~ ’^S/ »s*Z 2^ -^r ^               *•'        /^y»«^y- ^
         +*/£?> 2r ~y>~*^' •*» s/'/vfrtp >?&£ / ~ ^ \£ i
//// •"'T              *+TOLU<y%,                     ^     1
                   j£fs/          - ky >%'Vs7
~y*T}£r»™
         ^3yj*%'^'*+'l>'Tfi*-&Z .*v/?ă>f*S?6rj?   ^ '/}
                   y^f/                                     '
                   ^vy^? >/^*                               £
                   r' *$J¥ '/:/¥ '^u------------- Ţ "f '
                •',w-~*y ,^|G9000t Ş
             'T'^9™%? J'1^ry& '7                T         1^1
   •'                  c,w \f -i 1 —-LS
  Eomânuttt Glumeţi
  Basme, Legende, tradiţiunl populare, oraţiunl de anulG noO şi de nunţă, cântece populare vechi, ghicitori, povestea vorbii saO proverburl etc.
                                     ^BUOl'EC/f ACADEMIEI * ROAk'i^
                Partea I.
         Proverburi şi ghicitori.
               Typografia Thiel & Weies, Lipscani 11—-13. 1S74.
   "Academiei Românea 1
         DARU D t LA
      General E.PENCOVIC! 1885
                 /*&>'
                 U ACADEMIEI *)
              PRO^i&njRi.
   Ce e frumosu p6rtă ponosii.
   Nu te pricepi să, înparţi unf’ paiti la duoi bol. Rîde omii de omii şi drac de toţi.
   Gura lumeî numai pămîntulu o astupă. Pie-care se legă, unde ilii d6re.
   Inbucătură mare să ’nghiţi şi vorbă mare să nu $ici.
         Cu rîma mică se prinde peşcele mare.
         P6n6 la împăratulu rabţji încăeratulti.
   Bătaia şi ocara nu se înt6rce nici odată. Tiyga nu merge de multe ori la apă, că ori «e sparge ori crapă.
   D£ca nu scii să văpsesci, nu te pune să mîn- . jesci.
   < Mal Ieste este a vorbi adev6rulu dequ&ttt minciuna.
   Nu, spune la gogoşi.
   Gura păcătosului adevărulâ grăesce.
4
   Ş’a perdutti cumpâtulu qua găina umbletultt. La luaţii gura pe dinainte.
   Minciuna are locii şi ia pe unde se trece. Draculti a mîncatii plăcintele şi crăpătorulii stă de faţă.
   îşi sparge draculti opincile.
   Amu meşteşugii să înblînzescii pe draculti. Ca unde-lemnulii d’asupra apei.
   Ilii înbrobodesci qua pe o muere.
   Ii pui în   capii ţestulti şi rabdă   în  tăcere.
   Vorba de    răii omulii    prea lesne o    crede.
   Ş’a perdutii credinţa ca şi Eva raiulii. Copilulti e ca maimuţa ce vede face.
   Ce a făcuţii mama şi tata o să facă şi fiulti. Unde a săriţii capra mai presusti sare iada. Prostii să nasce, prostii cresce, prostii more. Calulii fără căpăstru cade în prăpastie.
   Unde nu este stăpînu nici Dumnezeu.
   Unde nu este pisică ş6recii stegii ridică. Nelegiuitului îi vîne de hacu necredinciosule. Găşesce satii fără câini umblă fără ciomagii. îşi ia inima în dinţi     şi funia în traistă.
   Amii acii   de cojoculii         lui.
5
   Bătaia este din raiti.
   Vinovatulu negonitu fuge.
   Fuge de ploie şi dă în noroie.
   De omeni răi să te închini şi să fagi ca draeulu de tămîe.
   FaţI crucea mare că e draculti bătrînti. Draculti nu are trebă dar neci nu şade de geba. Draculti nu face punţi şi biserici, ci întinde curse şi piedici.
   Omulti are şi m6rte şi viaţă.
   M<5rtea nu vine când o chemti ci te ia cândii nu te temti.
   Păcatulii mărturisitu este ertatti.
   Nimeni nn <Jice iamu domne, ci dă’mti D6mne. Pe lîngă lemnnlti uscatti arde şi celu verde. Cine îşi punt- mintea cu nebunulti este mal nebunti.
   Este anevoe să tai pomu şi să cioplesci omu. ţ)iua bună de dimineţă se arată.
   Puica pe crestă se cunosce ce nemţi o să esă. Din c-<5da pisicii sită de mătase nu o să faci. Ii pare că cote sborti se mânîncă.
   Surdului de geba îi cânţi de jale.
   (Bună <Jiua nea Istrate, duoi boboci de raţă frate.
   Unde dai şi unde crapâ.
   Unde gândeşti şi unde nemereştl.
   Tu ce îi cânţi şi elu ce îţi descântă.
   Ila trimeţl la icre ver<Ji.
   Tu îlâ trimeţl la focii şi eltl îţi aduce busuiocii.
   Tu îlii trimeţl la surcele şi elu îţi aduce floricele.
   Meşteşugulu la omu este brăţară de aurii. Calulu bâtrînu nu se învaţă în buestru. Nimeni nu pote să ^ică acumii le sciu tote. La ori ce trebă pe stanti păţi tulii întrebă. A înnemeritii orbulu brăila.
   Cu întrebarea a înnemeritu orbulu brăila. jNu cere dela prostii învăţ ti şi dela bătrînti băţti. Una este una şi douS suntii mai multe.
   T6tă musca nu face miere.
   T6te străchinile nu suntti pentru ciorbă.
   Câte sate atîta bordee.
   Câte sate a umblaţii atâtea meştegurî a învăţaţii.
   Unde nu este capu vai de picere.
   Nevoia învaţă pe omii şi nuiaua pe copilu. Ursulti nu j6că de voe ci de nevoe.
   Copilulu rîzgâiatu rămâne neînvăţatii.
   Cinei sute de nuele lesne pe spatele altora. Mai bine dou6 mincârl decotii uâ bâtae.
   De multe ori nu aduce antilfi ce aduce ceasulii. Ascultă din <Jece vorbe şi una a muerii.
   Ii tocă gura bureţi.
   Pâinea cu sare este gat mîncare.
   Cine mănîncă puţinii mănîncă de mai multe ori. Omulii nu trăesce să mănînce, ci mănîncă să trăescă.
   Mâncarea de dimineţa este ca însurarea de tînării.
   Mâncarea de dimineţa las’o pentru sera. Lucrulă de astăzi nu’lu lăsa pentru mâine. Omulii flămîndu codri viseză.
   Omulii trăesce cu ce bagă în gură.
   Lucrulii de s6ra nu’lii lăsa pentru dimineţa. Ori ce lucru este mai puţinii se pare mai cu gustu.
   Flămîndulii codri visesă.
8
   Cine p6te 6*e rode, cine nu, neci carne m61e.
   S'a mâniaţii vâearulu pe satii.
   Gândesce de astăzi şi pentru mâine.
   Cu vinulu şi cu somnulu uită grijile omulii. Yinulii îţi ese în nasu.
   Omulu este c? oia se ia dup6 altuia.
   tfrmza Duna m Durauru de câine. Mărgăritar^ atîrnatu de gâtulii porcului. Belciugii de aurii la rîtula porcului.
^ Obrazulu subţire cu multă cheltuelă se ţine. Cine are piperii mulţii bagă şi în terciu. Invăţulii are şi desvăţulii.
   El cote unuiu şi dai cu pumnulu.
   Cine trăesce nădăjduinda more jinduinda. Sătula la flămînda nu crede.
   Din picătură se face Iaca.
   Cânda îţi intra, paraua în mână lego în nouă noduri.
   Bănuia este rotundu fuge d’a rostogolulti. Paraua este mică dara loca mare prinde. Scumpa la tărîţe, eftina la făină.
   Lopata grămădesce şi sapa risipesce.
   A rămasu în lopată de lemnti.
   Sapa şi lopata.
   Vulpe;» în pădure şi elâ îi vinde pielea- îa tîrgâ.
   Umblă dup£ potcove de cai morţi.
   Scumpul* nu este stăpînu pe banii lui.
   Şade draculu cu curulu pe b^pil lui.
   Găina vecinului este mai grasă.
   D’aia n’are ursulii c6dă.
   A văzuţii lupulu.
   • Ia ieşiţii popa înainte.
   Ia ieşiţii iepurile înainte.
   Ochii văd*, inima cere, darii e răii cândtt nu ai putere.
   Nemulţumitorului i se ia cUruiu. Nemulţămitulu trăesce nefericitu.
   Frate, frate, darii brînza este pe bani. înghite la răbdări prăjite.
   Omulii la nevoe mirose şi ce nu’i e voia. Tocmai cându îţi pasă atunci te lasă.
   Omulii nemulţumita fuge de bine şi dă peste mărăcine,
   Omulu ne mulţumiţi! i se ia darulu.
   Sare din Iacii în puţii.
   In ţara orbilorii celu cu unu ochiu este împăraţii.
   Omulu ne slujiţii e ca lemnulii ne ciopliţii.
   La o fată mare şi unu măgarii îl sberă la uşă.
   Fămă proorocii să te facii cu norocii.
   Cine alege elii culege.
   Nu este     frumoşii  ce    este frumoşii,     ci   este
   frutoosu ce îmi stă frumoşii.
   Nu este     frumoşii  ce    este frumoşii,     ci   este
   frumoşii cemî place mie.
   ^JoVl funia altuia nu te lăsa în puţii.
   Milă mie este de tine, darii mai milă mie este de mine.
   Milă de silă şi dorii de zorii nu se pote.
   Ce este scrisii omului trebue să pătimescă.
   Pe totii    anulă şi  găvanulii.
   Te pupă     în boţii  şi’ţi ia din pungă    totu.
   Peşcele dela capii se împute.
   Unde suntii moşe multe, rSmâne copilulii 'cu buriculii ne tăiatii.
   Vorba de răii mal lesne se crede.
 11
   Ferulu care nu s6 întrebuinţeasă ruginesee.
   Vremea învaţă pe acel cari n’ail profesori.
   Ştiricii cândii atl pace cu pisica, s6 primej-duescii bucatele.
   Vestmentele luate în prumutu nu ţinu de caldu.
   De multe ori tăcerea este rSspunsti.
   Din picătură se face Iacii.
   Picătura găuresce petra.
   Pa<Ja bună trece primejdia rea.
   Ola acoperită nu dă gunoiulu în ea.
   Umblă pe drumti cu alaitt, şi în casă n’are mălaiu.
   Câinele nu fuge de codru, ci de ciomagti.
   Ne mulţumitorului i se ia darulii.
   O mână spală pe alta şi amendouS obrasulu.
   Mal bine trăesce unti sâracu lipiţii, de cât unu bogaţii sgârcitii.
   Prieteşugulii judecătorului e pe genuchi, ca al turcului.
   Corbii la corbii nu’şî scote ochii.
   Nici salcia pomii.
   Nici boerulii omii.
 12
   Greşala altuia o ve<Ji, iar pe a ta nu o ve<Ji.
   Fie-care se ţine mal cuminte de cât* altul*.
   Paiul* din ochiul* lui nu ’lu vede, iar pe al altuia îl vede.
   Fie-cărui i se pare că copilul* s6u e mal frumoşii, darii fi cât de urîcios*.
   Fie-care trage spuza pe turta lui.
   Lesne a judeca pe altul*.
   Draculii râde de porumbe negre şi pe sine nu se vede.
   Să vorb^scă şi nea I6n*
   Pentru că şi elti e om*.
   Cu o lingura de miere mal multe muşce prinzi decât* c’o bute de oţetii.
   Nu te amesteca ne poftit* în vorba altora.
   Unde nu’ţl ferbe 61a nu ţl băga lingura.
   De multe ori gura aduce ura.
   Totă paserea pe limba       ei pere.
   Nn vorbi pe dintreg*        ca baba chi&ra,      câct
   se găseşte vre unulii de’ţl umflă cefa       de pumni
şi spinarea de ciomege.
   Ce'mi e prostul* ce ’mi e nebunul*.
   Ce’mî e rada bade, ce’mi e badea rada.
 13
   Cine se apucă să înveţe pe nerodulu nu se deosibeşce de nebunii.
   Mintea de arti creşce pe tote cărările arii paşce-o şi măgarii.
   Orbului de geaba îi s’a făcutii'"<Jiuâ.
   ProstulH face ce vede şi ce aude crede.
   Puneţi căciula dinainte şi te judecă singurii.
   La aşa capii aşa ckiulafti.
   Capulti face capulu trage.
   Unde nu e capii val de picere.
   Culcăte pe urechia aia.
   Vel fi bunii cât vei fi.
   Bolnavulu multe <Jice şi sSnătosulil face ce şcie.
   Nu te resema de stîlpii putredii.
   Cu încetulil se face oţetulil.
   Unii năravii răii trage dup6 sine unii altulii mai râU.
   Copilultk daca învaţă 'unii năravii anevoe ilii desberi.
   Năravulil din fire n’are lecuire.
   Lupulii părulu îşi lepădă dar năravulii nu ş’lft lasă.
   Ce nasce din pisică s6recl mănîncă.
 14
   T6te mergti dup6 neamu.
   P6ma nu cade departe de tulpina eî. D’intr’unii rSsuru ese şi trandafiru şi mărăcine. Cine fură a<Ji unu acu, mâine fură unii gânsacii. Cine fură a$I unii oii, mâine fură ş’unii boli. De nu arii fi în lume hoţi nu arii fi necî puşcării.
