W

  PARALELISMU
                             între
  DIALECTELE ROMANE
                                 Sau
,SI ITAMANU.
 FbRMA ORI GRAMATICA
m
        ...... ..... ae»~i
                           BUCARESCI.
                       In Tipografia Iui I. Eliade. 1841.
✓
I
Wfcă? *lr
 • FAR ALELISH1U.
     ÎNTRE LIMBA RUMENI» Ulî ITALIAN!?.
        in Nsmer?,i 53 a a Uvrier* a xi Rynnbnesk clin am a î83t) s’a btjza! yn diaAor între yn Ryni/bn mi ItaAian amimdoi si)* tem, amândoi £ix aî natyrex mi            aAte kynoijiini£e de ki>t
     aAe ongeeteAor de i>nti)ia tren vin jji>» An este doi) AiniBx sa* mai sine diaAekte SYnt yna<, mi n*av aAti) deosesire de ki)t aneea ie a nitit £ane kyAtyra în nea itaAiani> nrin aytc* rii si)î 3 mi nrin desimi ne a* AYat ex in kyAtypa AimBii nonoi*YAYx itaAian. <|>irei|ie ki> Rymmiix ay senii în Dania ky Aimsa nonoryAYÎ itaAian 3 mi deoseBirea nronyni^iex ne se sede în deosesiteAe nrosinipx aAe României sav Daniei rnr

I
    este aAta de ki>t ka» koAonme Romane în Dacia n’ax <Fost din yna mi aceeamî iirofiinijie a Italiei. Kx mxAt maî anroa-ne am ^ost noi Muntenii de MoAdaBÎ, (kx kare tot d’axna am $ost în dese koinxnikaijuî,) de kid; Romanii din Macedonia , mi kx toate acestea sedem în aceste doi? noroade mai aceAami diaAekt sax nponxnijie asxnra axî e, b, m, n, ♦£, în r, y, k, gn, x. "Ns noate nimeni skoate de aci de ki>t ki> noroadeAe itaAiene statornicite în MoAdasia mi Macedonia, ax #ost say din aceeami nroBinijie a ItaAÎei say din urc* Binijii oart-kare ce BopEÎa aceAami diaAekt.
      Ryni'bnii din Macedonia kx Rxinimii de dinkoaci de Dx-m>re foarte nsninn rexanie ax aBxt între srine 3 înt'bmxiA'B-rÎAe Aor ax <£ost aAteAe kx aAe noastre: ne AÎmna noastre a m>m>dit’o cea SAaBiî, mi xnrxreask'b ne a aof cea rreceaski>, mi txrceask'B, noi am nriimit AiteriAe SAase$ eî ceAe rreceijii; m a a: Kx toate acestea Bedem kij anri>ndoi> m>ri|iAe, din tatb în fiix axmbstrat aceAami mexanism aA Aimneij de xnde sese-de ki> toţii kx aceAami mexanism ax Benit din ItaAia, ki> o asemenea AimBB Bornia ne atxncî tot norodxA ItaAÎei ( în ki>t nentrx ceea ce se atinge de skeAetxA xiniBei ) mi deoseBirea AiniBei noastre de cea de atxncî a ItaAieî, nx este aAta de kiit ceea ce ax nxtxt addxce niiţie rirefaceri de doi» mii de ani anroane; un deoseBirea Aimcii noastre de cea ItaAianc» Aitera-rrb din zioa de ast'bzî nx este aAta, de ki>t ka* a noastrii a remas în starea cea d’nkbix ne ki>t a nxtvt si> o i|ie xn norod nrirc* nit yde soarta» mi întbmnA'bri, mi cea itaAiamb issitii ninia» Aa o Breme de mxvteAe nM^Airi a ac Bar nari aof, aîncenxt de atiitea Beakxri îokoacî a se kxAtiBa nrin axtorii mi noen;iî sin, Aceiţiî skriitorî xnx\ ’ia dat nroBinniaAÎsmeAc saAe, aAtxA, AatinismeAc m>strate în dia\ektxA sbx , mi to%î în-nrexm» «’ax slut a o <£ace aceea *fe este in zioa de astăzi,
    Aimca Iloeziei, Amina Mvziniî, Aimca TasiAor Metastazii-
    Aor, III 'I A.
      De ne nom syi mm!» as Dante, Bedem myAijime de zinerî în Amina sa, say a BcakyAyî s by, înfcokmaî rymi>nei|iî, nrekym loco, foco, omo, hfia. îa Aok de luogo, fuoco, uomo din zioa de astăzi. De se sa nriniBAa nine Ba în ItaAia Ba ayzi hiya-&ime de noroade nronyniî'bnd kyrat pymi>nei|xe toate zine-riAe 'ie ay în sine ne u, ne kare aytoriî ItaAianî, ka sa/ini anronie Aimsa de nea kAasiki> a ItaAieî, *a ay skimBat în o, snpe niAda> zineriAe: nome, fronte, monte, ponte, morire„ synt noroade în ItaAia ne Ae nronon&i> ka noi nume, frunte* munte, punte, murire (şezi mi DiksionaryA ItaAian). Urc-nynijia Ayî u, este foarte Beke, ini ny o nytem sokoti ka o nrt> Panere a întrbmnAT>riAor ne ay trekyt nreste România 1.
      De ne Bom syi în anii nei maî deirbrtaiţî, Bedem Aimsa ^ranijezij say raAÎkij ki> ini în konstrykijie ini în ortorradne mi în nponyni£ia AiteriAor e mai anroniati> de nea itaAiairb j Bedem: teste, nostre uuia. îa Aok de tete notre din zioa de asti»zî. TaAii dar n’ay yrmat aAta de k-nt st/iiiî <£akT> o Aim-
      1 ‘tnsymî în Aimsa AarpyAYi Bedem adesea nre drbkMdy-se o, în uţ adiki) Eedem kl> ne ea ne nor o dy a d?i>nca în de oBifie, Aiteraiiii ItaAieî Bekî o d?i>nca în narte, ka st> #yri> de mono tonie. Ancasti» skimsare a Ayî o, în u, mi sin *-aer.sa, o Bedem mi maî Beke Aa rrenî : Ionii zinea msvos vvgos în Aok de ţiovoe voaog mi aAteAe. Se ipie ki> Troienii, era yn amr-sjek de rrenî dorî, mi ItaAia de amiaza zi se zinea Frenia ipare, ynde Ai>kyia noroade lone, Ama dar Troienii kyEneas av Benit 111 ItaAia ky AimBa aop kare s*a drbkyt sna kYAimsa AokyAyî, ne d?i>n ca ne o, u, mi nonoAyA itaAÎan n’bn'n in zioa de ast/bzî dirmreym> ky ItaAianiî say Romanii din Dania (noi) n^str^m nronynnia Beke a momiAor noipri ne Aor maî Bekî , ne kare Aiteraiiii Laniy\yî mi ai Itaiiei moderne ay nred>T>kyto noate nentry esTonia say ka si» l'akij o atiki> a ItaAieî.
4
jb i> chne a domnitoarevor aof Romani, kare se Re de kh se iiFonynna ^ireijie în deoser»ite kinyri dyne deoseuiteAe nro-«inuiî . He diaAekt ay imitat FaAii? snye cine se ba $i okynat desnre aceasta $ noî însi> Bedem ki> nrintr*yn îut'bmnin ne înnoim ky damniii asynra nronynniaiijeî ayî u, j, mi o. fn iuta» te Aokyrî noî ne a Aatin îa nronyni£rbm âi, nrekym aintje ^
ATJNTE, FAIMA, FAIMA, PAINE, PĂUNE, CAJNE, CAIIVE, III U A; Îîl -
imAte Aokypî kin» raAiî îa irponynij’b asemenea ai: nre kym,
AMARE, A1MER, CRARUS, CLAIR, PARIS, PAIR, 111 fi AI              ^
   He j, ne kare ItaAienii, MoAdoBii mi Romanii din Macedonia ^Aav transformat say îa nroiivni^n ka ge, (îj) (jjraniy ~
7.iî mi noî Mvnteniî, Unryrenii mi toate k'BPţUAe liisericeipî îa nromnii'nm tot intp’yn kin, ka ne ge ceA sârb*
   Ile o Aatin, ^rarnezii mi noî mai des îa nromnirhm ka u, mor ir e, murire, mourir, potere, putere, pouvoir, volere, vouloir m c a:   Ama dar se sede ki> daka synt nt-
roade în ItaAÎa ce nromnijT> ne o kau; daka FaAii îa nrc-nynn'b în myAte Aoksrî as^eAj daka noî Romanii îa nronyn-:y:*bin as«feAj ^iioiia Ayî ny este yn ef£ekt aA înt'bmnA'briAor Daciei, ci ’mî are IncenytyA însymî din sînyA ItaAieî, mi noate însymî maî denarte, dyrie kym s?a arătat în nota de sys*
Uli iar daka î v Bedem, astăzi în kcnciiAe aytoicAor ItaAi- «
                                        F m            .         î
enî , este ki> ei ay Bpyt sa> ’mî anronie Aimna de diaAekty \ ceA kvAtiBat aA .LaniyAvj eekty 5 este întokmaî dyne kym ay cerkat stj’a caţie în AiniEa noastri? r^nosanii IorroBicî,
Maior mi aAiiiî, kari ksnoskyseri> foarte îşine drymyA ce af $ost Ayat aytoriî ItaAienî.
   SyBstantifiiî iar cei ryma>nei|iî ki> $ak îa nyminatis ka în ai> \atiByA Aatin, aceasta m este o nrekacere a eremi^ ka? zicem noi : jqe, vii^iw, bojnitate, în Aok de jupiter,
•nus , nonit as3 aceasta mise nare ki> este mai eekiy de            %

«li
                                                                                     I

k
S*
5
diaiektvA LailÎTATi, ai kEria actori naay fEkyt aAta de ki*ţ se s; m dyiie AiniBa kyAtiBatE a Preriei ne kare a^ tra-dys’o ad litteram , dind materiei itaAiene formE rrencaskE AiterarE» De yiide oare Bine an est întEinmr, ka Aimna rre-noaskE nomrAan> se fakE nominatiBeAe neritosiAaBiAor în tokmaî ka akyzatiBYA iiAYrar, ne are o asemănare ky ţenetisyA, ne are o asemănare kyaBAatiBYA? Toata» Frenia de mii de ani JironYiiţE, J Tthaxae, o aqyQvras , 6 xuyaxas uinA: în Aok de 6 Trirag, o aqywv o xJ^ceg • mi iar toata* Tren ia nronynţE al fixoais, al fisais , al âo^aisl, în Auk de al fisaat, al fişai al d6£ai, sav mai cine în toata* Frenia^ asfeA ay kyAtÎBat apterii Aimea nonoFYAYÎ, skyptEnd nyminatiBYA, syn kare se înf x-ţimazE OmyAyi toate oE*jteteAe, mi Aynţind neAe AaAte kaze ka si* arate îritxmJiAEriAe say ky adem*rat kazeAe ne se not întjbmiiAa fiinţeAor, AESEnd rEdEnina zinerii ka re-nrezentaţie say ikoain* a ideei, mi terminaţia ka înta*mnAa-re ne noate anca. AsfeA fane Loţika kEnd ia în nerneta-re ori ne Avkrv, asfeA fane arta kEnd ia în niEnE materia, asfeA av f Ekvt aytorii kEnd av Ayat a kvAtÎBa o Aim-be* av nys toate eAementeAe ei Aa AokyA Aor * av skyrtat, ay adEorat, av îndvAnit, av asnrit, mi nentry fie ne ini av dat kyBÎntYA, s’ay svnnys întreiiii mi sEnEtoasei geydikEţi. A zine dar nyminatîBYA ka aBAatisvA konBenţionaA ny este iarE o nrefanere a întEmnAEriAor Daniei, ni o tradiţie dinţaţi* în fixy foarte Beke, în ki*t noate nine sa zine ki*: bojvitas este format din bobita-te, ateiidyse rEdEnina boivita, ka se însemneze ideea, mi desni*rţindvse terminaţia te, ka se arate kazyA. NominatiBYA, nymai ka reAatiB kEtre neAe Aate kazv-ri, se noate nvmi kaz, kE'ii în firea avi ny e kazv, e ikoana ideei, kym se îofEţimazE ea EntEcami datx, mi de ani înainte innene a kxdea in deosesite reAaţîi mi îritxmxiAxri, Ama
  6
dar skriitorii Aatini, ka si> «£akb o Aimih» rersAati> kare st> noate inerte de m'bn'b ky Aimna FrenÎAor kvAtiBati>, n’ay fi>kyt a\ta de ki>t ay tras nidimina din zinerÎAe synstantiBe aAe norod vati, uri o av nymit mi întreByinijat de nyminatiB, ka sinryr'b în stare ky kare si>nytem nymi say a în^iiiijma o idee o are-kare Aa nea d’iintmy a ei issire în simixiriAe omyAyî \ ka sinryr*b mi a decoraţii nominatiBi>. *Ie nediki» oare ar addyue înijeAesyAyî ki>nd, Biindv-ve în kan skriitorÎAor romii-ni din zioa de ast/bzi st> se ia dyne AimsiAe Beki mi si> ’mî £âki> kazyri, ar traije rijdimina, boinita, din bojn itate, mi ar ziue: aueasta este o nonita însemnaţii, e$ekt aA soni-t i>ij i i, Boniti>ii;iî, ne Bonita , de a a Bonitate? dar sşAte Beakvri, aAte rystyri ne Bremca kyAtiBbriî Aimsii Aatine, aAte Boakyri aAte rystyri în zÎAeAe noastre,
    Brimd a BorBi desnre materia mi #orma AÎmBei ronrb-ne mi itaAiene, mi ari>tiîîid ne aminidoii, n’aBem a $a*ie de ki>t yn BokaBYAar de zineri, mi o nreskyrtare de rrama-tika auestor doi> Aimni.
    Aueastii Aykrare de o dati> ky sine «a ari>ta t£ie-kiii*yia o idee Arbmyrit'b desnre 'fireaini $iinn;a Romi>îîYAyî, kare, ay> krvriAe natyreî, AykryriAe aA kiiror $eA ny nere ky Beaky-riAe, eA deAa înnenyt Ae a nymit as1?ga kym Ae a ayzit deAa «iei d’iint'My nurinixi ai si>î kari ax deski>Aikat în Dania, BokaEYAarxA, auesta Ba trakta desnre Om, desnre treEy-inixeAe axî, desnre natyrii mi eAemente, mi ar ştiind ki» île-mTiîîTA BoFBei|re aueeanii AimEi> ky itaAianyA în AykryriAe ne niui ynyA niuî aAtyA n’ax nerdyt din Bedere, Ba da o nriuinij ase nxtea a&ia istoria #i(-ki>ria ziueri streine, a knria origini» ny a$Ai> în AÎmBa nonoryAyi roman . ReAijyria RomimxAyi di» zioa de ast/bzî m este aueea ky a UonrhUTAYi din tinuiii a vi ^i’iero mi BiriyuAiej arleAe ay de-
t
7
i
%
*
i
ki>zrt, meinemxrxriAe Ae*a nercht mi a î BT>jpit aAteAe de as aAte nanii 5 îi nomenkAaltYFa acestor ospeţe, RomTjnxA din /ion de astăzi are aAte Borne* întrerxinneazi» aAte nvme.
   Iar în k*bt nentrx forma sax rrT>matika AimBii FTiirbni-Aor de dinkoanî de Ihn-bre, B'bz'bnd ki> este mai tot aneea kx a neAor din Macedonia, kxnosk’Mid Borijipa fermeior snre ada deosesite nxanne, ideiAor, mi mustrarea xoqf nar-tikxAe mi terminalii!, r'bm'biniţie a xneî aimse sintetice strânse ini nersoase $ Bom şedea ki> sinrxrî) Aimea romi>?ieaskrb din toate AimBÎAe sxrorî de ^amÎAÎa Aatini» a irbstrat mai mTAt xarakterxA xneî AÎmBÎ kxAtifiate oare ki>nd ue ’inî asxt kazYFÎAe saAe. Hli ki>ud ItaAiana cjiranneza SnanioAa ar <£i asxt soarta Romanei de a rmirimea nekxAtiuate mmi) astii* zi, din toate atxmiî Romana ar d?i £ost nea mai mare mi mai Eorâtin Kx toate ka» mi astăzi, syroriAe saAe o în» trek în xaine iar nx în trxn. Sinrxri> Aimna romani) ni>s» treazi> mi ti>ria, mi simnAitatca , mi eraAitatca, mi AÎnerta» tea, mi ener\ria Aimneî Aatine• Romanii sinrxrî maî Bor-Besk mi Bor sorni kx tu, mi în nxma>r sinrxAar ki>tre a doa nersoanij j ei sinrsrî ax mustrat din Aatina deoseeirea axî a a stjx mi aA axî, a a eir, ei maî ax vrbmrbwinrb de kazxrî Aa nronxme mi Aa sxBstantiBiî mi adgcektiBiî d?emeeiţiî \ eî sinrxrî ax o AimBij, dxne ksm am zis mi aAti> data>, si> Hoat-b zine: omenime mi omenire, dxmnezeime mi dumnezeire, r ekxnoiţi iniji) mi rekxnoaiţiere, zx-rr'bBie. zxrr'bBeaA'b, zxrrasitate, zxrt>bi mej no* uiAitate mi nosiAime, gexnie, gexnepe mi gexnime, m n a : d?ie nine kxnoaiţie deosesirea anestor terminardi ka ne<f>eA de nxanije not eA© si> dea ideiAor, mi ki>t sxnt strane de dmiseAe ueAe AaAte sxrorî 9 sinrxrî Romanii not mi ’mi ax Aejycpfit ka Aa tot infinitissA st> noatii nxe artikoA mi
I
8
si> ’a *fajcrb sxBslanliB. Toate înnreym> aneste fusTiuiri ut .ie are AiniBa ^ranjiezi», itaAÎairb tui snanioArjb, Acestea <£ak skeAetYA AimBiî^ mi skeAetyA AÎmBii noastre e mare, e kia-sik. Deai ei BGakyriAe, Daniji, Tasi, Metastazii , A Adieri, mi Bor Bedea BcakyriAe ne bof $ane dintr*i>iisa, Skoap'i^ uineBa din $ramiezi» itaAiamb mi spânioai> f termenii ipiir.-&eAor mi arteAor ne af Ayat din Aimna rreneask^, skoapi> mi BorBeAe ne af Avat deAa aAte ţrente, mi Ba Bedea de not st> rijnr.be kv kanitaAVA mi destoininia ne are a imn a iion -fyavi roimm.
                               §§
   In nartea au casta Bom bopbî desnre materia Aminei rc~ nn>ne mi itaAiene $ mi £iind ki> este tot aueea dvrie kxm se Ba Bedea5 ka si> $im konsekvenijî, eom în^buima mi nenea ronrbneaskii nrin însyrni materia ei, adikb Bom ari>ta nor -neAe rymbnejpi nrin Aiteriae tot ueAe rombiieipi Beki are stnjmomiAoF noipri.
   Sure a nrerbti Aa aueasta ne uititorii noipri, eom a-r*bta aA^asetYA rymijnesk korbsnynzijtor ky ueA svae din zioa de astăzi ky kare se SAygeesk romanii de osipe.
a B   B r    8   3X 3    î   K a m n o n p c      
a b   ¥ S d  e   j G>z)  i i (c,k) 1 in n o p r s 
T <î> X * eh iS  U UI    ip                  li ¥ 
t f   ch     i î c §     SC              (t>s) se 
9
   '             ‘ Regule GENERALE».
   â £ 6, mi o, se uiteipe ka i»; î ka 25, o ka oa, <J ka z, e, % ka n, ş ka ni.                . ■ ‘
   c,   înainte de a, â, e, î, o, u, mi de konsoane, seuiteiţie ka (k) înainte de e, ir se uiteipe ka (ne): capa, cântare fâcendu cotu, curend, faci, facej kanv, kamtare, fakimdY, kotv, ky* rrmdy, #anî, $aue.
   g, înainte de a, â, e, î, o, u, mi de konsoane, se niteiţie ka (r), înainte de e, i, ka (p) kym: gaură, găină, spârgendu, gîde, gondolă , legu , lege, legi; rayr'b, nuni», sm»rri>ndy, rîde rondoAi), Aerv, Aepe, Aei/î.
   fnsemnare, c mi g kamd înainte de e, mii, se uiteipe ka r. atymrî ia yn (h) kym: chelu, chiaru, ghemu, ghimpe, ghiagâ-, keAY, kiary, remv, rimne, riaipb.
   se, înainte a, â, e, î, o, u, mi de konsone, se uiteipe ka: sk, înainte de e, mi i, k& (ip) ksm: scarâ, scăpare, scîrbâ, seopiT,
scutire, nasce, scie^ skari», skmiare, skîrBb, skony, skYtire, naipe, ipie»
   însemnare: sc, k'bnd înainte de e mi i se uitejpe ka sk, atymiî ia yn ,(h) schelă, schinteie, skeAb, skinteie.
                                  Modificaţii
   în materia $ay EorneAe romMeipî se boi* aya în narare de seama» skimEbriAe saY modrfikai|iiAe Yrmbtoare:
   NymeAe, Berna mi nartiipneAe kare în itaAieneipe se s^îrmesk îa o, în romimeipe se sluriirbsk în tr, nrekym: locu, focii, huna, rogu, câhtându$ loco, foco, bono, rogo, eantando •
   Însemnare; La Bersi mi nartiţpiie, itaAienî ar m»?-trat mai Bine nronYnipa Beke a diaAektyAyî Aatin 5 ar mine însi», dyne rer?Aa de a Aeirbda ne (s) deAa r/nr irMejiii mi
                                        II

10
ne (m) deAa neutre, rn*stra>m noi mai Bine nronynrua, terminîndyAe în u, snre niAda* locus, digitus, albuş, fa*ra* (s) rema*iî: locu, digitu, albu $ mi foc am, sin uni, coliegiun, #a*ri> (m) rema*n focu, sinu, collegia mTiA.
   o, Aa mi^AokyA zinerÎAor, ka*nd este skyrt în Aimna ita-Aiana* noi îa na>stra*m, dyne k*m am zis ka mi aAte noroa-de aAe itaAieî ka u9 krm: nume, putere. iii*ia: ka*ud însă* în itaAieneipe este Aynr, noi nytem sa* o ipim mai Bine mi de ka*t însyinî itaAian^A, kami îa nronynţ|i>m ka oa, sar 65 kym; morte, sorte, forte, noiAezmem moarte, soarte, foarte, sau morte, sorte, forte.
