Afară-i noapte, vijelie
Şi-i cald În salonaşul lor ...
Mă "nt ârnpină cu veselie
Şi toate mă saluta 'n cor
Şi fiecare vrea să ştie:
"Ce face domnu' profesor?"
[32]
In lecţii, ele-şi spun secrete,
Fac haz pe socoteala .u ea ...
Işi muşcă buzele şirete,
Pufnesc de râs, fără să vrea ...
«Ti, bată-vă norocul, fete! })-­
Şi mama face haz şi ea.
La masă, - glume, gălăgie ...
Şi cea dintâiu imi toarnă vin,
Drăguţ a doua mă imbie,
A treia-mi dă paharul plin ...
E, cine-mi poate spune mie
In sănătatea cui să 'nchin ?
Târziu, când plec de es in stradă,
Şi-i întunerec peste tot,
Ah! uude-s ele să mei. vadă
Orbit de viscoJ, cum înnot
Prin valurile de zăpadă ...
Şi drumu-l lung şi nu mai pot ...
In odăiţa 'ntunecată "
E frig ... Eu, zgribur it, din pat
Ascult viforniţa turbată
Şi-adorm cu gândul fermecat
La basmul vechiu : «Au fost odată.
Trei mândre fete de 'mpărat ... »
- 32-
[33]
A O 1 O
Da, mult mai bine ar fi fost
Să fi rămas în sat .la noi,
De-ai fi avut şi tu vre-un rost,
De-am fi avut pământ-şi boi,
Că sâutern nevoeşi de tot,
Şi-ai fraţi mici, --şi sânteţi :gI1,llţi ..•
Muncesc din greu, fac totC'f{p'ot­
Şi tot Ilămănzi, şi tot desculţi 1
- 33--
3
[34]
Tu eşti mai mare, mai deştept
Când oiu muri, pe tine-. las,
Şi multe dela tine-aştept:
N adej dea 'n tine mi-a ramas.
Noroc măcar dac' ai avea
Să dai de vre- un stăpân milos;
Sa-mi scrii mereu, cât 'ei putea,
Că doar tu ştii ei. scrii frumos!
Şi-acuma - ochii să-i sărut:
Mergi sănătos şi fii voinic!
Dar stăi-o vorbă' aş fi mai vrut,
O vorbă numai să.ţi mai zic:
Tot ochii ăştia,--amândoi,
Aşa frumosi, aşa senini
Si mi-i aduci tu inapoi -
Să nu-i uiţi, dragă, prin străini ...
[35]
INVINSI
De mult instrăinatul
De-abea ce ţi-a sosit,
Aşterne-i, mamă, patul
Să doarmă dus băeatul
Bolnav şi obosit!
Bătu el multă cale
De când te-a părăsit ...
Invins de dor şi jale
Pe prispa casei tale
Se culcă obosit ...
[36]
CI nu 'n treba : pe un de
A fost şi ce-a găsit i
El rana-şi va ascunde
Şi nu-ţi va şti răspunde
Decât: ,�Sânt obosit .. ,"
[37]
IARMAROC
l';rintre mii de şatre albe.
Vezi lanare în amurg
Şi prin pulberea de aur
Oamenii pe uliţi curg.
Uruie trăsuri şi care,
Tobe, trâmbiţe răsună;
Un balon scăpat se 'nalţă
Dus de vânt, jucând în lună ...
[38]
Vine-un călăreţ în goană,
Sar lătrănd în drum Qulăii­
R2,d suratele gătite
Mână 'n mână cu flăcăii;
Şi mi-e drag să merg' cu d ân şii..
Să-i privesc şi să-i ascult:
Lume veselă ca astă zi
))"'a111 mai pomenit de mu.t l
La ovreiu, în colţ, e cântec:
Joacă un băet c'o fată
Ţup ăind, bătând în palme,
Căci a lor e IUlI1ea toată 1. .•
- 38-
[39]
1
l
I
ROMANŢA
Trecea în cârjă sprijinit
Pe uliţa pustie,
Şi 'n canterincă ostenit
El învârtea necontenit
O veche melodie.
Era un cântec ce-l ştiam
De-acasă.i-=dintr'o sară, ..