   Ţiganulu până nu fură nu se ţine omii. Unde găşesce pusii rău elâ pune bine. Ovreiulu până nu înşelă nu mănîncâ.
   Rău faci, răii găsescl.
   Hoţulii fură şi jură, dar geaba.
   Fie-care omfi portă câte unii răvaş* în spate. Dumnezeu totH îngrijesce de unu săracii cândii şi cându.
   Ce’i trebue îi trimite cândii necî nu’i dă lui prin gândii.
   Nu e pentru cine se gătesce,
   Ci pentru cine se nemeresce.
   Găina cândii îi vine atunci ouă.
   Din bunii sănătos* te faci bolnavii.
   Orzulti îlu ară boi ş’ilii mănîncă caii.
   La tote nrina alege.
 15
   Nu e dup& cum va omulii ci dupS cum va domnul tl.
   Cine plecă mai de dimineţă,
   Ne aşteptând* s6re s6 resară,
   Departe adjunge p£n§ sera,
   Negoţul* de vel s6!ţi fie sigurii,
   S&’lu întorci fără tovarăşii singurii.
   Lupul ii de ce’i e ciafa grosă?
   Că singurii îşi gătesce de masă.
   Cine şiade c<5da’i cade, iar cine mişcă elii tot mişcă.
   La tinereţe cine nu lucreză, la bătrîneţe rîiasă.
   Arvuni să din vreme pre fericita muncă. Scdlăte de dimineţă şi culcăte mai târziii. Cine plecă de dimineţă departe adjunge.
   Unii cestt al dimineţii plătesce cât trei dup6 prânzii.
   Tote suntii la timpulu lorii.
   Yorba multă e sărăcia omului.
   Cine vorbesce lucru’i nu’i sporesce.
   Cine tace mai multă tr6bă face.
   Bunii de gură, răii de lucru.
 16
   Numai cu vorba nu se face ciorba.
   Dâ din mâini daca vrei să, eşl la lumină. Lucrezâ pe mulţii şi pe puţind, ţ Mal bine ceva de câtu nemicii.
   Munca este comora omului.
   Omulti pân6 cându nu pătimesce, nici odată nu se înţelepceşte.
   Săraca păţita, mulţii e pricepută.
   Pentru bani îşi vinde sufletulU.
   II făgăduesce ce nu curge pe apă.
   Iţi dâ ce curge pe apă.
   Omulii mi trebue să fie nici prea, prea, nici fdrte forte.
   Nici carnea să ar<Jă nici frigarea.
   Nici prea iconomli nici prea galantonii.
   Cine strînge nu? mănîncă.
   Nici pe sine nu se foiosesce nici pe altulti.J Daca o socoti cine-va câte fol intră în plăcintă nici odată nu mănîncă.
   Omulu cumpliţii de toţi e clevetită, îşi mănîncă de sub ungil. “de sub tălpi. Pentru o para îşi pune ştr6ngulti de gâtti. Pentru o para îşi pune ghiara în gâtti.
 17
   II tremură mâna de milostenie.
   Face crucea mare.
   Punga ’l mare şi gură n’are.
   Scumpul* cu înşelătorul* lesne se învoese*.
   Pune brînzâ în strachină şi întinge pe alăturea.
   Umblă să ia douS piei după 6ie.
   Sgârcitulu nici el* nu mănîncă nici pe altul* nu va să va^â mâncând*.
   Tot* el* la masa altuia şi la masa lui nimenea.
   Orbul* de     la toţî şi           dela orb* nimeni.
   Din     vorbă în vorbă,           vorbă se deschide.
   Din     vorbă în vorbă               ese adevftrul*.
   Din     vorbă se face faptă şi din faptă vorbă.
   Cuvântul* scos* din gură e ca vântul*,
   Nu se ajunge nici cu armăsarul* nici cu ogarulu.
   De multe ori limba tae mal mult* de cât* sabia.
   Limba ose n’are, dar* 6se sfărâmă.
   Deca voescl să trăescl liniştit*, să nu ve<JI, să nu audl. să taci.
 18
     Puneţi frîil la gură şi lacătil la inimă. Inbucătură mare se ’nghiţi şi vorbă mare să nu $icî.
     Gardulu are ochi şi zidulîi urechi.
     Yorba rea se duce ca glonţulii.
     Boulu se legă de corne şi omulii de limbă. Boulti are limbă mare, deră nu p6te să vor-beseă.
     Deca nu scii vorbi, taci ca să’ţi fie casa casă, şi masa masă.
     Glumele să’ţl fie ca sarea în bucate.
     Yorbe bune. dar ne sărate.
     Nu este meşteşugii a găti mâncarea, ci este " meşteşugii a o potrivi din sare.
     Limba îndttlcesce,
     Limba amărâsce.
     Vorba dulce, mulţii aduce.
     Cu o vorbă bună pe draculu îmblintjescl.
     Nu te amesteca ca măramlil în t6te bucatele. De multe ori gluma injură muma.
     Ce nasce p’ntunerictl trebue să se va<Jâ la lumină.
     Judecata e în capulii omului.
 19
   Stă strîmb* şi judecă drept*.
   Dreptâtea e ca untdelemnul* d'asupra apel.
   Mal bine o învoială strîmbă de cât* o judecată dreptă. căci dreptul* umblă tot-d’a-una cu capulu spart*.
   Unge osia să nu scârţie.
   Olarului unde îl place acolo pune mănuşa.
   Buturuga mică răstornă carul* mare.
   Mai bine făte tovarăş* cu dracul* până treci cu el* lacul*.
   pi, că laptele e negru, de cât* să strigi cu judecata nu cu lopata.
   Pricea nu ajută.
   Banul* e ochiul* dracului.
   A băga mâna în miere şi a nu'ţl linge de-getile nu se pote.
   Ce înveţi la tinereţe, şeii şi la bâtrîneţe.
   Cine înveţă la tinereţe se odhinesae la bâ-trîneţe.
   Cine scie carte are patru ochi.
   Ori-ce cu bătae de cap* se dobîndesce, pe drumuri nu se găsesce.
 20
  învăţătura nu se cumpără cu bani, ci se câştigă cu ani.
  Banii nu aduce învăţătură, ci învăţura aduce bani.
  Omulu câtă trăesce învaţă, şi totti m6re ne învăţata.
  Cine întrebă nu greşesce.
  T6tă lumea este sc61ă.sî Şerpele pSnă nu’lu calci pe c6dă nu se în-t<5rce să te muşce.
  Furnica câta e de pnică, daca o calci pe piciora să întorce şi te muşcă.
  Cuma cauţi ca o găină, c’unu ochia la slănină şi altuia la făină.
  Mâţa blândă sgârie r§a Cărbune acoperita.
  Talera cu douS feţe
  La unii mumă şi la alţii ciumă.
  In faciă unire şi în dosti fiere.
  In gură cu Dumnezeu şi? în inimă cu dracula. ţ)iua fuge de bivola şi ntfptea apucă pe dracula de c6rne.
  In cuibula smeritului locuesce dracula.
 21
   In faciă te nete<Jesce şi in dosii te (fioplesce.
   Cu lingura îţi dă dulceţă şi cu c6da îţi sc6te ochii.
   Lupii îmbrăcatu eu pele de oiei.
   Umblă s6 sperie lupul* cu pelea oii.
   C’o minciună boerească treci ţera ungurescă.
   Timpul* descoperă adevărul*.
   A mânca usturoi* şi gura a nu puţi nu se p6te.
   Când vede omul* nevoia vorbesce ce nu e
   Cine a minţit* o-dată nu se mai crede când spune şi adevărul*.
   îşi m aruncă credinţa ca ţiganul* biserica.
   Şi minciuna este vorbă.
   0 minciună bine tîlsuită plăteşte mai multll de cât un adevSrfl.
   Cine se învaţă mincinos* când spune adevS» rul* se bolnăvesce.
   Spune la gogoşi.
   Spune ca s6 trecă timpul*.
   Cine s’a învăţat* a spune la minciuni nu mal p6te spune adevărul*.
   Cine portă plosca cu minciuni nu o p6te
duce mult*.
 22
   Te portă, cu cuvântul*.
   Te portă cu plosca.
   Tîrîe brî*.
   Tae la bureţi.
   Umblă cât umblă pânS i se înfundă, îşi sparge dracul* opincile.
   Cu gogoşi de tufă nu se ’negresc* sprincenile. Mai bine şe$i strîmb* şi vorbesce drept*. Minciună cu corne.
   Minciună cât colţea de mare.
   Minciună cât tote filele de mare.
   Minciuna sparge şi case de petră.
   Leneşul* la tote <Jice că nu pote.
   Lenea e coc6nă mare.
   Penă sS încalţă s6rele se 'nalţă.
   Până s6 gătesce sorele sfinţeşte.
   In casa trîndavulul e sărăcie lucie.
   Când mălai* are, sare n’are; când* sare are, mălai* n’are.
   Rămâne în sapă de lemn*.
   Casa’I e ca melcului în spinare.
   Lenea face pe bogatul* a i se urî şi pe săracul* înevoi a se tîrî.
 23
   Umblă, din locu în locu ca căscatulii din omii în omii.
   Intr’unu papucii ş’o obincă lipa, lipa nea Stanică.
   T6tă vera cu cojocfi şi iarna cu burta la focă.
   Viaţă cârpită cu aţiă.
   Pică pară pică, daca’i pica eu te’oi mânca, iar de nu acolo îl şiedea.
   Ilii blestemă pânea care o mănîncă.
   Umblă cu capulil între urechi, cască gură. perde veră.
   Şiade fără trebă.
   N’are rostii.
   RSsare unde nu’lu samenl, unde suntil duoî cu ellii trei.
   Incârduitu cu terchea, berchea, trei lei perechea,
   Sărăcia s6 ţine de ellii ca pulberea dup 6 câine.
   Umblă pe drumuri tăind câinilorii frunză.
   Cască gura mereii.
   Casa o are în spinare.
   Flueră t6tă ^iua.
   Casa’I e în trei pereţi şi cu uşa p’in podii.
 24
   Sărăcia îl r<5de urechile.
   Umblă golti ca un pistol*.
   Se îmbracă numai pe din lăuntru.
   Cască, cască, nea lone.
   Umblă capiii.
   Când bărbatul* şi femeia sunt leneşii Românul* $ice: Şia găsit* hârbul* capacul*, tigva dopul*, şi lelea bărbatul*. N’a spart* Dumnezeii dou6 case.
   Cine chieltueşce fpeste ceea ce câştigă n’are în casă mămăligă.
   Haina sfi’ţl fie cum e sacul* şi petecul*.
   Cum e ţerra şi obiceiul*.
   Cum e turcul* şi pistolul*.
   Cum e sântul* şi tămâia.
   S6 ne cârpim* că nu ne putem* sS ne tot* înoim*.
   Spărtura pen6 e mică trebue cârpită.
   Omul1*?- nu ese cu dosul* la omeni ci obrasul*.'
   Hainele nu fac* pe om* mal de tr6bâ.
   Omul* sânţesce locul*, nu locul* pe om*.
   Una-’e una dou6 sunt jnal multe.
 25
   Alta e fltirea de grădină şi alta e fltirea de câmpii.
  Nu e dup6 cum va omulii ci dup 6 cum p6te.
   E anevoe când ajungi s6 cumperi or<Jii de la gâşce.
   Gunoiulii de veră e piperii de iarnă.
   Omul înţelepţii cumpără vera sanie şi i«rnâ carii.
   L6gă saculti când e pân£ în gură, nu când adjunge la fundii.
   De unde totii ei şi nu pul curândii s6 ispră-vesce.
   Banulii e făcuţii rotundu rostogolesce.
   Anevoe s6 câştigă, lesne sS cheltueşce.
   Cine o ia prea lată rămâne cu ea negrâpată.
   Omulii fără bani e ca pasărea fără aripi, cândti dâ s& sb6re cade giosii şi m6re.
   Banulii munciţii nu s6 prăpădesce.
   Picând, picând baltă s6 face.
   Strânge banii albi pentru <Jile negre.
   Bucatele sunt destul de bune
   Dar n’a şciutii naşa a le pune.
   Lacomii la avuţie şi sâracu la mine.
 26
   Munca pentru puţină dulceţă îşi repune viaţa. Lăcomia de multe ori strică omenia. Şiorecele nu încape pe gaură şi ş'a legaţii şi o tiugă de codă.
   Cine înbrăţişa<Jă multe, puţine adună.
   Duoi pepeni în mână nu se potti ţinea.
   Cu curulii în două luntre nit poţi şedea. Lacomulu câtii să'I ,jlal elâ nu (Jice ba. Mănâncă pen6 dă din eltt.
   De la cinci pânl me^iultl şi de la nou6 colaci coja.
   S6 închină penteciloru.
   Lacomulu de puţinii nu se mulţumesce.
   Nu se mulţumesce cu nimicu.
   Ilii apucă sorele totil mâncândii.
   Plesneşce ferea în dânsulil mâncândii.
   Cine nu se mulţumesce de puţinii perde şi celii mulţii.
" Ajunge de la m<5ră la rîşniţă.
   Pasărea după ce se cun6sce.
   Mojiculii după ce se cun6sce.
   Nu te uita la cojocii ci te uită sub cojocii. Mojiculii bogaţii ce a câinile lăţosil, care nu-
 27
   mai lui îşi ţine de caldii.
   E politicos!! ca gardultt.
   Nici salcia pomâ, nici ciocoiulu omu.
   Nici talpa casei cercu de bute, nici mojiculâ. omt! mai de frunte.
