[4]
> '-:-l
I
1,
; ,
4
"ori-ce cOllsecraţiune civilă seu religi6să, şi prin care mCI
'" nnulîi dintre soţi nu se credea indatoratu intr'ună modă
• ,'� "1 \
,,8er105"O. J
i�se, ceîa ce-şt permitteau toţi Româniî, fălindu-se cu
ol'iginâ lorii din desfrenata Romă imperială, trebuia. să fi
fostii permisu de 4ece, de uă sută de ori mal multii Româ­
nilorii cellorii cu forţa in mână: pe cându unui simplu
ţenan'u i se dedea facnltatea de a schimba femeiă peste
temeiă, cununâ:ndu,se in t6te 4illele, cu aceia numai ca
pentru fie-care nou divorciu să plătescă vistieriei summa
de 12 bani 2) ; totii atunce ve puteţi inchipui seu, mal
bine, nu ve puteţi inchipui, cătii de intinsă cată să fi fostu.
lati�udil1ea principiloru români in privinţa maritagiului!
. Unii din ei, bnnă-6ră Stefană. cellii Mare, avură
căt� . cinci seu şesse femeie legitim�, - celle nelegitime
nu se mai numerii, -- imitândii ast-fellu pe famosulă
străbunu Mecenate, despre carele moralistulu romană
q.itfea: "s'a ineuratii in uă miiă de rendur}!" 3)
!', Unde demoralisaţiunea naţională se pog6ră la uă as-
t
semenea treptă, acollo arii fi fostii comicii de a. mal căuta
m��'giniri legale contra copiiloru nelegalt, carii formaii ca
şi majoritatea poporului: e de mirare numai. cum de mai
fiintau 6meni cununaţi, după ce resultatele cununiei pel'-
""4fs c h m i-a:t;Es8ai histOl'ique sur la 8ocit!te civile dans le motule l' omain (Stras­
b<frg, 1853, in-S); p, 36: "C'etait un simple consentement mutuel, s�ns aueune
"c��secration 'Ili civile Ili religieuse, et par lequel ni l'un ni I'autre des epoux ne
"s�' croyait serieust ment engage,"
,2) G r ati ani j De loanne Heraclide De8pola VaZlachorum prmClpe (Var-
8a�iae, 1759; in-8); p. 2\: "MatriplOuia viri veI minimis de causis saepe solvunt
"temisso uxori nuncio pensisque fisco duodecim denariis. U Autorulii visitBse ]10-
tare�e Moldovei către '1566. - V era nes ies; Oes8zes munkai, koezli Szalay (pest,
l857, in-8); p. 85: "Licet enim eis onmibus communiter et duas et tres llxores
"babere, nobi}�bus ac potioribus etiam plures, vaivodis vero quot volunt, liberum
"est." Autoru'fii cunnoscuse In pers6nă pe Petru Rareşii.
3) Ben e ca; Epistola OXIV: • qui UXOJ'em millies duxit."
.,,--'
1.
...... ... IiÎIIII_iilÎlllIIIi;.' ..;.' -.;..-----.:;::-:.-=-:',:':;.=:.:., :-�::. .. ::-.. ..... -.,
... ': •• L�
[5]
, I
1
!\
I.ui
I �
"1
I'
I �
I �i
:,i
�
11
j :
1
l
i,I!!:
7
<
5
duseră orf-ce telîu de prestigiii, posteritatea din flori: deve­
nindii de uă potrivă în drepturi cu acea din biserică, ba
încă de celle mai multe ori nelegitimitatea - aşedându-se
cu mândriă pe tronulii - ţerreî !
§ 3.
Ştefanii cellii Mare, Bogdanii cellii Chforii, Ştefanii
cellii Tener, fie-care din ei n'a trecut cu vederea de a lăsa din
parte-I mai mulţi copii naturali, arruncaţî prin bordeiele
pescarilorii, prin prăvăliele neguţitorilorii, ba pone şi prin
pădurile celle nestrăbăttute alle Basarabiei, unde locuîaii
celebrii prin vitejia lorii codreni şi nu mal puţinii celebrele
prin frumuseţea lorii codrence.
Trei din acel "spurii"· - cum îi numîaii vechii Ro­
manî , - implură unii semi-secolii din istoria Moldovei.
Stefanii cellii Mare uitase in lume unii bastardii, pe
Petru Rareşii, carele, deja intr'uă verstă inaintată, mai bine
de 20 de annî după m6rtea părintelui seii, apucândă dom­
nia, se arretâ unulii din cei mai illustri principî români,
Iubirii in intrulii ţerreî, gr6ză pentru străini, şi muri lăs­
sândii fiilorii seî tronul ii Moldovei.
Atunci retăcia unu altii bastardă, unii bastardii allii
lui Bogdanii cellii Chîorii 4), Alessandru Lapuşnenulii : for­
mându-şi unii partitii in ţerră şi intrândii in fruntea u­
nei ostiri străine, ellii uccise pe văru-seii, fiîulii lui Ra­
reşă ; zugrumâ pemătuşă-sea, veduva lui Rareşii 5); şi pe
veră sea, fila lui Rareşii, şi-o luâ femeiă, zidindii pe te-
4) Documente inedite din Archiva Statului, din cari unele amii publicatii
in a mea Archiva istorică a României; nr, 155, 18'1, etc.
5) Cronica moldovenescă din 1566, public ... tă in W o j ci cIt ij Biblioteka sta­
TozJjna pi8arzy polskich (Warszawa, 1844, in-8) j t. 6, p. 65: "daI stara zone
"Piotra Vojevody udawic.·' Acestii faetu e ommisil in letopi8e�ltlii lui Urechla.
;z
[6]
f! ,
'u I
U!
�li
, I
1"
melia acestorii mopstruofJîtă�i unii noii regimii atătii ăe'
sângerosii, incătii cont; .mpureniî îllii assemenaii cu aUii
l'egelu�1 Di<?medii din antieitate, carele îşi hrânla caii CQt
('arhe� 6m�nilorii. 6)
_ În totu. cursuF'd dornnielorii bastarde a lui Petru Rareşu
�i şpol a lui Al·.�sandru Lăpuşnenulă, unii allii treilea bas­
tardii, în aşte'ptare de a domni şi ellii la rendulii seii, creseea­
necunnosCl�:'ru îU,streinătate: fiîulii lui Ştefanu cellii 'I'enerii
din feme'.n unui Armenîi numitii Serbega. '.' _ ....
§ 4.
't .. � j
JI .... ' •• 1
·1
il
: l!
l'
I
:1
I
,1
I
În plecările şi cbîarii în esteriorulii lui Ionii se resfrânse
tiparulii părinţilorii, '
, Caracterulii tâtâni-seii cronica ţerreî îllii zugrăvesce
în urrnătorulii modii : "acestu Ştefană-vodă cellii Tăneră
�Jntru totu semena cu firea rnoşu-seii lui Stefanii-vcdă cel­
"lui Mare, că la resb6ie îi mergea cu llOI'OCU că totu.
"isbîndl .. , şi lucrulii seu îllii sciea aIii purta măcarii că
�era t�n�l"u de <}ille, şi era omii măniosii, şi preIesne ver-
I.
,;sătol'u de sânge." 7)
Viteji,a, agerimea minţii şi erudimea trecură cu mo�­
tenire paternă în natur� lul Ionii.
Deia. mumă-sea, de altă parte, elrii căpetâ uă figură
cam armenescă, feţă închisă, peru dessil şi llegru ca pena
cOl'bulul; 'nasu coroetu într'uă tormă orientală, Întocmai ca
nasulii fţtp10sulul Attila, dupJ'e că tu î1lu cUl1n6scemu de pe
monete �); uă frunte înaltă, h:ltă în rădecii1ă. şi strimtân-
6) L��ig; Ol'atwnes pl'oceru7n Europae (Lipsiae, 1713, in-8); p. 352-6:
"Oratio Alberti Lasci ad Milites POIOIlOS, cum eos adversus Alexundrl1l11, Vala­
"chiae Principem, in aciem duceret, }Jabita anno. 1561 "
7) Lew�Beţile; t. 1, p. 156. �
S) Ac:a "'b1�ldilolI.J1n (Lipsihe, 1720, in-4); p 215.
[7]
7
du-se in partea superioră i frunte frumdsă, dar neromâ­
ne�că).
Poporulu, duprenaţionalitatea mumei, îllii numi
Ionă Ar'meI?ulu,' întocmai precum Alessandru-vodă fu W­
puşnenu, ca fii� alIu unei Lăpuşnence, seu precum Petru­
vodă fuse Rareşii, dupre porecla mumei selle 9): bastar-
dulii nu are tată, r' •
. ,-
. ,
e ,
H
"'c ' r,. ;J, ,:�
§ 5.
În 1561, deja în vîrsta aprdpe de patru-deci de anul,
străc_uraţl în obscuritate, Ionii ne 8ppare de uă dată, pen­
tru prima oră.
Atunci se clătina pe tronii eumplitulii Lăpuşnenii, 8-
meniuţarii de către unii Iacobii Despota, Serbii, inruditii
de pre muîerî cu dinastia domneseă,
Era ti mpii, ca Ionii să-şi adducă a mi})te, cum că şi
ellu este fiiii de domnu din Moldova, avendii drepturi e­
gale cu alle Lăpuşnenulul şi mai mari de cătu alle lui Des­
pota,
Ellii începu a da semne de vieţă.
Pe cândii Despota curta pe magnatulii Laski, Ionii
se adressâ către unu altîi magnatii, nu mai puţinii puter­
nicu, Firlei.
într\mii statu aristocraticii electivii precum era Polo­
nia, regele era nemicii, magnaţir erau totu: ei stăpânîaii
in, administraţinne, despunândă în adunărî legislative de
voturile cumperate ale numeroşilorii bolerinaşi săracî ; ei
stăpânîaîi în armată, couducendîi numerose stegurî feu­
dale proprie: ei aveau curţi alle lorii , rivalizândii cu
. curtea regală şi adesea întrecend'o prin splendere �i
9) Letopiseţile; lo co RUJlm: ,Petru Măjarulu, ce l'au ,plJreditu Rare" dupa
nurnelt muerij."
--..,.....�-----
[8]
rll
)11
'II
I I
I
,
.'
,1
II
I
j'fl
li
It
II
II
Iii
li
li
i
1
I!
1
1
'l
--
1\
li
'i�
:11
IIi
� 1
I
1.,
lill
"
1
I �
h
1)
,1
It
Ji:t
.. �
p
§ 6.
� Q J
10) F*,ON; Hietoire de I'Europe au XVi siecle (Paris, 1838, în-8); t; 1. P.
439: "Le.,l'o) n'etait en Pologne qne I'Instrument de la noblesse. Tandis qua
"partout ,�i11eUl's la royuate, jadls falble et imp-rissante, s'etait elevee par degres
na.u-dessus des resistances feod'iles, la couronne polonaise, ântrefois souvel'aine
net alJsohle, etait ill"�nsiblement tOllll.H�e SOliti le juua! aristocratil[ue,"
") G - o
, ""'TlA"I; De 8cl"ptis invita .iVlinel'va (Flol'entiae, 1745 -6, in-4,) j t. 2, p, 181 :
Firle;uB DaI t' H ' ,
• " .... mns aeretlCus caputql1e Hael'ehcorlllll erat."
'�) Publicată in �stracte I'ussesci in Zapish Ode87"ago Ob8c�;e�l'va Istorii Dreo-
noslet (Odessa, 1844, 1n-4) j p, 385, lJ,
8
prin mulţime. " regele, fiindu unulă, se temea de ei, pe
cândii ei,hiDdu( mulţi, nu se temeaii de nimene 10).
Laski' reuşisede a introduce pe Despota in Moldova,
fugărindii de acollo pe Lăpuşnănulă ; Firlei, mai putinii in­
treprindetorii, scăpâ occasiunea de a înnălţa pe prietenulii
seu Ionii; dar ne adjunge de a cunn6sce de uă cam dată le-,
gătura lorii amenduror- a: magnatul polonii era luteranii, par­
tiymnii apriusii allii Reformei, capii nllii tuturorii protestati­
.ţilorii din Polonia 1 1); şi e vederatii că, pentru a pute că-
peta graţiele selle, Ionii trebuia să se fi arretândîi şi ellii
'amicii allii doctrinelorii lui Luther.
" Acesta fu prima cunnoscntă apostasiă a eroului nos­
-tru, carele, in totu cursulii vieţeî sene, trecea necontenită
de la uă lege la alt», schimbându-le assemenea hainelorii ,
V,1�ndii molleciunea lui Firlei, 16nu plecă din Polo­
nia şi 8:ppare în Crimă, refugitii la curtea hanului, unde
. captiveză simpatia moscenitorulul tronului, Mehmed Calga,
, pe care' .cronica tătărescă 12) îllii descrie, ca pe unu illus­
tru vit�zu.
Toţi 6menii cu suffletele mari se inrudescii: aventu­
rierulukromânu plăcu principelui tatarii.
Hanulii se affla atunci in luptă cu Moscoviţiî i Meh-
\ ,
i '
[9]
� ...... ---------
..
9
med.Calga conducea ostile tătăreseî ; pe semne şi amiculii
-seii Ionii, Însotindu-Iu in aeelle espediţiuuf, se va fi distinsă
priu eroiculu ,săngerece şi tcrribila putere a braţului, cari
îllii făcut9 mai in urmă at�tii de groznică pe unii câmpii de
băttăliă; e mai multii deeătii probabilii ; orl-cum să fie,
legătura intre Mehmed-Calga şi Ionii deveni atătii de strîn­
să, tncătii, la plecarea lui Ionii din Crimii, Mehmed-Calga îi
dede în 1563 uă scrisore către regele polonii Sigismundu
�ugustii: "te rogîi forte multii să bine-voesct a ţine în
."graţiel� telle pe acestii fiiii de domnu din Moldova." 13)
§ 7.
i
Polonia era ca şi tributariă Tătarilorii. ,. -,
În toţi annii regele trimittea hanului, sub numele de
peşcheşii, bani, postavurî, metăssărie, felîurite produceri
alle rnanufactureî.
Frica Polonilorii era cu atătii mai legitimă, că hanulii
Devlet-Ghiraî işi" făcuse unii mare nume prin successele
selle militarie : Tătarii 'ii daseră pomp6sa poreclă de
"Cuceritoriii allii ţerrelorii."
Prin. urmare, Ionii avea dreptuliî de a crede, că re­
eommendaţiunile tătărescî li vorii da roduri.
Zădarnică speranţă! ,
Regele priimi scrisorea, zimbi lui Ionii, dar în locii
-de a-I da uă 6ste, cu care să-şi cucerescă tronulii stră­
mdşescii, ellii f-urii fi respunsii, credemii noî, cam după
următorulii tipieii : "caută unu magnatii, carele să te du­
"că în Moldova, precum Laski dussese pe Despoia: acellii
"magnatii lesne va. sei să respundă inaintea cellorii-l' -alţi
"confraţi din adunarea naţională; eră la casă, deea
l 13) Obol enskii; ](niga p080lskaia W. J(. Litov8kago 8 1545 pe 1572 (Mes-
� () .
r 1843, m-4) p- 222. � __ .
_ .;J • ţ' {
[10]
1.
10
t' II'
Il
t' I
"ne va ameninţa 'I'urculii, ne vomii scusa, că nu e eul­
"pe� ţerra, nici eu, nici camera, ci e vinovatii unu singurii
"nobilu, tnrburatorii de ordinea publică". i ,
.� ,,;fî",::'JJ' unf�
li --
§ 8. .. ;._. , _';" L .• ' ,·.·�_·�r;i iJHi
Germanii afflându-se în necnrma.ă luptă cu Turcii, im­
peratulii. Maximilianu·I1 se bucură de occasiunea de a a­
ve la curtea-I un pretendentii românescii, pe care să-lii
ţină ca uă schînteiă de revoltă dunărenă.
Ellif\iede lui Ionii unu serviciă în armata austriacă.
şi-I . promise, în gura mare, 7 seii 8 mile. de 6ste, .pentru
ca in fr��tea lorii să allunge pe Lăpuşnenulii din Moldova.
Eraă numai promissiunî, simple promissiuni, pro-
1,.
missiuni:'curatu nemţesci.
Cu t<şte astea, P6rta Ottomană incepu a se cam in-
griji. .
Un ceuşii fti' espeditu la Vienna cu apparenţa nego-�
Ionii nu se maî adressâ către magnaţi, căcî unulii era
Laski, eeî-l-alţl erau ne�ce Firlei; ellă nu mai stărui nici
pe longă -nesce regi tari în vorbe şi slabi in fapte, ca Si­
gismundii·Augustii; pentru uă bucată de timpii îi perdemii
urmele .... în acelii interval ii uă terribilă tragediă se juca în
�oldova: Despota fu resturnatii şi ucissii de către un Ştefan ii
'I'omşa ; Ştefanu 'I'omşa fu resturnatii şi fugăritii de către
,Alexandru Lăpuşnenulii, căruia sultanulîi bine-voi a-i in­
tOrce dohmia Moldovei; t6te acestea se petrecură în cursii
de câte-va lune.
, , Cândii sângerosulii Lăpuşnenii se reaşeda pe tronii,
de uă dată revederr.ii pe Ionii; şi unde? la Vienna.
I
I
i
I
i .
I I
III
li
II
" I
,.t .
. .
!
t
§ 9.
• I
, c
L •
.. 1
[11]
. .
§ 10.
,-- - I • "10. r
Poporele orientale adorii frumuseţea fisică, cu care
Mahomet îşi împoporase paradisulii.
Ionii avea uă statură uriaşă, uă constituţiune venosă,
uă infeţişare bărbătesoă, în care se vedea că ferbe puterea. 14)
Aşa dâră, figura eroului nostru produse acum assupra
'I'urcilorii effectulii, ee-Iii produssese mai 'nainte assupra
Tătarilol'ii.
Vizirulii Mehmed-Socolli,-qice agentulii francesii în
rapportulîi seu către curtea parisiană - "făcendii cunnos­
".cinţă cu Ionii, îllii priimi forte bine, în aşteptare de alii
"recommenda sultanului."
Dar nu trecu nici uă lună de <lille şi, cu t6tă ami­
cia viziru,}u!, politica Porţel Ottomane ceru depărtarea lui
14) G (; r e c k i; Desciiptio belli Ivoniae, Vuivodae Valachiae (Franeofurti,
1578, in-8); p�, 23: "vir procerae staturae, facie deeoraJ o,culis gracilibus quodam-
"m?�oque miDacibl�s, toto cOl'pol"e lacertosus, viribus pollt>Dsj, ,fl
11
�iaţiunilorii CU Maximilianii, dar mai cu semă pentru a
attrage cum-va la Constantinopole pe perieulosulă Ionii .
. Ceusulii îi descrise perfidia şi debilitatea Nemţi­
Iorii, cari sciu numai a făgădui . şi, pe cari Turciî îi in­
frânseseră in atătea rendnrl ; ti zugrăvi generositatea şi
puterea sultanuluî, pentru carele e uă nemică totă de 'a da
.. Moldova, ba şi <lece ţerre ca Moldova, la cellă mai' de
pe urmă sclavă allii seu; in fine, îi assigurâ munţi de aurii
din partea 'Sultanului.
Ionii păţise deja cu creştinii in Polonia şi avuse a
face şi cu mahometanil in Crimii .
.h:llii se incredu in cuvintele ceuşuluî, fugi in taină
din armata austriacă, trecu Dunărea, şi etă-Iii în Con­
stantinopole,
"
l'
il
I
I
i
I
i
II:
j 1, �
:1
I
I� ..
l'
I
.. .111
[12]
§ 11.
Aci, în patria şerpilorii şi a trandafirilorii, eunnoscută
la Greci' sub numele de Makara, adecă ţerră fericită; aci,
::unde fie-care petră, fie-care pesceră, fie-care eolnioii, con­
serva î�c� prospete suvenirI şi urme de eroismulii cruciaţilorii
,J erusalemmitani; aci Ionii petrecu unu annii şi mai bine.
; , Sultanulii Suleiman cellii Mare muri in 1566, şi-I
successe fiîu- seii Selim II.
T�tii atunci se audi din Moldova, cum că Lâpuşne­
. nulii, Re. semne pentru pedepsa crimelorii selle, slăbi în
corpii, perdu vederile 16), şi cădu într'unii .feliii de copillă­
riă periodică, mai tristă' decătii însăşi mortea,
Profitândă de aceste occasiunî, vizirulii Mehmed-So­
colli, reinassii la putere, chiămâ din essiliiipe amieulii seu
Ion,u ''':
li
I
�...
I ! I�nii: pe de uă parte, aultannlii strîngea ostl pentru a
merge contra imperatulul Maximilianii şi, prin urmare, a­
vea trebuinţă de a mânţine in linisee provinciele Turciel ;
pe de. altă, parte, Lăpuşnenulii, reaşedată prin oştile turcescî
PJ3 trouulii Moldovei, se arretaiîn a duoa sea domniă mai
Turcii deeătii Turcii J 5) şi. prin urmare" avea dreptulii de a
cere, ca sultanulii să nu protege pe unu pretendentii rivalii,
Ionii fu trimisii la insula Rodosii.
,I�
I
II
i
I
1
, I
\.
ti
,
I
I
II
,
1·1
i'
II
t.
........ i l' , -
• ..> -
...
... "
#'
§ 12.
I
, li .
1
Petrecerea lui Ionii in Constantinopole, in CUl'SU de trei
\:,
15) 01' Z e ch o v 8 ki; Q!t1nc1tllX, to iestVzol' korony Polskiei (sine loco, 1564,
in-8); p 7�: "Oto teraz Alexander Voloszyn vygnaniec, zturczyvszy sie voiuie
"Voloska ziemie, vykorzeniaiac z niey' korzen i tez macice vszystkiego pleme­
"nia i narodu Volo&liiţlgo; a Tureckim narodem vszystke ziemie Voloska osadzaiac ...
16) Ok01,skl; 'Orbis PolonuB (Cracoviae, 1641, in-f); t. 2, p. 227: "debilits'\j
"oculol'um et cOl'pol'is consnmebatur."
[13]
13
. seu patru annî, ne presinbi.. date forte sigure, dar pe cari
Doi nu le putemîi esplica,
A venturierulii ne appare de uă. dată ca millionarîu,
ca celIii mai avutii ccmmereiantii de petre scumpe in ca­
pitala. Turciei, intunecândii prin �ogăţiele şi luxulă seu
pe paşale şi pe agale! 17) . .
Faotulii e totii atătii de certă, precum e certă că. d.
"I'orok seii d. Bossel possedii celle mai frum6se şi celle
mai scumpe case in Bucurescî , de şi istoriculii , - pa­
riămii, - nu va fi in stare de a arreta izvorulii acestoră
avuţie.
In commerciii ne intimpină lucruri estraordinarie, mi­
nuni puţinii probabile şi, cu t6te astea, forte adeverate;
principiele de creditii, de circulaţiune, de coneurrenţă, Etc.
etc., acelle principie, orî-cătii de lărgite, ori-eătii de ela­
stice, totu incă se refusii de a ne limpedi unele mistere:
neguţitorulă, ca şi 'popa, pretinde să-lii credemii.
r 1; ". r
§ 13.
Unu Germană, carele, peste un secol maî.in urmă, scrise
prima incercare critică assupra vieţei eroului nostru, ob­
servă, intre altele: "Ionu deveni domnu din prăvăliaşii, pre­
"cum in vechime Ia Romani şi Sarm aţi plugarii se .urcaii
17) G o re c ki; op. cit.] p. 24: "animum ad amplam copiosamque mercatu­
"ram exercendam adjecit, cujus magnitndine ac splendore non solum in purpura­
"torum, qui Bassae, id est capita, vocantnr, notitiam pervenit, sed et ipsius Se­
"lymi."-J. C. B u len geru s; Hietoriarum sui temporis libri XXX (Lugduni, 1619,
in-f.); p. 141: "cum Ioannes ex antiqua Vaivodarum stirpe Constantinopoli mer­
"caturam faeeret, cum eo aguut (Moldavi), ut per Portam purpuratum, cui inti­
"mus erat etc."-De Thou; Historiarum sui temzXn'is Opera (F'rancofurti, 1610,.
inci): t. 2, p. 14: "ampla ac nobili mercatnra magnam sibi inter Turcas auctori­
�atem con6liaverat ..
E
" -
. ("t
·1'
[14]
...
,-
.... ,..� A' r, ţ' )'1
i
,
III
I
L' ,
1
!"I.
I
'1
iII
"
,
I
"
!
-- .�
'q-
• >
§ 11. -, : ri. J f'I :.
Amicii cu vizirulii, eunnoscutii cu p!lşn cei mai de
fruntat familiarii cu insuşî -sultanulii Selim; ellii pândia cu
\V
..
:" la eărma Statului, seii precum astă-d! in Belgia corn-
1
"merciar;tpi devină capi ai marinel 18).
Aceste essemple sunt frumdse ; dar Ionii elIii însuşi, de
-sigură, fm cugetâ vr'Qă dată de a. imita nici pe Romani,
11ici 'pe Sarmaţî, nici pe Belgî.
Plannlii seii era multă mai prosaieii.
ETIă avea inaintea ochilorii probe de ceia ce p6t�
.uă: marfă, şi, mai allesii, uă petră scumpă, aS$upra Porţel
Ottomane. I
Cu trel-dect de annî mai 'nainte, dăruindii fiicei sul­
tanului .Suleimanu unu simplu gîuvaerii, Petru Rareşii tŞl
redobundise domnia Moldovei 19).
, dhiaru in timpulii lui Ionii, unîi Ovreii din Portu­
gallia, , introducendu-se prin mărfuri pe loogă sultanul ii
Selimă, adjunse de uă dată duce de Naxos 20).
Gîuvaergiiî schimbai! unu rubinii pe uă coronă: com­
mercî1flU plăcu lui Ionîi ; şi, ca să-Iii p6tă essercita şi maî
ou succesii, ellii î{i lăpedâ religiunea pentru a doua 6ră.
Crescutîi in armenismii 1 luteranisatîi apoi de către
Polonulii Firlei, 160ii imbrăţişâ acum maho metismulii.
2
'8) SCHURZk'LBISClI j Opera hi8torica antehac sepamti?n edita (Berolini, 1699, in 4)
p. 710: �:Ex mercatore evaderet regulus Valachorum. Olim apud Romanos Sar­
"matasq..te ab aratl·o acciţi, qui gerereut summos magistratus .. _ Neqne id pror­
"sus insolens putabimus, qlli sciamus, extitisse negotiatores apud Belgas, a com-
"merciis lllaritimis subductos ad cl:wum Ilavalis rei." '
'9)' Rlţlaţiunea contirnpuronă, Pllblicată în 3!ailYC!1" T())·tenelni taI' (Pest, 1857
in-8)j p. 52:" •.. Jândoli in donna doi perle d'ol"rechi" gmude corne doi peri-,
." moscatelli. "
20) H.l.IIIIIIIlRj Ge8chichte des Oamani8chen il-iche. (Post, 1828, in-8)j t. 3, Il 563-5.
,
,
I
; ,
II
II i
l
I
"
,
�, \
, ,
in
I I
'i
'1
: '!
I
li
I
, I
: I
I
I
,
I
;,
III
,
I {
l' :
"
,
.1
1:1,
'1
, '
il- ..
i
1.
--
»
[15]
15
nerabdare numai prima occasiuoe pentru a apuca de multii
visatulii tronă aUil Moldovei, unde, după mortea Lăpnşne­
nuluî, se installâ fiiă- seu Bogdanii, copilă de 15 annl, despre
care cronicarulU, <poe, că iubla două lnerurl nenaţionale :
glumele şi pe Poloni 21).
în ehipii de neguţitorii, I611u cutriera neîncetată hota­
l'ele ţerrel, cândii prin Qaliţia, eândii prin Podolia, câudii.
la Prută, eândii 1"" Nistru 2:). ' ,
Unii amicii devotatii ,i nedespărţitii, boerulii moldo­
veneseii Ieremia Golia, emigratii Încă sub Lăpuşnenulii, îllii
însoţia şi-l înlesnia înţellegerea cu toţI cei nemulţumiţi
de domnia lui Bogdanii.
Se formâ astii-teliii unu partitii puternică, în fruntea
cârui-a se pusseră toţi boierii cei mari, şi carele adressâ
uă plângere către P6rta Ottomanâ "},
"-"II. ...
,! .. �. i, ,.rr
,
f"-n. � ;r!;'t�!" .. 't.,..:�"�. .:� rr ; J
------- Sultanulă de multii aştepta uă assernenea manifesta-
ţinne naţională.
Bogdanii era t,rădătoJ'u officialii in privinţa Turciei.
In dată după mortea părintelui seă, ellii încheîasse
unu traetatîi cu Polonia, prin care se recunnoscea vassalii
allii regelui Sigismundii-Augustii 24), şi de atunci îneoce
21) Letopiseţele ; t. 1, p. 19 O. J.I -
! t 22) GOl'ecki; op. cit.; p. 24 ..
23) Letopiseţele ; loeo supra: "Acest.e Iucrurl de hulă trăgeudu-se pone la
"urechile vrăjmaşilbru la Impera�iă, nu cum era, ci mai pre susu le adiiogea ••. "
Isthuanffi; Regni Hlbngarici Historia (Colonia�, 168, in-f.); p. 340: "Gra­
"vissimis prius criminibus apud Selimum, ac defectione ad Polonos, crudelique
"insignium aliquot 'fllrcarum caede obiecta, accusatum (Bogdanum), tacitis con­
t,Siliis conjurarunt."
. 24) Actulii 'Întregu e publicatu În D o gi el; (Jodex diplolnr"tictts PolOllia,.
(Vi/nle, 1758, in-f.); t. 1, p. 620.
_'..-
-.!:: -,.�
•
1 .'
[16]
ţ'
'. I
- _ •• -,. :--r"';;: ]Ii
,
. .
16
1,'
U
:11
,1
'1
1,
I
J
r,
:1'1
, 1
,1,
'1 I
1,'
l' • i �
§ 16.
1,["
, II
1,
• 1
--,..;;...,---.-,-�-��_�.�JII ..
& li' .. " .
;
1
l'
\11
. ]
\, Cândii Ionii trecea Dunărea, Bogdanii cu toţi ai sei se
g�ăbi de a fugi, scăpândii din mâna boierilorii, decişi de
a- �ii estrada Turciei.
:' De la Galaţi pone la Suceva nu se vedu unu sin­
gupu adversarii.
, , La intrare in capitală, illii intimpinară boierii şi po­
porulu, acclamându-lă, dupe anticulii obiceiii strămoşescii,
•
medita numai assupra momentului pentru a Înceta de a '�t.
1 : mai p'Iăti tributi'i Turcieî, 1,
SUltanulu, încurcată in luptă cu Veneţia, se făcea de I
uă cain dată că nu scie nemiea, temându-ee de e maă ap- ! �,
Iii
prinde unu altii resbellă în părţile Dunării, la C8SU deca
. Moldovenii vorii voi a susţine pe' principele" loră.'
. Cândii scrisorile boleriiorii sossiră la Constantinopole,
cu tânguiri contra lui Bogdanii şi eerăndă pe Ionă, sul-
tanulii se grăbi de a-lii trimitte la Moldova. '
Turcia totu se mai feria in se de a-şi attl'age cum-va
unu resbellii din partea Foloniei: numirea lui Idnii la-dom­
nia Moldovei remase secretă, şi plecarea-î către Dunăre
fu d�svulgată a fi pentru treburi commerciale.
\' Îllu întovăreşîa numai uă mică oste seu, mai bine
qicendu, uă caravană de Turci, ca in chipii de escortă
contra uesiguranţeî drumurilorii,
Trecăndii prin Tessalia şi Bulgaria, Ionii mai ade­
mepi în serviciulii seu uă semă de 'voluntari Serbî, Greci,
Bulgari.
t' DaI' în ori-ce casii, forţa numerică a armatei selle
nu 'putea Întrece ciffra de 4 pone la 5 mile de omenf.
.. ' Nici atăţia un-I trebuiau, cş,ci îllii chiăma ţerr�!
i
I
I
,1
I
II
II
I I
1 II:
'1 !
h
i
[17]
------- ...... -----------
17
"Părinte allii MoldoveI" intocmai precum vechii imperaţl
romani se numiaîi "Patres patriae".25)
Acestii măreţii titlu, Moldovenii îlIu dedeaii acellorii
principt, carl veniaii să-i scape de jugulă vre-unui tiranii :
Despote îllu priimise după allungarea cruntuluî Lăpuşnenii
26); .Ionii îllii căpetâ prin surparea nepopolaruluî Bogdanii,
pe care, precum 4iss�rămii, ţerra nu lii putea sufferi din
causa gusturiloru selle pentru glume şi pentru Polonî.
§ 17.
Pe cândii ace'ste� se petreceau in Moldova, Bog-danu,
închi4endu-se in cetatea Hotinului, cerşitoria sprijinulii
regelui Sigismundă-Auguetă şi allîi magnaţilorii amiel din
Polonia.
Regele făcu totii ce pntn sermanulii : trimise uă am­
bassadă la P6rta-ottomană i darâ ambassadorulii se înt6rse
înapoi fără Il1C1 unu resultatii, affară numai că fuse
luatii în risii de către Ionii-vodă" 7), carele îllii lăssâ să tre­
că in linisce prin Moldova, după ce inse într'uă audienţă
îllii regalase cu uă cătătnră atătii de furiosă, încătii bietulîi
diplomatii incepuse a tremura, recunnoscendii, că n'a vedutii
uă altă m!li� înfricoşată.
25) Ve(li monela lui Ionă-vodă, planşa 2, pe care Seuleseu o espliea aşa:
"Ote� MoldoveI, adecă Pater Moldaviae, că aşa s'a proclamată pe sine Ionă pă­
rinte." Nu s'a proclamată, ci fu aeclamatii, precum urmeză din descripţiunea prii­
mirii, -e 1. se făcuse în Moldova, ve�l în Las i c k i, De ingl'eessu Polonorul1� in
Valachiarn cun Boqdamo Voivoda (ad calcem Goreckii); p, 128: "cui obviam pri­
mates profecti, salutatumqlle 1'everenter etc." - ef. BolI i acu; Gullegere de mai
?nulţi' articoli (Bucuresci, J 861, in 8); p. 88.
26) B 011 i acu; Daco-Romane, nr, 112 şi 113, inscl'ipţiunea monetRi lUI Des­
pom: "Heraclidis Despotae Patris Patl'iae", ceia ce se esplică prin S o mrn eri Wta
Jacobi Despolae Moldavorum Reguli (Vitebergae, 1587, in-4): p. 16: "e servitute
"in libertatem vocari sibi videbatllf (gens Moldaviae)".
U 27) Lunga descripţiune a acestei audiente, la care a assistat insu�r Pa p l' o c k i,
..,e�i ina.lui Herby rycerstva polskiego (Kl'acov, 1584 in-4) p. 234-35.
2
I
il
�.
"-
, .
[18]
�
Il,
! J
•
,1
LI
,
\
I
"
'1
'/
,
,
II,.
I
I!
..
18
In adeverii, eroulii nostru avea nesce ochi' mICI şi
'negri, i� cari se resfrângeaii cu uâ deosebită energiă şi
răpe4ici.1me t6te psssiunile şi t6te mişcările suffletului:
. in momente de mulţumire prin espressiunea cea mai
.simpatică ; in momente de mâniă, se impleaii de sânge,
Iulgerândii din umbra unorii stuffose sprincene, ce se im-
binaii, sburlite prin convulsiva acţiune a nervelorii 28).
Mil�gnaţii, cuscri ai lui Bogdanii, isprăviră ce- va mai
'multii decâiii regele. Ou vai cu chiii, cum se q.ice, �i
reuşiră a aduna ca. la. 3,000 de lu�ol'I alleşî, unulii
, ca altulii, totii juni din familliele celle mai illustre alle
Poloniei.
..
j
.1
I
--- �� j
, \'28) 'ICl'ierea mea Filosofia p07'tl'etului l�,i ŢepPf'� [Bucureştt, 1864, i:n-16),
p. 20-,2a: »e de adjunsă de a alătura, de pildă, portretulă lui Iomî-vodă cellii cum­
.plitu �(1572-74) de pe moneta lui cu acellii făcutii guaccio într'unu formatii
.mai n;lare, pe perg',menă, şi care se atlă la mine. Pe mon�tă lonu e linistitu j sprin­
.c .. n"ţ,t.!cti, bine conformate, vedescu ua fru1ll6�ă intelligenţă, şi nimicu mai multii .
• Pe Pl\rgamenă, eliil e furios il, ellii trage sabia din tecă: sprillcen ,le lul s'au strînS
"pe d'ua parte d'ass'lpra radacinei nasului şi aii rădicatu în susu capetele opuse,
.ca �rip'de unul vultur'i. A.ci plecările morale alle lui Ionil s'aril pu'ea citi chiaru
.nIllDa' ,de pe sPl:'�ncen�. "-G ore c k ij op. cit; p. 24: uoculi� gracilibuB, qtlOdam-,
.modoque minacib'us.. ' I
29) Letopiseţile; t. 1. p. 191.
§ 18.
Pe' longă stăpânirea Hotinului, cellei mai puternice
fortereţe a ţerreî, şi pe longă adjut6rie polone, Bogdanii,
ca toţi principii destronaţl, mai numera vr'uă câţi-va par­
tisani între boierî.
Pentru a se feri de duşmani casnicl, Ionii-vodă îi
pnse .pe toţi sub sabiă.
Arietocraţia se înfiorâ, vedendii în mâna Ţ'iganiloră,
cari essercitaii în România professiunea de callăl, pe boierii
cei n:i�I de frunte, pe stălpit nobilimiî, mai cu semă pe
betr���!ulii Ionaşcu Zbierea 29), mare voruicii allii ţerref de
•
'f
; ,
II
, i
I
1,
I I
: !
, ,
" I
I
I
d
II
II
l
,:
, I
l'
11 ,
[19]
..
josu şi dintr'unii nemii de ceJle mal antice alle Moldo­
vei. 30)
Oapulă seu se rostogoli la picI6rele gâdeluî tocmai
în qina Paseelorii.
Ionii-vodă VIU să arrete, că nu p6te fi seutela ser­
bător-I pentru a pedepsi ori-ce ameninţă sicuranţa Statuluf,
Ţerra miii ânteiu de t6te. . Pascele mai pe urmă !lI).
§ 19.
Noulii vornicii de terra de josii, Dumbravă , era de
nemti micii, dar avea uă ânimă mare,
Ionii-vodă î:Ilu însărcinâ de a respinge invasiunea
poIonă32).
Instrucţiunea, ce-I dede Domnulii cu acestă occasiune,
ne adduee a-minte principiulii marelui Scipionii : "Lassă
duşmanului nu numai midloculii de a fugi, ei încă însuţi
înlesnesoe-I enllea."
Lrumbravă avea vr'uă 6.000 de ostaşi alleşf, din dis­
trictele ţer-rei de joeii, Soroca, Orh-Iu, Făloifu, din ve­
-ehime renumite, ca celle mai bellicose în Mold()v<\33);
către cari se mai adause unu contingen U de Turcl bes­
.sarabiani, veuiţi, după cererea Ini Ionii-vodâ, subcom­
manda sangi.icutut de Ak-kerman+']
Cu a.urt oşti era lesne de H sfărîma pe cel 3,000 de
Polouî, azard-ţ: îutr'uă ţerră străină şi antipatică ; dar dom-
30) .Arhiva istorică a Iiomâniei ; t. 1. nr. 92 etc,
31) l'cutru pedepse în �iua Pasoelorii ef. Ph o t i u s , Nomocanon, interprete
Ag!Jlaeo (Lutetiae !'aJ·iR. 171;;, in 4); p. 145 (de sepulchrorum violatoribus), p_
150 (de virginum raptor.bus) etc. Nnmai patria e uitatii!
32) Lasieki; "p. <'It; P 13&: "d (·tor n"mbl'Ova".
33) efi n ti III i J'; Be8c1tl'eibung dp/, lI10ldau (Fl'ankfllJ't, 1771, în 8); p. 287-8:
"Die EIl1\\,ohnpl' dpl' ulitel'H Moldan si"d bessel'tJ Soldaten und allch wildere Leute,
,"lIls die lh'brig�Il."
34) Il e I d e ilS te Î "; R"'u71l polonical'UJn ah exce88U Sigislnundi Augusti lib. XII
{Fr�ncofnl'ti, 16i2, in-f) p. 3. "aligni etiam Tnrcac 11<) send%ialms se conjunxerant."
I
\
I
1;
.i
' ,�-
[20]
>
20
nulii Moldovei nu avea nici unu zorii de a-şi attrage urra
'unu) puternicii regl\tu invecinatii, a cărui amieiă, din contra"
ellii pr��edea deja că-i va pute servi la unii timpii de
nevoiă .'
Asi-feliu, Dumbravă priimise ordinulii de a cruţa pe.
duşmani.
§ 20.
Poloniî trecură Nistrulii mai susii de Hotinii şi În­
cepură a se pogorî spre Prutii, trecendii prin famosulii co-­
dru dela Cozmiuii 35).
U nu codru terribilii l
Acollo, cu optii <leei de anni mai'nainte, strămoşulii
':' , lui' Ioaii-vodă, Stefanii cellii Mare, strivise fl6rea armatei
polone ; şi 6ssele cellorii seceraţi în acea (F remâneaii po­
;, ne acum elocuenţî marturi, formândii numer6se movile de
schelete albe pe'ntre verdeţa cea vină a arborilorii,
Ţotă pe acollo intrase, cu 4ece annî mai'nainte, Po­
lonuiii Laski, adducendii la domniă pe Despota contra Lă .. ·
puşneriului 36).
Diplomaţia Polonilorii era de a allege totii-d'a-una a­
cea tristă calle în invasiunile lorii assupra Moldovei': cu­
ragiulii lorii se apprindea prin simţulii de resbunare ; caci
nu S,�\ affla nicf unulii din. ei, a cărui familiă să nu fi
-�35) Las i c k i , op. cit.; p. 133. »per silvam faginam, qllae quoudam ah incolis
»callidpli succisa, nostris perniciosa Iuit, ad Prutum amnem pervenel'e; unde misso
.Pilavskio centurione cu", Bogdani famulis, ut Chocimo tOl'll1enta hellica ad­
»veher�nt, "
;'36), Guagllilli; Re1'Um polonica1'Umtomi tl'es (Francoful'ti, 1584, în-&); t' 1.
p, 117: • uhi adhuc signa huius cladis infelicis 08sa videlicet 111bentia in �.a<; silva.
»ipselllet vidi, cum magnificus dominus a Lasko Despotam Herhdidelll iu Ol:CU­
»pa�da:V alachia iuvaret, in cuius castris ego peditum pra"fectus tui, anno domini
» 1 562. ". Deşi caÎ;tea fu cunoscută, totll�i passagiullt scăpâ, nu 8ciu cum, din,
vederea istoriciloru nostri •
...
[21]
s ...... --------�----------�--
21
_ -plâllSii vre- uă victimă, unii tată, unii bunicu, intre ce I
-oăduţî din mâna marelui Stefanii!
§ 21.
În capulii Polonilorii se affla MieIecki, eellii mal bunii
generalii a llii lorii de atunce'"}, pe care, cu căteva lune
mal in urmă, ei cătii p'aci erau să şi'Iii alIegă de rege,
numai în' favorulii strălueitelorii selle merite personale.
Lipsită de artilJeriă38), ellii trimise la Hotinii de adduse
tate tunurile cetăţiî, şi apoi păşi la valle pe ţermulii Pru­
tului pone îu dreptulii Stefănescilorii, adecă pe aoelaşi li­
niă cu Suceva, ţellulii seii, în limbagiulii militarii, puncrulă
obiectivă allii invasiuniî. .
Aci vorniculii Ionaşcu Zbierea, să mai fj trăirii, era
să unescă ostea moldovenă din ţerra. de josii cu acea
polonă, şi apl.} să mergă cu toţii as supra lui Ionii vodă.
M6rtea trădătorului, de carea Mielecki se ins -iinţâ
pretărdiii, dărmâ planulii duşmanilorii: în locii de Zbierea
ei găsiră pe Dumbravă.
A vant postnrile moldovene, împrăştiate pe ambe­
le ţerrnurî alle fluviului, se retrăgeaîi mereii de'naiutea
Polonilor şi, în fine, trecură Prutulii, în speranţă de a-I
"attrage după sine a.ssupra corpului armatei moldovene, as­
.cunsii in nesce păduri nestrăbăttute mai susii de HarIM:
acollo duşmanulii arii fi fostii silitii de a depune armele
-chiarii fără versare de sânge.
Polonii înţelleseră greşella şi, infioraţi de suvenirea
infernală a codrilorii Moldovei, începură a da dos ii pe uit
-ealle mai scurtă, dreptii" spre Hotinii,
Atunci Dumbravă se puse a-I urmări, superându i din
----
37) StarowoIski, Sarmatiae bellatores (Coloniae, 1631, in-4); § CVIJI.
·38) Znbrzycki; Kroniha miasla Lwowa (Lwow, 1844, in-8); p. 194 •
. "
- -
---
[22]
:11
I
I
l'
i
II
22
" r·
..i. 1 .'j d" J,l f"" ;1 ,-'
39) HEIDENSTEIN; loco cit:' .a nostris aliquot cnm TUl'cis r1epugllutunJ fuissetu., '
I
__ -"", __ L --..-. �.:.Jd
cân4u în cândii prin jucăria unorii mice uttacurî de avant­
guaf'dă, în care ellii ţinea inadinsii totii pe Turcl?"), pen­
tru 98 se dea a înţellege, îucătii priivesce pe însişt MoI·
dovenii, că ei arii fi bucuroşi de a nu a ave duşmâniă cu
regatulii polonii.
În acestii medii, adjungendii pone la Nistru, Mielec­
ki s� rădemâ de cetatea Horinului.
Dumhravă se opri şi ellii.
_ Posiţiunea inemicilorii devenia din ce în ce mal eri­
:tică � ei nu puteau a se închide în fortereţă, unde caii lorii
arii : fi peritii de fOme; nu puteau furragia, din CHI.Hm es­
pleratorilorii lUI Dumbravă, ce-i pândîa în t6te unghiu­
rile ; nu puteaii a se întorce în Poionia, căci Nistrulă
4
se affla tocmai atunci în periodulii seu de crescere. . .
Strinşi in kinge, bieţii fugari se adressară cu rugă­
minţi către eapulii contmgentului turcii, cerăndii permis­
sifthea de a se retrage în Polonia şi jurându-I de 8 nu
se nnaî verî în trebele Moldovei.
,
. P6te să fi fostii şi bani la midii-Iocii : orientaliî, în-
-ce�enâu de la sultanii şi pone la ultimulii dervişă, nu'
facu nemicii fără daruri.
. Ori-cum să fie, sangiaculii de Ak kerrnan se dede cu·
'ostea:-j în laturf.
\ ,Dum.1;>�avă, credinctosii politicet luî Ionii vOI.Iă, făcea.
c�rpu că împnşcă în dllşm::tnij dar În realit::tte glonţii al­
lu�ecau totii, d;assnpl'a ca peteloru.
':' In cursu de cinci q.ille, Polonii abia put.ură opera
tre?erea furiosulni fluviu;, şi cândii se veq.nră, în fine, pe
ţer�ulu oppnsu, el se îngenuchiară ŞI mnlţnmirfi. 1 ni D, qeu. '\
; '1 �'
1, '
,
'1
,
�I I
:1
."
; ,
.1
II
r II
i,
, ,1
l'
r '
I i
I
[23]
§ 22.
"Evenemt,ntele se repetă," q.iss� marele Shnkes-
pel\re40).
In 4ille1e nostre, Moldova priivi rennoindu-se uă al­
tă incercare polonă soră-gemenă cu acea din timpii lui
Ionii-vodă; cu simpla ditferintă, că în Ioculii UlIUl Miele­
cki era unu Milkowski: precnm vedeţi, azardulii assemenâ
pone şi numile capilorii l
In ambele casuri uă mână de 6mfni nesor-otiţî cu­
te4ară a infrunta uă ţer-ră j
In ambele casurî, Polonii,-cei din 1572 prin affişsrea
pers6nei lui Bogdanii-vodă, cei din 1863 prin pror-lsma­
ţiuni in qiarulu Românulii.s=ne îucredinţaii, că vinii ca a­
mici, nu ca duşmanl;
În ambele oasurî, Domnii români, de uă potrivă ba­
saţi pe consideraţiunî de uă înaltă politică, recommendară
generalilorii,-în 1572 vorniculii Dumbravă, în 1863 colo­
nellulii Călinesco,-de a menagia nebunia adversarilo-ii j
în fine, în ambele casurî, Polomf, rerrăgăndu-se cu
ruşine, îşi găssiră totuşi admira torî : pe cel din 1572 îi
eelebraii istori-i] lorii naţionali, pe cei din 1863, viii nouă! f­
îi celebrase chiarii unu Român U, allii cărui nume îllii dămii
. tăeeriî pentru Il nu huli pe cine nu ne p6te respunde !
§ 23.
Hotinulii totu remase în possessinnea Polonilorii,
40) King Henry IV; port 2, act 3, se, 1:
. "There ia o history in alI men's lives .
; .
. .. '"
-�-.- ._--
... :/:
[24]
24
Despre appusii îllii apperaă muri f6rte in alţi şi tosse
f6rte ' adunce i.:· despre resăritii-stîncele Nistrului � 1).
Unu căJletoru, ce lii visitase chiarii 'in qi1lele hii
Ionii-vodă, i1\ii assemenă cu Kockenhausen în Liflandia 42) ;
unii altii călletoră cu Convay in Anglia U); unii allii treilea cu
Rumili-hiesar de longă Constantinopole+'),
Uă naivă tradiţiune naţională încredinţeză, că prima
fundaţiune a" fortereţei se urcă în epoca, pe cândii Dom­
nuIii' Hrist.osu âmbla pe pâmentii 45).
'I'emăndu-se ca Polonii să nu reţină acestii bullevardii
allă ţerreî, ca uă basă de operaţiuni, în asteptare ca des­
tronatulii Bogdanii să şi adune uă altă 6ste mai puter­
nieă ; Ionir vodă trimise pe episcopulii Isaia Radouţennlii
cu âIţi deputaţi de frunte pentru a negnţa unii tractatii
de pace
" Poloniî simţiră deja, ce feliii de braţii ţine eărma
Moldovei.
Cu tiăt amabilitate nepilduită pone atunci din parte-le,
e1 se gră�iră a indestulla t6te eererile lui Iouii-vodă.
Fugarulii Bogdanii arii fi fostii estradatii, să nu fi fu-
41) Sul i e r, Gesehicbte des transalpinischen Daeiens (Wieo s . 1781. in-8); t. 1, p.
439: nwar sic auf der Abendseite mit s-hr hohen Mauern und tiefen Graben,
"auf der Morgenseite mit dem steilen Ufer des Niesters, und rauhen Felsen von
\ -,
"Natur b�festiget'-D o uza; De itinel'e SIlO Oonstantinopolitano (Lugduni Bat. 1599,
in·16); p. Il;: "Chotimum .. est hie Arx in edita rupe".
42) S�rykowski; Kto1'a przediym nigdy svviata nie widziala kronika polska
(Kr61evviee) Y1582, in·f); p. 763: "Jest Chocim zamek piekny obronny ua skale,
"podobllY �okonhauzovvi w Liflaneieeh, jak<!IU sie sam obiema przypatrzyl,
� wszakzem, �usz Turkami ossadzony widzial roku 1574; ale w nim przedsie ma vo­
,jevvoda s�ego Borkolaba, ktory uas tam dvya kroe imi"nicm hospodalskim
�podejmovval".
43) 'Yeltman; Kartiny svieta (Moskva, 18:16, in-4); t 1. p. 239. "
44) Re'llmi-Ahmed-effendi; reprodl1si:t ina mea ArcMvăistoriat CI RomB-
,tiei; t. 1 p. 183. �,
45) Ibidem.
T
! !
r
'1
I
I
:�
...
, ,
,-�
!I;"' .1
•
[25]
� j
il
'1'
�
I!
I
-1
1
1
'il
;(11
III,
III
"1
i�
!
I
,
25
<,
gitu din Polonia: în lipsa-I, fu remissii în mânele ambas-
.sadorilorii moldoveni unii frate allii seii, petitii apoî fără
veste în robia turcesoă.
Cetatea Hotinnlui fu înapoiată Moldovei.
Pentru a arreta t6tă importanţa acestei acuisiţiunf, că­
petate atătii de lesne contra speranţeî, Ionii-vodă numi
aco Ilo puroal-bî duoî bărbaţi, pe cari punea temeiii C8 pe
sine-însuşi: socru-seii boierulii Lupea Hurulii, şi cellii mai
intimă anii seii amicii, Jeremia Golia, cu carele îllii ve­
,q.urămii măncândii împreună pânea streinetăţii . . . , ..
� - �- . � - -
[26]
§ 1.
În fine, eroulii nostru se vedu stăpână liniştită allii
Moldovei.
Hotinulii fu assieuratii.
Pe Turci îi avea patroni, pe Poloni-amicI.
Rivallulii Bogdanii retăcia prin lume: din Polonia
trecu la Vienna, din Vienna la Dresda, din Dresda la Pa­
ris, din Paris la Copenhaga, în sfîrşitu la Moscva, unde
se povestesce că ţarulii, cosendu-lii într'unii sacii, r!l!U fi
arruncatii în fluviu: pedepsă de eredută din partea unui
Moscovitii, dar pe care o şi merita unu Românii vîndută
străinismului !
§ 2.
Unu filosofii anticii qise sunt acum două mile de
annî: "cându Cerulii voesce a încredinţa unui omii allesii
"uă mare missiune, ellii începe totii-d'a-una prin a ispiti
"suffletulu şi cugetulii seu în amărăciunea qilleloru grelle;
"îi obosesce muschii şi ossele prin lucrări durer6se; îi tor­
"tură. carnea şi pelles prin casna f6mii; îi arruneă fiinţa
"în t6te lipsele sărăciei şi alle nevoeî ; vrea ca faptele
"lui să. capete totu resultate contrarie cellorii dorite; în
"fine, ii aţîţă ânima, ii întăresce natura, îi măresce şi a-
, I I
"
� l' I
II' :
1111
I
� I .
[27]
---�- ---- --- -- -- - - - -- -- -
-------
� •. """"""--------------�-11
). '-----
1
!
I
30
§ 3.
"dauge forţele prin uă energiă, fără care ellii n'arii fi fostii
,,� stare ,de a-şI împlini înnalta ursită " 1)
Aşa fu trecutulii lui Ionă-vodă, pone a dobundi tro
nulii Mold'ovei: în cursă de uă jumetate de secolii, ellii nu
ounnoscusse decătii vagabunde colindărt din ţerră în ţer-.;­
răr-; speranţe la totii, passulii amăgite; dnreri morale şi
muncă fisică! t
Să vedemii, care fu missiunea cea mare, ce-i încredin­
ţase Cerulii,
Armenistii din legenii, luteranii în Polonia, turcitii în
Constantinopole, Ionii-vodă se arretâ crestinii ortodossii
,ca dompu allii Moldovei, precum s'arii fi arretatii cato­
'}ieu să ti, domnitii în Spania 2).
Cesa'ru în Gallia adorâ pe 4eii druidilorii.
; , Napoleonii în Eg iptii se închină în giamia mamelu­
cilorii.
Oagieniî cei mari, Cesariî şi Napoleoniî, nu ali toţi
-decătu 1!� singură religiune: religiunea gloriei, nestrămu­
iată în fundulii ânimeî lorii ca albia mării, pe cândii eul-
1) P. a' u t h i e 1'; Oonfucius et Menciu8 (Paris, 1852, în-8) ; P- 429: "C'est ains
"que, lorsque le ciel veut conferer une grande mission it ces hommes d'elite, il
"commence toujours pal' eprouver leul' âme et leul' intellige nce dans l'amertume
"de jours �jffjciles; il fatigue leurs nerts et leurs os par des travaux peuibles ; ili
"torturA dau8 les tOUl'meuts de la faim leur chair et leur peau; il reduitleurper­
"so�me it tttes les privations de la misere et du besoin; il ordOl.ne que les resul­
"tats de leufs actions' 80ient contraires a ceux qu'il SI' proposaient d'obtenir. C'est
"ainsi qu'� stimule leul' âmp, qu'il endureit leur nature, qu'il accroitet allgmente
"leurs forc�8 d'une energie sanR laquelle ils eussent ete incapables d'accomp:ir
"leur h .. ut�:.destinee".
2) Qronica turcă, tradllsii in Mignot; Histoi?'ede l'empi?'e ottoman (Paris,
1773, în-12 ; t. 2, p, 210: "Coml1le il s'etoit fait musulman pour plail'e au Turcs,
nil se refit 'chretien POUI' regagnel' I'affeclion des Moldaves",-Scl'is6rea viziruln
- Mehmed, ce; amu pnqlicat'o din manuscriptu în A?'chiva i8tOlică a României; t,l·
p, 44: "sicuti .,-os mi.lm christianum putllstis, ilu nos tnl'cam"_
-------� - -- -
[28]
"
, '
-:
\"
:.
.,
f'
31
tulii esteriorii 80 alunecă pe marginile buzelorii, ca un­
dele ce se jocii pe supra faţă.
§ 4.
În mal puţinii de duoî annî de domniă în pace, Ionii­
vodă introduse în ţen;:!. sea unuătoriele cinci reforme, af­
fară de căte ne mai românii pone acum necunnoscute:
1. Controlulii personală altu actelorii, emanate din
cancellaria domnescă ;
2. Schimbarea capitalei;
3. Eliberarea puporului de josii din j uguHi aristocraţiei
clericale şi laice;
4. Batterea monetei naţionale de aramă j
5. Stricteţa contribuţiunilorii fiscale.
Şi t6te astea, Ionii-vodă le făcuse fără adjutorulii
unei "camere legislative": camerele legislative nu facu unu
,,2 maîu".
§ 5.
Pone la 1572 nu găssimii, assupra transacţiunilorîi
în interiorulii ţerrei, nici unu documentii subscrisîi cu mâna
domnescă.
Amu vedutii cu ochif nostri cellii puţinii vr'uă <le ce
mile de documente originale: vorbimii dupre căte amii
pututii vede.
Marele logofetii, ca primii-cancellariii allii Statului,
intipărîa pe hărtiă sigilliulii priuciarîi în josulii crisovelorji
seii îllii anina pe şvară de metasă către pergamenă j apoi
uricarulii, adecă scribă, îşi subsemna numele unde-va în
eodă ; şi, în fine, fără vr'uă altă formalitate, documeuru+ă,
; . carele putea să fi fostii chiarii pe uă sută de moşie, trecea
bunii datii în mânele eelluî în dreptii.
/
�
1', I
I
,1
II
1" ,
'1
,
[29]
"
. I
i
1
1,.
II
Se întempls, firesce, ca marele logofătii, ca omii şi,
mal allesii, ca �inistrn, să abnse de sigillinlii princiară:
domnulii nu scies nemica.
Ionii-vodă, -cellii de 'ntâiu, ve4�ndu nedreptăţile, ce
se puteaii face fără scirea-I"), începu a sub seri ellii-însuşî
4) specificândii une-ori cu propria sea mână pone şi data.
documentului. "
în primulii annii allii domnirii sălle, ellii schimbâ,
unulii după altulii, dnoi mari logofeţi: cellii allii treilea
nu Il!ai eutedâ de a glumi cu Încrederea lui vodă.
§ 6.
.. f
'Pone la- l572 capitala Moldovei fu Suceva.
.Ea se bucurâ de acestă prerogativă În cursă de trei
sute de anni, avea 16,000 de case, 40 de biserice, mai
multe palaturt"), unu fluviu limpede, uă posiţiune pitorescă,
şi unu casteiju, carele, cu unu secolii mai 'nainte, respinsese
t6t( furia u�ei puternice armate poloue"),
'I'otulii I deră se părea a] assicura linistita possessiune
a vechielorii selle drepturi, consănţite prin uă tripplă para­
grafiă "immemorială" 7).
De uă dată, peste câte-va lune de domniă, Ionii-vodă
strămută s6�unulu ţerreî la Iaşi.
Acesta. era unu orăşellii mi cu şi fără apă.
----_\ ,
3) Ve�r"lc!reptii dovedă, documentulii ce Pamiî publicatii în A1'c/liva istol'ieit
a Romc/lniei; t. '1. m·. 164. • •• ,n
4) Zapis�:i Odesskaoo Obsczestca ; t. (J, 11. 254.
5) Canu'emir; op. cit; p. 66: "\usser des Fuersten und derVornehmen
nPalaesten, zaenlte man -daselbst .' ': ' '.,-,ue und verschiedene hoelzerne Kirchen,
"und 16,000 Privathaeuser; we10l.� ,Uel' ane, nachdem die fuerstliche Residenz
»von da vel'leg.t. worden, verfallen �ind ... "
6) TI ii 1 c li s cu; Mdgazinulu i8tOl'icii; t, 2, p. 60.
7) Pothier; Tmite de la 1" .,,,iOt! (Paris, 1807, in-8); p. 264: "possessio:
,,_entum annOl'um sive temporis immemorialis".
-
[30]
"
,
33
Domnii cei vechi, cărora le plăcea de a clădi pa­
laturî ori-unde se opriau căte două-trei q.ille pe annii,
desfetându-se cu venatulii prin codrii învecinaţi, zidiseră
şi aci unii frumosii castellii de petră' la capetulii sudicii
allii tărgulnî, pe marginea unei rîpe, încătii să p6tă servi
la nevoiă şi în timpi de resbellii,
Mai avea Iaşulii uă capisce armenescă, uă capellă
catolică şi trei biserice române.
în fine, îllii împodobia uă baiă de petră de archi­
tectura orientală 8).
Astii-feliii, se părea că nemicii nu putea prevesti a­
cestui terguşorii unu viitorii strălucită între oraşele Mol­
dovei.
Se nasce întrebarea: care causă să fi pututii împinge
pe Ionii-vodă de a părăsi Suceva ? de a îmbrăţişa Iaşulii ?
Sueeva se affla aşedată pre-aprope de hotarele po­
Iono-ungare, pre-departe de Turci şi de TatarI; încătii
principele, în casii de resboiii, lesne putea fi surprinsă
prin uă ijivasiuue din partea Ga1iţiei seu a Transilvaniei,
pe cândii, totu de uă dată, ellii nu putea adjunge la timpii
pentru a împedeca uă invasiune de peste Nistru seu de
peste Dunăre.
Iaşulii sta în midii-loculii Moldovei.
Acestii supremă avantagiii strategi cu era de adjunsii
pentru a determina allegerea unul Ionii-vodă.
Decisii de a impune respectă tuturorii vecinilorii, ellii
căta să-şi rădice unu cuîbîi centralii, de unde să p6tă
veghia în t6te părţile, ca vulturulii, ce de pe verfulii stân-
8) Hei d e n s t e in; op. cit; p. 318: "Templa tria circiter Graeci ritus, Arme­
I "norum unum, ex lapide omnia; catholicum ex materia unum; super omnia bal­
"mum Asiatici operis ex lapide pro captu loci ..,atis elegans'',
3
"
I
I
'I
I!
: 1
[31]
34
cei pândesce şi pe puşcaşulii, de care trebui să se terescă,
şi bieta turmă� din care îşi va ochi uă victimă.
,
"
§ 7.
Strigat'au ore Sucevenil contra Iaşului în 1572,
precum strig:l. acum Iaşeniî contra Bucuresciulul?
E sigură- că, prin retragerea capitaleî, Suceva, care
nu mal are nici 1000 de case"), perduse peste 90 la sută.
E sigurii, că atunci nu era pusă în jocii sublima
cestiune a Unirii, pentru care saJtă ori-ce ânimă română.
E sigur�, că Ionii-vodă nu lăssâ Sucevei, dreptii mân­
găere, nici măcarii uă curte de appellu seu uă universi-
.. \ '
tate; ,
. E sigu'l.'ă .. şi cu t6te astea, istoria nu ne arretă să
sein plânsii SuceveniI.
§ 8.
.1
....
,�-",�--
...
. ' ,
"
------
9) Benae la; o» Bukowina (Wien, 1845, in-8); p. 21.
10) MitropolitulU. Varlaamu; Invăţătură duminecele pres te annu (IaşI,
1643, in-f'; p. 84 verso, in apperidice .
& ,
Totu !?e remăsese fostei capitale din antica-I stră-
lucire era sicriulii cu m6scele unui sântii.
