XII
Skarifîkatorîs] mi Estîrnaţorfel. ,
Grana......
УъЫвк»!......
Mamina de seminal. Mamina de пгышЧ. Ranga de fbk»t maminoae. . Mamina de kosit mi de senerat. Mamina de trierat.
Morimka.....•
Еъшпща......
Mamina de bxtst porsmbsî. Mamina de 8rl»it grxsnijele. , Mamina de xbksit naîele. Maminele de transnort sas кагъ1е. Vanorsl în agriksltsrb. . Fabrikarea maminelor agrikoîe. .
472 . 474
476 . 477
478
480 . 48t
487 . 490
491 . 492
492 . 493
494 . 497 499
ПКЕК8ВЪОТАНЕ.
Agriksltsra В.отът1ог, ka uri ачееа a orî-къ-rsîa nearns, şre obiqeîsrile sale rezemate ne kli— тъ, ne пътъп^, ne întinderea momiilor, ne ns-mersl loksitorilor, ne kinsl хгъпеПог mi a оЫче-terilor mi, in fine, ne trebsinjjele цеге! din пъ«п~ trs mi ne interessl nego^M eî din аГагъ. Toate aceste îrnnregîsr'brî das agriksltsreî o faip deosebii în fie-kare цеагъ. Metoada agrikob a sneî цеп, isvorîH fiind din nozhjia ijeografiik'b, din ka-raktersl nonslagieî mi din îmnregîsr'brile ekono-гшче mi komerqiale ale цеге!, are тъ nsterniks ks-въЫъ de a fi. Anesta as fbkst ne Thaer, 4els maî mare îmbsn-bnm'tor al agriksltsreî din Цегтата s% ъ\къ : „în starea în kare se afb <;griksltsra, ns atrbts de Ia айъп mi teorii пойъ, пгекъ! dela ks-nouitinga Iskrsrilor че ssnt îisse în lskrare aîsrea, trebuie 8ъ amtenHms 1тЬ8пъ1ъдогеа aqesteî industrii într7o цеагъ/' îlrin srmare, mi Когпъта are o sistenrb de agriksltsn>, are mi ea oare-kare ls-кгъп nraktiie че ssnt în аёевъг folositoare nii kare ar fi o nebsnie de a se înlok«i »rin sisteme engleze, franceze sas цегтапе. 1п$ъ, HsHnds mal de anroane la I»krf»rile agriksltsreî noastre, ns
~1
2
întbrziemu а вШ къ и intre mslte Iskrsri bsne я-ветй destsle mi rele, mi къ în mslte a remass în-аъгъ1ъ de înaintbrile fckste în agriksltsra altor цеп.
în adeirbr , ksltinatoriî noştri întrebsingeazb mi asthzî snele din obi^eîsrî ks kare se slsjieas momi) mi strbmouiiî noştri, Hredeqesoril ачсм че viegseas simnîs mi moderata, mi ne l^nd пътъп-tsl Котъше! era maî пяцт loksits mi авеа mai П5ц'щ пгеця,   Иотъпи de asUzî ътшшш denro-пъиигПе indsstrieî mi ale 4iBiîisauieî se дъ8е8ка Гацъ în Гацъ к» o nisl^me de певоТ mi de tre~ Ьйтце пойъ, ne kare ns as alte mizloaqe de ale îndestula del^ts  аче1е векТ;  mi ks aqeste  ns le nots îndestsla.   ОЫчсТвгПе век! as fosts, de Ьъпъ seanib, bsne mi folositoare odinioari>;   \тъ astăzi as ânlsnss a fi nenotn'Bite ks 1пгтгец1игъг11е noastre mi ks îiiaint'brile mtiingeîor;  mi atrbts de nenotriBite kri>ts ssnt în аевеа maî rnsîts Rbgsbitoare de къЫ folositoare.
A ksnoamley с1ечТ, agriksltsra це-reî noastre,, a aleye оЫчеТвгПе че1е bsne din че!е rele, mi a în d ren ta ne aneste nenotriBite ks îmnrefîsrrbrile de astbzî, înloksindsle nrin altele adskbtoarc de maî rasîts folos?:, este În4enstsl dela kare ка!ъ $ъ nor-чеас1ъ orî-че îrnbsnbHm're, Sare a an/isnne ka sns asemenea ressltat am fbksts тчегкагеа че se a-Лъ în a^ests Krblindars. Am ^staUi a пъ-stra ks resnekts toate obi4eîsrile че mi s'as nxrsts bsne în agriksltsra noastrb, mi a апЛа ne аче!е че am nstst g-ьsi în agriksltsra altor цеп ka maî folositoare mi maî bsne de întrebBinjjatu în loksl obi-
4eisriîor че!ог rele ale nlsg^ieî noastre* Am al-tsits, ka бъ ziks ama, în trsnkîsl a kxrsîa 1^ъ-4inî ssnt ааъпкв întinse în nъmъntsl nostrs, oare-kare нп1ш)ъ1ъци1 че le am ksless din agrikslUra altor цеп, no\^sind тъ în toate, în aMeastx im~ nortantrb mi delikatb Ijkrare, maî ks osebire de sfatsrile mi чегкъпгПе llsstrslsî mes швъцък)гг5 Dombasle, karele a isbsiit ks o lskrare analoagi> a norni agriksltsra Fran4ieî и. kale пгопъшлгПог.
Am alesă forma lrblemiarslsî, nentrs ka яъ тъ konformezs ks trebsmgele че simgesks ksltiva-toriî de а авеа lskrbrile înnorate ama ksm ssnt qerste de fire a se вевъгшз in fk'-каге timnă, mi nent s къ nrin o as rnine formb lesne se nots acboga toate ипЬйВъНцп'Пе ar etate de isnit ь sas desko-nerite de пгопъипгеа шНтцеТ. Englezii as Kalen-darel arendaiuslsi de Artliur Young, fran4ezi! Ka-\endars\ bsnshi ksltwator de Dombasl mi Esnsl arendamS de D. Barral, кл*е ssnt tot nlid de ne-апъгаДе ksltÎBatorslsi nreksms este mi Быгч\ grădinar ortiksllorilor, Енпошйпца timpshi mmigatorilor mi Amarei bisrosîsî longîtsdelor oamenilor de stat, fonk^onarilor, inginerilor mi ekonomistilor. Sko-цъпаъ la Ьтппъ în гЪшъта a4ests kalendars al bsnslsi ksltieator тъ gr-ьbesks a nsne în frsntea Inî snr^toarea însemnare:
KsliiBatoriî kare kastx fante folositoare agriksltsreî готъпе mi kare 8!тцеяк5 trebsii^a de a5mî 1тЬ5пъ1ъш meseria lor ssnt nofiiiiî ka ьъ кйтпъ-neaskb че!е aretate în lu>lindar mi se îndeniinea-зкъ obiqeîsrile че!е bsne че noate ne-as sk7»nat8 din vedere  sas ne kare ns le-am  ksnosksts, ka
^0 Bl NUL   CCI TI VA TOR,
rea Ia noi maî тъШ de къШ nl&g'bria. Aksmă \тъ a înqen^ts a trage nrieirile Ismeî assnra bs-katelors eî, къч! aksms alsg'bria înfloresqe maî mslts de къ<« nxstoria.
Este bine ml de foîoss ka 8ъ тАогеаькъ uij nlsg^ia mi nxstoria într'o цеагъ; 1п8ъ, îndrentbn-ds-se ksltÎBatoriî noştri, ks toate kanitalsrile lor» snre nlsgxrie, as irbn>sits irbstoria. Din стыть sirea n'bstoriei ams ajsnss а авеа ast'izî ni-оче Bite afots de nroaste, къЫ nsmaî n» tenis konta ne folossl че noate ьъ ne adsta ele. A4easta ns nslems 8Ъ zi4|ms къ n'ar fi о-ш^бЬъ mare, nentrs къ linsa sitelor bsne înfr'o цеагъ este ?m nsnkt de чеа maî mare însemiTbtate; mi ano! linsa sitelor esersiteasъ o Inrîsrire din че1е maî ksrimtoare ш1 kîar assnra nlsgbrieî, Ръгъ Bite пъшi>ntsl este linsits de în gr ъ mare; пътъп1»1 ne îngrbniats este зъгакй; mi anoî dîntr'sns пътъп1 зъгакй че xolde noate зечега чте-ва? Din kontra, înflorinds пъ81опа într'o цеагъ, înfloresqe mi nlsgvria; къчТ nxstoria drb nstere mi îngrbiuare nbmi^ntsfsî.
Din Bekime Romanii, dedaiîî ia nxstorie, Гъ-чеая nlsgbria чеа maî nrodsktlB^ Â4easta ne-o snsne mi istoria. Boeeodsl Kantemir în geografia Moldaeieî г!че къ: „МоЫовепп агъ п?;ц;пьг, веатъ-пъ nsiijns, mi totsmî &ечегъ mslts" AsItzî din kontra, Вотъпп агъ mslts, зеагпъпъ m»îts mi se~ чегъ пяцпга; în mslte loksrî ns ksiegs ni4i тъкаг 5 din sna de $етъпцъ! Нгтъntsi ne îmietat soli4i'tats de a nrods4e , mi ks totsl lintiţă de e~ lementeîe imtorieT чеЧ da?* cratere, ajsnge, în fine, de a ns maî rbsnhti osteneala ini keltwelele ks!--
ÎANUABÎE. J |
'ciBatorîsîsî. Aszî atomiî ne ksltÎBatorî tongainde-se mi zitands къ as treksts вгemile че!е bsne, къ maî bine era înainte de къts aksrns. LXIi ksms ns Bors fi treksts вг emile че11е bsne, de о агъ че ■ksltiBatorîsl as Uzi а пъгъ5Йа kaîea чеа Ьяпъ, kare Гъчса agriksltsra noasti^ nrosnen,, mi îmbel-msgaU. Ns in tnslts sU bsnsl, 4i în bsns sU msîtsî. 1а1ъ o zikotoare готъпеавкъ пЬ'пъ de în-це1епчТипе, dela kare s'as abbtsts ksltiBatoriînoştri, în loks 8ъ taiste mi ьъ se sileaskb a nro-do4e ne о гшкъ întindere de пътъпЦ bine in~ grbiiiats, roade mslte, eî se апакагъ de Iskrats mslts пътъпи de fbksts keltsîele mari ne sns пътъп!. stoi'rits de ав«ц1е. IIIi dsirb че, din ne-kibzsinmi lor, гетъпй ks dorinele ne îmnlinite, въ,deskarkb ks тъше ne ţimns, ne treksts mine Biiîorîs,
Ns timnsî 4î omsl, mi fie-kare oms este fik^orsl noro4ireî sale, dsnre ksms zi4e a4easta mi zil^toarea lat пъ. La Romani kîar, ks dsoe BÎeksrî maî na in te a erei krtuitine, se ksnos4ea foarte bine folossl mi însemn^atea u bsfori^ î in a-griksltsr-b. Kafon 4ensorsl întrebats, kare ar fi misloksl че!а maî bsns mi maî sigsrs de înaBS-щге în agi iksltsi-ъ, resnsnsi>: bene pas ce re, a na-mte bine; întrebats, kare ar fi dsпъ аче$1а mislo-ksls als dsoiîea de îmiBSiijre, resnsns'b: mediocri-ter pjiscere, a naşte de misloks, mi în fine, întrebat?; kare ar fi vmîs de als treilea mijioks, res-nsnse: та le pascere, a naşte res. A naşte res, este н fa49 ачееа че ams Hkni п01,а(1екъ а пъ-гъМ notoria    ţ)e Roms  arsnka  о къв(.ъ1«гъ d«
I 2 ţ      вгм;г, гп/нгачпк.
9
nkîs assura ньчепннДъце] че .se ch> in>storieî sas nls-gbrieî în agriksltsra цеге!ог че!огй maî qivilisate din Esrona, ns boiiis înforzie a dofrbndi mkrede-rea къ, ks ктЛи într'o цеагъ se db nistorieî o însemnătate maî mare de ki>ts îilsg-brieî, ks at'bta ав8цш1е nhsmsitede agriksltsrb ssnt maî mari. A-qeasta ne întareuite mi maî mslts in kredinmi че аветв къ noî, пъгъвЫ» snele Iskrsiî din че!е век*, karile era» bsne în agriksltsra noastrb, maî mslts ne-amS n-bgsbits de bts ne-arns folosits ks че!е повъ de kare ne-ams akri>aats Гыъ шч] sns ks-уъпья. Noî ams пъгъяНв irbstoria mi ams anskats uîsgi>ria: ams пъгъвНа, darb, sns Iskrs bsns iui ams lsats sns altei res. Ama as fbksts mi Цег-..manii, kari ajsnsese de sakrilika nentrs nlsgi>rie natrs пъгц1 din че1е чтчх ale momîeî, mi nentrs motorie nsmaî о а чшчеа narte. Germanii, \ъ-zi,nds къ ks a4easU metoda че o srn^ms aslbzî noî, merge res agriksltsreî, as fosts îndestsl de 1пце1епцз а гевет îarbinî la adevъratele iirinqiuil. Din zioa че Цегтапп as dats пъstorieî ъпЫеЫе assnra nlsgbrieî, as îmiensts odati» mi frumoasele nrogrese че s'as realisats în agriksltsra lors.
4er4etarea котпагаИвъ a agriksltsreî din Fran-4ia mi Englitera ne ага1ъ toalb îasemn'btaloa. че trebsims a da nbstorieî. Ks sns vîeks maî in «гтъ agrikaltsra din ambele a4este înaintate ц rî in uitiin-це, meruea tots ne a4eîîamî пгтчшм de i.rods4ere. De atsii4ea ъпьъ Framiia a anskats kalea nlsgbrieî mi Englitera kalea in,storieî. Englitera ks irbstoria a ajsnss la sns grads de ншввщге de kare ns ne nslems înde>lsls minsna.   Iar Fraimia
^ IANUARIE. 13
ks nlsgbria a daU» at'bta hidbrbts kiAs kîar as-l'bzî este цеага kare skoate maî пицт foloss din Iskrarea nbnmitslsî eî. lsnita lsminafb fbkst'b în a4este цеп, menite a ne servi de mo~ dels, ne va о!ъп mi ne noî a anska, în nro-+ ds4erea авадеь kalea чеа maî bsm>.   АчеаяИ» ka-
^ le se arat'b ъпкъ mi maî bine nrin чН'ге, kare BinS
de тшъПъшезк»" пгекгшпъшгеа че trebsîe a se da îrbstorieî assnra nlsgbrieî. Ama D. Dezeimeris 4iti Akademieî шШпце!ог din Ilaris sns memoars, în kare eedems чй'ге че doBedesks matimatjqemte in-rîsrirea imstoriei mi a nlsg-brieî assnra snorireî sas sk'bdereî înaBsijireî sneî цеп. în Englitera, sns nogons de пъшъп! adsqe nrin nrbStorie 252 lei; iar în Fraima, snde este nlsg'bria ns ads4e ni4i ne ]итъса(е, къч! ads4e nsmaî 100 lei. Ase-mine mi D. Michel Chevalier ne snsne къ: în Englitera snde domnemte m>storia, 46 de milioane de nogoane date agriksltsreî, оквпъ 8 milioane de oamenii kari skots de esemnls 5, къп<1 în Fran-4ia, snde domnesue nlsgi>rla, 86 milioane de nogoane de пътъп!, lskrat de 21 milioane oameni, abia das nsmaî 2. Maî denarte, eminentei eko-nomisis konstafa, къ • tots ne o întindere de пь-m-biits, Englesii цт?> de natrs orî maî mslte Bite de къШ framiesiî, mi Bilele englese ssnt maî frs-moase, maî grele mi maî marî de kbts че!е fran-4ese, Ks sns ksBbnt, englesii nrin irbstorie ka-пъ1ъ 10 din sna de ветъпцъ; iar fraimesii nrin nlsg'brie 5 din sna de s< тъпцъ.
Амe.ste fante ne пнЬ'тпъ a s^tsi ne ksltiva-toriî noştri de н da kreuitereV vitelor îns'bmirbtatea
14 ШиПЫ CULTÎYâTOM-,
че aă ele în agriksitsrb, de a da m>stone* o întindere maî mare de къШ nlsg xrîeî. Ks ачеа-stb skimbare în sistemsl ţtanerals als ekonomieî rsrale, nrodsqerea genelor, ns nsmaî ns ва da ЫъпЛв, 4i maî aless ва înflori mi в a da re-kolte mslte de ne o întindere гшкъ- de пъ-nrbntH; rekolteîe se Bors dob-biidi къ o kelts-îab maî пнкъ de fots a-sfb-zî; къч! tot ачеа keltsîah» se fane ks sns аътъпг seraks" ka mi ks sns иътъп! îngrbiuats; ъшъ, rodsrile emite din nrbim,ntsl îngrbinats ssnt maî mslt' mi maî bsne de къШ аче1е nrodsse de in.nrbntsl чеШ seraks, Bagbiija sas svrrb4ia пътъпЫа! аЬгпъ de la Bite; nrin srmare, ks kbts nors fi maî mslte mi maî frsmoase site în цеагъ,. ks a ti, ta mi агъ-nele se nors Гале maî mslte mi nrods4c rea ва kos-ta та! г^щпъ keltsîah. Hentrs a îme se înfio-геа8къ nlsgbria trebse mal imti.îs ka път-bntsl въ fie în starea чеа maî 1гпЬйпъ1ъцНъ mi maî înflorite Kxnd ksItiBatoriî noştri se Bors konBinge de a4este adeBxrsrî mi Bors krbsta a le nsne în lskrare atsmiea wogressl ва тчепе a se arela între noî, sure чеа maî шаге desBblire a acsjiieî nartîkslare mi nsblÎ4e. ilentrs a^esls sfbrmit, sistem»! nlsgxrieî, anskats asti.-zî Нгъ тч\ siv; ks-въп1 de ksîtiBatorî, trebsîe koordonats mi ssbor-dinats пъвгъпе], de la kare înqens mi se цт8 toate nronxuiirile în snorirea roadelors пътъпЫв! Вакъ dorims, deq'î, a ajsnge la skonsl de a îm-mslgi roadele rrbmmtslsî, trebsims а тчепе a îm-msljii ml a ппЬвпъЬц* Bilele domesniqe • къч! bi-
| lele das tngrbmыК mi îngnbiirbrile nrorisks gn»-
nele, че!е mslte mi eftine:
l , Къг^агса de Bite.
\ Greatatea  че are In   agriksltsrx nxstoria
jfe. assnra nîsg'brieî чего o kxstare mi o îngrijire maî
I deosebire de toate sitele domestiqe.   Din lin—
sa sneî .asemine къкГьп, agriksltsra noastrb тч* ns n o a te îndestsla toate trebsingele sosie^ei, ni4Î ns ads4e foloasele че trebsîe въЧ dea o lskrare rsrah bine înijeleasx.
Bitele nentrs Иотъта ssnt sneltele аче1е,а nrin kare se пгеГачо în bani iarba de ne ima-insrî mi de ne finene, de ne strshnî mi de ne alte rodsrî ale пътъпЫв!, kare ars гетъпеа ner-dste Нгъ de vite, АГагъ de ачееа, ks Bitele s*b [ . lskreazx пъгпиШК $ъ кагъ nrodsktele Isî, mi че-.
\ ea      este mi mal de însemnat?-, къ tots ks vitele..
I se înoesks mi цеагспПе че!е înBekite.   Че e dren-
| tsl, ash, înoire, че se esrksteasi, nrin Ыоакъ, иы-
\ loagb, ЪъХъШъ,  este чеа maî irbgsbiloare; \тъ.
\, ' este singsra întrebeineatb în starea de înanoiere
!în kare se alb agriksltsra noastrb, kare ks toate acestea, reksnoamte къ bskatele se faks ks aUts maî rodite ks kxts иъшъпЫ înBekits ва fi maî res-bxtsts mi maî toloqits. Toate ssnt strânse legate între sine în na-Хтъ, De ii om h къъЫ res de vite, dsub ksm m fa4ems, res voms kъsta mi de пътъп!, mi a-i r nesîe rele se skirnbb  în nagsbî însemnate. De
voms da nsixjrib ni>nn,nfslsî, ns^iris ne ва da mi • eh,  mi   nsnîne вогк fi mi foloasele ksîtÎBaîorsbf.
[
1B BILNUL GULTIBATOK.
Foloasele че se skotâ din нътъп! ssnt ks af/Ы maî mari ks къ1 se kasH maî mslts de vitele че'гё îngrara^ adik'b ъ! întoann» nsterea че a nerdsis ks kremterea mi rodirea semingelor a-rsnkate în els. Ama къ»1ъпа8 a tot Isa din пъ-mxnts mi a ns'i maî restitsi nimiks, ajsngems de аъгъчшй mi de îndrenHuims ks nagsba noastrb zib>toarea къ: пъгтци тъпъпкъ agsridb, mi dinpî iiilor se strenezesks.
Kaiî.
Kaiî din Котъша' eras odinioară Bestigî, mi а!ъ!а de întrebam de veqinî mi maîalessde IJermanî, krbts eî-formas snsl din че!е maî mari Benitsrî ale ijereî, ba ъпкъ eras mi чегяцТ ks 51ъгапцъ de kbts'b Tsr4i, ks toate къ aqestia nosedas îoksrile snde se kresks rasele че!е maî bsne de kaî. A-stbzî însrb kaiî noştri aHt s'as strikats, îar aî ве-tiinilors atiA s'as înbsn^xgits, k'bts noî ns nsmaî къ ns 'î maî esnorHms, ns nsmaî къ ns 'î gbsim in stare de a îndestsla trebsinjjele, ba ткъ mer-iiems de ksmin,rf>ms de la sîrrbinî. De snde Bine a-qeasH simjjitoare' mi цепеЫъ nags-Ьъ къЬ kîar nentrs «uniatr, ns nenstems anroBisiona ks kaî? De akolo къ ne ki>nd noî Bindems mi aoroBÎsiom>ms jjerile вечте mi armatele stmne ks kaî bsnî mi eftinî, вечти as krbstats ks marîj4rtfe de îmbs-пъПцп'еа kailor; iar noî ams remass ne loks, am rbmass înanoî. flfossrele lsate, în statsri-le вечте de gs veros mi de nartikslarî, nentrs a 1тЪ»пъ1ъц1 soîsl kailor mi nentrs a rbsirbndi în no-Hors soisriie qeie bsne, as* ajsnss de  as fihsmsits
kaiî nentrs toate trebsinpjele loksitorilor mi a le gs-eernslsî. Иетъпе-вотв oare ъпкъ mslts timn în starea de înanoîere în kare sings^ neîngrijirea noastrb miaksltiBatorilor, desure sns rams afbt de însemnat al agriksltsreî noastre, ne-as adsss? Ds-пъ Ш1ъ nenbsarea de interesele noastre че1е materiale, ne kare, trebsîe §ъ o zi4ems tare uri îim-nede, se гъЦкъ че1е morale mi intelektsale ale najjisneî, ъпкъ ssntems denarte de a ne demtenta mi а къШ de че!е че ne ssnt m adeBbr folositoare mi înssmite de a ne înaBSiţi mi a ne îm-nsterni4i.
Kaiî noştri ssnt miqî; 1тъ nlinî de 18цеа1ъ mi de в!еацъ: talia lor se snoremte nrin sns nstri-nvbnts bsns mi'xrxnitorîs. ' Englezii kîar Ытътг das kbte sns nsmns de grbsnjje ; mi ks a4eastx къ81аге ns nspjin as snorits тъптеа kailor. De ачееа în Englitera se afb mi aksioma къ: talia ka-lslsî este în saksi ks ob%ss, Mfanziî de aste вагъ trebsîesks къъЫщ earna ks nstrin^ntsl 4els maî xn>nitorî«. Arabii, kare rbdikx kaiî че\ maî bsnî, Ijins înadins» кътПе snre a nstri ne тъг! ks Jantele lor kîar mi dsirb че тцеагкъ enile. în ksl-tsra noastrb чеа гткъ, jieraniî obi4Însîesks a da Ia тътг 1ъгъце kari le ътАъ пъnteчile mi 9i în-gramv ka mi kbnd ar fi $ъ 4 taie mi si. 'î тъ~ пъпче dsпъ ksm fak$ Тъ tarii.
Kaiî se kresks la noî afar^ esnsmî la toate Bremsirele, kare în adeвъrs îî faks tari; ins% a-nroniinds/î de starea natsrale, sas mai nimerits, bbsţnds'î în starea   natsrab , ns nots fi kъstaдî
1 & IU.NIL CULTIVATOR.
în шаца mi în kremtirca lor snre a resnsnde la toate trebtfinîjele S04iefbmbr de astxzî.
Къ81агеа de îmslnire, nrin alegerea soîslsî чеЫ maî bsns, mi kare resnsnde la felsritele noastre neBOÎ, este sns obiekts ks totsl skxnats din Bederea ksltiBatorilor. > .
Kaiî noştri, пъгъвщппвоеа întxmubreî, ne-trekS în xergeliî о ваацъ nomadъ mi въШаМкъ, ътЫъ kîar earna ne кътпц de desgroaпъ ks ko-nitele lor de ssb troiane къ1е-уа fire de îarbx. Ilaîele, ustrinrbntsl 4els maî sîabs, ssnt întrebsin-jjate mi date în ksrssl erneî la kaiî noştri. Kai1 la noî .о'Йеавъ аъпъ Нш mi grbsnge, mi tr^esks iarna nsmaî de'mî цтъ zilele ks че dъ Dsmne-zes, kbnd în alte цеп înssmî măgarii ssnt ad-bno-stijjî mi nstri^î ks Hm mi овъ88, ba ткъ mi ks morkoBi, че le asigs^ o sxnxtate maî traînikb.
Fra bine de kaiî noştri ne k^id eras пътъп-isrile 1агц! mi гетъпеа earba nekositъ, atsii4e a-seas 4els nsm'n ristrinrbnts Bsns mi ks îndestslare; astxzî e, 1п8ъ, Baî de kansl lor! xemnisifiî de foame mi ne^staHide sistemslпlsgъrieî, eî se isto-sesks mi nerds din к&аШъцНе lor въzъnds ks o-kiî. Singsra ksalitate че le as maî remass este ачееа de a î^bdade foame. Ks ачеавИ къ stare, ns este ks иМтцъ ka бъ aBems kaî maî bsnî dek^ 4ei de asHzî, че as ajsnss a fi ka nis4e тъце leminate.
8ъ nxdxjdsims къ interessl mi neBOÎa че a-Bems de kaî Bors snarge, în fine, ne îngrijirea ks x ^are ams hsats de s'a strikat soîsl, snre чеа maî mare пagsbъ a Benitsrilor иътъШ\щ a transnor-
ÎANUARIE. 19
tslsî nrodsktelor mi а апъгъге1 цегеь Este о rs-mine nentrs agri ksltsra noasta de a se BÎde къ-zste în a4easte ^къкоазъ stare, în къг kîar nentrs trebsimjele пяЬИче въ adskx kaiî de la strbiniî, de la kîar a4eîa къгога noî Вотъпп le ams dats soîsl, dela a4eîa kare eras s^batM, nre къпа kaiî nostriî aeeas sn nsme mare mi întinss пъпъ la marginile тъге1 ЬаШче, mi пъпъ în fsndsl orientsîsî, snde iniastezî este zik^oare че o are вкпвъ în arabe-ste mi BoeBodsl Kantemir.
„5ns armъsar готъпевкв înk^ekats de sns 1ъпъг8 nersiaas este tots че noate Bide чше-ва maî frsmoss".
Bitele albe.
Bosl mi вака ssnt temeîsl nîsg^ieî mi alne-gOHslsî nostrs. Bosl, la noî, este singsra bîH de lskrare а пътъп^вШ mi de къг^вгъ a prodskte-îor Isî. Bosl, къ1ъ este Ипъгй, твпчепйе; mi a-noî, ^nd Ьгчепе a îmbrbni, el sensnela îngrxmats mi se Binde kxsanilor snre Hîere. în Иотъта, dечГ, atets nentrs lskrsl кътп8Ш къШ mi nentrs къвъте, ns аветй de къШ nsmaî sn singsr soîs de Bite albe, kare este mi soîsl че ne аъ Jantele mi maî ales sntsl, kare forma odinioarb sns obiekts însemnats al komenjslBÎ ks strxiniî; Ш8ъ astezî 8ъ întrebsinцeazъ nsmaî în nxsntrsl цегеь în alte цеп ssnt treî soîsrî de vite albe, kare se deosebesks nrin kîte sna din че1е treî folos^e: Bita de lskrs este Ьвпъ nsmaî nentrs lskrs, ачеа de lanteseka-ъ\ъ nsmaî nentrs frsnts mi, în fine, ачеа de în-grimets este нНЫ de bine notrieito nentrs a4ests
-O' Kt ML CULTIVATOR.
skons къ1й krenite lesne, ajsnge de g-гаЬъ în вгъ-§1ъ mila treî anî este mi kreskstemiîngrbmato, ei sъ îngraun» renede mi ks пзцшъ keltseah».
Soîsl Bitelor noastre se ns menite bskinans. Boiî ssnt greî mi чЫъпошп, Isniiî în trsns, trsnsl rotsnds. niqerele sksrte, nientsl Iats, nielea moale, koarnele sksrte, mi ia пъгя п1ъваш, norsmbî sas srsoî dar maî în deobmte nhBanî. Boiî noştri ssnt bine гъквц! mi destsl de arxtomî mi frs-momî; 1тъ ns ssnt bine notriniijî nentrs lskrs. Пеп-trs ачееа, de sns timns ткоаче, ksltiBatoriî noştri as kxstat aî шЬвпъИш, Нкъпаъ korarî de вач* bskmene ks bsxaî sngsremtî. Soîsl vitelor sngs-remtî, de mi este frsmomî la koarne, Isnţrî în trso па1ц1 în niioare mi ogoratiks; msx nrekxt ssnt de arbtomî mi snrinlenî la lskrs, nre atîte ssnt nromtî de îngrxmats mi smsreî la kxntarîs. Soin-dssx Bskmeniî ks 8ngsrenî as dat ne a îoksrea boi aroîomî, grei mi delikajjî, ade^ kare se îngranib maî renede mi as sns nrejjs maî bsns la въпгаге.
Soîsl nostrs s'a smintit mi s'a kirqits din treî nriqinî: ъпИЛа къ ns s'a kxstat de xrana lsîînti-пегеце, a dsoa къ s'a nsss la lskrs nre de ti-ners mi maî nainte de a fi destsl de konts, mi a treia къ ns s'a nsss ni4Î o îngrijire la înmslui-rea lor.
Ar fi bine a ns ne maî атъп1 ctrъngъnds Ba4Î de ^nds nentrs пгъзПъ. Bitele nroaste ssnt eftine, in adevbrs, însrb ssnt nentrs a4easta msît maî sksmne de k%t че1е într'aless, къпа ъха\ îme 4i-пева sokoteata dreanU. Tot ачеа keltseab /аче чтева nentrs  jjirerea  sneî Bite de rbnds ka mi
lAlSU ARIE. ,2!
nentrs цтегеа sneî Bite alese; ear folossl dela o vite Ьвпъ este îndsoits maî mare deî^t аче! че'18 d-ь о вИъ nroasH.
Afara de a4easta, la rbdikatsl Bitelor, Иотъ. niî Boesks, ksms se г!че, se fie mi ks sHnina în nods mi ks ksrekîsl snss, mi ns 1азъ Biijelsl sessgъ tot deasna de ajsnss. Че e drentsî, noî Изътй Bîjjelslsî, în че!е dinHîs treî semVbnrbnî a le паш-tereî sale, tot Jantele тъпе-sa; ear d8пъ ачеа тЛ 1ъ8ът8 dsoe цщс, mi anoî къш! se anronrie вака de starnit nsmaî sna, mi ama ln>sHms а авеа mi frsnts mi Bijjelsl frsmoss. Aqeasta ns se noat*1 do-bri>ndi. De Bohns se asems frsntsl ваче), ка*ъ тъ ne disfaqems de Biiiel, dsпъ ksms faks mi alfe neamsrî, kare тъпъпкъ вщън nre ksm тъпкътя mi noî rn eî. Kъnd Boims srb aBeins вще! frsmomî mi nsierni4Î, atsn4î ns trebsîe se msîijems ni4Î de k>m вачПе, 4i въ le Нвътъ la sns loks ks вщъТ, sas se dbnis вщъНог tot lan (ele.
Къ1 цте earna trebsîe 8ъ se dee Bigilor, тъпгацПог mi gonitorilor о хгапъ Ьвпъ mi îmbeî-uisgaH»; ^4Î dakъ вог sbbi aksms, anoî kreni-terea lor se onremte rai ks gres 8ъ nots întrarma în вагъ îndeobmte ппчта de ^netenie a în— resHiiireî soîslsî Bitelor este linsa sneî хгъп! în-belmsgate mi bsne, ^nd ele ssnt tinere. Este doBedit къ Bi'ijeî 4eî maî kirajjî dobъndesks o ns-tere mi o frsmssejrb mare, daka вог тъпка tot lantele, daka вог fi хгъпщ! bine în тъпгъша mi gonitona lor; amimderea mi nentrs kaî къ тъптеа frsnslsî lor sH în saksl ks овъвв, dsпъ zikala en-trierilor.
•1 \
22 RUINUL CULTIVATOR*
Вще1 earna trebsîe цтицТ în gr-bjdimoare, te~ kste Нхщъ  okplsl Ba4ilor de nsele mi linite mi slaxsite bine ka бъ le jjie kalds, uii зъ'г anere de въп1«п.   Bara însx gr?>jdiiiioarele бъ ns fie тчГ linite шли stsxsite, 4i nsmaî akonerite bine ka noate traţie въп1й! mi le %\e mi doss de soare mi de nloae.   ВщеЫ nxtimemte earna de frigs mi vara > de къШгъ.   Bigeî trebsesks nrbzhjî mi de iiers mi de апшца soarelsî: earna бъ se skoate Bijjeî аГагъ din grajds nsmaî   zioa mi къш! ва fi kalds, ear вага бъ stea înkiinî ne ГегЬтцеагъ mi nsmaî seara ne гъкоаге бъ se skoate la nrbskst.
ВачПог a fbta бъ nş ksmвasъ lise dea tensnwieds sas naîe strikate, nentrs ln>a4easte хгапъ rea nri4i-nsemte sternitsiîmi leпъdъrî deBijjei. Mslte Ba4Î fatrb în lsna a4easta; mi este bine ka бъ fete aksm în loksrile snde бъ ЫгеаЬъ fantele. Fxtatsl este lesne la вачПе xrxnite bine. Fъtatsl trebsîe tesats în во-îa natsreî mi nsmaî la întemnterî grele noate Beni omslîntr'ajstor,adefrb. atsn4Î^nd вщеЫns esxafагъ ksbotsl între шчег11е de dinainte. Dsnъ fbtats вака leaпъdъ dela sine mi kslksmsl eî mise апвкъ de li-nss Bigelsl. Бъ se пъгеазкъ казъ ns'mî тъпъпче singsn» kslksmsl. Biirelsl se ans^ de ssnts lante ne kare trebsie a il tesa tot; fiind къ se кзгъцъ. Ыбъ da^ Bijjelsl este о!ъгъ1& snre teîere3 anoî trebsîe al Isa îndate dsпъ tetare mi Нгъ ka 8ъэ1а maî fi Bxzsts вака mi al nsne într'sns grajdîs în-kiss mi întsnekoss mi al denrinde ka 8ъ beelante-le че se mslşe dela вакъ.
IANUARIE- 2 3>
liigrbfiicf&l Bitelor.
în îansarie îngrbm^rea Bitelor este în чеа mnî mare lskrare. A4easte 1геаЬъ ns noate 8Ъ fie fb-kste ks folos de къ1 de къиъ аче1£ че m(ie a квтпъга mi a Binde. Чеа maî însemnate întrebare într'o ekonomie este de a iuti, kare estekinsl че1 maî folositor nentrs a întrebsinn;a fonal, naîele mi че!е lalte zaxerele, menite snre хгътгеа Bitelor? A4easta atenrb de la o msbjime de 1тпгец1кгъг!. Se noate întrebsinца nentrs ingn,nn>rea boilor опче felîs de хгапъ, mi rare orî se îngraшъ de gi-аЬъ, eftins mi bine, nsmaî ks fbns.
Tsrteie de oloîs, adefrb xostokina de malaî*, de къпепъ, de ins, de ns4Î, de soarea-soarelsî mi altele че гетъпе în teask dsпъ че se sksrye o-loisî, т^ташъ foarte degrabъ ne Bite, къгога maî ks 8еатъ le ssnt nriitore аче1е de ins.
Pare orî în alte цеп noate чтева бъ îngraun Bilele ks folos, d^idsîe пъш, ka MoldoBeniî. IVbdi»-ч in ele de tot soîsl slsjesks la îngrrbmarea Bitelor ks nsmrie keltsîab. Bobsl se ти'еЬвтцеагъ ama ka mi la noî norsmbsl mi тъкпвк
Bs axa este snsl din че!е maî екопогшче mij-1оаче nentrs îngi^urbtsl boilor. Krbte o date li se dъ braxa къЬЬцъ, alte date гъче; твъ în deob-mtie toate xrana че se ва da Bitelor kakte, esle msît maî nriitoare la н^гъшъ! de къ1 ачеа гъче.
La îngi^melsl Bitelor trebsîe a se пъгп ks mare îngrijire ka xrana S'b li se dea regslat la oare oterîte. Este bine ka srb Ii o dce dimineana la rbs'britsl soarelsî iui sara la toakv, Bilele între
24
BUNUL CULTIVATOR.
Ianuarie*
25
ачеа1е timnsrî as къпа бъ se odixneaskv, mi dsiib че as nrbnkat fonsl бъ li se dee апъ ksrate ks în-destslare.
Кзгъцета este чеа maî de къпНеше îngrM* jire la и^гъшъгеа Bitelor. Ele trebsîe бъ fie бъ-» 4elate ini mterse ama de bine ka mi kaiî; Ear аш-ternstsl trebsîe srb fie totdeasna foarte îmbelms-gats mi foarte des înoits.
Linimtea Bitelor ajste foarte mslt ka ele si se noate 1п^гъша degrabb. Mslgî ksltiBatorî ns-1а8ъ бъ între strbinî în grajdîsrî, ear maî ks seamv къпе!ог este onrite  Intrarea ks ^евъвкп&ге.
Sarea.
Sarea ns xm>nenite, гтъ este (olositore do- " bito4elor, nentrs къ le ацщъ nofta de тъпкаге, di> gsst materiilor хгъпНбге, т$етъпеа8ъ stoar4erea balelor mi ama înlesnemte Гачегеа mistsireî.
Toate dobitoa4ele îsbesks mi kaste sarea; dar аче1е la kare mistsirea se fa4e maî ks пъбъМъ, ksm 8ъп1 rsmig^oarele, as maî mslte trebsinîp de sare.
ВачПе das sns Jante, че are în sine maî msi snt mi Ьгъпгъ, krbnd lings sare, de k%t kînd n > lings,
Asemine boiî se îngraurb maî degrabb mi kar-nea lor este maî gsstoasx, dakb li se загъ тъп~ kare а.
Oile че nasks la 8ъгъ18Н, ka mi аче!е de ne najimtile serate ale цъгашгПог тъге!, mi ka mi a -че!е че lings la sare, ssnt ferite de galbarb.
Kaiî dob^uîeskS maî mslte nstere dakъ тъ-пъпкъ sbrats.
îlaserile ътЫъ tare mslt dsirb sare; mi maî ales xslsbiî faks maî mslte оъъ mi se îngraurb maî lesne mînkînd sare.
în Englitera, în oare kare пъгщ a le Цегта-nieî mi în Statsrile 5nite se dъ foarte mslte sare la Bite, mi de аче ea akolose gbsesks Bitele че!е maî frsmoase mi kare tot odateirbtimesks de maî nsjjine boaie. îlli Rombniî obi4nsesks a da sare ia Bite, sas amestekbnd'o ks zaxar, sas nsind drobi de sare în terle mi în esle; ba ткъ sniî foarte bine faks de das Bitelor maî mslte sare earna de къ1 вага; earna ar fa4e bine ka бъ le dee погцШе de sare în kinsl srmbtor: Ba4ilor a teta kbte4dra-msrî, boilor la îngrbinet kъte 3 dramsrî; boilor yîsgarî къ1е 4 dramsrî, tineritsîsî къ1е 2 dramsrî mi Bineilor къ!е sn drarns ne fie kare zi mi de fie kare kans; вага însb se kseine a mikmsra ks o a treia narte a4easte norijie.
Oile.
Oile trebsîesks xn>nite bine în tot timnsl; kъчî Гыъ de аче as ta ns ssnt de ni4î sns fol os s . Dar maî ales ki>nd ssnt anroane de tetat trebsîe s-ь se îndseaskrb xrana mi bsna kbstare. în Ыотъша. oile вага se xi^nesks singsre ne кътп8 , mi earna тъпъпкъ tens ksrats. îndeobmte sns ksl-tiBator, la noî, nreg^temte къ!е treî къпще de tens nentrs fie kare oae, însъ къпа earna este bsn'b mi oile nots ътЬ1а la кътп ssntdeajîsns dsoъ кьтцД.
Oaea maî aless  earna trebse xrbnite bine.
îaiscakie;
27
^u BUNUL CULTIVATOR.
nentrs ka бъ ns shbeaskb uri бъ ns o doBedeaskb вге sns bttemsgs че noate авеа în trxnsa. 2>йпъ xrana че se dъ oilor капъ1ъ mi hna deosebite în** ssmirî. La oile че ъгаЫъ la кътпй 1ъпа se fa4e. maî Ь8пъ de къ1 Ia че!е че stas în grajdîsrî. Fb-nsl este xrana чеа maî Ъшъ a oilor, въ noate a li se da naîe amestekate ks tens uti alte erbsny toate teîete m-brsnijels minsse într'o kadx ks апъ гече, snde s-ь toarnx п!еавъ, karofli fer te mi alte гъаъчш!. A4estea se înferbъntъ аъпъ къ1ева zile mi ssnt bsne de dats oilor.
Oaea este 1акотъ la Irbst апъ, mi ana mslte ъ! este de strikx4isne; de ачееа oaea trebsîe хгъ-. nite bine mi acbnate nsriins. Earna adbnalsl-oaeî noate şefie nsmaî ks onrbts, kare o folosem-te nrea mslts. Ear kbnd este trebsmrib a se da oaeî апъ, atsmiea бъ i se dee nsmaî odate în 21 de oare. Oaea este 1акотъ maî mslts la ЬъШ de fo>t Ia nrbnkats; de ачееа, imţorsl trebsîe se o fereask-ь ka бъ ns se adane din Ьъ1цТ, din sks-rs^srf, dmmhmtinîmi din gromile în kare бъ adskb ana din попоагъ, nentrs къ din ачеа§1ъ апъ 8къг~ павъ oaea în date nrin de h gblbeazb.
îngresnatsl oaeî цще 140 de zile. La noî berbecii se alegs în nostsl 8ъп1ъ-Мъпе1 mi se das în oî dsпъ Бъп1 Medrs, nentrs къ s'a ksnoskst къ, Лвпъ skimbbrile timnslsî din цеага noasta, esle maî de folos s* mi ks maî П8цтъ nrimejdie ka oaea st» fete maî terzis de къ1 maî timnsris mi бъ fete maî bine твагъmi dckbtîn еагпъ. în alte цъг! 1п8ъ mbrlitsl a-re loks în îsnie mi în îslie, ear tetatsî îmiene de Ia de-kemerie tui s-b.kontiwn, m ksrssllsî îansarie. Кът!
oile fatetoare ssnt xrbnite bine, mieii kreskS ks mare ^nejîsne; mi dsпъ dsoe sa& treî sentenrbnî dela namtere, mieii шчешЗ а тъпка tens mi къЦ iisjiins овъ§8 srlsits, ne kare'ls îsbesks maî mslts, de kbt orî че alte хгапъ.
Folossl mi nagsba oilor аиъгпъ dela тъпа nrbs- ' torilor; de ачееа ksltiBatorsl 8ъ nsse sksmueaskiy la xansl 4Îob anilor, 4i maî ales бъ! kaste mtisiiî mi isnitiiiî în memtemsgsl lor; fiind къ msliiî noarte* nsme de qîobans, dar П8щт ssnt de a4eîksbsirb-шШпцъ. Ear kbnd db гъеа în tsrnrb, atsn4Î Donb basle zi4e къ nsmaî qîobanal este de втъ,
Ns este Bite maî folositoare nlsgarîslsî ro-• nrbns de Ht oaea. Ks 1ъпа eî, готъп»1 se im-Ьгакъ, ks Ьгъпга бъ хгъпеш1е mi 1пНтнтъ gres-tatea kaseî, ks mieii aurbinderea ьъ хгъпеш^е, a-semenea mi ks nielea lor fa4e къчЫц ко]"оаче mi alte xaîne de еагпъ. Iîiele de mels mi 1ъпа ssnt sns obiekts mare че бъ esnoarte din цеагъ. Din a4ests nskts de Bidere, frbstarea mi îmbsnbtemlre» oilor noastre trebsîe бъ 1г^ъ toate bъgarea de seanrb a ksltiBatoriîor.
Aeems în цеагъ чтч\ soîsrî de oî: Ц8ш1е, ol temi e, къгпъ!, цъgъî mi snanioale. IJsmteîe ssnt oile че1е de rbnds mi че!е mal mi4î de krbt toate че!е lalte. Ele ns ssnt yingame, srb xrbnesks ne loksrî sti^mnte mi laruî, se тшакъ ks пъш8-nea deпъ Ыоакъ mi dinbъtъtsrî. Ьъпп lor este gro-авъ mi азпгъ. Oltemiile as mare азетъпаге ks ц<;-mtele, de kare se deosebesks nsmaî la frsnte, snde as o кгеазкъ în kinsl sneî къчМще de nel-ч]къ кгсацъ,   КъгпъПе ssnt maî Isniiî mi maî în-
28
BUNUL t?LLTIVA10R.
nalte de къ18 suitele mi о1гепче!е, 1ъпа lor esle maî bsnimoare,mi бъ ninde ks nrejjs maî bsns, ele se îngranrb maî bine mi koada бъ faqe nsmaî st>s; mieii ssnt maî marî mi se faks maî gromî de k%t aî jismteilor mi aî oltemiilor. Kъrnъile ssnt delika-te mi 4ers бъ тЬъ пъшйпе la loks largs, nentrs къ ele maî mslts ка!къ de къ1 nasks. JJigbile ssnt maî bsne de k%t къгпъПе, jjsmtile mi oltel-niqile, nentrs къ as о 1ъпъ maî bsnb, maî moaie maî ssnjiire mi, nrin srmare, mai sksmns de къ(, аче!ог lalte soîsrî. Snanioalile asbna mi maî bs-пъ de къ1 a meilor mi ssnt mi maî delikate, fiind къ qers marî îngrijiri maî aless earna, mi ns iiots Ьгъг Нгъ de grajdîsrî.
Ssnt шкъ dsoe ssb-soîsrî de oî че s'as kor~ 4its din че!е de maî ssss: Mistrsgamiile din Ц8ш1е ks berbeqî къгпъ1 mi Stogoinanile din Ц8ш1е ks berbeqî 4ig^. Asemine ssnt mi oî brsmariî mi oî de тъпъ811геа Neamjjslsl. în alte цеп ns se Hins oile nentrs ka бъ dee deodate mi 1ъпъ, mi karne mi snts mi кашкава!, ni ssnt soîsrî kare das nsmaî Нпъ mi 1ъпъ de toate felî8rile, lsngъ mi sksrtb, netidb mi кгеацъ, asnn> mi moale; altele kare das nsmaî karne, mi karnea чеа maî Ьяпъ, чеа maî gsstoasъ mi ачеа kare se nrods4e ks keltseala чеа maî mikb. Aqesle oî se nsns mi la îngr^nat-s. Iansarie este timnsi 4els maî notrisit nentrs a se nsne la îiiffrbmats oile, че as se fie vbndste de riamti, kbnd ssnt foarte къъЫе. Oile se îngrann» ks пн1ъчт?, ks fons, ks о!авъ mi ks Нш artifiqials, dъndsîe mi naîe de grbs къ^ uotn бъ тъпъпчс, mi ne Ia sfbnmtsî ingrimarslsi, adek* în. a fcrcîa ls-
iam'arik. 29
пъ li бъ dъ mi дгъипце srisite de овъ88, norsmbs mi orzs. La noî se îngranrb oile вага dskbndsle la nbsksts în mirimtî mi о1ъв1, mi maî aless în пъ-in>mî biJtoase mi smede, snde odatrb ks îngrbina-tsl бъ mi gblbezeaz'b mi бъ anronie în a4ests kins maî ksrbnds de salxanale snde se nrefaks în пъ-strbmsrî mi sesrî, dsoe obiekte însemnate ale ko~ menjslsî nostis.
Masksriî.
Masksriî srbnt foarte simjjitorî la frigs. Ко-mteremJe lor trebsîe a fi kalde, aerate, amternste mi k'bt se noate maî ksrate. Eiorksl ns este вкъг-naes din ferea Isî; el îsbemte квгъцеша kare 'î mi nriemte, ka mi la toate 4eîe-l-alte Bite domes-шче.
riorksl este вйа omslsî seraks, nreksms este sns însemnats isBors de înaBsmre nentrs omsl 4els aBsts. El se xi^nemte mi se îngranrb Гъгъ mslte keltseate ne la веЬнцц mi tenteriî. Rombniî as îngrijire de а ветъпа nentrs norqî bastanî ks ka-riî ц!п8 earna mi'î îngranrb foarte bine.
Mazerea fiarte nriemte foarte mslts noniilor, ne kariî dese orî ъ\ гзЬъвешСе kîar de Ьгъпкъ . La погч!, ka mi la 4ele~l-alte Bite, xranamestekate mi aikbtsite din maî mslte felîsrî de ntente este foarle nriitoare. 5ns norks, zi4e Domecsle, kare тъпъпкъ 35 ока de mazere mi 35 ока de orzs, kbmligb, în 20 пъпъ la 30 de zile, timnsi к^цте a4easte хгапъ, o snorire în grestate de 10 пъпъ Ia 12 ока.
Tot че se kasf'b  la sns soîs bsns de погч»
UN IAR IE,
30
31
BUNUL CULTIVATOR.
ka vite kasniqe de тъпкаге, este ka бъ кгеазкъ renede uri sx fie тъпкъчшгш. Ssnt soîsrî de nor4Î, în alte цеп, uii maî ales în Englitera, kare as a-4este dsoe înssuiirî €oarte mslts des.Bblite. La noî, погчп че! копНац! uii 4eî къп1ъ8Щ ssnt bsnî de snekeîa^e; ear 4eî de î^nds ssnt bsnî nentrs ka-бъ. Dsne xrana че s-ь dъ noimilor бъ Гаче mi slănina lor. Ilorsmbsl аъ stenina чеа maî bsn-ь la toate soîsrile de погчь
Ssnt soîsrî de nor4Î ks ni4ere Isngî mi sksr--te, ks srekî drente mi sksrte, sas lsnrrî mi къл!ъ8-ne, marî sas mi4î la trsns, ks karnea franedb sas tare; Ыбъ ачееа че къ81ът8 într'sns soîs bsnu este бъ kreaskb degrabx mi бъ se îmshjeaskb iste. Skroafa noarte 18 senteir^nî; de ачееа noate бъ se nesteasto de dsoe orî ne ans, mi noate бъ dee пъпъ Ia 20 de nsmeî într'sns ans. IToniiî de 5 8еп1ътът trebsîe бъ se nîsg^ieask^ Погчи бъ se цгъ earna la къЫвгъ, la к8гъцете uri Ia хгапъ Ь8пъ, îar вага бъ se lase la пъвкв* nrin пъ-dsrî, mi nrin stsx^riî.
Stenii,
Stsniî ssnt aksm earna amezap în temniks. Ai4Î n'as ni4î o frikb de frigs, 4i nsmaî de moare4Î, къ-rora le п!аче nrea mslt mîcrea. Albinile m'as nre-gъtit nroBizie de miere ne еагпъ; шбъ йакъ бъ ва bъga de веатъ къ dsks neeoîe de хгапъ, a-noî trebsîe a se к8тпъга miere mi a li se da. In Beluia? oameniî ferbs sfekle mi le nsns în nreaj-ma stsnilor, de snde anoî ess albinele mi тъпъп-къ.   Temniksl earna trebsîe ksnyits mi stîsbeile tre-
' bsîeske къъШе mi şterse ka srb ns пгп^ъ ms4C-
gaîs; къч\ a4esta ks mirossl ses че! gres ads4e mare moarte în albine.
flaseril^
■f • Flaserile earna se xrbnesk ks чееа чевпоШ
- gъБ\ în gsnoîs mi ne dinaintea xambarîslsî; \пбъ es-
• te de пево1е aii se da seara mi diminea^ uiin><-
тъшщягПе stinse din 4Îsrsitsl g^nilor. Amem-derea se noate ferbe i^db4inî, kartofle, sfekle, nanî j каге 8ъ li se dea kalde ml îngromate ks къщ ва tismnî
> detente.   Котъпп le das ksrats nsmaî tъrъцe o-..
пъпЧе de grbs mi de norsmbs S'ar nstea a li se da mi къ1е П8цтъ Нтъ de bobs, de тагъге, de хгъшкъ, ks kare ns П8цт8 se sternemte oatsî lor maî de timnsris. Съ8ка mi ksrka se îngraurb ; \ earna îndoпъndsîe, adekb xrъnindsIe în sita, цЬ-
*" indsle înkise în к8шкъ snde бъ ns тЪъ loks de
■binblats; ba ъпкъ  nsindsîe ne fie-kare în къ\е o disпъrцitsrъ atet  de strbninte în kbt nsmaî ka-f îisls бъ noate skoate аГагъ ka бъ bee апъ. Tres-
1\8ца 8ъ se аша8ъ lъngъ квшкъ mi бъ stea tots leasna пНпъ ks апъ, mi ks апъ adeseorî îmnros-i^tate. Nsmaî ^nd ва fi a se хгъш бъ se skoate а!агъ къ\е sna sna din к8шкъ mi бъ se ц'ю în тъпъ пъпъ srb ва îndona, mi anoî еагъил бъ ь se înkidъ.   Ksmka se fie ц1п81ъ ksrate, mi бъ fie
^ amuzate în o latsrb liniuitite a ksnjeî mi într'sns.
, loks întsnekoss: adxnka linimte mi te4ere grbbe-
|, uite îngrbuieatsl.
; inmlT>titsI.
în îansarie se bate въпеа mi la arie mi ssnt
I
32 BUNUL CULTIVATOR*
stodoh, Kbnd este timnsi maî гъче, а1»пче se bată maî bine пъпе!е kare se lasb ks gres, ksms'î oBbssl strinss ne nloaîe. La triers trebsîe8Ъ nriBi-geze ksltieatorsl, ka îmbtetitqriî mi trierbtoriî s% ns se Гакъ reî din ппчша nrilejsrilor че Ii se dъ de a fsra Гъгъ se fie въгщг. Asemine trebsîe sv se kaste ks mare îngrijire ka бъ ns lase grasnge în naîe, къч! este foarte гъНчИъ sokotiniia ачееа, къ seminjjele tesate în naîe folosesks sitelor. Harţe din ele se тъгппкъ de gszganî mi narte se nerde, mi în sfîrmit къгп! чтева аъ kailor naîe, ns вгеа бъ le dee mi gnbs, kare ar fi о хгапъ foarte «квтпъ nentrs drb nuiil. *
îngrijirea îiea renilor.
întemntendsse disgeîjrbrî de отъ1 în îansarie, trebsîe a frbsta lansrile mi aksi^gi brazdele tekste de ks *оатпъ nentrs sksnierea aneî. A4easte îngrijire trebsîe 8Ъ se întnute ns nsmaî assnra lansri-lor sembnate, dar mi assnra че!ог че as бъ fie se-nrbnate în пптъвагъ, къч\ din linsa a4estora, пъ mbntsl ns noate бъ se вЫчеавкъ. ksi^nd, шч! st» nrimeaskb la timnsi ksBenit senvbnbtsra.
DrenajsL
Ksin.ntsl a4esta este englizesks, mi însemne a zrb sksrnere de ane, sskare de mlamtenî. Snre a se sksrge anele din ogoare, snre a se 1аче sskare a mlamtenilor se faks nreksrn s'as tekbts tot deasna шапц5г! Aqeste as fostă mi dese^ife mi a-konerite. în întemnlarea aste d'n srm-ь, anele notă şl se sksrg-ъ ne dedessnts mi nlsgslnoale seim-
•     ,    ' IANUARIE.- - 88
Ые'йе deassnra. Ks leşnizî de neatrb,nsseîn"fstt-. ' dsl manaslsî d 8пъ че s'a tesat loks denrbrts ka бъ trea-къ anele, se not konerij miastsiia ks пътъпШ inaîî-gsrOe ama къ! зъ ns se maî noate ksnoamte snde se afb. S'a dat aqesteî lski-brî agrikole nsmirea egleze de Drenajs; fiind-къ englezii as îmbsnb-teipt3o5 asînoit'o,înlesnids sksnierea anelor. Ilrinîntre-bsiniiarea snor sls4e de Ists, de о па!тъ de lsngî, înmirate în fsndsl manijslsî la o adbwiime.' de Ia snsl пъпъ la dsoîkogî, iisse kans mkaпs8n8llъngъ altsl, ana Ыгъ în ele mise sksnie. Uli nentrs ka бъ noate ksrne mi maî bine se nsns toate shrâele nlekate ama înl^tse formeze о ва1е snre nsnktsl snde are a se adsna toate ana. Tots drenajs se ns-menite aksm mi Iskrarea че se fa4e nentrs a se sska sns iijnsts, о цеагъ întreaga dbndsse tstsror anelor eî o sksrnere regsiate, mi îndrentendsse ksrssl гъигПог sale snre a ns emi din rnatqe, mi a faqc ks гъвъг8ъп1е lor пъgsbirîsimцitoare.
Folossl drenajslsî este-foarte bine aretats lf în a4este nsgine ksBinte ale D-Isî Mart ine li: Кав-te aste oate ks flori, zi4e el, nentrs че are în fsndsl eî o gasrb? nentrs къ din Ьъ^агеа de sea-тг Ы a4easte gasn> a emit o nrifa4ere întreagx în toate agriksltsra. — flrin gasra asta se înoemte ana ks kare se sete florile» — Illi nentrs че бъ se înoeaskT, ana ? — Jlenlrs къ ana dъ в\ща mi moartea florilor: Biana, кът! 1гече nsmaî nrin пъ-n^ntsl din oate; nentrs къ ea Ыъ materiile хгъ-nitoare че le are în sine, mi toneinte ne аче Ie din пътъп!Г> nrefaln>ndslc în stare de a nstea fi sorbite de гъаъчте!е nbnteî; moartea, din notmrb*
34
BUNUL CULTIVATOR.
къп(1 ana st'b în oate; къчТ ea ns interzie a se dsbi, a sestrika mi a nstrezi гът1ъчше1е nrin kare 8ъ xrbneuite ntenta mi a îmnedeka de maî intra în пъ-n^ntsl din оа1ъ о alte апъ че s'ar terna. Drenajul din цеаппъ ns este alte de къt aqeaste gas-гъ din fsndsl oalei tekste nrin mijlo4irea sls4ilor la toate ntenleh* че ssnt senrbnate în иътъп1.
FI rin drenajs, da-гъ, пътъп|8п!е че1е bsne se nsns în stare de a da xolde foarte îmbelmsgate; ear пътъп1&пГе чеЛе rele se nrefaks în bsne, Бъ lianele, kare din ппчша anelor че n'as snde sri> se sksrg-ъ гетъпа nerdste din rodirea sneî цег! mi adsks mi boale oamenilor, auîsngs nrin drenajs a fi' isBoare ne sekate de bog-buje mi $ъпъ1а1е. Sts-
. xxriile kreskste 'teng'b risrile че1е въг8ъ!оаге din ne-trebni4e deeins magazii de indestslare mi de nro-dskte îmbelmsgate,
llentns ka ьъ se drene-гъ о цеагтъ, o moiiiie, о stsvbric, о ЬъНакъ mi sns ginstă .înţregs,:-. este
: de neam/rate ne в o Ie de a se шве la пътъпМ. Lskrare a asia a ueometrilor къпъН o înseirm^ate foarte mare în anlikanja eî la agriksltsra îlregsl drenbi eî snsî nogon.1 st> sec пъпъ la 400 leî; mr ks toate a4este тъкаг къ sn nogonsar kosta mi 15 galbeni, tots urî ksItiBatorii de nrin toate пъгцИе Es-voneî s'as anlikats mi as înqensts' a drena, srnvbnd nildeî че! bsne ml folositoare че le-as dats Englezii, I. 1.
K'bi'uibl gsnoiblsb
în ksrssl ernei' въ nots între!>sinua boiî yîs-garî la къга!«1 gsnoîsl»! ne ogoare,    Ks a-ieash.
IANUARIE.
35
lskrare, tekste aksm k'biid ns este alt lskrs, sb înlesnemte foarte mslts însemnata ггеаЬъ a îngr-b-iirbreî irbnrbntslsî. Gsnoîsl къгагё la ogors ns trebsîe desk'brkats mi tesats sъ stee în grbinezî, *ij îndate ппТъгъ kъt de пзцшъ înterzieres'b se im-пгъшМе de o notnvrb ne toate Гаца ogorsisî,
Gsnoîsrile ssnt de dsoe soîsrî: гъч! mi kal-de. Gsnoîsl de Bite а!Ьъ, bos, вакъ, masksrs este гъче mi se întrebsinijeasrb ks 4els maî mare foloss în пътъпгвгНе че!е kalde, пъвшоаве, smoâre mi lesne de lskrat. Din по'очвъ gsnoîsrile че!е kalde, ksm este aqels al kailor mi al oilor, ssnt foarte bsne de mgrbniats пътъп18п1е чеЛе гъч!, lstoase, tari mi smedî.
Intr sns kars ks dsoî boî se noate nsne 400 de okale de gsnoîs, mi 50 de a4este кагъ îngra-шъ destsl de bine sns nogons de пътъпЬ. Ks kъt пътъп181 esie maî bine îngrbiuat ks atet dъ mi roade maî mslte. Se nsne. gsnoîsl maî ks osebire m ogoarele че as se fie senrbnate ks norsmbs; къчТ norsmbsl чеге n^irbntsl чеШ maî bogats ini maî adbnks. în deobmte se nsns Îngrrbun»rile în nbnmitsrile че as se fie senrbnate ks n ten te че s'b пгъшъзка, ka ama o da te ks пгъшлЛа ntenteî 8ъ se sterneas^ mi toate bsrsenile гъ!е k'bte se g^sesks în gsnoîs. Din почта аче-stor веттце de bsrsene ns se nsne gsnoîsl nentrs gi^s, nentrs къ a4esta firemte trane la bsrseairb mi 1ъгъ ka s'b se maî arsii4e în пъпгыи mi §еттце1е altor bsrsene че ssnt adsnate în gsnoîs. ...
36
В У.NUL CULTIVATOR.
FK VRU AR И:,
37
. --FEBRSARIE.
Lskrxrile IsneL •—Bitele — Tartele de oloîs.— III ansi de ksl-Шъ. ~ Aratsl.— Semănat si. — Bobul. — ObxssI.— Мак si. — Ггъ«1 de пптъвагъ.— МъБЪтПе.— IYbdina. — Lisada. — Bia — — Dsziî.— ITbdsrile. —- Tardsrile Biî. — ОгачИа. —
în Isna aqeasta fie kare ksltÎBatorîs trebsîe бъ'ша fafo sokoteate de tot fînsl че s'a mînkat ks Bitele mi de къ% amaîremass, ka ama бъ noate nsne în bsnî» rîndseab darea xraniî la Bite ks indestslare: trebsîe sVinî опгеа8къ totdeasna о гегегвъ nentrs пптъвагъ, lu>nd din linsa tenslsî se nots teni-nla mslte irbgsbirf.
IlregLtirile nentrs ksltsra ansîsî ssnt obiekts! de къпе!еше al lsneî a4esteîa. Aksm, атъ înnoirea timnslsî, тчепе ksltiBatorsl a norni nlsgs-rile, ba ткъ a mi ветъпа къ1ева din nlantele4eîe че 4ers a îi arsnkate în msstsl omrbtslsî.
BHeîe.
Timnsi 4els maî gres nentrs Bitele kare бъ îjins afarb în ksrssl erneî este a4ests de la ster-mitsl erneî. Krbt a jjinst earna, mi maî aless dri-ksl erneî, kare este în nostsl ki^4Îsnslsî, niţele s'as îiinsts bine; къч! as тъпка^ tot че li s'as dats, ba ткъ ks къ! earna este maî grea ks atet Bitele тъпъпкъ mai bine iui maî mslts. Orî че ns-treţis se в a da Bitelor, къш! este frigs mi iiersl uels maî mare, se тъпъпкъ tot Нгъ бъ se Гакъ
чеа maî ппкъ rbsin'b. Aksm. îdst> snre пптъвагъ nloile mi кповщИе 81пкъ foarte mslts ne Bite, le ea nofta de тъпкаге mi le stebeuite. Nstrejjsl че li se dъ srb iroseшteшisъ strilrb maî mslt dekbt se întrebsini|az^ els se ка1къ maî mslt în тчеге de-krbt бъ тъпъпкъ. îtesina a4easta a nstreijslsl este ачееа kare ads4e nagsba чеа maî simijitoare mi Bitelor mi ksltiBatorîslsî. Nimikns noate mikmsra tenjitsi Bitelor mi irositsl nstregslsî într'o agriksl-Шъ nastorate ka a noastre în kare Bitele se iiins mi earna afarb în starea nonuute mi йгеазкъ, de къ1 skimbatsl sistemslsî, de къ1 fa4erea de grajdîsrî în kare бъ se adъпosteaskъ sitele de вге-msrile че!е dela sfbrniitsl erneî. Fie earna къ1 de tare, nsmaî dakb ва fi sskate mi еагпъ ka toate ernile чеке bsne,adikb ks i,iers de foks mi ks troiene marî, Bitele ns tenjesks ni4i de ksm. Bitele ssters rnaî mslt de smezeal'b, de nloae mi de btendeira erneî dek-bt de fiigs mi de ътъЫ. De ачееа aksm, ^nd s-b îngîrrb earna ks пптъвага, trebsîe а къ-. sta maî ks osebire de Bite, a Ie da nstrejjs maî bsns mi maî ks îmbelmsgare. Illi nentrs ka бъ. ns se гъ$ъпеа8къ notrensl ar fi de mare . folos s ka бъ se fakx, în toate terlele mi în toate ernati4ile, esli nrin ajstorsl къгога s'ar nstea îmnedeka ka бъ ns stri4e Bitele nstrej|sl къ1къгк!81 în тчеге. Noî (tenis nstreiis la Bite ka srb 'is тъ-* пъпче dar ns ka 5ъ'Îs kabie; de ачееа nsmaî nrin esle Boms nstea зкъпа de a4ests obi4eîs res mi irbgsbitorîs al agriksltsreî noastre.
°n BUNUL CULTIVATOR,
Tsrtele de oloi».
Se nsmemte tsrte de olois sas m^laîs, se-miniiele nisa te mi tesksite че as remass in seksl-tefj, dsпъ че s'a storss din ele oloîsl. în a4ests тъ1а18 se afh> toate пъгцИе хгъшЧоаге ale seminjie-lor afarb nsmaî de oloîs kare s'a skos, mi de ачееа este întrebsinţiats de Engîesî, de РглпчевЬ de Nemijî nii alijiî ns nsmaî la nstreijsl Bitelor9 dârzii la îngrbiuatsl nximmtslsî.
ВъпъЩеа -tortelor de oloîs este atet de însemnate nentrs а*гпт!коъ a4este întrebsiniTbrî, kbt în Б etnia, Alzac, ele se въш1& tot atrbt de sksmn ki>t mi grnbsl, ba înkb Englesiî, dsn% obi4eîsl lor de а к8тпъга orî-че g'bsesks bsns mi folosi tor îs de ne aîsre, nins în Frarwia mi к8тпъгъ къ!е 50 пъпъ la 70 de lei ssta de окъ de tsrte de oloîs; mi ks toate къ el ntetesksBanrb ^te 3 пъпъ la 9 lei la 100, mi kirie ia когъЬп, toîsniî se ksnosks folosinî. La noî твъ tsrte le a4este гетъпй în чеа maî mare narfce, ks totsl neîntrebsinţjate , аГагъ nsmaî къ sniî ini alnjî faks din че!е de къпепъ sslte, adek^b о хгапъ nentrs oameni, ncegi>tite In kinsl srmvtoris: se moae în апъ o bskate de aqesfs mъlaîs de oloîs, se streksn» nrin site, se în-groaun» ks пъэа! mi se nsne la fok de feibe, mi аче aste fertsrb (ЫЬ-w ka fantele' se (аче nsmaî din тъ1а!81 de къпепъ чеШ nroasn'bts; kъчî nrin ţre-чеге de timns, nrblaisl se гъпчегъш^е mi ama re-тъпе ncrdsts. Ilentrs ka ne Biitorime $ъ se fo-loseaskTb ksltiBatoriî готъш de a4cste tsrte, че a-stezî se 1еапъ4ъ, le вот snsne чева desnrc kinsl
i'iVUUAlHE. 39
de a le întrebsiniia, mxkar aksm de odate, snre nstreusl Bitelor.
Toate tsrtele din kare s'a skos oloîsl de ns-къ, de soarea-soarelsî, de bostan, de ins, de къпепъ, nreksm mi аче1е de гап!цъ mi de alte seminţie neksnoskste Romxnilor, ksms'ss, kamelina, sssamsl, maksl,4e se not Iskra în пътъ^з! nostrs ks mare folos nentrs ksitiBatorîs, ssnt bsne ns nsmal nentrs xrana Bitelor dar mi nentrs îng^nrbtol lor. Ks frbtsemin-це1е din kare s'as storss oloîsl вог fi fost maî ns-îiin tesksite, ks atet tsrtele remase vor ksnrinde maî mslt oloîs, mi nrin srmare вог fi maî хгъ nit oare nentrs Bilele че ssnt nsse la îngrbuiat.
Tsrtele de ins ssnt че!е maî bsne; къч! din ele кап-bte vita о хгапъ $ъпъ1оа8ъ mi гъкоп1оагеа ele ssnt bsne de dat maî ales вачПог mi oilor a teta în lok de srîseate de grxne. ВачПе че beas jslte de tsrte de a4este de ins das lan te maî mslts mi maî bsns deki>t nrin orî че alte хгапъ, dsrrb zisa Isî Thaer.
Tsrtele de ткъ ssnt atet de bsne nentrs xrana Bitelor к a mi аче!е de ins.
Tsrtele de къпепъ ssnt че!е maî nsîjlH хгъ-nitoare, mi ksnrinds în sine mi o materie акгъ, din kare .ппчтъ oloijesks Bitele че se în gr атъ la grajdîs mi se nstresks ks tsrte de a4este de къпепъ. Ачeste fiind че1е maî mslte în Нотъша se вог nstea întrebsinjja irbzind ksltiBatoriî ягтъктгеа stetsire a lsî Dombasîe de а гът dess mi bine grajdîsrile, de а 1пкъ1ца Bitele ks onimii, dsпъ ksm se obiTÎnsemte аче as ta în Flandra. Nsmaî tsrtele de ]ъг as în ele o materie вептоазъ че отоагъ
100
BUNUL CULTIVATOR.
MARTIE.
101
че1ог че trbiieas tabak. în Italia Папа Srban al 8-le afurisi ne ачех че trxîieas tabak; ear în Fran-ща toate nresijimea arsnka fslyere de btestemsrî' assnra аче lor че tt^iieas tabak. Не atsiwe nefiinct tabakerî ka astesî, se skotea пъшлпа de tstsn uil гъгък>агеа din bszsnarmi se rbdea ateta kbt tre-r bsea snre a se ътп1ё nassl»
1аков L riga Angliei, nsmit mi „Solomonsl Marel-Britaniî", la 1603, a nsblikat o skriere ass^ nra a4esteî ntente mi neînnîosind*^ de a întră în Jsnte ks tabalmii mi ks tstsmriî ъ! ХгъХемъ ks mare asnrime zikxnd: „a4est obi4eîs res, srxt la. sidere, зкъгпавй la gsst mi nstsross, nrimejdioss krîenlor, въ1ътък)П8 nientslsî, пгеГаче nassl ta-balvMisloi într'sn isBor nesxkat de пък«гъ, а къгеш nstoare mi пеквгъцъп1е înssfte g-геацъ tstsror; îar gsra mi nassl tstsnnislsî, în nimte xoyeagsn, diir* kare fsmeg-ъ noxoae marî de nstorî ama de amar-ni4e mi ama de втЛъттДоаге ka mi kbnd ar ii e-uiind din tartar."
întrebsinjjarea tstsnslsî s'a teijit atet de mslt* între oamenî къ1 gSBernele din maî mslte цеп as nsss тъпа mi ne ksltsra lsî, as тъгцтН'о în loksri-le snde este ЬЬегъ, mi as mononolisats Binderca lsî ks skons de a skoate sns Benit, de a nsne o dajdie în folossl Bisterieî. Dar mi akolo snde este liber fie чте se ksltiBeze tstsnsl mi snde gsBernsl ns este ksmnxrbtorsl tstsnslsî snre al nreksnejii, dsnb ksm se 1аче a4easta în Fraiwla,. gseernele as nsss sn birs ne toate ока de ts-, tsnS. în Tsr4ia ksltiBatorîsl ntetemte Bisterieî къ-te 60,100 mi пъпъ la 120 de narale de toate ока
de tstsn че strimte din ogorsl ses. Nsmaî la noî ksltsra tstsnslsî este НЬегъ. Sekslt!neazT> în mslte loksrî tstsnsl; îiist> nsmaî snele ssnt Bestete nentrs bsnъtatea tstsnslsî че nrodsks. în Roma-, nia tstsnsl de въеш^л are sns nsme bine meritat; ear în МоМова аче! de Xsmî mi de ftemkanî.
Itemxntsî, klima, esnosiuja lokslsî mi nosinja* lsî as o înrisrire  foarte mare  assnra ЪтъХъцгл* tstsnslsî. De la a4easte înrisrire пговте msljii-mea soîsriîor  de tstsn че se afb ksnosksU пъпъ aste zi.
Tstsnsl, ka bamtinams din Amerika, de snde s'a adsss în Esrona, a aţrfsns mi în Tsr4ia mi maî ales In Ma4edonia la Eniriea. A4estaare oksalitate deosebite, este чеШ maî dstee, mi 4els maî mirositorîs din toate къ1е ssnt ksnoskste în Ismea Bekîe. Se-тъпца de tstsn de Епщеа este къо!а!ъ mi înBred-* nÎ4emte a fi rekomъndatъ mal ks osebire Иотъ-îiiîor, karif nots чегка mi ветъпца de la Armiro in Tesalia mi alte mslte soîsrî de tstsn че ar nstea ads4e din lsmea поъ mi maî aless de la Xa-ban-î, kare skoate snsl din че!е maî bsne tsisnsrî.
Зетъпца de tstsn ns  nîerde nsterea înkol___
irjtslsî тъкаг de ar sta mi пъпъ la 8 anî, nsmaî къЬ se fie пъ51^ъ bine. La Xsmî ksîfiBatoriî o nsns în Шве ne kare le цтъ snrbi;zsrate la ss-къчхзпе   ka 8Ъ ns msn4easfrb.
Эетъпца tstsnslsî este foaite тъпяпшкъ. Dintr'o sste de dramsrî, sen^nate în rbsadnijj/b, nots $ъ eas% mi 20,000 de fire, ks kare se noate nhn-hi mi dsoe nogoane.
1.02
BUNUL (UT; TI VA TOR.
MARTIE.
103
Tstsnsl, fiind o ntente de кИтъ каЫъ, se, seam-ьпъ nretstindene în Esrona ma^nteîs în гъ-sadniue ne Ia îmienstsl lsî martie mi пъпъ la sfîr-mit mi anoî tokmaî în rnaîs  se skots firil'e mi se, ^srbdesks în ogoare.   KsItiBatoriî   de la Xsmî în, sentemrbna аШъ îes ветъпца, o nsns într'o netikn ks о тъпъ de цъгъпъ, o sdъ seara mi (Пттеаца-. 'iui o jjins la къЫагъ пъпъ че тко1цеш!е. Зетъп-.. ца de tstsn înterzie ks înkoîjjitsî 2, 3 mi natrs s sentenrbni, т$ъ la kъldsrъ îndeststetoare ea în-, kolgemte în 8 zile.
Tstsnsl, sen^nats în n,sadniirb, înkoliiemte ks . gres mi kremte înqets,   Tstsnsl se яеатъпъ în гъ-? sadniirb.   Akolo se sete seara mi se акопегъ ne-ste noante ks rogoj^î ka sъ ns 'Îs bate brsma mi nsmaî dimineaga dsrrb че se гъсНкъ soarele se , deskonere.
Rъsadniцile noastre ns se faks nrea bine no-triBite, de ачееа вот snsne ai4e ksm ar trebsi se fie tekste.   O rbsadnin/b de 6 stem^nî de lsngi> • mi de sns stenjtens de late noate бъ dee 15 пъ-» йъ la 20000 de miî de fire dintr'o sste de dra--msrî de зетъпцъ,   Овпъ къШпеа de tstsn че во -îemte чтева бъ seamine trebsîe se тъгеазкъ sas se mikmsreze   rbsadniija.   КъваДшца se Гаче srb-' пъп(1   пътъп1в1 la sns  loks апъгагё, mi esnsss la soare mi la о fân/b maî mslts sskate dek'bt s-mecte.   Пътъп1ъ1 se запъ de 1V2 adese de dsoe хъг1еце de adъnk.   Dsni> че   skoate  цъп'па a--fai-ъ,  se ътп1е' loksl demerts ks gsnoîs  de kals* mi de вакъ amestekals.   Gsnoîsl de kals с!ъ къ!-' , dsr-ь mslte  ne kare о stemirbrb  mi о цте та*
mslts tîmns 4els de вакъ, kare este гъче. Dsпъ че 8Ъ а81зпъ ks gsnOîs groana БъипН бъ mm е. gsnoîs de-assnra ъпкъ ere опа1тъ mi jsnrbtate ne kav re skъndsrile nsse îmnreirîsrsl lsî 'Îs щпе de ns se îmni^mtie. 8ъ ка1къ bine gsnoîsl mi бъ nsne de-assnra lsî о пъ1вгъ de пътъпгё negrs de o шкюапъ de groasa îleste aqestS пътъпгё se sea-тъпъ ветъпца amestekate ks цёгтъ тъпапшкъ. 8етъпца ns se îngi-оапъ 4Î nsmaî бъ sdrb. Ds-пъ ачееа se nsne neste rъsadniцъ .цеатвг! de sti-kte, mi neste aqeste rogoji>nl mi Ia dsoe sas treî zile бъ sdъ tstsnsl ks апъ ткъЫ1ъ la soare.
Ds-пъ 8 sas 10 zile, tstsnsl тчепе а гъзъгг/ mi odate ks (tenssl resars mi bsrsenile kare tre-bsîesks nlinite ks mslte legare de зеатъ mi mai în toate zilele. La nlieit бъ rbremte sadsl ka бъ i se dee aers mi Ismurb.
Пъпъ че sadsl kremte пъпъ че se îngroanrb mi anisni,ie în 3, 4, 5 mi 6 frsnze, ачееа че бъ in-temnte иe la sentenn>na momilor, els ste în гъ~ ваеЬпцъ, kare zioa, dsne че se înkblzenite timnsi, noate гетъпеа deskisrb mi nsmaî no ante а бъ se ako-nere de frika frigslsî mi a brsmeî.
Din a4este de maî ssss lskn>rî, fie чте în-це!еце къ ksltsra tstsnslsî este foarte nigrbîoas^ mi чеге foarte mslt lskrs de тъпъ. A4easla fa4e къ tstsnsl ns se noate ksltiea аекъЬ de frbtre jjerans, dekъt în квИзгъ пикъ. O ksltsrb ne o întindere' maî mare întimninb gresteijî destsle la senrb-nats, însъ a4este grestejjî kresks o date ks ntenta mi s-b snoresks atet la rъsъdit, la nrbinit, la ss-ssorit, къ1 mi maî aless la ksless, la sskats, la )ъ!ъ-
104
В INUL CULTIVATOR.
MAKTIK.
105
Bit. EatT» nentrs kare ksBxnt ksltsra tstsnslsî ns noate .fi întrenrinsx ks folos8 dek-bt ne o întindere de пътъп^ тъгцпШъ la ' msnka mi îngrijirile snsî jierans ks familia sa.
Dar ksltsra tstsnslsî nrek'bt este de grea nre atet aste mi de folositoare mi Ьъпоэбъ.
Sn nogon noate бъ dea dela 300 пъпъ la 500 de okaîe de tstsn, вгеа бъ zi-къ, noate бъ dee че! maî mare Benit че noate къп/bta чтева dinls-krarea пътъп^Ы.
Пъпъ че tstsnsl kremte în rxsadniu/b, ksîti-Batorîsl se апвкъ de nreg^tit пътъп!51 în kare are 8ъ se п1ъп1егъ tstsnsl.   Delabsnrbtatea, mi mai a-les, dela т^ъИгеапътъ^вЫаИгпъ toate isb^ida ksltsreî tstsnslsî.   La Armiro de snde esъ tstsnsl 4els kare arde maî bine mi ia Eninea de snde е$ъ tstsnsl 4els maî bsns mi maî ks mslts miross este lskrs ksnoskst къ loksl чеШ maî bsns nentrs * rcsxdit tstsnsl este аче! în kare a fost terle mi* maî aless terle de oî.   Пътъп!8], deqî, чеШ maî* bogats, пътъпШ 4els de grxdin^ 4els negrs mi * ks Blag^ este 4els maî nriitorîs tstsnslsî: îng^-* marea mi nsterea пътъп1в181 se întreabx maî mslt * de къ! firea пъгцПог neorgani4e.   Tstsnsl kremte in orî kare пътъп^ че ns ва fi гече, smeds mi kle-îoss, 1П8Ъ îsbemte maî mslt ne че1* franeds smor mj m>sinosfc.
KsîtiBatorîsl, kare ns are tъrleвekî în kare sx seamene tstsn, noate бъЧ пsnъ mi în ЬъИ18гъ, în къ-ninimte, nsmaî бъ se gsnoezb bine. 8ъ noate nsne mi * пъпъ la 20,000 de okale de gsnoîs într'sn nogons. Tstsnsl $ъ noate fa4c dsin? sine bnssmî ne аче!аш
пыиъпгё înksrnerede maî msîiiî anî.   Tstsnsl nre-gъteшte bine пътътЖ!, nentrs toate 4ele-l-alte nlante # че se вог яетъпа în loksl lsî mi dsпъ dъnssl.
nentrs a <se rъsъdi tstsnsl într'sn пътъпШ бъ чеге kaa4esta зъ fie atet de bine lskrats miatet de bine атъп8пцйш1 m-etekstîn цегъпъ, къ1Бъ sea-mineks nreg^irea че se fa4e nentrs че1е maî fine seminţie din grbdnrbrie. Sna, dsoъ mi treî ar^srr ssnt чеа maî П8цтъ lskrare че se noate da пъ»-nrbiitslsî. Агъ1вга dinteîs trebsîe ьъ fie adъnkъ mi ks къ1 ва fi n aî аоъпкъ 1 s atet tstsnsî бъ ва fa4e maî frsmoss mi maî rodits. Т)тъ fie-kare a-гъ1вгъ бъ se Ьогепегъ mi бъ grane ogorsl, mi къп&-a4esta ва fi nretekst bine în целпъ тъпвпщкъ, atsn4ea maî iiainte de ase însemna liniile ne kare se fa4e sъdits! firilor de tstsn бъ se dee чеа maî de ne ытъ grmъ în lsngs mi în ksrmeziuis.
flaserile.
8!ъпъпа de казъ are de lskrs îna4eastels-пъ ks oatsl mi nsssl la к1очН a naseriîor. nase-rile singsre arate че este de tekst nentrs a se îngriji d8пъ ksBiinije de a4este dsoe Гзкгъп: ele tot-d'asna faks ksibarile lor la loksrî asksnse, li-nimtite, kalde mi întsnekoase. A4este ssnt kondi-цп1е че1е maî nriitoare în kare mi 8гъпъпа kaseî trebsîe se пвпъ naserile la oat mi klo4it.
СъшШе mi гъцПе îmiens a se оъа de tim-nsris; шбъ stenbna kaseî 8ъ kaste a ns tesa de-къ1 8ns гъц018 la 6 гъце mi sns g^nsak la 3 ginite mi  de a srnslue nsfs! dela g'untile kare ns
106 BUNUL CULTIVATOR»
st, овъ. КягчПе ssnt аче1е че бъ оиъ mai Urzi» mi ns trebsîe бъ fie de къг nsmaî sns ksrkan Ia 5 ksr4î,
Gbinele че st, osx, ka mi toate naserile, ds-пъ че as tekst sns nsiners de ost,, kaste singsre ka бъ le klo4easkx. în date че kads klomiile, ste-пъпа kaseî trebsîe бъ le ишъ ne оъъ mi бъ le. xrbneaskT» bine mi maî aless бъ le dee апъ ksra-# te de  bi,st în tot timnsi kxt yjne klo4itsJ.
Klo4itsl gi,ineî ne osie sale jjine     21 zile.
— —       — de гацъ    30 —
— ksr4eî ne овъ Ie sale щпе    26 -—
— —       ne овъ  de gъinъ —24 —
— — ne овъ de гацъ —27 — *—       гаце!  ne  овъ!е sale        —30. —
— gxinteî ne о8ъ!е sale        —30 — Din toate naserile, ksr4e!e ssnt аче!е таРкъ-
zste la natima kl04itslsî: ele not srb mi тоагъ stend ne овъ dene kare ns se гъсНкъ ni4Î тъкаг nentrs a'niî ln,sta de хгапъ, a4easte nlekare a fireî чеге de la 81ъпъпа de казъ o îngrijire de ksF4î maî ks deosebire de къЬ de чеЬ-1-alte naserî.
Grbdîna.
în a4easte 1впъ stenbna de казъ Гачет grin-dinъ semrbnxtsrile че!е maî însemnate. MorkoBiî, чеапа, nrajiî, mazerea, bobsl, irbtrsnjelsl, rbdikile de 1впъ, sfeklile, trebsîe бъ ksпrindъ toate godina, mi s'b ns гетъ1е de k%t nsmaî tenmansrile nentrs fasole mi ваггъ, че as бъ se samene maî terzîs.
Makrimsl, marolelc, frauiu sъ se uste Imnreţiîsrsl
MARTIK. 107
пъ1шап8п1ог, пскъгъгвшПе stratsrilor mi бъ ns se 1а8ъшч1 sn îok neîntrebsinjjat.
La îngronarea seminijelor, 81ъпъпа trebsîe бъ Ьаце de seanrb la seminjjele4ele m/bnsnte mi srL Ie îngroanc maî în гацъ; ear че!е marî maî adъnk: bobsl la treî п!атаче de afsnd, mazerea la snsl mi jsnrbtate, morksBiî mi alte mi4Î seminije бъ le îngroane kiA ва nstea maî în fairb, fasolite шбъ бъ ns le îngroane ad-ьпк de mi as firsî mare, къчл ele foarte degralrb nstrezesks mi ns rxsar. MorkoBiî, чеапа, агпачПча, d8пъ че le ва sennma бъ Ie ка!че, Нгъ de аче aste ЬъИЛвгъ тчг о ветъпцъ гткъ ns гъ8аге bine. Ni4Î odate srb ns se seamine пъпъ че пътъпШ ns ва fi атъпвпци; mi sbi4it bine. O femeie Ьвпъ ва къв£а бъ seamene maî mslte soîsrî de marole, snele kare kresks maî degrabx, alte maî te r zis mi în toate Isna 8ъ tot seamine, ka 8ъ аПгь în tot ansi salate la та$ъ. Ase mine mi mor-koBiî че] че as 8ъ fie тъпкацД вага 8ъ se seamine deosebî de аче1 че as бъ se тъпъпчо neste еагпъ: 4eî dinteîsse веатъпъ maî demî., ear чех de ne 8гтъ maî гъвъгвацТ, dakъ voemte чтева бъ aîb'b # rxdb4inî mari. Hintre rnorkoBiî de еагпъ noate бъ se seamine marole de вагъ, mi în loksl morkoBilor тъпкапг вага, бъ se seamine marole, mi шоХбъ se гъ-sxdeaskx Barza.
Mazerea de xarayî 8ъ ns se seamene almin-Irele de къ1 în nmdsrî drente, mi nintre dBO"b гъп-dsrî de mazere, s-ь se nsîe фъ treî n>ndsrî de mor-koBÎ, чеапъ, sstsroîs, nrajî; krb4Î mazerea, 8етъ-nate asiei, ads4e maî mslte roatte, fiind къ as <lo-Ьъп(Ш maî mslt aer mi 1вттъ,
i
108
И UN DL  CULTIVA TOR.
MARTIE.
109
Este bine $ъ se seamine къЬва tenuiansrî de kartofle Baratiqe, ka аша зъ se noate авеа de snde тъпка în кавъ, пъпъ че se вог strinue че1е de кътпв.
Tot aksm se nsne mi Barza în rbsad ni цъ, karea trebsîe tekste tengrb gardsl desnre гъвъгИ nil anss-miîngr^mete bine. Овпъчева rbsxri-sadsl de ваггъ,. $ъ i se пгевъге ne frsnze tsrte de in, къпепъ, пвкъ; ka аша 8ъ кгеавкъ maî îste ini бъ skane de вепт Пе rbsadniije 8Ъ se nse sninî kariî gins ятЬгъ, mi faks ka ana че se 1оагпъ ne sadsrî 8ъ se stre-koare mi 8ъ ni4e ka ini къпа ar nlosa. 8ъ se kaste че!е maî bsne soîsrî de ваггъ, къч! semln--це!е че1е amestekate uii rele ns das вагзъ Ьвпъ mi ano! kare femeîe ns mtie къ earna Гъгъ de ваггъ, mi вага Нгъ de krastaBeijJ, kasa tot fte-mъndъ se ante?
Asemine tot în martie se nsn în пътъп! гъ-dъчinile пъ8!га1е de aste-toamnx, de morkoBÎ, nanî, sfekle, rxdikî, ваггъ, чеапъ, snre a dobъndi seminije ne anslBiitorîs. A4cste гъаъчш trebsîesk nsse într'sn пътъп! bogat mi bine grijii, ns lasin-Ьгъ, къч! Гыъ lsminx îndestste seminjjele ns se ^ faks bsne, mi trebsîesk бъ fie de dsob mi treî nai те denarte snele de altele. Barza de ветъпцъ бъ ns se îngroane într'sn lan de kъt nsmaî de sn soîs, kъчî de ва fi de maî mslte soîsrî toate se я or amesteka mi 8етъпца ва emi rea.
Frayiî.
Вакъ fraţril n'ar авеа alts merits de  къ! a-те!а de a fi че1я uitîs frskts de пптъвагъ, înain-
te mergxtorîs bsn'btejjilor ks kare ne îndshe-mte пътъп!&1, eî ar fi totsmî пгецвпдД, ka sniî че ne BinS tokmaî къпа ssntems linsiijî de orî-че frskts mi ka sniî че ne 1ъп^ъ sns adeB-brats merits as mi аче ta al nostejjeî (trsfanda), al elegantei, al snsî narfsms deli4ioss, al snsi gssts ntekst. A4este faks din fraiiî nrodsktsl 4els maî însenmats al regnslsî Beţietals.
Fraţiiî ka frskts! че бъ коаче maî 'nainte de toate în klimele noastre mi kare das чс\е maîmsl-' te roade, as fosts ssnsmî la o ksltsrb foarte къъ-tate. Din a4easta as emits o msliiime de felîsrî de fraţii, neste sna sste, тшъгц*1?е în mease klase,че se deosebesks nrin тъптеа, kolorsl, grosimea mi ksaliteirile rodslsî, a gsstslsî mi a mirosslsî.
Fraţiiî îsbesks maî mslt ana ks kare 'î sn-dъ gT^dinariî de къ-t ачеа de nloaîe; de ачееа ksltsra lor Hretstindinea este în miks. Imnreţrîs-rsl Kon.stantinonolslsi satele de ne Bosfor, Бевекв!, Aimst-kîoîsl, Orta-kîoîsl ssnt аче Ie а къгога loks itorî ti^îesks nsmaî din ksltsra frăţiilor. In nreaj-ma Ilarisslsî satele Montriols, Banieolets, Fion teii eî mi altele skots kornorî marî din fraţiî. 5ns ksl-tiBatorîs de Ia Sent-Mande as sokotits къ din treî nogoane de fraţii e ъ sns foloss ksrats de 18,160 fran4Î, adekx de 54,480 de leî Г Englezii mi Belţiiî as о паУтъ nentrs ksltsra frăţiilor ks kare întreks ne toijî grbdinariî din lsme. Kolekiiia чеа maî bogate de toate soîsrile de fraţiî este ачееа a D. Garnier*de la Sent-Balbsrj ten-g-ъ Liej în Belţda. în Frawiia, mi maî aless teu-$ъ flaris, framlnsminj de natrs timnsrî das frsk-
11^ В Li ÎN L Ь  CULTIVA ТОК-.
te nentrs toate sterile mi nentrs toate mesele. A-4estia ssnt soîsl че se квШвеагъ maî ks deosebire mi în maî marî întinderî de пътъпЬ
Esnosiijia frbgxrieî trebsîe бъ fie la ansss sas атеагъ-zi ачеа de  nord mi ri>srbrit fiind rea.
Natsra пъmъnt8lsî nentrs че1е maî mslte ва-rieteiiî trebsîe бъ fie ns ternii mi bogate, maî mslt sinoare de къ1 kleîoasx.
Il'bmxntsl în kare este a se fâ4e o freg-brie trebsîe destsnats ks хъг1ецв1 mi îngrbinats цапъпа ks gsnoîs de kals. Se faks anoî stratsrî de sns stenjins de late în Isnţiimea ogorslsî mi desпъrцi-te ks къгъг8шг de kxt de sns kots de iarţiî.
Fraţiiî se înmslijesks maî mslt nrin resads-rile Btesterilor de къ1 nrin seminije. Ksrneniî se kslegs în asgssts mi se n^desks îndate, eî se nrinds, mi бъ nsns tesxndssi, kbte treî naîme de la snsl la altsl in toate пъгцПе.
Dsn'b rxsxdit Btesterile se sdi> mi sl nrindslesne d-bnds kîar din ansi dinteîs roade. Snre a snorî rodirea trebse kaîndate че ntenta тчепе a skoate floare къгпеппзъ se taîe mi бъ se îndrente toate nsterea în snre fa4erea rodslsî.
Ilentrs ka бъ а!Ьъ чте-ва o frbgxrie din kare бъ ksieagb fraţii t6tъ вага mi tote tomna пъпъ че ăi> om'btsî, trebsîe ka îndate че бъ arate flore. бъ se taîe пъпъ la г^ъчтъ ks й*впгъ ks tots mi ks a4easta 8ъ întrbrzie rodirea, kare este sigsi-ъ dak'b S7> kaste bine ks sdatsl mi ks iirmiits!. Gi-ъ dinarii ziks къ frauiî isbesks sn bee măi bine аш de пнцё de kdts am de uers.
Kslessl fragilor are mare înrisrire assnra msl-
I -      s MAKTIK, 11 I
Ijimeî rodelor mi ninereî frъgъrieî, O tsfb întreagrb ns бъ кбче toate de odate, de ачееа trebsîe a se teîe fraţiiî îndate че 8ъ koks mi a tesa ne че! nekoniiî snre a fi kslemî la rwidsl lor.
Frbg^ria ц'те treî anî, înse este bine ka бъ. se lase nsmaî dsoî anî mi s-ь se Ы\ъ alta în alt» loks în kare n'as fosts nsss fraţii treî anî че1 ns-■ îjin.   Skimbatsl iokslsî aţiîste  foarte  mslt îmsl-.
jjirea roadelor sneî frbgxrîs.
Попгь-fcrile.
De вот arsnka o kxstetsrb4erietetoare a-i ssnra nonrbtsrilor irbreî noastre, вот» Bide къ ele* ъпкъ se afte, în чеа maî mare narte, in Hroaste stare. 5neorî tre4i nrin maî mslte loksrî mi sate Нгъ a da makar neste Sn nonrbt kbt de miks dai* че zik de nombt, ba ni4Î de sn пот de leak; alteori întimninî Î4Î kole nrin sate къ!е sns поттЛ; dar nomiî întrxnsele ssnt seas de sn soîs nrosts, sas 4Îsntaijî, rsnţiî, пеквгъцщТ, negrijiiiî mi des-grbdijjî, ba пъпъ mi о ко ale Bezî nrin Iîbozî, nrin kare în iok бъ le îninslfteaslrb le sek^semte din , ans în ans.   A4easte  neпъsare mi neîngrijire de
norcrbtsii este neertate, къчх nom^tsrile adsk folos, nminsesks bsksrie mi тпа1цъ ksţieterile noastre къ1гъ Dsmnezes.
Lesne se noate înjjeleţie къ nonrbtsrile ne a-dsk folos, mi- sns foloss îndsoits, къ ч\ ne das mi noame mi lemne. îîoamele se тъпъпкъ nroasnete sskate, ferte, koante, frinte, singsre sas ks alte nrodsktsrî. Ele se întrebsîesks felsrit: la кот-not, кЬъ!щъ, la rakis, Bin, sirousrî, оце1, zaxar, msst
I 12 BUNUL CULTIVATOR.
mi la mslte felîsrî de bskate. Soîsrile че1е maî nroaste slsjesks sare nstreijsl Bitelor. АГагъ de a-* ceasta mslte noame se întrebsesks la Bindekare* deosebitelor boale: ama, de тЫъ, nrbrsl este bsn, de skorbst mi, ş/mestekat ks zaxar, de атогцеаИ,. mi dsrere de neift.
Mslpiî oamenî as mî sn  eenit însemnat din" noame, nreksm mslijî цегаш, merarî, lemnari, mi»' а!цп. Snele sate, nreksm КъаъшъшТ,tr^esks kîar ns*. maî ks Benitsl че капъИ dela noamele lor.
Maî denarte, nomiî ne adsk iui bsksrie nrblţiîndsne mintea la ksuetare ksBioas^ Bsksrii-le însT> ssnt de maî mslte felîsrî: ssnt bsksriî a le simnjrilor че1ог trsnemtîmi bsksriî ssfletemtî. S'ar nstea zi4e oare къ nomiî ne-adsks nsmaî bsksrie че s'ar nstea nsmi 1гвпеа8къ? NÎ4i odate; къч! a-4easta ns este bsksria че o simte desfn>natsl къш.1 els 'rnîdx fr-bs slobods natimilor sale че1ог trsnemtî mi dobito4emtî; ns este bsksria че o simte sksmnsî mi îsbitorîsl de argint kъnd 'urî nriBemte аввцп-Ierni gYъmъzi\e sale че!е de bani, sas bsksria sna-* niolslsî kxnd Bede lsntele tasriîor. Bsksria че o simte msritorîsl nrieind sn nonvbt îneerzits mi în-, florit este o bsksrie de о natsrb maî nobiH. A-\ 4easta e o bsksrie de desfbtare mi sîmire la kare ne ads4e тъгеце!е fbntsrl ale lsî Dsmnezes.
4ine ns se bsksrъ mi ns se Beselemte nri--Bind la sns noms nlins de floare? 4ine ns simte o deosebite пЬчеге sîtends-se la sns noms în-къгка^ ks noame frsmoase mi kolorate, ъndsin-ds'mî kremiile mi пъгът1в8е къ ъпва'шл înbie ne oamenî st> gsste din rodsrile lsî че!е gsstoase?
Marti к. 113
4ine ns se destetea^ къпа se adniostemte ssnt smbra lsî mi se гъкогеш1е вага de kiddsra чеа nessferite a razelor soarelsî?
Ilomiî ne ътп!8 de bsksrie, къпй nrin ra-msrile lor slsjesk de teksinn> naserilor че!ог къп^ tetoare în aer, kare ks înmiitele lor Berssrî melodioase 'ne г^къ mi ne transnoarte în raîsl feriA 4ireî. Bsksrie ne nri4insesk eî, къчх das satelor, o* raniilor• mi loksrilor întregî o nriiBire întinsb mi ntekste.
înssmî satele че1е maî nroaste, кът!а& Нвей! de denarte se nars ama de frsmoase ka mi nimte g-гъ.* dini îmin>rbteiiitf, trags assn^-le gintirea къЫо-rîslsî mi demteante în tn>nssl o simţire religioasa o gъndire nobite mi o ksuetare ksBioas^ Maî msljjî msritorî, nrieind sn nom/bt frsmoss, as rostit mi певгъа ks bszeîe lor ksBinteie;,, minsnate's lskrsrile tale Doamne!'6 sas: „k^ de minsnat mi de frsmos este пътъп181 lsî P~zes!u sas ,,къ1 ssnt de тъгйе lskrsrile tale Doamne, къч! toate ks mare înjielemiîsne le aî tekst ! " Msîgî тъх-nijjî, пreъmbIъndsse nrin nonrbtsrî, s?as mъngъets, msltor bolnaBÎ le as r^rsat sns baîsams ten^dsi-torîs în ranele lor, ne msljjî 8ъ1Ьъ1ъчщ! mi krszî î-as îmbtenzit, ne msliuî dest^tejdsiijî î-as înterit , în кгесЬпцъ mi î-as întors la D-zes.
Firemte къ ns assnra tstsror as nstst no-nvbtsrile въ tentseas^ аша-fel, къч! mslijî ssnt kariî în natsrb Bejjsesk dobito4emte, fiinds-le mintea temnite mi netrefrbiid % întrs întsneriksl ne-nitiinijeî. Eî gsste din че1е maî delikate noame Нгъ si> gi>ndeaskT> la d-btetorîsl lor: eî nriieesks иотъ-
114
BUNUL CULTIVATOR.
Martie,
115
tsrile че!е maî alese ini ns'mî adsk aminte de Ds-mnezeu: eîns se îndsnlifrb ni4i odineoan, a se în-toai-че la kalea чеа dreante mi a nsne în4enst bsns,
Ssnt oameni nesrmijitorf assnra hroia ni-mik ns noate аве вге o înrisrire, ni4Î natsra чеа тъгеацъ, ni4Î к8въп181 че1 n^ntsitorîs, mistetsîtorîs al nredikattrrslsî. Eî BT,ds s^etetorisl fslner, asds nsterniksl tsnet, nrieesks destetetoarele asrorî, eî kaste la 4erîsl че1 frsmoss mi nlins de stete; mi totsmî toate a4este ns as ni4Î o înrisrire assnra lor.
Ns ne îndoims къ nomiî nots бъ ne ааъкъ marî foloase mi nenrensite bsksriî nobile, dar totsmî trebsîe 8Ъ ne tengsims къ ksltsra lor în mslte loksrî este foarte negrijite. Msljjî din loksi-toriî noştri se leneBesks a n>s*di mi a altsi nomî. Sniî zik: „Ex Dsmnezes uitie de boîs maî anîsnue бъ тъпъпк es noame din a4est пот, mi de 4eî-laljjî че'гт пазъ mie!" aljjiî n'as de snde къплЛа nimte soîsrî bsne; asemene mi msljjî kreds къ în sne-le loksrî n'ar nste kremte nimte nomî de sn soîs bsns.
Dar ns Bidems пъпъ mi. nrin msnjjî kreskbnd потъ!е mi rodind, nsmaî da^ se îngrijeuite чтева de dъnшiî? Jle шъввп mi nrin satele maî denotate de msnte, da^ ns Bidem потъ18П, aqeasta este Bina loksitorilor. AneasH neîngrijire, че se jjine de mai msljjî oamenî, este ппчта de ns se fak mslte bsnsrî, mi ea 1аче ka mi înaintirele în ksltsra nonrbtsrilor бъ теагдъ ka raksi.
Sniî as nimte loksrî foarte frsmoase mi no-triBite snre nn>sirea mi kremterea nomilor, ъше de mslte-orî aceste loksrî гетъпй sterne minsads-
Ы ni4Î sn folos. Msljjî as destste minte mi în-jjelenire mi ksnosks nrin че kinsrî sns loks sterns syar nste nreftwe într'sns потъЬ frsmoss, dar le-neBirea чеа ntekste 'î тповъгеагъ mi 'I îmnedi-къ de la lskrs. S'ar osteni oare nrea mslt dakъ ar strini,ie вг'о k-bjjî-ва sirnbsrî, 'î-ar sska bine, >î-ar пъ81га къ1-ва timns mi la timns 'î-ar nsne în пъ-тъп1; le ar strika nrea mslt îinimtea dakx ar tre-bsi se Гакъ о пгеътЬ1аге la satsl твечта! sas ka Br'snlok maî denotat 8ъ ааъкъ nimte nomsmorî, frsmsmeî, бъ 'IrbSbdeas^ mi бъ se îngrijeaski> de dъnшiî. Totsmîачеш!8 feîîs de oamenî пепъвъ^п îndeobmte бъ въds a fi obi4insit mi de a fi foarte sxrgsitorî întrs а тъпка rodsrile kreskste anîs-torisl lsî Dsmnezefc nrin osteneala mi so'gsinjja altora! LeneBirea oamenilor, în nrieirea kremte-reî nomilor, se въdeшte mi nrin alte kinsrî. Sniî ar Boi бъ кгеавкъ mi бъ înmsljjeas^ потъ1вп1е, dakъ ar авеа квпошйпцъ mi di-Ьъчгъ sas тъкаг da^ ar авеа nlekare бъ твеце mi 8ъ se sileasto â kîeltsi, îndemnъnd nre 4eî че mtis, totsmî Inse de mslte ori se faks greoîmi nerds okazia notriBite snre kremterea nomildrs.
Msljjî nerds rbbdarea, mi de mi as înqensta 1аче чева, 1а8ъ de nere maî'nainte de a anîsnue la de-8ъвъпшге. Sniî, înkredinjjaijî de iolossl nombts-rilor, se апвкъ ks sirgsinцъ de kremterea Io*y nsns sinbsrî în пътъпгё, rъsъdesks nomsmorî, se îngrijesks de (tenmiî mi'î nriBesks ks bsksrie în-n^jjinds'mî krengsjjeîe lor че!е fragede. Dar de o date Bine o fortsnx, o grindina sns îngîejjs, ni-
1 16 Bl: NUL  CULTIVA ТОН.
uite Bite, mininmiesks toate bsksria lor. Alte-orî ana гъваг*ъ mi in ksruerea sa im>Icuite sas des-, гт^ъчтеагъ mi dsqe ks sine mtediijele че!е tine*-re, ori sn nrost sas sn înriiSteujt în nsujne mi-, nste nimiqemte ostenelile maî msltor anî*
Drent-a4easta; orî-чте ва Boi бъ ns se lene-веаькъ  a lskra k%t de nsjjin snre înmsljîirea no--m-bis'ilor, snre îngrijirea mi îmb8nъteцirea )orT бъ ksuete къ mi dakъ ns ва anîsnue бъ тъпъпче-els din rodsrile lor, desigsr srmamii Ывогтъп-. ka, nreksm тъпъпкъ mi eî din rodsrile qelor si»-» diijî de alujî, mi вог Ыпе-к8въМа nsmele lor. Ks* Sbditsî nomilor trîemte чтева ns nsmaî nentrs sine dar mi nentrs qeî че se nasks  dsnrb (tenssl, бъ bsksrrb mi se folosenite ns nsmaî els dar mi sr-mamiî. Iîomsmoriî se redesks îndate че пътъп181 s'a sbi4Ît în gъsrile tekste  de ks еагпъ. Itesv-ditsl че ns se в a nstea s ternii аквгпвъ se lase а Бе Гаче la toamnx, пъпъ kъnd mi nomsmoriî вог kremte.   Kremterea nomsmorilor se slin ger emte foar-* te mslts къпа se rъsъdesks nrea terzis în nri-тъвагъ mi къпа se Гаче a4easte lskrare în kon-dijiisnîrele. Toamna se n>srbdesks no.nsiiioriîîn пъ-nrrbntsrile че1е rrbsinoase, smo are mi sskate; ear пптъвага în аче le lstoase, târî mi smede.
Iîomsmoriî, rъsъdiцî de sns ans, se rъsъdesks a ksms; ear аче! de dsoî anî îmiens a fi къвсацД mi îndrentajrî în kremterea lor nrin teîere.
Âltoitol nomilor.
Чеа maî însemnate ггеаЬъ în ksltsra liBezi-lor este   altsirea;  fiind къ touj nomiî kare das
MARTI К, 1 I 7
roadele че1е maî alese ssnt dobxndijiî din altsire. Lskrarea a4easta se noate fa4e în toate timnsrile anslsî; înse maî sigsn> este къпа бъ 8ъвъгшаш1е пптъвага, nentrs къ atsmiî nomsls srb fobminte de toate nsterea Hiez^oare че dtSBbleinte m^zg^ în tinereip eî чеа nsternifrb.
Altsirea este o lskrare nrin kare o ntente* de soîs bsns se linemte de alta 8ъ1ЬаНкъ mi o îm-* Ьвпъ1ъцет1е, tek^ids din anmidsoe sns singsrs trsns. llomsls че se ssnsne la altsire tot deasna este sblbartiks; еагъ smÎ4eoa este lsate dintr'sns soîs ksltiBats. Snre а 8Ъ nrinde altsoana trebsîe 8Ъ se Гакъ în ama kins fot libersl smi4eleî do-mesni4e бъ se Ь'пеавкъ de libersl trsnkîsîsî бъ\-batiks în чеа maî mare narte a întindere! lsî: ka аш.) ssksls sas mъzga kare ътЫъ nsmaî nrin koa~ |ъ sas skoarjja arborilor, бъ noate tre4e din no~ msl 4eis srblbatiks în a4els altsits. Аче as ta este lskrarea de la kare aterirb toate isnrasa altsireî. К a o kondinjsne sekondarrb бъ чете ka nomsl srbf* batiks srb а!Ьъ analogie ks аче1в domesniks; fiind s къ s'a l^gats de se атъ къ ni ъп te le dintr'sns цепи sas dintr'o familie nreksms бъ înrsdesks în че!ё dinafarb asemene 8еатъпъ mi în ч ile din tesntrs mi de ачееа бъ mi nrinde altoîsls.
Folossl altsireî este înnederats: nrin ea бъ îmslnesks mi se пъ81геагъ Barietenjîe de roade че ns бъ nots renrodsqe nrin mizlo4irea 8еттце1ог: nrin ea se îmslijesks ks reneuîsne sns nsmers mare de nomî kare ns бъ 'nots îmbsi^teijî nrin alts mizîoks: nrin ea s'b  канъ1ъ ks reneuîsne Bariela-
AJO BUNUL' CULTIVATOR.
tea de noa,me че dor.emte чтева бъ а!Ьъ mi ks o ekonomie de maî «isljiî anî.
Ssat о msbjime de kinsrî iskodite nentrs a faqe altsirea în toate timnsrile, în toate îmnrenîs-n>rile mi nentrs -toate trebsinijele; înse din toate aqeste, ksltiBatorfî se slsjesks mai obinînsits nsmaî ks чипа sas mese kinsrî. Boms areta kinsrile de altsire че!е maî oibqînsite mi mai nimeriţi,, шпъг-цъп(Гв1е în treîmdksrl: în altsirea nrin anroniere, altsirea nrin smiqele mi altsirea nrin okî.
Mai 'nainte de a se anska чтева de altsits trebsîe' s'b se înarmeze ks sneltele trebsitoare. Xerbstasi de тъпъ, kare se înkide, mi se deskide, este trebsitorîs snre a teîetrsnkîsrile че!е groase ale nomilors s^batiii; sns kosors asksjjits este de ne-Boîe snre a teîe krennile че1е ssnujrî mi nentrs a asksnj smiqelile; sns ksjjits înadinss de altsire, în forma kare este nretstindene tepjite, se чеге snre a teîe koaja sas skoarija mi sure a skoate mi. bordeiele. ks okiî de ne sumele; sns mais snre a bate kosorsl ks kare бъ desni^ trsnkîsl; шц înstermits, о папъ snre a-gine deski^ des-mk^sra пъпъ se ва îmntenta smi4eoa.