   Pe porcti nu’lu faci să bea apă din fedeleşii.
   Raţa sălbatică, nu se domesnicesce.
   Nu te băga în tărîţe că te mănîncă porcii.
   Mojiculu de ce’i place d’aia să îngraşă.
   Gândesce că numai elfi mâncă pâne şi alţii pae.
   De unde scie ciobanulll ce este şofranulti.
   Nu’şi cuntisce lungulu nasului.
   Dumneaei! să te pă^escă de ţiganulu turcită Şi de mojiculu grecită.
   Dumnezeu să te ferescă de bătaia cerescă. de urgia împărătescă şi de ura boerescă.
   Cine are barbă să’şi cumpere peptene.
   Cine bate la porta altuia trebue să bată şi la porta lui.
   Când îl dai ’I fStă epa şi când îl ceri ’i m6re mânsulu.
   Iei cu o mână şi dai cu alta.
   Dai cu mâna şi alergi cu pici6rele.
 28
   De la unii rM platnicii şi cu cenuşa dupe vatră să te mulţumesc!.
   Dai, n’ai.
   Pe cine nu'lii laşi să rnoră, nu te lasă să trăesci.
   Tu umbli dupe elii cu mila şi elii dupe tine cu pila.
   O dată vede naşulii buriculii finului.
   Milă ’mi e şi de tine dar de mine mi se rupe ânima.
   Cămaşa e mai apr6pe de pele.
   Cu rudele să bei, să mânci, daraveră să nu aî.
   Ardemii luminarea n6stră şi facemii socotela nSstrâ.
   Cânele îmbătrînesce de drumil şi nebunulii de grija altora.
   Cine plânge pe altulii ochii lui Îşi scurge.
   împrumuţi pentru dobîndă şi perţjl şi capele.
   Pentru unii cui per<Ji potc6va.
   Daca n’ai trebă făte martorii, daca ai bani mulţi făte chesaşl.
   Datoria nu more nici o dată.
   0 ceri cu verfil o dai Îndesată.
 29
   Saculă finului eftotă nou.
   Mai bine e s6 fii stăpână micii de cât slugă mare.
   Incarcaţi dobitoculă pfenâ unde’i e soroculti. Nu âmbla sS’i iei pelea de viii.
   Ascultă pe mal marele tM, stâpânesce pe mal miculă t&ă.
   Cât eşti năcovală suferă, cât oşti ciocanfi lo-ve,sce.
   Te laşi m<51e, te bagă în f<5le.
   Sluga veche mascara bătrînă.
   Amii plecată s&’mi caută stăpînă dâ d6mne s6 nu găsescă.
   Cine se face oie îl mânîncă lupii.
   Nu poţi cu burete s& baţi pironă în părete
   SS  fii bună penă unde se pote.
   Bate ferulă penă e caldă.
   Ferulă râă cât s&'lă baţi e de geba.
   Cine de cuvântă nu înţelege nici de ciomege. Miluesce câinele de vei s&’ţi fîtîe c6da. Netecjesce mâţa de vei sf’ţi rîdice c6da. Nu’ţi amuţa câinele.
   Cu’I ai mâncată pâinile.
 30
   Tu mare, eti mare, cine o s6 tragă cişmele. Melulti blîndti suge la douS mumi.
   Cine sS bagă fără tocm&ă,
   Ese fără socotelă.
   Fă ochii in patru.
   Sita penă e nouă s§ pune în cuiii.
   Mătura veche ajunge la grajdu.
   Armăsarul ti când înbătrîneşce ajunge la rîşniţâ. Calulu bunii se vinde din grajdti.
   Daca n’ai putere nn întărîta gâlceva.
   Pe omulii rSti umbli sS’lii înblîn^eci şi mal rfeti îlu îndrâcescl.
   Pentru o muscă îşi dă palme.
   Oţetulu tare vasulii s6u îşi strică.
   RSulti ce’şi ’lu face omulii singurii nu ilii pote face nimeni.
   Ori-ce apucă se usucă.
   Ii sporesce ca la racii.
   Dupe pl6e chepeneagii.
   Dupe morte călii de ginere.
   Umblă să se cârpescă şi mai r6u se sparge. Graba strică treba.
 31
   Cu răbdarea şi cu tăcerea să face agurida miere.
   Dou8 petre tari nu potti măcina bine.
   Cine să grăbesce curândd se ostenesce.
   Incetâ; înceţii departe ajungi.
   Lucrulu bunu anevoe şe dobîndesce.
   Nimeni nu pote sări ca cocoşulii d’odată în pridvorti susii.
   Copaciulii mare numai dintr’o aşchie nu se tae.
   Nu te grăbi ca fata mare la argea, şi ca văduva la măritatu.
   Nu te iuţi ca piperulti.
   Vâcarulu s’a mâniaţii pe nevastă şi nasulu ş’a tăiatii.
   S’a mâniatti, ca văcarulîi pe satii.
   Prăvălie cu chirie.
   Marfă pe datorie.
   Negustorii greii ca fulgulii pe apă.
   Cumpără d’o para dou§.
   Şi le dă la o lescae noă.
   Nu se alege câştigulii din pagubă.
   De a$I până mâine numai pentru pâine, numai s8’I <Jică judâne.
 32
    Omulii e născut* ca sil umble şi pasărea ca s6 sb6re.
    Chiria deşceptă pe chirigiii şi drumulu pe că-lătorti.
    Drumulti sorocii n’are.
    Baba călătore n’are sărbăt6re.
    Mulţii umbli multe ’mveţi, multti trăeşcl mulţii ve<jl.
    Găina care cloceşce neci odată nu e grasă.|
    Cine pă^esce sofraua (masa) mănîncă ciorbaua.
    Negustorulii fricoşii necî nu câştigă necî nu pâgubeşce.
    La multe cine gândeşce necî una nu isprăveşce.
    Cine alergă dup6 doui epurî neci ţunulii nu prinde.
    Omulii nevoiaşii sS înecă pe uscaţii.
     Fă bine să’ţî au<Ji răii mal bine peşingea pe ipingea, de cât, cu toptanulti şi banii la anulti, te tocmeşce duşmăneşce şi plăteşce omeneşce. Timpulii trece cu a^l cu mâine Iar vecinul* r6ii totti rămâne, Îns6,
    Cine a aflaţii în lume prietenii ade^ratU
Elu e comoră bogată ’n viaţă sea a câş-tigatti. Căci,
Pe câţi H credemu de prielent Ne suntu ca nisce cunoscnţi Numai din vedere văzuţi; iar,
Pe coţi îl numimu cunoscuţi Ne potti fi vrăşmaşi ne văzuţi. Cel mai mulţi suntu.
Prieteni ai mesei, iar nu ai nevoii. Care <Jice: Ilii cunoscu ca pe unii călii albu,
Ş’al^rgâ te-ajute ’ngrabii. Iar nu cari, Se r&spîndescu ca potîrnichele, picând: De’lii voiii mal vedea odată s6 face de douS ori. pice unii proverbii.
Cuiula celu nou scote pe celu vechiii a-fară. Ins$,
NecI odată pentru unu prietenii nuou câştigată, nu lepăda pe celu vechiii, Că, Prietenulii vechiii e ca vinula, care pe câtti se învecheşce p’atît mal cu gustii se bea. Prietenii adevăraţii este acela, care te sfă-tuesce, spre bine, iar nu care îţi laudă nebuniile. Precum $ice altu proverbii:
 34
Daca din nenorocire ai prietenă nerodă tu fii înţelepţii.
              larii de este,
Bunii, ca pâinea a bună, îi ei îmbucătura din gură. pice altu pro verb ti:
Daca prietenulii tSii este miere, tu nu umbla să’lu mânînci totu. Cum a (Jisu unulii: Tu <JicI că’mi voeşci binele şi m8 înghimpl ca albinele.
Prietenulu la nevoe se cunoşce. Şimăgarulii se vinde înoborulti armăsarilor. Cumii îţi va fi noroculîi.
Fâmă mumă cu norocii şi m’aruncă în noroiu. Dragoste cu silă nu se face.
Unuia îi place popa şi altul preotesa.
Cinci degete sunt la o mână şi unulti cu altulii nu se potriveşce La vSnatii cu puşca s6că se nu mergi. Nevasta bună este bărbatului cunună.
Nu căuta lân6să, lăptosă să vie şi de vreme acasă.
Muerea cari nu voeşce s6 plâmădescă t6tă <Jiua cerne
   Nu crede bărbate ce ve$i cu ochii, crede ce’ţi spuiQ eii.
   Te duci optii cu a brîu^ii.
   Tot-de-una gâra, mâra şi traiu cu vâtraiu. Tote fofol6gele îşi aşteptii norocele.
   Poma bună, porcii o mănîncă.
   Ce este frumoşii la toţi place.
   De departe trandafirii şi de aprope, borş* cu ştirii.
   Cine n’are frumoşii, pupă şi mucosii.
   Ţara pere de tătari şi ea bea bu lăutarii. Omulii de hoţulu din casă nu se p6te feri. Unde nu este bărbaţii în casă, nici mămăligă, pe masă.
   R6ii e cu rM, darii mal rSu fără râii.
   Pe lângă unu mării putredii se striică ş celii bunii.
   Faţă supţire cu multă cheltuială s6 ţine. La vreme de nevoe fie-ce lăture stinge foculii. Scolă tu s6 şe$ii eii, taci tu s6 vorbescii eii. Cine se bucură la avere ia fără plăcere. Găina care râcâe mulţii îşi scote ochii.
 86
Unde este dragoste multă, este şi urîcmne multă.
Dup6 r&zboi* mulţi viteji se găsesc*.
La războiţi coda şi la fuga frunte.
Copilul* cu leagănul* se adorme.
Vorbeşce ca o moră neferecată.
Nici cu fetele, nici cu nevestele, povestea cântecului:
Fostai lele cându al fost*,
Dar* acum eşti lucru prost*.
AI fost* flore trandafir*,
Dar* acum eşti borş* cu ştir*,
Ţ’a mers* vestea când ţ’a mers*,
D’acura lăţcaia !ţi sa sterstt.
Geaba cochetării faci,
Că la nimeni numai placi.
Tea* lăsat* toţi ş’ai rămas*
Ca un* odorog* de vas*,
Cât* s6 te dregi la obraz*.
Teai trecut*, numai ai haz*.
Gândeai că chipuţl frumos*,
0 s6 stea tot* abanos*.
Acum* p6te s§ plăteşti,
 37
Frumosă s6 te numeşti.
De copii, ele barbă şi de cote gole sS nu te plângi nici odată.
Chelului ce'i lipsesce, tichie de mârgăritarti. Creşce puiu de şerpe s6 te muşte.
Petra cari se rostogoleşce din locu în locu nu prinde muşchi.
Lacu s6 fie broşce multe.
Omulii vrednicu s8 face munte şi punte şi trebue sS iasă la limanti.
Din p6tră secă scote banulâ.
Bună învoială rea tocmelă.
Prinde orbulu scotei ochii.
Daca risipescl meiulu anevoe îlti aduni. Ţea trecutti părulu prin căciulă.
Ţea trecutti baba cu colacii
La copaciulu căluţii toţi alergii s6 tae crăci*
Greii la dealti, r&u la vale.
Unde a mersti mia mergă şi suta.
Lupulti mănîncă şi din oile numărate.
Unde este marfă trebue sS fie şi pagubă. Ce amu avuţii şi ce amu perdutii.
Golii amti nâscutu golii o s6 m& ducii.
Necazurile suntu pentru omeni şi 6menii pentru necazuri.
Capulii s£ trăescă belelile curgu.
Unde se găseşce frîulu se cere şi calulfi.
Nopte bună cumetrele
Feritearii sântulu de rele.
Pe omulii rftu îltl însemnezâ Dumnezeu.
Cine crede în cruce ca crucea se usucă.
Nu linge unde ai scuipaţii.
Unde este înţelepciune multă e şi nebunie multă.
Nimenea nu este uşă de biserică.
Ia pe unulti de piciore şi loveşce pe celu altu în capii.
Nebunulii nu asudă neci la vale necl la dealii.
In tivgă secă cotu să sufli nu poţi s’o umfli.
Mulţii trăeşcl multe au<Ji, multe ve<Ji-
A lipsiţii de acasă nouă ani şi s’ati întorşii cu doui bani.
Pisica răsgâiată nu prinde ş6reci necl odată.
Bogatulu mănîncă cândii e fome şi săraculii când găseşce.
 39
Paşcele săracului este când Îmbracă cămaşă nouă.
Cine mânîncă multti mânîncâ mal de puţine ori.
Găina cândii se vede în grămadă rîcâe cu picerile.
A$I are, satură (Jece şi mâine fllămândii petrece.
Ruda omului este punga cu banii şi saculu cu mălaiu.
Până vine chefuiţi bogatului ese sufletulti săţ^culul.
Sănătatea face banii şi banii sănătatea.
Omulu f&ră duşmani nu’I plăteşce pielea necî unii banii.
Cine nu cruţă paraua neci de galbenii nu’I e milă.
Caută să ia din coşii grăunţe şi din pos-tavă mălaiii.
Bumbăcarulii nu se uită cu ochi buni la
câinele albii.
Dacă nu eşti vrednicii la o trebă nu’ţl bate capulii de geaba.
Banulii te bagă afundii, banulii te scote în undii.
Ce’ml e dragii fuge de mine şi urîtulti * calea’mi ţine.
Cioră în locii de privigâtore nu se vinde.
Omului cu sila poţi să’I iei darii să’i dai nu poţi.
Nebunulii pe mal marele săii nu’lii cunoşce.
