' ras USPJ&ISS Digitized by \jO> Digitized by Google Digitized by VnOOQle Digitized by Google s Digitized by CiOOQle PREFACIA Punu si la acestu studiu o prefacia, dupre cumu amu pusu si la cele duoe precedente, nu ca se spunu cetitoriloru cea ce amu voitu se făcu; câci aceasta le amu spusu-o in introducerea de la studiele judecieloru Dorohoiusi Mehedinții, ci ca se Ie spunu, de asta data, câ eu nu vorbescu in numele meu propriu, si câ, prin urmare, autoritatea ce trebue se aiba spusele mele vine de mai susu, de Ia autoritatea fapteloru ce se petrecu atâtu in agricultura tierrei noastre, câtu si in aceea a altora. Nu credu se fie unu singura omu, se intielege din acei ce se respecta, care se fi pututu dobândi, in cur- sulu vieții sale, indestula sciintia si esperiintia agri- cole pentru ca se poata comanda celoru-lalti in pute- rea unei sciintia personalu si directu dobendita in cul- tura pamentului. Noi toti câți scriemu imprumutâmu unii de la altii. Digitized by CiOOQlC In cartea de facia, fundulu sau tulpina ei, casedicu mai bine, este impramuraia din faptele ce amu obser- vata in agricultura româna din judeciulu Putna. Din . acesta punctaje vedere potu dice cultivatorului ro- mânu: ale tale dintru ale tale. La faptele culese, cu multa osteneala, in judeciulu Putna, si pe care le considera ca o tulpina adâncu inradâcinata in pamentulu tierrei, amu cautatu se a- daogu, pe unde amu crediutu câ este de trebuintia, si alte fapte noue, culese din agricultura altoru tierri si cari mi s’au pârutu mai folositoare de câta acele ce se gasescu in agricultura noastra^. Faptele nuoi, ce vo- escu a introduce in agricultura noastra, potu fi consi- derate ca niște altoae cu cari speru se se îmbunata tiasca agricultura tierrei. Astfeliu si din acestu punctu de vedere, altoaele oe aducu, faptele nuoi ce propunu a se adopta,- nu sunt ale mele, ci ale acelora ce sunt mai înaintați si mai invetiati de câta noi in producere agricole. . . ........< Se poate ca se me fi amagitu in potrivirea altoae- loru cu tulpina; inse sciindu câ cultivatorii noștri rid sunt de aceia cari urmeaza orbesce povatidirile te li se dau, spera câ voru sci lua;ceea ce Voru gasl biinu si de folosu in aceasta scriere; Cultivatorii practici afla metoadele cele nuoă,' im- bunatatiescu obiceiurile cele vechi; invetiati i studiază si unele si altele si cauta legele generale ale produ- cere! perfecte, economice st câta se poate mai âvan- tagioase. ’ ..... Ajutati de sciintia, cultivatorii practici cei intelii- Digitized byGooqIc ' . - ■ genți formulează cea, ce.se dice dogmele ag^plfqret La roiidulu loru vinu scriitorii >i vuJgarisaceea ce unii au studiatu, ceea ce altii au descoperim si practicatu. Acesta este concursnlu mutualii ic-si dau unii ah l r \ ’•'* * * ' ' ' toca: invatiatu cari.cauța,cpUivațoni capi practica,X scriitorii cari, propaga Ipcrurilp cpl# J/.upe, c^ altți au găsită si.alpi.Je, au.pra^tipatu.. , , Nu ven.imu, dara, in^intea cețjtori|oru npstri cp pr^ pria noașțca .autoritațe», ci pu. ^utotita,tea., smintii si a practicei, cu .autoritatea faptelorțp .pe, se pețrecii aipe in tiarra si pfara d^ . r.... . .. ce Sunt ipul|i egri, jp nșspiinți i Ipru ,.au djsu.p^,,cul- tivatorii români sunt nisce prosci, ș.i câ. ifau njpi.o, . sciintia, si apoi au venitu de (ap insiratp.iposj pegțosi pentru ca se-i .școața din prostia, se-^ cipplpasca, sp-i faca se fia cu sciintia.,Cultivatorii, audindu-i dau diji umere si-sicauth de treaba. De n’aru avea sciintia i • " t m n ' J'»i ; '.‘'.’t r. 3 V i cultivatorii noștri, cumu, ^ru pqțea(se fa^a c^,panipi\- tulu se producă, ca vitele se se imaltiasca.si ,c^ vppi,-.. turile se coversieasca cheltuelele si se lașa unu ca- stigu? De ®are ce toate aceste se făcu in tiarra noa- stră, ele se făcu cu sciintia; câci nimicu nu se poate face fora de sciintia. " Este adeveratu, cu toate aceste, câ in producerea agricole a tierrei, multi s’au deosebitu, au facutu stâri colosale, maimultu cualtu ceva de câtu cu sciintia pro- priu disa a agriculturei; inse, daca esploatarea omului este causa averei loru, nu este mai putienu adeveratu câ omulu acelu esploatatu a avutu si are in realitate sciintia de lucrările pamentului si de ingrigirele vite- Digitized by CnOOQle 6 PREFĂCU fora, sî aceasta sciintia s’a esploatatu dimpreună cu omulu ce o posseda. N’avemu de gându se cautamu desvoltarea sau perfecționarea mizloaceloru de esploatare ale muncii omului, ale sciintii si meseriei sale, ci numai se le con- statâmu si se le combatemu, scopulu nostru este de a alege sciintia din esploatare, a o redica pe unu piede- stalu inaltu, a ne închina ei, cauneizînecenehranesce si ne inavutiesce.si.aolua de basaacercetariloru noa- stre, a cauta, in fine,se o sporimu; câci in sporirea ca- pitalului de sciintia, consista progresulu si civilisatiu- nea. Si pentru a spori sciintia cultivatoriloru noștri vomu lua preceptele utile, metoadele bune, sfaturile intielepte ce ni le dau toti acei ce făcu autoritate in asemene materia. Astfelu lucrandu sperâmu a pune pe cultivatorii no- ștri injstare'de a se inaltia ei singuri la nivelulu cu- noscintieloru ce possedu cultivatorii cei mai înaintați din alte tierri, si cu aceste nuoe cunosciintie a îmbu- nătăți traiulu loru, a crescesiainmulti avuția si pute- rea României. ION IONESCU. Bucuresoi, 29 Octombre 1869. Digitized by t^ooQle PARTEA ÂNTEIA. STUDIULU STATISTICII i ALU JUDECIULUI PUTNA. i CAPITULUI. Priviri generale. . Ca se se poata predai agricultura unei tierri, trebue i se se cunoască constitutiunea pamentului ei, Întinderea, aspectulu si Împărțirea lui economica, pădurile si campiele, munții si văile, riurile si cele-lalte ape cur* getoare, clima, mizloacele de producere, condidunea si obiceiurile populatiuneloru rurale, si o muldme de alte notiuni. Acestea toate constitue partea descrip- , tiva. Dupe aceia trebue a se areta in cifre populatiu- | nea, muvementuluei, valoarea producerei pamentului, pretiulu arendei si a venderei lui de veci, numerulu puteriloru lucratoare, si altele. Acestea alcâtuescupar- ' tea statistica. Aceste duoe feliuri de notiuni sunt indispensabile pentru ca se putemu a ne face o idee curata si adeve- V Digitized by CooQle 8 AGRICULTrRA JUTJECIULUT PUTNA rata de agricultura unei tierri; căci cifrele singure, fora de partea descriptiva nu dau de câta nisce tabele, nisce resultate abstracte pe a carora cause si efecte nu le putemu studia. .Imbinându.inse pajtea descriptiva cu acea statistwa,-a|Ungemu la cunosciintia lucrului, constatâniu starea lui, sr vedemu ceea ce are buna si care trebugjse sementma^pce^uaiUTsi cea «erate reu si care~ trenue se se înlăture,'si’se se inlocueasca cu altu ceva mai bunu. La aceasta inlocuire tindu toate studiele si ostenelele noastre. 11 1 ? ’ ' Incependii studiului judeciului Putna din punctulu de vedere agricola si statistica, industrialu si com- mercialu, aruncâmul dupe obiceiulu nostru, o privire generale asupra stârei statistice. Statistica, propriu disa, ji’a facutu in tiarravreunu pasu mare mai ’nainte, din starea in care amu lassatu-o si amu descrisu-o in celu depe urma studiu alujudeciu- lui Mehedinți. Rccensementulu din 18^9‘ ne vă servi de basa si in 1869, tu toate câin cursudedece arini multe din cifrele constatate au trebuita se ied o mo- dificare oare-care. Pena la ofgatifearea âervîciuldi sta- tisticii prin o lege, care este si presintata Corpuriloru legiuitoare, nici că putemu face vre Unu pasainaintd: Nenorocita propunere, ee să fâcutii' de ă se desfiriitia raportori! statistici, si cate s’aăi priimitii cu mare Tn- tiala, a luata statisticii singurele mizloace efficace de a putea face ceva. Secretarii Ooniiteteloru pentiâneri- te, ce au inlocuitu raportorii, fiindu ocupati cu'o mtil- time;de lucrări, n’au timpulu a se ocupă si Cii acele privitoare la Statistica, si poate că multi din ei n’au nici Digitized by kjOOQle 4 .................. PRIVIRI GENERARE 9 aptitudinele cerute de la nisce agenti de statistica: si astfel#statistica,. cu taata importanua ce arp m Șfatu, ip judeci# știn comuna, a eadiuta la pamentu, .uiide jace neavându putere ca se șe redice, si spmearga in ante ... " ■ . .. . . . - . Ppcândula noi statistica sță in.nelucrarea aiuremer- ge cu pași atâta de repedi câta a și inceputu a cauta se se ridice intr’o regiune cu multa mai inalta simai vasta de câtu aceea in care a Ibsțupena acumu. iSta- tistica este in ajunulu de a-si marLtiermurii ei,sja-si preface.i nsași.defînitiunea ei. Mnlti invațiați sunJ.de parerearenuneia la defmitiunea lui Moreau de Jonneș si la toate cde-lalte numeroase, definitiuni:si a;priinH pe următoarea: stvdiulu raporturiloru omului cv, na- tura si cii societatea. Toate lucrârita cele mai de curendu făcute in statistica internationale sunt indrep- tate spre, aceasta nuoa defimtiune. .• . ,■■ Pe cându lumea moderna merge înainte si repede cu sciintia, care face gloria si puterea ei, noi stârnii,- in privirea statistica, ca si ologulu din evangelia , stâmu asceptându omulu carese rie'ie si se ne bage in apa, cându va veni ingerulu Domnului si va tul- bura apa. Ingerulu-va veni, legea pentru organi- sarea serviciuluj'siatpsticu';se ya .fcce,- dar omulu cându va veni ? Omulu car ese nu fie unu siefu de divi- siune in ministeru, 6i unu -savanta capabile de a con- duce~lucrârile statistice. Qmplu acesta >re, Qjtașdm- naiate atât# dp purm^toar^Jn luorârile statistic^ câtu Congresul# internaționale de statistica, de la Haga, .a admisu in unanimitate ca se se invite toate guvernele Digitized byCiOOQlC 10 AGRICULTURA JUDECrn.TT PUTN’A a pune in capulu serviciului statisticii oameni compe- tenti, oameni cari se fie la inaltimea missiunei loru. Ne avendu omulu invâtiatu care se dirigeze lucră- rile statistice spre scopulu celu urmaresce sciintia si spre foloasele ce le avemu in vedere, ne avendu legea care se reguleze lucrările de statistica officiale si se ne dea cifre investite cu toata autoritatea ceruta, ne avendu, in fine, agentii care se culeaga faptele ce se esprimu prin cifre cu consciintia despre raportulu ce ele au cu omulu si cu societatea, suntemu siliti a face ceea ce putemu: si asia cu documentele statistice pu- blicate până acumu si cu faptele ce amu pututu culege noi insine la facia locului, vomu da oare care noțiuni statistice asupra judeciului ce l’amu luatu in studiu. In constatarea, deara, prin cifre, a stârei presinte a judeciului, avemu foarte mari difficultati. Acestea, spe- râmu, se voru lua in considerare de cetitori si-i voru face se fie indulgenti la toate neajunsurile sau lacu- nele ce voru găsi in aceasta scriere, si mai alesu in partea ei statistica. CAPITULU II. TERRITORIULU. § 1. HOTARELE JUDECIULUI. Judeciulu Putna se afla la marginea judeciului Rom- nicu-Seratu, avendu de hotaru in aceasta parte Milco- vulu de la obârșia lui pena la Focsiani; eara de acolo Digitized byCiOOQlC TEBRITOBIVLU. HOTAEELE JUDECIULU 11 înainte un siantiu care merge peste campîapenâînSÎ- retu la satulu Blelianii, facendu o mulțime de cotituri. Acesta este hotarulu data jadetiului de către Ștefan- ceZ-Afare*) care, luanda tienutulu Șiretului, a mutata hotarulu de la Siretu si Trotusiu la Milcovu. Milcovulu, deara, incepe a servi de hotaru delais* vorulu lui si până la Focsiani. De aici intra in jude- ciulu Romniculu-Seratu sl, dupe ce cutriera campia, vine de se varsa in Putna din josu de Mândrești la Restoaca. De la Focsiani in josu hotarulu judeciului Putna este unu siantia, ce pleaca din Focsiani din susu de Tabacari, trece la Mândrești, apoi la Lamoteasa, *) Cetimu in Cronica lui Grigorie Urechia, intitulata Domnul tierrei Moldovei si viatia loru, armatoarele despre hotarulu tierrei: Cap. XII fada 128; editiune de Jassy. Annulu 6983 sau 117S dupe Cristu. „Intielegendu Stefanu-Voda că adeveratu Radu-Voda cu oa- stea sa ’i vine asupra, Genarie in 13 dile, au trecutu Siretulu, si mai susu de Rdmnicu si-au datu resboiu vitejesce; si de ambe părțile multa varsare de sânge s’au facutu, si cu vrerea lui D-zeu remas-au isbânda la Stefanu Vodă; eara Muntenii perdura resboiulu. Dat-au Stefanu-Voda voia ostei sale se prâde in trei dile, câtu voru putea, in Tiarra Româneasca; si pra- dându ostenii, adus-au multa dobenda. Si zebovindu Stefan- Voda acole, pena a se strânge oștirile toate, aduc^ndu si prea multi din boerii Tierrei Romanesci, si alti oameni de frunte, acolo au pusu de au vorobitu si au tocmitu, de au despârtietu din Milcovulu celu-mare o parte din pereulu ce vine pe ISnga Odobesci si trece de dâ in apa Putnei, si acolo pena asta-di este hotarulu tierrei Moldovei si Tierrei Romanesci. Eara mai înainte era price intre amendoue tierîle: câTierra Munteneasca vrea se fie hotarulu seu pena in apa Trotusiului; eara Moldo- venii nu’i lașa, p&na au vrutu D-zeu de s’au tocmitu asia. Si au luatu Stefan-Voda cetatea Crâciuna cu tienutu cu totu, ce se chiama tienutulu Putnei, si l’au lipîtu de Moldova; si au pusu pârcălabii sei, pre Vâlcea si pre Ivanu? Digitized by CiOOQle 42 )/.).,. ACKICVLtH’RA JUDECirLU PCTNÂ ;J ' •Amintii, Go'oganu. nângulesti,"Malurile, pomnfceim, ■Bolboaca) (jdrfea^ca'if ving la. Corbu?' uh^e rdttt'dih joșii de ^ĂWoasa. *' Ăceștn șîanți^ servita de hotâru între Principatele române, cu.tf^ce- ii& juPp'iritre jfcalîtyWwt^ înai s.ăsu, poarta nu- iheltf.de Siretielui J ‘ / J 1 " /' ......... / -! Sirbtulu jlespatfi sce. achmil judeciulu Patria de jrideciuîu Tecuciu,' fneependri din dț^ptuîd .locului disu Capulaypracului si mergendu înjosii pena la Blehaiu. Jâdecirild Putori este' deara, iytre judeciele KommcuȚ Sei'ata si tecuciu, sau'intre Milcovti si Siretii. -Judeci ulu Putua șe hotarasce spre apusa si cu Tran- silvania prin nisce semne hotare cari sunt departe de a fi acele naturale statornicite ■ tota de câtime Stefan- cel-Ma^re, după ce a batutu si biruita pe Mateiasiu Cor- vînu, acele aretate si prin hrisovuludata Vranceniloru la 1736 de catre Gregoriu Ghica Voevodu /care dice câ hotarele supt verfurile muntijoru Stogu, Baneu si Lacâatia precumu se scurgă apele*). Hotarele din a- *) \ ,xChrisovulu. liij Gxigvrie Ghica-Voevodu diu 7244 Uțuarie 20, adeca din 1,736 duce cunQ^cutu câ. oamenii din Vranceaau 'venh^ si au are tatu o mărturia botarniea de lu MironuDima, vornieu de Vrapee^.din 7243.in care dice câ din porunpq. lui Constanținu-Voda au. fostu oronduitu . se mearga. Iar munții Vrancii unde se hotarasce cu. Ungurii si câ acolo, au. yen^tu si . JcomîssariuJu general ud u • de Sibiu' Vaer .sL imjireu- ^lând^ țnuntclui. unde., se ,scurgu ap^le spre Mol- * t jo^ya si tiarra ‘ungureasca ai p’au. hotaritu, ca upgurii. .s^ tie 7 pârtile, muntijoru despre țiarra lorn ii Vrâncenii pe acele des- , pre Vrancea». din yerfulu ;muntHoru, precumu. se ^curgu apele ' spre țiărra Moldovei, precumu s’au.tienutu.simai/nainte. iara vârfulu niuntjlaru .se .incepe .din obîrsia Oituzului.si merge prin muntele Stogu, si prin inuntele Buneu, si prin muntele Lacâu- tiului de unde se incepe Zabala. Digitized by TERRITORIUI l • HOTARELE JUDECI ULUI 13 • ceasta parte a judecinlui sunt calcate din timpu in timplii sinu respecta astadi* cijmu.au^ însemnate în urma c^pir^ cefe uu. ce s«au in anuLn trestii. nu:șu^p^ pe 'linia necontestata, ci cu multa mai in intfujn tiqyr^. de câta linia jm cye ^e.prpia, d?Wiifiarea . (,)/(; hl ‘ Hoianuu tierrei m partea judemuli^P^^ pe yu hot^ula S^ ,pște îWecittu^^ de .la P^a^ 9^1^. spe pe, diare mqțeO^ in.^erfu, si de afei trepe inp^nțelfl(C^rpele;& ^ pe Jscursiira de ’âpa p^ Digitized by VnOOQle in 1832, cu vcasiunea appiicârei Regulamentului orga- nicu. Dara, cu toate acestea, si acestu judeciu nu este in conditiunile acelea care se cara a se menține o re- gulare de territoriu defectuoasa si prejudiciabila gu- vernantieloru, mai alesu acumu inurmarealisarei uni- rei tierriloru surori. Asia cumu a fostu statornicita cea mai de pe urma regulare a intinderei lui, in 1832, judeciulu Putnaare • o linia despărțitoare de judeciulu Bacâu, foarte putienu inlesnitoare populat’uniloru rurale, in cautarea inte- reseloru ce au cu administratiunea. § 2. ÎNTINDEREA JUDECIULUI PUTNA. întinderea suprafacei territoriului judeciului a fostu însemnata, de câtre cornisiunile statistice din 1859, cu suma de 160,557 fâlci. Intr’aceasta întindere nu intra de buna seama si territoriulu muntosu al Vrancei, alecârui suprafacia este de 75,871 falei. Adaogându si aceasta întindere adjungemu la suma de 236,428 fâlci, sau 333,383 hectare, sau 168 leghe, câte con- tiene judeciulu, după mes,urarea făcută pe cele mai bune hârti. § 3. REGIUNELE JUDECIULUI. Acestu judeciu are duoe regiuni bine determinate: regiunea muntenoasa, in care se afla Vrancea, si re- giunea de campu ce se întinde in siesulu in care curge riurile Milcovulu, Putna si Siretulu. Siesulu incepe 2 Digitized by t^ooQle 18 AGRICULTURĂ JUDECIULUI PUTNA de la poalele ttulntilotd Măgari si Deildla-fttaY^ pe care se afla podgoriele judeciului, si fornieazi regidneâ de campu a judeciului. Siesulu merge înainte esiendd dîh judeciu penă la Dunara. Intr acestu siesu ifrigatiu- nile, ca apa scoasa din gârlele Putnei, sunt linul a din obiectele cele mai importante ce caricterisa campia judeciului. Irrigatiunile sunt aduse astâdi numai la grădini, cu toate acestea ele se potii întinde si la fo- netie si chiar la tiarrine, atâta de favorabila este su- prafacia siesului si cdrentulu apeloru curgetoâre țe’lu riureaza din toate părțile. § 4. ASPECTULU JUDECIULUI PUTNA. In judetiulu Putna sunt munții despre Ardealu si câmpia despre Siretu si Dunarea. Regiunea de munte occiipa toata Vrancea si se întinde până Ia poalele Ma- gurei si a Deaiului-Mare, cari sunt de aceasta pârte malurile cele înalte ale Șiretului si contespuricld dl acele de dincolo de Siretu. Intre Magurâ si Dealulu- Mare de o parte, si intre Siretu si Milcova, de di ta pârte, se întinde campia imensa si foarte pucinu accidentata din judeciulu Putna. Regiunea de munte coprinde Vrancea si din plasa Zabrâutiu, de la Racoasa in susu, comunele Racoasa, Mârastii, Câmpurile, Vizantîa si Sovcja; ear din plasa Racâciunii comunele Cotiofanestii, Bâlca si Borsianii; din plasa Gârlele, Miera, Sindrilarii, Reghiu, Poenitia si Capatanu. Aceasta regiune de munte are de o parte Mil- covulu, si de alta Trotusiu; ear ia marginea ei sunt pod- Digitized by Google TERR1T0RIULU. ASPECTUEU JUDECIULUI 19 goriile. Vrancea din vechime se întindea din apa Milcovului până deasupra Odobestiloru, si apoi linia Magurei pedrumulu Vrancii prin satele Jarâstea, Tie- festii, Sătula nou, Crucea de susu, Movilitia, Margi- nea Paunestiloru, a Ruglnestilorn până in Trotusiu, cu- prindieada mai toata plasa Zabrâutiulpi; si din plasa Gârlele de la Odobesti pe Milcovu in susu pena ia ho- tarulu tierrei; si satele din Racâciuni de la Ruginești in susu pe Trotusiu până inCasienu, coprindiendu si Casienulu. Populatiunea din mai toate aceste sate pa- streaza si până astadi datinele, obiceiurile si portulu Vranceniloru, remasi singuri nebantuiti in rediesiele loru. Regiunea de munte propriu disa vine până in marginea podgoriiloru, de la Odobesti si până la Ru- ginești aproape de Adjudu. La gura Domositiei se afla si astadi unu drumu părăsit t ce se numește Drumulu Vranceanulai. Satele din Vrancea de astadi sunt pe apele Putna, Zăbala, Nâruja, Vasuia, Hâulisca, Vidiautiu, Vidra si Tiqherisin, si anume: pe Putna de la hotarulu Gârlele in susu, Irestii, Calimanu, Vidra, Ticherisiu, Colacu, Podurile, Vallea-Sarii, Prisaca, Poeana, Barsâstii, To- pestii, Negrilestii, Tainicii si Codia; pe Zăbala, Nâru- ga, Prahuda, Paltinula, Spulberulu si Nereju; pe Na- ruja, Nistorestii, Ferestâu si Vallea-Ncagra, pe Va- suia, Sacatura-Vasuia, Haulisca, satul u Haulisca si Paulestii; pe Vizantu, Găurile si Volosicanii; satele Spinestii, Bodestii si Rugetulu sunt pe dealuri; pe Vi- dra sunt satele Purceii si Ticheresiu, si sătula Saca- tura-Pârosulu aproape de Putna. Digitized by VnOOQle 20 AGRICULTURA JUDECII LUI PUTNA Plasa Gârlele începe din susu de Focsiani cu sa- tele de pe Milcovu Orbenii, cari s au intrupatucuFoc- sianii, Gâgestii cari s’au spartu, Panticestii, Slobodia- Vidrascu, Botestii, Pâtiestii, Vinasâstii, Grodiestii. Tergulu Odobestii, Capâtanulu, Miera, Sindrilarii de josu, Poienilia, Reghiu, Sindrilarii de susu, sau Andre- siu, de aice in susu pe Milcovu penala Obârșia lui la Munteoru nu mai sunt sate. Capâtanu si Miera sunt in plina regiunea muntenoasa si tienu de Vrancea, cu toate aceste ele făcu parte din Gârle, despartinduse de Vran- cea prin hotarele moșiei Miera, Jarestea, Odobestii si a Varsaturei, adeca parte prin scursura Mâgu- rei si parte pe coastele ei pena la pereulu Bâlosi- loru, ce trece între Cucuctii de sub Mâgura, ce tienu de Gârle, si Calimanu ce tiene de Vrancea. Hotarulu între Gârle si Vrancea trece Putna din susu de Cucu- eti si se sue la scursura Dealului-Mare, ce desparte cursulu apei Putna de cursulu apei Siusitia avendu toate satele de pe amenduoe părțile Putnei de la Cu- cuetii de sub Mâgura si Iresti pena la Fâurei în câm- pia. De la capulu Dealului-Mare hotarulu plasii Gâr- lele (asia numitu pentru ca întrensa se afla amen- duoe gârlele ce se iau din Putna) coboara la Siusietia, si vinu pe cursulu apei la Putna pintre Petrescani si Bizighestii, trece Putna lassându Faurii în plasa de Câmpu a Biliestiloru si vine pe siosea in Focsiani. Măgură se afla intre Milcovu si Putna; ear Dea- lulu-Mare intre Putna si Siusietia. Pe coastele Magurei se afla schiturile Boloculu de călugări deasupra Padoreniloru, Scânteia de caluga- Digitized by VnOOQle TER1T0RIULU. ASPECTULC .HI I?|f Ml 21 ritie in dreptuiu Boiotestiioru și lamina de călugări in dreptuiu Vitânestiloru. Malulu Putnei din dreapta despre Măgură este multa mai josu de câtu celu din stânga. De la Tiefesti spre Bâtinesti malulu Putnei se micsiorease apropiindu- se de câmpia in care se duce Putna cu amenduoe gâr- lele sale si cu canalulu ce duce apa la Focsiani. Din susu de plasa Gârlele si din diarea Dealului- Mai e începe plasa Zabi âutii, care merge alâturea cu Vrancea pe din josu de monastiiile Vizantia si Soveja pena in munții de la hotarulu tierrei despre Ardealu. Din munți de la hotaru vine alâturea cu judeciulu Ba- câu desparțindu-se prin linia ce este la Paunesli de plasa Râcaciunii pena ce ajunge in siosea din susulu Șiretului si in apa Șiretului la reversarea pereului Za- brâutii. Apoi din Siretu si din siosea linia plasei Za- brâutii vine pre sub dealulu Panelului despartindu plasa Zabrâutii de plasa Biliestii, trece Siusietia si esa in dia- rea Dealului-Mare, in dreptuiu satului Serbii, dându capete cu plasa Gârlele. In aceasta plasa suntu multe sate in regiunea de munte, situate pe Siusietia sau în apropierea ei; eara a- cele situate pe Zabrâuti se tienu mai multu de regiu- nea de podgorii, adeca de dealuri si de câmpia, de câtu de regiunea de munte propriu disa. Pe Siusietia suntu satele Satul-Nou, Repedea, Vamitia cu schitulu, Ver- dea, Racoasa, Marestii, Ciurucu, Vizantia, Rotilestii, Câmpurile si Soveja, tote aceste suntu in regiunea de munte. Panciu, Crucea si Strâoanii suntu in regiu- nea de podgorii; ear Diochetii, Sparietii, Monastioara, Digitized by VnOOQle 22 AGRICULTURA JtJDECIULUI PUTNA Ciolanestii, Movilitia sichiaru Paunestii suntu pe Zabrâ- uti, sau aproape de vailea prin care curge aceasta apa. Plasa Râcaciunii începe de la Poiana Tiegancii, Seciurile, diarea Caregnei, Boulu si Paunestii despre plasa Zabrâutii si vine aproape de siosea in drumulu de ia Bizighesti la Domnești. De acolea apuca ia văile si cuprinde loculu, de aproape o posta in lungime, din- tre Siretu si siosea, trecendu si dincolo de siosea pena unde trece sioseaoa apa Zabrâutii, si mergendu pe lângă aceasta apa pena in Siretu. Aceasta parte de pamentu, din apa Zabrâutii si pena in apa Trotusiu- lui, se afla la capetulu plasei Zabrâutii, si intre siosea si Siretu, si este in regiunea de câmpu. Regiunea de mui te din aceasta plasa nu coprinde de câtu satele ce se coboata in vailea 'Irotusiului, precumu suntu Copa- cestii, Lunca-Dochiei, Cornatielulu, Cotiofanescii, Bor- siestii, Bâlca și Urechestii. Pe vailea Domositiei se afla din sususatulu Anglielestii, ce are si mori pe pdreu, si din josu despre Trutusiu satulu Ruginestii. Copacesiii vinu pe dealu intre Domositia si Trotusiu, din susu de Ruginești. Toate celle lalte sate de la Trotusiu in susu pe Siretu si mai alesu de la Adjudulu-Vechiu, ce se afla pe malulu Șiretului, precumu Adjudulu-Nou, suntu pe malulu dreptu alu Trotusiului si suntu situate la poalele dealului Ciotolomu, in crepeturile dealului, a- vendu fie-care câte unu pereu pe ale cârue maluri s’au fâcutu casele. Poalele acestoru dealuri ce se sfârsescu in siesulu Șiretului lângă siosea si nu de- parte de cursulu apei Șiretului, sunt coperite cu vii și pomi roditori. Podgoriile scotu vinuri bune si câteva Digitized by Google TjiRRITORIULU. ASPECTULU JUDECIULUI 23 sate sunt chiaru renumite pentru cualitatea vinului. Mai toate podgoriile din judeciulu Putna occupa poa- lele dealuriloru ce au [facia către Siretu si siesulu lui, de la capetulu din susu alu judeciului, de la Parava și pena la Odobesti, intr’o lungime de cinci poște. Toate poalele dealuriloru sunt coperite cu vii aparținând u la satele Parava, Drâgoestii, Orbenii, Scurta, Cu- cova, Vallea-Rea, Mândrestii, Pancestii,. Sascutulu, Contiesui si pena la Trotusiu. De acolo podgoriile incepu pe dealulu dintre Domositia si Trotusiu, si mergu pe poalele dealuri’oru la Ruginești, Paunesti, Movilitia, Straoanii, Crucea, Panciu si Tiefestii pena in vallea Putnei; ear de la Putna începu pe poalele dealu- lui renumitele podgorii de Odobesti cu Jarîstea si Văr- sătură si pe câmpia cu podgoriile de la Biserica Caza- clieloru si Biserica lui Caragea pena in vallea Milco- vului. Trecendu Milcovulu, regiunea podgoriiloru con- tinue in judeciulu Râmniculu totu pe poalele dealuri- loru. Faraoanii si Vârtisicoiu sunt dincolo de Milcovu și in dreptulu Odobestiloru cu o producere de vinu de o cualitate superioaria atâtu pe dealu câtu si in văile si egala Odobestiloru. Vallea insusi de aici, ca si acea de la Caragea si Cazaclii este pe o mare redicaiura si apa se afla Ia o mare adâncime. Lipsa de apa se indestuleasa in regiunea podgoriiloru cu apa ce vine pe canaludin Putna si merge la Focsiani si cu apa ce se ia din Milcov. Plasa Biliestii este o adeverata plasa de campia in toata puterea cuventului; câci aice nu e dealu nu e vale. Vallea ei este numai siesu, pamentu intinsu intre Siretu si Putna, si intre Putna si Milcovu, siesulu Sire- Digitized by Cr.ooQle 21 ’ AGRILULTURA JUDECIULUl PUTNA tului, alu Putnei si alu Milcovului, siesu in care aceste ape si-au sapatu matca aceea prin care curge o apa li- na si blânda ce nu aduce de câtu lutu si nesipu. In acestu siesu suntu bălti făcute din isvore si mentienute pe mari întinderi de pamentu, astfelu ca apa atâta de necesaria vegetatiunei devine pre abundentia ei pre vatametoare pentru ca se nu inceapa oamenii a se gândi seriosu la sbicirea mlaslineloru, la uscarea bâlliloru; câci precumu trebue se aducemu apa a- colo unde este necesaria spre a uda plantele, spre a le adapa cu deasa, cumu sedice, asemenea trebue a o nimici din unele locuri din aceasta plasa unde este atâtu de abundenta câtu nici seaca, nici se sbiceste. § 5. MUNȚII. Munții din judeciulu Putna suntu cele mai dupe ur- ma ramificatiuni ale Carpatiloru; ei suntu parte în Vrancea si parte în Gârle, unde se afla Măgură pre ale cărei poale sunt situate renumitele podgorii de la Odobesti, parte in Zabrâutiu unde se afla Dealulu-Ma- re la ale cărui picioare sunt întinsele viidelaCrucea- de-Josu, Panciu si Crucea-de Susu. Măgură si Dea- lulu-Mare se despartu prin riulu Putna si lașa libera intrare in regiunea de munte propriu disa, si care co- prinde toata Vrancea. Sunt mai bine de 55 de ani de cându Vrâncenii au esietu cu judecata de sub stepanirea marelui boerulor- daclie Rosnovanu. Proprietari ai pământului, Vrânce- nii au impartietu munții loru in 14 parti de o potriva Digitized by VjOoqIc l ERUlTORHUiU- MUNȚII 25 dându câte una fie-câreia din comunele ce au luatu parte la cheltuelele de desrobire. De atunci (1814) si pena acumu, numai munții Tul- nici, Negrilesti si Barsâsti au remasu nesubimpârtiti. Impartierea muntiloru este următoarea: 1. Laposiulu de josu si Farulu sunt ai sateloru Ne- regiu, Spulbera si Paltinulu. 2. Laposiulu de susu si Muntisioarele sunt ai sa- teloru Nârugia si Nistorestii. 3. Sboina, Dealu-Saraturei la Spinesti, Vâsuia si Ferestâu. 4. Petrosu, Cobalasiulu de susu si de josu la sate- le Valea-Sarii, Podurile si Prisaca. 5. Verdele la satulu Volosicanii. 6. Musiatu si Vetrila la satele Poeana si Bodestii. 7. Giurgiu la Bârsiesti. 8. Pâiusielele la Negrilesti. 9. Capulu Codii de susu la satele Găurele, Purceii si Secatura-Perosulu. 10. Mizloculu Codii la Paulesti si Ilâulisca. 11. Capulu Codii de josu la Vidra, Ticherisiu si Calimanu. 12. Misiena la Rugetu si Colacu. 13. Macradeu si Piscu-Lepsii la Tulnici. 14. Petricelele pena in apa Tisitii la Codia. Cela mai inaltu munte din Vrancea este Petrosu. Verfulu celu mai iualtu alu Măgurii, ramulu de munte dintre Milcovu si Putna, este la Titila, deasupra schitului Tarnitia. Din verfulu Titilei se vede de o parte Vrancea cu frumoșii sei munți, si de alta câmpia Digitized by CnOOQle 26 AGRICULTURA JUDECIULUI PUTNA din judeciulu Putna. Vederea se intinde in judecile Râmnicu , Tecuciu, Galați si Braila, si nu se o* presce de câtu la munții dintre Donarea si Marea Neagra, ce se afla dinclo de Saccea si Tulcea. Fru- moasa privire din verfulu Titilei resplatesce oste- neala ce pune cineva pena ce ajunge la densa. Sui- rea cea mai indemanatica este acea de la Vitânesti si tiene doue oare pena la schitu; ear de aici pena in ver- fulu Titilei nu este de câtu { de oara. Suirea se pote face calare. Coborirea este mai grea de cât suirea, ea tiene patru oare, facendu-se pe la schitulu Schan- teia si esindu la Bolotesti. In Vrancea poate intra cineva cu trăsură pe la Vo- losicani din partea stânga a Putnei si pe la Iresti din partea dreapta a acestui rîu. Drumulu de mersu cu carulu este de la Volosicani la Gâuri si înainte la Vizantia si peste dealu in vallea Siusitii. Asemenea este drumu pentru caru pe la Vi- dra prin Tichirisiu, Colacu, Vallea-Sarii, Vasuia, Co- dia si Putna in susu pena la Gura-Lepsii. De la Vallea-Sarii, afara de drumulu ce apuca la Putna si merge la Ferestaie, mai suntu si alte dru- muri la ferestraele de pe Naruja pena sub polele mun- telui Verde si pe Zâbala pena in susu de satulu Ne- regiu. De la Neregiu este drumn de caru ce trece peste dealu in vallea Milcovului. Cele-lalte comunicatiuni din munții V^ancii se făcu pe potece. Po'ecele cele mai însemnate suntu plaiulu Codii, plaiulu Vallea-Neagra, si plaiulu Laposiu. Pe aceste trei plaiuri se sue la munți oile si cele lalte Digitized by VnOOQle TERRITORIULU- MUNȚII 27 vite ale Vranceniloru. Numerotoarea oiloru se face la Sovegia, Codia si Vallea-Neagra. Toți Vrâncenii din capetul de josu ala Vrancii suntu obligati a veni cu vitele la Vallea-Neagra. Plaiulu Sovegii este unu plaiu mare prin care vinii si se’ducu vitele austriace. Elu începe de deasupra Sovegii si merge la Sboina-Neagra, apoi la Sboina- Verde si de aci sue la Clabuculu, trece la Stânisioara si ese la Cetâtiuia, la vama Oituzului. Plaiulu Codii începe la Gura-Codii si se bifurca in doua potece: una sue la Macradeu si alta apuca picio- rulu Codii si ese dreptu la Hârtanu in Ardealu. Plaiulu Vallea-Neagra apuca muntele Verde si trage la Poarta de Ventu pe la Petrosu. Plaiulu Laposiulu merge in Sboina si de acolo in Musia. Suntu si alte potece in munți; insa mai putienu fre- cuentate, precumu poteca de la Fundulu Creminetiului, de la plaiulu Ungurasiului, de la Piva, de la Lepsia, de la Paltini, de la Tabla, de la Buneu, de la Mun- teoru, etc. Pe plaiuri si poteci mergu Vrâncenii cu vitele la stânele ce au in munți. Suntu in munții Vrancei 32 de stâni, si anume: 1 in Sboina-Neagra, 2 in Sboina- Verde, 3 in Bi adu lui Bucuru, 4 in Macradeu, 5 in Capulu Codii de josu, 6 in mizloculu Codii, 7, 8 in Capulu Codii de susu, .9 in Condratulu, 10 in Craculu Condratului, 11 in Pausiele, 12 in Pausioae mica, 13 in Zimnici, 14 in Muntisioru, 15 in Verde, 16 idemu, 17 in Petrosu, 18 in Cabâlasiu de susu, Digitized by Cr.ooQle 28 AGRICULTURA JUDEC1ULUT PLINA 19 in Giurgiu, 20 idemu, 21 in Misia, 22 in Vetrila, 23 in Frumoasele, 24 in Sboina, 25 idemu, 26 in Misina, 27 in Laposiu, unde mai suntsi stânele 28, 29, 30, 31 si 32 in Vcglu. In anulu 1868, Vrâncenii au suitu in munții loru spre pasiunare 1586 vite cornute, 206 vite de cai si 34,136 oi, dupe cumu se arata in tabela următoare, luata de la numeratorii vitcloru: | No. corentu Numirea Comunei Vite corno- rate | Cai si cpe || Vite mărunte Numirea M u n t i 1 o r u 1 Spinpstii 120 23 931 Sboina 2 Vizantia 16 3 16 Macradea sau Lepsia 3 Pneana 145 — 2.049 Mussia si Vetrila. 