   Însemnare. Este Brednik deEa*rat de seama*, ka*itaAÎe-riii ny intreBiriiineaz'b ka mi noi Aa skris aknente§ în dik-sionare insa*, ka sa* arate nrosodia se SAygea*sk ky aknentyA askyyit (') nentry ana*sare mi ky aknentyA nymit nirkon-#Aes (A) nentry ana*sare nreAynţiita*. Eaije «line Ba Boi de seama* ki> ori ynde în diksionâreAe itaAiene (o) se arata* drent Aynr ky nirkompAes, noi romanii nretytindenî îa nronyn-na*m oa. Aneasta* narare de seama* sa* o $aka* ninena în-symi în Aimsa roma*na*: ori ynde o, se a#Aa> într’o onorsa* oksitona*, daka zinerea se Aynţieipe ky o siAaBa*, mi o, na*strea-za* asynr jbmî ana*sarca, atynî se #aTie oa, iar daka nerde a-na*sarea se «fane u, kym: sbory, snoan, sByrat$ mory, moare, mffcity, mi iar sine Bersa: moaie moi, moara* mor 15 molie mi mo la, în diksionâreAe itaAiene se Bede molie, mol a.                                 ^
   d,    itaAÎan say Aatin, noi îa nronynna*m ka z, sar d$ krm ţlicu «Jeu, dico dejisj ne 1 yne ori îa skimBa*m în r, mi a\te ori îa imnrnemy în i, kym sale sare, sole sdre. lepre iepure?
                                                                                11
voglie voie (i). -—De imAte ori moi îmxmiem în i, mi ne însymi între noi$ nrekvm în Aok de pună ueA moAdan mi transiABan, noîziuem hyb; asemenea mi toate ntmeAe muritoare itaAiane terminate in ojye noi Ae fauem îq.oiij kym: stigone strigoiu, nasone nâsoiu iiiua-:
   e,    a aţin sav itaAian adesea se skimmb îu romijnei|ie în i sav î cum: gengia, veneno, tenerezza. mente, dente, ven-to: gingie veninu, tinerele, minte, dinte, vîntu, mi sine sersa: digito, ginocchio, gemito^ degitu* genuche, gemetu.
   qu mi c, itaAian mi Aatin noi Ae skimE’bm adesea în p, iirekxm quatr u patr u, aqua apâ, quaressime pâre-simi; pe ctus peptu,—-pt, itaAianii îa fak tt: lapte latte, peptu petto, copte cot te \ ne mn, îa f ak nn: somnu sonno. qu, Aa nor neAeyr motoare se uiteijie ka ne: aquesta a -
quela, qiiine, que, cinqui: acesta, a u e a a, ui ne, u e , u i n u 1.
   Aueste modifikaiiiî ţieneraie ne bqp SAygei de normi> Aa toate BorueAe din BokaEYAaryA Yrmi>tor.
                                  Observaţii
   I. B'Bz'wid uine «a BokaBYAarYA yrmi>tor, de sa fi rombn si» dy’a kritiue ni>ni> kamd ny Ba uerueta fie kare bopeI) kvni se ziue în fie ue nroBinijie rom'bneask'bj nentry ki> ev aui nyr f ak yn BokaBYAar Eykyreqienesk, ui romi»nesk*, adikTb bofy si> zik, ka mynteneanyA si> hy geydiue BorneAe, n a a n>, k ya -nani, farina?, raAÎn-b, ne kare dymneaayi s’a osiunyit aAe ziue: pani,, b i n o b a t, f^inij, i> i n i> $ aYZT» mi maî
   1 fn mvAte Aokvrî iam> noi ne 1 Aatin îa ii'bstr'bni mtrer în sreme ue italienii îaîmmoie în i3 kvm : place, plânge pliniij pi ace, £iange? pieno.
V
12 >
  denarte kvm zik ţieÎAaAţţi oameni tot de o nanie ks di>i;-ss'A» Asemenea mi MoAdaBVA sb nv gtvdiue BorneAe: mMe-Aar, ynkn, tvpnv, nrYflT, m n a :         ne kare dvmneaAvi
  s’a osiravit aAe ziue xasan, mo înv, Bainki, nerge, Iar de Ba r£i uititorvA itaAian, sav itaAÎenist, sa> nv gevdiue ziueriAe* eitade, lac o, loco, o mo, turn o, ne kare s’a c-Biunvit a\e şedea nrin k'bripAe moderne: c i t â, 1 a g o, Iu o g o, u o mo, torre, imn'b krjbnd nv na uerueta, daka nv kvm boi -uesk mi în aAte nroBiniiiî aAe ItaAiei, daka nv k^rijiAe ueAe mai Beki italiene, în kai diksionareAe \ieneraAe aAe Aimnii aueiţiia.
    II. fn kiite Ba Aokvrî (nv în mvAte) se Bor şedea iari> vneAe Borne kam krbzvte din nea d’^utniv a Aor însemnare, nrekvmi tîneru tenero3 inimă anima, lângpore, langore et( 3 aueasta însi> nv este o Aeţiivire, ni vn naraAeAismv, mi tit vvA aueiţiiî skrierî Ba $i destvA a asate de a a dnnsa ori »ie €eA de kritiki> în keAVA dem>rtTbrii sav anroksimanieî înijeAe-svaki ^ie-kiiria Borne.
    HL Hea inaî de kametenie Bi>rare de seamrb Aa kare înfiît ne d?ie-kare nititor a se onri este si> uemeteze kv Avare aminte $it-kare desniirnire a vrm'btorvAvî BokaBVAar, mi î Ba şedea ki> RoimmvA nimik n’avitaf, ni ni a skimsat din Aim-j ]*a momiAor st>Î Aa AvkrvriAe ne n*a nerdvt nini o dati> din \ Bedere 3 Ba şedea ki> desni>rijiriAe desnre Qmv mi treEvin-UiAe avi de anroane, desnre natvri) mi ueAe trei rirate aAe ei, desnre nvmere, svnt maî întregii, în Breme ue in aAte desn'Bruirî: desnre reAiţiie , arte , meserii, mei|iemxrvri a mustrat nvmaî aueAe Borne kare înkiee skeAetvA Aor 3 iar BorneAe ne arati> annbrvnteAe sav nvann,eAe vneî arte sav meiţiemvr ne nv 3a af kvAtiBat, sav 'a av Avat deAa streini > aneAca a© are streine. Âs#eA Ba şedea uine Ba, sure niAdi^
13
în desnnr nirea destre ReAÎţiie: zev, krediniţn, Iede?
Aeije, kry^ie, aAtarv, Aa^di, nnkat, nir^n, dia-boa, ini de ani înainte ka sn îmiiAe snaţîÎYriAe ky amnryn-teAe ne tresyesk în aneastn desnnripFe, amnrxnte kare ay Benit ne yrmn ky întrydyneFea knrnjAor SAane î .1 niserikn , atynnî Bezî ne RomnmA SAy^tî n dyse ky: s a a b t , m i a o s t e -nie, Benernie, otipnie, înnA:
   Asemenea în* desmbrijirca nentry armie, nedem: arme, oaste, soAdat, kn nit an, naB^z-b, arkv, 1 a nne, Bataie, Aint a, sincere, nane; anestea idei genera Ae, idei ne nx Ae noate nine Ba nerde, knnî nynerde ninî os^eteAe, aYrn-mas ky nymeAe aop *, kr neAe ne ay addys maî în yrimb în-t'bmnATbriAe say kreijierea orî deşkreqierea artei, în aneAea Bedem: karaYAn, rasBod, nymkn, Eariomtn m n a:
   IV Borsind desnre materia Aimnii, adynnm în anest bc-kasYAar maî toate BopEeAe simnAe, de rndnninn mi de nn-tnea treBYinipj, nre A^nr-b kare se maî adaom mi aAteAe derinate say komnyse, Brnnd sn arntnm kym, mi în komm-nere mi în dedynerea BorneAor, ancste don AiniBi ay maî a-neAcamî nrenoziijiî mi terminaijiî, kyin mi maî aneAam kin de a dedyne o Borsn din aAta. La sfîrmitYA BokaEYAapYAYi num Borsi maî ne Aarr asynra îmmYAjjiriî ternii ni aof fn-kn.d din fie-kare rndnninn o famiAie de Borne.
Ii ALIENESCE
              mano
                                                                  Romanescb
                                                                          I
Omu              aomo, omo     
femee        doiina, femmina   
fetu         feto              
român u      romano            
peru de aude capello           
peruca           perrucca      
fâgâ         faccia            
figură       figura            
frunte       fronte            
temple       tempia            
ochiu        occhio            
lacremâ      lagrima, lacrima  
urecliie     orecchio,orecchia 
nasu         naso              
nare         nare              
nări         narici            
mucu-ei      muccio            
mus tacă     mustacchio        
bucă de unde bocea             
bucâturâ         bocatura      
gură         gola              
dinte        dente             
gingie       gengia            
limba        liegua            
cerbice      cer vi ce         
umeru        ornero            
suhţiorâ     ascella           
peptu        pctto             
siuu         seno              
b racii      braccio           
114
mana (i)
palmă       palma
pumnu          pugno             
degitu         dito, digito      
unghie         unghia            
cdtsâ          costa             
fie atu        fegato            
plumînî        polmone           
fiere          fiele             
venin u        veleno, veneno    
buric u        hellicc, umbelico 
stomachu       stomacho          
vîntră, d’unde ventra            
    vintre                       
beşica         vescica           
rinichi        reni              
dosu           dosso             
--- ru         colo              
spinare        osso del filo     
genuchi        ginocchj          
pulpa          polpa             
picior         pie, piede        
pasu           passo             
fugă           fuga              
urmă           orma              
talpă          talpa             
călca iu       calcagno          
sânge          sangue            
urdore         ordura            
sudore         sudore            
meduvâ         midolia           
pele           pelle             
   (1) în cariile vechi se vede mâner. « mântile mele fecero orgami, si dt* gitele mele alcătuire saltire.»
                             ( i 5 )                               
carne         earne                      amor u * amorr, amor      
vine          vene ■. ■          tinerece       tenerezza          
nervâ         nerv o                    plăcere piacere            
osn           osso '             sufferinca     sufferenza         
nume          nome *.                    durere dolore             
titulu        titc io            plaffâ                      piaga 
                                      trist egâ tristezza          
                                 furie                       furia 
inima         a lima ;                   spaimă spavento           
suffletu                         dispreţ u      sprezzo, disprezzo 
spirtu        spirite, spirto    turburâmînt    turbamento         
simţu         senso                       somnu              sonno 
veţlu         vista              visu                        sogno 
auţlu         udista                    virtute              virtu 
gustu         gusto                     virtute                    
mirosu        odorato            bunătate       bontă, bonită,     
tactu         tatto , :*'■ V "   *              bontade, boiiitade 
foame         fame                       bunege bonizia            
nesaţiu       insaziabilitâ      răutate dela   malizia            
sete          sette              reu                           reo 
boce, de un-  voce               răpire                    răpi na 
de bocire-bocitu                 dreptate de la giustizia          
vorbă         verbo              dreptu         dritto             
plânsu        pianto                    adeveru             verită 
rîsu          riso               înfrânare      infrenare          
suspina       sospiro                   desfrău sfrenamento        
gemetu        J gemito           marghiolie     marioleria         
raţie de unde ragione            minciună dela               bugia 
oraţie                           miniţire       mentire            
minte         mente              beţie de la    imbriachezza       
cugetu        pensiere                     bere bevere, bere       
voie          voglia                     spurcu spore o            
dorinşâ       desiderio                 nebunie             pazzia 
judieatâ      giudicio giudieato sortă sorte    sorte, sorta       
sciincâ       scienza            parte                       parte 
bine           bene         scufă         
rea            male         velu          
miserie        miseria (    conciu        
june           giovine      peptine       
viaga          vita         brâgele       
sănătate       sanitâ       scarpe        
întregime în¬  interezza       pantofi    
tări me                     inelu         
lângore        langore      cingetore     
friguri        febre        umbrelă       
tuse           tosse        acu           
colică         colica       forfice       
rîie           rogno        furcă         
balsamu        balsamo      fusu          
morte          morte        firu          
repausu        riposo       ghiemu        
remesu         rimaso       nodu          
               II                         
faşâ           fascia       pane          
văşmînt        vestimento   apă           
înbracâmînt de la           farinâ, făină 
braga          braccio (in) vinu          
câlgâmînt      calzamento   sare          
calge, ciorapi calze        prânzu        
călguni        calzoni      îmbucătură    
câmaşâ         camiscia     cina          
legătură       legătură     dejun         
mânicâ         mani ca      ajun          
mânecari       manicini     legume        
mânuşa         guanto       merinde       
mantâ-le       mantello     grăsime       
mată           manto        untu          
teaşcâ         teşea        seu           
buzunar                     supă          
   seuffa
   velo
   concio
   pettine
   mangilie
   scarpe
   anello
   cinfcura
   ombrella
   ago, aco
   forbice, forfice
   forca
   fuso
   filo
   ghiomo
   nodo
   III
   pane aqua farina '' vino sale prănzo imbocatura cena
   colazione
   dig:iuno
   legume
   merende
   Iar do
   unto
   sevo
   sapa
No 2
stufatu     stufato          
salată      salata           
friptură    frittura         
pastâ '     pasta            
piper ;     pepe             
uleiu ‘     ^ oglio, olîo    
o getu      aceto            
bere        bira '           
lapte       , latte          
zeru        siera, siero.    
            IV :             
stremoşi    antennati        
Familie ,   famiglia         
tata        padre            
mamâ        madrej mâmraa    
. bârbatu   marito           
sogu        cojuge           
consorte    consorte         
muiere      moglie) mogfiera 
socâ        cojuge           
nevasta     *---             
sogie       ---              
eonsortâ    consorte         
cogî        coajugi          
părinte     genitore parente 
fi iu       figlio           
fiică) fiie fi glia          
frate       fratello         
suror       sorella) suora   
socru       suocero          
socrâ       suocera          
ginere      genere           
nuorâ       nuora            
uuchiu        zio            
nepotu        nipote         
cumnata       cognato        
văru          cugino         
văru prim aru cugino germano 
moşu          avo            
vitrigu       patrino        
vitrigâ       matrigna       
fiiastru      figliastro     
nunta         nozze          
mâritişu      maritagio      
însuratu      maritato       
măritată      maritata       
veduvu        vedovo         
cuscru        compare        
cuscră        comare         
comarâ (muntenii) ---        
vecinu        vicino         
              V              
casă          casa           
scară         scalla         
portă         porta          
uşa           Uscio          
cameră        camera         
sală          salla          
fereastră     fanestra       
unghiu        aogoîo         
chiee         chiave         
verigă        verruca        
curte         corte          
masă          tavola         
coperiturâ    coperta        
vasu          vaso 5         
( 18 )
şervetu    salvietla       Iunie        mondo        
euşitu     cottello        ceru         cielo        
furculiţă  forchetta       sore         sole         
tasu       tazza           lună         luna         
jborcanu   fooccalle       ra<Je        raggi, radij 
luminare   lumi era        stele        stelle       
candelă    candella        lumină       lume, luce   
torşâ      torccia         umbră        ombra        
scergaru   sciugatojo       întunerecu  tenebre      
câminn     camino          nori         nuvole       
câpisterie capisterio      fulgera      folgore      
sâpunu     sapone          ploie        piogia       
focu       fuogOy foco     secetă       sic cită     
flacără    fiamme          roâ          rugiada      
schinteie  scintella       nea (zăpada) neve         
cenuşă     cenere          grindină     grandiue     
cărbune    carbone         negură       nebbia       
teciune    tizzone         brumă        brina        
grâtaru    gratella, grata ghiegu       gelata       
căldare    carldaro           geru 1    ffelo        
funiu      fummo           aburi        vapori       
funingine  fuliggine       vîntu        vento        
              nerofummo    austru       austro       
sacu       saccio          caldu        caldo        
disacu     bisaccia        frigu        fredo        
carru      carro           ghiacâ       ghiaccio     
cârrugâ    carrozza        elemente     elementi     
rotâ       rota            aeru         aria         
jugu       giogo           pâmîntu      terra        
secure     seure, secure   ţearâ                     
                           terîmu                    
           VI               huma de la  argilla      
                              humus                  
natură     natura          lutu         luto         
materie    materia         margine      margine      
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  ..
mare       mare             
rîu        rio r            
. cursu    corso            
Iacii      lago, laco       
spuma                 smuma 
undâ       onda             
           VII              
                    . - - / 
animalu             animale 
vitâ       bestia           
corna      como             
codă       coda             
brânca               branca 
(brâci)                     
(laba)                      
bou        bue              
tauru      tor o, tauro     
vacâ       vacca            
viţelu     vitello '        
mâozata    manzotta ,       
calu                cavallo 
eapâ de la                  
equa       cavalla          
asinu      asino            
berbece    castrato,' becco 
die        pecora           
gnelu               agnello 
turmă      torrna           
staulu     stalle, stallo   
lână       lana             
porcu      porco            
scrofâ     scrofa           
purcelu            porcello 
purceluşu  porcelletto, por 
chetto
capră         capra            
iedu de la    capretto         
   haedus                      
câne          cane             
câgea         cagna            
câgelu        cagnolino        
Iepure        lepre            
cerbu         eervo            
căprioară     cavriolo         
vulpe         volpe            
fiară         fiera            
ursu          orso             
leu           lione “          
elefantu      elefante         
tigru         tigre            
mortăciune    mortaccino       
              VIII             
pasere        uccello, passere 
peanâ         penna            
fulgi         piume            
aripa         ala, ale, alia   
ou            uovo, ovo        
albuşu        albume           
cocoşu        gallo            
creastă       cresta           
galinâ, găină galina           
claponu       cappone          
porumbu, co-  colomba          
lumbu                          
pereche       pajo, paro       
pâunu         poane, p ago ne  
turturea-le   torte rella      
curbu         corvo, corbo     
( 20 )
vulturii       avoltojo            
pasere râpitore uecello di rapina  
cucu           cuc alo             
prepeligâ      pernice             
hecaga         beeeaccia           
merlâ          merla               
rondurea       rondine             
               IX                  
pesce          pesce               
pescâ, pescuit pesca               
racu           gambero             
şerpe          serpe               
scorpie        scorpione^ scorpie  
Terme          ferme               
broteceiu      botticella          
furnică        formica             
muscă          mcsca               
lindinâ        lendine             
lăcustă        custa               
cicalâ         cicala              
albină         ape                 
miere          miele, mele         
ceară          cera                
vespe 7        vespe               
               X                   
câmpie         campagna            
câmpii         campo               
drama          strada              
pulbere        pol vere            
munte          monte               
rîpâ          diripata, ripa    
vale          văile             
pădure        padule            
dumbravă dela bosehetto         
adumbrare     adombrare         
selbă de unde selva             
selb atica    selvatico         
afundâturâ    affondatura       
palancâ       palanca           
grădină       giardino          
fontânâ       fontana           
plantă        pianta            
earbâ         erba              
verdeaţă      verdura, verdezza 
păşune        pasciona          
arbure        arbore            
lenmu         legna             
ramu, ramură  ramo              
veargâ        verga             
frunză        fronda ^          
foie          foglia            
trunchiu      tronco            
scorşâ        scorza            
crăpătură     crepatura         
peru          pero              
inârtt        melo              
persicu       persico           
prunu         prugno            
prună         prugna            
nuca          noc?              
cireşu        ciriegio          
castana       castagno          
viie          vigna             
musiu         mosto             
ulmu          ojmo \            
carpinu       carpifto         
fagu          fagffio          
ghindă        ghianda          
eascâ         esca             
salce, salcie salce x          
lauru         lauro            
plopu         pioppo           
teiu          tiglio           
frasiim       frassino         
frâsinetu     frassineto       
cicore        cieorea, cicoria 
spinu         spino            
rugu          rogo             
semînga       sementa, semenza 
grâu          grano            
porumpu       meliga de unde   
   mă meii gâ                  
secară        segala           
spicu         spica            
orzu          orzo             
fenu          fieno / '        
paie          paglia           
orez          rizo             
meiu          miglio           
linte         lente            
lăptucă       lattuga          
flore         fiore            
roză, rujă    roşa             
garqfâ        garofano         
viorea-le     viola            
mârgâritârelu margheritina     
rosmarinu     rosmariuo        
fraga         fragolla         
mură-a        mor a-o          
glinu, inu    lin©             
cânepă ixrţiicâ cucută ederâ trifoi a
madragonâ
canapa, canape ortica cicuta edera
trefoglio trifc-glio
mandragola
XI
aura
argintu
bronzu
plumhu
feru
ogelu, acioie
aramă (i)
rugină
argriritu-via
pietrugâ
peatrâ
muschiu
marmură
diamantu
rubinu
zafiru
topazu
cristalu
silitrâ
catrann
oro, auro
argento
bronzo
piombo
ferro
acciajo
rame
ruggine
arginte-vi vo
pietruzza
pietra
muschie, musco
marrao
diamante
rubine
saffiro
topazio
eristallo
salnitro
catrane.