Tu îl <Jici rasă, ia îţi $ice tunsă.
Te îmbrobodeşce ca pe o muere.
Judecă pe draculti îlti scote şi datorii.
Să’ţl el ale trei fuiore şi lumea în capti.
Osulii golii necl câinii nu’lu rode.
Pe d’asupra frumoşii şi în năuntru găunoşii.
Pole lungi şi minte scurtă.
Muerea necertată e ca m6ra neferecată, nu macină bine.
Bărbatulii bunii şi usturoiulii dulce nu se pote.
Cine încalecă măgarulii să’i sufere şi nă-ravulii.
Precum e firea şi nărărirea.
 41
Cine cade în gârlă nu se mal fereşce de de ploie.
Umblă ca curca beată.
Cu corajti de găină mortă.
Cine e morsicatfi de ş£rpe se păzeşce şi de şopîrlă.
Ne amu depărtată cu vorba.
Cotoiulu daca înbătrîneşce şorecx mititel iubeşce.
Aşa amil cumpărat’o aşa o ven^u. Păcatulii mârturisitU este ertattl.
Totă pasărea pe limba el pere.
Invăţultt are desvăţulu.
Invăţultl îlu desbară băţulu.
Gâlceva fără încăerare necî unii hâzii nu are. Să nu te pomeneşti cu o domne ajută pe spinare.
Lesne a ierta dar anevoe a uita.
Banii suntii ochii dracului.
Umblă înbroboditu.
Umblă ca curca ploată.
De câta orbii şi călare mal bine şchiopii
şi pe josu.
Zamfirica tote le avea, numai ţopi îi lipsea. De câtu slugă, mare mai bine stâpînu micii. Omulu penă nu slujeşce, stâpânu nu ajunge. Cine schimbă stăpînil slugă înbătrîneşce. Verşi cu pumnulii şi culegi câte unulu. Barba lasă s6 se ducă. capulii sS trăiască. Marfă gata bani aşteptă.
De cote ori se Inbolnăveşce omulii nu m6re. Cine nu este datorii este destulii de bogaţii. Toţii omulii trăeşce pentru sine.
Trecuţii prin ciurii şi prin dirmonii.
A foştii odată la m6ră şi de do6 ori la rîşniţă. Omulii are viaţă şi m6rte.
Sorele şi iarii nu p6te să le încăl<Jescă pe tote. Obiceiii noii în ţară veche.
Cu mai marii tăi nu întinde vorbă lungă. Cu cel bogaţi nu’ţl măsura punga.
Umbli să prinzi şarpele cu mâna altuia. Unde suntu do6 cumnate rământi vasele ne spălate.
Dela opincă până la vlădică.
Să ningă, să plouă numai vreme rea să nu se facă.
 43
Bate samarulti să pricepă măgarulu.
Hoţula este e’untl pâcatu şi pâgubaşulu cu o mie.
Boia intră cu căruia şi ese prin urechile acului.
Unulu trage să moră şi altulu j6câ să îns6râ.
Apa trebue să vie la matca ei, şi Dumnezeu şcie ala cu’i e saculu cu făina şi podulu cu slănina.
De cota bogata şi bolnava mai bine săraca, şi sănâtosa.
Mai bine săraca şi curata.
Cine n’are frumostt, pupă şi mucosa.
Norocula se ţine dup8 mine, ca pulberea dup6 câine.
Daca tata a fosta domna şi eu nu sunta omti ce folosa.
Numai cu una găinaţa de cioră marea nu se spurcă.
Lupula cânda înbătrîneşce îla latră câinii.
D’aicl înainte sapa şi lopata.                   *
Ana scuipama în iarbă şi es-timpa în barbă..
Treci $i, treci n<5pte, apropiete morte.
Mintea lui nu plăteşce o c6pă degerată.
ÎI pică muculu.
Cine sapă gropa altuia, cade singuru întrînsa.
Găina vecinului este mal grasă.
Unulu croeşce şi altulu cârpeşte.
Al umblaţii cotii ai umblaţii, dar acum ţi s’a înfundatii.
Vremea vinde paele şi nevoia le cumpără.
A poftitu şi s’a stâr pitii, de ardei prâjitii.
Cuiulii noii sc<5te pe celii vechiii afară.
Martie din postii nu lipseşce.
Celii ce umblă pe drumii cu gândulti acasă, îşi pierde căciula în târgu.
Umblă cu ochii închişi.
Umblă adormiţii.
Te ţii dup6 mine ca mînzulii dup6 iapă.
Lupulti înprejurulii lui nu strică.
Lupului de ce’I e ceafa gr6'să ? căci singurii îşi găteşce masa.
Toţii câinile ese din iarnă, dar numai pielea lui şcie.
De ţ’e casa mare, bagă unii mărăcine, de câtii pe fie cine.
Unu bordeia sS ai; numai sS fie al-tăa. Dragoste cu sila!
Tote ca tote, dragoste cu sila nu se pote. Cuculu penă nu vede mugurii nu cântă. Calulii bunii se vinde din grajdu.
A venită sulemenită şi se duce terfelită. Daca din nenorocire ai prietena neroda, fii tu înţelepta.
Cine sS culcă nemâncata s8 scolă f&ră vreme. A înnemerita orbuia Brăila.
Când treci prin ţara orbilora închide şi tu una ochia.
Pune viţă, bea viniţă.
Yinde via şi cumpără stafide.
Ceasula umblă, loveşce, şi vremea stă. o-dihneşce.
Prinde hoţula până nu te prinde ela pe tine. Frate, ori ne frate, brînza pe bani este. Omula la nevoe mirose şi ce nu’i e voia. înghite la găluşci. înghite la răbdări prăjite.
Lucrula streina nu ţine de calda.
Daca nu’ţi se trece vorba nu’ţi mai r6ci gura.
Nu’ţî este puterea c6tti îţi este averea,
A datu cu mâinile în focu.
E groşii la cefă.
E ca un stupii ne retesatti.
Trâeşce din seulu săti.
Trâeşce în seulu lui.
La păruiţi lăudaţii cu saculii mare să nu te duci.
Ne poftitulti scaunu n’are.
Cine se laudă singurii se ocăreşce pe 3ine, Ialâ dup6 mine că’lu omorii.
Laudăte gură că pumnii' cură.
Totu ţiganulu îşi laudă ciocanulu.
Cine cumpără în datoru plăteşce de dou6 ori.
Scrie pe lumânare pentru ne uitare.
Scrie pe ghiaţă p£n6 dineţa.
Al carte ? al parte; n’al carte ! n’al parte. Dai, n’al.
Tu umbli dup£ elii cu mila.
Şi elii dupS tine cu pila.
Odată vede naşulii buriculâ finului,
A ’nţârcatii murgana.
 47
Cămaşa e mai apr6pe de piele.
Arde lumânarea nostră. pentru socotela vostră.
Ei c’o mână şi dai cu alta.
0 ceri rasă şi afinată, o dai cu vferfu şi îndesată.
Saculll finului e totti noii.
De copii case sparte nu s’ati vS^utâ.
De câtii o mie de vrăbii pe gardli, mai bine una ’n mână.
De câtu la anulu unii boli mai bine a<Ji unii ou.
Tragi nădejde ca spînulii de barbă.
PenS nu m’oi vedea cununată nu mă ţiti că suntll măritată.
Darii la daru merge şi cinstea înprumutH.
Ce ţie nu’ţi place altuia nu face.
Darulll nemulţumitului se ia.
Cine n’are frumoşii pupă şi mucosli.
La oraşuM ce se vede călăusă nu trebue.
Mi’amu v6<JutH visulll cu ochii.
Tea da tu prin tîrgil.
Mia trecutll făina prin traistă.
 48
     Cea foştii verde s’a uscaţii, cea ’nfloritil s’a scuturatu.
     Parcă eşti nnfl bou bălţatii.
     De acum înainte nu o să mai facil boi bălţaţl.
     Numai bolnavii s6 întrebă.
     Umblă ca carulu neferecatil.
-• . Penă a geme boii scârţîe carulu.
     Umblă f8ră rostii.
     M’a lovitu în pălărie.
     îmi <Jici hârb ii, îţi (Jicu ciobii.
     Are gărgăuni în capii.
     T6tă <Jiua gâra, mîra.
     Eşti unu dracii înpeliţatii.
     Bunii de gură, rău de lucru, îţi chiorăie maţele de f6me.
     Gura lumei numai pămentulu o astupă. Troncil Marico!
     Unde da’i şi unde crapă.
     Ai vorbiţii de te-ai prăpădiţii.
     Mi s’a aprinşii călcâele de dorul £1 tăil. Lacil f6ră broşce nu se p6te.
     Gândeşcl că este flore la ureche.
 49
Nu e mai grea b61ă de cdtu punga g<51ă. Yorbeşce verflî şi uscate.
Yorbeşce una dela rSsăritu şi alta dela apusii. Lasămă în boii mei.
Aşteptă ânteiu s6 vedemu albii în căpestere. Muma unde loveşce carnea creşce.
Ajunge unii ciomagii la unii carii de 6le. Orbului de geaba îi spui că s’a făcuţii (Jiuâ. Boerulii e totu boerti, mâcarti d’arii fi încinşi! cu teitt.
D&’mi D6mne ce n’amii gândiţii 36 m6 miru ce m’a gâsitii.
Omulii îşi face singurii b61a.
Omulti boia singuru ş’o caută.
Cine n’are bătrînu s6’şl cumpere.
Socră, socră; p6mă acră. De tea’i c6ce cotii tea’î coce, pomă dulce, nu tea’l face. N’are dinţi s6 r6ză pâine ş’il cere inima mere acre.
Parcă are orbulii găiniloru.
N’o s6 faci bol bre^I cu mine.
Latră ca câinile la stele.
De ani este mare şi minte n’are.
A învăţaţii carte până la glesne.
Este burdufu de carte.
Mintea lui nu plăteşce o cepă degerată. Yorbeşce cu duşii dup£s lume.
Yorbeşce câte în lună şi în sore.
Şade dormiteză şi deşteptă viseză.
Pentru o muscă îşi dă palme.
Lasă s6 arţlă şi m<5ra, numai şorecii s6 m<5ră. Ce apucă se usucă.
Dup6 ploie chepenăgă.
După m<5rte cală de ginere, înceţii, înceţii departe ajungi.
Copaciulă mare dintr’o aşchie nu se tae. Cu răbdare şi cu tăcere se face agurida miere.
Nu fii iute ca piperulti în t6tă vremea. S’a mânieatii văcarulii pe sată.
S’a mânieatii răii pe sată şi trei <Jile n’a mâncaţii, îi merge ca raculii.
Se râspîndescu ca potirnichele.
Are vâ<Ju de lupii şi au<Ju de vulpe.
L’a trăsnitii ca din senină.
 51
Caută c^rta cu luminarea.
Ia tâiatu de unghişoră.
îlu p<5rtâ pe la ic6ne.
îlti portă de naşti pe unde îi place.
Mai şe<Ji că nu şe<Ji pe ghimpi.
De iubiţii ce ne iubimii totii la anulii ne’n-tîlnimu.
Aste suntii numai nişce vorbe.
Pierde vară.
A c-âşunatâ ca baba la mormântii.
S’a lipiţii ca scăetele.
Parcă îlii ţii în spinare.
Vătăşelii de mahala, a plecaţii a colinda. Şade ca lupulii în rSspîntie.
Geaba vii, geaba te duci, geaba spargi nişce papuci.
I-se uraşce şe<Jîndii, neci o trebă ne avândii. De frate, frate sS’mi fii, dar la noi mal rarii sS vii. îi era frică s6 nu’l ia sânţii la g6nă. M6rte f6ră rîsti şi nuntă f&ră plînsii nu se p6te. Cu rîsulii şi cu glume se culegti t6mna prunele.
 52
Inima mea plînge şi elu rîde.
Glumeşce numai cu gurat. iară nu şi cu ’mbrîncitura.
De multe ori ’ntrebare şi tăcerea răspunsă are.
Nu vorbi peste măsură ci pune ţi lacătă la gură.
Dintr o vorbâ ’ţi aprinzi pae In capă.
Este grădină de omă, şi de vorba lui nu te saturi.
Este c’amă dup6 prindă, are sămînţâ de vorbâ.
Unde o eşi să iasă, ori că tunsă ori că rasă.
Foculă cândă se încinge, anevoe se stinge.
S6 nu te pripeşti că o greşeşti.
Şade posacă şi tăcută parcă este surdă şi mută.
Parcă i-s’a înnecată corăbiile.
Parcă t6tă lumea’i e datore.
Parcă totă îi plouă şi îi ninge.
Când se necăjeşce tună şi fulgeră.
Parcă iamă tăiată apa dela moră.
Când rîde soarele r6sare.
 53
Tu umbli s6‘lii înblînijesct şi mal răii îlu îndrâgeşci.
Oţetulu tare vasulu s6u şi’lu strică.
T<5tă graba strică treba.
Cine se grăbeşce curîndtt osteneşce.
Cu încetulii se face oţetulu.
Nu umbla cu ţîfna în naşti.
Lea făcuţii pe piele.
Ursulu când n’are de mîncare îşi muşcă din labe.
Ţipă ca când o beleşce cine-va de vie.
Timpulii trece cu a^î cu mâine,
larii vecinulii răii tottl rămâne.
Cel mai mulţi suntti, prieteni ai mesii, iarii nu ai nevoii.
Mai bunii este unii vrăjmaşii înţelepţii de cotii unii prietenii nerodu.
Nu da nimenuia locti. s6 te blesteme cu focii.