4 Cod ia — — 1,884 Petriceana. 5 Paulestii. . • . . 86 14 2.215 Strungeie si roada. 6 Tuinicii • 18 37 2,001 Lep^sia si Maeradeu. 7 Vidra. . . 174 7 2.597 Codia. 8 Bârsestii 153 — 2,729 Mussia si Ghiurgiu. 9 Uaulisca — —• 1.778 Codia. " 10 Colacu 154 22 1.337 Fruntisorile. 11 Vâsiia ....... 156 8 1,107 Frumoasele. 12 GAurile 127 20 1 986 Codia. 13 Nâiuja, — — 2.201 Lapussiul. 14 Podurile 92 22 1.632 Cabalasiu. 15 Vallea-Sarei • . . 79 17 1.290 Petrosu. 16 Volosieanii .... 78 — 954 Verdele. 17 Nogrilestii 6G 10 3.594 Paiunlile. 18 Pârosu —— — 1.052 Sburat ura. 19 Pal tinnlu — — 1.013 Furii. 20 Nistorestii — — 1.110 Muntisoarile. 21 Ferostâu 94 17 369 Misina. 22 Vallea Neagra . . 34 l,5s6 6 206 291 34,136 Valea Neagra. Munții Vrancil sunt coperiti in mare parte cu pă- duri ce se esploateaza prin ferestae. Numai pe Putna Digitized by CiOOQle TERRITORIULU. MUNȚII 29 si Lepssia sunt peste 100 de ferestae. Se socoate, in termene de mizlocu, câte 1000 dulapi de ferestâu. Asemenea sunt ferestae si pe Codia, Nâruja, Misina si Zâbala. Avuția insa cea mai însemnata din munții Vrancii este sarea, care, in multe locuri, se afla in facia pămân- tului si a câria esploatare ar fi multu mai putienu co- stisitoare de câtu sarea ce se scoate din fundulu dea- luriloru de la tergulu Ocnei. Mai totu territoriulu Vrancii este plinu de sare. La dece locuri se vedu goale stâncele de sare, si anume: 1. Muntele Sboina in hotarulu Sovejei si munte- le Bodescu in hotarulu Vrancii, despartitu in doue de pereulu Siagâu ce dă in apa Lepsii dreptu pisculu Sârei unde este pichetula No. 118. Muntele Budescu este proprietatea D-lui C. Neagu, vranceanu, ce au cumperatu-o de la satele Colacu si Rugetulu. 2. Muntele Petrosu are sare in piciorulu despre resaritu si in malulu pereului Petrosu. Sarea este ia unu stătu de omu sub pamentu, si de multe ori fuge pamentulu si remâne goala stânca de sare. Sarea se cearca infingendu in pamentu unu păru, si daca parulu stă de a mai intra, atunci este semnu ca a datu de sare. 3. Muntele Misina are sare in malulu pereului dreptu pichetulu No. 123. 4. Muntele Muntioru, la hotarulu Vrancei despre Romnicul-Saratu, are sare in facia pământului. 5. In dealulu Poenii, in satu la Bodesti, sarea este esieta afara de pamântu lângă pereulu Albiana. 6. In Dealu la Vallea-Sarei pe pereulu Saratu este Digitized by pi- niune sunt: esistentia de apa sarata (aceasta singura n'ar fi o proba destula căci si marnele saliferc pătrunse de apa dau nascere la salamuri); . 2. Se vede duoa gropi depărtate una de alta de vre o diece stângini si umplute de lemne de diferite esentie. — Aspectuhi acestora lemnarii arata ca ele suntu asiezate acolo de mâni de oameni, ear nu aduse de’intemplari.— Vechile esploatatiuni de la Baicoiu si Slanicn, din dis- trictulu Prahova, ce dateaza de seeoli, se vedu si ele as- tupate cu lemnărie; de unde urmeaza a se conchide ca si la Râiutiu o fi fostu, daca nu o adeverata ocna, dara celu pucinu gropi de sare, si câ s’au astupata espresu aceasta lucrare este cu atatu mai vechia cu câtu locui-* torii batreni, ce erau chiemati ’la facia locului, ne au in- credintiatu ca si ei asia le găsiseră; 3. Puindu câti-va oameni ca sa sape o groapa alaturi cu una din gropiie astupate, s’a gasitu, la o adâncime de duoa palme, dnpa pamentulu vegetalu si unu argilu foarte nisiposu, argilnlu plastica cu vine de ghipsu pe lângă care se gasesce in genere si sarea. — Este dara mai multu de câtu siguru ca sa se fi adâncitu groapa de vre o câți va stângeni s’aru fi data de sare; eramu insa grăbiți de timpu ; o ploae neincetata ne reținuse trei dile in casa. Direcțiunea. — Aceste trei localitati pe unde sa con- statata sarea, adeca pereulu Slanicu de la Andreasiu, Se- cătură din Reghin, si Raiutiulu se afla pe aceiași linia dreapta. Stânca de sare se intinde dara in aceste punc- tări avendn o direcțiune de 21* NO. — Aceasta direcțiu- ne nu se departeaza multu de direcțiunea generala a Digitized byCiOOQlC TERRITOKIITU. NTNTII 33 pătnrîloru stâncei de sare, care, diipe mesurile ce anin pututu face la pereulu Slanicu întrunii locn. undes’a des- valitu bine suprafacia unei pituri, si găsim L* 23° 31' NO earu inclinatinnea loru de 33°. Spinarea sar-i. de si nn urmeasa toate inflexiunile terrâmurilorn superpuse, to- tuși este departe de a presenta o suprafacia plana. La Andreasiu, argi’ul plasticii pare C;i lipsesce de pe spi- narea sarei; in timpuri de ploae, se făcu mari mișcări de pământuri: se vede chiaru unu isvorn esiemlu din sare, ceea ce nu provine de câtu din apele de p’oae cadiute pe munte, ce ?si au faciitn cursn prin sare, strabatândii pământurile permeabile superpuse. Calitatea șareta— In cotuna An Iraasii, stânca de sare desveliti in diferite pituri nu presinti pretutindeni ace- lași aspectu. — La partea superioara a stinsei se afla o putură de sare, de o grosime de 2,n50 aproape, albi, curata, bine cristalisata, in cristale miri cubi*e, insa pu- cinu solida. Căușele desagregatiunei a acestei parti a stân- ciei, provină din influentia elementelor! atmosferice la care a fostu supusa ea de atâtia ani. Este probabilii câ prelungirea aceleiași paturi de desnbtnlu terâmurilorn are mai multa tărie, oferă o mai mare c >esiune a cris- taleloru, si prin urmare nu se sfarama usiom prin tran- sportulii cu carutia. De desubtulu acestei paturi de totn alba, se vedu mai multe alte paturi, de grosime variabila si de o culoare vânata, ce provine din presentia materiilor! organice sur- prinse in timpnln cristalisatiunei sârei. Aceasta parte a stâncei este mai tare si de o cristalisatinn3 mai fina; ea este insa totu mai alba de câtu sarea de la Tergnln-Ocna. Diferitele paturi ale stâncei sunt despărțite unele de al- tele de nisce vine subțiri de sare mai fragata, unde ma- teriile organice sunt in mai mare abondentia. Bucata de sare de la Reghin, luata din partea superi- oara a stâncii, nn este destnhi de curata: mergându insa Digitized by VnOOQle 34 AGRICULTURA JUDEC1ULU1 PUTEA ]a o adâncime in stânca, trebuie sâ se gaseasca pâtur. ’ de sare mai alba, buna de esploatatu. Resumatu. — La Andreasiu, Reghiu si Râiutiu zace a- ceiasi stânca de sare de o calitate mai buna de câtu a- cea de la Tergulu-Ocna si de o întindere ce asigura o esploatatiune seculara. Proximitatea portului Galați (de la Andreasiu la portulu de pre Siretu pena unde vine sile- purile, este cale de o di cu carutia cu boii), îi deschide unu vântu, debusieu ; marea adâncime a Ocueloru-Mari de la Tergulu-Ocna face din di in di neaparata deschiderea unei noui ocne prin pregiuru, câci almintrelea ar suferi esportnlu, ba chiaru consumatiunea din’intrulu tierrii. A- ceste consideratiuni impunu guvernului obligațiunea de a face sâ se esploateze sarea de Ia Miera. Indata ce guvernnlu se va hotărî a deschide o esploa- tatiune de sare la Miera va trebui: 1. Sa se faca planulu topograficii si nivelarea celoru trei localitati, Andreiasiu, Reghiu și Râiutiu ; 2. Sa se cerceteze prin câte-va sondage positiunea spi- nării sarei in diferite locuri coprinse intre celle trei loca- litati, si sâ se caute.loculu cehi mai favorabilu pentru asiediarea gurei salinei; 3. Sâ se intrebuintieze ca mijlocu foarte •conomicu de estractiune, de vreme ce se poate usioru aplica in ca- sulu de facia, o galeria orisontala principala, sau pucinu înclinată, combinata cu unu sistemu de galerii de taiere. 4. Sâ se infiintieze o cale de transportu intre Andre- iasiu si portulu de pre Șiret. Astadi comunicatiunea cu Andreiasiu se face pe matca Milcovului; cea mai mica ploae face sâ se mareasca apele acestei gârli, circulati- unea se întrerupe si intempina oare-cari dificultăți pena se reinceapa. Este de nevoie pentru a înlesni transportulu producteloru salinei, de a se construi o sioasea pe malulu Milcovului. Digitized by Google TER1T0R1ULU. SAREA LA VRANCEA 35 § 6. SAREA CE SE IE IN VRANCEA La malala Misina, aproape de tiara ungureasca vinu Ardelenii si fura sare multa. Paza se face de grăni- cerii din Nistoresti si Ferestrâu ca sâ nu ia sare nici Vrâncenii. Vrâncenii iau sare de la câte-va locuri. Malulu Țipau este datu spre a lua sare Vrâncenii din Nereju, Spulberulu, Paltinulu, Prahuda, Nistoresti i, Ferestâu. Omulu taie sarea din malu cu toporulu. Muntele Nereju are sare dar este opritu. Elu se pa- diesce de Nereju. In hotarulu Tulnicii la pereulu Mes- teacânulu este sare care se padiesce de grăniceri. Vallea-sârei are in dealulu ei sare care se ia cu rândueala de Vrâncenii din aceasta parte. Sarea din Vrancea se privigheaza de administra - tiunea de la Tergulu-Ocnei. § 7. DESPRE SARE IN GENERE. Oare cari noțiuni statistice, apropositodesare, cre- demu câ voru interesa pe cetitoru. Unu omu pune 100 oca de sare pe 2 boi si se duce de la Ocna la Iași in cursu de duoe septemâni pentru 14 lei suta. Pentru 700 oca, dara, ie 98 lei, care im- partinduse prin 15 dile dă de fie-care di cate 6 lei si 21 parale. Poște de la Ocna la Iași sunt 7, cea ce face de posta 13 lei si 2 parale. Omulu cu 4 boi pune in caru 1000 de oca si are pe di 9 lei si 13 parale, vrea sa dica transportul de o parechia de boi mai multu este lei 2 parale 32. Omulu ce ie sare pe compta sa si o duce cu caru cu 4 boi, pune unu capitalu de 300 lei pentru 1,000 oca sare a 30 lei suta. Digitized by LaOOQle 36 AGRICULTURA JUDECIULU! PUTNA Chiria 1401. la 1000 de oca. Peste totu 440 1. Sarea costa pe Srat r/4paraocaoa. Suta de oca 3 lei si 30 par. Sarea se vinde la groapa ocnei cu 30 lei suta, (9 lei 50 bani), adeca aproape dediece ori câta costa. Sarea măruntă se vinde cu 20 lei suta de oca. In 1867 s’au vendutu 9 milioane de o-a, in auuln acesta 1868 se va sui la 12 milioane, sau de 12 ori câte 95,000 lei noi, sau 1,140,000 lei noi. La ocna sunt trei guri numite: Sântulu Gheorghie, Sântulu loanu si Sântulu Constantinu. O banitia de sare (18 oca) se platesce cu 10 parale, din care 8 se dau ciocănarului si 2 sararului. Dro- bulu se platesce 1 para oca, drobulu de 20 oca se platesce 20 parale, din care ciocanaru ie 18 parale pentru drobu si saram 2 parale. Pena la 1860 sararulu aavutu leafa 25 lei pe luna si atunci nu se lua câte 2 parale de ciocanaru. Esploatarca șirei este unu mo.iopolu alu Statului constituim in vederea realisarei unui ve iitu. Statulu cheltuesce 1’/, ca oca de sare, o vinde cu 12 si rea- liseaza unu venitu de 10’/2 parale la fie-care oca. Monopolulu sârei este infiintiatu din timpurile cele mai vec; i Romanii insusi se foloseau dedensulu; câci nu este materia mai lesne de imposatu ca sarea, ce se considera ca obiectu de prima necesitate, ce se privighiaza bine la scosulu ei si care aduce unu ve- nitu siguru. Cu toate aceste, in Vrancea nu s’a pu- tutu infiintia monopolulu sârei, din causa ca sarea este pretutindene si nu se poate priveghia, nici opri Digitized by LnOOQle TERRITORIUI.U. SAREA IN GENERE. 37 de a fi luata si intrebuintiata de oameni. Din toate tier- rfle numai Engltkria a desfiiimiaiumonopohilu sârei; ei aceasta a facut-o in 1825. Sarea este necesaria nu numai oameniloru dar si viteloru. In multe tieni sarea ce se ie pentru trebu- intia viteloru nu este supusa monopolului. Sarea ce se cumpera pei tru a se da la vite se falsifica, se ames- tica cu materii străine, ast felu câtu nu se mai poate intrebuintia si de oameni. La noi si vitele suntu su- puse la monopolulu sârei. In alte lierri se vede câ de câtu va timpu guver- nele reducu pretiulu sarei si pentru acea ce se intre- buintiaza de oameni. La noi d n contra preț uhi sârei merge crest endu. In fine, in alte tierri se scoate sarea din mine, si din mare, si din ape sarate, si nu remâne nici o păr- ticică ne intrebuiniiata. La noi se virale numai sarea in bulgari, cea mărunțică, ce se facecându se taie bul- garii, se scoate din ocna si se lașa afara de se perde, cu toate ca aceasta este o cuai titate mare, si in ra- portu de a patra, sau a cincea sau e siase parte câtre sarea in bulgari. In facia acestei risipi, adeca a sârei mărunte ce se scoate din ocna cu cheltuiala mare si apoi se lașa de se perde, irebue se dicemu ca ar fi bire a se lua me- suri de a se curma risipa, de a se ulilisa sarea mă- runtă. Utilizarea s’aru putea face sau macinându-o si ver.diendu-o ca sare pisata sau vendindu-o asia cumu ese din ocna cuunupretiu multumai scadiutude câtu sarea in bulgări, cu unu pretiu scadiutu padindu-se ra- Digitized by Google 38 AGRICULTURA JUDECIULUI PUTNA portulu ce este intre sarea bulgări si sarea mărun- țică. Sarea mărunțică s’aru vinde bine, dacas'aru pu- ne in aceste conditiuni. Afara de aceasta imbunatatire, care credemu ca este mai raționala de câtu sporirea pretiului sarei. mai este enca una si mai importanta, acea ce trebue se o ceremu pentru trebuintia vitelor si a amendamentu- lui pamentului. Sarea ce se dă la vite nu este nica- ire supusa monopolului, ea n’ar trebui se fia nici la noi, cari avemu o nevoie mai mare de a imbunatati vitele de câtu alte națiuni. Vitele noastre sufferu de lipsa de sare in alimentatiunea lor, si sufferu cu atâtu mai multu cu câtu pretiulu sarei, in locu sâ scada si la noi ca la alta lume, merge crescendu, ca la nime altii. Amu putea face si noi amestecări de sare cu ma- terii strâine, cari se oprească de a se intrebuintia de oameni sarea ce se va destina pentru vite. Cele mai de pe urma formulare de amestecări de sare cu materii strâine, in scopulu de a se da sarea la vite si la pamentu fâra de nici unu venitu pentru Stătu, sunt acelle publicate prin decretulu Măriei Sale Imperatului Francesiloru, Napoleon III. Aceste ames- tecări sunt pentru 1,000 kilograme de sare, 300 ki- lograme de malae (ce remânu dupe ce se scoate olo- iulu) sau 5 kilograme de peroxidu rosiu de feru si 100 kilograme de malae. Mai sunt si alte amestecări aratate in decretulu de care vorbiramu; inse materiele acele nu sunt inca cunoscute sau intrebuintiate la noi, precumusuntguana,pudreta, ipsosulu, etc. Afara de sarea ce se afla in munții Vrancei si de Digitized by CnOOQle TERRITORIULU. APELE JUDECIULUI 39 care se folosesce oamenii fara ca se plateasca vre o dare Statului, se mai scoate din munți varu si siga. Siga sau ipsosulu este foarte respândita in toti mun- ții Vrancei. Dealu Bâlosu are foarte multa siga. Fe- meile ieu siga, o ardu in focu, si deleindu-o apoi in apa, muruescu cu densa casele. Acemenea si cojoca- rii o intrebuintiaza la albitulu pieiloru. § 8. APELE JUDECIULL'I Apele cele mai insemnate din judeciulu Putna sunt: Siretulu, Trotusiulu, Putna, Milcovulu, Zabala, Nere- gulu, Siusitia si Zâbrautii. Siretulu isvoraste din munții Ardealului, merge prin munții de prin Moldova, despartiasce judeciulu Putna de judeciuluTecuciu, și,dupece culege toate a- pele, se duce de se varsa in Dunăre. Trotustiulu isvorasce din munții Ardealului, cu- lege Taslâulu, Oituzulu, Slaniculu, Casinulu si intra in judeciulu Putna, la satulu Bordenii, si merge la văile, luându in sine apele Bâlca, Cornâtielu, Lunca- Dochiei si Domostia, si merpe pe de la văile de Ad- judu dese varsa in Siretu, din josu de satulu Bârcioae. Din partea dreapta a Trotusiului se ie o gârla in Gura-Domostiei, trece sioseaoa din josu de podulu Tro- tusiului si se duce peJa dealu de Domnesci de se varsa in Siretu din susu de Pufesti. Pe aceasta gârla sunt duoe mori, una din josu de podu cu 4 petre si alta in satu la Domnești cu 2 petre. Din partea stânga a Trotusiului se ie o alta gârla Digitized by t^ooQle 40 AGRICULTURA JUDECIULUI PUI NA din dreptulu Coilâtielului si se duce alaturea cu Uri- chestii la Slobozia Cop âcestii, ur.de dă earasi in Tro- tosiu din josu de Copacesti. Pe aceasta gârla se afla o moara la Urichesti ce mâna roata lovindu-o cu apa pe dedesuptu si alte duoe mori mai la văile. Domostia isvorasce din Funduhi deulului Pereulu- Negru.Bâi logulu si Frasii ie tu, a câiora perae se strângu la unu locu in gura Bosittukii si formează apa Do- mostia. Acestu ] ereu vine cu apa multa pena cin su- sulu Ruginestiloru si apoi se perde in prund», lasându .numai vallea care merge pena in Trotusiu in gura Do- mostiei. Bâlca isvorasce din gropile Budâiului si din isvoa- rele de pe apa Tulbure, trece prin satele Bâlca si Co- tiofauestii si se varsa in Trotusiu. lîdmniculu intra in judeciulu Putna din josu de Belciugu si dă in Sireîu din susu de Costeni si Nămo- loasa. Milcovulu isvorasce din verfulu Munteorului, unu munte la hotarulu moșiei Miera si a judeciului Putna. Milcovulu are unu isvoru mare, de unde apa bolboro- s indii ese in mare cuar.titate ca dintr’o cofa. Milcovulu are apa dulce pena la Andreiasiu unde, intrându in re- giunea de sare, începe si elu a fi saratu. In apa Mil- covului dau multe peraie si scursuri, intre cari cele mai însemnate in partea dreapta sunt Reghiu ce curge pintre satulu Reghiu, Milcoveluluce vine pintre satele Sindrilarii si Miera, Arva pintre cotuna Rosioara si Capatanulu;earu in partea stânga sunt Larga in drep- tnln monastirei Miera si dupe den^a Vallea-Rea. Mii- Digitized by Google TERRITORIULU. APEI E JUDECIULUI 41 covulu dă in Putna in drej tulu Restoacai; ear Putna dă in Siretu intre Câiieni si Nâr.esli, Milcovulu de'la Focsiani in josu se moae, nn aduce bolovani si petre in cursulu apei sale, matca li:i divine nesipoasa, ma- lurile înguste si cursulu apei sale linu si atâta de linu pre câta este de furioșii in regiunea de munte. Inun- datiunele au acoperita din vechime cu mâlu de lutu si nesipu pameuturile vegetale ce a formata facia pa- mentului cultivabi’e. Siusitia isvorasce in moșia Sovejea la loculu nu- mita Fundulu-Tina, priimeste pereulu Sarata si apoi peraele Dumicusiu ce isvorascu din Fundulu-Cliinus- cului, Chioa ce isvorasce de sub Sboina-Neagra, si Cârligatu din FanduhiDoschilei. Cremine iu isvorasce din munții Sovegii si vine de se varsa in Siusitia din susu de Câmpurile de josu. Largutia dă in Creminitiu. Mircanii vina din Petrile Vidiului si dă in Cremi- nctiu. Vallea-Babei isvorasce din Fdntana-Petreanului si dă in Siusitia prin Câmpurile de josu. Pereulu Singurelu isvorasce din coasta Dealulul-Mare si dă in Siusitia prin Câmpurile de josu, de la văile de pereulu Vallea -Babei. Râdaoe ese din coasta Dealului-Mare din Budâu si dă in Siusietia prin Ciurucu. Hatusiu ese din munții opositi ai Vizantiei si se varsa in Siu- sitia din susu de Rotilesti. Alba este pereulu cela mai mare ce dă in Siusitia. Elu se formează din trei pe- rae: Alba, Limpegioara si pereulu Vârlanului din mo- șia Marestii. Pe Alba sunt si duoe mori. RiV oasaeste pereulu ce dă in Siusitia din josu de satulu Râcoasa. Repejioara isvorasce din Fontânele din dealu si dă in Digitized by <3 ooq le 42 AGRICULTURA JUDECIULUI PUTNA Siusitia pintre Verdea si Varnitia. Aluna isvorasce din dealu, trece prin Varnitia si se varsa in Siusitia. Vallea-Câmpului isvorasce din Dealu-Mare si se varsa in Siusitia intre Varnitia si Repedea. Repedea isvo- rasce din Muncelu si se varsa in Siusietia pe din susu de satu. Straoanii esu din marginea satului de josu si se ducu in Siusietia. Vallea Danii isvorasce din midiloculu Straoaniloru si se duce de se varsa in Siu- sietia. Hâulita ese din Muncelu si merge in Crucea de susu, dupe acea vine pintre Panciu si Schitu-Bra- dii si se duce la văile de se varsa in Siusietia. Zâbrautii isvorascu din susu de Mosinou, pri- mescu Glodulu din susu de Tihonesti si la capatulu Monastioarei se unesce cu Zâbraucioru si merge pe din josu de Deochieti de se varsa in Siretu pe din josu de Pâdureni. Zâbraucioru isvorasce de la Poienile- Popii, din susu de Ciolanesti, si vine de se varsa in Zâbrautiu din josu de Monastioara. Caregna isvorasce din Fântâna lui Moise, se perde in Gura-Plopului si resufla la Aramoasa. In Caregna vine Gura-Vâii morii, apoi vallea cu apa, după acea Vallea-Cosiula din satu de la Paunesti si se varsa in Siretu, trecendu prin satulu Pufesti. Clabuculu isvorasce de sub coastele muntelui Cla- bucu si a poienii Câpusia, ce se tiene de muntele Sboi- na-Verde si se duce de dă in Lepsia-llare dreptu Piscu-Paltinulul. Lepsia-Mare isvorasce din Poiana-Vrancii de sub Stânisioara, se intelnesce cu Lepsia-Mica, care isvo- Digitized by kjOOQle TERRITORIULU. 'APELE JUDECIULUI 43 rasce de sub 'Pisculu -Paltinului si vine la văile de se varsa in Putna sub muntele Macradeu. Lepsiuletiulu isvorasce din Laculu-Vulturului de sub Sboina-Neagra si vine de se varsa in Lepsia de la dealu de la Schitulu-Lepsia. Steiulu isvorasce de sub Tiva-Golasiu si dă in Put- na de la dealu de Petrile-Steiului. Gresiu isvorasce din Piatra-Scrisa din verfulu Ma- cradeului de sub poalele dealului Lepsii si se varsa in Putna dreptu Dealu Noveseloru. Lorinca isvorasce din poalele muntelui Lepsia, dă in pereulu Stogului sau Mnsiatu, se impreuna cu pe- reulu Poiana-Mârului, trece prin Vallea-Mârului si se duce de se varsa in Putna sub dealulu Mesteacănului, Pereulu-Hârtanu isvorasce din verfulu muntelui Hârtanulu, se intelnesce cu pereulu Buneu si se varsa amenduoe in Putna in capulu Noveseloru din susu. Pâreuln-Tiganului isvorasce din laculu de la Con- dratu si dă in Putna in Lunca-Mare. Tisietia-Mare isvorasce din Sburatura ce se tiene de muntele Pâusiele. Tisietia-Mica isvorasce din Fe- tele-cele-Mari, se intâlnesce cu cea mare dreptu Pia- tra-Tisarului si dau in Putna sub Piatra-Steicului. Cozia isvorasce de sub Dealu-Negru, ie pereulu Cascaria la Kinu, vine la văile luândusi pereulu Alu- nulu, ce isvorasce de sub Muntisioru, apoi luându si pe Dalhateasa, ce ese de sub Garghetta, vine de se varsa in Putna din josu de satulu Cozia. D^u isvorasce de sub Sovejia, trece pe de la dealu Digitized by LnOOQle 44 AGRICULTURA JUPECIULUI PUTNA de sătulii Negrilestii si se varsa in Putna între Ne- gri Iești si Tulnici, Pejulu in susu are apa sarata. Pâreulu-N egrului isvorasce din Poiana-Ascmsasi dă in Deju. Pereulu-Ur sulul isvorasce din munții Sovcjei si dă in Deju. Vidra, Tichirisiu, Colaculu sunt peraie ce se varsa in Putna lângă Satele pe a carora nume poarta. Vizantia se formează din duoe peraie, ce vinu unulu de la Petricele si altulu de la Plopu. Vizantia se u- nesce cu Vizantulu-Mare si Pereulu-Albu, ce are is- voare de păcură si de apa cu pucioasa. Pe Vizartiu este unu isvoru cu apa sarata la loculu numitu Sla- tina, ce s’au astupatu de administraîiunea salineloru de la Tergulu-Ocnei. Vizantia dă in Putna la satulu Calimanu din Vrancea. Pfreulu-Saratu cu apa sarata isvorasce din Patri- manu si din Glodu, ie apa din Bahna, care nu seaca nici o data, si se varsa in Putna'din josu de satulu Vallea-Sarei. Plesia isvo. asce din Fundulii Kiliiloru, trece prin satulu Vallea-Sarei si se varsa in Putna. Sietopulu isvorasce din malulu satului si dă in Putna. Vallea-Bradului ese din dealu Bodestiloru si se varsa in Putna intre Poeana si Bârsesti. Nâruja isvorasce de sub Pausiele si Verdele, ie intr’insulu pereulu Mordanu, ce vine de la Poarta-de- Ventu, ie pereulu Gorului,ce vine din verfulu munte- lui Goru, ie pereulu Verdele, ce vide din muntele Ver- Digitized by VnOOQle TERRITORIULU. APELE JUDECIULUI 45 de, ie pereulu Petrosu, ce vine din muntele Petrosu, ie Bâloasa ce vine din Sboina si la Nistoresti dă in Zabala. Zăbala isvorasce din Fatia-Arisioaei, ie pereulu ce vine de la Poarta-de-Ventu, trece pe cub Petrosu aducendu cu sine anele pereului de la dealu si se u- nesce cu Nâruja la satulu Nâruja si apoi dă in Putna la satulu Prisaca. In Zabala se varsa: Hârboaca ce isvorasce din Musia-Mare, Zîrna-Mare ce isvorasce din Piatra-Secuiului, Zirna-Mica ce isvorasce din Tu- rula, Vallea-Boului ce isvorasce din Muntioru. Vâsuia isvorasce din Plostina si venindu la văile ie Haulita ce are apa dulce, apoi ie Saritielulu cu apa sarata, si se duce de dă in Putna din josu de sa- tulu Poeana. Vâsuia, Zabala si Putna ocolescu muntele Gru- madeu. Putna isvorasce din Fatia-Arisioai si venindu la văile priimesce apele din Vallea-Mârului, Lepsia, Ti- sietia, Codia, Dejiu, Zabala, Nerujiu si esadin Vran- cea pintre Măgură si Dealu-Mare, luându pereulu Bâlosiloru ce vine din Măgură, Câlugârasiulu din susu de Vitanesti, Apa petroasa din josu, Varvanoae din Gâgesti, Scurta, si in fine Miclâuseu. Isvorulu Putnei este unu sijwtu mare aproape de verfulu muntelui Arisioaii. Vrednicu de insemnatueste cataractulu Putnei ce se vede de departe de calatorulu ce merge de la Codia la sjhitulu Lepsia pe siosea prin coastele muntiloru, la a carora picioare curge Putna. Cataractulu are intre munți cinci scâri pe cari Digitized by C^ooQle 46 AGRICULTURA JUDECIULUI PUTNA se precipita apa din susu in josu si cnrge Ia văile, unde se aduna ca intr’unu basinu, si de aici se pre- cipita in altulu si mai josu, care este mai mare si mai latu de câtu cele-alte. De. acolo earasi se precipita pintre stânci, pintre care se strecoară intr’o lun- gime ca de 10 metri, si apoi se precipita intr’unu ba- sinu mare, din care curge prin mai multe scarisioare si se aduna si formează o matca cu totu volumulu a- pei neimpedicata in trecerea ei de stânci pena la Sca- risioara vechia. Aceasta s’a stricatu de apa si Putna si’a facutu o alta curgere pe vaiagulu ferestailoru, la a carne capetu se termina si cataractulu Putnei. Pe Putna in susu sub Tisarulu ce.lu micu, precumu si in alte locuri, se afla multe ape minerale. Din Putna si ie, la esirea ei din Vrancea, gârlele pe care sunt făcute morile si canalulu ce duce apa la Focsiani. Canalulu incepe de la gârla din partea dreapta, din susu de moara lui Gastia. Gârla din dreapta ie apa din Putna la siliștea Babele, o dă la una sau duoa mori si apoi o lașa earu in Putna; insa de la Bâtinesti gârla nu mai dă apa in Putna, ci o duce prin câmpia si o varsa in Siretu. Gârla din partea stânga a Putnei ie apa din Putna, la Iresti, o abate la moara lui Tufel- cicu si apoi o dă inapoi din josu de Babele. Dupe a- cea o ie earasi si o dă la moara din Vitanesti si apoi earasi o dă in Putna; insa din dreptulu Bolotestiloru nu o mai dă in dereptu ci o duce prin câmpia pre din josu de Tiefesti si o varsa in Siretu. Putna prin midilocu si gârlele cu apa luata din- Digitized by CnOOQle TERRITORIULU. APELE JUDECIULUI 47 trinsa se duca una in dreapta si alta in stingă in câmpia, mâindu de o parte morile si de alta udându gradinele de verdetiuri de prin preajma loru, tus trele apele în- tâmpina in câmpia soseaoa de la Focsiani la Marasiasti. Gârla din partea dreapta a Putnei, trece sioseaoa in- tre kilometru alu 7 si alu 8. Mesurarea kilometreloru sioselei incepe da la Focsiani cu No. 1. De la aceasta gârla pena in matca Putnei care si ea trece sioseaoa este r/2 kilometru. Matca Putnei trece sioseaoa la in- ceputulu kilometrului alu 9. De la matca Putnei pena la gârla a duoa, acea din partea stânga, sunt 2 kilo- metre. Gârla stânga trece sioseaoa la inceputulu ki- lometrului alu 12. Siusetia trece sioseaoa la kilo- metru alu 14 alu sioselei. Cându canalulu lua apa de-a-dreptulu din Putna o lua la Vitânestii si trecea de a curmejisulu peste gârla . dreapta pe uluce de scânduri. Acumu canalulu luându apa din gârla, o trece pe unu canalu de scânduri peste pereuiu Varvanoaei. Dupe acea cârmesce pe sub Mă- gură, lasându in stânga satulu Bolotestii, situatu pe malulu matcei Putna si merge la văile spre Focsiani. apropiinduse de satele Jârestia si Vărsătură, ce sunt situate pe coastele Magurei si la poalele ei, si dupe acea pe din dosulu viiloru de la Odobesci apuca dru- mulu Vrancei si ese la Focsiani in partea de susu a târgului, intra in mahalaoa de la Oboru si ese afara din târgu la gradina publica, traversându sioseaoa intre bariera si cazarma, si ducândn-se pintre satele Mândrestii si Bahna până ce dă in Putna. In canalu ce varsa la Bolotesti, Runculu, ce vine din Măgură si *" " ’ :ed byC *1^ 48 AGRICULTURA JUDECIULUI PUTNA ami la văile dă întreasulu si peraele Vârsatura-Mare si Mica, ce vinu totu din Măgură. Putna de la Jorestisemoae. De aici înainte nu mai aduce bolovani, petre cu furie. Matca ei este de ne- sipu si cursulu apei este linu, si atâtu de linu pre câtu este de furiosu prin regiune de munte si chiaru de câm pia, mai alesu cându vine mare. De la cotitura Putnei spre Râstoaca si nena aproape de acesta satu, Putna alimentează cu apa si Balta Mândrestiloruce se i.itinde, tâindu de a curmegiesiulu întinsa câmpia ce se afla intre Milcovu si Putna. Pa- mentulu este baltosu. mocirlosu in vecinătatea băltii întindienduse de la Râstoaca si pena aproape de Siretu la Suroae Inundările acestoru locuri sunt considerabile. In ma- lulu Milcovului, la Risipiti, se vede istoriculu inunda- tiuniloru. Pamentulu negru, sau suprafacia pamentu- lui arabile este la o adincime de duoi metre sub mâ- luluadusu aici de Milcovu, mâlu de nesipu si hitu care constitue acumu suprafacia pr meniului. In Vrancea sunt multe ape surate si multe ape mi- nerale pe Milcovu, Zabala, Putna si Lepsia. Pe Putna la loculu numitu Peatra-Jemanata, apele minerale co- prindu atâtu de multu feru in câtu locurile in cari se aduna sunt roșii ca sângele. Asemenea si la domenulu Statului Vizantia sunt multe ape minerale. Analisa acestoru ape occupa foarte multu pe farmacistulu din Focsiani. Apa din Putna, Zabala, Lepsia si Nerujiul serva in munți spre a mâna ferestaie, de care numai pe Putna Digitized by VnOOQle TERRITORIULU. pădurile 49 amu numeratu peste o suta. La ferestâie se făcu scân- duri, dulapi, doage din brad u, care este esencia domni- toare in pădurile din munți. Chiria unui ferestâu este 2000 dulapi. Pretiulu unui dulapu este 20 parale la ferestâu. La ferestâu lui Popa Toader Nicoara se adutu bu- tucii si vara; prin urmare, se taie padurea si vara: cea ce arata câ taierea padurei se face fora nici o preve- dere de viitorulu ei. Omulu care taie butucii la ferestâu se platesce cu 7 lei si o oca faina pentru o suta de dulapi. Grosimea dulapului este de 2 degete, lungimea de 12 pena la 16 palme si latiemea o palma. In 15 minute se taie unu dulapu, intr’o ora 4 si in 12 oare 48 dulapi. Asia dara vine omului pe di 3*/4 lei din 7 lei suta. Se potu taiâ intr’o di 60 pena la 80 de dulapi. § 9. PĂDURILE Pe Zâbala in susu sunt destui munți acoperiti cu pă- duri seculare de bradu neatinse enca de oameni. A- colo copacii srescu, imbetrânescu si moru fora ca se aduca vre unu folosu omului, care nu poate strebate la densii in multe locuri nici macaru cu piciorulu. In regiunea de munte, inaintându cineva, trece de la lo- curile cuprinse de pădure si ajunge la golurile cele înalte in cari numai earba se face; si aceasta numai in câteva luni ale anului poate fi intrebuintiata de pas- torii ce rea vitele la munte spre a le vara. In munții 4 Digitized by t^ooQle 50 AGRICULTURA JUDECIULUI PUTNA Vrancei se vareaza peste 50,000 de oi ale Vranceni- loru. Pasciune insa este pentru mai multe vite; si ade- sea vede cineva copaci seculari insemnati a se sterpi pentru a deschide locuri de pasciune. Avuția forestiera, atâtu de considerabila in munții Vrancei, se perde, in multe locuri, fora sa aduca vre unu folosu. Cu câta sunt pădurile mai departe de locurile locuite de oameni cu atâtu sunt mai fora pretiu. In preajma locuriloru locuite, pădurile sau stricatu, si lipsa lorua inceputu a fi simtieta pena intr’atâtu câtu in multe locuri ar tre- bui luate mesuri pentru acoperirea locuriloru goale si sterpe cu păduri. § 10. PAMENTULU Suprafacia dealuriloru este in genere alcatuita parte din petre mărunte aglomerate si libere si amestecate cu nesipu, Iutii si bucatiele de varu, parte din lutu galbenu, avendu in une locuri pe deasupra o pătură neagra de pamentu vegetale si in altele lăsându lu- tulu golu in facia loru. In Iuta nu sunt bucâtiele de varu stinsu ca in petrisiu. Podgoriile de pre coastele dealuriloru Odobestii, Tiefestii, Crucea, ocupa pămân- turi ce au o pătură subtiere de pamentu vegetale; si in une locuri ele sunt numai din lutu galbenu for- mate. Văile din munți si din câmpia sunt intr’unu pa- mentu cu o putură groasa de unu metru si mai bine de terremu vegetalu, de acea si dau mai multe roade de câtu cele de pe dealu; earu dedesuptulu pământu- lui vegetalu este pamentu de lutu galbenu curatu sa Digitized by Google TERRITORIULU. PAMENTULU 51 amestecata ca petre saa ca pamânta petrosu prin care se gasesca