CONSPECTUL FLOREI ROMÂNIEI PUBLICAȚII DE Dr. D. GRECESCU De l’Achorion Schoenleinii ou du Champignon de la Teigne faveuse. Thfese pour le doctorat en mădecine avec une planche de 4 flgures gravăes sur cuivre. — Paris, 1868, în 4°. Curs elementar de botanică. Partea I. Anatomica și Fiziologica plantelor. Text autografiat cu spesele direcției Scdlei Naționale de Medicină și Far- macie. — București 1869 în 4°, cu figuri.— Cu totul consumat. Considerații asupra epididimitei blenoragice. Memoriu pentru concursul gradu- lui de Medic-Maior. — București, 1871 în 8°. Excursiune botanică făcută la Sinaia prin Buceci în anul 1868. Monitorul oficial anul 1869 No. 50 și Revista Contimporană literară și științifică, anul 1876. Excursiune pe la Agapia Văratic și Neamțu în anul 1874. Revista Contimpo- rană anul 1876 No. 8. Plantele Grădinei Botanice din București cultivate în decursul anilor 1871 — 1875, conținând o ochire asupra istoriei grădinilor botanice din Europa și asupra acelei de la Cotroceni, o tabelă diagnozică a familiilor naturale și _ enumerațiea plantelor cultivate. — București, 1876, în 8°. Enumerațiea plantelor din Româniea ce cresc spontaneu și cele ce sunt fre- cuent în cultură. — București 1880 în 8°. Hiperxilemiea viilor sau Ariceala. Memoriu asupra bălei ce a bîntuit viile din dealurile de la Odobești, Iași și Cotnari în anul 1883, dat Ministerului Do- meniilor, Agriculturei și Conierciului și publicat în același an în Monitorul oficial din Decembre. Flora medicală a României, considerată subt "raportul distribuției geografice a speciilor năstre medicinale indigene, în Buletinul Societăței Geografice a României tom. III și IV, anul 1892. București. , Excursiuni botanice făcute în Munții Mehedințului, Gorjului și Argeșiului în anul 1895. Raport către Ministeiul Instrucției Publice, publicat în Bule- tinul ministerului din același an. Excursiune botanică făcuta în munții districtului Suceava în anul 1897. Raport Miuisteriului Instrucției Publice în același au. CONSPECTUL FLOREI ROMÂNIEI PLANTELE VASCULARE INDIGENE ȘI CELE NATURALIZATE CE SE GĂSESC PE TERITORIUL ROMÂNIEI, CONSIDERATE SUBT PUNCTUL DE VEDERE SISTEMATIC ȘI GEOGRAFIC DE Doctorul D. Grecescu De Ia Facultatea de Medicină din Paris. Profesor in Universitatea din București, Director al Laboratoriului de Botanică Medicală Medic-șef al Servițiului Consultațiilor Spitalului de Copii Membru al Sqcietătei Geografice a României Membru al Societăței Botanice a Franciei Membru al Societăței de Sciințe Matematice și Naturale din Cherbourg BUCUREȘTI 10. STB. SĂRINDAR. — „TIPOGRAFIEA DREPTATEA". — STR. SĂRINDAR, 10. TELEFON No 15. 1898. In anul 1880, după adunate, am publicat un opuscul subt titlul de ENUMERi^^g^MLOR din Româniea, dar în care nu se coprindea și Dobrogea. slabă încercare a fost primită cu destulă favore la noi și în străinătate, totuși, din parte-ne, nu putem dissimula nesuficiența sa, unele erori de determinare și lipsa regulilor de observat. Aceste defecte au fost neevitabile, considerând debutul nostru și mai cu seamă penuriea de me^iloce științifice abso- lut necesare pentru studiile și lucrările de asemenea natură. într’a- devăr, în acel timp de stare rudimentară, nici noi personal și nici institutele ndstre culturale nu posedam colecții botanice și nici opere proprii menite să îndrumeze și să faciliteze cunoșterea, comparațiea și determinarea plantelor, mai cu seamă a celor din Româniea unde Florele diferitelor regiuni ale Europei își dau mâna. Dar, după aceea, materialul nostru de plante adunate din dife- ritele părți ale țărei augmentând în mod considerabil și formele vege- tale rare, puțin cunoscute sau critice ivindu-se mereu, a trebuit ca, îndată și cu propriile nostre spese, să procedăm fără preget și cu totă silința la constituirea unui Herbariu General de Plantele Europeice, colectând din tote părțile continentului european tote felurile, având, însă, și o deosebită atenție pentru acelea din țările nostre vecine care sunt de un interes cu mult mai direct pentru Flora țerei ndstre. în acest scop, n’am cruțat nici timp și nici sacrificii pentru obținerea plantelor din Europa, din care o parte a fost dobândită prin schimbul reciproc al plantelor din Româniea cu dilerițu botaniști din străină- tate și cu societățile botanice de schimb la care am participat. Acest herbariu, astăzi în posesiea Laboratoriului de Botanică al Facultăței de Medicină din București, este destul de avut și impunător prin nu- mărul genurilor, speciilor și al varietăților de plante vasculare europeice ce conține, tdte supuse acției de otrăvire prin bichlorurul de mercu- riu, fixate pe foi albe de chârtie, coordinate și înregistrate. Pentru nomenclatura, coordinarea și catalogarea acestei colecții ne am servit de cunoscuta operă a lui C. F. Nyman: Conspectus Flor e Europae.e. Botaniștij și amatorii noștri se pot folosi eu înlesnire de dânsa. Pe lângă acestea, prin schimbul de plante din Româniea cu străinătatea, ne am putut pune și în relații științifice cu câțiva distinși VI maeștri și confrați din străinătate, schimbând și discutând împreună vederi asupra cazurilor dificile, critice sau dubiose ce se presentau, pentru a ne asigura dacă cutare fel, pus în discuție, este sau nu cu- noscut și descris, subt ce numire botanică etc. Este locul și timpul, cu darea la lumină a operei nostre, să aducem o amintire publică și neștârsă did inimă ndslră, ca omagiu, amicilor și confraților care ne au împărtășit luminele și concursul lor în scopul lucrărei nostre. Ast- fel, aduce-vom, mai ânteiu, expresiunea gratitudinei ndstre memoriei acelora cari au dispărut d’între noi: Profesorul H. Baillon. veneratul nostru maestru din Paris; Dr. J. Pancic, din Belgrad; J. Bubella, din Wsetin în Moraviea; Dr. K. Neok, din Âistersheim, în Austriea-de-sus; Victor de Îanka din Budapesta. Aceeași expresiune de mulțămire și gratitudine aducem DD. Le JoLis,din Cherbourg; G. Rouy, din Paris, pentru plantele lor rare oferite și pentru descrierea unor specii din Ro- mâniea, eronat cunoscute sau necunoscute până acum; Vincențiu de hoRBĂs, din Budapesta, pentru notele și publicațiile sale asupra Unor plante ce ’i am comunicat prin anii 1881—1882; Lajos Simonkai(odi- nioară Simkovici) din Arad, pentru plantele sale de pe frontiera nostră carpatică și pentru meritdsa sa Operă Enumeratio Florie Tran- silvanle vasculos/E CRiTiC/E, lucrare de mult interes și profit pentru călăuzirea și determinarea numirilor speciilor nostre carpatice; J. Roe- mer și J. de CsatO, din Transilvaniea, pentru frumdsele și intere- santele lor plante transilvanice benevol trămise. însă, o deosebită și țilăculă datorie de mulțămire exprimăm excelentului nostru amic și confrate D. Dr. Xrpâd de Degen, din Budapesta, atît pentru marele humăr de plante banatice și balcanice ce’i datorim, fiind, în mare t>ărte, rare Și cu totul interesante pentru cunoștiința plantelor ndstre, cat și pentru numerosele relații, note și observații asupra multor din plantele hdstre rare, dificile sau dubidse ce’i am comunicat. între plantele nostre din țeră, care constituesc Herbariul Florei ^României păstrăm cu o prețîdsă amintire câteva exemplare comuni- cate de regretatul nostru coleg și amic Dr. D. Brânză in schimb cu ale nosfre. Nu Vom omite și mica colecție de plante din vecinătățile Mo- năstirei Neamțu, făcută prin 1874 de răposatul Farmacist Chania din "Bulitiși. Cu prilegiul de față, ne grăbim să exprimăm cele mai vii mulțumiri stimatului nostru amic D. Wilhelm Knechtel, Directorul Grădinilor publice ale Statului, pentru plantele montane și alpine ce ne a comUnidat aprope pe fiecare an de la 1885 încdce. Domniea-sa, âncă de pe atunci, pe lângă numerosele sale sarcini, Se ocupă cu co- lecțiăa plantelor nostre Alpine, desfășurând un zej și o pasiune mai VII pre sus de orice laudă. Numele acestor bărbați figureză, pentru plan- tele lor, alături de localitatea de unde planta a fost culăsă. în acest herbariu, de când s’a trecut în posesiea Laboratoriului de Botanică Medicală, se găsesc și câteva plante alese din herbariile presentate de elevii noștri de la Scdla superioră de Farmacie și al căror nume flgu- reză pe etichetele acelor plante ce s’au intercalat în colecție. Nu pu- tem încheea aceste linii fără a aduce o publică mulțămire Domnului Farmacist D. Bartolomeiu ajutorul și preparatorul cursului nostru de Botanică de la Facultatea de Medicină, pentru îndelungatul și neobo- situl sdu ajutor ce ne a dat în decurs de cinci-spre^ece ani, la tote operațiile și manipulațiile ce au fost necesare pentru constituirea co- lecțiilor nostre. Asemenea, și Herbariul Florei României acum aparține tot La- boratoriului de Botanică Medicală al Facultăței de Medicină din Bu- curești. Acestâ colecție coprinde plantele vasculare din tote părțile țerei: Olteniea, Munteniea, Moldova și Dobrogea. Comptând tote fe- lurile de plante vasculare indigene și naturalizate aflate și enumerate în opera de față, avem cifra ce trece peste 3000 feluri, din care peste 2450 specii și vre-o 550 varietăți, tote coprinsc în 695 genuri, deose- bit de speciile introduse și vulgarizate în cultura grădinilor pentru folosele economice și gustul ornamental. Speciile spontanee și natu- ralizate portă numdrul de ordine subt genul în care aparțin; cele horticole, introduse și vulgarizate portă numa un punct gros (•) ca deosebire. Din varietățile enumerate multe sunt considerate de unii autori drept specii. Nu este aici locul să intrăm in definițiea termenelor taxi- nomice de specie, subspecie, răsti și varietate, asupra cărora discu- țiile stau ancă deschise și din care a resultat cele doue taberi ce fac scdle: cea lineană, sinteticii sau restrînsii, ^isă scdla tradițională sau ortodoxă, precum o numește Kirschleger; cea laltă, analiticii sau multiplicatrice, este scdla independentă care, chiar din micele dife- rențe, adesea nepermanente și neereditare, constituește și erigeză specii, parcelând astfel speciile stabilite de scdla precedentă. Și una și alta își au partea cea bună pe cât timp nu trec limitele bunului simț și nu ajung la exagerați!. Ca total de specii, Flora nostră întrece în câtva registrul Florei vasculare a Transilvaniei, judecând după opera lui L. Simonkai car» a scrutat cu o rară perspicacitate și profundă cunoștiință tot ce s’a lucrat asupra Florei Transilvaniei. Densul enumeră 2276 specii în ■sensul scdlei sintetice. Comparativ cu Flora rumelico-bulgară, jude- vm când după opera recentă a lui I. Velenovsky „Flora Bulgarica* care enumeră 2650 specii, suntem cu vre-o 200 specii în inferioritate. Cu tote că opera lui I. Velenovsky este susceptibilă de oarecare amendări și reduceri asupra multor specii emise, totuși, numărul mai însemnat de forme vegetale din Bulgariea se explică prin faptul de observație al geografiei botanice ce se enunție astfel: cu cât ne depărtăm din țările septentrionale —unde vegetațiea abundeză mai mult prin imen- sul număr de individe vegetale, de cât prin variațiea formelor sale — aflăm că în țările meridionale vegetațiea devine cu mult mai variată în formele sale. Prodromul Florei României de Dr. D. Brânză, publicat în 1883, enumeră 2100 specii. Pe lingă plantele adunate de dânsul și cele aflate în Muzăul de Istorie Naturală din Iași, pe care ne putem baza ca specii bune, fiind studiate, determinate și controlate de dânsul, prodromul enumeră și speciile indicate la noi de diferiți! botaniști sau exploratori¹ ² ³, fără ca dânsul să le fi vă^ut, dar pe care nu le ia pe a sa respundere⁸. D’între acestea: 225 specii nu sunt aflătore în tot coprinsul țârilor dacice •, altele, în număr de vre-o 90, sunt eronat determinate. Astfel, remân în Prodromul D-rului D. Brânză numa 1875 specii bune. La acestea trebue să adăogăm âncă 220 specii ne- indicate în Prodrom și aflate parte în Dobrogea⁸, parte în Moldova și în Munteniea⁴ *, ceea ce dă un total de 2095 specii bine cunoscute și confirmate. Din parte-ne, în lucrarea nostră, am înlăturat menționarea plan- telor enumerate în publicațiile botaniștilor ce au făcut la noi explo- rări, neavând prilegiul de a vedea și controla acele plante, dobândind 1. Edel. Iul. Beinerkungen uber die Vegetation der Moldau nach eigenen in Jahre 1835 gemachten Beobachtungen cntworfen. — Guebhard Ch. Enunieratio plantarum quas per annos 184! ad 1848 in Moldavia collegit et observavit (mânuse, tn biblioteca lui Alph. de Candolle, Geneva flde D. Branza in Prodr. Fi. României, Introducțiea p. XXV $1 urm.)—Czlhak J. Dr. și Szăbo J. Dr. Heil-und Nahrungsmittel Farbstoffe, Nuz-und Haus- gerdthe, velhe Ost-Rumânen, Moldauer und Walachrn, aus dem Pflanzenreiche gewinen (in Flora ann. 1863!i. Schott Arth Ritt in die Walachei (Aualand XXIII, 1859).—Hoffmann UI. Excursiile botanice ale Scitei Naționale de Medicină in Muscel /Monit. medic, al Româ- niei ann 1861), in munții Buzăului și ci Prahovei (Monit. medic, al României, ann. 1861), și in munții VAlcei șl ai Gorjiului, manuscr. tn 1864, vădut de Dr. D. Brânză (Prodr. introduci, p. LXV).—Grecescu D. Dr. Enunterația Plantelor din Româniea ce cresc spon- taneu șl cele frecuente in culturi. București 1886. — Asemenea și publicațiile câtorva botaniști transcarpatini: Joh. Chr. Baumgarten Vine, de Borbâs, Fr. Fronlus, Victor de Janka, Aug. Kanllz, F. Schur, M. Fuss, L. Slmkovlcl ele. peutru oarecare specii aflătoare pe Unica de frontieră a Carpațllor noștri. 2. Brânză D. Dr. Prodromul Florei României, introducțiea pag. Vili 3. Brânză D. Dr. Vegetațtunea Dobrogei, in Analele Academiei Române, Ser. II, tom. IV. Secț II. — București, 1881. 4. Id. Plante noul pentru Flora Pobrogel. - Contribuții noul la Flora României, în Anal. Acad. Rom. Ser. II, tom. XI. - - București 1889. IX âncă și convingerea că aflarea unora pe teritoriul nostru și determi- narea specifică a altora sunt mult supuse la cauție și că lasă înd oelă. De aceea, ne am mărginit numa în exiberea plantelor adunate de noi, pe care astfel le am avut d’înaintea ndstră, le am observat, le am studiat și verificat, determinîndu-le numirea în deplină cunoștiință de cauză. Aceste împrejurări au făcut ca lucrarea de față să temporiseze pînă ce să putem da publicităței un contingent de plante care să re- presenteze tâte părțile țerei și aprâpe întrega Floră vasculară a Ro- mâniei. Lucrarea nostră este diferențiată în două părți: I. Partea Siste- matică. și II. Partea Geografică sau disposițiea naturală a plantelor nostre vasculare pe teritoriul României. Partea sistematică coprinde: 1° expunerea Metodei de clasifi- cație și caracterele diferențiale ale Familiilor Naturale ce se referă la speciile țerei nâstre; 2° Flora sistematicii a României dispusă în seriea Familiilor Naturale, enumerând genurile și speciile nostre vasculare. Este tot cunoscuta clasificație ce am stabilit-o la Grădina Bota- nică¹ a Scâlei de Medicină pe când eram în capul direcției sale, intre anii 1867—1875, pe care o urmăm și în prelegerile nostre didactice. O publicăm în amănuntele sale, desemnând caracterele speciale ale divisiunilor, subdivisiunilor și claselor întocmite. Pentru a nu ne pune în desacord cu numerâsele opere de Floră care urmez metâda lui Aug. Pyr. de Candolle, am căutat să așezăm Familiile Naturale, pe cât s’a putut, în același mod, începând cu Ranunculaceele și termi- nând cu Ecvisetaceele. . De și, în fond, clasificațiea nostră nu se depărteză de bazele prin- cipale stabilite prin Metâda Naturală a lui Ant. L. de Jussieu și prin aceea a lui Aug. Pyr. de Candolle, ea presenteză oarecare modificări ce consistă mai mult în termenii întrebuințați, termeni mai apropriați și în raport cu cunoștiințele actuale, căutând în același timp ca, subt o formă simplă și necomplicată, să pâtă coprinde tote familiile de plante indigene și exotice. Termenii de Criptogame și Fanerogame astăzi nu sunt de cât expresii tradiționale, obicinuite în vorbire, dar improprii spre a constitui o adevărată definiție taxinomică. Epitetul de Acotilodone dat Criptogamelor este și mai defectuos, și mai im- propriu, dând a se înțelege că germenul acestor plante ar fi embrion, 1. Grecescu D. Dr. Catalogul Plantelor cultivate tn grădina Botanică din București in cursul anilor 1871—1875 București, 1876. însă lipsit de cotiledone. Asemenea, epitetele de Exogene și Endogene aplicate de Aug. Pyr. de Candolle, în metoda sa, Dicotiledonelor și Monocotiledonelor, nu mai puțin, sunt defectuâse și neconforme cu structura și desvoltarea corpului acestor plante. Nu mai vorbim de termenii Talofite, Cormofite, AcrobriX, Amfibrit, Acranfibrit etc., cu- vinte dificile și de o semnificație iarăși improprie cu structura și cu caracterele ce trebuesc alese în taxinomie, de unde desuetudinea în care acești termeni au remas. Recunoștem că și clasificarea nostră, ca tote cele cunoscute, nu este perfecțiea sevîrșită; de aceea nu des- chidem o pledoarie în favorea sa. Relativ la punctul al doilea, regretăm că n’am putut satisface intențiea nostră de a da o deplină descriere pentru fiecare familie, gen și specie enumerate. Ar fi trebuit, astfel, ca lucrarea nostră să apară întreit de voluminosă, ceea ce ar fi necesitat cheltueli mai pre sus de puterile nostre. Dar, în fața botaniștilor, ne putem dispensa de aceste descrieri, fiind tutulor destul de cunoscute, grație nutneroselor opere de Floră ale diferitelor țeri ce ne încongiură. Numa speciile noui, cele dificile și critice, cum și multe din varietățile lor sunt descrise sau însoțite de oarecare vederi și aprecieri ce pot servi la caracterizarea lor. Marea parte de specii cunoscute și descrise de autori sunt urmate de numele autorului legitim, citând opera sa și data apariției sale. Singura operă a lui Linneu țlisă Species Plantarum editio secunda, Holmise, 1762 — edițiea oficială cum se țlice — face excepție prin lipsa punerei datei, de oarece se știe că marea parte de autori au adoptat numa edițiea din 1762 a acestei opere și am găsit de prisos a pune și repeta data acesta la fiecare citație. Cele lalte opere lineane portă datele publicației lor. Afară de acestea, speciile cunoscute și descrise în principalele opere de Floră ale diferitelor țări europeice, pe lingă citatele autorilor legitimi, sunt urmate și de citatele autorilor operelor renumite ce fac autoritate în materiea acesta, precum: De Candolle. Prodromus systematis universalisregni vegetabilis 16 voi. Paris. 1824—1868. Sturm Ion. W. D&utschland Hora in Abbildungen nach Natur mit beschreibungen. I Abtheilung: Phanerogamie; heft 1—96. Niirn- berg. 1798 — 1x55. Kocn Guil. D. 8. Synopsis Florce Germanicce et Helveticce editio secunda. 2 voi. Francforlu pe Mein. 1843—1844. Reichenbach L. pater. Flora germanica excursoria 3 voi. Lipska. 1830—1832. Reichenbach L. pater et Reichenbach H. G. filius. Icones Florce XI germanica et helvetica simul terrarum adjacentium ergo medice- Europce. 23 voi. Lipska. 1835—1896. Ledebour C. Fr. Dr. Flora rossica sive Enumeratio plantarum in totius imperii rossici hucusque observatarum. 4 voi. Stuttgart. 1842—1853. Grenier etGodron. Flore de France, 3 voi. Paris. 1848—1856. BoissierEdm. Flora orientalis sive Enumeratio plantarum in Oriente a Grcecia et lEggpto ad India fines hucusque observatarum. 5 voi. Basel. 1867—1884. Sschlechtendal. Dr. D. F. L. von. — Langethal Dr. L. E. und Schenk Dr. Ern. Flora von Deutschland, funfte auflage, revisirt von Hallier Dr. Ernst. — 30 voi. Gera-Untermhaus.— 1887. Aceste citații, pe lingă facilitatea ce se dă botaniștilor ce vor dori să ia cunoștiință complectă de caracterele plantelor la care se găsesc puse, dă și o idee generală despre întinderea acelor specii și despre situațialor în continentul nostru european, față cu țera nostră. Apoi, pentru speciile mai mult sau mai puțin localizate împrejurul no- stru sunt citate operile autorilor Florei Austriei, Ungariei, Transilva- niei, Banatului, Serbiei, Bulgariei, Basarabiei, Chersonului, Tauridei și Caucazului. Tot în scoppl de a procura botaniștilor datele bibliografice ce se refer la cunoștiințele descriptive ale speciilor nostre, ne am servit și de citatele altor mulți autori după cum ni s’a părut folositor și oportun. De aceea, am făcut usagiu și de principalele sinonime ale speciilor ce sunt cunoscute și descrise de diferiți autori. Este bine știut că sinonimele, în sistematică, folosesc forte mult, putend con- duce și facilita cundșterea și determinarea numirilor științifice — adesea dificile și obscure în diagnosticarea speciilor —; apoi, prin diferențele și prin datele ce portă, ne dau seamă de transmutările ge- nerice și specifice cum și de prioritatea ce se cuvine autorilor respec- tivi, punct asupra cărui botaniștii moderni țin cu osebită insistență. Sinonimele sunt și bibliografica genurilor, a speciilor și a varietăților unde sunt puse, putend astfel servi la trebuință. Deosebit de acestea, in schimbul de plante, adesea avem a face cu numiri sinonime in loc de numiri capitale conforme regulei de prioritate; astfel, sinonimica nu este lipsită de folose și subt acest raport. Pentru numirea capitală a genurilor, a speciilor și a varietăților enumerate ne am conformat regulei generale de nomenclaturii binarii, XII dupe cum se urmeză de la epoca lui Linneu pînă acum, regulă pro- clamată ca Lege de nomenclatură¹ în Congresul Botanic Internațional ținut la Paris în anul 1867: este modul urmat de marea parte a bota- niștilor care fac autoritate în știință. Destul este, in acestă privință, să cităm numele marilor botaniști, precum: Aug. Pyr. de Candolle, Alph. de Candolle și colaboratorii Prodromului lor; apoi G. D. Koch, Reichenbach tatăl și fiul, Ledebour, Grenier și Godron, Bentham, Schlechtendal, Nymann și alții, care în mod rațional și cumpănit ur- meză scola priorităței adoptând în numirea binară numele speciei cel mai vechiu, însă subt numele genului și al autorului care a constituit numirea binară precum astăzi se găsește stabilită și adoptată în știință. Ca și acești autori, am păstrat și noi câteva numiri binare contrarii regulei de prioritate, dar care au rămas astfel în știință, grație drep- tului lor tradițional pe care botaniștii îl mențin. Nu contestăm puterea argumentelor aduse de botaniștii din ta- băra opusă care cer ca, în tote cazurile și absolut, numirea specifică cea mai veche de la Linneu pînă astăzi, însoțită de numele autorului său, să primeze asupra celor lalte, chiar atunci când acea specie a fost transferată de un alt autor intr’un alt gen astăzi recunoscut și adop- tat în nomenclatură, trecând astfel peste numele autorului care a făcut rectificarea, buna și cuvenita numire binară actuală. în fruntea acestei taberi se găsesc botaniști nu mai puțin eminenți, precum: Ascherson și Engler, Edm. Boissier, A. Kerner, O. Kuntze și alții, însă, aplicarea cu rigore a priorităței specifice și frasa subt care se dă numele speciilor întâmpină uneori dificultăți și dă loc unor nume- rose complicații în nomenclatură. De aceea, n’am putut fi un parti- zan cu totul decis în favărea acestui demers și am făcut întrebuințare de sinonimie spre a pune în evidență corectitudinea și prioritatea ce se cuvine. N’am perdut din vedere și numirile vulgare românești ale plan- telor cunoscute și numite în limba nostră populară. Marea parte a numirilor românești se găsește adunată în Prodromul Florei Româ- niei de Dr. D. Brânză. Densul, pentru acesta, s’a folosit din câteva publicații anteriore in capătul cărora merită să fie citate: Enumerațiea Speciilor de Plante cultivate în Grădina Botanică din Iași, până în anul 1870, de Dr. Anast. Fătu;—Hail-und Nahrungsmittel Farbstoffe Nuz und Hausgerathe velche Ost-Rumănen, Moldauer und Valachen, aus dem PJlanzenreiche gewisen, in „Flora" an. 1863 de Dr. J. Gzihak 1 Alph. de Candolle. Lois de la Nomenclature botanique aris. 1867. w și Dr. J. Szâbo;—Catalogul Plantelor Grădinei Botanice din Bucu- rești de UI. Hoffmann, publicat de Șcâla Națională de Medicină în anul 1866;—Flora Fanerogamică a ținutului Nds^udu, ediția româ- nescă, de Dr. FI. Porciu, anul 1881, cum și de câteva note comuni- cate de noi. Numirile populare care, în lucrarea nâstră de față, nu figurâză în Prodromul D-rului D. Brânză sunt cele aflate și culese de noi în urmă. Nimic mai variu și dissimil ca numirile populare date plantelor, vorbind numa de țâra nostră. Căci, afară de câteva cpecii puțin nu- merâse și cunoscute subt aceleași nume cam prin tâtă țâra, cele mai multe sunt încărcate de numiri diverse, după cum au fost aflate prin diferitele părți din țâră. Afară de acestea, oarecare numiri populare identice se găsesc date la două sau trei specii cu totul diferite prin genul și chiar prin familiea la care aparțin. Sunt multe exemple de felul acesta. Dar nu tâte speciile sunt cunoscute și numite de popor; altele de multă asemănare ce aparțin într’un gen, sunt aprâpe tâte cuno- scute subt aceleași numiri populare: în cazul d’ântâiu speciile enu- merate sunt fără numiri populare; iar în cel de al doilea rămâne ca numirile de la speciea antecedență să fie aplicabile și la cele ce urmeză, afară de excepțiile ce se pot vedea. Stațiea plantelor (habitatio) este exprimată în termenii populari ai limbei nostre și urmată de numele localităților în care am aflat speciea respectivă. într’un tabel aici anexat facem o enumerație de principalele termene populare de care ne am servit în lucrarea nâstră, dând și traducerea lor pe limba latină și cea franceză. Prin acâsta, credem a aduce o înlesnire confraților străini de limba nâstră, care se ocup cu Geografiea botanică a Europei și care ar dori să aibă cu- noștiință despre Flora României. Localitățile sunt enumerate de la partea din apus a țărei spre răsărit: Olteniea, Munteniea, Moldova, Dobrogea. — Cele ce se găsesc în oarecare apropriere sunt separate prin virgulă (,) constituind îm- preună câte o circonscripție; circonscripțiile sunt separate prin punct și virgulă (;). Gu modul acesta ne putem da seama destul de bine de frecuența fiecărei specie și de ariea sa geografică în întinderea terito- riului țărei nâstre. Numele proprii de persâne puse în patentez după o localitate arată că exemplare de speciea aceea ne au fost oferite sau comunicate de acea persână, care este un botanist sau un colec- tor, și că acele exemplare au fost culese din acea localitate. Astfel: kiv Br. = Brânză D. Dr.; — Chan. = Chania farmacist; — Knecht. =; Knechtel Wiihelm; — Sab. Stef. = Saba Stefanescu;— Grec.= Gre- cescu D. Dr, etc. Dacă acel patentez este urmat de semnul afirma- ției (!) va să ^ică câ și noi am aflat acea specie în aceeași localitate. Partea. geografică sau Conspectul geografic al Florei nostre co- prinde : F Fisiografiea generalii a ț^rei; 2J Vegetațiea României și Dis- posițiea geograficii a speciilor vegetale aflătore pe teritoriul țerei. Acâstă parte complinește pe cea d’ânteiu și este indispensabilă oricărui tractat de Floră, de și mulți o trec cu vederea. Contrariu uzului, aprope ge- neral, care începe noțiunile preliminare prin o privire geografică asupra fisionomiei, topografiei și vegetației țerei de care se tracteză, noi am urmat altfel. Credem că, incepend cu Conspectul Sistematic al Florei, este mai logic, căci facem o prealabilă cunoștiință cu plan- tele țerei, le cunoștem în parte, știm cum se numește fiecare, ce avem, unde și cum stau în țerâ, întinderea ce are fiecare sau ariea sa geo- grafică etc., c’un cuvent, este studiul elementar al florei. O dată cu- noscut registrul speciilor vegetale, este natural să ne aruncăm privirea peste tot, să considerăm avuțiea generală a vegetației țerei, condițiile sale de existență, disposițiea și distribuțiea sa naturală pe suprafața teritoriului țărei. Multe și folositore sunt aplicațiile ce decurg din cu- noștiințele geografiei vegetale. în Fisiografiea generală a ^rei dăm o noțiune generală de si- tuațiea geografică a țerei pe globul terestru, de întinderea sa și de aspectul seu; după aceea, ne ocupăm de condițiile telurice ale țerei relativ la conformațiea topografică (orografiea și idografiea țerei) și la constituțiea terâmurilor pe care locuește vegetațiea țerei (condi- țiile geologice); apoi, arătăm condițiile climatice ce decurg din agenții fisici externi (presiea atmosferică, temperatura, apa din sol și din atmosferă, lumina, venturile) și, în fine, influența vegetației asupra climatului țerei. în Vegetațiea României și Disposițiea geograficii a speciilor nostre, aratăm relațiile în care ne găsim cu cele patru mari Domenii Florale ale continentului european și diferențiarea vegetației nostre în trei zone caracteristice: zona vegetației alpine, zona vegetației fo- restiere și zona vegetației stepelor danubiano și pontice. în fiecare zonă de vegetație examinăm întinderea, limitele altitudinale, caracte- rele vegetației și Flora ce le aparține. Terminând cu acest preambul, mărturisim fără disimulare că ne XV credem ancă destul departe de a fi săvîrșit totă ținta nostră și că tot mai trebue de lucru pe câmpul subiectului de față spre a ajunge la complectarea unei opere care să porte cu tot dreptul deplinul titlu de Flora României. Cu tote acestea, nu puteam lăsa totul unei așteptări nemărgi- nite spre a ajunge în culmea acestui măreț și îndepărtat ideal. A tre- buit, prin urmare, subt un titlu mai puțin exigent, să dăm la lumină resultatul a câtorva ani de explorări și investigări ce am făcut asupra plantelor și vegetației ce acoperă și împodobesc solul patriei nostre. Dacă cercetările nostre au fost făcute cu totă asiduitatea și con- știința ce se cere în o lucrare de felul acesta — fie-ne permis a o spune —, dar câmpul de explorație al subiectului nostru este destul de vast și botaniștii, prin faptul acesta, nu pot vedea de cât scuzele nostre pentru nerealizarea deplinului nostru ideal și pentru nesufl- ciențele ce le pot găsi în coprinsul operei nostre. Că, pdte, se vor fi stre- curat oarecare erori sau omiteri, cerem iertare: errare humanum est. Termenii populari românești coprinși în opera de față pentru stațiile plantelor. Munți: montis; montagnes. Culmi: summum jugum montanis ; sommets des nmntagnes. Vîrfuri, piscuri: cacuminis, summis; cimes. Stânci sau stane: saxi; rochers. Păsciuni alpine, plaiuri: paseuis alpinis, alpinis; pâturages des mon- tagnes. Prăpăstii sau precipițiuri, stânci abrupte: pra>cipitium, abrupt is ; abîmes, precipices. Coste de munți, laturi: declivis montanis; pentes des montagnes. Rîpe sau maluri: a) de căi sau drumuri: declivis; pentes; b) de rîuri: ripoe; rives. Dealuri: collinis ; collines. Coste, costișiuri, laturi, dîmburi: clivus, latus; câteaux, câtes. Văi, vâlcele: valles, valleculis; vallees, vallons. Lunci: pratis humidis; prairies bases. Păduri, dumbrave, codri: silvis, nemoris; bois, forets. Crânguri, tuflșiuri sau tuferișiuri: cceduis, fruticetis, dumetis ; buissons, taillis. xvi Mărăcinișiuri sau spinișiuri: spineti, virguld, senticed; buissoilS. Ograde sau livezi de pomi: pomariia, vergers. • Vil: vineția; vignes. Câmpuri, câmpii: câmpia, arvia, planidei; champs, pleines. Baragan sau șesuri întinse: deaertis; steppes. Păsciuni, islaze, livezi, păjiști, poeni, răriși de pădure: paacuia, com- paacui-agri, pratia, rariorea ailvce; pâturages, prairies, preș, clairidres. lârbă, fenațe: herbidia, fcanada, graminoaia; gazons, prairies. Ogâre: agriș, agri-proadaua ; jacheres. Miriști: meaaum-arvum ; moissons. Pirlâge: vervactum, arvia; lieux arables. Holde sau grâne: aegetia, agria; champs de bles. Căi, drumuri: vice; voies, chemins. Garduri de mărăcini, garduri vii: acepia; haies. Păragini, dărâmături: ruderads; decombres. Bălării, buruieni: herbo. inudlea, herboais; mauvaises-herbes. Pămînt negru: humus; terre vegetale. Năsipuri: arence; sables. Pietrișiuri: glarece; graviers. Prunturi, pruntișiuri: pulvini, vădi; bancs, bancs de sabie. Fluvii, rîuri: fluvii, Tivi; fleuves, riviers. PSrîuri, rîușiore: rivuli; ruisseaux. Isvâre, fântâni sau sorginți: scaturiginia, fonda; sources. Mlaștini: limoaia, lutoaia; fanges. Rovine, virâge, smîrcuri: uliginia, paludinia; marecages, marais. Heleșteuri: piscines; viviers, bassins, mares. Lacuri, bălți, iazuri: lacua, atagni; lacs, marais. Țărmuri: litoria ; rivages. Marea: mare; mer. PARTEA I" CONSPECTUL SISTEMATIC CLASIFICAȚIEA GENERALĂ TABELUL SINOPTIC A. Emhriogene (Phanerogamia Auct.) Divis. I. Embriogene Dicotiiedone. io. Dialipetale: Ipogine............................. 1“ Clasă Perigine, Epigine............ II» „ 2°. Gamopetale: Inferovarii ......................III» „ Superovarii...................IV» „ 3’. Apetale: Hermafrodite ....... V» „ Unisexuate....................VI» „ Divis. II. Embriogene Monocotitedone. Periantice.............................VII» „ Aperiantice.................VIII» „ B. Sporogene (Oryptogamia Auct.) Vasculare.....................................IX» „ Nevasculare................... X» „ A. VEGET. Plante cu flori; adică, < morfologic, sunt membre foliare' O GENE de reproducție, în sensul âte și dispuse așia ca să porte elementele reproducției: gametele. Organele mascule sunt etaminele, conținend gameta masculă numită polen; organele femele sunt car- pelele, în numer variu, libere sau într’unite și fiecare sau tdte împreună întocmesc o cavitate: ovariul, în interiorul căruia există ovulele, organe speciale ce conțin gameta femelă sau oosfera numită încă și vesiculă embrionară. In urma actului gamotic, oosfera dobîndește noui cualități și devine oul vegetal. Oul acestor plante numa în sînul matern, în cavitatea ovulei, ia o desvoltare ullerioră și devine plantă rudimentară numită embrion (prunc sau fgt vegetal; vulg, pleod), de unde numirea 4 CONSPECTUL SISTEMATIC de embriogene ce o credem mai proprie acestui mare coprins de ve- getale. Embrionul nu pote deveni plantă adultă pe cât timp se gă- sește conținut în sinul matern: este depus în lumea exterioră unde, în condiții proprii de nutrilitate, își urmeză desvoltarea și ajunge să fie plantă cea nouă, planta adultă. Astfel fiind, putem aplica acestor vegetale și numele de vegetale vivipare. Staminele și Carpelele, membre esențiale ale aparatului floral, fie împreună sau fiecare osebit, sunt așezate pe extremități de axe caulinare speciale numite receptacule și, de ordinar, sunt împrejmuite de membre foliare protectore care, după forma și raporturile ce au, sunt numite bractee, sepale, petale. Acestea constituesc, în aparatul floral, ceea ce se numește involucru, calicia și corolă sau periant. Produsul final al aparatului floral este un corp complex prin făptura sa numit fruct. Acesta conține semințele, organe ce provin din desvoltarea ovulelor în urma fecondației și care conțin embrionul și anexele sale. Atit semînța cât și embironul nu sunt o singură celulă : ele constituesc un corp ce are o structură anatomică diferențiată în tegumente externe și într’un conținut numit sîmbure, adesea repre- zentat numa prin corpul embironului, une-ori și printr’un anex de țe- sătură numit albumen sau perisperm. Nu mai puțin, și embrionul este diferențiat în părți conexe numite radiculă, cauliculă și gemulă cum și în niște membre apendiculare numite cotiledine. Numerul cotiledonelor embrionului este în corelație și cu ca- racterele ulteriore ale plantei adulte, afară de câte-va rare excepții. Lui Bernard și A. L. de Jussieu aparține gloriea aflărei acestei prin- cipale chei de clasiflcație și astăzi marea parte de botaniști urmez a subdivide plantele acestui mare cuprins în dicotiledone și moncoti- ledone, de unde, dupe noi: 1“ Embriogene Dicotiledone, 11“ Embriogene MonocotUedone. Divis. I. Embriogene Dicotiledâne Caracterul lor cel mai general se pote resuma în faptul că em- brionul aie doue cotiledone oposite; rare-ori cotiledonele lipsesc sau sunt neaparente, embrionul fiind omogen, nediferențiat (ex. Cuscuta, Monotropa, Orobanche), cum vom vedea și la câte-va Monocoliledone. La unele Conifere (Abietineele) embrionul se arată cu mai multe co- tiledone. Radicula embrionului acestor plante în semînță n’are coleo- riză; deci, Dicotiledonele sunt exorize, excepție de Nimfeacee care, în priivința acesta, sunt endorize ca și Monocotiledonele. De și caracterul dicotiledonic nu este absolut general, de cum CLASIFICAȚIEA GENERALA 5 nici cel exorizic, totuși aceste caractere sunt cele mai generale și de cea mai principala valore ce exist în acestă divisiune de plante. In co- relație cu numitele caractere putem remarca și alte caractere de o valore mai inferioră, luate în parte, insă care, considerate în total, dau o fisionomie caracteristică plantelor dise Dicotiledone; astfel : Rădăcina primară a Dicotiledonelor, la marea parte, devine lungă și conică, simplă sauramficată, adică tulpină radicală palariformă. Membrele radicale și caulinare se desvoltez prin formarea de fascicule vasculare secundare, pe lângă cele primare, ji cu tote ajung de con- stituesc o choră de fascicule ce descriu un cerc liberolignos in cilin- drul central de țesătură a membrului. In acest cerc liberolignos cambiul descrie un cerc, este permanent și fasciculele liberolignose se ^ic deschise (Sachs). Chora liberolignosă circumscrie, cel puțin la început, o masă centrală de parenchim numită meduvă din care pornesc și intre fascicule prelungiri parenchimice sau lame verticale și radiat dispuse, constituite din celule rectangulare: radele medulare. Paren- chimul cortical este bine și evident separat de masa internă ce con- stituește cilindrul central. La vegetalele Dicotiledone lignescente cercul liberolignos urmeză cu creșterea prin formarea de noui straturi lignose (xilem) și liberiane (floem) ce provin din elementele cambiului prin diferențiare, d’o parte și de alta, și prin așternere cam o dală pe fiecare an. Astfel, resultă la aceste din urmă plante, o masă abundentă de țesătură lignosă și liberiană ce se desineză prin straturi concentrice; chiar sistemul lor tegumentar se complică prin formațiile secundare felodermice care, împreună cu parenchimul cortical, constituesc scoria sau câjea (cortex) caracteristică Ia aceste plante. Foile răsar prin mănuchi de fascicule ce nu întocmesc, de ordi- nar, un guler sau vagină împrejurul axei caulinare. La Dicotiledone, speciile ce au foile vaginate nu sunt de cât puține și vagina totuși nu este complectă. Fie că foile sunt simple sau compuse, pețiolate sau sesile, de ordinar nervațiea lor este costată sau digitată și rețeoa ce o întocmește este un caracter ce există mai mult la acestă divisiune de cât la Monocotiledone. Florile, când sunt complecte, mai totdeuna representez tipul pentamer; adică, verticiliurile periantice și cel androceic sunt de câte cinci părți; mai rare-ori se observă tipul dimer simplu sau multiplicat (ex. 2X2 sau 2-{-2; 4X2). Ca și cei mai mulți clasificatori, admitem dividerea Dicotile- donelor în Apetale, Gamopetale și Dialipetale creată de A. L. d. Jussicu, procedând în sens invers. 6 CONSPECTUL SISTEMATIC I. Embriogene Dicotiledone Dialipetale. (Polypetalae Juss.). Receptaculul lor, convex, plan sau concav, portă un periant duplu sau bichlamid, adică caliciu și corolă. Corola își are petalele cu totul libere între ele; în rare cazuri, prin inserțiea staminelor, petalele sunt la bază în mică întindere consudate; une-ori corola lipsește; însă, speciile din cazul acesta prin cele lalte caractere țin de Dialepetale într’un mod destul de evident. în subdiviziea acesta, pentru abreviație, usul botanistic se servește numa de expresiea petale, indicând numerul și forma lor, fără a mai întrebuința și ^icerea corolă în descrierea claselor, genurilor și a speciilor. Le subdividem in cele doue clase următore: l-a Clasă. Dicotiledone Dialipetale Ipogine. Receptaculul acestora este convex, oarecum convex sau plan; adică, după cum îl numesc unii botaniști, este un thalamus; caliciul este dialisepal sau gamosepal, pe- talele însă libere; staminele întocmesc verticiliu ce nu este consudat cu petalele și nici cu gineceul; astfel, sepalele, petalele și staminele constituesc verticiliuri distincte inserate pe receptacul subt cârpele sau subt ovariul ce’ ele constituesc și care este liber și super. U-a Clasă. Dicotiledone Dialipetale Perigine și Epigine. Au recep- taculul concav in formă de cupișioră, de borcănași sau de toc. Im- propriu și în contra accepțiunei morfologice, unii botaniști considerez și denumesc receptaculul concav caliciu gamosepal; natura sa nu este nici-cum foliară spre a fi caliciu, ci caulinară purtând membre foliare. Receptaculul astfel, la unele specii, portă pe apertura sa sepalele, pe- talele și staminele, fiind cu totul sau în mare parte liber de cârpele sau de ovariu: dialipetalele periginice; sau că este cu totul consudat, concrescut cu carpelele sau ovariul, constituind un ovariu infer: dialipetalele epiginice. Considerând că între dialipetalele cu receptacul concav există unele genuri ce au specii periginice și specii epiginice, am crezut nemerit de a constitui o singură clasă cu denumirea mixtă sus citată, cu atît mai mult cuvânt, că sunt și cazuri astfel dispuse că periginiea și epi- giniea sunt discutabile. Pe de altă parte, considerând că adevăratele dicotiledone periginice exist numa în clasa presentă și că nu ne putem dispensa aici de termenul și categoriea acesta, a trebuit ca, drept expresii oposiționale, să ne folosim de termenii ipoginic și epiginic ca titluri de clasăîn acestă diviziune, iar nu de termenii ovariu super și ovariu infer precum vom face cu Gamopetalele unde, acești din urmă termeni mofologici, își au totă cuvenirea. CLASIFICAȚIEA GENERALA 7 2. Embriogene Dicotiledene Gamopetale (Monopeta- 1 oe Juss.). Și aici receptaculul p6te fi convex, plan sau concav, pur- tând un periant duplu sau bichlamid, adică caliciu și corolă; însă, corola își are petalele reunite prin marginile lor într’o întindere mai mult sau mai puțin însemnată: corolă gamopetală. în usul vorbitei și descrierei cei mai mulți botaniști adoptez expresiea de corolă, în loc de corolă gamopetală, descriind forma și numărul divisiunelor sau părților ce o constituește. Coprinsul acesta se divide în două classe forte distincte: Gamopetale Inferovarit și Gamopetale Superovarii. Ill-a Clasă. DicotUedone Gamopetale InferovariL Au receptaculul concav, concrescut cu totă partea ovarică a carpetelor, constituind un ovariu infer. Aici, însă, nu se observă cazuri de adevărată periginie și epitetul de superovarit este cel mai aplicabil. La câte va familii sta- minele sunt inserate pe tubul corolei, însă la altele staminele sunt libere de tubul corolei. Hf-a Clasă. DicotUedone Gamopetale Superovarit. Constant recep- taculul acestora este convex sau oarecum plan; caliciul, de ordinar ga- mosepal și ipoginic, este adeveratul caliciu gamosepal; corola liberă de caliciu este gamopetală și, în marele număr de cazuri, portă pe tubul seu inserțiea staminelor: corolă sinandrică sau, după unu botaniști, disposițiea periginică, însă care nu este adevărata periginie precum am arătat mai sus; puține specii au staminele libere de corolă. La tote ovariul este liber de cete lalte părți și relativ super; deci, epitetul de superovarit este cel mai potrivit acestei grupe. 3. Embriogene Dicotiledâne Apetale. Fie că receptaculul aparatului floral este convex, plan sau concav, fie că ovariul este li- ber sau aderent cu receptaculul, florile au periantul simplu sau lipsă, de unde vechea denumire de apeteleAalA acestor plante. Periantul sim- plu pote fi verde, scarios sau scuamos; une-ori este colorat sau coro- loid. Când periantul este lipsă, organele florale sunt împrejmuite c’un număr de bractee ver^i sau colorate fără ca acestea să constituescă verticiliu periantic propriu ^is. In acest coprins există o mulțime de specii ce au florile dicline (unisexuate) monoice sau dioice; pe când altele au florile monocline (hermafrodite), caracter de multă pondere în coprinsul acesta, de unde subdividerea sa în cete două clase: Dico- tiledâne Apetale Hermafrodite și DicotUedone Apetale Unisexuate. V. Clasă. DicotUedone Apetale Hermafrodite. Puține specii ce a- parțin în clasa acăsta au florile unisexuate; insă, prin totalul celor lalte caractere, urmez să fie relegate aici. Receptaculul floral pâte fi 8 CONSPECTUL SISTEMATIC convex, plan sau concav, de unde disposițiea lor în superovarii și în inferovarii. //-a Clasă. Dicotiiedone A pe tale Unisexuate. Fără a vorbi de ca- zurile discutabile ale decliniei genului Euphorbia, speciile aici coprinse sunt evident dicline. De ordinar, florile acestor plante n’auperiant pro- priu (Jis, ci un număr de bractee dispuse în mod variat. Receptaculul lor pote fi asemenea convex, plan sau concav și ovariul să fie liber sau aderent. Insă faptul cel mai remarcabil este că aici există o serie de plante al cărora ovariu este considerat, de un mare număr de bo- taniști, a fi lipsă ; de unde numele de gimnosperme pentru Conifere și Cicadacee, în oposiție cu cel ^is angiosperme pentru cele lalte, având ovulele lor într’o cavitate ovarică. Divis. II. Embriogene Monocotiledone Caracterul cel mai general al acestor embriogene este embrio- nul care, în cel mai mare număr de cazuri, este diferențiat într’un corp axil premunit c’un anex foliar: un cotiledon; însă, marea parte de Orchidacee fac o excepție prin corpul embrionului lor omogen fără apendice coliledonic. Radicula embrionului în sămînță este îmbrăcată c’o pungă epidermică : coleoriza. de unde numele acestor plante de endorize, caracter propriu, dar care nu aparține exclusiv Monocotile- donelor. In corelație cu aceste caractere, considerate ca cele mai ge- nerale, se pote adăoga și cele următore de o valore secundară, dar care, luate împreună, dau o fisionomie proprie acestui mare coprins de vegetale. Membrele radicale și caulinare nu dobîndesc formațiea secun- dară liberolignosă: numa formațiea primară este și rămâne la aceste plante, căci fasciculele lor, de la început, își au tot cambiul diferen- țiat in elemente liberiane (floem) și fibrovjsculare (xilem), astfel că aici fasciculele de timpuriu sunt și rămân închise, încetez cu desvol- tarea lor. Dîsposițiea fasciculelor liberovasculare în axele radicale și caulinare este diseminată și foră ordine. Tulpina radicală primară, încă de la început devine bontă sau nu se mai cunoște. De ordinar foile resar prin choră de fascicule ce constituesc un guler sau vagină de oarecare lungime împrejurul membrului caulinar ; nervațiea lor, în cel mai mare număr de cazuri, este caracteristică prin întinderea nervurelor, adesea forte lungi, și prin disposițiea lor paralelă sau oa- recum paralelă. Florile Monocotiledonelor, când sunt complecte, au întocmirea tipului trimer (3x3 [sau 3X2; 3X1); perîantul, când există, pote fi gamofil sau dialifil și biseriat, verde sau divers colorat; CLASlElCAȚlEA GENERALA 9 o parte însemnată de Monocotiledone au periantul lipsă și organele de reproducție sunt protegiate de bractee în număr și de forme varii. De aci subdividerea Monocotiledonelor în cele două clase, ce ne par naturale: Monocotileddnele Periantice și Monocotileddnele Aperiantice. VH-a Clasă. Monocotiledone Periantice. Receptaculul lor este convex, plan sau concav și florile, de ordinar, hermafrodite. Când re- ceptaculul este convex sau plan, periantul și staminele, aderente sau libere de periant, sunt relativ ipoginice și florea lor este superovaricd ; contrariu, când receptaculul este concav, ovariul este în totalitate concrescut cu receptaculul și împreună constituesc un ovariu infer, atunci periantul și staminele își au inserțiea desupra ovariului: florile acestora sunt inferovarit. Periantul aici este duplu sau simplu; -florile pot fi superovarii sau inferovarii. Acestea sunt principalele caractere ce pot servi la subdividerea plantelor din acestă clasă. Vlll-a Clasă. Monocotiledone Aperiantice. Drept periant sau organ de protecție, florile acestei grupe de plante au un oarecare număr de bractee a căror formă și colore este varie; totuși, ele pot fi reduse la doă categorii principale: bractee glumacee, când sunt scariose sau de consistența plevei, și bractee spatice, când sunt ierbose, ver^i sau incolore și membranoide, încongiurând două sau mai multe flori. La oarecare specii, organele de reproducere ce constituesc aparatul floral sunt lipsite chiar de orice bractee proprie sau comună și, astfel, florile acestora sunt nude. B. VEGETALELE SPOROGENE Plante fără flori, adesea agame și, ca atare, reproducându-sO prin fracționarea corpului lor forte simplu sau prin isolarea unor celule din cele ce’l constituesc (flsiparitate, propagule): părțile isolate urmez a viețui și a se desvolta, constituind noui individe vegetale; altele se multiplică prin oarecare celule speciale, spore, conidit, pro- duse fără intervențiea unui act de fecondație sau gamotic: reproduc- ție monomerd. Insă, în cea mai mare parte, vegetalele acestui mare coprins posedâză elementele speciale pentru reproducerea sexuată, având gametă masculă care aici are numele de anterozoidă și gameta femelă sau oosfera, ambele elemente ce se pun în contact pentru a produce oospora sau oul în propriul seu sens: reproducțiea dimeră sau gamoticd. Sporele, conidiile și gametele sporogenelor sunt conținute în organe speciale care, într’un mare numer de specii, constituesc apa- rate distincte, analoge florilor Embriogenelor subt raportul rolului fisiologic, însă cu totul diferite subt cel morfologic. 10 CONSPECTUL SISTEMATIC Fie sporă propriu ^isă, conidie sau oosporă, aceste organe de propagare, pe care planta le transmite în lumea exterioră ca me^iloc pentru continuarea și perpetuarea speciei, nu sunt de cât celule simple subt raportul morfologic, însă celule speciale prin natura și rolul lor. Că sunt de natură agamă sau monomeră, sau de natură gamoticăsau dimeră, le putem denumi, subt o expresie generală, spore; de unde numirea de Vegetale Sporogene ce se cuvine acestor plante. Pe când Embriogenele depun în lumea cosmică un embrion sau o plantă rudi- mentară ca me^iloc de propagare legală, Sporogenele depun o sporă sau, în expresie generală, un ou pentru propagarea și continuarea spe- ciei. De aceea putem aplica și numirea de vegetale ovipare plantelor Sporogene, prin oposiție de vegetale vivipare dată Embriogenelor. Caracterul cel mai general care pote servi la subdividerea acestui domeniu de vegetale este presența sau lipsa de fascicule vasculare în lâte membrele care constituesc corpul lor, de unde cele doă clase următore admise de cei mai mulți botaniști: IX-a Clasă. Sporogene Vasculare. Ca și la Embriogene, membrele ce constituesc corpul acestor vegetale este percurs de un oarecare număr de fascicule vasculare. Desvoltarea și caracterele acestora pre- senteză cea mai mare analogie cu tasciculele vasculare ale Embrioge- nelor Monocotiledone și, subt raportul structurei, între aceste plante, există o deosebită afinitate. Sporele produse de planta maternă, germinând, nu dau direc- lamente naștere plantei adulte: ele produc o expansie fronddsă nu- mită protală. In protală se formeză, în vederea actului gamotic, organele de reproducție: anteridiile care conțin gameta masculă sau antero- zoidele, și archegoniile care conțin gameta femelă sau oosferele. In urma actului gamotic, oosferele dobândesc cualitățile proprii pentru reproducere și devin oospore, adică oule plantei, pentru a fi depuse în mediul cosmic unde se desvoltez și produc planta adultă. X-a Clasă. Sporogene Nevasculare. Sistemul lor vegetativ este totdeuna lipsit de membre radicale, caulinare și foliare în accepțiunea morfologiei, căci nicăiuri nu există fascicule oricât de simple și oricare ar fi forma și desvoltarea corpului acestor plante. Pentru deosebire de membrele ce sunt percurse de fascicule vasculare, s’a dat numele de tată (thallus) corpului acestor vegetale, de unde numirea de Talofite usitată de unii botaniști. Reproducțiea Sporogenelor Talofite pote avea locul într’un mod agam sau monomer (fisiparitate, propagule, spore agame) sau într’un mod gamotic și oul acestora este tots/jora în expresiea cea mai generală. DlSPOSlȚ/EĂ FAMILIILOR NATURALE CE REPRESENTEZ PLANTELE ROMÂNIE! Clasa I. Embriogene Dicotileddne Dialipetale Ipogine Secț. I. Carpelele, mai mult sau mai puțin numerose, sunt cu totul libere între ele sau parțial reunite în regiunea inferioră a ovariului. Staminele indefinite, anterele lungitudinal de- hiscente: .......................................... Ranunculaceae. Staminele definite, anterele valvular dehiscente': Berberidaceae. Secț. II. Carpelele. mai mult sau mai puțin nume- rose, sunt consudate între ele formând un ovariu super și liber; stilul și stigmele libere sau con- sudate. § 1. Placentațiea parietală. 1. Corola regulată. Staminele, în raport cu petalele, nedefinite, de ordinar poliandre. Sepale 4—5, petale numerose, în spirală și treptat transformate în stamine: • • • Nymphaeaceae. Sepale 2 caduce, petalei sesile și cu totul distincte de stamine:....................... Papaveraceae. Sepale5, din care 2 externe mici caduce; petale 5 sesile, preflorațiea resucită; pe- talele distincte de stamine:.................. Cistaceae. Staminele în numer definit. Caliciu 5-sepai, petale 5 alternisepale și . persistente; stamine 10 sau 5, lipsă de parapetale:..................................... Tamaricaceae. Caliciu 5-sepal, petale 5 cu câte o para- petală multicilială, cili glandulari, ele se scutură după înflorire; stamine 5: • Droseraceae. Sepale 4, petale 4 unghiculate, stamine 6 tetradiname:................................... Cruciferae. 2. Corola neregulată. Sepale 2 caduce, petale 4 neregula! e, sta- mine 6 diadelfe............................... Fumariaceae. Sepale 5 coherente la bază, petale 5, cea mediană pintenată, stamine 5 libere * Violaceae. 12 CONSPECTUL SISTEMATIC Sepale4—8 coherente la bază, petale4—8 neegale; etamine numerose............... Sepale 5: cele 2 externe mari, late, colo- rate, pterigoide; petale 3—4 neregulate coherente prin bază cu mănuchiul celor 8 stamine monadelfe....................... § 2. Placentațiea axilară sau centrală. 1. Stigmele formând un disc sesil pe ovariu, sti- lul lipsă.................................... 2. Unul sau mai multe stiluri ce susțin stigmele. Petalele lung-unghiculate.................... Petalele scurt-unghiul. sau sesile, uneori lipsă. Ovariul unilocular. Sepale4—5 puțincoherentela bază;pe- tale 4—5; stamine4—5sau 10libere: Sepale 5 coherente la bază, petale lip ă: stamine 10; foile stipulate: .... Sepale 2, petale 5 libere sau coherente, oligostemone, i^o-sau polistemone • Ovariul multilocular. Stilurile între ele libere san fixate pe o coldnă centrală. • Neperispermice. Sepale 2—4; petale 2—4; iso-sau diplostemone, staminele libere; stilurile libere:................. Sepale 5, petale 5, staminele nume- rose poliadelfe; stilurile libere: • Sepale 5, petale 5; stamine 5 co- herente prin baza lor; stilurile libere:........................... Sepale 5, petale 5, androceu di- plostemon; cârpele 5 coherente pe o coldnă centrală proemi- nentă formând rostru sau plisc: Perispermice : Caliciu simplu 5-sepalic; pelale 5; an- droceu diplostemonmonadelf; ovariu 5-locular, loculele multiovulate, stilu- rile complect libere:................ Resedaceae. Polygalaceae. Balsaminaceae. Dianthaceae. Alsinaceae. Paronychiaceao. Portulacaceae. Elatinacead. Hypericaceae. Linaceae. Geraniaceae. Oxalidaceae. DISPOZIȚIEI FAMILIILOR NATURALE 13 Caliciu duplu (caliciu și calicul penta- merice), rare-ori simplu, petale 5, stamine indefinite monadelfe; ovariu multilocular, loculele uniovulatc, sti- lurile parțial libere:.................... Mah/aceae. Stilurile între ele cu totul într’unite. Perispermice. Foile nemarcate cu puncte pelucide. Caliciul și corola pentamere; stamine 5 sau numerose. Stamine numerose libere; ovariu 5-locular, fruct unilocular nucos: • Tiliaceae. Stamine 5 libere; ovariu 2-locular; fruct suculent bobă.-................. Ampelidaceae. Stamine 10 libere, ovariu 5-locular; capsula 5-loculară dehiscentă: • Zygophyllaceae. Caliciul, corola și staminele 3-mere: • • Empetraceae. Foile marcate cu puncte glandulare pc- lucide: ....................................... Rutaceae. Neperispermice. Florile mari neregulate; ovariu 3-locular, capsulă coriace ghimposă 3-valvă: • AEsculaceae. Florile mici regulate; ovariu 2-locular, samaridie dimeră:............................. Aceraceae. Clasa ll-a. Embriogene Dicotiledâne Dialipetale Perigine, Epigine. Secț. I. Receptaculul mai mult sau mai puțin con- cav, dar periginie, nefiind concrescut cu ovariul sau Cu carpelele ce constituesc gineceul: pe- talele și staminele periginice în propriul sens. § 1. Perispermice. Staminele alterni-petale:............................... Celastraceae. Staminele opositi-petale:................................. Rhamnaceae. § 2. Neperispermice. Carpelele într’unite în ovariu liber uni-sau multilocular. Fruct drupaceu. Arbori:................... Terebinihaceae. Fruct capsulă. Ierburi:....................... Lithraceae. Grecezcu. D. Dr. — C. 1324. 4 14 CONSPECTUL SISTEMATIC! Carpetele între dinsde libere, în numer va- riu, sau o singură carpelă liberă. Foile nestipulate; plante ierbacee, su- cose, grase:............................. Crassulaceae. Foile stipulate; ierburi, arbuști, arbori, neavând aspect gras. Ovariul unicarpelar. Fructu gușă sau legumen. Corola neregulată, papilionacee: PapiHonaceae. Corola regulată:................... Cesalpinaceae. Fructu migdală sau drupă cărnosă: Drupaceae. Fructu achenie:.....................Sanguisorbaceae. Ovariul multicarpelar........................ Rosaceae. Secț. 11. Receptaculul concav și cu totul concrescut cu carpelele sau cu ovaiiul, constituind un ova- riu infer; petalele și staminele epiginice. § 1. Neperispermice. Foile stipulate. Arbuști, arbori; fructele melonidă Pomaceae. Foile nestipulate. Subarbuști, ierburi; fructul capsular. Ovariul avînd stil:.................................. (Enotherace e. Ovariul fără stil: ......................... Haloragiaceae. § 2. Perispermice. Semințele în numer nedefinit de fiecare loțulă. Fructul suculent, bobă:..................... Ribesiaceae. Fructul uscat, capsulă. Ovariul 4—sau multilocular: • • • • Philadelphaceae. Ovariul 1—2 locular: ................... Saxifragaceae. Semințele în numer definit de fiecare loculă. Ovariul cu două stiluri divergente pe un stilopodiu. Fruct uscat compus din 2 acherlii agre- gate : mericarpe:...................... Umbeliferae. Fruct cărnos drupaceu:..................... Araliaceae. Ovariul c’un stil:............................ Cornaceae. DISrOSIȚIEA FAMILIILOR NATURALE 15 Clasa lll-a. Embriogene Dicotiledâne Gamopetale Inferovarii. Secț. I. Staminele inserate pe tubul corolei. § 1. Foile stipulate sau verticilate:.................. Rubiaceae. § 2. Foile nestipulate. Embrionul perispermic. Gineceul multicarpelar:................................Caprifoliaceae- Gincceul unica rpelar:..................................... Dipsaceae. Embrionul neperispermic. Florile libere nereunite în calatide: • • • • Valerianaceae. Florile agregate în calatide involucrate. Florile hermafrodite, (vorbind de florile fertile): Synantherae. Florile unisexuate, monoice, fertile: • • • Ambrosiaceae. Sec|. II. Staminele nu sunt inserate pe tubul corolei. Florile hermafrodite:.................................Campanutaceae. Florile unisexuate monoice sau dioice: • • Cucurbitaceae. Clasa IV-a. Embriogene Dicotiledâne Gamopetale Superovarii. Secț. I. Polistemone sau diplostemone; staminele direct inserate subt ovariu și nu pe tubul corolei. Antercle biloculare poricide; embrion dicoti- ledonic:........................................ Ericaceae. Anterele uniloculare, transversal dehiscente, embrionu acotiledonic .......................Monotropaceae. Secț. II. Isosteinone sau oligostemone; staminele in- serate pe tubul corolei și astfel, indirect, sunt ipogine. § 1. Staminele alterne lobilor corolei. 1. Corola regulată, în oarecare specii cam nere- gulată. a. Oligostemone diandre. Ovulele pendulate.......................... Oteaceae. Ovulele erecte sau colaterale........... Jasminaceae. p. Isostemone pentandre. Polenu solid; gineceul 2-carpelar, fructul două folecule agregate............... . Asdepîadaceae. 1G CONSPECTUL SISTEMATIC Polenu pulverulent. Filamentele staminelor nude, tară peri lănoși. Embrionu drept într’un albumen, sau lipsă de albumen. Stilu terminal; fructu capsulă 1-2-3 locul ară. Ovariul bilocular multivulat, pla- centatiea axilă; fructu 2 fo- lecule........................... Apocynaceao. Ovariul 1-2 - locular, placentatiea parietală; capsulă bivalvă • • Gentianaceae. Ovariul 3-locular; capsulă trivalva Polemoniaceae. Stilu ginobazic;frucul4-achenic • • Borraginaceae. Embrionul curb sau spiral într’un al- bumen. Plante volubile...................Convolvulaceae. Plante nevolubile.................... Solanaceae. Filamentele staminelor îmbrăcate cu peri lănoși.................................... l/erbascaceae. 2. Corola neregulală., în rare specii cam regulată; anisostemone: androceul diandru sau te- trandru didinam. Ovariul 2-carpelar, bilocular sau unilocular, loculele 3 - sau multiovulate. Stilul terminal Ovariul bilocular Embrionul cu albumen..................Scrophulariaceae. Embrionul fără perisperm Ovulele în fiecare loculă în numer indefinit................................. Acanthaceae. Ovulele în fiecare loculă în numer ' de 2................................. Verbenaceae. Ovariul unilocular, multiovulat. Plante fără foi ver^i, n’au chlorofilă; epidendre ...............................Orobanchaceae. Plante cu foi ver^i avend chlorofilă, terestre sau fluviale.Utricutariaceae. Stilul ginobazic; fructul 4-achenic .... Labiatae. Ovariul 1-carpelar, uniloculat, uniovulat • • Globulariaceae. DISPOSIȚIEA FAMILIILOR NATURALE 17 § 2. Staminele oposite lobilor corolei; ovariul uni- loculat. 1. Periantul ierbaceu.’ Ovariul uniovulat cu cinci stiluri separate unele de altele.....................................Plumbaginaceae. Ovariul multiovulat, avend un stil întreg; cap- sulă pixidarie......................................... Primulaceao. 2. Periantul scarios ; ovariu multiovulat, stil simplu, capsulă pixidarie.............................Plantaginaceae. Clasa V. Embriogene Dicotiledâne Apetale Hermafroidite Secț. I. Superovariî. 1. Embrionul spiral sau inelar, periferic și omotrop. Periantul scarios incolor sau colorat................Amaranthaceae. Periantul ierbaceu verde sau cam colorat. Florile având 8—10 stamine...........................Phytolaceaceao. Florile avend 1—5 stamine............................Chenopodiaceae. 2. Embrionul arcuat și lateral, antitrop .... Polygonaceae. 3. Embrionul drept sau puțin arcuat, ocupând axa seminței. Ovariul uniloculat, uniovulat, purtând un stil cu o singură .stigmă. Ovula pendulată......................................... Daphnaceae. Ovula erectă.......................................... Elaeagnaceae. Ovariul uniloculat, uniovulat purtând 2 stiluri separate............................................... Celtidaceae. Ovariul bilocular, două ovule, portă 2 stiluri • Ulmaceae. Secț. II. Inferovarii. 1. Ovariul uniloculat. Cavitatea ovariului fără colonă centrală ce pdrtă ovulele Florile cu o singură stamină; plante fluviale Hippuridaceae. Florile cu mai multe stamine; plante parazite epidendre ............................................. Loranthaceae. Cavitatea ovariului cu o colonă centrală ce portă ovulele (podosperm)................................ Santa/aceae. 2. Ovariul 3—6 locular..........................Aristolochiaceae. 18 CONSPECTUL SISTEMATIC Clasa VI. Embriogene Dicotiledâne Apetale Unisexuate Secț. I. Angiosperme. § 1. Florile mascule neamentifere. 1. Perispermice. Ovariu unilocular, uniovulat, portă 2 stiluri separate........................................ Urticaceae. Ovariu 2—3 locular, loculele 1—2 ovulate. Stilurile bifide avend câte 2 stigme; fructu 2—3 - coc; plante terestre.............. Euphorbiaceae. Stilurile simple; fruct nedehiscent 4-costat; plante acuatice immerse ..............Callitricheaceae. 2. Neperispermice.............................Ceratophyllaceae. § 2. Florile mascule, uneori și cele femele, consti- tuind amente. 1. Inferovarii, bractecle sau caliciul concrescute cu carpelele. Fructul drupaceu, nucă............................... Juglandaceae Fructul glandă sau ghindă împrejmuit de bractee reunite în cupișdră.................... Cupuliferae. 2. Superovariî. Fructul capsulă bivalvă polispermică, semin- țele c’o pensulă de peri........................ Salicaceae. Fructul monosperm membranaceu sau coriaceu comprimat constituind strobil................... Betulaceae. Fructe globose drupacee dispermice .... Gnetaceae. Secț. II. Gimnosperme................................... Coniferae. Clasa VII. Embriogene Monocotiledone Periantice Secț. I. Periantul diferențiat In sepale și în petale. 1. Superovariî........................................ Ahsmaceae. 2. Inferovarii. ................................Hydrocharidaceae. Secț. 11. Periantul simplu, adesea colorat, lipsit de sepale. 1 . Inferovarii. Embrionul lipsit de perisperm.......................... Orchidaceae. Embrionul dotat cu perisperm. Florile avend trei stamine................................ Iridaceae. Florile având șase stamine. Florile hermafrodite. ...............................Amaryllidaceae. DISPOSIȚIEA FAMILIILOR NATURALE 19 Florile unisexuate. ...................................Dioscoreaceae. 2 Superovarii. Periantul colorat avend aspectul de corolă. Carpelele peste tot consudate, formând unpistil Fructul suculent bacciform............................. Asparagaceae. Fructul uscat, capsulă loculicidă. .... Liliaceae. Carpelele parțial consudate numa la bază, formând trei pistile. .......................... Co/chicaceae. Periantul necolorat, verde, cu aspect de caliciu. Embrionul lipsit de perisperm..........................Juncaginaceae. Embrionul dotat cu perisperm amilaceu sau cărnos............................................. Juncaceae. Clasa VIII* Embriogene Monocotiledâne Aperîantice Secț. I. Plante terestre sau hidrofile aeriane. 1. Florile hermafrodite sau unisexuate dispuse în spicuri sau în spicușiore glumifere. Fructul achenie; foile complect vaginate. • Fructul cariopsă ; foile au vegina spintecată. 2. Florile unisexuate dispuse în spadică monoică. Spadica lipsită de spată comună................... Spadica dotata cu o spată comună.................. Secț. II. Plante fluviale immerse sau plutitore. 1. Neperispermice.............................. 2. Perisperm ice. ............................. Cyperaceae. Gramineae. Thyphaceae. Araceae. Najadaceae. Lemnaceae. Clasa IX. Sporogene Vascularii Secț. I Axa caulinară având expansil laterale foliare alterne, fără ramificații verticilure; sporele fără e- . laterii. §. 1. Capsulele sporifere așezate pe foi sau pe de- pendențele acestora. Capsulele inserate de baza pețiotului foiei lingă rizomă (rizocarpice)................................ Marsileaceae. Capsulele așezate pe fața dorsală a foilor sau pe un apendice ce pornește din limbul foiei (filocarpice). .......................................... Filices. 20 CONSPECTUL SISTEMATIC §. ‘2. Capsulele sporifere stând pe extremitatea axelor (acrocarpice). • • • •.........................Lycopodiaceae. Secț. 11. Axa caulinară cu noduri articulare din care pornesc foi verticilate coherente ce formez vagină dentată de la baza cărora, pe fața externă, la unele specii, resar rămuri verticilate ; sporele dotate cu elaterii. ............................................... Equisetaceae. CONSPECTUL SISTEMATIC AL FLOREI ROMÂNIEI ]. EMBRIOGENE DICOTILEDONE CLASA I DICOTILEDONE DIALIPETALE IPOGINE RANUNCULACEjE Juss. gen. p. 231 Trib. I. CLEMAȚIDE/E DC. Policarpice: fructele achenff numerose lung caudate; periantul simplu având estivajiea valvară sau indupli- cată. Foile oposite. 1. CLEMATIS L. gen. n. 696 § 1. Acheniile lung caudate, c6da penati-barbată (speciile nostre). 1. Erecte. . I. C. integrifolia L. spec. p. 767 ; DC. prodr. 1 p.8; Koch syn. p. 2; Rchb. ic. germ. 4 fig. 4663; Schlecht. Lang. deutsch. 11 fig. 984.— Popular Curpen-scurt. Luminâsă. — ?|, Iunie, Iulie. Prin locuri jos- nice, lunci, mărăcinișiuri: Craiova; Turnu-Măgurele prin lunca Oltu- lui; Giurgiu la Sloboziea spre Malu și Odăile; Brăila; Iași pe la Șorogari. 2. C> recta L. spec. p. 767; Sturm deutsch. h. 8; Koch syn. p. 2; DC. prodr. 