Prietenulii la vreme de nevoe se cun6şce.
ţ>ece gâşce când se pornescti, pe unii câine îlu biruescii.
Nu da ciomagii cu'i nu eşti dragii.
S6  nu ţi’lu întorcă ’n capii.
Vino lupe de m& mănîncă d’a gata. Este ca unu câine de uşi multe.
Pe c6ţi nu’I pote muşca ii latră. Lupii se certă pe unde vijm,
Pentru dobitocă streină.
Vrăbiele se gâlcevescii Pentru meiulă omenescă.
Stati între nicovală şi ciocanii. Trâeşce ca câinii cu pisica.
Tu-I da’I bună dimineţa Şi elu de părţi te înhaţă, îlu dete afară ’ndată Ca pe o masă stricată.
De bătăi şi lovituri.
Scăpă printre picături.
Ia dată pen’-s’a săturată Ş’atunci la făcută scăpată.
S’a spartă pricina ’n soboră Totă iară’şl în capulă loră.
Ţine minte în totă veaculă.
Şi nu’ţi băga ’n cârdă cu draculă. Ţi’o facă ţie, ţine mine.
Ţi’o cocă eă ţie, stă’l-mâ.
 55
Judecata este în capul ii omului.
Puneţi căciula Înainte şi te judecă singurii.
îlii întinde ca pe obialâ.
îlii întinde ca pe o opincă scurtă.
(rardulu cu proptele bune Nu cade în timpii de furtună.
Cine dă din mâini nu se în^că.
Aurulii deschide răiulil.
Bogatulii greşeşce şi săraculii cere ertâciune. Dreptatea ese ca unt-de-lemnulu d’asupra apel.
Dreptulil tot-d’a-una umblă ca capulu spartă. Prieteşugulu judecătorului este pe genuchl. Corbii la corbii nu’şl scote ochii.
Dacă o ungii merge mal bine.
Carte nu şcie darii calcă popeşce.
Dacă pu’I unt-de-lemnii în candelă îţi va lumina
Boulti nu treeră cu gura legată.
Unde nu e capii va’l de pici6re.
Culcate pe urechia aia.
De 6menl cine nu se ruşineză Necl de Dumnezeii nu se nfricoşeză.
Se aibă cine-va ruşine penă unde se cuvine, îmi crapă obraz ulu de ruşine Omulu cu ruşine piere Nimeni nu dă pm’-nu’i cere.
A mînca nu e ruşine.
Nu sta departe ca s& nu fii uitata.
Nu’şl cunoşce lungulu nasului.
Găsi orna meşceşugosu ai ciopli obrazula grosu.
Ca porcula dă năvală.
Duce la tăvăleală.
LasâmS sub pata, lasăme în pata.
Fuge ca draculu de tămîe.
Fuge de mănîncă pămenta
Fuge ca cându îlu goneşce cu biciuia de foca.
I-se face în capa părula măciucă.
Tremură de parcă îla găseşce t6te năbădăile. I-se face fac; ia ca turta de ceră.
Omula fricosa umblă cu ghiaţa în sîna.
Se sperie de tote buruienile.
Părula în capa i-se sbîrleşce.
Părula în capa i-se face măciucă.
Se sperie de umbra lui şi se uită ’n urma lui.
 57
Fuge ca câinile cu coda între piciore.
De o umbră, d’o nălucă frigurile îlu apucă. Te iati la trei parale.
Te iaii la frecuşu.
Bea Niţică apă rece, de sperietură ai trece. Susti de mână, josu de vână şi mai apr<5pe de gaură.
Frica păzeşce pepenii.
Mai r&ti se sperie cine-va din audiţii de cotu din vă^utu. în fa^iă ima'ţî yorbeşce şi în dosu alta’ţl în ochi cu gura te unge şi’n dosii cu acu te înpunge. în fapiâ te netezeşce şi în spate te ciopleşce. Fîţîe coada ca de vulpe în tote părţile. Bună (Jiua, totă $iua şi din capii la toţi mereii moţii.
De scund este scund dar nu’i da’i de fundQ. Mănîncă sfinţi şi scuipă draci.
Nici draculii mal ânteiCi nu’l dă de căpăteiti. La unii mumă şi la alţii ciumă, în cuibulii smeritului locueşce draculti.
                                                                 \
Cu lingura îţi dă dulceţă şi cu coda el îţt scote ochii.
S’a ospătată penă a crăpata.
Peşcele din eleştea, umblă s&’la închiţă via.
Stă înbucă lăcomeşce ca una lupa cându se pripeşce.
Ce’ml este mojicula, ce’mi este calicula.
Omula calica şi obraznica merge ne poftită la praznica.
Ca 61a de mănuşă ajunge după uşă.
Este grosa la obraza.
Cu obraza grosa şi semeţa şi cu gura de orbeţa.
Pe mojicula cunoşci după ochi ca pe mâ-garula dup6 urechi.
Din afară zmălţuita şi din năuntru mînjita.
Porcula încotro face, lui tota noroiuia îl place.
Gardurilora dă ocola şi se trînteşce ’n noroia.
Ci6rei c6ta s6’l cânţi măcara, ea tota îţi va ^iice, gara!
Neci salcia poma neci mojicula oma.
Neci talpa casei cerca de butie.
 59
Pe porculti nulă faci să bea apă, din fedeleşti. Pasărea după ce se cunoşce? după cântecă. • Mojiculii după ce se cunoşce? după vorbă. Nu’şî cunoşce lungulu nasului.
De unde ştie ciobanulu ce e şofranulii. Omulii ne slujită e ca lemnul ii necioplitu. îţi trînteşce vorba ca ciomagul*, îţi trînteşce vorba troncă.
Nu te uita la cojocu, ci te uită ce e subt cojocii. Dumnezeu să te păzescă de ţigauulu turcită şi de mojiculă grecită.
Cine este viteză în urma răsboiului se cunoşce, Omulu voinică nu se sperie de tote muşcele. Deslegavoiă saculă vedeavei pe draculă. După răsboiă mulţi viteji se găsescă.
Când geme mortulă şi draculă more de necază.
La plăcinte înainte şi la răsboiă înapoiă. La răsboiă în codă şi la fugă în frunte. Fuga este ruşin6să dar e şi sănăt6să.
       GHICITORI.
1. Am o găină, pestriţă Duce vestea la Gheorghiţă.
2. Cine nu s’a născuţii şi a murită ?
8. Cine a fostu corăbierulii celu mai ânteiu în lume ?
i. Cine la moartea lui a intratu în pîntecile maicăsii ?
5. Ce cocoşii a cântatu şi s’a audiţii în totă lumea.
6. Amîi patru surori gemene Cu numele asemenea,
   Una p’alta se gonescii totu Şi să s’ajungă nu pot*.
 61
 7.  Am o eapă cândti îi iau şeaua se vede maţele.
 8.  Am o vacă bălae, bălae,
    Gioac# noaptea prin gunoie.
 9.  Suntii două surori în lume Ne asemenea la nume,
    Una albă luminată
    Ş’alta neagră întunecată,
    Se gonescii prin lumea lungă Şi nu pot să se agiungă.
 10. Am o vocă bălae
    Umblă noptea prin noroae.
 11. Ce’l naltu ea casa,
    Verde ca mătasea,
    Amarii ca ferea,
    Dulce ca mierea.
 12. Ciugurele, mugurele,
    Mergu pe drumii ’nşirăţele, larii ciucrii muguru,
    Pe brânci tupilâtii S’aii pusu la vânaţii.
62
13.  Etl amil o lădiţă.
     Cu o porumbiţă,
     Daca sboră porumbiţa,
     Ce ţi-e maî bună lădiţa.
15. Am o babă rufoasă,
     Şade cu vodă la masă.
15.  Scii tu poate,
     Ce-1 în toate ?
16.  Susa bata tobile,
     Giosa cadu negurile.
17.  Cureluşă unsă,
     Pe sub pâmenta dusă.
18.  Ce’î în tufă şi nu suflă.
19.  Hurduza burduza,
     Din pădure adusa,
     Sub laiţă pusa.
20. Ama o găină, c’o aripă albă şi una neagră; cu cea albă împrăştie, cu cea neagră adună.
21.  Vina oile de la munte,
     Tota cu stele ’n frunte.
 63
22.  Amu unu purceii!, cu coada de ferii.
23.  Pana cocostârcului Bate în porta tîrgulul.
24.  Am un lucru: sufletil n’are, sufletu duce, de pămentii nu se atinge.
25.  Câtil eramil eti în viaţă,
     Umbreamii cu multă dulceaţă,
     Pe totii omulii ostenitti.
     Acum însă dupâ moarte,
     D’altă soartă amil eii parte,
     Ca să ţiu necontenita
     Vii pe mine,
     Vil sub mine,
     Să vedemtt, găcivei bine.
26.  Gânganie fără suflare,
     Umblă fără astîmpărare,
     N’are duhu, necl nu viaza Toată lumea îndreptează.
27.  Unulu ară,
     Duo! să miară;
64
     Duol fulaî.
     Patr’umblăi.
     Ş’unu fîţaiu fîţaiu.
28.  Am& unu măru de aurii,
     Gioacâ pe pele de taurii.
29.  Rădăcină ’mpleticită,
     Rari voinici se află de o desbinâ.
30.  Măciuchiţa glava.
     Cungiură dumbrava.
31.  Scurtă groasă unde te duci. Arsă’n fundu la ce mă’ntrebi!
32.  Am o vacă,
     Năsdrăvancă,
     Şi prin şolduri,
     ÎI totii bolduri.
33.  Amil o ţandără de bradil,
     Duce vestea ’n Ţarigradu.
34.  De la noi,
     P&n la voi,
     Totus zale Şi parale.
                                                           65
35.   Pe cea casă şindrilitâ,
      Gioac’o miţă potcovită.
36.   Amil o găină cânepie Dă de veste la Domnie.
37.   Amu unu sacii cu macu şi şede cu gura ’n
      giosu şi nu se    varsă.
38.   Amil  unii  boii  roşii,
      Cândii adjunge ’n drumâ stă.
39.   Amil patru feciori şi s’alungă şi <Ji şi n6p-tea şi nu se mai adjungii.
40.   Amu unii copaci Cu duoi-spre-<Jece craci şi ’n totii craculii câte patru cuiburi, şi ’n totâ cuibulii câte ş^pte ouă.
41.   Amil unii lupii cu ochii stecliţi de te ve<Ji prin trînşil.
42.   Naltu’I tata, groasă’! mama, nebunu’i fra-ti-meil.
43.   Amil  unii  boii  cu maţile de petică.
44.   Amil  unii  boii,
                                                 3
 66
      Cu trupul* vărează Cu coarnele iernează.
 45.  Pe poduri ferecate Trec* mii nenumărate,
      Şi le tae capetele,
      Şi le schimbă numele.
 46.  în pădure născul, în pădure crescu!,
      A casă mă aduse.
      Cercel de urechi ’ml puse.
 47.  Şerveţel* Invărgat*,
      Peste mare aruncat*.
 , 48 Sus tună jos resunăttfte ciocile se adună
 49.  La cap* peptene,
      La spate seceră,
      La mijloc* pepene.
 50.  Ma trimis* domna de sus*
      LW domna cea de jos*.
      S6 ţeasă pânză fâr* de rost*.
 51.  M’a trimis* doamna de sus*,
      La doamna de jos*.
                                                           67
     Ca s6 coasă cusătură F8ră ne amil de tivitură.
52.  Câmpulfi alba.
     Oile negre.
     Cin’le paşce Le cun6sce.
53.  Susil tună, josu răsună,
     Şi la mijlocii horă.
54.  DouS fete ce porţii salbă.
     Una neagră ş’alta albă,
     Ne’ncetatu se to.tu gonescu Şi în   vecî nu   se sosescu.
55.  Ce e    dulce şi  mai         dulce
     Şi pe taleru nu se taie?
56.  Este o fată buboasă', '? ' / '-101-
     Ş6de    cu Vodă   la                             's      'i
                        ' {.     . J.f }j f. lS'< 1 :1 !>.' 3 ,1
57.  M’a trimişii doamna de susil
     La doamna ^e 'joâtiV                               ^
     Sft’I dea vinu şrrft&Mft; c Tottt'într’uritf ^Ărftf.-61^ 9
68
58.  D’aici pân’la munte,
     Toţii zale mărunte.
59.  D’aici pân’la mare Toţii funduri de căldare.
60.  Biserică Intr’unii piciorâ,
     Ghicf ciuperca ce e?
61.  La capii pajere, la spate seceră Cocoşii e, nătărâule,
     Ai pricepuţii măi, boule?
62.  Ce lucru este în toate.
     Şi f&ră elu nu se poate?
63.  Spuneţi’ml acumti anume Ce pomii e aceltt în lume,
     Care ramurile sale Toate le are la vale
     Şi vinele, rădăcina îi staii în susii cu tulpina.
64.  Ce floare e mai frumoasă Şi bărbaţii o miroase,
     Numai lorii e drăgăstoasă.
                                                         69
65.  Ce nod* cu gura să’noadâ Şi cu mâini nu se desnoadă.
66.  Sub pădure grămădită Sade lumea învelită,.
     a
     piua de soare fugită,
     Noaptea de lună pitită.
67.  Sunt albă sulemenită.
     Şi urîtă şi iubită,
     Vara nu vor* să mă va<Jă Şi iarna mă ’nbrăţişea<Jă.
68.  Am* duoi bulgări de aur*
     Se jocă pe o piele de taur*.