bacatiele de vara. Saprafacia pământului arabilu alu judeci ului se pre- sinta in plasa Răcaciunii pe dealuri cu lutu, sprevali- turile cu terrema vegetalii si siesula Șiretului cu mola, unu pamânta argilo-nesiposa, earu aproape de cursulu apei ca nesipa si in multe locuri prundisia. In Zâbrauti pamântulu arabilu este parte nesiposu si parte lutosu, si numai in marginea Paunestiloru des- pre Domnești este terremu vegetalu negru. In Vrancea pamentulu este mai multa nesiposu pe platourile Putnei si ale Zăbalei, lutosu pe dealurile de pe lângă toate satele si pamentu negru pe pereulu Vi- zantii si Vidra, unde nu se gasescu petricele nici ma- cara de leacu. In Gârle partea muntoasa are pamântulu a ra bile si in Vrancea: in podgorii pamentulu este lutosu si pu- tienu vegetale, eara pe sub poalele Măgurii si pena in plasa Billiestii este, incepându de la Măgură in josu, in dreapta scursurei Vallea-Sioimului pamentu vege- tala si in stânga nesipu si prundisiu. In Billiesti pamântulu este terrâmu vegetala negru, afara de marginele Șiretului intr'o depărtare de la 2 până la 3 kilometre de la matca apei pe toata linia Și- retului. In Billiesti se cultiva mai multu popusioi de câtu grâu; căci pamântulu este mlastinosu, tare, grea de lucru, adeca talposu, dupe cumu se dice. Porumbulu se face foarte rodită si fora gi esiu. Digitized by t^ooQle 52 AGRICULTURA JUDECIULUI PUTNA In Gârle se face bine si grâulu si popusioiulu, afara de coastele Putnei, unde se face numai popusioi. In Zâbrauti grâulu si pânea alba se face foarte bine nesemanânduse popusioi de câtu pe luncile peraeloru Zâbrautii si Caregna, unde pamentulu i priesce. Io Râcaciuni se face atâtu de bine greulu câtu si porumbulu. In Vrancea pe dealuri se seamana grâu si pâne alba; eara in vai si lunci popusioi. Inulu si cânepa se seamana in Râcaciuni si Billiesti, unde se face foarte bine si se seamana si in cultura mare. ’ Tutunulu se face mai muitu si mai bine pe siesiulu Șiretului, incependu de la Domnești, in Pufesti, Padu- reni, Calimanesti, lonasiesti, Cozmesti si Doaga; insa tutunulu celu mai bunu si mai renumitu esa de la Coz- mesti si Pufesti. § 11. CLIMA In judeciulu Putna suntu trei regiuni: de munte, câmpia si de podgorii. Clima caracteriseaza pe fie-care regiune. Clima din Vrancea si din partea muntoasa a Zâ- brautiului, Gârleloru si Râcaciunii este rece. Pe pe- reulu Reghiu, Zabala, Nâruja si Putna pena la Gura- Zâbalei, Siusitia pena la Gura-Verdii, si partea de pe Trotusiu pena la gura Domostiei este muitu mai as- pra de câtu acea de la Podgorii. Earna in Vrancea incepedelasfârsitulu lui Noembrie si dureaza până in Aprilie. Toamna ea tiene lungii, scurteazaearna; insa Digitized by t^ooQle TERRITORIULU. CLIMA 53 «ama tiene multu până in primavara in Aprilie, când inflorescu pomii si apoi inverdiescu si padurele de pe dealuri. La podgorie earna vine mai de graba de câtu Ia munte: incepe cu brumele din Octombre, se moae in Noembre si Decembre, devine aspra si constitue dri- culu ernei in Ianuarie si Februarie. Venturile de la bălti (despre resaritu) o imblândiescu. Viile se scotu afara in Martie, când inflorescu si pomii. Brumele cele terdii cadu in Aprilie si vatama pomii si via. De la Maiu inainte vara devine tare si incepe a scadea de pe U Septembre. In regiunea de câmpia earna incepe târdiu, tiene putienu; insa câtu tiene este foarte aspra, din causa Venturiloru de Nordu, ce aici au drumu deschisu ne- oprindu-se nici de dealuri nici de pădure. De multe ori Putna este inghietiata de la Tiefesti in susu spre Vrancea si desghietiata de la Tiefesti in josu spre câm- pia. Zapada cade multa si se topesce greu. Prima- vara vine timpuriu si este foarte frumoasa. Vara in- cepe cu secetele ei, ce sunt adesea foarte simțitoare si păgubitoare. Astfelu daca câmpia, desbracata si de pădure, n’ar fi recorita de cursulu apeloru Șiretului, Putnei, de alu bâltiloru, si daca aceste n’ar scoate ne- guri dese si multe, câmpia ar fi espusa la o uscăciune ce nu ar permite a se produce recolte de câtu o data in cinci ani. Toamna vine târdiu la câmpia, incepe cu bromi dese si tiene multu timpu frumoasa. Timpulu se strica cu venturile de nordu si cu ploile ce aducă in tutsulu lunei Decembre. Digitized byLiOOQlC 54 AGRICULTURA JUDEC1ULUI PUTNA Vânturile in regiune de munte sunt foarte iuti, mai alesu acele de sudu. Vânturile de nordu nu se sim- tiescu in satele situate pe cursulu apeloru, ci numai pe dealuri si munți, unde făcu stricăciune in păduri daramându copacii. Ventulu celu dulce la munte este acela care vine de la resaritu si care perde puterea trecându dealurile podgoriiloru spre a intra in munți. Vranceanu lu asteapta ventulu de la sudu, pentru ca se deschidă mugurii copaciloru, altmintrelea nu I’aru dori fiindu ca este tare si usucă. In podgorii pe lângă vânturile care bântue regiu- nea de munte, apoi se adaoga si vântulu de nordu care face stricăciune. In câmpia domnesce mai multu ventulu de nordu si nu aduce ploaia de câtu in sesoana cea rece; in tim- pulu verei ventulu desudurecoresce câmpia aducându ploi; iara când nu aduce ploi, in luna lui Iunie si Iu- lie, se dice saracblu; câci aduce uscăciune in locu de ploaie. Ploile in regiunea muntoasa vinu cu vânturile de la nordu si de la resaritu. Ploile aceste cadu nu numai lin munți, dara si in podgorii. In munți ploile sunt mai •dese de câtu in podgorii. Satele din Vrancea, cari ducu lipsa de ploi, sunt Spinestii, Bodestii, Vasiua si Po- eana, ele sunt situate pe dealuri goale ce nu au pa- >duri imprejuru. Ploile la câmpia vinu cu vânturile de sudu si estu. Tloile cada adese până la Iulie si reîncepu la finele lui Augustu. Intre loculu udatu de ploile de nordu si intre «cela Digitized by VnOOQle TERRITORIULU. CLIMA 55 de estu si suda remâne o bucata de locu intri regi- unea de podgorii si câmpia, care de multe ori remâne ne udata de ploile ce cadu la munte si la câmpia. A- cestu locu este coprinsu de satele Purcelestii, Câpa- testii, Bâtinestii, Ivancestii, Faureii si pamentulu din- tre aceste hotare si hotarulu comunei Petrestii. Aceste locuri dintre Siusitia, de la Satulu-Nou in josu, si sub poalele Magurei si intre Vallea Sionului pena la Balta Râtiei sunt bântuite foarte adese de seceta. Terremulu acestora locuri secetoase este formatu mai multa din petre si nesipuri, aduse de inundatiunile apeloru Putna si Siusitia. Podgoria suferă mai adesu de câtu câmpia de lipsa ploiloru. Ploile cele mai regulate si mai la timpu vinu in plasa Râcaciunii, care ocupa siesulu Șiretului, intre «ursulu apei si pădurile depe dealulu Ciortolomu si Morcotetiu. In cursalu celora din urma ani, numai intr’unuanu, 1868, ploile au venitu la timpu, in ceilalți anijude- oiulu a suferitu de seceta: si când a venita ploile na mai erau de nici o trebuintia. Podgoreniloru na le place de locu ploaia de la sudu; fiindu ca de multe ori este repede si stricătoare viei, ardindu frundiele ei ca si bruma. Peatra bate de multe ori judeciulu; insa efectele «i cele rele se simtu mai adese la podgorii si pe dea- luri. Trotusiulu este mai intoti anii bântui ta de peatra. Digitized by t^ooQle 56 AGRICULTURA JUDECIULUI PUTNA § 12. 1MPĂRTIEREA ADMINISTRATIVA A TERRI- TORIULUI In judeciulu Putna sunt 230 de cotune si sate, 6 târguri si 5 plâsi. Cotunele si satele au fostu regn- late până la 1864, cându s’a facutu cea mai de pe urma impartiere administrativa, in 153 de sate si 6 târguri, adeca in 159 de comunitâti. Aplicându-se, in 1864, noua lege communale, s’au facutu 81 decom- mune rurale si 3 commune urbane, adeca peste totu 84 de commune. Din siese târguri, trei s’au trecuta intre communele rurale si anume Adjudulu, Domneștii si Nămoloasa, si trei au remasu commune urbane, a- deca Focsianii, Odobestii si Panciu. A pune târgurile intre sate de o parte, si de alta a lipi satele de târguri este o lucrare care ne arata din capulu locului câ nu s’a procedatu cu toata rândueala la formarea nuoiloru commune. Precumu la Focsiani s’au pusu satele Bah- nele, Donca si Cerdacu in communa urbana, aseme- nea se puteau pune satele vecine de târguri si la Ad- judu, si la Domnești si la Nămoloasa, spre a forma si din aceste trei târguri trei commune urbane. Insusi la Odobesti si Panciu se potu pune sate pe lângă a- ceste târguri si forma din ele nisce commune urbane, cari sa fie in stare a purta cu usiurintia toate sarce- nile unei commune. Dar gruparea sateloru iu commune rurale s’a fa- cutu fora cea mai mica intielegere de scopulu pentru care se făcu communele si de foloasele ce trebue se traga oamenii, cându se aduna mai multi la unu loca Digitized by t^ooQle IMPART1EREA ADMINISTRATIVA A TERRIȚORIULUI 57 si făcu communa. Asia de vomu cauta numai la Vran- cea, unde cele 80 de cotune si sate, ce sunt in acea plassa, au fostu grupate pena la 1864 in 32 de sate, vomu vedea ci la formarea communeloru s’au facutu commune de câte 91 si 95 de contribuitori, caPoeana si Vasuia, de nu sunt in stare sa tie nici macaru unu primara cumu se cade. In Vrancea s’au formatu 18 commune, cândus’aru fi pututu foarte bine forma numai 6, adeca mai bine putiene si cu multi contribuitori, de câtu multe si cu putieni contribuitori; câci cu putiene puteri du se potu purta sarcenele communale ce le impune legea si nici scopulu infiintiarei communeloru nu se poate ajunge. Asia in Vrancea aru trebui a se uni: 1 Vidra cu Gău- rile si a face o singura communa, 2 Tichirisiu, Co- lacu si Vallea-Sârei, 3 Poeana, Bârsastii, Vasuia si Negrilestii, 4 Tulnicii, Paulestii, Nistorestii si Spi- nestii, 5 Ferestâu, Nârujea si Paltinulu si 6 Spulbe- rata si Neregiulu. Cu aceasta grupare de sate in com- mune amu avea commune de câte 519, 543, 547, 732, 512 si 360 de contribuitori, adeca communa care, avendu multi contribuitori, ar putea indestula toate trebuintiele communali, fora ca sa se spetească oa- menii cu purtarea sarceniloru si fora ca sa se plângă, precumu se si plângu de marimea acestora sarceni. Usiurarea sarceniloru communali este in mâna celoru ce se plângu de densele si, dara, in locu sa se plângă, ar face mai bine sa se patrundia de spiritulu legei si se faca communele lom mai mari de câtu ce sunt a- cumu, a le face dupe cumu Ie arataramu mai susu. Digitized by VnOOQle 58 AGRICULTURA JUDECIULUI PUTNA Amu spusu câ in judeciulu Putna sunt duoe regi- uni, una de munte si alta de câmpia. In cea de munte intra nu numai Vrancea cu toate satele ei, dar si alte sate din alte plâsi, precumu Miera din plassa Gârlele, Sovegea, Vizantia, Câmpurile din plassa Zâbrautii, Râcaciunii si Billiestii. Intr’aceste plasi intra si sate de munte si sate de câmpia. N’ar ii bine oare, si in interesulu unei raționale impartieri a territoriului si chiaru a unei economii bine intielese ca si plâsile se se rotundiasca, precumu se grupează communele ? Nu- merul plassiloru se poate reduce de la cinci la trei numai, facendu o plassa de munte mare, in care se intre Miera, Soveja, Vizantia, Câmpurile si satele de munte din Râcaciuni; si duoe plassi de câmpia: una din susu si alta din josu de Focsiani. Marindu communele si re- ducendu plasiele, credemu ca s ar face mari economii atâtu in cheltuelile communeloru, câtu si in acele ale Statului, fâra ca interesele unora si altora se suffere. In plassa Zâbrautii sunt 36 de sate si cotune, gru- pate in 14 commune rurale si una urbana, Panciu. Si aceste commune sau facutu cu pripire si fora se se aiba in vedere scopulu communei. Astfeliu saufacutu mai multe commune din satele ce sunt unele lângă altele si cari au totu interesulu a se uni la unu locu intr'o singura communa. Cautându, dara, Ia adevera- tulu interesu alu oameniloru ce se unescu in com- mnna, credemu ca Râcoasa se poate uni cu Mârastii, Straoanii-de-susu cu cei de josu, Crucea-de-susu cu Pincin si Crucea-de-josu, Movilitia cu Diochetii, Mo- nastioara cu Fîtionestii. Digitized by VnOOQle IMPARTI1REA ADMINISTRATIVA A TERRITORIULUI 59 In aceasta plassa unu subprefectu, anume Ghitia Gâlesteanu, a adunatu de la oamenii din sate o contri- butiune de aproape de 60,000 lei, pentru ca sa se faca încăperile necesarii subprefecturei: si a facutu o casa in paienturi, un grajdu de bârne, care nu făcu nici sese mii de lei. Se dice câ si cheresteaoa a fostu dă- ruită de evreulu Uie Lupu. In toate plassile sunt de facutu grupuri nuoi din communele de astadi in commune cari se conrespunda mai bine la scopulu legiuitorului. La descrierea com- munelor vomu mai reveni asupra acestui importanta mizlocu de imbunatatîre; căci nu putemu sa ’lu tre- cemu cu vederea, mai alesu cându vedemu, de esem- plu, câ communa Vulturulu-de-josu din plassa Billiestii. este una cu^Vulturulu-de-susu, amenduoe satele aceste si tienu unulu de altulu si cu toate aceste ele formează duoe commune cu duoi primari. Amenduoi lucrează in aceasi cancelaria, avendu unulu si acelasiu notaru. , Credemu câ aru putea se fia numai unu primaru si aru putea face numai o comuna. Asemenea Malurile sunt mai aproape de Vulturulu-de-susu de câtu de Câlieni, si cu toate aceste făcu communa cu Câlienii, cându le aru veni muitu mai îndemâna sa se uneasca cu Vul- turulu-de-susu. Asemenea si Belcingu, situata in mar- ginea Putnei, este aproape de Nânesti, si cu toate a- ceste s’a unita in communa cu Costenii de pe Siretu. In fine, Costenii se tienu de una cu Nămoloasa, satulu si târgulu, si cu toate aceste făcu communa deosebita, cându ar fi mai de folosn ca din aceste trei commuoe - sa se faca numai una. Digitized by t^ooQle 60 AGRILULTURA JUDECIULUI PUTNA Amu aratatu cea ce este si cumu am trebui sa fia impartierea administrativa a teritoriului, acumu nu ne remâne de câtu sa constatamu si prin cifre starea presinta. Cea ce si facemu prin duoe tabele : una si* noptica arâtatoare de numerulu si numirea plassiloru cu numerulu sateloru si a communeloru, cu numerulu caseloru, a bisericiloru si a scoaleloru, si cu nume- rnlu familieloru si a contribuitoriloru ce se gâsescu in fie care plassa, si alta detaliata aratâtoare de nu- mele communeloru si a sateloru din care sunt formate, a caseloru ce se afla in fie-care satu, a bisericiloru, a scoaleloru si de numerulu familieloru si a contribuito- riloru din fie-care comuna. TABELA SINOPTICA DE COMMUNELE DIN JUDECIULU PUTNA No. corentu || NUMELE plasiloru SATELE No. caseloru No. bisericilor|| o 'o 'S o Populatiunea 28 njopoinu -03 ‘O^ No. fami- lieloru No. contri- buitorilor. I Biliiestii 30 15 6,828 57 19 8,536 6,354’ II Gârlele 36 11 4,326 4< 4 5,137 3,472 III Zâbrautii .... 30 15 6,152 45 f 7,535 4,468 IV Vranoea 32 18 4,711 33 5 5,116 3,182 V Racâeiunii. . . . 31 25 4,769 41 6 5,816 4,581 159 84 26,786 22£ 32,140 22,057j Digitized by ksOOQle LISTA COMUNELORU RURALE SI URBANE DIN JUDECIULU PUTNA PLASA BILIESTII © 5 NUMIREA No. caseloru »- o o Popula- tiunea O O o ® o ® ce — c z COMUNELORU COTUNELORU o c c C s C î K © o CC £ î » g * 1 Suroaea. . . . Suroaea. . . . 588 Dimaciu. . . . 116 Dumbraritia. . 62 766 o 1 670 497 2 Vulturul-de-sus Vulturul-de-sus 119 Vadu-RoscAi . 86 Botârlau . . . 94 299 3 1 430 272 3 Vulturul-de-jos. Vulturul-de-jos. 194 194 1 1 256 190 4 Costenii. . . . Costenii. . . . 197 Belciugu . . . 22 219 2 — 300 143 5 Nanestii. . . • NAnestii . . . 201 201 1 1 294 192 6 Nămoloasa . . Nămoloasa . . 161 Cliceru .... 93 Blehanii. . . . 23 277 1 1 306 243 >7 T.-Namoloasa. T.-Namoloasa . 170 170 1 — 270 217 8 Câlienii. . . . Câlienii. . . . 206 Malurile . . . 22 228 2 1 190 201 9 Billiestii . . . Billiestii . . . 162 Sasu 74 236 2 1 286 221 10 Ciuslea .... Ciuslea .... 143 Pomii-Strejescu. 48 Doaga .... 37 228 3 — 340 205 11 Mârasiestii . . Mârasiestii . . 226 226 1 1 260 266 12 Fâureii. . . . Fâureii. . . . 63 Bizighestii . . 32 Precistanu . . 47 Balta-Râtii . . 52 194 5 — 263 199 13 Mircestii . . . ►Mircestii . . . 155 Radu Ieștii. . . 154 309 o 1 300 186 6555 27 9 4165 5049 Digitized by 6 18 426.72 34 Totale . . 434,52- 22 787,036 24 1,423.095 22 SUMA TOTALE . A DESPAGUBIREI CLACEI La particulari 783,661 38 2,460,747 19 831.92 7 4,06 ',33^ 19 La Siatu . . 424,528 22 7- 7.<>66 21 208.499 38 1,423,095! 22 Totale . . 1,218,19020 3,237,8x4 3 1,0 3,429 5 5,4b9,434| 1 PLATA ANNUALE A DESPAGUBIREI La particulari 69.209 35 215,934 23 71,019 31 356,154 9 La Stătu . . 38.863 22 68,857 8 17.736 5 125,45 7 Totale . . 10 ,064 B 284.791 3- 88,755 36 481,6H Hi Afara de aceasta plata locuriloru de casa este de 1,500 galbeni la particulari si 378 la Stătu. Digitized by U.ooQle 92 AGRICULTURA JUDECIULUI PUTNA PAMEMTULV DATU FOSTILORU CLACASI. Numirea COMMUNELORU Falei. | | Prăjini. || Numirea COMMUNELORU Fâlci. I II w-Ai 1 Plassa Pili iest ii. Plassa Bâcaciuniî. 1 Snroae 64 15 1 Bârcioae ..... 311 4 2 C iu silea 831 40 o Mândrisica .... 262 74 3 Jerâstii 500 4o 3 Adjudu vechili . . 351 65 4 Calienii x-W 70 4 Pn:e>tii 949 40 î 5 Namobasa .... 1090 50 5 Borsianii 375 6 Costienii. ..... 677 — 6 Bâlca 375 3’ 7 Mircestii 730 — Urichestii 367 40 8 Fâureii 30 4 4o Ș Cornatielu 275 9 Râstoaca ..... 55» 40 9 Berestii 512 10 Vulturii de susu . 759 — IO ’ ’omnpstii : 73 11 Vulturii de josu . . 50“ — 1 I Cotiofanestii . . . 486 12 Marâssiestii . • . 515 — 12 Copăceii i .... 202 60 i!3 Billiestii . ... 737 26 ' 3 Orbeai i de josu . . 208 5145 IT li Pâ du ren ii ... 132 Plassa Zâbrautii. 15 Sasuiitulu .... 804 16 Scurta ...... 319 8 1 Câmpurile .... 684 40 6305 b 2 Strâoanii de susu. . 25 0 3 Sovrjia 2289 2 4 Vizantia 53^ — Depuilementu • 452 7 52 P’ Plasma Gârlele. 4 6 Billipstii 8145 10 1 Tiefestii 88 — 16 Zâbrautii .... 4537 52 2 Miera 2200 20 Gârlele 2674 46 3 Clipic^stii — 5o Râcaciunii .... 6305 8 4 GagieMii 276 16 Totalul iâlcilcru 21662 36 5 Bolotestii 29 4u 6 Bâtinestii..... 80 — 2674 4A- — Digitized byCiOOQlC TaRRlTORIULU. PUTERILE PRODUCTIVE P3 § 16. PUTERILE PRODUCTIVE. Puterile lucratoare, < ari concura la producerea a- vutiei, sunt uncie naturale, altele sociale si altele vie- liuitoare. Intre cele naturale, cea mai însemnata din toate este lucrarea agentiloru fisici si inriurirea loru asupra producerei. Dintr’accstu punctu de vedere, ju- deciulu Putna presinta, prin clima si diferitele Ini re- giuni, toate sistemele de producere agricole, de la cea mai simpla, ce se face pe verfuiu golu alu muntiloru in cursulu verei numai, pena la cea mai complicata si mai perfecta, care se face in câmpiele udate cu apa luata din gârlele Putnei. Intre puterile sociale, pro- prietatea pamentului, impartieta asia cum amu areta- t’o mai susu, este cu deosebire priimitoare de toate modificatiunile câte concura lâ producerea abundinta a agriculturei. Numerulu celumare al rediesieloru din judeciulu Putna si îndeosebi constitutiunea particu- laria, si din toate punctele de vedere admirabile, a proprietariloru cultivatori din Vrancea face ca se se dea pamentului toata puterea productiva a oameni- loru ce lucrează pentru propriulu loru folosu. Afara de rediasi si de Vrânceni avemu in judeciulu Putna si marea mulțime a cultivatoriloru săteni, a tierraniloru, •cari vinu aci la rondulu loru si aducu la cultura pa- mentului munca loru. Oamenii sunt puterea lucratoare productiva, cea mai importanta din toate puterile vie- țuitoare. In fine, pe loaga aceste mari puteri producă- toare, avemu si în judetiulu Putna puterea viețuitoare a viteloru pre care omulu le ie intr’ajutoru la produ- cerea subsistintiei si a avuției sale. Digitized by VnOOQle 94 AGRICULTURA JUDECIULUI PUTNA Statistica din 1859 ne arata următoarele puteri lu- cratoare la producerea agricole : 24,848 oameni. 19,055 boi de jngu. 86 bivoli. 7,186 carre 2,860 pluguri. Vitele cele-lalte au fostu 4,483 cai, epe, mânzi, 2 asini; 334 tauri, 10,437 vaci, 10,755 gonitori, mân* zati, vitiei; 86 bivolitie; 69,8’30 oi, 4,192 capre, 12,110 porci si 4,531 stupi. Puterile lucratoare vietiuitoare sunt acum, in 1869, dupe 10 anni următoarele: 21,846 oameni. 15,580 boi. 228 cai. 4,222 pluguri. Aceste puteri lucratoare appartienu la 15,580 cul- tivatori mari si mici, arendași si tierrani si sunt im- prasciete pe suprafaciajudeciului, dupecumu se arata in următoarea tabela sinoptica : ALE CUI SUNT | VITELE 1 IN CARE PLASSA SE GASESCU Suma totale Zâbra- uiii Billi- estii Râca- ciunii Gâr- lele Vran- cea Proprietaricesti. . 208 328 362 4 8 K33o| Arendasicsti. . . 162 724 382 248 12 1,5281 Locuitoricesti . • 3.386 3,978 3.0 52 1.779 1J41 14.736 Suma - . . ,766 5,03o 4.396 2.465 1.953 15.5s0 Digitized by Google TERRIT0R1ULU. PUTERILE PRODUCTIVE 95 Cele 4,222 de pluguri se afla impartiete precum se arata in următoarea tabela sinoptica : ALE CUI SUNT PLUGURILE IN CARE PLASSA SE AFLA Suma totale j Zâbra- ut ii Billi- est i Râea- ciunii Gâr- lele Vran- cea Propr ietan^osti . 59 5.3 68 66 246* Arendasiesti. . . 37 1 16 75 23 2 253 Locuitoresti . . . 715 589 758 388 315 2.713 Suma . . 821 756 901 427 317 4,222- l Ciffrele din amenduoe aceste tabele ne dau ideea cea mai curata despre importmtia relativa a differi- teloru categorii de cultivatori, despre puterile loru lu- cratoare in actul u celu mare alu producerei. Si mai anteiu de toate insemnamu : 1. Cultivatorii săteni sunt acei cari, prin vitele și plugurile loru, făcu cultura cea mai întinsa; prin ur- mare, ei sunt acei cari represinta in toata întinderea ei puterea lucratoare cea mare in agricultura jude- ciului. 2. Capitalulu in vite alu sateniloru, mosineni si cla- casi împroprietăriți este mai multu de câtu de diece ori mai mare de câtu alu proprietarilorn mari cultiva- tori: si totu acestu raportu se afla si intre săteni si a- rendasi. Sătenii au 14,736 boi dejuga; ear proprie- tarii numai 1,336, si arendașii numai 1,528. 3. Numerulu pluguriloru sateniloru este de diece ori mai mare de câtu numerulu pluguriloru proprie- Digitized by t^ooQle 96 AGRICULTURA JUDECIULUI PUTNA tariloru mari. Sătenii an 2,713 pluguri; ear proprie- tarii numai 246 si arendașii numai 253. 4. Puterea lucratoare in boi si pluguri este mai a- tâtu de mare la proprietarii mari si la arendași; câci proprietarii au 246 pluguri cu 1336 boi; ear aren- dașii 253 pluguri cu 1528 boi. 5. Cele mai multe pluguri sunt in plassa Râcaciunii; 901 cu 4396 boi; dupe acea vine plassa Zâbrautii cu 831 pluguri si 3756 boi, si apoi plassa de Câmpia Billiestii cu 756 pluguri si 5030 boi. 6. Numerulu boiloru de plugu este mai mare in plassa Billiesti; pentru ca si pameatulu este aci mai greu de lucrata de câtu in cele-lalte plassi 7. Arendașii cei mai cu putere sunt in plassa Billi estii; căci acolo sunt cele mai multe pluguri; 116 de toate; ear in plassa Gârlele sunt cele mai putiene, 23 de toate. 8. Din cumpenirea puteriloru lucratoare intre sine, acea a locuitoriloru săteni fiindu cea mai coversietoare, urmeaza ca si interesele loru se fie luate in conside- rare dupe importantia ce au in travaliulu naționale, în producerea agriculturei. Si cu toate aceste, daca sunt interese negligiate, interese ne protegiate de legi, ne- ajutate, acele sunt ale numerulu! celui mai mare de muncitori. . Pentru proprietari, dice prefectulu judeciului in es- punerea situatiunei judeciului, opiniunea publică re- clama intervenirea guvernului pentru infiintiarea in- stitutiuuiloru de creditu cari ar permite proprietari- Digitized by t^ooQle TERRITORIULU. PUTERILE PRODUCTIVE 97 loru a găsi mai eftine capitaluri destinate la amelio- rarea pamânturiloru, si ar putea adaoga, si la esploa- tarea muncitoriloru lui; câci pentru aceștia, cu toata importantia ce au in producere, opiniunea publica nu a formulatu nici o dorintia până acumu. Capitalulu este o putere mare in producere; câci fdra dânsulu pamentulu este lipsitu de puterea lucra- toare. Dara oare fdra munca, fdra de puterea produc- tiva a oameniloru, poate pamentulu se producă ceva ? Munca sau puterea lucratoare a omului este in ju- deciu cu muitu mai dorita de câtu insusi capitalulu. Acolea este buba; insa nimeni nu cuteaza a cere intervenirea guvernului pentru a da proprietariloru munca necesaria imbunatatierei pamentului. Opiniu- nea publica cere a le da numai capitalii, ca asia prin- tr’ânsulu se’si procure munca aceloru ce ducu lipsa de capitalu, si lipsa cu atâtu mai mare cu câtu nume- rulu cultivatoriloru săteni este si mai mare. Ce aru ii oare cându opiniunea publica aru cere se se dea ca- pitalu si marei multiemi a cultivatoriloru săteni ? Opi- niunea publica aru fi atunci dreapta; câci ea aru cere- pentru toti: si aru cere ca se se dea la toti dupe nevo- ile loru, dara nu numai la unii, precumu pare a se es prima in espunerea situatiunei judeciului. Cerendu-se capitalu numai pentru unii, opiniunea publica devine pentru aceștia mama buna si pentru ceilalți mast ica ceea ce nu este de locu nici dreptn, nici onestu. Proprietarii n’au nevoia de intervenirea guvernului pentru ca se le pue la indemâna capitaluri cu dobândi mici; ei singuri au putere ca se faca aceasta, numai 7 Digitized by t^ooQle 98 AGRICULTURA JUDECIULUI PUTNA se voeasca, sau se aiba prevedere, cama le recomânda prefectulu. Ne serviciu aici adese cu vorbele prefectului, ca se nu dica lumea câ noi esprimâmu in aceasta ces- tiune grava curatu numai părerile noastre individuale. Prefectulu, dara, dice: «nici o indoealacapreciulucu care se poata avea capitalul u este de o adeverata im- portantia in agricultura. Dara oare reducerea doben- diloru prin intervenirea Statului aru da agriculturei unu avânta mai puternicu ? Ne induoimu câ proprie- tarii nu indeplinescu totu-deauna amelioratiuni ce aru contribui a induoi venitulu proprietatieloru loru, nu este in deobsce lipsa de capitalu sau de creditu, ci mai adese lipsa de prevedere. In absentia altui miz- locu nu au oare proprietarii pe acela de a vinde o parte din pamentulu loru spre a imbunatati cele-lalte bunuri, scapându astu-felu de neajunsurile ce producă differintia intre modicitatea venituriloru pamentului si a dobendiloru.“ Datoriele unoru proprietari sunt mai mari de câtu veniturile ce au si cu cari trebue se plă- tească dobândite pentru capitalurile cu cari s’au inda- toritu si au facutu altu ceva de câtu imbunatatieri a- gricole. In judeciulu Putna propietatea se transmite cu mare usiurintia. Ea trece din mâna in mâna fora a fi oprita de formalități lungi si costisitoare. In cursulu anului 1869 unu numeru de 120 de proprietăți s’au schimbatu de proprietari, au essietu din mâna unora si a incaputu in mâna altora, cari au mai multe si mai puternice mizloace pentru ca se le faca se producă. Digitized by t^ooQle TERRITORIULU. PUTERILE PRODUCTIVE 99 In casulu acesta se gasescu si noui proprietari ce au cumperatu moșii de la Stătu. Putienele proprietăți mari ce sunt in judeciu in alatarare cu cele multe si mici ieu in ajutorulu esploatatiunei loru si meteiagi- ulu, care este unu mizlocu de a se cultiva pamentulu fora ca proprietarulu lui se aiba trebuintia de puterea lucratoare a capitalului si a bracieloru. Insusi mosiene- nii, si mai alesu cei din Vrancea, se pogoara la câmpia si cultiva pamentulu in parte, sau cu dizma, cumu se dice, cu dizma induoita si intreita, adeca dându din . trei sau din duoe una. Pentru munca necesaria la cultura pământului, pro- prietarii mari si arendașii se invoescu nu numai cu Vrâncenii si alti rediesi, dara si cu sătenii emancipati si improprietariti sau neimproprietariti. Cu dile de lu- cru, luate de la săteni pe bani, si cu argati tocmiti cu annulu si cu luna se face in judeciu o cultura deose- bita de cultura in parte sau meteiagiulu. F6ra aceste dile, luate de la săteni prin felurite chipuri si mizloace, cultura proprietariloru mari aru fi impossibile, nea- vendu puterea productiva a muncei omului. De acea proprietarii cultivatori si arendașii veneaza munca o- mului, intindiendui feliuri de curse si oprind’o de a’si arata si ea dorintiele si nevoile sale. Nimeni altii nu sunt mai multu interesati de câtu arendașii si proprie- tarii m iri ca proprietarii mici si foștii clacasi se aiba o necontenita lipsa de bani; si o nevoie atâtu de mare câtu se fie siliti a’si da munca loru mai pe nimica. Nevoia cultivatoriloru a fosta mare in timpulu lip- sâi ce a bântuitu judeciulu in acești dupe urma trei Digitized by CiOOQle 100 AGRICULTURA JUDECIULUI PUTNA anni pentru ea se fi remasu vre unu proprietara sau arendasiu oare se nu’si fi facutu o buna provisiune de munca pe mai multi anni. Sătenii s’au acufundată in datorii de platitu cu munca, si unii, mai alesu cei cu familia numeroasa, s’au afundatu pena intr’atâta câtu au perdutu si insasi sperancia de a se mai putea plati vre o data. Amu adunatu fapte din mai multe locuri cari ne arata câ omulu cu munca lui, disponi- bile in cursulu unui annu, nu este in stare a plati nici macaru dobânda capitalului luatu cu împrumutare; câci si dobânda se platesce in munca ca si capitalulu. Intr aceasta stare omulu impovaratu cu dobândi vede crescendo datoria cu toata dobânda ce a remasu ne- platita, cu toata munca ce n’au fostu chipu ca se o poata face. Sunt oameni cari au muritu, fâra ca se fi putut plati datoria loru; văduvă, inse, si copii loru sunt inhatiati ca se muncească si se plateasca! Copii sate- niloru in casulu de facia si nemoscenindu nimica totu sunt considerati ca moștenitori si apucati ca se pla- teasca, se muncească pentru datoria parintieloru loru. Puterea producetoare a agriculturei assigurata in- tr’acestu chipu esploatârei mosieloru inspira îngrijiri serioase tuturora celoru ce se occupa cu desvoltarea agriculturei. Agricultura făcută cu împingerea sate- niloru in datorii si cu caderea loru in datorii mai grele de câtu cele ce potu purta nu este mai multa o appli- care a puterilora lucratoare la producere, ci o esploa- tare a insusi acestoru poteri. Gestiunea aceasta a esploatârei muncei a fostu a- tinsa si pussa in vederea consiliului judecîanu de câ- Digitized by t^ooQle TERRITORULU. DATORIA SATENILORU 101 tre insusi prefectulu judeciului in espunerea situatiu- nei judeciului pe anulu 1868 cu urmatoarelec uvinte: „Remasi foarte împovărați in datorii, indelungu timpu munca, uniculu capitala, afarade cultura loru propria, va servi numai a acuita datorii contractate in timpulu lipsei." Prefectulu spera câ nu se va mai încerca ni- menea a reinoi înaintea espirârei termenului tocmelile făcute in timpulu lipsei cu unu preeiu miceioratu. Este grava, foarte grava, situatiunea puterei pro- ducetoare aagriculturei essietauintocmeleapasatoare, făcute in timpulu lipsei cu unu preeiu micsioratu alu muncei. Dara adeverulu este acesta: cei mai multi proprietari si arendași au profitatu de lipsa muncito- riloru pentru ca se ’i afunde in datorii, dândule bani si producte cu preciuri urcate, puindu-le îndatorirea de a le plati cu munca, ficsata cu preciuri scadîute, si luându-le si dobândi din cale afara de grele. Suntu, cu toate aceste, si esceptiuni onorabile, acele date de câtre unii din proprietarii cultivatori, cei cu frica lui Dumnedieu si cu iubire de oameni, cari n’au cautatu a se folosi de foamete, de aceasta calamitate publica, ci din contra au ajutatu pre câtu au pututu pe săteni, fora ca sa scada preciulu muncei. § 17. DATORIA SATEN1L0RU Datoria sateniloru, constatata in 1869, se sue la 743,151 lei, 12 bani, osebitu de 5,717 fâlci prasiela, 6,832 fâlei secera si 210 pogoane de via. Tabela următoare arata impartierea acestei datorii in’re lo- cuitorii din diferitele plâsi. Digitized by t^ooQle 102 AGRICULTURA JUDECIULUI PUTNA Numir ea PLASS1ELORU In BANI IN LUCRU AJUT. DATU prasiela secere .3 secara porumba Zâbrautii . . Biliiestii . . Racâciunii . Gârlele . . • Vrancea . . Totalu . 