1 p. 2; Rchb. ic. germ. 4 fig. 4664; Schlechtd. Lang. deutsch. 11 fig. 985. — Popular Curpen-drept. Luminâsă. Năprasnică.— Iunie, Iulie. Pe lingă păduri, tuferișe, mărăcinișiuri; în regiunea dea- lurilor: Cerneai, Severin; Drăgășiani; Vultureanca; Câmpina; Dealu- Mare; Piatra, Osloveni; Tecuci; Iași, Cucuteni; Botoșiani. 2. Scandente. 3. C. Vîtalba a. L. spec. p. 766; Koch syn. p. 2; DC. prodr. 1 p. 3; Ledeb.fi. ross. 1 p. 3; Schlecht. Lang. deutsch. 11 fig. 987. 22 CONSPECTUL SISTEMATIC C.Vitalbalegitima Rchb. icon. germ. fig. 4667 (1840), avend parte din marginea unor foi 1—2-dentată. C.latifolia integra Bauh. hist. 2 p. 125 (1651). — Vulg. Curpen, Curpen de pădure. Luminâsă. Viță- albă. — 1? Iunie, Iulie. Prin păduri, tuferișe sau șleauri, zăvoiuri, gar- duri rustice, vii; in regiunea dealurilor și a câmpiilor; forte comună: Verciorova, Severin, Broșteni, Străhaea; Craiova; Tismana; Rîmnic, Calimănești, Coziea; Câmpulung; Câmpina, Dealu-Mare; Crivina, Pe- riși, Mogoșoea, București; Comana; Buzeu, Bisca; în lunca Șiretului la Agiud, Valea-Seaca; Bacău; Piatra, Neamțu (Chan. exsic. Grec, enum. p. 7); Iași; Botoșiani. p. banatica Wierzb. in Rchb. icon. germ. 4 fig. 4667 var. p. (1840), avend tdte foliolele întregi; ț. dentata. C. Vitalba p. L. 1. c. C. latifolia dentata Bauh. 1. c. C. odontophylla Gandog. exsicc.! având marginea foliolelor în tola lungimea gros și neegal dentată, dentaturele creniforme acute; forte comună pe la noi. § 2. Acheniile necaudate, dar rostrate si nebarbate (Secț. Vi- t i c e 11 a). 4. C . Viticella L. spec p. 765; Koch syn. p. 2 ; Rchb. ic. germ. 4 fig. 4668; Schlechtd. Lang. deutsch. 11 fig. 988. — Vulg. Clocosei, Viți^âră. — 1? Maiu—August. In horticultură, naturalizată și vul- garizată. București; Bacău (Grec. enum. p. 7); Iași etc. 2. ATRAGERE L. gen. n. 6g$ I. A. alpina L.’spec. p. 764; Sturm deutsch. h. 20; Koch syn. p. 3; Rchb. ic. germ. 4 fig. 4662; Schlechtd. Lang. deutsch. 11 fig. 989. Clematis alpina et CI. sibirica DC.prodr. 1 p. 10. — Vulg. Curpen de munte. — 1? Stânci cu tuferișe; în regiunea montrană alpină infe- riâră și subalpină: Buceci la Peșterea-Ialomiței, pe Caraimanu si Cos- tila; Dimbovicioara; in Suceava pe Rareu (Br.), în cheile Barnarului și pe Barnarelu la Podu-Popei. Trib. II. ANEMONEI DC. Policarpice: fructele achenil caudate sau simple; periantul simplu petaloideu având estivațiea imbricată. Foile alterne. 3. THALICTRUM L. gen. n. 697. § 1. Acheniile stipitate, triangulare, angulii aripați, fațetele ne- tede necostate, vîrful lor cu stil scurt rescurbat. I . Th. aquilegifolium L. spec. p. 770; Sturm deutsch. h. 44; BANUNCULACE/E 23 Koch syn. p. 3; Rchb. ic. germ 4. fig. 4635; Schlechtd. Lang. deutsch. 11. f. 990. — Popul. Clocoței, Mărgea. Bufilor. — ?|. M.iiu, Iunie. Prin păduri în regiunea montană alpină și în a dealurilor pină în pă- durile câmpiilor: Tirgujiul; Călimănești, Coziea; Corbeni, Curtea-de- Argeși; Câmpulung, Rucăr, Dimbovicioara; Predeal,Sinaia; Comana, Bâneasa în Vlașca ; Mănăstirea Neamțu (Chania); Ceahlău (Knecht.); în Suceava la Broșteni pe Neagra și pe BarnarujTulcea.— Variează: cu flori alburii și flori roze; apoi: pauciflorum Schurenum.transs.p. 7 (1866) pro specie.—Diferă prin statura sa mai mică și puțin robustă, prin foliolele foilor sale puțin dilatate la bază, ba adesea cuneate sau necordate, prin stațiu- nea sa în regiunea alpină cam pe la 1800 m. alt. —Buceci. § 2. Acheniile sesile, nucamentose, fusiforme, longitudinal mul- ticostate, virful dentat, nerescurbat; filamentele staminelor subțirele filiforme. 1. Pețiolurile foilor fără stipele. Anterele apiculate. * Inflorescența paniculă piramidală, florile în mod sparsiu sau cam umbeloid dispuse la extremitățile ramificațiilor, însă neaglomerate. a. Pețiolurile ternato-supradescompuse. 2. Th. foetidum L. spec. p. 768; Koch syn. p. 3; Rchb. ic. germ. 4 f. 4628; DC. prodr. 1 p. 13; Schlechtd. Lang. deutsch. 11 fig. 992. — Vulg. Butișnr Butișior-puturos. — ?ț. Iulie, August. Stânci în văi muntose: Valea Monăstirei Bistrița; Valea Dimbovicioarei. 3. Th. saxatile Schleich. pl exsic. ap. DC. prodr. 1 p. 13 (1824); Rchb. ic. germ. 4 f. 4632 Th. tausilvanicum Schur in verh. siebenb. ver. ann. 1853 p. 84 solum nomen; enum. transs. p. 9. — Vulg. Butisior. — ?ț. lulie-August. Terâm argilo-calcar în regiunea dealurilor, sau argilo-humifer în regiunea câmpenă: Rucăr la Valea- Muierei 'spre Pajerea; în Prahova prin viile de la Scăeni; în Buzeu la Bisca; în Ialomița pe la Sloboziea ; Rateu pe Toderescu; Iași. 4. Th. flexuosum Bernh. catal. ann. 1815. Rchb. ic. germ. 4 fig. 4628. Th. collinum Wallr. sched. p. 259 (1822); DC. prodr. 1 p. 13. Th. minus Baumg. enum. transs. 2 p. 16-non L. cujus stirps genuina sec. F. Schultz in Flora ann. 1873 n. 54 p. 231 solum ad littorem scandinavicam inveni. — ?|. lunie-Iulie. Prin livezi, pe lîngă păduri: în Buzeu la Beceni pe la Pădurea Ocea (Th. collinum Grec, enum. p. 7); Roman; Iași; în Dobrogea pe la Tulcea, Telița, Nicolițel. După Koch (syn. p. 5) Th flcxu)sum Bernh. are ramificațiile 24 CONSPECTUL SISTEMATIC pețiolare primare evident stipelate. După Reichenbach (loc. cit.) ra- mificațiile acestei specie sunt nestipelate, contrariu celor susținute de Koch. Dinparte-ne, am putut observa că specimenele de Th. flexuosum Bernh. ce posedăm din mai multe localități din Germania, ca și planta nâstră, au ramificațiile pețiolare primare nestipelate. S. Th. medinm Jacq. hort. vind. 3 tab. 96 (1776). Th. nutans Desf. catal. h. paris, ann. 1829 p. 123; Rchb. ic. germ. 4 fig. 4630 (conf. L. Simonkai enum. transs. p. 34).— ?(. Iunie,Iulie. Livezi: Bucu- rești, Herăstrău (Grec. enum. p. 7). Th. ruthenicum UI. Hoffm. exise.! „în Româniea orientală și Bassarabiea la șesurile hitinse“ (an Fisch.? conf. Ledeb. fl. ross. 1 p. 48). însă, Th. medium iconografiat de Reichenbach, 1. c. fig. 4632, este cu totul altceva, avend florile erecte, foliolele foilor ânguste și acut-dentate, caractere ce nu se potrivesc cu Th. nutans Desf. icono- grafiat de Reichenbach (1. c. fig. 4630) care are florile nutante, folio- lele foilor mai dilatate și obtus-dentate, ceea ce există întocma și la planta nâstră. 6. Th. elatum Murr. syst. veget. p. 513 (1774); Jacq. hort. vind. 3 tab. 95; Rchb. ic. germ. 4 fig 4633; Schlechtd Lang. deutsch. 11 fig. 994. — Vulg. Rutișior. — ?|. Maiu, Iunie, Iulie. Prin livezi, crânguri, mărăcinișiuri in regiunea câmpenă : Ghergani, Ciocănești, Buftea (Th. majus Grec. enum. p. 7; Br. prodr. p. 528 non Jacq. nec Crantz in Rchb. 1. c. fig. 4629); Periși, Crivina; Comana; Tecuci, lunca Țigăneștilor. b. Pețiolurile pinato-descompuse. 7. Th. simplex L. mant. p. 78 (1762); Koch syn. p. 6; Rchb. ic. germ. 4 f. 4631; DC. prodr. 1 p. 15; Schlechtd. Lang. deutsch. 11 f. 995. — ?(. Iunie,Iulie. Livezi în regiunea montană: Azuga, Bușteni. ** Inflorescența corimboidă și florile sunt aglomerate la extre- mitățile ramificațiilor. 8. Th. angustifolium Jacq. hort. vind. 3 tab. 43 (1776); Koch syn. p. 6; DC. prodr. 1 p. 14; Schlechtd. Lang. deutsch. 11 f. 997. Ih. Bauhini Spreng. syst. veg. 2 p. 672. 7%. angustifolium L. spec. p. 769 ex p. — Vulg. Rutișior.— ?|, Maiu, Iunie, Iulie. Livezi, crânguri, poeni, margini de păduri: Verciorova, Severin; Tismana, Baea-de- Aramă; Rimnic, Ocnele-Mari; Corbeni; Câmpulung, Rucăr pe la Valea-Muierei; în Teleorman pe laNetoți; Vultureanca; Titu, Ciocă- ranunculace^e 25 nești, București, Chitila, Periși; Comana; Tecuci; Mănăstirea Neamțu (Chania exic.); în Suceava pe câmpiea Șasea, Cornu luncei. — Varieză: a. stenophyllum Wimm. et Grab. fl. siles. 2 p. 157 (1829); Koch syn. p. 8. Th. angustifolium Crantz ap. Rchb. ic. germ. 4 fig. 4637. Foliolele foilor inferiore lineare acuminate, ale celor superiore aprope filiforme; 0. heterophyllum Wimm. et Grab. fi. siks.2 p. 157(1829); Koch syn. p. 8; Rchb. ic. gemi. 4 fig. 4637 a.d. sinistram. Th. angustifolium Schlechtd. Lang. deutsch. 11 f. 997; Grec. enum. p. 7. Foliolele foilor inferiore oblungi, ale foilor superiăre lineare forte ânguste, tote întregi sau cele terminale a locuri 2—3 -fide ; ț. laserpitifolium Koch 1. c. Th. laserpitifolium Willd. enum. h. berol. p. 40 (1809); Rcbb. ic. germ. 4 fig. 4636. Th. lucidum DC. prodr. 1 p. 14-non L. spec. p. 770 (conf. Koch 1. c.). Foliolele foilor oblungi și nedivizate, ale foilor superiore sunt cu ceva mai ânguste. 3. peucedanifoHum Griseb. et Sch. iter hung. n. 102 (1852). Th. spurium Janka in Linn. voi. 30 p. 549 (1860). — Constanța. 9. Th. nîgricans Jacq. fl. austr. 3 p. 421 (1776); Rchb.. ic. germ. voi. 4 f. 4638; Boreau centr. p. 4. —Vulg. Rutișior. — î|. Iunie, Iulie, August. Livezi, tuferișe, margini de păduri: Severin; Călimă- nești, Coziea, Stănișioara; Olănești; București; Comana; Galați. 2. Pețiolurile primare ale foilor având stipele. Anterele mutice IO. Th. flavum L. spec. p. 770; ejus. cod. botan. n. 4049; Koch syn. p. 7 excl. synon; Rchb. ic. germ. 4 fig. 4639 exclus, synon. Gaud.; Boreau centr. p. 5. — îț. Maiu, Iunie, Iul. Locuri josnice pa- lustre, stufuri băltăse: Galați pe lângă Brateși și spre Gura-Prutului. 4. ANEMONE 7.. gen. n. 694. §. 1. Involucrul trifil forte alăturat de periant, simulând un ca- liciu 3-sepal; foile involucrului întregi sesile și mai scurte de cât ale pedantului (Hepatica Dillen.). 1. A. Hepatica L. spec. p. 758; Koch syn. p. 7. Hepatica tri- loba Chaix in Vili, dauph. voi. 1. p. 336 (1786); Schlechtd. Lang. deutsch. 11 fig. 1007. Hepatica nobdis Moench ineth. p. 216 (1794) ; Rchb. ic. germ. 4 fig. 4642.—Popular Trei-răi. Fâie-a-vidră. Popiv- nic-iepuresc.— ?|. Martie. Aprilie. Păduri în regiunea montană infe- rioră și a dealurilor: Tîrgujiul; Pădurea Seaca în Olt; Pitești laTrivale; Olănești; Buhuși, Piatra; Agapiea, Neamțu (Grec. enum. p. 8); Agaf- ton, Drăcșiani, Botoșani. 26 CONSPECTUL SISTEMATIC 2. A. angulosa Lam. encycl. 1 p. 169 (1783). Hepatica an- gulosa DC. prodr. 1 p. 22 ; Schott et Ky. bot. zeit. ann. 1851 p. 134.—H. transsilvanica Fuss alt. archivIII p. 262 (1848). Anemone transsilvanica enun. ban.p. 6(1858). A. multiloba Schur enum. transs. p. 2 (1866).—Vulg. Crucea-voinicului.—î|.Martie. Aprilie. Pă- duri, în regiunea montană subalpină și alpestră în Argeși la pădurea Trivale lingă Pitești și la Bașcov; în Muscel la Conțești, Câmpulung și Valea Dîmbovicioarei; în Prahova la Bușteni, Buceci laUrlătoarea, Sinaia (Grec. enum. p. 8); Comarnic; pădurea Ghighiului lingă Ploești. Roepper, în Magyar. nbvenit. lapp. VII p. 150, arată că Ane- mone angulosa Lam. {Hepatica angulosa DC.) ar fl Cortusa Matth'oli, după cum s’a găsit mai în urmă în herbariul lui Lamark, herbariu ce a fost descoperit în Germania acum câțiva ani și care acum se găsește în Muzeul din Paris. Nu putem crede că marele naturalist a putut co- mite o erore de felul acesta, când a avut planta acesta în cultură la grădina Plantelor din Paris mai mulți ani, dar fără să fi știut propriea ei origine, originea țerilor dacice. Erorea pote că a resultat din stră- mutarea greșită a etichetei de la Cortusa Matthioli la foea cu Ane- mone angulosa din partea unui postum. împrejurarea acesta a făcut pe unii din confrații, transcarpatici să se ferescă de numirea dată de Lamark și săadopteze pe aceea dată de Fuss. (conf. I. A Knapp Pflanz. Galiz. u. Bukovina p. 281). §. 2. Involucrul trifil și forte depărtat de periant așia că simu- leză un verticiliu de foi caulinare; aceste foi sunt pețiolate sau dila- tato-pețiolate și au limbul lor conform cu acela al foilor radicale {Anemone DC.). 1. Acheniile cu stil scurt sau bont neplumos. 3. A. ranunculoides L. spec. p. 672, Sturm deutsch. h. 7 ; Koch syn. p. 10; Rchb. ic. germ. 4 fig. 4643; Schlechtd. L-mg. de- utshch. 11 fig. 1005.—Vulg. Dedeței-galbeni. Flârea Pascelor. Muscerici- galbeni. — ?|, Martie. Aprilie. Păduri în regiunea submontană, a dea- lurilor și a câmpiilor: Severin, Cerneți; Craiova; Câmpulung, Con- țești; Câmpina, Ploești, Ghighiu; Giurgiu, Băneasa, Comana; Bucu- rești, Băneasa; Buzău; Monastirea Neamțu (Chan.); Iași; Bîrlad. 4. A. nemorosa L. spec. p. 762; Sturm deustch. h. 14; Koch syn. p. 10; Rchb. ic. germ. 4 fig 4644; Schlechtd. Lang. deutsch. 11 fig. 1004.—Popul. Fl6rea pactelor. Florea-vdntului. Muscerici albi. Oițe,— î|. Martie. Aprilie. Păduri, codri; în regiunea montană subalpină și în lUNUNCtJLA.CEJî 27 regiunea dealurilor: Severin, Cerneai; Craiova; Tirgujitil; Pitești; Câmpulung, Valea Mare; Ploești; Comarnic, Câmpina (Grec. enum. p. 8); Piatra, Mănăstirea Neamțu (Chan.); Botoșiani. 5. A. silvestris L. spec. p. 761; Koch syn. p. 10; Rchb. ic. germ. 4 f. 4651; Schlechtd, Lang. deutsch. voi. 11 fig. 1003.—Vulg. Dedeței- de~pădure.— ?|, Aprilie. Maiu. Păduri, crânguri, rărișiuri; în regiunea dealurilor și a câmpiilor: Lehliu; Dălhănți în Rîmnicu Sărat; Focșiani, Munteni; Piatra; Iași; Botoșiani; în Dobrogea la Ciucarova, Nicolițel. 6. A. narcissiflora L. spec.p. 763; Kochsyn. p. 10; Rchb. ic. germ. 4. f. 4647; Schlechtd. Lang. deutsch. voi. 11 fig. 1001.—?|Ju- nie. Iulie. Livezi, poeni pe lîngă păduri; în regiunea montană subal- pină: Predeal, Bușteni; Sinaia (Knecht.); în Suceava laPetrile-Dom- nei și Rareu (Br.)! p. uniflora. Homalocarpus uniflora Schur enum. transs. p, 3.— Livezi alpine, subalpine: Negoiu; Buceci în Valea-Urlătoarea (Knecht.). 2. Acheniile au stilul forte lung caudato-plumos. 1. A. alpina Jacq. fl. austr. t. 85 (1776); L. spec. p. 760 ex parte et Auct. A. alpina var 7. micrantha DC. prodr. 1 p. 17 (1824); Pulsatilla alba. Lobel iilustr. ap. Rchb. ic. germ. voi. 4 fig. 4653 ; Schlechtd. Lang. deutsch. voi. 11 fig. 1014.—Vulg. Oițe. Sisinei-de- munte.— ?|.Iunie, Iulie, August. Stânci și come de munți în regiunea alpină: la Păpușia, Găinațu-Mare în Muscel; Buceci pe Furnica, Ba- bele, Plaiul-Cumpetu la Sinaia {A. alpina. A. vernalis et A. silvestris Grec; enum. p. 7—non Auct.); Lucaciu (Pr. Procop.). § 3. Involucrul trifil, mai mult sau mai puțin depărtat de periant, foile sale sesile, au baza vaginato-conată, limbul digitato-multipartit, neconform cu limbul foilor radicale; la tăte, acheniile au stilul forte lung caudat plumos (Pulsatilla DC.) 8. A. grandis Wender. in schift. der gesel. zu Marburg 2 p. 257 (1831) sub Pulsatilla. — A. Hackelii Rchb. icon. germ. voi. 4 fig. 4658-non Poli, cujus stirps planta hybrida est (Pulsatilla pratensiX patens Celak. prodr. fl. bohem. 3 p. 406). — Vulg. Dedeței Sisinei. — 4». Martie. Aprilie. Poeni, locuri deschise, crânguri; în regiunea dea- lurilor.; Neamțu; Iași pe la Copou și Răpedea, Valea-Adâncă și Câr- lige; Botoșiani pe la Costești, Mănăstirea Doamnei, AgaftonșiAdîncata. p. po/onica. — Pulsatilla pdlonica Blocki exsic.! Flărea mai mi- cuță. — Botoșani. 28 CONSPECTUL SISTEMATIC 9. A. Pulsatilla L. spec. p. 759; Koch. syn.p. 8. A. Janczetvskyi Giraud. in litt. ann. 1891. Pulsatilla vulgaris Mill. dict. n. 1 (1759); Rchb. icon. germ. voi. 4 fig. 4657; Schlecht. Lang. deutsch. 11 fig. 1011.— Vulg. Dedeței. Sisinei.— î|, Martie. Aprilie. Livezi, rărișiuri și poeni de păduri, crânguri, tuferișuri: Severin Cemeți; Craiova, Vir- voru, Leamna; Popânzălești; Pucioasa; Ciocănești, Chitila, Buftea, Cri- vina (Grec. enum. p. 7); Giurgiu, Băneasa; Monăstirea Neamțu la Groși (Chan.)- IO. A. nigrîcans. A. montana Hoppe in Sturm deutsch. h. 46 (1826); Koch syn- p. 8 et addit. p. 433 et p. 1016. A. Pulsatilla nu- tans Gaud. fl. helv. 3 p. 485 (1828). Pulsatilla nigrîcans Stork de usu Pulsatili® vindob. p. 7 c. tab. (1771). P. montana Rchb. icon. germ. 4 fig. 4656; Schlecht. Lang. deutsch. 11 fig. 1012. — Aceleași numiri vulgare. — Martie. Aprilie. Livezi, pajiști pe lîngă păduri, crân- guri ; în regiunea dealurilor și pe câmpuri: Severin, Cemeți; Craiova, Vâlcănești, Rubănești; Drăgășani; în Teleorman la pădurea Săele; Comarnic, Câmpina, Ploești la Crângul lui Bot; Odobești, Mera; Piatra pe Cozla; Bârlad la Crângu și Râpa-Mare, Podu-Turcului; Iași 'la Copou; Botoșani, Mânăstirea-Domnei, Agafton, Pădurea-Rediî. II. A. Pratensis L. spec. p. 760; Koch. syn. p. 9; DC. prodr. 1 p. 17. Pulsatilla pratensis Mill. dict. n. 2 (1760); Sturm deutsch. fl. h. 46; Rchb. icon. germ. voi. 4. fig. 4653; Schlecht. Lang. deutsch. voi. 11 fig. 1013 optime. — ÎJ, Martie. Aprilie. Livezi, crânguri, mără- cînișuri, poeni de păduri; in regiunea nostră meridională mai ales; Tirgujiul; Călărași pe la Monăstire și pe la Ulmeni (Grec. enum,p. 7); Lehliu; Comana (formapallidiflora)-, Piatra pe Cozla; Iași; Agafton, Botoșani, pădurea Gaflău. Trib. HI. RANUNCULEtE DC. Policarpice: fructele acheniî monos- permice, numerdse, necaudate, însă la virf rostrate (cu cioc); periantul diferențiat in sepale și petale a cărora estivație este imbricată. 6. ADONIS L. gen. n. 698. § 1. Rostrul acheniilor aculeiform erect sau adscendent. Plante anuale. I. A. automnalis L. spec. p, 771; DC. prodr. 1. p. 23; Koch syn. p. 11; Rchb. icon. germ. voi. 4 fig. 4621; Schlecht. Lang. deutsch. 11 fig. 1015. — O Iunie — August. Prin locuri de cultură: în Ro- mânia (UI. Hoffm. exic. sine loco natale). RANUNCULACEjE 2.9 2> A. aestivalis L. spec. p. 771; DC. prodr. 1 p. 23; Koch syn. p. 11; Rchb. icon. germ. 4 fig. 4619; Schlecht. Lang. deutsch. 11 fig. 1016. A. miniata Jacq. fi. auslr. 4 tab. 354 (1776). A. maculata Wallr. sched. p. 270 (1822).—A.citrinaHoffm. deutsch. ed. 2.p. 251 est forma petalis stramineo-flavis. — Vulg. Cocotei. Chimen-cânesc. — Q Maiu. Iunie. Prin locuri de cultură, grâne, miriști vechi, drumuri, garduri rustice; specie vulgară: Graiova; Garacăl, Popânzălești; Câmpu- lung; Gomana; Giurgiu; București (Grec. enum. p. 8); Ciocănești, Buftea, Periși; Focșiani; Galați, Bărboși; Neamțu (Chan.); Botoșiaui. 3. A. flammea Jacq. fi. austr. 4 tab. 355 (1776); DC. prodr. 1 p. 24; Koch syn. p. 11; Rchb. icon. germ. 4 fig. 4620; Schlecht. Lang. deutsch. 11 fig. 1017. A. anomala Wallr. sched. p. 278 (1822). — Q Iunie. Iulie. Ogore vechi, grâne, drumuri, locuri cultivate: Bucuroșii (Grec. enum. p. 8); Fetești; Brăila; Bărboși, Galați; Măcin, Greci. § 2. Rostrul acheniilor este lateral și rescurbat ca o ghiară. Perenice. 4. A. vernalisL. spec. p. 771; Sturm deutsch. h. 56; DC. prodr. 1 p. 24; Koch syn. p. 11; Rchb. icon. germ. 4 fig. 4622; Schlecht. Lang. deutsch. 11 fig. 1018. A. apenina Jacq. fi. austr. tab. 44. — Vulg. lluscuță. — ?|, Aprilie. Maiu. Locuri deschise, livezi, poeni, margini de păduri în regiunea câmpiilor: Călărași; Ulmeni, Oltenița (Grec, enum. p. 8), Cernuleasa; Băneasa, Comana pe la Gurbanu; Lehliu; Fetești; Brăila; Galați; Focșani, Odobești; Bârlad la Vîrlezțlași; Botoșiani. 5. A. Walzîana Simk. novenit. lapp. 2 p. 146 (1878). (X A. ver- nalis-superwolgensis). — ?|, Aprilie, Maiu. Câmpuri aride în Do- brogea: Murfatlar (A. wolgensis Janka ap. Kanitz. pl. roman, add. p. 169-nonStev.—Br. miss.), Copadin, Tulcea. De precedentul se deosebește prin florile sale mai mici, avend petalele mai ângusticele ce nu întrec cu mult sepalele, și prin timpul înflorirei sale tardive. Seamănă mult prin florile sale cu A. wolgensis Stev. însă n’are laciniile foilor sale așia de lăticele, nici marginea lor încisă și nici tomentul albiciospe paginea inferioră a foilor cum există la specia Steveniană. 6. A. hybrida Wolfif. verh. siebenb. ver. ann. 1857. A. wol- gense a. glabrescens Schur. enum. transs. p. 6 (1866). — ?|. Aprilie. Maiu. Câmpuri: Vaslui. Grecucu D. Dr.— C. 1314. 5 30 CONSPECTUL sistematic 6. MYOSURUS L. gen. n.394 I. M. mînîmus L. spec. p. 407; Sturm. deutsch. fl. h. 11; Koch syn. p. 12; Rchb. ic. germ. 4. fig. 4569; DC. prodr. 1 p. 25; Schlechtd. Lang. deutsch. 11 f. 1019.—Q Martie. Aprilie. — Porumbiști ne- lucrate, locuri năsipose supuse inundațiilor primăvara: Comana partea despre Grădiștea; Tărtășești, Ciocănești; București, Herestrău. 7. CERATOCEPELALUS Mcench meth.p. 218. I. C. orthoceras DC. syst. 1 p. 231 (1818); prodr. 1 p. 26; Koch syn. p. 12; Rchb. ic. germ. voi. 4 f. 4570 b; Schlechtd. Lang. deutsch. 11 fig. 1021.—Vulg. Aricor, Ploșnicar.— 0 Martie, Aprilie. Pe câmpuri la locuri uscate aprice, pe dâmburi, miriști vechi, pe la dru- muri, garduri rustice: Turnu-Măgurele, Flămânda (Grec. enum. p. 8); Comana; Ciocănești, Chitila, Herestrău, București; Periși; Paserea; Lehliu; Slobozia spre Bora; Fetești; Brăila; Galați, Filești; Birlad; Iași. 8. RANUNCULUS L. gen. n. 699 § 1. Petalele albe, insă unghicula galbenă; acheniile cu multe cute subțiri în direcție transversă. Plante fluviale (Batrachium DC.) I. R. trichopyllusChaix in Vili, dauph. 1 p. 355 (1786); Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 23. R. aquatilis a. panthotrix Brot. in Rchb. ic. germ. 4 fig. 4576. R. capillaceus Thuill. fl. paris, p. 278. R. paucistamineus Tausch in Flora ann. 1834 p. 525 ; Koch syn. add. p. 433. R. aquatilis p. capiUaceum DC. prodr. 1 p. 26; Schlechtd. Lang. deutsch. 11 f. 1024, II. — Maiu pină în August. Ape stagnante, heleșteari, bălți sau iazuri în care, cu Ceratophyllum și Myriophyllum, constituește ceea ce vulgar se ^ice Brădiși: Craiova; București la Herestrău, Fun- deni (R. aquatillis Grec. enum. p. 8); Comana; Cluccreasa în Muscel. 2. R. divaricatus Schrank bayer. fl. 2 p. 104 (1789); Sturm. deutsch. h. 67 tab. 13; Kochsyn. p. 13. Batrachium divaricatumWmm. in Schlechtd. Lang. deutsch. 11 fig. 1025. — Tot prin asemenea locuri: Comana apa Cîlniștei; București la Mogoșoca, Chitila. § 2. Petalele peste tot albe; acheniile netede. Plante terestre montane (Hecatonia DC.). 3. R. rutaefolius L. spec. p. 777; Sturm deutsch. h. 19; Koch syn. p. 14; DC. prodr. 1 p. 30; Schlechtd. Lang. deutsch. 11 f. 1027. Callianthemum coriandrifdlium Rchb. ic. germ. 4 f. 4623. — ?J, Iunie. Iulie. Pe vîrfurilc alpine superiore: Piatra-lui-Craiu (Simk.) RANUtfCUtACE^ 31 4. R. alpestris L. spec. p. 178; Stunn deutsch. h. 19; Koch syn. p. 14; Rchb. ic. germ. 4 f. 4581; DC. prodr. 1 p. 31; Schlechtd. Lang. deutsch. 11 f. 1031. — ?|> Iunie, Iulie. Pe vîrfuri alpine supe- ridre: Negoiu; Oiticu în Muscel; Buceci. 5. R. crenatus W. et Kit. rar. hung. tab. 10 (1802); Sturni deutsch. h. 46; Koch syn. p. 15; Rchb ic. germ. 4 f. 4580; DC. prodr. 1 p. 31; Schlechtd. Lang. deutsch. 11 f. 1034. R. alpestris var. crenatus Baumg. enum. transs. p. 129. — ?|, Iulie, August. Locuri cu ierbă pe stânci în regiunea montană la mari altitudini: Cracu-Micușului la Stâna-Mare în Mehedinți (Sab. Stephanescu leg. 1883) și pe Godeanu; Buceci la Strunga. 6. R. platanifolius L. mantp. 79 (1769); Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 27. R. aconitifolius 8. platanifolius DC. prodr. 1 p. 31; Rchb. ic. germ. 4 f. 4585 var. p; R. aconitifolius 0. altior Koch. syn. p. 15. —> ?|> Iunie, Iulie. In regiunea montană prin văile și vâlcelele sub-alpine la locuri umede, umbrâse: Jipu în Argeși; Predeal pe la Schit și prin Valea Râznovei; Buceci pe la Bușteni, Sinaia și Isvoru. § 3. Petalele peste tot galbene, acheniile netede (Ramtncu- lastrum DC.). 1. Rădăcinile tuberiforme fasciculate de puțină lungime. * Acheniile constituind un spic obhing cilindric sau ovoid. 7. R. illyricus L. spec. p. 776; Sturm deutsch. h. 46; Koch syn. p. 17. Rchb. ic. germ. 4 f. 4587; DC. prodr. Ip. 28; Schelchtd. Lang. deutsch. 11 f. 1043. — Vulg. Trinjoaică. — îf. Aprilie. Mai. Iunie. Prin locuri deschise, livezi, poeni, rărișiuri de crânguri: Severin; Alexan- dria; Sloboziea, Ciulnița; Birlad la Crângu; Dorohoiu (Knecht.); în Dobrogea pe la muntele Țuțuiatu (Br.), Tulcea. 8. R. oxyspermus Willd. spec. pl. 2 p. 1328 (1790); DC. prodr. 1 p. 28; Ledeb. fl. ross. 1 p. 29; Lindem. fl. cherson 1. p. 11.— 2|. Maiu, Iunie. Câmpuri la locuri deschise, mărăcinișiuri mSnunte : Ciulnița, Sloboziea spre Bora; în Dobrogea pe la Măcin, Constanța. 9. R. pedatus W. et Kit. rar. hung. tab. 108 (1802); DC. prodr. 1 p. 28 ; Rchb. ic. germ. 4 fig. 4591; Ledeb. fl. ross. 1 p. 29 ; Lindem. fl. cherson. 1 p. 11.—Vulg. Boglari, Fl6re-de-Uc, Gălbenele, Picioru-cocoșului. — 2|» Aprilie, Maiu. Locuri josnice, locuri de luncă umede și oarecum sărate: Comana în lunca Câlniștei despre Gră- diștea ; Buzeu spre pădurea Crângu; Bîrlad; Vaslui; Iași pe la Șorogari. CONSPECTUL SISTEMATIC .32 ** Acheniile constituind capitul globos. IO. R. Thora a. L. spec. p. 775; Sturm deutsch. h. 59; Koch syn. p. 17. R. scutatusW. et Kit. rar. hung. tab. 187; DC. prodr. 1 p. 30. — î|. Iunie. Iulie. Păsciuni, stânci cu ierbă sau mușchi în re- giunea alpină: Godeanu; Negoiu; Piatra-lui-Graiu. 2. Rădăcinile fibrose emanând din tulpină bontă sau rizomă. * Foile sectate sau profund ine.ise. a. Sepalele întinse și aplicate pe dosul petalelor; recepta- culul peros. II. R. carpaticus Herb, select, galiz. p. 15 (1836); Fuss exc. transs. p. 23. R. montanus a dentatus Baumg. enuiii. transs. 2 p. 124 (1816) sed non R. montanus Willd (1790). R. Lerchenfeldianus Schur verh. siebenb. ver. ann. 1853 p. 15 et in enum. transs. p. 15. R. den- tatus botan. transs. recent. — Vulg. Boglari. Gălbenele-de-munte. Pi- cioru-cocoșului. — ?|. Maiu. Iunie. Iulie. Păduri în regiunea montană subalpină și infralpină: Predeal, Azuga, Bușteni, Sinaia (Grec, enum. p. 8). (3. pigmaeus Porcius naseud. p. 152 (1881). — Pe Lucaci în Su- ceava (Pr. Procop.) 12, R. montanus Willd. spec. pl. 2 p. 1321 (1790); Sturm deutsch. h. 19; Koch syn. p. 18 exclus, var. P; DC. prodr. 1 p. 36. P. montanus p. Bauing. enum. transs. 2 p. 124. R. nivalis Grantz stirp. 2 p. 116. (1769)- non L. R. gracilis Schleich. catal. ann. 1815. R. carinthiacus Hoppe in Sturm deutsch. h. 46 tab. 10; Rchb. ic. germ. 4 f. 4603 et 4604. R. gruinalis Schott analec. p. 33 (1854). R. gelidusSdmv enum. transs. p. 18(1866). R. acer var. subalpinus^chav enum. transs. p. 18. — <|. Iunie. Iulie. Păsciuni, stânci cu ierbă; în regiunea montană alpină: muntele Godeanu; Galbina în Vâlcea; Ne- goiu; Oiticu,Păpușia; Piatra-lui-Graiu; Buceci; Predeal pe Glăbucetu- Tauruluiși pe Susaiu. 13, R. Rreyninus Grantz stirp. 2 p. 115 tab. 4 fig. 2 (1769); A. Kern sched. 1 p. 24. R. Hornschuchi Hoppe in Sturm deutsch. h. 46sedicon. especimine monstrosodelineata. R. Vîllarsii Koch syn. p. 18; Rchb.ic. germ.4p. 4608e tab. XVIII etfig. 4608 b. e tab. XVI; Gren. Godr. fl. fr. Ip. 31 - non DG. fl. fr. 4 p. 896 (1815). R. orophilus M. Bieb. fl. t. c. 3 p. 383 (1819). R. pseudo- ViUarsii Schur enum. transs. p. 19 (1866). — Păsciuni, stânci; în regiunea montană alpină: Scărița în plaiul Godeanului; Parîngu (J. Barth); Ghițu, Negoiu; Păpușea, Găinațu-Mare; Dimboviciora pe înălțimi; Buceci; Ceahlău (Knecht.) RANUNCULACEJE 33 14. R. aureus Schleich. catal. pl. helv. 1815 p. 24; Schur enum. transs. p. 21 bene descriptum. R. nemorosus Auct nonull. - vix DC. syst. veg. 1 p. 280. R. nemorosus var. b et d Schur 1. c. p. 20- R. Grantzii Baumg. herb, etiam Schur in herb. lemb. ap. Simk. R. caucasicus Janka adnot. in Linnsea ann. 1860 p. 554 - non M. Bieb. - Vulg. Gălbenele-de-pădure. — ?|, Maiu. Iunie. Iulie. în regiunea mon- tană prin păduri, poeni, livezi: muntele Galbina în Vâlcea; Păpușea; Buceci; Predeal pe Urzicaru și pe Clăbucetu-Taurului. 15. R. polyanthemos L. spec. p. 779 ; Sturm deutsch. h. 82; Koch syn. p. 19; Rchb. ic. germ. 4 f. 4607; DC. prodr. 1 p. 37 ; Schlechtd. Lang. deutsch. 11 f. 1050.—Vulg. Boglari, lUre-de-Uc, Găl- benele, Picioru-coco^lului. — ?[, Maiu pînă în Iulie. Livezi, tuferișe, rări- șiuri; din regiunea montană subalpină inferiorâ pînă în regiunea câm- piilor : Graiova; Rîmnic; Gălimănești, Goziea, Stănișioara; Curtea-de- Argeși; Câmpulung; Stolnici; Vultureanca, Găești; București, Ciocă- nești,Ghitila, Periși; Alexandriea; în Vlașca la pădurea Bălănoea, Co- mana; Sinaia, Gâmpina; Buzeu; Fălticeni, Broșteni, Schitu Rarău; Botoșiani; Dobrogea. 0. latisectus Borb. in litt. ann. 1881, avend foile radicale latisec- tate ca la R. aureus. 16. R. repens L. spec. p. 779; Koch syn.p. 19; Rchb. ic. germ. 4 f.4610; DC. prodr. 1 p. 38; Schlechtd. Lang. deutsch. 11 f. 1052.—Vulg. Gălbenele. Fl6re-de-Uc. Floricică de pe lac. — ?|, Aprilie pînă în August. Locuri josnice umede, livezi, lunci, mlaștini: Graiova; Rîmnic; Cara- căl; Câmpulung, Stîlpeni, Contești; Giurgiu, Comana; București, Ghi- tila, Ciocănești, Periși; Galați; Broșteni, SchituLRareu; Iași. 0. erectus DC. prodr. 1 p. 38, avend axele caulinare florifere erecte fără stoloni reptanți. y. glabratus DC. 1. c. axele caulinare și foile glabre (R. romanicus Gandog. fi. europ. 1). b. Sepalele întinse, aplicate pe dosul petalelor; receptaculul glabru. 17. R. lanuginosus L. spec. p. 779; Sturm deutsch. h. 46 ; Koch syn. p. 19 et add. p. 434 a; Rchb. ic. germ. 4 f. 4609; DC. prodr. 1 p. 37 exclus, variet. Schlecht. Lang. deutsch. 11 f. 1049. — ?|, Dumbrave, păduri; în regiunea submontană: Tîrgu-Ocna; Monăs- tirea Neamțu. (Chan. exsic. Grec. enum. p. 8). 18. R. acris L. spec. p. 779; Sturm deutsch h. 46; Koch syn. 84 CONSPECTUL SISTEMATIC p. 19 excl. synon. Andrz.; Rchb. ic. germ. 4 tab. 17 fig. 4606; Schlechtd. Lang. deutsch. 11 f. 1048. R. rectus Bor. centr. fr. p. 15 (1857). — Maiu până în August. Livezi, poeni, păduri, tufe- rișe; în regiunea montană subalpină și alpestră : Tirgujiul; Baea-de- Aramă; Rîmnic, Gurănoea; Curtea-de-Argeși; Câmpulung; Rucăr, Dîmbovicioara; Predeal, Sinaia (Grec. enum. p, 8); Neamțu (Chan. exsic. Grec. enum. p. 8); Piatra pe Cernegura; Barnaru, Dealu Ur- sului, Schitul Rarău. 0. alpinus Heuff. zool. bot. gesel. ann. 1858p.45; ejus enum.banat, p. 9. R. acris d. parvulus. Schur enum. transs. p. 18 (1866). R. Kladnii Schur phyt. 1876 p. 42 (conf. Simk. enum. transs. p. 50): formă al- pină scundicică. Dîmbovicioara ; Buceci. 7. multifidus DC. prodr. 1 p. 36 (1824). R. acris legitimus ap. Rchb. ic. germ. 4 tab. 16 bis f. 4606. R.Boraeanus Jord. frag. 6p. 19; Bor. centr. fr. p. 16. — Livezi, poeni, poale de păduri; în regiunea montană : Vârciorova, Bahna ; Păpușea; Sinaia. 19. R. Steveni* Andrz. în Bess. enum. volh. pod. p. 22 (1822); Rchb. ic. germ. 4 f. 4605; DC. prodr. 1 p. 36; Bor. centr. fr. p. 15.—Maiu până în August Livezi, poeni, margini de păduri; în regiunea montană și submontană: Rîmnic, Gurăndea; Câneni, Rîu- Vadului; Dîmbovicioara; Predeal, Sinaia. 0. platyphyllus Schur phylogr. p. 44 (1876) pro var. Ranunculi strigulosiSchur enum. transs. p. 17 (1866) sec. descriptione. Limbul foilor încă mai larg având divisiunile ca în forma specifică; caulul mai înalt, robust și fistulos; florile de un galben auriu. — Predeal prin părțile de jos; Sinaia (Knecht.) 20. R. auricomus L. spec. p. 775; Sturm deutsch. h. 59; Koch syn. p. 17; Rchb. ic. germ. voi. 4 f. 4590 cum variet.; DC. prodr. 1 p. 33; Schlechtd. Lang. deutsch. 11 f. 1045. R. cassubicus Sturm deutsch. h. 59-non L. — ?), Aprilie, Maiu, Iunie. Păduri, dumbrave, poeni și margini de păduri, în regiunea montană inferidră și n câm- piilor: Gemeți, Severin; Craiova; Mofleni; Tîrgujiul; Câmpulung; Conțești, Pitești; Comana ; București, Ciocănești, Buftea, Periși; Pre- deal; Câmpina (Grec. enum. p. 8); Piatra; Botoșiani; Drăgănești în Tecuci; Vaslui; Podu-Turcului; Galați. 0. pinguior Rchb. 1. c. formă mai robustă, mai amplă ca forma tipică, laciniile foilor caulinare oblungi obovato-ânguste, la vîrf incise; 7. incisifotius Rchb. 1. c. tot ca varietatea 0, doar că foile caulinare RANUNCULACE^] 35 sunt mai mult incise, atît ale verticiliului inferior cât și ale verticiliu- rilor superiore. c. Sepatele reflexe. 21. R. Constantinopolitanus D’Urv. enum. pl. archip. n. 476 (1822); Boiss. fl. orient. 1 p. 49. R. lanuginosus 8. Constantinopolitanus DC. prodr. 1 p. 37.— ?|, Aprilie, Maiu, Iunie. Locuri umede în Lunca- Craiovei; Caracal la pădurea Romula. Planta nostră, prin forma foilor, prin mărimea florilor și prin ca- racterele achcniilor seamănă exact cu R. lanuginosus L. de care, însă, se deosebește prin indumentul sericeu adpres al foilor și prin sepalele reflexe ale caliciului. Seamănă forte bine și cu R. velutinus Ten. de care se deosebește prin mărimea florilor sale, și nu mici ca la acesta, cum și prin rostrul rescurbat al acheniilor, nu scurt și drept.—Ra- ritate pentru Flora năstră. 22. R. bulbosus L. spec. p.779; Sturm deutsch. h. 46; Koch syn. p. 19; Rchb. icon. germ. voi. 4 flg. 4611; Schlecht. Lang. deutsch. 11 fig. 1053.— î|,Aprilie, Maiu, Iunie. Locuri umede josnice, livezi, lunci: Cemeți; Tîrgujiul; Câmpulung,Clucereasa,Pitești (Grec, enum. p. 8); Predeal, Sinaia; București; Focșiani; Mănăstirea Neamțu (Chan.); Dobrogea pe la Tulcea, Telița. ’ * * Foile întregi. 23. R. Lingua L. spec.p. 773; Sturm deutsch.h. 81; Koch syn. p. 16; Rchb. icon. germ. voi. 4 fig. 4595; Schecht. Lang. deutsch. 11 fig. 1840.— ?|, Maiu, Iunie, Iulie. Locuri josnice apătose, mlăștini, bălți: București în bălțile Gramont; Galați pe țermii Brateșiului; Cer- na-Voda, Megidie. 24. R. Flammula L. spec. p. 772; Sturm deutsch. h. 81; Koch syn. p. 16; Rchb icon. germ. voi. 4 fig. 4595. — Maiu, Iunie. Lo- curi mlăștinăse. în lunga Jiului la Tîrgujiul; Slatina pe la pădurea despre Strichareț. § 3. Petalele peste tot galbene. Acheniile având fațele cu tu- bercule aspre sau ghimpose. (Echinella DC). 1. Foile întregi sau spre vîrf cam trilobe. 25. R. laterîflorus DC. syst. 2 p. 251 (1821); prodr. 1 p. 43; Boiss. fl. orient. 1 p. 53. Deless. icon. 1 tab. 30. R. Nentvichii Friv. în Flora 1836 p. 437. — Q Aprilie, Maiu. Locuri josnice palustre tur- fose, stufuri băltose: Comana la Padina lui Vasile, Dobrogea pe la Tulcea, Malcoci. 3? CONSPECTUL SISTEMATIC 26. R. polyphyllu* W. etKit. rar. hung. tab. 45 (1800);Rchb ic. germ. 4 f. 4596; DC. prodr. 1 p. 33; Neilr. diagn. p. 3.— O A- prilie, Maiu. Locuri josnice palustre, turfdse, mlăștini puțin secate : Comana la Padina lui Vasile (Valea Hotilovei).—Raritate. 2. Foile sectate sau profund lobate. 27. R. arvensis L. spec. p. 780; Sturm deutsch. h. 82; Koch syn. p. 20; Rchb. ic. germ. 4 f. 4614; DC. prodr. 1 p. 41; Schlechtd- Lang. deutsch. 11 f. 1057.—Q Aprilie, Maiu, Iunie. Câmpuri, pe lingă grâne și porumburi, petrișiuri cu ierbă: București, Herestrău, Chitila. 28. R. sceleratus L. spec. p. 776; Sturm deutsch. h. 82; Koch syn. p. 20; Rchb. ic. germ. 4 fig. 4598; Schlechtd. Lang. deutsch. 11 f. 1056. — © Aprilie până în August. Locuri josnice umede, mlăș- tindse, rovindse, stufuri băltdse; specie vulgară (Grec. enum. p. 8) : Craiova; București, Ciocănești, Periși, Crivina; Galați; Iași ete. 29. R. mediterraneua Steff. cest. bot. zeit. ann. 1864 p. 182.. R. PhUonotis p. mediterraneus Griseb. in Heuff. enum. ban. p. 10; Neilr- diagn. p. 4.— Q Aprilie până în August. Livezi, locuri cu ierbă în părțile de jos, locuri umede, drumuri, garduri rustice; specie comună (R. PhUonotis Grec. enum. p. 8): Rimnic; Curtea-de-Argeși; Câmpu- lung; Conțești; Câmpina; Predeal, Sinaia; Titu, Ciocănești, Chitila, București; Comana; Brăila, Galați; Dobrogea. Variază: mai mult sau mai puțin hirsut, sau cu totul glabru (R. Grecescul Gând, in litt. ann. 1882); de talie scundă, stufos și cu tulpina cam bulbosă (R. psewlobulbosus Schur); de talie micutică subțire, caul simplu sau cu puține ramuri, florile mai mici (R. par- mdus L. mant. p. 9). 9. FICARIA tDill. nov. gen. p. 108. I. F. ranunculoides Roth. fl. germ. 1 p. 241 (1788); Moench meth. p. 215; Rchb. ic. germ. voi. 4 fig. 4572 ; DC. prodr. 1 p. 44. Ranunculus Ricaria L. spec. p. 774; Sturm deutsch. h. 11; Koch syn. p. 61. — Vulg. Grâușior. Untișor. — îț. Aprilie, Maiu. Prin păduri și locuri umbrose umede, mai ales în părți josnice; specie comună (Grec, enum. p. 8): Craiova; Caracăl; Câmpulung; Conțești, Clucereasa; Pi- tești laTrivale; Comana; București, Mogoșdea, Periși; Paserea; Le- hliu; Sloboziea, Doiceasca;Putna la Deocheți; Galați; Birlad; Vaslui; Iași; Piatra, Neamțu (Chan.) RANUNCULACE2E 87 Trib. IV. HELLEBOREJE DC. Policarpice: fructele folecule, două, trei sau mai multe, polispermice, ventral dehiscente; periantul simplu petaloideu sau duplu avend petale mici nectariforme ; estivațiea im- bricată. 10. CAIiTHA Pers, enchyr. 2 p. 107. I. C. palustris L. spec. p. 784; Sturm deutsch. h. 8; Koch syn. p. 21; Rchb. ic. germ. 4 f. 4712; DC. prodr. 1 p. 45 excl. var. P; Schlechtd. Lang. deutsch. 11 f. 1060. — Vulg. Bulbucei. Capră-nem- ^scă. Calce. Scalce. — î|» Martie, Aprilie, Maiu. Ape limpezi stagnate sau lin curgătore, smîrcuri, rovine turfose; prin Iotă țera: Tirgujiul; Rîmnic; Conțești, Glucereasa; Câmpina; Ploești la Bra^i; Comana ; București, Herestrău,Panteleimon, Mogoșoea; Peri.și, Crivina; Buhuși; Piatra, Neamțu (Grec. enum. p. 8); Bacău. 2. C. alpina Schur verh. siebenb. ver. 1853 p. 30 ; Schur enum. transs. p. 25; Simk. enum. p. 54. C. latifolia, C. lata, C. in- termedia Schott, Kotschy analecta p. 32 (1854). C. ranunculoides. C. pumUa Schur enum. trans. p. 26 (1866).— î|» Iunie, Iulie. Mlăștini, rovini turfâse, locuri apătose in regiunea montană subalpină prin văi, vâlcele : subt Negoiu; Predeal, Bușteni, Sinaia; Valea lalomiței în jos de Schit. 11. TROLLITTS L. gen. n. 700. I. T. europaeus L. spec. p. 782; Sturm deutsch. h. 5; Koch syn. p. 21; Rchb. ic. germ. 4 f. 4713 ; DC. prodr. 1 p. 45; Schlechtd, Lang. deutsch. 11 f. 1061.— Popular Bulbuci. Bulbuci-de-munte. Bîl- bor. Cloanță. — î|» Iunie până in August. Livezi, locuri cu ierbă, vâl- cele; în regiunea montană subalpină (Grec. enum. p. 8): Ghițu; Ne-r goiu; Rucăr, Valea-Muierei; Predeal, Bușteni, Sinaia; Valealalomiței spre Schit; Mânăstirea Neamțu (Chan.); în Suceava la Br oșteni peBorca, pe Neagra și la Schitul Rareu. p. transsi/vanicus Schur enum. transs. p. 26 (1866); Simk. en. transs. p. 55. —Pâsciuui alpine : pe Negoiu. 12. HELLEBORUS eddans. fam. p, 458. I. H. purpurascens W. el Kit. rar. hung. tab. 101 (1802); Rchb. ic. germ. 4 f. 4725; DC. prodr. 1 p. 47; Heuff. enum. ban. p. 111 Neilr. diagn. p. 6. — Popul. Spîns, Spinii.— ?ț» Aprilie, Maiu, Iunie. Livezi, poeni și margini de păduri în regiunea montană: Cloșani la 38 CONSPECTUL SISTEMATIC Valea-Cemei pe Oslia și Bulzu; Negoiu,'Ghițu; Rucăr, Dimbovicioara; Predeal, Bușteni, Sinaia; Comarnic; Monăstirea Neamțu (Chan. exsic.); Piatra pe Cozla. 2. H. odorus W. et Kit. ap. Willd. 'enum. hort. berol. 1 p. 592 (1809); Rochel rar. banat, tab. 10; Koch syn. p. 22: Rchb. ic. germ. 4 f. 4721; Schlechtd.Lang. deutsch. 11 f. 1065. —Vulg. Bojoci. Sptns.— ?|. Martie, Aprilie. Păduri în părțile dealurilor: Cemeți (H. purpuras- cens Grec. enum. p. 8-non W.et Kit); Craiova; Rimnic, Ocnele-Mari; pădurea Slăvești în Teleorman. 3. H. dumetorum W. et Kit. ap. Willd. enum. hort. berol. 1 p. 592 (1809); Koch syn. p. 22; Rchb. ic. germ. 4 f. 4719; Schlechtd. Lang. deutsch. 11 f. 1066. — Vulg, aceleași numiri.— ?(. Martie, Apri- lie. Prin păduri, rărișiuri de păduri : Craiova; Rîmnicu; Comana ;Li- povSțu în^Vaslui. 13. ISOPYRUM L. gen. n. 7O1. I. I. thalictroides L. spec. p. 783; Koch syn. p. 22; Rchb. ic. germ. 4 f. 4728; DC. prodr. 1 p. 48 ;* Schlechtd. Lang. deutsch. 11 f. 1068.—Popul. Găinai.— ?|, Păduri: Severin, Cemeți (Grec. enum. p. 9); Craiova; Câmpulung; Conțești; Comana; Mogoșâea; Ghighiu; Birlad ; Iași; Botoșiani; în Suceava la Broșteni pe Bistrița. 14. NIGELLA Tournef. inst. p.~2$8. I. N. arvensis L. spec. p. 753; Koch syn. p. 22; Rchb. ic. germ. 4f. .4735; DC. prodr. 1 p.49; Schlechtd.Lang. deutsch. 11 f. 1069.— Vulg. Cernută, Chimion de câmpuri, Negrușcă, Piptruță.— 0 Maiupână în August. Câmpuri, pe lingăgrâne și pe la drumuri; specie vulgară: Severin, Balta, Costești; Craiova; Comana ; București (Grec. enum. p. 9); Chitila, Ciocănești; Ploești, Băicoiu; Brăila, Galați; Constanța. N. damascena L. spec. 753.—Vulg. Nigduță.— Q Totă vara, în horticultura și în câtva vulgarizată. 15. AQUILEGIA L. gen. n. 684. I. A. nigric_L£« Baumg. enum. transs. 2 p. 104 (1816) et Auct. transs. A. Stembergii Rchb. ic. germ.’4 f. 4733 (1840). A. Hcenkeana Koch syn. p. 23(1843); Schlechtd, Lang. deutsch. 11 f. 1073. A. glandu- losa Br. prodr. add. p. 517 - non Fisch. (conf. Simk. in A. Kem. sched, n. 983 etiam Simk. enum. transs. p. 59.—Vulg. Căldărușe. — ?|. Maiu, Iunie, Iulie. Văi umbrose umede, păduri; în regiunea montană: Valea KANUNCULACE^ 39 Țesnei la Gaura-Fetei; Valea Argeșiului la Negoiu; Dîmbovicioara ; Buceci în Iotă laturea de la Bușteni la Sinaia (Knecht.)! în Suceava la Rareu și la Pietrile-Doamnei (Br.)! 2. A. transsilvanica Schurverh.siebenb.ver. IV. p. 31 (1853); ejus enum. transs. p. 29; Simk enum. transs. p. 58. A. alpina Baumg. enum. transs. 2 p. 104 et Auct. transs. nonull.-non L. A. glandulosa Janka in Linnaea voi. 30 p. 555 (1860) - non Fisch. A. Kitaibelii Auct. transs. ex p. - non Schott. — 2|, Iunie, Iulie. Stânci, locuri cam um- brose în regiunea alpină. Negoiu; Buceci pe laturile Caraimanului (Knecht.)! • A. vulgaris L. spec. p. 752. — Vulg. Căldănqe. — Maiu, Iunie. Introdusă, vulgarizată și propagată prin cultură; plantă orna- mentală pentru grădini (Grec. enum. p. 9). 16. DELPHINIUM L. gen. n. 681. § 1. Fructul din o singură foleculă; petalele reunite prin mar- ginile lor. I. D. Consolida L. spec. p. 748;Kochsyn. p.23;Rchb. ic. germ.4 f. 4669; DC. prodr. 1 p. 51; Schlechtd. Lang. 11 f. 1177.— Vulg. Gîlceavă, Mărariul-câmpului, Nem^ișori, Tatniși, Toporași. — Q Totă vara. Pe câmpuri, miriști, holde, pe la drumuri; specie vulgară (Grec, enum. p. 9): Severin; Tirgujiul; Craiova; Romanați; Rîmnic; Stolnici; Comana; București; Titu, Ciocănești; Ploești; Buzeu, Beceni;Focșiani; Galați; Tecuci; Bacău; Bîrlad; Iași; Botoșiani; Fălticeni; Dobrogea. b. paniculatum (Host. fl. austr. 2 p. 65) Koch syn. add. p. 434 a. Caulul cu mult mai ramificat, paniculă amplă, pedicelele și mai lungi ca la forma tipică, ariea foilor mai mică și florile mai mici așia că seamănă forte mult cu D. divaricatum Ledeb. dar se deosebește de acesta mima prin foleculele sale glabre și nu adpres părose. 2. D. orientale Gay monogr. in Desmoul. cat. Dord. p. 12 (1840); Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 47; Boiss. fl. orient. 1 p. 79; Neilr. diagn. p. 7. — D. Ajacis Ledeb. fl. ross. 1 p. 58 - non L. D. bithynicum Griseb. spicil. rumel. 1 p. 320 (1843). — Q Aprilie, Maiu. Prin lo- curi de cultură, terâm humifer — Dobrogea de la Babadagh spre Bașchioi; Copadin, Bairamdede; Brăila pe la Lacu-Sătat. Odinioară prin Cismegiu pe subt tuferișe (Grec. enum. p. 9), însă emigrat. • D. Ajacis L. spec. 748. — Vulg. Hori Domnești. Q în hor- ticultura, vulgarizat. 40 CONSPECTUL SISTEMATIC § 2. Fructul din 3 - 5 folecule; petalele libere, cele două infer. barbulate, bifide. 3. D. fissum W. et Kit. rar. hung. tab. 81 (1802); Rchb. ic. germ. 4 fig. 4675; Heuff. enum. ban. p. 11. D. hybridum 0. -fissum DC. prodr. 1 pₜ 54. — Iunie, Iulie. Livezi, poeni, tuferișe pe coaste: Craiovapela Rubănești; Vădeni, Bumbești-de-Jiu în Gorjiu. 4. D. elatum L.spec. p. 749; Koch syn. p. 241usus a.— ?|, Iunie pînă în August. — Variază: a) intermedium. D. intermedium DC. syst. 1 p. 358 (1818); Rchb. ic. germ. 4 f. 4676. D. elatum Schlechtd. Lang. Deutsch. 11 f. 1078: axa caulinară, foile, pedunculele și foleculele cu totul glabre. Văi, în regiunea montană alpină, subalpină: Oiticu în Muscel; Buceci la Pescerea-Ialomiței (D. elatum Grec. enum. p. 9); Sinaia; Piatra pe Cernegura ; b) alpinum. D. alpinum W. et Kit. rar. hung. tab. 246 (1812)! Rchb. io. germ. voi. 4 f. 4677. D. intermedium 0 alpinum DC. prodr. 1 p. 55: axa 'caulinară în partea inferidră glabră, pe când partea sa superioră, foile, pedunculele și foleculele îmbrăcate cu peri rari. — La Negoiu; Valea Dîmbovicioarei. c) montanum. D. montanum DC. syst. 1 p. 358 (1818); prodr. 1 p. 55; Rchb. ic. germ. 4 f. 4676 b : axa caulinară în partea inferi- dră glabră, partea sa superidră, foile, pedunculele și foleculele dens și vîscos părdse. — Sinaia prin livezile din părțile inferidre (Knecht.)! 17. ACONITUM Toiunef instit.p. 424. § 1. Periantul persistă după fructificați e. 1. A. An t hor a L. spec. p. 751; Koch syn. p. 25; Rchb. ic. germ. 4 f. 4711; DC. prodr. 1 p. 56; Schlechtd. Lang. deutsch. 11 £ 1081. — Vulg. Omag. Omeag. Omiac. Toae.— ?|. Iulie, August. Pă- duri, stânci în regiunea montană alpină, subalpină: Mdnăstirea Bis- trița, Coziea, Stănișioara; Negoiu; Predeal; Buceci la Pescerea-Ialo- miței (Grec. enum. p. 9) și la Obârșie (Knecht.), Sinaia; Piatra-Mare; Pietrile-Doamnei, Rareu pe Piatra-Zîmbrului. § 2. Periantul se scutură la epoca fructificației. 1. Sepala superidră oblungă cilindrică în formă de cască pre- lungă. 2. A. lasianthum Simk. enum. transs. p. 61 (1886). A. Vul- paria a. Phtora var. lasianthum Rchb. ic. germ. 4 fig. 4679 „e Transsil- RANUNCULACE.fi 41 vania“; A. ochroleucum Baumg. enum. transs. 2 p. 97 (1816) et Auct. transs. nonull.-non M. Bieb. fl. t. c. 2 p. 14 (1808). A. pyrenaicum Griseb it. hung. n. 113, Auct. transs. ex p.; Br. prodr. p. 520 - non L. A. Lycoctonum Grec. enum. p. 9 - non L. — î|. Iunie pînă în August. Livezi, poeni, margini de păduri în regiunea montană. Muntele Picu- catu în Argeși; Rucăr, Valea-Muierei, Pajerea; Predeal, Azuga; Bu- ceci în tot coprinsul; muntele Ciolanu în Buzău. p. Baumgartianum Simk. term. fuz. 1886 p. 179; enum. transs. p. 61. Prin forma cascei și colorea sa gălbenieșicam albăstrue aduce spre A. moldavicum, caulul și ramurile inflorescenței sate-sunt crispat sau revers pubescente, carpelele și casca cu peri denși erecto-patuli roșeați ca și la forma specifică. Buceci pe la Cascadele-Peleșiului (Knecht.) 3. A. Vulparia Rchb. ill. acon. tab. 56—58 (1827); ejus icon. germ. voi. 4 fig. 4681. — Popul. Omeag, Omiac. — î|, Iulie, August. Pe subt păduri pe malurile schistose umede, umbrose, în regiunea montană: la Broșteni în Suceava pe Bistrița, pe Neagra și pe Bar- naru mare, abundă cu cel următor. 4. A. Moldavicum Hacq. reisse die dacic, und sarmat. p. 169 c. tab. (1789)! Schur enum. transs. p. 31; Fuss. transs. excurs, p. 33; Sag. et Schn. carpat. centr. 2 p. 45; A. Vulparia a. Phihora rubicun- dum Rchb. icon. germ. voi. 4 fig. 4681 sinistra (18W). A. tr anssilvani- cum Lerchenf. herb, transs. (1790). A. Lerchenfeldianum Schur, A. Ho- stianum Schur enum. transs. p. 31 (1866).— î|, Iulie, August. Prin văile montane, în locuri umede umbrose, pe stânci: în Valea Țesnei la Gaura-Fetei în Mehedinți; valea Dimbovicioarei; Mănăstirea Bunea în Dîmbovița; la Ceahlău (Knecht.); în Suceava pe Bistrița pînă la Cruce și pe Neagra în abundență. 2. Sepala superioră comprimată și în formă de cască cam pre- lungă ampliată. 5. A. variegatum L. spec. p. 750; Koch syn. p. 26; Boiss. fl. orient. 1 p. 95. A. Cammarum Jacq. fl. austr. 5 tab. 424 (1778) A. ro- stratum Bernh. in Rchb. ic. germ. voi. 4 flg. 4683. — Vulg. Omag. Omeag, Omiac, Toae. — î|, Iulie, August. Păduri, tuferișe, livezi; în regiunea montană: Lainici, Păiși; Monăstirea Horezu (Grec. în Br. prodr. p. 520)xSinaia spre Isvoru (Grec. enum. p. 9); Ceahlău. 6. A. cernuum Wulf. ap. Koelle spicil. aconit. p. 17 (1786); Rchb. ic. germ. 4 flg. 4687. A. paniculatum Koch syn. p. 27 quoad 42 CONSPECTUL SISTEMATIC variet. cernuum; A. panicalatum S. flexicaule (Hoppe et Hornsch. pl. select.) DG. prodr. 1 p. 60. — Aceleași numiri populare. — Iulie pînă în Septembre. Pe lingă păduri, prin tuferișe, poeni la locuri umede cam umbrite; în reginnea montană subalpină: Predeal, Azuga, Bușteni și în tot coprinsul Bucecilor (Knecht.)! în Buzău pe Giolanu. p. toxicum. A. toxicum Rchb. germ. exc. p. 739 n. 4688 (1830) citat numa în munții Transilvaniei și comunicat de către Baumgarten; Rchb. in deutsch. fl. voi. 4 p. 129 fig. 4688! „nectariis supinis, cas- side forn;cato - ampliata magna obtusa, flores violaceis*; Fuss transs. exc. p. 34. —Văi umbrdse subalpine: Valea-Dîmbovicioarei; Predeal; Buceci. 7. A. Stoerkianum Rchb. germ. exc. p. 739 (1830); ejus icon. germ. voi. 4 fig. 4692; Koch syn. p. 26. A. neomontanum Willd. spec. pl. 2 p. 1236 (1799)-non Wulf. A. intermedium DG. syst. 1 p. 374 (1818); prodr. 1 p. 61 var. a.-non Hoppe cujus stirps ad A. Lycocto- num pertinet. A. Napellus Stoerk. lib. p. 69; Sturm deutsch. h. 6. — 2|, Iulie, August. Prin grădini de țeră pe lingă orașiul Piatra, în mai multe locuri; ni se spune că este adus de prin pădurile locale. 3. Sepala superioră comprimată, hemisferică în formă de caschetă. 8. A. Napellus L. spec. p. 751; Koch syn. p. 25; DG. prodr. 1 p. 62; Boiss. fl. orient. 1 p. 95. A. Napellus genuimum Rchb. icon. germ. voi. 4 fig- 4700 et în tab. LXXVI: calcar capitatum, stamina pilosa, casside hiante hemisphaerica; A. laxum Rchb. 1. c. fig. 4701: calcar capitatum, stamina sparsim pilosa, casside hiante fornicata; A. laetum et A. Kcelleri Rchb. 1. c. fig. 4808 et tab. LXXVII: calcar acephalum stamina pilosa, casside clausa, hemisphaerica obtusa. — Popul. Omag, Omeag, Toae. — î|, Iulie, August. Pe la poale de pă- duri în văile montane, în districtele Neamțu și Suceava: Mănăstirea Neamțu (A. Cammarum Ghania exsic! non Jacq.); Agapiea (A. pani- culatum Grec. enum. p. 9-non Lam.); in Suceava pe Bistrița la Madei, Broșteni, pe Neagra, pe Barnaru mare și pe Barnarelul, în abondență. Și mult răspândit în cultura grădinelor rurale ca plantă de podobă. 9. A. tauricum Wulf. ap. Rchb. monogr. gen. acon. p. 87 tab. 12 fig. 2et3 (1820); Rchb.ill. spec. acon. tab. 63; ejus icon. germ, voi. 4 fig. 4709. A. Napellus a. tauricum DG. prodr. 1 p. 62.— ?(, Iulie August. In munții Gloșanilor, valea Gernei, pe Bulzu către stâncile „Biserici* prin păsciune; în valea Dîmbovicioarei (A. Napellus Grec, enum. p. 9-non Auct.); pe Ceahlău în păsciunile alpine. ftAltUlJCUtACE^ 43 10. A. multifidum Koch ap. Rchb. ill. spec. acon. tab. 70 (1827); Rchb. icon. germ. voi. 4 fig. 4696; Fuss transs. excurs, p. 35. — Iulie, August. Păsciuni alpine: la Negoiu pe Podeanu, Jipu în Ar- geși; Buceci. Trib. V. p.®ONlE2E.Policarpice: fructele folecule polispermice ven- tral-dehiscente; periantul diferențiat în sepale și petale, petalele largi plane, estivațiea imbricată. 18. P2E0NTA L. gen. n. 678 I. P. romanica Brânza mem. acad. rom. ann. 1882 c. tabula; prodr.fi. rom. 1883 p. 38;Kanitzmagyar. nOvenyt. lap. VI, p.85 1882). P. decora Kanitz ap. Jankaplant. roman, p. 6 et add. p. 173 n. 89-non Anders. monogr. of the Paeonia n. 9. (1817)! —Vulg. Bujor, Rujioară, Ruje-de-Rusalil. — ?[. Maiu, Iunie. Prin dumbrave, răriși și poenițe de păduri. Băneasa, Comana; Bârlad; Tulcea pe la Pădurea-Telița și Nicolițelu (P. officinalis Reichard verh. zool. bot. gezel. ann. 1865 heft. 4 p. 76-non Retz.); introdusă și în cultură pe la București (P. officinalis Grec. enum. p. 9). Descrierea și icoana date de Dr. D. Brânză sunt de totă perfec- țiea și nu las nici o necertitudine asupra acestei specie proprie. An- derson, loco cit. și de Cadolle în prodromul său voi. 1 p. 66 pun Pce- onia decora în grupa Peoniilor cu foile pe desubt părbse și ale cărora segmente sunt oblungi obtuse; pe când Pronia romanica se distinge prin lobii acuți ai segmentelor foilor sale care sunt, ca și totă planta, peste tot complect glabre. Astfel fiind, P. romanica Br. urmeză a fi pusă în grupa Peoniilor cu foile glabre alături de P. loiala Desf. care, asemenea, are segmentele foilor lajvîrf trilobate și lobii acuți. Iden- tică cu planta nostră este și cea din Serbiea meridională distribuită sub numele de P. decora; însă, și acesta, nu este edeverata P. decora a lui Anderson pentru motivele expuse. 2. P. officinalis Retz. obs. 3 p. 35(1779); Rchb. ic. germ. 4fig. 4743; DC. prodr. 1 p. 65; Schlechd. Lang. deutsch. 11 fig. 1090, tab. II; P. peregrina MUL dict. n. 3. — Vulg. Bujor,Rujioară. — ?|,Maiu, Iunie. Naturalizată și întreținută prin cultură. jVulcanaJ; Pitești; București; Schitul Rareu ele. 3. P. tenuifolia L. spec.p.748; Rchb. ic.germ. 4 fig. 4740; DC. prodr. 1 p. 66; Boiss. fl. orient. 1 p. 98. — Aprilie, Maiu. La lo- curi aprice în Dobrogea: Murfatlar (Br.) ; Severin pe la Crihala spre Breșnița. 44 CONSPECTUL SISTEMATIC 19. CIMICIFUGA L. aman. 7 p. 435. I. C. f ceti da L. syst. nat. ed. 12 p. 659 (1767); Koch syn. p. 27 ; Rchb. icon. germ. 4. fig. 4739 $ Ledeb. fl. ross. 1 p. 72; Schlecht. Lang. deutsch. 11 fig. 1088. Aricea Cimicifuga L. spec. p. 722; DC. prodr. 1. p. 64. — ?|, Iulie, August. Pe coste cu iârbă la locuri cam umede cu înclinație septentrională: pe frontiera Suceavei despre Bu- covina la Horodniceni lîngă Fălticeni forte multă, la Furca-Negrilesci pe Clifi, Rarău pe Părete (Pr. Procop. exsic.!). Trib. VI. ACT^jE. Apocarpice: fruct unifoleculat cărnos bacci- form polispermic, nedehiscent; periantul diferențiat în sepale și pe- tale având estivațiea imbricată; petalele largi plane. Ranunculacee spurii. 20. ACT-iEA L. gen. n. 644. 1. A. «picata L. spec. p. 722 ; Sturm deutsch. h. 21; Koch syn. p. 27 ; Rchb. ic. germ. 4 fig. 4739 ; DC. prodr. 1 p. 65; Boiss. fl. 0- rient. 1 p. 96;Schlechd. Lang. deutsch. 11 fig. 1087. — Vulg. lerba- Christoforului. IMa-de-orban^. Orbanț. — 2|» Iunie, Iulie. Păduri în re- giunea montanăsubalpină și alpestră: Tirgujiul; Monăstirea Horezu șiBistrița; Cozia; Dîmbovicioara; Câmpulung; Predeal, Sinaia (Grec, enum. p. 9); Mânăstirea Neamțu (Chan.). n. BERBERIDACEtE Ach. Rich. elem. bot. 1. BERBERIS L. gen. n. 442. I. B. vulgaris L. spec. p. 471; Koch syn. p. 29; Rchb. ic. germ, voi. 3 fig. 4486; DC. prodr. 1 p. 105 excl. vaiiet.; Schlecht. Lang. deutsch. 12 fig. 1094. — Vulg. Agriși-ropu. DsăcUă. Măcriși-iepuresc.— 1? Iulie, August. Coste aride cu tuferișe mici, mărăcinișiuri: Câm- pina (Grec. enum. p. 9); Neamțu (Chania exsic.); Iași pe la Copou- Nu mai puțin, și în cultura grădinilor ca ornamentală. III. NYMPILEACEjE Salisb. conig. ann. bot. 2 p. 69. 1. NYMPEL3EA Neck. ‘elem. n. 1828. I. N. alba L.spec.p. 729; Sturm deutsch. h. 30; Kochsyn. p. 29; Rchb. ic. germ. 7 fig. 117 ; DC. prodr. 1 p. 115; Boiss. fl. orient. 1 p. 104; Schlechtd. Lang. deutsch. 12 fig. 1091 tab. 1. — Popular Nu- făr-dU). Hulă. Hămună-albă. Tidvă-de-ape. — ?|, Iulie, August. în re- NYMPHASACE2E, PAP AVER ACE 45 giunea fluvială, în ape limpezi stagnante sau lin-fluenle, helesteuri, bălți; la noi frecuentă (Grec. enum. p. 9). Craiova; Brăila, Galați; Fălticeni în iazul Ciolsacilor; Tulcea. 2. NUPHAR Smith prodr. Jl. graec. r p. g6t. I. H. luteum Smith prodr. fl. graec. 1 p. 361 (1808); Sturm deutsch. h.30; Koch syn. p. 30; Rchb. ic. germ. 7 fig. 113; DC. prodr. 1 p. 116; Schlechtd. Lang. deutsch. 12 f. 1092. Nymphcea Iuțea L. spec. p. 729. — Vulg. Nufăr-galben. Plută. — Iulie, August. în regiunea fluvială ca și precedenta cu care adesea există (Grec. enum. p. 9). Turnu-Măgurele; Giurgiu, Comana; Cacova, Vultureanca ; București pe Colentina; Panteleimon, Cernica, Paserea; Galați, Bărboși; Fălti- ceni în iazul Ciolsacilor. IV. PAPAVERACEJE DC. syst. 2 p. 105. 1. PAP AVER L. gen. n. 448. § 1. Capsula cu peri aspri. I. P. pyrenaîcum Willd. enum. hort. berol. p. 563 (1809); Rchb. ic. germ. 3 fig. 4472; DC. prodr. 1 p. 118. P. alpinum Hoppe in Sturm deutsch. h. 17-non L. P. pyrenaîcum a luteum et p. puniceum DC. syst. 2 p. 71. P. alpinum 0. flaviflorum Koch. syn. p. 31; Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 60; Schlechtd. Lang. deutsch. 13 fig. 1295 litt. B. Argemone pyrenaica L. spec. ed. 1753 p. 509. — ?|, Pe piscurile alpine cele mai 'nalte. Buceci la Omu (Knecht.) § 2. Capsula cu totul glabră. 2. P. Rhoeas L. spec. p. 726; Sturm deutsch. h. 17; Koch. syn. p. 31; Rchb. ic. germ. 3 fig. 4479; DC. prodr. 1 p. 118; Boiss. fl. ori- ent. 1 p. 113 var. a; Schlechtd. Lang. deutsch. 13 fig. 1298. — Vulg. Mac, Mac-de-câmp, Mac-roșiu; florile Paparoane. — QMaiu, Iunie. Prin grâne, câmpuri, miriști abandonate. Severin, Hinova; Craiova; Turnu- Măgurele, Segarcea; Giurgiu, Comana; București; Tîrgu-Ocnei; Bîrlad; Iași; în Dobrogea pe la Constanța, Copadin, Bairamdede. p. intermedium. P. intermedium Becker ap. Rchb. germ, excurs, p. 701; Koch syn. ed. 3 p. 25. —Focșiani pe câmpuri. 3. P. dubium L. spec. p. 726; Koch syn. p. 32; Rchb. ic. germ. 3 fig. 4477; DC. prodr. 1 p. 118; Boiss. fl. orient. 1 p. 115; Schlecht. Lang. deutsch. 13 fig. 1299. — Vulg. Mac. Mac-de-câmp.— QMaiu, Iunie.Lo- curi de cultulă, grâne, miriști, câmpuri, drumuri; specie comună. Grecescu D. Dr. — G. 1324. 6 46 CONSPECTUL SÎSTEMÂTÎd Craiova; Calafat; Caracal; Turnu-Măgurele; Băneasa, Comana; Bu- curești, Chitila, Ciocănești, Periși; Buzeu; Fetești; Brăila; Galați; Bârlad; Fălticeni; Dobrogea. Variază: având petalele de un roz palid ce dă în alb; avend pe- talele gălbenii și cu pată negră Ia bază. 4. P. laevigatum Rchb. ic. germ. voi. 3 fig. 4478 b (an M. Bieb. ?). P. dubium (3 glabrum Koch syn. p. 32. — Q Iunie, Iulie. Prin aceleași feluri de locuri și localități; însă cu mult mai puțin fre- cuent. București; Periși; Iași; în Dobrogea la Tulcea, Cîșla. • P. bracteatum LindI. coli. tab. 23. Vulg. Mac-rop.u de grădină ■ în horticultură prin București (P hybridum Grec. enum. p. 9 - non L.). • P. somniferumlj. spec. p. 726; Rchb. ic. germ.3 f.4481, avend flori albe, roz-palide sau stacozii, simple sau învdlte. Vulg. Mac. Mac- de-grădină, specie opiiferă; în horticultură. — Q Iulie, August. 2. GLAUCIUM Tournef. instit. t. tgO. I. G. corniculatum Curt. fl. lond. tab. 32 (1777); Koch syn. p. 32; DC. prodr. 1 p. 122; Boiss. fl. orient. 1 p. 119; Schlechtd. Lang. deutsch. 13 fig. 1302. G. phceniceum Gaertn. fruct. 2 tab. 115 (1791). G. rubrum Rchb. ic. germ. 3 fig. 4470. Chelidonium cornicu- latum L. spec. p. 724. — Q Iulie, August. La locuri aride necultivate, miriști vechi, p’intre grâne, prin grâne, câmpuri, pe lîngă drumuri. Turnu-Măgurele ; Malu-de-jos, Odăile-Arsache , Giurgiu, Comana ; Fetești;Brăila, Viziru, Lacu-Sărat; Galați, Bărboși; Bîrlad; Dobrogea. £. tricolor Ledeb. fl. ross. 1 p. 93. G. tricolor Bernh. G. rtibrum tricolor Rchb. ic. germ. 3 f. 4470 tab. 12; Koch Ioc. cit. 3. CHELIDONIUM L. gen. n. 641. I. Ch. majus L.spec.p. 723; Koch syn. p. 32 excl. var. (3; Rchb. ic. germ. 3 fig. 4466; DC. prodr. 1 p. 123; Schlechtd. Lang. deutsch. 13 fig. 1303. — Popular Rostopast. Roslopască. Negelariță. Urbă-de- negi. — Q Iunie pînă în August. Locuri umbrite pe lîngă locuințe vechi și ziduri, păduri; specie vulgară (Grec. enum. p. 10). Severin ; Baea-de-Aramă; Tîrgujiul; Craiova; Rîmnic; Rucăr, Sturzeni, Câmpu- lung; Sinaia; București; Comana; Cemica; Bacău; Iași; Monăstirea Neamțu (Chania); Fălticeni, Monăstirea Slatina, Broșteni, Rateu. • Eschscholzia californica Chamisso. Plantă de origine ameri- cană ; în horticultură, vulgarizată. — Q Iulie, August. CISTACEJE 47 V. CISTACEJE Lindl. nat. syst. p. 91. 1. HELIANTHEMTJM Tournef. instit. tab. 128. § 1. Petalele galbene de 2-3 ori mai mari cât sepalele; stami- nele numerose; stilul la bază curbat apoi drept, la vîrf înfiat; stigma simplă; foile stipulate; florile unilaterale. I. H. vulgare Gaertn. fruct. 1 p. 371 (1788); DC. prodr. 1 p. 280. II. vulgare a. discolor Rchb. ic. germ. 3 fig. 4547 ad sinis- tram; Boiss. fl. orient. Ip. 446. H. vulgare a.tomentosum Koch syn. p. 87. H. ChamcecisluslAÂW.dict.n. 1 (1768). CistusHelianthemumL. spec. p. 744. Maiu pînă în August. Livezi, locuri cu ierbă în regiunea montană subalpină și în cea câmpenă. Câmpulung, Sturzeni; Vulcana; Predeal, Bușteni, Sinaia (Grec. enum. p. 12); Câmpina; Vultureanca; Chitila, Buftea; Iași. 2. H. hirsutum A. Kern. sched. n. 882 (1883). H. vulgare var. hirsutum Koch syn. ed. 2 p. 87. H. obscurum Pers. syn. 2 p. 79 (1807). Cistus hirsutus Thuill. envir. paris p. 266 (1799). H. vulgare p. virescens Boiss. fl. orient. 1 p. 446. — ?|» Iunie, Iulie, August. Prin livezi în regiunea montană. Curtea-de-Argeși; Rncăr, Valea-Muierei, Pajerea; Hangu, Bisericani; Mânăstirea Neamțu; Broșteni pe Picioru- Văcăriei; Schitul Rareu. 3. H. grandiflorum DC. fl. fr. 4 p. 821 (1805); ejus prodr. 1 p. 280; Rchb. icon. germ. voi. 3 fig. 4549. II. vulgare y. grandiflorum Kochsyn.p. 87; Boiss. fl. orient. Ip. 446.— î|, Iulie August. Prin livezi montane în locuri uscate. Predeal, Bușteni. § 2. Petalele galbene cu puțin mai lungi ca sepalele; staminele numerose; stilul la bază conturnat; foile nestipulate; florile pe tdte laturile. 4. H. canum Dun. ap. DC. prodr. 1 p. 277 (1824); Rchb. icon. germ. voi. 3 fig. 4534; Boiss. fl. orient. 1 p. 444. II. telandicumy. tomen- tosum Koch syn. p. 86. II. vineale Pers. syn. 2, p. 77 (1807); Rchb. loc. cit. fig. 4533. Cistus canus a. L. spec. p. 740 (1762); Jacq. fl. austr. tab. 277. Cistus vinealis Willd. spec. pl. 2 p. 1195 (1799).— 4. Iulie, August. Locuri petrose. Muntele Ghițu ; Buceci; Mizil pe stânca Tohanilor. 5. H. alpestre Dun. ap. DC. prodr. 1 p. 276 (1824); A. Kern. sched. n. 879. H. celandicum a. glabrum Koch. syn.ed.2 p. 86(1843), Conspectul sistematic 4$ Cistus alpestris Jacq. enum. p. 248 (1762). C. celandicus Jacq. fl. austr.4 p. 52 tab. 399 (1776) - non L. — Vulg. Mălăoe, IMa-osului. — t? Iulie, August. Pe vîrful Raidului. p. hirtum Koch 1. c. exclus, synon. Wahlenbergii. H. alpestre Rchb. icon. germ. voi. 3 fig. 4536-non Dun. — în regiunea alpină pe proeminente stâncdse. Buceci pe Gostila. 6. H. rupifragum A. Kern. oest. bot. zeit. ann. 1868 p. 18. H. marifolium Baumg. enum. transs. 2 p. 85 (1816) - non DG. fl. fr. 4 p. 817 = Cistus marifolius L. spec. p. 741 (1762). H. celandicum p. hirtum Andrae bot. zeit. 1853 -non Koch 1. c. nec. Pers. H. alpestre Kotschy zool. bot. gesel. 3, p. 65-non Dun. nec. Rchb. — Iulie August. Stânci pe virfurile alpine. Negoiu; Buceci la Obîrșiea lalo- miței (Br. leg.); Piatra-Mare; Ceahlău (Knecht.) § 3. Petalele galbene și întrec cu puțin sepalele; stamine pu- ține; stilu drept și de lungimea staminelor are stigma capitată trilo- bată fimbriată; foile forte ânguste lineare nestipulate. 7. H. procumbens Dun. in DG. prodr. 1 p. 275 (1824). Fu- mana procumbens Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 175 ; Boiss. fl. orient. 1 p. 447. Cistus Fumana L. spec. p. 740 ex parte. Helianthemum FumanaMill. dict. n. 6; Rchb. ic. germ. 3 fig. 4531; Schlechtd. Lang. deutsch. 13 fig. 1257. — t? Iunie, Iulie. Pe coaste aprice, la Jocuri cu ierbă, subsol calcar. Schela-Gladovei spre Dudași lingă Severin; Mizil pe Slânca-Tohanilor. VI. TAMARISGAGE/E Lindl. nat. syst. p. 126. 1. TAMARIX Desv. am. sc. nat. 4 p. 348. I. T. Pallasii Desv. ann. sc. nat. 4 p. 349 (1825); DG. prodr. 3 p. 96; Boiss. fl. orient, voi. 1 p. 773. T. gallica Pali, iter 1 p. 372, 431 (1770); M. Bieb. fl. t. c. 1 p. 246-non L.; T. pentandra Pali, fl. ross. 2 p. 72 tab. 77 (1788) T. gallica [3 pycnostachys Ledeb. fl. ross. 1 p. 135. — Vulg. Tamariscă, Cătină-roșie. — t? Iunie, Iulie. Prin zăvoiurile fluviale, pruntișiuri și prin unele parcuri introdi să. Slatina prin zăvoiul Oltului; zăvoiul lalomiței pe Ja Sloboziea; Foc- șiani pe lingă Milcov și Putna; zăvoiul Șiretului pe la Furceni și Mă- gureni; Iași; Tulcea pe la Samova; Constanța. • T. gallica L. spec. p. 386. — București prin unele grădini și parcuri; introdusă, dar rară. TAMARISCACE.E, DR0SERACE2E, CRUCIFER/E 49 2. IHYRICAKIA Desv. I. c. p. ^4g. I. M. germanica Desv. ann. sc. nat. 4 p. 391 (1825); Koch syn. p. 275; Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 601; Boiss. fl. orient. 1 p. 763; Schlechtd. Lang. deutsch. 13 fig. 1248. Tamarix germanica L. sppc. p. 367. Tamariscus germanicus Scop fl. carn. 1 p. 224. — Vulg. Tama- riscă, Cătină-roșie. — t? Iulie, August. Prin zăvoiurile fluviale, prun- țișiuri, zăvoiul Oltului pe Ia Slatina și pe la Rimnic; Gurtea-de-Argeși; Gorheni; Gâmpina pe valea Doftanei și pe valea Prahovei pînă la Bușteni; valea Teleajenului (Grec. enum. p. 25); Buzeu, Beceni; Neamțu; în lunca Moldovei la Șasea și Mălin distr. Suceava. VIL DROSERACE7E DC. theor. p. 214. 1. DROSERA L. gen. n. ggt. I. O. rotundifolia L. spec. p. 501; Hayn. in Schrad. journ. 1801 p. 37; Koch syn. p. 97; Rchb. icon. germ. voi. 3 fig. 4622. — Iulie, August. Prin mlăștini turfacee sfagnose. Pe Barnaru-mic la capu rîu- lui in Suceava, rară. 2. PARHASSIA L. gen. n.384. I. P. palustris L. spec. p. 391; Sturm deutsh. fl. heft 13; Koch syn. p. 98; DG. prodr. 1 p. 320; Schlecht. Lang. deutsch. 13 fig. 1293.— Vulg. în Suceava: Șopîrlaiță. — ?|, Iulie, August. Prin livezi montane în locuri rovinose, pe marginea rîurilor și perîurilor în văi montane umbrose. Munții Gloșanilor pe Bulzu; Valea-Răporosă la Olănești; valea Mânăstirei Bistrița în Vâlcea; muntele Negoiu, Ghițu și Picu- catu în Argeși; valea Dimboviciorei; Sinaia, Bușteni, Predeal și în tot coprinsul Bucecilor (Grec. enum. p. 13); Mânăstirea Neamțu (Ghan. exsic.), pe Geahlău și la Monăstirea Durău; în Suceava la Broșteni pe Neagra în livezile de pe Picioru-Văcăriei, pe Barnaru și la Schitul RarSu. VIII. CRUCIFER^ Juss. gen. 237. Trib. I. PLATILOBjE. Boiss. Gotiledonii plani sau ușior convexi, acuinbenți sau incumbenți. Subtribul A. Fructul silică sau siliculă bivalv-dehiscentă, fără articulații, nelomentacee. Secția I. Latisepte: valvele și septul de lățime egale, tote în sens paralel. Seriea 1. Latisepte silicâse pleurorize (embrionul acumbent). 50 CONSPECTUL SISTEMATIC 1. CHORISFORA DC. syst. 2 p. 435. I . Ch. tenella DC. syst. 2 p. 435 (1821); prodr. 1 pag. 186; Boiss. fi. orient. 1 p. 143; Ledeb. fl. ross. 1 p. 169. Raphanus tenellus Pali. iter. 3 app. n. 105 tab. L fig. 3 (1776). R. arcuatus Willd. spec. pl. 3 p. 526. — 0 Aprilie, Maiu. Pe la locuri de semenaturi, ogore, vif. București; Lehliu, Sloboziea, Fetești; Buzeu; Odobești, Focșiani; Odobești; Brăila; Galați; Vaslui la pădurea Paiu; Iași. • Matthiola incana R. Br. și M. annua Sweet vulg. Micsandre, Garâfe-, asemenea. • Cheiranthus Cheirih. vulg. Micșunea-galbenă,Micsandră-galbenă, sunt plante de grădină, vulgarizate.. — 0 Iunie, Iulie. 2. NASTURTIUM R. Br. hort. kew. 4 p. 109. § 1. Florile albe (Cardaminum DCJ I. N. officinale R.Br.hort. kew. 4p. 110 (1812); Sturm deutsch. h. 43; Koch syn. p. 37; Rchb. ic. germ. 2 fig. 4359; DC. prodr. 1 p. 137; Schlechtd. Lang. deutsch. 14 fig. 1325. Sisymbrium Nastur- tiumL. spec. 916. — Vulg. Chreniță; Cresson; Năsturea. — î|» Maiu, Iunie, Iulie. Pe lingă isvore și perîuri limpezi. Prin părțile de jos în grădina publică de Ia Severin (vulg. Bobîlnic) și în cultura de ver- dețuri in București; accidental spontanee (Grec. enum. p. 11). § 2. Florile galbene (Roripa Scop.) 1. Specii fluviale sau palustre. * Micrante: petalele egalez sepalele sau le întrec cu puțin. 2. N. palustre DC. syst. 2 p. 191 (1821); Sturm deutsch. h.43; Koch syn. p. 38; Rchb. ic. germ. 2 fig. 4362 ; DC. prodr. 1 p. 137 ; Schlechtd. Lang. deutsch. 14 fig. 1330. — Vulg. Brâncuță. — 0 Iunie, Iulie. Locuri umede, rovine, locuri scurse. Predeal; Sinaia; Crivina, Periși (Roripa nasturtioides Spach. Grec. enum. p. 12). ** Macrante: petalele îndoit și mal ceva de cât sepalele. f Silicose brevistile: silica oblungă; stilul scurt, gros. 3. N. Reichenbachii Knaf. in Opiz sezn. kvet. ceske p. 68 (1852) solum nomen. Roripa astylis Borb. kozl. XV arabis es crucif. ann. 1878 p. 190 ap. Simk. enum. Transs. p. 72- non N. astylon Rchb. icon. germ. 2 f. 4369 cujus plantam homonymam ad N. barbarceoidem Tausch (in Flora ann. 1840 voi. 2 p. 713) trahit. — cT Iunie, Iulie. Locuri umede, apătose. Predeal. • Prin mărimea silicelor și aspectul seu exterior aduce cu N. palu- sire; însă, prin florile sale, își are locul în grupa presentă. Caule înalt CRUCIFER2E 51 ramos, ramurile întinse, pubescente ; foile de forma celor de la N. silvestre, insă cele medn și superidre ușior auriculate; florile în corimbe dense la extremitățile raccmelor ce sunt de lungime mediocră; silica prelungă și groscioră ca de 7 mm. lung. 1 Va mm. lățime egaleză sau cu puțin întrece lungimea pedicelului seu; stilul forte scurt, gros, stigma bilobată. 4. N. silvestre R. Br. hort. kew. 4 p. 110 (ed. 1812); Koch syn. p. 38 var. a et £, et add. p. 437 exclus, forma Nasturtii Mori- soni Tausch; Rchb-ic. germ. 2 fig. 4368; Schlecht. Lang. deutsch. 14 fig. \^2.SisymbriumsilvestreB.spec. p.916.Roripasilvestris Bess.enum. p. 27 n. 826. — 2J, Maiu piuă în August. La locuri umede, locuri inundate cu ape de ploi, șianțuri, gropi, mlăștini scurse. Specie vul- gară (Grec. enum. p. 11). Craiova; Câmpulung; Titu, Ghergani; Cio- cănești, Chitila, București; Comana, Giurgiu; Bușteni, Sinaia, Câmpina; Buzău, Bisca; Galați; Iași pe la Birnova; Fălticeni, Broșteni. p./wu/areKochl.c. Nasturtium rivulare Rchb. ic. germ. 2 fig.4365. Are silicele mai lungi și mai grosciore, stilul ceva mai lungicel; laci- niile foilor mai lungi și subpinatifido-dentate; plantă de talie mai înaltă de cum forma vulgară. ț. Kerneri. Roripa Kerneri Menyh. Kalocsa videk. novenit. 