   (i) Precum se adaogă adesse un « la multe vorbe; lâmîe, ala-mîe, lăuta, alăută, asemenea s’a-făcut şi: rame* aranje,
                XII                  
Timpu           tempo                
di              di, giorno           
nopte           notte                
miaza-di        mezzcdi              
miaza-nopte     mezzonotte           
dimineagâ       matina               
searâ           sera                 
septemânâ       settinimana          
o lunâ-î        un mese              
aou %           anno                 
prima-var a     primavera            
vara            estade, state        
iearnâ          invenro, verno (i)   
ora, ceasu      ora                  
minuta          minuto               
                XIII                 
<Jeu, Dumnezeu Dic, Domeneddîo       
treime          trinitâ              
ângeru          angelo               
sânta, sfinţii  sânto                
religie         religione            
le'S'e          legffe               
fede            fede                 
credinţa        credenza             
(i) Se se ie    que v nu e atât îi-  
terâ , quâtu o  aspiraţie, oîvos s’a 
fac atu vin os, vinum, vinu. Noî     
aspiraţile le facem adesea cu (î)    
her b a iearbâ, earbâ verno ,        
iernu, iearnâ earnâ*                 
C 22 )
chreş tina l ate creştin ită        
cuminicâlurâ     comunione          
biserică (1)     chiesa             
altar u          altare             
cruce            croce              
laudâ            lauda              
creştina         cristiano          
pâgânu           pagano             
pecatu           pecato             
blestemu         bestemia, biaste-  
                 ma                 
strigoiu         strigone           
                 *                  
                 XIV                
Duminică         Domenica           
Luni             Lunedi, Luni       
Marţi            Martedi, marţi     
Mercuri          Mercoledi, mercore 
Joi              Giovedi            
Vineri           Venerdi            
Sâmbâlâ          Sabato             
serbâtore        festa              
lucrâtore        giorno di la vor o 
carnavalu        carnovale          
pâresimi         quaresima          
duminica florii  - domenica delle   
loru             palme              
înailţarea       l’ascensione       
   (1) Bas iii ca, fecendu pe a, i, ca anima inima, avem bisilica$ schimbând pe i în e, ca digitus, degitu, avem biselica, scimbându pe 1 in r, ca sa ie sare, s’a fâ-c ut biserica,
( 23)
addormirea       Fassunzione      
M. D.               della Madonna 
duminica tutu-   la festa d’ogni- 
loru sinţiloru              santi 
               XV                 
Societate                 Societâ 
patrie           patria '         
stătu            stato            
ţearâ            paese            
împeratu         imperadore im-   
                 peratore         
coronâ                     corona 
trona            trono            
curte            corte            
princu, pincipu  principe         
domnu            ---              
cancelieru       canceliere       
secretaru        secretar io      
jude, judicâtoru gidice giudida¬  
                 tore             
avocatu          avocato          
cetâţeanu        cita dino        
suditu           suddito          
publica          publico          
poporu           popolo           
cetate           cita, citade     
muri                         mura 
porta                       porta 
pia§a            piazza           
paiaţa           palazzo          
monâstire        monastero        
schola                      scola 
punte                       ponte 
pu§u          pozzo              
turnu         torre, turno       
ospelu        palazzo            
ospelerie     locanda, osteria   
ospe ospeţe   oste, ostiere,     
                    ospite       
baie          bagno              
cafeu         caffe              
spişerie      ’ spezieria        
spitalu       spedalo            
postâ         posta              
magazie       magazzino          
vamâ          dogana             
morâ /        mulino             
                     mola        
rovină, ruină rovina, ruina      
sâpunârie     saponeria          
ulierie       olieria            
măcelărie     beccheria, macello 
              XVI                
Sciinşâ       scienza            
artă          arta               
meserie       mestiere           
carte         libro.             
ehârtie       carta              
călimări      calenmajo          
foie            foglio, foglia   
scrisore      lettera            
scriptură     scrittura          
respunsu      riposta            
semnu         signo              
puntu         punto              
linie         linea              
( 24 )
riglă
cereţi
negogu
negugâto ru
pregu
schibu
quîntaru
comerciu
costu
riga
cireo, cerco
negozio
nerozi atore
prezzo
cambio
quintale
comercio
costo
doctoru (în medicină) medico
   speziale
   maestro
   maestria
   musico
   corcerto
   violino
   leuto
   cetera
   corda
   argentario
                                        argentajo
macellajo, macellaro carrozajo cerchiajo cerchio doga pastore pecorajo
spigeru maestru mâestrie musicu concerta vioara lăută citerâ cârdâ argintam
măcelar u cârragaşu dogaru cercu dogâ păstor a pecuraru pescaru pescuitor pescatore marinaru marinaro barcă          barca
funie          fune
câmpu, tabără campo oste           oste
osteanu, ostaşu bellico
soldata    soldatp                
pedestru   pedestre, fan«         
                  taccino         
câleregu   cavaliere (cavalier    
cavaler u  cavaliere (chevalier   
pedestrime fanteria               
câlârime   cavalleria (cavalerie  
cavalerie  cavallerie (chevalerie 
câpitanu   capitano               
arme       arrni, arme            
tronbigâ   trombeta               
scutu      sc udo                 
pavezâ     pavese                 
arca       arco                   
săgeata    saeta                  
spadă      spada                  
sabie      sciabla, sciabola      
lance      lancia                 
freu       freno                  
căpăstru   capestro               
şa-le      sella                  
bătaie     battaglie              
luptă      lotta                  
asalt u    asalto                 
pradă      preda                  
ommoru     strage                 
mâcelu     macello                
vingere    vittoria               
pace       pace                   
                                                              XVII
Armie
armata
                                                                                               [
( 25 )
XVIII <
Ea             io             
tu             tu             
elu, ea        egli, ella     
noi            noi            
voi            voi            
ei, ele        eglinc, elleno 
meu, mea       mio, mia       
teu, ta        tuo, tua       
seu, sa        suo, sua       
nostru, nostrâ nostro, nostra 
vosrtu, vostrâ vostro, vostra 
loru           loro           
           AJE CTIVI          
Albu           alb.o, bianco  
negru          negre, nero    
               rosso          
roşu                        / 
verde          verde          
auriu, galbena gialio         
ceruliu        ceruleo        
vergatu        vergato        
palidu, pâlitu palido         
luciu          lucido         
râpe de        rapido         
limpede        lempido        
lina           leno           
turbure        torbido        
chiaru         chiaro         
adîncu         profondo       
afundu         affondo        
senina         sereno         
norosu         nuvoloso       
negurosu      nebbioso, nebu-  
   . *' • ■ ' loso             
luminosu      luminoso         
strâlucitu    stralucento      
întuneccsu    tenebroso        
opaca de unde opaco            
opâcitu                        
umbrosu       ombroso          
fumegos       nebuloso         
frumosu       formoso, bello   
urîtu; slutu  brutto           
muciosu       moccioso         
orbu          cieco, orbo      
mutu          muto             
stirdu        sordo            
schiopu       zbppo            
ghebosu       gibboso          
despuiata     dispogliato      
încălcata     caleato          
desculţa      discalzo         
gustosu       gustoso          
dulce         dolce            
acra          acre             
agru de unde  agro             
agreşe                         
amaru         amaro            
sâratu        salato           
mucedu        mucido           
coptu         cotto            
friptu        fritto           
fertu         allessoj fervuto 
arsu          arso             
afum atu      affummato        
4
C 26 )
^ m61e        molie              
tare, forte   forte              
aspru         aspro              
netidu        nitido             
nodurc.su     noduroso           
Jiodosu       nodoso             
pâtratu       quadrato           
retundu       rotondo            
fragi du      fragile            
caldu         _ caldo            
rece          freddo             
îriglnegata   ghiacciato, gelato 
udu, îmmuiatu umettato           
umedu         umi do             
nmcosu        mucoso             
storsu        storto             
svîntatu      sventato           
secat ti      seccato            
secu          secco              
pliim         pieno              
raru          raro               
desu          denso              
greu          grave, greve       
întrega       intiero            
dreptu        dritto             
strâmba       strambo            
grosu         grosso             
subţire       sottile            
ascuţita      acute, aguzzo      
tăios»        tagliente          
mataru        maturo             
tîneru        tenero             
tinerelu      tenerello          
nuou        nuovo            
bâtrînu, vechiu veechîo      
antic u     antico           
grassu      grasso           
macru       macro, magro     
cărnos      carnoso          
osos»       ososo            
sânetos     sano *,          
nervosu     nervoso          
vînosu      venoso           
puternic u  potente          
delicatu plâpându delîcato   
mare        grando           
mi cu       picolo           
altu înalta alto inalto      
seuudu      picolc, bassotto 
lunga       lungo            
larga       largo            
strimta     stretto          
ângustu     angusto          
scurtu      corto            
deşteptu    destato          
focos»      focos©           
viu         vivo, vivente    
mortu       morto            
reposatu    riposato         
putredu     putrido          
viteaz      valoroso         
fricosu     pauroso          
mişelu (codardu) codardo     
statornica  costante         
târdiu      tardo            
( 27 )
cornata       scornato           
domestica     domestico          
selh atica    s°lvatico          
fugosu        focoso, impetuoso  
fugaciu       fugace             
veninosu      velenoso           
veninata (în) venenato (in)      
bunu          buono              
reu           cativo, reo        
nebanu, smintita pazzo           
lunaticu      lunatico           
culpaşu       colpabile          
fura          fure, furace       
râpaciu, râpitoru rapace, răpi-  
tore                             
râpitu        rapito             
cruda         crudele, crudo     
crunta        cruente            
adeveratu     vero               
mincinosa     false, hugiardo    
virtuosa      virtuoso           
desfrenatu    sfrenato           
tristu        triste             
limb u tu     lraguacciuto       
cicâlitoru    cicalitore         
pacînicu      tranquillo, pa-    
              ciaro              
smerita       smarito            
umilita       umile              
trufaşa       fiero, intronfiato 
sgîrcitu      avaro              
darnicu       liberale, largo    
credinciosu   fedele             
vicleanu, marghiolit mar io lo   
amoratu (în)  in amor alo        
ferice
beata de unde beiatu seracu
sirman, orfanu
sâtulu
flâmându
nesaţiosu
strâinu
singnru
singurelu
aquestu, asta acjuelu, âlu quelu
aquesta --aqaela quel que quare que
quare? quine?
quari?
que?
altru al tu tata, foţi multa atât quât nici-unu
nime
ori-quine
felice
beato
povero
orfano
satolo
affamato
insaziabile
straniere, strano
solo
soletto
qaesto quello quel costai col ai quel che quale che
qual? quale?
quali?
che?
altro
tutto tutti molto
tanto, quanto nessuuo, nissuno, niuno
oguurio
(28)
fir-quare
ori-quare
ainendoi
âmhi
  ciascheduno qual si sia amendue, ambedue ainbi
numeru
quâtime
mesurâ
sumă
mezu
un, unu, una, o
doi, doe
trei
patru
cinqui
şese
numero
quantitâ
mesura
somnia
mezzo
un, uno, una
due
tre
quattro
$inque
sei
ş£pte optu noe ţjece nulâ
un spre doe spre trei patru einqui — sei    ——
şepte — optu — noe *“ doe-cleci doe-deci şi unu, una
doe-^eci şi doi, doe
                                            sette
                                             otto
                                            nove
                                            dieci
                                            nulla
«Jece undici clece dodici
—      trediei
—  \ quatordic*
—     quindici
—'    sedici
—      diciasejte
—•    diciotto
~ dieianove
        venti venti uno
        venti due
doe-ţleci şi trei etc.
trei - cieci patru — cinqui —— sei    —"9
şepte — optu — noe    —
o sutâ doe sute tei — etc. o mie doe-mii trei —— etc. un miiionu doe milione trei —
venti tre etc.
trenta
quaranta
cinquanta
sessanta
settanta
ottanta
novânta
cento
dugenta
trecento eto
miile
dumila
tremila
millione ‘
etc.
primu, primara primo, primărie
ânteiu de la ante, ainte al doilea al treilea .. multu puţina
primo
secondo terzo.. , molto v poco.
VERB!
Nascere „ alăptare sufere
nascere
allattare
sufere
( 29 )
fâşare (în)     fasciare      
plângere        piangere      
scăldare        scăldare      
simţire         sentire       
vedere          vedere        
aurire          udire, audire 
gustare         gustare       
atingere        attingere     
sufflare        soffiare      
resufflare      respirare     
strânutare      stranutare    
tuşire          tossire       
sughiţare       signozzare    
asudare         sudare        
dormire         dormire       
dormitare       dorinigliare  
visare          sognare       
deşteptare.     destare       
pricepere       pereipere     
înţelegere      iuţelii ger e 
cugetare        pensare 1     
judicare        giudicare     
cunoscere       conoscere     
scire           sapere        
părere          părere        
voire           volere        
dorire          desiderare    
plăcere         piacere       
suvenire        sovenire      
tinere de minte tener a mente 
adducere-âminte rjchiamare    
                alia memoria  
mişcare         mo vere       
păşire          mareiare      
âmblare         ambiare       
sarire, săltare săli re, saltare 
ire, de unde    ire              
eş-ire          uscire           
mergere         andare, mareiare 
pâssare         passare          
trecere         ---              
ducere          ducere           
apropiere       accostare        
venire          venire           
ajungere        giungere         
înturnare       ritornare        
mutare          mutare           
strămutare      tramutare        
curare (în) alergare, correre    
fugire          fuggire          
urmare          urmare           
strâinare       stranare, stra-  
                niare            
stare           stare            
şedere          şedere           
mânere (a masu) mânere           
remânere        ri mânere        
zăcere          giacere          
tăcere          tăcere           
amuţire         ammutire         
vorbire         parlare          
ţii cere        dire             
chiemare        chiamare         
numire          nominare         
strigare        gri dare         
ţip are         stridere         
cântare         cantare          
ridere          rid< re          
durere          do le re         
suspin are      sespirare        
la * re 211 are
gem ere
purtare
sufferire
paţire
rab clare
aşteptare
flâmâdire
î'jsetare
mâncare
bere
mişcare
sorbire
mestecare
înghiţire
pregustare
dejunare
ajunare
prânciire
cinare
saturare
învestire
înbrâcare
desbr acare
încălcare
descălţare
despuier0
cingere
descindere
aş temere culcare
laarimer laeri-mare gem ere portare sofferire patire suffrire aspetare affamare assetare, ass dire
( 30 )
coperire
descoperire înveli re desvelire
ct pcrchiarc'y co-prire discoprire velare disvelare
mangiare, mani»   cosere      cucire                
care              descosere   discucire             
bevere, bere      torcere     torcere               
movere            urdire      ordire                
sorbire           ţesere      tessere               
masticare         înnodare    innodare              
inghiottire       desnodare   dinodare, disnc»      
pregustare                            dare, snodare 
asciolvere        suire       ascendere, salire     
di gi un are      coborîre    discendere            
pranzare, pran»   intrare     entrare               
Here              eşire       uscire                
cenare            închidere   inchiudere            
satolare, saziare deschidere  dischiudere           
investire                     dischîavere           
inbracciare       încuiere    inchiodare            
svestire          descuiere   discbiodare           
ealzare           luminare    alluniinare           
discalzare        încâldire   accaldare (accaldato) 
spogliare, dispc-             scăldare              
gliare            recire      raffreddare           
cinghiare         apprindere  alumiriare            
discignere        stingere    estiguere, stin*      
isternere                     gere                  
eolcaref corcare  focare (în) focare (in)           
flac arare (în) schinteere
afumare frigere fer bere ardere sărare îndulcire
în agr ir e amârîre udare îmmuiare înume^ire scergere svîntare secare împlere încru<Jire înăsprire casâtorire însurare mărit are vecinare unire desunire despărţire vădovire matorire întinerire înbâtrînire învechire îngrâşare mâcrire
C 31 )
infiammare seintillare scintilluzzare affum mare frigere ferv( re ardere salare
indolcire, indol-ciare in agr ir e amarire umettare ammollare inumidire rasciugare sventare seccare
empire, empiere
incrudire
înăsprire f
accassare
ammogliare
maritare
vicinare
unire
disunire
separare
vedevare
maturare
intenerire
invechiare
ingrassare ammagrire -
îngroşare        ingrtssare
subţiare         , sottigliare
pupar , basiare baciare
avere
dare
luare
punere
lăsare
părăsire
despărţire
prindere
apucare
ţinere
batere
lovire
tragere
împingere
frecare
rumpere
frângere
spargere
strivire
cădere
cuvenire
semnare
asemănare
invitare
înputare
înjurare
defăimare
lucrare
facere
desfacere
  avere
  dare
prendere, ricevere torre ponere lasciare abbandonare spartire prendere
  tenere
  battere
  eolpire
  traere
  impigner~, împingere fregare rompere frângere spargere stiacciare cădere conveuire segnare rassomigliare invitare imputare ingiuriare diffamare lavorare fare disfare
( 32 )
seotere   seotere           
scuturare agitare, scuctere 
resârire      levare, sorgere 
              (il sole)       
appunere      tramontare      
ser are (î i) serare          
noptare (în)  nottare         
lucire        lucere          
strălucire    ---             
umbrire       umbrire         
adumbrare     adombrare       
întunecare    tenebrare       
înnorare      annub ilare     
seninare (în) serenare (in)   
floare        piovere         
revărsare     riversare       
tunare        tonare          
resunare      risonare        
fulgerare     folgorare       
grindinare    grandinare      
ningere       nevicare        
lat:          ningere         
vîntare de unde ventare       
  avîntare    avventare       
spulberare    spolverare      
stîmperare    stemperare      
încetare      cessare         
liniscire     leiiificare     
iernare       vernare         
ghieşare (în) ghiacciare      
curgere       colare          
strecurare    stracorrere     
spumegare spti- spumară
mare                       
inundare    inondare       
turburare   torbidare      
murmurare   mor mor are    
alinare     alenire        
limpezire   lambicare      
pascere     pascere        
rumegare    rugumare ruma< 
            re, ruminare   
addâpare    dissetare      
fetare      nascere        
sterpi re   sterpare       
mugire      muggire        
sberare     belare         
pungere     pungere        
înjugare    aggiogare      
înpedicare  impedicare     
înşelare    sellare        
înfrenare   infrenare      
nichezare   nitrire        
curare (în) correre        
mulgere     mungere        
tundere     tondere        
lâtrare     latrare        
urlare      orlare, urlare 
mursicare   morsicare      
miauire     miagolare.     
sghiriere   sgrafiare      
rodere      rodere         
furnicare   for mic are    
tîrîre      tirare         
                                 ■No 3
pişeare  pizzicare 
veninare  venenare 
ingepare  pi ecare 
erepare   crep are 
înverzi re     inverzire           
fruinjire      frondire, fronzire  
florire ^în)   fior ir e (în)      
pâlire         appassire           
uscare         seccare             
trunchi are    troncare            
despicare      dispi.ee are        
desccrgare     discorzare          
desbarare, de* * disbarare         
    râdecinare                     
desbrânare     disbraiiare         
•stirpire      destirpare eşti re¬ 
               pare                
învăscare      invescare           
umbrire        umbrire /           
recorire       ricreare            
arare      arare           
semenare   seminare        
secerare t mielere         
culegere   collegare       
încărcare  carricare, car* 
           care            
descărcare discarricare    
măsurare   misurare        
măcinare   măcinare        
cernere    cernere         
descernere discernere      
fremintare   informentare     
edeere       cuocere          
credere      credere          
îngenuchiare inginoechiare    
umilire (în) inumiiiare       
închinare    închinare        
rulare       pregare          
 cuminecare  comunicare       
îndurare (i) indurare         
lâudare      laudare          
jurare       giurare          
pecâtuire    peccare          
blestemar’e  bestemmiare* bia 
             stemmare         
veghierC     veghiare         
prevegliîere sopraveghiare    
serbare      festeggiare      
serbâtorire                   
înălţare     inalzare         
domnire       regn are 5 dom? 
             nare             
guvernare    guvernare        
înperâţire   regnare          
corunare     coronare         
ungere        ttgnere* ungere 
alegere      cileggere        
poruncire    ordonare         
suppuaere    obbediro         
  ubidire                     
(1) «Nute indura» nu te aspri.™-«Indurâ-te » vine deîa i n d u J o r e, îndorerc* îndurere, indurare*
5
(34 v
publicare       pubblicare          
ascultare       as colt are         
învecare        invezzarsi          
desveeare       svezzare            
citire          leggere             
scriere         serivere            
copiare         copiare             
împuntare       împuntare           
liniare         lineare             
semnare         segnare             
cerere          cherere             
întrebare       înterrogare         
răspundere      rispondere          
cercare         cercare             
minier are      iunie rare          
îndoire         doppiare            
întreire • , *  triplicare. •.      
adunare         adunare             
mult ir e       multiplicare        
scădere         scădere             
împărţire       dividere, sparţi re 
socotire        cal cola re         
asemănare       simigliare          
doctorire       dottorare           
păstorire       pastor are          
trimitere de la in vi are           
iniţiere                            
nege gi are     negoziare           
legare          legare              
deslegare       dislegare           
învoire         consentire          
vindere         vendere             
preţuire        apprezzare          
cumperare       comperare           
                     eomprare       
schimbare       eambîare               
împlinire       i mp ie re             
cos tare        costa re               
radere          radere                 
dângare         danzare                
jucare          giocare, giticare      
corelare (in, des) cordare             
tindere (în, des) tendere              
scobire         scolpire               
zugrăvire       pignere                
albire          bianchire              
înâibire        inaibare               
negri re (îa)   annegrare aiine -      
                rare                   
mărire          aggrandire             
crescere        crescere               
micşorare, des- screscere              
crescere                               
dreptare (în)   dirîgere               
strâmbare       ( strâmbare )          
                strâmb o               
lărgire         largare                
lungire         slungare               
scurtare        scortare               
retuoţlire      ritondare              
netezire        (ni ti dare) nitido    
aurire (în)     inaurare, inorare      
argintar e (în) inargentare            
poleire         pulire                 
topire          aliquidare             
înferare        ferrare                
ogelire         ( a c ci a j are ) ac- 
                ciajato                
ascuţire        accuire, aguzzare      
rugiiîire (în)  înruggioire            
amestecare    mestare, mistic are 
înbinare (con         ) combinare 
îripetrire             împietrire 
târire (în)           fortificare 
îmmoiare      mollire mollificare 
îmmuiere                ammollare 
cercuire      cerchiare           
strîngere     stringere           
înnotare      natare              
înnecare      annegare            
afundare      affondare           
pescuire      pescare             
menare        menare              
armare (în)   armare              
sgomotare     sgomentare-:re      
oştire        ăpparee chiar e     
              all’armi            
certare       certare             
luptare (se)  lot tare            
cruntare      cruentare           
scutire       scudare             
sâgetare      saettare            
împenare      împenare            
împumnare     pugnare             
mânuire       maneggiare          
tâiere        tagliare            
juoghiere             stillettare 
                          pugnere 
pungere       pungere             
pleguire, plâgare piagare         
călcare       calcare             
fugire        fuggire             
ascundere     ascundere -         
scăpare       scăpare             
strai} aliere uccidere uccidere spandere răpire dispogliare predare occhiare furare spingere infrangnere înfrângere
vingere      vincere   
subjugare    subjugare 
solire     sollecitare 
iertare     per donare 
împăciuire   appaciare 
temere         temere        
tristare (în)  tristare      
tremurare      t remarc      
tremulare      tremulare     
spâimectare    spaventare    
trufire (în)   tronfiare     
gonfare (în)   gonfiare      
adeverire      verificare    
minţire        mentire       
desfrenare (se ) sfrenare    
înhunare       inbonire      
blândire (în)  blandire      
miniere        irare         
îndrăcire      indracare     
înselbâtecire  inselbaticare 
( 35 )
străbatere ommorîre ucidere respândire răpire despuiere predare ochire furare pi ugere înfrângere
C 36 )
vi a re viecuire murire bâlsâmare
essere vivente vivere morire balsamare
impuţire puţi re impuzzare pu-tire
putrezire      putridire (în)
ressuscire
PREP O SITII.