, IOMU . eellii N ou,-aşa-i 4icea pe nume,-era Trape­
zuntenu de:.origil1ă; de1 Româ,niI, ei singuri intre t6te
pop6rele creştine, nu produseră uici unu sântii din pro­
priulU lorQ.}sînii, lăssândîi acestă frum6să sarcină Musca­
lilorii şi Greciloru, intre cad .eei vrednici de imperăţia
cerului se�J1umerau totu-d'a-un� cu milli6ne.
Cu �."uă duoî se coli mal 'nainte, unu domnu f6rte
religiosă 9umperâ, adduse in Moldova şi aşe4â in biseri­
ca. mitrop'61itană de la' Sueeva m6scele fericitului, pe ca­
re îllii declarâ a fi p'l.tronu allii ţerreî !").
�'
"
, ,
, I
" I
1111!
,
[32]
.... ·, �Q----------------�9
35
.1
De atunci inc6ce, mal multii din patriotismii de cătii
din religiositate, sântulii cellii cu diploma de naţionalii
deveni obiectulii cellei mai infocate veneraţiunf din par­
tea Moldoveniloru: la 4iua lUI, Suceva se implea de nu­
mer6se g16te de bărbaţi, femeîe, copii, veniţi in peregri­
nagfu de prin t6te unghiurile-ţerref ' ').
Străinii affirmaii, cum că totu cultulii Moldoyenilorii
se mărginea in adoraţiunea lui Ioannii cellii NOU12): in
adeverii, nOI ne înohinanrii numai aceluia, pe care îllii
eredeamii, că ne apperă ţerra.
M6scele sântuluî forJ?au. unulii din principalele. ve­
niturî alle Sucevei: Ionii-vodă respectă ace stă proprietate,
1Şi sermaniî Sucevenî, attinş] la slăbiciune. remaseră mul­
ţumiţi.
§ 9.
Priivindii assupra stării sociale a ţerreî selle, eroulii
nostru vedea uă naţiune mare sbuciumându-se sub appe­
sarea unei classe mice, assemenea atletulul muşcată de
unu şerpe: era statua lui Laocoon, dar uă statuă viă
�i de -proporţiunî immense!
De uă parte sta cela ce cronicele n6stre numescii
ţerră,. de altă parte sta cela ce nu era "ţerră":' boierii
şi călugăril, .
Ţerra erau mulţi, erau apropo toţi, �a� curată
numai "suflete"! �
11) Pau 1 o f Ale p p o; The traoels of Macarius, Patriarcli of Antioch, in
arobic (Landou, 1836, iu·4); t, 1, p. 85: • The people of this country have entiro
"fllith in him; aud resort, in pilgrimage, ta his festival,' on the Thursday arter
"Penteco�t, from the remotest tawus aud villages."
(12) C o y e r; Histoirc de Jean 86bies7ci roi de Pologne (Amsterdam, 1761,
in 8); t. 2, p. 23.
, I
I
[33]
,i,,']
.'1.'
'i
,1
,II
l'li:
11
'1
, tii
I
!
36
Boeriî şi călugării erau puţini, erau vr'uă căţî-va,
dar :"materi�": tcte pămînturile, tote veniturile, t6te fo­
losuriie erau�' alle lorii ; �i ori-cine nu era din .ei, nu a­
vea 'nici atăfâ locii propriu, cătii trebue pentru uă in­
morznântare .•
-Resultatulii acestei stări de lucruri îllii descrie cro­
nica ţerrei: "In Moldova au cei mici despre cei mari a­
»cestu cbiceiii, de pierii fără judeţă, fără vină, fără
semş."! 13)
Unu poetii modernă, infocatulU Aricescu, se pare a
se fi inspirati! de aceste răndurf, cândii zugrăvesce, C11
uă pănă de maîstru, in câte-va versurl pline de culore
antică, cea ce simţfa ţerranulii românii in privinţa stăpâ­
nilorii sei r
, "Îţi ad.duci a-minte, scorpiă betrână,
;' "Cândii jupulal lumea cu crucea in mână?
"Imi âmblaî in butcă cu cai de Misiru;
"Şi-�i purtai tătarcă cu cepraeă de firu;
"Şi in 'capii. căcrulă de samurîi d'âllii bunii ;
"Şi'n /picJ6re cisme ro�i� ca de nunii ;
"Şi acestea tote, din spinarea nostră:
"Căci' ,ierranulii este visteria vostră!" 14)
Ţi se ',pare că auqi resunetulii eântecelorii ţerrânescî
din jntun�!culii feodală allii evului mediii: "StăpâniI ne
"fa,cu numai reutăţî ; ei nu ne dau nici cuvîntii, nicî drep­
"tate; ei Ăii. tote, Ieaii tote, mănâncă tote, lăssându-ne a.
"trăi in sd�aciă şi in durere. . . " 16)
----' ..
13) Let�8e{ele; t. 1, p. 187.
14) Şoi;,nulU Carpaţilo1oU (Bucure şei', 1860, in-8); p. 19.
15) Thi�rry; 1Ucits des temps merovingiens (paris, 1�5ti, iu-R); t.l,p. 25:
"Les seigneurs ne nous font que du mal, nous nn pouvons avoil' d'eux raison
"ni justice; ils dnt tout, Jtl!ennent tout, mangent tout, et nous font vivre en pau­
"vrete et en douleur. • . "
�', .
[34]
11
1
81
Intre cronica lui Urechea şi cânteculii lui Robert
Wace, este la midii-locii uă distanţă de trei seoolî; alfi
trei secolr=-intre Urechea şi Aricescu; dar intre clăcaşii
românî şi servil feodali noi nu vedemă nici uă distanţă!
§ 10.
lntr'unii statii astii-feliii constituită, principele putea
1Jă-şi allegă numai una din trei căî : �eii să -ţină cu bo­
ierii şi călugerii contra poporului, ori să ţină cu popo­
rulii contra boierilorii şi oălugăriloră, seii in fine să-}
impace unii cu alţii.
Căte-şt-trelle metode fură incercate.
Cu poporulii contra bolerilorii şi călugărilorii ţinuse
Petru Rareşă 16): ellii muri pe tronii, după uă domniă glo­
riosă aprope de duo-deci de annî. .
Cu boierii şi călugări! contra poporului ţinu se Ale­
sandru Lăpuşnenulii în prima sea domniă 17): fu trădatii,
resturnatii şi allungatii.
A impăca poporulă cu boierii şi călugării se silise
Iacobii Despota 18): attrăgendu-şl uă neîncredere din ambe
părţile, ellii' peri sub loviturele unei coaliţiuuî universale.
Aceste trei essemple eraii t6te prospete : avendu-le
plăpânde de 'naintea ochilorii, Ionii-vodă, chiarii din ego­
ismii, îşi allese callea, prin care scăpa naţiunea din ghia­
rele classeî, pe cel mulţi din mânele cellorii puţini, pe
turma din gura lupului.
§ 11.
Amii vedutii, cum unii mare-vornieii pefl sub cu­
ţitulii calle ului chiarii în 4iua Pascelorii.
16) Ms. Ossoli1iianum apud E n gel; Geschichle der Moldau (Halle, 1804,
in-4); t, 2, p. 184-5.
17) Leiopiseţe; t. 1, p. 177-8; "şi cu dragoste îllii primiră boierii".
18) Sommer; op cit; p. 36-37.
[35]
",,1,
"
• i
. i
,,�
II I
I
I
1"
l 1;
I 'r, ,
,� i
: '1
36
Boeriî şi călugării erau puţini, erau vr'uă căţî-va,
dar "materiă,": t6te pămînturile, t6te veniturile, tote fo­
losurile eraii.' alle lorii ; şi ori-cine nu era <lin ei, nu a­
vea nici atăt� locii propriii, cătu trebue pentru uă in­
mormântare .•
-Resultatulii acestei stări de lucrurî mii descrie cro­
nica ţerreî: "In Moldova aii cei mici despre cei mari a­
"cestii obiceiii, de pierii fără judeţii, fără vină, fără
semă"! 13)
Unu poetii modernă, infocatulii Aricescu, se pare a
se fi inspiratii de aceste r�ndurJ, cândii zugrăvesce, cu
uă � penâ de maîstru, in câte-va versuri pline de cul6re
antică, cea ce simţin ţerranulii românii in privinţa stăpâ­
nilorii sei: l'
, " Îţi . adducî a-minte, scorpiă betrână,
i' "Cându jupuîai lumea cu crucea in mână?
"Imi âmblaî in butcă cu caz de Misiru;
"Şi-mi purtai tătorcă cu ceprază de firu;
Ş .. & � v v l v d v d'âllii b v
" 1 III capu cacui a e samur« a u unu;
"Şi'n ,iTIcJ6re cisme roşi� ca de nunii ;
. "Şi acestea t6te, din spinarea n6stră:
"Căci. ţerranulu este visteria vdstrâ !" 1 4)
Ţi se '.pare că au4i resunetulii cântecelorii ţerrânesci
din intuneri,culu feodalii allii evului mediii : "Stăpâni'i ne
facu numâi reutăţî ; ei nu ne dau nici cuvîntii, nici drep-
" -
"tate � ei aii t6te, Ieaii t6te, mănâncu t6te, Iăssându-ne a .
"trăi in sMaciă şi in durere. . . " 15)
'.'
13) LetaJ>iseţele; t. 1, p. 187.
14) Şoi;fzuUi. CarpaţilO1"'u. (Bucureşcr, 1860, in-8); p. 19.
15) Thi�rry; 7Ucits des temps me7'ovingiens (paris, lb56, ilJ-R); t. 1, p. 25=­
»L�s seigneurs ne nous font que du mal, nons nn ponvons avoir d'enx raison.
"ni justicej ils dOt tout, It�ennent tout, mangent tout, et nons font vivre en pau­
»vrete et eu douleur. • . "
[36]
..,.........--
/
37
Intre cronica lui Ur�chea şi cânteculii lui Robert
Wace, este la midii-loeii uă distanţă de trei secolî ; alţf
-trei secolI-intre Urechea şi Aricescu; dar intre clăcaşit
români şi servii ieodali noi nu vedemii nici uă distanţă!
§ 10.
Intr'unii statii astii-feliii constituită, principele putea
-să-şi allegă numaf una din trei căi: l:!eu să -ţină cu bo­
ierii şi eălugeriî contra poporuluî, ori sa ţină cu popo­
rulii contra boierilorii şi călugărilorii, seu in fine să-i
impace unii cu alţii.
Căte-şî-trelle metode fură incercate.
Cu poporulii contra bolerilorii şi călugărilorii ţinuse
Petru Rareşii J 6): ellii muri pe tronii, după uă doinniă glo­
riosă apr6pe de duo-decl de annî,
Cu boierii şi călugerif contra poporului ţinuse Ale­
sandru Lăpuşnenulii în prima sea domniă 17): fu trădatii,
resturnatii şi allungatîi.
A impăca poporulii cu boierii şi călugăriî se silise
Tacobii Despota 18): attrăgendu-şî uă neîncredere din ambe
părţile, ellu' peri sub loviturele unei coaliţiunî universale.
Aceste trei essemple erau t6te pr6spete: avendu-le
plâpânde de 'naintea ochilorii, Ionii-vodă, chiarii din ego­
ismii, îşi allese callea, prin care scăpa naţiunea din ghia­
rele classeî, pe cel mulţi din mânele cellorii puţini, pe
turma din gura lupuluî.
§ 11.
Amu vedutii, cum unu mare-vornicîi pen sub cu­
titulu calle ului chiarii în qiua Pascelorii.
16) M8. Ossoiiniamum. apud E n gel; Geschichte der Moldau (RaHe, 1804,
in-4); t. 2, p. 184-5.
17) Letopiseţei t, 1, p, 177-8; "şi cu dragoste îllii primiră boierii".
18) Sommer; op cit; p. 36-37.
[37]
-
as
Alţi boieri îi urmară unulii după altulii, de şi nu toţi
avuseră plăcerea de a muri înfruptaţî de- oiie roşie.
"De pre 'poierii de cinste şi cei' mai de josii sabia lui
"lonu-vodă nU lipsîa, ci eu multe feluri de morţi îi omo­
"ria, ". q.ice cronica ţerreî.
§ 12.
Monastirile consumau în trăndăviă şi în desfrenări
sudorea Moldovei 19).
Ionii-vodă dede uă pildă, neac q.ită pone atunci în
istoria Românilorii.
Unii vlădică fu convinsii de crima celleî mai negre
nemoralităţî ; . divanulii domneseii essecutâ întocmai uă le­
giuite din Godicele Teodosianii: "Sodomistulu să peră prin,
flacă;i in presenţa poporului" 20); mărşavulii episcopii
fu ;arsu de viu 21) : Ionii-vodă ţinea pre-multii, pe semne,
la littera dreptului romanii!
. Mitr0I}0litulU, putredii de bogăţie, adunate prin vin-
4atea Cuvfntului lui D-4eu, scăpâ de cazuă şi de m6rte
fugindii la ,1inunţi.
- _ Unu boierii, carele de 'ntâiii trădase pe trei domni
in şirii, aP9j se făcuse capitanii de haiduci de codru, şi
in fine credu a-şi ascunde negrulii trecută imbrăcândii
haina şi Il1�'i negră a monachismuluî, fu ingropatii de viu
• ..., A "'.
m pămentu, -
� Temniţele erau pline de eălugerf," dice cronica
.\i 'ţ
f � 1
�erreI. ,
Popi�_ea îşi resbunâ iutr'unii medii curiosii : nici in-
19) Veill a mea Lumina; t, 3. p. 51-56.
20) Lex Dei ; tit. 5, c. 3. - Cod. Theod; lib. 6, ad leg. luI. de adult: "spec-
tante populo; flammis vindicibus expiabit," -
. 21) L-etoiJiseţe; t. h p. 192: "băgat'a in focu de viu pre vlădica Georgi6
"de a arBu, dându-i vină de sodomie."
1
,
[38]
....
39
tr'uă monastire a Moldovei nu m s'a' intemplatii a gă-
Isi portretulii lui Ionii-vodă seu numele sen inscrisii in
vre-unu pomelnicii ; eră peste uă sută de anni mai inc6-
ce . unu mitropolitii îllii sterse ohlarîi din catalogulii dom­
nilorii ţerrei, ce-Iii scrisese in versuri, şi in carele, bună
oră, cântă in UJ mătoriulii modii virtuţile Lăpuşnenului :
"Domni ş'acesta bine, şi'n Slatina şI fe�e
"Monastire irum6să, pe t6te le 'ntrece l" 22):
A pol de! I
§ 13,
Urra sea pentru tboferî şi eălugărî, despreţulii seu
pentru aristocraţia de totu felîulii, Ionii-vodă, în unele
casurl, sciea să le manifeste şi fără adjutoriulii gelaţilorii.
În t6tă Moldova cei mari îşi mascaii faptele Iorii
celle neevangelice prin cea mai zel6să pădire a posturi­
lorii ; pecândii ţerranii, din contra, destullii de storşi nu­
mai prin appesare, se ferlaii de a mai slăbi şi mal multii
prin Iăssărl de carne şi de brânză, deca aveau cum va,
din întemplare, vre-una din acestea. '
"La Munteni, boîerii şi poporulii sunt de uă potrivă
"religioşI ;-qice unu căllugeriî orientalii în interesanta
"sea călletoriă ; dar în Moldova chîarii postulii cellii mare
"îllu observii numai classele de susii: ero încătii privesce
"pe cei de josii, el de Iocii nu-Iii bagii în semă, şi irreli­
"giositatea lorii, cea mal multii decătii tătărescă, merge
"pone aco11o, îneătii Patriarculii de Antiochia cândii intra
"în casele lorii, ei nu eşîaii înaintea lui nici măcarii cu .
"uă fărmătură de pâne .. "23).
22) Cip ari u; C,'e8lomalia 8ei, analecfe (Blaju, 1858, in-8); p 236.
23) Paul of Alepp,o; op, dt, t. 1. p. 63: rThe fast of Lent is stridlJ
nobserved by the court and the higher classes of the people; hut the lower 01'
'-
[39]
40
Ei bine! Ionii-vodă era intocmai ca ţerraniî cei ne­
legiuiţi' al ţerl'�i selle ; rîdend u de toţi popii şi de t6te
posturile, de tqţi şi de tote, fară escepţiune!
Unu cronicarii mare-logofetîi strigă cu unu feliii de
spaimă bigotă � "nu creq.u să fi fostii crestinii pravoslav­
"nicu,' că de arii fi fostii crestinii, nu s'arii fi însuratii
"în postulii mare!" 24).
Unu cronicarii mitropolitii îllii numesce: "Ionu cellii
Reu." ;5)
Şi marele logofetii şi mitropolitulii aveaii dreptate ..
. . din puntulii lorii de vedere.
§ 14.
:Ucci4en�ii pe boîerf şi pe călugărî, pone atuncî a­
tătii . de puternici, Ionii-vo dă, pentrn uă deplină siouranţă,
Iuâ zmesure ca să-I împedece de a-şi uni forţele contra
tronului ; măcarii că ori-ce ligă e pre- slabă, cândii nu o
susţine popprulii de josii 26) .
. Precunr; dişerămii, toţi aristocraţiî, atătă clericicum
şi laicî, aveaii unu s'inguru D-4eu: egoismii, interesii per-
l� b l�
sonna u, anu.
Ionii-vodă îşi dede unu frumosii spectacolii, făcendu-î
"ders keep no f�§t, nor perform any prayer, nor app�ar to have any religion !It
"aU .. ", But in Wallachia, which God preserve l it is very different; and the
"religiousness of- its inhabitants, their moderation, aud good conduct, are pre­
"eminent:"-P. '117: "It Is tvery different from Moldavia ; where, wh<m the Pa­
"triareh entered'1tl1e abode of any of the inhabitants, not one of them carne to
"stand before hh)l" noi' treated him to a calm of bread, than whom, even the
." Tartars are mql'e religiollS".
24) Mirtnu Costinuj Letopi.o; t. 1, appenc1ice, p. 86.
25) Cip a r,i u j loco cit. În notă,
26) Baaonj Essais de morale et de politique(Oeuvres, tr. p. RiauxjParis,
1851, in-8); t. 2, 1>. 284: ,,�es grands ne pouvant presque rien en ce genrd, şi
"Ia multitude n'est disposee a se soulever d'elle-meme".
.�
I
[40]
41
'Să se battă unii cu alţii, pe cândii ellii îl băttea pe toţi
de uă potrivă.
Luândii, bună 6ră, uă moşiă monastirescă, ellii o
dedea unuf boîerii 2 7) : etă călugării ţipândii contra boîerimil l
Seu, luândii proprietatea vre-unei monaştirf, o dedea
unei alte: etă, celle duo monastirf intrândii 'În luptă!
Seu, în fine, luândii dela boîerulii cutare, dedea unui
.altii boîerii: etă boierii' inşfăcâudu-se de peru!
Ţerra ridea, priivindii 'Între- sfîşiarea tostilorii seî ap­
pesătorî,
Domnulii ride a, veqeodu cătu de pr6stă e lumea!
§ 15.
Ionii- vodă nu împroprietări pe ţerranî ; nu! caci se
ferla de uă crisă, alIe eăriî effecte pe de uă parte nu
erau destullii de limpeqi, eră pe de alta, nu puteau să-şi
manifeste fructele lorii celle bune, decătii numai d6ră
după unu şirii îndelungată de annî, străcuraţî 'În tristă
şovăitură.
Improprietărirea ţerranilorii din proprietatea cea usur­
pată clerico- boerescă este uă bucăţire, 'În urma căriî, ca
resultatii immediatii, cei puţini bogaţi' sunt t6rte sărăciţî
şi cei mulţi săraci nu sunt de locii îmbogăţiţi: 4ecimi de
anni trebui să trecă mal 'nainte de a reveni lucrurile la
uit nouă stare normală, mai bună, firesce, de căt starea
normală cea vechiă . . . dar pone atuncî? poue atunci
.egalitatea sărăciei pentru toţi şi 'În t6te!
27) '\V i c k e n hau ser; Die Urkunden des Klosters Moldoioiza (Wien, 1862,
in-8); p. 27 şi 87, documentulă din 1577: "Diese Handveste habe nun Jeremias,
»der Hatmanu gewesen, dem heiI. Kloster damals geuommen, als er den Kaelu­
l1gaern in den Tagen des Woewoden Johanu, ohne ihnen hiefuer etwas zu geben,
."diese zwei Doel'fer weggenommen lmtte", .
[41]
42
Ionii-vodă improprietărîa nu numai pe ţerranî, ci chîarii
pe Ţigani, când� acei Ţigani aveau midii-loce de a-şi
plăti pe-şinii uă proprietate 28); cândii nn, nu; ci-i inzestra
încetu-Încetu C�I -nesce atarf midii-loce, întrebuinţândii unu
\ metodă, prin care' departe de a produce uă crisă, ellii din
,� contra înflorîa finaucele Statului.
Seeretulii eroului nostru fu de uă simplitate nespusă:
ellii nu lăssă pe" boieri şi pe călugert să abuse cătii unii
firii de peru de munca ţerranuluf
Ionii-vodă vedea, că cîocoîulii îea aprope totu că­
stigulii r ţerranuluî, despoiândii astă-felii, totu de uă dată,
vistieria ţerref, cârif-a boierii şi călugeriî nu-I dedeaii ne­
mica, eră ceî-I'alţf nu mal aveau de unde să-i dea,
JC1su abuâulii ! numai atăta.
; ,
, '
§ 16.
, l
Aice e Ioculii de a analisa cesţiunea proprietăţii ter­
ritoriale la Români, dupe vechîele nostre legi nescrise,
dar cu atătii htai raţionale, basate nu pe imaginaţi unea
vre-unul juristă; ci pe insăşî natura (;V;t intimă a ,poporului.
Boîerif seu monastirile nu erau proprietari, ci numai
nes/}epossesso�i ereditari' ai respectivelorii porţiuni terri­
toriale, carele 'de'ntru 'ntâiii le-au fostii accordate lor din
partea domnieî ca locuri deşerte şi fără va16re, pentru a
le colonisa cu 'omeni şi a le da astii-felă uă utilitate.
Domnulii-ţerl'ei remănea pentru tot-d'a-una adevera­
tulii proprietart anii intregului territoriii naţionaliî, incătiî :
boerulii seii lljţonastirea, avândii facultatea de a viu de, de
a schimba, d� a ipoteca, de a dărui moşiele lorii, pentru
28) DocUlllent�lli'i, ce l'a�ii publicatii în Archiva istorică a Româmiei ; t,l,
llr_ 156: "A mii t1atii, acestui Ţiganii anume Nicola uă treime din cincimea satului
ftBolotescii şi cu loci! de morfCîn apa Putnei, care territoriU şi-Iii cumperase etc"
�""""""iiii." •••• E".2&""1
[42]
, ,/
'.?
\
i
\
I
I
,/
431-
fie-cal e din atari transacţiunî trebuia să capete uă nouă
specială incuviinţare domnescă, insoţită de uă dare in bani
seu in natură, şi in care a principele intărîa acuisiţiunea
noului possessoră prin următ6riele caracteristice cuvinte':
ni-Iu dtlmu lui acellii satii etc."29)
Pe basea acestei constituţiuni a proprietăţii territo­
riale, ţerranii romani aveau dupple îndatorirî ; unele că-.
tre fisculii domnescii, altele către posessorulii ereditarii ; din
cari celle principale erau:
Indatoririle ţerrănesoî către fiscii :
1-0. Dărf şi g16be judeciare, preC\lm de pildă: bani
de divorciiî, banî de maritagiii, g16be pentru fnrturî, du­
şegubine pentru omoruri etc.
2-0. Dă mică summă bănescă annuală, şi 'decimă în
natură de oîe, de porci, de miei.
Din t6te aceste venituri alle fiscului, possessorulii
moşiei îşi reţinea, ca unu felii de resplată pentru munca
percepţiunif, căte uă a treia parte.
îndatoririle ţerrănescî către pcssessorii :
1-0. TreI dille de lucru, anume una arândii, alta co­
sindii, il treia secerândii ;
2-0. De duo ori pe annii, la Orăciunii şi la Pasce,
daruri numite "cinste", anume: oiie, găine, caşurf.P")
Sub Domni de principie aristocratice, fie prin con­
cessiuni formale, fie prin îngăduirî tacite, boIerii şi că­
IugeriI reuşiră pe de uă parte de a usurpa t6te folosurile,
29) Ve�i mai t6te documentele teritoriale muntene şi moldovene, in a mea
A1'chiva istorică a Romaniei,
30) Tote acestea se deducă in parte dm documentele locale, dar mai cu ,
sâmă din « jus valachicnm" allii colonistilor români din Moldova şi Transilvania.
cal'! se stabilîaă in Polonia şi despre cari ve?i uă pnF6sii collecţiune de acte
I officiale 'în Stadnickij O Wsiach Woloskich (Lwow, 1848, in-4); p, 25-92. U­
nele acte sunt din epoca lui Ionu-Vodă,
II
I
l'
[43]
.
,
J.
'1
il',
, I
44
căte se cuveni au fisculuf şi din carI el nu aveau dreptii
de cătii numai assupra uneI treimi; pe de altă parte, de
a sterge cu deseverşire eondiţionnalitatea obligaţiunilor
ţerrănescî, silindu pe săteni să le luerede şi să le dea mal
în tdte dillele!
Fisculii se fecunda, mal allesii, prin eonfiscaţiunf; prin
vâm e, căte nu încăpuseră încă în mânele particularilorii 3 ');
prin decima de ceră şi de miere 32): dările territoriale, ade­
verata avuţiă a unuî Statu bine constituitii, erau ca şi
nulle!
Restringândii 'cu totulii drepturile eelle abusive alIe
oîocoîulul assupra căstiguluî ţerrăneseii, Ionii-vodă ad­
jun�.ea la;.. trei scopuri de uă importanţă supremă:
:.1-0. Imbogăţla pe ţerranî, adecă pe cel mulţi seu, şi
mal bine, ge;ceI "toţI".
2-0. Luândii de la ţerranî numaî '/5' '/, o din căte le
. l'ăp�� cîo ooîulii, implu vistieria ca nici uă dată .
. 3- o. Reuşi a deveni idollulii acellorii ce erau" ţerră".
, Şi, cu 16te astea,' ellii nu improprietărise pe ţerranl !
§ 17.
. Unu alt"Q. faetii concurge de a proba geniulu admi­
nistrativii anu lui Ionii-vodă,
Pentru transacţiunî importante, priivit6rie mal cu
semă către �lassa de susii, Moldova întrebuinţa bani stră­
ini de aurii, şi de argintii, cari intrau în ţerră, în mare
cătime, în �l�himbu' pentru esportaţiuuea vitelorii, �'h
31) Char'�ierej Negociation8, de la France dans le Levant (Parls, 1853,
in-4) j t, 3, p, 91.13, nota: "' . une eschelle ou dace,d'un port vallant trois mil du­
'"cats par an . . )mccession et hoyrie d'un seigneur execute par justice . ,u
32) Bo t e r o ; Le relationi univel'8ali (Venetia, 1600, in-d}; t. I. p. 95-6: "Il
"prencipe tira da cento mila scudi, delia decima delia eera, et del mele •.• Vi
.passa il moscatellQ, o malvp.gia di Caudia per Polonia, e per Alemagna: onde il
llprencipe cllva grande entrafă • . ."
'i
1,
!
[44]
Plan.ra -::2.
-------'----"---1
\
./
, !
'.'
..71.
/. .J'1/iJllf'I{{,ău .. v/oJ7,-uoda�,dupl·(/ CU-IIi. a jluulira/'o I'q.H/JW.­
Itdu';.f.J�/:!/e J'CUff....J'{'O, ul/Ja,"l:/ '../i. /J'JZJ,Ii/".y",d/a Iru
p,.z »ce» i ,pP- Iu'i..r.{iu/�/ ,J'epn..ra le. ,
.ff. /deru/vapN' (}/ .. U'lI.. ... e 7'P;lIl'odu.(·ă' de .. /Japi.rr III a//JI''''f/,;
'7'eJ'ru..r .. Pl' ... rk Inon..u.Nu�nlr ,�,,{ol'i('(/; /, J.p ... ltJ..;-.
' ..
,"I'1(!jM"l.l /{.7J()'JUC/!;'·.
[45]
45
J
,1
"
,'1
II
, ,
II �
4 .
. "
"
,t,r' ,
�, ,
-.
. ,
"
..
Dar banii de aramă erau puţini, incătii ţerranulii, in
transaeţiunile selle celle mice, se vedea forţatii de a opera
mal multii în natură, - moneta cea mai nedreptă şi mai
nesigură.
Domnii precedinţî, Despota şi Lăpuşnenulă, făcură
bani naţionalî de argintii 33):' ei nu se gândiră la nevoiele
ţerranilorii.
Ionii-vodă pricepu pe dată t6te avantagiele monetei
de .aramă, a căriî fabricaţiune, custândii puţi nu Statului,
adducea totii-d'uă-dată fol6se immense prin îmbogăţirea
ţerranilorii, vrea să dioă a fiscului.
Gologanii naţionali începură, în fine, a circula prm
t6te unghiurile Moldovei.
Pe longă altele, ei familiarisaii ţerra cu ic6na fru­
moseî figure a principelui, în giurulu câriî se citîa pa­
trioticulii titlu: "Părintele Moldovei".
E de observatii, că ei fură la noi nu numai cei de
'nteîu bani de aramă, ci încă cei de 'nteîu cu uă inscrip­
ţiune românescă: nu latinesoă, ca pe ai lui Despota şi ai
Lăpuşnenuluî ; nici slavonescă, ca pe cei anteriorî.
Boierii şi călugării vorbîaii lătinesee şi slavonesce;
t 1" "-
erranu u -romanesce.
§ 18.
Puterniculii patronagiu, aceordatii poporului de josă
contra classelorii de susii, avea în idea lui Ionii-vodă,
precum lesne ne-amii pututii convinge, mai cu deosebire
uă ţintă financiară.
Ellii făcu acum în priivinţa ţerranilorii întocmai ceîa
ce regii occidentali făcuseră m�i 'nainte in privinţa com-
33) Bolliac; Daco-Romane ; nr 112-118
[46]
-46
munelorîi municipale, eliberându le din' jug&lt seniori­
loriî feudali 34) t- immensele abusurî neregulate aUe aristo­
eraţilorii isolaţl se prefăcnră într'unii venitu periodicii
allu fisculuî, �al moderatii individnalmente şi colossalii
i'n totalitate ; eursulii apel fu schimbată şi canalisatii i'n
profitulii tronului astii-feliii, încătii peralele celle împră­
ştiate, numer6se şi imflate se reduseră de uă dată la pro­
porţiunile unuî singurii fluvrii de aurii .
. Aşa deră, e vederatii că, îmbunătăţindii s6rtea ţerra­
nilorii, Ionii vodă avea dreptulii de a cere din parte-le
nu numai uă recunnoscinţă morală, ci încă pe acea ma­
terială, manifestată prin essactitudine şi sine ritate i'n
plat� dărilorii fiscale, ce formau acum uă mică parte din
căte' le storeeaii obicînuitii boierii' şi câlugăriî.
. Lipsa �eii abundenţa financiară a unui Statii, i'n celle
mar 'multe ca suri, nu depindii de sărăcia seu avuţia ţerreî,
ci numai şi numai de modulii percepţiunil impositelorii : i'n­
c�t� unu pbporii săracii p6te să Aibe unu fiacii abundentă,
din. causa unei percepţiunî energice şi' bine organisate,
,
pecândii, din contra, unu poporii avutii p6te să aibe unii
fiscii lipsit�" din causa unei percepţiunt molleşite . şi reu
organisate s,
Ioniivodă reuşi de a face, ca baniî să curgă, aşa
q.icendu, dell\ sine i'n visteria Domnescă, fără conoursulii
unei miria�e de agenţî salariaţi, fără directorate statistice,
fără comptpbilitate francesă, fără inspectori financiari ..•
ellii se mulţumi a applica în t6tă rig6rea terribila lege
penală contra neplateî dărilorii.
Mai bine legi puţine, dar bine essecntate! '.
. .
34) Estra�te din Fh�quigny, Guizot �i Thie�ry in FJncyclopedie nw­
.derne; nOllV. ea. t. 10, p, 272-81 .
..
r
[47]
\
Iată L .bloulii, ce-Iii dă unu biografii eontimpurenă
allii lui Ionii-vodă:
"Decă cine-va vindea fară scirea do-uneseă unii stru­
"gurii din viiă35), seii orîşi-care lucru suppusă censului,
"pe unulii ca acella Ionii-vodă, infigendu-i uă verjgă prin
. "nările nasului, cu mânele legate la spate, mii da callei­
"lorii, ca să-lii bicluescă pe pieţele publice, şi apoi cada­
" vrulii lăssa jăoăndii fără inmormentare, hrană eânilorii !" 36)
Astăqi, legile n6stre pedepsescii cu temniţa pe debi­
torulii unul particularii, de celle mai multe orf allii unui
Grecii seG, Ovreiii, căel Românii nu pre aii bani de datii
cu impru�utii .... debitorulii Statului remâne nepedepsi tii!
Preferă sistemulii lui Ionii-vodă,
§ 19.
Istoricii incrimineză erudimea eroului nostru.
Sunt nedrepţi .
. Iată ce dise peste duoî seoolî şi jumătate Napoleonii
eellii Mare, eândii istoricii îlii ineriminaii şi pe ellii <le
erudime :
35) Cf, despre celebruhi Wallenstein, unulii din geniele eelle mal mari al­
i impilorfi modernî, in GUALDO PRIORATO; Vite et azzioni di personnaqi militari
e politici (Vienna, 1674, in-f); litt, w, p. 5 nenumerotată: .Castig6 severamente
,pier-ioli errori per spaventar i gravi falli."
36) Lasickij op. cit; p. 129:" .• ipse Ivonia, vel ob levissimum delic­
"turn, poenam capitis insontes statuebat, vivos exeoriabat, palis in fig ebat, ocuIis
"priva bat (quae poena apud VaJaehos famiJial'is est) nas o et auribus praeeisis de­
.formes homines reddebat: breviter, �i quis illo invito seu raeemum suae vineae,
,seu quidpiam aliud, ex quo census penditur, vendidisset: hune ilie aut oecidebat
.aut hamo per nares iIlius traducto, manibusque post tergum eollig:tti�, tortoribuB
»velsi isti non essent, Nigritis (quos Ziganos voeant) per plateas immiserieorditer
"flagellani\urn obiiciebat: et (quod immanius est) cllesorum cadavera insepu1ta
"etc. "
[48]
1·
I
)
48
"Amn ţinut totu�d'a- una cu majoritatea poporuluî: la
"ce 6re mi-arii fi pututii servi crima?37)"
Dă logică �ublimă!
Ionii vodă ;ţinuse şi ellii tot- d'a-una cu majoritatea po,::
poruluî. •
Majoritatea poporului mii iubi a, ca nicî pe unulii
din câţî raii precesii şi 'i-au succesii pe tronulîi Moldovei.
Insişl istorloiî cei incriminator! recunnoscii, toţi in­
tr'uă voce, suprema popolaritate a luî Ionii-vodă.F']
Deci, unde e crima? -
Nu e crudii acellii principe, care, cu preţulii cătorii­
va capete aristocratice şi cu neimblândita pădire a legii,
îşi c�mped;, �dolatra Iubire a unef ţerre intrege!
§ 20.
;Miraculosulu resultatii allii administraţiunit lui Ionii­
vodă se p6te esprime prin puţine cuvinte.
In 157�, la intrarea-I in domniă, t6te calamităţile e­
rau 'grămădiţe assupra MoldoveI.
Dă terrilJilă ciumă 4eciuia prin sate şi prin oraşe ;39)
37) Eli e f � o n; Les repn!sentants de l'humanite '(Paris, 1863, in-8); p.
291-2: non m'accnse, disait-ll, d'avoir commis de grands crimes; les hommes de
"ma trempe ne commettent pas de crimes ..• J'ai toujours marche avec I'opinion
- "des grandes mag�.es et avec les evenements. A quoi m'auraient servi de scrimes. ".
38) Croni6ai turcă ap. Mi g n o t; op. cit; t. 2, P- 215: "Pierre fut place
sur le trâne de ,Moldavie, au milieu des larmes des peuples qui regrettaient Ivan, ".
-G ore c k i; C:p, cit; p. 90: "pedites, gens rustica, singulari fide ac anime in Ivo­
"niam fuere". �t asi c k i; op. cit; p. 130:" .•. illum postea non modo hono­
.rarint horruerinJ:que, verum etiam fOl'titer pro eo depugnaverint."
1"
39) Archivi Antiqui Leopoliensis Liber MOLXV (MS. in magistratuli1 dela
Lembl'rg, in-!.); anno 1572, p. 613: "Pest,ia fuit eodem anno g-ravissima." ­
Ch1'onicon Fuchsi8-Lupino-Oltm'dinum (Coronae, 1847, in-4); p. 66: .Saevissima
pestis Barcens�m Provinciam depopulatur et pene exhaurit." - C harri e re; op. cit;
3, p. 241, jan�ier 1572 t:"la peste est la plus extresme et eschauffee qu'elle
"feut, cent ans a, en Levant" •
..
[49]
-,
49
Unii cometii sp-ria imaginaţinns» poporulut ;40)
Uă furi6să inundaţiune devasta câmpiele ; 41)
Visteria era secată prin nebnniele lui Bogdauii-vodă ,
carele se plimba cu trăssure accoperite cu argintii şi auru;U)
Turcii şi Tătariî, veniţi in adjntorulii lui Ionii- vodă,
nu se pntură reţine, firesce, de a nu committejafurl, vio­
linte, omoruri ;43)
In fine, era unu potopii de relle !
In cursii de duo! annî, principele nostru realisâ v)­
sulii domnilorii cellorii mai mari: financele eraii in fl6re
şi contribuabilii mulţumiţi.
§ 21.
Crouicarulii Urechia servise în tinereţele selle, ca uri­
carii seii scribă, la curtea lui Ionii-vodă ; dar era aristo­
eratii din una din familliele celle mai illustre alle Mol­
dovei 44), inruditii cu cei- l'alţ1 bolerî, devotatii călugerismu­
lui şi, prin urmare, duşmanii sistematicii alIii stăpânulul
seu.
Ei bine! cu t6tă UITa-i personnală, ce respiră mal în
t6te rendurile povestiri! selle, încătii nn se teme de a ride
40) G e s s ner; Bibliotheca instituta el collecia (Tiguri, 1583, in-fj , p. 265,
312, etc.
41) S c har d ; Scriptores 1 e1'um Germanical'um (Basileae, 1574. in-f); P'
2522, sub anulii 1572: "Danubius ita inundare coepit, ut PORt hominum memo­
riam maiorum aquarum illnvies non fuisse existimetur."
42) For g a c S; Rerum Hunooricarum. sui temporis Oommenlm'ii (Posonii,
1788, in-8); p. 698: "Bogdanus •.. sponsa, quam stolido luxu ambiverat, spo­
liatus, cui carpentum mirifico sumptu confecerat, ut rotarum quoque circumferen­
tias, quo uspiam ferri USIlS fuit, argenteis 1aminis, auratis exornasset ...•
43) Las i c k i; loco supra.
44) C a Il tem il' ii; OlironiculU Romano-Moldo- Vlachiloru (Iaşi, 1835, in-8);
1 t. 1, îutroducere, p. LXX: .' . Corvinos, cuius ex pl'osapia derivantUl' Ul'ecestii".
-Ct� Archiva islol'ică a Romaniei; t. 1, nI'. 203.
4
-1 __ � � __ � _
[50]
r
, !»O'
pone şi de m6rtea vitesuluî "}; el bine! cu t6te astea, în­
suşi cronicarulii Vrechia se simte forţatii de a caracterisa
pe Ionii-vodă îu �'următorL1lu modiir , era la minte ascuţită,
, '
"la cuvîntii gata; şi se vedea a fi nu numai' de domnia
"acestei ţene, ci 'şi altorii ţerre să fie capii şi mai' mare".
Atar]' cuvinte din gura unui inamicii!
§ 22.
J
:1
Nu -mal-puţinii dibace fu politica esteri6ră a lui Ionii­
vodă; deşi, din nenorocire, noi nu cunn6scemii din ea,
pone acum, decătii numai uă siugură cestiune, în care
diplomaţia cea machiavellică a unul micii principe românii
era câtii p'aci ,să arrunce într'unii grozav! labirintii de
... \
complicaţiuni trei din Statele celle mai ponder6se aUe
Europei: Turcia', Franţa şi Polonia.
§ 23.
Currendiă după intrarea lui Ionii- vodă în Moldova
murise betrânulii rege polonii Sigismundii-Augustii.
Ellii fu l�ltimulu din dinastia iagellonă şi, tronulii re­
mănendîi vacaatii, mai mulţi principi strâinî se grăbiră.
a se presint�', ca pretendenţi la coronă, între cad şi
Enricu de Valois, fratele regelui francesii Carolii IX.
P6rta Ottpm'lnă sprijinia acestă candidatură.
In Polonia o susţinea, mai cu deosebire, famosulii
�
Laski, carele,! .,adjutase uă dată lui Despota, dar acum se
dnmeri de a "se face mai bine domnu ellii singurii, de­
că.tu să facă :,�e alţii, şi cerea corona Moldovei dela m-
.'
45) Letop; e., L p, 196:_
t-
...
----.
-
[51]
'.t,
I
,1
,
51
fl uinţa francesă în Constantinopole, ca resplata servicre­
Iorii selle în cestiunea lui Enricii de Valois 46).
Franţa Incepu a neguţa în taină destituirea lui
'Ionă-vodă.
Astii-feliu, politica moldovenă se affla pusă. în luptă
cu acea francesă
Să urrnărimii peripeţiele întrigei.
§ 24.
In dată după mortea lUI Sigismuudii-â ugustii, Ionii­
'Vodă espedi în acellaşî momentii duoî ambassadorî: unulii
la Constantinopole, către visirulii Mehmed- Socolli; altulii
la Cracovia, către camera polonă,
Ambassadorulii, trimisii în Turcia, sollicitâ unu ad­
jutoriu de Tătarf, în fruntea căror-a Ionii-vodâ promittea,
cu mândriă, că lesne va cuceri totă Polonia, slăbită prin
.anarchiă 47).
D�mn\llii sciea pre bine, că sultanulii, legatii prm
.amioiă cu Franţa, nu-l va încuviinţa cererea.
In adeverii, vizirnlii se grăbi a-i respunde de a se
46) Lan g u e t; Arcana seculi X VI, epistolae secretae ad Augus/um Saxoniae
-ducem (Halae, 1699, in-4); scrisorea dela Dresda, din 15i2, pridie Cal. Dec. liber
1, pars 1, p. 182: "Dicunt Turcas promittere Poionis Moldaviam si Gallum eligant •
. "An pr.omittant nescio, sed scio eos nequaquam tradituros, etiamsi decies promise­
.tint .• Petit praeterea Lasky, ut Rex Galliae perficiat adud Turcss, ut Mol­
,,<Iavia tradatur ipsi, tanquam praemium suorum laborum".
47) Chil r ri ere; op. cit; t. 3, p. 522, nota: "pendant l'interrtlgne de Pologne,
.,.il avoit souvent demande conge au Grand-Seigneur d'entrer en vostre royaume;
"et que, y venant aussy de son coete le Tartal'e, il asseuroit qlle a'il ne pouvoit
.Y executer tont ce qu'il voudroit, qu'au moins devasteroit-il, ruilleroit et perdroit
.une grande partie de pays, etc. "-Cf. sCl'is6rea vizirului in Archiva is/w-ică a'Ro­
Fniei; t. 1, nr 4'7: .Mortuo enim Rege vestro, Bubinde nos litteris suis solicitavit,
"ut quinque (?) millibus solum Turcarum adiunctis, Jicentiam illi in Polooiam
"daremus, et se iIliR totam Pol�niam subiugatoriam tributarillmque Caesari nost�
.invictissimo fact.llrum praedicllvit • • •
[52]
..
I 1
I I
d
, '1
52
opri dela orî- ce .încălcare contra Poloniei i înse, totii-d'uă­
dată, ii lăudâ z��nulu şi îndrăznela.
De altă parte, nmbassadorulu trimisii in Polonia in­
credinţa! cumcă pă armată de 100,000 de Turci, Tătari
şi Munteni, profitândii de m6rtea lui Sigismundă-Auguetă,
erau gata a năvălli in Galiţia; inse, din mila lui D-qeu�y
îl impedecâ Ionii-vodă prin rugăminţile selle pe longă vi-
zirulii Mellmed-Socolli.48) ,
j=>olonii, petrunşî de spaimă 49), nu scieaii cum să mul­
ţumescă mai bine generosului principe allu Moldovei.
Dreptii resplată pentru preţiosulii serviciu ce q.icea,
că le făcuse, Ionii-vodă cerea dela camera cracoviană
duo l�crl1ri: f
1-6. Iuapoîarea Pocuţieî,
, '
Acestă mică provinciă, pitulată la nordulii Moldovei
intre'Frutu şi Nistru, forma in anticitate uă parte a Da­
ciel lUI Traîanîi.: precum dovedesce nu numai posiţiunea
sea geografic�,. ci chiarii numile cellorii duo alle selle 0-
•
raşe, .Colomisc. adecă Colonia Romana, şi Snetinii, în ve-o
chime Netin-dava.
DecI, c�:nrmaş'i al Romei, Moldovenii aveau unu
dreptii tradiţibnnalii assupra Pocuţiel.
. Ştefanu cellii Mare o cucerise dela Polonî şi ,) reţi-
48) Bielskij Kronika polslca (Krak ew, 1�97, in-f ) ; p. 653: "PoslaWo­
"iewody 'WoloSki��?, ktory to ukazowal ze za swa nnmowa 100,000 Turkow, Ta­
"t.l.row i Multlmo',y' od korony polskiey odwrocil otc."
49) In Europa se respândise deja vestea de invasiunea turcă, ca de ună
f .. etil accomplitLi, Iprecum vpdemu in istoricii 'veneFani, P;. rut a, Dell'hislmia
"eneziana paTle si;conda in lJegli isloTici delle cose veneziane (Venezia, 1718, in-
4); t. 4, lib. 3. anDO 1572, p. 275: "Essendo a Turchi nato sospetto, che haves- _
"sero i Polachi /avorito il Valaceo in pregiudicio dell'imperio O.tumuuo, ]Jet' ven­
n(1icaJ'si deIl'ingiuria, erauo improvisamente entT1\ti nel paese soggdto a quella eo­
"roua, et fatte diverse incur1i.oni neUa Prllssia, neUa Podoha, et neUa Rossia, mi­
.nacc:avano ancora d'interire danni mr'ggiori .... "
•
,ţ
i
[53]
53
..
, ..
.f � ţi
x:;
nu pone la marte j Bogdanii cellii Chîorii o perdu j Petru
�8reşii o redobundi şi eroşi o scăpâ in vr'uă câte-va răn­
.dnrî ; urmaşii sef o .lăs·sară, fără protestaţiune, in curs ii
,
.d� patru-deci de annl, sub soeptrulii Poloniei; pone e e,
in fine, demnă strănepotii allii marelui Stefanii, Ionii-vo­
.dă' işI rădicâ glasulii.
j "Pocuţia e unii patrimoniii allii meii, U - scriea ellii
-eătre camera polonă.v'')
2-a. Inapoîarea tesaureloriî moldovene, confiscate In
Polonia.
In 1564. fugindii de'naintea Lăpuşnenuluî, carele
intra 'in ţerră cu uă aste turcescă, Ştefanii-vodă Tomşa,
uccidaşulîi lUI Despota, fu prinsă de către Poloni şides­
-eapitatii in Lemberg, din ordinea regelui Sigismundă-Au­
gustii seii, mai bine q.icendu, dupre porunca unui espressii
ambassadorii turcii. .
'I'omşa ducea cu sine totă visteria 'ţerrel: PoloniI,­
'calH�ii suItanului,-conflscară sacele cu aurii - alle victimei,
măngăiându-se cu metallulii pentru ruşinea dea se fi
-6UPpUSU orbesce voinţei păgânilorii, contra frăţie! crestine
�i contra legiloru ospitalităţil.
Ionii-vodă pretindea acum restituţiunea aeelleî pro-
.prietăţ1 naţionale51). •
Ambassada moldovenescâ îşi' împlini missiunea cu
llă aşa mândriă şi demnitate, încâtii camera cracoviană,
-cupprinsă de mirare, îi arreâ mai multii respectă decără
-ehiarii HmbassF.dei imperiale dela Vienna!
T
\
\
� (1 ,
50) Hei d e n s t e in; p. 8 � "Pocutiam 'tamert, tallquam antiqui juris pes-
8e8sionisque. V1}lachicae" .... - Bie I's k i; 'loco sdpra: "updminal P�kuci�, mie:'
4liac ia !,ydzl oyczyzn!l;· SW8,." Aice caventulii n"YCzyzlla" este luata in inţehe�ii
� "ocină, /1 adecă "patrimoniU," iar nu "patriă," cum iniellesese E n g e I.
• :�I) Hei de n s t.e iti; p. 8: .The'lluros quoli Thomsa ex Ualachi a in Regnum
Jmportamt, reretit-.
•
-...,---:/--..
[54]
I I
I
I
I
. �
r
L
I�
�'
l
1·
!
t
54
Poloniî nu- cutedară a ne tăgădui dreptulii de­
possessiune assupra Pocuţieî, nici pe acellii de moştenire.
assupra averilorii Jui Toruşa : ci, recurgăndii la callea a­
mânăriî, ei proraiseră a respunde in dată după ce-şi voră
fi allessii unu rege.
Ioriii-vodă iciea de mai 'nainte, că Poloniî nu-I vorii,
înapoi Pocuţia, pentru' carea ei versară atâta sânge in
cursii de unu secolii ; şi că de arii vrea, totu încă n'arii pute
să-i întorcă tesaurele lui TOlJ1şa, de demultii împărţite, chel­
tuite şi . uitate ; dar nu Pocuţia, nici TOOlŞH, formau ade­
verata ţintă a ambassadei moldovene.
Atătu in Constantinopole, unde stărui se contra' Po­
loniei, precum şi in Cracovia, unde intrigase contra Tur­
ciei, ��p.u-vod\� reuşi deplină in planurile selle:
In, Constantinopole, ellii se intărîa in buna opiniune­
a Ottomanilorii; pentru ca nu cum-va să fie destituitii,
duprs 'uneltirile Francieî;
In Cracovia, attribuindii Turcilorii, cu uă fineţă di­
abolică, celle .4.ise de ellii insuşî+"), îi compromittea in Or­
chil Poloniloră; cela ce-i şi trebuia pentru a surpa candi­
datura protegiatuluî ottomanii Enricii de V alois,
§ 25_
Peste puţinii timpii, Ioniivodă răpe�i alte duo am­
bassade, eroşl':una la Constautinopole şi alta la Cracovia •.
Ambass,dorulu, trimisii la Constantinopole, insciinţâ
P6rta Ottomană, cumcă destronatulii Bogdaniivodă adu-
52) Bac o 11.1;. loco cit.; p. d08: "il est une autre ruse du mâme genre, que­
.le� Anglais desig�ent asses ridicnlement par cette expression proverbiale : retour­
"ne� le chat dans la poele, et qui consiste a attribuer a une autre personne ce
.qu'on lui a dit cBoi:meme dllns le tete-a-tete. Or il est facile d'en imposer aux.
.!lutreB sur ce point; etc.'
t:
....---.---
.. ,
&
,
I
[55]
r
I
,
I
55
na In Polonia, cu adjutorulii magnaţiloru, uă numer6să
os te pentru H năvălli din nou assupr.a Moldovei; şi că
se şi apropiă deja -de fortereţa Hotinulur.. .. 53)
Ambassadorulă,' trimisii la Cracovia, rugâ Camera de
a nu sufferi nicî uă încercare din partea lui Bogdanu 54).
Pretextulii ambelorii ambassade era de totu imaginarii­
Bogdanii de multii nu se mai aftla pe territoriulii
polonii.
Cu t6te astea, Turcii se înfuriară contra camerei era­
coviane, eră camera cracoviană, credendii că în adeverii
Bogdanii s'arii fi ţinăndii ascunsii unde-va în Polonia, res­
pândi în t6te direcţiunile currierI şi emissarî, pentru a
surprinde pe nenorocitulii fugarii 55): atătu de gr6znicii
sciuse a deveni Ionii-vodă faciă cu unulii din celle mai
puternice regate alIe Europe'i!
Care să 'fi fostii scopulii cellii secretji allii Domnului
moldovenescii în aceste duo ambassade?
1-0. De a provoca în Constantinopole din pnrtea
Ottomanilorii vre-uă deruonstraţiune duşmană contra Po­
Ionilorii, făcendii astîi-felii uă lovire îndirectă, dar dure­
r6să, în candidatura lui Enricii de Valois;
2-0. Sub apparinţa de a urmări pe Bogdanii, să că­
stige timpulii şi occasiunea de a lucra prin am bassadorulii
seu în Cracovia, împrăstiândă bani şi întrige, contra po­
liticei francese.
53) Charri ere; t. 3, p. 318 nota, şi 325.
54) BieIAki; p. 660.-Heidensteinj p. 21.
55) .Archivi .Antiqui Leopoliensis tib. MOOX (MS. in magistratuIii dela Lem­
berg, in-f); p. 180: "Anno 1573 Sabbato ante St. Andreae Apostoli, Gregorio
nAnteurbano misso Samboriam ad exquirendam certitudinem rumoris de Bohdani
� .ductu ad MoIdaviam, et TrelIio alio suburbano In eodem negotio ad Zaderowacz
.misso expositorum eorundem ac pro equis meritoriis 3 zI. 16 gr."
.
11 1"" d
3 •
[56]
"
Il
" i
r'
i:
I�
I
" I
,1 I
II� I
1
1 I
:�
56
§ 26.
'.
Veq.�ndii c,ă Turcia, dupre t)ollieit.3�i·uuile CurţiI dela
Paris, totii mal" cruţă hotarele Polonici, Iouii-vodă espedi
unu -allă treilea ambassadorii la Constantinopole.
Reproducemii chîarii cuvintele agentului francesii pe
longă Porta Ottomană în sorisorea sea către Enricii de
Valois:
"�f'amii insciinţatii, că Domnulă Moldovei trimise ai­
"ce unii. C'euşii, carele assigură că ţarulii moscovitii fu pri­
"mitij. in Vilna şi in totă Li tv.mia, cu voea şi ingăduirea
"ţerrei intrege, şi că este de temutii, că şi camera polonă
"i se- va suppune, sciendu-Iii armatii şi aşa de aprope; ca­
"re v�ste a lu!buratii forte multă pe Turci, făcendu-I să
"hotărescă in' divanulii de ieri unii resbellii contra Po-
l ; - 56). "
" Ol}HlI. •..• ,
,lata deră, că diplomaţia lui Ionii-vodă era cătii p'aci
să restorne fandidatura lui Enricii de Valoia, deca Polo­
niî nu s'arii, fi grăbitii de a risipi bănuellele Ţur iei.
§ 27.
In fine.,'. puţinii mai 'nainte de momeutulii decisivii
allii elecţiuniî de rege, sosi şi la CJ'acovia unii allii treilea
trimisii moldovenescii.
Ionii V:0�ă reuşise de a pune mâna pe duo scrisori
turcescî di!\,; partea' visiruluî Mehrned-Socolli, una către
1
---- ,
56) C h a r i ere; t. 3, P: :174: ".J'HY eu ndvis 'llte le bogdan a -nvoye un
chaoux a eeste ,):'ort", qui RSS"'U'" que le Moscovite IL ��t,\ rec,·tl a Viilia et I'n
toute la Lithuaaie, du gre el eOJlSentelllellt de tout le pays, 'et '1u'on cl':\ignoit
que les estats de. Polongne �e laissel'oient aUer audit Moscovite, le vuyant ILrllle
et fort si pres .rl'ellx, , Ceste ,nulIvdl" a llI"rveilleusement trouble (les g�ns-icy, 'câr
c'est le pis qui leul' pouvot� arri ver . . ceux-<lÎ resolureil� bier, en' divan, la gne'rttr"
contre la Polon�nl'j. . .• "
...
.. : .
[57]
-
r '
. I
f
\
\
I
- I
57
camera cracovia nă, cea-I' altă către episcopulii MontIue,
am bassadorulii francesii in Polonia.
In epistola i către camera, vizirulii poruncîa Poloni­
Iorii de a allege pe Eriricu de Valois, inchiaiârgi'o aşa:
"să nu intărdinţ; cu implinirea ordinilorii sultanull1'1")57 ;
in epistola către Montluc mărturisfa innalta sotlicitudine
•
a Turciet pentru interessele Franciel.
Scandallulii fu nniversalii.
Păgânulii dedea porunce "inclituilli" regatu polonii I
.,l!;nricu de Valois appărea ca unii eirecii Hllii sultanului!
I fă indignaţiune generală cupprinse pe mândrif mAg-
naţî, cu atătii mai vertosii că trimisulii moldovenescii le
mai citi in şedinţă plenariă următorîa ironică scrisore din
partea lui însuşi Ionii-vodă :
"Din celle allăturate afflaţî porunca mărieî selle sul­
"tanulul de a pllne in capulii vostru pe fratele 'craiului
"fl'anţosescii; aţi fi avendii, credemii, destullă pricepere,
"ca să puteţi inţellege, d măria sea sultanulii nu lucreză
"pentrl! binele crestinătăţii." 58)
Speriatii prin effectulii viclenieî lui Ionii vodă, Mont­
Iue striga, jura, şoptîa, sbucfumându-se a dovedi, cum că
celle duo epistole sunt năs(�o(·itA din capnlii Moldoveniloră,
Totuşi, secretarulii ambassadei francese, Jean Chois-
57) C h oi s n in; O elekcyi Henrşjka Walezy?t8za na krola Polskieqo (Wilno,
1818, in-8); P: 266:"co nu listu od PliSZYo ktoryrnysmy wzmianke uczynili,nie­
ntylko ze nicby nam niem6g1 pom6dz, ale omal cala nie zerwal negocyar.ya dia
"nastepuiacych s16w W llim zn"lf'zionych: Nie omieszkacie byc poslnsznemi rozlm­
nz6m Soltana .... u
58) lbiJenl; p. 21il· 14: "DolViecic sie Wwmsc Panstwo zlistn kt6ry tu do­
"laczam, ze Sultan Ygmsc daje lVam ro,:kaz, abyscie ml tronie waszym osadzili
"brata kr61a Fr,mcuzkiego. Mam was za nadto roztropnych abyscie siejego 1"01i
"poddali, 00 poniewaz SllltUIl zyezy sohie llliec go n�. t,}"lll micYsc'1. domysl,iecie
"sie lâtwo ze pewnie bedzie cheial miec w nim silnego nieprzy.illeiela calego chrze­
,,'lcianstwa. "
[58]
r
I
I
il
,1
58
nin, recunnosce, in memoriele selle, că jnfernala d iţ.lo­
maţiă a principeluî romanii pussese c3.ndid�tura lUI En­
ricii de Valois intr'un pericolii estremii, din care abia-abia
o putu scăpa renu1:nita abilitate politică a lui Montluc.
§ 28.
6re pe cine să fi doritii Ionii-vodâ de a vede pe tro­
nulii Poloniei?
Pe Ernestii, fiîulii imperatuluî Maximilianii?
Nu; căci ellii appreţuise deja llă . dată; prin propria
esperiinţă, caracterulii nedecisii şi egoisticii allii Aus­
tri aci lorii.
Pe Sigismuudii, fiîulii regelui Svedief ?
Nu f căcî v�n�a pre de departe ....
Simpatiele lui Ionii-vodă eraii căstigate anume pen­
tru acella, de care mai' cu deosebire se temeaii Ottomaniî
ca nu cum-va să. apuce eorona Poloniei : ţarulii moscovitii
famosulii 1 van sellii Groznicii 5 9)
Cu' acestii scopii, episcopulii Isaia Hadouţeuulii.i--jn­
telligentulii diplomatii, pe care ve-Iii adduceţî a-minte, la
începutulii istorie} nostre, neguţândii tractatulii de pace
cu Pelonia.c--fuvtrimisii în taînă la Moscva")
Ce va fi isprăvită acollo ? nu soimii.
§ 29.
Astu-feliii,�principele Moldovei, în cei duoi an ni ai
domnieI selle, desfăşurâ uă activitate diplomatică de uă
fineţă rl!r.ă, de :.�ă întindere estraordinară, şi alle căriî tate
.�
59) Despre duşl1?ănia de atuncf intre Turcia şi Moscovia, vedî K ar a m z in�
Istoria G08udarstvvC/,. Rossiiskago (Petersburg, 1843, in-8); t. 9, p. 104-5.
60) Despre acestă călletor.ili vejlr actulii officialii, publicatii in Akty Zapad-
flOi Rouii (Petersburg, 1848, in�:4) j t 3, anno 1573. .
[59]
u
l
,',1 ,
"1
' ,
\
I
�
l
� J
r
I
•
59
mişcările manifestaii, din ce în ce mal elarii, măreţulii
visii allii eroului:
Scuturarea jugului m u s u l m a n ii!
§ 30.
Moldova plăti a Turciei unu tributii annualii de 40,000'
de galbeni 6 1) ; dar măestra administraţiune a lui Ionii-vodă
o adduse într'uă stare atătii de înflorită, încătii P6rta
Ottomană se credu acum în dreptii de a pretinde uă dare
multii mai mare.
Sultanulii Selimii II şi vizirulii seii Mehmed-Sokolli
erau atuncî duoî omenî cei mai lacomf de pe facia pă­
mentulut 62).
Unii ceuşii presintâ lui Ionii vodă înnalta poruncă
de a plăti 80,000 de galbenî.
"Patru-4ecl de mire să plătescî ca beîu allii Mol­
"doveI, 'iar celle-I'alte patru-deci de miie ca ghiauru, de
"vreme ce ai cutedatii a te lăpeda de credinţa lui Maho­
"med"; scriea epistola vizirială, ascundăndii _ mărşava a­
viditate sub uă sofismă bigotă 63).
Trimisulii turcescii sosi la Iaşi tocmai în qiua, în
61) Cronica turcă în Ri c a u tj Estat present de l'empi1'e ottoman (Paris, 1670,
in-4) p. 113: ,On trouve dans l'Histoire des Turcs, que cette Provin ce payoit
"en ce tems-la (en Pannee mil cinq cens soixante et quatorze) qnarente millo
"Sequins ou quatre-vingts mille ecus de tribut •.• "
62) Charrierej t. 3, p. 283: "il n'y eust oncqueB avarice si extresme ne
"si sordide en ce monde qu'est celle dudit Grand-Seigneur et de sondit Bassa ... "
63) 'Cronica turcă în Mignotj t. 2,p.210: "Ies Mini.tres du GrandSeig-
. ,.neur pretendirent edoubler le tribut qu'Ivan devoient, disoient-ils, a la Porlet
;,premierement comme Vaivode de Moldavie, secondement COmme Clmltien .• qna­
Jlrante miile cens au !ieu de vingt mille." Ciffra aci e gre�ită, precum se vede
DU numai din Ricaut, ci chiarii din Charriere, t. 3, p. 913, nota, unde tributulii,
ceHii dupplu alIU Moldovei e arretatii: .ottante mii ducats." Nu cum-va .ub .ecWl"
llfignot arii fi înţell"gendii "lire" turcesci?
[60]
'l,
j .'
, ,
.1
.1
l
1
J
60
care Enricii de .Valois primla în Cracovia cor6na regaIă
a Poloniei: fatalitatea vru să triumfe în acellaşî momentii,
la nordil şi la �udu, duşmanii lui Ionii-vodă !
\
,.
§ 31.
Pentru allegerea Domnului, pentru facerea legilorii,
pentru cestiunf de uă mare importanţă, Românii procedeaii .
prin convocarea unei udunărf obscescl, aşedate în prin­
cipiu p:e 'nesce basî multii mai large decătii chîarii "vo-
tulii nostru universalii u. •
În terme�i generali, luaii parte la decisi uni', ca şi
dupre legea actuală: "boierii, popii şi ţerraU64); dar ana­
lisândii cu amenuntulii acestă detiniţiune, descoperimii în
ea elemente �esmostenite llstăQi de anticulii lorii votii.
N o bilimea. , electorală se compunea atunci din toţi
boierii fără distincţiune: boeriî cei mari, cei de classa a
, ,
duoa, cei de classa a treia, cei în demissiune, boierinaşif
.de prin judeţ; şi toţi capii militari.
Clerulii 'electorală se compunea din mitropolitii, toţi
episcopit şi tbţi egnmenii.
111 fine, '" t6tă ţerra U 65)
Cu t6te .astea, nu numai iniţiativa, ei incă discus­
siunea proîeetelorii era uă sacră prerogativă ministerială,
" adunarea ob§,eescă fiindii strictii mărginită în dreptulii de
a pronuncia jiă affirmaţiune seu uă negaţiune.