Asemine аче! че Boîemte a se anska de altsire trebsîe s^inî влЪъ пregъtite legъtsrile de 1ъпъ, de fsnie, de skoarnb nentrs a stinge, a lega mi a gine neklintite altsirea пъпъ ^nd бъ ва nrinde.
în sfbrmits, nentrs a se anlsta tъmъdsirea raneî, tekste nomslsî nrin tъîetsrile lsî, este de neBoîe de а авеа sns mastiks kare ka mi o alifie S7> se апПче ne altsire snre а оапъга de kontaktsl
Martie. 119
aerslsî, a smezelei, a kT>ldsreî mi a lsminei че nots 8Ъ o striqe*. Alifia чеа maî Ьвпъ este ачеа а1къ-tsite din 28 dramsrî гъшъпъ, 28 smoate, 16 чаа-гъ 14 ses mi 14 ктъвагй ronis. A4este бъ îes5 8ъ tonesks mi 8ъ апНкъ kъldsцe ne rana tekste* ntentelor.
/. Altsirea nrin anroniere бъ întrebsingeaz^ maî mslts la ntentele че1е delikate din иогъги, ns-^ inds în kontakts soîsl domesniks ks a4els sxlbatik-mi legъndsle (ъгъ de als desnonj de tslnini?; ds-пъ че s'as nrinss se desпъrцesk ntentele nrin te-îerea smi4eleî soîslsî bsns din nîoss de loksls m* kare s'a înfints. A4easte altsire este de mai mslte felîsrî: ачеа englezd ЫгеЬвшцеагъ înkrestetsrb adъnkъ la amъndsoъ ntentele, аша къЬ nsindsle sna în alta se gins ka înkon4iete; ачеа erboasd în-trebsingeazT» ntentele aftendsse în чеа maî Мпъгъ stare. în orî kare kin se ва fa4e a4easte altsire, smi4iea domesni^ se deпъrteasъ de tslnina eî dsn^ sns ans, къпй гетъпе în ачеа въШаМкъ, ks kare й)гтеагъ sns singsrs trsns,
II. altsirea nrin smiuele se   fa4e ks rams-rele sas ЬбкъцНе de kreangъ lsate din nomiî чег domesni4i.
nentrs a isbsti în a4easte altsire trebsîe: 1: a alene smi4ele de sns ans Îsъnd5 ne че!е maî-Bigsroase mi maî bine formate; 2. smi4eoa бъ fm maî 'nanoete în eeuetagisne dek^s nomsl în kare бъ altsemte, de ачееа st, taîe smi4elele ks о Ыпъ mi dsox maî 'nainte de а тчепе altsirea mi бъ în* groanx în пътъп! ka бъ se înterzie nornirea тъг--gъî: 3. а Гаче teîetsrile ksrate snre a ns бъ ste~
122
BUNUL CULTIVATOR.
MARTIE.
128
ткъ skoarjja lsî пъпъ în inima lemnslsi iui Гькъп-аъ$ъ о asksij/btsrb nezeun, smi4eleî бъ îmntente între Бкоагцъ uii lemnslsi nomslsî, бъ leag^ бъ mastikseuite iui бъ îne^emte. Aqeasta nrinde la nomiî Ьъ1гъш.
ПефкцюпШд бъ Гаче la nomî tineri, гъ-tezъndйl uii disni^ndsle koaja în kare бъ îmntente smi4eoa teîete în йтпъ de nlisks aвъnds sns okîs din аГагъ kîar în drentsl nsnktslsî ne kare бъ razinrb ks uartea din tesntrs de trsnkîs.
3. Altsirea în кгеапдъ. nentrs a4este soîsrî de altsirî ns este neeoîe de a se rbteza kansls no-mslsî s^batiks; frinds къ smi4eoa 8ъ îmntente într'o koastrb a trsnkîslsî.
Rimară: бъ îea o smi4ea sti-ътЬъ uii бъ as-kste nîeziuis uii бъ îmntente într'o ЫеШъ tekste în Гогтъ de T în skoarjja nomslsî, deassnra къ-rsîe бъ fa4e o borte пъпъ la lemns, бъ 1еа^ъ,8ъ mastiklazx^ uii бъ швъ1еш1е.
3irarden8: бъ Гаче ks sumele mititele în kare ssnt ЬоЬоч! de roade iui kare бъ dislinesks ks Ьъдаге de ватъ; a4easte smiqea бъ îmntente într'o latsrba trsnkîslsî teîets ka la Rimiard ini anoî бъ \ещъ. în пптъвага srnrbtoare, aqeaste smiqea altsite dъ roade; isbsteuite nsmaî lanere mi la mere.
Iii. Altsirea în okl Aqeasta se faqeks koaja lsate de la nomsls domesniks. Ea are în mijloksi ei sns okîs kare бъ desB^euite mi бъ faqe msgsr, anoî smi4ea, кгеап^ъ mi krak de kona4is. A-qeaste altsire бъ Гаче în nomiî liare as koajъ netedb mi frsmoase   5ns oms noate altsilOOde nomî ne zi.
Altsirea în oki înkiwi съ Гаче dela тчепаЫ
d^eî n^zg^ mi тъпъ la îmietarea eî, mi ns maî în пптъвага srnrbtoare бъ гъ1еагъ kan^sls trsnkîslsî altsits. Бъ skoate koaja din smiqea mi бъ faqe toate Ь8къцПё de sns пъ1так£ de lsnuî mi de late, Isxnd aminte ka în fie kare netiqels бъ fie snsls sas dsoî okî че веатъпъ ks nimte nsnktsrî nsse ne dъnsa. Ьъпъ ачееа бъ nsne netiqelsl de koajъ ne nomsl s^batiks mi бъ taîe din ssssl mi din uîossl netiqelslsî, бъ desпikъ mizloksl mi бъ гъсНкъ diskizъnd8sъ într'o narte mi în alta ka ka-natsrile sneî smî. în ea бъ въгъ neti4elsl de koa-Зъ domesniks mi бъ înkide ks kanatsrile mi anoî бъ leag^ Въпъ 15 zile бъ desîeagъ, mi koaja domestic este ппшъ de ачеа въШаикъ mi sss mi uîos, атлвъ taîe kanatsrile mirem/bnenetiqelsls domesniks |n loksls чеМ s^lbatiks.
Dsnfo este a4easte altsire kbnd ne snS trsnkîs s^batiks бъ nsns аъоъ netiqele sas altoi domesni4Î.
Toate aqeste felîsrite kinsrî de altsire se în-1геЬ8тцеагъ informarea lisezilors nentrs а къгога 1тЬ8пъ1ъц1ге ks soîsrile че1е maî bsne ns este alte de tekstsdek^aseadsqe smi4ele din loksrile qele maî йеиъгШе. Smiqelile lsate mi îngrijite bine ks smezeate mi întsneriks, бъ nots intrebs-шца în ksruere de sna, do8ъ mi treî lsnî. Obiqî-nsits se trimits smiqelile amrbzate ks kanitele lors în Ists smeds sas îmntentate în kartofli mi твъ-lite în пъпгъ sas msskî. % Esnedijjisnea бъ noate faqe МтецъгШ smiqelele în aqests kins nreg^ite într'o Шъ înkisx bine snre ans ^sbate aerslîn ea.
о
нС so CD
2 Я ~
| Sc g
tr> ОСс
M 05
oc 2'
O
S
? o s Я
аз a b3
p S
o sa
гД P
P. л 1 £Г ^  Я- м>
pt
99
b3    ST CD
CD Oo
aş b3
■
CD
pr e
90
РГ
85 ^
S 8
P- P-
CD CD
"* Я O
.© 3
E
o- ~
CD Oi
P-
s «
CD ^C w
я
ОСс Л CD
OG
CD 03
3 se
CD S»
oc
3 §
g я
ST ^ ~>
В л
в» g CD
я ?c 3
2. °<
o- >> 2
c5 1 V
3 Pr
-Я. oc
pr
Я
* s
3
5* tri
b3 8ţ. CD
OC 3
pr
CD CD
- r
oc
::::
W
o a-o
£c
P-CD
O
'.Vi
P-CD
pr
OC
ta
5* ^
н В
o
O
CD cd « CD
O
5*   ^ s
CD Я
I- i'
CD
E
a. si 2c
as
В
РГ
3 * ST
CD   ГГ Я* 2Г on
s
S -s p-
B
я; o
я»* ж
2L
i.
CD
ь3 с
РГ
i
OCC
O.
» CD
as
as
a
а з
^.^ CD
3 83
O* ^
? 3
^ з
ы i
CD O 29
Со
я ^
Oi 0?
a E
O
2c <л
cd a a- «a
CD oi
CD c7 ^ g.
CD
SD
Я   CD д.
я pr
'-s as
CD ^
as
o- 5'
3*
b3 CD
II
"~S i—1
e. g
CD Я Şl'
1 s I
fi. tr» 3
I u & *
t7» ^ » o>
3 B. ^ s
CD O
O P- s
o3 ?r tr> P-
;:r"
О 3 ^
о 2
• о
3 Г »
3 ар
Р- * ©
CD 3
^ ж- Я
я
«с  &3 I
РГ
о as
cG
Г:-'
&3 —
о
р- я
° S-
as g рг
1С
е-
«г* О?
3 я
tr"
я 2
CD ^
CD
Е a
ы к-
3 з я
►
CD
99
= as Я* ^
5
р- ^
CD
I—i * 99 G3-
Л CD
JL 3
CD Я
О3 -
-> з
я ?
&з РГ Я
о _ »—>
— 3" 3
■_з CD t?3
83 Я
а а ь3
о- М.
I' • 3
CD к--I о<
я о
CD ^>
«С ел
CD
CD 0<с
«с
РГ
а И
20 СО
Й я
<*< s
_ CD CD
9 St
Ы Я.
CD CD
К a £
83 CD CD
5' pr 3
pV °*
■ а з p-
CD -p 2
ч tsa я
CD CD b3
99 4
^ 5" aT
to3" 1-
°- 5
CD £
^ 5"
te3 «3
РГ ^,
0<c
Pw РГ
CD
as _4
s- о? ё.
2 s л
S CD CD
Ь3 Ч К
СО g
b3 * CD
CD &3
CD 0< РГ
CD «
f o
CD оэ
99 Я-
N CD
81 fio
Я CD
i—fj е-ь
P CD
P- РГ
P &
^t> o
cd я;
as cd p*
Я CD
CD 1—1
sr'3 3
я
« 2. я Şc ^ В.
r S 2.
CD
cT ь-
3* ф
РГ w
м CD
3. сл
CD CD
CD ОС
» 2.
pt cd" и
a pr
S. я
© 2
^ 2c
wc p.
Я CD CD
я as
Pr
b3 CD
i-j a
&P I
b3 ^
25. §-pr .
= a
— °
^ b3
as cd
S з
i»
ST. CD
pr as
ь3 "
j-< CD а;   Ф wi
§ q
a ^
99 b3
p- pr a o< zr j-ja
tj3 CD 3
CA
2. p^-
я- &
CD
3
CD «2
I S
с J   ш и
o «* a s.
Sc P-
P-
CD N
й
CD
&3 0«
о- se
О Oi ь3 ^* CD
■ Р-
я
00 о*
аэ з
0<с о-с
as S|"
Я^ «
о Я
CD
3 я
я
S'
CD
а-о
3
CD
Oi
Q0
& *
I—i Р-
Я- CD
аэ
я: cd" рг
Ь3 (JQ
Е> ь3
СЛ 3
о- Я. со РГ
о
Я .99
3 РГ
51
CD РГ'
аэ я as
ь3   « Я2
э й- в
ь3  аэ р
я ST
о» Я
Я ^'
§• в
tr" О
а 5
РГ
О^с g О CD
аэ
CD
РГ г* Ou
5JC ь3
а я cd
ь-С ^
* 2
ьа аэ
p-
3-
аэ ос
i. 5*
я гя^
cd"
=5
99
РГ о
Р 2
со ^>
3
Ь3' ОС CD
г:
аэ  Я ос
CD Я CD
я: о я В
аэ
ос        ^. cd ^
р-
CD
ОСс  V, |
аэ РГ
g РГ
а а £-
«г SL
■ 3
... ■■!
ОСс
Я
CD О-ST. CD
РГ b3
о
"2" ь3
CD
Pf N Я
ь3 as
pr а аэ ~<
cd ос
■Я 533
в g-
• CD
РГ
ЯЭ р-
CD CD
3 з
124
BUNUL CULTIVATOR.
МАК Tl К
125
Тъ1ё(«1 nomilor.
ТъТёЫ nomilor se -faqe ks skons de а вепг * In ajstorsl fireî mi a o* faqe бъ dee nomslsî ns-nsmaî forma чеа maî nofriBite, чеа mal folositoare t mi чеа maî frsmoase dar mi snre а 4s fa4e ka бъ: ne dee în tonî aniî rodsrile че1е maî îmbeluisgate > iui че!е maî gsstoas£.
ТъШъ\ înlesneuite mъzga sas nstreusl п1ъп- * telor a se ds4e înkrenuile аче1е ne kare se faks* noamele, mi а кйгъш nomsl de кгепцПе че1е ne* folositoare kare ar traue rc^zga mi ar întrebsinija o * snre a nrods4e maî mslts lemns de къг road^.
Tbîetsl era odinioarb gres de швъца^ mi gres de fbkst; astezî însx, mslijsmite g^dinari-lor iskssijji Hardi, Lepere, du Breiul a auîsnss a fi atet de simnh» k%t fie 4ine o noate lesne învb-ца din къгш^е a4estor !пвъцац1. 1пвъцъ№га ъшъ чеа maî Ьъпъ mi maî эоМъ este ачееа че se каптЛъ din пгакйкъ. La noî oamenii nrakti4î ssnt de tot nsnjnî mi пъпъ ns se вог înmsluj аче st felîs de lski^torî folositori, ksltiBatorfol singur ва trebui бъ твеце mi бъ 'niî taîe adekъ бъ 'mî кягъце nomiî din lieada sa
ТънзЫ nomilor, акъгога roade ssntks seminţie, hi4ene a se fa4e de къ еагпъ mi бъ srmeaze пъпъ la la stermits! lsî f ев г я arie, orî mi de къ1е orî nersl ns este de temst. In martie бъ taîe nomiî qeî че as simbsrî în roade. Ear nersi4iî mi zarzării бъ înterzie пъпъ че îmiens bobo4iî lor a înflori.
La teîets бъ кягьцъ nomiî dc krenyile чек
sskate mi de аче!е че fiind nrea stambe abats n^zga din drsmsl eî че\ъ firesks mi din întrebam-цагеа eî Ia fa4erea noamelor.
Regslile teîetslsî ssnt nartea чеа maî însemnate a ksltereî nomilor, la kare mi îndrentems ne toijî a4eî че ar авеа п!ъчеге a se îndeledni4i ks a4ests de mare folos ram* al дгъсПпъгеь
Biea.
în lsna a4easta бъ disgroaпъ Biea, adefo se skoate afa^ dimrbn^ntsl че s'a nsss neste di>nsa nentrs ka бъ ns denere de frig» în ksrssl erneL A4easte lskrare se fa4e îndate аъпъ че s'a tonit отъ1н1 mi s'a sbi4t пътъп1«1.
Ilentrs sъdit8l Bieî se întrebsinnea^ dsoe soîsrî de къгНце: BHstare ks вще oarbe mi вщ© къ rъdъчinî. Birjele oarbe se taîe în martie dsпъ alte вщъ 1ъпъгъ mi kare n'a irbtimit de uers, ni4i n'a fostei ЬъЫъ de Ьгвтъ. Btestarele se taîe js-notate de па!тъ de бъЬ окЫ eiiieî ks о 1)8къ~ Шкъ din вща чеа Bekîe. 1)япъ че okiî т1ъdijmelor as înkoljjit mi s'as НкъЬ къ1 gi*7>sntele de mazere, anoî se skots din пътъп^ mi 8ъ sedesks, ferindssъ ntentetorîsl de a skoate maî mslte Bbs-tare de къ1 noate sъdi, ka бъ пъ se ъБъче. 8ъ-ditsl вщеТ къ гъДъчтъ se fa4e din mtediijeîe de maî ssss, kare пъ inezst în inannsrî 2 mi 3 anî mi as fbkst гъс1ъчтЬ Вще1е a4este къ гъс1ъ-dъчinî se nsmesks къг1ще kare ssnt maî bsne de sъdit; fiind къ пъ tenjesks mi fiind къ das roa-dъ ks 2 anî maî degrabъ de къ! вще!е oarbe,
Si>di(sl k'biiiijelor ka mi al eijjelor oarbe se
126
BUNUL CULTIVATOR.
MARTIE.
127
Гаче în £Ъ5п deskise mi пнпъ^ввъ în fie-kare gasn, къ1е 8nsl sas dsoe къгНце.
în ansi dinteîs, Bia sъditъ въ Ыъ de kremte în toate libertatea eî; al dsoîlea ans bstsqiî se вог квгъш ks kosorsl, teinds toate ^dx4inele de dea-S8*ira пъпъ la a treîa щкепЛягъ în uîoss snre a îndrenta toate nxterea în snre desвъlirea г^ъчте! nrinqinale; ear Bijjele se вог n>teza de tot la ka-nete, 1ъ8ъш181е nsmaî de dsoe nalme de Isnuî. în ansi al treîlea st» вог teîa п^ъчте1е bstskslsî mi la bstsqiî 4eî slabî snde ъпкъ ns s'a format tsl-nina бъ вог teîa toate mtediuele snre a înteri mi а о Ьгъгаа. în ansi al 4 mi al 5 тчепе айевъ-rata ksltsra a bstsqilor, kariî trebsîe s'b fie гъ1е-zaijî къ1 se ва nstea maî anroane de пътъпк ПъйвгНе. ;
Foarte nsjjine moiniî ssnt în kare бъ ns se дъвеавкъ къ1ева tenmansrîmaî marî sas maî mi4Î din kare ns se noate skoate maî ni4î sns foloss sas nentrs къ ssnt denarte de sats, sas nentrs къ as sns пътъти arids sas nenoditorîs, dese-orî insndats de ane че esS din пътъп1 sas stas ne fajja lsî. A-qeste lokşrîns se noţs întrebsinîja maîks mare foloss de къ1 ntentendsle ks kona4Î din пъdsrî.
Чеа dinteîs îngrijire a omslsî че Boemte a isbsti în asemine ntentare este de a oteri soîsl de kona4Î ks kare вгеа se ътп!е a4est fels de loksrî sterne, lsъnd în nrieire smsrinîja въпгъ^ nro-dsktelor fie къг-sî soîs, mi firea пъпгы^Ы în kare kremte maî bine oare-kare soîs. Ilentrs a4est sforuiit se not kema în anÎ8torîs srnvbtoarele no-въцаич:
Stejarsl noate isbsti maî în toate иътъп18-rile, nsrnaî къЬ бъ ns fie ni4Î nre sskate mi aride ni4Î nre smede mi Istoase; mi nsmaî în пътъМз-rile kare as fsrvisrî adъnчî noate se se fafrb foarte nalts.
Fagsl чеге snu пътъп1 maî bogats de къ% stejarsl, îsbemte maîks deosebire пъmъntsrПe въ-roase mi bogate, mi se fa4e maî frsmoss de къ! stejarsl în irbir^ntsrile ks пзцтъ adъnчime, fiind къ rъdъчinбle lsl ssnt maî mslts în faцъ.
Karninsl mi uîsgastrsl îsbesks a se faqe în пътъп18п!е че nriesks fagslsî mi stejarslsî; a4este soîsrî se nots amesteka la olalte snre a forma o nlantaiiie în karjî tot-deasna e$te de foloss a se amesteka soîsrile че se пъгъвевкЗ.
Mesteakmsl se 1аче maî nretetindine snde пъ-тъпЫ ns este nre tare smeds sas Istoss; el se 1аче în аче1е sskate mi пъпъ n'e гъгПе че!ог maî înaljjî msljţi, kremte renide mi dъ 8n lemns de foks de o kâlitate foarte Ьвпъ.
Frasinsl mi slmsl îsbesks maî ks озъЫгепъ-rc^ntsrile че1е jilaee mi mezoase.
Arinsl se fa4e în пътъп1зп 8mede mi .. irite -mtinoase, nsmaî бъ пъ fie mslts timns konerita ks апъ, пговпегеагъ maî ks 8еатъ în въТ snde ana este în fau/b, mi ns se fa4e în пътъп18п 8ъч1 mi sskate.
Pdkita se fa4e în пътъп18п1е че nriesks a-rinslsî, шбъ soîsl nsmit sahe mstd în пътъ^8п foarte sskate mi aride, mi maî ales da^ ssnt mi въгоавъ kremte îste, se faqe *nalts mi este de mare folos ksltiBatorilorc
nionsl îsbemte пътъп18^ uîosite mi ns nrie-
12.8
B UMIL  CULTIVA ТОК.
MARTIE.
129
sks bine în aqele че nriesks rbkiteî. lllonsl ne-grs noate se se fakx foarte frsmos in пътъп^-rile че!е maî smede, mi maî bine dek^ 4elelalte soîsrî alsî m че1е 8ъчц rъdikate ini alk'btsite din Ist mi ваг. llîonsl de Birninia mi че1 de Kanada kresks ks mare \щъ\ъ, \п$ъ чегз sns иътъп! пъ-sinoss mi rbkoross.
Salkzmsl kremte ks mare îsgeate în пътъп-tsrile че!е пъ8шоа8е, smoare mi гъкогоа8е mi întinde foarte în mare dei^rtare .гъаъчтНе sale kare fiind în fajia nT>mT>ntslsî nlodesks foarte mslts soîsl a4estsî kona4îs.
Molidsl este din tojjt kona4iî rъшinoшî аче1 kare se ШгеЬвтцеагъ maî dess în ksltsra forestieri,. Toate пътъпит1е пъашоаяе sas msntoase ъî nriesks, nsmaî бъ ns fie nrea smede; elns se fa4e în аче1е smede, mi în аче!е lstoase. Aqests kona4Îs kremte ks ateta maî îste ks къХ пътъп-tsl este maî bogats în smss; se fa4e \лбъ foarte bine mi în n-bnvbntsrî nrbsinoase, nrsndoase mi a-ride, se fa4e mi la deal mi Ia Bale, Ыбъ nreferb nozijjia kbtre теагъ noante.
Melezsl sas krinsl îsbemte maî ks 08ъЫге пътъп18гПе qeleînfoîete. mezoasb mi гъкогоазъ. Els se faqe mi în loksrile въгоаве amestekate ks ne-tre; тьъ ns se fa4e în u'bn^ntsrile aride sas mfbnitinoase sas lstsase. Kremte îste mi este din toijî kona4iî гъштош! аче1 kare dъ lemnsl че1 maî v-brtoss mi че1 maî nrenjoss nentrs arte mi nentrs foks.
Bradsl se fa4e în toate пъпгыНигНе afarv nsmaî de mbsinsrî aride sas mlamtine, Ш8Ъ ns kremte bine de къ! în msnjjî mi sss netn^lujmeî
în nîanlare ns se not amesteka a'iestî konaqî гъшъпопп fiind къ ns as kremterea de o notrir въ, mi snsl ne altsl se îrnnedik^
Бъ se-а1еа£ъ din копачи arbtagj maî sss a-« 4eîa kare se notriBesks maî bine ks пътъпЫ че» are a se ветъпа sas a se nbnta ks пъdsre. Se-тъпъШа este чеа maî ей.тъ  mi maî esneditie-b, Insa ssnt  îmnrenîsrbrî   l^nd ntentarea este maî nimerite.   Aqeasta se fa4e l^nd пътъп181 este bogat mi rbkoross mi ^nd  se ътп1е  degral^ k»> bsrsîene kare înnъdsшъ seminuble mi qers mslte пгъшШп   de  kare зкъпътй   nsmaî nrin п!ъп* tare.   Asemine se faqe ntentarea ear ns зетъпъ-tsra коначНог kъnd път'ьпЫ este din fire ssH-4Îos, în kare ţinerile mtedijje emite din яетъпцъ* ssnt ssnsse iirimejdieî de a se sska; în toate ab-teîmnFeţrîşTxrî ветъпШга este maî Ъъпъ deb>t ntentarea.
Duli.
In aqeaste 1ипъ бъ stermemte i^ST.ditsl d&~* zilor че s'a îmienst în Isna trekste.
Dsd^ia se &)гтеагъ nrin rъsъdire mi nrin, 8етъ-пъ4*гъ. Ks rъsъditsl kъшtigъ чтева къць-ва anî de kremterea dszilor; de ачееа orî snde mi orî k-bnd noate gъsi чтева nsî de dszî gata de r^dits fa4e bine бъ 'î ksmnere. КвтпъгъЮгЫ se foîosemte nsmaî nsnjn de къ1 въпгъ!огМ kare, se îndeletnvienite ks lskrsl fa4ereî nsilor de dszî nrin 8етъпъ18гъ.
Tlentrs fa.qerea nsilor de dszî se s-еатъпъ aksm în martie 8етъпца de dsds aleasi>, sskate,
150
BUNUL  С ULTIB А ТОК.
MARTIE.
131
mi nbstrate bine. §етъпъ1кга se Гаче într'antf lokS senat» ad^iks, îngr^mats mi атъпзпщШ ka* nentrs toate ветъпца чеа maî тъпкп!ъ. Se des-naTte loksl în stratsrî de sns stenjens de late nrin kbvbrsme de ктЛе sns nas& de Iaruî. Se seamn^-пъ 50 de dramsrî de sembnu/b de dsds într'o пгъ*-|ъпъ de i^sadniu/b. Se sdъ гъ8а(1шца, se иЬве-mte maî xnteîs mi anoî se пг ьш binte, шз 8Ъ jjine ks-г alb de bsrsîene n le. La пгъшН& se ri>resk*U firile, ka srb ns se îngîetseas^ mi sx se Batemeţ anele ne altele.
Къпа se resedesku nsiî de dsds de sn an se taîe atetsrea ksnxmbntslka srb se шГ-ъгеазкъип въ se desebleaskx maî bine 1^ъчтНеlor. A4eastelskrare în folossl r bd b4inilor se noate fa4e miîn гъвасЫцъ.
în martie se {'аче mi teîetsl nsilor de dsds * ks skons de a forma kansl arborelsî, adekъ de a îndrenta kremterea krennilor snre a dоЬъпdi ele тъптеа чеа maî notriBite. La teietsl a4esta se das trsnkîslsî dszilor treî felîsrî de lsnuimî: Ds-ziî olouî ssnt аче! а къгога tjsnkîs ns se п^къ de Ia m>mT>nts la o тъ1цше maî mare de ki>t de de sna пъпъ la dsoe nalme; dsziî ks trîsnkîsl de mizlok as o lsngime în trisnkis de dsoî кош; amxndsoe aqeste forme de trsnkîsrî ale dszilor ssnt foarte т(1етъпаМче nentrs kslessl frsn-zelor lor; mi în stermit dsziî ks trsnkîsl naltă as sn trsnkîs de sns stat de oms de Isngs.
In kansl fie~kT>rsîa trsnkîs a dszilor mi a че1ог olouî mia че!ог de mizloks mi а че1ог naljjî se Ьгтеагъ kansl arborelsî. Metoada чеа maî Ъъпъ nentrs a forma kansl este de a teîe toa-
te krenuele mi de a ns tesa de къШ nsmaî treî kare se Гакъ ke пътъп1в1 sn& sngîs de 45 de grade mi kare se îmnarte 4erksl sa& îmnrenfsri-mea trsnkîslsî înti dns trsngîs drents sngîs. A-qeste treî krengsije se taîe în ansi dinteîs nete-ST>ndsle defots" de о па1тъ de lsnţrî. UJi ele ssnt menite a deeeni кгачи dsdslsî. In ansi al dsoîlea al teîereî 8Ъ taîe toate krengsujle kres-kste ne че1е treî tekste în ansi dintъîs mi ns se Ыъ ne fie-kare din ele de^t nsmaî къ1е dsoe krengsije tot kxte de о па1тъ de lsngî. în ansi al treîlea se taîe krengsujle kreskate ne кгепце1е formate în ansi al dsoîlea tot ka mi ne a4este mi ama maî denarte пъпъ în ansi al чтче1еа, ^nd a-uîsnne a fi isnrbnite formarea kansl dsdslsî, kan£ kare aksmS are de toate 48 de ramsre, че se întinde îmnrenîsrs mi kresks teri, ka sna s% ааъкъ вге o îmnedekare alteîa*
132
BUNUL CULTIVATOR.
APRILIR.
133
APRILIE.
Lskrbrile Isneî. — Ffontsl Geopgie sas 23 anrilie. — Kontrak-tele nrogresiee. — Kartoflile. —- rior&mbsl. — Sfeklile. — Or-z»l. —- Sekara de вагь. — Anrsonsl. — Oile. — îngrbiuatslă Bijjeilor. — Stsniî. — naserile. ~ Ihrbiiiitsl. — Grbiiatsl orss-lei mi a OBbsslsî. — .Gradina. — Biea. — Dsziî. —
DsM ssnt nikxterile че!е тъпвпце1еа le nJoi-lor kalde че sdъ пътъгинГ în a4easH 1йпъ. Ss-fletsl geranslsî se ътп1е den/bdejde kxnds'mî sim-jjemte trsnsl înkblzit de razele soarelui de пптъвагъ. Inima nlsgarslsî бъ bate ^nd вedeъn-hîa date тъч1ешй1 mi sninsl înflorit, mi de ачг 'nainte nekontenit когпъгеш1е пъпъ че se sfbr-mesks zilele lsî urier. In a4est timns tot зеатъпъ-el nHnta чеЧв xrbneuite, norsmbsl, пъпъ че noate 8въгН ks lorsmbrika în boiî 4eî dinaintea nlsgslsî/ Ilrier este îndestul de lsngs nentrs ka бъ аЭДъ ^ timns nlsgarsl $ъ seamine norsmbs mi kartoflele, în 4iremel are бъ seamene xrinika; mi atsn4e, ks a4este mi ks sekara de asH toamna a dobъndit natrs marî nsterî ks kare noate ginea denarte de kasa lsî foamete mi 8ъгъч1а: nentrs къ de ns ва fi timnsi bsns nentrs norsmbs are nъdejde în sekara de toamn^ mi ^nd timnsi ns ва fi nriitorîs ni4Î векъгеТ, ni4Î norsmbsîsî, atsn4e de Ьзпъ sea-тъ este foarte roditor în kartofle. Fie orî lu>t de de res ansi, totsmî nentrs sna din aneste treî so-
îsrî de ntente trebsîe бъ fie bsn; ear daka neno-гочкеа Ba'-strbbate ЫшшТпъпъ ако!окъ£8ъ mî ва-dъ xoldele sale sskate mi rnsnka nerdste; mi a-tsn4e ъпкъ ns se ва teme de foamete dak^ ва se-тъпа хпшкъ, kare înBredni4emte бъ jjie sns însemnat loks în ksltsra geranslsî, nentrs terzia eî senvbirbtsrb, timnsria eî kremtere mi îmbelmsga-ta rodire. JIrin felîsritele senrbn^srî de se-кагъ, de norsmbs, de kartofle mi хпшкъ, soarta цега-nslsî ва înflori, mi nsmersl lor se ва îmmslnj; къчг къпа este îmbelmsgare în пъпе, ijeransl ns se în-glodeazъ în datoriî, ba ъпкъ'mi noate п1ъИ mi ne че1е Bekî: asemene tot atsn4e se faks mi че1е maî mslte къзъкн'И, dsnre ksm foarte nimerit as rostit a4est adeвъr твъца181 fran4ez Buffon къ:1ъп^ g-ъ о пъпе se nainte sns o m s. Ns тъ în-doesk къ nronrietariî n'ar nriBi ks bsksrie snori-rea nsmerslsî ksltiBatorilor dene momiî, fiind къ nrin a4easta ks afota maî mslt se adaone soma Benits-lsîlor. flronrietariî darъ ssnt interesant бъ kaste de a тЫгъшЫ îmbelmsgarea xraneî ijeranslsî, ksm mi sks-tsrarea lsî de datoriî. A4easta о вог dobъndi da-къ всг nrÎBegîa de anroane la faqerea se тъпъ tarilor argate maî sss. Folossl че ar eiui mi nentrs momie mi nentrs цегат este ama de mare, къ1 snsl ne altsi trebsîe бъ se îndemne snre a senina maî mslte soîsrî de nlante. Ile aîsrea Окъг-msirile nedensea пъпъ mi ks înkiderea la temni-це ne a4eî че ns ветъпа kartofle ka о зкъпаге de foamete. А 8етъпа dar ns nsmaî $екагъ mi norsmbs, dar mi kartofle mi хпшкъ, trebsîe бъ fie
134
BUNUL CULTIVATOR.
APKIMK.
135
treaba чеа таТъпЬЛв a geranslsî че eoeuite §ъ fie îndestulata» kasa lsî ks пъпе.
Sbnt«l   Geor$if>, sa& 23 linrille.
în to Ut» Котъша zioa de 23 a a4esteî Isnî, 8ъп1йЙ George, este terrnensl tmnlinireî kontrakts-rilor de mouiiî. în a4estu timnu emirea aren-daniilor (nosesorilor) че1ог век! de ne momi! mi intrarea че1ог noî este пъg»bitoare mi neînd-ьтъ-natita nentrs amъndsoъ interessrile. Че1 че întn> a nerdst timnsi ветъп^вгПог de 1оатпъ mi a-че1ог de пптъвагъ; kъчî de mi s'a иъвиаЬ sn o-biMeîs че îmBoemte arendamslsÎ4elsî пой de a fa4e a4este 8втъпъ15П; \пбъ tate îmnedetarî ns întim-шпъ? llli tata> пъgsbire ns simjiemte neaвъnd în ajstor msnka sъtenilor în fa4erea че!ог maî de tanîtenie аетъпъ1вгЬ? Afarb de a4easta, arenda-msl че! BÎekîs, fiind §И>пъп ne momie, чте Гаг sil1 ka бъ пъ$ъЬеаБкъ пъшзпеа de ne mirimtî? Гъгъ de kare totsmî пв are snde бъ ave de ks 1оатпъ аче1 noă. 4ine *lar îmnedeka бъ ns €nse Bite ne Гьпаце mi imame ka пъпъ în zioa въ^вМ George $ъ le 1а8Ъ arendamslsî 4elsl nos goale ka în faga kaseî? Arendamsl че! пой бъ afîb atornatu de че* Bîekfs, kareie tot deasna'î nismsemte nentrs къ Га skos de ne momie. Timnsi че! maî notriBÎt& ka sn& arendam^ noă бъ între ne momie în loksl че-Isî че i srb îmnlinemte este atsri4e kъnd srb sfbr-mesku toate lskrsrile tamn«l»î, kъnd s'a£ strbnss лъпек- mi Bine timnsi srb se fata *етъпъ*^п1е ne ansi srmbtorîs. A4ests tirnnS este sa* la 1 sentem-brie sa* la 1 martie.   Пе че dar tokmaî la 8ъШ
Georgie, tokmaî în mizloksl anslsî nlsgarilor бъ se skimbe arendamiî de ne momii? mi de че зъ nnse de îee momiile în arendъ tokmaî de atsn4e de tand бъ în4enS lskrsrile nlsgarilor, de kъndsъfakй toate semъnъtsrile de 1оатпъ, de kъnd s'asstrîns toate че1е a le anslsî ачеЬе?   întn>nd la Simion SU1~ niksl, laîn4enstsl anslsî Betîs adekъla 1 sentemBrie, ksliiBatorsI are tand sb'mî тчеапъ mi el anslnls^ gъrieî lsî ks fa4erea serc^n^srilor de toamna; mi-atsn4e arendamsl че1 Bekls ns noate бъ fata шчЬ sn re£ 4elsî nos, dar ni4î a4esta 4elsî Bekîs, kareie neste еагпъ are tand бъ se desfăta de nro-dsktsrî,mi anoî în пптъвагъ пъпъ la darea kolgslsî erbiî st/uiî strbmste mi Bitele.*^
Kontraktsriie flrogresiBe.
5nsl din че!е maî însemnate mizloaqe че s'a doBedit dinisnitb къ este bsns snre a se întrebsinga nentrs 1тЬ«пъ1ъщгеа agriksltsreî din цеагъ este îndelsngata ginere a kontraktelor de îmnosessire-(arendare) a momiilor. IIrin a4easta se квппъ lsnta intre interesele nronrîetanlor mi аче1е ale a-rendauiilor. Arendarea sneî momiî ne treî anî, obmtemte întrebsingate la noî în цеагъ, s'a ks-nosksts de înssmî nronrietariî noştri къ este bî-gioas^ de ачееа mslgi din eî s'a& determinata a îndemxna interesele arendamilor, snorindsle ks dsoî anî termensl kontraktelor, ama în tat terminal de 4in4Î anî s'a admiss mi la antrenrizele momiilor nsbli4e mi a îmienst a deBeni sas maî bine a ginii de a deeeni o regsb obmteasta în aren-? dsjrile momiilor.
136
BUNUL CULTIVATOR.
APRILIE.
137
Ilreksms dan» de la 1843 ams îmiensts ks вогЬа mi ks skrissl а an>ta neksBiingele termenilor de treî anî, kare fiind aksm m>rbsite, noî пъшгтй maî denarte mi вот nronaga ideea de tamtîsrî nrogresiBe.
Oamenii noştri s'as konBinss de пеапъга1а tre-bsinu/bqe este a se da termine îndelsngate kon-traktsrilor, fiind къ în treî anî de arendare sns arendams n'are tand бъ Bie, 8ъ se ameze mi srb ksnoasta momia; mi tokmaî къпа ar trebsi бъ fata че1е bsne mi de foloss nentrs sine mi nentrs nronrietarîs, atsnqî trebsîe бъ se апвче de tas-tats alta.
Terrnensl maî îndelsngats anîstx ne arenda-ins a nste fa4e aBanssrîde banî Ia snorirea Benitslsî momiilor, авъ1к! înkizemlsire de a 'miî nste skoate mi a nstea dobbndi folossl че are drent бъ kanete; \пбъ a4ests termens maî tots-deasna noate ads4e o mikmsrare în îenîsitele Benitsrî ale 81ъпъп8Ы momieî; de ачееа ks gres se determineazъ тонне tarii de a Îs da, milaa4easta as ksвъnt. Ilentrs ka бъ nsnems armonie în interesele îmnon4imate a le nronrieta-rilor mi ale arendamilor, este de ne апъгаН tre-Ьвтцъ a se fa4e ns nsmaî kontraktsrî Isnnî, darb mi nrogresiBe, adeta, fiinds ta în îndelsngata ginere a kontraktsrilor arbndamiî de bsnъ веатъ îmbs-nrbtegesks misnoresks Benitsrile momiilor, anoî din a4ests snorîs este de пеапъга1ъ trebsinjrb a se fa4e o narte mi stъпъnslsî momieî, mi tand a4easta snorire a komtîslsî este хо1ъгъ1ъ în kontrakts a-tsn4e kontraktsl se zi4e nrogresies.
Snre a nste 1'аче ka бъ se îngeleag'b maî bine а нчеа*1ъ 1ш1шиДъц1ге,  че nronsnems în
ekonomia rsraH а gereî noastre, Boms ads4e а!че о шЫъ astentita. Uli a4easta o Boms lsa'o din Fran-gia snde, kaniila noî, kontraktsrile ks termine lsnuî mi ks tamtîsrî nrogresiBe ns ssnt ъпкъ obmtemte întrodsse ka în Englitera. în Englitera kontraktsl ne dsoî-snre-гече anî se sokotemte ka mi la noî a4els ne treî anî; еагъ îndelsngata ginere a kontraktelor a mizlo4its ta din n^ingî treks la koniî arendъrile momiilor, în nsterea suorireî tren-tate a Benitsrilor sas a tamtîslsî lor.
D. Mason, aвъnd doring* a întrodsqe în Fran-gia obi4eîsl arendъreî nrogresiBe a momiilor din Englitera, a srmats în kinsl srnvbtorty:
Momia domnslsî Mason, kare are o întindere de i05 xektare, mi kare se аАъ în deuartamentsl Indrs, a fosts data la 1820 ks 4,000 de fran4î ne ans, mi daU ne 4in4Î anî. ta4Î mi in Framiia de la 3 anî maî ъпЫв s'as Isnnits termin* I aren*-dsireî пъпъ la 5 anî. La 1825 as dat'o în aren-dъ ne 27" de anî, mi ks kondigisnile srm^oare: a*-^ndainsl a п1ъШ ne 4eî ъntъîs natrs anî tate 6,000 de fran4Î, nefiekare ans. Еагъ de la 182$ tamtîsl ?пчепе a snori g^dats> mi la als 18-lea ans als arendъreî a auîsnss a fi de /2,000 fran4Î mi a4ests îndsoits tamtîs se nbtemte în ştreksra-rea че1ог поъъ anî de la sfbrniitsl kontraktslsî. La sfermitsl arendsireî de 27 anî, arъndaшsl este în drentate de a înnoi kontraktsl ne algî 27 de anî, dъnd în ksruerea че1аг по8ъ anî dinteîs tate 14,000 de fran4Î ne ans, anoî în 4eelalgî поиъ ani srn^torî къ!е 16,000 de Ггапч?, mi în sfi.rmit în
138
BUNUL CULTIVATOR.
APRILIK
139
ksrssi чс1ог maî dene «гтъ nos-ь anî tate 16,000 de franqî ne tot8 ansi.
în a'iestu kins nronrietarîsi a anîsnss a întrei Benitsl momieî sale, kîar în îmnrenîsrbrile în kare se айъ agriksltsra Frannjeî, nrin aBanssrile de ka-nital takste în 1тЬ8пъИщгПе momieî de tatrb arendams.
Ks a4este kontraktsrî nrogresiBe înssmî nro-nrietariî  englezî nekontenits snoresks tamtîsrile .dintimniî че! maî deпъrtaцî mi пъпъ asHzî
Data însъ nronrietarîsi, dsпъ streksrarea че-îor dintaîs 27 anî, ns ars Boi a înnoi kontraktsl ne aljjî 27 de anî, atsn4i este ase srma dsm» kondi-" gisnea a4easta че ogъsims în kontraktsl D> Mas'onr
Data nronrietarîsi ва refsza nronsnerea a-rendamslsî de a'î da sns tauitîs  întreits în ksr- < ssl sneî a  dsoa înoire de kontraktu ne algî 27 anî, atsmie D.   Mason este îndatorits a desnig»b* ne arendam! nbtindsî 54,000 de. franqî,
Kartofla.
Kartofla (Solanum tuberosnm) s'a adss dela flers din Amerika, ne la îmienstsl BÎekslsî al 16-lea, maî ъпЪъгя în Snania, de akolo a treksfc în 4ele-l-alte пъгц! ale Esroniî.
Kartofla s'a nriimit în Esrona ks mslte, ne-înkredere, desnreusire mi агъ, în timns че alte ntante, ksm e tstsnsl s'a nriimit ks чеа maîmare talds-гъ în toate пъгцПе lsmeî.
Foametea din 1813 a trass Ьъ^агеа de sea-тъ<\ ВотътЬг assnra kartoflilor, ka as snre «nor и hm ie bsne de а stana de Нпзъ ne loksitorl, Ear
la 1816 s'au trimisa în Вяковтъ, din norsnkaDoni-nitorîslsî Kalirnaxu, o mslyime de kare de beilik kare ай adssu kartoflile че s'au" 1тпъгцЛ de se-тъпцъ ne la oamenî. Belmsgsl че a srmat în цеагъ în ani! srn^torî a fbkst a se пъгъ$1 ksltsra, kartoflilor; \тъ 8етъпца lor ns s'a nerdst din цеагъ. 4els ътУь!» МоМовапй kare a sembnat kar-tofli nentrs a skoate din ele rakis a fost sns bo-ters mare nsmitloan Капапъв. Dela momia a4estsîe Komea s'a dat nilda asH rea în цеагъ, aî къгога boîerî a srmat'o ks întieqerea пъпъ че as auîsnss a skoate rakisl ks mamineie de Banors mi de a înmmslHio bests™ atat de въИтъ^аге зъпъ-1ъце1 nretat mi-stare! цегапПог noştri.
De вге-о tats-ва timns a dat boala în kar-tofli mi a îngsstat foarte mslts ksltsra lor ksm mi fa-чегеа rakislsî. A4esta este ks msltu maî otrxBitorîs dekъt a4els че se skoate din orî-че а11ъ ntanta.
Es amî dori a Bedea sem^^ndsse kartoflile nentrs xrana omslsî. De ne o fahe ks kartofle, sn ksltiBatorîs dobъndemte ata>ta гоа(1ъ tat noate 8ъ хгъпеа8къ de natrs orî maî msîgî oamenî de къ1 din o fahe de gi^s. Am въz8t петц!, beliiî, fla-manzî, alzasienf, kare ns тъпъпкъ аНъ detat nsmaî kartofle în tot ksrssî qelor maî mslte zile dintr'snfc ans, în tat în цегПе snde se nsns mslte kartofle în пътъп!, foametea ni4Î odinioarb ns noate stn>-bate. A4easte п!ъпИ ar trebsi бъ fie Iskrate la noî abtsrea ks norsmbsl,fiind-къ dъns nsmaî nentrs oamenî о хгапъ foarte въпъктзъ mi 1)8пъ, dar mi nentrs mic: dsorb ока de kartofle хгъпезкя o sita atata Не bine tat mi о ока de t4ns.   In tat se
140
BUIfUL CULTIVATOR.
АРНПЛК.
141
atinue desnre пеапъга1а 1геЬ»тцъ че авет de kartofle ns тъ boÎ5 атънг data boi» îndemna ne togi ka s-ъ sesirgseasta a Beni la isn^BÎ* ka fie kare loksitor din sat бъ seamine în tot ansi 4els пйцш tate гече m^jinî nentn$ treb«inija kase' sale. In starea lskrsrilor de astozî, loksitoriî ssnt siligi бъ Iskreze kartoflele че1е senrbnate mi menite nentns fa4erea rakielsî, mi ama ns le гетъпе timns tand 8ъ 'uri Iskreze mi ne ale lor, în tat înUm-nbndsse a fi mi timnsi nenriitorîs norsmbsleî, гетъпе sermaniî ssnsmî foametei mi пево1Ц1 a se ътп1ъп1а în datoriî. Пъпъ ns se earbdika ачеа-sta пedikъ, drsmsl însforireî цегапПог бъ ва Гаче din zi în zi tot maî gres.
Toate 1тЬйпъ1ъшп1е în agriksîts^ ssnt legate snele de altele: kinsl mi snelte trebsltoare lskn>reî sneî nh>nte, in че1е maî mslte întъmпlъrî, ssnt temelia ksltsreî. Din ппчшъ къ ns аветз snelte bsne, ns ne anîsngs bragele, mi Нотъпп ns not doBedi lskrsî maî ales aksm kъnd din an în an бъ tot snoremte тъптеа ogoarelor. La noî nsmaî norsmbsl este nbnta че бъ 1вкгеагъ ks пгъ-mitsl въпе^ karea к8гъцъ пътъп181 de bsrsîenî rele шП fa4e maî bsn nentrs пъш albe. Noî ns авет къпа бъ пгъпшп norsmbsl, ksm ne вот maî anska mi de lskrsî kartoflelor че чегя tot at'bta пгашъ kъt mi norsmbsl? К^ъ roadъ ns nerde це-ransl nentrs ta n'a nrbinit norsmbsl Ia timns, ba ъпкъ къц! norsmbî gerenes4Î ns гетъпе în bs-rsîi ne ? Aqeasta'! ппчта de ns 18кгеаяъ цегапп kartofle, ear mi ne snde le 18кгеагъ, aвъnd de ш ьmit ne че!е boîercmtî, a le lor ns se Iskreazi,
la timns, niqî norsmbsl Ыч! kartofla. Din toate a-qestea eenim la înkeîerea srnrbtoare: de este tre-Ь81'пцъ de вгео ппЬ8пъеъц1ге în agriksltsra ro-тъпъ, a4easta ns noate fi alta aksm de tat ads-чегеа mi иппгъшНегеа nrin цеагъ a sneltelor de пгъшН; ks a4este sns singsr oms ar пгъш] într'o zi tatdso'bze4Î de oamenî. A4este snelte ssntîn-trebsinHate în alte цеп, în че1е maî mslte ksrat nsmaî nentrs kartofle; Лпбъ în Alsas mi Ia RobîI în .Franqia .le-am въгъЬ mi în îskrarea sfeklelor mi a norsmbsiî. Ыъ mijloksl ks kare ksItiBatoriî 4eî marî m'ar пгънп norsmbsl mi kartoflele lor ki5 îsu^eah, mi eftinţlate, ear цегапПог le-ar гетъпеа timns de a fa4e iui пгъшЦвгПе lorlatimnu. Illi ama amъndsoъ interessrile s'ar тшъка, ar meiцеînainte mi ar ads4efolossrî mi цегапПог mi agriksltorilor, mi ns ar maî fi, nreksm ssnt astazî, în lsnta пъ-g8bitoare maî mslts Heranslsî.
Ssnt foarte mslte. soîsrî de kartofle, mi în-ssmirile lor se skimbъ: aqels maî bsn dintr'sns gi-nst, se faqe qel maî res într'altsl. KsltiBatorîsl trebsîe бъ kaste ks mare bъgare de веатъ la soîsl de kartofle че ва ветъпа; ta4Î ssnt snele îndsoit maî roditoare de tat altele, mi mslt maî fbinoase ini maî bsne de тъпкаЬ Bnele se faks maî bine într'sns пъпгы^е tat într'altsl. Коачегеа felîs-riteîor soîsrî ns este tot într'sn timns, de ачееа se ksBine ka бъ întrebsimîeze mal mslte soîsrî че se notriBesk maî bine în fie-kare îmnreuîerare, aвъnd în nriBire mi timnsi sembnT>tsreî mi a skoatereî lor din иътъп1. A ksnoamte dar soîsl че! maî Ъы\ nentrs пътъп181 momieî kstare  este чеа maî та»
142 BUNUL CULTIVA ТОК.
re in/ieletni4ire a ksltiBatorilor: asemine n8 maî nsjjin este de bat în tvbgare de чеатъ ka бъ ns se seamine la о 1а11ъ felîsrî de soîsrî, nreksm se obi4Î-nsîemte ne la noî; къч! nrin a4easta se nerde mi înssmî soîsl че1 maî bsn*
Toate пътъп18п1е, afarb nsmaî de че1е foarte kleîoase че ns se anrbnsnuesks ks aratei, nots sfb fie bsne nentrs kartofle. în m>mT>ntsrile че!е smoare trebsîe nsmaî o агтЛхгъ nentrs ka бъ le nreg^easta bine; ear în че1е lstoase de mslte orî trebsîe a se da o ogorire de ks 1оатпъ, mi dsox sas treî arbtsrî în пптъвагъ.
Snre a ve nste lskra kartoflele ks sneltele de nrbinit trebsîe a se 8еатъпа în liniî deono-1г\въ de denarte snele de altele. Не sn ogor атъ-nsnnjt mi netezit bine se not trane liniele ks o s-nealtansmiH Li n i e r, mi бъ se îmnh>nte kartoflele ne linie; maî eftin le п1ъп1еагъ чтеват brazda $ъ trane о ЬгШъ de la ii пъпъ la 12 паЬпаче de lata, dealsngsl ei se nsn kartoflele, dsпъ ачееа se în-ктгпъ ulsgsl ks a dsoa brazd^ че kslkъndsseîn чеа dintaîs akonere kartoflele, mi ne a treîa brazda se nsns earem kartofle, mi ama maî denarte, tot lъsъnd къ!е о апЫъ, пъпъ че te eezîks kartoflele sen^nate în liniî drente- mi denarte snele de altele tate de 22 sas 24 па1таче, adeta de treî nalme. între liniî ns se kseine a Hsa maî nsnjn lok de tat treî nalme, ba ъпкъ ва fi maî folosit ksltieato-rîsl de ва lsa brazda de поъ па1таче de lat ь, mi între dsoъ liniî semnbnate ва trebsi se tragă dsoъ brazde че вог гетъпе neserc^nate, mi atsn4e h»-щтеа dintre linii ва fi de 'Л пайпаче.
APRILIK. 143
flenirs ka бъ seamene 4ineea kartoflele în linii ва тшъгц! lsnyimea ogorslsî în бъоъ sas trei пъгць în fie kare narte ва nsne tate o femeie ka бъ amaze kartoflele dealsngsl brazdei к8пгтвъ în desпъrцirea eî. Пъпъ tand femaile вог п!ъп-ta knrtoflele dealsngsl amъndsror brazdelor deskise ne ogor, nlsgsl ва (аче alte (1воъ brazde într'sns alt ogor abbtsre ks a4easta ne kare бъ аАъ femeile kare se вог ds4e бъ nse kartofle mi ne a4este brazde, пъпъ че nbgsl ва Beni mi ва akoneri karîo-flele nsse în brazdele înHîslsî ogor, mi ama maî denarte 8Ъ ва тегце de odaH, ns nsmaî ks nHnta-rea kartoflelor în d80ъ ogoare linite snsl de altsl dar mi ksakonerirea brazdelor. în a4est kins lskrsî mei ne renede. Femeile ns trebsîe бъ arsn4e kartoflele ne brazde, 4i бъ le ашегъ ks тъпа bine-mor în вътъп18! rostogolit, апъвътнЫе nsnjn în цъгпг, ka ama bosl че ва тегце înHsntrsl ачев-teî brazde deskis'b, kъnd ва Beni ks brazda sr-тъ№аге че are 8ъ akonere ne aqeasta semănata 8ъ ns sminteasta kartoflele nKntate. ВепъПагеа snsîksîb de altsl noate a fi de 8,10, ba ъпкъ mi de 15 паЬпаче.
Kartoflele че1е mari se taîe în dsob, шбъ rare orî se not taîe mi în treî bstanj. 4ele de mij-lok бъ nsns întreţii, mi ni4î odata ns se kseine a senrbna de че!е rni4Î. îndeobmte rodirea este mslt maî îmbeluisgata bnd бъ веатъпъ kartofle mari sas bstanj mari, fiind foarte de nrisos de a nsne tate maî mslte kartofle într'sn ksîb, nreksm fak ksltiBatoriî din Moldoea în цеага de sss.
1)8пъ че зъ ва fi isni^Bit   sembnatsl, de 8ъ
144
BUNUL CULTIVATOR.
APttlLIR.
145
ва teme KsltiBatorîsl de въче1ъ, trebsîe бъ boroneze tafta ogorslsî; mi fiind пътъпМ snior въ'1 mi bata ks snealta nsmita t ъ в ъ 1 s к.
ПътъпЫ în kare este a se semxna kartoflele trebsîe бъ fie foarte bogats. De ва fi a se nsne gsnoîs ne ogoare, anoî tot deasna akolo snde se ва gsnoîe бъ se nse sas kartoflele sas пот rsmbsl sas alte ntante пгъшък>аге.
llorsmBsl.
Ilorsmbsl este, dsпъ kartofli, qels maî nre-jjioss nrodskts ks kare s'a înzestrats agriksltsra iiereî noastre,
Ilorsmbsl este sna din аче1е ntante kare as trasassnrble foarte mslt bъgarea de sea-тъ ns nsmaî a tstsror ksitiBatorilor, dar mi a sonjetaijilor твъца!е. între skriitoriî kariî s'as îndeletniqit ks deosebita ST>rgsinn> ks aqeasta nlanta ssnt maî ks 8еатъ Parmantier, Harasti, Burger, Ducbene Schwerz, Dombasle mi maî deksrimd D. Bonafous.
De ne qele qe eedem la Amerikanî, Italieni, Snaniolî, Franqezî mi Romi>nî, nstem бъ ne înkre-dinubm къ aqeastъ ntanta пгец'юавъ dъ о тъп-kare qe цте saijîs. Aqests adeвъrs бъ rostemte ns nsmaî deneransl nostrs tand ziqe къГъгъ de тъ-mъligъ ns se noate цте бъШ; dar mi de твъцацц între kare Dombasle, Borbind desnre înssmirea no-rsbslsî în nrieirea inienita, ziqe къ aqeastъ ntanta, orî mi ksm ar fi nreg^ita nentrs xrana oms-lsî, dъ о тъпкаге senjoasu, suiors de mistsits mi nriitoare бъпъ^ьцс!.
norsmbsl'se noate întrebsinija în loksl or-
zslsî sas a grbslsî la faqerea Berii. Din zeama strsjenilor se noate skoate zaxar, оцъ1 mi snirt: a-qestdin srmb se skoate mi din grbsnjiele norsmbslsî kare deBor fi strikate das maî mslt rakis dekъt qele Sbnbtoase. Tot din zeama strsjenilor Xilienii fak о Ье81ягъ dsîqe, хгъпНоаге mi гъкогНоаге. Din frsnzele norsmbslsî se fak пъ1ъгп de вагъ, fs-niî, xъrtie. Иъпяшъ1е norsmbslsî se întrebsinîjazrb la ътпЫ81 mindirilor. Ks qotataiî de norsmbî întalzesk 8ъ1епп noştri ksntoarele lor; mi însfor-mit, пъпъ mi din qensnia norsmbilor se dobъndeш-te o îemie, kare se întrebsinueazb къ mare folos la maî mslte boale.
Ns nsmaî nentrs oamenî este norsmbsl o ntanta atata de folositoare dar mi nentrs Bite. Za-xaraoa de norsmbs orlsits este sns nstrejis п!ъ-ksts mi nriitorîs la toate soîsrile de Bite ; ear strs-jeniî sskajjî ssnt mslt maî хгъпНоп de tat tansl qel maî bsns.
nentrso ntanta ama de folositoare, mi kare, ds-пъ ksm ziqe mi D. Bonafons, este de sn interes maî mare mi de sns folos maî lbujts de tat toate qele-l-alte ntante, fie-qine doremte а аДа de snde a eenit. Snre a îndestsla aqeasta dorinu/b foarte fireasta gъsims dsoъ пъгеп deosebite a dsoi oamenî însemnanj: sna sssnjnsta de D. Ma-thieuBonaîous kare nretinde къ norembsl era Iskrat în lsmea Bîekîe maî 'nainte de a se deskoneri A-merika, ta Arabiî sas Krsqiajjiî Tas adss înEsro-; na mi къ maî tarzis, dsпъ qe s'a deskonerit Ame-rika, s'a adss mi de akolo эътъпцъ de norsmbs 1)ьпъ aqeasta пъгеге, jnatria norsmbslsî ar fi ini lsmea
10
BUNUL CULTIVATOR*
APRIL IM
Biekie mi чеа поиъ ; ear alta, еишъае Candolle kare S8S цте къ norsmbsl a Benit în Esrona nsmaî din Amerika.
Orî ks kare din aceste d8oъ пъгеп s'ar sni qetitoriî noştri, mi se nare къ nentrs noî este ks kale a iuti tot-odataini tand s'a adss nbnta ачеа-sta în Rominia.
Din4ele че 4etims înrenertorîsl de кьпошНпце szsale айът8 къ nor8mbsl s'a adss în Balaxia de Do-mnitorîsl Nikolae Maerokordat în înWa sa Domnie, la 17i0. Ama kredemi doktorslBolf че a skris o karte în limba цегтапъ assnra цъге! noastre.
Fiind къ nimenîns se Hoaţe îndsoi къ de la întrods4erea norsmbslsî în цеагъ шГпъпъ asHzî, lskrarea lsî a trebsit бъ se maî ттЬ8пъ1ъцеа8къ> maî ales nrin auîstorsl mareî desвъlirî че as do-bъndit toate ksnomtinuele în BÎeksl nostrs, de a-чееа simjîims trebsinua а агъ1а ai4Î ksltiBatorilor noştri o stsdie, kare se koпrindъ în sine ns nsmaî че1е че ssnt adeeerite de bsne în цеага noasta, dar mi аче!е че s'as ksnoskst de bsne în alte цеп, ka ama natrioftiî зъ se foloseasta de dъn-sele mi se fie în stare a nrods4e mi mai mslftî norsmbî mi ks mai П8цтъ kîeltsieh».
Maî 'nainte de a Borbi desnre norsmbs, so-kotim de кввтщъ a ne тце1еце în ksBinte, atat în аче1е шШпцеЬпче tat mi în аче1е a nonorslsî nostrs. 1пвъцац^а8 dsoъ nsme de gens norsmbslsî: D. Bonafous, kare s'a îndeletni4it maî mslt detat 1оц\ чеЫ-а!ц1 ks lskrarea mi чегкъгПе norsmbslsî, zi4e ta: nsmele de gens al norsmbslsî este Zea de la eline,sksl Zea, gt^s, атъ ksm 'la
nronss mi Bestitsl botanik Linneus; ear D. de Candolle, 1тпге8пъ ks maî mslftî însemnau? botaniqî, sokotemte, ks drent кявъп!, къ adeвъrat8l nsme de gens al norsmbslsî ar trebsi se ns fie a4est e-îinesks Zea, 4i аче1ьг deMays, dsne ksm?? 4s nsmesks mi astazî loksitoriî de Ia St. Domingo, Romimii din felîsrite пъгц! ale Da4iei das felisrite nsmirî norsmbslsî: ama sniî ъ! zik& ksksrsz, а!ци norsmbs, а1ц'п те îs, maiaîs mi MoldoBenii no-nsnioîs. Toate a4este felîsrite nsmirî se da& la tots ачееаш! п1ъп1ъ desnre kare ne este aksmBorba.
în Istoria natsraH, agrikolb mi ekonomita a norsmbslsî, fbksh> de D. Bonafous, diiektorsl grъ-dineî de agrikslt8rъ din Tsrin, se gbsesk d80ъ-snre-гече table, în kare Bedems litografiate ks o хъгшч1е пе8П88ъ че1е 4in4Î soîsrî (sneuiî) ks toate felîsrile lor (вапе1ъцГ) de norsmbî. Soîsl че1 maîresпъndit de norsnbs este аче! nsmit Mays-Zea, sas Zea-Mays mi kare se afb mi ne la noî. Din a4est soîs a emit 22 de felîsrî че бъ deosebesks atat de че1е lalte natrs soîsrî mi de вапеИцПе lor kъt ini între sine, de ne тъптеа/formami floarea gn>snuelor, de ne Isnnimea mi grosimea 4otalbslsî, de ne timnel koa4ereî mi în sforniitmi de ne meUiimea rodireî. Din a4este felîsrî a soîslsî Mays-Zea аветй mi noî dos^ adeta norsmbsls msnt e n esк ks 4otah»s! lsng mi gros mi ks grъsnцele marî, mi norsmbsl аче1 xъngъnesk ks 4staHsl sksrt mi gn> 8пце1е mi4Î. KsltiBatoriî as 4erkat ta 4eî m8ntenemtl ssnt maî roditori; ear аче! xъngъneшtî das о тътъЬ^8-цъ maî dshe; \пбъ amъndo8ъ a4este soîsrî ns se 18кгеагъ Ia hqî deosъbit, 4i ames<ekate la о!аНъа
148 BUNUL CULTIVATOR
Aqeasta simnta anbtare este deststa nentm ka бъ Bedems tat este de întins tamnsl чегкъ-rilor че trebsesks a fa4e Котъпи, datasoesk a ksnoa-uite ks denlinxtate toate soîsrile de norsmb, lui data as dorinjrb ka бъ afle kare ar fi nentrs noi soîsl mi felîsl че1 maî roditor mi че! mai notriBit ks klima, пътъп-tsl mi îmnrenîsnbrile k&ltsreL La astfel de чег-кгг! ar trebsi бъ ne îndemne ns nsmaî nilda na-Uisnilor lsmlnate, kare ns кг8цъ n'mi msnka niqî nsn-ga snre a faqe mi astazî чегкъп assnra a4esteî ntante, dar mi înssinî interessl nostrs, fiind къ ne a-ftam într'o цеагъ snde norsmbsl este sn8 însem-nats nrodskt, snde mi klima mi nbrr^ntsl ъ! nriemte, mi snde nsmaî nrin чегкъг! bsne am nste da neste sn soîs sas felîs de norsmb, kare ar resutati maî J)ine ostinelile nlsgarîslsî. flrin чегкъп a deskonerit D. Bonalous folossl snsi felîs de norsmbs nsmit П a nsi 1 в a n i a n, din soîsl Ma-ys-Zea, kare astazl че аАъ întrodsss maî k» sea-тъ în Miemsnte mi kare din 100 de 4Îotah>î dъ 21 пъпъ ia 25 de okale de grbsnjje. Folossl че ar do-bъndi mi цеага noasta din astfel de чегкъп este atat de însemnat înkъt n'ar trebsi бъ întarzi-em ni4Î о о агъ ks anskarea de takst asemine чегкъг!, maî въ! tos къ toata întarzierea este nri4insi-toare de o mare пъgsblre   nentrs touî.
Din чегкаге s'a ksnoskst къ toate soîsrile de пъшъп1 ns ssnt de о пойчвъ de nriitoare nentr» toate ntantele; nrin srmare mi norsmbsl trebsîe бъ аП)ъ пътъп1»1 ses. LUi în adeвъr, чегкъгПе ta-kste as dosedit къ norsmbsl rodemte în пътъп181
APRILIE. 149
че18 kalds, smors, mi bogata, kare se бЫтшъ bine mi kare ва fi arat ааъпк.
Loksl norsmbslsî ns este xotarit la noV; taqî ekonomiî romъnî ъ1 st атъпъ h\ пъНоадъ, toloa-къ, цъкпъ, Ьъ te Ii uite, Ьъ1ъ1*гъ, inirimte^ шотъ, mi ori snde notă, Нгъ osebire, m n^mai atsmie ns rodemte bine къш1 ъ! веатъпъ чтева într'sn lok foarte BÎekîs mi foarte nsrtat.
Loksl aqest BÎekîs mi nsrtat ns nsmaî se a-йъ linsit de вЬ^ъ mi de nstere dar arsnta mi foarte mslte bsrsîene гъ1е: dsoe rele de о по1пвъ dene-nriitoare norsmbslsî; fiind-къ a4esta este о ntanta kare бъ fa4e bine ns maî tand пътъп181 este bogat sas adъnks mi ksrat. Ks toate a4este sn loks Blekîs mi въгакя este аче1а ne kare sn bsn ekonom trebsîe бъ 'Îs kaste snre a 'Îs îmbsi^taui mi a'Is fa4e бъ dee însemnate folossri în agri-^ ksltsra цъгек Ama de бъ ва semmia norsmbsl într sn lok Bîekîs mi nsrtat, бъ ва îmbsi^taui loksl; къч! nrin nramita se ва к8гъц1 de bsrsienile че!е rele; în-бъ în asemene întamnlare rodirea ва fi пвцтъ. Snre a snori dar tot-odata mi rodirea, dsпъ nilda altor цеп, вот trebsi a îngi-ъшё loksl ks gsnoîs, dsпъ« kare lskrare se чеге nsmaî detat a se semăna în a4est loks о ntanta пгъшъ1оаге: mi anoî tokmaî norsmbsl este ntanta пгъппЛоаге чеа maî de frsn-te din цеага noastrb. Ama dar nrin norsmb авет în тъпъ ns nsmai kinsl de a întrebsinua ks folos loksrile че!е век! mi nsrtate, dar mi de ale îmbsnbtajji ksrb-Uindsle de bsrsenele qele rele mi dъndsle mi ns-We de kare as trebsimrb. Ks aqest kin вог nste e-konomi întrebsinua mi gsnoîsl че astazî se пгъпъ-
150
BUNUL CULTIVATOR.
AttUJLlfi.
151
deuite, intrebsinHare din kare rbsare ns nsma mai mslta   roadъ în  norsmb  dar mi o nreg-btire foarte folositoare nentrs xoldele че se вог semT>-na în a4est пътъп1 în loksl norsmbslsî.
De mşj|te ori a srmat nagsbx însemnata ks-rat nsmaî din*ппчтъ къ seminale de norsmb as fost B(kîmi strikate ъпкъ din n^sl; de ачееа maî 'nainte de a se ветъпа бъ na întrebsinfta kinsl a-rbtatu nentr» чегкагеа seminţiilor de bsne. Ks toate a4este, de mi din4erkare s'a ksnoskst ta se-тъпца de norsmb чеа n^bstrata bine noate se înkol-цеавкъ тъкаг de ва fi mi de 10 anî de Bekie, totsmî tot-d'asna se ЫгеЬ8тцеагъ зетъпца чеа maî no-8ъ, mi ne ачеа de sn^anmaî ks ъпМеШе de tat ne ачееа de dsoî anî.
Ilorsmbsls se веатъпъ timnsri^ mi tarzis. Zloate se тчеапъ чтева al ветъпа îndata че s'a întalzit timnsi, хпбъ data, d8пъ че вог гъвъп a4estî norsmbi, ветъпа^ de timnsris ъ! ва bate nis-kai-ва bnsme, ei se Borstrika. Asemine noate чтева бъ întarzie ks sen^natsl mi пъпъ la Moiuî, пъпъ la stafmitsl пгтгъвегп, Ыбъ а№пче soîslsî nostrs deno-rsmbS întъmnlъndsisъ ai тегце res, mi al anska brsma de 1оатпъ ъпкъ ne kont, ns noate бъ dee toata roadă чеа dorita dela dъns8lЛn senrbnatsl? de4Î, al norsmbslsî, trebsims а къ81а la timnsi 4els maî notrieit. Timnsi a4esta este f6rte bine aretat nrin о вогЬъ че arau aszit'o din gsra цегапПог noştri, mi kare вогЬъ ksnrinde în sine чеа maî 1)8пъ no-^ въцмге nentrs timus! wels maî notrieits de segrrb-* nare a norsmbslsî: „se semeni norsmbsl dsвъ че în-florenitP nersiksl mi пъпъ къпг! nojjt se arsmiî ks no-
Tembele în boiî de Ia nl8g.u A4easta твъцъ18гъ веатъпъ foarte mslt ks ачеа че повъц8еш1е mi ne Amerikanî în fa4erea sem^n^sreî.
Ilorsmbsl obi4nsit se веатъпъ în Иотъта în-într'o агъ18гъ пгоавп^ъ, fiind къ rbsare degrabъ. Adъnчimea, Ia kare se îngroamb ветъпца la noî, ns trane ni4Î deksrn băgare de 8еатъ a ksItiBato-rilor: ama, dsпъ obi4eîsl uereî, noate чтева бъ seamene norsmbsl Гъгъ frita ne ogor mai 'nainte de al8 ara mi s^Js îngroane nrin rbstsrnarea пъt8reî tokmaî fsndsl brazdei: asemine бъ ^гоапъ ветъпца mi în faua arbtsrei. între a4este d80ъ maruenî de adbnqirne în îngronatsl norsmbslsî se afta sns ai treile kins de îngronats ветъпца, че ns de mslt a în4enst a fi întrebsinuats mi kare din zi în zi se tauemte, adeta kx borona чеа ks dinuî de fer.
Orî ks kare kins s'ar îngrona зетъпца, se bagъ de веатъ къ în deobmte 1оц\ ksîtiBatoriî ro-тът зеатъпъ ne аг^ягъ neboronita, lskrs че linsemte ne пътъп!81 nostr8 de nreg^irea че o капъ1ъ пътъп18п!е din 4ele-l-alte цеп, snde dsпъ че se агъ, 8гтеагъ maî ъп1ъТ8' o boronire, ;moî se веатьпъ miîn starmit earem se boronemte snre a îngrona ветъпца.
A4eî че obÎ4nsîesk a îngrona ветъпца ke gra-па чеа ks sninî 8гтеагъ sn obi4eÎ8 BÎekîs mi bsn al nerei, semъnъnd ne агъ18гъ neboronita; fiind къ 8етъпца, nitande între brazde gъseшte adъn-4imea de kare are trebsii^ snre a înkolm*, în timns че de arboroni arъtsra maî 'nainte de a se £етъпа atsn4e kslmele brazdetor fiind азънЫвй'е, ветъпца ns are snde nika mi grana ns este în stare ka бъ
152
BUNUL CULTIVATOR.
APRILIE.
153
o îngroane atata de ad-ьпк nretat $ъ чеге, fiind къ lskrarea eîns este maî nsternita detat ачееа a «-nsî tarns bsn». Din пгоЬ'въ, a4eî че întrebsinjjea-ъъ boronaîngrcairo ветъпца tat deadъnk,de ачееа foarte nimerit ar fa4e a4estî ksItiBatorî de a bo-roni arbtsra maî 'nainte de а оветъпа mi de a o boroni mi с!»пъ че se ва ветъпа. Ks ачеasta lskrare ns nsmaî ветъпца se îngroanb bine, dar mi пътъЫз! se 1тЬяпъПцеш1е maî mslt, mi trebsîe se rodeasta mi maî mslt.
Ks kinsrile de maî sss slsjindsse ksltiBatoriî obiqnsesks a arsnka într'o fabie de la 3 пъпъ la 4 dimerliî gi^snije de norsmbs.
Toate obiq'eîsrile de semxnat mi îngronat aş fost întrebsinjjate, nreîstinlene ka mi la noî as-tazf, nentrs feîîsriteîe ntante numitoare; хп$ъ de tand ne aîsre ksltiBatoriî as îrmenst a gъndi ks toata inima la îmbsn%tasjirea meserieî lor, dsпъ maî mslte чегкъп taksle, as ksnoskst maî folositor de a întrebsinjja in lokslaqesfor lskrbri altele mslt maî îmtan^natiqe mi maî екопотлче, ne kare le mieedem astazî taujte ne aîsre mi nentrs ачееа le нппъг^ышт mi noî ksîtiBatorilor noştri.
Отъ че s'a boronit bine arbtsra, kare dens ва fi атъп8пцНъ bine se maî Ьогопеагъ mi de a dsoa, ba ъпкъ mi de a treîa оагъ, nintre a4este гъ* stanmsri ns nsmaî înkoljp>sks mi rbsars bsrsenile dar 8ъ mi nimiqesks de dinnjî boroneî, anoî se веатъпъ norsmbsl într'sn пътъп^ nreg^its bine mi ks^ujts de bsrsene, în liniî drente, arsntand /зетъпца la o ad-bmiimc кивттоазъ mi întrebsinjjind
mi maî пяцтъ 5етъпцъ. .Aqeasta lskrare se fa4e ks mamina че o nstem nsmi semmariu,Q,
Mamina a4easta are felîsrite forme; ks toate aqeste ачеа formi mi s'a пъга£ tot-d'asna maî Ь8пъ kare are lingsrî.
£>етъпца se toanrbqeîn komsi mamineî, îesi, nrin gъ8rile de la fsndsl komslsî, nita în lingurile amezate ne sns ssls, kare înBbrtindsse nrin mimkarea че i se dъ de къ!гъ roatele mamineî trase de kaî, îm^rtenite mi lingsrile: a4este tre-tands ne dinaintea gъsreî komslsî îes ветъпца mi o arsnta de dessntsl komslsî mi a sslslsi într'o leîta ne kare se dsqe ветъпца пъпъ în пътъп^ kade în fsndsl brazdeî, deskise de ni-qerele mamineî mi anoî se а818пъ ks цегъпа че о / adsqe fersl aninat Ia dinanoea aqestor тчеге.
Snre a îndrenta aqeasta таштъ tastam maî ъпМп a ameza niqerele eî la o denxrtare notrieita, ka ama mi brazdele че se вог deskide se fie îndestsl de derrbrtate snele de altele. A4easta deпъrtare nentrs norsmb trebsîe $ъ fie de treî nalme de la o brazdъ la alta. Asemine se notriBeuite mi adъnчimea brazdelor, dsпъ soîil ntanteî че se зеатъпъ, rbditand sas koborbnd ni'ierele mamineî mi tatand'o a fi nentrs norsmbs de sn nal-mak de adxnk în пътъп18п!е ^iele xleioase mi de dsoъ în аче!е пъвшоаве:
Lei4ile asemine se îndreanta nsind tate sna în mijîoksl fie-tarsîe niiers mi aurbzbndsle ka fie-kare se fie de dessntsl mi a sneî gbsrî a lin— gsrilor.
154
BUNUL CULTIVATOR.
APRILIE.
155
Lingmle ssnt tate maî mslte la sn lok ашъ-zate îmnrenîsrsl sslslsî, Ыбъ nsmersl lor se snoremte sas se гшкш8геагъ атъ desimea se doremte a авеа ntantole dealsngsl liniilor din ogors. IIotriBi-rea че se fa4e lingsrilor este legata mi ks notri-Birea че se fa4e deskidereî gъ8riIor komslsî; ama, kъnd are бъ бъ seamine ntanta'maî dess, atsn4e ns nsmaî 8е1а8ъпе881 la fie-kare шъ a komslsî maî mslte lingsri dar mi înssmî gasra komslsî se maî mxremte deskiz'bnd'o maî mslt; mi din пгоИвъ, tand ntanta are se fie semxnata maî rars, atsn4e se 1тп8щпеагъ ns nsmaî nsmersl lingsrilor de ne ssl, dar se îngssteazT> ini gasra komslsî. A4eaşta notriBire ama se Гаче nentrs norsmbs ka în lsn-ţimea sneî nalme dintr'o linie бъ ns kadъ maî mslt detat snsl sas mslt dsoъ fire.
Mamina de senrbnat, ne kare o sokot Ьепъ a o re-konrbndaksltiBatorilor, este ачеа nsmita englizasta, 1гавъ de sn kal, че s'a шЬяп^ъц^ în Franijia mi kare se gъsea de въndst la institstsl de la RoBil; ear astazî se g^^inte la аче1 de la Grignion mi la fabrika lsî Dombasle din Nancy. De akolo se not dob-bndi modelsrî, de ne kare бъ se noata fa4e rnaminî mi ai4e la noî.
Tot în ogorsl în kare s'a sem-bnat norsmbsl se obi4însemte ai4e la noî, ka mi în Alzas, a ветъпа fasole, bostanî mi maî ks ватъ къпепъ nentrs хъМапг; însъ a4este ntante kresk ns nsmaî stortands Blaga пъmъntslsî, че ssntems interesajrî а о пъ8*га nentrs пъпПе albe, kare, dsnv гъг^8-еа!ачеа maînotriBita, as 8ъ se seamine în loksl norsmbslsî, dar mi mikmsrT,nds rodirea norsmbslsî; къчг
xrana din пътъп1 are въ se îmnarte, în asemine întamnlare, între a4este felîsrite ntante. Fas-olile, bostanii iui хъЫапН de mi se fak la о alta tandssnts sen^nate ks norsmbsl, п\бъ rodsl lor este maî nsijin de tat atsn4e kъnd se веатъпъ în deosebî fie-kare din a4este ntante: de ачееа da^ obi4eîsl nostrs este пъg8bitorîs mi trebsîe пъгъвН ka snsl че ne tan-gъвъгына пъmъnt8l8Îadsчe mslta înksrtatsrbini nie-rdere de timns ks alessl mi krsjptsl lor la numire.
într'o цеагъ, ka Иотъша, snde пътъп18п1е ssnt latuî ear oamenî nsginî mi гъгъ trauere de Ытъ nentrs lskrsî nronrietarîslsî, mi snde nramila este atata de obmteasta, ksltiBatoriî ssnt siliiji ka бъ kaste toate kinsrile nrin kare бъ se suoreasta lskrsî. A4easta as fost о 1геЬ8тцъ пеапъга1ъ mi în alte цеп aflъtoareîn îmnrenîsi^rî de mi deosebite de ale noastre; шбъ Snde de asemine ka mi la noî se simue. trebsimia n^mitslsî. Ks lesnire dar am nste бъ ne îndeststam mi noî, data ne вот folosi de ачееа че ne aîsre чегкагеа ks de-вевъгшЛге a doseditta; în lskrarea ntantelor пгъ-mitoare maminele de пгъшН s-»nt аче1е maî.folositoare. Ilrin aqeste mi Ronvbnsl ar nste lskra, ds-пъ ksm se 1вкгеагъ ne aîsre, ns nsmaî maî mslte kartofle mi norsmbî dar mi ks maî Ц8цтъ kel-tsîeta mi k8 maî nmslta reneuîsne.
De lsat în bъgare de зеатъ este ta toata msnka че o fa4e omsl singsr este nretat de ostenitoare mi-sksmirb, nre atata mi чеа maî desenîr-mita; ks toate emeste maminele ns ssnt alta detat nimte snelte ks kare se slsjemte omsl 1»ъпс1 în agîstor mi nsterea dobitoaqelor mi ama tatand
156 BUNUL CULTIVATOR.
ns nsmaî maî mslt lskrs, dar mi sn lskrs mal eftin, maî renede mi ks mai П8цтъ trs.ta. Ama omsl $ъ-nxnd rtanrbntsl ks хъг1ец81 ns Гаче ni4i odata a-tata snormisn lskrs atata de eftin mi renede ka atsmie къш! în loksl xъrleц8lsî ЫгеЬ8'1Пцеагъ nls-gsl, mi ne 1ьпдъ msnka sa îe în anîstorîs mi a-чееа a dobitoa4eîor че trag nlsgsl. Asemine se noate zi4e mi desnre grebta a tareîa П'еаЬъ о Гаче grana mi barona, еагеш 1га8ъ de Bite. Asemine de къпа a emit omsl de ssbt robia întsnerikslsî nemtiin-ЦС1 a anîsns ne aîsre, în nsterea desвъliteî sale 1пце1епеп, de a Isa în auîstor nsterea Bitelor mi la пгашъ!ъ ks kare astъzî ne aîsre se fa4e sn lskrs maî mslt, maî eftin mi mai renede dekxt ks sana.
Sfeklile.
Kartoflile lskrate nentrs xrana omslsî mi nentrs вкъиагеа lsî foamete s'as tanjt în agriksltsra altor цеН, ns nsmaî nentrs a4ests foloss dar mi nentrs къ ele das sns nstrt jjs bsns Bitelor. La noî în-8Ъ, mi maî aless în МоЫова, kartoflile s'as nriimit în ksltsra mare maî mslts nentrs a skoate din ele rakis detat nentrs а хгъгн ne oamenî.
ПгеГачегса kartoflilor in rakis arata o tre-Ьвтцъ mare че se simiicmte de ksltÎBatoriî noştri, ачееа de a redsqea kbtimca чеа mare a nrodsktelor într'sns Bolsms maî miks , maî lesne de transnortat mi de nxndst. Аче as ta 1геЬ#тцъ este ачееа kare 'î silemte a nrefаче în snirt kîar mi gi^sl, овъ781, orzsî, sekara mi norsmbsl. în a4easta nre Гаче re ksltiBatsriî noştri, ne tang-ь snirt, dobъndesks mi Ьгахъ, kare este sn nstremM însemnats nentrs in-
APRILIE. 157
grb.matsl boilor, че formeazb snsl din че!е maî marî obiekte ale komeriislsî nostrs.
în alte цеп бъ nre faks grъnile mi kartoflile în snirt, ns nsmaî nenirs foloasele агъ ta te maisssx dar mi nentrs a dobxndi gsnoîs, 1ъгъ kare ns e-sîe ks nstmn/b a se Гаче lskrarea пъптПьЫ.
АГагъ de aqeasta, kartoflile тГъц]'шагъ kslls-reî sns foloss mare anîstand'o întrs а к8гъц1 o-goarele de bsrsîenile че!е rele ks kare le ътп1е ntantele че ns se пгъшъакя, ksms e gs Ъ81, sekara, orzel, ОВЪЬ81.
Snre а кйгъц! път bntsl de bsrsîenî rele mi snre a fa4e ka grbele noastre бъ еа8ъ ksrate de negi-пъ, de mъzъrikie de msiutarîs mi de o mslijime alte seminţe rele, este de пеапъга1ъ trebsunjb a se în-mslnj în ksltsra noastrb ntantele че1е че se пгъ-urbsks, mi de kare noi п'авепи; detat nsmaî norsmbsl. Intr'a4eastea, sfekîa este ачееа ne kare o rekon^nd^ns maî ks osebire k8ltiBatorilor,ns nsmaî nentrs къ к8гъць пътъп1я! de bsrsîenî rele, fiind mi ea este o ntanta че sri> пгъшъш1< , ns nsmaî nentrs къ serBcmte la nstreusl Bitelor mi maî aless la îngn>niatsl lor. dar mi nentrs къ mi ea se noate reds4e într'sns Bolsms maîmiks mi ks mslts maî folositorii Бъпъ^ъце! mi feriqireî oamenilor йекъ{ a-4els че еавъ din kartofîi. Din sfekle se skoate za-xars kare astazî бъ nrodsqe în къйте mare în Franija mi iu 4elelalte цег! ks klima staim^rata, snde ns se noate fa4e trestia de zaxars. r
Т)ъпъ че se skoate zaxarsl din sfekle гетъпе о Ьгахъ kare este mslts maî хгъпйоаге nentrs Bite аекъХ ачеа   8коа*ъ din kartofli.   Afan> de a-
158
bunul cultivator.
аг-rilis:.
/59
qeasta mi din sfekli бъ skoate rakis. Dar ks za-xarsl че skoate чтева din sfekle цеага este mslts maî folosita detat ks rakisl че Гаг skoate din tinsele sas din kartofli.
Sfeklile ssnt de mai mslte soîsrî, \пбъ аче-le albe de Silesia ks kreasta eerde ssnt аче!е maî bogate în zaxar. >
Sfeklilor nriemte sns пътъп^ suiîors mi bogats, ks toate a4este ele se faks bine mi în пътъп1 tare, къпа este lskrat mi nreg^it bine.
ветъпца de sfekta че se nsne într'sns no-gons а1ъгпъ dela kinsl lskrbreî. Sfeklile se sea-тъпъ d'a drentsl în ogors mi atsn4Î natrs ока de зетъпцъ ssnt nrea destsle nentrs sns nogons. Sfeklile se se атъ пъ mi în rbsadniin> mi anoîsentan-teasx ka tstsnsl. A4ests de ne srnrb kins este a-4els maî îndenrbnatiks, fiind-къ fr^dsîe ksltiea-torîslsî a пregъti bine пътъп1в1 în kare are se гъ-sъdeaskъ sfeklile, mi fiind-къ noate în rxsadniHb 8Ъ ksltiBeze mslte гъаъчш' ne o întindere mita de пътъп*. Къпа sadsl a kreskst пъпъ че а a-nîsns se а!Ьъ mese frsnzimoare atsnqe se skoate, se ге1еагъ frsnzele de la гъДъчтъ în ssss, mi бъ sъdeшte în liniî, denarte de sns nass sna de alta, nsinds sadsrile d'a-lsngsl liniei în deпъrtare de о паЬпъ mi пЛътъЫе snsl de altsl, Etanrbntsl fiind arats adъnks, fiind îngi^niats, fiind mi a-тъп8пцН8, tat se noate de bine, se însearmrb li-niele ne els mi anoî se faks^Ъ8Г1 ks sns kitona-gs. Овпъ че s'a takst o gasrb ааъпкъ, se nsne гъ4ъчша sadslsî în ea mi ks ni4Îorsl бъ апавъ de se tanemte bine de пътъп!.   în atinnerea rxdb4i-
neî de nrin toate пъгцИе ks пътъгй mi maî a-less la kansl rbdb4ineî sta toata nrinderea sa-dsrilor.
Orzsl.
Orzsl че se se а тъпъ de ks 1оатпъ în цеагъ se nsmemte Aiaks, în МоЫова de jos; ear аче18 de пптъвагъ se веатъпъ în anrilie. Soîsl orzslsl de ne la noî бъ веатъпъ în martie mi mai nimerit în msstsl orc^tslsî. Se maî afta mi alte soîsrî kare бъ зеатъпъ mi în maîs. De dorit este ka 8Ъ deosъbim felîsritele soîsrî de orz mi 8ъ ksnoain-tem toata înssmirile lor че1е bsne; ama am mti ks înkredimpre kare este аче1 kare se 8еатъпъ în msstsl orm>tslsî mi ns denen>, mi altsl kare sta mai mslt timn în пътъп1, totsmî firsl lsî ns este maî gross mi maî bsns de tat a orzslsî grabniks mi тъп8пцъ!8. Este sn soîs de orz nsmit orzs de Euint че dъ о Гьтъ foarte Ь8пъ nentrs пъпе mi kareJe este maî ks totsl linsits de Нгъце.
Orzslsî în deobmte nriemte sn пътъп1 kald, 8mîor, sas че1 п8цт foarte bine атъпяпцН. IHi în пътъп18п1е че1е Istoase se noate ветъпа orzsl, data вог fi nregbtite bme nrintr'o ogorire de ks гоатпъ mi nrin dsoъ sas mi trei arbtsrî de пптъвагъ. Loksl че! maî bsns т8ъ nentrs orz este norsmbimte karea, de ва fi fostlskrata bine, noate бъ nrimeasta orzsl în пптъвагъ mi Гъгъ a maî fi arata. în data че бъ ва sbiui пътъп181, бъ se bo-roneasta bine norsmbimte ks о Ьогопъ ks din^ Isnn, de fer, ks о таштъ че se nsmemte stirnitor mi. anoî бъ se seamene orzsl îngron/bnds'l adъnk
160
Bl NIL Ct I.TIVaTOK*
APRILIE.
161
la аъоъ, treî, ba ъпкъ iui la natrs па!шаче \n nbnmitsrile smioare nrintr'o ЬогошгеЬ8пъ,   în a-4est kin am senwnat orz la 4îoara, dsm> statsirea snsî kslfcieator însemnat de la IHtetaneuiti, mi am dobъndit îmbeliusgata road^ dar mi din 8етъпъ-tsra че am takst, nsind orzsl în пъrîoagъ атъ-mm^ita bine, ns maî nsnjn rod bsns am dob^idit. Ks tat пътъп1й1 ва fi mal slab mi mal bine атъп8п-ylt, ks atata mi orzsl se fa4e mai roditorls. De ачеа faimossl frangez Donmasle an>ta a4easta stare a am'bnsnnjreî пътъпЫй! zikъnd, de tate orî 1гечеат  dimineajja ne tangx lansl de orz, къ el în чепвше se fa4e maî bine.   In adeвъr, akolo am blzsI orzsl ksles de ne пътъп1сч1 Roailsisî tatan-dsta foarte riditorîs mi dъnd îndsoit mai mslt de tat st^nnem noî de ne n^noasele пътъп1вп a le Ro-тъте1, akolo de ne nrsndimsl Mozeliî бъ къпъ1ъ maî mslt dekrbt4e ai4e ns бъ dobъndeшte de ne пътъп18-гПече le maî bsne mi kare se notnsmi ale fъgъdsinцeî•
Sekara de вагъ.
Kъnd пл> s'a iibtst ^етъпа sekara detoarnnb, sas tand din nriqina erneî sekara a4eastaa nerits, se noate sercmia sekara în msstsl ombtslsî. La ачеаз-ta srтъпъ!йгъ se nsne maî tnslta 8ешъпцъ detat la ачеа de toamna Sekara de вагъ este bsm> de senmiat în loksrile msntenoase, snde чеа de toa-тпъ ns rodemte mi snde de mi $ъ коаче maî tar-zis dar ns este ama de snornita ka чеа de 1оатпъ. La neeoie nsmaî se веатъпъ пптъвага sekara, karea niqî ns 8ъ fa4e rodita data вага ва fi въчекшвъ.
Ânasotiftl
Am hъg'ăt de seamb къ пе£8цъ1огн к8пшъ-гъ anason din Tsr4ia mi'îs trimits în Romimia snde se ШгеЬятцеагъ la nritakstsl rakislsî. Ns este de певое ka бъ se ksmnere anason din striw-пъШе, de оагъ че els se noate Гаче foarte bine în цеага noasti^, snde noate snori ав8ща ksltiea-torîslsînostrs nrin oksîtsrb din че1е та1Ьъооа8ъ» Ls snsnogons de пътъпШ se чете nsmaî 2 пъпъ la 3 okale de зетъпцъ kare, daka este arsnkata în пъ» nnmtsl 4e'î nriemte, noate бъ mo d sta mi neste 300 de okale, mi аша бъ resntaţeasta ks а88пгъ de тъ-ssi% osteneata ksltiBatorisîsî.
Пътъп181 kare nriemte maî bine anaso-nslsî este аче! maî mslt slab detaUare, mai mslt пъ-sinoss de tat kleîoss, maî mslt suiîor detat gres, maî mslt kald dekъt гече, destsl бъ fie «med mi бъ se afle într'o nosiiiisne ta>l(lsroas'b. ftanmitsl se пrъgъteuIte nrintr'o arUsn> de toamirb mi alta mai'naintea sem-bnatsJsî3 dar dsrn, зетъпаге trebuie se se grane bine în Isngs mi înksrmezims.
Oile,
în a4easta 1»пъ, oile че as îmienst a tata simHesks чеа maimare ti-еЬ^тцъ de sn П81гец în destsl mi bsns, Гъгъ de kare atat ele tat mi meii se kirqesks. Пе Ia lsna aqeasta tamnsi ъпкъ ns este înnerzit bine mi tansl îmiene a se stanul, tate Bite ns stabesk mi ns бъ nriniejdsesk din linsa хгъ-neî la starmitsl ernatikslsi lor? De ачееа бъ ks-в!пе ко бъ nat îmnrosn/btaz stenilor noştriвогЬа ве*~
11
162
BUNUL CULTIVATOR»
kie „fond mi аъпеа бъ ns mi le въndъ шчТ odata de la kas-b," Oile trebsesk экоавъ la кътп îndatb че as dat earba. Ns trebsîe 1п8ъ бъ amtentam ka бъ se îngroane la гъаъчтъ mi n;>îsni, къ1п oile тъпъпкъ nsmaî frsnziîe mi 8Ъ xri.nesks foarte bine nsmaî ks kolujî erbeî. Kъnd тчепе a kremte naîsî, alswie frsnzeie erbeî ns maî kresk, mi tokmaî de ачееа ne islazuri по!8ъ sexrbiîeasta totdeasna maî mslte soîsrî de Bite de tat ne Тъпацип..
Пе la îri4enstsl a4esteî Isnî пътъп1з1 бъ alta !пвъзк81 ks îndeststa еагЬъ nentrs ka бъ se sa-tsre oile mi бъ ns li se maî dee Г ьп. Овчегеа oilor la пъзкв! trebsîe 8ъ fie ka mi o norneah> mi бъ ns li бъ îng^dse ni4Î de ksm ka 8Ъ se kshe ne пъш!8пе sas бъ тъпъпче stand mslt timn într'sn 8 lok. Oaea trebsîe бъ тъпъпче rnerg-bnd петче-tat, kъчî almintrelea бъ în ta mata o rnslujme de boa-le foarte starnitoare de oî. $ъ ne ferim de a da oile la nxskst ne imamsrî mtamtinoase, ba ъпкъ ni4î ne че1е sskate tand earba ва fi msîeta de nloae mi de Г08ъ; ear la sloata, maî'nainte dea le ds4e în norneata, este bine бъ lise dea ka зъапяче în tarta nsjjine naîe sas tan.
rironrietariî de oî kare soîesk 8ъ ns dee gъl-Ьеагъ în sitele lor ini бъ fie ferite odata de orî че boale.t rebsîesks 8Ъ nriBigîezb ks neadormire ka 4îo-baniî бъшл îmnlineasta datoria lor. Ne îngrijirea 4Îobaniîor este mai totdeasna mvjina nbgsbirilor че-lor mai mari че se întamnta în oi; ear maî ks sea-тъ aksm kbnd fatъ oile, de la 4Îobanî а*ъгпъ ka бъ опбъ mai mslij* sas maî nsiiinî те); mi ama de la ei  nsrqede snorirea sas mikmsrarea folosslsî че
APaiLiE
163
adskS termele de oî. De ачееа ori tat de bsn ar fi 4Îobansl? ns trebsîe tasat nenrioiglet de къ*гъ stan^nsl tsrmeî. Bsna ri^dikare a meilor а1ъгпъ foarte mslt mi de la nstrsujsl че se dъ fotatearelor; de ачееа ks sksmn^ate s% se srme^e че1е zise mal sss, atat în nrieirea oilor tat mi a meilor»
tngrbmaisl italicilor.
îngrbinatsl вщеИог тчепе a deBeni la noî sns rams însemnata de înaBsyjre. Ingn>uiatsl se Гаче in tot ksrssl snslsî; Ыбъ maî оЫчпзН se fa4e mi se starmemte în anrilie, kъnd se întreаЬъ mal mslt karnea de вще1«.
In mslte loksrî бъ taîe Biiieiî tand ssnt de 3 пъпъ la 4 sentanrn>nî. 1\\бъ maî obî4Însit бъ taîe tand ssnt de 4 sas de qimrî Isnî, къш! as mi karnea чеа maî а1Ьъ mi чеа maî gsstoasъ. Nstreusl че se dъ Bigeilor Гаче karnea lor alta, Ьвпъ la gssts mi ntaksta la тъпкаге. Â4easta ЫпъЫе mi aqeasta aîbean/ь' а tainei se dobъndeшte dъndssъ Bijjeilor, mi тчепът! a li se da de kbnd ssnt de 2 îsnî ini съпъчезъ taîe,пeîъngъ lantele че1 ssgemi o bestsrb de Гътъ de gn>s onorita mi amestekata ks 08ъ.
Sfonii.
Пъпъ la mijloksl aqesteî Isnî se starmemte lskrarea skoatereî stsnilor din temniks. Aqeasta skoate re atanrb dela timnsi че ва fa4e. tand este timnsi гече se întarzie skoaterea stsnilor; ear tand este kalds. въ grъbemte.
Skojp>ndssb stsniî din temniks se aniazb în nrisata,   Ilrisaka se Гаче la loksl че! maî roman-
164 bunul cultivator.
tfks, че! maî nlins ks erbsrî mi ks копачп fiind къ din florile aqestora аНлпъ ksleue mierea mi чеа-re. îlrisaka trebsîe к*$гъщ£ъ de еагЬъ mi bsrsene mi njnsta toi deasna nrbîsrata frsmos în nrejma nris-4eî este bine бъ se seamine erbsrî mirositoare de къпшв, ksrnă'ss qimbrsl, гатотца, ssteina, mi alte asemine, ear maî ksseanvb xriinta, тъкаг вг'о 60 de игъ)1ш. Xrimka бъ se seamine de timnsriska amâne timnsi roîuiteî бъ fie înflorita mi 8ъ auîse roîmtea albinilor,
La fbkstsl nris4ilor s%seîea seama a le nsne denarte sna de alta, ka бъ ns se lirbdeasta albinele mi snele ne altele бъ se пrъпъdeaskъ. îlîtîsbeile skoase înnrisata бъ se akonere bine ks къпаче ka бъ ns resbata în ele nloae mi бъ le nje doss mi втЬгъ de razele че!е arzetoare ale soarelsî.
Ns este animal maî folositori» s^eanslsl nostrs de tat albina. Аче asta insekta kslege singsrx de ne tamn nektarsl mi nolensl florilor, kare Гыъ dъn-sele аггетьпеа aerdste ear ks <tansele зъ strimte mi se nre Гаче în miere mi чеагъ, forbka omsl зъ'ип dee чеа maî mita osteneata, sas бъ fata вге o keltsîeata. Ks mierea mi чеага dela 2mtî»beîe въ-teansl ъш1 ntatemte toate (tarile sale tatre Stats mi къ^ъ котвпъ, de ачееа nimik ns noate fi maî de folosi mi maî de mare тъшгъеге mi bsksrie nentrs 8ъ1еапв detat albina, kare ks mierea ъî Bine de'î îndsfaeinte атъ гъ te le sale zile mi de'lsa-nlsta în nlafa datoriilor mi altor keltsîele Гъгъ ka nentrs aqeste înd етъпъп si/mî ii dat вге o mare osteneata. Albina singsri, se хгъпеш1е, mi din xrana че adsnъ îndsbiemte mi ne omsl че kasta de d^isa*
APRILIE. 165 ilaserile.
în anrilie 8!ъпъпа de ка8ъ are mslta 1геаЬъ mi mslta bъtaîe de kans ks nsiî че 'i as skoss kloin-tile. Xrana чеа maî Ьвпъ mi чеа maî nriitoare че se noate da nsilor, în4eledintaîsmese zile, este mîezs de пъпе sskata mi dsmikata тъпвпце1в mi a mestekata ks g^binsuis de os въг1о8в, Ks tat kresks nsiî 5 atata 8ъ тшвцтеагъ gblbinsnisl de os mi бъ snoremte mîezsl de пъпе, kare se ппквгтъ tand as auîsnss a fi nsiî de dsoe 8еп£ътъш5 mi în loksl mîezslsî de пъпе se nsns griiSnue.
БоЬочи de gъskъ mi de гацъ тъпъпкъ tari, це онъгйе mibsrsenî хъквйе, ear maî ales frunze de marole mi de ваггъ. Eî îsbesks a fi tot dea-sna în апъ snde se 8каЫъ mi kare nriiemte foarte mslt въпъ1ъщ lor.
Ilsii de квгкъ капъ1ъ mi eî тъпкаге de inîezs de пъпе ks g^binsm de os kare srb dъ mi la qei-laljjî nsî; Ыбъ ks m î mslta îngrijire mi legare de веатъ, fiind foarte delikajjî mi n^timitorî foarte mslts de frigs mi de smezeata.
ПгъшйкЬ
Bobsl. într'o nlsgъrie Ьвпъ, bobsl trebsîe 8ъ fie sokotit ka о хоЫъ nregъ-titoare; nentrs a-чееа kîeltsîata че se faqe ks nrimitslbobslsî ва fi resntatita nrin îmbelmsgata Ы rodire. Tot-odata nsmaî nsnjn $ъ folosesk. mi xoldele вгтъ1оаге de a4est nrbinit, fiind къ g^>sesk sn пътъги квгъцЦ de dsd^. Bobsl setrmiat în liniî se пгъшъш1е de dsoъ treî orî ks mamina nsmita Sana kal^lsi,
166
bunul cultivator.
ÂPEÎLIE.
167
пъпъ че kremte îndestsl de nalt ka зъ ns se maî noata iskra ks a4easta таштъ; ear dsdi>sl din Isngsl linielor de n'între ntante se ва nliei sas пгъпп de oamenî ks sana.
Morkoeii чс\ sembnanî timnsris as neBoîe în a4easta \ъпъ de a fi пгъшщь Trebsîe ka 8ъ Ie d^n ъntъîa пгашъгъ îndată че 'î nstem deo-sesi dintre bsrsîene. Ks toate ач-este trebsîe 5Ъ ne ferim de a 'î пгъпп kъnd пъгпъпЫ ва fi smed mi бъ ва lini de отпчПе numitorilor.
Blaksl trebsîe nrxniit în aorilie ks a4eeamî Ьъ^аге de se атъ ks kare s'as пгынНЗ morkoBiî. ba ъпкъ mi maî mslt к a ta бъ ne ferim de а пгыш raa-ksl ne sn timn smed. Dinaqeasta gremata maksl tanjemte toi dasna. Maksl trebsîe гъгН tas^nd tate 15 пъпъ1а i8 па1таче între o rъdъчinъ mi alta, ks toate aqeste aksm la ъпг/bîa пгашъ1ъ бъ Ыбъ mi maî des, fiind къ mslte п^ъчт! not бъ maî m агъ ъпкъ; ъпбъ la a dsoa пгашъ!ъ 8Ъ ва зъвъгпи rbritsra makslsî, mi a4easta бъ ва Гаче afsn4e къпа frsnzile вог fi de dsoъ sas de treî па!таче de Isnnî.
Sfeklile, ksrekîsî, mi alte гъс1ъчт! din rъsadniцъ trebsîesks nlieite îndata че se nots ks-* noamte din dsdъs; mi dsпъ 8 sas 15 zile, tand se nlleesks de ai dsoîlea, 8Ъ вог smsine firile че-le nrea dese, tas^idsse tate dsorb deuete între fie-kare fir, mi data ar dori чте-ва ka бъ а!Ьъ гъ-sad frsmos ва trebsi а гъп mi maî tare. Sfeklile se-тъпа1е ne lok mi kare ns as 8Ъ maî fie n^dite, trebsîesk пгыш te tat se ва nstea maî de timnsris
însl че! $етът1 de timnsris trebsîe 8Ъ se пгътздкъ aksm,  ferinds-ne de а Гаче a4easta ne
sn timnîl smed mi silindsne a o isпrъвi tat maî îngrab.
Grbnat»l oB'bsslsi, orzsl«î ini al bob&1»î.
Юяпъ че а гъвъг^ овъ8в1 mi s'a 1пг^ъч1-nat bine, o gn>nare maî mslt sas maî nsnjn a-dъnkъ, атъ starea пътъп1вЫ, ъ! ads4e tot-d'as-sna foarte mslt folos. A4easta g^nare este ne-antrat trebsitoare, tand овъзв! зъ а(1ъ senrbnat într'sn пътъЫ Istos, sas alb. Illoiie bat Гаца ogors-Isî: mi data dsпъ acestea вгтеагъ ssta4Îsne, atsn4e бъ nrinde ne d'assnra о 8коагцъ пъНоавъ kare ns бъ 1а5Ъ a fi ^sb^sta de гозъ, de aer mi de въпЦ mi kare ssgrsm^ nHntele mi onremte kremterea овъввЫ. O gn>nare dar takşta oвъsslsî la timnS, tand пътъпЫ тчепе a se sbi4i mi mai 'nainte de a se nrinde skoarija, ъî nminsîeujte че!е maî folositoare вгтъН. île îъngъ a4estea, toate o-goarele gn>nate în a4est kin n-btimesk foarte nsnjn de svqeteie de вагъ.
вгъпагеа este nriitoare mi orzslsi, ъпзъ trebsîe taksta ks maî mslta квтпътге, nentrs ta naîsl lsî бъ sdrobemte maî lesne de tat al овъ-sslsî. Orzsl trebsîe бъ se grane zioa, tand ва fi maî mare агшщъ mi kbnd soarele ва fi maî tare, ta4Î atsn4e ntantele fiind kam Bestejite ns îi se Гьгъ-тъ naîsl. De mare folos este ka ksItiBatorîsl §ъ пъndeastaminstsl faqereî a4estor grъпъrî, mi ds-пъ че ва fi гъзъг^ mi msmtarsl mi rbdikîoara de nrin 8етъпъ1вп1е de пптъвагъ, aпoîsъ §гъпе snre a starni totd'odata mi a4este bsrsîene.
Bobsl trebsîe бъ se grane îndata че ва fi»
/
ao° bunul cultivator.
гъвъгй. A4easta lskrare ns 'î ads4e niqî o stri-ta>qîsne, qi din лгойвъ g^benite kremterea lsî. De ачееа ns trebsîe 8ъ '1 1ъ8ът ne g^nat, тъ-kar de am fi mi xotarinj $ъ '1 пгъпп m maî tarzis.
Toate a4este дгъпъп trebsiesks takste, tat ва sta în nstinn/ь, ne sn timn sskat mi tand пъ-mbntsl ва fi sbi4it bine. tand авет 8ъ иетъпът trifols sas alt—fel de Нтц mi imam în вге sna din a4este пъш, atsmie în minstsl аче stor дгъпъг! бъ se arsnqe ветъпца, adekъ maî 'nainte de a gn>na dakъ ns ne-am teme ka «етъпца бъ ns fie nrea ad-uiks îngronata, sas dг>пъ grtnare (1акъ ва fi пътъп1в1 bine атъпкпцИ.
Grbdina.
In aqeastx \т\ъ se not (аче mai toate зетъ-тъпъ1вп1е arătate în Isoa treksta. Senrbr^tsrile taiuUe în fasr mi i,ienninar mi аче!е de la тче-nstsl lsî nrier, as trebsinjrb de a se nlioi, гъп mi nr-biui. Stanrbna de kasb trebsîe бъ fie foarte xarnita în faqerea a4esîor Iskrbrî. mi îndatrb че ва Bedea bsrsîene ш'иЬ^ъв nestratsrî бъ ie star ne asta, къч! a-4este ksnrind loksl mi тъ(1^шъ ne че!е §ътъпа1е mi le îmnedeta kremterea, maî ales data timnsi este nlolos. Asemine trebsîe бъ se n>reasta nrets-tindene iitantele че1е nrea dese, defrita noate ka 8ъ ns fie fost Sbnrbnate nrea des; de ачееа ns trebsîe ka 8ъ In ta rzie ks rbritsl, къч! агзпчезъ n ier de maî mslt- de tal data ar fi senrbnat maî rar. Ama чеа na, rnorkoesl, m>trsnjelsl ns se fak destsl de groase în п^ъчтъ data вог fi dese. Asemine ksre-kîsl mi sfeklile din rbsadmu> бъ se гъгеазкъ ks
APRILIE» 169
b%gare 8еатъ, ta4Î ntantele se Bestejesks, se kir-qesks mi das rodsrî foarte neînsemnate, tand kresk tiksite sas strinse snele de altele. în nrier sas maî bine în florar înqene mi lskrare sdatslsî gn>-dineî. Ana este ssfletsl grxdineî, de aqeea de tate orî se ва Bedea къ пътъп1з1 бъ sssta, trebsîe a'l sda гъгъ întarziere. Trebsinija sdatslsî as stor-qit dibxqia grъdinarilor bslgarî de ne la noî. П»-цвп, mannjsri de dss апъ, аветъпъп de пътъпЦ faqerî de drsmsrî nentrs апъ, astsn^srî la гъб-nintenele lor, ba ъпкъ la grbdinele de ne шъбъ\ Jijieî am въгМ ks mare ntaqere mi roiii твъгШе de boi mi srtand ana de jos ne mal. Destsl ва fi ka о в^ьпъпъ 8Ъ kaste ks bъgare de веатъ la neobosita msnta, la iskssinija mi tamtigsl grъdinarilor bslgarî, nentrs ka БЪБе înkredinjjeze tat de marî folossri ва dobъndi în kasa eî din osteneala qe'inî ва da întrs tastatsl ks sdare a gi^dinei*
Пъпъ че ns ва konteni îngîeijsl mi гъчеак nonjjilor, sdatsl în grbdii^ trebsîe бъ se fata la атеагъ zi, nentrs ta frigsl este foarte nrimejdi-os ntantelor dintr'sn пътъп1 nlin de апъ. Ыбъ maî tarzis, în florar, qireuiel, ksntor mi maî în ко-lo, ва trebsi 8ъ se sde tot-d'asna seara, ear ns zioa ne annijjile че1е marî. udarea de веагъ este mslt maî folositoare mi maî traînita, fiind-къ este ajîs-tatъ mi de гъкогеа!а попцНог.
Rodsrile godinei din nrier se n^rginesks în makrini, marole mi rъdikî de 1впъ, kare ks tat вог fi nsse maî de timnsris ne тавъ ks atat mai mslta 1ам1ъ ва înBredniqi а1ъпъпа kaseî. Rъdikile aqeste trebsesk sen^nate tot din 15 în 15 zile, ka ama
т
А « V BUNUL CULTIVATOR.
nekontenit бъ fie îndsfoita simnla mas%de цеагъ, пъпъ în еагпъ, ks aqesie ntante че das о хгапъ зъпъ!оа8ъ nii ntaksta.
Biea.
Biea 8коаБЪ dtn пътъп! în Isna treksta se пгъшъш1е în aqeasta, въпъпавзе пътъп1в! ne sns timn frsmos mi aвъnd îngrijire de a ns se be-teji гъДъчтПе. Senatsi Bieî ns are de skons nsmaî de a da иътъп1вЫ o lskrare, dar mi de al цтё ksrats de bsrseniie qeîerele. Senatslse fa4emi în Isna вгтъ1оаге ks skons de a star ni bsrseniîe mi а ц?пё si ea ksrata.
Овпъ sъпat че Гаче kotorirea sieî, adeta зъ rbditaBieanexarauî dekare seleagъ вще!е eîks teîs sas ks mla^ ssbţjire. Хъгаци însb se nsns toijî maî 'naintea înfloritslsî Bieî, atsnqî se faqe odata ksa_ qests înkordat.al Bieî renksirea mi taîetsl eî, a-deta tand 8ъ taîe toate ramsrile qe ssnt de nri-sos mi къпа se taîe mi aqele че гетъпе dela a treia къпхъ neste roadъ.