Cum l-ascultarn pierdut la geam
Mi se părea că mă vedeam
La noi acasă, iară ..•
- 39-
[40]
Şi-atâte a lucruri s'au ivit
In mintea mea cu dânsul!
Dar când bătrânul gârbovit
Sfârşi ro manţa, m'a lovit
Pe negândite plâusu l,
- 40-
[41]
CÂNTEC DE LEAGĂN
G grădină îngeri meşteri
Zugrăvit-au la fereastră
,ŞI e' frig' in casa noastră,
Ca subt bolta unei peşteri ­
Dormi, copile, d or mi !
Vântul în og'eag suspină,
Mişcă într'una cleampa uşii;
Amorţit-au gref'rUşil
Subt căusul de tâină-
,
Dormi, copile, clonni !
[42]
Ce ridici mănuţa 11110a ?".
Fulgii albi de nea se scutur":
Peste cap îţi sboar' un f1utur,
Ciripeşte-o rândunică ...
Dormi, copile, dormi r
[43]
ROS ELE
'De ziua numelui, în dar,
Primise rose Anişo ara ..•
Le-a strâns frumos într'un pahar-­
Dar rosele muriră seara".
Le cercetează tre m urân d
Nedumerită, mititica,
De ce s'au stins aşa curând?­
.N u le făcuse doar nimica ...
[44]
Şi gândul ei nevinovat
Se 'ntunecă de-atâta jale,
Când vede cum s'a spulberat
Podoaba rnândrelor petale ...
Acum, cu drag, le-adună iar -
0, de-ar putea, le-ar da fiinţă t
Dar isbucrieşte 'n plâns amar
Văzând că e cu neputinţă ...
Sărman copil ne şti utor
Ce plâng-i sărmana ta comoară,
As emeni raselor ce mor,
Tot ce ni-e drag e dat să mo arâ,
[45]
MOŞ-AJUN
printre crengi pierdute 'n ceaţă
Luna "ncet la geam apare
Aruncân d pe flori de ghiaţă
Boabe de mărgăritare,
Lâng-ă pat, jos în căsuţă,
Mama plânge despletită
Pe copila cea drăguţă
Intre îngeri adormită ...
[46]
... Dar ce zgomot e în 'ind ă ?
Inima-i stă să se rumpă!
Vin copiii de colindâ,
Vin la sora lor cea scumpă.
Lărmuind cu bucurie
Bat în geam, fac zarvă multă,
Râd cu hohot, Iăr' să ştie
Că fetiţa n u-i ascultă ...
[ar prin crengi pierdute 'n ceată
Luna trist la geam apare
Şi lucesc pe flori de g"hiaţă
Boabe de mărg-ăritare ...
[47]
•
PASTELURI
I.
X se ce t ă, - şi de căldură
Pe câmp porumbul se usucă,
Mor vitele în bătătură,--
Şi norii vin ... ca să se ducă ..•
Prin sat aleargă paparud e,
Ţăranca apă le asvârle :
lşi scutur' pletele lor ude
Şi-s goale ca nişte şopârle, ..
Ţăranii 'n cârciumă s'adună;
Pe câmp abea se mişc' o turmă
Tânguitor talanga sună --­
Ciobanul a rămas în urmă.
Cu cotul răzemat. în bâtă
EI cată dus în depărtare,
Dar seceta posornorâtă
Se 'ntinde fără de hotare ...
[48]
Il
Prin sat alearg-ă papa rude
Şi se 'n vârtesc în da 11 ţ vio ae :
Işi scutur pletele lor ude
Cântând descântece de plo ae.
Un uliu sus, d'asupra noa-stră
Din aripi bate ostenit
Pierdut în liniştea albastră
A cerului nemărginit.
N ori albi din zare se ridică ­
Par minunate jucării;
Se 'nşiră, se desprind, se strică
In praf de raze a urii.
[49]
In
Tresari din somn", Ce harrnalae ?
Tigani cu şatra - ce mai vrei �
In car, sub rogojina spartă,
Fumează, cântă, râd femei. ..
o droae de copii În zdrenţe
Fac roată şi se bat şi sar,-­
Dulăi bătrâni, cu limba scoasă
Merg- serioşi pe lângă car ...
Se de pârtează caravana ...
De praf, abia o mai zăresc ...
-Cârnpia aţi peşte iarăşi­
Doar gTeerii mai ţârăesc ...