Divllnnlii domnescii, a+ecă cei opt\l seii l1()l1C ministri,
ho-tăriaii de '!I�)ai nainte in a SC\l nsu IiI cabinetului; apoi
mitrop.olitllliij.,ori marele' logofetii, �eu chiar� în�n�i' Dom­
nulii eşia pe.<' esplanada curţii princiarie şi, adl'etisândn-se
'. 6A) LetoF.,; t: -1, p.�HR, 146, 156, f't<, ..
05) Vocumelltulu, Ctl J'amil publicatu Jiu manuB<.:rivtu iu Arcltiva i.tul'ică a
Romaniei; t. 1, nr. 2�9. �:
...
[61]
---- - --------------
6f
către glotele, gr.:imădite pe piaţă, îi întreba : "Vreţilu-
erulii cutare?" -
Poporulii I respundea din inspiraţiune : "da" seu "ba" ;
fără desbatterî, fără şicane, fără amendamente !66)
Era justii.:
G16tele nn rnţionneză ; dar elle pricepn f6rte bine,
prin UIlU feliii de instinctii, totu ce e bunii şi ce e reu.
De pildă:
Intrebaţi norodulii cellii mai prostii, cellii mai ne­
cloplitii, cellii mal orbii ; intrebaţi-Iii : "Vrei a te înfrăţi
cu Ovreil ?"
De sigură, nicî uă voce, decătii doră a vre- unul
botezată, nu va respunde : "da!"
Aşa deră, Iegislaţiunea nostră cea vechiă era basată,
în acesta, (e uă profundă ounnoscinţă a natureî umane:
majoritatea, adecă instinctulii adeveruluî cellii înnăscutîi
şi spontan eu, approba seu desapproba minoritatea, adecă
raţiouuamentulii cellii 8UPPUSU errorilorii sistemeî şi alle
interesuluI.
Anima sanctionna mintea.
"Anima este care simte pe D-qeu!:l q.ise marele
PascaI67).
Amii pute adăugi: "ânima este care simte pe Satana". J
Cu alte cuvinte, în planurile minţii, ânima simte cândii
pe D- qeu şi qice "da"; cândii pe Satana şi dice "ba".
Da seu ba .. nu cereţl alta dela unu votii univer­
salu, carele nu e şi nu pote fi, decătii unu juriu în causele
naţiunii întrege.
66) Ve�! descripţiunea allegerir domnescî în P fi U 1 o f Ale p p o.
67) Pe n s e e s ; part, 2, art, 17, LXII: .C'est le eoeur qui seut Dieu",
- ,
-..u .. I ...... � ...... -------
[62]
•
§ 33.
Pentru a' pute inţellege impressiunea, produsă prm
137 M�
68) Gorecki, p, 31: "universosenatuad se convocato, în huncmodumad
.eum Terba tecit.·
" § 32.
Istoria ne- a � conservată propriele cuvinte alle lui
Ionii- vodă către obscesca adunare a ţerrei68):
"DN1gii' mei beeri şi VOI, iubitele melle sluge l,
"Greulu de astăq.i întrece t6te grellele de mal 'nainte.
"Lăcomia Turcilorii cere unu haracîu îuduoitii.
"D�-lii vomii da, ea nu va zăbăvi de a ne st6rce şi
mal multii, pone ce ne va stinge cu totulii, căci acesta
o 'vrea păgânulii, ,'" l
"De nu vomii da; ne aşteptă resboiii, stricarea ţerreî,
facu ş.l sabiă.
"Cugetaţl şi allegeţi.
"Suppun�ndu-ne orbesce vrăjmaşului nostru, vomă
peri �ţl sigură, şi vomii peri ca mişei; seullându- ne as­
supraI, chîarii de nu vomii isbuti pentru peccatele n6stre,
totu încă vomii ave mângăerea de a peri bărbătesce,
�
noi, femeiele 'nostre, copiii ... cu toţii!
,,·Voi seifi'; că haracîulii nu-Iii plăteseii eu; ci vOI şi
al voştri.
"Puţinu dhă mi-arii păssa, de nu m'arii dure ânima
pentru ţerră! r '
Mi-e milâ de voi, .şi pentru voi îmi voîu pune capulii
meu, dragilOlflil mei tovarăşf !
"Să chiămămii pe D-q.eu într'adjutorii, ca să plece
pe vrăjmaşii'��JOstl'i sub pici6rele n6stre.
"Să trăimii slobodf, ori să ne peră pon'şi urma n6stră!
"Fiţi cU::mine, şi cu nof va fi izbânda! ... "
il
I
"
, '
,1'
[63]
ş.
i"
\.
63
electrica voce a principelui assupra numeroşilorii sef as­
cultători, trebue mai ânteiu să ounnoscemii poporulii mol­
dovenescii din 1574.
Tocmai atunci unu călletorii polonii cutrierâ Moldova
în t6te direcţiunile, visitâ oraşele, avu curiositatea de a
vede unele monastirî, petrecu prin case bolerescî şi prin
bordeie de ţerrani, şi înveţâ unu cântecii, pe care îllu
audise în atătea rendnrî, încătii chîarii fără voîă i se 111-
tipărise în memoriă. .
Vreţi a approfunda earaotejulii unui poporii ? studiaţi
poesia sea naţională. ' .
Cânteculii moldovenescii, memoratii de acellii călle­
torii şi reprodusă de ellii polonesce, fu:
Ştefanii, Ştefanii, 'Domnii cellîi mare,
Semenii pe lume nu are:
Semenii -pe lumc nu are,
Decăsă numai mândrulii sore !
Ştefanii, Ştefană, Domnii cellii mare,
La Suceva cuîbu-şl are:
La Suceva cuibu.�i are,
Şi din elliî adesii ellii sare!
Ştefan ii, Ştefanii, Domnii eellii mare,
Pune peptulii la hotare:
Pune peptulii la hotare,
Ca unii zidii de aperare!
Ştefanii, Ştefanii, Domnii cellii mare,
Batte ordele tătare:
Batte 6rdele tătare,
Şi TurciI pe zmei căllare!
Ştefanii. Ştefanii, Domnii cellă m1U'6,
Batte Leşî fără cruţare:
Batte Leşi fără. cruţare,
Şi Unguri fără "ucetare l
Ştetanii, Ştefanii, Domnii cellă Mare,
Âre·uă ţerră mică tare:
:
[64]
.�
il
I I
64
Ţerra-i mică, ţerra�l tare,
De stă lumea la mirare !69)
-,
Ionii-vodă, ,'�are strănepotii allii acelluî mare Ştefanu,
se adrcssa acum către nesce omenî, deprinşi a celebra
în tate '4illele, cb sonulii alăutei, suvenirulii strălucitelorii
victorie' dela Lipiueţii, dela Racova, dela Cozminii, dela
Baia!
Trecuse abia şeptedecî de annî după martea vitezu­
lui: ici, collea mai întelnîaîi încă centenarî, cari aii ser­
vitii uit dată sub stegurile selle şi alle cărorii povestiri
volcanisaii ânimele noueî generaţiunl.
Ionii- vodă setea către cine vor besce !
69) Str y J< o w ski: "O tym Wolosza i Multani spiewaia ustawiczn ie w ka-
"zdej biesiedzie �a serbskich skrzypicach przygrywajae swoim jezykiem :
" St:f;'tan , Stefan, Wojewoda!
"St'efan, Stefan, Wojewoda l
"BiJ,al 'I'urkow, bil 'l'atar6w!
"IDjal Weg1'6w, Rus, Polak6w .•. u
Românesc'e restabili �i publică acestii cântecu d. Al ex a nd r i, în Pe n co vi ci;
Cartea scoleloru. de ântei"l" grad" (Bucurescl, 1863, in-16); p, 51-52 -E n gel,
t, 2, p. 154, n'a întellcsii J.>C Str:rkowski, cându �ice: I1nach dem Serwischen
gemodeltes Lied" 'În iocii ilil "cîntecu al'compauiat de guslea serbescă seu alăută."
70) Gorecki; p. 33: "intel' se."
�ăi'lCllţi cu tradiţiunf eroice in peptii şi pe bude ; en­
tuzirisrnaţ] prin inteţişarea, prin tonulii, prin cuvintele prin­
cipelui ; imbetaţî prin illnsiunea unui viitorii gloriosu,
Moldovenii &ţl',igară cu glasuri marl,-scrie cronica ţerreî,
-" V:,)mii peri toţI longă măria. ta! toţi vom peri!"
Fu addu�ii Sântulii Evangeliii.
'"Nu cerii să-mi jurnţi mie,-sunâ Ionii-vodă.v=nu
mie, ci juraţf- unulii altuia 70)"
A Jztra unulu alcuia se qicea a se face "fraţI de
\'
§ 34.
...
[65]
J
I
65
cruce"; una din celle mai nobile instituţiuni cavaleresc!
d'alle străbuniloră nostri, carea se insoţla de simbolica
formalitate a gustării dintr'o pâne făcută in forma cru­
cefissului 7 1): cel legaţi prin unii assemenea jurămentii de­
venîaii nedespărţiţi la vieţii şi la m6rte.
Toţi jurară.
Jurară că, deca vre-un.lii din ei îşi va vicleni cre­
dinţa, atunci să-lii battă pămăntulii, foculii, apa, vesduhulii ,
pânea, vinul ii, sabia, D-qeii şi Maica Domnului!
Aşa era jurămăntulii ostaşuluî iromânii 72)
Sunt momente sublime in trecutulii nostru!
§ 35.
Ionii.-vodă promisese a nu-şi cruţa vieţa pentru
libertatea' patriei.
Trebuia deră a se assicura, mai ânteiii de t6te, situ­
aţiunea Moldovei, la casii deca uă lovitură, duşmană va
precurma qillele generosnlui principe.
Adunarea obscesoă incuviinţâ duo mesure:
1-0. 'I'esaurulii ţerreî şi familia domnescă fură tri­
mise la fortereţa Hotinuluî, unde se grăbiră a refugi şi
casnicii boîerilorii, sub pada socrului princiară, pureala­
bulii Lupea Huru.
2-0. Prunculii Petru, fragedulii fiiii allii lui Ionii-vodă,
fu declaratii. erede allii tronului moldovenescii, şi nume­
le seu Incepu a figura in documente allăturea cu allii pă­
rintelui.
71) S o m m e r; p. 56: "boIum in crucis formam compositum (quod sanctissi­
"mum apud ilIos foedus existimatur) edere .... "
72) D a II il' Va Il e; Una breoe na1'racione etc. in Magyar Toertenelmi tar ;
ţ. 3, p. 45: .promettiamo per il Dio, Ia vergine Maria, per li quatro eIementi, per
"il panne, per il vino, per la nostra scimittara .... "
5
•
[66]
, tf
66
Patriotismulii, tred itii din amorţire in faţa. pericolului,
înţellese necessitatea eredităţii tronului: fie-ne dreptii în­
veţătură'!
§ 36.
Ionii-vodă chiămâ atun,ci pe ceuşulii turcescii.
"Plecă!" îi,. qise cu mândriă principele românii.
"PJecă, şi ,spune imperatului teii, că de aqi . inainte'
"necum să-i p�ătimii optii-decî miîe de galbeni, dar nu
"va vede nici cătii primîa pon' acuma: cu banii haraciu­
"lui îmi volu face osti şi apoi.. .. apoi vom vorbi.
".Plecă!" 73)
," l'
•
.
:/
; .f
:/
t
•
l'
I
-e ••••
I
I
,1
"
•
,,'
, 1"
"!J • .,
. ,
,1'
.;Y
I
/
i'o
,
"
,
i
.�
73) Mig �ot; t. 2, �! 211: "Le Moldave r�pondit tlerement qu'Il emploierolt .
.cet argent a lever des troupes qui soustrairoient ses sujets a la vexation qu'ol1
.pretendoit exercer contre eux; et il ordonna au Chiaoux de 88 retirer .... " I .
il
�-- ... __ iiiiiiiii--.3i1·.h .,.& ..... * - -;
[67]
III.
CAP 1 T A NUL U.
, , , Aber der Krieg lseest die Kraft
erscheioen j
Alles erhebt er eum Ungemeinen!
• , , Dar resbellulU face să appa.ră for� j
înnalţă t6te pone la sublimu I
Se h i Il e r j Die B7'aut 110f1 Mes8Î'fII).
I
li!
.i
II
,
I
I
- � .. �---- - ---
[68]
•
I
\ '
[69]
1
§ 1.
Infricoşată era posiţiunea Moldovei.
In Ţ'erra-Romănescă şi în Transilvania stăpâniaii
duot �i orbi şi muţi al Turciei.
In Polonia se încoronase Enricii de Valois.
Germania era departe; Muscallii-şimai departe ....
Nicî uă dată istoria nu ne arretă unii poporii mai
micii şi mai isolatii, chiămândii fără sfielă la uă luptă de
m6rte pe unii duşmanii mai puternicii!
§ 2.
ScitI cine eraii Turcii din 1574?
Iată ce qice famosulii Robertson 1):
"Dă lungă successiune de principl ageri dede uă aşa
n vig6re şi tăriă guvernului ottomanii, incătii ellii adjunse
1) Rob e r t s o n ; History of Oharles V, in The WQ1'ks complete (Paris,
1828, in-S) t, 2, p. 106: "The long succes sion of able princes, which 1 have
mentioned, had given such vigour and firmness to the Ottomangovemment, that
it seems to have attained, during the sixteenth century, the hi.ghest degree of
perfection of which its Constitutiou was capable. Whereas the great monarchies
in christendom were still far from that state which could enable them to act
with a fuI exertion of their force, Besides this, the Turkish troops in that age
possesscd every advantage which arises from superiority in military discipline.
At the time when Solyman began his reign, the janizaries had been embodied
near a century and IL half'; and, during that long period, the severity of their
military discipline had in no degree relaxed. The other soldiers, drawn from the
provincies of the empire, had been kept almost continually under arms, in the
various wars which the sultans had carried on, with hardly any interval of pea­
ee. Against troops thus trained and. accustomed to service, the forces of the
l ehristian powers took the field with great disadvantage. The most intelligent as
well as imparti!>l authors of the sixteenth century acknowledge and lament the su­
perior attainm"nts of the Turks in the military art."
..................... -------
[70]
I '
I
.' '. !
' .
" I
10
"in secolulii XVI 'la putinc16sa culme a desvoltăriî selle ;
"pecândii statele celle mari alle erestinătăţiî erau incă de­
"parte. de a s.� urca în sfera lorii la uă treptâ analogă.
"Totu atunci ostea turcă se bucura de t6te avan­
"tageIe, căt� se "llascii din superioritatea disciplinei militare.
,,'La întronarea lUI Sulefmanii, corpulii enicerilorii
"era deja vechîu . de unu secolii şi giumetate; şi urmâ,
"fără contenire, păşindii totu înainte pe callea disci­
" plinăriî.
"Cei-I-alţ'i soldaţi, recrutaţi de prin' provinciele im­
"periului, fură ţinuţi neincetatii sub arme in differite­
"le resbelle aUe sultanilorii, aprope fără nici unu inter­
"va1�ii de pfloce.
�Contra unorii armate astii-feliii organisate şi esser-
l'
"citate, forţele Statelorii crestine eşiaii la iuptă cu unu
"tdare desavantagiă.
"AutoriI cei mal intelligenţi şi cei mai nepărtenitori
'"din secolqtu XVI recunnoscii I}i deplângii inferioritatea
"militară a .erestiniloră feţă cu Turcii ... "
, .Ambassadorulu francesii in Constantinopole scriea in
1572 către. curtea parisiană:
,
"Nici �� dată n'aşii fi credutii, că Turcii sunt atătă'
"de grozniei" să nu-I fi vedută cu ochii ... « 2)
După .. c�lcululii unui matematicii de atunci; venitulă
annualii alţ� sultanului se compunea din şesse-decî bu-
t6' w 1 " 3)
le mari eu a uru .,..
) ..
2) C h ar r i e r ej t. 2, p. 269: "Bref, je n'eusse jamais creu la graudeur
ele ceste monarchie, si je ne I'eusse jugee a l'oeil. u ,1 WO"
3) C a'm era riu B j Vocabula rsi nummariae, ponderum et mensurarum
(Lipsiae, i564, iiI-8)j p. 2..6 nenumerotată: "sexagmta tonnas auri, quantam nune'
a.mmam dicunt esse ann.i t:editus Regni Tnrcici. U
...
[71]
[
I
,
i
" .
71
Iată pe ce feliii de duşmanii cutedâ a infrunta dom­
nulă Moldovei, de şi îllii cunnoscuse de apr6pe! .
§ 3.
Primindii insolentulii respunsii, ce i-lii addusese bie­
tulii ceuşii, revenirii cu ruşine; sultanulii Sclimii destitui
pe Ionii-vodă şi numi comnii iri IOGu-i pe Petru poro­
elitii cellii Schropii, fratele dom nului muntenescii şi ca­
rele, după mumă, descindea din sângele vechilorii domni
moldoveni.
Acesta era unu june, crescutii intre Greci 4), amicii
allii boerismului 5): prin urmare, urîtii poporului.
ElIu promisese Turciei unu tributii induoitii.
Pe dată P6rta ottomană espedi ordini la sangiaculii
de Nicopole, la Munteni şi a 'I'ransilvanî, de a intra cu os­
tile lorii în Moldova.
Sultanulii trimisese şi la Enricîi de Valois, dar Mol­
dovenii surprinseră pe ceuşii, căci altii-feliii cine scie
deca şi turcofilulU rege allii Poloniei nu s'arii fi grăbitii
de a lua parte la vânatulii leului românii.")
. Fost'a cine-va să adjute lui Ionii-vodă contra ace-
stei formidabile coaliţiunî? .
Ţ'erraniî moldovenî şi ..... uă mână de Coeacî!
§ 4,
Peste Nistru, la marginea Poloniei cu Ţerra-Tătă­
J rescă, se formase cu vr'uă cinel-decl de annî mai'nainte
4) C rus i U Sj Turco-Grecia (Baslleae, 1584, in-f.) p. 274-5 -Do r ot h e o s;
Biblion historikon. periechon en synopsei diap7wrous kai exochous historia« (Hene­
tiisin, 1798, in-4) j p. 455·6.
5) Letopiseţe; t. 1, p. 205.
6) Ch arriere; t. 3, p. 522, Dota.
[72]
j
il
t:, {.'
\
, i
� I
� i
\1
I J
i
, 1
t!
/
72
uă mică republică de omenî desperaţî, a cărora devisă
era nimicirea dnşmanilorii orestinătăţiî.
Acea cavallerescă republică se contopi (lin trei popore
învecinate: Români, Polo ni şi Moscoviţi 7), cari uîtaii aci
unele 'lorii naţionale pentru a nu mai urrî cu toţii decătii
numai 'pre mahometani.
Ei vorblaii in uă limbă ammestecată, pe care lesne
o inveţaii câte-şî-trelle naţiunile").
In toţi anniî seu, mai bine, pentru fie-care espediţi­
une militară, ei îşi allegeaii, prin suffragiii universalii,
căte unii capii numitii "hatmanii" 9).
Reşedinţa, lorii era la gurele Niprului, nnde ei îşi in­
chipuiră uă Fică flotillâ de luntri seii "şe'ice", cu cari de­
vast�u. fără frică, ţermiî Crimului şi ai Turciei.
,Eraii cătlăreţl, pedestri, marinarî, de t6te pe rândii,
după' cum le venia mai la socotelă : căllăreţî pe câmpie,
pedestri în munţi, marinari pe apă.
Cetele toŢii se compuneaii din căte uă sută de omenî
commen daţi .de eenturionî seii "sotnici".
'Strateg��' lorii era mai multii tătărescă, tactica mai
multii, polonă,
Vieţa IQt-ii se petrecea în tr'unii neincetatîi vagabun­
dagiu la pânda vrăjmaşului; armele eraii : arcii, sabiă,
suliţă, dar �f1j allesii puşca, din care nu scieaii a d;-: greşii.
Toţi eraii băeţî fără femeie şi fără copii, rennoindu-se
mereu prin,\ foinicl,' prin criminalistî, prin aventurierf, ce
I
se adăpostîaii aci din t6te părţile.
----- 1·,
7) Documentulă ce l'am reprodusă in Arhiva 1'.�lorici;' a României:; t, 1, nr, 28!.
8) Caraeter istica acestul dialecti:i ve�i-o in Mi k 1 os i e Il; Lautleh"B de,.
8lavisch, n Spmc}cen (Wien, 1852, in-8); p, ă40-70.
9) Ve�i \ablouli:i atării elecţinni in Ozlenia M08kows7cago Obsczestwa Istorii 't
Drewwstei, UI'. V C:'loskva, �J847, in-8), de unde amii imprumutati:i pentru eeri­
erea n6stră şi planşa cu imaginea Cozaeulul.
[73]
ai
1.
---_ .. _------.----
73
§ 5.
§ 6.
Astii-feliu, ei deveniră gr6z'nici sub numele de Cozaci,
adecă omenî uşori ca uă căprioră.
Pe acesti nelegiuiţi,-outlaws--îi chiămâ Iouii-vodă,
cu lefă mare, la luptă contra sultanului Selimîi.
Duo-snre deci centurie de bravi veniră la chiămare.
r. •
Era pe la midii-looulii lui Martiii ; primă-vera română
începea a-şi desboboci frumseţile; Ionii vodă, se affla in
corturi la marginea Iaşului, pe intinsa câmpiă dela Copoii.
Ellii făcu Cozacilorii uă priimire strălucită: le eşi
întru întimpinare, încungiuratii de fl6rea boîerimiî, cu
împuşcăturele tunurilorii şi sgomot6sa armoniă de trâmbiţe,
tobe, fluere, timpane ...
Urmâ unu prândii, după care toţi Cozaciî căpetară
gener6se daruri de aurii şi de argintii.
Şesse buţî cu vinii fură destupate pentru scumpll
ospeţî, cari le deşertară cu veseliă în sănătatea lui Ionii­
vodă.
"Nu sunteţi' decătii numai' uă miiă duo-sute,-le qise
"principele; --dar fie-care sută face cătii 'uă miîâ !'' 10)
Cu t6t:'\, puţinetatea midii-Iocelorii selle, decisiunea luî
Ionii-vodă de a sferrna r.obia ottomană era basată nu pe
temeritate, ci pe cea mai profundă convieţiune că va pute
reuşi :
10) Paprocki; în Tt8au1'1� de monumente; t. 3, P: 278:" Ir wollet mirs
� "glauben, das ich euch gleich so Ileb hab, als wenn ich sonst an ner Vo l ck zwelff
"tausent bei mir hette>.
,
1
.�
1
J
,1
1"
.,
I
�.
�,
�
I! I
'l�
"
�'
\"
";
..
F1:i
,.
"
K·
,� I
J
,il.]
t,
�
.1'1
F'\
li I
1: i
..,
.l
11'1
.t,'
[74]
11) De la B.arre D uparcqi Elemente d'artetd'hisloire 'militaires (paris,
1858, in-8) i.P' 23,5: "reullit a I'arsenal de Paris jusqu'a 100 bouches a feu, nombre
"considerable," .
t-
Ionii-vodă s'tudiase arta militară la Polonr, la Tătari,
la Germani, la 'I'urcî ; şi immensa-I intelligenţă, appro­
priându-şî în sintesă tate resultatele progressoluî epoceî
merse şi mai departe.
Astii-feliu, nOI vedemii cu admiraţiune, că principiele
selle ostăşescî, ela borute prin propriulii se ii geniu, diffe­
rescii, -în mare parte, de alle tuturorii domnilorii români
de mai 'nainte ; differescii, în mai multe priivinţe, chîar ii
de statea lucrur i lorii de atunci la poporele celle mai civi-
.� \
lisate; şi se inrudes cu de minune cu preceptele sciinţeî
de ast.ăqi. ( ,
Ne va fi permisii de a da aci din capulii locului duo
essemple mai generale.
Pecândii 1in Franţa artilleria era încă atătii de pu­
ţinu appreţuită, incătii abia peste trei�qeci de anni mai
in urmă Enricii IV isbuti de a ave in arsenalulii de la
Paris 1 00 gUf� de focii I J); ei bine! Ionii- vodă, in scurta- i
domniă de duoî anriî, îşI înzestrâ armata cu unu numără
induoitii mai mare.
Pecândull'tn tată Europa nu era incă destullii de sim­
ţită predomnitorîa importanţă a infanteriei in comparaţi­
une cu cavar�ria, - deşi celebrulă Machiavelli se silise
. �
II
\
1
74
�
Ellii setea ce pote ellii-însuşî ;
Ell� setea ce potii Românil!
-,
§ 7.
[75]
r
1
(
"
\
I
I
I
,
I
J
• I �
,
75
de demultii a desamăgi acestă retăcire 12); - ei bine! Ionii­
vodă adjunge deja la conclusiunea, cumcă ostea căllereţă
trebui să formeze numaî . uă mică parte din ciffra totală
a armatei.
Artilleria şi infanteria ca temeliă, cavalleria ca acces­
soriii, - aşa credea eroulii nostru; cavalleria ca temeliă,
artilleria şi infanteria ca accesoriu, - aşa oreduseră Ste­
tanii cellii Mare, Ţ'epeşiî, Petru Rareşii, Allessandru Lâ­
puşnenulii ; ba aşa credeaii pela 1574 mai toţi generalii
italian], francesi şi germani!
Puteţi judeca, cine fu Ionii-vodă.
§ 8
Armata moldovenescă se împărţîa din timpii cei
mai vechi in arcQfr seii infanteriă ŞI căllărufr seu caval­
leriă 13).
Unii şi alţii deveniră celebri.
Arculii moldovenescii era de dimensiuni maril�); dar
ostaşulii îllii mănuîa cu atăta artă, încătii "intrecea ven­
tulii prin răpedicîunea sboruluî şi coverşla zăpada prin mul-
12) Dell'arte della Guel'ra; lib. 2: .Dico per tanto che quelli popoli o regnl
"ehe istimeranno piu la cavallerîa ehe la fanteria, sempre fieno deboli, ed espostl
"ad ogni rovina; come si e veduta l'Itlllia ne'tempi nostri, la quale e stata l're­
"data, rovinata, et corsa da forestieri, non per altro peccato che per haver ten util.
"poca cura della miii tia di pie, et essersi. ridotti i soldati suoi tutti a eavallo .
"Debessi bene havere de'cavalli, ma per secondo, et non per primo fondamento
"dell'essercito suo •..• "
13) Archiva istorică a Romaniei; t. 1, nr. 254, p. 168.
14) Beii o n; Plurimarum singularium et memorabilium rerum observatieme9
(Antverpiae, 1589, in-8) j p. 348: "Tartarorum et Vallachorum arcus i1Ios (Arabi­
."cos) adhuc superant latitudine et longitudine, attamen molles Bunt,"
[76]
'16,
timeu descărcăturelorii," dupe espressiunea unei ballade
germane din evnlii-mediii 15).
Numaî d6�� renumiţiî arcaşî englesi arii fi pututii
intra in rivalitate cu arcaş ulii moldovenii.
Astăq,i, cârldii puşca înlocui cu totulii întrebuin­
tarea arcelorii, s'a calcularii că, in fie- care băttălliă, se
perde în deşertii apr6pe 1500 de g16nţe seii 80 oca de
plumbii pone a-uocide seii a răni unii singurii duşmanii
16) ;' 6re unii bunii arcaşii de mai 'nainte nu întrecea prin
resultate pe unu puşcaşii modernii?
':Purcii şi T ătariî păstrară usulii arcelorii mai pone
mai deunădî : săgettele lorii făcea u şirurilorii crestine nesce
perderî. eellii puţinii egale cu effectul ii puscelorii. '
Ârculu custa mai ne mica ; încătii nu era, p6te, nici
, ' .
unii Moldovenu, care să nu fi avută acestă armă şi să
nu s� 'fi essercitatii din ea aşa 4iceodii din legenii.
Puşca possedă 6fe unu assemenea avantagîn ?
T6te ace�te snpreme raţiuni erau caus a, că areulii
pre cn-a-uevojă s'a pututii desrădecina din ostea moldo­
venescă, şi nici pone la 1700 nu-lii allungase încă mus­
chettulii seii lJ.r�a busa.
15) Heldenbuch. Biterolf u,nd Dletlieb, vers. 10185; apud Klemm; .Attila
nach: der Geschichte,diage und Legende (Leipzig, 1827, in-8); p. 66:
"Die Viaehen kamen angeritten
"Mit �JHmigeli huernen pogen
" "Die ."aren hoch aufgezogen
. -
"Ze scbusse maUlgen pfeyle
"Die ��ch man an der weile
,,80 �icke von der sene gan
,,8am" oft der sne hat getan
r Da den tl'eibet del' wind . . • "
16) Romania militară; t. 2, p. 213: .In băttăllia dela 801ferino s'au trassu
�celliî pu�iniî 15 mil!;6ne .de <1ârtu�e pentru a se omorI seu răni 10 mile de Aus­
"triaci ceHii mult.u."
[77]
"
'1
!
, ,
I
\
t
\
77
Ş'apoI curiosii lucru: epoca gloriei nostre militare fu
tocmai epoca arcăşiel !
Pe longă arce, infanteria moldovenescă mai avea CIO­
mege, cari, ca armă curatii naţională, meritii unu cuvântii
a-parte.
Elle se numiaii "ghJoge" şi " fnşturî " .
Erau subţiri in mănuchfu, grose şi ghintuite cu cuîe
la capetulii oppusii.
Cîomagulii era in priivinţa arcului cela ce baionetta
este in privinţa puscei: terribilulU seu aspectii, intr'unii
attacii (le pedestrime, arrunca spafmă, demoralisândii cu­
ragiulii duşmanilorii.
Cu acestă armă ţerranulii era deprinsii de micii ŞI
o fabrica ellii sin guru : duo marî a vantagie!
In fine, unele părţi din infanteriă erau inarmate cu
cose, cu cari secerau, cândii piciorele cailorii inamici, cândii
• pe prisonnieri: de aeollo se născu espressiunea "a snopi
pre vrăjmaşi".
Erau nisce snopi glorioşi pentru ţerra nostră!
Cavalleria moldovenescă se compunea din toţi pro­
prietariî territorialî, mari şi mici, numindu-se 6steneme�escă.
. Caii, străpunşi la nări pentru inlesnirea resufflăriî, se
deosebîaii nu' prin mărime seu frumuseţe, ci prin răpe­
q.ic'îune şi neoboselă,
Unde este astă<ţ1 acea mândră ras să, care aţiţa uă
dată admiraţiunea streinilorii, şi era oprită cu totulii de
a se esporta atlară din hotarele Moldovei? 17)
Unde este? unde, ah! unde sunt multe lucruri!
Cavalleria nu custa Statului nici unu banii : era ună
serviciu feudalii,
17) Archiva istorică a Româmiei ; t, 1, nr. 189.
[78]
"
§ 9.
I
•
Din leg�a marţială a vechilorii Moldoveni, cunn6-
scemii unu sin guru articolii :
�"Fugaru1u, .carele va lăssa câmpulii băttăllieî, .să fie
"pedepsitu cu uă morte mai cumplită, decâtii acea ce
"i s'arii fi pututii întempla în luptă din partea vrăjmaşu­
"lui." 18)
§ 10.
V omii adduce uă seriă de mărturie despre proverbiala
bravură a Moldovenilorii . . . în secolulii XVI.
;: : Citâ�ii numai uă mică parte din căte lesne s'arii
pute cita." ,
( .
1. Gratiani:
, ,
"Ei se battii cu uă aşa indrăsnelă, cu unii aşa des-
"preţn pentru duşmani, cu uă aşa incredere în sine, în­
"căti:i ad�ssea cu uă mână de 6menI înfrânseră mari ar­
"mate alfe. vecinilorii .•. "19)
2. Yigenere:
"E �nii poporii totii-d'a-una f6rte cfudatii, capriţiosii,
"ţifnosu j' dar atătii de durii şi resboînicii, incătii nu uă dată
"a datii inveţăture acellora ce nu-Iii lăssaii în pace ... " 20).
----. --.r:.
18) Dantiscus; ap. Schard; op. laud, p. 1276: "Haee est Valachorum
"consueiud�, ut eos omues qui ex pugna evadentes domum revertuntur, suppliciîs
"grllvioribll'fliquam si in beJlo cecidissent affliciant.· E vorba despre armata lui
Petru Rare�ii.-Cf. B o e ro 1\ 5; More», leges et ritus omniwrn gentium (Lugduni, 1582,
in-16); p. �ţO: "Jussi ad bellum exire capitale est non paruisse". '-),'
19) ,'.:De Heraclide Despota; p. 22: "'fanta autem audaci", praelia inell'rlt,
"tantaque hostium contemtione, et fiduci sui, ut saepe haud magna manu vei
Bintegras fiIntimorum ex�rcitus fuderint. . . " . f t '
20} La descrip'tion du royaume de Poloigne et pays adjacens (Paris 1573, )
in-4); p. 38' verso: "€ar ce It este tousiours une nation fort bizarre, fantastique .
"et despitte, et au reste fort endurcie et belliqueuse, et qui a. souventes fois donn6
.bea.ucoup d'a.ffaires a ceux qui luy ont voulu demander quelque chose •• "
��----"--".-.'.2 •. """"
[79]
79
3. Reichersdorf:
"NemuEi moldovenescii e feroce, cam barbarii, dar
forte agerii, după propria sea manieră, în arta militară ... " 21)
4. Rnggieri: '
"Sunt omenl forte viteji, dar nu pre au. arme, în­
"trebuinţându 'În offensivă mal allesîi arce .. "22)
5. V eranzio :
" Moldovenii 'Întrecu pe Munteni' 'În bra vură; dar
Muntenii 'Întrecu pe Moldoveni 'În ospitalitate . . . "23).
6. Bielski:
"Ostaşii moldovenf sunt viteji şi meşterî de a mânui
"snliţa şi a se apera cn scutulii, deşi .sunt nesce ţerranî
"prosti luaţi dela plugu. .24)
7. Miedzieleski:
"Domnulii Moldovei are 30,000 de soldaţi, din cari
,,15,000 sunt ostaşi de cei mai bunî şi luptătorî de cei
"mai viteji . . . "25)
8. Gorecki:
"Fie· care Moldovenii, pone Şi cellii mai săracii, cată
21) Transilvaniae ac Moldaviae suecimcu: descriptio (Coloniae Agr. 1595, in-f)
p. 50: ftgens ista Moldavica ferox est, et admodum barbara, rebus tamen milita­
"ribus et bellir-is suo more eximie instrueta • • "
22) Relatione del Regno di Polonia nel'anno 1568, estrssă de d V. Alexaa­
dresco din manuscriptele cilela Madrid, p. 286: .sono quei huomini molto belJicosi,
»ma disarmati, et nell 'offendere usano per il piu gli arehi •• a
23) Ko v a c h i c h ; Scriptores Rerwm Hungaricarwm minores (Budae, 1798,
in-S}; t. 2, p. 103: "Moldavi sunt bellieosiores quam Transalpini, qui etiam cedunt
"eis, et Transalpini sunt Moldavis hospitaliores .•• "
24) Sprawa 1 ycerska (Krak6w, 1569, in-4); p.l 37: • Dzielni sa i dobrze sie
"podkaja z drzewcem za tarcza, choeia chIopi prosei od pluga •.• "
25) Acla Tomiciana j t. 3, p. 170,: "communis populi triginta miIi!, habere,
"ac de ilJis quindecim �ilia dilectissimorum militum et feroeissimorum pugna­
"torum cogere Bolet ' •.• "
-
- - --
- +-
[80]
80
r
r
r :
I
J
:1
, I
"1'
i - I
l' ,
I
IJ
"să aibe unii callii, pe care incallecă pentru predă şi pel1-
"tru res bellii " . . '(26)
9. Orzechowski :
, .
"Sunt omeni groznici şi forte viteji; şi nici că este
"pe făcia pămăntuluî unu altii poporii, care pentru glo­
"ria resbellieă şi eroismii să appere u,,_ ţelTj�on'i. mai mică
"contra mai multorii duşmani, attacându-I seil respingăn­
"du-i fără incetare.. ." 27)
§ 11.
.Dar oeîa ce făcea pe unu ostaşii moldovenii fermi­
dabilii in ochif vrăşmaşilorii, era nu atâtii turiosa-i vite­
jiă, -precumjiâ virtute a anticului legionarii romanii.
:' Scipiooii" Metellii, chiarii străbunulii nostru Traîanii,
'Îşi mulţumîâii stomaculii, in timpi de resbellii, cu uă bu­
căţică de slănină şi cu uă fărmătură de caşii 28)
. Unu burdufii de brânză şi uă pâne de grâU - ad­
jungesii solP�tului moldovenii pentru uă espediţiune. 29)
- Chiăm�ndu-i sub stegul'l, principele îi înşciinţa de
mai' 'nainte o 'd.e numerulii �ileJ orii, pentru care trebui să
se approvisîoneze cu hrană 30): nici uă dată ei nu luau
26) P. 18: »quivis, vel egentissimus, domi equum alit, quo praedatur ac
»militat . . ." '
27) Ann&rl1 (Lipsiae, 17J 1, inot, ad calcem Dlugossi); t, 2, p. 1555:" sunt­
"que homines �C'Iri, magnaeq ne virtutis j neque alia gens est, qllae pro gloria belli'
"et fortitlldine �ngustiores .fines cum babeat plures ex propinquitate h08te8 susti­
"neat, quibus <l9�tinenter sut bellum infert, aut illatom defendit. _ . _"
. 28) S p ti r tia n u s; Vita Hadriani: "Cibis etiam castrensibus in propatulo
libenter utens, ��c est larido, caseo et posca, exemplo Scipionis Aemiliani et Me­
telli, et authori� sui Trajani."
29) B i �'l s li: i; Spmwa l-yce"ska; p. 138; "Stl'RWe na leku pl'zed soba nosza,
to jest bryndze \v koziej sk6rce z bialym chlebem, bom to widzial na onczas gdy
z nimi bitwa byl!J. u Obertyna."
30) Acta Tomiciana}'t. 1, p_ 96.
E gn-_
[81]
7
,
�l
mai multii, decătii cela ce puteau accăţa de şea seii a
purta de-s umeri'.
Astu-fe1iii, istoria nu ne arretă mCI un singurii easii,
unde armata moldovenă să se fi plânsii seii arii fi suffe­
ritil din lipsa provisiunil.
Fără acestă frugalitate cu greii ne-amii pute esplica
iIlustrele campanie alle lui Ştefanii cellii Mare seii Petru
Rareşii !
r
§ 12.
Artilleria română, deşi pre puţină in numerii pone
la domnia lui Ionii-vodă, totuşi arii merita prin caracte­
rulii seii uă menţiune de totii a-parte in istoria arteî mi­
litare moderne.
Se scie, că fusese Românii acella, carele dirigiase tu­
nurile sultanului Mahomed la luarea Constantinopoleî 31):
constatâmii aptitudinea naţională, jelindii inse din ânimă
impregîurarea, prin care işi dobîndise primulii seii lustru.
Meş terî în artilleria de assediii, Românii se destinseră
şi mai multii în priivinţa artillerief de câmpii.
Reposatulii Bălcescu făcu cellii de'ntâiii următorîa pro·
fundă observaţiune, pe care o reproducem ii întregă : ea
este de Bălcescu!
"Artilleria la Români a fostii multii mal în bună stare
"decătii la celle mai multe nemurl.
"La aceste, tunurile fiindii pre-marf, capii nu puteaii
"nicI nu scieaii a le schimba posiţia de'ntâiii, şi ast-feliii
"de multe ori adjnngeaii a fi nefolosit6rie in băttălie.
, "Pentru aceia, în Europa scădu multii artilleria şi in­
"cepu a se întrebuinţa mai cu semă in isbirea şi apperarea
"cetăţilorii; astii-feliii a urmatii pone in veculii allii XVII.
31) Chalcocondylas; lib, 8.-cf. Şincaiu; t, 2, p. 24.
6
1
[84]
84
§ 15.
Ionii-vodă p:rânQia.
Erau Întinse duo mari mese: la una şedea principele,
avendîi la drepta-I pe marele logofetu, la stânga pe hat­
manulii, 'şi in giuru pe căpiteniele Cozacilorii ; la cea-l'altă
mesă şedea boierimea ţerrel,
De uă dată" unu căllăraşii adduce scire despre miş­
carea duşmanilorii.
Ionii-vodă se sc6lă din midii-Ioculii prândului.
EUu are adunaţi lângă sine, de nă cam dată, numaî
9,000 de cavalleriă şi celle duo-spre-decf cete de Cozacf.
I?.'ar nu �e speriă Ionii-vodă : planulii seu e gata.
EHu chiamă pe credincîosulii vornicii Dumbravă, cun­
noscutii deja prin artistica respingere a invasiuniî polone.
{,lea pe Cozacî ; sboră cu repediclunea ventuluî , şi
"appueă pe neaşteptate străjile vrăjmaşului. ... u
:Pisu, fă4utii.
Insuşl erpulii, cu remăşiţa cea mai grea a mieei selle
oştiri', urmeză' maî încetii după Dumbravă ..
r
I
[
",
§ 16.
În judeţulii Slam-Rimniculuî, pe mallulii riuleţuluî
Rimna, în ul1:';depărtare apr6pe egală dela hctarele turce,
transilvane şi moldovene, se affla satulii Jilisce.
Acollo (li punctulii natur alii, unde se concentrară
MunteniI, Secui! şi Ottomaniî, pentru a năvălli assupra lUI
Ionii-vodă, :,'"
,.
Dossuilf _armatei lorii era spre vadulii Rimnef, faţa
priivia spre Focşanf, avant-posturile se intindcaii pone
la ţermiî Siretuluî. t,
Plini de incredere în puterea forţei numerice, siguri
•
[85]
iT
85
�ă Moldovenii sunt pre- slabi pentru a se pute oppune,.
basaţf pe urra aristocraţiei cătră Ionii-vodă j inamicii spera.ii
că vorii adjunge la scopulii lorii chîarii fără versare de
sânge.
Astii-feli'u, oprindu-se 'la Jilisce, Petru cellii Schiopii
ţl'imise porunce la toţi boierii Moldovei să vină a j 'se
inchina la marginea ţerref, priimindu-Iii ca pe unu �tă4
pânii nou, venitii cu st8gq de domniă dela Înnalta Îm­
perăţiă,
Pone atunci, în asteptare, domnulii muntenescii bea
vinii de Drăgăşanî în sănetatea frăţine-seii ; Turcii beaii
haş"işu în onores Proroculuf ; Secuiî beau ce găssiau pen­
tru a nu remâne nicf ei în urmă ....
Tabăra era fără' şanţuri.
Străjile steteaii la uă pre-mare distanţă ...
ee re pessa, fie ori-cum va; fi', cândii victoria ei'a
atătii de certă?
§ 17.
Vorniculii Dumbravă, înaintândii în cea mal mare
tăcere, surprinse intr'a-murgulîi sereî, încongfurâ şY des­
arrn â 400 de Munteni, cari păqiaii de d1eparte' intra'tea
taberei.
Nu scăpâ' nicî unulii pentru a pf�v .. erii p'e dJi-l\llţl.
Apoi cu apropiarea nop�i� elI il apprintl� fO�l1r1, dâ�'d�
,;' crede duşmanilorîi, cum că âvant-po'sturiIe lorii' urmeză
â'v�ghi'a.
','
Mal 'nainte de irod sos�s'ce; I'onu'-v'd(tă cu gr'osuHi �;-stir.
.�ffIă J}�Pl�ruJU, lP.i:�t�lu;�i q;şposilj�n�� v'răjin�J�101i��
�.,., concerteză' pe momentii,« cu sohînteîa' giigantict11t11 seîi
� geniu, schiţa acţiunii.
t '
[86]
I \
1', :,1,'
J'
l'
I
I
I
I
1:
Il
'1
'1
J:,
,1
I
:1
t
.j
:,
J.
86
Demineţa era brumosă, ca mal totii-d'a-una în in­
veeinărîle apelorii.
Inamicii ';dorm'iaii în linisce, iar caii lorii păsceaii în
• .., A"",
VOIa pe campu.
Ionii-vodă trimite înainte pe bravulii Dumbravă cu
Cozaci! pentru a incung'iura tabăra şi a o lovi din dosii
despre vadulii Rimnei.
Ellii-însuşl îşi desfăşură armata într'uă singură liniă
puţinii profundă, reţine centrulii, înainteză aripele, şi se
răpede ass'-lpra inamicilorii din oelle-I'alte trei părţi, isbindii
cu .centrulii seu faţa tabereî, cu aripa stângă pe acea
dreptă şi cu, aripa dreptâ pe acea stângă a vrăjmaşiloru.34)
§ 18.
'Tabera.'duşmană, dupre maniera turcă, introdusă a­
tU;ll.ci şi la Muntenl "), era aşeqată în următorulii medii.
Parculii, compusă din cărruţe şi cămille, forma dosulii,
Mai pcoce, spre midii-Ioeulii taberei, se afflaii cor­
turile căpitenielorii, in gîurulii cărora stetea în cuadrată
infanteria. ,:',
Ba tterie de tunuri o accoperfaîi: unele de'nainte,
celle-l'alte .,t:a spate.
Cavalleria se lungi a în duo linie perpendicularie par­
cului, în Jn.teriorulii cărora era închisă totă tabera ca­
intre duo iidurr"parallele36).
I ,
34) P�llrockij in Tesauru de monumente; t, 3,p. 279:nEraberIvonhatte'
"seine Ordnuăg 80 gemacht, das die Feinde von ihm auf dreien Seiteu, und von
lIl'olen auf der vierten neberfallen wurden."-Goreckij p. 49: nsua aeie in
"longitudinem�'extensa, trlbus ex partibus hostium castra, omni praesldio nudatA,
.aggreditur "" CI
35) Ve:r;:anzioj ap, Ko v a c h i c hj op. cit; t. 2; p.103: "Transalpini, nullis d.
"re vestiaria aut militari legibus obnoxii, omnia cum Turcis habent promiscua,.,
"propter mutuam consueţl,idinem."
36) Ve�i gravura 'unei tabere turce in Bielski; Spl'awa ryce'l'6ka.
II
{'
, 1
f'
",
,': '
],�
[87]
87
r
'-1 '
§ 19.
r"
Inamicii visau.
Visuri dulci de vietoriă, de triumfă, de predă!
Turcii visau paradisulii lui Mahomedii pe undoîosulii
sinii allii frumoselorii robe Moldovence "};
Muntenii şi Secuiî, smeriţi tovaroşî ai Ottomaniloriî,
dobândîaii in visii totu ce nu trebuia pâgânului: turm�
d '138)
e porCI. . ..
De uă dată, cândii abia se lumina de q.i, îi tredesce
uă musică infernală: strigăte de furiă, ţipete de durere,
tropotulii cailorii, zingânitulii armelorii . • .
, Vorniculă Dumbravă sfermă parculii şipetrunde pone
la corturile capilorii ; iar unde nu e vorniculii Dumbravă,
acollo este Ionii-vodâ : Tonă-vodă din faţă" Ionii-vodă din
drepta, Ionii-vodă din stânga!
§ 20.
Lassii pe omeniî de atunce a face ta bloulii măcellului:
"Era unu spectacolii hidosii ; spaţiulii câmpului sta
"aşternutii de cadavre, preseratii de arme, imbuîbatîi de
"sânge; numai' alocurea vedeai căte unii râuitii mai sbu­
"cinmându· se încă Între vieţă şi m6rte, vrendii să fugă,
"vrendii să se ţină pe piclore, încercândii a se rădica
"din ţerrînă, şi erăşi câq.endii . . "39)
37) Sa e din o Tur co; Chronica dell'origine e proqressi della casa Ottomana
(Madrid, 1652, in-d); t, 2, p. 302: "donzelle Bogdanesi di cotanta bellezza, che il
"contemplarle n'era il capitale dell'eterno godimento .• " Autorulii, carele trăi pe
timpulii lui Ionă-vodă, descrie impressiunile Turcilorii după victoria loră assupra
lui Stefanu cellă Mare.
38) Ibid: "le greggi delli porci, che in quella vaita Provineia furono ritro­
"vate, ne toccarono sutte all'essercito Vallaco."
39) G o recki; p. 50: "Turn spectaculum fuit horribile, in campis patentibus
"omnes viri afflicti; ac multi, vulneribus acceptii, neque fugere posse, neque qnie­
.tem pati, niti modo, et statim concidere. Postremo, omnia qt1a visUB erat, con­
)fstrata te1i�, armis, cadaveribus, et humus infecta sanguine • • "
[88]
� .... ---------------------
88
/ Orgolli6sa armată a lui Satana, sdrobită de· m'ânia
1 • Cerului, .în poemulii lui Milton! .f
\
1:: ••
. '
. "
1 .
, I
§ 21.
. \
Cinci-qec,i mire de inamicî lŞl dederă snffletele, in­
vocândii -in agoniă, unii pe Cristii, alţii pe Mohammed.
Petru cellii Schîopii scăpâ, \m se scie cum, la înve­
einata Brăilă,
Frate-seii, domnulii muntenescîi, fugi la Floci, dato­
rindii mântuire a. vieţeî eroismuluî unei illustre famillie,
in care virtuţile se parii a fi fostii ereditarie.
C� trel-decî de' annî mai 'nainte visternicnlii Radu
Golesco fuse celebru prin vitejiele sene 40).
ElIii Iăss� duoî fii demni' de tată: olueerulii Albii
şi vorni�ulu 1 vaşco Golesci .
.ţ�estia sunt carii scăpară în băttăllia dela Jilisce
qillele domnului muntenesoii, precum o mărturisia mai
în urInă ellii-însuşl într'unii actii officialii : "mai mare
JA,dragoş,ţe ami! vedutii dela jupânulii Ivaşco vel-vornicii
"şi dela fraţe.!seii jupânulii Albii vel-clucerii deoătii dela
"toţi .cei-l'alţJ; fiindii f6rte bucuroşi a-şî lltme ei capetele
,,,lor,ii pentru -capulii domniei melle ; căci să nn se fi in­
"jtQ,rsu ei ass�J>.ra o,l\tii moldovenesci cu suliţele, apoi ca­
"pulii domlJi�l, melle arii fi cădută ; şi atunci' jupânulii
n1vaşco vel-vornicii a scăpatiî din resboin rănitii, iar ju­
"p�n.ulu AIQ� vlel-q��ce}'.u şi -u laB-,y�til. 0apu,1i! s�ii 3\c.oJlo,
,,)a vadulă c� se qice Rim.na, lângă 8'a;tulil. Jnisce, pe'Jiltr�
l� d .' � Il U 41) -
"capu u o��pel me e . . . ,
G(i)l�s.ci� nu IJetlil� ceHii S.chl�;pii" Ji\leJj\tau, d� a se
,
4Q) @ondiclh. c;,j .• 6velorli 7nOnosli.ra Viel'o!"du,,(MIS •. ip f!;nehiva Stittţi!11!, t 780,
in-fi); p. 145. t:
4'1) Jbidem; p. �.
\
[89]
---.-- �-------------------------=----==�=====
89
batte cu unu Iouii-vodă . • o nu! fericită arii fi fostii
România, deca tocmai cei alleşi ai seî n'arii fi rădicatîi
nici uă dată uă fratricidă armă unulii assupra altuia!
§ 22.
Pecândii boierii munteni scăpaii vieţa domnului lorii,
domnulii moldovenescii scăpa vieţele boîerilorii seî.
Purcalabulii J eremia Golia, de care avurămii deja
occasiunea de. a vorbi în vr'uă căte-va r�nduri şi vomă
mai vorbi şi mai la valle, combăttea cu uă deosebită bra­
vură allăturea cu Ionii-vodă, adecă acollo unde lupta era
mal crâncenă, resistenţa mai inverşîunată, pericolulii mai
mare.
Vă armă in amică se rădicâ assupra vitezuluf boierii.
In foculii băttăllieî nu e chipii a te feri de tote lo­
viturele.
Incă uă clipă şi purcalabulii era mortii.
Ionii-vodă preveni acea clipă: buzduganulU princi­
pelut+") turti pe indrăzneţulii duşmanii 43).
Jeremia Golia remase viu.
"
... 'f4 r
§ 23 .
Pentrn a micşura gloria eroului nostru in strălueita
victoriă de la Jilisce, unii cnitieîi maliţiosii arii pute, la
prima vedere, s'o represinte ca un resultatii allii nesciinţeî
şi allii negliginţei capilorii armatei celleî birui te.
L-o. De ce 61'(> să se fi opririi ei la Jilisce, pecândii
trebuia să păşescă dreptii inainte aS8Up.fa Iaşului?
42) Domnii intrebuinţaă buzdugane, precum. ve�1 în taliloulu bi!ttălliei de Ca
Obertin1�, planşa 4.
4;3) Acestii factii l'a conservată numai cronica turcă in Mi g n o tj. t. 2, p.
212: Ba qui il avoit sauvd la vie dans le dernier combat .......
[90]
a
90
2-0. De ce, oprindu- se cum au făcutii, ei nu-şi în­
tăriră posiţiunea ?
Aceste d�'o imputărf, ce se parii a fi ·capitale,'devir.lii
puţinii seriose în faţa unei approfundate esposiţiunî de
motive.
Era forţa magloră ca duşmanii să se oprescă la Ji­
lisce şi, deca nu era de assemenea uă forţă magi:oră, celliI
puţinii era uă. puternică raţiune militară ca el să DU se
retranşeze in posiţiunea lorii ..
. Să analisămii. r I '.'.
i
§ 24 .
. ' �-o. Armata lui Petru cellii Schiopii se compunea
din:'trei elekente eterogene, Turci', Munteni şi Secui, cari,
venindii din differite părţi, nu puteau năvălli în Moldova
maf v'nainte de a se fi întelnitii şi concentrată unde-va af­
fară, din hotare: Jiliscea fu, prin natura sea, puntulii cellii
mai nimeri\ii pentru atare operaţiune.
'. Sosirea; căte-şr-trellorii detaşamente nu putea occurge
in aceiaşi qi,' fiindii plecate din distanţe şi în împregiu­
rărI variate; .astii-feliii încă tii detaşamentulii sositii la Jilisce
cellii de 'ntâ�u trebuia să aştepte acollo 'sosirea celluî de
allii duoilea, şi apoi ambele să adăstea pone Ia sosirea
cellui de aHj:i treilea: etă deja unii intervallii de mal
multe qille.
Turcii, �veniau' de departe, Secuii de peste Carpaţi,
chiarii Mti�tenil nu eraii toţi de pe apr6pe, cetele
cele mai qtave fiindu tocmai de la Oltii: în cătă, după
unii marşii' f6rte îndelungată pone la Jilisce, le trebuia.
tuturorii de' uă potrivă unii timpii de odihnă. .
, În acestă modă se respinge accusaţiunea strategică
I
I
ţ
1
I
j
[91]
9'1
cea mal gravă, ce se putea face armatei lui Petru cellii
Schiopii: de ce nu merse inainte?
2-0. Dela Focşanî pone la . Iaşî este uă distanţă de
18 q.ille de marşii ordinară, 8 q.ille de marşii forţatii pe
fIrumu mare, 6 qille de marşii forţată pe drumurî lăturaşe j
iar cu t6te inlesnirile căte se mal p6te procura prin unu
sezonii frumosii-celIii puţinii 5 qille.
Astii-feliii, uă depărtare minimum de 5 q.ille se intre-­
punea intre armata de la Jilisce şi intre reşedinţa lUI
Ionii- Vodă.
Către acestă consideraţiune se mal adaugea uă altă
şi mal ponder6să: Petru �u Schiopii sciea, că Domnulii
moldovenescii nu avuse incă timpulii de' a-şî aduna uă
armată, de care se affla in uă pre-mare lipsă, de oră ce
se veduse silitii a allerga la sprijinul căror-va sute de Cozacî.
Ne avăndii de cine a se teme şi mai fiindii şi de totii.
depărtată de la desarmatulii seu adversarii, contra cUI
6re Să-ŞI fi retranşatii tab era armata dela Jilisce?
În fine, pone şi într'uă necessitate veghlată, totii ineă
fortificarea taberei arii fi fostii pre- vătemăt6riă, dândii
cellorii retranşaţî uă ideă essagerată de puterea ad­
versarului' şi de propria lorii slăbiciune, cei a ce I-arii
fi demoralisatii de mal 'nainte.
l'
. .
§ 25.
Care deră să fi fostii greşe11a celIui băttutii?
Geniulii, numai geniulii aeelluîa ce-lii băttusel
§ 26.
Prin minunata essecuţiune a ordinilorii lui Tonă-vodă,
vorniculă Dumbravă fu principalulii instrumentii allii vie­
torieî dela Jilisce.
[92]
92
Ambele sălle missiunî, acea de a surprinde avans­
posturile inamieilorii !fi acea de a-i lovi din dosii, fură
de uă potrivă :'de uă greutate estraordinariă,
Să fi scă-patl"i unii singurii omii din avent-posturt,
vrăşmaşii a'arii fi pregătită şi atunci totulii era perdutii !
Să fi intărdiatii cu nă singură clipă lovirea din dosii -'_.
duşmanii arii fi avutii spaţiulii deschisă ca să fugă peste
Rimna, unde ,�ru fi pututii a se reorganisa.
Pentru a isbuti in aceste duo artistice operaţiunl, prin
răpediclunea mersului, tăcerea mişcării, calcululii timpului,
apropositulîi atacului, se cerea din partea capului detaşa­
mentuluî intelligenţa cea mai vină unită cu sângele cellîi
mai. rece.
t»
,� ;.
§ 27.
i 'Dar sublimulii victoriei consistă in modulii, m caer
insuşî Ionii-vodă attaeâ pe vrăştnaşi.
�
. In artă militară' acea speciă de attacii se numesce
"ordine conea vă" .
, . Din caus a acestei ordini Annibal fn birui torn l'a
,
Cauna, Naraes la Casilino, Edu31'di:i III la Crecy.
Totu din causa acestei ordinf, Petru Rareşii fu biruitii
la Obertinii,
.
Ea ptiesintă, prin urmare, şi avantagie şi desavantagie,
pe cari le 'l)iOtu appreţui, în minutulii decisivii, numai crierii
unui -adeverată genel'alu.
Iată c1 dice renumitulîi Montecuculli :
. ,
"Ordinea concavă reuşesce mai cu sernă pe unu timpii
",;l10UI'OSUţ (:ândii e prafii, cândii e fumîi, seu în alte as­
t:
·i
[93]
"semeni occasiunf, cândii adversarulii nu p6te observa
"mişcările telle" 44)
Ce e dreptulii, întindăndu-tî pre-rnultii fruntea armatei,
ca să încingi pe vrăjmaşî, rărescî peste mesură şirurile
şi le espul a fi rupte.
Acesta se putea applica mai cu deosebire către ostea
lui Ionii-vodă, care a era mai multii decătii mică în corn­
paraţiune cu acea a rivalului.
De aceia nici eroulii nostru nu recurse la ordinea
concavă, decătii numai uă singură dată: cândii avea a face
cu nesce duşmani orbiţi prin somnii şi prin bruma de­
mineţeî.
,
Ellii ghicise pe Montecuculli!
I
I
i
!'
Victoria de la .Iilisce deslegă una din problemmele
politice celle mai vitale: unii - principe p6te ellii 6re a
pune temeiii pe uă armată mică şi compusă din re cruţi ?
Astăqi România are sub arme intreitii atâţîa, cu câţi
Ionii- Vodă infrânsese pe Petru cellii Schiopii.
Petru cellii Schiopii avea uă 6ste de şesse ori mai
numer6să, d ecâtii acea a lui Ionii- Vodă.
Deca atunci 10,000 de Moldoveni băttuseră 60,000
de inamici ; de ce 6re acuma 30,000 de' Români' n'arii fi
in stare de a batte 180,000 de duşmani?
§ 28.
.1
44) Acestu passagfu Iipsesce in prima ediţiune italiană, Memorie che rinfer­
mano una eeatta instruzzione dei generali (Colonia, 1704, in-8); t. 1, p. 44; �i fu
adausă de către autorulii in urma unorii mai profunde meditaţiunî in ediţiunea
posterioriă francesă, Mt!moires divisez en trois tiore« (Strasbourg, 1735, in-S}; p.
45: »Cecy reusslroit mieux dans un tems couvert de nuages, de poussiere, de
� »fumee, et toutes fois et quantes que l'ennemi ne pourra pas s'appercevoir de vOs
»mouvemens . . . "
I
i
[94]
I
..
v
\
II
: "1
,
' ,
:,)
I"lll
r
-4
94
Atunci, ca şi acuma, invingătorii erau adunaţi in I
pripă, reu disciplinaţt, nedepriuşî cu focii, fără esperiinţă
militară. , I
Atunci ;�i aveau In fruntea lorii unu căpitani] mare j
unu' căpitaniî mare ne trebuesce acuma
§ 29.
Immense fură consecuenţele acestei prime bătălie:
'1-0. Ea suppuse lui Ionii-vodâ t6tă Ţerra-Românescă;
2-�. Ea topi una din celle mai frum6se armate duş­
malle;
3-0. Ea fu căştigată mai fără nici uă perdere din
partea Moldoveniloră . . .
-Uă assemenea victoriă merită cu totu dreptulii de a
fi recunnoscută, ca una din ceIle mal remarcabile in is­
toHa modernă!
§ 30.
Ionii-vbdă remase patru 1ille pe cârnpulii de băttălliă:
.. Ingropâ pe cei că1uţi, intre cari avu desplăcerea de
a nu găssi .pe Petru cellii Schiopii :
Impărţi intre ostaşî bogata predă, surprinsă in ta­
bera inamiculuî ;
Dede l�bositei sene armate unu timpii de repaosîi ;
Se mâl intări . ce-vaşî prin nuoî soldaţi de prin ju­
deţele maI'� �e a prope alle Moldovei.
Apoi' se mişcâ spre centrulii Ţerrei-Romănesei j ar-
I·,
4endu, tăj�ndu, jefuindil t6te in calle-I, dupre obicelulii
timpului; cileI Hugo Grotius nu venise incă pentru a re­
stringe setea sângeluI la proporţiuuile stricteî necessităţl.
Astu-feliu Ionti'�vodă, adjnnse Ia Bucnresel.
[95]
1
95
§ 31.
Eroulii nostru era nllii duoilea domnu moldoveneseii,
căruia i s'au inchinatii ţermiî Dimboviţel.
Ou uă sută de annî mai 'nainte, Bucuresceniî vedură
aci pe strămoşulii seu, marele Ştefanii, carele, după ce
băttuse pe domnulii muntenescii de atunci intr'uă băttăliă
generală de pre la marginea ţerref, merse cu iuţela săgettef,
intocmai ca Ionii- Vodă, dreptii assupra capitalei: uă regulă
de strategiă. '
Dar in acelle timpuri Bueuresciulii fusese mai tare:
pe innălţimile malluluî nordică allii Dimboviţeî, unde
remase pone in qillele n6stre memoria "Curţii-vechie", se
a.ffia 45) uă citadellă, numită "Cetatea Dimboviţeî", carea
in cursii de uă qi intregă respinsese armata lUI Ştetanu
celIii Mare. 46)
Veehiele fortificaţiuni' răsipiudu-se de atunci incoce,
Ionii- Vodă putu intra acum in Bueurescî fără a fi intimpi­
natii cea mal mică opposiţiune, nu de uă 4-i, ci astă-dată
nici măcarii de nă 6ră.
§ 32.
Studiândii istoria română, adesea ne cupprinde mi­
rarea, cum de n'a luminată nici uă dată in mintea stră­
buuilorii noştri, deşi occasiunî au fostii pre-destulle, măn­
tuitorîa ideă de unire administrativă a unorii ţerre mal
multii decătii surorf.
Vequrămu steguri moldave in Bucurescî, vedurămîi
steguri muntene in Suceva şi in Iaşi; darii Unire totii
nu era.
1 45) Dupe opiniunea d-lui Bel' i Il d ei u ; Revi,jta "omftnJ i t. 1, p. 32<1,
(6) Letopisiţe i t. 1, P. 125, .
[96]
:1
�J
I ·1
I I
I
96
- I
Mircea eellii Mare a fostii cupprinsii MoldovR şi, in
locii s'o incorporeze pentru totii-d'a-una cu Ţ'erra- Romă­
nescă, ellii s�· mulţumise a-I da unu domnii din mâna şi
,
sub protecţiuuea sea.
Ştefan ii sellii Mare imitâ acestii essemplu in privinţa
Muntenilorn.