12220 246278 191735 42065 50851 79 24 15 9 85 1821 3671 225 1 53 1283 5549 16 2 silii 1 2 1 1 1 II 165 163 143 202 145 5 10 11 8 4 652 732 386 537 438 1 5 19 4 J 743151 12 5717 54 6832 18 210 16 823 IV 2746 19 Afara de datoria ce au contracta sătenii la deose- bite facie, li s’a mai data si ajutoare de producte in suma de 823 kile secara si 2,746 kile de porambu. Datoria de munca este regulata cu preciurile arma- toare : in Zâbrauti ca 16 lei n. pogonulu de prasiela, 5 lei n. de secera si pogonulu de via 20 lei n.; in Billiesci cu 12 lei n. pogonulu de prasiela, 7 lei n. de secere; in Râcaciuni 18 lei n. pogonulu de prasiela, 4 lei n. de secere si 21 lei de n.via; in Gârle 14 lei n. pogonulu de prasiela, 6 de secere si 21 de via. § 18. SEMENATURILE JUDECIULUI Puterile producetoare ale agricnlturei: pamentului capitalulu si munca, erau in trecuta regalate si strensu legate intre densele intr’unu chipu viciosu si contrariu tutaloru legiloru de producere si mai alesu de impar- tiere a avuției produsa. Legea intervenisa intre pose- suitorii capitalului pamentu si a capitalului munca si Digitized by LnOOQle TERRITORIULU. SEMENATURILE JUDECIULUI 103 ficsasapreciurile atâta a pamentului câtuși ale muncei, ficsase adeca lucrulu ce nu depinde nici poate depinde de la legiuitoru ci numai de la marele principiu alu dârei si luarei (offre et demande) care presideaza la toate transactiunile oameniloru. Sub inriurirea producerei regulamentate si a legei despre relatiunile reciproce dintre proprietarii de pa- mentu si cultivatorii săteni, producerea agricole a tier- rei, si in speciale a judeciului Putna, a mersu cres- cendu sporinduse din annu in annu Întinderea pamen* turiloru semenate. Aceasta sporire era o consecuintia inevitabile a or- ganisârei data elementeloru principale de producere. Basa primordiale a producerei agricole fiindu munca; si sporirea muncei prin imultierea populatiunei fiindu assigurata cu esistentia garantata ori cărui nascutu ajunau a fi insuratielu, spornicii, cumu se nuinescu, na au intârdiatu a veni se se Înroleze in rândulu muncitoriloru, a clacasieloru, a agentieloru celoru mai activi ai producerei. Statistica constata prin ciffre aceasta sporire gra- data, ce caracteriseaza trecutulu producerei noastre agricole: asia vedemu câ, afara de împrejurările es- traordinare cari derangeasa mersulu naturale alu lu- crâriloru in producerea agricole, intr’unu periodu de 10 anuî, de la 1850 si pena la 1860 producerea a sporita de la 25,000 la 30,000 de fâlci de semenaturi. Cea mai mica întindere de pamentu, ce sa semenatu cu po- rumbu, in acestu periodu de 10 anni, a fost de 13,942 fâlci in 1850, si cea mai mare a fostu de 16,615 Digitized by 24,094 195,683 15,814 | 28,38 44 82 20 198,107 22,530 37,922 31 70 67 256,176 19,205 42,071 33 19 54 Total u . 22-,827 6q 239,831 4t 258,560 68 817,4^3 6 Digitized by t^ooQle 118 AGRICULTURA JUDECIULUI PUTNA Numirea COMMUNKLOBU CHELTUEULB PB ANNII 1865 1866 1867 1868 Focfliani. . • 180,681 94 190,445 18 175,671 70 238,031 12 Panciu . • . 16,486 30 15,691 11 22,493 33 18,674 48 Odobescii . . 16,618 50 16,764 73 23,533 97 25,727 81 Totalu • 213,786 74 222,801 2 221,699 — 277,433 41 § 22, VENITULU SI CHELTUELILE JUDECIANE Venitulu consiliului judecianu a fostu in 1864 nu- mai de jumetate diecime si s’a suitu la 42,202 Iei. In 1865 a fostu de o diecime si anume: Din darea personala....................... 89,967 , „ siossele..................... 30,752 „ „ patente....................... 6,661 „ „ fonciaria.....................21,839 Peste totu . . 149,219 Au remasu din 1864 ....................... 38,000 Șubventi'mea pentru spitalu .... 18,450 Totalu . . 205,669 In 1866 renitulu consiliuluijudeciului Putnaa fostu de una si jumetate diecime, si anume: De la darea personala................ 133,270 8 ’ „ „ de siossele .... 45,522 — „ „de patente........ 9,750 — „ „de foncieria . . . . 32,347 32 Peste totu . . 220,889 40 Digitized by VnOOQle TERRITORIULU. CHELTUELI LE JUDECI ANE 119 Reporta . . 220,889 40 Escedintulu din 1865 ............. 39,511 — Pentru clădirea primăriei.... 63,000 — Venitulu unui podu................. 4,000 — Totala . . 327,400 40 In 1867 venitalu a fosta de 325,986 lei 24 bani. , 1868 „ „ 323,508 , 35 „ Din acesta venita s’a făcuta budgetulu pentru a se cheltui in 1866, 1867 si 1868 summele alocate la deo- sebite servicii, precumu urmeaza: 1866 1867 1868 Serviciulu consiliului 45,954 43,284 • 44,422 9 judecianu 23,904 22,608 18,158 9 judeciaru 5,700 5,600 7,050 9 sanitara . 59,680 54,580 56,780 9 penitenciara 27,050 34,738 56,088 n poștala. . 28,440 — — a instructianei 72,000 89,404 57,760 a estraordinar 4,000 11,020 3,000 9 facultativa —• 48,000 48,000 1) lucr. publice 53,200 9,500 12,700 9 perceptiunei — — 11,000 9 epizootia — — 6,000 Totalu . 319,920 318,734 320,958 Intre observatiunele ce sunt de facutu asupra chei* tueleloru consiliului judecianu sunt duoe mai cu seama Pe care trebue se le facemu. Serviciulu poștala na figurează intre cheltaelile jude- ciului pe annii 1867 si 1868: se vede câ s’a gasitu de cuviintia a nu se mai intemeia relatiuni intre oameni Digitized by t^ooQle 120 AGRICULTURA JUDECIULUI PUTNA din judeciu. Invatiamentulu, căruia s’a fostu alocatu in 1866 osummade 72,000 lei, a scadiutu la 57,760 in 1868, in locu se creasca. Se vede câ nu se prea doresce a se respândi cunoscientiele folositoare in massa popo- rului; sau de s’ar fi sl dorinduconsiliariidin 1868 s’au aratatu cu multu mai putienu darnici de câtu cei din 1866 Cetimu in espunerea situatiunei judeciului din 1869 câ serviciulu instructiunei primăria, cu toata bu- na-vointia si impulsiunea administratiunei lassa inca mult de dorit. Scoalele s’au inmultiet in acestu annu (?); insa multe au remasu lipsite de invatietori, vrea se dica ca si> cându nu s’ar mai fi inmultietu. Prefectulu adaoga a dice câ unu coutrolu mai seriosn ar trebui organisatu pentru a corrige negligentia administratiu- neloru communale si a assigură totu o data unitatea invatiementului. Dar cu ce se se infiintieze si acestu controlu, când fondurile al loca te invatiementului scadu din annu in annu, in locu se creasca, dupre cumu aru trebui se se fa ca Nu este nici o tiarra mai înaintata in invatiamentulu populara de câtu Prussia. Invatiementului datoresce acea tiarra supremația la care in scurtu timpu a a- junsu si preponderintia ce are astadi in affacerea lu- mei. Si cu toate aceste, si astadi Prussia totu la inva- tiementu i-si are Îndreptate vederile si sperantiele sale. Conformu cu promissiunea făcută Camerei deputatie- loru din Prussia de a se consacra la trebuintiele in- vatiementului escedentele resultate din deosebitele su- pressiuni ale budgetului si a legei asupra consolida- ti unei, ministrulu de finance a si adusu suplimentele Digitized by Go le TERRITORnJLU. VENIT. SI CHIELT. JUDECIANE 121 budgetului instructiunei deja votata pe 1870. Dotnnula Camphaasen, ministrulu de finance din Prussia a disu câ guvernulu, cerându aceste credite in farorulu capi- talului intelectuale si morale alu natiunei, este de pa-* rere câ acesta este plasemântulu celu mai productiva ce poate se se faca capitalului materiale. Revenindu earasi la jadeciulu Putna, nude se con- stata câ este lipsa de invatietori de sate, precumu ara- 'ăramu mai susu cu propriele cuvinte ale prefectului, si unde s’a luatu mesuri de a se îndeplini aceasta lipsa prin infiintiarea unei scoli normale primăria, in care au inceputu, de la finele annul ui acesta 1869, ainvatia unu numeru de 12 copii ce se pregatescu a fi inva- tietori de sate, daca nu se vora face alta ceva, pre- cumu s’au facutu multi din cei ce au fostu crescuți in seminare, si mai cu seama logofeți in locu de popi. Constatamu cu plăcere aceasta fapta împlinita a in- fiintiarei scoalei normale, si-i urâmu succesu si sfer- sietu buna. Mai ’nainte de infiintiarea scoaleloru satesci, Româ- nii invatiau carte de la dăscălii de pe la biserici. Cartea aceasta fiindu mărginită in bucoavna, ceaslovu si psal- bre, nu era potrivita cu nevoile sateniloru. Guvernulu a intervenita, a facutu scoli satesci; dar oare cartea ce o dă guvernulu este ea oare mai potrivita de câtu acea ce 8e cumpără de sătenii de la dăscălii bisericilora ? Be ar fi mai bana, de ar vedea sătenii câ le este mai folositoare, oare nu si-ar trimite copii la scola? Sar grăbi se-i trimită, asia credemu noi, rezemati pe cele o® vedemu in Svitiera, in Prussia si mai alesu in Sta- tele-Unite din America. Legea instructiunei publice Digitized by t^ooQle 122 AGRICULTURA JUDECIULUI PUTNA pune hr amenda (gloaba)' pe sătenii ce nu*si trimită copii la școala, si totuși copii nu se ducu la școala. Si nici nu se voru duce, cu toata gloaba, până cându școala primăria nu va inceta a fi unu locu de supliciu pentru copii, până cându nu va da săteanului o invatia- tura care sa-i fia intr’adeveru folositoare; câci cu scrie- rea, cetirea, socotirea si cathecismul, ce se invatia as- tadi, bine saureu, in scoale satesci, sătenii nu vedu ab- soluta necesitate a invatiemântului: si diecându câ potu trai si fora aceasta carte, nu-si trimitu copii la școala. Sătenii trebuescu se capete la școala o invatietura care se fia in armonia cu trebuintiele loru, cu constitutiu- nea societatieloru moderne. Nimeni altulu nu are ne- voia de mai multe si mai intinse cunoscintie ca satea- nulu, care este chematu a desvolta resursele tierrei si a profita dintr’ânsele. Sateanulu nostru nu este, din născare, mai putienu intelîiginte de câtu sateanulu din Prussia, si mai alesu de câtu celu din America, fia acela albu sau negru: de acea aru putea deveni si elu ceva, cându i s’aru dă invatietura cea mai potrivita cu soarta lui, aceea ce se dă săteanului din Statele-Unite de la Nordulu Americei. Acolo unu sateanu iubesce mese- ria lui si invatietura ce i se dă, cu atâtu mai multa cu câ’u scie ca ’i este mai profitabile, cându este lumi- natu de aflările sciintieloru ce au schimbata facia lu- mei. Si cu câtu misiunea invatieinântului ruralu este mai nalta cu atâta școlile normale, in care se prepara invadatorii de sate, devină mai importante si mai nea- părata trebuitoare. D-nulu prefectu de Putna a propusa a se face o școala normala, aceasta s a si facutu. Pro- Digitized by VnOOQle TERRITORIULU. 1NVATIETURA 123 punerea este foarte buna. Remâne numai se vedemu daca la școala infiintiata se gasescu cele de nevoia pentru tienerea si înflorirea ei; câci nu este destulu a face o școala si a o boteza cu numele de școala nor* mala primăria, trebue ca ea se poata fi intr’adeveru școala normala, se aiba profesori cari se fia la inal* tiemea missiunei loru, si toate cele de nevoia pentru demonstrarea invatiemântului. O școala normale, dice eminentulu economista alu Franciei, Domnulu Michel Chevalier, in introducerea raporturiloru juriului espo- sitiunei universale din Paris, din 1867, la capitolulu I, despre instrucțiunea primăria, trebue se aiba o bi- blioteca buna, unu cabinetu de fleica, collectiuni de mineralogia, geologia, botanica si zoologia, modele de macinele cele mai usuale, simaialesu varietâtiele cele mai caracteristice de macini deaburu, de macini ficse, de locomotiva si locomobila, unu assortimentu de in- strumente de meteorologia pentru a observa timpulu, si in fine unu laboratoru de chimia, in care totu ele- vulu se invâtie a face analisele chimice cele mai sim- ple, analisa unei petre calcaria, unei hume, unui mi- nerale de feru, etc. Școala normala este lesne de disu; dara este foarte greu de facutu. Școala normala făcută, fora ca se aiba cea ce ’i trebue, este unu stabilimentu care petrifica intelligintia invatietorului, si petrificen- d’o pe a acestuia condamna la petrificare si intelligintia scolariloru. Școala normala din Focsiani nu poate scoate inva- tietori neci mai buni, neci mal luminati de câtu copii ce essu din seminarii. N’aru fi oare o cerere mai ra- Digitized by t^ooQle 124 AGRICULTURA JUDECIULUI PUTNA tionale ca copii ce eseu din seminarii se fia si invatie- tori de sate? Avemu 8 seminarii in tiarra, in care sunt celu pucinu 1,000 de școlari, oare aceștia n’aru putea fi in sate si invatietorii copiiloru ? Pena se se faca scoli normali cumu se cade, adeca înzestrata cu toăte cele de nevoia, seminariștii, câți au essietu si a- cei câți voru mai essi, aru putea se fia invatietori de sate, cându s’aru lua aceasta dispositiune si cându s’aru face o positiune buna unui invatietoru; câci po- sitiunea loru de astadi, fia disu in parentezu, este mai rea de câtu acea a unui argatu bunu, cu toata deose- birea ce este intre unu invatietoru si unu argatu. In scopulu de a deveni seminariști si invatietori de sate sau de a’i face se fia propagatori in sate si ai sciintiei, legea a prescrisa predarea unui cursu de agricultura in seminariele noastre. Nu scimu ce voru fi facându profesorii de agricultura cu cursulu ce sunt datori a face, scimu insa câ n’amu audietu până acumu nimicu vorbindu-se despre dânșii, nici despre succesele loru. Domnulu Gheorghe Rozali, acelu care a infiintiatu in Focsianicea antâiu școala publica, incareautrecutu unu cursu de 22 anni, redicatu de încrederea cetatia niloru sei la demnitatea de membru alu consiliului j u- decianu, a profitată de dreptulu inscrisu in legea con siliului de a se manifesta dorintîele judeciului, si a are- tatu câ dorintia cea mai via, cea mai urginta, cea mai esenciala desvoltirei puteriloru active ale producerei snbsistintiei si avuției este instrucțiunea si educa- tiunea omului. Cuvintele rostite de Domnulu Rozali, Digitized by Cr.ooQle _ TERRIȚORI^ INVAȚIEȚUgA^^ 125 ia siadintia consiliulni de la 12 Noembre 1868, me- rita a forma basa capitalului statisticei instructiunei publice: de acea le si reproducemu aici. Cu toate a- ceste, Domnul Rozali arata si alte imbunatatieri pe cari le primimu si le inseramu totu cu acelu interesu ce’lu avemu pentru instrucțiune; câci o data formatu o- mulu si ridicata in demnitatea lui devine instramen- tulu sau agentulu tuturoru celoru lalte imbunatatieri. Dintre aceste acele aratate de Domnnlu Rozali sunt cele mai de antei si mai importante. Programulu deliberatiuniloru acestui consiliu judecianu pe sesiunea ordinaria a annului curențu s’au finitu, si noi suntemu in ajunulu dielei in care avemu a ne desparți, lasându in urma noastra lucrări cari au a da fructulu loru in cursulu annului viitoru. Finitulu programului nostru insa mai are unu punetu de ordine, in care potu a dice este ascunsa adeverata civilisatia si prosperitatea viitoare a României: acestu punetu, D-loru, este esprimarea do- rintie'.oro. Si ce are omulu mai alipitu de elu de câtu sperantta si dorintia ? si care impulsia duce pre omu la totu ce este sublimu, de câtu dorintiele raționale ? Totu omulu doresce prosperarea sea, si aceasta dorintia nestremutata este potu a dice implinirea vointiei divine, care au datu omului facultatea suprema de a raționa, de a combina si in tine de a-si prescri insusi modulu cumu poate fi fericitu moralu si materialo. D-loru, după mine esprimarea de dorinti nu este alta de câtu o gîndire perpetua la prosperarea materiala si morala a individului si a patriei: este, D-loru, o intreaga legislatiune viitoare, si credeți câ dorintiele trecute au Digitized by CiOOQle 126 AGRICULTURI JC22CLULUI rUTNA formata legîslatiunea presinta, se fimu convinși dara câ si dorintiele presinte voru forma legislatiune viitoare; e1 bine, stâruescu ak afirma câ din neîncetatele dorinti mo* ralo-nationale va resari civilisatinnea si prosperarea Ro- mâniei ; insa, D-loru, na este destula numai a dori, este si a legisla: si cânda dorintia si legislația se asociaza, atunci producu totu ce o națiune are ca instituția folosi- toare ei si omenirei. Ca se ve convingă de disele mele, este destula a ve aminti câ amu dorita anirea si ea s’ao făcuta, ama do- rita împroprietărirea tierraniloru, o avemu, dorimn de multu civilisatia, fericirea, gloria popoareloru căite, le vomu a- vea; câci e lege a natarei ca soarele se lamineze tutu- rora: se fima dara fermi in dorinti raționale, se fimn fermi a se legifera si credeți câ atunci vîitorulu Româ- niei va fi splendoarea si fericirea: se nu pregetamu, dara, D-loru, a nu ne areta totu ce sufletulu nostru doresce pentru binele patriei, ba stâruescu a ve invita ca se tre- cemn cu dorintiele folositoare chiaro in sfera idealitâtiei natarei, câci din idealu au scoso Paton nemurirea sufle- tului, prin idealulu oameniloru mari au esieta la lamina toate instPutiunele frumoase ce guverna lumea, din ide- ala au resaritu la noi legea rurala, câci in adevâru acesta fapta acumu implinitu era una idealu, o iluzia, atunci cându se dicea de unii: bine aru fi ca tîerranulu se aiba proprietatea lui. Domniloru, civilisatiunea popoareloru culte de adi, pros- peritatea individuale si universale, marele progresa cu totu felula de invenții sciintiefice sunt fractulu geniului omenescu; insa prin ce? prin care midilocu, prin influ- entia cârei institutiuni universale s’au promulgatu asia dicându perfecțiunea omului? Trecendu prin toate secu- lile, ponându-ne înainte toate popoarele moarte care au facutu splendoarea genului umana, privindu in presenta la toate natiunele lucsoase in progresulu arteloru, indus- Digitized by t^ooQle TBRB1T0RIULU. UmVAT&XURA 127 triei, comercialul si sciintieloru de totu felulu, si cerce- tându sorgintea principale a pregresului, nu me indoescu câ institutiunea care au facutu fructuositatea atâtoru pro- grese, si care au schimbata potu a dice chiara inima omului, dicu iflstitutiunea aceasta nu este alta de câtu acea a instructiunei. Asia, D-loru, prin instrucțiune ome- nirea a esietu din pulberea barbariei, prin instrucțiune popoarele au inceputu a fi membri familiei umane, si in- divizii frați intre ei; instructiunei datorima armonia con- sciintiei popoareloru. instrucțiunea au formata armonia chiaru intre Dumnedieu si omu. prin luminele sciintiei au peritu fanatismuln. prin sciintia s'au adusa libertâtiele: prin cultura morala si sciintiefica legislatorulu au pusa egalitatea intre oameni, prin ea, principiiilu evangelicu câ :oti suntemu fii aceluiași părinte, au scosu sclavia dintre popoarele culte, instrucțiunea, dara, e vocea Ini Dumnedieu; câci numai ea incarnează prin legislația totu ce e sublimu, totu ce e divinu. Nimeni nu se poate induoi câ popoarele nu se potu bine conduce, nu prospera, nu potu fi fericite de câtu a- tunci cându legislația loru este egala cu gradulu loru de cultura. Unu poporu semi-cultu, cn o legislatiune mai larga de câtu inteligintia lui, ajunge la confuzia; câci fia-care aplica legea după inteligintia sa, se nu pregetama dara a ne arata dorinti întinse in privirea instructiunei, sedo- rimu, se cerema ca legea ce avemu pentru inutructiune se devia unn faptu împlinita. Actuala lege a instructiunei este, D-loru, obligatoare pentru invatiementulu primaru si cere ca fia-care com- muna se aiba școala, ba ce e mai multu in communele urbane pretinde’ca fia-care suburbia se posedeze o școala Ei bine, in aceasta privire Focsianii stau totu cumu e- rau la 1834, esceptându cele duoe scoale primărie de fete si gimnaziulu, dica Focsiani cu o populatiune peste 20,000 suflete nu au de’câtu 2 scoale primărie de baeti cea Digitized by ce o banca agricola, pentru proprietatea mica, scopulu meu insa nu este acesta, este puru si simplu a-mi arata o dorintia, care poate s’aru parea imposibile. In adeveru, insa, ea nu este imposibile de câtu numai a- tuncea cându nu va fi buna-vointia din partea oameni- loru cn cunoscinti dio Economia politica, ori cumu noi nu trebue se pregetamu a ne arata dorintiele si cele mai ilusorii, voiu a dice cele mai largi pe cari fermitatea si vo- intia le preface in instituții folositoare. înainte de 1848 si 1857, totu ce avemu adi constitu- ționala, era ilusia, era espresiuni ne ertate. oprite chiaru de lege, dara de lege 1 de legea censurei, care adi as- culta numai si rationeaza. Domnilora, in corpulu acestui consilia jadeciana sânt membri profesori, comerciauti, proprietari si juriști, fie- care are specialitatea, esperiintia specialitatiei sale, se ’ntrunima dara toate dorintiele si se speramu câ princi- piile liberalo-constituționale ale prea iubitului nostru Domnu ereditara, Carola I, va face din ele o realitate, care va da pacea, laboarea si fericirea blândului poporu româna, va face dica din dorintiele noastre a resari bine- cuvântările viitorului fiiloru noștri, cari voru pnne laura nemuritoare pe bustulu regeneratorului românismului. Digitized by t^ooQle 132 AGRICULTURA JUDECIULUI PUTNA Ideele sanatoase, ce vediuramucâesprimavice-pre- siedintele consiliului judeciam, făcu onoare alegetori- loru si alesului lo'U Dom nul u G Rosali. Cu perseve- rintia si necontenita lucrare ajunge cineva la împlini- rea dorintieloru sale; câci si picătură de apa sparge peatra, nu prin puterea ei ci prin deasa ei cădere, du- pe cumu dice proverbulu latinu alu stremosieloru noș- tri Romani. Cu lucrări împlinite de natura celoru es prim a te mai susu, consiliulu judecianu ajunge la scopulu legiuito- rului si devene una din institutiunile cele mai bine- facetoare, una din institutiunele care se resplateasca prin servicii sacrificiele ce-si impunu contribuitorii pentru sustienerea ei. Inca de la 1865, consiliului judeciului, fiindu pre- sidatu de principele Nicolae Sutiu, a cerutu imbunata- tierele următoare : 1. Se se faca legi pentru tocmelile agricole. — Le- gea s’a facutu. 2. Se se classifice drumurile.— Drumurile s’au cla- sificate si legea pentru facerea loru s’a facutu. 3. Se se faca unu podu pe riulu Putna, la com- muna Vulturulu. — Podulu s’a facutu. 4. Se se cladeasca unu edificiu pentru gimnasiu.— Clădirea nu s’a facutu. 5. Se se reguleza drepturile intrebuintiarei apei din gârlele ce se tragu din riulu Putea. — Regulamen- tulu s’a facutu. 6. Se se imbunetatiasca rasa viteloru, cautarea loru, Digitized by CnOOQle TERRITORIULU- IMBUNATATIERI 133 îngrijirea si stringerea gunoiului. — Aceasta nu s’a făcu iu. 7. Se se ie mesuri spre a se opri degradarea ce iace riulu Putna in malulu dreptu. — Mesurile luate n’au produsu resultatulu doritu, degradarea continua si reclama lucrări de arta de resortulu guvernului mai multu de câtu de alu particulariloru. Cu ocasiunea ancuetei ceruta a se face si in tiarra noastra in 1866, s’a facutu lucrări si in judeciulu Putna si s’a datu si respunsulu intrebarei a 40, rela- tiva la imbunatatierele ce se ceru a se face. Cultiva- torii din diferitele plâsi ale judeciului au respunsuin urm:>torulu chipu : Cei din plassa Râcaciunii au cerutu esecutarea le- giloru in vigoare si imbunetatierea artificiale a pămân- tului. Si una si alta n’au trebuintia de multa demon- strare; câci cea deanteiu aduce garanția si securitatea, fâra care nu este posibila producerea, si cea de a duoa este temelia adeverata a producere! abu dinte si ina- vutietoare. Cei din plassa Zâbrautii au cerutu asigurarea ese- cutârei tocmeliloru agricole in modulu celu mai prac- tico, esecutarea studieloru agricole, infiintiarea câiloru ferate si introducerea de macini agricole in tiarra. Aici, pe longa securitate si imbunetatierea pământului, se cere si unelte perfecționate pentru lucrarea lui si midiloace de comunicatiune grabnice pentru transpor- tarea productvloru ei in fine, facerea de studii agri- cole. Acestea se făcură in aunulu acesta si nu voru lipsi a areta cultivafordoru totu ce trebue se faca pen- Digitized by VnOOQle 134 AGRICULTURA JUDECIULUI PUTNA tril a’s iassigura o producere mai abundintesi unu traiu mai bunu de câtu celu de astadi. Cei din plassa Gârlele au cerutu înlesnirea de asi pro- cura culticatorii capitaluri fdra procente oneroase, mid- loace sufficiente pentru esecutarea datoriiloru si la timpu a obligatiuneloru de munci si constructiunea drumuriloru de comunicatiune. Cererea relativa la or- ganisarea creditului este intr’adeveru cea mai impor- tanta din toate imbunetatierele ce reclama producerea agricole a judeciului. Producerea agricola cea mare, prin organulu principelui Nicolae Sutiuse rostesce in- tr'aceasta privire in Observations statistiques in chi- pulu urmatoru: „Singurulu nostru isvoru de avuția s’a disu este a- gricultura; înflorirea ei este dara foarte strensu le- gata cu înflorirea tierrei. Producetorii din ce in ce mai luminati asupra i tereseloru, prin înlesnirea comuni- catiuneloru, ce ne au apropiatu de statele Europei, ar fl foarte plecati a introduce in cautarea mosieloru mid- loacele de imbunetatiere se reclama cultura pământu- lui; insa ori ce imbunatatiere de cultura, ori ce în- tindere de producere, cere mai anteiu de toate o in* trebuintiare de bani mai mare sau mai mica. In sta- rea de facia a lucruriloru, serviciulu capitaluriloru su- nătoare este platitu celu pucinu cu 15 la suta, obici- nuitu cu 18 si 24 si chiaru mai multu in timpurile de crisa, in vreme ce productulu a ori-cârei imbunetatiere agricole nu ar putea aduce unu folosu mai mare de câtu 7 sau 8 la suta; si câ banii puși in agricultura Digitized by t^ooQle TERRITORIULU. IMBUNETATIERI 135 nu ar putea fi luati înapoi, de câtu cu trecere de timpu îndelungata si prin midloculu amortisarei. Pi*în urmare, imposibilitate in aceasta privintia de a realisa progressele si de a intra in concurintia cu tierrile cari nu platescu de câtu unu interesu foarte micu, si care se platesce pe nesimtiete prin anuitâtiele capitalului datoriei; insa afara de acestu desavantagiu însemnata, trebue a avea in vedere ca aceasta situa- tiune a producetoriloru, care dateaza de departe, a sfersietu prin a îngloda in datorii, prin a afunda o mare parte in strimtorare si prin a ruina pe mai multi dintre dânșii, prin vindiari silnice ale preprîetatieiloru, alienate cu jumetate si câte o data cu a treia parte din preciulu loru normala. “ Daca aceasta situatiune trista apasa pe proprietarii cei mari si’i face a cere organisarea creditului, infiin- tiarea de banei funciare, apoi câtu de dureroasa trei bue se fia starea populatiunei rurale, a cârei puteri si sanetate Ruffera de o potriva cu producerea din lipsa indemânarei de a se putea împrumuta cu dobândi mici. Este terrinila positiunea miciloru cultivatori din punc- tulu de vedere alu capitalului pecuniaru; si de acea si ceremu pentru dânșii infiintiarea de banei rurale, de banei satesci. In fine, cultivatorii din plassa Billiestii ceru infiin- tiarea unei banei naționale, care se restaureze credi- tulu proprietatieloru agricole. Nu mai remâne indoeala câ cererea cea mai im- portanta pentru prosperitatea agriculturei este organi- sarea creditului pentru toate treptele de producetori Digitized by VnOOQle 136 AGRICULTURA JUDECIULUI PUTNA pentru proprietarii mari ca si pentru cei mici, pentru rediesi ca si pentru marea multieme a cultivatoriloru săteni. Organisarea creditului ruralu pentru săteni este cu multu mai importanta de câtu insasi Împro- prietărirea loru: câci aceasta este îndemânarea prin- cipala ce poate se se dea producerei loru, si cu aceasta se face si se cotnplecteaza imbunetatierea soartei loru. In sesiunea ordinara a an nul ui 1868. cousiliulu ju- decianu din districtulu Putna an esprimatu următoa- rele dorintie, care se termina totu cu organisarea cre- ditului : 1. In Focsiani se se mai infiintieza inca duoe scoli primărie de baeti in suburbiele cele mai populate, cu profesori retribuiti d- Stătu. 2. Acei 10,000 lei vechi, însemnați de consiliu pen- tru infiintiarea se oalei ferme modelu de plugaria, se devia in 1869 o realitate. 3. Fie-care resiedintia de plassa se aiba câte o școala primăria complecta, adeca cu 4 clase si 4 pro- fesori retribuiti de Stătu. 4. Fie-care communa rurala se aiba școala sa pri- măria, conformu legei de instrucțiune. 5. In Focsiani se se deschidă cursuri pentru pregă- tirea tineriloru ce voru voi a fi invatietori pe la com- munele rurale, care tineri se fie stipendiati de Stătu si commune, asia precumu Domnii orofesori de la gim- nasiu s’au oferitu a predă lectiuni gratisu. 6. A se infiintia bance rurale sau agricole in fie- care districtu, care bance cu modulu anuitâiieloru se dea proprietâtiei mici mijloace cu care se poata face Digitized by t^ooQle TERRITORIULU. VENITULU STATULUI 137 toate imbunetatierele si se’sij procure midloacele ali- mentarie iu timpuri dezastre. 7. Se se faca ca legea tocmeliloru de buna voia (de Ia care atârna coraerciulu si creditulu unei tierri), a deveni satisfacetoare intereseloru pe care ea le regu- lează. * 8. A se complecta sistemulu institutieloru de cre- dita prin infiintiarea unei banei de scomptu si circu- latiune si banca fonciaria. Dorintiele esprimate de consiliulu judecianu in se- siunea annului 1869 sunt următoarele: 1. A se revisui legea tocmeliloru agricole in sco- pulu de a se face mai practica si mai folositoare. 2. Decenlralisarea administrativa si financiaria in scopulu de a largi atributiunele consilieloru jude ci ane si communale. 3. A se lua dispositiuni pentru elaborarea unei legi care se assigure pe locuitori mai muitu in contractele ce incheie inaintea primariloru. 4. A se applica cu strictetia legile privitoare la o- prirea evreiloru de a cumpera si lua in arenda imo- bile precumu si pentru oprirea vagabundagiului. 5. A se in fiintia revisori școlari si a se imbunatat invatiementulu primara. 6. A se lua grabnice mesuri pentru infiintiarea de calea ferata Focsiani-Marasiesti. § 23. VENITULU STATULUI Venitulu dm contributiunile directe: persona'a, sio- sele, patente, fonciaria de 4 la suta din venitu, si tacsa Digitized by VnOOQle 138 AGRICULTURA JUDECIULUI PUTNA de transmitere de 10 la suta din venitu, an variata in chipulu urmatoru: au mersa crescânda in annii 1863, 1864 si 1865, si scadindu in annii 1866, 1867 si 1868, dupe acea earasi au inceputu a se sui in 1869, ast-felu: In 1863 de 1,470,144 lei , 1864 „ 1865 0 0 1,623,983 „ 1,687,148 „ „ 1S66 0 1,577,375 , • , 1867 0 1,560,245 „ , 1868 0 1,344,771 sau 589,325 lei nuoi. „ 1869 0 1,381,990 sau 609,136 „ „ Acestu resultatu statistica merita serioasa atențiune a oameniloru, ce presida si diriguescu affacerile tierrei. Represinta ele oare adeverata stare a fapteloru ce se petrecu in societatea noastra, sau sunt simtoma unui viciu perniciosu ce s’au incuibatu la radecina admi- nistratiunei financiara ? Se cautamu : 1 Cuntributiunea personale ne arata la radecina a- cestui venitu câ numerulu populatiunei impusa pecapu merge scadindu de la 1865 in coace, inlocusemearga crescânda, ca pena la 1863 si de la 1863 la 1864, asia: In 1863 a fosta maiori minori totala 23,168 638 23,806 , 1864 24,277 769 25,046 , 1865 23,681 843 24,524 „ 1866 0 23,024 184 23,208 » 1867 0 22,407 194 22,601 „ 1868 21,634 308 21,942 . „ 1869 21,597 249 21,846 Digitized by t^ooQle TERRITORIULU. VEN1TULU STATULUI 139 2. Darea de siosele numera in 1863 24,721 capete 1864 25,525 , 1865 24,999 , 1866 21,855 „ 1867 21,279 , 1868 20,713 , 1869 20,552 , Scăderea numerului contribuitoriloru dintr’aceasta dare de siosele este de 20 la suta, adeca de a patra parte, cea ce este considerabile. Scăderile s’a facutu de o data cu infiintiarea graniceriloru a carora numeru nu trece de 1246 in 1866 si totuși scăderea este de trei ori mai mare din causa mortalitate! ce a bântuitu populatiunea. Din punctulude vedere curatu financiara îngrijirea de starea sanatatiei contribuitoriloru este unu elementu esencialu alu mentienerii sau mai dreptudi- cendu alu crescerei venituriloru. In interesulu acesta numai, financiarii noștri n’ar trdbui se treaca alature cu principiulu fundamentala alu sciintiei care cere ca se se rescumpere sacrificiulu contribuitoriloru prin servicii; si care serviciu poate fi mai mare de câtu a- cela de anu, lassă se moara oamenii cu dile? Scăderile contributiuniloru directe de siosele si de capitatiune sunt prevediute in legea impositului per- sonale la articolulu 6. Dupe acestu articulu persoa- nele aparate de contributiunea personale si siosele din judeciulu Putna au addusu o scădere in venituri de : 9,256 lei in 1863 8,204 „ ,1864 35,460 , „1865 Digitized by VnOOQle 140 AGRICULTURA JUDECIULUI PUTNA 29,076 lei in 1866, dupe cumu se arata in urma* toarea tabela sinoptica: Numirea PLASSIELORU si a ORASIELORU Aparati de contribut. person. si siosele Aparati numai de contribuția do siosele Suma totala de la cei Totalu generale. | militari | dorobanți | grăniceri | | invatietori I | cântăreți | poștași obștea gra- nîeeriloru aparati de pers, si sios. aparati nu- mai de sios. 1863 Râcaciuuii. • • 31 6 69 25 1776 1128 2904 Billiestii .... 13 8 — — £2 2 1000 648 1648 । Gârlele .... 10 6 — — 45 — 768 540 1308 Zâbrautii • • . 12 5 — 5<- — 816 708 1524 Vrancea.... 14 5 — — 38 — 912 45f 1368 Orasiulu Focsiani 4 — — — 19 7 — 192 312 504 Totalu. 84 -0 — — 282 34 — 5464 3792 9256 1864 Râcaciuuii. . • 8 3 6i 8 528 828 1356 । Billiestii. • • • 1? 5 —_ 52 764 624 1388 jGârble . . . . 12 6 60 — 864 720 1584 Zâbrautii . . . 19 4 — — 57 1104 684 1788 Vrancea. . . . 12 5 —. 55 — 816 6<0 1476 Orasiulu Focsiani 6 — — — 21 6 — 288 324 612 j Totalu. 70 “23 — 306 14 — 4364 3840 8204 1865 Râcaciunîi. . • 21 6 67 11 1296 936 22?2 Bill iești .... 12 5 — 50 3 3U 636 1452 Gârlele .... 4 2 54 — 288 648 936 Zâbrautii . . . 26 4 46 — 73 380 2736 54-6 8172 Vrancea. . . . 13 5 144 — 55 1190 7776 14280 22056 Orasiulu Focsiani 6 — — — 21 6 — 288 324 612 Totalu. 82 22 190 — 320 20 1570 13200 22260 3 a 460 Digitized by tnOOQle TERRITORIULU. VENITULU STATULUI 141 Numirea PLAS SIE LORU si a ORASIELORU A narati de eontribut. person. si siosele Aparati numai de contribuția de sios *le Suma totala de la cei Totalulu generale. | militari 1 | dorobanți | grăniceri invatietori 1 cântăreți | poștași obștea gra- niceriloru aparati de pers, si sios. aparati nu- mai de sios. 1866 Râcaciunii. . . 