69.  Amtl unii moşii de bătrânii, ce e duce o mie de araci la spinare.
70.  Amii unii grajd* plin* de cai roşii, când bag* pe negru îi scote pe toţi afară,
71.  Amu $ece viţei, cinci şedii afară, şi cinci şed* în coşar*, pe cinci îi plouă, iar* pe cinci nu’I plouă.
72.  E* n’am* din natură
       Necî limbă necî gură.
       Dar spui a la ori care Cusurulu ce ’l are.
       Şi nu se mânie. (
       Ci va să mă ţie.,
 73.  Bete peste bete o mie încheete.
 74.  Din tote s’mal grasă Cânda intru, de groasă Umplu toallt'!<^s4v • ţ)iua ’mî e ruşine..;'- :
       Noaptea vŞ^-mfu bine.
 75.  Butiî pe butii, sus* coadă de vulpi.
 o76»;xffiala*'orir:eerre.asă Sunt slugă aleas|( :
 , v Ea pe orî şi cine
       .!Sf.m . îfV-                       J
       Intîmpina cânda vine.
       »îi J rTî j; (J < 1J ’J(J r-\ * > ■ * ; ' ;
       Cânda pleacă afară,
                                  .ivj
 dJ,l,rU;t ĂU 9M J'ri
 77.  Cercelula Domnei
       In funduia oaleî.
 78.  piua în voiaje iin,3Âit ai
     Mereti me pornescu.
     Noaptea m6 puntl straje Casa să pâzescu.
79.  Sunt cer celii cu toartă Dar omii nu mă poartă,
     De cât m6 acaţă.
     La. Case în faţă.
80.  In pădure m’amu născuţii,
     In pădure amu crescuţii,
     In oraşâ cum m’adusti Judecătorii m’a pusii.
81.  Ce e dulce şi mal dulce Şi nu poate s& se’mbuce,
     Darii din elii gustă totii omulii.
82.  Căciula fîrtatuluî
     Pe marginea satului.
83.  Ce nu poţi să pui S6 şa$ă în cui.
84.  Ce şade în apă Şi nu putre^eşce.
72
85‘Buturuguţă uscată.
     O ridică, încărctă.
     Şi o dă, josil descărctă.
86.  Trumpultl, eapulu ini e totti una, P’unu piciorti stati tot d’auna Cămăşi am ne numărate
     Şi le porţii toate ’mbrăcate.
87.  Chipulil meii e totu bubusil Şi nu s’la nimeni scrârbosti, Chiaril de 'm păr aţi sunt cinstitâ Şi la masă suntu priimitâ.
88.  Patru fraţi gemeni născuţi,
     Toţii înbrăţişaţi crescuţi,
     Ori cândti îi ve<Ji la unii locil, înveliţi într’unu cojocft.
89.  Ce şiade în apă Şi nu ae udă.
90.  Ce nu poţi să urci în podii.
91.  Coarne are şi boii nu e.
92.  La trupii suntft uşorii.
 73
     Fără, aripi sbortl,
     Dar nu sunt nici nord.
93.  Ce feară încornorată,
     Umblă, au gura căscată.
     Şi numai cu limba rimă,
     Tot resttirnă şi derîmă.
94.  Trupul îmi bagă în casă Şi capul afară ’ml lasă.
95.  Din pământii ca Adainii sunt zidit,
     Pe rdtă ca sfîntul Gheorghe traşii,
     In coptorii ca cel trei coconi arsti,
     Când trâiamu de toţi eramti cinstitu.
     M& lua ’n mâini m6 pupa,
     Iar când ca toţi şi eti amu muritu,
     Nu s’a găsitil cine a m6 îngropa.
96.  De iute ce sunt trei abia m6 ţinti,
     Din nasu’ml curge miere şi veninii,
     Glas* nu amii, dar să strigu când voiţi fi
           puşti.
     M6 aude răsăriţii şi ap pus u.
     Eii lumea o ’mpăciuescii şi o ’nvrăjbescii.
 74
       Ea pe toţi îi bucur* şi întristez*.
 97.   Când l’aruncl pe petre nu se sparge,
       Când îl arunci în apă se sparpe.
 98.   Ce nu sunt trei lucruri în lume
 99.   Câlugriţă cu treî picere la cap*.
 ] 00. Cloşcă de lemn* şi pui* de pelle.
 101.  Ce se nasce din sufleţit* ne însufleţit*, şi din neînsufleţit* însufleţit*.
 102.  Dobra grasa,
       Umple casa.
 103.  Dela munte Pîn la munte Tot zale mărunte.
 104.  De la noi pin’ la voi tot fîşii de tel.
 105.  Urduf, burduf* de barbă îl* duc* de barbă îl* aduc*.
 106.  Cine s’a născut*
 ,, Şi incă na murit*.
 . â mo*
 107.  Cine s’a născut de duo& ori, şi a murit* o dată.
 l08î9Ciâ'fe nu s’a născut* şi incă n’a murit*.
109.   In pădure născui,                ,      Y   P, !  l
      In pădure crescul,                            .
      A casă m6 aduse.                     ■-‘f
      Vâtăftl de picere     mâ puse.           v.rqO .05 £
                                   r,-•'
110.   Lae bălae, unghie de gae, crreastă de ţidichl-
                                   ; ■ i 1: • r:x
111.   La. o margine de     crîngâ ' ^                   *
      Duo6 blăni de blidQ,                     ( (! j <>-|
      Lîngă   duofe blăni de blidu.        i   j....
      Duoi luceferei,
      Lîngă duoi lucefereî,             '   • ;          1
      O moră ferecată.                                   î
                                               - V
112.   Găinuşă gălbenuşă                <
      Trece marea’n picioruşe.                      ^
113.   Găinuşă ciuşă,                1..;   i '          ^
      Dă eii coda prin cenuşă. ^                         ^
114.   Mama   lată, scofîrdată.
115.   Mama   stă, şi tata dâ.             -r-gcrl .f-Sl
116.   Mergu  pe malti, malulu      se dărimâ! ^
                                           vi ic
117.   Mama lata, tata grosulu, fratem^fu^uerici.
 76
118.   Nenea stan* fluerător*.
119.   Nenea Stanu gîrbovultt.
120.   Opt* opintite,
       Şepte fîstîcâite, înaintea, lui Mustaţă Gâlbere găozâ.
121.   Pe o scorboră de 6ie, un orb o vede, un ciung* o ia. un despuiat* în sînu o bagă.
122.   Petre petrişoru Şede în curişorîi Şi dă cu săgeţile In tote părţile.
123.   Pe o vale adîncă Stau ciorile bîncă.
124.   Intr’o vale adîncă Multe ciori se adună.
125.   Peste poduri ferecate Trec* mii nenumărate.
       Şi le tae capetile
       Şi le schimbă numele.
 77
126.  Restel rece Marea trece.
127.  Sâcâita vai de ia,
      Şiade într’unii verfu de nuia.
128.  Scurtă, groasă und’te duci?
      Arsă’n curcă de ce mă’ntrebl,
      Că totă pentru tine m6 duc*.
129.  Susă copae, jos* copae, la mijlocii carne de oaie.
130.  Ulceluşă unsă
      Pîn buruenl ascunsă.
131.  Ulte’o! nu e!
132.  Ursu şiade, urechi îl bate.
133.  în vârf* înflorită,
      La mijlocii uscată,
      Şi la rădăcină verde.
134.  Lui Stană lungu îl pică mucu.
J35. M’a trimisă domna de susă la cea de j osii s&’I da’I peşce f6ră osă.
.78
136.  M’a trimisu Doamna de susii La. Doamna de josil,
       Să’i da’i o penză Fără neam* de tivitură
137.  în susu pădure,
       Joşii prescură.
138.  Amu o fată groasă,
       Cine vine o ia în braţe.
139.  Amil o vacă o mulgă cu scara Şi o înpărţescu cu totă ţ6rra.
140.  Amil o fată trenţertfsă, trenţer6să,
       Şiade cu vodă la masă.
J41. Am duo6 fete, una albă şi alta neagră a-leargă ur.a după alta şi nu potă s6 se adjungă.
142.  Amil duofi fete alergă după alte duo6 şi nu potu s6 se adjungă.
143.  De ce latră câinile.
144.  De ce roade câinile osulă.
145.  De ce duce câinile osulii în gură.
                                                           79
146.  De ce fuge epurile la deal*.
14 7. Când stă epurile şi nu fuge.
148.  De ce se culcă boul*.
149.  De ce’I curgti boului balele.
150.  Cine geme ne bolind*
      Şi caută, ne pier^înd*.
151.  De ce şade cioaran par*.                         -y
152.  Cândii    e noaptea mal mică.                   /
153.  Cându     e <Jiua cea mal lungă.
154.  Cândii    e <Jiua cu noaptea tot*            una.
155.  Care bucate      sunt mal cu gust*.
156.  Ce este      mal dulce de cât t6te în       lume.
157.  Ce este      mal amar de  cât tdte.
158.  Cine de      vi* s’a îngropat*, mormântul* a
      umblat* şi mortul a cântat*.
159.  Cine a murit* şi nu s’a îngropat*.
160.  Cine s'a născut* de duoă ori ş’a murit* odată.
80
161.  Cine s’a născut odată ş’a murit* de duoă orL
162.  Cine s’a născut* şi încă n’a murit*.
163.  Duoă sta* ; duoă aleargă; du o 6 se schimbă; şi duo6 se sfădesc*.
164.  Care este ântâiul ordin* al lui Dumneţje*.
16-5. Când este parul* cu amîndouS părţile ’n pământ* ?
166.  Un* om* avea trei arâtui i (pluguri) de boi, semănă trei obr6ce de grî*, bagă doui-spre-<Jece secerători, patru treerători, şi eşiră tot* trei obr6ce de grî*.
167.  Şese era, doui sta şi vorbea, şi doui-spre-<Jece se mira.
168.  Ce sânt n’a avut* sufflet* şi face minuni..
169.  Unde este buricul* pământului.
170.  Unde este d61ul* mai înalt*.
171.  Ce este mai alb* de cât* laptele.
172.  Ce vieţuitore umblă dimineţă ’n patru pi-cere, la prân<J* în două şi s6ra în trei.
 81
J73. Unul* intrînd* in casă, a <Jis : bună sera patru-ţjecî de fete ! una fată îl respunse : nu suntemu patru-^ecl. ci de amu mai fi pe cât* suntemu şi pe jumătate, atunci amii fi patruzeci.
174.  Unii copilii intrîndii într’uă scolâ întrebă ' pe proffesoru: Câţi şcolari ai ? eM răspunse : de aşi mai avea încă aţâţi, pe câţi amii şi pe giumătate, şi pe sfertii şi cu d-ta, s’ar* face una sută.
175.  Unulii cu cap ulii tăiat* ţinea pe unii mort* în braţe, şi mortul* striga către cell* cu capul* tăiat*: vai de mine mă tem* c’uă să mor*! iar* cell* cu capul* tăiat* ţjicea: nu te teme că pănă sunt* e* cu vieţă tu nu mori.
176.  Unul*, trecând* pe drum* şi vă<Jînd* uâ femee şi un* bărbat* că lucra împreună, şi le <Jise: Bună $iua om* cu omoie! iar* nevasta mia răspuns*: nu e om* cu om6ie, cu ochii nu ne ai pătruns*, ci te
ie ai pătruns*,
 ■X ACADEMEl *
82
      uite şi ia sema că, muma acestui omii, este s6cră mumei melle.
177.  Prea slăvite împărate: cellti ce şie<Jl pre ne născutu şi te porţi pre a sea maică, care nu şi la crescuţii.
178.  Ce este ânt&iu iubiţii, şi’n urmă e ne priviţii?
179.  Ce e în t6te isprăvitu, ş’apoi e ne potriviţii ?
180.  Micii mititelu, înfrumuseţescu lumea cu elii.
181.  Dobra gr<5sa, umple cassa.
182.  Tigvă titienă, strigă noptea pe poienă.
188.  Mică mititeană, umple argeua.
184.  Amu patru voinici. îmbrăcaţi totu într’unii cojocii.
185.  Amu. patru surori gemene îmbrăcate ttite într’unti cojocii.
186.  Ama patru fraţi gemeni, îmbrăcaţi într’uă c6jă.
 83
187.  Amu patru surori gemene, îmbrăcate în-tr’uâ cojâ.
188.  Capii de vulturii, svîcii la popa în fundti.
189.  Patru restee duce unii carii de finii.
190.  Amil uă frigare de carne şi bucăţile de ferti.
191.  Amu unti boii roşiţi unde se culcă, erba numai cresce.
192.  Amii uă vacă cu ţîţa în spinare.
193.  Retevei rotundti bagă lâna în fundti.
194.  Scoţii parulii ţi rămâne gaura negrâ.
195.  Ce merge pe drumu, cu ţandăra ’n fundu.
196.  Tata ridică folele, mama bagă m61ele.
197.  Amti trei fete, una $ice: D6mne. Domne, dâ s6 vie noptea să m& odihnescâ, alta $ice: Domne, Domne, dâ se vie (Jiua se m6 odihnescii, alta <Jice tirti, mie <Jiua,
      '"tirii mie noptea.
198.  Ce’l pe tine şi nu simţi.
199.  Ţandăra bradului în vrajba satului.