Multii mai tărq.iii Mihaiu Vitezulii reuşise a. intruni
sub sabia sea, Transilvania, Ţerra-Romănescă şi Moldova;
ei bine! ellii îşi lăssâ şie nnmaî Transilvania, dândii Ţe­
ra-Romănescă unui tiîu şi Moldova unui nepotii de frate.
De unde 6re să fi provenită acea curi6să tendenţă
tradiţională, pe care abia-abia o putu stărpi Ierl-al'altă­
eri murmurnlii Europei intrege?
§ 33.
••
:,Reu-voitorii Românilorii represintii acestii fenomenii
ca luă consecuenţă a unei antipatie, ce arii fi despărţindă
din timpii cel mai vechi, po Munteni de Moldoveni.
- Dar să� fi fostii aşa, Mircea şi Mihaiu n'arii fi datii
Moldoveniloiii unii domnu separatii, nici Stefanii Munte­
nilorii ; ci fie-care din ei şi-arii fi intăritii propriulii jugii,
fără care nu.putea să-şi esserciteze urra.
Purtarea' lUI Ştefanii, Mihaiu, Mircea, fu simpatică,
nu antipaticâ,
Muntenii se bătteaii cu Moldoveni, precum in anti­
citate Atenieniî se băttuseră cu Beoţianî, Spartanii cu Ar­
cadianf, t6fj:l� orăşellele Elladei unulii cu. altulii, fără a
rumpe prin 'atari "petreceri" legămăntc.lii frăţiei grece.
1·.
Cândii i'venla vorba de unii Omerii, toţi Elliniî se
grăbîaii a stt;iga cu mândriă : fII altii nostru.
La Munţenî şi . .M0ldoveni sentimentulii uniU'itii glo­
rieî naţionale pan -române fu, p6te, şi mal desvoltatii .
..,
1>' ,
"
I
A
.t
,1
[97]
,II�'
,
"
'I'f
•• 1.
1, o.
i:'
1"
97
V omii da' unu singurii essemplu,
Ştefanu celle Mare strivise in mai multe r�nduri pe
Munteni; dar ellii illustrase prin eroismulii seu numele
tuturorii Romănilorii ; şi Muntenii, uîtândii t6te căte au
fostii sufferitii din parte-î, nu numai cântaii cântece
in on6rea-i, oi incă portretulii seu îllii găssi insuşî Ionii­
vodă in palatulii domnescii din Bucurescî, făcută fresco
chlarii pe păretele etaculuî princiară, in t6tă statura, cu
eorona pe capii şi cu unii toegu in mână 4 7).
Cronicele muntene merseră şi mai departe: eUe pre­
tindii că vitezulii Moldovei arji fi dornnitii şesse spre-dece
an ni assupra Ţerreî-Românescî+").
Unde derit fost'a vre-uă-dată antipatiă ? - numai d6ră
in imaginaţiunea CabinetuluI viennesii seu in allucinaţiu­
nile Turciei!
§ 34.
Mircea, Ştefanii, Mihaîu, fură omenî de gemu: ei nu
puteau a nu :fi inţellesii supremele avantagie alle unei
Unirf, prin care se dupplicaii forţele lorii şi se micşuraii
in acellaşî gradii acelle alIe duşmanilorii ; prin urmare,
cară să fi fostii uă causă fdrte seriosă, pentru ca să-I :fi im­
pedecatii pe ei de a pune culme măririi naţionale.
Noi unii intrevedemii in misteriulii trecutului aceiaşi
tristă eausă, ce era cătîi p'aci să zâdărnioeseă realisarea
Unirii in 4i1le1e de acnm : aristocraţie,
47) S try ko w ski; loco cit: nGdym jaehal do Turek, vidzialem w Bukorestu
.stolecznym miescie i w dworze hospodara Multanskiego, u kt6regosmy byli na­
"czci, obr�z wymalowany z p08sochem staroswieckim, wzrostru wysokiego (?),
ntego Stephana, w koronie kr6lcwskiej .. na murze w swietlicy hospodarskiej po­
"kojowej." .
48) E n gel; t. 1, p. 210. - Magazin?:. istoric?:.; t. 4. p. 234.
7
J
J,_ţţ����
[100]
,1,
,j
100
cei mai buni sunt tocmai aceia ce urr eseu împreună acel- .
laş! lucru. :'
Cu tote' 'astea, intr'uă cestiune atătii de gingaşă, ero­
ulii nostru mi se mulţumi cu uă singură garanţiă j spre
deplină linisee, ellii Iăssâ în Bucurescî, pe longă Vintilă,
pe gloriosulă vornică Dumbravă cu vr'uă câţi-va Mol­
doveni, ca să-lii appere, să-i slujescă ... să-lii preve­
gbie�e.
Era Qre-cum uă serm-umre.
§ 36.
După patru Qi1le de odihnă în capitala Ţerreî-Ro­
măriescl, Iqnii-vodă sună acum trâmbiţa plecării şi con­
duse -triumfătorea-I armată la Brăila, unde se affla refu­
gitii rivalluili seu Petru cellii Schiopii.
i '
§ 37 .
. Ne inthrumpemu aci unu picii pentru a face uă ob­
serv.aţiune ,assupra muvementuluî numericii allii ostirii
moldovene: .altii-felii cu greu ne amii pute orienta in ur­
ma�ea acesteî campanie.
Amii vl:i4utu că, in Qiua dela .Iilisce, Ionii-vodă âvuse
9,000 de ai' seî, cavalleriă grea, şi peste 1,000 de Cozacî,
cavalleriă tlş(5ră: infanteria îi lipsîa cu deseverşire, şi nici
că l-aru fi ifostu de vre-unu folosă, atătii din causa mira­
culoseî răp��iclunr a mersuluî, precum şi din acea a ca­
racterului curatii ecues.t.w allii luptei.
Dar eltli se gândise la importanţa pedestrimiî chîarii
din qiua declaraţiunii de resbellii : "crainicii" adecă heraldil
domnesci âmblaii din judeţii în judeţii, din oraşii în oraşii,
din satii în satii, cliiămândii 6menI buni cari să mergă cu
lUă mare să servescă principelui loru contra urgiei păgâne.
- WUll- .
J
&
2' C55Fi5.�
[101]
101
I
__ �,,"""".""'''����l::::�:
I
I
,
I
I
I
I
I
�
Era timpulii lucrului de câmpii ; dar orl-cum să fi
fQstii, totu încă voînicl s'au "găssitii destui �i se immulţîaji
r
mereii pe qi ce merg ca.
Astii-feliu, vr'uă câte-va miîe din infanteriă adjunseră
la Ionii-vodă in intervallulii repaosuluî după victoria dela
Jilisce; cei mai mulţi, de sigură, din invecinaţiî munţi ai
Vrancei, poporii totii-d'a-una vestită ca eellii mai bravii
intre Moldoveni.
Apoi în cursulii trecerii prin Ţ'erra-Romăneseă �i
in timpulii şederii în Bucurescî, infanteria moldovenescă
erescu prin unu mare numerii de Munteni, veniţi unii "de
bună volă, pentru a se distinge sub stindardele vitezuluî;
alţii din antipatiă contra fosteî dinastie; uă semă puşi sub
arme din obligaţiune de allianţă din part�a lui Vintilă­
vodă.
In acestii ehipă, sosindii sub murit Brailei, Ionii-
vodă avea dej a apropo la 14,000 de infanteriă.
§ 38.
Cu uă sută de annî mal 'nainte, unu istoricii bisantinil
numîa Braila "cea mai celebră piaţă in t6te ţerrele ro­
mâne" 49).
N egoţulii seu era atătii de intinsii, incătii in cursulp
evuluî-mediii o visitaii pone şi vasurf spaniole, venite din
depărtatele ţermurl alle Barcelloneî!").
Turcii, cuprindănd'o, după ce allungaseră pe famosulii
Ţepeşu, nu numai nu. desfiinţară commerciulii Brailei, ci
ir;lcă îllu innălţară po�e la culme.
49) Ap. Str i t t e r; Meanorioe pOpulO1'um olim ad Danubium incolentium
(Petropoli, '1789, in-4); t. 2, p, 926: "Prailabum urbem Dacorum, quae tottus
Daciae forum erat celeberrimum . : .. "
50) Precum s'a incredinţatil D. V. Ale c s a n d r e s c o, visiti\ndi:i archiva.
municIpală din Barcellona'.
... �- ._i/!f!2 -
___ ....;; ... _�;.� _...:- � -o..�" __ /�_.
: , ..... -
.. "itI"
[104]
104
"m6rtea copiilorii uccişî in luptă �i jelindii calamitatea
" patriei. ::
"Ace�ti ;nenorociF, imbrăeaţî in haine de doliii, offe­
"rla� soldatului casele, mo bilele, t6te avuţiele lorii, ce­
"r�n(Fi, CII uă v6ce sfăşietoriă şi cu lacrime pe gene, nu­
"mai graţia vieţei.
"In zădarii!
." Impinşî la măcellii prin sunetulii tobelorii şi allii
"trâm biţelorii, selbateciî invingătorî se aruncară assupra
"bleteloru victime şi le bucăţiră, fil,ră distincţiune de sexii
"set. de verstă, pe strade, prin case, sub altarele bi­
"seficelorii. '
:' 'nApoiÎ"urmară scene nu mai puţinii orribile.
'" Vedea; copille asverlindu-se in braţele nefericitelorii
"Ufvme, cari, despletite, apucau pe soldaţi' de barbă" de
"peru, silindu-se indeşertii a-I opri dela crimă: irritaţî şi
"mai multii prin resistenţă, ei desonoraii femeiă peste
"femeiă, şi� apoI' le măcellaii pe t6te sub ochii părinţilorii
"seu a bil'baţi1ol'ii, pe cari ţineau legaţi, - muţi, in­
"ţepeniţi, dessuffleţiţi ca nesce statue.c-priivindii cumpli­
"tnlii spectacoliî l
" U nel� mume îşI sc6seră ochii cu degetele ca să nu
"fie marture atărorii scene!. .. "54)
" "
Iată şi' unii altii tablou, mai scurtă, dar mai ener-
,gicu, assuJ>J'a jafului Brr ilef :
"Nern�ne nu fu cruţatii ; sângele curgea perîii in Du­
"năre; nu),�emase nu numai unu omii, ci chiarii nici unii
54) B U o-n a par t ej Sac de Rome ; in B u c h o n ; Ohoi» de chroniques et
memoire8, XVI ,iecle (Paris, 1836, irL-8); p, 204·5.
:. '''' .
"
[105]
I
•
"cane VIU j nu remase uă petră pe petră: pojarulă nemici
"totii ce scăpase de sabiă . . . • (155)
Aşa eraii omeniî pe atunci.
Deca Ionii-vodă fu barbarii, snopindii pe musulmani;
apoi cu cătii ore mai barbarii fusese ducele de Bourbon,
adducăndii uă armată de gâ4i assupra grandiosel capi­
tale a crestinătăţiî l
Pentru a judeca de gradulă ci vilisaţiunil u nuf poporă,
nu trebue să ne basâmii pe propriele nostre idee moder­
ne, ci să-Iti confruntămă, fără prevenţiune, cu tdte oelle­
l'alte popore din aceiaşi epocă.
§ 4,2.
După obiceîulii seu, Ionii-vodă permIse armateI nu-
mai patru 4ille de odihnă:
Patru 4ille la Jilisce;
Patru 4ille la Bucurescî ;
Patru 4ille la Brăila.
Acestii intervallii de patru 4ille de repaosii după uă
izbândă se pare a fi fostii una din regulele militare d'alle
lui Ionii-vodă.
Stefanii cellii Mare, in assemenea casurf, se odihnîa
totii-d'a una numai trei 4ille56).
§ 43.
Citadella Brailei remâse in possessiunea Ottomsniloră.
55) Goreckij p. 54: °Ibi ingona caedea Turcarum factafuit,nemini par­
"tum: ubi ex caesorum cadaveribus sanguis instar rivi in Danubium profluxit • • • •
• tota nrbs direpta, ac per iram incensa, nullo hominum, ac ne eanum quidem
"inter incendia ruiuasque relicto. Nam a victore hoste ne una quidem domus
,,�ntegra relicta fuit: omni a eversa ac solo adsequata fuere ••.• 11
56) Letopj t. 1, p. 119, 125, 127.
:
[106]
§ 45 .•
i
'1
;11
l'
1
1
} I
;'1
II. : I
106
Ionii-vodă o Iăssâ in pace, din următ6riele cause:
1-0. Petru cellii Schîopii nu mal era acollo, fiindii�
fngitii peste.:�Dunăre la Constantinopole;
2-0. AssediulU arii fi addusii multă scădere în cifra
'armatei moldovene;
'3-0. Generalii cei mari. începăndii dela Alexandru
�i pone la Napoleonii 1, nu-şi perdeaii nici uă dată tim­
-pulii de.'naintea cetăţilorii, ci bătteaii pe adversarii în
câmpii deschisă j şi apoi fortereţele celle mai tari, remâ­
nendii fără speranţă de sprijină, se inchinaii dela sme.
§ 44.
,:: ' Assic.\lratii din partea Ţerreî-Romănesoî prin victoria
dela. Jilisce, ruina Brailef şi installarea amicului seu Vin­
tilă, Ionu-f6dă nu mai avea temeri din ace stă parte.
r- Dar acum tllă mai ameninţa resăritulii : Turcit şi
'rătarii se concentraii in sandjacaturile ottomane de peste
Prurii, gata a reversa "ciambnlurile" lorii assupra Mol­
dovei.
• I
Ionii-vodă îşi mişcâ armata, allii cariî numără spo-
rIa 'necontenită pe drumii prin inrollarea nouilorii ama­
tori de gldriă şi de predă.
In avant-gardă mergea hatmanulii domnescii Slăvilă
cu Cozacif"işi cu 8,000 din cavalleria moldovenescă.
După ellii ur,ma insuşî principele cu t6tă infanteria.
Remăa�ţa cavallerieî inchidea mersulii şi voltigia,
pentru paqă, la flancurile oştirii.
"1-.
,
.
'I'eatrulii luptei se strămută in Bessarabia.
Astă-�i sub acestii nume se inţellege totii territo-
[107]
•
.zinlă romănescii, lungitii intre Prutii şi Nistru, cu piclo­
rele muiate in Marea-negră şi cu fruntea umbrită la p6�
lele Carpaţilorii.
In vechime, numai partea sudică a acesteî regiuni
se numia "Bessarabiă u, nordulii purtândii unii singura
nume cu restulii Moldovei.
Intr'uă vreme, mai allesii pone la m6rtea lui Mircea
eellii Mare, totu ţermulii Dunării, dela Severinii pone la
gura Nistrului, appărtenia Muntenilorii, a cărorii ţerră,
dupre porecla dinastieî princiarie, se numIa "Bessarabiă"
siii "Terra Bassarabilorii" 5 7).
După ce Moldovenii se laţiră cu incetulii, bucată
.căte bucată, şi, în fine, sub Stefanii cellii Mare, tăiară
tocmaî la l\filcovu hotarul ii Ţerref-Românescî, territoriulii ',!
de 'ntre ustiele Nistruluî şi Dunărea conservâ ellii sin-
, gurii, ca suvenirii, numele de Bessarabiă 58).
Sub Petru Rareşii, snltanulii Suleîruanii eucerindii
dela Moldova acestii preţiosii peticii de pămentii, stabili
acollo duo sandjacaturi ottomane: unde fusese Cetatea­
albă a Românilorîi se audi numele tureescii de Ak-ker­
man, eră Tighinea moldoveneseă deveni Bender.
De atunci înc6ce, Bessarabia perdu apr6pe cu totulă
primitiva-i popolaţiune română, împlându-se de Osmanlâî
şi, mai cu semă, de Tătari, năvălliţî cu mile de peste
57) Raczynski; Kode» dyplomatyczny Litwy (Wroclaw,1845, in.4); p,
351.-Kara n o-T'v r tko v ies; Srbskii Spomenitzi (Biograd, 1840, in-8); p.-Ve­
ne lin; Vlacho-Bolqarskiia gramaty (Petersburg, 1840, in-8); p. 1-4.-D o g iei; op,
Cit.; t, 1, p. 623, unde este unu documentă dela unu Vladu-vodă, din 1396, datii
in Arge�u, �i in care acestu principe se intituleză: n Waywoda Bessarabiae nea
non comes de Severino."
58) Sarn ic ki in Mi z le r; Historia1'um Poloniae collectio magna (Varsaviae,
1761, in-f)j t, 1, p. 259: nBesarabes autem in veteribus sedibus Gotthorum habi- "
tant ioter l'yram et Istrum seu Dauubium.·
[108]
108
Nistru �i cari ii dederă pone �i unii nume in limba lorii; .
."Budjacii" acl�că ungMu.
Hnii �anţii anticii, cunoscutii la 'poporii sub nlJ-m�ţe
de Trolanii-de-Susii, incepăndu-se de la Pruţă mai josă
-de Fălciiii şi sferşindu- S,e la Nistru mai susii de Benderă,
despărţla Moldova propriă de acestă nouă provinciă mu­
.snlmană,
§ 46.
Natura Bessarabieî differesce �i differia totii-d'a �na
cu deseverşire de acea a cellorii-I' alte ţerre române.
In locii .de majest6se păduri şi daurite holde nu veqi
8co110 decăţu monot6ne deşerturi, aşternute cu lucit;ll�/.-'
năsipuluî s�ii preserate cu debile arbuste, peducel seii
măeieşl, şi Ic11 selbatece erburi şi buruene, intre cari cellii
mai, caracteristicii e fantasticulă scaiete, allii cărui capii,
rotundă ca uă mince, spinosii ca unii aricîu şi uşure ca
pufulii, se p�slipesce tomna de putreditulii seii trunchiu
�i apoi, gonitii de cea mai slabă sufflare a vântului, ro­
tesce merea' d'n-lungulă pustiîuluî, pon'ce se innecă in
Nistru seii iJl Dunăre.
In locii- de posomorîţiî Carpaţi, urieşe sentine11e alle
Moldovei, nu vedî aco11o decătii pitulate şi împrăştiate
grămeCJi6re,:'ide pămăntii, ce se parii a fi innălţate cu
mâ�a om�lui, căci producerile nature î nu potii fi atătii
de meschine. '
I
In loci! de nenumerate ape şi riuleţe vedl căte uă
baltă săralfă', căte unii periu efemeru, ce nu-Iu vei mai
găsi mâni,' sorbitii de arşiţa s6relui; seii dai din i�tem­
pl�re peste unu puţu .•. vei âmbla multii, sermane, pone
a-i descopeti uă perechiă!
"
)
I
.l.
[109]
109
§ 47.
Asţă 41 pacea şi industria impoporară Budjaculă cu'
vr'uă căte- va orăşelle şi mai multe sate.
In secolulii XVI, sub tempit6ria dominaţiune turco­
tătară, affară de Akkerman şi Bender, implântate tocmaf
la margine, nu intimpina! aco11o nici uă locuinţă umană
pe suprafaţa pămentuluî.
Bordeiele erau săpate pe sub-pămăntii 59) şi numaI
fumulii, ce se furişa din fundulii aeellorii ingrozit6rie su­
terrane, putea conduce căte-uă-dată paşiî retăcitului căl­
Ietorii.
Mal zăriaî icî-collea căte uă turmă albindii la picio­
rele vre-unel colline ....
Adăuga uă pestriţă societate de mierle, ganguri, gra­
uri .... şi veţîa ve uă ideă complectă despre totă vitalitatea
Bessara bieî!
§ 48.
Mai susii de Bender, cam in prejmetele Lopuşneî,
deja pe territoriulii moldovenescii, avant-giiarda condusă
de hatmanulii SIăvilă surprinse unu detaşamentii de ina­
mici, TurcI şi TătarI.
�i erati siguri, că Ionii-vodă se afflă departe, la Brailă!
Attacaţi in pripă şi descuragîaţî chîarii inainte de lo­
vire, duşmanii fură infrânţî, răsipiţf,' allungaţî, seceraţi ...
Abia uă miiă reuşi a scăpa teferi la Bender, ducândii
cu sine ciuma spaimeI.
§ 49.
Ionii-vodă, adjungândă la câmpulii luptei, nu per­
mise nicf unu momentii de zăbavă.
69) D ouza; op, cit; p.
--------
[110]
'1
1
r
I
I
I
� J
i :1
I'.!I
, j
I I
I
1
" 1
1:
1.'11
,1
• Ii
'110
Inainte cu toţii!
Pe şessii; sub muriî Benderuluf, stetea unu al tu de­
taşamentii de·; vrăjmaşi', către care se adaus eră acum fu­
.gariî dela Lopuşna,
Astă dată îi lovi însuşi Ionii-vodă.
Goniţi pone la porţele Benderului, invinşiî intrată
uă dată cu invingetoriî.
Oraşulii "fu cuprinsă ; puţin I isbutiră a se inchide In
-citadellă.
Urmâ, firescs, unu jafii frate-gemenii cu acellă dela
Braila, cu acea numai deosebire că, in casulii de faţă, pre­
da, din necessitate, fu mai modestă.
- ,
§ 50 .
. Băttaîa 'dela Lopuşna şi cupprinderea Benderului se
sneoesseră cu atătă răpedicîune şi se realisară cu atătă
, uşurinţă, incătii nu credemii să mai fie in istoria română
unu altii eşsemplu, către carele mai bine să se p6tă ap­
plica sublimulii Iaconismii allii lui Cesarii: n venii, veduî,
-vinseî. " . ,
§ 51.
După izbândă, eroulii nostru, lăssândii fără assediiî
citadella, <ll'9-pe cum făcuse şi la Braila, se aşedâ cu ta­
-bera de 'naintea Benderuluî, cu faţa spre inamicii şi cu
dossulii sPŢţ hotarulii Moldovei.
Aci e1lu dede armatei selle, pentru prima 6ră, unii
dupplu intervallii de repaosii: optii qille.
Acestlt neobicinuită prelungire avea uă gravă causă
politică. , .
Incă la incepptulii resbellului Iouii-vodă scrisese către
..
[111]
p
I
1.
I
111
-duofdintre cei mai puternici din aristoeraţia polonă, rugân­
du-î săI ajute la nevoiă chiarii contra porunceloră tur­
citulul Iorii rege.
Unulii era celebrulii Laski, preadessea menţionnată
in curs ulii acestei istorie.
Cellii-l'altii era principele Ostrogski, gubernatorulii
Poloniei meridionale.
Laski era furiosii pe Turci pentru că in loculii lui
Ionii-vodă puseră domnu pe Petru eellii Schiopii, iar nu
pe ellii, dupre cum stăruise ; era furiosii pe Enricii de
Valois pentru că nu-şî pussese pe Iongă Porta Ottomană
t6te silinţele in acestă cestiune ; era furiosii şi - pe Turci
şi pe Enricu de Va lois şi, prin urmare, din rivallii peri­
eulosii deveni acum amicii devotatii allii principelui mol­
dovenescii.
Ostrogski, pe de uă parte fiindu de rită grecescă,
simpatisa cu correligionaril R'Omâni şi despreţuîa fanaticulă
papismii allii noului rege polonii j pe de altă parte, fiindu
capii allii marginilorii meridionale alle Poloniei, ellii nu
se putea resuffla de necurmatele invatiuni tatare şi că­
petâ uă urră nestinsă pentru t6tă ce era musulmanii ; in­
că tu rugămintea lui Ionă-vodă îllii attinse la c6rda sea
cea mai delicată.
Aşa deră, Laski şi principele Ostrogski respunseră
amenduoi intr'uă voce că, deşi deosebite impregfurărl nu
le iertă a veni in pers6nă in adjutorulii scumplunî prie­
tenii, totuşî se vorii grăbi a-I trimitte ostaşi, muniţiunî,
banî, ori-ce le va sta in putinţă 60).
60) Orz e 15 ki; Re« post obitl�m Sigismundi Augusti gestae ab anno 1572
ad annum 1576 (MS. in Biblioteca dela Lemberg, in·f., sub Nr. CX[V); p. 92:
, "Lascus et Dux Constantinus litteras, quae ad manus Bassae venissent, praeca­
,,,ventes, et ad bellum stimulantes, auxiliaque promittentes, dederint .••• "-In-
[112]
i
f'
I
112
Ambii magnaţi erau m stare de a pune sub arme
20,000 de omenl alleşi, căllărî seu pedestri, proveduţî
cu arme de wână, insoţiţi de artilleriă, şi conduşi de ca­
pitani destepti: ei bine! pentru unu assemenea contin­
gentii, mal fiumosu decătii acellii allii regelui Sardiniei
in campania dela Crimea,-pentru unu assemenea contin­
gentu Ionii-vodă putea perde patru 4ille peste numerii l
Posiţiunea dela Bender era in casulii de faţă cea
mai potrivită: puţinii mal susii, de ceia parte a Nistrului,
se jncepea territoriulii polonii, pone la care era abia vr'uă
căte- va ore de depărtare.
§ 52.
f
,Aff1ându de băttaia dela Lopuşna şi de arderea 0-
raşuluî Bender, sandjaculU de Ak-kerman trimise 10,000
de' păgân! in sprijinulii citadelleî, remase pone acum în
mânele Ottomanilorii.
Ionii-rodă chiămâ pe Swierezewski, cellii mai re nu­
mitii dintre capitanii Cozaoilorii.
Voesc'u a-ţi al-re ta astăqi uă deosebită a mea in­
credere,-ii �ise principel s j-iea Cozacif vostri şi trei
mile din c'�Uărimea moldovenescă ; uă oste vrăjm aşă se
apropiă pentru a ne respinge de aice ; aştept'o după a-
_____ ,!o-:
săşI scrisoreaj, cupprinsă in acea vizirială, ce amii publicat'o din manuscriptii
In .Archiva istill'ică a RlYJ1l.ăniei; t. 1, nr. 47, p. 43: "Amice nobis dilecte! nuno
"agi de vita � intelligimus, quod profecto dolemus vehementer j auxilium quo­
"que tibi non 'denegaremus, si mod o loci distantia non prohiberemur j nostris ta­
"men ducibus \et capitanaeis in Illis finibus existentibus mandavlmus firmiter ut
"advigilent, tţ'\lique auxilium ferant: tuum ipsum est litteris illos solicitare, et
"illi modis onmibus tibi opem ferent.« - Cf. Ch ar r i ere j t. 3, p. 523: "ledit
"baRsa m'a faict dire qu'on luy avoit porte lettres que ledit sdgneur Lasky es
"le duc C�nStantiu escrivoient audit voyvoda, par lesquelles ils le confortent v
"la continuation de ceste: guerre avec promesse de luy mener bientost secourt
IId'hommes, de chevaux, d'armes et de toutes choses necessaires a son entreprise ••
1
�-!·--�-;-�--�-�";;.i�""i?i_ J
[113]
-
""
e
1]3
celle moville.i--ellă arretâ cu. mâna.c--aştept'o �i sdrobe­
sce- o; fă astă- dată, ca slava biruinţei să' fie numai a ta!
• Cozaculă se simti măgulitii pone'n adencnl� amoru-
lUI .propriu: cuvintele lui Ionii-vodă l'aru fi făcută eroii,
să nu-lă fi făcut ii erou natura!
§ 53.
De ce ore principele nu se porni cu Mte forţele
selle intru intimpinarea inamicului?
Seii de ce ore, detaşândii unii corpii de oste, enii
nu-I porunci a merge maî departe, iar nu de a aştepta
pe duşmanii chlarii in apropierea Benderului ?
Aceste duo întrebări sunt f6rte legitime: unii generalii
e datorii a da sema de t6te passurile selle, arretândii
limpede, pentru ce a făeutfi aşa cum a făcută şi nu altii­
minte, şi probândii lămui itji, fă trebuia să facă anume
celle tăcute.
Să se fi mişcată Ionii-voriă cu intrega armată, ellii
lăssa garnizoneî din eitadella Be nderuluî facultatea de
a-Iii lovi din dosii, incătii starii fi pusă ellii singurii intre
duo focuri.
Să fi inaintarii deta şamentulii seii pre-departe, mii
lăssa fără sprijină la casă de nenorocire; iar detaşamen­
tulii fiindii invinsii, pe de nă parte demoralisarea intra
în t6tă massa armatei moldovene, pe de altă parte gar­
niz6nea din Bender se unîa cu contingentulii dela Akker­
man şi ne attaca cu unii adausii de forţă materială şi
morală.
Aşa deră, Ionii-vodă fu constrinsii a nu S"3 porni cu
t6te forţele selle, ci numaî de fi. deslipi unii detaşdmentii,
porunuindu-l a nu se pre-depă,rta cum-va de prejmetele
BenderuluI.
8
'\
t
- ,
T
1 ,-=----
•
[114]
i I
� f
,
I
I
I
, .1
1. f
I
!
l'
J
114
§ 54.
Loculă, unde stetu Sw'ercz -w ski, aţinăndii callea Tnr-'
cilorii, era intr�uă. aşa distanţă .:leh tabera lui Ionii vodă.
incătii .urcâudii • vr J-ul mo villă din acelle cu cari e 11.0"00-
peritii aci in abun len] i. totii littoralulii Nistrulu], princi­
pele observa cu ochii seî tote evolu·ţiYllile băttăiî,
Oitadella .�ela B mder se alfla la mi4u locii intre
dosulă detaşamentului lui Swierczewski şi intre f,Lţa.taberei
lui Io�ii·vodă.
;\cestă ingeniosă disposiţiuns a armatei moldovene
ii assicura victoria chlarii mai 'nainte de a se fi inoinsă
lupta ; căci:
:'1' o. Săl'fi eşitii g vrnizonea turcă din eitadellă pentru
a lovi' pe din. derătii detaş i nentulii lui Swiercaewski, in
ace�a,şi clipă Ionii vodă s'arii fi răpedită lovind'o totii pe
dia deretii pe ea însăşi, cela ce arii fi addusii după sine
căderea citadellei in mânele Moldovenilorii .
. 2-0. C�ritingentulii turcii, venitii dela Akkerman, 8i
fi reuşitii a,�nrbllfa detaş unentulii lui Swierczewski.Tonîi­
vodă pe dată arii ti mişcată in adjutoru-I alte duo sen.
trei mile de,:6m.mi, fără a inceta de a ţihe totii-d'uă-dată
inchisă eşirea din citadellă.
§ 55.
In bă,t�aia dela Bender Swierczewski fu cela ce fusese
Dumbravă ' in băttăllia dela Jilisce: cellii mai intelligentu
essecutorii ,iallii ordiniloru unul omu de geniu.
Fără�'duoi-trei ca acestia, 6re s'aru fi pututu realis&
miracu16s,ele izbânde aUe lui Ionu-vodă?
Attingemu u�: cestiune, ce' interesseză t6te pop6rele
."
,,' .
/'" .
I
I
'1
[115]
--------------�----------------�
115
:IJi toţi .secolîl in genere j ce ne va interessa mâni-poîmânf
pe noi inşi-ne, in speciă.
A intreba cum adi ti mersii Ionii vodă fără unii
Dumbravă seu 'unii Swierczewski, este 8 intreba cum arii
fi mersii Buonaparte fără unii Ney, 'unii Murat, unii Lan­
nes!
A intreba cum arii fi meraii Buona parte fără unii
Ney, unii 1\1urat, unu .Lannes ; este a intreba cum arii -fi
mersii Colum bii fâră 'bussolă,
Columbii arii fi inventarii bussola şi totii izbutîa a
merge inainte j Buonaparte ' arii fi descoperirii pe ma­
reşalli! sel in tdte unghiurile Francieî ; Ionii-vodă arii fi
-crea tu pe unii altii Swierczewski şi pe unii altii Dumbravă,
Prima şi fundamentala trăssetură a omeniloi ii mari,
in ori- ce ramii, este că lorii nu le lip�u nici-uă-dată
instrumente; prima şi fundamentala trăssătură a 6meni­
loru mici, iarăşi in ori-ca ramii, este că ei nu vedîi in­
strumentele jăcănde la picîorele lorii şi 'n zădarii îşi frângii
-eapulfi căutându-le aiurea.
Sub Ludovicii XVI N ey arii fi muri-îi dogllrii, Lan­
nes - vezeteii, Murat -- birtaşii ; tre buia unu Buonaparte
-ea să recunn6scă in ei stofts de generali.
Swierczewski nu fusese uimicii cătii timpii se ama
in Polonia, Dumbravă era necunnoscută sub predecessorii
lui Ionii-vodă . . . .
Omenii de geniii creă totu, totii, pone şi urreltele .
-ereaţiunil l � ... �-
Pe'n dogărie, pe'n birturî, pe'n grajdiuri, mulţi Nei,
Lanni şi Muraţi români ofleză in totii momentulii după.
unii sore, carele să petnmqă eu radele selle pOfle la l!Ioio-
8ulii loru intunericu!
[116]
i
1
I
I
ri,
,
',1
I
I
I
I
J
II
1
t,
116
§ 56.
"
Swiercsewski îşi a�eqâ detaşamentulii m următ6l"ia
ordine.
Cozaciî formau linia de bătaiă.
La aripa stângă eraii patru centurie cu suliţe, in
centru patru cent urie cu pusce, la aripa dreptă patru cen­
turie cu arce.
La spatele acestorii se lungia unii şi) u de colniee,
din dosulii cărora se ascunseră trei mile de căllerime
moldovenescă.
De 'niâiji pnşcaşiî şi arcaşii descărcai ii uă ploiă de
siigeţte şi �e g16nţe, pentru a produce uă desordine in
eentrulii şi lin aripa stângă a duşmanilorii."
, Apoi �u1�ii făcură attacii assupra aripeî drepte.
i ' 1 na micii concepură, şi trebuia să con cepă idea, pe
aceştii corpii, azardatii pre-inainte, să-lii despartă de celle­
I'alte duo for puri cozace, remase pe Iocii.
. Deci, Eli îşi mişcară centrulii şi drepta assupra puş­
caşilorii şi 'arcaşilorii, punendu-se la midii-Iooii intre ace­
stiaşi intre suliţnşii cei incăeraţl cu aripa dreptă,
Pe basea ,atării combinaţiuni, Turcii îşi inchipuîaii a
ti căpetatîi UlJU avantagiii decisivă, putendii acum a
incongîuravpe cei optii-sute de Cozacî, lipsiţl de nă ari­
pă, alliî cânii terrenii rernase golii, şi carea şi aceia, isolată la
uă 'parte fi}fă. nici' unu sprijină şi compusă numai din
patru sute 'de suliţa şi, căta neapperat a fi tăiată in bucăţi.
In aC�'stu, modii câmpnlii hăttălliel, in urma evolu-
"
ţinuiloru, presinta duo gl'llppe: Clai inc6ce, peste 6,000 de
T':ll'ci string'e!1du SOO de C()zaci; mai incollo, din dosu,
400 de CoZaci stl'unşi de peste 3,000 de Turci , . . .
[117]
/
I
,
t
\.
I
..
'-
117
Sosi momentulii opportunii.
Puşcaşiî şi arcaşii Cazaci, precum qiserămu, steteaii
ră4emaţi de nesce ooluice, la spatele cărora se ţinea in
embuscadă cavalleria moldoveneseă,
Cât:ldii cornurile attaculuî turcii. silindu-se a incinge
pe cei 800 de COZ1C!, se apropiară de linia colnicelorii,
de uă dată Moldovenii săriră cu răcnete in drepta şi in
A •
stânga.
Turcii se treziră incongiuraţi ef-insişl.
Îi coprinse uă panică.
Victoria fu complectă.
Lupta durase numaî uă oră.
Tată perderea detaşamentuluî moldovenescii abia tre­
cea peste uă sută de morţi.
Din Turci, cei mai mulţi aşternură eâmpulă, puţinî
scăpară cu fuga, vr'uă duo-sute fură prinşi.
Ionii-vodă, priivindii din tabăra de longă Bender,
applaudn pe copiii geniului seîi 61).
Oare să fi applaudatii şi garnizonea turcă, priivindii
la spectacolii şi mai bine din vărfulii citadellei?
§ 57.
Meritulu lui Svierczevski se cupprinde in următ6rIele :
. 1-0. Ellii permise Turcilorii să ve4ă in voiă tată
puţinătatea cetei cozace; cela ceei făcu a nu se torma
in duo linie mai lâssăndii şi uă reservă, după obicelulii
lorii, ci să se gruppeze cu totii intr'uă singură liniă de
băttaiă, in speranţă de a scurta as tii- felii lupta, tnrtindil
in clipă uă mână de Cozaci prin greutatea mulţimii.
2-0. Ellii pussein riscă uă aripă iptregă, micşnrân­
du�şi inadinsii lungimea frontului, ceia ce, inlesnindîi
61) G c r e e k i ; p.60:nhonia ex longlnquo tam inclytae victoriae spectator (uit-.
[118]
-
118
TllTl'i]oru faculrntea de a incongtura pe Cozacf, îi indem;
nâ a protlta de .,uă greşellă imaginară şi-I attrase dr. ptu
88tmpl'Ii embuscadeî.
l
f
I
-,
.
§ 58,
D.:iit<llfl dela Bender dede nascere unul epizodii, pe
eare îl.îi reproducemii aci, ca uă poesiă, ce portă caşetulii
epor er.
Uml mare filosofii a qisu:
�Call(lii cine-va devine famosii in bine seu in reu,
"popontlti se grăbesce a şi-Iii inchipui in cutare seu cn­
"tl1l't' in.preg îurare, şi inventeză apoi assupraI fabule în
,,»rrll(��IJ;t ('n 1�1ractt'l'nhi eroului; caii sunt minr:':fun'ij/lctice,
"d;,r 1J;:ritiiţt idf'ale, căvî glotele nil imagineză deoătii cela
"ce ('�'e HlU,Illgil cn realitatea." 62)
Detnşamentulii lui Swierczewski prinsese, intre alţii,
pe ill�uşi �g;,,:ill, capulii armatei turee, bârbatii frumosii,
naltii, piinii ,e ferme-ulii manierelorii, şi a tâtii de bogatii,
încârii, voindii a se res(mmpera din mânele Cozacilorii,
pentru ca să 'nu lii ducă de'naintea terribiluluî Ioniivodă
le-arii fi propusii să-Iii căntărescă de şesse ori, contra­
balanciându-Iă. uă d ... tă cu mărgăritarii, de duo ori cu aurii,
de trei ori cu, argintii, , , .
Mă'gări�rii in greutatea unui omii trupeşu , , " nu
scimii, qeu, q�ca Rothschild aru fi in stare de a se res­
el�mpera. cu �pii aşa' pret.ii, să fi căqutii in robia păgâni-
I
62) Vi c o; fri11cipe8 de la philo8ophie de Z'histoire (Bruxelles, 1835, in-8); p,
103: nQu'un homlAe soit fameux en !.ien ou mal, le vulg.ire ne manqlle pas tie
.Ie placer en telle�� ou telle <,irconstance, et d'invellter pur Bon compte dei {a bie •
• en harmonie avec pon cnrattere; mensonges dll f .. it, snns, dome, mais .,eritel
.d'idees, puisque, le· public n'imagine que ce qui est analogue a 1 .. realite. Qu'on
.1 reflechisse, on° trouvera q1J\I le vrai poetique est vrai memphysiql1ement, et que
.le vrai physique qui n'y 8dr�it pas conforme devrait pas ser pour faox."
.,.
. ,
,
I
r
�
1,
,
t
I
[119]
·-
119
Iorii ; dar fa bula nu căuta la atarî şicane de detalliii : ea
tindea numai a da uă ideă pittoi esci de bogăţia paşal­
Ielorii turci de atnnci şi, in acesră priivinţă, minciuna e
adever» tii.
Urrnâmii mai departe cu narraţiunea.
Ori căi ii dl:' sple nd id ă fi.se oHo tl-' 11rimu]ll) agă, totuşî
Cozacil nu se lăs-ou ă a se ccrr.rmpe , ei lii dl puseră viu
in 111â,!1f le lui Ioi.ii vodă, pnnendii credinţa cea jurată
principelui mai pc SUl'U de ori ce avuţiă.
Nu socotimii, cu fide litau H Cozaciloi u să se fi urcatii
vre-uă-dată tocmai pone la lIl1U } şa J!:l du de cavall- rjsmii ;
dar lhimu cără a fostii, ea totu incă H<l pi e-nu.re şi, an.ii
putf'<},(.e, J1(,pl'obabi1ă din partea unei ostirî mercenarie
din secolulii XV163); incării fabula avea ore-cum drr-ptulii
de a iperboliza acea minunată fidelitate, caracterisând'o
mai in relievii.
In fine,addusii de'naintr a lnî IOJlii·�odă, nenorocitulU
agă fu inrerrogarîi de către principe le in c un-ii de câte-va
4i1le assnpra cellorii attingetcrie de TUI eia şi apoI fu
. datii soldaţilorii să- lii taiă in buccăţî cu cosele ; deşi nic)
lui Ionn-vodă, de siglUu, ellii IlU va fi uitatii să-i propună
celle ş' sse m€sure de mărgărihll ii, de aUI ii �i de argintii !
MUltll mai eraii urlÎţi pflgâIlii in o("hii eroului ronlânii:
din aee8tii punctu de vedere, bine mii CUDnoseu fabula!
+;;; • -=t
-1
I
§ 59.
Pe cândii Swiercz{-wski triumfa 8ssupra inamici1oru,
duo-qeci şi cinci de luntri, pc.gorândn.se pe Nlstru dela
fruntăritle polone, adu!'lsel ă' lui 10Du·vodă prima mică
63) VI,�j ('e pove_tia atunci Du BelJay (AplJdBuchonjop laudjp.S29)
c1elpre nHr,·dinla It fllfil"rii E veli8l:i din RImata framesăj deşi acestia llitnceaii
fără compllraţiune pe Cozaci in punctulii moralită.ii.
[120]
§ 60.
120
dovadă, cumcă Laski şi Ostrogski sunt in adevără decişi
a-i trimitte adjntdrie : era 600 de Oozael pedestri sub corn­
menda unui' v:echiu marinerii, Pocotilo.
Ori-cătu ;de slabă, acestii oontingentă fu de uă val6re
nespusă pentru trebuinta momentului.
Ioniivodă porunci nouilorii veniţi a se rembarca in
luntrile lorii, căte 24 in fie-care, lăssându se in josulii
Nistrului assnpra AkkermanuluT, unde nu puteaii intimpina
multă resistenţă, precedendu-I spaima victoriei dela
Bend�r.
Insuşl principele remase in escellenta-I posiţiune, a­
venăii la spatele seii hotarulii MoldvveT, de unde î�i pro­
cura. in abundenţă provisiuoi şi-şi măria cadrele' ostil,
.,i in. inveeinarea Poloniei, de unde aştepta pe t6tă 6ra
deplina realisare a promissiunilorii lui Laski şi Ostrogski .
. 'Să se fi mişcată ellii-singurii pe uscată assupra A-
I ' .
kermanului, ariditatea năsiposuluî solii, lipsa de apă, ue-
ci(!et6ria căldură a acelleî semi-africane regiuni, pe care
f
am ii. deseris'b cu căte va răndurî mai susii, n'arii fi in-
tărqiatu a introduce f6mete, sete şi b611e intr'uă armată,
crescută deja. la uă .ciftră destulă de considerabilă.
Luntraşif Cozaci eraii maî potriviţi pentru atare mis-
. ,
snme.
Desbareândii pe neaşteptate la Akkerrmn, ei surprin­
seră oraşulii,·lmăcellară ori-ce li s' � păr.itfi a fi musul­
manii seu musulm ·mitu, se incărcară de b')g \tă pre Iă şi,
dândii focu 'ţ'aselol'u, Iăssară' numai citadella, innălţându-
8e ca unii m.onumentii funebru d'assupra morminteloru .••
:t·
,.
"
Să observâmii, că Ionii-vodă fu uniculU principe
românii victorlosii pe' uscatii şi pe apă.
---'
[121]
121
§ 61.
Trecută numai duo Iane dela esplosiunea resbelluluî.
In aeelle duo lune fu căstigată marea victoriă dela
Jilisce, fu cucerită t6tă Ţerra .Românescă, fură luate Bra­
ila! Benderulii şi Akkermanuli:i; mari detaşamente ina­
mice fură frânte, uă dată longă Lopuşna şi de duo orî
longă Bender , . , .
In acelle duo lune periră, de incendiii şi de sabiă, eellii
puţinii 200,000 de duşmani, pe cândii Moldovenii nu se
vene a fi perdută peste totu nici uă miiă de 6meni , .•
Trecură numai duo lune dela esplosiunea resbellulul r
,
I
1,
t
)
§ 62.
Pone aci avuramu oecasiuuea de a analisa numaI
resscrtele parţi» le alle fie-căriî din băttălliele lui Ionii­
vodă, esplicândii viotoriele IHme una căte una, fără legă­
tură cu eelle-I'alte.
Po ne aci vedurămîi eausele successeloră in varieta­
te" mi4il-16celoru: differite terrenurî, differite arme, diffe­
rite ordini de băttaiă, differite timpuri. . . . ,
Pene aci arretarămii, bună 6ră, cavaleria illustrân Iu-se
in ordinea concavă pe şessulii dela Jilisce in bruma dimi­
neţei, infanteria cullegănd ă laurl prin uă furi6iă escaladare
a Brailei, marina arruncândii desolaţiune in Akkerman,
embuscada reuşindii pe terrenulii undolosă de longă Ben­
der, şi aşa mai departe.
Pone aci, in fine, nu ne attinserămii de Iooii de 8-
eelle princi pie sintetice, carile facu să reuşescă nu uă sin­
gură băt.tăIliă,-ceia ce se p6te intempla chiarii unui ge­
neralii me Iiocru, prin effectulU azardului,-ci cariIe facu
ai reu�e,wă ui camplniă intregă,-ceia ce nu se p6te
[122]
122
Intempla de' cătii unul geniu militarii, prin forţa combi­
naţi nuiloi U •
"
\
,
§ 63.
J
l'
. Elementele, adunate m>\1' snsii, ne permittă acum a
-attrihui : mii.nuile lui Ionîi-vodă, in Ţerra-Romilnesc'ă si
, ,
in Bessur« bia, la trei es use mari şi generale, cari planeză
de-asupra tuturorii celloi ii I'alte, mice şi speciale:
1- o. M'�rşulu j
2'0. AllegerDa teatruluî lnpte î ;
3 '0. �L:I1Iiera personnală a capului.
§ 64.
Tdter mişcările lUI Ionîi vodă fuseră astii-felfu, inditii
înarniciî �q lii puteaîi surprinde nici uit dată, pecândii ellii,
din contra, îi surprindea la totu passnlii.
i' Armata sea mergea inchisă din faţă, din laturi şi la
dosii prin nă intinsă reţe de aşa numite străji. compnse
din oste \Jş6/'ă, şi pe cari: le strâjnîaii iarăşi uă mulţime
de sentinelle, preserate in t.6te direcţiunile, prin sate, pe
innălţimi" in strimtorî, la trecătorîele apelorii'") ...
" Cea. mai ascunsă urni re a duşmanulul era pe minutii
ennnoscută lui Ionii-vodă, carele se asvărlîa assupra-I,
tllii slerma, illii măcella, făcea să se simţă trăsnetulii
mai 'naifi'te de a se fi vedutii fulgerulii.
Principalele resnltate alle acestei estreme răpedicîunl,
unită CU'� 't1ă estremă paqă, fură:
64) F'redroj Dzieje flarodu polskiego pod Henrykiem WaleZYU8zem(Pet�rI­
bnrg, 1855, ;,;n-8); p. 103: "Roztropnit�j postapil sobie Iwon, ktory zdaleka po
.",ioskach, 'po :r;amkach, po skalach, u wOd, ua czele i z tylu wojsk swoich, pos­
.tawi! podw6Jne i potr6jne czaty, majac sie na baczeniu tem pi}IIiej, im hliz8za
.. byly wiadoDlo�ci o nieprzyjaciolacb."-Toti'i acesta, deti cu mai PIlJ nă dalitate,
•• deduce ,i ain Pa Ptoc k i.
[123]
\
i
,1
•
123
1-0_ Forţele mice invingeaii forţe mari j
2-0. Inamicii perdeaii mile de omenI, iar ai nostriî
remâneaă mai intaeţl,
§ 65.
Allegerea teatruluî luptei fu şi mal fecundă in con­
secuenţe,
Ionii-vodă nu Iăssâ pe duşmanî să calce Moldova, ci-i
infruntâ in propria lorii ţerră, de'ntâîu in Muntenia, apoi
in Budjacii.
In acestii chipii, ellii adjunse la trei scopuri de uă
supremă importanţă:
1-0. Moldoveniî, scutiţi in intrulii -patriei de nemul­
ţumirile, zâpăcella şi pagubele re-boluluî, remasseră ca uă
nesecată re servă de bani şi de braţe.:").
2 o. Inamiculii, simţindu-se attacatii la propriulii seii
eâminii, priimla pericolulii assupră-şî în locii d(: a-Iii da
altora, . essagera in imaginaţiuueI puterea adversarului,
se descuragla.
3 o. Afflându se intr'uă ţerră vrF'jmaşă, ostaşil luI
Ionii-vodă, r?in cari cei mal mulţi fără soldă, aveau dreptii
impulsii perspectiva predel,
§ 66.
Unu ve chiu autorii polonii, carele avu buuulii simţii
de a cupprinde şi pe Româui in tractatulii seu uni versa Iii
assupra artei militare,- cela ce n'a făcută pone acum
65) Ni e e o Il u cei; Dlscorsi politici e militari (Veneţia, 1648, in-4); P- 168:
.Quel Preneipe, ehe ba i suoi popoli armati et ordinati alla guerra aspeti sempre
.in casa una gu�rra potente e perieolosa et non la vadi a rin contrare j ma quello
.ehe ha i suoi suditi disllrmati et il paese inusitBto delia gUfrra, se la discostl
•• empre da casa il piu ebe pu6. Et cosi Puno et l'altro, ciascuno nel IUO grado
.si difendera meglio • • • :.
[124]
114
nici unu autorii nou francesii s6u germanu,-�ice, intre
altele : "
"Ionu--vodă din Moldova, Mihaiu cellii Vit6zu din
" Ţ6rra· Rom.ăn6scă �i Gustavii-â.dolfă, regele Sve4iei,
"scieaii a irlfr�na pe numeroşii lorii ostaşf numai prin pre­
"stigiulii eloouenţeî şi prin familiaritate, , "66),
§ 67.
Trebuie 6re să mai spunemă, că Annibală, Cesarii,
Wallenstein, Fridericii cellă Mare, N apoleonii, nu avură
niel ei alte principie, affară de celle de mai susii ? de�1
fie-care le applicâ in modulii cellii mai potrivită cu im­
pregîurările propriei seUe ep OC6 •
.• t ,
J '
; ,
• t
,
1,
t
-« .. 
t___
, "
"
'It �
I
-----,\ ..
66) Ş:l�rovyolski; In.ti/ula rei militari, (Cracoviae, 16iO, in-t.);p. 168:
.Ita Ivonia P"latinns VlIlacţliae, et Michael' pa:l&tinu�' Moldaviae, et nostra aetllt •
• Gustavus Ra� Sveciae, Boia suaviloquentia &C 'libertate adhlbita [numerosum ex-
, . ,
,erciLum Iuobedlentla <:?ntinuerunt)."-C�. 1mbert; Eloquence milit�ire ou Z'ar,
d'emouvoir les 8Qldata (Paris, 18J 8, in-B).
I
,1
,
[125]
i
IV.
CAT � STR O F A.
Thus, sometimes, hath the brightest da1
a cloud ..• Sirs, what's o'clock?
Astu-felh une-orî iliua cea mal senină
are unu noră Domnilorii, cita c&-
.uri sunt?
Shakespeare; Henry lV; 1I,4.
c
[126]
\
1,
[127]
§ 1.
Turcia din Europa presintă uă mare asseruenare ou
.planta numită sensitiua : de'ndaiă ce attingf cu indiscre­
taţi mână una singură din foiele scme,.t6tă florea resimte
attaeulîi şi se stringe de durere.
Românii, Bulgarii, Serbi', Grecii f�i Arnanţii sunt celle
cinci foiţe alle sensitiveî ottomane : cea mai mică mişcare,
produsă in vre una din aceste naţionalităţl, trage după
sine immediata convulsinne a tuturorii cellorii-I'alte.
Româniî sunt Latinî, Bulgarii şi Serbii-Slavi, Gre­
cii-uă degeneraţiune ellenică,") Arnauţii-uă viţă, celtică;
astă-feliă differinţa sângeluî Îi de sbină, dar îi nnescii duo
nerve puternice: frăţia religi6să şi frăţia de sclaviă.
Cândii Mircea cellii Mare b'ă'ttea pe Turci, Bulgarii
,i Serbii se indesaii sub stegurile eroului românii, a cărui
memoriă remase pone astăq.Î in poesiele Iora naţionale 2)"
Cândă Petru Rareşii se pregătîa a scutura jugulă ot-
t) Fallmerayer; Fragmente aU8 dem O,ienl (Stuttgart, 28(5. in-8); PaJI­
.im.--Deja in Ta cit u 8, .Annalea, lib. Il, 55, găssimu ur.nătorulă pa�sagiu cMam.
.clespre Atenian.: "non' Athenienses, tot eladibus exstinctoa, sed colluviem ilIam
ua'ionum. te Acesta e decisivă in privinta Greeiloră.
2 !II Iad i n o v t zi; Bulgarski narodni piemi (Zagreb, 1861, in-8); p. 282-
•. -R.kow akij POHi. naţionali bulgare ti 'erbe (MS).
[128]
• I
128
tomanii, Grecii ii servîaii m t6.te modurile cu cellă mal
curagîpsii devotamentii 3).
Armatele lui Mihaiu e ellii VitEzu erau pline de Se] bi
Bulgari, Grehi şi Arnauţi
in fine, băte-şi-cincî poporele recunnosceaii totii-d'a­
una solidaritatea interesselorii respective faţă cu factulii
cornmunii allîi appesăriî turce.
§ 2.
Dar din t6tă acestă gruppă, legătura fără ''':oduoellă
cea, mai strinsă şi cea mai trainică unesce, din vechime
'ii pone Mstă!}!, pe Români şi pe Bulgari.
" In evulii-mediii ei formau unu singurii imperiu, dela
alpi( Carp�tici pone la alpii Balcenilorii, 'sub sceptrulii
unei gloriose dinastie române, de care tremura Constan­
tinopole şi pe care o linguşTa Roma.
In secolulii XIII acea grandi6să monarchiă se rumpse
in trei truqohlurt: Moldova şi Ţerra-Românescă incepură
a se nasce. Bulgaria incepuse a muri.
, In 10c.3:' de unu singurii suverană apparii pe scenă
trefprincipt neatternaţî j dar tradiţiunea unităţii primitive
nu fu u'itat�,: căte-şî-tref adăugeaii către, propriele lorii
numi sacramentalulii prenume de Ioarmă, oonaervândă
astii Iellu nemuritorîa memoriă a imperatuluî Ioannii Asenu,
fuudatorulii 'măririi române- bulgare unite 4) !
In secolulii XIV Bulgaria cădu cu deseversire sub-
� v ,'j
jugulii ottomanii.: de attuncî inc6ce nefericiţiî sei fii re-
fugiati in t,�,ţi anniî cu miimî pe territoriulii rernasii pe
g'iumetate Iiberii allii Româniloru, asteptândii cu rebdare
3) Documăntiî NI', 11, in magistratuliî municipală dela Lemberg, fasclculiî,
- 154; îUu vomU pp.blica cu timpulU in .Archiva istorică a Ro�aniei,
4� Ve\1i articolulu rb�u m Buciumulu, 1863, nr, 111, 119,
------ .
[129]
II,
\
·1.
129
mântuirea lorii dela acei, dintre cari s vuseseră intr'uă
vreme generositatea de a- �'f priimi uă dinastiă !
Diarulii române- bulgarii "ViitorulU", appărutii şi din
nenorocire appusii mai annii pe ospetosele malhu'} alle
Dimboviţei, fu cea mai prospetă, dar nu ultima manife­
staţiune a acellei eterne simpatie internaţionale .....
§ 3.
Anima Bulgarilorii putea ea 61'e a nu fi tresăritii in
profund ulii seu, oândii fremetulii fluviulul-rege le adducea
resunetulii miraculoselorii fapte alle lui Ionii-vodă ?
Serbil, Arnauţiî, Grecii remăneaii ei ore de totii
surq.i la depărtatulă echo de libertate?
Unu luminosii incendiu ardea cu vepaiă de'nc6ce de
Dunăre; tăcîunî inflăcăraţf sbnraii pone la Balcani; vr'uă
duo-trei scânteie cădeau şi mai departe: unde-va pe stân­
cele Croleî seu pe ruinele Pantoonuluî ll
§ 4 .
Mare fu spaima Porţei Ottomane, veqcndu-se în pe­
rieolii de a perde, prin nă conflagraţiune generală, totu
ce llsurpase din astă parte a Bosforuluf ").
In zăpăcirea lorji, Turcilorii nu le tăia eapulii, unu
prinţuşorii vassalii, unu simplu belu, unu sclavii �), cum
să eutede ellii a in treprinde şi cum să reuşescă a conduce
uă revoltă �tătu de estravagantă, alle cării consecuenţe
ameninţaii insăşl ânima imperiului ottomanii !
Sultanulii Selimii recurse, in fine, la trei messure:
5) G ore c k i; p. 61: "Intel'ea Selyinus, Constautinopoli tot Ivoniae victorii.
"perturbatus, ac territus ne plane Valachia exueretur, ac e Graecia (quod iIli
"opihor, contigisset, ni defectio Czarnieviecii ad Turcas obstitisset) pelleretur,
.cnm suis Deo more ano supplicat."
6) Epistola vizirială in A1'c7!irt! isf011'că; t. 1, Il. 43.
9
_• c __ --.-----." • iiiiiiiiiiiI--:=-��--' ��.. �. _----- --
• L
[130]
l' 1
, I
li
, I
I
130
loc. Se ruga Allahuluî şi prorocului seu Mohammed
In giamia Sânte,I Sofie;
2-0. Fulgeră contra guvernului polonii, pentru ca să
curme orf- ce communicaţiune cu Moldova; 7)
3'0. 'I'ritnise as supra lui Ionii-vodă uă nouă armată,
de care s'arii fi speriatii atunci cellii mal puternicii mo­
narcii allii Europei
§ 5.
Ahmed-Paşa, beglerbefulii Rumelieî"), şi Adel-Ghiraiu,
fratele han-ului Crimuluî 9), priimiră ordinî de a intra cu
t6te forţele lorii in Moldova; de a prinde viii seii mortii
pe ,,�t;lbunuI4 tărăe-brâii şi ventură-ţel'ră"-aşa numlaii
pe Ionii-vodă Turcii superaţi peste mesură 10) i-şi de a
pune, domnu Ipe Petru cellii Schiopii.
iBă sută miîe de Turci păşîaii spre Dunăre; nă sută
miie de Tătari păşlaii spre Nistru . . . .
. 7) CharrâJr,e; t. 3, P- 522, nota: nIl y a quelque temps q'le j'ay sceu
"de bon endroict q�e des le commaneement de la guerre de Moldavie ces gens
nentrerent CI1 opinion que Jean, vayuoda d'icelle, n'estoit pour s'y disposer et
.resoudre de la facon qu'il a faict, moins de la pouvoir supporter et mxintenir,
"comrrie 'il se voyt, .sans intelligence, appuy et moyen d'autruy, et penserent n011
wseulement, mais �urent plusieurs advis que sa principalle taveur luy viendroi
»d'aucuns seigneurs de vostre royaume ..• " A�a scrie a ambassadorulii francesă
in Coustantinopole 'către Enricii de Valois, deşi vedurăţl că totu adjutorulii polonii
trimisu in MOldo"Yll.: se reducea la 120J Cazaci venit> la inceputu şi 600 sosi�
mai tăr�iu.
3) Numele: acestul capii se afflă uumai in cronica turcă ap. M ig n o t; t.
2, p. 212.-Bauil'er; Invenlail'e de l'hist01'ie generalle des Tu,rcz (Paris, 1617,
in-4); p. 470:" C�pelldent Se Iim iugeoit que le Vaivode IVOll pourroit croistre a
• telle authorite et' a un pouvoir si grand si on le laissoit poursuivre, qu'il seroit
,par apres l1lalai�' do l'abaiss,'r .... manda au Beglierbeq ou General de i'Eu­
"rope -:I'employe/' toutes ses forces a dompter ce mutin: celuy-cy arme, sa levee
"fut n'environ cent. miile oombattans .•• "
.9) Band:tk'iejDzieje narod" Polslciego (Wroclaw, 1835,in-8); t. 2,p.136.
10) charrierej t. :ti p. 52,2 nota: "Iedict bassa m'adjousta qu'il estoiti
"remueur de mesnage et chercheur de nouveautez"-Ib., p. 524 nota: nce fo!.. ..
[131]
:1
I
I
'1
1
131
�
Afflândii disposiţiunile duşmanilorii, Ionii-vodă nu
anaî putea remâne longă Bender: ellii treeu Prutulii şi �r
puse tabera la marginea MoldoveI, in Huşf.
Cu unii secolii mai 'nainte, acestii orăşellii tu des­
căllecatii de uă coloniă de Hussiţî, allungaţî din Boemia
şi din Ungaria, şi pe cari Ştefanii cellii Mare, Iertându-,
le eresulii in favorulii iudustriei, il priimise şi I eăsnieise .
in Moldova 11).
Fugarii îşi allesseseră unu eulbii, earelesă le p6tă.
aminti perduta patriă : dellurile şi păd mile Huşuluî re­
p�cii pone acum imaginaţiunii căllătoruluî pittorescele
situi']�longă Carlsbad.
Pone a sosi mornentulii opportunii, ace stă fortereţă
.firescă era, pentru eroulii nostru, cellii mal nerneritii şir
putemii qice, nniculii punerii de aşteptare.
Posiţi.urea Huşuluî presinta următdriele avantagie
pri noi paIe:
1-0. Inlesnire pentru hrană şi pentru recrutaţiunf
din interiorulii Moldoveî ;
2-0. Apro piare dela fruntărie polo ne, de unde Ionii­
vodă totii incă nu despera de a căpăta adjutorie mai
seriose ;
3-0. Localitate retranşată prin insăşî natura şi in
care nu putea fi forţatii intr'unii casii de năvălIă nepre­
vedută ;
4-0. Facultatea de a se porni, intr'unii momentii, seu
la Nistru contra Tătarilorii seii la Dunăre contra Tur­
cilorii ...
11) Tim o n; Addita'lllenlu11t ad imagineslIungariae l Cassoviae, 1735, in-t6}
.p._�7-29.
1, se
...-.. ...... l ...... �,�_ ... ------------
[132]
132
§ 7.
"
Aci Ionii �vodă congediâ tată infanteria, compus să
,
numai din ţerranî.
Fie care J1edestraşii fu insărcinatii de a sbura la sa-o
tulii seu, de a adduce brânză şi făină pentru mai multe­
qille, de a respândi in ţerră dulcea poveste despre vie­
toriele deja obţinute şi de a inrolla pe acei ce arii voi să.
Iea parte la gloria şi căştigulii victorielorii viitorle.
ApoI dede poruncă la cel 600 de Cozacf marinari,
cad" arseseră Akkerrnanulii, să se totu plimbe cu luntrile
Iorii pe Nistru, pe Marea Negră şi pe Dunăre, in linia
de'ntre Beuder şi Braila, pândindii mişcările şi intenţiu-
.. , \ -
nile turce şi tatare .
. Celle-lâlte cent urie cozace, ecuestre, fură rânduite in
alta' parte, autorisaţî de a cutriera Budjaculii in t6te di­
recţiunile, tăiândii, arqendu şi apucândii totu ce le va
sta: in callş.
. In fine, remânendii in tabăra dela Ruşi de uă cam
dată numai cu garda personală seu curteniî, t6tă cavale­
ria moldovenescă Ionii-vodă o espedi la Dunăre, cu mis­
siunea de ;... opri dessantulii Ottomanilorii.
�I'
§ 8.
Operândii in unire cu 'I'ătariî, ri.'urcii nu se puteau
transporta.viu Moldova decătii prin unu singurii pune tii,
Intre Pruti:'t şi Marea-negră, pe la cetatea Isakcia, numită în
vechiele i6stre cântece istorice: "Vadu dela Obluciţă." I�)
12) Qa�temir; Clironicui; t. 1, p. 332: "din pomeuiren moşilorii strărnn­
.�iloru a��imu; precum .unde acum este Obluciţa, căriln Turcii îl �icu Isakcia, să
.fie chiămatu v adulii Ddnăril ..•. îucă şi în cân tecelc prostescf pc 111. domnia
nlu1 Petru-vodă vai\lllU Oblnciţei se pomenesce."
---=��â .... _.