8 6 2 19 1 576 / 240 816 Bi 11 ieștii .... 11 19 — 18 — 10«0 216 1296 Gârlele .... 4 8 —. — 576 — 576 Zâbrautii . . . 3 46 — 3 — — 2352 2388 Vrancea. . . . 8 43 107 — 48 124f 7584 15528 23112 Oraș iul u Focsiani 4 6 — 26 8 — 48^ 408 888 Totalu . 38 128 Uh — 114 9 124 12648 16428 29076 3. Patentării s’au sporita de o data de la 631, câți erau in 1863, la 1,742 iu 1864 Dupe acea numerulu loru s’au suitu la 2,170 in 1865, apoi in 1866 ausca* diutu la 2,093, in 1867 s’au suitu ia 2,115 si apoi ca* rasi s’au scadiutu la 2,079 in 1868 si s’au suitu la 2,218 in 1869, aducându unu venitu Statului de 23,906 lei nuoi in 1868 si de 24,132 in 1866. 4. Venitulu proprietâtiei fonciarie din judeciulu Putna a fostu estimata in : 1863 la 5,002,404 1864 „ 5,516,053 1865 „ 5,410,230 1866 „ 4,708,561 1867 „ 4,686,881 Digitized by VnOOQle 142 AGRICULTURA JUDECIULUI PUTNA 1868 „ 3,987,378 sau 1,748,850 lei nuoi. 1869 , 4,727,944 „ 2,073,660 „ 5. In fine, venitulu supusu la tacsa de transmitere au fostu in: 1863 de 669,199 1864 „ 998,822 1865 „ 914,711 1866 x 282,187 1867 „ 257,412 1868 „ 210,653 sau 92,392 lei nuoi 1869 „ 39,031 „ 17,128 „ Isvoarele venituriloru in eursu de 7 anni, de la 1863 până la 186^ inclusivu, au addusu Statului su- mele totale de venituri aretate la inceputulu acestui paragrafu, in deosebi insa fia-care din acele cinci con- tributiuni directe au addusu in fia-care summele ce se arata in următoarea tabela sinoptica: ANMI CONTRIBUTIUNI DIRECTE perso- nale sio>ele patente fonciara transm. totalu 1863 855188 296544 506 6 200096 6961 ‘ 1470144 1864 •'■97042 306300 55257 220642 99882 1623983 1865 860806 2!9288 65483 218821 91471 1687148 1866 834384 262260 61593 188342 28218 1577375 1867 812472 255348 65241 187475 2574 1560248 Total u . 1259892 1420420 298270 1015 76 31493 7018898 Mizlooiappan 851978 284084 59654 203075 62o82 1583759 1868 1 n. 291803 91965 2" 906 69953 9239 486869 1869 290654 91250 24132 82946 1712 490698 Digitized by t^ooQle TERRITORIULU. VENITULU STATULUI 143 Afara de dârile ce se cuvine Statului se adduua de la contribuitori diecimi additionale pentru judeciu, com- muna si camera de comerciu, Aceste decimi s’au su- ita in 1868 la 102,456 si in 1869 la 118,436, adeca a 5 sau a 6 parte din summa totala a venituriloru Sta- tului si anume: Decimele judeciane . . „ communale . Camera de comerciu . in 1868 in 1869 . 71,258 97,924 . 30,957 20,286 . 241 228 Totala | 102,456 118,438 ‘ Remasitiele din veniturile Statului, constatate la 1 Octombre 1868, sunt considerabile : din personala s io ele patente fonciara transmit. 1564 11,333 3,592 3,198 9,221 12,911 1865 21,709 9,146 6,148 25,360 21,414 1866 38,154 26,367 4,408 18,144 15,288 1867 80,401 33,919 8.444 22,761 5,276 1868 203,532 64,655 16,416 59,268 9,100 Totalu 355,129 137,679 38,624 124,754 63,939 Totalulu acestora remasiete se sue la 719,177 lei, adeca la aproape venitulu Statului pe duoi anni; si a- cesta este neincasatu. Darea personala este in rema- sietia neîmplinita pentru mai multu de unu annu; eara darea fonciara este neplatita pe duoi anni aproape! Faptulu acesta din urma are o însemnătate conside- rabila: cumu se poate ca insusi proprietatea se re- mâna atâta de in urma cu plata dârei de 4 la suta pusa asupra’i? Se vede de aici ca timpurile au fostu Digitized by CiOOQle 144 AGRICULTURA JUDECIULUI PUTNA atâtu de grele câtu insusi oamenii cei mai avuti n’au fostu in stare să’si acuite dârile loru câtre Stătu! «Proprietatea fonciara, dice principele Nicolae Sutiu, unulu din cei mai considerabili oameni de Stătu din România, eruditulu autoru alu statisticei Moldovei din 1848, si dice in Observations statistiques publicate in acestu annu, se afla astadi inlr'o stare de inferiori- tate foarte insemnata in privirea ori cârei alte indus- trii. Agricultoriilu, dice mai departe principele Sutiu, care in compensatiunea sigurantiei fondului seu nu scoate din pamântu de câ u jumetate sau a treia parte din dobenda politici ta a baniloru, este celu mai pucinu favoritu din toti capitaliștii." Rescumperarea dacei nu este plătită de câtu ceva mai muitu de jumetate din cea ce se cuvenea a se in- casă in cursu de patru anni, va se dica este in urma cu duoi anni aproape neplatiti, dupe cumu se vede din următoarea tabela sinoptica: anii debite credite romasietie 1865 147,171 143,349 3,822 1866 196,226 124,535 71,690 1867 196,226 125,447 70,778 1868 196,226 22,138 171,088 Totalu 735,849 418,669 317,378 § 24. DAREA DE DILE LA DRUMURI. Drumurile judeciane s’au hotarâtu a se face patru: 1 din Focsiani prin Patisci si Odobesci, in susu pe Milcovu; 2 din Badulesci spre Vrancea prin Faurei; Digitized by t^ooQle TERRIT0R1ULU. DAREA DE DILE LA DRUMURI 145 3 din Badulesci prin Bizigesci pe Susietia in susu spre Soveja; 4 din Focsiani prin Bahne pena la Calieni pe Siretu. Dilele. de lucru la aceste drumuri sunt de toate, in cursulu unui annu, 25,086 cu palmele si 23,302 cu vitele, si anume: cu palmele cu vitele Din Vrancea. . .... 6,082 2,548 „ Kâcaciuni . ... 6,140 6,288 , Billiesci . . .... 2,586 5,976 , Gârle. . . .... 4.842 3,189 „ Zâbrauii. . .... 5,436 5,301 Totalii. 25,086 23,302 Consiliulu judeciauu a estimata dioa eu palmele 1 leu 50 bani, si dioa cu vitele 4 lei nuoi, va se dica dilele cu palmele făcu 37,639 lei si cele cu vitele 93,208, sau la unu locu 130,847, si aceasta numai la drumurile judeciane. Pentru drumurile communale si vichale urmeaza a se intrebuintia același numeru de dile, cari au aceasi valoare, va se dica peste totu numerulu dileloru cu palmele este de 50,172, cu vitele 46,604; eara va- loarea loru in bani este peste totu de 261,694 lei nuoi Dilele communeloru urbane sunt 9,204 cu palmele si 2,622 cu vitele, si anume: cu palmele cu vitele Din Focsiani . 7,179 2,118 „ Odobesci . 1,416 309 „ Panciu . . .... . 609 195 Totalu . 9,204 2,622 io Digitized by t^ooQle 146 AGRICULTURA JUDECIULUI PUTXA Puindu-se si acestora dile preciulu ficsatu de con- siliulu judecianu, ele au o valoare de 13,806 lei cele cu palmele si 10,488 lei cele cu vitele, adeca peste totu 24,294 la communa, si inca pe atâta la judeciu, face peste totu 48,588, carcadaogându-se la totalulu dileloru din communele rurale, adeca la lei 261,674 face 310,262 lei, cea ce face in ciffra rotunda trei parti din toate veniturile Statului din judeciulu Putna, sau o dare de trei ori mai mare de câtu darea de poduri si siosele. In cursulu annului acestuia s’a intrebuintiatu in ju- deciulu Putna 12,864 de dile cu palmele, cari făcu 19,290 lei, si 14,466 dile cu vitele, cari făcu 57,864 lei, sau peste totu 27,330 de dile, ce au o valoare de 77,154 lei, remâindu neintrebuintiate dile 21,058, adeca 12,222 din cele cu palmele si 8,836 din cele cu vitele, afara de dilele din communele urbane. Cu dilele intrebuintiate s’au facutu 28 kilometre de tera- sementu, adeca de siantiuri numai, si 16 si jumetate kilometre drumuri petruite, din care acela de la Foc- siani la Odobesci, avendu 12 si jumetate kilometre cu 6 poduri cu temelia de peatra si tablierele de lemnu, s’a si datu in circulatiune. In cursulu annului 1869 s’au ridicatu planuri si s’au facutu nivelarea linieloru de la Focsiani spre Ga- lați, de la Odobesci la Vranceasi Panciu. Lucrulu ef- fectuatu pe linia Putna spre Galați este de 19,438 metre la care s’a pusu 3,672 dile cumânelesi 8,585 dile de atelagiu. In 1869 s’a reparatu sioseaoa făcută, in 1868, de la Digitized by ndu unii sau numai pamentulu sau si pamentulu si ‘ banii si altii munca. Aceasta associatiune se numesce • meteiagiu sau cultura in parte, sau cultura cu dizma. Sistema aceasta de cultivata pamentulu, dându ‘ dizma; era sistema, generalu urmata in toata tia'iȚa mai ’nainte de regulameutulu organicu, care arobitu munca, care au assiguratu munca cetrebuea propri- etariloru. In totu cursulu inse alu duratei regulamen- tului, de la 1834 pena la 1864 se vede in judeciulu Putna esistându cultura cu dizma, cultura in parte, intre proprietarii mari si mici, mai cu seama Vrân- cenii. ■ ; Meteiagiulu nu esista numai la npi, ci si in a]te tierri. In Orientu noi insiene am cautatu 25 de moșii servindu-ne cu meteiagiulu pre care l’am gâssitu in datinele tierrei, dupe cum pe largu 1’amu si descrbsu ’ in cartea ce am publicații in Constantinopoleinahritllu 1851 sub titlu: De la Thessalie agricole teileqa’elle * e«t et teile qu elle pent etre. In Francia jumetate din pament urile tierrei sunt cultivate cu sistema, meteia- ; giului. Acolo, in Burgognia mai alesu, viele insu’si simt sub regimele meteiajului. O parte mare din Ița- lia/si din Spania nu se cultiva de câtu cu meteiagiulu. -. / ' ’ / z Digitized by t^ooQle METEIAOIL'LU. 211 Trebue dar se fia, in principiul culturei in parte in- îre muncitoru si proprietarii, o virtute secreta care se potrivesce atâtu de bine cu slăbiciunile naturei o- ■menesci, care face se taca gelosia si cupiditatea si ;care se pare potrivita cu sîtuatiunea actuale a pir ’ poareloru, deoarece vedemu meteiagiulu atâtu d<. 'fespănditu in lume. In tierrele cu cultura in parte nu •se i’ede acea furia oarba improtiva proprietarilbni ‘care se vede acolo unde domnesce iobagia si acolo 'unde domnesce cautarea mosieloru prin darea loru in 'arenda. A se supune muncitorii si proprietarii la a- ceeasi soarta, a se teme amenduoe părțile de aceleași rele, a se bucura împreuna de aceleași evenimente, a plânge la unu locu si unii si altii, eata aceea ce se vede ca produce meteiagiulu, care in cele din urma statornicesce oinfratiere intre unii si altii, ce nu lassa a prinde radecina passiunele cele rele. Cornițele de Gasparin, acestu mare agricultorii alu Franciei, ’ acestu bunii invadatorii alu tuturoru culti- vatoriForu, care ne-au luminatu si pe noi, ne va ajuta siacum)irin"serierea lui intitulata Meteyage, considera meteiag*ffifii ca o transitiune naturale de la sclavagin sau servagHi la esploatarea libera. Ideele Comitelui ‘de Gasparin au fostu applicate cu muitu succesu la. positiunea" speciale a colonieloru cu Slavi de câtre ' renumitulu'economiștii'Sismondi. Ideele dara aceste Ie admitemu si noi H le jiropunemu a fi adoptate, ca. imbunatatierea economica dea mai importanta in sta- ’ rea in care.se afla agricflltura noastra, adeca in sta- rea de transitiune de la munca silita la munca libera. Digitized by CnOOQle 212 AGRICULTURA JUDECIULUI PUTNA Pentru ca se se cultive pamentulu se cere, ca in oare-care industria, intrebuintiarea unei intelligintia directrice, a puteriloru si a materialuriloru. Materia- lurile sunt pamentulu, vegetalele si instrumentele; puterea este data de omu si de vite, si intelligintia presida la intrebuintiarea cea mai cu folosu a aces- tei puteri. In scurtu, la producerea agricole se cere, intelligintia si munca, capitalii si pamentu. Meteia- giulu nu este alta de câtu o associatiune intre aceste elemente de producere: intre munca, capitalu si pa- mentu. Associatiunea aceasta pune in lucrare ele- mentele de producere si din ceea ce dobendesce dâ fia-câruea elementu plata sau resplata lui, dâ muncei salariulu ei, dâ pamentului renta sa, da si capitalu- lui interesulu sau dobenda lui. Associându-se munca, capitalulu si pamentulu, si luandu fia-care partea sa din rodulu dobendit, se face, se se intemeiaza dreptatea intre elementele de producere, fia care ie o parte de- opotrivă , nu unulil mai multu si altulu mai putienu. Fia care ie, dupecnm se făcu roadele, multu cându ele snnt abundinte, putienu cându ele nu se fftRi bine, si cându vine calamitatea de nu se făcu de locu, atunci fia-care elementu este earasi cu dreptate lovitu, si fia- care suffere nerodirea cu pacientia si fora a se plânge; câci fia-care simte o perdere deopotrivă, munca perde salariulu, capitalulu procentulu si pamentulu renta. Aceasta espunere va face se se intielleaga bine definitiiinea meteiagiului assiâ cumu a datu-o Corni- țele de Gasparin. „Meteiagiulu este unu contracta prin care, cându muncitoriulu nare capitalu sau unu Digitized by AnOOQle METEIAGIULU 213 credita indestulatoru pentru a garanta plata rentei si a avansariloru proprietariului, acesta îiej aceasta renta prin pârti proporționale asupra recolteloru din fia-care annu, astu-felu câtu mizlocia arithmetica a acestei porțiuni annuale represinta valoarea rentei. “ Dupe împrejurările economice ale tierrei, variaza si renta. La noi, precumu amu spusu era la inceputu dizma, adeca din diece una; si aceasta una era ren- ta pământului. Dupe aceea s’a facutu dizma induoita, apoi dizma întreita si in fine acuma jumetate si jume- tate. Precumu sunt trei puteri care se associaza: munca, pamântulu si capitalulu, asemene in trei pârtj se impartu si roadele si fia-care elementu de produ- cere ie câte una. Proprietarulu ie a treia parte din producere sau dizma întreita, sau din trei^una, cându de esemplu proprietarulu dâ numai pamentulu; ear daca dă si capialulu, atunci are dreptu se ie duoe parti din trei. Inse nicaiurea proprietarii nu ieu duoe parti din trei, cu toate câ punu si pamentu si capi- talu, ci se multiamescu a lua numai pe}jumetate pentru renta si interesu, remaindu cea-l’alta jumetate pentru salariu, pentru plata muncei omului. Munca, dara, pretutindenea unde se intrebuintiaza meteiagiulu, este considerata ca parte egala cu pa- mentulu unitu cu capitalulu. Meteiagiulu, dupe cornițele deGasparin, este de o- rigina romanu; fiindu câ se gâsesce la toate natiunele de origina latina, sau care au fostu supusa dominati- nei Romaniloru. Caton in cartea de re rustica vorbesce de meteiagiu. Legea Liciniana, marginindu întinderea Digitized by LnOOQle 214 AGRICULTURA JUDECIULUI PUTNA ■ ' ■ - , - .J . . possesiuneloru ruraje M numerulu sclaviloru si imla» torindu a se servi cu oarteni liberi la cultura pămân- tului, au silitu pre Cri bognti a cere ajutorulu coace» tatieniloru celoru sărăci. Atunci fâra induoiala s’au nascutu obiceiulu de a imparti roadele pamentuluiiirtre proprietari si inuncitoru. Plinie plangându-se de lipsa de muncitori, au avutu resursa la meteiagiu, duțe cunj ,se vede in lib. IX, epistola 37, si prin urmare -se pa-r re câ sub Traianu împrejurările ce facea se’esiste meteiagiulu si care trebuea se-lu faca se deviq gene- ;ralu se presintau celoru mai bune spirite ca o ne- cesitate imperioasa, ca unu leacu la reulu ce coprip-Ț dea cultura din toate partiele. Acestu obiceiu sq respandi in curendu in toate partiele, si barbarii, co, prindiendu lumea romana, au trebuita se’lu gașspas- ca infiintiatu in totu ofcidentulu Europei, dacp amu judeca dupe urmele ce r.ne-au lassatu. Meteiagiulu dupe acea s’au conservați! sau au disparutu din difle- ritele tierri ce l’au fostu priimitu odata cu ci^isatU unea romana. , , • , . . Considerații sub forma cea mai simpla-, contraMilu de meteiagiu este acela cu care muncitoriulu.se-in- sarcineaza cu cultura unui pamentu, pastreaza pem tru sine o parte din recolta ca pretiualumuncei sale sj dă o alta porțiune proprietariului ca pretiu alu rente1' pământului. Aceste porțiuni variaza dupe pamentu si împrejurările culturei, nu sunt nici odata ficse; dar cu toate aceste ele nu represinta mai putienu salari- ulii muncei si renta pământului. La Romani, Catonne spune (cap. 236), câ in cele mai bune pământuri din ' Digitized by Cr.ooQle • METEIAGIULU. . 215 . ’ ' T‘ Gasibum si V en&fra, politot es, muncitorii luau a opta, qojtbela (banitia,) in acele dea duoa mâna, a septet, siin fine a sesa in cele de a treia mâna. Grâulu me-,, ^uratu €ira parte in spice, câci elu face bagare de. seama câ, in pământurile de aceasta a treea mana,, era a cincea parte, deaca grâulu se mesura cu mo-, dius. Differintia represinta cheltuelile de trierat u. Partea aceasta era foarte mica. Pupe Caton si Var- ron, pământurile din Etruria, unde se afla Casinum,, daw.de 15 ori sementia, care consista din 5 modius intr’unu jugerum: ceea ce revine la 1,68 hectolitre. de sementia in hectaru, si la o recolta de 25,20 hec- tolitre din aceeași întindere de pamântu. Muncitoriulu luându a 8-a parte, lua 3,15 hectolitre, partea lui de grâu. Ci apoi, aceasta parte nu represinta de câtu pumai munca lui, care putea se fia estimata la 28 de dile de hectarulu semenatu cu grâu, si aceste dile fi- Wu plătite cu 3, ^hectolitre sau cu 37 lei 80 bani, faceau ca dioa se fia plătită cu 1 leu 35 bani. Cu a- . cestu preciu dioa era destulu de bine plătită, si mai ' \ „ multu de_ câtu nu capeta nici astadi muncitorii din- ■ • ’ tr-'acelu locu. ’ Astadi la noi muncitorii au mai multu; câci ei ieu celu putienu jumetate din producere, acolo unde pro- ductele se impartu pe din duoe. Si inca si mai multu, unde ei ieu duoe parti din trei. - Effectele meteiagiului asupra conditiunei proprie^ tariloru sunt de mai multe feliuri. Celu mai mare din -toate este nesigurantia valoarei anuale a rentei pamân- tiflui. Renta depinde de la timpu: ea poate fi mare sau Digitized by Cr.ooQle 216 AGRICULTURA JUDECIULUI PUTNA mica, dar poate fi si nula, in casulu cându nu se făcu productele. Acest ti effectu face ca meteiagiulu se fia o sistema de cultura cu dreptate; căci de se făcu roadele pamentului ie si proprietarulu si muncitorulu; ear de nu se făcu perde proprietariulu renta si mun- citoriulu salariulu. Associatii câstigu sau pagubescu de odata amenduoi. Acestu effectu desastrosu se poate înlătură de la proprietariu când acesta, in locu se a- duca in associatiune pamentulu, in locu se se faca associatu cu lucratoriulu, dă acestuea pamentulu cu arenda, cu chiria. Fermagiulu dara este sistema de cultura cea mai preferabila pentru proprietaru. Cu fermagiulu, daca nu se făcu productele perde numai muncitoriulu salariulu lui si se înglodează in datoria câtre proprietaru; carproprietariulunuperdenimicu. Dar pentru ca se plateasca muncitorii fermagiulu, preciulu arendei trebue se fia micu, se fia redusu pâ- nă intr atâta câ in curgere de mai multi anni buni si rei, caStigulu realisatu in annii cei buni se accopere pagubele urmate in annii cei rei. S’au facutu socotele de meteiagiu in care cu toate câ proprietarulu lua din 4 una, sau din 3 una, sau si din 2 una, ceea ce lua, si se parea ca ie multu, abia facea o renta annuale moderata si unu procentu cum- petatu. In effectele meteiagiului asupra muncitoriloru ne- sigurantia si pentru densii de a găsi unu salariu cu- viinciosu in timpurile de nefacere a producteloru este reulu celu mai mare care-i bântue. Muncitoriulu toc- mitu cu annulu nu este bantuitu de acestu reu; câci Digitized by Google METEIAGIULU. 217 ori se făcu ori nu se făcu productele, elu ’si iea sa- lariulu seu; precumu ’si iea si proprietariulu renta sa, cându are data moșia in arenda. Afara de aceasta, muncitorulu nu este mai nenorocitu de câtu atunci cându nu are de lucru. A avea bracie, puteri pentru unica lui avuția, si a nu putea face cu densele o intrebuintiare folositoare, este o calamitate care prea adese ori lovesce pre 'pro- letari in tierrile unde aceasta classa de muncitori este redusa numai la a asceptâ panea sa de la munca ce-i cere proprietariulu sau arendasiulu. Sigurantia de a avea totu-deauna de lucru, si de a avea totu- deauna o plata data muncei, este celu mai mare bun alu muncitoriloru, si acelu bunu care face se se do- rească atâtu de multu conditiunea celoru ce lucrează meteiagiulu. Intr’adeveru, in fermele supuse meteia- giului rare ori vede cine-va iniseria ce desoleaza pro- letariatulu. Numeroase familii sunt fericite sub ga- ranția contractului de meteiagiu. Ori care ar fi toc- meala de impartiere a producteloru, starea muncito- rului-in-parte este mai buna de câtu aceea a argatu- lui cu annulu sau cu dioa; si de aceea oamenii fora pamentu n’au o resursa mai buna de traitu de câtu aceea ce le offera contractulu de meteiagiu. . Effectele meteiagiului asupra terrei sunt foarte re- marcabile din punctulu de vedere alu alimentatiunei publice, care totu-deauna este îndestulata, din punc- tulu de vedere alu sporirei populatiunei, care totu- deauna cresce, si din punctulu de vedere alu liniscei si alu sicuritatiei persoaneloru si a averei. Meteia- Digitized by trece peste,. 400,000 galbeni, cu cari dau viatia-comerciului si indatorescu pe toata lumea. Cassa demnului Alt^n^/ Adjemu dateasa de la 1813 si .se ocupa numai cu „ manufacturile ce le aduce din strametate. Cassa fra» tiloru Ferhati face comerciulu intre TransilwHasiRo^ mania, importându brasiovenii si esportându lâna si piei. Cei-lalti armeni sunt bogasieri si arendași, a- vându multe dispositiuni pentru cultura pământului. Dintre negutietorii români, cei mai insemnati sunt: cei ce se ocupa cu coloniale , precumu D. Costachi . Lascaru, de asemine si D-nii Hadji Dimitrie loan, Constantin Stoenescu, cassa Hadji Pavelu Dimitriu; si cei ce făcu comerciu cu^cherestea, precumu domnii Hadji Grigorie, Hadji Gheorghe si Ghitia Sârbu. Este de observatu câ din causa neunirei intre negutiatorii pământeni, multi dintr’ânsii au inceputu a da in apoi, lasându a se ocupa loculu loru de străini, cari se a- juta unii pe altii si cauta prin toate chipurile a face se prospere comerciulu loru. 4. Jorâseii făcu o communa cu Mandresciide 105 contribuitori, a cârora venitu communale este de 2,199 lei. Jorâseii sunt situati pe malulu Putnei in campia Focsianiloru spre resaritu de la acestu târgu. Jorâ- scii sunt ai D-lui G. Mavrocordatu. Mandrcscii sunt in campia Focsianiloru intre Jo- râsci si Restoaca. Mandrescii sunt ai Statului. In Jorâsci au fostu 87 clacasi, din cari 30 cu 4 boi 42 cu 2 boi, 4 cu bratiele si 10 cu loculu de casa Digitized by kjOOQle 430 AGRICULTURA JUDECIULUI PUTNA Pamântulu ce s’a datu sateniloru a fostu mesuratu de 1^. Calistratu, care a facutu si planulu delimitatoru ; inse arendasiulu a adusu unu altu inginera care, me- surandu din nou, a luatu 37 falei din pamântulu me- suratu de celu de antâiu inginera. Si acum nu se scie cari din duoi inginerii au mesuratu dreptu. In intere- sulu verității si a onoarei artei este absoluta necesi- tate a se face mesuratura de unu altu inginera com- petinte si a cărui cunoscintie se fia mai presusu de ori-ce banueala, ca asia inginerulu ce nu va fi mesu- ratu dreptu se fia pedepsitu si lipsitu de dreptulu de a mai esercită aceasta professiune. Sunt si alte fapte ■ de ingineri cari in une locuri au favoratu pe săteni, si in altele pe proprietari, si cari din meserie au fa- cutu o unealta de insielaciune, o specula murdara. In Mandresci au fostu 43 de clacasi din cari 17 cu 4 boi, 12 cu 2 boi, 10 cu bratiele si 4 cu loculu de case. Asemine esemple de clacasi instariti se ga- sescu mai la toate domeniele Statului; câci numai a- colo au fostu possibile a se classifică oare cum cla- casiu cătușe remâe cătușe va putea mai putini cu lo- culu de casa. Sătenii se hranescu cu plugaria , vite avându pu- ține , si cu carausia. Pamântulu se ie aici cu bani, platindu-se falcea de aratura cu 3 galbeni si de fd- natiu cu 5. In tâmpulu lipsei sătenii au luatu păne pe care o platescu acum cu munca, socotita pe 42 lei pogonulu de prasiela, 40 lei falcea de secere si 40 lei falcea pe coasa. Cei ce nu sunt datori muncescu dina cu 4 Digitizec t t^ooQle PLASSA BILLIESCU 431 lei si de mancare care face inca unu leu. Cu acestu pretiu socotindu luerulu unui pogonu de popusioi, in in care se punu 6 dile la prasiela anteiu, 5 la a duoa, 4 la culesu, 1 la caratu, face pogonulu 80 lei, adeca induoitu mai scumpu de câtu s’au platitu oamenilor u prin munca luata de Ia dânșii in tâmpulu lipsei. Lipsa n’a fostu numai de pâne pentru oameni, dara si de nutretiu pentru vite. Kila de popusioiu se platea 4 până Ia 5 galbeni, si falcea de fânatiu 12 până Ia 16 galbeni. Sătenii erau instariti, aveau vite multe si frumoase, de nu era satu ca acesta de bogatu, dar au perdutu vitele in tâmpulu foametei, dându cu 1 gal- benu vita ee alta data o vindea cu 5 si 6 galbeni. Lipsa de pâne si de nutretiu s’au intalnitu amenduoe si au redusu pe oameni la sapa de lemnu. Grâulu nu se face aici, loculu fiind tâlpacu; dara popusioiulu sa face bine ; si ordiulu asemine se face bine in prasietura. Se pune la falce 2 J băniți si se capela 8 si 10 kile. Aspectulu sateloru de dacasi este tristu, casele loru nu sunt incunjurate.ca ale radiasielor, cu pomi roditori, abia se vedu in Mandresci câte unu sau duoi salcâmi. Lemne de focu n’au oamenii, le aducu de la pădurile din munți, plătind stângenulu in pădure cu câte 50 de lei. Campia de aici inainte presinta unu aspectuurâtu, mlascinosu si fâra de pomi sau copaci. Necesitatea facerei de livedi si de plantatiuni de arbori forestieri devine din .ce in ce mai intensa. 5 Bestoaca se afla pe malulu stângii alu Milcovu- lui, la revărsarea lui in Putna, si nu departe de Râm- Digitized by Cr.ooQle 432 . AGRICULTURA JUDECIULUI PUTNA na, in întins^ campia a Focsianiloru, de care este de- parte ca de o oara. Hotarulu vechiu merge priami^ loculu băltii. Balta de aici se face din isvoare si este intinsa si adânca. In Restoaca sunt 155 contribuitori cu venitu com- munale de 6569 lei vechi, Casele oameniloru sunt in- cunjurate ci^rachiti si cu siantiuri, si in siantiuri se ved si trâstii, Se vede câte unu salcâmu pe ici pe colea. A- semine se vedu prin grădini si câte câti-va butuci de via. Via aici dă roade prodigioase, dar proaste. Aici au fostu 138 de clacasi, cărora s’au datu 450., . de fălci in Balta, in care nu se poate face aratura. Coasa merge greu in trâstie, vitele pascu numai ca la 150 fâlci, restulu pământului sateniloru este ine- catu. Aceasta stângace applicare a legei rurale a ne- multiamitu oamenii si i-aupusu pe calleaproceseloru. Restoaca este proprietatea D-lui Grigorie Sion, care este trecuta in rolu cu venitu fonciaru de 11,851 lei. Pamântulu este argilosu, galbenu, baltosu; grâulu • nu se face intr’ânsulu; dara popusioiulu se face bine. Pamentulu acesta baltosu cu o intindere conside- rabile nu poate fi mai bine utilisatu de câtu cu tine- rea viteloru, pentru cari se si produce aici o mare cuantitate de fonu. In annulu acesta 1'868 au remasu peste 200 fâlci de fonu ne cosite. Varatulu unei vite tiene la Restoaca numai 20 lei. Sătenii se hranescu pe moșii străine, dându din trei. una. In tempulu lipsei sătenii au luatu bani cu impru ( Digitized by Google PLASSA BILL1ESCH 433 mutare dându câte trei pogoane de prasiela pentru 10 galbeni, dându adeca 240 lei dobânda pentru 370 de lei capitalu sau 651a 100. Suntu oameni cari s’au inda- torâtu câte cu 30 galbeni si prin urmare trebue se lu? crezepeannu, si in cursu de cinci anni, câte 9 pogoane de prasiela ! Si apoi se nu se ceara până la ceru in- fiintiarea de bânci rurale, cari se imprumute sateniloru bani cu conditiuni acceptabile P 6 Chudiea face o communa cu Doaga si Pomii Stre- jescului de 215 contribuitori cu venitu communale de 4,166 lei noui. . Ciusilea este situata pre malulu Șiretului din josu de revărsarea gârlei in partea dreapta a Putnei. Po- mii Strejescului sunt intre gârla mm-ei si Siretu. Doa- ga este mai aproape de Siretu de câtre Pomii. Ciusilea si Pomii Strejescului sunt moșii ale Sta- tului cu venitu de 145,216 lei vechi; ear Doaga este a D. E. Dascaleasca cu venitu de 19,200 lei. La Pomi au fostu 44 clacasi cârora s’au dat 175 fâci; ear la Ciusilea 145 cârora s’au dat 665 fâlci. La Doaga au fostu 18 clacasi cari s’au improprieta- ritu schimbandu-se din locurile loru si danduli-se al- • tele mai seci si mai proaste pe care le mănâncă Si- retulu. Siretulu in Ciusile mănâncă chiar in vatra satului. Mai multe case sunt daramate si luate de apa. Până acum s’au perdutu 16 fâlci din cele date sateniloru. Satulu are sălcii multe si salcâmi, dar pomi ițdi- tori sunt foarte putieni. Gradinaria de verdetiuri ce seirrigeazaoccupa peste 28 Digitized by t^ooQle 434 AGRICULTURA JUDECIULUI PUTNA 100 de săteni, cari ieu pamântulu cu arenda pe câte 4 lei prăjină (320 lei falcea sau 8 galbeni si 24 lei) Grădinile se uda cu apa ce se ie din gârla morei. Pamentulu este nesipo-argilosu in care se face bi- ne secara, ordiulu si popusioii. De patru anni nu s’au facutu productele aici. Sătenii iâu popusioi de la a- rendasiu cu pretiu urcatu si-i platescu cu munca a căreia pretiu este mai scadiutu de câtu celu obici- nuitu. Popusioii s’au luatu cu 6 galbeni kila si mun- ca s’au datu cu 30 lei falcea de aratura, ce face 60 de lei, prasiela cu 60 lei falcea ce face 120, secerea cu 30 lei ce face 50 si coasa cu 30 lei ce face 50 de lei, dioa de lucru ca 60 parale in locu de 120, dioa cu carrulu cu boii 4 lei in locu de,6 si 8 Ici, chiria la Galați (5 poște d£aici) cu 10 lei kila, ce se platesce obicinuitu 20 si 25 de lei. Sătenii se mai incarca cu datoria de platitu in munca si pentru imasiulu vite- loru, si asiâ se gasescu inamoliti in datorii, câte cu 6 si 800 lei do omu. Celu ce are copii mai multi, a- cela este mai datoriu, mai nenorocitu, cea ce nu sea- mena de locu cu rdnduelele cele veclii ale tierrei, pe cându oamenii cei ce aveau mai multi copii, aceia e- rau cei mai norociti si mai inavutieti. 7. Hireeseii făcu o communa cuRadulesciidel66 contribuitori. Mircescii sunt pe malulu Putnei avându Radulescii despre resaritu si mai cu apropiere de malulu băltii. Intre Cuisilea si Mircesci au fostu o balta cu apa si cu stuhu; dara eu venirea apeloru Putnei balta s’a mâlitu, s’a amplutu de nesipu, a se- catu si acumu presinta unu pamântu nesiposu cope- Digitized by t^ooQle PLASSA BILLIESCII 435 ritu cu cătina roșia. Loculu din josu de drumulu ma- re de la Mircesci este supusu inondârei Putnei, care malesce si acopere pe celu bunu si fertile cu nesipu ce nu este de nici o treaba. Loculu acestu supusu inondârei si stricăciunii s’au datu sateniloru la appli- carea legei rurale si ei n’au nici unufolosudeladân- sulu; fiindu câ’lu malesce apa Putnei in fie-care annu, odata si de doue ori. Esieria Putnei din matca ei si i- nondarea locului s’aru putea opri, daca s’aru inaltia malulu pe o lungime ca de 30 de metri. Moșia Mircescii cu Radulescii sunt a D. Mavro- cordatu care, la împroprietărire, au facutu ca multi altii, au schimbatu sătenii din pământurile loru, lu- ândule pe cele bune si dândule alte rele, in care in- tra si acele ce se ineaca de Putna. Aceasta Calcare de lege, aceasta fâra-de-lege nu poate se o mănânce lupulu până in sfarsietu, dicu si credu sătenii. Si aici sătenii au racchiti multe imprejurulu ogrâ- diloru si pomi putieni de totu prin grădini. Pamântulu este nesiposu si nu se intrebuintiaza de câtu pentru cultura secârei, ordiului si a popusioilui, si nu au de câtu ca jumătate de falce de omu pe dealu, unde nu ineaca apa. Multi dintr’ânsii se hranescu pe moșii străine, dându dizma din trei una, osebitu de ffiiaritu, ce se dă câte o prăjină din 30. Balta incunjura satulu Radulescii si se intinde până la Billiesci. O siosea se lucrează intre aceste duoe sate. 8. Billieseii făcu o communa cu Sasu de 215 con- tribuitori acârora venitu fonciaru este de 3,169 lei nuoi. Digitized by 70 74 4. Ferbintii si Haretu in duoe hlize de la Bolotesci a M. Bârnova arendata D-lui Costachi Caramlâu..................... 2,429 62 De transportatu... 9,358 13 29 Digitized by Google 450 AGRICULTURA JUDECIULUI PUTNA Transporta... 9,538 13 5. Partea Dalhautiului in communa Bolotescii a schitului Dalhauliu, arenda- tă D-Iui Bercu Margulesu...................... 759 45 6. Partea Sântului Ion din Focsiani in Bolotesci arendata d-lui Neculai Radovici. 47 — 7. Scânteia in 8 hlize din care una lângă schitu, una in Capotesci, una la Val- lea Sioimului, una la Jarisce, una la An- gonești, duoe la Vărsătură, una la Odo- besci, arendata D-lui Anastasie Macri. 192 59 8. Agapia in Bolotesci a M. Agapia in 5 hlize toate in Bolotesci, arendata D-lui lancu Nicolaide......................... 258 50 9. Bolotescii Tazlâu o singura hliza, arendata D-lui Panaite Cristea........... 801 48 10. Bolotescii Mirii in dece hlize din care una mare in Gâgesci, 2 in Bolotesci, 1 in Clipicesci, 1 in Vitanesci, 1 in Vo- losicani, 1 in Ticherisiu, 1 inNistoresci, 1 in Racoasa si 2 la Straoanii-de-josu, arendați D-lui Panaite Hriste.......... 6,802 96 11. Grigorescii a M. Râchitoasa in Bâtinesci in patru hlize din care una in Bâtinesci, 2 in Patrasicani si una in Ivan- cesci, arendate D-lui Dimitrie Gara . .. 4,882 96 12. Bistritia a M. Bistritia in com- muna Gajescii are trei hlize: unaiuGa- gesci, o via in Odobesci si una in Var-____________ De transportata... 24,283 7 Digitized by VnOOQle DOMENIELE STATULUI 451 Transporta... 24,283 7 satura. Arendasiu lancu Nicolaide.... 