Biea Ыбъ qea Йпъгь бъ ва 8ъпа ia rъdъqina bstskslsî mi 8ъва кягъцД de toate 1^ъчтНе de ne lъngъ tsînhrb, Тыегеа de la гъДъчтъ se fa4e în maî mslte kinsrî: în okî, în 4ensrî mi în ar-ksrî. în deobmte bstsqiî ns trebsîe 1ъ8ещ nre naîuţ 4i sksrgl ka 8ъ kanete mslta nstere mi 8Ъ коакъ noama maî ks^nd. Bstsqiî tinerî se taîe în ar-ksrî mi în 4tiisn:îasns bstsk ns trebsîe tasats maî mslt detat treî rainsre mi o tslnhrb. 4erksitsl 5ъ se fata denarte de пътъг^ mireskirat^ ka бъ
APRILIE. 1 i i
noata resbate aersl, kъidsra mi Ismîna ne din toate пъгцПе-.
Dsziî.
tand dsziî înqens a înfrsnzi,atsn4Î kata a în~ чепе mi kremterea gъnămi]or de тъ1а8Ъ, nsind оъ1е la klo4ît; flîndkb dsziî бъ квШвеагъ nentrs a da frsnza lor Bermiior че o nre faks în mat«s^.
în nrods4ei ea nrbtaseî kare se nsmemte s e-risiksItsrъ ssnt natrs 1вкгъп deosebite, kare ks tat вог fi maî desn^ujte sna de alta ks atata se вог вев.ъшп mi maî bine mi maî ks folos. Чеа -bntaîs este ksltsra dszilor, a dsoa kremte re вег-milor, a treia deoъnarea gogomilor mi a natra skoa-terea зетъпце! din gsgoame.
Aqeasta de ne вгтъ lskrare este aqeea nrin kare s'a an/bijat în цеага noast™, în aqtastî de ne вгтъ anî. interessl готъпИог mi î-as takst a se anska mi de ntantat dsz*, snre а авеа frsnze ks kare 8ъ se xrbnesta g^nda4iî.
Oamenii 4eî seraqî ka mi qeîboga^ se nots a-nska  de  serisiksltsra.   Ks   ntantaaiî   întinse de dszî se noate nrods4e о tatime mare de frsnze, kare se noate Binde la aqeîqe s'ar anska nsmaî de kreskstsl gъndaчilor. Sbteansl nostrs înta de ns ar авеа maî mslt пътъп1 detat че! trebsitorîs nentrs a ntanta 15 dszî,  totsmî ks frsnza a4estora, tand вог anîsnne a fi mari, noate se kreasta zeqî   dramsrî (30 de grame) de овъ de gъndaчî, la a tarora хгапъ e-ste destsl 312 okale de frsnze (1,000 de kilograme"! kare lesne ess din 15 dszî marî.
173
BUNUL CULTIVATOR.
M A î 5.
ЬвкгъгПе Isnei. — Къпепа. — Mblaîsl. — Fasolile. — Бого-nirea Kartoflelor. — Ksrbijitsl grbslsî de sninî. — llbntele eleioase. — Kamelina. — Натца de пптъвагъ.— Nanii de пптъвагъ. — R^dit«l Sfeklilor. — R^ditsl tstsnslsî. — IUskstsl Bitelor. — Ifonisnea kailor. — Пъшкпеа boilor. — Stsniî. — Godina.
Data în florar domneuite sn tinin kald mi se-4etos urisneînt ferbinte, atsmie toate senrbnxtsrile se sssta; ear data timnsi че! kald бъ înnrbsteazx ks nloî mi4Î, atsn4e ntantele kresk въzъnd ks okiî. In a4easta Ьпъ srmrbm ks neobosire serm>m>tsra nreijioaselor nbnte че ne xrxnesk: norsmbs] mi kartoflele, пеЬпдъ kare maî ветъпът mi ne че1ече чегв o temnaratsrb maî kaîdъ. Oile 8ъ ашеагъ la stanъ mi бъ deosebesks de mieî. Ba4ile mi enile Ыгъ în ferbingeah mi kasta бъ le d^ns bsxaiî mi xarmasariî че! mai frsmomî snre a ne da о пгъ-sita Ътъ.
Къпепа.
Къпепа (canabis sativa) este sna din че!е maî folositoare ntante че se зеатъпъ, ns nsmaî nentrs bor din kare Гачет tamemele, soîsrile, sa4iî, fi-ъп-giele, mfara mi alte lskrsrî trebsitoare în agriksl-e tsrb mi indsstrie, че mi nentrs oloîsl че skoatems din semiteimine kare Ч т1геЬ8тцеагъ foarte mslt zsgraBiî, si>nsnariî mi alnj meserieaniî. 8етъпца
eî Гаче ne gi>înî бъ se 08ъ maî de timnsris mi se цтъ oatsl maî mslt timns. Se afta maî mslte soîsrî de къпепъ, dintre kare аче1е maî Bestite ssnt аче1е ns-mite de ffiemsnte (canabis sativa excelsior), de Kina (canabis sinentis) kare kremte la o mare în-пъ1щте mi ajsnne пъпъ la dsoî stanjinî. Datoria mea este ka бъ îndemn ne ksltiBatoriî noştri а чегка felisritele soîsrî de къпепъ aretate maî sss, fiind ta ssnt bine înkrediniiat къ вог nrinde la о ветъпцъ mslt maî folositoare de tat ачееа че бъ afh> astazî în цеагъ»
Къпепа se веатъпъ la noî în silimte, în gs-noimte, într'sn пътъп1 foarte bogat, aвъnd о пъ-Шъ foarte groasъ de пътъп1 negrs, ksm ssnt albiile îazsrilor, ale mlamtiniloriui Ьъ1дПог sekate. Къ-чепа чеге darsn пътъп1 mslt maî bogat de tat insl mi kare бъ fie П8цт smed mi ks toate a4este în destsl de suiîor mi атъпвпцй. Ilentrs a se ветъпа къпепа în пътъ^81чеЧ nriemte, trebsîe mai ъntъîs stabits nrin dsob mi treî ar^srf, d8пъ ksm zik готъпп; Ыбъ se ksBine ka tot-d'asna arbtsra чеа d'intais бъ fie foarte adulta, nentrs къ ne aîsre nime ns бъ îndoemte къ Hentrs fie-kare nalmak de a-drbntatsri> че бъ ва da nîsgslsî, къпепа are бъ se fata maî nalta ks о шкшапъ maî mslt.
Trebsîe а 8етъпа къпепа d8пъ че пътъп-tsl ва fi resb^st de о nîoae таге, шбъ totsmî бъ ns fie ama de smed tat бъ se вЫохъпеазкъ la bo-ronire. Бъ 8еатъпъ <1яоъ dirnerliî la пгъ]тъ în (\ъоъ î^ndsrî: чеа timnsrie dъ mai bsntaor dar se-тъпцъ nroasta, ear чеа tarzie dъ taor nrosts dar ветъпцъ Ь»пъ,
174 bunul cultivator.
Къпепа n>sare foarte degraH mi kremte ks o îsijeah» пези^Бъ, în tat în ksrbnd akonere пъ-тъпЫ, тъгёйшъ bsrsenile mi ama rare orî ва trebsi a o maî nrini sas пгъпл, mi de ачееа къпепа este maî еШпъ de lskrat detat insl. Оакъ пь-тъпЫ este stabitbine ks anbtsrî mi data nriemte taneneî, atsn4e a4easta ва astsna dsctasi mi ni'iî o bsrsîanъ ns ва авеа tand 8ъ kreasta. In minstsi tand гъваге къпепа trebsîe апъга1ъ ks îngrijire de Brxbiî, alsr^ndsle ks felîsrî de kinsrî, ksms'î toaka iui alteîe, ta4Î o îsbesk foarte mi osmslgs fir dsпъ fir mi adese orî nrelsnnesk ъпкъ ачеаз1ъ! strikъчîsne maî mslte zile аъпъ че а гъзъгй.
MiJaisl.
Мъ1а1й1 (panicum milaceum) a dat numirea lsî mi la пъпепче se fa4e astazî ne la sate din norsmbs. JVtalaîsl, dsпъksm ne snsne Kantemir Bodb în skrisoarea lsî desnre Moîdona, бъ тъчта de strbmoiniî noştri kariî 'mî ta4ea ks els пъпеа че se тъпка maî ales ks snt tand era каЫъ. Din el бъ 1аче mi тътъ^ъ; dar maî ks ееатъ 8етъпца lsî se тъпъпкъ mi astazi în nostsrî ta tand din ea g^sinte nsmite de пъ5а1. ftasatsl 8Ъ тъпъпкъ mi fert ks lante ,mi nlakie. Mbîaîsi 8ъ întrebsin-цеагъ la nstrejisl Bitelor mi бъ dъ та? ales la a-че!еа че ssnt nsse la îngrbimet.
Malaîslsî nriemte sn иътъп1 nos, kald, smîor, bogat mi ksrat, mi tot ama de bsn ka ini аче! nentrs norsmbs. Цегапп noştri 4eî век! авеа о вогЬъкъ malaîsl în цеага de jos snde пыпъпЫ este bsn, 8ъ fa4e tar-b koajrb,iui ne timnsrile че!ез1ёк1 era
mail7. 175
^1ъ1а de rodit, tat Kantemir Bodъ г\че:ю къ malaîsl kremte atata de frsmos în цеага de jos tat dъ 300 la sna sewrbnata.    8ъ   ksBine  dar бъЧ [ъкгътъ mi aksm meres de oare че xn>nemte mine oameniî mi ne Bite.   Afan, de a4easta, loksl malaîslsî este цъПпа rsnta sas de ks toannrb în kare se 8еатъпъ malaîsl че! timnsris, sas de пптъвагъ în цъЬпа rsnta în kare бъ sean-ъпъ malaîsl че1 tarzis; destsl nsmaî ka la Sin-fletrs se Le tat srekele moarekslsî, dsпъ   ksm zik цегапи noştri, ta>4î tot se ва fa4e frsmos.   Malaîsl че se ва зетъпа de timnsris  бъ ksBine a fi чеа dîntaîs se-тъпъ1ягъ de пптъвагъ în цъ1тъ, atsn4e a4easta бъ se4erb dsпъ Sin-Hetrs, mi гетъпе loksl de a se ara   ks a dsoa brazda   A4easta nrosie este пътъп1а1 че1 dîntaîs mi че1 maî bsn nentrs g^s! de toamna   Asemine mi malaîsl tarzis, sen^nat în цъ-1тъ, ne dъ ne  тоатпъ  o nrosie Ьвпъ  de g^s, Malaîsl este semi>nrbtsra чеа maî nnitoare че tre-bsesk   Ronrbniî a nsne în цъЬ'пъ mi a'uiî nregi»ti astfel nrosia nentrs gr^; însъ data бъ ва întamnla a ii timnsi din пгойвъ la ьечеге, în tat бъ se sks-tsre malaîsl, atsn4e   ачеаз1ъ samslastrb  de malaîsl de к>атпъ  noate 8ъ гетъе ne ia ansi, къч! malaîsl ns dene^ neste еагпъ.   Dar se noate mi starni nrin boronirî snre a fa4e nrosia nentrs g-гъ-sl de гоаптъ.
Noî ksnoamiem dьoъ soîsrî de malaîs; че! тъпвпцъ] rom mi аче1 тъшка! tarkat. A'iest de ne 8гтъ двъпа mîezsIseminHeî mare, se веатъпъ maî de nislnj, dar mi че! тъп8пцъ1 ъпкъ se sea-гаъпъ.   într'o fatoe se arsnta dsoъ dimerliî mi js-
f
176 BUNUL CULTIVATOR.
mutate de ветъпцъ Вакъ maî 'nainte dea ветъ-na malaîsl am атъттц! bine пътъпгв! mi ns am arsnka sem/bmia neste brazdele nesfbrbmate ks borona, nreksm Гачет aksm, atsn4e de Ьвпъ sea-тъ am dobъndi roadъ maî îmbelnisgata.
Malaîsl trebsîe бъ fie se4erat în nstere ka 8ъ nsseskstsre frsntea lsî чеа koanta. Fiind къ malaîsl este gros în naîs, de ачееа dsпъ se4ere se к»вте зъ stee în nolog пъпъ se ва sska, mi a-noî $ъ ва lega în snonî, se ва nsne în kb>î, mi аъпъ че se ва maî sska ъпкъ вге о d50ъ treî zile бъ ва къга la niread^ A4easta trebsîe fbksta în-gsstъ mi ns Isng^, nentrs къ malaîsl se noate вкоаче mi anrinde; ba ъпкъ el trebsîe бъ fie trierat tat maî în grab^ mi nss bine în gronî late în fsnd mi strimte la gsrb ka o garafb, mi arse bine de kare Bedem o mslijime nrin цеагъ. Dintr'o fafae de malais еБъ dela 8 пъпъ la 12 тегце, ear rodit bine mi neskstsrat, noate da 15 mi maî mslte mer-че mi пъпъ la 60 din sna de ветъпцъ.
Fasolele.
Пе la în4ensfcsl lsî rnaîs se зеатъпъ fasolele (phaseolus) а къгога т1геЬ8тцаге este atat de 1ъ-цНъ maî ks 8атъ la noi. Dintre soîsrile de fasole nsmaî аче!е oloage se not sembna la кътп; ear че1е de xarag, nraî ks se атъ бъ nsns în gъdinî.
1п1г'аче1е oloaue аче1й de Soason este foarte roditoris; ear între че!е de arag soîsl 4els maî bsn la тъпкаге este аче! de Orleans.
Пътъп181 în kare se faks maî bine fasolele este аче! атъпяпцИог, bogat mi гъкого8.   In grb-
\ MAÎU. 177
din! бъ зеатъпъ în ksîbsrî mi dsirb rъndseaîa че am агъ tat nentrs mazire; ear la кътп бъ se nse în liniî de 18 na Im аче denarte «neîe de altele, ns-ind tate 5 mi 6 fire într'o па!тъ. АчеазП 5етъплЛ«гъ se fa4e foarte ks îesnire nrin mamina de зетъпа!: însъ tand ва fi sloatb mi пътъшя! в a fi lstos,srb ns se îngroane adъnk seminjiele, къч! fasolea foarte de §гаЬъ nstrezemte mal 'nainte de а гъвъп; ear în пътъп!8п1е iele smoare mi la БъчеЬъ se not - îngroia de sn nai так de adbnk.
Ц. Boronirea kartoflslor.
i     Kartoflele, nbntate ne ia mijloksl lsî nrier, i вог тчепе a enxi din пътъ^ ne la îii4enstsl lsî
florar.   In a4easta 18пъ este de mare folos de a le da o boronire bsnrb în lsng mi  în ksrmezim. | _ Ilrin aqeasta lskrare mslte bsrsîene se вог stirni
^ mi kartoflelor le ва тегце ama bine, ka mi tand ar fi
I fost пгъшНе.   Огъпагеа ns fa4e тч! o strita4Îsne
ntantelor în minstsl tand esi> ele din пътъп!, nsmaî tat dinţii granei 8ъ ns stricata tare adъnk în пътъп1 ka бъ sminteasta din lok kartoflele.-
КвгъцИ»! greşişi de suini.
In maî», tand gi^sl este тъшог, se not strni sniniî din gi^s, ta4î de вог fi tъîeцî aksm în faHa пъmъntslsî ns maî kresk, în timn че de s'ar taîe mai timnsris,în ksrbnd вог kremte earemî la lok. Aqeasta 1геаЬъ se 1'аче ks mare ..18цеа1ъ nrin ajstorsl sneî snelte altatsita din o koadъ de 8апъ mi aвъnd în въrfsi eî îmbskata sn fer sas o ksstsrb lata  mi taîetoare. Msnqitorîsl Ь>кгеагъ
178 bunul cultivator.
îmning'bnd ks konda în гъ(1ъчта sninslsi de dinaintea 1»k
fll%iifele oioioase.
lire ksm Ismina zilei ne înkxlzeuite mi ne ls~ ттеагъ în toate къгъгИе noastre, de asemine mi Ismina швъцъ18п1ог trebsîe srb ne noBT>jjsîasta în-trs aflarea Istsror шоЧтъпъгПог noastre, Toate mtiinjiele ssnt ncgor/bte din чег, snele maî tarzis altele maî timnsris, aBxnd snsl mi аче!аш цъ1: fe-riqirea omslsî. Mine din noî ns simiiemte пево!е de îs minare mi de зкъпаге din întsnercksl nonijeî? De la oniaiisl s^îeanshn пъпъ la nolikandrsrile de nrin ksrjiile че!е marî, tojjî as kbstat de a se lumina : toriî simjjim neisoîe de a ne înlndzi mi de a ne Ismina. Sesî atata s'a sksmnit къ1 astazî în targsrî maî folosiijî ssnt готъпп a se Ismina ks oloîs sas ks gazs, de ki>t ks Ьтъпъп de ses. Iar ne aîsreaîn înssmî bordeele че1е tnal эъгаче а 8ъ~ tenilors, oloîsl iiine loksl sntsreî înonaiusl si>rakslsî. Krbi|î din simenii noştri ns чтеагъ seara ks Ismina че le (ta Breasksriîe aurinse în Штъ ? Не aîsre snde se зеатъпъ o mstr^ime de ntante nentrs a skoate din ele oloîsl ka s^î Isroineze, твъцаци s'as înrbl||at mi maî sss mi, iskodind tainele fireî, as desko-nerit sn trsn amezat de Dsmnezes în toata firea: în aer, în апъ, în ко arj а пътъпЫв!, în dobitoa4e mi în bsrsîene. A4est trsn db 18ттъ mi къЫыъ ks îmbelmsgare. Aksm твъцаци kasta ka 8ъ a~ fie kinsl de a skoate a4est trsn ks пацтъ kîelts-îata, snre a se гъвъгва assnra tstsrora ЫпеГаче-rea ачеа mare а !пвъцШгйог, mi a ada tstsror къ1-
шЛи. 179
(Ьгъ mi .temuta еШпъ: dsoe lskrsrî de kare o-msî simte neeoea чеа maî таге.   Ssnt targsrî în-alte цеп kare noantea ssnt laminate ka mi zio a, ta-" I гъ de oloîs.   Пъпъ вот ajsnne mi noî de a ne
[ bsksra de bine f cerile шШпце1ог, trimise de Dsm-
nezes nentrs feriqirea noastrb, s% пншкът пхцт mi зъ ne апвкът de a ne Ismina тъкаг ks oloîs. Snre a Iskra kbt de пвцт mi es întrs alsngarea t întsnereksîsî de nrin sate, întrs fa4erea snsî o-
пащ bsn mi eftin, n'am sokotit de nrisos a Borbi : desnre ntantele че ne das oloîsl de ars, а къгога
] lskrare ads4e clsgarîslsî ne aîsre sn folos atata
I    V de mare къ1 mi grbsl.
Iltantele че se lskreaza nentrs oloîs ssnt: l-îs, гапща mi alte ntante че зеатъпъ ks Barza; 2-le, kamelina mi altele че веатъпъ ks msmtarîsl; 3-le, ? къпепа mi insl; 4-Ie, maksl. Din tote ачез!е se skoa-
te oloîs, sd robind semmijele lor.   Аче1е те se Is-[ • кгеагъ nentrs oloîs  mi kare se а тъпъ ks Barza,
I ssnt: l-îs, Nansi de еагпъ (Brassica na pus), 2-Ie,
гашца (Brassica campestris), 3-ie, rъdikea (Brassica rapa), 4-le, Nansl de вагъ (Brassica prae-eox). A4este dsob din ягтъ nsmaî ne la snele loksrî se Ькгеагъ; ear че!е dsoъ d'intaîs ssnt maî nretstindene Iskrate.        .<    , »
,,} Kamelina.
Kamelina (myagrum sativurn) este maî mslt s> тътйъ în Цегташа mi Italia de къЬ qele-I-alte ntante, че as floare galber^ mi în кгзче5 ksms'î гъ-dikîoara, msmtarîsl galben mi altele. Ea se 1'аче in път bntsrile smîoare mi rvbsinoase maî bine de
180 BUNUL CULTIVATOR.
tat în orî-kare altele. Se зеатъпъ în aqeasta 18пъ tat de tarzis, пъпъ mi ne la jsn^tate din 4i-reinar: kremte în foarte ийщп tirnn, mi seminal aksm are tand бъ se koata nentrs ka în toam-пъ se зетъпъю gi^s în loksl eî? dsпъ ksm maî nretstindene бъ obiqînstemte.
Kamelina nofteuite, nreksm mi toate qele-l-alte ntante oloîoase, sn пътъп! атъпвпцН mi bogat: o bsn^ate maî trebsitoare de tat la toate 4ele-l-alte; nentrs къ în 1тегецъ ns о тъпъпкъ nsriqile de пътъп1 (altise) mi niqî fsrnika în înflorire (apliis). Зетъпца eî este foarte n^nsnta mi se arsnta 6 ока într'o falqe. Ea se коаче o da ta ks msmtarsl alb, data as fost senrbnate tot odata. Amestetand a-»ieste dsoe ntante бъ капъ!ъ maî mslta гоайъ de tat dakъ le-ar ветъпа чтева deosebi. Oloîsl ачев-tora este bsn nsmaî de ars, în timn че oloîsl skoss nsmaî din 8етъпца msmtarslsî alb este bsn ni* de тъпка^
Raniua de пптъвагъ.
Raniija de пптъвагъ (Brassica oleracea ar-vensis), sen^nata în пътъп1вп1е Istoase mi гъч!, бъ fa4e maî roditoare de tat nansl. Ks toate a-qeste nreksm toate nelelalte 8етъпъ18п de ntante oloîoase de пптъвагъ asemine mi a4easta este foarte uisgsbajrb. Пътъп1»п1е че!е smede mi mtastinoase, de se вог sksrue, ssnt аче1е în kare (ta гатцъ de пптъвагъ о п^ъ maî îmbelшsgatъ. A4easta'l ntanta чеа maî folositoare în пьтъпШИе iazsrilor de ksi^nd sskate.
Rauiua de пптъвагъ ns se noate зетъпа a-
maîu. 181
tata de tarziu ka mi nansl, къч! kremterea eî este maî tarzie. ПътъпМ trebsîe пregъtit bine nrin d80Ъ mitrei an.tsrî: se seanrbirb din arsntatsrb 8 ota într'o fabie, intrs'n пътъп1 атъпвпцН bine, mi S'b akonere ks gr a na: se noate senrbna гашца în liniî tate de 18 па'Ьпаче de denarte snele de altele mi бъ se пгъшазкъ nintre ele ks sana-kalslsî] Ыбъ аче asta lskrare, foarte însemnata mi ekonomita nentrs гашца ini nansl de еагпъ, este o bagateta nentrs soîsrile че1е de пптъвагъ.
Bifaniî de пптъвагъ.
* Din toate seminale nentrs oloîs че бъ sea-тъпъ пптъвагъ, nanii (brassica napus sylvestris) se not ветъпа maî tarzis. Eî бъ веатъпъ aksm de mi aîsre бъ эеатъпъ пъпъ în jsn^tatea lsî 4iremar, ka аша бъ se noata коаче maî 'naintea nloilor de toaimvb че ar fa4e strinssra lor foarte grea. Ачез-tia бъ зеатъпъ tat se noate mai tarzis în пптъвагъ, fiind ta florile lor leagъ maî bine data бъ de,SB-blesk atsn4e tand попцПе înqens a fi lsngî mi гечь Пътъп1»п1е че!е пъ8гпоа§е, «moare, însъ гъчг, ssnt аче1е în kare se fak maî roditorî a4estî nanî. Dsnrb че 8ъ агъ de dsoъ mi trei orî, anoî se веатъпъ nsind 10 окъ de ветъпцъ într'o fabie. Втъ dъn-mii se nsne gn>s sas векагъ.
Rbsbditel sfeklelor.
Seminiţele nsse în rbsadnhje în nerminar not зъ se ^srbdeasta ne la sfirmitsl lsî florar mi în qiremar. Sfekleîe rare orî se fak roditoare data ns вог fi rbSbdite пъпъ la jsm^atea lsî 4iremsl;
182 BUM dl cultivatou.
ear iielelalte not бъ se n^deasta mi mai tarzis. Barza este ачеа kare чеге en пътъп1 maî bogat mi mai smed, mi karele пъпъ aksm a nstst бъ nrimeasta toate arxtsrile trebsitoare snre a fi к8гъцй de b?s-rseiiî rele mi snre a fi am^nsnnjt.
Sfekleîe se вог rъsъdi în liniî trase ks linie-rsl tate de 24 пъпъ la 27 па!таче denotate s-neîe de altele, nsind sadsrile de о па1тъ denotate sna de alta în gъsrî takste ks sn kitonag. Barza ва fi пъбъ în linii de treî nalme denotate între sine iui ks о квгппъпйъ dei^rtere între sari srî, dsпъ mo im ea къпъцтПог eî. Rbsrb(îirea trebsîe зъ se fata ne sn timn nîoîos sas^tand nf-тъпЫ ва fi smed; de ва fi sadsl gros atsmie a-irbSOid bine пътъп181 îmurenîsrBHsI ns pa ssfen de зъче1ъ; ear иътъп1н! бъ se апе^ъ de la sofsl гъаъчте! Пмпъ la кап btsl deassura eî, adeta toata nartea îngronataîn пътъп!, srb fie bine 1тп11ъ de ele Rъdъчina sfeklelor fiind foarte lsngъ srb 8к81Чеагъ nsnjn, asemine se taîe tot odata mi din frsnze, mi ks a4easta srb тк1гъш18еш1е nrinderea lor.
R bsrj»ditel TetsnslsK
Mai 'nainte de a nsne sadsl în пътъп1 trebsîe бъ i se dee о апДкгъ nroasr^ta. în krestile brazdilor sъrъsъdeшte firile de tstsn, tas^idsse tate dsoe brazde între fie-kare brazdъ rъsъditъ. De ks searb, maî nainte de zioa în kare бъ îme rъsъdi-tsl, бъ skols firile din rrbsadnio>, dsпъ че maî ъп-taîs s'a sdat aqeasta snre a se înlesni smsluerea lor. Sadsl trebsîe бъ fie kreskst mi бъ fie în treî mi natrs frsnze.   Se ns ne sadsl în lsngsi brazdei
MAlLi. 183
la tate о пакпъ snsl de altsl mi бъ ашагъ bine Is-xnd mi Irbgoid n/brn'bntsl îmnrenîsrsl lsî, Въаъ гъвъДи бъ sdъ sadsl. cîdatsl бъ fa4e 4 mi 5 zile de la o lalta, misearami dimineaiia пъпъ чesъ nrinde.
Въаъ dsoe sentamoiî de la гъБъаИ бъ пгъше-uile tstsnsl oitaîa оагъ mi anoî se mominoemte.
Dsnb ачеа бъ ssssoremte adeta srb strita ms~ gsrsl че гъзаге la ssbssarea frsnzilor. BoBsrile ntanteior se motaresks snre a le îmnedeka de a fa4e flori mi snre a îndrenta toata nsterea ntantei în snre facerea frsnzelor, tas^nd ne instanţe nsmaî ne аче1е ntante че as бъ fata яетъпца.
Iî'bskstel Bitelor.
* Lojtsrile че хгъпевк eitele готът!ог, de la darea kolijslsî erbiî mi пъпъ la nikatsl on^tsisl, ssnt ns nsmaî izlazsrile, 1о1оаче1е, otъвile, dar iniiiea^ renile înBekite mi obosite de a ne maî da пъш, mi kare гетъп in noloaue sure a se în oi mi а хгъш niţele. Въпъ lok mi amezarea lsî midsirb soîsl erbs-rilor se deosebesks în bsi^tate toate пътъмвп-rile че se înti ebsiniieazb la пъш«пеа Bitelor. Fe-îîsritele soîsrî de Bite trebsesk date la пъэкв! în loksrile аче!е че le nriesk maî mr.lt.
Fie kare soîs de Bita are sn kin deosebit de а и am te earba. Ama firea a takst ni4îorsl kalslsî ks konita nentrs а ътЬ1а ne пъш8пе1е de ne пъ-wmitsrile че1е sskate mi Burtoase, mi a amezat din-цц mi bszeie lsî nentrs a anska mi a taîe о еагЬъ sksrta mi ssnnjre. Ear тчег*1 boslsî firea Га takst ks sngiî nentrs ka s-ь ns se afsnde în лътъп-tsrile че!е тоь  Kosls are dinjiî ulnuinoniî la falk^
184
BUNUL CULTIVATOR.
MAÎU.
185
deassnra, Ыбъ firea î-a takstbszele B'brtoasemi î-a tantsniit limba ks kolnj întormî înanoîka аша бъ fie în stare a namte earba чеа lmgъ mi groasa Ilentrs ачееа boiî квгъцъ de ne nxuisne toate bsrsenile че!е rele mi marî, пъвкъпсЫе maî 'nainte de a înflori, în timn че kaiî ns бъ ating de a4este , eî тъпъпкъ nsmaî din earba чеа тъпвпшкъ. Ear oaîa mi kanra ssnt linsite ka mi bosl da dinnjî nin-ninomî la falka deassnra, însъ bszele lor fiind maî ssmijrî detat a]e kalslsî mitrsnsllor maî mik, ssnt în stare de a namte earba mslt maî anroane de гъ-dъчinъ de tat kaîsl, ba ъпкъ de mslte orî o mi smslg.
A4este firenitî înssmirî ale Bitelor a takst ne Olandejî a între Ьвтца toate xrana din ,пъш&ш1е lor, ans o tasa se гепгые nerdsta, 4i ne toata bs-rseana a o întreb si пца la site. Glande jiî slobod maî ъп-taîs boilor mi вачПог nbmsnea, dsпъ ачееа kailor mi în starmit oilor. în aqest kin bsrsenele че!е marî mi groase xnmesks ne Bitele albe, erbsrile че!е mi4Î mi ssngirî xi^nesks ne kaî mi гътъпи-ца se namte de oî. Ssnt loksrî în Olanda kare 8ъ obi4Însîesks a se da погчИог, dsпъ oî. Погчи гътъ пътъп1в1, skot п^ъчш1е bsrsenilor mi бъ хгъпевк ks dъnsele•, mi ama nirnik ns гетъпе nerdst de ne о пъшвпе ni4Î тъкаг rъdъчinile. Погчп ks ssr-la ar strika nbmsnea dar ksltiBatorîsl S'b folosemte de аче asta boronind mi îmпrъшtiind цъгъпа ачеа позъ ne toata faiia islazslsî, asemenea lskrare '1 îm-bsnъtъцeшte ъпкъ mi maî mslt. Пе toate пъш8-nele satelor Копгьпе, Bitele цегъпепШ ътЫъ la пъзквг amestekate, mi de bsrrb зеатъ къ toate бъ
хгъпевк mi toata earba mi bsrseana бъ afb în-trebsinijata. AIъtsrъnd a4est obi4eîs aî nostrs ks аче! din Olanda, агъ tat maî sss, Benim a fa-че întrebarea snm>toare : Din пътъ^я! n^usnat ks toate soîsrile de Bite ne гъпй, nreksm faks Englezii mi Olandezii sas din пътъ^з! deodata ks toate soîsrile de Bite amestekate, nreksm fak цегапи noştri, dobъndeшte ksltiBatorîsl maî mslt sas maî nsnjn folos? Resnsnssî este anrone de mintea fie tarsîe mi dar nъdъjdsims ta ksltiBatoriî noştri бъ вог folosi de obi4eîsl че! bsn ne kare IPÎs rъksmъndъm al nsne în loksl 4eîsîres че se вгтеагъ de noî.
Пъшзпеа kailor.
Itanisnea are mare înrisrire assnra kalslsî. La noî eras în timnsrile че!е BÎekî (eezî skrisoarea MoldaBieî a Boeeodslsî Katemir la faga 93 mi 94) mi se deosebeas treî soîsrî de kaî: anei din nar-tea msnteîsî eras mi4Î, въНотТ, traini4Î la msnta, mi la konita ama de târî în tat ns nsmaî din ве~ kime dar mi astazî neranii ъî noarta disnotkoBiijî, ssnt xrana4Î mi nîinî de fok mi de îsgeata; kaiî din nartea krbmnslsî ssnt maî marî, maî frsmomî la tantsn,, notrieinj la oase, mai grabni4Î mi maî traîni4Î; mi în starmit kaiî ST,îbati4Î maî mi4Î mi ks koneteîe late, Botoase mi rotsnde. Ks tat kalsl ва namte ne sn пътъп1 de msnte ks atata ва fi maî mik, ks trsnsl ssnnjre, ks ni4erele lsnnî mi ssnnjrî, ks konitele mi4Î mi Botoase; Ыбъ dakъ kalsl ва namte ne иътъ\й gras, smed, atsn4e trsnsl lsî ва fi maî gros, тчегеЬ sksrte, konitele marî mi moi mi ks atat maî mslt se ва anronie de bos.
186
bunul CULTIVATOR.
maTu.
187
tale amestetatsrî, tate kiratsrî ns Bedem astazi în kaiî din цеагъ, kariî ni4Î de ksm ns maî ssnt tastat de Sngsrî qeîqe ne в ът1 пойъ astazî kai lor «eî bsnî ear ns noi Renanii ka maî 'nainte. Kalsl, nreksm mi toate qelelalte Bite domesniqe, menit fiind de fire de a se хгъш ks еагЬъ, în data че simte miros st de еагЬъ Berde, kare S'b întamnta în a-4esta Is-пъ, kъnd чеа mnî mare narte din erbsrî se afta înflorite, ns maî тъпъпкъ ks gsst ni4î tansl niqî oBbSsI. în'qeirsrî Иошъпп slobod kaiî snre a ressfla sn aer ksrat: akolo sim^rea ачеа de slobozenie, atat de dsbie la ţoale 1шще1е înssflegite^ ъ! îndeamiib de a namte maî ks dragoste, a mis-stsi maî bine, a se îngrbine maî de grairb mi a аве о $ъпъЫе maî denlhrb. tand бъ xrbnesk kaiî bine la grajd is ks еагЬъ Berde, atsnqe merti-ksl de овъ8 trebsîe îndesit mi grajdsl к»гъц|Ч bine, mi kaiî бъ &e 8ъче1ац!, вкъМацц mi пптЬ1ац] къ!ева ore ne zi. Пгт aqeste kinsrî noate вот dobbndi folossriie din qeirsrî. In grajdîs srb tastam de kaî dsiib srmbtoarele regslî: 1—is, earba зъ se к -sasta ks 6 ore maî 'nainte de a li se da; al 2-le, s'b о ц'шет reskirata; al 3-le, Sb ctam tate пйцш de odata mi ne zi пъпъ la 20 ока; ai 4-le, бъ în-чепеш mi бъ stai mi rn nbmiiid ks îmietsl de la xrana Berde la чеа sska ta, mi din nroiiB'b.
ЬигъвПе xrbnii ks еагЬъ Berde ssnt srmbtoarele: l-iu ne kaiî 4eî tineri mi stabil de msnta ъ! în-dreanta, eî ssnt maî Beseli, maî bioî de tat 'nainte, бъ тшъ mai mslt, nlelea бъ moae, иъг81 бъ skirnb7> mi se Гаче maî Isqitor; al 2«le. о квгъцете бъ arata 8пъ 5 sa;; 6 zile, kare ns trebsîe s'b Qie maî mslt
de tat o sentanm^; al 3-le, sngiile strikate la not-koBit srb îndreaпtъ; al 4-le, гачъп»! rai alte гъш, srbgnî mi Bermî, sa^ alte boale de ni ele se lek?;-esks nrin doftorii date kailor tand бъ хгъпевк ks Berde; ai 5-le, kaiî ks înrrbdsmata dot)T>ndesks o rbssflare' maî slobod^ mi l^taile пъп1ече!б! ssnt maî ret -Ше: al 6-le, înstarmit, nsmaî ks хгапъ oerde srb îndreanta kaiî tand ssnt disgsstanj, tand mistsesks res, tand ssnt slabi, mi tand as toate aqeste betemsgsrî, Нгъ кавъ se konoasta nriqinile din kare nroBins.
nimenea boilor.
Etarloanele mi isîazsriîe qele nosb ssnt folositoare tineritslsî, nentrs къ ele maî mslt se dis-Bi,lesk de k%t seîngra-шъ. Isîazsriîe qele de nrin въî mi qele maî smede das Bilelor maî mslt lante; mi de ачееа вачПе ear ns boiî trebsîe sx na sta în aqeste. Isîazsriîe de ne kostinie mi dealsrî ssnt maî bsne nentrs boiî че se îngraim.. îngi^me-rea Bitelor la irbinsne se Гаче în srrci^orîsl kin: l-is бъ se nrbzeasta a Ii se da nornelile kssenite m* tot la аче1аш timns; aî 2-le, zaxaraoa deir^laîs, norsmb mi alte nrbiiî s'b se dee srlsita, mi бъ se тчёпъ maî intib; odata, ue sentanmrb, anoî de аъоъ orî, mi înstarmit de treî orî, uaind într'o dimerlie de zaxară mi sn nsmndesare; al 3-le, adorbtoarea бъ fie ksrata miks îmbelmsgaro; al 4-le, stan'bns^ nriBigez^ къчТо-kîsl sta 1?ъп»181 îngraurb Bita, скпъ ksmzi4e mi готъ-i'isl în 1яце1ешл8т\ег zitatoarel sale.
in gr ъшаге a se тчепе de ne акт mi цте пъпъ бъ ткъ!еагъ niţele ks des%Brbrmirt. Ilentrs o sita, че зъ к«пшъгъ ne St-IIeîrs, зъ ^okotemte
188
BUNUL GULTIBATOR.
MAÎlî.
189
treî tabrî de пътъп€ snre a se îngraine. АчезШ пътъп1, în timnsrile че1е rodite, 8ъ mikmsreazv, ear în аче!е зъчектве въ snoremte. în deobmte o fal-че mi jsmxtate въ fa4e tan nentrs еагпъ, ear o fake mi jsnvbtate se dъ ssxat; т$ъ въ ns se slo-boadъ tot d'odata, kъчî de ва fi îmbelnisgat ansi, atsn4e гетъшща se noate kosi.
Grbdina.
în a4easta 1«пъ s% faqe rъsъditsl narz%î într'sn пътът foarte bogat mi smed, ne kare sta-пъпа de кавъ пъпъ aksm as aBst kъnd sVl иге-g^teasta. Rъsъditsl se faqe dsпъ o nloae къпа. ъпкъ ва fi пътъп!81 smed. Вакъ mbnn>ntsl ва fi eskat, в1ъпъпа ва trebsi бъ sde în toate zilele ta-te de dsoъ orî ne zi sadsriîe, mi ва авеа qea maî d'anroane îngrijire de a le mi пгыш. De la aqeste къ-Starî atarm> mslgimea mi тъптеа къпъцтПог ваг-zeî. Stan^ia tot aksm зъ îngri^nite mi веатъпъ mi К ras taBegiî, atat de trebsitorî nentrs sdъtsra de nost în timnsi qelor maî nsterniqe lskrxrî ale кът-n»lsî. KrastaBenjî зъ зеатъпъ în ksîbsrî îngn>-mete bine. Eî îsbesks mslta къЫ8гъ mi mslta апъ mi ks aqestea se faks foarte rodirii. Semъпца de kras-1авец1 зъ пъвгтеагъ de la 6 пъпъ la 8 anî Гъгъ ka si>'mî пeardъ nsterea de a înkolnj.
lleniniî Berzii mi gaîbenî, kariî nrin gsstsl lor qel гъхъгов mi гъкогНог ssnt a tat de îsbiijî готъ-nilor, înBredniqesk a fi tastat ks bъgare de sea-тъ. De aqeste dsoъ frskte ssnt o mslnjme de soîsrî-toate бъ seamene la lok nos sas mi în nrosie ls-krata bine, nsind simbsriî în ksîbsrî, ear la sdat ns
trebsîe зъ se Berse ana neste rod mi frsnze, qi nsmaî la гьёъчша ntanteî.
Ilatlanelile въ веатъпъ într'sn пъmъnt smed атъпипци bme mi bogat, dsпъ че ns maî este fri-къ de îngîejjsrî; ear ветъпца lor înkolnenite тъ-kar de ва fi BÎekîe de 3 sas 4 anî.
Franiî, de mi $ъ fak mi din seminţie, însx din rъdъчinile rъsъdite în grъdinъ toamna, earna mi пптъвага senîodeskmaî Нгъ gr em. Frăţiilor nriemte вппъпгыи bogat mi атъп8пцНЬте: е\$ъгъ$ъ~ desk în rbndsrl dealsngsl gardsrilor, drsmsrilor mi а къгъгПог din grbdiirb. Stani>na trebsîe sVî nri-Begeze, къч! eî întind вще lsnuî snre a se îmmslnji mi ks a4esta fire a lor ns das rodsrî mslte; nen-1гъ ka въ îndrente toata mъzga întrs а Гаче frauî mslijî mi gsstomî, stъпъna 9î ва 4Îsnti de вще, ъ\ ва пгъпп uii'î ва sda des; ear la ksîes въ se ks-leagъ în toata zioa tsfele mi nsmaî în timnsrile че1е maî гъч! odata în treî zile.
81ъпъпа în aqeasta \жъ kasta de nîiBitsl mi nrunitst grbdineî mi maî ales de sdatsl eî, kare este treaba чеа maî însemnata; къч! ntantele kresk ks atata maî bine ks tat вог ii nrunite maî des, mi ks tat вог sta maî nsnjn neksnbjjite de bsrs-eniî rele mi maî ales ks tat вог fi sdate maî kş belmsgs. Mazerea mi fasolea în data че вог гъвъп trebsîesk пг-ышЧе, тъкаг de mi ns ar fi dsd-bs пъп^е dъnsele.
Stsniî.
Къ star ea de stsnî în aqeasta Ыпъ se тъг-yinemte întrs a'î пъи de dsmmanî.   Data se ва
fUNlK,
191
190 ^       BUNUL CULTIVATOR»
nrinde de Beste къ s'a îirbdit msnita mi strita la nri-sata бъ se stn>mtes^ ord ini ins 1 uitîsbeilor mi &ъ li srb înB^easta gsra ks n-binxnt, ka аша бъ se anîste апъгагеа albinelor mi lsnta lor пъпъ вог starni ne strbinile че le Ьъп1з1е^кй nranrietaîea
Aksm kslt[Batonoi nregxtemte uitîsbeile nentrs roits. IUtîsbeile noastre ssnt foarte rele, nentrs къ din ele ns nstems skoate mierea mi чеага de къ t oîiiorrbnd ne msmiitoriî de че ne~as nrodsss a4este marî bsnsrî. Este вге o fanta mai krs-dъ de kъt ачееа de a sqide ne aqeî че ne faks bine mi ne ssnt de foloss? Oamenii a5; tastat si> îmbsirbta?jeasta mtîsbeile. Аче! kare a isbstit în a4ests rarns Însemna este doktorsl Debeauvoys.
Illtîsbeîsl ziss ks bolta a D-lsî Roux, kare i'a takst din naîe ks maî mslte katsrî din kare sb nogoarb albinele (Ьпъ че le ътп!е ks fagsrî în-demъneasъ ne ksltijsatorî a'î loa mi a se folosi de dbnniiî Нгъ ka бъ sqidb albinele sas бъ le stingereasta în lskrarea lor. A4ests mtîsbeîs a a-Bsts medalia de asr la konksrssl snisersals din Пат; din ansi 1856, nentrs къ s'a ksneskst de toni oamenii тьъцац! a fi че! maî bsn. Maî este mi mtîsbeîsl D. Hamet, fakst din т1а]ъ, din Bernî de sabie, ksm mi аче!х al doktotslsî Houssay de lem*is kare înlesnemte Iskrbrile. Аче sta este eftin?*, iiine 18 lei, mi nentrs ачееа s'a nsmits mi шЛЪвеШ sz-tesks; fiindta noate înlesni ne sxteans mi ne omsl че! rnaî ьъгак de a se folosi de toate deskoneriri-le mi îmbsnrbtaîjirile fbkste în aniksltsrd, adeta In иМпца nrisrbkT»rieî.
I б N I E.
Lskrbrile l?ne!. — îirxmitsl norsmbslsî. — Пгьшйв! kartofli-lor. — Xrimlia. — Kositsl lszernei mi a trifoislsi. — F%?ia» ц«1. — Tesksitsi Fbii&lsî.— Stsniî. — Tsnssl oilor.— ашъяйЬь} oilor la вХъпъ.— Gradina.—
4iremeîsl este о \ъ\\ъ foarte ntaksta kslfi-batorîslsî, kbnd ne lъngъ trsdnika lsî msnta Dine mi milostiBirea Dsmnezbeasta de ajsta mi rodemtese~ тъп btsrile. Aksm пъпНе se anronie ks reneuîsne de se4erim, tanausl de коазъ, mi пъ dej de a de a'mî Bedea ksltiBatorîsl osteneleîe înkffnsnate ks bine'Îs îndeamirb a se îngriji ns nsmaî de strâns- dar mi de taksts! nramileî, 4e'î singsra Îndeletni4ire detani tenie în nnmslh \ъпъ.
йггызмы1 UOI*SIIlBSl»J
Într'o цеагъ ka Rom'bnia snde irbnvbntsrile ssnt larnî, ear branele msn4itoare пёщпе, mi snde nra-mila este foarte întrebsinuata, sn ksltiBatorîs este silit a tasta toate kinsrile nrin kare бъ noata пгъпп mslt, n>nide mi ks tat se noate maî пицтъ keltsîeta. RonrLniî ns ksnosks alta snealta de пгъииЧde tat nsmaî sana, de tat nsmaî msnka omslsî, karele într'o zi noate пгъши, dani* lok, de la natrs пъпъ la 8 nrvjinî. în alte цеп omsl, 1»ът.1 în ajutor mi nsterea Bitelor, este în stare а пгыш ks mamina nsmita sana kalslei (houx a clieval) tat 20 - de oamenî.
192
bunul cultivator.
iunie,
193
KsltiBatoriî чеТ bsnî nrxmesks norsmbsl tand este în treî frsnze, тъкаг de mi ns ва fi bsrs-enos. Zisa ronn>nslsi de a stabi norsmbsl la гъ~ dъчinъ de miks este sna din че!е maî bsne în-въц/btsrî че аветя de srmat. Ilrxmitsl ns nsmaî în пътъп1ягПе че!е Istoase, въг!оа8е mi smezî, dărâmi în аче!е nibsinoase, smîoare, sskate, ba ъпкъ mi în че1е maî nrinitoare mi arzetoare este foarte nriitorîs norsmbslsî. Къпа ogorsl este nr-binit bine, atsn4e цегъпа este înfoieta uiiskoarija 4eastar-mata înlesnemte aersl mi rosaka 8ъ sti^bata la гъ-dъчina norsmbslsî, kare ks аче a sta maî tot-d'asna $ъ anîsta în kremterea lsî. fie messrile Orstslsî, Siretslsî mi a altor risrî, snde агшща grbbenite mi ssskri> norsmbsl, nramila чеа Ььпъ mi la timn ъ1 цте, mi'l (аче mslt maî rodits mi maî (ъгъ gr mi detat ne alte loksrî; ta4Î гъкоага de noante, ba ъпкъ mi ros a, kare tot-d'asna nikrb ne messrile a4estea, este deststa la kreskstsl norsmbslsî; da'anoî mi о п1ощъ tat de mita, tand kade ne ogoarble nrbinite mi anmisnjjite bine, le strrbbate foarte a-dъnk, în timn че neste че!е пепгъшйе mi skornjte maî къ ni4Î se simuemte. Fie tat de mare бъ-4eta, nramila ns nsmaî къ ns strita norsmbsl, ds-пъ ksm ssnt nlekaijî sniî din готът a krede, 4i maî Bbrtos le este nriitoare in orî-че дътъ^вгь De ачееа norsmbsl trebsîe sUbit ъпкъ din timn mi пгъплЧ adlnk, тъкаг de mi бъ rъdikъ kolbsl dsпъnrbinitorî, тъкаг de mi dsпъ че se запъ norsmbsl se sssta, se îngi>Ibinemte mi se ss4emte maî ales în armijjele че1е marî; Ыбъ neste noante smezeala че пikъ din  чег rbsbate la rъdъчina
norsmbslft .mi a dsoa-zi ogorsl nrbiuît este Berde mi frsmos, «ear че! пепгъшН galben mi ss4it, în ta,t într'sn ogor nrbinit ks о sentanrbîrb mai 'nainte mi într'altsl nenrbiuit sas mi пгъпп! ks o senta-тъпъ maî în srnrb, fiecine noate Bedea чеа maî mare deosebire, ns nsmaî în kremtere dar mi în rodire.
Ilnbinitsî ns nsmaî атъттцец^е нътъпЫ, ъ\ъ stabeuite mi ri>koremte norsmbsl, dar anoî mi taîe mi bsrsîenile karele, fiind mslte, îm>dsmesk norsmbsl , ъ! doBedesk mi ъ! nrbm>desk. Ear готъ-nsl arata a4easta întamnîare nrin s^ngsitoarea 7лзъ:„ am stanat norsmbsl în bsrsîene". Nsmaî ksltiBa-torîol 4els пепгевъге1от$ mi leneinsse noate tangsiîo a4est kin; ta4i че! че бъ leneuemte a srma Ьъ1гъпеа*8ка înвъцъtsrъ:„чe aîde takstastazî ns tasa ne тъ-ne", în ksnbnd se trezemte ks lansl de norsmbs nri takst in lan de moxor, mi în lok sъ к a nete din ачеа зегпъпъ^гъ о хгапъ nentrs oms, do-bъndeшte nstrejjs nentrs Bite. А1'агъ de a4easta de mi bsrsîeniie ns ar fi at'bta de'mslte-tat бъ fie în stare а îirbdsmi norsmbsl, totsmî reunind ne ştir-nite ssnt foarte i^gsbitoare, liind-къ ele kresk n>uilsind din пътъп! xrana че ar li sîsjit la kreskstsl norsmbslsî, mi ks a4easta mikinsreaz^ rodirea lor. Ks tat вот пгъш! maî adъnk, maî des mi la timns, ks atata вот dobxndi mi maî mslta roadb în norsmb.
La nramila d'mtaîs ns nsmaî атъпбпщт пъ-тъпЫ mi stirnim bsrsîeniie, dar mi гъпт norsmbsl че! emit foarte des, ba ъпкъ tot aksm îndesim mi ne че! emit foarte rar.    Ьъвът! aueasta
13
194 BUNUL CULTIVATOR.
din «гтъ lskrare a se Гаче йтъ ksm se .вог ппче-пе аче! че în пъ!ъщпа mi sgînienia lor s'as sksm» nit la sercmiat, вот /лче чева desnre гъгН.
Аче as ta гъпШъ este пеапъпНъ, къч! по-rsmbsl ns nsmaî atsmie ns бъ Гаче tand este strim-torat de bsrsîene strbine, dar mi kîar rdsmje tand ва îi îngessit între sine. itakstsl rbritsreî este ielîsrit dsпъ starea rrbiin.ntslsî mi dsпъ timn. tand иътъпМ este foarte bogat mi nos, atsmie *ъ las'b norsmbsl maî rar de tat atsmie tand пъ-nrbiitsl este BÎekîs mi nsrtat. Asemine de ва li пъчеХъ foarte mare, bsxnds '1 mai rar, tot авет nxdejde de пъпе, ear la sloata noate гетъпеа гъ-rit de mijlok. în rxritsrb готъпй! taîe într'anrmi-ds-оъ пъгцПе, tas*bnds n'intre norsmb atata loktats^ se noata kslka bosl, dsпъ ksm mi zi4e el. AdeBxrata гъгИягъ se Гаче ama ka snsl de altsl зъ fie a tat de denarte tat frsnzele че1е de assnra бъ ns se a i,i îs ngi>.
La r^itsl norsmbslsî ks оцъпге тъ въа пево'й a nomeni de nelenisirea че s'a înksibat în inimile це-ranilor kariî nrbiuesk norsmbsl че1 de boîeresk. L'am nrieit emind laiansl boîeresk nrin sila zamiiilor, ear ns nvbnitands-srb des-de-dimineanb ks noantea în кап, ka atsrweatand se ds4e la ogoramsl ses; 4-am nriBit msmiind altsîa nsk» ачеа гъвпъ mi trane-re de inimi, ka tand msmieuite nentrs d'bnssl. Din toate a4este m'am înkrediniţat къ în înlaneqimea în karea se afh> jjeransl ns mtie къ este o mare tal-kare de lene de a Isa пътъпШ mi a ns ntali ачееаче datore агъ a4elsî чеП'а dat mi în a4est kin de a ns гъ8п1ъУ ks menta пътъпЫ ne kare se xn>neiiite» JJeraiisl.  nostrs   este Bredniks   de   ntans tand
ÎUN1K, 195 .
n anîsns a fi atat de orbit tat ks чеа maî mare dsninrbnie бъ taîe înadins norsmbsl la гъгИка $ъ ns aî-Ьъ mslt de lskrs la ksles! A4easta este о пъкъ-tsire de moarte. 8ъ kъstъm dar al Ismina snre a'inî ksnoamte datoriele sale tatre sine mi tatre aaroanele ses.
Sniî din koltiBatorî bsksroş nrbmesks nsmaî odata norsmbsl, însrb în deobmte togi ъ! nrbiuesk mi de al dsoîlea, kbnd ssnt la nensnkî, maî 'nainte de a însnika, dsпъ 1, 2 sas mi 3 sentambnî dela nramila d'intaîs. A4easta a dsoa mamita бъ deose-bemte de ачеа d'intaîs în ачееа къ aksm la гъ-dъчina fie-tarsîa norsmbs бъ strinue mominoîs. Mominoaele ns nsmaî snrijinesks кочепи îmnrotiBa въп!5гПог, dar jjins mi maî mslta srmezeata no-rsmbsrilor, kariî în mominoîs, g7>sind rnaî mslta хгапъ nrbstrata în пътъпЦ se faks maî rodinjt.
Tot la nramila a dsoa бъ rsns ks mare îngrijire mi konkileijiî de la г^ъчта ko4eanslsî, fiind къ a4estia kresks ks nagsba gnbsnjjelor de la чш-tataiî de ne strsjensl че! maî mare. 8ъ ns g^i-deaskъ чтева къ sn коп^Пец ва snori rodirea ks sn 4Îotatas ne kare 'l nerde de 'l ва tala: ns se nerde nimik, ta4Î xrana че '1 ar fi kreskst тегце de fa4e gi^snjje mai mslte, maî nline mi maî marî ne 4Îotatasl de ne ko4eansl tasat.
Mominoaele, la norsmbsl sembnat în linii mi пгъшН ks sana kalslsî, se faks ks sn nlsg de че-le ks d8oъ ksksre, dsпъ ksm mominoîesks bslgariî Barza ks гапца lor.
în deobmte ns este bine а пгъпп tand пъ-тъпЫ ва fi smed sas îndata dsin» o nloaîe, ka
196
BUNUL CULTIVATOR.
бъ ns se nre fain» пътъп1»1 în b»Ij?xri în lok de йъгъпъ Н1ЪПЯПЦ1къ.
Пе aîsre бъ obi4însîes4e Ia Jegatsl bobslsî norsmbslsî, al mstari ka mi noî tstsnsl, ks skonsl de a se faqe mai rodit. Sokotinija mea în aqeasta nrinire este къ sn asemine оЫчеТз de mi este bsn mi folositorîs, шбъ ns este пъпъ în-tr'atata de bsn tat бъ ne ntateasta kîeltsîala че s'ar 1аче ks mstaritsl norsmbslsî.
IIгьтШЛ KartofiSor
Kartoflele вог trebsi nrbinite maî totdeasna de 2 orî în a4easta 1&пъ,еаг moniinoale se fak tand шчеп a se întinde binele de kare se nrind mi kresk; data ns se вог akoneri ks цъгпъ atsn4e ele ess afarb, se твеггъзк, mi rodirea se mikinsrea-zъ. Maî ks 8атъ nentrs lskrat»! kartoflelor, în че-lelalte цеп, s'a aflat sana kalslsî uii гаг'ща ks 2 ksksre, desnre kare am eorbit maî sss, mi kare-astazî ssnt nretstindene întrebsinjjate nentrs kartofle, sfekle, morkoBÎ mi altele, nentrs къ ks a4este snelte omsl Гаче sn lskrs mslt maî eftin mi mslt maî renede de tat tand пгъшеш1е nsmaî ks sana Нгъ de Bite. KsltiBatorîsl la nrmiit are atata e~ konomie tat mi la arat slsjindsse ks nlsgsl miks Bitele, de tat ачееа че are tand Sb slsjemte nsmaî ks хъг!еця1.
Хпшкъ.
Desnre xrinita (Polygonum fagopyrum) zik MoldoBeniî къ: „пъпеа eî skoate ne om din ne-вое, se Binde bine, ini'î Ьъпоавъ.44   Am гекотъп-
iunie.
197
dat xrimka în Isna lsî anril ka o ntanta ne kare бъ ва гьгъта iieransl snre a stana de foamete în чеа maî de ne srnn» a sa desn/Mtajdsire.   Mbmbliga de хпшкъ ns'î sti-ътъ   nonorslsî nostrs nreksm ni4Î пъпеа  de хпшкъ  ka бъ fis silit a maî zi4e чева desnre bsrrbtatea eî, atata nsmaî boîs zi4e: къ de-mi ns dosneuite шч! kremte ama de bine ka ачеа de gi*7,s, totsmî este foarte хгъпНоаге mi }>бпъ la gsst.   Krsnele de хпшкъ ssnt nrea bsne mi foarte mslt întrebate.   Xrimka xruieuite  mi îngranrb ne погч! ka mi orzsl; ear ne kaî Ъ1 хгъпеш1е maî bine- de tat oвъssl.   Xrimka kosita maî 'nainte de a se коаче   este «n nstrejjs de егЬъгК foarte bsns;-* ear iiaîele de xrinita ssnt bsne nentrs toate miele, afa-гъ nsmaî de oî, kare de вог тъпка îndata se ks-nrind de o boa ta че în иппъ  le  ътЯъ tot kansl. Kîar mi albinele sh^ng miere din florile xrinitaî. Xrimka este sna din че1е maî nrenjoase п1ъи-: te nentrs a da Blag'b nwimitsrilor чеюг înBlekite, 8ъ гаче, «moare mi irbsinoase; nentrs anest star mit бъ 8еатъпъ xrimka în ачеаte пътъп(йп arsntand ♦    12 dimerliî de  ветъпцъ  într'o fabie, mi dsпъ че ва kremte mi ва fi anroane de legat, 8ъ îngroaпъ nrin о агШгъ че бъ dъ a4elsî пътъп1.   Ks ajs-torîsl xrimkrbî noate sn ksltiBatorîs бъ ns m а2^ъ ro-dsl de ne ogorsl în kare s'as smintit ns nsmaî пъпе le de toannvb, dar mi аче1е de пптъвагъ. Orî dsnrb че пъпе se noate йетъпа xrimka, къч! ea ni4î loksl ni4Î пъпеа ns alene.   1п$ъ xrimka este o xol-db foarte nreuioasb maî ks ьатъ nentrs пътъп-tsrile че!е аъгаче , msntoase nil гъч{, mi se Гаче mai bine in пътъи1ёп!е че!е ш<ше detat iu
198
busul cultivator.
iunie.
199
аче!е Brbrtoase mi lstoase; în staruiit !n frbtelimte mai bine бъ Гаче xrimka de tat în пътъпигПе че!е покъ. Ks tat loksl ва fi maî BÎekîs mi maî nsrtat ks atata este maî bsn nentrs хпшкъ. Xrimka чеге sn пътъ^ foarte атъпзпци, de ачееа trebsîe arat de dsoъ orî, ba înta mi de 3 mi 4 orî maî 'nainte de a fi ветъпаи.
Xrimka бъ веатъпъ maî tarzis de tat toate пъпе!е , 8ъ teme foarte mslt de frig mi чеа maî mita гъчеа!ъ o urъпъdeшte. Dsпъ seir^nat, de ar fi orî tat de mare зъче!а, xrimka îndata гъзаге; de ачееа olmnsit o s ea тъпъ Иотъпп ks o sen-1ътъпъ maî 'na in te a Momi lor, tand moiniî kads în 4iremel, ka бъ înfloreasta dsni> че ti-ече Tiuitele tatatorisî; kъчi dakъ ва înflori în Isna lsî ksntor ns rodemte bine, de mi kremte mi înfloreuite frsmos. Xrimka sta în пътъп^ de la senrbnat пъпъ la ksles, dsoъ Isnî mi jsirvbtate, че! mslt treî Isnî. Data nloile lins^sks вага, în Isna lsî ksntor, a-tsmie kremterea eî este întarzieta; data ne tan-g-ъ a4easta mi brsma ва nika ne la 8ъп1ъ-Мъпа чеа mita, anoî Roirrbnsl ns alene nimita din xrimka anslsî a4elsîa. Ilentrs ka în toijî anii 8ъ se fata xrimka, ksltiBatoriî 4eî bsnî de ne aîsre o sea-тъпъ tate de 3 mi 5 orî la în4enstsl de ъntъîa, a dsoa, a treîa şi a natra sentaтъпъ, ka ama srb o notri-Beasta ks taldsra mi nloaîa, de kare xrimka are trebsinub snre a se faqe rodita.
într'o fabie de пътъп1 бъ arsnta 5, 6, mslt 7 dimerliî de xrinita, sas dsпъ ksm zi4e Tliaer jsmstate maî nsiţin de k.5t grds; \пбъ fiind къ ns-цте xolde ssnt deaqele kare sxnssstare зетъпъ-
Isra nre deasъ ka xrimka, de ачееа maî bine este 8ъ se seamine maî гъвъг8а!ъ de tat se kseine mi бъ se arsnqe într'o fabi», ds^ nilda loksitorilor snde бъ зеатъпъ foarte mslta хпшкъ, nsmaî 3 demerliî. Dombasle nestatsemte ka бъ 8етъпът8 xrimka tat de r-lb'bsat, nentrs къ xrimka strigrr> agriksltori-lor: „tami lok larg ka бъ kresk bine mi frsmos"; ear ветъпца de xrimta nitairea ns бъ îngroaпъ паъпк la boronire, fiind къ nstrezbinte sas ns гъ-sare. île tang-ъ a4easta te ksBine ka srb maî fak o lsare aminte а*че:
în ветъпца de xrimta 8ъ alta snele ks mez, ear altele въчц a4este nrin Bbntsrat se desnart,mi rominii din че!е grele, nline mi ks mez, fak tai-пъ mi krsne, ear че1е sumare mi sъчî le веатъ-пъ. Data ачеа гьгъ mez ne dъ road?,, oare ачеа ks mez mi denlin formata ns ва a maî bsnъ roa-drb ? Аче as ta este de 4erkat în înssuiî зегпъпца xrimta î de la noî. Anoî maî este de 4erkat mi Metalalt soîs de xrimta (polygonum tartarioum) a tarsîa înssinirî de* a ns se teme de îngîensrî mi brsme mi de a da 80 la sna de зетъпцъ , ade-ta de 10 ori maî mslt de tat ачеа obi4Însita la noî, тъ îndeamnb a trane bъgarea de sanrb a kslti-eatorilor assnra eî, mi aî îndemna бъ о четче în пъ nvbntsl nostrs ш1бъ o întrodsta mi în цеага noastre
Kosirea iKzerneî, trifoîslsî nii a altor Гъпаце leguminoase.
Minstsl че1 maî notrieit nentrs a kosî a4este ntante mi a le uri fa че în tan este tand чеа maî mare narte din ele ssnt înflorite,   De se вог kos*
a
200
BUNUL CULTIVATOR.
IUNIE,
201
maî 'nainte, 8ъ nerde din msbiimea tanslsî mi бъ sssta ks greu. De se вог kosi maî tarzis, naîeie бъ 1пвъгк)ашъ mi se nerde din bsn^atea tanslsî. Къt nentrs Iszermb de mslte ori trebsîe kosi ta maî 'nainte de a Înflori, maî ales tand згтеаяъ иъчеЛъ mi se въс1 frsnzele îng^binite la п^ъчта ntaritei.
La takstsl tanslsî бъ чете maî mslte Ьгаце msmiiloare de tat la tansl че! firesks. Frsnzele tanaiislsî fi res к ssnt Isnnl mi srb lînesk de naîe ks smsrinii ь, DimnrotÎB'b, frsnzele trifoîslsî mi ачекэг-laite Гъпаце meuiteiHsnite ssnt rotsnde mi бъ des-пъгцезк lesne de naîs, ni tand ne пътъп1; mi anoî fiind къ frsnzele ssnt narteа чеа maî хгъпНоаге a tanslsî do trifoTs, se кивте ka in strinssl a4estsî tan 8ъ ne îngrijim a le lastra mi a ns le nerde. 4el mai bsn mljlok de a dobъndi a4easta *8пгавъ este de a h>sa trifoîsi în norkanî nsmaî o zi sas че! mslt dsob, dsn'b ачееа îndata ase nsne în къ-nhjî de вагъ, kare d?snrb d-^оъ sas treî zile къпа в or fi чева sskate, 8ъ se adsne ткъшщ de тъ-ssrb, ktadind în ele naîeie Леопо!пвъ, mi Ипъrinei sie bine mi anoî въпшш!а1е tare sslatik. în a-4este trifoîsl sta bine тъкаг de ва nloa ta,t de mslt, kb4Î nloaîa ns'i res bate în ta ni na de шъзнгъ data ва fi ktadita bine. Къпа trifoîsl îmi e ne a se an refl ie de desъвъrшi(a sska re se xorbiute mi se kta-demte în stog, Ыбъ aceasta lskrare 8ъ se fata nsmaî dimineaua mi seara, mi niwî odatъ ne taldsrb zioa, tanî atsmie srb вГагътъ frsnzele foarte lesne mi бъ nerd foarte mslte. Dar data ъпкъ trifoîsl ns ва fi sskat bine, anoî бъ fak slogsrî foarte sslattae mi trase la въгв nsmaî din A sas 6 tanigf
de вагъ, snde sskъndssъ mi maî tare, бъ ktadesk anoî în slogsrî marî nsinc! într'sns! de la 5 mi пъпъ la 10 stogsrele de a4este mi4Î, mi ktadin-dsîe tot dsnrb ksm вот Bedea maî la Bale la Гъпац.
Timnsi fa4ereî ГъпацзЫ este ne la starmitsl lsî 4iremar, af-йпче tand nartea чеа maî mare de еагЬъ тчепе a fi în den lin ъ înflorire. 5n кбШва-lorîs bsn niqî odata ns конъш1е earba krata, fiind ta'î пИпъ de апъ, бъ sssta ks grea mi tansl este nsgin хгъп!torîs: dar ni4Î amîcanta ка$ъ treata înflorirea. Rom-bniî zik ka бъ se kosasta atsii4e tand earba va fi koantd) Ыбъ tntiind ks tata de mare renenîsne tre4e earba din înflorire în kontsT-ъ , în tat o în tar zi ere de tateea zile nriqinsemte o simaitoare stadere din bsirbtatea tanslsî, ne \ъпцъ kare anoî mal intim d къ tansl takst tand 8еттце1е erbeî вог fi koante este gros mi nsiiin xrbnitorîs, se kseine ka 8Ъ o Isbm ia коазъ къш! earba ва fi in floare, mi otot odata sri> авет îndestsî kosamî snre a nste o-bori earba la пътъп! în timnsi kseenit, adeta ni4Î tand ва fi krsdъ; кът е$ъ иъцЫ Гъп, ni4Î tand ва fi коп ta; къчх е8ъ tansl res: 4i tand ва fi în înflorire ka srb еаьъ tansl mi mslt mi bsn.
Ile tat este de ksnosksta în Romb ni a smintirea tanslsî la sskat, adsnat mi ktadit, ne atata este stanat din eedere timnsi tand seksBine a kosi earba snre a dol^ndi tansl че1 maî хгъпйот*. Sn kosam de aî noştri îe assintam ns nsmaî o fatae de кап, dar mi alta fahe ne deas»nra ks alata, !n tat a-uîsnţie aiul Гаче tansl nentrs Bilele lsî mi пъпъ г!бпъ
202
bunul cultivator.
ulm к.
203
zioa Knviiî. \тъ ne aîsre ksltÎBatoriî ns nsmaî бъ îngrijtask <le a ns da de коазъ mal m^lt de tat se ksBine snsî om, 4i maî въгк>8 tot-d'asna Ia kosire as sn nrisos de oamenî. къч! foarte adese orî se întamnta, în Hm narile че!е dimnrotiBX, a fi sta-nata kosire a, sas че! nsijin a fi пъз£га1.ъ bsn'bta-tea tanslsî nsmaî ks nrisossl brajjelor питчНоаге mi ks гъпеигвпеа Iskri^reî !or, sas în întsrnarea brazdelor, sas in întinderea norkanilor tand se a-rata soarele, sas în adsnats! în къшц! ta>nd se i-Besks nosrî de nîoae, sas în xoriiutea taniiiilor la nodina stogslsî къп(1 se а!тъ Bbntsl. Fxnsl trebsîe бъ fie sskat bine maî 'nainte de al nsne în къпщ! snre a se tndsli. De во гетъпе neadsnat тъкаг kъteвa ore dsm, че se айъ sskat, atsn4ear-mina soarelei ъ! Гаче de'uiî n ier de mirossl, Ьяпъ-tatea mi mtadierea lsî.
La takstsl tanslsî se чеге ns nsmaî îs na! а ачееа че o arata готъпь! nrin zisa къ: sememnue kosaiusl din fsge, adeta xss^emte, dar mi o ta misir e în-jjeleanta mi o nriBigîere neadormiţi, la toate 1?>кгъ-rile: ia întors mi strins brazdele, la greblat noio-gsî mi Гачегеа norkanilori la adsnat taninele, la ktadifsl stogslsî, mi în starmit la taratsl tanslsî, kare ns noate fi takst maî ta mare ekonomie în timnsi oamenilor mi a! Bitelor de kiA аппъ nbndseala агъ tat ъ maî sss; къч! аша nsmaî noate бъ fata чтева tansl че! maî bsn. F^is! че! maî bsn este аче1 al tarsie: l-îs, ko4eniî ssnt ssbijirî, mtadiouiî mi к 5 toate frsnzele lor; aî 2-1 e, floarea tanslsî Berzie; al 3-le, mirossl ntatat mi aromatik; al 4-le, gsstsl гъхъгоз, netas'bnd ne ПтЬъ тч\ akrime, ni4Î ogetire.
Пъпъ la sn an 1гъеш*е tansl mi este foarte bsn; ear înвekindssъ, adeta dsпъ 18 Isnî, 8ъ în-g^bineinte, бъ Гаче $ък mi бъ sfan>nrb lesne: a-4easta de mi ns ва!ътъ 8ъпъ1а1еа sitelor, шбъ le хгъпепие res. ¥ъпъ\ че1 maî res nentrs Bite este аче! rsninit, adekъ ne a tarsîa кочет se въd nete nsîberoase, galbene sas ka fersl. Ръп8п1е тъШе ssnt gres de mistsit mi пехгъпйоаге, koî-bsl че esrb din ele adS4e tssrb, oftita , boata de okî, ba ъпкъ s'as bъgat de веатъ къ mi 4Îsma Bitelor a dat în аче!е xn,nite ks asemine tan, ka ini* în аче Ie че as пъ8к8£ ne izlazsrî mъlite. Ръп8 че! ms4ed, ks floarea maî ъntъîs albie, anoî întsne-kata mi neagi^ , ks mirossl ne ntakst, ks gsstsl akrs ka de nitan ms4ed, este че! maî nrimejdios sъnъtъцeî Biteior.
La kosit ka mi la secerat se simte trebs-тца чеа m î mare ini чеа maî ne апъга!ъ че are цеага noasta de Ьгаце Iskrbtoare.
Ilentrs fa4erea a4estor dsoe însemnate lskn,rî a le agriksltsreî s'a tastat a se nsne тъкаг în narte în loksl braiielor maminele de kosit mi de se4erat. Ачееапн таштъ se ЫгеЬзтцеагъ ks foarte ns-цте зкшЬъп mi la sna mi alta ti-еаЬъ. Dintre ma-minile de коазъ kare a ms^smit maî bine пъпъ a-ksm ne ksltiBatoriî din alte цеп snde se întrebsin-цеагъ, ачееа a iniiinerslsî amerikans Many, че se Binde la îlaris de t). Robert (Nr. 4 din 81ща повъ а КапзцтПог,) este ачееа ne kare o rekoir^nd^ri mi noî ksltieatorilor noştri.
Earba taîeta se striniie ks grebla mi se îm-пгъшМе ks цепоТ»! пъпъ че se sseta mi бъ a-
204 В INUL CULTIVATOR.
dsnъ Iu къпщь Ilentrs adsnatsl erbeî чеа maî Ькпъ таштъ este grebla Ы Howard mi nentrs în»" tinssl brazdelor este mamina lsî Smith mi Asliby, атъп(1«оъ faklskrsl a 20 de oamenî ks чеа maî mare regularitate mi ekonomie de timn mi de oamenî . Mamina lsî Smitli mi Asliby kosta în Englitera 393 framiî, dar grebla lsî Howard 262 framiî.
Ronvbniî ess la kositu maî de timnsris în kos-tinrb, ne kare se fa4e earba rotsmta mi въг1оазъ mi folositoare kailor; mi maî tarzis în въь ne kare sb fa4e еагЬъ moale mi lata че < ste maî folositoare вачНог; ear ne skrsntariî, ne kare бъ Гаче earba пъюазъ, trebse зъ еазъ la коазъ de timnsris ka бъ ns se inskorîiaskb. Kosirea бъ тчепе în nos-tsl S'bn-Hetrslsî, sas mi аъиъ 8ъп-Пе1г8 într'o sen-Шпъпъ sas dsorb. 1п$ъ emirea la kosit maî mslt trebsîe бъ fie повъц811ъ de Înflorirea erbeî, dsnv ksm am zis maî sss, detat de amezarea mi firi a imi^ntsisî sas mi de talindarsl Isnilor.
Earba se kosxiute maî bine dimineaua mi seara ne гойъ; ta4Î fiind smed'b o nrinde koasa maîbinede tat atsn4e кык! este sskat-ь. Ttaîelsl erbeî sefa4e tat se noate mai anroane de пьтъп!, къч1 ks tat se ва taîe earba maî ашоаие de гыЬьчтъ ks atata este mi mai snornita. Din аче as ta nrisire Romb niî nerd foarte m«.ît tan, къч! momi no ale век! mi noî îmuedita de a se nstea lini koasa de иъ-тъп1, f-ыъ kare totsmî foarte mslt tan гетъпе ne kosit.
Rari oamenî ssnta4eîa kare бъ mtie ks toata de-бъвъгшггеа ns nsmaî a alene mi a lega koasa, dar a o mi bate dsnъ fcîsînîele в u torni mi ale ацeî eî, ш\бъ
iunie. ,205
skoate din fie-kare ЬъИЛягъ ns nsmaî o adem>rata ta-Шкгъ, dar mi o notriBÎre foarte nimerita ks soîsl erbeî че este ka бъ se oboare.
în tat earba ва sta ъпкъ nerde în brazde, nloile ns 'î fak ni4Î o strita4Îsne, mi noate sta tateBa zile kъnd timnsi este frsmos. Earba бъ Bes-tezemte <1»пъ 1, 2, sas mi 3 zile mi în4ene a se sska, iniatsmie trebsîe a se nsne în norkanî. Ыбъ de о ва bate nloaîa fiind în brazde, atomi e în da ta че dedessbtsl nologslsî se ва îngblhini trebsîe întoar-8ъ. Earba, fie tat de sskatъ, se jitaBemte, în norkanî mise tokmemte bine; ear nensind'o în norkanî se sfarbrn^ ITorkanii b^snî de nloae se întind* mi se sssta, Ыбъniqînenloae, ni4î ne говъ, darniti neste noante, ns se ksBine бъ remъîe întins^ 4i tot-d'asna бъ fie пъбъ în norkanî în asemine stare de ss^-ta4Î8ne,
Ювпъ че s'as sskat earba, norkaniî seadw™ de kosamî în tanijrîdeBarb, snde se ашагъ, se jitase-nite mi ъпкъ mi mai mslt se sssta, ka ama йъпъ че se вог ktadi taninjie în stog 8ъ ns msчigъeze , tansl.
Fiind timnsi frsmos, ks mare îsiicata trebs-îesks întoarse mi sskate brazdele, kare dimineajja se nsn în norkanî snde se jitaBemte mi se sssta пъпъ în searb, mi seara ne 18пъ sas ъпкъ tat este ъхъъ se se adsnъ norkaniî în taniijî. A4easta еагЬъ, dsпъ че sta пъпъ se sssta mi maî mslt, anoî se xorbinte la loksl în kare se ktadenite în . stog.
Din 3 taninî de вагъ se fa4e о къпщъ de тъ88гъ че are 4 stanjenî îmnreuîsr mi treî mi js-
206 BUNUL CULTIVATOR.
m-btate neste кап. Aqesta ътп!е bine snkar în dsoî boî. 8n stog de въпгаге se ktademte ne 3 къшщ de вагъ, nsind în el de la 30 пъпъ la 40 de къшщ de вагъ; ear stogsl че! de тъБЪГъБе kbdemte ne 4 къшщ de вагъ, nsind în el de la 60 пъпъ la 80 de къшщ. Ш se ипчепе чтева la noî къпа z'me stog de fabie, stog :de кътп5, nsmaî stogsl de тъввгъ este аче! maî bine ksnoskst.
La ktaditsl stogslsî naîeie se а8въг!е tot la mijlok,ini de akolo le ie kosauisl че! de ne stog mi le ашеагъ de-o по^въ ksm ашеагъ dslgersl mindrila la akonereim>ntsl kaselor, ferindssъa Гаче gronî, къ8-tand a le nsne de-o по£пвъ mi anoî le tin^einte ks fsrka, къ!къпДЫпе neste toate nalele. IIe че!е jilaee le ашеагъ la marnine ka s-ь ns se stri4e, ear ne че!е sskate le Пбпе la mijlok. Tslnina se Гаче de sn stanjen de nalta, dsnb ачееа $ъ ktadeinte nodina ъпкъ de sn stanjin anoi se Гаче bsrdsfsl stogslsî în kare inti-ъ kъt tan ва во! чтева a nsne, mi anoî se nor-nenite mi въгГв!,karele, la stogsrile de Bbndst, se fa4e sslatik mi aвъnd forma snsî os tras la въгГ; înstarmit stogsl se leagъ ks uiomoîagsrî.
Б8пъ!а!еа tanslsî а!ъгпъ ns nsmaî de la ko-sire, dar mi de la mestemsl de a sska earba maî, rbntaîs în brazde, anoî în norkanî mi în къшщ, dsпъ ачееа în ktaditsl mi amezatsl nalelor în stog, snde earba earemi se jitaBemte mi se ашеагъ mi maî mslt, în kbt къпа se alta de nlin sskata a-tsmiemi stogsl este skъzst Бакъ tansl ва îi ktadit în stog fund foarte sskata earba, atsn4e jitaBirea ns вгтеагъ, tansl se fa4e Гыъпшиов mi kolbsros; asemine аакъ se ва ktadi stogsl fiind tansl smed,
Îunik «
atsn4e la jitaeire se anrinde mi m8чegъeazъ: în kъt în атъпавоъ întamntarile tansl esrb res. Stogsl, ktadit mi пъЬН bine, onremte resbaterea a-erslsî într'înssl mi аша ns se smintenite tansl.
Ne ища fak akonerimsrî de naîe, în alte loksrî бъ Ыбъ sn oneag în mijloksl stogsîsî, ne a-îsre въгввгНе de naîe a stogsrilor бъ гыЬкъ mi <зъ nogoarb ks skriniiî, ne sne loksrî akonerimsrî le бъп1 nsse ne 4 amnarî, ne aîsre nsmaî ne s-nsî la mijlok, în staruri t Englejiî, nsn mi nodina rbdikata de la пъшъп* ne о 1еазъ; т8ъ toate a-4estea ssnt zъdarniчe kъnd 8ъ ва ktadi fbnsî bine mi къпс! stogsl бъ ва въгвв1 bine. Ба ъпкъ mi tansl n^strat în stog este mslt maî bsn, maî traînik mi maîxr7mitorîs de къ! аче! nrbstrat nrin orî kare alt kin. Ronrbniî dar se въгввеазкъ bine mi Гъгъ kbt de П8цтъ întârziere stogsrile, se въгввеавкъ mi (Га1 dsoile ne че!е ri sinite mi пгъвъШе de въгивп, legimdsle bine ks шотоеце, mi atsrnie вог авё tansl че! maî bsn mi вог вкъпа de toate înksrta-tsrile mi keltsîelile че se fak în alte цеп nentrs nxstratsl tanslsî.
De mi nikb gres kosamslsî къпа este silit 8ъ xoreaskx къшцПе mi бъ fak-ь kъte 10 mi maî msl-' te stogsrî tot într'sn lok, Ыбъ iolossrile че îsbq-гъ8 v din asta lskrare ssnt atat de marî, kbt kîar de s'ar Гачэ o adrborbire de nlata, a4easta este resntatita nrin &ш8гшца krbrrbtsreî tanslsî earna, mi îndemna tik a nrbzirea lsî de ьЦчкъч1впеа Bitelor.
D'intre felîsrite le kinsrî de а Гаче tansl, аче! kare, dsi^ sokolimia tstsror ksltieatorilor, este maî bsn  nentrs i.ngrxiiielsl  boilor este  de neani>rata
208
buwul  cultiva тов.
iunie
209
trebuinţa a se Гаче ksnoskst Rommrilor. Anest hn nsmeuite fm% negrs. El se пйпе în stog къпс! earba пй este sskatx bine, mi ama earba îndaH зъ jilxBemte mi maî tare, anrinzindss^ гъкопш1й§ъ mi ssk-bndssx de la sine. Stog«l skade foarte msît mi гъпй1 at-bta de апъза* гстъпе, къ1 пмта! tbîet noate a fi întrebriniral, mi зеатъпъ кй йп gsnoîr» foarte вътЧоэ. De Ьйпъ ватъ ЪшъШеп* fanalsî а1ъгпъ de la a4easH Iskrare de jiHeire mi de йя-kare, ne kare în facerea fbn»I«î Иотъпп o in>zesk lipind brazdele în nolog, norkanî, къпщ! mi în stog snde s% ism^Beinte «skarea Ькгъге! НпъЪи; ear în fayerea tenslsi negrs stogul de odaH din еагЬъ st> kbdemte mi kîar în stog 8ъ disB'blesk toate 1йкгъ-rile nrin kare ti-ече earba пъпъ se пгеГаче în fan.
Tesksiteî fbnslsj.
О пгакйкъ agrikob, foarte folositoare mi Ы-пъ de introdus în цеагъ, este tesKsirea 1ъпй1й!. Пеп-tr» a mostra fanai, mi maî ales nentrs al къга mi al strinne în magazie se т1ътптъ gre»tajjî mari din ппчша во!йтйЫ se«. 6пй metru ksb пй tra-це maî m»lt de къ1 60 de kilograme. Кй tesksi-re noate 8ъ între întronă metrs кйЬ 320 de kilograme. Aqeast'b înlesnire ай îndemnată ne Englezi mi Franiezî de a întrebsinjja та mini idraîî-Иче nentr» tesksirea fanalsi. Maminele къптшге* Fraiwese din Alr.ieria ай о nstere de 650,000 kilograme mi daă din o singuri, tesksire teanksrl de fană de kxte 400 kilograme Inîi Vn melrs ksb mi în-tr'sn tima de i огъ mi 15 mi as te,
ЫгеЬйтцагеа   maminelor  idra«li4e în tes-
ksirea fanslsî în fa n. inie a z 7. folos însemnata пй пй-maî în «шйппца mi ekonomika transnortare a fa-пй!йУ, dan> ml în йгтъ1оаге!е nriiîirî: Hm] tes-кйНй пй se ътп!е de koîb, пй se nioaîe de nîoaîe, ns este 8йпй8й nrimejdieî fok»teî, se taie lesne mi къ1 trebuie "snre a se da la Bite, чтч! saă mease metre кйЬе s»nt des tel snaiiTs snre а ткъпеа nro-Bizia йпй! kaîă ne йпй ană, în timn че nentrb че1й neteskîsit se чете 40—50 metre.
A4este foloase s«nt destule к а 8ъ îndemne mi не Котъп! a întrcbainija a4estă metodă, kare 'I ваацЫа пй n«maî la къгаЫ гьпй!й1 че se note ads4e nentr» trebsinija tъrgoвeцilor din ioksrl denxrtate »nde este maî eftină, darъ mi nentr« пъ81гаЫ \m în кйгцеге de îndel»ngaui am. A4est metoda, întind în nraktika цегеТ, noate sbdeskidbmi ш пой isBors de înaB«uire; fiind-къ noate forma ъпк o-biektg însemnată de esnortajii^ne ъпкъ neksnoskst пъпъ акйт la noi.
Stenii.
Roitul albiniîor {пчепе în a4eastx 1йпъ mi se коп^пйъ тчеа srrm>tore. K?sltiBatorî?îl n'are a-кйт аНъ glijъ dekъt .nrindb roi). Ilentrs a-4est$ sfarmit se faqe la noî snă felîs de oloîs de къпепъ kare se amestikrb k« mîere mi кй ачеав1ъ amestekrbts^ se йпце mtÎKbeîhl mi fa4e ne albine 8ъ гоеа5къ. Лпбъ m»lt maî bine este ka 8ъ se nre-дъ1еа8къ mtîubeile mi 8ъ se пй!е în nreajma a-qelor din kare ай въ еа8ъ roii. .Пregъtirea se fa-че a^n^nd mti»beile кн frenze de melis'b mi fre-kъndйle кй fagsrî alini de mîere retezat din ш1ш-beile qele BÎekî.     v пщ\ Л:.г ^» ■ -•'
210
BUNUL CULTIVATOR.
Roîul esle о matkx че es% dintr'un mtîubeîu к a s-b formeasi, о аНъ koîonie. Ма*къ enn>ndu ku albinele el se nrinde în mtîubeîul че!и nou. DintrVnS mtîubeîu BÎekîu noate euii ъпкъ o aduoъ та1къ mi atunqe srb zi4e къ a naroits. Пъпъ че s'a nrinsu unu roîu trebuie a se m>zi ka въ nu fйgъ. Kъnd sunt slabi roii, se ии nu къ1е duo! întronă mtîubeîu mi albinile ъчЫъ ele singure ne «na din duoe та1че kare este maî Ьеч*8п5къ. în mtîubeile че!е îmbu-ЬипъНц^е, omul noate ъч1аъ mat4ile mi ama $ъ îmnediqe ka 8Ъ nu ?ъв;ъ roiî mi ka $ъ nu se «ЬЬеавкъ nrin înmulijirea mat4ilor. într'unu mtîubeîu este numaî o singurb matk^ adekъ о аШцъ kare neîri4etat klo4emte mi skoate albine 1икгъ-toare, albine kare adum> nektarui mi nolenul florilor mi faku din a4esle mierea mi чеага.
Tsnssl oilor.
Oile se ^шъпеаяъ la l'btat mi se tundu în nostul St-Hetruluî; ear къг1апи trebuie sx fie mi-ц«1цТ пъпъ la St-Ilie.
Maî 'nainte de a se tunde oile se obi4Înuîe-nite în unele цеп mi maî ales în JEnglitera de a se 8пъ1а 1ъпа, dune oile ъпкъ netunse, къ duoe sau trei zile maî 'nainte de a kulene de ne trunul lor a4est însemnat nrod»kt. Snblatul пнктигеагъ greutatea Kneî, mi de ачееа nu se ЫгоЬитцеагъ de къг numaî în lokurile unde negatorii о чеги mi о китпъгъ 8Пъ1аН nentru kare mi dau ne etanşa unu нгеци maî mare del^t ne tana ne 8пъ1аЬ.
Tunsul oilor se fa^e ku foarfeqile. în Цег-mania se întrebuinцeazъ nimte foarfeMî ku koanta
1Ш1Й. 211
а^екъ kare 8ъ întindă mi deskidu Гъгъ ka $ъ osteneas^ тъпа omului че tunde. Foarfe4ile în-trebuingate în Engîîtera sunt raaî bune mi maî sim-nle dek^t аче1е din Цегтагиа.
Ьъпа !ип8ъ s-ь îriBiJemte mi яъ пъ8й*еагъ în magaziîunde зъпи o ajfung^ ni4Îkrbldura ni4Î umezeala , къчХ а!ипче niqî nu se usuki>, ni4Î nu se strikx.
Âinezatsl oilor Ia s(t>ii ь.
Oile se атеагъ la §1ъпъ (1ипъ че se deose-besku de mîeî, ачееа че se Гаче ne la Isnasu mi пъпъ anroane db St-IIetr». Ku k^ se вог desnxnji oile de тШ maî tarziu ou atata mîeî se faku maî buni. Ear l^nd interesul de fruktul oiîor este maî mare de къЬ аче1а de mîeî, atumiî se alegu mîeî mi se въndu îndata dunъ St~Georgie, ear oile se атеагъ ne Ьгъпгъ mi atun4Î se fa4e mi stana.
La 81ъпъ se mulgu oile mi бъ Гаче untul, Ьгъпга mi urda; ear la къшъпе Ьгъпга se nre-Гаче în кашкава!и. Lъngъ 81ъпъ se Гаче mi о-kolul unde se выъ oile ka въ еазъ una къ1е una nrin strunga snre a fi mulse.
4îobanul se атеагъ la strungъ ku găleata; mi nentru ka lantele че mulne 8ъ nu îmnroamte mi бъ seiroseask^ ъ1 mulne într'o кипъ впъпгигаЬъ în baîere de urekile g^eijeî.
Oii® se mulgu de treî orî ne zi пъпъ la zioa КгичшъпШи în fantul zileî, anoî la атеагъ-zi mi la sfinnjtul soareluî. De la zioa Kru4iî mi пъпъ la starniitul îuneî se mulgu oile de duoъ orî не zi:seara mi dimineana. Anoî пъпъ!а Binerea mare odata ne zi.   De akolo înainte   пъпъ la St-Me-
212
BUNUL CULTIVATOR.
1 uni к
213
dru se rnnlgp, odata la duoъ sau trei zile пъпъ че starnesku. Toamna se 1тп»ц1пеагъ mulsul oilor ka 8ъ nu зъ sminteas^ sesHbeaskx mi ьъ între Bxtioane ne еагпъ.
Бипъ St-Medru se daă mi berbeqiî în oiî de kare s'au desirariiit n'intre 8ъп1ъ-Мъги mi s'au în-Irarmat bine пъпъ akum.
Stana se fa4e ne un loku înalt iui kam ko-stkx, ka бъ se skurgx nloaîa, niniatul mi toate пекигъцете!е din okoale. în stъnъ se faku duoe dc впъгцкип: una nentru siriusul mi lukratul fruk-tuiuî mi alta nentru иъstratul îuî.
Grrbdinrb.
în a4easta 1ипъ se faku tot аче!е 8етъпъ1иг! че s'au arbtat în luna trekuta, adъogъnd а senvbna, ne tang^ rъdikile de 1ипъ din 15 în 15 zile, mi ne 4elelalte че au въ fie de întrebuinjjat ne еагпъ.
în a4easta 1ипъ 81ъпъпа de ка$ъ 8ъ înBred-ni4emte a Bede îndestulatъ kasa eî ku tot felîulvde legumî, mi akum simiiemte къ1ъ muliiemire ъ\ a-du4e osteneîele че ш'аи dat întru îngrijirea grъdineî.
îndata че Barza ва fi koanta, ade^ îndata че къпъцта eî se afta îndesita bine, trebuie smulta, kъчî de se ва amtenta maî mult atumie кгапъ mi în пппъ 'mî nerde toata Ьипъ1а1еа eî. Barza ки!еа8ъ 8ъ атагъ înfr'un lok akonerit mi гъкогоз, nuind къпъцтПе unele tangъ altele, sau mi Гъкъп(1и1е Berze ku aj»-torîul uneî unelte foarte obi4Înuite în BokoBina.
Tot akum въ kulene mi mazerea че въ тъ^ пъпкъ ku i^start к» toi; mi da^ Boemte stan% na de kasx ka straturile de mazere 8ъ adul^ mul
ta road^ ва trebui la toate duoъ ziîe 8ъ kuîeagъ din fie kare strat  toate  и Tătari le de mazere че вог fi tot de о въгз1ъ de koante; къчг de le ва ta-sa nekuîese, atun4e ele, fiind marî mi maî 'naintile în kremtere, trag la sine toata nozga kare ar Гаче бъ maî тАогеавкъ mi alte tufe mi бъ se Гакъ mi alte поиъ пъв^ьп de mazere; ear straturile че вог fi m>strate nentru a da seminjib ne a-nul Biitorîu nu se вог kulene шч! de кит mi ama ветъпца ва fi mult maî Ьипъ.
Kartofiele че!е въгайче sunt bune de тъп-kat în a4easta 1ипъ, mi 81ъпъпа nu amteanta ka 8Ъ le sane nentru тъпкаге atun4e ki>nd tufele lor вог fi uskate, 4i îndata че ва Bede къ se изикъ, 4i îndatъ че Bede къ 'mî п!еакъ kanul mi къ se îng^binesku frunzele. Пгекит тъпъпкъ oamenii fasolele, mazerea mi bobul Berde Гъгъ ka бъ se nrimejduîasH 8ъпъ1а1еа lor, asemine not тъпка mi kartofiele mi maî ales ne аче!е tainoase mi въгаМче,Гъгъ ni4Î o Мкъ de boale.
214 BUNUL CULTIVATOR»
I » L I E.
ЬвкгъгПе Isneî. — ПгъшИк1. — Grbnatsl morkoBÎlor.— Gnuiatsl nanilor. — Kslessl ranineî mi a nanslsî de еагпъ.— 8ъчепш»1.— Ilrodsktsl. — Sernxnatsl ram'ueî. — Kslessl In»-Isî. — Trieratsl. — Kslessî Къпепе!. — Grbdina. — m
Kfldura kremie în l?;na luî iulie mi anîunue a fi чеа maî mare din tot kursul anului, de ачееа mi Нотъпп bostri as dat numele de ksi/ior a4esteî lunî.
JTÎloile în ачеа81ъ 1ипъ sunt destul de rari ne la noi, kariî ne mi folosim de ачеазК bur^tate a klimeî sare а Гаче 8ъчегаЫ mi kositul erbeî; duoe 1икгъг1 че!е maî însemnate din tot kursul a-nuîul kulturalu: De кит 8Ъ sfor menite въчегаШ kultiBatoriî noştri въ апикъ, Гъгъ 8ъ пеагаъ timnuî, de trierat ka аша 8ъ noate авеа grxul gata de въшШ mi de transnortat la mkelî пъпъ la sfor-mitul tomne!.
НгыпН»1.
în kursul luneî întrenî a luî kuntor, kultisato-rîul trebuie въ nrisigeze ku ne adormire la infinitul xoldelor mi въ nu îng'bdue ni4î de кит кгош-terea burueniloi, ni4Î въ nUbrzie sfbrbmatul skoariieî de ne fapja ogoarelor. Iha mii a de al duoilea a no-rumbuluî se sfbrmemte tot-d'auna ne la îmienutuî îuî кип tor, mal ales la аче! йешъпацД de tinrnurir; W nentru аче! аетъпац! târziu оЫчпи?е«к a znţe
215
готъшГ къ: "duirb че ti-ече Tlinteleî Къ1ъ(опи1 în-zbdar rbi maî пгъшъш1е чтева."
Grbnatsl morkoBÎlor.
MorkoBÎî ветъпац! în sekarb, în inu mi în ori kare alte xoide, trebuîesk grъпaцî bine în lung in* în kur mezini, îndată duпъ s'a kules ветъпъ1ига чеа de къ ni tenie. К и аче a sU grxnare въ skot din пътъпЬ гъёъчте1е xoldelor въчега1е mi о muluj-те de alte buruenî rele. Отъ че вог tre4e ont zile de la fbkutul grъпъreî, în kare timn morko-Biî nrind la nutere, se dъ о пгъшИигъ Ьипъ к» kare въ гъгезки h>si>nd8'î numai къХе de о па1тъ denarte unui de altul.
Смгтьnaisl nanilor.
Nanii зетъпацД nentru xrana Bitelor în 4i-remar вог fi auîenmi akum a fi în 5 sau 6 frunze mi вог trebui grbnajrî bine snre a se nregfti de nra-шПъ. în Flandra unde въ зеатъпъ foarte гпи1ц nanî, kultiBatoriî zik къ: "аче1 че graпъ nanii nu trebuîe въ se uîte înanoî,,. llli în adeвъr, unul din че! neisnitiiri въгът! muJujmea nanilor че se desrъdъчineazъ ku granarea, ne lok ar mi konteni de ale maî da a4eastrb folositoare lukrare.
Kslessl raiiiuej mi a nanslsî de еагпъ.
Kъte odaH ne la sformitul luî 4iremar, шбъ îndeobmte maî tot-d'auna ne la îmienutul luî kun-tor, aHt гашца ln>t mi nanul de еагпъ se коки. 0-bi4În»it твъ nanul въ коаче ku 8 sau 10 zile maî 'naintea laniueî. Fiind къ a4este nhnte oloîoas© въ
216
BUNUL CULTIVATOR.
iulie.
217
sktftbTT» ia re ku mare ишиппцъ , de ачееа este de пеапъга1ъ trebuind a le strimte maî 'nainte de a se коаче ku desbBfrmire. Timnul че! maî notri-Bit nentru strinsul lor este а!ипче кък\(1 o a treia oarte de пъя1ъп 8ъ îngblbinesk, къш! nrin irbstrare se nrioede ветъпца, uiî кът! floarea semingei тчепе a se întuneka. Orî în къ!е m,sUrî se вог afla ъпкъ multe seminţe moî, ачeste srb koku toate în къ! timn strb raniija în кътцТ. Къпс! seminuele вог fi nrea koante , atumie (bietul tufelor se 1'аче numai seara mi сКтшеаца ne гоиъ, sau mi neant* a ne 1ипъ mi ne гъкоаге.
Ku leşul гагице! mi a nanului se Гаче оЫчти-jt ku seuereа. Випъ 24 de oare nrbnunkile $ъче-rate se adurrb în къшцд kare se kHdesk ne loku-rile че1е maî rbdikate mi maî uskate ale lanului. Kh>ditul къшцПог se faqe nuind la mijîok въгви-rile nbntelor, ear kanetele desnre 1^1ъчть la mar-nine, mi ашъ zi n du le bine nuind mbnunkîul ku пъа^ъ-iile toate la mijlok. Mijlokul къпще! tot-d'auna este maî 'nalt de къ1 marnenile eî аЫ in tulaiub ктЛпп în nodirib, ear îirblijimea S'b snoremte mi maî mult ku въгвиИи1 че!че8е faqesare а nu resbate nloaîa. 1пъ1-njmea кън!це1 ku въгв ku tot, însx Гъгъ de къ-4Îub, este de 5 sau 6 nalme. Ilbntele kxt stau în къпщ! въ isnrrbBesk de uskat mi de коп tu: a-4easta se Гаче în kuruere de 8 sau 12 zile.
Къпа nbntele вог fi uskate , atumie nu maî este ne вое a le nune în къшцД, 4i deadrentul se kbdesku în stoguri unde mi maî bine въ sf-ьг-шъш1е коачегёа seminţie lor. Stogurile se khdesk la lokurile de ne lan unde se Гаче mi aria, ka a~
та бъ nu se maî пеап1ъ ветъпца че se skutsrb foarte lesne nrin къпЛига nbntelor de Ia un lok la altul în unele ijerî къшце!е зъ кагъ ne цо1иг! în пъгьпдъ пъпъ la xarabale am tern и le mi efe ku цо1ип mi ьъ ътЬЫевки sau se bat а ка*ъ; însi> че! maî bun m iz lok de a se feri de skuturarea se-minuelor este a kkdi тъпипкПе în stoguri ne кът mi a le triera akolo ku kaiî. Ku къ!каЫ к aii or 8ъ desnartu semirijiele de иъ$1ъп, mi mumii torîul skuturb naîele ku цъпоаекз, întoanie вгави!, ъ! та! *пегъ, ano!ъ1 alene mi (1ъ afai-ъ кочепп ш!п1еава; ear seminţele le strinne la nar , le въшигъ, le 4Îu-ruemle iui anoî le adu4e la magazie. Se тыща adusъ se întinde în nbturî sunnjri, se т1оагпъ des, ka бъ nu se anrind'b mi бъ muчegъezъ. în-st> în deobmte numaî кът! se ва da la китпъ-гъ1опи sa к и Bine ka бъ se 4Îurueaski, яетъпца snre a o desni>rnj ku desъвъrшire de п1еава, fiind къ se яъ81геагъ maî bine ku п!еавъ ku tot un lok.
UrodsktsL în пътъШигПе че!е de mijlok de bogate, raniga rodemte аЫа ba ъпкъ mi maî mult de къ\ grbul- ama пътъп!ип1е че агипкъ dintr'o fal-че 10 теще de gi-ъ», вог arunka 10 пъпъ la 15 тегце de гапщъ; ear în път cituri le че1е bogate^ гашцъ агипкъ maî rnult de къ1 gî^uî, dbnd mi пъпъ la 30 de тегце dintr'o fahe, maî ales къш! mi пътъпЫ este lukrat bine.
Nanul de еагпъ агипкъ maî aHta къ1 m gri»ul. în deobmte în Juna luî kuntor se Binde 8етъпца îndata аьпъ stinsul eî dene къгоп. A4easta въп-zare adune banî квШва tortei»] într'un timn  къnd
218
BUNUL CULTIVATOR.
iulie.
219
toate 4ele!alte §етъпъ^п stau ъпкъ певМпвъ sas negata de a fi Bbndute.
8ъчепШ81.
în agrikulturT, нъ kauta nu numai ka пътъп1и1 se fie lukrat bine mi la timn, dar mi ka бъ se strii^ mi s'b въ пъstrъzъ bine rodul dol^ndit. 5n kulti-Batorîu bunmtie къае la îukrarea ачеа Ьипъ а пътъп-tuluî mi de la fireaska luîbunrbtate аИгпъ toata sno-rirea roadelor lui, гшъ tot o data el uitie mi ачееа къ de la buna strinnere а 8етъпъ1ип1ог at/ыпъ toata isnraBa kultureî. La зъчепш kultiBatorîul та* anroane fiind de starmitul къЫопе! sale, se ku-nine въ 11к1оеа8къ ku atat maî mult хъгшч1еа, ostene-la, nriBigîerea mi îngrijirea, ku къ1 nrimejdiea ai4e este maî mare mi атептцъ de a nerde într'o singuru zi ачееа nentru kare s'a keîtuit mi s'a ostenit un anu întreg. Чеа maî mikrb întarziere la se4erat adu4e skuturare grijilor: чеа maî стпкъ nrinire la strins adu4e sminteata bukatilor, kare se anrindu mi se isgoi^sku: чеа maî гткъ neîngrijere mi nerde-re de timn Ыъ xoldeie în воеа въпШ'Пог kare le nolonemte sau le stas ten., în воеа armiijeî kare le m>leinte, le kimemte mi le ппкшигеагъ, în sfarmit» în воеа nioilor kare le înkolirbiute mi le mu4egrbeazrb.
Бъ чегкът а агъ!а mizîoa4ele nrin kare kultiBatoriî 4eî bunî se silesku a nute вкъпа xoldeie lor de atate de multe mi marî nrimejdiî.
între iiregi>tirile че se fak nentru въчепш чеа maî bntaîa este tokmitsl msnnitorilor.
în takutul aqesteî trebî nu este bine ase denota kultiBatorîul de kinuriîe obi4Înuite mi lecuite
tn цеагъ. Ku toate a4este, fiind къ въчегнпи! este una din luknbrile кътпиШ kare чеге чеа maî mare tegata, хъпшпе, Ьипъ огъс1иеа1ъ mi kibzuire din nartea kultiBatorîul uî, maî ales k^id timnul este nloîos, anoî se кивте ka въ se îngrijask'L de a авеа kîar mi un numer maî mare de mumiitorî. La sloata kultieatoriul totdeauna trebuîe 8Ъ 1икгегъ într'o zi dimineajp ama ka кът! neste zi sau în de searb nesmintit ar авеа въ se skimbe timnul frumos în nloae. La se4erim kultiBatorîul nu trebuîe въ a-тъе de azî ne тъпе ачееа че noate Гаче astazî, ba ъпкъ de multe orî într'o singun zi sau într'o singur jîum^tate de zi, îndata че strb nloaîa mi srb аЬпъ въп1«1, ва trebui se Гакъ lukrul de 2 sas 3 zile maî iiainte. De ачееа la se4erim simijemte kultiBatorîul kbt de mare trebuiniib are de mumri-torî xarni4Î mi ku tranere de 1штъ. La se4erim kultieatorul din alte ijerî obi4Înuemte а xn>ni mi a butade mun4itorî inaîbine de tabt înalte timnurî, ba ъпкъ akum snoremte mibeuturika. KultiBatorîul a-kum fa4e tot че noate omuîka въ întareasirb inima mun4itorîuluî în trudnika типкъ de ne zъduвul zileî mi de ne ariniца soarelui.
Al 2-îe, kultiBatorîul kauta de înjgehatsl xoî-teilor mi a xarabalelor, la kare и и tem de Ьипъ sa-тъ Гаче oare kare îmbui^taijiri snre а 1$ъга maî mult mi ku maî nuijinî argajjî mi boî uîugar: ama de тЫъ г!акъîn lokulkarelor че!ог marî mi întoarse sau mia xarabalelor, am intrebuiniia кагъ takute duпъ nruba sau aqelor Fnglizemtî sau аче1ог Flamande şau mi maî nimerit аче1ог de la RobU în Frannja, kg
220
bunul cultivator.
IULIE.
221
kare Dombasîe k'branumaî ku un kal jtenrbtafe повоа-ra че бъ nune ne natru kaî, am авеа o mare ekonomie.
în alte цеп $ъ fak ku mare Ьъ^аге de веатъ nreg-btirile nentru legdtoarele snonilor. 1пвъ kultieatori noştri obi4înuesku a lega snoniî къ le-g^toare takute din naieîe къ suine къ tot a le ntanteî че se вечегъ. Оакъ naîele sunt skurte, nodurile nu se fak bune mi snoniî se disleag^, mi din a4easta ппчтъ multa пъпе se skutur'b mi 1гозъш1е. Пе aîure тзъ въ nregxtesk legъ-toriîe în urmxtorîul kin: st^ierimul зъ тчепе maî ъпМъ la зекагъ а къге! naîu, fiind totdeauna maî lung mi maî brbrjos, вегвъ de legbtorî. Aqeste le-gъtorî fiind toate deonotriBrb faku mi snoniî togî de-опо1пвъ, dar nu uniî maî marî mi algiî maî m'mi ka 4eî din Шнпъта, unde kultiBatorîul nu noate sri/mî gie ni4i so ко tea ta tamurita. Asemine mi nodul sno nu-îuî de la капъЫ naîelor desnre гъйъчта legvtoa-reî este mult maî цапъп mi maî traînik de къ1 a-че1 че tVie în 1Яотъта mi kare ijine de azî пъпъ тъш Ku legxtorî bune ni4Î 8ъ skutui-ъ setm>n-ца bukatelor, dar ni4Î srb iros^nte ачееа a sni4i-lor dela Jeg^bturî ka ne la noî че! kreskug\ în beluiug kariî suntem mi denrinmî a ns ha in seanid cineaste irosire, mi a nerde аче1е seгшпце че de ar fi fost strine ar fi snorit rodirea, dunre кит ne твацъ mi вогЬа чеа ЬтЛгъпеавкъ, къ- din nikdtsri se faue laksl.
De la mu4enikul Ilrokonie тчеп mi xoldeie a nrini mi Иотъпп a emi la seuere, maî ^îtaîu la orzu anoî la sekara mi ne игтъ la че1е lalte зетъпъ1ип.
în deobmte Ronwiiî sunt înkredingagî къ ki-nul че! та! foîositorîu este de a tale xoldeie ku se-
чегеа, mi nentru ачееа totdeauna kudxnsa зечегъ gi-ъ-ul mi ne toate 4ele!aite gi-ът kъnd sunt 1ътигаИче mi kurate, ear ku koasa srb slu^sk numaî ln>nd bu-katele sunt skurte la naîu, k^nd sunt buruenoase. Orezul mi овъви! maî tot dea una se xrenkuesk. In deobmte xoldeie taîete ku xreanka au naîele maî lunuî dekъt a «iele se4erate. <5n типчНопи noate xrenkui într'o zi întreit mi îmnbtrit mal mult de къХ un se4erbtorî»; тзъ dexi enkuit se апикъ nu maî oamenii 4eî BOÎni4î mi kasamî че! bunî, ka uniî че mtiu 8ъ ки1че la пътъп! xoldeie Нгъ ka 8ъ le sku-ture nre tare, în timn че la вечеге зъ въгъ mi тош-neniî mi ftak?iî mi Ьъеци mi femeile mi fetile; nrin urmare maî multor оатетвъ d^ deîukruku зечегеа, mi a4estiaskutun maî nu gin xoldeie mi maî bine slringmaî ales ne аче le skurte mi kulkate. înstarmit, ni4i xreanka ni4î вечегеа nu ne dau atate de multe mi ko-въпшЧоаге foîosurî къ! se fie îndemnat чтева a se sluji maî mult к и una din ач este <!иоъ unelte de къ ku alta mi ama a se denri>rta de la оЫчеЫ gereî în kare se afta. în adee^*, nrin întrebuingarea вече-reî un kultisator dol^ndemte foarte mult folos mi noate în trebuingane togî mumritoriî de la mo mie, ba ъпкъ, l^nd въ ткаНкъ un lukru neste altul, ^nd ЬъгЬа-giî въ duk la коазъ sau la nramila a duoa; ear Ьъ1гъпп mi tinerii гетъпи la 8ъчеге* numai къИа. legatul snonilor въ se атъге bine sni4ile mi naîele în snonî. Dar aaoî mi xreanka înBiedni4emte a fi întrebuingata maî ales la momiele че!е marî unde un kultiBatorîu trebuîe 8ъ se sileas^ de a isn^Bi se-чеп'ши! k%t se noate maî kurand mi ku чеа maî mare îugeata.
222
BUNUL CULTIVATOR.
La noî In Rorcmiia trebainga de a se 1'аче въчепти! к и чеа maî таге n>negîune este a tata de simiiitb k^ maî togî kultiBatoriî че! marî doresku а авё maminî de 8ъчега1. Не Зъпо'ъ 5ъчеге ini xrean-къ, kare sunt întrebuingate mi în România,  se a-йъ ъпкъ o alta unealta че se întreb итцагъ та î ku веатъ în Flandra unde 8ъ numemte Sana Flamande.   Ku aneasta 8ъ dobъndesk folosurile mi a se-чеге! mi а хгъпче!, kъчî ku dъnsa omul вечегъ maţ rbnede  de k^ ku вечегеа, mi maî atata de iute în>t mi ku xreanka.   Не \ъ\\щъ a4easta îugata Sa-na Flamandъ imiî нпкшигеагъ lungimea naîu luî ka зечегеа, ni4Î skutui-ъ пъпеа ama de tare ka xreanka.   In къ! desnre maminî nentru se4erat авет nu numaî în Engiitera, ka о цеагъ Bestita> nentru isku-singa   шахашчИог eî mi maî ku штъ че!е duo^ твътп ate aîtarî a luî Smitt mi a luî Beli, dar mi în Frangia mi maî ales în Amerika.
La  чеа din   игтъ   esnozigiune unieersata din ITaris s'a înfbgimat maî multe sistemurî de въчегъ1оаге, dintre kare ачеа a luî Mac-Cormich din Amerika s'a gъsit a fi чеа maî Ьипъ. Ачеа§1ъ тзштъ а 8ъчега1 în 16 minute 1987 metri adekъ a takut lukrul a niese-ze4Îde въчегтЛоп. Ea nu kos-ti se iute &екъ t 750 fran4Î.   Rezultatul Esnozigiuneî, ade^ a alegere! dintre toate 8ъчегъ1оаге1е ne чеа maî Ьипъ, a fostu къ a4este зъчегъ1ог! s'a и întro-dusu în kultura чеа mare че faku fran4eziî în Algeria,  unde au agîunsu de веатъпъ a ta ta de mare întindere de дгъи къЬъ se аПъ mi în Пппчша-tele-5nite. Kolonisti Framiezî faku astazî tot вечен-mul lor ku та mina de 8ъчега1. Eata шЫачеа mai Ьипъ
223
че nutem ad»4e înaintea kultiBatorilor noştri snre aî îndemna въ kadъ ku toate nuierile lor a asunra mamine 10ГШ\$ъ nu se 1е8ъ пъпъчепе вог agîunge а Гаче totlu-krulkus7,4entoarele. Seremslk» зечегеа gine în Algeria fr. 17 nogonul mi ks mamina gine numaî 10.