[133]
.,.,--
,
I /. 1:13
Ce-va mal susii, Dunărea, lărgItă p� nunierosele-I
mstie, nu mai presintă nici uă putinţa de trecere;
ce-va mai josii, incepăr.duse Prutulii, Turcii nu puteau
r trece fără a căde in impossibilitatea de a se intălni cu
"I'ătaril.
Âstu·feliu, stândii zidii in faţa Isakcel, mai fiindu
.susţinută şi prin eelle 25 Juntri alle Cozacului Pokotilo,
-oavalleria n6stră fără greutate putea să apere trecătorîa
Dunării in cursii de mai multe q.ille, respingendii cu suc­
-cessii t6te încercările Turcilorîi.
§ 9.
1
\
t
.Pecândii Ahmed-Paşa cu Ottomanil arii fi stetutii in
memişcare pe �ermnlii oppusii allii Dunării, Adel-Ghiraiu
'cu Tătariî arii ii treeutii Nistruhi longă Bender seii longă
Akkerman, unde nemicii nu-lii putea împedeca fiindii pro­
tegiatii de artilleria cetăţilorii.
'In aC311u intervallii Ionii-vodă, conceutrânduşî t6tă
infanteria, g�rda persounală şi cavalleria cozăcescă, s'arii
,fi răpeditii cu furiă assupra 'I'ătărimif, arii fi sdrobit'o şi
apoi, cu uă 6ste deja inaripată prin victoriă, s'arii fi in­
'toraîi cu Iuţellă la Dunăre contra Turcilorii ...
Acestă măreţă combinaţiune era. de fellulii acellora,
cad, cu unii secolii mai in urmă, illustrară pe mareşallulii
de Luxembourg in băttăl1ia dela Fleurus şi pe celebrulii
'il'urenne in băttăllia de la Siutzheim.
A preveni unirea dUOl'U armate in amice, băttândii
-dentâiu pe cea mai slabă şi apoi pe cea mai tare, este
'una din operaţiunile ceHe mai frumose in arta militară 13).
13) S Il. n tl\-C r u z, reprodusă in fam6sa Encyclopedie metlwdiquB; AI,t ?nil,
litai1'B (Parii, 1784, in-4); t. 1, p. 16: »Si deux corps de vos ennemis doivent
,,�e joindre, m!Vchez ali plus pl'oche ayallt leur joncticlll, comme Tnrl'enue a Sitz­
llheim, et Luxembourg It Fleul'llS, •. "
[134]
. ,
\
i .
. !
.:
134
§ 10.
Astii-felău, t6tă reuşita campaniei depindea dela de­
ta�amentulii.,1 trimisii. la Vadii dela Obluciţa .
In fruntea lUI fu pusii purealabulii Jeremia Golia,
carele, precum vedurămii, se distinsese prin bravură in
băttă.11ia dela Jilisce.
Ellii era cellii mai intim ii amicii anii lUI Iomi-vodă ;
Ellii însoţise pe Ionii-vodă în străinătate;
, Ellii intrigase pentru a procura lui Ionii-vodă cordna
Moldovei;
Lui :îl înoredinţâ Ionii-vodă fortereţa Hotinuluf, una
din cheîele . ţerreî,
:: ' Lui, peja în timpulii resbellului, Ionii-vodă îi dărui
duo. mari moşie 14) ;
Lui, tI' scăpâ Ionii-vodă vieţa în foculii unei băttăl­
lie; cu pericolulii propriei vieţe ;
Înainte de a pleca la Dunăre, ellii jnrâ lui Lonii-vodă
pe sânta {j,ruce şi pe sântulii Evangeliii, de a fi credinciosii
pone la morte. . . . .
. Garanţiele eraii 6re destulle? 15)
El bine! pentru trei-qeci. punge cu aurii, allii duoilea
J uda, purcalabulii Jeremia Golia vindu uă suvenire, unii:
amicii, uă patriă, uă religiune!! 16)
14) A�ţuli1 de donaţiune e publicată in Zapiski Odeskago Ob eczestoa i t.3-
p, 254. l
15) C,\�ntele luî Ionă-vodă în Gore c ki; p.87: .Nec ego tantam rem cuivis
"cornrnisi, sed hule, cuius mihi fides semper in dubiis ac difficilimis rebus per­
"pecta est; q,iIem corn item tot peregrinationum mearum, prope modumque exilii
"shabui . - ";!
16) . Cam era ri u s; Operae horarum 8ubcisivarum sive rneditatione8 hi810ricae
(Francofurti, 1658, in-4) t. 1, p; 253-261, pune pe purralabulu Jeremia intre­
trădători cefe brio
,.
[135]
L
135
§ 11.
Turcii trecură Dunărea.
'I'rădătorulii însciinţâ pe Ionii-vodă, cumeă adjunse­
se pre-tărdiii pentru ca să-i fi pututii opri; dar -că forţa
duşmanilorii nu se rădică peste 30,000 de 6ste nedesci­
plinată I 7).
Planulii primitivii e re sturnatii : Domnulii se vede
sili tu a batte de'ntâiu nu pe TătarI, ci pe Turc],
Fie-care minută e preţi6să.
Ellii trece Prutulii şi sboră spre gura Dunăriî. .. '
§ 12.
Cu' t6te astea, veselia şi spe ranţa domnia în 6stea
eroului.
Cu căte va qille mai'nainte, la 2 Iuniii, ea serbase în
fecundele podgorie allo Huşului uă qi mare, naţională, de
bunii ogurii : �iua sfâutuluî Ionii dela Suceva, patronulii
Moldovei şi totii-d'uă-dată patronii allii vitezului principe.
Acum ea păşîa la luptă cu voîose cântece : sgomo­
t6sa musică de tobe, ti âmbiţe, surle, fluere 18), o ducea la
cununiă. . . . cn m6rtea!
§ 13.
Apropiându-se de tabera turcă, Ionii-vodă trimise pe
hatrnanulii �!ăvilă cu Oozaciî şi câte-va mile de cavaleriă
moldovenescă, să affle numerulii p recisii şi disposiţiunile
inamicului. -f
17) Cronica turcă ap. Mignot; t, 2, P: 212: nce prfide manda alvan
"que les Turcs avaient pas se le Danube avant qu'Il eut pu atteindre les rives de
"ce fleuve; qu'au reste leul' arrnee montoit au plus a trente miile hommes de
nmauvaises troupes .•.. " Cf. Fredro; p. 114.
18) Pa p r o c ky in 7'esaul'u, t. 3, p. 281: nzog auff die Feinde lIU, lies
"Trompeten, Paucken und Trommeln schlagen, zogen al80 fort mit Iust ...• "­
G ore cki; pe mai pUtin claru: nC um CaI!tu cornicinum tubicinumque parvenit."
[136]
II
,
\
il
;1
J
I
I
J
i
II
i
r '
li'
I i
�i I
, I
I
il l
! !
, :�
EI dederă peste 4,000� ce formau avant posturile ar­
matei duşmane ; dar fugărindu-I, nu putură prinde decătii
unu singurii Turcii greu răni tu şi carele espirâ mal'naiute
de a fi pututii' respunde la intrebăr ile hatmanului.
�tunci inşuşî Ionii-vodă, Iuâudii cu sine 500 căllă­
reţi, <zari erau garda-i perso nnalâ, se sui pe uă innăl­
timei sperândii a pute judeca de oiffra inarnicilorii dupre
spaţinlii ee va fi occup atii armata 101'13.
Dar nu �'e4u nemicii, atfarâ de vr'uă patru cete, cari
păq.iau in differite direcţiuni intrarea. taberei păgâne.
Astii-feliii, pentru prima oră, îî lipsia acum neaparata
prefaţă a unei b ăttăllie : să affle puterea, situaţi unea şi
planulii adversarului.
::Noro(�ntu incepu a-şi schimba passulii
Bar jn�ă�i fatalitatea dede astă-dată peste unii Pro­
meteii gata a provoca la luptă tote fnlgerele Olimpului !
i '
§ 14.
- Cândii �ostaşir, turburaţi de feliii prin feliii de şopte,
citindii nedomerire pe frunţile căpitanilorii şi sillsbizândii
in propriele.lorii ânime presirnţimântulii catastrofei, veniră
să intrebe pe Ionii-vodă de numerulii păgânilorii ; - îi
vomii socoti' 'in luptă! (1 le respunse eroulii 19).
§ 15.
Mai remâne la midii-Iocii uă n6pte!
A dno; 4i se va desbatte cest�unea emancipăriî creş­
tinilOl'u, de ,B.ub jugulii Turciei.
Pone .�cum stăpână allii Moldovei, cuceritorii allii
19) Fl',ed'ro; op. taud.: p. 117:"g-dyuiepl'zijacielvystapi,liczbejegopos­
namy ... "
"
[137]
137
"Ţ'erref-Românescl, desrobitorii allii Bassarabief, Ionii-vodă
� A '" • ',>
.marn ... peri-va.
Mai remâne la midii-Iocîi uă n6pte!
Să revâmii în aşteptarea q.i1leI.
Ionii-vodă mâni va trece Dunărea, allii eăriî gemetu
resună deja pone la tab era moldovenescă ; va inarma bra­
ţele vănoşilorii Bulg;jrf şi, înnălţândii pe culmea Balca­
nilorii stegulu libertăţii. va striga: "După mine la Con­
."stantinopole !"
MaT române la midii locii uă n6pte!
§ 16.
Câ1ldil se luminâ de q.i, trei boîerf marî lipsîaii din
tabera moldovenescă,
Le punemii aci nurnile pentru a rernâne în vecii ve­
cilorii stigmatisate în memoria strănepotilorii.
Fu vorniculii Murgu, stolniculii Bilăe, ŞI hatmanulii
Slăvilă.
În eursulii nopţii, el fugiră la 'I'urcl.
Cronicarnlii Ureohîa se încercă a-i scusa, dicendă:
"se temeau să nu caqă în primejdii,"
Curiosu!
Croniearuli:i trebuia să fi fostii boerii pentru a seusa
pe fi 1ţi boerî cn atăta naivitate.
§ 17.
fi fostii ŞI
a grăbi cu
Cu t6te desavantagîele selle, ba să mal
.altele şi mal mari, Ionii-vodă fn nevoitii de
ori ee preţii băttăllia, din următoriele cause:
1-0. Pentru a preveni sosirea luî Adel-ghiraiiî
Tătarii;
•
cu
[138]
I
!
I
"
,: :ji
",1
I :1
138
2'0. Pentru a profita de prima ardere a ostaşilorii j
3-0. Pentru a curma calle a deserţiuniî.
"
§ 18.
"
În faţa qetăţiI Isakcia, din astă parte a Dunăriî, se
lungesce, perpendicularii fluviului, laculii numitii Cahulii,
. .
alIe cărui maluri despre resăritii, - unde se petrece scena,
presintii unu crescetii rădicatii cu mai multe ramuri lă­
turale, formândii văi şi vălcelle seu, mai bine, amfiteatrurî
închise fie-care prin căte trei păreţi de pămentiî.
Mai'nainte de a deveni celebră în annalele Români­
Iorii, acestă localitate îşi căştigase deja unu nume istoricii
din timpii cel mai depărtaţi: ea se deprinsese a vede
.cat�str6fe! c
. Aci unde-va în apropiare se affla într'uă vreme unu
oraşii dacicîi, dărmatii de Macedonit lui Alexandru cellii
Mttf'e în espediţiunea lorii de'nc6ce de Dunăre;
Aci Persii lul Dariu Istaspii trecură şi retrecură Istrulii
în. neferieitulii lorii resbellă cu nomadiî Sciţt ; .
, Aci, mai tărdiii, imperatulii romanii Valiute o păţise
, .
azardându-se contra Goţilorii ;
. . Aci, p'0ne astăq1, în prejmele satulul Cartalii, se des­
gropii în ttiţi anniî din misteriulii ţerrăneî preţi6se an­
ticuităţi grece şi latine, testamente alle unel lumi perdute! 20)
;!< .•
· § 19,
"
,
La dr�ptl'l. Moldovenilorii se întindea în lungime laculii,
1
Iatii de peste 2,000 de stânjeni şi fără vaduri i în centru
terrenulii �la f6rte accidentatii ; la stânga se desfăşura
qpu şessu� la spate-uă terrassă naturală.
_ 20) Br un n: Notices SUl' la topographie anciennş de la Bessarabie (OdesA.,
1857, in-8); p, '43. t,
[139]
."
139
, Din partea Tureilorii laculii era la stânga, eră la
drepta şi în centru terrenulii, formândii uă rădicătură
cam parallelă cu frontulii Moldoveniloră, se pogorîa in­
napoî pone la ţermulii Dunărif.
Armata n6stră avea peste vr'uă câte-va miîe de g16tă
seu re cruţi ; peste 20,000 de infanteriă, peste 10,000 de
cavalleriă, peste 1,000 Oozacî, 80 obusiere şi 60 tunuri
de câmpii de ce1le mici moldovenesc!, pe cari le-amii de­
scrisă cu uă altă occasiune ; adecă în totulii pone la 3.?,000
de omenî şi 140 piese de artilleriă. ! j1
Turci erau peste 130,000 de omenî, cei mai mulţi,
după obiceiulii lorii, cavalleriă ; şi 120 gure de 'focii 21).
Fie-care Moldovenii căta a se lupta, ellii singurii, căte
cu patru pâgânî ; dar Ionii-vodă, ca unu generalii adeve­
ratii modernă, îşi assicărase unu mare avantagiii prin in­
fanteriă şi artilleriă, mal allesii avăndii a face pe unu
câmpii undoîosii, precum sunt totii-d'a una ţerrnii lacurilorii
Pe longă astea, fie-care callaraşii moldovenescii avea
căte unu calin de reservă, pentru a înlocui pe cellii truditii
seu uccissii. •
Parculii ăbunda în arme: săgette pentru infanteriă,
pentru cavalleriă suliţe ....
Astea erau midii-Iocele respective alle ambelorii armate.
§ 20.
Despre ordinea Turcilorii avemii pre-pnţine indice,
dllpre .. cad să ne putemii orienta,
21) Ciffra Turcilorii se pote cuunosus făcândii uă proporţlune intre riffra
unei aripe a lorii, adecă in prima liniă 20,000, �i acea a une î aripe moldovene,
adecă maximum in prima liniă 5,000; incătă totă armata moldovenă fiindiî apropo
35,000, acea. turcă, cuadruplă, este minimum 130,000, ceîa ce se potrivesce �i cu
termele me�iii trasa din differitele ciffre, presintate da istorici, anume 90000 în M i­
gn o t, t. 2, p. 211; 200,000 in Bau d i e r, loco supra; 100,000 in Pa p ro c ki,
G ore c k i, De t h o u, etc; căc! summa totală 390,000, împărittă pe 3, dă 130,000.
- Despre ciffra tunuri�oru, ve�i Eng el; t. 2, p. 224.
[140]
�
, I
il
1:
,
1 !,
1{40
Istoricii '0 laudă: cu atătu mai reu trebuia să fi fostii
pentru Ionii-vodă
Totii ce ''Se scie. este că:
.- '
1-0 Linia lorii pe băttaiă avea la aripa stânga 20,000
-de luptătorl ; ,
. .
�o, Artilleria nu se affla de'naintea frontnluf, ci la
-dosulii lui, după colline;
3-0. 'Armata avea multe linie, lungite, una după alta,
po� la ţermulii Dunării j
::-::-;,t.-o. Battalionele şi escadr6nele erau profunde ...
§ 21.
Ordinea' de băttaiă a lUI Ionii se pote desfăşura cu
destullă clHlritate.
, În Rorp�nia, ca şi în Franţa 22), armata naţională se
împărţia în, pâlcurl seii regimente căte de 1000 de omenî
sub' căte unu capltanîi, subdivise în despăr ţirf căte de
500' de omenî, sub hodnogi, vatavî seu locotenenţi.
. Ionu-Jodă conservâ acestă divisiune, affară numai de
Cozaci, a IIi\!' cărorii numerii nu se putea tăia decătii cellii
multii în ceuturie j affară de gl6tă, carea nu avea nici uă
organisaţiuue regulată; şi atfară de garda personnală,
uă mică unitate escepţiunală.
Pe acestă basă, principele işi împărţi acum armata
moldovenesbă propriă în 30 de regimente, 20 de infan,
teriă şi 10, de cavalleriă ; eăutâ a da cellei una miîă de
�� \Î
22) Du B.e Il" y; op. cit ; P: �Ol : nEt "fin ques oudain il eust les hommes
"a so n premier "lnandement, ordonna (Francois 1) avee eeux de 80n conseil de
ndresscr, a l'ex�mple des Romains, eu chaque province de son ;oyanme, une
"legion de six millc hommes de pied, dont il bailleroit la ('harge a sUc gentil8-
"11ommes, les .qu;)s auroient pour cbnrlue mille h'lmmes denx lientenans, rt sOllbs
"c}lIicune en�(';gll� cinq Cl'�� hl)lI1mps ••• tt
[141]
14fl
Cozaci uă aşa posiţiune, încătii tie care centuriă a lorii
să aibe effectulii unul regimente romănescii ; 'iar gI6ta._ o
lăssâ fi fi de uă cam dată numai spectstrice, eălindu-se
înceta şi de departe, ca într'uă şcdlă, pentru oceasiunî
viitorle, cu foculii luptei.
Formaţiunea tactică a acestorii unităţi presinta trei
linie, compuse fie- care, in proporţiuni differite, din câte
trei elemente separate: in centrn stetea infanteria, la aripa
stîngă-eavaIHl'ia, la aripa dreptă - Cozaciî.
T6te aceste elemente speciale erau provedute fiă-care
cu unu elementii communii : artilleriă,
Prin căte- şi- trele liniele treceau trei intervalluri de
uă lărgime eglllă: nnulii despărţindii cavalleria de infan­
teriă seu aripa stângă de centru, unii altulii tăiândii in­
fanteria seu centrulii 'În duo giumetăţ'i, unu allu treilea
despărţindii inianteria de Cozacî seu centrulii de aripa
dreptă,
În intervallulii din miCJu-Ioculu infanterief, între prima
şi secunda. linie, stetea principele, incongiuratii de guarda
personnală, 600 volnicl alleşî din totă armata 23).
Acollo. la vedulii 6stii întrege, se înnălţa stegulii f.­
eellii mare allii ţerrei 24), cu capulii unui taurii instellatii
pe uă parte şi uă cruce pe reversii 2 5)_
Composiţiunea fie-cării linie differîa de celle-I'alte
duo prin putere, fiindu cu atătu mai tare in tote, eu cătii
mai multii se apropia de sfera acţiunii inamice : cei mal
23) U re c Il I a ; Leiop ; t. 1, p_ 165, pnne garda princiară 600; Bi e l ski,
Kronika ; P: 718, pnne 300; nOI preferim 600 nu numai ca unii term« mediu, ci mal
cu semă ca ciffra regulamentariă a uneI vătăvie de cnrtenI domnes�i II. RomânL
24) N ti goi a. Bas s 111' a ba; invăţc!ture cătl'ă jiitl-seii Teodosie-vodă (Oopia
dîn 1654, MS. în Biblioteca din BncnrescI, in-4); p. 196: nStegnlu stă în mi�i'i­
"Ioculu resboinlui �i cantă t6tă ostea la sttlgii .•. "
25) . J\:r pla7luU, băttăliei dela Obertim'i.
[142]
I .
r ,
I
I
11
I'
"
I
i'
, ,'1
r I
:;
142
mulţi omenî şi celle mai multe tunuri se indessaii in prima
.liniă, linia SBCIl�dă era mai puţină şi mal rară; proporţi­
unea mal scădea incă in linia a treia.
Astu feliu t '
Prima liniă' numera 16,000 luptătorî, anume 10,000
intanterlă, 5,000 cavalleriă, 500 Cozacî şi 500 gardă per­
sormală ;
Secunda Iiniă numera ca la 9,300 luptători, anume
6,000 infanteriă, 3,000 cavalleriă, 300 Cozuci ;
A trela liniă numera ca la 6,200 luptătorf, anume
4,000 )nfanteriă, 2,000 cavalleriă, 200 Cozacî ;
Prima liniă avea 30 tunuri de câmpii, secunrla=--Lâ,
a treia�1226);
Disposiţiunea precisă a cellorii 80 obusiere e necun­
noscută, fiindu: inse mai multii decătii probabilă cum că
uă parte occupa iunălţimea predornnitoriă, ce se rădica
pe ţermulii laeuluî, la drepta armateî moldovene, adecă.
din partea Cpzacilol'u; Iar remăşiţa va fi fostii distribuită,
ca şi' tunurile, de câmpii, in caloulii de câte duo de regi-
mentii. '.
Prima linjă era menită a inaugura lupta; secunda.
trebuia să re'yep� pe prima, la casii de retragere, seu s'o
susţină, la casii de debilitate; a treia form a reservă, '27)
Acestă (l�racteristicii a fie-cărif linie in deosebt im­
plica luarea }1�'rnăt6rieloru messure necessarie :
1-0. P��ma liniă fu desvăllită în lungi-ne, pentru a
ave unu fl'Olhu egal ii frontului inamicii 28);
1·,
"
26) Biels'ki; Kronika; P: 714: .Kazdy ufiec mial dwa dziala, bylo y
"mo'zdzierzow 80 miedzy nimi , .• •
_ 27) Fredro; p. 117: njednym powierz ajac gl6wna bitwe, drugim posilkn-
_.wanie ... " � t�
28) Cf, plan şa Băttăliei dela OblJ'l'li:ml.
[143]
-
..
143
2-0. Prima liniă avea între regimente şi între cen­
turie intervallurî f6rte mici, pentru a presinta uă resistenţă
compactă 2 9) ;
3 o. Liniele a duoa şi a treia fură formate in col­
Ione+"), pentru a pute păşi m ti în ordine la adjutorulă
liniei precedinţi respective;
4-0. Secunda liniă avea între regimente şi între ce n­
turie intervallurI marî, in cad să se p6tă incadra la ne ­
VOl ă prima liniă 31) ;
4-0. Linia a treia avea între regimente şi între cen ­
turie intervallurî şi mai mari, în cari să se p6tă incadra
la nevoiă prima şi secunda linie;
6-0. Distanţa dentre prima şi secunda linie era mică,
pentru ca sprijinulii să p6tă fi mal grabnicii ;
7 -o. Distanţa dentre secunda şi a treia linie era
mare, . pentru a păstra reserva intactă de lovirile pl'oje�­
tilelorii vrăjmaşe pone la momsntulii trebuinţeî estreme.
În fine, affară de ce11e tref linie de mai susii, mal
era uă a patra liniă, supplementară, în dată la spatele re­
servei', in care se affla parculii, caî, ruuniţiuuf, etc; avânrlii
la dosii unii lungii brîu de colline, iar g16ta la flancurl.
§ 22.
Acestă ordine primitivă de băttaiă ni se pare a fi
unii oapîid'operă de bunii simţii militarii : nu era cu pu-
29) Fredl'o; loco supra: "W niewielkich odstepach ••. "
30) Cf. Hăttălia dela Obe?,tinu.
31) Mac ehi a vei 1 i ; op. cit; lib. 3: "Ia second" schiers, perche ha prima
,,:< ricevere gli amici che a sostenere il nimico, convienne che habbia gli inter­
"valli grandi, et per questa , convieue che sia di minor numero che la prima ••• "
-Cf. Negoră Bu s s a r a b a ; op. cit; p. 179:" şi de se va intempla vre-ni.
"intemplal'e străjer cel deîutâiă, ea să vile să se amestece în cea de a duoa ••••
Negolă Bassaraba este auteriorii lui Macchiavelll .
[144]
" J
I
i
!I
�
1
j
•
144
tinţă a profita mal bine de t6te condiţiunile terrenuluî
ŞI de marcata specialitate a differitelorii arme.
In priivinţa terrenului :
1· o. Unu 'lacu aperândii intr'unii medii inaocessibilîi
aripa �l'(3ptă a • ostil moldovene, Ionii-vodă, dupre unu
principiu forte vechîu in tactică+"), putn să şl strămute
t6tă cavalleria la aripa stângă; unde, pe Jongă forţs-I nu­
merică }lgglomerată, ea deveni a gr6znieă l:I'ăşl prin uuii
altii .avantagîu naturală, preţiosii anume pentru acţiunea
câllărimil : şessii.
2· o. La aripa dreptă, assicurată prin posiţiunea lor
cnluf şi prin uă innălţime garnită de artilleriă grea, Ionii­
vodă' eredu �nS-de'Hdjunsu a lăssa nu alai uă mână de
Cozacf, VOInici devotaţi şi carI, fiindu căllărf seu pedestri,
dupre trebuibfă, lesne se accomodaii cu totu felîulii de·
terrenii .
.3-0. Sciendii, că Tătarii verii pute supraveni chîarii în
enrsulii bătt5,lliel, lovindu-Iti din spate; Iouii-vodâ şi-Iii
accoperi prin căruţele parculuî şi prin uă rădicătură de
terrenii, lăssândii, din necessitate, mai descoperită num ai
cavalleria di�, aripa stîngă, carea inse, precum veţi ved e,
era să aibe '.unu rollii mal importantă numai la inceputu lU
luptei'.
In priitinţa armelorii :
1'0. Iouii-vodă sciu a se feri de nă greşellă commună
generaliloriij Yeuropean'i din secolulii XVI, şi chîarii mai
tărq.iu lui Guetavii-Adolfii, cari toţi obicinuiau a ammesteca
armele la lii'u locu, făcendu monstl'u6se battalli6ne equ e-
32) Ve geti u B, lib. III, cap. 26: "Qui pauciores, infil'miol'esque hab ere
.8e novit, septimo 'modo ex tuno latc1'8, aut mOlltem, ant m3l'e, aut flnvium, aut
,.aliquod debet habere subsidium • . • "
'1
I
I
,1'
d
[145]
10
-
n
l. ,, _
145
- .
stro-pedestre : in armata eroului nostru, din contra, caval-
Ieria stetea Il! uă parte, infanteria la uă parte, Cozacii­
unu felîu de dragoni33)-erăşi la uă parte .
. 2-0. Deşi in Europa nu se stinsese incă usulii feo­
dalii din evulii mediii de n, planta in centrulîi armatei
eavalleria, in care servîa mândra nobilime şi pentru care
mojica pedestrime abia avea dreptulii de a forma aripe ;
deşi uă assemenea ordine se perpetuase, mai cu semă, la
vecinii nostri Unguri şi Poloni ; totuşi Ioniivodă, glrioiudîi
prin geniulii seu t6te misteriele artei militare moderne+'],
nu se sfii a aborda uă calle de totii oppusă obioeîului : ellii
puse infanteria, in centru şi cavalleria la aripe.
§ �3.
Studiândii acum în quintessentă intregulii ordinii de
bâttafă allă armatei moldovene, lesne deducemii următoriele
trei puncturi principale:
1-0. Aripa dreptă-c-Cozaciî-c-prin lacii şi prin tunuri
era tare în priivinţa defensivă j
2-0. Aripa stângă- cavalleria-prin şessii şi prin DU­
merii era tare în priivinţa offensivă;
3· o. Centrulii-e-infanteria - aşedată pe terrenulii ac­
cidentatii cellii mai propriu pentru acestă armă, era gata
a susţine, offensivii seu defensivă, pe ori-care din aripe­
le selle.
33) Cătîi de gre�ităJeră e opiniunea lUI Mei z o; Reqole militar; 60pra il
qooerno della cavalleria: "1'uso degli b. rchibugieri a cavallo fu inventate da Fran­
ce si •• ro.;
34) Dela Bar r e Du par c q; P- 279: "La cavalerie ne saurait former le
.centre de la Hglle do battaille, parce que tonte sa force reside dansle monvement
"et que dans cette position elle ne pourrait se mouvoir, soit en avant, soit en ar­
, "riere, sans desunlr la ligne .... "
c
[146]
I
,
, I
,
. I
�" I
I �
" }
',1
J
I
t
..
J
! I
, ,
146
§ 24.
Mal'naintş de a incepe băttăllia, Ionii-vo dă mal urca,
pentru a duo�' oră, pisculii de pe mallulii lacnluf şi vedu,
astă dată, t6ti. armata turcă eşindii în ordine din văi. ..
Era uă mulţime spârmăn tătoriă l
Eroului totii inse nu-i venia a-şi inchipui să-lii fi tră­
dată purcalabulii J eremia GoIia, acella oărula, - dupre
sublima espre ssiune a 1111 'I'ac itii , - ellii îi dase totii ce
p6te priimi uun. suppusii !35)
. În locii de it arresta pe criminal ulii, ellii se mulţumi
cu scusele selle ; în locii de a-I tăia capul ii, ellii îf lăssâ
cea mai importantă. operaţiune a băttălieî, ....
,;: La ,V a�erIoo N apo leonii cellii Mare credu pe Grouchy l
§ 25.
; . Bucimiî începură a cânta.
Resunâ fioros ulii recnetii "Uccide! uccide l , 36), remasă
noiie, ca mb�tenire, dela vech ii Romani, cari strigaii în
momentulii .attaculuî: Il feri! feri!" 3 7)
§ 26 .
•
Planulii lui Ionii-vodă, precum se putea judeca din
însăşi disp<?�iţiunea armatei selle, în care una din aripele,
acea stângă,' concentrase în sine t6tă forţa offensi vă, era
de a începe băttăUia în aşa numită ordine oblică, ca Epa-
----- ./
35) Anndles j lib. XIV, 54: "uterque mensuram implevimus, et tu, quantum
.princeps tribuer.e amico posset, et ego, quantum amicus Il priucipe acclpere •• "
36) L & ii e k i; P: 147:" Tollitur clamor Turcice, Gaur gaur, vur, vur, V &1&­
"chice autem, 6cide, ocide • • •• - Românesce, în limba vechiă, a uccide insemna
a. lovi, precum ve�i în Biblia �i în Pravila lui Vasile-,Vodă.
. 37) LIp sius; De militia romana (Antverpiae, 1595, in-4) t. 2, p. 289:" In
"eodem (Plutarchus in MaHo) lego, ROlllanos etiam usurpasse crebro illud Feri
.in I\cit>, et cum se se mutuo adhortarentur •••. "
i �
I
[147]
-DL---- .... ---��t: .. �.
147
-minondas rJaMantinea, Cesaru la Farsale, Gustav-Adolfă
la Leipzig, Buonaparte la Marengo .•.
Admirati] deja în anticitate'"), acestii genii de attacu
-eăpetâ nesce suffragie şi mai ponderoses") şi se sancţionnâ
priu nesee essemple şi mai strălucite în timpii moderni.
Fridericii cellii Mare resumâ preţiosele avantag'ie alle
ordinii oblice în următoriele <ăte-va cuvinte :
,,1 o. Cu uă oste mică înfrângî uă oste mare;
,,2-0. Lovesc! pt: duşmani din partea, de unde însuţi
"te sciî a fi mai ture;
,,3-'0. Espui pericolului numai uă porţiune din ar­
.."mată, restulii conservândnse prospetă .•.. " 40)
Aru pute crede nesciue, cum că eroulii prussianii jus­
tifică aci anume motivele eroului romănescii !
§ 27.
Ionii vodă commenda centrulii,
Swierczewski --drepta.
Stânga .. purcalabulii .Ieremia Golia.
38) Ve get! u s; Iib. 3, cap. 26: "Qlli imparem se indicat, dextro cornu
.."suo siuistrum cornu peHat inimici. ... qui sin istrarn alam fortissimam ha bere S8
nnoverit, dextrarn alam hostis invadat .•.• "
39) Encycloped'ie methodique; Art militaire ; t, 3, p. 290: .Cet ordre de bat­
'ntaille est regarde par tous les auteurs militaires comme un des meilleurs moyens
.de s'assurer de la victoire. C'est, dit M.le chevalier de Folard, tout ce qu'ilya
."de plus a craindre et de plus ruse dans l� Tactique. , .• u
40) Melanges' en ver8 et en P"08� (Sllle loca, 1792, in ,8), t. 3, In�t/'uctio,.
militai"e du 7'oi de Pru88e paUl' 8e8 gr!neraux; p. 213: "C'est ici ou l'onpau f"ire
"une application utile d, mon ordre de bl\Uaille oblique. Car on rb{use une aile
"a l'ennemi, et an l'enf@rce celle qui doit falre l'attaque. Par la vous port8z tOlltell.
-nvos forces sur 1'aile .de l'ennemi,que vous voulez prendre en flanc. • . •• P4l'
"cette disposition vrus aurt'z l'>tvantage: I-o. de faire tete avec nn petit nombre
"de troupes a nu corps superieur; 2 o. d'attaqner l'ennemi d'un cote 0:1 l'"ftaire
"sera decisive; et 3-0. yotre aile ayant ete Lattue, il n'y aUl'a qu'une partie de
"votre annee d'entamee •••• " .
-
[148]
148
...... - ,
§ 28.
"
Precum v.)4urămu, acestă din urmă trebota să incepă
attaculii-
Cel le cind regimente de caval1eriă se arruncară as-
supra âripeI drepte a Turciloră.
Invecinatele cincf regimente de infanteriă se mişcară
inainte pentru" a sprijini lovirea, ameninţându centrulU
inamiculuI.
Dar vai!
Ionu-vodă vede infanteria retrogradându, iar caval-
Ieria plecându, stegulu, rădicându cuşmele pe suliţe, şi
trecen�u la �uşman'i.
Tu capulu acellei cavallerie,-'J mai repetâmîi uă
datăl.-fu mastatulu pone attuncl trădătoru, carele, după
ce <1induse păgânulu'i trecet61'ia Dunării, se grăb13 acum
a eăştiga deplinu preţnlu patricidulul: fu purcalabulu
.Ieremia Go�a!
e
,
'1
. I
I'
;',
§ 29 .
.,
1' .
. ,
•
. Secolulii .XVI fuse fecundu in cru4imi: Sânt·Barte­
Ierni, deseapi.t.a,rea Mariei Stuart, domnia lui Ivan cellîi
Groznicu, fUf.'orile Incuisiţiunii ... îllii impestriţeză ca
nesce pete de; tigru!
Varietărţile de pedepse, intrebuinţate atunci mal la
t6te pop6rel� Europei, îţi rădicii perulă,.îţi: încreţescu
fruntea �i-ţl� inchiăgu sângele41).
Dar nuf·.fu, nn este, nu p6te fi nici uă penalitate des-
tullii de crudă pentru a correspunde cu fapta unul vin­
qetoru dajiatriă!
A impinge miW6ne de fraţi pentru secoli in abisulii
41) Acta Tornicianaj t. 1, p. 11.
+
J'f
1 •
...
,
.' .
:'
. '.
[149]
149
sclaviei, este unu attentatii nu contra unui omii, nici chîarii
contra unei singure naţiuni, ci contra a q.ece, a duo-deci
de popore, ce se nas-tii unulii după altulii şi se numescîi
generaţiuni!
Crima este atătii de moustrudsă incătii imaginaţiunea
se refusă a-I inventa uă pedepsă anal6gă: penalitatea cea
mai potrivită arii fi de a da miserabilulut vieţa Jidovului
Retăcitorii, pentru ca să audă şi să simţă in cursii de uil.
miriadă de anni necurmatele blăsteme alle posterităţii.
Cain fusese sântii al1ătnrea cu purcalabulă J eremia
Golia!
§ 30.
Dă descuragiare generală cupprinse pe Moldovenî.
Numai Ionii-vodă conservă uă frunte senină: ellii
(/ devenîa cu atătii mai mare, cu cătii mai mare devenia
furtuna.
Turcii aşedară pe trădători de 'naintea liniei lorii
de băttaiă.
»lată vindetorii nostri! "strigă Ionii-vodă, poruncilldii
ca t6te focurile, t6te impuşcăturele, t6te lovirile să fie
aţintate spre acea parte.
Mişeii periră pone la unulii ; curag'iulu renăscu In
pepturile cellorii credincioşi.
Ionîi-vodă inaintâ oavalleria 'din secunda liniă la 10-
culii celleî trecute la duşmani, apropiâ cavalleria din re­
ser vă, regulâ din nou pedest1'imea, restabili orâuduela in
t6te ...
§ 31.
Folosindu-se de momentana te1'1'61'e a infanteriei mol­
dovene şi păşindii pe cadavrele trădătorilorii, Turcii De at-
[150]
150
I
t
i
tacară acum in ordine comică, adecă mişcâudu- se cu.cen­
trulii lorii assuÎ?ra centrului' nostru şi aţinendu-şi aripele;
Ei speraiiva rumpe armata română in duo.
I0!1ii vodă .era gata.
TQte tunurile tiindii de uă cam- dată descărcate, ellii
tormâ planulii de a lua din coste conulii cellii inaintatiii
allii păgânilorii, poruncindii Cozacilorii să-lii lovescă cu
puseele din drepta, pe cândii cavalleria cea rennoită din
stânga' îllii stringea cu suliţele, iar infanteria din centru
ploiia nourî de săgete.
Turcii dederă dosii.
Retrăgându-se, intenţiunea lorii era de a attrage pe
Mold.pveni assupra batterielorii ascunse după colline,
Ei uftară, că Ionii-vodă, fostii amicii allii viziruluî
, .
Mehnied-Sokolli, cunnoscea t6te fineţele tactice] ottomane.
i După uă scurtă g6nă, Moldovenii primiră ordinea
de a reveni inapoi' in şiruri strinse.
_ Turcii' tIu puteaii pl'esuppune ca Ionii-vodă să le fi
pn'gătitii 100;U intocmai aceîaşî em buscadă, in care ei nu
reuşiseră a-lă ademeni pe densulii.
- Aşa der�, vedendii retragerea n6stră, ei se arruucară
din noii . . :' de uă dată şirurile Moldovenilorii se des­
făcură in laturi şi, desmascândii artilleria, fulgerară, a­
meţiră, aUuii'gară pe inamicii.
Duo attacurl fură respinse.
Nesciin,dii ce să mai facă, Turcii năvălliră pentru a
treia 61ă, acum cu t6tă linia lorii de băttaiă, silindu- se
a incungiu��' mica oste romănescă
§ 32.
"Sborii toporele-arruncete,
"Sbernâiu arcele 'ncordate,
. ,
'-
[151]
U ?-_
151
"Si săgeţele uşore
"Noureză mândrulii s6re.
"Caii saltă şi nechieză,
"Lupta. urlă, se 'ncleşteză,
"Şi barbarii toţi grămadă
"Morţii crude se daii pradă!
"J.)ece cadii, uă sută morii,
"Sute vinii in loculii lorii j
"Mii intregi se risipescii,
"Alte mii in loeii sosescii l
"Dar vitezulii cii- a sa pală
"Face drumii pintre năvallă,
"Şi petrunde prin săgeţi,
"Că- j Românii cu şepte vîeţi l
"In zădarii hidra turbeză,
"Trupn -1 gr6z1licii incordeză,
"Geme, urlă şi crăşnesce,
"Şi 'npregîurii ><e 'ncolăcesce:
"Fiiulii Romei se apprinde,
"Hidra 'n mâne-I o eupprinde,
"Ş'o zugrnmă, şi o sfarmă,
Ş' .. . d v U 42)
" o mvmge ŞI o arma.... .
§ 33.
După unii potopii de sânge din ambe părţile, Turcit,
respinşi pentru a treia 6ră, fură goniţi cu atătă inverşu­
nare, incătii garnis6nea ottomană dela Isakcîa, pe mallulii
oppusii allii Dunării, in mică depărtare dela câmpulii
Iupteî, veqendii neregulata lorii mişcare indărătii; credu
băttăllia de totii perdută şi rumpse la fugă!
42) V. Alexandri.
.. l
I
�
I
, .'
- __ "WSf-� .
; --
...
[152]
152
§ 34.
Pentru inlesnirea memoriei, resumâmii aci, prin căte­
va cuvinte, int.t::unu. medii plastică, totu mersulii acţiunii
in acestă primă fază a bătrălliel, J emasă in avantagîulii
lui Ionîi-vodă .•
Liniele dupple semnificii armata inamicâ: acelle simple
pe ai nostr iî.
1 o. Arip�. stângă moldovenescă, susţinută de jume­
tatea c,entrulul, attacă aripa dreptă - a Turoilorii :
,;2�0. Centrulii inamicii, susţinută de ambele selle a­
ripe, attltcă 9Elntrnlu Moldovenilorii:
; ,
1 ,
. 3'0. Ambele aripe moldovene attacii din c6ste cen-
trul î Turcil�î'u:
--------
4 o. Atqbele anpe turce attacii pe ambele aripe mol­
dovene:
------,-,'._---_.-
.'c'··
5-0. T�6tă linia de băttaiă a Turcilorii attacă pe acea
a Moldovenilorii :
,-
•
[153]
-
§ 35.
Apoi analisândii in detalliii muvementulii corpurilorii
moldovene pe câmpulii băttăllieî, noi adrnirămii, mai a­
lesii, precisinnea şi apropoaitulii mornentuluî, cândii, du­
pă allii duoilea attacii din partea Turcilcrii, aripele n6-
stre, preeum arretarămii, î�i despicară şirurile, golindii fa­
eulii artilleriei : uă evoluţiune f6rte grea in gemre, iar
mai cn semit in retragerea unei cavallerie !
POlle atunci Turcii se credeaii ore-cum numai el sin­
guri c 'pabilI de a opera acestă :>rtistică mişcare, pentru
care se essercitaii in speciă din timpii cei mai depărtaţi,
socotindu-o ca pe unit din principalele resorte alle pro­
priei lnl'ii tactice, şi prin carea căştiguseră mai multe vic­
torie strălucite assupra creatinilorii, intre altele pe acea
dela Mohscs 43).
Veqnrăţi, cum că Moldovenii lui lonii vodă îi intre­
cur ă pOlle şi in acestă priivinţă!
§ 36.
După ultimulii attacii şi desordinata respingere a pă­
gânului, să fI avu tu eroulii nostru uă căllărime prospetă,
adecă să nn lii fi părăsitii la inceputulă bătălliei, prin tra­
darea purcal .bnlui .Ieremia Golia .. celle mal allesse cinci'
regimente de cavalleriâ, victoria era complectă,
Dă dată into rşi la fugă, Turcii trebuiau goni,ţI fără
unii minuni de zăba vă : linia lorji de băttaiă, allungată
şi totu lovită cu furiă, s'arii fi resturnatii peste cellel'alte
linie, deja descuragîate ; iar neputinţa de a scăpa peste
43) Bie 1 ski Spraea 1'ycerska; p, 55: ntym hakiem ida, ustepnja sie naz-ad
.potrosze brolli"" sie niebroniac na dzia1a. a gdy im najbardziej przypra, rozsta­
"pi" sie w stl'ony, odkryja dziala, strzelbe puszcz, na niepl'zyjaciela, zbija tak, by
"najwietszy Ind, jako lIczynili u Moch�cza Wegrom •• , ."
[154]
.64
Dunăre arîi fi topitii intr'uă clipă t6tă armata, prin ferrulii
Românilorii �� prin undele fluviului.
Dar lipsitii de florea şi cea mai mare parte a cava­
Ieriel selle, mica remăşiţă fiindu storsă de obosellă, ce
ore putea face marele erou alhi Moldovei?! .
§ 37.
,
I
Si cu t6te astea, ori, care va fi de aci inainte resul­
tatuhi fin al aJlu bă ttâllief, a n nalele militare trebue să admire
cu entuz.iasmii pe acella, carele infruntândii uă armată
de-trei ori mal numerosă, fiindu 'În trei rfmdur] vîndutii,
după ce susţinuse trei attacuri terribile, totu 'Încă se
părea a fi t' llii învingătoră !
':' f
•
...
44) Unii casti de acellaşă genii raporteză Fr Oll tin u s ; lib. IV, cap. 7, ex.
30; .P. Sc!pio in Lydia, quum die ac nocte imbre continuo vexatum exercitum
"Antiochi videret; nec homines tantum aut equos deficere, verum arcus quoque
"madentib,u8 'nervis inhabiles factos, exhortatus est fratrem ut postero, quamvis
. "religioso, dijl committeretur proelium; quaffi sententiam secuta v\ctoria est ..••
t,
§ 38.
f '
i' Obosiţi de crăncenă luptă, Turoiî se opriră ; Moldo­
venii se puseră la repaosii din dosulii tunurilorii
, "Si }Işa stândii şi privindii unii la alţif, - 4ice cro-
r. nicarulii i Urech'ia, -- a darii uă pl6iă mare, de a mutatii
"prafulu 'ceHu de puşcă, de unde aveau Moldovenii nă­
"' dejde de, adjntorii. U 44)
Precum vedurămii, numai prin infanteriă şi, mai al­
lessii, prin artilleriă Ionii-vodă intrece a pe Turci, contra­
balanţândji grozava dlsproporţiune a forţei numerice.
Infanteria era ostenită; artilleria tu abimată,
I
Eleraentele 'se uniră cu trădâtorif !
1
. :1
I :1
I!
,)
., J
[155]
II
155,
§ 39.
Plofa domolindii prafulii şi imprăstiândii fumulii, ce s'au
fostii rădicatii de sub picîorele luptătorilorii, cai şi omenî,
şi din detunetele artillerieî ; Turcii se incredinţară acum
limpede de totă puţinetatea armatei lui Ionii vodă,
La aripa drept ă, ei vcqură uă adeverată miniatură:
numai vr'uă căte-va sute de Cozaci, pe cari îl apperaseră
pone atunci formidabile batterie, dar in urma plaei nu-I
mai appera nemica!
Astii-fehu, cei 20,000 de Turci, car î formau aripa
stângă, a păgâniloru, se grăbiră 3 se asverli eu tată furia
sicuranţeî assupra vitejilorii alliaţî ai lui Ionii-vodâ.
Contra acestei inundaţiunî de braţe steteaii peste totu
300 de Cozaci: 900 căduseră morţf mal 'minte in cursn lii
băttăllieî !
Erau 70 de Turci pe unu singuriî puiu de Cozacîi !
§ 40.
, Spre culmea fatalităţii, sosesce in acellaşî momentii
Adel Ghiraiu cu 100,000 de Tătari .realisându-se nenoro­
cirea, pentru a căriî inlăturare Ionii-vodă pripise a da
băttăllia cu uă oră mal 'nainte!
Pe cândii aripa dreptă a armatei turce năvăllesce
din faţă assup1'a restului cavalleriei nostre din stânga,
'I'ătarii trecii terrassa din dosulii Moldovenilorii şi lovescîi
din dăretii.
Nu avea mii in totulii nici 5,000 de căllăraşî, carii
puşi intre duo focuri, simţiră acum uă sută de braţe ră­
dicate assupra fie-cărui capii !
§ 41.
Cozaciî a veaii pusce, se sprijinfaii de uă parte de-
[156]
§ 43.
156
ţermulii lacului, de cea-raită de infanteria, şi erau atta­
caţi numai. din faţă: el resistară contra aripeî stânge 1\
păgânilorii ·i
Cavan�rja moldovenesoă, lipsită de armă de focii,
avendii uil-costă descoperită, şi fiindu attacată totii-d'uă­
dată din faţă şi din dosii, de Tătari şi de aripa dreptă a
Turcilorii, nu era chipii a remâne pe locii . .
§ 42.
Infanteria se .conservâ pone acum din trei cause:
1-0. Prin posiţiunea-I centrală, ce nu permittea ina­
micului a. o distruge mai 'nainte de aI fi nimicitii aripele;
_. 2-0. Prin parculii, ce-l accoperîa dosulii, aperând'o
d�, năvafla. 'I'ătărimii ;
3 o. f Prin naturala-î stabilitate iri comp araţiune cu
Îe'Şsenţiala mobilitate a unei' cavullerie
1 ,
Gloţa scăpâ Iurişându-se pe'ntre căi ruţe ...
t
§ 44.
, ,
. Rem\su numai cu infanteria, Cozacii şi glota; per-
qendti nă aripă intregii; părăsindu-lii ori-ce speranţă, ori­
ce possibilitate de victoriă ; ce ore mai putea intreprinde
Ionii-vodă ?
În 'l�cestu momentii i se arretâ la lumină tată mărimea
de snffietu.
El��- arii fi puiutii să-şi salve propria sea vieţă. i,:
Străyestilu într'uă luină ţerrănescă, îucăllecândii pe
- unu mândru cursierii domnescii, nemicii nu era mai lesue
decătii a' eşi pet'din dosulii armatei, a ocolli lac�lu Cahulu-
•
'I�
[157]
157
lUI în direcţi unea Prutului, pe unde nu petrunseră încă
inamicii, a trece în Moldova şi a fugi de aci în Polonia,
recurgendii acollo la ospitalitatea lui Laski seîi a princi­
pelui Ostr�ski.
Cine seie deca, în cursulii timpului, ellii nu se va ti
reconciliatii cu P6rta Ottomană?
Cine scie, deca nu va fi addusii din Polonia, ca Lă­
puşnenulii seii ca Despota, uă nouă armată, cu care să­
ŞI recucereseă ţerra. . . . . .
Ei bine! aceste impulsuri egoistice, deşi aii pututii
strebatte in peptulii unuf Pompeiii seii Carolii XII, totuşi
nu-şi găsiră locii in sublimulă cugetii allii lui Ionii-vodă!
A scăpa remăşiţele armatei moldovene fără a se
gândi unii minutii la sine in SlJ şi ; seîi deca nu, apoî cellii
puţinii a peri cu gloriă de'mpreună cu iubita patriă ....
numai una din aceste duo putea allege restrănepotulii
mumei luî Ştefanii cellii Mare, carea inveţa pe (i.i'i seî, că
passerea in cutbulu seu pere FI5).
"
§ 45.
,
Tătariî, impinşî de nenfrânata lorii Iăc0111iă, purce-
seră in g6nă după imprăştiata cavalleriă, compusă din
boîerî şi bolerinaşî, adică, mal bine 4icendii, din blâne de
samurii, din săbie cu petre scumpe, din lanţuri de aurii,
din punge cu galbeni . . . .
Acestă capitală imprudenţă eliberândă de uă cam
dată spatele armateî moldovene, Ionii-vodă, -minte lim-'
pede in impregîurărf turburî 46),_se grăbi a profita de
greşella vrăjmo şuluf.
Elli:i des calle ca de pe callă, pedestresce pe Cozacf,
45) Neculcea; Letopis.; t. 2, p. 198
46) racitus; Hist.; lib, IV, 77: .turbidis rebus intrepldus ".
. ..-- ...: .. -
;..
[158]
158
,1
I :1
1/
,
�I
I
I
,'!
I
, (
JI
I .�'
I '.
I ,
II
�
I
II
1
1· l'
1 I
,f:
fiU
gruppeză gl6ta cu infanteria şi, strigândii către eroicele
resturi aUe ostirii selle : n Fraţilorii I caqă capulii meu un­
de verii căde .c.apetele vostre fU-face unii attacii atătn. de­
furibundă, iucâtii apucă dela Turcf artileria lorii, o stri­
că pentru ca 'să nu le mai p6tă servi, şi 1 lassă inleroniţî
de ameţellă şi uîmiţl de adrniraţiune ! .
Cu propriele selle mâne, in furia (lcellui momentii
-supremii, elliî trase din midii-Ioculii păgânilorîi unii tunii
. de celle mari: atătii de colossală fu puterea fisică a ace­
-stui Ercule românii! 4 7) .
. Apoi formândii uă compactă nestrăbăttută colonnă,
Moldovenii se retraseră pone la apropiatulii munte, pe
verfulii căruîa fumegaii ruinele satulut Roşcanii, arsii cu
•• \ "j
câte-va minute mai 'nainte de către urdiele tatare l
l'
§ 46.
Ultimulii attacii, mai 'nainte de a 8;3 retrage, ca şi
-t6te celle-l'alte manevre alle acestei memorabile băttăllie,
-este unii strălucită testimouiii de sciinţă militară.
Multii mai in urmă, illustrulii Montecucu1li qise:
"Cat�' să attaci pe duşmani cu uă violinţă extraor­
-ndinară rrlhi cu se mă atunci cândii voesci It te retrage. U 48)
Plecaţi deră fruntea de 'naintea lui Ionii vodă, carele
inţelleseskt acesta la 1574 in momentulii cellii mai de­
speratii "Uii unei băttăllie deja perdute; nu de 'naintea lui
. Montecuetilli, carele rumega cu unii secolîi mai tăr4iii in
1iniscea cabinetului!
:t·
,.
47) Unii altii essemplu contimpurenii de assemenea forţ.ă ve�i in Camera­
Ti u S j Operat! hUl'al'un�; t. 1, p. 38(): n Baro Il Fronsberg tormentum mumIe solus
-"innitens liUll?ero, quo vellet, propelleret •.• ,"
48) Memoil'/l8j �.' 168: "ne charger jamais plus fortement l'enn�mi tln8
.... qnand on se veut retirer ••••
f
m
,
[159]
,
159
§ 47.
Din aprope 35,000 de 6ste, eronlii remase abia cu
7,00049) .
Oellii puţinii 20,000 de Români au cădută intr'uă
jumetate de qi, ;\ perându şi trei idolurî, ce le recomm-n­
dase uă dată marele Stefanii in instrucţiunile selle militare:
Orucea, Ţerra şi Stegulu !50)
§ 48.
Scriendii acestea rendurî in singuritatea nopţii, cândii
misteriulii natureî şi tăcerea omenilorii ducă imaginaţiunea
departe: departe-la cela ce nu mal este seu cela ce
nu este incă, ultândii presentulii şi oonfundândii intr'uă raqă
trecutulii şi viitorulii ; me cutremură băttala ânimei, mă arde
toculii capului, mă turmicii prin sânge fluvie de forţă, mă
electriseză uă ş6ptă ce vine nu sciii de unde, din mine
seu din affară : "mare e Românulu!"
Dar de uă dată se aude n-oscotulii unei birje, ce sdro­
besce pavellele stradel ; mă arruncii la ferestă ; luna in­
tinde uă melancolică lumină; unu june cu mănuşe albe,'
cu gIamu la ochiîi, Cl1 havana in gură, se întorce palidă
de oboselâ după uă petrecere nocturnă.
§ 49.
Aşeqându se pentre dărmăture, Ionii-vodă ocolli cu
şanţurî platoulii munteluî t '}; pase in faţa inamicului, in
giurulu aşf\ numitei creste militere (crăte militaire}, adecă
49) F r e d r o j p. 121: "niewiec.ej nad 7,000 rozbitk6w .•• "
50) Ve�r unu artico Iii alli'i meu in Buciumulu; 1864, nr. 214.
51) Ur e c hi auumescc satulu, fâd detallie topografice, c�rr găssimu numai
în cronica turcă ap. Mignot.; t. 2, p. 213 "uoe mOlltagne SUI' laquelle il se retrancaac
[160]
§ 50.
Istoricil accus� pe Ionii-vodă de a-şi fi al1esiiu uă
posiţiune f� apă şi de a nu fi luam nicI uă mesură
pentru a ş'i:.o procura prin miqii-loce artificiale 25),
Accus�tiunea e basată. pe necunnoscinţa localităţii.
52) Fr!ld;o; p_ 121: "z!lmi'lst proznych ubolewan, zdolalby suadz zara­
.dzic zlemn, gdyJ..Jy, razdzi!,liwszy rabate pomie l!l'y zastepy, ial w"pOluemi. silami
nkopal' studuie ." v· .
J
\
;1
,
,1
��., _ ------u
r-� '11
r j' ::Olinia cea mai înnalţată o pogorîşului, pe "ei mai buni I
arcaşi şi puşcaş) j îî întări prin uă secundă liniă j şi, in
fine, formâ uă :reservă, pentru a susţine la casii de tre-
I buinţă puncturile celle mal ameninţate.
C� apropiarea nopţii Turcii şi Tătarî\nnii revenindii
din zăpăcellă, cei-l-alţi din gonă după fugărita cavalIeriă,
blocară noiia taberă a lui Ionii- vodâ.
Resbellele 'franoese i'n Aigeri a probesă pone astăqr,
că tii de greii este a attaca uă înnălţime chiu rii lipsită de
fortificaţiunî şi apperată de unii micii numerii de Beduinf;
cu cntii dar mal tare era posiţiunea Moldovenilorii, plantaţi
pe unii munte. şanţuitii, gruppaţî în numerii dA mal multe
mile )l:e cei �l bravi, şi unind avantagiele înnâlţimiî cu ne­
sce avantagie nu mal puţinii preţiose alle rui nelorii: "attaculii
unui :satii cus'tă pre-rnulţt 6menl," qice Fridericii cellii Mare.
i Mal adaugeţl că Ionii-vodă, in ultimulii seii attacii,
strica-se uă mare parte din artilleria turcă; iar căte tunuri
le maî remâneaii bune, t6te îşi perdeaii in zădaru g16n­
ţele pe 'ntrei.zigzagurile ruinelorii, fără a nemeri pe Mol­
do veni , pe c�ndii acestia, din contra, ţintindii dintr'ascunsii
şi iri Iinisce, trimitteaii păgânilorii cu fie-care descărcătură
unii sigură m.essagiu de mortel
I
I
I
!
I I
I
I
I
� �
J
, .
,
[161]
r
I
,
161
fIU �h>1I".'<1", -t 1'( <jA
,.. r , tIt.' J 1..... r-- . t 1'.[ IL r
§ 51.
1- In totii cupprinsulii Budjaculuî apa e aprope totu
atăt.n de rară, ca şi in centrulii Africei ;
2 o. Căntândii izvore pe vărfulii unui munte, trebula
săpatii pămentulă pone la uă adencime .fortemare ;
3-0. Chfarii reuşindu in assemenea azard6să şi grea
operaţiune, uă tontână n'�rii fi adjunsîi pentrn indestula­
rea a 7,000 de omenî
" r -.
'.! l.I'; .,
-'
,
.' In' cursiî de trei qille şi de trei nopţi Ionii-vodă res-
pinse t6te attacurile a 200,000 de păgâni!
Lipsiţi de uă picătură de apă, Moldovenii aşteptau
venirea nopţii pentru a intinde petice de pânqă d'assupra
erburiloru: ei îşI ungeau buzele cu roua 153)
Adessea cu Ionii-vodă in frunte, uă semă eşfaii din
şanţuri, se răpedtaii cu turbare as supra cellorii mai espuse
posturî inamice, tăiau, măcellaii, doborîaii t6te de'naintea
lorii, şi apoi crunţî de sânge, se intorceau cu mulţumirea
lui Ugolino din Infernulii lui Dante, cândji rode capulii
vrăjmaşului seu Ruggieri! 1:; ••. ; :.
§ 52.
In cursulii acellorii trei qi1le şi trei nopţi, demne de
timpulă luî Oraţiii Cocles, Ionii-vodă, să se fi gânditu
ellii cătii de puţinii la propria-i sicuranţă, scăpa.
Vorbindii turcesce ca unu Turcii, ellii putea trece
in crepuscula sereî chiarii prin miqii.loculU păgânilorii,
precum deja făcuse uă dată Ţepeşii . .
Dar t6te dsmonstră, că eroulii nostru, gr6ză numai
pentru păgâni, pentru cIocoI şi pentru călugerI, îşi iuMa
• ţerra mai' multu decătu pe sine insuşI! I
I �!rt, �t:. -"."'7 :. ( -- �!�vr .... �t",
53) Ibid_; p. 122.
• .. ... ' II
11
if'" --
�.
[162]
54) Cronica turcă ap. Mignotj t. 2, p. 214: nIl offrlt au Beglferbeg de se
"rendre .1\ fui a eondition qu'on le conduiroit a' Constantinople, ou il jouiroit de
"sa libertJ et d'une pension proportionnee a la dignite qu'il perdoit j qu'on lais­
"seroit tous les siens retourner ehez eux, sans attenter ni a leur vie, ni a laur
"liberte, rf.' a leurs biens, et que le nouveau Vaivode de Moldavie accorderoit
.une ammstie generale pour tont le passe U
55) lbid.1 "Ces conditi(ms furent jurees solemnellement jusq'a sept fois diC­
"ferentes par le Beglierbeg sur le Koran et SUl" la tete de l'Empereurj par Pierre
"Douveau Vaivode, IIpr I'Evangile ••. -- T6te acestea sunt desnatnrate in rela�u­
Dea lui Pa p r o c k i ti a celloci!, l'alF ••
§ 54.
§ 53.
. ,
r' ..
_ tJ
162
Păgânîi prnmtra tractatulii, ' ". .'.
C<tn.diţiunile fură jurate de şepte ori de către beg­
lerbeiulji Ahmed- Paşa �i de şepte ori de către Petru cellii
. Schîopii; devenitii in fine in realitate domnu allîi Moldovei:
M�hmed-Paşa. le jurâ de şepte ori pe Cartea lui Ma­
homedik;
Petru cellii Schîopii le. jurâ de şepte ori pe Cartea
1 � C · .. ·t.'" 55)
Ul rI.,�u... .
t In Ro ;patra 4i Tureiî incepiî a parlamenta.
Iouii-vodă arretă cellorii trimişi tăria posiţiuniî selle şi
numărulă .vitejilorii ce -I mai remânii.
"Precum vedeţi, -le qice ellii, - sum III stare de a
mai susţine lupta".
Apoi .. le propune urruăt6riele trei condiţiuni:
1-0. Mâna duşmanilorii să nu se attingă de ostaşii
Moldoveni, cari să fie liberi a merge pe la casele lorii,
fără a fi prigoniţi vre uă-dată pentru tre-iutii de către
'viitorulii domnii allii MoldoveiH);
2-0. 'Cozacii să fie lăssaţl a se int6rce la ţerra lorii ;
." ţ�
3-<t. Insuşî principele să fie trimisii, viu ŞI nevăte-
matii, a;�-dreptulu la sultanulii Selimii I
i'
[163]
,.,.t· - � " .• "
ftJ.. j I
, '
163
.. .,' 1
Cu lacrime in ochI, f<lni n r'lh� vorbi de emoţiun�,
lIanii-vodă se despărţi de credincţoşii ReI tovarăşt
Cozacilorîi, 6meni străini, veniţi a servi pentru plată,
eliu lăssâ t6te scullele ce avea longă sine;
,
Moldovenilorii, fraţi ai sei, cari' se luptau pentru li-
bertatea patriei, le lăssâ suvenirulii de a le fi fostii unu mare
domnu şi vaga speranţă de int6rcerea sea la domniă. ..
Eroulii era couvinsii că va reuşi prin profunde-I di­
p10maţiă a recăştiga graţiele sultanului Selimii, precum
altă dată, totu intr'uă assemenea aituaţiune, Petru Rareşii,
numai prin bărbătesca-I elocuenţă, reuşise a imblândi mă­
nia sultanului Suleîmanii.t")
6menii mari nu desperii nici chîarii pe insula Elba!
Pone atuncî, - adio!
CozaciI plângeaii ; Moldovenii nu puteau plânge: es­
-eessulii durerii seca isvorulii plânsulul l
§ 56,
Capitulaţiunea dela Roşcanî amintesce uă altă incheîată
totu cu Turcii, nn mal departe decătîi cu vr-uă trei an ni
mai'nainte, pe cândii însuşi Ionii-vodă petrecea incă in
Cons1 an tinopole,
După Ilii eroică, aperare a cetăţii Famagusta în Chipru,
comendantulii Bragadino, redusii nu prin arme. ci prin
56) G i o \' i o: La seconda parte dell'istOl'ic del suo tempo (Venetia, 1560,
"in-"') p, 693: "havetHlo egli racconte le cagioui et i successi delle guerre mOSS6
.da lui, la poverta del suo errario, il caso del Gritti, gl' inganni del fratello et d •
• Baroni, et le ragioni antiche de snoi confini co PoJoni, et l'milmente hebbe di·
"mandato perdono, parve che e'foss" stato indegnamente trattato dana Fortuna
."di maniera, che i Bassa, ancor che non fO'sero stati eorrotti con alcun dono,
"havrebbono in ogni mo(lo difeso questo valoroso huomo illustre per tanti c"8i,
",i1qual con animo invitto non cedeva punto ali' insolente Fortuna, , . ,"
[164]
164
(Povestirămu trădarea, să povestimii perjuriulii r
fomete, impusese păgânilorii condiţiunea de a permitte
garnizcuet uă liberă retragere. .,'
Seraskirulii turcii iscălise fără greutate, �i totu fără
greutate se gr:\;bise a-şî călca iscăllitura : după deşertarea
• cetăţiî., vitezulii Bragadino şi flo-rea juneţeî veneţiane peri-
ră in torture! '
Cunnoscendii deră perfidia ottomană, Ionii-vo dă nu
se mulţumi cu uă simplă iscălitură a paşallelorii : ellii ce­
ru şi dobândi, ca garemţiă, unii septuplu jurămăntii, ma­
hometanii şi crestinii, din partea Ini Ahmed-P�şă şi din
acea � a lui Petru cellii Schlopii, dela inamicii şi dela ri­
vallii., ...