747 44 13. Florescii a Mitropoliei, in com- muna Pâtiescii, duoe hlize din care una in Patiesti si una la Costesci. Arenda si u Dimitrie Mihailn............................ 138 24 14 Via din Vărsătură a M. Golia cu 5 pogoane. Arendadasiu Ghitia Petrovu 474 8 15. Via Monastirei Presista din Ga- lați cu 5 pogoane situata in Caragea. A- rendasiu Nastasi Macri....................... 23 50 16. Via de la Caragea a Monastirei Dancu cu o alta via de la Vărsătură de 8 pogoane. Arendasiu Ghcorghie Popu. 282 — 16. Via din Odobesci a Mitropoliei de 57f pogoane, cu via de la Patiesci 3’/4 pogoane si cu unu locu in Patiesci de 8 . pogoane aratura. Arendasiu Dacu Pe- trovu...................................... 472 — 17. Via Frumoasei in 4 hlize, toate in Vărsătură, de 7 */4 pogoane.......... 350 — 18. Via schitului Scantea in Odobesci in dosulu lui Giurgea de 4 pogoane. A- rendasiu Gheorghie Giurge................... 141 — In plassa Zâbrautii. 19. Moșia schitului Bradii alcatuita din 37 hlize din care una in judetiulu Covurlui la Sardariu, trei la Fitionesci, 6 la Manastioara, 10 la Crucea-de-josu, De transportatu... 26,911 33 Digitized by CnOOQle 452 AGRICULTURA JUDECIULUI PUTNA Transporta... 26,91133 5 la Movilitia, 3 la Straoanii-de-josu, 2 in Crucea-de-susu, 1 in Deocheti, 1 in Racoasa, 3 in Tiefesci si 1 la Odobesci. Arendasiu D. Alecu Gorgosu............ 6,758 51 20. Crucea-de-josuaMonastirei Bog- dana alea tui ta dinsese hlize: unainMa- nastioara, 1 cu Crucea-de-josu , 1 in Bizighesci si 3 in Tiefesci. Arendasiu D. Tache Anastasiu..................... 5,937 77 21. Via Monastirei Horaitia in Cru- cea-de-josu 27, pogoane. Arendasiu Neculai Boianu............................ 42 80 22. Via Monastirei Precista in duoe hlize in Crucea-de-susu. Arendasiu D. Gheorghie Popu.............................. 82 50 23. Via Monastirei Râsca compusa din 2 plieze: una in Crucea-de-susu si alta in Crucea-de-josu de 11 pogoane. Arendasiu MatosuMamesicu.... ... 126 67 In plassa Racâciunii. 24. Padurenii a Monast. Mira, 667, fâlci, din cari 23 falei 78 prăjini aratura 24 ‘/, stângeni, 12 fâlci 12 prăjini 8 stânjini fonatiu, 10 falei 24 prăjini 137, stânjeni imasiu, 19 fâlci 51 prăjini 67, stânjeni pamântu cu pădure garneatia in grosime de 3 palmace. In estimatiune s’a evaluata pamântulu, (5 pământuri 3,045______________ De transportata... 39,759 58 Digitized by t^ooQle DOMENIELE STATULUI 453 Transport»... 39,859 58 stângeni) cu 3,840 lei, si pentru 5 pă- mânturi 19,200 lei vechi. Padurea s’a evaluatu 92 lei vechi falcea, peste totu 23,075 lei vechi. Arenda annuale este 2,880 care imultinduse cu 15 dâ 43,200, peste totu 66,275 ear in jumătate 33,137 20 ear in lei noui facn................... 12,272 96 In plassa Billiescii. 25. Seminoacele in communa Suraia compuse din o hliza pamentu la Diman- ciu si o via la Odobesci, a Monastirei Precista din Galați. Arendasiu D. Ghe- orghie Paunu............................ 2,085 22 26. Vadu-Roscâi in communa Vul- turulu-de-susu a M. Adamu compusu din patru hlize, din care duoe in Vadu-Ros- câi, i in Vulturulu si 1 la Liesci jude- tiulu Tecuciu. Arendasiu D. Tache A- nastasiu................................. 8,296 29 62,524 5 Afara de domeniele de mai susu, acârora venituri se strdngu de cassieria judetiului Putna, mai sunt in judetiu si alte bunuri cari se tienu de domenii ce nu sunt in acestu judetiu si a cârora venituri se strengu de casieriele altoru judetie, unde se afla principalulu trupu alu domenului. Aceste sunt următoarele: 1. Duoe vii ale Episcopiei de Romanu din trupulu moșiei Romanulu in intindere de 64 pogoane in Cru- cea-de-josu. Digitized by t^ooQle 454 AGRICULTURA JUDECIULUI PUTNA 2. Trei vii ale monastirei Bogdana din contractulu moșiei Bogdana in judetiulu Bacâulu cu intindere de 21 pogorne in Crucea-de-josu. 3. Duoe vii in Crucea-de-josu a Monastirei Ber- juntiu de la Bacâu cu intindere de 7 pogoane. 4. Cinci vii a Monastirei Agapia in contractulu moșiei Bazga judetiulu Bacăului cu intindere de 19 pogoane aflatoare una in Tiefesci, una in Vitanesci, duoe in Crucea-de-^usu si una in Diocheti. 5. O via a Monastirei Agapia dependințe de moșia Clegea in judetiulu Bacâu cu intindere de 6 pogoane la Drâgusieni. 6. Viile Monastirei Neamtiu dependințe de moșia Nânescii in judetiulu Bacâu aflatoare una in Diocheti, una in Strâoanii-de-josu, una in Odobesci, una in Văr- sătură, una la Mihaitia, si alta la Mitocu amenduoe in communa Tiefescii unde mai sunt si 24 pogoane locu de aratu si imasiu. întinderea acestora vii este de 51 pogoane numai via. Toate moșiile mici ce s’au scosu in vendiare au: Aratura 1,627 fâlci, 1,218 prejini. Fânatiu 281 — 12 — Imasiu 241 — 25 — Pădure 3,839 — 19 — Totalu 5,270 fâlci, 8 prăjini. Estimatiunea acestui pamentu s’a suitu la 746,034 lei, earu pretiulu realu la 1,202,038 de lei nuoi. Viile scoase in vendiare au 58 fâlci si 48 pogoane, cari s’au estimatucu 44,514 lei, venitulu pe 15 anni este 59,495 lei si pretiulu realu de 61,568 lei nuoi. Digitized by t^ooQle DOMENIELE STATULUI 455 CAPITDLU II. Moșiile ce nu se vendu. § 1. PLASSA GÂRLELE. 1. Hera este unu domenu alcatuitu din patru sate, situate pe vallea Milcovului din susu de Odobesci si anume: Mera la Monastire, Sindrilarii-de-josu, Poe- nitia, Reghiu si Sindrilarii Andriesiu. Monastirea Mera este fondata de Antiohu Cante- miru Voevodu si înzestrata de acestu domnu si de alti particulari cu mosiele ce o incunjura si cu altele ce sunt prin differite comrnune dintr’acestu judetiu. Biserica cu frumoasele asiediari de piatra din ograda ei si cu acareturile de esploatare din afara, se afla pe unu dâmbu in partea stânga a Milcovului si sub coastele muntiloru dintr’aceasta regiune. Biserica are duoe hramuri: SantiilmparatiConstantinu si Elena si Santulu Nicolae. întinderea moșiei este astadi de 8,299 de fâlci, margenite de o parte de Milcovu si de alta de Vran- cea, precumu si de Capâtanu, D. C. Dascalescu si altii. Hotarele moșiei sunt incependu de la resaritucur- sulu perâului Arva in susu până in piatra de la gura perâului Arva-seaca; de aeolea apuca plaiulu in susu spre Mâgura numita Piciorulu-Bisericei până la unu locu, de unde taie curmezisiu spre resaritu megiesin- duse cu rediesii din Odobesci până essa in plaiu la Untera. De aici apuca plaiulu in susu spre Mâgura megiesinduse cu rediesii de la Vărsătură, Jaresce, Digitized by t^ooQle 456 AGRICULTURA JUDECIULUI PUTNA Bolotesci si cu Schitulu Scânteia, tiene scursura ape- loru pe diaria Mâgurei până in vârfulu muntelui Re- iutiu, care este jumetate a Vrancei si jumetate a Merei. Din vârfulu Reiutiului hotarulu coboara prin Blâni, trece prin Slatini si essa in muchia la Petroiu, de a- cole apuca la văile si dă in Reghiu, de aici sue la dealu dreptu in dealulu Văii Boului si apuca plaiulu la dealu pe scurgerea apei până in vîrfulu Munteo- rului, la hotarulu tierrei. De aici dă in văile dreptu la fundulu Milcovului, si apoi tiene cursulu apei in josu până la Arva. O di intreaga trebue unui omubunu de picioru pentru ca se calce hotarulu acestei moșii. In cuprinsulu acestui hotaru se afla sare in stânca in facia pământului in munte la Andresiu la loculu numitu Fatia-spumei, chiar in satu la Reghiu unde sunt si slateni până in Reiutiu. La Reghiu se afla si pucioasa solida in pamântulu ce este petrosu, si la Andriesiu sunt si ape minerali. Pamântulu moșiei Mera este accoperitu cu 3,514 fâlci de pădure. Parte dintr’aceasta pădure este im- partieta in 42 de parcheturi de câte 32 de fâlci unulu. Dintr’aceste parchete sunt taiate optu. Padurea par- chetate este la unu locu in Măgura, avându esentia domnitoare fagulu, dupe dânsulu vine stejarulu, etc. Padurea este betrâna si intemeiata. Padurea de aci se poate vinde cu copaciulu pentru lemne de focu si pentru doage. In padurea taiata s’au lassatu semin- cere câte 80 la falce si tăietură cresce frumosu. Cca-alta pădure se afla la Munteoru, avându fagu si câte putini bradi printr’ânsulu , in alte locuri se afla Digitized by VnOOQle DOMENIELE STATULUI 457 intre sate , prin toate râpele. Padurea pe aici este mica, cea mare se afla de la cea parchetată inainte până la Bori pe rîu. Intrebuintiarea economica a pământului neacoperitu cu pădure este aratata in statistica din 1860 ca co- prindiendu in partea proprietății 209 fâlci de tiarrina, 976 fâlci de fonatiu, 1850 fâlci de imasiu , 4 de vie si 63 de grădini si livedi. Viile sunt imprejurulu ma- nastirei in partea despre amiadi si pe coasta dealului si se pogoara până in văile aproape de cursulu apei Milcovului. Capitalulu fonciaru alu moșiei estimata in 1860 se alcatuia din 67 galbeni viile si grădinile. 3,811 — pentru 209 fâlci aratura. 19,535 — — 976 — fonatiu. 7,400 — — 1,550 — imasiu. 1,682 — — 1,682 — săraturi. 34,687 — — 3,468 — pădure. 67,111 galbeni. 10,271 galbeni acareturile, si anume: 4,200 biserica. 3,130 casele. 75 optu crâsime. 30 o moara. 2,836 ferma. ________________lO^TT 77,387 galbeni totalulu capitalului. Venitulu fonciaru alu moșiei Mera a fostu estimata in 1860 cu 2,530 galbeni pe annu, si anume : Digitized by t^ooQle 458 AGRICULTURA JUDECIULUI PUTNA 267 din tiarrina. 977 din fânatiu. 300 din imasiu. 7 din via. 10 de la moara. 120 crasimele. 849 lemnulu de focu. 2,530, si moșia era data de in arenda cu 2,3Q0 galbeni pe annu. La 1863aintratu arendasiu pe moșia P. C. Neagu, si a stătu până la 1868, platindupe annu câte 2,475 galbeni. La applicarea legei rurali s’au facutu scă- dere arendasiului cu 42,000 lei, remaindu a plati nu- mai câte 35,000 lei pe annii 1865, 66 si 67. La 1868 s’a datu moșia in arenda sateniloru cu 551 *;2 galbeni, sau 17,648 lei!!! Commissiunea de constatare a classificatu 706 cla- casi si annume: cu 4 boi cu 2 boi cu bracie cu casele total in Mera 18 71 60 28 177 —Sindrilari 19 47 97 15 178 —Reghiu 15 65 62 13 155 —Andriesi 24 75 90 7 196 peste totu 77 258 279 63 706 Pentru ca se lucreza claca acești 706 clacasi se dâ in arenda împreuna cu moșia Mera si moșia Pe- trescii si Biliescii, si asia cerea trebuintia ca se se duca clacasii se lucreze pe alte moșii. Actele de classificare si de delimitare nu sunt in cancelaria communei, sunt puse bine undeva ca se nu Digitized by t^ooQle DOMENIELE STATULUI 459 se vada de toata lumea spre a se afla cea ce s’a facutu. După classificarea de susu se cuvine a se dă cia- casiloru : Loculu de cassa............ 88 falei 20 prăjini. La cei cu 4 boi............ 432 „ 40 „ La cei cu 2 boi............1032 „ — „ La cei cu braciele........ 697 w 40 B Peste totu........................2250 falei 20 prăjini. Pamântulu s’a datu sateniloru de către commisiunea ad-hoc; dar sătenii neremaindu multiamiti au pornitu procesu si a ajunsu până la Curtea de cassatiune. A- ceasta inalta curte a hotarâtu a se dă sateniloru si imasiu, si fonatiu, si tiarrina. Hotărârea Cârtii nu s’a pusu inca in lucrare, astfeliu câtu acum nu se scie câtu pamântu cultivabile si câtu fonatiu a mai remasu pe seama Statului. Dupe spusa sateniloru, Statulu nu remâne de câtu cu o treime din tiarrina si fonatiu , adeca cam cu 400 de fâlci; câci fânatiulu si tiarrina de pe moșie are 1186 fâlci. Statulu nu scie ce pamântu are; si cu toate aceste a datu moșia in arenda acelora ce s’au facutu câ nu scie ce are. Trebue mai antâiu se se limpediasca lu- crulu, si apoi se ședea moșia in arenda ca se se scie ce se dâ. Moșia s’a datu, sătenii a luat-o, si ei voru lassa Statului cea ce voru voi, si asia va plana asu- pra loru o banuiala de impresurare, de incalcare a dreptului proprietății, de uneltire pentru a-si insusi bunulu ce nu este alu loru. Lucru ce nu poate avea o durata lunga, macar câtu de meșteri ar fi oamenii. Nu estenimene, si cu atâtu mai putinu noi, in contra Digitized by Google 460 AGRICULTURA JUDECIULUI PUTNA sateniloru; dar eara’si nimene nu trebue se incura- geaza sătenii la lucruri nedrepte si se-i sustie in a lua bunulu publicu, bunulu tierrei, bunulu nostru alu tuturoru. Sătenii, ca arendași, administrează moșia prin ve- chili, câte unulu in fie-care satu. Acești vechili sunt la Mera, Constantina Musca, primarele communei, la Sindrilari Tudor Gardeanu, la Reghiu Tudor Nastase si la Andriesiu Ion Oproiu. Paza pădurii este incre- dintiataarendasiloru săteni. Vai de pădure! Siprista- vulu padurei este Vasile Mircea cu 5 pădurari sub ordinele lui. Vechilii au impartitu prisoasele pepretiu de 2 gal- beni falcea , asiâ dara ei au realisatu unu venitu de la cele 400 fâlci tiarrina si fânatiu de . . 800 gal. Erbaritulu s’a facutu de 6 lei de vita mare, in locu de 28 lei ce se platesce pe aici, si a- . cesta este folosulu de care se bucura toti să- tenii ca arendași, adeca de a ținea vitele loru cu putiena cheltuiala. Sătenii au luatu erbaritu pentru 1200 capete de vita mare pen- tru care platescu in locu de 900 galbeni numai 150 Oile sunt socotite câte 50 parale capulu si de la oi inca poate se easa a patra parte din câtu face varaticulu loru, adeca. . . . 150 Sunt trei munți: Mâgura , Reiutiu si An- driesiu cari se dau pentru păscutul u vite- loru cu 50 galbeni unulu si pentru 3........150 Cele optu crasime s’au sub-arendatu cu.. 90 car peste totu venitulu ce se realiseaza este 1,340 Digitized by t^ooQle DOMENIELE STATULUI *161 adeca induoita si aproape intreitu de câtu este câs- tnlu moșiei. Moșia este data foarte eftinu, cu jumetate mai josu de câtu o socotu sătenii si de câtu ei scotu dintr’dnsa. La buna socoteala, moșia ar trebui se aduca asta-di, dupe cum aducu toate moșiile, celu putienu venitulu ce’lu avea mai ’nainte de applicarea legii rurale. Cu toate câ moșia este data in arenda sateniloru, ei inse nu se folosescu de câtu de pretiulu scadiutu pena la 6 lei alu erbaritului de capulu de vita mare, fblosulu celalaltu este alu celoru patru vechili cari in-* tr’adeveru sunt arendașii moșiei dimpreună cu cei-alti nevediuti cu cari au trebuitu si trebue se fie in intiel- legere. § 2. PLASSA ZABRAUTII. ^Vanilia in communa Straoanii-de-susu are mai multa pădure de câtu pamentu cultivabile. Hotarele moșiei sunt începându de la resaritu din apa Siusietii la dealu spre apusu pena in diarea cea mai inalta a dealului la Bolovanu-vânatu in hotarulu Iresciloru, de acolea linia dreapta pe diare pena la trei bolovani in Stejarulu-mutatu, megiesienduse cu Motiocu, de aici vinu la văile prin movile până in apa Siusietii la Sacâri, dupe acea trece apa, sue la dealu până la Pâstravu in apa Alunului, apuca apa la văile si merge pena la livada lui Isachi, si de aici se co- boară earesi in Siusietia. Padurea este impartieta in patru-dieci si duoe de parcheturi de câte 9 fâlci fie-care si coprinde 378 de Digitized by t^ooQle 462 AGRICULTURA JUDECIULUI PUTNA fâlci, din care 13 parchete sunt in partea stânga si 29 in partea dreapta a Siusietii. Parclieturile s’au inceputu a se taiâ de la Alunu cu No. 1 si au ajunsu pena la No. 11. Cinci parcheturi sunt vândute d-lui D. Ghina cu câte 4,080 lei parchetulu. In fie-care annu se taie câte unulu. Seminceri s’au lassatu câte u- nulu la prăjină. Padurea cresce bine. In pădure sunt stejari, fagi, plopi, teii, mesteacâni, si anini. Fagulu si plopulu este celu mai multu din toate celelalte esen- oii forestiere. Padurea este betrâna, se gasescu in- trânsa copaci frumoși de stejaru ca de duoe palme in retezu. La Varnitia au fostu 25 de săteni, cari au lucratu claca câte 7S pogonu de prasiela, 7, pogonu de se- cere si 12 dile, si ne fiindu locu unde se le faca la lucrulu pământului le plateau in bani sau le faceau in pădure. La împroprietărire s’au datu locu de casa numai la 15 oameni, câci nu este pe moșia de câtu 12 fâlci tiarrina, 8 fânatiu si 6 imasiu. Moșia se dâ in arenda cu 2,016 lei si se scotu din tiarrina 28 galbeni, din fânatiu 24, din imasiu 9, din crasima, moara si ferestrau 20, peste totu 81 de galbeni. 3. Vizaatia monastireasca este domenu alu Statu- lui, luatu de la Sântulu munte, cârue s’a inchinatu cu occasiunea rescumperârei unoru robi. Pentru robii aduși de unu calugeru, ce-i avea cumperati de la Tă- tari cu bani strânsi in tiarra, unu Domnu i-au datu mitoculu Vizantia, ce era până atunci mitocu alu mo- nastirei ne închinata Pangaratii. La Pangarati Vi- Digitized by VnOOQle DOMENIELE STATULUI 4o3 zantia era dania. Unu staroste de Putna, anume Bros- tiocu a datu unui Domnu patru cai negri si a cerutu se i se dea unu pamântu spre a se hodini. In pamân- tulu ce i s’a datu, si care este astadi domenulu Vizan- tia, au facutu unu schitu, si murindu Brostiocu, ru- dele lui voindu se se mentie moștenire au datu moșia la calugerii de la schitu, si aceștia au inchinatu schitulu la Monastirea Pangaratii. Biserica schitului este făcută de piatra cioplita din ba- nii calugerului Visarion, dupe ce a muritu elu, la 1854. Hotarele moșiei se inseamna prin 14 petre, in- cepându de la piatra din campulu lui Potopii, de la văile de biserica, hotarulu trece peste dealulu Hor- gescii, dâ in parâulu Măgură unde este si piatra. De aici apuca dealulu in susu până la piatra din groapa Lupiloru, apoi trece dc-a-curmezisiu Vizantiu micu in piatra Tisarului si essa in vârfu la Rr decini, unde este movila. De acolea merge curmegisiu prin gura perâu- lui Ursului si essa prin Varzaria in piatra din virfulu Ghergheliului, apuca dealulu Chiniloru in susu până la movila lui Racovitia, si de aicea urmeaza dealulu in susu până la piatra din fundulu Siomului, apoi a- piica dreptu la dealu pe diare până in verfulu Rechi- tosului, coboara in văile pe scurgerea apeloru până in fundulu Slatinei, merge diarea dealului până la Plopu, unde este si piatra. Din aceasta piatra merge de dă in vârfulu Stedjiului la piatra de la fontâna Ha- giului, apuca de văile perâulu si essa la piatra de la Boboci. De acole apuca diaria in josu până labudiele lui Musteatia, unde este si piatra. De aici apuca pe- Digitized by t^ooQle 464 AGRICULTURA JUDECIULUI PUTNA râulu in josu, essa la piatra de la Budeiuhi saratu si de acolo trece dealulu de-a-curmegisiulu la cotulu Le- chei, apuca perâulu Rugina si essa in apa Siusietii, Siusietia la văile până in gura parâului Cotu, apuca perâulu in susu si essa la Plopu, si de aici apuca dia- rea dealului Ghergea in susu prin piatra delamizlo- culu Câmpului si dâla piatra din diarea Vizantiei re- diesi, diarea in susu până la bolovanu la curatura si de aici se coboara in văile la campulu lui Potopu. Suprafacia acestei moșii este de 2777 de falei, din cari 920 sunt cu pădure mare parchetată, si restulu cu locuri de hrana, tufarisiu si ponoare. Padurea este impartieta in 40 de parchete de câte 23 falei unulu. Padurea este mare, siintrânsa se a- fla fagu mai multu de câtu alte lemne, se afla si pu- tienu bradu in partea despre Vizantu. Parchetele în- cepu din vârfulu Ghergheliului cu No. 1 si essu din susu la Fundulu Plopului. In padurea de la dealulu Rechitosiu presupuinduse ca la loculu numita Comoara lui Bucurii s’ar fi aflându o comoara, au venitu sătenii din Câmpuri si au sa- patu facându stricăciune in pădure. Lemnele din pădure se potu scoate pe Siusietia mai cu lesnire. Pretiulu unei falei de pădure de veci este de 12 galbeni in cari valoarea lemneloru din pădu- re este de 6 galbeni. La 1860 erau pământuri proprietarecesci 43 falei tiarrina, 350 fdnatiu, 82 imasiu, 2 vii si 8 grădini peste totu 485 falei; ear clacasiesci 160 falei tiar- Digitized by LnOOQle DOMENIELE STATULUI 4(J5 rina, 136 fonatiu, 158 imasiu si 20 grădini, peste totu 464 falei. La Vizantia au fostu 193 clacasi, din cari 95 cu 2 boi, 46 cu bratiele si 52 cu loculu de casa, cărora s’au datu 573 falei, din care s’au scadiutu 32 falei ape, drumuri si rîpi, 4 falei via si loculu monas- tirei. Moșia âmblâ in arenda, mai ’nainte de legea ru- rale, cu 1601'galbeni, plus tacsade transmitere siim. positulu fonciaru care faceau 224 galbeni, adeca pes- te totu 1825 galbeni pe annu. După applicarea legii rurale, sătenii au tienutu intr’unu annu moșia (1865) si nici pena astâdi nu s’au socotitu cu îngrijitorii loru, cari pentru plata arendeii-au vendutu a munci câte 6 pogoane prasiela D-lui C. Ghâtia. Acumu moșia este data cu arenda cu 7827» galbeni pe annu. Arendasiulu are 43 falei tiarrina a 17» galbeni 65 350 falei fânatiu a 37» » 1225 82 falei imasiu a 17» „ 123 o moara ..... 4 crâsimele . . . . . 30 peste totu . . 1447 Arendasiulu prinde induoitu câstulu moșiei, numai subarendându pamentulu ei, cea ce insemneaza câ moșia este foarte eftinu data. 4. Sovegea este o monastire făcută in fundulu muntieloru Vrâncei de câtre Matei Bassarabu V.V.la annulu 1645 după cum se adeveresce din inscriptiunea sepata in piatra deasupra usiei biscricei. Eata aceasta inscriptiune asia cum a tradus'o din 30 Digitized by t^ooQle 46G AGRICULTURA JUDECIULUI PUTNA Isavonesce eruditulu nostru istoricii, domnulu B. P. Ilasdâu. Cu ajutor ulii lui Dumnedieu si eu cheltuiala păcătosului robu alu lui Dumnedieu Io. Mateiu Basarabu, vodă si domnu a toata tieara Un- . gro-româna si cu sot a noastraprincipeasaE- lena, s’a claditu acestu divinu templu al Nasce- rii Domnului si Mântuitorului nostru Ls. Chr., afara din hotarele tierrei noastre, si anume in loculu moldovenescu Vrancea, zidindu-se cu în- voirea si cu dorintia a împreuna cu noi ca^a- torulu prea iubitu frate alu nostrudomnu mo’- dovenescu lo. Vasilie vodă, in annulu de la creatiuuea lumii 7153 (1645). Moșia Sovegea, in cunjuratoare monastirei merge pena in hotarulu Transilvaniei la poeana numita Ca- pusia, de acolo linia merge la movila in vârfulu mun- telui Clabucu, si de aici apuca plaiulu pe diare si vine la capetulu de la Sboina-Verde (munte la hotarulu tierrei) unde lovesce si Casienulu din judeciulu Ba- cău. De la Sboina-Verde hotarulu merge la Sboina- Neagra, si de aici cârnesce si merge pe diarela Su- ciu si de aici la Poeana Techii unde se lovesce cu Câmpurile. De acolea coboara in apa Criminetiului, urmeaza apa la văile, apoi cârnesce si sue in dealulu Rucoasei, de unde se pogoara in fundr.hi peretdui Șchiopulu până la Poeana, si de aici trece Siusietia si si se sue in verfulu Rechitasiului, apuca diarea spre Digitized by CnOOQle DOMENIELE STATULUI 467 ameadi până in vârfulu Siomului, unde se împreuna cu Vizantia si cu Negrilescii. De aici merge diarea in susu până in vârfulu Tirdei, diarea pe la scrinciobulu Neculei, dc unde apoi coboara in parâulu Lepsiuletiu trece parânlu, se sue la gura parâului Lepsia si de aici ie Lepsia mare la dealu până in poiana Capusia. Suprafacia moșiei Sovegea este de 11,000 fâlci, din cari 7,307 sunt cu pădure si 3,693 cu pamântu liberu. Pa durea este parte mare ca la 4,040 fâlci, si parte mica ca la 3,267 fâlci neaparata de vite. Padurea s’au impartietu la 1853 in 80 de parchete de câte 507» fâlci parchetulu. In pa dure se afla multu bradu si fagu, a cincea parte sunt copaci seculari ce cadu de betrâni si se prepadescu. Lipsa de drumuri impe- dica esploatarca padurei. Duoe parcheturi taiete au remasu mai întregi. In aceasta earria s’a taietu unu parchetu, s’a facutu grindi, căpriori, leatiuri si sien- dila cari, cându s’aru putea scoate, aru aduce 20 gal- beni din falce, dara abia adusa 5 galbeni. Parche- tele taiete până acumu sunt 13, de la No. 1 până la No. 10. De aici s’au saritu parcheturile si, in locu se se taie parcheturele cu No. 11, 12 si 13, s’au taietu No. 25 si 26, si in annulu trecutu s’a intorsu cu ta- ietulu la No. 12, remaindu netaietu No. 11. In statistica de la 1860 s’a insemnatu la Sovegea 100 fâlci tiarrina, 1,065 fonatiu, 415 imasiu, 5 gră- dini, peste totu 1,585 fâlci. La 1864, improprieta- rinduse sătenii li s’au datu 2,295 fâlci, mai multu cu 642 fâlci de câtu ce aveau cu patru anni mai in urma. Este cu neputintia ca in patru anni se se fi Digitized by TnOOQle 468 AGRICULTURA JUDECIULUI PUTNA. sporita cu a patra parte numerulu clacasiloru, si in 552de clacasi se fia fostu aproape o atreia parte câte cu 4 boi. La classificare dara s’a sfortiatu numerulu clacasilorucu4boi; câcis’aupusu 181, un numeru ne- pomenitn inca in vre un loc in tiarra, nici .chiar la Stătu, ne cumula particulari. Asemene s’au insemnatu in cla- sificare 204 clacasi cu 2 boi. Socotindu numerulu acesta esageratu de boi, adeca de 724 de la carendtota ou 50 de galbeni. 2. Via de h Patiesci. 3. Via de la Odobesci. CAPITULU III. Mosiele ce se vendu. Aceste moșii au fostu estimate, conform legei de înstrăinare a unei pârti din domeniele Statului. Unu resumatu din tabelele de estimatiune, poate se inte- reseze pe cititori; si de aeea ’lu si inseramuaioi. Digitized by Google DOMESIELE STATULUI <85 TABELA BUNURILOR!) OE SE V^NDU NUMIREA BUNULUI ’ SI A OOMUNEII ‘ 4 IN CARE SE AFUA ’ IKtTINDE- BBA TOT. EST1MATIUNEA BUNULUI n pă- dure țglci* peste totu ft'U valoarea estimat. Iți nuoi venitulu pe 16 ani lei nup/ pretiulu re alu Iei nuoi . Padurenii din Padureni . . . 19 66 23040 43200 31127 Fitinghescii din Bolotesci. . 150 51094 52327 52211 Dragotesci idem 160 220 38023 27016 66654 Cofesci idem 70 14899 32177 23538 Moara pe Putna idem . . . 25 11391 16889 14140 Hlizit din IvancescI idem. • • 8 1433 705 1069 — I din Bolotesci idem . . 82 28787 25723 27256 — 11 din Capotesei idem. . 3 893 390 641 — II din Olesiesci idem. . 1 164 150 157 — IV Sioimul idem . . . ? 987 840 913 — V Chicusioae idem . . 9 2726 2100 2413 Vadu-Roseai din Vulturulu- de-susu 51 10989 16920 13959 — 2 idem 80 12079 15864 13970 — 3 idem 11( 17774 >11087 18430. Botescii din Patiasci • 752 570 661 Siminoacelo din Suraia . . 98 24841 30000 27538 Ocneanea din Odobesci . . . 5 4600 240$ 3600 Grigorescii I din Batinesci. . 1P 73528 51100 62714 — II din Patrasicani 3 705 630 667 — III idem C 1860 1600 1780 Ferbntii din Bolotesci. . . . 7 41 15439 18225 19064 Haretu din Bolotesci..... >44 15380 1822S 16802 Hliza din Gâgesci...... 15 16 1668 1470 2603 Moara cu pamentu din Balo- teici ) i 2 1949 1875 1912 Hliza II din Bolotesci..... u 481 525 503 Hliza III din Bolotesci . . • 3 1269 1245 1257 Hliza IV din Bolotesci.. . . o o 4 776 75t 1421 Hliza V din Bolotesci . . . i 223 22. 224 Hliza I Scânteia din Bolotesci 40 42 14347 1141< 11413 Hliza din Pațiesci din Floretei. 21 878^ 600 7394 Moșia Bradi I de la Biserica Crucea-de-Jos - P 341 37 362 Moșia Bradîi IldelaBanta- siu idem 47 4; 46 Moșia Bradii III de la St.-Ioan. I 670 750 710 Moșia IV de la schitulu Bra- dii idem ........ 3 10 7896 7500 FC15 Te transportata 247 12921 Î792OC 309000 429^44] Digitized by Google 486 AGRICULTURA JUDECIULUI PUTNA TABELA BUNURILORU CE SE Vl>NDU (urmare) NUMIREA BUNULUI SI A COMUNEI IN CARE 8B AFLA ÎNTINDE- REA TOT, in pa- peste ESTIMATIUNEA _____BUNULUI valoarea estimat. lei nuoi venitnlu pe 15 ani lei nuoi pretiulu realu lei nuoi dure falei tutu fălci Transporta .... 247 12921 379206 399000 429344 Hliza V de la curatura din Crucea-de-jos 1 94 105 99 — VI de laCapatanu id. 141 150 145 — VII Bisiligesci idem . . 7 846 900 873 — VIII Dorobâtiu idem. . î 70 60 65 — IX lliescii idem .... i 23 30 50 — X Siusitia idem .... 4 4 305 300 608 — XI Tresca din Racaosa. 3 4 517 525 756 — XII Caneparea din Mo- nastioara. 2 852 375 363 — XIII Găvanele idem . . 3J 470 450 460 — XIV Calaie idem • 2^ 387 375 381 —. XV Cupomii idem. . . . 1 1 205 210 220 — XVI Paladuta idem . . 1 1 268 375 321 - XVII Stâlpu idem . . . 8 8 2091 2250 2170 — XVIII Dintoarna idem . U 1J 37 J 375 373 — XIX Rischitoarele din Fitionesci 11 27 2702 2700 3476 — XX China Sârbii idem . 2? 528 900 714 — XXI Putiuri din Movilitia. 3J 34 869 825 847 — XXII Brosteanca idem . 1 7 1457 1410 1504 — XXIII Trotusiana . . . p 75 9081 9750 10123 — XXIV B. de la Țigani id. 2 282 270 276 — XXV Chruta idem . . . 1 35 45 40 — XXVI Coltiu din Crucea- de-sus 2} 329 375 352 — XXVII Buhaiu idem . . hi 1 70 €0 65 — XXVIII Haraboresci din Diocheti 188 180 184 — XXIX Podu Repedii din Straoanii-de-jos . 1 141 150 145 — XXX Repedea idem . . 1 205 210 207 — XXXI Tiarna idem. . . 1 44 705 750 786 Hliza din Paunesci, corn. Pau- nescii 220 40C 53603 52500 98171 Hliza din Chiura din Crucea- de-jos 33 8709 11590 10349 De transportatu . • . 301 1984 (464100 48718o| 5631971 Digitized by CaOOQle DOMENIELE STATULUI 487 TABELA BUNURILORU CE SE VENDU (urmare) NUMIREA BUNULUI SI A COMUNEI IN CARE SE AFLA ÎNTINDE- REA TOT. ESTIMATIUNEA BUNULUI in pă- dure falei peste totu falei valoarea estimat. lei nuoi venitulu pe 15 ani lei nuoi pretiulu realu lei nuoi Transporta .... 301 1984 164100 487180 56319; Hliza II din Crucea-de-josu idem 72 35.79 67500 51339 Hliza III din Bizighesci Faurei. 11 4595 52£0 4992 Vitighesiul din Odobesci . . 19 4700 4500 4600 — II din Vinesiesci. . 6 1880 1870 1877 — III din Patresci . . 7 2820 3000 2910 — IV Hrajdoua din An- ghelesci 250 17601 18000 47927 — V /«nglesci idem . . 11 14 1186 1200 2744 — VI Bizigesci din Fau- rei 31 6815 7050 6932 Hliza 1 a Mereidin Racoasa 14 20 2867 2625 3586 — 2 Bancila din Bolotesci 28 8084 7800 7942 — 3 Pamentu! morii din Bolotesci .... 5 1351 1500 1425 *— 4 Bolotescii idem idem. 900 1100 124667 84000 367533 — 5 din Precistanu idem. 8 9 18-3 1485 3257 — 6 Gâgesci din Gâgesci. 23 23 2432 2070 5494 — 7 Ghiugheaca idem . 9 10 1045 1050 2316 — 8 Vitanesci idem. . . 5 7 728 750 1444 — 9 Baricaceni idem . . 17 18 1551 1500 3064 — 10 Lunca idem. . . • 8 9 728 750 1655 — 11 Trei rezoare din lunca idem • . . 4 5 599 525 1020 — 12 Gherghesci din Bo- lotesci 39 40 4124 3750 9436 — 13Volosicani din Vidra. 3 12 1020 975 1209 — 14 Idem idem .... 30 45 31C0 3000 6550 — 15 Vălenii din Tichirisiu J50 200 13473 12750 24211 — 16 Nestoresci din Nesto- resei 3 6 264 285 337 — 17 Calugaru din Clipi- cesci 9 1682 1755 1718 — 18 Coruiu idem . • • 9 18 2327 2400 3273 — 19 Campu Beciului. • 6 2068 2100 2089 — 20 GAgcasca idem • • 1 5 778 750 916 — 21 Zapodea idem . . . 8 14 1560 1410 2645 Pe transportata • • . 1543 3984 715177 7t0030 8U7652| Digitized by Google 488 agricultură judeciului putna TABELABUftURILOflU CE SE V^OU NUMIREA BUNULUI ’i I^TINDB- MRATOT. 7SIA CdMUNEl IN CAM SE AFLA irt pă- dure peste totu Transporta . 1543 3984 EST1MATIVNEA BUNULUI valoarea estimat. venitulu pe 16 ani 715177 7300"0 pretiulu realu 80765! Hliza 22 Rosnovanu din Cli- pieesei................... —.........................23 Baraceasca idem. . — 24 Cerna idem . • . . — 25 Gageasca idem . . — 26 Siliscea comunei id. — 27 Martula din Ciipie. Soyegea hliza Câmp. 1 Curucu Hliza 2 Talapanu din Stra- 2 li 2r 3 4 5 6 oanii-de-susu . . • Sârbii din Tiefesci • Babele din GâgescT. Haonur din Clipieesei. Nu cana idem . . . Vizantia inBizigesci I Faurei. Hliza II din Gagesci.... — HI Nucaria din Clipieesei — IV Scortiescii idem . . Dumbravitia din Balinesci. . Codru Sârbiloru............... Totalu........... 21 70 30 1 2 8 3 7 45 45 10 3 6 30 1713 42«5 30 2H1 261 210 495 2867 30 27Q 270 255 90 450 2625 261 261 23! 81 65! 3681 5198 94 53 ‘>9 230 141 14223 998 150 855 9458 11617 767975 5250 100 480Q 250 165 17625 900 180 900 960b 11400 819> 9’ 1521; 30: 15! 1772^ 2121 16| 113Î 110011 1695 t 785190 88593T Digitized by boccie DOMENIELE STATULUI 489 TABELA DE VIELE CE SE V^NDU NUMELE VIEI SI A COMUNEI IN CARE SE AFLA 1 irfTINDE- 5EA TOT. estimatiuneaJ POg- pnU- valoa- rea viei dupe es- tunat; venitulu pe 15 ani art. 3T pretulu realu art. 38 Via Precistei in Crueea-de-sus, Via M. Risca in dealu Neiculul in Crucea-de-susn 2 1 1^ 961 612 • Via M. Risca in Crucea-de-josu 9 8» 3073 1899 2792 Via Goliei din Vărsătură. . 5 5 4646 7111 5878 Via Frumoasei idem .... 3 — 2517 2475 2496 Idem in ograda apn> pieta 4' ( 88,1 826 853 Idem în ograda aproa- pieta 2 25 2250 ’ 1875 2062 | Idem în ograda aproa- | pieta —’ 25 440 375 407 L Ajatra parte de la Lupascu 8 in Cruce i-de-sus .... 2 2 642 405 523 < Via Bancului la Caragea iq. Odobesci 6} 3454 1950 2702 Via Bancului din Vărsătură . 2. — 122; 750 986 Via Precistei din Odobesci. . 5 —~ 1175 352 763 Via Arapu a Mitropoliei div Odobesci 5} * :£06 3975 3740 Via Ciuca a Mitropoliei Pa* tiesci 3} 2514 2625 2569 Via Bistriții din Odobesci . . -— 6535 4590 5552 Idem din Vărsătură . 4‘ — 3008 1980 2494 Via schitului Scânteia din Var- satura 2 175 100 737 Idem u "05 665 C90 Idem la Chiligoiu u — 528 525 526 Via schit. Brad ii din Odobesci 4 — IbtO 180U 1840 * Idem la beeiulu Chetreanului din Tiefesci 6 1692 1800 1740 Idem la Bolovanu idem . . . 4 1128 1200 1164 Idem la Bobina idem .... 2 — 564 60: 582 Via Bodgdanii Calugaru ideii. 5 — 822 : 75 893 ; Idem Chilianu idem .... 16 —— 2632 3240 2936 Idem Bradii idem .... 3 493 545 519. ViaMerei inStraoami-de-josu 2 y 546 525 535 > Via Sovegei idem 6 —i 2209 24u0 2304 “ Idem laClipicesci 1 —— 160 180 170 De transportata . ut»! 