în
la, a
pe
de
des
re
res
ad
ab
©b
m% $
eon, eo, cu sub, subt pre, pro spre, eâtre strâ
  ainte, ante dupo
  aprope de Ia prope prin
  d’in, dela dupe
te
a
su
dî
di&
ri
rm
ad
ab
ob
es, s
con, c©
sotto
pre, pro
  verso
  stra
  ante
  dopo
  vicino, api'ess©
  per
  da
  secondo
întru de Ia intra
între de la inter pintre
pentru de la propter preste, asupra despre pîno pîn’ fârâ afarâ înderâpiu impregiur lungâ înainte îndrepta în laturi dincdci dincolo
Quându
acum, amu
îndata
carenda
înceta
adesea
rare-ori
altre alte-orî
d’aci nainle
apoi
antei u
nel
tra
fra
per
sopra
rispett©
fino fin
senza
fuorî
indietro
intorno
lungo
innanzi
dirimpetto
a lato
di <juâ.
di la
quando
adesso, ni© subito presto lento
sovente
rare-volte
altre volte
daqui innanzi
pot
prima
ADVERBE
atunci          ailor a      
ieri            ieri         
alaltâ-ieri     l’altro ieri 
a<Ji                         
mâne            dimane       
ânchâ           anche        
mai             mai          
unde            ove          
de unde         onde, d’onde 
pin’, pîno      fin, fino    
aci             qui, quâ     
d’aci           di qui       
colo            cola, lâ, li 
ici şi colo     quâ e la     
aiurea, aliurea altrove      
de parte        lontano      
ineuntru, inle- dentro       
u rit r u                    
sus u                suso r- 
josu, giosu     fii          
quâtu           quanto       
atâtu           tanto        
mul tu          molto        
puginu          poco         
prea            tropo        
forte           forte        
bine            'bene        
reti            in ale       
cum             come         
)
aşa
inadeveru
nu
nici
nici de cum nu-mai
C ONJUCTIVI.
şi, e        e, ed                 
ânche            anche, ancora     
inse, ma     ma                    
nunumai          hon solamente     
de, daca     se                    
quâ. qua     che                   
sau, au, ori c, ovvero             
adicâ        cioc, cio vale a dire 
          INTERJECŢII.             
Ei bine      ebbene                
puh, uf      puh! uh               
ah           ah                    
oh           ohi, oh               
vai          ahi                   
vai mie      ai me                 
vai de mine      ahi lasso me      
vai de voi   guai a voi            
de!          deh                   
inima, curagiu animo coraggiu      
ia seama     avertite              
vedi bine    hadate bene           
bravo        bravo                 
taci! si î   zitto*                
si
in fatto, davvero non, no          *
ne
niente affatto nonmai
                                                   V
                                                   l
    NOTE
                                         Nota la i
   Toate BcriieAe clin eoksetaai* v a auesîa ag boiii îmiritr.ni în f£izbie nrekyrii: capa , ocliîa 5 sânge y — alba,, rotunda y strâmba 5 — nas cere , simţire dor mi re mâncare ete: -ini mo-raAe nre kym : minte y voie f cugeta 9 Jbunetate 3 — buna , blânda, ren 5'—-temere, tristare minţire efc\.
   BorseAe ueAe duzlue as îutpeB¥inip>m a ariîta duinueAe T kvaAiti)|iiAe mi Aykri>riAe Tie ac iis:tem redea, avzi , rysta r mirosi, uiujbi j iar ne uete nioraAe ao îatreExinJi'Mn nertrv AvkrvriAe,. kyaAitBijiAe mi A^kr^riAe ue se net nimai înki-mi în mintea noastrc».
   -.BorseAe duziue iar se S¥Btîmiîart în doiiî in vzyâAe sa.¥ maî des întreEviiiiiate mi în texnkie.
   Tire kim mi ugag morale se net imuMiii asemenea ka. neAe duziue.
   ^leruefimd Aimna roim>neaskŢ> asd>eA kym se ad>Ai) în rv-ra r orodvAvi ? ac£Ai>m ueAe maî mvAte Borne dnziue 5 mi vz¥-aAe, kinî ueAe morale, ka si) ao kvnoaski) uioeBa, ax tr. -BYini|i) de o rîndire maî înaAti> sax de o înBi»iji>t¥Fi). in-B'Biriîtyra norodvAyî roiimi ny este: aAta de ki>t în meiţie— nm vriie irjbFT>ne]|ii mi î.i moraAiA RcaIi^Ici ne knt uoate
                                                                                              39
axzi mi îni^eAei^ deAa Eiserik'b. Ama dar în toata desirbr-ixiriAe anestxî BokaEXAar noate ne dea ninona ne ac maî hixa-te Borse dnzine mi xzxaAe, ini mai nxiiine moraAe, sax tex-nine din kare xneAe ni Ae kxnoaiţie norodxA de Aok uii*aA-ieAp, înBrbiirbîidyAe deAa BÎserikt, Ae a Axat din Amina saibi».
    Aneastt narare de seama» se noate fane nx îixmai Aa rc-mi)ni ni mi Aa toate naijiiAe, BokaBaAarxA omxAxî din îk -rod $iind nretytindenî maî nitr^init de-ktt aA îoBbEţatxAxî. Si>ne înkinxim akxm ne romanii neî d’imtTbry ne ax d skn-Aikat în Dania Benind din ItaAia 3 eî ax Benit ani kx Aimsa no 11 oftaaî roman , kx Alinsa BYArari», mi diksionarxA aof kiax Aijsat de momenire $oaof, aneijiia xrmi>t oarei \ienera-iiiî 5 mi ama maî înkoAo * l|Iiiiii,9Ae , arteAe, meiţiemxrxri-Ae n* s ay maî kYAtisat în Dania. Se ne înkinxim iari> ne ar 4?i #ost mi Aimua itaAiani» daka în konrinsYA ItaAieî ux s ’ar $i kxAtleat ninî de kxm i|xiingeAe mi’arteAe. K or renii t ki> o AiniBi» maî asemenea kx a no astm, o AimEi> ftrt terni -nî texminî mi kx nrea nxijine Borne moraAe 3 si» nxnem ian» kţ ItaAia ar #î asxt tot înţ'BmnA'briAe Daniei, tot Aimr>a sAa-jBi) arin domnit în niseriniAe eî, tot kx txrniî, xnrxreniî , Aemiî mi rxmiî a£ #i asxt a ^ane'j nerremit ki> atxnnî s’ar 4>i pornit în ItaAia ane a anii diaAekt ne corn im noi akxm»
    ,Si> n.î îutoarnem Aa desnnrijirea I a aneştxî soka-. BXAar, Ani toate BorseAe $izine xzxaAe Ae Bedem.de ori-ijimb Aatint. Hrinina este kt nenerztnd romimxA din ne-dere ntrniAe trxnxAxî si>x, n’â nerdxt ninî BorneAe sax m-ineAe .kx kare Ae ax nxmit momii sti. In desniiriiirea a-neasta BorseAe texnine sxnt aneAea kx kare' se nxiriesk m>r« ijiAe omxAxî neAe din ntxntrx. La dmiseAe n’a fost destxA ti*adii|iiAe 3 neAe din Aiîxntrx aie omxAxî nx se Btd ka neAe
\ ,
40
din a#art , mi kt st Ae kynoaokt uinena , nretyt in deni & tpeBYÎn^t deijiiinija Anatomiei. Ama îanartea aceasta sat a nerdyt FomtnyA yneAe Borne, say Ae a amestekat nymindv kydtnaeAe yneAe în Aok de aAteAe, As$eA Bedem ktnd doare ne uine na BÎntra say syrta, kt ziue: «mt doare Aa inima ® iui anca st t îmnreijtryrare o noate Bedca uineBa Aa toate na-ijiÎAe, întresyinijtnd norodvA, în AykryriAe ne ny Ae kyoor* iţie sine, termeni sayBorse nenotrinite say ny Aa AokyA aof . De ani a Benit ka în Aok de c o r st zikt romtnyA inima, în Aok de anima st zikt suffletu, mi în Ac-k de vîntrâ, h a r t â, (ky toate kt a ntstrat foarte Bine $rasyA: intre
vintre) mu a;
   Aueastt Btrare de seamt se noate $aue mi Aa BoaAe, ynde, ka st Ae dea say st Ae ntstreze niijie nme kyBiinuoa-se ori xottrîte într’o AiniBt kyAtifiatt în toate ramyrÎAe saAe, a fost treByiniit de meiţiemyryA mediuineî * Ilonc -ryA romtn n’a kyAtiBat mediuina, nrin yrmare niuî nyks-noaijie termenei ueî kyBÎinuiomi ai soaAeAor* Ama uei d’tn ftix romtni ay iţiiyt kt lângore însemneazt o ztuere o are-k are dyst ftrt â se trezi, Maiînyrmt ktnd ayBtzyt kt ^riryriAe say ktAdyra i|in yna mi ny se nrekyrmt neric-diueiţie, atynui ay zis kt BOAnaByA are lângore (Atoroare) langeur $ mi as^eA a înuenyt a se da o însemnare mtniini -tt, nentry yn FeA de zauere, ynei Borne ue asea o însemnare mai întinst, mi Fizikt mi moraAt.
   Fn ueAe moraAe iar, Bedem ntstrate nyinaî anei termeni kare , în ori ue stare s*ar a$Aa yn norod, ny not sti AÎn-seaskt din sorut. Ay ntstrat, snre esenmAV, romtniî BorneAe ue se day $akyAttiijAc r syfFAeteiţii ky kare se na-i|ie OmyA mi kare trenye st Bie nerremit ky BÎrsta mi $trt de îriBt|ittyrt: nrekyni: simţire auciii, vecju, gusta... minte,
                                                                                     4t
cugetu , judi cată, voie, anioru, ur^, (*) 01*1 a: Ivbte inşi*
av aBvt trecTicţi b sav de o îriBbii/btyrb snre a Ae kynoaiţie sav de vn mor a a doiundil iar ny îrxiibskyt j Aa ki>te av kontri -®yit sav reAii^ia sav oBi«iejtvrÎAe \ akoAo Bedem ori o Vstare ky IoUa sav o îmnryimtare de Borse streine, dyne kbt ay fost mar streini inabilă tor ii avi . La an casti» înti»m-mare, kbrţţire sasbs kbt ay domnit în BiserioiAe noastre af Absat kbte Ba Borne nrekym:     nr ietemyr, mi ai» , r r i ~
^€rb, na» de gede, Bşkirie, BeseAie uru a ; ne kare9 f i< - rine Ae eede kb synt de o treaiftb .mai dyne irirn» de kbt neAe de sys, ini kare, mi în Borna» se întreByinîjeazb mai rar mi s’ay nyfrt yîta, ini în BÎrsta Oiuyayî sin mai tbrzitf, kbnd ac noate îriB'bna de afara» iar ny din'kasa m>ri.ntca-skb ,
   BirtyţjiAe mi siijiyriAe ne synt de feA kym st» se însene de akasi»; îmi nbstreazb uyineAe în Aimna strbmomaskb saf Aatina» , kym; bunătate, răutate, dreptate, strâmbâtate ? adevăru, minciună, blandece, furie.,, iar de eor fi de f eA ka st» se înBene deAa siserikb say din adynarca ky strb-inii, akoAo sedem yrnie de iimni strbinej nrekym; sa ani», u i 11 ste, Bpedn inie, destoinicie, n omenire*.• adikb Bory st» zikf ki» ky kbt rqmbnyA este mai nrynk ky atbtâ AimBa Atx este mai romanb ini mai kyratb de străinisme.
   Insbiui Borna; virtute se noate şedea kb AÎnsa moraAeî mi a denrinderii mteriAor mi tbriiAor syf f Aeteipî, a fbkyt a se întreBvin^a nbnb rnaî de yiibzî minai în simţi; f iziky / a-dikb nymai nenfry a însemna tbria trynyAyî, ny însb mi a syf f agItati. Ama dar se sede kbt a fost starea moraAb a
    (f) Abborire, fbrb nrenozîa ab« renume orire, skimBbnd ne o in y, dyne idioma ţreneraAT», face urire, ypîre yft»,
                                                            "6.
42
  liauieî; mi daka a nytrt ka si* mbstreze .aorfleAe mora\e mi teynbie, Akym ins'b siind eremea reijeneraţiieî Rom'bnYAyî mi a AiiiîBii saAe, DiksionarsA Aiinsii desimirmite mi întreiţi i ^se alii) în diksionaryA niomiAor sin, mi de akc>Ao de ynde ziue: simţire, siniţitoru, simţitu, de akoAo noate ziue mi: simţitat^, simţulu, simtimeiita , simţiciune , simtimentalu , simtimenta-iismu, simţitivu, simţibilu , simţibilitate 9 simiualu, simt.ua-litate, simţitoriu, simţitorie, simtoriu , simţicescej -—• •presimţire , presimtimentu, . .. re-simţire ,. . . res-simţire , ressimtimentu, . . . consimţire. . . strâsimţire.. • întresim-ţire. De Ba uerueta uine Ba Amina nonoryAyî rreueskv de akvm trei zeui mi doi» zeuî de ani? o Bede nAini» mai myAt de gtym'btate de Borne ilaAieneiiiî, tyrueipi mi romimeipi (ka»nd Bornia yn fanariot say ra rrek-din nara Ronibnea-ski*, de zanuiy, de kA'bkamî, de skyteAniuî de nosAvinniuî, de arenda*, de Bin'briuiy, de oeritv mu a:) Unde ny ar agtyns aueastb Animi* înanoiod mi îmnestriirbndvse, ki»nd ar <£i aeyt not Aa formarea say re^eneraţiia ei toţii nama-Xristi, mi nama-Ianii, dvne kym s’a mestiki» în Bonn» Aa noi neno£ti&î toţii Aoro^eţţii sav dieuiî uei Beki, toţii kaf-tanAÎiî, mi toţii kari ny *mî ay uitit înki* niuî nyţiineAe k^riţi ue asem! lUţiim» treaba* noix st* zik ar $i $i»kyt rrenii krnnd ar #i anyt asfeA de nnkate. Inşi* ei ay 4?ost. mai ky minte mi'akym ka mi tot d’ayna de kbt noi, ki> ay ijiiyt si* BâzT> ue este aA aof mi aA niomiAor Aor mi ue ny este, mi în toata* Bremea uei ky înBbţibtyri* ay anst de nor-mi» Aimna eAeniki» uea eeke, mi as^e\ av adys în ziua de astăzi Aimna aof uea Bornitoare jtn ki*t ky aueeauii rn»ma-tiki» si» înneţie ne amândoi*. Noi niui o dati* îi’am aeyt de normi* Aimna Latini*^ uimi» Aa o ereme ne nea SAam», anoî ize nea rreuraski», jmi akyiii ne franueza,*—- ue iue-
43
stern! Kym s b se mai ii ie, kym si> se mai kwlioe piaţa aîiij-sn, dsrie atbte «iprme Aiterare! Rorirbniî din TransiABania o imiiAe de ynrvpisme ini de nemijisme, nei din MoAdasia de mysk'BAisme, rrenisme mi #rani£ozisme, mi noi ani, nijin». aa o Breme tyriîanî de rrenisme, akym ne a n>sit Boa va <j>ran:jjeî în toate artikoAeAe say înkietyFÎAe AÎmBiî. Limna ^Fanţiezeask'b se Bede în toate kaseAe din iireyni> ky toatb inoraAa say demoFaAizaiiia ei5 AimBa 'fFanţxozeask'b în mkoa-Ae, în koAci/iy, mi Aimna Aatinb nymaî yn kAas în koAeypy ka si» ar'bt’bm kid o desnFen,yim, kbt. ny o kynoai|iem j ad:-ki> Boiy si) zik ki> în tot nFinninatyA nymaî 2 5o Aeî ne Ay-niy se keAtyeijie nenty aneasti) Aimni)! mi Amina itaAianb n -kaneî, ka si» dbm înkaî o nFor/b sdFaB'bn'b ki> ny iţiim nini n’am $ost nini ne syntem.
   Mie îmi iiAane si> addyk de esemnAy tot neFFenî, ner -tFy ka» mi meriţi), mi mi) desAymesk maî sine ‘fiind kontini-riorani ky noi, mi AimBa aof aBimd mai anecamî soarti) kv a noastei), ni>ni) Aa o Bpeme (ny însb mî akym ka si> se ipie în narentcs). Ka si/ihî ‘fak'b Frenî AimBa as$eA kym este în zioa de astăzi, av anyt treByinui) neînnetat sa> înBeiie Aim-ua nea Beke, si» iasa» ^eAyrimî de idei, sa> aÎET> o noAemiki» mai de yn Bcak , si> ’mî dormeze în s'fîrmit Stat, yniBer-siti>iiî, Aineî mliA:   DaF ka>t ar ‘fi BFedoinî de n\i>ns <1 d
a a aii î TFeni ne ny se konrind în TFenia SAoBodi),,, kmid ’ini aF înkide okiî mi ’mi aF astyna yFekiAe Aa neAe ne ay #bkyt mi ‘fak eAeniî «iei nyoî nentFy Aimsa aof, mi BFÎnd (neî ne se a$ai> a^ari> din Frenia) ka si> kyAtise ne a aof , say aF înEFi>i}ima orEeiţie AimBa <f ran&ezi>, sa^ sae anyka de nea rreneaski) Beke mi s’ar strimista în starea rreuiAOF de osi|ie kym eFa akym o svtb mi dorb syte de ani! N’ar ‘fi o mynki) zadarniki) si> Aase Aykry rata ‘fbkyf, sb
44
3me aim'sa kare se skrie în zioa de astjbzî în Frenia sac-Bodi>r mi srb a verile Aa mi^AoaneAe n*Ae de akym doi» syte de ani ?