Ei, bine! prin acesta tractatulii deveni ellii ore mai sacru?
I
j
" j
;1
il
,
,1 •
§ 57.
T"'!
II
,
,
§ 58.
,1
r
r
, ]
I
f
,
",
',.
1.,
" '
, ,
�
.Pe lon�ă .peraoua lui Petru cellii Schîopii, pentru
a-lii installa <?u firmanii.c=uă innovaţiuue nepilduită pone a­
tunci' in Moldova 57) - se afla capigibaşi seu prim-uşerulă
Porţei Ottornane, anii personaglu deja importantă, dar'
carele jnai in' urmă adjunse şi mai susii, visirii, ginere şi.
eumnatii allu sultanilorii . . ..
Era S�ipione Cigala, dintr'uă familiă aristocratică ne­
apolitană,' �egatu 'sub numele de Djigala-zade58): unu
57) Anual ele turce ap. R i e au t ; p. 113: .J e an le Vaivoda ayant este tue en
"trahi"on, cette :t'Province fut entierement soumise It la pnissance du Tnrc et
,.
"reunie a cet Etopil'e en l'annee 1574 .•.. "
. 58) Rym;J3m'icht v. J. 1574; ap. Hammer; t. 3, p. 608:"ZllmWoivo­
"den dp-r Molila,n wfll'cl Peter eroannt, und dUl'ch den Kapidschibaschi Dschigala­
"sade, ilen .:lolm d�s in der tSchla('.ht Val' Dscherbe gefangenen Cicala, installirt,.,"
--De:<pre origina-r ve�r Mor eri; Le Gmnd Didionnaire hisloriqlle (Paris, 1712,
in-!); t. 2, p. 306-7 .
..... --_iiiillÎlli •• ill.II�' _Iill .IU� illL_
[165]
, -�
165
June malle, desfrânatii, nestatornicii, măncăcîosii, beţivii
. dar cu atătu şi mai puternicii la curtea unui sul­
tanii ca Selimii II!
Oândii Ionii -vodă intrâ in eortulii beglerbeiului, Ah­
med-Paşă era încongfuratii de enicerî, agule, bei, sangîacî,
cari to ti se im bul<paii să ve4ă pe terribilulii erou dela
-Jilisce, Braila, Lopuşna, Bender . . . .
Seraskirulii incepăndii cu mustrări, Ionii-vodă îi res­
punse cu tată demnitatea unul principe, că, pe basea ca­
pitulaţiuniî selle, ellii nu are a da semă decătii numai
-căndii îllii va fi întrebată insuşi sultanulii . . . .
Mâodria vitezuluf infiorâ pe musulmanî; dar grand6-
rea-I se părea a fi iulânţuitii braţele lorii : ei se uitaîi
nedomeriţî unulii la altulii, indemnându-se care de care
-a da prima lovitură, şi ne mine nu cuteda .... trebuia unu
apostatii ; trebuia unu omii indobitocitii prin escessulii
banchettelorii şi unu dobi+ocii ameţitii prin furia opiului ;
trebuia unu monstru pentru a face unii assemenea passii
-eontra onoriî şi contra jurămentuluî,
Acellii monstru fu capigibaşi Djigala-zade !59)
§ 59.
Muntenulii Petru cellii Schîopii addusese armele pă-
:gâniloru assupr:> eroului Moldovei;
Italianulii Scipione Clgala îi infipse cuţitulii in ânimă ;
Unu Muntenii, unu Italianii, unu Moldovenii!
Se sfăşieaii fraţii': ridea Ottomannlii, zimbîa Nemţuliî,
se pregătia a rînji Muscallulii !
59) G orec k ii p. 108-9; "Tbi B1I88& Capuclus stricto gladlo ventrem taciem-
c.que eju8 discidit ••• • '
... - C1ti",.L ./lj ... U ',1.1 JO jjIl>: .� .. n)La
[166]
166
"
§ 60.
'.
fi '1,1 ti
-Iu<
Cândii gigantulii fu Că<llltii sub perfidulii pumnarii allii
NeapolitaIJulut' Cigala, eniceril, imbărbătaţI prin iniţiativă,
se asvărliră ă�\'!Upra victimei, tăi ară majestosulii capii ce-i
speria mxl-dă-nnă <li pone şi'n taina visurilorii, şi-Iii in­
nălţară pe uă suliţă.
Apoi temendu-se, p6te, ca unii allii duoilea capii să
nu resară cum-va pe desfiguratulii corpii, el legară trun­
chîulii martiruluî de c6dele a duoili;cămille, cari gonite in
direcţiuni opuse, mii rumpseră in hidose fragmente'!'
)
§ 61. :
:.:1
, .
, Ij
�
J
.După ce' finitulii spectacolului le reoise minţile, pă­
gânii' nu putură a nu recunnosce propria lorii nullitate
in allăturare -cu sublimulii eroismii allii mortului.
.:,Credendii că vîrtutea lui Ioniivodă işi va fi avută
f ,
izvorulii in 6sele din cari fusese ţessutii şi in in sângele
ce, 1 circnla�e prin vine; toi îşi impărţiră intre sine, ca
moştie, fărmăturele acellorii 6sse, şi- şi incruntară săbiele
in acellii sânge, rugându-se lUI Allah ca să le dea şi lorii
tuturorii ânima principelui românii!
CalleiI 'purtaii pizmă jertfei lorii!
§ 62.
,)
Cătii timpii a trăitii Ionii-vodă, Turcii, boeriî şi că­
lu�eriI .nu-Iji, sufferlaii de uă potrivă.
După d� murise, inamieiî străini se' arretară mal ge­
neroşi deeătp inamicii casnicî,
Pe cân'dii eniceriî se puseră a adora remăşiţele vi­
tezuluî. cîocoîî cei cu i�Iice �i cu comanace creq'ură sositii
momentulii de a-,i patte in fine jocii de acella, de'ilaintea
[167]
. I
o"tp
1·1
1'·.'
I
\
I
!
:1
I
1.
i
I
167
căruia, - mişel, - ei nu îndrăsnlaii pone atunce, S8 rădice
ochii dela pămăntii l (
Pentru a-i răpi chiarn gloria postumă, ei respândîaii
.
acum în poporii odi6sa anecdotă, cumcă în momeutulă
eândii îllii rumpeaii cămillele, Ionii-vodă să. fi qisii: "Ah!
"caută' că eu multe feluri de morţi groznice arnii făcutii,
"iar caznă ca acesta n'amii sciutii să fa eu !II 60)
Dar cine 6re să fj pututii rosti acestă barbară şi atroce
glumă: capulii cellii lipsitii de trunchiii ? seu trunchîulîi
eellii lipsifii de capii ?
Nu pentru prima şi nu pentru ultima 6ră uă ne­
putincîosă urră inventa absurd ităţî !
Jn li.
II
§ 63.
I J . ..1 '
1:
Cronicarulii Urechî» - o mai qiserămii deja nu uă
dată - este unii echo allii partitului aristocraticu.
Aşa deră, ellii nu numai profanesă prin satiră ultimele
divine momente alle lui Iouii-vodă, ci încă, prin uă ne­
ghiobă trădare personnală contra adeverului istoricii, se
I
încercă a seusa mărşava trădare naţională a purealabulul
Jeremia Golia.
Cândii vine vorba de vindarea trecăt6riei Dunării,
I
annalistulii-eoconii declarnă cu unu aerii de criminală in-
noeinţă : "cu greu este cellorii puţini a opri pe cei mulţi
"şi cellorii slabi pe cei tari; căci trecăndii întîi ii puseele
"cu eniceriî şi cu pedestrimea să apere vasele, aci şi
"t6tă a-I'altă 6ste turcescă a sositii, unde veqendii Ieremia
"purcalabulii că nuI p6te opri, s'a întorsii ... "
Cândii adjunge la defecţiunea cellorii cinci regimente
de cavalleriă, ellii se feresce măcarii de a menţionna nu-
.,
1 j
60) Letop; t. 1, p, 196.
/., ,1, WJ�tl JJ .. J,:J J __ o
[168]
·168
••• ., �,.' c ,.J.tl __
,
I • .. • �-� II
§ 64
mele purcalabului Jeremia Golia, allunecândii nutnaî in
trecătii următ6ria frasă obscură şi ditri"inutivă: "la incepu­
"tulii resboluluî 14icu că uă semă de Moldoveni să se fie
"inchinatn.,h Turci. ".
Îusişi '�rouicarir ottom anI sunt mal Români! r:' �)
, I . i ') 1":
ţj După' măcellulii dela Roşcanf, Petru Schiopulii se grăbi
8 trimitte c�imacam la Iaşi, ca să-I pă4escă tronulii, pe
unulii din miserabiliî vindetorî ai lui Ionii vodă, stolniculii
Bilăe, înnăIţatii acum la demnitatea de mare vornicii allii
"'ferrei de josii, oecupată pone atunci de bravulii Dumbravă.
Petru' cellii Schîopii în loculii unui Ionii-vodă ! Bilăe
in' .loculă, unui Dumbravă!
;' N .
u numai vitejii dela Cahulii, nu numai "fraţii de
cruce" al lUI Ionii-vodă, desarmaţî prin jurămentii şi mă­
cellaţî prtn perjuriii, avură s6rta de a peri, ca tălharii cei
osândiţi l� -morte, fără a se pute appera; nu! nu numaî pe
ţer mii Cahulului şi pe ruinele Roşcanilorii curse cellii mai
purii sânge' şi cădură celle mai noOile capete all e Moldovei;
nu! - "s'a'ii pornită TatariI în predă peste t6tă ţerra, - 4iee
"cronica, � cătii n'a fostii nici nă dată mai mare pustie­
"tate de bătu atunce ; că pre toţi i aii cupprmsii pre la
"casele lerii fără, grijă, unde pone astă-d! între Prutii şi
"între N�tru de atllnce a remasii pustietate, de nu s'a
"mai împlutu de 6meni. .. ,"
Petrf eeriii Schiopu, in fruntea urdielorii păgâne,
priivia cu. uă sacrilegă nepesare, cum inamicii Româ­
Q.ilorii şi- ai Crucii îl aşterneau pone la IRşi uă calle
t,
, 1
1
II
" � .
� _ �. r. . .
§ 65,
[169]
116'9
domnescă de _ purpură din sânge şi arcuri 'triumfale din
capetele Moldove�iloru!
.., _�. r �,
. ,
§ 66 .
"
. .,
;:r 'M6r.tea lui Ionii vodă fu semnallă de peire pentru
freî ministri, credincioşi pone in fine lticeferului libertă-
ţii naţionale: __ - t �
Vintila vodă," li, 'I - - � '1:
VorniculU Dnmbravă,
Episcopulii Isaia Radouţenulii, ,
n
'§ 67.
'. r
Fostulii principe muntenescii, allungatu de'mpreună
'Cu frate-seu Petru cellii Schlopii, espedi acum uă armată
turcă să cupprindă Buouresclulii. .
Deşi Vintilă-vodă nu avea longă sine deeătii pe vitezul
vornicii Dumbravă cu uă mâ!1ă de Moldoveni, totuşi lupta,
Încinsă pe cămpia unde este astă-�i monastirea Radu­
vodă, \fu atătu de cruntă, încătîi învingătorulu credu de
-euviinţă a-i eternisa memoria, zidindu uă biserică pe 10'
culii băttălier şi înfiinţândii uă serbare annuală, remasă
pone astăq.i sub numele de " Moşi."
1 fă victoriă, uă biserică, uă serbare, ce ne adducă
a-minte de ruşinea: diseordielorii române!
, "
§ 68.
Vorniculii Dumbravă reuşise a scăpa 'în Transil-
, ..
vania, avândii nobleţa de a căuta refugiu la generositstea
unui inamicii, alIe cărui osti se luptară contra 'Moldoveni­
Iorii în băttălia de la Jihsce.
U nu eroii muntenii fu trimisii pentru a cere m6rtea
[170]
170
unul eroii moldovenii: Ivaşeo Golescu midii-Ioci estradi-
ţiunea vorniculuî Dumbravă!! "
Ce infamiă�;';ce timpuri, o Domne ! J.
Călcândîi acelle legi, ce prin sublimulii lorii meritară
ca omeniî să le numescă divine, Stefanii, Batori, beîulii
transilvanii, dede pe Dumbravă, legatii la mâne şi la
piciore, în disposiţiunea ambassad'orulul muntenescii. 61)
Sosindii la "Bucuresci, demnulii tovarăşii allii lui Ionii-
vodă fu descapitatii ! , , , .
§ 69.
j
VIădică Isaia Radouţenulă nu intârqiâ a fi scosii din
scaunulii episcopală de către Petru cellii Schîopii 6 2): de
atnncf incoce, .numele seu, illustratii unu .momentii prin
neg9�aţinni diplomatice cu Polonia ş; cu Moscovia, des-
pare .pentru totii-d'a-una din annalele ţerrel . u.
§ 70.
l ;')1
,(
1
r
l
(1
,j
1:
li
1
I
Il'
"Nu putb�u trece cu tăcere, in acestii durerosii mar­
tirologiii, pe' ,bravulu Cozacii Swierczewski.
Fără 8',fi fostii Românii, ellii merită să-Iii punemă
,i pe ellii ia numerulii Sânţ,uoru: epitetii, ce poporulă
nostru îllii -dedes in vechime nu ridicoleî ipoerisie as­
oetiee, ci numaî aperătorilorii ţerrei63).
După,'�ătăIlia' de la Cahulă, Swierczewski nu mai
I
"
6t) Oon!iica MS dela Viero,ui p. 102.
62) In ,focu-i nrmâ George Movilă, precum se vede din documentele episco-
pieI de Radbu�. '("
63) Lţtop.; t. J,"P' 145: .după m6rlea lui îi Ilices SfAntulU Stefanu-vodi,
.nu pentru sufletulu, ci �entru lucrurile se11e celle tvitejesci .••. "
t-
IS�J,JI\."'..L.Io ·110' #j J .• ':1'--'.-:J Uf'::'d IJ'loJ 111 _}tLJ:.' 11,1 li ,1� llnJ
m
[171]
. )
li
..
171"
§ 71. -
I
(
�ppllre pe scena istoriei:
Jonii - vodă, ellii se' stinse uă
productii allii geniului lui
dată cu creatorulii seu .6"),
'i'
"t�rt1
&- --.
Cellii-I'altii Cozacii, marinarulii Pocotilo, invingetorulji
dela Akkennan, după ce se veduse in impossibilitate de
a apera elIii-singuru trecerea Dunăi iî contra colossaleî
armate ottomane, lăssâ portulii Galaţulul, unde se ţinuse
in embuscadă, şi .. nu-I găssimii urme in istoriă!
tIU
§ 72.
Mai peri atunci, peri fără veste, uă fiinţă gingaşă,
de care n'amii vorbirii nemicii in totii cursulii acestei tra­
gedie pline- de caractere seu pre· ma 6, seii pre- mici, dar
numai bărbătesci: îi reservamii pateticulii finalluluî,
Iouii-vodă avuse uă amantă, ce-Iii Iubîa atătii de
multii, incătii îllii intovăreşia in t6te băttăliele selle de'm­
preună cu unii pruncii de ţiţă . . . �
Nu ve mândriţi, Româncelorii : fu uă străină, uă Sas­
s6ică, unii blondii şi melancolicii căpşorii germanii din
Transilvania!
In focul ii ultimei lupte, cupprinsă de acellii presen·
timentii profetică, ce insoţeşte totii-d'a-una unu amorti
profundă şi puru,-fie acellii amorii pentru unii bărbată,
pentru uă patriă, seii pentru insuşî D-qeii! -- "ea nu lăs­
nsa pe Ionii-vsdă, - qice cronica ţerrei, - să stea intre ostea
ncea călăreţă, temăndu- se să nu Iii viclenescă boierii!" 65)
\ 64) Dupre Pa p r o c k i, Te8alt�U, t. 3, p. 286, ellii sl'ăpă mai în urma din
robiă; dupre poezia naţională cozacă, peri în băttălia dela Cahulii, .ap/6pe de
"orafulii Kilia, de unde şoimii ,i vulturii insciin�ră în sborii. Terra Cozăce.că
"că hlltmanulii seii numai este." Ve�i Sreznewskii; ZaporoZ8kaia ata rina; ;
&. 1, nr. 1, p. 31.
1 65) Mironii Costinii; Letop.; t.l. appendice, p. 91 •.
rlI ----------
[172]
'172
'. Căqendu prisonnieră, veduva fericirii selle, condusă in
robiă la Constantiuopole, ea se evaporâză din istoriă,
-dupre espressiunea poetului:
. "Ca. uă.fantasmă dragă,'ce'n visse lungi şi rel1e,
_ " Trecândii pintre morminte, şoptesce ; amii trăită! ... " 66)
Sugarulii seu, născută a�a qicendu pe unu câmpii de
bătăliă, crescu . în haremulii unui paşă ..
Peste duo- qeci şi cinci de annî Turcia, sicură că
natura părinţilorii degenerase cu deseverşire in acestă ră­
murea trausplantată a unui nemii eroicii, îllii trimise
domnii in Ţerra-Românesoă, .
Ellii domni ce-va peste unu annii, nu făcu nermcu,
��: abîa fignreză in cronice sub porecla de "ceHii Surdii U 67)
, In adeverii snrdii, surdii la vocea măreţei sel1e ori-
I '
gine: fiîu desnaturatii allii unui tată erou şi allii unei
blume eroine, mai purtândii spre derisiune numele stră­
moşescii allii marelui Stefanii!
Brulna sclaviei uccide in rădăcină ehîarii florile ce ..
le mai allese 1
I
..
§ 75.
.111
1
, ,1
'1
,,1
: 1,
I
! :
• !
-r-,..,-.'
De l� amorulii nelegitimă, dar cu atătii mai passionatii
şi poetică allii juneI Germane, să trecemii la călduţa
,"
proză a � căsătoriei lui Ionii-vodii cu feta mareluî boerii
Lnpea Huru.
----'--"rli. .. �, " -r :
66) 'B o li n tin e n u. ,
67) pronica mnnteuescă in Mogaflinu istoricii; t. 4, p. 276:" Stefanu vodă
Snrdulii aii venitii domnii dela Portă cu slE\gii, şi a domnitii annl unu şi jume­
'tate •. ''':'':'''nOhronicon Fuchsio-Lupino-Oltardînum; p. 37, auno 159i: "millitur
'8telihanlls, Riius quondam 'MoI'da'viae IVlln, quem ante annos 26 camelis aligatum
" peaibus ;'$ manibus discerpserat Princeps' militiae Turcicae, 11t et supra auno 1'>74.
- Bie tandem 'ngnllm 11".;cnpat dip �3 !ulii � ... "-Doeumentnlii dIn Bncnrescr
1591, oct. 1, iu Ve Il eli Il; p. 231 � "Ion Stef .. n voevoda i go�podin vsoi zetnli
�ungrovll\hiisk(l)e., sin "E'1ikago'ipredobrago Ioanna voevodi •.. "
, ,
[173]
$
li
,
17�
Vequrămu, nă Demna, de'npreună cu .fiîu-seă Petru.,
declaratii prin votnlii ţerreî moştenii allii tronului moldo­
veneseii, refugise contra nelinişti! resbellul.{i la marginea
Poloniei, după muriî formidabiluluI Hotinii.
t Insuşî socrulii princiară commenda cetatea, ca unulii
ce avea unu interesii personală în mântuirea fiicei selle
şi a coronatuluî seu nepoţellii.
Familliele cellorii mal insemnaţi boieri căutară sicu­
ranţa lorii pe longă familia domnescă.
Adjllngendu scire despre calamitatea dela Cahulă,
el cu toţii trecură Nistrulii, ducăndii cu sine tesaurulii
princiară, şi insoţiţî de 200 nobilî Polonî, carii se
grăbiră a forma uă frumosă escortă in giurulii nefericite­
lorii Românce, se retraseră la moşia unui maguatii ve chiu
amicii allii lUI Ionii-vodâ l .
In zadarii Turcia ceruse in mai multe ren duri es­
tradiţiunea fugarilorii, mal allesii a principesei cu copil­
lulii şi cu bogăţiele lUI Ionii vodă: ospitalierulii magnatii;
credincîosii sa veniruluî amici ei, respinse tate stăruinţele
Porţeî Ottomane şi chîarii alle regelui polonii, pone ce,
iu fine, fiindii ameninţatii, ellii se căsători cu veduva e­
roului moldovenescii şi numaI aşa o putu scăpa de robia
w A w,
pagana.
Demna Moldovei' deveni soţia lui Christotii Strus 68),
Orî-eătii de mesalliată s'arii pute socoti acestă căs­
sătoriă la prima vedere, ea era multii mai onorabilă de
cătii sorta unei cadâne orientale.
68) Orzels ki: p. 102: "Interea temporis Iv ani Satrap..e Valachiae conjux
"vidua Christofcro Strussio nuptura , curae Palatini Po.loliue una cum Thesauris
"cum ea ablatis mandat" est .... « - A�a deră e gre�.ită asserţinnea lU1 Hei·
d enst ein j p. 64: "Uxor Chroscovam ad Strussios coningit, postea per Czaussium
.r'lpetita deditur ... ".
... ....... ---.._---...,..
;-
[174]
'it '14
Pe longă prestigiulii seu de mântuitorii, noulii băr­
'bată allii veduvei lui Ionii-vodă avea uă calitate ce-Hi
" ,
.făcea demnă de uă assemenea însoţire: ellii se trăgea
dintr'uă famil1iă atătîi de eroică, încătii .în Polonia deve­
.nise proverbialii că fie-care Strus.m6re pe câmpulii băt-
tăli � 69)
rei.
Duo-deeî şi patru din aeestii nemii periră în lupte
cu păgâuii EO)
. Peste treî-decl de anni, fiastrulii lui Christofii Strus,
eredele lui Ionii vodă, stringăndii uă mână de Cozacf, nă­
vălli în Moldova ca să cuppriuqă tronulii părintescă, pe
eândii Domnulii ArQnu-vodă, se affla atunci dusă la Con­
stantinopole: dupe uă domniă de duo lune, neputendii a
resiste unorii forţe centnple, ellii fu silită a se întorce în
Polonia, fu arrestatii şi trimisii în essiliii la Iortereţa
�flrienburg.
Prin unii asardii curiosii, totii aeo11o în essiliii şi-a
fostii pet�ecutii juneţea unu strămoşii şi omonimii allii
seu, farnosulii Petru Rareş l 7 1)
Tre�Îldii vre-uă-dată prin Marieuburg, o călătorule
românii, nu uita de a versa duo lacrime!
• s,
�---
69) Poto c k i; ap, Nies i eeki; Herbarz Polski (Lipsk, 184.1, in-8) it. 8, p.
538: "Ex Strussia geute raro aIiquis integrum eorpus sepulchro intulit. .• ' - Staro­
'TO ls ki: Sa�tiae belllltores, in Tro.ctatU8 tre8 (Vratislaviae, 1734, in-4); p. 147:
.Multa clariţ\ldine generis et veteri origine eOllsipicua Strussorum do mus, improspera
"semper fuit. Nullusque Bane iIIorum aut pauei sua morte perierunt, sed in acie
"quilibet et'F" tuitione patriae libertatis, a barbaris interempti propemodum omnes."
Varszevickij TUl'cicae QuatuOTdecim (Craeovia .. , 1595, in f.) p. 139: ••••
"sic ut llnos;illos in Polonia Strussos, Il qnarta aut quinta iam progenie, non nisi
"in patentibi'is ('ontra Tartaros eRmpis in aeie cecidisse eonstiterit .•••
70) Pa pr o c k i; ap. N ies e c k i j loco supra.
71) Dellpre acestii faetii ve�i uă summă de dlJcumente in Acta Tomicia_
, .
APassim, neeunp.oscute i�toricilorii precedin}i.
�'
[175]
175
§ 74
A�a finiră celle duo femeie şi cei duoî fii ai lui Ionii­
vodă!
§ 75
1:
i'
Voindă a înoheîa acestii registru mortuarii, îmi tre­
mură mâna, ca şi oândii prin descrierea crimelorii aşu
resimţi eu, în loculii uccidaşiloră, remuşcările consciinţeî l
Puţină în urma băttăliei dela Cahulii, unu străinii
visitâ Bucurescîulii.
Pe pdrta palatului domnescii ellii vedu espuse duo
domnesci capete.
Unulîi, de currendii seceratii, conserva încă ce-va suf­
fletescii, assemenea undei de care attingăndu-se în sborii
aripa unei păsserl, intipărise în ea pentru uă clipă uă
vagă mişcare.
Cellă-l'altii, cositii de demultii şi addusii de departe,
lividii, fixă, speria prin unu aerii de ironiă mortală, nu
din astă lume, din nesce sfere superiore: terribila espres­
siune a capeteloră m6rte pe tabl6nele luî Caravaggio!
Acelle duo infernale trofeurî era capulii : lui Vintilă­
vodă, Domnnlii Ţerrel-Muntenescî, şi capul ii lui Ionă
cellii Cumplită, Domnulă Moldovei ... 72)
Fraţi pone la mărte, fraţi după morte: a­
deveratuhi simbohi de Unire!
72) S t r Y k o v ski: ,,1 vonie Voloskiego hOB podara glova na bramie v­
.. Bukorestu stolecznym dvorze i miescie multanskim, i Drakulina podle niego, kto­
.rero byl vsadzil Ivonis na hosopdarstvo multanskle vygnavBzy Alexandra .•. "
[176]
.f:' �
F, ._� ffJ'J"}
,
,
.,'
i '
s . _-r� :"IIF\" r J
'4 !�. r.'.i;-� ,'"
f,
rrq
'111 _..,
r r ' i ..... "'.
c-»,»
-. � r
f • .t
. . ,
r·
f •
r'f,
. ,
·L
'1-
�
,
..,
,
,it}
l
>
�
.:
,.4.,
)
,
,;t
\'
{
.
"
,.
.: .. �
-\
:JJ
"
Ti'
�
"
;r,
,
:.J'.-
I
-,
T�
"',.
(
#
i
,
! " ,
·i',i':i1,V
r­
,>
. :."
I, ,
,1
J' I (;� ;. ;, ,'; ,
. I ��F'- ," " "-t.I�-
(,
"'J'
: -
,jJ
•
,
1
I
.�
, ,
.' • . r" O"� r� V
-n �., �� �'\ I��".,! .': �J.� :.' t -'1 � o"" ,�.�
Q ,i - ,1,1.
..
.., .,: __ -. rd .: -', c';'��l) r', t",:>,!! ud'
c.' -Lr·' J-�,1' _'.! '�.,{J:. ..:. .
H •• L"!!'�Jf):'Ji� '\ »r _!�-t� \.:r� � .' :.1 .
� !
,-.l
I
l'
�: '
1
1
'�I'
[177]
v.
DUPA ELLU
•
•
• •
Tak str6ny lutni od tengiego eio ••
Zabrzmia i penkna: zmieszanemi dzwienki
Zdaja sie glosie poczatek piosenki,
Ale' jej kooca nikt sie nie spodziewa.
Astu-feIru c6rdele alăutei, lovite prâ­
tare, resună �i plesnescă : confusulU sonă
se pare a promitte abia inceputulă eân­
teculuî, dar ne mine nu se mai 8Stepti
a-i audi aferşitulă ! .••
Mic k i e w i c z; K01l1"ad Wallell,.od.
12
[178]
11
I
I
ii '
, I
I
j
I
I
"
,
','
"
••
\'
-,
r
�
,
;
,
&
\
/.
I
ff
"
l:' ,
•
\'
>!�
I
:1
t·
§ 1.
Era annulii 1577: trei annl dela peirea lui Ionii-vodă,
Pe tronulii Moldovei, după ce şi-lii cumperase cu unu
tributii induoitii şi cu peraîe de sânge romănescii, domnia
fu linisce, ca intr'unîi cimitirîi, Petru cellii Schlopii, in­
congiuratii de cfocoî, cari ilHi numtaii n matcă fără acu il 1),
�i de călugerl, ce-i admiraii ounnoscinţele in astronomiă
�i in musică 2).
Ţerranii nu aveau ce mânca.
Visteria era secă 3).
Eniceriî, carI formaii garda princiară, eraii stăpâ.nl
prin oraşe şi prin sate ") . . .
De uă dată sosesce unu currieru: (Iozacil se pre-
gătescu a trece Nistrulă, avendii in fruntea lorii pe ună
frate allii lui Ionă-vodă ...
1) Urechia; t. 1, p. 205.
2) Dorotheos; op. laud; p. 455.
3) L a nI: ue t; op. laud, p. 169, uă epistolă din 167&: .tantam ibi esae reraID
"omnium penuriam, ut ipsi (Bathoreo) per Moldaviam facienti iter Voivoda (Petru.a)
"cui erat notus, miserit panem hordeaceum pro .. ximio munere."
4) PaszkOVikij Kronika (Krakow, 161I, in-f); 1. 3,p.35:.skarncli •
. "prli)' tym na Piotra Voievode swegc, iz od niego wiele kuywd nieznosn)'ch cier­
.,.pieli, takze i od Turk6w, w ktorych sie on kochal, i Da dworze _ym mia! .••• -
[179]
180
§ 2.
5) SOU\ZOj Notions stotistique« su,' la Moldavie (Iassy, 1849, in-8); p.
6�-3: �Des le.!iXl siecle des Armenienl abandonnsnt le urs foyers envahis par les
�Perses se r�fllgierent en Pologne et en Moldâvte. Des 6migrations subsequentes
.enrent licu.en' 13'2 et eu 1606, .... Ils ont hllit eglises en Moldavie, dont
",le9. plus aneieqnes 80m celle de Botocha!lY, bâţie eu 1350 et celle d'Iasli qui
,.date dc_ ut�i1, ••.•. te
i "Pretendintele era fiiulii Armenceî, mumei lui Ionă­
vodă; inse Iiiu din unu altii tată, unii tată nedomnii şi
chîarii ne .tomânii.
. Dâca boîeril şi călugărîl imputaii, ca uă crimă, ori­
gina armene"scă numai maternă a lui Ionii- vodă, apoi cu
1
cătii mai pronunciată cată să fi fostii aversiunea lorii pen-
tru acestii 'frate, uu filu domn eseu, Armenii şi de pe tată
şi de pe mumă!
Primar-aşedare a Armeuilorii in Moldova fuse ante­
rioriă rles�ăllecării aşa numitulul Dragoşii- vodă 5); dar in
cursii de ţ�i secol! de ernigraţiune mica lorii coloniă nu
1
§ 3.
"
Multii pose unii nume!
La Rom�� era de adjunsă. ca unii Commodii seu unu
EliogA balii să şe nurnescă Antouinî, pentru ca pe dată totii
imperiulii să ilo acclame cu entuziâsmii, adducându-şl a­
minte' de fericiţii timpi sub Antoninii cellii Piii şi sub
MarcăAureliă-Autoninii !
In ochii 'Francesilorii, unulii din celle m111 mari me­
rite aile lui Napoleonii III fu calitatea sea de nepotii anii
luiN apoleonii I.
,J udecaţi deră de impressiunea, produsă assupra Mol­
dovenilorii prin vestea venirii unui frate allii neuitatului
martirii dela Cahulii!
r
I
! j
" I
i'
ii, I
"
I
I
:�
I
,1,
1,
II:
il
�
1'1
[ ,
,
, 'II
\1
"
', ,
,�
Iii
, �.
il
1i
:, 1
l' 1
, ,
[180]
q'"
!'I
!
I '!
,----
I-
I
i
I
[181]
II
"
,
o,'
"
'1'
-,
.
t'
I
"
�:',
it, t
. ,
....
t·
- "
" '181
•
sem a se intruni cu Românii': ea remase differită prin
religiune, prin limbă, prin obiceiuri, prin occupaţiunl,
prin incuscrirî . . .
Din acestă causă, Moldovenii priivînii totii-d'a-una cu
unu despreţîi . supremă pe laborioşiî Armeni, accufundaţl
cu totulii in negoţulii lorii, numindu-I păgân?' şi bisericei
lorii qieendu-i copisce.
Ei bitle! unu Armenîi, unu paria allii societăţii mol­
dovene, tu priimitii acum cu braţele deschise, numai' pen­
tru că avuse acelaşi mumă cu nemuritorulii eroii anii Ro­
mănieI!
§ 4.
Carabied Serbegs, - aşa-i era numele armenescec-c-­
e cunoscutii in crouicele n6stre sub porecla de Ionă Ore­
ţulii, dupre caracterului părului, iar in annalele cozace
sub acea de Ivan Potc6vă, fiindu că frângea in degete
potc6ve de callii.
Naltii, bine-făcută, avăndii uă forţă estraordinară,
bravii pone la t.emeritate, acestii domnii, _ adeveraiii frate
cu Ionii-vodă, fugindii în urma catastrofei dela Oahulă,
îşi găsise unu refugiu peste Nistru.
Antipatiele selle şi aUe Cozaciloră erau commune : ti
tnsllffleţ'ia de uă potrivă acellaşî sirnţii de resbunare contra
păgânilorii.
'Aş'a 'u'eră, în eurrândii Potcevă îşi căştigâ unu re
nume terribilii, ce resuna pO,ne'n' fundulii �foscovier6) ,i
pene la haremurile Stambulului: vitejiele.selle .contra .Tur-
6) Unii documentii in K a ram z i n j t. 10, nota 193: "tako;ra rytzaria Pod­
.k,ova, kakova u vas i ne byvalo . • . " adecă "unii vîtezii cii Potcovă nici n'a\
.avutii vre-uă dată Polonii,,, �iceaii ambassadorii �oBcovili reielui Stefanii Batorl.
[182]
. II
, ,
, , l'
, .
: !'
III;
182
eilorii din Budjacii �i a Tătarilorii din Crimă îllii făcură
gr6zll mahometanilorii ") şi "Bayard /1 allii poesieî slavo­
Olien'tale!8) ::
Născutu�"şi crescută in Moldova, frate allii unui mare
domnu moldovcnescii, ellii se scărbla de numele de Ar­
DH3nu şi se fălîa cu acellii de Românii, pe temeiii că e
Românii ori cine voesce şi simte romănesce : la anticii
nostri străbuni duol imperaţl din cei mai erninenţî, Tra­
ianii şi Alexandru Severă, au fostii unulii - barbarii din
Spania, cellii-L altii - barbarii din Siria ..•.
, Astu feliii, gloria personală a lui Potcovă măgulta
amorulii propriii naţionalii allii Moldovenilorii, ce şi attri­
buîaii şi aveaii cuvîntii de a-şi attribui 101 uşi cu mân­
driă 'victorjele instrăinatuluî vitezii, a cărui fignră le ap­
părea cu atjitu mai mare, c� cătii mai multii o essagera fa­
m,-,depărtării şi cu cătii mai mică se vedea de aprope
caricatura domnescă a lui Petru cellii Schiopii.. . .
§ 5.
După ,f'atala băttălliă dela Cahulii reuşise a scăpa in
patriă capitanulii cozacescii Kopycki 9), păstrândii in âni­
mă unu devotamentu postumă şi religiosii pentru memoria
lui Ionu-Vo'dă.
'''""
7) Lvovskhia russKaia leiopis, reprodusă in RU8Skii ietoriczeski sbornik:
(Moskva, 1839(' in-S}; t. �, sub ansulă 1578: "Batol'y1 kszal kozaka Podkovu.
.stiati, bo pos�l�ituretzkii skarzil na nego 8CZO Tataruv bil. •• "
8) K os to m a ro v; O znacz, nii ,usskoi narodnoi poezii (Harkov, ] 843, in
8); p. 94-95. -.In poeziele cozace Potc6vă conservă numele seii armenescii Ser­
pega leu Serboga.
9) Paprocki; in Tesauru, t. 3, p.286: ftDie Pol .. ken aber 80 Toa
• Tuercken leben9ig gefangen wurden, waren diese • • • ••. Kopylski • • • Die­
.Ie aUen wur,den von iren Herrn vider aU8geloeset und erkaufft.-" Istoricii lui
Potc6vă scăpară 'din vedert', aceslă legătură a lui Kopycki cu reposatul ii Ionli 'Todi.
[183]
183
Totu atunci se retrăsese peste Nistru, de frica per­
secnţiuniî lui Petru cellii Schiopii, fostulă purcalabă
de Romanii Ţopa 10); î�i oumperase uă buccată de pământii
la hotarulii Moldovei; se insurase cu uă femeiă 00-
zacă 11) şi, priivindii cu dorii de pe ţermulii fluviului la
părăsita ţerră, gemea după unu trecută, ofta după unu
viitorii . . . .
Acesti duoî, Kopycki şi Ţopa, intreprinseră acum a
da lui Potc6vă cor6na frăţine-seii lui Ionii-vodă, vestedită
de trei annî pe fruntea unuî trăndavii eiracii allii Port9i
Ottomane.
Pe de uă parte, ei îşi formară unu puternicii partitii.
in interiorulii ţerreî, pe'ntre vechiele sluge aIle gloriosel
domnie trecute; pe de altă parte, prin bani şi promissi­
uni, adunară câte-va centurie de Cozact ; in fine, arrătândii
lui Porc 6vă scrisorile Moldoveniloru, ce- i propuneaii cu
stăruinţă trcnulii fraternii, îllii indemn ară a profita de
occaSlUne . , .
§ 6.
Afflândii despre mlşearea periculosuluî rivallii, Petru
10) Documentele din 1572, Dcc-mbre 13, ,i din acelaşi armă, Decembre 20,
·.n,u�le in Condica MS. moldovenescă sub IJr_ 1015, in !rchiva Statului, p_ 119,
130, unde ellii este specificatîi ca nnulă din purcalabl d. Romană, cellîi-I'altă
fiindii unu Toderă, Unu portretă anticii pe p�nzi allii acestui strămo�ii allii
aruilliei Hăjdeii se aff/ă in judeţulii Hotinuluî, Be •• arabia, in satulă Crtstinesetî
moşia părintelui meu: intru cătii îmi adducii .. minte, este uă figură f6rte brună,
IIU o,·hi mar�, �i cu uă manta roşiă. Vethia genealogiă a familliei n68trl', depusi
din parte-mi' la Biblioteea din Bucnresei, fi pe cerp, conlront�nd'o tU documente
originale, alt1onfirmat'o guvernulii moseovitii, îllii numesce: Gavrilă Hăjdeii po­
rilclitii "C'illmps_"-TnEncel, t. 2, p.228, stă .Ţampă."-Urechla; t. 1, p. 197
tI pice nCepla. U -Noi înse preferimii forma Ţopa, c. ne intimpină in t6te docu­
mentele, fi pe care o adoptase ti MiI' o n';; Cos tin ii j Lepot .• t. 1, appendice, p. 96_
11) Paszkow,skij op. laud; t. 3, p. 3/1-6: .Czapa Woloezynieden, ktory
.sie tu byl ozenil, y w Braclawski�y w!oBci mieszkal _ ••••
[184]
il
,
, I
1,
. .184
•
cellii Schiopi'i incepu a-şi organisa armata, rugândii totu­
v.d'uă-dată pe comandanţiî.polonhde.pe la fruntărileiMoldovei,
<ca să' oprescă: Cozăcimea de -a călca ·trSlotatulii de paee
.dintre Poloni:li şi imperiulii Ottomanii.
Potcovă.! Kopycki ,şi Ţopa, ne Rv�ndii incă sub 'arme
!,mai multii de 300 de voinici, rcredurâ de cuviinţă 'a mai
amâna intreprinderea. pone la unii momentii mai 'oppor­
, tună, se retrasseră dela hotarul ii Moldovei, �i se imprăsoi­
-cară cu scopă de a recruta mai multe forţe: Kopycki
.merse la cetatea Bar, Ţopa la oraşulii Braslaw, insllşi
Potcovă se a�eqâ in terguşorulii cozacescii Nemirov.
In acestii intervallii, guvernulii polonii, strimtoratii
de cererile unui ceu�ii turcescii venitii din partea lui Pe­
tru':'�ellii S8hiopii, se vedu silitii a arresta pe turburători :
lunii. capitauir fu espedită la Nemirov cu trei escsdrone
.peptru a pune mâna pe Potcovă.
, Vit�zulii avea 'pe loogă sine numai 50 de' CozacI
pedestri Cut pU8ce; dar in peptulii seii băttea ânima unul
frate aUii l�i Ionii-vodă 12): ellii nu se infricoşâ a eşi in
câmpii intrh' intimpinarea unni detaşsmentii de şesse ori
rmal inumeroşii, infruntâudii Polonia in midii-Ioculii Po-
loniei t .,
Pensru-a .pute intra in Nemirov, capitanulii polonă
'trebuIa g 1,ecă unii riuleţă : Potcdvă se puse iu calle,i,
verîndu-se eu ai sei iu apă poue la brân, cu pusce 'aţiu-
, ,
tate.... '1"
Renumele adversaruluI �i tăria posiţiunii 'Ce-.şi a lle8-
<8es'e .;speri:ară pe 'trimisulil ''tegalii : "eHii 'Je 'tetl'�se cu e\:ll-
", '
�
t��IWprell8iunea,rui. Titb8>Livius; 1, 47: nfratri 8imilior qUhm plltria,
[185]
II';P
'185
l'
IJ
1
le trei escadr6ne fără a fi sloboditîi unu singurii focu;
Potc6vă se int6rse liniştită în tîrguşorii 13)
Dar orizontulii seii se posomorîse: ellii nu mai pu­
tea remâue in Polonia.
In acestii momentii hatmanulii cozăcescii Şahu îi
propuse servieiele sâlle, cari, unite cu aIle lui Ţopa şi
Kopycki, se rădicaii in totulii pone la uă miră de ostaşi
de frunte.
Nn era timpii de a se mai gîndi.
Tobele resunară j Potcovă trecu Nistrulii, lăssândii
la spate resbunarea guvernului polonii şi priivindii in fa­
ţă armata lui Petru cellii Schiopii ...
§ 7.
Iuvasiunea Cozaciloru in Moldova se operâ prin ju­
deţulii de Soroca.
Popolaţiunea acestui diatrictii, uă ammestecătură de
Români cu 'I'ătarii-Peceuegî din secolulâ XiIi 14) şi cu uă
coloniă de Genovezî din secolulii XIV 15), se disti'ngea prin
spiritulii Seu bellicosii.
Aşe4nţ'i la hotarulii ţerrel, ei scieaii totu d'a una a-Iîi
apera cu peptulii lorii, cânrlii contra Polonilorii, cândii
contra 'I'ătariloră : libia se areta inamiculii pe sacrul il
ţermii allii Nistrulu', in clipă' Sorocenif se stringeau gră-
13) Paszkovski; t. 3, p. 36: .Ale siePodkova v csas postrs-gl, y vyja­
nchal amiista, majae I'rzy sobi e 50 pieszych z rusznicami, przyiachal na ieden
"brod, v ktory vebmavszy koniern do- brzucha, postavil strzelce przed soba na
"czolo. gdy Boholecki v on hrod przyiaehal, ob>lczyvszy lud spraviony v miey­
.scu dobrym a trudnym do potkania, vroei! sie nRzad ... •
14) C on s tan t in il P o rfi ro ge n etaj De admi,tist"ando imperio, 37, îllii
men�iolleza mtre ora�" pecen�ge sub num�le dd Krakna seu Sracna- katai, adecă
o,,,,�ulu Soroc", fiualuli1 katai insemnân"dii loc�iitt;ă in limbele mongole.
1!l) Brunnj op. laudj p. 54 .
... J. ........ n._ .... � ... T .... ".·� .. -------------
[186]
i '
I
I
II
�
"
q
I i
I
I ;'
186
madă, îllii respingeau, şi-Iu goniau adesea chiar de'ncolo
de :1Juviii 16)
Insişî :.Cozacii o păţiseră nu uă dată, şi o păţiseră
forţe reu, f'n Hunsorii, - aşa se numia brava miliţiă
districtua Iă,." commendată de purcala bulii Sorocei 17).
• Prin urmare, să fi fostii Iubirii seu, cellii puţinii, să
fi fostii respectată Petru cellii Sthîopii, Potcovă ruuă
miiă de aV�lltUlieri cu greu străbăttea prin resbelnicele
mallurî alle Nistrului.
Dar Soroceniî, ca şi totă ţerrll, urrîndii şi despre­
ţuindii pe necap:o\ bilulii lorii domnu, Cczaciî fură priimiţî
ca nesre amici, Potcovă - ca unu mântuitor ii ....
. nAcoHo multi i s'au închiuatii CI; qice cronicarulii U-
rechîa, l'
§ 8.
A propiându-se de Iaşi, eroulii nostru fu opritii de
armata lui Petru cellii ",chiopii, carele puse in prima-I
Iiniă 50d de Turci, dâudu-li ordinulii de a trage de'ntâîii
din tunurî şi apoi a se arrunca in attacii cu armă albă 18).
16) BJelskij Sprawa rycerskaj p.138: nlecz na tym porzadek dobryiz
.sie pre-lko !ta nie sbiora y nie dadea sobie szkod czynic .. "
17) U r. ee h ia j t. 1, P 204-: n In annulă 7095, genariU 8, rădlcatu-s'aiî ui
IIsemă de C��aci ca nesce lupi inveţ"F de pururea la pre.lă, �i aii intrată in terri
.,i multe bucate din ţinutulii Soro-oei bii IURtii; iară Pârvy!U purcalabulu de SOroCR
)ts'aii indemntaii cu hunsari şi cu allii căF aii vruti'i. de bună voiă, de a mer-�ii
.,duP'l Coza!r, şir-a adjunsu Il!. Periaslll.vu; a"olo CozllCii vrândii să nu dea do­
.bânda, iar �81dov nii să sc6ţă allii seii, tare resboiii s'aii făcntu, şi in duo �ille
.bâLtându-se. abia .. ii spartii pre Coz>\ci j Vi -:leCIl. i-aii biruiti'i., pre toţi i- aii tăiat
.numai unufii �icu să fie scăpatii ..• " - Acestii passa"iii, între altele, p6te
.eni de lec�iune istoricilorii poloni, cari eSSllgereză îu t6te importanţa specială
a Cozaciloru.
18) ,P ă.s zkov ski; t.3, p. 37 : nvyciagnal z ludem, ktorl'go przy Bobie mial
;,niemalo, i nap' zod T�I ki, ktorych bylo piecset, przy strzelbie nil. czolo \Iszykoval."
t •
[187]
.....
187
Dar Potc6vă moşteni se uă scînteiă din acellii gemu
militarii, ce caracterisa într'unii gradii supremii pe repo­
satulii Ionii-vodă, făcăndu-Iii să prevt'qă şi sa preintimpine
t6te planurile inamieilorii,
Inţellegăndii gândulii lUI Petru cellii Schiopii, ellii
porunci Cozacilorii a se culca josă la pămentă, poue ce
gl6nţele tunurilorii vorii trece d'assupra capetelorii.
Atnncf, sărindii pe neaşteptate în piciore, ei descăr­
cară în Turci t6te puscele : trei. sute Ottomanî căqură
morţi ....
Petru cellii Schropă credu totulii perdută şi rumpse
la fugă ....
Victoriă, g6nă, măcellii. • .
..
§ 9.
Moldovenii nu luară de locii parte la băttălliă,
T6tă acţiunea se petrecuse numai între cei 500 Turci
din prima liniă şi între Cozaci.
Din dată C3 Unomaniî fură băttuţf, 6stea cea curată
moldovenescă a lui Petru cellii Schlopii se grăbi a trece
la Potcovă, pe eare-Iii dorla de mai'nainte.
§ 10.
Prin uii singură victoriă Potc6vă luâ acellii tronii,
ce Petru cellii Sohîopii uu-Iii putuse lua cu t6tă armata
turcă- maghiară· muntenă, decătii cu adjutorulii celleî mai
mărşave trădări, după trei lune de uă luptă necurmată,
în care fusese băttutii şi totii băttutii în qece rândurî!
acellii tronii, ce încă mai nainte Iouii vodă ell ă- însuşi
a fostii luatii dela Bogdanii-vodă fără a versa uă pică-­
tură de sânge!
[188]
§ 12.
I ,
"
, l'
, I
11
, ,
.u-
i
r
I
l
.,'
-1l0il_
188
În ace:ită cronologiă se cupprinde uă profundă leo­
ţiun� filosofică, la care cară să se -gândescă multii, f6rte
multii, toţi pOlllnii de pe fa1a pamăntuluî : trenurile- se
dobândescîi.ilesne şi se perdii cu greu de către acei ce-l
vre.a ţerra,�e dobândescii cu greu şi se perdii lesne de
către acei ce terra nu-l vrea!
A�a fu, aşa este, aşa va fi totu d' a una!
§ 11.
Intrândii in Iaşi, Poicovă fu coronatu sub memo­
rabilulii nume de Ionii-vodă.
Dar domnia -i fu atătii de scurtă, ineătii nu e ehi pii
8. ne pronuncia assupra capacităţii administrative şi di­
p.�om"ticeÎ" a acestui mare ostaşii.
, Prima- I grijă fu de a trimitte am bassadorî la Constan-
I '
tinopole, ca să cerce nu cum-va verii .reuşi a-I scote in-
festitura domnesoă,
Apoi eliberâ de prin inchisori g16te de prisonierî creş­
tini" căq.4ţi in trecută la mâna păgânilorii şi pi'iqiţi in
capi: ala Moldovet, sub preveghîarea temnicerulul turcescii
I
- Petru cellii Schiopii.
In fine, numi bolerî : Ţ'opa deveni mare vornicii anii
ţerreî de 'josu, Kopycki-e-puroalabii de Hotinii, Şahii­
hatmanii ;
'''",
•
" ,
Nu 'ţ'tecu multii timpii şi etern ulii nostru fugarii, Pe-
tru cellii .Schiopă, reveni cu uă puternică armată de Mun­
teni, Tăţhi' din Budjacii, Turci din Dobrodja,-adunaţl
prin firmanulii imperială allii lui Amuratii III . . . . ui­
tasemii -a . spune, că sultannlii Selimii II nu mai era: eHii
,1
[189]
/
18�
.1
murise de beţiă chlarii In annnlii morţii celleî vitejescî
a lui Ionii-vodă.
Mai mulţi Moldoveni, - Moldoveni, val! de felîulii
purcalabuluî Ieremia Golia,-se adauseră către ostea pă­
gână, ce se rădica ea tin gură la uă ciffră, de 'naintea
căriI arii fi trernuratii orî-cine affară de Potc6vă.
Fidelii sistemului fratemii, acesta nn aşteptă a fi at­
tacatii a-casă, ci cu mulţi-puţini, căţî avu Iongă sine, eşi
cu semeţiă ellii insuşî dreptii contra inamicului, adjunsîi
deja in prejmele Iaşului
§ 13.
Reposatulii Bălcesco analisâ băttăllia dela satulii Do­
colinarin urmâtoriele câte-va cuvinte, pline de acea lim­
pediclune critică, ce distingea pe nemuritorulii nostru
istoricii :
"La 1578 vedemii pe Petru eellii Schiopii a intre­
"buinţa aceiaşl tactică, ce vestitulii Cartaginesu Annibalii
"intrebuinţâ in băttăllia dela Zama.
"In lipsă de elefanţi in se, ellii puse in fruntea li­
"niei selle de băttăliă cirede de vacce şi herghelie de cai,
"pentm ca să calce pedestrimea lui Potc6vă.
"Lui i se prileji aceiaşi nenorocire, ce intimpinâ
"vestitulu biruitorii dela Canne j căci Cozacif, stândii pe
"locu şi Iăssâudii să se apropie oştirea lui Petru-vodă,
"de uă dată slo b04iră focurile intr'ănsa.
'" "Atunci acea hergheliă de cai şi ciredă de bol spăî­
nmentându-se, se int6rse inspof j şi, năvăllindii peste os­
, "tea lUI Petru- vodă, o puse in neorenduelă.
"Coz80ii se folosiră d'acestă impregfurare, o isbiră de
"uă dat-ă d'a drepta şi d'a-stânga şi lesne o invinseră ... " 18),
19) MagalinM Utorieil., t. 1. p. 51.
[190]
190
..
§ 16.
Oar'acterulii lni Potc6vă presintă unîi tipii de cava­
Ierismii din evulii mediii: despre ţii pentru fol6se materi­
ale, amo�ii furiosii de renume.
OUl uă mână de 6meni, ellii arretâ lumii că seiu a-,i
cuceri uă purpură.
1
Ou 'uă mână de 6meni, ellii arretâ lumii că sciu a
invinge :ilUă hidră.
De'· patru annî in luptă necurmată cu păgân ii, ellii
nu fu �ltutii nici uă dată
§ 14.
------'; \.'
20) Dorollieol; p. '95.
...
Oiuda,ţii lucru!
Petru .. �cellii Schtopă, carele sciea bine' ellinesce !O), ci­
tise pe Polybiii numai pentru a imita greşeUele .lul Anni­
balîi, dândîi astă-felii lui Potc6vă uă frum6să occasiune
de- a birui intocmai ca marele Scipionii ..•.
Natura, nu lectura face adeveraţl generali, carl sunt
şi ei poeţi,.adesea poeţi sublimi prin varietatea şi mărimea
ideelorii, prin frumseţea şi armonia formei, pri D uşurin­
�a conoepţiuniî, prin eftectulii finaluluî, prin darulii dc 3
improvisa !
§ 15.
,;' După victoria dela Docolina, P6rta Ottomflnă se spe·
riase, intocmaî ca şi cândii arii ti vequtii inviândii din
;morţi pe terribilulii Ionii vodă: noul ordini fură espedite
l� Munteni, la Transilvanî, la Tătari şi la beglerbeTuHi
Rumelie], ca să intre cu toţii in Moldova, reaşeqândii pe
ironii pe/. Petru eellii Schiopii.
I •
I
� I
il
,[
, "
II,.
')
•
,1:
_Iii
; 1 �
1,· I
I .
l' �'
[191]
191
Ei bine! decătii să-şi risce uă reputaţiune, căstigată
prin unu şirii de vitejie minunate, ellii preferi acum, după
uă lună de domniă şi după duo victorie ,strălucite, să
renuncie de bună voiă la cor6na fraternă, per<Jendii tro­
nulă, dar couservândă gloria!
Pecândii Petru cellii Schiopii tuge cu ruşine �i cu
desperaţiune de pe câmpulii Docolineî, Potc6vă adună
divanulii ţerreî şi-î declară, cu demnitatea unul invingă­
torii, că ellii nnu voesce a maî domni,
Apoi lea cu sine celle 14 tunuri, cucerite in băttăl­
lia de longă Iaşî, şi pe cari le socotla cu totu dreptulii
ca unu netăgăduită trofeu personală.i-=şi se retrage in
Iinisce peste Nistru . . .
§ 17.
Prin capriciulii azarduluI, guvernulii polouii insărcinâ
cu arrestarea lui Potc6vă tocmai pe generalulU Mielecki
ti), acella carele, deca ve mai adduceţî a-minte, se incercase
cu cinci anni mai 'nainte a 'restabili pe tronii pe Bag ..
danii-vodă şi fuse allungatii de pe territoriulii Moldovei
de către vorniculii Dumbravă.
Mielecki cunnoscuse pe Ionii-vodă, andise de Potc6vă,
şi păţitii uă dată dela unulă din fraţi, se temea a nu
mai păţi uă a diioa 6ră şi dela cellă-I'altă : astii-feliii , deşi
avea in disposiţiuue-I t6te forţele armate aUe regatului
contra unui singurii omii, totuşl ellii credu mai demnă a
birui prin trădare . . 10 •
Amăgitu cu promissiunf de iertare şi chîarii de
resplată pentru măreţele sene fapte contra vrăjma­
şiloră numelui crestinii, Potc6vă se de de ellîi insuşl, cu
t6tă artilleria şi eu t6te tesaurele selle, in ghiarele
ti) Sen ko w.kij Oolleclallea z dzie}opi.t&v tureckich (W iIoraz'\wa, 1825, in-8);
t. 1, p. 10S •
..
[192]
perfidie) 2'1): fu fereeatii la mâue şi la piciore �l arruncatii
in temniţă!
" '
v '
• 22) P3(8,zkowskij t.3,p. 39: »iachal z voivoda do Hetm ana, ktoremu12
"dzial daroval, a Hetmanovi dvie; takzec go Hetman Krolovi od-slal do Varszavy
.�a. Seym: vsZakze go Krol nie vdxieczuie przyial, y kazal go zaraz do viezie­
.Dia' dac, a okbvy na nogi wlozyc, y straz pilna nad n im miec . . . "Mielecki
inşellă pe PoÎ4;6vă prin intermediulii principelui Zdarsski, voevodntii de Braslav-
231 Ibid.; ţ. 9, p. 27: ·povindai'lC" ze CllOC Podkovy niemasz, przedsie po­
.d�szva zoatala •••. "
24) C'l1:;a r r j ere; t. 3, P: 733, Dota: .Jeudi dernier, 20 de ce moys (fev,
.rier), arrivl!o un nllae de Muldavie despesche par le sangiac de Sal;sbi. P"Ul'
"donner ad�s qu'un frere de celui qui estoit dernierement entre auditp iys et eu
.avoit chassl'Île vayvode, y estoit de uouveau entre fort acompaguie, et &Vf)it
"l'OntraiDt ledit vayvode de quittr-r sa de meure et se retir- r, ensemble ledit san­
"giac qui est�it pres d" h.y, bieu blesse, et plusienrs de siens, et qU�lqllf' uombre
.de jauissairbs tues, Le premier ba"sa fut si fasehe de ceste nouvelle �tc. , • ,
• L'ou .. noU:velles certaines a cpste Porte que le Tarlare est party, quarante jourll
.a, avec plus' de 100!000 chevaulx ponr aUer faire une autra course audit Pol.
�loigne, et' 'se, dit publiqnement que c'e�t pOUl' chRstier ceux qui out donne pas­
.sage et favory ees de\ix frer�s entres eu ladite Moldavie, s'a-sSUl'ţ\ut que les gens
.iudit demier sont la pluspart Cos8cqueB.·
,
,1
[193]
1'3
Alessandru-vodă intrâ in Iaşi �l prii mi co1'603 ţerreî.
§ 19.
Acestă domniă, ca ,i a lui Potc6vă, ţinu abia ui
lună.
Noulii principe nu avuse incă timpulă de a-şî orga·­
-nisa uă armată, eândii lată uă puternică 6ste turcă, tran­
silvană şi munteneseă cotropesce terra.
Alexandru-vodă, cu vr'uă câţi-va Oozact, se inchide
;: ' in palatulii domnescîi, decisă a susţine unu assediă.
§ 20.
Pentru unu Ionîi-vodâ îl fuse de adjunsiî uă qi, uă
n6pte, să lea uă cetate ca Brăila seu ca Beuderulii.
Petru cellă Sohîopă perdu unu şiru de qille �i de
nopţl fără a ,ute reduce uă casă!
"A băttutii pregîurii curtea din că�legr păn' la me­
"qi-păresimi"; qice cronica ţerreî.
Lipsită de prafă de puşcă şi de provisiunî, Alexan­
dru-vodă totij inse nu capitulâ,
Eşindu cu al sel din palatii, ellii străbăttu in intu­
nereoulii nopţii prin posturile armatei inamice, şi fugi in
direcţiunea laculul, ce scaldă uă c6stă a capitalei.
Aci inse îllii adjunseră gonaşiî.
După uă luptă furiosă, pufulii - de erou fu prinsă ,i_­
orrore ! - deja pe glumetate mortii din ranele prii mite
in băttălliă 15), ellii espirâ in ţepA!
25) Charriere; t. 3, p. 739, nota: n!lyantPietro-Vayvoda Caiet journee
n!lvec son ennemy" qu'il II vaincu et prins vif, mai. si fort blesee qu'il wt mort"
-1 Hei de n s t ei n; p. 135: .Alexander enim eum vivnl in ho.tiu. potestatem Te-
I "nisset, palo- 81l.{fixuI. • • • ••
13
[194]
"
§ 22.
,-, Dari' pe cândii Alexandru-vodă m6re in Iaşî din mâna
�nul ca11�ii turcescii, ce 6re va fi făcăndii grozniculii
; Potcovă, pe care mii Iăsaarămii in fundulii uneî puşcărie?
Va muri �i ellii, nu Te induoiţî ; va muri şi ellii totii
'din mâna unui callăă turcescii : căcI aşa fu scrisă in Car­
, tea De�tinuluI pentru câte-şl-treî fraţif, legaţi prin sânge,
'prin erbiamii şi prin martiriu!
� Apr6pe; � de loeulă băttăiI, Petru eellii Schîopii zidi
monastirea �alattl., prec.:um frate-seu domnulă muntenescă
zidise mal de-ună-qI uă biserică - pe loeulă băttăllieî cu
vorniculii Dumbravă.
Şi biserica unuîa, �i monastirea cellufa-l'altă in că­
pură amănduo in griffele a nesee Greeî, imbrăeaţl in haîne
<le' călugărî.
Iată cine trăgea folose din sinuciderile Româniloră l
r-
,
I
§ 21.
"
194
1
"
f
"1
f,n
/:
f i
; I
,1
!
i �
,
/
"
§ 23.
- ,
, I
f t;
,
Enricii de Valois de demultii nu mai domnia in Po-
Ionia.;
Oh1arii in annulii peiril lUI Ionii-vodă, ellii fugi din­
tr'un! regatii, ce nu-lă meritase, aÎlergândiila tronulii
Franţ�l, remasii vacantii, şi pe care uroându-se, dovedi
încurrândii şi acollo, (�ă nu merita nici re acella!
iDupă ellii Polonii î�i alleseră rege, erăşI şi erăşi din
indemnulii 'rurcieI, pe Stefanu Battori... acellii beiu tran­
lilvanii, carele de'nWu trimissese Ofltl contra lUI Ionii-vodă,
şi apor estrhoalti Mllntenjloru pe vorniculiî DUOlbravă.
.�
'/
[195]
I
1
'�.
\
-
I
195
§ 24:
Cu câte-va 4ille mal 'nainte ele orribila peire a lui
Alexandru-vodA, regele polonă priimi d�l.a 8ultahii urmă­
t6rIa epistolă, reprodusă aci după originalU tii) :
"Eternii-victoriosulii fiiii allii luI Selimii-hanii, nepotii
"allii luI Sulelman-hanii, Amnratu-hanii.
"Lă�atuie intre cel mal alleşî monarchr crestini!
ncărmaclule pop6reloru lUI Iisusii l tu, eueTe tiriI după.
." tine p6Iele gener<?sităţiI şi alle veneraţiuniI! maîestosule
",i respectabilule stăpână allii ţerrelorii polone! rege Ste­
."fanii Batori! - a cărui vieţă dea Allah să se eferşescă
"pe callea cea dreptă!
"Pe dată ce tl.cestă scris6re imperială va adjunge la
"mânele telle, lea a-minte cela ce urmeză,
Nu e multii timpii, decândii unii turburătorii alIa
" .
"ordiniI publice, punându-se in capulîi unei monstruose adu-
nnăture de CozacI din Mankerman, din Czerkas, din Canev
,,�i din Braslav, de'ntâiii cucerise Moldova şi apoI, după
"miie de pustiirt şi neorânduele, se int6rse inapoî in re-
11 gatulii ten.
"Deşi· mai în urmă hatmanulii teii reuşi a pune mana
"pe cei vinovaţî, totuşi, grâbindu-se a merge întru intim­
I) pinarea personef telle, ellii se mulţumi 8-1 distribui
.,,8ub paq.ă prin felurite castellurl, uă dată cu turbură­
"torulii cellii de frunte.
IIAfflândii noi t6te acestea, chlarii câudu ne prega.tiama
"a cere cu stăruinţă estradiţiunea capulut invssiunif viU
"seu mortii j iată că tocmai atunci, .p.l'e mat marea n6s­
"tră mirare, priimimu scid aei a logitim,?-lii be!u moldove-
�) Te:dult:i mrtJMcl\ ,1 ul traducj.1\lne poloDi Bunt publiQ8.te ill S enkovaki;
�.p. laud, p. 11011-308.
[196]
'.;>
196
"nescii �i dela pre-onorabilulii Daud- beîu, sandjacii de
"Silistria, cu�că unii altii nemernicii, ce se qice Il fi ira­
"tE' cu acolljî de mal 'nainte, năvălli acum cu vr'uă
,,2009 de puscaş! Cozaci căIIăr'i ,i 'pedestri, tăiândă şi
"arQ.�Jldii t6tă ţerra Moldovei �i ameninţândă insăş] ca­
"pitala Iaşi].