75 51770 46551 48458 Digitized by ^ooQie 490 AGRICULTURA JUDECIULUI PUTNA TABELA DE VIELE CE SE VENDU (urmare) NUMELE VIEI ÎNTINDE- REA TOT. ESTIMATIUNEA SI A COMUNEI in carb se Afla Transporta . Via Vizantiei din Tiefesci. . Via Mitropoliei din Odobesci. Idem din ulitia Kusa idem Via Ciusilei in Crucea de josu Idem de la S^rbi in Tiefesci Idem din Vărsătură .... Via schi'ului Scantea in 0- dobesci...................... Via schitului Scânteia in O- dobesci...................... Totalu pog- pr^j. valoarea viei du veni tu In weeti- art 37 mati un. pretiulu reaiu art. 38 116} 35 51170 46551 48533 II 10 1 1 155] 29 1504 2972 940 2655 1495 960 1500 3000 900 2700 1410 1020 1502 2986 920 2677 1452 990 1652 1800 1776 560 63908 600 59,493 580 61,568 5 6 9 33 Inchiemu tabela de estimatiune prin oare-care însem- nări ce am facutu asupra acestoru moșii. In communa Bolotescii, domeniele ce se vendu al- câtuesce 10 pârti si anume 1. Ferbintii si Haretu de la văile de Ivancesci des- partiete in duoe bucâti, una de 70 si alta de 80 de fâlci. 2. Dalhautiu, totu de la văile de Ivancesci, despar- tietu prin proprietăți streine de Haretu , are 60 de fâlci si o moara. 3. 0 moara in Ivancesci cu 37» fâlci a Sântului loan din Focsiani. 4. Fitienghescii a M. Bisericanii cu 280 fâlci in . Capatesci. Digitized by Google DOMENIELE STATULUI 491 5. Fitienghescii a M. Rachitoasa in Capotesci cu 280 fâlci. 6. Cofescii a M. Neamtiului in Capotesci cu 180 fâlci la gârla Cojescu. 7. Dragotescii a M. Tazlâu cu 275 fâlci pamântu si pădure. 8. O moara cu 8 fâlci si pădure a M. Agapia in Bolotesci. 9. Scânteia, incunjuratoarea schitului, cu 40 fâlci la schitu lângă Bolotesci. 10. In trei locuri sunt resletie 9 pământuri, adeca 6 in hotarulu Purcelescii, 1 totu acolo si 2 in hota- rulu Ivancescu, peste totu 90 de fâlci întinderea acestoru 10 bucăți de moșia este de 1296 fâlci. Valoarea acestora s’a insemnatu in statistica de la 1859 cu 25,920 galbeni, adeca câte 20 galbeni falcea. Venitulu loru, totu dupăevaluareledin 1859, este de 1073 galbeni, adeca mai putienu de 5 la suta, Pe aceste bucăți de moșii commissiunea de consta- tare a clasificatu 31 clacasi din cari 6 cu 2 boi, 2 cu brațiele si 23 cu loculu de casa. Padurele de pe aceste parti sunt 262 fâlci pe partea Tazlaului, 4 falei pe a Agapiei si 37 pe a Scânteii, peste totu 303 falei. Padurele acestea sunt mici, ele au fostu taiete la 1865 si acum au ajunsu a fi de pari si nuele. Padurea de pe partea Mera din Bolotesci incepe de la loculu disu Branzoae despre Putna si merge pâne in vârfulu Mâgurei, lovinduse cu padurea de pe moșia Mera. Padurea este mica, de pari si nuele- Digitized by t^ooQle 492 AGRICULTURA JUDECIULUI PUTNA dntr'ânsa-domina garneatia sifagulu, dupe acea vine carpenulu, alunulu, teiulu si lozii. întinderea padurei este de 106 /pământuri, a 14 fâlci in pamântu, face 1480 fâlci. Mai este pădure si pintre rediesii de la Gâgesci cu 36 de pământuri sau 400 falei in trei locuri cu fagu, mesteacana si garneatia. Asemenea sunt 3% pământuri coperite cu pădure pe partea monastirei Bistritia din Gâgesci, padnre mare de garneatia, fagu si mesteacanu, ca de o pal- ma in[retezu (diametru). Padurea maruntieca este aici mai întrebata de câtu acea mare; fiindu ca oamenii au nevoia de pari si nuele, si mai alesu de haragi pentru via. Toata pa- durea pentru aceasta intrebuintiare se face la locu in siase ânni si aduce câte 6 galbeni de falce. Ast-feliu esploatarea padurei in aceasta stare adu- ce mai multu folosii de câtu daca s’ar lassa se crea- scă mare. Pentru a cresce o pădure mare se ceru 40 si 50 de anni, si dupe acești anni, falcea nu a- duce mai multu de 12 galbeni; ear daca se taia din 6 in 6 anni, aduce in 50 de anni de 8 ori câte 6 gal- beni, ăau48 de galbeni, unu venitu de patru ori mai mare de câtu din padurea mare. Se poate taiapadu- rea si la 5 anni. Ori câtu de multa pădure s’ar pune in vândiare pe fie-care annu, gasesce cumperatori, fiind in spatele podgoriei Odobesci. la communa1 Ga gcscU se afla partea de moșia disa Mera-Bolotesci. Arendasiulu platesce 560 galbeni pe annu. Proprietatea aceasta incepe de la apa Put- Digitized by t^ooQle DOMENIELE STATULUI 493 nei, si merge până in vâr-falu Mugurei megiesinduse cu rediesii din Bolotesci de la văile si ou, oej din Ga- geeci de la dealu. Afara* de acestu trupu, mai sunt in Gagesci si 5 pă- mânturi din care din locurile de hrana s’au. datu da- casiloru si padurea au remasu pintre rediesi. După acea mai suntu si alte 37, pemânturi ale Bistritiei, totu numai capetile ou pădure. Apoi peste câtevapa- mânturi rediesiesci vinu earesi 117, pământuri ale Statului. Peste alte câte-va pământuri rediesiesci vinu 197, pământuri ale Statului. Peste totu, Statuluare intre rediesi 36 de pământuri ; ear-in partea Merei trupulu celu mai mare este de 90 de pământuri. Unu pamântu are 9 stânjeni domnesci curmedisiuhi. Numerulu clacasiloru ce s’au improprietaritu aici este de 38 cu 2 boi, 8 cu bratiele, 20 cu loculu de case. Pamântulu celu de prin rediesi s’au datu da- easieloru si au remasu Statului intregu trupuki Me.- rei fâra 8 falei, adeca ca la 150 pogoane tiarrina, restulu este coperitu cu pădure. In trupulu acestei moșii s’au datu in arenda 9pa- mânturi de la văile de Baloteaci, 2 pământuri pădure la Vitanesci cu capetele de aratura de la Clipesci, la Voioși câni m Vrancea 5 pogoane, la Văleni ou 10 pogoane aratura si 40 fânatiu, la Vetresci o fiice, la Raooasa 5 pogoane aratura si 2 fâlci fânatiu. Moșia aceasta ou toate partide întrupate a fostu data m arenda rediesietoru din Gagesci ou 960 de galbeni; ipsa in annulu 1865 fiindu seceta si hutera n’au pututu strânge venituta si asia au perdutu arenda Digitized by VnOOQle 494 AGRICULTURA JUDECIULUI PUTNA si moșia s’au rearendatu D-lui Caramanlâu cu 560 galbeni pe annu. Arendasiulu sub arendeaza partiele din Vrancea si din Clipicesci cu.....................350 galb. Partiele dintre Purcelesci si Bolotesci.. 150 „ Imasiulu de la Gagesci...................180 „ Locuri ce le cultiveaza 40 pogoane a 2 80 „ Locurile cele-alte 100 pogoane a 1.... 100 „ Besmenulu de la moara.................... 6 „ . Folosulu de la cultura sa a 3 gal. de pog. .120 „ Adeca peste totu prinde..................996 „ Sau induoitu de ce este castiulu moșiei. întinderea padurei este in pământurile de la Ga- gesci ca 123 falei, in cele de la Vitanesci ca 223 si in cele de pe partea Merei 400, s’au peste totu 746 fâlci. • bi eoaaua Clipicesci! Statulu are 25 pământuri a M. Mera ce se tienu in arenda de D. N. Maori; si 14 pogoane via cu 2 fâlci pădure a M. Neamtiului ce se tienu de D. C. Ghindaru. Pământurile M. Mera sunt la unu locu intre Cucu- eti si Clipicesci, megiesienduse pe de la dealu cu Da-; scalescu si pe de la văile cu rediesii din Clipicesci. Aici Statulu au avutu 5 clacasi cârora s’au datu; numai locurile de casa. Sunt 80 pogoane de aratura date in cultura-in-par- te si altele cari au remasu in pârloage. Ia eemH»a Tiefesci! Statulu posseda bunurile mo- nastiriloru Neamtiului, Bradii, Rachitoasa, Sovegea, Agapia, Proroculu Samuilu, Precista si Visantia. Digitized by CnOOQle DOMENIELE STATULUI 495 1- Monastirea Neamtiului are 21 pogoane de via, 12sI8 livada de meri, peri, nuci, gutâi, prunisi o moa- ra cu 2 petre ruinata. Si alte 5 pogoane cu via. Cele 21 pogoane de via si 12 de livada se afla in margi- nea satului Olisiescii megiesiendu-secuA.Stamati pe din susu si pe din josu cu C. I. Tiru. Cele 5 pogoane se afla in Tiefesci alăturea cu D. C. Nicolau pe din josu si pe din susu cu G. Murguletiu. Acareturile, o casa, o cuhne, duoe sioproane, duoe siuri, unu grazdu , etc. au inceputu a se ruina, gar- durele s’au strica tu. 2. Bradii au 12 pogoane via ce se megiesiescu pe din josu cu părintele Vasile de la Cucueti si pe din susu cu ulitia ce merge la Putna. 3. Agapia are 8 pogoane, 12 prăjini via, o casa, o crama in Sârbi, megiesieadu-se cu rediesii si ince- pendu din ulitia Ciresiu merge pena in malulu celu mare. 4. Viele Sovegei si. a Rechitoasei s’au aratatu la moșia Sovegea si Ciusilea. 5. Proroculu Samuilu are 20 pogoane via, o crama si unu siopronuin Tiefesci, megiesiendu-se pe din susu cu ulitia care merge la Putna si pe din josu cu re- diesii. 6. Schitulu Scantea are 3 pogoane aratura in lunca Putnei, megiesiendu-se pe din susu cu cele 21 de po- goane ale M. Neamtiului si pe din josu cu D. N. An- gonescu. h comnuaa Batiaeseii sunt domenurile Statului numite Grigorescii cu 4 trupuri: ,1 Grigorescii intre Digitized by VjOOQle 498 AGRICULTURA JUDECIULUI PUTNA Olisiesci si Batinesci, 2 altuia de 4*fâ4ci la Igesc', 3 totu la Igesei sialn 4,laFetinghescii Bisericaab din communa Botolescii. Grigorescii se hotarescu la coastele de ladealpcu proprietatea D. A. Angonescu si pe de la vaite cu D. N. Angonescu. Capetele sunt din apa Putna până in apa Siusietia, trecându apa unu capetu pe din josu până in linia proprietății D. C. Catargiu. Cele 4 fâlci de la Igesei se megiesiescu pe de la dealu cu rediesii si pe de la văile cu D. C. Catargiu. Cele 5 fâlci si 44 prăjini in Igesei se megiesiescu cu pamântulu lui G. Cranii si pe de la văile cu C. Catargiu. Capetele din Putna seaca si până in hotarulu Cațargiului. întinderea moșiei Grigorescii este de 161 fâlci, mesurate de D. Kircoru lacobu, primarele communei Batinescii, in locu de 126 fâlci ce au fostu din eroare insemnate in statistica făcută la 1859. Dintr’acestu pamântu, in care nu este pădure, sunt * 12 pogoane sau 5 fâlci gradina, data in arenda cu 4 galbeni pogonulu, 26 fâlci imasiu, pe care se tienu 30 de vete ce aducu 30 galbeni, 95 fâlci tiarrina data toata in cultura-in-parte din trei una. Pământurile ce posseda Statulu in Vrancea sunt: in communa Vidra duoe bucăți, si amenduoe in co- tunu Volosicanii, una a Vizantiei pe Scurta si alta a gerei pe Vallea-rea. Partea pe Scurta are 4* fâlci pădure, 1 tiarrina, 4 fdnatm si8imasiu, peste totu 17 fâlci. Aceasta parte se megiesiesce pe din susu cu Gâunii, pe din jos® ci> redus»- din. Votosicaai, unu capetu. arein apa Vidiaatiului si altulu in diare» Digitized by t^ooQle DOMENIELE STATULUI 497 dealului. Aceasta parte este data in arenda locuito- riloru cu 28 de galbeni. Partea din Valea-rea are 39 fâlci pădure, 5 tiarrina, 5 fânatiu, 13 imasiu, peste totu 62 de fâlci. Hotarulu din susu este apa parcu- lui Vallea-rea, din josu Vrâncenii din Volosicani, ca- petele unulu parâulu ce dâ in Vizautiu si altulu in dealulu Racoasa. In padurea din aceasta parte s’au facutufcuraturi, ce se seamana de preferintia cu po- pusioi u. b minim Tichirisiu se afla domenulu Statului Vălenii, pe malulu Putnei, intre Tichirisiu si Colacu. Aceasta moșia are 182 fâlci din care 70 cu pădure, 26 cu locu liberii, 12 tiarrina, 41 fonatiu, 5 imasiu, 18 prăjini via si 73 prăjini grădini. Aceasta moșia este data in arenda cu partea Me- rei din Bolotesci si este Sub arendata cu 100 galbeni pe annu. Hotarele moșiei Valonii sunt din sus priporulu Mân- drei, din josu de la dealu de gropile Vitei, un capetu vine până in drumulu de la balta de pe Rugetu si peste Putna capetulu merge pena in Boru lovindu in dome- nulu Mera. Sunt acareturi de esploatare a moșiei si o moara, Aici pe Văleni se afla si clădirile făcute pentru'sub- prefectura din Vrancea. b «•■■■■* Nisterescli se afla 12 fâlci de pamentu a monastirei Mera, ce se dau in arenda cu partea din Bolotesci. Aceste 12 fâlci sunt la unu locu in Hodo- roaba si se hotarascu pe din susu cu Ion Lazaru, pe din jos cu Lazar a Angheloaei, capetele unulu cu Pa- Digitized by VnOOQle 498 AGRICULTURA JUDECIULU! PUTNA roșu cu ocnele si altulu cu imasiulu satului. Intr’a- ceste 12 fâlci sunt 4 cu pădure tu far i si u, 1 tiarrina si 7 fânatiu. Arenda annuale a acestora este 8 galb. la «aaiBa Craeea>de»sasn Statulu posseda pro- prietățile următoare : 1. Dealulu Ghiciră, din trupulu moșiei Bogdana, cu 45 fâlci de tiarrina si imasiu intr’o singura bucata, ce se hotarasce cu monastirea pe din susu si pe din josu cu D. Sturdza, capetulu de la apusu cu Straoanii-de- josu si capetulu de la resaritu cu Dioclietii. 2. Via monastirei Resica de 72 prăjini in dealulu Neicului, megiesiendu-se pe din susu cu Ion Manea, pe din josu cu M. a Mariutii, capetele cu A. Ghior- ghitia si drumulu mare. 3. Via M. Precista din Galați de 1 falce si 3 pră- jini megiesiendusa pe din giosu cu dascalulu Kirila, pe din susu cu T. Pechin, capetele cu drumurile. 4. O fasia de 2 fâlci 16 pr. a schit. Bradii i dealulu Ghiciră meg. pe din sus cu G. Popa,pe din jos cu drum. Panciului, capetele cu D.Postolachi si drum. Panciului. 5. Via M. Agapia de 4 fâlci 40 prăjini in dealu Neicului, megiesiendusepe din susu cu Dr. Ifrim, pe din josu cu St. Spânu, capetele cu Costin Ghindaru si drumulu Dorobatului. 6. Via M. Agapia de 21 prăjini aratura la Ursoiu, megiesienduse pe din susu cu S. Gâtia, pe din josu cu Gr. Pricopi, capetele cu D. Sturdza siPos. Popa. 7. Partea de pamântu a Monastirei Bogdana cu 157 fâlci, in cari sun tlOaratura, 40 imasiu si 107, via cea mai mare parte data cu otasinica din 10 ve- Digitized by Googîe DOMENIELE STATULUI 499 dre una, se afla in marginea Crucei-de-josu vecinân- duse pe din susu cu Ursoiu, pe din josu cu rediesii din Crucea-de-josu, capetulu despre resaritu cu D. Sturdza si celu despre apusu cu târgulu. 8. Bradii au 68 fâlci din cari s’au opritu pentru schitu 15 si restulu s’a datu in arenda, adeca 5 fâlci aratura, 11 imasiu, 10 via si pădure măruntă. Par- tea aceasta de pamântu se afla in duoe locuri : la schitu din diarea muchei despre resaritu, trece Hau- lita, trece malulu si rîulu Siusietia până in diarea despre Sârbi, la altu locu din diarea vâii Bradii des- pre resaritu cu l‘/4 pogoane. 9. Via Berzuntiului 2 fâlci 60 prăjini in duoe locuri: nnulu in partea Ursoiului si altulu in Crucea-de-josu. Celu de antâiu se megiesiesce pe din susu si pe din josu cu D. C. Gâtia , cu unu capetu totu Gâtia si al- tulu cu drumuluDiochetieloru. Alu duoilea se megie- siesce pe din susu cu D. C. Gâtia, din josu cu unu redie- siu, capetele cu drumulu Panciului si via Bodescului. 10. Via monastirei Vorona de 72 prăjini se me- giesiesce din susu cu ulitia ce csse in drumulu Pan- ciului, din josu cu drumulu ce merge la Crucea-de- susu, unu capetu cu via preotului Fortuna si altulu < u C. Stati. 11. Via monastirei Râsica de 8 pogoane si unulu de locu liberu se megiesiesce din josu cu ulitia mare, din susu cu ulitia la C. Stati, capetele cu ulitia Sier- banescii si ulitia despre resaritu. Ia eoamia Crucea-de-joss sunt viile următoare : 1. Viile episcopiei de Romanu de 67 pogoane in Digitized byCiOOQlC 500 AGRICULTURA JUDECIULUI PUTNA duoe locuri: una la ciusmeaoa din josu din târgulu Panciu, si alta de la dealu de biserica sântii Apostoli din târgulu Panciu. Cea de antâiu de 16 pogoane se hotarasce la resaritu cu D. lacovache, la apusu cu dru- mulu mare de la Panciu la Focsiani, la amiadi cu D. Paulu si alti rediesi si la nordu cu ulitia târgului ce merge spre Dumbrava. Cea de a duoa de 51 pogoane se hotarasce cu drumulu ce merge spre Ursoiu de o parte, si de alta cu ulitia târgului spre drumuln Mo- vilitia. 2. Viile monastirei Bogdana se afla in trei locuri: una de la vale de târgulu Panciu despre schituiu Bradii, in dreptulu cismelii si a viei Episcopiei de Ro- manii, alta numita Movila de la dealu de târgu lângă via D. R. Roseti si a treia in capulu târgului despre apusu. a) . Via Bogdanii de la văile de târgu de 97» po- goane se hotarasce cu drumulu spre Bradi de o parte si cu drumulu spre Focsiani de alta, de la dealu cu G. Besileaga si de la văile cu Teohari. , b) . Via Bogdanii de la Movila de 7 pogoane se ho- tarasce pe de la văile cu Mânzu, pe de la dealu cu druEiuluce merge la Ursoiu, si dă capete cu rediesii. c) . Via Bogdanii din capulu târgului de 87» po- goane se hotarasce de la văile cu T. Ghâtia, de la dealu cu preotulu Alesandru si capetele cu drumurile ce mergu spre Cruce. 3. Via schitului Oraila dăruită de M. Lupasicu de 9 pogoane se megiesiesce din susu cu ulitia ce merge Digitized by CnOOQle DOMENIELE STATULUI 501 in drumulu Panciului, din josu cu Catargiu si cape- tele cu Boeanu si viile danuitoarei. Ii eemaua Straeui-de-josn sunt duoe ogrâdi de via : una a monastirei Neamtiu si alta a monastirei Mera, si pamentulu libero a schitului Bradii la Repe- dea in trei locuri. 1. Via monastirei Neamtiului de 14 pogoane via curata, sialtu locu libero la capete ca de unu pogonu, este situata la capulu dealului Neicu si se hotarasce din josu cu ulitia hotarului Crucea-de-susu, din susu cu rediesii Andrei Jireghiu si G. Mogârca, capetele despre resaritu ulitia Neicului si despre apusu Vâ- tasnitia Straoanii-de-josu. 2. Via monastirei Mera la Podisioru de 9 pogoane si cu 1 falce 45 pogoane locu de aratura in Bucsia- nescu. Via se hotarasce pe din josu cu via lui N. Vi- drascu, din susu cu via lui L. Tâlpanu, capetele la resaritu Vâtasnitia communei Straoanii-de-josu si la apusu ulitia Podisiorului. Loculu liberu se hotarasce pe din josu cu drumulu care merge pe lângă via Câm- pureniloru , pe din susu cu gardulu viiloru lui An. Marescu , capetele despre resaritu ulitia Batiosii si despre apusu Vâtasnitia communei. 3. Pamântulu schitului Bradii este unu pamântu de tonga parâulu Repedea ca de 2 pogoane locudearatu, se hotarasce pe din josu cu parâulu Repedea, din susu ulitia de longa Pentelie Radoaca, capetele cu Stanu Usiurelu si drumulu de longa gârla morei; 2, pa- mântulu de peste Siusietia ca de 4 pogoane, locu de aratu si de imasiu, se hotarasce din susu cu rediesii, Digitized by LnOOQle 502 AGRICULTURA JUDECIULUI PUTNA din josu cu C. Ghâtia , capetele apa Siusietii despre resaritu si Dascalescu despre apusu ; 3 pamentu, in Podu Rapedii ca 2 pogoane locu de âratu, se hota- rasce pe din susu cu T. Ghâtia, pe din josu cu via Repedieniloru, capetele drumulu Vadului, Repedea si V.âtasnitia de la Valka-rea. h comBnnna Racoasa se afla parte din domenulu Mera situata peste Siusietia, avendu capetu in Siu- sietia si in Vrancea cu satulu Gâureii, din susu cu Neculai Puntu si din josu cu Ciolanescii. întinderea moșiei este ca de 30 falei, din cari pădure 24, aratura 4 si fonatiu 2. Aceste 6 fâlci sunt date in arenda cu 18 galbeni. Ia commona Diochetii se afla 1 falce 17 prăjini a- ratura si 24 prăjini via dependințe de schitulu Bradii. la coamuna Hovilitia se afla partea de moșia a Schitului Bradii in mai multe locuri pintre rediesi in suma de 342 falei, din care 219 sunt cu pădure in văile la Trotusianu, 49 tiarrina, 23 imasiu, 37 fdnatiu 1 via, 4 grădini si livedi. la comBona Nosastioara se afla partea Schitului Bradii in 7 bucâti alcatuindu 67 fâlci tiarrina, 52 fânatiu si 15 imasiu. Osebita 34 falei imasiu inGhi* micesci, din Caregna spre Zabrauti, 7S pogonu cu pomi perji alaturea cu bucatiele Statului; 15 pogoa- ne aratura in Ciolanu ce se hotarescu din susu cu Crucea de susu, din josu cu Margaritescu, capetele Zabraucioru micu si Mârgaritesci; 10 pogoane in Ga- vanehi jumetate aratura si jumetate locu netrebnicu petrisiu, ce se hotarescu din susu si din josu cu D. Digitized by Google .DOMENIELE STATULUI 503 Nichitachi, capetele de la văile cu Manastioara si de la dealu cu D. Nichitachi; 5 pogoane la biserica in Manastioara ce se hotarescu pe din susu cu rediesii Manastireni, pe din josu cu biserica, capetele cu i- masiulu Statului; 7 pogoane locu silisce mai multu imbracatu cu pomi roditori in mai multe bucăți; 25 pogoane de aratura la Stâlpii se hotarescu din susu cu Monastioara, din josu cu Bogdana, capetele din susu cu rediesii si din josu cu Zabrâutiu mare. Ia caBnaaa Fitianescii Statuia are 1067 falei pă- dure in Mosicnoae, 30 pogoane aratura la Rischitoare si 11 pogoane pădure in Risichitoare. Padurea de la Mosicnoae se megiesiesce pe din josu cu Ion Tanasie, din susu cu R. Rosete, despre resaritu cu Bâlca si despre apusu cu Verdea. Padurea este imparticta in 40 de parchete de câte 23 fâlci unulu. Lemnulu din pădure este fagu si putienu stejaru. Padurea este mare. Până acum s’au taeatu trei parchete, No. 1, 2 si 3. Jugulu de lemne se vinde cu .0 de parale, fiind padurea cu depărtare si loculu reu. In aceasta padure sunt 23 Talci fânatiu in mai multe poeni. li Holbanesci sunt patru pogoane aratura totu ale schitului Brudii la Chioa Șerbului. In connana Clipicesci! Statulu are pământurile de la Mei a, Vezantia, Sovegea si monastireâNeamtiulu. Mera are 4 fâlci fonatiu, 80 pogoane tiarrina si 12 falei padure măruntă de haragi si 18 pogoane via. * Pământurile acestea sunt vrastate cu ale rediesieloru si Dascalescu. Vizantia are 4 falei fonatiu si 1 pogonu aratura. Sovegea are fonatiu si via. Neamtiuluarevia. Digitized by LaOOQle 504 AGRICULTURA JUDECIULUI PUTNA h eaauaaaa Aaghelescii este o parte de moșia a Episcopiei de Romanii, ce ambla in arenda cu Bizi- ghescii. Aici se afla duoe mori care aducu câte 32 mertia de popusioi pe annu, totu aici suntu si duoe crâsime. Arătură este de duoe falei si fonatiulu este de 40 de falei. Fonatiulu este in pădure. Partea cea mai mare este occupata cu padnre. Padurea es- te inipartieta in 40 de parchete de câte 7 £ fâlci par- chetulu. Sunt 10 parchete taiete si crescu bine. In pădure este stejarii mai muitu de câtu fagu, mestea- canu si plopu. Padurea este o parte mare si alta mica: cea mare este numai in trei parcheturi. In pădure se făcu multe tăieturi fora de nici o frica de ispasia. Aici este si unu schitu, cu o biserica, case si li- vada de pomi. La schitu sunt 6 funii de pamântu si din susu 40. O funia are 24 de pași si unu pasu are 6 palme. Fâșia de la schitu se hotarasce la capetulu despre ameadi cu satulu prin duoe petre puse la coltiuri, despre nordu cu Balsiu prin alte duoe petre, la resa- ritu si apusu cu Domnesc». Liniele ^untu trase de cându s’au facutu parcheturile. Fâșia din susu are hotare Bolovanulu vânetu la Laculu cu ragozu, pietrade la Mititelu, Pisculu Lesii Fontânelele Neicului. Moșia aceasta o tiene in arenda Ilie Leibu cu 120 de galbeni. Cele 40 fâlci de fonatiu aducu 120 gal- beni a 3 galbeni falcea, morile aducu 40 de galbeni • crâsimele 20. la eaaaaa Padoreaii se afla Padurenii a monasti- Digitized by CnOOQle DOMENIELE STATULUI 505 rei Mera cu 23 falei aratura, 12 fonatiu, 7 imasiu si 19 pădure. La estimatiune s’a evaluatu 5 pământuri cu 19,200 lei si 3045 stânjeni cu 3840. Padurea s’a evaluatu $20 lei falcea; ear peste tot 123,075 lei. Arenda este de 2880 lei vechi, cari inmultianduse cu 15, dau 43200 lei, peste totu 66,275 lei, sau in jume- tate 33,127 lei, evaluatiunea ei reale e de 12,272 lei nuoi. Moșia s’a vândutu cu unu pretiu mai multu de câtu induoitu de aceasta estimatiune; asia falcea de pamântu evaluatu cu 157, galbeni s’a vândutu cu 30 de galbeni. 1. Moșia Vadu-Roscâi din communa Vulturulu-de- susu a monastirei Adamu: Hliza I are 31 fâlci aratura, 20 fâlci fânatiu, totalu 51. In numerulu de 20 fâlci fânatiu intra si 3 fâlci baltisiu pe scursura numita Putna seaca, s’a estimatu in 10,998 lei nuoi, venitulu pe 15 anni 16,920; pre- tiulu realu 13,959. , Hliza II arc 36 fâlci aratura, 44 fâlci fânatiu, peste totu 80 fâlci. In fânatiu intre 32 fâlci bâltisiu; s’au estimatu 12,079 lei; venitulu pe 15 anni 15,862; pretiulu realu 13,970. Hliza Ill’are 109 fâlci aratura 78 prăjini, totalu 110 fâlci. In totalulu fâlciloru de tiarrina intra si 5 pră- jini silisce imprejurulu crâsimei, s’au estimatu 17,774 lei; venitulu pe 15 anni 19,087 lei; pretiulu realu 18,430. Vadu-roscâi si Vulturulu-de-susu sunt duoe sfori dispartiete prin sfoara de la Botârlâu. Vadu-roscâi incepe din Siretir de la piatra din malu si merge linia Digitized by n trei judecie. Lucrările de facutu in imbunatatierea viteloru domestice sunt asta-di destulu de inaintaie, Digitized by t^ooQle ESPOSITIUNEA REGIONALE DIN FOCSIANI 523 gracia progreseloru ce au facutu Zootechnia, pentru ca voindu cineva se se apuce de lucru se nu fia ne- voitua lucra in bobotii. Dupe scopurile ce are cineva in vedere, trebue se intrebuintieze si midiloacele de ale ajunge. Asia in îmbunata fierea viteloru bovine, cultivatorulu n’are de câtu se producă vite cari dau sau laptele celu mai muitu si mai bunu, sau cari se ingrasie mai iute si cu cheltueala cea mai mica, sau cari făcu Jucrulu celu mai muitu, cari adeca tienu muitu la lucru. D. Al. Balsiu lucrează la imbu- natatierea viteloru bovine prin corcirea rasei indige- ne bucscane cu rasa de Svitiera si deTirohi, sicucre- scerea acestora duoe rase curate; pe cându D.Giur- gea au luatu selectiunea, adeca alegerea reproduce- toriloru celoru mai buni din rasa de locu, sau creata in locu. Aceste sunt cele trei midiloace de intrebuin- tiatu in imbunatatierea viteloru, si eata câ sesiintre- buintiaza. • Lauda este mare pentru acești duoi cultivatori cari au luatu iniciativa si lucrează cu staruintia ia imbu- natatierea viteloru, mare va fi dara si recunoscintia tierrei pentru serviciele ce sunt pe caile a-i face. Esprimându aici in numele agriculturei recuno- scintia datorita si aratându guvernului pre acești duoi cultivatori, după îndatorirea ce avemu de ai arata pre acei ce se silescu si făcu progresuri in economia tier- rei, putemu se le attragemu attentiunea asupra celoru mai de antâiu lucrări de facutu, cându se apuca ci- neva de o treaba asii de mare, cumu este acea a im- bunatatierei viteloru. Digitized by t^ooQle 524 AGRICULTURA JUDECIULUI PUTNA Si mai antâiu de toate care este scopulu ce se căuta ? Scopulu trebue se fia bine determinatu si midiloace- le bine potrivite pentru al ajunge. Ei bine! Ce scopu poate se’si ficseze cine-va, cându se apuca db lucrulu de imbunatatiere? Acestu scopu nu poate fi altulu de câtu sfersietulu pentru care se tienuvitele: si acestu sfersietu este ca se se faca sau vite bune de lapte, sau vite bune de ingrasiatu, sau vite bune de munca. Mizloacele pentru acestu stersitu suntu sau selec- tiunea, sau corcirea, sau introducerea in tiarra de rase renumite, si cari se caracteriseaza prin una din apti- tudinele de mai susu mai multu de câtu prin celelalte. In privirea introducerei raseloru nuoe si a intrebuin- tiarei corcitului avemu înaintea noastra pe D. Al. Balsiu si in privirea selcetiunei pe D. G. Giurgea. Domnului Al. Balsiu putemu se’i atragemu atențiu- nea asupra raseloru celoru mai renumite din Europa pentru aptitudinele loru intr’una din cele trei insusieri ce se cauta la o vita bovina si se-i dicemu câ de la allegerea rasei străine, care posseda ingradulu celu mai inaltu insusierea ce voesce a lati in tiarra, de- pinde ajungerea cu succesu a scopului lăudabile ce urmaresce. • Rasele cari se deosebescu asta-di in Europa, si cari merita toate sacrificiele de care unu mare pro- prietaru-cultivatoru cu D. Al. Balsiu este capabile, au genealogia loru, au aceacenumescuenglesii Herd- Book pentru vitele bovite si Stud-Book pentru cele cavaline. A’si procura individe reproducetoare, mali pentru corciri, din rasele cele mai ficse, mai auten- Digitized by t^ooQle ESPOSITIUNEA REGIONALE DIN FOCSIANI 525 tice si mai distinse prin una din .cele trei aptitudeni este, credem, celu de al. duoilepunctu asupra cârue at- tragemu toata atențiunea D-lui Balsiu, ca asiâ sacri- ficiile sale se fia assigurate câ sunt menite a produce imbunatatierele viteloru bovine din tiarra. Al treile punctu, cu care avemu se terminâmu ob- servatiunele ce suntemu datori a face asupra concur- suriloru si a espositiuneloru, este câ afara de alege- rea rasei din cele mai renumite pentru insusierele loru, din Englitera pentru lapte ca rasa Ayr si carne ca rasa Durham, dinHollanda ca rasa buna de lapte, din Svitiera ca rasa Svietz renumita pentru lapte, si din Francia si pentru lapte si pentru carne si mai alesu pentru munca, ca rasa flandrina, cotantina, normanda ei ardeneza, trebue a se lua in considerare si resursele tierrei din punctulu de vedere al climei si al pământului, duoi agenti cari modifica rasele, si cari au indemnatu pe D. Al. Balsiu a se occupa la Adjudu cu producerea materieloru alimentarii si cu intretienerea potrivita cu loculu de origina alu rasei. Selectiunea, la care se applica îndeosebi domnulu G. Giurgea, cere mai anteiu ca rasa indigena sau sub rasa produsa din corcirea ei, se fia bine caracteri- sata, si cu caracteruri permanente, duoe conditiuni ce reclama oare care studii tioretice si oare care cer- cări practice, fâra care nici scopulu ce se urmaresce nu poate fi determinatu, nici alegerea si intrebuintia- rea mizloaceloru celoru mai potrivite pentru alu a- junge. De aru lua D. Gurgea rasa bucseana si de ar caută se o imbunatatiasca prin selectiune, adeca Digitized by t^ooQle 526 AGRICULTURA JUDECIULUI PUTNA prin alegerea individeloru reproducetoare celoru mai destinse prin caracterulu ce se cauta a se da viteloru pripasiete si prin lucrarea ce o numescu Englesii Bree- ding in andin, adeca imbunatatirea in sine si prin cine insasi, aru ajunge de siguru la resultate foarte satis- facetoare, de nu in producerea câfnci, celu putienu in producerea laptelui, si mai alesu in producerea lu- crulqi, care cu deosebire caracteriseaza rasa buc- siana. Sunt Bucsene care nu se lassa mai josu de vi- tele cele bune de lapte; cu pripășii, dar, ai acest or S, si cu pripășii intrebuintiati in cursulu mai multoru generatiuni, poate se ajungasiD. Giurgea, dupe cum isciintiasiesperientia ne probează câ au ajunsu si alti crescetori, la resultate cu totulu satisfacetoare. DomnuluGiurgea, lucrându himbunatatierea vite- loru bovine cu rasa bucsiana saucu o altasub-rasa,nu trebue se scape din vedere câ alimentatiunea, cău- tarea, adapostirea contra intemperieloru, suntmizloa- cele de imbunatatiere a raseloru indigene de o effi- cacitate sigura si afara de toata induoeala. Acole la tienere, ca silaallegere, a^ceptâmu se vedemu pe D. G. Giurgea deosebinduse intre crescetori; fiindu câ cu aceste lucrări bine applicate se voru dobendi Si la noi, ca in alte tierri, resultate surprenante si de o folosintia practica iminediata. CURSA DE CAI. * Cursa de cai a fostu infiintiata in Moldova decâtrc marii proprietari-cultivatori ce se occupau cu imbu- natatierea rasei cavaline, prin introducerea sângelui , • Digitized by ' le espositiunea regionale din focsiani 527 arabii in rasa indigena si prin crearea unei rasa a- meliorate in cursulu mai multoru generatiuni. Ince- putulti cursei de cai a purcesu de la o luare la intrecutu intre Balsiu Dumbraveanu si intre Moruzu Svoras- teanu, ambii producetori de cai imbunatatieti cu sân- ge arabu. Mai tardiu a venitu la cursa, ce se tienea la Jassy in fie-care annu, si cai arabi,^produși in Mol- dova din epe si harmasari arabi, aduși cu mari chel- tueli. Atâtu cursa de cai, câtu si toate cele-lalte ron- dueli, dupe asemanarea celoru obicinuite irfstraina- tate, in Englitera si Francia mai alesu, erau intro- ’ duse in Moldova unde, pe longa premiele societății pentru imbunataticrea cailoru, venea si guvernulu cu premii in bani destulu de considerabile pentru ca se stimulesa produsulu cailoru aleși si se resplateasca onorându si incuragendu pe cei ce lucreasa la acestu mare ramu de producere a avuției naționale. De câți va anni, inse, nu se mai făcu la Jassy fru- moașele curse de cai ce au inceputu in Domnia lui Gr. Gliica Vodă si au tienutu până la 1865, cându s’a facutu cea mai de pe urma cursa de cai. Se ceru multe elemente ca se conlucreza pentru ea se se simtă necesitatea unoru curse de cai seri- oase, instructive si profitabile, tierrei. Cu toate a- ceste, in lipsa de amatori, de proprietari mari, cari au tâmpu si mizloace de a se occupa cu producerea cailoru aleși, a cailoru de mare pretiu, a cailoru de lucsu, nu este mai putienu necesariu de a se face curse pertru scopuri, de si mai putienu inalte, inse cu multu mai folositoare si de o folosintia mai generale. e Digitized by CnOOQle 528 - AGRICULTURA JUDECIULUI PUTNA . Ast-felu de cursa amu voitu se inaugurâmu la es- positiunea regionale din Focsiani. Concursurile de vite au in vedere producerea si in curagiarea producerei si a cailoru; inse elu nu merge pena a constată cualitatile ecenciale ale calului, nici n’au in vedere producerea reproducetoreloru, cari se deosebescu prin iutiala si taria loru, duoe insusieri cu care calulu face omului servicii de o însemnătate imensa. Cursele de cai sunt chemate a îndrepta a- tentiunea producetoriloru spre desvoltarea iutialei si * a tarriei cailoru. Cu toate câ serviciele cailoru sunt differite, si cu toate câ pentru fie-care serviciu sunt si tipuri deose- bite de cai; inse in ori ce serviciu iutiala si taria cai- loru sunt insusierele acele cari deosebescu caii cei buni de cei rei. De aceea cursa de cai, sau de calaria pen- tru săteni si pentru armata, sau de hamu pentru greu- tâti usioare sau grele, sau de trăsură pentru cai de deligentia si pentru telegari de ecnipage, poate contre- bui foarte multu la desvoltarea acestoru differite a- plitudeni in caii ce se producu in tiarra. Si cându prin cursa de cai, cu care se stimulează producerea, crestirea si înmulțirea loru, va veni si cerirea de cum- perarea de cai in tiarra pentru poște si mai alesu pen- tru armata, atunci de buna seama producetorii cailoru se vor sili se respunda la toate trebuintiele consumato- riloru. In vederea satisfacerei acestoru trebuintie s’a or- ganisatn cursa de cai din Focsiani si s’au invitatu la , dânsa producătorii de cai din cele trei judecie: Romm- Digitized by Google ESPOSITIUNEA REGIONALE DIN FOCSIANI 529 culu-Saratu, Putna si Focsiani ce luasera parte la espositiunea din Focsiani. Au venitu la cursa de cai 84 călăreți din judeciulu Putna si 24 din judeciulu Râmniculu-Saratu, renumitu adineoara pentru caii ce producea si pentru călăreții cei iscusiti, adeca de toti 108 călăreți, din cari numai 107 s’au presintatu la cursa. Totu o-data au venitu din Vrancea, unde femeile âmbla calare ca si barbatii si sunt renumite pentru infatigabilitatea si desteritatea loru, au venitu si 15 fete cari au cerutu, se se iâ si ele la între- cute. Toti călăreții, barbati, flacâi si fete aveau cai de rasa indigena. Dar la cursa au venitu alergători si călăreți cu cai de rasa streina. Afara de aceasta, a venitu si unu concurentu pentru cursa de cai de ham, care s’a si inauguratu in aplausele multimei adunate, fâra a i se da vre unu premiu. Astu-feliu cursa a fostu mai cu osebire intre caii de calaria si intre că- lăreții cei mai iscusiti. Cursa de cai s’a facutu la marginea târgului des- pre lassi pe imasiulu târgului, lângă sioseoa de la Foc- siani la Marasiesci. Loculu de cursa a fostu prega- titu de ingirerii circonscriptiunei din Bacău. Elipsa avea o lungime de 2000 metre insemnata cu brazda. Acsulu cel mare a elipsei era de 869 si acsulu cel micu de 347“ 64. Raportulu acsului micu era de 2/6; linia interioaria a elipsei era de 1931 metre liniari insem- nata si aceasta cu brazda, adeca cu 69 metre mai mica de câtu linia esterioara; pista sau spaciulu dintre cele duoe elipse era de 20 de metre. 