1877 p. 39—40; Borb. fior, addat. 1879 p. 59 el 64; ejus haz. arab, es egyeb. crucif. kor. 1878 p. 200. Cam de 25-30 cent. înaltă; foile pinatipartite 3—5 jugate, segmentele celor medii și superiore ânguste lineare în- tregi de aparența celor de la N. pyrenaicum, însă la bază neauriculale; racemele prelungi, laxe, au silicele oblungi linear-ânguste cam cilin- drice, egale sau mai scurte de cât pedicelele cu care formez arcuri dirigiate în sus.— Halofilă sau uliginosă, la câmpuri. Conțești; Câm- pina; Titu, Ciocănești; București, Chitila, Buftea (N. lippizense Grec, enum. p. 11-non DC); Comana; Odobești; Bacău; Neamțu. ff Siliculose și longistile. a. Silicula elipsoidă-lineară sau eliptică; stilul lung, subțire. 5. N. anceps DC. prodr. 1 p. 137 (1824); Rchb. ic. germ, fig. 4364; Koch syn. p. 38 et add. p. 437; Schlecht. Lang. deutsch. 14 fig. 1328. N. barbarceoides Tausch in Flora ann. 1840 voi. 2 p. 713. Sisymbrium anceps Wahlenb. fl. ups. p. 223 (1820) în sensu ampliore.— N. anceps Sturm deutsch. h. 45 est modificatione Nâsturtii silvestris.— ?J» Maiu, Iunie. La locuri umede, lunci, fenețe, ierbă ce rețin ape de ploi. Craiova, Rubănești; Comana; Giurgiu. 6* N. terrestre Tausch in Flora ann. 1840 voi. 2 p. 711; Koch 52 CONSPECTUL SISTEMATIC syn. add. p. 436. Roripa terrestiis var. semîsilvestris Borb. haz. arab, es egyeb crucif. kor. 1878 p. 196. Pare a fi un hibrid din N. silvestre cu N. austriacum. — Maiu, Iunie. Prin ierbă, livezi, la locuri apă- tose. Câmpina. 7. N. Armoracioides Tausch in Flora ann. 1840 voi. 2p. 707; Koch syn. add. p. 436; Borb. haz. arab, es egyeb crucif. k6r. p. 196 etiam in florist, addalok. p. 53 n. 17. — $ Maiu, Iunie. Prin livezi la locuri apătose: București. Tote aceste trele forme ar putea fi considerate la rigore drept o singură specie sub numele de N. anceps DC. conform dreptului de prioritate, fiind și cea mai vulgară. Deosebit de acâsta, între aceste trei forme tipice există și o mulțime de forme intermediare pentru care unii botaniști, cu vederi prea minuțiose, s’au silit a le caracteriza ca specii, sub-specii sau varietăți. 8. N. amphîbîum R. Br. hort. kew. 4 p. 109 (ed. 1812); Koch syn, ed. 2 add. p. 436; Rchb. ic. germ. 2 fig. 4363; DC. prodr. 1 p. 138. Sîsymbrium amphîbîum. L. spec. p. 917. S aquatîcum Poli, fl- palat. 2 p. 232. S. Roripa Scop. fl. carn. 2 p. 25 (1772). Brachyolobus amphibius AII. fl. pedem. 1 p. 278. — Vulg. Ohreni^ă, Gălbenea. — <|. Maiu, Iunie, Iulie. Ape stagnante sau lin fluente, heleșteuri, mlăș- tini turfose, stufuri băltose. Alexandriea; Comana; București pe apele Colentinei; Panteleimon, Cernica; Câmpina (Grec. enum. p. 12). a. indivisum DC. prodr. 1 p. 130 (1824); Sturm deutsch. h. 43 ; Rchb. ic. germ. 3 fig. 4363 a; Schlechtd. Lang. deutsch. 14 fig. 1327 tab. I. N. amphîbîum 0. aquatîcum Tausch ap. Koch 1. c. 0. variifoHum DC. 1. c. p. 139; Rchb. ic. germ. 2 fig. 4363 7; Schlechtd. Lang. deutsch. 14 fig. 1327 tab. II, A. N. amphîbîum 0. aquatîcum Tausch ap. Koch syn. ed. 2 add. p. 436 ex. p. 7. auricuiatum DC. prodr. 1 p. 139; Rchb. ic. germ. 2 fig. 4363 0; Schlechtd. Lang. deutsch. 14 fig. 1327 tab. II, B. N. amphibium 0 aquatîcum Tausch 1. c. ex. p. Sturm deutsch. h. 43. b. Silicula mică, sferoidă; stilul forte lung. 9. N. dacîcum Caule erect rigid plin sau puțin fistulos, roșie- tic, glabru, are tulpina radicantă, uneori stoloniferă; foile oblungi ovato-lanceolate sau lanceolate având baza atenuată în pețiol neau- riculat, cele inferiore lirato-incise sau cam pectinate, cele superiore neregulat și expresiv dentate sau serate; racemele, siliculele și stilul întocma cum e la specia următore. — ?ț. Maiu,* Iunie. Prin șianțuri și gropi cu apă. Lîngă gara Chitila. CRUCIFER2E 53 Aspectul seu nu lasă îndoelă asupra originei sale hibride din N. amphibium cu N. austriacum, p’intre care se găsește în localitatea citată. Bun frate cu A. hungaricum Borb. în kozl. XV. 1878 arabis es âgyeb crucif. kor. p. 119, un alt hibrid ce există prin Ungariea ; însă, acesta are baza foilor auriculată-amplexicaulă. IO. N. austriacum Crantz stirp. austr. 1 tab. 2 (1762); Koch syn. p. 3 et add.p.436; Rchb. ic. germ. 2 fig. 4295 tab. 51; Schlechtd. Lang. 14 f. 1326. — Maiu, Iunie. La locuri apetose, gropi, șianjuri cu apă; mlaștini, livezi umede ; specie forte comună (Grec. enum. p. 11). Craiova; Turnu-Măgurele; Câmpulung; Titu, Ghergani, Cio- cănești, București; Comana; Sinaia, Câmpina; Buzău; Iași etc. 2. Specii terestre montane la locuri petrose. II. N. pyrenaicum R. Br. hort. kew. 4 p. 110 (ed. 1812); Sturm deutsch. h. 45; Koch syn p. 39; Rchb. ic. germ. 2 fig. 4366; DC. prodr. 1 p. 138; Schlechtd. Lang. deutsch. 14 f. 1332. Sisymbrium pyrenaicum L. spec. p. 916. — Maiu, Iunie, Iulie. La locuri tari, uscate, stâncose din regiunea montană. Verciorova, Cerneai pe dea- lurile lorgutovei și Bresniței; valea Cernei ; Baea-de-Aramă; Tis- mana; Tîrgujiul; Rîmnic, Câlimănești, Cozia; Câmpu-lung (Roripa pyrenaica Grec. enum. p. 12); Pitești; Predeal, Sinaia. 3. BARBAREA R. Br. hort. kew. 4 p. log. I. B. vulgaris R. Br. 1. c. p. 109 (1812); Sturm deutsch. h. 43; Rchb ic. germ. 2 f. 4356; DC. prodr. 1 p.' 140; Schlechtd. Lang. deutsch. 14 f. 1333. Erysimum Barbarea L. spec. p. 922. — Vulg. Crucea. — Aprilie pînă la Iulie. Verciorova, Bahna; Cerneai; Câmpulung; Predeal, Bușteni, Sinaia; Botoșiani. p. Kaiseri. B. Kaiseri Schur verh. siebenb. ver. ann. 1853 p. 57; enum. transs. p. 41 pro specie. Livezi în regiunea subalpină. Predeal. ț. arcuata. B. arcuata Rchb. bot. zeit. 1820; ic. germ. 2 f.4357; Koch syn. p. 39; Schlechtd. Lang. deutsch. 14f. 1334. B. taurica^G. prodr. 1 p. 141 (1824). — Erysimum arcuatum Opiz ap. Presl. fl. ceh. p. 138 (1819). Pedicelele și silicele la maturitate devin arcuato-erec- tiuscule. — Predeal. 4. TURITIS L. gen. n. 819. I. T. glabra L. spec. p. 930; Sturm deutsch. h. 43; Koch syn. p. 40; Rchb. ic. germ. 2 f. 4346; DC. prodr. 1 p. 142; Schlechtd. Lang. deutsch. 14 f. 1337. Arabis perfoliata Lam. dict. 1 p. 219. — 54 CONSPECTUL SISTEMATIC Vulg. Turicea, lurnică, Turniță. — 0 sau cT- Maiu, Iunie. Livezi, poeni, livezi de pomi (ograde). Specie vulgară. Verciorova. Gemeți; Craiova; Câmpulung; București (.4. perfoliata Grec. enum. p. 11); Comana, Băneasa; Ploești; Sloboziea din Ialomița; Piatra, Neamțu. 6. ARABIS L. gen. n. 818. § 1. Semințele nearipate sau prea puțin aripate. 2 . Foile caulinare au baza cordato-amplexicaulă. 1. A. alpina L. spec. p. 298; Sturm deutsch. h. 12; Koch syn. p. 40; Rchb. ic. germ. 2 f. 4327; DC. prodr. 1 p. 142; Schlechtd. Lang. 14 fig. 1339. — Vulg. Gîscariță. — ?|» Stânci, păsciuni; în re- giunea montană alpină și subalpină. Negoiu pe Podeanu, Dîmbovi- cioara; Păpușea; Buceci; Ceahlău (Knecht.); în Rareu pe Piatra Zim- brului. • p. umbrosa. Cu puțin mai 'naltă și mai stufosă, -caulii flexuoși cam debili, foile mai dilatate subțiri și plane. — La Ceahlău în păr- țile umbrdse inferiore (Knecht.) 2. A. crispata Willd. enum. hoit, berol. p. 684 (1809); Rchb. ic. germ. 2 fig. 4328; DC. prodr. 1 p. 143. A. alpina p crispata Koch syn. p. 41. A. alpina a. diffusa Baumg. enum. transs. 2 p. 267 (1816). — Iunie, Iulie. Prin văile și vâlcelele subalpine umbrose și umede. Buceci la Urlătoarea. valea Peleșiului cte. 3. A. auriculata Lam. dict. 1 p. 219 (1783); Sturm deutsch. h. 43; Koch syn. p. 41; Rchb. ic. germ. 2 fig. 4334; DC. prodr. 1 p. 143 ; Schlechtd.Lang.deutsch. 14 f. 1341. .4. auriculata 8. dasicarpa Andrz. in DC. 1. c. A. recta Baumg. enum. transs. 2 p. 267.— QMaiu. Tuferișe, rărișuri, la locuri uscate pe lîngă drumuri. Isaccea, Niculi- țel. Cocoși. 4. A. sagittata DC. fl. fr. 5 suppl. p. 592 (1815); Koch syn. p. 42; Rchb. ic. germ. 2 f. 4343 b; DC. prodr. 1 p. 143 variet. e; Schlechtd. Lang. deutsch. 14 fig. 1344. A. longisiliqua Wallr. sched. p. 359 (1822). A. hirsuta b. sagittata Rchb. in Sturm deutsch. h. 45 tab. 7 lilt. a et b.— Turitis sagittata Bertol. amoen. ital.p. 185 (1819). Vulg. Glscariță. — Q Maiu, Iunie. — Poale de munți la locuri cu ierbă, răriși de pădure. Valea Bahnei la Verciorova; Sinaia. 5. A. hirsuta Scop. fl. carn. p. 39 (ed. 1772); Sturm deutsch. h. 45; Koch syn. p. 42; Rchb. ic. germ. 2 fig. 4343 b; Schlechtd. Lang. deutsch. 14 fig. 1344.— Turitis hirsuta L. spec. p. 930. — Vulg. Gîscariță. — Q sau ^.Maiu. Iunie. Prin livezi, poeni. ograde de pomi, CRUCIFER^ 55 păduri. Verciorova; Corbeni pe Ghițu; Câmpulung (A. muralis Grec, enum. p. 11-non Bertol.); Predeal, Sinaia; Mogoșâea, București; Co- mana ; Schitul-Rarău. 0. Hornungiana. A. Hornungiana Schur enum. transs. p. 43 (1866), avend silicele mai lăticele și condensate către extremitatea racemei ce pare astfel mai scurtă. In munții Mehedințului la Hânca-Camenei (Simk.); valea Țesnei la Gaura-Fetei (A. Degen); Baea-de-Aramă la valea Găinei. 2. Foile caulinare cu baza ângustată sesilă, necordată, nici am- plexicaulă. 6. A. procurrens W. et Kit. rar. hung. 2 p. 154 tab. 144 (1803); Sturm deutsch. h. 45 mala; Koch syn. p. 43; Rchb. ic. germ. 2 f. 4329; DC. prodr. 1 p. 145; Schlechtd. Lang. deutsch. 14 f. 1350. A. prcecox Willd. enum. h. berol. p. 584 (1809). — ?|, Aprilie, Maiu. La locuri umede umbrose prin văile montane, pe stânci și fisuri de stânci ab- rupte. Valea Țesnei la Gaura-Fetei; Tismana la Peșterea Pachonie; valea Oltului de la Coziea în sus pe Ciocane și Cârlige. 7. A. hispida Mygind in L. syst. ed. 13 p. 501 (1774); L. fii. suppl. 2p. 298 (1781). A. Crantziana Ehrh. herb. n. 78 (1787); Sturm deutsch. h. 45; Rchb. ic. germ. 2 tab. 34. A petraea Koch syn. p. 44 -nonLam. A.petraea Schlechtd. Lang.deutsch. 14 f. 1352 A. — Stânci in regiunea montană din Moldova la Petrile-Doamnei (Br.) 8. A. petrogena Kern. cest. bot. zeit. ann. 1863 p. 141. A. are- nosab. heteropglla Schur enum. transs. p. 45 (1866); Borb. kozl. 1878 arab, es egyeb. crucif. kor. p. 153. A. segetalis Schur enum. transs. p. 45 (1866).—Iunie, Iulie. Tufișe, păduri, țermul rîulețelor, stânci; în văile munților. — Verciorova prin valea Bahnei și a Cerovățului; Tismana; valea Monastirei Bistrița; Olănești; Coziea pe la Ciocane și Cârlige,Muntele Coziea; Dâmbovicioara; Pitești pe Rîul Doamnei; Predeal, Bușteni, Sinaia (CA. Halleri Grec. enum. p. 11 quoad. specimin. anno 1876 lectum-non L.); Ceahlău (Knecht.) Se referă la tipul de A. arenosa Scop.; însă, adevărata formă a speciei Scopoliane, cu florile măricele și lilacine, cum se găsește în Europa occidentală, nu se observă a fi pe la noi; speciea nostră se deosibește numa prin florile sale mici, albe sau cam persicine. IO. A. Halleri L. spec. p. 929; Sturm deutsch. h. 43 tab. 15; Koch syn. p. 44; Rchb. ic. germ. 2 fig. 4326; DC. prodr. Ip. 146; Schlehtd. Lang. deutsch. 14p. 115 fig. 1353. — îj» Iunie, Iulie. Stânci cu mușchi 56 CONSPECTUL SISTEMATIC sau ierbă la locuri umbrose. Muntele Coziea in josul Mânăslirei Stă- nișioara (A. Halleri var. Grecescul Gandog. fl. europ. 2 p. 43); în Do- brogia la Nicolițel (?); în Suceava pe Petrile-Domnei. II. A. Ovirensis Wulf. in Jacq. collect. I p. 196 (1786); Jacq. icon. rar. tab. 125 (1786); Baumg. enum. transs. p. 272; Simk. enum. transs. p. 77. A. SMonifera Host ap. Rchb. icon. germ. 2 (1837) fig. 4325 a -nonHorncm. A. Ovirensis var. dacica Heuff. enum. ban. p. 17 (1858); Borb. kâzlom. 1878 arab, es egyeb. crucif. kâr. p. 160. Cardamine he- terophylla Baumg. herb, et 1. c. — î|» Piscuri alpine. Pe Godeanu și Murariu la triplul hotar în Mehedinți; Buceci pe Jipi (Knecht.); în Suceava pe Tarnițe la Clifi și pe Rarău (Pr. Procop. exsic.!). Obs. Arabis stolonifera Hornem. hort. hafn. p. 618 (1815) este o formă puțin stoloniferă dependentă de A. Halleri L. și care uu este identică cu speciea Hostiană. § 2. Semințele încinse cu aripă membranosă lată. 12. A. bellidifolia Jacq. obs. 1 p. 22 (1764); Sturm deutsch. h. 20; Koch syn. p. 45; Rchb. ic. germ. 2 f. 4331; DG. prodr. 1 p. 147; Schlechtd. Lang. deutsch. 14 f. 1357. — Iunie, Iulie. In regiunea montană din Moldova pe Rareu și Pietrele-Doamnei (Br.) 13. A. Turrita L. spec. p. 930; Sturm deutsch. h. 45; Koch syn. p. 45; Rchb. ic germ. 2 f. 4345; DG. prodr. 1 p. 146; Schlechtd Lang. deutsch. 14 f. 1355. A. ochroleuca Lam. dict. 1 p. 218. — Maiu, Iunie. Păduri, răriși de păduri în regiunea montani și submontană. Verciorova, Gura-Slătiniculm; valea-Bahnei; Gemeți pe dealul Po- roinei și Stârminei; valea Țesnei; Baea-de-Aramă; valea Oltului pe la Goziea; în Buceci pe la Bușteni, Sinaia pe valea Peleșului și la Urlătoarea. 6. CARDAMINE L. gen. n. 812 § 1. Funiculul seminal filiform; silica lineară. 1. Plante anuale. * Pețiolurile neauriculate. I. C. hirsuta L. spec. p. 915; Sturmdeutsch. h.45; Koch syn. p. 47; Rchb. ic. germ. 2 f. 4304; DC. prodr. 1 p. 152; Schlechtd. Lang. deutsch. 14 f. 1365. C. intermedia Hornem. fl. dan. t. 1762; O. umbrosa Andrz. in DG. prodr. 1 p. 152. — Vulg. Rijniod. — 0 Aprilie, Maiu, Iunie. Păduri, livezi, ograde de pomi. Câmpulung {Sisygibrium CRUCIFErJ? 5Î pinnatifidum Grec. enum. 11 - non DC. specimen defectuos); Gonțești; Sinaia. ** Pețiolurile auriculate. 2. C. impatiens L. spec. p. 914; Sturm deutsch. h. 45; Koch syn. p. 46; Rchb. ic. germ. 2 f. 4302; DC. prodr. 1 p. 152; Schlechtd. Lang. deutsch. 14 f. 1363.—Vulg. ITijnică. — Maiu, Iunie, Iulie. Păduri umbrose la locuri umede în regiunea montana și cea câinpenă. Câmpulung (0. parviflora Grec. enum. p. 11-non L. specimen de- fectos); Gemeți pe dealurilelorgutovei; Craiova; Monastirea Bistrița; Câmpulung, Gonțești; Gâmpina; Bughea, Văleni din Prahova; Go- mana la Padina-lui-Vasile; Iași la pădurea Bîrnovei. 2. Plante perenice; pețiolurile neauriculate. 3. C. gelida Schott oest. bot. zeit. ann. 1855 p. 145. C. resedi- folia var. dacica Heuff. enum. banat, p. 17 (1858); Fuss transs. exc. p. 53. C. nivalis Schur enum. transs. p. 46 (1866). C. alpina Auct. transs. p. p.-non Willd.— ?(, Iulie, August. Pe vârfurile cele mai înalte în regiunea alpină. Godeanu; Negoiu; Buceci la Omu. 4. C. rîvularîs Schur verh. siebenb. ver. 4 (1853) p. 61; ejus enum. transs. p. 49 Fuss transs. excurs, p. 54. — îț. Iunie, Iulie. Prin vâlcele și văi în regiunea montană subalpină, quasi-alpină. în tot co- coprinsul Bucecilor (Br., Knecht.); Predeal; Negoiul pe Glâbucetu; in Argeși pe Jipu; Monastirea Neamțu (0. pratensis Ghan.) 5. C. pratensis L. spec. p. 915; Sturm deutch. h. 8; Koch syn. p. 47; Rchb. ic. germ, crucif. p. 4308 cum planta nostra exacte congruo. C. palustris Peterm. deutsch fl. p. 32 (1849); A. Kern. sched. spec. n. 887! C. pratensis var. 8. paludosa Knat în Schlechtd. Lang. deutsch. 14 p. 149.—Vulg. Spumeală. Scuipatul cucului Stupitu cucului. — Aprilie, Maiu, Iunie. Livezi la locuri umede, locuri umbrose și rovinose. Craiova; Comana la Padina-lui-Vasile. Ciocă- nești, Buftea; Sinaia. p. Hayneana Welwitsch ap. Rchb germ. exc. p. 676 (1830) et in icon. germ. voi. 2 p. 68 fig. 4308. C. Matthioli Moretti. — Diferă de forma genuină prin segmentele foilor caulinare mal ânguste si prin florile sale mai mici, de ordinar albe sau cam roze și nu azurii. — Sinaia prin valea Gașiăriei și pe la Isvoru. 6. C. silvatica Link în Hoffm. phyt. blâtt. 1 p. 50 (1803); Sturm deutsch. h. 45; Koch syn. p. 46; Rchb. icon. germ. 2 fig. 4303; CONSPECTUL SISTEMATIC Schlecht. Lang. deutsch. 14 fig. 1364. — Q Aprilie, Maiu, Iunie. Păduri prin văile montane la locuri umede umbrose, pe lângă apșdre. Olănești; muntele Galbina; Sinaia, Bușteni (Grec, enum.p. 11); Pitești prin zăvoiul Argeșiului; in Suceava pe Borca, pe Barnaru și la Schitul Rateu. 7. C. amara L. spec. p. 915; Sturm deutsch. h. 45; Koch syn. p. 47; Rchb. icon. germ. 2 fig. 4305; Schlecht Lang. deutsch. 14 fig. 1367. — ?|». Aprilie, Maiu. Locuri umede umbrose, păduri. Rîmnic; Pitești; Contești, Câmpulung; Predeal; Sinaia; Câmpina (Grec. enum. p. 11); Buhuși; Monăstirea Neaințu (Chania). p. Opicii Presl fl. cech. p. 136 (1819) a) glabrescens Celak prodr. fl. bohem. p. 449. — Mici părîuri prin văile alpine în valea lalomiței de la Schit spre Cheea-Tătarului. ' § 2. Punicului seminței lat și triangular; silica lanceolată. 8. C. longirostris Janka adat. magyar. delkel. fior, inmagyar. tudom. akad. mathem. termeszett. kozl. XII kotet 1874 p. 164 des- criptum. —0 Aprilie, Maiu. Prin tuferișe la locuri umbrdse: în valea Vodiței și a Cerovățului la Verciorova (A. Degen)! Diferă prin stilul seu prelung și silica sa glabră de C. graeca L. (Pteroneurum graecum DC.) al căreia stil este cu totul lipsă sau forte scurt și silica sa este iarăși glabră. Mai la deal de Rușiava există și forma cu silica perosă: C. eriocarpa DC. prodr. 1 p.' 154. 7. DENTARIA L. gen. n. 8u. I. D. glandulosa W. et Kit. rar. hung. 3 tab. 272 (1812); Sturm deutsch. h. 45; Koch syn. p. 49; Rchb. ic. germ. 2 fig. 4315; Schlechtd. Lang. deutsch. 14 fig. 1372. — î|» Aprilie, Maiu. Păduri umbrose în regiunea montană subalpină și a dealurilor. Sinaia pe valea Peleșiului și laUrlătoarea; Monăstirea Neamțu^Chan); Iași la Răpedea. 2. D. bulbifera L. spec. p. 912: Sturm deutsch. h. 48; Koch syn. p. 49: Rchb. ic. germ. 2 f. 4318; Schlechtd. Lang. deutsch. 14 fig. 4377. — Aprilie, Maiu. Păduri umbrose, dumbrave. Câmpulung Conțești; Câmpina (Grec, enum.p. 11); Ciocănești, Mogoșoea; Comana. Seriea 2-a. Latisepte silicose notorize (embrionul incumbent). 8. HESPERIS L. gen. n. 817. § 1. Florile purpurii, persicine sau albe. I. H. alpina Schur verh. siebenb. ver. ann. 1853 p. 66; ejus 59 enum. transs. p. 41. H. pend (1832) ex Fournier monogr. chb. fl. germ. exc. p. 686 -non DC. Deilosma alpina Fuss. transs. exc. p. 57. — Iulie, Aug. Văi alpine, subalpine în partea munților mari. Negoiu; Buceci in valea Garaimanului (Knecht.) 2. H. nivea Baumg. enum. transs. 2 p. 278 (1816). H. albiflora Schur verh. siebenb. ver. ann. 1853 p. 66; ejus enum. transs. p. 52.— Maiu, Iunie. La locuri umede umbrose prin văi și vâlcele subalpine la malurile apelor. Sinaia (Knecht.); Bușteni, Azuga, Predeal. 8. H. matronalis L. spec. p. 927; Koch syn. p. 50; Rchb. ic. germ. 2 fig. 4377 et 4378 pro H. inodora etiam L. spec. p. 227 ; Schlechtd. Lang. deutsch. 15 fig. 1439.—Maiu, Iunie. Păduri, tuferișe, margini de păduri. Verciorova, Gemeți; Aninoasa în Muscel; Dealu- Mare, Scăeni; Iași, Bârnova; Botoșiani. 4. H. runcinata W. et Kit. rar. hung. 2 tab. 200 (1804); Koch syn. p. 50; Rchb. ic. germ. 2 fig. 4376; Schlechtd. Lang. deutsch. 15 fig. 1440. — ?(. Maiu, Iunie. Tuferișiuri, poeni cu iârbă verde; mar- gini și poale de păduri. Vârciorova, valea Bahnei; dealu Stirminei; câmpiea Bujoreni la Rîmnic; Graiova pe la Breasta și Valea-Bisericei; Gomana; Dălhăuți în Slam-Rimnicu; în Dobrogea pe la Nicolițel; Cocoși. § 2. Florile de un galben-mohorît. 5. H.tristis L. spec. p. 926; Koch syn. p. 50; Rchb. ic. germ, 2 fig. 4374; Schlechtd. Lang. deutsch. 15 fig. 1441.—Qsau Aprilie Maiu. La locuri deschise aprice, pe lângă drumuri, pe la miriști vechi nelucrate. în Ialomița pe la Lehliu, Sloboziea; Tecuci, Furceni; Vaslui; Iași; în Dobrogea pe la Constanța, Garanasib, Bairamdede. 9. SISYMBRIUM L. gen. n. 813. § 1. Velarum DC. Silica spre vîrf treptat ascuțindu-se, subu- lifoimă. I. S. officinale Scop. carn. 2 p.26. Rchb. ic. germ. II f. 4401.— Brâncu^d, Frunga-voinicului. — 0 Iunie — August. Locuri aprice, in- culte, pe la drumuri, căi urbane; comună. Câmpulung (S. supinum Grec, enum.'11; exemplar defectuos); București, Sinaia (Grec. 1. c), și prin tâtă Româniea, căci ’l am întâlnit de la Gemeți până la Bo- .toșiani. §. 2. Ir io DC. Silica cilindrică pînă la stil. Florile galbene sau gălbenii. 60 CONSPECTUL SISTEMATIC 2. S. Loeselii L. spec. p. 921. Rchb. ic. germ. II f. 4409. — Vulg. Voinicică. — (J¹ Iunie, Iulie. Tot așa de comună și în locuri tot cum precedenta (Grec. enum. 11). 3. S. Columna Jacq.fl.austr.IV.t.323(1776);Rchb.l.c. f.4407 et Auct. S. orientale L. amoen. IV. p. 322 (1759) sec. Simk. enum. trans. 83. — Iunie, Iulie. Câmpuri, drumuri, strade ; mai puțin res- pândită ca cea precedentă (S. Irio Grec. 1. c. quoad pl. 6 Cotroccni). București, Cotroceni; Lehliu; Fetești; Comana; Galați; Tecuci; Mă- cin; Caracoium, Gargalîc. 4. S. pannonicum Jacq. collcct. I. 70 (1786). Rchb. loc. cit. f.4406 et Auct. S. sinapistrum Crantz stirp.I. p. 52 (1769). — Iunie, Iulie. Locuri inculte în regiunea câmpeană: Verciorova, Severin; Cra- iova ; lonești, Vultureanca; București; Comana; Galați; în Dobro- gea la Gargalîc, Constanța, Tusla. . 5. S. Sophia L. spec. p. 922 Rchb. 1. c. f. 4405. — Q Maiu, Iunie. Locuri ruderale, inculte; forte vulgară prin toată țara (Grec, enum. 11). 6. S. strictîssimum L. spec. p. 922. Rchb. 1. c. f. 4414 sub Norta. — ?(, Iunie, Iulie. Locuri umede cam umbroase. Bîsca-Rusili. 7. S. junceum M.Bieb. fl.t. c. p. 2. 114(1808).Rchb. 1. c. 4413 etAuctor.Brassica pdlymorpha W. etKit. rar. hung. I. t. 90 (1801).— Q Iunie, Iulie. Locuri aprice și pe lingă grâne: în Dobrogea calea de la Gargalik spre Periclie, puțin sporadic. IO. ARABIDOPSIS DC. syst. 2. 480pro Sect. Sisymbrii. I. A. Thaliana Schur en. transs. p. 55. Arabis Thaliana L. spec. p. 929. Sturm d. fl. h. 11. Conringia Thaliana Rchb. 1. c. f. 4380. — 0 Maiu, Iunie. Locuri cu i^rbă prin ograde de pruni, vii, semănături. Conțești; Ciocănești; București, Herestrău, Mărcuța; Paserea; Le- hliu; Fetești. 11. AIiIiIARIA Adans. fam. nat. 418. I. A. offioinalis Andrz. ap. M. Bieb.fl. t. c.III. 445 (1819). Ery- simum Alliaria L. spec. p. 922. Sisymbrium Alliaria Scop. carn. 26. Rchb. loc. cit. fig. 4379. — Usturâe, Ai§ior, Aișioară, Vindecătoare, Frunga-voinicului, Ierba-de lângoare, lârba-de-boale. — Aprilie, Maiu, Păduri umbrose, locuri uinbrdse în părți cam umede; plantă co- Orucifer^ 6i mună. Câmpulung, Nămăești (Grec. enum. 11); București; Comana; Paserea; Sloboziea pe la Doicești; Buzeu; Iași; Mdnăstirea Neamțu (Chania); Botoșiani. 12. ERYSIMUM L. gen. n. 814. § 1. Silica expresiv tetragonă; stigma bilobată. I. E. Wittmanni Zaw. enum. galiz. et bukov. p. 194 (1835); Schur enum. transs. p. 56; Sag. et Schn. carp, centr. 2 p. 61. Erysim. Baumgartianum, E. transilvanicum, E.pumilum Schur en. transs. p. 56 et57 (1866). E. Wahlenbergii Simk enum. transs. p. 85 et exsic.! (- non E. strictum var WMenbcrgii Aschers. etEngl. in oest. bot. zeit. ann. 1865 p. 278)synon. Cheiranthushelveticus Wahlenb. carp.princ.p. 203(1814) - non Jacq.)—Vulg. Mixandre-selbatice. — ?|» Iunie, Iulie. Stânci calcare₎ petrișiuri, în regiunea montană alpină, subalpină. Polovraci; valea Md- năstirei-Bistrița; Coziea, Stănișioara (E. odoratum Grec. în Br. prodr. p. 127-non Ehrh.); Negoiu; Dîmbovicioara, Pajerea; Valea-Ialomiței pe la Pescere (E. cheiranthus Grec. enum. p. 10 - non Pers. E. odora- tum Grec. în Br. 1. c.) și in tot coprinsul Bucecilor de la Sinaia pină la Bușteni (Knecht.)!; Piatra-Mare; Ceahlău (Knecht.); în Suceava pe Răreu și Pelrile-Doamnei (Br.)! Variează în portul seu după natura solului și după altitudine, în părțile de jos ale munților talieasa este ca de 50 — 70 centimetre înălțime, caulii robuști și adesea ramificați în jnmătatea lor supe- ridră; foile lanceolate, expresiv și distant dentate, racemele încărcate cu flori mari galben-aurii odorante. Forme din această categorie se pot lua uneori drept E. pannonicum Crantz (E. odoratum Ehrh.). —în regiunile alpine devine mai mică prin taliea și desvoltarea părților sale, avendca 15—30 cent. înălțime; foile forte ânguste sau linear- lanccolate, ușior dentate sau denticulate, racemă adesea simplă și mai mică, însă tot cu flori mari splendide.—Pe vîrfurile alpine este cu to- tul scundacă, 5 —15 cent. (E. Czetzianum Schur 1. c.) astfel cum sunt exemplarele ce avem de la Piatra-Mare și de la Rarău. 2. E. pannonicum Crantz stirp. austr. fasc. 1 p. 30 (1762). Erysimum odoratum Ehrh. beitr. 7 p. 157 (1792). E. lanceolatum Rchb. ic. germ. 2 fig. 4393 0.-non R. Br. E. odoratum a. denticulatum Koch syn. p. 55; Schlechtd. Lang. deutsch. 15 f. 1461. — Iunie, Iulie. La locuri glareose, argilo-calcare sau șisturi; în regiunea montană inferidră și a dealurilor. Valea Țesnei; Câmpulung, Nămăești; Tîrgu- Frumos către Cotnari. Grecescu D. Dr. — C. 1324. 7 CONSPECTUL SISTEMATiC 3. E. aureum M. Bieb. fl. t. c. 2 p. 440 (1819); DC. prodr. 1 p. 198^ De Less. icon. select. 2. tab. 66, optime (!); Ledeb. fl. ross. 1 p. 190; Lindem. fl. cherson. 1 p. 40; Bois. fl. orient. Ip. 190. — Iu- nie, Iulie. Pe lingă păduri pe dealuri mari în Moldova. Tirgu-Ocnei pe Măgura; Piatra la pădurea Balaurului; Iași la Păcurariu; Broșteni pe Neagra în Suceava; Dorohoi. Exemplarele nostre întru tote sunt exacte cu icona din De Lessert cum și cu exemplarele cu acest nume din Galițiea australo- oricntală datorite confratelui B.Blocki din Lemberg. — Caule robust, erect, ramos în partea sa superioră, ramurile întinse; foile oblungi acuminate, dentate, venji, cu peri aspri adesea tripartiti; pedicelele erecte cu puțin mai lungi de cât caliciul; laminapetalor lată obovată rotimdală; silicele de lungime mediocră, tetragone, acoperite cu peri- șiori fini albicioși, muchiile lor glabrescente, venji, la maturitate coa- dunate pe axă; stilul de lungime egală lățimei silicei ; stigma bi- lobată. 4. E. banaticum Griseb. olim ; A. de Degcn exsic;"! e plantă banalica în văile Kazan (loco classico) lecta. E. crepidifolium var. angustifdlium Griseb. et. Sch. iter hung. n. 87 (1852) sed. E. crepidi- folii Rchb. non. quadrat. E. helveticum Heuff. enum. ban. p. 19 (1858); Borb. magyar. tudom. acad, kozlem. XV Kotet 1878 p. 175-non DG. syst. veget. 1821. E. Rhasticum Simk. bânsâg es hunyad. in magyar. tudom. acad. kOzlem. XV p. 522 - non DG. 1. c. — ?(» Iunie, Iulie. Stânci calcare, locuri umbrose uscate. Valea Țesnei la Gaura-Fetei pe Ine- lețu-Mare, dar forte rar. 5. E. exaltatum Andrz. în Bess. enum. pl. volh. p. 71 et 83 n. 1554 (1822); DG. prodr. 1 p- 197; Ledeb. fl. ross. 1 p. 190. — Cj Maiu, Iunie. Locuriaprice, petrișiuri cu ierbă, câmpuri. Vârciorova; București; Fetești; Vaslui; Dorohoiu. Tulpina perenantă, adesea multicaulă; caulii cam de 56—80 cent. înălțime, ramoși; foile ânguste linear-lanceolate forte lungi, cele radicale cuneato-oblungi atenuate în lung și subțire pețiol, distant den- tate sau denticulate; cele medii caulinare și mai lungi, mai lăticele și de un port arcuato-deflex, vîrful și baza lor atenuate; caulii și foile de un aspect verde, având pe desupra peri fusiformi adpresi și peri trifurcați; pedunculeleflorale aproximativ de lungimea sepalelor; lim- bul petalelor obovato-cuneat cu marginea ușior curmată (rctusă); si- licele lungi, dreple, întinse exact tetragonice cu fațele albicios-pubec- CRUCIFERjE 63 cente, stilul puțin mai lung de cât lățimea silicei, portă o stigmă evi- dent bilobată; florile galbene, neodorifei'e. 6. E. hieracifolium L. fl. suec. ed. 2 p. 234(1755); ejus spec. p. 923; Rchb. icon. germ. voi. 2 fig. 4388. E. strictum Gaertn. in flora d. wetterau 2 p. 451 (1800); DC. prodr. 1 p. 197; Koch syn. p. 55; Boiss. fl. orient. 1 p. 196. — Iunie, Iulie. Pe stânci și blocuri de stânci căzute, în locuri deschise: Broșteni pe Neagra în Suceava. 7. E. diWusum Ehrh. beitr. 7 p. 157 (1792); Rchh.ic. germ. 2 fig. 4394. E. canescens Roth catal. bot. 1 p. 76 (1797); Koch syn. p. 56; Boiss. fl. orient. 1 p. 193; Schlechtd. Lang. deutsch. 15 fig. 1464. E. Andrzeijowskianum Bess. enum. volh. p. 27 n. 838 (1822); Ledeb. fl. ross. 1 p. 190; Lindom. fl. cherson. 1‘p. 42. Cheiranthusalpinus Jacq. fl. austr. tab. 75 (1773) sed nomen incongruens. — 3* Iunie, Iulie. Locuri aprice, locuri inculte, pietrișiuri, ziduri vechi, dărîmături, câm- puri și la locuri cultivate. Severin; Craiova; Caracăl; Comana; Bu- curești Herestrău, Băneasa, Chitila; Buda, Băicoi; lunca Teleajonului pe la Scăeni; Buzeu, Beceni; Sloboziea, Fetești; Galați, Bărboși; Tecuci; Berlad; Vaslui; Constanța, Caranasib. § 2. Silica obtus-tetragonă; stigma truncată sau bontă. 8. E. crepidifolium Rchb. germ. exc. p. 686 (1830); ejus ic. germ. 2 fig. 4385; Koch syn. p. 56; Ledeb. fl. ross. 1 p. 192; Schlechtd. Lang. deutsch. 15 fig. 1463. — 3* Maiu, Iunie. La locuri uscate, locuri tari, aspre: Câmpulung (Grec. enum. p. 10 et in Kanitz pl. roman, add. n. 154); Comana; Iași. 9. E. repandum L. spec. p. 923; Koch syn. p. 55; Rchb. ic. germ. 2 fig. 4384; Boiss. fl. orient. 1 p. 189; Schlechtd. Lang, deutsch. 15 fig. 1462. E. ramosissimum Grantz stirp. austr. fasc. 1 p. 29.— 0 Aprilie, Maiu. Locuri aprice aspre, locuri inculte și de cultură, miriști vechi. Roșiori-de-Vede; Beceni [Diplolaxis timinea Grec. enum. p. 10-non DC.); Galați; Măcin; Caranasib, Constanța. p. miniatum. Anual, de talie micutică, ca 5 —10 cent. înălțime, caul simplu subțire cu o micăracemă terminală de flori micuțele, gal- ben-viteline; silicele excedente chiar de cu timpu înflorirei și destul de torulose. Pe câmpurile aprice de la Constanța (Br. leg. 1884). 13. SYRENIA Andrj. în Rchb. germ. exc. p. 688. I. S. cuspidata Rchb. germ. exc. p. 688 (1830); ejus ic. germ. 2 fig. 4399 ; Erysimum cuspidetum DC. syst. 2 p. 493 (1821); ejus în 64 CONSPECTUL SISTEMATIC prodr. 1 p. 197; Lcdeb. fl. ross. 1p. 187. Boiss. fl. orient. 1 p. 199 Cheiranthus cuspidatus M. Bieb. fl. t. c. 2 p. 120 (1808). Syrenia lati- folia Andrz. in Bess. enum. volh. p 27 n. 810 (1822). — (J¹ Maiu, Iunie. La locuri tari, uscate, prin mici tuferișe, rărișiuri de pădure. Vercio- rova; Severin pe ruinele Severine; Craiova; Comana; Vaslui; Iași; Dobrogea. 2. S. angustifolia Rchb germ. exc. p. 689 (1830; ejus ic. germ. 1 fig. 4400; Schlechtd. Lang. deutsch. 15 fig. 1471. Erysimnm angustifolium Ehrh. beitr. 7 p. 513 (1792); W. et Kit. rar. hung. 1 tab. 98; DC. prodr. 1 p. 196. — Syrenia Ehrhartiana Andrz. in Bess. enum. volh. p. 104 (1822). Cheiranthus canus Pili, et Mitterp. iter p. 146 tab. 15 (1783). —0 sau Iunie, Iulie. Câmpuri la locuri a- price, pe lângă grâne, pe lângă drumuri. în Dobrogea: pe la Constanța, Mamaia; Gargalic, Periclie; Copadin, Bairamdede. 14. CONRINGIA Link en. h. berol. z p. 172. I. C. orientalis Andrz. ap. DC. syst. 2p.5O8 (1821); Rchb. ic. germ. 2 f. 4382; Bois. fl. or. 1 p. 210. Brassica orientalis L. spec. p. 931. Erysiinum orientale R. Br. hort. kew. 2 p. 117; Koch syn. p. 58. E. perfoliatum Crantz stirp. austr. p. 27; DC. prodr. 1 p. 199. — Q Maiu, Iunie. Tuferișe, margini de pădure pe dealuri muntdse. Dealu- Stirminei. 2. C. austriaca C. A. Mey. ind. cauc. p. 191 (1831); Rchb. icon. germ. voi. 2 fig. 4381; Boiss. fl. orient. 1 p. 210. Brassica aus- triaca Jacq. fl. austr. p. 45 tab. 283 (1776). Erysiinum austriacum Baumg. enum. transs. 2 p. 263 (1816); DC. prodr. 1 p. 200; Koch syn. p. 58; Ledeb. fl. ross. 1 p. 193. — 0 Maiu, Iunie. Tuferișuri pe câstele petrose ale munților și pe la poale. Vârciorova către gura Slă- tinicului (A. Degen) ! Seriea 3. Latisepte siliculose pleurorize (embrionul acumbent). ÎS. KERNERA Medik. in Ust. n. ann. 8 p. 42. 1. K. saxatilis Rchb. in mosl. handb. 2 p. 1142 et germ. exc. p. 669; ic. germ. 2 f. 4364; Koch syn. p. 72; Myagrum saxatilis L. spec. p. 894. Cochlearia saxatilisLam. encycl. 2 p. 165; Schlechthendal Lang.deutsch. 14 fig. 1416.Kernei a myagroides Medik. inUst. n. ann. 8 p, 42. — ?}. Iunie pină în August. Stânci alpine și subalpine prin văi umbrdse umede. Dâmbovicioara; Negoiu; Buceci în valea Caraima- nului (Knecht.) și pe Costila. CRUCIFERJS 65 16. COCHLEARIA L. gen. n. 803. f. C. Armoracia L. spec. p. 904; Rchb. ic. germ. 2 fig. 4262; Schlechtd. Lang. deutsch. 14 fig. 1418. — C.rusticana Lam.fi. fr. 2 p.471 (1778). Armoracia rusticana flora d. wetter. 2 p. 426 (1800); Koch. syn. p. 71. — Vulg. Chrean; Hirean. — î|. Iunie, Iulie. Plantă de cultură pentru usnl alimentar, se găsește și spontanee pe lingă dru- muri și păragini: între Dolhasca și Lespede în Suceava, frecuenlă. p. macrocarpa. C. macrocarpa W. et Kil. rar. hung. 2 tab. 184 (1804). Tot de cultură, a rar spontanee în mod accidental. 17. L UN ARIA L. gen. n. 809 I. L. rediviva L.'spec. p. 911; Sturm deutsch. h. 48; Koch syn. p. 66; Rchb. icon. germ. 2 fig. 4290; Schlecht. Lang. deutsch. 14 fig. 1393. — Vulg. Lopăta. — î|» Maiu, Iunie. Locuri umede, umbrose in văi subalpine. Buceci (Grec. enum. p. 11); cheile Barnarulni. 2. L. annua L. spec. p. 911; Lam. dict. encycl. 3 p. 616. L. biennis Moench meth. p. 126 (1794); Sturm deutsch. h. 48; Koch syn. p. 66; Rchb. icon. germ. 2 fig. 4289; Schlecht. Lang. deutsch. voi. 14 fig. 1394. — Aprilie, Maiu. Păduri în părțile muntose. Vărciorova (A. Degen); Stîrmina; înDobrogeape la Mănăstirea Cocoși, Niculițel. 18. VESICARIA Lam. ill. tab. 559. 1. V. graeca Reut in catal. hort. genev. 1858; Boiss. fl. orient. 1 p. 262. Alyssum utriculatum fl. graec tab. 607-non L. Vesicaria utriculata Heuff. enum. ban. p. 20. — ?(, Aprilie, Maiu.Stânci calcare abrupte în valea Oltului pe la Șipote și Cirlige (Knecht.) 19. ALYSSUM L. gen. n. 805 § 1. Siliculele înfiate sau ușior comprimate, fațele convexe, loculele cu câte 2—6 semințe; filamentele staminelor neapendiculate nici dentate. 1. A. edentulum W. etKit. rar. hung. 1 tab. 92 (1802); Rchb. icon. germ. 2 fig. 4281 et 4281 b; DC. prodr. 1 p. 163; Sturm deutsch. h. 48; Heuff. enum. ban. p. 21: Boiss. fl. orient. 1 p. 266.— cJ’sau ?|» Maiu, Iunie. Pe laturile petrose ale munților, prin tuferișe sau rărișiuri. Verciorova pe la Ilovița și Bahna; valea Țesnei in fața Cernei; Tismana desupra mânăstirei. p. strictum Rochel ap. Borb. â hazai arabis es egyeb, crucifer. CONSPECTUL SISTEMATIC 66 kăr. in kâzlem. XV (1878) p. 177: siliculele aproximativ globose.— Severin către Bresnița. 2. A. saxatile L. spec. p. 980 ap. Sturm deutsch.,h. 66; Koch' syn. p. 63, Rchb. icon. gărm. voi. 2 fig. 4280; Schlecht. Lang. deutsch. voi. 14 fig. 1382. — Maiu, Iunie. Prin locuri petrose, stânci, deluri muntose. Valea Jiului pe la Lainici; în cheile Barnarului; Iași pe dealul Miroslava; Dobrogea pe munții de la Macin și Greci. 3. A. suhsinuatumBorb.arab.es egyeb. crucifer. korul in kâzl. XV (1878) p. 178 pro var. A. saxatili Linnaei. A saxatile Heuff. en. ban. p. 21; A. deDegen exsic! A. orientale Jaiika in linnsea ann. 1860 p. 557; Br. prodr. p. 135-non Ard. — Maiu, Iunie. Locuri petrose pe laturile și la poalele munților. Vărciorova, frecuent. ’ Aspectul seu argintiu-canescent și cu perii laxi, foile inferiore. radicale spaluleforme expresiv sinuate sau cam pinatifide, cele medii dentate, denticulate sau întregi, racemele fructifere laxe îl asemuește cu A. orientale Ard. însă diferă de acesta prin siliculele sale obovate și la virf retuse, iar nu curat orbiculare sau ușior dilatate transver- salicește. Diferă asemenea și de A. saxatile L. (ap. auct. cit.) la care foile inferiore radicale sunt spatulate întregi sau ușior sinuate și sili- culele obovate, însă la vîrf rotundate. După cercetările amicului A. de Degen, planta nostră ar fi cu adevărat A. saxatile L. spec. 908 și întocma cu cea din Creta despre care vorbește Linneu. § 2. Siliculele comprimate, plane sau puțin convexe, loculele a a câte 1 semînță; filamentele staminelor celor lungi pînă pe la ju- mătate aripat-dilatate, ale celor scurte c’un apendice dilatat. 4. A. argenteum Vifm. summ. plant. 4 p. 430 (1790); Sturm deutsch. h. 48; Koch syn. p. 64; Rchb. icon. germ. 2 fig. 4277; Boiss. fl. orient. 1 p. 270; Schlecht. Lang. deutsch. voi. 14 fig. 1384. A. murale W. et Kit. rar. hung. 1 tab. 6 (1799); M. Bieb. fl. t. c. 2 p. 103; Rchb. 1. c. fig. 4278.— Maiu, Iunie. Locuri petrdse în regiunea montană. Verciorova; Olăneșli; valea Oltului de la Coziea în sus; Buzeu; Odobești pe Măgura și la Munteni; Dobrogea pe la Macin, Cocoși, Alibeichioi pe Consulu. § 3. Siliculele plane sau ușior convexe, a câte 2 semințe; fila- mentele staminelor celor mici penă pe la jumătatea lor inferioră sunt aripât-dilatate bidentate, iar ale celor lungi sunt aptere edentule sau puțin apendiculate, CRUCIFEK^ 67 5» A. repena Baumg. enum. transs. 2 p. 237 (1816) j Heuff. enum. ban, p. 22; Boiss., fl. orient. 1 p. 275. A. Rochelii Andrz. in Rchb. icon. germ. 2 fig. 4275 (1837); Neilr. diagn p. 13. — î|» Iunie, lulie> Stânci pe piscurile alpine ale munților înalți. Negoiu; Păpușea; Buceci (Br. Knecht.)!; Ceahlău (Knecht.). 6. A. Stribrnyi Velen. fl. bulg. suppl. p. 640 (1891) ex des- criptione; Stribrny exsic. in C. Bsenitz herb, europ. ann. 1894! — <|> Maiu, Iunie. Stânci, prin tuferișe și la locuri cam deschise. Ver- ciorova în valea Bahnei aprope de llovîța (Grec. leg. în anno 1884 et ab initio sub nomen Alys. montanum latifolium notatum.) — Raritate. 7* A. pidvinare Velen. fl. bulg. p.. 39 (1891); Stribrny exsic. in Bsenitz herbar. europₖ ann. 1894! — ?|» Maiu, Iunie. Pe stâncile de conglomerate între Sehela-Cladovei și Gura-Vâei. De și planta nostră diferă întru Câtva de cea din Bulgariea prin indumentul seu mai împîslitși de aspect cu mult mai lepidoto-argintiu precum și prin siliculele sale nu tocma pe atit de largi, totu-și, după îndemnul amicului A. de Degen, ne am oprit de a o considera ca o specie distinctă, considerând polimorfismul ce există în grupa ce ține de A. montanum L. și am reunit’o cu specia bulgarică. 8» A. commutatum Heuff. enum. ban. p. 22 (1858) pro var. A. montani 5; Simk. bânsâg. s. hunyad. utaz. in kozlem. XV kotet. 1878 p. 525. A. rostratum Rchb. icon. germ. voi. 2 fig. 4272 (1838) et Auct. hung. et transs. plur.-non Stev. A. transsilvanicum Schur enum. transs. p. 63 (1866); Simk. enum. transs. p. 90 et exsic.! Velen fl. bulg. p. 39. — cT Maiu, Iunie. Locuri aprice inculte, locuri petrose, argilo-glareose, drumuri. Vârciorova, Severin; Craiova; Iași; in Dobrogea pe la Mâcin, Isaccea, Nicolițel, Cocoși, Alibeichioi. Obs. A. arenarium Gmel fl. baden. 3 p. 37 (1808)- non Lois. not. p. 96 (1810), și care este același cu A. montanum s. angustifoliumHeuff. 1. c. se pote considera aprope identic cu planta nostră, dar care s’ar deosebi numa prin foile sale mai prelungi. 8. A. rostratum Stev. in mem. acad, de St. Petersb. 3 p. 295 tab. 15 fig. 1 (1810); Ledeb. fl. ross. 1 p. 139; Lindem. fl. cherson 1 p. 48. A. Wierzbichii Heuff. in Flora ann. 1835 p. 242; enum ban. p. 22; Rchb. icon. germ. 2 fig. 4272 b; Neilr. diag. p. 13. — Q Maiu Iunie. Locuri aprice inculte, mărăcinișiuri, petrișiuri pe lîngă căi. Tumu-Măgurele, Segarcea; Băneasa din Vlașca, Comana (Grec, in Br. prodr. p. 135); Galați, Bărboși; Măciq, 68 CONSPECTUL SISTEMATIC IO. A. minimum Willd. spec. pl. 3 p. 464 (1800); Koch syn. p. 65; Rchb. icon. germ. 2 fig. 4268, typicum, genuinum; Boiss. fl. orient. 1 p. 281; Schlechtd. Lang. deutsch. voi. 14 fig. 1389 genui- num. — Q Maiu, Iunie. Locuri aprice inculte, câmpuri, pe lingă dru- muri, ogore, păragini; specie forte comună. Craiova; București, Chi- tila, Ciocănești; Comana, Băneasa; Lehliu, Fetești; Brăila; lași; Do- brogea. p. ramosissimum Grun. enum. borysthen. p. 114 (1869); Lindem. fl. cherson. 1 p. 49. Tulpina radicală multicaulă, caulii forte nume- roși, adesea ramificați, totul formând stuf orbicular; caulii externi prostrați apoi adscendenți erecți, cei interiori adscendenți, ei și ra- murile lor terminați în racemă adesea forte lungă. — Tărâm argilo- humifer, locuri fertile pe tîngă drumuri și ogore. București (A. cam- pestre Grec. enum. p. 11 quoad specimen, ab Cotroceni), Chilila, He- restrău; Fetești; Fălciu. II. A. minutum Schlecht. in herb. Willd. ex Stev. in DC. syst. 2 p. 316 (1821); DC. prodr. 1 p. 163; Ledeb. fl. ross. 1 p. 140; Velen. fl. bulg. p. 41. — Q Aprilie, Maiu, Iunie. Locuri aprice, tărâmuri argilo-glareose, pe lingă căi, ogore. în Dobrogea pe costele de la Mur- fatlar spre Eskibilbil; Măcin spre Greci. în multă afinitate cu cel precedent, are asemănare prin silicu- lele sale glabre și întru câtva prin portul său, diferă în mod evident prin sepalele sale care persist âncă după fructificație pe silicule, totuși, însă, nu mult și se scutur; apoi, prin racema florilor scurtă și în- desată, oarcum capituliforină și prin siliculele sale ceva mai tumefiate. 12. A. hirsutum M. Bieb. fl. t. c. 2 p. 106 (1808); Rchb. icon. germ.2 fig. 4271; Boiss.fl. orient. Ip. 284. — ©Maiu, Iunie. La șe- suri, locuri aprice inculte. în Dobrogea pe la Constanța, Gargalîc, Periclie. Are multă asemănare cu A. calycinum L., însă, este mai păros, perii stelați mai areolați, foile mai lăticele, siliculele acoperite cu peri stelați în amestec și cu peri simpli ce răsar din puncte tuberculi- forme, pedicelele siliculelor stau explanate, sepalele de timpuriu ca- duce, plus caracterele grupei. § 3. Siliculele convexe, au loculele a câte 2 semințe; filamen- tele staminelor către vîrf sunt subulate, la bază nearipate, nedenticu- late, neapendiculate. |3. A. calycinum L. spec, p. 908; Sturm deutsch. fl. h. 48; CRUCIFERJS 69 Koch syn. p. 65; Rchb. icon. germ. 2 fig. 4269; Boiss. fl. orient. 1 p. 285; Schlechtd. Lang. deutsch. voi. 14. fig. 1387. A. campestre M. Bieb. fl. taur. cauc. 2 p. 105 (1808). Adyseton calycinum Scop. fl. cam. 2 p. 13. — 0 Maiu, Iunie. La locuri cultivate, câmpuri, livezi, drumuri, holde, paragini; specie forte comună. Severin; Craiova; Rîmnic; Pitești; lonești, Vultureanca, Găești; Băneasa, Comana; Bu- c urești, Chitila, Ciocănești; Ploești; Brăila, Galați; Bîrlad; Iași; Do⁻ brogea. Deosebit de caracterele grupei sale, este de notat și persistența sepalelor pe silicule mult timp după fructificare, siliculele nu sunt gla- bre, ci presărate cu micuței peri stelați adpresi, petalele albescente. Prin portul seu presenteză variațiuni, din care : a. subincanum. Tulpina uni-multicaulă, caulii adscendenți nera- mificați, foile lineare ângusle, iudumentid argenteo-canescent; p. depressum. Tulpina multicaulă, caulii la bază culcați apoi ad- scendenți erecți simpli sau ramoși; siliculele măricele, sepalele în mare parte caduce; 7 . foliosum. Tulpina multicaulă, caulii culcați la bază apoi ad- scendent-erecți, simpli sau ramoși, foile comparativ cu ale celor prece- dente mai mari și mai lăticele, dense și cu aspectu verde, însă acope- rite tot cu peri stelați; sepalele în mare parte și mult timp persistente. § 5. Siliculele forte plane, loculele lor a câte 4—6 sămînțe; fi- lamentele staminelor dentate. Plante anuale. Gen Meniocus DC. 14. A. linifolium Steph. In Willd. spec. pl. 3 p. 467 (1800); Boiss. fl. orient. 1 p. 286. MeniocuslinifoliusDC. syst. 2p. 325(1821); Ledeb. fl. ross. 1 p. 134. — 0 Aprilie, Maiu. Locuri aprice, loess danubian ; pe malurile Borcei la Fetești partea despre stațiea ferată; copios. 20. BERTEROA DC. prodr. 1 p. 158. t. B. incana DC. syst. 2 p. 291 (1821); Rchb. ic. germ. 2 fig. 4284; Boiss. fl. orient. 1 p. 290. Alyssum incanum L. spec. p. 879. Farsetia incana R. Br. hort. kew. 4 p. 97 (1812); Koch syn. p. 65.— Vulg. Albină, Ciucușioară. — 0 Iunie, Iulie, August. Locuri sterile și la locuri fertile în totă regiunea câmpenă, alpestră și subalpină infe- rioră. Verciorova, Severin; Craiova; Rîmnic; Stolnici; Argeși,Pitești; Alexandria; Comana; București, Herăstrău, Chitila (Alyssum inca- num Grec. enum. p. 11); Ciocănești, Periși; Ploești; Galați; Tecuci; Iași; Fălticeni: Dobrogea. 70 CONSPECTUL SISTEMATIC 0. viridis. B. viridis Tausch ap. Rchb. germ. exc. p. 672, cu as- pectu verde sau prea puțin canescent; crește prin locurile cam um- brdse și tomna. 21. DRABA L. gen. n. 8w. § 1. Tulpina perenică robustă multicipită, multicaulă;. foile ro- sulate, cele de la păment emarcide, cele de supra acestora rigide pe- clinat-ciliate, avend pe desubt o nervură mediană proeminentă; scapi fără foi; florile galbene. I. D. aîzoon Wahlenb.fl.carpat. p. 193(1814); Rchb. ie. germ. 2 fig. 4255; DC. prodr. 1 p. 166. D. lasiocarpa Rochel. rar. banat, p. 4. (1828) solum nomen. Sturm deutsch. h. 60. D. aizoides Kotschy zool. bot. gesel. voi. 3 p. 65 et p. 132 (1853)-non L. (Gonf. Koch syn. p. 67 et Sturm deutsch. h. 20 et h. 60 tab. 2, 3, 4 et 5). — î|. Maiu^ Iunie. Stânci în regiunea montană. Valea Bahnei pe la Ilovița și spre Bahna ; valea Țesnei la Gaura-Fetei (A. Degen); Negoiu; Pajereape Giuvalu; Buceci la Strunga pe Bătrînele. 2. D. compacta Scholt analect. bot. p. 50 (1850),; Stur mo- nogr. gen. draba tab. 1 (!). D. ciliaris Baumg. enum. transs. 2 p. 230 (1816)-non Maly nec Scop. (1772). D. Baumgarteni Schur en. transs. p. 65 (1866) ex p. — <|» Maiu, Iunie. Stânci in regiunea alpină a mun- ților mari. Buceci pe Caraimanu și Omu (Knecht.)-, pe Furnica și Vîrful- cu-Doru; Piatra-Mare. 3. D. Haynaldi Stur monogr. gen. draba p. 21 tab. 2 (1861). D. ciliaris Baumg. 1. c. exp. D. Baumgarteni^. stenophyllaSchurenum. transs. p. 65 (1866) ex descriptione et loco natale. — 2|. Iunie, Iulie. Stânci pe piscurile alpine. Buceci (Knecht.) § 2. Tulpina perenică stufosă; caulii la bază cu foi rosulate, de alungul lor cu foi sparse alterne, foile moi cu peri rari simpli, bi sau trifurcați; florile albe. 4. D. Kotschyi Stur cest. bot. zeit ann. 1859 p. 33 tab. 1; ejus monogr. gen. draba p. 24; Schur enum. transs. p. 64. D. transsilvanica Schur olim. — Iunie, Iulie. Stânci, fisuri de stânci abrupte în re- giunea alpină. Buceci pe Caraimanu, pe Jipi-Mari (Knecht.) ? la Omu (Br.) și la Strunga (!); Ceahlău (Knecht.) a. flexuosa Stur 1. c. fig. a; 0. robusta Stur 1. c. fig. 0. CRUCIFER® 71 5. D. carînthiaca Hoppe in Flora ann. 1823 voi 2 p. 437 ; Sturm deutsch. h. 65 tab. 7 specimina minor; Rchb. ic. germ. 2 fig. 4246. D. Johanis Host fl. austr, 2 p. 240 (1831) et Auct. Koch syn. p. 68. D. nivalis DG. syst. veg. 2 p. 344 (1821); prodr. 1 p. 169-non Liljebl. D. Hoppeana Rudolphi ap. Rchb. germ. exc. p. 666 (1833); Sturm deutsch. h. 65 tab. 4. — D. Johanis p. glabrata Koch 1. c. p. 69 etiam specimina nostra. — Iunie, Iulie. Stânci în regiunea mon- tană. Scărișioara (Scărița) în Medredinți; Negoiu; Dîmbovicioara; Buceci; Sinaia pe Plaiul-Gumpătu (Knecht.) ;• Ceahlău (Knecht.). § 3. Tulpina anuală simplă, unicaulă sau multieaulă, * Gaule unic, subțire, la bază cu foi rozulate și de alungul cu foi alterne sparse. 6. D. nemoralis Ehrh. beilr. 7 p. 152 (1792); Rchb.ic. germ. 2 fig. 4326; DG. prodr. 171; Boiss. fi. orient. 1 p. 302 var. a;Sch]echt. Lang. deutsch. 14 f. 1408, a.—0 Iunie, Iulie. La locuri uscate argi- loso-petrose: Gâmpina (Knecht.). 7. D. Iuțea Gilibl. fl. Jithuan. 4 p. 46 (1782); DG. prodr. 1 p. 171 var. p. Draba nemorosa a. glabra Schur enum. transs. p. 66 (1866). D. nemorosa var. leiocarpa Janka kozlem. tom. XII p. 184. D. contorta Auct. transs. quoad plant. dacicam-non Ehrh. (1792). — 0 Maiu, Iunie. Locuri cam năsipose dar cu ierbă mănunțică. Bușteni; Podu-, Turcului prin lunca Zeletinului. ** Gauli mai mulți, subțirei, scapiformi, avend numa la bază foi rosulate. 8. D. verna L. spec. 896; Sturm deutsch. h. 4; Koch syn, p. 70; Rchb. ic. germ. 2 fig. 4324; Schlechtd. Lang. deutsch. 14 fig. 1411. Erophila vulgaris DG. prodr. 1 p. 172. — 0 Aprilie. Prin ogore vechi, porumbiști, miriști nelucrate, locuri năsipose, drumuri, căi. Câmpulung, Gonțești; Pitești; Gâmpina (Grec. enum. p. 11); Ciocănești, Chitila, București; Comana; Paserea, Lehliu; Botoșiani. 9. D. praecox Stev. in mem. soc. natur. mosc. 3 p. 269(1812); Rchb. icon. germ. 2 fig. 4233. D. spathulata Lang. ap. Hoppe in Sturm. deutsch. h. 65 tab. 1. Draba verna p. subrotunda Koch syn. ed. 3 p. 57. Erophila praecox DC. prodr. 1 p.172 (1824); Boiss. fl. orient. 1 p. 303. — 0 Aprilie. Locuri năsipose, petriși menunt și cu ierbă. Verciorova; Craiova prin luncă și pe coste spre Breasla; Podu-Turcului spre pă- durea Bodeasa, 72 CONSPECTUL SISTEMATIC 22. PELTABIA L. gen. n. 806. I. P. alliacea L. spec. p. 910; Sturm deutsch. h. 48; Koch syn. p. 66; Rchb. icon. germ. 2 fig. 4231; Boiss. fl. orient. 1 p. 307; Schlechtd. Lang. deutsch. 14 fig. 1396. — ?|» Maiu, Iunie. Păduri, ră- rișiuri, pe costele munților petroși. Verciorova, valea Bahnei pe la Ilovița și mai sus; valea Țesnei la Gaura-Fetei. Seria 4-a. Latisepte siliculose notorize (embrionul incumbent). 23. CAMELINA Crantp stirp. austr. 1 p. 18. I. O. microcarpa Andrz. ap. DC. syst. veg. 2 p. 517 (1821); DeLess. icon. select. 2 tab. 69; Rchb. ic. germ. 2 fig. 4293; Ledeb. fl. ross. 1 p. 196. C. silvestrisyNMv. sched. p. 347 (1822); Boiss. fl. orient. 1 p. 311. C. saliva a. pilosa DC. prodr. 1 p. 201; Koch syn. p. 72; Rchb. ic. germ. 2 fig. 4292 si plantă foliis integris pilosis et stătu silvestris.— Vulg. Gălbenuș. GălbenuȘul-Inului. Oul-Inului. Lubiță. — Q Iunie, Iulie. Câmpuri pe la locuri fertile. Ciocănești; Buftea, Periși; Ploești; Chitila, București; Comana, Băneasa; Fetești; Brăila; Măcin; Con- stanța. 2. O. macrocarpa Wierzb. inHeuff. enum. banat, p.24 (1858); Rchb. icon. germ. voi. 2 fig. 4294 b. — Q Maiu, Iunie. Pe lîngă drum. Verciorova. Are siliculele piriforme ca și cea precedentă, însă cu puțin mai măricele și mai îmflate, venulele lor mai pronunțate; foile caulinare ovato-lanceolate, în câtva mai dilatate și forte întregi, baza sagitată. 24. NESI>IA Desv. journ. bot. g p. 162. I. N. paniculata Desv. journ. bot. 3 p. 162 (1814); Koch syn. p. 82; Rchb. ic. germ. voi. 2 fig. 4291; Boiss. fl. orient. 1 p. 371; Schlechtd. Lang. deutsch. 15 fig. 1491. Myagrum paniculatum L. spec- p. 894. — 0 Maiu, Iunie. Sol fertil, pe lingă drumuri, prin porum- biști și pîrloge de arături. Simian, Hinova; Mânăstirea Neamțu (Chan.) Secț. II. Angustisepte: valvele comprimate și astfel late, ambele constituind un plan de la stînga la drepta, septul forte ângust și în sens perpendicular acestui plan. Seria I. Angustisepte pleurorize. 25. THLASPI L. gen. n. 802. 1. Th. arvense L. spec. pl. 901; Koch syn. p. 73; Rchb. ic. CfcUClFfcM *73 germ. 2 fig. 4181; Boiss. fl. orient. 1 p. 323; Schlechtd. Lang. deutsch. 15 fig. 1419. — Vulg. Buruiana-vermelui. — Q Maiu pînâ în August. Câmpuri la locuri fertile; forte vulgară în Româniea. Severin; Tirgujiul; Craiova; Chitila, București; Comana; Lehliu; Ploești; Câmpina, Pre- deal; Focșiani; MOnăstirea Neamțu (Chan. exic.) 2. Th. alliaceum L. spec. p. 901; Sturm deutsch. h. 65; Koch syn. p. 73; Rchb. ic. germ. 2 fig. 4182 litt. D E F G. — Q Maiu, Iunie. Prin locuri de cultură, porumbiști vechi, drumuri. Șimian, Hinova. 3. Th. perfoliatum L. spec. p. 902; Sturm deutsch heft 65; Koch syn.p.73; Rchb. ic. germ. voi.2fig.4183 litt. HIKL; Boiss. fl. orient. 1 p. 325; Schlechtd. Lang. deutsch. 15 fig. 1421. — Q Aprilie, Maiu. Locuri fertile și de cultură, porumbiști și holde, drumuri. Caracăl; Craiova; Conțești; Pitești; București; Comana; Lehliu, Fetești; Brăila, Galați; Neamțu; Dobrogea. 4. T. affine Schott in Kotschy exic. 1850 solum nomen; Boiss. fl. orient. 1 p. 327; Borb. kOzl. XV kOt. 1878 arab, es egieb crucifer. p. 205. Th. Kovâcsii Heuff. in Flora ann. 1853 p. 624; enum. banat, p. 25. Th. longiracemosus Schur oest. bot. zeit. 1858’p. 22. Ih. cochlea- riforme JankainLinnsea voi.30 ann. 1859p. 557-non DC. syst. veg. 2 p. 381 (1821) nec. De Lessert icon. selec. voi. 2 tab. 52! — Maiu, Iunie. Livezi, pajiști în regiunea montană subalpină. Predeal (Th. JankwBr. contrib. 1889 p. 5 - non A. Kern.); Buceci; Ghițu; Dim- bovi cioara. 5. Th. dacicum Heuff. enum. banat, p. 25 (1858); Borb. 1. c. p. 207. Th. alpestre Baumg. enum. transs. 2 p. 245 (1816); Schur enum. transs. p. 68; Fuss transs. exc. p. 72; Br. prodr. p. 140-non L. — 2|. Maiu, Iunie. Pe stânci și la locuri cu ierbă în regiunea al- pină. Godeanu pe Scărișoara; Buceci la Schitul lalomiței; Bușteni pe Costila; valea Râșnovei (Br. miss.) și d’asupra Schitului Predeal, pe aci mai rară. 26. IBERIS L. gen. n. 8i4 1. I. saxatilis L. spec. p. 905; Koch syn. p. 75; Rchb. ic. germ. 2 fig. 4200; Boiss. fl. orient. 1 p. 333. 1. vermiculata M. Bieb. fl. t. c. 2 p. 101 (1808). — 2|, Maiu, Iunie. Stânci, crăpături stâncdse. în Dobrogea lingă Greci pe muntele Țuțuiătu. • /. semperflorens L. —/. pinnata L. —/. amara L. prin grădini; cam popularizate. CONSPECTUL SISTEMATIC 27. BISCUTELLA L. gen. n. 808. I. B. laevigata L. mant. p. 225 (1771); Koch syn. p. 76; Rchb. ic. germ. 2 fig. 4203 litt. D. E.; Schlechtd. Lang. deutsch. 15 fig. 1436. B. alpestris W. et Kit. rar. hung. 3 t. 253 (1812). — Vulg. Ochdarițd, Chelărea, Chelărel. — Iulie, August. în regiunea alpină și subalpină. Valea Gernei la Gloșani (Saba Ștef. leg.); valea Țesnei; Lainici; valea Oltului pe Foarfecă; Dîmbovicioara; Buceci (Knecht.) și pe Ceahlău (Knecht.). Variază: a. giabra Gaud. fl. helv. 1 p. 235 (1828); Koch syn. p. 76. B. lu- cida DG. syst. veg. 2 p. 414 (1821). Gaulit și foile glabre, siliculele iarăși glabre netede; p. ambigua DG. dissert. tab. 9. B. Icevigata Rchb. 1. c. Caulii și foile gros dentate asprite cu peri setuloși, siliculele cu totul glabre netede. Seriea 2. Angustisepte notorize. 28. HUTCHINSIA R. Bn hort. kew. 4 p. 82 I. H. alpinaR.Br.hort. kew.ed. 2voi. 4 p.82 (1812);Koch syn. p. 78; Schlechtd. Lang. deutsch. voi. 15 fig. 1482. Lepidium alpinum L. spec. p. 892; Sturm deutsch. fl. hef. 20. Noccea alpina Rchb. icon. germ. 2 fig. 4222. — 2|» Iulie, August. Piscuri alpine. La Păpușea; pe Buceci la Omu și Garaimanu (Knecht.)! pe la Schitul-Ialomi|ei. 2. H. brevicaulis Hoppe ap. Sturm deutsch. fl. hef. 65 (1834); Koch syn. p. 78; Schlecht. Lang. deutsch. fl. voi. 15 fig. 1483. Noccea brevicaulis Rchb. germ, excurs. 3 p. 663 (1832) et icon. germ. loc. cit. — Iunie, Iulie. Piscuri alpine pe Negoiu la 2530 m. 29. CAPSEULA Veni. tab. $ p. no. I. C. bursa-pastoris Moench meth. p. 271 (1794); Sturm deutsch. h. 66; Koch syn. p. 79; Rchb ic. germ. 2 fig. 4229; Boiss. fl. orient. 1 p. 340; Schlechtd. Lang. deutsch. 15 f. 1485. Thlaspi bursa pastoris L. spec. p. 903. — Vulg. Pașlele-cailor, Tăsculiță. — 0 Apri- lie—August. Prin locurile fertile; plantă forte comună în totă (era (Grec. enum. p. 12. Variază: a. genuina. Florile având patru petale, foile sinuato-dentate sau pinatifide; p. integrifolia. Florile având patru petale, foile radicale și cauli- nare întregi ; ț. apelata. Foile fără petale normale, petalele fiind transformate în stamine constituind un androceu decandru ; foile varii. CRUCIFERjE 76 30. 2ETHI0NEMA R. Br. in Ait. hort. kew. 4p. 80 I. IE. saxatile R. Br. 1. c. p. 80 (1812); Koch syn. ed. 3 p. 64; DC. prodr. 1 p. 209; Rchb. icon. germ. 2 flg. 4227; Schlecht. Lang. deutsch. 15 fig. 1488. Thlaspi saxatile L. spec. p. 901.— 2J. Iunie, Iulie. Locuri petrose, stânci abrupte. — Valea Țesnei la Gaura-Fetei. 31. LIPnHUM L. gen. n. 8or. I. L. Draba L. spec. pl. ed. 1 p. 645 (1753); Sturm deutsch. h. 68; Koch syn. p. 77; Boiss. fl. orient. 1 p. 356; Schlechtd. Lang. deutsch. 15 f. 1474. Cardaria DrabaVesv. journ. bot. 3 p. 163 (1814); Rchb. ic. germ. 2 p. 4211. — Vulg. Urda-vacei. — ?|, Maiu, Iunie. Prin locuri fertile, drumuri, căi urbane și rurale; specie forte comună in țâră (Grec. enum. p. 12). Severin; Craiova; Câmpulung; București; Ploești; Galați; Bârlad; Iași; Fălticeni; Dobrogea. 2. L. campestre R. Br. hort. kew. 4 p. 88 (1812); Koch syn. p. 77; Rchb. ic. germ. voi. 2 f. 4214; Boiss. fl. orient. 1 p. 355 ; Schlechtd. Lang. deutsch. 15 f. 1476. Ihlaspi campestre L. spec. p. 902. — Vulg. Chrenifâ, Urda-vacei. — Maiu, Iunie. Câmpuri, drumuri, căi urbane și rurale, garduri, grădini; forte vulgară prin țâră (Grec. enum. p. 12). Severin; Craiova; Câmpulung; București; Co- mana; Predeal, Sinaia; Câmpina, Văleni; Galați; Iași; Botoșiani; Fălticeni, Mălin; Dobrogea. 3. L. perfoliatum L. spec. p. 897; Sturm deutsch. h. 68; Koch. syn. p. 78; Rchb. ic. germ. 2 f. 4217; Boiss. fl. orient. 1 p. 362; Schlechtd. Lang. deutsch. 15 f. 1477. — 0 Aprilie—Iunie. Locuri fertile, locuri cultivate, semănături, câmpuri, căi rurale; în regiunea meridională a țerei. Tărtăsești, Ciocănești; București; Lehliu, Slobo- ziea, Fetești; Brăila, Galați; Iași; Botoșiani; Dobrogea pe la Constanța, Copadin, Periclie, Tulcea, frecuenl. 4. L. ruderale L. spec. p.900 ; Sturm deutsch. h. 68; Koch syn. p. 78; Rchb. ic. germ. 2 f. 4215; Boiss. fl. orient. 1 p. 361; Schlechtd. Lang. deutsch. 15 flg. 1478.—Vulg. PSducherni^ă Mârtea-Stelnițelor.— 0 Maiu—August. Câmpuri, pe la locurile cultivate, căi urbane și rurale în tâtă țâra. Severin; Craiova; Rîmnic; Pitești; București; Co- mana ; Brăila, etc. 5. L. graminifolium L. spec. p. 900; Sturm deutsch. h. 68; Koch syn. p. 78 ; Rchb. ic. germ. 2flg. 4218; Boiss. fl.orient. 1 p. 361, Î6 CONSPECTUL SISTEMATIC Schlechtd. Lang. deutsch. 15 fig. 1479. — cT Iunie—August. Pe lingă arături sau grâne. Craiova; Calafat. 7. L. latifolium L. spec. p. 899; Koch syn. p. 78; Rchb. ic. germ. 2 fig. 4219; Boiss. fi. orient. 1 p. 359; Schlechtd. Lang. deuUch. 15 fig. 1480. — Iunie, Iulie. Locuri josnice umede băltose sărate sau oarecum sărate, în regiunea meridională. Craiova; Buzeu; Brăila, Galați; Iași; Dobrogea. 8. L. crassifolium W. et Kit. rar. hung. tab. 4 (1799); Rchb. icon. germ. f. 4220. — ?|, Iunie. Locuri sărate scurse. Dobrogea subt Caracoium, Mamaia. 32. SENEBIERA Pers, syn. 2 p. 185. I. S. Coronopus Poir. in Lam. encycl. meth. 7 p. 76 (1806); Sturm deutsch. h. 68; Koch syn. p. 80; Rchb. ic. germ. 2 fig. 4210; Schlechtd. Lang. deutsch. 15 fig. 1514. Cochlearia Coronopus L. spec. p. 904. Coronopus depressus Moench meth, p. 220 (1794). — 0 Apri- lie—August. Locuri aprice, petrișiuri bătute și cu iârbă, curți, dru- muri. Câmpina, calea din orașiu către puțurile de petroleu, copiosă; București, Herestreu; Comana; Fetești; Fălticeni pe trotudre. Subtribul B. — Fructul nedehiscent lomentos, uni-bi-multilocu- lar, articulat sau nucamentos. Seria 1. Lomentdse pleurorize. 33. CAKILE Tourn. ap. DC. syst. 2 p. 427. I. C. maritima Scop. fl. cam. ed. 2p. 35 (1772); Koch. syn. p.83; Rchb. ic. germ. 2 fig. 4158; Boiss. fl. orient. 1 p. 365; Schlechtd. Lang. deutsch. 15 f. 1438. — C.serapionis Gsertn. fruct. 2p. 287(1791). Bunias CakUe L. spec. p. 936’ — 0 Iunie — Septembre. Pe malurile mărei la Constanța și pe lingă lacul Tuzla-Ghiol; Sulina. 34. EUCIalDIUM R. Br. hort. kew. 4. p. 74. I. E. syriacum R. Br. hort. kew. 4 p. 74 (1812); Koch syn. p. 81; Rchb. ic. germ. voi. 2 fig.4157; Boiss.fl. orient. 1 p. 368; Sclechtd. Lang. deutsch. 15 fig. 1437. Anastatica syriaca L. spec. p. 895. Mya- grum syriacum Scop. fl. cam. ed. 2p. 11. Bunias syriaca Geertn. fruct. 2p. 290. —0 Aprilie —Iunie. Locuri uscate și tari, inculte sau de cultură. lonești, Vultureanca; Tărtășești, Guliea (Grec, in Br. prodr. CRUCIFÎiR^ 7? p. 134); București; Fetești; Brăila, Galați; Iași; Dorohoiu (Knecht.); în Dobrogea frecuent. Seriea 2. Lomentose notorize. 35. ISATIS L. gen. n. 824. I. 1. tinctoria L. spec. p. 936; Sturm deutsch. h. 3; Koch syn. p. 81 exclus, var. 7; Rchb. icon. germ. 2 fig. 4177; Ledeb. fl. ross. 1 p. 212; Boiss. fl. orient. 1 p. 380; Schlechtd. Lang. deutsch. 15 fig. 1489. I. campestris Stev. ap. DC. syst. veg. 2 p. 571 (1821). — Vulg. Boien- gi6e. Cardama. Drobu^oară. — Maiu, Iunie. Câmpuri la locuri fer* tile; une-locuri în cultură pentru usul tinctorial popular. Severin, Balta; Tîrgujiul; Segarcea (Doljiu); în Vlașca pe la Sloboziea, Odăile-Arsa- che și Băneasa; Găești, Titu; Beceni (Grec. enum. p. 12). Siliculele de ordinar glabre sunt de 8—4 ori mai lungi de cât lățimea lor, au baza ângustă sau cuneată, vîrful rotundat sau prea pu- țin emarginat. 2. L praecox Kit. in Tratt. arch. 2p. 40 tab. 68 ann. 1814; DC. prodr. 1 p. 210; Rchb. ic. germ. 2 fig. 4178; Ledeb. fl. ross. 1 p. 211. I. tintoria 7. prcecox Koch syn. p. 81. — Maiu, Iunie. Pe costele petrdse ale munților la Verciorova, abundeză. Siliculele sale sunt mai lăticele, de formă eliptică, la bază pu- țin ânguste, necuneate, vîrful rotundat sau orecum truncat; epoca în* fiorirei timpurie, prin Maiu. Trib. II 0RTH0PL0CE2E DC. Cotiledonil lungitudinal-plicați, în* tocmind un sghiab unilateral în care radicula este adusă în sus (coti* ledoni incumbenți). Secția 1. Ortoploce latisepte silicdse. 36. DIPLOTAXIS DC. syst. veg. 2 p. 628. I. D.muralis DC. syst. 2 p. 634(1821); ej. prodr. 1 p. 222; Sturm deutsch. h. 68; Koch syn. p. 62; Rchb. ic. germ. 2 fig. 4417; Schtechtd. Lang. deutsch. 15 fig. 1502. Sisymbrium murale L. spec. p. 918. — Q Maiu-Septembre. Locuri uscate, arături, grâne, phrumburi, pe- trișuri cu ierbă pe lîngă căi. Craiova; Ciocănești, Chitila, București; Câmpina; Predeal; valea Slănicului spre Beceni (D. viminea Grec, enum. p. 12, exp.-non DC. Brassica muralis Grec. inBr. prodr p. 131); Brăila, Galați; Dobrogea. Grecacu D. Dr. — C. 1324. 8 78 CONSPECTUL SISTEMATIC p. intermedia. D. intermedia Schur enum. transs. p. 60 (1866); aprdpe preste lot sau cu totul glabră. — Câmpuri. Craiova. Tulpina ierbacee anuală sau bienică portă un stuf de foi radi- cale și emite cauli simpli nefoliați sau puțin foliați către bază. 2> D. tenuifolia DC. syst. veget. 2 p. 632 (1821); prodr. 1 p. 222; Sturm deutsch. h. 68; Koch syn. p. 61; Rchb. ic. germ. 2 fig. 4420; Boiss. fl. orient. 1 p. 387. Sisymbrium tenuifolium, L. spec. p. 917. Sinapis tenuifolia R. Br. hort. kew4. p. 128.— î|. Iunie. Iulie. Locuri fertile, petrișiuri menunte cu ierbă, câmpuri, locuri cultivate, drumuri. Vârciorova, Severin; Chitila, București; Comana ; Fetești; Buzău, Beceni (Grec. enum. p. 10); Galați; Dobrogea. Tulpina sub-lignescentă perenică, emite mulți cauli în parte ra- mificați și foliați pînă pe la jumătate: pedicelile mai lungi de cât florile lor. 37. SINAPIS Tourn. inst. p. 227 I. S. nigra L. spec. p. 933; DC. prodr. 1 p. 218; Rchb. ic. germ. 2 fig. 4427. Brassica nigra Koch deutsch. fl. 4 p. 713 (1840); Boiss. fl. orient. 1 p. 390; Schlecht. Lang. deutsch. 15 f. 1495. — Vulg. Muștar de câinp. Muștar-negru. Rapidă de muștar. — Q Iunie, Iulie. Prin locuri de lunci, prunlișiuri, drumuri și la locuri fertile; specie vul- gară. Craiova; Rîmnic, Călimănești; Titu; București; Ploești, Câm- pina (Grec. enum. p. 10); Buzeu; Brăila; Galați; Botoșani; Dobrogea. Silica cilindroidă terminată in stil scurticel drept cen’are chipul rostriform. 2. S. arvensis L. spec. p. 933; DC. prodr. 1 p. 219; Koch syn. p. 60; Rchb. icon. germ.2 fig. 4425; Boiss. fl. orient, lp.394; Schlechtd. Lang. deutsch. 15 f. 1497. 8. taurica DC. syst. veg. 2 p. 617 (1821) -non M. Bieb. Napus agriasinapus Spenn. fl. frib. 3 p. 944 (1829). — Vulg. Muștar sălbatic. Răpită selbatică. — Q Iunie, Iulie, Locuri fer- tile cultivate și necultivate, pe lângă locuințe rustice, drumuri, locuri virane urbane și rurale; vulgară (Grec. enum. p. 10). Severin; Cra- iova; Caracăl; Turnu-Măgurele; Rîmnic, Călimănești; Titu, Ciocă- nești, București; Comana; Câmpina, Ploești; Galați; Bîrlad; Iași; Fălticeni, Șasea, Broșteni; Dobrogea. Silica cilindroidă torulosă terminată în stil lungăreț rostriform și drept.— Varieză: a. vulgaris. Silica glabră; CRUCIFER2E 79 p. orientalii. S. orientalis L. amoen. 4 p. 280 (1759). Silica asprită cu peri retrorși.—Constanța. 3. S. alba L. spec. p. 933; DC. prodr. 1 p. 220; Sturm. deutsch. h. 8; Koch syn. p. 60; Rchb. ic. germ. 2 fig. 4424; Boiss. fl. or. 1 p. 395; Schlechtd. Lang. deutsch. 15 f. 1498. Napus leucosinapus Spenn. fl. frib. 3 p. 943 (1829). — Vulg. Muștar. Muștar bun. Rapiță de mu- ștar. — Q Iunie, Iulie. Prin locuri fertile cultivate sau necultivate, spo- radică și în rare locuri; cultivată pentru usul economic (Grec. enum. p. 10). Craiova; București; Galați; Constanța. Silica cilindroidă torulosă asprită cu peri și terminată in stil lungăreț rostriform arcuato-ensiform. 38. BRASSICA L. gen. n. 820 ex. p. 1. B. Campestris L. spec. p. 931; DC. prodr. 1 p. 214; Rchh. ic. germ. 2 fig. 4434. B. Rapa a campestrisKoch syn. p. 59.—Vulg. Napi- selbatici. Rapidă de câmp. Rapidă sabatică.— Q Aprilie, Maiu. Câmpuri pe la locuri de cultură și pe la drumuri; sporadică. București (Grec, enum. p. 10); Pitești; Ciocănești, Chitila; Lehliu; Galați. p. napo-brassica DC. 1. c. Rădăcina cărnosă înfiată napiformă. Vulg. Napi. In cultură pentru uzul economic. 2. B. Rapa L. spec. p. 931; DC. prodr. 1 p. 214; Rchb. ic. germ. 2 fig. 4437; Koch syn. p. 59 ex parte; Schlechtd. Lang. deutsch. 15 fig. 1494. Napus Rapa Spenn. fl. frib. 3. p. 941. — Vulg. Napi. Napi selbatici. Rapidă, selbatică. -- Q Aprilie-Iunie. Câmpuri pe la lo- curile cultivate, drumuri; sporadică. — Rădăcina subțire neîngroșată. p. rapifera Metzger ap. Koch syn. 1. c. Rădăcina grosă, cărnosă, crescută, rotundă sau oblungă, mare sau mică (napi); alimentară și economică. Cultivată. 3. B. Napus L. spec. p. 931; DC. prodr. 1 p. 214; Koch syn. p. 59; Rchb. ic. germ. voi. 2 fig. 4435; Boiss. fl. orient. 1. p. 392; Schlechtd. Lang. deutsch. 15 fig. 1493. — Vulg. Răpind, (fr. Colza. germ. Raps.). — Q sau cJ¹ Aprilie-Iulie. Spontanee în stare spo- radică. In cultură pentru usul economic la noi forte mult; plantă 0- leaginosă (B. Napus oleifera annua et biennis) având rădăcina subțire anuală sau bienică; cea alimentară (B. Napus esculenta Koch 1. c.) avend rădăcina grdsă, crescută, cărnosă, feculentă. • B. oferacea L. spec. p. 932; DC. prodr. 1. p. 213; Koch syn. p. 58; Rchb. ic. germ. 2 f. 4438; Schlechtd. Lang. deutsch. 15 f. 1492.— 80 CONSPECTUL SISTEMATIC Vulg. Varză, însă care în cultură presenteză următorele varietăți bine cunoscute la noi: — a. B. oleracea capitala DC. 1. c. vulg. Varză cu că- pățînă. Varză. Curechi;— 0. B. oleracea capitala bullata Hortul. vulg. Varza nem^scă. Varză-cr^ă (fr. Chou de Milan); — ț. B.oleracea ace- phala DC. 1. c. B. oleracea viridis Lam. vulg. Varză nem^scă cr^ă fără căpățînă. Chelaradă;—8. B. oleraceagemmiferaDC. 1. c. vulg. Varză-de- Bruxel. Verzișâre; — e. B. oleracea caulo-rapa DC. 1. c. vulg. Gulie; albă sau vînătă; — Iunie. Pe lîngă Galați, prea puțin. Emigrat oare ? Secț, 2. Ortoploce lomentose. Seria 1. Lomenta cil sugrumături transverse cuaspectu articulat. 40. BAPHANUS L. gen. n. 822. I. Ra Raphanistrum L. spec. p. 935; Koch syn. p. 84; Boiss. fl. orient. 1 p. 401; Schlechtd. Lang. deutsch. 15 f. 1511. Raphani- strum segetum et R. Landra Rchb. ic germ. 2 f. 4172 et 73. — © Iu- nie, Iulie. Prin miriști la Galați. • R. Sativus L. spec. p. 935; vulg. Rădichie; în cultură. 41. BAPISTBUM Boerhave ap. DC. epst. 2. p. 649. I. Ra perenne Berg. phyt. ic. Desv. journ. bot. 3 p. 160 (1814); Koch syn. p. 83; Rchb. ic. germ. 2 f. 4170; Schlechtd. Lang. deutsch. 15 f. 1506. Myagrum perenne L. spec. p. 893. — ?|» Iunie, Iulie. Prin șesurile deșerte, pe lângă grâne și porumburi în regiunea nâstră danubialăinferioră.Băneasa, Comana; în districtele Ialomița, Brăila, Covurluiu și prin Dobrogea frecuent. CRUCIFER^E, fumariace^ 81 2. R. rugosum AII. fl. pedem. 1 p. 257 tab. 78 (1785); Koch syn.p.83;Rchb.ic.germ. 2 f.4168; Boiss.fl. orient. Ip.404;Schlechtd. Lang. deutsch. 15 f. 1507. Myarum rugosum L. spec. 893. — 0 Iunie, Iulie. Prin locuri cu ierbă. Călimănești. 42. CRAMBE Tourn. inst. p. 211. I. C. maritima L. spec. p. 937; DC. prodr. 1 p. 225; Sturm deutsch. h. 18; Koch syn. p. 83; Rchb. ic. germ. 2 f. 4164; Boiss. fl. orient. 1 p. 406; Schlechtd. Lang. deutsch. 15 flg. 1508. — ?(, Maiu, Iunie, Iulie. Țărmh maritimi în Dobrogea la Constanța și Mamaea. Seriea 2. Lomenta simplă nearticulată, nucamentosă. 43. CALEPINA Adans. fam. pl. 2. p. 423. I. C. Corvini Desv. journ. bot. 3 p. 158 (1814); Sturm deutsch. h. 68; DC. prodr. 1 p. 225; Koch syn. p. 82; Rchb. ic. germ. 2 f. 4163 ; Schlechtd. Lang. deutsch. 15 f. 1505. Crambe Corvini AII. fl. pedem. 1 p. 256 (1785). Myagrum eruccefolium Vili, dauph. 3 p. 279 (1789). Cochlearia auriculata Lam. encycl. meth. 2 p. 165 (1786). — Q Maiu, Iunie. Locuri inculte glareoso-argilacee. Vârciorova către valea Bahnei. Trib. III. SPYROLOBEJE DC. Cotiledonii lineari lungi, curbați în spirală și incumbenți. Fructul nucamentos. 44. BUNIAS R. Br. hort. kew. 4 p. 75. I. B. orientalis L. spec. p. 936 (exclus, hort. ups. synon.); DC. prodr. 1 p. 230; Koch syn. p. 82; Boiss. fl. orient. 1 p. 409; Schlechtd. Lang. deutsch. 15 p. 1513. Loelia orientalis Desv. journ. bot. 3 p. 160 (1814); Rchb. ic. germ. 2 flg. 4162. Myagrum taraxacifolium Lam. encycl. meth. 1 p. 570 (1782). — Vulg. Brăbin. — Q sau (J¹. Iunie, Iulie. Prin locuri fertile, pe lângă locuințe rustice, drumuri, câmpuri. Severin; Craiova; Rîmnic; Câmpulung; București; Comana; Câmpina; Sinaia; Piatra; Neamțu; în Suceava la Fălticeni, Mălin, Broșteni; Iași; Botoșiani. IX. FUMARIAGEjE DG. syst. 2. p. 105. 1. COBYDAI>IS DC. syst. 2 p. 113. I. C. Marschalliana Pers. syn. 2 p. 269 (1807); De Lessert ic. select, pl. voi. 2 tab. 66 (!); Boiss. fl. orient, voi. 1 p. 128; A. Kanitz 82 CONSPECTUL SISTEMATIC reliq. grisebach. p. 35. — Varieză: cu flori purpurii, cu flori albe ce dau puțin în roz sau galben. — Vulg. Brebenei, Breabeni. — ?