   As^eA ar fi ky noi kbnd ne"am' îakide okii deAa ori ne a> ^Tbkyt aAţiî oameni de o raiiie mi famiAie ky noi, mi am inBrrbîjima nifjie migeAoane ne nr ni se kyfiinia a Ae întreEyiniia de ki>t akvm mante syte de ani. Limca noastre akym ut mai aseami>iri> ky Aatina de k'bt în materie sav în diksic-nar, ny îost> mi în lormi) sat rr mnatik’b. Lini na Aatini> m s’a fi>k\l minai ka o aîhibij dokti» ne are reAaijie ky a ?! o astm, mi *ieea ne trenyki si> fanem noi akyin mante syte mi o mie <de ani , ay f'bkyt Cranii noiţiri itaAieoii: ei av anyt de norma» ne Aatina mi ay kyAtiBat Aiinsa nonoFYAyi romanf, kym am zine mi ne a noastra? *, ama dar am rremi «foarte ka>nd am Absa yn Avkryrata mi ne”*am întoarce îoarcoî ky o mie de ani ka st> Imienem mi ncî de akoAo de ynde ay îc-’ienyt itaAieniî mikasjb fim tot d’ayna ky o mie de ani mai î:anoî de ki>t demnii.                            /
   Ama fiind ka* ay Aykrat itaAieniî în AokyA nostrr, n’ar t reB¥Î si» ne ar videi» m okiî st> nedem ne ay fbkyt? Bine este ne ţijneni de Ainisa fra^ijozcask'b at.T>t de s’brak'b, ati>t anomaAb, at'bt de destoipik'i» a strika ne a noastre, dyne ksm ne astrikat o de Bre o 12 ani în koani ? Limba f rar -l|ozeaskT> ne^a strikat Aimua , kairi teAe , oBineerriAe > reAi -fjria, nentry knyiiioi din kami o ioBai^'b îmi Bat kanyv ky aytorii kAasinî, mi romaniieAe neAe mai neryminoase se BT>d îa m'bîniAe tinerÎAor. An casta o ijiiv deAa mine, nen* try ka» Aa Birstij de 19 ard m jb îiiB'bna fraimozeiţie kaaa v* fva de Faublas, ini noate aneasta Ba fi nrinina de nini rdam ftrea înecat ama sine frannozeijie 3 ky asfeA de daski>A, asfeA de karte, asfeA de ribranvri . Mare naryr»b addvne
aucastb Aimiib un* dvsYAVi ini inimii mi .iiuimi rombneijij , kbuî ni ui îtitr’o AiniEb nv s’av skris atbtea kbrnî des$rb-nbtoare mi anrinzbtoare de dxxYA mi inima OaiYAYi . Lin -Ba au cast a ny se noate mai niuî de kym îuBbga ni ui a se Bor ni niuî a se skrie $brb ageytorYA aAtei aî mni uoa uyfiin aA ItaAieneî, este o aî mBb, sbrakb de Borne mi Boratb de $ras>, în kare Bede uineea xarakteryA ynyî omy ne miiin se Ăundeiiie mi BorEeijie niYAt, este o Ai inr, h î i kare dnAos -§ia mi Aiteratvra n’a nykyt $aue nasyriie ue ar $i tremit sb <£akb în BeakyA nostrv ] e o Aimiii) în skinn.it asemenea yneî kokete k* ryst kare iţiie a se înmodoui ky Aykryrî str a ne, «febra» ase okyna ky Aykryrî serioase mi Bredniue de o inatroanb , ui nymai kym sb nAakb ka sb SYEgeyye ne kyrfe-zaniî sbî.
   iNimik ny e mai ni mi maî SAyt de kbt yn omv sasr nerod kare se yîtb ne sine ka sb se ia maîmv^bndyse dyiie o-BiuetyriAe avtyi omy, aAtyi norody. Noi BFbnd sb imitbm ne franuezi, Aimsa aof ny e în stare a ne îob biia kvrat mi nemigeAouit de kbt bymaî tot ue ar eî mai r i»y mi maî strţr kat de kbt în ueAe AaAte naijiî $ kbuî m; ra ia uea tare a iibrnii ueî sbnbtoasc a ^ranţjezÎAor iiy o eoni iiy tea imita mi doBÎndi din kbrn,î ui nymai din ni a de trbind în nii^cAt -kyA Aor mi anind de noBbijyitorî ne upî kari synt din îns -iui auea narte sbnbtoasb a naţjieî. Sb #ereaskb .Dyrmiezey \ymea de kreijiinYA say de cerersA tvruit! kym sb «Pnreaskb Dymnezey mi ne Biata n,ara noastrb? de a se îmmvAni în tr’bnsa rombniî kranjxoziyî î kbuî atyaui ns soni am:a re -BoATţiiî, ui reneAii, tbÂXbriî , îa^cynrerî * uiseriui restyr-nate. ReBoAYitia dia 91 n'a^Bbrsat atbta sbnye nesincsat îri mi^eAokyA a 36 de miAÎoane sy^f iete kbt se sa Bbrsa între dub miAÎoane de rombnî. ni; ue noate a iţie 11 ta ui ne s-a de
46
Aa yn noroci kare îmi desnroiiYeipe AÎmna, oinueiyriAe 5 iui tot ne este ni>mi>nteiiesk ka si) înBei|e ne ijeymbtate a Ale oBiueryrî, mi aAti> AimBi> nrîn kare iiede ueAe maî Aesne adiki) ueAe^maî reAe ? Aria în zeue ani s’ay înnn>ipiat între gtyniî riuînri a treia narte din diksionaryA mi rrams-tika <£rannozeipî, mi tcţjî minai Borsesk de ki)t de AÎEer-tate, ne kare neînijeAerîndyo sine, o mi)rţnnesk într’vn des-*£rîy mi nesynynere Aa Aei^iî mi Aa amezeminte. IUi au est ea ssnt roadeAe yneî înBi>i|i)tyrî în kare ny se înfigă nimik temeînik .  <|>i>ri) ^’iAosc^ie ny nytem a ne rimdi drent, mi
înuemtyA f iAoso^ieî este, dyne kym am zis mi aAtb dati> > ueruetarea mmeAorlsay a BorseAor, este deduniiiia nea ade-Bi^rati) a termeniAor ne întrenyinu'bm. Tokmaî aucasta ny o nytem a$Aa în Aimsa ^raniţozeaski), kimî e o AimBi) în kare trei n^rjiî de Borne îmi av origina in aAte AÎnmi, mi nymaî într’bnseAe Ae noate ni ne ea akva însemnarea nea a« deBi>rati). An casta noate este mi nriuina nentry kare duAc* so£ia ^ranijeziAor e maî geos de ki)t anemi|iAor. (?)
                             Nota Ia ii
   In desirbriifrea aneasta sa Bbd, dyne kym am zis, toate BorneAe ne arati> niipe nyinirî ijeraAe de înnri>ki>niiiite nre kvm veşmîntn, câlcamîntn ... kym mi ueAe *ie arid niipe ny-miri în narte însi> de Aykryrî de neani»rati> treBvinni), ne kare ny Ae skimBi) Omw ky moada, nrekym: carnaşâ, manta, peptine.. . toate auestea synt de origini» Aatini>* tnsi> ki)te îotbmmvjbri n’a asyt Rymimia? ki)te na^iî n’av trek'sfc nrin trsi>nsa, duerkare ky kostymeAe mi înBr bk'hmInte ae saAe? I3e kiîte ori n’a skimBat IlourbnyA deAa oranie înBri>ki>min«
47
tea, AVimdyse dviie a aAtor noroade saf nanii? Ki»iid în-Bn»ki»ndyse ynryreiţie, ki»îd Aeiii^ijm, ki»Bd ti»ti»priti , ki»nd tyrneijie, ki»nd iar tyrneiţie imiti»ud karikatyreAe tpaiarYAYi} 5mî a adborat BokauyAarvA artikoAXAyî însri»ki»miiiteî ayî ky ^PAYrimi de mmirî streine. Ki»:;d a B’bzyţ Mtbea data» Roma»nY\ dYAămrb; notyrî, kontom, antariv, «leakuiiri, *s dk, #irej|ie ki> a întrenat ne «ieA kare Ae mrta kYm se kiami» iui aiie\a ia sms kym se kiami». Ama s’a r>i»rat îa artiko* aya anesta norneAe:      dyAami», «renken, tijtarki», kontom,
notyrî, maABarî, termene, — anteriy, «icakmirî, skvrteikij, j^HTBca, Binim, isAik, nanynî, memî, «lisme Aa noi , mi «i i o b o t e Aa M DAdasi ie Ae ay Bi»zYt Aa Aemî mi niYska \i , (nentrv ki> romanii n'aîr nyrtat «lisme) ne Yrmi» iar #rak, Besti», nantaAoni, svriyk, BreteAe mi xozyndrayrî, kresati», manimki». —• korset, kaneAi», kordon, naryri», etc . fasi» anestca riy araţi» origina romi»nYAYi , £ie-ki»t de mYAte, a-«ieslea ny net donedi natyra AimEiî axi . Dar Ba întresa «line Ba nentry «ie în AimBa ayî ny riiSeiţii în artikoAYA în -Bn»ki»minteî mi BorneAe, tyniki». tori», mi aAt.e asemenea ? — Ki»te Beakyrî, domnyAe, de ki»nd Romi»iiyA n’a Bi»zyt ky okiî tor a mi tynika! mi kym Breai ka si» ni»stpeze m-meAe a ynor Aykryri «ie n* Ae kynoaiţie. Kare însi» Ba Axa nana ka si» skrie sax si» Borneask!» de kostymeAe mi înBPi»-ki»mintea romaniAor Bekî, Ba nymi fie-kare oB^eet ne nyme, mi BorneAe Bor $i foarte romi»neijiî iar ny stn»ine. Asem -nea Borne se Bi»d ky AokyA aup în diksionareAe tytyAor Aim-BÎAor «ie n’av ni «ii o afinitate ky «îea Aatini», ne kym în diksionare roini»neiiii , ynde kv adesri»rat nor $i Aa AokyA aqf, dyne o ri»ti»«iire de ati»te« Beakyrî. Este de treByini^i» ani mi yrmi»toarea Bi»rare de seami»: toate corneAe stn»ine întrx a Ae înEFi»ki>mintei se si»d ki» Ae ax întrodys în Aimiii» re-
   48                               '
   jrn>niî neî djne Xa drame kare svnfc neAe din fim* monmp* (maimvije) uaţiionaAe } îns b se Bi>d mi Aa sate, miAa myato, mi Aa BaAtb bgfbo kare u? sxnt de oriiiini» romani» nr^ kym; sariki», rAyri», zere, ki>nFYAi>, oninni, iţxari, zi>BYn ? oBieAe mu a :  Ani in yneAe jsedem anecauiî nrinini» ka mî
   în neAe arătate mai sys, mi în aAteAe ne nea yrmi»toare *
. Dania a fost Ai>kyiti> de noroade mi mai nainte de deski»-! Aikarea romaniAor în tr’imsa. Anei oameni îmî aeea kosty-I meAe mi înBri»ki>mintca aof. Romanii ’ia av afAat ky di>r-| seAe; ama siind în Dania, sldmBimd kAima ItaAieî ay tro-f syit si> skimse mxAte mi din BPînmint^ve acf ; ay tresyit si» si> ia sarika, mi rAyra Daniei ka si» se anere de frirYA ier» neî mi de xiAoiAe Berii m n a :   He f ane fraţi;ezYA say aAti»
   naţjie din zioa de ast ăzi ki>nd ia tvrxţanyA tyrkyAyî si» ’a jioarte say Bine trr BYÎri^a a Borsi de dirnsYA de ki>t sVa m -measki» iar t y r b a n ? He f ane kimd Bine treEdriţia a boi® bi desnre senaty\ tsrnesk, de ki>t a*a nvmi ne nvmeAe ayî D i b a n ^ mTiA: dar asemenea Borse fie ki»t de nrvAte nr skimBi» Aimna francozeaski» de a fi AiniBa franţjezYAYÎ f ni dia'nrctis'b îi aBsîxejpe diksionaryA,
                                    Nota Ia iii.
      Bi»rrbriAe de seami» ne s’av fi»kyt a a însemnarea de snr», se noi aiiAika mi a a anest artikoA nentrv treBYinnioaseAe xraneî. fntre uorBeAe ne ari>t xrana în yeneraA, jsedem : ţarina, pâne, apâ, vinii, sare.... mi între neAe ne adyne AyksvA say oBineixriAe mi momiţj'bria dyne streini, akoAo Bedem kiymkeaBaB, niAaf, kanama, anremoxt m n a: dar ane» stea n*ay fost m'bnk'Bri kx kare **a¥ xrnmit romanii mi ne kare
                               N° ' .
'AT>si»ndyAe ei mi a a Idii mi nenoî^n^iii strenexioiiji aof, aTie-
mia A^Tbnd aaIvfy , ny Ae'a n^strat nymeAe, flom'bRYA A.a ki>te Aykryrî ’iav rmnas deAa ni>pinii;i Ae'a m>strat mi nt« nieAe ne ki>t noate yn norod               kyAtyri) n^stra niiţie
SYBeniri de doi) inii de ani. IIiAa'fyA ini aAte asemenea în-kij se Bede Crsrimd în kirnuiAe tvt.yAor naiiii\or Cbri» a Ae nre^ane mi desnatyra AÎmBa.
                                            Nota Ia iv.
    Io artikoAYA rvdenieî se Bi>d toate mmîriAe de oriţiiin» Aatim> mi YneAe mai sine ni>strate în AÎmBa Rqm'biiYAYi de ki>t în a ItaAiaiiYAYÎ, nrekym uuchiu, zloţ aAteAe ian> kare se Ei>d nepdyte ini neintreby ioijate      în AimBÎAe itaAiam»
4*raoîiezi>. . . se a4Ai> în Aimna romi>mb $ nrekym fi nu de ynde Bine boi*Ba afinitate, affinitâ itaAieneqie mi affinite «fraii-yozeiţi1 . An ea s ti) samare de seami) se noate <fane iu de oe« i|ie in Aimr>a FomianyAYÎ, ki>nî foarte adesea Bom înt/bAiif în triîiisa Borne de origini» Aatiirb, kare ny se aCvb ninî în <fra :iieza nini în itaAÎâua... mi Bmr-aepsa •
                         ' Nota la v,                     -
    Kr/fy) în \imBa rreneaski) îosemneazi) Frigei^ .nydij'dtni» cliaAektYA dorik se Cane aâSa, skimBi>nd ne S în z sas s, se 4"ane casa, Kasa a •fost nea din tmy rrigti)* a OmyAYi ka si> se iiye a a ad Jbiiost îndatb ne ’mî a kynoskyt treByinijeAe * Kasa însemnează o rpigei»* K.y an est nime ay Benit mc* mii fo mani aof ky Enea deAa Trei ea, ynde se bofbîh Aimsa doFÎki) 3 an est nyine 5a ay intreimnixat itaAÎenii de trei mii de ani anroane, anesta îa îutreBYiniseaz'b ini astăzi, mi ky acesta s’ay intFe.BYÎnţiat ini se întresTinitcazi»' mi roîînmu ka
                                                        7.
50
sidmî nYmoask'b AokyA de Aijkyimpb, kare este nea adem>rr-ti> rri^T) a    -ki>ryia.   fn asemenea nyrani£e nede nineBa
priţiina ynyî norod : în kasa mi îa kyrtea Romi>nYAyi ka>te AYkryrî ay remas say nenredhbkyte say nejiepdyte din nrini-na înt']bînnArbriAor? ay ri>mas mi ky nymeAe aop, din Bokany-Aar*A a aţin $i)FT> a^ti» nre Panere de ki>t âneea ne ay jretst addyne kAima kare are o mare inf Asinii» a a orraneAe rAi>-syitoare aAe OmYAyî.
                                Nota îa vi, vii, vin, ix, x9 xi.
    Natyra e-Be^iinki»-, ea ny se synmne nre^aneriAor ka oi37-netxriAe, nini ir^deAor ka BesminteAe. LyknbriAe eî synt tot aneAea ? mi tot asfeA Ae a Bi>zyt romimxA în ItaAia mi în Da* nia ţ iirin xrmare nymiriAe ky kare se araţi) Aykri>riAe eî ax trenyit si> remte RoniMyAYÎ mat neskimnate dyne kym Ae'ax aByt mi momii ayî , nentrv ki> orî ynde ssa a$Aat eA, ny Ae'a nerdyt din şedere, mi în yneAe a ilustrat mai Bine eA Bor-BeAe mi de ki>t itaAianyA nre kym humâ, n i n g e r e mi aA-teAe. De Bom ni>mi în neAe trei rirate aAe natyreî ati>t se skimBTb nymiriAe, ne ki)t natyra 3ia în^tîjimat roimanYATÎ în Dania aAte ospeţe deosesite de a Ae Itaxiei. MineraveAe kyncskxte EXAreî sax rAoateî ay aneAcamî nymirî mi în Aim-Ba romani) ini itaAÎani), nAanteAe ne se a#Ai> mi în Dania mi în ItaAia ay aneAoamî nymirî^ Ba înki> ati>t ax (i) ilustrat romanii asemenea nyme în kid daka idax a$Aat în Dania yn ,d?e'A de UAanti> say arsxre ne ay asyt în ItaAia, mi ay bi-zxt aAta kare semăna a a ckrynzi> say a a aAte însymiri ky a- (i)
   (i) Plantago, plantaginis* plantaginâ, pâflaginâ3 ram: pi-antaggine, iţi. pîantain frzî s’a xitat a se nyne în aneşd bo-kaBTAar kym mi aAte\e♦                      .
tţ£Aea? a* dat      itaAian a a nrocbkte a\e Dauiei. II Fe-
kym snre niAdi>yîa.Dauia ny krejjie AaYFe (clatin ) . Be-nind romii iî aui, aY BT>zyt siriana a kwia $FYnze seaiirbrrb ky AayreAe (dafini) iui a mmito Aayr j dvne kiite sa ije-neraniî s5a AeijHrit aueastii nymÎFe a se da aueiţiiî EYFienî) maî ne yFmi> strenenoniî ucaof d’im t/ury romMi ne maî Bijzimd AaYFeAe ueA adeu^rat, kimd Ai s’a adys de BÎnzare din ij^riAe rreueijiî, Aa nea din ti>er şedere a treByit sii în-trese ne neryrpbtoF kymsekiami> auc& ^rynzi), auesta «£iind rrek sav romi>nY ne a adys nAanta din Freuia a sms ki> se nymei|ie dafiny. Ama 3inî a ^'bkyt Rom'bnYA o AiniEii în kare a a y f e si> însemneze nrcdyktyA Daniei mi d a $ i n ne sa, rreuieî mi ItaAieî. ÂsfeA ueruetiiîid a$Ai>m nriuina ofî Ynde Bom Bedea o depsesire între au este dou» diaAekte Aa nymirea mineraAGAoF nAanteAor mi animaAeAor. Aueastii deoseBÎre o a$Ai>m maî mta! Aa naseFÎ mi nei|iîjf nentrş ki> naserÎAe mi neiiiiî au est f doi) k-virne say nnnrhntsFi swit maî niYAt deoşesite •
                                       Nota la xii„
   in aFti^oAYA desnFe timnYj daka a&i’Bm BorseAe Bre m e* ueas, sfert, af ami mi HFiuina întFYdYueFiî aof: ky întry-dyuerea ki>FtiiAor sAase în BişeFiuî s’a îiitFydys mi ueasAo-bya ky ueasYFiAe^ dyne ucasyrî avBenit mi sf ertyriAeţ Breme s’a întFydys ky osiuepyA AimEiî saaBe kym s3a întrydys mi Aa Fonrnnix din Mauedonia ker vr oEiunxindyse ky Ai mi* a rre-ueaski). Beak, neritry ki> se afAi> -în BokaBYAaFYA sAan ny este bofbI) SAaBT) j ui nriuina este ki> toate noroadeAe ay a-ueeamî origini), mi AiinsiAe smyfiikyt dyne desni>rii,iFea nu» roadeAOF, dyne kAime mi imitaţii aAe natyFeî. Ky toate ki* no»
52
   readeAe ’ini av <i?T>kyt deosenite aiidei, însri> în <£ic~kare akrjh uineBa semne , eAemente ini dcBezî ki» o aiihei» ax anxt carne-niî Aa îmienyt. As^ga a^Atm dpvoe rreneipe , dyvdg agnus Aatineijie, arnei|T) SAasonejţie, ^gnello itaAieneiţie , agneau 4>rannozeipe, gnelu romi>cieî|i? 5 asfe\ apAB ninena ini ser-bya dane Aa myAte Aimni ki> se^aseamimi): Sidsivf dare? A a m n , donner. iks'feA nedern mi Borna beaky, de ynde Bine Bekyire, Bekyit, mi veea , ^ranxjozeitie kym mi weak eurAezei|ie • Dar se ai‘Ai> ini în diksionaryA sa an, ne 'ne nasn? Limua romimeaskB nv e sashi» iui însymi d’ar anea liOFBe kyrate SAane synt dorini) say tini rsmmieip, ne kym de Bor anea niipe Borne ama de ţieneraAe,.
                 -        Nota la xm.
      Am ari)lat krbtrn ÎL'Auyinjp» a anyi skimBarea reii^iiei mi întrydA'ierea mai Aa vriiru a kirririAor SAaoe în termenii teoAoţiieî; ky toate BorneAe ne a nnstrat Romi>nyA în skeAe^ !aa Rredin&ei, însi> tot s’ay EÎrît mi ueAe yrnvntore iire« kym:
             Preuista     Madonna
             S£îatYA&.Dyx Spirite Sanie Rare         Paradise
             Mîntyire     SaAyte
             IsnoBe danie Confessiom* "
             JhxoBnik     Confessore
             iu u a *,
      1 adyBotezf, aiasm 1»5 metanie synt Borne rre*rei(iî% (0 de synt (a) Aa noî se uiteipe ^'bkimdyse dicton « rvv ia ^ fi diezi oua (a) s’a f i>kyt (o) kare se întMiiiAT> des în AÎmna sAaBi), (i) s’a fJ?i)kyt (e) irnrrb a agems fio t.esma, potesma, Botez,,
53
                         Nota la xiv, "
   Daka Aa nTmaAe a mvA-tor serBTjtori se îTbdv oare kare .skiniBijri, deoseuirea este în <£ras kr in în materie. Sure nÎAdrb: Rom'bnYA zi ne Maîka DommrAyi 5 itaAiarsA Doamna mea, Madonnaţ ydxa zine DYminika ^Ao^iiAor mi aAt ya a stajAnajmAor: delie palme, ydya ziue îni)Alierea j aAtYA ascen-siorn 'y yîiya addurmirea, a\tYA assunzionVţ upia:     Ny e mi-
mi rare daka iui în artikoAYA auesta ’uiî a ATbsat yi de mi Ynde Aimua SAaui> YPmeAe saAe, kiţuî a trekYt mi s’a zi>-uoBÎt ki)te ua Breme îa Biserika Romi>nYAYÎ. lire A'uora» &-uestea se maî faue aucasti» ET>rare de scanai), ki> si>riîiitori-Ae ueAe Bekî aAe rormbîiiAor SYnt: SatYrnea., ne in>m> în zioa de astăzi se sereeazi) în a^YriYA anYAvî îixoy, k*j>ti>ndY’mî romijnii în ^eAYrimî de kinYrî norokYA 5 geoiAe dYne IXaipi toate, în kare se uinsteipe }Koie tYin>torYA nentry $yajjere iui rrindini) 5 geokYA kT»AYiuariaof , în kare se serseazT» addw uerea aminte a gcokYAYÎ ayî RomYAY Aa rănirea SasineAur , iui aAte ve raiAte , kare se a^v'b înrudirii:i ate între shteiu mai mYAt de ki>t sBFEBtoriAe Bisericii .
                                       Nota la xvi*
                               ' ' ' .. .■ . ' ■&'' , *' ■ ' in artikoAYA nentFY arte ijiiihi|g im meip^ iivrvFi este k-
                              arie sijrakri> Aimca norodYAYÎ F^omiîii, adikb m este nrii mai
                              ne jjeos mai maî înainte de ki)t AÎriiBa ori ‘fobr^î norod.
                              AtiîiiMi termeni d > iţiiin^e, arte, mi meipeuiYrYFÎ îjiie si.-
                              toanYA romim k i>nî ipie mi sătean v .1 rrek, feanijez itaAÎan
                              neamii.... Noi rri>rr.b akYm n’am bofeU de Aimsa Altera-
                                aof Fuixi'Mii, ui de a hoiiofyaVi Daniei.. Literaşiji iuu
54
f ak sinrvri termenii ki>nd doiîîndesk iteÎAe s mi Aymca se ia dyne anekt kari ar dat Aimnii niiţie termeni mi niiţie forme iiotriBite ne firea ei ♦
                                    Nota Ia xvn.