$ечегък>аге1е ъпкъ nu sunt de tot îmbumbta-gite: de ачееа nrin konkursurî ЬппъпЛепШ 8ъ ka-ъЬъ în Franga, Belgia mi Engiitera, a se шЬипъ-tagi, (tanduse nrerniî marî aftatatorilor. Ilrin a4.este konkursurî se feresk mi kultiBatoriî а къаё în пъп-dele че le sunt întinse de marlatanî, de kare agri-kultura sufere rnaî mult de къ! orî kare alta industrie. Snre a feri mi noî ne kultiBatoriî noştri de niarlataniî, че1е въпеагъ nungile nrin maminile, de kare simgimu чеа maî mare treb*ngrb, вот trebui a snune ne tot anul kare sunt xotarbrite ju-dekъtoriîor de la konkursurile din alte gerî asu-nra tuturorrnaminelor mi maî ales asunra аче for de kosit, de se4erat mi de trierat.
Пъпъ akum la konkursul ginut înnrejma fiansuluf ne mo ui ia РиШоавъ a îmm,ratuluî Francezilor mi în fiinga luî, 8ъчегъ£оагеа kare s'a n^ut gîuruluî Bred-ткъ a gine lokul че1 d'bntaîu a fost ачееа tri-пшъ de 1). D. Burgen et Key din Londra. (23. ' Nevvgate Street), kare nu este alta аекъХ mamina îmbunvtagita iui Mac-Cormiek. îlregulu eî este 1,062 framiî. Аче as ta таггипъ, ъпИЛа nremiata în Fran4ia, a dobъndit ini în Belgia nremiul al duo-Me la konkursul dela ЦетЫи. în Engiitera Ia konkursul maminilor de 8ечегъ s'a nusu maî nresus de 8ъчегъ1оагеа luî Burgen mi Key, o alta тапипъ tras-ь numaî de unu kal mi fabrikata în atelia I),
r
224
BUNUL CULTIVATOR.
iulie.
225
CalhberL A4easta. таштъ n'a fost ia Fsîulosa ini urm urmare se noate ka бъ fie maî Ьипъ с!екъ1 a-чееа kunoskuta ast-fel de juriul frângea, 1п.8ъ пъпъ akum n'a urmat шч! о lunta de Ыгечеге.
Firea singnn arata кът! se аАъ grbul koot mi bun de se4erat. A4easta stare este ачееа къпа semingele luî, ka mi ale tuturor 4elor-I-aIte п!ъп-te, se skutur-ъ de Ia sine. în agrikulturb nu ne nutem novi>guî de a4est si>mn al fireî; nentru къ de am stringe дгъи! ama de kontu s'ar skutura, mi ama ачееа че ar trebui бъ adunrbm în magazine ar гетънё ne miri uite mi агГаче ачееа че numesk готъпп sdmera-sh. Snre a ne feri de a4easta, mi a skoate maţ mult gn>s mi къ1 se noate un grvu kare dri> taina чеа maî Ьипъ, se kuBÎne ka s'b'l вечегъго maî ■'nainte de a fi koot ku <1е8ъвъпшге, къпа ъпкъ'! în nutere, айекъ, duпъ кит ъпкъ foarte din în-Bekime ne-au mmgat Colmnelle," чева maî 'narate de a fi kont, чева maî snre вгъ§шч1е, de ln>t чева maî în игтъ, чева maî tarziu." adefo къпс! бъ alta în Ьъ1гъпеце. ОЫчеШ de nus la зечеге, în Aîzas mi Flandra, este îndata че firul din Iau te s'a nri-takut în Гьтъ, а(1екъ къпс! ъпкъ5! moale. A4easta stare, este къnd firul gr-buluî strîns tare între degete se tagemte. La RobîI Dombasle, вечега gri^V ku 6 sau 8 zile maî 'naintea denlineî" luî коачеп, а<1екъ kbnd naîul тчепо a nerde floarea luî чеа Berzie, kbnd la snik se вел!ea semneleneuiteziMeî mi a îngxll)iiiit^>Î5i în4enrbnd a se nogori dealunguî, naîuluî în snre гъДъчтъ, къпг1 ьетъпца era atata de въ!Чоа8ъ ki>t de mi strbiisb între degete, unghi intra în ea, însb nu o disn^gea în (1иоъ ЬикъиД. 5n
asemine grbS гетъпё la RobîI în snonî, dar mai ku везюъ în къп1Ц1 în kare въ isnrbBemte de kont ta-гъ ka бъ se skuture. Nu numaî 1пвъцацп doee-desku къ a4est gn>u seqerat ast-fel maî 'nainte de a fi ku ёевъвъгинге kont se коаче usfonduse în snonî, dar mi kultiBatoriî de nrin gerile Euroneî unde бъ obi4Înuemte a4est se4erim timnuriu, într'o k-nire бъ îimoesk a zi4e къ nu numaî бъ коаче, dar къ бъ mi 1тЬипъ1ъцешЧе mi къ dъ taina чеа maî Ьипъ.
în nrieirea иъг1те\ de skuturat a gnbuluî, ro-шъпн uitiu tare bine къ grbri че1 ътЬЫоПв sau de toamirbsaS ёепптъвагъ trebuîe пъгй tare bine la se4ere, fiind къ бъ skuturb dafrb nu'l ва anu-ka чтева fiind ъпкъ în nutere. 5n asemine grbB, îna~ 4est kin въчега^ dъ taina чеа maî Ьипъ; nentru a-4est starmit mi grъul че! tuns, kare se gine foarte bine în snik, ъпкъ trebue se4erat maî 'nainte de a se коаче ku desъвъrшire, duпъ kunram aretatmaî sus.
8n kultiBatorîu se foîosemte totdeauna къпё ва se4era овъви! fiind ъпкъ nugin Berde, maî ales не аче! че бъ skuturb lesne de Bbnturî da^ гетъпё nrea mult timn în ni4îore. 8n asemine o-във, oborit la пътъп1 maî 'nainte de a fi fost ku desъвъrшire kont, trebue srb stee че! nugin o sen-1ътъпъ întins ne lan în nale, sau m тъпипке snre a se коаче, mi anoî бъ se lege în snonî. în ачеа-sta stare о Ьигъ sau duoъ de nloae ъг este foarte nriitoare, nvbrindu'î bun^atea mi greutatea fi-ruluî. Brnvbnd a4estobi4eî» kata бъ пепъгшгёёе а Гаче mi noî чееа че am въъъХ în une lokurî din alte gerî unde бъ Ыбъ obxsuI   nrea mult timn ne
15
.226
BUNUL CULTIBATOft.
lan nestrins snre a se Гаче mai b»n; къч1 tokmaîdinnro« Мвъ se Гаче maî reu, se smintemte senrbnganii maî ku веатъ naîele luî, kxndsH nrea multne strinsu.
Din toate bukatele orzsl este аче1 че se nri-mejduemte maî mult кът! ъ1 апикъ nloile în тъ-nunkî, sau în nolog, sau mi în snonî; ki>4Î ei înkol-цъш1е ku mare îugaib, sau ku чеа maî mare гъ-nenîune въ înroшъшte, бъ înegremte mi nerde bu-n^atea semingelor luî; ear anoî mi naîele luise strifrb k» maî mare 1ица1ъ de къ1 аче1е ale tuturor че1ог-lalte xolde. Orzul trebuîe нъгй ku чеа maî mare îngrijir lasloaH. Orzul бъ se 1еце în snonî mititel îndata duпъ че s'a въчега£, mi 8ъ senuîe legъtoarea kîar Hug% sni4e mi въ se rbdi4e snonu! în ni4Îoare ku sni-4ile în sus, mi ama noate sta îmnrotiBa Bremuirilor sloateî. Dar mi la въчеН orzul sl nblemte mise skuturb mal mult de къ1 orî kare а!1ъ gî-ъпъ. Orzul trebuîe dar se4crat îndaH че a 1 trekut ветъп-ga din starea de a maî fi în lan te, krbnd ъпкъ este moale, къч! въ коаче mi 1ъШ fiind; ear orzul че! nrea пъШ, nrinit sau skъпat la коачеге, snre a nu бъ skutura ku desъвъrшire, trebuîe se4erat numai dimineaga mi seara ne гоиъ, kъnd ъпкъ51 jilaB.
Asemine toate bukatele nologite trebuesk se-4erate îndata чъ se ва îndrenta timnul, тъкаг de mi nu вог fi anîunse semingele în stare de denii-пъ коачеге.
In МоЫова dui^ doî se4en>torî se întrebu-пцеагъ «nul kare leag-ъ тъпипкПе în snonî, ear snoniî nu trebuîesk takugî ni4î marî ni4Î mi4Î, 4i ka de 4 nalme îmnregîur. Seara se kkbdesk în kh>î togi snoniî se4eragî zioa, Ыбъ în deobmte maî mult se
iulie,
22?
—ь
obi4Înuemte a se Гаче junrbtagî de kh>î, aik^uite din 15 snonî, kariî se атеагъ în jentatatea de klae ne trei ni4Îoare kru4im. Къш! nuînkane timnul ne m kultiBatorîu ka бъ stringъ la gireadъ snoniî le-gagî, el noate бъ 4 lase въ stee în junrbtagî de ktaî mi maî mult timn гъгъ ka бъ se tean^ къ вог fi strikagî de nloae.
Obi4eîul întrebuingat de kultiBatoriî noştri întru klbdirea jun^tbgilor de ktaî mi se nare maî nugin folositorîu de къ1 аче! obi4Înuit în alte gerî; къч\ într'o jum^ate de klae nune Иотъпи1 treî ni-qîoare къ1е din 5 snonî fie kare ni4îor; da^ ar nune într'un ni4Îor numaî 4 snonî, твъ ^акъ Гаг ашъга атака че! de'ntaî» duo! snonî зъ fie numî ku sni4ele unue neste sni4ele altue, mi asemine mi ne 4ielalgî duoî че вог въвъгпл ni^îorul, atun4i аче-etî tusnatru enonî че fak un тчшг вог fa4e tot o-data mi о кгиче în a l^reîa mijlok вог fi toate sui-че!е че1ог 4 snonî. Ku ачеа$1ъ ktadire, maî umîo-агъ de takut de kъt de skris, игтът гъкъш! mi ne al 2-le mi ne al 3-le шчтг^ mi nunem în a4estkin în jurista te de kaîe numaî 12 snonî uniî neste alga , tot krbte treî îj fie kare kornu al kru4eî, mi în mijlokul kru4eî бъ аПъ adunate toate sni4ile a^ че1ог 12 snonî че alk^uesk o junitate (de klae). Mizlokul кгиче! este, nrin urmare, mult maî r-bdi— kat de kbt че!е 4 koarne ale eî: da^ вот nune neste dъnsuI un al 13-le snon ku sni4ele în jos mi ku naîele în sus, a4estea вог akoneri ne toate sni-че1е din mjlokul kru4eî mi ne toatele ва апъга de udeata; ear въпй1 ku ишипшдъ и8икъ sne4ele snonî lor amezagî dui^ китагъ1агът. Roimniî ku gr^
я-
228
BUNUL CULTIVATOR.
m/bdirea че fak snonilor în ktaditul jun^tagilor de kh>î, în lok бъ гшкшигегъ nrimejdia , maî mult o snoresk; de ачееа mi sunt neeoigî ka бъ str'me kta-ile, бъ întimta snoniî mi бъ'\ ъбъчо îndata че stau nloile; ear onoî a întinde mi a stringe niuite snonî us-kagî, anoî uzî, mi anoî eareuiî uskagî, nu numaî къ бъ пикшигеагъ bui^tatea semingeî dar totodatamJ mulgimea eî. A4easta'î о пъдиЫгъ de kare se not fer1 Ronmniî nrin fa4erea jum-btagilor de khî în кгиче.
Din toate kinurile întrebuingate пъпъ astaz* snre a strinne bukatele în aniî 4eî slotomî, numaî аче1 întrebuingat de Dombasle este maî notrieit Ku acesta пъпъ mi orzul, kare'î че! maî mult smus nrimejdieî, noate вкъпа de пепчхяпе, 1ъ8ъпс1 a zi4e къ toate bukatele nuse în кътпд se îmbunъtъцesk foarte mult. Ifonigile a4este se fak în kinul ur-mitorîs: ne lok rbdikat mi uskat бъ ашагъ un snon înduoindu'i ku sni4ele în sus ear nu linite de пъ-тъп1, 5 sau 6 femei тчен a stringe тъпикИе de ne mirimte mi a le adu4e Ia snonul че! înduoit, unde un om le tot îa de la femeî mi Ie uune îm-nregîurul snonuluî înduoit ku sni4ele кап în кап mi kulkate neste sni4ele snonuluî 4eluî de'ntaîu, a-ma къ1 în mijîokui ^nigeî se afta toate sni4eîe тъ-nunkiîor ktadite, se апагъ mi se îndeasъ тъпип-kile de gîur îmnregîurul snonuluî înduoit. Ku ачеа-sta lukrare se Гаче o къшцъ a k^eîa mijlok este maî nalt de kbt margenile. Оипъ че se гъа\къ în-nxljjimea ^nigeî la 4 nalme, se Гаче mi въгви1 eî îngustand nugin targimea eî пъпъ че se Гаче въг-вбНъ ka un ou. Въгви! maî înъIgeazъ kъпiga ъпкъ de 2 nalme, ta^nd'o de 6 nalme de nalta. Пъ-
iul1e.
229
пъ îa пъкшеа de 4 nalme a k^iigeî s'aS nus de gîur îmnregîur toate mъnunkile kan la кап; \пбъ Ia въrв8it îngustarea targimeî къп'гце! se fa4e nuind тъпипкйе к» sni4ele din че în че maî mult ткъ-îekate unele neste altele, mi anoî neste въгви se nune о къчШъ alk^uita dintr'un snon legat bine lъngъ SHi4e, dar nu la mijlok: a4easta къчЫъ Bine în mijlokul Bi>rBuluî ^nigeî, ear naîele snonи-se коЬоагъ în jos mi акопъги targimea burduBuIuî desnre въгв; ku аче st kin nloaea nu numaî nu noate бъ resbata la sni4e în mijlokul Hnigeî, dar tot~ odata бъ mi skurge la ва!е ku uшuringъ tanb ka бъ noata resbate тъкаг în trunul ^nigeî adek'b în naîele тъпипкПог.
De nu ва fi xolda Ьигиепоавъ sau ud^ atun-че se not fa4e ^nigile  îndata  duпъ че бъ ва вечега, твъ la din нппгой'въ бъ se amtente пъпъ se вог Bemtezi buruenile ini se вог sbi4i тъпипкПе S64erate, mi anoî бъ se ktadeaskb ^nigile, О хоЫъ в^твъ în ^ngî noate sta 10 sau 15 zile, sau mi maî mult пъпъ че бъ ва nutea înlesni kultiBatorîul sau пъпъ че se ва îndrenta timnul, къпа atun4e тъпипкПе nuse în ^nigî, unde s'au isn^-Bit semingele de kont mi bun^atea lor li s'au sno-rit, бъ  leagъ în snonî mi бъ  кагъ ktadinduse în storgsau îngireadrb. A4esta'I kinul 4eimaî nriin4ios în strinsul semъnъturilor, kare de mi чеге o sno-rire de keltuîeta, însъ  a4easta'i neînsemnata ne lъngъ folosul че adu4e.   Iffi anoî ekonomiea de keltîeta în strinsul mi №strat&l ветъпъ^гПог вечере, штепепиоЫгеЬиищеагъ din аче1 киШва-torî kare mtiu mi пъгевкй' вогЬа чеа b^n>neas-
4
230 BUNUL CULTIVATOR.
къ: „skumnul maî mult u^gubeiute mi mult alearg^V
Etastratuî bukatelor în stugerî iu пъ kum se obi4înuîemte în Ronrbnia, de Ьипъ sea-тъ are folosurile sale, ^nd un stog sau o gi-readv ва fi klxdit-b bine, bukatele nu se stnuVb de шоагечг kariî atata de mare noton fak în пъ-nile че se пъ81геагъ subt murî. în stoguri пъпеа sv пъ81геагъ mult timn mi noate şta uii^gî-Ba anî hv% ka бъ  se stri4e;
La kbditul stoguluî sau a girezeî trebuîe въ se kare numaî snoniî че! uskagî bine, къч1 de бог fi smezi aturwe въ isgo^sk mi toat-b пъпеа se anrinde mi se mu4ig^az^. ВъгГи1 trebuîe takut к и mulH băgare de веатъ mi• notHB.it ka 8ъ fie amezat ama ka mi oalele de ne казъ, snre a se nutea Гаче skur-şura anei mi onrirea de a nu resbate în пъип1ги. O insemnaH шЬ.ипъИшге nentru stogurile a4esie ku пъпе este de a nune tulnina lor, атъ оЫчеЫ englizesku, ne o gratie de lemn i^dikata de 1 sau 2 nalme de la пътъ^ ne къпъ1ъе. Ku a4est kin nimik ns ar nutea въ ппчти!а8къ strik%4Îune пъ81гъгег bukatelor în stoguri.
ILbstrarea xoldelor în murî are folosul de a nutea fi kwate mi nuse la trierat în orî ч© timn; însTb a4est de ne игтъ gel .въ dobъndeшte mi кш nunerea bukatelor în stodolî.
Hentru ka 8ъ se kHdeask% о щ^ъ în kare въ $e uъstreze bukatele mi în kurs de treî anî, ta-гъ ka бъ reвЫ1ъ nloaîa într4nsa mi Гъгъ ka di-хъпШе' въ 'î Гакъ вге о 81пкъч!ипе, 8ъ кивше а о £ач© $шгъ гъш1иеа1а пъ^га1ъ în оЫчоМ пъ-
ÎTJLÎÎL 231
тъп1и!и! nostru, mi kare fiind bun kah> въ M пъ âmu.
Бъ searn» mi st> кигъцъ ariea unde are въ se kbdeas^ gireada.   Se  notu lua bra dele mi Гаче ku dъnsele temelia sau stratul gerezeî de o паЬпъ de haltu,   mi neste a4est strat въ se nuîe naîe uskate. între о цегеа(1ъ въ lasъuligîdesпъrgitoa-fe de k^te 20 sti>npnî de late ka ama între duoe gerezî въ se поаИ fa4e duoe fege de ariî. Snoniî че se кагъ se nunu maî ъпШи la kornul nirezeî, mi ka въ nufoeask^ afarx a4estî snonî   trebuîesk le-gagî nuindu'î пъпъ la gîuirrbtatea lungime! lor unul neste altul.   Se nune un n>nd de snonî аГагъ, mi legъtura sau nrinsoarea se fa4e ku al duoîle ^nd de snonî че se ашагъ neste чех de'nHîu ku sni4ele аГагъ ne leg^oarea snonilor че1ог de desubt. . Бъ kfodesku snoniî гъж!ип rbndsri, ааекъ se nune un гъпа de snonî ku  naîele аГагъ mi un alt гъиа neste dansul ku snniile afari/.   Бипъ че въ rbdi-къ gireada la 1 mi junrbţate пъпъ  la.2 sHnjinî de паИъ, se тчепи streu^nile eî.   Strenmia se fa4e din snonî an^zagî, 4eî din rbndul ъпШъ maî afarrb de '-пъгецн gerezeî mi anoî въ tot îngxstea^ nuind mease înduri de snonî mi akonerind leg^u-rile lor ka бъ nu se lase în gîos пъпъ sx se în-keîe въгГи!.   ВъгГи! gerezeî se inkeîe nuind dea-lungul eî snoniî ama ka îeg^urile lor въ nu se вadъ. ţlereada4ea Ьипъ se Гаче de o kbgime de 2 ston-}ът mi de o lungime 20 de sHn^nî.
XrierateL
îndata ^ипъ вевъгшЬеаечепщ uluî se fa4e kiratul snonilor Ia arie mi $ъ тчепе trieratsl.
232
'HOIVAIIiriD 1ЛШ1Й
iulie.
233
ОЫчеЫ nostrs de а къга snoniî la arie mi a fa4e aria în mijioksl lanslsî este mslt maî în-dbmbnatiks mi maî ekonomiks de tat аче! srmat în цегПе snde se кагъ snoniî la ksrte mi se nsns în magazine.
Aria se fa4e ne sns loks nalts mi deskis snre a se sksrne anele mi snre а авеа Bbntsl de nrin toate пъгцНе.
Trieratsl se Гаче la noî amternbnd snoniî ne o fairb de arie mi kъlkъnds,î ks kaiî kare sks-Хъгъ mi skot afarb firile dinsni4e sas din nbstbrî. în alte loksrî kaiî sas boii truarb ns nsmaî ks ni-4Îorile dar mi trbgbnd dsnb dbnmii felîsrî de s-nelte nregbtite а xbksi naîeie mi a sdrobi sni4ile. Ьбъ din toate a4este kinsrî че!в maî bsn mi maî ekonomik este trierate! ks mamina de trierat. О гъцаге la noî se altatsîeinte din 6 kaî mi 6 oameni kariî trierb în dsoe zile 20 de тегце mi le въШэтъ într^'o zi. Se nbtemte trierbtorilor nentrs msnka lor mi a Bitelor lor tate 5 пъпъ lalO leî de тегцъ;че1е20 de тегце цт snasstb пъпъ la200de leî
Ks о таштъ de trierat de sistemsl fran-qess la kare se întrebsh^eazb 6 oamenî mi 6 kaî se trie™ într'o zi 20 de тегце. А Гаче într'o zi lskrsî a trei zile este a fa4e o adeebratb ekonomie de timn kare este че1 maî însemnat kanita. al ksltiBatorîslsî. Afarb de a4easta, keltsîalb ks trieratsl la таштъ este mslt maî mita de tat ачееа че se fa4eks trieratsl obi4Însit aksm la noî. Sokotind tate 3 leî de kal mi 3 leî de oms sb keltsîemte într'o zi ks mamina 36 de leî mi seî dobbndemte sn lskrs ne kare 'Îs nlitims astbzî
100 пъпъ la 200 de leî. Îlsîems z'me къ trieratsl ks mamina este în nîsmbtate maî eftin de tat trieratsl Гъгъ таштъ.
Аааоце anoî ka mi lskrsî se Гаче maî bine ks mamina de kbt ks trieratsl olmînsit la noî. Kb4Î grъsnцeleess ksrate miess mi în maî msltb tatime.
Ks mamina omsl ns este silit a sta ks вгавв! adsnat la nars mi a amtenta, sb batb Bbntsl ka sb Bbntsre.   Mamina   trierb mi Bbntsrb tot odatb.
Ns kredem sb maî fie astb л вге sn kslti-Batorîs la noî kare sb ns fie koneins de foloasele trieratsl ks mamina, toatb grestatea întrods4ereî maminilorstb nsmaî întrs ачееа къ ъпкъпв s'asîsat mbssrî snre a se fa4e maminî în цеагъ mi аша a se nstea da ksltiBatorilor ks пгецзп mbssrate
Hrodskfel bskatelor.
Este foarte ks gres a snsne ksrat tat grbs, sekarb, orz mi alte пъп! se nrodsk în toatb цеага, mi tate tat se dobbndemte de la sna de se-тъпцъ, fiind-къ ns nsmaî an ks an ns se notri-eenite, dar anoî mi felîsritele soîsrî de пътът% bs-nbtatea lor fireasta, lskrarea lor mi o mshjime alte îmnrenîsrbri mijlo4esk o skimbare neîn4etatb îa 4ifre,kare tate odatb snoresks mi altb datb se îmnsm;-пеагъ mi ni4Î odatb, notzi4e, ta ns ssnt statorni4e.Se lsbm de nildb nsmaî gibsl. Bedem ta sniî din ksltiBatorî în nbmbntsrl foarte bsne, nose mi ksrate de bsrsîene, dobbndesk în aniî 4eî bsnî ш 20 la sna de ветъпцъ. Asemine în snre Galaţi obi4însit esb 10 la sna, mi în snre Iamî abia ns-
234
BUNUL CULTIVATOR.
IULIE,
235
maî 5. Оакъ am къи1а бъ Гачет o sokotealb kare бъ nu fie tare denarte de adeexr nentru obmtea-ska агипкъ tuгъ a grrbuluî în пътъпЫ Rom/bnieîî am trebui бъ nriimim 7 la una de ветъпцъ , ka mijhniiea între 10 а nbnmiturilor din snre Galag. mi 5-ale че!ог de 1ъпдъ lamî. In Цегташа duпъ Thaer este 7 la uiîa de gn>u , în Engiitera дъпъ Arthur Joung este 9,înFrangia dui^ Dombasle este 8 ini în Belgia dunv Schwertz este 11. Вииъ a-чеаз1ъ rbnduîarb 4ele-l-alte път rodesku duпъ кит игтеагъ:
Numirea, ţlermania, Engl. Franga. Belgia. Вотъша>
-. Гхгъи ■" 7       9       a- Vn.-:: '
Şekari     6 9 10       12 9
Orz.        Q 12 11       17 9—
0въ8        5 14 14       24       10 -
Випъ   sokotinga   înвъgagilor,   geara ачееа este   maî înaintiU în ăgrikulturb kare a ddbTbnde~ internai mult de къ1 alta din una de-.«.етъпцъ^ de .■ачееа,'duri-ъ 4ifreîe arbtate maî sus,   Belgia este geara чеа maîde'nHîu.   însi, în România în пътъп-turile че1е поиъ se игкъ mi asHzi uniî din kulti-Batorî  la roadele   че1е   de   kare zi4e mi Вое-Bodul Kantemir къ din Bekime, fda^ am krede ачееа че snunea4estn^gat domnitorîu al MoldaBieî) şe dobândea 24 la una de griu, 30 la una de seka-гъ, 601a una de orz mi 300 îa una de meîu. Asemine rodirîsunt foarte rarî în zioa de astăzi.' Пе bng^ro-Я1геапътъп1и1и18Ъ1а în băgare deseam'b'ini nregurile ..к«каге8е.въ^а\пго4ик1'е1е-Ш1каги la 1843 erau tre-- kste în аче-st калепаагЛп urnrbtorîul kin :
Fahe.	Bskate.	(Irorlskt.	Пгец.	Ssma.
		тегце.	lei.	totala
1	„ Sekara	(H 10	15	150
i	Orzsl	—   8 .	10	80
i	ObxzsI	— 12	8 •	96
i	Grxsl	— 6	20	,120
l	Horsmbsl	— 15	i2 '•	• 180
Hroduktul în leî a 5 Hhi de пътъп1 este: 626
Din a4est пп^икъ бъ skade senrbnga
Merge. Leî,
1 %" de    въкагъ       22. % . • 1 % - ... Orz       \ ". 15. •■: " ■''
-:    Овъб 1.2 -       ' • " :•
. 1 l/2       : Gi-ъи 30 '
3 dimerliî ПогитЬи      -3 */2
•   83~~ •    '    ' / 83"
гетъпе nroduktul kurat în leî 543
O a 5-a narte de4Î din nroduktuî а чтч! Н\чг este 108 leî 24 narale, ade^ 3 galbeni, 3 leî mi a-24 narale, kare este folosul dobъndit dintr'o fafae : (1епътъп1.
Dela 1843 пъпъ akum, în kurs de 17 anî, nregurile grbnelor au mersu snorind mi au agîuns a fi astbzî nrekum игтеагъ:
întindere. nlbn.ta 1 fahe 1 — 1 — 1 —
1 norumbul 15
uroduktul а чтч! Ыч! este
jŢmrge.   nregul. suma.
sekara аъ 10 30 300~
orzul   —   8 20 160
овъбъ! — 12 20 200
g^ul  —/ 6 50 300
30 450
J410 leî.
236	BILNIJL	CULTIVATOR.
Din a4ests	nrodskt se	skade зетъпца
1 Va тегце	Sekarb .	.   45 leî.
1 % -	Orzs	.   30 -
1 «/„ -	OBbSS	.   30 —
1 '/a -	Grbs	.   75 — .
1% -	llorsmbs.	.   45 —
215
215
гетъпе nentrs чтч! fbbiî: ...... 1195.
О а чтчеа narte din nrodsktsl a 4in4Î fbbri este 239 leî sas 6 galbeni mi 19 leî. A4esta este Benitsl sneî fbbiî: nrin srmare, dela 1843 mi пъпъ la 1861 nrejjsrile grbnelor s'as îndsoit mi nrin sr-mare mi Benitsl momiilor în ksrssl a4estsî timn a snorit mai mslt dekbt кап la кап.
Keltsîelile denrods4ere în aqeste dsoe eno-xe se înkinsesks nentrs sembnbtsrile de, maî sss în srnrbtor îsl kins :
în 1843 keltsîelele цтеав:
aratsl sembnatsl 20 leî fabie, nentrs 5 fbbil 100* se4eratsl —   20   —      — 80
nramila mi kslessl       —   50   -        — 50 arenda —    20   —      — 100_
340.
О а чтчеа   narte din keltsîela а ч!пч1 НЫ este 70 leî, adekb nentrs o fahe 2 galbeni.
SkbZbnd keltsîela aqeasta din folossl че Iar la i843 гетъпе sn galben 3 leî mi 24 narale foloss ksrat al sneî falqe. în 1861 keltsîelile ssnt:
IULIE.
237
aratsl mi sembnatsl se4eratsl
nramila mi kslessl arenda
neste tot 50 Ieînentrsofal4e250 60 — 240 80 — 80 50 — 250
Ssma keltsîelilor nentrs 4in4î fbbri este: 820
О а чтчеа narte din a4eastb keltsîelb este 164 leî, adekb 4 galbeni mi 16 lei de fahe.
Ппп srmare, keltsîela denrodsss'a îndsoit dela i843 пъпъ la 1861. Asemineas'a îndsoit mi folossl*.
O legbtsrb mare este între nrejisl nrods46-reîmia4elal Bindereî. în dsoindssb пгец81 Bindereî nrodsktelor s'a îndsoit mi keltsîela nrods4ereî lor, mi s'a îndsoit mi folossl че гетъпе ksltiBatorilor.
llbmbntsl dat snsî цегап în ssmb de 4 fbhî 10 de nrbjinî se sokotea la 1843 drent 3 galbeni; astbzî se sokotea drent 6 galbenî, în 4ifre гот tsnde mi uenerale.
Folossl a4elsî че lsa în arendb dela nro-nrietaris rnsnka geranslsi era sokotit în 1843 drent 6 galbenî; astbzî se so^oate rnaî mslt dekbt îndsoit, къч! sb ssîe пъпъ la 15 galbenî.
Este dar o mare deosebire de a se lsa dela цегап kiria nbmbntslsîîn banîsas înmsnkb. Kbndnt3-ransloea nHti în bani, atsn4Î ва da nsmaî 6 galbenî; ear de о ва nlbti în msnkb ва da nreksm mi db astbzî mi 12 galbenî.
Ssirea nreHslsî nrodsktelor nostre o datorim Ko-mernslsî; kb4Î agriksltsra în sine însamî, în a4est neriod de 17 anî, n'a fbkst ni4i sn nrogres altsl de kbt аче! emit din snorirea nsmerslsî loksi-torilor kariî înmslmndsse aS mbrit întinderea пъ-mbntslsî ksltiBabils.   Iîrogressl în agriksltsrb kon-
238
BUNUL CULTIVATOR,
sistb întrs a îmnsjjina keltsîelile de nrods4ere uit întrs a se îmsliji kantitatea nrodskteîor mi întrs ase snori bsnbtatea lor. Keltsîelile în lok se skadb as snorit; ama dar în lok se mernems înainte ams dat înanoî ks agriksltsra noastrb. Mikmsrarea keltsîelilor se nbdbjdseinte dela întrods4ere în цеагъ a maminilor, kare faks sn lskrs maî renede, maî bsn, mi maî eftin de kbt аче1 че1 faqems noî astbzî. Asemine keltsîelile se îmnsnjneazb  kbnd se do-bbndemte nrodskte maî mslte mi maî bsne. Aqeasta o snerbms nsmaî de la îmbsnbtb^rea seminHelor. Daka ъпкъ пъпъ aksm, ks toatb bsna вотцъ че as aBst ksltiBatoriînoştri, ns s'a nstst dobbndi a4estb îmbsnb-гьщге, a4ests bine, ппчта este nentrs къ nimenî n'a kbstat ka sb 'Îs dobbndeaskb.
Kbt nentrs naîle ssnt îndeobmte în strbn-sb legbtsrb ks grestatea semimjelor a fie kbreîa grbnî; ks toate a4este sb îe în bbgare de seamb mi skimbbdle че в in de la timnsrî. Ilentrs a nre-U>m m smirne a naîelor, ksltiBatoriî snneazb sn obi-4eîs ks totsl deosebit de аче! de ne la noî, kb4Î ne aîsre snde si» drbinblsesk lskrsrile ks атъ-ттцшеа че se ksBine, зъ пгецъ^езк naîeie dsnb grestatea lor darns.ks Bsrta tsrqemtesas ks stbnjensl.
La grbs naîeie ssnt în deobmte de dsob orî sas de dsob orînii jsmbtate maîgrele de kbt semiiuiele, a-dekb nentrs 240 окъ de grbs sas okilb авет 480 sas 600 окъ de naîe: adekb dintr'o fabie, dsnb sokoteala de maî sss, вот dobbndi 1240 sas 1800 окъ de naîe.
Ilaîele de sekarb de mi ssnt maî grele dekbt че!е de grbs însb maî totdeasna sb sokotesk tot dsnb ksm s'as sokotit че!е de grbs.
IULIE.
239
Ilentrs orz grestatea naîelor este de 150 пъпъ la 200 окъ de la 100 окъ de ветъпцъ.
Ilentrs овъь grestatea Sb sokotemte tot ka mi la orz.
Rа и in a. *
Нашца (Brassica oleracea campestris) se sea-тъпъ aksm. Sn nbmbnt bogat, атът.пцН bine, jilaB, bine îngrbmet mi nregbtit nrin maî mslte arbtsrî mi boronirî este de пеапъгаиъ trebsinisv nentrs гашцъ. A4eastb nbntb se seambnb în Rombnia de kbt ba timn mi se fa4e mi în nbinbntsrile че1е smoare, пъ-sinoase mi kîar în nrsndimsrî dakb вог fi îngrb-mete mi nrelskrate bine. însb ran^eî nriemte ks osebire nbmbntsrile че1е abîa Bbrtoase mi lstoase, nsmaî kbt sb fie атъпвпцНе foarte bine, Пъгпъп1й1 în kare se seambnb raniija trebsîe Sb aîbb o fire as къ sksrssrb a aneî, къч! nimikb ns'î este atbta de  nrimejdios ka гъкагеа aneî ne lan.
гЯашца se noate sembna în treî felîsrî: l-îs, din arsnkbtsrb; aî 2-le, în liniî, mi aî 3-le în гъ-sadm^b. Din sernbnbtsra raniijeî la lan ear ns în rbsadn^b kanbtb ksltiBatorîsl maî mslt folos, ns maî kbt nbmbntsl sb fie nregbtit bine. Sernbnbtsra în liniî se fa4e ks mamina de sembnat, lbSbnd 18 па!таче denbrtare de la o linie la alta: a4eastb denbrtare noate sb fie mi maî mare în nbmbntsrile че1е foarte bogate; mi atsn4Î se do-bbndemte mare «шяппцъ la nrbinit, însb sernbnbtsra ks тъпа se fa4e maî în4ets de къ1 ks mamina.
Rbnenîsnea la faqerea seinbnbtsreî este de neanbratb trebsinub nentrs гашцъ, къч! ea чеге a fi arsnkatb în iibinbnt îndalb dsnb  nloae; în
240
BUNUL CULTIVATOR.
îulie.
241
kbt foarte adese-orî o întbrziere nsmaî de o zi este foarte Bbtbmbtoare. Kbnd s'ar teme чтева къ ва srma sb4etb îndatb dsnb sembnbtsrb* atsnqe ва авеа mare folos de a tinbri n^mbntsl bine ks mamina nsmitb Bblbtsk (rouleau) înda-tb dsnb sbBbrmirea boronireî ks kare sb îngroiib ветъпца. RbSbditsî se faqe în nbmbntsrile че ns s'as nstst nrelskra mi nsne în ele sembnbtsra raniijeî пъпъ la 15 asgsst. Dsnb 1гечегеа a4estsî timn sembnbtsra ranijeî este nesigsrb, ks toate aqeste în nbmbntsrile foarte bogate se noate sembna mi smaî tbrzis; însb nsmaî пъпъ la Simion Stblniksl.
Din o fabie de nbinbnt fbkstb rbsadnijib sb dobbndemte atbta sads kbt sl se noatb ътп1ё 2, 3 mi 4 fbbri. însb nbmbntsl întrebsinijat în гъ-sadninb se stoar4e denstere mi de ачееа ns э1 nstem întrebsinua la гашцъ. O sembnbtsrb deraniiib înib-sadninb se fa4e în чеа maî de ne srmb jsmbtate a lsneî lsî ksntor, ka ama sb aeems sadsrî de timnsris. Rare orî sb dobbndemte îmbelmsgatb rodire de la гашцъ dakb se ва nrelsnni rbsbdirea sadsrilor пъпъ dsnb Binerea-Mare. RbsadniHa ne îndembneazb de a nrbini maî eftins mi maî bine nlbntele ne kare ъпкъ de timnsris le вот mi rbri în sembnbtsra din liniî nstem nsne kbte 15 пъпъ la 20 fire de ветъпцъ dealsngsl sneî nalme i sb le îngronbin la sn nalmak sas 1 mi jsmbtate de adbnk.
Ilsri4ile de nbmbnt (altise) este sn d suim an ksmnlit al гашце!, în minstsl rbSbrireî eî din пъ-mbntminbnb че anîsnue în treî frsnze. Dinatbtede mslte mijloa4e че se întrebsinneazb îmnotriBa аче-
stsî res, ni4Î snsl ns este аша de sigsr ka îngrijirea în nregbtirea tstsror îmnrenîsrbrilor nrin kare гашца noate sb dobbndeaskb o kremtere foarte grabnikb în  че1 bntbîs timn al kreuitereî sale.
Kslessl instoî.
în цегПе snde sb seambnb insl nsmaî nentrs bors, ksltiBatorîsl esb la ksles kbnd frsnzele ssnt galbine ka чеага, de mi ветъпца din mb4Îs-liî bnkb'ÎBerde mi moale. La noî în Rombnia insl че1 timnsris seksleue n"intre Sbntb-Mbriî, kbnd se aflb îngblbinit ka чеага mi kbnd semingele щчеп a ssna în nib4Îsliî. Dar insl че1 Hrzis, sembnat la Onofreîs, sb kslene for'a maî ktsta Ыветтце, fiind къ a4esta se nsne la tonit ks ветшце ks tot. Dakb Boemte ksltiBatorîsl Sb kanete la sembngb bs-пъ, anoî trebsîe sb lasb ka Sb se коакъ insl bine mi anoî sb3l ksleagb; însbsb ns se întbrzie пъпъ sb se treakb nrea tare ks kontsl, къч! atsn4e insl Sb nolignemte.
La kslessl inslsî nsns femeile k%te treî тъ-nsnke la sn lok, mi fak sn mbnsnkîs mare, adekb sn fsîor de ne deal sas de кътп; a4esta îtx-datb sb leagb lbngb mb4Îsliî mi se amazb rbdi-kat în ni4Îoare mi întins roatb la soare kg sb se 8SS46 mi sb se nrbjaskb. A4est obi4eîs al готъ-nilor, de a nrbji insl ksles, este mslt maî bsn de kbt аче1 че se srmeazb în oare kare цеп, snde sb lasb insl nelegat în fsîoare mi kslkat în nolog ne кътп. în a4eastb stare rembind insl se noate nri-mejdsi bsnbtatea mi trbîni4ia lborslsî, maî ales Vbnd srmeazbmi nloî, kare '1 dsbesks mi'lslbbesks.
16
242
BUM'LU   с с ып а тон
IULIE.
243
Въпъ че s'a uskat inul, anoî se baU> въгГй-rile тъпипкПог, snre a se disn^gi borul de se-тъпцъ. La a4eastb lukrare foarte bine faku ro-тът! de nu se nre întrek ku bbtutul, ka ama sko-цъпа toafa> ветъпца se вкътошеагъ Bxrfurile 1ъо-ruluî. Бъ1иЫ inuluî se Гаче sau ne о 8къп(1игъ sub kare se аЯъ amternul un gol mi dъnd ku та îul neste тъчТиШ, sau îa skaun bortelit str-bngbnd ku аца mi ku ni4Îorul въгГитПе тъпипкНог, а къ-rora тъчШи kadu din treî sau natru loeiturî de maîu. БъШ«1 inului la sk-bndu^ mi ku maîul este între-buingat mi nrin alte цеп, nentru toate soiurile de in a k'bruîa tm>4Îuliî se sfar-ьтъ lesne; тзъ Ьъ-tutul îa un skaun ku duoъ borte, nintre kare 1гече un 1ац de ацъ че ku nartea deasunra de skaun nrin-de BT,rfurile тъпипкПог, mi în nartea че tre4e subt skaun se nune un nxrumtean, neste kare къ1кът1 ku ni4Îorul se stringu тъпипкПе, este aHt de în-dxmxnatik uii ranede, къЬ înBredni4emte a fi ku-noskut mi întreb uingat mi de 4eî maî bunî киШва-torî de nrin alte цъп, fiind mult maî bun de къ| nenteniî че! de lemn ku kare se desnarte în alH цеп ветъпца de 1ъог.
Kslcsul къпше!, K-bnd kultiBatorîul Boemte a kulene къшпа чеа deea^ odate kg чеа de toamnx, atun4Î nerde se-тъпца mi dobxndemte un Hor mai mik, maî subgiref maî moale ini maî bun. La noî în Rominia se o~ bi4Înuemte a se kulege къшпа în аъоъ n>ndurî, de unde s'au mi dat duoъ numiri unuî singur soîu de къпепъ: ade^ bbrbatuluî kъniпeî numele de къпшъ de вагъ, mi femeiî numele de къпшъ de
toanirrb. ВъгЬаЫ sa* къшпа de вагъ se kulege îndaH duuъ че a înflorit, d8пъ че a mijlo4it rodirea bnineî de 1оатпъ mi s'a îngi>lbinit. Ачеа-$1ъ de ne игтъ stare este semnul къ къшпа ш'аи îmnlinit lukrul nentru kare a fost menit. Ear къшпа de toamna че a remas пеЫеавъ mi kare ъпкъ5! Berde, гетъпе snre a lega mi а коаче se-тъпца odrbslitb, mi îokmaî duпъ natru 8епИтът este Ьипъ de kules. Ku a4est obi4eîu Котъпн ka-пъН din къшпа de вагъ 1ъоги1 че1 mal bun, ear din къшпа de toarmvb senrbngâ чеа maî тиИъ.
La kulesul tonineî de вагъ въ чеге mslte Ьгаце, къч! a4~easta lukrare въ Таче апвкъпй'о tot de въгв,тш 4Îunind'o ku mare migъîalъ, къ!е sn fir de i4i къге un fir kolo, alegvnd de nrin къшпа чеа de 1оатпъ ne чеа de вагъ пъпъ че se ad8nъ 1птъп!ип тъпипИи, mi 3 тъпип^е se leagъ la un lok de se fa4e un fuîor, a k^uîa rъdъчinъ se reskirb roaH пепътъп! mi въгГигПе rъdikate în sus гетъп întinse la soare ka бъ se ивиче. Къшпа de 1оатпъ se kulene, se leag^ se întinde mi se ивикъ îa soare ka uri inul. în kulesul аче steî къпше, uniî din Иотът игтёгъ un оЫче!и reu, ^nd nun fuîoarele (de кътп) кап la кап къ1е 10 mi mai multe într'o гоа^ъ ka въ se dubeask^ duпъ кит zik, semingele. 1пвъ la че slujes4e ачеавН dubire? La nimik а\Ьъ de къ\. numaî ka 8ъ se irosaslrb mi 8Ъ se stri4e. De sa'r nune къшпа de toarr-пъ кап la кап ka въ se коакъ ветъпца, kъnd, de niid^ ar fi ъпкъ вег-de mi moale, atun4e noate s'ar snori mi bunъtatea semingeî; însъ пuindusъ ku senrbnga koanta ka въ se dubeaskъ, въ fme о типкъ ne'tat de zadar-
244
BUNUL CULTIVA тон.
nikb, ne atbtami de Bbtbmbtoarie. Къшпа ka mi i-nsl атъ че s'a ksles trebsîe Sb se întindb la soare ka 8ъ se nrbjaskb mi ama sb se batb mal lesne; dar шч! de ksm ka бъ se dsbeaskb.
(хгъсНпа.
Не Hngb legsmile че am arbtat къ бъ ks-legs în 4iremar, 1пчепет a ksleue aksm în ksntor mi fasolile.
Fasolile oloane ssnt аче!е че îndestsleazb kasa maî 'naintea че!ог de xarag. Intre че!е o-loane ssnt maî mslte soîsrî че neîn4etat înfloresk mi leagb, dakb вот kslene tot-d'asna toate пъ-stbrile nele tinere mi ns вот Hsa ni4Î sna тъкаг Sb îmbbtrbneaskb, nreksm am zis ka sb se srmeze la kslessl mazireî. Ear nentrs fasolele de senibnirb se ва Hsa kbteBa tbumansrî nekslese. La kslessl fosoliloreerzl sb se nbzaskb stbnbna de kasb de a ns le kblka ni4Î ne Biije ni4Î ne xls-jenî, ni4î Ее frsnze; asemine ni4Î de ksm Sb ns se atingb de dbnsele kbnd вог fi nline de rosb , saă kbnd вог fi sde de nloae, къч! Нгъ de ачеа-б1ъ пагъ, fasolile ni4Î înfloresks, шч! leagb.
AUGUST.
245
A 6 G ё & Т.
Lekrbrile lenei. — Lekratel Mirimtilor. — Kslessl makelsl. -Kslessl liiiteî.— Semxnatsl nanelsî. — Tonifsl inele! mi a къпепе!. — Arbterile de toamna — Пгесъйгеа uaselor de Bin. — Grbdimiria.
în mbSbîar шчепет a ne îngriji de fbkstsl arbtsriîor mi a sembnbtsrilor de toamnb, ks toate a4este aksm ksltiBatorîsl este silit a Ibsa toate în пьтьп! mi a kbsta nsmaî de strinssl grbniîor. O întbrziere la arat mi sembnat nminsemte de bsnb seamb mare smintealb; însb la sftrins noate sb nri-4insîaskb strikb4îsnea sas nerderea întreneî rodiri. Kbt fbns trikatmi ms4ezit, kbte grbnî skstsrate saS anrinse ns Bede чтева ne la ksltiBatoriî 4eî tikbinjf ? Sas ks alte kseinte kbte miî de leî ns se пгъпъ-desks nentrs къ s'as ekonomisit kbteBa sste ? Пъпъ ns seeadenrinde rombnsl nostrs ka sb fakb la so-kotele mi sb intie snde se kseine  a keltsi 5 lei snre a kbinîiga 10, пъпъ ns se ва тъгцМ ka se Iskreze nsnjn mi bsn de kbt mslt mi res, în sfbr-init пъпъ ns ва Iskra nsmaî 5 fbfoî ka Sb ksleagb atbta roadb kbt de ne 10, пъпъ  atsn4î ns se ва îmbsnbtbiii lskrarea nbmbntslsî nostrs.
MbSblarîsl este driksl strinsslsî иъпе1ог ne kare de le вот вечега kbnd ъпкъ вог fi moî la fire, adekb  îndatb че ns вог «tal fi *п
246
BUNUL CULTIVATOR.
AlICUST
247
lante atsmiens вот ssferi niqî o nbgsbire, 4i maî ales вот dobbndi mi fbina чеа maî bsnb.
Lskratsl mirimtilor.
Bskateîe sas grbnele noastre ssnt nlme de neginb, de тъгъпкъ, de msmtar, de maks mi de o mslnjme de ale seminţie de bsrsene rele, kare mikuisreazb ns nsmaî rodirea xoîdelor, dar mi пгецв1 lor în okiî ksmnbrbtorîslsî.
între felîsritele soîsrî de aqeste bsrsene, аче!е maî mslte mi maî nbgsbitoare se nlodesk maî ks seamb în mirimte; kb4Î în nbnsmoimte sana ьпкь din timn le stirnenite de ne ogoare ka ne nimte nrimejdioase narazite. în mirimtea de grbs, orz, OBbs, sekarb, malaîs, (meîs) xrimkb mi altele,de am' sembna grbna чеа maî ksratb, totsm вот авеа Sb4erim ne gin os mi ks mbzbrike, къчу noî d'ans-rsrea dbms nişte dbnsele mi kîar akolo snde ns le sembnbm, ks kbt maî mslt вот trebsi a le gbsi akolo snde le sembnbm îmnresnb ks bskateîe. Чеа maî de kbnetenie îngrijire a ksltiBatorîslsî este ka nbmbntsl se fie ksrbijit de a4este bsrsenî rele.
Hsterea înmslgireî a4estor bsrsene este maî tot atbta de mare ka mi a makslsî, kare arsnkb nsmaî dintr'sn fir neste 32,000 de fire. Bsrse-nele че1е rele de la sine din an în an se înmsl-цевк skstsrbndsmî sembnjja lor în mirimte. Dakb dar вот Ibsa mirimtele în ачеа$1ъ stare, sembnjja bs-rseniloi se nbstreazb BÎeksrî întrenî Гыъ ka sx înkolijeaskb, maî ales kbnd arbtsra le îngroanb în fsndsl brazdeî*   Desmoulins a skos roadъ din se»
тыща de mbzbrike че a stat în mormbntsrile Romanilor maî mslt de 15 BÎeksrî. în nbmbnt se-minijele fiind linsite de Isminb, aer, апъ mi kbldsrb, гетъп пъпъ че se arlsk earemî în faija ogorslsî, mi atsn4e înkoînesk, kresk, mi ks a4easta înbdsmb grbnile, rbmlsmesks din xrana lor înniedekbnd iui mikmsrbndsle rodirea.
Snre askbna de aneste nagsbî ksltiBatoriî Is-kreazb mirimtele îndatb dsnb въчегеа mi strinnerea bskatelor de ne kbmns. îlrin lskrarea mirimtilor se stirnesks seminijele bsrsenilor rele. A4easta se fa4e sfbTbmbnd foarte bine toatb fana mirimteî ks оЬогопъ mare ks dinjjî de fier mi Isnuî, mi boronind tot loksl de maî mslte orî în Isnguii în ksrmezim. Ks a4est kin, toatb faija mirimteî fiind skormolitb mi sfbrbmatb bine, ветъпца bsrsenilor snior ва înkoliji; oii anoî dsnb 10 sas 16 zile, kbnd se агъ mirimtea nentrs ase seambna grbnele în ea, bsrseana fiind гъ-sbritb se îngroanb mi аша nsmaî are de snde euii, fiind ветъпца eî sekatb ks desbBbrniire.
în kinsl arbtat am Bbzst nrelskrbnd mirimtele în Flandra, belnia mi la RobîI în Franjja, snde ksltiBatoriî se întrek în гъвпъ mi silinijb de a stbrni bsrsenile a4este rele, kare într'sn an înkoîijesk,-kresk mi rodesk, fiind къ akolo ssnt înkredinijaijî, къ keltsîela mi msnka fbkstb în a4eastb nrifiire li se resnlbt; uite ks mare folos nrin îmbsnbtbiji-rea nbmbiitslsî mi nrin rodirea mi квгъцъта bska-tilor. Tot în kinsl a4esta ar trebsî se srmeze mi Rombniî, къч1 nsmaî de ne ogoare miriinterite bine вог ksleue grbne rodite,, frsmoase mi ksrate, ear ns în dsob ks neginb, ksmbzbrike, ks rbdikîoarb,.
248
BUNUL CULTIVATOR»
AUGUST
249
mi a. ka пъпъ акйт; къчт dintr'un пътъп1 reu îs-krat к a mi de ne че! remas în пагац^пъ es% numaî sninî mi пъ!ът?(1ъ, nrekum zi4e Dombasle.
Makul аче! ku тъчТиИеа Гъгъ borte la fcreas-H mi ku senmiga neagrb— чепиние se kulege 1ъ-ind кочепн, sau гитпъ1к! numaî nrb4Îu!iele къ!к! вог fikoante mi anoî uskъnduîe ne goluri in хътЬаге; ear duпъ че se вог bate, atun4e зетъпца ешЙъ se întinde subgire ka бъ se 8въп1еге. Makul аче! к и borte la kreasto mi ku яетъпца а!Ьъ, din kare nri-чтъ 8ъ skutun, lesne зетъгща, бъ kulege rumnbnd tot la (1иоъ treî zile тъчк;Ь'е1е че!е koante mi strin-gъnduIe în sa4Î*; \пбъ în gerile unde se зеатъпъ mult так ku sc тъ!ща 4enumie se Щче kulesul къnd nvMiîuliele тчепи a îng^bini, mi se leagi> тъпьп-kiîe ku leg^ori, mi бъ nunu тъпипкПе în ni4Îoa-re ne lan ka бъ se isnrbaas^ de kont mi 8ъ se us»4e. Мъч1йНе1е se batu ku итЫъчЫ mi sennn-ga бъ alege la BMiturat.
UrodsktsL Пътъп1ип1е че!е foarte bogate агипкъ пъпъ la 14 merge de аегпъпцъ de так и dintr'o fabie lukrate bine. 1тъ maî obicinuit din пътъМип destul de bune se dobъndeшte 8 пъпъ la 10 merge de senrbngb dintr'o fahe.
Knlessl lintcf.
Trebuîe a se anuka de kules lintea кът! пъ-stxrile че!е de jos вог тчепе a se înegri mi kъnd tufele вог fi ъпкъ Berzî; къч1 daki* вог ti-ече a4est semne, anoî se skutui-ъ твНъ semъngъ.
Senrbnafol nan»I»î.
Nanul (Brassica napus sylvestris) este maî nugin gingaui de къ1 raniga întru alegerea пътъп-tuluî. într'unogor nu nrea bogat nanul se fa4e maî H-гъ greш de къ1 raniga, mi într'un ogor foarte bogatei rodemte maî nugin de къ1 raniga. Fiind къ nanul se noate зетъпа maî Urzi и de къ! гашцъ, a-<^екъ kъt gine ть8ъ!аг mi пъпъ ne la junrbtate din Bini4er în пътъп!ип!е че'1 nriesk, de ачееа re-тъпе îndestul timn unui kuitiBatorîu ka бъ пге$ъ-1еа$къ пътъпЫ bine nrin 2 ini 3 arbturî, mi a-ша бъ\ seamine în lok гъгъ a maî авеа trebuimjb de rъsadnigъ. într'o fabie se агипкъ 5 пъпъ la 7 окъ de semъngъ de nan kare бъ îngroaпъ пъпъ mi la оиоъ пакпаче de adъnk. Se noate ветъп^ nanul mi în liniî k^e de duoъ nalme deпъrtate u-nele de altele.    .      «■ ...... , '  .- *
Tonitul inslsi mi a къшпез.
Firile че alHtuesku 1ъоги1 de in mi de къ-тпъ se аАъ în sKoarga ko4eniîor acestor nh>nte, linite sau înklemtate unele de altele ku o mateyie гъштоа8ъ mi kleîoas-ь. Ilentru a se desпъrgi firile de a4eastb materie se sununu la lukrarea че o nu-trezemte mi kare se numemte tonitul inuluî.
Tonitul se fa4e sau în апъ sau ne uskat. A-4est din игтъ kin sU întru a întinde n fontele ne fonage, sau întru a le îngrona in nъmъnt. în unele n^gî a le IJermanieî se тчепе tonitul în апъ mi sforumute ne Гьпаце. Tonitul se noate fa4e nrin mai muRe kinurîiskodîte deoamenî твъцацц \п$ъ a-
250
BUNUL .CULTIVATOR.
august.
251
qeste ns ssnt ъпкъ întrebsin^ta nifrbirea. în Ro-тъша se tonemte insl sas къпепа în апъ. Aqest o-biqeîs пъгй mi srmat ks Ьвпъ r^ndseata este maî bsn de k^ toate qelelalte ksnoskste mi întrebs-ingate пъпъ astazî.
Anele че!е maî bsne nentrs tonit ssnt tokmaî aqele în kare obiqînsesks mi Roir^niî a toni: ama ssnt toate Ьъ1цПе, toate baxnele, bslxaksrile mi anele statatoare. Ks toate aqeste de dorit este ka în folossl krsn/breî sъnъtъцeî oamenilor бъ ns se întarzie ks aflarea snsî kin de tonire, kare бъ ns adskb boalele qe obiqînsit 8ъ iskъ din tonirea qe se faqe maî ks sanrb în апъ.
Mъnsnkite de in sas mi de къпепъ se kta-•desks ne о nlsta, taksta din dsoîr^slonî legaijî la kanete mi kare бъ атпъ ks sn 1ац de ksrmeîs de sn nar ЬъШ în balta. Ka бъ se aksfsnde njsta în balta se nsne deassnra in?îlsî sas а къпепег de ne dъnsa nîetri, nrsnd, boIoBanî, ba ъпкъ mi brazde de пътъпт, шбъ aqeste ns nsmaî къ se тачтъ de апъ, dar anoî mi БМкъ taorsl înegrindsl, mi nentrs ачееа bine ar fi ka бъ ns se maî intrebsinijez^
Tonitsl se faqe bine atsnqe къгЫ тегце de o поМвъ în toate тъпвпкНе. Ilentrs aqeasta trebsîe бъ se qerqe des; mi îndata че se ва Bede къ în snele tonirea este maî înaintata mi în altele maî înanoeta, бъ se зкоацъ nlsta din balta mi бъ se ktadeasH de al dsoile maî bine.
Insl че1 ssbHire se îonemte în 4 sas în 5 zile; însъ totdeasna ks о ъ\ mai tarzis de къХ че1 gros.
Къпепа de вагъ se tonemte ka mi insl, \тъ ачеа de и>атпъ mede în balta mi dsoъ sentan^nî*
Insl mi къпепа nsse în balta trebsiesk пъzite mi 4erkate des ka st» ns se nrea ггеакъ ks tonitsl; ^4Î atsn4e dsbireans se тъгптеш1в la ans-trezi nsmaî materiea гъшлпоавъ mi kleîoas^ 4i se întinde mi la înssmî taorsl, din kare anoî езъ тъ\ц\ bs4Î, къ!ц!, пaчiшъ, mi fsîorsl în destsl de mik-insrat faqe sn tort arss mi slab mi о пъпгъ foarte netrainikT».
Se чеагкъ starea tonitslsî skoцъnd din nlsta къХе sn smok ssbцire de ins sas de къпепъ, mi se твъЫ8чеш1е ne deuet; ёакъ esb' afai^ ini kade toata nozderia mi гетъпе nsmaî taorsl, atsnne i-nsl sas къпепа se aflb tonite, mi îndata trebsîesk skoase afan> din balta гъгъ къХ de п«цтъ înhr-ziere. La skos din balta se ktatesk mi se snata bine тъпзпкПе, mi anoî se întinds roata la soare, snde stas пъпъ че se sssk^ JVtansnkile че se вог deslega aksm, trebsîesks earemî legate ka бъ ns se иговазкъ.
Эвпъ че ş'as sskat тъпвпкПе se adsnъ mi se ktadesksîn non ne sn irbţsl de .'skimdsrb ka бъ se tokmeask^ snde stas mi о вепГътъпъвая mi dsoъ пъпъ la ЪъШ.
Insl se bate la skasn ka бъ 'mî dea nozderia, ear къпепа ns se maî йъ Ia skasn, mi aksm dintr'sn fsîor takst maî 'nainte de tonire, se faks dsoъ fsîoare tonite.
A4este fsîoare se das nrin теЬ'цо!*. Fţbielile a4estsîa, fiind maî larnî mi limba lsî fiind maî groa-бъ de fo>t a meliaeî, ns квгъцъ de tot nozderiea, nentrs ачееа atat insl k%t mi къпепа se trags maî. ъпЫв- la melujoîs mi anoî mi la теНцъ,
t.
с
В U INUL   CULTIVATOR.
Оипъ че s'au rneliijat ini nrin meîigoîu mi nrin melifjb, anoî se mm fuîoareîe grbmadb ka sb nu sboare sau 8ъ se smulp^.   Оипъ ачееа se îeagb i къГе 12 fuioare la un lok ini se alkbtuemte kita de
in saS de къпепъ, nentru въпгаге. De îa rneliijat esb къ\ц\\ kariî sunt atbta de bunî kbt mi fuiorul, ba ъпкъ mi maî bunî de къ! kbînjî че esu de la rbBiîat.
Hentru ka въ se dea la tors и kita de inu mi de къпепъ, se maî sunune Ia urm/btoarele lukrbrî. Maî ъпЫи se гавПъ. Raeila nentru in este maî dea-въ de kbt ачеа nentru къпепъ, mi rbeilatul totdeauna se Гаче îa soare. Dunb a4easta stъ inul sau къпепъ гъвПа1ъ duoъ sau treî zile ka бъ se . maî moîomeze mi anoî въ nerie ka въ se maî тъ-
\ пипцошегъ mi Sb numaî rembîe nozderie în fuîor.
I îlerietul se fa4e tot-d'auna îa гъкоаге mi de la
I dbnsul евъ пачпиПе.
Къ!ц11 de la raeilat mi пачппПе se пеапгъпъ nuind de o narte Ьичп, че numaî de bbtut în sa4Î sunt bunî, mi de altb narte se nunu къ\цп (de la nientbnat) че se dau la tors. j Fuîoarele not se fie maî marî sau maî mi4î,
maî Junyî sau maî skurte; asemine firile not se fie maî groase sau mai subnjrî, mi de ачееа Ia tors въ въ se dea nu ku kita 4i ku kbntarul.
Arbtera de toamna
Arbturile se fak la  noî numai пптъвага mi j toamna.   Аче-st  obiqeiu este isBorbt din îmnre-
| • uîarbrile în kare se aflb kuîtura пъmъntuluî în цеа-
ra noastrb,   întinderea чеа mare  de nbmbnt mi
august. fyu%j
merul че1 mik al lokuitoriîor afbkut къ nlugariî din^ekime эеатъпаи tot-d'auna în пътъп1ип поиъ.
ПътъпЬигПе поиъ ne авъп<1 buruîene пи чеги dekbt lukrare trebuitoare nentru ale атъпипць A4easU lukrare în nimte пътъп^п bune ka ale noastre въ dobъndeшte numaî ku o an>tun>. KultiBatorîul nostru neaвъnd ni4Î въ кигъце пътъп-tul de buruîene, ni4Î въ 3lu îngranrb, ъ1 агъ numaî odatb. Hentru aratul nbmbntuluî odatb numaî este destufo пптъвага mi toamna. Armura de nri-тъвагъ se Гаче nentru norumb, orz, OBbS mi 4Ît. mi ачеа de toamnb nentru grbu mi sekara
Ku înmuljjirea nonulajiiuneî s'au îngustat mi Dbmbnturile. Arbtura dela nbmbnturile че1еЬипе mi lesne de lukrat s'a întins la че1е maî grele. A4easta adusb trebuinga ka dunb seBbrmirea a-rbturilor nentru sembnbturile de toamnb въ nuse stri4e nlugurile, че въ игтеагъ а Гаче arbturî че se ziku ogorъrî nentru sembnbturile de пптъва-гъ. De ku toamnb пъпъ în пптъвагъ arbturile au de skon numaî de a nregbti mi de а атъпипщ пътъпЫ. însb пътъпШче1 înBckit агипкъ buruîene rele, kare nu se not stirni dekbt ku arbturile de вагъ, amimderea nbmbntul îneekit are trebuingb de a fi gunoîat, mi ganoîul nus în nbmbnt skoate multe buruene kare nu se not stirni de kbt numai nrin arbturî mi nrin nrambla de вагъ.
Пъпъ kbt a fost nbmbntul nou mi în mare întindere, obiceiul nlugbriei era de a se însgeba nlugurile numaî toamna mi пптъвага, kbnd însb пътъпЫ este înBekit, агипкъ buruîene mi nare uutere mi kbnd este greu de lukrat, atumie este
254
BUNUL CULTIVATOR.
trebsimrb ase faqe arbtsrî mi earna mi вага. Аша dar în tot ksrssl anslsî mi în tot timnsi în kare se noate faqe arbtsrî trebsîe Sb arbms de a-ksm înainte, dakx Boims ka Sb aeems bskate îm-belmsgate miksrate. Bskateîe noastre ssnt nline de зетъпце rele ne kare de Boim a le stirni trebsim а înqene a ara mi вага mi în tot ksrssl anslsî.
Ilreksm dsnb seBbrmirea sembnbtsrilor de toamnb ne a skbms de ogorbt , asemene dsnb se-въгеа sembnbtsrilor de пптъвагъ trebsîe sb sr-шът8 ks arbtsra nentrs a stirni bsrsenile qele rele-
Lskrsî nbmbntslsî ks seana qe sb de nentrs kremterea norsmbslsî, sfeklelor, kartoflilor, ks-гъцъ bsrsenile qele rele mi faqe de nrisos arbts-rile de вагъ. Dar dsnb seqerim amrekombndat ksltiBatorilor a lskra îndata mirimtile ks boronile snre a înlesni înkolnjrea seminţelor de bsrsene. îndata qe as înkolijitf bsrsenile este deneanbrata tre-bsirijbasc faqe о arbtsrb. De aqeea nlsgsrile nentrs sembnbtsrile de toamnb Sb se însgebezb îndata аъпъ lskratsl mirimteî mi бъ se notriBeaskb a ara qel nsnjn de аъоъ orî nbinbutsl maî 'nainte de a fi sembnat. Ks kbt nbmbntsl ва fi arat maî bine mi la timn maî notrÎBtt, ks atat ва da rekolte maî îm-belmsgate mi maî ales ksrate de Bsrsene. în lin-Sb de nbmbntsrî risob întrebsinţjems ne qele векл înoindsle nrin arbtsrî mi nrin îngrbnibrî. La агъ-tsrb dar trebsîe ksltiBatoriî бъ пъпъ toata silinjja kbnd Boesks a ns 'mî nerde timnsi mi ka-nitalsl lor în agriksltsrb.
Arbtsra trebsîe бъ fie ns nsmaî mbnsnnjkb dar mi adbnkb,   Ks kbt ва ara ksltiBatorîsl maî a~
AUGUST
255
dtank ks atata Baînoi maî mslt faija nbmbntsrilor че-lor vekî, mi ks atata bskateîe lsî se вог faqe maî rodite; къчТ ntantele sembnate în arbtsrb adbnkb nots s'b'uri întindb maî mslt гъаъч'тПе mi бъ ssgb dintr'o maî mare întindere de nbmbnt xrana de kare as певое snre a kremte. Afarb de ачееа în arbtsrb adbnkb ntanta fiind maî bine îngenenita rabdb la seqeta maî mslt de kbt qe ns noate къпа se a-flb într'sn nbmbnt arat în fajjb.
A ara kbt se ва nstea maî bine adekb maî de mslte orî mi maî adbnk este o lskrare de la kare ksltiBatoriî noştri not Sb капе te sna din qele maî marî înbsnbtajjirî a roadelor mi a nbmbntsrilor, maî ales întrs dobbndirea de roade mslte mi kbt Sb noate maî ksrate.
Ilreg'btirea Raselor de ein.
Noî mtirn ks toijiî къ кзгъцета este de ne-anbrata trebsinijb snre a dobbndi sns вт bsn mi snre al nbstra îndelsngat timn. De aqeea ъпкъ ks 15 zile maî 'naintea kslesslsî вШог, fie-kare Bierîs bsn onbremte noloboaqele qele nosb mi le-inieazb ne qele век! ka sb skoatb tot mirossl de msqegaîs, nintr'akbrsîa fiinijb mi qel maî bsn вт se faqe de nimikb. Mirossl aqest de msqegaîs, kare atata de mslt strikb gsstsl Binslsî, nsmaî ks kinsl srmbtorîs, dsnb noBbijsirea D. Masson-Four, se noate skoate ks desbBbrinire: îea o narte de Bitriols (acidum sulfuricum dilutum) mi dsob пъгщ de апъ, snata easele ks ana aqeasta de eitriol, dsnb aqeea lembîazb ksqensuib sas ks апъ în ka-
256
BUtfUL CULTIVATOR,
.SEPTEMVRIE.
257
re se ва пипъ ваги iui aaoîle kbtenite ku апъ ku-rat'b; (1ипъ ачееа lasble sb se usu4e: iui dun-ь че s'au sskatu arde în ele nu4Îoasb dunb kum se o-bi4înuîeuite sau кЫешШе ku nugintelu snirtu. Ku kinul arbtat trebuîesku kuibnjte mi toate kbzile, dejeîe, qîuberele, linurile, teaskurile iui alte unelte întrebuinuate întru Гачегеа Binuluî.
drbdiirbria.
In ачеа81ъ 1ипъ se îngrijeuite stbnbna de a sernbna tot felTul de sblatb ne toamnb. mi tot-o-datb тчепе a strinne semingeîe nHntelor koaute.
De akum înainte din grbdinb se dobbndesku tot felîul de legumi snre îndestularea kaseî.
SEPTEMBRIE.
Lskrbriîe Isneî. - Ksles»! bobslsî, —Kslessl semin-geî de trifoi». — Kslessl norsmb»]»!. — Kslessl хпшкъь —• Krflessl tstsnslsî. — Senn>nat5l grbsM de toarmix. — 8етъ-natsl sekbreî. — Semxnatsl 8ъг]'оакъ!. — Sembnatsl aîak«M.— Desir-e trierat. — Kositsl otxseî. — R^sxditsl raniiieî. — Пгъ-mit«l mi rbritsl гатцё!. — Kslessl Bielor.'— Рачегеа втвЫ,— Binsl rom».— întrebsinuarea Binslsi. — Desnre grbdiirb.
în ачеавИ 1ипъ trebuîe sb se fakb че!е maî de kbnetenie lukrbrî ale agrikultureî. Sembnbturile de toamnb, kulesul norumbuluî mi al altor nlbnte пгъ-mitoare, trieratul mi Bbndutul grbuîuî, kulesul Bielor, toate aqeste se grbmbdesku în Bini4er. Akum kultiBatorîul kautb nu numaî ka Sb se desfakb de nrodukturile че1е strinse, dar Sb mi adune ne че-le koante: ear anoî kbnd Bede къ frunzele kona-чПог тчепи ase îngblbini mia nika, naseriîe a se kbrdui mia se kblbtori, nbîajiniî a urzi agele ne bulgbriî ijeranilor, а!ипче se demleantb în inima leî mi îngrijirea de че!е Biitoare, а!«пче de ne аче-ste semne ппчнпе къ s'a sformit un an, mi Гъгъ întbrziere-trebuîe sb se апиче de kornbrit mi de arunkat în nbmbnt seminijele grbnilor nentru anul Biitorîu.
Kslessl bobkI«i.
Rare orî se kulene bobul maî nainte de bî-
тчег; akum însb trebuîe al strinne Рьгъ'.а maî a-
!  • 17 *
258
BUNUL CULTIVATOR.
intenta ka sb se коакъ maî ks denlmbtafe firile dîn nbsHrî; fiind къ ks a^est kin se dobbndesku maî bsne naîe nentrs nstreijsl Bitelor. In lskrarea bo-bslsî ksltiBatoriî Ьадъ foarte mslt în se атъ naîeie Ist, fiind къ aliestea strinse bine das sn nstrejj minsnat nentrs kaî, вач* mi oî. Kbnd xolda s'a întblnlat a fi deasb, sitele тъпъпкъ mai ne toate naîeie bobslsî, însb kbnd a emit maî rbBbrsatb atsnqe ЬецПе че!е maî groase гетъп nembnkate; ks toate aqeste naîeie bobslsî alkbtsesks sn ns-treiis maî atbta de bsn kbt mi fbnsl.
IlrodsktsL In anii 4eî bsnî se dobbndemte kbte odatb 15 тегце de fire de bob dintr'o fabie, ear în aqeîreî se întbmnlb dens se karibtb maî nimikb; mî niqî odatb ns noate nbdbjdsi чтева, kîar mi din nbmbntsrile че!е bsne, a dobbndi maî mslt de kbt 7 sas 8 тегце de bob dintr'o fahe.
Kslessl seiuiniţef de trifoîs.
Ilentrs ka sb se noate nrinde la зетъпцъ bsnb de trifoîs, trebsîe ka Sb o stringb чтева din kosirea a dsoa (о!ава bntbîa) a lansls! de trifoîs. Drent ачееа kosirea bntbîa se ва faqe maî de timnsris, ka аша a dsoa sb ns se întxrzie nrea mslt. Trifoîs! de зетъпцъ se smslne kbnd че!е maî mslte tsfe de ne lan вог fi sskate mi seminţele din къпъцте!е fiorilor вог fi к o an te. De ва fi timnsi frsmos, trifoîs! de ветъпцъ se kosemte se nsne în къшщ ka sbse sssqe; ear de ва fi ШппвГ slotos, atsmie maî bine este ka brazdele kosite sb se lene în snonj, mi aqestea въ se гъсНче In m-qîoare.   Trifoîs! kosit se ssskb maî ksrbiid dakb
septemvrie.
259
floarea lsî a fost sskatb de kbt dakb a fost Berde. în Fiandra mi în Belgia sb obiqînsemte a se strinn.e trifoîs l de sembngb ksîegbnd nsmaî къпъцте!е lsî mi anoî maî tbrzis kosind mi naîeie: mi a4est obi-qeîs este bsn de srmat maî ales atisnqekbnd timnsi ns'î statornik.
КъпъцтПе se disnarts ks smsringb de naîe nsind la bmblbtit ne arie sas snoniî sas кътцПе de trifoîs; însb alegerea semimieî din къпъцш! se faqe ks mare grestate. Dsnb че s'as ' ales къпъ-ginile din naîe, trebsîesks întinse ne golsrîla soare ka Sb se sss4e, ba ъпкъ în oare kare loksrî sb obi4Însemte a le SBbrli în ksntîoare kalde; însb a-4est obÎ4eîs este nrimejdsîos, fiind къ чева de вог fi ksntîoarele rnaî kalde de kbt se kseine, вог nrbji mi вог коаче ветъпца în lok ka nsmaî Sb o s-ss4e, mi аша ns ва maî тко!ць
Dsnb че se вог sska къпъцте!е bine, se bats ks bmblb4ieîe snre a alene ьетъпца din ele. La Robii, Dombasle aienea sembmja mb4mbnd къ-пъцте!е, mi âVjsta'î kinsl че! maî snior; kb4Î se-тъпца de trifoîs, fiind foarte Bbrtoasb , mikb mi lsnekoasb, tre4e nintre netrile moreî fbi-ъ ka Sb fie sdrobitb; ear къпъцте!е se sfarbmb misenre-faks în nsibere. în sfbrmit, de вог fi къпъцте!е sskate bine, зетъпца esb din ele maî lesne orî ks kare kin s'ar slsji чтева snre a o alene. 1Ш tot-d'asna maî smor se а!еце dakb о ва bate 4i-пева îndatb dsnb че se ва strinne de ne цо1вп, kbnd bnkb'î kaidb, de kbt dakb о ва lbsa sb se гъчеабкъ, sas dakb о ва Hsa Sb maî stee тъкаг jsmbtate de zi.
260 BUNUL CULTIVATOR,
Kulesul norsmb»l»î,
ПогитЬи! maî obiqînuit se kulege în вЫчег^ însb аче! semănat de timnuriu se kulege mi maî 'nainte; ear аче1 maî tbrziu, sau kbnd timnul s'a arbtat reu, trebueiute kules orî în че stare se ва afla, uskat sau Berde; fiind къ dunb че se гъчеш-te timnul, dunb че se mbresk nonijjle mi dunb че'1 bate bruma, nu maî este nbdejde къ se ва maî коаче.
Obi4eîul rombnilor de а ки!еце norumbul ru-nbnd maî bntbîu чюкъНи mi anoî maî Hrziu t-ъ-ind ini strujeniî, este mult maî îndbmbnatik de kbt аче! urmat în oare kare lokurî, unde se taîe strujeniî fiind ъпкъ 4ÎokbIbiî ne dbiiuiiî.
Оипъ че se вог къга 4Îokblbiî kuleuiî ku baniijiie la grbmadb, nu trebuîe Sb stee mult timn în пъ-numî, тъкаг de se вог пъгеа a fi orî uri kbt de uskanjf mi копцг, fiind къ umezeala din a4estea în kurbnd bî а и rin de nii'î mu4egbeazb.
La disfbkut trebuîe sb se aleagb norumbul arukbnd de o narte чюкъ1ъИ 4eî Berzî mi de alta ne 4eî «skajjî; kb4Î dakb se вог nune la un lok 4eî Berzî ku 4eî uskaiiî mi к и 4eî strikauî, atumie se mu4egbeazb mi se smintesku ku togii; de ачееа disnbruijjî Sb se mi stringb în komere deosebite, asemine tot la disfbkut Sb se aleagb mi norumbul чеЛ maî de frunte mi sb se nue la o narte nentru зетъпцъ; fiind къ ku kbt maî mult se ва îngriji un kultÎBatorîu а авеа -зетъпцъ Ьипъ, ku atbţ ва dobândi maî multb mi mai Ьипъ roadb. La uniî din готъ-nî se-eede  ъпкъ un obi4eî«,  kare este bun
septemvrie. 261
numaî nentru kuîtura чеа rnikb а цегапиЫ nostru. La desfbkut se alene de sembnjib norumbul че! maî frumos mi se rune пъпишПе 4i se rbsfrbng mi se îm-nletesku legbnduse ku dbnsele maî mulnj norumbî la un lok. A4este kîbdbriî de norumb se subnzurb în nod sau se атпъ sunt stremenile kaseî, unde nu le anîunue ni4i nloae, ba ъпкъ tot-o-datb le usukb mi Bbntuî.
Dunb че se disfa4e norumbul de nene anoî Гъгъ întbrziere se кагъ la komer; fiind къ de ва гетъпё în grbmadb mult timn, atun4e тъкаг de ar fi grbuntele de ne чшкъ1ъи orî kbt de uskat, totumî umezeala че se aflb în mezul 4Îokbh>ului lesne c-sb în faijb mi strikb grbsngele.
în komere, dunb кит le numesku MoldoBeniî, sau în nbtule dunb кит le numesku Munteniî, se flbS-treazb norumbul: mi sb nbstreazb bine dakb ва fi fost kontu, dakb ва fi fost uskat iui dakb se ва fi umnlut komerîul asembnd norumbul foarte bine пъпъ în akonerembnt ka sb nu гетъе gaure nîn-tre dbmuiî, fiind къ mi a4este noate Sb adukb stri-къчшпе.
Komerîul rombnilor че1ог din Mo Ido в a este maî îndbmbnatik nentru nbstratul norumbulsî de kbt nbtulul rombnilor че!ог din Muntenia. Hentru къ du-пъ însbiuî sokotinna luî Dombasle, karele au îndren-tat ne fran4ezi ka sb îa пгоЬъ de îa rombnî nentru nbstratul norumb ului, un komer nu trebuîe se aîbb maî mult de kbt 6 шчшаге în h>ruime, ka ama se noatb strbbate Bbntul ku ишигтцъ în norumbul din trbnsul, mi anoî lbrnimea komerîuluî este de la 4 пъпъ la 5 nalme mi ni4Î odatb nu tre-
202 BUNUL CULTIVATOR.
че neste 6 nalme, fiind къ atsn4e se strikb norsmbsl de la mijlok; ear nbtslele ssnt de la 8 mi пъпъ la 12 nalme de late. în komar se nsne maî inslta пъпе în lsnnime, ear în пъЫ maî mslta în tarnime. Lsmina komerîslsî fiind maî îngss-ta de kbt a nbtslslsî, Bbntsl maî smor mi maî bine resbate în koiner de kbt în nbtsl, mi ama în komer maî bine mi maî mslt timn se nbstreazb norsmbsl de kbt în nbtsl. Lsmina komerîslsî adekb inbbiimea lsî de la talnoî mi пъпъ la akonerembnt este de 12 nalme, ear a nbtslslsî de 4 mi пъпъ la 6 nalme, în kbt ks kbt maî mslt resbate въп-tsî în komer, ks atata maî nsnjn resbate în nbtsl.
Rbdikarea komerîslsî de la nbmbnt este în Moîdoea de la 3 mi пъпъ la 4 nalme, ear а пъ-tslsîsî este de la 8 mi пъпъ la 9 nalme, în kbt ne ssnt fsndsl nbtslslsî noate întră karsl înkbrkat în aqeasta nriBire de mi irbtslsi este rbdikat de ia nbmbnt tokmaî în mbssra 4erkata, donedita de bs-пъ mi întrebsinjjata mi de Dombasle, în kbt Bbntsl bate ns nsmaî îmnrenîsr dar mi ne de dessbtsl nbtslslsî, totsmî norsmbsl, stand grbmbdic tare gros în tanjmea lsî, ns noate ii resbbtst de Bbnt ama de bine ka аче1 nss în komer. în adeebr, de ar fi nbtslsl îngsst ka kemerîsl, urekbî este de sss de гъ~ dikat de la пътъп!, atsrnie în el s'ar iibstra norsmbsl foarte bine, însi» koineri'sl de mi este maî jos de kbt nbtsloi, ks îngssîimea lsî nbstreazb norsmbsl mi mal bine mi tot-o-data esle mi maitraînikde kbt nbtslsl.
MoîdoBeniî obiqînsit faks komerile în ksrme-zimsl Bbntslsî, fiind къ ncrsiiibsi se ssskb maî Ы-
septemvrie. 263
ne; ear in че!е takste în Isngsî Bbntslsî nsmaî într'sn капъ! se nbstreazb mai bine norsmbsl, ear înkolo mede maî Berde mi maî nsnjn timn trbemte din nri4inb къ sta la dossl Bbntslsî. La toate mo-miele че!е marî kbnd ssnt a se faqe maî mslte komere se ameazb kbte dsob tot ssnt sn akonerembnt, mi se faks în Isngsl Bbntslsî, fiind къ аша Sb noa-ta ътЫа slobod nrintr'ambndsob komerile; ear de s'ar faqe în ksrmezimsl Bbntslsî, nsmaî qeî de'ntaîs koiner se folosbmte maî mslt de Bbnt ear че! de al dsoile stand în dossl qelsl de'ntaîs, ns se folosbmte atata de bine. Afarb de aqeasta norsmbsl se bate ks înlesnire ssnt akooerembntsl aqestor dsob komere, s*b kare se noate mi Bbntsra.
Lsnnimea komerîslsî ns este xotarita: ea a-tarnb de la mslnjmea norsmbslsî mi noate a 0, ds-пъ sokotinija lsî Dombasle, nestarmitb; însb MoîdoBeniî o mbrninesk fbkbnd komerile атъ nsterea ksl-tiBatorislsî, de '/2, de 1, de 2, пъпъ ini de 25 de stanjenî de lsnuî.
Sare a faqe sn komer de 8 st. trebsîe o temelie de neatrb de 3 пъпъ la 4 nalme, rbdikata de la nbmbnt mi îmnbrnjta în 16 niqîoare, adekb kbte sn ni4Îor la '/2 stanjen. Dsnb ачееа se ani-terne în ksrmezimneste тчшаге 16 bskbgîdekb-nbtae, mi se nsne neste къпъ!ъе d'alsngs!2 tai-noaîe sas mi maî mslte înbdite, mi în a4est strat a komerîslsî se nsne o leasb sas se fa4e fsndsl din skbndsrî nentrs maî mslta trbînbrie. La trsnsl komerîslsî, a kbrsîe înbi4ime trebsîe sb fie de 12 nalme lsminb, trebsîesks 80 de fss4eî înfiniiî în tblnoaîe mi îngrbdiiiî ks nsele, din kare че!е
264 BUNUL CULTIVATOR.
maî traîrme sunt аче1е de lozie; asemine trebuîesk 16 sъцец! ku nbjurile lor îngronate în къпъНПе niqîoarelor kbte de un stbnjen denai te una de alta mi la fie kare duob Sbuejii se nun kbte duob kinul d'akurmezimd koiuerîuluî, mi anoî între duob зъцец! se nun mi kbte 4 naîanturî кгичпц înkeîete în duob Ьикъц! jos mi sus, mi la fie kare sb-neatb se nune mi kbte o nonrea snrijinitb ku nbj în tblnoîu. In въгви1 sbneiiiîor se атеагъ ku пъ-jurî kostoroaBele, atbtea la numer kbte mi tblnoaîe: aneste kostoroaBe se leagb d'akurmezimul ku 12 kunieziiuurî; mi în sfbruiit îa akonerembntul че se fa4e mindifit sau ku skbndurî trebuîesk и 22 de къ-nriorî din kare 16 se între buinjjeazb îa legbtorî mi 6 se îmnbriiesku kbte 3 îa kanetele komerîu-luî. In акопегетъп! se fak obloane de turnat norumbul în komer, mi d'asunra tblnoilor se lasb lok de obloane nentru skosul norumbul»! , mi akole în nragui че! d'asunra a umorilor аче stor obloane se înfing mi fus4eiî.
Kslessî хгГшкъь *
înflorirea mi legatul xrimkb i se nrelunuemte mult timn; nrin urmare seminţele eî, ne кокъnduse deodalb toate, se stringu kbnd чеа mai mare narte din ele sunt destul de koante. De вот amtenta nrea mult ku strinsul ne nrimejduim sb o skbnbin mi atuii4e nu ne aîenem maî ku nimikb, kb4Îxrimka se skuturb maî lesne de kbt orî kare аИъ nlbntb
Noî st rin пет xrimka sau kosind'o, sau Бъче-rbnd'o, sau smulgbnd'o; dunb ачееа o bsim în brazde orî în тъпиике ka sb su ъььче ne lan, mi
1 !l^ir
septemvrie. 265
în kurnere de 3 mi 4 zile sau mi maî multe, dunb кит ва fi timnsl,.. seminiiele se usukb mi florile leagb. LTaîul xrimkbî se usukb foarte ku greu; de вот amtenta, nrekum mi amteantb ro-mbniî, ka sb se ивиче mi naîul, atun4e la adunat în klbî nikb semingele; de nu вот amtenta mi вот aduna xrimka ku naîele Berzî mi ude, atumiea în stog sembnija se anrinde mi se isgorbinte (adekb se strikb, arde ka mi gunoîul гъгъ пагъ). De a-4easta вот skbna, dakb вот urma ачееа чепет-вацъ Dombasle, adekb de a bate xrimka kbnd ъпкъ nu este uskatb bine, mi anoî sembnma sb o uskbmk» denlinbtate întinzbnd'o ne цо!ип: ku a4easta lukrare nerdem naîele. Dakb зетъпът xrimkb nentru sembnub, anoî sb jertfim naîele, ear dakb o se-тъпът nentru naîe, anoî katb sb jertfim sembn-ца. Silindune а авеа mi naîe mi sembnn,b, dunb кит doresku rombniî, nutern nerde n'anibnduob. Illi a4easta este ппчта, kare îmnedekb de nu se lukreazb xrimkb multb mi nretutindene în цеагъ la noî; kb4Î este uitiut kbt de mugubairb este mikbtb Ьъ-gare de seanib чеге strinsul ei. Чева de Sb ва skbna, xrimka sb skuturb, чева de sb ва klbdi «inede se isgorbmte, ba ъпкъ mi stogul trebuîe însblit mi akonerit bine ku naîe sau ku rogoz ka sb nu rezbatb nloaîa, kb4Î dakb stogul ва fi numai din xrimkb mi ва гетъпё ne înBblit bine, a-tun4e nloaîa bl strebate пъпъ la nbmbnt mi xrimka loatb se strikb.
ветъпца de xrimkb se nbstreazb пегъшЫ-tb în kurnere de maî mulaj anî. De ачееа un kultiBatorîu пицтъ   пъьаге   are   de  пгсци! eî,
266
BUNUL CULTIVATOR.
kareîe se nogoarb къпс! se Гаче roditbiuî ne Ia mal muliiî se iui suîe къпс! nu se Гаче, пъпъ în къ! auîunue ne la noî la 30 leî тегца. Ear din o fahe, dunb кит se ва nurta mi omul, noate se еазъ пъпъ la 8 тегце, ba ъпкъ mi maî mult; în-Sb de se ва h>sa omul în Boîa soarteî ku a4eastb ulbntb deiikatb uii mugubairb, anoî se ва alene maî ku nimika.
Tutunul se ки1еце kbnd frunzele тчепи a se îngblbeni mi a se sesteji. Frunzele че1е de uîos de Hngb nbmbnt se kuîeg maî bntbîu, dunb ачееа че!е de Ia mijlokul ko4eanuluîmi, în sfbrmit, че!е din Bbrful luî. în treî rbndurî darb trebuîe sb se kuleagb tutunul; însb dunb semnele че am arbtat nentru fbkutul kulesuluî, el se noate kulene de atbta orî de kbte orî adunb чтева frunzele че!е Beste-jite. în deobmte frunzele че!е de uîos dau tutunul че! maî nrost mi че!е de sus ne че! maî bun. La Armiro frunzele kuîese de ne mijlokul ko-чеапиЫ sunt аче!е че se ас!ипъ ku maî multe îngrijiri, fiind къ dau tutunul че! mai bun de tras a-dekb а че! kare nu este ni4i nrea tare ni4Î nrea slab. Dune ч% se kuleg frunzele se nun la snbntat kbte-ва ziîeîn mbnunkîde kbtea10 пъпъ la 15, mi anoî îndatb пъпъ ъпкъ sunt jiiaee se întuirb ne smfarb mi se fak iuireagurî kare se snbnzurb la итЬгъ sub шигъ sau sub streminb ka Sb le batb Bbiitul, sb le îngblbineaskb mi Sb le usu4e mi ama ьъ nu sb stri4e mi sb nu se înegreaskb*
SKPTEMVRÎE.
267
Toatb bunbtatea tutunului аИгпъ de la ачеа-stb lukrare, de îa ачеазН skimbare a iloaroî luî. Ku kbt вог fi frunzele maî bine iui maî notriBit înmirate, ku atbta sb usukb mai bine, adekb do-bbîidesk o floare maî de o notrisb mi maî gal-Ьепъ. Frunzele че!е negre sunt аче!е kare îa u-skatseard, ear аче1е Berzî sunt аче1е kare n'au fost reskolite de feliu: unele sunt rele nentru къ s'au strikat la uskat mi altele amimderea sunt rele nentru къ asemine s'au smintit la uskat.
Frunzele înmirate ne mfoarb mi nuse îa uskat stau o sentbmbnb mi duoe mi trei, în kare timn sb seîntoarkb de mai multe orî, adekb Sb se skimbe mi-ragurile kare trebuîe ,яъ stee snbnzurate пъпъ че Bine o zi umedb kare jblbBinduIe îngbduîe kultiBatorîu-luî a le lua mi a le Гаче пъпиш!. La f4kotul пъ-numilor se nunu frunzele че!е rai4Î la mijlok mi че!е marî mi maî frumoase la marnenî. Пъпише1е se klbdesk unele neste altele mi sbteskuesk.
Dunb a4eastb teskuitutb, orî kbt ar fi de uskate frunzele tot maî skot umezealb, kare ku къМьта dinele, ie fa4e de maî fierb ъпкъ odatb. De ачееа teankurile de tutun trebuesk nuse îa гькоаге. ;!
Senrbnatel gnb»lsî de toamnb.
Grbul este sembnbtura чеа maî folositoare i a niugbrieî, nu numaî nentru къ пъпеа fokutb din el este maî xrbnitoare de kbt ачееа a tuturor 4eIora-l-alte grbne, dar minentro къ se întreabb maî mult de neguubtorî.
La noî în Roinbnia se kunosku maî multe fe-liurî de gn>u, kutnu 'î че! tuns ътЬЫог mi de
268 BUNUL CULTIVATOR.
1оатпъ, ksms 'î че1 къгпъй de toamnb, de вагь mi bmblbtorîs. Aqeste felîsrî de grbne maî sine s'ar deosebi de ne floarea firelor de kbt de ne timnsi sembnbreî lor, mi ama am авеа grbs albs, grbs roms; asemine mi de ne mbrimea firilor, mi atsnqe am авеа grbs mbrsnt, grbs mbmkat.
Grbsl че1 de toamnb, (triticum hybernum) ka-rele se aîlb maî ne la toate momiile din цеагъ, este roms mi mbmkat mi tare mi se sokotemte a fi че1 maî roditorîs.
Se Iskreaab ne aîsre neste 40 de soîsrî de grbs, Isnse sas ks ЬагЬъ, ks naîeie bortilite sas as-tsnate, mi ks firile deosebite în mbrime, Bbrtomime mi floare, în Englitera snde kslfiBatoiiî ssnt foarte grijbliBÎ s'as nsmerat neste 100 de felîsrî de grbs. Fbib îndoealb къ nentrs fie kare soîs de grbs se aflb о к lira ъ, sn nbmbnt, o amezare în kare se faqe maî rodit de kbt orî mi snde; mi аче-sta'î nriqina de se Bbds atbta de mslte soîsrî mi felîsrî de grbs. De aqeea ksltiBatoriî готъпп ar trebsi se qerqe grbele qele maî Bestite de roditoare din alte цеп; fiind къ este ks 1Ытцъ sb dee neste sn soîs de grbs kbrsîa sb'î nrieaskb maî bine nbmbntsl цеге! noastre, mi ama sb se sno-reaskb bsnbtatea grbslsî mi msÎHimea rodslsî fb-гъ a maî snori mi keltsîelile. Aqeste чегкъп fb-kste în mik ns ar цшеа msltb kelteielb mi isnrb-Bile lor ar nstea fi foarte însemnate. De odatb тъкаг grbele Beqinilor ar trebsi sb se qer4e, a-dekb grbsl qel alb sngsresk, grbsl qel tsns de Odesa, grbsl qel roms de Kaskaz, gr?sl qel tare mi тъш-kat de Taigan, grbsl de Jlolonia, grbs! че! tare
SEPTEMBRIE, 269
din Bslgaria, kare ese la Balqik mi ne Випъгеа, grbsl de Silezia mi anoî s'ar nste qerka mi grbele qele maî Bestite de roditoare din ţţerile qele maî de-nbrtate de noî, din Franca mi maî aless din Englitera.
Grbslsî nriemte sn пътъп! qe are o Bbrtomime de mijlok; de aqeea se mi faqe el maî гъгъ greius mi maî roditorîs în nbmbntsrile qele qe din firea lor ssnt maî mslt sas mas ns^n Istoase mi târî, къгога li s'as dat mi nsmirea de nbmbntsrî bsne nentrs grbs, de kbt în aqele nbsinoase mi moi în kare se faqe maî bine sekara.
în deobmte grbsl se веатъпъ la lok nos, în toloakb nrelskratb bine, în nrosie mi în nrbmitsrb, dakb aqeasta ns ва fi tare BÎekie, fiind къ atsnqe arsnkb mslte îegsmsrî mi alte bsrsenf netrebniqe.
Ilentrs grbsl de toamnb ns esîe de пеапъ-ratb trebsinHb ka Sb fie ¥щъ ogorslsî атъпяпцЬ-tb bine, dsnb ksm se чеге a se fa4e a4eastb lskrare nentrs sembnbtsrile de пптъвага. Bslgb-riî че rembns пе8гъгътац1 ne lansl de gn>s, maî mslt folosesks de kbt ваПтъ; fiind къ eî onresk Bbntsrile de a snslbera ombtsl de ne grbs, kare mi rabdb maî bine la нег kbnd este nresbrat ks bslgbrî mi akonerit ks ombt. Afarb de a4easta, fri-gsl deцerъ mi sdrobeuite bslgxriî ks а къгога цъг-пъ în пптъвагъ se akonbrs înfrbgirile grbslsî kare fiind în a4est kin îndbiribnate kresks mi sno-resks rodirea, maî ales dakb ne Hngb lskrarea fireî de ks еагпъ, Bine mi omsl în nrirnbBarb ini se folosemte de dinsa dbnd ogorslsî o boronire în timnsi ksBenit.
Sembnbtsra  grbslsî de toamnb se îmiene a
270
BUNUL CULTIVATOR.'
SEPTEMBRIE.
271
se Гаче de ia 15 mbsblar mi se urmcazb în bî-тчег, în Ьгитъге!, ba ъпкъ mi maî tbrziu. Se în-tbmnlb în oare kare mi de se fak» maî bine sembnbturile че!е tbrziî de kbt че!е de timnuriu, însb a4easta'î foarte rar, mi în deobmte sembnbturile че!е timnuriî sunt tot d'auna че1е maî roditoare, O singurb întbinnlare se bagb de seamb, mi a4easta este къ adekb în nbmbnturile че1е foarte bogate, sembnbturile че!е tbrziî se faku maî Гъгъ grem de kbt în че!е de mijlok. niugariî rombnî агъ toioaka de timnuriu ka §ъ se nrbjaskb пицзп a-rbtura, mi кит tre4e Sbntb-Mbria чеа mare se a-пикъ de sembnat la gn>u.
Ilentru toate sembnbturele, dar maî ku sea-тъ nentru аче1е de grbu, se чеге ka зетъпца sb fie nlinb, sbnbtoasb, koantb  mi kuratb de legu-murî mi alte buruene пе1геЬшче.   ABbnd чтева asemine ветъпцъ nu  въг! nentru че ппчтъ ar skimba'o.   Se olmimueinte însb de o mare narte de kultieatorî a se skimba ветъпца  din timn în timn.   Skimba rea aceasta se Гаче ku atbta maî des ku kbt kultiBatoriî, denrinuil fiind abinbla dunb se-тъпцъ, kautb tot-d'auna de китпъгъ de ачеа kare gbsesk maî kuratb  mi maî frumoasb; în timn 4eî kbnd nu s'au obi4Înuit a skimba зетъпца sunt si-Ицх ka sb seamine de ачееа kare au, orî кит ar fi Ьипъ sau rea.   АГагъ de a4easta fie kare soîu de nbmbnt nriemte maî mult kremtereî unor buruenî netrebime  de kbt altora, mi sembnija a4estor buruenî fiind amestekatb  nrintr'a4ea de grbu, dakb se seamxnb  într'un nbmbnt deosebit de аче1 în kare s'a fbkut, а!ипче buruenile  sau  nu rbsaru,
„ нф$Ы mi въпг înbdumite de grbu. Ama dar kbnd nu se îngrijbmte n!ugarî*l de зетъщгъ mi пи are de kbt аетъпцъ rea mi buruenoasb, trebuîe numaî de kbt s'o skimbe; ear kbnd are se-тъпцъ Ьипъ mi kuratb nu noate sb dobbndeaskb ni4î un folos de о ва skimba, afarb numaî kbnd a dat neste un soîu de gr*и maî roditorîu.
Grbnele sunt sunuse la multe întbmnbrî, mi boale kare mikmureazb rodirea, mi adese orî ва-Ьътъ sbnbtatea oamenilor че se xrbnesku ku dbn-sele. Ama arssra din nriqina Sb4eteî; ama nloile че1е гъчь Bijbliile че1е marî, grindina, neatra; ama rsyina (uredo rubigo mi u. linearis mi puccinia graminium); a4eastb boalb se iBemte ne frunzele mi naîele grbuluî; ama tmisnele (uredo carbo) че se afh» în lokul fbineî din toate firile; ama mnti-& (secale cornutum) че este o adeBbratb о!гавъ Bbtbmbtoare sbnbtb||eî; ama strikb4Îuniie че le faku gbnda4il mi mumtele, dintre kare una (ceci-domya tritici) este чеа maî nrimejdioasb.
însb îndeobmte la grbu se deosebesku duob felîurî de boale че se numesku tmisne. 8na sea-тъпъ ku o nulbere neagrb, kare strikb iui mezul mi skoarjja firuluî: a4easta Sb iskb nu numaî la grbu, dar mi la alte grbne, ear maî ku зеатъ la norumbu oBbs mi orz. A4eastb boalb че se nu-memte tb4îune (charbon, mi de твъцаш uredo carbo, sau uredo segetum, sau ustilago), se snul-Ьегъ de Bbnturî mi se snalb de uloî mal 'nainte de Sb4erim; ear 4ela-l-alt soîu de boab numit U-Hisne sarie, uredo caries) numaî în miezul firuluî se afîb nrefbkut fiind   într'o nulbere  neagrb în-
272
8UNUL CULTIVATOR,
tsnekatb mi nstsroasb. Aqest tb4îsne ns nsmaî mikmsreazb xolda, dar tot-odatb este mi o boab liniqîoasb molinsind toate firile la imbbtit nrin sdro-birea firelor аче!ог tb4Îsnoase. Din toate kins-rile qerkate nentrs a feri gn>sl de aqest tb4Îsne (carie), аче1 maî sigsr mimai bsn, ks kare se slujea mi Dombasle, este srmbîorîsl:
Se nsne 8 окъ de sslfat de ssdb adekb Sarea lsî Glasber în 10 aedre de апъ, mise ames-tekb bine пъпъ qe se tonemte aqeastb sare în апъ. Se îa bslgbrî de ваг ne stins, se nsns într'sn sak, se moae în апъ kbteea seksnde mi se demartb ва~ rsl din sak ne nbmbnt snde se nrefaqe în nslbere mi anoî se îneelemte bine ka sb ns se striqe. Ks sarea lsî Glasber msîetb în апъ mi ks ваг se апъ-гъ ksltiBatoriî îmnrotiBa tbqîsnelsî, nregbtind grbsl maî 'nainte de a'l sembna în kinsl srmbtorîs :
Se toarnb jsmbtate тегцъ de grbs la mijlok mi treî oamenî ks lonenjîe ъ1 noartb, bl întinds, bl strings, ne kbnd sn alt.jpm ъ! sdb de maî mslte orî tot în rbstbmnsrî rniqî ks atbta апъ de a-чееа în kare s'a tonit sarea lsî Glasber kbtb trebsîe snre a sda bine toate firile.
Dsnb че s'as sdat toate firile, sn om îe ks sn kbsm Barsl nregbtit mi'I nreserb neste grbs în timn че aqeî ks loneijile bl întorks, ъ1 întinds, bl strings Bbrtos, ama ka toate firile de grbs че as fost sdate Sb nrindb aksm o skoarn/b de ваг ne toate feijile lor. Toatb bsnbtatea aqestsî kin feritor de tbqîsne atbrnb de la dsob îmnre^srbrî ne lbngb bsnbtatea materialslsî че s'a întrebsinijat.
Maî bntbîs, grbsl sb se noarte ks 1опецПе
septembrie.
273
kbnd sb toarnb апъ sslfatatb mi kbnd se пгевъгъ earsl аша kbt niqî sn fir sb ns гетъе nesdat mi neBbrsit. Al dsoile, Barsl sb se nresbre neste grbst sds, kbqî de se ва întbrzie тъкаг kbteBa minste, atsnqe smezeala resbate la mez mi Barsl ns noate Sb aîbb niqî o lskrare, fiind-къ sembn-ца tbqîsnelsî (carie) se krede къ se aflb ne koaja firslsî de grbs, mi de ачееа akole trebsîe sb se sneaskb Barsl ks ana sslfatatb snre a o stbrni.
Grbsl de ветъпцъ se noate sslfata într'o oa-гъ nentrs kbteBa zile, mi sslfatat noate sta kbte-ва zile гъгъ ka sb se stri4e; ks toate a4estea ka ns ksm-ва sb se annndb este bine al msta din lok în lok amestekbnds'l ks lonenjle mi de a ns nregbti deodatb de kbt nsmaî grbsl trebsitorîs nentr'o zi Dsnb че s'a sslfatat grbsl anoî se seambnb. Kbtimea de ветъпцъ че se arsnkb într'o fa-че atbrnb de Ia timn mi lok. KsltiBatoriî kbnd seambnb tbrzis das maî msltb ветъпцъ, mi kbnd seambnb de timnsris das maî пяцтъ. De mi nls-gariî готъш se silesks a sembna maî msltb ветъпцъ de kbt se ksBine, zikbnd къ de se ва sksmni чтева la sembnat se ва kbi la sb4erat, totsmî din sembnbtsra fbkstb maî deasb de kbt se ksBineesb sn grbs des, nresbibt ini dbtbtor de "nsuinb roadb. Grbsl tsns bmblbtor se веатъпъ toamna rbBbrsat mi se nsne nsmaî 10 dimerlii într'o faWe. Grbslde toamnb se arsnkb de la 14пъпъ la 18 dimerliî la fal'ie. în deobmte însb sb nsne în to-loakb 13 dimerliî mi la пгъпиЧигъ 12 dimerliî de grbs într'o 1'а1че. Ilentrs къ toloaka este Bbrtoa-sb mi bslgbroasb, ear urbinitsra moale mi цеппоа-
18
274
BUNUL CULTIVATOR.
s'b, se кивте a nune în чеа de ne игтъ maî nu-jjin ku o dimerlie, fiind-къ în чеа de'ntbîu (Ыоакъ) nu гъьаг toate firile.
ветъпца de gr-ьи se чеге a fi îngronatb че! nujjin de un nalinak, însb în че!е maî multe цеап-ne se îngroanb de 2 паЬпаче, uii dakb nbmbntul ва li tare înfoîat ka îa пгъшНигъ, atun4e ni4Î 3 naimаче nu sunt о adbwi-ime nrea mare.
Kbnd arbtura s'a fbkut ku treî sentbinbnî maî 'nainte de senn>natr lukru foarte folositor mi doeedit de bun în nbmbnturiîe din Rombnia, a-1ипче ветъпца se îngroanb foarte bine ku borona. Kbnd se кеатъпъ grbuî în arbturb nroasnbtb, olmri-nuîesk Rombniî de a nu boroni arbtura iui a se-тъпа ne brazde, în kurmezimul къгога nornesk ku boroni tul. mi anoî boronesk mi în lung: ku a-4est kin senibiiga ne une. lokurî nikb nrea adbnk iui ne alte lokurî nrea în Гацъ. A4easta se noate întokmi dakb sb ва obi4Înui a boroni maî bntbîu, mi anoî a sembna uii in sfbrmit a îngrona sembn-ца ku boroneîe 4eîe ku dinjjiî de fer uii lunuî, nur-tbndule de maî multe orî în lung iui în kurmezim.
în dalb dunb че s'a isnrbBit de sembnat uii de boronif, trebuîe sb se faki. ku nlugul ne lan brazde, nrin kare Sb se skurgb ana. A4eastb lukrare este neanbiat trebuitoare maî ales în пъ-mbnturiîe че!е lutoase че din firea lor sunt nle-kate а jjinea umezeaîb nrea multb, uii kare este foarte nrimejdioasb grbuluî.
Senrbnattfl sekbrei. Sekara (sekale cereale) la noi este numaî de m soîu, iui dunb timnul sembnbreî eî dobbndeiute
SEPTKMVKUt.
275
ka iui grbu! însumirea de ne kare i s'a dat numirea de toamnb sau de пптъвагъ. însumirea se-kbreî de toamnb este de a sta mult timn în nbmbntjni de a infrbuj foarte mult. Sekara a4esta db în snik mi sb коаче maî degnsbb ,rabdb maî bine la sri»4etb mi sufere maî mult îa umezeaîb de kbt grbuî. Sunt mi alte soiuri de зекагъ kare ar trebui 4erkate mi introduse în nlugbria noastre,
Sekara în urnirea Ькгъге! eî seambnb ku grbu! mi este nentru пътъп1ип1е umoare ачееа че 'î grbul nentru че!е Bbrto.ase. Ea se fa4e în пътъп-turile че1е maî Sbra4e, maî Sb4i mi maî nbsinoa-se, akolo unde ni4î însumî xrimka nu se noate fa4e, mi nentru ачееа sekara este o adenbratb fa4ere de bine nentru Sbrb4ime iui nentru nbmbnturiîe че!е rele. Ku toate a4este, sekara. în nbmbnturiîe че1е bune se fa4e maî bine de kbt grbuî, mi stoar-че din nbmbnt maî пицтъ nlagb mi db maî multe naîe de kbt orî kare altb gnmb. în пътъп-turile României sekara se fa4e orî unde: ea nu a-îene lokui mi se seambnb kîar akolo unde grbuî se zi-че къ nu s'ar fa4e. Sekara în România nefiind a-tbta de întrebata ka grbul, ni4Î se seambnb atbta de multb; însb nentru xrana цеrănilor ar trebui sb fie чеа maî de kbnetenie sembnbturb de toam-пъ a lor, nu numaî nentru къ пъпеа eî, de mi neagrb însb e dutee, umor de mistuit, întbritoare mi гъ-koritoare, dar mi nentru къ '\ maî Гъгъ grem, maî roditoare mi maî eftinb de nrodus de kbt grbul.
riretutindene se тчепи sembnbturile de toamnb агипкъnd maî bntbîu sekara în nbmbnt, fiind къ grbul se noate sembna mi maî tbrziu. Sekara
276 BUNUL CULTIVATOR,
se seambnb tot-d'asna la se4etb, ear grbsl se faqe тъкаг de ва fi sembnat mi în timn maî smed, ba ъпкъ аче sta 'î nriemte maî mslt.
flentrs sekarb sb se fakb la nbmbnt gras nsmaî o arbtsrb, ear la nbmbnt maî BÎekîs mi sbk Sb se are mi de dsob orî. în nrbmitsrb se seambnb 13 dimerliî la fahe într'o arbtsrb ini se gr апъ ka Sb ns rembîe gremsrî. KsltiBatorîsl se ппвь gîeze ka sekara se fie maî mslt grbnatb de kbt aratb, fiind къ ama nsmaî odrbslemte (de la o rbdb4inb esb maî mslte sni4e). în nrbinitsra ks-ratb mi lskratb bine, ksltiBatorîsl noate sb seamene de ks toamnb mi în пъво1оакъ (adekb ne nearat) kare nsmaî de ва fi boronitb bine, n3ads4e ni4Î o smintealb sekbreî.
De mi nentrs sekarb ns este nesoit ksltiBatorîsl ka sb aleagb ks atbta grijb зетъпца ka nentrs grbs, totsm о 8етъпцъ bsm, mi ksratb ва da maî bsnb roadb dekbt ачеа rea.
Ks toate къ sekara ns este ssnssb la boaîeie че le am arbtat къ das în grbs, totsmî are mi ea sna kare maî mslt mi maî ks osebire db neste dbnsa. Aneastb boalb (ergot, se cale cornutum) se fa4e din firsl sekbreî Isnnindssb ka sn nintin de кокош. Kbnd a4est nintin se alb» în fbina de sekarb sas de grbs ads4e tbîetsrî nrin nruiti4e, атецеП, nikb în mbdslbrî mi nri4insemte moarte mi nîerdere de koniî ъпкъ nenbsksijî. Ni4Î înssmî dobitoa4ele ns se atings de sekara Ьо1павъ de nintin. îmnrotiua a4esteî boale ksltiBatorîsl nsmaî ks ksi-ъцешеа, ks bsna lskrare a nbmbntsîsî mi maî ales ks bsna strinţrere a se4erimslsî se noti> Isnta.
septemvrie. 2/7 . Senrbiiafol sbrjoakbî.
în МоЫова ne la mslte loksrî se eede gri>sl amestekat ks sekara, mi a4eastb amestekbtsrb se nsmemte sdrjoakd. La sembnatsl eî ar trebsi Sb se bane de samb de a se nsne într'sn nbmbnt Istos mi tare maî mslt gr*>s de kbtsbkarb mi într'sn nbmbnt nbsinos mi smor maî msltb se li агъ dekbt grbS.
Sbrjoakb se fa4e maî fbrb grem de kbt ori kare altb пъпе   mi ns sb noUnjeuite.