[50]
IV
Coboară seara pe câmpie .•.
Pe drum pustiu un car cu boi
Se leagănă incet, departe --
Cresc nori de pulbere 'napoi.
In car, îngână cărăuşul
Un cântec vechiu şi trist nespus
Ca o poveste 'ntunecată
A veacurilor ce-au apus ...
Şi, cum se pierde 'n umbra serii,
Mă 'ntreb pe gânduri adâncic :
,. Va răsări când-va şi steaua
Acestui neam nenorocit ? .• «
[51]
v
'Trece 'n sus, pe plaiu în sus,
Un VOinic pe-un Illurg' călare.
Inapoi se uită dus
Peste mândrele hotare ...
Dus el cată spre Ardeal
Unde-o turlă 'n fund străluce;
Murgul urcă greu la deal,
Pe voinic de-abea-I mai duce ...
.Neg u ri de brădet se 'ntind ...
T'ur[a 'n văi de mult e ştearsă.
Dar vo inicul pribegind
Tot mai ţine faţa 'ntoarsă ..•
[52]
ARTIŞTI
Trei vagabonzi la poartă-mi vin;
Artişti - o mică trupă :
Copiii după ei se ţin
Şi câinii dau să-i rupă ...
Sânt doi micuţi, e mama lor;
Ea, cu flaşneta 'n spate.
E-o zi de toamnă, pic de nor ­
Dar cât de triste.s toate!
[53]
Cu ochii duşi, ca în extaz,
Ea cântă şi ei joacă.
Ii cade părul pe obraz
Şi praful o Îneacă.
Ei joacă, sar şi se 'n vlrtesc
Impiedicati în zdrenţe;
Răsuflă greu când se opresc
Şi fac Ia revere nte.
Intinde piciul istovit
O pălărie spartă:
Comedia s'a isprăvit,
De-acu -la altă poartă ...
Pe urma celor ce s'au dus
V ârtej de frunze-aleargă ...
Că mulţi mai poartă Cel-de-sus
Pe lumea asta largă!
[54]
PRIBEAGUL
E noapte; -Ia micuţa oasâ,
Fereastra licăre 'n lumină ...
Vezi feţe vesele la masă:
Ei povestesc glumind şi 'nchină.
Tu, singur, te strecori prin ceaţă,
Şi-arunci privirea cu sfială:
Te apucă dor deo altă viaţă)
De linişte patriarhală •..
i
• I
I
I
I
I
•
[55]
In vis, te-a propii de fereastră
Şi nurn a 'n vis le tulburi pr agul:
'" Primiţi, primiţi la vatra voastră.
Să hodinească şi pribeagul. .. e-
[56]
IN BAL
I)Jansau cu feţe zârnb it o are
Şi-şi Iăureau un ideal
Din strălucirea orbit oare
A unei nopţi târzii de bal.
In larma veselei orchestre
Inrnormântau un trist amor,
Şi 'n goana albelor Ferestre
.Sbura fantastic umbra lor.
l
[57]
Pluteau cu mintea rătăcită
Ca "n alte lumi, răpiţi de joc ..
Şi-atât părea de fericită
Părechea fără-de- noroc!
[58]
'i
J�
j
4�
J�
dl'
�ţ;illll
;�,I�
�
T
T
,�
1-
��
'IDf';ÎI
VREMURI APUSE
Aus alfen lHiircJWH un nli! �,i ...
Ihl'�.
I,n parcul vechiului (tastei
Pe-aleea solitară,
Un tânăr prinţ rătăcitor
Se plimbă trist şi visător
In fie-care seară",
Se plimbă trist şi-visător
Şi 'ngână cu durere:
"Copilă tainică de craiu
Cu vineţi ochi, cu păr bălaiu,­
Tot sufletu-rni te cere .• "
[59]
Se plimbă visător şi trist
Şi cu durere 'ngână:
"De ce nu vrei să te iveşt i
Din ceaţa vechilor po ve şti,
Să-mi faci un semn din mână ? .. "
Evo linişte ele cimitir
In parcul singuratic:
,,0, daţi mi mândrul buzdugan,
Şi-aduceţi calul năzdrăvan
Ce-adulmecă jăratic ... "
Ca 'n cimitir e linişte
In tainica grădină-
Trist razele prin cetini curg
Şi luminează în amurg
Castelul în ruină ..•
[60]
In castelul dintre
Nu s'a pomenit
CU GENELE PLECATE
codri linişte-i ca in mormânt:
de-o vreme înăuntru-i râs
[ori cânt.