    Ori kbt de nekyAtÎBat'b a •fost deAa o Breme înkoani arta armeior între romani 5 î isb drne termenii ne se Bbd în-semnaiji în desnbrniFea xvir. se ne de kyrat skeAetyi aneijiiî arte foarte denumit mi în stare a înkiea kanitoAeAe Artei hija ilare «
                     Nota despre ajectivi. x
    Toate însemn’briAe lie s’ay fbkyt nentry SYBstantÎBÎ, ane-a râmi se not aniika mi a a adgcektiBÎ. De Bom îmirbr i^i f* «■ aşa anesta de Borne în fizine nre kym aAB, romi, strijmr», rotynd, dyAne, akry, kaAd, rene htta: mi în moraAe nrekym. byij , rey, kryd, urbnd uuia : nedem în artikoASA adgcekti-BîAor kb nei f izini srnt mai myAnî de ki>t nei moraAi. Ilrinina este tot aneea ne am Bi>zyt mi Aa sTEtantiBii mors-Ai. rîe se atinţie îusb de ad^ekliBii nymeraAi, în anesiea ay fost mai fiAosofi romani de ka>t toate naniiAe 3 kaaii în toni termenii nymeraAi se Bede anAikati) sistema zenimaA'b. llom'bnyA asfeA niteiţie nymeriAe în tokmaî dyne treanta mi nreiiyA Aor. Baye ninena de seama* ka> în Amina rt -ma>na> fit-k are trcanta* de iiifre sure siamra m rn urme ai sa>y mi ny se mai skimr>a>, dyne kyra ny se skimEa* nini nrenyA nifrei: snre niida» y n i m i 5 zen i, sy t e. mii... Kamd Roîiimia uiteiţie 20, este foarte konsekyent kr sistema zenimaii>jmi zi ne dot-zeli], adika* kym am zi ne rre*
55
Hej{ie Si'o dtxa , sax dwddas, în franţozeţie dea dix. ta creme ne rrekxA, AatinxA, itaxianxA, ^ranţez^A iipia: n;teiiie miminA strikat nrintr’o înnoire rTbx întrxdys'b ini Âeijixit/b Im a koresnxnde kx inAosodna sistemei zenimaAe. 3o, 4o .. , 85 se nitesk rximbneiţie t r e î z e n î, natrv-zetii, ontzeni mi ni na 13 iox>, 200, 3/4 se nitesk o sxtb, doi* sxte, trei sxte mante zenî mi nalrx ; 1000, 2000, 34g6, se
nitesk o mie, do^ mii, trei mii natrx sxte noi» zezî mi mase. AskxAte ni ne Ba ne frannez kxm niteiţie nxm'brxA anest a din xrm’b mi aAteAe mxAte: askxAte mi ne rrek mi ne ItaAÎan mnA: «franţezxA zine trei mii, natrx sxte natrx-doi -zenî, zene mimase, itaAianxA niteijie ka mi rrekxA dxne o însoire iar nx dxne sistema mi fiAosodna nxmeraţieî . Atxnnî ar simţii rrekxA nxmerania rom'bneask'i», kamd ar Redea ka> re*-mi>nxA niteţie nxmi>rxA de sxs:    tqsIs %ih,cZdss, %tGGagss
ixaroprddsS, ivvaa dsxdâss, xal , mi d?ranijezxA atxnnî s’ar Bedea ki>t e de înanoiat întrx înBT>ţi>txra aritmetineî ini aAijeErii (nenotriBindxse Aimua kx de^iniţjiiAe ne db) kamd ar a#Aa k-b roimbnxA niteiţie asemenea nxmere : trois miile , quatre^cents, neuf-dixs et six.
                                    PejVTRÎJ YERBr.
   Jlentrx Axkr'briAe ne neînnetat ax asxt ronrbniî, nentrx aneAGii ax nbstrat mi Bercii de origini» Aatinb^ Aa kbte ax-kr’brî însi> s’ax amestekat streinii orî întrodxk’bndxAe sax in^Axind kx sxnerioritatca, akoAo ’mî ax dat. eî nxmiriAe Aor. lliAdi) nroasmbt/n acem de kxrînd ne rxmî: kbţî Berci nx ne ai Absat în administraţie mi miAinie^ însb kxAiiB&*“ toriî AiniEiî Bor aAeţe mi nre^eri ne neî ne sxiit tot de xn nea 111 mi feA kx Bercii neiAaAţi aî Aimciî.
56
               OBSERVAŢII GENERALE
   Ileste i3oo de Borne maî de F'bd'buini)) kare ar nytoa SA?gei ka niiţie tYAnine Aa maî mYAte raimre de Borne ue-not si) înkiee 4? amÎAiî, s’av advnat în BokanyAarTA ne V arn în4?bi|iiiiat uititoriAor.
   Ka sa> îmm^sAlpini dintr’o Borni> saytyAnini» radikaAi» maî mvAte raniYre, anem doa? mi^eAoane: vota a a deriBa^ei mi aAtYA aA komnYneriî* Aa deriBaţjieî nrekym doAa banu? bunetate, bunege, bonagâ, banicâ mu a: mi aA komnozmieî-5 kamd din doi> Borne say dintr’o Bomb mi nrenoziniî ^anem k\te Borneţ nrekvm scriere, pre-scriere, pro-scriere, descriere, în-scriere , sub-scriere .
   Ilrin aueste doa» migeAoaue în toate Aimr»ÎAe se îmntYApesk BorBeAe , în kT>t în Aimna noastre mmaî din BorneAe ariita* te în BokaBYAarYA auesta mtem #aue neste 17 miî Borne de ori^inb Aatinb, a ki>rora sa^ r'bd'nuiria se a&vn în Amina romrbneask'b, sav mai mYAte ramuri f'bra> rbdbuin'b kare, nec£iind întrenyin^ate din nriuina Ainsei ideiAor, akym îmi not AYa AokYA Aor î i diksionarYA rom'nnesk mi a se intri-BYiniia în krnrii;iAe aYtorÎAor rombui*
   Snre animai nine înijeAemî boiţi, adyue ani kbteea bo**-ne de F'bd'miin'b'din kare Bom nrodyue toate BorneAe ue se not 4‘aue nrin derisaiiie mi komnynere. Ky au casta arn-ti>nd knn se îmmYAi|esk BorneAe mi se aBYiieiJie Aimna, într’aueeamî sreme Bom arida mi kinYA deriBanjei mi kom-jiyneriî «orneAcr ki> este maî tot aue\a Aa amândoi» dia* AekteAe, kare dc Bedesk ki» fak Yfia iui aueemnî a im ni**
                                                                                      57
   ÂBănd o bopbT) de pădănină $anem dintp’ănsa dine treiîyiiiiii) ini dyne natyra ideeî, o $amÎAÎe de sorne dyne kym se Ba şedea 3 dar kasă înAesnim ne netitor Aa înn,eAe-sya #ieini kăriia sorce, addynem desAymirÎAe yrmătoare;
   Ka si» ia o dee o deosÎEiti> nyanijă say o aAtă însămnare reAaiiiJă ky sine, ne între ByiEjpbm ky niipe nărtineAe ne k^re, ne yneAe Ae nynem înaintea Pădăninei ini aAteAe dsne rădănină. lle neAe d’ăntăiy Ae som nymi nrenozii^ii în kamnoziîjie, mi ne ne as d’adoiAca : dynenoziiiiî. say finaAe, orî terminai^ ii.
   Ilpenozigii simt neAe yprm>îoape:
   i° a, ab mi abs, ne are aneeamî nytere ky and rreneA: ini însemnează yn ^ga tragere a4?apă , yn $eA de mimkare de akoAo în koauî, mi adesea korăsnynde ky (în). ' ab se Bede îotrer nymai kăcd Bine dyne dăiisYA "o BokaAă, iar Aa aAte întămnAărî se skimEă b în konsona ne yrmează: kym urire aburire, punere appunere, tragere attragere, abstracţie, nobilire, annobilire, (înnobilire) .
   2° ad, ne însemnează asemenea mimkare mi kornsnynde ky (Aa) mi TtQuQ • kym unu, adunu, adikă ynesk la yn Aok > ducu adducuj apâ, apare, adăpare, (duce şau da la apă).
   3? ante, ne însemnează na in te-, kym: cameră ante cameră, cedere, (de ynde nyrnedere) antecedere.
   4° con, co, mi cu, (de o nytere ky £w rrenesk *) ne însemnează înnPeynă j kyip : tenire contenire, giurare, con^ giurare, prindere, cuprindere mi cuprindere.
   5° de, ne însemnează neutri say mimkare de ani nain-ţe, mi kam koresnynde ky rrreneskyA nsgtj kym: prindere, deprindere , scriere descriere, ducere, dedunere *
  — ■■ ■■■»■■■ »■' - .. .- 1 "•*• . •
   * Preposiţia £w, se scie que este xow, scofîndu pe x,
                            remâne cw 9 scojxndu pe <?, remâne xw 7 de unde xvpt^qos j w pronunţatu latinesce, face cun, de unde cu românescu,
                                                   8.
58
   6® des5 dis, mi di ne însemnează* AÎnsa ideei *ie erem sa* an -î^m sav yn Avkrv întreţină* de ideea ueBrem sa* snvnem, kvm: fr£o. desfreu (adika* fa*ra» fYev)', fiinţare desfiinţare: or insemneaz/i* desiia*rnire say den i>i tare mi korr.esnvde kv rreueskvA (ha: stare, stanţă, distanţă * ferire, ferinţâ, dii-feringâ, pârţire despărţire *.
   7° es, sav s, ue este de o miere ky sx9 say rrenesk, iui însemnează* alari>, saf aîusi* di uena, kvm• ire eş-ire (a inerţie say a faue iî afara* **) 5 punere, spunere (a irsrae afara* ide ea say kvEÎatvA)} minte, minţi tu, smintitu. (afara* din minte).
   8° 1 jn, Tie însemnează» în Aa*yntrs^ kym bunetâţire în-fcunâtâjire, fiare înflare (a Ba*ra BÎat în Aa*vntry).
   90 ob, kare skimBJb ne b in konsona ue vrmeaza* dyne sine mi însemnează* maî niYAt îniirotiBa*, o mimkare say îui-ninnere deAa noî înainte 5 (korresirvode kv acera) kym morire, ommorîre, cidere, occidere say uecidere, punere op-ptmere (nvnere de 11 arte de noi, îmnrctiBÎre, Aa*sare afara*).
   jo° i’REj qe însemnează* ka»nd înainte nre kvm sciinţâ , presciinţâ; kwid renetinie sav înnoire kym facere prefaceri ^ ka*nd asvnra, nrekvm dicata predicate, dicâ predica, (z*-*xere kvEÎnt asvura vnei nriuini).
   110 pro, ue însemnează* înainte in Breme sav în Aokvj kvm vedere 2>r o vedere, punere propunere.
  . * Ka sa* nv amestekami ne de kv di, kym se faue de ItaAieni ini MoAdaEÎ , Bem anta kiar din firea Aor, kym mi dvire însemnarea în a im Ba Aatina* ka* de, korresnvnde k y negi *
kvm: descriere, n tqiyyayuv ^ iar di, ky did j kym: distanţi,
dtdgijpa.
   ** Ide ea mercerii say na>uiiriî maî Aa toijî oamenii se esnrima» kv strirarea iii! de ynde ir({n rreuesk, ire rvma*-hesk, de vnde ini modvA norvnnitor: ii, adika* merţiî.
f
                                                                                      59
   12* re, ne îasemneazb r netiiiie, say înnoire kym: sârire resârire, mânere rămânere , say înano'î: ducere reducere.
   i 3° res, ue însemn ea zb nerapje, yrb mi înanoi* kym: simţire re^siîiîţire. hunare resbu ere , platâ resplata j mi aAte ori kc-Birmire $ kym batere râsbatere .
   i4° stra «ie are mai. aueeauiî Hxtere ky res; batere reşbe-tere strâhare, mi însemneazb koBÎpnrire say de koAo nv
îib dinkoAo.
   i5° sub, ue însemneazb dedesyBt, miskimşi» ne h în koc-soana yriiibtoare : kym panere suppuoere, ferire saff. rire, alterna subalterna.
   i6° tra mi tri ue este mai de o nytere ky stra, îasemnbad kbte o datb mi iirebVier^ kym: ducere trâdueere, dare, trâdar*^ mitere, trimitere.
   î 7° intre say inter, a kbryia rAbsyire iî(ymaî îi arata» mi însemnarea; vorbire între vorbire, prindere Întreprindere.
   Iar Dsrnenozii£UÂe sat terminalii ac          s^n t mcac
Ynn bţoape:
   i° oru, ue aratb o nersoanb kare ‘faue orî Avkreazb ue-sa ş kym scriere, seriitoru, (ae scrie).
   2° oriv? ue aratb rn Aoky ynde se bane say se Aykrcazb uena: sriere scriitoriu, laborare laboratoriu, dor mire dormitor iu.                       A .                     .
   3° ^îeAe î i oru, skimBTbodyse în ura, aratb ideea say înseninarea BerBVAYi iiersouibikatT., ka sb zik as bea, kare ner-soni^ikaiiie sar este aktisb nrekym deAa oascere, născătorii, uria ureskyrtare natoru, pat ura, say este nasieb, kym fa-* cere fâcetoru, fâptoru, fâjotiirâ.
   4° mîntu, mi me-ntu are mai anca însemnare ky uraj kym cobori mîntu coborâtura, îajurâ.mîatU înjurătură , ky toata kb ueAe în ura scambiib uena maî nas ine .     A vederea din
aueste dob ternii na uit stb \a yrekoa mi rystvA skriitoryATi
6o
mi Aa înl-bmninfA konsoaneAor ne se a^Ai, în Borna de rx-damini).
   5° atu, nu, su, ini utu ne, însemn ea zx» natinrb mi nreme
trekytx, kym : mîncare mane atu, audire au^itu, înţelegere înţelesu, vedere ve^utu.
   6° DeAa aueste natry t rminaixiî mi aAteAe, de som skoate ne u, ini som adxora ne ie. se <£ak avte Borne, nrin kare, ideea ia o #imjgT> metakiziki) saf moraAX , nrekym: deda-» mata declamaţie, misu trimisa commisu corn misie, pr< * ductil producţie, Aueste terminalii în Aatineipe synt în io, mi dviie idioma de ouipe a AimEiî roim>nei|iî, dh>kx>nd KvminatiBYA ka în ac a aţin, ar treBYi sa> se $aki> iojme saf iujne : educatio , educa ţione, edacâţiune , educâciune j inşi» în auestea ka mi în aAteAe ’mî a nxstrat Aimsa nmMeask^
mai niTAt de kx>t ueAe AaAte Aimnî, îasymirî aAe AiniBii «ie se skria o dati> în Roma.
   7° osu, ne k.semnează o anere în sine a ideeî ini kare se anaAÎscftzi) ky: ha in de, sar ky u^euoziule kiţ krm: lumi» nâ , luminosu (ne are Ayminx, iiAin de ATminn sar ky ai .mini)) $ noru, noresu (ky nori say n..u’ni de nori).
   8° atu mi ilu, ne însemnează o ncsesie ini kare se anaAÎ-seazi) maî adesea în kazYA i/enetirj kyrn lccu, Iccalu (aA ac»
kyAyî^ ţ grâmatieâ , gramaticala (de rnm i tikx>) j facere 9 facila (de «fxkyt, adikx Aesne).
   9© ivu ne este maî de o intere ky alu mi ixu, ky de o st -nlre kx> maî adesea alu se anaAÎseazii în ţienetiBYA ky arti-koA mi ivu, ^xri) artikoA 5 kym: guverna Iccalu (rYBerny oa AokyAYÎ) ca^u naminativu (kazu denumire).
   io° bilu, *ie însemncazi) k ana uitate mi se anaAÎseazi) ky uytinuios, byh , nriimitor de... 5 kym: simţire, slmtiMIu, mutare mutabilu (nriimitor, nytiuuios de ase muta).
,ii° taxe, kare nersoni^iki) kyaAÎtatea agcekiieiAor iioz;« tine j krm; hunu bunetate \ kvm mi kyaAiixxiiAe arxtate 1
                                                                                      61
nrin a^etiiseAe terminate în osu, alu, iiu, biluj generoşii genbrositate, mcraîu moraAÎtate, facila, facilitate, simţi-bilu simtibilitate...
   i2° jcu, ce arata» o nosesise ka ini ueAe în alu mi ivu, mi se aoaAÎseaz'b iar în yenetin $ kym poeta, poetica £de noe-nî) musâ rnusicn. Această terminalele este rreueaskă.
   i3° escu, ne arată iar o nosesiej kym: cavaleru cava-' leresca, pittora (zymBy) pittoreseu.
   i4° ime, ce însemnează o adunată Aa yn Aoky d * maî mYAiiî oameni sav kyaAităîjî j kym: boieru boierime, june junime, neguţătorii, neguţâtorime.
   i5° etu ne însemnează o adynată de nomî , kym: frasina frasinetu, pomii pometu.... Aceste doă terminaijiî în ime mi etu se nxmesk ko iAektiBe.
   160 iNpA mi an£a, kare nersonifikă ide ea sav infinitinyA ynyî Berr> } kym credere credincâ, aliare aliancâ, pro vedere provedinşâ, constare constanta. taxe nersomdukă a-^eektiBiî, mi şa Bernii .
   170 aru, ne însemnează maî mYAt meserie5 kym: pesce p ‘scara, lemnu lcninaru.
   18° ac iu, ce arc maî acecaniî însemnare ky oru, kym: răpire râpitoru râpaciu, fujire fugâtoru fugaciu.
   190 lire Aănră acestea se maî adaoră mi terminanjiAe kare măreSk sav mikmorează $ kym: oma, omoiu omul ei a kym mi cene ferneeipi kare synt myAte în Aimna noastră ka mi în itaAÎenejpe.
   Sokotind o rădăcină kare noate să fie de natură a ixri-imi toate nrenoziniiAe, asem din triAisa 17 Borne din kare m tem dedsce din fie kare năiiă Aa 19 aAte Borne skirn-Bănd terminalii a. Ama ş’ar face Aa treimniiă din tr’o rădăcină o famÎAie riăiiă Aa 327 Borne , toate 11b îoiţeAesYA lloniănyA^i, de Ba nnra de seamă va însemnarea fie-kăria urenozinii mi fie-kăria dynenoziiiiî,
Binare
V
                                        Batere
hâtet ora Mtutu bâtatâ bâtâmînta
Mtefurâ      . N
Jiâtalie», jbâtaie batalionu » , bâtâiorâ
bâta iare bâtâiaşu bâtă i&tâ (amesteca)
Lâtâlierescu
hâtâiosu
bâtâiesce batelatâ bateletu ' bâtei a bat el a aţi bâtaiu baterie ■ bate-lâuâ (ba-tilaatt batauru
bâtâie,, batic orii
abbatere... efesb atare . . •
combatere . . -rebatere .. .
străbatere ...
resbatere
: (62 )
Battere
battatore
bat tuto batfuta batimento
Jjatt'tura
battaglia
bcttagiiojoe
battagliola
hattagliare
battagliatore
batiagliata
battaglierese-o 'battag’lieroso baftaglievol mente battellata battelleto battello battelianti batlagrlio bafteria battilano
bălţile ro battito 3 batti-cere
abbattere. ». disbattere ... coral)aliere . . * rib altare . , strab aliere ...
                                       Bi NARE
binare (î ) combinatorii combinata combinaţie deshinare (i)
                                        JBu.nu
bunătate
buneee
■bunicâ
btmaea
bunâcare
bunâeicsu
bun ari u
bunârietate -
îobuuare.. *
resbtiîiare ... î;i
îabuoatâţire.. *
nebunii
nebunie
nebunatica
ne'banesce
strâbahu
bine
binecuvîntare beneficiu... binevoinşa.... binevolu
combinare
combinatore
combinate.
combinazione
scombinare
Buojno
bontade, bonita« de 3 bonita bonizia nonîia bonaccia bcnaeciare bonaecioso bon ar io bonarietade inbonire.. * vendicare.. . bonificare.., pazzo pazzia. sclierzevole . pazzamente bisavolo bene benedire beneficie... benevolenga bene Vi le
(i) Desghinare, - nu e îndoială qoo
este desbinare fâeendu pe b, ca la bine ghiue.