|» Apri- lie, Maiu. Prin dumbrave. (C. cava Grec. enum. p. 10-nonSchweigg. et Koert.) Dealurile Cernețului; Craiova; Conțești, Câmpulung; Câm- pina; Buftea, Chitila, Băneasa, București; Comana; Galați; Deocheți în Putna; Bacău; Ivești, Tecuci; Podu-Turcului; Pădurea-Lipovățu în Vaslui; Iași; Botoșiani; Piatra, Neamțu. Adevărata formă de Corydalis cava Schweigg. et Koert. fl. erlang.2 p. 44 (1811) așia cum este figurată în Reinchenbach ic. germ. voi. 3 fig. 4463 și în Schlechtendal flora von deutschland voi. 13 fig. 1305 tab. I et II, având segmentele foilor cuneate și marginea inciso-multi- fidă, putem ^ice, în Româniea nu există; a ndstră are segmentele foilor mari obovate sau oblung-obovate, întregi sau cu 2-3 partiții ce iarăși obovate sunt. 2. C. solida Schwartz in sw. bot. 8 p. 531 (1819); Koch syn. p. 33; Boiss. fl. orient. 1 p. 129. C. digitata Pers. syn. 2 p. 269 (1807); Rchb. ic. germ. 3 f. 4462; Schlechtd. Lang. deutsch. 13 fig. 1307-sed nomen specificum linnseanum prior. C. bulbosa DC. fl. fr. 4 p. 657 (1805). Fumaria solida L. mnscr. in spec. pl. ex Smith; Ehrh. beitr. 6 p. 146 (1791). F. bulbosa 7. L. spec. pl. 983 ed. 1763. — Vulg. Bre- benei. Breabeni.— Martie, Aprilie. Varieză: cu flori purpurii sau cu flori albide.—Prin dumbrave; plantă comună (Grec. enum. p. 10). Cerneți; Craiova, Rubănești; Ciocănești, Periși; București, Mogoșoea, Băneasa, Panteleimon, Pasărea; Comana ; Sinaia, Câmpina; Ghighiu; Brăila; Focșiani; Bârlad; Iași; Neamțu; Dorohoi. p. bicatcara. C. bicalcara Velen. fl. bulg. p. 20 (1891). Diferă prea puțin de forma legitimă și numa prin petala inferioră ce la bază oferă un prea ușior pinten (calcar), dar care, la unele flori pe aceeași plantă, nu pare de cât o mică ghibositate. — Pădurea Băneasa. 3. C. pumila Host fl. austr. 2 p. 304 (1831); Koch syn. p. 34; Rchb. icon. germ. 3 fig. 4461; Schlechtd. Lang. deutsch. 13 fig. 1308.— Aprilie. Păduri, dumbrave, tuferișiuri mari. Băneasa lîngă Bucu- rești : Galați spre Bărboși. 2. FUMARIA L. gen. n. 849 § 1. Acheniile netede negranulate; pedicelele fructifere deflexe. I. F. anatolica Boiss. in Pinardpl. exsic. Schultz fl. gali, exsic. ann. 1847; Boiss. fl. orient. 1 p. 136. F. Kraliki Jord. catal. div. p. 19 (1848); Heuff. enum. ban. p. 14. F. defiexa Heuff. in Flora ann. 1853 FUMARIACE^ 83 p. 619; Neilr. diagn. p. 9 excepto var. p.—O Maiu, Iunie. Tuferișe pe costele munților mici pe lîngă calea Vârciorovei. § 2. Acheniile granulato-aspre-, pedicelele fructifere drepte. 1. Acheniile la vîrf deprimate, obcordate. 2. F. officinalis L. spec. p. 984; Sturm deutsch. h. 2 eth. 62; Koch syn. p. 35; Rchb. icon. germ. voi. 3 fig. 4454; Boiss. fl. orient. 1 p. 134; Neilr. diagn. p. 8. F. scandens Rchb. 1. c. — Vulg. Fumăriță, Sefterea.— Q Maiu, Iunie. Tuferișiuri pe subt pădurile cdstelor mun- ților la Vârciorova. 2. Acheniile la vîrf obtuse, rotunde sau apiculate. * Sepalele mai late de cât corola. 3. F. micrantha Lag. elen. hort. madrit. 1816 p. 21; Boiss. fl. orient. 1 p. 136; Kanitz reliq. grisebach. p. 39; Schlechtd. Lang. deutsch. 13 fig. 1319 F. densiflora DC. catal. hort. monspes. 1813 p. 13 ex parte. 1. media Ledeb. fl. ross. 1 p. 105 sec. Boiss 1. c.-non Lois. —Q Maiu, Iunie. Sol humifer, la locuri de cultură. București, Văcărești; Buhuși în Neamțu; Botoșiani pe Ia Vila Boianu. 4. F. prehensilis Kit. hort. pest. 1812 p. 10 F. media p. prehensilis DC. syst. 2 p. 134; ejus in prodr. 1 p. 130. F. rostellata Knaf in Flora ann. 1846 p. 290; Neilr. diagn. p. 8; Kanitz reliq. grisebach. p. 30.—Q Iunie, Iulie. Pe coste aprice la locuri cu ierbă, prin mănunt tuferiș pe la poale de păduri pe dealuri. Vârciorova; Gâneni, Rîu-Vadului; Piatra; Iași. ** Sepalele mai ânguste de cât corola și cu mult mai scurte ('/a parte) sau abortive. 5. F. Vaillanti Lois. not. p. 102 (1810); Sturm deutsch. h. 62; Koch syn. p. 35 et 1018; Rchb. icon. germ. 3 fig. 4452; Kan. reliq grisebach. p. 40.—Vulg. Fumăriță, Sefterea. — Q Iunie-Septembre. Sol humifer, locuri de cultură, pe lîngă căi, garduri rustice, miriști, vii etc. fârte comună la noî. Craiova; Rîmnic; Tifu, Ghergani; Co- mana; București, Chitila; Periși; Ploești; Galați; Bîrlad; Iași; în Do- brogea frecuentă. 6. F. Schleicheri Soyer-Willm. obs. bot. p. 17 (1828); Kanitz reliq. grisebach. p. 39. F. Wirtgeni Koch syn. add. et corrig. voi. 2 p. 1018. F. Jankce Hausskn. in Flora ann. 1873 p. 491. — Q Iunie- Septembre. Sol humifer, prin locuri de cultură, pe lîngă căi, garduri rustice, holde de cereale etc. adesea în societate cu precedenta cu 84 CONSPECTUL SISTEMATIC care lesne se p6te confunda. Craiova; Comana; București, Chitila; Ploești; Dealu-Mare ; Galați; Iași; în Dobrogea pe la Constanța, Mur- fatlar; Bairamdede. Exact se potrivește prin tote caracterele cu precedenta; diferă numa prin acheniile sale apiculate și nu rotunde sau obtuse la vîrf. • Dietytra formosa DC. în horticultura, cam vulgarizată. X. VIOLACE7E Juss. in ann. mus. voi. 18. 1. VIOLA L. gen. n. 1007. § 1. Cele patru petale superiore sunt în direcție radiată, neim- bricate ; stilul drept subțire, de la bază merge îngroșându-se în sus. 1. Scapice: rizomă subterană ce emite foi radicale și scapuri florifere; dupe înflorire foile iau mai multă expansie. * Stigma discoidală oblică. i. V. Jovi Janka cest. bot. zeit. an. 1857 p. 198; ejus in linn. an. 1859 p. 558 et Auct. transs. recent. V prionantha Janka cest, bot. zeit. ann. 1858 p. 200-non Bunge. V. transsilvanica Schur cest, bot. zeit. 1860 p. 184; ejus enum. transs. p. 78. —Vulg. Micșiunea. Tămîioră. Toporași. Viorea. Florile rumene. — Maiu, Iunie. Lo- curi petrose în regiunea montană din Moldova superioră; la frontiera despre Borzek (Janka addat. erdel. fior. p. 185 et exsic.!), Piatra pe Cernegura. ** Stigma subțiată și rescurbată a cârlig. 2. V. hirta L. spec. p. 1324; Sturm deutsch. h. 11; Koch syn. p. 89; Rchb. ic. germ. 3 fig. 4493; DC. prodr. 1 p. 295 var. vulgaris; Schlechtd. Lang. deutsch. 13 fig. 1266.—Vulg. Micșiunea. Tămîidră. Toporași. Viorea-nemirositore. — îj. Aprilie, Maiu. Tuferișe, poeni, li- vezi. Craiova; Caracăl; Câmpulung; București, Ciocănești, Chitila, Băneasa; Comana; Lehliu; Iași; Botoșiani la Rediul-Stăuceni; Tulcea. 3. V. collina Bess. enum. p.'lO (1822); Koch syn. p. 89; Rchb. ic. germ. 3 fig. 4497; Schlechtd. Lang. deutsch. 13 fig. 1261. — V. umbrosa Hoppe ap. Rchb. ic. germ. 3 fig. 4493 forma fol. aestivalibus.— î|. Aprilie, Maiu. Păduri, tuferișe pe dealuri. Gemeți (Grec, in Br. prodr. p. 145); Craiova. 4. V. ambigua W. etKit. rar. hung. tab. 190 (1804); Koch syn. p. 90; Rchb. ic. germ. 3 fig. 4494; Schlechtd. Lang. deutsch. 13 fig. 1268. V.campestrisM.Bieb. fl.t. c. vol.lp. 171 (1808) etvol. 3 p. 162 (1819). V. hirta var. ^.fragrans DG. prodr. 1 p. 295. — Aprilie, Maiu. Li- VIOLACEA 85 ve^i, poeni, rărișiuri, crânguri; în regiunei dealurilor. Pitești la Tri- vale; Gonțești, Câmpulung; Câmpina pe la Vila-Stirbey (V. silvatica Grec. enum. p. 12-non Fries); Bârlad; Miclăușani; Iași la Valea Adîncă; Tul cea la Cișla. 5. V. o do rata L. spec. p. 1324; Sturm deutsch. heft 11; Koch syn. p. 90; Rchb. icon. germ. 3 fig. 4498; DC. prodr. 1 p. 296 var. a; Schlechtd. Lang. deutsch. 13 fig. 1270 tab. I et II. V. adorata a. hirsutior Stev. herb. reg. berol. Ledeb. fl. ross. 1 p. 249; Lindem. fl. cherson. 1 p. 68: est forma vulgatior, floribus violaceis pallide cce- ruleis albisve. — Vulg. Micșiunea. Tămiiâră. Toporași. Viorică-miro- sitâre. — 2|» Martie, Aprilie. Tuferișiuri, mărăcinișiuri, poeni de pă- duri, rărișiuri. Severin, Gemeți; Craiova; Ciocănești, Chitila, Băneasa, București; Brănești, Paserea; Comana; Focșiani; Bîrlad la pădurea Ciocanilor; Vaslui la pădurea Paiu; Iași; Piatra, Monăstirea Neamțu (Ghan.); Botoșiani pe la pădurea Rai. 0. glabrior Stev. 1. c. Ledeb. fl. ross. 1 p. 250. V. suavis M. Bieb. fl. t. c. 2 p. 164 (1808); Koch syn. p. 91. V. adorata var 0. Stevenii Bess. cal. hort. cremen. 1811; Schlechtd. Lang. deutsch. 13 fig. 1270.— Craiova; Comana; Chitila, Mogoșoea; Brănești; Sloboziea în Ialomița; Buzău pe la Dumbrava; Brăila; Miclăușiani. 7. austriaca. V. austriaca A. Kem. sched. fasc. 1 p. 13 (1881). Gemeți pe dealul Slîrminei; București la Mogoșoea; Iași pe la pădu- rea Rediu-lui-Tătar. 6. V. alba Bess. prim. fl. galiz. p. 171 (1809); Koch syn. p. 90; Rchb. ic. germ. 3 f. 4497 b; Schlechtd. Lang. deutsch. voi. 13 fig. 1271. — 2|» Martie, Aprilie. Tuferișiuri, rărișiuri de păduri, poeni, la locuri uscate. Severin, Gemeți; Pitești la Trivale; București, Chitila, Mogoșoea; Brănești; Bârlad; Piatra. 0. scotophylla. V. scotophyUa Jord. obs. VII p. 9 (1848); Nym. consp. p. 78. V.praecox Heuff. enum. banat, p. 28 (1858). — Păduri pe dealurile Gernețului (V. alba Grec. în Br. prodr. p. 145; specime- nele în urmă au fost rectificate de V. de Janka). 2. Gaulescente: rizoma cu sau fără foi radicale, însă emite cauli foliați și cu flori; dupe înflorire foile își conserveză mărimea anterioră- 7. V. arenaria DG. fl. fr. 4 p. 806 (1805); Koch syn. p. 91 ; Schlechtd. Lang. deutsch. 13 p. 91. fig. 1273 — V. livida W. et Kit. in Rchb. ic. germ. 3 fig. 4500 et 4500 b. V. glauca M. Bieb. fl. t. 86 CONSPECTUL SISTEMATIC c. 3 p. 165 (1819). — ?|» Maiu, Iunie. In regiunea montană pe prun- tișiuri: Buceci la Schitu-Ialomiței spre valea Colței. 8. V. silvestris Kit. în Schult. oest. flora 1814 voi. 1 p. 423; Koch syn. p. 91; Rchb. icon. germ. 3 fig. 4503; Schlechtd. Lang. deutsch. 13 fig. 1274. V. canina DC. prodr. 1 p. 298 (1824)-non L.— V. canina 0. silvatica Fries nov. fl. suec. edit. 2 p. 272 (1828). V. sil- vatica Boiss. fl. orient. 1. p. 459. — ?|» Aprilie, Maiu. Păduri, dum- brave. Cerneți; Tîrgujiul; Craiova; Popînzălești; Rîmnic, Călimă- nești; Pitești la Trivale; Conțești; Câmpulung; Rucăr; Predeal, Si- naia (F. silvatica Grec. enum. p. 12); Câmpina; Mogoșâea; Comana, Băneasa; Pasărea; Buzău la Crâng; Tîrgu-Ocnei; Piatra; Vaslui la pă- durea Paiu; pădurea Bîrnovei, lași. p. Riviniana Koch syn. p. 91. V Riviniana Rchb. icon. germ. 3 fig. 4502; Schlechtd. Lang. deutsch. 13 fig. 1275. Pintenul corolei având colorea albă-gălbenie și nu violacee. — Lunca Craiovei; Cara- căl, Petroșani; Mânăstirea-Horezu; Predeal; Comana; Tîrgu-Ocnei. 9. V. canina L. spec. p. 1324; Koch. syn. p. 92; Rchb., icon. germ. 3 fig. 4501 var. 7 et 8; Schlechtd. Lang. deutsch. 13 fig. 1276. V pumila p. ericetorum DC. prodr. 1 p. 299. — ?|» Aprilie, Maiu. Li- vezi, crângulețe, poeni de păduri. Craiova; Pitești la Trivale; Valea- Mare, Conțești; Guliea, Tărtăsești, Ciocănești, Buftea, Mogoșâea ; Co- mana ; Piatra. p. montana Fries nov. fl. suec. ed. 2 p. 273 (1828). V. montana L. fl. suec. ed. 1775 p. 305. F. canina 8. lucorum Rchb. pl. crit. I icon. 154, 155(1823); ejus icon. germ. voi. 3 flg. 4501; Koch syn. p. 92.— Buftea (Borb.! 1882). IO V. mirabilisL.spec.p. 1326; Kochsyn. p.94; Rchb. ic.germ. 3 fig.4504; DC. prodr. 1 p. 597; Schlechtd. Lang. deutsch. 13 fig. 1282.— ?|» Aprilie Maiu. Dumbrave, păduri. Comana; Bîrlad la Crângu; Făl- ticeni pe la pădurea Hușilor; Botoșani la păduiea Rai; în Dobrogea la Cocoși (Br.); Babadagh, lenisala. II. V. stagnina Kit. in Schult. cest, flora 1 p. 426 (1814); Koch syn. p. 92; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 181; Schlechtd. Lang. deutsch. 13 fig. 1278. F. lactea et F. stagnina Rchb. ic. germ. 3 fig. 4507. F. per- sicifolia Hartm. scand. ed. 2 p. 71; Fries novit. fl. suec. ed. 2 p. 274 (1828). F. montana 7. lactea DC. prodr. 1 p. 299. — ?|» Aprilie, Maiu. Locuri umede, pruntișiuri. Severin pe părîul Bresnițetla Crihală. VIOLACEA 87- 12. V. pumila Chaixin Vili, dauph. 2 p. 666 (1787); Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 180. V. pratensis M. et Koch deutsch. fl. 2. p. 267 [(1826) ; Koch syn. p. 93; Schlechtd. Lang. deutsch. 13 fig. 1280. E lactea (3. pratensis Rchb. ic. germ. 3 f. 4507 b. — ?|, Aprilie, Maiu. Locuri cu ierbă, mărăcinișiuri. Buftea, Feriși. 13. V. stricta Hornem. oecon. plant. 2 p. 1451 (1796); Koch syn. p. 93; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 180; Schlechtd. Lang. 13 fig. 1279. V. nemoralis Kutz. bot. zeit. 17 voi. 1 p. 305 (1819). E Ruppii Rchb. ic. germ. 3 fig. 4505 (1839). — ?|, Aprilie, Maiu. Crânguri, tuferișiuri pe lingă vii. Măgurele, Flăminda în Teleorman. 14. V. elatior Fries novit. fl. suec. p. 277 (ed. 1828); Koch syn. p. 93; Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 181; Schlechtd. et Lang. deutsch. 13 fig. 1281. V. persicifolia Schkuhr in Rchb. ic. germ. 3 fig. 4508 (1839). Locuri cu ierbă prin crânguri, rărișiuri, mărăcinișiuri, poeni. Craiova, Rubănești; Băneasa, Comana; Ciocănești, Guliea; Buftea, Mogoșoea, Băneasa; Tecuci, Drăgănești; Birlad; Vaslui; Birnova, Iași. 15. V. danubialisBorb. in magyar.ndvenit.lap.ann.1890p.79. V. Vandasii Velen. fl. bulg. suppl. p. 641 (1891); Baenitz herb, europ. exsic. ann. 1894! V.elatior var. latifoliaVand. in Velen. fl. bulg.p. 52— ?|, Aprilie, Maiu. Tuferișiuri, poeni, margini de păduri în regiunea danubială. Severin spre Crihala și Bresni|a; Bucovăț și lunca Craiovei; Popînzălești, Caracăl; pădurea Bălăci în Teleorman; Podu-Turcului în Tulova; Dobrogea pe la Ciucarova (E Schultzii Br. mis.-non Billot). § 2. Cele patru petale superidre sunt dirigiate în sus și imbri- cate; stilul la bază subțire și geniculat sau curbat, către vîrf îngroșiat. 1. Stigma plană cam spintecată. 16. V. bîfloraL. spec.p. 1326;Kochsyn.p. 94; Rchb.ic.germ.3 fig. 4489; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 182; Schlechtd. Lang. deutsch. 13 fig. 1283. — ?|, Iunie, Iulie. Stânci cu ierbă în regiunea alpină și în văi subalpine. Negoiu pe Podeanu; Buceci la Urlătoarea,pe Caraimanu și Costila în Valea-Albă. 2. Stigma capitato-globosă cu apertură anterioră Și cu limbuli^ă pe buza inferioră. a. Scapice (acaule): rizoma emite foi radicale și scapuri florifere. 17. V. alpina Jacq. fl. austr. 3 p. 24 tab. 242 (1775); Sturm deutsch. h. 30; Koch syn.p.96; Rchb. ic. germ. 3 fig. 4509; Schlechtd- 88 CONSPECTUL SISTEMATIC Lang. deutsch. 13 fig. 1288. V. microphylla Schur enum. transs. p. 87 (1866). V. transsilvanica Schur 1. c. — îț» Iunie, Iulie. în regiunea alpină pe vîrfuri. Buceci la Omu (Br.) pe Caraimanu .și Costila; Ceahlăii (Knecht.) b. Caulescente: Tulpină radicală uni-multicaulă, caulii foliați și cu flori axilare. 18. V. declinata W. et Kit. rar. hung. tab. 223 (1812); Rchb. ic. germ. 3 f. 4515. V. heterophylla var gracilis Koch syn. p. 95 excl. synon. Sibth. et Sm. — V. heterophylla Schlechtd. Lang. deutsch. 13 quoad fig. 1286.—Vulg. Micșiunele de munte. Panseluțe di munte. Trei- frați. Trei-frați-pătați. — ?|» Iunie, Iulie. Livezi, păsciuni, stânci cu ierbă în regiunea alpină și infralpină. Muntele Coziea; Ghițu; Păpușea; Buceci; Predeal pe Urzicaru și pe Clăbucetu-Taurului; în Rarău pe Piatra-Zîmbrului. p. Knechteli. Umilă și subțire, ca de 8—12 centimetre, uni-bifloră; foile caulinare medii și superiore întocma ca la forma legitimă sau mai ângusticele, asemenea și segmentele stipulelor; florile mai mari, tru- mose și azurii, au petalele obovato-cuneate, unghicula gălbenie smăl- țată cu vinișiore purpurii ce devin galbenii pe ariea azurie a limbului; pintenul drept și mai acut. — Buceci în regiunea alpină (leg. Knecht.) 7. major. — V. mutabilis b) intermedia et e) major Rochel enum. banat, p. 6 (1828) solum nomen. V. mutabilis probabile e lapsu. V. declinata var. montana Schur enum. trans. p. 86 (1866). V. declinata var. intermedia Simk. bâns. s. hunyad. utaz. in kozlem. XV an. 1878 p. 529. V. rothomagensis Borb. - non Thuill. — Păsciuni în regiunea alpină între 1100 m. și 1600 m. altit. în Plaiul Osliei la Stîna-Lacului, pe Tutila și la Stîna lui Filip pe Bulzu; Valea-Mare în Muscel; Pre- deal, Azuga, Bușteni, Sinaia; Piatra spre Bisericani. —Plantă cu ose- bire frumosă prin portul seu stufos și prin florile sale numerose și mari. 19. V. saxatilis Schmidtfl.bohem.p. 257 (1793). V. Iuțea Tratt. obs. 1 p. 23 (1811) et arch. die gâwâchs. p. 7 tab. 43 (1812)-non Huds. nec Sm.— V. Iuțea a. saxatilis Rchb. icon. geim. 3 fig. 4519. V. tricolor 7. saxatilis Koch syn. p. 94; Ledeb. fl. ross. 1 p. 257. Vulg. Micșiunele-gălbeâre. Irei-Frați. — ?|» Maiu, Iunie. Locuri cu ierbă, poeni sau pajiști, rărișiuri; în regiunea montană. Olănești; Călimă- nești, Coziea, Stănișioara, Rîmnic; Rucăr; Câmpulung, Conțești; Ce- tățeni, Sturzeni; Vulcana; Predeal; Câmpina ; Văleni; Piatra pe la Crăcoani; Botoșiani la Rediu-Stăuceni. Varieză întru ce privește colorea petalelor: a) cu totul galbene VIOLACEA, RESEDACEA] 89 și străbătute de câteva vinișiore purpurii: forma legitima sec. Wies- baur;—&) parțial sau aprdpe peste tot ușior violete: V tricolor 7 al- pestris DG. prodr. 1 p. 303, V. saxatilis violacea sec. Wiesb. exsic.! și nu este departe de V polychroma A. Kern. sched. n. 575 et exsic.! 20. V. tricolor L. spec. p. 1326; Sturm deutsch. fl. h. 11; V. tricolor a. vulgaris Koch syn. p. 94; Rchb. icon. germ. 3 flg. 4517 sub litt. f et g; Schlechtd. Lang. deutsch. voi. 13 flg. 1284 tab. I b; Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 182 exclus, variet. — Vulg. Micșiunele. Panse- luțe-de-câmp. Toporași. Trei-frați-pătați. — Q Maiu-Septembre. Prin livezi, locuri cu ierbă, pomării. Severin; Balta, Turtaba, Pondre; Tirgujiul; Graiova; Caracal; Gotmeana, Pitești; Gorbeni; Câmpulung; Câmpina; Văleni; Chitila, Ciocănești;Piatra,Schitu-Doamnei,Neamțu; Iași; Botoșiani; în Suceava pe Suha-mare pe la cătunu Văleni Stăni- șioarei spre Ieslea; Broșteni pe Neagra. p. banatica Kit. ap. Rcem. et Schult. syst. veg. 5 p. 382 (1819); Koch syn. p. 94; Rchb. icon. germ. 3 flg. 4517 tab. 22. V. macedonica Auct. banat, hung. ex. p.-non Boiss. V arvensis var hirsutior Auct. banat, hung.-non Stev. — Șisturi, rupturi de coste montane. Vercio- rova (exemplare conforme cu ale D-rului A. Degen, verificate dupe originalul lui Kitaibel); valea Mânăstirei-Bistrița, Horezu; Olănești; muntele Goziea desupra Stănișioarei; Câmpulung; Botoșiani, Agafton; în Suceava pe Suha-mare pe la Cătunu Văleni-Stănișioarei. 2I« V. Arvensis Murr. prodr. fl. gcetting. p. 73 (1770). V tri- color p. arvensis Koch syn. p.94; Rchb. icon. germ. 3 flg. 4517 tab. 21 sub litt. a, b, e et auct. plur. V tricolor Schlechtd. Lang. deutsch. voi. 13 flg. 1284 tab. Ia. — Q Maiu, Iunie. Prin livezi, locuri cu ierbă, ogdre, pomării; specie forte comună. Vârciorova, Severin; Graiova; Tirgujiul; Pitești, Merișani, Valea-Mare; Câmpulung; Vul- cana; Ciocănești, Chitila, București; Comana; Lehliu; Sloboziea, Fe- tești; Focșiani; Brăila; Tecuci; Bîrlad; Iași. p. pygmaea Lindem. fl. cherson. 1 p. 71; Rchb. icon. germ. 1. c. sub litt. c, d. — Prin tuferișiuri, la locuri cam năsipose. Sloboziea spre pădurea Doiceasca pe Ialomița. 7. Kitaibeliana Rcem. et Schult. syst. veg. 5 p. 383; Koch syn. ed. 3 p. 76. — Câmpuri. Brăila spre Lacul-Sărat. XL RESEDACEtE DC. theor. 214. 1. RESEDA L. gen. n. 608. § 1. Sepalele și petalele în numer de câte 6; stigme 3. Foile lo- batopartite. 00 CONSPECTUL SISTEMATIC I. R. Iuțea L.spec. p. 645; Koch syn. p. 97; Rchb. icon. germ. 2 fig. 4446; Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 188; Schlechtd. Lang. deutsch. 13 fig. 1250.—Vulg. Rozetă sau Rezedd sălbatică sau de câmp — nemi- rositore. — cT Iunie - August. Câmpuri, coste drumuri, petrișiuri cu ierbă, pe lângă grâne; plantă forte comună. Tirgujiul; Rîmnic; Predeal, Sinaia (Grec. enum. p. 13); Câmpina (R. alba Grec. enum. p. 13-non L.); lonești, Vultureanca; Periși, Ciocănești, Chitila, Bucu- rești; Comana, Băneasa, Giurgiu; Buzău, Bîsca-Rusilei; Fetești; Brăila; Galați; Focșiani; Vaslui; în Dobrogea, frecuentă. p. ramosissima Caulii numeroși, culcați, apoi adscendenți forte ramificați, ramurile bățose; tulpina perenantă grosă; segmentele foilor comparativ cu forma legitimă sunt mult mai ânguste, linearoblungi; racemele lungi, rachisul lor adesea papilos; pedicelele florale cam de 2 mm. lungime, ceea ce face că racemele par mai gracile; filamentele puțin sau chiar nepapilate; capsulele erecto-patule, cilindrice, atenuate la bază, truncate la vîrf și aprope nedentate. — Crește cu osebire în regiunea bărăganelor. 2. R. inodora Rchb. ic. germ. 2 fig. 4445; Boiss. fl. orient. 1, p. 428. R. mediterranea Bess. enum. volh. p. 46 spec. n. 1422; Ledeb. fl. ross. 1 p. 236-non L. nec. Jacq. quorum stirps diversă. — QIunie, Iulie. Șesurile regiunei câmpene meridionale. Brăila, Bărboși, Galați; în Dobrogea pe la Măcin, Constanța, Mangaliea. Sepalele acestei specii sunt persistente, capsulele comparativ mai mari și pendulate la maturitate, de formă obovato-oblungă, la vîrf tridentate, dinții mari neangulați. 3. R. Phyteuma L. spec. p. 645; Koch syn. p. 96; Rchb. icon. germ. 2 fig. 4443. Gren. et Godr. fl. fr. 1 p. 187; Schlechtd. Lang. deutsch. 13 fig. 1249. — O Iulie, August. Locuri cu ierbă, petrișiuri pe lângă drumuri. Tîrgul-Horezu în Vilcea. • R. adorata L. spec. p. 646. — Vulg. Rezedă. Rozetă mirositore. Vulgarizată în horticultura. § 2. Sepalele și petalele în numer de câte 4; stigmele 3. Foile întregi. 4. R. luteola L. spec. p. 448; Koch syn. p. 97; Rchb. ic. germ. 2 fig. 4442; Boiss. fl. or. 1 p. 434; Lindem. fl. cherson. 1 p. 73. — Locuri năsipdse, argilo-glareose sau argilo-calcare. Verciorova; Căli- măneșli; Valea-Topologului pe la Ciofrîngeni; pe Argeși la.Corbeni; Brăila; Galați; în Dobrogeape la Măcin, Constanța, Tusla, Mangaliea. POLYGALACE^ 91 XII. POLYGALACEuE Lindl. nat. syst. 87. 1. POL?GALA L. gen. n. 8$r. § 1. Maiore. Florile mari, având cele 2 sepale ^ise aripe de 10—12 m,ⁿ. lungime. I. p. major Jacq. fl. austr. tab. 413 (1778); Koch syn. p. 98; Rchb. icon. germ. 18 tab. 149; Boiss. fl. orient. 1 p. 474; Schlechtd. Lang. deutsch. voi. 16 fig. 1517. — P.neglecta A.. Kern. oest. bot. zeit. ann. 1868 p. 37 et exsic.! — ?|» Maiu, Iunie. Locuri cu ierbă, livezi uscate, poeni de pădure, rărișiuri; în regiunea montană inferioră și q câmpiilor. Câmpulung; Vulcana; Sinaia pe Cumpetu (Knecht.); Co- mana; Crivina; Buzeu; Bîrlad; lași; în Dobrogea pe la Tulcea și Nicolițel. § 2. Minore. Florile mediocre sau micuțele, cele 2 sepale aripe avend 7—5 sau 3 """.lungime. * Sepalele aripe 3 - nerviate, nervurele laterale ramuloso-venose, la vîrf sunt anaslomozale cu nervura mediană, lungimea acestor se- pale este de 5—7 ",lⁿ. 2. P. comosa Schkuhr handb. 2 tab. 296 (1808); Koch syn. p. 99; Rchb. icon. germ. 18 tab. 145; Boiss. fl. orient. 1 p. 475; Schlechtd. Lang. deutsch. 16 fig. 1519. — P. vulgaris b) elongata Ro- chel rar. banat, tab. 17 fig. 37. — Vulg. Ierbii iHptosii. Șopirliță. — ?|» Maiu-Iulie. Livezi și locuri cu iârbă; în regiunea montană și câm- peană, la noi frecuentă. Craiova; Rîmnic; Pitești; Contești, Câmpu- lung ; Rucăr, Valea-Muiereî; Predeal, Bușteni, Sinaia; Câinpina; Ploești, Ghighiu; Văleni; Tărtașești, Ciocănești, București, Fundeni; Comana; Lehliu; Buzeu; Piatra; Neamțu; Iași. 0. etatior. Cu portul înalt, 30—35 cent, și cu înfățișare de P- major întru ce privește caulii și foile; racemc-le mult mai lungi și florile mai mari ca cele de la forma specifică. — Predeal. 3. P. vulgaris L. spec. p. 986; Koch syn. p. 99 exclus, var. 0; Rchb. ic. germ. 18 tab. 149; Boiss. fl. orient. 1 p. 476; Schlechtd. Lang. deutsch. 16 fig. 1520; Sag. et Schn. carp, centr. 2 p. 104.— Vulg. Ierbii lUptosil. Șopîrliții. — ?|, Iunie, Iulie. Livezi și locuri cu ierbă în regiunea montană. Olănești; Turnu-Roșu; Câmpulung, Nă- măești (Grec. enum. p. 13); Rucăr, Pajerea; Predeal, Sinaia (Grec. 1. c.); Văleni; Brănești; Comana; Găvane; Ceahlău la Hangu; Fălti- ceni spre pădurea Hușilor; Schitul Rateu. CONSPECTUL SISTEMATIC 92 p. densiflora Tausch pl. select. P. vulgaris 7. alpestris Koch syn. p. 99 (1843) - non Rchb. P. alpestris etP. amara Grec. enum. p. 13 non alior. Racemele când mai lungi când mai scurte, dar densiflore. — Prin păsciuni și livezi subalpine. Muntele Ghițu; Posada pe Cumpătu (Knecht.); Sinaia ; Predeal; Iași la Schitul lui Tăriță. ^.pseudo alpestris Godr. fl. jouras. (1853). P. vulgaris a) majuscula Schur enum. transs. p. 89 (1866) ? Racemele având florile mari, al- bastre, rare și laxe, foile caulinare mai lălicele. — Predeal, Sinaia; în livezile de la Schitul Rateu. 4. P. oxyptera Rchb, pl. crit. I (1823); ej. germ, excurs, p. 351; Sag. et Schn. carp, centr. 2 p. 104. — P. vulgaris p. oxyptera Koch syn. p. 99; Rchb. icon. germ. voi. 18 tab. 145 fig. 2. — P. multicaulis Tausch. pl. select. — Iulie, August. Livezi subalpine pe coastele munților la Predeal pe Susaiu. Diferă de specia precedentă prin caulii sei numeroși acumbenți și nu adscendenți, — prin racemele sale puțin elongate, abia cu 3—9 flori și nu elongate, multiflore, — prin sepalele aripe de formă rom- boidală, mai lungi și mai ânguste de cât capsula, iar nu eliptice ecuilonge și ecuilate cu capsula respectivă, — rachisul glabrescent, și nu pubescent. ** Sepalele aripe 3-nerviate, nervii laterali abia se ved a fi ra- muloso-venoși: ei cu nervura mediană la vîrf nu se anastomosez. f Florile mediocre, având sepalele aripe ca de 5—7 mm. lung. 5. P. amarella Crantz stirp. austr. 5 p. 438 (1769); A. Kern. sched. austr. hung. fasc. 2 n. 512 et botan. transs. recent. — P. mir- tifoliaFriesnov. fl. suec. 2 p. 227 (1828)-nonL. — P.uliginosa Rchb. pl. crit. 1 fig. 40,41 (1823); ej. germ, excurs, p. 350. — P. austriaca p. uliginosa Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 198; Rchb. icon. germ. 18 tab. 147 fig. 2 optimâ. — P amara 6. austriaca Koch syn. p. 100 ex parte. — Iunie - August. Livezi subalpine pe laturile munților, la locuri uscate, subsol calcar. Negoiu pe plaiul Clăbucetului; Predeal spre Schit; Bu- ceci la Urlătoarea (Knecht.), pe Furnica și pe Piatra-Arsă la Sinaia; în Vrancea pe la Găvane. Dupâ Reichenbach, Koch, Grenier, Godron și Neilreich, P. ama- rella Crantz este considerală drept P. amara Jacq. en. pl. vindob. p. 262 (1762) etiain L. spec. p. 987 (1763). Cutote acestea, adeverata formă de P. amara L. „filia Polygalae vulgaris" cu florile pe atât de mari cum sunt la P. vulgaris L. nu se află la noi. — L. Simkovici, în Enu- hAtSAMINACE^;, DIANTHACE2E 93 merațiea plantelor Transilvaniei p. 114, indică în Transilvaniea pe P. amara Jacq. cu necertitudine. ff Florile micuțele având sepalele aripi de 3—5 mm. lung. 6. P. austriaca Crantz. stirp. austr. fasc. 5 p. 439 tab. 2 fig. 4 (1769); Rchb. icon. germ. 18 tab. 147 fig. 1; A. Kern. sched. n. 513; Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 197; Sag. Scbn. carp. centr.2p. 105. P. amara 8. austriaca Koch syn. p. 100. — î|» lunie-August. Păsciuni alpine. Turnu-Roșiu; Buccci la Sinaia pe Furnica; fetrile-Dâmnei în Suceava (Br.) și pe vîrful RareuluL Florile sale sunt micuțele, sepalele aripe egalez și nu întrec lun- gimea capsulei care este rotundă la bază și mai lată ca aceste sepale. In privința acesta, icona lui Reichenbach, întru ce privește n. 1 de la fig. I, tab. 147 voi. 18, este neexactă. XIII. BALSAMINACEJE Lindl. nat. syst. p. 138 1. IMPATIENS L. gen. n. 1008. I. I. Nolitangere L. spec. p. 1329; Sturm deutsch. b. 5; Koch syn. p. 157; Rcbb. ic. germ. 3. f. 4483; Schlechtd. Lang. deutsch. 21 fig. 2130. — Vulg. Slăbănâgă. Brie. —?|, Iulie, August. Păduri, codri; în regiunea montană. Baea-de-Aramă; Gloșani pe Culmea-Cernei și în valea Gernei; Mânăstirea Tismana; Lainici; Olănești; Goziea; Gurtea- de-Argeși, Gorbeni; Câmpulung, Nămăeșli pe Pravățn; Rucăr, Dîm- bovicioara; Predeal, Bușteni, Sinaia; Slănic în Bacău; Agapiea, Mâ- năstirea Neamțu (Grec. enum. p. 17); în Suceava pe totă Bistrița, pe Neagra, pe Barnaru și pe Barnarelu. • Ba/samine hortensia Desp. (Impatiens Balsamine L.) — Vulg. Canale. Canaluțe-, • Tropaeolum mujus L. — Vulg. Călțunași, Conduru-Domnei, Lu- pidragi. Tote vulgarizate în borticultură. — © Vara. XIV. DIANTHAGE^ Ach. Rich. elem bot. (ex p.) Trib. I. DIANTHEAî Boiss. Semințele lentiforme, hilul fațial; 2 sti- luri, embrionul drept. 1. DIANTHUS L. gen. n. 565. § 1. Marginea petalelor fimbriată. I. D. superbus L. fl. suec. p. 14G (1755); Koch syn. p> 107; Rcbb. ic. germ. 6 fig. 5032; Boiss. fl. orient. 1 p. 493; Schlechtd. Grecescu D. Dr. — C. 1324. 9 o4 CONSPECTUL SISTEMATIC Lang. deutsch. 12 fig. 1120. —Vulg. Garofe sălbatice. Garofe de munte. î|, Iulie, August. Livezi, poeni, locuri deschise, stânci; în regiunea montană. Valea Oltului la Goziea și pe muntele Coziea; Dimbovicioara, Pajerea; Predeal, Bușteni, Sinaia; Piatra; Ceahlău; Agapiea, Monă- stirea Neamțu (Chan. exsic. Grec. enum. p. 14); în Suceava prin li- vecjile despre Cornu-luncei și la Broșteni. p. speciosus Rchb. germ, excurs, n. 5032 (3. (1830); ic. gerin. 6 fig. 5032 b; Schur enuin. transs. p. 99. D. Wimmeri Wichura in verh. schles. gesel. 1844 p. 75; Neilr. diagn. p. 23. — Stânci, păsciuni al- pine. Buceci; Piatra-Mare. 2. D. serotmus W. el Kit. rar. hung. tab. 172 (1804); Rchb. ic. germ. 6 fig. 5027; Neilr. diagn. p. 23. — Livezi, finațe, pajiști; pe dealuri. <|, Iulie, August. Bacău la Onești; Tîrgu-Ocnei. Nu cum-va acesta ar fi D. arenarius Guebh. inanuscr. ? (ved. Kanitz pl. roman, n. 289; Br. prodr. p. 195). 3. D. spiculifolius Schur enum. transs. p. 98 (1866) - exclus, synon.; Aucl. transs. recent.—D.plumarius Baumg. enum. transs. 1 390 (1816) et Auct. transs. ol im - non L. D. hungaricus Andrae bot. zeit. voi. 11 p. 436 (1853)-nonRchb. D.petraeus A.Kern. cest. bot. zeit. 1868 p. 90 quoad plantam nostram et Auct. transs. ex p.; Br. piodr. p. 195 -non W. et Kit. — î|. Iulie, August. Livezi, păsciuni, stânci; în regiunea alpină și sub-alpină: în Argeși pe Moldoveanu și pe Ne- goiu; în Muscel pe munții Dîmbovicioarei și la Pajerea; Predeal și țn tot coprinsul Bucecilor ; frecuent. 4. D. petraeus W. et Kit. rar. hqng. tab. 222 (1812); Rchb. ic. germ. 6 fig. 5028; Neilr. diagn. p. 23. D. integripetalus Sqhur en. transs. p. 98 (1866); Sinik. enum. transs. p. 121. — î|. Iunie, Iulie. Stânci abrupte. Valea Țesnei la Gaura-Fetei; valea Monăstirei Bi- strița, frecuent. § 2. Marginea petalelor dentată. 1. Florile solitare sau alăturate câte 2-3 în fascicule. 5. D. glacialis Haencke in Jacq. collect. 2 p. 84 (1788); Sturm deutsch. h. 28; Koch syn. p. 105; Rchb. ic. germ. 6 fig. 5037; Schlechtd. Lang. deutsch. 12 fig. 1112. D. gelidus Schott. analecta p. 54 (1852). — <|. Iulie, August. Pe culmile alpine. Negoiu; Buceci pe Gostila, Garaimanu și Bătrânele la Strungă. DlANTHACEJE 95 6. D. callizonus Schott Kotschy bot. zeit. 1851 p. 192; Griseb. iter. hung. p. 303. — 2|« Iulie, August. Piatra-lui-Graiu (Simk. exsic.!) 7. D. Henteri Heuff. in Griseb. et Sch. iter. hung. p. 303 (1852); Schur enum. Transs. p. 97; Simk. enum. transs. p. 121. D. Kayse- rianus Schur olim. D. Brandzce Pane, in Br. prodr. p. 194 (1883).— Iunie, Iulie. Stânci la locuri deschise pe munți. Valea Jiului la Lainici până la Păișiu; valea Oltului de la Coziea în sus pînă la Go- lotreni, Stănișoara și muntele Coziea, frecuent; Negoiu; Rucăr pe Gîmbavu, și Dîmbovicioara. 8. D. nardiformis Janka nov. turcie, brev. 2 n. 24 (1873); Velen. fl. bulg. p. 73. — î|, Iunie, Iulie. Stânci calcare, aprice. în Do- brogea lângă Măcin pe muntele Suluc, lângă Alibeichioi pe muntele Consulu, lenisala la Castelul-Genovez. 9. D. deltoides L. spec. p. 586; Koch syn. p. 105 ; Rchb. ic. germ. 6 fig. 5040. Schlechtd. Lang. deutsch. voi. 12 fig. 1113. D. su- pnwsLam.fi. fr. 2p. 534 (1778). — <|» Iulie. Locuri cu ierbă, păsciuni; pe dealuri. Mânăstirea Neamțu (Chan. exsic.); pe lângă Fălticeni. IO. D. campestris M. Bieb. fl. t. c. 1 p. 326 et 427 (1808), voi. 3 p. 298 (1819); Ledeb. fl. ross. 1 p. 278; Boiss. fl. orient. 1 p. 504; Lindem. fl. cherson. 1 p. 81. — ?|» Iunie, Iulie. Livezi pe dealuri la locuri uscate. Agapiea (D. deltoides Grec. enum. p. 14-non L.), Mânăstirea Neamțu (Chan.) II. O. guttatus M. Bieb. fl. t. c. 1 p. 328(1808) et voi. 3p. 300 (1819); DC. prodr. lp. 358. D. Seguieri var. 7 lus. a. Ledeb. fl. ross. 1 p.277 „squamae calycinae ejusdem longitudines“. D. pratensisM. Bieb.. fl. t. c. voi. 3 p. 300 DC. prodr. 1 p. 358 și squamae calycinae inte- riores exterioribus subbrevioribus. — ?|» Iunie, Iulie. Locuri de luncă, pădurici. Buzeu pe la Dumbrava; Galați la Filești; Tecuci pe la câmpia Cierului și la lunca Țigăneștilor, frecuent; Berlad la Grădina- Publică. 12. D. glabriusculus Kit. in linnaea voi. 32 ann. 1863 p. 528 (pro var. Dianthi collini); Borb. in magyar. ludo. akad. kozlem. 1876 p. 212. — Iunie, Iulie. în regiunea montană inferioră din Moldova superioră, prin păduri și rărișiuri. Piatra, Bisericani; valea Crăcoani- lor pe la Osloveni; Bălțătești; Agapiea (D. silvestris Grec, enum- p. 14-nonWulf. D. trifasciculatus var. nanus pauciflorus Br. prodr. p. 192), Neamțu. 96 CONSPECtUL SISTEMATIC Exemplarele nostre sunt de o asemănare perfectă cu cele din Galițiea și Bucovina, sub numele de D. glabriusculus Kit. distribuite de B. Blocki. Planta acesta trebue considerată ca specie, proprie de o arcce nu este identică cu D. collinus W. et Kit. și de oarece âncă, acest din urmă, nici că există prin părțile precitate ca să dea loc unei varietăți. Marschall de Bieberstein, în flora tauro-caucasică voi. 1 p. 328 și în voi. 3 p. 299, descrie sub numele de Dianthus montanus (D. Seguieri 0. Ledeb. fl. ross. 1 p. 277) o specie^ce ne pare identică cu planta nostră în privința tutulor caracterelor, cu excepție că foile acestui din urmă sunt 3-nervate și prin urmare mai ânguste. D. col- linus W. et Kit. ca diferențe are caulii hirsuto-scabri, foile linear-lan- ceolate plane 5-nervate, florile subfasciculato-agregate și mai sesile, scuamele calicelui ovate și abrupt terminate în aristă aspră. • D. CaryophyllusV, .spec. pₜ587 c. var. —Vulg. Cuișiâră. Garofă. Sacfin. Vîsdâgă, — ?|, La noi numa în horticultură, frecuent și vul- garizat chiar pe la țeră. • D. chinensis L. spec.p. 588. — Vulg. Garofițe, Cuișiâre. — 0 în horticultură, vulgarizat. 2. Florile numerose, agregato-fasciculate în capitule terminale. 13. D. trifasciculatus Kit. in Schult. cest. bot. ed. 1814 voi. 1 p. 654; Rchb. ic. germ. 6 f. 5021; Heuff. enum. banat p. 33; Neilr. diagn. p. 20. D. lancifolius Tausch in Flora ann. 1831 voi. lp.215. — îț. funie, Iulie. în regiunea montană din Olteniea, tuferișe, poale de păduri pe costele munților petroși. Cerneți în valea Topolniței sus; Tismana; valea Jiului la Lainici; Câneni și Rîu-Vadului până la Turnu-Roșiu, frecuent. — Tipic. 14. D. transsilvanicus Schur sert. fl. transs. n. 408 (1852) solum nomen; Schur enum. transs. p. 95 descriptum; Czato exsic.! D. heptaneurus Griseb. et Sch. iter hung. în Wiegm. archiv. 1852 p. 302. D. aggregatus UI. Hoffm. exsicc. 1863! Grec. enum. p. 14-non Poir. D. dacicus Grec. în herb. fl. rom. olim. — ?[. Iulie, August. Tu- ferișiuri, mărăcinișiuri, crânguri, margini de păduri în regiunea dea- lurilor și a câmpiilor. Craiova pe la Șimnic și Cârcea; Bălcești; Po- pînzălești; Drăgășiani pe Dealu-Oltuhii; Stolnici; Morteni, Vultu- reanca; Ciocănești; Comana, Gurbanu, Băneasa în Vlașca. 15. D. compactus Kit. in Schult. oester. fl. ed. 1814 voi. 1 p. 654; Rchb. ic. germ. 6 f. 5014; Neilr. diag. p. 20. — Vulg. Garâfe. Garofye-de-munte. — ?|. Iunie, Iulie. în regiunea montană. Negoiu pe DIANTHACEJE 97 Podeanu; Buceci, in tot coprinsul de la Sinaia pînă la Bușteni; valea Tarcăului la gura Brateșiului în districtul Neamțu (Knecht.). • D. barbatus L. spec. 586. Vulg. Garâfe. Garofițe-de-grădină. — ?|, Vara. — în horticultură vulgarizat. 16. D. pseudobarbatus Bess. a Rchb. germ, excurs, p. 805 (1830) juxta ad D. trifasciculato, sed. non synonymus; Blocki cest, bot. zeit. ann. 1884 p. 215 descriptum. D. liburnicus Ledeb. fl. ross. lp.277 sec.Blocki 1. c. p. 307-non Bartl. D. membranaceus Borb. cest, bot, zeit. ann. 1876 p. 25. D. Rehmanni Blocki cest. bo!. zeit. ann. 1880. D. collinus Auct. fl. galiz. plur. - non W. et Kit. — î|. Iunie, Iulie. Prin livezi la locuri deschise, pe dealuri și prin tuferișe. Focșiani; Piatra către Bisericani și Pingărați; în Suceava la Fălticeni spre pădurea Hușilor; Podu-Turcului; Birlad; Iași pe la Galata; Botoșiani spre Agafton; în Dobrogea pe la Măcin, Babadag, Tusla, Mangalia, Co- padin, Bairamdede. 17. D. Carthusianorum L. spec. p. 586; Sturm deutsch. h. 27 male; Koch syn. p. 103; Rchb. ic. germ. 6 fig. 5019Je; Schlechtd. Lang. deutsch. 12 fig. 1106; Neilr. diagn. p. 20 et 21 var. a pratensis; Simk. enum. transs. p. 117 quoad synonym. D. saxigenus Schur enum. transs. p. 93 (1866). — Vulg. Garâfe-de-câmp. Garâfe selbatice. Ga- rofițe. Cuipâre. — ?|, Innie, Iulie. Livezi în regiunea montană. Tîrgu- jiul; Corbeni; Rucăr; Predeal, Bușteni, Sinaia; p. reflexus Neilr. diagn. p. 21. — D. vaginatus Rchb. icon. germ. 6 fig. 5018-non Vili. D. Carthusianorum ț. banaticus Heuff. enum. banat, p. 32 (1858)-non D. banaticus Heuff. in Griseb. et Sch. iter. hung. n. 58 (1852).— ?(. Iunie, Iulie. Livezi, poeni, crângulețe și ră- rișiuri; îd regiunea câmpurilor și a dealurilor. Verciorova; Ciocănești, Buftea, Chitila; Comarnic; Dealu-Mare pe la Bucov, Scăeni; Tecuci; Vaslui; Iași; în Dobrogea pe la Măcin, Alibeichioi, Babadagh; y. puberutus Simk.kozlem.XV (1878) p.531 etexsic.! D. Carthu- sianorum campestris Heuff. enum. ban. p. 32 (1858) - non M. Bieb. l.c. (vid. supran. 10). D. Marisensis Simk. enum. transs. p. 118(1886) etexsic.! — ?|, Iunie, Iulie. Livezi cu ierbă. Predeal, Azuga; Comarnic; Câmpina, Ploești; București; Alexandriea, Netoți în Teleorman; valea Cacovei la Topoloveni; Vultureanca; Comana; Bacău; Dobrogea pe la Tulcea, Niculițel. 8. saxigenus Schurenum. transs. p.93 (1866). D.Marisensis var. l(e- vigatus Simk. 1. c. — Iulie, August. în regiunea alpină pe Ceahlău. |8, D. țenuifolius Schur cest. bot. zeit, ann, 1858 p, 22; enum. 98 CONSPECTUL SISTEMATIC transs. p. 95. D. atrorubens Baurog. enum. transs. Ip. 388 (1816)-non AII. D. Carthusianoruin 0. ternatus Heuff. enum. banat, p. 32 (1858). D. gramineus Schur. verii, siebenb. ver. ann. 1851 p. 177-solum no- men. D. tenuis Schur verh. siebenb. ver. ann. 1859 p. 153. — ?(. Iunie, Iulie. Pâsciuni alpine. Buceci, frecuent (D. cruentus Grec. enum. 1880, p. 14-non Gren. Godr.); în Suceava pe stânci și pe coste pietrose la Broșteni pe Neagra către brânzarie; in Cheile Barnarului și pe Rareu, frecuent. 0. subnegtectus Schur enum. p. 95 (1866): ca de 10—15 cent, înălțime; foile radicale formând stuf, forte linear-ânguste, revolute cam rigide pungulente, capitulele 2—3 flore. Pe plaiuii. Buceci. 19. D. sabuletorum Heuff. enum. banat, p. 32 (1858); A. Kern. sched. austr. hung. fascie. 2. p. 67. D. diutinus Rchb. ic. germ. 6 fig. 5017 (1844) - non Kit. în Schultes cest. fl. ann. 1814. D. Carthusia- norum^. arenariusNeilr. diagn. p.21.—Cauli tetragoni și cu asperități puberulente forte menunte, ver^i sau glaucescenți; foile moi, ver^i, linear-ânguste, la vîrf acute, 1-3 nervate, puberulento-aspre, vagina ca de 6—7 ori mai lungă de cât lărgimea sa, ea și nodurile nu pre- sentez înflătură; capitulele cam scurte și fasciculate, densiflore; foile involucrale dilatate, au marginea scariosă, vîrful cuspidat și abia egalez nivelul limbului calcinal, scuamele ce împresor caliciul sunt glabre, coriace și de aspect palid sau cu puțin rumen oacheși pe partea dor- sală, pe cănd pe margine sunt lăticel scarioso-membranoide neciliate, lat-obovate, abrupt-acuminate, acumenul forte scurt și ușior deflex, totalitatea lor egalâză sau întrece cu puțin jumetatea caliciurilor ca- pitulului; caliciul enumeră 1 cent. lung, și 3¹/2ⁿ,ⁱⁿ lărgime, oacheși- purpuriu, avend dinții scurticei dar cam lătișiori oval-oblusi sau cam acuminați; limbul petalelor glabru, purpuriu, obovat, ușior dentat, mai lat de cât unghicula care este însă cu puțin mai lungă. — tț, Maiu, Iunie. Locuri năsipose sau pietriși menunt cu năsip sau humus, pe lângă drumuri și pe la rupturi de coste. Verciorova; Simian, Hinova, dealu Stîrminei în Mehedinți; Caracal; Craiova la Breasta; Bârlad. Astăzi se știe cl adevăratul D. diutinus Kit. in Schult. cest. fl. ann. 1814, luat drept D. polymorphus M. Bieb. fl. t. c. 1 p. 324 (1808) de autorii germani și ungari, este cu totul o specie distinctă. Grație cerceterilor profesorului V. Borbas din Pesta, D. diutinus Kit. a fost regăsit la locul clasic, distribuit prinHerbariul Normal al luiFr. Schultz de actualul director Ign. Dorfler din Viena și însoțit de o dare de seamă din partea eminentului botanist Dr. Arpad de Degen. Prin ur- DIANTHACE.E 99 mare, denumirea de D. diutinus dată de Reichenbach speciei nostre, ce crește și in Ungariea, este eronată și neadmisibilă. 20. D. capitatu* DC. cat. hort. monsp. ann. [1813 p. 103 prodr. 1 p. 356; Ledeb. fl. ross. 1 p. 276; Boiss. fl. orient. 1 p. 514. J). atrorubens M. Bieb. fl. t. c. 1 p. 324 (1808)- non AH. — ?|, Iunie, Iulie. Locuri aprice pe dealuri, pe coste, rărișiuri, crânguri (D. cruentus Grec. enum. p. 14 sec. UI. Hoffm. exsic.!). Craiova; Ciocănești, Chitila; Comana; Tecuci;Iași la Miroslava. • 21. D. giganteus D’Urv. enum. pl. archipel. p. 45 (1822); DC. prodr. 1 p. 356; Velen. fl. bulg. p. 81. D. glaucophyllus Rchb. ic. germ. 6 flg. 5015 c (1844)- non Hornem. D. banaticus Heuff. inGriseb. etSch. iter hung. n. 58 (1852); Boiss. fl. orient. 1 p. 515-non D. Carthusianorum 7. Heuff. enum. banat, p. 32 (1858). D. Balbisii Heuff. enum. banat, p. 33; Fuss transs. exc.; Schur enum. transs. p. 94 alio- rumque-non Ser. in DC. 1. c. — î|» Iunie, Iulie. Locuri aprice inculte, pietrișiuii sau năsipuri argilose. Verciorova (D.pruinosus Janka, Neilr. diagn. p. 22): valea Cernei la Gaura-Fetei; dealurile Gemenului; Cra- iova pe dealuri, Rubănești; valea Oltului pe Naroțu și Goziea; Sinaia pe Plaiul-CumpStu (Knecht.); Buzău pe la Sărata, Bisca, Beceni (D. collinus Grec. enum. p. 14 - non Balb. nec W. et K.); Macin, Isaccea, Cocoși, Nicolițel, Greci. 22. D. serbicu* Wettst. beitr. 2 zu flora von Alban. flde A. Degen exsic.! D. pinifolius Janka cest. bot. zeit. ann. 1870 p. 25; Br. prodr. p. 194 et Auct. hung. exp.-non Sibth. etSm. prodr. fl. grsec. — î|. Iunie, Iulie. Pe costele petrose și pe stâncile aprice ale munților de la Verciorova spre Gura-Văei. 23. D. pseudarmeria M. Bieb. fl. t. c. 1 p. 323 (1808); DC. prodr. 1 p. 355; Ledeb. fl. ross. voi. 1 p. 275; Boiss. fl. orient. 1 p. 508. — ?|» Iunie, Iulie. Locuri aprice pe coste, în Dobrogea: calea de la Baba- dagh spre Cavgagiea. b. Armerîastrurh Wolfner cest. bot. zeit. ann. 1858 p. 318. D. pseudarmeriz Wierzb. in Heuff enum. ban. p. 32 pro var. P, Diânthii Armerice - non M. Bieb. 1. c. Diantus Armeria b. grandi- florus Schur enum. transs. p. 91 (1866). D. corymbosus Borb. KSzlem. XII ann. 1875: ujabb jelenLmagyar. fior. p. 81, etiamBoiss.fi. orient. 1 p. 508-an Sibth. et Sm. fl. graec.4p. 85? — Iunie, Iulie. Livedi, poeni, margini de păduri pe dealuri, Severin pe dealul Buliga; Hinova, 100 CONSPECTUL SISTEMATIC Bucura, Răcea în Mehedinți; valea Motrului pe la Broșleni; Tismana; în Vâlcea pe dealurile de la valea Otăsăului. 25. D. Armeria L. spec. p. 586; Sturm deutsch. h. 23; Koch syn. p. 103; Rchb. ic. germ. 6 fig. 5011; Boiss. fl. orient. 1 p. 508 ; Schlechtd. Lang. deutsch. 12 fl. 1104. — Iunie, Iulie. Livezi, mă- răcinișinri, margini și poale de păduri. Gemeți; Broșteni; Gălimă- nești, Gozica, Stănișioara; Gurtea-de-Argeș; Stolnici; Sturzeni, Tîrgo- viște, Vulcana; Ciocănești, București; Comana; Ploești, Văleni (Grec, enum. p. 14), Dealu-Mare; Beccni; în Suceava pe Suha-mare spre Iesle; Broșteni. 26. D. Pseudo-Grisebachii. — Verde, peste tot puberulent. Rădăcina verticală simplă, lungă, fusiformă, emite 3 — 5 cauli subțiri simpli sau puțin ramificați, totul constitue un mic stuf ca de 8—10 cent. înălțime; foile flascide sau moi uninerviate, având 2 cent, lun- gime pe 2 mm. lățime, la vîrf acute sau obtuse, scurt vaginate, vagi- ginele ncnodose; florile terminale solitare au foile involucrale venji, linear-oblungi uninerviate, egalez sau abia întrec caliciul; scuamele caliciului în număr de două, adprese, ovato-lanceolete în partea lor in- ferioră, venji pe partea dorsală și nu mult scariose pe margini, merg ușior și insensibil ângustându-se într’un vîrf prelung, mole, verde și acuminat ce abia egalez tubul caliciului; acesta este cilindroid, pu- berulent, verde sau puțin purpuriu, are dinții laceolato-acuminați; petalele trnncate oblungi, au lamina paucidentată, barbulată, purpurie, semănată cu puncte alburii pe ariea sa medie și cu puncte oacheși ce descriu un arc la bază. — 2|» Iunie, Iulie. Hab. Locuri cu ierbă: în lunca Zeletinului lingă Podu-Turcu- lui în Moldova. Găsit și cules de Dr. P. Păulescu în anul 1895. Face parte din grupa Dianthi dentati Boiss. alături de cei pe- renici, cu foile moi linear-lancolate și caliciul bi-scamat, însă în afini- tate cu D. corymbosus Sibth. Prin portul seu și felul florilor sale, acestă specie sâmănă forte mult cu Dianthus GrisebachUBoiss. diagn. 1 p. 62. D. Pseudarmeria var. viscidus Griseb. spicil. rnmel. 1 p. 188 (1842)- sed non. D. viscidus Bory et Ghaub. fl. pelop. tab. 13 fig. 1 (1832); insă se deosebește de acesta: 1°, prin taliea sa cu mult mai scundă și prin stuful abia de 3—5 axe caulinare, iar nu de numeroși cauli lungi adscendenți și cu fascicule sterile de foi radicale; 2°, prin induinentul puberulent fin ce acopere părțile sale venji, iar nu glandulose-pubescent; 3°, prin florile sale numa solitare, iar pu reunite în fascicule bi-tri flore, DIANTHACEJS 101 întru ce privește deosebirele ce exist între speciea nostră alături de D. Grisebachii, comparativ cu D. corymbosus Sibth. cu D. arme- riastrum Wolf. cu D. tenuiflorus Boiss. și cu D. viscidusBory etGhaub. st se consulte Hora Orientalis deBoissier voi 1 p. 507 — 509 și Flora Bulgarica de Velenowski p. 76 și 77. § 3. Marginea petalelor întregă sau ușior crenală; petalele pa- lide și glabre. 27. D. palfens Sibth. Sm. fl. greec. voi. 1 p. 286 (1806) et voi. 4 p. 87 tab. 399 (1815); Boiss. fl. orient. 1 p. 485 D. bicolor M. Bieb. fi. t. c. 1 p. 329 (1808); Ledeb fl. ross. 1 p. 282. Ser. in DG. prodr. 1 p. 360 (1824). — Iunie, Iulie. Câmpuri la locuri fertile; în Dobro- gea (D leptopetalus Kanitz pl. roman. Br. fl. dobr.-non Willd.): Tusla, Mangaliea ; Bairamdede, Copadin; Garlgalic, Periclie. 2. TUNICA Scop. Jl. carn. i p. 300. § 1. Florile solitare sau 2—3 agregate involucrate. 1. Limbul petalic bine diferențiat de unghiculă. Plante anuale. I. T. prolifera Scop. fl. carn. 1 p. 503 (1772); Boiss. fl. orient. 1 p. 516. Dianfhus proliferus L. spec. p. 587; Koch syn. p. 102; DG. prodr. 1 p. 355. Koldrausclua prolifera Rchb. icon. germ. 6 f. 509 (1844). — Q Iulie, August. Petrișiuri, pruntișiuri, locuri de luncă. Severin, Șimian, Hinova; Broșteni, Străhaea; Craiova; Gălimănești, Gibla; Stolnici; Chitila, București; Giurgiu, Băneasa, Comana; Fetești; Bărboși, Galați; Măcin, Tulcea; Constanța; Bairamdede. 2. Limbul petalic descresce treptat în unghiculă. Plante perenice. 2. T. Saxifraga Scop. fl. carn. 1 p. 300 (ed. 1772); Koch syn. p. 102; Rchb. icon. germ. 6 fig. 5006 b; Boiss. fl. orient. 1 p. 519. Gypsophila Saxifraga L. spec. p. 584; DG. prodr. 1 p. 354. G. rigida Rchb. 1. c. fig. 5006-non L. spec. p. 583 cujns stirps pedunculis bi- floris dignoscitur (Gonf. Boiss. fl. or. 1 p. 518). — Iunie, Iulie. Pruntișiuri, margini de torente secate, maluri de coste rupte pe lîngă drumuri. Verciorova penă la Schela-Gladovei; Baea-de-Aramă la Valea-Găinei. § 2. Florile solitare neinvolucrate; restul cum la T. Saxifraga. 3. T. illyrica Boiss. fl. orient. 1 p. 520 (1867); Velen. fl. bilg. p. 68. Saponaria illyrica L. mant. p. 70 (1762). Gypsophila illyrica Rchb. ic. germ. 6 f. 4999 sub Fiedleria. — Gypsophila eretica Griseb. spicil. rumel. 1 p. 184 (1842)-non Lin. Tunica Haynaldiana Janka pl. exsic. ex ifinere ban^tico 1870, — ?|> Iunie, Iulie. Petriși diluvian 102 CONSPECTUL SISTEMATIC pe Ia rupturi de coste pe lângă drum. "Schela-CIadovei, Vârciorova; frecuentă. Trib. II. LYCHNIDIEjE Boiss. Semințele reniforme sausubglobose, hilul lateral; embrionul spiralic sau arcuat, periferic. Secția I. Caliciul foră nervure comisurale; două stiluri. 3. GYPSOPHILA L. gen. n. 563. § 1. Caliciul oblung, obconico-tubulos. Plante anuale cu ramifi- cații subțirele. I . G. murali* L. spec. p. 583; Sturm deutsch. h. 1; Koch syn. p. 102; Rchb. icon. germ. 6 flg. 4997 et 4998; Boiss. fl. orient. 1 p. 554; Schlecht. Lang. deutsch. 12 flg. 1100. — Q Maiu—August. Câmpuri, la locuri cultivate, grâne, porumburi, miriști vechi, prunti- șiuri; forte vulgară. Craiova; Rîmnic, Câlimănești; Stolnici; Vultu- reanca; Titu; Giurgiu, Bănoasa, Comana; București, Ciocănești; Periși, Ploești; Buda, Plopeni, Slănic (Grec. enum. p. 14); Buzeu; Tecuci; Dobrogea. § 2. Caliciul scurt turbinat sau campanuliform. Perenice, vi- gurose. 1. Paniculate. 2. G. trichotoma Wender. ind. semin. hort. marburg. ann. 1835 n. 3; Ledeb. fl. ross. voi. 1 p. 297; Boiss. fl. orient. 1 p. 541. G. perfoliata L. spec. p. 583 ex p. quoad plantam orientalem. — cT Iunie, Iulie. Prin dunele maritime în Dobrogea: Constanța la Mamaia, Tusla. 3. G. paniculata L. spec. p. 583; Koch syn. p. 101; Rchb. icon. germ. 6 flg. 5005; Boiss. fl. orient. 1 p. 542; Schlecht. Lang. deutsch. 12 flg. 1098. G. effusa Tausch în Flora ann. 1830 voi. 1 p. 244; Rchb. ic. germ. 6 flg. 5005 b.—Vulg. Ipsori^ă. Ipcărige. Iperige.— Iunie, Iulie. In regiunea șesurilor, pe câmpuri. Hanu-Conache; Tecuci, Țigănești; Bîrlad. 4. G. fastigiata L. spec. p. 582; Koch syn. p.' 101; Rchb. ic. germ. 6 flg. 5002; Ledeb. fl. ross. 1 p. 299 lusus 1; Schlecht. Lang. deutsch. 12 flg. 1097. G. arenaria W. et Kit. rar. hung. 1 p. 60 tab. 41 (1800). — 2|, Iunie, Iulie. Locuri sterile. Fălciu. 2. Capitate sau glomerate. ' 5. G. glomerata Pali. ind. taur. ap. M. Bieb. fl. t. c. 1 p. 321 (1808) et 3 p. 297 (1819); Ledeb. fl. ross. 1 p. 299; Boiss. fl. orient, DIANTHACE2E 108 1 p. 547. — Stânci abrupte în regiunea montană inferioră. — Iunie, Iulie. Scliela-Gladovei pe primele stânci abrupte de conglomerat ce încep de aci spre Gura-Văei; in Dobrogea la Mangalia pe stâncile de la sorgintea minerală sulfurosă. G. G. transsilvanica Spreng. neu. entd. 1 p. 300 (1820). Banffia petrcea Baumg. enum. transs. 1 p. 385 (1816); DG. prodr. 1 p. 355, et Auct. plur. Gypsophila petrcea Rchb. germ. exc. p. 801 (1832) et icon. germ. 6 fig. 4996 (sub Banffia)-sed non Fenzl in En- dlich. gen. p. 971 (1840) et in Ledeb. fl. ross. 1 p. 291. — Iulie, August. Stânci, pepiscuri alpine. Negoiu; Buceci; Piatra-Mare; Ceahlău. 4. SAPONARIA L. gen. n. 564. § 1. Caliciul înfiat, cu anguli aripiformi; petalele neapendiculate. I. S. Vaccaria L. spec. p. 585; Koch syn. p. 108; Boiss. fl. orient. 1 p. 525; Schlechtd. Lang. deutsch. 12 fig. 1122. Vaccaria py- ramidalis fl. d. wetter. 2 p. 88 (1800); Rchb. ic. germ. 6 fig. 4991. V. vulgarisHost. fl. austr. 1 p.348 (1827).—Vulg. Fl6rea-Cdlugărului. Văcă- riră.— QMaiu-Iulie. Câmpuri și la locuri fertile, prin grâne, porum- buri, miriști vechi; frecuentă. Graiova;* Garacăl; Băneasa, Comana; Titu, Ciocănești, București; Ploești; Tecuci; Birlad la Grângu; Neamțu. § 2. Caliciul cilindric neangulat, nearipat; petalele apendiculate. 2 . S. officinalis L. spec. p. 584; Koch syn. p. 108; Rchb. ic. germ. 6 fig. 4995; Boiss. fl. orient. 1 p. 527; Schlechtd. Lang. deutsdh. 1 fig. 1123. Bootia vulgaris Neck. delic. gallo-belg. 1 p. 193 (1768). — Vulg. Săpunariță. Odagaci. Soponu-calului. — Iulie, August. Prun- tișiurile rîurilor și ale torentelor; locuri umede de luncă și zăvoiuri. Gemeți pe Topolnița; Broșteni, Străhaea; Tirgujiul; Graiova; Stol- nici; Câmpulung; Leordeni, Titu; Pucioasa; Ciocănești, Buftea, Gri- vina; București; Comana; Ploești, lunca Teleajenului; Câmpina; Buzeu; Neamțu; Mălin, Fălticeni; Broșteni; Botoșiani. 3 . S. glutinosa M. Bieb. fl. t. c. 1 p. 322 (1808); Rchb. ic. germ. 6 fig. 4994 b; Boiss. fl. orient. 1 p. 528; Neilr. diagn. p. 23.— Iunie, Iulie. Tuferișe pe costele munților la Verciorova, frecuentă. Sccț. II. Caliciul cu nervure comisurale pronunțate; embrionu periferic. A. Ovariul cu trei stiluri. 5. CUCUBALUS Tourn. instit. tab. iț6. I. C. baccifer L. spec. p. 591; Koch syn. p. 108; Rchb. icon. 104 CONSPECTUL SISTEMATIC germ. 6 f. 5122; Boiss. fl. orient. 1 p. 657; Schlechtd. Lang. deutsch. 12 flg. 1126. Silene baccifera Roth. tent. fl. germ. 2 p. 491 (1789). — Vulg. Gușa-porumbului. — ?|, Iulie, August. Prin tuferișe pe lingă păduri, pe garduri rustice. Cerneai pe dealurile lorgutovei și Dumbrăviței; Broșteni, Străhaea; Craiova; Bălcești; Călimănești, Coziea; Rîu-Va- dului; Topoloveni, Leordeni; Ciocănești; Tirgu-Ocnei spre Măgura (Grec. enum. p. 13); Buzeu pe la pădurea Crivina; Podu-Turcului în lunca Zeletinului. 6. HELIO SPERMA Rchb. repert. herb. p. 206. I. H. quadrifidum Rchb. repert. herb. p. 206 (1841); ic. germ.6 fig. 5081. Cucubalus quadrifidus L. spec. ed. 1753 p. 415. Silene qua- drifidah. spec. p. 602; Koch syn. p. 114; Schlechtd. Lang. deutsch. 12 flg. 1148. S. quadridentalaBoiss.fi. or. 1 p. 656. — Heliospenna pudi- bunda Hoffmanns. in Rchb. pl. crit. voi. 9 icon. 1117 ; icon. germ. 6 fig. 5082; Boiss. 1. c. dacă capsula întrece și ese din caliciu. — ?|, Iunie, Iulie. Locuri umede umbrose prin văi montane, pe lîngă rîușiore. Munții Cernei pe Scărișioara; Cetatea lui Vlad-Țepeși pe Argeși;Dîm- bovicioara; Predeal, Bușteni, Sinaia. 2. H. alpestris Rchb. repert. herb.p. 202 (1841); icon. germ. 6 fig. 5083. Silene alpestris Jacq. fl. austr. 1 tab. 96 (1773); Koch syn. p. 115; Schlechtd. Lang. deutsch. 12 f. 1149. — ?|, Iulie. Prin văi subalpine quasi alpine, la locuri umede și umbrose. Buceci în Valea- Albă sus; Poiana-Țapului prin valea Babelor. 7. SILENE L. gen. n. 567. § 1. Florile unisexuate, micuțele; plante dioice, monoice. I. S. Otites Smith fl. brit. 2 p. 496 (1800); Koch syn. p. 111; Ledeb. fl. rosS. 1 p. 309; Rchb. ic. germ. 6 flg. 5094 forma typica, genuina; Boiss. fl. orient. 1 p. 606; Schlechtd. Lang. deutsch. 12 f. 1136. Cucubalus Otites L. spec. p. 594. — ?|> Maiu-Iulie. Livezi, câmpuri, tuferișe. Călimănești, Coziea; în Dobrogea pe la Caranasib, Periclie. p. macrophylla Otth in DC. prodr. 1 p. 369 (1824). S. pseudotites Bess. ap. Rchb. ic. germ. 6 flg. 5095. — Cu portul mai 'nalt de cât forma tipică și mai rămosă, ramurile cam scurte cu ciine verticilare multiflore subcongeste; foile radicale și caulinare inferiore cu mult mai mari, obovato-spatulate oblungi, 10—12 cent, lungime, atenuate în lung pețiol. Câmpuri, tuferișiuri, poeni pe lîngă păduri. Segarcea, Craiova; Câneni, Rîu-Vadului; Dobrogea pe la Copadin, Bairamdede, ÎJIANTHÂCEjE 105 7- parvif/ora Lpdeb. fl. ross. 1 p. 310. S. parviflora Pers. syn. 1 p. 497 (1805); DC. prodr. 1 p. 370; Boiss. fl. orient. 1 p. 607; Rchb. icon. germ. 6 fig. 5096. — Diferă de cele precedente că panicula, pe- dunculele și caliciul sunt pubescent-aspre.—Dobrogea pe la Caranasib și Constanța. 8. wolgensis Ledeb. 1. c. exclus, synon. Besseri; Lindem. fl. chers. 1 p. 86. S. wolgensis Spreng. ind. semin. Halas. p. 6 (1807); Otth in DC. prodr. 1 p. 370; Rchb. ic. germ. 6 flg. 5097; Boiss. fl. orient 1 p. 607. S.effusa Otth in DC. prodr. 1 p. 370 (1824). — Mult mai înaltă și vigurosă de cât cele precedente, cauli în totă jumătatea superioră oposit-ramificați, ramurile lungi și cele inferiore forte lungi, tote port cime dichase multiflore efus-ramificate. — Câmpuri, pe lângă grâne, drumuri. Giurgiu, Băneasa, Comana; Ciocănești, Chitila, București și împrejurimele sale (S. Otites Grec. enum. p. 13); Lehliu; Fetești Măcin. • 2. S. densiflora D’ Urv. enum. p. 47 (1822); Boiss. fl. orient. 1 p. 607; Velen. fl. bulg. p. 60. S. Otites 8. densiflora Otth in DC. prodr. 1 p. 369. S. Otites var. a lus. a. Ledeb. fl. ross. 1 p. 909. SUene exaltata Friw. in Flora ann. 1835 p. 333. — Cu mult mai mare prin portul său de cât tote cele precedente. Caul înalt, ca de un metru, viguros și foliat, în partea sa inferidră dens și mole pubescent, în cea superioră glabru și viscos, nu prea mult rămos, ramurile oposite scurticele; florile întocmesc cime verticilare multiflore congeste și distante; bracteele mici ovato-triangulare scariose; caliciul obconic glabru cu dinții obtusi; petalele de un galben-venjui sau gălbeniciose, linear spatulate, întregi, neapendiculate; capsula la maturitate măricică și ca de 8—9lluⁿ lung, semințele mari netuberculate. — Maiu-Iulie. Pe costele munților și dealurilor la locuri petrose. Verciorova; Piatra spre Bistrița și Bisericani; Dobrogea. § 2. Florile hermafrodite, mari și frumâse. 1. Perenice. Capsula în partea inferioră 3-loculară. a. Limbul petalic întreg sau ușior bilobat. Acaule sau scundace. 3. S. acaulis L. spec. p. 603; Koch syn. p. 115; Rchb. icon. germ. 6 fig.] 5084; Schlecht. Lang. deutsch. 12 f. 1151. — Iunie, Iulie. — Pe comele munților în regiunea alpină. Godeanu; Păpușea; Buceci (Br. Knecht.); Piatra-Mare ; Ceahlău. 4. S. dînarîca Spreng. 'syst. 2 p. 405 (1825); Rchb. icon. germ. 6 fig. 5114; Fuss. transs. excurs, p. 100; Neilr. diagn. p. 26. 106 CONSPECTUL SISTEMATIC S. depressa Baumg. enum. transs. 1 p. 404 (1816)-non M. Bieb. Saponaria Baumgarteni Janka in linnaea voi. 30 (1859-60) p. 559. — ?|» Iulie, August. Stânci, rupturi de stâncose în regiunea alpină. Pe Scărișoara subt Godeanu în Mehedinți; Negoiu (Simk.) b. Limbul petalic bifid. Gaulescente cu portul înalt. * Caliciul globoid înfiat vesiculos, reticulato-nervos. Cimă dichază simplă sau repetată. 5. S. Zawadzkii Herb. in. Zaw. fl. galiz. et bukovinae p. .191 (1835); Neilr. diagn. p. 25; Simk. enum. transs. p. 124. Melandrium Zawadzkii Al. Br. in Flora ann. 1843 p. 387, sed ob stylos tres et ad Silenempertinet. Lychnis nivalis Baumg. mant. p. 43 (1846). Silenanfhe Zatvadzkii Griseb. et Sch. iter hung. n. 56 (1852). Elisanthe Zawadzkii Fenzl in Fuss transs. excurs, p. 106. — ?|» Iulie, August. In regiunea alpină. Pe Ceahlău (Br. Knecht.) 6. S. venosa Gilib. fl. lithuan. 5 p. 165 (1781); Simk. enum. transs. p. 124. S. înfiata Smith fl. brit. 2 p. 467 (1800); Koch syn. p. 112; Rchb. germ, excurs, p. 823 et icon. germ. 6 fig. 5120 a, tab. 299 forma genuina s. typica. S. înfiata a. vulgaris Otth in DC. prodr. 1 p. 368 (1824). S. vesicaria Schrad. ap Rchb. germ, excurs, p. 823 (1832); Bor. fl. centr. fr. p. 94. S. Cucubalus Wib. prim. fl. d. werth. p. 241 (1799). Cucubalus Behen L. spec. p. 591 sed-non Silene Behen L. — Vulg. Gușea-porumbului. — <|. Maiu-Iulie. Livezi în regiunea mon- tană, a dealurilor și a câmpiilor. Gemeți, Severin; Pitești; Câmpu- lung, Nămăești; Predeal, Sinaia; Văleni (S. înfiata Grec. enum. p. 13); București; Buzeu; Neamțu; Broșteni, pe Stănișioara și pe la Fălticeni în Suceava; Iași. p. Antelopum. Cucubalus Antelopum Vest. ap. Rchb. germ, excurs, p. 823 (1832).'Silene alpina Schur enum. transs. p. 104 (1866) exclus, synon.-non Lain. nec. Koch. — Latifolie, multi sau paucifloră, florile mai mari ca la tote celelalte varietăți, dispuse în dichază ale căriea brațe sunt scurte sau de mediocră lungime. — In regiunea montană subalpinăși alpestră. Cerneți pe dealul Stirminei; subt muntele Coziea la Stănișioara; pe Dîmbovicioara; Predeal, Bușteni, Sinaia. 7. oleracea Fie. ap. Rchb. germ. exc. p. 823 (1832); ic. germ. 6 fig. 5120 7. tab. 300. Silene oleracea Bor. fl. centr. fr. p. 94. De înăl- țime mediocră sau scundacă, are tulpina consistentă forte ramificată și culcată, emite mulți cauli adscendenți ce formez stuf; foile de lă- țime mediocră, lanceolate sau cam obovato-lanceolate acuminate și mult glauce, marginea netetă sau subtil ciliolată-scabră; florile nu bîANTHACEJÎ 10Î prea mari, dispuse în cimă dichază puțin brachiată, La locuri petrose în regiunea montană sau pe coste aprice. Verciorova,, Gura-Văei; Chiajna, București; Sinaia pe subt Piatra-Arsă. 8. angustifolia DC. fl. fr. 4 p. 747 (1805); prodr. 1 p. 368 ; Rchb. loc. cit. et icon. germ. 6 fig. 5120 8. tab. 300. — Diferă de prece- denta numa prin foile sale ânguste sau lînear-ânguste acuminate și întru câtva mai oblungi. Livezi, ograde de pruni. București și împre- jurimile sale; Predeal, Azuga; Valea-Boului, Urlați. ^panicutata. —S. saponaricefolia Rohrbach cest. bot. zeit. ann. 1879 p. 73-non Schott. —De ordinar forte înaltă, peste un metru. Caul robust, glabru glauc, simplu sau și cu ramuri laterale; foile carno^ sule, lat-ovate, ovato-eliptice sau ovato-lanceolate acute sau acumi- nate, întregi sau cartilagineu ciliate pe margini, de un verde îpchis, glabre și papilare, glauce pe paginea inferiojă. Crăcii dichotomiei adesea forte lungi, 20—40 cent, lungime în totă întinderea simpodu- lui; cimele lor ce se succed au pedunculele drepte, divaricate sau erecto-patule și pedunculele florilor terminale stau drepte, astfel că totă inflorescența are aspectul unei largi panicule. Florile mai mici de cum la formele precedente ale speciei, au caliciul de 10—12 ,ⁿⁱu lung., 7—8 """ lărgime, ovoideu, înfiat, ventricoso-deprimat la bază, reticulato-venos, puțin colorat în vinăt. Capsula subglobosă cu mult mai mică de cât caliciul pe care nu’l âmple. — Livezi, crânguri, lăstarî, mărăcinișiuri. Băneasa, Comana; București, Herestrău, Băneasa; P.e- riși, Crivina; Dealu-Mare pe la Bucov. Puțin se deosebește de următoarea și să nu se confunde. 7. S. Csereii Baumg. enum. transs. 3 p. 345 (1816); Boiss. fl. orient. 1 p. 629; Velen. fl. bulg. p. 61. S. saponariaefolia Schott ap. Rchb. germ. exc. p. 824 (1832); Rchb. icon. germ. 6 fig. 5121 op- time! Ledeb. fl. ross. 1 p. 305; Schur enum. transs. p. 103; Lindem. fl. cherson. 1 p. 85. înaltă ca de 50—80 cent. în totul glabră și mult glaucă. Ciulul robusticel, simplu sau și cu ramificații laterale. Foile camosule lat?, ovate sau ovato-eliptice subacunflnate, întregi, cartilagineo-membra- nose, de un verde palid, glauce dai⁴ mai cu seamă pe desubt. Crăcii dichotomiei forte lungi, 20—25 cent. în totă întinderea simpodului, cimele laterale ale simpodului scurte, au pedunculele și florile aduse pe siinpod, numa pedunculele terminale sunt date înafară, par a fi lareralq și sun| arcuat-ascendente, ceea ce dă inflorescenței aspectul unor lungi raceme. Florile cam mici, au caliciul oblung-eliptic, 1 cent, lung., 5ⁿ"u lărgime, la bază atenuat, ușior reticulato-venos. Cap- Iod CONSPECTUL SISTEMATIC sula conoidă âmple tot caliciul și cu puțin esse afară. — ?|» Maiu, Iu- nie. Mărăcinișiuri pe dealuri la locuri argilo-glaredse. Dealu-Mare prin vii. ** Caliciul oblung, cilindric sau ovato-cilindric, claviform, cu nervuri lungitudinale, la maturitate aplicat pe capsulă. a. Paniculă de rămuri oposite terminate prin cime dichaze. f Bobocii erecți, pedunculele drepte, divergente. 8. S. nemoralis W. etKit. rar. hung. 3 tab. 249 (1812); Koch syn. p. l 10; Rchb. icon. germ. 6 fig. 5111; Schlechtd. Lang. deutsch. 12 fig. 1131 tab. II. S. italica var. umbrosa et var. nemoralis Heuff. enum. banat, p. 36. S. italica Auct. banat, et transs. plur. - non Pers, cujus stirps genuina in ditione dacica non inveni. — Vulg. Lipici. Lipi- ciâsă. — îț, Iunie, Iulie. Rărișiuri și margini de păduri, tuferișe; în regiunea montană și a dealurilor. Valea Bahnei pe la Ilovița, Ver- ciorova; dealurile Cernețului și pe Stîrmina (S. pilosa Grec. enum. p. 13 S. italica Br. prodr. p. 187 - non Pers.); Rîmnic la Pădurea-Gurănoea; Pre- deal pe Susaiu și Clăbucetu-Taurului, Azuga, Bușteni; Florica, Leor- deni pe dealuri; Bacău la Palanca; în Suceava pe Stănișoara, pe Borca, Bistrița și Barnaru. p. pilosa. S. pilosa Spreng. syst. 2 p. 41 (1825); Rchb. icon. germ. 6 fig. 5112. Cucubalus mollissimus W. et Kit. rar. hung. 3 tab. 248 (1812) - non L. spec. 593. — Foile cu indument dens pube- scent albicios m61e; caliciul și pedunculele mult mai pubescento-vis- c6se și părâse. în Dobrogea pe la Greci (Br.) ff Bobocii și pedunculele florilor aplecate și par a fi frânte. 9. S. viridifiora L. spec. p. 597; Rchb. ic. germ. 6 fig. 5104; Heuff. enum. ban. p. 36; Boiss. fl. orient. 1 p. 634; Neilr. diagn. p. 25. Păduri pe la rărișiuri. Cerneți pe dealurile lorgutovei (Grec, in Br. prodr. p. 188); Baea-de-Aramă; Tismana;Lainici; Călimănești, Coziea, Turnu, Stănișioara; Comana; Dobrogea pe la Monăstirea Cocoși, Ba- badagh. Prin bobocii sei, adesea erecți, și pedunculele florilor ce nu prea sunt aplecat-frânte se apropie de grupa precedentă; prin caliciul seu ventricos, prin capsula sa oblungă ovato-ventric6să pe un carpofor f6rte scurt se ține de grupa Silenelor nutante. IO. S. livida Willd. enum. hort. berol. p. 474 (1809); Koch syn. p. 111 et 439 pro var. S. nutanti sec. Facchinio; Rchb. ic. germ. 6 flg. 5106; Schlechtd. Lang. deutsch. 12 fig. 1133 tab. II. — ?|, Maiu, bÎANTIÎÂCEJi ioâ Iunie. La locuri fertile, pe câmpuri, pe dealuri. Vulcana; Predeal; Ghi- tila, București,Băneasa (S. nutans Grec. enum. p. 13); Comana; Piatra pe la Pădurea-Balaurului; Botoșiani pe la pădurea Filipescu. Intermediară cu S. viridiflora și S. nutans, are portul înalt, pa- nicula sa amplă se desface aproximativ egal de giur-împregiur. Se apropie mult de S. nutans prin caliciul său ventricoso-claviform, prin capsula sa c’un carpofor tot asemenea de lung; însă se deosebește prin felul aperturei capsulei Ia maturitate ai căreia dinți nu devin răs- curbați ci erecți. 11. S. nutans L. spec. p. 596; Koch syn. p. 110; Rchb. ic. germ. 6 fig. 5108; Boiss. fl. orient. 1 p. 633 exclus, synon. W. et Kit.; Schlechtd. Lang. deutsch. 12 fig. 1133 tab. I. — î|» Iunie, Iulie. Li- vezi, poeni, tuferișiuri, rărișiuri de păduri în regiunea montană și a dealurilor. Călimănești, Coziea; Vulcana; Predeal, Azuga; Bușteni, Sinaia (Grec.enum.p. 13); lași; în SuceavapeBîda(vulg.Hfz7i/«a)ți pe RareU. p. transsilvanica. S. transsilvanica Schur oester.bot. zeitann. 1858 p. 22 et 286 solum nomen; Schur oester. bot. zeit. ann. 1860 p. 181; enum. transs. p. 110 pro. synon. Silenis saxatilis - sed non Sims. S. nutans 0. alpina Heuff. enum. ban. p. 36 (1858). S. dubia Herb. fl. bukov. p. 388 (1859).— Iunie,Iulie. In regiunea montană subalpină, quasi alpină. Parîngu (J. Barth); Lainici; muntele Coziea; Ghițu la Corbeni; Câmpulung; Dîmbovicioara; Păpușea; Sinaia (S. velutina Gr. enum. p. 13 quoad specimenes anno 1876 ab „Virfu-cu-Doru“ - non Pourr.), Bușteni, Azuga, Predeal; în Suceava la Broșteni pe Neagra, pe Barnaru, pe muntele Bîda și la Schitul Rateu. b. Racemă de cime dichaze axilare oposite, sau de cime unipare. + Caliciul peros sau pubescent. * Plante montane, rupestre. 12. S. flavescens W.et Kit. rar. hung. 2 tab. 175(1804); Rchb. ic. germ. 6 fig. 5090; Heuff. enum. ban. p. 36; Boiss. fl. orient. 1 p. 647; Neilr. diagn. p. 26. — î|. Iunie, Iulie. Stânci abrupte, fisuri stâncose în văi montane. Valea Citețului la Polovraci; valea Mânăs- tirei Bistrița și valea Oltului pe la Coziea și Masa-lui-Traian. 13. S. spergulifolia M. Bieb. fi. t. c. 3 p. 305(1819); Rchb. ic. germ. 6 fig. 5101 „planta â Transsilvania ab Tălmăci et Boitza lecta“; Ledeb. fl. ross. 1 p. 309; Boiss. fl orient. 1 p. 612. S. polyphyila M. Bieb. fl. t. c. 1 p. 338 (1808) - non L. in Willd. spcc. 2 p. 705. Cucu- balus spergulifolius Desf. ann. mus. paris 4 fasc. 66 p. 44 tab. 43; Willd. Grecescu D. Dr. — C. 1324. 10 110 CONSPECTUL SISTEMATIC spec. 2 p. 690 (1809). — ?|» Iunie, Iulie. Locuri petrâse, priil tuferișe, nlărăcinișe pe la poalele munților. Verciorova către Gura-Văei. ** Plante procumbente cam sucose, arenicole. 14. S. pontica Brândzae veget. dobr. p. 26(1884) solum nomen. îf. Iunie, Iulie. Prin dunele maritime ale mărei Negre în Dobrogea : Constanța pe la Mamaea și Tusla. ft Caliciul glabru. 15. S. longîflora Ehrh. beitr. 7 p. 144 (1792); Rchb. ic. germ. 6 f. 5107; DC. prodr. 1 p. 382; Boiss. fl. orient. 1 p. 639. S. statici- folia Sibth. et Sm. fl. gnec. 5 p. 24 sec. Boiss. 1. c. p. 958; Schlechtd. Lang. deutsch. 12 f. 1132. S. bupleuroides Ledeb. fl. ross. 1 p. 324 (1842) - non L. — S. juncea Otth in DC. 1. c. S. longîflora var. linea- rifolia Heuff. enum. ban. p. 36. — ?|» Iunie, Iulie. Locuri uscate aprice pe dealuri, platouri. Schela Cladovei, Dudași; Galați; Dobrogea pe la Mangaliea. 16. S. chlorantha Ehrh. beitr. 7 p. 146 (1792); Koch syn. p. 111; Rchb. ic. germ. voi. 6 fig. 5102; Boiss. fl. orient. 1 p. 640; Schlechtd. Lang. deutsch. 12 fig. 1134. —S. elata Otth in DC. prodr. 1. p. 370. — <|» Iunie, Iulie. Pe dealuri la locuri deschise subpetrose dar cu jerbă. Vîrtejkoi, Odobești; Piatra între Bistrița și Bisericani; Schitul Rareu. c. Cimă terminală dichază simplă sau corimboidă. 