Credincioşii casei umblă muţi in tainica tăcere,
'Rar îşi fac unsem n ori schimbă şoapte 'n umbra
[de unghere,
Nu cumva să strice pacea Doamnei triste, adorate.,
Ce de-apururi nu ridică genele ei lungi, plecate ..
Trist ă-i totdeauna Doamna palidă în neagra-i
[haină,
Şi cu nimeni nu grăeşte ...
In castelul vechiu e-o taină.
'"
--611 -
[61]
1
.d
Iasă când Barbarul mândru vine de la vmâtoare
Paşii grei şi glasll.i aspru Jung vuesc prin cori-
[doare ...
Toţi infioraţi aleargă de porunci să ţină seamă:
Uimiliţi i se îuchmă, galbeni, tremurând de teamă:
Vai de-acei cei stau în cale când sprânceana
[i se 'ncruntă,
In sălbateca-i privire săngeră pedeapsa cruntă ...
*
Numai Doamna, numai dânsa,
Liniştită îl aşteap�ă,-­
Buzele-i subţiri şi fine
Nu surâd, nu scot o şoaptă.
Numai ei, când ti zăreşte,
Inima nu i se bate,
Şi de-apu ruri nu ridică
Genele ei lungi, plecate. __
..
Une-ori, sus, la fereastra
Din iatac, stă nernişcată :
Peste munţi, peste hotare
Caută îngândurată ...
Une-ori ince t se urcă
Sus, pe 'utunecata stâncă,
Şi, visând, priveşte dusă
In prăpastia adâncă, ..
-- 61 -
[62]
Tristă i totdeauna Doamna
Palidă în neagra-i haină ...
In castelul dintre codri,
In castelul vechiu, e-o taină.-
* :.ţ.
Amindoi stau faţă 'n faţă 'n vechea sa lă străi
[moşească.
-- M'ai chemat ? .. Întreabă Doamna măndră, fără,
[să-I privească.
EI, cu 'n scrâşnet de mânie, palid prinde
[biciu 'n mână,
Face-un pas, vrând s'o lovească, in pornirea lui,
[păgână ••.
Era ţu-i cade ..• Intâlnise iar privirile-i pierdute,
Pironindu-I doar o clipă .. ,
Năbuşit, ing ână: »Dute ... "
Miez-de-noapte bate, straniu răspunzând din'
[stâncă 'n stâncă:
In castelul dintre codri, în iatac, lumină-i Încă.
N'are somn sărmana Doamnă, negre amintiri
[o dor:
Inima-i însângerată se 'nfioară 'n preajma lor; ...
[63]
Ochii ei lucesc mai negri, albă-i faţa ei ca varul;
Ea desface scrin ul antic, trage 'ncetinel saltarul
Ce, rostogolind din umbră orbitorullui tezaur,
Joacă 'n schinteeri, sub para canelelabrului ele aur:
Diamante şi rubine şi topazuri şi safire
Tr ern ură în mii de ape şi se bat in strălucire ...
Un inel e între pietre, un inel pătat de sânge ...
Ea.I întuarce, - şi-I priveşte ... şi porneşte 'nor-t
la plânge.
*
•
Iat'o scoborând În umbră,
Ca o umbră ele uşoară,
Scările ele marrnur albe,
Ori ce freamăt o 'nfioară ...
A trecut de pragul porţii ...
Noaptea-i mută şi senină;
Pe prăpastie răsare
După stâncă, luna plină.
*
* *
Două braţe, sus, pe stâncă, albe se inalţă'n Jună,
:Şi, de-un ţipăt lung izbite, negurile-adânci răsună ...
[64]
BALADĂ
Prin crângul străbătut de lună.
De primăvară înflorit,
Pribeagă cântă o nebună
Trecând cu părul despletit
Şi'n păru- i poartă o cunună
De mirt, - şi mirtu-i veştejit.;
"Copilă dragă, fii cuminte
Şi fugi de dragoste in Maiu .• �
0, nu te 'ncrede 'n jurăminte
Şi nu iubi in luna Maiu ! ...