Cădere
Cădere
ca<Ju
câdâtoru * cad atu căzătură
cadavera
cadaverica
cadaverosu
cadingâ
cade tu
scâdere..,
deeâdinyâ
precădere
încâdere
                                                                             Capere
capabila
capacitate
încăpere
începere
pricepere
concepere
principia
scăpare
                                                                            Cernere
cernitoru
cernuta
concernere
                                                                         concerningâ
                                                                         concernenta
descernere
caso
descernetoru deseernâment d‘scernioeâ ^
discernitore
diseerniineoto
diseeraeaza
cadato
cadimento , căci ut a
cadavero
cadaverico
cadaveroso
cadenza
cadefto'
scădere...
decadenta
Certare Certare
ceartă concertare concertata coji certa descertare
certame
concertare
concertate
c.ancerto
discerre (scerre)
Chfaru Chiaro Claris
incadere
Capere
capace
capacitâ
capere
principiare
percipere concepere principio sc ap are
Cernere
cernitore cernuto concernere concernenza concernente discernere (seern; }
cbiarare * chiârege chiarificare chiarificaţie chiaritate chiariaâ (hagit bois ) chiarurâ chiaroscurare clii ar osc aru dechiarare
cbiarare
chiarezza
chiarificare
chairificazione
chiarită
chiar ina
chairore
chiaroscurare
chiaroscuro
dechiarare
                -   (cl‘, dis, s)
d&chiarire       dichiarire
declaratoriu     diclaratorio
dechiarâmîntu (s) dichiararaen-
                     to (s)
dechiaraţivu    dichiarativo
dechiaraţie     dichiarazione
schiaratoru     schiaratore
so hi ar ea (o earÎ3â) schiarea preclaru         pr claro
( 64 )
OlIIEMARE O IHA MARE
                                 Clamare
chiorii ât ru clii am at ore     
chiemalâ      chiamata           
chiemâmîntu   cliiamameeto       
declamare     declamare          
declamatorii  declamate re       
declamatoriu  declamatorio       
declamaţie    deoiainazione      
eseiamare     esclamare          
esclamatoru   esdamatore         
esclamativu   eselamativo        
esclamaţie    esclamazione       
proclamare    proclamare         
prochiemare                      
  proclamaţie proclama           
proclamatoru  proclamatore       
      Chirere Chiudere           
            Cludere              
închidere     inchiudere (clu)   
închişii      inchiuso           
inclusă       inclusa            
deschidere    di s clii udere    
conchid ?re   conchiudere (clu)  
conclusie     conchiusione (clu) 
concludentu   concludente        
conclusivu    conclusivo         
incluşi vu    ioclusivo          
condusa       concluso           
   China re ' Cm NA RE           
           Clin a re             
clină         china              
clinânrînta   chinamento         
clina tură     chinatura          
clinatâ        chinata            
acclinare      acchinare          
declinare      declinare (chi)    
               diclinare          
deolinaţie     declinazione       
de clin abilii de elin abile      
declivâ        de dive            
declivitate    deci ivită         
închinare      Închinare          
închiiiaţie    inchinazione       
înclinare      in clin are        
înelinabila    in clin abile      
înclinatu      inclinatu          
înclinaţie     inclioazione       
schinierâ      schinierâ          
armă spre apararea pulpelor^      
          Dare Dare               
               Donare             
dată           data-*             
daterie        dateria            
datariu        datario            
dâtâtoru       dat: re            
dativ a        dativo             
datu           dat o              
daru           gr azi a           
darnica        generoso, liberale 
datora         debitore           
datorie        debito             
donaţie        donazione          
danie                             
donatoru       donatore           
dânuRcra                          
donatoriu     donatorio           
donativu      donativo            
donaturâ .    donatura            
addaosu....   aggîunta            
condonare (i^ rtare) condonare    
condonatoru   condonatore         
condonabilu   condonabile         
condonaţie    condonazione        
desdare (coborîre) disdare        
predare       predare             
predâ         preda               
predaciu      predace             
predâ mîntu   predamento          
predâtoru     predat ore          
dedare        addarsi             
«data         sdato               
e ditor a     editore             
ediţie        edizione            
stradă        srada               
strâdare      stradare            
 strădanie... diligenza           
trâdare       tradire             
      Dormire DoRMîRE             
dormit or u   dormitore           
dormitoriu    domitorio           
dormitară     domitura            
dorrniţie     dormitione          
dormitare     dormigliare         
dormaciu      dormaifuoco         
addormire     --- addormentare    
              > Vn)               
  addormitare ... addormentare... 
addormitu     indormito           
   condormire condor mire (lat,   
N° 5
redormire      raddormentare “ 
întredormire   sonnecchiare    
                   sonneforare 
    Ducere     Ducere \        
duca '         duca. v         
ducesă         duchessa        
duc atu        ducato          
ducător u      duttore         
duceturâ                       
ducie          ducea           
ducalu         duc ale         
adducere-oru    --- adducitore 
conducere      conducere       
cunducetoru    conducitore     
                    conduttore 
condutâ        condotto        
c on duce volu conducevole     
conducîbilu v  conducibile     
conduc^mîntu      conducimento 
deducere (se)     dedurre (si) 
dedusu         dedotto         
deducţie       deduzione       
introducere (în) introducere   
întroducibilu    introdacibiie 
î^troducemîntu introducamento  
întroducetoru    introducitore 
întroducţie       introduzione 
producere      producere       
productu *     produtto        
pro duc ti vu  produttivo      
    producentu producente      
producetcru        producitore 
      (autoru)                 
producţie      produzione      
9-
reducere
reducemîntu
reductivu
reductibilu
redacţie
traducere
traducetoru
traducţie
educare
educâtora
educaţie
reducere (ri) reducimento reduttivo reduttibile reduzione tradurre traducitore traduttore traduzione educare educatore educazione
conferire
Con fer în gâ
conferentu
deferire
deferingâ
deferentu
differire
differâmîntu
differentu
differingâ
differengialu
differengiare
înferire •..
preferire
preferingâ
preferibilu
conferire
conferenza
conferente
deferire
deferenza .
deferente
differire
differimento
differente
differenza
differenziale
differenziare
inferire *..
preferire
preferenza
preferibile
      Facere     FarE
                                                                            (facere, lat.)
facila (de făcuta) facile facilitate       facilita
facilitare difficilu face-reu fâcemîntu
facilitare
difficile
facimale
facimento
facinorosu (procleta) facinoroso fâc^toru         facitore
facultate
facultosu
facultativa
facendieru
fa§â\
fâcatâ
facultă
facultoso
facaltativo
faccendiere
faccia, facie
facciata
fachinu (hamaiu) fac chino fachiuerie        facchineria
faceţie          facezia
facibila         facitojo
affacere         affare
confacere (se) confarsi confâcingâ       ccnfacenza
coiifacibilu
desfacere
desfată
desfâcetcru
prefacere
prefagâ
prefaţa
refacere
refâcetoru
refâceturâ
strâfacere
confacevcle
disfare
disfata
disfacitcre
riparare
prefazio
prefato
rifare
rifacitore
rifacimento
strafare
şi tote quele cu fi care, cum clarificare..., caîoificare..., verificare..., etc.
      Ferire Ferire (subt alta însemnare)
I
                                                                           ( 67 >
preferemîn tu preferimento       
proferire     proferire          
referire      referire           
referendaru   referendario       
refer^mîntu   referimento        
sufferire     sofferire          
sufferitoru   sofferitore        
sufferiaşâ    sofferenza         
sufferibilu   sofferevole        
safferemînta  sofferimento       
strâferire    traferire          
              ARE                
flatâ         flato              
flataosu      flataoso           
flatucsitate  flatuositâ         
flautu....    flauto....         
affiare       trovare            
afflâtoru     t^ovatore          
conflare      conflare (lat,}    
gonfare       gonfiare           
confiata      conflato           
conflâturâ    ---                
corflâtora    conflator (lat.)   
confiâtoriu   conflatorium (lat. 
înflare       gonfiare           
înflâturâ     inflazione         
îaflafu       iufiato            
prcflare      proflare (lat,}    
suffiare      soffiare           
sufflâU ru    soffiatore         
sufflâturâ    soff latura        
sufflâtoriu   ---                
suffktu       anima > ausfioS    
resufflare       respirare    
resuffletu       soffiamento  
resufflâtarâ     respirazione 
resufflativu     respirativo  
desînflare       sgonfiare    
      Freu       Frejno , ■,  
                 '*           
frânare          frenare      
frânară          frenajo      
frenâţoru        irenatore    
frenelâ          frenella     
frânelu (aca de» frenelo      
subt limbâ)                   
affrenare (apu*  affrenare    
ne freul,)                    
înfrânare (aţine infrenare    
înfr&i)                       
înfrenâturâ      infrenamento 
desfreu          sfrenamento  
desfrânare       disfrenare   
renfrenare       r affrenare  
     Legare      Legare       
    (legare, şi ligare lat;)  
                 •            
legâ \           lega         
iegatoru         legatore     
lagatara         legatario    
legata           legato       
legâturâ         legatara     
legâturişâ       legatuzzo    
legaţie          legazione    
legancâ          leganza      
legâmîntu        legamento    

lege
legala
legalitate
legalizare
legalizaţie
legislaţie
legislatorii
legislativa
legislaturi
legi st u
legitima
legitimă
legitimitate
legitimare
legitimamente
legitimaţie
leala
lealtate
allegare
aîlegatora
aliegâtie
allegamîi tu
collegare
coilegâ
collegan^â
ccllegâmîiîtu
ccîlegata
ec Uegaţie
coîlegia
collegiare
ccîlegialu
collegiatâ
di legare
delegaţii
delegaţie
legge
legale
legaîită
legalizzare
legalizzazii ne
legislazione
legislator©
legislativo
legislatura
legista
legittimo
îegittima
legittimitâ
iegittimare
legittimameute
legittimazione
leale
Ie alt ă
allegare
allegatcre
ajlegazlone
alîegamento
collegare
collega
eo legauza
collegamento
eollegato
colegaziqne
ccîlegio
colîegiare
collegiata
delegare
delegate
deîegazione
(68)
deslegare deslegala desleanşâ eleganţi*
dislegare (di) rîisleguale disleanza elegante
desiegatu, desncdaf, uşorii
elegantă
prelegare
preîegatu
relegare
religie
religionara
religioşii religiositate nereligîe ., . s nelegiuire nelegiuita
eleganca prelegare (lat,)
relegare
religione
religionario
religie so religiositâ irrrligione delitto exlex (lat.)
şi iote quâte se termină în 1 e g i u j cum: privilegiu, sacrilegiu ele,
     Legere Leg ere.
lecţie
legendă
legendariu
legiu
legie, legioîiu
legionar^
allegere (<ba^«
allegdtoru
allegibilu
allegibiii ţaţe
ailectivu
allesu
  Iezi o ne
  Jeggenda
  leggendarip
  leggio
  legiune
  legionarii? jstr) * eleggere elettore
  eleggibile .  .
  elegginili^^ elettiva eletio
ano k

                                                                                             ir'-
C 69 )
allectoralu    elettorale              localitate  locaţii            
culegere Qavlktyuv^ ---~ colleggere    locandă     locanda            
                 (lat.)                locaodieru  locandiere         
ccllectâ    . colletta                 locaţie     Tocazione          
collectivu      colIetivQ              locuţu      luoghieciuolo      
collectoru     collettore              locuţie     locazione          
collectcrie    eollettoria             locotenenta locotenente        
collecţie        collezione *          locoteuinşâ iocotenenza        
ccllibetu       collibeto              loeustă     iocusta            
prelegere            prelegere (lat.)  allocare    ailoccare          
prelector                 ---          îlallocaţie allocuzione        
prelectu                , ---           conloeare  coilocare          
relegere        rileggere              conlocaţie  ci llocazione      
logica           logica                conlocuţie  ccilocuzione       
logic al 11     logicali               eoulocannaţ collocamento       
logica           logico                elocoţie    eloeuzione         
syllogismu       sillugismo (i)         deslocare  dislocare          
prolog a         prologo               desloeaţie  dislocazione       
prologare           prologare                           dislog'amento 
prelogistiţ        prologista           relocare   rilogare           
apulogu         apolc go               obiocu                         
apologie        apologie                oblocare   ■---•              
   eto.                                 oblocaţie  --- . - '          
şi tote cjuele compuse din Xoyoe,       oblocatora ---,               
que vine dela Atyw, Xtynv,    Uys-v     prelocare                     
doric: lege -re.                       prelo cutie •                  
                                        prelecţie  --- (lat,)         
       Locu       Loco                      Mixere Mittere (lat.)     
lo care          locare                                               
locuire,.,.       habitare...          trimitere   înviare            
locatoru             locatore           trimişii   in viata           
localu           locale                misie       missione           
(i) gvv :   --- cun , de unde syll'o -   misionara misionar io        
gismu zz:   .ullegîsmlb                aniite re   am lt te re (lit.) 
( 70 )
amisie        aniissio (lat.)   
admitere      ammettere         
commitere     comittere (lat.)  
commisu       commiso           
commisîe      commissione       
commisionara  comisşionario     
commisariu    comisşario        
rornmisurâ    cimmissura (lat.  
demitere      demittere         
demisa        dimesso           
demisie       d unissione       
emitere       emittere (lat.)   
emisie        einissione        
emisariu      emissario         
ommitere      cmmettere         
ommisie       omissione         
premitere     praemittere (lat. 
premisa       pmaeHil^sas ---»  
promitere     promettere        
promisie      promissione       
compromitere  compromettere     
compromisa    compromesco       
remitere      remitterere (lat. 
remisie       remissione        
remisibila    remissibile       
transmitere   transmettere      
transmisie    transmissione     
transmisibila transmissibile    
   Murire     Morire            
muritoru      ---               
moribondu     miribondo         
mor tu        inorto            
morte         morte             
mortala       mortale           
mortatitâ inortamente morticino mortifero mprtifico mortificare mortificazione mortorio mortajo mortalia (lat.) mintete de morte)
mortaosu     mortuosus (lat.)  
ammortare    ammortare         
ammortamenta ammortamento      
ammorţire    ammorţire         
ammortizaţie ammorti zzazio ne 
eommurire    commorior (lat.)  
desmorţire   ---               
s murire     smorire           
smorţire (smolire) smortire    
smortu (smolitu) smorto        
ş.mor tur â  smortore          
om morire    uccidere          
onimora      assassinio        
premarire    premorire         
premorta     premorţo          
remurire     ____ i            
remortu      rimorto           
strâmorţire  stramortire       
(leşinare)                     
între murire tramortire        
   Mutare    Mutare            
mutaţie      mutazione         
mutat cru    mutatore          
mortalitate
morteifce
mortăciune
mortiferu
mortifica
îiiprtificare
mortificaţie
mortoriu
mor tara
mortalii (yes-
C 71 )
mutâturâ          mutamento          natala           natale           
mutabilu          mutabile           nataliţii        natalitia (lat.) 
mutabilitate      mutabilitâ         nativu           nativ o          
mutâtoriu         mutatorium (lat.)  nativitate       nat ivită        
commutare         commutare          natur alifie are natur alifi care 
commutaţie        commutazione                                  (lat.) 
commutabilu       commutabile        naţie            nazione          
de mut are                      ir . naţionala        nazional?        
                     demutare (lat.)                                   
demutaţie         demutatio ----     naţionalitate    naziooalită      
promutare         promutare ----     adnatu (nâ-^      adnatus" (lat.) 
promut (prumut promutum ■“           scutu dupo testa- #               
promutaţie        promutazione       mental’ părinţilor a)             
remutare          rimutare           curanâtu         cognato          
remutaţie         rimutazione        cumnâţie v       cegnalione       
remutabilu        r im ut e voie     connascere       connascere       
strămutare        tramutare          connâscutu       connatus (lat.)  
stă mutaţie       tramutazione            connaturalu    con natur ale 
     strâmutabilu                         connaturare      connaturare 
                                     connaţionalu          conaţionale 
          Nascere ■NascerE                desnaturare      disnaturare 
                                          desnaturatu     disnattirato 
născătora         genitore           desnaturalizatil disnaturalizzato 
nascinşă          nascenza           înnascere        innascor (lat.)  
nâscemîntu        nascimento         îonâscUtu        innato           
, nascibilu        născibilis (lat.) obnatu           obnatUs (lat.).  
nas cu tu na tu * nato, natus (lat.)       prorâscutu proc^tus (lat.)  
natura            natura             renaSeere*. %        renascere... 
naturalu          nanturâle                                        ' • 
nat urare         natur are                 NoSCEllfe . 'Noscere       
     naturalizare naturaliZzare                                        
     naturalizatu natur aii zzato    notu v               notus (lat.) 
naturalitate      natur alitâ        notă i;          nota             
natur aliu*i       naturali a (lat.) notabila         notabile         
* Natu, pir :     naţi +■ Romae =:       notabilitate nbtabilitâ       
Romauaţi = născuţi la lipma.         notaru           'notar o -       
( 72 )
notare         notare           
no târle       notarea, noteria 
notariatu      notariate        
notevela       note voie        
notificare     notificare       
notificaţie    notificazione    
notiţie        nctizia          
notie          nozione          
nobila         nobile           
nobilitate     iiomilitâ        
nobilime       --- (nobilitame} 
nobilire       aunobilire       
nobilitare     nobilitare       
nobilismu (i)  ---              
imnţie         nunzia           
nunţiu         nunzio           
nunţiaCe       nunziare         
nuntiattt      nunziato         
nunţiaturi     nunziatura       
internttnţia   inter nUnzîo     
nunti.. *      noce...          
annotare       annotare         
amiotaţie      annotazione      
annunţiare     annunziare       
xannunţiatortt annunziatore     
anrmntiaturâ   annun’ziatmra    
ammnţie        annunzio         
cunoscere      conoscere        
cunosc iaci    connoscenza      
cunoscibilu    conoscibilo      
cunoScetoru    conoscitore      
cunosceturâ    conoscitura      
connubiu       connubio         
  (i) Nobiîisiiiul’ este un barba-rismu in limba latina*
connubialu      conntibiale       
comiubilu       connubile         
denotare        denotare          
denotaţie       denotaţione <     
denunţi are     denunziane        
denunţie        denunziâ          
desnobilire     snobilire         
desnob ilitare  •nobilitare       
ignorare        ignorare          
ignoranta       ignorante         
ignoranţi       ignoranza         
incognitu       incognito         
prenotare       prmotare          
prenoţîe        prenozione        
obnunţiare      obnunţiare (lat.  
obnunţiaţie     obnuntiatio (lat. 
prerunţiare     pî^nunziare       
prenoscere      praenoscere (lat. 
prenotatu       praenotatas (lat. 
prenoţie        praenotio ---•    
pronoscere      *----             
pronostica      pro nost ico      
pronosticare    pronosticare      
pronostic atoru ponosii catore    
ponoscin§â      pronostic anza    
proftubtt       pronubo           
pronunţi are    proriunziare      
pronunţie       pronunzia         
proimnţiateru   pronunziatore     
renunţiare      renunziare        
reminţie        renmizia          
renunţiu        renuntius (lat.)  
renobilire      ranuobilire.      
necunoscuta     ignoto, ignorat©  
îiecunoscingâ   (inconisciuto)    
                                           /
                                           Parte
C 73 )
   Para re  Para re
appârare       apparare
                                                               (cu alta însemnare).
comparare     comparare       
comparativii  comparativo     
comparabila   comparabile     
comparaţie    compar azione   
preparare     preparare       
preparare     prepar azione   
preparativu   prep araţi vo   
preparator iu preparatorio    
reparare      reparare        
reparaţie     repar azione    
reparatorii   reparatore      
repar abilu   repar abile     
sappârare     supparare (lat. 
    (cu alta însemnare)       
       Părere Părere          
apparere      apparire        
apparentu     apparente       
apparingâ     apparenza       
apparimentu   apparimento     
appariţie     apparizione     
    compârere comparire       
   comparingâ comparita       
    compărute comparso        
despârere     disparire       
desp ar ingâ  disparenza      
  desparebilu disparevole     
transparenta  transparente    
transpciringâ transparenza    
  Parte
parţialu        p arzi ale        
parţialitate    parzialită        
pârtenire       parzialeggiare    
păticea-de      particella        
particulă       particola         
partieularu     particolare       
particularitate particolaritâ     
particularizare particolarizzare  
paticularîzaiie particolarizza-   
                zione             
partisanu       partigiano        
partiţie        patizione         
pârţire         partire           
pârţitoru       partitore         
pârtâşire       parteggiare       
participare     participare       
participiu      participiu        
participantă    paticipanza       
partor          partor (lat.      
partibilu       partibilis ------ 
appartenere     ippartenire       
app ar te ningă appartenenza      
appartamentu    appartamento      
eompârţire (se  ) compartire (si  
compârtăşire    compartecipare    
compartimentu   compartimento     
compârţitoru    compar tit ore    
depărtare (se) departirsi         
departamentu    dipartimento      
depârtanca      dipartenza        
departâ         dipartita         
departe         indisparte        
despărţire      dispartire        
                iO,               
despărţire (s
despărţitorii
împărţire...,
repartire
repartiţie
neînpârţibiîii
nepârteniref
nepârtenitora
                                        Pasu
pasare
pasată
pasere
pasabila
pasagiu
pasegiu
pasegiare
pasegieru
păşire
pasaporta
pasatempu
appâsare
appasire
eompasu
eompasare
depasare
propasu
propăşire
repasare
spasu
spasare
strâpasare
strâpasu
strâpasabila
C 74 )
y dispartirsf dispatitore p'artire.... ripartire ripartigione imparlibile imparzialită impar zi ale
Passo
passare
passata
passera
passabile
passagio
passegîo
passegiare
passegiero
marciare
passaporto
passatempo
appressare
appassire
compasso
eompassare
oltrapassare
propassus (lat.
ripassare
spasso
spassare
trapassare
trapassamento (tre pas) trapassabile
Pss, Pbde (lat.) Pieue
pedestru pe deşt rime pedieâ împedieare pedâ (urma)
pedester infanteria pediea (lat
peda (lat.
(lat
pedalu (d’un picioru) pedalis pedaneu        pedaneus *—
pedariu (cavaleru) pedarius — pedâ tură (mesura) pe datora -
pedeplanâ   pedeplana ---        
pedulu      pedulis ---          
pedulâ (caleâminte) pedalla ---  
pedestala   piedestale           
  Peri re   Perire               
pericolu    pericolo             
pericclosu  pericoloso           
peri cotare pericoîare           
perisabila  perissable (fi%      
coperire    coprire              
coperitarâ  c opritor a          
coperemîntu coprimento           
copertă     coperta              
coperchiu   coperichio           
coperchielâ coperchiella         
coportinâ   copertina            
descoperire diseoprire           
  Ruga re ^ Rog a re             
rugăciune   rogâtio (lat.        
ragă tor u  rogator ---          
rugâtoria   rogatorium ---       
I
( 75 )
arrogare       arrogare         plenaria       pl^nario       
     arrogantu arrogante        plinire .                     
     arrogangâ arroganza        complinire     compiere       
derogare       derogare         conipli aeturâ compimento     
   derogatoriu derogatorie      complimenta    complimenta    
derogabilu     derogabile       complimentare  complimentare  
derogaţie      derogazione      complimentosu  complimeatoso  
     prerogare praerogare (lat. deplini re                    
    prerogaţie prerogazione     înplinire                     
   prerogativă prerogativa      îndeplinire    remplir (fr.)  
             •                  replinire                     
     prorogare prorogare                                      
prerogaţie     prerogazione     înplere (umplere) impiere     
   prorogativâ prerogativa      Portit         Porto          
  int-’rrogare interrogare                                    
        RlDERE Ridere           purtare        portare        
                                purtâtoru      portatore      
rîsu           riso             putâturâ       pt rtatara     
risibilu       risibile         purtabila      portabile      
rlsibilitate   risibilitâ       portă          porta          
ridi cula      ridicol o        portişâ        por teii a     
    didieulosu ridicoloso       portafolitt    portafogli     
derîdere       deridere         portatinâ      portatina      
derisie        derisione        portatâ        portata ^      
derî^tora      deriditore       purtatilu      portatile      
    derisibilu derisibile       appurtare...   apportare *..  