Sekara ns este atbta de ssnssb la boala nsmitb тапб-геа, mi niqî grbsl la ачеа nsmitb tb4Îsne. De mi se întbmnlb ka sneîa sb'î meargb maî bine mi alteia maî res, dsnb ksm ва fi mi ansi, totsm se fa4e; ear kbnd la ambndsob le ва тегце bine, atsnqe se dobbndemte de ne o întindere mal msltb roadb de kbt dakb s'ar fi sembnat a4esta deosebi sas nsmaî ks grbs sas nsmaî ks sekarb. Afarb de a4easta de se ва sembna sbrjoaka în mirimtea de grbs, se fa4e foarte bine, în timn че de s'ar sembna nsmal kbt grbs dsnb grbs sas къ ns rodemte bine, sas къ se fa-че foarte bsrsenos.
Sbrjoaka db о пъпе foarte sbnbtoasb fiind къ ksnrinde sekarb, mi foarte xrbnitoare fiind къ ksnrinde grbs.
Ar fi de dorit ka rombniî sb fakb чегкъг! mi ks sbrjoaka de orz mi овъг nentrs xrana kailor mi noate вог dobbndi roadb îmbeimsgatb
•*"'t    >H "'' Semănat»! alakslsî.
Alaksl sas orzsl de toamnb (escougeonj se Беатъпъ în Bini4er dsnb че tre4e zioa Krs4eî: a-
278
bunul cultivator.
51П ЕМ VK IE.
279
lakul db maî multb road'L de kbt orzul de nri-тъвагъ. Aîakul ka mi orzul de пптъвагъ чеге un nbmbnt BÎekîu mi se nune maî ku seamb în пгъ-miturb'. Alakul nu se seambnb într'o mirimte 4i totdeaunaîn игъшПигъ; de ачееа în Flandra rodul alakuluî adU4e atbta folos kbt mi a grbuluî, numaî kbt este maî ningaui la umezeaîb mi la цег de kbt grbul.
Se seambnb 16 dimerliî de alak într'o Та1че. llbmbnturile trebuîe sb fie fost nregbtit bine. Пге-кит nentru toate чеЫаНе gi-ъпе че se seambnb toamna, amimderea mi nentru aîakf tiebuîe sb se bane de seamb la sembnat arbtura în kare sb a-гипкъ; fiind къ sunt nbinbnturî în kare alakul ka mi 4eleialte пъш se fa4e maî rodit dakb se ва sembna într'o апЛигъ nroasnbtb mi altele în kare агъ-!игъ fbkutb maî de timnuriu mi nrbjitb че! nugin treî sentbinbnî este maî Ьипъ. Fie-kare kultiBatorîu trebuîe s*i> se sileaskb a kunoamte nrin чегкъп firea пътъп-tuîui seu, fiind къ пицте îmnreuîurbrî sunt de аче1е kare se înriureazb mal mult nentru îmmulujrea roadelor iibmbntulul de kbt sembnbtura într'o arbturb nroasnbtb sau BÎekie, dunb кит ва fi mi firea пъ-mbntuluL
T ii eratei.
Disiibi|iirea seminjjelor din naîe se fa4e sau nrin binblbtirea ku binbhniiele, sau nrin trierarea ku kaiî, sau nrin 1'ъгъmarea sni4elor ku netre mi tb~ Bbiukurî trase de kaî, sau nrin baterea snonilor ku in amina.
La noî în   Rombnia   numaî în nlugbriea чеа
mikb se btnblbteiiite ; ear în чеа mare   se trieri».
în Snania kaiî trierb trbgbnd dmvb dbnniiî o masb kbntumitb ku kreminî, numitb tril!o; sau maî muliJÎ въЫич! zimjjijjî nurniţiî karui kartauinezu în Italia kaiî trierb trbgbnd un въЫик numit ritolo, mi în sfbrmit în че1е maî însbmnate momiî din Engiitera, Franuja mi IJermania se batu snoniî ku mainina de trierat.
în Engiitera, ka în цага de maminî, de mult s'akunoskut къ mexanika, a4eastb шШпцъ пгецюа-sb, este aflatb ka sb skane ne om de mumiile че-îe grele mi ostenitoare   mi si'I rbdi4e îa Bredni-4iea omenireî, ka ama ku  nuterea înjiblenereî luî Sb se ajute snre a skbna mi a nu maî fi sunus de a întrebuinjia numaî nuterea luî чеа truneaskb ka mi dobitoa4eie. flrekum dar in toate 4e!elaîte mes-temugurî  mexanika a umurat  munka mi  a eftenit lukruî, asemine mi în nîugbrie. Morarîul And re Meikîe a iskodit чеа bntbîu maminb de bbtut snoniî. Аче'ав" . tb maminb  maî mult sau  maî пицт îmbunbtbujtb se aflb astbzî  mtrebuinjiatb nu numaî ne la toate momiele че!е maî însbmnate din Engiitera, dar mi ne îa аче le din Frannjea, llrusiea, ba ъпкъ mi din цеага lemaskb unde amezbinbiitul lui Evans în Bai -maeiea a klbdit пъпъ la 1830 maî multe sute de maminî; asemine mi în Виковта se аЯъ akum maî multe maminî. în Rombnia din МоЫова ъпЫа maminb s'a Bbzut la moinia Sloboziea de lbngb Bbrlad. A4eastb maminb s'a amezat   ne kbnd ъпкъ tot maî lukra în Iamî fabrika înfiinjiate de D. Saochetti. Astbzî maminele de trierat sunt în maî mare nu-
280
BUNUL CULTIVATOR.
septemvrie.
281
тъг, dar totsm foarte rari. In Msntenia a înqenst aksm a se ini ne iqi ne к o le kbte о таштъ.
Tmiblbtitsl цте sksmo, lasb msltb sembn-цъ în naîe, ssnsne rekolteîe la nrimejdiî de fok mi de fsrtiniag, naîeie ns le nregbtemte bine nentrs nstreusl Bitelor, în sfbruiit, чеге o msn-къ foarte trsdnikb mi karea totodatb este mi чеа maî sksmnb.
Trieratsl de mi se fa4e ks maî mare îsijealb de kbt bmblbtitsl, de mi nregbtemte maî bine naîeie nentrs nstreysl Bitelor, totsmî este ssnss tirnnsrb-rilor, din kare ппчтъ se nerd* mslte seminye mi naîe. în sfbruiit nsmaî ks mamina de bbtst snoniî se skoate maî msltb ветъпцъ din naîe, nsmaî ks mamina keltsîela trierslsf este maî mikb, nsmaî ks dbnsa Iskrsl se fa4e maî bine, maî lesne mi maî degrabb, nsmaî ks dbnsa sa kanbtb sembnjja чеа maî ksratb mi naîeie че1е maî bine nregbtite nentrs nstreijsl Bitelor.
KsltiBatoriî 4eî grijbliBÎ mi xarni4Îse sileşks a triera îndatb dsnb 8ъчепш, ns nsmaî nentrs ka sb ns'î ans4e timnsrile че!е rele, dar mi nentrs ka sb se des fakb de nrodsktsrî dskbndsle de timnsris la Galaijî mi Brăila snde toamna se întreabb maî ks seamb grbsl ear пптъвага norsmbsl.
Trieratsl în Rombnia se 1'аче în kinsl srmb-torî: Maî bntbîs se nregbtemte aria, a kbreîa тъ-rime se fa4e de 6 stbnjenî în toate lbtsrile din nrenîsrsl narslsî bbtst în mijlok, mi ач< asta nentrs 4 kaî, mi de 9 st. nentrs 8 kaî. Fana arieî se 4Îonîenite (nrbuienite), dakb iibmbntsl este sskat se к агъ  апъ mi se sdb,  ear dakb'I moale se a-
mterns naîe ne dbnsa, se въгъ kaiî mi se bate bine пъпъ kbnd гетъпе netedb ini Bbrtoasb, къч! аша nsmaî se noate strinue яетъпца ksratb mi fbrb дегъп.ъ. Dsnb че s'a bbtst bine faija arieî, se mbtsrb mi anoî se nsns de nîsr îmnrei,iîsrsl narslsî din mijlok sn rbnd de snonî, denbrtaiiî de sn nas de la nar mi aiuezaijî ks rbdb4inile în snre nar ini BbTBsrile în snre lbtsrile arieî; dsnb a-4easta se amazb sn alt rbnd de snonî ks legb-toareîe lor nsse neste BbTBsrile snonilor din гъп-dsl че! de'ntbîs mi ks simele în sss; mi аша maî denarte se nsns toate 4elelalte rbndsrî de snonî tot îmnrenîsr, tot ks sni4ele în sss, пъпъ че гетъпе lok slobod nsmaî de sn stbnjen între че! maî de ne srmb rbnd de snonî mi între lbtsrile arieî.
Dsnb че s'a nss ne arie, se въгъ kaiî sas legagî sniî de alnjî de gbt, sas neleganî, mi în a4eastb de ne srmb întbmn Jare se fa4e mi sn o-kol Ibngb arie, snde stas kaiî maî 'nainte de a intra mi dsnb че esb. Kaiî ътЫъ ne sni4e în-Bbrtindsse îmnrenîsrsl narslsî пъпъ че se anronie de nar, mi anoî eareuiî se întorks пъпъ че se a-nronie de тагцте, mi аша tot kalkb пъпъ kbnd тчеп* a emi naîeie. Atsn4e se trags snoniî ks fsrka întorkbnds'î dintr'sn bntbîs în snre тагцте, dsnb ачееа se въгъ kaiî de trierb пъпъ че ess alte naîe, mi anoî se nbemte (skoate afarb naîeie bbtste). Dsnb ачееа se întorks de al dsoîle snoniî în snre nar mi eareuiî întrb kaiî de trierb, anoî sb nbemte al dsoîle, mi în sfbrmit earemî de al treîle se 'ntorks snoniî în snre marninî. Iîli dsnb че s'a mbntsit de bbtst, se skots afarb toate naîeie de
282 HONUL GliLTlBÂTOfe.
ne arie ks grebla, skstsrsndsle tot odatb mi ks .imiîorsl. ветъпца bbtstb ks п!еава mi ks sninele se intoarqeks lo na ta rxnd dsiib rbnd îînnrenîsr ka sb easb în fau/b sniqele nebbtste mi anoî se groxb-enite, (въгъ kaiî de bats toate sni'iele пъпъ че гетъпе nsmaî ветъпца mi ks п1еава). Dsnb ачееа eareiuî se skoate afarb ks grebla пъпъ че гетъпе ветъпца ks п!ева чеа maî тъпйпц1къ, kare se -strinn'e вгав la nar ks dos'sî grebleî nii ks lonata mi anoî se mbtsrb aria; ear naîeie se ашеагъ în uireadb.
La arie se чеге de fie kare kal kbte sn om. Trierbtoriî de se вог sili a nsne ne arie maî 'na-in tea zorilor, atsn4e nots se stringb braBsl la nar ne la kindiî; mi de bate Bbntsl se mi Bbntsrb în a-чеа zi, ear de ns гетъпе braesl ne noante твъ-lindsl bine ks rogoz.
Пе sn Bbnt lin, sniî Bbntsrb braasl ks lonata aiци bl Ibmsresk не че1 nikat din Bbnt ks fele-zbs de н1еавъ, baligb, bsrsenî, slbBouî mi altele, iui snsl stb ks grebla de 1гаце ks koliijî eî п!еавъ mi kodiub ka Sb ns se dskb ветъпца în п!еавъ; ear ветъпца че гетъпе dedessnt se db în BraBsl neBbntsrat ka Sb se Bbntsre. BraBsl Bbntsrat o-datb se Bbntsrb mi de al dsoile nentrs ka sb se Jbmsrezb mi maî bine. Dsnb ачееа se 4Îsrsemte mi se к агъ la magazie.
A4esta e trieratsl dsnb ksm se obÎ4nsemte a se [аче in Иотъша, snde se nibtemte din trierat dbn-dssb la msmiitori kbte sna din 8, 9, 10 sas 12.
Albtsrbnd dar aksm a4est kin de bbtst snoniî ks  аче! al mamineî, fie  чгпе noate  Bide къ
d'assnra se întinds snoniî mi dedessnt кагце se-тъпца ksratb, Bbntsratb mi 4Îsrsitb; mi ksrne într'o оагъ kbte 2 пъпъ la 4 тегце, dsnb ksm вог fi de lbSbtorî mi snoniî, dintrV таштъ 'ka чеа de la Robii че era mimkatb de 4 kaî mi slsjitb de natrs oamenî.
llronnetariî kariî ar dori sb întrebsin^zv mamine trebsîesks Sb mtie къ în deobmte tot folossl lor atbrnb dela nsterea mamineî karea ns noate fi maî mikb de kbt че1 nsnjn de 4 kaî, mi ks kbt ssnt maî marî ks atbta faks lskrsî maî bsn mi maî eftin. Пе îbngb ачеа-sta ni4Î odatb sb ns nbdbjdsîaskb къ se вог folosi de mauiinî dakb ns вог авеа msn4itorî de-nrinmî ks dbnsele , kariî se aîbb чева ksno-шИпце гпехатче snre a triera, ini bbgare de seamb mi maî ales iskss^b mi nriBigere. Din. linsa a-qeetor înssmirî de mslte orî e'a întbmnlat къ че!е maî bsne mamine as remas neîntrebsim^ate. Ama dar se чеге ns nsmaî ka sb авет mamine bsne dar ka Sb авет mi oameniî kariî se mtie a bmbîa ks dbnsele, mi ъпкъ sb чеге mi memteri kare Sb mtie a dreye mamina kbnd se ва strika.
La întrebarea însb kare este mamina чеа maî bsnb, resnsndems. La esnozi^sne sniBersalb dinlla-ris eras mamine din tsstrele 4entrsri!e Hrod84ereî lor adekb din Ргапца, Englitera mi Amerika.
Trierbtoarea lsî Hornsby este sna din че!е maî stimate în Englitera, bate mare kbtime de grbs în ицт timn, 150 пъпъ la 180 ektolitre ne zi, ne karele 'Is skoate ksrat de п!еавъ mi 4Îsrsit ks чеа maî mare desbBbimire. A4eastb таштъ s'a îmbsnbtbuit de D.   Garrett, kare o Binde ks
284
BUNUL GULTlVATOa.
2700 1гапч1 ne lok la Spittlegate-iron-Work, Gran-tbam, Lincolnsclirin. Trierbtoarea luî Damey de sistemul franguzesku bate 60 ektolitre ne zi, mi kostiseuite 1500 fr. ne lok la Dole in Indre. în Franga sunt maî muîgî konstruktorî, dintre karii че! maî însemnaţii sunt Callo Ibngb Ilaris, a4esta db trienbtoare ku вапог de чшч! kaî nutere 5750 fr. D. Lotz lbngb Nantes db trierbtoare ku 3500 пъпъ la 4200 framiî. D. Mamort, lbngb Clermont, Аъ таш1пъ че bate ne оагъ 120 snonî ku 1800 fr. D. Dezonai, lbngb Borcleau, аъ maminb че bate ne оагъ 5 ektoîitre, ku 900 fran4î. în Engiitera, fabri4ele I). Rarett, Exali, ia Readiny, a D-luî Clayton et Schuttlervortb, la Linkoln, a D-luîHoward la Betford, aD-luî Crosskel îa Beverly, aD-luîHorsby lbngb Grantliam^ dau maminele ku nregurile че1е maî mbsurate.
Fabrikarea maminelor de trierat fa4e de kbt ва timn marî înaintbrî în Franuja kare s'a luat la întrekut ku Engiitera mi Amerika. Цегтапш ъпкъ nu îndrbsneuite a se amesteka în a4eastb luntb de mexanikb.
Kslecsl п!ъ1Йе!ог oleioacc.
Kamelina mi nanul de вагъ se stringuîn Bini-чег dunb r bndulala че am arbtat nentru kulesulranigeî Kositol otbneî.
în вничег obi4înuîesku Rornbniî a kosi otb-Biîe fbnagurilor mi a nbrîoauelor. Fbnul de otaBb se usukb maî greu de kbt аче1 fbkut în luna luî kuntor, fiind къ earba 't maî anoasb mi timnul maî гече. La kosirea otbBeî trebuîe sb se nriBigîeze de a o tbîe kbt se noate maî anroane de nbmbnt,
AVGUST.
285
fiind-къ toatb mulgimea eî atbrnb de la ачеаз1ъ lukrare. OtaBa se nrimejduemte maî lesne de kbt fbnul dakb se ва klbdi în stog nefiind uskatb bine, fiind къ se anrinde mi mu4eg*bîazb maî kuibnd, de ачееа otaea trebuîe Sb stee ne кътп în kbnigî maî mult timn de  kbt fonul.
în Bini4er adese-orî se kosemte a treîa ota-ва de trifoîu, mi maî tot-d'auna ачеа de luzerrib-
Sn kin foarte bun este de a ameza fbnul din otbBile a4este nuind la klbdirea luî în stog kbte un strat de naie mi kbte unul de otaBb, mi ama fbkbnd un stog, jumbtate din naîe mi jumb-tate din otaBb. Fbnul a4esta se întrebuingeazb ku mare folos la nutreuul Bitelor, fiind къ mi naîele dobbn-desku un gust че п1аче mult la orî-че soîu de dobitoa4e.
HbSbdHftl raniţei.
Adese-orî se rbsbdemte raniga în Ьгитъге!, însb maî bine este ka Sb se fakb aqeasta în Bini-чег mi kbt se ва nutea maî de timnuriu, fiind къ гъ-sbdirile че!е maî timnuriî sunt tot-d'auna mi че1е mai roditoare.
Se ibSbdemte raniga intr'un nbmbnt bogat, în-grbmat mi nregbtit bine nrin maî multe arbturî. într'o mirimte de пъпе albb, kare nu a arunkat multe buruieni, se noate rbSbdi raniga numai dunb o arbturb gunoetb bine; mi tokma a4esta'î folosul че авет din întrebuingarea rbSbdireî ranigeî, adekb de a o nune într'o mirimte mai ku înlesnire dekbt агипче kbnd am sembna-o în lok. Lokunle nbsi-noase sau nbmbnturiîe lutoase mi târî numaî kbt se fie înfoîete mi ambiiungite bine, sunt аче!еа în
L.
SEPTEMVRIE.
"287
*OD В U'ÎK Ut CULTIVATOR.
kare гашца se faqe maî Гъгъ grem uii maî roditoare dekbt în aîte soîsrî de Hbmbntsrî. Asemine ea se fa4e mi într'sn trifoîs snart ks o.arbtsrb, nsmaî kbt nbmbntsl sb fie îndestst de bogat.
Dsnb че seboroneazb nbmbntsl, se rbsbde-iiite гашца fbkbnd bortele ks sn nitonag kbte de o nalmvde denarte snele de altele în toate пъгцПе
Se noate r-bsbdi mi dsnb nlsg mi atsn4î femeile nsn sadsl d'alsngsl brazdeî deskisb ini nlekate neste nbmbntsl arat, iui ks brazda srmbtoare sb îngroanb. Se rbsbdesk în auest kin toate brazdele, mi nsmaî în nbmbntsrile че1е foarte bogate se la-Sb sna goalb intre dsobrbSb di te.
Sadsl trebsîe sb fie gros mi bine înrbdbqi-nat. Inima sadslsî sas msgsrsl nlbnteî trebsîe feri tb ka sb ns fie akoneritb ks цеппъ, fiind къ în asemine întbmnlare ns se nrinde.
îndatb dsnb isnrbBirea rbsbditslsî, trebsîe fbkste kbt se ва nstea maî mslte brazde nrin kare se sksnie ana de ne lan, fiind къ гашца se teme foarte mslt de frig kare o strikb dakb о ва anska aflbndsse ъпкъ nbmbntsl kiftind ks апъ.
ПгыпНгЛ uii гъгИ»1 raiiiuei
Este de mare folos ka nansl mi гашца, se-mbnate în lok mi din arsnkbtsrb, sb se nrbuiaskb aksm în вшчег, ba ъпкъ ini în brsmbrel, uiiainasb se foloseaskb чтева mal bine de zilele че!е frsmoase a le toamneî, de kbtsb se lasb în пптъвагъ, kbnd din ппчта timnslsî mi a smezeleî ns se nots nrbmi dekbt foarte tbrzis, dsnb че as kreskst a4este nHnte mi s'as bmnlst de bsrsîene.
Kbnd nbntele as rbSbrit nrea des, atsn4e trebsîe ase întbrzia ni4Î deksm ks rbritsl fiind къ desimea, foarte mslt le ваНтъ. Kbnd nlbntele sent tinere шг гъаъчта lor ns 'î maî groasb de-ln>t bstea sneî nene de gbskb, atsnqe se not гъп ks stirnitorîsl, amezbnd dinuil aqestsîa atbta de anroanesas de denarte sniî de alnjî, dsnb ksm вог fi mi nlbntele maî dese sas maî rbBbrsate. Ks a-4eastb lskrare se lasb nlbntele rari te în liniî mi Sb smsreazb foarte mslt mi nrbmitsl lor.
Kslessl Bielor,
Fa'ierea Binslsî este o adeirbratb mansfbn-tsrb; trebsîe dar ka rombniî ns nsmaî sb o ks-noaskb bine, sb o îmbsnbtbHaskb înzbstrbnds'o ks deskoneririle fbkste пъпъ astbzî în цегПе че1е maî Bestite în Binaiie, dar sb kaste ka nrin чегкъп nose sb se folosaskb mi maî mslt de dbnsa, ka sna че db Benitsl че1 nnî însemnat dsnb grbne.
Kinsl че se întrebsiniieazb la kslessl Bieî are mare înrisrire assnra fireî mi bsnbtbHeî Binslsî Toatb lsmea este înkredinHatb къ поата чеа bsnb, adekb de soîs bsn iui koantb, db Binsl че1 mai bsn; însb fiind къ ns tot odatb se koks felîsritele soîsrî de поатъ mi ns tot odatb se gbsesks копц1 1оц1 strsgsriî de ne sn bstsk, de ачееа toHÎ къц! ar Boi sb fakb sn вт bsn, ar trebsi se srmezb nilda kblsgbrilor de la Citeaux.
A4esti kblsgbrî kslegeas Bestitele lor вп în kinsl srmbtorîs: 5n klonot Bestemte kblsgbrilor oara întrbreî în Bie; de nika о пък1ъ, de Binea Brs'sn nosr mi sb nsnea în drentsl soareîsî, sas атшгща
288
BUNUL CULTIVATOR»
ku nloae, îndatb kîonotui sunb mi kîamb kblugbrîî afarb din Bie. Numaî ne soare, ne timn senin, kbnd niqî noama, ni4Î nbmbntul nu sunt ude de гоъ mi de nloae, numaî a tu mie întrb în Bie mi o ku-legu, lubnd numaî strugurii 4eî kongî mi 4eî teferi; ini ama kulegbnd Bia în maî multe restbin-nurî dobbndesku Binul че! maî bun mi maî delikat.
Strugurii че! strikaijî mi тичея! de se вог ames-teka ku 4eî bunî, strikb bunbtatea Binuluî, mi de ачееа 4ine Boemte sb aîbb Bin bun nu trebuîe sb ames-Пче struguri че! bunî ku 4eî strikaijî.
La kules sb se îee numaî noama чеа Sbiib-toasb mi koantb; ear struguriî че! Berzî sb гетъе sure a se коаче. Toatb noama kuleasb într'o zi Sb nu se amesti4e ku ачеа kuleasb a duoa zi, ч! Sb fie întreb и innatb deosebit.
Binurile че!е Bestite de la Bor do se faku kulegbnd numaî struguriî чех maî konuî, а къгога bobiije sunt maî grase mi maî înt«.»ekate, mi nu se amestekb a4eî de la umbrb mi de lbngb nbmbnt ku a4eî din soare, Binurile de la Bordo sunt fbkute din поатъ aleasb; akolo noama romie se kulene ne amestekbnd struguriî 4eî nutrezî mi 4eî Berzî к и 4eî konijî.
Binul de Bordo de la Sainte Croix se fa4e alegbnd la kules noama ku atbta migbîah» къ! kulesul Biiior gine mi 2 lunî. In Snania la Sainte Lucasi noama kuleasb stb duob zile la soare maî 'nainte de a fi mustuitb; mi toate Binurile че!е dubii de Kinru, m. a. se faku din поатъ eskatb; dar mi la4 Tokaî, kare'i maî anroane de noi iui este foarte Bestii,  sb lasb  de se usukb   noama ne butu4Î mi
SEPTEMBRE.
2S9
anoî se ки1еце. Au doarb n'am trebui mi noi Sb чегкът a4este feiîurite obi4eîurî, mi maî ales п'аче!еа de la вечиш noştri din Tokaî, ka sl Bedem nu kum-uaam dobbndi втаце maî bune dekbt че!е че fa-чет astbzî ku albia de mare nebbgare de saemb îa kulesu?
Kbnd noama, din ппчта umezeieî mi а гъ-qeleî че kbte odatb domnesk toamna, nu se коаче, aturme trebuîe sb o kulenem, orî кит ва îi, între zioa Кгиче! mi între Binerea-Mare. Кът! Boim ka Binul se nbstreze un miros deosebit, sau kbnd Boim sb fa4em uiamnanie, atumie trebuîe sb kulenem Bia maî 'nainte de a se uska noama ku denlinbtate. în Snania Bmanete че!е ka Butka se fak din поатъ kare se usukb ne butu4Î. Bina-це1е din Framiia numite Cbateau-chalons se fak din поатъ kulese în deken-Biie. Binalele de naîe ka mi аче!е de ia Rin se fak kulegbnd noama ne un timn uskat mi ue o kbldurb mare, mi anoî întin-zbnd struguriî ne leasb denarte unii de aliiiî. Kbnd este soare se nun lesele afarb mi кит 1гече soarele se въгъ in nbuntru, se кигъцъ toate bobijiele че!е mu4ede, mi dunb че se usukb noama bine , anoî se kalkb.
în deobmte toatb lumea la noi este înkre-dingatb къ trebuîe a kulene noama kbnd e koantb; însb fiind къ nu tot-odatb se kok felîuriteîe soîurî de поатъ, din kare maî toate nodgoviile sunt ai-kbtuite, ba ъпкъ тч! toiiî strugurii de ne un bu-tuk nu se kok de odatb ku ton/n, nentru ачееа Bieriî готтпТ, kariî ar Boi Sb fakb Bin bun, ar trebui se  urmesb  оЫчеЫ kbîugbrilor   de îa Citeaux.
19
290 bunul cultivator.
i ачегеа нin5lsî.
Kslegb ndsse noama se nrefaMe în msst mi acesta în Bin. In tot ksrssl acestor atbt de însemnate Iskrbri se чеге o neadormita îngrijire mi о ambnsntb ksrbiienie, къч! dela a4estea atbrnb foarte mslt bsnbtatea mi trbîniqia Binslsî.
Kofele, 4îsbbrele, dejble, kbzile, kblkbto-rîsl, linşi, teasksl, mi alte snelte, trebsîesks maî în toate zilele onbrite, lemiete mi klbtite ks апъ ksratb.
Msstsl. floama ksleasb mi nssb în 4Îsbere, o-bi4Însit se sdrobemte în nodgoriele noastre ks sn Ьъц че'1 zik msstsitorîs mi kare are natrs кгъ-kane la kanbt.   In Цегшаша msstsitsl se fa4e ks o maminb foarte simnK mi nrin kare se treks toni strsgsriî.   Se obi4Însîemte în oare-kare loksrî a se skoate afarb strsgsriî; ear în altele ans se skoate: ama la Bordo, kbnd se msstsemte noama чеа romie, se arsnkb afarb strsgsriî; ear de la a-чеа aîbb ns se arsnkb.   Materia че esb din strsgsrî, kbnd se kalkb mi ferbs îmnresnb ks msstsl, db Binslsî trbîni4ie mi tot-odatb mi sn gsst îoav-te nlbkst, dakb ns se aflb in nrea mare къ1ъцше ; ear dakb msstsl ferbe desm>riiit fiind de strsgsrî, atsii4e db sn Bin kare ns trbîemte mslt timn, de mi este foarte  deîikat ia gsst.   Ns este ks ns-йпцъ a se xotbri obmtemte, dakb este de folos a lenbda strsgsriî la msstsit sas ns: fiind-къ ачеа-sta atbrnb de la firea noameî, de la nbmbnt, de la an mi de la soîsl de Bin че noîemte se fakb
s£pt£a1vrik.
291
чтева. in deobmte la noî Binsl emit гъвак ns ksnrinde materia ачеа netroasb че esb din strsgsrî, mi aîua este maî delikat dekbt a4elroms, kare mi ferbe în kadb ks strsgsrî ks tot.
Kblkatsl. Orî se ва msstsi noama orî ns, ori se вог da afarb strsgsriî sas ns, totsmî noama trebsîe sb se kahe; fiind къ almintrele ns къпъ-tbm msstsl: nrin srmare, afarb de HJamnania snde ks alt kin se skoate msstsl din поатъ, în toate 4ele-l-alte цег! se kalkb noama sas în kblkb-torîs, sas în lin, sas mi în kadb ka la Bsrgonia. Lskrarea kblkatslsî este atbta de însemnatb kbt astbzî авет o msUgime de maminî nentrs a4eastb treabb : dintre a4este ачеа maî nimeritb mi maî folositoare sokotesk къ este d-lsî Lomeni.
Bsnbtatea Binslsî, adekb gsstsl че1 nlbkst, mirossl, tbriea mi trbîni4ia lsî, atbrnb mi de la o notriBÎtb kbtime а пъгцНог msstslsî, ini karele la fert, lskrbnd snele assnra altora, skot felîsritele soîsrî de Binsrî.
La noî În România че!е maî mslte Binsrî ssnt albe, mi fa4erea lor se deosebemte de ачееа a че1ог romii. în Binsrile albe kbstbm maî mslt al-Ьеацъ, îimnezealb mi dslчeaцъ; ks aqeste treî în-ssmirî ssnt ksnoskste Binsrile nele Bestite a snor loksrî; din nrotiBb, în че1е romii kbstbm floare, tbrie mi ъпкъ атъгъте, nentrs kare nsnem mi o nlbntb атагъ mi le fa4em nelinsrî.
Binsl alb este tare snior de fbkst: noama se msstsemte, se kalkb mi se skoate гъвакя!, karele, îmnresnb ks msstsl че esb din kblkbtorîs, se nsne în Ьо1оЬоаче snde mi ferbe.
îl
М2
BUN ULII cultivator
Binsl rom».
Иоата msltsitb sb toar-пъ în kbzî snde ferbe. Zaxarsl de поатъ,  ana, kremOtartarsl mi dos nealb, ssnt пъгцПе че!е maî însemnate karele nrin ferbere nrefak msstsl în nin. Msstsl noate sb fie dsl-че, sas din ппчтъ къ ва авеа mslt zaxar, sas din ппчтъ  къ ва авеа msltb dosnealb че mi ea este dsbie; însb nsmaî din msstsl че ви авеа mslt zaxar пот kxnbta sn в in tare, fiind къ nsmaî z axând sb ппГаче la fert în snirt ks ajstorîsl dosneleî. i>in ппмЧвъ, de ва авеа msstsl msltb dosnealb, вот kbni>ta  sn Bin sîab mi re o, nreksm se întbmnlb kbnd anii an fost reT, kbnd as srmat nloî la ksles mi kbnd noama '\ Berde mi anoasb. în orî kare întbmnlare,  în nsterea Biersîsl este de a dobbndi sin bsn mi în timnsriîe че!е rele.   Ama: 1. se nsne zaxar în msst kbnd noama ns s'a konts bine, mi se nsne ks atbt maî mslt sas maî nsnjn zaxar ks kbt чеге starea mi trebsinjia msstslsî; 2. kbnd msstsl este nreassniiire, din ппчтъ къ are msltb апъ în el. A4eastb апъ se noate da afarb nrin ferbere într'o kbldare; ear dakb msstsl este nrea ssn-njre din ппчтъ къ n'as fost noama koantb, atsn4e se nsne zaxar în el.
ЦеЫ ferbereî msstsisî este de a nrifa4e za-xarsl in snirt; ks kbt ва fi maî mslt zaxar de поатъ ks atbta mi ferberea ujne maî mslt timus mi ks atbta ini Binsl se fa4e maî tare.
Msstsl nss la fert în kadb îmuresnb ks strsgsriî че das trbînbiie Binslsî mi îmnresnb ks bobinele în а къгога пеЬцъ se aflb Bbnseoa че db
septemvrie.
293
floare Binslsî, se nbzemte dsnb srmbtoareîe însemnări:  1. msstsl stb în kadb ks atbta maî nsnjn, ks kbt are maî nsnjn zaxar. Binanijele че!е «moare mi bsne de bbst din bsrgoniea stas în kadb nsmaî 20 пъпъ la 30 ele oare; 2. msstsl trebsîe se stee ks atbta maî  nsnjn în kadb, ks kbt Boeinte чтева ka sb kanete sn вт kare se kam nimte de limbb mi sb fakb snsme ka че1е че ferbs înbds-inite; 3. Binsl stbnd nsnjn la fert în kadb are mslt miros mi mslt gsst. Msstsl înkbt stb în kadb, karea sb lasb demartb ka de o nalmb, în4ene a sfbrbi, a skoate  klbbs4î mi a nrinde ne deassnra о къте-шъ. In astb stare ns sb amestikb kada, kb4iks a4easta se ads4e smintealb gsstslsî mi trbîni4ieî Binslsî, ba ъпкъ kada se mi akonere bine ks sn къпак.
Ks kbt ferberea înainteazb maî mslt, ks a-tbta msstsl se ssnyje, skimbb gsstsl din zbxbros în Binos, къташа sb tot гъгЛкъ kbt цше fertsl mi dsnb че se sfbrnibiule ьъ nogoarb. Timnsi skoa-tereî Binslsî a4estsîe din kadb are Înrisrire assnra floareî, netromieî mi akrimeî Binslsî. Binsl sb skoate din kadb trbgbndsl пе чеп, mi kblkbnd mi tes-ksind strsgsriî. Binsl че esb de la teasks este ne-tros mi înkis la floare. Smi maî mslte teasksrî din kare аче1 че se 1'аче de Нету la Brissac este аче! maî eftin, аче! maî indbnibnatik mi аче1 maî folosite ns.
Binsl roms, nss în поЬЬоаче ka mi Binsl ml alb че ъпкъ ns as fert, тчепе a sfbrbi, a fa4o snsme, a da afarb av,id harbonik, (ama se nsmemte dsxoarea ачееа че esb ne вгапъ, kare niuikb de limbb  mi kare ads4e  атецеаН  ba ъпкъ mi
294
bunul cultivator.
moarte.) Romanii obi4Înuesku* a fa4e gardinb de teskoBine îmnrenlurul вгъпе!, ka Sb nu dee Binul jos, asemine îasb вгапа distunatb ka st, nu se snargb nasul, ini kbte odatb astunb вгапа mi kanbtb unu Bin de че!е înbdumite kare are tbrie multb mi fa-че snume ka mi mamnaniea.
nibkutul Bin de Ermitaj kbnd îmiene a ferbe sb nbzemte în kinul urmbtorîu:
în toate zilele sb bmnib Basul ka ama Ia fertu Sb easb afarb snuma mi alte nekurbgeniî îmnre-ипь ku dbnsa: lukrarea aueasta gine о 1ипь. Dunb ачееа în a duoa 1ипъ tot a natra zi sb bmnle nasul mi anoî tot a onta zi пъпъ че'1 traiie de ne drojdii. La Bordo sb tot bmnle Basul o sentbmbm, dearbndul, dunb ачееа sb astunb вгапа mi la 8 zile Sb bmnle eareniî nasul din nou. La alte lokurî ka iui la noî nu Sb ътп1и Baselc okîu пъпъ în вгапъ, 4i sb îasb lok deuibrt ka de o mkîoanb mi ama snuma mi Rinul sb nu esb afarb. în Burgo-nia Sb îasb ka mi îa noî o bortii къ lbngb вгапъ че stb distunatb mi sîujbmte îa emirea afarb a a-niduluî kar'bonik.
Bieriî че! твъцаш nu sunt unigî ku sokotinga de a bmnîe по1оЬоаче!е în fie kare zi sau de a nu bmbla la dbnsele in kbt timn ferbu. Атъп-duob a4este obi4eîurî aduk folos, къчТ nrin че! din-tbîu se кигъцъ ninuî mi nrin че! de al duoile se kanbtb un Bin de че!е înbdumite. Ппп mijîo4irea unuî burluîu, aflat de D. Herpin, nutem dobbndi a-mbnduob ачeste folosurî, adekb: mi sb nbstrbm în el nulerea mi bunbtatea че о капъ1ъ de îa agidul karbonik, mi sb'î kurbgim de materieîe че esu afarb*
i
SEPTEMVRIE.
295
Dunb  че a îmietat ferberea,  Binul  se iim-nezemte mi drojdiele se amazb ia fund.   In drojdii se айъ dosnealb, kremotartar,  sbmburî, floare de Bin mi toate  a4este orî kbnd notu Sb se tulbure  mi sb stbrneaskb ъпкъ  o ferbere  kare se ogeteaskb tot ninuî.   Ilenîru a skbna Binul de stri-kb4Îunea че o noate авеа гътъпк! ne drojdii, s'a оЫчтик al skoate de ne drojdii de maî multe orî; mi în a4est kin se кигъцъ de toate materiele че not se'î adukb strikb4Îune.   Binuî че! alb este maî mult sunus îa a4eastb  strikb4îune. La noî Rombniî Binul stb ne drojdii în bunî marî în kurnere de maî mulg! anî, Нгъ ka sb se se stmie, mi în îogî a-niî sb xrbnemte mi din че în че maî mult sb în-Bekemte, din ачееа mi maî mult sb îmuuterni4euite; ku toate a4este  numaî Binagele de Odobemtî mi alte kare sunt bune, гетъпи sb se îneekeaskb; ear че!е slabe nu se notu gine, fiind къ se înbkresku mi se ogetesku.   Binul darb de ва fi de soîu bun nu se strikb de ва гетъпеа ne drojdii. Аче as ta se. Bede la alte lokurî: ama Ia Bestita nodgorie de Saint-Thiery Binul stb  ne  drojdii   trei  mi na tiu anî. Asemine mi la multe alte lokurî nu ътЬ1ъ nimene la Binage în кигцеге  de 10 sau 12 anî:" ba ъпкъ în Bestita bute de la Xaîdelberg, Binul sta ne drojdii BÎekurî întreuî; akoîe Binul sb xrbnemte în togi arm, ba ъпкъ la alte îokurî unde se maî gbsesku bugî de a4este marî, ka sb nu гетъе lok demert în ele se bagb  boIoBanî ne вгапъ.   Din ппчта nekbutbrel ku deambnuntul a bmnlereî a4estor bugî, s'a strikat în  BÎeku! че! din  игтъ Binuî dintr'o
i
296
bunul cultivator.
septemvrie.
297
bste кпешъче era la Strasbsrg mi пе а kbreîa fsnd se afla skris-b data 1472.
Кб loate a4este Binsl se trane de ne drojdii тъкъг odatb ne an in toate gerile  че1е maî Bestite în втаце,  alegbndsse  nentrs aqeastb treabb o zi гече, sskatb mi sbninb, mi trbgbiul  în no-етвп'е Binsrile че!е albe mi în martie пе че!е romii.   La Ermitaj sb skoate Binsl de ne drojdii, de dsob orî ne an, în martie mi sentenmrie; In Шат-nanie se trage de treî orî, adekb în oktomurie, în fe-ersarie mi Ia sfbrmitsl lsî martie; în Bsrgonia se trage în martie mi sentemerie.   Ilretstindene Binsrile slabe se trags de ne drojdii earna, «iele de mijlok пптъвагъ mi че!е târî вага.   La trassl Binslsî de ne drojdii se чеге msltb îngrijire mi кягъцеше, ka ama sb ns se rbssfle, sl ns'inî neardb mirossl mi tbriea nrin въгъгеа aerslsî mi nrin tslbsrarea droj -dieior.   In treî kinsrî se trai,ie Binsl гъвак Гыъ nrimejdie, Însb аче1 obinnsit în Italia este че! maî îndbinbnatik mi ks atbta maî bsn ks kbt nsmaî drojdiele не das  afarb.   Toiiî tinikeniî  de la Mi-lan  fak* tsismbe nentrs ачеав1ъ treabb.
Snre a nbstrn Binsl ns trebsîe nsmaî al trane de ne drojdii, dar ъпкъ al mi ksibuj mi al limitezi.
Este ksnoskst къ nsnioasa onremte Binsl de a se oiieti, nentrs ачееа atbt Basele se afsinb ks iiS4îoasb maî 'nainte de a se bmnle ks Bin, kbt iui kbnd ssnt nline ks Bin li se db a4eastb boare de ns4Îoasb. l"Is4Îoasa tslbsrb Binsl, bî îa тш'къ flore, ;ь! •кигъцъ de oosneala ачееа kare se afîb în trsnsl ses, mi kare ve auieazb earemî în fsnd; mi anoî mi de nu ачеаь1ъ drojdie trebsîe sb se liagb Binsl,
Se într ebsinueazb a4esl mijlok de ksrbnjt Binsl nrin ns4Îoasb dbnds'î boare de ns4Îoasb a kbreîa ardere se Гаче ks msltb îndbmbnare mi ks-гъцеше nrin ajstorîsl sneî nmî snelte a D. Mas-son-Four, sas tsrnbnd în nin sn fel de msst înadins nregbtit ks ns4Îoasb. A4est msst de ns-4Îoasb ns ferbe, este dsbie, are miros tare gres de ns4Îoasb mi nsmaî dsob sas treî garafe tsrnate într'sn nolobok ssnt de anîsns snre a ksrbuj tot Binsl din el. în Englitera ssbt nsmele de Cîaret se întreabb tare mslt Binsl de Bordo, de Benicar-los, de Ermitaj amestekat mi fert ks msst de ns-4Îoasb.
Ilrin skoaterea Binslsî de ne drojdii bl des-пъгцш de sna din ппчтНе kare nots sb'î adskb strikb4îsne; ear nrin kleîs skoatem din вт mi ne аче1е materiî rele че se aflb, ka sb zik ama, înssiu trsnsl ses. Kleîsl de moron, xbksit, tonit în msst sas Bin, se toarnb In Bas, se- tsrbsrb Binsl sgbl-Uiind bine Bassî, iui dsnb 10 sas 15 zile, a4est kleîs trane la fsnd toate neksrbjjeniele mi гетъпе Binsl limnede. Tot snre a4est sfbrmit se nots întrebsinixa mi albsmsrî de osb bbtste bine dsnb ksm ne sn«ne Miller къ se кзгъцъ вшаце1е în Sna-nia. Аче! че ar dori a skoate Binsl de ne drojdiî, aî da ns4Îoa>b mi kleîs, snre ai întbri mi al ks-rbjii limnezbndsl bine, nots sb îe maî ambnsnte noBbîisireî din karea D. Jullien, kare s'a îndeled-ni4it insitks aqeste treî 1вкгъп ksrbiiitoare Binslsî.
Dsnb че s'a ksrbnjt mi s'a iimnezit Binsl bine, se noate nbstra în bsnj de lemn sas în garafe de stiklo. Ks kbt ssnt maî marî Basele ks a~
1
298
BUNUL CULTIVA TOP»
atbta sunt mi maî bune, de ачееа mi Binul se Гаче maî bun mi trbcmte mal mult timn în bugî de kbt în antale iui по!оЬоаче;  ear anoî în urieina bute de îa Xaîdelberg а къге*а fund este de 30 de nalme de lat, Binul se îmbunbtbgemte mi trbemte вТёкип întreţii  fon» ka sb se stri4e.   însb fiind къ lemnul nu numaî  are materiî че notu sb slri4e Binu dar mi este sunus la înriuririle skimbbiilor timnuluî mi nrin norii luî aersl noate Sb intre mi sb îesb, de ачееа butelqile de stiklb sunt Basele în kare maî bine se nbstreazb Binul, ka   unele че nu aduk smintealb Binuluî ka lemnul.   Numaî Binul че! ku-rbiiit de nu4Îoasb iui 1 imn ezit de kleîu sb nune în butebiî, snblate bine, maî bntbîu ne dinafarb, anoî mi în ibuntru ku un fer че se înrrebuingezb în Шanina ni a.   Binul se traue din по!оЬоаче în butel4e, Гъгъ ka sb se rbsufle, ku o unealtb aflatb de D. Jnllien, ne un timn uskatu mi sbnin mi ni4Î odatb kbnd Infloreime, sau kbnd se kulene Bia, 4i numaî toamna mi earna.
Forma butehilor este deosibitb în Шатпапш, Burgonia, Bordo mi Engîetera, însb la guri» trebuîe luat seama ka Sb fie nolriBitb mi sb se noatb as-tuna bine ku un don de nlutb; a4eastb lukrare se Гаче ku multb umurinj|b nrin ajutorîul uneî maminî aflate de D. Zetta. Г)ипъ ачееа Sb înBblemte bine ku o unsoare fbkutb din s mo alb, rbininb mi чеагъ. Se noate mî maî bine as tu na butebiiJe nrin kinul mi manii na aflatb de D. Dup re, kare este maî în-dbmbnatikb mi fa4e un lukru maî eftin de kbt a-чеа obi4înuitb în Ulamnaniea.
Hentru distunatul buteliilor, Г). Deleuze a af-
SEPTEMVRIK.
299
lat o unealtb foarte îndbmbnatikb ku kare, Гъгъ Sb skoatem donul, skoatem din butelkb tot Binul mi tot nerbsuflat nutem Sb'l bem пъпъ ъ1 вот sfbrmi.
Butehiîe bmnlute ku Bin se атеагъ în тв-шцъ klbdindule kulkate unele neete altele, ama ka în don Sb fie totdeauna Bin. Snre a4est sfbrmit gratia aflatb de D. Manon este foarte îndbmbnatikb.
Basele în kare se gine Binul sb ameazb în nienî-Цб, kare snre a fi Ьипъ trebuîe: 1. se fie ku gura în snre теагъ noante; 2. Sb fie îndestul de adbnk'b nentru ka kbldura din ea sb fie tot dea-una statornikb, dunb кит s'a doBedit aqeasta e Hoffmann; 3. Sb fie umezeala statornikb, kb4Î fiind nrea mare nri4inuemte тичегаН, mi fiind nrea mikb usukb naşele mi tulburb n'nul; 4. lumina se fie notriBitb, къч! o luminb mare adu4e uskbuîune, mi o întuneqime mare а(1иче nutrezire; 5. sb nu fie sunusb skuturbturilor de tibsurî, trbsnete mi alte mimkbrî kare tulburb mi ogetesku Binul; 6, sb nu fie lemn de brad în ni в ni и ъ mi sb nu se nuc în ea Berdegurî, ваггъ, oget mi alte materiî nle-kate snre dos ni re; mi 7. soarele Sb nu resbatb ni4Î odatb în niBnigb.
Snre a m>stra Binul trebuîe se kunoamtem boalele de kare noate sb nbtimeaskb mi kinurile nrin kare noate sb se Binde4e; însb ţeasta ar чеге maî mult lok dekbt nutem nentru aste datb a jbrtfi a4estuî ram de agrikuîturb.
Faqerea Binuluî este atbta de însemnatb mi nodgoriile Rombni4Î au un Biitor atbta de mare dunb кит sokotea mi BoeBodul Kantimir ъпкъ ku un BÎek maî în игтъ mi îndemna ne lokuitorî a kbuta de
300
buisul cultivator.
dbnsele, înkbt ns nstem sfbruii a4eastb foarte гснкъ агъ1аге desnre Гачегеа Binslsî, Гъгъ a arbta mi isBoarele de snde s'ar nstea adbna Bieriî noştri, snre a se folosi kbt se noate maî mslt de nodgo-riî. Аче stea ssnt skrierele lsî Aubergier, Ca Iove au, Kontele O (lard, Konteîe Ulanîal. DD. Gentil, Sebille, Fabrony, Herpin,Masson-Four, Salomon, Valeour, Poi-tevin, Sckubler mi a maî msltor altor însemn a uj ЬъгЬаць De kbnd s'as înaintit твъцацп ks deskone-rireîe în ximie, ka keîa tstsror mestemsgsriîor, s'as aflat kinsrî nrin kare se faks felîsritele soîsrî de ninsrî. Odinioanb se kredea къ mamnania nsmaî într'sn lok se noate fa4e, astbzî însb nretstindene se Гаче mamnanie. însb înrisrirea klimeî, а пътъп-tslsî, akinslsî îskrbreîBieî, amezarea Bieî, a faqereî Binslsî, ssnt Iskrxrî nrin kare se skimbb înssmirile Binsrilor, тъкаг de ar fi emite tot din sn soîs de поатъ. Aqeste deosebiri faks Binsrile de Rin de Sngaria, de Snania, de Italia mi a. 1.1. #
intreBsiiinarea Binslsi.
Binsl a auîsns a fi bestsra чеа maî obî4Însitb a o ins lsî. El este o bestsrrr> înti.ritoare, maî mslt sas maî nsnjn xrbnitoare, mi, în orî kare ririmre, folositoare. Filosofsl П la ton mi îniielentsl Solo-mon ziqeas къ ninsl îmnsterniqenile mi înj|cleyerea.
Binsl че! ssbujre adяче кигъцеше mi îngres-i-гъъ mistsirea, Binsl smor este b*n de best maî înainte de a se îimeki. Bi >sri!e nose ameijesks degrabb, dsnb ksm a doBedit Bergman, ks a4idsl lor че! karbonik. Binsl че! век îs este dbtbtorîs de sbnbtate, este bsn la stomaxsrî slabe, la mouineyî,
SEPTEMBRIE.
301
mi în toate întbmnlbrile db nstere trsnslsî, Гъгъ ka sb "1 xrbneaskb. Binsl че! gras mi gros este че1 maî xrbnitorîs; ear Bin sl anos mi akrs ns este хгъ-nitorîs. Binsl че! roms este maî tare, maî smor mi mi maî lesne de mistsit dekbt Binsl че1 alb kare este maî slab, skoate maî mslt ks sdsl, iui este maî xrbnitorîs dekbt че! roms.
Orî че lskrs bsn, întrebsinţjat fiind neste тъ-ssrb se Гаче Bbtbmbtorîs; de ачееа П la ton onrea de la Bin ne tineriî че ns aeeas 22 de anî. Aristot onrea ne koniîmi пе тапче. Kartagineziî ns eras _ slobozi ъ bea Bin kbnd se aflas în bbtblie. Liksrg da tinerime! nriBelimtî înfiorbtoare de beuje snre а о оцъгъ mi a o deribrta de вт, mi Ilalmariss ne snone къ leuile Romeî ns твоеа ne nreojjî a bea maî mslt dekbt treî nbxbrsjie mi4Î la о чтъ. Ks toatb înijelenqîsnea leuilor, adese-orî s'a Bbzst Ьъг-bajjî foarte de treabb stbngbnd în Bin strblsqitele lor înssmirî.
<*i bdina.
In вЫчег se fa4e kslessl seminjjelor din grb-dinb. Aqeastb treabb чеге toatb îngrijirea stbnb-neî de kasb 4eî хагтче, fiind къ bsnbtatea mi îm-belmsgarea legsmilor din grbdinb atbrnb de la alessl mi nbstratsl seminiielor. Stbnbna singsrb trebsîe sb ksleagb mi sb stringb seminnele, ksm ва Bedea къ legsmsrile че se skstsrb lesne s'as anronieat de kont; ear 4ele-l-alte ksm s'as kont trebsîe sb se taîe кочепп, sb se nsîe Ia smbrb sas snbnzsrbnd legbtorile sas amezbnds'î ne ţjolsrî ka Sb stea пъпъ se вог SBbnta mi se вог sska ks de-
302
BUNUL CULTIVATOR.
0CT0MYRIE.
303
зъвъпшге ; ear nbntele а къгога пъгц! nu se kok toate de-o-datb, kum sunt morkoBiî, se вог kule-це ne r-bnd mi în mal multe restbmaurî stringbnd numai къпъщпе1е чеЛе koante.
Dunb че se вог uska bine toate пъгцПе ко-чспНог, anoî se вог bate, mi seminirele alese se вог nune în sbkuîteiie, mi ne fie-kare se ва skrie solul seminţiei че s'a nus mi anul kbnd s'a kules.
A4este sbkultemj se вог nbstra tntr' un lok uskat, am>rat de umezeaîb mi unde nu se Гаче earna fok mi unde s-ьпи auîungb шоагечп. Dakb seminijele se вог fi kules bine mi se вог fi nbstrat dunb кит am zis, noate stbnbna de kasb Sb se nbdbjduîaskb întrbnsele къ вог înkoljji mi d$m treuerecc srmUorislsi titmm, adekb: doî anî nentru зетъпца de чеапъ, nraz mi nbtrunjel; treî anî nentru ачеа de тъгаг mi de mazere; natru anî nentru morkoBÎ mi marole; чтч\ ani nentru sfekie, nani mi rbdikî. Bobul în iibstbrî se пъ-streazb natru mi ч\т\ anî; mi fasolile вог înkoJjii în al duoile mi al treî le an, dakb se вог iibstra în nbstbrî; însb desgîokate nerd dunb un an însumirea de a mai înkolnj.
OKTOIBRI Ё.
ЬвкгъгПе lsneî. — Bxndstsl nrodektelor. — lîbstratsî nrodsktelor.— n»terile natsrei în nlegbiie. —Кгвцагеа. —Magazinele de гегегвъ în sate. — Kslessl mi nxstrat»! kartofle-\0Tm _ Kslessl miirbstratsl sfekleîor mi al тогковПог. — Desnre Bite. — Emati4ile. — Adxnatel vitelor. — Boii de negoij. — naîele. — Xrana Bitelor к» гъаъчШ. — Къп»1. — Grbsnijele.— Mxssri nentrs boala nsraitx ч1«та Bitelor. — Arbtsrile nre-g-btitoare. — Desnre лъd8rî. — Desnre gi-bdiiib.
KultiBatorîul че! bun sfbrmes4e akum de kules mi de aniezat în magasine toate nroduktele sale. Aseminea elu anronie akum de sfbrmit mi sembnbturele de toamnb. In oktonmrie dar kultiBatorîul are de o narte a aduna mi anune în lok bun de nbstrare nroduktele че a dobbndit în kursul anuluî, mi ne de alta a arunka earemî în пъ-mbnt noue seminjje че au sb formeze basa lukrbreî nbmbntuluî, adekb a industriei agrikole. K» nroduktele adunate, kultiBatorîul kautb a intra în kîeltuîelele fbkute, mia dobbndi o resnlbtire типче! mi oste-nelelor sale; nentru ачееа, îndatb че a în4enut a aduna dene кътп roadele nbmbntuluî, kultiBatorîul trebuîe sb gbndeaskb nu numaî la nbstrarea lor,, kare este unul din че1е maî însemnate obiekte ale lukrbreî nbmbntuluî, dar mi la desfa4erea, la nre-fa4erea lor în monedb sunbtoare, kare este че1и maî de ne игтъ skonu al orî kbreî industrii.
De la rbdikatul nbnilor  din цеагше mi пъпъ la bbtutul brumei Bitele au aBut unu nutreţ
304
HUNUL CULTIVATOR.
OCTOMVBIE.
305
bogat» no mirimte mi ne ч1окъ1ъш№, ne Гъпеце mi ne izlaz, nentru ka sb se fie înkblat mi sb fie bune de irbndut. KultiBatorîul че! ku minte se fo-loses4e de toamna чеа bogatb mi, dunb kum ъ! noBbijuîesku interesele sale, китпъгъ Bite în Ьипъ stare mi le nune ne îngrbiueatu, snre a le skoate de Bbndut kasanilor în пгппъвагъ, sau в înde akum ne аче!е че yi nrisosesku la аче! че eseniteasb industria salxanalelor: una din че1е maî înseninate ramure ale industriei uikî цеп ka a noastrb, unde nbstoria, din гъптеа nonulanjsneî, are o întindere maî mare de kbt ачеа a nlugbrieî.
Din Bbnzarea Bitelor mi a grbnelor kultiBatorîul a trebuit пъпь la sfbrmi tul luî brumbrel Sb adune o sumb de banî îndestul de mare nentru ka sb skane din strbmntorire mi Sb noatb întbtnnina toate 4iie alte trebuiniie mi kîeltsîelî ale sale mi sb noatb nlbti mi kbintîul momieî. Srmbnd a ginea timnul frumos în brumerel, kultiBatorîul тъкаг de ui'aru fi sfbrmi tu «етъпъ turele de toamnb nu trebuîe se strice nlugurile, 4i Sb meargb înainte ku fbkutul arbtureî de пптъвагъ, пъпъ че ва îngîega nbmbntul mi ва kbdea ninsoarea. Ogorbrea de ku toamnb nriemte foarte mult nbmbnturilor, maî ales че1ог târî mi lutoase, ne kare nerul le атъпипцеагъ mi le fa4e bune de a fi sembnate kear mi m mustul ombtuluî. Afarb de ачееа uearenile ogorbte de ku toamnb uriimesku maî ku înlesnire în kursul erneî bine-fbkbtoarele lukrbrî ale trunurilor atmosfemie mi dobbndesku o înaBUgire, o nutere de rodire че le Гаче a da xolde maî
îmbeîmugate de kbt аче1е re sunt arate mi sembnate în пптъвагъ.
Пе lbngb îndeletni4irea kultiBatorîuîuîde a se nregbti de еагпъ, de а Гаче ernati4ele nentru Bite, de a ameza boii îa esle, anoî mi nbstrarea rekolte-lor este obiektuî че! maî însemnat desnre kare ne вот okuna maî ku de ambnuntul.
B'biidstsl rirodsktelor.
Din îmnrenîurbrile yeografwe, екопогтче mi komer4iale ale agrikultureî noastre a emitu o re-gulb Ьипъ de nbzit de kbtrb tot аче! че se окипъ ku nraktika lukrbreî nbmbntuluî. A4eastb regulb stb întru a Binde toamna grbnele mi пптъвага norumbul.   A niti de a Binde bine, adekb îa timn, mi ku пгеци! че1 maî foJositorîu, este o kondigiune tot atbta de trebuitoare nentru isbbnda agrikolb ka mi ачееа de a niti a nrodu4e mult, bun mi ku nu-Ш'пъ kîeltuîalb.   Ба ъпкъ de че!е maî de multe orî isbbnda atbrnb maî mult de la  Bbnzarea nro-duktelor de kbt de la lukrarea mi nbstrarea lor. în zadar ва авеа чтева nrodukte multe, bune mi bine nbstrate, dakb nu ва urni a le Binde, le ва nerde mi se ва nbgubi.
La Bbndutul uroduktelor, kultiBatorîul are de m>zit o regub kare este doBeditb de Ьипъ" nrin zi4erea: maî bine sb se kbeaskb чтева къ n'a въп-dut. A4eastb regulb este emitb din nrin4inîul че! mare al nrod»4ereî aBunjeî: desnbrgirea типчек Ea stb întru a se mbruini kultiBatorîul în rolul seu de nrodukbtorîu mi a Ibsa negugetorîuluî roiul de suekulatorîu asunra nregurilor, mi kare este fundamen-
20
306
BUNUL CULTIVATOR.
OCTUMVRIR.
tsl industriei komeniiaîe.   KsltiBatorîsl ka nrods-kbtorîs trebsîe a'inî faqe sokoteata kbtbî njne nro-dsktsl, mi îndatb че ва gbsi sns nreijs kare Sb 4 nlbteaskb toate kîeltsîele!e uii kare sb 'î lase mi sn foloss ksBiimiîoss, ns trebsîe se mal uje nro-dsktele ks nbdejde de a dobbndi maî mslt, 4i sb le deamisb ns mal amtente sns nrejjs maî bsns; kb4Î astentand ese din sfera sa de ksltiBatorîs mi Întrb în ачеа de snekslatorîs. Se uodte lesne în-tbmnîa ka sb skazb nreosrile mi sb ns noatb Bin-de £ъгъ  de a jigni interesele ksltsreî mi авеа o nagsbb simijitoare.   Ssirea mi коЬогъгеа nre narilor este obiektsl assnra  kbrsîa se  anleakb inds-stria komeniiata; ачеа-ta nesedb îndestsle korn-binaujsnî nentrs a ns ie nbgsbi atbta kbt se пъ-gsbes4e sns ksltiBatorls че ns are îndembnbrile komer4iantslsî snre a sueksla mi els assnra nre-jjsrilor; de ачееа sfbtsim ne ksîtiBatorî de a uin-de îndatb че котегчшпцп le das пгец<;1 ksBiiu-4Îos, mi a îbsa kbiniigsl mi nagsba че ar enii din ssirea sas коЬогъгеа urejisrilor аче!ог че sneqial ssnt interesat în aqest ram al indsstrieî.
Bbnzbnd ksltiBatorîsl la timnsi ksBenit mi ks ureţisl че 'î întoanie kîeJtsîelele mi 'î db folossl че иогешче а авеа, este tot?;-de-sna stbnbn de a kondsqe dsiib ksm nofiemte toate interesele nro-dskujsneî sale, mi de a 'mi îmnlini mi toate îndatoririle sale. Чеа maî mare din toate îndatoririle sale este de a nlbti snde este datorîs mi maî ales de a nlbti kbintîsl mom'eî. între mslte оЫче-îsri bsne, че авет în цеага noastrb, nstem nsne, ks tot к s Bbntsl, ne аче! statsit de a se nlbti termini Ie
],-ontraktsM de arendbisire în oktomBrie la Sf. Di-rnitrie. De ksm s'as seqerat grbnele mi пъпъ la aqeasta епокъ înaintata a anslsî, ksltiBatorîsl че! înţjelent a aBst tot timnsi de a le einde mi a le nrifaqe în bani. De ns a takst aqeasta, nirnslsî altsîe ns are de a îmnsta dekbt nenreeedereî sale nentrs linsa de bani snre a nlbti datoriele fbkste în ksrssl anslsî, snre a resnsnde kbmtîsl mi snre a faqe nose înaintarî ne ansi Biitorîs.
Ilustratei nrodsktelor.
între înd ele Ini Mirele чс1е maî însemnate, maî de'ntaîs ini maî esenqiale ale snsî kslfieatorîs bsn se nsne ks tot ksebntsl nbstrarea bskatelor; къч! ns este destsl de a nrodsqe, de a arp, de a se-тъпа mi deaksleue, trebsîe mi a m-.stra nrodsk-tele adsnate. De mslte orî de la nbslrafsl bskatelor atbrnb tot bsns! sfbrmit al a4elsî че se ва a-nska de lskrarea nbmbntslsî. în zadar s'ar osteni ksItiBatorîsKde a nrodsqe obiektele qele maî bsne, în zadar ar ksJene bskateîe qele maî îmbebusgate, els ns ва авеа niqî sn folos de la ksantiîatea mi ksalitatea lor dakb ns ва îngriji de dbnsele, dakb ns le ва nbstra bine mi ns ва întrebsinjja toate mijloaqele kbte not sb le nbstrezb, mi sb le пъ-slrese în starea чеа maî bsnb mi пъпъ ва Beni timnsi de a le в-inde mi a le nrifaqe în banî.
Ilentrs nbstrarea bskatelor agriksltsra noastrb are nimte obiqeîsrî atbt de екопотлче mi a-tat de bsne kbt, orî kbt ar fi de înanoîatb în toate qele alte оъгцТ ale eî, în aqeasta însb ea este foarte înaintata, mi nsteiii ziqe къ este maî înain-
308
BUNUL CULTIVATOR.
tatb de kbt agrikultura tuturor nonoarelor чеЬэг maf MiBilisate. Авет mi noî oare kare оЫче!иг! de a-grikulturb nraktikb kare meritb a fi qerqetate, de nu ku skonui de a le Гаче kunoskute altor neamuri kare kautb bunul nretutindene, шПи îeu orî unde'lu gbsesku, че!и nugin ku аче1а de a iuti noî înuiine чеа че авети bun snre a'lu nbstra; къч! de multe orî se întbmnib къ nenreguind оЫчеТи rile noastre че1е bune le ne însemnbmumi le пъ-rbsimu; iui anoî, lubnd altele în lokul lor, 1иът tokmaî ne че1е kare sunt mult maî rele de kbt ale noastre, тъкаг къ sunt luate de Ia по no a re Ie Ia kare înfloresku mtiingele mi mbestriele.
ITentru nbstrarea grbnelor mi a fbnuluî se faku în alte gerî magazine kare чег un kanital ku atbt maî însemnbtorîu ku kbt klbdirile de neat-гъ, kare kostisesk n u!t, se чег a fi foarte Baste snre a nutea fi înkbnbtoare nentru toate snonurile de grbne mi nentru toate stogurile de fbn че se a dunb de иe кътп.
Ku obi4eîuî de a nune snre nbstrare grbneîe mi fbnul în magasine, zidite în kurtea kaseî de Ia momie, agrikultura altor gerî este neeoitb a le mi къга îndatb dunb sfbrmi tul вечепшиЫ mi a kosi-tuluî. A4eastb къгъ1«гъ, într'un timn kbnd omul nu este îndestul trebuingelor sale, чеге neanbrat o mulgime de kîeîtuîele de transnort mi un timn îndelungat.
La oameniî darb kare întorkbndu-se din stn,-inbtate ku fokul sbnt de a îmbunbtbgi agrikultura, mi de a întrodu4e în цеагъ sistemul nbstrbreî re-koltelor, obi4Înuit la nonoarele «lieilisate, авет de
OCTOMVRIB. 309
siusu înainte nraktika gerei noastre kare, în nbstrarea grbnelor în snonî mi a fbnuluî, este atbt de simnlb ne kbt mi de ekonomikb, Ku a4cste duoe însumirî însb nraktika gereî noastre este maî nre-sus de nraktika din alte gerî. Ilofteaskb kolonistiî germani sb învege ne geraniî noştri kum Sb nbstreazb grbnele în snonî mi fbnul în stogurî. Iffi a4easta o zi4em ka resnuns la аче! че вог sb adukb ne Nemgî ka sb ne îneegea lukra nbmbntul mi a nbstra roadele luî.
De sigur kolonistiî к» оЫче!и1 lor вог fa4e trebî rele în цеагъ, nrin kîeltuîeiile че1е marî în klbdirî înkbnbtoare mi nrin nerderea timnuluî în kbrbtura rekolteîor la magasine, într'o епокъ a a-nuluî kbnd sunt de fbkst alte maî însemnate lukrbrî; ear geraniî noştri nu вог авеа nimik de în-Bbgat de îa dbnmiî. Din kontra, dunb че вог ri-de de nekazuî nerngilor, geraniî готъп! вог trebui sb deeinb înBbgbtoriî ko!on;stilor germani. Au nbgit multe daune nenoro4igiî kolonistiî kare, kre-zbnd къ agrikultura lor este чеа mai 'naintatb, desnreguîesku ne ачееа a gereî în kare kautb a se auieza. Rusia mi Egintuî ne dau desnre ачеа-sta nilde înfioretoarie.
In geara noastrb, lokuitoriî nbstreazb grbnele în 4irezî ne kare le klbdesku ku o iskusingb neste nutingb de a se deskrie, mi atbt de bine kbt not Sb stea grbneîe în ele anî înîrenî fbrb ka sb se stri4e. Aseminea mi fbnul ъ! adunb în stogurî karele esu din mbnile geranilor ku o simetrie mi o formb atbt de notrieitb kbt numaî тъ-
310
BUIÎUL CULTIVATOR.
na чеа denrinsb а snsî hm zsgraB noate ale desemna ne хъ) tie.
ОЫчеЫ nostrs de a kh,di 4irezile mi stogsrile în k-bmiiie ne skstemte mi de къгъ(?н ъ, mi ks a4easla ne îndeтъпеагъ foarte mslt în ekono-mia mi întrebsinjjarea timns lsî, kare este kanita-Ы че! maî nreujos a!agriksltsreî, ka mi al orî-kbreîa alte indsstriî. La 4irezile de grxne se not tran-snorta maminele de triers ks kare зъ se desnbr-jjeaskb seminjjele de naîe. îlaîele гетъп de a fi kbrate sas mbnkatene lok earna, еагъ gn ne le se кагъ la magazine.
Bin Bekime шч! grxnele ns se къгая la magazine, 4i se îngronas ne lok în grenî înadins fbkste nentrs aqeaslb treabb.   Forma gronilor de bskate, nregbtirea lor nrin ardere, a fbkst din a-4este magazine s ster ane, magazinele че]е maî bsne mi maî eftine,  magazinele аче le in kare grb-nele se nbstreazb ama ksm ni4Î пъпъ astb-zî шti— жца n'a nststs a afla вге-о klbdire în kare grb-nele Sb se nbstreze mi maî mslt timn mi maî bine de kbt in gronî.   Grooiîe eras   odinioai ъ magazine ale ksltiBatorilor noştri.   Нъгъşirul groniie, ksltiBatoriî noştri as пъг hsit sn lskrs bsn, o nrak-tikb  atbt de ks minte kbt kîar m ti inii а чеа maî înaintata kastb asta-zî a le nronaga în iierile че!е maî 4iBilisate.   La groniîe de bskate trebsims a гевеш mi noî maî aless noî kariî le-ams и в s t o-dînioarb   atbt de   nenerale,  kbt   mi  asta-zî se gbsesks   întrebsiniîate   de   ksKÎBatorî,   mi maî aless de 4eî din Basarabia.   DesBblirile че a Isat Komerqîsl, kare чеге grbsl пъпъ la îngîeuatsl Ds-
oe tom viu k.
311
nbreî, ne ajstb de a ekonomisi transnortsl gixs-de la 4irezî la magazine. Ilsind grbsl în gronî вот авеа ekonomia de a'ls къга deadreulsl la Dsnbrea.
Цеага noastrb se deosebemte mat ks osebire în obi4eîsî че! bsn ks kare se nbstreazb norsmbsl   în Mol dona norsmbsl se nbstreazb în коше-, re; ear în Msntenia norsmbs! se nbstreazb în пъ-tsle.   Ni mi к ns este maî bine aflat de kbt nbtslele mi komerile готъпНог.   Moldoneniî îVtfs komerile în ksrmezimsl Bbntslsî, le faks Isniiî mi îngsste; ini ks  a4eastb klbdire Bbntsl  noate resbate ks înlesnire   n4ntre  îngrbditsra nselilor  snre a sska norsmbsl mi a M imn e di к a de a ns se înfier-bbnta,   înkoljji   mi   strika.    Msnteniî   faks пъ-tslile rotsnde; însb rbdikate dela пътгп(, ka ama mi ne dedessbf sb le strbjbata Bbntsl.   In ktadi-rea ач'. stor magazine, Rombnsl, atbt în Мок1ова kbt iui în Msntenia,  a mlist a întrebsiniia marea nstere a fireî la nbstratsl snsî nrodskt atat de deli-kat   mi  atbt  de gres de ui ost ksm este norsmbsl nostrs.   Komersl are însb sminteala de  a fi nrea anroane de nbmbnt; asemine mi nbtslsl de a ns агъ ta aersîsî o Гацъ kbt se noate  maî întinse.   A'ieste sminteli se not înlbtsfa lsbnd чееа че este bsn Ia komere, lsnnimea lor    de la пъ-тъгД; mi nbrbsind ачееа че mi sns! mi altsl as nenotrinit mi ama kîbdind sn nbtsl kare sb fie Isat de models în toate ujerile qinilisate."
flbstrarea rbdb4inilor în msre înBblite ks nbmbnt este ksnoskstb în ksltsra noastrb чеа mare; еагъ ksltsra rea mikb mi orî kare stanъп de ka-
312
BUNUL CULTIVATOR.
OCTOMVRIK.
313
sb le nbstreazb în zemni4e unde gin» mi Barza (kurekîul) nusb la murat. Zemni4ele asemine sunt akonerite ku пъrm.nl ka mi bordeile.
N'aeemu nimikb de doritu de la strbinî шч! nentru nbstrarea Binuluî. ШвшщЧе noastie ku xru-bele lor че1е fbkute la o adbn4ime atbt de mare kbt temneratura sb gine neklintitb, nu numaî пъ~ streasb darb  mi îmbunbtbgemte Binurile noastre,
Ilbstrarea frukteior, a merelor iui a nerelor în kbtimî marî se Гаче în гетшче; însb nentru a-nroBisionarea unuî menaja ne еагпъ kreiemu къ amu nutea adonta dulanuriîe че!е ku sbîtare mi4Î uii multe, aflate de Dombasle uii ne а къгога deskrie-re о вот da-o. Damele noastre, ka mume de familie, вог gbsi în a4eastb narte а пъя!гъге1 o a-deBbratb nutere kare le Гаче a domni în kasa lor rbmiuîala, ekonomie, tiknita Bieguire mi feri4ire. A4este bunurî se dobbndesku nrin buna ginere a menanîuluî, nrin къ и tar ea de kuxnie, de grbdinb, de liBezî, de leakurî de kasb mi nrin nbstrare tuturor lukruriîor aduse în kasb.
Sfbrmbnd zi4emu къ în nbstrarea nrodukte-lor, stbnbna de kasb чеа Ьипъ are nartea чеа maî întinsb; fiind-къ de la îndestularea kaseî ku че!е adunate de ne din afarb de kbtre bbrbatul че! xarniku iui de omenie atbrnb toatb femirea.
Ilsterea naturei în п1иц i,rie
Ni4Î o industrie nu este maî greu de eser-4itatu mi maî sunusb la nerderî de tot soîul de kbt ачееа a kultiBatorîuluî. Toate nerderile mi toate greutbgile Binu de akolo къ în arodu4erea
agrikolb natura Ie nartea чеа mai însemnbtoarie. Nimik nu se noate nrodu4e în agrikulturb Гъгъ de konkursul natureî. Natura, nrin toate nuterile sale, auîutb sau strikb lukrbrile kgltiBatorîul?I. Natura este atbt de nugin kunoskutb, kbt nM пъпъ astb-zî kultiBatorîul n'a nutut afla kinul ku kare se întrebuingeze în folosul industriei sale lukrbrile че1е bune mi folositoare ale nutereî, ba ъпкъ ni4Î ne аче-la de a înhtura sau de a skbna de аче!е rele A4eastb nemtiingb adu4e naguba чеа mai simgi-' toare mi adese orî гъ<1ъгтчеш1е toate lukrbrile kul-tureî, nerzinduse tot-odatb mi folosul kanitaluluî mi al mumieî kultiBatorîuluî.
KultiBatorîul nrodu4e nbntele mi Bitele ku a-jutorul stixiilor nbmbntuluî mi ale 4erîuîuî. La un snik de grbu se чеге: l-iu ka sembnga Sb aîbb kolgul, nerminile, bine nbstratu; 2 nbmbntul în kare se агипкъ sembnga Sb fie bine nregbtit; 3-le umezeala în iibmbnt trebuie Sb fie ni4Î nrea mul-tb, къч! atumie sembnga nutrezem4e, тч! nrea nuginb къч! atun4e sembnga se usukb mi nu re-sare; 4-le kbldura Sb fib notriBitb, къч! fiind multb sembnga se usukb mi kolgul eî arde; 5-le aerul sb fie adunat în ogor, къч! în deuiert ni4Î un germine nu înkolgemte; 6-le oksigenul din апъ mi din aer, din materiile Biezbtoare mi ne-eiezetoare sb fie în тъзигъ кивипчоавъ, kb4Î altmintrele tbnbra fiingb nu noate ni4Î înkol-gi, шч! kremte; 7-le azotul, kare xrbnemte fiin-ga in kbtime mbsuratb, gine Bieaga mi o înlesne-mte; însb fiind nrea mult o stinge ; 8-le karbo-nul Гыъ de kare nlbnta nu se noate хгът; 9-le
314
BUNUL CULTIVATOR.
luminb Нгъ kare nHnta se Bestejeamte, se îngbl-b< neiute mi moare; 10-!e9 întuneriku Гъгъ kare mistf rioasa mkolnjre nu se nroduqe; 11-le, elektri-tiiîate; i2-îe magnetism*, mi къ!е alte elemente naturale, mi ъпкъ kbte alte котЫпъп de elemente nekunoskute пъпъ akum. Ear anoî eniitu germinile din nbmbnt are o ncBoîe de elementele din nbmbnt mi de ачеЛе din klinib atbt de mare kbt de nu вог fi toate faBorabile, de la îmicnutul Bi_ ецеК пъпъ la геиго(!ичегеа eî, kare este aktui a-че! maî nenbtrunsu de mintea omeneaskb mi аче! maî însemnat че se kautb, anoî toate keltuleiele mi ostenelile kultiBatorîuluî se Zbdbrni4esku.
Numai kbnd natura ajutb ostenelile kul-tiBaiorilor nrin lu к rare a bin е-Гъ kbt oare a tuturor nu terilor eî, nu maî at»n4Î kultiBatorîul noate ajunge la skonul industriei sale, kare este de a dobbndi Htbte nrodukte, kbte se чег nentn; a'mî întoanie nu numaî kîeitutelele fbkuîe in dobbndirea lor, dar mi nentru a'mî gbsi în ele o resnlatb a mumiei sale. A«easta akum toamna, fie-kare kuîИваtorte o noate kunoamte. Toamna kultiBatorîul se buku-гъ sau se întristeasb.
DuÎ4e mi feri4ilb este toamna la tot kultiBatorîul karele а ави! norowire de a fi fost ajutat; de naturb în tot kursul anului; dar агоагъ mi nenl'l-kutb este toamna nentru tot аче! че, dunb un an de kîeltuîele mi de ostenele, se Bede iiUibnd. In еагпъ ku serb4ia la magul ион!, ku magasinele demerte mi maî nrisus de toate ku nunga goalb. Кр»царса.
Omul kaerle, în ii uter ea  inteliginjjeî че ia~
OCTO.uVKIK.
315
dat Zi di tonul, este domnul natureî, omul kemat de a kunoamte natura, de a o deskoneii mi a o întrebuinţa la îndestularea tuturor trebuinn/Ior sale, o-mul are în sine o Bir tu te ku kare se noate funia kîar în kontra natureî, kbnd este 4ertat de agentele eî. К и „кгицагеа" (epargne) omul se rbdikb neste toate tristele mi nbgubitoarele lukrbrî ale natureî. Niqî o industrie nu are maî шиИъ trebuin-. inu/ь de a aqeastb înaltb fanlb Ьипъ (eirtute) de kbt ачеа a kultiBatorîuluî. Anosta, lukn.nd în sinul natureî, mi lubnd în ajutorîul industriei sale konkursul nu terii of eî, adese orî Bede nimÎ4induse într'un singur minunt toate nbdejdiele sale, toate roduriîe ostenelilor sale. De а чеа stb пепогоч1ге omul noate skbiia nrin marea nu te re че o are гъ-sbditb în inima sa, nrin Birtutea mbiiîuitoare a krs-щгеи
1пце1епч1йпеа nonoruluî nostru re кот andъ oamenilor Birtutea кгицъге! nrin вогЬа; „Stringe banî albi nentru zile negre." Ni те ne altul de kbt kultiBatorîul nu are maî muîtb trebuinu/ь de a urma ачеавиъ твъпдДигъ nvbntuiloarie; къч! nimene nu este maî mult esnus la nerden, la zile negre, de kbt kultiBatorîul. Timnurile sunt nusigure; mi ku toate a4estc kultiBatorîul, к os кът! bine a4eastb nesiguranub, mi mtiind bine къ nu o noate kom-bate, este îrnninsu de neeoîa xraneî sale oii a so-4ietmeî, de a înkredinga lukrbrile sale a4esteî ne-siguranne, de a arsnka semingele mi ostenelile sale în nbmbnt ku nbdejde de a dobbndi un bine. însb, de kbte ori nbdejdele sunt nerdute, de къ-*e orî in  lokul bukuiieî «ечсгът întristaie mi
OCTOMBRIE.
317
316 BUNUL CULTIVATOR.
lakrimî, uri de kbte orî în loksl aBsnjeî ne tre-zims ks $ъгъч1а! în notriea sbn»4ieî ini a nbdej-delor ambgite nsmaî kbt кгвцагеа noate da kslti-Batorîslsî noterea ачеа de kare are neeoîe nentrs a se Jsnta mi a se щпё în timnsrî grele,
Snre a skbna de Sbrb4ie, snre a ns'î nbsa de timnsriîe че!е rele, mi snre a ns se sgsdsi în ribdejdea mi kredinua sa, ksltiBatorîsl a fbkst a se тйшца în ijerile 4ÎBilisate „sonietdift de asigsranu,ie în kontra tstsror nagsbeîor kare bbntsîesks lskrarea nbmbiitslsî. Aqeste so4ietbgî as dat Birtsjjeî de krsţgare о шъ!цаге erednikb de dorinjiele че1е maî ferbinjiî ale omslsî mi ale întregeî soqietbijî.
în amtentarea de a se înzestra agriksltsra noastrb ks toate amezbinintele че nsrqed din nrin-qinîsi asoniayjsneî, kare karakteriseazb în nel maî înalt grad o soqietate 4ÎBiIisatb, rekomandbms ksltiBatorilor noştri Birtstea кгвцъгец Birtstea de a ns keltsi într'o zi tot че kbintigb чтева într'o sentb-тьпь.
Magasinele de гейегвъ în sate
în istoria sekie Bedems la Egintenî Birtstea krsijbreî anlikatb nentrs ssbsistinija nsblikb. Kbnd Faraon a nreBbzst linsa mi foametea че era sb kazb assnra Egintsisî a Isat în ksrs de meante anî mbnomî, nrisossl nrodsktelor mi Га krsijat mi a-ma a skbnat nonorsl de foame în aniî че! nerodinj.
, De a4eastb nreBedere sbteniî mi kbrmsitoriî noştri n'as neeoîe a fi тшчппцаш nrin Bissrî mi Bedeniî. La noî nerodirea, ka mi rodirea пътъп-tslsî, este sn res sas sn bine obî4Însif, o regsb nestrbmstatb a natsreî. О'ачееа se ksBine a nsne
la onarte o kbtime de nrodskte kslese în aniÎ4eî rodiub snre a авеа 0 ^rsiiare ks kare sb ne ajs-tbni^ în an** че* nerodiiiî. A4ests nrin4in s'a kbs-tat a se anlika în sate ssb regîmeîe regsîaments-sî organik. însb, ni4î kbtime a 4erstb de lege ns este îndestsibtoare, ni4Î legea, kîar ama ksm este, ns s'a anlikat ks toatb sksmnbţatea mi ks tot intere-ssl че a trebsit Sb nsîe oameniî nentrs assigsra-rea indestslbreî n*bli4e a nonorslsî.
Zi4ems къ къНцппеа 4erstb de lege a fi assb în resereb ns este îndestsibtoare; nentrs къ fie-kare Sbtean este îndatorit a csne în komersl de resereb jsmbtate тегцъ de norsmb ne tot a-nsl. A4eastb къНщте ва trebsi sb fi nssb în magazinsl de reserBb în ksrs de гече anî de fie-kare sbtean, snre a nstea fi îndestsîb al skbna de faame în ksrssl snsî singsr an; къч! nentrs a se nstri sn om într'sn an are trebsimjb de 4in4Î тегце de norsmb; mi de ва авеа femele mi koniî ns'î ajsnge ni4Î 10 тегце, аша kbt sbteansl, ds-пъ legea de astb-zî, ва trebsi ka sb adsne la reser-въ în ksrs de 20 de anî ka Sb aibb skbnare într'sns singsr an! Uli anoî în aqest îndeîsngat timn d e 20 de anî sbteansl nostrs este de maî mslte orî чег-tat de nerodirea nbmbntslsî, 1ъгъ ka magazinsl de reserBb sVî noatb fi de вге sn mare ajstorîs. De aqeea mi els ns se reasemb în dbnssl, mi ni4Î faqe ачееа че se ksBine mi trebsîe sb fakb nentrs bmnlerea lsî.
în Basarabia aneksatb MoldoBeî, koîoniele a-Bbnd komsna bine organisatb as mi magaziile de ieserBb în starea чеа maî înfloritb.   Fie kare ко-
818
bunul CULTIVATOR
ОПТОМ с R IE.
319
lonists de narte bbrbbteaskb trebsîe sb densnb 1 и magas inele de resereb kbte sns 4etferts de sekarb, mi kbte jsmbtate de grbs. Aqeasta s'a do-nedîts a fi o kbtbgime'îndestslb. Kolonistiî n'as ss-ferit de linşi, de пъпе , ba ъпкъ din пъ nea че ns a iest певоТе a se konssma s'a adsna* în ban к a котегч:а.1ъ din Odesa o ssrnb însemnatb de ban:. Kolonistiî авеаз la tre4erea lor ssb stbijbnirea MoldoBeî, în 30 martie 1857, sn кап i tal denss în Ьапкъ de 263,761 rsble, mi o nroeizie în maga-sine de 30,024 qert ierte de пъпе nentrs o nons-lajiisne de 24,238 ssflete narte bbrbbteaskb, mi 22,803 ssflete narte femeîaskb, mi loksitoare în 40 de sate.-Ssbsbîiniţa dara aceste!nonslayisnî este asi-gsratb în кгйцагеа amezatb la bankb mi în ma-gasinele de reserBb ne maî mslnj anî nerodiuî, mi kîar de s'ar mi srma în mir snsî dsnb altsl a4emîî ani reî;
Kslessl uri пгь.н tratai kartoflelor.
în Englitera kartoflele чг!е de ветъпцъ se ksleg. maî 'nainte de a fi ks desbBbrmire koante; ear чеЬ: —I—alte se ksleg dsnb че s'as kont, adekb, dsnb че s'as sskat franzele mi кочепи lor: lskrs че se întbmnlb nentrs че!е вагайчс maî timnsris, ear nentrs чеа maî mare narte aksm în brsmbrel. Dsnb че s'as sskat frsnzele mi кочепп kartofle lor, ele ns maî kresks în nbmbnt mi a'ieastb îmiefare se nsmemte kontsl kartoflelor. La iairea a4estsî semn îs kartoflile trebsîesks ksîese, къч! în zadar гетъп se maî amtente. Sniî din ksltiBatorî ns a-mteantb kontsl kartoflilor, 4i le kslegs ne la sfor-
jjjjtsl lsî вппчег iui aksm în brsmbrel, îndemnat fiind la a4easta, sas de neBOÎa че as nentrs nbmbntsl kartoflelor în kare trebsîesks se seamene gris de toamnb, sas de brsmele че!е dese mi de гъче!е, sas mi de frikb ka sb ns 'i апвче nloile mi alte Bremsrî че de aksm înainte se amteantb 8ъ Bie, mi kare i-ar îmnedeka de a fa4e strin-ssl dsnb ksm se kseine.
La kslessl kartoflelor kbstbm ka timnsi sb fie sskat mi пътъпЫ sb ns fie sd; mi tot-d'asna îmieirejn a ksîege nia" 'nainte de a da nersl, ka аша sb ns ne апвче oii  acesta ks   kartoflele in пътъп1.
Skossl kartoflelor din пътъп1 чеге mare kîel-tsîalb, msltb xbrniqie mi- bbgare de seanib. Snre a inti rasa ne msmiitorî ka sb ia '.ъ a4eastb treabb dsnb ksm se кивте, mi sb ns lase kartofle nedesgionate sas nestrinse, nstem srma mi noî ачееа че Гьчеа Thaer че! maî 1тъцв1 mi maî mare ksltiBatorîs al Orssieî: aqesta kbstbnd ns nsmaî folossl ses, dar mi ачеЬг ks kariî se slsjia, da msmii lorilor in lok de bani kartofle kbte sna din 9, 10 sas 12. Ks a'ieastb nlatb m silitorii a goni se as kartefle de mbnkat не еагпъ mi iskrsl se 1'ъчеа dsnb ksm se ksuine. Ачеаз1ъ mbssrb îtiBredni-чеш1е a ii nssb în lskrare de 1оц1 ksltiBatoriî че ns kastu a kaliqi ne цегап!, mi maî ales de a-4eî че lskreazb kartofle nentrs веIniile че!е marî ks anîstorsl msn4i î цег ani lor.
La ksles în цеага Nemijaskb se înlesnemte foarte mslt lskrarea nrin ЫгеЬвшцагеа snsî nlsg, kare skoate din nbmbnt într'o. zi atbte kartofle kbt 12 oamenî trebsîesk nsmaî ka sb le stringb.
320
BUNUL CULTIVATOR.
OCTOMVRIE,
321
Oamenii skot kartoflele din път-bnt mi къ хъг1е~ цъ\ mi къ sana, dar maî nimerit mi maî гъпе(1е къ o kanne de че!е кй treî кгъкъп*. Къ a4easta bbrbaijiîle smulg, ear femeile mi Ьъ1еци le alegu mi le кигъцъ.
Вакъ kartoflele se вог skoate ne un timn uskat, aturrqe se notu stringe mi къга ku ковъце!е îa xarabale, snre a fi duse îa gireadv, Ыбъ dakb se ва tntomnla ka пътъпЫ бъ fie ud, atumie kartoflele trebuîesku 8ъ гетъ!е къ!ева oare întinse ne ogor snre a se ввъ^а, mi numaî dun^b че se вог uska nugin вог trebui §ъ fie къга1е mi klbdite în gi-readъ.
ITrin toate kinurile, че se obi4Înuîesk în felurite lokuri nentru пъstratul kartoflelor, nu se kau-H аНъ de къЬ a le feri de ger mi a le îmnedeka ka бъ пиГгегеаякъ. în kultura чеа пнкъ бъ пъб-treazj> kartofele în гътшче, numaî krbt a4este 8Ъ fie aerate mi 8въп1а1е bine. în гътшк se not к!ъ-di kartofele în grъmъzî mi de un sHnjen de groase, Гъгъ m*4Î о Гпкъ, maî ales dakъ nu вог fi ji-1аве. 5ша гътткиШ бъ 8stuпъ bine mi кът! se des-kide бъ пъгеш1е ka бъ nu resbatъ frigul kare fa-че бъ degere kartoflele.
In kultura чеа mare, unde se adunъ foarte multe kartofle, se obi4Înuîemte a Ie пъзгга nuin-dule în girezi akonerite ku о па1ъ de пътъ^ ka de о па!тъ mi пъпъ la (1иоъ de groasx, mi ama ku a4easH тъ8игъ se onremte resbaterea gerului în gn>mada ku kartofle. în nirezî kartoflele trebuîe 5ъ se nuîe uskate bine, къч! de вог fi jilaee, nu notu бъ skane de nutrezire.   Ne temem de nu-
trezirea kartoflelor ku abta maî mult ku къ! mi uirezele вог fi maî largi; de ачееа se кивте, maî ales кът! kartoflete вог fi кат jilaee, а Гаче ui-rezile înguste, de 4 nalme че! nugin.
O însemnai îngrijire este ачееа de a fa4e ne kulmea gireze! ogeagurî; mi ku къ1 вог fi kartoflele maî nugin $въп!а1е ku aHta maî dese se вог Гаче mi a4este ogeagurî. 1)акъ toamna ва gine ku timnul frumos mi kald, duiî-ь че s'au amuzat kartoflele în giread^ ogeagurile вог гетъпё distu-nate mi numaî къпа ва fi ger вог sta ku desъвъr-mire astunate. Cirezile se вог чег к a des, rniro-sъndusъ boarea че езъ ne resufHtorile ogeaguri-lor, mi kъnd aчeastъ boare ва fi grea mi ва mirosi a dosnit, а тъчес!, atun4Î îndate se вог distu-na ogeagurile sure a resufla kartoflele, къч! din linsa a4esteî пъът ku b'bgare de seann> toate к r-toflele вог nutrezi.
Tlrodsktsl Rodirea kartoflelor este foarte felî*-ггЧъ, (1ипъ o mulgi те de îmnregîurbrî; îiist> k*bnd sunt lukrate bine, ea noate бъ fie de 20 la una mi бъ епБъ dintr'o fabie mi 300 de merge. Oare kare soîurî че sunt anoase mi nugin хгъшЧоаге not бъ a-гипче foarte multe merge; ama am въгьс la FH-тъпгх niuite kartofle апоавъ, чеве skotea îa 1веа-1ъ ku mare fah», nentru тъптеа lor, Ыбъ kare nu rbsnundeu ku bunbtatea la alte soiuri maî mi4î че агипкъ mai nugin Ыбъ kare sunt îndesate ш хгъпНозге, mi, nrin urmare, dau maî mult snirt, nii sunt maî fbinoase mi maî bune de nr^nkat de къ1 аче!е marî mi anoase, kare sunt rele.
21
322 BUSUL CULTIVATOR*
Kslessl mi irbstratsl sfeklelor mi a morkoBilor,
Sfeklele ini morkoBiî not sb rabde la ger mai bine de kbt kartoflele, nrin srmare, se not kslege mi maî tbrzis.
Skossl morkoBilor mi a sfeklelor se faqe ks чеа maî mare îsgalb mi eftinbtate ks nlsgsl kare db afarb a4este rbdb4inî; msnqitoriî le rbtea-гъ de frsnze mi le lasb kbte-ва oare ne ogor snre a se sr»bnta, însb sfeklele sb ns stee mslt la soare, kb4î înkblzirea aqeasta le este nrinrnej-dsioasb, nbstrbnd'o пъпъ че aflbnds-se înbdsuiite în nireadb o skot mi ama nstrezesk; de ачееа Sb se stringb maî bine fiind jiîaee de kbt sb stee ka Sb se soreaskb. Morkooiî mi sfeklele se nbstreazb tot ka mi kartoflele; însb morkoBiî nstrezesk maî degrabb mi maî lesne de kbt sfeklele, mi nentrs ачееа uirezile trebsesks Sb fie mimaîîngsste de kbt natrs nalme.
Tlrodsktsl în nbmbntsriie че1е bsne se noate doBbndi maî mslt de o mie de тегце de sfekle dintr'o fabie de nbmbnt lskratb bine, mi maî atbta de morkoeî. Ama dar sokotind къ esb din-tr'o sstb de окъ de sfekle 5 окъ de zaxar, вот а^за dintr'o mie de тегце adekb din 10,000 de окъ de sfekle, 500 окъ de zaxar.
Desnre Bite.
Nimik ns este maî Brednik de Isat în bbga-re de seamb ka Bitele. A4esîea nentrs Rombnia ssnt ns nsmaî sneltele аче!е nrin kare къпъПт banî de ne earba de ne nbmbnt, de ne fbn, naîe,
SEPTEMVRIE.
32*
strsjenî, Ьгахъ mi alte rodsrî ale nbmbntslsî, dar iai аче1е nrin kare Iskrbm nbmbntsl, къгът no-Boarele, mi maî ks seamb nrin kare înoim цеагет-le înaekite. Rombnsl mtie къ toloaka, nbrloaga, bbHtsra ssnt mijloa4ele nrin kare se înoesk îneîeki-tele lsî ogoare. Grbnele se faks ks atbta maî rodite ks kbt nbmbntsl îmnekit se Batolo4i maî mslt mi maî bine. Nimik ns se nerde în fire, de вот къь-ta res de nbmbnt mi de Bite, mi a4este res ne вог nlbti osteneîele noastre. De вот da пвцш, вот dobbndi nsnjn; ear de Boim ane folosi mslt, anoîm*lttrebsîe Sb ne mi îngrijim mslt de Bite; kb4î dakb tot ne вот folosi Ьъгъ ka sb dbm mi пъ-mbntslsî mi Bitelor тъкаг oare kare îngrijiri ds-пъ timnsrile4 de astbzî, atsn4e „noî вот тъпка agsridb mi dinjrjî fiilor noştri se вог strenezi." Пе kbnd maî tot nbmbntsl Rombnieî era b'sat snre kremterea Bitelor, ne atsri4e rombnsl rsmnea i4Î mi kole kbte o bskatb de цек'пъ, mi зетъпца arsnkatb într'sn asemine nbmbnt giftsit de Bagîa чеЧ as dat aîeksrile trekste, rodea atbta kbt tre-bsîa ka sb agîsngb пъпъ la altb пъпе nosb. In-Sb ne аче1 timn Bilele rombnslsî din nsmeroasele sale kbrdsrî, 4irezî, xergeliî mi tsrme ads4eas însemnate folossrî.
Astb-zî lskrsrile s'as skimbaî, noî ksleцem atbta roadb kbt sb ne fie de agîsns ne къци-ва anî, mi msn4im de цтет ks dbnsa ne alte nea-msrî, nreksm odineoarb le цтеат nsmaî ks karne. Astb-zî тъпт цеагепПе miîngsstbm ssxats-rile, fa4em maî mslte gibne mi nsmersl Bitelor noastre din че în че tot maî mslt skade. Astb-zî
324
BUNUL  CULTIVATOR.
'OCTOMBRIE.
825
toate soiurile de Bite s'au strikat: ast-b-zîs'au suit игеци1 пътъпЫи! mi nurnaî întru къ1 ne nlbtemte finul mi ni uiunea ne sunt adulatoare de fălos. Astb-zi negugitoria Bitelor merge ku nagubi», trebuîe dar kultiBatorîul 8ъ se mimte din xi>ugauiul urmat пъпъ akum în kreuiterea mi ginerea Bitelor.
ЁгпаНчНе.
Ktâ este de minunate mi de îngeleanta nraktika agrikob a gereî noastre se Bede din disnosi-giunile че s'au ştatarni4it în ernatikuî Bitelor! Kъnd ъш! înkinuîemte чте-ва frigul че! mare al ernilor noastre, se kunrinde de тПъ de Bitele че netrek аГагъ ţn ger mi ninsoare, esnuse la toate intemnerieîe че!е maî agere ale erneî.   IrTiorarea  de  kruda noasta пепъзапа, nentru sitele че ne dau  аШ de însemnate foloase, konrinde maî ales ne Ипъги1 agronom че Bine din streinbtate unde а въги1 frbku-te nentru Bite kbdirile че1е maî frumoase mi unde Bitele  sunt atbt   de  îngrigite къ1  mm zilnikul въчеЫ, neriet mi  mters   nu   le linsemte. \ma simgeamu mi eu ku вге o 20 anî  maî în игтъ, kbnd sosind în gearb ku multe швъцШг! agriko-le mi notu zi4e mi ku maî multe fumuri, тъ tre-ziw»  disbrbkat de xaînele поиъ че 'mî fokusern la Haris  mi тъ  nomeniîu transnortat la 4îoara, unde fostul domnu Mixaîu Sturza авеа adunate Bite aibe nentru а ипЬипъИ^ soîul mi nentru a sne-kula ku ele, mi unde тъ numisb nristaeu de Bite ku 60 leî leafo ne 1ипъ! Din înaltul strxl»4itelor mele ni>l»4irl mi nъdejdî de noroku mi de onoruri тъ nomeniîu arunkat în mizlokul nustiebgeî.
Dar tokmaî a4easta este аче ea kare m'a înlesnit a kunoamte nraktika gereî.
^ачегеа ernate4ilor a fost ъп1ъ1а mea îmier-kare în eiaga пгаШкъ mi, notu zi4e, ъntъîa înti-пъпге de adъnkul resnekt че am dobъndit nentru nraktika agrikob a gereî. KultiBatorîul nrak-tik uitie къЬ de nerikuloase sunt nentru Bite Bibliei e mi furtunile erneî; de ачееа el kaub lokui че! mai bun nentru ernatikuî oilor mi le атеагъ în въ» gъunile пътъп!и1ик Пе faga цътъпЫаи gbsemte чтева multe mi nenumerate lokumoare, unde Bitele se not acbnosti mi unde not sta апъга1е ka mi кът! вг fi în пъип1ги1 че1ог maî frumoase kbdirî. Este în adeвъr o iskusinu/ь вrednikъ de însemnat» a kultiBatorîuluî nostru de a alege lokul erna-tikuluî, în kare Bitele se fie апъга*е de nrin loate пъгцПе de kruzimele erneî. La lok de dosu, кът zik geraniî, se faku nerdelile stuxuite nentru er-eatikul oilor, kare sunt апъга!е ne din toate пъгцПе de tulbun>rile stixielor. Hentru Bitele kornute, kultiBatorîul каи1ъ ne 1ъ1^ъ lokul înden^natik mi nreg^it de fire înadins nentru amezatul brlelor mi ааъпъиш, mi чеге ka ele se fie în anronie-rea чеа maî mare de 1ъг1ъ. Ilerdelile nentru sitele kornute se fak tot din stux sau rogos; însb ele trebuie въ аТЬъ treî table numaî, mi a4este se копчеп-1геазъ ka treî arini într'unu singur kolg, kare se аЯъ în mizlokul tbrleî. Ku ачеasta sininlb kb-dire, nraktika agrikob agerei noastre пгеве(1е Biiioi ul mi îea nasurile ч< le maî nimerite nentru a nu se ас!иче вгеоsuferingb Bitelor. A4estetreînerdele ale tbrleî dau o foarte Ьипъ adъпostire Bitelor.   Din orî-ka»
326
BUNUL CULTIVATOR.
re narte ar bate Bbntsl, Bitele ssnt asigsrate de adbnost; къчТ Bitele dsnb skimbbrile Bbntslsî se das în dossî a »neî din qele treî nerdele; mi niqî къ trebsîesks maî xmlt dar niqî maî nsjgin de kbt treî nerdele.
Ilentrs Bigbî se faks вщъ1*ш! de nsîele къп-tsraite ks stsx mi akonerite, în formb rotsndb sas maî bine în natrs kolgsrî.   Asemine se faks mi nentrs kaî msrî akonerite mi tot-d'asna lsngbre-це mi îngsste ks апъгаге desnre Bbntsl de nord. însb toate aqeste       ьч ale omslsî ssnt ne însemnate ne tangb aqele fbkste de natsrb în în-dsîetsrile nbmbntslsî, mi toatb rskssinn;a noastrb stb întrs a alege ne qea maî notriBitb de a da o adbnostire bsnb Bitelor în tot ksrssl erneî.
Adbiiatsl Bitelor.
Ana ns xrbnemte qi nsmaî îndembneasb mis~ tsirea.   4ine mtie dakb ximia sas mtxi bine fisio-loi,iia ns ва doeedi într'o zi къ mi ana xrbnemte, mslte arbtbrî ale mtiiniieî ne fak a snsra o deskonerire în aqeastb nriBire.   Ana xrbnemte   orî ns хгъ-nemte destsl къ noî intims къ maî mslt rabdb, maî msltb neeoîe simte omsl ka mi Bita de sete de l^bt de foame.   Ana bsnb de best este ачеа limnede? fbrb kolor, Гъгъ miros mi smoarb.   Eatb înssnii-rile qe kastb ksltiBatoriî în anele qele qe ssnt bsne de best.   In апъ ssnt mslte materiî kare le fak bsne sas rele de best    mi kare aflbndsse în mare nsmer ssnt Bbtbmbtoare înssmî $ъпъИ>цеь KsltiBatoriî ns as kbnd se fie mi ximiqî snre a kămoauite materiele че ssnt tonite în апъ; însb ne
OCTOMVIUE.
327
hmgb înssmirile че апЛагъгп maî ssss къ trebsîe sb se gbseaskb într'o апъ bsnb de best, ksltinatoriî kastb ka a4eastb апъ sb mi fîerbb bine îegsinsrile, sb toneaskb sxnonsî, mi кът! ва fi nssb la fok sb skoajjb kh>bs4Î. Ana kare ns щ-ne la aqeste nrobe ns este bsnb de best mi ns este
nriitoare Bitelor.
Kalsl se adanb de dsoe orî ne zi, însb ana sb ns fie foarte гече, maî ales kbnd kalsl este ostenit mi assdat.
Bitele kornste se dsk kbte de dsoe mi de treî orî ne zi la adbnbtoare. Earna însb nrods-Bsriie trebsîesk sb fie distsnate mi noantea; kb4Î a4este Bite earna se trezesks tots-d'asna la ora xotbrbtb, ne la mezsl nonyeî, mi Sb dsk de beas апъ.
Oaîea bea foarte пвщпъ апъ, mi earna maî mslt notolemte setea eî ks onvbt. Oaîea este 1акотъ de апъ, de ачееа ns trebsîe bsatb sb bee апъ msltb mi ns trebsîe dssb la adbnat de kbt dsnb че s'a xrbnit bine.
Ana de iseoare, fiind vara гече mi earna kal-db, ns este nriitoare Bitelor ostenite.
Ana de nsjjsrî mi fbntbnî maî'nainte de a se da Bitelor trebsîe sb stea kbte-ва ore în slsqe ka sb se aereze.
Nsmaî ana de гъ»п mi пъгые, kare se ae-reasb în ksrssl eî, este bsnb de dat Ia Bite în orî-че timn.
în deobmte ana de eazsrî este foarte nriitoare sbnbtbjjeî mi maî ales Bitelor че ssnt nsse la ingrbmat.
328
BUNUL CULTIVA ТОВ.
О С TOM vrie.
329
Boiî de negoii.
Boii de negoji,  че s'as ksmnbrat din timn mi as fbksl arbtsra de toamnb, sensn aksm la ingrb-met, ka ama dsiib ksm вог fi de sJabî,  neste jsmbtate de an sas neste sn an, sb fie îngrbmeiiî, dsmî mi Bbiidsijî. Boiî че as sb fie îngrbiuagîne ssxatsrî se erneazb la tbrle, sas se nsn la grajdîsrî mi sniî se nsn la îngrbmet mi ne Ьгахъ.   în orî kare în-tbmnlare, nrin a4estî boî, че se not îngrbma ds~ пъ ksm se в a nsrta mi ksltiBatorîsl, se nrifa4efb-nsl iui alte rodsrî a le nbmbntslsî Rombniî în karne, ses, ne kare înssmînegsujbtoriî a4estî bîÎ le dsk, тъ-nagî de ksltiBatorîs, de se Bbnd mi ne sine mi ne nrodsktele nbmbntslsî jjereî.   La mente earmaroa-че se ds4e ksltiBatorîsl готъп.   Ama  nentrs че! de'ntbîs se norn tiu te la Ut iuta ka sb fie akolo de 12 martie.   Din toate drsmsrile, a4est de еагпъ este аче! maî gres, fiind къ Bitel e merg nsmaî ne fbn mi keltsîela se rbdikb la 1 */2 galben de Bitb, în timn че  аче!е въгайче ssnt maî siuoare, mi ns se rbdikb la maî mslt de sn galben de Bitb. Ear-maroksl aldsoile este la Bajjî kare nine dsnb treî sentbmbnî de la че1 de'ntbîs al Ilemteî.   Ilentrs al treile earmarok de Kemkemet se nornesk Bitele la 1 îsnie. Ilentrs al natrsle se nornesk la 15 îs-nie mi se dsk la Menita. Ilentrs al чшчПе la Not-kata se  nornesk la 15 îslie.   Ilentrs al mesele la Ваш se  nornesk la 15  asgsst, mi nentrs aî montele, kare este earmaroksl de toamnb al Ilemteî, se nornesk Bitele la 14 sentemerie.
Baî   de   kaltivatorîsl   цеге!   noastre къпа
nleakb fbib se mtie a se nsrta la еагтагоаче1е aqeste агъ tate, mi snde katb a se desfa4e de Bite, mi nrin srmare de nrodskte. S'as trekst timnsi de a se maî ijinea чтева fsdsl astb-zî, ka ks ze-че anî în srmb, kbnd se da ne о вНъ dsoî, treî mi пъпъ la 4U14Î galbenî, mi kbnd se da ne o momie sna sstb de galbenî: astbzî dbndsse 6, 8 mi 10 galbenî ne Bitb, mi ne momie 500 de galbenî, ва trebsi sb se fereaskb ka de fok de jietnariîe Bieniî, kslme ynîsnsb de msljjî negsjjibtorî че s'as sbrb4it în a-qestî de nesrmb anî.
Din toate silele, а къгога kreiutere mi ginere trebsîe fbkstb аьпъ alte kinsrî maî eftine de kbt4eîe obi4Însite, nsmaî kbt oaîa a remas kare ъпкъ maî ads4e folossrî mi a kbreîa Biitorime este mare, Ks dsob sentbiribnî пъпъ la Simedrs se taîe toate oile bbtrbne mi аче1е grase Bbnzbndsse la saxana; asemine aksm se taîe ai4ea în цагъ mi Bilele че1е marî mi kare ns ssnt strinse nentrs a fi dsse îngrb-mate neste xotar.
îlaîele.
flaîele slsjesk mi la amternstsl mi la nstreţţsl Bitelor. Ilaîeîe în Rombnia se das la Bite nsmaî kbnd este timnsi tare, adekb obbiînsit пъпъ la Bobo-teazb. Ns este îndsoîalb къ naîeie, de mi as nsnjn nstren în sine, totsmî ssnt folositoare nentrs sbiibtatea tstsror soîsrilor de Bite. Xrbnind o Bitb ks naîe, niqî ns o îngrbiuem, m4î ns o nstem nsne la msnkb; ama dar nsmaî kbt о цтет ks zile: lskrs че nsmaî 8ъпъ1ъца1ог folosbmte, ear тч\ de ksm njntirilor snsî bsn ksltiBatorîs.
330
BUNUL CULPIVATOK.
Ama la kaî se di» fon, oвъs minate, kare nu trebuîesku x^kuite, snre a nu'î sili бъ тъпъпче nrea melte; шбъ аъкъ în lok de овъв se вог da kailor g^ne mult maî xrxnitoare, kumu'î bobul, sekara mi altele, atun4e în urluîala a4estor grъ-ne este de folos a se nune naîe x-bkuite. Ппчта nentru kare овъви! este о хгапъ notribita nentru kai, este ачееа къ într'o тъвигь xotarita овъ8и1 nu kunrinde nrea multa materie хгъпИоаге mi ku a4easta senotriBemte ku nuterile mistuitoare a le kailor.   Kailor nu li se noate da g^ne kare într'o тъвигъ xotarita kunrindu mai multe пъгщ хгъпНоаге de къ1овъви1, fiind къ а1ипче aduk въ-tamare kailor.   Snre a înfotura sminteala a4easta se amestelu, naîe хъкиИе ku grъne urluite, mi se fa4e о хгапъ, kare de mi este în mare къШпе totuinî пъгцИе eî хгъпйоаге nu sunt ni4Î de kum snorite.
Ilaîele nu sunt toate deoпotriвъ dexrbnitoare, mi de le вот atatura ku fonul, вот Bedea къ u-nei Bite, snre a fi хгъпНъ ama de bine ka ku 5na suta de окъ de fon, trebuîe a se da 214 окъ de naîe de овъв, 265 окъ de naîe de orz, 333 окъ de naîe de g^u mi 666окъ de naîe de sekarc», Випъво-kotinga kultiBatorilor nemgî, въ nun în игтък)агеа n>nduîata naîele, dun^b nuterea че au de а хгъш urien^bnd de la че1е maî xrbnitoare, ama: 1, че1е de meîu; 2, de norumbu; 3, de linte; 4, de ma-гъге; 5, de bob; 6, de гатцъ; 7, de orz; 8, de векагъ; 9, de дгъи; 10, de овъз, mi 11 de хпшкъ Halele în multe lokurî se dau taîete ku o ma-mim numita taie-naîe, ka în Engiitera, Цегтата,
OHTOMVME.
331
Staluriîe-8nite, mi sunt folositoare Bilelor nu numaî dъnd8lise amestekate ku urluîaH, nrekum am a-гъtat mi maî sus, dar mi тшгеипъ ku Ьгахъ, ku kartofle, kusfekle mi ku alte п^ъчтТ, ba ъпкъ mi 1тпгеипъ ku fonul. Бипъ uilda Flandreî, toate a-yeste maieriî хгъпНоаге not 8ъ fie ferfe la un lok mi sunt formb de swrb 8ъ fie date Bitelor, къгога li sunt foarte nriitoare.
Xrana Bitelor к» гьсГъчМ. Kinul nrin kare se not ginea eitele ku ekono-mie, adefo, se not kremte eftin, se not хгъш bine, se not îngramea umor mi not s% dee multa îngrbinare nentru пътъпЦ este întrebuingarea гъ-dъчineior în nutregul lor, adeki>: kartoflele, mor-koBiî, sfeklele, пъв1гъпапи, guliele mi altele. Ku a-4este din o fatee de пътъп! капъ1ъ kultiBatorîul nutreg nentru duoъzeчî mi treîze4Î de Bite, în timn че ачеа fahe de пътъп1 de ar fi remas în fonag, în multe întamnlbri, nu ar agîungs snre a erna ni4Î тъкаг o singur Bita.
îndata че brumele au в emtezit кътпи! ш* еягпа sa anroniet, kultiBatoriî dau Bitelor, ne Hx\g% fon mi naîe, o mare къ1ъц]те de rъdъчinî.