Copilă dragă, fii cuminte •.•
Te-aşteaptă ceasul rău în cale­
Pe înfloritele poteci
_. 64 -
[65]
Şi tot norocul vieţii tale
Se va Întuneca pe veci. ..
Te-aşteaptă ceasul rău în cale ...
Şi-atunci vei plânge-aşa 'n neştire
Şi vei innebuni de dor-
Nici n'o să afli liniştire,
Că nu e leac alinător
Vei plânge singură'n neştire ...
Doar am iubit şi eu ca tine
In Maiu - şi n'am avut noroc!
Priveşte şi ia seama bine
Cum rătăcesc din loc în Joc ­
Doar am iubit şi eu ca tine ...
Dar tu, copilă, fii cuminte
Şi fugi de dragoste în Maiu l
O. nu te 'ncrede 'n jurăminte
Şi nu iubi în luna Maiu ...
Copilă dragă, fii cuminte ...
Prin crângul luminat de lun;';,
De primăvară înflorit,
Pribeagă, cântă o nebună:
Ea poartă părul despletit, -­
In păr i-atârnă o cunună
De mirt - şi mirtu-i veştejit ...
�
- 65-
5
[66]
DOINA
Se tânguesc
TăIăng i pe căi,
Şi neguri cresc
Din negre val,
Plutind pe munţi •..
La făgădău,
La Vadul-Rău,
Sus, la răscruci,
Vin trei haiduci
Pe cai, mărunţi ...
Grăesc incet ..•
Un scurt popas ­
Şi spre brădet
Pornesd� la pas
Cei trei călări •.•
[67]
Sus, peste plaiu
Tăcutul craiu
Al nopţii reci,
Umbrind poteci,
Se'nalţă 'n zări.. •
. "'#
Şi neguri cresc,
S'anină 'n crăngi;­
Se tânguesc
Şi plâng tăIăngi
Pe căi pustii ...
Se duc uitaţi
Cei trei Iărtati,
Săltând in şa,
Plutind aşa,
Ca trei stafii ...
Dar când ajung
La cotituri,
Un chiot lung
Din mii de guri
Dărărnă stânci ••.
Haiducii mei
D oinesc toţi trei;
Şi clo cotesc
Şi hohot esc
Păduri adânci ...
- 67-
[68]
CÂNTEC VECHIU
todruI�J stăpânule,
Codrule, bătrănule l
Mişcă-ţi tu poenile
Şi-ţi ridică genele.
De priveşte până 'n zare:
Nu s'aratâ şir de care,
Şir de care ferecate,
Scărţăind împiedeeat e,
De-angarele 'rn povărate,
De neferi înconjurate ? ..
codrule, stăpânu le,
Codrule, bătrânule ]
[69]
Scutură-ti tu pletele
Să s'adune cetele:
Cetele haiducilor,
Spaimele răscrucilor
Să răstoarne carele,
Vânzolind covoarele,
Să desfunde Iăzile
Să-şi împartă prăzile ..•
I
[70]
HAIDUCUL
Lumina aurie se cerne printre cetini.­
Trecând, ca o nălucă, în zarea din apus,
Haiducul rătăceşte, cu fiinta 'n spate, dus:
In toată lumea larg"ă el n'are alţi prietini
Decât copacii 'n codru şi nourii de sus.
Infiorat de taina singurătăţii grele,
Străvechiul codru sună, Ioşnindu-şi frunza rar •.•
Voinicul prinde- un sg'ornot venit din spre hotar:
Işi saltă d ârz podoaba de-alărnuri şi de-oţele
Şi ochii lui sălbateci st răfulgerând tresar.
[71]
Cum se ridică leul stăpân într'o pustie
Şi-aşteaptă prada mândru, cu nările în vânt,
Ca dintr'o săritură s'o culce la pământ ­
Haiducul olo coteşte de ură şi mânie
Şi pieptul i se umflă stând să sbucnească 'n cânt •..
DJ.r din tufiş trei focuri vrăjmaşe se descarcă,­
Un răcnet moare '11 pieptul rănitului erou!
El vrea să se ridice şi cade '11 brânci din nou:
Din somn tresare codrul, rănit şi dânsul par'că,
Şi urlă de durere cu repetat ecou ...