17. S. petraea W. et Kit. rar. hung. tab. 164 (1812); Rchb. ic. germ. 6 fig. 5086; DC. prodr. 1 p. 377; Heuff. enum. ban. p. 36 ; Neilr. diagn. p. 25. — <|, Iunie, Iulie. în regiunea montană a Olte- niei, pe stânci abrupte. Valea Țesnei la Gaura-Fetei; valea Oltețului la Polovraci; Monăstirea Bistrița; Coziea pe stâncile de la Bivolari și la Masa-lui-Traian. 18. S. Lefchenfeldiana Baumg.enum. transs. 1 p. 398(1816); Rchb. icon. germ. 6 fig. recte 5092 (flg. 5091 elapsu litograph.); Boiss. fl. orient. 1 p. 654; Ileuff. enum. banat, p. 35. — ?ț. Iunie, Iulie. Stânci în regiunea montană quasi alpină. Muntele Bulzu pe culmea Scă- riței și pe stâncile de pigmatită numite „Biserici „ în Mehedinți, la 1300 m. alt. (Saba Stefăn.); valea Jiului la Lainici cătrevamaPăiușupe Ciocane. 2. Anuale. a. Caliciul cu 10 nervuri lungitudinale, tubulos, cilindric sau claviform. ' t Capsula în partea inferioră triloculară. blANTHACE^ 111 * Caliciul membranaceu, glabru; cimă dichază terminala corim- boidă. 19. S. Armenia L. spec. p. 601; Sturm deutsch. h. 21; Koch syn. p. 113; Rchb. icon. germ. 6 fig. 5079; Boiss. fl. orient. 1 p. 583; Schlechtd. Lang. deutsch. 12 fig. 1143. — Q Iulie, August. Locuri uscate năsipdse, petrișiuri, pruntișiuri de rîuri și torente. Verciorova; Călimănești prin Ostrov, Coziea; Pitești; la Piatra pe Cozla ; Boto- șiani; Dobrogea pe la Măcin, Greci. 20. S. compacta Fisch. in Hornem. hort. hafn. 1 p. 417 (1815); Rchb. icon. germ. 6 fig. 5093; DC. prodr. 1 p. 384; Ledeb. fl. ross. 1 p. 325; Boiss. fl. orient. 1 p. 582. S. Armeria M. Bieb. fl. t. c. 1 p. 339 -non L. — Iunie, Iulie. Stânci în munții din Dobrogea: Mă- cin pe muntele Sulucu; Alibeichioi pe muntele Consulu sau Se- pelginu. ** Caliciul hirsut. Racemă unipară sau de cime dichaze scurte, axilare. 21. S. viscosa Pers. syn. 1 p. 497 (1805); Koch syn. p. 110; Rchb. icon. germ. voi. 6. fig. 5099; DC. prodr. 1 p. 370; Boiss. fl. orient. 1 p. 582; Schlechtd. Lang. deutsch. 12 fig. 1130. — Cucuba- lus viscosus L. spec. p. 386. Viscago glutinosa Baumg. enum. transs. 1 p. 395 (1816). — J¹ Maiu, Iunie. Locuri fertile, miriști, arături aban- donate. Severin, Șimian, Hinova; Isaccea, Nicolițel. 22. S. gallica L. spec. p. 595; Koch syn. p. 109; Rchb. ic. germ. 6 fig. 5054; DC. prodr. 1 p. 371; Boiss. fl. orient. 1 p. 590; Schlechtd. Lang. deutsch. 12 f. 1127. — c? Iunie, Iulie. Petrișiuri cu iărbă pe lingă căi. Sinaia. 23. S. dichotoma Ehrh. beitr. 7 p. 144(1792); W. et Kit. rar. hug. 1 tab. 29; Koch syn. p. 109 ; Rchb. ic. germ. 6 fig. 5074; Boiss. fl. orient. 1 p. 588; Schlechtd. Lang. deutsch. voi. 12 f. 1129. S. mem- branaceaVoia. in Lam. encycl. meth. 7 p. 164 (1806) etiam DC.— Maiu, Iunie. La locuri fertile și de cullură, câmpuri, căi, ograde de pruni (Grec. enum. p. 13). Craiova; Stolnici; Alexandriea; lonești, Vultureanca; Giurgiu; Băneasa, Comana; București, Chitila, Ciocă- nești; Periși, Crivina; Ploești; Buzeu; Birlad; Dobrogea. 24. S. racemosa Olht in DC. prodr. 1 p. 384 (1824); Boiss. fl. orient. 1 p. 589. S. divaricata Sibth. Sm. fl. grase. 1 p. 414 (1806) - non Clem. — Iunie, Iulie. Locuri fertile în Dobrogea pe platoul d’intre Copadin spre Bairamdeda, pe lîngă cale. Conspectul sistematic ii2 Forte vecină de precedenta, însă nu identică și se deosebește mult prin portul seu amplu, piramidal și forte ramificat. ff Capsula în partea inferioră uniloculară. 25. S. noctiflora L. spec. p. 599; Sturm deutsch. h. 3; Koch syn. p. 113; Rchb. icon. germ. 6 f. 5063: Schlechtd. Lang. deutsch. 12 f. 1141.— (J¹ Maiu-Iulie. Pe lîngă ziduri vechi, locuri virane, curți, grădini puțin îngrijite, câmpuri. Vârciorova spre Bahna; Craiova; Ghergani (Grec. enum. p. 13); prin făget la Stănișioara; București; Tirgu-Frumos, Iași; Broșteni în Suceava. b. Caliciul cu 20 — 60 nervuri longitudinale, turbinatiform. 26. S. conica L. spec. p. 598; Koch syn. p. 113; Rchb. ic. germ. 6 fig. 5062; Boiss. fl. orient. 1 p. 578; Schlechtendal Lang. deutsch. 12 fig. 1139.— Q Maiu, Iunie. La locuri aprice inculte. Ver- ciorova, Severin; Craiova; Bărboși, Galați. 27. S. subconica Friw. in Flora ann. 1835 p. 334; Boiss. fl. orient. 1 p. 579 ; Velen. fl. bulg. p. 58. S. cylindriflora Griseb. spicil. romei. 1 p. 171 (1843)-non Otth. — 0 Maio-Iolie. Locori aprice in- colte, pe lîngă căi. Dobrogea: de la Copadin spre E Ga macrorrhizum L.spec. p. 953; Koch syn. p. 151 î Rchb. icon. gerrp. 5 fig. 4886. DC. prodr. 1 p. 640; Schlechtendal Lang. deutsch. 21 fig. 2132.—Vulg. Priboiu.—rîn regiunea montană, stânci, dărimături de stânci. Verciorova ; valea Țesnei la Gaura-Fetei; Clo- șani, Baea-de-Aramă; Mânăstirea Tismana; Lainici; valea Oltețulpi la pescerea Polovracilor. 2. Unghiea petalelor scurtă, baza lor și filamentele staminelor ciliate; rizomă grâsă oblică nescuamiferă și cu lungi fibre radicale subțirele. 2. G. phseum L. spec. p. 953; Koch syn. p. 151; Rchb. ic. • germ. 5 fig. 4891. DC. prodr. 1 p. 641 var. a; Schlechtendal Lang. deutsch. 21 fig. 2133. G. hungaricum Wiesb. exsic.! c- Vulg. Pliscarild. Priboi. Sovirf. — Iunie, Iulie. Păduri, poeni și livezi la locuri umede. Tismana;Craiova;MânăstireaBistrița, Rîmnic;Curtea-de-Argeși, Cor- beni; Conțești, Valea-Popei; Câmpulung,Nămăești(Grec, enum.p. 16); Rucăr, Dimbovicioara; Predeal, Sinaia; Ciocănești, Mogoșoea, Bă- neasa; Paserea ; Comana; Piatra; Fălticeni; lași la pădurea Birno- vei; Cocoși, Babadagh. 3. G. pratense L. spec. p. 954; Koch syn. p. 152; Rchb. ic. germ. 5 fig. 4883; DC. prodr. 1 p. 641; Schlechtd. Lang. deutsch. 21 f. 2136. — 2J» Iunie, Iulie. Livezi, margini da păduri în regiunea mon- tană și a dealurilor mari. Predeal; Bușteni, Sinaia; Beceni la Pădu- rea-Ocea (Grec. enum. p. 16); Neamțu; Botoșiani, Agafton. 4. G> alpestre Schur verh. siebenb. ver. 2" p. 176 (1851); ejus enum. transs. p. 135; Fuss. transs. exc. p. 137; Simk. enum. transs. p. 159. — G. silvaticum Baumg. enum. transs. Zp. 291 et Auct. transs. ex p. — quoad plantam transsilvanicam—; Grec. enum. p. 16; Br. prodr. p. 178 - non L. spec. p. 954 nec Flora danica tab. 124(!) — Iulie, August. Păduri, văi umbrâse în regiunea montană alpină, subalpină. Godeanu; Galbina, Negoiu; Jipu; Câmpulung pe Mațău; Rucăr pe Ghîmbavu; Predeal; Bușteni, Sinaia; Ceahlău (Knecht.); Nicorești; Tecuci. Adevărata specie de G. silvaticum L. se găsește în «pădurile bo- reale ale Europei* și autorii recenți ai Florei transsilvanice nu recu- nosc existența acestei specie în coprinsul Transilvaniei. — L. Simkovici, ale căruia cercetări scrupulose asupra Florei transsilvanice fac astăzi autoritate, susține, în opera sa citată, că G. silvaticum L. lipsește nu numa in coprinsul munților Bohemiei, Silesiei, Țatrei, ai Carpaților 136 CONSPECTUL SISTEMATIC Bucovinei și ai Transilvaniei, dar și în coprirjsul Austriei inferiore ; că, cea ce botaniști! au denumit în acele părți G. silvaticum, trebue considerat drept G. alpestre Schur; prin urmare, și la noi trebue să se urmeze astfel. — Speciea lineană, judecată după exemplarele de la Stokholm, distribuite de Nymann, și după iconografica dată de Flora danică, arecaulii, pețiolurile, foile, pedunculele și sepalele cu in- dument de peri întinși și glanduliferi; pe când aceea de la noi se deo- sebește prin indumentul acestor părți, consistând în peri rigizi albi- cioși, reverși și neglanduliferi, cum se observă la specimenele alpine, sau glanduliferi numa pe pedicelele florale și pe sepale, cum se ob- servă la cele din regiunele inferiore. 5. G. palustre L. amoenit. 4 p. 323 (1759); Koch syn.p. 152; Rchb. ic. germ. 5 f. 4892 ; DG. prodr. 1 p. 642; Schlechtd. Lang. deutsch. 21 f. 2138. — Sț. Iunie, Iulie. Livezi la locuri umede, pe lîngă rîușiâre în văi subalpine și alpestre. Rucăr pe Dobriașiu și la Dîmbovicioara ; Predeal, Sinaia (G. nodosus Grec. enum. p. 16-non Lin.); Mânăstirea Neamțu (Chan.); Fălticeni la pădurea Hușilor; pă- durea Trifești în Roman. 6. G. sanguîneum L. spec. p. 958 ; Koch syn. p. 152; Rchb. ic. germ. 5 fig. 4894; DG. prodr. Ip.639 excl. var.; Schlechtd. Lang. deutsch. 21 fig. 2139.— 2}. Maiu-Iulie. Livezi, ograde de pomi, tufe- rișe, margini de păduri în regiunea submontană, a dealurilor și a câmpiilor. Verciorova;Severin, Gemeți; Craiova; Rubănești, Popînză- lești; Stolnici, Pitești; Vultureanca; Comana ; Ciocănești, Chitila, Pe- riși; Câmpina; Lehliu. 3. Unghiea petalelor scurtă, baza lor și filamentele staminelor ciliate; tulpină radicală palară prelungă și rămosă. 7. G. pyrenaicum L. mant. p. 97; 267 (1767); Koch syn. p. 153; Boiss. fl. orient. 1 p. 880; Schlechtd. Lang. deutsch. 21 fig. 2142. — G. uinbrosum W. etKit rar. hung. tab. 124 (1804); Rchb. icon. germ. voi. 5 fig. 4881. — Maiu-Iulie. Pe costele petrose ale munților prin tuferișe. Vârciorova, Gura-Văei, frecuent. § 2. Anuali; pedunculil biflori. 1. Petalele cu prea puțină unghie; sepalele după înflorire stau erecte formând un caliciu căscat. * Valvele netede, ușior perose sau glabre. a. Semințele netede. 8. G. pusillum L. spec. p. 957; Koch syn. p. 153; Rchb. ic. GfcBANIACEJE 139 germ. 5 fig. 4877; DC. prodr. 1 p. 643 ; Schlechtd. Lang. deutsch. 21 fig. 2143. — 0 Aprilie-Septembre. Locuri ruderale, drumuri, câm- puri; specie vulgară la noi (Grec. enum. p. 16). Severin; Calafat,- Craiova; Rîmnic; Vultureanca, Găești; Ciocănești, Chitila, București; Alexandri ea; Comana; Câmpina; Beceni, Buzeu; Bîrlad ; Iași, Chris- tești; Botoșiani; Fălticeni; Broșteni. b. Semințele reticulat-cutate. 9. G. potundîfolium L. spec. p. 956; Koch syn. p. 154; Rchb. ic. germ. 5 fig. 4878; DC. prodr. 1 p. 643; Schlechtd. Lang. deutsch. 21 fig. 2147. — Q Maiu, Iunie. Tuferișe, rărișiuri pe munți. Vârciorova, Valea-Bahnei pe la Ilovița hi consorțiu cu G. lucidum. — Petalele la vîrf au marginea rotundă. IO. G. dissectum L. spec. p. 956; Koch syn. p. 154; Rchb. ic. germ. 5 f. 4876; DC. prodr. 1 p. 643; Schlechtd. Lang. deutsch. 21 fig. 2146. — 0 Maiu - August. Tuferișe, rărișiuri. Verciorova, valea Bahnei; Pitești la Trivale; Ciocănești, Periși, Crivina; Ploești pe la Tîrgșior; Comana. — Petalele obcordate: valvele și rostrul perose. li. G. columbinum L. spec. p. 956; Koch syn. p. 154; Rchb. ic. germ. 5 fig. 4875; Boiss. fl. orient. 1 p. 881; Schlechtd. Lang. deutsch. 21 fig. 2145.— 0 Iunie, Iulie. Păduri. Conțești; Comana ; Periși prin valea Cociocului; Agapiea. Acăsta are petalele obcordate cu câtva mai unghiculate, valvele și rostrul cu totul glabre. ** Valvele transversal-cutate (sbîrcite); semințele netede. 12. G. divaricatum Ehrh. beitr. 7 p. 164 (1792); Koch syn. p. 155; Rchb. icon. germ. voi. 5 fig. 4873; Boiss. fl. orient. 1 p. 881; Schlechtd. Lang. deutsch. 21 fig. 2146. —0 Iunie, Iulie. Păduri dum- brave. Baea-de-Aramă; Craiova; Comana; București, Băneasa (Grec, enum. p. 16); Periși, Crivina; Ghighiu. 2. Petalele lung unghiculate, unghicula și filamentele staminelor glabre; sepalele erecte, după înflorire întocmesc caliciu urceolat cu gura strîmtată. 13. G. lucidum L. spec. p. 955; Koch syn. p. 154; Rchb. ic. germ. 5 fig. 4872; Boiss. fl. orient. 1 p. 884; Schlechtendal Lang. deutsch. 21 fig. 2149. — 0 Iunie - August. Locuri umede umbrose pe lîngă rîușiore în văile montane — Verciorova prin valea Cerovă- țului, valea Bahnei' și pe la gura Slătinicului; Dîmbovicioara. Plantă cu totul și peste tot glabră. 188 CONSPECTUL SISTEMATIC 14. G. Robertianuni L. spec. p. 956; Koch syn. p. 155; Rchb. ic. germ. 5 fig. 4871; Boiss. fl. orieht. 1 p. 883; Schlechtd. Lang. deutsch. 21 flg. 2151.—0 Iunie-Septembre. Locuri umede umbrose prin dumbrave și păduri în regiunea montană și câmpână. Vârcio- rova; Cerneți pe dealurile lorgutovei și Poroinei; Tismana; Craiova; Comana; București la Băneasa (Grec, ehum.p. 16); Paserea; Boboci, Bîsca-Rusilei; Tirgu-Ocnoi, Slănic; Piatra, Agapiea (Grec. 1. c.) $ Hangu; Broșteni pe Bistrița, pe Neagra și pe Bamaru; Iași; Botoșiani. Plantă peste tot cu peri hirsuți, odoare grea, particulară. 2. ERODIUM L'H^rit. (vid. cit. seq.) 1. E. cicutarium L’Herit. in Ait. hort. kew. ed. 1 voi. 2 p. 414 (1789); Koch syn. p. 155 ; Rchb. ic. germ. 5 flg. 4864; Boiss. fl. drient. 1 p. 890; Schlechtd. Lang. deutsch. vot 2f fig. 2152. Gera- nium cicutarium. L. spec. p. 951. G. chaerophyllum Cavan. dissert. 4 p. 226 tab. 95 fig. 1 (1790). Erodium cicutarium a. chaerophyllum Greii. Godr. fl. fr. 1 p. 311; Gremli fl. suisse p. 152. — Vulg. Greghetin. Priboi. Pliscul-cocoruiui. — 0 Aprilie - August. Prin locuri de cultură și la locuri inculte, grâne, poTiimbiști, câmpuri, căi comunale, curți, păragini; specie forte comună. Cerneți, Șimian, Hinova; Tirgujiul; Craiova; Caracăl; Turnu-Măgurele, Segarcea; Alexandriea; Comana; București; Câmpina (E. tolosanum Grec. enum. p. 16-non Jord. formă precoce acaulă orbiculară); Văleni; Buzău, Beceni; Focșiani; Iași; Botoșiani; Dobrogea pe la Constanța, Bairamdede etc. p. pimpinellaefolium DC. fl. fr. 4 p. 840; ejus prodr. 1 p. 646; Rchb. ic. germ. 5 fig. 4865; Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 311; Gremli fl. suisse p. 152. E. cicutarium Cavan. ap. Rchb. 1. c. — Adesea cu forma legitimă prin localitățile citate. Diferă puțin de acesta: segmentele foilor sale sunt mai apropiete și cam oposite, nu profund și mult in- cisate, laciniile acestora deci mai scurte, mai lăticele și obtuse; pe- talele superiore desupra unghiculei sunt gălbenii și cu vinișiore în- chise. 2. E. ciconium Wild. spec. pl. 3 p. 629 (1800); Koch syn. p. 156; Rchb. icon. germ. 5 fig. 4866; Boiss. fl. orient. 1 p. 891; Schlechtd. Lang. deutsch. 21 fig. 2154. Geranium ciconium L. spec. p. 952. — 0 Aprilie-August. Pe malurile petrâse maritime în Do- brogea la Constanța în consorțiu cu Tournefortia Arguzia și Zigo- phyllum Fabago; pe la poalele stâncilor la Bași-Bunar; în Doljiu la Craiova: movila din laturea Jiului. itSTAGEii 139 XX. LINÂCEtE Lindl. nat. syst. p. 89. 1. LINUM L. gen. n. 389. § 1. Foile alterne. 1. Unghiculele petalelor coherente, petalele galbene. I. L. flavum L. spec. p. 309; Sturm deutsch. h. 2b; Kocîi syn. p. 138; Rchb. icdn. germ. 6 flg. 5175; Boiss. fl. orient, i p. 855; Schlechtd. Lang. deutsch. 21 flg. 2117. L. campanulatum Ml Bieb. fl.t. c. 1 p. 255 (1808) et 3 p. 254 (1819)-non L. — Vulg. In-gatben.— t|, Iunie, Iulie. Prin livezi și locuri deschise, spinișiuri, tuferișiuri pe lingă păduri, pe la drumuri. Severin; Rîmnic; Caracal; Vultureanca; Comana; Periși, Crivina; Piatra pe la Pădurea-Balaurului; Tutova, Bîrlad; Botoșiani; Dobrogea. 2. t. taUricum Willd. enum. hort*. berol. p. 399 (18b9); Ress. enhm. pl. volh. p. 44; Boiss. fl. orient. 1 p. 856. L. campanulatum M¹. Bieb. fl. t. c. 1 p. 255 (1808)-non L. L. flavum var. univerve Rochel ap. Rchb. icon. germ. flg. 5175. — ?|, Iunie, Iulie. Locuri petrose dar cu ierbă, pe dealuri sau coste cu mici tuferișe. Babadagh spre leni- sala în Dobrogea. 2. Petalele cu totul libere, de colore roză, âziirie sau albastră. a. Stigmele flliforme clavate. * Pedunculele fructifere scurte, marginea sepalelor ciliato-glan- dulară. 3. L. hlrsutuni L. spec. p. 398; Koch syn. p. 139; Rchb. icon. germ. 6 flg. 5166; Boiss. fl. orient. 1 p. 859; Schlechtendal Lang. deutsch. h. 21 flg. 2118. — Vulg. In-mare. In-peros. — îj» funie, Iulie. Câmpuri la locuri fertile, livezi, prunării. Șimian, Hinova; Cra- iova; Caracăl; Comana; Titu,Ciocănești; Chitila,București, Herestrău, Bărieasa (L. viscosum Grec. enum. p. 15-nonL.); Periși, Crivina, Ploești; Iași; Botoșiani, Agafton; — Dobrogea: Isaccea, Cocoși, Ba- badagh, Constanța. p. glabresceus Rochel rar. ban. p. 27 (1828) solum nomeh. L. nudiflorum Wierzb. in Flora ann. 1840, I p. 368. L. pannonicum A. Kem. oest. bot. zeit ann. 1868 p. 229. — Locuri năsipose; pruntw șiuri. Malul Oltului în Ostrov la Călimănești; Crivina; Rîmnicu-Sărat la Urechești. ** Pedunculele fructifere lungi; marginea sepalelor puțin ciliată neglandulară. 4r Li ositâtissimum L. spec. p. 397; Sturm deutsch. h. 26; 140 CONSPECTUL SISTEMATIC Koch syn. p. 140; Rchb. icon. germ. 6 fig. 5154; Boiss. fl. orient. 1 p. 860; Schlechtd. Lang. deutsch. 21 fig. 2123. — Vulg. Inu-adeverat. In. In de cultură. — 0 Iulie, August. Cultivat și întreținut prin cul- tură, există și în stare sălbatică din semințe rătăcite. 5. L. nervosum W. et Kit. rar. hung. tab. 105 (1802); Rchb. ic. germ. 6 fig. 5163; Boiss. fl. orient. 1 p. 862; Neilr. diagn. p. 29. — 2|» Maiu, Iunie. Câmpuri, locuri de cultură, tuferișe. Rogova, Vîn- juleț, Orevița; Câmpulung; Alexandriea; lonești, Vultureanca; Bă- neasa, Comana; Iași; Dobrogea: Constanța, Murfatlar. b. Stigmele filiforme capitate. Pedunculele fructifere lungi. * Marginea sepalelor întrăgă sau prea puțin ciliată neglandulară. 6. L. austriacum L. spec. p. 399; Koch syn. p. 140; Rchb. ic. germ. 6 fig. 5156; Boiss. fl. orient. 1 p. 864; Schlechtd. Lang. deutsch. 21 fig. 2127. — Vulg. Inușior. îneacă. Inu-de-câmp. — ?|, Iunie, Iulie. Câmpuri la locuri fertile, pe lîngă drumuri, grâne; specie co- mună (Grec. enum. p. 15). Rîmnic, Căliinănești, Coziea; Vulcana; Titu; Ciocănești, Chitila; Brănești; Fetești; Focșiani, Odobești; Te- cuci ; Galați la Filești. 7. L. perenne L. spec. p. 397; Koch syn. p. 140 et addit. p. 440; Rchb. icon. germ. 6 fig. 5159; Boiss. fl. orient. 1 p. 856; Schlechtd. Lang. deutsch. 21 fig. 2124. L. austriacum Poli. fl. palat. 1 p. 320 (1776)-non.L. — Vulg. Inușior. îneacă. In de câmp.— ?|, lunie- August. Câmpuri și la locuri fertile, drumuri, grâne; tot cum cea pre- cedentă cu care lesne se pote confunda. Călimănești; Sloboziea în Ialomița, Fetești; Botoșiani; Tulcea. La L. austriacum L. capsula este globosă și întrece cu puțin se- palele, pedunculele fructifere în mare parte devin unilaterale și ar- cuato-pendule; la L. perenne L. capsula este ovato-globosă și îndoit mai lungă de cât sepalele, pedunculele fructifere sunt erecte. însă, când exemplarele nu sunt bine alese, este dificil a stabili în mod pre- cis diagnoza acestor două specii. 8. L. alpinum Jacq. enum. stirp. vind. p. 54 et 229 (1762); Koch syn. p. 140 var. a; Rchb. icon. germ. 6 fig. 5160; Boiss. fl. orient. 1 p. 865; Schlechtd. Lang. deutsch. voi. 12 fig. 2125 lit. A.— Iulie, August. Păsciuni alpine, stânci: pe muntele Coziea (L. al- pinum var. dacicum Gandog. fl. europ. 5 p. 9); Buceci pe Babele (Br. miss.); pe Costila. p. elatius Wahlenb. carpat. princip, p. 91 (1814). L. montanum tlNACEJE, OXĂttDACE^ 141 Schleich. catal. ann. 1815. L. alpinum 0. montanum Koch syn. p. 140; Rchb. ic. germ. 6 fig. 5160 b; Schlechtd. Lang. deutsch. 21 fig. 2125 lit. B. L. extraaxillare Kit. add. p. 269 (1864) ap. F. Schultz herb, norm. nov. ser. cent. 22 n. 2141! ab exemplaribus e Tatra. — Re- giunea alpină. Ceahlău (Knecht.) * * * Marginea sepalelor ciliată și glandulară. 9. L. tenuifolium L. spec. p. 398; Koch syn. p. 139; Rchb. ic. germ. 6 fig. 5165; Boiss. fl. orient. 1 p. 863; Schlechtd. Lang. • deutsch. 21 flg. 2120. — î|. Iunie, Iulie. Câmpuri la locuri fertile și la locuri aprice. Dobrogea: Măcin, Babadagh, lenisala; Gargalîc; în Mun- teniea la Mizil pe dealurile Tohanilor. § 2. Foile opozite; florile micuțele albe. IO. L. catharticum L. spec. p. 401; Koch syn. p. 141; Rchb. ic. germ. 6 flg. 5153; Boiss. fl. orient. 1 p. 851; Schlechtd. Lang. deutsch. 21 flg. 2128. — Q Iunie -Septembre. Livezi, păsciuni, prin ierbă, petriși năsipos în regiunea subalpină inferioră. Muntele Coziea; Corbeni pe Ghițu; Sinaia (Radiola linoides Grec. enum. p. 15-non Gmel.); Bușteni, Predeal; Piatra-Mare. XXI. OXALIDACEtE Lindl. nat. syst. p. 140 1. OXALIS L. gen. n. 582 I. O. Acetosella L. spec. p. 620; Koch syn. p. 157 ; Rchb. ic. germ. 5 fig. 4898; Boiss. fl. orient. 1 p. 866; Schlechtendal Lang. . deutsch. 21 fig. 2109. — ?(. Iunie -August. Păduri umbrose, prin văi la locuri umede umbrose, în regiunea montană. Valea Țesnei; Culmea- Cernei; Mânăstirea Tismana; valea Mânăstirei Bistrița; Coziea, Stă- nișioara; Pitești la Trivale; Dimbovicioara; Câmpulung, Conțești; Bușteni, Sinaia; Mânăstirea Neamțu (Grec. enum. p. 17), Piatra pe Cemegura; Broșteni pe Bistrița. 2. O. corniculata L. spec. p. 623; DC. prodr. 1 p. 692; Koch syn. p. 157; Rchb. icon. germ. voi. 5. f. 4896; Boiss. fl. orient. 1 p. 866; Gren. Godr. fl.fr. 1 p. 326; Schlechtd. Lang. deutsch. 21 f. 2110. O. villosa^. Bieb. fl. t. c. 1 p. 355 (1808). — Qlunie-Sep- tembre. Câmpuri, locuri cu ierbă și de cultură. Brăila la Monument. 3. O. stricta L. spec. p. 624; DC. prodr. 1 p> 692; Koch syn. p. 157; Rchb. icon. germ. voi. 5 flg. 4895; Boiss. fl. orient, voi. 1. p.-866; Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 326; Schlechtd. Lang. deutsch-. 21 f. 2111. — O Iunie-August. De origine Americană și introdusă în Europa; sub- spontanee. Botoșiani spre Agafton pe lîngă păduri; de sigur emigrată. Gtkock D. Dr. — C. 1824. 12 iii Conspectul sistematic XXII. MALVACEjE R. Br. cong. p. 8. Secț. I. Caliciul duplu (caliculat). A. Fruct policarpic din agregațiea unui verticiliu de numerose cârpele monosperme care la maturitate se desfac de columna axilă. 1. AXTHJEA L. gen. n. 839. § 1. Fața dorsală a carpelelor convexă necanaliculată, margi- nele obtuse. 1. Perenice. I. A. officinalî* L. spec. p. 966; Koch syn. p. 143; Rchb. ic. germ. 5. fig. 4849; Boiss. fl. or. 1 p. 825; Schlechtd. Lang. deutsch. 21 fig. 2162, — Vulg. Nalbă-mare. Nalbă-albă. — ?|» Iunie-August. Li- vezi in locurile josnice, lunci, zăvoe, pe lingă ape; specie forte co- mună (Grec. enum. p. 15): în totă țera. 2. A. taurinensis DC. prodr. 1 p. 436 (1824); Rchb. icon. germ. 5 flg. 4848; Ledeb. fl. ross. 1 p. 431; C. A. Meyer ind. cauc. p. 207. A. armeniaca Ten. ind. hort. neapol. ann. 1837; Boiss. fl. orient. 1 p. 825. — ?ț. Iunie-August. Prin locuri aprice necultivate, pe lingă locuințe rurale. Slănicu din Prahova; între Focșani și Odo- bești la comuna Bolești. 3. A. cannabina L. spec. p. 966; Koch syn. p. 143; Rchb. ic. germ. 5 fig. 4847; Boiss. fl. orient. 1 p. 825; Schlechtendal Lang. deutsch. 21 fig. 2163. — î|. Iunie, Iulie. Tuferișiuri, mărăcini, câm- puri, cdste. Cerneți, Șimian (Grec. enum. p. 15); Craiova; Călimă- nești, Coziea; Comana; Iași. 2. Anuale. 4. A. hirsuta L. spec. p. 965; Koch syn. p. 143; Rchb. icon. germ. 5 fig. 4846; Ledeb. fl. ross. 1 p. 432; Boiss. fl. orient. 1 p. 824; Schlechtd. Lang. deutsch. 21 fig. 2164. — Q Iunie-August. Tufe- rișe pe cdstele petrdse ale munților din Dobrogea: muntele Consulu la Alibeichioi. § 2. Fața dorsală a carpetelor profund canaliculată și marginele lor fdrte proeminente în formă de aripi membrandse (AlceaL. gen. 840). S. A. pallida W. et Kit. rar. hung. tab. 47 (1802); Koch syn. p. 144; Rchb. icon. germ. 5 fig. 4850. Aicea pallida Boiss. fl. orient. 1 p. 832. — Vulg. Nalbă-mare. Nalbă-rumenă. — î|, lunie- August, La locuri aprice inculte, tuferișuri, mărăcinișiuri, drumuri. Malvace^ 14$ Verciorova; Severin, Hinovu; Caracal, Popînzălești; Vultureanca; Comana; Lehliu; Muftiu, Brăila pe lingă calea ferată; Galați; Foe- șiani; Rerlad; Iași; Dobrogea: pe la Copadin, Bairamdede, Constanța, Gargalîc, Periclie, Tusla, Mangaliea, frecuentă. • 4. roșea L. spec. p. 966. — Vulg. Nalbă^mare de grădină. Nalbă-roșie___?J, în horticultură prin multe părți din țeră. 2. LAVATERA L. gen. n. 842. I. L. thuringiaca L. spec. p. 972; Koch syn. p. 144; Rchb. ic. germ. 5 fig. 4854; Boiss. fl. orient. 1 p. 823; Schlechtd. Lang. deutsch. 21 fig. 2166. — Vulg. Nalbă. Tot-ncdbă. — Iunie - August. Câmpuri, crânguri, locuri josnice, lunci; specie forte comună (Grec, enum p. 25). Romanați, Popînzălești; Vultureanca; Titu, Ghergani; Ciocănești, Buftea, Crivina; Comana; București; Cîmpulung, Nă- măești; Vulcana; Câmpina, Brebu; Predeal; Lehliu; Galați; Tecuci; Bârlad; Piatra; Fălticeni; Broșteni; în Dobrogea: Constanța către Murfatlar, Bairamdede. Nici că există la noi alte specii de Lavatera. Așia dar: L. eretica Lin. și L. pseudoolbia Poir., citate de Guebhard 1, sunt din erdre indi- cate ca existând pe la Pechea în Covurlui. L. Olbia L. indicată la noi de A. Kanitz în opusculul său „Plantas Romaniae* p. 25 et add. p. 187, nu numa că nu există la noi, dar nici în totă Europa autralo-orientală. 3. HALVA L.gen. n. 641. I. M>sifvesfrisL.spec.p.969;Kochsyn.p. 142; Rchb. ic. germ. 5 fig. 4840; Boiss. fl. orient, voi. 1 p. 819; Schlechtd. Lang. deutsch 21 fig. 2158. — Vulg. Nalbă. — J¹ lunie-Septembre. Câmpuri, căi co- munale urbane și rurale, locuri ruderale; specie forte comună (Grec, enum. p. 15). Gemeți; Craiova; Călimănești; Câmpulung; Titu, Cio- cănești; Comana; București; Ploești; Piatra; Neamțu (Chan. exic.); Iași; Fălticeni; Broșteni; în Dobrogea asemenea. 2. M. rotundifolia L. spec. p. 969 ; Koch syn. p. 142; Ledeb. fl. ross. 1 p, 345; Boiss. fl. orient. 1 p. 820. M. vulgari» Fries. nov. ed. 2 p. 219 (1828); Rchb. icon. germ. 5 fig. 4836; Schlechtd. Lang. deutsch. 21 fig. 2160. — Vulg. Cașiu-popei. Cași. Nalbă-mieă. — Q lunie- Septembre. Locuri ruderale, locuri de cultură, porumbiști vechi, căi urbane și rurale (Grec. enum. p. 15). Calafat; Tîrgujiul; Călimănești; 1. Notices gâograpliiques et bolaniques sui* la Moldavie etc. (Ved. Br. prodr. introd. p. XXIV). U4 CONSPECTUL SISTEMATIC Câmpulung; Câmpina; Văleni; Predeal, Sinaia; București; Vaslui; Iași; Fălticeni, Mălin; Broșteni. 3. M. boreali* Wallmann in Liljebl. sv. fl. ed. 3 p. 317 (1816); Fries novit. ed. 2 p. 218 (1828); Koch syn. p. 143; Ledeb. fl. ross. 1 p. 43G; Boiss. fl. orient. 1 p. 820. M. pusilla Wither. arran. p. 612 (1796), numire de și anterioră însă neadmisă de autori ca im- proprie. M.rotundifdlia L. ap. Fries 1, c.; Rchb. ic. germ. 5 fig. 4835. — 0 lunie-Septembrie. Tot prin locuri cum și cea precedentă și adesea Împreună. Craiova^ Predeal; Câmpina; București; Comana; Brăila, Viziru. B. Fructu sincarpic; capsulă 5-loculară, loculicidă, loculele po- lispermice. 4. HIBISCUS L.gen. n. 846 I. H. ternatu* Cavan. diss. 3 p. 172 tab. 64 fig. 3 (1790); Ledeb. fl. ross. 1 p. 438. H. Trionum 0. ternatus DC. prodr. 1 p. 453.— 0 Iunie-Septembre. La locuri fertile, prin grâne, porumburi, curți, grădini, trotuare, garduri; forte comună. (H. Trionum Grec. enum. p. 16-non Lin. in stricto sensu).—Severin; Străhaea, Broșteni; Craiova; București; Brăila; Galați; Rimnicu-Sărat la Urechești; Tecuci; Bârlad; Dobrogea pe la Tulcea, Constanța către bostănărie și Murfatlar. • Hibiscus esculentusL.—Vulg. Bame. Bambe.Q în cultură pentru uzul alimentar, plantă vulgarizată âncă de mult timp în Europa me- ridională și la noi. Secțiea II. Caliciul simplu (necaliculat). 5. ABUTILON Gcertn. fruct. 2 p. 251 I. A. Avicenne Gaertn. fruct. 2 p. 251 (1791); Ledeb. fl. ross. 1 p. 439; Rchb. ic. germ. 5 fig. 4832; Boiss. fl. orient. 1 p. 836. Sida Abutilon L. spec. p. 963. — Vulg. Ilârea-crucei. Crucea-pânei. Pris- tolnic. — 0 Iulie, August. Locuri ruderale, căi comunale rurale și ur- bane (Grec. enum. p. 16). Cerneți; Craiova, Șimnic; Stolnici; Gher- gani; București; Bîrlad. XXIII. TILIACEjE Juss. gen. p. 290 sect. 2 1. TILIA L. gen. n. 660. § 1. Petalele garnisite la bază c’un rînd de parapetale. Foile dis- colore, tomentdse pe pagina inferioră. tiliace.® 145 I. T. tomentosa Moench. weissenst. p. 136 (1785); Baumg. en. transs. 2 p. 88. T. alba W. et Kit. rar. hung. tab. 3 (1799)-non Michx. T. argentea Desf. in DG. hort. monspel. 1813 p. 150; Rchb. icon. germ. 6 fig. 5150; Boiss. fl. orient. 1 p. 847; Heuff. enum. ban. p. 44; Neilr. diagn. p. 31. — Vulg. Teiu. leiu-alb. — 1? Iunie. Pă- duri în părți delurose și in regiunea câtnpenă. Gemeți pe dealurile lorgutovei, Poroinei și Stirminei; Gălimănești; Pitești la Valea-Mare și Tirgu-Dealului; Glejani; Comana; Ciocănești, Mogoșoea, București, Panteleimon; Câmpina; Beceni la Pădurea-Ocea; Birlad; Piatra; Dobrogea septentrională frecuent. p. latibracteata. Bracteele obovate, 6 cent. lung, pe 25 m,ⁿ- lă- țime; foile parve. — Turnu-Măgurele în parcuri; dar acolo de unde? § 2. Petalele fără parapetale. a. Foile discolore, ambele fațe glabre, pețiolurile și mugurii glabri. ’ 2. T. parvifolia Ehrh. arbr. n. 36 (1789); beitr. 5 p. 159; Koch syn. p. 145 var. a; Schlechtd. Lang. deutsch. voi. 21 p. 225 fig. 2170. T. parvifolia genuina „foliis minimis" Rchb. ic. germ. voi. 6 tab. 314 fig. 5137. T. ulmifolia Scop. fl. cam. p. 374 (ed. 1772) nomen anti- quus sed improprium. T. cordata Mill. dict. n. 1. T. microphylla Venten. dissert. tab. 1 fig. 1; Boiss. fl. orient. 1 p. 846. T. europcea f. L. spec. p. 733. — Vulg. Teiu-roșiu. Teiu-pădureți. — 1? Iunie, Iulie. Păduri în regiunea montană petrdsă. Rucăr pe Ghîmbavu în valea Dîmboviței ; în Suceava la Broștenipe Neagra și Barnaru; Iași; Tulcea, Nicolițel, Cocoși. 3. T. vulgari» Hayne arzn. gew. 3 tab. 47 (1813); Nym. consp. p. 131; Simk. en. transs. p. 155. T. intermedia DG. prodr. 1 p. 513 (1824); Rchb. icon. germ. 6 fig. 5138; Boiss. fl. orient. 1 p. 847. T. parvifolia p. intermedia Koch syn. p. 145. 7. europcea Sm. engl. fl. 3 p. 17; L. spec. p. 733 ex p. — Vulg. Teiu-roșiu. — 1? Iunie, Iulie. Păduri în regiunea montană; parcuri, promenade. Baea-de-Aramă; Tismana; valea Monastirei Bistrița și pe la Coziea; Craiova parcul Bibescu-; Buzău la Crângul; Iași pe la Socola. b. Foile concolore, ver^i. * Ambele lor fațe și pețiolurile glabre. 4. T. pallida Wierzb.ap. Rchb.ic.germ.voi. 6fig. 5138p (1844) Heuff enum. ban. p. 44. — Iunie, Iulie. Păduri. Tîrgujiul; Bucu- rești, prin parcuri, 146 CONSPECTUL SISTEMATIC S. T. flava Wolnyap.Rchb.germ.exc.p.830(1832);Neilr.diagn. p. 31.—Diferă de precedentul numa prin colorea foilor sale de un verde ce dă mult și în galben. — t? Iunie, Iulie. Munții Camenei în Mehedinți lingă frontieră spre Mehadiape vîrful Șuscului (A. de Degen. leg.). Rarissima. ** Fața inferioră a foilor și pețiolurile pesie-tot imbrăcate cu peri moi. 6. T. platyphylla Scop. fl. cam. 1 p. 373 (ed. 1772); Rchb. icon. germ. 6 fig. 5139; Roiss. fl. orient. Ip. 846. T.grandifolia Ehrh. arbr. n. 8 (1789); Koch syn. p. 145; Schlechtd. Lang. deutsch. 21 fig. 2169. T. paudflora Hayne. T. obliqua Host. — t? Iunie, Iulie. Pe dealuri. Iași, Socola. XXIV. AMPELIDAGEuE Ach. Rich. elem. bot. 1. VITIS L. gen. n. 284. iT V. vinifera L. spec. p. 293; Koch syn. p. 150; Boiss. fl. orient. 1 p. 955; Schlechtd. Lang. deutsch. 21 fig. 2176. V. silvestris Gmel. fl. baden. 1 p. 543. — Vulg. Acrid. Aguridar. Levrușcă. Vî/ă- selbatică. — Iunie. Crânguri, tuferișiuri, margini de păduri, zăvo- iuri; forte răspândită prin Româniea, cu excepție regiunea montană. 2. V. domestica (F. vinifera Schlechtd. Lang. 1. c.). Vulg. Viță. Viță-de-Vie. Vie. —î|. Iunie. în cultură, constituind viile; presenteză un mare număr de feluri, din care unele rase, altele varietăți, ce intru în domeniul viticulturei. 2. AMPELOPSIS Michx. amer. bor. 1 p. 159. I. A. hederacea Michx. fl. amer. bor. 1 p. 159 (1803) ; Schlechtd. Lang. deutsch. 21 fig. 2177. Hedera quinquefoliaL. spec.. • p. 292. Vitis quinquefolia Hortul. —Vulg. Viță-de-Canada- lederă-cu- cinci-foi. — t? Iunie. De origine americană, introdusă în Europa și naturalizată. XXV ZYGOPHYLLAGEuE DG. prodr. 1 p. 703. Trib. 1. EUZYG0PHYLLE2E Boiss. Foile oposite,pinati-compuse. 1. ZYGOPH¥LLUM L. gen. n. 530. I. Z. Fabago L. spec. p. 551 ; DC. prodr. 1 p. 705; Ledeb. fl. ross. 1 p. 485; Boiss. fl. orient. 1 p. 913. — Maiu, Iunie. Pe ma- ZTG0PHYLLACE2E, EMRETRACE2E, RUTACE2E 147 lurile calcare ale Mărei-Negre, la Constanța subt Hotelu-Carol, mult. 2. TRIBULUS L. gen. n. 532. I, T. terrestris L. spec. p. 554; DC. prodr. 1 p. 703; Koch syn. p. 158; Ledeb. fl. ross. 1 p. 486; Rchb. icon. germ. voi. 5 flg. 4821; Boiss. fl. orient. 1 p. 902 ; Schlechtd. Lang. deutsch. voi. 21 flg. 2093. — Q Iunie-Septembre. Locuri fertile, solhumifer; pe la drumuri și cărări rurale, grâne, porumbiști; în regiunea șesurilor. Poeana, Calafat; Celeiu, Corabiea (Grec. enum. p. 17); Comana; Fe- tești; Brăila, Lacul-Sărat; Galați; Tecuci; Dobrogea mult. Trib. II. SPURI2E Boiss. Foile alterne, simple. 3. PEGANUM L. gen. n. 60r. I. P. Harmala L. spec. p. 638; DC. prodr. 1 p. 712; Ledeb. fl. ross. 1 p. 489; Rchb. ic. germ. 5 flg. 4818; Boiss. fl. orient. 1 p. 917. — Iunie, Iulie. Locuri ruderale aprice și cu osebire pe la vechile cimitire musulmane în Dobrogea: Măcin; Constanța. 4. NITRARIA L. gen. n. 602. I. N. Schoberi L. spec. p. 638; DC. prodr. 3 p. 456; M. Bieb. fl. t. c. 1 p. 364; Ledeb. fl. ross. voi. 1 p. 504; Boiss. fl. orient. 1 p. 919. N. caspica Willd. sec. Pali. fl. ross. tab. 50. — 2|, Iulie, August. Locuri salsuginose. La Policiori subt Vulcanii-nămoloși în districtul Buzeu (Br.). XXVI. EMPETRACEtE Lindi. nat. syst. p. 417. 1. EMPETRUM L. gen. n, no6. I. E. nigrum L. spec. p. 1450; Koch syn. p. 721; Ledeb. fl. ross. 3 p. 555; Rchb. icon. germ. voi. 5 flg. 4810; Boiss. fl. orient. 4 p. 1145; Schlechtd. Lang.deutsch. 21 flg. 2108.—Vulg. Bobijiă.Pâma- momiței. Vuetoare. — ?J. Maiu, Iunie. Stânci pe locuri cu ierbă în re- giunea montană. Păpușea; Buceci; Penteleu (Br.); Rarău, Pietrile- Doamnei. XXVII. RUTACE7E DC. prodr. 1 p. 709. Trib. 1. RUTELE Jnss. Florile regulate; endocarpul neseparabil de sarcocarp. 148 CONSPECTUL SISTEMATIC 1. RUTA L. gen. n. 523. I. R. graveolens 7. L. spec. p. 548 ; DC. prodr. 1 p. 710; Koch syn. p. 159; Ledeb. fl. ross. 1 p. 490; Rchb. ic. germ. 5 fig. 4814; Schlechtd. Lang. deutsch. 21 fig. 2088. — Vulg. Rută. — î? Iunie, Iulie. De origină exotică, întreținută și vulgarizată prin cultură în gră- dini urbane și rurale pentru uzul medicinal popular (Grec. enum. p. 17). București; Iași; Piatra; Neamțu (Chan. exic.) etc. 2. HAPLOPHYLLUM Juss. mem. mus. XVI.p. 464. I. H. suaveolens Ledeb. fl. ross. 1 p. 491 (1844); Boiss. fl. orient. 1 p. 927. H. ciliatum Griseb. spicil. rumel.'l p. 130 (1843). H. Biebersteinii Spach. ann. scien. natur. 3 ser. 11 p. 178 (1849). .Bufa suaveolens DC. prodr. 1 p. 711 (1824). — ?|, Iunie, Iulie. La locuri aprice inculte sau pe lîngă grâne, căi rurale. Fetești; Brăila, Bărboși, Galați; Rassova, Cernavoda (Br.); Măcin, Alibeichioi; Cavgagiea, Pe- riclie, Gargalic; Constanța, Tusla; Copadin, Bairamdede. Trib. n. DICTAMNEJE Bartl. Florile neregulate; endocarpul se- parabil. 3. DICTAMNUS L. gen. n. 522. I. D. Fraxinella Pers. syn. 1 p. 464 (1805); DC. prodr. 1 p. 712; Koch syn. p. 159; Ledeb. fl. ross. 1 p.495; Rchb. ic. germ. 5 fig. 4819; Boiss. fl. orient. 1 p. 920; Schlecht. Lang. deutsch. 21 fig. 2092. — Vulg. Frăsinel. — 1? Maiu. La locuri aprice, prin tuferișe, mărăcinișiuri, pe lîngă păduri, poeni. Ploești, Buda,Filipești (Dictam- nus albuș Grec. enum. p. 17 etin Br. prodr. p. 111); Vărciorova; Tîr- gujiul spreBumbești; Craiova; Comana; Ivești, Tecuci. XXVIII. jESGULAGEjE Lindl. nat. syst. p. 84. .ESCULUS L. gen. n. 462. I. JE. Hippocastanum L. spec. p. 448; Koch syn. p. 150; Rchb. ic. germ. 5 fig. 4822; Gren. Godr. fl. fi¹. 1 p. 324; Schlechtd. Lang. deutsch. 21 fig. 2171. — Vulg. Castan-de-cai. — 1? Maiu, Iunie. Introdus și cultivat pentru uzul parcurilor, aleelor; naturalizat și destul de vulgarizat în Româniea. • Kalreuteria paniculata Laxm. in DC. prodr. 1 p. 616, familiea Sapindaceoe, și • AHanthus g/andu/os^s Desf. — Vulg. Ailant. Arbor-puturos, fa- 2ESCULACEJE, ACERACE2E 149 miliea ZanthoxyUeae, arbori introduși și vulgarizați; prin București și pregiurimi. XXIX. ACERACEAS Lindl. nat. syst.p. 81. 1. ACER L. gen. n. 115. I. A. campestre L. spec. p. 1494; Koch syn. p. 149; Rchb. icon. germ. 5 fig. 4823; Boiss. fl. orient. 1 p. 949. —Vulg. Jugastru.— Maiu, Iunie. Forte respândit prin pădurile regiunni nostre câm- pene și ale dealurilor alpestre. Severin; Vînjiu-Mare; Craiova; Ciocă- nești, Mogoșâea, Panteleiinon, București; Comana; Lehliu; Câmpina; Buzău, Beceni; Bacău; Neamțu, (Grec. enum. p. 16); Fălticeni la pădurea Hușilor. Tote specimenele nostre au samaridiile velutin-părâse: A. he- becarpum Tausch; iar unele, ex. cele de la Comana, au lobii foilor mai prelungi și cu vîrfurile cam obtuse: A. austriacum Tratt. arch. t. 6 A. platanoides L. spec. p. 1496; Koch syn. p. 149; Rchb. ic. germ. 5 fig. 4828; Boiss. fl. orient. 1 p. 948 — Vulg. Ațar. Arțar. — 1? Aprilie, Maiu. Păduri în regiunea dealurilor alpestre. Verciorova; Tismana; Călimănești; Câmpulung; (Grec. enum. p. 16), Conțești; Comana; Filipești, Câmpina, Șotrile; Sinaia (Knecht.); Mânăstirea Neamțu (Chan.); Broșteni pe Bistrița; Fălticeni. S. A. Paeudoplatanus L. spec. p. 1495; Koch syn. p. 149; Rchb. icon. germ. 5 fig. 4829; Boiss. fl. orient. 1 p. 947. — Vulg Paltin. — 1? Maiu, Iunie. Păduri în regiunea montană subalpină in- ferioră și în regiunea alpestră; adesea prin parcuri, alee și grădini. Mânăstirea Tismana; Lainici; Conțești, Câmpulung; Dîmbovicioara, Rucăr; Sinaia, Predeal; Câmpina, Cornu (Grec. enum. p. 16); în Buceci laUrlătoarea; Piatra; Mânăstirea Neamțu (Chan.); în Suceava la Mălin, Iesle, Broșteni pe Neagra. 4. A. tataricum L. spec. p. 1495; Rchb. icon. germ. 5 fig. 4824; Boiss. fl. orient. 1 p. 948. — Vulg. Glădiși. Verigariu. — . Aprilie, Maiu. Fârte comun prin pădurile regiunei câmpene din Mun- teniea mai cu seamă (Grec. enum. p. 17). Muscel la Valea-Popei lîngă Pitești; Comana; Ciocănești, Buftea;Periși, Crivina;București,Paserea Panteleimon; Lehliu. • • 4. Negundo L. spec. p. 1497. Negundo fraxinifdlia Nutt. gen. americ. 1 p. 253. — Arbore originar din America boreală, introdus și vulgarizat pentru parcuri și grădini. 150 CONSPECTUL SISTEMATIC CLASA II. DIALIPETALE PERIGINE SAU EPIGINE XXX. CELASTRACEJE R. Br. in Flid. voy. 2 p. 554. 1. STAPHYLLEA L. gen. n. 374. l> S. pînnata L. spec. p. 386; Koch syn. p. 160; Rchb. icon. germ. 5 flg. 4823; Boiss. fl. orient, voi. 1 p. 953; Schlechtd. Lang. deutsch. 21 fig. 2182. — Vulg. Clocotiși. — 1? Maiu, Iunie. Tuferișe, păduri în regiunea alpestră și câmpeană; arbust vulgar (Grec. enum. p. 18). Graiova; Contești; Comana; Ciocănești, Mogoșoea, Periși; București, Paserea, Panteleimon; Lehliu; Bîrlad; Iași. 2. EVONYMUS L. gen. n. 271. I. E. eupopaeus L. spec. p. 286 var. a; Sturm deutsch. h. 27; Koch syn. p. 161; Rchb. icon. germ. 6 fig. 5134; Boiss. fl. orient. 2 p. 8; Schlechtd. Lang. deutsch. 21 fig. 2179. E. vulgaris Scop. fl. cam. 2 p. 166 (1772). — Vulg. SalM-m6le. Voniceriu. — 1? Maiu, Iunie. Comun, prin tuferișe, pe lângă păduri, crânguri (Grec. enum. p. 18) Cerneți pe dealuri; Tirgujiul; Craiova; Rîmnic, Călimănești; Comana; Ciocănești, Periși; Mogoșoea, București, Panteleimon; Bacău; Bîrlad; Iași; Neamțu (Chan. exsic.) 0. pubescens Stev. enum. cauc. 1857 E.bulgaricus Velen. fl. bulg. p. 116 (1882). E. europceus 0. scabridum A. de Degen in litt. E. europceus Ledeb. fl. ross. 1 p. 497. — Foile late ovato-eliptice sau eliptice și cu asperități scabre abundente pe nervurele paginei dorsale. — La noi nu este rar. Broșteni, Străhaea; Comana; București; Bacău. 2. E. veppucosus Scop. fl. cam. ed. 1 p. 166 (1760); Koch syn. p. 161; Rchb. ic. germ. 6 fig. 5135; Boiss. fl. orient. 2 p. 9; Schlechtd. Lang. deutsch. 21 fig. 2180. — Vulg. Lemn-riios. — 1? Maiu, Iunie. Prin păduri și prin dumbrave, tuferișiuri (Grec. enum. p. 18). Rîmnic, Călimănești; Conțești, Stîlpeni; Comana; Paserea; Lehliu* Bîrlad; Iași. 3. E. latifolius Scop. fl. carn. ed. 1 p. 165 (1760); Koch syn. p. 161; Rchb. ic. gemi. 6 fig. 5136; Boiss.fl. orient. 2 p. 10; Schlechtd. Lang. deutsch. 21 fig. 2181. — Vulg. Salbă-m6le. — 1? Maiu, Iunie. Păduri în regiunea montană. -Călimănești, Coziea. RHAMNACE^, TEREBINTHACE^ 151 XXXI. RHAMNACEJE R. Br. I. c. 1. FAIaTURUS 7oum. instit. tab. 387. I. P. aculeatu* Lam. illustr. tab. 210 (1791); Koch syn.p, 162; Rchb. germ. exc. p. 486; Boiss. fl. orient. 2 p.-12. P. australis Roem. et Sch. syst. 5 p. 342 (1819): Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 335. Bhamnus Paliurus L. spec. p. 281. — 1? Aprilie, Maiu. Câmpuri și locuri petroșe aprice în Dobrogea: Constanța, Tusla, Mangalia, Murfatlar, Baș-Bunar. Arbust ghimpos al stepelor, bun pentru garduri vii. 2. RHAMNUS L. gen. n. 265. I. R. cathartica L. spec. p. 279; Koch syn. p. 162; Rchb. germ. exc. p. 437; Boiss. fl. orient. 2 p. 19; Schlechtd. Lang. deutsch. 21 fig. 2183. — Vulg. Peru-ciutei. Spinu-cerbului. ^erigariu.— 1? Aprilie, Maiu. Tuferișe, păduri; arbust comun. Mogoșoea; București; Lehliu; Mânăstirea Neamțu (Chania exsic.); în Dobrogea pe la Mangaliea. 2. Rh. tinctoria W. et Kit. rar. hung. voi. 3 tab. 255 (1812); Koch. syn. p. 162; DC. prodr. 2 p. 24; Boiss. fl. orient. 2 p. 18. Rh. saxatilis Baumg. enum. transs. 1 p. 173 (1816) et Auct. transs.-non Jacq. Eh. intermedia Nym. consp. p. 145 quoad pl. transs. - non Steud. — 1? Maiu, Iunie. Tuferișiuri, pe stâncile calcare în Valea Țesnei la Gaura-Fetei în fața Cernei. 3. R. Frangula L. spec. p. 280; Koch syn. p. 164; Boiss. fl. orient. 2 p. 21; Schlechtd. Lang. deutsch. 21 fig. 2189. Jfrangula vul- garii Rchb. germ. exc. p. 488 (1830). — Vulg. Crudei. Cră^ei. Cră- sici. Pațachină. — 1? Maiu, Iunie. Tuferișe pe lingă și prin păduri. Bălcești; Câmpulung; Mânăstirea Neamțu (Chan. exsic., Grec. enum. p. 18); Fălticeni la pădurea Hușilor. XXXII. TEREBINTHACEjE Juss. gen. p. 368. 1. RHUS L. gen. n. g6g. I. R. Cotinus L. spec. p. 383; Koch syn. p. 164; Rchb. germ, exc. p. 489; Boiss. fl. orient. 2 p. 4; Schlechtd. Lang. deutsch. 21 fig. 2174. Cotinus Coggyria Scop. fl. carn. ed. 1 p. 200. — Vulg. Scum- pie. — 1? Maiu. La locuri petrose, coste argilo-cretâse, locuri aprice tari. Severin pe dealurile muntâse de la Schela-Cladovei către Dudași și Verciorova, dealurile Poroinei; Valea Țesnei în fața Cernei; în Bu- zeu la Bîsca, Boboci; Piatra; Iași, Socola; Măcin; Mangaliea, Bași- Bunar, - 152 CONSPECTUL SISTEMATIC • R. typhina L. vulg. Oțet ar, și • R. Toxicodendron L. arbori originari din America boreală, in- troduși în cultură pentru grădini și parcuri; puțin vulgarizați. XXXIII. LYTHRACEjE Lindl. nat. syst. p. 100. 1. LTTHRUM L. gen. n. 604. I. L. Salicaria L. spec. p. 640; Koch syn. p. 273; Rchb. germ, exc. p. 640; Gren. Godr. fl.Jr. 1 p. 593; Boiss. fl. orient. 2 p. 738; Schlechtd. Lang. deutsch. 22 f. 2275. — Vulg. Răchitan. — ?|, Iulie, August. Locuri josnice umede, locuri de luncă și zăvoiuri, șianțuri pe lingă șosele; vulgară (Grec. enum. p. 25). Baea-de-Aramă; Craiova; Rîmnic; Câmpulung, Stîlpeni, Pitești; Puciosa, Vulcana; Titu; Ciocă- nești, Chitila, București; Comana; Crivina, Ploești; Câmpina, Sinaia ; Bacău; Piatra, Crăcoani și Agapiea; Monăstirea Neamțu (Chan.); Făl- ticeni, Mălin; Iași; in Dobrogea pe la Tulcea, Somova, etc. p. canescens Koch syn. p. 273. L. Salicaria 7. tomentosum DC. cat. hort. monspel. p. 123-non Mill. — Olănești; Bălcești. 2. L. virgatum L. sper. p. 624; Koch syn. p. 273; Rcbb. germ exc. p. 640; Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 594; Boiss. fl. orient. 2 p. 738; Schlechtd. Lang. deutsch. 22 fig. 2276.— Vulg. Răchitan.— ?|, Iulie, August. Iarăși prin locuri josnice umede, locuri de luncă și zăvoiuri, șianțuri pe lingă șosele; specie vulgară (Grec. enum. p. 25). — Titu, Ghergani; Chitila,Buftea,București; Comana; Crivina, Ploești; Câm- pina, Comarnic; Buzeu; Focșiani; Adjud, Mărășești. 3. L. Hyssopif olia L. spec. p. 642; Koch syn. p. 274; Rchb. germ. exc. p. 640; Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 594; Boiss. fl. orient. 1 p. 739 ; Schlechtd. Lang. deutsch. 22 fig. 2277. — 0 lulie-Septembre. Prin locuri umede, zăvoiuri, locuri expuse inundațiilor pluviale. Padeși la meterezele lui Tudor; lunca Oltului la Slatina și la Rîmnic; Morteni, Vultureanca pe la pădure. XXXIV. GRASSULAGE^ DG. bull. philom. n. 49. 1. RHODIOLA L. gen. n. 1124. I. Rh. roșea L. spec. p. 1465; Rchb. germ. exc. p. 546; Koch syn. p. 282; Schlechtd. Lang. deutsch. 26 fig. 2637. Sedum roseum Scop. fl. cam. n. 560 (edit. 1772). S. Rhodiola DC. prodr. 3 p. 401 (1826). Rhodiola Scopoli A. Kern. in herb. ap. Simk. enum. transs. p. 234 (1886). — Iunie, Iulie. Stânci alpine. Muntele Scărișiora CRASSULACE^E 158 în Mehedinți; Negoiu; Dîmboviciora; Buceci la Perîul-Babelor (Br.) în valea Priporului (Knecht.), în Valea-Albă peCostila și peCaraimanu. 2. SEDUM L. gen. n. 579. § 1. Rădăcina perenică ramificată emite cauli floriferi însă nu și lăstari folioși sterili la suprafața pământului; foile late, plane; inflorescența corimboso-paniculată. 1. S. maximum Suter fl. helv. 1 p. 270 (1802); Sturm deutsch. h. 83 tab. 7 optimă; Koch. syn. p. 238; Ledeb. fl. ross. 2 p. 180; Boiss. fl. orient. 2 p. 776; Sehlechtd. Lang. deutsch. 26 fig. 2639. S. Telephium 8. et e. L. spec. p. 616. S. latifolium Bertol. amoenit. ital. p. 336 (1819); DC. prodr. 3p. 402.—Vulg. lirbă-grasă. lirba-urechei. Ierbă-de-urechi. Oloisă. Verzișioră, — ?(. August. Tuferișe, rărișiuri, la locuri uscate tari, schisturi, stânci. Cloșani; Lainici; Craiova; Călimănești; Comana; Ciocănești (Grec. enum. p. 26); Posada; Bîsca; în Vrancea; Tîrgu-Ocnei pe Măgura; Broșteni pe Bistrița, pe Neagra și pe Barnaru; Fălticeni la pădurea Hușilor. 2. S. purpuraseens Koch syn. p. 284 (1843); Schur enum. ranss. p. 226; Schlechtd. Lang. deutsch. 26 fig. 2640. S. Telephium p. purpureum L. spec. p. 616 (1764). Sedum purpureum Link. enum. b.berol. 1 p. 437 (1811);Ledeb.fl. ross.2p. 181. S. TelephiumSm. engl. fl. 2 p. 315; Sturm deutsch. h. 83 tab. 8 optime. — Iulie, August. In regiunea montană pe locuri petrose sau stâncose prin păduri. Nămăești (S. Rhodiola Grec. enum. p. 26-non DC. S. purpuraseens Grec, in Br. prodr. p. 112); Sinaia (S. Telephium Grec. J. c.; S.pur- purascens Grec, in Br. 1. c.) p. albiflorum Koch 1. c. S. Telephium a. album L. spec. p. 616. S. vulgare Link enum. h. berol. 1 p. 437; Ledeb. fl. ross. 2 p. 180. — Călimănești, Coziea; muntele Leota. 3. S. Fabaria Koch syn. ed. 1 p. 258 (1837) et syn. ed. 2 p. 284 exclus, synon.; Sturm deutsch. h. 83 tab. 9; Schur enum. transs. p. 226; Schlechtd. Lang. deutsch. 26 fig. 2641. — S. Telephium p. purpureum Wehlenb. carpat. p. 134 (1814)-non L. 1. c. Sedum pur- pureun Baumg, enum. transs. 3 p. 346 (1846)-non Link. S. carpaticum Reuss. kret. slov. p. 162 (1853). — î|. Iunie, Iulie. In regiunea mon- tană la locuri petrâse, stânci, păduri, rărișiuri. Dîmboviciora; muntele Lâota; Buceci, frecuent. § 2. Rădăcina perenică multicaulă emitend și lăstari foliați ste- 154 CONSPECTUL SISTEMATIC rili Ia suprafața pământului; foile ânguste, lineare, însă grose cilin- droide; inflorescența cimă. , 4. S. alpestre Vili, prosp. p. 49 (1779); pl. dauph. 3 p. 684; Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 621. Sedum saxatile AII. fl. pedem. tab. 65 fig. 6 (1785) male! S. repens Schleich. in DG. fl. fr. suppl. p. 525 (1815); DG. prodr. 3 p. 409; Koch syn. p. 287; Schlechtd. Lang. deutsch. 26 fig. 2651. — ?|, Iulie, August. Stânci în regiunea montană alpină. Go- deanu, Tutila; Buceci pe Gostila în Valea-Albă, sus. în iconografica Iui Allioni lăstarii radicali, care există Ia acestă specie, nu sunt reproduși, ceea ce aduce confusiune dacă cineva nu este prevenit de acâstă oinisie. 5. S. acre L. spec. p. 619; DG.prodr. 3p. 407;Kochsyn. p.287; Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 625; Boiss. fl. orient. 2 p. 783 exclus, synon.; Schlechtd. Lang. deutsch. 26 fig. 2649. — Vulg. IMă-de-§oaldină. Oloisă. Șoaldină. Șupariță. Șerp^nță. Trinjin. Buriină-de-trînfi. — ?|, Iunie, Iulie. Petrișiuri, locuri argiloso-glareâse, prin vii, ruptpri de coste, stânci. Slatina; Gorbeni pe Ghițu și Ia Getatea Vlad-Țepeși; Câmpulung (Grec. enum. p. 26); Chitila, București, Herestrău; Buceci pe Ia Sinaia, Bușteni; Predeal; pe malurile Șușiței Ia Putna; Botoșiani. 6. S. boloniense Lois. not. p. 71 (1810); DC. prodr. 3 p, 407; Koch. syn. ed. 3 p. 224. S. sexangulare Mert. et Koch deutsch. fl. 3 p. 313; Schlechtd. Lang. deutsch. voi. 26 fig. 2650-non L. — ?|, Iunie, Iulie. Pe câste aprice argiloso-glareose. Craiova; Piatra; Iași, Socola. 7. S. neglectum Ten.fi. neapol. 4p. 250 (1838); Janka addat. magyar. delkel. flora in termesz. kozl. XII, 1874 p. 163. S. Sartorianum Boiss. diagn. orient, ser. II, 2 p. 62 (1842); Velen. fl. bulg. p. 191. S. Hillebrandii Fenzl zool. bot. gesels. IV, p. 449 (1856); Neilr. diagn. p. 50; A. de Degen exsic!—S. acre var. neglectum et var. Sartorianum Boiss. fl. orient. 2 p. 784. — ?|, Iunie, Iulie. Stânci calcare la locuri aprice, deschise. între Gura-Văei și Schela-Gladovei pe stâncile de conglement; în Dobrogea la Măcin pe muntele Suluc, la Mânăstirea Cocoși stânca „la Cruce⁴.— (Vulg. I&rbă-de-Șoaldină). § 3. Rădăcina mică, anuală unicaulă, caule simplu sau rămos, lipsă de lăstari radicali foliați la pământ culcați; foile lineare plane sau cilindracee; inflorescența cimă sau paniculă. 8. S. Cepea L. spec. p. 617; DC. prodr. 3 p. 404 quoad var. p.et ț; Koch syn. p. 284; Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 619; Boiss. fl. orient. 2 p. 788; Schlechtd. Lang. deutsch. 26 fig. 2642. & galioides AII. fl. CÎIASSULACE^ 155 pedem. tab. 65 fig. 3 (1795). S. spathulatum W. et Kit. rar. hung. tab. 104 (1804). — Q Iunie, Iulie. Coste tari aspre, cam prin tuferișe. în Mehedinți pe dealu Stîrmina (Grec. în Br. prodr. p. 113). 9. S. glaucum W. et Kit. rar. hung. p. 198 tab. 181 (1804); DC. prodr. 3 p. 405; Boiss. fl. orient. 2 p. 789; Velen. fl. bulg. p. 192 exclus, synon. Linnaei; Simk. enum. transs. p. 235 ;Nym. consp. p. 264. S. hispanicum Sturm deutsch. h. 22; Koch syn. p. 285; Schlechtd. Lang. deutsch. 26 fig. 2643-non L. — J¹ Iulie. Stânci în părțile mun- tose. Verciorova prin valea Bahnei; valea Țesnei și valea Cernei; Baea-de-Aramă; Mânăstirea Bistrița; Călimănești, Coziea, Brezoiu ; Ghițu; Jipu, Picucatu; Rucăr, Păpușea ; Sturzeni; Sinaia (Grec, in Br. prodr. p. 113; Sempervivum hispanicum Grec. enum. p. 26, nomen Sempervivum e lapsu); Poeana-Țapului, Bușteni; Predeal; la Broșteni în cheile Barnarului. a. glabrum, peste tot glabru sau numa pe axele de inflorescență puțin pubescento-glandular; 0. glandulosum, peste-tot pubescento-glandular și puțin chiar pe foi. Nu se știe ca ce pote fi adevăratul Sedum hispanisum L. spec. p. 618 «habitat in Hispania. Perennis“. Ceea ce autorii postumi înțe- leg sub denumirea acesta, în realitate nu există nici în Spaniea, nici în Franciea (conf. Willk. et Lange prodr. hisp. 3 p. 143; Gren. Grod. fl. fr, 1 p. 631). 10.' S. atratum L. spec. p. 1674; AII. fl. pedem. tab. 65 fig. 41; DC. prodr. 3 p. 405; Koch syn. p. 286; Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 621; Boiss. fl. orient. 2 p. 792; Schlechtd. Lang. deutsch. 26 fig. 2645. CrasswZa rubens Sturm deutsch. h. 22 - non L. — Q Iulie. August. Stânci alpine, pietrișiuri. Buceci pe Costila la Bușteni; Predeal. II. II. S. annuum L. spec. p. 620; Koch syn. p. 286; Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 621; Boiss. fl. orient. 2 p. 792; Schlechtd. Lang. deutsch. 26 fig. 2646. S. saxatile DC. prodr. 3 p. 409 exclus, synon. Villarsii et Allionii. —S. saxatile Willd. est planta dubia. — J¹ Iunie-Au- gust. Stânci, locuri petrose, locuri schistose. Muntele Coziea ; Jipu, Picucatu; Dimbovicioara; Sturzeni; Sinaia (Grec. enum. p. 26), Poeana-Țapului; Predeal; Mânăstirea Neamțu (S. sexanyulare Chan. exsic. Grec, enunț, p. 26-nonL.); Ceahlău; în Suceava pe Borca, pe Neagra și pe Barnaru. 156 CONSPECTUL SISTEMATIC 3. SEMPERVTVUM L. gen. n. 612. § 1. Laciniile caliciului și petalele radiato-expanse; capsulele la bază coherente. I. S. tectorum L. spec. p. 664; Sturm deutsch. h. 28; DG. prodr. 3 p. 413; Koch syn. p. 288; Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 628; Boiss. fl. orient. 2 p. 796; Schlechtd. Lang. deutsch. 26 fig. 2653. —Vulg. IMa-Ciutei. lirba-tunului. Urechelniță. Urechiușe. Verzișoară.— Iu- lie, August. Pe acoperișiuri vechi de șindrilă sau olane pe case rus- tice. Sinaia; Rucăr (Grec. enum. p. 26); București. 2. S. assimile Schott cest bot. woch. 1853 p. 19; Neilr. diagn. p. 50; Velen. fl. bulg. p. 187. — Stânci calcare. Pagerea pe Giuvalu; în Suceava pe Neagra și pe Barnaru, frecuent. p. b/andum Schott I. c. p. 29 pro specie. £ Tectorum Baumg. et Auct. transs. ex p.-non L. — £ rubicundum Schur cest. bot. zeit. voi. 8 (1858) p. 22; enum. transs. p. 229. £ acuminatum HinterOker zool.bot. gesels. voi. 8 p. 336. — ?(, Iulie, August. Stânci în regiunea montană. Valea-Mare în Muscel; Dîmbovicioara; Sturzeni; Buceci (Knecht.). Diferă de S. assimile numa prin foile sale rozulare pe ambele fațe glabre. 3. S. ruthenicum Koch syn. p, 289(1843); Simk. enum. transs. p. 239; Velen. fl. bulg. p. 188. £ globiferwn L. spec. p. 665 ex p. Schur enum. transs. p. 228 et Auct. transs. £ Zelebori Schott cest, bot. woch. voi. 7 (1857) p. 245. — ?|, Iulie. Stânci muntose. Măcin pe muntele Suluk. § 2. Laciniile caliciului și petalele erecte, lavîrf refllexe: corola campanuliformă. 4. S. Heuffelii Schott in cest. bot. zeit. ann. 1852 p. 18 (la- nuario); Heuff. enum. banat, p. 74. £ patens Griseb. et Sch. iter hung. p. 315 (1852, Decembrio); Boiss. fl. orient. 2 p. 797; Velen. fl. bulg. p. 188. £ hirtum Sm. prodr. fl. graec. 1 p. 235; Baumg. enum. transs. 2 p. 22-non L. — ?(, Iulie, August Stânci calcare, fisuri stân- cose. Valea Țesnei; Gloșani; Valea-Jiului, Lainici; Peșterea-Polo- vraci; valea Oltului pe la Goziea, pe Masa-lui-Traian, pe Naroțu și pe la Stănișioara; Rucăr pe Ghîmbavu și la Dîmbovicioara. 5. S. hirtum L. spec. p. 665; Sturm deutsch. hef. 30; Koch syn. p. 290; Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 630; Schlechtd. Lang. deutsch- voi. 26 fig. 2659; Rchb. icon. germ. voi. 23 tab. 73. — ?). Iulie, August- CRASSULACE^E, PAPILIONACEzE 157 Stânci abrupte, flssuri de stânci și blocuri în văile montane. Valea Barnarului spre strîmtori. 6. S. soboliferum Sims. bot. mag. tab. 1457 (1812); Koch syn. p. 290 j Rchb. icon. germ. voi. 23 tab. 66 optimi! — ?|» Iulie, August. Stânci în regiunea montană alpină. în Rateu pe Piatra-Zimbrului. XXXV. PAPILIONACEjE L. ord. nat. p. 32. Trib. I. LOTE2E pG. Gotiledonil plani, epigeoi: în timpul germi- nației devin foț ver^i cu stomate; legumenul unilocular sau bilocular priq introflexiea internă în sens lungitudinal a uneea din suturi. 1. Genisteas. Legumenulunilocular; staminelemonadelfe;mar- ginea superioră a petalelor aripi elegant cutată; caliciul 5-dentat neregulat, bilabiat. 1. GENISTA L. gen. n. 859. § 1. Foile simple, caulul aripat; stigma oblică și arcuată spre înainte; funiculul nedilatat pe hil. k G. sagittalis L. spec. p. 998; DG. prodr. 2 p. 151; Rchb. ic. germ. 22 tab. 2081; Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 350; Boiss. fl. orient. 2 p.47. Cytisus sagittalisȚLoch syn. p. 172; Schlechtd. Lang. 23 fig. 2320.— Vulg. Drog. Grozamă. — 1? Iunie, Iulie. Pe coste argilo-glareose, lo- curi aprice, mărăcinișiuri, tuferișiuri menunte. Gemeți pe malurile To- polniței către Simian pe la M6ra-Gălugărâscă; Horezu, Fometești, Racovița; Pitești la Trivale; Predeal. § 2. Foile simple; caulul nearipat; stigma oblică și arcuată în- napoi. Speciile nostre sunt inerme. 1. Labra superioră a caliciului scurt bidentată; tuni cuiul dilatat pe hil. 2. G. procumbens W. et Kit rar. hung. tab. 180 (1804); Koch syn. p. 166; DG. prodr. 2 p. 152. Cytisus procumbens Boiss. fl. orient. 2 p. 48. C. decumbens var. c. procumbens Rchb. icon. germ. voi. 22 p. 9 tab. 2076 fig. 3.— 1? Maiu, Iunie. Locuri aprice. Ploești spre Tîrgșior la Grângu-lui-Bot 2, Labra superioră a caliciului profund bidentată; funiculul ne- dilatat pe hil. 3, G. albîda Willd. spec. pl. 3 p. 942 (1810); DG. prodr. 2 p. 152; pedeb. fl. ross. 1 p. 518; Rchb. ic. germ. 22 tab. 2087 fᵣ 4; Boiss. fl. orient. 2 p. 42. — Vulg. Drog. — 1? Iunie. în Dobrogea pe câste pe- trose la locuri aprice: Gavgagiea (Br.) Grecescu D. Dr. — C. 1324. 13 IM • CONSPECTUL sistematic! 4. G. pilosa L. spec. p. 999; DC. prodr. 2 p. 152; Koch syn. p. 166; Ledeb. fl. ross. 1 p. 518; Rchb. icon. germ. 22 tab. 2093 fig. 1,2; Boiss. fl. orient. 2 p. 43; Schlechtd. Lang. deutsch. 23 fig. 2296. — 1? Maiu, Iunie. Dealuri petrâse, pe lîngă păduri. Severin pe dealul Bresniței. S. G* oligoaperma Andree bot. zeit. 1853 p. 440 pro var. Genistae tinctoriae; Simk. enuin. transs. p. 169. G. alpicola Schur enum. transs. p. 145 (1866). G. rupestris Schur 1. c.G. Sigeriana Fuss transs. exc. p. 149(1866). —Vulg. Drob.Drobușior. Drog. Ginistru. Grozamă.— 1? Maiu, Iunie. Locuri cu ierbă, păsciuni; în regiunea montană sub- alpină, quasi alpină. Buceci; Predeal în valea Râșnoveipe lîngă fron- tieră pe Urzicaru (Grec, in Br. prodr. p. 558); in Argeși pe muntele Ghițu; Mânăstirea Neamțu pe muntele Cotnărelul la Pipirig (G. tinc- toria Grec. enum. 1880 p. 18; Chan. exsic.-non L.) 6* G. tinotoria L. spec. p. 998; DC. prodr. 2 p. 151; Koch syn. p.167. Rchb. icon. germ. 22. pag. 25 tab. 2088 fig. 1 et 2; Boiss. fl. orient 2 p. 43; Schlechtd. Lang. deutsch. 23 fig. 2299. G. tinctoria b. vulgaris Ledeb. fl. ross. 1 p. 516 (1842); Spach rev. genist. in ann. soc. sc. nat. 1845 t. 3 p. 137; Rchb. 1. c. G. campestris Janka in linnaea 1859 p. 562. — Vulg. Drob. Drobu^or. Drog. Ginistru. Gro- zama. — î|, Iunie, Iulie. Câmpuri și dealuri la locuri deschise, prin livezi și poeni, tuferișiuri, crânguri. Gemeți; Baea-de-Aramă, Tarnița; Craiova; Tîrgujiul, Lainici; Rîmnic, Călimănești; Argeși, Corbcni; Pitești, Trivale; ,Pajerea; Câmpulung, Conțești; Sturzeni, Vulcana; Câmpina, Brebu; Predeal, Bușteni, Sinaia (Grec. enum. p. 18); Bisca- Rusilei, Mărăcineni; Piatra, dealu Voivodinei în distr. Neamțu (G. germanica Grec, enuin. p. 18; Chan. exsic.-non L.); Bîrlad; Bo- toșiani. p. elatior Rchb. deutsch. fl. 22 p. 25; icon. germ. tab. 2068 fig. 3. G elatior'K.och. syn. ed. 2 add. p. 441 (1843); Boiss. fl. orient. 1 p. 44; Schlechtd. Lang. deutsch. 23 fig. 2300. G. virgata Willd. beri, baumz. p. 159 (1811)-non Ait. hort kew. 3 p. 11 (1789) sub Spartium. G. elata Wend. in linnaea 1845 list p. 100. G. sibirica Rchb. germ. exc. p. 519-non L. G. anxanthica Griseb. spic, rumel. 1 p. 3 (1843)-non Ten. — Puțină deosebire de forma genuină sau vulgară: ca statură de ordinar atinge sau întrece înălțimea de 50—70 cent.; stipulele foilor mai mari, robuste, subulate, persistente; foile de forma eliptică sau oval-eliptică mai ample; racemele inflorescenței întocmesc o pa- PAPILIONACEA! 159 niculă mai amplă. — Câmpuri, tuferișe. Comana; Ciocănești, Chitila, București; Paserea, Lehliu; Periși, Crivina, Ploești; Piatra. 7. latifolia DC. fl. fr. suppl. p. 547 (1815); prodr. 2 p. 151; Rchb. deutsch. fl. 22 p. 25; icon. tab. 2069 flg. 1 et2. G.pubescens Lang. ap. Rchb. 1. c. et exsicc! — Caracterele precedentei, însă diferă numa prin perii ce acoper pe ambele fațe foile, pețiolurile, pedunculele, caliciul și axele caulinare în partea superioră a plantei. — In părțile delurose. Cerneți pe dealurile Dumbrăviței; Tismana; dealul Voivodinei în distr. Neamțu. 7. G. ovata W. et Kit. rar. hung. tab. 84 (1801); DC. prodr. 2 p. 151; Koch syn. p. 167; Ledeb. fl. ross. 1 p. 517; Rchb. icon. germ. 22 tab. 2089 flg. 3. et 4; Boiss. flora orient. 2 p. 45; Schlechtd Lang. deutsch. 23 flg. 2301. G. tinctoria e. ovata Rchb. deutsch. fl. 22 p. 25 exclus, synon. Kit — 1? Iunie, Iulie. Tuferișe, pe lângă păduri pe la rupturi de coste. Verciorova prin valea Bahnei; Cerneți pe dea- lurile lorgutovei; Baea-de-Aramă; Călimănești. p. Mayeri. G. Mayeri Janka cest. bot. zeit. 9 (1859) p. 4; Neilr. diagn. p. 33—Inflorescența, ca și la precedenta, in racemă simplă terminală paucifloră; însă legumenu la maturitate glabru și numa în tinereța sa la început este sparsiu-păros. — Baea-de-Aramă. 7. lasiocarpa. Q. lasiocarpa Spach rev. genist. ann. soc. sc. nat. 1845 t. 3 p. 135; Heuff. enum. ban. p. 49; Neilr. diagn. p. 33. — Di- feră de G. ovata numa prin inflorescența sa în paniculă desvoltată, largă. — Poeana Cernețului, dealurile lorgutovei, Severin pe la Crihală. § 2. Foile trifoliolate; caulul nearipat; stîgma oblică și arcuată spre înainte; funiculul dilatat pe hil. 8. G. radiata Scop. fl. cam. ed. 2 p. 51 (1772); DC. prodr. 2 p. 146; Rchb. icon. germ. 22 tab. 2083 flg. 1 et 2; Boiss. fl. orient. 2 p. 37. Spartium radiatum L. spec. 996. Cytisus radiatus Koch syn. p. 172; Schlechtd. Lang. deutsch. 23 flg. 2318.— Iunie. în regiunea montană banatică. Valea Cernei la Gaura-Fetei (Sab. Ștefan. 1883). 2. CYTISUS DC. Jl. fr. 4 p. 5Or. * § 1. Caliciul campanulat având tubul scurt (Laburnum DC.) I. C. nigricans L. spec. p. 1041; Sturm deutsch. h. 12; Koch syn. p. 169; Rchb. icon. germ. voi. 22 tab. 2071; Boiss. fl. orient. 2 p. 49; Schlechtd. Lang. deutsch. 23 flg. 2308. —Vulg. Drob. Bobinei. Lemnu-bobului. — 1? Iunie, Iulie. La locuri tari uscate aprice; în re- giunea câmpeană și a dealurilor alpestre. Craiova; Rîmnic; Coziea, ICO CONSPECTUL SISTEMATIC Stănișioara; Bughea, Nămăești, Câmpulung; Conțești; Vulcana; Bucu- rești prin viile de la Herestrău; Câmpina pe valea Prahovei și a Dof- tanei; Slănjc; Buzeu, Bîsca; Odobești, Vrancea; Agapiea; Neamțu (Chania.) p. sariceus Rochel rar. banat, p. 2 (1828) solum nomen; Andrae bot. zeit. voi. 11 (1853) p. 440. C. atratus Schur enum. 'transs. p. 147 (1866). Diferă prin statura sa mai mică, prin indumentul ramurilor cu mblt mai cenușiu și prin foliolele foilor întru câtva mai mici. — Lo- curi petrose în regiunea montană alpestră. Verciorova; Olănești; Coziea, Golotreni; Mizil pe dealurile Tohanilor. • C. Laburnum L. spec. p. 1041. — Vulg. Salcâm-galben. — t?. In- trodus și vulgarizat prin grădini și parcuri. § 2. Caliciul lung, tubulos, apertura bilabiată scurtă (Tubocy- tisus DC.) 1. Flori terminale capituliforme la vîrful ramurilor tinere. a. Florile albe sau de un galben-albicios palid. 2.* C. leucanthus W. et Kit. rar. hung. tab. 132 (1803); DC. prodr. 2 p. 155; Rchb. germ. exc. p. 523; Griseb. et Sch. it. hung. sp.n. 5; Heuff. enum. banat p.50. C. austriacus var.leucanthusTausch bot. zeit. voi. 13 p. 241; Koch syn. p. 170; Ledeb. fl. ross. 1 p. 519; Rchb. deutsch. fl. voi. 22 p. 13 et icon. tab. 2078 fig. 4. C. albuș Hacquet reis. sarmat. u. karpat. 1 p. 49 (1790)-non C. albuș Link enum. h. berol. 2 p. 241 (182 l) = Genista alba Lam. encycl. meth. 2 p. 623 (1786). C. austriacus a. albuș Neilr. diagn. p. 33. — Vulg. Drob. Drog. — 1? Aprilie, Maiu. Pe dealuri la locuri deschise, răriși de tuferișe, prin prunării și vii. Severin, dealurile Cemețului, Poro- iana, pînă pe la Prunișori; Ba?a-de-Aramă, Padeși; Tismana; Tîrgu- jiul, Bumbești; Gogoși, Craiova, Sîmnic, Cârcea, Ghercești; Popîn- zălești, Caracăl. p. obscurus Rochel rar. banat, tab. 13 fig. 29 (1828). C. Rochelii Wierzb. in Griseb. et Sch. iter hung. sp. n. 7 (1852); Simk. enum. transs. p. 172; F. Schultz herb. norm. n. 2153 exsic!— C. obscurus Schur sert. transs. n. 649. C. capitatus Heuff. enum. banat, p. 50-non L. nec Jacq. O. ambiguus Schur enum. transs. p. 147 (1866). Pe dealuri, la locuri deschise, rărișiuri de tuferișe și crânguri. Craiova, Sîmnic, Ru- bănești; Bălcești (Sab. Ștefan. 1883). b. Florile de un galben intens sail lămîiu. 3. C. Hetiffelii Wierzb. in Flora 1845 voi. 1 p. 320; Heuff. enum. ban. p. 49; A. Kern. veget. vârhălt. 1 p. 100 clav. analyt. n. 6; ejus PAPILIONACE^ 161 in Sched. n. 807. G. leucanthus p. pallidus Schrad. in DC. prodr. 2 p. 155 (1825). G. austriacus b. pallidus Rchb. deutsch. fl. 22 p, 13; Neilr; diagn. p. 34. O. austriacus var. Heuffelii Rchb. ic. germ. 22 tab. 2078 fig. 3. — Vulg. Drob. Drog. — 1? Iulie, August. La locuri deschise, prin livezi, poeni, mărăcinișiuri mici, rărișiuri; specie forte comună. Vărciorova, Simian, Hinova; Garacăl; Turnu-Măgurele; Pi- tești, Trivale; Vultureanca; Titu, Ghergani; Băneasa, Comana; Ciocă-r nești (G. banaticus Grec. enum. p. 18), Chitila, Buftea, Periși; Buda, Băicoi, Câmpina; lunca Teleajenului spre Văleni (O. austriacus Grec, enum. p. 18-non L. nec. Jacq.); Galați, Zernești; Bîrlad; Tecuci, Ți- gănești; Piatra; Fălticeni; Botoșiani, Agafton; în Dobrogea, pe la, Copadin, Bairamdede. p. argenteus. Foliolele foilor la maturitate pe ambe pagini cu peri argintii culcați, mai târziu de un cenușiu mătăsos.—Comana pe la Valea-Balotă și spre Gurbanu; Botoșiani. — Se apropie mult de C. austriacus prin aspectul foilor sale cenușii, dar florile sale sunt mai mici și de un galben vitelin. Adevăratul O. austriacus L. spec. p. 1042, avend absolut carac- terele celui din Austriea și Ungariea occidentală, cu foile și rămurile cenușiu-părose, florile mari și cu mult mai galbene sau aurii, Ia noi nu există. Acestă împrejurare ne face a considera forma de la noi ca specie proprie, dar în multă afinitate cu cea din Austriea. 4. C. aggregatus Schur enum. transs. p. 149 (1866).—Diferă de precedentul prin foliolele sale obovate mai lungi, peste-tot dens și adpres părdse, perii mai lungi și târziu ajung gălbeniî; prin caliciul seu mult mai păros, perii erecto-patuli și prin legumenu său pîslos; prin florile galbene capitato-umbelate bracteate; în fine, prin caulul erect forte rămos, ramurile erecte hirsute. — Iunie, Iulie. Tuferișe, ră- rișiuri. Podu-Turcului pe la pădure. 2. Florile laterale axilare, solitare sau geminate. 5. , C. hirsutu* L. spec. p. 1042; [DC. prodr. 2 p. 156; Rchb. germ. exc. p. 523; Koch syn. p. 171; Schlechtd. Lang. deutsch. 23 fig. 2315; Boiss. fl. orient. 2 p. 50; Heuff. enum. ban. p. 50. G. falcatus W- et Kit. rar. hung. tab. 238 (1812) et descriptione p. 265 ubi „legu- mina hirsuta* adscripsi (conf. Koch 1. c.); A. Kerp. sched. exsic. n. 810. G. polytrichus M. Bieb. fl. t. c. p. 477 (1819) sec. Rchb. et Koch 11. cc. Ledeb. fl. ross. 1 pi 519. — t? Maiu. Locuri deschise sau tuferișiuri mici în regiunea dealurilor, pe lîngă păduri, rărișiuri, poeni; destul de comun. Cemeți pe dealurile Poroinei, Stîrminei; valea Țesnei 162 CONSPECTUL SISTEMATIC (Degen)!; Călimănești, Coziea; Rîmnic; Turnu-Măgurele; Pitești laTri- vale; Nămăești (Grec. enum. p. 18); Câmpulung, Gonțești (Grec, in Br. prodr. p. 559); Câmpina; București prin viile de la Herestrău; Sloboziea la pădurea Moși-Țoma; Beceni la pădurea Ocea (Grec. 1. c.); Botoșiani la Adîncuța. 0. alpestris Schur enum. transs. p. 148 (1866) pro spec. C. coro- nensis Schur olim. C. polytrichusb. alpestris Simk. enum. transs. p. 137 : „habitu humili suffruticosi cum Cytiso polytricho congruit, differtque ab eo solum leguminibus, legumina nam Gytisi polytricho toto super- ficie pilosa sunt; contra illa C. alpestri solum is sutura seminifera ci- liata, ceeterum glabra“. — Cu tote acestea, la specimenele nostre din Ceahlău legumenii tineri pe fadele lor au peri lungi, resfirați și rari; fl-vor astfel și la maturitate? — Stânci, în regiunea alpină. Ceahlău (Knecht.) 6. C. elongatus W. et Kit. rar. hung. tab. 183 (1804); DC. prodr. 2 p. 155; Koch syn. p. 171 nota; Rchb. ic. germ. 22 tab. 2073; Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 561; A.Kern. sched. exsic. n. 811.— 1? Aprilie, Maiu. Pe la poale de păduri pe dealuri și coste petrose: Verciorova; Stîrmina. 7. C. leucotrichus Schurap. Fuss transs. excurs, p. 154(1866); Simk.'enum. transs. p. 172 et exsic.! — 1? Maiu, Iunie. Pe stânci subt poale de păduri în văi montane: Broșteni pe Neagra către brînzăriea regală. Obs. Cytisus capitatus Jacq. fl. austr. tab. 33 (C. supinus a. L. spec. p. 1042 sec. A. Kern. in sched. exsic. n. 808) nu există în co- prinsul țerei ndstre și, după L. Simkovici (op. cit.), nici înTransilvaniea. Ceea ce am indicat sub numirea acesta în Enumerațiea din 1880, relativ la specimenele din vecinătățile Bucureștilor pe la Monăstirea Țigănești este C. Heuffdi, însă niște specimene cu foliolele mari și capitulele iarăși mari, ceea ce ar conveni cu C. banaticus Griseb. Sch. în aceea concerne specimenele de la Beceni „Pădurea Ocea“, sunt rămuri de C. hirsutus, culese tomna fără flori nici fructe. • Lupinus varius L. și L. albuș L. —vulg. Cafeluțe, Cafele (numiri improprii) — sunt mult vulgarizate prin grădini în orașe și pe la țeră pentru podobă și pentru uzul economic. 2. Anthyllideae. Legumenul unilocular. Staminele monadelfe; marginea superioră a petalelor aripiforme foră cute; caliciul 5-dentat, limbul regulat sau bilabiat PAPILIONACE^ 163 3. ONOinS L. gen. n. 863. O. hircina Jacq. hort. vindob. 2 p. 40 tab. 93 (1770); Koch syn. p. 173; Rchb. ic. germ. 22 tab. 2096; Boiss. fl. orient. 2 p. 56 ; Schlechtd. Lang. deutsch. 23 fig. 2327. O. hircina a. inermis Ledeb. fl. ross. 1 p. 513. O. spinosa a. mitis L. spec. p. 1006. O. allissinta Lam. encycl. meth. 1 p. 506 (1782); DG. prodr. 