Boiî mi вачПе not s% erneze numai ku 5 окъ de fon ne zi, îndenlinindule гетъшща ku naîe, kartofle, sfekle, gsliî ini altele. Din toate a4este i4bdb4inî, kartoflele mi sfeklele sunt аче1е maî xrbnitoare mi se sokotemte къ 200 окъ de kartofle sau sfekle хгъпевк ataia k%t mi 100 окъ de fon. MorkoBiî Гъгъ înduoîaH sent maî buni flentru unitatea Bitelor de kbt kartoflele, тьъ
332
bunul cultivator.
OCTOMVRIE.
333
sunt maî nugin лтъпйоп. Nanii, Hiinxstarnanii sunt ъпкъ mi maî nugin хгътЧоп de къ1 morkoBiî, къч! trebuîe maî 500 окъ de a4este rъdъчinî snre a хгъш ne о вйъ къ1 ku 100 окъ dc fon.
Kartoflele fîerte îngranrb maî bine Bitele de ki>t че!е krude, ear a4este dau maî mult lan te ва-чПог. Numaî kartoflele fîerte not бъ fie date Bitelor orî mi къ1 de multe, Гъгъ ka зъ le ваНте 8ъпъ1а*еа.
Sfeklele а1ъ1а sunt de roditoare mi de folositoare Bitelor, къ1 li s'au dat numire de тот-demiale mi se т1геЬитцеагъ la îng^metul boilor, погчПог, la xrana Ba4ilor mi a kailor, Dar mi teskoBina lor, duo-ь че ne a dat zaxarul, nu mai nugin este folo sitoare.
MorkoBiî sunt tare bunî nentru xrana Bitelor, dar maî ks ьеатъ nentru kaî, тъ izî, str\jni4Î mi tretinî.
Aвъnd чтева maî multe de a4este rъdъчinîle Bamesteka, le ва хъкм mi ku mult folos le ва da sitelor nujnumaî snre a lekremtedar mi snre a le îngi^ma.
Фъп«1.
Xrana оЫчтиНъ a Bitelor noastre este fonul, întrebuingarea luî se fa4e ku atъta de mare ne-orbnduîafo mi гъзшъ, kъt ernati4ile negremit trebuîesku s% ne gie foarte skumn. în adeвъr, че se întamnta în forlile Bilelor noastre ? Akolo <1ът fonul ama k^ junrbtate srb se тъпъпче mi ]итъ-tate 8ъ se kabie; ear anoî de maî urmeагъ ninsoare sau nloaîe, se nerde maî tot fonul. A4easfo гъ-втъ чеге numaî de къ1 o staBilare, fiind къ astbzî
ъ\ павъ tare mult unuî kuîtiBatorîu de fonul аче1аче ku duoъzeчî de anî maî în игтъ se китпъга ku un nreg ne тзътпа!, în timn че asfozî stogul emit din ачеа fahe se nfotemte de la 4 пъпъ Ia 8 galbeni. în Jiultura чеа пнкъ, nimik nu este maî folositori» de întrebuingat akum deodafo ka obi4eîul urmat ne Ia xanurî, unde fonul se Гаче în norgiî de тъ-rime xoforifo, mi unde ku norgiele бъ mi ггече. Пгт аче st kin st/ьпъпи! mtie ku h>m»rire sokoteala fonului, mi ama îmnedelrb гъшЫгеа sau гъв'ша че ar oştea въ sufere. în kultura чеа mare тъкаг a-kum deodafo ar fi bine въ se Гакъ esle, ku kare în а(1евъг mult folos se капъ!ъ de nu în altele, тъкаг în ki»mtigarea аче luî fon че în forle se ка1къ de Bite mi зъ nn^demte Гъгъ de ni4Î un folos.
Огъкпце1е Bitelor.
De вот nrisi la genele че se веатъпъ în Ronrnria, îndata ne вот înkredinga къ maî mult въ хгъпезки sitele  ku gr^ne de къ1 к и legumî.
între grъne а къгога nutere хгъпНоаге se sokotemte duпъ r^iduîala игтъЬоаге nentru oameni: 1, orezul, 2, g^ul; 3, norumbul; 4, sekara 5, orzul; 6, овъзи1; 7, xrimka, твътпът къ tokmai a-че1е mai mult xrbnitoare nentru om, sunt mai nugin întrebuingate nentru xrana Bitelor, fiind къ din a4este numaî orzul mt овъзи! se dau Bitelor, kare капъ1ъ mi urluîafo de norumb mi tarigele че re-тъп dela grenele тъчнЫе.
Noî în Нотъша numaî grbne 1икгът mi nentru xrana noastri> mi nentru ачееа Bitelor. Ku toate
ал
334
BUNUL CULTIVATOR.
OCTOMVRIE.
335
aqeste mi grbsnjjele de legsmî, adekb de bob, linte mi altele, ssnt folositoare, nentrs къ eîe în mat mikb întindere de nbmbnt rodesks maî mslt de kbt grbneîe, mi ssnt, dsnb ksm ziqe Tliaer, "lskrsrile qele maî xrbnitoare qe le авет în klima noastrb din toatb пппъгъща nlbntelor.,, Ama bobsl, desnre kare am maî Borbit, se întrebsingeazb în Englitera, Alzas mi aîsre în loksl orzslsî mi a OBbsslsî, mi trebsîe nsmaî 35 окъ de bob, snre а хгът o Bitb ka mi ks 100 окъ de fbn, în timn qe 41 окъ de orz mi 57 окъ de oBbs de abîa ar anîsnue nentrs а хгът ne o Bitb ka ks 100 окъ de fbn.
Тъгс»це1е.
KsltiBatoriî rombnî foarte mslt se ambuesks în înkrederea qe nsn în Игъце; kviî aqeste ns ssnt altb de kbt skoariia seminjjelor kare atbta xrbnemte ne o Bitb ka mi 1ъгъце1е qe ess de la fe-resti-ъе. Dakb ssnt чева xrbnitoare tbrigele, a-qeastb înssmire о капъИ nsmaî de la nartea de fbinb qe гетъпе în ele nesbbtstb de sitb. Aflbndsmb la odaîa nsmitb lîîoara, am dat zaxara la Bite nsmaî din tbrijje о еагпъ întreagb; în aqel timn sn Kornarqîs Kbmlarîsl rni'asdat noBbiisire ka sb sbat Игъце1е mi sb kanbt tot odatb mi fbinb nentrs xrana oamenilor mi zaxara nentrs Bite; aqeasta arh-fbkit'o, însb slbbbnoaţiele as simujt în ksrnerea. s-neîsentbmbnî nsmaînegîobiamea, kbqîele slbbeas Bbzbndks okiî nbnbqe am nrins deBestemiamkon-tenit de a sbate tbrijjele.
De bsnb samb, de n'arfi limba legaţi la Bite
I
mslte ne ar si sne mi desnre mslte ne ar msstra. Noî însb în nrieirea 1ъгъце1ог nstem sb ns le maîdbm kbnd авет atbta de mare ekonomie ka sb 1ехгъ-nim ks legsmî mi rbdbqinî, eftine de lskrat, îm-belmsgate în rodire mi xrbnitoare, mi kbnd intim din чегкаге къ tbrbijele ns ssnt xrbnitoare dekbt nrin fbina че гетъпе în ele.
Toate grbnele das tbriiie; însb nsmaî a-qele a grbslsî ssnt maî mslt întrebsiniiate în Ro-mbiiia; ear bsnbtatea lor atbrnb dela msljjimea de fbinb че гетъпе nesbbtstb din nriqina leneeireî. De вот чегпе însb bine fbina, atsnqe Ип'це1е че гетъп ns adsk niqî sn folos la xrana sitelor.
Mrbssrî nentrs Boala nsmitb 4Ϋma Bitelor.
Komitetsl Sbnbtbiieî, îsbnd înmUinjiare къ s'ar fi iskat în nrinijinatsî Moldoeei boala nsmitb Hisma sitelor f'Loserdure), a îmnbrtbinit srmb-toarele mbssrî nrin ţjbnstsrî, а къгога ksnoni-tinijb sokotesk къ n'a kbdea greu 4etitoriîor noştri.
l-îs Toate Bitele satslsî snde s'ar 'm boala de 'ndatb sb se neriorisaskb ssnt цъп, mi sb li se înkidb komsnikarea ks totrJ desnre Bitele altor sate, ka sb ns se Intindb re ol maî mslt.
2-le. Toate niţele bolnaee sb se osebeaskb îndatb de аче!е sbnbtoase In osebit lazaret, snde se fie чеа maî de anroane iii-ieigere mi пагъ a ns se amesteka кктва ks alte Bite, къгога ne bngi doktoriile ksnoskste la asemene boale mi nsbîikate
336
BUMJL  CILI ШАТОК,
nrin Foile S^emtî No. 4 mi 5 din anul 1839 Sb se пъгеа8къ mi кигъцъша între  dъnsele ka 8Ъ nu se noata nriboli.
3- le. Kъte Bite din аче!е Ьо1паве s'ar nriboli, sb se osebeaskb îndata mi sx se пипъ sunt îna-dinmî пъх'йоЛ snre a nu se amesteka niiî ku че!е s^rbtoase, ni4Î ku че1е bolnaee.
4- le. Ori къЬе Bite ar neri de aqeasta Ьоагъ
*)  Aceste iiublikamj ssnt sriirbtoarele:
Jeak&pî feritoare. Kbnd ъпкъ Bita ns  este 1овНъ de  ачеави Шпчоавъ Ьоа1ъ, qeî maî 1пвъцац! eeterinarî (аша se asшезк doftorii de Bite)
gfbteesk «motoarele: ,
1) 8ъ se iee sn iismn nraf de a n g eli к ъ.
2) Sb se iee 40 dramsrî sonon.
3) Sn nsinii sare.
4-) 150 dramsrî пъквгъ de kar.
£z se ameste4c la sn lok aneste toate ne snszrb de foks, mi din mirina ачееа ^ndsse о linrsrb de шавъ зъ se иве ne limbb la Bita чеа mare; ear чеа ппкъ nrimemte не nîsnrbtate; toate твъ въ se впгъ la bot mi la koadъ ks пъ-квгъ: цшегеа твъ în квгьцъше' mi зпъ1агеа Bitei nreksm mi naza de tot feliei sure a ns se amesteka între ele este '.ea mai Ьвпъ feritoare doftorie.
.leaksrî snpe Umedsipe de воалъ*
Sb se dee la Bitele челе bolnaee akrimî mi хгапъ sb-rat*b, amijdirea mi bestsrb, nreksm геатъ de вагяъ aines-tekatx ks апъ, alsat dosiiit ks bestsrb, оце1 к» sare ames-tekatb în bestsrb.
Въ se iee шеге-1гы1»геце Berzî sas sskate iui ш'въп-dssъ nixrsnt въ se dee Biteî sas de a4easta, sas aineslekaft ks аПъ a eî хгапъ, ks krsne de orz sa» овъз (че se zi4e sr-lsiaVb), зъ li se dee ne zi de dйoъ sa» de treî ori într'o njs-nixlate окъ оцеЛ amestekat к» an nsmn de sare, Ье»1»гъ ne gU, sa» sua ока de апъ ameslekato ks mese dramsrî oioîs
OCTOMYRIB.
337
тъкаг de mi ar trebui îngronate în пътъп1 ku neî ku tot, dar în nrieirea strun4i^reî че s'ar fa4e lokuitorilor de a ns se nute folosi ni4i ku neile Bitelor че1ог nerite бъ вог junui îndata, uii xoîturile îngroпъnduse adxnk în пътът1, neile se вог kurbiji duпъ kinul arbtat în Foile Sbtemtî No. 4 mi 5 din anul 1839 *).
de Bitriol, nentr» аче1е marî Bite; ear че!ог ппч! ne щвтъ-tate, зъ se »п^ъ ks aseminemî nreg^ita акгъ апъ ne вНъ ks sn msmsiag de fbns neste tot trsnsl, mi la întomnlare de a eî îndrentare, чс s'ar ksnoamte earemî din rsgsmatsl Biteî, въ i se dee хгъпйоагеа srlsîab de orz mi altele de asemine nreksm mi srn^toarele doftorii amare, kare adsk mal Ьвпъ mistsire stomaxslsî, айекъ:
Rъdъчinъ de вепц1апъ (Radix Gentianae), „     de ЕагЬъ mare (Radix EnulaeJ. „     de Galangъ (Radix Galangae). De a4cste doftorii ksmn-brbndsse la о зтцъпе de fie-kare ъ\Хъ къ$е trei dramsrî nentrs аче!е marî, ear nentrs a-че1е mi4î ne uîsm^ate, въ se dee de dsoъ orî ne zi srn^nd ачеавГь тъэвгъ.   De mi Hsarea de въпне din вНъ este опгкъ de къ1гъ Beterinarî la ama boalb, dar ama nreksm nilda s'as въхы mi în satelo MoîdoBeî, къ че1е maî mslte Bite къгога li s'as lsat зъпце din înqenst,  îndatъ че s'as  simiiit bolnaee ks asemenea тъэвгъ as ksnoskst folos, orî în вгтъ гьвъп-dsse эъпце s'as gъsit de strikbHÎsne, de a4easta mi  D. dof-torsl XolnTreger as îneoit bsarea de въпце nsmai la înqenst nreksm чегкагеа as dat doвadъ de folos.
*) LTenlrs Bitele аче1е nerite este neanwat ka fie-kare a ksî ar fi Bita пегНъ, dsu^b îndemъnarea Isî, de o narte din sat, la sn lok пъвшов, 8Ъ îngroane xoîtsl, într'o groanx ааъпкъ de treî koijî, mi акопегНъ-к» цъгъпъ bine b^sto ks niaisl, mi sninsind deassnra loksl, ka ns ksinea kъniî sas nor-4iî sas alt dobitok въ поа1ъ sksrma mi skoate din аче! xoît, ear anoî neile Bitelor nerite, fie-kareîoksitoris, d8пъ izBod
22
338
BUNUL   CULTIVATOR.
OCTOMBRIE.
339
5- le. 4ireada salslsî sb se reBedxeaskb de dsob orî ne fie-kare zi ka, îndatb че s'ar gbsi вгео Bitb loBitb deboalb, sb se dee în lazaretul че!ог Ьо1паве.
6- le. Dakb boala se ва Bedea fsrioasb mi o-morbtoare, sb se kerne îndatb ne do к tor sl denar-tamental sasne Beterinar, snre a kibzsi ini înssmî me-dikamentsrile mi mbssrile че dsnb шШпца dokto-reaskb îe ar sokoti de кввнпцъ.
7- le. Tokmaî dтъ natrs zile, dakb ns s'as iBit boala la Bitele kare era la nrenss mi. înkisb dsnb noBbijsirele sss arbtate, sas dakb Bitele în-чеп eareuiî а тъпка, be mirsgsma, atsn4e se not slobo i din a4eastb karantinb, ear ns maî'nainte.
8- 1 e. în satele ne snde s'ar mi mi s'ar is-ka boala a4easta, sb ns sb fakb ni4î de ksm e armar о аче de Bile, ni4i sb sb sloboadb din satsl a-4esta вг'ю Bitb , m*4î sb între Bite streine în sat Sb treakb nrin trbnssl.
9- le. Asemine Sb ns sb taîe în satsl mo-linsit ni4î deksm вг'о Bitb mare, sas тъкаг er'sn
de къ№ъ mazilsl rbndsit, mi nsmaî nentrs aqeasta dat ssn nriBigîerea snsî înadins dreg^or, ne fie-kare zi desnre аче1е nerite este datori» a le înkredinna în a sa тъпъ, d8пъ kare anoî, nsmifsl are a le nsne într'sn nolobok ks lemie ames-î 1ека1ъ ks ваг, mi niindsle 24 ore în ачеа lemie, le dъ еагеш аъпъ izBod îa пъБьгагеа loksitorilor, fie-l^rsîa neiîe neritelor sale Bite ka sb le nje în nodsl kaseî, mi въ Ie nse la въп1 пъпъ че ва авеа вое de la isnrbBninie a le nstea einde, sas a îe întrebsin^a nreksm ва Boi. 1пвъ mslt mai bine ar fi dakb аче!е neî s'ar nste nsne snre въ^ягаге în вг'о шъгъ singsra mi 1паътъпА(П(ъ snre пъв^агеа a mai insl tor neî (1«пъ re-«^sla maî sss агъ1а1ъ.
вщъ19 Ьъгъ înBoirea Beterinarîslsî sas a doktors-15Î de denartament.
10-le. 6dsl mi baliga Bitelor lonite de boa-\ъ sb se îee ks nbmbnt mi Sb se îngroane тъкаг de dosb nalme de adbnk.
1 l-Ie. Tojjî kbniî, kariî вог fi mbnkat din Bitele nerite, trebse sb se îmnsmte.
12- le. Toate че!е de певое nentrs Bitele bol-паве mi nentrs nbzitorî sb se adskb nsmaî akolo sb se îee de kbtrb ачепШ nbzitorî, kare n'as вое Sb fie nbiî într'sn felîs ks aliiî oamenî strbinî.
13- le. Dsnb în4etarea mi ksrmarea boaleî, adekb dakb în ksrnere de гече zile n'as maîne-rit ni4Î o Bitb, atsn4e trebsîe sb se ksrbijaskb tare sine loksrile rno linşi te mi ansme: dakb Bitele molinsite as netrekst în grajdîsrî, Sb se snele es-îele mi nod elite ks snkron 1) mi gsnoîsl sb se îngroane adbnk în пъrnbnt ssnt gsnoîs nroasnbt de kal, ear dakb as netrekst sitele Ьо1паве în okol, anoî sb se rbneaskb bine tot gsnoîsl, sb sb fakb grbmbzî mî akonerindsl ks naîe, sb'i sb dee fok.
14- le. Uli nbzitoriî trebsîe sb'inî к^гъцазкъ toate straele lor, snblbnd mi onbiind nbnzbtsrile lor ks lemie mi anoî sskbndsîe la soare; asemine ksrbujre Sb se fakb tstsror sneltelor mi altor Is-krsrî kare as fost întrebsinn,ate la kbstarea Bitelor Ьо1паве.
15- le. Че se atinne de doftorii, sb se îee o draxmb de klor-natron 2) mi amestekbndsse ks
1) Maî bine ks lemie.
2) 0 draxmъ este la noî sn dram iui yîsnrbtate.
340
bunul cultivator.
24 1оц! 1) de апъ, sb se dee debbsteiteî bolnaee ne fie-kare zi, ear ne dinafarb sb rekomendsemte snb-larea ks o solsnje de kblkaria klorata 2).
Пе Ibngb ачеа stb do florie Sb se dee о хгапъ bsnb 3), însb tot nornjî mi4i, ear de best апъ ksratb 4).
16- le. Snuerea Bitelor ks nbksrb roniie sas doxot ne la bot mi deuiertsrî, fiind къ se not ne akolo linije, este че maî^bsnb doftor ie че îmne-dekb îinirea sas moîinsirea boaleî 5).
17- le. ribzitoriî ini toţii аче! kariî s'as a-nroniet de Bitele Ьо1паве sb se snele de maî mslte orî ne zi 6) ks arbtata solsnje de kalkaria Klo~ rata, stronindsmî tot-odatb mi straele ks a4easta.
Arbtsrile nregrbtitoare.
Fiind къ nlsgsrile ssnt înjgebate, anoî ksltiBatoriî se вог folosi tare mslt dak^, dsnb че vor seBbrmi ^embnbtsrile de toamnb, вог ogori mi nentrs аче!е de пптъвагъ. Цеп nil e ogorite de ks toamnb se sa тъпъ în пптъвагъ în msstsl отъ-tslsî, fbrb de a maî авё trebsinijb ka sb fie arate, lskrare ks aneeoîe de fbkst maî ales în пъ-
1) Sn lot are mese dramsrî sas natrs draxme.
2) Toate aqeste trebsesk lsate de la о втцъпе.
3) Aqeasta хгапъ въ înkee la noî în fbn bsn s'as еагЬъ.
4) in lok de апъ ksrate nstem da апъ de toran>, kare o Гачет nreksm вгтеагъ: nsnem într'sn ч!зЬъг de апъ tv гъцъ de gras ini mestel^m пъпъ че se faqe ana а!Ьъ mi a4easta о (1ът Bitelor зъ bee.
5) Tot-odatb въ se апгтаъ пъкягъ îmnrenisrsl Bitelor a-1ъ% аче1ог bolnaee mi molinsite Irat mi îînnreijîsrsl аче-lor s^ratoase, къч! пъквга ккгъцъ foarte msit aersl mi tmnedekb moîinsirea.
6}   11ъпгъ1кп1е se not asemine зпъ!а în ana aqeasta.
OCTOMVRIE.
341
iflbntsrile че!е lstoase. însb în пптъвагъ o lskrare ks stdrnitorsl kare цте jîsmbtate mai eftin de kbt o arbtsrb mi tot odatb kare nregb temte maî bine цеаппа de kbt grbnatsl, ва fi destslb a o sembna mi în nerminar, kîar de la îmienstsl zilelor Babeu Ogorirea de ks toamnb nriemte tare mslt nbinbntsriior че1ог târî mi lstoase ka mi че!ог s-шоаге mi nbsinoase; nsmaî nbmentsrilor че1ог albe, kare se bat de nioî mi assnra къгога nersl n'a-re ni4Î o lskrare snre a le атъпапц!, ogorirea de toamnb este maî mslt въ1ътъ1оаге de kbt folositoare.
Irbdsrele.
în brsmbrel în4en toate lskrbrile nbdsrb-rieî. De îndatb че a în4enst a binbia mbsga, din че!е de'ntbîs zile ale nrimbBereî mi пъпъ aksm, intrarea ks seksrea în iibdsre a fost mi a trebsit sb fie onritb. Aksm însb îngblbenirea mi kbde-rea frsnzelor, fiind semnsl în4etbreî mbsgeî, se noate тчепе tbîerea narketsrilor nentrs a skoate folossl че 'Îs kbstbm în esnloatarea nbdsrelor.
Tot aksm se d«js arborilor tinerî îngrijirile 4erste de kremterea lor, mi maî ales ачееа de a tbîe krengile че1е de jos, kare îmnedikb kremterea trsnkîslsî, de a tbîe кгаче1е kare îmnedikb kremterea în înblnjmea arboreîsî. Asemine în brsmbrel se ksleg ksksrsziî de la brazî, ginda de la stejarî, girsl de le fagî, mi alte seminjje de ne tot soîsl de arborî, mi sb se nbstreze în loksrî sskate snre a a ns ns trezi,  пъпъ în пптъвагъ
342
BUNULU CULTIVATOR
къпс! se вог sembna în neniniere (resadnijje) ka-re nriemte înmul^irei artificiale a nbdurelor.
Multe seminţie se 8еатъпъ akum, maî ales аче!е kare nu nbstreazb însumirea de a înkoljji, kum este 8етъпца de trasin, de karnin, de arin, de fag5 etc. Se агъ lokul че este a se semi>na, se a гипкъ ветъпца mi se akonere ku o gn>nare su— nerfiMiale: mi kbnd lokul nerinite se агипкъ mi grbu în arbturb snre a nrotege seminjjele arborilor, kare tokmai în пптъвагъ înkolgesk mi resar din пътъп!.
Din neoinierele ачeste se Teu mi se mutb ti-neriie Blbstare la lokul statornik че este menit de a se пгеГаче într'o пъ du re artifwmle, amezbndu-Ie în mijlokul gburilor fbkute de maî'nainte mi întin-Z'bnd rbdb4inele în toate direkyjunele lor че!е naturale, mi а коnerindu-le ku цёгъпъ ama ka ni4Î un demert se nu гетъе nintre redb4ine mi în fine 1иъпс1 bine seama de a nu le îngrona maî a-dbnk de kbt пъпъ la gbtuî rbdb4ineî, ka ama nartea kare în neniniere a fost afarb de nbmbnt se гетъе tot afarb.
In linsb de neniniere doritorii de a fa4e nlan-tanjî artifi4Îale 'mî notu nrokura Bbstariî din пъ-durilo naturale. Aqeste se not resbdi nbzindu-se regula de a fi amezate ku atbta maî rarî ku kbt вог fi maî groasb.
Grbdina.
In brumar nu se seambnb nimik în grbdinb, 4i numaî se resbdemte la lokurî adbiiostite maro-lele mi Barza nentru еагпъ. In a4eastb 1ипъ stb-пъпа de kasb nune ваггъ la murat, к a ama în nostul Krb4Îunuluî si. nilvh in kasb Barzi, акгъ ku îndestulare.
ISOEMVR1E.
343
NO E M В R I E.
Ь»къп1е lenei.— КъвтЛопа.— Konksrssrile agrikole.— Шапц»п1е цеагтеЬг. — SenibnatsT t-brzis al grbslsî. — 8k«r-цегеа loksrilor «mede.— Desnre Grbdim». — Ilbstratsl Frek-telor. —
KultiBatorîul че1 тце1ет% karele a lukrat ka mi furnika în tot kursul anulsî mi a adunat kbt a nutut, are akum de toate k» îndestulare. Ka to* omul че mumiemte mi adunb kbnd este timnul frumos, mi kultiBatorîul trebuîe Sb se bukure de rodul ostenelilor sale mi йъ se odixneaskb. Este meritatb odixna, este duhe traîulla tot че!а че a lukrat ku toatb inima în kursul anului. Munka este îsbo-rul traîuluî4eluîbun} кб munka skarib omul de ьъгъ-4ie; ku munka se тавицеш!е omul; munka гъ-dikb ne от и mi'lu fa4e a'mî agonisi че1е trebuin-4oase nentru ginerea Biegeî nuindul în stare a trbi Гъгъ de a se umili mi de a'mî îmnlini mi elu skonul че are omul ne nbmbnt, adekb de a se în-muîn/i mi de a fi femit. Este tot d'auna feriqit o-mul kare sb muîiiumemte ku soarta sa. în noem-Brie lukrbrile kultiBatorîuluî în4en a se îngusta mi se mbruinesk întru a sfbrmi ne че1е îmrenute în luna trekutb mi а тчепе ne че!е arbtale in luna viitoare.
344
BUNUL CULTIVATOR.
NOEMVRIK.
345
K%s?>toria.
în toamna чеа bogatb Sb gbndemte цегап») la Biitorîsl fiilor mi al fetelor sale mi sb silemte aî mi nune la okale, ai kbsbtori, nsnsmaî nentrs шъп-gberea sa dar mi nentrs  folossl so4ietb&eî. Ni-mine altsl de kbt ksltiBatorîsl ns este maî bine înkredinjjat de folossl kbSbtorieî; de ачееа mi zi4e el къ: înssratsî de Ипъг mi тъпкагеа de dimi-пеацъ  ns este de strikb4Îsne  omslsî.   Omsl ns noate fi singsr la Iskratsl nbmbntslsî;   femeia bl snalb, bî fa4e dembnkare mi kastb de kasb; snsl msmienite într'o narte mi altsl într'alta;  snsl a-dsnb de ne din afarb  mi altsl strbnne mi кгвцъ în kasb.   în a4est kin se fa4e o kasb în kare dom-nemte îndestslarea, tiknita Bieijsire mi feri4ire. 0-bi4eîsl rombnilor de a se nregbti de ks пптъвагъ nentrs пвпцПе че se faks toamna mi earna mi nentrs traîsl înssrbîjeilor пъпъ la nosb rekoltb, este atbt de înrielent,  atbt de nreBbZbtorîs mi atbt de bogat în srmbrî folositoare întemeereî sneî familie kbt ns ne nstem a ne onri de aî reksnoamte de snsl din че1е maî bsne, kare s'a nbstrat mi пъпъ aksm; mi nentrs ачееа sb kseine ka Sb'ls nbstrbm iui ne eiitorime, ka ne snsl че asigsreazb îmsliiirea mi fe-ri4irea nonorslsî rombns.
Konksrsttrile agrikole'
Din
toate ramsrile de nrods4ere а Лпавs-Uireî, ni4Î sna ns este kare Sb aîbb maî msltb trebsinnb de linimte mi de паче nentrs a se des-Bbli de kbt agriksltsra.   în timnsrile  че1е BÎekî
resboîsl înaBSijea ne oamenî mi ne Statsrî, însb în zilele noastre пачеа mi bsna înjjeleuere bî înaes-geiute. Resboîsl Sbrb4emte mi îmnsj|ineazb oameniî; пачеа însb bî înaBSjiemte mi'i îmsljjemte.   în паче ssnt Isnte maî folositoare omenireî de kbt аче1е sterminbtoare ale resboîslsl; mi a4este lsnte sb disBblesk în konksrssrî snde kare de kare se în-tre4e în mizloa4ele de a nrods4e grbne mai mslte, maî bsne mi maî eftine, mi în аче!е de a îmbsnbH-rii Bitele че das msnka mi rodsl lor ks keltsîela чеа -maî mikb.   în a4este  konksrssrî agrikole se înksnsneazb ksltiBatoriî че! maî bsnî, se das da-rsrî la 4eî че as fbkst aflbrile че1е maî folositoare, se onoreazb msn4itoriî че! mal xarni4î mi че! maî iskssijjî mi seresnlbtemte slsga чеа maî kredin4Îosb mi maî ks frikalsî Dsmnezes.   A4este sbrbbrina-fiionale s'as în4enst maî bntbîs înFran4ia ande se se kastb mi astbzî a se onora de o notriBb ne oameniî neî kare se deosebesks maî mslt în a-пъгагеа ijereî ka mi ne neî че lskreazb maî bine întrs a îmslai mia îmbsnbtbţiiroadele nbmbntslsî. Silinjia omslsî de a fi lsimî mi jiereî folositorîs se înksrbueazb mi se resnlbtemte în a4este konksrssrî agrikole.   De ачееа kredem къ ar fi bine a întrods4e mi la noî în цеагъ astfel de lsnte пачг-тче în kare Sb se întreakb mi sb se resnlbteaskb ks darsrî nsbli4e mi oameniî nostriî 4eî maî xar-nbiî mi 4eî maî onestî, ka ama sb se mtie de toatb lsmea къ mi noî опогът mi resnlbtim xbrni4ia, iskssn^a mi onestitatea ksltiBatorilor noştri. ШапцзгПе iiearenilor. în toate цеагепПе че s'as sembnat de kstoamnb
346
bunul cultivator,
noemvrik.
347
sau kare s'au ogorit snre a fi se шъ na te în пптъвагъ, sau kare au sb fie arate în пптъвагъ, se fak шапциИ sau zagoane nrin kare se db drumul anei ka sb nu гакъ ne ogoare. AMeste шапцьп trebuesku fbkute îndatb dunb че se sfbrmenite treaba de ne orî kare ogor, mi akum trebuesku къи-tate, kurbnjte mi distunate ka sb nu se onreaskb ana а къпеа (ппцъ ne ogoare nri4inuemte strikb-4Îune.
Semobnatsl trbrzis al grbtflsi.
De multe orî se întbmnlb къ kultiBatoriî во-esku a sembna grbu în пгъшНигъ, mi ama sunt întbrzienj de kulesul norumbuîuî în fa4erea a4esteî lukrbrî în timnul kuBiimiîos; asemene se noate în-tbrziemide trifoîu; în ачеа de'ntbîu întbinnlare, nlo-ile de multe ori aduk o mare nedekb, ear în a-4eastb de ne игтъ orî kbt de îmbelmugate. вог fi nloile, totumî nutem snarne trifoiul mi sembna în ei grbul de toamnb.
In toate îmnrenîurbrile se adaone зетъпца de grbu че se seambnb, kbnd a urmat întbrziere.
Skenjerea loksrilor umede.
In nbmbnturiîe че1е umede, jilaee, mbmti-noase, umezeala, гъгъ de kare nu noate kreiute ni4Î o nlbntb, se aiiь maî mult de kbt se kueine mi a-ma nri4in»emte muiib in.gubirc. li rin skurnerea a-neî din a4este iibnibntun, nuîem sb le îrnbunbtb-щт mi Sb dobbndim mai тиИъ rodire. Hrin man-Muri sbiiate adbnk mi akoiit rile ne dt asum a ka sb nu imnedi4e lukrarea ulugui»î nutem skbna de nrea
multa umezeaîb din nbmbnt. ШапцигНе se not fa-че, sau akonerite ku lesjiezi de neatrb, sau nuind în fundul lor netre ka oul de groasb, neste kare se nunu boloBanî mi anoî o nbturb de gbtejb mi anoî naîe, mi neste dbnsele пътъп! ka de o nalmb mi jîumbtate de gros. Kbnd în fundul шапциЫ вот da de lut sau хитъ, atumie manijurile trbesku tare mult, maî ales dakb sunt îndestul de adbn4Î mi înguste în nartea kbt гетъпе demartb mi ku bo-1оваш, mi în 4eîeîaltb maî latb, ka ama se noatb jjine akonerembntul maniiuluî ka mi o boltb. In aqeste kin erau fbkute шапцигПе la RobîI în ogoarele de la deal mimai ales în въц de unde nrin a-4eastb inikb lukrare se kbnbta че1е maî îmbelmugate roade, în timn че maî 'nainte de fa4erea man-jjurilor, аче1е nbmbnturî, ear mai ku samb koasta mi ва1еа din drentul eieî, dunb kum snune mi însumi D. Berlier, nronrietarîul RobîIuIuî, nu adu4ea nimik; mi iVierea шапцигНог akolo au fost чеа bntbîu lukrare a luî Dombasle imbunbtbujtoare RobîIuIuî. A4easta fie-ne de твъцъ^гт?, kb4Î multe lokurî ar nutea mi а!че la noî a se îmbbnbtbiji nrin ачеа-stb ишоагъ mi eftinb lukrare; dar mi kiar de ва fi or kbt deskumnb fa4erea mânuirilor, totumî tre-buim a ne sluji ku dbnsele, kb4Î de odatb kbiuti-gbm un lok nerdut mi snorim mi rodirea bukatelor: a4este foloase se kautb a se dobbndi astbzî nre-tutindenea nrin 1'ачегеа drenajului desnre kare am sorbit în luna luî ianuarie.
Grbdina.
Lukrul din grbdinb  s'au sbBirmit akum, mi
348
BUNUL CULTIVATOR.
HO KM VRIE.
349
stbnbna de kasbчеахагткъ este пИпъ db msljţeinire nentrs mbngberea mi feriqirea чеа kanbtat din п!ъ-ksta eî îndeleni4iri; ea se îngrijbinte de sembnbts-rile de пптъвагъ, sbiibnd grbdina, maî aies dakb nbmbntsl este Istos mi are trebsiniib de цег snre a se атъпйпци
Fragii, nsinî ne delbtsrile aleelor mi къгъп-ior din gibdinb, trebsesk la tojjîdsoî sas treî anî зъ fie mstaiji din lok mi ksrbnjjjî, kb4Î ama nsmaî вог da rodsrî îmbelmsgate. A4eastb lskrare tre-bse fbkstb din timn, ka ama nlbntele sb fie nrinse mi înrbdb4inate maî 'nainte de a da earna.
Aksm stbnbna de kasb se îndeletniyemte ks kslessl morkoeilor, nanilor, sfeklelor, rddikilor mi varzeî, че as se îndestsleze kasa пе еагпъ. De folos este a stringe a4este rbdb4inî kbt se ва nstea maî tbrzis, nentrs къ ele se nbstrezb ks a-tbta maî bine ks kbt se вог stringe ne sn tirnn maî гече; ks tote aceste trebse a se feri de a fi anskatb în lskrs de Bremsirile че srmezb dsnb bsatsi sekslsi. Stbnbna de kasb ва alege o z* seninb în kare ва smslne a4este rbdb4inî, le ва lzsa kbteBa ore ka sb se SBbnteze, mi anoî le ва къга într'sn Zbmnik, sas într'o швтцъ sskatb, sas le ва klbdi în nirezî. Rbdb4inile se nbstreaze tare bine în gireadb, de ачееа în zemni4e ва nsne nsmaî atbta kbt sokoate къ trebse în kasb în kbt timn вог цте uersrile.
MorkoBiî, sfeklele, naniî, rbdb4ine menite de a fa4e зетъпцъ ne ansi Biitor se aleg авъш! rbdb4inele de mijlok de groase, Sbividoase mi Bbnjoase, se rbteazb
frsnzele mi se îngroanb kbte 12 гъdb4inî la sn lok akonerindsle bine ks naîe mi пътъп^
Чеапа de ветъпцъ se nbstreazb snbnzsrbn-d'o într'sn lok sskat, snde ns se fa4e fok mi snde ns resbate nersl. Tlrajii mi netrmjeii, че as se dee ветъпцъ la ansi, гетъп îngronajjî în nbmbnt. Ear Barza de sembnjib se alege ачееа че are maî nsnjn e frsnze, че are къпъцта maî îndesitb mi maî anroane de rbdb4inb, mi se nbstreazb îmnHntbn-dsse în nbsin sskat într'sn zbmnik snde ns rbsba-te uersl.
Stbnbna de kasb ва nriBigîe în tot ksrssl erneî la nbstrarea rbdb4inelor mi a legsmilor nsse în zbmnik. Dakb ва da de rbdb4inî ustrede, îndatb ва strbmsta în alt lok grbmadaţ, alegbnd rai lenbdbnd rbdbninele 4eienstrede; kb4Î sna nsmaî nstredb strikb ne toate че!е de lbngb ea, mi a-4este ne altele. în a4est kin trebsîe Sb se nbzaskb rbdbMinele пъпъ че se вог гпъпка. Tot a4eastb îngrijire о ва аве de la ningbs mi пъпъ la sfbr-mitsl lsî Fasr.
n^stratel frsktelor.
De mare însemnbtate este nentrs stbnbna de kasb de a întrebsinija kinsl че! maî simnîs, maî îndbmbiiatik mi maî eftin, nentrs a nbstra ne еагпъ merite, nerite mi alte noame. A4est kin ks atbt;i maî msltb înkredire bl гекотъпЛът, ks kbt inssmî, Гат Bbzst întrohsinijat în ekonomia de ka-sb a faîmosslsî Maihieu de Dombasle, karele, ka mi 4eî maî mslnî ekonomî, пеявъш! lok îndbmb-
350
BUNUL CULTIVATOR.
NOEMVRIE.
351
natik nentrs a nbstra noamele ne еагпъ, în а luî minunata iskusiniib, a aflat kinul че! mai notrinit nentru aqeastb treabb, kinul karele îndatb че s'a kuno-skut s'a mi întrebuinцъrъ nretutindine nu numaî în Franuja dar uii în alte цег!.
Se dureazb din skbndurî de brad sau de nîon rakle (fbskuîje) а къгога lungime se fie de treî nalme, Hijrmea de duob nalme uii adbnqime de treî паЬпаче; a4este mbsurî sbnt luate ne din Huntru, uii skbndurile ne muke sunt de un nalmak de groase. Toate raklele se fak tot-una de marî, ama kbt Sb nu fie una maî lungb sau maî latb dekbt alta. A4este rakle nu au къпаче qi numaî funduri, fbkute din skbndurele sunyirî mi înjjenenite bine în Hmbuilura пъгецИог. La mijlokul a tusnatru пъге-njlor rakleî se nun noriiî amezate lbngb maruinileqele d'asunra mi fbkute din bukbrjî de lemn de 4 паЬпаче în lunnime, (1е2па1тячет Ibgimemi de V2 nalmak în grosime. Toartele a4este se nrind ne latul lor ku кие de ferii Ie че1е de dinafarb ale пъгецПог rakleî, a-ma ka kanbtul deasunra a torijeî se întreakb de marninea пъгецПог rakleî ku o lunrrime de un nalmak. Aqeste toarte fak duob slujbe: bntbîu, în-dembneazb nurtarea rakleî ka mi ni uite mbnumî, ml alduoiîe, kbnd sunt klbdite maî multe rakle unele neste altele le snrijinemte ne toate de a nu se xbi mi de a nu se повъгпк Sare aqest sfYrurit, torujle вог fi sunrriete nuujn ne din Huntru ka ama Sb se noatb îmbuka bine o raklb într'alta.
Se îniibîene, dunb a4eastb deskriere, къ fie-kare raklb, bmnlutb fiind ku un rbnd de mere sau de nere, sas de поатъ,  sau de alt soîu de frukt
se kîbdemte una neste alta, în kbt rakla чеа deasu-nra ku fundul eî fa4e къпак rakleî 4eî de desunt uii numaî rakleî чел maî din въгви! че!ог klbdite se fa4e къпак, sau nuind o raklb demartb neste dbnsa, sau numaî kbt un fund de raklb.
în aqest kin se not klbdi kbte qinqî-snre-ze-це rakle, sau mi maî multe una neste alta, mi fie-kare klit de rakle ва авеа forma unei Kzî, în kare nu not întră niqî шоагечп, ni4Î alt soîu de do-bitok strikbtorîu, mi kare se noate nune orî mi unde, în orî-че kasb, fbrb ka se kunrindb mult lok.
S'a arbtat maî sus, ka sb se fakb o raklb de trei па1таче de adbnkb, nentru къ în aqeastb a-dbmiime not înkbne mi merile mi nerile qele maî marî; însb, nentru rod urile че!е mai mi4Î че fak raklile mi de duоъ паЬпаче de adbmiî, mi se not klbdi aqeste rakle de felîuritb adbn4ime, unele dea-sunra altora, numaî kbt lunuimea mi Kujmea lor sb fie tot una. Asemine, raklele se not 1'аче mi maî lunui, sau mi maî late dekbt s'a arbtat maî sus; însb че!е maî îndътъпа1лче sunt аче1е че au 3 nalme lunuime mi 2 nalme Ibijime.
în fie-kare din sieste rakle not înkbne 100 nere nergamote sau 200 nere de че!е mai mi4Î; în kbt într'un klit de 15 rakle, kare nu ко nr înde de kbt un lok de 2 nalme de lat mi de 3 nalme de lung, вот авеа o ladb de 4 nalme mi 5 nalme de 'naltb, în kare s'a nus 1500 sau 3000 de nere mi mere.
Se mueleue къ la a mezatul noamelor în rakle este <ie пеапъгаЬ trebsinu/b ka ele sb iie uskate bine
352
BUNUL CULTIVATOR.
fiind къ dakb se вот nsne jilaee, smezeala noate sb le adskb strikbqîsne.
4ele maî însemnate folossrî че le къпъИт din kinsl a4esta al nbstrbreî noameler în rakle, ssnt ns nsmaî de a nste nsne sn mare nsmer de noame într'sn lok foarte mik, mi de a le nbstra foarte bine mi înkise; dar mi snisrinija ачееа че dobbndim de a le nstea kbsta, alene mi brbksi, lenbdbnd пе че!е ч'аг în4ene a se strika, sas ls-bnd пе аче!е de kare am авё trebsiniib nentrs та-зъ; kb4Î diskonerind nsmaî ne rakla чеа maîdea-ssnra, nstem reeedsi toate noamele maî ks mare înlesnire dekbt nrin orî-kare alt kin am Boi sb le nbstrbm. Sb îe ачеазИ din Bbresl klitslsî mi se nsne nîos, mi anoî tot neste dbnsa kbdim ne toate neleJalte rakîe че le Îs ьт la 4er4etare din kli-tsl че se reeedsemte; în kbt, kbnd isnrbeim геве-dsirea mi brbksirea noamelor, atsn4e mi klitsl че! nos bî gata nsindsî în въгв rakla ачееа kare maî 'nainte la 4elaît klit a fost de dessnt. Dakb a-вет maî mslte klitsrî de noame amezate, atsn4e sn singsr lok di inert este destsl nentrs к a sb nstem bmbla în toate, nentrs къ nrin mstarea klitslsî 4elsî de'ntbîs dobbndim loksl în kare se afla, mi neste kare klbdim klbtsl al dsoile, mi în loksl a4estse ne klitsl srmbtorîs, mi ama maî denarte.
Hoamele înkise în a4este rakîe ssnt mslt maî nsnjn ssnsse înrisrireî frigslsî че le denerb dekbt аче1е че se nbstreazb nrin orî-kare alt kin; mi nsmaî kbt loksl snde njnem a4este rakle de ns ва li esnss la че!е  maî marî nersrî, ne ва fi smors
KOEMVBIE.
853
jja Sb le ferim de frig, akonerind raklele ks ro-gojbnî, sas ks naîe, sas ks orî-че alt akonerembnt; însb, dakb nersl ar fi tare mare, atsn4e nstem îndatb msta klitsrile în alt lok maî kald, Гыъ a le Bttbina mi Гыъ ni4Î o grestate; fiind къ п'авет de fbkst altb чева dekbt se nsnem aîsrea raklele, а къгога mstare se fa4e fbib ka se smintim noamele amezate în ele iui într'o timn foarte sksrt.
Пе Ibngb toate a4este folossrî, anoî maî Bine mi eftinbtatea; kb4Î ks snsl sas dsoî sas treî leî nstem Гаче o raklb.
23
354
BUNUL CULTIVATOR
DEKEMBRIE.
L»krxrile leneî. — Frigsl mi ombtsl. — Sokotelile.-ПгоцеШгеа momiilor. — SUrnitsl lxksstelor.
Aksm lskrsî de la кътп a în4etat; mi ksltiBatorîsl kastb de ernatiksl mi îngrbtnatsl Bitelor, de kbratsl nodeozilor. KsltiBatorîsl че1 msn4itorîs ni4i kîar earna ns 'ml nîerde timnsi; kb4Î timnsi este че1 maî mare kanital nentrs tot че1а че mtie a 'Îs întrebsinija mi a 'Îs кпща. Earna ksltiBatorîsl are de fbkst transnortsrî de lemne mi nro-dskte, are de îngrijit ernatiksl Bitelor mi îngrb-matsl boilor mi а погчПог, are de dirigsit indsstriele kare, linite fiind de momiî, se nsmesks agrikole: ksm ssnt la noî oloeriele mi веЬичепа, are, în fine, de fbkst treaba чеа maî mare de la kare a-tbrnb toatb înaintarea agriksltsreî, ereas sb zik, къ are de fbkst sokotelile mi rbfsîala tstslor ls-krbrilor sale în ksrssl snsî ans, snre a Bedea kare "i a adss kbintig mi kare 'î a adss nagsbb mi folosinds-se de lsmina че ese din sokotelile njns-te regslat sb mtie пе че kale trebsîe sb апвче în ansi Biitorîs nentrs a'mî snori aesţiia mi a se feri de Sbrb4ie.
Frigsl mi ombtsl.
Frigsl la noî, în Rombnia, ns Bine nbiî odatb din ubnrasn ь, 4i tot-deasna Bine trentat mi sno-
DECEMBRIE.
355
renite kbte П8цт пвцт пьпъ че ajîsnye de кгапъ lemnele mi sfarmb netrile. în a4est înalt grad de frig, nimik ns noate гетъпе neatins de els. Це-rsl arde fiinijele ka mi kbldsrb. Natsra цепе-roasb kbtre цеага noastrb, kare este ssnssb la sns frigs atbt de mare kbt arde maî tare de kbt kîar mama fokslsî, ksm ziks цегапп, în a eî admira-bilb dbrni4ie ne a înzestrat ks mizloksl deaskbna de efektsl frigslsî;mi a4esta este ombtsl kare akonere sembnbtsrile de toamnb, mi аша le апъгъ de nrimejdia de a deцera. KsltiBatorîsl готьп ns se teme de еагпъ, de frigsl че! maî mare, de kbt nsmaî atsn4Î kbnd earna este goalb, adekb Нгь o mbt. Sembnbtsrile ns se strikb kbnd ssnt твъ-lite ks ombt; тъкаг de ar fi frigsl orî mi kbt de mare, 4i nsmaî atsmiî kbnd ssnt deskonerite mi kbnd frigsl a4i slbbemte a4i se Ыецецйе. Sembnbtsrile (1ецегъ kbnd se întbmnîb îngeHsrî mi des-geцsrî, lskrs че obÎ4însit Bine ne la sfbrmitsl erneî; mi tokmaî atsmiî sembnbtsrile, nefiind akonerite ks ombt, denerb mi se nerd.
Ombtsl ns nsmaî апъгъ sembnbtsrile de stri-kare, 4) maî ales le este de mare пгппцъ; kb4Î ksltiBatoriî noştri as bbgat de seamb къ tot-de-sna dsnb о еагпъ ks troîene marî srmeazb о вагъ îmbelmsgatb mi roditb. Ombtsl nikb la noî o-bi4însit ne la sfbrmitsl lsî andreîs mi în ningbs, nentrs kare цегапп mi nsmesks a4eastb lsnb nin-gbs. De la andreîs nsr4ede earna ne kare ton]\ ksltiBatoriî o amteantb nregbujiî ks егпайче bsne nentrs Bite, ks fbinb nentrs oamenî; kb4Î earna morile îngeau/b mi ns ътЬ1ъ, mî maî ales ks tem-
D1CEMVRIR.
357
356
BUNUL CULTIVATOR.
ne de fokS че sau kbrat de timnuriu -din nbdure. In ningbu este, iku jieraniî, drikul erneî. Earna în-чепе de la andre Iu mi ui ne пъпъ la Boboteazb. Frigul че1 mare db Bitelor nutere mi le Гаче 8ъ тъпъпче maî mult de къ1 orî kbnd mi sb mis-tueaskb totodatb mi maî bine mi mai iute; de a-чееа, în kursul drikuluî erneî, Bitele тъпъпкъ ori че li se db; ear kultiBatoriî atun4Î le dau naîe, ka unele че sunt maî nugin xrbnitoare de kbt fbnul. Earna se îngramb toate Bitele foarte degrabb mi forte bine; nentrs къ frigul le fa4e se тъпъпче mai mult mi sb mistueaskb maî iute. Intre Bite, norkul este аче!а kare numai earna se îngramb de oamenii noştri; mi a4eastb îngrbinare se faqe numai în 6 sentbmbnî, adekb kbt gine nostul кгъ-4Îunuluî.
Sokotelile.
în agrikulturb ka mi în memtemugurî, ka mi în negustorie, fie-kare trebuîe ama sb se noarte ka kîeltuîela se nu întreakb ne kbmtig. A4eastb lukrare se arate ku Hmurire numaî din [ginerea so-kotelilor în Ьипъ regulb. Sokotelile sunt аче1е че ne arat-ь ne kare drum sb апикът snre a snori averea; ele sunt fbklia че trebuîe se lumineze agrikultura; de ачееа mi Olandezii obÎ4Înuîesk a zi4e къ: ,,un от че jjine sokotele kurate ni4Î odatb nu noate въгъчь"
Пищш kulfciBatorî rombnî rjinu sokotele de аче1е kare neajutb a skbna de Sbrb4ie; къч! maî tojjî au nriimit de momtenire de la strbbunî adeBbrul че a emit din sokotele fbkute   în timnurile че(е
m
sîekî, mi ama se duk ne kale ЬъЫъ, fbrb Sb'rnî maî batb kanui de a maî чегче1а mi de a maî kbuta altb kale maî îndbmbnatikb mi maî notriei-tb ku timnurile de astbzî. Ku isBodul de luaturi mi daturi ni4Î de kum nu se noate nbdbjdui a Bede agrikultura emitb din xbugamul în kare se aflb mi ni4Î nutem Гаче вге o îmbunbtbjjire în snoriiea aBUjjieî noastre.
KultiBatoriî kare se апикъ de nbmbnt trubuîe se ще sokotele kurate, snre a şedea kum mi în че kin li se strekurb baniî din nungb, kum mi în че kin întn>9 sau kum ar nutea se întrebuinjjeze baniî snre a dobbndi din kultuib kbt se noate maî mult folos. în lukrarea kbmnuluî, kuBbntul eko-nomie nu însemneasb tot ачееа ka în ţţinerea ka-seî; nentrs къ la кътп kîeltuîemte чте-ва ka sb kbintine, mi ku kbt ва fi mai sgbr4it, ku atbt ва Гаче maî тиКъ ekonomie; însb ku kbt ва kîeltui maî nuiiin, ku atbta maî пиц'т ва mi kbintiga . A4esta e adeBbrul че se aflb în zisa: „че1 че seambnb întru skumnete, întru skumnete ва mi вечега." Din nrotiob în ekonomia de kasb întrebuinjjbm banii, nu ka sb 'î snorim, 4i ka sb ne îndestulbm ne-Boile, ka sb 'î kîeltuim: în a4easta ku atbta вот fi folosirii maî mult ku kbt вот kîeltui maî nuiijn. Ama dar kultiBatorîul în ekonomia de кътп trebuîe sb fie galmtom, ear în ачеа de kasb skumn
Rombnul zi4e: ,9greu Sb adunb naraoa, dar umor Sb kîeltuîemte,64 mi tokmai nentru adunat, nentru ekbnomia de кътп nu jiinem sokotele ka sb intim kum trebuîe sb fim galantomî, mi amasb nu fim skumnî la 1ъгъце mi eftinî la fbinb timn
358
BUNUL CULTIVATOR.
DECEMVRIE.
359
че nentrs ekonomia de kasb, nentrs kîeltsitsl banilor, цтет isBod de datsrî mi lsatsrî mi авет mi oamenî kariî se Гпвъгчшеагъ a streksra nrin тъ-nile lor mi че!е maî marî авеп; în kbt ns nsmaî a4eî че as, nerds; dar mi аче! че n'as, bmî lings denetele.   Ilentrs ekonomia de кътп, nentrs a-dsnatsl naralelor ni4i ns цтет sokotele, ni4i ns авет oamenî kare sb mtie a le цтё: ai4e ar trebsi se авет maî msltb grijb de sokotele mi nsmaî nentrs цшегеа lor sb авет kbte sn om Ia toatb momia, тъкаг de ar fi kbt de raikb; пъпъ mi la o momie de 400nogoana trebsîe se авет snomnlbtit nsmaî  nentrs sokotele, dsnb ksm ne твацъ mi Dombasle.
Ssnt dsob felîsrî de kontabilit6ii,i (ama se nsmesks isBoadele de sokotele, че aratb toate skim-bbrile banilor întrebsinuaji] în agriksltsrb, în me-mtemsgsrî mi în negs^torie): sna nsmitb simnld, în karea între lsatsrî mi datsrî ns se aflb ni4i o legbtsrb, mi alta dsnle, în karea orî че artiksl e-ste aîkbtsit din dsob пъгцп din datornik mi kre-ditor, sas din lsatsrî mi datsrî, mi se гагътъ ne temeîsl къ: ,,nimenî ns nriimemte de kbt a-чееа че db чтева". A4easlb kontabilitate dsnh este astbzî întrebsin^tb în toate snekslaniile de kbtre 1ощ kariî se anskb de kîeltsîesk baniî nentr» aî snori.
Ilentrs kontabilitate a simnlb ssnt bsne къг-цПе lsî Gabiou, Geslin, Jobn Sinclair mi Tbaer. Ear nentrs ачеа dsnlb a lsî Legret, Crud, Royer mi Matbieu de Dombasle. Чеа maî nosb mi mai Ibmsritb karte de kontabilitate este ачееа fbks-
tb de D. Ed. de Granges ks kare, mi гъгъ твъцъ-torîs mi în sksrt timn, noate ksltiBatorîsl Sb ksnoa-skb mi sb noatb цтё skotelile sale.
Kontabilitatea dsnlb este maî trebsitoare în agriksltsrb de kbt în memtemsgsrî mi negs^torie; kb4Î dakb memtersl mi negsnitorîsl ns fa4e nsmaî sokotele din bobot, ks kbt maî Bbrtos le ва fa4e ksltiBatorîsl, kare atbta de mslte kîeltsîele fa4e nsmaî nentrs dobbndirea, de mslte ori, a snsl singsr lskrs, kbt dakb ns ва цтеа sokotele ni4Î de ksm, ns noate sb mtie че fa40, ni4Î sb къпШце ачееа че este ks nstimjb.
Kontabilitatea ne aratb skimbbrile kanitalslsî, че aksm ka datornik, aksm ka kreditorîs, slsjeuite snre а ajsnne la цеМ sneî ksltsrî bsne.
în kontabilitate, inventarsl ne aratb ks 1ъ-msrire toate lskrsrile че înjgebeazb kanitalsl ks kare ne anskbm de ksltieat.
în ineentar se Bede o adeBbratb arbtare a stbreî ksltÎBatorislsî: baniî, sinetsrile, Bitele, snel-tele de nlsgbrie, nrodsktele, sembnbtsrile mi toatb a-вегеа sa чеа de £щъ mi ачееа че are se o îee se skrie mi se nre^lsenite ks ambnsntsl. De ачееа inBentarîsl ksnrinde în sine dsoe пъгцп aktiesl ui* nasiesl; mi inBentarîsl este nsnktsl de nsr4edere a kontabilitъцeî.
AktiBsl se alkbtsemte din tot kanitalsl între-bsuujat în lskrarea momieî; nentrs ачееа în ak-tiB ssnt atbta kanitsle nre kbte mi obîektele în kare se aflb nsss kanitalsl Kasa aratb baniî че se a-flb în пгпцъ, sinetsrile aratb baniî че ssnt danî ks îmnrsmstarea mi kare as se sb îee, sas аче! че as
360
BUNUL CULTIVATOR.
se se iee k» nolijjî sa» bilete la ordina. Mobilie-risl kunrinde nlugurile, boronile mi toate uneltele nlugTbrieî, кагъ1е, maminele, xamurile, saqiî, golurile, mobilile uri toate lukrurile din kaST>, uneltele de ЬиктЛъпе ku toate tingirele, къЫъгПе ini агъти-rile, uneltele de sofranirie, de tantarie nentru fokut untul mi кашкаваЫ, de eelniqerie nentr» fokutul rakiuluî. Bitele se desnart skriindusx în ineentar în аче!е:"de lukru mi аче!е de tamasîiku; mi въ skriu toate deosebit arT>tandusx sub nume de kai sau boi de lukru ne fie-к are ku numele sau ku semnele deosebitoare, ku Bxrsta mi ku пгеци! че are. A-mimderea Bitele de ta m asii к se arata: la xergelie xarmasarii, enile, kaii, nbtrarriî tretiniî, strbjni4iî mi nrbnzii йъпъ seksul mi semnele deosebitoare; îa tamazbbk buxaiî, ваче!е, boii, gonitoareîe, тъпгацп mi Birjei deosebirii nartea ЬъгЬтЛеавкъ de чеа fe-meîaskb mi însemnării ama ka въ se noata deosebi mi kunoamte fie-kare Bita deosebita de alta; la turma de oi, soiurile, ЬегЬечп, fotatonrele, starnile kxrlaniî, mi meii, asemine se skriu mi иогчн mi naserile. în magaz4n se treku toate soiurile de gn>ne, mi гъаъч'пп кит mi fonul mi naîele. Sub numele de semamtsri se kunrind toate аче1е че se afta în пътъп! ku ХояЬъ keltuîela fokuta nentru fie-kare în deosebi.
Бипъ че s'a t**ekut în inBentarîu aktiBuI în-пъгцН în kanitule kunrinzbtoare de starea întrea-цъ a kultiBatorîuluî, anoî se tre ie mi nasbul ade-къ tot ачееа че kultiBatorîul datoremte ku tamuri-rile kuBenite; mi anoî se skade чееа че are въ dee din ачееа че are въ îee, mi гетышца este авегеа ade-
DECEMVRII.
361
въгаН a kultiBatorîuluî. Ki>nd аче a sta гетъшщъ kremte la sformitul fie-k'bruiea an, atumii kultiBatorîul тегце bine, ear къш! skade el тегце reu mi trebeîe numai dekxt st>'iuî îee kuBenitele mxsuri. Temeliele kontabilitarieî sunt duoe Къгцг.
1. Jsrnalsl în kare se иьяётпъ ne toata zioa toate lukrxrile kuîtureî, mise arata felîuritele nre-ГачеП че nxtimemte kanitaî»! în fie-kare zi.
2. Kartea nea mare este menita a nriimi toate artikulele din jurnal într'o rxnduîafo din kare de о(1а1ъ Bedem orî че lukru kxtne m'nemi че folos a-du4e, ama къ\ adunxnd de o narte toate sumele kredi-torilor se fie de о поЫвъ ku toate sumele datorni4ilor, de umie евъ ачееа че se numemte Ылапцнл în aer. Ku a4esta în tot minutul nutem Bedea kum mergtrebile kultureîmi înqe stare se alta kanitalul.
Пе 1т^ъ a4este duoe къгуД fundamentale,kultiBatorîul trebuîe въ цтъ uri alte къгцг ajstdtoare kare înlesnesk foarte mult tr-ечегеа artikulilor în jurnal mi în kartea чеа mare. Ama înti'o котНкъ numita Kasa въ skrie ne toatъ zioa Beniturile mi keltuîelile, mi odata ne 1ипъ se trek toate a4este în Kartea чеа mare. într'o alta kondil^ numita KontsrikQrente se deskide kxte o sokoteata deosebita la fie-kare lukrxtor mi от къкаге are a fa4e kultiBatorîul, arъtand tot че i s'a dat mi tot че i s'a luat. Ear la sformitul luneî toate sokotelile se treku în jurnal. O kondik^ nentru msnka oamenilor kunrinde zilele de lukru a fie-kT>ruîe mun4itorîu. O kondikrb nentru msnka eitelor arata slujba Bitelor fokuta la orî kare lukrare a kultureî. 0 kon-
362
BUNUL CULTIVATOR.
DECEMVRIE.
363
dikb de intrat mi de emit a nrodsktelor arata, skim-barea fie-kbrsîe nrodskt intrat rai întrebsinjjat în xrana oamenilor mi a sitele sa» Bbndst, sas sembnat.   Kondika de Efekte de   nriimit mi de dat aratb timnsi kbnd ksltiBatorîsl are sb îee mi are Sb dee banî ks sinetsrl.   Ks sn ksBbnt nentrs toate obîektele ksnrinse în ineentarîs trebsîe Sb se цдпъ kondiqî ajstbtoare, în kare sb se înseamnb toate ambnsnnimeie   ks   kare se adsqe skimbare sas skbdere   obîektelor   ksltsreî;  mi,  nrin srmâre, ks kbt вог fi maî  mslte  kondiqî de aqestea a-jstbtoare,   ks atbta kontabilitatea ва авеа maî ks deambnsntsl însemnat mi maî ne largs toate ls-krbrile sale.   Ear anoî dsmineka sas la sfbrmitsl fie-kbreîa Isnî se вог ssmarisi; mi ssmele kbnbtate se вог treqe în jsrnal. Ks aqeastb rbndsealb Sb înlesnemte foarte mslt ginerea kontabilitbjieî; kbqî în tot loksl mi în tot minstsl ksltiBatorîsl noate însemna oneranisniîe sale în къгцПе ajstbtoare, mî anoî nsmaî odatb ne Isn/ь noate sb le stringb mi sb le traakb la IqJssI kseenit.   La trekstsl artiksie-lor în ssmele totale, ksltiBatorîsl Isbnd, de nildb, kasa Bede къ într'o sentbmbnb sas într'o lsnb a dat atbjja banî: deqî darb ziqe nentrs lsatsrî: Kasa la svmdforii mi skrie   dearbndsl ne tojjî dela kariî a Isat banî mi nriqina nentrs kare a Isat; amimderea mi nentrs datorniqî ziqe: bvmztorii la kasd mi aratb ne tojjî aqeî qe as dat banî mi nentrs qe îas dat. In dsoe artikole dar se treksîn jsrnal toate oneranjsniîe sneî semntbmbnisas a le sneî Isnî. Asemine mî nentrs nrodsktele întrate mi emite se însemneazb qele ъп-tbîs ks   artiklsl Magazia ла srmdtorit mi ne qele
de al dsoîle ks aqel de: tfrmdtoriî ла magazie. A-seminemi nentrs lskrsî oamenilor mi a Bitelor se skrie deosesity la aieAaje mi deoseniu,î ла msnnitori. Aqeastb înlesnire de skris se aflb mi nentrs toate qele-l-alte msînjmî de Iskrbrî dakb le ujne чте-ва kbt se noate maî lbmsrite în къгцПе ajstbtoare.
La sfbrmitsl anslsî, kbnd ksltiBatorîsl are sb înkidb sokotelile ka sb'mî вагъ folossl mi nagsba, se faqe ъпкъ odatb inBentarîsl. El are o kondikb în kare se skrie în tot ansi inBentarîsl qe faqe la înqenstsl anslsîmi ne aqelqe se faqe aksm la sfbrmitsl lsî. Kondika ачеа aineentarilor se nsmemte mi bttan.
Dsnb qe s'a fbkst inBentarîsl sb шчепе în-keîerea sokoteli lor, Maî bntbîs se Гаче balanga so-kotelilor, adsnbnd ssmele întrate mi emite dela fie-kare artiksl sas nartidb. Ssnt nar ti de kare se ba-lanjjazb de la sine, adekb а къгога întrbrî ssnt deonotriBb ks emirile. Asemine sokotele ns das ni4î kbintig niqî nagsbb; ear аче!е kare ns se ba-1ацагъ das orî kbintig orî nagsbb mi a4estea ssnt nrodsktsrile, ветъпъ tsrile, Bitele, тч1.
Ilentrs ka Sb se fakb bala пца sokotelilor ls-ът maî bntbîs о птцъ înkinsitb, ne kare o nsmim keliselele yenerale, mi ks dbnsa balanjjem toate sokotelile че ssnt fbkste nentrs keltsieîe mi ama ads-път toate keltsîele de tot soîsl într'o singsrb so-kotealb. Iffi anoî înkidem mi a4eastb sokotealb ks altb Шпцъ înkinsitb ne kare o nsmim nagsbb mi kdmtigs.
Ks sokoteala nagsbeî mi a kbintigsîsî înkeîem toate kontsriîe че as dat kbmtigsas nagsbb, mi în a-4eastb sokotealb авет deonarte nagsbile mi de al-
364
hunul cultivator.
ta kbiutigurile. Aiqe se Bede rezultatul 1икгъп1ог unui a )u, kare de ва fi fost bun, a adus o snori-re aaeuuieî ku atbt maî mare ku kbt ва fi maî mare suma че ва nvuosi duab че вог skbdea nagu-bile mi kieltsîelile. A4eastb ssmb 4esb Bede înso-koteala nagsbd mi kmatig se Ьа1апцеагъ nrin o altb Гипцъ înkinsitb kbreia'î ziqeam ЪаХапцъ de e-mire sau inventarisl de emire.
Kontabilitatea s'a deskis ks inBentarîul sau ku biiamlde intrare kare a arbtat tot akliesl mi nasi-buI, adekb starea întreagb a kultiBatorîuluî. Ко notabilitatea se înkide earemî ku о ЪаЫпцъ de emire sau* ineentarisl de emire, kare aratb starea la kare a a-niuns kultiBatorîul dunb Ьгечегеа snuî anu.
Dunb че s'a kunoskut aqeasta isnraBb, ksltiea-torîsl, Boind а тегце înainte, тчепе kontabilitatea anuluî urmbtorîu nrin ЬаХапца de intrare ku kare se deskid earem toate sokotelile.
In koutabiiitate, sokoteala numitb foÂOs mi nagsbs este ачееа че fa4e bukuria sau întristarea kultiBatorîsluî. A4easta'î oglinda în kare Bedem isnraea fbkutb de kanital, în timn че sokoteleie 4ele-l-alte ne aratb întru kbt fie-kare lukru au înriurit nentru snorirea sau skbderea kanitaîuluî uii din kare aflbin 4etrebuim sb fa4em snre a ne folosi kbt se noate maî mult în anul urmbtorîu.
Sokoteleie kultiBatorîuluî че lukreazb nentru nbmbntul че kanbtb ku kirie trebuesk minute ku чеа maî mare drentate iui Ьипь rbnduealb, uii akum trebuîesk mi ele înkeîete; fiind кь numaî ama omul nu ваавеа a se п!ъпце de arendam sau de nronrie tarîu.
Orî kare nronrie tarîu че nu kautb singur mo-
DECKMVRII.
365
mia sa trebuie sb aibb mi eî un felîs de kontabi-îitate, mi sb о цтъ dunb nilda gerilor че1ог maî înainaint dekbt noî.
A4eastb kontabilitate se alkbtuemte dintr'o kon-dikb în kare se aflb* 1, ntanul yeometrik че aratb xota-rele mi întinderea momieî; 2, nlanul цeologik че a-ratb firea nbmbntuluî momieî; 3 nlanul ekonomik unde se aratb toate îmnbrm>ile fbkute, adekb a lokurilor boeremtî mi lokuitoremtî ku Ibmurirea în-trebuimjerel lor, în цеагепе, fbnayurî, izlazuri, li-Bezî, bi'î, пъdurii, x»4îurî, Iun4Î, kase eazsrî mi altele.
ITronrietarîul maî gine ъпкъ mi oadsoa kon-dikb de katagrafia tsturor akareturilor momieî, rai de senitul momieî. Nemm!î maî Bbrtos, însamnb în tOHÎ aniî în a4eastb kondika ori че snorîu, îm-ЬипъИцгге sau nbgsbire, s'au fbkut momieî, mi a-ma a4easta'î kondika ачееа че aratb nronrietarîului din че sb alkbtuemte eenitul momieî sale ne fie-kare an, mi kare minutb ku Ьипъ rbnduealb este, dunb kum zi4e faimosul Thaer, „un felîs dekomoa-гъ че Îasb чтева momtenitorilor sei."
în sfbrmit gueernul, aBbnd doringa de a în-stbrt ne lokuitoriî satelor, trebuîe sb чеагъ ka nro-nrietarîuî mi komuna Sb gie kondiqî mi nentrs игтъ-toarele Jukrurî:
1. Katagrafie în tot anul de starea цегаш-lor, din kare rbsare doBada de au fost okbrmuigi bine sau reu de arendam.
2. 4islele fbkute nentru nlata birului ama ka еъ se kunoaskb dakb sbraksl nlbtemte maî пицт dekbt bogatul.   Ks a4easta gSBernslu nriBigeazb
J
366
BUNUL CULTIVATOR.
ka sb ns sb assnreaskb neraniî eî între eî.
3. Katagrafie de înssrbnbî mi de toate sokotele kstieî Sbtemtî, kare are de skons de a se ksnoamte kanitalsl   adsnat nentrs obmtiea satslsî.
4. Sokoteala rezemeî de norsmb nrin kare se aratb starea nvbssreî feritoare de foamete.
5. Sokoteala înkîeatb în tot ansi a tstsror sokoteleîor între îoksitorî mi arendamî, nrin kare se nsne frbs lsnnireî de sokotele mi nelorlalte sr-mbrî nbgsbitoare de kare sb tbngsesks sbteniî.
6. Sokoteala ks arbndamsl nrin kare sb se stanilezb nlekarea aqestsîe de a îndatori ne Îoksitorî neste mbssrb mi ale lsa msnkb drent banî.
7. O kondikb агъЫоаге ks Ibmsrire de ss-ma ks kbt ssnt datori loksitoriî la4 orî че fejje mi kskbtse skad, snre a se nriBegia ks a4easta nlb-tirea datorielor din nartea sbtelor mi neassnrirea lor de kbtrb nronrietarîs sas arendams
8. Bidomostia lemnelor de fok mi de binale че se slobod, ks înadins norsnka nronrietarîs lsî atbt arendamilor kbt mi loksitorilor.
9. Bidmostie de sembnbtsrile de toamnb ks skon de a se агъ ta dakb fie kare loksitorîs ase-mbnat че! nsnjn kbte 15 nrbjinî ks sekarb.
10. Bidomostie de sembnbtsrile kartoflelor în пптъвагь atbt аче!е sbtenemtî kbt mi uronrietbremtî.
Ambndsob a4este ka mbssri reksnoskste de bsne nentrs a feri ne Îoksitorî de linsa nbneî че ar авеа, dakb s'ar rbzema nsmaî in norsmb.
11. Bidomostie de rbSbditsl гъкщПог nrin kare sb noatb авеа loksitoriî таътъпаге nentrs nsele la nsmeroasele loi îngrbditsrî. Illi în fine;
DECEMBRE.
367
12. Bidomostie de ssma копьчеПог sblba-tiqî че s'ar rbsbdide Îoksitorî în sxoala de lieadb snre a se altsi mi forma mi dsnb ачееа a se îm-ubrni loksitorilor ks skonsl de aî îndbmbna întrs a'mî Гаче lieezî ks noame alese mi dsdbriî.
Ilrenelsirca momi clor,
Treaba че se ksBine a se fa4e maî de dimi-пеаць, în ачеа zi însemnatb kbnd чтева se ва anska ka Sb ksmnere sas sb Bbndb o momie, este лгецеШгеа tstsror Iskrsrilor momieî; kb4Î че felîs de om noate sb fie аче!а kare квтпъгъ sns lskrs Гъгъ ka sb mtie kbt Гаче? mi ks че gbnd bl ksmnbrb? Asemine че felîs de nronrietarîs noate sb fie аче!а kare Binde o momie fbrb ka Sb ksnoaskb ks desbBbrmire toate Benitsrile eî, în fe-lîsritele întbmnlbrîale timnsrilor? Drent ачееа, inte-ressbiel bine înijeles чеге ka atbt ksmnbrbtorîsl kbt mi Bbnzbtorîsl se ksnoaskbtoate nrensirile ijearineî, fbnaijslsî, islazslsî, grbdinelor, lieezilor, nbdsri-lor, morilor, eazsrilor, mi altor akaretsrî mi Beni-tsrî ale momieî, mi anoî sb între în tokmealb.
în a4est kin nsmaî ni4i Bbnzbtorîsl, ni4Î ksmnbrbtorîsl ns вог sbBbrmi o fantb msstrbtoare de ksnet mi nbgsbitoare. îlentrs ka ni4Î nronrietarîsi sb ssfere вге o rbmlsire din lenîsitsl ses Benit, dar ni4î arendamsl sb se înmele a da sn kbintîs maî mare dekbt fa4e eenitsl momieî, se aflb în agriksltsrb o narte nsmitb: шШпца лгецзггег momiilor kare, isBoritb fiind nrekbt din ksnomtinge foarte felîsrite mi sigsre, nre atbta mi din o mare isni-
368
BUNUL CULTIVATOR.
DECEMVRIE.
369
lire în toate ramurile ekonoinieî, noate sb adukb 1ъmurire ambnduror пъгцПог interesate.
în a4eastb mtiinijb aflbm duob kinurî deosebite ku kare noate чтева въ nrejjelueaskb o momie.
1. 4el bntbîu kin se numemte istorik mi se Гаче în treî felîurî:
1. Ku esrta noate чтева Sb nreiruîaskb o momie, albturbnd kbintîurile momiilor menieinite mi aflbnd kare *î пгеци1 unuî nogon de nbmbnt, mi înmulriind ku a4est пгецпитеги! nogoanilor moniiei че Boemte а пгеце1ик IIrenul dobbndit ва fi ku atbta maî anroane de adeebr, ku kbt nrerjbluito-rîul ва kunoamte maî bine îukrurile mi ва fi maî demtent.
2. Ku аеаттвШвл se noate nrerjelui în deosebi nenitul fie-kbreîa оъгц! a momieî, adunbnd ве-niturile a4este în кигцеге de гече mi maî mulgi anî, mi ama din istoria momieî anîunne чтева la adeBbratul Benit al eî. O asemene nrerieluire am Bbzut'o fbkutb foarte bine de D. 1аков 4erneBski nentru toate momiele îmnbrbtemtî din Воковта.
3. însb чеа maî obi4înuitb mi not zi4e чеа mai sigurb nrejjeluire se Гаче kbnd, arrîutbndu-se чтева de че1е maî sus arbtate, îe în nrieire nu numaî rodirea de mijlok a nbmbntuluî, dar mi kel-tuîelile momieî.
A4eastb nrejieluire, la kare se чеге nu numaî un dux ayer mi nbtrunzetor, dar mi un skon mai oinenesk, adu4e mulrremire anibnduror пьг-Ijilor tbrguitore de Benitul unei momii, misefa4e adunbnd ku multb bbgare de seamb mi osteneai*
dokumente kulese din gurile ачеюг че trbesk ne momie, mi kariî au fost marturî tuturor nrifaqerilor aduse de timnurî asunra Beniturilor tuturor ramu-^ rilor unei momiî. în a4est kin, dobbndinduse mi шШпце sigure de întinderile lokurilor, de semb-nbturî, de keliuîele, de rodurî, de пгецип, se kum-nbnesk toate keltuîelile mi Beniturile, ku kinul че1 maî drent mi че1 maî de mijlok, aBbnd în nri-Bire mi starea mi îrnnrenîurbrile momieî, mi ama ese adeBbrul luminat mi arbtat nrin uifre. Пе ni-mte asemine 4ifre ku чеа maî denlinb înkredere se noate гъгьта atbt arendaniul kbt mi nronrie-tarîul. Sunt bine înkredinjiat kb numaî nrin asemine nrejjeiuirî, шч! arendamul nu ва fi ku frika în snate iubnd în arendb Benitul sneî momiî, dar ni4î nronrietarîul nu ва nbgubi din Benitul îenîuit al nronrietbiiei sale, mi ama ni4Î unul n» se ва folosi de iibtbrbieami naguba altuîe; къч! ambnduoî aBbnd Îukrurile lbmurite de o notriBb, fie-kare 'mi ва trane Benitul mi folosul киветЧ, unul al nronrie-tbjjeî mi altul al osteneleî mi al dobbnzeî kanita-luîuî seu.
Ачеа stb lukrare ва fa4e unirea intere surilor, че în fantb tot-d'auna stau îmnon4imate: unirea a duob nuteri че se luntb tot-d'auna una asunra alteia: unirea în ama kin kbt dintr'bnsa sb easb fo-losurî mi nentru arendam mi nentru nronrietar. E-ste bine ka atbt nronrietarii kbt mi arendamiî Sb bnoaskb bine maî 'nainte de a se Hrgui ачееа че torguîesk, mi ni4Î o narte sb nu чеагь, sau Sb mzuîaskb a kbiibta ачееа че noate fi ген mi de nagubb nentru una din пьгцПе interesate.
24
370
BUNUL CULTITATOR.
DECEMVRIE.
371
II. Al dftoile kin de пгецеЫге a momiilor se nsmemte sistemsx гащопал. ПгецеШгеа aqeasta ns se razircrb nsmaî ne fante ninbite mi adeBerite de чегкаге, în ksrnere de maî msîgî anî, dar mi пе шШпца sneî ksltsrî Isminate mi isnitite. JJelsl a4esteîa ns esteka aqelor treî ksnrinse ssb Nr. I. de а агъ ta ks sigsritate kare este Benitsl de (ацз '< al sneî momiî, 4i de arbta kbt noate въ adskb o momie, dakb ва fi kbstatb de sn om твъца!, ks minte, xarnik mi kare are sn kanital îndeanîsns.
Sistemsî aqest ragional de nregelsire чеге ksnomtinue întinse de agriksltsrb, mi kbte odatb nsnerea în lskrare ачеЬг maî înalte înBbgetsrî. El чеге msltb isnitire nraktikb, къч! are se arate kinsl че1 maî sigsr nrin kare noate чтева sb ks-поазкъ ks desbBbrmitb Ibmsrire kbt noate Sb a-dskb o momie.
în цеп!е snde nronrietarii mi arendamiî ssnt înzestrauî ks ksnomtiniiele agriksltsreî rezonate se întrebsimjeazb a4eastb nrejjelsire, kare se faqe maî bine în Ilrssia.
Friderik II, înfiingbnd în Ilrssia toate kbte not ka sb snoreask% Benitsl momiilor, ns а 1ъ-satneînfiingate mi вапчеле адггколе, adekb: kasele kare îmnrsmstb banî ksltiBatorilor ne kezbmia nro-nrietbgilor lor. A4easta ns nsmaî a adss o mare îmbsnbtbnjreîn interesele ksltiBatorilor, dar a mi îmnins a se sirnnj trobsinga de a se xo-tbri momiele mi a se fa4e o anibnsntb nrenelsire a Benitsriîor lor. Din Ilrssia desnre anss a emit mi чеа maî folositoare karte desnre пгецеЫгеа momiilor^ ачееа а I4* Kreyssig, ksltiBatorîs nraktik mi
qel maî de ksrbnd inBbîjat kare a skris maî bine mi maî bmsrit desnre a4eastb lskrare.
Strbrnitel 1ък«8(е1ог.
De вгео къ!цва anî Ibksstele as tbbbrbt în lenioane nensmbrate neste kbmniele gereî noastre ml s'as înksîbat în ele din ппчтъ къ la isirea lor nss'a rbdikat gloata nonorsîsî mi a armatei ka sx le alsnge sas sb le sqidb maî 'nainte de a densne о»ъ1е lor în sinsl nbmbntslsî,
Stbrnirea a4estor dsmmanî aî îndestsbreî mi înaBsnjreî nouorslsl s'a fbkst de mslte ori nrin lskrarea anenijilor natsreî; însb mi omsl noate a se lsnta snre a skbna de зъгъч1а че вте assnra kanslsî ses, notriBind toate mizioaqele stbrnitoare ks Biana mi obi4eîsrile a4estor insekte nbgsbitoare.
în че1е natrs enoxe ale Bieiieî Ixksstelor, o-msl întrebsinueasb ks folos srmbtoarele mizloa4e de stbrnire:
1 Lbksstele în snre toamnb îngroanb în nbmbnt osie îor. Strinuerea mi stirnirea oslor în ksrssl tomneî, a erneî mi a nrimbvereî este mizloksl че1 maî sigsr, ka snsl че atakb resl mi 'Îs sakb de la rbdbqina lsî. Lbkssta înBblemte osbie sale într'sn sbksmor Isngbreu, de treî пъ1-таче de lsng mi de nîsmbtate nblmak de gros. Aqest sbksmor nlin de osb este atbta de Bbrtos kbt lbkssta rbzembndssene dbnssl se însbrtemte mi'lîm-ninue în nbmbntjsnde'ls îngroanb la o adbn4ime de la snsl пъпъ ia 4 паЬпаче. în Afrika desndeess mal tot-d'asnalbksstele, toatb попslagia kastb oile
872
BUNUL CULTIVATOR.
AGRICULTURA РОРОМАЯА
373
пгъшъпс! mi sbnbnd nbmbntsl, Ie adsnb mi le ni-mi4emte; ear gseernsl nentrs aqeastb treabb п1ъ-temte kbte sns Ies de toatb ока de зетъпцъ de оаъ че i se adsqe.
2. Ne fiind kin de a nstea srim>ri mi stbrni toate osble, se anjn oameniî ks mare гъвпъ snre a le nimiqi în qele-l-alte nerioade ale Bieijeî lor. llli maî bntbîs kbnd insekta se ieeinte, adekb kbnd este în stare de 1агвъ sas omidb, atsnqe пеавъш! arinî ns noate sbsra; mi ama ks mare înlesnire oameniî, агтащ ks mbtsroaîe, îe adsnb mi le mbtsrb în mangsrî, snde le mi înbdsuib ks nbmbnt mi le о то агъ.
3. Kbte ns s'as omorbt kîar din ветъпцъ, kbte as skbnat mi lambtsrbtsrb, not fi Bbnate oii sqisb kbnd ssnt în stare denimfb. Ks бгъ sas dsob maî'nainte de rbsbrita soarelsî ess oamenî ks maminî danimarkeze, mi dsnb че le ksleg kbnd ъпкъ dorms sas ns sboarb, anoî le stirnesks nrin arderî.
4. Anîsngbnd lbksstele în Bbrsta чеа denli-пъ, adekb kbnd sboarb mi kblbtoresk, trebsîe въ-nate ks toatb inima snre a le nrbnbdi aksm maî 'nainte de a se osa. Snre a4est sfbrmit oameniî trebsîe sb aîbb ksranîsl de a da fok lansrilor ne kare as kbzst lbksstele, ka ama sb stri4e eî sin-gsrî ачееа че are sb fie mbnkat de aqestî dsin-manî. Sns gseern lsminat noate sakrifika o narte din rekolta sneî цеп, desnbgsbind de keltslelî ne аче! а къгога lansrî Sb вог xotbiî a se nerde, mi аша asigsrb re ко li ele яе!ог - 1 - aljjî mi skaiib цеага de srnia lbkssteler, omorbndsle maî 'nainte de a 'mî nsne зетъпца în nbmbnt.
Matinal.
de
AGRIKSLTSRA ПОПСШЕАКЪ întrod84ere. — КъЫвга. — Lsmina. — Elektmitatea.— Ana. — Aersl. — Klimatoloţria. — Meteorognozia. —
Introducere
Maî 'nainte de toate trebsîe sb intim че вгеа sb zikb ksBintele fiinu,d, trsn, obiekt.
Se nsmemte /гтцд tot ачееа че se aflb în noî mi afarb de noî, ori ssb kare formb arfi. Se zi4e trsn sas obiekt ori че lskrs noate Sb atingb sim-Ijirile noastre: ama sns oms, sns arbore, o neatre» ssnt Шпце, nentrs къ se aflb (esistb). Tot-odate a4este ssnt mi trsnsrî sas obiekte^ nentrs къ se not Bede mi ninbi, mi ssnt din afarb de noî.
Кппце materiale ssnt аче!е kare se not ninbi; mi Шпце sniritsale ssnt аче1е kare ns se not Bide, niqî ninbi.
Trsnsrile ssnt sas grele, nonderabile, ksms'î ferel, nlsmbsl; sas kaie n'as grestate, imnondera-bile, ksms'î kbldsra, lsmina.
Fiind къ trsnsrile mi Шпце1е ssnt atbt de mslte ne îsme kbt ni4Î odatb n'a sb le maî nstem ksnoamte ne toate, kb4Î omsl ns noate sb ksnoa-SKb toate lskrsrile din lsme, de ачееа sb тъг-nineinte omsl la a4eleks kare are въ'пацтъ в1еаца mi de ачееа ъпъ\ se fa4e nlsgarîs, altsl morarîs, alts xerarîs, altbl skrinkarîs. Fie-kare în felîsl ses se denrinde a fa4e sns lskrs maî bine, maî îste mi maî eftin dekbt altsl; sniî ne abuiîseanîstbiui tn>-
374
AGRICULTURA ЮРОНБАДА
esk la snS lok, U%nd fle-kare de îa togi îukrurile qele че'! trebsesk în traiul seu. КипошШще1е ssnt îmnremtiete în lume mi fie-kare se апикъ de în-Bbjiat ачееа kare'i Bine maî la îndbmbnb, mi kare'î п!аче maî mult, Sbteniî trebuîe Sb se тъг-gineaskb, de4Î, la квпошШща аче1ог lukrsri че sunt folositoare agrikultureî.
Toate Îukrurile че ne înkunnîurb, mi kareîe a-txta de mult ацщъ ksriozitatea noastrb, de mi se nars foarte multe mi grele de швъца*, totumî, mul-цещНъ fie аче lor че le au kunoskut, se not redu-че la nimte nblkurî.   A4este nblksri, nrin semnele ku kare se deosebesk mi nrin аче1е ku kare se пъгъвевк între sine, s'au adunat toate îa un lok mi s'au disnbriiit in duoe marî пппъгъцИ sau regnuri. Regnul numit organik kunrinde toate Шпце-le че au organe, instrumente, nrin акъгог mijIo4ire se nask, se xrbnesk, kresk mi se îmuliiesk. Astfel sunt dobitoa4ele kare not sb sbmgeaskb mi Sb se тшче de la un lok Ia altul, de Ьипъ во1е~ Sn kaî, o nasere, un merne, un nemte, un вегте, o muskb, un гак, o skoîkb sunt dobitoa4e. Astfel sunt Benetalele sau nbntele kare esu din grbunge, dar nu au ni4î sbmrjire, nÎ4Î mimkare de Ьипъ Boîe; ч!и-nerka, grbul,- чеапа, trandafirul, тъги!, stejarul sunt nlbnte.
Regnul inorganîk kunrinde toate trunurile kare nu sunt fbkute ka dobitoa4ele mi ka nbntele, kum sunt netrele, metalurile, nbmbntul, aerul, ana.
A4este trsnurî ni se înfbijoineazb sunt treî forme: solide, likside mi gozoase.
Kbnd ада este îngej|atb, atsn4Î se 2цче къ es-
te solidă, вгеа Sb zikb un trutiBbrtos knte sb strinne maî mult sau mai пицт între denete sas se a-nsfeb în тъпъ. Iletfeîe mi lemnele simt trsnurî solide.
Likuid se zi4e trunui kbnd este în kurnere, kumu'î ana din пъгъи, oîesl, îantele.
Gazos se zi4e kbîid trunui este nfefbkut în
fum, în aburî.
Se nsmesk flside imponderabile trsnsrile a-че!е maî ssbtile din kare unele sunt ama de umsrele kbt ni4i greutatea lor ns se kunoamte, ksmu'î къ1-dura, lumina, fslnersl.
Muîte din trsnsrile gazoase, solide mi likside alkbtuesk materia ks kare se хгъпеьк mi kresk • nbntele.  Kinul ks kare se xrbnesk mi se dessb-lesk nlbntele se nsmemte веце1ащ5пе.
In пътъп£ mi în atmosferb Biegsesk nlbntele.
îlbmbntul este înksnnîurat de o atmosferb în kare se gbsesk arnestekate multe gazsrî, ти!щ a-burî mi mslte âobliome atbta de mi4Î kbt sunt ne-Bbzste de okiî nomtri. Soarele trimite lumina mi kbldura trebuitoare nlbntelor nrin atmosferb. îhin a4easta Bine magnetismul mi elektmitalea kare a-du4e fulgerele mi trbsnetele че кигъцъ aerul; i oua, negurile mi norii, че adsk ana trebuitoare nlbntelor, se formeazb în atmosferb, snde aerul înkbl-zit namte Bbnturiie mi fsrtsnele. Toate a4este trsnurî formeazb feîîurita ачеа mulmime de klime în kare, ka mi în nimte kase, trbesk nbntele din fe«
lîuritele gerî.
КвпошМпца a4estor trsnsrl, sau anente firemtl че alkbtuesk klimele, este de пеапъгаЬ trebs-
c/i.
I
I I
376
METEOLOGîAc
тцъ ksltiBatorîslsî; къч! tot ачееапи fire de пъ-nvbnt kare în Noreepa nrods4e nsmaî nimte brazî nromtî, în Frannja xrbnemte че!е maî roditoare Biî, în Gre4ia nrods4e nortokalî mi Ibmbî, în Eginet ksrmalî, mi ssb troniqe ksimoare mi зкогципоагъ. Din аче1апи пътъпЦ modifikanjsnile kbldsreî, Ismi-neî, smezeleî, Barietxijile sitsajjisniior, а тъгПог, a Bbntsrilor skot nlbntele че1е maî deosebite. A-4eastb lskrare a kîimeî assnra nlbnteîor че1ог че ssnt tribsitoare omslsî, aîndemnatne Artbur Yonngsb zikb къ klima este atbta de esen4ialb шМтце! ksl-tiBatorîslsi nre kbt este mi nbmbntsl.
Klima se ksnoamte mi se твацъ în mti-тца nsmitb meteorologie, kare aratb toate fenomenele че se întbmnlb în atmosferb. Anlikarea efektelor a4estor fenomene, adekb a kbldsreî, aî lsmineî, elektriqitbijeî, aerslsî, mi a aneî assnra feijeî nbmbntslsî, formeazb felîsritele к li те sas шШ'пца nsmitb кИтаШоще. în sfbrmit, kbnd kastb чтева a ksnoamte fenomenele Biitoare dsnb Isarea-aminte а че!ог trekste mi а че1ог de faub, atsn4e mtiinjia a4easta se nsmemte meteorognozie.
meteorologia.
KAPITUL I. КъМзга.
Kbldsra este efektsl nrodss de sn flsid im-nonderabil kare noate resbate în toate 4ele-l-alte trsnsrî mi kbrsîa s'a dat nsrnirea de калопк.
CĂLDURA.
377
însumirele kalorikslsl saS ale kbîdsreî ssnt srmb-toarele:
Dakb nsne чтева sn trsn kald ne sn altsl гече, a4esta îe kalorik de la чеЬ-a-lalt пъпъ kbnd anîsnue de se aflb o kbldsrb de o hotrisb într'a-mbndsob, вгеа se zikb, ambndsob se faks deo notriBb de kalde sas de o notriBb de гечк
Snorind kbtimea de kalorik într'sn trsn so-lid noate чтева a 1 Гаче liksid sas a'l toni; dakb este liksid înkblzbndsl mi maî mslt Îs noate fa4e ga-zos. Din notriBb, kbnd se îmnsjjineazb kaîoriksl a* tsn4ea trsnsl gazos deeine liksid mi din starea li-ksidb, maî mikmsrbnds-se kbldsra, se fa4e solid.
Toate trsnsrile ns se tonesk ks o smsrinn> de o notrisb, adekb trebsîe maî mslt kalorik la fer de kbt la nlsmb; mi la nismb se чеге mai mslt kalorik de kbt Ia чеагъ.
Se db nsmire de reonemmt la înssmirea че are kaîoriksl de a enii dintr'sn trsn kald nrin toate nsntsrile lsî ssb formb de gaz, dsnb ksm lsmina esb din soare.
IIrin efektsl reonbmbntslsî, kaîoriksl se nsne în eksîlibrie ks trsnsrile че se aflb denarte s-nele de altele, вгеа se zikb, le înkblzemte ks a-tbta maî nsnjn ks kbt ssnt maî denarte.
Ssnt trsnsrî ne kare kaîoriksl Ie resbate ks smsriniib: a4este ssnt аче1е negri, mi а къгога fan,b ns este noleitb (netedb); însb a4este trsnsrî sb reqesks îste, fiind-къ nerd mi kaîoriksl tot atbt de lesne dsnb ksm 'Îs mi nrimesk.
Ssnt alte trsnsrî ne kare kaîoriksl le resbate
378
METEOROLOGIA
CALDUftA
379
к» gres: a4este ssnt albe mi as Гаца noleitb. A-ueste trsnsrî se гъчезки iste, fiind къ nerd ini kaloriksl tot atbt de lesne dunb ksm 'Îs mi nriimesk.
Ssnt alte trsnsrî ne kare kaloriksl le res-bate ks gres: a4este ssnt аче1е albe mi kare as faija noleitb. Aqeste trsnsrî se гъчевкв ks întbr-ziere dunb че s'as înkblzit odatb.
Ama, de nildb, ana se înkblzemte maî de-grabb într'o къЫаге înegritb de fsms, de &btîn-tr'sna поиъ. Se noate fa4e a se toni ombtsl într'o grbdinb înegrind'o ks funinninb sas nbmbnt negrs nresbrat neste dbnsa.
Se nsmesk nsni kondsktori aî kalorikslsî, trsnsrile nrin kare a4esta tre4e ks lesnire, ksms'î fersl mi toate metalsrile; mi rei kondsktori аче!е nrin kare treqe ks gres, ksms'î bsmbaksl, 1ъпа, тъ iasă ks kare se fak xaîne kalde nentrs еагпъ, naîele mi lemnele ks kare se fak mindere mi lem-nbriî în kase.
Kaloriksl dilate trsnsrile strbbbtbndsle, вгеа se zikb, къ kremte volsmsl lor. Frigsl, din kontra? le stringe mi le fa4e Sb ksnrindb mal nsn,in lok. Аша о шъпъ de fer înkbîzitb se тъreiate mi atsn-46 se nsne kaldb ne roatb; ear dsnb ачееа se rb4emte mi rb4iiîdsse se mikmsreazb, miatsn4Î strbiiţje roata.
Termometre, llentrs ka sb se тъ soare kbldsra s'a aflat sn instrument mik че se nsmemte termometre.
Termometru este rezbmat ne însumirea че are kbldsra de a dilata ks atbt mai mslt trsnsrile ku kbt maî msit resbata în ele în maî mare kbtime.
El este fbkst din o jjbBie de stiklb astsnatb îa Bbrf, goalb de aer, mi aBbnd în kanbtsl de uîos o bemiksiib пИпъ de sn îikuid че ns îngîea-цъ degrabb, kumu'î arnintul-Biu sas snirtsl de Bin.
Koloana rieBieî este îmnbrnjtb în 80 sau în 100 de пъгщ de o notriBb, numite grade. A4este grade fak sn felîs de skarb че тчепе la zero, kare este nsntsl че aratb formarea gîeijei mi se sfbruibnite akolo snde se suîe merkursl kbnd se nune în ana че klokotemte.
Â4est nsnt al anei klokotitoare este însemnat nrin 80 în termometrsrile Peomisr mi nrin 100 în аче1е 4entigrade. Skara se nogoarb mi ssbt zero snre a arbta gradele de frig.
4ele maî bsne termometre se fak de fabri-kantsl Bwnten; însb orî kare termometrs trebuîe 4erkat тъкаг odatb ne an îngîaijb mi în апъ klokotitoare. Termometrs! зъ ашагъ la un lok izolat mi la smbrb.
Sunt termometre kare aratb maksima sau minima de kbldsrb, adekb kbldsra mi frigul че! maî mare че au fost într'o zi mi într'o noante. Kbldura se înseamnb dunb termometru de treî orj ne zi: la orele 9 de dimineaiib, la 3 dsnb amîa-zbzi mi seara la 9.
Iseoarele ksldsrei. Ssrfajp nbmbntslsî nrii-memte kbldsrb din treî isBoare: 1. din fsndsl nbmbntslsî; ks kbt se ааъпчеагъ чтева în nbmbnt fe atbta kbldsra Isî kremte ks kbte un grad ia toate 25de metre (12 stbnjenî);2, de la геопътъп-tsl mslnjmeî stelelor mi a trsnsriîor чегеиШ че se aflb în tbriea 4erslsi.   Ilbmbntul nerde maî msltb
380
MITE0L0GU.
CĂLDURA»
381
kbldsrb de kbt nriimemte de Ia temneratsra trs-nsrilor qeremtî. Al 3-le isBor de kbldsrb resnbn-ditb ne nbmbnt Bine de la razele soareîsî! kbnd aersl este nlin de nosrî, aqestia sorb o kbtime mare de kbldsrb kare atsnqea Bine toatb la nbmbnt. Noantea, nbmbntsl db afarb kbldsra че a nriimit mi aosrii onrind nerderea aqesteî kbldsrl în snaujs întbrzie гъчеа!а ssrfejjeî nbmbntslsî. Atmosfera ns гетъпе nessnbratb de kbldsrb. A-ersl înkblzit se rbdikb în sss mi în loksl lsî Bine de se nsne altsl гече, karele Biind ks îsijealb nro-ds4e Bbntsrile. Afarb de a4este treî isBOare de kbldsrb, arderea, вкъпъгагеа, frekarea, dosnirea not Sb nrodskb kbldsrb.
Ama loBirea amnarîslsî de kremene nrodsqe îndestslb kbldsrb nentrs ka sb se anrindb mititelele п.ъгцд de fer че se dislinesk din amnar, mi a4este fak skbnteile. Frekbndssb îste dsob bskbjaî de lemne sna de alta sb not anrinde.
Toate ssbstangiele Benetale smede ssnt nle-kate la a dosni, mi trek nrin a4eastb dosnire la arderea ачееа че le nstrezemte, ksm se întbm-fllb a4easta în stogsrile de fbn klbdite ks earbb ъпкъ ne sskatb bine.
Temneratsra. Se nsmemte temneratsra kbti-mea kalorikslsî ksnrins în aer sas în trsnsrî, mi kare se noate агъ ta de termometre. în deobmte minstsl zileî kbnd frigsl este la че1 maî mare grad,este tot-d'asna dimineaija, чева maî 'nainte de rbSbri-rea soarelsî. Ear kbtrb dsob oare dsnb ameazbzi este kbldsra чеа maî mare.
Earna, nbmbntsl deeine гече la ssrfajjb, nen-
trs къ în ksrssl nonnjlor че!ог lsnnî nerde din sine maî mslt kalorik dekbt аче! че a nriimit zioa.
Grbdinariî onresk emir ea kbldsreî din nbmbnt nrin rogojinî, ama nreksm mi xaînele îmnedikb emirea kbldsreî din trsnsl nostrs.
IIsi}tsrile kardinale. Se deosebesk natrs nsn-tsrî ne nbmbnt mi în чег kare se nsmesk nsn-tsrî kardinale; a4este ssnt:
RbSbritsl sas nsntsl de snde esb soarele.
Ansssl sas nsntsl snde se kslkb soarele.
Meazbzi kbnd soarele se aflb 'naintea noastrb, kbnd авет rbSbritsl în nartea stbngb mi a-nsssl in чеа dreantb.
Ameazi-noante kontrarîs ks meazbzi.
Soarele înkblzemte ks atbta maî bine nbmbntsl ks kbt a4esta nriimemte maîdeadrentslmaî îndelsngat timn razele lsî.
Lfektele kddsrei assnra animalelor mi vegetalilor. Kbldsra este neanbratb nentrs ka sb trbîa-skb animalele mi Benetalele. Frigîfl ads4e moartea lor. Kbldsra чеа mare îngblbinemte, ss4emte, ssskb mi ads4e moarte nlbnteîor. Maî sss de 50 grade kbldsrb ns not rbbda nlbntele, mi atsn4ea nbmbntsl sb ssskb ks toate kbte ssnt într'bnssl.
în ksrssl kbldsrilor че1ог marî nbmbntsl se îriBbi'toarne, strinne rbdb4inile nlbnteîor mi le rs-ne sfbiuibiidsle. A4eastb lskrare snitb ks linsa de апъ ads4e neîntbrzieta lor neire.
Ama darb nsmaî temneratsra чеа dshe, a-чеа nlbkstb, kare sb ssîe sas se nogoarb ks în4etimorsl, este nriitoare kremtereî nlbnteîor mi a Bitelor че sb nasks în fie kare klimb.
382
METEOROLOGIA*
LUMINA
888
АчеавИ къЫвгъ înssfleftemte Beuetanja, nri-тъвага Гаче de înkoîiiesk seminijele, de înfloresk nomiî, ear вага de sb kok toate roadele. Tot a-4easH kbldsrb stbrnemte în nlbnte mimkarea тъг-gbî kare 4irkste>nd nrods4e аче1еапп sfbrmitsrî ka mi sbnnele în dobitoce.
fcAPUL lî, Lsmina.
Lsmina este sn trsn flsid imnonderabil ka mi kaloriksl. A4est flsid, resnbndit ne obiekte, Гаче de le Bidem mi de le deosebim snele de altele.
Kbnd este Isminb msltb într'sn lok, se zi4e къ a4est lok este luminat: kbnd este пзцтъ sas ni4Î de ksm se zi4e къ este întsnekat.
Întsne4imea ns este altb чева dekbt linsa sas îmnsjjinarea Îs minei.
Lsmina fireaskb ne вте de la soare ksoîs-ца1ъ че se notiţe kalksla, mi kare este de 70 de mile ne seksndb. Lsna mi sn nsmer mare de stele ns ni db dekbt lsmina ачееа че o nrimesk mi e~ îe de la soare,
însuşirile luminez ssnt srmbtoarele: Lsmina este reflehtatd, adekb datb înanoî de къ-trb че!е maî multe trsnsrî mi maî ales de къ-trb trsnsrile noleite kbnd kade deassnra lor; ea trene nrin аче1е че se nsmesk nreBgziî, transna-rente, ka stikla; ea este sorbite de аче1е а къго-ra fajjb este neagrb. Trsnsrile întsnekate ssnt a-че1е nrin kare lsmina ns tre4e mi kare nrodsk smbra.
Lsmina se resnbndemte nrin raze че ni senar f§n kolorsri.
însb dakb вот fa4e Sb treakb о гагъ de Îs-rninb nrin o stiklb groasb, tbîetb în koljjsrî mi kare se nsmemte vrisrm, se noate Bede kinsl ne © foae de xbrtie. A4est kin are mente koîorsrî (flori) deosebite, kare ssnt: rouisl, nortokalis, galben Berde, albastrsl, Bbnbt mi sioiet. A4eastb чегкаге doBedemte къ fie-kare razb de Isminb este aîkb-tuitb din mente raze deosebite.
Ksrksbesl aratb ne a4este deosebite raze de Isminb desnbrijite de nikbtsrele nloeî dsnb ksm not sb fie desfbkste mi de nrisma de stiklb.
Efectele luminei asupra fiinţelor organizate ssnt srmbtoarele: Lsmina Besblerate animalele mi le db nstere mi îs^ealb. Ilersoanele че lbksesk îndelsng timn în kasb ks пвцшъ Isminb sb aîbesk O Isminb nre îste ostenemte Biderea. între koîorsrî, Berdele mi albastrsl ssnt аче1е kare o ostineskmai nsjjin siderile.
Lsmina koloreazb nlbntele, ie db Bbrtomime, anîstb fa4erea lemnslsî, snoremte eigoarea lor mi db gsst nlbkst tstsror noamelor.
Sblata sb пгеГаче la întsnerik din Berde în-albb,mia4eastaesteo doBadb desnre nstereaîsminei; frsnzelesblateîas nerdst koîorsNel Berde, s'as fbkst roaîanoasemi maîmoî, mi as nerdst mi gsstsl че! amar"
Frsnteîe kare s'as format mi s'as kont la soare ssnt maî аготайче, maî dsM, miain maî msî timn dekbt 4elelalte.
384
METEOROLOGIA.
ELEGTUKJliAfJSA.
385
Benetalele пагекъ ътЫъ dsnb lsminb: ksrioz lskrs este de a Bide пе аче!е че ssnt în întsne-rik îndrentbndsse kbtrb пъгцПе de snde not нъ kanete ninjkb lsminb. A4easta Sb nede în гът-ni4ile în kare înkoljrbsk kartoflile mi alte nbnte.
CAPUL III Electricitatea.
Elektriuitatea, nsmitb mi flsid elektrik, este sn nrimiin csbtil ka kaîoriksl mi ka lsmina; în-Sb ea are înssmirî foarte вгесМче de însemnat mi ks totsl deosebite de аче1е ale aqestor dsoe flside imnonderabile.
Elektriqitatea se aflb în toatb natsra; ea este resnbnditb neste toate trsnsrile, ks toate къ ns o noate nide чтева.
rientrs a simiii elektriqitatea este destsl ka se freqe чтева sn qîsbsk de чеагъ tare ne sn nos-tan mi sb* Îs anronie de trsnsrî sinoare, ksm ssnt nsfsrile nenilor.
Ilsfsrile Sb trag mi sb nrind de qearb nrin efektsl elektmitbjjeî.
Elektriqitatea este nsmitb stikloasd sas noziti въ mi rduiinoasd sas uegatim dsnb ksm ва fi nro-dssb de stiklb sas de гъштъ mi de trsnsrile qe seambnb ks aqestea. Fie-kare din aqeste elektri-чНъц! se resninne ne sine înseinî mi trăire lesne ne aqea qe'î este kontrarie sure a se komsnika ks dbnsa пъпъ kbnd ns se maî nrodsqe niqî sn e-fekt; aqest nîok al aqestor dsob elektriqitb||î este nriqina tstsror fenomenilor elektriqe че ni se aratb în atmosferb.
11 jflkL
4ele de kbveienie efekie ale еккМчШцег. Е-kktriqitatea lskreazb la formarea grindineî mi a fsrtsnelor; ea este aqel flsid elektrik kare nrodsqe fslşersl mi tsnetsl.
(pslgerel este o skbntee mare elektrikb; fol-aersl este aqel че отоагъ ne aqeî qe'î anskb, mi kare anrinde kasele mi atsnqe sb ziqe къ a fs/-iţerat.
Tsnelsl ns este dekbt nsetsl fbkst de ames-tekarea atmosfereî în minstsl kbnd flsidsl elektrik faqe esnlozisne*
Elektriqitatea înkoln/buite seminu,ele mi а к li-seazb niegsirea Шпце lor organiqe. S'a bbgat de seamb къ nlbntele kresk maî îste kbnd чегЫ este fsrtsnos.
EaratonersL Fsluersl kade ne копачи mi kasele qele 'nalte, însb s'a deskonerit kinsl de a se întimnina relele mi omorsrile че nrodsqe.
Bbgbndssb de seamb къ fslnersl se trane de BbrBsijile metaliqe s'as folosit oameniî de a-4eastb înssuiire snre a skoate elektriqitatea din nosrî maî 'nainte de a se diskbrka ks вье1 în ka-Sble qele 'nalte. Snre aqest sfbrmit as fbkst sn anarat în kanbtsl kbrsîe s'a nss sn въгв de metal kare апъгъ de fslnerat; mi nentrs aqeea sb nsmemte Earatoner.
IlaratonersI se alkbtsemte dintr'o sbrmb de for de 8 metre 12 qentimetre de Isngb, din o B'brgsiib de агатъ de 60 qentrimetre de lsngb mi dintr'sn въгв de nlatitib de 54 milemeti e de isng, tai formbnd toate în aqest kin sn felîs de ak de Metal   Aqest ak este nss пе въгвъ] zidirilor mi
25
ЗВЕРЬ.-
386
METEOROLOGIA.
котвшкъ ku пътъпЫ sau къ ana dintr'un пиц nrin зъггаа de fer kare este konduktorîul.
8n naratoner nu апъгъ dekbt o zidire de duob orî lungimea luî de mare, trebuîe de4i a se nune mai multe naratonere, de kbte 17 metre denaite unele de altele. Din timn în timn trebuîe a se kbuta dakb este naratonerul în Ьипъ stare, dakb въгви1 nu i s'a tbtnnit mi dakb konduktorîul nu s'a în-trerunt. Aneste duob smintele în lok sb înlbtureze nrimejdia o snoresk maî mult.
Raza în timu&l fsrtsnilor. Kbnd чтева se a-Аъ în кътп mi'l апикъ furtuna nu trebuîe sb dee fuga, ni4Î sb se nue sunt вге »n копачм nalt: fu-yind, ku fuga Sb fa4e drum fulnerulaî ne kare ko-na4iî blu trag, îiind къ lukreazb ka mi naratonerul ini not sb anere kaseleka mi dbnsul kbnd вог fi mai 'nalml dekbt ele.
Ачееа че este maî bine de fbkut kbnd nrimejdia este mare, este de a se nune чтева nîos ne nbmbnt.
în timnul trbsnitelor mi a furtunelor nu tre-beîe sb se lase deskise duob ferestre una în drentuj alteia, nentru къ se Гаче un kurent de aer nrin kare noate sb treakb fuluerul.
Lesne noate sb kunoaskb чтева denbrtarea trbsnetuiuî nrin timn»! че ti-ече între lumina fulueru-luî mi Buetul tunetului. Lumina fulneruluî sb a-ratb în minutul kbnd тчепе esnloziunea; Buetui, din kontra, тегце ku o iujiealb de 237 metre ne se-kundb; ama o sekundb de intereal între fuîner mi tunet aratb къ trbsnitul este de 337 metre denarte
a*â."
de аче! че obsereeazb, duob seksnde aratb o dis-tanjjb înduoitb, 674 metre, mi ama maî denarte.
întrebeinjjarea elektmitbjieî în lukrarea telegrafului este deskonerirea чеа mai minunatb ku kare se noate mbndri BÎekui nostru.
KAPITUL IV.
Ana.
Ana este foarte îmbelmugatb ne nbmbnt} ea bmnle mbrile. FluBiiie mi rburile sunt dremurile че m'au Sbnat, mi nrin kare kurge în ţoale пъг-jjile nentru a le rbkori mi a le înfrumusega.
Ana kurgbtoare este o nutere че adesb orî se întrebuinijeazb nentru a înBbrti гоцПе unei mori mi nentru акъгапе dbnsa nroduktele de la un lok la altul.
Ana din nloî mi din ombt se въгъ în пъ-mbnt iul în buntrui munnjlor; mi de akolo nrin druinurî ne subt nbmbnt se strekurb în Bbî unde se Bede къ esb afarb mi formeazb iseoare, mi anoî пъгъе.
Ana în starea likuidb este neanbrat trebuitoare animalelor п'акъгога sete o stinne, mi resbate în nbmbnt unde se soarbe mi de nlbnte.
Ana este Ьипъ de beut kbnd este nroasnbtb, limnede, Гъгъ miros mi Нгъ gust, kbnd are în sine aer, mi kbnd ferbe legumele mi tonemte sb-nunul.
Ana kare kurne ne o matkb de stbnkb saS de nisin este чеа mai Ьипъ , kbnd ъпкъ n'a trekut arin Urgurî marî, unde se bmnle de пеквгъцепп.
Ana de nloaîe este Ьипъ de beut duiib че
388
М К ТЕ O HOL! А.
stb kbtea timn în 4isternb; aturniîeste Ьипъ mi de udat nbntele.