[72]
SALCÂMUL
priveg"hiuri lungi de toamnă. In sfeşnic lumâna­
rea
Se luptă 'n întuneric, tot scâpăt ându-şi zarea,
Precum se luptă so m nul , cu jalea ce te- apasă,
In liniştea ploioasă ...
De-odată triste glasuri sporesc mocnita jale,
", Bat Iâlfăiri greoae d'asupra casei tale ...
Se face iar tăcere ... - şi te străbat fiorii:
Ne lasa şi cocorii!
[73]
«Fugiţi, fugiţi departe, intârziate stoluri,
Să nu v'apuce 'n cârnpuri în gh�ţu\ de la poluri.s.I»
Suspină trist în urmă, f oşu in d u-şi frunza moartă
Salcărnul dela poartă ...
[74]
NOPŢI DE V ARĂ
La casa fără lacăt
Doar luna de mai vine
S'o cerceteze 'n treacăt
In nopţile senine.
Perdelele 'nvechite
Atârnă într'o parte
Ca aripi ostenite
La geamurile sparte.
[75]
Doar şoareci ţin soborul
Ung herelor uitate ­
Păinjeni ţes covorul
UItării 'ntunecate
Şi-aceeaş armonie
De greeri trist răsună
In casa cea pustie
Sub farmecul de lună ...
[76]
FULGII
Zăceau priveliştele moarte
Sub cerul sur, în asfinţit,
Şi-abea mai auzeam departe
Un g"las de crivăţ amorţit.
In mijlocul naturii mute,
Eram eu singur călător:
Imi aminteam de vremi trecute
Şi mă visam în viitor ...
[77]
Iar din imperiul tăcerii
Se desprindeau fulgi mari de nea:
Cadeau încet, cădeau puzderii
In urma şi 'naintea mea ...
[78]
SINGUR
Te simţi mai singur astă-seară,
Mai m ohorâtă-i azi odaia ...
Auzi cum şirue afară,
De-alungul streşinilor, ploaia!
Trist, ca o plângere 'nnecată
Răsună 'n noaptea cea pustie,
In noaptea asta 'ntunecată
Ce-ţi păre-un veac de insomnie ... ,
[79]
Şi cum în van te lupţi cu firea
Să cauţi vieţii tale ţintă,
­
Să smulgi o rază din orbirea
De patimi care te frământă,
Se 'nalţă 'n mintea-ţi aiurită
Stafia vremilor uitate,
Pr ivin du-te ne dumer ită,
Cu braţele incrucişate ...
[80]
CÂNTEC
t;utreeri uliţele 'n rând
Un cântec tainic şuerând :
E 'ntâia zi frumoasă, caldă;
O vrabie 'n nisip se scalda
Şi oirip eş te-atâr de blând 1
Te 'nviorezi şi prinzi puteri
Sub vraja dulcei mângâeri­
La umbră însă-i frig şi-acuma
Şi noaptea tot mai cade bruma,
Şi 'n suflet tot mai zac dureri ..•
- 80-
j
I
[81]
o RAZĂ
Străin pierdut, pe lume fără parte,
Răzuit de-ai tăi, de tot ce-ai scump departe
In van ai blestema şi 'n van ai geme:
Nu vor veni, in orele supreme,
Plângând încet pe nume să te cheme,
Nici să-ţi închidă ochii după moarte .•.
La ce amarul jiesuădăjdei multe,
.Zădărnicia unor lacrimi srnulte,
Biet suflet gata să-şi pornească sborul?
Alină-ţi plânsu!; potoleşte-ţi dorul
.Şi 'ntoarce-te spre-A-toate-ştiutorul:
El singur numai poate să te-asculte .•.
- 81-
6
[82]
Precum pe; văi se desprimărează,
Pe frunte blând te-o mângăea c'o rază
Ce va străbate intreaga ta fiinţă ...
Atunci adoarme ori-ce suferinţă
Primiţi la ceruri cu recunostinţă,
Căci Dumnezeu pe toţi De cire 'n pază t'
[83]
ACOLO
Tu, singuratică şi albastră,
Rătăcitoare 'n infinit,
La ce mă chem, necontenit
Acolo 'n colţul de fereastra
Să te ador înmărmurit ? ...