84
200. Pară, roşie, burta negrâ.
201. Amti unii grajd*,' cu miei albi.
202.   Merge doda pe cărare, patru mâini, patru picere, patru-<Jeci de unghişore.
203.   Gurele, măgurele, merg* pe drum* înşi-reţele.
204.   Ce trece prin sat* şi câinii nu latră.
205.   Am* uâ strachină cu alune şi cu uă nucă în mijloc*.
206.   Ce trece prin apă şi nu se udă.
207.   Cimilică mititică, nici de Vodă nu e frică.
208.   Am* trei fete într’uă casă, una <Jice, că d’ar* Duminica să se găt^sca; alta d’artt veni noptea să se odihnâscă, şi alta <Jice, ori vie, ori nu, că mie tot* una ’ml face.
209.   Ţintă mândră şiade în grindă, grăesce un-gureşce şi muşcă de prăpădesce.
210.   Am* uă găină cucuiată, uâ ţi* în cămară încuiată.
                                                              85
211.  M6 suiţi p’unu scaunti, cuţitulu ’mi scăpă, luna ’lti vă<Ju şi mi’ltt lui şi sdrele ’lti vă$u şi 'lu luă.
212.  Două lemne odrobele şi mal multe mărunţele.
213.  Am ti uă ţarcă gulerată şi alergă uă câmpie totă şi drumulti nu’la pote trece.
214.  Amii unii epuraşa, ji<5că sub unu alunaşii.
215.  In pădure nâsciu, In pădure crescu!, acasă m6 duse, curva satului mS puse.
216.  Nu mie frică, nu mie t6mă că amil ca-pula de aramă şi piciorulti plumbuita.
217.  Vârful a înflorită, mi (Jlocula uscata şi rădăcina verde.
218.  Opta opintele şi patru isbele.
219.  Intr’unu verfa de munte, ferbe uă 61ă cu linte.
220.  Ce e mica câta ouia şi pote câta bouia.
221.  Ama una cojoca şi ţine patru fraţi în ela.
86                                                       I
222.   Amfi unii cojocii şi ţine patru surori gel mene în elu.
223.   Dintr’uă vale adîncă, multe ciori se ridică,,
22+. Opincă, ne rasă, vîrghide prin casă,. :
                                    I
225.   A vorbit unu imperatorti cunu altu im-peratorii, s’adune la pădure, copaci uscaţi şi cu frunză verde.
226.   Amii unii moşii tare micu, mititelii, face gardii mărunţelu şi frumuşeii!.
227.   Pe uâ vale cotită,
       Yine merla însovonită.
228.   Endelită, mendelită de cârcei tăvălită.
229.   Incârligată, învîrligată în ureche de carne aninată. .
230.   AmU uâ vacă, o mulgii cu scara şi o îm-părţescii cu ţerra.
231.   Fată de pandurii, cu vîrghia în spate.
232.   Amii unii buriu ţiu, vinu şi rachiii în elu.
233.   Titirişcă, frişcă se pune pe titirişcu frişcu.
 87
       d6ră titirişcu frişcii, nu se pune pe titi-rişcă frişcă.
234.   Amti uă găină ciuşe, şiade în curu şi bea cenuşă.
235.   Vine pirpiriii s6 ia pirpiria, s’uă ducă la mirmirii sS’I înveţe croitoria.
236.   Amii unii globii de aurii jidcă pe uă pele de taurii.
237.   Pă<Jiţimăde găini, căci de câini nu’mie frică.
238.   Amii uă căţeluşă latră pe uă vălceluşă.
239.   Amii duoi umerel, duoi luceferel, până unde’I arunc până acolo ajungii.
240.   Ursulii şiade, urechia 'I bate.
241.   Liehie, polichie Frunză vărvârichie.
242.   Cerceluşulii mării Pe fundulu căldării.
243.   Amii uă pătură când o trîntescti de pământii nu se rupe, şi când o trântescii în apă se rupe.
 88
244.   Mă sui! în dealti. să. vă<J\l cai şi nu vă $ui cai.
       Vă^uiu ventulti răsturnândti pămentulii..
245.   De la loculil lui Istrate Esii coţofenile încărcate.
246.   Tună văgăună,
       Ciorile se adună.
247.   Amii unii munte cu petricele negre şi c apa roşie.
248.   Ghîrniţă poverniţâ
       Cu dinţi ca de ceperiţă.
249.   Mişu, mişu pîn păişii.
       Taci, taci prin copaci.
250.   Vinii curcile de la vale Cu guşile la spinare.
251.   Micii mititeii!,
       Face gardulii frumuşeii!.
252.   Duol luceferel privescii lumea cu ei.
258.   Amil gâscă pe apă şi fulgii în pădure.
 89
254.   Uă blăniţă este pe apă <Jiua şi n6ptea şi ea nici uă-dată nu putrezeşte.
255.   Unii boa alba şi altulu roşu, cela alba sare gardulu, cela roşu nu pote să sară gargula.
256.   Tata lungu, şi nenea fluerăturâ.
257.   Lucia, luci ora,
       Ii pui c6dâ de fuiora.
258.   Raţă potcovită
       o arunca pe casă şindrilită.
259.   Ama una năpîrstoca Şade ’n cura la foca Şi dă cu săgeţile
       In t6te părţile.
260.   Copae peste copae
       La mijloca carne de 6ie.
261.   Ama dou6 globuri de aura, câta le arunca atita se duca.
262.   Tărtăcuţă n^gră,
       Peste câmpa alergă.
268.   In pădure boca, boca,
       Iar acasă lipa, lipa.
 90
264.  Amii uă vacă bălae, bălae,
      Umblă noptea prin nor6ie.
265.  De ce duce câinile osulti în gură.
266.  Un peşchiru învărgatu Peste mare aruncata.
267.  Nuia vîjia
      Ocolii ţera cu ea;
      Mal remase unu crâmpei,
      De’lu făcu’i oborti de miei,
268.  Ce sparge cu capulu Şi drege cu eurulu.
269.  Se vaită ciocoiH Radu Că ia fugitu satu
270.  Pînă să se cocă miezulu de ce îi cdja.
271.  în pădure crescu'i în pădure nâscu'i Acasă daca m aduse Horă ’nprejuru’mi se puse.
272.  Dobra supţirica.
      Umple putinica.
 91
273.  Amii neşce fraţi, unii graşi şi alţii slabi, cei graşi cad ti josu. iară cei slabi sb<5ră.
274.  Amti nouă fraţi, într’ună cojocu înbrăcaţj.
27î. M6ră ferecată: ciorâ spîrcâetore; duoi lu-ceferei; duoă brasde trase pe uă, poeniţă, ş’uâ clae dărâmată,.
276.  Amu uă clae, sub uâ clae uă poeniţă; sub uâ poeniţă două arături, sub două arături două globuri de aură; sub două globuri de aură, uă mocirlă: sub uă mocirlă, uă uâ morâ:vsub uâ m6râ, uă bardă.
277.  Strigă gagiulă din pădure şi gaj gură din gaură.
278.  Cu corne ca boulă, cu şea ca ună cală, se urcă pe copaciă ca şerpele. '
279.  Amă uâ găinuşă, ţine dreptatea pe spinare.
280.  Buturugă bulburâ Şede josă şi tulbură.
281.  Felie de pepene,            uya
 92
       Trece prin iţe repede.
282.   Aţe ’ntinse Gheme strînse.
283.   Amti uă, găină pestricioră.
       Şade la popa pe lăviş6ră.
284.   Reteveiu de teiu Limbă de balaurii.
285.   Ce fuge şi muge şi îndârătu nu se mal
286.   Suna’i frîulii în curte,
       Şi au<Ji murgulu din munte.
287.   Stejarii verde.
       Yîrfu’I arde.
288.   Dou6 mergti, doufe stail Dou6 judecată n’atl.
289.   Lână peste lânnă,
       La mijlocii e v6nă;
       Vena se sgârceşce Lâna se clăteşce.
290.   Ce caută neperdutii Şi geme nebolitii.
 93
291.  Uă mie înodate.
      Uă, mie desnodate Uă mie s6 <JicI
      TJ/ mie nu ghiceşcl.
292.  Necl în casă, necif afară, necl în cerii necl pe pămSnta.
293.  Amti duoi saci de secară,
      Care satură uă ţeră.
294.  Reteveî rotunda Strînge pSrula ’nfi funda.
295.  Dou6 răţiş6re,
      Călugărici6re,
      Pe unde mergea Malula se surpa.
296.  Ţîndărică lemna uscata,
      Face larmă în ţariprada.
297.  Ce merge prin pădure şi nu sună.
298.  Găinuşă Ciuşă,
      Strînge ’n nas cenuşă.
299.  Cându amu apă beau. vinii, cându n’amtlt. apă, beii apă.                                           '
800. Persică p6rosă,                                     j
      Bucăţică lindinosă.                                ]
                                                           ■ !
301.  Oală de boii , varză de oie şi carne de ) omânil.
302.  Cierbii sbiară, ciutele se adună.
303.  Pană înpânată,
      Pe apă lăsată.
      Cu mâna de omii,
      Cu voe de domnii.
304.  Nici mortă, nici vie,
      Numai c<Sdă adie.                                  ,
305.  Câmpulii albii,
      Oile negre,
      Cin’ le vede'
 95
306.  DouS fete ce portu salbă.
      Una negrâ ş’alta albă,
      Ne ’ncetata se totu gonescâ.
      Şi în veci nu se sosescâ.
307.  Veniitl la voi,
      Şi mâţa mă dete înapoi.
308.  Strigă baba din pelinii S’o pâzescâ de găini Câ de câini nu ie frică.
309.  Căciula mutului,
      In fundulti pământului.
310.  Ma trimesu domna de giosil la cea de susti, să’mi spelt. unu zâbranicti în apă rece. .
311.  Sufletâ n’are şi sufletu fură.
312.  Ce trece prin vamă,
      Şi nu se bagă în semŞ,.
313.  Câte stele Logostele
      Lucescu sub pici<5rele mele.
314.   Amti uă. cloşcă, n6ptea strînge puii şi <Jiua îl risipeşte.
315.   Joşii prescură Susu pădure Dulce ca mierea.
       Amarii ca fierea.
316.   Amti grajdii roşu şi caii albi,
       Cu catii amii mal multe cu atâtu eântâ-rescil mal puţinii.
317.
318.   Amii dou6 surori, una şade în casă şi uâ plouă, iarii alta umblă pe afară şi nu uă plouă.
319.   Cucuiata val de ia!
       Şa,de într’unii verfil de nuia.
320.   Ce e micii mititelii,
       Se tulbură Vodă de elii.
3.1. Rotogolii rotundii
       Bagă capu ’n fundii.
322.   Bulgăre de aurti Cu c6rne de taurii.
 97
 323.  Retevei rece Marea trece.
 324.  Panglicuţă învărgată Peste mare aruncată.
325.   Oase n’are nici aramă.
       Insă osele sfărâmă.
326.   Poţi s6 fugi de ea prea bine,
       Că totti vine dupfi tine.
327.   Patru suridre
       Iuţi şi sprinteitire,
       T6tă viaţa fugii Şi nu se ajungii.
 328.  Amu unii grajdii plinii de cal roşii, Daca bagi pe negru ’ntr’înşil;
       Elti îi scote pe toţi afară.
 329.  Pe doufc deluşele Staii dou6 săgeţele,
       Sub douâ săgeţele Suntii doui luceferei.
       Te ve^l mereti în el;
       De vrei ca s6 ’I ghiceşci
 98
      Citesce ’n ochii mei Şi vei vedea p’al tel.
330.   Unti unchiaşu ce e bătrlnii tare Ptfrtă aricii pe spinare.
331.   Căciula flrtatului
      La marginea satului.
332.   Ager sprinten şi uşorii,
      Fără aripi potii să sborii, Printre ploie, printre nor.
333.   E uă fiară încornorată,
      Gura el e totii căscată,
      Limba el tot rîmă,
      Şi răsturnă şi dărîmă.
134.   Ce fl<5re e mal frumosă.
      Din câte flori mir6să,
      Bărbaţii uâ iubescii,              *
      Femeile o urăscii.
335.   Buturugă camii prelungă,
      Cine o are vr6a s’o ungă;
      0 ridică încărcată,
      Şi o lasă descărcată,
      Când e plină,
      Toţi se înclină,
      Când e secă,
      Toţi iară pl6că
336.  Amti uă lădiţă cu uă porumbiţă,
      D6ca sboră porumbiţa n’ai ce face cu lădiţa.
387. Lina, Magdalina
      Cu smicele pe spinare,
      La buricu,                    •
      Calabalîcii,
      La inimă veselie Ghiciţi boerî ce-o să fie.
338.  Ce trece peste apă şi nu face valuri.
339.  Purcaraşii de osii Duce porcii ’n joşii.
340.  Ştergarelii în vărgaţii Peste culme aruncaţii.
231.  Amii unii boii : Elu mănîncă, el se baligă, elii mătură.
100
342.   Amti uă raţă :
       Cu cioculti bâlâcesce Cu coda primitesce
343.   Amti uă fată : cine intră iarna in casă, toţi o ia în braţe, şi vara fuge de dînsa.
344.   Intr’uâ vale adîncă
       Zace unti popă de brîncă.
345.   Ungurii înarmaţii, trece marea fără vadă.
346.   în veci eii nu mă aflu
                      *
       In cerii, nici pe pământii.
       Dar însă pociii a’ţi spune.
       Că totti în apă suntii.
       Or unde s’află <5meni,
       Acolo mă găseşci.
       Şi în or ce adunare în veci mă întâlneşci.
       Mă veţji în or ce casă Şi în or ce palatii;
       Mă veţji şi la oraşe Şi la or care satii.
       La masa ta mă aflu,
  1,01
     în grajda mă întâlneşci; BăgatU eu sunta în ladă’ţi
      Cu mine ’ncepe anula Şi luna o sfârşeeti, în or ce stata şi ţară Necontenita domnesca.