Ana de пъгтЛе este, maî mult sau maî nugin гече, are în sine nugin aer, mi se gbsemle înkbr-katb ks materiî minerala ne kare le a tonit tre-kbnd nrin пътъп!.
Ana de nugurî este, în пепеге, чеа maî rea, are neBoîe de a 11 aeratb maî 'nainte de a se în-сгеЬитца, mi kbnd are insos, din kare ипчтъ nu ferbe legumele ni4Î tonemte Sbnsnul, ana sb кигъцъ de dbnsul nuind în ea karbonat de notas, sau un sbkulteg ku чепитъ.
In sforarii, ana din eazurî, mlamtinî, ЬъНоаче este foarte rea de beut; fiind-къ kunrinde o къ-time mare de materiî senetale mi animale nutre-zite; însb tokmaî de ачееа este чеа maî Ьипъ nentru udatul nbntelor. Kbnd este silit чтева de a bea апъ de a4easta, trebuîe sb o strekoare, sb o filtreze.
Filtrarea se Гаче streksrbnd ana nrin neatrb norosb, nrin straturi de bsregî mi mumkî, de ni-sin, de kbibunî nisagi, numi în fundul unuî no-lobok. Ks unu чепи se skoate ana limnezitb nrin nisin mi kurbgitb de nutoare nrin kbrbune.
Ana în stare de деацд. Ana, kare obiqînuit este likuidb, deeine solidb nrin гечеаЬ mi îea numire de geagb; ea atun4e kunrinde maî mult lok, mi de ачееа kbnd îngeagb siiarge Basul în kare se aflb.
Hentru къ likuidele afbtoare în nlbnte kresk în  Bolum  la îngegarea lor,  de ачееа naşele se
apa.
389
snarg mi nbntele пеги kbnd sunt ama esnsse la unu frig nrea iute.
Ana în stare de absre. Kbnd fa4e чтева fok sub o kbldare nlinb de апъ, Bede ne faga eî rbdikbnduse unu felîs de fsmu: a4estu fum и este ana foarte înkblzitb mi foarte ambnungitb, къгеЛа s'a dat numire de absre, вапог.
Banorul anoî ksnrinde snlokde 1700orî maî mare de kbt аче1 al aneî likside mise чеге o nu-tere mare ka sb '1 anese mi Sb *1 fakb a se къ-nbtsi într'un lok maî mik. Ama înkis nanorul lu-kreazb ka unu resor kare rezistb ku. atbta maî mult ks kbt este maî tare komnrimat. In a4eastb stare aburele se întrebuingeazb, nrin emirea isî afarb, snre a nune în miinkare in aminele numite mauiine ae вапог, ks kare se înBbrtesku morile, se тъпъ когъЫПе se trag kbrugeie гъгъ kaî, mi sb iisn în mimkare mamineîe de trierat.
Sub a4eastb formb de вапог umor, adese orî neBbzut, se евапогеагъ ana resiibnditb ne пъ-mbnt mi se rbdikb în înblgimî marî nrin kbldura soarelui. Anosti Banorî rb4induse formeazb negura, пък!а, nourii, roua, nloaea, ombtul mi neatra.
Rosa, Ilentrs къ nbntele mi trunurile чн ssnt ne faga nbmbntuluî se гечезк noantea, nrin lukrarea reonbmbntsluî, aburii afluorî în aer kau ne dbnsele în formb de nikbturl mi4Î de апъ kare se numesk гоиъ. Roua Bine mi de la umezeala че rbsufb nbntele кът! евапогагеа nu noate яъ se fakb din ппчта linsei sneî îndestule kbldsrî-
Rosa este folositoare; nentru къ йъ Beueta-leîor, m kursul nongeu umezeala че s'a luat de la
390
METEOROLOGIA.
AERUL.
391
пътъп1 de kbtrb soare în ksrssl kbldsrilor че-lor marî.
Ersma kade kbnd a4este nikbtsrl de Г08ъ îngeajjb la kbderea lor, din ппчта «neî гъчеИ maî marî, întbmnlate în ksrssl nonijilor.
ПбЫа este o kbtime mare de absre kare în-tsnekb aersl mi '1 negrenite mi ns noate a se гъ-dika din nri4ina linseî de kbldsrb. A4easta se nsmemte negsrd kbnd kade nîos ssb formb de ni-kbtsrî de апъ foarte Апъ.
Nosriî ssnt nbkle mi negsrî че s'as rbdikat îu sss. Nosriî ssnt ппчта niforsrilor mi a forts-nelor mi tot odatb miisBorsî nloilor. Akonerind tb-ria 4erslsî, razele soarelsîse asksnd mi nosriî îmns-цтеагъ евапогагеа mi se îmnrotinesk rb4ireî nbmbntslsî. A4eastb de ne srmb înssmire a nosri-lor tblmb4emte nri4ina nentrs kare earna se sim-Sjemte frig maî mslt kbnd 4ersl este sbnin dekbt kbnd este înosrat.
Плоые îmnrbmtie апъ ne nbmbnt; аче1е de пптъвагъ mi de еагпъ ssnt че1е maî nriitoare; вага ele renareazb nerderile de апъ nri4insite de o mare евапогаге; nloile de еагпъ ътп1е петъг-ninitele rezereoare de didessbtsl nbmbntslsî kare ssnt menite de a alimenta isBoarele.
Illoile че1е marî mi че1е kare njn mslt timn stri-къ koljiiî frsktelor къпа kad mi gbsesk nlbntele înflorite; nloile nekontenite adsk o smezealb neste mbssrb de mare kare fa4e nrodsktele ksltsreî a-noase mi gres de ijinst. Afarb de ачееа, tot nloile fak de nstrezesk rbdb4inele nHntelor, sas si-lesk пъгъе!е mi rbsrile ka si» гевегье mi se 1пече
Tekoîtele, sa& se snele de ne înblnjmî Biaga пъ-mbntsrilor.
ОтШ1 este ana kare kade în fslnî mbnsnjiî kbnd absriî as îngeiiat de o nbnrasnikb гъчеа1ъ. 0-mbtsl este foarte folositorîs kbnd este kbzst ne nbmbnt în troene marî; fiind къ akonere mi în* Bbîemte sembnbtsrele de toamnb, nbstreazb kbldsra nbmbntslsî, mi аша апъгъ nlbntele de înge-цъп mi deiierbtsri.
JJeatra se formeazb nrin rb4irea absrilor mi a nikbtsrilor de nloae. A4easta adesb orî ads4e nbgsbire simnjtoare ksltiBatorilor, str ikbnd xoldele mi roadele nbmbntslsî; de ачеавгъ nbgsbire omsl n'as auîsns ъпкъ a skbna, ks toate чегкъгПе e-lektriye че s'as fbkst, însb nbdejdî bsne ssnt în deskonerirele че se fak nehmetat de kbtre în-въцац* nentrs adiskbrka noriî de grindinb.
CAPITUL V.
Aerul,
Aersl este sn tren razos че ns'l Bidem; însb ne kare bl simnjm kbnd Bbntsl ne loBenite sas kxnd dbm din тъпъ.
Bmtsleste sn ksrent renede de aer, nreksm mi risl este sn ksrent de апъ.
Ssntem înksnnîsraiiî de aer nreksm mi nemtiî ssnt de апъ. Dsnb ksm nemtiî trbesk în апъ ama mi oameniî nieiisesk în aer, kare se rbdikb la o înbl{iimede8miriametre deassnra kaneteîor nostre.
Se nsmemte atmosfera a4eastb grbmadb de aer че înksnuîsrb nbmbntsl mi formeazb aqeastb
i
393
METEOROLOGIA.
AERUL.
393
ЬоНъ albbstrie de kare ne minsnbm uîtbndune ?n~ sss mi ne kare o numimu чеггн.
Alkdtsirea aersM. Aerul este o amestekb» tsrb din treî trsnurî nartikulare, gazoase mi ne-Bbzste, kare lukreazb asunra fiingelor organue* A-4este treî trunurî sunt:
1. oksinensl,
2. azotul,
3. a4idul karbonik.
într'o sutb de пъгц! de aer sunt 21 de nbrgî deoksinen, 79 de nbrgî de azot, mi foarte nugin a-4iâ karbonik.
Lskrarea хгтгкь a aerslsu Se numemte lukrare ximikb a unui. trun asunra altsî trsn, kbnd bl strbbate nentru a'l desfa'ie mi a se uni ku unul din nrin4inele sau elementele luî. Aerul se disfaqe lesne. Oksinenul luî înttbnd în trunurî le arde, da-къ sunt konbustibile, kum este lemnul; ear dakb nu sunt, el le nrifane în oknide sau nxmbnturî, kum e runina de ne fer. Oksinehu! unit ku alt gtiz, че se   numemte idroyen, alkbtueiute ала.
Oksinenul se aflb în substaiega animalelor mi a nlbntelor, Omul mi dobitoa4eîe nu not se Biegs-easkb Гъгъ de a rbsufla, mi oksinenui este аче! че alimenteazb rbssflarea. Beşetaîele asemine sorb oksinen din aer mi se xrbnesk ku dxnssl.
Oksinenul este аче!а kare disfa4e substangia animalelor mi a Benetaleîor, dunb moartea lor.
Azotsl se gbsemte asemine în substangia a-nimaleîor mi a Benetalelor; însb este maî nugin ak-tis de kbt oksigenul.   El nu se nare a fi ameste-
cat ku oksinenul dekbt numaî ka Sb'î domoîeaskb îugala чеа nre mare a enernjel luî. Azotul singur ns noate serei la rbssflare. Azotul unit ku jdrone-nuldb amoniaksl.
Auidsl karbonik este fbkut dm alkbtsirea sau unirea oksinenuluî ku sn truu че se numemte kar-bon mi  kare este elementsl kbrbuneluî.
Kbnd kbrbunele se snemte ku oksinensl se faue romu mi se tonemte; fumul че ese este auidsl karbonik.
Anest gaz" se formeazb nekontenit în atmosferb de kbtrb dos ni rea substangeîor ogran:4c, arderea lemnului mi rbssflarea animalilor.
A4idul karbonik ns noate ginea rbssflarea, ba ъпкь kbnd este în kbtime mare înbdsuib mi ads-че moartea.
Folossî че! maî însemnat al a4idulsî karbonik stb în xrana че db nlbntelor. A4este sorb a~ 4idsl karbonik, onresk în ele karbonul nentrs am? forma lemnsi, mi dau afarb oksinenui, kare Bine de kurbgb aerul, че ne îmietat se strikb prin rbssflarea animalelor.
Afarb de a4este treî gazsrî se aflb în atmosferb aburî de апъ, nulbere de nbmbnt, gazsrî mirositoare emite din animale mi Beşetale, kare fiind în dezalkbtsire dau miasmele, че nri4inuesk e-mirea boalelor molinsitoare.
înoirea aerului din kase este o lukrare nea-nbratb ginereî sbnbtbgeî mi niegeî oamenilor. Sn om konsumeazb ne fie-kare оагъ kbte 150 окъ de aer.
îibntarea arborilor este sn mijlok bun de ku-
394
METEOROLOGIA.
гъцН aersl. Копач!! sorb miasmele mlamlinilor mi a altor loksri nesbnbtoase.
Lskrarea fizikd a aerslsî. Se nsmemte lskrare fizikb a aerslsî ачеа че se Гаче ks grestatea lsî.
Aersl este gres, mi ачееа че o doeedenite este къ, o gT>rafb пПпъ de aer este maî grea de kbt sna demartb. O kolonb de aer ama de lsngb kbt mi atmosfera, de este deasb, frâne atbta kbt mi o —kolonb de апъ tot atbta de groasb, kare ar авеа 10 metre 394 milimetre înbljjime, sas ka o kolo-пъ de merksrîs (arnint-Bis), kare ar авеа tot a-чеа grosime mi 758 milimetre înblnjme. Ama trsnsl nostrs njne o grestate foarte mare de aer; fiind къ a4easta este deonotriBb ks o kolonb de a-пъ de 10 metre, 394 milimetre de înaltb, mi de groasb kbt este ssrfaija trsnslsî nostrs.
Anbsarea aerslsî assnra animalelor ns se simte, тъкаг къ este foarte grea; fiind къ se кот-~~nensazb lskrbnd ks h nstere de onotriBb în toate пъгцИе. A4eastb anbsare este ne4esarie Bie-jjsireî lor, fiind къ Гаче eksilibrisl elementelor materiale че ie aikbtsesk. Dakb s'ar întbmnla Fse în4eteze, sbnnele ar emi nrin toijî noriî mi moar-tea ar srma negremit.
Lskrarea mexanikd a aerslsî. Se nsmemte lskrare mexanikb a aerslsî ачеа че esb din tsl-bsrarea lsî sas din emtsrî.
Bbntsrile noartb nosriî, îmnrbintie miasmile, dsk tonsrile mi цт ne animale mi Benetale într'sn aer ne kare bl înoesk ne îmietat, ачееа че este de neaiibratb trebsinu/b nentrs Bieiisirea lor.
CĂLDURA.
395
Se nsmesk temvestd, sragan, sn Bbnt mare kare darmb kasele mi skoate капачП din nbmbnt.
însb fsria Bbntsrilor ns este atbta de mare kbt sb ns se noatb domoli snre a se mikmsra че! nsjjin relile че ads4e ks sine.
Msnjiiî mi kodriî ssnt апъгъгПе în kontra fsr-tsnelor kare le minisreazb mi nrin nbntanjile ale-îsrilor fbkste în direknja de snde вт se îmne-deka bbntsrile de а Гаче dasne.
Bbntsrile se nsmesk de ne loksrile de snde вт: аче1 de nord ssflb de la nord snre ssd, аче! de ssd ssflb de la ssd snre nord. *
Kbnd Bbntsrile ssnt kalde mi smezî, ka че1е de пптъвагъ, tonesk ombtsl, ssskb nbmbtsl, în-koliiesk seminiiele mi fak de se ътАъ msgsriî; kbnd bbntsrile ssnt sskate mi re4î, ard mi omoa-гъ nlbntele.
Earometrs. Aersl este sskat sas smed, li-nimtit sas tslbsrat, kald sas гече; mi fiind къ fie-kare din a4este îmnreiiîsrbrî Bariazb grestatea lsî, s'a aflat sn instrsment ks kare sb se ks-noaskb grestatea atmosfereî. A4est instrsment se nsmemte Earometrs.
în чеа maî mare simnli4itate, barometrsl es-I te о цев1е de stiklb, astsnatb la sn kanbt mi 1ъ-цЦъ la altsl, kare este mi destsnat; aqeastb iieBie se ътп1е ks merksrîs. Kbnd merksrsl sb sse, a-ersl este gros mi timnsi rbs; kbnd se negoarb merksrsl aersl fiind maî smor, db semn de timn bsn.
Jir seta. Ilentrs ka sb se ksnoaskb direkuja Bbntsrilor se întreb sinijeazb sn instrsment mititel, че Sb nsmemte jirsct-ъ.
396
METEOROLOGIA.
Aqeasta are forme deosebite, mi se nune în st-LÎnsl koneremintelor de la kase, unde se твъг-temte; въпЫ Bine totdeauna din nartea din notri-въ a instrumentului, kare este чеа maî ишоагъ mi înfbgomeazb чеа maî mare surfagb aerului.
KAOITeL VI. Kliinaiologia.
Випъ че am ksnoskut îndeosebi înssuiirile mi 1икгъп1е fle-kbruîa din anentile atmosferiqe, trebuie а чегче!а mi îmm>rgirea lor ne\ surfaga globului.   Aneasta este obîektul kîimatolonieî.
Klima unuî lok sau a uneî цеп este a dunb-tura tuturor trunurilor atmosferi4e îa kare este su~ nusb în kursul unuî anu.   Kbldura, lumina, aerul, ana, elektrinitatea mi neleîalte anente atmosferice, afarb de înriurirea че eser4iteazb asunra Beneta-lilor mi a roadelor nbmbntuluî mi kîar mi asunra Bitelor dumesni4e, eser4itoazb ъпкъ una numaî nugin însemnatb mi asunra însumirilor nbmbntuluî, de la kare atbrnb în чеа maî mare narte firea nrodukgiunilor unoî gerî mi kinul lukrbreî la kare sunt sunuse gearînile.   De la klimb mi de la înriurirea ei atbrnb skimbbrile,  înbunbtxgirile че I noate întrodu4e kultiBatorîul în geara în kare se • апикъ de lukrat.   De la klimb atbrnb mi earieta-tea nroduktelor mi neqesitatea relagiunilor komer-4iale че se întemeeazb între nroduktoriî mi kon-sumatoriî felîuritetor klime.
Temneratsra klimeî este in ranort ku ачееа a nbmbntuluî mi ambnduob au чеа maî mare în-
CUMVfOLOGlA.
397
riurire asunra ueuctagunieî mi asunra lokului n're kare kresk   nîbntele de ne toatb surfaga globului. în tre nîbntele kultiBate, unele kresk în klimele kalde mi altele în аче Ie геч!.   KultiBatorîul are певое de4î de a kunoamte nu numaî temneratsra de mijlok a anului, darb mi ачееа a fie-kbruîa anotimn, nrekum mi estremitbgile de minimum mi maximum a temneraturef.   Humbolt   atras linii ne deosebitele nunkturî a le globului,   kare   aratb nbrgile че au ачееаш temneraturb.   Duob   gerî notu sb aîbb ачееапп temneraturb  de mijlok, una aBbnd Berile foarte kalde mi ernile foarte гечг, чееа!аНъ. aBbnd Berile dubii mi ernile umoare; ear anoi re-kolteîe че se fak într'una nu se fak în чееа laltb. Bogbgia beiretagiuneîeste în ranort ku kdldsra Berilor.
Umezeala mi sskduisnea klimeî nu au o în-riurire maî mikb asunra Benetagiuneî mi a îukrb-rilor nbmbritiiuj de kbt temneratura. umezeala nu a-tbrnb de la kbtimea de апъ че kade într'sn anu, darb de la kbtimea de апъ че nu se noate ева-nora de kbldurb.   fjerile în kare kade maî insitb nloae nu sunt аче1е maî umede, din no trie ъ adeseori se întbmnîb kbla kanul   Xaîtiî kade ne anu 308 lentimetre de апъ, mi ku toate a4estea geara sufere mult de въчИв marî; la îlaris, unde klima este mult maî umedb, nu kade ne anu de kbt numaî 56 4entirm tri de апъ; la Hetersburg, unde u-mezeala este din kale afarb de mare, kade ne anu 46 4entimetri de апъ.   Snirea kbldureî mia ume-zeleîsunt kondigiuniie esen4ialeale Beuetagiunei, de la a4estea atbrnb Barietatea mi mulgimea nlbntelor uneî gerî.
398
meteorologia.
Bsntsrile simt mijloksl че întrebsimjeazb na-» Ura nentrs a tslbsra, a înnoi masa aerslsî mi a Гаче ka Sb fie deosebirea чеа maî mikb între temneratsra mi s mezel a felîsritelor цег!. Ele ssnt a-че!е че transnorteazb dintr'o цеагъ în alta kbldsra mi frigsl, smezela mi sbqeta. Bbntsrile ssskb nbmbntsrile че!е nre smede mi rbkoremte пе аче1е nre sskate. Ele klbtinbnd nlbntele, le auîstb dea kremte, de a sb întbri mi de a ns se kslka.
Dsnb nri4ina kare în natsrb nrods4e Bbntsrile, se formeazb dsob ksrente: snsl гече de lâ nolsri la ekeator, mi altsl kald dela ekeator la no-Isrî.   4el bntbîs este  maî nîos de kbt че1 de al dsoilea.   Ksrentsl de la nord nerde fsria îs^-ieî lsî, ks kbt se denbrteazb maî mslt de la îsbo-rsl din kare nsrqede.   Ksrentsl de la miazb-zi kremte în 8цеа1ъ ks kbt se denbrteazb maî mslt de la loksl eniireî lsî.   Bbntsl de nord se înkbl-zemte trekbnd neste mbrî; ear qel de la miazbzi se re4emte.   Esrona este îmnbnjitb în dsob zone de Bbntsrî: zona Bbntsrilor meridionale la nord mi ачееа аче!ог sentintrionale la amiazb-zi. Zona ъп-tbîea este nebsloasb; nentrs къ nriimemte Bbntsrile 04eanslsî; adsoa este sbninoasb, nentrs къ nriimemte пе аче1е sskate mi re4Î.   în toate loksriie este о 1ешИпцъ a Bbntsrilor de a se anronie вага de Best5 ear earna de ssd.   Aqeste Baria^snl Bin maî timnsris sas maî tbrzis în fie-kare ano-timn, dsnb ksm este mi nozi^isnea iieografikb a цегеТ.
îlrinqimele de la kare atbrnb aqeastb îmnre-uisrare klimaterikb se not redsqe la atitsdine^ la
CLIMATOLOGI A.
399
fbdikavea d'assnra nivelslsî mvrei mi la sitsaiţisne* kbt atitsdinea sneî цег! este maîrbdikatb, a-dikb ks kbt maî mslt este maî denbitatb de ekBator, ks atbta maî mslt temneratsra de mijlok se nogoarb; ks kbt diferendele între temnerats-releestremea leBereîmi ale erneî ssnt maî marî ks atbta zilele denin maî lsnnî вага mi maî sksrte earna De la la-titsdine atbrnb maî ks seamb temneratsra sneî цеп.
Pddikarea d'assnra   nieelelsi mdrei lskreazb ka mi denbrtarea  de la ekeator nentrs a nogori temneratsra de mizlok  a  anslsî mî într'sn felîs mslt maî însemnbtor îs: adekb   100   metre   de • înblgime Bertikalb вог adsqe o nogorbre în temneratsra de mizlok a anslsî de o notriBb ks a-чееа qe se Bede la 100 kilometre denbrtare de la ekBator.   Ama în kbt ne sn msnte nalt din цеага qe se aflb maî anroane de   ekBator se gbsesk Benetale din toate kîimele: la noalele msntelsî se вог afla nlbnte qe obiqînsit kresk în цеагъ, ne koa-ma lsî se вог gbsi nlbntele  klimelor stbinnbrate mi ne nisksl msntelsî n'aqeîe din^rile noîare. în sfîr-uiit mi aqestea înqeteazb de la o înbînjme în sss maî mare, snde mi eeueta^snea disnarb mi fiind ъпкъ înblHimea mai mare atsnqî Bbrfsl msntelsî se aflb konerit ks troîene вечниче, kare ns se tonesk ni4Î odatb.   Fiind-къ Meksiko mi Ilers ssnt nimte în-tinderî foarte înalte d'assnra niBelsIsî mbreî, de ачееа as o temneratsrb stbmnbratb, ks toate къ ssnt ssbt ekeator saas anroane de els.
Sitsau,isnea sneî цег* Ibngb цеггшгПе mbreî înrisremte foarte mslt assnra fireî klimatstsî eî. Ea ъ1 Гаче maî smed mimai brsrnos de kbt аче!е
400
METKOKOLOGlA.
afîbtoare subtaqeeamî latitudine, darb în detibrtare maî mare.   Akolo atmosfera este înkbrkatb de a* burî че se rbdikb din mare.   Anele тыеГ пъ« streazb o temneraturb maî egah», mai statornikb de kbt  aerul,   din nmina  adbn4imeî lor mi a kurentelor че!ог mari kare le turburb mi le du4e de la miazbzi snre nord mi de îa nord snre miazb i inkblzind aerul în kursul erneî mi rbqindul în kursul nereî.   De ачееа, цеагъ situatb lbngb marea mi maî ales lbngb una ka Очеапи! Atlantik, че se întinde de îa ekeator la noîurî, are serele mai nugin kai~ * de mi maî umede; ear ernele mai nugin геч\ mimai umede de kbt gerile din nbuntrul kontinentilor a-amezate tot ne ачееаш latitudine. Siiuagiune gereî lbngb mungî adune  skimbbrî în firea   klimatului eî. Ea o faiie maî kaidb sau maî гече, dunb кит ва fi geara anbratb ku mungî de Bbnturile de la nord sau de îa meazb zi.   ÎJeriîe auibzate îa Bestul u-nor miruri de mungî sunt maî umede de kbt аче!е anibzate la ostu.   în sfbrmit, in klima unei gerî, ginerea frigului, intensitatea luî, zilele anului че1е nre umede sau nre uskate, sau îngegate, sau ko-nerite ku ombt, sunt destule nentru ka Sb kanete чтева o idee generalb desnre klimatul unei gerî ml Sb mtie пъпъ întru kbt este îndembnatik sau nu lu-кгъгНог kbmnuluî.
Klimatul Romb ni eî este înriurit de mare, de mungî iui neanbrat de Bbnturile nordiqe. De ачееа temneratura gereî este foarte skimbb4ioasb. Kbnd тчеп a se тъп zilile mi a se mikmura nongiie, a* tun4Î geara, afbndusb sunt influinga frigului, are zile kalde, de unde s'a luat вогЬа de earna ku soa-
CUMATObOeiA
401
rele ks dingi. Lunta între kbldfurb mi frig sau* гъчеа1ъ se aratb пптъвагъ la noî, mi se esnrimb de nonor? în noetikul seu limbauîu, nrin че1е duob-snre-ze4e jjjje a le Babeî. Bbnturile че!е kalde mi duhî desnre окпъ tonesk troenile че akoner kbmniele gereî ini adesb îasb пз kultisatorlu se noatb skoate nlu-gsrile în martie. Тгечегеа erneî mi eenirea nri-mbBereî se fa4e kbtinel, duab kum se esnrimb mi Sb-teniî zikbnd къ: baba de la 1 пъпъ la 12 martie în toate zilele ieanbdb kbte un kojok. Temneratsra în a4estkinînkblzindusb în4etu ku îmietu (gradat) anîunge a fi dufae mi mistreagb, zioa disgeg ни noantea îngeg, пъпъ че în sfbrmit, în чеа maî de ne игтъ nîumbtate a luî martie, sb sfbrmemte mi a4est frig de noante. Ombtul în a4eastb 1ипъ Sb tonemte mi altul пиой че шкъ numaî noate gine; ear ku тчелиЫ luî anrilie skbnbm mi de onibt. illoile snalb nbmbntul mi fak de înserzbsk kbmniele, de înfloresk nomiî mi de Sbntul Georgie togi kodriî sunt înfrunzigî. De la a4eastb епокъ, kbldsra snoremte пъпъ че auîunna în luna luî kuntor de usukb erburile mi коаче sau arde xoldeie. Dunb че тчеп nongiie a se тъп iui zilele a se mikmura, тчепе a da mi pkbldura înanoî mi a se nogori, в/entre Sbntb-Mbriî, atbta de iiîos kbt de multe orî n°ngile kade Ьгитъ, kare arde maî ales norumbul 4el tbrziu. Пе la Sbntb-Mbrie, ku în4enutul tomneî шчеп mi nloile kare, de multe orî, Sb mi onresk de Ьвъ ne kultieatorî a'mî kulege Biele mi a'mî sfbr-mi sembnbturile de toamnb, adekb пъпъ kbtrb Binerea-Mare. De akolo îmienulurile erneî se a-?atb ku nîoî; ear kbte o datb ele linsbsk mi ne Îasb
26
402
MBTEOROLO С ÎA.
6LIMATOLOGIA.
403
se авет toamna timnuî че1 mai frumos, kare gine пъпъ la lbsatul sbkuluî, mi de multe orî пъпъ îa Sbntul-Andreîu. Drikul erneî este în nostul Кгъ-4Îunuluî пъпъ laBoboteazb, kbnd nongiie sunt lurmţ mi zilele skurte. Ku kbt zilele kresk mi nongiie se mikmoreasb, ku atbta mi nuterea erneî sb taîe. Отъ-tul че kade earna este ku atbt maî de folos ku kbt este maî gros mi gine maî mult; fiind къ nu numaî nroteguemte sembnbturile de toamnb de nu denen,, dar mi asigureazb o rekoltb îmbelmugatb.
In Rombnia se aflb renioana klimaterikb a • Biei, a norumbuleî mi a aguduîuî. Bia bnsb ne*-tre4e earna îngronatb. La noalele mungilor desnre marea, Biele dau rodsrî însemnate, în timn че în mungiî din geara de sus nu se fa4e a4eastb nhn-tb. De ачееа oamenii de akolo se anroBizionea-Zb ku Bin din geara de uîos. în deobmte geara de nîos are o temneraturb mai duhe de kbt geara de sus. Ku toate a4estea, în toatb geara klima este atbta de kaldb kbt nretutindenea se fa4e grbul. Obi4inuit însb grbul este maî roditorîu în geara de uîos de kbt în ачеа de sus; nentru къ mi пъ-mbntul este mai bun mi furia anentelor atmosferi-че maî molkomitb.
Konstatar ea klimeî gereî, nrin ajutorîul instrumentelor fisi4e, este o lukrare din че1е maî de 'ntbîu mi maî trebuitoare. Snre sbBbrmirea eî se noate чеге ajutorul kornuluî 4eluî maî înBbgat mi maî luminat din gearb. Ku keltuîala denartamentuluî Kultului ar trebui a se китпъга din Ilaris instrumente meteorolomCe uniforme ku аче!е ku kaiese fak obsereagiunile în toate nbrgile Euroneî, mi nrin
o îngelenere în nwiedarea lukrbreî ku4elmaîees-tij|îfizi4Î din felîuritele kanitale a le lumeî9 Sb se nor-neaskb mi la noî fa4erea obserBagiunelor klimate-пче nrin toate kanitalele ginutale.
A4estea ar trebui se ginteaskb a konstata kare este maksima mi minima temneratureî? kare e-ste grosimea gîegei? kare este temneratura de mijlok a anilor în deosebitele lokurî a le gereî? kare este къЫига nbmbntuluî mi ачееа a nbmbntuluî uskat? kum se îmnarte kbldura dunb felîurimea latitsdineî?. kare este ranortul între marina anotim-nurilor mi ачееа a Benetagiuneî? kare este temneratura de mijlok? kbnd se obserseazb bntbîa în-frunzire, bntbîa înflorire mi ъпЫа коачеге a nlbntelor? kare este eBanoragiunea anei mi а#пътъп-tuluî? kare este kbtimea aneî adusb de nloae mi kbte zile .sunt în kare kade гоиаши kbte къН kbtime kade? kbte zile sunt de Ьгитъ? kare este întinderea, grosimea mi abondanga nuorilor, gradul de klaritate, diferengia kbldureî la soare mi la um-Ьгъ mi temneratura solara nentru fie-kare grad de klaritate? Kare este greutatea nanoarelor? kare e-ste grosimea mi densitatea ombtuluî, kbtb este kbtimea de nloae earna, пптъвагъ, вага mi toamna? Gradele de umezalb ale klimeî noastre sbkonstatb b» igrometru, ear ku barometru Sb konstatb mi bte ssnt gradele че1е absolute. Kare este marma Bbnturi-br, karakterurile lor пптъвага, вага, toamna mi earna? kare este nuterea mi direngiunea demijlok aBbnts-rflor mi efekteîe lor asunra Benetagiunei?IToBbguigî de toate a4este obserBagiunî asunra feîîuritelor lu-kr%rî ale anentelor atmosfeme, anîunnem a skoa-
404
METEOROLOGIA.
te din ele înBbjibtsrî klimateriqe, de kare авегп пеапъгаИ trebsinijb în Biaiia nraktikb, mi Нгъ de kare ns se noate Гаче ni4Î sn nas înaite kbtrb îm~ bsnbtbiiirile agriksltsreî. Ksltsra nlbnteîor mi kremterea Bitelor nriimemte de la înrisrile klimeî o întinbrire kare le îokaîisazb mi le Гаче a fi deosebite dsnb nsterea mi njnerea agenţilor natsreî.
KAPITUL VIL Meteorognosia.
Kbnd îea aminte чтева la fenomenele anen-njlor atmosferi4e, Bede къ de mslte orî a4estea se renetsesk atbta de adese, kbt se not lsa drent nimte semne, de ne kare se noate nre аче timnsi че are s'b fie. A4eastb nrezi4ere alkbtsemte nar-tea чеа maî de ne srmb a Meteorologiei mi kare se nsmemte Meteorogunozie.
Lesne se înijelene nembrninitsl folos че ar emi din aqeastb кзпошМпцъ nentrs ksltsrb, kbnd ar nstea sb se mtie maî 'nainte karaktersl meteoro-rolonik al anilor, al lsni!<fr mi al zilelor. Anro-Bisionarea, snekslanjsnile mi însbmî ksltsra s'ar modifika dsnb ач< astb кяпонплпцъ.   Ппп a4est kin de nreeedere s'ar asigsra oameniî neeoile îmno-triva întbmnlbrilor че1ог BÎitoare mi neferiqite. Este ks nenstimib ka omsl, interesat în trebile indss-trieî sale mi în neanbratete пево! ale traîslsî ses, Sb ns kaste a ksnoamte skimbbrile timnslsî de ne semnele че le nre4edeazb.
Tlronostiksrile meteorologe date de eite se reazimb ne deîikateiia nereelor lor. Kare este o-msl nbtimam de resmatism, mi kare este omsl am-
METfîOROGNOZIA.
405
nstat kare ьъ ns fie sns barometrs Biezbtorîs, sb n5 nrezikb ks sigsraniib skimbarea frigsîsî în kbl-<hsrb,iui a-sskb4Îsneî în smezealb, maî'nainte de a se Гаче a4eastb пгеГачеге în atmosferb? Ama, kbnd are sb nloaîe aszim maî bine tonsrile de-nbrtate, Bedem maî li m ne de lskrsrile, mi sim-ц1т nsts roase le odorsrî ks maî mare nekomodi-tate. Rbndsnele rad nbmbntsl în sborsl lor nentrs ka Sb ksleagb Bermsmoriî че ess afarb. Шо-пъгШе se asksnd. Mbijiîe se netezesk. ilasbrile ameazb nenile lor. Msmtele тцеапъ maî tare. Gbinile se skarninb mi se îngroanb în цегъпъ. Kokomsl kbntb în oare neobi4Însite. Rbnjle mi toate naserile kasni4e bat din arini. Bsratiksl se ssîe în sss. Broamteîe orbkbîesk. Kbniî тъцъп-кь earbb. Kbrtiţjile rbdikb momsnoaîe maî sss de kbt obi4Însît. lîorqiî îes naîe în gsrb uri se îrîoa-къ îmnrbiutiind stroxsrile lor. УачПе rags mi тьп-кь maî mslt de kbt olmiînsits. Ilorsmbiî se skaî-db mi Intrb maî Hrzis în xslsbbrie. 4îoarele se adsob în kbrd mi sboarb Гьгъ sb xsîeaskb mi strlgb bbtbnd din arini, îîaîajbniî kad din пъп-Zbl" lor. flbîajbniî foarte simnjtorî la elektri4i-tate aratb, ks iiesstsl nbzeî lor, timnsi гече sa?» s-med, skimbbtorîs, sskat mi frsmos. Fsrniqile skot osele afarb din ksîbsl lor. 4intiijile se anronie de kasb. IIemti 1 sars în ani» mi înoatb în faiia eî. — Kbnd are sb fie timn;s] frsmos broamteîe Berzî o-rbkbîesks. Liiie4iî sboarb seara în nsmer mare. 4îokbrliele se leagbnb îndelsngat timn în aer mi kbntb ks Biomie, Slîs se rbdikb în înbliiimi marî mi nianeazb d'assnra 4ÎokbiianiIor.   Albiniîe se în-
406
METEOROLOGIA.
METEOROGNOZIA.
407
toarnb tbrziu la intîubeîs. Kukuseîqele mi bufnii© se arîunb 'seara mi stau în mimkare пъпъ în гъ-sbritul soarelui; mi kbte alte fenomene kare lea-gb natura însufleujtb de meteorele atmosferiqe.
Bîekiî, nekunoskbnd termometrul mi barometrul ku kare ne slujim noî astbzî, trbneau nrono-stiksrî din eeyetale. Ama kbderea frunzelor toamna aratb enoxa în kare trebuîea а тчепе senib-natul grbuluî. înfloritul mb4amuluî aratb едоха de а тчепе sembnatul norumbuluî. Mikmurarea umi-lor, skurtarea frbngielor erau nimte semne de s-mezeaîb în atmosferb. 5mezitul sbreî mi maî multe semne determinau nrezi4erea de nrefa4ere în atmosferb. Lineu a bbgat de seamb кит къ nlbn-ta numitb Caiendula deskide floarea sa între 6 mi 7 oare dimineaga mi o înkide la 4 ore dunb a-meazb zi, ne un timn uskb4Îos; ear kbnd nu deskide floarea dimineaga, а!ипчеа are sb nloale de Ьипъ seamb. Kbnd nîbnta sonchus sibericus înkide noantea floarea sa, a t urnii aduoa-zi este timn frumos, mi dimnotriBb nloub dakb o deskide aduozi.
Uronostiksrile skoase din starea nerslsi ве-stesk nloaîe, Bbnt, timn frumos, furtunb, ner, ar;-raigb mi alte stbrî atmosferi4e. Gblbineala soarelui Bestemte nloaîe. Dakb soarele este kurat uii strblu4itorîu kbnd resare, atumiea aratb къ are se fie o zi frumoasb. Kbnd 4erîuî este romu la гъ-Sbrit, mai 'nainte de a emi soarele, mi kbnd ачеа-stb гошеацъ se nierde în minutul isireî luî, atun-чеа are Sb nloae. Poarele anuind într'un чег nor-tokaliu db un semn de timn frumos ne aduoa-zi. Da-къ la anusul soarelui чепи! este romu, atgiwea a-
4esta e un semn de Bbnt. Kbnd soarele se arata la rbSbrita luî maî mare de kbt este obi4înuit, а1ипчеа este un semn de nloae. Tot asemine se întbmnlb mi ku luna. Kolorul lunei gblbiu mi цъг-kbîaniurile че о ткигцпигъ sunt semne de nloae. 4erîul9 nsoriî, Bbnturile, brumele, mi roua dau, dunb fe-lîuritele lor stbrî, semne de nloae sau de timn frumos.
în sfbrm::'3 nronostiksrile ckoase din obserea-цгвпИе termometrslsl, barometrului mi i gr o metrului sunt аче1е de ne kare se noate Besti ku sigsrangb skim-bbrile ti m nu luî maî 'nainte de че au sb urmeze, însb a îndrbsni de a skrie, nrekum se obi4însîe-mte în А1тапаче, starea fie-kbreîa zile sau sentbr тът de neste anu, nentru о епохъ foarte înde-nbrtatb, este de a fa4e o lukrare че тч! odatb nu se noate adeBeri, mi kbreîa тч! un omu ku minte nu noate sb dee вге o krezare. însemnbriîe fbkute de esneriingb not sluji de baze «nuî kalkul de nrobabilitate snre a nreBesti, sau maî bine zi-kbnd snre a gb4i, dar nu a snune ks sigsrangb, timnul че are sb fie într'sn snagis maî denbrtat ai ansluî.
Kbnd eksinongia de пптъвагъ nu este nre-4edatb ni4i urmatb de вге'о furtunb, atun4ea s'a bbgaî de seamb къ вага urmbtoare este maî tot-d'auna însogitb de uskb4Îunî, че1 nugin de чаш ori în mese dbgî. O toamnb nloîoasb mi о еагпъ dul-че sunt în deobmte urmate de о пптъвагъ гече mi »sku4Îoase kare înUrzie Benetagisnea. О вагъ s-medb este tot-d'auna urmatb de о еагпъ asnrb. О еагпъ nloîoasb Bestemte un an neroditorîu. O toanmb asnrb este semnul snei ernî Bbntsroase.
40В
METEOROLOGIA.
Earna în deobmte este asnrb kbnd вага a fost foarte каЫъ. ПгипъвегОе mi Berile че1е smede ssnt srmate de tomnî frsmoase. Kbnd пптъвага este srbtb, atsnqea toamna este frsmoasb.
în nronostiksrî gbsim mslte kredinţje demer-te че ns se deosebesk tare mslt de nrenîsdeîjele înBbnajjilor.   Че e drent, тч! într'sns Bîek ns as fost maî bine disnsml твъцацП kaîntr'al nostrs de a 4er4eta mi de a esnerimenta fenomenele naturale* de ачееа astbzî nstem zi4e, ks astronomiî mi ks nonorsl din toate iierile, къ Isna are oareuiî kare efekte assnra nbmbntslsî.   înrisrirea eî este arbtatb atbt în nertsrbaijisnile че Гаче orbiteî nla-neteî noastre, atbt în mareoa 04eanslsî че ea nro-ds4e, atbt în mimkarea anoasb че se obsereeazb în aer ka mi în апъ, kbt mi în înrisrirea eî assnra Benetanjsneî mi assnra Sbnbtbgeî oamenilor mi a dobitoa4elor.
înrisrirea Isneî nosb sas nline assnra вепе-taiiisneî a adss kredimia къ lemnsl копачПог, tb-ецД în lsnb nlinb, ns njne mslt, 4i se notrikblemte lesne de Bermî, la smezealb ka mi la sskb4Îsne. Sembnbtsra în Isna eekîe db roade îmbeîmsgate. Se4erimsl în lsnb nlinb trebsîe Bbndst, mi nsmaî аче1 din lsnb nosb este bsn de jjinst.   Аче a sta mi o mslnjme alte kredinije isBoresk din obserBajjisnî adeBerate, însb nedesbBbrmite: de ачееа, пъпъ la îndenlinirea meteorognosieî, ns trebsîesk ni4Î nrii-mite ni4Îîndenbrtate.   Meteorognosia este о шШпцъ nosbkare se formeazb aksm în zilele noastre. Пъпъ astbzî, în anlikarea meteorognosieî la agriksltsrb, nroblemele ssnt foarte denarte de a fi resolfiate.
METEOROGKOZIA.
409
5n Biitorîs anroane de noî se nregbtemte nrin ls-krbrile stbnite de Xsmbold de вг'о 40 de ani în toate пъгцПе Ismei 4ÎBiIisate. Ressîtatele a4estor Iskrbrî, nrekbt de ingrate nentrs аче! че se oks-пъ ks ele, nre atbta de folositoare nentrs omenire, ne ва auîsta a nsne în loksl gb4itsrilor mi a nre-nsssrilor, adeebrata înkredinjjare întrs ачееа че are a fi în adeebr, adekb sb se întbmnle de si-
gsr în atmosferb.
Foarte mslt s'ar înlesni nronbinirele mti-injjeî a4esîeîa kbnd am Beni în ajstorsl чегчеИп-* lor sale mi ks adeBbrsrile че авет în'nroBerbieîe sas zikbtoarele nonorsîsî nostrs. Авет mi noî sn tesasr de ksnomtinije че ni Га lbsat de momtenire bsniî mi strbbsniî noştri în obserBanjsnile mi чегкъгПе fbkste de dbnniiî assnra felîsritelor îmnre-uîsrbrî klimatari4e mi assnra semnilor nrezente, dene kare sb se diskonere че!е че as sb se întbmnle în Biitorîs, Esneriinţja timnslsî trekst, do-Beditb de adeBbratb, ar fi de mare folos înaintb-reî noseî шШпце a nreeestireî timnslsî Biitorîs. Snre a4est sfbrmit ar fi bine ka sb se adsne mi Sb se веппче toate nroBerbsrile че авет desnre кПтъ mi desnre semniîe nreBestitoare ale timnslsî. Din a4eastb lskrare ва euii de bsnb seamb o mslijime de ksnomtinije погШве че ar fi de че! maî mare ajstor întrs a ne feri de res mi a ne asigsra bsnsl че dorim, Iskrbndîn mijloksl natsreî mi ks konksrssl ацепдПог eî. Dsmnezes a dat natsreî 1ещ вечгаче mi ne stibmstate, ne kare tre-bsim ale stsdia snre a le ksnoamte mi a le întress-нща la nevoile noastre, la Гачегеа mi îmslnjrea noadelor nbmbntslsî.
410
AGRONOMIA.
INTRODUCERE.
411
AGRONOMIA.
Introd84ere. — Desnre пътъпК — Komnosinia пътъп-tslsî. — în s б miri lo nbmxntslsî. — Elementele ximine ale иъ-nrbntslsî. — Nsmirea пътъп terilor.— Inssmirile fisiie alems-mmtslsi.— ВкЬ-пътъпЫ. — Fertilitatea nxraxntslsî. — Amendamentele.—xsma.—Insossl.—4en»iiiele.—• îngrbnierile.— Ksm îngramb Котъпп пътъ^в]?—Ilarkajsl—îngramarea Berde. — Gsnoîsl sas bbligarîsl. — Kolsmbina. — Gsana. — Ilsdreta.
Introducere.
în nbmbnt uiî ssb înrisrirea înssmirilor luî Гшче, хптче mi техашче, se fa4e nrodu4erea a-grikolb.   nentrs ачееа kultiBatorîul trebuîe maî 'nainte de toate sb ksnoaskb karakterurile mi ka-litbgile nxmxntuluî.   ПътьпЫ este nentru industria agrikolb de unu interes tot atbt de mare nre kbt este materia brutb nentrs ачеа manufanturalb. Пге-кит meseriamul kautb, kumare bbgare de seamb, materia че are sb o întrebsmgeze, о alege, o nre-gulueinte în a eî Baloare adeBbratb, mi o .modifikb dunb skonurile sale, trbgbnd din fie-kare nbrti4ikb nartea чеа maî folositoare че noate da; asemine mi kultiBatorîul trebuîe sb kaute nbmbntul, sb '1 kunoaskb mi sb înkredingeze fie-kbruîa soîu de nbmbnt sembnga kare'î nriemte maî mult, mi sb'îdee kultura kare Sb notriBemte maî bine ku înssmirile , mi ks firea deosebitelor soîurî de nbmbnturî. Ku-nomtinga elementelor mi a însuinirilor nbmbntuluî,
â kinsrilor de a '1 îmbsnbtbgi snre a '1 nune în stare ka sb dee xolde îmbelmugate, se aratb în mtiinga че se numemte Agronomie sau АдгоХоще.
în meteorologie am Bbzut agentele dbtbtoa-re de Bieagb mi xrbnitoare nlbntelor. nîbntele gb-sesk în atmosferb a4idul karbonik ne kare '1 des-komnun, sorb karbonul mi'l asimileazb mi deganiasb oksigenul; ana din kare îeu idronenul; aerul din kare îeu azotul kurat sau sub formb de amoniak ml de a4id nitrik; mi lumina fbrb de kare nlbnta se Bestejemte, se înalbemte mi în кигът! moare, fb-гъ sb anlsgb a da rodul eî. în nbmbnt nîbntele gbsesk întsneriksl, kbldura, umezeala, aerul mi elektmitatea. A4este fak de înkolgesk semln-gele arunkate în nbmbnt, ka într'sn sin, în kare tbnbra nlbntb în4ene a Biegsi mi a kremte, întin-zbnd în iiîos nimte agimoare kare deBin rbdb4inele че o gin înfintb de nu noate fi snslbeiatb deBbn-tsrî sau skoasb afarb; ear în sus ese frunzile, kare se nrifak în naîu, strujan, nsrtbtorîu de organele de nutrimbnt aeriene mi аче!е de înmslgire mi de nbstrare. Rbdb4inele îofinte în nbmbnt sunt nimte tulumbe kare trag din sinul nbmbntuluî ana în kare sunt tonite materiele menite a serei la nutri-nibntul nbnteîor. Ilbmbntul ka snreserBoar adunb în kursul zileî o nroBizie mare de kbldsrb, ne kare o db, nrin reonbmbnt, noantea mi în momentele de гъчеаЬ, nlbntelor mi le skanb de nrimejdia 4e le ameningb nbnrasniqele skimbbrî ale temne-ratureî. ПътъпШ nirstreazb ka un magazin elek-tri4itatea atbt de nenabratb Biegeî nlbntelor; aersl $ъ?ъ de kare sn singur kolg nu se desBblemte;
\
412
AGRONOMIA.
okshiensl, Нгъ de a kbrsîa lskrare ns este ks nstiniTb Bi( аца nlbnteî. ITbmbntsl, în sfbruiit,este аче! în kare se nbstreazb гетъшщПе огдатче în îmnrenîsrbnle че gribesk skimbarea lor în sbil solsbile, ssbt kare formb ssnt ssnte de nfonte mi asimilate de dbnsele.
KAPITUL I.
Desnre нътъп^
ITbmbntsl este ssnrafajja sofidb, nartea de din afarb a nlaneteî noastre. 4er4etarea koajeî întreţii a nbmbntslsî, ksm mi ачееа a materielor din kare a4eastb koajb este alkbtsitb, se fa4e înmtiin-це1е nsmite Mineralogie mi IJeoloyie.   ЦеоIonii n'as nstst ksnoamte пьпъ astbzî de kbt o a natra-ss-tb narte din distanija че se aflb între пеПцъ mi mîezsl nbmbntslsî nostrs. Din grosimea nbmbntslsî, de la fajjb пьпъ la 4entrs, se ksnoamte nsmaî 15,554 metre. Sokotind snmetrs 3 mi jsmbtate nalme, ks-nomtioga noastrb se mbrnmemte în adbnksl пътъп-tslsî nsmaî la 6894 stbnjenî; гъгаъшща de 2,721,950 stbnjenî ъпкъ ns s'a ksnoskst пъпъ aksm. Foarte nsnjn de4Î se ksnoamte adbn4imea nbmbntslsî, de mi de maî mslte miî de anî oameniî se aflb loksind ne dbnssî.   Din аче a stb grosime, nsmaî kbt пеЬца чеа maî de d'assnra koajeî, ачеа ssnrafaiib ako-neritb ks Berdeацъ mi a kbreîa тъгипе ns 1гече neste ачеа mbssratb de lsnnimea rbdb4iniîor че se коЬоагъ în snre fsndsl nbmbntslsî, este de ne-anbratb neBOÎe ksItiBatorîslsî.   Grosimea de nbmbnt къН o skoate nlsgsl mi o rbstoarnb snre a
413
fi ann>nsnijiîb mi bsnb a se arsnka în ea semingele, se nsmemte mmzntslaramh în a4esta se eser4iteazb in-dsstria ksItiBatorîslsî. ITbtsra de nbmbnt че se aflb 8ЙЬ brazdb se nsmemte ssh-mmmt, mi dsnb firea eî are mare înrisrire assnra nbntelor sembnate în nbmbntsl arabil ksm mi assnra înssmirilor пъ-mbntslsî.
Ilbmbntsl a4est arabil se deosebemte de toate 4ele-l-alte nrin materiele organi4e че se aflb remase în els de la diskomnsnerea rbdb-qinelor mi a 4elor-I-alte пъгщ ale nbntelor mi ale dobitoa4elor. A4este rembniiijsrî formeazb fekon-ditatea nbmbntslsî mi sersesk la nstrimbntsl nsoe-lor fiinjîe че se seambnb în els. Пе Ibngb аче-ste materii organi4e, în nbmbntsl arabil se gbsesk materiele neorgani4e. metalele mi minerale. Materiele че se gbsesk ne ssrfaija чеа maî de d'assnra a neliijeî nbmbntslsî arabil ssnt kbte odatb formate nsmaî dintr'sn singsr element mineralo-плк. Ilsstiîsrile Arabieî ssnt nsmaî din nisin al-kbtsite, kbmniele IUarnnanieî ssnt nsmaî din kridb formate, toate aîbiele risrilor, a mîauitenilor mi ale loksrilor ks isBoare ssnt amezate пе о птДзгъ de xsmb, sas Ist amestekat ks ваг. Ear în deobmte maî toate nbmbntsrile ssnt alkbtsite din maî mslte ssbstange minerale.
Forma ssnt kare se aratb ne faga nbmbntslsî a4este materii minerale ns este în toate loks-rde sna mi ачееаии. La dsoe forme însemnate se redsk toate nbmbntsrile. Materiele minerale sea-ar^tb sas în formb de stratsrî sas ssnt formb de stbnqî.   în nbtsrile de nbmbnt amezate sna dea-
414
AGRONOMIA.
FbMbNTUL.
415
sunra alteia ka nimte straturi se gbsesk întronate fosilii, adekb trunurile netrifikate a dobitoaqelor mi a nlbntelor че au Bieguit odatb. Din a4este fosilii unele веатъпъ ku fiingele de astbzî, altele se deosebesk, mi altele sunt ku totul uerdute. Ачеа-sta a fbkut ne geologi se zikb къ пътъпЫ strat tifikat, adekb in nbturî, nu este fbkut deodatb, mi къ este fbkut de lukrarea anei; în timn че stbn-че!е sunt fbkute de nuterea fokuluî. Ana mi fokul, de4i, sau kauza nentunikb mi чеа пШошкъ, au mo-difikat mi au format strsktura nbmbntuluî. Пгекит în grosimea straturilor gbsim fosilii mi ne копвт-пет къ ele sunt îngronate de nbmoîurile aduse de апъ, asemine mi ne înblgimile че1е maî mari ale тип-fiilor mi ale stbn4ilor gbsim o koajb de nbmbnt în kare se aflb fosilii marine; mi de ачееа geologii numesk a4este formbrî antediluBiane, diluBiane aluBiane, adekb straturi formate maî 'nainte de no-ton, dunb noton mi în zilele mi sunt okiî noştri.
Toate nbmbnturiîe arabile sunt formate de апъ. Stbn4ile esnuse la lukrarea destruktieb a kbl-durei, a gerului, a aneî mi a aerului, s'au nwiinat, s'au nbruit mi s'au nrefbkut în nulbere ипъ. Ku-tremurele mî nloile au deslokat sHn4ile. IUiroa-ele че1е marî kbzbnd din въгви! mungilor au sb-nat kostimele mi au format nrbiibstiele. Anele къ-Zbnd din înblgimile stbmiilor au tras Ia ва1е пь-ruiturile lor. In a lor furioasb renegîune au runt droburî marî mi lesnezî ne kare în îugala lor le au s Гъгъ mai, le au to4it, le au ambnungit mi au bmnlut Bbile ku boloxanî, netre, nrundimurî mi пъ-sinimurî.   Aceste mbnate  de kurentul noxoaelor,
dun'b greutatea lor, s'au onrit înformbnd în lungul greului lor denosite mi straturi; че1е grele au stb-tgt mai anroane de mungî mi че1е maî umoare s'as auiezat maî denarte.
Toate nbmbnturiîe arabile din roditoarele Bbî mi kostime, din întinsele kbmniî rai dealuri, sunt aduse de апъ din înblgimele mungilor mi din fb-rbinbtura stbn4ilor. Пгекит de a4este formbrî de nbmbnt se fak mi astbzî sunt okiî noştri, asemine s'au fbkut mi ачег!е din Bekime ne kare le lukrim ku nlugul. Ama, Ьипъ оагъ, o stbnkb de granit (granitul este un element neolonik) s'a diskomnus în kearg, feldsnat, mi mika (a4este sunt treî elemente mineraloui4e aglomerate în elementul neolonik numit granit) mi a4estea diskomnuinduse maî denarte ne au dat nbsinul, lutul, alumina, magne-zia mi ferul (elemente ximi4e) din kare sunt kom-nuse toate nbmbnturiîe arabile.
In stbmii se gbsesk denuse melalurile, kare rembind slobode la diskomnunerea lor se gbsesk întrenate de ane în straturi, unde esb aurul, argintul, arama, ferul, netrele nregiose mi altele. Kîar astbzî anele че Bin din mungî întreneazb aurul mi argintul sfbrbmat din stbii4ile din kare nunied. Iluqîoasa, karbonul, ваги!, sili4Îul se aflb mi singure în stare naturab în пътъп!иг1; 4elelalte elemente întrb în komnosiginea mineralelor. Karbonul se айъ kurat numaî în diamant, kare este къгЬи-nel'e kristalisat de fire. Elementul ximik numit alu-инпъ se aflb kurat numaî în smarand; alumina uni-Хъ ku sili4lul ne db lutul. Sili4Îul se aflb kurat numaî în kristalul de stbnkb.   Acesta e elementul
410 AGRONOMIA»
че1 mai resnbndit în natsrb. Treî nbtrimî din пъ»
mbntsrile arabile ssnt formate din sili4îs kare este basa tstsror nbsinsrilor.
Komnosinia пътъпЫ«! arabil.
Materiele че obi4Însit se gbsesk în пътъп-tsrile arabile ssnt: siliqisl, lstsl, Barsl mi xsmsl.
Siliulsl formeazb nbsinsl, nrsndsl mi toate ne-trile kare înseamnb trbSbtsrb ne stiklb mi kare das skbnteî ks amnarîsl. Aqeste0 formeazb sbrile nsmite silikate.
Alsmina se aflb în mare kbtime snitb ks si-qîsl mi formeazb lstsl, xleîsl mi nbmbntsrile чеЛе grase.
Barsl este materia чеа maî îrnbelmsgatb în netrele de тоагъ mi аче1е kare se întrebsinjjea-гъ la ziditei binalelor. Barsl snit ks alsmina mi ks sili4Îsl ne db xsma sas marna.
KbteBa alte ssbstanije se gbsesk în пътъп-tsrî, d'intre kare fersl este аче1а че db koîor la toate nbmbntsrile. Nsmaî nbmbntsrile че!е ks-rat albe ka krida ns as în sine fer. Ks kbt lstsl este mai negrs ks atbt este mi maî feros. Ko-lorşl galben al lstslsî este dat de fer. Lstsl че! alb din kare se fak ielele, zise de snsmb de mare, ns ksnrinde în sine fer. Ssbstanjjele minerale kare se gbsesk în nbmbntsrile arabile mi kare serBesk la xrana nlbtelor ssnt sbrile de ns-4Îoasb, de notam, de ssdb, de fosfor, de вага mi toate nitratele.
Xsmsl este nbmbntsl аче1 negrs format din diskomnsnerea materie lor organi4e. A4easta e for-
i
ÎNSUŞIRILE PbMbNTULUlu 41 f
ш\ din karbon, oksinen, idronen mi azot, mi maî \& seama din karbon; el este, nrin srmare, аче1а kare xrbnemte nlbntele mi kare Гаче ka nbmbntsl Sb fie negrs. Ks kbt nbmbtsl este maî negrs ks atbta este mi maî bogat în xsm mi maî bsn. Ilrin foks, xsmsl se arde mi a4easta e doBada organi4eî lsî orininî mi a nrezinjjeî lsî în nbmbnt:
Amestekbtsra a4estor ssbstanije noroase, saline, gazoase, în oare-kare kbtbjjime, alkbtsemte toate nbmbntsrile arabile, Aflbndsse tonite în a~ пъ, ele se sorb din nbmbnt de kbtrb nlbnte nrin Bbrssl rbdb4inilor mi întrb în Ibsntrsl lor snre a le -хгъш mi a le kremte. Ana dar este kondskb-torîsl xsmsisî în Ibsntrsl nlbnteîor*
Inssmirile пътъпЫкь
înssmirile sas ksalitbujle nbmbntslsî ssnt felîsrite, ns nsmaî dsne firea elementelor mi nronor-jjisriea în kare se gbsesk snite, darb mi dsne alte îmnrenîsrbrî. 4ele d'bntbîs se nsmesk ximi4e, mi qele de ai dsoîle fisi4e mi техашче,
Ksnouitinija darb a înssmirilor nbmbntslsî se noate dobbndi nrin dsoe kinsrî: sas 4er4etbnd, «rin anaîissl ximik, пъгцИе deosebite din kare se aîkbtsiemte nbmbntsl, sas 4er4etbnd nsmaî starea din-afarb ssbt kare se aratb simnjrilor noastre: nreksm Bbrtomimea, kbldsra, smezeala mi altele, ^e la акъгога notriBitb snire atbrnb toatb bsnb-*atea nbmbntslsî.
Astbzî ksnomtinija nbmbntslsî nrin analissî xhnik a auîsns la o treautb atbta de înaintitb kbf
27
418 TGRONOMIÂ.
rezultatele че se dobbndesk sunt foarte de mare interes. în nraktikb, însb, mulgimea kultieatorilor, fiind linsitb de kunomtingele ximiqe, lesne se noate ambgi; de ачееа nraktika se razimb mai mult ne kunomtiga însumirilor fisiqe, ka чеа maî umoa-гъ mi maî sigurb, de kbt ne analisut ximik.
Kinsrilc de a nreiitfi nat«ra Mi naloarea snsî пътъп!
Se numemte analis ximik al nbmbntuluî one-ragia ачееа kare ginteiute a kunoamte natura mi dosa elementelor din kare este alkbtuit.
Ilentru a fa4e a4eastb oneragie ar trebui ka kultiBatoriî Sb aîbb kunointinge întinse. în deobmte numaî ku nraktika mi ku oare kare mizloane foarte simnle se noate deskoneri natura mi ва1оа-rea unuî nbmbnt.
De nildb, nbmbntul nbsinos este asnru Ia ni-nbit mi înseamnb trbSbturî ne stiklb kbnd se frea-къ ku dbnsul. Este sigur 4ine-Ba къ un asemene nbmbnt este bun de lukrat kbnd nbrgile lui sb not gine la o laltb mi forma bulgbrî.
Пътъп1и1 xîeîos nus ne limbb se linemte. de dbnsa, mi nrimemte orî mi kare formb kbndu'l frb-mbntb 4ine-Ba ku umezeaîb. El este bun de lukrat kbnd nu este din kale afarb de kleîos.
Пътъп tul Bbios se kunoamte nrin skoaterea de klbbu4Î kbnd toarnb чте-ва în el o akrime sau mi un oget tare.
Fiinga-de-fagb a xumusuluî în пътъп! sb a-ratb nrin un miros de eegetale nutrede, o floare neagrb, mi o îmnuginare de greutate dunb че sa nus le ars în fok.
ELEMENTELE PbMbNTULUÎ. 419
Пътьп^гИе kolorate în negru, roinu, galben maî mult sau maî nugin înkis, kunrind maî totdeauna ok4id de fer.
în deobmte, ku kbt un пътъп! se înfoaîe maî ku lesnire mi se Îasb de se strbbate de апъ, aer къШгъ mi gasuri fbrb ka Sb agiungb a fi ni4Î nre uskat ni4Î umed, ku atbta a4est nbmbnt este maî nriitor kul-tureî, maî ales dakb nala arabilb este îndestul de groasb, în destul de bogatb în xumus mi în în-grbmerî.
Elementele xinmie ale nbmbntslsî.
Nbsinul, lutul, ваг»! mi xumusul sunt че!е natru de kbnetenie elemente ximi4e че alkbtuesk toate nbmbnturiîe arabile.
Ndsinel este numit silinios sau kalkarU dunb k«m se aflb kunrinzbnd nbsin sau ваг.
Nbsinul sili4îos este foarte resnbndit în na-tsrb: adese orî sb gbsemte în grbmbzî marî mi întinse ne malurile mbreî mi ale гъurilor.
A4est nbmbnt este fbrb de înklemtare între Bbrgile luî; nrin urmare, el este totdeauna lesne de атъпипцй nrin ajutorîul instrumentelor, nrsdimuî mi firile че!е groase de nbsin sunt foarte Bbrtoa-se mi nu se îasb a se muie: ana nloiîor tre4e nrin e-Iе ka mi nrintr'un 4Îur.
Iîbmbntsrile, dar, alkbltuite din nbsin kurat fim atbt de nugin umizeala kbt вага, чеа mai mita» Sb4etb,arde de ne dbnsele toatb Begetagiunea; a-semene ana de nloî trage din ele sau skurgetoate îngrbmerile. în kursul erneî lukrarea îngeguluî rrbdikb mi înfoemte nbsinul asunra kbruî kbzbnd du-
420
AGRONOMIA.
пъ dizgen; lasb goale гъс1ъчтв!е nbntelor uii Ie ads4e în neire.
Kbnd nbsinsl se aflb amestekat ks alte ssb-tanuiî, knre'î das konsistinjjb, atsmiî nrods4e rekol-te bogate, mi а ч este a se kok de timnsris. Ksltsra în nbsinsrile aqestea este snioarb, nsjjin kostisitoare mi lesne de fbkst în orî че timn. înbsnbtbjrirea smintelilor a4estor nbmbntsrî nbsinoase stb întrs a le Гаче se jjie smezealb вага, mi întrs a le skbna de dbnsa earna.
lstsl este alkbtsit din sili4îs, aîsminb mi maî totdeasna mi din ok4id de fer, foarte bine ameti-kate la olaltb; el are înssmirî ks totsl onosite a-че1ог че karakterisasb nbsinimsrile
Lstsl este o nslbere foarte mbnsntb, moale la ninbit mi aBbnd mare legbtsrb între пъгцПе lsî. Kbnd lstsl este sskat, formeazb o masb deasb ne kare instrsmentele ns o not snarue mi kare kra-пъ în ksrssl sb4eti!or. Kbnd este smed, eî de-Bine ka sn aîsat foarte gres de lskrat mi de атъ-nsnjjit; însb dakb este esnss la цег, la ingejj mi desgeţj, se nrifa4e lesne în цеппъ. Lstsl цте tare ks mare înklemtare gassrile mi sbrile solsbile folositoare nlbnteîor.
Lstsl soarbe msltb апъ, ks gres se streba-te de dbnsa mi ks mare kbtinealb se ssskb. Kbnd el este ksrat mi Гьгъ de amestekbtsrb ks alte e-lemente, ns noate fi ssnss ks folos la ksltsrb-Ilbmbntsrile че as o notrisitb kbtime de Ist ssnt аче1е maî bsne; аче1е че as nre mslt Ist ssnt s-mede mi гъч!; nrodsktele lor ssnt kbte odatb îm-belmsgate, însb tbrziî mi nroaste. Toate mijloa4ele mi
ELEMENTELE PbMbNTULUl.
421
toate materiile bsne de a lsa din Ist smezeala lsî чеа din kale afarb de mare, mi de a mikmora kon-sistinga a4estor nbmbntsrî, not Sb le îmbsnbjjeas-kb. Kbnd ksltsra lor este ks nenstinijb, atsimea oenetaliele че1е marî mi lemnoase, ks rbdb4inîgro-se mi adbn4Îţ ssnt аче1е maî notriBite nentrs a-Mest felîs de nbmbntsrî.
Barsl. Karbonatsl de ваг, ssnss la o kbldsrb mare, nerde a4idsl karbonik; ear Barsl че гетъпе singsr noate fi întrebsingat la tenksealb.
Karbonatsl de ваг se gbsemte mai în toate nbmbntsrile, ne kare le îmbsnbtbjjemte mslt, kbnd se aflb în kbtime notrieitb. El este bsn maî a-les nentrs a nerde a4idsrile че se disBblesk in nbmbnt mi kare Batbmb kremterea nbntelor.
Ssbt formb de fire grose, nbmbntsl de ваг nrods4e maî tot аче1 efekt ka mi nbsinsl sili4os.
Barsl fiind în nslbere sorbe msltb апъ mi se ssskb forte de grabb: sskbnd*-se se швъНбшъ mi formeazb o koajb ne ssrfajja nbmbntslsî. Kbnd a4easta este albb, atsii4Î se înkblzbmte nsjjin de razele soareisî, se rbdikb de îngejjsrî mi deeine ka mi nbsinsl nenriitorîs Benetalelor.
Ilbmbntsrile formate din karbonanat de ваг ksrat ssnt ne fertile.
Krida este karbanatsl de ваг ksrat. Marna este o amestekbtsrb din Ist, karbonat de ваг, sIUhik, olwid de fer, în karea kbtimea de karbonat de ваг Bariazb de la o nbtrare la dsoe treimî. Dsnb elementsl че nredomnemte în тагпъ ea капъЬ înssmirî deosebite, mi, nrin srmare, fo-
г
422
AGRONOMIA.
loase mi numiri felîurite. Marna kunrinde în sine къ1е odatb mi azot, mi atun4i este чеа maî Ьипъ.
Xsmassl este ;un nbmbnt negru, umor, Гъгъ adesie mi seambnb ku terenul grădinarilor. Elu nroaine din desalkbtuirea, la kontaktul aeruîuî, a senetalelor mi a animalelor.
Xumusul soarbe bine kbîdura, umezeala mi aerul; el Sb USUKb kbtinel. El este, din toate nbmbnturiîe, аче1а kare kunrinde maî multe materiî bune de nutrit nîbntele; însb kbnd xumusul este kurat, ele sb desBbiesk ku nutere nre mare mi dau roade nunjne mi ku gust reu. Turba uskatb nu are a4este киаШъиД ale xumusului, fiind ea numaî un kbrbune inert.
Xumusul deiîine adeseori a4id kbnd sb aflb în kbtime mare, mi, în a4eastb stare, el este въ-tbmbtorîu nenetanjuneî. Kbnd el este format sunt апъ, atun4Î alkbtuemte ачеа че numim tsrbd.
în deobmte, xumusul fertllisasb toate пътъп-turile kbnd se aflb în ele în kbtime mare, nentru къ desalkbtuinduse db nlbntelor azot mi a4id karbonik, adekb materiele4ele karele xrbnesk.
Ni4Î una din substangiele teroase nu noate deBeni folositoare kultureî kbnd este singurb. Пеп-tru a deBeni fertile substanţele, trebuîe ka ele se fie amestekate în ama kin kbt îns urniri le lor че!е kontrarie sb se îmbunbtbgeaskb unele nrin altele, mi nrin îngrbmbrî sb fie introdus în ele seri solubile nutritoare nlbntelor.
$
Nsmirea ньт buturilor arabile.
Пътъп1ип1е arabile sunt аче1е ne kare na-
NUMiriiA РЪМЪШURILOR
423
tura s'a îngrijata le aîkbtui mialeforma nrin amesteka-rea deosebitelor substanije.
Substangia че nredomnemte într'un nbmbnt di, a4estue numirea че noartb.
Nbsinul sili4Î4os dominemte în nbmbnturiîe ndsinoase, nrsndoase, mseno-lstoase, msino-edroase. Lutul dominemte în nbmbnturiîe Istoase, xlewse} Шо-kalkarie, Шо-msinoase sau nunbnturî albe. Karbonatul de ваг, în nulbere, în grbunge mi în netre, formeazb nbmbnturiîe kalkarie, marnoase, hidoase, mi xsma.
Loantele sau nbmbnturiîe franiue sunt аче!е kultieate de îndelungat timn mi kare sunt че1е maî roditoare.
Xumusul este în grbnibzî marî mi în stare de turbb în nbmbnturiîe turboase, mlbmtinoase, u-lininoase; eîu se aflb în stare de fertilitate în nbmbnturiîe de brsierd, în riddsrî distsnale, în fmai^e arate, în grddini mi în пътъпЛип nalsdiene.
Kbnd ok4idul de fer se aflb în kbtime mare, atun4î nbmbnturiîe se numesk feroase. Ач< le kare au în sine insos (adekb ваг mi пичоазъ) se numesk ins oase sau magneziene.
Hentru anlikarea a4estornumiri la nbmbnturî se чеге Гачегеа de analise ximÎ4e. Aqest felîu de lukrbrî ш(шщШче seseBbrmesk în toate цегИе 4îbî-flsate, ku mare lesnire mi ku nuginb keltuealb. Starea înanoetb a gereî mi a kultmatorilor noştri ne îndeamnb a neîngrigîa a.4eastb narte din xi-mie aulikatb la lukrarea nbmbntuluî. Toatb кипощ-linga nbmbntuluî din kare se noate skoate foloase în nraktikb о вот тъгитГо. do4Î, numaî la însu-
424
AGRONOMIA
ÎNSUŞIRILE PbMbNTULUÎ.
425
mirile fisiqe a îe nbmbntslsî.   Aqeste not fi noskste mi anregsite de fie-kare ksltiBatorîs nsmaî se aîbb snirtsl obserBanjsneî, nsmaî kbt sb вгее a'niî da iisnjnb ostenealb de a gbndi, mi  bbga in seamb fenomenile че'1 stas înainte.
Înssmirile fisi4e ale пътъп^Ш.
Ksnomtinjia nbmbntslsî o nstem dobbndi în dsoe kinsrî: sas qerqetbnd nrin analissl ximik пъг-njle deosebite din kare se alkbtsemte nbmbntsl, sas qerqetbnd înssmirile fisiqe a tstsror aqestora în snirea lor. De оагъ че analissl ximik este, dsnb înssmî zisa lsî Dombasle, ambnitorîs nentrs sn ekonom, nentrs a4easta ne вот тъгцнн a des-Bbli aiqî nsmaî qele maî însemnate înssmirî fisiqe ale nbmbntslsî mi kare ssnt de neanbratb trebsinjjb în  nraktika agriksltsreî.
ПъгцПе din kare se aikbtsîcmte nbmbntsl de arbtsrb mi aqele ne kare îe gbsim maî des mi în maî mare kbtime, ssnt msinsl, lstsl, mi earsl, n'bntre kare gbsim fer, insos mi altele. Toate aqeste se nsmesk nbmbntsrî mi ssnt materii minerale; însb пъгцПе nbmbntslsî nrin kare kresk mi se xrbnesk nlbntele noastre, se nsmesk xs-mss (bumus). Toate aqeste пъгц! as maî tot a qele înssmirî fisiqe; înse în deosebite gradsrî: аша nbsinsl, dsnb ksm ва fi gros sas mbrsnt la fir, ва nstea Sb uje maî nsnjnb sas maî msltb апъ: аша lstsl, dsnb ksm ва fi maî mslt sas maî nsnjn xle-îos, ва щпеа maî msltb sas maî nsginb kbldsrb-între înssmirile fisiqe ale nbmbntslsî seînseam-пъ Bbrtomimea, kbldsra mi smezeala lsî.
Bbrtomimea nbmbntslsî este înssmirea aqeea karea leagb пъгцПе lsî maî mslt sas maî nsnjn între sine.
în nrhnrea Bbrtomimeî, ksltiBatoriî deosebesk maî mslte soîsrî de пътъп!; de aqeea adese as-zim în gsra nonorslsî zikbndsse: mmmt tare, esr-tos. Aqesta se агъ ks gres, nentrs kare sfbr-niit se nsmemte mi nbmbnt gres. Asemene as-zim zikbndsse, mmmt slab, moale, nisinos, sek. Aqesta se агъ lesne, mi de aqeea se nsmemte m-mdnt smor.
Ilbmbntsl tare, Bbrtos mi xleîos este aqela a kbrse пъгц! ssnt foarte strbns legate între sine. Aqeastb legbtsrb se gbsemte în qel maî mare grad în Ist. Ilbinbntsrile aqestea, dakb ssnt sde, se linesk de sneltele ks kare le lskrbms, mi brazdele lor se rbdikb în lostonane oable mi netide kare ns se sfarmb; ear de ssnt sskate, se fak въНоа-se ka kbrbmida. Aqeste nbmbntsrî bbtste de so-re, dsnb o nloae, nrind skoarirb ne d'assnra -mi în fsnd гетъп sde; ear la цег sas la seqetb ma-Ге? кгапъ. nbmbntsl slab, moale mi nisinos este аче1а a kbrse пьгц! lesne se desnbrijesk. Linsa aqeasta de legbtsrb se gbsemte, în qel maî mare grad, în nrsndimsrî mi nbsinsrî snslberabile.
Bbrtomimea nbmbntslsî se aratb ksltiBatorîs-teî nrin înssmirea qe are de a se lbsa maî lesno sas maî gres sb se lskrezb, mi aqeasta atbrnb de *a firea snireî пъгцПог din kare se gbsemte alkb-tgit. Ks kbt maî mslt Ist ва авеа sn nbmbnt, ks al,bta ва fi maî moale, mi ks atbta maî smor se Ba nstea lskra în orî qe timn.
426
AGRONOMIA.
Ilrekbt este de въ^тъ^аге în nraktikb o Bxrtomime nre mare, че o gbsim în nbmbnturiîe че1е xleîose, kare atun4Î agîung a fi neroditoare, nre atbta nagubb ne uriqinuemte mi linsa de въг-tomirae în nbmbnturiîe че!е umoare; nentru kare sfbrmit nbmbnturiîe к и o Bbrtomime de mijlok sunt чо1е maî kbutate de un kultieatorîu bunu; fiind къ sunt че1е maî nriitoare nentru nlbnte, mi aqest soîu de nbmbnt se numemte de kbtrb Englejî loam (loams). în loam dakb nredomnemte xleîul se numemte loam xleîos; ear dakb nredomnemte nbsinul se numemte loam msinos. 4eî bntbîu sels-kreazb maî ku mare greutate de kbt aqest dene игтъ.
în nutinga kultiBatorîuluî stb de a da о въг-tomime de mijlok nbmbnturiior ne kare le lu-kreazb.
în nrieirea Bbrtomimeî nbmbnturiior din Rombnia, gbsim în geara de gîos maî mult tote gra-durile de nbnibnturî nbsinoase, dintre kare îoa-m uri Ie nbsinoase агипкъ mi 12 la una, къгога le zi к Rombniî mi ттъШнгг ku vlagd; ear în цеага de sus maî mult toate gradurile nbmbnturiior lutoase, d'intre kare loamurile lutoase arunkb numaî 5 la una.
De este un nbmbnt Bbrtos sau moale, blu nutem kunoamte, kblkbnd a treîa zi dunb o nloaîe ne bulgbriî luî. La пътъп* moale buigbiiî se sfar-тъ, ear îa че! Bbrtos se tur ies к numaî. Аче sta este kinul че1 maî umor ku karele se slujîa mi Dom-basîe nentru a kunoamte nbmbntul.
în nrieirea însumireî nbmbntuluî de a ginea în sine koldsrd, nutem snune ачееа че togi kulti-
ÎVSUŞIRILE PbMbNTULUI,
427
Batoriî mtiu, къ: nbmbnturiîe че!е umoare se înkbl-zesk maî mult mi maî degrabb de Hftt аче1е въг-toase mi xleîoase. A4eastb însumire а пътъп!и-rjlor umoare a fbkut a le se da nsme de mmm~ teri halde-, dar ne de altb narte пъть-ntulnbsinos mi «mor se гъчerate maî degrabb dekbt че! xleîos mi Bbrtos, nentru kare sfbrmit zi4em къ nbmbntul nbsinos este maî bun konduktor de къИигъ dekbt nbmbntul xleîos.
în nbmbnturiîe nbsinoase, umoare mi kalde, se koku maî degrabb grbneîe de kbt în че!е xleîoase, Burtoase mi n>4Î; nentru ачееа eidem lanurî mi o-goare ne masurile nrutului maî de timnuriu kulese mi se4erate dekbt ne dealuri.
Kbldura nbmbntuluî, de la akbreîa kuantitate atbrnb feliei rodirel luî, atbrnb mi de la floarea sa. Aqeî kare kunosk flsika mtiu къ nbmbntul alb maî nugin trage razele soareluî de kbt nbmbntul negru; ku kbt, de4Î, maî negru ва fi nbmbntul ku atbta maî multb къЫигъ ва trage, mi k» atbta maî roditorîu ва mi fl. Kbt adeBbr kunrinde zisa de sus, se Bede mi în fantb la готъпи! nostru, karele, fbrb se maî kunoask-ъ fisika, trage la nbmbnt negru mi fuge de че! alb.
Altb însumire fisikb a nbmbntuluî este mi ачееа de a sorbi smezeah, a o ginea mi la timn kueenit a o da nlbntelor, kare au neanbratb trebuingb. Aqeastb însumire, nrekum mi felîuritele eî gra-durî, de ne kare s'au dat nbmbnturiior numirile de пътъп! sshat, jilav, sds, nlin de апъ, mhuitiuos, аИгпъ foarte mult de la nbrgile din kare este alkbtuit nbmbntul: ama xumusul  nrekum mi toate
426
AGRONOMIA»
nbmbntsrile че1е roditoare, soarbe de sine ana din aer, din nloî,* din ombt mi о цт пьпъ че la timnsi ksBenite o das nlbnteîor, tn timn че nbmbntsrile че!е sterne, ns nsmaî къ sorb пвцтъ апъ, dar anoî o mi lasb de se absremte în пппъ; mi аша nlbntele de ne nimte asemine nbmbntsrî totdeasna tbnjesk; fiind къ toatb materia xrbnitoare че se aflb în nbmbnt, nsmaî nrin smezealb este în stare a se deskomnsne. mi nsmaî nrin trbnsa în a-4est kin tonitb noate fi sorbitb de rbdb4inele ulbnteî.
Ilbmbntsrile че!е ksrat nbsinoase mi smoare sorb maî nsiiinb апъ, mi tot odatb o lasb de se absremte ks maî mare îsjjealb de kbt toate чЫе-lalte nbmbntsrî: de ачееа sn nbmbnt ksrat nbsi-nos este tot deasna steme, neroditorîs. Пътъп-tsrile Bbrtoase, de mi lstsl soarbe maî msltb апъ de kbt toate 4ele-lante nbmbntsrî, o jjine mi mai mslt timn, mi nentrs ачееа la Sb4etb 1'аца lor nrinde skoanjb, zsgrsmb nlbntele, mi ama mi a4estea ssnt neroditoare mi sterne.
Fiind къ ns nsmaî linsa de smezealb din пъ-sin este въ1ътъ1оаге, dar mi nrea msltb smezalb din Ist asemine este Bbtbmbtoare, anoî înssmirea snsî nbmbnt de a sorbi smezeala mi de a fi roditorîs ns atbrnb de la sn nbmbnt alkbtsit sas nsmaî din Ist sas nsmaî din ваг, kare mi el este tot atbta de neroditorîs ka mi аче! че se nsmemte la mixsmz, 4\ dela o notriBitb amestekbtsrb a tstsror a4estor пъгпД, adekb mi din Ist mi din nbsin, ш din ваг, mi maî ks samb mi din xsmss, kare та.
ÎNSUŞIRILE PAMANTULUÎ.
42»
bine soarbe smezeala, о цте maî mslt mi o db maî regslat nlbnteîor dekbt toate 4elelalte elemente.
Ana kare nikb тцеагта че se Iskreazb de ksltiBatorîs în klimele че!е nenîoîoase mi în Berile че!е se4etoase Bine maî mslt de la rosb. Sorbirea (]агъ mi nbstrarea rosbî în nbmbnt se noate trane de sn iskssit ksltiBatorîs nrin dsoe kinsrî: l-îs nrin înfoîerea feţjeî ogorslsî ks sana faBorim strb-baterea s mezel eî la rbdb4inile nlbnteîor, sfbrb-mbndsse skoarjja че o onremte de a întră în nbmbnt; 2-le nrin tinbrirea nbmbntsrilor че вог fi fost a-rate adbnk îmnedekbm absrirea aneî ksnrinsb în ele. Din a4eastb nrieire a întrbreî smezelel în пъ-nibnt mi a krsgbreî eî în folossl sembnbtsrilor se eede ks kbtb îngrijire trebsîe Sb fie ksltiBatorîsl în faqerea nrbiuitsriîor, mi tot odatb mi în între-bsinijarea sneî snelte nsmitb hddtsk ka sb nbls-easkb maî ks samb nbmbntsrile че1е smoare îndatb dsnb че s'as sembnat ka sb ns se neardb smezeala. A4eastb de ne srmb lskrare o Bidem nsmaî la grbdinariî de ne la noî kariî, dsnb че sea-тъпъ stratsrile, anoî le mi batks lonata ne deassnra.
Ernele че!е marî че авет în Rombnia ne în-deamnb a zi4e чева mi dbsnre smezeala че капъ-b nbmbntsl de la troeanele de ombt. Zisa ksltiBatorilor: ksnd 'i earne goale atsnni vara 'i sme-toasz, aratb îndestsl linsa de smezealb че srmeazb a se simiji kbnd earna a fost Гъгъ ombt. Afarb ^e a4easta, troeneîe ssnt ka o nrotekjjisne foarte nr^Usitb sembnbtsrilor îmnrotiBa yersrilor erneî; lnsb nentrs a skbna de relele srmbrî че Bin din nre mîJlta smezealb a troenelor, ksltiBatoriî ssnt în sta-
430
AGRONOMIA.
re ka tot odatb sb se foîoseaskb uri de a4easta dakb se вог îngriji a falie ne lanuri brazde, nrin kare sb se skurgb ana че esb din tonirea отъ-tulul, mi kare de ва гетьпеа ne Ian, maî ales în пътьвагъ, nrbnbdemte sembnbturile.
Kunoainterea nbmbntuluî în nriBirea umeze-leî se noate dobbndi în mai multe к in urî, акъгога întreb uingare este ku mare negbealb maî ales nentru kultiBatoriî Rombnieî; de ачееа maî mult de ne-buruenele че se Bbd ne dbnsuî, mi de ne 1ъти-ririle че se вог dobbndi de la a4eî че auaButnri* lej a lukra аче! nbmbnt în kurnere de maî mulgi anî se noate nregui însumirea luî de a sorbi, a ginea mi la timn kueenit a da nlbntelor amezeala; însb mi aduoa zi dunb o nloae se noate gîudeka gradul ginereî umezeîeî, în kinul urmbtorîu:
a) Dakb sb ва stringe în тьпь mi ni4Î de ksm nu ва uda тъпа, atomii ва fi un nbmbnt ss-kat, slab,
b) Dakb sb ва stringe mi ва kurge din trbn-sul апъ, atumiî ва fi un nbmbnt ud, tare.
c) Dakb numaî ва jilbBi тъпа, atun4Î ва fi sn nbmbnt smed.
Kbnd ana гаче ne faga nbmbntuluî, atumn este mldiutinos, mi kbnd nu гаче, 4i numai kifte-nite, atun4Î se zi4e къ este bdxnos.
8»B-nbmbntsl araBil.
Ilbtura nbmbntuluî arabil nu are o grosime maî mare de kbt ачеа a adbmiimeî Ia kare resba-te nlugul. Fundul aqesteî adbmiimî este ачееа че sb numemte ssb-mmmtsl arabil mi kare kontribu-
SUB-rbMbNTUL.
431
enite foarte mult întru a modifika kuaîitbgiîe sau smintelile nbmbntuluî 4eluî de deasunra luî.
KultiBatorîul trebuîe sb kunoaskb natura a4es. {gî ssb-TJ5rmnt, nentru ka sb mtie dakb este ner-meabil rbdb4inilor, dakb soarbe anele, mi dakb, în sfbrmit, amestekarea luî ku nbtura de deasunra noate sb snoreaskb saloarea nbmbntuluî a-rabil.
Sub-nbmbntul este imnermeabil kbnd sb a-йъ alkbtuit din stbnkb, dunb kum sb întbmnb a-dese ori ne въгви1 mungilor, unde nbmbntul ве~ getal are o nbturb atbta de sungire kbt rbdb-x] ini le чегеаШог n'au o adbmiime îndestulb ka sb se întindb mi sb se giiib. In a4este пътъп turî m'ar Berde чте-ва mi timnul mi banii anukbndusb de lukrat. Astfelîu de nbnibnturî nu sunt bune de kbt numaî de пъшипе nentru Bite.
Sub-nbmbntul kare ns soarbe anele strikb toate kuaiitbgile че1е bune ale nbtureî arabile de deasunra luî, mi тъп gine în stare mlbmtinoasb mi ne-HroduktiBb nbmbnturiîe kare ar nstea se fie bune, dakb ana s'ar skurge din ele.
Sb se чегче!еьъ ku bbgare de samb natura sub-nbnibntuluî kare dakb ва fi Ъъпъ въ se sno -reaskb ku dbnsa nbtura arabite», mi ku a4easta sb se a-daogb adbmiimea nusb în disnosigiunea rbdb4inilor nlbntelor. în a4est kas ku kbt ва ara ва qine-ва maî adbnk ks atbta ва dobondi roade maî îmbelmugate.
Fertilitatea nbmbntslui.
Ilbmbntul fa4e duoe serBÎ4iî kultiBatorîuluî. Mai ъпЫ5 urimemte un denosit mi anoî din el nune în
f
432
AGRONOMIA.
desnosinjsnea rbdb4inilor nbntelor ari manierile nea-nbrat trebuitoare kreniterei lor. îmbelmsgarea a-qestor nrinqiniî este ачеа че sb nsmemte Ьодщщ иътъпШйь \п$ъ a4easta bogbijie noate se fie ks totsl nefolositore nlbnteîor,atsri4Î kbnd ns este пьбъ în kondinjsnî folositoare asimibreî lor. Â4estekondi-liisnî alkbtseask nsterea nbmbntslsî. Imnresnarea 60-дъщег mi a nsterei fa4e fertilitatea nbmbntslsî. Illi аче as ta formeazb modsktieiiatea nbmbntslsî, adekb kbtimea de materii organi4e че note se ne dee.
Tote kassele not se lskrezb assnra a4estor dsoe elemente de fertilitate, snorind sas miknis-rînd Ъодъщеа mi nsterea konstitstinb a sneîa sas a alteîa. în genere sb lskreasb assnra fertilib-це! nbmbntslsî nrin dsoe kinsrî: I-îs nrin adboni-rea sas skbderea materielor folositoare nentrs a konstitsi sas a desnbli nsterea sas bogbnja; 2-le nrin ksltsrb, kare desnblemte fekonditatea mi nsterea BenetatÎBb
Substanţele че adsk fertilitata nbmbntsrilor ssnt materiele аче1е kare, nsse în nbmbnt, kresk bogbjjia sas nsterea lsî. Aqeste materii ssnt amendamentele mi îngreuibrile.
KAPITUL II.
Amendamentele: ?
Orî kare materie neogranikb, amestekatb ks nbmbntsl arabii snre al îmbsnbtbjji, este sn amendament.
Amendamentele lskreazb fisi4emte mi ximi-
amenoamentble.
433
yemte assnra nbmbntslsî: fisiuemte kbnd'ls fak mal
«mor sas maî Bbitos; ximiuemte kbnd ksnrind ssb-stannjî minerale sss4entibi]e de a se konbina ks nsterea mi bogbiiia  nbmbntslsî snre a le uri Гаче în seri soîsbile de ssdb, de notasb de ваг, de si-liqîs, de fer, kare întrb în  organismsl nbntelor. Aqeste amendamente se nsmesk atsnqî stimslante. Stimulantele ssnt: marna, (xsma) Barsl, insossl, че-n»niele, а къгога efekt nriri4inaî  este de a desal-frbtsi smsssl nbmbntslsî mi de а ацъца organile nbntelor snre a'ls sorbi. Aqeste amendamente stimslante lskreazb, de bsnb samb, ka mi sarea kare, în stomaxsl nostrs, anî stb mslt la mistsirea bskatelor.   Пе bngb a4easta, ele desa4ifiasb пътъп-tsl uii'l înfoîazb mi anibiisnijeazb nbmbntsrile че!е xleîoase mi Bbtloase. _
Чеа bntbîa bbgare de samb de fbkst este къ ns trebsîe Sb se întrebsiniieze s ti ms lan te le în nre mare kbtime, niqî adese ori în аче!ат nbmbnt; nenlrs къ nlmiqesk пъпъ într'ntbta xsmsssl, kbt пъ^ nibntsl ar гетъпе stern апаъ sna sas dsoe re-kolte bsne. —
De ачееа ks kbt maî mslt se вог întreb sin-Ца stimulantele, ks atbta maî mslt trebsîe a da mi îngrbmbrî nbmbntslsî. Щ1 kbnd srmeazb чте-ва aqest nreqcut rare orî se întbmnb sb ns капе te îmbelmsgate nrodskte.
Stimulantele ssnt maî notriBite, maî bsne nentrs nbmbntsrile lstoase mi геч! de kbt nentrs че1е nbsinoase sas kbtkarie kare, din firea lor, desal-k*btsesk îndestsl de renede îngrbmerile.
Ks toate a4este, stimslantele ns isbstesk a da
28
434 лтоттл*
efekte bsne într'un nbmbnt *raed, ne sksrs; Шпд къ amestekbtara ti» se noate Гаче dsnb ksm §ъ kade.
Â4easta trebsie se dee a se îngelene къ es-te de пеапъга!ъ trebsini|b de a se kunoamte natura mi starea nbmbntuluî че noîemte чте-ва se araendesb, ksm mi natura amendamentslttî, nentr* ka sbrl întrebsingezb ks folos, Se kseine mai a-Ies a'lu întrebsinga maî bntbîu în mik ne о Ьикъ^ gikb de ogor maî 'nainte de а 1аче kelt&îelb în mare.
Ori kare amendament ar kosta mai mult de kbt че ar ranorta, nu trebuie fbkit.
Xsma.
Am Bbzuf din че se alkbtuemte xuma (marna): ku kbt ea ва авеа In sine maî mult karbanat de ваг, к» atbta ва fi ma? bogatb; nentru къ karbo-natsl de ваг este аче! kare lukreazb ka un amendament stimulant.
Xuma se gbsemte maî nretutindene în faga tfbmbntulsî, sau la felîurite adbn4imî; kbnd ea este în Гацъ, rns kremte тч\ o ntbntb ne dbnsa; ea are tot felîul de koîorsrî mi anarengiî; mi ns sunt бе kbt numaî duoe miji о аче de a o kunoamte.
10 bukatb uskatb de хитъ, nssb într'snu пъхаг ks апъ, sb deleîasb îndatb, adekb sb nri-fa4e în 4ir, dakb n» este îmnetritb.
2 Dakb sb toarnb anoî în пъхаг nugin a4id, ksms'î ogetsl, mi amestekbnd ku o linguri, de lemn se desBblemte o sfbrbiterb, a4easta aratb ka kar-bsnaUl de ваг se desalkbtueuite în a4id.
mm^ 435
îîoate fi чше-ва siger къ m иъгаъпЦ kare se deleîâZb în анъ aii kare sfbrbeiate ks un a4id5 este хитъ.
Ilentr» ka sb se mtie kbt karbonat de ваг 5b aflb în хитъ, trebuîe a kbntbri ^bukbgikb uskatb, a o deleîa într'sn Bas Ы апъ kuratb, a tur-, na neste dbnsa kbtinel kbte-ва nikbturî de a4id ni-trik în mai multe restbmnsrî, пъпъ че nsmaî skoate* klib»4Î; ачееа ч*е aratb къ tot karbonatu! de ваг s'a tonit; sb snaib drojdia kare este din nisicsa^" sau lut; sb Îasb Sb se odixneaskb mi sb toarnb în alt sas fbrb de a aerde чева, tot sttblbnd'o пъпъ че, ussb ne limbb, nu maî este sbratb; dsnb ачеа Sb nune nbmbntul într'o kansulb ka Sb se u-§«че în ea la fok, iui în sfbrmit sb kbntbremte.
Dakb bskata de nbmbnt trbgea una sstb de dramuri mai 'nainte de oneragisne, mi dakb dunb «4easta, ns trage de kbt numaî 25, atumiî linsa este de 75 dramsrî, mi aieste 75, dr. че liasesk sunt karbonatul de ваг.
Хита se numemte kaîkarie sau îutoasb, du-пъ kbtimea de karbonat de ваг че se aflb în ea.
Xsma kaîkarie, kare kunrinde de la 60 пъпъ 'a 90 la sstb de karbonat de ваг, este Ьипъ mai osebire nentru nbmbntsrile lstoase, ne kare le anibnungeuite aii le slbbemte.
Xsma lstoase, kare kunrinde de la 20 пъпъ 40 la sstb de karbonat de ваг, este notrâitb nen* flbmbntsrile nbsinoase.
Ni4Î odatb ns trebuie sb se п«пъ xsmb în nbmbntsrile lutoase. A4eastb treabb ns ads4e №î ъп folos; kb4Î este destul Sb se gbsaskb în
436
AGRONOMIA.
tarul  şi ipsosul.
437
nbmbnt 3 la sstb de karbonat de ваг nentrs ka neBOia nbntelor sb fie în destsl alb.
Kbtimea de xsmb че sb întrebsiniieazb вап-azb dsnb natsra marnei mi a nbmbntslsî. Se nsne de la 100 пъпъ la 120 de kare într'o fabie de .. nbmbnt xleîos, mi kbte odatb пьпъ ia 400 de kare într'sna de пътъп! nbsinos. Ks kbt este xsma maî kalkarie ks atbta trebsîe sb se nsnb maî nsiiinb. Efektsl xsmeî sb simijemte în ksrs de 10, 20 sas 30 de anî, dsnb kbtimea че s'a mi întrebsimiat.
Xsma se кагъ, ne ogoare ne arate, toamna sas earna, mi îndatb sb îmnrbintie; dakb este nre smedb Sb deskarkb îngrbinbzî mi'iî, mi пптъвага, dsnb че а ашъттцИ'о îngeiisl, se îmiirbuitie grămezile ks lonata kbt sb noate maî de o notriBb în toate пъгцПе; Bblbtsksl mi boroana o asbiribneazb ъпкъ mi maî bine, mi anoî ks o arbtsrb ssnerfl-4ialb se amestekb xsma ks nbmbntsl arabii a'l o-gorsîsî.
Barsl.
Barsl este karbonatsl de ваг desnbrjjit de a4idsl karbonik nrin o kbldsrb mare, вгеа sb zi--къ, ars  ia o temneratsrb че se antonie de ro-ms-albs.
Se arde nlatra de ваг în xornsrî de felîsrite konstrskiiisnî mi nrin felîsrite soîsrî de kombsstibile, ksms 4 kbrbsnele de nbmbnt,  tsrba,  lemnele în-desnikbtsrî mi xs4Îagsriie.
Barsl este bsn nentrs nbmbntsrile lstoase mi nbsino-lstoase, in kare ns se aflb de kbt nrea nsnjn karbonat de ваг;  ks osebire el este maî bsn'
nentrs nbmbntsrile tsrboase mi mb>inimoase de ksrbnd sksrse, mi kare ssnt ач!(1е. Rare-orî se kseine a nsne ваг în nbmbntsrile smoare, nbsi-noase, maî ales kbnd as în sine kalkarîs.
Ssnt maî mslte kinsrî de a întrebsinua Barsl.
ObiMînsit este destul de al къга ne ogoare mi al îmnbruj în grbmbiiTsî mititele din lok în lok, mi îndatb че se nrefaie în nslbere, nrin lskrarea aerslsî,Irebse sb se îmiirbra'ie ks lonatb nre-kbt se noate maî deo-notriBb; dsnb ачееа se gra-пъ mi se îngroanb ks o arbtsrb ssnerfi4ialb. Bara este timnsi че1 maî notrieit nentrs а 1аче ачеа stb treabb. Bine este de a se akoneri grbmbzile de ваг ks nbmbnt mi de ale lbsa sb stee 15 пъпъ la 20 de zile mal 'nainte de a'l îmnrbintie mi de al îngrona.
Kbte odatb se amestekb Barsl ks nbmbnt, ks tsrbb, ks bsrsîene; mi dsnb че st, desaikbts-esk a4esie materii в e ne ta le, anoî amestakîdsle bine se îmnrbintie no ogor.
Doza de ваг вапагъ mslt dsnb nbmbntsrî mi dsnb timnsi че 1гече de la o Bbrsitsrb пъпъ la alta; se nsne 5 пъпъ la 8 тегце într'o fahe, kbnd se Bbrsîemte ogorsl în toni treî sas natrs anî.
Nbrsitsrile zidarilor, în kare se afib ваг mi nisin, ssnt bsne de nss ne ogoarele din nbmbntsrî mbiutinoase, ne kare le îmbsnbti^emte nentrs mslt timn: se not nsne de - aweste materii mi пъпъ la 100 de тегце într'o fabie.
Insossl.
insossl este alkbtsit din ваг, din'aqid sslfs-rik mi din апъ.
438
лстстожгы.
IPSOSUL ŞI CBNUŞBLB.
Insossl se gbsemte tn mslte loksrî fn ffbf&rf marî ни groase. Eîu se skoate ka да neatra cfe zid^ fleatra de insos se arde ka mi neatra de вагТ însb îa o temneraturb ku mult mai mfkb. în sosul est6 ars kbnd 1пчеяе a se Гачг гоши. Iffi kîar яеп1г& къ el nu este nus la ars de kbt nentru a alunga ana din elf ва fi de agîuns de a se sdrobi în fbrbmbfurî mi de a le nune la ars la o temneraturb de 100 grade 9 ачееа че ad»4e mare e~ konomie în lemnele de întrebuingat la ars.
Insosul kr»d sau ars, че Bine din strikbrile akareturilor, este tot atbta de bun nentru amendat nbmbnturiîe ka mi аче! neîntrebuingat ъпкъ; elu stimuleazb mal ku seamb segetagiunea nlbntelor din familia leguminoaselor, ksmu'î luzerna, trifoiul^ gizdeîul, mazerea, bobul.
Kbnd nîbntele a4este sunt în kbteBa frunze mi abia акопъг nbmbntul, atun4Î este bine de a le insosi. Dosa de întrebuingat este de duoe тегце într'o fahe.
Se îmnrbmtie insosul seara uri dirnineaga ne говь sau dunb o nloigb mikb; însb tot-d'auua ne un timn linimtit ka sb nu fie arunkat ku пегъп-duealb. Insosul lukreazb mai bine asunra nlbntelor din ogoarele în kare nu se aflb ваг.
Se noBestemte къ Franklin, omu nlin de intiin-gb mi de îngeîen4Îune, Boind sb înkredingeze ne komnatriogiî sei desrne folosinga insosuluî, Га' se-mbnat ne unu ogor de trifoi» ama ka sb formeze ne ande Га arunkat frasa a4easta: anesta a fost insosit. Lukrarea insosuluî a desBblit о ве~ ¥etaj|i8ne atbta de naternikb ne unde a kbzut къ!
fie 4ine netea 4eti de denarte ne ogor a4este natru «UBinte. Toate literiîe erau skoase nrin nlbnte mult maî siguroase mi mai verzi de kbt чеа-laltb гетъшщъ a ogorului.
Strbduingele mi чегкъгПе a4est»i mare omu au Ibgit înkurbnd întrebuingarea insosuW ama kbt a mi deBeni t obmteaskb în natria sa.
4ensiuele
Чепише1е din lemne, че se arunkb în oare kare gerî, se Bbnd ku mare пгец în multe altele* Ku toate къ sb китиъгъ dunb че au fost întrebu-ingate în fa4erea de lemie, totum ele au în sine îndestule substange folositoare segetagiuneî, пгекит este notasul mi suda.
Se агипкъ ne ogoare чепиша ka mi insosul, se Îasb ne faga nbmbntuluî sau se îngroanb k» o boronire ишоагъ; se n«ne 8 пьпъ la 10 тегце într'o fahe; ku o gîumbtate gunoîere ele nregb-tesk foarte bine nbmbntul- ILntru grbu, kbnd sb întrebuingazb kuratb чепиша leinietb, sb noate nune пъпъ la 15 merge într'o fatee. Чепиша de turbb este maî atbta de Ьипъ ka mi ачеа de lemne.
Чепиша este Ьипъ la fbnage, xrimkb, ваггъ tetun, къпепъ, inu.
Toate 4elelalte materiî, kare kunrind în sine sbrî minerale, se întrebuingeazb ka stimelante.
К A PI TUL. III. îngrbiirbrile.
Se numemte Ыдгьшъге toatb   materia emitb
**W АвНОМОША.
din regnsl organik mi kare, afbndsse în пъ mbntf sersenite la xrana Cnstrejjsl) ini kremterea nlbnteîor.
îngrbmbrile ssnt: sas restsrî de animale, ksms'î karnea, sbnnele, oasele sdrobite; sas гетшщхг! de eeyetale, ksms's nlbntele eerzî, naîeie, frsnzele; sas în sfbrniit o amestekbtsrb de materiî animale mi eenetale, ksms'î gsnoîsl Bitelor (bbîigarfslj.
Ingri.mbriîe Гавогеагъ kremterea nlbnteîor în treî kinsrî de къ ne tenie:
1. Desalkbtsindsse snre ase nrifawe în materiî likside sas gazoase, аоекъ în amoniak, azot mi aqid karbonik, kare sereesk la nstrirea nlbnteîor; 2, nro-dskbnd kbldsrb mi ambnsniibnd nbmbntsl; 3, nimi-qind aMidsrile че Beijetanjsneâ sas alte kasze formeazb în nbmbntsrile че se ksltieesk, mi ne kare Ie Гаче nenriitoare nlbnteîor.
Amoniaksl este gazsl ne kare Га skos la i-веакь чегкъгПе moderne kn че! maî Mositons nro-dskt al îngrbiubrilor. Se sokotesk de че1е maî bsne îngrbnrbrî аче!е kare as în sine maî mslt a-moniak, ksm ssnt materiele animale. Se sokotesk de îngrbuibtileче!е maî bsne аче!е kare k.^nrind mal mslt azot,   mi a'iest gaz sb  aflb în amoniak.
Ssnt îngrbiubrî kare se desalkbtsesk ks reneuîsne, kare skot din ele de odatb o kbtime maî mare de gazsrî de kbt аче1е че not sb fie sorbite de nîbnte mi kare se nîerd zbdarnik în aer sas deBin Bbtbmbtoare; asfel ssnt maî toate materiele animale întrebsinuate Гъгъ ni4î o nregblire; altele, din kontra, desBblindssb ks în4etimorsl mi ks gres not sb Jiie singsre Beuetajjisnea Berde mi frsmoa-
ÎNeRbŞblULI.
Sb a nlbnteîor: astfells ssnt materiele Bbrtoase, naîeie, netsMile de Hrib, mi altele.
Se dreg ks mare lesnire ambndsoe a4este smintele a îngrbiubrilor, amestekbnd пе аче1е de'n-tbîs ks че!е de al dsoiîe: materiele animale ks naîeie, nbmbntsl sskat sas kbrbsnele în nraf ks ssl-fatsl de fer din ssbstannjele kare as înssmirea de а цтё gazsrile mi de a skoate nstoarea din în-grbmbrî.
Lskrbnd în аче st kin n'are чтева neeoîe de a amtenta ka îngrbuibrile sb fie ks desbBbrmire disalkbtsite nentrs a îe întrebsinjja.
îngrbmbrile nstrizesk maî degiabb într'sn nbmbnt nor os, kald mi чева smed, dekbt într'sn nbmbnt smed mi lstos.
Gsnoîsl ns este altb de kbt eskrетъпШе a-animalilor amestekate ks naîe sas amternstsl че li se fa4e.
Se intrebsinjieazb maî ks osebire naîeie de sekarb, orzs, la amternstsl animalilor; mi kbnd ns are чтева naîe, nsne în loksl lor frsnze, moxor, ms.mkîs, fbn strikat, tsrbb mi пьтьп1. Gsnoîsl este foarte bsn kbnd animalile ssnt хгъпНе bine uri în stare bsnb de sbm>iafe. Gsnoîsl Bitelor nsse la îngrbuiet este sokotit de че1 maî bsn mi kare este mi че! maî eftin. - i
Ns noate чтева sb aibb ni4Î odatb nre mslt gsnoîs; fiind къ ns noate fiksltsrb bsnb Гъгъ de gsnoîs. 1Ш dakb s'ar adonta motoda de a se хгъ- c ni Bitele a kasb în tot ksrssl anslsî, fbkbndsle sn aiuternst îndestsl de gros nentrs ka Sb noatb sorbe tot nimetsl, ва dobbndi ks lesnire o kbtime
442
agronomia.
CCM ÎNGRAŞb вомьтТ.
443
îndestul de mare de îngrbmare nentrs a tndsoi re koltele Гъгъ de a înduoi mi keltsîelile ksltsreî.
Ksm !пггашъ готъпп пътъп^гИе.
Къп(1 о цеаппъ se înBekemte, adekb kbnd grbneîe sembnate în ea ns esu niqî rodite, ni4Î ks-rate de bsrsene netrebniqe, atsnqe nlsgarîsl ro-тьп o Îasb în mrloagz ka Sb se odixneaskb, sas" în toloakb ka s'o batb Bitele; mi ama nrin aqeste dsoe IskrbH o înoemte, adekb ъ! db eareniî ns-terea eî fireaskb.
A4est kin obiqînsit în цеагъ de a înoi loks-rile îneekite este o adeebratb îngremare. Ideea a4easta se ва пъгеа почйъ mi ва întră ks atbt maî gres în kansl snora ks kbt maî înrbdbqinatb ва fi sokotinga lor kb: „пътъпЫ Rombnieî este a-tbta de bogat, kbtniqî o datb nu maî are trebsinj|b de îngrbiuerî." Ks toate aqeste, Rombnsl de mslt a kunoskut kb trebsîe înoit, adekb îngrbiuet nbmbntul; însb el a kbstat, ka snsl че fuge de greu, kinsl аче1а nrin kare, niezbnd ku пъпйчПе la soare, se fngramb nbmbntul; nentrs ачееа 4 mi Îasb el în nbrloagb mi toloakb , adekb bl înoemte nrin resturî de eenetale sau de animale, mi ъпкъ ku kinsl че1 та! sksmn.
Noî Bidem къ în lume togî mei kariî ne în-qetat numai kbt skot din авегеа lor, fbrb sb nse mi чева la lok, rbsinesk ks timnsl mi trek mi nrin чеа maî mare авеге agîsngbndafi ничегшПоп; tot asemine se întbinnlb mi ks nbmbntul. El ksnrinde în sine komorî marî de materiî хгъпйоаге nentrs sembnbtsrî.
A4este ne în4etat demertbndusb din an în an
fn folosul ачеЬга чеЧ lskreazb, fbrb ka Sb nue чева înanoî de unde îeu, ka ama sb ns dee de fund, auîung în sfbrmit de se demartb ks totsl mi nbmbntsl гетъпе nreksm zi4e Frangezsl „зъгъчШ, sau ksm zi4e   Rombnsl istoeit, învekit.
Ilbmbntul a4est înBekit, rembind în nbrbsire, se odixnemte. în timnul kbt gine odixna lsl sea-konere ku eerdeagb; a4easta nutrezbnd snoremte materiele xrbnitoare mi ama îmnuterni4emte mi db Blagb, sau îmbogbgemte nbmbntul; mi de ачееа rembind о цеаппъ твекйъ în лбг!оадд se înoemte. însb пъпъ kbnd se înoemte tre4e sn anu sau dsoîi ba ъпкъ mi treî mi maî mulgi anî, în kare timn senitsl ачеЫ nbmbnt este nîerdst. Ilrin srmare, kinul înoireî nbmbntulsî nrin nbrloagb este o a-deebratb îngrbmare, karea se numemte îngrbinare eerde sas eepetald) dar este o îngrbmare kare чеге mult timn, mi nentrs ачееа mi gine foarte skumn.
Ilbmbntul îneekit sa înoemte mi nrin toloni-re; nentru къ buruenile че se fak ne gearina în-Bekitb se nask de Bite, kare ne de o narte къ1-kbnd mi nbskbnd lokul, dau nutere nbmbntslsî; ear ne de alta, lenbdbnd ачеа че ns not mistsi, bl îngramb: ama dar mi nrin tolo4ire, nbmbntsl se în-noemte mi se îngramb; înse earemî ks kinul че! mal sksmn mi în timnsl че1 maî îndelsngat; fiind къ de ne lokul че fam bsat toloakb, neanmdsl, ns numaî къ ns skoatem ni4i sn felîu de eenit, dar mi Bitele че nsnem ka sb'l naskb se xrbnesk геи; къч! ele abîe gbSbnd хгапъ ka sb'mî ginb nîelea ne чо1апе nu sunt în stare ni4Î odatb a ne da lantele, karnea mi sesl, kare'l dobbndim de la bî-
444
A&K0N0MIA.
сум ÎIN'GRAŞb ROMbNIÎ.
445
iele че!е grase uii frsmoase че nask ne ssxatsrî.
De ne вот ginea mslt mi de aqest obiqeîs, kare a fost bsn пе kbnd пътъп!в1 ns Sb nvbssra ks nalmaksl ka astbzî, mi karele odineoarb la noi, ka mi astbzî ъпкъ în nsstilsrile Basarabiei, era sin-gsrsl kin de a se folosi чтева de dbiisl nsmaî nrin kremterea Bitelor; atsmie albtsre ks ssirea nreijsrilor, de kare în adeBbr se bsksrb nronrie-tariî, ar trebsi sb se sse mi nrejjsrile grbnilor, în kare Sb nbdbjdsesk arendamiî de se înlrek la ssirea къш tis lsî.
însb ne de o narte, ssindssb nregsl momiilor, adekb nlbtindssb nbmbntsl sksmn, mi ne de alta IbSbiid nbmbntsl în norloagb mi toloakb anî întreţii ka sb se odixneaskb, Гъгъ ka se adskb ni4Î Benitsl sneî цеаппе, ni4Î Benitsl snsî гъпац bsn, de snde в a skoate arendamsl baniî kbintîslsî? KsBine sb ka în Biitorime tot ks narloagb mi tot ks bbtbtsra sb fim?