                                comporta       comporte       
         Plere Pjlere (lat.     compurtare (se ) comprtaresi  
                                compurtabilu   comportabile   
plinu          pieno            deportaţie     deportazione   
plinătate      pienitadine      espurtare      esportare      
plinegâ        pieriezza        esportaţie     esportazione   
    pleniluniu plenilunio       espurtabilu    esportabiîe    
•plenipotexitu plenipotenziare  impur tare     importare      
  plerdpotiofâ plenipotenza"    împortaţie     import a zione 
76 )
importanţii     importante        
importantă      importanza        
importunare     importunare       
importunu       impcrtuno         
  importunitate îinportunitâ      
rapporîu        rapportamento     
rappurtare      rapportare        
   rappurtâtora rapportatore      
rapporfeaţie    rapportazione     
repurtare       riportare         
transporta      transporte        
   transportare transportare      
       PRINDERE Prendere          
prin<Jentoru    prenditore        
apprindere      apprendere        
coprindere      eomprendere (lat. 
deprindere      avvezzere         
desprindere     «---              
reprindere      riprendere        
surprindere     sorprendere       
întreprindere   intraprendere     
     PuMW       pe<*xo            
pumuâ           pugna             
pumn are        pogoare           
pumnâtoru       pugnatcre         
pumnaciu        pugnace           
puuatoria       pugnatorius (lat. 
impună re       impugnare         
uniuni nit tară impugnatura       
uiipamnaţîe     împugnazione      
împumnabilu     impugnabile       
propumnare      pr opagai are     
propumnaţie     propugnazione     
repumnare       repugn are (ri)   
repumnangâ      repugnanza        
repumnaţie      repugnazione      
    Punere      PoNERB            
punetorn        ponitere          
punctară        poniniento        
pusu            posto             
appusu          ponente           
appuselu        ponentello        
posiţie         posizione         
positîTU        positivo          
positnrâ        positnrâ          
postă           posta             
postilionu      postiglioiiene    
appunere        tramontare        
compunere       compoiiere        
compunetoru     componitore       
compuoechiare   compon ic chiar e 
c o sipunemtntu componimento      
compositu       composito         
composiţie      composizione      
composiioru     eompositore       
composta        composta          
depunere        deporre           
depunentu       deponente         
depuncmîatu     deponimentb       
depositu        deposito          
depositare      depositare        
depositariu     depositario       
depositerie     depositeriâ       
\
( 77)
espunere       .esporre     suppusu       supposto          
esposîtoru     epositore     supposiţie   supposizione      
espusu         esposto       supponibilu  suppoiiibile      
esposiţie      esposizione   suppositivu  suppositivo       
spunere        sporre        transpunere  transporre        
spunătoru      sponitore    transposiţie  transposizione    
dispunere      disporre                                     
disposiţie     disposizione    Semivu     Segivo            
impunere       imporre                                      
împonentu      imponente    semnuţu       segnuzzo          
impunătorii    imponitore   semnare       segnare           
   Impunementu imponimento    semnâtoru   segnatore         
împosiţie      imposizione    semnâturâ   segnatura         
pppunere       opporre        semnariu    signarius (lat.   
oppositoru     oppositore     semnaţie    signaţio ----     
©ppositu       opposito      semnâtoriu   signatorius ---   
opposiţie      opposizione     semnalu    segnale           
prepunere      preporre       semnâlare   segnalare         
prepusu        preposto      j semniferu  signifero         
      (eu altă însemnare)    (stegarii)                     
prepcsijie     preposizione  semnificare  signîficare       
propunere      proponere    semnific aneâ significanza      
propunămîiitii proponimento semnificaţie  significazione    
propositu      proposito    semnificativa significativo • ^ 
proposiţie     proposizione   assemnare   assegnare         
propositura    propositura   assemnaţie   assegnazione      
repunere       riporre      assemnabiiu   assegn abile      
      (cu alta însemnare)   assemnâturâ   assegnamento      
repusa         riposto      consemnă      consegna          
reposare       riposare     consemnare    consegnare (si    
r epos atu     riposato     consemnatoriu eonsegnatorio     
repositoriu    ripositorîo  consemn aţi e consegnazione     
repaasu        riposo          desemna    disegno           
repostâ        riposta      desemnare     di segnare        
supp.une.re    supporre     desemnâtoru-  disegnatcre       
desemnă tură    disegnatura     
desemneta       disegretto      
însemnă         insegna         
resignare       risegnare       
resignaţi©      risegnazione    
        Simţire Sektirr         
simţa           senso           
simţitate       sensatezza      
simtiment       sentimente      
simtimentalu    sentimentale    
simtimentalismu ----            
simţi citme     sensazionă      
simţibilu       sensibile       
simţibiJitate   sensibiîitâ     
simţitivu       sensitivo       
simtualu        sensuaie        
simţualitate    sensualitâ      
simţitorii      sentitore       
simţitoriu      sensorium       
simţită         sentila         
senfineâ        sentenza        
seiiteuţiare    santenziare     
sentenţiosu     sentenzioso     
sentînu         sentinus (lat®  
simţiferu       sensifer ------ 
simţificare     sentificare --- 
consimţire      conseiitire     
consimţi men tu consentimento   
conseotaneu     consentaneo     
presimţire      presentire      
presimt intenta presentimento   
resimţire       risentire       
ressmiţire      ---.            
                                   78 )
    ressiint! m enta rissentimento
strâsimţire   trasentire       
      Scriere Scrivere         
            '                  
  I scriitoru scrittore        
1                              
[ scntonu     seritojo         
scriptură     scrittura        
scripturalu   scritturale      
scribii       scribe           
   conscriere conscrivere      
    conscrisu conscritto       
    descriere descrivere       
descriptiva   descrittivo      
   descripţie descrizzione-    
descriplibilu descrivibile     
înscriere     inscrivere       
inscripţie    inscrizione      
   prescriere prescivere       
  prese riptu prescritto       
  prescripţie prescrizione     
   proscriere pros cri vere    
proscrisa     proscritto       
  prescripţie proscrizione     
rescr iere    r isc ri vere    
rescriptu     riscritto        
rescripţie    riscrizione      
        Stare Stare            
stanca        stanza           
stantu        s t ante - . . v 
sta bibi      stabile          
stabilire     stabilire        
stabilimentu  stabilimente     
C 79 )
stabilitate   stabilită |       Templu     Templu                 
staulu        stallo                   templum (lat.)             
stauionu      stallone                     -                      
st aii u      stallio       tâmplarii      tempiario              
stârnire      perşi stare   templierii     te mp ier e            
statornica    constante     temple         tempia                 
statornicie   eostanza      contemplare    contemplare            
stata         stato         contemplâtor   contemplatore          
staţie        stazione      contemplâturâ  conteni plamento       
statica       statica       contâmplatu    contemplato            
statica       statico       contemplaţie   contemplazione         
statista      statista      contemplaţi vu contemplative          
statistica    statistico    comtemplativâ  contemplativa          
statistici    statistica    contemplabilu  csntempiabile          
statuă        statua        întâmplare...  avvenire , acea        
statuara      statuario                    dere                   
statuari©     statuari a            intemplestus (lat.)           
statuire      statuire                                            
statură       statura           Timpu      Tempo                  
stătuta       statuto                                             
constare (cu) constare      timporalu      temporale              
constantă     constanza     timporalitate  temporalitâ            
constituire   ccstituire    timporaneu     temporaneo             
constituţie   constituzione temperare      temperare              
constitutiva  constitutivo  temperamentu   t e m p e r a m e nt o 
constituenta  constituente  temperantu     temperante             
cost are      costare       temperangâ     temperau za            
distare       distare       temperata      temperate              
distantă      distanza      temperaţie     temperazioie           
tastare       instare       temperatcru    temperate re           
înstangâ      instanza      temperatură    temperatura            
înstantu      instanţe      temperativu    temperativo            
restare       restare (ri)  tempestă       tempesta               
restaurare    ristorare     tempestosu     tempestoso             
restauratora  ristoratore   a steni perare aitemperare            
( 80 )
contemperare  contemperare    contendingâ   con tendenza    
conte mperament contempera*   continue torn contenditore    
              mento           destindere    distendere      
contemperaţie contemperazione destinijeturâ distenditura    
contimporan   contemporaneo   destinsa      distenso        
destemperare  di stemperare   destinsie     distensione     
destemperangâ distemperanza   estindere     estendere       
destemperamenta distempera»   estinsu       estenso         
              mento           estinsie      estensione      
estimporan    estemporaneo    întindere.. . intendere (lat. 
  estimporalu estemporale     pretindere    pretendere      
nestemperatu  intemperante    pretindentu   pretendente     
nestemperangâ intemperanza    pretendingâ   pretendenza     
rest^mperare  ritemperare     pretinsu      ---             
restempire    tempesta        pretinsie     pretensione     
stemperare    stemperare      protindere    protendere      
setmperatu    stemperato      retindere     ritendere       
  stemperangâ stemperanza     stindard      stendardo       
stămperamenta stemperamento   stindardieru  stendardiere    
                              stindaln      stendale        
      Tindere Teindere                                      
              -                   Tribbuire Tribuere (lat.  
tinda         tenda                    >\ tribus            
tendingâ      tendenza                                      
tindetâ       tendetta        tribuna       tribune         
tendinu       tendine         tribună       tribuna         
tendinosu     tendinoso       tribunala     tribunale       
at tindere    attendere       tribunatu     tribunato       
attindentu    attendente      tribunescu    tribunesco      
attentivu     attentivo       tributu       trib ut o       
attenţie      attenzione      tributara     tribario        
attentatu     attentato       attribuire    attribuire      
attentoriu    attentorio      attribuitu    attributo       
contindere    contendere      attribuţie    (attribuzione)  
conţi ndentu  contondente     contribuire   contribuire     
(81)
          eontribuehtu contribuente          
        contribuitorii contribuitore         
contribuia             contributo            
contribuţie            contribuzione         
eonirlb ulu            eoîitribulis (lat.    
desfcribaire           distribuire           
         drstribuitoru distribuitore         
destribuţie            distribuzione         
destributivu           distributivo          
întribuire             irtribuere (lat.      
retribuire             retribuire            
retribuţie             relribusuone          
             Trunchi u Tronco                
         trurichiuleţu tronconcello          
trunchiare             troneare              
          truocbiatoru troneatore            
trunchiatu             troncato              
          trunchiaturâ tronc amento          
trunculi               trunculi (lat.        
trunculatu             truculatus ---        
destr u n cbi ar e-, » , di strune are (lat. 
        obtr unchi are obtruncare ---        
pretronchiare          praetruneare 1---     
Turbare Turnare (lat, ire                    
turnu                  tor no                
turneare               torneare              
turneu                 torneo                
turueaniîntu           torneamento           
turnam                 torniajo              
atturniare             attorniare            
atturneatu             attorneato            
atturniamenl           attorniamento         
conturau               contorno              
conturnare             conturnarc            
deturna       detour (fr.)    
deturnare       distornare    
înturnare     tornare         
înturniare      întorneare    
returnare        ritornare    
retur nat â      rilornata    
returnelu       ritornello    
resturnare      sconvolgere   
sturnare         stornare     
     Unu      Unu             
unime                         
unitate       initâ           
uni (Si,      unieo           
uniu            unius (iat^   
uniaţie       ---             
unire         unire           
unitu         unito           
unitivu          uniţi vo     
unitoru           unitore     
uniturâ          unimento     
unanimu           unanime     
unanimitate    un a ni mita   
uni cor nu       unicorno     
uniformu         uniforme     
uniformă         uniforma     
uniformitate    uniform itâ   
unigeno           unigeno     
unicoloru     unicolorus (lat 
unicultoru    uniculfcor ---  
unijugu       unijugus ------ 
unimanu       unimanus ---*   
unimodu       uiiimodus ~     
uniolâ (0 ear bâ) uniola ---  
univers          universo     
                                  It,
  mii verşi tale universala un iversalitafte universalizare univirâ iniviratu tinioeula univoca adunare adunâmîntu adunâtoru adunâturâ adunangâ adanatâ adunaţie adunabilu desunire desunie întrunire reunire reunimentu reunie
                                         Vedere
ve^u vedutâ ve^ietoru ve^eturîa vedetă vizibila vizibilitate vizită vizitare viZitatoru viZitaţie viZierâ
universitâ universale universalii# universalizare uni vira (lat. unîviratus <— anioculus — univocus — adunare adunamento adunatore
adunanza
adunata
adunaziorie
disuîiire
disunione
unificare
riunire
riunimento
reunione
Vedere.
vist a
veduta
veditore
(veditorio)
vedeta
visibile
visibilită
visita
visitare
visitatore
visitaziond
visiera
  visu - -visie
  vjsionariu j v lealii
Îvisualitate vedenie I veghiere învedere invidie înreZetoru invidiosu in vi du invidiabilu invidiare prevedere prevedingâ preveZementu
  preveZutu
  previsie
  revedere
  reveZeinîntu
  reviZor
  reviZilare
  reviZitâ
  revistă
revisie
provedere
proveZemîntu
proveZeforu
provedetorie
provedincâ
provedentu
providu
proviZu
proviZare
   visam (lat. visione viaicnar'io . visuale visualitas (lat, visione vegghia're in vi de re (lai, invidia ‘invidiaore
■ invidioso
■ in vi do
   in vidi abile
   invidiare
   prevedere
   prevedenza
‘prevfedimentb
   previsto
previsîone
rivedere
‘rivedimento
riveditore
re visitare
"rivisita
rivista
revisione
prowedere
prowedimenfo
proweditore
proweditoria
prowidenza
pj^owidente
prowido
proviso
prowisare
( 82 )
pro vidai or u, prowîsatore                    
provldie        prowisione                     
pro vizionare                     prowisionare 
provizorii      prowisore                      
strâvedere      st r a vedere                  
    întrevedere travedere                      
privedere (se   )                              
privire         guardare                       
   preveg’hiere s t f praveg'gh i ar e         
        Veiviuk VlSNIRE                        
viitor,u        (venitore)                     
venit urâ       v e n t a r a, v e n i mc nX o 
'viitorime      posterita                      
venie           -venia                         
veni ala        veniale                        
     venitu (i) venuto                         
viata           vento                          
vintnlâ         venţpla                        
vîritosu        ventoso                        
viat o.sita te  ventositâ                      
viatarare       ventilare (lat.                
* întiiraiie                   ventulatio ---? 
  vin tur aticu                              v 
   vîiiturâtoru von turle re                   
vi atfirosu     ventil roso                    
viutrâ          veotra                         
vintrata        ventrala                       
viutralu                       ventralis (lat. 
ventriculare    ventriculatio ™                
veiitriculosu   ventriculosus ----             
ventrifieaţie   ventrificatio ---              
ventriflau                       ventriflaus “ 
(r) Venita,     lepedând pe i? re-             
mata* venin,    soimbânduse e, iu              
I» vintu        viului,
                     (8.V)
ventriloquu     ventriloquus - 
ventusâ         ventosa        
ventusare       ventosare      
ventigenu.      ventigenus     
awenire         awenire        
aweniamentu     aweuiamento    
awenetieu                      
veneticii       awenticeio     
awîntare        awentare       
awîatu          awentamento    
(elan fr.}                     
aweoiturâ av-                  
vântură         awentura       
awîntarieru     awenturiere    
awînturosu      awenturoso     
awînturatu      awenturatp     
awîntaiu        venfcaglio     
awmtatu         awentato       
cuvenire        convenire      
cuviincâ        convenienza    
covenibilu      convenevole    
cuviosu         convenienţe    
ca viii tu      parola         
       (verbum, ratio lat.}    
cuvîatare       parlare        
convenţie       convenzione    
convenţionala.. conveiizionale 
  convenţionare convenzionare  
invenţie        invenzione     
inventare       inventare      
inventaria      inventario     
inventâtoru     inventator©    
inventivii      inventive *    
inventiva       inventiva      
devenire        di veni re     
«tesveuire    di&venire          
eveniment»    evenimente         
ob venire     oh veni re (laU    
prevenire-    prevenire          
prevenita     prevenuto          
prevenţie     prevenzione        
preventori    preventores. (lat. 
pro venire    prevenire          
provenineâ    provenienza        
provenita     provento           
revenire      revenire (lat*     
revenitu      revenu (fr.        
sawenipe (îsi ) sowenirsi        
suweningâ     ---                
subvenţie     suhven zi oue»     
svîntare      sventare           
resvîniturâ   sventura           
resvînturatu  sventarato         
supravenire   sopravenire        
siipraventurâ sopravenuta        
s venire      svenire            
sveniţii râ                      
sventurâ      sventara           
Versake       Versaee            
vers abilii   versatilis (lat*   
versatilitate versabiUiâ         
ver saturat   versamento         
versurâ       versura (lat*      
versatilii    versatile          
versatilitate vrsatilifâ         
versata       versate            
ver sa |ie    versatio (lat*     
ver sa        verso              
verseta       verset to          
ver sie       versîone           
C 84 >
j versificare versificare-       
j versificator u versificator^   
versificaţia  versificazione     
versicolonu   verşi colonus      
versiforma    v ersiformis       
versip.ela.   versipelle         
adversâ       adversa (lat.      
adversie      ad verşi o ---•    
adversarie    awersaria          
adversari»        awersario      
adversativa       awersatiyo     
adversaţie    awersas&ione-      
adversitate   awersita           
conversare        conversare     
conversă      conversa           
conver săbii» conversabife       
conversafciva   con versaţi vo   
conversaţie   conversazione*     
conversevoia  conversevoie       
eouversu      convers©           
conversie      con ver si o ne*  
diversare     diversare          
diversificară   diversificare    
diversa       di verso           
diversie      diversione         
diversoria    di versor io;      
diversitate   diversitâ          
inversie      in ver si oue      
inversurâ     inversară (lat*.   
reversare     ri ver sa re       
reversabil»   riversibile-       
revers»       ri verso           
sawersare     sub ver sare (lat* 
sawersie      sowersione         
85
              S O N E T T O
       cl IppolitoPindemonte Sal Sepolcro del Petarca in Arquâ.
   Quando rimbombera Pultirna tromba,
   Che i pili ehiusi sepolcri investe e sferra,
   E ciascun volerâ eorvo o colomba NelZ'a gran văile a eterna pace o gxiera 3
   Primi ndranno quel suon che andră sotferra E primi sbalzerai fu or detla toniba,
   I sacri Yati clie piu lieve terra
   Copre * e a cui men d’umano i piedi impiomba.
   Ma tu, tu sorgi della vinta pietra Primo tra i primi in luminoso ammanto Voîaudo al~ciel con la pudica cetra:
   E nel bel Coro, che circonda il santo Giudice sommo della văile ali’ctra,
   Di tutli piu divin suona il tuo canto.
                 (Traducţie literală)
   Quând va reshumbafultima trumbâ
   Quare quele maî închise] morminte îuveste şi desferrâ
   Si fie-quare sburava, şi corbu şi columba
   In valea quea mare la vecînica pace au durere,
86
    Primi au<£i-*or quel sutterranu, r«nmetu..
    Si primi saita-vor afara din grâpa Sacri Poeţi que prea uşorâ ţerinâî.
    Copere, şi quâror puţin d’uman piciorele îm plumb â
    Ma tu? tu te avvînţi din învinsa peatrâ Primii între primi in luminosa mantă Sburandu către ceru cu pudica ta ceatrâ
    Si *n frumosul corn que congiurâ pe sântul ;
    Judec u, vîrfal valei către aera,
    Din Iote mai divin sun a--va $1. teu . cântuw
                          LAME.NTG AMQROSO
                                           Anacreontica del Vitlorelli. \
Vedi cho biaaca luna f Vedi clie notte azzura! i n aura non susurra ,
Nun tremola un o st 1 *
L*osignoletio solo Va dalia siepe ailor no K sospirando in tor no Chiama Ia sua fedsl,
Pile ? ehe il sen te appena Gia viea di fronda in fronda P par ehe gli rispomla; Noii piangere^ son qui
Che doici alTntti Ireneî Che gemi ti son questi:
Ah î mai tu non sapesti Rispondermi cosi!
      (Ţradueţie liberâ ) Ve<Ji, dragă qu'albâ lună 3 Vecji que nbpte senină ?
O aură nu suspină f Nu tremuîâ o stea .
Privigâtorul singuru lei sbdrâ, ici sf pune ^ * Suspina 7 dortibşi spune îşi chiamâ. s6pa sa:
Dar ea fota îî simte Sburându din frondă hi fruurj Si par3 qub s u respun«Jâ: Nu plânge sunt a ta.
Que dulci simţiri Ireno ?
Que gemete de pace ?
Dar vai! Irena tace! Respuade’mi draga mea®
87
                             'VISUL -
           V         (fragmenta)
■■'O allrâ aarorâ în suffl tu’mî lucesc**,
Ila<Jâ necunoscuta de alte lumi <|iori*?
Ochii mi se deschide şi sn ochii mei zîmbesce Dioa dilelor nostre , vecii netrecâtori •
Veacurile, viaşa W ca nopţi se stecurard»
Si hicovoiatu. pe grbpâhnî, o vedu que s*a deschis-,
Si’mi face loca printr’ensa se trecu peste hotare:
15 porta Vecînicieî, şi mâ desteptu din vis.
Frunteasmi alhitâ tdta câtre pâmî tu se dasâ,
Braşele’nu rezemate toiagul meu appasâ Iar suffletu’mi se 'ntornâ şi catâ înapoi ,
O dile!... au que nume voe vi se cuvine?™
Dar., aţi trecut.... que trece mai mult el nu mai Vine Era mai dinainte se ve întreb pe voi.
                                    1. E.
                                          îl S o g n o
                                      '(inversiune lîtteraîe)
"tJn* altra aurora in alma mica lucfq Radio innoto di altri mondi albaj Mi s’apron gli occhj^ e ai miei oechj son ide |î di d€i noştri giorni5 i se coli eterni.
88
I seooli, la mia vita al par delle notli seorrero .
Piegato sulla mia tomba, ap rta gia la vego,
E mi fa loco trapassar al di lâ dei confioi
Doi' Eternita e la porta .... ed eccomi d*al sogno de st alo *
Tut.to bianco il mio fronte, înclinaşi ver la terra Appopiate lo mie braccia. il mio bacolo apposario y Ma l’animo mio velgesi e guarda in dietro.
O giorni! o qual nome a voi si deve?
Ma... gia passate siete... e qnel que passa nou 6 piu , Era giâ ben d’avanti Finterrogar a voi.
                                      Sfîrchitul pârtei I.