2 p. 162. — Vulg. Osu- iepurului. Sudoarea-calului. Sălăștioară. — Iunie, Iulie. Livezi, la locuri deschise, drumuri, dealuri, mărăcinișiuri. Craiova; Horezu > Călimănești; Corbeni; Slatina; Pitești, Valea-Mare, Stîlpeni; Câmpu- lung; Vultureanca, Gacova; Titu, Ghergani; Ciocănești, Buftea (O. hircina et O. procurrens Grec. enum. p. 18 et 19); Crivina; Predeal, Bușteni; Gâmpina; Neamțu (Ghan. exsic.); Osești, Vaslui; Fălticeni în livezile despre pădurea Hușilor, la Șasea și Gornu-Luncei; Botoșiani. 2. O. spinescens. — O. hircina (3. spinescens Ledeb. fl. ross. 1 p. 513 (1842). O. spinosa M. Bieb. fl. t. c. 2 p. 149-non L. spec. p. 1006 var. 0.—O. Pseudohircina Schur enum. transs. p. 150 (1866).— Diferă de cea precedentă prin spinii săi mai mult sau mai puțin lungi și vîrtoși puși la vîrfurile ramurilor tinere, prin foliolele și florile sale mai micuțele. —De O. spinosa 0. L. spec. 1. c. se deosebește numa prin particularitatea de a avea florile geminate, ca și speciea precedentă. — Vulg. Osu-iepurului. — Iunie - Septembre. Forte respândită pe la noi prin locuri aprice inculte în regiunea meridională mai cu seamă. Craiova; Slatina; Horezu; Gurtea-de-Argeși; Pucioasa; Gâmpina; Titu; Ciocănești, Buftea, Chitila, București (O. spinosa Grec. enum. p. 18; Br. prodr. p. 556 - non L. 1. c.); Netoți; Maiu, Sloboziea, Giurgiu ; Băneasa, Comana; Buzău; Focșiani, Botești; Brăila, Galați; Cerna- voda, Constanța. ’ 4. ANTHTLLIS L. gen. n. 773. I. A. vulneraria L. spec. p. 1012; Sturm deutsch. h. 49; DC. prodr. 2 p. 170; Koch syn. p. 175; Rchb. icon. germ. 22 tab. 2174; Boiss. fl. orient. 2 p. 158; Schlechtd. Lang. deutsch. 23 fig. 2332 tab. 1. Vulg, lerbă-de-vatăm. Rănoloare. — 2). Maiu, Iunie. Locuri tari sau • petrose mai mult sau mai puțin acoperite cu ierbă; în regiunea mon- tană. Sturzeni; Gâmpina, Brebu; Băicoi; Slănic; Predeal, Bușteni; Sinaia (Grec. enum. p. 19); Tîrgu-Ocnei; Piatra, Bisericani, Pîngărați; Bălțătești; Mânăstirea Neamțu (Ghan.); Broșteni. 0. calcicola Schur enum. transs. p. 150(1866). — Stânci alpine. Buceci; Piatra-Mare; în Rareu pe Piatra-Zimbrului. 164 CONSPECTUL SISTEMATIC Forte humilă, glabriusculă; capitulele mici pauciflore, florile galbene sau lămîif; caulii aprope nefoliați, foile radicale simple, elip- tice, lung pețiolate. 3. Trifolieae. Legumenul unilocular. Staminele diadelfe; mar- ginea superioră a petalelor aripiforme fără cute; caliciul 5-dentat cam neregulat. Foile trifoliolate. 5. MEDICAGO L. gen. n. 899. § 1. Legumenul dehiscent, comprimat, curbat în formă de seceră sau conturnat în formă de helice ce mărginește un spahiu central, fadele sate netede sau subțirel reticulate, glabre sau tomentdse, cii sau fără spini, însă fără dungă pe marginea externă. I. NI. sativa L. spec. p. 1096; DG. prodr. 2 p. 173; Koch syn. p. 175; Rchb. icon. germ. 22 tab. 2111; Boiss. fl. orient. 2p. 94; Schlechtd. Lang. deutsch. 23 fig. 2334. — Vulg. Luzernă.— lunie- Septembre. Livezi, în cultură și spontaneu. Giurgiu, Sloboziea; Sla- tina; Ciocănești, Chitila, București (Grec. enum. p. 19); Predeal, Azuga; Bușteni, Sinaia; Câmpina, Brebu; Focșiani; Iași; Gurtești, Botoșiani. 2. M. falcata L. spec. p. 1096; DG. prodr. 1 p. 172; Koch syn. p. 176; Rchb. icon. germ. 22 tab. 2113; Boiss. fl. orient. 2p. 93; Schlechtd. Lang. deutsch. 23 fig. 2335. — Luzernă. Cobelcească. Cu- bilcească. Trifoi (impropriu). — Iunie-Septembre. Specie vulgară, forte comună (Grec. enum. p. 19), une-locuri cultivată. 2. NI. media Pers. syn. 2 p. 356 (1807). M. falcata p. versicolo^ Ledeb. fl. ross. 1 p. 524 (1842); Koch syn. p. 176. M. sativa p. versi- color Seringe in DG. prodr. 2 p. 173; Koch 1. c. Jf. falcaio-sativa Rchb. germ. exc. p. 504 (1830); Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 384. — Iunie - Septembre. Livezi, locuri cu ierbă, câmpuri. Olănești; Călimănești; Stolnici; Ciocănești, Chitila; Câmpina; Dealu-Mare; Sinaia'; Beceni (Grec. enum. p. 19). — Ține de M. falcata prin racema sa scurtă ca- pituliformă; seamănă cu Jf. sativa prin legumenul seu curbat a secere ce ajunge aprope ca un cerc; stă între ambele prin colorea florilor la începnt gălbenil-venjui și în urmă albăstrii. ¹ 4. M. procumbens Bess. prim. fl. galiz. 2 p. 127 (1809); DG. prodr. 2 p. 173. Jf. falcata major Koch syn. p. 176. — Iulie, August. La locuri aprice necultivate, petrișiuri, talusuri de șosete, căi PAPUIONA^E.® 165 ferate. Stolnici; Comana; Tulcea; Constanta. — Tulpina multicaulă, cauli forte lungi și așternuti la pământ, stipulele mari, dentate, florile mari, leguinenul puțin falcat o disting de precedentele. 5. NI. marina L. spec. p. 1097; DC. prodr. 2 p. 176; Koch syn. p. 176; Rchb. icon. germ. 22 tab. 2113; Boiss. fl. orient. 2 p. 96; Schlechtd. Lang. deutsch. 23 flg. 2337. — ?|» Maiu, Iunie. In Do- brogea prin dunele maritime: Tusla; Constanța la Mamaea. § 2. Legumenul nedehiscent, necomprimat, reniform și curbat spre vîrf, are fațele reticulate, fără dungă și fără spini pe marginea externă. 6. M. lupulina L. spec. 1097; DC. prodr. 2 p. 172; Koch syn. p. 177; Rchb. icon. germ. 22 tab. 2124 flg. 3 et4; Boiss. fl. orient. 2 p. 105; Schlechtd. Lang. deutsch. 23 flg. 2340. — Vulg. Ghisdeiu. Trifoi-menunt. — Q Maiu-Septembre. Livezi, locuri cu ierbă, curți, grădini, pe la locuri cultivate și necultivate; specie comună, în stare sălbatică și de cultură (Grec. enum. p. 19). Cerneți, Șimian; Ca- lafat; Craiova; Olănești, Rîmnic; Curtea-de-Argeși ; Câmpulung; Filipești; Câmpina; Sinaia; Predeal; Comana; București; Brăila; Focșiani, Odobești; Neamțu; Vaslui; Iași; Botoșiani. 0. Willdenowiana Koch 1. c. — Jf. Willdenowii Boeningh. fl. mon. pr. p. 226 (1824); Rchb. icon. germ. 22 tab. 2124 flg. 5. — Adesea în aceleași locuri cu forma legitimă de care diferă numa prin legu- menul său glanduloso-păros, perii articulați resfirați. § 3. Legumenul nedehiscent dar comprimat și contumat în he- lice orbicular fără spațiu central, fațele sale plane, glabre, veniculate, fără spini și fără dungă pe marginea externă. 7. NI. orbicularis AII. fl. pedem. n. 1150 (1785); DC. prodr. 2 p. 174; Koch.syn.p. 177; Rchb. icon. germ. 22 tab. 2114 fig. 1 et 2; Boiss. fl. orient. 2 p. 97 ; Schlechtd. Lang. deutsch. 23 fig. 2342. — Vulg. Vîrtegiul-pănlentului. — Q Maiu, Iunie. Prin tuferișe, pe cdstele petrose ale munților la Verciorova; pe costele argilo-cretdse la Co- mana, malul despre Câlniște (Grec, in Br. prodr. p. 554). § 4. Legumenul nedehiscent și contumat în helice orbicular fără spațiu central, pe margiea externă are dungă grosă din care pornesc spini proeminenți. 8. NI. Gerardii W. et Kit. ap. Willd. spec. pl. 3 p. 1415(1800); DC. prodr. 2 p. 179; Koch syn. p. 179. Ledeb. fl. ross. 1 p. 529; Rchb. icon. germ. 22 lab. 2120; Boiss. fl. orient. 2 p. 100; Schlechtd. Lang. 166 CONSPECTUL SISTEMATIC deutsch. 23 fig. 2346. M. rigidula Desr. in Lam. encycl. meth. 3 p. 634 (1789). Q Maiu, Iunie. Locuri humifere aprice sau prin mărăci- nișiuri pe coste. Verciorova, valea Bahnei; Comana pe costele de la gară către Câlniște (Grec, in Br. prodr. p. 555). 9. M. minima Desr. in Lam. encycl. meth. 3 p. 634 (1789); DC. prodr. 2 p. 178; Rchb. germ. exc. p. 502 et icon. germ. 22 tab.2120; Ledeb. fl. ross. 1 p. 529; Boiss. fl. orient. 2 p. 103. M. mollissima Spreng. syst. 3 p. 291 (1826). — Q Maiu, Iunie. La locuri aprice pe- trose sau glaredse nude sau cu ierbă. Verciorova; Craiova; Comana; Chitila; Iași pe la Valea-Adîncă; Dobrogea pe la Babadagh, lenisala. p. elongata Rochel rar. banat, fig. 32 (1828). Cauli prelungi; stipulele inferiore setoso-ciliate sau denticulate. Adesea cu forma le- gitimă in localitățile citate. 6. TRIGONELLA L. gen. n. 898. I. T. Besseriana Seringe in DC. prodr. 2 p. 181 (1825); Boiss. fl. orient. 2 p. 68. MelUotus procumbens Bess. enum. pl. volhyn. p. 30 (1822); Rchb. germ. exc. p. 500. MelUotus ccerulea b. laxiflora Rochel. rar. banat, fig. 31 (1828); Ledeb. fl. ross. 1 p. 535; Rchb. ic. germ. 22 tab. 2108 fig. 3. M. laxiflora Friv. in Griseb. spicil. rumel. 1 p. 39 (1843). — Vulg. Molotru. Sulfină. — Q Maiu, Iunie. Prin locuri jos- nice, lunci. Turnu-Măgurele; Comana; București; Câmpina; Galați; Fălciu; Iași; Brăila, Lacul-Sărat; Constanța. 2. T. coerulea Seringe in DC. prodr. 2 p. 181 (1825); Boiss fl. orient. 2 p. 68. Trifolium MelUotus coerulea L. spec. p. 1077. MelUotus coertdea Lam. encycl. meth. 4 p. 62; Rchb. icon. germ. 22 tab. 2109 fig. 1,2 et 3; Schlechtd. Lang. deutsch. 23 fig. 2364. — Q Maiu, Iunie. Livezi. Bacău; spontaneu? 3. T. monspeliaca L. spec. p. 1095; DC. prodr. 2 p. 183; Koch syn. p. 182; Ledeb. fl. ross. 1 p. 533. Rchb. icon. germ. 22 tab. 2110 fig. Iet2; Boiss. fl. orient. 2 p. 76. — Q Iunie, Iulie. Locuri de cultură, vechi porumbiști. în Dobrogea la Măcin calea spre mun- tele Suluc; Bairamdede. 7. MELILOTUS Tourn. instit. tab. 229. I. NI. alba Desr. ap. Lam. encycl. meth. 4 p. 63 (1797); Koch syn. p. 183;Ledeb. fl. ross. 1 p. 536; Rchb. icon. germ. 22 tab. 2130 fig. 1; Schlechtd. Lang. deutsch. 23 fig. 2360, jlf. vulgaris Willd. PAPILI0NACE2E 167 enum. h. berol. p. 790 (1809). M. officinalis alba Sturm. deutsch. h. 15 fig. k. M. leucantha Koch ex DC. fl. fr. 5 p. 564 (1815); prodr. 2p. 187. Trifolium Mdilotus officinalis 0. L. spec. p. 1078. — Vulg. Molotru-alb. Sulfină-albă. — î|. Iunie, Iulie. Livezi, pe câmpuri, pe la drumuri, ru- pături de cdste, talusuri de șosele. Rîmnic, Olănești, Călimănești; Câmpulung ; Pucioasa; Ciocănești, Chitila, București (Grec. enum. p. 19); Comana; Bacău; MânăstireaNeamțuJChan.);BroștenipeNea- gra; Roman, Brătești; Dobrogea pe la Cernavoda, Tulcea, Murfatlar, Constanța, Tuzla. 2. M. officinalis Desr. ap. Lam. encycl. meth. 4 p. 63 (1797); Koch syn. p. 183; Ledeb. fl. ross. 1 p. 537; Boiss. fl. orient. 2 p. 109; Rchb. icon. germ. 22 tab. 2130 fig. 3 et 4; Schlechtd. Lang. deutsch. 23 fig. 2361. M. Petitpierreana Rchb. germ. exc. p. 498 (1830). M. diffusa Koch. ap. DC. fl. fr. 5 p. 664. Jf. arvensis Wallr. sched. p. 892(1822). Trifolium Melilotus oficinalis a. L. spec. 1078; Sturm deutsch. h. 15.— Villg. Urbă-de-piatră. Molotru-galben. Sulfină. Sulcină. Trifoi-mare. — Iunie, Iulie. Livezi, locuri cu iârbă, pe câmpuri, pe la drumuri și prin locurile cultivate, păragini, locuri virane comunale. Severin; Craiova; Rîmnic; Câmpulung; Câmpina; Sinaia, Predeal; Ciocănești, Chitila, București (Grec. enum. p. 19); Comana; Focșiani, Odobești; Neamțu (Chan.); Broșteni, Fălticeni; Bacău; Vaslui spre Rediu. 3. NI. macrorrhiza Pers. syn. 2 p. 348 (1807); Rchb. icon. germ. 22 tab. 2131 fig. 3 et 4; Schlechtd. Lang. deutsch. 23 fig. 2359. M. macrorrhiza 0. palustris Koch syn. p. 183. Trifolium macrorrhizum W. et Kit. rar. hung. tab. 26 (1800). Trifolium palustris W. et Kit. rar. hung. tab. 266’ (1812). Trifolium Melilotus officinalis 7. L. spec. p. 1078 ex p. — ?|» Iunie, Iulie. Locuri umede, locuri josnice, lunci. Valea Motrului pe la Străhaea, Broșteni; Bălcești; Bârlad pe laGrivița. 8. TRIFOLIUM L. gen. n. 896 § 1. Florile forte scurt-pedicelate, nebracteolate și numerose, for- mând spic globos sau oblung terminal; istmul calicelui cu inel calos proeminent, tubul calicelui tubulos cu 10-20 nervuri lungitudinale, legumenul monosperm inclus nestipitat (Lagopus Koch.) 1. Spicul scurt, globos sau ovato-globos. a. Caliciul cu 20 nervuri lungitudinale. Perenice. I. T. alpestre L. spec. p. 1082; Sturm deutsch. h. 15 t. 14; DC. prodr. 2 p. 194; Koch syn. p. 185; Rchb. icon. germ. 22 tab. 2535 168 CONSPECTUL SISTEMATIC fig. 3; Boiss. fl. orient. ? p. 113; Schlechtd. Lang. deutsch. 23 fig.2372. — Vulg. Trifoi; tot ast-fel și pentru tote speciile urmatâre.-- ?|» lunie-August. Livezi, locuri cu iârba în regiunea montană, sub- montană și a câmpiilor. Severin, Cerneți; Netoți în Teleorman"; Io-¹ nești, Vultureanca; Leordeni, Topoloveni; Băneasa, Comana; Ciocă- nești, Chitila, București; Câmpina, Băicoi; Buda, Ploești; Predeal, Bușteni, Sinaia; Slănic; Piatra, Crăcoani; Neamțu (Chan. exsic. Grec, enum. p. 19); Iași; Botoșiani; Fălticeni; în Rarău. p. brevifotium Boiss. fl. orient. 2 p. 114.—Bresnița, Severin. 2. T. rubens L. spec. p. 1081; Sturm deutsch. h. 15; Koch syn. p. 185; Rchb. icon. germ. voi. 22 tab. 2537; Boiss; fl, orient. 2 p. 113; Schlechtd. Lang. deutsch. voi. 23 fig. 2373. — Iunie-, Iulie. Locuri aprice, în Ialomița la Gîrbova întrerManasiea și Urziceni. 8. T. sarosienze Hazl. ejsz. magyar. p. 76 (1864); Neilr. diagn. p. 35; Rchb. icon. germ. 22 tab. 2173 fig. 1.— îț, Iunie, Iulie. Prin tuferișe și rărișiuri de păduri. Verciorova, Severin; Mogoșdea; Tutova pe la pădurea Tutova. Obs. T. alpestre L. are spicu globos geminat și involucrat, caliciul vilos; T. rubens are spicul oblung. cilindric cam geminat, in- volucrat, caliciul glabru; T. sarosienze Hazl. are spicu negeminat, solitar și neinvolucrat, caliciul glabru sau subglabru. b. Caliciul cu 10 nervuri lungitudinale. * Perenice. 4. T. medium L. faun. suec. ed. 2 app. p. 558 (1761); Sturm deutsch. h. 15; DC. prodr. 2 p. 195; Koch syn. p. 185; Rchb. icon. germ. 22 tab. 2135 fig. 1 et 2; Boiss. fl. orient. 2 p. 114; Schlechtd. Lang. deutsch. 23 fig. 2367. T. flexuosum Jacq. fl. austr. I. tab. 386 (1773). — ?|,Maiu, Iunie. Păduri, dumbrave, răriși,crânguri. Craiova; Comana; București, Băneasa (T. rubens Grec. enum. p. 19); Bucov, Dealu-Mare; Schitu-Hangu subt Ceahlău. S. T. expansuni W. et Kit. rar. hung. 3 tab. 237 (1812); DC. prodr. 2 p. 195; Ledeb. fl. ross.. 1 p. 547; Rchb. icon. germ. 22 tab. 2133 flg. 1; Neilh diagn. p. 35.— Păduri, dumbrave, rărișiuri, crânguri. Craiova; Bălcești (Sab. Ștefan. 1883); Călimănești; Câmpu- lung, Gonțești; Netoți, Alexandriea; Comana; Câmpina; Predeal; Cri- vina; Beceni (T. medium Grec. enum.p. 19-non L.); Piatra, pădurea Crăcoaililor; Bârlad la pădurea Crângul. BAPHJONACEJE 369 6. T. praiense L. spec. p. 1082; Sturm deutsch. h. 15; DC. prodr. 2 p. 195; Koch syn. p. 184; Ledeb. fl. ross. 1 p. 547 ; Rchb. icon. germ. 22 tab. 2134 fig. 1 et 2; Boiss. fl, orient. 2 p. 115 exclus, var. p ; Schlechtd. Lang. deutsch. 23 fig. 2371. — cT Iunie-Septem- bre. Livezi, locuri cu ierbă, grădini; une-locuri cultivat (Grec. enum. p. 19). Găești, Vultureanca; Titu; Ciocănești, Chitila, București; Co- mana; Predeal, Sinaia; Buzeu; Piatra; Broșteni; Fălticeni; Tecuci; Vaslui, Buda-Rafaila ; Iași. p. hetorophyllum Lej. rev. fl. spa p. 128 (1824) pro specie: fpile radicale mici au vîrful știrbit sau obcordat. —Olănești, Coziea; 74 frigidum Gaud. fl. helv. 4 p. 582 (1829). Trifolium frigidum, T. transsilvanicum Schur enum. transs. p. 154 (1866). T. carpqticum Porc. fl. nasseud. p. 25. —Păsciuni în regiunea montană alpină. Mun- tele Coziea și Chițu în Argeși; Negoiu; Păpușea; Buceci în Valea- Albă pe Costila; Predeal în valea Râșnovei pâ muntele Urzicaru; Posda pe plaiul Gagului și al Cumpătului. 7. T. ochroleucum L. syst. pat. 3 p. 233 (1735); Sturm deutsch. h. 15; DC. prodr. 2 p. 193; Koch syn. p. 186 Ledeb. fl. ross. 1 p. 544; Rchb.icon. germ. 22 tab. 2136 fig. 2; Boiss. fl. orient.2 p. 116 ; Schlechtd. Lang. deutsch. 23 fig. 2373.— îj. Iunie, Iulie. Lo- .curi aprice inculte, locuri glareoso-argilose. Călimănești; Turnu-Mă- gurcle; Comana; Titu; Ciocănești, București (Grec. enum. p. 19); Isac- cea, Cocoși. Obs. La aceste patru specii dinții cei mici ai caliciului sunt mai scurți de cât jumătetea corolei sau abea pe atîta; pe lingă acesta: T, tnedium L. are spicu solitariu (negeminat) neinvolucrat, caliciul glabru florile purpurii; T. expansum W. et K. are spicu solitariu involucrat, caliciul glabru sau subglabru, florile purpurii; T. pra- tense L. are spicu geminat involucrat, caliciul vilos florile pur- purii; T. ochroleucum L. are spicu solitariu involucrat, caliciul vi- los, florile galbene. 8*;T« ditfusum Ehrh. beitr, 7 p. 165 (1792); W. et Kit. rar. hung. tab. 50; DC. prodr. 2 p. 196; Ledeb. fl. ross. 1 p. 543 ; Rchb. icon. germ. 22 tab. 2147 fig. 2; Neilr. diagn. p. 36; Boiss. fl. orient. 2 p. 125.— î|. Iunie, Iulie. Păduri la Jocuri uscate sau petrose, tuferișe, rărișiuri. Valea Bahnei, Vârciorova; Severin pe dealul Buliga; valea Jiului, Lainici; Băneasa și Comana (în Vlașca); Lunca-Țigăneștilor la Tecuci; în Dobrogea pe la Cocoși, Alibeichioi, muntele Consulu, Greci, Măcin. 170 CONSPECTUL SISTEMATIC Obs. Se deosebește de cei precedenti prin dinții caliciului ce cu toții întrec corola; de altminterea are spicu solitar involucrat, caliciul peste tot cu lungi și denși peri, florile purpurii. ** Anuale. 9. T. pallidum W. et Kit. rar. hung. 1 tab. 36 (1800); DG. prodr. 2 p. 196; Koch syn. p. 184; Rchb. icon. germ. 22 tab. 2133 flg. 2; Boiss. fl. orient. 2 p. 125; Schlechtd. Lang. deutsch. 23 fig. 2310.—QMaiu, Iunie. Livezi prin locuri josnice, locuri de luncă. Craiova; Comana; București. Diferă de T. procerum Rochel rar. ban. p. 50 fig. 30 prin capitolele sale involucrate, iar nu neinvolucrate. IO. T. echinatum M. Bieb. fl. t. c. 2 p. 216 (1808); Ledeb. fl. ross. 1 p. 541. T. supinum Savi obs. trifoi, p. 46 fig. 2 (1810); DC. prodr. 2 p. 192; Rchb. icon. germ. 22 tab. 2141 fig. 2; Boiss. fl. orient. 2 p. 126. T. redinatum W. et Kit. rar. hung. 3tab. 269 (1812); Neilr. diagn. p. 36 (an lapsu calaminom. redinatumproechinatum?). T. reflexuinDC. prodr. 2 p. 197 evidenter 6 lapsu calami. — Pentru sino- nimele acestei specie a se vedea Janka Trifdiece et Leteoefl.europ. in lermesz. fuz. voi. VIII (1884) p. 157 n. 151; Simk. bânsâg. s hunyad. utaz.1874 in termâsz. kOzl. XV 1878 p. 542; Velen. fl.bulg. p. 137.— 0 Locuri umede prin ierbă, șianțuri ude sau secate, porumbiști. Craiova spre Segarcea; Giurgiu, Sloboziea, Smîrda; Dobrogea pe la Tuzla, Constanta. 2. Spicul ovato-oblung, cilindro-conic sau cilindric. * Perenice. II. T. pannonicum Jacq. obs. 2 p. 21 tab.42 (1771); L.mant. ed. 2 p. 276 (1771); Sturm deutsch. h. 15; DC. prodr. 2 p. 193; Koch syn. p. 186; Rchb. icon. germ. 22 tab. 2138 ; Schlechtd. Lang. deutsch. 23 fig. 2374. — ?|. Iunie, Iulie. Livezi, fînațe; tuferișe, mar- gini de păduri; specie respândită. Craiova; Curtea-de-Argeși; Corbeni; Vultureanca; Comana; Ciocănești, Chitila, București; Ploești, Băi- coiu (Grec. enum. p. 19); Predeal, Bușteni, Sinaia; Fălticeni, Șasea, Cornu-Luncei; Broșteni; în Dobrogea pe la Isaccea. Cocoși, Tulcea, Constanța. p. latifolium Schur enum. transs. p. 155 (1866). T. armenium Griseb. et Sch. iter hung. et Auct. transs. nonull.-non Willd. enum. h. berol. p. 793 (1809) cujus stirps genuina in Dacia non inveni. — Diferă prin pețiolurile scurte, prin partea liberă a stipulelor lanceolato- fAPU.ÎOttACfi^ 171 subulate ce întrece pețiolul la cele mai multe foi. — Piatra, Pingărați; Mânăstirea Neamțu (Chan. exsic. Grec. enum. p. 19); pe RarSu. ** Anuale. 12. T. Molineri Balb. ap. Hornem. hort. hafn. p. 715 (1813). T. incarnatum p. Hfolineri DC. fl. fr. 5 suppl. p. 556 (1815); Koch syn. p 187; Boiss. fl. orient. 2 p. 122. — 0 sau <$. Maiu, Iunie. Livezi, tuferișe, poeni. Verciorova spre gura Cerovățului prin livezi; Cerneți, Severin; Craiova. 13. T. purpureum Lois. fl. gali. p. 484 tab. 14 (1807); DC. prodr. 2 p, 190; Rchb. icon. germ. 22 tab. 2144 fig. 2; Boiss. fl. or. 2 p. 123. — Q Iunie, Iulie. Locuri cu ierbă, finațe, mărăcinișiuri, po- rumbiști vechi. Dobrogea: Bairamdede, Copadin; Mangaliea, Tusla ; Constanța prin livezile despre Valul-Traian, copios. 14. T. arvense L. spec. p. 1083; Sturm deutsch. h. 16; DC. prodr. 2 p. 190; Koch syn. p. 188; Rchb. icon. germ. 22 tab. 2146 fig. 1 et 2; Boiss. fl. orient. 2 p. 120; Schlechtd. Lang. deutsch. 23 fig. 2381.— 0 Iunie-Septembre. Livezi, fînațe, câmpuri, drumuri, rărișiuri; specie comună (Grec. enum.p. 19). Severin; Baea, Cloșani; Tîrgujiul; Craiova; Rîmnic; Curtea-de-Argeși; Pitești; Câmpulung; Pucioasa; Stolnici; Vultureanca; Titu; Comana; Ciocănești, Chitila, București; Periși, Crivina; Ploești; Câmpina, Brebu; Bîsca; Piatra; Fălticeni; Vaslui, Rafaila; Dobrogea. p. strictus Koch syn. p. 188 (1843). T. Brittingfri Weinteweber in Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 410 (1848). T. gracile Rchb. icon. germ. 22 tab. 2146 fig. 2 (1870) —non Thuill. nec DC. — Locuri petrose aprice. Dobrogea la muntele Consulu. 15. T. striatum L. spec. p. 1068; Sturm deutsch. h. 16; DC. prodr. 2 p. 192; Koch syn. p. 189 var. a; Rchb. icon. germ. 22 tab. 2151 fig. 1; Boiss. fl. orient. 2p. 130; Schlechtd. Lang. deutsch. 23 fig. 2319. T. conicum Kit. ap. Hornem. hort. hafn. p. 717 (1813)-non Pers. — 0 Iunie, Iulie. La locuri aprice, aride, pe coste. Comana la- turea de la spatele garei către Câlniște (Grec, in Br. prodr. p. 552) p. macrodontum Boiss. fl. orient. 2 p. 130. T. scabrum Schreb. ap. Sturm deutsch. h. 16-noii Lin. T. striatum p. Kochsyn. p. 189.— Locuri cu ierbă prin grădini. București. 16. T. scabrum L. spec. p. 1084; DC. prodr, 2 p. 192; Koch. synon. p. 189; Rchb. icon. germ. voi. 22 tab. 2152 fig. 2; Boiss. fl. 172 CONȘPEgȚțJL SISTEMATIC oriqpt. 2 p. 130. — Q Maiu, Iunie. Locuri deschise pe coste țiprice. între Gura-Văei și Șchela-Gladovei (A. Degen). § 2. Florile forte scurt pedicelate și bracteolate, fondând spic pvpțd spu globos axilar; istmul caliciului fără proeminență jnelară, tu- țjul ,șău reticplato-nervat ghebos sau vesiculos la maturitate; corola decjdue; legumepul 1-2 spernic inclus, c’un stil forte arcuat (Fragifera Koch). 17. T. fragiferum L. spec. p. 1086; Sturm deutsch. h. 16 ; DC. prodr. 2 p. 202; Koch syn. p. 189; Rchb. icon. germ. voi. 22 tab. 2157; Boiss. fl. orient. 2 p. 135; Schlechtd. Lang. deutsch. 23 fig. 2386. —lunie-Septembre. Câmpuri prin livezi, la locuri cu ierbă, pe lingă drumuri și pe la locuri cultivate; specie vulgară. Cor- beni, Curtea-de-Argeși; Malu-de-jos, Giurgiu, Odăile, Sloboziea; Bă- neasa, Comana; București, Chitila; Galați; Podu-Turcului; Tulcea. 18. T. resupinatum L. spec. p. 1086; Sturm deutsch. h. 16; DC. prodr. 2 p. 202; Koch syn. p. 190; Rchb. ic. germ. 22 tab.2158 fig. 2; Boiss. fl. orient. 2 p 137; Schlechtd. Lang. deutsch. 23 f.2387. T. suaveolens Willd. hort. berol. tab. 108 (1809). — Q Iunie, Iulie. Locuri josnice umede. Șimian, Hinova; Craiova prin luncă; Comana. § 3. Florile evident pedicelate și bracteolate în spic globos, spi- curile pedunculate axilare și terminale; istmul caliciului fără proemi- nentă inelară, tubul său oarecum regulat neghebos și nevesiculos, cu 10 nervuri lungitudinale; corola persistentă; legumenul 2-spermic, inclus, nestipitat (Trifoliastrum Koch). 19. T.montanum L. spec. p. 1087; Sturm deutsch. h. 15; DC. prodr. 2p. 206; Koch syn.p. 191; Rchb. icon. germ,22 tab. £160 fig. 1; Boiss. fl. orient. 2 p. 146; Schlechtd. Lang. deutsch. 23 fig. 2392. — Iunie, Iulie. Livezi, locuri cu ierbă, rărișiuri de păduri, crânguri; specie comună (Grec. enum. p. 19).Câmpulung; Comana; Ciocănești, Chitila, București; Crivina, Ploești; Sinaia; Piatra, Neamțu; Broșteni pe Neagra; la Schitul Rareu; Iași; Botoșiani, Stăuceni. 20. T. repens L. spec. 1080; Sturm deutsch. h. 15; DC. prodr, 2 p. 198; Koch syn. p. 191; Rchb, icon. germ. 22 tab. 2166 ; Boiss. fl. orient. 2 p, 145; Schlechtd. Lang. deutsch. 23 fig. 2397. — ?|» Iunie - Septembre. Livezi, locuri cu ierbă prin curți, grădini, la lo- curi de cultură; specie comună (Grec. enum. p. 19). Gemeți; Craiova; Rîipnic; Pitești, Curtea-de-Argeși; Câmpulung; Ciocănești, (^hitila; PAPlLlONACM 178 București; Crivina, Ploești; Comana; Brăila; Tecuci, Birlad; lași; Botoșiani; Broșteni; în Dobrogea comun. 21. T. pallescen* Schreb. ap. Sturm deutsch. h. 15 (1804) ; Koch syn. p. 192; Rchb. icon. germ. 22 tab. 2163 flg. 2; Boiss. fl. orient. 2 p. 145; Schlechtd. Lang. deutsch. voi. 23 flg. 2398. — î|, Iulie, August. Locuri de păsciuni alpine. Păpușea; Buceci pe Cos- tila și Caraimanu în Valea Albă. p. glareosum Schleich. catal. p. 35 (1821). T. coespitosum p. gla- reosum Ser. ap. DC. prodr. 2 p. 200. T. coespit ^sum Sturm deutsch. h. 15-non Reyn. ap. Koch. syn. p. 192. — Stânci în regiunea alpină. Buceci (Simk. exsic. Knecht.)! 22. T. hybridum L. fl. suec. ed. 2 p. 258 (1755) exclus, var. p.; Sturm deutsch. h. 15; Koch syn. p. 192; Rchb. ic. germ. 22tab, 2168 flg. 2; Boiss. fl. orient. 2 p. 145; Schlechtd. Lang. deutsch. 23 flg. 2400. Trifolium hybridum a.. L. spec. p. 1070. — ?|» Maiu - Septembre. Prin locuri cu ierbă, livezi, finale, grădini și locuri de cultură; forte co- mună (Grec. enum. p. 19). Craiova, Rubăneșli; Comana; București, Mogoșoea, Chitila; Ploești, Dealu-Mare; Buzău, Beceni; Tecuci, Țigă- nești,'; Bîrlad; Neamțu; Botoșiani. 23. T. elegans Savi fl. pis. 2 p. 161 tab. 1 (1798); DC. prodr. 2 p. 201; Koch. syn. p. 193; Rchb. icon. germ. 22 tab. 2167 fig. 2; Schlechtd. Lang. deutsch. voi. 23 flg. 2401. T. hybridum p. elegans Boiss. fl. orient. 2 p. 146, — î|. Iunie, Iulie. Livezi la locuri umede și cam năsipose. Severin; Craiova; Caracăl; Alexandriea; Comana; Bu- curești (Grec, enum.p. 19). Dobrogea pe la Tulcea, Măcin, Constanța. 24. T. lavigatum Poir. voy. en barb. 2 p. 219 (1789); Desf. fl. atl. 2 p. 195 tab. 208 (1800); Rchb. icon. germ. voi. 22 tab. 99. T. strictum L. spec. p. 1079 ex p.; Wald. et Kit. rar. hung. voi. 1 tab. 37 (1800); Koch syn. ed. 2 add. p. 1020; Boiss. fl. orient. 2 p. 141. T. strictum p. elatum. DC. prodr. 2 p. 198. — î|. Iunie, Iulie. Locuri umede cu ierbă. Verciorova pe Voditza (A. Degen). § 4. Florile evident pedicelate și bracteolate, în spic globos sau cam oblung, spicurile axibre și terminale; istmul calicelui fără proe- minență inelară, tubul seu campanulat și cu 5 nervuri lungitudinale; corola marcescentă și scaridsă ; legumenul 1 -spermic, exert, stipitat (Chronosemia Koch). 25. T. badium Schreb. in Sturm.deutsch.h. 16tab. 12(1804); Ghciku D. Dr. — C. 4324. 44 174 CONSPECTUL SISTEMATIC DC. prodr. 2 p. 204; Koch syn.p. 194; Rchb. icon. germ.22 tab. 2169 fig. 1; Schlechld. Lang. deutsch. voi. 23 fig. 2403. — Iulie, August. Stânci .și livezi în regiunea montană alpină. Cracu Bulzului; ^uceci. 26. T. agrarium L. spec. p. 1087 ; Sturm deutsch. h. 16; DC. prodr. 2 p. 205 ; Koch syn. p. 194; Rchb. icon. germ. 22 tab. 2170; Boiss. fl. orient. 2 p. 153; Schlechtd. Lang. deutsch. 23 fig. 2404. T. aureum Poli, palat. 2 p. 344 (1776); Vili, dauph. 3 p. 492; Gren. Grodr. fl. fr. 1 p. 424-non L. h- ?|» Iunie, Iulie. Livecji, păsciuni, po- luării, tuferișiuri; specie comună (Grec. enum. p. 19). Lainici; Olă- nești, Călimănești, Rîmnic; Curtea-de-Argeși, Corbeni, Ghițu, Cetatea Țepeși-Vodă; Câmpulung; Sturzeni; Predeal; Bușteni, Sinaia; Co- mana; București, Chitila, Periși; Beceni; Slănic la Cheșcheșîn Bacău; Broșteni și pe Stanișioara în Suceava. p. longipes Borb. in litt. ann. 1862. — Verciorova ; Periși. 2T, T. procumbens L. spec. p. 1088; DC. prodr. 2 p. 205 exclus, variet. — T. procumbens a. majus Koch syn. p. 194; Ledeb. fl. ross. 1 p. 557; Rchb. icon. germ. 22 tab. 2172. T. campestre Sturm deutsch. h. 16, an Schreb.P T. agrariumPoh. palat. 2p. 342-non L.—* 0 Iunie, Iulie. Livezi, locuri cu ierbă, tuferișe pe coste. Baea-de-A- ramă, Padeși; Tisniana; muntele Galbina; Olănești; Stolnici; Netoți, Alexandriea; Comana; Titu (Grec. enum. p. 19); Ciocănești, Periși ; Predeal, Bușteni, Sinaia; Beceni; Brăila; Schitu-Hangu subt Ceahlău Broșteni pe Neagra, Dealu-TJrsului; Schitul Răreu. p. minus Koch 1. c. Ledeb. fl. ross. 1 p. 557; Rchb. icon. germ. 22 tab. 2173 fig. 2; Schlechtd. Lang. deutsch. 23 f. 2405 tab. IL T.pro- cumbens Sturm deutsch. h. 16-non L. T. pseudo procumbens Gmel. fl. bad. 3 p. 240. — Locuri cu ierbă pe lingă mici țuferișe. Rîmni^pe la pădurea Gurănoei (Grec, in Br. prodr. p. 554-npn Sm.); Călimănești; Periși în lunca lalomiței pe la Pirlita; Isaccea, Cocoși. 9. DORYCNIUM Tourn. inst. tab. 211. I. D. pentaphyllum Scop. fl. carn. ed. 2 p, 87 (1772) , Rchb, germ. exc. p. 507; Ledeb. fl. ross. 1 p. 558. — Iunie, Iulie. Livezi, poeni, tuferișe, rupturi de coste, maluri de șosele. Vârciorova, Cerneți, Hinova; Străhaea, Broșteni; Craiova; Lainici; Călimănești, Rîmnic; Corbeni; Câmpulung; Comana;Ciocănești,Chitila; Buftea (D.sufîru- ticosum Grec. enum. p. 19-non Vili.); Periși, Crivina; Sinaia (D. her- baceum Vili. Grec. enum. p. 20); Câmpina; Slănic; Văleni; Bisca ^APILIONACE^ 175 Beceni; Odobești; Galați; Piatra, Neamțu (Chan. exsic.); subt Făl- ticeni pe la costele de la iazul Ciolsacilor; în Dobrogea pe la Măcin.— Variază : a. patentipilosum Ledeb. 1. c. p. 559. D. herbaceum Vili, dauph. 3 p. 417 tab. 41 sed iconum mendosd et nomen incongruum; Koch syn. p. 196; Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 426. D. intermedium Ledeb. ind. semin. h. dorpat. 1820 p. 14; Boiss. fl. orient. 2 p. 162. D. sabaudum Rchb. germ. exc. p. 867 (1832). Câmpuri necultivate. Măcin; p. adpressepilosum Ledeb. 1. c. exclus, synon. D, diffusum Janka oester. bot. zeit. ann. 1863 p. 314-316; Neilr. diagn. p. 37. — D.her- baceum et D. suffruticosum Ledeb. 1. c. p. 559 - non Vili. — în locali- tățile precitate, este forma nostră cea mai comună. 10. LOTUS L. gen. n. 879 ex p. I. L. uliginosus Schkuhr bot. handb. 2 tab. 211 (1803); Koch syn. p. 197; Rchb. icon. germ. 22 tab. 2182; Boiss. fl. orient. 2 p. 167; Schlechtd. Lang. deutsch. 23 flg. 2416. — L. major Smith engl. bot. 1 p. 2091 (1790); Ledeb. fl. ross. 1 p. 562-non Scop. L. corniculatus 0. major DC. prodr. 2 p. 214. — Vulg. Ghisdei. Gisdei- mare. Trifoiște.— Iulie, August. Prin locuri umede josnice, pe lingă tuferișe, șianțuri sau gropi pe lingă șosele. Ciocănești, Chitila, Mogo- șoea (Tetragondlobus siliquosus Grec. enum. p. 20 - non Roth.); Comana. 2. L. corniculatus L. spec. p. 1092; DC. prodr. 2 p. 214; Koch syn p. 197; Rchb. icon. germ. 22 tab. 2180; Boiss. fl. orient. 2 p. 165; Schlechtd. Lang. deutsch. 23 fig. 2414. —Vulg. Ghisdei. Glsdeiu-menunt. Trifoiște.— ?|» Maiu-Septembre. Prin livezi, locuri cu ierbă, tuferișe, pe câmpuri, dealuri, la locuri fertile și locuri aride; specie comună (Grec. enum. p. 20).—Variază: a. vulgaris Ledeb. fl. ross. 1 p. 516. Caulii și foliolele cu totul glabre sau abia cu câțiva peri ciliate. . lus. 1. Caulii subțirei, forte lungi și procumbenți: L. arvensis Pers. ap. Lindem. fl. cherson. 1 p. 149-non Schkuhr^ L. corniculatus var. procumbens. lus. 2. Caulif mai virtoși, adscendenți și mai puțin lungi. L. ar- vensis Schkuhr. bot. handb. 2 tab, 211 (1803). L. corniculatus a. ar- vensis Ser. in DC. prodr. 2 p. 214. —Este forma' cea mai comună. Se- verin, Cerneți; Stolnici; Câmpulung; Vulcana; Titu; Ciocănești, Chi- tila, București; Periși; Câmpina: Predeal; Sinaia; Văleni; Beceni; 176 CONSPECTUL SISTEMATIC Sloboziea, Fetești; Brăila; Odobești; Piatra; Agapiea; Vaslui, Rediu; Botoșiani, Agafton; Fălticeni și în totă Suceava. p. a/pinus Baumg. ap. Schur enum. transs. p. 160 (1866). Tul- pina multicaulă, cauli ca de 10-18 cent, difuși; ei, foile și stipulele glabre sau aprope glabre, foliolele mai mici; capitulele pauciflore, florile aurii. Pe laturile Costilei în Valea-Albă în regiunea alpină pe la 1700 m. 7. ciliatus Ledeb. fl. ross. 1 p. 561. Koch syn. p. 197; Lindem. fl. cherson. 1 p. 150. L. ciliatus Stev. ap. Hoffm. cat. hort. mosc. 1808 n. 1944. Caulii, foliolele foilor obovate cum și caliciul cu peri rari, pe margine cilate. 8. villosus DC. prodr. 2 p. 214 var. f.—Lvillosus Thuill. fl. paris, p. 387 (1799). L. corniculatus j. hirsutus Koch syn. p. 197. L. valdepi- losus Schur enum. transs. p. 160 (1866). — Prin mărăcinișiuri, pe lîngă tuferișiuri pe câste aprice. lonești, Vultureanca; Băneasa, Co- mana către Valea-Gurbanului. 3. L. tenuifoliusRchb. germ, excurs, p. 506 (1832) et ic. germ. 22 tab. 2181 flg. 3; Koch syn. p. 197; Boiss. fl. orient. 2 p. 166. L. cor- niculatus f. tennifolius L. spec. p. 1092; Poli, palatin. 2 p. 349; DC. prodr. 2p. 214. LJenutsKit. ap. Willd. enum, h. berol.p.797 (1809).— ?|. Maiu-Septembre. Locuri josnice. Hinova; Comana; Beceni. 11. TETRAGONOLOBUS Scop. fl. cam. ed. i p. 87. 3. T. siliquosus Roth. tent. fl. germ. 1 p. 323 (1789); DC. prodr. 2 p, 215; Koch syn.p. 198; Boiss. fl.orient. 2 p. 175; Schlechtd. Lang. deutsch. 23 fig. 2419. — Ghisdeiu-mare, Ghisdeiu cu patru mu- chii. — Maiu, Iunie. JL.ive^i. Mânăstirea Neamțu (Chan.) 4. G a 1 e g e ee. Legumenul unilocular. Staminele diadelfe; mar- ginea superioră a petalelor aripi este necutată; caliciul 5-dentat evi- dent neregulat. Foile imparipenate multijugate. 12. GLYCYRRHIZA L. gen. n. 882. i. G. echinata L. spec. p. 1046; Jacq. hort. vindob. tab. 96; DC. prodr. 2 p. 248; Ledeb. fl. ross. 1 p. 566; Boiss. fl. orient. 2 p. 203. — Vulg. Lsmn-dulcs. — î|. Iunie. Livezi în locuri josnice umede. Giurgiu, de la Sloboziea spre Maiu pe lîngă Dunăre, copiosă; Comana în lunca Cîlniștei pe lîngă calea ferată; Galați în lunca Brateșiului și pe la Bărboși în lunca Șiretului. PAPILIONACEAS 177 • Amorpha fruticosa L. spec. p. 1003. — Vulg. Salăm-mic. — 1? Iunie. Introdusă și vulgarizată, prin grădini și parcuri. București; Piatra; Iași, etc. 13. GALEGA L. gen. 890. I. G. officinalfs L. spec. p. 1063; Sturm deutsch. h. 6; DC. prodr. 2 p. 248; Koch syn. p. 199; Ledeb. fl. ross. 1 p. 568; Rchb. icon. germ. 22 tab. 2196; Boiss. fl. orient. 2 p. 191; Schlechtd. Lang. deutsch. 24 fig. 2421. — Vulg. Ciumarea. Scrîntitoare. — î|, Iunie - August. Livezi, fânațe, crânguri, prin locuri josnice sau de luncă; specie vulgară (Grec. enum. p. 20). — Lunca Jiului la Filiași și Cra- iova; Titu, Ghergani; Ciocănești, Băneasa, București; Comana; Cri- vina; Buzău; Galați, Cudalbi; Podu-Turcului, Tecuci; subt Fălticeni pe la iazul Ciolsacilor; Botoșiani. 14. COLUTEA L. gen. n. 880. I. C. arborescens L. spec. p. 1045; DC. prodr. 2 p. 270; Koch syn. p. 199; Ledeb. fl. ross. 1 p. 574; Rchb. icon. germ. 22 tab. 2192; Boiss. fl. orient. 2 p. 194; Schlechtd. Lang. deutsch. 24, fig. 2423. — Vulg. Salcîm-galben. Belicoasă. — 1? Maiu, Iunie. Sponl. în Dobrogea în regiunea muntosă prin păduri, tuferișiuri: aprope de Greci pe mun- tele Eșitu-Sufletului (Br.); în cultură prin grădini și parcuri: București; Brăila, Lacul-Sărat în parc; Piatra; Iași etc. 15. ROBINIA Mcench meth. p. 145. I. R. Pseudacacia L. spec. p. 1043; DC. prodr. 2 p. 261; Rchb. icon. germ. 22 tab. 2193 fig. 1,2 et 3; Schlechtd. Lang deutsch. 24 fig. 2422. — Vulg. Salcîm. Salcîm-alb. — 1? Maiu; rare-ori și în Sep- tembre. Arbore introdus în Europa; la noi forte vulgarizat și se pro- pagă de sine chiar. p. inermis DC. hort. monspel. p. 136 (1813); prodr. 2p. 261.— Are taliea și portul formei vulgare, însă ramurile și ramusculele fora spini. — Numa în cultură; ț. umbracuHfera DC. 11. cc. — De talie cam scundă sau mediocră, are ramurile și ramicelele dense, formând o coronă globdsă, fora spini. Forte vulgară în cultura grădinilor și a parcurilor sub numele de Salcîm rotund, Salcîm-altoit. • Robinia hispida L. et R. viscosa Vent.-vulg. Salcîm-roșiu, — 1? Maiu, Iunie. în cultură, puțin vulgarizate; • Caragana arborescens Lam. etC. frutescens Auct, — Maiu, Iunie, Numa în cultura grădinilor, 178 CONSPECTUL SISTEMATIC 5. Astr agale ae. Legumenul mai mult sau mai puțin bilo- cular prin prelungirea lamelară în interior a uneia sau a ambelor su- luri-, cele lalte caractere generale tot cum la Galegee. 16. OXYTROPIS DC. astrag. n. 4 p. ig. § 1. Ambele suturi sunt prelungite in câte o lamelă lată ce se întâlnesc și constituesc un septum intern, astfel legumenul este com- plect bilocular. 1. O. sericea Simk. enum. transs. p. 186 (1886). 0. uralensis p. sericea DC. prodr. voi. 2 p. 276 (1825). 0. uralensis Baumg. enum. transs. 2 p. 356 (1816)-non DC. O. uralensis^. pumila Ledeb. fl. ross. 1 p. 594. 0. Halleri Auct. transs. pr. p.-an Bunge? — 0. velutiua Schur enum. transs. p. 162 (1866). Astragalus uralensis Jacq. icon. rar. 1 tab. 155; Pali, astrag. tab. 4 ap. DC. 1. c.-non L. spec. 1071. A. ve- lutinus Sieb. herb. fl. austr. 229. — Iunie, Iulie. Stânci pe culmile alpine. Buceci pe Caraimanu (Knecht.) § 2. Numa sutura superioră a legumenului constitue o lamelă mai mult sau mai puțin proeminentă, cea inferioră nu, așia că legu- menul este semibilocular. 2. O. campestris DC. astrag. p. 59 n. 10 (1802) ; prodr. 2 p. 278; Koch syn. p. 201; Ledeb. fl. ross. 1 p. 590; Schlechtd. Lang. deutsch. 24 fig. 2450. Astragalus campestris L. spec. p. 1072; Sturm deutsch. h. 19. — î|, Iulie, August. Pe vîrfurile munților în regiunea alpină. Ceahlău (Knecht.) 3. O. pilosa DC. astrag. p. 73 n. 27 (1802); prodr. 2 p. 280; Sturm deutsch. h. 49; Koch syn. p. 202; Ledeb. fl. ross. 1 p. 584; Boiss. fl. orient. 2 p. 501; Schlechtd. Lang. deutsch. 24 fig. 2452. — ?|, Iulie, August. Locuri aprice la șesuri și pe cdste. Segarcea din Doljiu pe la vii. 4. O. carpatica Uechtr. cest. bot. zeit. ann. 1864 p. 216; Neilr. diagn. p. 38; J. A. Knapp pfl. v. galiz. und bukov. p. 403; Sag. et Schn. carp, centr. 2 p. 119. 0. montana Baumg. enum. transs. 2 p. 356 et auct. transs. -non DC. — îț. Iulie, August. Stânci, locuri petrose în regiunea alpină: Buceci la Omu (J. Roem.) la Obârșiea-Ialomițeî (Knecht.). 17. PHACA L. gen. n. 8gt. 1. Ph. frigida L. syst. nat. ed. X p. 1173 (1759); DC. prodr. 2 p. 273; Sturm deutsch. h. 49; Koch syn. p. 199; Schlechtd. Lang. PAPILIONACE^ 179 deutsch. 24 fig. 2425. Ph. alpina L. spec. p. 1064 (ed. 1764). Astra- galus frigidus A. Gr. in Rchb. icon. germ. 22 tab. 2202. — Iulie, August Pe vîrfurile alpine. Buceci pe Caraimanu. 18. ASTRAGALUS L. gen. n. 892. § 1. Stipulil neaderenți cu pețiolul sau prea puțin prin baza lor, însă între ei parțial aderenți. 1. Sutura inferidră a legumenului constitue o lamelă internă ân- gustă astfel că cavitatea este semibiloculară: Hemiphragmia. 1. A. australi* Rchb. HI. icon. germ. 22 tab. 2202 (1870); Simk. enum. transs. p. 187; Phaca australis Lin. mant. p. 103 (1767); DC, astrag. p. 51 n.8; prodr. 2 p. 274 exclus, var. P.; Sturm deutsch. h. 49; Koch syn. p. 200; Ledeb. fl. ross. 1 p. 577; Schlechtd. Lang. deutsch. 24 fig. 2427. — Vulg. Piatrd-linte. — ?ț» Iulie, August. în regiunea alpină. Buceci la Omu. 2. A. alpinii* L. spec. p. 1070; Sturm deutsch. h. 19; Rchb. icon. germ. 22 tab. n. 2197 fig. 3 et 4. A. montanus Jacq. fl. austr. 2 p. lâl (1774). Phaca astragalina DC. astrag. n. 9 (1802); prodr. 2 p. 274; Koch syn. p. 200; Schlechtd. Lang. deutsch. 24, fig. 2428. — î|» Iulie, August. Regiunea alpină pe vîrfuri. Negoiu; Buceci; Ceahlăul (Knecht.) 3. A. oroboides Hornem. fl. dan. 8 tab. 1396 (1768); Rchb. icon. germ. 22 tab. 2201 fig. 1 et 2; Neilr. diagn. p. 39; Schlechtd. Lang. deutsch. 24 fig. 2433. A. Leontinus Wahlenb. fl. lap. p. 191 tab. 12-non Jacq. Phaca oroboides DC. prodr. 2 p. 274; Koch syn. p. 442. Oxytropis oroboides Ledeb. fl. ross. 1 p. 602. — în regiunea alpină pe culmile înalte. Buceci pe Babele (Knecht.) 2. Sutura inferidră a. legumenului constitue o lamă internă ce separă cavitatea aprdpe complect în două locule : Diaphragmia. 4. A. Onobrychis L. spec. p. 1070; DC. prodr. 2 p. 286; Koch syn. p. 204; Ledeb. fl. ross. 1 p. 608; Boiss. fl. orient. 2 p-. 438 ; Sehlechtd. Lang. deutsch. 24 fig. 2432. — Vulg. Colaci.— ?|, lunie- August. Variază precum urmdză : a. vulgarisLedeb. 1. c. — Adscedento-erect sausuberect cu portu înalt, rămos; foliolele foilor oblungi și, comparativ cu ale celor din grupa acesta, lătișiore; spicurile oblungi cilindroide sau ovato- 'oblungi. —Câmpuri la locuri uscate, livezi, locuri cu ierbă. Craiova; Câmpulung; Ciocănești, Chitila, Periși; Câmpina; Slănic, Văleni (Gr. 180 CONSPECTUL SISTEMATIC enum. p. 20); Bușteni; Beceni; Vîrtejcoi, Bontești, Focșiani; Slobo- ziea (in Ialomița); Galați; Iași; Botoșiani; Măcin; Niculițel. p. brevifoliatus. Difus, procumbent, ramificat; foliolele foilor în mare parte mult mai scurte de cum. la forma precedentă; spicurile ovale sau ovato-oblungi. La locuri aprice, locuri de petriși, rupturi de coste. Urlați, Valea-Boului; Fetești; Iași; Botoșiani; în Dobrogea pe la Tulcea, Malcoci. ț. linaarifolius Ledeb. fl. ross. 1 p. 608; Lindem. fl. cherson. 1 p. 155. A. linearifolius Pers. syn. voi. 2 p. 336 (1807); DG. prodr. 2 p. 286. Foliolele forte ânguste, oblung-lineare, spicurile ovale, legu- menul cu verful drept. — Bușteni; Brăila; în Dobrogea pe la Măcin, Isaccea, Cocoși, Tulcea, Bădila, Babadagh. 5. stenophyllus. A. microphyllus Bess. ap. DC. prodr. 2 p. 286. (1825)-non Willd. spec. 3 p. 1277 (1800). A. dacicus Heuff. enum. ban. p. 57 (1858); Simk. exic.! — Pe la pădurea orașiului Alexan- driea în Teleorman. S. A. Rochelianus Heuff. ann. 1835 exsic.;in Flora ann. 1853 voi. 2 p. 622; enum. ban. p. 56; Neilr. diagn. p. 40; A. de Degen exsic.! A. arenarius b. multijugus Rochel. rar. banat, tab. 15 (1828), sed ab. A. arenarii L. diversus. A. ddorocarpus Griseb. spicil. rumel. 1 p. 50 (1843) sec. Neilr. 1. c. — ?|, Iunie. Iulie. Locuri argilo-petrose. între Schela-Cladovei. Gura-Văei și Verciorova mult. § 2. Stipulif neaderenți cu pețiolul foilor și nici intre ei aderenți. 1. Florile vinete sau albastre: Cyancei. 6> A. virgatus Pali. astr. tab. 18 p. 20 n. 25 (1802) exclus, synonym. — DG. prodr. 2 p. 285; Ledeb. fl. ross. 1 p. 624; Neilr. diagn. p. 40. — A. brachylobus DG. prodr. 2 p. 285 ap. Ledeb. fl. ross. 1. c. p. 625 non differt. a genuina specie. — Iunie, Iulie. Locuri aprice. inculte, năsipuri. Dobrogea pe lângă marea Neagră pe la Tuzla, Constanța, Mamaea. 7. A. vesicarius L. spec. p. 1701; Vili. pl. dauph. 3 p. 463 tab. 2 fig. 1 et 2; Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 445; Boiss. fl. orient. 2p.495. A. albidus W. et Kit. rar. hung. 1 p. 39 tab. 40 (1799). A. glavcus M. Bieb. fl. t. c. 2 p. 186 (1808). — ?|» Iunie, Iulie. Locuri țărânose pe câstele delurilor petrose în Dobrogea: intre Bairamdede și Bașbunar. 8. A. austriacus L. spec. 1070; Jacq. fl. austr. 2 tab. 195 (1774); DG. prodr. 2 p. 284; Koch. syn. p. 204; Ledeb. fl. ross. 1 PAPILIONACE^ 181 p. 616; Schlechtd. Lang. deutsch. voi. 24 flg. 2435. — Iulie, August. Locuri necultivate și de cultură, pe petrișiumenunt. Fetești pe lingă gară. 2. Florile galbene sau de un galben palid: Ochroleuci. * Florile în raceme oblungi spiciforme, laxe, laxiuscule, lung pedunculate. 9. A. asper Jacq. icon. rar. 1 tab. 33 (1781); DG. prodr. 2 p. 294; Koch. syn. p. 206; Ledeb. fl. ross. 1 p. 619; Boiss. fl. orient. 2 p. 424; Schlechtd. Lang. deutsch 24 fig. 2444. Astr. chloranthus Pali, astrag. tab. 25 (1802). — Iunie, Iulie. Locuri aprice expuse, sol humifer. Galați, Bărboși; Măcin; Constanța, Tusla. IO. A. Cicer L. spec. p. 1067; DC. prodr. 2 p. 293; Koch syn. p. 205; Ledeb. fl. ross. 1 p. 620; Rchb. icon. gemi. 22 tab. 2210 flg. 1 et 2; Boiss. fl. orient. 2 p. 248; Schlechtd. Lang. deutsch. voi. 24 fig. 2440. — ?), Iunie, Iulie. Livezi, rărișiuri, margini de păduri. Se- verin, Gemeți; Vînjiu, Bucura; Broșteni, Străhaea; Craiova; Ciocă- nești, Chitila, București (Grec. enum. p. 20); Comana; Sinaia, Buș- teni; Tecuci; Dobrogea pe la Mangaliea, Bairamdede. II. A. glyciphyllo* L. spec. p. 1073; DC. prodr. 2 p. 292; Koch syn. p. 206; Rchb. ic. germ. voi. 22 tab. 2204; Boiss. fl. orient. 2 p. 267; Schlechtd. Lang. deutsch. 24 fig. 2441. — î|. Iunie, Iulie. Livezi, locuri cu ierbă, câmpuri, tuferișe, margini de păduri. Vercio- rova, Severin; Craiova; Curtea-de-Argeși; Câmpulung; Vulcana; Câm- pina; Sinaia, Bușteni; Ciocănești, Chitila, București (Grec. enum. p. 20); Comana; Birlad; Mânăstirea Neamțu (Chan. exsic.); Dobrogea ; pe la Constanța către bostănărie. 12. A. dasyanthu* Pali. iter. 3 p. 749 (1776); DG. astrag. p. 170 n. 108; Ledeb. fl. ross. 1 p. 623; Rchb. ie. germ. 22 tab. 2205; Neilr. diagn. p. 41. A. eriocephalusW. et K. rar. hung. 1 tab. 46 (1800). A.pannonicus Schult. oester. flora 2 p. 335 (1814). — Iunie, Iulie. Terâm fertil, la locuri de cultură, maluri, rupturi de coste. Galați; Birlad; Măcin. ** Florile glomerate în capitule globose axilare subsesile. 13. A. ponticu* Pali, astrag. p. 16 n. 16 tab. 11 (1802); DC. prodr. 2 p. 295; Ledeb. flor. ross. 1 p. 635; Boiss. fl. orient. 2 p. 408; Lindem. fl. cherson. 1 p. 159. — ?|» Iunie, Iulie. Câmpuri la locuri fertile, mărăcinișiuri. Galați pe la Filești (Calica) și Bărboși; Roman; in Dobrogea cu mult mai frecuent, pe la Măcin către Greci, Gopadin, Bairamdede, 182 CONSPECTUL SISTEMATIC § 3. Stipulif reuniți cu petiolul cel puțin pînă la jumetate. Legumenul oblung cilindric nevascular: Macrocarpi. 14. A. monspessulanu* L. spec. p. 1072; DC. prodr. 2 p. 304', Koch syn. p. 207; Ledeb. fl. ross. 1 p. 647; Rchb. icon. germ. 22 tab. 2009 flg. 1, 2, 3; Schlechtd. Lang. deutsch. voi. 24 flg. 2447. — A. prcecox Baumg. en. transs. 2 p. 362 (1816). A- T^ulfenii Griseb. et Sch. it. hung. n. 12 - non Winkl. — Aprilie, Maiu. Locuri cu ierbă sau cu răriși de tufe. Craiova la Leamna; Cloșiani pe Motru-Mare; in Dobrogea pe la Cavgagiea (Br.), Babadagh, Greci, Măcin, Trib. II HEDYSAREjE DC. Cotiledonii plani, epigeoi: în timpul germinației devin foi cu stomate și ies afară din pământ. Legumenul este gușă lomentosă cu sugrumături sau articulații transverse ce separ fiecare sămînță. 6. Coronilleae. Florile în capitul terminal umbeliform; legu- menul cilindraceu sau comprimat cu sugrumături succesive. 19. CORONTLLA L. gen. n. i8g 1. Unghiculele petalelor de 2 - 3 ori mai lungi de cât caliciul. I. C. emer oides Boiss. etSpr. diagn. ser. 1 voi. 2 p. 100 (1844); Boiss. fl. orient. 2 p. 179; Velen fl. bulg. p. 146. C. emerus Heuff. et auct. hung. pro p. Ledeb. fl. ross. 1 p. 694 sec. Boiss - non L. — 2|» Maiu, Iunie. Păduri, tuferișiuri, la locuri deschise pe munții de la Rușiava (A. Degen exsic.!) cu probabilitate că și pe la Verciorova. 2. Unghiculele petalelor aprope cât caliciul. 2. C. varia L. spec. p. 1048; Sturm deutsch. fl. h. 49; Koch syn. p. 209; Ledeb.’fl. ross. 1 p. 696; Boiss.fl. orient. 2 p. 181; Schlechtd. Lang. deutsch. voi. 24 flg. 2464. — Vulg. Coronițe. Cununiță. Sămă- chiște. — 2J» Iunie, Iulie. Livezi, locuri cu iârbă, crângulețe, rărișiuri, pomăriî; specie vulgară, în țeră prin tote părțile (Grec. enum. p. 21). 3. C. elegans Pane. fl. șerb. ann. 1874 et exsic! Velen fl. bulg. p. 146. — ?J» Iunie. Păduri pe munții petroși la Gura-Văci spre Verciorova la capul Porților-de-fer. 20. ARTHROLOBrUM Desv. journ. bot.gp. 121. ta A. scorpioide* DC. prodr. 2 p. 311 (1825). Coronilla scor- pioides. Koch syn. p. 209; Ledeb. fl. ross. 1 p. 695; Boiss fl. orient. 2 p. 183; Schlechtd. Lang. deutsch. 24 flg. 2462. Ornithopus PAPILI0NACE2E 188 scorpioides L. spec. p. 1049. — Q sau <$. Iunie, Iulie. Locuri de cul- tură abandonate; în Dobrogea pe la Măcin calea spre muntele Suluc pe câmp; a rare locuri, puțină. 21. HIPPOCREPIS L. gen. n. 885. I. H. comosa L. spec. p. 1050; DC. prodr. 2 p. 312; Koch syn. p. 210; Boiss. fl. orient. 2 p. 184; Schlechtd. Lang. deutsch. 24 fig. 2465.—?f. Maiu-Iulie. Livezi, tuferișe pe dealuri muntâse, sol petros. Comarnic; Mânăstirea Neamțu (Chan. exsfc. Grec. enum. p. 21). 7. Euhedysareae. Florile în raceme spiciforme terminale sau axilare; legumenul este un loment comprimat simplu, discoid, sau uni- multiarticulat. 22. ONOBRYCHIS Tourn. instit. t. 211. Speciile nostre aparțin din secțiea Eubrychis DC. : lomentul discoideu, are fațele sale laterale reticulat-cutate și aculeate, marginea sa internă cristată aculeat-dentată. I. O. sativa Lam. fl. fr. 2 p. 652 (1778); DC. prodr. 2 p. 344; Koch syn. p. 211; Boiss. fl. orient. 2 p. 532; Schlechtd. Lang. deutsch. 24 fig. 2470. O.waa^/bMaScop.fl. carn.p. 76ed. 1772;Greinlifl. analyt. suisse p. 168 n. 573. O. sativa a. genuina.”Auct. omn. Hedysarum Ono- brychis. L. spec. p. 1059; Sturm deutsch. h. 19 — Vulg. Sparsetă. — î|» Maiu-Iulie. Livezi, ierbă la locuri petrose, rupturi decoste. Predeal, Bușteni; Sinaia, Comarnic; Crivina, Periși; Chitila,{București; Neamțu pe la Braniște (Chan. exsic. Grec. enum. p. 21). p. edentata. Marginea și cutele discului legumenului cu totul lipsite de ghimpișiori dentiformi. — Crivina prin livezi. 2. O. montana DC. fl. fr. 4 p. 611 (1805); ejus. prodr. 2. p. 344. O. sativa (3. montana Koch syn. p. 211;' Boiss. fl. orient. 2 p. 533. O. sativa (3. Ledeb. fl. ross. 1 p. 709. O. transsUvanica Simk. term. fuz. X p. 180 et enum. transs. p. 191 (1886).— Iunie, Iulie. Stânci alpine. In Buceci la Valea-Priporului (Knecht.), Ia Valea-Albă pe Costila și Caraimanu; Sipaia prin Valea-Rea (Knecht.); Ceahlău (Knecht.) 3. O. arenaria DC. prodr. 2p.345 (1825); Kochsyn.p. 211 (?); Fuss transs. excurs, p. 174. O. sativa var. 6. Ledeb. fl. ross. 1 p, 709. O. supina Gaud. fl. helv. 4 p. 570. Hedysarum arenarium Kit. ap. Willd. enum. pl. hort. berol. suppl. p. 31 (1813). — ?J. Iunie, Iulie. 184 CONSPECTUL SISTEMATIC Livetji, locuri cu ierbă, petrișiuri, rupturi de coste argilo-glareose. Tîrgujiul; Câmpulung; Beceni (Grec. enum. p. 21); subt Fălticeni pe costele de la iazul Ciolsacilor; Bacău, Luncani; Galați; Tecuci, Ivești; Măcin; Tulcea, Malcoci; Constanța. 4. O. gracili* Bess. enum. p. 74 n. 927(1822); DC, prodr. 2 p. 345; Koch syn. p. 211; Ledeb. fl. ross. 1 p. 709; Boiss. fl. orient. 2 p, 526 et 535; Lindem. fl. cherson. 1 p. 163. — 2|. Iunie, Iulie. Locuri deschise, poeni, livezi. Podu-Turcului pe la pădurea Bodeasa; Dobrogea între Mamaea și Gargalîc. S« O. alba Desv. joum. bot. 1 p. 82 (1814); DC. prodr. 2 p. 345; Heuff. enum. banat, p. 58; Neilr. diagn. p. 41; Boiss. fl. orient. 2 p. 531. Hedysarum album W. et Kit. rar. hung. 2 tab. 111 (1804).— îț. Maiu-Iulie. Locuri pelrose, argilo-glareose, Verciorova, Schela- C lado vei. 23. HEDYSARUM DC. prodr. 2 p. 340. (a Ha obscurum L. syst. nat. ed X p. 1171 (1759); Sturm deutsch. h. 19; DC. prodr. 2 p. 343; Koch syn. p. 210; Ledeb. fl. ross. 1 p. 706; Schlechtd. Lang. deutsch. 24 fig. 2469. Hedysarum alpinum Jacq. fl. austr. tab. 168. — ?|, Iulie, August. Păsciuni alpine pe la marginea păriurilor. Muntele Oiticu în Muscel; Păpușea; Buceci la Părîul-Babelor (Br.), Valea-Albă sus pe Costila. Trib. III. VICIERE DC. Cotiledonii groși, farinoși, hipogeoi. Legu- menul»unilocular sau multilocularprin septuri transversale laxe paren- chimice succesive; adesea foile au vîrful pețiolului primar transformat în ciri (cârcei). 24. VICXA L. gen. n> 873. § 1. Florile axilare solitare sau geminate și oarecum sesile. 1. Legumenul sesil; caliciul regulat. I. V. lathyroide* L. spec. p. 1037 ; Sturm deutsch. h. 31; DC. prodr. 2 p. 362; Koch syn. p. 218; Boiss. fl. orient. 2 p. 575; Schlechtd. Lang. deursch. 24 fig. 2494.—Vulg. Măzăriche și tote cele următore tot astfel. — O Aprilie, Maiu. Prin locuri cu ierbă; Calafat; Craiova; București, Chitila, Mărcuța; Paserea; Comana. 2. V. segetali* Thuill. fl. paris p. 367 (1790); Sturm deutsch. h. 32. V. saliva 0. segeatlis Ser. in DC. prpdr. 2 p. 361. F. angustifolia a. segetalis Koch syn. p. 217. F. angustifolia Forster in transs. linn, TAPILIONACEA; 185 soc. XVI p. 349-non Rolh. — Q Maiu, Iunie. Câmpuri, prin locuri cu ierbă, pe la locuri de cultură. Șiinian (Grec, in Br. prodr. p. 542); Alexandriea; Băneasa, Comana; București; Ciocănești, Chitila, Adevărata K angustifolia, descrisă de Reichard în Flora Meeno- Francofortunata voi. 2 p. 44 (1778) și cunoscută de cei mai mulți autori subt numele de V. Bobartii Forster, se crede că nu se gă- sește la noi. 3. V. «stiva L. spec. p. 1037 exclus, var. 0.; Sturm deutsch. h. 31; Koch. syn. p. 217; Ledeb. fl. ross. 1 p. 665; Boiss. fl. orient. 2 p. 574; Schlechtd. Lang. deutsch. 24 fig. 2491. — Vulg Măzăriche (adevărata măzăriche). Borceag. — Q Maiu, Iunie. Câmpuri, la locuri de cultura, crânguri, garduri rustice. Șimian, Hinova; Craiova; Co- mana; București, Chitila (Grec. enum. p. 20); Periși; Ploești, etc. și în cultură pentru nutreț. . 4. V. grandiflora Scop. fl. cam. 2p. 65 tab. 42 (1772); Hoppe in Sturm deutsch. h. 32; DC. prodr. voi. 2 p. 363. V. grandiflora a. Scopoliana Koch syn. p. 217; Ledeb. fl. ross. 1 p. 668. — î|, Maiu- lulie. Livezi- Gogoși în Doljiu; Popînzălești, Romanați; Rîmnic prin lunca Oltului. Pe la noi forma acesta este rară. 0. sordida. V. sordida W. et Kit. rar. hung. 2 tab, 133 (1804); DC. prodr. 2 p. 363; Sturm deutsch. h. 31. V. grandiflora 0. Kitai- beliana Koch syn. p. 217; Ledeb. fl. ross. 1 p, 668. — Prin livezi, poeni, ograde de pomi; frecuentă (Grec. enum. p. 20). Cerneai, Seve- rin; Craiova; Tîrgujiul; Rîmnic; Pitești, Valea-Popei; Vultureanca Găești; Comana; Ciocănești, Chitila, București; Fetești; Galați. 7. Biebersteiniana Koch syn. p. 217 (1843); Ledeb. 1. c. — V, sordida M. Bieb. fl. t. c. 3 p. 472 (1819) vix W. et Kit. — K Bieber- steiniana Bess. enum. pl. volhyn. p. 29 (1822). — Livezi, București, Buftea, Periși; Bîrlad. 2. Legumenul stipitat, caliciul neregulat. 5. V. Iuțea L. spec. p. 1037 ; Sturm. deutsch. h. 31; DC. prodr. 2 p. 363^ Koch syn. p. 216; Boiss. fl. orient. 2p. 570; Schlechtd. Lang. deutsch. 24 fig. 2488. — O Maiu, Iunie. Locuri cu ierbă. Hinova. § 2. Florile axilare în raceme pedunculate. 1. Racemele scurte, nu întrec lungimea foei respective. a. Legumenul sesil. 6. V. Faba L. spec. p. 1039; Sturm deutsch. h. 32; Koch syn, Iâ6 CONSPECTUL SISTEMATIC p. 214; Ledeb. fl. ross. 1 p. 664; Schlechlendal Lang. deutsch. 24 fig. 2481. Faba vulgaris Moench. meth. p. 130 (1794); DC. prodr. 2 p. 354. — Vulg. Bob. — Q Maiu-Iulie. Originar din Asia, vulgarizat și întreținut prin cultură, pentru uzul alimentar (Grec. enum. p. 20). 7. V. narbonenaia L. spec. p. 1038; DC. prodr. 2 p. 364; Koch syn. p. 215 var. a; Ledeb. fl. ross. 1 p. 665; Boiss. fl. orient. 2 p. 577; Schlechtd. Lang. deutsch. 24 fig. 2482. — Q Maiu, Iunie. Lo- curi cu ierbă, burieni, pe coste argildse. Constanța, p’intre vii. 8. V. aerratîfolîa Jacq. fl. austr. app. tab. 8 (1778); Sturm deutsch. h. 32; Boiss. fl. orient. 2 p. 578. F. narbonensis var. serra- tifolia Ser. in DC. prodr. 2 p. 365 (1825); Koch syn. p. 215; Ledeb. fl. ross. 1 p. 665. — Q Maiu, Iunie. Mărăcinișiuri, burieni, locuri cu ierba. Vârciorova, Gura-Văei; Craiova la Balta-Veide; Comana; Ți- fești în Putna; Roman. b. Legumenul stipitat. * Stilul gros, la virf cu peri nuina pe dunga sa inferiâră. 9. V. aepium L. spec. p. 1038; Sturm deutsch. h. 31; DC. prodr. 2 p. 364 exclus, variet.; Schlechtd. Lang. deutsch. 24 fig. 2484. V. sepium a. vulgaris Koch syn. p. 215; Ledeb. fl. ross. 1 p. 670. V. se- pium var. ovata Schur en. transs. p. 167(1866). — ?|» Aprilie - Iunie. Păduri, tuferișe. Rîmnic; Curtea-de-Argeși; Conțești; Ciocănești (Grec, enum. p. 20); Sinaia, Predeal; Mânăstirea Neamțu (Chan. exsic.), Hangu; Iași, Bîrnâva. p. subrotunda Ser. in DC. prodr. 2 p. 364 (1825). V. sepium var. microphglla Schur enum. transs. p. 167 (1866). —' Livezi subalpine : Predeal; 7. oxyphylla Schur enum. transs. p. 167 (1866) pro specie. Cu pre- cedenta: Predeal. IO. V. truncatuia Fisch. hort. gorenk. 1812; M. Bieb. fl. t. c. 3 p. 473; Neilr. diagn. p. 42; Boiss. fl. orient. 1 p. 568. Orobus cauca- sicus Spreng. syst. 3 p. 261 (1826). O. anomalus C. Koch in linnaea tom. 24 p, 96 sec. Boiss. 1. c. — Maiu, Iunie. Păduri pe costele munților. Vârciorova spre Gura-Slătinicului. II. V. pannohîca Crantz stirp. p. 393 (1769); Jacq. fl. austr. 1 tab. 34; Sturm deutsch. h. 31; DC. prodr. 2 p. 364; Koch syn, p. 216 Boiss. fl. orient. 2 p. 569; Schlechtd. Lang. deutsch. 24 fig. £486. — ?£ Maiu-iulie. Cârtipuri, livezi, pomării, locuri de cultură; specie PAPltlONACEJE 18? comună (Grec. enum. p. 20). — Severin; Craiova; Pitești; Stilpeni, Contești; lonești, Vultureanca; Comana; Ciocănești, Chitila, Bucu- rești; Câmpina, Focșiani, Odobești. 12. V. striata M. Bieb. fl. t. c. 2 p. 162 (1808). V. purpuras- cens DC. cat. hort. monop. p. 155 (1813). V. pannonica 0. purpura- scens Ser. in DC. prodr. 2 p. 364; Koch syn. p. 216; Boiss. fl. orient. 2 p. 509. — Maiu-Iulie. Livezi, locuri cu ierbă, locuri de cultură pomării. Craiova; Ciocănești, Chitila, București; Comana, Giurgiu; Brăila. ** Stilul subțire, la vîrf cu peri împrejur. 13. V. pisiformis L. spec. p. 1034; Sturm deutsch. h. 31; DC. prodr. 2 p. 355; Koch syn. p. 212; Boiss. fl. orient. 2 p. 579; Schlechtd. Lang. deutsch. 24 flg. 2474. — 2|, Iunie, Iulie. Tuferișiuri, marăcini- șiuri, pajiști de păduri. Comana; Dealu-Mare la Bucov, Scăeni; Bîr- lad la pădurea Crângu; Dobrogea pe la Nicolițel, Cocoși. 14. V. cassubica L. spec. p. 1035; StUrm deutsch. h. 31; DC. prodr. 2 p. 356 excl. var. 0; Koch syn. p. 212; Boiss. fl. orient. 2 p. 579; Schlechtd. Lang. deutsch. 24 fig. 2475. Gerardii Jacq. fl. austr. tab. 229 (1775)-non DC. prodr. 2 p. 357. — ÎJ, Iunie-August. Pe lîngă păduri, tuferișiuri, mărăcinișiuri. Craiova; Curtea-de-Argeși la valea Hotei (Grec, in Br. prodr. p. 543); Pitești, Valea-Mare, Valea- Popei; Dealu-Mare; Comana; Ciocănești. 2. Racemele lungi și întrec lungimea foei respective. * Stipulii inciso-dentați, dinții cuspidați. 15. V. ailvatica L. spec. p. 1035; Sturm deutsch. h. 31; DC. prodr. 2 p. 355; Koch syn. p. 212; Ledeb.fl. ross, 1 p. 676; Schlechtd. Lang. deutsch. 24 fig. 2473. — ?|, Junie, Iulie. Păduri jn regiunea montană, Predeal, Bușteni; în Suceava pe Borea, la Broșteni pe Neagra. 16. V. dumetorum L. spec, p, 1035; Sturm deutsch. h. 311 DC. prodr. 2 p. 355; Koch syn. p. 213; Boiss. fl. orient. 2 p. 580; Schlechtd. Lang. deutsch. 24 flg. 2476. — 2|» Iunie, Iulie. Păduri, în regiunea dealurilor subt montane. Tismana; Govora (Knecht. leg.); Curtea-de-Argeși, valea Hotei; Dealu-Mare la Bucov, Iscăeni; Sinaia (Knecht.); Odobești, Vraricea. ** Stipulii au marginea întregă. 17. y. villosa Roth. tent. fl. germ. 2 p. 182 (1789); Sturm 188 CONSPECTUL SISTEMATIC deutsch. h. 31; DG. prodr. 2 p. 359; Koch syn. p. 214; Schlechtd. Lang. deutsch. 24 fig. 2479. V. polyphilla Wald. et Kit rar. hung. 3 tab. 254 (1812); M. Bieb. fl. t. c. 2 p. 159-non Desf. — Vulg. Mă- zăriche. Cosițe. — Maiu-Iulie. Crânguri, mărăcinișiuri, garduri rustice. Gemeți; Craiova; Călimănești, Coziea; Alexandriea; lonești, Vultureanca; Comana;București. (VpolyphyUa Grec. enum. p. 20-non alior.); Ciocănești, Periși; Ploești; Galați; Brăila ; Dobrogea: Bairam- dede, Copadin, Constanța. 18. V. varia Host fl. austr. 2 p. 332 (1831); Boiss. fl. orient. 2 p. 590 Gremlifl. analyt. suisse p. 110. V viUosaȘ. gldbrescens Koch syn. ed. 1837 p. 194; Ledeb. fl. ross. 1 p. 676. V. pseudo-viUosa Schur enum. transs. p. 166 (1866). V. dasycarpa Schur ap. Kanitz pl. roman, p. 35-non Ten. K pseudo-Cracca auct. ex p.-non Bert. Cracca varia Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 469. — Maiu-Iulie. Tuferișiuri, mărăci- nișîuri, locuri de cultură; comună. Hinova, Severin, Verciorova; Călimănești; lonești, Morteni, Vultureanca; Ciocănești, Chitila, Bucu- rești; Comana; Periși, Ploești; Tecuci; Bîrlad; Iași. 19. V. Cracca L. spec. p. 1035; Sturm deutsch. h. 31; DC. prodr. 2 p. 357; Koch syn.p. 213; Boiss. fl. orient. 2 p. 585; Schlechtd. Lang. deutsch. 24 fig. 2477. V. pontica Willd. spec. pl. 3 p. 1094 ap. Boiss. 1. c. Cracca major Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 468. — îj, lunie- August Livezi, pomării, crânguri, garduri, locuri cultivaie. Străhaea; Broșteni; Călimănești; Corbeni, Curtea-de-Argeși; Pitești; Titu; /Chitila, București (Grec. enum. p. 20); Comana; Predeal, Sinaia; Câmpina, Brebu; Brăila, Lacu-Sărat; BuzSu, Bîsca-Rusilei; Agapiea, Neamțu (Chan. exsic. Grec. enum. p. 20); Hangu și prin Suceava. 20. V. tenuifolia Roth. tenl fl. germ. 1 p. 309 (1788); Sturm deutsch. h. 31; DG. prodr. 2 p. 358: Koch syn. p. 214; Boiss. fl. orient. 2 p. 586; Schlechtd. Lang. deutsch. 24 fig. 2478. Cracca tenuifolia Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 469. — î|» Iunie-August. Livezi, pomărif, crân- guri, garduri, locuri de cultură; specie comună (Grec. enum. p. 20). Gemeți; Graiova; Câmpulung; Titu; Băneasa; Comana; Ciocănești, Chitila, București; Periși; Ploești; Galați; Tîrgu Ocnei; Iași. 21. V. stenophylla. V. tenuifolia fi. stenophylla Boiss. fl. orient. 2 p. 586 (1872); Velen. fl. bulg. p. 163. V. tenuifolia var. laxiflora Griseb. specii, rumel. 1 p. 82 (1843), sed nomen non usitatum. V. degans Guss. prodr. 2 p. 438. — î|, Maiu, Iunie. La locuri vechi cui- PAPILIONACEJE 189 livate, câmpuri, mărăcinișiuri. Dobrogea pe la Mangaliea, Tusla; Con- stanța, Bairamdede, Copadin; Isaccea; Nicolițel, Cocoși. 25. ERVUM L. gen. n. 878. § 1. Stilul la vîrf cu peri împregiur. I. E. tetraspermum L. spec. p. 1039; Sturm deutsch. h. 32; DC. prodr. 2 p. 367; Koch syn. p. 218; Schlechtd. Lang. deutsch. 24 fig. 2496. Vicia tetrasperma Moench meth. p. 148; Boiss. fl. orient. 2 p. 596. — Q Iunie, Iulie. Câmpuri, livezi, garduri rustice, mărăciniși, locuri cultivate. Valea-Țesnei; Ciocănești, Chitila, București; Co- mana; Lehliu; Fetești; Brăila; Dobrogea. Unele exemplare, precum cele de la Comana, au adesea pe- dunculele biflore, extremitatea pedunculară aristată, însă lungimea lor nu întrece foea respectivă și legumenul este cu patru sărnințe. 2. E. hîrsutum L. spec. p. 1039; Sturm deutsch. h. 32; DC. prodr. 2 p. 366; Koch syn. p. 218; Schlechtd. Lang. deutsch. 24 fig. 2495. Vicia hirsuta Kochsyn. ed. 1 (1837) p. 191; Boiss. fl. orient. 2 p. 595. — Q Iunie, Iulie. Câmpuri, livezi, grâne, porumbiști, garduri, drumuri. Verciorova, Severin,Hinovâ; Craiova; lonești, Cacova. Vul- tureanca; Ciocănești, Chitila, București; Comana; Paserea; Bîrlad. § 2. Slilul Ia vîrf cu peri numa pe dunga superioră. 3. E. Lens Lin. spec. p. 1039; Sturm deutsch. h. 32; Koch syn. p. 219; Boiss. fl. orient. 2 p. 588; Schlechtd. Lang. deutsch. 24 fig. 2500. — Lens esculenta Moench. meth. p. 131 (1794). Cicer Lens Willd. spec. 3 p. 1114 (1800). — Vulg. Linte.—0 Iunie, Iulie. De origine asiatică, introdus și întreținut prin cultură pentru uzul ali- mentar (Grec. enum. p. 20). 26. CICER L. gen. n. 1189. 1. C. arietinum L. spec. p. 1040; DC. prodr. 2 p. 354; Koch syn. p. 212; Boiss. fl. orient. 2 p. 560; Schlechtd. Lang. deutsch 24 fig. 2472. — Vulg. Năut. Nohot. Cicer. — 0 Iunie, Iulie. De origine egipțiană și asiatică; din vechime introdus și întreținut prin cultură pentru uzul alimentar. 27. FISUM Tourn. inst. tab. 215. b P« satîvum L. spec. p. 1026; DC. prodr. 2 p. 368; Koch syn. p. 220y Ledeb. fl. ross. 1 p. 660; Boiss. fl. orient. 2 p. 622; Schlechtd. Lang. deutsch. 24fig. 2503. — Vulg.Mânere, — 0 Maiu- lu- Grecescu D. Dr. — C. 132*. 15 190 CONSPECTUL SISTEMATIC lie. De origine din Siriea, Azia-Mică; din vechime introdusă și între- ținută prin cultură pentru uzul alimentar (Grec. enum. p. 20). 2. P. elatiu* Stev. in M. Bieb. fl. t. c. 2 p. 151 (1808); DG. prodr. 2 p. 368; Koch syn. p. 220; Ledeb. fl. ross. 1 p. 661; Boiss. fl. orient. 2 p. 623. — Vulg. Mazăre selbatică.— Q sau Maiu, Iunie. Prin tuferișe pe cdstele petrose ale munților la Verciorova (Grec, in Br. prodr. p. 546). 28. IiATHYRUS L. gen. n. 872. § 1. Foile nefoliolate, consist numa din pețiol; stipulii folioși (Nissolia). I. L. Aphaca L. spec. p. 1029; DG. prodr. 2 p. 372; Koch syn. p. 220; Ledeb. fl. ross. 1 p. 680; Boiss. fl. orient. 1 p. 602; Schlechtd. Lang. deutsch. 24 fig 2505. — Q Maiu, Iunie. Tuferișe, livezi de luncă. Vârciorova; valea Cociocului la Periși. 2. L. Nissolia L. spec. p. 1029; DG. prodr. 2 p. 372; Koch syn. p. 220; Ledeb. fl. ross. 1 p. 680; Boiss. fl. orient. 2 p. 603; Schlechtd. Lang. deutsch. 24 fig. 2506. — Q Maiu-Iulie. Livezi la locuri josnice umede, lunci. Craiova; Caracăl; Comana; Ciocănești, Periși; Văleni; Ploești, Tirgșior ; Iași. leiocarpus.— L. gramineus Kern. oest. bot. zeit. ann. 1863 p. 188; Neilr. diagn. p. 42. — Comana. § 2. Pețiolurile foliolate, uni-bi-multijugate; stipulii folioși. (La- thyrus). 1. Pedunculele 1-2 flore"; Anuale. * Semințele netede. 3. L. sphaericus Retz. obs. 3 p. 39 (1791); DC. prodr. 2 p. 372; Koch syn. p. 221; Ledeb. fl. ross. 1 p. 680 ; Boiss. fl. orient. 2 p. 613. — Q Maiu, Iunie. Păduri pe dealuri. Craiova. ** Semințele tuberculato-scabre. 4. L. setifolius L. spec. p. 1031; DC. prodr. 2 p. 373 ; Koch syn. p. 222; Boiss. fl. orient. 1 p. 612.—Tuferișiuri pe cdstele pe- trdse ale munților. Vârciorova (Borb. miss.) 5. L. hirsutus L. spec. p. 1032; DC. prodr. 2 p. 373; Koch syn. p. 222; Boiss. fl orient. 2 p. 609; Schlechtd. Lang. deutsch. 24 fig. 2509. — Q Iunie, Iulie. Tuferișe, locuri deschise, câmpuri. Cor- PAPILI0NACE2E 191 beni; Băneasa, Comana; Ciocănești, Buftea, Periși; Crivina (L. ensifo- lius Grec. enum. p. 21-non Badarâ). • L. odoratus L. spec. p. 1032.—Vulg. Indrișain. Sângsle-Voi- nicului. — Q T6tă vara. De origine asiatică, introdus și întru-câtva vulgarizat în horticultură, în Moldova mai cu seamă. 2. Pedunculele multiflore. Perenice. * Caulii angulați, însă nearipați. 6. L. tuberoBiis L. spec. p. 1033; DC. prodr. 2 p. 378; Koch syn. p. 223; Ledeb. fl. ross. 1 p. 682; Boiss. fl. orient. 2 p. 611; Schlechtd. Lang. deutsch. 24 fig. 2510.—Vulg. Bobupor. Măz^rică. Fasolică. Xăsuiță. — ?(. Iunie-August. Crânguri, mărăcinișiuri, livezi, pomării, locuri cultivate; specie comună (Grec. enum. p. 21). Craiova; Rîmnic; Corbeni; Câmpulung; Netoți, Alexandriea; Comana; Ciocă- nești, București; Buftea, Periși, Crivina; Văleni. 7. L. pratensis L. spec. p. 1033; DC. prodr. 2 p. 370; Koch syn. p. 223; Ledeb. fl. ross. 1 p. 683; Boiss. fl. orient. 2 p. 615; Schlechtd. Lang. deutsch. 24 fig. 2511. — Iunie, Iulie. Livezi, câm- puri, tuferișe, vii. Cerneți; Craiova; Câmpulung; Vulcana; Comana; Ciocănești, Buftea, Chitila, București; Periși, Crivina (Grec, enum. p. 21); Predeal; Sinaia (Grec. 1. c.); Câmpina; Văleni; Sloboziea din Ialomița; Mânăstirea Neamțu (Chan.); Schitul Rareu; Iași. p. uliginosus Wierzb. ap. Heuff. enum. banat, p. 61 (1858). Măr- cuța, Fundeni (fide Borb. in litt. 1881); Ciocănești; Crivina. 8. L. Hallersteinii Baumg. enum. transs. 2 p. 333 (1816); Heuff. enum. banat, p. 61; Neilr. diagn. p. 42. L. pratensis b. grandi- stipulus Rochel rar. banat, tab. 16 (1828). L, sepium Koch syn. ed. 2 p.223 (1843);Griseb. etSch.iter hung.sp.n. 18-nonScop. — Maiu- lulie. Tuferișe în regiunea montană. Vârciorova; Rîmnic la pădurea Gurăndea; Câmpulung; Predeal, Sinaia; Câmpeni distr. Bacău (Br.). ** Caulii angulați, angulii aripați. 9. L. latifolius L. spec. p. 1033; DC. prodr. 2 p. 370; Koch syn. p. 223; Ledeb. fl. ross. 1 p. 684; Schlechtd. Lang. deutsch. 24 flg. 2514. — ?ț. Iulie, August. Prin vii, tuferișiuri, în regiunea dealu- rilor. Vârciorova; Severin, pe dealul Buliga prinviț, Gerneți prin vii; Hinova; Iași. IO. L. platyphyllus Retz. prodr. fl. scand. ed. 2 n. 882 (1795); Koch syn. add. p. 443. L. heterophyllus p. unijugus Koch syn. p. 224. 192 CONSPECTUL SISTEMATIC L. siloestris 0. latifolius Peterm fl. lipse, p. 545 (1838); Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 483. — ?|, Iunie-August. Pelîngă păduri, tuferișe, crânguri, locuri cultivate, garduri rustice. La noi frecuent. Corbeni; Netoți, Alexandriea; Băneasa, Comana; Titu, Ghergani, Ciocănești (L. latifo- lius Grec. enum. p. 21-non L. nec DC.); București; Periși, Crivina-; Buda, Slănic; Broșteni pe Neagra in Suceava. II. L. silvestri* L. spec. p. 1033; DC. prodr. 2 p. 369; Koch syn. p. 223; Boiss. fl. orient. 1 p. .611; Schlechtd. Lang. deutsch. 24 fig. 2513. — ?|, Iulie, August. Pe lingă păduri. Olănești. 29. OROBUS L.gen. n. 871. § 1. Florile gălbenif, galbene sau aurii. 1. Foliolele foilor forte ânguste, lineare oblungi. I. O. versicolor Gmel. syst. veget. 2 p. 1108 (1791). O.varius Sims. bot. mag. tab. 675. 0. albuș 0. versicolor Koch syn. p. 225 ; Ledeb. fi. ross. 1 p. 692 var. 7; Boiss. fl. orient. 2 p. 618; Lindem. fl. cherson. 1 p. 176. — Diferă de O. pannonicus Jacq. enum. hort. vin- dob. p.128 (1762) = 0. albuș L.fil.suppl.p. 327 (1781) numa prin florile sale nvînd stindardul (vexila) gălbeniu cu spatele roz-palid sau cam purpuriu, aripile și carinele galbene. — ?(, Maiu, Iunie. Tuferișiuri, margini de păduri, livezi. Pitești, Valea-Mare; Ciocănești, Chitila ; Comana, Băneasa; Lehleiu; Brăila; Tirgu-Ocnei; Birlad; Iași; Boto- șiani, Roșiori. 2. Foliolele foilor late, ovale sau ovato-acuminate. 2. 0. ochroleucus W. et Kit. rar. hung. tab. 118 (1804); DC. prodr. 2 p. 378; Rchb. germ. exc. p. 538; Neilr. diagn. p. 43. Vicia pilisiensis Asch. et Janka legum. europ. in termeszet. fuzet. IX. 1885 pars 2 p. 140. — ?(, Maiu, Iunie. Pădure, prin lunca Craiovei. 3. O. laevîgatus W. et Kit. rar. hung. tab. 243 (1812); DC. prodr. 2 p. 378; Rchb. germ. exc. p. 536. O. luteus 7. Uevigatus Ledeb. fl. ross. 1 p.690. 0. glaberrimus Schur enum. transs.p. 174 (1866).— ?(, Iunie, Iulie. Păduri in regiunea montană din Moldova. Broșteni distr. Suceava (Br.) pe Dealu-Ursului! 4. O. transsilvanicus Spreng. syst. veget. 