34 Digitized by t^ooQle 530 AGRICULTURA. JUDECIULUI PUTNA Pregătită elipsa, sa făcuta cursa in dioa de 22 Septembrie. Aici deschideam unu paranteza spre a spune câ venindu juriulu de la concarsulude pluguri, unde ur- mașa o intercalare sau mai dreptu dlcându o apostro- fare violenta câtre presiedintele juriului din partea domnului Colonelu Tufelcicu, membru alu juriului, pentru unu premiu data de juria domnisioarei Tufel- cicu, premiu asupra cârue presiedintele juriului au aratatu D-lui N. Fleva, altu membru alu juriului, câ n’aru trebui a se dă; fiindu câ părintele premiantei facea parte din juriu si fiindu câ regulamentulu o- presce pe membrii juriului se concure si se se dea loru insusi premiu, adeca se fia si judecători si im- pricinati, D. Tufelcicu s’a lepadatu de a mai face parte din juriu; inse premiulu s’a datu dupe cumuse decisesa cându luasa parte in lucrârile juriului: si le- padânduse, presiedintele a chemata in jariulu cursei de cai mai multi onorabili asistenti, intre care era si Domnulu Senaturu Grigorie Balsiu, careapresiedatu juriulu si D. D. Frunza, inspectoru generalu de lu- crări publice, care a indeplinitu functiunele de secre- tara alu juriului. Juriulu, augmentata cu totu ce poate inspira mai multa autoritate si confientia in nepartinirea deci- siuneloru sale, a procedatu la esecutarea cursei. Aici mai deschideam unu paranteza spre a spâne câ D. I. Arion, prefectulu judeciului R6mniculu-Sa- ratu, care nu bine voisa a veni la concursulu de plu- guri ce se facusa la Rdmniculu-Saratu, si pentru care Digitized by t^ooQle ESPOSITIUNEA REGIONALE DIN FOCSIANI 531 presiedintele juriului nu lipsi ai arata abaterea ce facusa de la datoriele sale, cuprinse in regulamentulu concursului, acumu veniră la cursa de cai cu 24 de călăreți si facea feliu de feliu de uneltiri ca se cada cursa, mai alesu dupe ce vediura că au cadiutu ca- leretii ce’i adusera, nefiindu din cei mai iscusiti din judeciu. Gracia Domnului Balsiu, uneltirele rele nu avura nici unu resultatu, Domnulu Arion se trasera din incinsulu juriului, autoritatea superioara era re- presintata de dreptu si din ordinu superiorii de că- tre prefectulu judeciuiui Putna in unire cu presiedin- tele juriului, care si aici împlinea funcțiunea de rapor- tatoru către prefectu, lucrulu acesta, inlocu sescăda autoritatea prefectului si ambițiunea lui, mai tare o releva si o satisfăcea. Ca se se faca cursa deiutiala mai antâiu si apoi cea de taria, de iutiala cu unu turn alu elipsei si deiutiala si taria cu duoe tururi, s’au impartitu călăreții in gru- piri câte sese in fie-care grupu, au plecatu fie-care grupu in intervalu de 2 minute, si acelu care facea turulu mai inainte de câtu cielalti, lua premiulu de iutiala de unu galbenu. Siepte-spredece calereti au luatu asemene premii si trei fete. Aici inca unu parantezu spre a spune câunuVran- ceanu avea unu calu arabu, daruitu de Maria Sa si cu toate câ i s’au disu câ caii de rasa au alta cursa, elu a intratu in cursa de cai indigeni si au luatu unu galbenu, si apoi au remasu in urma calului indigenu care a luatu medalia pentru cursa de iutiala si taria. D. Georgie Olarasiucuunu calu de rasa indigena a Digitized by t^ooQle 532 AGRICULTURA JUDECIULUI PUTNA luatu medalia de bronzu si D-lu N. Fleva a luatu o medalia de argintu pentru o eapa de rasa. Eata si procesulu verbalu dresata de juriu, ac&rue presiedinte l’a cetitu înaintea prefectului si a lu mei adunate, insotiendulu si de oare care observatiuni a- supra trebuintiei ce simțim de a imbunatati rasa de cai. PROCESU-VERBALE. Astadi Duminica, 22 Septembre 1868, juriulu espo- sitiunei regionale din Focsiani, adunânduse la elipsa făcută pentru cursa de cai, au constatata presintia a 107 călăreți si a 15 fete calaretie din Vrancea; procedându la efectuarea cursei, s’a impartitu toti călăreții in grupe câte de siase, si fetele in grupe câ- te de 5. Cursele fie-câreia grupe s’a facutu la inter- valu de tâmpu de duoe minute una de alta, cei an- tâiu sositi din fie-care grupa s’au premiata câte cu unu galbenu si aceștia suntu: Toma Bositioc din communa Vidra-Vrancea. . Sandu Sierban din communa Câmpineanca, plasa Orasiulu-Râmnicu. George Sirescu din communa Bogza, plasa Orasiulu Râmnicu. * George Burlacu din communa Costieni, Putna. George Anghel din communa Ciorasci, Râmnicu. Stoica Manolescu din communa Cotesci Romn. lacov Motioc din communa Bolotesci, Gârlele. Ștefan Enea din communa Herăstrău Vrancea. Toader Matache din commu. Bolotesci, Gârlele, Digitized by CiOOQle ESP08ITIUNEA REGIONALE DIN FOCSIANI 533 Stoian Cretin din communa Neregiu, plasa Vrancea. loan German „ Tulnici n * Toader Cozma „ Paltin T) Toader Butuc „ » Biliesci n Billiesci. Ion Serbanescu» » Naruja n Vrancea. Ion Antionescu „ n Biliesci n Billiesci. G. Vrânceanu „ n Straoanii-de-jos Zabrautii. G. Olarasiu „ n Irescii n Gârlele. Maria lui Toader Husca din communa Poeana, plasa Vrancea. Arsenia Maxim Rogos din communa Spinescii, plasa Vrancea judeciulu Putna. Ileana Radu Radutia din communa Secătură, plasa Vrancea,Putna. Ioana lui Neagu Codreanu din communaValea-Sârei, plasa Vrancea in Putna. Dintre premiantii de mai susu, acei cari au facutu cursa de 2000 metre in mai pucinu de 4 minute, a concuratu pentru medalia de bronz, barbatii in tdeo- sebi de fete. Dintre 5 barbati cari au concuratu D. George Olarasiu, din communa Irescii, plasa Gârlele, a sositu mai antâiu cu unu calu suru de cinci ani, de rasa indigena, si jnriulu a decisu a i se da medalia de bronzu. Asemenea se dă medalia de bronzu si Măriei lui Toader Husca, din communa Poeana, care cu unu calu murgu indigenu a intrecutu pe toate cele laltefete. Medalia de arginta juriulu a decisu a se dă D-lui Nicolae Fie va, pentru cursa de cai de rasa străină incareeapa D-saleDiditia, de 8 ani, roaiba la peru si essieta din comuna Angelia a principelui Brăncoveanu. Digitized by t^ooQle 534 AGRICULTURA JUDECIULUI PUTNA Juriulu decide a se da o mențiune onorabile D-lui Fie va, pentru inaugurarea in tearra a c&rseloru in trapu cu trasuri, pentru câa parcuratu cei 2000 me- tre cu trăsură in 5 minute. Presiedintele juriului espositiunei, Ion loNESCU. Membrii juriului: B. Frunze, Gr. BaUiu. N. Lipanu, Ț. Bagdat, I. Penescu, N. Chiritia, Coetescu, l. Opri- nanu, A. Cincu, 1. Ancutaeeecu D. N. Fleva, fiindu concurentu la cursa de cai, s’a retrașii din juriu. D. Al. Varnavu-Liteanu, prefectulu judeciului, a respunsu la raportulu presiedintele juriului cu urma- torulu cuvântu, si in facia lamei a distribuitu si pre- miile in mizloculu celoru mai intusiastice aplaud ari. Eata ce a disu D. prefectu: Domniloru, ■ „Crescerea si propagarea cailoru suntu de unu mare interesu pentru Stătu. Productiunea cailoru buni importa agriculturei, comerciulu nostru, pentru midiloacele de transportu, puterei noastre naționale, prin remonta cavaleriei, este deci o creanga a econo- miei publice, care nu putea scapa vigilentiloru Îngri- jiri ale Măriei Sale Domnitorului." „Măria Sa Domnitorulu incurageaza crescerea cai- loru ast-feliu ca diversele industrii si cu deosebire armata, se gaseasca pe pamântulu patriei, toti caii de care au necesitate, si de a conserva agriculturei noastre numerariulu intrebuintiatu a face cumpera- turi in strainetate, si care aru contribui fâra indu- eala la prosperarea acestei bransia a agriculturei." Digitized by VnOOQle ESPOSITIUNEA REGIONALE DIN FOCSIANI 535 CONCURSULU DE PRODUCTE AGRICOLE. In tustrele judeciele sau adusu pentru concursulu de producte agricole mostre numeroase din recolta annului. Autoritatea administrativa a avutu ingrijire, conformu cu'regulamentulu, de a aduna singura a- aceste mostre, Juândule din magasine ca se lipsească toata banueala de frauda din partea producetorelui concurentu. Insistâmu cu deosebire asupra acestui punctu esenciale; fiindu câ noe insiene ne au vajiitu prin capu banueala, cându am vediutu producetori a- ducându singuri mostre necontrolate si neverificate de autoritate. Autoritatea este datoare, dupe ordonantia Domnea- sca, nu numai de a aduce la concursu mostre de cele mai bune producte ce s’au facutu in fia-care plassa, dar si de a presinta o relatiune agricole despre in- tinderea ogorului, sementia pusa intr’ensulu si recol- ta dobândita. La apretiuirea unei mostre trebue a se caută, nu numai cualitatea ei, dar si cuantitatea productului; câci productulu trebue se fia pre câtu de bunu pre atâtu si de multu. Regulamentulu nu insista indestulu nici asupra cu- antitâtii nici asupra cualitâtii. In privirea cualitâtii mo- stra trebue se fia curata, se nu aiba adeca de câtu numai bobulu grâului, de esemplu, fâra de neghina, saumazariche, sau altesemântie de plante rele; după acea boabele se fia bine formate si de o uniformitate perfecta, si in fine se aiba si greutatea cea mai mare. Digitized by LiOOQlC 536 AGRICULTURA JUDECIULUI PUTNA Mostrele ce s’au premiata, atâta la concursurile de producte din aceste trei judecie, câtu si la esposi- tiunea loru regionale din Focsiani, n’au fostu cerce- tate si din punctulu de vedere al greutâtiiloru; câci nici in Râmniculu-Saratu, nici in Focsiani, nici in Te- cuciu nu s’au gasitu o singura macaru cumpănă de mesuratu greutatea producteloru. Dara aceasta lipsa de cumpănă, care arata câ spiritulu producetoriloru nu se occupa de locu cu imbunatatierea producteloru prin sporirea greutâtii loru, nu poate ii o scusa, de oare ce Galatiulu sau Braila, cele mai mari porturi ale României, nu suntu peste lume, si de acolo se pu- tea procura cu lesnire o cumpănă. Amu gasitu chiar una de vendiare, dara prefectulu de Râmniculu Saratu, D. I. Arionu, n’a consimtietu a o oumpera. Aceasta imprejurare ne indeamna a propune ca toate comitetele permanente se se inzestreze cu câte o cumpănă de cantaritu mostrele de producte, ce se adducu la con- cursurile judeciane. In privirea cuantitâtii, lucrulu este mai greu de constatatu; câci constatarea trebue se se faca la fa- cia locului si se se investeza cu toate formele câte potu servi spre a inspira toata confientia. Afara de aceasta, insusi regulamentulu nu preciseaza nimicu, cu toate câ este meritoriu cultivatoriulu care prin buna cul- tura făcută pământului si făcută la tâmpu a dobândita o cuantitate mai mare de producte dintr’o intindere data de pamântu. Se poate caunucultivatoruseaiba mii de kile, st aceasta nu putienu contribue la bo-. gatia tierrei; si miele de kile se le li dobânditu de Digitized by Google ESPOSITIUNEA REGIONALE DIN FOCSIANI 537 pe o întindere mare de pamântu; meritata inse in privirea cuantitatei consista in a dobândi multa din o întindere mica de pamântu. Mai este inca o împrejurare asupra câria tragemu atențiunea cultivatoriloru, profitându deoccasiunea presinta. Este o maxima care dice câ secretulu suc- ceseloru este adese ori mai putienu in sciintia de a cru- tia de câtu in arta de a cheltui la tâmpu. Am putea spera câ o metoada de cultura care, fâra a cere vre o cheltueala nuoa, promite a realisa mai antâiu de toate o economia, poate se fia imbraciosiata cu căl- dură de câtre cultivatori. Aceasta economia se poa- te dobândi de la cuantitatea de semântia ce se arun- ca in pamântu. Este pre adeveratu câ celu ce se va scumpi la samenatu, se va câi la saceratu; dara nu este adeveratu câ celu ce va samena multu va do- bândi multu. La noi unii seamana desu, adeca multu, si alții raru adeca putienu, si se întâmpla câ si u- nii si altii dobândescu aceasi cuantitate de producte. Aceasta împrejurare luata in considerare de cultiva- tori, aru putea sei îndemne a face cercâri ca se se incredintieza câtu de desu sau de raru trebue se a- runce sementia in pamântu. In alte tierri, si mai alesu in Engliterra, samenatu- rele rari au inceputu a resbate până si in cultura mare. Domnulu Henri Vilmorin, care se ocupa multu cu introducerea in Francia a semanaturiloru rari, ne spune câ unii din arendași semanându raru adeca nu- mai 64 litre, au dobândita 40 dehectolitre, si altii se- manându desu, 2 hectolitre, n’au dobândita de câtu Digitized by t^ooQle 538 AGRICULTURA JUDECIULUI PUTNA ’ 33 de hectolitre. La unu arendasiu de lângă Ormskirk in comitatulu Lancastre din Engliterra 217» de litre de seminția au datu 38 de hectolitre. In fine D. Machi, apostolnlu semenaturiloru rari in Engliterra, constata ci s’au dobândita 49 hectolitre de grauntia si 6550 kilograme de paie din 217» litre de sementia seme- nata. S’a constatata câ grâulu semenatu raru, tra* ge mai muitu de câtu cele lalte, avându acelasiu vo- lumu. Este cunoscuta astadi câ cine seamana cu ma- cina de semenatu, pune in pamântu pe jumetate mai putiena samântia de câtu celu ce seamana aruncându samântia cu mâna in ogoru. Se nu creada cineva câ semenându raru, remâne locu golu in ogoru, adeca nesemenatu; câci 50 de litre semenate intr’unu hec- taru, in locu de 200, dau câte 50 până la 100 de boa- be de metru patratu. Grâulu semenatu raruinfratie- sce si radecinele lui si intindu se tragu sucurile pă- mântului, aerulu poate circulă lesne prin grâu si poa- te întări paile ca se nu se culce de vânturi, si in fine in grâulu semenatu raru se poate face prasiela, care contribue la curatienia pământului si la sporirea re- coltei. Semenatara rara, cu unu cuvânta, dă mizlo- culu de a face economia in cheltuelile de producere si de a se cresce cuantitatea recoltei, duoe lucruri ce făcu prosperitatea agriculturei si imbunatatirea sta- rei pamentului. Câta cuantitate de grâu sau alta planta s’a seme- natu, in'câta întindere, si câtu s’au dobândita, eata in. trebarile cari merita toata attentiuneaaceloru ce făcu concursurile de producte, a câroru scopu nu este al- Digitized by LnOOQle ESPOSITIUNEA REGIONALE DIN FOCSIANI 539 tulu de câtu sporirea cuantitatiei si imbunatatierea cualitatiei producteloru. CONCURSULU DE OBIECTE MANUFACTURIATE IN TIARRA. Poporul românu, multiemea poporului românu, mul- tiemea aceea care locuesce in sate, conserva datinele stremosiesci: ea se imbraca inca cu camâsi de pânza de canepa si de inu si cu strae de sucmanu făcute din pânza de lâna ce se tiessa in casa de câtre femeile ei. Numai locuitorii din târguri se imbraca cu multe obiecte ce se adducu din străinătate. Sunt dara obi- ecte manufactoriate in tiarra si obiecte manufacturiate in strainaiate. Sătenii intrebuintiaza pe cele din an- tâiu; ear târgoveții intrebuintiaza pe cele de alu duoilea> pe lângă multe din cele ce si ei ieu din tiarra. Săte- nii continua a’si procura in tiarra ceea ce le trebue pentru imbracamintea loru ; dar târgoveții de ce nu făcu nimicu? de ce nu seassociaza? de ce nu trimitu tineri dintre dânșii ca se se duca se invetia cum se făcu obiectele ce intrebuintiaza? si apoi se vie si se Ic confecționeze in tiarra ? si astu-feliu se-si producă si ei obiectele de cari au trebuintia, si cari se fabrica totu cu producte indigene, cu materii produse in tiarra ? Respunsulu la aceaste intrebâri nu este greu de datu; inse nu 'lu vomudanoiaici. Ne vomu margini numai a dice câ avemu materia primăria in tiarra, o vindemu la străini cu 4 lei, de esemplu, oca de lâna, si apoi o cumperâmu totu de la dânșii manufacturiata câte cu 20 si 30 de lei oca! In târguri ar trebui se se desvolteza industria manufactoriale, care serva la imbracaminte . i I ’ i Digitized by t^ooQle 540 AGRICULTURA JUDECIULUI PUTNA târgovetiloru precum in sate esista fabricarea obiec- teloru celoru mai principale, cari serva la îmbrăcă- mintea sateniloru. Pentru aloruimbracaminteaumai remasu inca in târguri mai multe industrii pământene, pe cari acum numai sătenii le susținu cu intrebuintia- rea ce făcu din obiectele produse. In aceasta stare de lucruri, trebuintiele noastre se desvelescu din di in di mai multu si ceru îndestula- rea loru cu obiecte manufacturiate cari, negasindu-se in tiarra, seaducu din străinătate. Dara trebuintia cea mai mare este aceea ce se simte pentru îmbrăcămin- tea armatei. La inceputu, acestu obiectu a trecuta ne bagatu in seama; inse si acesta desvoltându-seauat- trasu attentiunea oameniloru cari, vediendu millioanele ce se dau pe obiecte manutactoriatein străinătate, au luatu dispositiuni ca te se infiintieze fabrici de ase- menea obiecte in tiarra: si sub Domnia principelui Alesandru loan Cuza s’au datu concessiuni D-lui Go- dillot pentru a produce aseminea obiecte fabricân- du-le in tiarra. Ori câtu aru fi fostu de oneroase a- ceste concesiuni, resultatele loru erau de natura a rescumpera toate sacrificiele. Dar revolutiunea din UFevruariel866 a dvenin du, au spulberata conces* siunile si cele bune pe lângă cele ruinătoare si ne-am gasitu constrânși a plati despăgubiri concesionari- loru si pentru lucruri de cari nu ne-am fostu folosita, cari nu s’au lassatu ca se funcționeze spre a produce resultatulu loru. Goncessiunile ce aveau de scopu se introducă indus- tria manufactoriale spulberate fiindu, obiectele ncce- Digitized by VnOOQle ESPOSITIUNEA REGIONALE DIN FOCSIANI 541 sării armatei au remasu a se aduce totu din străinătate, si continua a se aduce fbra nici o sperantia de a inceta vre o data, fiindu inlaturate mesurile ce aveau unu ase- menea mare scopu. Inse Camera manifestară dorintia ca armata se se aprovisioneza cu obiecte deimbraca- minte ce se fabrica in tiarra. Pentru realisarea unei aseminea dorintia, s’au infiintiatu concursurile de obi- ecte manufactoriate in tiarra, ca astu-feliu se se sti- mulesa producetorii ale confectionă. Stimularea inse cea mai efficace este de a le cum- peri; si aceasta inca s’a regulata a se face: si acum cu ocasiunea espositiunei regionale de la Focsiani se decisese a se face commande însemnate in tiarra pentru lucruri ce se fabrica in tiarra, si cari potu se fia luate si intrebuintiate la echuipamentulu armatei. Lucrările de imbunatatiere a industriei manufac- toriale si putemu dice de introducerea ei in tiarra fi- indu nimicite prin desfiintiarea concesiunei D-lui Go- dillot, Întreprinderile industriale ale D-loru Valeanu si Cogalniceanu fiindu cu totulu ne spriginite, câdiu- ramu cu toata staruintia asupra producerei obiecte- loru manufactoriale de mulțimea populului, si lucra- râmu la stimularea producerei loru prin concursuri, si lucraramu la aceste trei concursuri astu-feliu cita din întrunirea loru, inespositiunea regionale din Foc- siani, se putemu aduna mostre de totu feliulu de obi- ecte, de cantitatea ce se poate produce si de pretiulu cu care se poate cumpera, ca astu-feliu o data cu dis- tribuirea premieloru se se pdata face commande si a- Digitized by dia-Vi- drascu. Pantieesni. Boteseii ..... 269 2. Odobescii : Vitauescii, G^ozescii Odobescii . 274 3. Mera: Capatanulu-de-joauj'tpataun’ii-de-susu, Mers . ?...................................... 277 Digitized byCiOOQlC 564 Pag. 4. Vărsătură. D. Ion lonascu....................280 5. Jarescea. D. Gheorghe Catârlanu..............282 6. Bolotescii. D. Ciornei D. C. Nicolau. . . . 283 7. Gagescii. loan Banu..........................286 8. Irescii. Facerea oalelorn. ....... 290 9. Clipicescii. D. Dascalescu....................... 10. Tiefeseii. Cultura viei........................... 11. Batinescii. Irrigarea gradineloru. Autoritatea communale............................................. 295 300 303 ,1 I I . CAPITULU II. PLASSA ZABRÂUTII.. § 1. Crucea-de-susu. Lipsa de apa, Găvanele, . Satu-nou, Ursoiu, cultura parângului . . . 2. Panciu. Descrierea târgului, arenda si pretiulu viei. Schitulu Bradii, fundatiuuea lui . . . 3. Crucea-de-josu.............................. 4. Straoanii-de-josu. Repedea................... 5. Straoanii-de-susu. Muncelu, Varnitia, Legea rurale ......................................... 6. Racoasa, Verdea, Gogoiulu................... 7. Mârescii. Esploatarea padurei. Cartoflele . . 8. Vizantia. Popusioi, Cartoflele, Pârura, Prima- rele, Agricultura oficiale...................... 9. Câmpurile. împroprietărirea.................. 10. Sovegea. împroprietărirea. Cartoflele . . . 11. Diocnetii. Gândacii de matasa................. 12. Movilitia. Cama ta. Podgoriele. Schitulu Tro- tusianu........................... 13. Monâstioara. D. LucaLucovici.................. 14. Fitionescii. Facutulu varului. Cultura tutunu- lui. Schitulu Mosienoaele......................... 15. Paunescii..................................... 310 314 317 318 319 321 324 325 328 329 332 333 337 338 342 CAPITULU III. VRANCEA. § 1. Vidra. Popusioiu de reserva.....................344 2. Găurile. Păcură. Pădurile.........................346 I I I Digitized by VnOOQle 565 Pag- • 3. Tichirisiu. D. Theodoru Neagu.................349 4. Colacu. Datoria. Facerea varului..............351 5. Valea-Sârei. Prisaca. Sarea ca se scoate. Dru- murile. . ..........................................353 6. Poeana. Plantarea de păduri................ 356 7. Barsascii. Pameutulu ce cultiva unu fruntasiu ' , din Vrancea.......................................... 356 . ’ 8. Negrilescii. împărțirea economica .... 357 / >_ ’ .. . 9. Tulnicii. Venitulu fonciaru. Esploatarea pa- . .' • durei. Unu jidanu.................................... 358 : *.; 10. Paulescii. Sarea de la Cozia................... 360 . - ' 11. Spinescii. Vrancioae. Stefan-Voda. Schituiu : . • Valea-neagra. ........................................361 ' 12. Secatura-Vasuia. • Pamântulu. Munca . . . 363 13. FerestrAu. Pretiurile muncei. Vâna tu lu păstră- vului...........................................364 14. Nistorescii. Pamântulu....................365 15. Naruja. Polcovniculu lonitia ...... 366 16. Paltinulu. Fonatiele. Munca...............367 16. Spulberulu: Lucrulu lemnului..............369 17. Neregiulu. Munții de sare. Harmasarulu . . 370 CAPITULU IV. PLASSA RACĂCIUN1I. " § 1. Domneștii. Târgulu Domneștii, asiediemântuln ’ lui. Satulu Domneștii. împroprietărirea Resul- tatulu ei asupra culturei. Cheltuelile si veni- turile culturei grâului si a popusioiului. Ve- nitulu moșiei....................................... 371 2. Adjudulu. Asiediemântuln târgului. Proprieta- rulu târgului.......................................375 3. Ruginescii. Situatiunea. Cultura de pomi, de via, de dudi. D. Ion Savanu ..................377 4. Anghelescii. Communa mica........379 5. Copacescii....................................380 6. Cornatielu. Situatiunea, Datoria...............381 . 7. Cotiofanescii. C. Mortiunu. Facerea rachiului 382 8. BAlca.........................................384 9. Borsianii....................................384 Digitized by VnOOQle 566 p*g 10. Urichescii.................................384 11. Sascutulu. Datoria . . ........................386 13. Pancescii. Aperarea proprietății. Datoriele re- diaailoru. Semenaturile.........................387 13. Mandrescii.................................390 14. Valea-seaca................................391 14. Cucova ....................................... 392 15. Scurta.....................................392 15. Orbenii-de-josn: D. Buzduganu ..... 393 16. Dragusianii: D. Sava Cerchezu..............397 17. Parava.....................................398 18. Berescii.............................. . 399 , 19. Adjudulu-vechiu. Datoriele. Chiriacu . . . 401 20. Bârcioae. împroprietărirea. Boala de vite. Da- toria. Pescuitulu. Stan Pescaru ..... 403 21. Pufescii. împroprietărirea. Natura pământului. Padurea. Cultura. Datoria. Chirii officiale. . 408 22. Padurenii. Venitulu fonciaru. Cultura D. Tu- felcicu.........................................414 CAPITULU V. PLASSA BILLIESCIL § 1. Marasiescii. împroprietărirea. Semenaturile . 415 2. Faureii. Precistenn, Balta-Ratii, Bizighescii . 417 3. Focsianii. Monografia târgului.................418 4. Jorescii. Mandresii. Lipsa si cameta . . . 429 5. Restoaca. împroprietărirea.....................431 6. Ciusilea. Doaga. Pomii Stregescului. Datoria 433 7. Mircescii. Radulescii. împroprietărirea . . 434 8. Billiescii. Sasu. împroprietărirea. Datoria. Rogogini........................................ . 435 9. Suroae. Dimanciu. Dumbravitia..................437 10. Vulturulu-de-ausu. Vadu-RoscAi. Rotileacii . 438 11. Vulturulu-de-josu. Meteiagulu. Pamântulu. . 439 12. Callienii. Malurile. împroprietărirea, . . . 442 13. Nanescii. Lipsa. Socoteala muncei. . - . 443 14. Costescii. Belciugu............................443 15. Namoloasa-târgulu. Embaticulu..................444 16. Namoloasa-satulu. Starea sateniloru. . . . 445 Digitized byCiOOQlC 567 Pag. Domeniele Statului. CAPITULU I. OBSERVATIUNI GENERALE. Venitulu domenieloru ce remânu nev^ndute . 447 Venitulu domenieloru ce se vendu . . . 449 Viile ce se vendu . . ..............453 CAPITOLU II. MO8IELE CE NU SE VENDU. 1. Mera.......................................455 2. Varnitia...................................461 3. Vizantia...................................462 4. Sovegea....................................465 5. Bâlca .....................................471 6. Mandrisica.................................473 7. Adjudulu-vechiu............................475 8. Precistanu.................................477 9. Mandrescii cu Petrescii....................479 10. Cinsilea si Pomii. ........................481 11. Dumbravitia . . . . '................481 CAPITOLU III. PARTIELE ANEXATE LA ACESTE MOȘII. § 1. In contractulu Sovegei: 1 Ciurncu, 2Talapanu 3 la Tiefesci si 4 Clipesci......................481 2. In contractulu Visantiei: in Bizighesci, via de la Tiefesci, trei resoare la Scortiesci . . 482 3. In contractulu Baloâi: Partea dinPaunesci . 483 4. In contractulu Ciusilei: viile de la Paaciu, via din Tiefesci.................................. 483 5. In contractulu Dumbravifii: * Hliza din Bati- neșei, via de Patiesci si via de la Odobesci. 484 CAPITULU IV. MOSIELE CE SE ViiNDU. Tabela estimatiunei mosieloru ce se vdndu . . . 485 Tabela estimatiunei viiloru ce se vendu ..... 489 Digitized byCiOOQlC 568 Pag. acestora bunuri in corn Bolotescii. 490 însemnare asupra Moanle si â 3 IU V viile vendute Gagescii «. . . Clipecescii . . Tiefescii . . . Batinescii. . . Tiehirisiu . . . Nistorescii. . . Crucea-de-susu . Crucea-de-josu . Straoanii-de-josu . 492 . 494 . 494 . 495 . 497 . 497 . 498 . 499 . 501 Racoasa, Diochetii, Movilitia 502 Eitionescii, Clipicescii. . Angheleseii, Padurenii. . Vulturulu-de-susu . . . Seminoacele................ APENDICELE. ESPOSITIUNEA REGIONALE DIN FOCSIANI 503 504 505 507 508 Concursulu de pluguri . .-...........................512 Concursulu de vite..................................521 Cursa de cai.........................................526 Procesul u verbale alu cursei de cai.................532 Concursulu de producte agricole.....................535 Concursulu de obiecte manufacturiate in tiarra. . 539 Espositiunea regionale din Focsiani.................542 Premiele judeciului Putna ..........................546 Premiele judeciului Romniculu-Saratu................547 Premiele espositiunei regionale din Focsiani . . 549 Premiele judeciului Tecuciu.........................556 Premiele accordate in urma espositiunei .... 557 Decretulu Domneseu de incuviintiarea si accordarea diplomeloru pentru medaliele date..................559 Fine. Digitized by Google Digitized by Google J (WI unei moșii modele si a in* III din 1861, Bucuresci. de agricultura poporana, de gravare represin- SCĂRILE AUTORULUI ACESTEI Calendarulu buntjlfi cultivatoru, editiunea unu volum in 8 de 58^epie, adaogatu cu Elemente meteorologia, agrologjâ s> mecanica agricole, si cu tându macinele agricoU cele mai insemnate. Ferma model* da la Iași, 1846. Organizarea vetiamenluluî populam db agricultura. . ____ Vijele albe Dig Eng litera, traductiune din Da vid Low cu o introducere in agricultura si cu relatiuni despre vitele de la Ciow, 1841. Procesele-verbale ale eomisiuuei deputatiiocu^^enmni si boeri, adunaii in Bucuresci la 1848, pentru a desbate cuestiuqea igr^f/publicate in Mq~ niluru(u din 1848 si in Titranulu Româna din 1863* *. EscOrsion agricOCe â Brousse, publicata in Jurnal de Cqpstantmoplc 1849 •Eslursion agricole dans la Dobrogea, 1850. - La TheSsalie telk» qu’ elle est et telle qu’ elle peut etre cu unu tractata de institutiunile de creditu. 1851. Compte-rendu de 1 ^premiere annee d’exploatation des domaines de son Altesse de grand vezir Kechid Pas^&a, 1852. Escursion agricole dans l’asle-mineure, sui vie de Tetude sur Id^do* mâine’ imperial Tchiftiler-teMdii, sous presse. Rapport au cong^s45t^national de STATisTiQUE sur ies progres zla- tistiques aecomplis dOILumaiiie depuis la dernier congres de Florence qu’â celui de la Hayeen 1869. Studiulu statisticu si economicu alu colonuloru din Bassarabja blicatu in Jurnalulu de agricultura din 1859. • * Studiulu opiniuneloru emise in cuestiunea rurale, publicata în JurnJț hdu de agricultura din 1800. • Studii financiare fAcutu in 1859, in celu ânt&u ministeru din lași alu domnului Manolachi Costachi Epureanu si publicata in Tribuna Româna, si ni 1861, in celu de alu duoilea ministeru din Bucuresci alu domniei si publicata in Independintia Româna. Lllemente de finance de Joseph Garnier, traduse in 1860. POVATIUIRI DATE PENTRU FACEREA CATAGRAFIEI MOLDOVE! CU UnU ICSU- matu despre cunoscintiele statistice si mizloacole de ale adduna in 1859. I ierranulu romanu din 1862 si 1863 cu studii de Economia politica, Finance, Cai de comunieatiune. Agricultura, Manufactura, Comerciu si Ma- cini agricole. Îmbunătățiri in agricultura, studii publicate in Româ/iult^, 1864. Arenda mosieloru, sau slaturi pentru proprietarii ce-si dau mosiele in •- renda, 1864, Brosiura de 175 fecie. Proiectu de cultura pentru esploatarea modela a moșiei Panteleimo- nului, 1865. ‘ Agricultura Francesa la espositiunea universale din Paris, 1867. Studiulu agriculturei din Hollanda si Belgia publieatu in Gazzetta Sateloru din 1869. Agricultura romana tiparitu in 18c’6. AGRICULTURA ROMANA tiparitu in 1867. agricultura romana tiparitu in 1870. Lectiuni elementarii din judetiulu Dorohoiu, 1 volumu de 539 fecie. din judetiulu Mehedinți, 1 volumu de 772 fetifl din judetiulu Putna, 1 volumu de 570 de iede, de agricultura făcute la Școala normale primăria din Bucuresci, 1 volumu de 506 fecie cu 102 gravuri si 48 tabele de comp* labilitate. 1870 Digitized by Digitized by Google OLUMBIA UNIVERSITY LIBRARIES ■lllllllll 0054565219