Şi spune-mi ce 'nrudită vrajă
Şi ce îndepărtat mister
Mă face pururi să te cer
D'asupra capului de strajă,
Stea singuratică pe cer L.
[84]
POVESTE
Sle spune 'n basme c'a trăit
De mult pe lume-odată
Un biet copil orfan, robit.
De-o vrăjitoare blestemată.
In lanţuri ea-l ţinea ori-când
Şi el plângea de disperare-­
Dar lacrărnile-i picurând,
Se prefăceau mărg-ăritare ...
I
I
,1
J
[85]
Iar vrăj itoarea le strâng-ea
Şi tot mai multe vrea să strâng'ă,
Incât din ce mai mult plâng-ea
El tot mai mult avea să plângă, ..
Aşa, copii obijduiţi,
Pe lumea noastră sunt poetii,
Incătuşati şi chin uiţi
De vraja blesternat'a vieţii,
El plâng' de drag', ei plâng' de dor,.
Şi cearcă în zi4dar uitare,
Sporind cu lacrimile lor
Comoara de mărg-ăritare!
[86]
CÂNTEC
1\1i' "
",] oapte, noapte, - iar mă
Singur pe cări pustii,
Părăsit aceleiaşi
Pali de melancolii ...
laşi
Stelele se sting acum,
Roua picură pe flori;
.Spune-rni, incotro să 'ndrum
Paşii mei rătăcitori ? ...
[87]
RUGACIUNE
Doamne, către tine 'ndrept
Astăzi ruga mea umilă 1
Iartă celuia nedrept:
Dela tronul tău aştept
Cel din urmă semn de milă" ..
Ca un demon cad învins,
Fulgerat de suferinţă,
In genunchi, cu graiul stins
Şi cu sufletul cuprins
De obidă şi căinţă;
[88]
Dornic braţele-mi întind
-Către cerurile Tale:
Valurile mă cuprind,
Inima mi-o simt murind
De neţărmurita jale;
:Şi pe tine te mai chem:
Doamne, tu eşti sfânt şi mare 1
Mântue-rnă de blestem ...
-Către tine plâng şi gem:
In durare '
[89]
ZADARNICI
S'enina Dimineaţă păt�nde 'n casa mută­
S'apropie de patul poetului cu teamă;
S'apleacă şi obrajii cei palizi îi sărută,
Şoptindu-i la ureche la visuri no uâ.] chiamă:
, ,
"E primăvară dulce, copile, primăvară!
N'auzi tu rândunica la geamurile tale?
N'auzi tu pe 'nvăpăiatul Pegas, sburdând Ia scară.
Nerăbdător sa sboare pe necuprinsa cale?
[90]
."E primăvară dulce ... Covor ne flori s'aşterne ;
In cer e zvon de clopot şi glas de ciocârlie,
Vieaţa-şi re'nnoeşte isvoarele-i eterne �
Şi-i beată lumea 'ntreag'ă de-atâta veselie L."
Poetul n'o ascultă; rămâne surd la şoaptă:
Pleoapele-a căzute şi mâin ele 'ngheţate: ..
Zadarnic jos, la seară, Peg as îl mai aşteaptă,
Zadarnic muşcă frâul şi din copită bate -
Zadarnic!
[91]
CUPRINS
E mult de-atunci. 5
Nucul • 7
Bunica 9
Fusul r 1
Revedere I3
Furtuna I5
Visul.
Vară
Cobzarul.
Cucoarele
Veselie
De ziua mea
• I8
20
25
2-
I
Domnu' Profesor. j1
Adio. 3,3
Invins. 35
Iarmaroc. 37
Romanţa. 39
Cintec de leagăn 4I
Rosele 43
Moş ajun 45
Pastel uri. 47
Artişti 52
Pribeagul 54
In bal. . 56,
[92]
Pag.
Pag.
Vremurile
apuse.
58
Singur
78
Cu genele plecate
60
Cântec,
80
Baladă
64
O
rază
81
Doina.
66
Acolo .
83
Cintec vechiu
68
Poveste
84
Haiducul,
iO
Cântec,
• 86
.Saloârnul ,
72
Rugăciune
87
Nopţi de
vară.
.
74
Zadarnic.
89
Fulgii.
76