3 p. 260 (1826); Schur enum. transs. p. 174. 0. Icevigatus Baumg. enum. transs. 2 p. 329 (1816)-non W. et Kit. — ?|» Iulie. Păduri, tuferișe. Iași pe la Socola. 5. O. aureuc Stev. in ind. 3 hort. petropol. 1837 p. 42; Ledeb. PAPILIONACEJE 193 fl. ross. 1 p. 689; Boiss. fl. orient. 2 p. 621. — Maiu, Iunie. Păduri în regiunea dealurilor. Craiova; Comana; în Dobrogeape Fratele-Țu- uiatului (Br.). § 2. Florile purpurii, azuriî sau violete. 6. O. variegatus Ten. prodr. suppl. Ip. 62(1815); DQ. prodr. 2 p. 377; Koch syn. p. 224. Boiss. fl. orient. 2 p. 620; Schlechtd. Lang. deutsch. 24 flg. 2517. Orobus vernus b) latifolius Rochel rar. banat, flg. 36 (1828); Neilr. diagn. p. 43. — Vulg. Mălurici. — Maiu, Iunie. Păduri, dumbrave, rediuri. Cerneți; Craiova; Popinzălești; Contești pe la valea Rîncăciovului; pădurea Mogoșoei; Comana; Pasărea; Buzău la Dumbrava; Tecuci la pădurea Bodeasa. 7. O. vernus L. spec. p. 1028; Sturm deutsch. h. 7; DC. prodr. 2 p. 377; Koch syn. p. 224; Boiss. fl. orient. 2 p. 619; Schlechtd. Lang. deutsch. 24 flg. 2516. O. vernus 0. vidgaris Neilr. diagn. p. 43. — Vulg. Orăstică. Pipigioi. Pupegioare. Pupezde. — 2J, Aprilie, Maiu. Păduri în regiunea dealurilor; specie vulgară (Grec. enum. p. 21). Cerneai; Craiova; Caracal; Rîmnic; Pitești, Trivale; Câmpulung¹, Câmpina;) Sinaia; Piatra, Agapiea, Neamțu; Bîrlad; lași; Botoșiani. 8. O. niger L. spec. p. 1028; DC. prodr. 2 p. 378; Koch syn. p.226 ; Boiss. fl. orient. 2 p. 620; Schlechtd. Lang. deutsch. 24 flg. 2521. —Vulg. Orăstică. Mălurici. Măzerica-Cucului. Linte-nigră. — Maiu, Iunie. Păduri umbrose, dumbrave, codri. Cerneți; Conțești; Sinaia ; Câmpina; pădurea Mogoșoei; Comana; Tutova; in Dobrogea pe la Măcin, Cocoși. Trib. IV. PHASEOLE^E R. Br. Cotiledonn groși, farinoși, epigeoi, de și in timpul germinației nu se transform în foi stomatifere, totuși răsar afară și nu rămân în pământ. Legumenul unilocular sau multi- locular prin septuri parenchimice transversale inlerseminale. Foile compuse, fora ciri. 30. PHASEOLUS L. gen. n. 868. 1. Ph. vulgaris L. spec. p. 1016; Savi mem. 3 p. 14; DC. prodr. 2 p. 392; Koch syn. p. 226; Schlechtd. Lang. deutsch. 24 flg. 2523.—Vulg, fasole. Făsui. — 0 Maiu-August. De origine in- diană, din antichitate întreținut și propagat prin cultură pentru uzul alimentar. —Varietăți numerose prin cultură. • Soja hispida Moench meth. p. 153; DC. prodr. 2p. 396. — Vulg. 194 CONSPECTUL SISTEMATIC Soie, Fasole-japoneză. — Q Introdusă în cultură abia în câteva locuri; are oarecare favore pentru a fl vulgarizată. • Cercis Siliquastrum L. spec. p. 534. — Vulg. Cercis. Arbust; în câteva părți prin parcuri și grădini; ornamental. XXXVI. CESALPINAGEjE R. Br. gen. rem. p. 19. 1. GI.EDITSCHIA L. gen. n. 1159. f. G. triacanthos L. spec. p. 1509; DC. prodr. 2 p. 479; Lin- dem. fl. chers. 1 p. 177. — Vulg. Plăiică. Salcîm. Gledicie. — t? Maiu. Originar din Carolina, introdus și naturalizat; pentru parcuri, grădini și alee. XXXVII. DRUPAGEJE DG. fl. fr. 4 p. 479. 1. AMYGDALUS Tourn. instit. tab. 402. I. A. nana L. spec. p. 677; DC. prodr. 2 p. 530; Ledeb. fl. ross. 2 p. 1; Koch syn. p. 227; Boiss. fl. orient. 2 p. 643; Schlechtd. Lang. deutsch. 25 flg. 2251. — Vulg. Migdal-păseresc. Migdcd-pUic. — t? A- prilie. în regiunea câmpenă danubială, pe lîngă păduri, mărăcinișiuri. Segarcea in Doljiu calea despre Valea-Bisericei; între Călărași și Ol- tenița pe la Mânăstire și Mora-Săracă (Grec. enum. p. 21); Lehliu pe la gară; în Dobrogea pe la Cilic, Trestenic (A. Pallasiana Br. veg. dobro. p. 7 et excic.l) • A. communis L. spec. p. 677. — Vulg. Migdal. — t? Martie, A- prilie. în cultură, prin unele grădini; la noi rar. 2. PERSICA Tourn. instit. tab. 400. I. P. vulgari* Mill. dict. ed. germ. 3p. 465 (1768); DC. prodr. 2 p. 531; Koch syn. p. 227; Ledeb. fl. ross. 2 p. 3; Boiss. fl. orient. 2 p. 640. Amygdalus PersicaL. spec.p. 670. — Vulg. Persic.— tp Martie, Aprilie. Originar din Armeniea, Asia-Mică; cultivat pentru fructele sale : persice. Numerose varietăți: cu fructele perose, carnea galbenă sau roșie; cu fructele glabre. P. Icevis DC. 3. ARMENXACA Tourn. instit. tab. ggg. I. A. vulgaris Lam. encycl. meth. 1 p. 2 (1786); DC. prodr. 2 p. 532; Boiss. fl. orient. 2 p. 652. Prunus ArmeniacaL. spec. p. 679; Ledeb. fl. ross. 2 p. 3; Koch syn. p. 228; Schlechtd. Lang. deutsch. 25; flg. 2553. — Vulg. Cais. Zarzăr. — t? Martie, Aprilie. De origine asia- tică veche, introdus și vulgarizat în cultură pentru fructele sale: caise, DRUPACE2E 195 zarzăre, după cum sunt mai mari, mai gustose și cu sîmburii dulci, sau mai mici și cu sîmburii amari, ambele la exterior pubescente; altele glabre, caise-golașe, galbene sau persicine. 4. PRUNUS Juss. gen. g4t. I. P. spinosa L. spec. p. 681; Sturm deutsch. h. 9; DC. prodr. 2 p. 532; Koch syn. p. 228; Ledeb. fl. ross. 2 p. 4; Boiss. fl. orient. 2 p. 650; Schlechtd. Lang. deutsch. 25 fig. 2554. — Vulg. Coțpbrel. Mără- cine. Porumbar. Soorombar. Tern; fructele porumbe-negre,poroambe,sco- roambe. — T? Aprilie, Maiu. în regiunea câmpenă și a dealurilor pînă în regiunea montană inferioră; specie vulgară (Grec. enum. p. 21). p. brachypoda Borb. (1879). —Tuferișiuri. Verciorova la polele Alionului lingă frontieră (C. Baenitz exic.) 7. dasyphylla Schur enum. transs. p. 178. — Câmpuri pe Ungă drumuri. Craiova; București. 2. P. insititia L. spec. p. 680; DC. prodr. 2 p. 532; Koch syn. p. 228; Ledeb. fl. ross. 2 p. 5; Boiss. fl. orient. 2 p. 651; Schlechtd. Lang. deutsch. 25 fig. 2555. — Vulg. Prun-sUbatic. Prun-gogoneț. — 1? Aprilie. Tuferișiuri pe coste. Câmpina, laturea despre Doftana; vre o doă-trei individe, și numa aici ’l am aflat. Fi-vor spontanee sau scăpate din cultură și aci sălbăticite ? Acestei specie se atribuește varietățile de prune obținute prin cultură și care sunt caracterizate prin forma lor rotundă și cam depri- mată, prin colorea verde, gălbenie, rumenă, sau vinătă, prin carnea lor aderentă de simbure, sucosă și sacharată etc., varietăți denumite prune- rotunde, prune-gâldane, goldane, avrame, bardace, renglote sau renclode (din franțuzescul Reine-Claude, Prunus Claudiana Pers.) etc. 3. P. domestica L. spec. p. 680; DC. prodr. 2 p. 533; Koch syn. p. 228; Ledeb. fl. ross. 2 p. 5; Boiss. fl. orient. 2 p. 652; Schlechtd. Lang. deutsch. 25 fig. 2556. — Vulg. Prun. Perj. — 1? Aprilie. De veche origine asiatică, naturalizat și întreținut prin cultură (Grec, ennm. p. 21, constituind ograde sau livezi de pruni. Presenteză numerose-varietăți întru ce concerne fructele, relativ la mărimea, colorea, carnea și gustul lor; astfel, la noi se numesc: prune albe, prune rumene sau roșii, prune vinete; altele prune văraiece sau moi, prune bălegâse iar în Moldova prune; altele tardive sau tom- natice ^ise prune brumărit, în Olteniea prune-vinete și în Moldova perje; apoi, altele sunt mari cu gît ^ise prune-popești etc. 196 CONSPECTUL SISTEMATIC 4. P. cerasifera Ehrh. beitr. 4p. 17 (1792); Koch syn. p. 229. P. divarîcata Ledeb. fl. ross. 2 p. 5 (1844); Boiss. fl. orient 2 p. 651. P. domestica ț. Myrobolana DG. prodr. 2 p. 533. P. communis var My- robolana L. spec. p. 680 ap. DG. 1. c. — Vulg. Corcoduș. Curcudel; fructele sale corcodușe, curcudele; variez : vănji-gălbenii sau galbene, purpurii, vinete. — b Aprilie. în cultură; naturalizat, vulgarizat. 5. CERASUS Juss. gen. p. 340. I. C. avium Moench meth. p. 672 (1794); DG. prodr. 2 p. 535 ; Koch syn. p. 229; Ledeb. fl. ross. 2 p. 6; Boiss. fl. orient 2 p. 649 ; Schlechtd. Lang. deutsch. 25 fig. 2557. Prunus avium L. spec. p. 680. — Vulg. Cireșiu-amară. Cireșiu-păsăresc. Cireșiu-selbatic. dreșiu-de-pă- dure; fructele sale cireșe amare negre mici: C. avium a. silvestris Ser. in DG. prodr. 1. c.; cireșe amară negre mari: C. avium p. macrocarpum Ser. in DG. prodr. 1. c.; cireșe amare albe mari: C. avium ț. pallida Ser. in DG. 1. c. — Aprilie. în stare sălbatică și de cultură mai ales varietatea albă. S. C. Duracina DG. fl. fr. 4 p. 483 (1805); prodr. 2 p. 535. Prunus Cerasus var. Biyarella etvar. Duracina L. spec. p. 679 ap. Ser. in DG. 1. c. P. Duracina Rchb. germ. exc. p. 643. P. Cerasus ț. Du- racina Koch syn. p. 229. — Vulg. dreșiu-petros ; fructele mari cor- diforme avend carnea tare dar fragedă și dulce: cireșe petrose, ce variez după culore, unele peste tot alb-gălbenil, sau roșii negriciose sau roșii rumene: cireșe drăgănele. — 1? Aprilie, Maiu. — în regiunea dealurilor, prin văi, păduri pe lângă vil, în cultură și subspontaneu. La noi cele mai renumite drăgănele sunt cele de la Pitești. 3. C. Juliana DG. fl. fr. 4 p. 482 (1805); prodr. 2 p. 536. P. Ce- rasus var. juliana L. spec. p. 679. P. juliana Rchb. germ. exc. p. 643. P. avium p. juliana Koch. syn. p. 229. — Vulg. Cireșiu dulce. Cireșiu- de-Ispas; fructele mari cordiforme gălbenil. rumene, roșii, a rar cam negre, au carnea mole, suculentă și dulce: cireșe, cireșe-de-ispas, cireșe- dulci. — 1? Aprilie. In cultură, arbore forte vulgarizat. 4. C. vulgaris Mill. dict. n. 1 (1759). C. acida flora wetter. 2 p. 185 (1800). C. Caproniana DG. prodr. 2 p. 536 (1825). Prunus Ce- rasus a. Caproniana L. spec. p. 769 (1764); Schlechtd. Lang. deutsch. 25 flg. 2558. Prunus acida et austera Ehrh. beitr. 7 p. 129 (1792).—Vulg. Vișin; fructele globose ușior deprimate au carnea mole, mai mult sau mai puțin acidă, astringento-acidă sau acido-dulcișioră, roșie în- chisă sau cam deschisă, mai mari sau mai mici: vișine, vișine-romî- DRUPACE2E, SANGUIS0RBACE2E 197 ne^ti, vișine-turcești. — b Aprilie, Maiu. In cultură și spontaneu prin răspândire de semințe; arbore forte vulgarizat. 5. C. chamaecerasus Lois. in Duham. arbr. ed. nov. 5 p. 29, lab. 5 ; DC. prodr. 2 p. 537 ; Boiss. fl. orient. 2 p. 649. C.pwmiiaPull. iter. 1 p. 153 (1771). Prunus chamcecerasus Jacq. collect. 1 p. 133 (1786); Koch syn. p. 229; Ledeb. fl. ross. 2 p. 6; Schlechtd. Lang. deutsch. 25 fig. 2559. — Vulg. Cireși-pitic. Cireși-de-Bărăgan. — ț> Aprilie, Maiu. Pe lângă tuferișiuri, prin mărăcinișiuri în regiunea meridională a țerei. Craiova; lonești, Cacova, Vuftureanca; Băneasa; Comana; Lehliu; în Dobrogeape la TulceaspreNicolițel, Cocoși. 6. FADUS DC.prodr. 2 p. I. P. Mahaleb. —Prunus Mahaleb L. spec. p. 678; Koch syn. p. 230; Ledeb. fl. ross. 2 p. 8; Schlechtd. Lang. deutsch. voi. 25 fig. 2561. Cerasus Mahaleb Mill. dict. No. 4; DC. prodr. 2 p. 539; Boiss. fl. or. 2 p. 649. — Vulg. Mălin. — 1? Maiu, Iunie. Păduri în regiunea sub- montană și a dealurilor: pe la Verciorova ; în Muscel la Valea-Mare și la Tirgu-Dealului; in Dobrogea pe la Greci și la Mănăstirea Cocoși; ța București în cultură (!). 2. P. racemosa Gilibl. fl. lilhuan. 5 p. 231 (1781). P. vulgaris Host. fl. austr. 2 p.4 (1831).Prunus PadusLin. spec. p.677;Koch syn. p. 230; Ledeb. fl. ross. 2 p. 8; Schlechtd. Lang. deutsch. 25 fig. 2560. Cerasus Pidus DC. prodr. 2 p. 539; Boiss. fl. orient. 2 p. 230. — Vulg. Mălin. — t? Maiu. Păduri în regiunea submontană și a dealurilor: Cerneți pe lorgutova; Rîmnic; Pitești; Conțești pe Beuca și pe va- lea Rîncăciovului; în Suceava la Fălticeni și Mălin; Tecuci; Iași. • P. Virginiana. Cerasus virginiana Michx. fl. bor. americ. 1 p. 285 (1803); DC. prodr. voi. 2 p. 539. — t? Maiu. Arbor mediocru, de ori- gină americană, există în multe grădini și parcuri prin București (!) și prin alte locuri din țeră. XXXVIII. SANGUISORBACE2E Lindl. syn. brit. fl. p. 102 1. SAJVGUISORBA L. gen. n. 146 I. S. officinalis L. spec.p. 169; DC. prodr. 2p. 593 ; Koch syn. p.257;Ledeb.fl. ross. 2p. 27; Boiss.fl. orient. 2 p.731; Schlechtd. Lang. deutsch. 25 fig. 2548. — Sângerie. Sorbestrea. —î|, Iunie - August. Li- vezi, pomăriî. în Argeși pe la Merișani (Grec, in Br. prodr. p. 531); 19$ CONSPECTUL SISTEMATIC Corbeni; Mănăstirea Neamțu (Chan,); in Suceava prin lunca de la Șasea spre Cornu Luncei f. multă. 2. POTERHTM L.gen. n. 1069. I. P. sanguisorba L. spec. p. 1411; DC. prodr. 2 p. 594; Koch syn. p. 258; Ledeb. fl. ross. 2 p. 26; Boiss. fl. orient. 2 p. 733. P. glau- cescens Rchb. germ. exc. p. 610 exclus var. 0; P. dichtyocarpumSpach ann. sc. natur. 1846 p. 34. Sanguisorba minor Scop. ap. Schlechtd. Lang. deutsch. 25 fig. 2549. Pimpinella Sanguisorba Gaertn. fruct. 1 p. 162 (1788). — Vulg. Bibemil. Cebarea.— ?|, Iunie, Iulie. Livezi, po- măril, tuferișiuri, holde. Rucăr, Valea-Muierei; Câmpina; Băneasa, Comana; Chitila, Mogoșăea. 2. P. polygamum W. et Kit. rar hung. tab. 198 (1804); DC. prodr. 2 p. 594; Koch syn. p. 258; Ledeb. fl. ross. 2 p. 27-sed nom. nimis trivialis. P. muricatum Spach ann. sc. nat. 1846 p. 36; Boiss. fl. orient. 2 p. 733. — Aceleași numiri vulgare. — ?|. Iunie, Iulie. Li- vezi, pomăril, holde; cu mult mai frecuent la noi ca precedentul. Cernețipe dealurile lorgutovei și ale Dumbrăviței; Băneasa, Comana; Chitila, Ciocănești, Periși; Slănic, Văleni; Buzeu; Focșiani; Birlad. 3. ALCHEMILLA L. gen. n. 168 I. A. vulgaris a. L. spec. p. 178; DC. prodr. 2 p. 589 ; Koch syn. p. 256; Ledeb. fl. ross. 2 p. 29. — A. vulgaris genuina Boiss. fl- orient. 2 p. 730; Sturm deutsch. h. 2; A. Kern. sched. fasc. 3 n. 816 et Auct. pl. A. vulgaris var. pratensis Schm. fl. bohem. 3 p. 88 (1794). A. vulgaris var. macrotoma Borb. exsic.! — Vulg. Greșiră. Flască. — î|. Iunie - August. Păsciuni și livezi alpine și subalpine. Plaiul Cloșa- nilor pe cracu Bulzului; Sinaia (Grec. enum. p. 23); Predeal; plaiul Cumpătului și peplaiul Gagului la Posada; Mănăstirea Neamțului (Chan. exsicc.); la Schitul Rarău. 2. A. alpestris Schm. fl. bohem. voi. 3 p. 88(1794). A.glabra A. Kern. sched. fasc. 3 n. 817; Simk. enum. transs. p. 224; Sag. et Schn. carp, centr. 2 p. 142 - non DC. fl. fr. 4 p. 46 (1805). A.glabrata Tausch (1821). A. vulgaris a. glabra Wimm. et Grab. fl. siles. 1 p. 135 (1827). — ?|> Iunie - August. Livezi, locuri cu ierbă, vâlcele umede în regiunea subalpină. Buceci în valea Urlătărea (Knecht.); Predeal; Mănăstirea Neamțului (Chan. exsicc.). De statură mai 'naltă ca precedenta; caulii la bază cam culcați, SANGUISORBACE^, ROSACE2E 199 apoi adscendento-erecți, foliați; foile radicale ample de un verde ce bate în gălbeniu; tdtă, planta cu totul glabră. 3. A. acutiloba Stev. verz. taur. p. 152 (1852); Buser in bulett. de l’Herb. Boissier tome IV (1896) No. lip. 758 ample des- cripta. A. vulgaris 0. major Boiss. fl. orient, voi. 2 p. 730. — ?}, Iunie, Iulie. Prin văi și vâlcele mlăștinose in regiunea montană subalpină, pe lingă apșiore. Predeal, copios; Azuga (Knecht.), Bușteni, Sinaia. Robustă, înaltă ca de 30—40 cent, foile ample și nu profund lobate, cele radicale lung pețiolate; laciuiile caliciului cu mult mai acute ca la cele lalte, egalez sau întrec lungimea tubului calicinal. Plantă peste-tot acoperită cu abundent indument păros și chiar pedicelele caliciului, perii caulinariși pețiolari întinși și tot indumentul este lipsit de reflectul sericeu. 4. A. montana Willd. enum. h. berol. p. 170 (1809). A. alpina 0. hybrida L. spec. p. 179, sed Alchemillae alpinaoe L. loc. cit. non per- tinet. A. hybrida Hoffm. fl. germ. 1 p. 79 (1800) nomen ineplum; DG. prodr. 2 p. 589. A. vulgaris 0. subsericea Koch syn. ed. 1 p. 231 (1837); Ledeb. fl. ross. 2 p. 29; Boiss. fl. orient. 2 p. 730. A.pubescens Koch syn. ed. 2 p. 256 et Auct. plur.-non M. Bieb. — Iunie-August. Păsciuni în regiunea alpină și subalpină. Muntele Coziea; Buceci. 5. A. fissa Schummel in Wimm. et Grab. fl. siles. 1 p. 136 (1827); Sturm deutsch. h. 56; Koch syn. p. 256; Schlechtd. Lang. deutsch. 25 flg. 2544. A. pyrenaica Dufour in Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 565 (1848). — ?}, Iulie, August. Locuri cu ierbă, stânci, prin văi umbrose subalpine. Buceci. 6. A. arvensi* Scop. fl. carn.p. 115 (1772); DC. prodr. 2 p. 590; Koch syn. p. 257; Ledeb. fl. ross. 2 p. 30; Boiss. fl, orien. 2 p. 731; Schlechtd. Lang. deutsch. 25 fig. 2547. — Aphanes arvensis L. spec. p. 179. — Iunie, Iulie. Locuri cu ierbă pe stânci calcare: Valea Citețului la Pescerea-Polovraci. XXXIX. ROSACEJE Juss. gen. pl. 334. Trib. I. SPIRE/E DC. Gineceul multicarpelar, carpelele intre ele libere; fructu policarpic multifolecular, foleculele polispermice, ventral dehiscente. 1. SPIREA L.gen. n. 630. § 1. Lignescente; foile simple, întregi saudentate, dentato-serate, nestipulate. 200 CONSPECTUL SISTEMATIC I. Sa ulmifolia Scop. fl. cam. 1 p. 349 tab. 22 (1772); Sturm deutsch. h. 62; DC. prodr. 2 p. 542; Koch syn. p. 231; Schlechtd. Lang. deutsch. 25 fig. 2563; Pokorny holzpfl. tab. 70 fig. 1321—23. S. chamwdryfolia Jacq. hort. vind. 2 p. 66 tab. 140 (1776)-non L.— 1? Maiu, Iunie. Păduri și văi umbrose în regiunea montană: Buceci în valea lalomiței, la Urlătoarea și Sinaia; Bușteni, Predeal; Neamțu; în Suceava pe Borca, pe Neagra și pe Barnaru. p. banatica Simk. enum. transs. p. 213 (1886) et exsic.! Spir&a banatica Janka adat. magyar delkel. fior, in termesz kdzl. XII 1874 p. 166. — Stânci. Valea Oltului pe la Coziea în sus, pe Cîrlige. 2. S. chamsedryfolia Lin. spec. p. 701; DC. prodr. 3 p.542 ; Koch syn. p. 231; Pokorny holzpfl. tab. 72 fig. 1333—42; Schlechtd. Lang. deutsch. 25 fig. 2563, B. — S. media Schmidt oester. baumz. tab. 54 (1792). S. media var. glabrescens Simk. enum. transs. p. 213 et exsic.! S. oblongifolia W. et Kit. rar. hung. 3 tab. 235 (1812); Ledeb. fi. ross. 2 p. 13.— 1? Maiu, Iunie. Păduri în regiunea montană. Sinaia. 8. S. crenata L. spec. p. 701; Ledeb. fl. ross. 2 p. 11; Boiss. fl.orient. 2 p. 689 exclus, synon.; Pocorny holzpfl. fig. 1328—1332.— Vulg. TaM. Tavalga. — 1? Maiu, Iunie. Păduri pe dealuri și în părțile muntose mici. Verciorova; Craiova spre Leamna; Dobrogea pe la Greci (Br.); grădini și parcuri : București (S. hypericifolia Grec, enum. p. 22-non L.); în Bacău; Iași etc. • 5. salicifolia L.; 5. callossa Thumb.; 5. opulifolia L. — Vulg. Taulă. — 1? Maiu, Iunie. Grădini și parcuri. București; lași. § 2. Ierbacee; foile compuse bi-tripinate, nestipulate. 4. S. Aruncua L. spec. p. 702; DC. prodr. 2 p. 545; Koch. syn. p. 231; Ledeb. fl. ross. 2 p. 16; Boiss. fl. orient. 2 p. 690; Schlechtd. Lang. deutsch. 25 fig. 2564. — Vulg. Barba-popei. Barba- apului. Câda-priculicilor. Cornu-draeului. Hârea-Smeului. Muma-pă- durei. Goliciunea-fetei-pădurei. — 1? Iunie. Păduri în regiunea mon- tană a Moldovei superidre. Monastirea Neamțu (Chania exsic. Grec, enum. p. 22); în Suceava pe la Broșteni (Br.), în cheile Barna- rului (!); Iași. § 3. Ierbacee; foile compuse pinate, stipulate. 5. S. Ulmarîa L. spec. p. 702; Sturm deutsch. h. 18; DC. prodr. 2 p. 545; Koch syn. p. 231; Ledeb. fl. ross. 2 p 18; Boiss. fi. ROSACE^! 201 orient. 2 p. 690; Schlechtd. Lang. deutsch. 25 fig. 2565. — Vulg. Crețușcă. Caprifoe. — ?|» Iunie, Iulie. Păduri, margine de păduri, in regiunea montană. Gorbeni în Argeși; Sinaia (Grec, enum.p. 22); Bușteni, Predeal; Mânăstirea Neamțu (Ghania); în Suceava pe mun- tele Sânișioara. — Variază: a. denudata Koch syn. p. 231 et Auct. pl. — S. denudata Presl. fl. cech. p. 101 (1819): foile venji concolore și glabre pe ambe fațe; p. discolor Koch 1. c. S. glauca Schultz fl. starg. suppl. p. 26 (1819). S. Ulmaria a.. tomentosa Camh. ap. DG. prodr. 2 p. 545: foile pe fața superioră ver^i, glabre, iar pe fața inferioră cenușii sau albicios-tomentose. 6. S. Filipendula L. spec. p. 436; Sturm deutsch. h. 18; DG. prodr. 2 p. 546; Koch syn. p. 231; Ledeb. fl. ross. 2 p. 16; Boiss. fl. orient. 2 p. 691; Schlechtd. Lang. deutsch. 25 flg. 2566. — Vulg. Aglică. Aglid. Fuigea. Firigoa-albă. — 2j, Maiu, Iunie. Câmpuri, li- vezi, rărișiuri, crânguri; specie vulgară. (Grec. enum. p. 22). Gemeți; Craiova; Câmpulung, Sturzeni; Băneasa, Comana; Ciocănești, Chi- tila, București; Filipești, Câmpina, Ploești; Văleni; Urlați; Buzeu; Tecuci, Birlad; Neamțu (Chan.); Iași. • Kerria japonicaDC. transact. linn. soc. 12 p. 156; prodr. 2 p, 541. — Vulg. Teilor. — t? Iunie. Arbust mediocru, introdus în horticultură și oarecum vulgarizat. Trib. II. DRYADEA3 Vent. Gineceul multicarpelar, carpelele între ele libere; fructul policarpic: achenii numerose pe un ginofor capitu- liform, deci exteriore. 2. DRYAS L. gen. n. 637 I. D. octopetala L. spec. p. 717; Sturm deutsch. h. 20; DC. prodr. 2 p. 549; Koch syn. p. 232; Ledeb. fl. ross. 2 p. 20; Boiss. fl. orient. 2. p. 696; Schlechtd. Lang. deutsch. 25 fig. 2567. — Vulg. Argintică. Cerențel. — tp Iulie, August. Păsciuni, stânci, in regiunea montană alpină superidră. Negoiu; Pâpușea; Buceci; Ceahlău;.Pe- trile-Domnei. 3. GEUM L. gen. n. 636. §. 1. Caulii pluriflori; stilul la megiloc uncinato-articulat, arti- culul superior la maturitate se scutură. I. G. urbanUm L. spec. p. 716; Sturm deutsch. h. 2; DC. 202 CONSPECTUL SISTEMATIC prodr. 2 p. 551; Koch syn. p. 232; Ledeb. fl. ross. 2 p. 21 ; Boiss. fl. orient. 2 p. 606; Schlechtd. Lang. deutsch. 25 fig. 2568. — Vulg. Crânceni, Cerențd. Cuipâriță. Rădichiâră.— ?[, Iunie-August. Locuri umbrâse, dumbrave. Vârciorova, dealurile Gemetului; Tîrgujiul; Mâ- năstirea Bistrița; Contești; Câmpulung; Tîrgovișle; București; Co- mana ; Câmpina, Văleni, Sinaia (Grec. enum. p. 22); Buzău; Tecuci; Fălticeni, Slatina, Găinești în Suceava; Piatra; Mânăstirea Neamțu (Chan. exsic^; Iași; în Dobrogea pe la Mânăstirea Cocoși, Niculițel. 2. G. Aleppîcum Jacq. icon. rar. 1 tab. 93 (1786); Knapp. pl. galiz. bukov. p. 388 nota n. 255; Simk. enum. transs. p. 215. G. stictum Ait. hort. kew. 2 p. 217 (1789); Ledeb. fl. ross. 2 p. 2-2; Boiss. fl. orient. 2 p. 697; Schlechtd. Lang. deutsch. h. 25 fig. 2569. G. intermedium Bess. ap. DC. prodr. 2 p. 550 (1825) -non Ehrh. — Iunie. Iulie. Păduri, tuferișiuri în regiunea montană din Moldova. Ceahlău (Br.); Piatra spre Bisericani, Pângărați și Grumăzești; în Su- ceava fârte comun; Iași pe la Birnova. 3. G. rivale L. spec. p. 717; Sturm deutsch. h. 5; DC. prodr. 2 p. 551 exclus, variet. Koch syn. p. 232; Ledeb. fl. ross. 2 p. 23; Boiss. fl. orient. 2 p. 697; Schlechtd. Lang. deutsch. 25 fig. 2570 tab. 1. — Vulg. Crânceni. Cerențel. — î|. Iunie, Iulie. Locuri umede sau turfacee prin văile montane în regiunea subalpină. Negoiu și Jipu în Argeși; Buceci, Predeal, Azuga; Neamțu pe la muntele Secu (Chan. exsic. Grec. enum. p. 22); pe Rarău spre culmea despre Gâmpulungu Bucovinei. f G. Inclînatum Schleich. cat. pl. helv. 1815 et 1821. G. py- renaicum Schlechtd. Lang. deutsch. 25 fig. 2572 tab. 2. X G. rivale- montanum Sag. et Schn. carp, centr. p. 131. Posedez un singur exemplar pe care’l cred a fi speciea acesta și care este datorit ami- cului W. Knechtel, găsit în Buceci. Desvoltarea sa neperfectă nu’mi a permis a observa morfologica carpelelor; însă, judecat după forma foilor și aspectul florilor, ’mi pare a fi ceva intermediar între Geum rivale și G. montanum, ambele ce exist în Buceci. Deci, dubios. §2. Caulii uniflori; stilul nearticulat și marcescent cum la Pulsatilla. 4. G. montanum L. spec. p. 717; Sturm deutsch. h. 14; DC. prodr. 2p. 553: Koch syn. p. 233; Boiss. fl. orient.2 p. 608; Schlechtd. Lang. deutsch. 25 fig. 2572 tab. 1. — Sieversia montană Spreng. syst' 2 p. 543 (1825).—î|. Iunie, Iulie. Stânci, păsciuni pe câmele munților în regiunea alpină. Tutila, Godeanu; Galbina; Negoiu; Țuica; Pă- pușea; Buceci (Grec. enum. p. 22). ROSACE.® 203 5. G. reptans L. spec. p. 717; Sturm deutsch. h. 14; DC prodr. 2 p. 553; Koch syn. p. 233; Schlechtd. Lang. deutsch. 25 fig. 2571. Sieversia reptans Spreng. syst. 2 p. 543. — ?|, Iulie, August. Come alpine superiore. Buceci la O mu și pe Caraimanu (Simk. exsic.) 4. WALDSTEINIA Willd. ap. DC. prodr. 2p. 555. I. W. geoides Willd. in neue schrift. naturf. fr.2 p. 105 (1799); DC. prodr. 2 p. 555; Ledeb. fl.ross. 2 p. 26; Baumg. enum. transs. 2 p. 37; Boiss. fl. orient. 2 p. 609; A. Knapp pl. galiz. et buko. p. 388 in nota n. 253. — ?|> Iulie. Păduri în regiunea din Moldova superioră. în districtul Neamțu IaHangu (Chania; Grec, in Br. prodr. p. 537). 2. W. trifolia Roch. ap. Koch in linnaeavol. 13 (1838) p. 337 et Auct. transs. recent. W. triloba Hornung in Baumg. mantis. p. 45 (1846). W. sibirica Auct. transs.-non Tratt. rosac. monogr. 3 p. 108 (1823). Comaropsis sibiricaSchur enum.p. 184.-nonDC. prodr. 2p.555 (1825). — ?|, Iunie, Iulie. Păduri în regiunea montană din Moldova: muntele Corbu la Slănic în Bacău. 5. FRAGARIA L. gen. n. 633. I. F. vesca L. spec. p. 709 exclus, var. 0. et 7.; Sturm deutsch. h. 2; DC. prodr. 2 p. 568; Koch. syn. ed. 3 p. 184; Ledeb. fl. ross. 2 p. 63; Boiss. fl.orient.2p.699; Gren.Godr. fl. fr. Ip. 535; Schlechtd. Lang. deutsch. 25 fig. 2581. F. silvestris Duchesn. in Lam. encycl. m6th. 2 p. 531 (1786).— Vulg. Iragi. Iragi-iepurești. — 2|» Maiu, Iunie. Livezi, locuri deschise pe lîngă păduri, crânguri. Specie vul- gară (Grec. enum. p. 23). Severin; Craiova; Tîrgujiul; Câmpulung; Valea-Mare; Ciocănești, București; Câmpina; Sinaia, Predeal; Va- slui; Iași Variază: cu fructele sferoide: căpșuni-, cu fructele oblungi co- noide: fragi-iepure^ti, la București, fragi. 2. F. collina Ehrh. beitr. 7 p. 26 (1792); DC. prodr. 2 p. 569; Koch syn. ed. 3 p. 184; Ledeb. fl. ross. 2 p. 64; Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 536; Boiss. fl. orient. 2 p. 699; Schlechtd. Lang. deutsch. 25flg.2583.— Vulg Fragi.— 2|» Maiu, Iunie. Livezi, coste, dealuri, crânguri. Craiova; Popînzălești, Caracăl; Conțești; Paserea; Comana; Sloboziea; Buzău; Iași; Tulcea. 3. F. elatior Ehrh. beitr. 7 p. 23 (1792); DC. prodr. 2 p. 570; Koch syn. ed. 3 p. 184; Ledeb. fl. ross. 2 p. 64; Boiss. fl. orient. 2 204 CONSPECTUL SISTEMATIC p. 699; Schlechtd. Lang. deutsch. 25 fig. 2582. F. pratensis, F. mos- chata Duchesn. hist. nat. frais. ann. 1766. F. magna Thuill. ap. Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 536. — Vulg. Fragi. Căpșuni. — î|» Maiu, Iunie. Livezi. Craiova; Caracăl; Valea-Mare; Pitești; Iași; Botoșiani pe la pădurea Redil. 6. COMARUM L. gen. n. 638. I. C. palustris L. spec p. 718; Koch syn. p. 235; Ledeb. fl. ross. 2 p. 62; Boiss. fl. orient. 2 p. 700; Schlechtd. Lang. deutsch. 25 fig. 2585; Sag. et Schn. carp, centr. 2 p. 139. Potentilla palustris Scop. fl. cam. 1 p. 359 (1760). P. omarum Nestl. potent, p. 36 (1816).— î|. Iunie. Locuri băltdse turfâse în văi subalpine. Bușteni în Valea- Cerbului jos (Knecht. exic.!) 7. POTENTILLA L. gen. n. 634. Secț. 1. Pentamere: corola cu cinci petale. Eupotentilloe. § 1. Pinate: tote foile sau cel puțin cele inferiore sunt pinatc. Speciile nostre flaviflore. I. P. supinaL. spec. p. 711; Sturm deutsch.h. 91; DC. prodr. 2 p. 580; Koch syn. p. 235; Ledeb. fl. ross. 2 p. 35 ; Lehm. monogr. potent, p. 42; ej. rev. potent, p. 193; Schlechtd. Lang. deutsch. 25 fig. 2587. —Vulg. Scrîntitâre. Gălbenu§e. —0 Iunie-Septembre. Pc- triși mănunt la locuri cam umede, garduri, paveuri. București; Ga- lați; Tulcea. 2. P. Anserina L. spec. p. 710; Sturm deutsch. h. 4; DC. prodr. 2 p. 582; Koch syn. p. 236; Ledeb. fl. ross. 2 p. 44; Boiss. fl. orient 2 p. 707; Schlechtd. Lang. deutsch. 25 fig. 2590. — 1? Iulie - Septembre. Locuri josnice umede pe lîngă rîușiore, pe lîngă mori, șanțuri, gropi ude ; specie comună în regiunea montană și submon- tană mai ales (Grec. enum. p. 22). Rucăr, Nămăești, Câmpulung; Predeal, Bușteni, Sinaia; Câmpina; București, Mogoșoea; Buzău; Bacău; Mănăstirea Neamțu, Secu (Ghan); prin Suceava, comună; Roman; Iași; Botoșiani. — Variază. a. discolor Walir. sched. crit. Ip. 236 (1822). P. Anserina Lin. et Auct. pl. — Foile pe fața superioră ver^i, glabre sau glabriuscule, pe cea inferidră albo-argintii sau tomentose; p. concotor Walir. 1. c. Ser. ap. DC. prodr. 2 p. 582. P. Anse- rina p. sericea Koch. — Foile pe ambe fațe albo-argintiu perose. —Pe Ialomița la Slobozica spre pădurea Moși-Toma; Buzău; Piatra. ROSACE® 205 § 2. Digitate: foile radicale și cele inferiore digitate, a câte 5 - 7 foliole. 1 Flaviflore. * Tulpina fără stoloni flagelări. a. R e c t ae. Caulii drepți țepeni, ei și pețiolurile cu mulți peri lungi orizontali ce au baza tuberculată și în amestec cu alți peri mă- nunți neturberculați; foile părose și de un verde uniform, marginea foliolelor întinsă. 3. P. recta L. spec. p. 711; Sturm deutch. h. 91; Koch syn. p. 236 exclus, var. 0; Ledeb. fl. ross. 2 p. 45 exclus, variet.; Schlechtd Lang. deutsch. 25 fig. 2591. P. recta 0. palida lus a, Lehm. revis. potent, p. 83 (1856). P. svlphurea Lam. fl fr. 3 p. 114 (1778). P. hirta e. recta Ser. in DC. prodr. 2 p. 579. —Vulg. Găinușe. Gălbenușe. Scrîn- titâre. — T? Iunie, Iulie. Livezi, pajiști pe lîngă păduri, crânguri, lo- curi deschise; în regiunea câmpenă și a dealurilor ; specie frecuentă (Grec. enum. p 22). Cerneți pe dealurile lorgutovei și Dumbrăviței (P. recta var. obscura Grec, in Br. prodr. p.534 ap. Borb. in litt.-non Willd.); Cloșani la Buza-Plaiului; Craiova pe Dealu-Viilor; Popînză- lești; Ghergani, Ciocănești, București; Comana; Ploești, Dealu-Mare; Buzeu la pădurea Crângul; Odobești; Iași; Constanța. 0. sub/aciniosa. Florile mari sulfuri!; foliolele foilor profund inciso- serate, laciniile unidentate nu trec de jumătate distanța d’între nervura mediană și liniea periferică. 4. P. obscura Willd.spec.2 p. 1100 (1799); M. Bieb. fl. t. c. 1 p. 405; Nestl. potent, p. 44; Schm. monogr. potent, p. 82 (1826). P. recta 0. obscura Koch syn. p. 236; Ledeb. fl. ross. 2 p. 46. P. recta a. obscura lus. a Lehm. revis. potent, p. 82. — î|. Iunie, Iulie. Livezi, crânguri, poeni pe lîngă păduri, locuri deschise; 'mi pare mai frecu- entă la noi ca precedenta. Vârciorova, Severin; Vulcana, Bezdat; Tîrgoviște; Vultureanca; Comana; Ciocănești, București, Buftea, Cri- vina; Sinaia (P. recta Grec. enum. p. 22 etinBr. prodr. p. 534-non L.); Dealu-Mare; Slănic, Văleni; Bîsca; Focșiani; Neamțu; Botoșiani. 0. leucotricha Borb. in litt. 1882; cest bot. zeit. 1886 p. 292. T6tp caracterele specifice de P. obscura W. însă perii mai albicioși. — Bres- nița, Severin; Comana; Constanța. 5. P. pilosa Willd. spec. 2 p. 1100 (1799); Koch syn. p. 237; Sturm deutsch. h. 91; Schlechtd. Lang deutsch. 25 fig. 2593. P. hirta a. rubens Ser. in DC. prodr. 2 p. 578 exclus, synon. Allionii et Nestleri. — P. obscura b. pilosa Lehm. revis. potent, p. 83. — Maiu, Iunie. Locuri deschise aprice, în regiunea câmpeană. Popin- Grecacu D. Dr. — C.1324. 16 206 CONSPECTUL SISTEMATIC zălești, Caracăl; Ionelii, Vultureanca; Băneasa, Comana; Ciocănești, Chitila; Crivina (P. hirta et P. villosa Grec. enum. p. 22. P. villosa e lapsu calami pro P. pilosa Willd.); Sloboziea; Brăila; Galați; Focșiani; Birlad; Iași; Măcin; Greci. 6. P. astrachanica Jacq. icon. rar. 1 tab. 92 (1786); M. Bieb. fl. t. c. 1 p. 406; Lehm. monogr. potent, p. 77. P. hirta 3. astrachanica Ser. in DC. prodr. 2 p. 578. P. reda var. 7. astrachanica Lehm. rev. potent, p. 84 etiam Ledeb. fl. ross. 2 p. 45 post Potentillam rectam genuinam. — Maiu, Iunie. Locuri petrdse aprice deschise, câm- puri aprice. Vârciorova, Gura-Văei; Caracăl la pădurea Romula; Brăila pe la Monument; Măcin spre Greci. Portul și configurațiea plantei ndstre se potrivește exact cu forma tipică de P. astrachanica Jacq.; însă diferă prin indumentul foliolelor sale care, de și perose, sunt lipsite de așternutul de peri scurți denși ce dau oarecare reflect sericeu paginei inferiore, așia cum se observă la exemplarele din Rusiea. 7. P. taurica Willd. in mag. d. gesels. naturf. freunde zu berlin. 7 p. 291 (1799); Lehm. monogr. potent, p. 90 tab. 9!; Ledeb. fl. ross. 2 p. 46; Lehm. revis. potent, p. 81 quoad forma genuina. P. hirta 0. taurica Boiss. fl. orient. 2 p, 713. — Maiu, Iunie. Locuri petrdse, stâncose în munții Dobrogei: la Alibeichioi pe Consulu; Mâ- nastirea Cocoși. 8. P. laeta Rchb. germ. exc. p. 595 (1833); Zimmeter in A. Kerner sched. n. 825. P. hirta Koch syn. p. 237; Sturm. deutsch. h. 91; Lehm. mon. potent, p. 88 tab. 8 ! et Auct. plur.-nonL. — î|. Iunie, Iulie. Locuri petrdse. Dobrogea la lenisala subt Castelul-Genovez. Exemplarele nostre, prin statura și tote caracterele morfologice externe, nu se deosibesc în nimic de specimenele scundace de P. pedata Nestl. mon. potent, p. 44 n. 27 ast-fel după cum sunt distribuite de V. Engelhartd în 1889 și recoltate pe la „Scala-Saneta" lingă Triest. însă, între tdte aceste, de o parte, și între cele din vecinătatea Tou- lonului, adică adevărata P. hirta L., există oare-care diferență apre- ciabilă numa întru ce privește forma foliolelor foilor. b. Argente®. Caulii adescedenți sau suberecți rigizi, ei și pețiolurile pubescenți sau peroși, dar tot-odată și tomentoși, perii netuberculați; foile peste-tot sau numa pe desubt cu toment dens cenușiu sau argintio-albicios, marginea foliolelor revolută. Florile micșiore. ROSACE^ 20? 9. P. canescens Hess. prim. îl. galiz. 1 p. 330 (1809); DC. prodr. 2 p. 578; Zimmeter in A. Kern. sched. n. 1243; Schlechtd Lang. deutsch. 25 fig. 2594. P. inclinata Koch syn. p. 237 (1843); Ledeb. fl. ross. 2 p. 47 ; Lehm. rev. potent, p. 100 - non Vili. pl. dauph. p. 567 (1789). P. intermediaWahlenb. carp, princ.p. 154(1814)-non L. mant. (1767) — î|, Maiu-Iulie. în regiunea câmpurilor și a dealurilor. Valea-Țesnei la Poiana-Stînei; Bălcești; Predeal; Comana; București Focșiani; Iași Socola. 10. P. argentea L. spec. p. 712; Sturm deutsch. h. 17; DC. prodr. 2 p. 577 exclus, variet.; Koch. syn. p. 227 et add. p. 433 excl. var. P; Ledeb. fl. ross. 2 p. 47; Boiss. fl. orient. 2 p. 712 î Lehm. rev. potent, p. 96; Schlechtd. Lang. deutsch. 25 fig. 2595. — î|, lunie- August. Livezi, câmpuri, ogâre, locuri virane urbane, rurale; specie comună (Grec. enum. p. 22). Vârciorova, Severin, Hinova; Craiova; Alexandriea; Comana; Ciocănești, Chitila, București; Sinaia; Câm- pina; Văleni; Beceni; Bacău; Bîrlad; Iași; Fălticeni; Broșteni; în Dobrogea pe la Măcin, Tulcea ele. p. impolita Wahlenb. carp, princ. p. 155 (1814) et Auct. plur. P. neglecta Bmg. enum. transs. 2 p. 63 (1816). P. incanescens Opiz. — La locuri uscate deschise. Verciorova; Ciocănești, Chitila, București; Dobrogea pe la Cocoși Isaccea. 11. P. microdons Schur enum. transs. p. 192 (1866); Simk. enum. transs. p. 219. P. Silesiaca Uechtr. in Jahrb. schles. gesels. f. vaterl. cult. 44 p. 82 (1867). — ?|» Iunie - August. Locuri uscate, dru- muri, căi comunale urbane. Horezu; Ciocănești, Chitila, București; Comana; Tecuci la Cier; Dobrogea pe la lenisala subt Castelul-Ge- novez. p. cano-viridis. P. collina var. cano-viridis Schur. cest. bot. zeit. ann. 1869 p. 208; Simk enum. transs. p. 219. P. thyrsiflara Hulsen ap. Zimmeter in A. Kern. sched. spec. n. 446 (1882). Major, robus- tior, foliolis foliis radicalibus amplioribus. — București; Comana. c. Chrysanthae. Caulii adscendenți, lungi, debili; foile peste tot au colârea verde, ele și caulii cu peri lungi mai mult sau mai puțin denși și netuberculați, lipsite de indument tomentos; inflores- cența laxă, florile aurii. 12. P. chrysantha Trev. ind. sem. hort. vratisl. 1818 p. 5 ; Rchb. germ. exc. p. 593; Ledeb. fl. ross. 2 p. 49 excepto var. p.; Griseb. et Sch. iter. hung. p. 295; Lehm. rev. potent, p. 78; Heuff. 208 CONSPECTUL SISTEMATIC enum. ban. p. 65 var. a; Neilr. diagn. p. 46; Schur enum. p. 197; P. amphibola Schur. enum transs. p. 198 (1866). — Vulg. Găinușe. Gălbenuș. — ?(. Maiu-Iunie. Stânci calcare Valea Bahnei spre gura Cerovățului; valea Oltului pe la Călimănești, Coziea; Rucăr pe Ghîm- bavățu; Buceci pe la Sinaia, valea Priporului (W. Knecht); în Rarău. p. thuringiaca. P. thuringiaca Bernh. in Link enum. pl. hort. berol. 2 p. 64 (1822); DC. prodr. 2 p. 518; Koch syn. p. 239; Sturm deutsch. h. 91 tab. 11; Schur enum. transs. p. 197; Schlechtd. Lang. deutsch. 25 fig. 2598. P. chrysantha p. elongata Heuff. en. banat, p. 65 (1858). — Iunie, Iulie. Stânci calcare și la altitudini ceva mai su- periâre ca precedenta. Mun'.ele Coziea; Pajerea pe Giuvalu; Buceci în valea Caraimanului (Knecht.), pe Costila în Valea-Albă sus. Diferă forte puțin de P. chrysantha Trev. prin caulii sei ce în- trec cu mult înățimea foilor radicale, prin dinții foliolelor mai mari și mai profunzi, prin foliolele foilor superiore oarecum întregi, din- tele din vîrful foliolelor mai expresiv, și prin panicula laxă. 13. P. patula W. et Kit. rar. hung. 2 tab. 194 (1804); DC. prodr.. 2 p. 575; Lehm. monogr. potent, p. 103; Ledeb. fl. ross. 2 p. 48; Koch syn. p. 238; Sturm deutsch. h. 90 tab. 10; Lehm. revis. potent, p. 75. P. pratensis Schur en. trans. p. 192 (1886)-non Herb. P. patula p. tenella Tratt. P. Schurii Fuss. ap. exsic. in A.Kern. sched. spec. n. 837 (1883). — 4» Maiu, Iunie. Coste aprice. Ploești, Tirgșior pe la Crângul-lui-Bot; Fălciu pe dealurile viilor; Botoșiani. 14. P. rubens Crantz stirp. austr. fasc. 2 p. 75 (1769); Zimmet. in A. Kern. sched. spec. n. 838. P. opaca Jacq. icon. rar. (1786); Koch syn. p. 242; Gren. Godr. fl. fr. voi. 1 p. 527 ex parte; Lehm. revis. potent, p. 123 exclus, variet.; Schlechtd. Lang. deutsch. 25 fig. 2607-non L. P. tema Baumg. enum. transs. 2 p. 64 et 65-non L. — ?|» Maiu, Iunie. Locuri uscate cu ierbă, tuferișiuri, crânguri; în regiunea dealurilor și a câmpurilor. Pitești, Trivale; Conțești; Chitila (P. opaca Grec, in Br. prodr. p. 533); Paserea; Comana; Câmpina (P. minima Grec. ennm. p. 22 - non Hali, fii.); Sinaia, Predeal. d. A u r e ae. De ordinar de talie pitică; tulpinele emit cauli ar- cuato-adscendenți adesea și caudiculi prostrați radicanți, părțile cau- linare și foile cu peri lungi netuberculați, foile unora pe desubt au șî toment adpres cenușiu sau albicios; florile aurif și comparativ cu taliea plantei măricele. 15. P. aurea L. cent. 2 in amoen. acad. 4 p. 316 (1759); Sturm ROSACE^ 209 deutsch. h. 17; Lehm. monogr. potent, p. 116; Koch syn. p. 240; Lehm. revis. potent, p. 128; Schlechtd. Lang. deutsch. 25 fig. 2603. P. Halleri DG. prodr. 2 p. 576 quoadvariet. a. et p. — ?|, Iulie, August. Stânci și pasciuni pe vîrfurile alpine. Piatra-Mare; Ceahlău; munții Palanca în Bacău și Grințieșiu în Suceava (Br.). 16. P. maculata Pourr. mem. acad, toulouse 3 p. 316 (1788); Lehm. revis. potent, p. 119. P. salisburgensis Haenke in Jacq. collect. 2 p. 68 (1788); Sturm. deulsch. h. 17; Ledeb. fl. ross. 2 p. 55. P. dl- pestris Hali. fii. in Seringe mus. helv. 1 p. 53(1818); Koch. syn. p.240. P. crocea Schleich. catal. pl. helv. 2 p. 20 (1807); Lehm. monogr. potent, p. 111. P. aurea Ser. in DC. prodr. 2 p. 576 exclus, var. 7. -non L. Fragaria villosa Crantz stirp. autr. fasc. 2 p. 15 (1763). — ?|, Iulie, August. Stânci, păsciuni, locuri cu ierbă; în regiunea alpină pe comele munților. Buceci pe Vîrful-cu-Doru (P. minima Grec. enum. p. 22 - non Hali. fii. specimen, forma parvula), pe Caraiman (Knecht.) și pe Furnica. 17. P. opaca L. spec. p. 713 ap. Zimmet. in A. Kern. sched. spec. n. 834. P. terna Sturm deutsch. h. 17 (1804); Koch syn. p. 241; Lehm. revis. potent, p. 117; Schlechtd. Lang. deutsch. 25 fig. 2605.— La locuri cu ierbă pe dealuri. La Piatra pe Pietricica și Gozla; Mânăs- tirea Neamțu (P. terna Ghan. exsic. Grec, enum p. 22. P. opaca Br. prodr. p. 533); Iași pe dealurile de la Galata; Botoșiani. 18. P. arenaria Borkh. in fl. der wetter. 2 p. 248 (1800) ap. Zimmet in A. Kerner sched. fasc. 3 p. 18-22 spec. n. 827 et n. 828. P. cinerea Koch. syn. p. 242; Schlechtd. Lang. deutsch. 25 fig. 2606; non Ghaix ap. Vili. fl. dauph. 3 p. 567. — ?|, Maiu-Iulie. Pe dealuri, coste; la locuri uscate; locuri de petrișiu cu ierbă sau denudate. Tîrgujiul; Sinaia; Piatra; Bîrlad; Vaslui pe la pădurea Lipovățului; Iași, Miroslava. ** Tulpina emite stoloni flagelări reptanți. (Reptantes). Î9. P. reptans L. spec. p. 714; DG. prodr, 2 p. 574; Sturm deutsch. h. 91 optime; Koch syn. p. 239; Ledeb. fl. ross. 2 p. 52; Lehm. revis. potent, p. 183; Schlechtd. Lang. deutsch. 25 fig. 2199.— ?J, Maiu-August. La locuri cu ierbă, livezi, poeni, rărișiuri, locuri umede; specie vulgară. Olănești, Rîmnic; Câmpulung; Pitești; Titu, Ciocănești, Chitila; București (Grec. enum. p. 22); Comana ;Câmpina; Văleni; Buzeu; Sloboziea; Brăila, Bîrlad; Vaslui; Iași. 210 CONSPECTUL SISTEMATIC 2. Albiflore. 20. P. alba L. spec. p. 713; Sturm deutsch. h. 4; DC. prodr. 2 p. 584 ; Koch syn. p. 243; Ledeb. fl. ross. 2 p. 60; Lehm. revis. potent, p. 135; Schlechtd. Lang. deutsch. voi. 25 fig. 2612 tab. 1. — ?|, Maiu, Iunie. Crânguri, rărișiuri, poeni, livezi. Pitești la Trivale; Dîmbovicioara, Valea-Muierei; Contești; Ciocănești, Buftea (Grec, in Br. prodr. p. 523); Comana; Câmpina (Grec. enum. p. 22); Ploești la Crângu-lui-Bot și Bereasca; Monăstirea Neamțu (Chan.); Iași pe la pădurea Tinoasa. 21. P. Haynaldîana Janka nov. taurcic. brev. p. 3 n. 7 (1872); Boiss. fl. orient. 2 p. 704. — ?|, Iunie. In regiunea montană, stânci alpine, locuri cu ierbă. Munții Parîngului în Gorjiu (J. Barth exsic.) § 3. Ternate. Tote foile sunt trifoliolate. 1. Flaviflore sau aurii. 22. P. chrysocraspeda Lehm. sem. h. hamburg. 1849; revis. potent, p. 160 n. 168 tab. 154; Griseb. et Sch. iter hung. p. 295; Fuss. transs. excurs, p. 202; Schur enum. transs. p. 194; Boiss. fl. orient. 2 p. 725’ P. aurea Griseb. spicil. rumel. p. 101 -non L. P. gran- difloră Baumg. enum. transs. 2 p. 68-non L. P. pseudofrigida Schur enum. transs. p. 195. — î|» Maiu, Iunie. Păsciuni, locuri cu ierbă în regiunea montană. Tutila, Godeanu; Galbina; Muntele Coziea; Ghițu; Negoiu; Păpușea; Buceci în tot coprinsul; Predeal. p. minor Boiss. fl. orient. 2 p. 725 (1872). P. ternata C. Koch în linnaea 19 p. 45 (1849). P. aurea Sm. prodr. 1 p. 352-non L. P. minima ț. minor Lehm. revis. potent, p. 160. — Pe vîrfurile alpine. Buceci pe Caraimanu (Knecht.); Păpușea; Piatra-Mare. — Plantă ca de 2—4 cent, florile comparativ mai mari și de un galben intens auriu. 2. Albiflore. 23* P. micrantha Ram. in DC. fl. fi*. 4 p. 468 (1805); Ser. in DC. prodr. 2 [p. 585; Sturm deutsch. h. 91 tab. 11; Koch syn. p. 243; Ledeb. fl. ross. 2 p. 60; Lehm. revis. potent, p. 147; Boiss. fl. orient. 2 p. 706; Schlechtd. Lang. deutsch. voi. 25 fig. 2614. — ?ț. Aprilie, Maiu. Prin tuferișiuri și crânguri în regiunea montană și a dealurilor. Vârciorova, Severin, Bresnița; Coziea, Stănișioara; Pitești la Trivale și Banău; Conțești (Grec in Br. prodr. p. 532); Câmpina. Secț. II. Tetramere: sepale, petale a câte 4. Tormentillae. 24. P. silveatris Neck. delic. gallo. belg. p. 222 (1768). P. ROSACEAS 211 lormentilla erecta Scop. fl. cam. voi. 1 p. 360 (edit. 1772), P. Tormen- tilla Sibth. fl. oxon p. 162 (1794); Lehm. monogr. potent, p. 149; DC. prodr. 2 p. 574; Koch. syn. 240; Boiss. fl. orient. 2 p. 717; Schlechtd. Lang. deutsch. 25 fig. 2602. Tormentilla erecta L. spec. pl. 716.; Sturm deutsch. h. 34. — Vulg. Sclipeai. Scrîntitoare. — Crânguri, rărișiuri, ograde de pomi, tuferișiuri; în regiunea montană inferioră și a dealurilor. Curtea-de-Argeși; Rucăr pe Dobrieșiu, Valea-Muierei; Conțești; Vulcana; Câmpina; Sinaia (Grec. enum. p. 22 et in Br. prodr. p. 532); Bușteni, Predeal; Piatra-Mare; Galați; Tîrgu-Ocnei pe Măgura; Comănești; Mânastirea Neamțu la Secu (Chan. exsic. Grec, enum. p. 22); Broșteni pe Neagra, Dealu-Ursului, Schitul RarSu. 25. P. procumbens Sibth. fl. oxon. p. 162 (1794); Sturm deutsch. b. 92; Koch syn. p. 239; Schlechtd. Lang. deutsch. 25 fig. 2601. P. nemoralis Auct. exp.-non Lehm. monogr. potent, tab. 13. Tormentilla reptans L. spec. p. 716; Rchb. germ, excurs, p. 589. — ?|» Aprilie-Inlie. Crânguri, tuferișiuri pe dealuri. Piatra aprope de Pângărați. 8. RUBUS L. gen. n. 632. § 1. lerbacei: tulpina sublignescentă perenieă, caulii ierbacei anuali; stipulii caulinari; carpoforul discoid. Specii de talie mică. I. R. saxatilis L. spec. p. 708; DC. prodr. 2 p. 564; Koch syn. p. 234 et add. p. 1022; Schlechtd. Lang. deutsch. 25 fig. 2574.— ?|, Iunie, Iulie. Păduri în regiunea alpină, quasi alpină. Buceci în Valea-Albă pe Costila; Negoiu; Predeal pe Postăvaru (Rcem.); Ceahlău; pe valea Bamarelului la capul rîului. §2 . Subarbuști, arbuști: caulii lignoșiperenici; stipulii pețiolari; carpoforul conoid. Specii de talie 'naltă. Digitifoliați-. foile digitate din 3-5-7 foliole; fructul negru sau vînăt pruinos, numit mură, se desprinde de pe receptacul împreună cu carpoforul. 2. R. caesius L. spec. p. 706; DC. prodr. 2 p. 558; Koch syn. p. 234; Ledeb. fl. ross. 2 p. 66; Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 537; Boiss. fl. orient. 2 p. 692; Schlechtd. Lang. deutsch. 25 fig. 2576. — Vulg. Mur. Rug. — 1? Iunie, Iulie. Dealuri, câmpuri, coste; tuferișiuri, mărăcinișiuri, drumuri, garduri rustice; specie comună (Grec. enum. p. 23). Rîmnic; Roșiori în Teleorman; Pitești; Câmpulung; Vultu- reanca; Câmpina, Brebu; Titu; Ciocănești, București; Comana, Giurgiu; Buzeu; Bîrlad; Broșteni pe Neagra. 212 CONSPECTUL SISTEMATIC p. umbrosus Wallr. sched. p. 220 (1822); Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 538. — Păduri. Comana; Piatra, Pădurea-Balaurului, Crăcoani. ț. arva/is Rchb. germ, excurs, p. 608 (1833). R. caesius p. agrestis Weihe et Nees rubr. germ. p. 106 (1822); Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 538-non R. agrestis W. et Kit. — Comana; București; Crivina. 8. R. agrestis W. et Kit. rar. hung. tab. 268 (1812); DC. prodr. 2 p. 559; Fuss transs. excurs, p. 965. R. nemorosus Heyne pro parte. R. corylifolius ț. althaeifolius Rchb. germ, excurs, p. 608 (1832).— Este mai mult o formă ce ține de R. dumetorum Weihe (conf. Focke synops. rubr. germ. p. 397). — 1? Iunie, Iulie. In regiunea dealurilor, pe la vil, pe coste. Craiova; Periși; Podu-Turcului. 4. R. fruticosus L. fl. suec. ed. 2 p. 172 (1755); Rchb. germ, exc. p. 600; Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 549; Schlechtd. Lang. deutsch. 25 fig. 2580. R. plicatus Weihe et Nees rubr. germ. p. 13; Gremli fl. analyt. suisse p. 194; Focke synops. rubr. germ. p. 111. — Vulg. Mur-negru; fructele mure-negre. — t? Iunie, Iulie. Păduri pe la rărișiuri, poeni, drumuri. Șimian, Hinova; Craiova; Rîmnic, Gurănoea. S. R. suberectus Anders. in linnsea soc. ann. 1815 p. 218 tab. 16; Rchb. germ, excurs, p. 600; Gremli fl. analyt suisse p. 193. R. fastigiatus Weihe et Nees rubr. germ. p. 16 (1822). — ?ț, Iunie, Iulie. Tuferișe, coste. Rîmnic, Călimănești, Coziea. 6. R. plicatus Weihe et Nees rubr. germ. p. 15 (1822); Ser. in DC. prodr. 2 p. 560; Focke syn. rubr. germ. p. 111; — R. fruticosus L. fl. suec. ed. 1755 p. 172 ex p. — 1? Iunie, Iulie. Tuferișiuri pe cdstele petrdse ale munților. Valea Jiului către Lainici. 7. R. sulcatus Vest in Tratt. ros. monogr. 3 p. 42 (1823); Ser. in DC. prodr. 2 p. 559; Gremli fl. analyt. suisse p. 194. R. fruticosus Auct. plur.-non L.—t? Iunie, Iulie. Tuferișiuri pe cdstele munților. Rîu-Vadului, Câneni; Corbeni în Argeși; Focșiani, Odobești. 8. R. discolor Weihe et Nees rubr. germ. p. 46 (1822); Rchb. germ, excurs, p. 603; Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 546; Boiss. fl. orient. 2 p. 695.— 1? Iunie, Iulie. Tuferișiuri pe cdstele munților și dealurilor. Verciorova, Gura-Văei; Severin, Crihala; valea-Țesnei; Băneasa, Co- mana, Ciocănești, Buftea; Piatra pe Cozla. 9. R. candicans Weihe olim ap. Rchb. germ, excurs, p. 601 (1832); Gremli fl. analyt. suisse p. 193. R. thgrsoideus Wimm. fl. siles. ROSACEJE 213 p. 131 (1840); Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 547; Fuss transs. excurs, p. 193. R. fruticosus Weihe et Nees rubr. germ. p. 24 (1822)- non L. 1? Iunie, Iulie. Gostele dealurilor și pe la drumuri, prin tuferișe mici. Valea- Bahnei, Verciorova; Olănești, Valea-Răporoasă, Rîmnic. IO. R. tomentoBus Borkh. inRoem.neu-mag. bot. st. 1 (1794); Weihe et Nees rubr. germ. p. 27 tab. 8; DG. prodr. 2 p. 561; Rchb. germ. exc. p. 601; Gremli 1. c. p. 179. — 1? Iunie, Iulie. Câmpuri, maluri rupte pe lîngă drumuri, porumbiști vechi; mărăcinișiuri. Ver- ciorova, Severin, Gemeți; Comana; Buftea, Periși, Crivina. Variază : a. canescens. Fața superioră a foliolelor foilor este cenușiu-to- mentosă, cea inferioră este dens albicios-tomentosă (an R. canescens DG. prodr. 2 p. 561?); Q.glabratus. Godr. monogr.p.27. Fațasuperioră a foliolelor foilor este verde și glabră sau abia cu câțiva perișiori sporadici punctiformi, fața inferioră dens albicios-tomentosă. II. R. Radula Weihe et Nees rubr. germ. p. 89 (1822); Rchb. germ, excurs, p. 606; Gremli fl. analyt. suiss. p. 180 et 189; Focke synops. rubr. germ. p. 317 et 319. — 1? Iunie, Iulie. Tuferișiuri, gar- duri, vif. Dealu-Mare. 12. R. hirtus W. et Kit. rar. hung. 2 tab. 114 (1804); Focke synops. rubr. germ. p. 371. R. glandulosus Rchb. germ, excurs, p. 607 (1832) -non Bellard. in app. fl. pedem. p. 24 (1792). R. villosus a. glan- dulosus Ser. in DG. prodr. 2 p. 563 pro parte. — t? Iunie, Iulie. Tu- ferișiuri, mărăcinișiuri. Valea Gernei pe Osliea la Stîna-Lacului; Olă- nești, lazu-Bobului; Goziea; Predeal, Sinaia, Poiana Stânei și la Urlă- toarea; Mizil pe Dealul Tohanilor; Slănic în Bacău; în Suceava la Broșteni pe Barnaru. 2. Penatifoliați: foile penate a câte 2-5-7 foliole ; fructul roșiu- rumen sau gălbeniu, numit smeură, nu’și desprinde carpoforul ci numa drupeolele. 13. R. Idseus L. spec. p. 707; DG. prodr. 2 p. 558; Koch. syn. p. 232 ; Gren. Godr. fl. fr. voi. 1 p. 551; Boiss. fl. orient. 2 p. 692; Schlechtd. Lang. deutsch. fl. 25 fig. 2575. — Vulg. Smeur. — 1? Iunie, Iulie. Păduri în totă regiunea montană frecuent; și incultură. Gălimă- nești; Rucăr, Câmpulung; Predeal, Sinaia și în tot coprinsul Buce- cilor; Comarnic; Broșteni pe Neagra, pe Barnaru și pe Barna- -relul, etc. 214 CONSPECTUL SISTEMATIC Trib. III. ROȘELE DC. Receptaculul cavos urceolat conține în in- terior două sau mai multe cârpele cu totul libere între ele. 1. Eurcseao. Receptaculul devine fruct cărnos cam sucos conți- nând în interior numerose achenii libere. Arbuști. 9. ROȘA lourn. instit. i p. 636. § 1. Sepalele penatipartite, la maturitatea fructului se usc și cad; florile avend colore roză, purpurie sau albă. 1. Fructul matur coriace nesucos; ghimpii dimorfi; foliolele sub- țiri iar nu grâse carnosule, mari sau măricele și, ale speciilor nostre, sunt conivente reflexe. a. Synstylae DC. (secț. Arvenses Crep. conf. Borb. mon. ros. hung. in kdzlem. XVI p. 315). I. R. arvensi* Huds.fl.angl.p. 192(ed.l762);ltochsyn.p.254; DC. prodr. 2 p. 597 var. a; Boiss. fl. orient. 2 p. 688. R. repens Scop, fl. carn. 1 p. 355 (ed. 1772). R. arvensis forma ovata Lej. ap. Borb. 1. c. R. Baldensis A. Kern. ap. Desegl. cat. raison. n. 20 (1876). — t? Maiu, Iunie. Margini de păduri la poale de munți. Cloșani laBuza- Plaiului; Valea Jiului spre Monăstirea Lainici. b. G al 1 i c a n e se DC. verse sec. Borb. 1. c. p. 317, 344. — Eurosa Gandog. nouv. class. des roses p. 13. 2. R. austriaca Crantz stirp. austr. 1 p. 86 (ed. 1768); Borb. mon. ros. hung. p. 358, 367; Gandog. tab. rhodol. p. 57 n. 376. R. pumila Clus. ap. Jacq. fl. austr. 1 p. 59 (1773); L. fii. suppl. 1 p. 262 (1781); Sturm deutsch. h. 34. R. gallica Schlechtd. Lang. deutsch. vOl. 25 fig. 2634-non L. R. gallica a. pumila DC. prodr. 2 p. 603. — Vulg. Trandafir de câmp. Trandafir pitic. Trandafirașiu. — 1? Maiu, Iunie. Câmpuri, mărăcinișiuri, pe coste la locuri deschise; specie fre- cuentă (R. gallica Grec. enum. p. 23). Severin, dealurile Cernețului și pe dealul Bresniței; Craiova; Vultureanca, lonești; Ciocănești, Chi- tila, Periși; Băneasa, Comana; Ploești, Buda, Băicoiu; Buzău la Cr ângu. 3. R. hybrida Schleich. catal. 1815; Borb. mon. ros. hung* p. 360; Gandog. tab. rhodol. p. 53 n. 310. R. pumilo-arvensis Rchb. germ, excurs, p. 623. R. gallica (3. hybrida Gaud. ap. DC. prodr. 2 p. 603. — 1? Maiu. Coste la locuri aprice. Comana. 4. R. Jundzillii Bess. ap. M. Bieb. fl. t. c. 3 p. 347 (1819); Borb. monogr. ros. hung. in kozlem. XVI p. 375 et 383, R. Jundzil- ROSACEJE 615 liana Bess. enum. pl. volhyn. p. 67 (1822). — 1? Maiu, Iunie. Pe coste petrose la locuri cu ierna, locuri deschise. Mânăstirea Cocoși in Dobrogea. 5. R. centifolia L. spec. p. 704; DC. prodr. 2 p. 619 f Rchb. germ, excurs, p. 623; Boiss. fl. orient. 2 p. 676. — Vulg. Roză. Tran- dafir. Trandafir-de-dvdc&ță. — t? Maiu. De mult timp naturalizată și vulgarizată în uzul grădinilor pentru podoabă și folose domestice. 2. Fructul matur pulpos sau farinoso-sucos; ghimpii homomorfi sau dimorfi; foliolele avend un parenchim groscior cam cărnos, nu prea mari, plane și nereflexe. c. C a n i n ae DC. (conf. Borb. 1. c.- Orepinia Gandog. 1. c.) 6. R. canina L.spec.p.704; Sturmdeutsch. h. 18; DC.prodr.2 p. 613; Rchb. germ. exc. p. 620; Schlechtd. Lang. deutsch. 25 fig. 2629. R. canina a. vulgaris Koch syn. p. 251; Boiss. fl. orient. 2 p. 685. — Vulg. Măcieșiu. Rug; florea răsură, răsură, ruge; fructele căcicădere, măcieșe, scoabe 'n-cur. — 1? Maiu, Iunie. Câmpuri, coste, dealuri, drumuri și rupturi de câste; specie vulgară (Grec. enum. p. 23). Vâr- ciorova; Valea-Mare în Muscel; Comana; Ciocănești, Chitila, București; Câmpinaₐ Posada; Urlați; Tecuci; Bîrlad; Iași. Exemplarele nostre aparțin în totul la grupa Caninelor nude sau leiofile, ^ise de Crepin Lutențiane transitorii isodonte. p. leioclada. Ramicelele florale scurte, orizontale, cu totul glabre și inerme; pețiolurile absolut glabre, fără glandule și inerme, foliolele micșiore, 10—lung, pe 8ⁱⁿ,ⁿ lățime, ver^i concolore isodonte cu totul glabre; lipsă de glande pe tote părțile plantei; fructele ovate cam oblungi, stilurile glabre. Microfllă. — Câmpuri. Chitila. 7. R. dumalis Bechst. forstbot. p. 241 et 939 (1810); Borb. monogr. rosar. hung. p. 418, 420. R. stipularis Merat fl. paris, p. 190 (1812). R. glaucescens Bess. in herb. Kitaib. fasc. 49 n. 139 fide Borb. 1. c. — R. canina ț. dumalis Rchb. germ. exc. p. 620 et Auct. plur. R. podolica Tratt. ros. monogr. 2 p. 71 (1824). — 1? Maiu, Iunie. Tuferișiuri, garduri de mărăcini, coste la locuri uscate tari. Severin, Crihala; Tîrgujiul; Urlați, Valea-Boului; Botoșianila Valea-Adîncă; Piatra Neamțu; Fălticeni. în grupa Caninelor biserate (Crepin): stilurile perdse. — Rămi- celele florente inerme, glabre ușior glaucescente, uniflore (?); folio- lele 20—23 ⁿ,m lungime pe 15m,ⁿ lățime, glabre și cam glaucescente, marginea lor în mare parte biserată, pețiolul al multor foi glabru, 216 CONSPECTUL SISTEMATIC neted, al unora cu glande rare mici sau subsetiforme; pedunculele ceva mai scurte de cât fructul și netede; fructele obovate-oblungi ca de22 """• lungime, solitare și la extremitatea rămicelei. Arbust înălticel cam pletos. 8. R. bi**erata Merat fl. paris, p. 190 (1812); Borb. monogr. rosar. hung. p. 419. R. canina 7. squarrosa Rau. ap. Rchb. germ. exc. p. 620-non DG. prodr. voi. 2 p. 614 var. jc. — t? Maiu, Iunie. Mă- răcinișiuri, crânguri, coste uscate, căi rurale. Comana; Periși; Neamțu. în aceeași grupă cu precedenta. Rămicelele florente aculeate, 2—4 flore; pețiolurile sporadic glandulare și în unelocuri cu aculeoli; foliolele, de forma și mărimea celei precedente, au marginea tot bise- rată; florile roze, scurt pedunculate, pedunculele netede glabre; fruc- tul ovat cam prelung, glabru, stacoziu. Arbust înălticel cam pletos. 9. R. dumetorum Thuillefl. paris p. 250 (1799); Rchb. germ, exc. p. 625; Borb. monogr. rosar. hung. p. 424 et 427. R. canina a. dumetorum Desv. ap. DC. prodr. 2 p. 614; R. urbica Lem. ap. Crep, prițn. monogr. ros. 1 p. 282 (1869). — t? Maiu, Iunie. Câmpuri, mă- răcinișiuri, tuferișiuri. Severin spre dealu Buliga; Rîmnic, Sărăcinești (Grec, in Br. prodr. p. 529); Comana; Ghergani; Periși; Văleni. în grupa Caninelor pubescente (Crep.). — Ramurile aculeate; pețiolurile tomentâse, unele și cu câteva rare glande stipitate; folio- lele ovato-rotundate, fața lor superioră glabriusculă sau pubescentă neglandulară, marginea simplu serată sau că câteva serature se gă- sesc a fi biserate; pedunculele glabre și lungicele; fructul ovat are pe coronă sepale reflexe și stiluri obscur-perose, este solitar la extre- mitatea rămicelelor florente. p. so/stitia/is Borb. 1. c. — R. solstitialis Bess. fl. galiz. 1 p. 324 (1809); enum. volh. podol. p. 19 n. 602 (1822). R. silvestris Tabern. ap. Rchb. germ. exc. p. 620 (1833). R. canina var. solstitialis Auct. pro p. — Drumuri, tuferișiuri la locuri uscate aprice. Dobrogea: Isaccea, Cocoși; Măcin. Diferă de forma genuină prin următârele: foliolele ovate sau eliptice acute sau scurt acuminate, seraturele în mare parte bifide; pedunculele scurte, bracteele ovato-cuspidate întrec lungimea pedun- culului respectiv, fructul ovoid, caliciul scurt. Dacă segmentele cali- ciului sunt glanduloso-hispide, forma este: R. solstitialis var. 7Besser enum. volh. podol. p. 63 (1822), R. solstitialis var. Besseri Auct. 7. platyphylloides Desegl. et Rip. ap. Borb. monogr. rosar. hung. p. 425 et 429. — Crânguri. Comana în Valea-lui-Balotă (Grec, in Br. ROSACE^ 217 prodr. p. 529). Specimenele determinate de D. V. de Borbâs în 1882. Foliolele foilor pe paginea inferioră sunt pubescente numa pe nervuri și mai ales pe costa mediană ; ele sunt mai mari de cum cele de la R. dumetorum tipica, acute la vîrf și glabre pe paginea lor superioră. 10. R. uncinella Bess. ap. M. Bieb. fl. t. c. 3 p. 349 (1819); Borb. monogr. rosar. hung. in kdzlem. XVI p. 321, 427. R. canina p. dumetorum Koch syn. p. 251 ex. p. R. canina ^. collina Boiss. fior, orient. 2 p. 685 ex. p. — R. dumetorum d) ramealis et e) Obscura Borb. 1. c. p. 429-non Pug. ap. Simk. en. transs. p. 209. — 1? Maiu, Iunie. Tuferișiuri, mărăcinișiuri. Baea-de-Aramă, Tarnița; Comana; Bîrlad. II. R. tortuosa Wierzb. in Rchb. exsic. n. 175 (1840) cum dia- gnosem. R. canina coUina Crep. ex. p. R. collina Auct. transs. pleris. - non Jacq. R. collina var. catarractarum et var. denticulata Borb. 1. c. tab. analyt. p. 384, 386, 388, 394 et 395. — 1? Maiu, Iunie. Locuri petrose pe cdste și pe lîngă drum. Verciorova, Gura-Văei; Nicolițel. d. Montanae Crep. ap. Borb. monogr. rosar. hung. p. 335. — Ozanonia Gandog. 12. R. glauca Vili. ap. Lois. not. pl. ajout. fl.fr. înDesv. journ. botan. 1809 (sed non Roșa glauca Pourr. nec Desf. quorum stirps est R. ferruginea Vili.) R. vosagiaca Desp. 1828. R. rubrifolia var. pin* natifida DC. in Seringe mus. helv. 1 p. 11 tab. 2; prodr. 2 p. 610. R. Reuteri God. (1861). — Conf. Borbâs 1. c. p. 459, clav. analyt. p. 440 et sequentes. — 1? Maiu, Iunie. Locuri tari uscate, garduri rustice prin vii. București, Herestrău. e. Rubiginosae verce DC. Borb. monogr. rosar. hung. p. 489, sect. micranthce. 13. R. micrantha Smith engl. botan. 35 ann. 1812, tab. 2490? Borb. 1. c. p. 496; Boiss. fl. orient. 2 p. 687. R. nemorosa Libert in Lejeune fl. spa 2 p. 311 (1813). R.permixta Desegl. monogr. in soc. acad, de Maine-et-Loire 10 p. 147 (1861); catal. raison. p. 539. R. rur biginosa Schlechtd. Lang. deutsch. 25 fig. 2630 tab.. II lit. C. (este care corespunde cu R. micrantha Sm. și nu cea de subt lit. B la care pedunculii, ovariul și sepalele se ved de tot glabre). — 1? Maiu, Iunie. Dealuri petrose, prin mărăciniși pe lîngă tufișiuri de păduri. Balta, Costești în Mehedinți; Călimănești. La exemplarele nostre sepalele au marginea și spatele glan- dulose, pedunculele abundent hisipido-glandulare; fructul ovojd, cam 218 CONSPECTUL SISTEMATIC prelung și glabru; bracteele și stipulele au fața dorsală spatele glabră; foliolele eliptice unele cam acute, glabre pe fața superioră, ușior pu- bescente și presărate cu multe puncte glandulare pe cea inferioră pe margini și pe pețioluri. Arbust de talie comparativ mediocră. § 2. Sepalele întregi, nedivisate, după înflorire persist. Florile roze sau albide. f. Alpinae Desegl. Borb. op. cit. p. 338 et 525. — Ozanonia Gandog. ex p. 14- R. adenophora Kit. in Schult cest. fl. 2 p. 69 (1814) etiam în linnsea 32 p. 587 (1863). R. alpina Baumg. et Auct. transs. nonull, - non L. spec. 703 forma genuina. R. pyrenaica Auct. transs. plur. - non Gouan. R. alpina p. pubescens Koch syn. p. 248. R. alpina var. pube- scens, var adenophora, var. adenosepala Borb. 1. c. p. 527 et sequen- tes. — Vulg. Trandafir de munte. — T? Iunie. Tuferișiuri, crîngu- lețe pe lîngă păduri, rărișiuri, locuri deschise; în regiunea montană alpină, subalpină. Predeal; Buceci la Urlătoarea, în Valea-Albă pe Gostila și Garaimanu; Sinaia, Piscu-Gânelui’; frecuentă. Arbust de talie micuțică. Feliolele măricele, scurt pețiolulate glabre, iar pe paginea inferioră sunt perose numa pe costa mediană și pe nervuri, perii la bază tuberculați; fructul globos glandulos; se- palele la bază glandulose; pețiolurile ușior perâse și abia cu câteva glande sporadice. p. balsamea seu recurva Kit. reliq. p. 129, ex descriptione cl. V. â Borb. monogr. rosar. hung. p. 527 et 53 0. Foliolele pe marginea superioră menunțel perose, iar pe cea inferiooră cu mult mai dens perose mai ales pe costă și pe nervure, perii de la bază tuberculați, marginea foliolelor complica to-serată și forte glandulosă, pețiolul și pețiolulele dens părose și cu multe glande sporadice; fructul globos și cu glande setiforme, sepalele către vîrf serate și forte glandulose. — în regiunea alpină. Muntele Goziea, g. Pimpinellifoliae DG. — Borb. op. cit. p. 338 et 537.— Cottetia Gandog. 15. R. pimpinellifolia Lin. spec. p. 703; Rchb. germ. exc. p. 612; Boiss. fl. orieut. 2 p. 672 exclus, synon.; Schlechtd. Lang. deutsch. 25 fig. 2623 optime. R. pimpinellifolia a. vulgaris Ser. in DG. prodr. 2 p. 608 (1825); Koch syn. p. 246. Ledeb. fl. ross. 2 p. 73.' Roșa spinosissima Jacq. fragm. 79 tab. 124-non L. — b Maiu, Iunie. Locuri tari -uscate pe cdste sau dîmburi, prin vii, pe la drumuri; în ROSACE.® 219 regiunea meridională a țârei. Viile de la Segarcea în Doljiu; în Do- brogea; pe la Măcin, Alibeichioi pe subt muntele Gonsulu. 16. R. spinoslssima L. spec. p. 705-non L. fl. lapponᵥ; Rchb. germ. exc. p. 612; Nym. consp. p. 237. R. pimpinellifolia 0. spino- sissima Koch syn. p. 247; Ledeb. fl. ross. 2 p. 73 var. 7; Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 554. — f Maiu, Iunie. Dealuri la locuri aprice deschise. Gloșani la Buza-Plaiului; Viile de la Golu-Drâncea; Graiova, Ru- bănești. 17. R. Iuțea Mill. dit. n. 11; (1759); Koch syn. p. 246; Ledeb. fl. ross, 2 p. 73; Boiss. fl. orient, voi. 2 p. 671. R. Eglanteria L. spec. p. 703 exclus, synon. R. Eglanteria a. Iuțea DG. prodr. voi. 2 p. 607. R. bicolor Jacq. fl. vindob. 1 tab. 1 (1770). — t? Maiu, Iunie. Mără- cinișiuri, garduri rustice prin viile de la Deocheți în distr. Putna. - De sigur introdusă. Vulg. Trandafir-galben în horticultură. II. Agrimonieae. Receptaculul cavos cupuliforme, conține 2 câr- pele din care una aborteză și astfel devine fruct indurat uscat mo- noacheniat. Ierburi^ 10. AGRIMONLA L. gen. n. 607. I. A. Eupatoria L. spec. p. 643; Sturm deutsch. h. 59; Koch syn. p. 245; Boiss. fl. orient, voi. 2 p. 727; Schlechtd. Lang. deutsch. 25 fig, 2619.— Vulg. Turicioară. Turifâ. Turiță-mare. — ?|, Iunie-Au- gust. Câmpuri, livezi, drumuri, grâne; în regiunea câmpiilor și a dea- lurilor; forte comună (Grec. enum. p.23).Tirgujiul; Gurtea-de-Argeși; Sturzeni; Vultureanca; Comana; Ciocănești, Chitila,București; Buftea, Crivina; Ploești, Buda; Bacău; Fălticeni; Neamțu; Birlad; Iași; în Dobrogea: Isaccea, Cocoși. 2. A. o do rata Mill. dict. n. 3 (1785); DC. prodr. 2 p. 588 ; Koch syn. p. 245-non Ait.; Boiss. fl. orient, voi. 2 p. 728; Schlechtd. Lang. deutsch.25fig.2620.A. procera Wallr. inlinnaea voi. 14(1846).— 2ț. Iunie, Iulie. Livezi, câmpuri, pomării, tuferișiuri. Lainici; Rubă-r nești; muntele Ghițu, Topoloveni prin valea Gacovei; Mânăstirea Neamțu spre Dumbrava; Schitu Rafaila în Vaslui; Broșteni în live- zile pe Picioru-Văcăriei. 11. AREMONLA Neck. elem. n. 768. I. A. agrimonioides Neck. elem. n. 768 (1791); DC. prodr. 2 p. 588; Koch syn. p. 245; Boiss. fl. orient. 2 p. 729; Schlechtd. Lang. 2âo CONSPECTUL SISTEMATIC deutsch. 25 fig. 2621. Agrimonia agrimonioides L. spec. p. 643; Sturm deutsch. h. 59. — 2|» Aprilie, Maiu. Tuferișiuri, crânguri; în regiunea dealurilor. Valea Bahnei, Vârciorova; în Muscel la Valea-Mare, la Contești spre valea Rîncaciovului și spre Beucape la Apa-de-leac; Pi- tești la Trivale; Craiova (Grec, in Br. prodr. p. 530); București pe la Colentina, Plumbuita. XXXIX. POMACEjE Lindl. transs. 13 p. 93. 1. CRAT^GUS L. gen. n. 622. I. C. monogyna Jacq. fl. austr. 3 tab. 292 fig. 1 (1775); Boiss. fl. orient. 2 p. 664; Ledeb. fl. ross. 2 p. 89; Pokorny holzpfl. p. 310,tab. 57fig. 1166-1171; Schlechld. Lang deutsch. 25 flg. 2528.— Vulg. Mărăcine. Păducd.— t? Maiu, Iunie. Pe lîngă păduri, rărișiuri de păduri crânguri, mărăcinișiui i, drumuri, dealuri; specie frecuentă. Severin; Baea-de-Aramă; Craiova; Bălcești; Rîmnic; Contești, Topo- loveni; Tîrgoviște; Comana; București; Ciocănești, Chitila, Periși; Bîsca; Neamțu; Botoșiani. — Variază: a. glabrescens. — C. monogyna Fingerh. ap. Koch syn. p. 259. C. intermedia Schur enum. transs. p. 205 (1866). Ramicelele, pedun- culele și caliciurile glabre; florile monogine lax corimboide, sepalele devin reflexe, stilul drept, glabru; fructele drupacee stacoziî; 0. hirsuta. — G. kyrtostyla Fingerh. in linn&a an. 1829 p; 372 tab. 3 fig. 1. Gratcegus monogyna Koch syn. p. 259 et Auct. plur. C. hirsuta Schur enum. transs. p. 205. — Ramicelele de ordinar glabre, însă pedunculele și caliciurile lanuginoso-vildse; cele lalte caractere cum la precedenta. 7. taciniata Stev. ex Bess. enum. p. 58 (1822); Ledeb. fl. ross. 2 p. 89. G. taciniata Regel in Ait. hort. petropol. I. p. 19. —Câste șis- tdse pe lîngă calea de la Verciorova spre Schela-Cladovei. 2. C. pentagyna W. etKit in Willd. spec. pl. 2 p. 1006(1799); DC. prodr. 2p.628; Pokorny holzpfl. p. 311, tab. 57fig. 1175-1177; Neilr. diagn. p. 47; Heuff. enum. banat, p. 67 6 fructibus coccineis; G. melanocarpa M. Bieb.fi. t. c. 1 p. 386 (1808) si fructibus nigris.— 1? Maiu, Iunie. Păduri. Verciorova; Severin, Cemeți (O. nigra Grec, enum. p. 23); Craiova; Comana; Periși; în Putna la Deocheți. 8. C. nigra W. et Kit. rar. hung. 1 tab. 61 (1801); Pokorny holzpfl. fig. 1172-1174; Heuff. enum banat, p. 68; Neilr diagn. p. 47. — 1? Maiu, Iunie. Păduri pe cdstele petrose ale munților la Verciorova în valea Bahnei spre gura Cerovățului și spre llovița. POMACE.E 221 2. MESPILUS L. gen. n. 625. I. M. germanica L. spec. p. 684; DC. prodr. 2 p. 633; Koch syn. p. 259; Pokorny holzpfl. tab. 56; Boiss. fl. orient. 2 p. 659; Schlechtd. Lang. deutsch. 25 fig. 2531. — Vulg. Moșmoal.— t? Maiu, Iunie. Naturalizat și vulgarizat; se găsește mai cu semăîn regiunea dea- lurilor cu vii. Gemeți; Craiova; Pitești, Leurdeni; Urlați, Dealu-Mare. 3. COTONEASTER Medik. philos. bot. 1 p. 154. I. C. integerrima Medik. gesch. bot. p. 84 (1793). C. vulgaris Lindl. transs. linn. soc. 13 p. 101 (1822); DC. prodr. 2p. 632;Koch syn. p. 259 ; Boiss. fl. orient. 2 p. 655 ; Schlechtd. Lang. deutsch. 25 fig. 2529. Mespilus Cotoneaster L. spec. p. 686. — Vulg. Birconce. — t? Maiu, Iulie. Stânci montane, rărișiuri de păduri pe costele munți- lor. Valea-Țesnei Ia Gaura-Fetei; Dimbovicioara; Sinaia; Broșteni la Petiile-Doamnei (Br. miss.) p. nigra. C. nigra Wahlberg fl. gothob. p. 53 (1820). C. vul- garis p. melanocarpa Ledeb. fl. altai. 2 p. 219 (1830). C. tomentosa Auct. transs. ex p.-non Lindl. Mespilus tomentosa Grec. enum. p. 23 -non Willd. — Diferă numa prin fructele sule negre și prin foile sale cu puțin mai mici.—Sinaia; Cernegura la Piatra; Dobrogea pe muntele Țuțuiatu (Br.) 4. CYDONIA 7own. instit. p. 632 tab. 405. l. C. vulgaris Pers. syn. 2 p. 40 (1807); DC. prodr. 2 p. 638; Koch syn. p. 260; Boiss. fl. orient. 2 p. 656; Schlechtd. Lang. deutsch. 25 fig. 2532. — Vulg. Gutuia. — Maiu. De origine veche asiatică, introdus și naturalizat în Europa pentru fructele sale nu- mite gutui. 5. PYRUS L. gen. n. 626 ex p. I. P. communis L. spec. p. 686; DC. prodr. 2 p. 633; Ledeb. fl. ross. 2 p. 94; Boiss. fl. oiient.2 p. 653; Schlechtd. Lang. deutsch. 25 fig. 2533.—Vulg. Per. — ț> Aprilie, Maiu. Păduri și câmpuri. Cel în stare sălbatică este P. silvestris Gaertn. fruct. 2 p. 44, adesea spinos și avend fructele mici fără gît la bază numite pere pădurețe. Cel în stare de cultură este P. saliva DC. prodr. 2 p. 634: nespinos, având fruc- tele dulci, de aspect, de forme, mărimi și gust forte varii, denumite pere văratice, pere boerești, prăsade, busuiâce sau tămîiâse, arăpe^i, de S-tă Mărie, viesți, faraâne, bergamute, ver^i, pogănești, etc. Grecescu V J>r.—C. 132i. 17 xââă CONSPECTUL SISTEMATIC 2. P. elaeagnifolia Pali. nov. act. petropol. 7 p. 355 tab. 7 (1789); DG. prodr. 2 p. 634; Ledeb. fl. ross. 2 p. 95 (ălapsu elcea- grifdlia)-, Boiss. fl. orient. 