"Scii bine, cum că din timpii respectabililoră ,i onora­
"bilorii străbuni ai nostri, - alle eărorîi morminte Allah
"să le incunune cu uă lumină eternă! - �i pone 'Il qiiia
"de astă4i, ambele n6stre popore, păqindii strictă condi­
"ţiunile păcii, considerau totii-d'a-una tractatulii ce ne
"legă a fi uhii izvorii de putere .şi uă temeliă de pros­
"pQ.ritate pentru fie-care din elle,
_ '" Dar acum, cândii unu hoţii netrebnicii, eşindîi din
,,�6,tarele Poloniei in fruntea unei bande de vagabundf
"şi tălharf, cuteqă a inrumpe in Moldova, ţerră atternată
"de possessiunile n6stre celle de D.qeu ferite; cândii
"ellii o pu\tiesce in miîe şi mile de modurî şi apoi se
"int6rce -inh.poi in hotarele Poloniei, fără a găssi acollo
"pedep8ă eriruelorii selle ; 6re unele ca acestea nu sunt
"elle uă vederată călcare a tractatulul nostru' de pace?
. "
"Mai apof, cândii hatmanulii teii, punăndii mâna pe
"turburăto,r!llU. cellii de'ntâiîi, iIlu lassă in linisce, fără a
"ni.Iu trin;Ji'tte noue la Fericita n6stră P6rtă, viu seu mortu;
,,6re toţI \.agabunqii şi toţi trântorii din Polonia nu sunt
"et incur�iiaţi � crede, cum că nesce assemenea hoţie
"şi amme�tecăture nu numai nu vorii fi pedepsite, ci in că
"din contfa resplătite şi susţinute?
" T n adev�ru, nepăssare �i mo lIeciune din parţe- ţi
"imnt si�guraca,\�ă atătii Il cuteqanţei primului turburii­
"tOIU, precum eră�i Il invasÎUnil ceUeI de allii duoileat
J
I
,
\
I
!
[197]
p
•
197
nAddu-ţi aminte, că nutnaî prin innalta n6stră pro- I
. "tecţiulle urcându-te pe tronulii regulă, tu insuţî ne pro- II
"mitteaI noiie unu nemărginitii devotamentii interesselorii
"n6stre! 6re evenementele astea din urmă, intemplate sub
"regimulu teii .i prin negliginţa tea ; 6re elle să fie rea-
"liearea acellorii promissiunî alIe telIe?
"A�a deră, indată ce attingerea acestet epistole îţI va
"onora mânele, prudenta ta �i spiritulii amicieî ce ne
"unesce cerii de uă potrivă ca să nu intărqii a trimitte la
"Fericita n6stră P6rtă, viii seii mortii, pe turburătorulU
"Moldovei, ce se adăpostise in hotarele Poloniei �i se afflă
"pone acum in 8 ta dieposiţlune. '
"Incătii privesce pe secundulă turburătorii, apoI
"ţi fie cade neaperatii ,i nezăbovită Il te pune tu insuţf
"in capulii ostilorii telIe, cu cari, deca poţî, prinde Iii
,,�i pedepsesce-Iii cu toţI al seî; iar deca alţi inamici es­
"teriorI seii de bilitatea forţelorii telle seii vr'uă altă im­
"pedecare te va fi oprindii dela acesta, atunci fă-ne cun­
"noscută noue slăbiciunea- ţi, şi noi inşi-ne îţi vomii tri-e
"mitte in adjutorii nenumerate armate.
"Pe de altă parte, intemplându-se cum-va, ca povăţui­
"torulii acestorii nemernici să scape din mânele ostilorii
"n6stre �i să fugă in Polonia, apol ve! fi da turii in o rî­
"ce chipă a-Iii prinde ,i a ni-In. espedi noue viii seu
"mortii.
"Căcl îţI declarămii ţie, că nemicii nu te va pute
"scusa inaintea n6stră, la casu de nu ne veI trimitte viii
"seu mortii pe capulii primei turburărI, seii de vei pro­
"tege ori-�i-cum pe turburătorulu âstu de alIu duoilea:
"atunci pacea n6stră internaţională fiindii săpată in celle
"mal profunde alIe selle fundamente, resbolulii va sfăşia
"fericirea şi bineleJpop6relorii!
[198]
,r
198
•
I
I
§ 25.
Reproduserârnii textuală acestă curiosă epistolă seu,
mai, bine, acestă semeţă poruncă, pentru a arreta deplină
gradulii de i' injosorîre vassală, la care adjunse mândra
\...Poloniă fa ţi. , cu Porta Ottomană, prin stupiditatea unui
. .
Enjfcii de Valois şi prin barbarismulii unui Stefană Ba-
toci: cei de 'ntâîu-e-Iea sema, frate Române !-ce1 de 'ntâiii
J»incipi streinr pe tronulii Iagellonilorii l
&
§ 26.
l'
I
"Prin urmare, îţI mal recommendâmii încă uă dată
"de a nu cruţa ,i a nu amâna nieî unulii din miqii-16-
"cele, căte se: potii inchipui prin energiă şi prin inţelep­
�clune, pentru ca să eonservî bine-facerile păcii şi alIe
"legăturelorii '. de vecinătate, de carf se bucurii ambele
"n6stre ţerre .
. "Scrisii in ultimele qille aUe sacrei lune Zil-hidjdje,
"in annulii hegire! noue-sute optii-qecl şi cinci, in capi­
"tala, Constantinopole",
.: .Sorta grăbise finitulii lui Alexandru-vodă, fără par­
ticipaţiunea ','regelui polonii.
Dar Potcovă remănea: aşa deră, fostulii persecutoră
allii lui Ionă-vodă şi anii vornicului Dumbravă totu încă
mai avea in' reservă uă occasiune de a-şi demonstra acum,
. ca rege po�onii, zellii �i suppunere la ordinile lui Amu·
rat III, prd�nm şi-le demonstra se altă dată, ca beiii tran-
silvanii, la }>rdinile lnî Selim II! '_
.�I
't •
,
I
li
I
I
1
i �
n
,
, I
i
I
II'
l'
1;
§ 27.
Scena, ee o v�,mii descri, se petrecu în Leopole, se�
[199]
199
eularîa capitală a Galiţieî, respectată sub tote dominaţiu­
nile: rutenă, polonă, austriacă.
Acestii oraşîi se affla totii-d'auna în cea mai strinsă
legătură cu Moldova şi chiar ii cu Ţerra Românescă.
Cândii amicii, cândii neamicii, istoria lui adessea se
confundă cu istoria română, in eătii timpii avuse şi ellii uă
istoriă a sea, şi nOI uă istoriă a nostră.
Al1iată cu Alexandru cellii Bunii şi cu Mircea cellii
'Mare, Communa Leopolii se bucură în secolii XIV ,i XV
de nesce irnmense prerogative oommercialo în totii cupprin­
sulii Romăniei, dela Nistru şi pone la Severinii 27).
Apoi Stefanii cellii Mare, in resbellulii seii cu Polo­
nil, adjunse cu ferrii şi sabiă pone sub muriî acesteî ca­
pitale, pustiindii într'un modii infricoşatii t6te satele din pre­
gîurii şi ohlarii mahallalele 28), şi se qice - noi nu ne pro­
nunciâmii, - se qice că în jafulii palatului unui magnatii ga­
liţianii ară fi găssitii acollo cea mai vechiă cronică mol­
dovenescă, descoperită în anniî trecuţi sub numele de
"Cronica lui HurnU29).
De aci inainte Bogdani'i cellii Chîorîi, păşi1l!lu îl: 111'­
mele tătâni-seii, veni şi ellii cu uă puternică armată a
brava zidurile LeopoliI şi se înt6rse încărcatii de predă.
27) Archiva i8t07'ică a Romăniel'; t. 1, ur, 1 fi 189.
28) In memor-ia acestul evenementi'i pe porta numită "Hulicka" ee af{J& li­
pată pe petră urrnăt6rra Cl1l i6să inscripţiune: _ Nobilis, at nunquam nubilis Uir�o
nsum, semper Veatalis,' ex quo per tria saecul. mill" procis exambita, omnibui
"casta Tirago, repudium fecij et nrmatis precibuB Stephani Palatini Mold&via.e,
"taiem m! praestiti; primus ill. rnalo cadllceatol'e cum XL. M. filiornln Agar (?)
"paranymphus, thalamos meos exarnbivit, sed cum omnibus abacibue, expers co­
.ronae virginalis, plenus ignominiae recessit, ac in minoribu3 oppidie ardorem
"conceptum consumpsit. Anno nati ex Virgine vei Homini. MCCCCXCVIII.·­
VesJ,r Chodynieekij Hi810rya mia.tla Lvova (Lv6v, 1829, in-8) p. e8 nota.
29) A sa k i; Nouvelle8 hisloriquM de la Moldo-Roumanie (Iasay, 1859, in-
8) t. 1, p. 22.
[200]
I
,"
i .
I '
,
I
I • �
d:
.,
r
I
I
I
. , I
li
1. I
il" .
II '
: I
1
200
Ca anticii "i unicii deposită allii mărfurilorii moldo­
vene in Polonia, acestii oraşii se împluse în cursulii tim­
pulu1 de negiiţătorf Români, din cari unii, adjutaţi de'n­
tiin de Alex�ndru Lăpuşnenulii, cellii mai religiosă dintre
tiranf, fundsră aice, pe la miqii-Ioculii secolulul XVI, uă
frumD8ă biserică de nitii orientalii, cunnoseută pone
astăql sub numele de "biserica moldovenescă 1130). • • •
§ 28.
In 1678 petrecea din intâmplare in Leopole unii
ltalianu din Florenţa, numitii Filippii Talducci.
EIHl Iăssâ in manuscriptîi uă narraţiune, păstrată pone
al!lt."4i in Archivulii Mediceii, şi pe care o traducemii aci
din litteră:'n litterl, precum in tribunalurl se inregiatreză
fără' nici uiLschimbare depunerile unui marturii oeulariî." 1)
§ 29.
"Plec�ndii din Vareavia, regele poruncise a inchide
"in caetelulii Rawa, in provincia Masovia, sub cea mai'
"aspră pa4ă, pe fostulii domnu moldovenescii Potc6vă .
.. "Mal in urmă dede ordinii alii strămuta la Leopole,
;unde verrişe unii ceuşă turcescii, nu cu altii scopii, pre-
I
"cum sciea t6tă lumea, ci numai pentru a cere capulii
"lui PotcQvă.
" Totţi 1 cu aceiaşi ţintă SOSI ŞI unii ambessadorii din
"partell IJi Petru oellii Schîopii, adducend ii regelui peşkeşii
\0,1
----
30) Zu·br.y.kij op.laud. p. 192.
31) Arb�ivio Mediceo Vechio; sezaione Strozziana, filsa 303, nr. 1 J. - ACt'stu
f
mannseriptă se afflă,.,i la Milanu, Biblioteca Ambro .• iana, MS8, R 94. - NOI
cun6scemu tr,.ducFunea POlOllă, publicatii in Przezdziecki; ţisly Annibala, z
Ka:pui ţVarsz&,,:a, 185l1, <in·8) p. 253-258.
t·
-.l
1.. ••
[201]
1.
I
I '
(
Il
201
,,50 boI, 4 but! de tămăi6să, 2 buţl 'de lămâie' sărate
'"de celle mice, şi unu frumosii armasarîi.
"De aci luni demineţa, in 16 a lui Iuniii, regele se
"depărtâ pe duo qille din oraşii, sub pretextii de venătoriă,
." după ce mal ântâiii poruncise ca t6tă politia să stea
"sub arme, precum .şi garda regală, er p6rţele oraşului
"să fie inchise.
"Ciauşulă turcescii fuse îndemnată de a eşi din Le­
"opole, atătu pentru 8 se feri de pericolii personală, cum
"şi pentru a se masca ruşinea vassalităţii guvernuluI in
"priivinţa Turciel.
"T6te aceste mesure fură occasionate prin neobicînu­
."itulu concursii de omenf armaţî, veniţI la Leopole sub
"cuvintu de a onora presinţa l.egeluI, dar in realitate,
"precum se vorbIa, mai allesii pentru a aesista pre Pot­
"c6vă.
"După plecarea regală şi regularea cellorii poruncite,
"ce-va mai 'nainte de s.-me-qi, principele-prisoneierii fu
"addusu pe piaţă, fără ca să-Iii tină cine va, căci îşI ce­
"ruse acestă singură graţiă, după ce îi fusese annunciată
"sentinţa de m6rte.
"Scena resuna de sgomotulii omeniloriî şi de vuetulii
"t6beloru.
"Potc6vă frecu de duo ori d'a-lungulii pieţei, netedin­
"dll-�i barba şi priivindii la publieii fără eellii mal micii
"semnu de frică; apot rugâ să lii asculte şi, făcăndu-se
"tăcere, rosti polonesce următoriele cuvinte:
"Domnilorii Leşi ! mergu lo m6rte nu sciu pentru ce,
"căci' nn-mr odducii a-minte să me fiu invrednicitu prin
"faptele melle de unii ossemenea sferşitii.
"Sciu numai, că totu-d' a -una m' amii bătutu bărbăt�-
[202]
i.
!'
il
!
I
i-
','
:1
202
"sce �i uitejesce improtiva du�manilor1t numelu% crestinescii;
"lucrându n�ma% pentru binele �i folosulu ţerrei melle, cu
"hotărîre d6·;a-?: fi ca unU. zidu pentru ca păgâni?: să nu
"p6t'ă trece Dunărea.
- "D- rjeu -'scie de ce nu putui isbuti in acestă dorinţă;
"pricina cea de căpiteniă este trădătorulu, ce prin imşelă­
"dune me adduse in starea in care me aJjlu.
"Dar bunu e D-rjeu; şi cânele celtu vinrjetoru curendu
"î�% .oa priimi plată pentru nevino'llotulU meu sânge.
"Atăta sciil ; ba mai sciu încă, mar sciu că trebue să
"mfJru acum din mâna acestui calleu crestinu, - arretâ Ia
71 acella - căci acestuia "ii porunci a�a cra"iutu uostru,
"?:�r cra'iulur vostru aşa îi' porunci stăpânulu seu Turculă,
"cttriele de �ăgânu!
. '"Mie unuia puţinu îm?: pesă de uieţa mea; dar ţi­
n �eţ?: minte, că peste puţinii timpu ve a�t€ptă �i pe VOt
"in�i-ve aceiaşi s6rtă: de câte ori va vrea cânele de pă­
"gtinu, capftele �i averile uâstre, ba �i capetele şi averile­
"crailoru vostri voru să fi-e trimise la Ţarigradu J3 2)
l'
I
_ 32) Prz�z d z i e c k i j p. 254-5: ftPanowie Polacy, ide na emiercj nie pamie­
"tam, abym w, �yciu mojem uczynil co zaslugujacego na taki koniec. To wiem
"ze Z8vsze bilem llie meznie i po rycersku przeciwko nieprzyjaciolom imienia Chrze­
�scianskiego, i z!lm pracoval zavzo na pozytek i dobro krBju, z mOCllt3m postano-­
"vieniem byc dla niego murem i varovnia przeciv nieviernym j tak aby oni v gra­
!lnicach svoich 'p�zostali, i nie mogli przebyc Dunaju. Ten dobl'Y zamiar nie przy­
.szedl de SkUtlpl; Bogn to vil\domo dIa czego jale nnjbardziej przeszkodzil temu
"ten, na dobra 'via re kt6rego dalem sie przyviese do tego kraju. Ale v Bogu mam
. "nadzieje, ze V'lt�6tce jako pies zdradziecki, odniesie kare za moja krev nievinnie
"pszelana. Nic' viecej nie viem, tylko ze mam umierac z reki togo; ponievaz.
lt Turek, piee poganin, roskazal to vaszemu Kr610vi, a svojemu poddanemu j a vasz
"Kr61, temu rds:,azal. Nareszcie dIa mnie jednego, to ni. viele znaczYj ale
.miejcie v pamieci, ze nie zadlugo, to co ze mna sie dzieje, i vam sie przytrafi"
ni ze vasze majaîki, vasze gIovy, i v8szych kr610v, ile razy ten pi( s poganin ros-­
.kaze do Carogrodu zaviezione beda.·
• \c
...
[203]
203
§ 30.
Ne .intrerumpemii aci, neputăndii a nu ne intrerumpe.
Ultimele cuvinte din energiculii discursii alIii lui
'Potc6vă eraii nu numai uă prorociă, ci chiarii unii felîu
de a dona vedere j căci apr6pe in acellaşî momentii, in
care fură rostite, unii nobilă polonii, amicii personnalii
allii lui Stefan Batori, fiindu trimisii din parte-I in Tur­
cia pentru a cumpăra cai orientali, fu uccisă din porunca
sultanului şi baniî seî incăpură in tesaurulii ottomanii 33)
Afflândii mai in urmă acestă flagrantă călcare a
dreptului ginţilorii, inceputulii realisăriî predicţiunil lui Pot­
c6vă, Polonia pufni de măniă şi . . . . tăcu!
Revenimii la narraţiunea lUI Talducci.
§ 31.
"Apoi după uă scurtă pausă, arretândii la optii 6-
"menI ce-Iii insoţfaii, Potc6vă qise:
n Ace�ti slujba�i �i tovarăş'i ar mei fiindu totu ată/iZ
"de, ispravă ca şi mine imum'i, 6menr cinstiţi �i vrednic:;'
"prin nesce slujbe făcute crăie'i v6stre j a*a deră, ve rogi
"ca, după m6rtea mea, 'nu numar să nu fie bântU1ţ'i, ci incă
"din protivă resplăl1'ţi dupre vrednicia loru34j.
83) Bul e n g e ri u S; op. eit.; p. 230: "DulD in Belgio dubio marte res cer­
"nitur, per summam injuriam a Stephano Rege Poloniae Potcova Casacehomm dur
"fortissimus, qui Tartaros et Turcos beUo saepe fregerat, Âmurathi per clariga­
"torem deposcenti traditus est (?), in quem omni supplicio saevitum, Mox Podo­
"loTius Stephani cubicularius, qui Âmurathis voluntate XX equos Turcicos pecu-.
"nia mercatus erat, ejusdem jussu per clarigatorem .x insidiis obtruncatus est ..
"equi ad Âmurathen deducti, quod Stephanus tam dolenter accepit, ut de bello Tlir­
"cis inferendo cogitaret •••• "
34) P r z e z d II i • c k i; p. 255: .Prosze vas, aby tym sluiom i tovarzy.zom moim,
"kt6rzy 8a tak zacni iak ja saID, po mojej sJnierci nic zl.go sie niestalo ; ponievaz
"prz.dev8zystkiem sa t. poczciv.i ludzie, a pot6m dobrze zasluzeni tej Rzer.zypospolit6j
.a zatem nietylko vypada, aby zadnej krzyvdy ni. doznali, ale navet aby' dostali'
IInagrod. vedlwg z8slug svoich."·
[204]
� I
; i
.. ,
r: I
� i
I
I
,
I
\
I
,
I r
; I
i'
�, l
204
" Apoi adause:
" Ve mar rog11, ca pe acesti; omu lipsiiU de cinste,­
"srretil la c�ll�ii, - carele nu e vrednici1 a se attinge
"de "trupulu ��e11, căt11, timpu sum viu, să nu-lu lăssafi. a me
"păngări Cfl, .:mâna-r nicZ după m·6rte;. ci �ngăduifi ac�stă
?)sarcină 6meniloro mei', cari numar pentru atare de pe
"urmă slujbă me insoţiră pone aice35).
"De aci tăcu.
"Totu poporulii plângea j mal cu semă plângeaii uă
"muiţime de oataşf, veniţi la Leopole numaî pentru Pot­
"covă, dar pe cari marea forţă de resistenţă din partea
"guvernuluI il impedeca de a scăpa pe eroulii.
. "Pe feţele lorii se citlaii durerile. suffletesci.
,; .. "Unulii din ei, - se qice că după rugămintea lUI in­
"suş'l Potcpyă, - îllii abordâ cu uă mare cupă cu vinii.
.. "Principele îi mulţumi, luâ cupa, o· deşertâ fără a
,,�e resuffla şi, uitându-se in ochiî acelluîa ce i-o da se, il
1,4f8e, după obiceiii, că bea pentru sân etatea lui şi a tu­
"turorii to\rare�ilorii lui.
. "Apo,I'.eră trecu de duo ori d'a-lungulii piaţeî şi, tn
"adjunulii .momentuluî fatală, zărindii uă legătură de pară
1,pe' care ţr.�bu'j'8 să ingenuchîe, strigâ cu indignaţiune:
,,0 Domne! 6re să nu fiu vrednicu de a ingenun.
"chta pe ce·va mar bunu decătu asta 136)
"Şi i<lressilndu-se către omeniI seI, le q ise:
"
----,y
81'» lb,� p. 256: .0 to jer;cze vas proeze, abyscie temll czlovlekovi bez clici
"jeko Diegodnemu dotknac sie mego ciala za zycia, Dia pozvolili dotykac lic ge i
"po emieroi m,bjej, &Ie zeby to zostaTioDe bylo tym moim ludziom, ktorzy dIa
.tego jedynie';',u sa, aby mi te ostatnia przysluga oddac.·
3�) Ib: ..,0 boze m6j, czyliz Dia godzi�D jestem uklekDac Da cl:6m8 lap.zero
Jt�d t<'go \"
..
[205]
205'
"Adduceţi covorulu ce-mi mar remase din lucrurile
melle J37)
"Cândii tapetulii fu addusă, Potc6vă se puse in ge­
-"nuchie cu demnitate, recitâ rugăciunea, făcu cruce dupre
"modulii grecescii şi inchise ochii,. in asteptarea loviriî
"mortale; dar cândii simţi că gtdele nu se mişcă, se in­
"t6rse către ellii cu intrebarea:
"Ce mar staăf38)
"Callâulii· respunse:
"Stăpâne! mai intâîu haina trebue a�e4ată astă-felîu
"incătu să nu mă impedece,"
"Bine bine," 39) j 4ise principele.
"AtuncI ellii singurii î�I a�eqâ halna, invocă numele
"luI D-qeu, şi, poruncindii callâuluî să-şI implinescă da­
"toria, muri cu liniste a cea mai senină.
"UnulU din omeniî guvernului, voindii 6 arreta că
"totulii e sferşitii, rădicâ de trei ori in susii, in speota­
"colii, destruuchîatulii capii. allă erouluI.
"In acestii momentii. din t6te gurele isbncni unii.
"singuru ţipetîi de durere:
"Indignaţiunea poporuluî fu atâtii de mare, incătii
"garda regală apucă puseele, temăndu-se de uă revoltă .. "
. § 32.
Oapulii lui Potc6vă fu anii. duoilea capii princiarii
din Moldova rostogolitii pe piaţa Leopoliî din mâna unui
gâde, intr'unii scurtii intervallii de 14 anni.
In 1564 fuse descapitatii totii. acollo, din ordinea re­
gelni Sigismnndii Augustu, Stetanii. vodă Tomşa, fugit ii.
117) Ib. p_ 257: .Idzcie do moich rseczy i przyniescie mi dyvan co mi iesa­
�eze pozostal. U
S8) rs. 1 .Co ty roblsll 1-
'9) ib. � o&rd:iO dobr�Q.
[206]
206
de'naintea luI Alessandru Lăpuşnenulă : testamentulii seu
40) şi unii petioii de catifea din mantaiia domnescă 41) se
păstreză pone astă4i in capitala Galiţiei.
Dar intre Stefanii 'I'omşa şi Potc6vă, intre Sigis-
. �
mundii-Auguetă şi Batori, intre annnlii 1564 şi annulii
1578, este unii abisii de differinţă.
Stetanii 'I'omşa, in domnia s& cea de câte-va lune,
făcea paradă" de uă antipatiă febrilă contra Poloniei, mer­
gendii cu estravaganţa-I pone la acela, incătii pe negu­
ţitorI din Galiţia, abăttuţl din intemplare la Suceva, po-'
runcîa armaşilorii să-I innece in apă 42): desoapitândă pe
unii assemenea vrăjmaşii allii numelui polonii, regele Si­
gi�inundii-t\ugustii easeouta uă resbunare naţională .
. ,Batori avu ellii 6re vre-uă umbră de scusă măcel­
lândă pe Potc6vă?
§ 33.
Archtepiscopii catolicii allii Leopoliî era pe atunci
'Se,ii cu vr'�ă cinci annî mai tăr4iii inveţatulii Solikovski,
-carele ne )ăssâ uă interessantă istoriă a timpului seiî.
'. Deşi inamicii declaratii allii ortodoşilorii şi, prin ur­
mare, aUU:.'tuturorii Românilorii U) ; totuşi, ellii nu se sfiesce
a mărturisi în gura mare uă profundă indignaţiune în
priviinţa ")porţii lui Potc6vă.
.. .
40) :(,i,pe,. Teatamentorum (Ms8. in Tabula Magistratului de Lemberg, in-f)
t, 2, pag. 2�5, feria 6 post festum Inventionis S. Crueis 1564.
. .1) Oh o d yn i e c kl j op. laud; p. 91 nota .
• 2) $atQ,bilia ex AetÎ8 Leo-polienlliblU (MSS. nr. 1076 in ArehivuHi Munici­
pale din L�'mberg, in-f) j p. 1113: "Stephanu8 TomsB in loeum Despoti ad Palati­
.. natum Hol�viae suffeetus e* Moezuc gentis priJnas praedal agebant, et mer­
.. catore8 spoliabant aquisqulliubmer(ooanl • • •
�I) � Îl bu y e�ij p. 100 •
....
ZSQ
[207]
·1
I
I �
I
207
"Apr6pe toţî cetăţeniî, - 4ice ellii, - plânseră pe­
"irea acestuî vitezu Moldovenii; şi nu puţinii perdu re­
-"gele chîarii in stima poporelorii străine ... 1.44)
Atare testimoniă este de uă greutate estremă.
§ 34
Depusă intr'unii coscfugii impodobitii cu cunune de
trandafiri, cadavrulii lUI Potc6vă fu immormântatii in bi­
seriea cea romănescă. . . .46)
§ 35
Despre Kopycki nu se mal aude nemica; Ţopa abia
peste cinci-spre-dece annî cutedâ a se întorce in Moldova �6);
�ahii se călugări şi muri intr'uă monăstire '''). • .
§ 36.
Petru cellii Schîopii, affară de uă scurtă interumpe­
re, îşI conservâ letargica domniă pone la annulii 1591.
AtuncI incepu a cresce in graţiele P6rţei Ottomane,
refugitii la Costantinopole, unii frate mai micii allii acel­
lui Vintilă, carele a fostii impărţitîi in bine şi in reii t6-
tă s6rta lUI Ionii-vodă : era famosulii Mihaiu, cunoscutii
44) Oomrnentarius rerum PolO14icarum a morte Sigismoodi Augusti (Dantiacî,
.1647, in-4); p. 105: "A.dvectus erat Varsaviam Ivan quidam Podkova Moldavu8 ...
• (rex) iratus Podkovam supplicio afficiendum decrevit, Quod cum in Comitţis Ia­
."cere non posset, propter crebras et vehementes Nuntiorum Equestris Ordiuis pro
"illo intercessîones, qUSQ tamsn apud eum locum non habuemnt, denuo illum Le­
lIIopolim vinctum remisit, ubi postea iusiu ejus capite plexus est, omninm rere ho­
.minum dolore et non e)tiguo apud exteros existimationis Regiae detrimellto, erat
."enim Vir proeerus, bene 'formato corpore, et tantis viribus corporis praeditus, ni
.inter digitos equol'um ferraae soleas frangeret. •• "
45) Chodyniecki; p. 95:.Zvloki Podkovy,'Bractoo ruskie de cerbi.
,..svojej zanioslo, i tam v grobie przybranem v vience rozane, pochovalo .•• '
46) Documente d8 l-amilUă.
47) Koniskiij [.toriia RUl80V (Moskva, 1846, in-8); p. 30-31.
[208]
208
de'ntâîu sub titlulii de "Mare- banii", apoi sub porecla
domnescă de; "ceHii Vitezii".
Şi ca fiiii allii lui Petraşco celliî Bunii, şi ca frate
allii nenorocitului Vintilă-vodă, urrîndii cu inverşunare totu
nemulii lui Petru cellii Schlopii, acestii nou personagîu
nu contenîa a-lă săpa mereu in opiniunea Turciei, pone
ce, în fine, reufÎ a face să se numescâ unu Altii domnu
in Moldova ...
A,.:flându-se acum in starea in care pU8Bese altă dată
pe' nemuritorulii Ionii- vodă, Petru cellii Schiopii avu elliî
ore. ânima de a imita pe predecessorulii seii? chiămâ ore­
la arme pe toti fiii ţerrei? stete 6re in fruntea vitejilorii ?'
sbnrâ să apere cu peptulii hotarele Moldovei? implu
lumea de 41& i8bîn�elorii selle şi pe pigâni de terr6-
re i; ba nu ţ eIlii îşi strinse lădele şi plecâ in Germania! 48)
;', Suffletii slabă şi minte mică, omii născutii nu pen­
tru grand6rea purpureî, ci pentru a se suppune orbesce
aSlii4i la rdinile Turculuf, mânî la . şoptele J eauiţilorji
-'pe cari ellii cellii de'ntăîu se incercase a-i introduce
chlarii in M:oldova 49), -- acestii principe tărîtorii muri peste
puţinii timpii in essiliii, devenindii catolicii şi tocmai a­
tunci cândămergea la Roma să să,rute papuculii Papeî ! 50)
48) Chronicon. Fuchsio-Lupino- Oltm'dinumj P: B8.-ef. Si m o n Ma e 8 a, &p.
Wo 1 f j Beitraepţ zu. ei ner B esch"eibUll'lg der Moldau (Hermanstadt, 1805, in-8); t.
2, p. 107: "alle;b um diese Zeit befand sich der tyrannisehe krayowaer Ban Mi­
"chael in KonsfRntinopel, wo p.r bei dem Snltan Murat eine so hohe Gnade aich
"erworb"n halte dass der lvalachische und moldauische Voivodewdgen seiner grosse
• � kk l' p'
.Furcht geri�th�n. Als dieser von der erhabellen Pforte zuruee' arn, ver lPSS eter
.mit seinem Bo.hn die Moldau .... «
49) A"c�va i6torică a Romăniei'; t. 1, nr 257.
50) S o la n zo; OUornanU8 8ive de Imperio Turcicn; reprodusii in Con rin g;.
De bellv conlm Ttt1'cas gerelldo lib,.i va"i1 (Helrnestadi, 1664, in-4)j p. 127: .Pe­
.trus Molda,,�ae 'Vaivoda, qui IInno 1594 in montibus Rhap.ticis prope Balzanum
"mortuus e�t, 'cmll Roma,\ ,ad osculani\os Beata Pontifici ped<3B, qu.amvis r.ligion6
.Gral/ca imbutus, veniret: de quo ego, maudatu ejus, apud Pontifioom egeram.K ,
[209]
>
209
§ 37.
Aci appune secolulu lur Ionu cellu Cumplitu şi resare
secolulu lur Mihaiu cellu Vitezu j duo serbătorl române
atătu de inrudite, incătii istoricii cei vechi carii descriseră
pe una din elle, credeau de datoriă a descri totu ei şi
pe cea-l'aItă gemene51) ••••
e ...•
51) Pa p r o c k i scrie despre Mihalu in Ogr6d Krolevski(Praga,1'>99,in-f)_
- G ore c k i in cartea perdută, cunnoscută nu mai dupre titlulii Historia de bello
Hungarico- Valachico 1598, şi despre care vorbesce Visznievski; Historţja li­
temtiwy pol�kiej (Krak6v, 1851. in-8); t, 8, p, 71.
14
[214]
214
Ast-feliii marele Julianu Apostatulii, unulii din cei
mal shbliml imperaţî ai Romei deja cădute, jăcea osînditii
fără appelii i�; cursulii secolilorii dupre absurdele accu­
saţiunî alle bigoţilorii; pone ce, în fine, trebuia să. vină
unu Bayle şi unu Voltaire, pentru ca să întorcă Cesarului
eeîa ce este a lui Cesară!
Astu-feliu, de assemenea, uriaşulii Napoleonii appare ,i­
mai puţinii decâtă micii in pamfletulii lui Victor Hugo;
dar nu Victor Hugo este istoriculii lui Napoleonă!
§ 4.
,_ Ca ostaşu, Ionii-vodă fu micşuratii pone astă4i dupe
viclenele r�aţinni alle Polonilorii, cândii duşmani nepu­
tincioşi, 'câ\ldu alliaţî perfidî, carii, in ambe casurile, vo­
Ia�',a-i răpi seu t6tă gloria; 'seu parre-I cea mai frumosă,
impăunându-se el-insişi cu miserabilulii plagiată de pene
strălucite.
, Acesti �86rtă o avură, val, toţi eroii României.
. Maghi�t'ii 6re nu-şi attribuîa u ei loruşî, in faţa ne­
domeriteî Europe, celle mai falnice şi mai legitime VIC­
to�ie alle }},i Mircea, Stefanii şi Mih::\lu?
§ 5.
Nurori unii democratii pote înţellege domnia lui Ionii­
vodă, a c�ui t6tă administraţiunea fuse ca uă lumin6să
presimţire'. a cuvintelorii lui Saint-Simon:
"N U illlăssaţi ca cel săraci, despoiându-se de puţinulii
"ce au, să mai adaugă la prisosulă cellorii avuţi;
"Nu..Iăssaţi ca hoţii cei de frunte să fie puşi jude­
"cători peste greşellele celle mice ;
[215]
=
215
"Nu lăssaţf ca nesciinţa, superstiţiunea, lenea �i des­
"frenarea, născute pe pufulii sal6nelorii, să calce inpi­
"cMre capacitatea _ �i moralitatea, eşite din intunericulii
"unuI bordeîu . . . u
, -
§ 6.
NumaI unii soldatii p6te inţellege resbellele lui Ionii­
vodă, ce se povestfaii pone acuma ca unii lungii in şiră­
te-mărgărite fără plană şi fără successiune; dar in cari
arta militară descopere cu uimire uă prodigi6să diversi­
tate de midii-loce, cărmuită de uă minunată unitate de
.
direcţiune ..
§ 7 .
..
Ce e dr eptii, ca Domnu, Ionii-vodă se arretâ eăte-
auă-dată pre-crudii ; dar Mircea, Stefanii, Mihalu, tost'aii el
6re mal blândî? dar seeolulii allii �esse- spre -decelea in­
tregu nu fu ellii 6re unulii din secoliî cei mai incruutaţî
in t6te ţerrele lumii, in Spania, in Francia, in Anglia?
dar pone şi capii bisericelorii, pone şi predicatoriî păcii'
evangelice, pone şi Luther şi papa Pili V, nu strigau
el 6re atunci cu furiă: "tăiaţi! tăiaţi! tăiaţi mereu!"
. . '
§ 8 .
. Ce e dreptii, ca ostaşii, Ionii-vodă, după ce făcuse
miracole, căqu; dar nu uitaţi cuvintele lui Fridericii :
"nicI unii geniu militarii nu p6te ţine contra trădării";
dar nu uitaţi' m6rtea lui' Cesarii, Enricii IV, Gustavii·A­
do lfii şi chiarii pe a lui Mihaiu! dar nu uitaţi Waterloo !...
,. ,J
[216]
r
I
216
§ 9.
.. I
.'.' 'f
§ 10.
, "
"
Fie-�re factii istoricii este uă inveţătură, adressată
la unii m,�kentii ore-care ce se va ivi cândii-va in viitorii,
precum ih poesia lui Heine cedrulii Livanuluî se gân­
, �
desce la depărtatulii bradii din codrii Scandinaviei.
Dillele n6stre mi se parii a fi anume 6ra ce respunde
la vech1fi1 Iecţiune a lui Ionii-vodă : suntemii slabi şi des­
organisaţl.-nu avemii amici, duşmanii ne impressoră, ne
ameninţă, ,ne năbuşescă din t6te părţile. • . .
Dar trebue �re să desperâmii ? . . Lipsescă unii pur-
Nu totii- d'a-una successulii este ceîa ce distinge pe
omeniî cei rri'ari j căci addessea sunt f6rte- mari tocmai
nenorociţii, c.e morii semenândii, pentru ca mediocra pos­
teritate să aiQe fericirea de a cullege mai trâ.4iii rodulii
cellîi, ce coce cu 6'reii!
Mircea domnise apr6pe la 40 de annî ;
Stefanii - de assemenea!
, Mihaiu totii incă, cu bine cu reă, i�i trăgenase po­
ne la � annî eroica-I domniă ...
,_ Mircea,' Stefanii, Mihaîu, avăndii puternici duşmani,
avură inse� şi puternici amici, regi şi imperaţl.. ..
, Dar căutaţî cu luminarea, ca Diogenii, nu numai in Ro­
mânia, ci căutaţi in t6tă i:roria universală, unii singurii
I
principe, carele cu mai puţine midii-loce să fi essecut�
in . pace şi in resbellii, ca Domnii şi ca. ostaşii, intr'unii
intervallii 'de douî annî, de duo-deci şi optii de lune, nes­
oe-Iuorurî.lmaî gigantice, decătii reformele administrative
şi, băttalliele lui Ionii-vodă !
J '
I
1
I
1,
: I
I
i ,
! �
I
I
'1
[217]
217
ealabii Ieremia Golia, lipsescă nesce vomioî Bilăe şi Murgu,
lipsescă unii hatmanii Slavilă, lipsescă negrulii stolii de
lac�i vindetorl ; şi atunci, sub unu altii Tonă-vodă, ne
vorii adjunge duoî annî, numai duoî annî, fraţilorii Ro­
mâni! pentru a re sădi in scumpa nostră ţerrişoră unu
paradisii, păqitu la hotarele selle de miîe de ângerf cu
săbie inflăcărate!!
§11.
Pentru cine vrea, in puţină timpă şi din ne­
mica se facă multe şi mari!
FINE.
[221]
>
I.
Origina lUI Ionă-vedă,
Engel qice: "W er war dieser 1 vonia? El' selbst gab
"sich fuer eiuen mit einer Beyschlaeferin erzeugten Son
"des Voivoden Stephan, aus. Nach einer in Pohlen ver­
"breiteten Sage aber war er ein gebohrner Grosspohle
naus Masovien. Der Mold. Geschichtschreiber Ureke heiss
"ihn einen Armenier. Fredro hat das Geruecht, dass el'
"aus Reussen gebuertig gewesen."
Aci sunt adunate tote opiniunile despre origina luî IODu­
vodă, şi anume: 1, o. fu hastardii allii unui Stefanii vodă;
2-0. fu Polonii din Masovia; 3'0. Fu Polonii din Galiţia;
4-0. fu Armenu.
Să analisâmii eăte-şî-patru părerile.
Toţi istoricii, Forgacs, Gorecki, Lasicki, Paprocki,
De Thou, Bielski, Isthuanffi, Urechla, etc, recunnoscii,
ciimcă MoldoveniI îşi adduseră domnu pe Ionii-vodă din
causa că predecessorulii seu, Bogdanii, Iubîa pe Poloni, pe
cari al nostriî de locii nu-I puteau sufferi.
Apoi este ore vre-uă umbră de probabilitate, că al­
lungândii pe unu polonofilii, Moldovenii să fi chiămatii şi
îmbrăţişatii pe unu altulii chîarii Polonii ?
1 Să vedemii inse, de unde îşi are inceputulii acestă
absurdă presupposiţiune.
[222]
1-0, Despre polono-masovismulii lui Ionii-vodă,
Totu, dar totu C6 s'a spusă in acestă priivinţă, de­
cnrge din următoriele cuvinte aIle lul Goreeki, carele in­
-suşî recunosce, că nu crede in ceîa ce relateză : "Erat Ivo­
"ni.!'L, quem ."quidam Polonum fuisse in Masovia natum di-
"C1�nt,stirpis Valachicae ... " cela ce insemneză: "Ionu, pe
"care unii îmi facu Polonii născută in Masovia, era de
7l nemii moldoveuescii ,;
Slabă temeliă pentru a polonisa pe eroulii nostru!
Dar de unde derivă ea ore, aşa cum este? Isvorulii îllii
găssimu in Lasicki, carele q.ice, că in 1561 Ionii-vodă se
affla in Lublin, pe longă magnatulii Ionii Firlei. Oraşulii
Lublin aftlându se in Masovia, etă de unde se născoci
ridicola poveste de masovismulii lui Ionii-vodă, ca şi
eândii arii fi Turcii cine petrece la Constantinopole, seu
N emţu i� Vienna!
.' 2-0 .• Despre polono-galiţismulii lui Ioniivodă.
, De acesta vorbesce numai Fredro, inţellegăndii reu
)lnu passagiu din Bielski, unde cronicarulii polonii nume­
ace Pocuţia patrimoniu, iar nu patriă, allii lui Iouii-vodă:
Pocuţia t#ndu uă parte din Galiţia, iată de unde se năs­
coci şi acestă a duoă ridicolă poveste despre origina cea.
galiţianăt,1 .
Ambele aceste fabule se păreau unora cu atătu mai
de cre�tJ.tu, ci Ionii-vodă vorbi a polonesce ca unu Po­
lonii ; dai ellii vorbia şi turcesce, ca unu Turcii ....
Deci, origina polonă, fie masoviană, fie ga1iţiană, a I
principeluî nostru este uă impossibilitate pe de uă parte
'fii unu quiproquo pe de altă parte: nesce as semeni fanta­
eie nu merită de a figura in istoriă; şi cu t6te astea le im­
brăţişar.f Mironii Costinii, Wolf, Şincaiu, Palauzov, şi alţii'.
Remânu celle-ralte duo asserţiuni: 1-0, fu bastardii
alIu un�i Stefanu-vodă; 2'0. fu Armenu.
Origina moldovenescă a lui Ionu-vodă o attestu ero-­
nicele tu'rce in Mignot şi în Ricaut, Isthuanfi, cronicele
. cozace, Forgac�l. Bullenger, Gorecki, etc; Lasicki şi Loe-
[223]
I
I
�
223
wenklau 1) mai adaugii anume, eumcă era bastardii aUii
unui Stefanii-vodă j totii aşa se intitula ellii-insuşî în t6te
cris6vele selle j şi totii aşa mii recunnoscură şi toţi Moldo­
venii, chiămându-lii la domniă, cela ce este de uă gre­
utate coverşitoriă.
Dar allii cărui dintre Stefanî să fi fostii bastardii? �ăci
dela Stetanii cellii Mare pone la 1564 istoria Moldovei
numeră patru principi de aeestii nume: 1�0. Stefanii cellă
Tenerii, fii ulii lui Bogdanii cellii Chîorii j 2-,0. Stefanii Lo­
custă, fiîulii unui Alexandru-vodă; 3-0. Stefanii. fiîulii lui
Petru Rareşii ; 4-0. Stefanii Tomşa.
Care anume din acesti a să fi fostii tată lui Ionii­
vodă? Pone acuma istoricii nu sciură a se pronuncia as­
supra acestui punctii j şi eii insnmî, sunt patru annî, greşis­
semii intr'unii articolii, scrisii in răpediciune şi mai multii
din memoriă pentru 4iarulii "rrribuna română," unde l'amă
numitii. bastardii allii lui Stefauii Rareşii.
De currândă avui occasiunea a descoperi în Ar­
chiva Statului, Condica moldovenescă Nr. 1015, pag. 132-
,34, urrnătorulii documentii allii monastiriî Golia, din 1573,
martie 6, ce-lii reproducemii textuală, in transcripţiunea
latină:
"Milostiiu bozieiu Ion voevoda,syn Stefana voevodi,
"gospodar zemli moldavskoi. Oze priidosza pred nami i
"pred, naszimi moldavskimi bolieri Sofiika doczka Turii, i
"vnutzi ei Ion Tzogoe i brat ego Alexa, i sestri ich An­
"nuszka i Fedia i Nastia dieti Marini, i plemenitzi ich
"Uia syn Kobaku tiz vnuk Iurii. ' ... i prosiIi sebe ot
"nas urik na ich pravoiu otninu i diedninu i daanie sczo
"bil dal diedu ich Iurii ot dieda naszego Bogdana voe­
"vodi na edno miesto ot pustini na Veliki Czuluk sczo
"sia teper imienuet selo Kobiaczanii; i privilie sczo imal
"died ich Turii za danie ot Bogdana voev9di na togo vi­
"szepisanago sela na imia Kobiaczanii u Velikii Czulllk,on
"bil zakopal u zemli koIi priszli 'ratari u zemli s Ale-
1) .Annales sultanorum Oth'lnanidal'Um (Francofurti, 1596, in-f) p. 59.
[224]
'1
I
I
:1
II
�
�
�:
, I
.. j
, .\
il'
'li
,:
!.
I/
li
,
It
II,
Iii
1,'
224
"xandru voevcda, ta pognil i takmo. . . . . . my i s na­
"szimi bolieri iskachom i obrietochom s naszimi duszami
. "oze est im prava otnina idiednins .... i dadochom im
"i utverdichojn im naszim znamenitom listom, kako da
"est im i or nas urik iakoz i prezde s vsem dochodom,
"im i dieti ich i vnuczatom i pravnuczatom i praszczo­
"rialori::J. i vsemu rodu ieh kto sia im izberet naibliznii ne­
"poiuszeno nikoliz na vieki j a chotar toe predreczenoe
"selo na imia Kobaczanii da est ot vsech storon po sta­
"romu chotaru pokuda iz vieka ozivali j a. na to est viera
"gospodstva viszepisanago Ion voevoda syn Stefana voe­
"vodi, viera prevozliublenago syna gospodatva-mi Petra­
"voevodi, viera boiar naszich : viera pana Dumbravy dvor­
"nika dolniei zemli, viera pana Pakuraria dvornikagornei
"zemli, viera pana Kosmi Murgu, viers pana Ion Kara-,
"ghiuzele i pana Lupe Huru prakalabove chotinskich,
"viera paria Maxima i pana Romaszka prakalabove nie­
"me'tzkich" yiera pana Toadera ... prakalabi romanski,
"viera pana Gyrli portar suczavski, viera pana Krysti i
"pana Danezula prakalabi orcheiski, viera pana Malai ..
"viera pana Grigorie spatar, vi era pana rani . . . viera
,.pana Bu�zuma czasznika, viera pana Bilye stolnika, vi era
"pana Nikoari komisa, viera vsech boiar naszich velikich
"i malich ţ.la po naszem zivotie kto budet gospodar ot
"dietei naszich ili ot naszego roda il pak . , .. izberet
"go'spodar�ţn naszei moldavstiei zemli, tot bi . . naszego
"daania i potvrezdenia, ale bi dal i ukriepil zaneze .. i
"daIi i potvredili. . . . est im prava diednina j a na bol­
"szii krieHIilf3t i potvrezdenie tiem vsem viszepisanim velieli
"esmi nasz,emu viernomu i pocztenomu bolierinu panu Ion
"Golie lotofet pisati czto ta viszepisana peczat ot dieda
"naszego �ogdana voevodi, priviesiti . . . nasze peczat
"k semu istinomu listu naszemu. Pisal Kristia Michaileskul«
Precq.\n Vf�deţi, in acestii preţiosii documentii, Ionii­
vodă în Juo rendmi se numesce Iămuritii "fiiii allii lui
"Stefanii-vodă fiiului lui Bogdanii-vodă," adecă anii lui
Stefanii-ceUii Ten�rii, şi, prin urmare, strănepotii allii lui
Stefanii ceHii Mar�:
;\
..t
1, I
�: '
•
JI
[225]
, I
225
Cum deră cronicarulii Urechîa îllii numesce nAl'menu?
l1i nu numai oronicarulii Urechîa, ci încă şi unu altii con­
timpurenii, Francesulii Languet, unii diplomatii pre- bi­
ne informatii assupra evenimentelorii Moldovei? aceste
duo mărturie atătii de ponder6se, cum ore să le impă­
cărnii cu origina cea domnescă a lui Ionii-vodă ?
Credemii a fi găsi tu uă cheiă pentru a desciffra ci­
militura.
Concubina lui Stefanii cellii Tănerii, ce dede nas ce­
re bastardă eroului nostru, mai avu unu bărbatii Iegitimii,
cu care făcu alţi douî fii: Potc6vă şi Alessandru, fraţî
buni intre ei, dar pe earî isto-ricii de atunci, Bielski, Pasz­
kovski, etc. îi numescii numai fraţf de mumă seu uterinî
- bracia przyrodzoni, - cu Ionii- vodă.
In poesia naţională cozacă, unulii şi cellii mai cele­
bru din acei duoi fraţi, vitezulii Potc6vă, e numitii Ser­
pega: nume neslavonii, netătărescii şi neromânii, ci purii
armenescii 2), in care e mai cu semâ caracteristică finalulii
gutturalU neg seu ag" precum in celle mai multe numiri
armene : Kakeg, Armenag, Arpeg, Havanag, Vashdag, Ha­
igag, Ampeg, Arhneg, Korheg, Endsag, Kelag, Pazug, Hu­
seg, Farnag, Gornhag, Nerseh, Zareh, Sanadrug, Sahag,
Vasag, etc. Assemenea numi le poţi vede la totu passulii
in istoria armenescă a lui Serpos3), allii cărui insuşî nu­
mele ne dovedesce şi mai limpede de cătii t6te armenis-
mulii familiei Serpega. .
Deci, e clarii şi decisivii, cumcă muma lui Ionii-vodă
fu Armencâ.
Recitesce acuma; dreptii verificaţiune, celle qise pe
pagin ele 6-7 assupl'a fisionomiei acestuI principe, şi mai stu­
dieză şi insuşi' portretulU seu; căci in istoriă se cere, lllai
pe susu de tote, uă armoniă dtl probe.
2) Eu gen e 11 ore ap. B Il r Il ne z; ZY1:0Iy slatrnych (h'1nian w Polsee (Lv6v
1856, in-8); p. 410, ,
3) Comp endio slOi'ieo sOlJ'ra la naz�'one AI mella (Venezia, 1786, in-8).
15
[226]
-'-.------------------------
•
226
, ci"
,�1 -, �
. - ,
. -.,; -
.-1'; '�,' "!'- _1'" r
, "'..- : J,.. ."
.. , � L .,... .:�
:' �- -t
, -
L I
.>., -r..i i:'-:-i
',.. -,"e �. ,
- ,
II,
i
I I
I 1
J
'II'
:1
!;
r.'
'l'·
:.
I
l'
I
"
"
lonu-vodă in Lublin.
In Lasicki- intîmpinămii următ6ria frase: ,,1 vonia.
"anno' salutiteri partus 1561, rege Sigismundo Augusto
"comiti� Lublini agente, Iohannis Firlei . . , , minister
"fuit." . ( �
D, Papiii traduce aşa: "I6nu " . , . pre la annulii
"mâ.ri'tuirii 1561, cândii regele Sigismundii Augustă cele­
"bra comiţiele in Lublin, era seruitorulă luf Iouii Firleî. .. "
4.stu·felili pentru D. Papiii, a fi "minister" e a fi. "ser­
vitorii " ; de assemenea îllii tradusese şi Engal prin" Diener. Il
Dar ore 'puterniculii Laski şi, mal allesii, illustrulii
principe Ooustantinii Ostrogski, "le plns riche et plus
"puissant Prinee du Royaume" 4); 61'e ei, fi6rea Poloniei,
să fi pututii deveni amici personali cu uă f6stă slugă po-
Ionă? .
Dar 6re ''I�ogdanu-vodă, gonitu din Moldova, n'am fi
mustratii pe fericitulii seu rivallii de a fi fostii clocoîu
mal 'nainte d� a pretinde la domniă ?
E pre v�deratu, cumcă minister allii lui Lssioki nu
e nici servitoru allii D lui' Papiii, nici Dlener allii lui gu­
gel, cari ame:ndnoi nu approfundară organisaţiunea curţi­
Iorii boerescf polone din secolulu XVI.
-4) Du FOS8�; Tdlortpolitique Teveu el augm1iltl! (Pllds, 1611, in-8)j p.
181.
[227]
!"i
rjJ
227
Fie-care din acele curţl'se compunea din juni d in famil­
liele celle mal nobile, dar carif seii căduseră in sărăciă,
'QrI căutaii preţios ulii sprijini! allii unui patronii cu mul­
tă influinţă, şi carele se !intempla ca ellii-insuşî să-şi fi
ânceputii carriera in acellaşî medii. El eraii "clienţi", nu
servitori, nu Diener . . .
Assllpra acestei -remarcabile instituţiunf naţionale
Polouulii Golembiowaki scrise unii volumii intregii"), fără.
care cu greii s'arii pute inţellege cum se cade posiţiunea
iui .Ionii-vodă fa,ţă cu magnatulii Firlei. .
.,
5) DO'Iny i dwo'l'Y (Warszawa, 1830, in-S),
[228]
228
(
..
-t
;"1r _--,
, '1
- �,
"
I� r��, � ! f
III.
IOllu-vodă in 1564-1565.
J�'" _! "" -r �L
;- .. _ r.,. �
.!., - J _ v
..
... _!'-
Pone acum se sciea numar atăta, cumcă Ionii-vo dă
trecu din Polenia in Turcia şi de aci la insula Rodosăe
despre trecerea din Polonia in Turcia vorbescii mal top
autorii, desp-re trecerea la insula Rodosii numai cronica­
rulu:U)'echl�:
i 'ActelE' diplomatice alle ambassadef francese in Con­
stantinopole, publicate din manuscripte officiale de către
Charriere, yruncu uă nouă lumină assupra acestei fase
din -vieţa IU1 .'Ionii-vodă: estragemii t6te passagiele rela­
tive .la cestiune.
I
1-0. La, 29 iuliu 1564 agentulii Petremol scrie din
Constantinopole : "Il court aussy un bruict, de par deca,
"que le frer·�. de Tumpcha, celuy qui avoit occupe la
"Moldavie l'annee passee, estoit en armes avec sept ou:
"huit mil hommes, sous la faveur, aide et protection de
"Maximilian, �roy des Romains pour entrer en ladicte­
"M oldavie I\'t vanger la mort de son frere . . . (1
2-0, L� .... 23 Genariii 1565 ellii scrie erăşî: "Les Mol­
"daves se �laignent dudit empereur (Maximilian), disant
"que le fre�e d'un certain Dimitrasco, qui fut l'annee
"passee exenute en ceste ville, est en armes sou bz sa fa­
"veur et protection pour assl'lillir et occuper la Moldavief
"et-en dechasser Alexandre, que le -Grand'-Seigneur y a.
"constitue ap'res"la tfuitte et mort de Tumpcha .. l'
I
, I
" �
'��
f: 1
, \
:1
r'l
Ir
�
I '
r.
I
I
[229]
229
3-0. Dă altă scris6re din 1 Aprile 1565: "Le chaoux
"qui a apporte les nouvelles de Bude a amene avec soy
"le frere du Despot qui regnoit en Moldavie, lequel s'est
"retif(� et fuy de l'armee de Maximilian, et le bassa 1'8-
"yant cogneu luy a faict beaucoup de faveur, en atten­
"dant qu'il face entendre son affaire au Grand-Seigneur ... "
4-0. In fine, scris6rea diu 23 maîu 1865: "le frere
"du Despot s'estoit retire vers le Grand-Seigneur, lequel
"Sa Haultesse a envoye en gardes li Rhodes avec douze
"aspres, monnoie de ce pays, de paye par jour, qui sont
"dix ou onze sols de France; ou au contraire le pauvre
"homme pensoit li son arrivee que le Grand-Seigneur le
"deust faire tout d'or, et qui le deust remettre en la Mol­
"davie et en dechasser Alexandre .... u
E vederatii că, in oăte-şî-patru epistolele, Petremol
vorbeşce de unulii şi aeellaşii personnaglu, de şi de'ntâîu
illii numesce frate cu 'I'ornşa, de aci frate cu cnezulii Di­
mitrie Wiszniewieoki, apoi frate cu Despota,
Tomşa fu Moldovenii, Wiszniewiecki - Polonii, Des­
pota- Serbii ; Tomşa uccisese pe Despota şi trimise pe
Wiszniewiecki la peire la Constantinopole .... ve puteţi
deră inchipui galim ati as genealogicii, in care cade diplo­
matulii francesii, făcăndii pe unu cine-va frate cu trei
personn»gie atătîi de differite! .
Cumcă vorba e anume depre Ioniivodă, o probezâ :
1-0. Cronologia, pe basea căriî reconstituimii urmă­
tOria armoni6să seriă de evenemente: in 1561 Ioniivodă
petrece in Masovia; in 1562 trece iu Orimii ; in 1563 se
întorce in Polonia; in 1564 appare in Austria; in 1565
fuge la C9nstantinopole şi se trimitte surgunii la Rodosii.
2-0. ImpregIurarea essiliuluî la Rodosii, despre care
vorbesce în unire Petre mol şi Urechia, şi care, sub annii
in cestiune, nu se p6te applica fără numai către Ionu­
vodă, de vreme ce Turcii, din politică, nu surguniau nici
uă dată duol principi moldoveni, prin urmare rivali', in
aceiaşI localitate.
3-0. Despota nu hVU nicI unu frate, precum mărturi-
[230]
•
230
sesce ellii insu�'f în genealogia sea, publicată de Sommer ;
Wiszniewiecki nu avu nici unu frate, precum arretă Nie­
siecki ; Tomşa �ă fi avu tu vre- unu frate, arii fi fugitiî
de'mpreună cu :ellu in Polonia de'naintea lui Alexandr';l
Lapuşnenulii, ceîa ce nu fu.
E 'remarcabilă, că fiiulii cellii legitimii allii luî Ionii­
vodă, Petru, pe care 1 lrechîa îllii pune la anuulii 1593
sub numele de Petru Cozaculii, şi despre care Heidenstein
qice sub acellaşii annii : "Sub hoc tempus fictum aliquem .
"Palatinum Valachiae, qui se Ivoniae posteritatem esse
"pra�dicabat, sub patrocinium Cosaci receperant .. quem
"Mariemburgum carceri perpetuo adjudicat Rex"; iar totu
aşa se esprimă şi Ioachimii Bielski"), amenduoî contimpu­
reni'; e remarcabilă, că Chronicon Fuchsio-Lupino-Oltar­
dinum mii face pe acellii Petru fiiii allii lui Despota, in­
tocmai' precuih pe Ionii-vodă Petremol îllii făcea frate cu
Despota ; atăf� de confuse sunt, in genere, noţiunile au­
torilorii assupl'a genealogie! principilorii româui l
i '
I �
• •
I
•
.'
'.
1) Dalszy ;iag k,onJci polskiej (VaI:,z8va, 1851, in-8); p, 146_
. .
,,-. r
I _
-',
1,; .. 4-�
-",-- ..
... i>1,--->
r .
L ,; ,,\ ....
. f
"
�,
'on· .�
. , t
r.
! I
•
[231]
231
., .
... a· h.
r : I
I
. !
.-'
IV.
r'·
Cătt-e pagina r 3 § t 2.
Photinos qice: "Istoriculu Guagnini la cronologia Po­
"loniei, cartea XXI, spune că ellii (Ionii-vodă) e de viţă
"Polonă, şi că arii fi fostă chîarii in serviciulii voivodului
"Oracoviei. Ounnoscătorii de maî multe limbe, s'a dusii
"pe longă ambassadorulii Poloniei ca Dragonianii la Con­
"stantinopole. Acollo petrecăndii mai multii timpii, a intrată
"cu incetulii in dragostea omeuilorii influinţî, şi a adjunsii
"să se făcă mare Dragomanii allii Portei Ottomane; dar
".fiindu intrigantii şi ammestecându-se in trebele Moldovei,
"l'a essilatii II'. insula Rodosii . . . "7)
'I'ote acestea sunt unu şirii de neadevărurî :
1-0. Noi ounnoscemii tote scrierile lui Gnagnini şi,
nu numai n'amii descoperită în elle ce-va analogii, dar
chîară uă mărturiă oppusă, şi anume: "totu ce vorbescii
"despre Ionăvodă.c--dice Guagnini,-amu prescurtatii din
"alte cronice, căci eu-insumi me aftlamii atunci departe
"dela hotarele Moldovei, tocmai la graniţa Mosoovieî, ser­
I) vin du in cursii de 1 b an nl in garnizonea dela Witebsk." 8)
2 .. 0. ToţI Dragomanii cei mari ai Porţef Ottomane
dintre anniî 1560·1572 sunt cunoscuţi din Hammer: in­
eătii despre Ionii vodă, noi nu găssimu acollo, iar
aiurea şi mai puţinii, nici cea mal mică allusiune.
7) Trad. lui Sion; t. 3, p. 50.
8) ăp. Paszkowski; t. 1, p. 189.
[232]
232
De unde deră să fie aceste ouriosităţî d'alle luîPho-
tinos? �. .
Soimii numai atăta, cum că elle nu sunt din Gua- ,1,
gnini. ;'
In .Cantemitii ne intimpină ce- va şi mai curiosii : ellii
confundă pe Ionii-vodă cu .Despota, reproducăndîi, in
Iocii de a correge, unii passagîu din Turco-Graecia lui
Crusius, precum amii arretatii intr'uă altă scriere a n6stră 9)
Nu este nioî uă induoelă, cum-că. Ionii-vodă sciuse
mai multe limbe: crescutii intre Armeni, ellii vorbîa tur­
cesce �i p6te tătăresce ; in Polonia inveţase polonesce şi,
petrecăndii cu aristocraţiî ca Firlei, Laski, Ostrogski, de
sigură 'că nu era străinii nicf limbei latine .... dar cu
t6te astea, n'a fostii nici uă dată nici mare dragomaniî
allă Porţei Otţomane, precum vrea Photinos; nici elevii
alliî lal,Lascatis, precum pretinde Crusius şi Oantemiriî.
Aşa deră, fideli sistemeî n6stre, noi ne-amii feritîi de
ori-ce' incertitudine, mulţumindu-ne a invoca numai fac­
tulii �ellii mai pre susii de bănueală: cnmcă eroulii
nostru. se occupase in ConstantinopoJe cu neguţitoria pe­
trelorii scumW şi deveni mahometanii.
Se pre pete să mai fi avutii şi vre-uă funcţiune pu­
blică: 'dar nu ,'s'cimii !
, "
l'
l 1
r •
. '.
". -I.i
.. �,JoI
� ,
. l
f -�.
l
. .,
i·
\ .
9) .Analise litterarie esterne (Bucureset, 186(, in-16).
-----
[233]
233
,\.
.. -i
v.
Unu doeumentă tmportantă.
Intre documentele monastiril Golia din Iaşî se află in
originală următorulii crisovii, carele fu reprodnsii şi in
Zapiski Odesskago Obsczestva Istorii i Drevnostei, dar cu
câte-va greşelle ueîertate, precum de pildă ,,10 maiu" in
locii de ,,10 Martie" etc., şi carele e cupprinsii intr'uă co­
piă ce-va mai essactă in Condica moldooenâscă Nr, 1015
din Archiva Statului:
"Milostiiu boziiu Ion voevoda syn Stefana voevodi,
"gospodar zemli moldavskoi. Uze tot istinnii nasz viernii
"i pocztenii boliarin pan Ion Golia velikii logofet i sluga
"nasz viernii Eremiia prakalab i zena ego Tudora, dali i
"potvredili esmy im ot nas u naszei zemli moldavskoi
"dvie miesta ot pustini, edin na Dnistru gdie sia imenuet
"Oxentiia mezdo Molovats i mezdo Moksziia i s miesto
"za czetiri mlini ot toe strani Nistra u pototzi ustie Ichor­
" likul, gdie upadaet u Nestru, a drugoe miesto na konetz
"pesczeram povisze Starago Orchiia gdie upadaet doroga
"Starago Orchiia u Revtia u brud povisze Kiszinevie
"p0d stienku po t08 strani Revtia ot k Nestru i s dva
"mIini u Revtia; iako da usadiat sobi tamo dvie sela,
"poczto oni sobi kupili ot samomu gospodstvu-mi, i dali
I "nam osem koni do bri i czetiristia zlat tatarskych piniazi
"gotovich u nasz vistiar; i dadochom im i utverdichom
IOS sim naszim znamenitom listom, kako da est im ot nas
. 1
I
- -----.i .....
[234]
f "
234
"urik i otni DU i vikuplenie s vsem dochodom, im i die­
"tem ich i .unuczatom i preunuczatom ieh i prasczoriatom
IIi vsemu redu; ieh, kto sia im izberet naibliznii neporu­
"szeno nikolize na vieky j a ehotar tiem viszepisannim.