      Ştiinţa fără mine De loca nu p6te .fi,
      Şi în or care carte Tu poţî a mă găsi.
      Ea n’ama nimica a face Cu cei buni şi cinstiţi;
      Cei birtuoşi de mine Aa fosta şi sunta lipsiţi.
      Cu nici un oma în lume Nu sunta, te roga s’o cre<Ji; Nu ţia cu nici una sufleta, Dar cu măgari mă ve<Ji.
                        347. Ea nu mă aflu ’n apă,
                              Nu m’aflu ne pămăntti,
      în patu’ţi mă găseşci.
102
Eti nici pe cerfi, în aeră,
Şi nici în focii nu suntîi.
în sânulu libertăţii M6 ye<Ji necontenita;
Dar însă de robie Nu pociţi să fiii scutită.
îţi spuiu, la or ce bine în capă m£ întâlneşci î La rele nici o dată Nu poţi să găseşcl.
De n’aşl fiţi, bucuria Atuncea ar lipsi,
Şi fără mine. crede,
Nici baluri n’ar mal fi.
M6 ve<JI cu bani, cu galbeni Şi totă în belşugată,
M8 aflu ’n bogăţie Şi lipsă n’amti cer cat ii.
La or ce librărie M6 aflu nelipsiţii,
Dar şi în băcănie
Sunttl leane de găsitu.
în t6tâ România.
Nu poţi să, mă găseşcl; Dar însă înteiu şi mare, M6 ve<Ji ia Bucureşti.
ESPLCAREA GHICTORILOR.
 1.  Epistola (scrisorea).
 2.  Adamii ânteiulu omu.
 3.  Noe.
 4.  Adam a născut din pământii şi iar în pământ a intrată.
 5.  Cocoşnlu lui Noe cari a cântatu în corabie.
 6.  Rotele.
 7.  Lada. (cnfăru).
 8.  Luna.
 9.  ţ)iua cu noptea.
 10. Luna.
 11. Nuculii.
 12. Oile şi lupulu.
 13. Omulii şi sufletulii.
 14. Varza (curechiulii)
 16. Sita-
17.  Şarpele.
18.  Oulii.
19.  Fedeleşulu.
20.  Noptea cu <Jiua.
21.  Carulii cu nuelile.
22.  Sfredelii.
23.  Clopotulii.
24.  Corabia.'
25.  Corabia.
26.  Ciasorniculii.
27.  Porculii.
28.  Sorele.
29.  Curtea.
30.  Ochii.
31.  Cofa şi căldarea între-bîndu-se.
32.  Arişeă (trăsură mică).
33.  Poştia.
105
34.  Stelele.
35.  Luna.
 36. Răvaşul biletulu scri-sorea).
37.  Coşulu (hornulu).
38.  Foculu.
39.  Rotele carului.
 40. Anulii, lunile, săptămânile şi (Jilile.
41.  Oglinda.
 42. Dumnezeu, pămîntul şi vântulu.
43.  Lada (cufărulii).
44.  Grinda.
45.  Mora.
16. Cobiliţa.
47.  Durcubeulii.
 48. Omenii cândîi se adună la biserică.
49.  Cocoşulu.
50.  Geamulu.
51.  Hârtia.
52.  Cartea.
53.  Putineiulii.
54.  ţ>iua cu noptea.
55.  Somnulu.
56.  Ssrugurile (poma).
 57. Oulii.
 58. Stelile,
 59. Moşoroile.
 60. Ciuperca.
 61. Cocoşulil.
 62. Numele.
 63. Umulîi
 64. Femeia.
 65. Cununia.
 66. Casa.
 67. Soba.
 68. Sorele şi luna.
 69. Ariciu.
 70. Vătraiulu scote cărbunii din cuptortt.
 71. Degetile cândîi torcu.
 72. Oglinda.
 72. Ghemuiţi.
 74. Luminarea.
 75. Trestia.
 76. Uşa.
 77. Clopotulu.
 78. Brosca uşii.
 79. Lacătulfi.
 80. Baţulii.
 81. Somnul îl.
 82. Luna.
106
 83.  Oulu.
 84.  Limba.
 85.  Lingura.
 86.  Yaza (curechiulii)
 87.  Strugurile (poma).
 88.  Miezulii de nucă.
 89.  Umbra.
 90.  Gropa (borta).
 91.  Melculil.
 92.  Fulgulii.
 93.  Plugulii.
 94.  Cuiulu.
 95.  Borcanulii de vinii.
 96.  Condeiulu.
 97.  Hârtia,
 98.  Scară la Dumnezeii, punte peste mare, ferii cu măduvă.
 99.  Pirostriile.
 100. Casa cu omenii.
 101. Oulu.
 102. Luminarea,
 103. Furnicile.
 104. Poteca.
 105. Fedeleşulu.
 106. Eu.
 107. lona.
108.  Dumne4eii..
109.  Pragulii.
110.  Cântarulil.
111.  Părulii obrazulii, ochii şi gura.
112.  Albina.
113.  Luleua.
114.  Poteca.
115.  Piua şi pisologulu.
116.  Pînza tăiată de forfecî.
117.  Vatra, coşulu şi fu-mulii.
118.  Ventulii.
119.  Drumulu.
120.  Plugulii.
121.  Minciuna.
122.  Stupulu de miere.
123.  Lingurile şi strachina.
124.  Lingurile şi strachina.
125.  Porumbulu (păpuşoiul) măcinat se <Jice mălaiii.
126." Şarpele.
127.  Aluna.
128.  Doniţa şi căldarea în-trebânduse.
129.  Scoica.
130.  Epurile.
107
131.  Scânteia.
132.  Uşa.
135. Cerulîi cer stelile, ae-rulu şi pămentulu.
134.  Pnţulu cu găletn.
135.  Lipitorea.
136.  Geamul îl.
137.  Cepa.
138.  Soba.
139.  Mierea.
140.  Varza (curechiulu)
141.  ţ)iua cu noptea.
142.  Rotele carului.
143.  Ce nu pote vorbi?
144.  Ce nu’lîi pote să’lu în-ghiţă.
145.  Ce nu are traista să’lîi pue.
146.  Ce nu pote să intre sub delîi.
147.  In frigare.
148. Ce nu pote să şe<Jă.
149. Ce nu pote să scuipe.
150.  Porculu.
151.  Ce nu se pote înţepa
152.  Cându te culci sera tîr<jiu.
153.  Cându n’aî ce să ma-nînci.
154.  Cândîi se înbată gazda dinpreună cu ospeţiî.
155.  Care se mănînă cu fome.
156.  Limba cândîi vorbeşce vorbe dulci.
147.  Limba când vorbesce vorbe amare.
158. Ioona în pînteciîe ba-balenei.
158. Muerea luiLhotîi care s’a prefăcutîi în stîlpîi de mare.
160.  Iooana profetulîi, ubt dată din mumăsa şi al îi duoilea din balenă.
161.  Lazarîi cellu învi^tîi a
162.  Eîi.
163.  Cerulîi şi pâmentulîi; sorele şi luna; <Jiua şi nopte; vieţa cu morte.
164.  Postulîi. Cândîi a ordonat lux Âdam să nu mănânce din arbore.
 108
 165.  Când este ola pusă pe elfl.
 166.  Omul este Dumneijeiî. Trei arături (pluguri) sânta Treime. Semînţa cuvântul lui D-ne4eu. Duoi-spre-<}ece seceră-tori, Apostoli. Patru treierătorî, Apostolii.
 167.  Orele. Domnul Chris-tos cu Samarinena la fontînă. Cei duoî-spre-(Jece Apostoli.
 168.  Crucea.
 169.  Aici unde staiî eu, de nucrecjimesoră şive<Ji.
 170.  Unde este valea mai a-dîncă.
 171.  piua că laptele nu lu-mineză.
 172.  Omul când este micii umblă d’abuşele, când este mare în două, şi la bătrâneţe ia un băţ.
 173.  Şese-spre-<Jece.
 174.  Trei-^eci şi ş<Sse.
 175.  Pomul tăiat şi altoit..
 176.  Tatălii cu fiică sea. 1
 177.  Impăratulii şe^înd călare pe epă, avea drept valtrap pielea mîn<Ju-stîrpitu alii acelii iepe,
 178.  Ciresa la început este bună, cându se strica este dispreţuită.
 179.  Magarulu.
 180.  Aculu.
 181.  Soba.
 182.  Gâscă,
 183.  Lumânarea.
 184.  Nuca.
 185.  Nuca.
 186.  Nuca.
 187.  Nuca.
 188.  Găleta în fontînă.
 189.  Oaea.
 190.  Degetele cu inelulii.
 191.  Foculu.
 192.  Urciorulii.
 193.  Căciula.
 194.  Sfecla.
 195.  Coţofana.
 196.  Ţestulii şi malaiulfi.
 197.  Uşa, patulii şi masa.
 109
198.   Numele.
199.   Viora.
200.   Sfecla.
201.   Dinţii din gură.
202.   Femeia însărcinată.
203.   Oile.
204.   Negura saîi ceţa,
205.   Stelele cu luna.
206.   Viţelulii din vacă.
207.   Scânteia de focii cari sare pe ori cine.
208.   Uă fată este culmea, una este uşa şi alta este ferestra.
209.   Puşca.
210.   Sufletulii.
211.   Roua, (Bruma).
212.   Scara.
218.   Quând arde uă câmpie, arde peste totii loc.ulii iarii peste drum nu trece.
214 Tusulii sub furcă când torce.
215.   Baniţa cându măsoră prin sattL
216.   Basţonulii, stelile, a-
                                             erulu şi pămentulii.
 217.
 218.  Berbecii cândîi se bat.
 219.  Furnicile.
 220.  Coifulu de la cântării.
 221.  Nuca.
 222.  Nuca.
                                    222. Lingurile din srtachină.
 224.  Pisica.
 225.  Viia.
 226.  Aculii cându cose.
 227.  Ceţa.
 228.  Fasolea.
 229.  Cercelulîi.
 230.  Mora.
 231.  Coţofana.
 232.  OultL
 233.  Coţofana se pune pe porc, cand porcul nu se pune pe coţofană.
 234.  Luleaua.
 235.  Uliulîi când duce găina la puii ca să’i înveţe a sfîşia.
 236.  Luna.
 237.  Rîma.
 238.  Meliţa.
110
239.   Ochii.
240.   Casa şi uşa.
241.   Oglinda.
242.   Raculii.
243.   Hârtia.
244.   Plugulii.
245.   Lingura şi castronulu.
246.   Biserica. Călugării cînd adună la biserică.
247.   Pepenile verde.
248.   Secera.
249.   Cosa.
250.   Ţiganii.
251.   Aculii.
252.   Ochii.
253.   Luntrea.
254.   Limba.
255.   Porumbulii (păpuşoii!).
256.   Coşulii (hornul u) şi fu-mulii.
257.   Aculii.
258.   Luna.
259.   Stupulii cu miere.
260.   Scoica.
261.   Ochii.
262.   Ochii.
263.   Sita.
264.  Luna.
265.  Fiind că nu are traistă,
266.  Curcubeulii.
267.  Gândul».
268.  Aculii.
269.  Crîngulîi se vaită că ia că<Jut frunzele tâmna.
270.  Fasolea.
271.  Masa.
272.  Braga.
273.  Grîulu şi pleva.
274.  Usturoiulu.
275.  Capulii.
276.  Capulii.
277.  Viora şi lăutarulii.
278.  MelcaltL
279.  Cântarulii.
280.  Putineiulii.
281.  Suvelniţa.
282.  Pepenile (harbuzu).
283.  Ciaslovulu.
284.  Sabia.
285.  Glonţulii din puşcă.
286.  Clopotulu.
287.  Bojoruliî.
288.  Sorele şi luna, cerulii
111
      şi pămentulu, foculu şi apa.
289.  Mânuşa.
290.  Parculii.
291.  Plasa.
292.  Ferestra.
293.  Ţîţele.
294.  Căciula.
295.  Forfecile.
296.  Puşca.
297.  Ceţa.
298.  Luleua.
299.  Morarulii.
300.  Smochina.
301.  Cisma încălţată cu ciorapi de lână.
302.  Clopotulu.
303.  Mora,
304.  Cântarulu.
305.  Scrisorea.
306.  ţ)iua şi noptea.
307.  Scaunulu.
308.  Rîrna.
309.  Găletă (ciutura).
310.  Cora.
311.  Arma (puşca).
312.  VentultL
313.  Zăpada (umătulil).
314.  Casa şi omenii.
315.  Nuculu.
316.  Gura cu dinţii.
317.  Ochii din eaşcavalii.
318.  Furca cându se torce la ia.
319.  Aluna.
320.  Puricile. /
321.  Căciula.
322.  Luna nouă.
323.  Şarpele.
324.  Curcubeulu.
325.  Limba.
326.  Umbra.
327.  Rotele carului.
328.  Cărbunii şi vătraiulii.
329.  Sprincenile şi ochii.
330.  Ariciulu.
331.  Sorele.
332.  Gândulu (cugetarca).
333.  Plugulu.
334.  Femeia.
335.  Singura.
336.  Sufletulu.
337.  Butia (boloboculu).
338.  Ghiotulu (grasulu).
 112
339.  Pieptinile.
340.  CurcubeultL
341.  Sfredelulti.
342.  Luntrea.
343.  Soba.
344. Mămăliga.
345. Raculu.
346. Litera A.
347. Rece—cere—ceru
                % academiei * ROM