Пе lbngb aqeste, mi пгеця! nrodsktsrilor [noastre atbrnb de la nreţjsl noîiti4it în alte цеп mi de la linsa че o dsk akolo, mi noî din ппчта gres-Нце\ че întimninbrn ks transnortsl, ssntem sib'uî a-dese-orî sb dbm bskati Ie noastre mi Гыь шец; mi ama orejjsl momielor ns este în analouie niqî ks nregsl bskatelor, шч! ks kinsl îngrbiiiereîпътъп-tslsî. Îlstem, de4!, zi ie къ s'a trekst eftinbtatea nbmbntslsî, s'a trekst timnsi de al maî nbibsi mi al maîibsa Sb se odixneaskb, mi trebsîe sb ne îngrijim mi sb kbstbm alt kin maî înlesnitorîs mi maî eftin snre al îngn>uia; fiind къ tot т«пкъ mi kei-tseaH чеге mi sn nbmbnt nos mi sn пътъп! nekîs
mi sn пътъп1 bogat mi sn nbmbnt Sbrak; însb deosebirea rodireî este foarte mare: a4easta skade mslt nentrs aqeî че ns îngrame loksrile însekite mi ъпкъ nii maî mslt nentrs аче! че îngrame nbmbntsl f I ks m.rloaga mi ks toloaka.
îi Dakb am nstea înoi uearina fbrb ka sb ner-
dem Benitsl eî în kbt timn stb în nbrîoagb mi toloakb, oare n'ar fi maî bine ? IHi aBbnd ачееа че astbzî nîerdem, oare ns ne ar Beni maî în db тъпъ Ia ssirea пгец>$Ы momieî? Oare n'ar fi momie te maî înfrsmsse^ite? Atsii4ea oare n'am Binde bskateîe noastre maî eftine? Aqeasta Bidem къ se noate ns nsniHÎ la nauisnile streine, dar mi la înssmî frajiiî bostriî din BokoBÎna mi din Ardeal.
Dakb în iiraktika цеге! se obiqmsemte kinsl че! maî sksmn al înoireî це a renilor îneekite, nreksm am doBedit; dakb toloaka mi nbrloaga este o adeBbratb mgrbiuare, kare adsqe nbgsbire iui nro-nrietarîslsî mi arendauislsî, de че sens întrebsinijbm mi noî mgrbinarea чеа maî eftitib, karea este foarte bine ksnoskstb mi mtrebsinuatb în alte цеп? Sb nbri>sim darb kinsl че se srmeazb astbzî snre a înoi ijarenile îneekite mi sb ns le maî bsbm ka sb se odixneaskb, rembind în nbrîoagb sas toloakb, qi sb kbstbm aqel kin nrin kare le nstem în-grbma nbmbntsl Гъгъ ka sb nerdem Benitsl lsî. Gsnoîsl, kare astbzî Sb leaiibdb de toijî mi kare este о повагъ t konomilor noştri, gsnoîsl nentrs kare vhtim ka sb зкъпът de dbnssl, tokmaî el este mij-loksl че! maî bsn mi maî eftin snre a se întrebsinjja nentrs a îngrbina mi a înoi цеагепйе твеШе; gsnoîsl aqesta  este neatra din kansl sngîslsî aqelor
A
446
agronomia.
BbLIGARUL.
447
mal bene Benitsrî mi ачеЬг mai bogate rekolfe. Oare tot sx'l lenbdbm?   Noî kredern къ ns*
flarkajsl.
Ilarkajsî, sau Urla, sas mezbtoarea de Bite konsistb întrs a nsne sb stee Bitele, mi maî ales oile, într'un lok înkis numit nark; mi kare înkide ks ke! mimkbtoare nbmbntsl че Boeuite чтева al îngrbma.
Aqest kin de îngrbmat este folositorîs kbte odatb, maî ks seamb întrs kbt 1аче кгицаге la o-grinjî sas amternstsl Bitelor mi la kbratul gunoiului în ogoare denartate mi ks gres de resbbtst la ele.
Ilarkajsl este bsns nentrs nbmbnturiîe че-le einoare ka mi nentrs че!е târî; însb în a4este ns trebuîe fbkut de kbt ne un timn uskat. Este bine de a sembna îndatb dunb narkaj.
Ilbnibntsl trebuîe arat maî 'nainte de narkaj snre a fi nregbfit de a nriimi nimetsl mi baliga sitelor. Dsnb narkaj este bine a se fa4e o arbts-гь smoarb. Fbnajiele se îmbunbtbgesk foarte mult ks narkaj ui.
îngrbmare че es-ь din narkaj lukreazb îndatb asunra sembnbtsrilor anslsî mi înrisrirea eî ns gine de kbt sn an sau че! mult duoî anî.
în nbmbnturiîe че!е lutoase, dsnb ksm вое-mte чтева sb dobbndeaskb o îngrbinaje nsternL kbsau slabb, skimbb narksl odatb sau de duob orî ne noante, ssnuind къ au dat de fie-kare oae kbte un snajjîs de natru nalme. Къп d este sb se skim-be narksl, atsn4e se fa4e duoe okoale mstbtoare mj în snsl stau oile de ks searb пъпъ la miezul non-geî; ear in altsl de la mezul nongeî пъпъ diminean/ь-
tngrbiirbrlle Bcrzt
Sb noate îngrbma nbmbntul sembnbnd în el mazere, lsnin; mi kbnd ssnt în floare a4este nlbnte se kslkb la nbmbnt kso boronire mi se îngroanb ku o arbtsrb.
Aqeste nlbnte nstrezesk în nbmbnt mi'l îngramb. Metodul îngrbmereî a4esteîa, nsmit Berde, are ks atbta maî marî foloase ks kbt stoar4e ns-цтъ nlagb din nbmbnt mi ks kbt kresk nîbntele maî renede, maî ks tbrie mi maî dese.
Trifoîsl îngronat, dsnb че s'a kosit odatb mi mai 'nainte de a se kosi a duoa оагъ, nroduqe foarte bsne ressltate ka îngrbmare nentrs grbsl че sb веатьпъ atsn4Î dsnb o singsrb arbtsrb.
GsnoisI sas Irbligarisl,
Se nsmesku gunoîsrî kalde sas reni, Isnm sas sksrte, dsnb kum au însumirea de a nrods4e mai msltb sau maî пицтъ kbldsrb kbnd nstrezesk, dsnb kum kunrind în sine msltb sau nuginb апъ, mi dsnb ksm sunt maî mslt sau maî nugin nutrezite
Gunoîurile kalde sunt аче1е ale kaluluî, тъ*. garîslsî, katbrulsi mi a oaeî.
Gunoîurile re4î sunt аче1е ale вачПог mi a ]e norkslsl.
Gunoîurile iungî ssnt ъпкъ ku naîele nenstre-zite. Gsnoisrile sksrte sunt grase mi ks totsl nu-trezite.
Gsnoîurile че1е kalde mi lungi ssnt bsne nen-fra nbmbntsrile че1е lstoase, grase ini геч1 ne kare le înkblzbsk mi le апгышщеагъ. Gsnoisrile че1е геч! mi sksrte ssnt bsne, din kontra, nentrs пъ-
448 aoronosiu.
mbntsrile че1е umoare mi kalde, fiind къ nbstreazb smezeala în ele. +
De folos este a se mtrebuinua gunoiul kbnd este nou, adekb nroasnbt; fiind къ se desaîkbtu-emte în nbmbnt, mi ku aqeasta nimik nu Sb nerde din ei. ЧегкъгИе au doBedît къ ачееашТ kbtime de gunoîu nrodu4e un îndouit efekt къп<1 este nou de kbt kbnd este Bekîu.
însb gunoiul nou noate sb aibbînsine o mui-jjime de seminge de buruene rele, mi neutru a» чееа trebue a se nune în nbmbnturiîe în kare au a se sembna uh>nte че se nrbinesk, kum e norumbul, sfeklele^ ka ama odatb ku nrambla nlbntelor sz se stirneaskb mi seminiiele buruenilor rele.
Orî kare ar fi soiul gunoiului че se ва in-tfrcbuiniia, trebuîe a se къга ia ogoare, a se des-къгка în gr ътъ ului, anoî a se îmnrbuitie de o no-triBi» ne ogor, mi în fme a se îngrona îndatb ku o arbturb s»nerfi4ialb,
Sistemul de a lbsa se stee gunoiul ne in-nrbiutiet ne ogoare este foarte reu, nentru къ în-grame din kale afarb lokul ne kare stb. Kbnd însb sb кагъ gunoiul într'snu ogor semenat mi se îmnarte ne sembnbturile гъаъrite, aturi4i astb gunoîere se numemte în akoneremdnt. Folosul a-qesteî gunoieri este къ lukreazb maî ku nutere asunra sembnbtsreî anului; însb nu gine mult. A-qeastb gunoîere este Ьипъ nentru Ьпаце, gibele de еагпъ mi nbmbnturiîe че1е umede.
Kbtimea de gunoîu че este de a se nune într'o fake, Bariazb dunb firea mi timnul че s'au streksrat de ia ъпЫа gunoiturb. Dunb D. de Gas-
Щ BbLIGARUL.
narin, trebuîe a se gunoîe fie-kare nbntb în maksimum ku kbte o kbtime mi ku kbte o kualitate de gunoîu atbt de mare kbt Sb noatb nrods4e efrkt adekb isniaea чеа maî mare asunra xoldei In lokul mi în klima în kare se аПъ чтева
| Se gsnoîemte maî tare nbmbnturiîe че!е lu-
toase de kbt аче!е nbsinoase. Hâtru zeqî пъпъ la 60 de kare de gunoîu sunt o slabb gunoîere într'o fahe; trebuîe a se nune пъпъ la ont zenl de kare
•        în nbmbnturiîe lutoase, kbnd are a li se da gunoîu la togi natru anî.
Ku toate къ este de mare folos a  se în-
j        trebuinga gunoiul kbnd въ skoate din grajduri; însb rare orî se noate (аче a4easta; trebuie de4Î al
!        gine пъпъ kbnd ва вет timnul de al mîrebuinga.
nentrs aqest sfbrmi?, ns este bine al skoate mi al arsnka în ogradb, unde anele nloilor bl snalb de toatb nuterea mi unde soarele traue toatb BÎaga mi unde nutoarea luî ва1ътъ sbnbtatea oamenilor.
I Snre a ne feri de auesle rele, se къв'те a-
fa4e într'o narte a ogrbzeî, ачееа desnre ineazb-noante, snde nu bate soarele, o arie adbnkb de duoe sau treî nalme, de o narte mai în fajjb mi de alta maî afundb, ka ama se aîbb o nlekart;къ-trb o lăture a ii. Faija ач< steî arii sb se fakb ne strbbbtutb de иъгцИе likside ale gunoîsluî mi îmnre-.nîsrsl el sb se sbne unu шагщи ka se nu între, în ea anele aleilor. Mustul gunoiului amezatu ku rbnduealb în arie trebuîe бъ se sksrgb într'o groa-пъ fbkutb la kaflbtsl iatsreî ariei 4eî maî afunde, mi din ea ku о потпъ бъ seskoatb mi sb se ude
wt№' 29
450
AGRONOMIA»
pudreта.
451
grbtnada gsnoîslsî, kbnd Bins агш!це1е qele marî. Kr aqeastb rbndseah» gsnoîsl ns msiezemte, ns se faqe albs, qise desalkbtsemte fbrb sb'niî neardb nsterea mi se faqe, ksrn zik ksltiBatoriî, ka sntsl.
Ilentrs ka sb ns se neardb gazsriîe mi a~ moniaksl se arsnkb ne gsnoîs, kbnd se skoate din grajdîs, insos sas ssflat de fer, kare ijinbnd gazsriîe, înibsnbtbîiemte foarte mslt gsnoîsl.
Kolsmbina.
Gbinaiisl norsmbiîor este sna din îngrenibri-|e qele maî bsne mi maî nsterniqe. Ast gbinaijs sskat mi nrefbkst în пгав se întrebsinu;ezb ne fb-паце, grbne, гашцъ uri în grbdinî, mi nrodsqe e-fekte de minsne, kbnd nbmbntsl este reqe. Gbi-nausl se arsnkb ks тъпа neste arbtsrb mi se îngroanb ks boroana odatb ks зетъпца: 10 тегце gsnoesk o falqe.
Gsana.
Gsana este sn gbinaij Bekîs al naserilor че-rîslsî, kare din tiînnsrî nenomenite s'a adsnat mi a format nbtsrî nsterniqe în Amerika, la Ilers mi BoliBia,'de snde Englezii as înqenst a'l adsqe mi a adboni nsterea fekondantb a nbmbntslsî lor. Gsana se seambnb ka mi kolsmbina mi se îngroanb odatb к л -етъпца.
Шаге ta*
Ilsdreta este materia emiterilor sskatb mi re-dssb In nslbere. Ea se noate faqe ka sb ns aî-bb miros gres nrinamestekarea sa kskbrbsnîsas ks sslfat de fer nss în a trea narte de Boîsmsl ses în oloîs. llsdrelaseîntrebsinueazb kami kolsmbina. Sa-
Isbritatea nsblikb a îndemnat ne ximiqî a nrefaqe în nsdretb toate materiele emitorilor din llaris, kare das astbzî agriksltsreî o îngrbinare din qele maî nsterniqe mi adsqe îlarisslsî mal mslte milioane de franqî Benit ne an
Ilimatsl omslsî mi a Bitelor este sna din qele maî nsterniqe îngrbmarî mi kare se întrebsuuţazb amestekatb ks апъ mi nrodsqe qele maî minsnate efekte. Sdarea ogoarelor mi а гъпаце!ог ks rimat se faqe în Englitera ks nomne mi kanalsrî ne ssb nbmbnt dsnb sistemsl lsî kennedy.
în fine, toate materiele organiqe not forma, nrin deskomnsnerea lor, îngrbmerî ksms's: zoile,iemia, 4Îo-lanele, karnea, sbnyele, fsninuinea, netiqele, mblaîslde ia oloîerî. Aqestea das fertilitate nbmbntsrilor nrin пъгцПе de azot qe ksnrind în sine. Ks kbt ssnt maî mslte deaqeste gassrî, ks atbta îngrbinarea este mi maî bsnb, mi, nrin srmare, se Binde mi maî sksmn
452
МЕХАШСА ACRICOLb.
ÎNCEPUTUL   MâŞîNILOS ageicolf
453
Si E X A N I К A   ÂGBIEOL Ъ.
înirods4ere. — 1пчепй1»1 mexaniqeî agrikole. — Starea техатче! agrikole îa noi — Neqesitatca întrod«4ereî instrumentelor agrikole.—IHsgsl. — Skarifikatorîsl mi estirnatorisl'. — Grana.— Въ1Шк»1.— Semxnarina. — Maiuina de nrbinit. —•• Rarijja de fbkst тошъпоае. — Mamina de kosit mi de $ече-rat. — Mamina de trierat. — Мопшка.— Иъшшца. — Mamina de ЪъШ norsmbsl. — Mamina de srlsit — Mamina de*T>-ksit naîele. — Maminele de trasnort sa» karele.— Banorsl în mexanika agrikolx. — Fabrikarea та minelor agrikole.
":       '■'''        , Introducere.
în nrod»4ere bukatelor mi a Bilelor, kare este skonul agrikultureî, omul nune nuterea,sa sufletea-skv mi truneaskb. Omul че lukreazb nbmbntsl mi kastb o mouţie întrebsinjieazb, de4Î, nuterile sale snre а Гаче o mimkare folositoare sie-mî. ЩШпца kare aratb nuterile mi mimkbrile se numemte те» xanikz. Mexanika dar agrikole aratb nuterile mimkb-toare че se .întrebsimjeazb în agriksltsrb.
Mizloa4eIe че!е maî nimerite nrin kare mim-kbtoriî însuflejiijiî, ksms'î omul mi Bitele, desBblesk o nutere mat mare în mutarea unui obiektu de la un lok la altul snre a fa4e o lukrare maî mare, un trasail maî eftin mi mai bun, sunt maminele mi r,-neltele.
îsi^enste! maminelor agrikole
îndelungat tima kultura иъжьтинШ s'a fbkut ku instrumente foarte   nedeseBbruiite.   Abia ne la
sfbrmitulBÎekuluî al mente-snre-ze4ele, în urmarea snui edikî din 1634al narlamentuluîEnglitereînrin kare blameazb оЫче!и! de a înnîsga boii  la nlug de koadb, mi de a smutne bna de la ol în lok de a o tunde, a îri4enut mai bntbîu Englezii a se okuna ks îmbunbtbjiirea instrumentelor agrikole,   niugul mi toate maminele deseebrmite s'au ieit maî bntbîu în Engletera, цеагъ eminentb în deskonerireîe mexa-шче.   Ornikarîul S к om; an J. Small este kreatorîsl maminelor agrikole.   El a înfiiniiat îa  1763 o fa-brikb de instrumente kare, în kurnere de 30 de anî, s'a okunat, numaî de nîug. Kontimnaran ku dbn-sul este Meikle, kare adurat4ea maî de'ntbîs maminb de trierat.   De atumiea пъпъ în zilele noastre, aflbrile engleze au fost че!е maî de'ntbîs, mi ayeste s'au resnbndit mi s'au îmbunbtbgiî. Dekbt ва timn mi Amerikaniî biuî îeu lokul lor, în rbndu] ■nonoarelorqe noarib'fbklia lsmineî,iirin aflarea та minei de secere mi de kosire. Englezii mi Amerikaniî, al къгог пътъп! se rbdemte  de sudorile oamenilor liberi, ginu mi к и . agrikultura lokul lor îo istoria nrogresulsî mi a 4iBiliza]jîsneî. Toate че~ îelalte цеп suause maî mult sau mal пищп sistemului feudalitbu;eî, au    kbutat .snorirea Benituluî пътъп-tulsi nrin koreele, mi au remas în иппъ, .neaBbnd п1ч! тъкаг o skbntee din sniritul mexani4eî. Franca însbse deosebemte între toate nrin kbldura ku kade a îmbrboomat aflbrile moderne rai le a nerfek-gionat.   O deosebire mare se aflb în aflbrile ma-min lor din Engiitera  mi din Amerika. A»eastb deosebirefeine de la neeoile mi îmnrenîsrbrilc in kare se aflb a4este duoe marî цеп, че!е   maî lumînaie
454
МЕХАМ Ca AGRICOLb.
din lsme. Maminele engleze a& sn mexanism foarte komnlikat, mi o deseBbrniire în lskrs kare se sso пъпъ Ia Isks ;  dinkontra, maminele amerikane ns gintesk Ia altb dekbt Ia simnliqitate mi la ekonomie.   Neeoîa de a se Гаче ekonomie în msnka o-mslsî, de a nsne ne om în stare se fakb msltb treabb  ks nsjjinb keltsîalb, a nbskst maminele. însb Englezii nbzsesk de а Гаче o ksllsrb de*-SbBbrmitb, în timn че Amerikaniî kastb а Гаче o ksltsrb întinsb. KsltiBatorîsl englez înmsliienite bs-ksros toate mizloa4e!e техашче nentrs ka sb eko-nomiseaskb msnka Ьгаце1ог, din kontra 4els a meri кап ? kbstbnd mi el a нппяцта kbt se noate maî mslt msnka omslsî, ns îninsl^emte instrsmentele, 4i maî ales le reds4e la nsmersl че1 maî neanbrat trebs» torîs.   Intre maminele marî, komulikate mi lskss~ rioase, ksm ssnt аче!е engleze; mi între аче!е mi4Î, simnle, smoare, ksm ssnt аче!е amerikane, eins de se interkaleazb maminele framieze, kare ssnt maî mi4Î mi maî nsnjn komnlikate de  kbt аче1е engleze mi maî desbBbrmitb dekbt че!е amerikane.
Starea Mcxaniqeî agrikole Ia noî,
flreksm noBbijsirile шШпце! agrikole ns m kontribsit întrs nimik a la suorirea Benitslsî пътъп-tslsî nostrs, asemine ni4îaflbrile mexanÎ4eî agrikole n'as mikmsrat lskrarea,n'as îndembnat'o a se Гаче maî bsnb mi maî eftinb, nrin ajsţorîsl maminelor iui a instrsmentelor пегГекцюп?Ле de agriksltsrb.
In olwieîsl lskrbre"î nbmbntslsî, че se srmeazb de nlsgariî noştri, gbsim ъпкъ tots nlsgsl nostrs че1ь; btbmomesk.   Aqest nlsg, iskodit ne kbnd mii *
STAREA  MEANICEI A§RI0OLE LA NOÎ.
ще1е matematbieî, mi maî ales a le техатче! agrikole, eras în чеа maî krsdb konilbrie, konssmeazi. ks mare nagsbb în lskrarea nbmbntslsî sn kanital însemnat mi sn timn nre Indelsngat.
Arbtsra se Гаче ъпкъ la noî tot dsnb ksm se Гъчеа odinionrb în alte цеп, ks sns nlsg tras de 6, 8, mi 10 boî. în a4est kin, tot ks аче1аш! kanital, mi maî ales tot în аче1аш timn, noî ns sb-Bbrmim к а п\ц\1 de 2,3, 4 mi de 5 ori maî msltb treabb, mi o treabb maî bsnb. 5n asemine rezsltal al nitiiniieî este neksnoskst în lskrbrile nbmbntslsî sas în rstina цегел noastre.
4el bntbîs ksînmt че'1 db ksltiBatorîsl nostrs. ka sb ns întrebsinjiezb sn nlsg bsn, este къ аче-la'î sksmn.   De kbt sb dbm, zik sniî, 200 leî ka sb ne ksmnbîbm sn nlsg,  maî bine sb  dbm nsmaî 50 leî.   Tokmaî în Гачегеа a4esteî sokotele gbsim linsa de adeeb ratele  nrin4iniî ale шИтцег ekonomie! rsrale.   Folosind snsî lskrs ns se nîs-dekb nsmaî dsnb sks m ne tea mi eftinbtatea lsî, dar mi dsnb bsnbtatea mi trbîni4ia lsî. Kbnd sn lskrs este bsn rai traînik, kbt de sksmn de ar fi, totsm este eftin.   ITlsg.sl bsn, тъкаг de ar kostisi mi 200 leî, totsm este  maî eftin de kbt al nostrs kare ns цте de kbt nsmaî 50 leî; fiind къ tot ks аче! boî el Гаче o lskrare  maî bsnb mi maî suioarb; mi fiind къ tot în a'ieîani timn mi tot ks ачеЬш kanital el Гаче de 2, 3,4mi de 5orî maîmsltb treabb. 4eî 4, 6, 8 iui 10 boî, че trag nlsgsl цеге!, nots *ъ tragb 2, 3, 4 mi 5 nlsgsrî de аче!е bsne, mi se fakb într'o zi de 2, 3, 4 mi de 5 orî maî msttb trea-Ьъ dekbt че se Гаче ks nlsgsl че! Bekîs. Afarb de
456
MBXANICA AGRICOLI).
starea  MEXANICEI   AGRICOLE La NOÎ.
457
aqeasta nlugel bun, de iui kostisemte 200 leî, însb gine uri maî mult de 5 anî, în timn ч аче1 de 50 leî abîa gine un an sas duoî. în neuitinga nrimiinielor ekonomieî rurale, kare arii trebuit Sb ne lumineze, are ferbm ne aqest de 50, leî nre kare'1 Гачет m tot anul, în lokul a4eluî de 200 leî kare gine mi 5 anî, mi ku kare fawem de 4 orî maî ткНъ агъ!игъ, ku tot a4eeamî keltuîeb. A snori lukrarea mi a mikmu-ra kieltuîela este nrimiinîuî че! maî înalt al Ekonomieî moderne. A4est orimrinîu n'a luat ъпкъ la noî lokul rutineî; mi ku toate a4este, Beniturile s'a snorit. în а(!евъг, ele s'a snori 1; însb a4est snorîu Bine de aîure,... darb nu de la anlikarea mtiingel Ekonomieî rurale în lukrarea nbmbntuluî.
Dunb че se агь, Rombniî amteantb ka Sb se a-mbnungeaskb nbmbntul uentru ka sb easb la semănat. AMeastb amtentare trane dunb sine o ner-dere de timn, mi nrin urmare o keltuealb zbdar-nikb din kanitalul nostru че! maî însemnat, llre-kbt авет îndatorire de a fi darniMÎ mi galamtomî la Întrebuingarea ka uitatului че se aeanseazb kultureî, ka ama mult Sbsembnbm mi mult se mi kutenem, ne atbta trebuie se fim и strbnniî mi ekonomî în întrebuingarea timnuluî ka sb lu геякитпъгът, fiind къ este foarte skumn, mi o sekundb trekutb mi neîntrebuinaatb este nerdutb nentru tot-deuna.
Obi4eîul nbmbntuluî nostru nu nerde nu maî sekunde, 4i веп mi ernî întrenî. Snre a dobbndi ambnungirea чеги!ъ la ogoari, rutina se adreseazb, mi se fblemte къ în aceasta aratb gibb4ie, la a-nîutorîul че! kanbtb de la lukrarea obinmuitb a a-nentelor fireî.   în lok sb чеагъ nuternikul anîuto-
rîu al mtiingeî omenemtî, kare ka o skbnteîe dum-nezeeaakb, a deskonerit kin urile че!е maî nimerite nentru a ambnungi gearenile Гъгъ Sb amtente mi sb neardb timn*,], sb îasb la lukrarea neruluî mi kbl-dureî, a nloieî mi вгете! bune, а въпЫи! mi a zb-nezeî, kare тче1 în4et kmnmmâ bulgariî bî sfb-гатъ mi bî nrefa4e în цегтъ, o granb anoî ku dinii* de lemn mi ku sninî Bine de'î netezemle ini'I feguemte.   Grbniîe ku toate formele че!е mal ва-riate, estirnatorîul, skarifikatorîul, înadins iskodite nentru a ambnungi nbmbntul Гъгъ de a nerte timnul, sunt nekunoskste în lukrbrile nbmbntuluî nos -tru.   Ба тъ temu sb nu fie sokotite mi denetreb-п\че de kbtrb nartizaniî rutineî mi Sb nu dea nri-lej ekonoinilor noştri de a se anuka de ris ku xoxot de ачел че ar gbndi тъкаг la a4este minunate unelte. în îngustimea ideeîor lor, întrebuingarea uneltelor че îniokuesk rutina este sokotitb ka o mikmurare a Benituiuî nbmbntuluî!   fJoate Sb a-pîungb de a se mi indigna de nekitirea Euroneilor че întreoumgazb типкъ zadernikb mi keltuîaîb de nrisos nentru o treabb че о sbBbrmeinte bine firea singurb.   însb tokmai к и a4easta se aratb în ano i-rea rntinei noastre.   Пе kbnd Euron$î au anfuns a kunoamte firea intrinsekb mi însumirile din afarb a aerului, a aneî, a kbldureî, a frigului, a lumi-neî mi a întunerikuluî, mi kinul lukrbreî lor asunra ogoarelor maî bine de kbt gloata nîugarilor noştri neînBbijagî; ne kbnd au a4este kunomtinge ne kare le nreguesk maî ku rnultb skumnbtate dekbt aî nostrî, eî de mult au lenbdat  grana ku kuele de lemn mi ku sninî, ne kare noî ъпкъ o ginem. Esroneî au trebuit sb aîbb unu кивъп! nentru a iskodi feliu-
458
WBXANIGA AGRICOLb,
STAREA   MEXAMCeT AGRICOLE  LA  NOÎ 459
rite snelte de ambnsnHit цеагепПе. în lok darb de a ne jjine orbeiute de obiqeîsl nbmbntslsî, ar ti bine de a ne sili sb ksnoanitem ksBbntsl nentrs kare s'as lenbdat grana чеа nekie de kbtrb 4eî maî IsminanJ Iskrbtorî de nbmbnt. în lok de a ne îngbmfa mi a ne mbndri къ nîsgarîsl nostrs 'mî ksnoamte maî bine treaba lsî de kbt orî kare altsl mi maî ales de kbt strbiniî la акъгог aflare stb ks totsl nenbSbtorîs, maî bi;>e ar fi sb ne lsminbm kîar în шШпца ekonomieî, noî 4eî kare nre tindem a fi foarte înaintijjî. LUi kîar în aqeastb în a in tir e de am fi anîsnmî. totsm ea este odoBadbaînanoereînoastre; nen-trskb odatb ks îmnrenisrbrile în kare amtentbin de la lskrarea anentelor fireî ambnsniiirea bslgbriior de ne arbtsrb, авет певое mi de întrebsinjjarea sneltelor kare se notrieesk maî bine ks firea gres-tbijilor în kare ne aflbin. Ks o granb mi sn въ1ъ-tsk bsn resksmnbrbm timnsi; mi timnsi este mai sksmn dekbt ksmnbrarea aqestor snelte, De ачееа în lok Sb'ls IbSbm sb se streksre în zbdbrnîqie, sb nn amteu-tbm ka lskrarea anentelor atm>sferiqe sb kadb oii mi Sb ambnsnijaskb ogoarele, qi sb ne anskbm mi noî de am estekat faţja lor: mi аша isnrv.und maî îste treaba, Sb kbiirtfgbm timnsi mi sb krsn/bm keltsîelele.
La seqerimsl xoldeîor rai trieratsl bskatelor nlsgariî nostrî nan întrebsinjjat niqe sna din aflb-rile mexaniqeî agrikole; mi nV» niqî sn ksBbnt din mtiinija ekonomieî snre a sta în amonjila nenbsare în kare se aflb, nlinî de înkredere în rstinb. Ro-mbniî, fbib чеа maî mikb stbnj r.nire, osbndesks de odatb toate aflbriîe qele maî nose; nentrs къ în lok sb se апячс, dsm» ksm zik eî, de kbrat snoniî
a kasb snde Sb'î aniezb în magazii, misb se ц!е пьпъ ва Beni earna, ini anoîkbtijins kbiulenile sb'î ans4e la rbskolit mi la Isat kbte snsl dsnb altsl ka sb'î въге între sslsrile sneî mamine de trierat, ne kare o înBbrteamte чшева ks nimte kaî, maî bine mi maî eftin ne Bine sb ne цтет de rstina цеге! mi Sb ns Гачет atbta de mare keltsîalb. Adsnbm snoniî kîar în цеагтъ, Гачет aiiakîar mi în mizlokslogorslsî, mi въгът în sfbrmit o xergelie de kaî kare înks-rbiid bî trierb. Am te an Hm Sb batb Bbntsl ka sb Bbntsrem, dsnb kare anoî bmnlem sa4iî mi къгът nsmaî grbnele akasb, Hsbnd naîeie к i sb Benim sb le îsbin kbnd вот авеа певое de ele.
ШШпца agrikslb atbt de disnrenjjitb, mi e-konomia rsralb atbt de res tbîksitb, ar nstea îm-bsnbtbnj mi aqeastb lskrare, nreksm as fbkst în alte цег!. Ks maminele de trierat nsmite nortatiBe, adekb kare se trag mi se ашеагъ akolo snde'î fbkstb aria, o sb fa4em o treabb maî ksratb, maî îste mi maî bsnb, o sb resksmnbrbm timnsi, mi în nsterea noastrb o Sb авет mi Bbntsl trebsitorîs la trierat, o sb mi Bbntsrbm odatb kbnd trierbm mi tot odatb o Sb 4Îsrsim. Ks kinsl a4esta trieratsl тегце îste mi bine, mi певое de Bbnt sas frika de nîoaeka sb nsnesde ssnt înîbtsrate. Kîar mi din nrâirea ekonomieî rsrale, întreb situarea m aminelor de trierat este maî еШпъ mi maî folositoare de kbt obi4eîsl nlsgbrieî noastre; nentrs къ ks ele keltseala че se Гаче într'sn an ia trier se ksmnb-гъ o ташшъ, kare цте mi пъпъ mi гече anî. îm-nsiiinarea keltsîeleî, snorirea trebeî, kmjarea timnslsî, ba mi neatârnarea Iskrbreî nlsgarîslsî de la
460 МЕХАШСА ACRICOLb.
întbmnîarea agentelor fireî, sunt foloasele че авет de dobbndit, dakb am kbsta se îmbbnbtbgiin agrikultura noastrb ku adeBbtaîe nrin4iniîale техатчеь
întrodsierea Instrumentelor agrikole.
A întrebuinga kbt se noate mai ks mare folos nuterile Bitelor mi ale oamenilor, snre îndestularea trebuinţelor agrikole, este una din че!е maî însemnate nrobîeme ale mexani4eî anlikate ia agrikulturb. înriurirea a4esteî nrobîeme în къи-tarea momielor este atbt de mare, înkbt enoxa noastrb se noate karakteriza de neadormitb în къи-îarea mizloa4olor nrin kare Sb se noatb fa4e rnultb munkb ku nuginb keltuîelb. Snelteîe mi maminele agrikole sunt аче!е че sunt maî notrieite nentru a-gîsnge a4est skon. uneltele че!е maî însemnate, nrin kare omul a isbutit a nune în lokul mumiei sale ne ачеа a dobitoa4eîor, sunt nugine; fiind kb ni'ii sko-nuriîe техатче! agrikole nu sunt numerose.
Iîe kbtsuntde пицте lukrbrile nbmbntuluî,ne atbta sunt de multe felîuritele forme че s'au datu uneltelor nrin kare se SbBbrmesk a4este lukrbrî. De dunb felîuritele neamuri, klime, nbmbntsrl mi obi-4eîurî, se gbsesk» mi felîuritele forme ale uneltelor. La a^eastb kauzb de eariabilitate a instrumentelor adbugbnd mi mania че domnemte între техашч! de a nbsko4Î kbte o formb deosebita, lesne вот nutea пгечепе кит a agîuns astbzî a-4eastb narte a agrikultureî la un grad de konfu-siune atbt de mare în kbtsb no te nerde чтева къи-tbnd instrumentul sau mamina чеа mal Ьипь, dekare are ne aiîbratb trebuinjjb.
INTRODUCEREA IXSHUJMKNI'BLOR AGRICOLE. 461
Maf'nainte de toate kastb чтева sb îea sn nlsg bun. UJi oare ne kare Sb'l îee din4ele 216 nlugsrii че au fost îa чеа maî din srmb esnosigişne din Iîaris ? nlugurile a4estea sunt din Franqia, din Germania, din Italia, din Engiitera, ba ьпкь mi din Amerika. între a4este nîugsrî sunt mi аче!е aflate de 4elebritbgi-le agrikole mi de mexani4iî че! maî renumiţi. Formele nluguriîor Barieazb nu numaî dsnb цеагь dar mi dunb sniritsl aflbtorilor lor. însumi teoria plugului ъпкъ nu este statornhitb. Ayeî че se razi-тъ ne teorie dau nîuguluî o formb* kontrarie de аче! че se razimb ne nraktikb. Teoria чеа de'ntbîs a nlugsiuî a fost fbkutb de Dombasîe, karele a a-sembnat mersul nîuguluî în nbmbnt ku mersul ko-rbbieî ne mare. DD. Morin mi Mol, nrofesqrî de mexanikb mi maminî la Konsereatorisl din flaris, ъпкъ tot kautb teoria чеа adeBbratb a nîuguluî! Dakb dsnb nlug вот kbuta a lua o graiib bsnb/atsn4e mi nentru dbnsa авет se dbin neste o mulgime de Barietbgî de grbnî. Numaî la esnosigisnea din ftaris s'a înfbgimat 22 de grbnî deosebite unele de altele.
Sembnaregiie asemine sunt foarte Bariate mi în formb mi în nrimnnsrile техатче ale konstruk-gisneî lor. Barietatea a4easta nune neom în mare nedomerire. Omul kare nemtiind ne kare unealtb se aleagb maî ales kbnd fie kare mexanik b'mî laudb lskrul seu iui kastb a desnregui пече1а tuturor че!ог îaî-ц1, se înkurkb în alegerea mi întrodu4erea maminelor.
Mantinele de se4erat ssnt de maî mslte sistemurî mi la îmienst erau foarte nugine îa nsmer. La konkursul dela Fulioaza s'a înfbgoiuat 28 deosebite maminî. tlîuriul framiez a dekîarat къ una este maî Ъьпъ; dar,
462
!№X*MCA AGRICOLI».
PLUGUL.
463
nlsrisl din Belnia a gbsit ne alta maî bsnb; mi ш fine че1 din Englitera a înkoronat ne alta: mi ama oameniî ns mtis ъпкъ kare este mamina чеа maî bsnb.
Asemine uiiks maminele de trierat: fie-kare цеа гъ mexanik'b ъш are sistemsl ses. Ear la esnosinj-snea snieersalb din flaris s'as Isat la întreksî tss-*reîe sistemsrile, amerikane engleze mi franjjeze; къч! tsstrele as folossrile mi neksBiinţjele lor.
Ks sn ksBbnî, nentrs че!е mente sas ont o-neranjsnî agrikole, nstem zi4e гъгъ nbkat къ se a-Мъ neste mente sas ont sste de felîsrî de forme d'entre kare înssniî omsl че1 maî iskssit ks gres noate se aîeagb mente sas ont dekare are trebsinn-ъ
în 1щ& a4estor grestbijî, emite de dorinija Ismeî 4iBilisate de a anîsnue ta sn че maî bsn, m-iielen4Îsnea sfbtseinte ne fie 4ine de a se da la o narte din drsmsl че a anskat noxoîsl nronbinirilor че тъпъ astbzî ne toate sniriteie. Авет neeoîe de mente sas ont instrsmente, adekb de sn nlsg, o granb o таштъ de nrbuiit, о таштъ de se4erat, o ma-uiinb de kosit, о таштъ de trierat mi о moriinkb de ksrbnjt grbnele. Snre aîndestsla a4eastb певое ns-nemînnainte ksltiBatorilor noştri maî mslteinstrsmente ka Sb aleagb mi sb îee ne че1е че ie rekomandbm maî ks deosebire.
însb kîar aqeste че Ie rekombndbm aksm, la ansi not fi rernase în srmb mi întrekste de altele че вог emi maî bsnemi maî eftine. Беачееа în tota-nsl nartea a4eastb a техатче! agrikole trebsîe re-Bezstb în srma konksrssrilor, snre ase nstea arbta ksltiBatorilor în fiekare an аче!е instrsmente kare вог fi ksnoskste de nîsrisrî ka че!е maî bine.
ni«g«I,
Mamina чеа maî însemnatb în lskrarea пътъп-tslsî este nlsgsl. Ks dbnssl ksltiBatoriî ambnsn-liesk ogoarele mi le квгецъ de bsrsenele че1е rele, lîlsgsl trebsîe sb taîe în Isng mi în latona-1ъ de nbmbnt, ne karea sb o rbdi4e mi sb o res-toarne, ka аша Гаца чеа dedessbt sb fie deassnra. A4easta se nrifa4e în цегъпъ, trane în sine kbldsra mi smezeala, mi, ka într'sn sin, nrimeiute se-minijele, le xrbnemte mi le kreiute. Fbi-ъ de a-qeastb lskrare, de ar fi nbmbntsl kbt de bogat mi kbt de bsn, ns noate Sb dee ni4î sn rod.
Maî 'nainte de a ksnoamte oameniî nlsgsl, sb-nas nbmbntsl ks xbrleiisl. Omsl, înarmat ks a-4eastb snealtb, lskreazb пътъпЫ, întrebsiniibnd nsterea sa trsneaskb: de ачееа lskeazb тче!, ks msltb ostenealb mi ks msltb keJtsaîelb.
Kbnd s'as gbndit oameniî se îee în ajstorîs Iskrbreî nbmbntslsî mi nsterea dobitoa4elor, atsn-чеа s'as aflat nlsgsl, mi ks ач< astb maminb as ns-tst sb fakb treabb msltb, ks mare grbbire mi ks пнцтъ keltsîelb. Ns este îndsoîaîb къ nlsgsl este o maminb maî nerfektb de kbt xbrleusl, nreksm este mi trierbtoare maî nerfektb de kbt binblb4isl; însb nlsgsl ва fi ks atbta maî bsn, ks kbt Sb Baî anronie în lskrarea sa maî mslt de хъг!ец, nreksm mi boroana чеа maî bsnb este ачееа kare se anronie maî mslt de grebh», nreksm mi moriiuka чеа mal bsnb este ачееа kare sb anronie maîbine de lskrarea 4îsrslsî.   Ilentrs a4est   foloss oameni
466
МЕХ л N TC. A KGRICOn»
kaute uri sb dukb nîugul la чеа maî de пе игтъ
nerfekţiune.
Mulţimea аОъгПог a adus nesoea de konkursurî. în аче-ste, ч-eî maî însemnaţi aflb t orî uii îrn-b in tbţitorî trimit nlugurile lor ka зъ se îee la întrekst. UJi аче! kare esb din luntb biruitorîu, adekb, kare a fbkut o arbtun» maî Ьипъ, maî тъ-nuntb, maîadbnkb, maî iute, ku mai nuţfnb oste-nealb mi keHuîelb, se înksnuneazb. 8n asemine nlug kunoskut de bun se rekomandb la întrebuinţarea toturor kultiBatorilor.
Neeoea de а авеа un nîxg bun se sîmţemte mi de Rombnî;mi ea se noate îndestula de a gata nrin disko-nerirele fbkute de alte neamurî. Ре ачееаkomunikbm vezKMatrA neleî maî de ne игтъ esnoziţiunî кшвег-sale din îlaris, ka ama, kunoskbndusb toate nele 4erkate, sb se aleagb mi sb se îee аче!а че s'a lbmurit a fi maî bun.
La esnoziţiunea uniBersaîb din îlaris s'a în-fbţomat 216 rariţî uri nlugurî, kare s'a luat îa în-trekut în treî restbmnurî, la 9 Iulie, la 14 mi 15 august. Gloatb mare de nonor era adunatb în кът-nul lunteî. Akolo Franţa a trimis la konkurs 119 nlugurî. Belnia 32, Engiitera 12, Toskana 4, ÎTru-sia 5, Kanada 4, Danemarka 2, Olanda 1, Bade-nul 1, Masau, 1, îlortugaîia 1, Nomeţia 1 mi Sui-ţera 1.
Din toate a4este nlugurî, emite la intreknt. ni4Î unul n'a înfbţomat nrieitorilor вге o aflare поъ, Tinurile nrimitiBe erau numaî îmbunbtbţite în nri-Birea formelor чеЬг maî notriBite. Din toate ţe-rele, Engiitera, Franţa mi Belgia au skos nl»gu-
PLUGUL. 467
riîe че!е maî bune, mi a4eastb bunbtate s'a gbsit къ a fost îmnrumutatb de la nlugurile Атепче! de Nord.
Sn lukru Brednik de însemnat s'a kunoskut de toţî, mi a4esta este къ nretutindene rareţile nrc-domnesk mi neîn4etat se nun în lokul nlugurilor.
Kotîuga nîuguluî nu este neanbrat trebuitoare nentru а гъгъта ne dbnsa grindeîul; fiind къ la toate rariţeîe че!е bine fbkute, grindeîul este adus din китпъпъ ama de bine kbt stb drent mi nu are певое de snrijin.
Din luarea îa întrekut a a4estor 216 rariţe mi nlugurî numaî 26 au rbbdat пъпъ în sfbrmit toatb asnrimb mi neribrtinirea чегкъгеь 4el bntbîu nlug s'a kunoskut a fi rariţa Domeal, al duoilea Хова-re, 3-le Bel, 4 Kleiîe, 5Xamoar, 6 ГШише, 7Sims 8 Tixon, 9 Bermman, 10 Metrei, 11 Busbi, 12 0-der mi ama ne rbnd пъпъ че la al 26 numer Bine rariţa lui Tliaer.
1 Rariţa Dombasle se fa4e la Nancy mi kostisbmte 45 fran.4Î. Grindeîul mi koarnele. sunt de lemn, korzile, regulatorîul, nlazul, kormbnasunt de fer, ka mi ferul че1 lat mi аче1 lung.
2. Rariţa Howard este toatb de fer, noate bmbla ku roate mi fbrb roate, mi sb fabrikb la Bedford în Engiitera, unde se mi Binde ku 112 fran4Î.
3. Rariţa Bell asemene este toatb de fer mi se fabrikb la Betbwell, unde se Binde ku Ii7fran4î.
4. Rariţa numitb geometrikb, aflatb de kon-silierul Cleyle mi fabrikatb de mexaniqiî Borroch mi Jasper din ITraga, are grindeîul mi koarnele
468
МЕХ A NIC A AGRICOL/I
de lemn, когтъпа, nîazsl, koarnele ssnt dsnb mo-delsl rariiieî Dombasle, mi kostisemte 70 framrî.
5. Rarhia Amerikanb a lsî Hamoir se Гаче la Saultain Kngb Valensien în Franiia mi se Bin de 55 fran4Î.
6. Ranga Plucbet se fabrikb bngb Jlaris în ateîia че'1 noartb mi nsmirea.
7. RariijaRonsome et Sims njne il7 fr. mi se fabrikb la Ipswicb.
8. Rariija Tichon se fabrikb lbiigb Liege în Belnia, mi este ачеа Brabansonb de kare se deo-sebemte fiind къ restoarnb brazda în stbnga.
în to'msl al III ачеЫ maî bsn ksrs de agriksltsrb че se aflb astbzî mr kare este fbk^t de Kontele de Gasparin, nrezidentsl jsdekbtorilor Es-noziijisneî sniBersale din llans, se afib toate nrin-4insrile че s'as Isat de temeîs în Гачегеа kalks-rilor dsnb kare, în teorie ka mi în nraktikb, s'a a-les din 216 nlsgsrî п'аче!е arbtate maî sss.
Am în4enst arbHnd trebile че amtentbm de la nlsg mi kare analizbndsle se not тшъгщ în treî пъгцк 1-îsfersI че1 îsng (le contre) taîe nbmbntsl de sss în nîos drent înnainte; 2-le' fersl че1 lat (le soc) taîe nbmbntsl ne dedessnt; 3-le nbmbntsl tbîet eertikal mi orizontal formeazb o brazdb kare Sb rbdikb misb restoarnb deкогтъпъ (le versoir). 4ele (le'ntbîs dose lskrbrî se fak mi de хъг1ец, karele ks a treîa lskrare as deeenit nlsg. Ilrin a4eastb maminb, omsl s'a eman4inat de msnka do-bito4easkb. în loksl nstereî omslsî; kare Sbna пъ-mbntsl, s'a nss nsterea sitelor kare агъ nbmbntsl. Ks kbt arbtsra sb ва anronie  maî mslt de
plugul.
469
sbnbUib, ks atbta este mi maî nerfektb. llee.tr?; ase dobbndi a4eastb lskrare s'a simujl ne4esitatea de a se ksnoaniie forma чеа mal bsnb a tstsror пъг-îiiior rarijjeî.   Fersl че! Jsng mi fersl че! lat a?i trebsi t se fie în linte în чева mi aqeasta as m^iesitat maî bntbîs grindeîsl (âge) de kare nemijlocit este nss fersl че! Îsng; еагъ nentrs fersl lat a trebsit maî bntbîs o narte în kare sb se infigb mi aqeasta este nlazsî (le sep) mi anoî sn alt qeBa ka sb se lene uiazsl de grindeîs mi aqeasta esta bbrsa (Fetanc-on) De bbrsb mi de nlazb este linit ь ksksra sas когтъпа kare rbdikb mi restoarnb brazda.   De grindeîs Sb aniirb 1 лnц^l la kare ns nsmaî sb hinr gb boiî че trag nlsgsl, dar mi kare anîsîigbnd la ka— nbtsl grind els lsî, :;ъ nsne in kontakt ks regslato-rîsl mi db  brazdei   adbnqimea,  grosimea mi 1ъ-iiimea qerstb.   De к a nbtsl din srmb a grindeîslsl ssnt infinte koarnele (mancberons) nrin kare omsl noebjjsemte nlsgsl, ^kou/biiusl mi nsnbndsl în brazdb.
Lskrarea înuelegbtoare a omslsî че der igs-emU- nlsgsl se deosebemte dsnb ksm в а а в г a de arat ks nlsgsl sa»-; ks rarijja. Kbnd агъ ks nlsgsl, atsmiea miiiine nlsgsl în nbmbnt nsinds'nij mi omsl, nrin koarne, nsterea sa; din nrotÎBb Ia ra-пцъ omsl n'are de kbt sb o rbdi4< de koarne. Пгак-tika la гаг!цъ ns чего întrebsinjiarea nstereî omslsî, 4i nsmaî a înjjeieuereî lsî sure aî db Bbnt de a rnerne de la sine in brazdb. La гапцъ regslato-rîsi db grosimea mi гьцппеа brazdt-î kare Ia nlsg se db nrin kokomsl mi kobila de la kotlsgb Ama în kbt din analizarea lskrbrei rariiieî mi a nlsgs-Isî se nede ksrat instiiitatea kotisueî. Simnliîika-
470
MEXaKIGA AGRlCOLb.
rea raamineî nrin ]еиъdarea hotîugeî trage dunb sine întrebuinţarea unei nKterî din nartea Bitelor ks rnslt mai iisîiTn> de kbt ачееа че se чего la nlug-De unde Bine къ la rarigb tot dra^na se îngl^gb n?;rnaî dsoî boi, în timn 4ebiuîugse nun пъпъ la 12.
Do a4este rezultate a le чегкъге! пъ1типгъп-dusb kultiBatoriî no tril, nu sintem îa înduoialb къ nu бог къ>; ta si> se foloseaskb mi eî din aflbrile че au fbkut nonoarele 4iBilisate. înaintirele în mexanika agrikob, mi maî ales аче!е fbkute la mamina kare este în-4enstul mi temelia tuturor lskrxrilor agrikole, ks înlesnire se not întrods4e In цеагъ nrin luarea тъ-ssrilor kucenite   snre a forma ш: a denrinde ne nlugarî de a se sluji ku rariţa nerfekgionatb; къчУ toatb greutatea nu este astbzî întis a uiti kare es-nlugsi че! maî bun, 4i întru a Iskra ku el mi in-tru a skoate nrin el folosul kuBonit. Rarig-i, datb în тъпа unuî ulugarîu denrins mi iskssit. fa4 0 o arbtsrb Ьипъ mi iute Гыъ ka sb se Iun te kbts'mî de nugin ni4l omul ku  когпъпЫ,  ni4î boiî  ku munka-însb de ва kbdea în тъш neisnitite, noate se dee în bot mi sb se îmingb  în nbmbnt ama  kbt шч* zeqe boî sb nu o noatb ътт din lok. Illugarlsl ne înBbgat, nemtiind че sb'î fakb mi obosit de ostenea-1ъ, o Îasb mi se mtoane la nlsgsl ku kare s'a in-въца1 a ara mi la kare nu sb чего atbta înţelegere ka îa răriţi,.   Ncdenrinderea, diskuragearea^ iubirea de sine, reoa Boinţb mi nbtbngia nlugari-lor au format nretstindene niede4eie че1е maî grele la întrods4erea rar iţei mi a tuturor 4elor-lalte instrumente mi maminî agrikole.   Doritorii de a se folosi de ekonomia în iimn mi în banî, че esb din
i'llgul.
471
întrebuinţarea unei rarige bsne, au maî nsgiiib greutate da a kunoamte kare este aceasta, de kbt de a gbsi oameni kare se mtie mi sb eoeaskb аътЫа ku dbnsa-KultiBatoriî mi kbrmuireie din gorile 4îbîlisate au fbkut sakrifiuîurî kolosale mi a& aţrîsns la îmbsnb-tbgirea rariţeî ini la întrod.vierea el în nraktikb. Ro-murî, nutbnd a se folosi de deskoneiirele noiioa-relor 4ieilisate, nu sisnţesk altb neeoie de kbt de a denrinde ne  nlugarî snre a   nutea lukra ku rariţa че вог adonta. Гъгъ de «4eastb kondi4Îsue e-semiiaib îrizadar se вог ads4e rarigele че1е maî bune. De ue akum nutem înkredinga n'orî чше къ nu вог fa4e ni4Î o treabb, пъпъ nu sb вог anuka mal bntbîu de toate de а чопП ne mumiilorî. Foloasele че se вог къпъ-ta din introduwerea maminelor sunt atbta de însemnate, kbt шч! de ksm nu 'trebue Sb se stinjinea-skb ч1пева de a keltsi ku  nivgbtirea maminei че are sb ъшЫе к и toate oui in in el e.   Omul, ka «na din че!е maî minunate  maminî nlbsm;, Не   de Alot-ns-terniksl Kreator,  este fatbl tuturor maminelor. El ie db ssihre mi uiagb. Omul este аче!а kare le as ailat nentru  а  1'аче   un  trabulîs  mal  îule mi maî efl.cn   Daka darb   akum de  odatb nu nretindem ka ml oamenii nostru se afle maminî, че1 nugin tre-buim  aî nune   în  stare   de  a   se  sluji  mi   a se jjlosi ku аче1е aliate de alţii.   Mal 'nainle, de4Î, de a ne îngriji а а(1иче  în цеагъ rang   mi alte maminî ноле, trebue si> kbstbm de mamina че are sb ш.пъ în lukrare  toate maminele,   trebue sb îngrijim а авеа nîsgarîui lăstare de a'nutea întrebuinţa înţelegerea sa în lokul nuterel 4eleî иоЬйочеиШ.' Кб nlsgu!  iui omul че! maî . тъ: Mtnit mi maî tont
f
472
MEXaNIGA AGHICOI/Ь.
SCaHIPICATORÎUL   Şl KSTlKrATOiiîUL,
473
noate Iskra, nsmaî kbt srb fie tare mi Bbrtos, ks гапца însb omsl se rbdikb la a'uiî ksnoamte nred-nÎ4ia lsî, se ernamiineazb de msnka nstereî sale 4eî dobitoqerntî, mi, in nsterea înuelenereî, rbdikb ks чеа maî mare кшкппцъ toate grestbgile mi anîsnue a Iskra ka sn om, ear ns ka mi dobitok. Pa-гща, deqî, чеа bsnb iuti odskbiidssb în цеагъ, adsqe ks sine ns nsmaî ksltiearea цеагепНог, dar mi a în-jjelenereî msmiitorilor.
îllsgsî  slsjbmte la  a anreusi nrosneritatea agriksltsreî mi gradsl de тце!ецеге al ksltiBatorilor s-neî цеп.   De ачееа ks kbt nlsgsl ва fi maî desb-Bbimit, ks atbta oamenii ssnt maî lxininaul; ear bo-gъц sl sneî uerî este maî mare.   în nlsg se noate nersonifika  qiBdisaqisnea  sneî цег!.   ,,BedeHÎ a-4eastb цеагъ bsnb mi frsmoasb, ziqe sn noet Bes-tit,   dakb  oameniî ssnt boga^ mi ГепчщТ, dakb ssnt ks toate îndestsla^ mi dakb  trbesk bine mi în linimte, nriqina  este къ as mtist sb îsbeaskb, sb onoreazb  mi sb îmbsnbtb^askb  nlsgsl, nrin kare ns nsmaî s'as îsminat nu s'as 4ÎBilisat, darb s'as mi înstbrit." O inskrin^sne în în^lessl a4es-ta se aflb ssnt nlsgsl de asr, че este amezat în Institstsl Agrikol   din Birlemb* rg, snde ks че!е maî însemnai e к Usîele se ;пвацъ mi se kresk koniî nls-garilor iiereî аче!е!а mi kare este sna din че!е maî bogate mi maî înaintate în agriksltsrb.
Skarifikatorîsl mi estirnatorîsl.
Arbtsra, adekb tbîetsl brazdeî în Îsng mi în ksrmezini, se Гаче ks че1е dsoe fere тцепеш!е: че1 Îsng in grindeîs mi че! lat in nlaz; ear brazda
tbîetb se restornb de ksksrb sas когтъпъ. Ns este destsl da a tbîe bra da mi a o restsrna, 4i trebsie ъпкъ a o mi sfbrbma, mi a ambiisn^ bsl-gbriîmi lostonenile rbdikate de когтъпъ. Snre a nre-faqe brazdele în цеппъ mbnsniiikb s'as fbkst ks fe-rile nlsgslsî maî mslte instrsmente.   Ama ks fersl че! lat s'a fbkst skarifikatorîsl, mi ks fersl че! Îsng s'a fbkst estirrratorîsl mi grana sas barona Grana, estirnatorîsl mi skarifikatorîsl lskreazb brazdele tbîe te de nlsg; mi a4eastb  lskrare este tot atbt de irebsitoare ba ъпкъ de  mslte  orî mi maî mslt trebsitoare de kbt înssni arbtsra. Dsnb starea în kare arbtsra ne as dat brazdele, se în-trebsii^eazb nentrs a le nrifaqe în цеппъ mi,nsn-цikъ sas fersl че! lat sas  fersl че! Îsng, adekb sas skarifikatorîsl sas estirnatorîsl, sas grana, sas în fine sn instrsment în kare ssnt mi fere late mi fere Isnuî.  Skarifikatorîsl taîe ks î rele sale, че as forma ferslsî qelsî lat, brazdele mi le атъ ns mielule Гъгъ ъъ ie res toarne; el атъпапцешЬе iui în-foîemte arbtsra maî ales qea вълоааъ mi in въг-touiatb iui o nsne în stare de a fi resbbtstb de aer, de ki.îdsrb mi de smezealb. Skarifikatorîsl qel maî bsn, kare este mi че! maî întrebsmiiat mi maî n reuşit in Englitera mi kare a fost mai mslt anre-Usit ia esnoziцisnea siUBersalb din Ilaris din 1655, se Гаче ks totsl de fer de D. Col eman, akbrsîe nsme mi noartb, mi se Binde la Clielmsford ks 375 frannî.
EstirpatorîsL Tot D. Coleman Гаче mi sn estima toris earemî în tot îngreslses de fer mi kare ns nsmaî disnarte mi атъп8пцеш1е brazdei e ka skarifikatorîsl, dar nrin ferile lsî qele Isnuî taîe mi r< db-
474 we хамсл AGRJCOLb-
binele buruenilor nelor rele. Din inest nunkt de nedere estirnatorîul de в in o instrument»! че! maî nre-ni os ku kare kultiBatorîul se 1ипЧъ kontra dumrna-niior seî qelor mai marî че se aflb în агъture, a-dekb kontra buruenilor че!ог rele karele, kum este ni-î-ui, drobul mi multe altele, kresk ka nimte narasite гъmicind xrana de kare au trebuingb nîbntele че яетъпъш în пътъп!,
Estirnatorîul ka stirnitorîи al buruemîor че!ог rele este una din че1е mal folositoare maminî че а нет în agrikulturb mi kare se întrebuingeazb mi la lukratul mirimtilor îndatb (1ипъ adunatul snonilor de ne кътп mi maî 'naintea агъturei. In Engiitera însrb mi nentrs a4eastb lukrare se întrebuingeazb un instrument deosebit numit Skarifikato-rîul trisok al 1). Bental dela Heybridge \ъ\щъ Maldon (Essex), karele кигьиъ пътъп tul mi de buruenile adeentiBO.
C«rasia.
' Grana noastrb de sninî nu are altb lukrare asunra агъ turelor de kbt ачееа de а азетъпа brazdele. Kbnd arbtura este тъпипц;къ mi kbnd este fbkutb în moinb mi îa timn, atumiî brazda tbîetb esb IbSbisd xatul kurat, mi пъпъ че se rbdikb mi se resto.irnb de когтъпъ sb mnirefa'ie în цегъпъ. în аче-astb întbmnlare Rombniî nu maî katb altb ireabb de fbkut la arbturb
însb kbnd se restoarnb brazda tbîetb Гыъ ka sb se misfbrame, lukru че maî lot deauna se în-tbrnnlb, alumîe este nenoîe de o unealtb kare se .ibrame bulgbrii mi se amъпипцеаякъ arbtura, A-
GRAPA.
475
yeas'tb unealtb este grana. Dunb trebuinţa nbmbntuluî mi dunb starea bulgbrilor, trebuîe se fie grana ишоагъ, ku dinţii de fer sau de lemn, mi ku dinţii amuzaţi drent sau nezim, dunb nuterea че se чеге ka sb noatb nтъп ungi nbmbntul.
Grana se întrebuingeazb nu numaî nentru a ambnunţi nbmbntul, dar mi nentru a! kurbţi de bu-ruenele че!е rele, ne kare le smulge mi le stringe mi le skoate afarb din ogor.   Чегкъrile as isbutit a îmbunbtbţi grana mi a fa4e din ea unu instrument kbt se noate  de bun nentru a smulge bu-rueniîe mi nentru a ambiiunţia  nbmbntul. Astbzî nimene nu se în duoe uite къ grana че se zi4 e Valcourt, în formb naraîclogramb mi trasb de un kolţ, este ачеа maî Ьипъ dekbt toate 4e!elante. A4eastb gr апъ este simnlb mi lesne de fbkut de orî kare dulger. Tot nbmbntul neste kare 1гече grana este kblkat de dinţii ei Гыъ к a un dinte se meargbne к al ea trasb de alt dinte, dunb kum se ne de in iigurb. Stratul a4esteî grane este alkbtuit din kinyT de lemn mi dinţii eî not fi de fer mi de lemn; însb 4eî de fer sunt rnaî bunî.   Dinţii not fi gr o ml tui sunţirî, not ii amezagî drent sau nezim, dunb trebuingb.
Grana noate se fie? mare mi mikb; mi kbnd este mikb sb not trage de odatb maî multe grbnî aninate de о кгиче.
Gruia tu! nbmbntuluîse чеге a se iVieku îuţealb; de ачееа în deobmte la granat se întrebuingeazb maî ku folos kaiî de kbt boii; fiind къ kaiî merg maî Î5te de kbt boiî.
Grana Vaicourt este ачеа rnaî resiibnditb în Frarmia. In Engiitera se întrebuinţeazb de maî mulgi
7
476
MECANICA ACrlUOOI/b
MAJIIINA DE SEMbWA'l
477
grana in zigzag de fer a lsî Howard ks 20 пъпъ la 36 de dingî. îegbndssb kbte treî gram; la o laltb аша kbt sb Iskreze de odatb o mare bskatb de ogor, de 2 l/a stbnjbnî de latb. Grana se trage ks dsoî kaî kare fak kbt natrs de aî noştri. Lskratsl gr aneî Howard este destsl de deseBbrmit, dsne ksm se nede mi în fîgsrb.
Grana lsî Howard, kostb dsnb mbrimea eî, dela 75 пъпъ la 150 frarmi ksmnbratb în Engli-(era la Bedford. Tot în Englitera maî este ъпкъ o grarib bsnb diagonaib a d-lsî Villiams iui Sanders.
Bblrbtsksl.
Ачееа че Гаче stratsrilor grbdinarîsî ks grebla, faqe  ksltiBatorîs!  ogoarelor ks grana. însb, nreksm gvnduvdvîhl sdrobemte bslgbriî че ns'î noate fbrbina ks а'тц'й greblei bbtinds'î ks inskeaeî, a-semine mi ksltiBatorîsl are Bblbtsksl ks kare farmb bslgbriî, nblsemte nbmbntsl че! nre înfoet.  Un ksm grbduiarîsl, dstrb че веашъпъ, bate Гаца stratslsî ks dossl 1опеце1 snre a in цепе ni цеп na mi a o lini de sem ь?«цъ,  asemine  mi   ksltiBatorîsl   ks Bblbtsksl bate mi noteze ui te ogoarele senrbnate snre ale Гаче ьъ fiie smezeala mi Sb ns o lase t.% se SBbnte degrabb. Въ-Ibtsksî este o snealt ь de lemn sas de neatr-ь, in forma snsî ssl, de sn stbnjen  de Îsng mi   de 2 пьпъ la 3 nalme de gro^.   Sslsl a4esiaareia ambndsob kanet ie   kbte   sn qens, kare Sb   îmbskb în sre-kile snsî пгоцап de kare trbgb.nd  boiî în Bbrtesk ■sslsl пъ nbmbnt ksm sb  IriBbrtemte sn grindeîs de mo агъ.
Afarb de  aqeste в ь! btsksn, kare ssul qele
maî simnîemi maî mslt întrebsinuate nretstindene mi kare ssnt îmbsnbtbîjite de D. Claes din Belnia, ssnt mi alte Bbbtsksrî de fer, d'intre kare аче! aflat de Dombasle mî nsmit Bblbtsksl skelet era qel maî bsn; însb D. Derien, ве-kfs е!ев dela Robii, a îmbsiibtbiiit a4est Bblbtsk, mi a4esteî înbsnbtb-Ц1П s'a dat nrernisl de nîsrisl konksrsslsî sniBersa 1 din îlaris. Sn singsr kal bl trape mi kostisemte 280 de fran4î în Ргапща
In Englitera bblslsksl че1 mai întrebsirnjat este ач<1 zis skelet a lsî ViKiams Crosskill, karesea-тъпъ foarte mslt ks Bblbtsksl nrimitie че fabri-ka Dombasle la RobîI
Mamina de sembnat
Mamina de sembnat skstemte ветъпца mi o arsnkb înnbinbnt maî notrieit de kbt че ns noate faqe oinsl ks тъпа. De ачееа nretsdindene este întrebsinuatb a4eastb maminb, maî ales nentrs nlbntele nrbuibtoare.
Borbind de sembnatsl norsmbslsî am deskris mamina ks kare ar trebsi sb se seamene.
Ilentrs seminyele че!е тъпзпце1е mi la o ksltsra mikb ns este altb maminb maî bsnb de sembnat de kbt sembnbtorîsllsi Dombasle ne kare sn om bl îmninue,uii roata mimkbndssb înebrtemte sslsl ks lingsrile. Dombasle însb fabrika mi o maminb mare ne kare o tr-ъцеа sn kaî mi kare s'a Ibjjit în Fran-Ijia. în Englitera зетъпапцаЫ Ho'rnsby este чеа maî resnbnditb, ks toate къ în aqea цеагъ ssnt destsl de stimate  mi   sembnareujle DD.   Garett mi James
478
M EXA.n I С A AGKICOLb.
Smith. 1тъ la konkursul unisersal din îlaris din 1856, gîuriul a dat че1 bntbîu nremiu unei semareiie îmbunbtbgite de D. Alphonse de Colbine uri kare o fabrikb uii o Bmbe ku 250 f. Faîmosul agrikultor al Italiei domnul markisul Ridolli, ka ranortator al iiîuriuluî uniBersaî, a fbkut un ranort foarte mbguli-torîu asunra a'iesteî та iui ne ku kare un om sea-тъпъ ne zi 15 nogoane.
Mamina de iirbinit. D'intre toate formele date mamineî de nrbiuit, numitb sam de kal, ачеа kare пъпъ astbzî a fost kunoskutb de maî nimeritb este iskoditb de Dom-basle.   Mamina de nrbmit are un grindeî» la mijlok; în   kanbtul   grindeîuluî   dinanoî se gbsesk kusute  ku кие  doub   koarne, ku kare  omul gine mamina drent între   lin iele че  пгъшъш1е; în kanbtul grindeîuluî   dinainte  se  aflb regslatonsl, kare slujemte  de a fa4e  ka mamina se meargb sau maî adbnk sau maî în fagb, rbdikbnduse nunktul trasului, kbnd   se   Boemte ka   Sb   meargb mai adbnk, adekb  kbnd  se  Bede   къ nartea dinainte a mamineî este maî rbdikatb de kbt лчеа de dinanoî, mi din nroties.   în gburele a4estuî regulator se nune behisgsl de kare este aninat oi*4ikuî; a4est bebiîug se nune la mijlok kbnd ororul este netid; ear kbnd bî ne kostiuib sau nlekat, atumie bebiîugul se mutb în gburile din snre dreanta sau snre stbnga, dunb trebuingb, snre a notriei ka mamina se meargb drent.
La пгътйи! bobului, sfeklilor, norumbuluî, nu este trebuingb de or4ik, mi mtreangurile xamuluise
МАПША DE rilbUIIT
479
nun în bebiîugul regulatorîuîui. Asemine mi lungimea intre an guri lor trebue notriaitb;- къч! de вог A nre skurte, mamina esb din nbmbnt, mi de вог fi nre lungi ea merge nre adbnk. Kbnd nu se nune огч)к, atumie mtreangurile not к a se roadb ka-lul; snre a denbrta a4easta se nune între intre a n-gurî un bbg dinan îa kaluiu).
Ari oile че!е duob ale mamineî ama sunt unite de grindelu, la kanbtul lor, kbt sunt slobode sb se întindъ sau sb se înkidb; mi lonbgika че tre4e nrin'mijlokul arinelor îngbnenitb fiind în grindeî» slujbmte nu numaî de a da arinelor îngustimea sau 1 bigi те а nerutb, dar mi de a nbstra a4este dunb îbrgirnea че se aflb Intre liniele ku nlbnte, nrin niij-lo4irea unuî kuîu че se aflb la iie-kare arinb.
A4eastb maminb are la kanbtul grindeîuluî de desunt un fer lat mi la fie-kare arinb kbte <1иоъ kugite, ama în kbt mergbnd mamina nintre îiniî lukreazb mi пгъmenite tot lokul.
Ferul че! lat are mai multe forme, dunb firea nbmbntuluî în kare se пгъ те iute. Ferul lat numit Borgnis fiind rbtund este bun kbnd ogorul este buruenos; аче1 askugit se întrebuingazb kbnd nbmbntul are trebuingb numaî de ambnungit; ear аче1 amerikan sau triangular este bun kbnd ogorul nu are buruene. Asemine mi kugiteîeau multe forme: аче!е de la sa na de kal a luî Dom basle seambnb ku nimte dingî de fer gromî a unei borone, mi sunt foarte bunî kbnd  ogorul este tare buruenos.
La a4eastb maminb se înxamb un kal ne kare ь1 trage de kbnbstru un Ьъег, nre a merge mamina drent nrin mijlokul  linielor:  ear un om bine
■7
480
MEXaMCA AfiRICOI/Ь.
denrins okornbremte ka sb nsuiSBbeaskb uii sbns апйче ks ferble mi din nbntele че ssnt în liniî, mi ka Sb ns meargb ni4i nre în faijb, ni4Î nre adbnk.
Вагща de fbkst mominoae.
Ks mare ekonomie se nrbnieinte de al dsoîle norsmbsl ks о гапцъ, înadins fbkstb nentrs a-4eastb lskrare însemnata.
Toate a4este гапце as forme felîsrite, mi toate ssnt гъгъ roate, mi tote as kbte dsob^ kor-тъпе. Чеа maî bsnb гапцъ de felîsl a4esta este ачеа a lsî Dombasle, a lsîBedinmi a lsî Moli.
КогтъпПе a4esteî гапце ssnt în lbmbale amezate î bbrsb mi se not îngssta mi întinde dsnb lbrnimea de'ntre liniî. Fersl че1 lat al a4esteî гапцъ este dsnls, mi se aflb aniezat nsmaî într'sn singsr nlaz. A4eastb гапцъ, neanbnd roate, ns are ni4Î kokom, ni4Î kotîsgb, ni4Î kbi'4eî, 4i are nsmaî sn regslator la kamtsl de 'naintea grindeîsîsî. La aqest kanbt se аАъ o dbltsitsrb- Шъ nrin kare se sse mi se коЬоагъ о 1опъщкъ de fer borteli-tb mi nsmitb regslator, че sambnb ks 1опъц1ка de la sslsl statioelor. A4easta se rbdikb în sss, kbnd tre-bse se meargb гапца la adbnk; mi se коЬоагъ în uîos, kbnd trebse se meargb гапца mai în Гацъ> onrind regslatorîsl ks sn ksîs, întokmaî dsnb ksm se întinde пъпга în statiBe ks 1опъщка bortelitb че ti-ече nrin ssl mi se цте în lok ks zbBdrsl. în nartea de nîos a regslatorîslsî, kare seambnb ks o lbtşre a snsî drentar de netrarîs, se въгъ nintre dinuii a4esteî пъгщ sseeîka de fer în kare se aflb
ягашша ds: cositiui de secerat
481
bebiîsgsl че цте  krs4ea de   kare ssnt nrinse
orqiksrile sas tvnjala.
Kornbritsl a4esteî гапце se Гаче ka mi Ia toate гапц le, adekb  nrin mimkbrî ks totsl din nro-
tiBb de аче le че se fak la nlsgsrî.
îndreptarea eî atbrnb de la regslator, dsnb ksm s'a arbtat; notrieirea ferslsî 4elsî lat se (аче tot dsnb ksmribneala întrebsu^atb ia гапце, a-dekb ka ьъ (ie într'o linie dreantb ks nsnklsl (ra-nereî eî.
La bmblareaks гапца, nreksm mi ks sana-de-kal, se dennnde чтева lesne nsmaî nrin în-sam nrakîikb, de ачееа ni4Î ns boîs maî zi4e nimik maî mslt desnre nimte toitrsrî че maî degrabb mi maî bine se ksnosk въ 'bndsse dekbt des-kriindsse.
Mamina de kosit mi de сечегай.
De mslt timn kastb  oameniî o maminb ks kare Sb se tare earba mi Sb se §ечегъ grbnele; mi ama sb se skane lskrbtorîsl kbînnslsî de msnka sa чеа maî grea, de msnka че se fa4e ne kblds-rile че!е maî mari ale anslsî mi пе агница soare-lsî чеа maî arzetoare mi maî Bbtbmbtoare sbnb-Ицеь   Dar kbstbrile  omslsî  de a se skbna de msnka dobito4easkb  mi a se rbdika la чеа inte-lektsalb, ksBenitb demnitbueî sale, as fost tot deasna ' Zbdarni4e, în ksrssl snsî mare nsmer de BÎeksrî. Abia  la 1851, ksltiBatoriî Bbzsrb la esnos^isnea sniBersalb din Londra maminele adsse de amerikaniî Mac-Cormick  mi Hussey  mi se înkredinHerb  къ ; kositsl mi sa4eratsl se not falie destsl de bine ж
31
482
MEXANIGA AGRlCObb.
кй mare receglune fbrb de koasb mi Гъгъ ăe вечеге.
Ilrekum la arbturb omul a nusu xbrlegul în lokul nluguhn mi a fbkut o lukrare unu тиКъ m în maî nugin timn de kbt ku xbrlegul, de mi nu atbt de desbBbrmitb ka ачееа че se 1'аче ku a-чеая!ъ unealtb de тъпъ; asemine mi la kosit mi la se4erat akum fie 4ine noate întrebuinţa maminele nrin kare se dobbndeinte o ekonomie de 50 le suU din keltuealb se4erimuluî, adekb se fa4e lukrul ku gîum btate keltuealb, mi ku duoî kaî se fa4e lukrul a 14 oamenî, mi кб o renegîune însemnatb în strin-şerea bukatelor de ne кътп.
Linsa de oamenî ini trebuinţa de a fa4e în agrikulturb mult lakru mi ku mare îuţealb au fost simţi 1ъ în Engiitera mi în Amerika. De ачееа mai mult în a46Ste ţerî s'au kbutat maminî de se4ere. Din Staturile-Snite a le Ameri4eî a emit mamina luî Mac-Cormick mi din Engiitera ачеа a lui Bell mi Smitb.
Ku a4este maminî omul kautb а Гаче treaba че o seBbrmeinte ku koasa mi ku seqerea. Пгекит ku koasa se noate tbie mi grbul, mi nrekum ku se-чегеа se noatb tbîe mi earba; asemine mi к и mamina че imiteazb koasauii вечегеа se noate fa4e.kositul mi Sb4eratul, fbkbnd numaî oare kare skimbbrî че în-lesnesk sbBbrmitul uneîa din a4este duoe lukrbrî.
Dela esnosiţiunea uniBersalb din Londra пъпъ la ачеа din îlaris, adekb dela 1851 пъпъ la 1855, geniul техашчПог a fost într'o mare ferbire mi a isbutit a adu4e la esnosigiunea uninersab din îlaris 8 maminî Ггапчелъ, 3 engleze mi 3 amerikane, dunb.
MAU1INA  DE   COSIT Ш1 DE  SEC. RAT.
48S
sistemul luî Mac Cormick de kare se Bbndusb în a-^est timnu neste 8000 de mauiine. Toate a4este та mine se redu4eau la mese sistem urî, din kare se kunoskurb ku tot аче! al luî Mac-Cormick este аче! rnaî bun. A4est sistem s'a adontat în fine de toţi îno-xani4iî. La konkursul dela Fulioasa în 1857 tot sistemul luî Mac-Cormick a fost kunoskut de че1 maî bun.
în sistemul maminelor englese a luî Smitb mi Bell, kaiî îmning mamina în ogorul de se4erat, dunb kum se Bede în figurb. Ear in sistemul amerikan, la maminele luîMaoCormick, kaiî trag mamina dunb dbnmii, Гъгъ ka se ка1че grbneîe.
Snre a da o idee kultiBatorilor noştri desnre a4este mauiine, 1иът din kartea D-Ш Barral ur-nibtoarele însemnbrî-
,,0 roatb trasb ne пътъп! ama ka sb se în-Bbrteaskb  în nregîurul  osiei sale este o maminb mimkbtoare ne kare sb noate nune o greutate, o în-nrotiBire egalb ku nuterea че o trage.   De ar seni a4eastb îmnrotiBÎre de la o greutate nusb într'un kar ambzat ne roate  sau de la un alt organ те-xanik че'ш! îe mimkarea luî dela osia roatei ui* Гаче astb treabb, kondigiunile ekuilibruluî nu sunt de lok skimbate.   Пгекит nu se noate nune dekbt o greutate notriBi'tb ne osieîe unuî kar, asemine nu se noate чеге dela nuterea че mimkb o maminb de se-чеге dekbt o lukrare mbiginitb. înkinueaskb'mî akum чтева къ la roata че mimkb mamina s'a nus o altb roatb ku nibsele,  kare nriimemte mimkaremi înRbrtemte un grindeîu че  komunikb  mimkare uneî lukrbrî. A4easta lukrare adusb de mimkarea roatei, че merge ne nbmbnt, noate fi întrebuingatb îa tbîe tul erbeî
MKXaNIGA agricole.
sa* a grbnelor, la kslkatsl lor sas" Ia kbzstsi lor abtsrea ks mamina че le as tbîe't,,.
Lskrsî de kbnetenie în ачеавИ Iskrar este de a da o mare îsijoaK instrsmentslsî kaie se mi-ткъ ka вечеге sas ka koasa; mi miuikbndssb taîe earba sas naîeie grbnelor.
La mamina de se4erat a lsî Bell dsoî kaî ssnt тхътацТ de kansl sneî oimte  ama ka mergbnd sb înningb mamina înaintea lor. Б Б aratb roatele kare nrodsk mimkarea.   ITe osia roatelor че se în-Bbrtesk  este nssb  roata ks  mbsele  D kare în-Bbrtinds-sb  de osie  ÎBbrtemte  grindeîsl E kare ss4emte în твъгНгеа lsî skrinijsl F.  A4esta db mim-kare Ia arinele mi la roata N kare, fiind înarmata ks sn eknenîrik xelikoidal db o mimkare de втъ mi dste nbrgieî L   \4eastb mimkare de înainte mi înanoî este komsnikatb nrin brajsl I dinelor че1ог Isnuî a fe-rbstbsls! K. Dinuiî de deassnraL fiind statorni4Î se înjielene къ naîeie de taîet ssnt ferestsite (taTetr) odatb че ssnt strinsekade nimte foarfe4Î între dinjiî. Т)тцм roatelor de dinainte kare noartb ksijitele (fe-estb ele) ssnt njnste de bskbgile M M че merg înainte mi deskid kalea.   ПъгцПе mamineî NN ssnt sslsrî ne kare se înebrtemte о пъпгъ fbrb sfir-uiit, mi kare se mimkb nrintr'sn mekanism O mi mimkb mi nbnza.   llaîele tîete de ksjjite kad пе aqeasta пъп/ъ kare, mimkbndssb, Ie Гаче se kadb în brazdb albtsrea  ks  maminb.   O nbrgie  mikb  В P Гаче de se skimbb înklinarea nbnzeî dsnb ksm sb skimbb mi mamina în merssl ei.
La mamina lsî Mac-Cormick (fig. 26) no kare o trag kaiî, Muşi de dat к suitelor mimkarea че o
MAUllNA DE cosit ш1  DE SECERAT. ъОО
nrodsk roatele merita bbgare de seamb. Roatele ssnt de eruii av n kolaks! lorebanjis1 î asksiiite 4eseînting în пътъп1 mi adaog înnrotiBirea. Mimkarea este datb Ia tot sistemsl de kbtre a4easte roate kare mimkb ne altele ks mbsele,mi ama maî denarte nrin чеЫапЧе mexanismsrî пьпъ la ksijitele че taîe naîeie sas earba.   Аче a stb maminb цте 750 framiî.
Mamina lsî Manny (figsra 27) ns se deosebemle dekbt în ambnsnuimi de ачееа a lsî Mac-Cormick mi цше 800 fran4Î.
Mamina de sperat a lsî Husscy, че se fabrikb de D. Vilîiam Dray, ns se deosbemte de че!е dsoe de maî sss dekbt nrin ачееа къ n'are arinb xilisoi-dalb mi nrin darea jbibielor afarb de maminb. Ea fa4e sn lskrs mai nsiiin dekbt mamina lsî Mac-Cormick mi ачеа a lsî Manny.
Mamina lsî Vrigtb (fig. 29) se гекотъшкь nrin brausl astomatik aflat de D Atkin kare imiteazb bra-цъ\ omslsî, mi se întinde mi se strinue de minde jerbiele tbîete, le adsnb mi le amazb în brazde. Lskrsî este delikat, din kare ппчшъ mamina ns este soldb.
Mamina de se4erata D. Cournier adsnb jerbiele ns nrintr'sn sistem mexanik 4i nuntr'sn Iskrb-torîs че meade ne maminb.
Mamina 1). Mazier kosbiute uri зечегъ nrintr'sn inueuios mexanism.
Din toate a4este maminî, ачеа a lsî Mac-Cormick, че se fa4e de D Laurent mi de fabrika dela Gri-gnion, ачеа a D-lsî Manny че se fa4e la Villette, ssnt a-че!е maî bsne; însb чеа de'ntbîs este maî bsnb nentrs se4erat mi чеа de a dsoa nentrs kosit,
j
486
SffiXANICA AGRICOLI».
Ekonomia че se dobbndemte к» maminele a-iesle este кчЛгъ въчегъ de 60 la s»tb, kbtr<L sana flamandb de 50 la s»tb, mi ктЛгъ koasb de 45 Ia s»tb.
flremi»l de onoare, menit» nentr» чеа maî Ьйпъ maminb din toate kbte a» fost la konk»r-s»l de la F»ile»sa, a fost dat mamineî l«î Mac--Cormick. Al d»oitea uremi» s'a dat» d-l»î Cranston din Londra (Gneve Brood 11) nentr» o maminb a-flatb de We t Wood (Sta(»rile-5nite); ea kostisemte 875 fran'iî mi *ечегъ 30 nrbjinî по оагъ. Al treilea nremi» s'a dat» D. Roberts din ilaris (rue neuve des Capucines No. 4) nentr» o maminb desistem»l amerikan a Isî Manny. Ea kostisemte 800 fran4Î mi seqerb m nerfekgie 25 nrbjinî ne оагъ.
Kategoria maminelor fran4ese se deosebea de ачеюг amerikanr, englese mi skogiane într'-»n n»nt esemrial. Maminele amerikane mi englese s»nt foarte BOλminoase, чег» dr»m»rî largî, netede, rai b»ne, a» o komnlikagiune mare în mexani^m»l lor. Din kontra, maminele framiese sunt strinse într'en BoI»m mik, s»nt redase la че! maî simnl» mexa-nism, mi not tre4e neste mang»rî mi dr»m»rile fi-remtî de la цеагъ, mi nbz»esk» de a fi iisrtate de »n kal mi de »n sing»r om». Se Bede къ inBentoriî arne-rikanî mi englezi se ок»пъ nentr» momiele че1е marî; ear че! din Frangia ш'а» n»s» de gel» îndenibna-rea k»lt»rel Ia momiele че1е mi4Î.
în rbnd»! че1 de'ntbî» ai maminelor framiest gî«ri»l a n»s seqerbtoarea d-l»i Mazier dela Loi-gle (Orme) mi 'î a dat nremi»! bntbî» al Frangiel. Ea kostisemte 1050 frarniî, se4erb 2o nrbjinî ne оагъ
МА1ШХА   DE   TRIERAT. ^u
mi este trasb de »n kal mi dirigeatb de 2 oamenî. A-4eastb maminb s'a resnbndit în Franga, în Algeria mi în alte nbrgî ale E»roneT. Mamina D. Lallier din Venizel (Aisne) 1*аче o treabb tot ama de Ь»пъ ka mi ачеа a D. Mazier, kostisemte 700 fran4Î, mi seqerb 20 nrbjinî ne оагъ. A4easta a kbnbtat nre-mi»l al d«oile. Eftinbtatea »neî maminî, kare »nemte înşine mi soliditatea mi simnlitatea mexanis-m»I»î, a fbk»t ne gîxrinî konk»rs»l»I a da nremi»! al treile d-l»î Legendre dela Saint d'Angely (Charente inferieure) nentr» se4erbtoare че a aflat uri kare kostisemte 350 framiî, mi чечегъ 8 nrbjinî ne оагъ.
V Mamina de trierat
Mamina de trierat este o aflare k» kare s'a îmb»nbtbgit agrik»lt«ra în zilele noastre. în a4eastb maminb se въгъ snoniî mi se desnart semingele de o narte iui naîele de alta. Snon»! se îmb»kb într'»n s»l sa» 4ilindr» че stb netniiukat iui neste kare se înabrtemte »n» alt»! mi în8brtind»sb kalkb, bate, uri 1аче a se sk»t«ra grb»ngele din snÎ4e.
Toate maminele s»nt fbkste n6a4est nrin4in; mi de ачееа ni4Î »na ns se noate zi4e къ este maî bsnb de kbt alta. Alege чтева mamina ачееа kare se notri-eemte maî bine dekbt toate че!е lalte la îmnregl»rb-rile în kare se aflb. Dakb Boeiute чтева sb aîbb naîelesfbrbmate, at»n4Î îe татъпа din klasa ачееа în kare se nun snoniî înl»ng între s»l»rî; ear dakb Boeiute se rembîe naîele întregi, at»U4Î Ie mamina •n kare se n»n snoniî deak»rmezim»l; къч! toate maminele de trierat se îmnart în d»ob klase: în a-
488
MEXANICA AGRlCOLb
STaUIINA   DE TRIERAT'
489
че!е че sfbramb naîele iui în аче1е kare nu le sfw гатъ.
Чеа maî Ьйпъ maminb este ачееа kare чеге maî nuţinî lukrbtorî, maî nuţinb keltuîelb, iui kare пгос1»че maî mult lukru. De ачееа dsnb kbtimea bukatelor че are sb triere чтева trebuîeuite Sb'm kum-nere iui maiuina, kare ва trebui se fie mare кът! bukatele вог fi multe, mi mikb къпс! вог fi nuţine sau kbnd ва nutea sb triere чтева ku nbsuealb.
Maminele sunt de duoe felîurî: аче!е kare se amazb într'un lok unde au Sb stee neklintite, mi аче1е kare se mutb de la un lok la altul mi se transnortb akolo unde чеге trebuinţa. Maminele stb-4>toare sunt bune kbnd se кагъ roadele akasb mi se nun în magazine, mi kbnd noate чтева se le fakb se bmble sau ku Banorul че slujemte mi la alte trebî sau iui ku ana dela о тоагъ, sau dela un гъи, o gbiib, sau mi un un пъгъи. Din notriBb maminele lo-komobile (че se not <1иче dela un lok la altul) sunt bune la noî 4eî че авет оЫче1и1 de a triera la кътп
xMauiinele lokomobile trebuîe se fie umor de a. mezat. Hentru a4est sfbrmit manejul D-Iuî Pinei (nezî figurile 40, 41 m: 42) este sokotit de че! maî în-dembnatik  din  toate  kbte  s'a aflat  пъпъ akume
Kbnd are чтева se triere multe bukate mi se triere afarb la кътп, atumiî trebuîe Sb'mî kum-nere o maminb lokomobilb mare, че! nuţin de nuterea a ont kaiî, ne kare Sb o nuîe în mimkare ku o maminb de вапог de че!е mi4i че atbt de mult s'au resnbndit de kbt ва timn maî neste tot lokul (eezî figura 36, 37, 38 mi 39.)
între maminele че nu Гъгатъ naîele,.че!е m«l
însemnate în Franţia sunt: ач< le amezale în îokmikare se fabrikb de domnul Duvoir la Liancaurţ (Oise). Cuming la Orleans (Loiret); Buot la Cliâtillon-sur-Seme (Cote d'Or), kare kostisesk 1800 пъпъ îa 2200 framiî, mi kare bat într'o zi, de lOoare, 10 kile (63 xektoîitrc). între maminele lokomobile че nu sfbramb naîele sunt аче!е fabrikate de d. Harter la Colombey (liante - Marne), de d. Pasquet-Roux la S o mi un (Indre-et-Loire). Ast felîu de maminî fak mi fabrikanţiî 4ei treî numiţi maî sus.
Fabrikanţiî Englezi fak maminî lokomobile че nu sfarbmb naîeîe mult mai nuterni4e dekb* аче! framiezî, însb au un nreţ mi maî mare; къч! ele kostisesk de la 2500 пъпъ la 3000 de framiî. Astfel sunt maminele че1е fabrikate de DD. Horsby, Garrett, Clayton, Ransome, kare trierb mi кигыдъ ne zi dela 15 пъпъ la 30 de kile de 400 окъ una* nuse fiind în miuikare de o maminb ku вапог de че!е denutere dela 8 пъпъ la 10 kaî.
Mamina de trierat a luî Hornsby este una din че!е maî mult întrebuinţate în Engiitera. A4eastb maminb, че se aratb la figurele 30 31 mi 32 kostisemte 2700 frânai ku toate ale eî luate Ia Spitt-legate Jron Works, Grantbam, Linkolnsbire, ea trierb ne zi, de 10 ore, 15 пъпъ la 30 kile mari (xektolitre).
Maminele kare гъгатъ naîele sunt maî eftine dekbt че!е kare ns le fbramb, mi sunt че1е mal adese orî lokomobile. Din a4est felîu de mauiine,. ачеа amerikanb a luî Pitts, че se fabrikb la îlaris de d. Nisolais (rue Traverse No. 2 ) fa4e un lukru foarte mult, triere ne zi de 10 oare  25  de kile
490
МЕХ AN 1С A. AGtUCOLb
МОШШСА  ЦП КЪШГУЩА
491
(157 xektolitre) ini kostisemte numai 1800 fr. însb a4easta чеге o lokomobilb de вапог.
între maminele kare trierb numai, fbrbkasb mi кигъцъ grbneîe, аче!еа че se fabrikb în Frangia la Nantes (Loire-Inferieur) de kbtrb duoe mari kase, ачеа a d-luî Lotz aine mi d-luî Renaudet Loîz se not rnimka ku abur, ku boi mi ks kaT, mi se not muta ku mare lesnire de la un lok Ia altul. A4este mauiine kostisesk, ku вапоги! ku tot, de la 4000 пъпъ la 4500 framiî, mi bat 3 пъпъ Ia 4000 snonî ne zi.
lloriuika.
Maminele че1е denline de trierat nu numaî къ bat snoniî uii'îdisnart de naîe, dar ъпкъ mi кигъцъ gn>-ипце!е de п!еавъ, le 4Îuruemte mi Ie а1еце пъпъ într'atbta de bine, kbt ni4Î ku тъпа nu s'ar fi nutut kurbgimaî ku deseBbrmire. Toate lukrbrile kbte le fa4e omul ku тъпе!е sale se kautb a se fa4e kbt se noate maî bine ku maminele a4estea.
Kbnd mamina de trierat a desnbrgit numaî kbt grbungele din naîe, atun4e este de trebuingb o maminb kare sb le Bbnture mi Sb le desnartb de nlea-въ. A4easta este топшка kare въпкигъ mi kare este de neBoie fiekbruîa kultiBatoiiu, kare ku dbnsa îngrijemte degrbne mi în magazine. 4ele maî bune morimte deebnturat se fak de D. Tricbler la Limoges (Hau-te-Vienne) mi gin 70 de fran4Î una.
AdbOgbnd la Bbnturbtori iibnze de sirme ku gburî de deosebite mbrimî ne kare kad grbun-geie Bbnturate, se dobbiideiute o lukrare kare sea-тъиъ ku 4Îuruitul kare se Гаче maî ku desbBbimire; fiind къ ruin  mimkare de Bbnturbturb че se d ,
i
nbnzelor de въгтъ, grbungele se kurbge de boabele strbine kbnd kad în gîos ne întinderea de înklinare a nbnzelor. A4eastb lukrare de kuregire mi alegere a grbungelor se fa4e ku morimka D-lsî Pernollet dela Termey-Voltaire (Aîne), kare se einde la îlaris, uliga Saint-Maur 79, eezî fig. 34. însb kbnd Boemte чшева a fa4e a4eastb alegere a gi bungelor în mare, atumie чеа maî Ьипъ morimkb kare mi въп1игъeste ачееа a D. Vacbon, (boz'o în fig. 35} kbruîa s'a dat medalia de onoare la esnozigiunea unieersalb din îlaris din 1855.   A4eastb morimkb Bbnturb, adekb кигъцъ grbungele de п1еавъ, de kolb mi de alte trunurî maî grele;   агпъ  ачеёа dbrmorc mte, adekb kurbgb  grbungele de netre mi de loate trenurile kbte s?nt maî grele de kbt dinsele; anoî 4Îurue-mte, adekb d isiiarte grbul че! bun de че! re и, de тъ" zerike, de neginb mi de toate semirgele kbte sunt mal mi4Î de kbt grbul; mi, în sfbrmit, alege adekb kurbgb grbul ka kbnd Гаг alege ku тъпа, пгекит fak femeile kbnd aoesk sb aleagb grbul nentrs коЬ'въ mi nentru sembngb.   A4eastb morimkb kurbgb natru kile ne zi de 12 oare mi kostisemte 350 fran4Î.
Нъшш'па de kasnB.
K» morimka че se fabrikb la Lyon de kbtrb kasa D-Iuî Vacbon, grbul se alege de sembngb mi se nune în stare чеа maî Ьипъ de a fi dus la тоагъ, mi a* sfbrbma sure al fa4e fbinb.
Este de чеа maî mare trebuingb ka Ia fiecare moiuie mi kîar la fie-kare kasb se fie kbte 0 ibmnigb, dunb ksm se gbsesk la mulgi din sb-4>niî noştri.
mauiixa de n.,\Nsro..r.
493
492 МЕХА NI CA AGUfCOLb
Moara, kare a fost îbudatb de toate lumea îa esnosigiunea uniBersalb din îlaris din 1855s este ачеа че se fa4e de I. BouChon la Ferte-sous-Jouarre, mi kare se Bede în figura 43. A4eas-tb тоагъ, r? mnigb, noate sb fie înBbrtitb de un om sau de menajul unei maminî de trierat. Ku о П' tere de unul пъпъ la 2 kaî de вапог se noate тъчта într'o бгъ dela 3 пъпъ la 60 de окъ de gr ъ unge. Пгеци1 uneî гъшшце mi4Î este de 300 fra4Î, mi аче!е! maî marî morî Bouchon se sue пъпъ la 450 fran4Î,
Mamina de bbtut norumbul.
Bbtutul norumbului se fa4e mi ku mamina. A4easta estealkbtuitb dintr'un 4ilindru Bbrgat mi stbtbtorîu ne kare se твъг1еш1е un altul ътЬ1ъtor, mi îriBbrtindusb desgioakb grbungele de ne чшкъкъп че se агипкъ între 4ilindre. Чеа maî Ьипъ maminb de felî»la4esta este ачееа че se fabrikb de D. Desportes4 la Nau_ tron (Dordogne), kare se Binde ku 80 fran4i mi kare bate în 10 oare 5 kile de norumb. (bozî Hg: 44.)
Mamina de ыЫН gnbsnnele.
Ni тепе nu se încloeuite astbzî къ grbungele t orzul, OBbsul, norumbul, bobul, folosesk foarte mul, Bitelor, kbnd se dau sfbrbmate adekb urluite. De ачееа la toate momiele sunt maminî de urluit. In Engiitera чеа mal Ьипъ maminb este ачеа fabri-katb de DD. Ransome et Sims la Ipswicb, mi kare se Binde ku 75 пъпъ la 120 framiî; ear în Frângă este ачеа a D-luî Во din, direktorul skoaleî de agrikulturb de la Rennes (Iile-et-Vilaine), kare se
mimkb de duoî oamenî mi urluemte uîumbtate ki-îb de OBbs într'o огъ.   Drogul a4esteî mauiine es-i     te de 150 Ггапч! (eezî fîg. 45).
Manii ti a de хъкйН naîe.
KultiBatoriî че! bunî mi ekonomi nu dau Bilelor naîe ni-iî fbn de kbt dunb че le xbkuesk. Intre maminele întrebuingate în Fragi a nentru a xbkui furajul, ачеа maî simulb este a D-luî Laurent, mi a-чеа maî solidb a D. Hettela Bresies (fig, 46). Ачеа-sta kbstisemte de îa 150 пъпъ îa 300 framiî.
Xbkuitorul de naîe este foarte resnbndit în Engiitera, mi se fa4e la toate fabmile че!е marî de maminî agrikole, de kbtrb DD. Hei et Smitb la Bri-celey-Hel-iron Works (anrone de Dobîey) mi Smitb mi Asbby îa Slamford în Linebolncliire, unde se Binde ku 100 пъпъ la 255 iiramiî una.
Mamina de transnorî.
Mutarea unuî lukru de la un lok la altul чеге vsteri mhukdtoare, kum sunt omul, Bitele, ana, въп-tul mi aburul. A4este nuterî desBblesk o lukrare ku atbt maî mare ku kbt вог fi întrebuingate maî bine, adekb mal к и rnultb kunomtingb. îlonoareîe че!е înanoete transnorU Îukrurile mi le mutb sau le duk dela un lok la altul înkbrkbndu-le în snatele omului mi ala Bitelor. A^estî mimkbtorî însuflegigî, mergbnd îa nas mi ne lok netid, desBblesk o nu-tere kare sb mbsoarb, mi este nrekum unneazb: Flentru un mbgar 12 окъ. Dentru un kal    45 —
— omu   14 — — bou   57 —
— katbr 25 — — biBol 80 —
494
MEXANlCA AGRICOi/b.
Aqesti ггпшкъtorl însuflegin,! not desBblio nutere maî mare kbnd o transnortb trbgbnd'o dunb sine în oksb o dukb în snate, ku toate къ atumie au de în-einsu mi îmnrotiBirea че esb din frekbturb sa^ tbrbitura obiektuluî ne nbmbnt. Ku dregi însb гъ-tunzî mi numî între nbmbnt niiobiektul de transnortat se îmnsuiiieazb frekbtura nrin înebrtirea drugilor p mi a4eastb îmnuginare a dat idee de roatb, kare este mamina чеа maî de'ntbîu nrin kare se înlesnemte kbratul nroduktelor mia tuturor lukrurilor че авет
de transnortat.
Roata este o adeebratb maminb. Toate maminele n'au alt skon de kbt аче! de a înlesni mim_ karea mi de a agîuta nuterea ka se îneingb îmnro-triBirea.
în mexanika попогеапз че s'a tiп ьrit în bukuremtî se Bede kum roata umureazb гъ di karea unei greutbjjî.
Duoe roate nuse întro osie alkbtuesk o mamin ъ denlinb. La a4asta înxbinbndusb mimkbtoriî insufle-Ц1Ц1 desBblesk o nutere mare în transnortarea unuî lukru sau uneî greutbgî înkbrkate ne notîugb. Ачеа-stb ни te re  trebuîe se  birueaskb îmnrotiBirea sau frekarea   nonoareî ne kalea ne kare ътЫь roatele.   A4eastb îrnnrotieire este mare kbnd roatele shnt mi4Î, mi fbkute  dintr'o bukatb  de lemnu rbtunzitb mi gburitb la mizîok. îmbunbtbginduse roata s'a mikuiurat îmnrotiBirea mi s'a îndembiiat-oamenii a nune o greutate maî mare ne kotîugb. A4eastb înnrotriBire este ku atbt maî mikb ku kbt roata ва fi mai ишоагъ; nentru kare sfbrmit roata s'a îmbunbtbujt, mi dintr'o bukatb de lemnu oablb mi gberitb a deeenit o maminb alkbteitb din butuk, din
CAKbLE 495
smije, mi din obede. IIIi astbzi semtie къ înnroti-в'геа este k» atbt maî mikb ku kbt sniua roatelor este maî lungb, mi ku kbt raza osieîoreste maîskurtb.
0 datb че ku duoe roate oamenii au fbkut o kotîugb mi ku ualru roate un karu, eî au dobbn-dit nimte mamine la kare în хатъ mimkbtoril în-suflejjiiiî mi fak ka a4estia ku nuterea lor чеа тъг-ginitb, desBbleaskb un traeailîu, în mutarea unuî obiekt dela un lok Ia altul, kare este de гече orî mi de duoe ze4Î de orî mare dekbt dakb ar fi tras duoe roate sau ar fi transnortat greutatea ne snate.
Din a4est snor de lukru, fie kare noate în-gelege de kbtb de mare însemnbtate este nentru agrikulturb mestemugul rotbrieî ini al karbtbuiieî; у fiind kb ku roate bine fbkute mi ku кагъ bine notrieite, oameniî înze4esk lukrul lor.
Bunbtatea drumurilor are o mare înriurire a-sunra a4estuî traeail. O nutere de 7 окъ noate nrodu4e ne un drum bun un traBaîl la kare se чеге de 30 sau de 40 de orî maî mulflb nutere kbnd drumul este reu.
Kotîsga. Къгица чеа maî simnlb este ачеа ku duoe roate numitb kotîugb sau teleagb. Teleaga de un kal a mexanikului englez Crosskill, arbtatb Sn figura 47, are multe înlesniri nentru kbratul a orî kbreia повоагъ mi nentru înkbrkatul ne dbnsa în къ-tbme mare a fbnuluî mi a snonilor nrin mizlo4i-rea drugilor amezagî deasunra komului ei, kare este înfundat mi notrinit nentru kbratul norumbuduî mi a orî kareîa alt felîu de greutate.
Кбгвца. Къгица ku natru roate are foloase maî marî de kbt teleaga ne kare englezii, ku toate ачев-
496
MEXAîNÎOa   AiSKlCOi/l»«
tea, o întrebuingeazb toarte mult; fiind къ este mi чеа maîobÎ4înuitb la dbnuiiî. Къгица ostenemte kaiî maî nugin dekbt teleaga mi noate fitrasb de or че felîu de kal, mi maî mi4Î mi maîeftinîde kbt аче!чеseînxann» la teleaga engîezb.
Къгица de un kal a RobîIuIuî, arbtatb Ia fi» gura 48 mi kare este atbt de bine kunoskutb de киШваг-torî, s'a fost fbkut mi întreb-eingat de Dombasle din nri-чта ekonomieî че db în lot soîul de kbrbturl. Roatele de dinainte sunt ku o nalmb maî mi4Î de kbt че1е de dinanoî. Ачеа$1ъ къгицъ este snrin-tinb mi ьшоагъ, mi noate sluji la kbratul a tot felîu 1 de nouoare. în kouiuleîde s kbnd urî înfundate se nune mi grbne mi rbdb4inlmi ori че alte nrodukte. Roatele se not denbrta mi forma karul че! maî bun nentru kbratul snonilor mi a fbnuluî. Se noate nune în a4est kar mi пъпъ îa 800 ока de.fbn.
KarsL lu karul alzasian, arbtat în figura 49, se not înkbrka snoniî mi fbnul; lemne groase, stblnl mi tumurugî, netre de mtfar ь mi altele. Inima karuluî a-4eluîe se noate lungi mi skurta, dunb trebuiuga no-Boareî че are sb se ткагче ne dbnsul; rogile de dinainte sunt tot atbt de marî ka mi че!е de dinanoî. Ele se fak de un stbnjen de nalte ku skon de a mikmura înnrotiBirea, mi, nrin urmare, de a înlesni trasul; însb a4eastb înbîgime a rogiîor fa4e ka înkurkatul sb fie kugrbu de fbkut,
ТыъЬопца d'altembsrg, ТъгъЬопца îmbunb-tbgitb mi zisb d'altemburg, че o Bedem la figura 50, are folosul че1 de maî mare al telegeî, adekb de a fi чеа maî ишоагъ de tras, mi folosul kbrugeî, adekb stabilitatea. Toatb greutatea komuluî este nusb
vaporul Îs лсшсиьтииъ
497
ne roatele de dinanoî ka la teleaga ku duoe roate. Ku roatele de dinanoî sb db a4esteî tbrbboange toate înlesnirile de folosingb че le are kbruga RobîIuIuî.
Banoral in agrik»It«rei.
Bbntul îmbunbtbgirilor ne  aduse  un sistem nou de kulturb, kare sfbramb toate ideele iui toate metoadele agrikultureî moderne.   Nu e вогЬа a-kum de altb чева maî nugin dekbt de anlikarea ва-noruluî la toate lukrbrile nbmbntuluî: la arat, la grânar, la  sembnat,  la nrbmit,  la kosit, la scnerafo îa trierat mi îa kbratul nroduktelor. O mulgime de чегкъп, un numer mare de metingurî, oamenii 4eî maî seriomîmi че! maî nrakt?4Î din Engiitera au nri-mit sistemul a4est nou al D-luî Xalket ku че! mal mare interes.   Aflarea D-luî Xalket este menitb dea adu4e foarte însemnate rezultate în lukrarea nbmbntuluî,  kare este ursitba da kbiutigurî urieme, Lenea, nemtiinga, геиа-вотцъ a mun4itoriîor, ano-timnurile mi Bremuirele fireî sunt însinse. Maminele insuflate de skbnteea Dumnezeeaskb a genîuluî o-muluî, au nornit snre а гаче îndembnatikb Biegu-irea, mi sure a asigura o nururelnikb femire.
La anul 1857 în 14 a le îuneî august s'a fbkut-dune obi4eîu, o mare strbnsoare de ekonomî de momiî, че se numemte konksrs t grikoL La a4est koukurs era, între чег mulgi agrikultorî, mi faîmo-s»l I). Emer-Xobe. ЧеЧвет luî къ de odatb se nrin-se a se buda къ noate se fakb o minune agrikob. 6îtagiBb, zise, la че1 lan de grbu frumos; eu тъ nrindu къ într'o zi, din rbsbrita soarelui пъпъ !a sfingitul luî, boîu grana, boîu gunoîe iui boIu sembna.
82
498
MiSXAMCA ACKlCOLb.
fA bric A rea MAUilINhLOh.
499
Lauda englezului kultieator n'a fost demeartb! Intr'a-deBbr, era o minune sb sbвъгшеавкъ чтева atbtea lu-krurî într'o zi. însb, ku mexaniMeaska iskusingb че nu fa4e omul astbzî? Чееа че era nreste nutingb ku къц!ва anî maî 'nainte, akum este lukrul че1 mal lesniqos. Minunea, darb, ku lanul de ■ grb» se4erat mi din nou sembnat numaî într'o zi, Sb fbk» аевеа în 14 august din anul trekut. D. Robiu de la Gre-xone, че skrie în foaia numiţi, TKsrnal de Agriksl-tsrd nraktikdy adeeereuite къ agrikuîtorul engles în fantb uTa ginutkuBbntul. D.Emir-Xobe a se4erat ku se4erbtoarele, a strins mi a nus în snonî; narte din въчепш Fa bbtut, Га Bbnturat, Га mb4inat; din Ыпъ a rilbmbdit mi a kontu пъпе, mi, seara la чтъ, a osnbtat ku пъпе поиъ ne oasnegiî uî-migi. Lokul, în kare în dimineaga din 11 augus se undoiau sni4ele de gn>u ka Balurile, a fost în-trViea zi din nou arat ku Banorul, granat mi sembnat ku nanî de еагпъ. Eaka minunea fbkute nrin nuterea rnexanikb mi o iskusingb engleze.
4el че mtie kbt noate nlugul ku вапог nu se ва mira iumî dekum ka un пъ!ъгъи. Sn nîug ku вапог brbzduemte în meseze4Î de minute o gîu-mbtate de ektaru, adikb Гаче treabb la arat kbtu duobze4Î de kaî mi nu kustb dekbt чтч!-геч1 de kilograme de къгЬит ne оагъ. Tu isteg 4ititotorîu готъп fb sokotealb ne boi mi tblkuemte kbtb e-konomie adu4e mtiinga anlikatb la kultura кътпе-neaskb! 11 e bngb nlugul ku вапог lukreazb de minune mi mamina de bbtut nurtbreagb че'1 ziku lokomobih. 4ine se maî minuneazb nrin Engiitera de o maminb kare ka o dixanie îngite snoniî, mi
skoate îndatb de onarte naîele mi de alta grbungele gata de тъчта!? Adauge ъпкъ la asemine mmunatb maminb alta mal tot atbta de minunatb kare este moara nortatinb numitb a luî Kleîton, ne игтъ nibmbdarîul mexaniqesk, mi însfbrmit kuntorul nurtbreg amerikan, ku kare se fa4e пъпе nuind sus fbinamigîoslubnd пъпеа koantb, mi anoî snune'mî mai este de mirare къ se noate nre Гаче într'o zi un lan întreg de grbu în пъпе de mbnkat? Asta se kiamb nrogresî
Fabrikarea maminelor,
Sna din greutbgile че!е maî mari kare îmne-dekb întrodu4erea maminelor în gearb este къ n'a-вет ъпкъ în gearb o fabrikb kare se le fakb mi sb le nuîe la îndembna kultinatorilor. 4eî че Boesk а авеа mamine trebuie sb le kumnereîn strbinbtate mi ama sb le adukb ku marî keltuele. Aduse o-datb, katb se авет mi memterî kare se bmble ku dbnsele. А тъп duob aqeste neagîunsurî onresk nunerea în lukrare a îmbunbtbgirilor. 4eî mulgi din kultiBatoriî noştri ar fi în stare ka sb întrenrindb în folosul agrikultureî, a nronriuluî lor interes mi a înaBugirei пиЬМче, adu4erea maminelor; însb. . . .
Aqeste interesurî generale mi nai tikulare ar nutea fi înlesnite de un guBern luminat kare ar iuti kbt de mult но a te se fakb nentru gearb kbnd ar Beni în ajîu torul kultiBatorilor, nrin fa чег ea uneî fabme de instrumente mi mamine agrikole, îa kare s'ar aneksa mi o skoalb de meşteri menigî a se a-meza în felîurite lokurî mi a drege maminele; mi nrin fundarea de skolî nraktiqe de ngrikuîturb kare
500
МЕХА NI CA AGHICOLb.
ar skoate iui oamenî иизъцац! snre a lukra ku toate maminele.
Maminele че!е maî bune se fak în Franija iui în Engiitera. Din alie$te duob цеп ar trebui se adukb kultiBatoriî noştri maminele че ar dori зъ aîbb. Fabri4ele че1е maî Bestite ale Frangieî sunt a-че1еа a D-luî Meiamoron Dom bas Ie de la Roville Kngb Nancy; a D-Iuî Bodinla Rennes (Ille-et-Villaine), a D-luî Pinetla Abilly lbngb Labaye-Descartes Clndre-et-Loire); a D-luî Hallie Ia Bordeaux, a D-luî Jac-quet-RobiîIard Ia Arras; a D-Iuî Laurent la Daris? иЬ'ца cbâteax d'Eau; a D-luî Lotz mi D. Renaud et Lotz Ia Nantes mi a D-luî Callo lbngb lîaris.
în Engiitera fabri4ele че!е maî Bestite sunt a D-IuîGarett laReadiny; a D-!uîCIayton Schutt-Cer-vorth la Lincoln; a D-luî Howard Ia Betford; a D-duî Crosskill la Beverly; a D-luî Hornsby lbngb Grantbam mi a maî multor altora.
în sfbrmit, nentr» a nutea чшева къпъ1а опче maminb ва boî uii din orî kare narte alumeiBekî adekb a Frangieî, Belnieîuii Englitereî, mi a lumeinoub, sunt în îlaris treî kase marî de komisiune, kare se însemi-neazb ku ast felîu de trebî. A4este kase sunt: ачеа a D-Iuî Ganneron, qnai de Biîly 56; a D-luî Peltiei\ rue des Marais-Saint-Martin 45; mi ачеа numitb Materiei perfectionne, uliga Laffayete 35.
FINITUL