"dvommiestovom ot pnstini na imia Oxentiia mezdo Molo­
" va ta i, mezdo Moksziia i s- miesto za czetiri mli ni ot toe
"stranu Nestra u ustie Iehorliku gdie upadaet u Nestru i
"drn�oe miesto na konetz pesczeram ,povisze Starago
"Oreheia; gdie' upadaet doroga Starago Orcheia u Revtia
"u brud povisze Kiszinevie pod stienku po toe strani
"Revtia, da est k Nestru abi sia dosiagal chotar obom
"miestQm, i da est eliko mozet ozivati dvie sela dosit. A
"na 'to est viera naszego gospodstva viszepisanago Ion
"voevoda syn Stefana voevocti, i viera prevozliublennago
"syn.:a gosp�stva mi Petra voevodi, i viers vsech boiar
"naszieh moldavskich : viera pan;i, Kozmi Murgu, viera
"pan..'t Lupe- Huru prakalab chotinski, viera pana Toa­
"do/ţi. prakalab nemetzkii, vi era pana Ion Karaghiuze
"prakala,b novogradskii, viera pana Eremiia portara su­
"czavskago, viera pllna Danczula prnklllab orcheiskii, viera
"p�na Mal:ti, Petru postelnik, viera pana Gligorie spatar,
"vi�ra pana:, !ani vistiarnik, viera pl:lll3 Buezuma czaszriik, ,r ','
"viera pana J3ilyi stolnik, viera pana Nekoara komis, i
"viet'a vsech boiar naszich moldavt:lkich velikich i malich;
"a po nasw!n zivotie . . . budet . . . ot naszego rodu
"ili pak bua kogo bog izberet gospodar biti naszei mol­
"davstiei zeinli, tot bi im neporuszil etc. (blăstem ordinarii)
"pisal Kristla Michaileskul u Iasoch v lieto 7082 miesi-
"tza mart J O den. Ia Ion voevoda i syn nasz Petru."
Acestp� documentu, eliberatu deja după declararea
reshellului !şi numai cu duo septemâne mai 'nainte de in­
ceperea pri1meloru ostilitii,ţi, limpeqesce următ6riele inte­
ress3nte cestiunl din istoria lui 10Tlu-vodă:
1-0. 1'rădătorulu pnrcalabu Eremia, cunnoscutu pone
ac.um numa! sub porecla locală de Cernăuţenulu, era frate
mai micu allu m�elui logotetu Ionu Golia, şi, prin ur­
mare, cată să-Iu ntlJnimu dupre famillia sea propriă
•
[235]
Eremia Golia, Iar nu Cernăuţenulii dupre numele dis­
trictului, - in care se pare că acestii nemii Se conservă
pone astă(1! pe 'ntre moşnenî. Acestă descoperire ne con­
duce la uă altă, şi anume, că Ionii-vodă fu bine-făcătorii- .
nu numai pentru Eremia, ci şi pentru fratele acestuia, pe
care, numindu-Iii mare logofetii, illu innălţâ la prima dem­
nitate a ţerreî şi de către care de assemenea fu trădată
mai apoi in fav6rea lui Petru cellii Schîopii,
2-0. In adjunulii luptei cu Turcii, ţerra declară pe
fiîulii lui' Ionii-vodă nu numai erede, ci chîarii putemii
qice collegă allii tronului i căci altii-feliii, chrisovulii n'arii
purta josii iscăllitura : "Eu Ionii-vodă şi fiîulii nostru
Petru K ceîa ce nu ne intimpină nici uă dată in criscvele
altorii domnf şi nici' chîarji in acelle anterjdrie al1e lui
însuşl Ionii-vodă, in cari' t6te numele fiîuluî domnescii
figureză numai intre "marturi" mai susii de nomenclatura
boierilorji .
. 3 o. In fine, aceatii documentii ne mai arretă corn­
posiţiunea consiliului domnesciî in momeutulii decisivă ....
-
-
.'.
".
-
r •
;-r: 't
1.1
. !
•
.i ,- ..
-. 1,
[236]
236
r
. �O, o r. o
.... i. J' ;
"
"'
)1'
II
"
. li
I
o,,
.r
'&
,J
< ,
J' ':" '; O ;
"-1 �,
-
1 I
VI. ",
..
O I
r i
T'-··
J
Petrtretuh'l 101 lonu.-,rodă.
, Primulii portretii cunoscutii allii lUI Ionii-vodă este
a cellii ce Hamu descoperirii şi cumperatii noi in 1862 dreptii
,25'fl-Qrini in Lemberg, la buchinistulii Igel senior, pe'ntre
maî multe I a1te cartone vechle ; căci imaginea de pe mo­
neta cea de aramă a �cestui principe fiindu pre ştersă p�
tate essemplariele publicate pone acum, se supplinia prin
pura fantasira editorilorii, precum probeză chîarii dite­
rinţa dintte fac-simiTe cellii essecutatii de Seulesco şi a­
eellii scosiirde D. Papiiî, intre carÎâmenduo nu essistă nici
v t ... _..,
ua assemenare.'
, , Portr�tulu lUI Ionii-vodă e coloratii guaccio pe uă fOiă
de pergamenă in lungime de 15 şi în lăţime de 11 cen­
timetre; haina şi pennele cuşmeî sunt albastre, mantaua
roşiă. Dupre opiniunea. cunnoscutuluî nostru pictorii D.
C. Stanceseu, căruia i-Iii suppusesemii Rpre essaminare,
arii fi uă ;'copiă făcută pela 1800 de pe unu originalii
dupe naturi, Cumcă e uă copiă de pela 1800, dovedă
este că cu10rea albastră a penelorii şi a hainei, precum
şi culorea ,;cea albă a cacomuluî, nu ingălbeniră de locii,
ce nu putea să nu se intemple cu uă copiă mai vechiă.
Cumcă e de pe unu origiualii după natură, dovedă este
caracteristica figureî, in care lipsesce ori-ce preoccupa-
ţiune artiitÎcă. t,
•
[237]
r1
I I
237
I
t !
1.' \
'It
\.
\
Dar acestii portretii să fie ellîi ore, in adeverii, nu
allii altuia, ci anume allu lui Ionii-vodă ? respundemii prin
următ6rieie argumente peremptorie : 1-0. Inscripţiuuăa :
10. V. făcută la margini cu littere de aurii, şi carea se
citesce: loannes Vaivoda; 2 o. Costumulă, care e tocmai
din acea epocă, fiindii in mare parte identică cu allii lui
Alexandru Lăpuşnenulii pe portretulii cellii conse rvatii
la monastirea Slatina; 3·0. Paasagiele din Gorecki şi din
Paprocki despre' espressiunea fisionomiei şi mai allesii a
.ochilorii lui Ionii vodă; 4-0. Tipulii armenescii allii na­
sului şi allii frunţiî, . . . --
Posa principelui, la prima vedere, se pare a fi cam
euriosă, umerulii dreptii fiindii rădicatii pre-susă ; dar a­
cestă accusaţiune va des pare din dată ce, in locii de sim­
plulii bustii, veţi imagina uă statură intregă, făcută in trei
cuarturi şi C11 pidorulu dreptii inainte, adecă in attitudinea
unui omu ce sc6te sabia pentru a merge i1J, atacă. Astn.-feliu
eii-unulii sum bine incredinţatii, cum că acestii portretii
nu este decătii uă copiă pone la brîiî de pe unu origi­
nalii in t6tă statura; căcî altii-felii nu e chipii a inţellege
cum portretistulii arii fi adoptată pentru unii bustii nă
asr emenea posă. Totu pe acestă basă, noi cutedarămii
a presupune, cit Ionii-vodă este representatii aci tocma
in momentulii ultimului attacii din băttăllia de la Cahulii ;
de vreme ce in nici una din cerle 1'alte băttăllie alle selle
ellii nu se scie să fi fâcutii unii attacii pedestru in personă.
Unde să fie astăqi originallulii, deca mai este unde va?
de către cine fu essecutatii ? cu ce occasiune ? nu soimii,
nu soimii nu scimii. Totii ce puremii presuppune se re­
duce la impreglurarea măritişuluî veduvei lui Ionu-vodă
cu Polonulii Cristofii Strus. Ore nu cum-va din acestă
familliă va fi provenitii primitivulu portretii? Dar ne­
muIU Strus e stinsu deia de duoi secoll!
- ,
. ,
.. ,.
'"";,
-
------
- a
"
. - - �--
-- '
•
'1 I
,
; I
\ ,',:
,'" r
I I
i
[238]
..
i
r:
I
• I
"
"
"
,
-,
. "
'. '
.
"
VII.
...
r i
1)
.i
(
1 ,
'1
H
'Li
f�
,.
li
11
i
1
'1
Jistoria militară a luf Ionă-vodă de Paprocki.
Paprocki se născu in 1543, dintr'uă familiă polonă
nobilă din Masovia. Işi făcu studiele 'in Academia Ora­
coviană. �In 1573 visitâ Moldova şi cunnoscu in pers6nă
pe' Ionii-yodă, Din numer6sele selle scrieri, nOI cunno­
scemii in originală următ6riele: 1-0. On'ibulu virtuţiz, din
care derivu stemmatele nobiliare alle gloriosului regatu
pplonu,. 2-0, Stemmate nobiliare polone, impărţite in 5 cărţz;
3-0. GrăiJina regală, in care se uorbesce de qeneraţiumea
imperaţi[Qrii, romani, archiducilorii austriaci, regiloru po­
loni, etc.,14 o. Hatmanulă seu de purtarea resbellelorii.
In prima din aceste cărţi, publicată in Oracovia nu­
maI patrp: anni după m6rtea lUI Ionii vodă, Paprocki ne
insciinţezâ, cnmcă scosese deja la lumină unu opusculii
deosebită, polonesce şi lătinesce, assupra resbellelorii ero­
ului nostru. Astii-felîu, vorbindu de lupta lui Ionii-vodă
cu Poloniî in' 1572, ellii se grăbesce a adăuga:" coc tez
»Y Historia przedtym napisana polskim y lacinskim iezy­
"kiem pdwiada." Mai departe, menţionnândii resbellulii lui
Ionii-vodă cu Turcii din 1574, diee erăşi: "iakoz tez His­
"toria kmtko o tym napisana polskim i lacinskim iezy­
"kiem opowiada." 10) Unde 6re să fie acea preţi6să istori-
- 6ră militară a lui Ionii-vodă ?
10) Gn;a:,do cnoly (Krakow, 1578, in-f}; p.1238-1239.
[239]
239
Originalulii polonii des păru cu deseverşire : îllii ne­
mici, pe semne, regele Stefanii - Batori din urră către me­
moria lui Ionăvodă. Ediţiunea latină, făcută de daol
nobili poloni, Gorecki şi Lasicki, din cari primulii tra­
dusa şi amplificâ celle despre resbellulii turcii din 1574,
iar seoundulii pe acelle priivit6rie la invasiunea polonă
din 1572, fu publicată pentru prima 6ră la Frankfort in
1578. Tradncţiunea germană, tipărită fără arretarea lo­
cului in 1576, cupprinde numai istoria annuluf 1574, dar
fOrte preţiosă, fiindu litterală, cea mai vechîă, şi, pe longă
acestea, .mai lămurindu ne _ numai ea singură, cumcă ori­
ginalulii polonii fu publicatii la Cracovia anume în 1575.
Acestă rarissimă ediţiune a eunnoseut'o cellii de'ntâiii Geb­
hardi Il); apoi Engel o confruntâ cu acea latină.
Aşa. deră, basându-ne pe Gorecki, pe Lasicki, pe
menţionnata ediţiune germană şi pe celle-l-alte patru scri­
eri polone alle lui Paproeki, să ne incercâmii acum a a­
nalisa 'pe acestii autorii, pe care predecessoriî nostri obi­
cinuiau a- lii crede pre orhesce, luândii t6te cuvintele şi
i6te virgulele selle dreptii dogme religi6se.
Ca introducţiune, să stabilimii înse din capulii locului
următ6rieie tref criterie, ce ne vorii adjuta la totu pasulii
in ulteri6ra critică:
1-0. Paprocki fu Polonii ; adecă dintr'uă n rţiuue, pe
care cronicarii' nostri, ce o cunnosceaii de apr6pe, o nu­
mescii totii-d'a-una nlăndăr6să";
2-0. Paprocki îşI vindea pena pe banl : astii-felîu,
bună-oră, plăti tu de guvernulu austiacii, ellii muşca cu unii
felîu de turbare pe oelebrulii Ionii Z amoj ski şi pe alţf
magn�ţ! poloni, căţi se păreati a fi contrari Curţii dela
Vienna; ba nu se ruşina de a se şi intitula n Stipendiariu
cesaro-regalu" 12).
3 -o. Paprocki nu avea nici uă ideă de arta militară,
precum demonstră, mai bine decătu ori-ce, insuşi opulii
1 t) Allgemeine Weltgeschichte (Leipzig, 1782 in-8); t. 35. p. 665 nota.
,12) Maciejovskij Pi8mienni�two polskie (Var8Z�va, 185t,în-8) t. l. p .
.584.
•
'.1
.l
[240]
l
\
240
seu despre nHatmanu", in care ellii se mărginesce a pe­
rifrasa pe n 8trategiculU. lui Onosander, U fără a pune dela
. �.., ...,.., ... . ..,
SID(' macaru ua nuanţă propna.
Era Polcnii, era vindutii, era nemilitarii . . . . prin
aceste trei defecte personnale se esplicu, t6te defectele
obiective alle monografiei selle despre Ionii-vodă ţ dintre
cari .vomii specifica aci numai pe celle principale.
Paproeki 4ie., cumeă Ionii-vodă, intrândii in Mol­
dova contra luI Bogdanii, arîi fi avutii cu sine uă 6ste ,
de 20,000 de Turcf. Totiîd'uă-dată, ellii nu uită a ne .
spune, că sultanulă se scuss inaintea guvernului poloniî,
cumcă nu trimise pe Ionii-vodă pentru a cuceri Moldova,
ci simplu numai pentru nes ce treburi neguţitorescl. In­
tre' aceste duo asserţiunî noi credemii a vede uă neiertată
eontradicere. Escorta unui commerciantii, să fi fostii ellU
ch'i:�rii un� Fugger, adecă unii Rothschild din acellii
secolii, putea ea 6re . a se rădica pone la numării de
20,000 de tameni armaţi ?:
;', Pentru a descoperi adeverulii, amii pute procede pe
callea analogiei. In 1541, trimittândii pe Petru Rareşiî
domnu in Moldova, unde domnia atunci Alessandru Cor­
nea, sultajulu îi dede, in locii de oste, uă escortă de 200
căllăreţî, ��tari, Greci, Români. . . . . 13) Escorta lui
Ionii-vodă,' a unui neguţitorii, să fi fostii ea 6re mai nume­
rosă ? NOlll;tmu pusii cifra de 40,00, de 5000 .... pare�
se. că amii. -cam essagerat'o noî-inşine ; dar ori-şi-cum, dela
acestă essageraţiune a n6stră e predeparte pone la 20,000
ai lui Paprocki l
Cu 4'''şeii 5,00.0 de adunătură, Ionii-vodă cupprinde
Moldova �i allungă pe Bogdanii in Polonia, Fugarulii strin­
ge acollo \fă oste poIonă şi se int6rce in ţerră pentru a-şI
redobândil tronulU. Ionu-vodă trimitte după ajutoru la
sandjacul�de Ak-kerman, adună in pripă uă 6ste mol­
doveI1esc�i şi silesce invasiunea polonă de a se retrage cu
umiIiaţrÎune: 0eca fuga polonotilulul Bogdanu nu con ve­
l1Ja patriotismului lui Poprocki, apoi cu cătu mal vertosu
13) Acta' Tomicia.Âa ap_ EngeI; t, 2, p. 184_
..
I
I
1
�I
"
I
I
[241]
,-
241 '
Du-I veni a de locii la socotelă ruşinea generalnluî Mielecki,
căruia autorulii nostru ţi dedica cărţile selle şi dela care,
numindu-Iii mai-mal unii allii duoilea Alexandru Ma�e­
donii, prii mia dreptii recunoscinţă . . . . bani! Deci, pen­
tru a desvinovăţi pe al sef, Paprockirecurge şi aci la 0-
biolnuitulii seu midii-locii, ce-Iii intrebuinţase deja mai snsii:
ellii măn S:t' forţele lui Ionii-vodâ pone la uă ciffră fa­
bulosă şi micşureză ostea polonă pone la unu minimum
oo��. .
Căţi erau Polonii ? Paprocki respunde : numai 1300.
Căţi erau MoldoveniI şi cei Turci ai Sangiaculul de Ak­
kerman ? Despre numerulii 'I'urcilorii Paprocki tace, dar
despre allii Moldovenilorii respunde in duo scrieri in
duo feluri: un dată in proză, cumcă MoldovenI era peste
60,000; a duoa oră in versuri, că erau peste 100,000!
Iată şi texturile, ce le reproducernii ca piese justifica ti ve :
1-0. Din Gniazdo Cnoty,. pl'lg. 1237-38: "Za tegoz
"Krola slawnego za wola y r oskazaniem iego, Mikolay
"Miele< ki Woiewoda ziem Podolskich, Nowornieyski y Gro­
"decki Starosta, syn J ana W oiewody Podolskiego y Mar­
"szalka koronnego, czlowiek taki w ktorym to wszytko
"obaczyc mozem, c�ego Cicero w wielkim Imperatorze
"potrzebowal, laborem in negotiis, Iortitudinem in peri­
"eulis, in.lustriam in agende, celeritatem in conficiendo,
"consilium in providendo ; tych zacnych sztuk doznala oy­
"ezyzna w tym zacnym Senatorze, pokazala sie w nim
"scientia rei militaris, virtus, autoritas et foelicitas, do
"ezego okazania, iz mu tu placu, krotkosci folguiac nie
"dostawa, zsniechac musze Da te� czas: ten nie maiac
"tylko trzynascie seth ludu Rycerskiego, wiachal w ziemie
"W closka z Bogdanem z synem Alexandra Woiewody
"W oloskiego, ktory bedac po oycu W oiewoda W oloskim,
"byl zegnan od Iwonie przez zdrade W olochow, . z doz­
"woleniem Cesarza Tureckiego Zelima. Chcac go znowu
"wsadzic na mieysce iego, then W oiewoda Podolski
"Rokli 1.1) 73 (sic), nie spodziE:waiac sie tak predkiey goto­
"wosci Iwoniowey, szedl z onym ludem ku lasom, trafil
16
[242]
242
"na lud wielki, gdzie samych Wolochow bylo 60,000,
"okro!p Turkow, Grekow, Serbow, ktore byl z soba.Iwo­
"niac') przywiodl, za pierwszym weseiem na to tam Panstwo,
"z ktorymi gdy sie trafil u rzeki Pruta, obaczywszy
"wielkosc ludzi, rozumieiac ze im nie mogl zdolac swoim
"pocztem, obl'�cil aie nazad, nie pokazuiac tego nieprzy­
"iacielowi aby sie mial wrocic, k iz al .szukac brodow w
"oney rzece iakoby do nich przeprawic sie chcial, w tym
"pocz\l Ind uwodzic naz ad przed ona wielkoscia, ktorzy
"kiedy postrzeg li szli za ni mi uczyniwszy pos+anowienie,
"cokomll za korzysc miala byc z onego obozu, takze z
"wiezniow Polskich, ale kiedy do thego przyszlo, ze ich
nchcie!i brac wedlug postanowionych mysli swych, iakie
"szwanki brali :t mezny odpor od oney g arsci .ludzi: o
"tym ci flzerzey Krouika powie, CdC tez y Historya przed­
"tyru' napis�na Polskim y Lacinskim iezykiem powiada,
"jako' wielk� ,szkode w onyrn ogromnym woy�ku uczy­
"nil, ten za.cny a p.amieei wieczney godny . Hetm m, lud
"s�6y w cale uwiodl: y tego ocz sie kllSil Z'l. Ona swa.
"dobea spraw·\, iuzby byl doluzal, bo iuz byl Turki y
"W ?loc�y A?�rzo potr�ol'zyl,. kiedy im �oize znaCZl1e
"zbuo, lUZ Sle pokusz>l.h po kllka raz6w uClekac. Ale ten
"z'l.cny· Seu1ator y Hetmau fortunny, baczCl.c niechec
" W,olochow l przeciwko Bogdanowi, ktorzy ieszcze nie­
"do�wiadczy.rrszy srogosci !woniowey, nie chcieli przyiac
"Bogdana, ()n y na to sie ogladaiac, y widzac TUl'kow
"nie malo, ogladaiac sie na przymierze ktore z Tllreckim
"Cesarzem ,�rol Poiski mi al, zl'ozllmiawszy ze tho byIa
"wola iego, âby Iwonia byl Panem tey tam ziemie, ucho­
"dzil do konca obronna reka aZ do Z'lmku Ohocimia,
"na ktory�\Î byl Rotmistrz Polak y maz slawl1Y Marcin
"Dobrosolowski z Domu Roza., kthory pt1tym onym spra­
"cowanym:l1ludziem z Zamku dodaI wielkiego ratunku.
"Gdy sie prz�prawi::�li przez Njestr ku K.amiencu, tak sie
"srogi y ogt'omny on poczet zdal nieprzyiacielowi, iz ina­
"ezey nie:'pPwiedali przed B'\sza, iedna ze bylo Polakow
,,40 tysiecy. Sam\'potym Iwonia, com wuszy swe sly-
[243]
(
&
243
nszal, kiedy Andrzeiowi 'I'aranowskiemu, powiedaiac o
"tey swey trwodze, powiedal dziesiec tysiecy byc onego
"pocztu Polskiego, te trzynascie set, iesli nie ktoryc,h nad
"roDiey, wiecey nie bylo."
2· o. Intr'uă scriere despre familliele nobile din Po­
delia şi Galiţia, pe care o cunnoscemii numai în estraotîi,
Paprocki se adressesă către insuşî Mielecki in următo-
rulii modii : .
n Gdy sie o cie sto tysiac W olochov kusilo,
." Ve dnie v noce nad toba zavsze sie vieszaly.
"Ktoryches bez swey szkody zbil poczet nie maly,
. ." Viele zuchvalych Turkov glov svych ostradalo,
",Serbov, .1nnych narodov poleglo ·Die malo,
"Ani on Hektor Grekom, Hannibal Rzymianom,
"Nip byl tak nigdy srogi, iako ty poganom.
.." Tego sie nszy mi lye dosvo nasluchaly,
"Oczy ich tv,lrzy smetnych tez sie naparrzaly.
l' Iakie ciezkie vzdychania onie s tego mieli,
1,Ze od tvey trochy ludu ten upnd cierpieli.
"Ktory oni na svoy lup, gdy go obaczyli
"Itozdzielali, naczym sie barzo omylili.
"U myslili oskoczyc iako v polu plaki,
,,1\l.k cie zvali z lndem tvym zgola nieboraki.
"Alee ono lakomstvo, ODa mezna sila,
"Umysl im on hardy pretko odmienila.
"Co tuszyli z obozu tvego ZOstâC· pany,
,,1'0 svoy naznd vrocili barzo oszarpany." 13)
Să căutămu aeum adeverulii. Ellu se· p6te deduce
din insuşi P<lprocki, carele, din norocire pentrn noi, nu Re
feresce de contradicţinnL Urmărindu textulu narraţiunil
se11e in traducerea latiuă a lui Lasicki, nOI nu vedemu
in ea specificaţi, decătu numai' 6,000 de Moldoveni, sub
commenda lui Dllmbravă. Din documente se seie, că
Dumbrava, după descapitarea lui Ionaşcu Zbierea, fu fă­
·cutu mare ·vornicu allu ţerrei dt:: josu. Se mai scie, că
• 13) 'pano8za, tho iest vyslavienie panov Y Pimiat .ziem RU8kich (Krakov, 157a,
in-4), - Ve�i Ba lins k i.j Studia historyczne (Viluo, 1856, in-8); p. 334 .
•
245
, ....
opu\U
l'a; uă
humar
tatii, ci
uera
iraelia
Isertim
Ilf."
î-vodă
Lţi, Pa­
e Mol-
1. Pa­
I adecă
zevski •
Dum­
băttuţl
� acellii
desca­
;ondica
fflă in­
,tu 22,
.nvinsu
noi în
mp· .. ....,: •
.In
qll\q�
domnU.
bunului
mea a­
l dom-
căţi îi
siliscile
lfI fură
vistieru­
escu ju­
şi drep­
lindu-ni�
[244]
I�
�
244
judeţulu Iaşului, assupra cărui veniaii Poloniî, eu uă
parte, din ţerra de josii, Prin urmare, Dumbravă corn­
mend� . nu unii' detaşamentii, nu nesce avantposturf ci
t6tă armata ţe.l�rei de josii. Acea armată, commendată
�e Dumbravă, ):>aprocki qice, o mai repetâmii, că erau
6,000 de 6meni: Noi îllii credemii astă-dată şi, credendu lii,
cată să lncheiâmii, cumcă numai 6,000 de 6meni compunea
t6tă 6stea moldovenescă, cu care Ionii-vodă respinse in­
vasiunea polonă, In adeverii, peste duoî anni de dom­
niă, in 1574, fiindu deja ore-cum pregătită, şi totu incă
Tonă-vodă nu putu aduna in pripă contra invasiuniî mun­
tene a lui Petru cellii Sr;hiopii decătii numai dela 9 pone
la 10,000 de Moldoveni': cum deră să fi pututii aduna
mai multii de 6,000 la inceputulii domniei selle, cândii
nu avuse Încă' timpulii nici de a se uşeda pe trcnii ?
.Incătîi P\'iivesce contingentulii sangtaculuî de Akker­
man, apoi mi ;putea avea mai multii de 3,000 de omenî,
de vreme ce I vorniculii Dumbravă illu ţinea mereu in a­
vanf gardă, adecă îi dedea rollulii unei treimi din tota­
litatea armatei.
Deci, t�tă 6stea lui' Ionii-vodă, Moldoveni şi T:lrcl,
erau 9,000. \ Puneţi 1{),000 .... totu. incă pone la �O,OOO
in proză şi ppne la 100,000 in versuri, distanţa e enormă!
Abordămii acum numerulii armatei polone, pe care-
�·t)eki o reduce la 1,300 de 6meoi. Ne adjunge a
f � --,e, că ace�tă ciffră se părea ridicolă chiarii tradu­
cătorului Gorecki, carele pune 4,000 in locii de 1,300:
"quatnor millia equitum plus minus".
Noi equilibrarămii aceste duo ciffre, adoptândii nu­
merulii mediu de 3�000. Erau 3,000 de "equiţi", adecă
nobili ; dar 'lb Polonia fie-care nobilii ducea cu sine la
resbellii ceHii puţinii căte nă slugă seu duo, incătu aţ­
m3ta intreg:�, cu buni cu rei, se putea rădica pone la
6,000, ba şi pone la 10,000. După chiaru mărturi­
sirea lui Paprocki, in textulii polonu in proză reprodusu
ma-l susu, )-Hşuşi Ionii-vodă, basatu, de siguru, pe l'appor­
turile spioniloru se�- qicea că Polonii erau in totulu pone
la 10,000. Acesta dară este adeverulu.
" )
[245]
----------_ ...... _- ---� --"'- ----
245
Puteţî crede, că totu aşa e desnaturată in opulii
lUI Paprocki t6tă espediţiunea Polonilorii in Moldova j uă
espe diţiuue ciudată, de care Maghîarulii Forgacs, nu dumai
eontimpurenii, nu numai omii de Statii bine informatii, ci
fncă unu istoricii de totii neparţialii, fiindii că nu era
nici Polonîi, nici Moldovenii, dice atăta: "parva praelia
"nequiquam tentavere, multis suorum amissis, praesertim
"in flumine cum fuga praecipites in undas agerentur."
Trecemii acum la istoria r.esbellului lui Ionu-vodă
cu Turcii in 1574. Din amici Polonil devenindii alliaţi, Pa­
procki se apucă a demonstra, cumcă t6te victoriele Mol­
dovenilorii se. operară prin vitejia Polonilorii,
In băttăllia dela Jilisce fură băttuţî Muntenii. Pa­
procki dice că in fruntea avantgardeî lui Ionă-vodă, adecă
principalulii instrumentii allii victoriei, fuse Svierczevski.
Muntenii incredinţeză că i-a băttutii vornioulii Dum­
bravă. Oui să credemii ? NOile ni se pare, că cei băttuţî
trebuiau să fi cunuoscutii mai bine decătii ori-cine pe acellii
ce-I băttuse şi pe care apoi, prindendu-Iii, ei îllă desca­
pitară tocmai din acea causă, In Archiva Statului, Condica
MSS. dela manastirea Viero�ului, pag. 102-3, se afflă in­
registratii următorul ii documentii din 1575, augustîi 22,
emanatii dela chîarii domnulii muntenescii cellii invinsii
la Jilisce. Originalulii slavonii ramii publicatii noi în
Â:rchiva istorică a Românie'i,' t 1. nr. 53, incătii ne mp-:o-",,:,
.. "
nimii a reproduce aice numai traducţiunea : 'IlJ'qE
"Cu mila lUI D- qt;lU IODii Alexandru, voevodii şi domnu
a t6tă ţerra ungro-română, fiiulii marelui şi pre-bunulnt
Mirce-vodă, nepotulii lui Mihne-vodă; dă domnia mea a­
cestă poruncă domnescă respectabilulni dregetori:i dom­
nescu jupânulii 1 v�şcu vel-vornicu şi cu fdi sei căţi îi
va dărui D-qeii; ca să-! fie lui grindurile cu t6te siliscile
şi cu t6te bălţele şi cu t6te hotarele, cari grindurl fură
domnesci şi le hărazise reposatulu Radu-vodă vistieru­
)ui Radu, tatălu respectabilului dregătorii domnescu ju­
pânii Ivascu vel-vornicu, pentru a lui credinci6să şi drep­
tă slujbă: ero apoI în qillele domniei meIle, prilejindu-ni�
$
[246]
246
t
se resboiii şi băttăliă cu Moldovenii, cari veniră aSUpra
: eapu'ut domnieî melle .�u inşellăelunea şi viclenia vorni­
eului Dumbravă, şi fugindii apoi acestii Dumbrava vor­
niculii în ţerra; ungureseă la Baterii Istfanii voevodulU
Ardelului, rhers'a attunci respectabilulă dregătoriă dom­
nescîi jupânii 1 vaşcu vel- vomicii Ia. Baterii Istfanii, şi cu
multă băttaiă de capii şi cheltuielă a scosă pe vorniculU
Dumbravă de l'a addusii la domnia mea legatiI ca pe
unii trădătoriii allii sultanului şi allii domniei melle ;1:n
aceeaşi căllătoriă i s'a întemplatii de a da aC9110 in Tran�
silvania peste Barbu tiîulii lui Benga, şi l'a intorsă
la credinţa domniei melle, făeendn·ne să-Iă graţ ârnii şi
să-i înapoimii lui t6te satele, proprietăţile şi Ţiganii de
moştenire ;:.ero după aceia aoellii Barbu găssi într'unii
documentii alliI nemnluî seu eiliscile şi grindurile de mai.
susii şi le;'dărui, Iotă nicî uă violinţă, înaintea domniei
melle, menţionnatului dregătoriii domnescii drep�ii respla­
tă pentru. binele ce priirnise de la ellii vândfi î1lii scos­
se se din ţerră străină; deci şi nOI amii natii acestâ eri.
sovii menţionatufui boîerii respectabil ului dregetol'Îu dom­
nescii jupânii I��şcu VeI vornicii, ca să I fle lUI, şi fii­
lorii sel, şi nepoţilol'iI sei, şi stl'anepoţiloru sei, acelle grin­
duri şi siliscl cul,t6te ba Iţele şi cu taţe hotarele moşiă 0-
havnică; de ninV� neatinsă, dupre decisiunea domniei melle,
care amiI pusu ,şi marturi: jupânii Negoe veI logofetu,
şi jupânu Stang vel-ipataru, şi jupânu Mitrea vel-vis­
teru, şi Bratii fel-comisu, şi Badea vel-stolnicu, şi Gonţe
v61-paharnicu, "şi jupânu StOIca vel-postelnicu; şi isprav­
nicu: Negoe. vel-logofetu; şi amu scrisiI eu Negoe micu
diaconu în minunâtulu oraşii BucUl�escil, luna auO'ustu
22, de la Ad�mu anuliI curgetoru 7083." It>
Deci, Swierczewski fu uă nemica tată in băttăllia dela
Jilisce, in car�, ca şi in resbellulu cu Polonil din 1572,
rollulu principaliI jucâ vitezulii vornicu Dumbravă.
Totu favorituln\.seii Swierczewski îl attl'iblle Paprocki
şi victoria de lângă Lopuşna. Neadeverulii e vedel'atu. In­
sUŞI autol'lllii, contraqicendu-se necontenitu, recun6sce că
r
!,
J:
e
/ ,
.?Q-
[247]
1
I
247
abia in secunda bătti5l1iă dela Bender, adecă multii mal m
urmă după acea de longă Lopuşna, Ionii- vodă se hotărî pentru
prima oră a accorda lUI Swierczews'ţti unu comendaiftentu
superioru; ba incă şi atunci C11 ore care sfielă, şi intr'uă
posiţiune astu felin, incătii să fie sub privegqtarea insului
principe. Mai qice Paprocki că in acea băttală de Ion­
gă Lopuşna, affară de Cozaci se mai afflaii vr'uă 8000
de căllăra�I MoldovenI, adecă t6tă truppa hatmanuluî
domnescu. E1 bine! este ore probabilă, ca unu hatrnanii
naţională să fi priimitii fără murmură a se suppune u­
nui simplu capitanii venetieii ? este orA probabilă ca în­
snş] Ionii-vodă, atătii de popolarii şi atătii de diplomatii,
să fi cugetatu măcarii a manifesta unu assemenea despretii
brutalU pentru generalii moldoveni in favorea unorii su­
balternI străin]? . . . . Mal pe scurtă, in băttaîa de Ion­
gă Lopuşna, ca şi in acea dela .Iilisce, Swierczewski se
illustrâ numai in ochii lui Paprocki !
Pe eândii [onji-vodă stetea de'naintea Benderuluî, se
petrecu unu evenimentii, despre care istoriculii nostru vor­
besce aşa : "Sechshundert Kosaken aus den Fussknechten,
ndie kuene Wagehalse waren, kamen unter die Tuerkische
nStad Bialogrod etc" Leetorulii se Întrebă cu mirare, de
unde provină aceşti 600 de Cozaci de cel pedestri, de
oră ce cei 1200 veniţi la inceputnlă resbeluluî in adju­
torulii lui Ionu-vodă erau toţ'i eăllări, "Ritter" dupre pro­
pria lămurită mărturisire a lui. insuşi Paprocki. De unde?
1storieu111 poIonu, atătu de limbutu in alte occasiunl, Iăssâ
aci uă ne'iertată lacună, ce t.rebue complectată prin urmă­
toriele duo autorităţi: 1· o. In scris6rea viziruluI Mf hmed­
Socolli, ce amu publicat'o din manuscriptii in Archiva
Istorică a Romă.nie]', t. 1, nr. 47, se qice: "Cum ille iniquus
net reprobus adlUngeret se ad proditionem lwan nempe
"Palatinus Moldaviensis, videretque milites Caesaris esse
"imparatos, impetum in Tehiniensem (provinciam) faciens,
agricolasque et pastores in eampo truciduns; sta tim Po.
"loni quoque, viginti quinque caeloces instruentes, et mi­
:lites jmponentes, impetum in Albam-Nester fecerunt, in-
r
,
·1
I
\
�
1
I
\
J
Î
)
l
1
)
î
_l �
[250]
i I
mai multii de 5,000, E de mirare, cum nici unulii din
istoricii uostriî n'sji eorresii uă e� l1tătii de pipăită r .
DarQIăssându la uă parte celle-l'�eessactităţi menunte
din descripţiunea băttăllieî dela Cahulîi, şi pe cari le-amii
indreptatii" Jlupă putinţă in insuşi textulii scrierii n6stre,
să mai notificămii aci numai passagfulii următorii: "Auff
"der andern seiten wurden sie (die Walachen) auch von
"Tattern, und dem gantzen Tuerkischen Hauffen uber-
" fallen , den als sie (die "I'attern) merckter das inen das
"Geschuetz nicht schaden mochte, kamen sie alle aus dem
"Thal herfi.er , , ." De unde veniră acesti Tătari? in­
trebarea, este: din faţă seu din dosii ? Sensulii litteralii
1l11u narraţiunii lUI Paprocki indemnă a crede, că ei făceau
parte din insăşî armata turcă şi, prin urmare, loviră stânga
Moldovsnilorii ifnume din faţă Cu t6te astea, noi svimii
din Urechfa, că; după - perderea băttălieî, Ionii- vodă se
retrase Ja satulti , Roşcaniî, ce fusese arsii cu câte-va mo­
mente imai 'nainte de către Tătari. A se retrage p6te ci­
ne-va numaî in deretu: prin urmare, pentru ca să fi pu­
tu tu arde Roş�(ni�, Tăteriî trebniaii să fi sosirii deja in
eursulii- băttăll,el, lovi� stânga Moldovenilorii anume
di d � t
In os.u"",· ..
Finimii. Paprocki este unu isvorii neapperatii pentru
istoria 'militară a lui IODu- vodă incâtii deca nu-Iii repro­
ducemii aci inWegu, causa este că l'a retipăritii deja, de
currendii, nemţesce şi' in ambele traducţiunî latine. neo­
bositulii nostr�'i bibliomanu d. Papiu, Cu t6te astea, pre­
ţi6să pentru utili istoricu, opera lui Paprocki nu p6te ave
nici uă va16re�pentru ,unu lectorii ordinaru, carele nici uă
dată nu va fi 'Im stare de a descifra adevel'ulu intr'unu
nămoli:i monsttuosu de minciuni!
'.
"
... ,,:.
.---�j�- ....
_._1_
..
-. �-
\
:1
.,
250.
,
, 4
I
�
:1
1
[251]
rct:J
" I
, . i
•
251
Î"\
,
I
-...-
-- r'"
, . 'i .
•
, '
,
,
(' '
VIII.
.,-\ ' . [ -,-
)
.
. \
•
. -
lon8şco Zbier�8, losifu Veveriţă, LUlte Horo ..
Gruppâmii in ace stă notă la unii locii cite-va detallie
assupra tuturorii acestorii boieri, legaţi cu istoria lui Ionii­
vodă.
1-0. Urechla 4ice numai atăta, că, Ionascu Zbierea
fu descapitatii in �iiia Pascelorii indată după incoronarea
lui Ionii-vodă. Dar cine fu acestii lonascu Zbierea? ­
oronicarulii tace. Din documentele lui Bogdanii, predeces­
sorulii lui Ionii-vodă, inregistrate in numerii de trei in
Condica Nr. 1015 din Archiva Statului, ne incredinţâmii
că acestii personnagiu occupase cea mai innaltă demni­
tate militară in Moldova, ca "mare- vornicii allii ţereî de josii."
Din documentele lui Ioniivodă, din aceiaşi Condică; 'ne
incredinţâmii că indată după descapitarea lui Zbierea ii
successe in demnitate Dumbravă. Se nasce intrebarea:
din ce causă să fi destituitii şi suppliciatii Ionii-vodă pe
unu nristocratii atătu de puternicii? Respuneii, in parte,
î}1ii găsimii in Forgacs: ',., Quibus omnibus patratis, Ioannes
"Regulus 'I'urcarum exercitum dimisit, nobiliores autem
npraecipue auctoritatis viros, praesertim Bogdano studio­
"sos, more quodam gentis om nes trucidavit." Aşa deră
Zbierea era unu affidatii allii destronatuluî Bogdanii, în­
câtii Ionii-vodă, firesce, nu putea să-i lasse în mână cellii
mai innaltii pestii allii ţerrei, pentru care se cerea unu
'. " �-,....,-.,- =r=r: -:.-�-�--""":,,
.... .1
•
[252]
- j)< ,.i
252
J �'
..
('
.
,..
. i
16) Barancz'j P�mi�tnik dziejov polakich (Lvov, 1855, in-8)j p. 25.
omii devotatii nuoeî -stări de lucruri, precum era, bună
oră, Dumbravă, Dar destituţiunea nu era ore de adjunsii?
de ce mai trebuia descapitarea? Acestă estremă mesură
se esplică prin impjegfurarea invasiuniî Polonilorii în
Moldovă. Cu căte va miie de omenî, Mielecki arii fi cu­
teqatii enii ore a trece Nistrulii, să nu mai fi avutii alte
speranţe? Apoi trecăndii Nistrulii, de ce ore nu merse
d..:'a-dreptulu assupra Sucevei, ci se pogorâ pe Prutii in
direoţiunea ţerreî de josii, in care vornicise Zbierea? E
vederatii, că generalulă polonii, ne sciendii incă nemica
de' descapitarea acestui boierii şi de inlocuirea lui prin
oredinolosulii Dumbravă, eompta pe promissiuni ce i le-arii
fidatii fostulii mare vornicii de a uni armata ţerrei de
josii cu ostea de �. '
2-0. Din documente se vede că Iosifii Veveriţă fusese
de'ntru'ntâiiî .mare polerii la curtea fiilorii luî Petru Ra­
reşii ; apoi se vindu- lui Alexandru Lăpuşnenulii, apoi se
vin du lui Despota, apoi trădâ şi pe acesta in favorulii
lui Stefaniş Tomşa. Cronica lui Ureohta 4ice că .fugăndiî
cu Tomşa la Leopole, ellii arji fi fostii descapitatîi aco11o.
Nu e adeveratîi, seu, mai bine, este uă greşellă făcută de
eopistulii cronieeî, �arele ve4endu frasea "Tomşa-yodă a
n trecută la ,terra L�escă cu sfetnicii sei, cu Moţocii vor­
nniculu şi cu Spanefocii Spatarii şi cu Veveriţă postelni­
"culu," adause numele lui Veveriţă şi cu câte-va rendurf
mai josii către frasea : ni-a tăia tu capulii �omşei, lui
nM-oţocu vorniculii ş� lui Span�Iocu spatarulu." In adeveru,
din acte ofticiale se scie positivu, că descapitaţi fură numai
Tomşa, Moţocii şi Spanc1'ocu 16); Iar nrmatorulu documentu
dela regele Sigism�ndu-Augustu, inregistratu in Acta Cas­
trensia Leopolensia,. JM:S. in' Archivulii din monastirea Ber­
nardinilorii in Leophle, t. 334, p. 179-80, probez,ă că Ve­
veriţă, scăpândil: diţt Moldova in Polonia, retăcia aco11o
in fruntea a nesce ?hoţi in cursu de mai mulţi anni:
nOblata mandaţi occasione Valachorum actum in C .
. ,fi1h� _
-1,...,
J'UIY",
, .
i�
I
n
[253]
253
»inf. L. feria .terti a ante festum S. Bartholomej Apostoli
"proxim<t Anno Domini M. D. LXX.
"Zygmunth Augusth z Boziy laski Krol Poiski �GC,
"Wszytkim v obecz y kazdemu z osobna thak duchovnego
"iako y svieczkiego stanu przelozonim W oevodom Cas­
"thellanvm Stharosthom Podstarostom Burgrabiom Voytom
"Bormistrzom Raicom Kniaziom vatamanon y vszytkiego
»przelozenstva liudziem, tâkze tez y inem vszytkiem pod­
»danim naszym pod panovaniem y rozkazaniem na&zym
»,bendacym vdziecznie y viernie nam milym laske nasze
"Krolevska, V dziecznie y viernie nam miii, Oznaymuie
"nam Voievoda Voloski przesz pisanie y posla svego, ze
"poddani iego zbiegovie z Voloch mianovieie Malczy, Ve­
»verÎza Y Haran, ktory ieszcze za oyca iego zdradi pod
»panem svym czynili, iako y terasz valesaiac sie po grani
"cach vegierskich y naszych ziem ukrainnych zamyslaia
"cos przecivko panu voievodzie y zas nieiaki rozruch y
"niepokoy ziemi iego uczynia, to on viedzac ucziekl sie
"do nas z prozbami svemi abysmy go od takiego niebe­
"pieczenstva ochronili, a te zbiegi precz z ziemie naszey
"vypedziii a niedopuszczali svavolenstva y zdrady ym prz­
» vodzic przeciv panu svemu przezeczonemu voevodzie vo­
"ievodzie voloskiemu, czo my vidzac byc povinnoscia
»nasza vedlia przemierza ktory mamy z panem voievoda
»Y z ziemia iego voloska, rozkazuiemy v. vaszym iako
"poddanim naszym aby v. vasze pilna a bendliva piecza
»0 tech zbiegach mieii a vyvydziavszy o nich z ziemie
"naszey- vypedzic rozkazali, y tak. . . . . iakoby pan
"voievoda od nich tez ziem n3szych zadnego niebezpie­
"czenstava y trudnosci niemial. A inak pod laska nasza
»aby niebylo. Roku panskiego .... panovania naszego
"XXXX."
Allungatii dtn Polonia, Veveriţă se int61'se in Mol­
dova şi scăpâ de disgraţia luI Bogdanu-vodii, făcendu-se
călt1geru.
3-0. Epistola vizirului Mehmed-Sokolli, vorbindu de­
spre MoI�ovenii cei fugiţi peste Nistru in urma peiriI lUI
I
I I
�.
[254]
�54
Ionii- vodă, 4ice: n quaJ.u l?rimu� autem 1 vanum esse captum
decollatumque P010UlS innotuit, mox ducentis militibus mi­
." s"!�s socerum Ivani P' rovissorem Choczimensem coniugem
." ,� " . ."
.,.,thesaurum;: bonaque umvers�, nec�on comuges septem boie-
rorum, viginti septem cnrribus Imponentes, in Poloniam
":�bstulist�s." Deci, socrulii� �ui Ionii �odă f';l purcalabulii de
Hotinii, carele scăpă apor m Polonia. Din documente se
ve� că, din cei duoipurcal�bi d� !l0tiuu din 1574, 1e­
remia Golia insoţise pe lonu·voda In resoellă şi peri in
băttăUia dela Cahulii, incă:u. numa� �el1u-l'altii purcalabii,
anume Lnpea Huru, remasu .m Hotinii, putea fi socru allii
:principelui şi a fugi peste NIstru.
,:'
\1
",
j
.
i'
4
\
t·
I
, "
"
h
tţ
\
•
'1 Y
\
:i
''''
O'
..
l·
•
..
. , ,
.
__ o �
)
[255]
, . -'
. -
..... '"
'\
255
'.
)
IX.
-
l'
{;ronicarohl U .. eehîa,
Din vederea d-Iuî Cogălnicenii şi a tuturorii căţi aii
scrisii pone acum multii-puţinii assupra istoriei litteratn­
rei n6stre scăpâ următorulii passagîu din Croniculii Vla­
cho-Moldo-Romănescii allii lui Cantemirii, t. 1, P: 103:
"Urechia au, trăitii şi aii scrisă pe vremile lui Aronii-vodă
,,rriranulii, într'a câruîa domniă şi sferşitulîi istoriei selle
"face." Cine 6re putea să scie acesta mal bine decătii Can­
temirii, destulii de apropiatii prin timpii de epoca lUI insuşî
Urechia, de la (la re nu trecuse atuneî nici unii secolii, şi
ca Domnii avendii in disposiţiune manuscriptele celle mai
correcte alle croniceî?
Aşa deră autorulii cronicef fu anume Nistorii Urechîa,
Iogofătii sub Aronii vodă, şi redevenitii erăşi numai mare­
vornicii sub domniî succesivi din famillia Movilescilorii,
precum vedî documentulii ce l'amii publicatii in Archiva
istorică a Romănier.. t. 1, Dr. 28.
E sigură inse, că ellii nu avuse timpii de a-şî redege
defiuitivii opera, Iâssândii numai nesce estracte şi notiţe
imprăsciate, pe cari unii altulii, mai probabilă iusuşî fiîu­
seii Grigorie UrechIa, le va fi redesii mal in urmă intr'uă
ordine sistematică. Dovedă cea mal bună de redacţiunea
cronicel deja după m6rtea lui Nistorii, este următorîa.
Sub domnia lui Stefanii cellii Mare se narreză invasiu-
I
I
•
I
,-
.)
s;
.
-rP1'= ... 'ii4 -
i - , .. -
.
)
n
[256]
256
nea de peste Nistru a hatmanilorii cozacescî Loboda �i
Nalivaico. Cozaciî nu essistaii incă de locii pe cândii trăia
Stefal11ii cellii Mare; dar cu t6te astea, precum se scie
din Heidenstein, Bielski, Paprocki, din toţf istoricii polonî
şi din .,t6te qro.picele cozace, Nalivaîco şi Lobodă, duof
hatmanî cl)z'ăcescl, făcură in adeverii uă invasiune in' Mol�
do va : .... in annulii 1596! fi� vederatii că redactorulii
cellii posteriorii, găsindă uă notiţă fără dată despre a­
cestii eveneruentii, mii attribui pe gbicite timpului lui Ste­
fanii cellii Mare.
,Cuincă Nistorii Urechia fusese in juniă uricarii la
Curtea lui Ionii-vodă, amii probat'o prin documentulii pu­
blicatii in Archiva istorică a Românie'i. t. 1, nr. 164. Acestă
impregiurare ,dă unii preţii specialii acellui capitolii din
cronică, unde se povestesce domnia eroului nostru. Să
observămii fnse, că aice, ca şi in t6tă opera, textulii nu
e de 'mâna ,'Lui Nistorii, ci complectatii şi adăugatii de
către redactorulii cellii posteriorii, pe basea cronicef po­
lone' a lui Paszkovski. Decî, uă adeverată va16re potii ave
pentru noi numaî acelle passagie, ce nu le găssimii in
Paszkovskiş şi cari, prin urmare, sunt originale alle lUI
Urechta, pl\ecum -anume despre insula Rodosii, despre 1-
onaşcu ZbiJrea, despre satulii Roşcaniî, etc. }
'\
.' ,
,
';
•
t ')."
f:
'1 II
"
- .. -"
�l
' ,
1"
}
\
"
:1
�
,
i
i
,
".)
.
1
\'
�
'�
..
[257]
.S
••
•
1 '
'/�' '. r, I
. : I ; ;'1
• '1
,
-" ro
251
.(.
•
.,
x.
� .,. .......
Vlntilă· Vodă .
, '
. ,
1"
t .
; .
. "
fI
J
. ,
"
I
r
"
)
"
.
::;.
-
,I�
...
�
, ,
1
I
.
",
I
I
i
1
•
,l[
J.
I li
·l. .. iO
Peste câte-va qille după peirea lui Ionii-vodă unii cele­
bru diplomatii, Francesii de origină şi petrecătorii in missiune
politică la Vienna, seriea către unu EngIe�u următdria
epistolă, necunnoscută predeeessoriloră nostri şi din care
se vede, intre altele, cătîi de multii se intcressa atunci
t6tă Europa de ceîa ce se petrecea pe ţermiî nordici ai
Dunării:
"Quoniam vestri multa scribunt de tumultibus nuper
"excitati8 in Moldavia, quornm ple aqne sunt falsa, volo
ntibi indicare, quid de ea re hic haheamus. Credo te an­
"tea audivisse quendam Ioannem Armeninm fretum nuxi­
"liis Turcicis ante biennium occnpasse Moldavlam, pulso
"Vaivoda, qui in ea regnabat. Alexander Veivoda Tran­
"salpinae (quae est altera pars Valachiae) egit Coustan­
"tinopoli, ut hic Armenius Moldavia pelleretur, et trater
"ejus Petrus in ipsius locum sufficeretur: quod ubi au­
"divit Armenius, Alexandrum repente invasit, ac profli­
Agavit, et Bocurestum ejus regiam occupavit, ibique Vai­
"vodam constituit quemdam Ventilam Petraschk. Verum
"Turcae collectis postea copiis, controversiam hanc diri­
"merunt, et miserum Armeniu.n desertum a suis, Con­
,,8tantinopolim captivum abduxerunt. Moldaviae autem
"praefecerunt Alexandrum quendam, hominem plane senem,
) 11
.1
[258]
,...-
•
I
J
'il
:i
1,
.)
.�
(
l
•
;"1' •
2&8
nqui an'te multos annos ibi regnaverat:jamdudum autem\
n Turco asservabatur in turri, quae irnminet faucibus Pont\
"ElJ:Xini, ql!am Dominant turrim maris Nigri. Dicunt multas
nnaves Germanicas ex ea classe, quam Hispani apud Canta­
"bros instruunt., sive sua voluntate, sive disjectas tempes­
"tâte appulisse in Angliam, ubi statim fuerunt ita infectae
; ilIo vestro aere haeretico et Hiapanis infesto, ut in de in
n Zelandiam ud Geusios navigaverint. Bene vale et ami­
"cos fjl!uta. Viennae dee. die J ulii 1574." 1 7)
Ac�stu documentii cupprinde de'ntâlu duo detalie
pre-interessante şi de totii necunnoscute de aiurea: 1-0;
că Turcii aseundeaii orribila peire a lUI Ionii-vodă, 00-
cursă contra cupprinsului capitulaţiunif, prin earea i se as­
sicurase retragerea la Constantinopole ; �'o; că Porta
Ottomană, prioependii din esperienţă neeapacitatea lUI
Petru;' ' cellii � Schiopii , cătii p'aci era să trimită in
Moldova altii . domnu, unii betrânii numitii Alexan­
dru, netrecutii in cronicele ţerreî, dar carele domnise
in aBeverii prin revoltă vr'uă căte- va qille' in Mol­
dova tocmai in timpulii lUI Stefanii cellii Teneru, părin­
telul lui Iouil 'Vodă, precnm arretă limpede unii documentii
dela �lexand�p Lop.nşnenul�, din 15�9, martie 21, in
Condica Nr. t015 din Archiva Statuluî, pag. 122.
par partea fără induoelă cea mai importantă din
scrisdrea lui L�nguet, este menţiunea luăriI Bucuresciului
şi a installării' 'lui Vintilă· vodă pe tronulii ţerrei Romă­
nesei; duo faete de totii ommise in Paproeki, Isthrianfi,
cronica turcă,lI9creeki, şi toţi cei-l'Hlţi, dar înregistrate­
lucru forte semneficativu--in înseşi annalele muntene in
următorulii mhpii: "Cândii a fostii allii patrulea annii din
"domnia lui Alexandru·vodă, luândii frate-seu Ptfru dom­
"nia la Moldova, fost-a poruncitli la Dum bravă Vorniculu'
"şi la t6tă bo�rjmea Moldovei, ca să vină inainte la Foc­
nşani. Atuneea Alexandru vodă, incă a eşitii la intimpi­
"narea lui Pţtru- vodă frăţine seu de a făcutu osp�ţii' la
. -..,
.. ,
\.
,tII· 17) Lan g u e t; Epislolae politicae et ht'sloricae ad Ph. Sidnaeum, equitem
.a,,�Htm (Lugd. Batavorum, 1646, in-16) p. 160-161.
I I
I 'J
\
J
I J,
I '
I
1, I
I j
, :,
1,1
I �
�J
"
.,
�,
'.
" , . ,--:----:::co:--_,....;,.".,.c- .. � ...... .,�. ;-�:.�A:L:-
......... _ ... '.- - -=-=--'-==------. - -
[259]
•
•
)
-
--.- r
259
�:gatii la Săpăţeni; iar Dumbravă Vorniculii cu tOta. curtea
"Moldovei, el au venitu la Petru-vodă să se inchine, iar
"deca s'au apropiatii, ei fără veste au lovită pre Pesru­
"vodă şi pre frate- seu Alexandru, gonindu pl'e Petru
"vodă pone la Braila, 'iar Alexandru vodă a fugitu la
"oraşu la F'loct ; Moldovenii incă tăcendii ace.)ti>,. isbândă
"s au intorsii la margine la Ionaşco vodă. D' ncil atuncâ
"Ionaşcu vodă a trimisii pre .VintiIă-vodă CU mulţi lotri,
"ca să fie Domnu in ţerra-Româneacă ; şi a intr�ţu (10-
"n3şcu-vodă)in cetatea din Bucurescî, şe4endu ocollo 4
,,4ille. Alexandru-vodă incă a trimisii pe nă semă de
"boieri ai lui cu aste, anume Dragomiră vornieulii şi
"Mitrea comisulii şi Bratulii păhamiculii şi Ionii pahar­
"niculu, de au lovitii pre Vintilă-vodă şi pre acei lotri
"fără de veste, şi atuncea au peritii Vintilă-vodă şi acei
,,}otJ'i toţi; şi iar a venitu Alexandru-vodă in scaunii in
"Bucuresc.l şi a adar-aii in ţelră unu birii ee f- au 4isu oră
"seră .. "(Veqr M<lgaz. istoricii ; t. 4, p. 275)
Epistola lui Languet complecteză acestă narraţiuns
intr'unii puntii essenţialii: ea arretâ, şi o arretă numai ea
singură, că Vintilă-vodă fu fiiulă lui Petraşco cellii Bunii
şi, prin urmare, frate cu Petru Cercellii şi cu Mihaiu cellii
Vitezu ..
\
..... �.J �'! ��}J
•
)
'--�
,
• -t'�7!" ;'if 0" __ ';
" , '7 � ,;-' i - �- • <,' I
[260]
'1
�
-' t ..
• J l � -e
r
'te:., r .
.� ,t '.1 �!
H ,1 ' .. <.I 1 ,
� ; t t -'}.;') 11"1 T •• 1" :
• "i-;' ' ... lr - � .
�� ,
XI.
"
;-0_,-
� '" ":"1 �� � .-
c '
"
"
fI '1
Vă .iistorii neeunnoseută a lUI fonu-vodă.
...
" I
1,
\
-Istoriculii polonii Starowolski, in Sarmatiae Bella­
tores, § LXXI, q.ice:" .... Magnanimo Ivoniae, Vala­
"chiae Palatino, cuius res gestas, in vita Sigismundi pri­
"mi, libro quarto, sufficienter descripsimus." Aşa de.ă,
ellii scrisese �ă biografiă a lUI Ionii vodă, pe care a allă­
turâ;:' ca appendice, la opulii seii despre regele Sigismundii
1. In. adevăi ii,' eseistă de nume uă scriere a lui Staro­
wol�i, intitulată: De Rebus Sigismundi Primi Polonia­
rum Regis Invictissimi virtute et auspicio, gestis, libri
quatuor, publicată la Cracovia in 1616 in-d; 8şa o ci teză Wisz­
niewski, t. � 'p. 152; dar însăşl cartea e atătii de rară,
inoătii eu un1l1lu n'amii putnt'o găssi nici într'una din bib­
lioteeele celle marl din Polonia. Noăe ni se pare, că Fre­
dro se basez�J anume pe Starowolski in aeelle passagie,
in cari difereşce de modulii de esposiţiune a lUI Paprocki.
l"
r- 1
,. ,
I .
. ,
\.
,
L
, '
;::iW Zkte
[261]
,
"
<.,
• r
r
.. ! .
le
1
,
..
1
t
1
4!
.�
.., �.I
':
XII.
, J
•
,
261
1
,-
-,
.. ,
. �I
i •
, .'
•
;/1
#
.
t#
- ..
� - -
•
'1
t' .
,
-
-
. ..
"
1
�tră'mDtarea capitalei din Soc eva la laş"
Heidenstein şi Strykowski affirmii, cumcă tronulii fu
strămutatii din Suceva la' Iaşi de către Alexandru Lăpuş
nenulă in 1564, pentru că vechîa capitală adducea a-minte
sumbruluî principe usurpaţiunea lui Despota. Heidenstein
şi Stry kowski fură reii informaţi. A prope t6te criso­
vele Lăpuşnenuluf, după 1564 şi pone la 1568, annulii
morţii selle, sunt datate din Suceva. Cumcă insuşî Ionii­
vodă găssi capitala acollo, o mărturisescii lămurită Isth­
uanfi şi Forgacs. Dar lăssândii la uă parte t6te celle-l'alte,
duo documente păstrate in originală in Archiva Statului,
ne permită a defini chiar-ii luna strămutării capitalei din
Suceva la Iaşf, Iată-le: .
1-0. "Ioan voevoda etc. oze dadoch i vratich goa­
t' podatvo mi sviatomu naszemu monaştiru taslovskomu
"8elo svoe na imi a Tateaczii na Soionom Taslovia, czto
"toe selo pravoe kupienie bilo Petru voevodi i danie vi­
"�'zereczenoe molbi i nepravedno poruszeno bilo nekako,
na gospodstvo-mi izobriasztu-mi po istinie, paky pomilo­
." vach sviatago chrama v udrezenie vieczno, kako da est
"S" vsem dochodom reporuszeno etc. pis u Soczavi vla­
"to 7080 avg 8. t Gospodin recze. t Berhiacz logofet
�uczil !Iscăllitura uricarului:) 1 Urekia."
•
•
•
e
iEs
,
.'
•
[262]
. 2-0, "Ioan .:'voevoda etc. daIi esmi semu Tziganinu
"na &Îli Nrcola; \tretaa ezast ot petaa ezast selo ot Bolo­
"tesczi, j brod za,. mlin u Putna, czto on sobi kupil za 120
"zht tl!otf?r*ich eseze pri dni Alexandra voevodi ot To­
"ma i sestra ego Stana i nepot ich Dumitru, koli zaplatil
"Toma ,a�bie 61av, i da est emu i s vsem doehodom, in
"da sia ne umissaet pred sim lis tom naszim, pis u las v
"liato JO�l ok 5. t Sam gospodin. t Golia velikii log.
"urzit t Popa pis."
Se scie, că annulii, numeratii dela zidirea lumii, se
incepea dela Septembre. Din celle duo documente de
mai susii vedemii capitala incă in Suceva in luna lui Au­
gustă' annulii, 7080 �i deja strămutată la laş) in Octom­
bre iiI)nulu '(;081: prin urmare, trauslaţiunea se operâ în
luna .rui Septeaibre, pentru a inaugura inceputulii annului
in n6,uă reşedinţă In Septembre 1572 Iaşulii devenise ca­
pitafa Moldovei.
�
\
I
I
,
262
"
,
"
t ,
:,
!
\
1·
I .
: ' '1
_ v
L _ t �
1., 0-T
l l',"/" :lf J
.6 f;' I'�
- ._ .1
!.,;.�"'-
, .... .
'. ": J,.;.&_
! ,.. i _ .. J! 1 ... ; _ ;
, . ,
() oi _ ;.,", - -" ( 1 � 1\ _�.. ţ'o �"l �� �
f'� -:-r i ,':�":f' .. :,- ;,:i J; 1 " f .•. _t 'l:G ["r-
., r
1 J _1.>,") f ," - 1,'''' , .. 1.,'
i J ... n-; -.'': ,:t()b� L. )�J • r, ,'! 'P. ..
FINEA r'
N o tel o r u.
III"
"
;' .' �
li ;: I r
1. .
-'
"
".:.').<' :1
" ).1 >,
-:, sir' �J
-' 'T,
� r CII, I I .
..
··�Il_ ;,/) ,,�� ;:�', i":�)o. ... 7
,. �.... . .
-t._"/ �'lţt �J"' ,�. P �� \_ .'1'-'
j. � ,�_ ! :'.'i : j i �.i �i ,.
, I
[263]
•
e
........... --��------�--
• • • •
•
•
t
27
67
125
ffr-
211
221
226
228
231
23:j
236
238
251
255
257
260
·261
1
20
32
45
72
86
92
116
•
•
140
•
180
208
,
Pagina.
VII
e.
. XIII
ti •
'1
t .
•
•
..
r
••
a
•••• &iiP
.
-
Note.
INDICE.
Origina lui Ionă-vodă
Ionii-vodă in .Lublin
Ionii-vodă in 1564-1565
Către pagina 13, § 12 .
Unu documentă importantă
Portretulă lui Ionu-vodă .
Istoria militară a lui Ionă-vodă de Paprocxi
Ionaşcu Zbierea, Iosifă Veveriţă, Lupe Huru
Cronicarulti Urechia
Vintilă-vodă. . . . .
Uă istoriă necunnoscută a lui Ionă-vodă •
Strămutarea capitalei din Suceva la Iaşi
Gravure.
Ionă-vodă cellii Cumplită .
'I'eatrulă resboielorii lui Ionă-vodă 1572-74
Iscălitura lui Ionii-vodă
Moneta lui Ionă-vodă • • •
Codaculă dela Nipru. . . .
Ordinea primitivă a băttălieî dela Jilisce
Ordinea concavă in băttălia dela Obertină
Ordinea băttăiî de la Bender. . .
Ordinea armatei moldovene in băttăllia dela Cahulă
Genealogia lui Ionă-vodă •
Genealogia lui Vintilă-vodă
Prefacia •
Introducţiune : Europa in septima decadă a sec.olului �tt
Ienă-vodă celhl Cumplltă.
A venturierulă
Domnulii .
Capitanulă
Catastrofa
După ellă
EpilogU • .'
1.
II.
III.
IV.
V.
I.
II.
III.
IV.
V.
VI.
VII.
VIII.
IX.
X.
XL
XII.
1.
II.
III.
,\
IV.
V.
VI.
t
VII.
;;(
• VIII.
o)
IX,
,
.1
. o·X .•
" XI.
•
\
l
•
•
•
•
I