2 p. 655. — 1? Aprilie, Maiu. Prin păduri, tuferișiuri în Dobrogea muntosâ: Greci, Cocoși, Babadagh, lenisala. 6. MALUS Tourn. inst. tab. 406. L M. silvestris Mill. dict. n. 1 (1759); Baumg. enum. transs. p. 43. M. acerba Merat nouv. fl. paris, p. 187 (1812). Pyrus acerba DC. prodr. 2 p. 635. P. Malus austera Walir. sched. p. 215 (1822).—Vulg. Mer-pădureț; fructele: coricove, mere acre, mere pădurețe, mere de vin.— t? Aprilie, Maiu. Sălbatic; în totă România in regiunea câmpeană și a dealurilor. 2. M. communis Lam. ill. 1 p. 435 (1791); Boiss. fl. orient. 2 p. 656. Pyrus Malus L. spec. p. 686; DG. prodr. 2 p. 635; Schlechtd. Lang. dettsch. 25 fig. 2535. P. Malus mitis Walir. sched. p. 215(1822). P. Malus p. tomentosa Koch syn. p. 261.—Vulg. Mer; fructele mere.— t? Aprilie, Maiu. în cultură, având fructe de aspect, mărime și gust forte varii, denumite mere dulci, crețești, urzii, paradise, leșești, dom- nești, viești, răducăneșți, verigi de Urnă, coadeșe, nebune, etc. 7. SORBUS L. gen. n. 633. I. S. domestica L. spec. p. 684; Koch syn. p. 262; Boiss. fl. orient. 2 p. 657; Schlechtd. Lang. deutsch. 25 fig. 2537. PyrusSorbus Goortn. fruct. 2 p. 45 tab. 87 (1791); DG. prodr. voi. 2 p. 637. — Vulg. Scoruș; fructele scorușe. — 1? Maiu, Iunie. în stare sălbatică și de cul- tură mai ales în regiunea dealurilor cu vil, în totă Româniea (Grec, enum. p. 24). 2. S. auouparia L. spec. p. 683; Koch syn. p. 262; Boiss. fl. orient 2 p. 657; Schlechtd. Lang. deutsch. 25 fig. 2538, Pyrus au- cuparia Gaertn. fruct. 2 p. 45 tab. 87 (1791); DG. prodr. 2 p. 637.— Vulg. Sorb. Scm ușiu-păsăresc. Scoruși-selbatic. Lemn-pucios. — tpMaiu, Iunie. Păduri în regiunea montană și submontană (Grec. enum. p. 24). Olănești, Rîmnic; Nămăești, Câmpulung; Comarnic; Sinaia, Predeal; Bîsca; Agapiea, Neam(u (Ghan. exsic. Grec. enum. p. 24); Broșteni pe Bistrița și pe Neagra. 3. S. torminalis Grantz stirp. austr. p. 85 (1767); Koch syn. p. 263; Boiss. fl. orient. 2 p. 659; Schlechtd. Lang. deutsch. 25 fig 2540 Pyrus torminalis Ehrh. beitr. 6 p. 92(1791); DG. prodr. 2 p. 636.— Vulg. Sorb. Adevirat-Sorb. Păduri în regiunea dealurilor submontane. R0MACE2E, (ENOTHERACE^ 223 Cerneți; Tismana; Călimănești, Rinmic; Curtea-de-Argeși; Câmpu- lung; Comarnic, Câmpina (Grec. enum. p. 24); Văleni;Iași; Botoșiani’ Fălticeni, Măliin. 4. S. Aria Crantz stirp. austr. fasc. 2 p. 46 (1763); Koch syn. p. 262; Boiss. fl. orient, voi. 2 p. 658; Schlechtd. Lang. deutsch. 25 fig. 2539 tab. 1. Cratoegus Aria a. Lin. spec. pl. p. 681. Pyrus Aria Ehrh. beitr. 4p. 20 (1789); DC. prodr. 2 p. 636. — Vulg. Sorb.— t? Maiu. Păduri submontane. Câmpulung; Valea-Mare in potgoriea Muscelului. 5. S. intermedia Schult. cest. fl. ann. 1814 voi. 2 p. 61 sub Pyrus; Simk. enum. transs.p. 203.-X S. Aria-aucuparia Borb. cest. bot. zeit. 28 p. 311 (1878). Aria intermedia Schur enum. transs. p. 207 exclus, synonymas. — t? Maiu. Păduri pe dealuri. Valea-Mare în pot- goriea Muscelului; Iași la Răpedea, Copou. XL. (ENOTHERACEjE Ach. Rich. elem. bot. Trib. I. ONAGRE/E. Receptaculul depășește lungimea ovariului: capăsulă oblungă sau lineară 4-loculară, loculele polisperme; corola 4-petalică; diplostemone. • 1. EPILOBIUM L. gen. n. 471. § 1. Tote foile isolate, alterne; florile neregulate, petalele întregi sau puțin retezate, nebilobate, întinse; stamineleși stilul curbat-arcuate (Chamoenerium Scop.) I. E. angustifolium p. L. spec. p. 493; Sturm deutsch. h. 81; Koch syn. p. 264; Schlechtendal Lang. deutsch. 22 fig. 2256. E. spi- catum'Lam. encycl. meth.2 p. 373 (1786) sed nom. ineongruens: flores racemosi non spicati; DC. prodr. 3 p. 40; Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 583. Chamcenerion angustifolium Scop. fl. cam. 1 p. 271 (1772). — Vulg. Sburătâre. Rescoage. Ierba-Sântului-Ioan. — î|. Iulie, August. Păduri în regiunea montană mai ales prin făget. Valea Cernei; Lainici; Tis- mana; Călimănești; Rimnic, Gurănoaea; Câmpulung; Predeal, Sinaia (Grec. enum. p. 24); Piatra; Agapiea, Mânăstirea Neamțu (Chan.); Iași pădurea Bîrnovei. 2. E. Dodonaei Vili, prosp. p. 45 (1779); Sturm deutsch. h. 72; Koch syn. p. 264; Schlechtd. Lang. deutsch. 22 fig. 2257. E. angusti- folium var.'[ L. spec. p. 494 (1764). E. rosmarinifolium Haenke in Jacq. collect. 2 p. 50 (1788); DC. prodr. 3 p. 40; Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 583. E. angustifolium Lam. encycl. mâth. 2 p. 370 (1786). E. angustissimum W. et Kit. rar. hung. tab. 76 (1802). — ?ț. Iulie, August. Petrișiuri 224 CONSPECTUL SISTEMATIC mai ales pe pruntișiurile rîurilor în regiunea submontană. Rîmnic pe lunca Oltului; Bușteni; Comarnic, Breaza, Câmpina pe valea Pra- hovei și a Doftanei; în Suceava pe pruntișiurile Moldovei la Șasea, Mălin, forte mult. § 2. Tăte foile oposite sau ternat-oposite, la unele numa parte din foile superioare alterne; corola regulată campanuliformă, petalele bilobate; staminele și stilul drepte. 1. Stigma 4- fidă; cauliî cilindrici fora muchii decurente. * Foile sesile sau subsesile. 3. E. hirsutum a. L. spec. p. 494 Sturm deutsch. h. 81; DC. prodr. voi. 3 p. 42; Koch syn. p. 265; Schlechtd. Lang. deutsch. voi. 22 fig. 2259. E. grandiflorum AII. fl. pedem. 1 p. 279 (1785). E. amplexicaule Lam. encycl. meth. voi. 2 p. 374 (1786). —Vulg. Pufulițe. Sburătoare. — ?|, Iunie-August. Prin crânguri, tuferișiuri, locuri des- chise în părți josnice umede, zăvoiuri. Rîmnic, Gurănăea. (E. parvi- florum Grec, in Br. prodr. p. 217-non Schreb.); Câmpulung, Rucăr, Valea-Muierei; Vulcana; Câmpina; Văleni; Agapiea; Mănăstirea Neamțului (Chan. exsic. Grec-enum. p. 24); subt Fălticeni pe lingă iazul Cioslacilor; Iași pe la pădurea Bîrnovei. 4. E. parwiflorum Schreb. spicil. fl. lipse, p. 146 (1771); Sturm deutsch. h. 81; Koch syn. p. 265; Schlechtd. Lang. deutsch. fl. voi. 22 fig. 2260. E. hirsutum 0. L. spec. p. 494. E. pubescens Roth, tent. fl. germ. 1 p. 167 (1789). — î|» Iunie, Iulie. La locuri umede, prin livezi, văi montane și subalpine. Broșteni, Străhaea; Rîmnic, Călimănești; Predeal, Sinaia; Câmpina, Telega; Periși, Mogoșăea, Chitila; Mănăs- tirea Neamțului (Chan. exsic. Grec. enum. p. 24); în Suceava pe Stă- nișioara, la Broșteni; Iași; Botoșiani. * * Foile scurt pețiolate,-baza rotundată sau subcordată. 5. E. montanum L. spec. p. 494; Sturm deutsch. h. 72; Koch syiv p. 255 excepto var. 0 et 7; Boiss. fl. orient. 2 p. 747; Schlechtd. Lang. deutsch. voi. 22 fig. 2263; Sag. et Schn. carpat. centr. 2 p. 178. — 2|» Iunie-August. Locuri urabrăse prin păduri în regiunea montană și a dealurilor mari. Verciorova, valea Bahnei; valea Țesnei; Baea-de- Aramă; Lainici; Mănăstirea Bistriței; Olănești, Rîmnic, Gurănăea; Călimănești, Coziea; Curtea-de-Argeși; Predeal, Bușteni, Sinaia (Grec, enum. p. 24); Câmpina; Tirgu-Ocnei, Slănic; Valea-Crăcoanilor; Aga- piea, Mănăstirea Neamțului (Chan. exsic. Grec. enum. p. 24); la Broș- teni pe Bistrița și pe Neagra; Iași, Socola. (EN0THERACE2E 225 6, E. heterocaule (X E. supra-montanum-tetragonum) Borb. hazai epilob. ismeretehez 1879 p. 15 ex descriptione. —Iunie, Iulie. Prin locuri umbrose, pe coste schistdse, în regiunea montană inferioră. Valea Oltului la Coziea, Șipote și Cîrlige. 7. E. collinum Gmel. fl. baden. 4 p. 265 (1826); Rchb. germ, exc. p. 686; Schur enum. transs. p. 213; Sag. et Schn.carpat. centr. 2 p. 178. E. montanum 8. collinum Koch syn. p. 266. E. montanum 0. tenellum Heuff. enum. banat, p. 69 sec. Borb. 1. c.p. 14. E. perramosum Schur enum. transs. p. 213 (1866). — ?|, Iulie, August. Tuferișiuri, locuri deschise în regiunea montană. Călimănești, Coziea; Corbeni; Predeal, Bușteni; în Suceava pe Stănișioara, la Broșteni pe Neagra și la gura Barnarului. *** Foile manifest-pețiolate, la bază ângustate. 8. E. lanceolatum Seb. et Maur. fior. rom. prodr. p. 138 tab. 1 fig. 2 (1818)!; Koch syn. edit. II suppl. p. 1022 (1843); Schlechtd. Lang. deutsch. voi. 22 p. 202;Borb. 1. c. p. 12. E. virgatum 0. lanceolatum Rchb. germ. exc. n. 4089 p. 636 (1832); Sturm. deutsch. h. 72. — î|, Iunie, Iulie. Costele petrose ale munților la locuri umede. Vârcic- rova; Baea-de-Aramă în Valea-Găinei; Tismana. 2. Stigma întregă globulară. a. Semințele papilâse. t Caulii cu 2- 4 muchii dccurcnte mai mult sau mal puțin ex- presive. * Foile lung pețiolate, la bază cuneato-ângustate. 9. E. roseum Schreb. spicil. fl. lipse, p. 147 (1771); Sturm deutsch. h. 81 tab. 9; Koch syn. p. 267; Schlechtd. Lang. deutsch. voi. 22, p. 209 fig. 2266. — Iulie, August. Prin locuri umede - umbrose, văi montane și pe lîngă rîușiore. — Baea-de-Aramă; Lai- nici; Călimănești, Coziea; Sinaia, Iași pe la Socola, Răpedea; în Su- ceava pe Stănișioara, la Broșteni pe Neagra. ** Foile sesile sau cam decurente, rare-ori subpețiolate. IO. E. tetragonum L. spec. p. 494; Sturm deutsch. h. 81; Koch syn. p. 267 exclus, synon.; Boiss. fl. orient. 2 p. 748; Schlechtd. Lang. deutsch. voi. 22 fig. 2262. E. adnatum Griseb. bot. zeit. X p. 854 (1852). E. decurrens Spreng. hort. halen. ann. 1812. E. obscurum Schmidt fl. bohem. 4 p. 81-non Schreb. — Iunie, Iulie. Locuri umede, șianțuri pe lîngă șosele, gropi. Verciorova spre Gura-Văei; Baea-de-Aramă; Tismana. 226 CONSPECTUL SISTEMATIC II. E. Lamyi F. Schultz in Flora ann. 1814 p. 806; Gr6n. Godr. fl. fr. 1 p. 59. E. obscurum Fries. herb. norm. VIII p. 42-non Schreb. E. virgatum Lamy ap. Wirtg. pL critic, n. 236 bis (1858); Koch syn. ed. 2 p. 266 exp. et in Sturm deutsch. h. 81 tab. 6 except. 0. et D - non Fries. — Iunie, Iulie. Crânguri, locuri deschise, șianțuri, gropi ude. Verciorova; Morteni, Vultureanca; Ciocănești; Tulcea, Ni- c oliței. 12. E. obscurum Schreb. spicil. fl. lipse, p. 147 (1771); Rchb. germ. exs. p. 634. E. virgatum Fries. nov. p. 113 (1819); Gren. Godr- fl. fr. 1 p. 578; Schlechtd. Lang. deutsch. voi. 22 p. 195 fig. 2261. E. purpuraseens Gilib. fl. lithuan. 5 p. 189 (1781). — îț, Iulie, August. Locuri umede, mlăștini. Vultureanca pe la pădurea Mortenilor; Predeal. ff Caulii cilindrici fără muchii decurente aparente. 13. E. trigonum Schrank baier. fl. 1 p. 644 (1789); Sturm deutsch. h. 81 tab. 10; Koch syn. p. 267; Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 580; Schlechtd. Lang. deutsch. voi. 22 fig. 2267. E. roseum 7. trigonum DC. prodr. 3 p. 41.— ?|» Iulie, August. Locuri umede umbrose în văile montane. Valea Dîmboviciorei; Buceci în valea Peleșiului la Cascade (Kncht.). 14. E. palustrîs L. spec. p. 495; Sturm deutsch. h. 81; Koch syn. p. 266; Boiss. fl. orient, voi. 2 p. 718; Sag. et Schn. carpat. centr. 2 p. 180; Schlechtd. Lang. deutsch. fl. voi. 22 fig. 2265.— ?|» Iulie, August. Locuri umede turfacee în regiunea montană. Sinaia (Knecht.); Mânăstirea Neamțului (Chan. exsic. Grec. enum. p. 24); în Suceava pe Stănișioara la deal de Iesle; Broșteni pe Neagra. P- pHosum Koch syn. p. 266. — Prin rovinele din livezile de la Schitul Rareu, mult. b. — Semințele netede; specii glabrescente având caulii cu muchii. 15. E. alsînefolium Vili, prosp. p. 45 (1779) Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 577. E. origanifolium Lam. encycl. meth. 2 p. 376 (1786); Sturm deutsch. h. 81 tab. 11; Koch syn. p. 267; Schlechtd. Lang. deutsch. voi. 22 fig. 2269. — ?|» Iulie, August. în regiunea alpină, pe lîngă isvore. Munții Godeanului în Mehedinți; Negoiu, Jipu și Picu- cata în Argeși; Buceci la Obărșia-Ialomiței (Knecht.); Ceahlău; Ra- rău, Pietrele-Doamnei. 16. E. alpinum L. spec. p. 495; Sturm deutsch. h. 81 tab. 12 ; (EN0THERACE2B 227 Koch syn. p. 268; Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 577; Schlechtd. Lang. deutsch. voi. 22 fig. 2268 optime. Epilobium anagallioides Lam. encycl. meth. 2 p. 376 (1786). — 2|, Iulie, August. Stânci alpine, pe lîngă isvore și pe lîngă zăpadă veche: Godeanu; Negoiu; Păpușea; Buceci la Oberșiea-Ialomiței (Knecht.) și pe Caraimanu. 2. (ENOTHERA L. gen. n. 4^9. I. (E. biennis L. spec. p. 492 ; Sturm deutsch. h. 5 ; Koch syn. p. 444; Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 584; Schlechtd. Lang. deutsch. 22 fig. 2254. Onagra biennis Scop. fl. carn. 1 p. 269 (1760). — lunie- August. Prin locuri umede josnice, petrișiuri, schisturi, pruntișiul apelor. Rîmnic, Călimănești, Coziea; lunca Argeșiului pe la Golești, Leordeni, Gonțești, Ghergani; Comana, Grădiștea; valea Cociocului, Periși; lunca lalomiței pe la Crivina; Bușteni, Sinaia pe prunturile Prahovei ; in lunca Moldovei partea despre Mălin. Trib. II. CIRC^Ai. Receptacul depășește lungimea ovarică; cap- sulă ovato-globosă 2-loculară, bivalvică, loculele 2-spermice; petalele două, staminele doue: isostemone. 3. CIRCiEA L. gen. 24. I. C. lutetiana L. spec. p. 12; Sturm deutsch. h. 23; DC. prodr. 3 p. 63; Koch syn. p. 269; Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 586 ; Schlechtd. Lang. deutsch. 22 fig. 2270. — Vulg. Telișcă. Vrăjitâre. Vrătilică. — 2|» Iulie, August. Păduri mai ales prin făget. Gemeți; Broșteni; Tismana; Mânăstirea Horezu, Bistrița ; Olănești, Coziea, Stănișioara; Gorbeni pe Ghițu; Câmpulung; Vulcana; Gâmpina; Co- marnic, Sinaia (Grec. enum. p. 24); Agapiea, Mânăstirea Neamțu (Ghan. exsic. Grec. enum. p. 24); în Suceava pe Stănișioara, Broșteni pe Neagra. Variqză întru-câtva, avend forma foilor sale ovate cu baza ro- tundă: C. lutetiana ovalifolia Lasch. bot. zeit. 1870 n. 47 -49 ; sau a- vend foile ovateși la bază cordate: var. cordifoliaLasch. l.c. Schlechtd. Lang. 1. c. . 2. C. intermedia Ehrh. beitr. 4 p. 42 (1789); Koch syn. p. 269; Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 586; Schlechtd. Lang. deutsch. 22 fig. 2271. C. alpina P. intermedia DG. prodr. 3 p. 63.— 2|, Iulie, Au- gust. Păduri în regiunea montană subalpină. Valea Mânăstirei Bis- trița ; Buceci; Tirgu-Ocnei și munții Slănicului în Moldova; Agapia pe la Sichla ; la Broșteni pe Bistrița și pe Neagra. 228 CONSPECTUL SISTEMATIC 3i C. alpina L. spec. p. 12 ; Sturm deutsch. h. 23; DC. prodr. 3 p. 63; Koch syn. p. 269; Gren. Godr. fl. fr. lp.588; Schlechtd. Lang. deutsch. 22 fig. 2272. — î|. Iulie, August. Locuri umede, stânci cu mușchi, locuri umbrdse in regiunea subalpină: Negoiu; Sinaia, Buș- teni; Agapiea la pescerea Sântei-Teodora (Grec. enum. p. 24); Slă- nicu din Bacău; la Broșteni pe Bistrița și pe Neagra. Trib. III. TRAP.®.®. Receptaculul nu depășește ovariul; fructul nucamentaceu tare, cu proeminenți cornose, unilocular monosperm; corola regulată de 4 petale, 4 stamine : isostemone. 4. TRAPA L. gen. n. 157. I. T. natana L. spec. p. 175; Sturm deutsch. h.30; DC. prodr. 3 pj 63; Koch syn. p. 269; Gren. Godr. fl. fr. 1 p.588; Schlechtd. Lang. deutsch. 22 fig. 2274. — Vulg. Castane-de-baltă. Ciuline. — Q Iunie, Iulie. Bălțile mari danubiale. Potel, Celei în Romanați; Turnu-Măgu- rele (Grec. enum. p. 24); Giurgiu; Fetești; Brăila; Tulcea laDunaveț. XLI. HALORAGIACEjE Ach. Rich. 61em. bot. ex p. 1. MYRIOPHYLLUM L. gen. n. 1066. I. NI. verticillatum L. spec. p. 1410; DC. prodr. 3 p. 68; Koch syn. p. 270; Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 587; Schlechtd. Lang. deutsch. 22 fig. 2279.—Vulg. Brădiji. Mălura-bălței. Peniță. Prîsnd.— î|. Iulie, August. Ape limpezi stagnante și cam profunde, heleșteuri. București pe Colentina (Grec. enum. p. 24); Comana prin Câlniște; Neamțu (Chan. exsic.) 2. M. spicatum L. spec. p. 1410; DC. prodr. 3 p. 68; Koch syn. p. 270; Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 588; Schlechtd. Lang. deutsch. 22 fig. 2280. — ?|» Iulie, August. Vulg. Aceleași numiri. — Tot prin ape adînci stagnante, heleșteuri. Câmpina; București pe Colentina la Herestreu, la Teiu, la Panteleimon și Cernica (Grec. enum. p. 24); Comana. XLII. RIBESIACE2E Endl. gen. 823. 1. RIBES L. gen. n. 281. § 1. Pedunculii axilari 1-3 flori; caulii și ramurile cu spini; caliciul pelviform. I. R. Groaaularîa L. spec p. 291; DC. prodr. 3 jj. 478; Koch RIBESIACE^ 229 syn. p. 292; Ledeb. fl. ross. 2 p. 194. — Vulg. Agregi. Burboană. Re- zichie. — 1? Aprilie, Maiu. Variază: a. glanduloso-setosum Koch syn. p. 292; Ledeb. 1. c. et Auct. plur. R. Grossularia L. spec. p. 291; Sturm deutsch. h. 4 tab. 4; Schlechtd. Lang. deutsch. 22 flg. 2286. — Păduri în regiunea montană. Muntele Rateu în Suceava (Br.) și în cheile Barnarului. 0. pubescens. Koch 1. c.; Ledeb. 1. c.; Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 635. R. Uva-crispa L. spec. p. 292; Sturm deutsch. h. 44 tab. 13. Păduri în regiunea montană. Dîmbovicioara la deal de peșteră; Mâ- nastirea Neamțu (Ghan.) 7 . spinosissima DG. prodr. 3 p. 478. — In regiunea montană alpină și subalpină. Buceci la Sinaia prin valea Peleșiului.—Deosebit de spinii infraxilari tripartiti și viguroși, cum există la precedentele, ramurele sale sunt îmbrăcate și cu spinișiori subțiri, debili, cam re- trorșișidenși; ovariulînsă pubescent și cudenși peri setoso-glanduloși. Speciea acesta este introdusă în cultură; există asemenea și forma cu foile, pedunculii, bractecle și ovariul glabre: Ribes redinatum L. spec. p. 291 ; synon. R. Grossularia 7. glabrum Koch 1. c., ale căruia bâbe ajung a fi luciose $i roșietice la maturitate. § 2. Pedunculii axilari racemiflori; caulii inermi; caliciul pelvi- form sau prelung campanulat. 2. R. alpinum L. spec. p. 291; Sturm deutsch. h. 51; DG. prodr 3 p. 480; Koch syn. p. 292; Ledeb. fl. ross. 2 p. 196; Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 635; Schlechtd. Lang. deutsch. 22 fig. 2287. — 1? Maiu, Iunie. Păduri în regiunea montană subalpină. Păpușea; Buceci. 3. R. petrseum Wulf. in Jacq. miscell. 2 p. 36 (1781); Sturm deutsch. h. 56; DG. prodr. 3 p. 481; Koch syn. p. 293; Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 636; Schlechtd. Lang. deutsch. 22 fig. 2290. — Vulg. Coacăzu-de-munte. Pomușioară. Păliior. — t? Aprilie-Iunie. Păduri în regiunea montană, locuri umbrise umede. Broșteni în Suceava la cheile Barnarului (Br.)! și pe Barnarelul. 4. R. rubrum L. spec. p. 290; Sturm deutsch. h. 4; DG. prodr. 3 p. 481 var. 0; Koch syn. p. 293 excepto. var. 0; — Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 636. — Coacăz. Coasăz-rogiu. Pomugiâră. — 1? Aprilie, Maiu. Introdus și forte vulgarizat în cultură. • R. nigrum L. spec. p. 291; vulg. Coactiz-negru. Cassis-, asemenea și R. aureum Pursh fl. amer. septentr. 1 p. 164. — t? Aprilie, Maiu.— Naturalizați și puțin vulgarizați la noi. 230 CONSPECTUL SISTEMATIC XLIV. PHILADELPHACE^ Don in DC. prodr. 3 p. 205. 1. FHII.ADEI.FHUS L. gen. n. 614. I. Ph. coronariu* L. spec. p. 671; Sturm deutsch. h. 3; DC. prodr. 3 p. 205; Koch syn. p. 275; Boiss. fl. orient. 2 p. 814. Syringa suaveolens Moench meth. p. 678 (1794). — Vulg. Sirinderică. Lă- miiță. — t? Maiu, Iunie. Arbust naturalizat și forte vulgarizat la noi pentru grădini și parcuri. • Deutzia scabra Thuinb. și D. gracilis Thumb. — Arbuști de horticultură. XLV. SAXIFRAGACEjE DC. prodr. 4 p. 1. 1. SAXITRAGA L. gen. n. 764. § 1. Tulpina dotată cu lăstari perenanți; cau'ii avend la bază foi rozulare, pe delung cu sau foră foi. A. Foile pe totă marginea sau numa la vîrf sunt cu dungă albă cartilaginee. 1. Aizonia: foile caulinare alterne, totă marginea lor cu dungă albă cartilaginee netedă sau dentată; cilii foilor și perii nearticulati; receptaculul forte concav consudat cu ovariul; staminele epigine, filamentele subulate la vîrf, semințele ovato-trigonice rugose. a. Cotylece: foile plane, spatulate sau ligulate, marginea car- tilagineo-dentată. * Florile albe. I. S. Aizoon Jacq. fl. austr. 5 p. 18 (1778); Sturm deutsch. h. 33; DC. prodr. 4p. 19; Koch syn. p. 294; Schlechtd. Lang. deutsch. 26 flg. 2663. — ?|» Iulie, August. — Varieză: a. brevifolia Sternb. revis. saxifr. p. 4 (1810). S. Aizoon a. vul- garis Ser. in DC. prodr. 4 p. 19; S. Aizoon p. minor Koch syn. p. 294, Foile scurte oblung-ovate. In plaiul Oslîei pe Bulzu la stâncile ^ise Biserici; Moldoveanu; Negoiu; Buceci; Ceahlăul (Knecht.) (3. reda Ser. in DC. prodr. 4 p. 19. S. reda Lapeyr. fl. pyren. 33 tab. 15; abreg. p. 225. S. Aizoon a. major Koch syn. p. 294. Foii, oblungi lineare și la vîrf nu mult lățite. Buceci (S. Aizoon Grec. enum. p. 26); Ceahlău. 7. intada.-S. intacta Willd. en. hort. berol. 1 p. 75 (1089); DC. prodr. 4 p. 20. Diferă de precedentele prin lipsa punctelor purpurii pe petale. Buceci, frecuentă; 3. robusta (An S. robusta Schott Nyn. Ky. analecta p. 22 ?). Corn- SAXIFRAGACE2E 231 parativ cu precedentele, diferă prin portul seu înalt și robust, prin foile sale rozulare cu mult mai ample și robuste, avend seraturele mai late și acuminate. Buceci la Schitul Ialomița. 2. S. cultrata Schott. Nym. Ky. analec. p. 23 (1854); Fuss transs. excurs, p. 235. S. longifolia, S. crustata, S. elatior Auct. transs. ex parte-non Lapeyr nec Host nec Mert. et Koch.—îț. Iulie. August. Stânci prin locuri umbrose în regiunea subalpină, quasi alpină. Valea Țesnei la Gaura-Fetei; Moldoveanu; Dîmboviciora; Buceci pe Jipi (Knecht.), pe Babele, pe Costila; Ceahlău (Knecht.); în Rateu pe Pietrile-Doamnei. ** Florile galbene. 3. S. demissa Schott cest. bot. zeit. ann. 1859 p. 8 et Auct. transs. recent. S. mutata Baumg. enum. transs. 1 p. 371 (1816), Auct. transs. nonnull. etiam Englerfl. saxon, p. 249 quoad plantam transsil- vanicam - non L. spec. 570. S. transsilvanica Fuss. transs. excurs, p. 236 (1866). — îț, iulie, August. Stânci alpine. Buceci la Schitul Ialomița, în Valea-Cerbului, Piatra-Arsă (Knecht.) b. Pseudocotylece: foile plane sau uși or concave, spatulate sau lin- gulate, marginea netedă. 4. S. luteoviridis Schott. cest. bot. zeit. ann. 1851 p. 65 ; Auct. transs. fere omn. S. luteopurpurea Baumg. enum. transs. 1 p. 372 (1816) - non Lapeyr. (1813).— ?|, Maiu, Iunie. Pe stânci petrose în regiunea alpină. Negoiu; Păpușea; Buceci; Piatra-Mare; Ceahlău; Pietrile- Domnei. 5. S. Rocheliana Sternb. saxifr. suppl. 1 p. 2 (1822); Host. fl. austr. 1 p. 501 (1827); DC. prodr. 4 p. 22. S. ccesia Baumg. enum. transs. 1 p. 374 (1816) et Auct. transs. plur. - non L. S. pseudocassia Rochel rar. banat, tab. 3 (1828). — Maiu, Iunie. Pe stânci jurasice. Munții Mehedințului spre Mehadiea și în valea Țesnei la Gaura-Fetei. 2. Porphyrion: foilecaulinare oposite, au margineaciliata, insă la vîrf cu dungă albă cartilaginee avend 1-3 scumame punc- tate ce mai târziu se scutur; cilii nearticulați; receptaculul concav, staminele epigine au filamentul subulat; semințele netede saurugulose. 6. S. Baumgarteniî Schott cest. bot. zeit. ann. 1857 p. 126. S. retușa Baumg. enum. transs. 1 p. 382 (1816); Wahlenb. et Auct. transs. ex. p. - non Gou. ill. (1773). — 2|» Iunie, Iulie. Stânci pe pis- curile alpine. Buceci. 232 CONSPECTUL SISTEMATIC 7. S. oppositifolia L. spec. p. 575; DC. prodr. 4 p. 17 ; Koch syn. p. 297; Sag. et. Schn. carpat. centr. 2 p. 169; Schlechtd. Lang. deutsch. 26flg. 2672. S. retușa Sternb. ap. Sturm deutsch h. 35 tab. 13 -non Lapeyr. — Iulie, August. Stânci și piscuri alpine. Negoiu; Păpușea; Buceci pe Caraimanu (Knecht.), la Strunga pe Bătrînele; Ceahlău. Exemplarele din Buceci de pe Caraimanu ar corespunde cu S. oppositifolia ^.distans Ser. in DC. prodr. 4 p. 18, având foile lăstarilor sterili lax-distante, pe când la forma specifică, după cum autorii des- criu, foile sunt dense și 4-fariu imbricate, B. Foile peste tot ver^i și ierbacee neavând marginea cartila- ginee și nici cruste punctate. t Cilii și perii nearticulați. 1. H i r c u 1 u s : caulii floriferi foliați pe delungul lor; recepta- culul concav portă sepalele orisontal-întinse; filamentele la vîrf subu- late; semințele lunguiețe negricidse. 8. S. Aizoide* L. spec. p. 576 sec. diagnosem Linnaei „foliis caulinis Jineari-subulatis sparsis nudis inermibus“; Sturm deutsch. h. 35 tab. 9 exclus, litt. D.; Schlechtd. Lang. dutsch. 26 fig. 2677 exclus, litt. 1: foha ciliata. S. Aizoides ț. integra Ser. in DC. prodr. 4 p. 47.— î|» Iulie, August. Lespezi, schisturi, petrișiuri pe lângă rîușiore în re- giunea montană; Negoiu; Buceci, f. frecuentă; pe Ceahlău. Forma cu foile lineare alterne ciliate (S. automnalis L. spec. pl. ed. 2 p. 575, Sturm. deutsch. h. 1 tab. 10; S. Aizoides Koch. syn. p. 298 et Auct. fere omn.) pe la noi n’am găsit’o. 9. S. bryoides L. spec. 572; Sturm. deutsch. h. 33; Koch. syn. p. 298 Schlechtd. Lang. deutsch. 26 fig. 2675. S. aspera 0. bryoides DC. prodr. 4 p. 46. — Iulie, August. Piscuri alpine. în Mehedinți pe Murariu și Bulzu; Buceci la Omu (Knecht.) 2. A r a b i d i a : caulii floriferi scapiformi nefoliați; receptaculul mai puțin concav portă sepale reflexe și necoerent cu ovariul; fila- mentele la vîrf subulate; semințele lungitudinal-striate. IO. S. stellaris L. spec. p. 572; Sturm deutsch. h. 35 tab. 3; DC. prodr. 4 p. 40 var. a; Koch syn. p. 298; Schlechtendal Lang. deutsch. 26 fig. 2679; Sag. et Schn. carpat. centr. 2 p. )70. S. stellaris b) hispidula Rochel rai-, ban. fig. 8. — <(, Iunie, Iulie. Stânci la locuri umede umbrose în regiunea alpină, subalpină. Godeanu; Negoiu; Pă- pușea; Buceci la CascadelePeleșiului; Predeal pe Clăbucetul Taurului. SAXIERAGACRA: â3â ff Cilii și perii articulați. 1. Hydatica: caulii floriferi fără foi, scapifonui; receptaculul puțin concav portă sepale reflexe și necoerent cu ovariul; filamentele la virf dilatate; semințele globose rugose. II. S. cuneifolia L. spec. p. 574; Sturm. deutsch. h. 35 tab 5; DC. prodr. 4 p. 41 var. a; Koch syn. p. 299; Schlechtendal Lang. deutsch. 26 fig. 2680. — ?|. Iunie, Iulie. Stânci in văi și locuri um- brose umede. Tismana; Lainici; Bistrița; Coziea pe Cârlige și Foar- fecă; Muntele Coziea pe la Stănișioara; Negoiu; Picucata; Dîmbovi- cioara; Predeal, Bușteni; Sinaia (Grec. enum. p. 26). 2. Dactyloides: caulii floriferi foliați sau nefoliați; recepta- culul concav și consudat cu ovaiul, p6rtă sepalele erecte sau întinse și puțin coherenle prin baza lor; filamentele la virf subulate; semințele eliptice rugose. ' 12. S. pedemontana AII. fl. pedem. 2 p. 73 tab. 21 fig. 5 et 6 (1785); Koch syn. p. 300. S. pedemontana 0. laxiflora et crenata DC. prodr. 4 p. 29. S. heterophyUa Sternb. in Sturm deutsch. h. 33 tab. 16. S. cymosa W. et Kit. rar. hung. 1 tab. 88 (1802). S. Allionii Baumg. enum. transs. 1 p. 387 et Auct. transs. — ?|, Iunie, Iulie. Stânci la locuri umede umbrose în regiunea montană. Plaiul Osliei la Rîușeț în Mehedinți; valea Oltului pe Cârlige la Șipote; înArgeși pe Moldoveanu și pe Negoiu. 13. S. muscoides Wulf. in Jacq. miscell. 2 p. 123 (1781); DC. prodr. 4 p. 25; Koch syn. p. 300; Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 651. S. coes- pitosa Scop. fl. carn. 1 p. 293 tab. 14 bona (1760).— ?|, Iunie, Iulie. Stânci, prin văi alpine și subalpine. Negoiu; Buceci. — Variază : a. unif/ora Gaud. fl. helv. 3 p. 131 (1828); DC. prodr. 4 p. 26. S. muscoides a. compacta Koch syn. p. 300 (1843); Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 651. — Lăstarii scurți și îndesați, foile pe dinșil dense și imbricate așia că rozetele ce întocmesc nu sunt explanate și totul constitue un stuf globos din care resar cauli numeroși, scurți de 4 cent., subțiri și 1-2 flori; 0. elatior Gaud. 1. c. DC. 1. c.— S. muscoides Sternb. in Sturm. deutsch? h. 35 t. 14; Schlechtd. Lang. deutsch. 26 fig. 2683. S. mus- coides ț. laxa Koch syn. p. 300; Gren. Godr. 1. c. — Lăstarii lungi și întinși, foile mai lungi și lax-imbricate; caulii glabri subțiri aprope 10 cent, purtând la vîrf o cimă laxă de 3 - 5 flori. ț. moschata Gaud. 1. c. S. moschata Wulf. ap. Jacq. miscell. 2 p. 128 tab. 21 fig. 21 (1781); Sturm. deutsch. h. 35 tab. 15. S. Bhei 234 CONSPECTUL SISTEMATIC Schott. Nym. Ky. analect. p. 30 (1854). — Diferă de precedenta numa prin perii sfii viscoși micuței ce sunt pe cauli și a locuri pe foi, emanend o odore plăcută. — Stânci alpine. Murai iu și Scărișiora subt Godeanu; Negoiu; Buceci (Knecht.)! 14. S. sedoides L. spec. p. 572; Wulf. in Jacq. miscell. 2 tab. 21 fig. 22! Sturm deutsch. h. 35 tab. 10; Koch syn. p. 303; Schlechtd. Lang. deutsch. 2G fig. 2688. S. sedoides a. flavida Ser. in DG. prodr. 4 p. 23. — î|. Iulie, August. Stânci în părți uinbrose umede. Buceci în Valea-Albă pe laturele Garaimanului. 15. S. trichodes Scop. fl. cam. p. 295 tab. 15 (ed. 1772). S. muscoides AII. pedem. 2 p. 70 tab. 61 fig. 21 (1795). S. planifolia Lapeyr. fl. pyren. p. 31 (1795); Koch syn. p. 303; Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 652; Schlechtd. Lang. deutsch. 26 fig. 2689. S. planifolia p. tenera Suter in Sturm deutsch. h. 40 tab. 13. S. planifolia a. albida Ser. in DG. prodr. 4 p. 24. — ?(, Iulie, August. Stânci în regiunea alpină. Buceci pe Babele (Br.) 16. S. androsacea L. spec. p. 571; Sturm deutsch. h. 33 tab. 13 sed non satis bene; Koch syn. p. 304; Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 652; Schlechtd. Lang. deutsch. 26 fig. 2691 optimA Sag. et Schn. carpat. centr. 2 p. 172. S. androsacea p. tridentata Gaud. fl. helv. 3 p. 115; DCf prodr. 4 p. 24. — Iunie, Iulie. Regiunea alpină. Ne- goiu ; Oiticu; Buceci la Strunga (Grec. enum. p. 26), pe Omu și pe Garaimanu (Br., Knecht); Ceahlău (Knecht.) § 2. Tulpina fără lăstari și devine un caul purtând foi bazilare și foi alterne caulinare. 1. Tridactylites : caul foliat, foile cuneate iar vîrful trilobat sau trifid foră bulbili axilari; receptaculul concav semiaderent cu ovariul. 17. S. adscendens L. spec. p. 579; Schlechtd. Lang. deutsch. 26 fig. 2692; Sag. et Schn. carpat. centr. 2 p. 172 et Auct. plur. S controversa Sternb. in Sturm deutsch. h. 33 tab. 14 (1812); Koch syn. p. 304. S. controversa a., lobulata DG. prodr. 4 p. 34. — ?|» Iunie, Iu- lie. Stânci mai mult sau mai puțin umbrose și umede în regiunea montană alpină și subalpină. Negoiu; Buceci în tot coprinsul; în Neamțu pe Grințieșiu; în Rareu pe Piatra-Zîmbrului. p. ramosissima Schur enum. transs. p. 239 (1866)) pro specie. S. adscendens p. pigmcea Koch ap. Schlechtendal Lang. deutsch. 26 fig. 2692, B (1886). Buceci pe Garaimanu (Knecht.) saxifragacm 235 7. major Schur I. c. Caul înalt ca de 20-30 cent, simplu Ia bază, însă de pe Ia me^iloc în sus devine rămos, ramurile divergente, foile caulinare au vîrful dilatat trifid, lobii laterali inai mici; 8. integrifolia. Uni-multicaulă, caulii subțiri ca de 10 cent, ne- ramificați, 2-3 flori; foile radicale rozulate ovato-spatulate, cuneat- atenuate, vîrfnl întreg sau ușiurel tridentat, cele caulinare alterne ovato-spatulate întregi sau unele Ia vîrf tridentnlate. Buceci pe Ga- raimanu și Ia Oberșiea-Ialomiței (pro S. petrcea Knecht. miss.) 18. S. trîdactylitis L. spec. p. 578; Sturm deutsch. h. 33 tab. 15 ; DG. prodr. 4 p. 35; Koch syn. p. 304; Schlechtd. Lang. deutsch. 26 fig. 2693; Sag. et Schn. carpat. centr. 2 p. 172. S. exUis Gaud. fl. helv. 3 p. 116.—Q Maiu, Iunie. Stânci calcare. Dobrogea la lenisala subt Castelul-Genovez. 2. Nephrophyllum : caul foliat, foile bazilare lung-pețiolate, reniforme, cele caulinare având bulbiii axilari; receptaculul semiade- rent cu ovariul. 19. S. cernua L. spec. p. 577; DG. prodr. 4 p. 36; Koch syn. p. 305 ; Sag. et Schn. carpat. centr. 2 p. 173. — ?J, Iulie, August. Stânci pe lângă isvdre în regiunea montană alpină. Buceci pe Garai- manu (Knecht. leg.) 20. S. carpatica Rchb.germ. exc. p. 552(1832); Sag. etSchn. carp, centr. 2 p. 173; Neilr. diagn. p. 52 et Auct. transs. recent. S. ri- vularis Townson Travels in hung. p. 487 (1797)-non L.; Baumg. en. transs. 1 p. 383. S. sibirica Wahlenb. fl. carpat.-non L. — 2|, Iulie, August. Stânci Ia locuri umede în regiunea alpină. Păpușea; Buceci pe Costila către Valea-Gerbului. 3. Micropetalae : caul foliat, foile bazilare lung-pețiolate re- niforme, cele caulinare fără bulbi Ii axilari; receptaculul prea puțin concav sau aprope plan neaderent cu ovariul; sepalele lungi, libere; petalele lung unghiculate. 21. S. heucherifolia Griseb.iter. hung. p. 317(1852) et Auct. transs. recent. S. rotundifolia Baumg. enum. transs. 1 p. 376 et Auct. transs. olim.-non L. S. fonticola A. Kerner oester. bot. zeit. ann. 1862 p. 90; Neilr. diagn. p. 52.—îț, Iunie, Iulie. Vâlcele umede, pe sol hu- mifer in regiunea alpină. Negoiu pe Podeanu; Buceci în valea Pri- porului (Knecht.) și Ia Oberșia-Peleșiului. 22. S. Heuffeliî Schott Nym. Ky. analecta p.28(1854); Neilr. 286 CONSPECTUL SISTEMATIC diagn. p. 52 et Auet. transs. recent. S. rotundifolia Heuff. enum. "ba- nat. p. 75 pro p.-non L. S. rotundifolia 7. glandulosa Griseb. spicil. rumel 1 p. 336 (1813) - non S. glaiuJulosa Willd. ex. Stev. in litt. ann. 1821, nec Wall. mss. ap. DC. prodr. 4 p. 45 (1880).— Iunie, Iulie. Locuri umbrâse, umede, in văi montane. Verciorova in valea Cerovățului și în valea Bahnei; valea Țesnei la Gaura-Fetei; valea Mânăstirei B'strița; Coziea; Dimbovicioara, muntele Picucata în Ar- geșiu. 2. CHRYSOSPLENIUM L. gen. n. ₅₅8. I. Ch. alternifolium L. spec. p. 569; Sturm deutsch. h. 12; Koch syn. p. 306; DC. prodr. 4 p. 48; Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 660; Schlechtd. Lang. deutsch. 26 fig. 2702. — Aprilie, Maiu. Păduri umbrose, codri; în regiunea subalpină și alpestră. Culmea Cernei, Tismana; Rucăr, Dimbovicioara (Grec. enum. p. 27); Câmpulung; Gonțești, Leurdeni; Predeal, Bușteni, Sinaia; Câmpina; în Botoșiani la pădurea Adincata. 2. Ch. alpinum Schur verh. siebenb. ver. ann. 1859 p. 133. Ch. Kandschaticum Janka in linnaea voi. 30 p. 570 (1860)-non Fisch. ap. DC. prodr. 4 p. 48. Ch. glaciale Fuss transs. excurs, p. 247(1866).— cț» Iunie, Iulie. în regiunea alpină pe piscuri cu zăpadă veche. în Ar- geși pe munții Făgărașului (Wolf, Simk. exsic.) XLVI. UMBELLIFEELE Juss. gen. p. 218. Ord. /. Orthospermae Koch. Fața internă a semințelor plană sau ușior convexă. Trib. I. ERYNGIE.® Gren. Godr. Mericarpele fără coste, formeză un fruct ovoid sau globos acoperit cu scuame sau cu ghimpi. Um- bel i simplă capituliformă sau neregulat compusă. 1. SÂNI CULA L. gen. n. 326. I. S. europaea L. spec. p.339; Koch syn. p. 308; DC. prodr. 4 p. 84; Rchb. icon. germ. 21 tab. 6 fig. 1; Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 757; Schlechtd. Lang. deutsch. 27 fig. 2708. — ?J» Maiu, Iunie. Păduri, dumbrave; in regiunea montană și submontană. Dealurile Cernețului; Tismana; Horezu; Curtea-de-Argeși, Corbeni; Câmpulung, Dimbovi- cioara; Gonțești; Pitești; Sinaia (Grec. enum. p. 29); Văleni; Brănești, Pasărea; Comana; Neamțu, Pădurea - Braniștea (Chan. exsic. Grec. 1. c.); Iași pe la Răpedea, Birnova; Broșteni, Rareu. UMBELLIFERJE 237 2. ERYNGIUM L. gen. n. 324. 1. Ea planum L. spec. p. 337; Koch syn. p. 310;. Rchb. icon. germ. 21 tab. 7; Schlechtd. Lang. deutsch. 27 fig. 2718. — Vulg. Scaiu-vinăt. — ?|, Iunie, Iulie. Mărăcinișiuri, crângulețe sau lăstari, câmpuri, drumuri. Severin; Tîrgujiul; Craiova; Câmpulung; Ghergani, Ciocănești (Grec. enum. 1880 p. 29); Vulcana, Pucioasa; Agapiea (E.amethystinum Grec, erbor. 1874-nonL.),Neamțu(Chan.); Broșteni, Schitul Rareu; Vaslui, Schitul Rafaila; Botoșiani, Agafton; Dobrogea. 2. Ea campestre L. spec. p. 337; Koch syn. p. 309; Rchb. icon. germ. 21 tab. 11; Schlechtd. Lang. deutsch. 27 fig. 2714. —Vulg. Scaiu-Dracului. Scaiu-Vîntului. Spinu-Dracului. Spinu-Vîntului. — Iulie, August. Câmpuri, mai cu seamă în regiunea șesurilor. Severin, Vînjiu; Craiova, Calafat; Tîrgujiul; București;Ploești; Brăila, Galați; Tecuci; Neamțu (Chan.); Fălticeni; în Dobrogea f. comun. 3. E. maritimum L. spec. p. 337; Koch syn. p. 309; Rchb. ic. germ. 21 tab. 8; Schlechtd. Lang. deutsch 27 fig. 2716.— Iunie-August.— Dunele maritime în Dobrogea: Sulina, Constanța, Tusla. Trib. II. ASTRANTIE2E Gren. Godr. Mericarpele constituesc un fruct Cam prismatic, fațele având câte 5 cdste primare ce port scuame dentiform-dispuse. Umbelă simplă forte involucrată. 3. ASTRANTIA L. gen. n. 527. I. A. major L. spec. p. 330; Sturm deutsch. h. 29; Koch syn. p. 309; Rchb. icon. germ. 21 tab. 2; Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 752; Schlechtd. Lang. deutsch. 27 flg. 2713. — ?|, Iunie, Iulie. Prin livezi, margini de păduri, tuferișiuri; în regiunea montană subalpină. Tismana; Tîrgujiul; Corbeni, Ghițu; Câmpulung; Dîmbovicioara, Valea-Muierei; Predeal, Urzicaru; Piatra-Mare; Bușteni, Sinaia, copios (Grec. enum. p. 29); Hangu în Neamțu. — Variază: a. vulgarii Stur sitz.-ber.40 ann> 1862 p. 482. Statura înaltă ro- bustă, t6te foliolele involucrului întregi; p. montana Stur op. cit. De statură mai mică, t6te foliolele invo- lucrului întregi; y. tridentata Stur'op. cit. Sfephani cat. hort. gorensk. 1812 p.47. A. intermedia M.Bieb.fl.t. c. 3p. 194(1819). A.invalucrata Auct. transs. ex p.-non Koch nec Rchb. Statura mică sau mare, însă foliolele involucrului la verf 2 - 3.-dentate. Grecucu D. Dr. — C. 1324. 18 238 CONSPECTUL SISTEMATIC 2. A. alpestris Kotschy exsic. n. 297 (1850) et ap. Stur sitz. ber. 40 p. 482 (18G0). A. carniolica Baumg. enum. transs. 1 p. 212 et Anct. transs. plur.-non Wulf. A. minor. Schur. enum. transs. p. 246 (1866)-non L. A. transsilvanica Schur 1. c. p. 245. — î|» Iunieᵣ Iulie, Păduri montane. în Suceava pe Bistrița la Madei, la Broșteni și la Schitul Rarău; Piatra, Bisericani. Trib. III. AMMIEjE Koch. Mericarpele lateral comprimate formând un fruct stenocarpic al căruia diametru tranversal s. suturalecumult mai mic de cât diametrul antero-posterior; fațele lor având costele primare egale filiforme sau pterigoide și netede. Umbela compusă. 4. CICUTA L. gen. n. 354. I. C. virosa L. spec. p. 368; Koch syn. p 310; Rchb. icon. germ. 21 tab. 12; Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 739; Schlechtd. Lang. deutsch. voi. 27 fig. 2719.—Vulg. Bucini^i-de-baltă. Cucută-mică.— Iulie, August. Mlaștini, ape stagnante. Neamțu (Ghan.); Fălticeni prin lacul Giolsacilor, multă. 5. APIUM L. gen. n. 376. I. A. graveolens Lin. spec. p. 379; Koch syn. p. 311; DC. prodr. 4 p. 101; Rechb. icon. germ. voi. 21 tab. 13 fig. 2; Schlechtd. Lang. deutsch, voi. 27 fig. 2721. — Vulg. Selină. Țelină. — lulie- Septembre. — Variiză: a. pa/ustris: forma sălbatică. Ape stagnante sau lin-fluenle lim- pezi, neprofunde pe lingă litoralul maritim în Dobrogea: pe la Tusla, Mamaea; Fălticeni pe lingă lacul Giolsacilor, mult. p. dulce et 7. repaceum DG. prodr. 1. c. varietăți cultivate pentru uzul alimentar.' 6. PETROSELINUM Hoffm. umbell. gen. Ip. 78. I. P. sativum Hoffm. 1. c. p. 78 (1814); Koch syn. p. 311; DG. prodr. 4 p. 102; Schlechtd. Lang. deutsch. voi. 27 fig. 2720. P. hortense Rchb. icon. germ. voi. 21 tab. 16 fig. 2. — Vulg. Petrunjel. Pe- trânjei. — Iunie, Iulie. în cultură pentru uzul alimentar. 7. TRINIA Hoffm. umbell. gen. I p. g2. . I. T. KitaibeliiM. Bieb fl. t. c. 3 p. 246 (1819); Koch syn. add. p. 445; DG. prodr. 4 p. 103; Rchb. icon. germ. voi. 21 tab. 30; Schlechtd. Lang. deutsch. voi. 27 fig. 2726. Se&eli pumilum L. spec. UMBELtlFERA! 239 p. 378. Pimpineha glauca W. et Kit. rar. hung. tab. 72 (1800)-non Lin. Bumia leiogona Janka cest. bot. zeit. ann. 1856 p. 362-non G. A. Mey. — ?ț» Maiu, Iunie. Câmpuri, prin livezi, mărăcinișiuri, pe lingă grâne și drumuri. Severin, Hinova ; Craiova; Băneasa, Comana;- lo- nești, Vultureanca; Ciocănești, Periși; Chitila, București; Bîrlad; Iași; Dobrogea pe la Constanța, Bairamdede, Tusla, Mangaliea. 2. T. Henningii Hoffm. umbell. p. 94 (1814); Boiss. fl. orient. 2 p. 852. 2’. vulgaris var. a. Henningii DC. prodr. 4 p. 103. T. vulgaris 0. Henningii Koch syn. p. 312. — ?J» Maiu, Iunie. Prin locuri ierbose. Bîrlad la Crângu. 8. F AL CARIA Riv. pentapet. i6gg n.'48 icon. I. F. Rivini Host. fl. austr. 1 p. 381 (1827); Koch syn. p. 313; DC. prodr. 4 p. 110; Rchb. icon. germ. voi. 21 tab. 21; Schlechtd. Lang. deutsch. voi. 27 fig. 2729. Sium Falcaria Lin. spec. p. 262. Drepanophyllum sioides. Wibb. fl. werth. p. 196 (1799). Dr. agreste Hoffm. umbell. gen. 1 p. 109 (1814). — Vulg. Dornic. — ?|. Iulie, Au- gust. Câmpuri, prin livezi, prin grâne, drumuri, dealuri, vif; specie vulgară la noi (Grec. enum. p. 28). Severin; Craiova; Tîrgujiul; Vul- tureanca; Titu, Ghergani; Băneasa, Comana; București, Buftea, Pe- riși; Ploești, Băicoi; Fetești; Cotnari; Botoșiani; Dobrogea. 9. AlGOFODIUM L. gen. n. 368. I. IE. Podagraria L. spec. p. 379; Koch syn. p. 314; DC. prodr. 4p. 114; Rchb. icon.germ. 21 tab. 20; Schlectd. Lang. deutsch. 27 fig. 2737. — Vulg. Picioru-Caprei. — ?|» Maiu-Iulie. Păduri, locuri umbrdse umede. Dealurile Cernețului; Câmpulung; Rucăr, Valea-Mu- ierei; Predeal, Sinaia; Periși, Chitila; Comana ; Neamțu la Pădurea- Braniștea (Chan.). IO. CARUM L. gen. n.365. I. C. Carvi L. spec. p. 378; Koch syn. p. 314; DC. prodr. 4 p. 115; Schlechtd. Lang. deutsch. 27 fig. 2733. Bunium CarviM. Bieb. fl. t. c. 1 p. 211 (1808); Rchh. icon. germ. voi. 21 tab. 31 fig. 2. — Vulg. Chimen. Chimion-selbatic. Secărea. Secărică. — ?|» Maiu, Iunie. Livezi, poeni în regiunea montană subalpină și alpestră. Corbeni; Câmpulung; Rucăr, Valea-Muierei; Vulcana; Predeal, Bușteni, Si- naia ; MOnăstirea Neamțu (Chan. exsic.); în Suceava la Broșteni pe Neagra, la schitul Rareu; și în cultură: București (Grec enum. p. 28). 240 CONSPECTUL SISTEMATIC 2. C. Bulbocastanum Koch umbell. p. 121 (1824); ejus syn. p. 315; DC. prodr. 4 p. 115; Schlechtd.Lang. deutsch. voi. 27fig. 2734. Bunium BulbocasatnumL. spec. p. 349;Rchb. icon. germ.21 tab. 33.— Vulg. Alunele. Măndălaci. — ?ț» Iunie, Iulie. Prin păduri și tuferișiuri. Severin, Gemeți; București; Vaslui; Iași; în multe locuri cultivat pen- tru uzul alimentar (Grec. enum. p. 28). 11. PIMPINEIalaA L. gen. n.366. § 1. Fructul glabru; tulpina perenică. I. P. magna L. mant. p. 217 (1771); Koch syn. p. 316; DC. prodr. 4p. 119; Schlechtd. Lang. deutsch. voi. 27 fig. 2739. Tragose- linum magnum Moench meth. p. 99. — ?ț» Maiu, Iunie. Livezi, poeni, margini de păduri în regiunea montană subalpină. Valea Țesnei și pe Giolanu-Mare ; Predeal, Bușteni, Sinaia; Mânăstirea Neamțu la pă- durea Pocrovu (Chan. exsic. Grec. enum. p. 28); Schitul Rareu. p. rubra. P. rubra Hoppe ap. Koch syn. p. 316 (1843). în co- prinsul Bucecilor. 2. P. aaxîfraga L. spec. p. 378; DC.prodr.4p. 120; Kochsyn. ed. II p. 316 el add.p. 446; Rchb. ic. germ. 21 tab. 28 exc. fig. IV; Boiss. fl. orient. 2 p. 873; Schlechtd. et Lang. fl. v. deutsch. 27 fig. 2740. — ?ț» Iulie, August. Locuri uscate în regiunea montană a dealurilor și a câmpiilor, însă cu oarecare diferențe de făptură, adică: a. alpestris Spreng. in Roem et Schult. syst. VI (1820) p. 386; Koch syn. p. 316 var. 8; P. alpina Host fl. austr. I. p. 399(1827). De lalie cu atât mai mică cu cât se găsește în altitudini superiore, figura foliolelor rotun^ioră, au marginea prea ușior palmato-inciză, lobii lan- ceolatați acuți. Piatra-Mare, în regiunea sa alpină; Buceci, pe la înce- putul regiunei alpine. p. poteriifolia Koch 1. c. var. ț; P. saxifraga A. minor poteriifolia Wallr. sched. p. 123 (1822). De talie mai înălticică, are figura foliolelor subrotund-ovată, marginea lor crenată. Este forma tipică și figurată în autori (ved. Rchb. 1. c. fig. I; Schlechtd. et Lang. 1. c.). în regiu- nea dealurilor și a câmpiilor: Tîrgujiu; Craiova, Rubănești; Stolnici; Azuga; Ciocănești, Chitila, București (Grec. enum. p. 28); Comana; Bacău; Piatra; Rareu. 7. major Wallr. sched. p. 123; Koch 1. c. var. a. De talie înaltă- 50—80oⁿx și adesea robustă; foliolele foilor radicale late, ovate, cu marginea neregulat incizo-serată; foile caulinare diseclate. Prin pă- Yj-IVfBTflT»TiȚ‘FFyR?Fj 241 duri sau locuri umbrose: Horez, Bistrița, Coziea, Stănișioara; Craiova; Valea Cacovei la Topoloveni; Predeal. 3. pubescens Neilr. nieder-oester. p. 611 (1859). P. nigra Schur en. transs. p. 249 et (1866) Auctor. transs. ap. Simk. en. transs. p. 252 - non Willd. cujus stirps solum in Germania borealis certe proveniens. Locuri aprice, tuferișe menunte și rărite. Baea-de-Aramă; Lainici; în Dobrogea pe la Măcin. Ca și cea descrisă de Schur sub numele de P. nigra, planta nostră de la Măcin este înaltă și robustă, cade 1 m.Axa caulinară, ra- murile, foile și radele primare ale inflorescenței sunt peste-tot dens și cam albicios pubescente; radele secondate prea puțin și sparsiu pu- bescente; foile radicale mari, au foliolele late, ovate și marginea ușior incizo-serată sau cam crenată; foile caulinare abortate și reduse numa la vagin a lor sau avend la vîrf câteva segmente de foliole inițiale. § 2. Fructul pubescent hispid. Perenice sau bienice. 3. P. Tragîum Vili, dauph. 2 p. 606 (1787); DC. prodr. 4 p. 121; Rchb. ic. germ. 21 tab. 26; Boiss fl. or. 2p. 871. P. Tragium 0 laciniata DC. 1. c., Boiss. 1. c. — Iunie, Iulie. Locuri aride, aprice, inculte. în Dobrogea pe la Gargalîc, Periclie. • P. Anisum L. spec. p. 379; Rchb. ic. germ. 21 tab. 24. — Q Iulie, August. In cultură, puțin întinsă pe la noi, sub numele de Anason-românesc (București). 12. BERULA M. et Koch deutsch. fl. II. p.33. I. B. angustifolia Koch in op. cit. p. 33 (1826); Rchb. icon. germ. 21 tab. 37; Boiss. fl. or. 2 p. 889; Schlechtd. et Lang. fl. v. deutsch. 27 fig. 2744. Sium angustifolium L.spec. p. 1672; DC-prodr. 4 p. 125. — ?|, Iulie, August. Mlăștini, rovine, bălți sau ape lin fluente. Cerneți; Periși, Chitila, București (Grec. enum. p. 28); Comana. 13. SIUM L. gen. n. 348 (excl. spec.) I. S. latifolium L. spec. p. 361; DC. prodr. 4 p. 124; Koch syn p. 317; Rchb. ic. germ. 21 tab. 36; Schlechtd. et Lang. fl. v. deutsch. 27 fig. 2745. Drepanophyllum palustre Hoffm umb. p. 110 (1814). — Vulg. Cosiței. Bolonică. — ?}. Iulie, August. Mlaștini, rovine, locuri apătose. Predeal; Tecuci în lunca Țigăneștilor; Tulcea. 2. S. lancifolium M. B. fl. t. c. 3 p. 230 (1819); DC. prodr. 4. p. 124; Boiss. fl. or. 2. p. 888.— Iunie, Xulie. Livezi umede, locuri 242 CONSPECTUL SISTEMATIC josnice mlaștindse. Ciocănești (S. angustifolium Grec. enum. p. 28 - non L.); Comana (Grec, in Br. prodr. p. 224). 14. BUPLEURUM L. gen. n. 328 § 1. Foile caulinare late, ovate, amplexicaule sau perfoliate. Involucrul lipsă. * An u a 1 e. I. B. rotundifolium L. spec. p. 340; Sturm d. fl. h. 5. DC. prodr. 4 p. 129; Koch syn. p. 321; Rchb. ic. germ. 21 tab. 39 fig. 2; Schlechtend. et Lang. fl. v. deutsch. 27 fig. 2759. B. perfoliatum Lam. 11. fr. 3 p. 405. — Vulg. Urechia iepurului. Urechia tătărască. — 0 Iunie, Iulie. Prin tuferișe, mărăcinișuri, pîrloage, vil, holde, pe la drumuri; în regiunea dealurilor și a câmpiilor. Orevița, Bucura; Ciocănești, Chitila; Comana; Văleni; Dealu-Mare; Focșiani, Odobești; Isaccea, Cocoși; Mangalia; Constanța. ** P e r e n i c e. 2. B. aureum Fisch. ap. Iloffin. umbell. p. 115 (1814); DC. prodr. 4 p. 129; Ledeb. fl. ross. 2 p. 263;' Simk. enum. transs. p. 255. B. coloratum Schur. en. transs. p. 254 (1866) ample descrip- tum. — ?|, Iulie, August. Stânci calcare în regiunea alpină inferioră Buceci în Valea-Albă pe laturile Caraimanului și ale Costilei, cam pe la 1800 m. alt. § 2. Foile caulinare linear-ânguste prelungi paralel nervate; umbela involucrată. Tote speciile ndstre având fructele netede. * P e r e n i c e. 3. B.falcatumL.spec. p.341; DC. prodr.4p. 132; Koch. syn. 319; Rchb ic. germ. 21 tab. 44 fig. 2; Schlechtendal et Lang. fl. v. deusch. fig. 2752. — î|» Iulie, August. Prin locuri uscate sau petrose, stânci; in regiunea munților și a dealurilor.—Variază: a. dilatatum s. latifolium Schur. enum. transs. p. 253 (1866). — Stânci calcare. în valea Dimbovicioarei; Buceci la Poeana-Stânei. Prin lățimea foilor sale se apropie întru câtva de speciea precedentă, însă n’are foile caulinare cu baza profund-cordată, amplexicaulă și caracterele grupei precedente. p. variifolium Schur 1. c. B. falcatum normale s. genuinum. Foile radicale oblungi obovate, obtuze; cele caulinare lineari-falcate.—Ver- ciorova, Severin, Poroina; Polovraci; Rucăr; Bușteni, Sinaia; Câm- pina; Dealu-Tohanilor la Mizil; Bîsca; Rosnov, Piatra, Bisericani, U M~BELLIFER& 248 Cozla; Fălticeni pe la pădurea Hușilor, muntele Stănișiora, Broșteni pe Neagra în Suceava. 7. subfalcatum. B. subfalcatum Schur en. transs. p. 253 (1866). B. exaltatum Schur verh. siebenb. ver. X p. 169 (1859) ; Fuss exc. transs. p. 258-non M.Bieb. beschreib. kasp. p. 166 (1800); append- n. 30 nec Koch syn. p. 319 (1843). — Locuri pietrose aprice sau cam umbrose. Buceci la Sinaia pe sub Poeana-Stânei, pe laturile Caraima- nului (Knecht.) 4. B. diversifolium Rochel. rar. banat, p. 68 (1828) sed. in ic. tab. 28 flg. 57sub nom. „B. IteterophyUum*; Schur enum. transs. p. 252 excl. synon. Rchb. icon. germ. 21 tab.43 flg. 1 optime; Neilr. diagn. p. 53. B. gramineum Br. prodr. p. 225-non Vili. B. ranunculoid.es 0. elatius. Koch syn. p. 320 (1843) exclus, synon. — în regiunea alpină la locuri cu ierbă. Paringu (Barth. miss.) ; Oiticu; Moldoveanu; Buceci. După opiniea nostră, speciea acesta nu trebue luată drept B. gramineumN\W.^\ nici B.exaltatum atit al luiM. Bieb. cât și al lui Koch cum fac unii autori (ved. Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 721; Br. 1. c. Schlechtd. et Lang. deutsch. voi. 27 p. 166 flg. 2753). Considerând icona dată de Rochel, cea dată de Reichenbach și planta în natură, speciea carpatică diferă cu totul de cea Villarsiană și de cea Kochiană ale că- rora umbele au radele mai scurte și subțirele, involucelele ce nu ega- lez umbelulele și foile caulinare superiore ângustate la bază. La spe- ciea nostră umbelulele au radele cu mult mai lungi și mai robuste, involucelele egalez umbelulele, foile caulinare superiore dilatate la bază și cam amplexicale, semuind cu speciea următore întru acesta. 5. B. ranunculoide* L. spec. p. 342; DC. prodr. 4 p. 131; Rchb. ic. germ. 21 tab. 45 flg. 2. Schlechtd. et Lang. fl. v. deutsch. flg. 2754 bona. B. ranuculoides a. humUis Koch. syn. 320; B. ranun- culoides a. genuinum Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 719. B. angulosum Spreng. in R. et Schult. syst. 6 p. 366-non L. B. baldense Host. syn. p. 141 -non M. Bieb. nec W, et Kit. nec Turra. Iulie, August. Pe stânci cu ierbă în regiunea alpină. Piatra-Mare. ** A n u a 1 e. 6. B. affine Sadl. fl. comit.pest. Ip.204(1825);Koch syn.p. 318; Gren. Godr. fl. fr. I p. 723; Boiss. fl. orient. 2 p. 845. B. Gerardi var. virgatum Rchb. deutsch. fl. voi. 21 p. 28 et ic. germ. tab. 46. — B. Ge- rardi var. 0. Sadl. fl. comit, pest. ed. II p. 119. — Q Iulie, August. 244 CONSPECTUL SISTEMATIC Prin vil și mărăciniși. Craiova pe la Cârcea; Constanța în Valul- Traian spre bostănărie, mult. Specimenele nostre au ramurile lungi, chiar forte lungi ce iarăși se subramific și tote sunt desfășiurate așia că iau înfățișarea de B. Gerardi cum este cel figurat de Rchb. 1. c. tab. 46 fig. I, de care însă se deosebește prin pedicelele fructifere mai scurte de cât jumătatea fructului, ale căruia câste sunt ceva mai pronunțate și valeculele lor sunt vitate. Aceste specimene seamen forte bine cu cele ce am de la Sabranscky din Buda-Pesta, însă nu cu forma iconografiată de Rchb. in op. cit. tab. 46 fig. II. 7. B. junceum L. spec. p.342; Koch. syn. p.319; Gren. Godr. fl.fr. 1 p. 722 ; Rchb. ic. germ. voi. 21 tab. 42 fig. 2 optimă; Schlechtd. Lang.deutsch.27fig. 2750 bona. B. Gerardi Jacq. fl. aust.3 p.31 (1775). Q Iulie, August. Coste argilo-cretose. Valea-Bahnei, Vârciorova; Severin pe dealul Buliga; Comana costele despre Câlniște prin mă- răcinișiuri și la Valea-Balotă. 8. B. commutatum Boiss. et Bal. diagn. ser. II6 p. 75 (1842); ejusfl. orient. 2 p. 844; Velen. fl. bulg. p. 224. — 0 Iunie, Iulie. Tu- ferișe pe costele stâncose calcare ale munților la Vârciorova. Nici o deosebire esențială între specimenele nostre din locali- tatea acâsta comparate cu cele din Serbia și datorite regretatului con- frate Pancic din Belgrad; atâta numa că cele de la Verciorova sunt mai robuste și portul ceva mai amplu. 9. B. apiculatum Friv. in flora ann. 1835 p. 335; Griseb. spicil. I p. 350; Rchb. ic. germ. voi. 21 tab. 49 fig. 1. B. glumaceum var. aristatum Boiss. diagn. ser. II p. 81 (1856).—0 Iulie, August. Locuri aprice pietrose. în Dobrogea pe lângă Mangalia, Constanța, Copadin. Obs. Posedăm âncă, un numer de câteva exemplare de un Bu- pleurum neînflorit, cules in Iunie 1884 de pe Muntele Consulu, în Dobrogea. Anual, de la bază cam corimboideu ramificat, are asemuirea de B. tenuissimum L. după cum este iconografiat de Rchb. icon. germ, voi. 21 tab. 50 fig. II (exclus, n. 6-13); dară fructele sale sunt de dorit. — Ce o fi oare B. Sintenisianum Uechtr. indicat în părțile aces- tea de Kanitz pl. roman, add. n. 826? Trib. IV. SESELINE/E Koch. Mericarpele necomprimate, constituesc un fruct ciclocarp (rotund); fațele lor având coste primare filiforme, a rar pterigoide, egale sau neegale, netede. Umbela compusă. UMB ELLIFER JE 245 15. (ENANTHE L. gen. n. 352 et 353. § 1. Rădăcinele tuberose cilindroide sau napifonne, parte și rădăcini filiforme. 1. Pedicelele fructifere la vîrf neîngroșate; fructul la bază nein- groșat, subțiat. I. (E. fistulosa L. spec. p. 365; Koch syn. p. 321; DC. prodr. 4 p. 136; Rchb. icon. germ. voi. 21 tab. 57; Schlechtd. Lang. deutsch. 27 fig. 2760. — Iunie, Iulie. Locuri umede, gropi cu apă, rovine băltose. Curtea-de-Argeși, Corbeni; lunca Neajlovului la Vultureanca. 2. Pedicelele fructifere îngroșate; fructul la bază nesubțiat, adesea cu inel calos. 2. (E. silaifolia M. Bieb. fl. t. c. 3 p. 232 (1819); Koch. syn. p. 322; DC. prodr. 4 p. 137; Rchb. icon. germ. 21 tab. 52; Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 714; Boiss. fl. orient. 2 p. 957; Schlechtd. Lang. deutsch. 27 fig. 2763. — ?(. Iunie, Iulie. Locuri băltose turbifere în regiunea inferioră prin lunci. Craiova; Tirgoviște; Alexandriea; Co- mana; Ciocănești, Periși; Chitila, București. 3. (E. media Griseb. spiciL 1 p. 352(1843); Rchb. icon. germ. 21 tab. 36 fig. 1; Neilr. diagn. p. 54; Boiss. fl. orient. 2 p. 958; Borb. fior, kâzlem. a magyar. tud. akad. XV (1878) n. 9 p. 277. — ?|» Iu- nie, Iulie. Locuri băltose turbifere în părțile de jos; mlaștini, rovine; cu mult mai frecuentă ca precedenta. Dealurile Cernețului și lunca To- polniței, Halînga, Balta; Craiova; lonești, Cacova, Vultureanca; Comana, București, Chitila; Ciocănești, Periși. Diferențele între aceste două specii sunt, uneori, falaciose când avem aface cu forme dubiose intermediare. Asupra formelor tipice putem constata urmetorele caractere diferențiale: A. (Enanthe silai- folia M. Bieb. are caulul mai subțire, plin și striat; foile tote homeo- morfe bi-tripinatisecte, foliolele lor scurte, ângust-lanceolate întregi sau trifide, fructele obconice scurte grose, la bază cam ventricose. — B. (E. media Griseb. are caulul mai gros, fistulos și expresiv sulcat; foile uni-tripinatisecte, foliolele lor linear-ânguste, întregi sau bi-trifide și cu mult mai lungi; fructele oblungi fusiforme mai puțin grose. — Cea din urmă pote avea tote foile conforme: forma homophylla; sau să aibă foliolele foilor radicale mai lăticele obovato-cuneate, la vîrf bi- trifide sau profund crenate semuind cu unele foi de (E. primpind- loides sau de (E. Lachenalii: acesta este forma heterophylla. 4. (E, banatica Heuff. in flora ann. 1854. 1 p. 291; ejus enum. 246 CONSPECTUL SISTEMATIC banat, p. 78; Rchb. ic. germ. voi. 21 tab. 36 fig. 2; Neilr. diagn. p. 54.— ?|, Iunie, Iulie. Locuri umede băltose prin zăvoe și păduri în regiunea dealurilor. Tîrgujiul; Rîmnic; Pitești la Trivale. § 2. Tote rădăcinele subțiri filiforme. S. (E. Phellandrium Lam. fi. fr. 3 p. 432 (1778); Koch syn. p. 322; DC. prodr. 4 p. 138; Rchb. icon. germ. 21 tab. 35; Schlechtd. Lang. deutsch. 27 fig. 2765. Phellandrium aquaticum L. spec. p. 366.— Vulg. Cucuțică-de-bălți Petr unjelul-br oscelor.— s. î|. Iunie-August. Ape limpezi stagnante sau lin fluente neprofunde, bălți, smîrcuri. București și prejurimile sale (Grec. enum. p. 88); Comana; Galați. 16. 2THUSA L. gen. n. 141 (excl. spec.) I. IE. Cynapium L. spec. p. 367; Koch syn. p. 323; DC. prodr. 4 p. 141 ; Rchb. icon. germ. 21 tab. 60;. Schlechtd. Lang. deutsch. 27 fig. 2766. — Q Totă vara. Măraciniși, tuferiși în regiunea montană. Tîrgujiul, Lainici; Mânăstirea Bistrița; Câneni, Riu-Vadului; malurile lalomiței pe la Crivina (Grec. enum. p. 28); Mânăstirea Neamțu (Chan. exsic.) 2. JE. Cynapoides M. Bieb. fl. t. c. 1 p. 227 (1808); Koch syn. p. 323; DC. prodr. 4 p. 141; Ledeb. fl. ross. 2 p. 270. Q Totă vara. Pe lingă păduri în regiunea montană. Comarnic. 17. FCENICUIi'UM eAdans. fam. 2 p. iot. I. F. capillaceum Gilib. fl. lithuan. 4 p. 374 (1782). F. vulgare Giertn. fruct, et semin. I p. 105 (1782); DC. prodr. 4 p. 142. F. offi- cinale AII. fl. pedem. 2 p. 25 (1788); Koch syn. p. 323; Schlechtd. Lang. deutsch. 27 f. 2767.— Vulg. Anason. Anason-mare. Secărea. — 0 Iulie, August. Cultivat, vulgarizat pentru uzul economic (Grec, enum. p. 28 et in Br. prodr. p. 226). 18. SESELI L. gen. n. 360. § 1. Foliolele involucelelor au baza coherentă, virful liber. I . S. rigidum W. et Kit. rar. hung. 2 tab. 146 (1803); DC. prodr. 4 p. 145; Rchb. ic. genn. voi. 21 tab. 70; Heuff. enum. ban. p. 78; Neilr. diagn. p. 54. S. purpurascens Janka in Boiss. fl. orient. 2 p. 963 (vid. Velen. fl. bulg. p. 212). — î|. Iulie, August. Stânci calcare abrupte, fisuri de stânci pe precipițiuri. Vârciorova; valea Țesnei pe Inelețu-Mare și Apșioara; Piatra-Cloșanilor; Lainici, Păiuși; Polovraci; valea Oltului pe Naroțu și Coziea. Li ivrRTjTjTii PTIR/B 247 § 2. Foliolele involucelelor cu totul libere. 1. Florile galbene. 2. S. gracile W. et Kit. rar. hung. 2 tab. 117 (1802); DC. prodr. 4 p. 145; Rchb. icon. germ. 21 tab. 67; Heuff. enum. ban. p. 78; Ncilr. diagn. p. 55. — <|. Iulie, August. Precipițiuri de stânci montane, fisuri stâncose. Valea Țesnei și valea Cernei la Gaura-Fetei; valea Oltului la Masa-lui-Traian și la Albiea-Călineștilor. 2. Florile albe. 3. S. varium Trev. cat. sem.hort. vratisl. ann. 1818; Koch syn. p. 324; DC. prodr. 4. p. 146; Rchb. icon. germ. 21 tab. 61; Boiss. fl. orient. 2 p. 965. — lunie-August. Locuri petrose in Dobrogea: Alibeichioi pe Consulu; Babadagh, lenisala subt Castelul-Genovez; Tulcea pe la Malcoci. 4. S. campestre Bess. enum. p. 44 n. 1373 (1822); DC. pro- droin. 4 p. 148; Ledeb. fl. ross. 2 p. 275 ; Velen. fl. bulg. p. 214 „ex specimenibus â Sintenisio in Dobrogea lectis“. — An S. gigas Janka ap. Br. veget. dobro. 1884? - sau ?(.. Iulie, Augus. Locuri aprice, năsipuri maritime in Dobrogea la Constanța malurile de sub viile de la stabilimentul balnear; Tuzla-Ghiol; Macin. 5. S. annuum L. spec. p. 373; Jacq. fl. austr. tab. 55; Rchb. icon. germ. 21 tab. 66. S. coloratum Ehrh. beitr. 5 p. 179 (1790); Koch syn. p. 325; DC. prodr. 4 p. 147. — Q s. rf. Iulie, August. Livezi, poeni și rărișiuri de păduri, crânguri; din regiunea montană subalpină pînă în regiunea câmpiilor; specie vulgură (Grec. enum. p. 28). Tir- gujiul, Bumbești; Olănești, Rîmnic; Călimănești, Coziea; Corbeni; Câmpulung; Vulcana; Bușteni, Sinaia; Câmpina; Ciocănești Chitila, București; Comana; Focșiani, Odobești; Bacău la Dealu-Nou; Iași. 19. IiIBANOTIS Crantț stirp. austr. i p. 222. I. L. leiocarpa Simk. enum. transs. p. 259 (1886) et exsic.! pro specie. L. montana var. leiocarpa Heuff. zool. bot. gesel. ann. 1858 p. 115 et enum. ban. p. 79. L. athamantoides Koch. syn. p. &26 - non DC. prodr. 2 p. 151. L. sibirica Auct. transs. ex. p. - non Koch.— ?|» Iulie, August. Pe stânci, in văile montane inferiore umede um- bros®. Valea Jiului pe la Lainici și Păiușu; valea Bistriței și valea Oltului pe la Coziea spre gura Lotrului; pe Dimbovicioara; Câmpina subt vila Stirbey prin pădure. 248 CONSPECTUL SISTEMATIC 2. L. montana AII. fl. pedem. 2 p. 30 tab. 62 (1795); Koch syn. p. 325; Rchb. icon. germ. voi. 21 tab. 74; Schlechtendal Lang. deutsch. voi. 27 fig. 2768 optime cum planta postra congruunt. — 2|» Iulie, August. Stânci prin văile montane inferidre umede, um- brdse. în Suceava pe totă Bistrița, pe Neagra, Barnaru și Barnarelu, f. frecuent. 3. L. humilia Schur cest. bot. zeit. ann. 1858 p. 21 solum no- rnen; ejus verh. siebenb. ver. ann. 1859 p. 169 descriptum; enum. transs. p. 258. L. Hosteana Schur enum. transs. p. 258 (1866) sec. Simk. enum. transs. p. 259. — ?ț. Iulie, August. Prin văi montane alpine și sub- alpine. Negoiu; Rucărpe Dîmbovicioara; Buceci la Obîrșiea laloiniței (Knecht. leg.) și pe laturea despre Sinaia și Bușteni; Piatra-Mare la Predeal. 20. CNIDIUM Cusson. soc. med. par. 1782 p. 280. I. C. apioides Spreng. umbell. prodr. p. 40 (1813); Koch syn. p. 326; DG. prodr. 4 p. 152; Rchb. icon. germ. 21 tab. 81; Schlechtd. Lang. deutsch. 27 fig. 2177. Laserpitium Silaifolium Jacq. icon. austr. append. tab. 44 (1778). Ligusticum apioides Lam. encycl. meth. 3 p. 577 (1789).—?f. Iulie, August. în regiunea montană. Valea Jiului spre Lai- nici ; Monăstirea Bistrița; Călimănești, Coziea; Buceci (Knecht); Azuga, Bușteni; Comarnic. 2. C. orientale Boiss. annal. soc. nat. ann. 1844 p. 299; cjus fl. orient. 2 p. 971; Simk. kdzlem. XV p. 551 et exsicc.! — ?(, Iulie, August. Cdste montane, schisturi, stânci calcare. Valea Jiului spre Lainici. 21. A.THAMANTA Koch. umbell. p. ro6. I. A. Hungarica Borb. fior, kozlem. a magyar. tud. akad. XV (1878) n. 9 p. 286. A. Matthioli forma albanica Griseb. spicil. rumel. 1 p. 361 (1843). A. Matthioli forma elata Griseb et Sch. it. hung. n. 132 (1852). A. Matthioli Heuff. enum. ban. p. 79-non Wulf. — ?ț. Iulie, August. Stânci abrupte în munții Olteniei: în Mehedinți pe munții Camenei la Grebănațu-Mare (Degen miss.); valea Țesnei la Gaura - Fetei; valea Jiului la precipițiurile d’între Lainici și punctul vamal Păiuși; valea Mânăstirei Bistrița (.4. Matthioli Hoffm. ap. Br. prodr. p. 228). Peste tot mole canescento-pubescentă. Tulpina grosă perenică multicaulă; caulif robusti, fermi, mul tistriați, de la bază dens ramificați UMBELLIFERJE 249 așia că totul constituește, mai mult sau mai puțin, o corimbă de um- bele; foile au forma triangulară, largi, ternat-descompuse în lacinii ângustiore plane și lungicele, ușior divaricate, pețiolurile cilindrice și puțin canaliculate, vagina oblungă cu marginea lat-membranacee; umbelele hemisferice convexe cu vre-o 20-30 ra^e cam divaricate, drepte și velutino-canescente; foliolele involucrului egalez % parte a umbelei; foliolele involucelelor numerose, ver^i albo-marginate și dense, părose mai ales pe margini, tote linear-lanceolate; pedicelele fructifere neegale; petalele obcordate, oblungi, lungicel unghiculate, bifide, dens și mănunțel perose pe partea dorsală, ciliate pe margini; fructul matur mai mare de cât al celor lalte specii congenere, oblung- cilindric și ângustat spre vîrf, dens și adpres păros, perii aspri canes- cenți, comisurile și costele pronunțate, stilurile divergente. 22. SUiAUS Bess. ap. Ram. et Sch. syst. 6 p. 36. ’ I. S. Rochelii Simk. enum. transs. p. 261 (1886) et exsic.! Auct. hung. transs. recent. S. virescens Griseb. spicil. rumel. 1 p. 362 (1843); Neilr. diagn. p. 55-non DG. prodr. IV p. 116 (1830) sub Bunio. Selinum Rochelii Heuff. in Rochel reise p. 78 (1838). — î|. Iunie, Iulie, în regiunea montană pe locuri stâncose. Valea Țesnei la Gaura-Fetei pe Apșiâra; Polovraci desupra peșterei. 23. MEUM Tournef. inst. p. 312 tab. 165. I. M. athamanticum Jacq. fl. austr. 4 p. 2 tab. 303 (1776); Koch syn. p. 329; DG. prodr. voi. 4 p. 162; Rchb. icon. germ. 21 tab. 91 f. 1; Schlechtd. Lang. deutsch. 27 f. 2785. Athamanta Meum L. spec. p. 353. — 2|. Iulie, August. în regiunea montană. Monăstirea Neamțului (Chan.) 2. M. Mutellina Gaertn. fruct, et sem. I p. 106 tab. 23 (1788); Koch syn. p. 329; DG. prodr. 4 p. 162; Rchb. icon. germ. 21 tab. 92; Schlechtd. Lang. deutsch. 27 f. 2786. PheUandrium Mutellina L. spec. p. 366; Jacq. fl. austr. tab. 56. Ligusticum Mutellina AII. fl. pedem. tab. 60 fig. 1 (1785). — 4. Iulie, August. în regiunea alpină: Pe Scă- rița sau Scărișoara la triplul hotar în Mehedinți; Galbina; Negoiu; Oiticu; Buceci pe Babele; Piatra-Mare. 24. GATA Gaud. Jl. helv. 2 p. 383. I. G. simplex Gaud. fl. heh. 2 p. 389 (1828); Koch syn. p. 329; DG. prodr. 4 p. 163; Schlechtd. Lang. deutsch. 27 fig. 2784. Pachy* 250 COîtSPECTtJL SISTEMATIC pleurum simplex Rchb. icon. germ. 21 tab. 87 (1867). Neogaga simplex Meisn. gen. p. 114 (1836); Ledeb. fl. ross. 2 p. 289. Laserpitium sim- plex L. mant. p. 56 (1762). Ligusticum simplex AII. fl. pedem. 2 p. 15. — ZJ, Iulie, August. în regiunea alpină. Negoiu; Păpușea; Buceci (Kne- cht.), la Valea-Albă pe Gostila 1900 m. ! 25. CONIOSELINUM Fisch. in Hoff. umbell. ed. 2 p. 185. I. C. Fischeri Wimm. et Grab. fl. siles. 1 p. 266 (1827); Koch syn. p. 330; DG. prodr. 4 p. 164; Ledeb. fl. ross. 2 p. 290; Rchb. icon. germ. 21 tab. 78; Schlechtd. Lang. deutsch. 27 flg. 2789.— ZJ, Iulie, August. în regiunea montană, stânci prin văi profunde um< brose. Valea Dîmbovicioarei; Buceci la Urlătorea (Knecht.) Trib. V. ANGELICELE Koch Mericarpele antero-posterior compri- mate : fructu platicarpic, având diametrul antero-posterior cu mult mai scurt de cât cel transversal sau sutural; rafeul sulural pterigoi- deu și duplicat adică cu două dungi căscate; mericarpele a câte 5 cdste: cele 2 marginale cu mult mai proeminente, cele 3 dorsale de ordinar flliforme, tâte netede. Umbela compusă. 26. LEVISTICUM Koch. umbell.p. 98. I. L. officinale Koch. umbell. p. 98 (1824); ejus syn.p. 330; DG. prodr. 4 p. 165; Schlechtd. Lang. deutsch. 27 fig. 2790. L. palu- dapifolium Rchb. icon. germ. 21 tab. 100 (1867). Ligusticum Levișticum L. spec. p. 359 (1764). Angelica paludapifolia Lam. dict. encycl. I p. 17Ș (1782). A. Levisticum AII. fl. pedem. n. 1309.—Vulg. Leușteăn.— ?|. Iulie» August. Naturalizat și vulgarizat pentru uzul alimentar și economic; unelocuri quasi-spontaneu (Grec. enum. p. 27). 27. SELINUM Hoffm. umbell. 1 p. 150. I. S. Carvifolia L. spec. p. 350; Koch syn. p. 331; DG. prodr.- 4 p. 1G8; Rchb. icon.germ.21 tab. lOlfig. 1 ;Schlechtd.Lang.deutsch. 27 fig. 2791. Angelica Carvifolia Spreng. umbell. prodr. p. 16. — Iulie, August. în regiunea montană. Gurtea-de-Argeși, valea Hotei (Grec, in Br. prodr. p. 229); Rucăr pe Ghîmbavu. 28. ANGELICA Hoffm. nmbell. 1 p. 158. I. A. silvestris L. spec. p. 361; Koch syn. p. 331; DG. prodr. 4 p. 168; Rchb. icon. germ. 21 tab. 95; Schlechtd. Lang. deutsch. 27 fig. 2793; Sag. et Schn. carpat. centr. 2 p. 192. — ?|» Iulie, August. în UMBfcLLlFERAJ 251 regiunea montană și submontană, la locuri josnice umede, pe lingă rîuri, prin păduri. Severin pe ruinele turnului; Tirgujiul ; Tisinana. Horezu; Călimănești, Goziea; Rimnic; Curtea-de-Argeși; Câmpulung; Sinaia (Knecht.); Bisca, Gura-Teghei; Mânăstirea Neamțu (Chan.) ; Schitul Rareu. p. elatior Wehlenb. carpat. princip, p. 84 (1814); Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 685; Rchb. icon. germ. 21 tab. 96. A. montana Schleich. cat. pl. helv. p. 6 (1815); DC. prodr. 4 p. 167 ; Koch syn. p. 331. — Regiunea montană, la locuri umbrose. Mânăstirea Tismana; Călimă- nești, Coziea; Câneni, Rîu-Vadului; Predeal, Bușteni. 29. ARCH ANGELIC A Hoffm. umbell. i p. 168. 1. A. officinalis Hoffm. umbell. p. 168 (1814); Koch synop. p. 332et add.p. 1024; DC. prodr. 4 p. 169; Rchb. icon. germ. 21 tab. 99; Schlechtd. Lang. fl. von deutsch. 27 flg. 2795; Sag. et Schn. carpat. centr. 2 p. 192. Angelica ArchangelicaL. spec. p. 360 ex p. A. Archan- getica a. aZpinaWahlenb. carpat. princip, p. 83 (1814).—?|, Iulie, August. Pe lîngă rîuri și isvâre în regiunea montană alpină și subalpină. Bu- ceci, la Peșterea-Ialomiței (Br.), Bușteni, Poeana-Țapului, Sinaia și Is- voru pînă subt Posada. Trib. VI. PEUCEBANE2E DC. Fructul și mai platicarpic; rafeul su- tural și mal proeminent, pterigoideu, complanat sau îngroșiat; meri- carpele a câte 5 câste: cele 2 marginale cu mult mal proeminente conexe sau concrescute cu cele consorte; cele 3 dorsale filiformo sau subțirele. Umbela compusă. 30. FERUL A L. gen. n. 343- 1. F. Heuffeli Griseb. in Maly enum. p. 229 (1848); Heuff. en. banat, p. 80; Neilr. diagn. p. 57; Borb. florist, kâzlemen. 1. c. p. 293; Simk. hâns. s hunyad. utaz, 1874 p. 553; Velen. fl. bulg. p. 202. — ?|» Maiu, Iunie. Rîpele muntose petrose la Verciorova, spre Porțile-de-fer • (A. de Degen)! 31. FERULAGO Koch umbell. p. 97. 1. F. silvatica Rchb. pl. crit. 4 flg. 555 (1823); ejus icon. germ. 21 tab. 106; Ledeb. fl. ross. 2 p. 298; Heuff. enum. ban. p. 80: Neilr. diagn. p. 56; Boiss. fl. orient. 2 p. 1002. Ferula silvatica Bess. enum. p. 44 (1822). F. Ferulago var. commutata Rochel rar. banat, p. 63 fig. 50 (1828)-sed non Ferula Ferulago L>. — Ferulago monticola Rchb. 252 CONSPECTUL SISTEMATIC icon. germ. 19 tab. 210 fig. 3- non Boiss. et Reut. — ?|» Iunie, Iulie. Câmpuri, șesuri, dealuri, prin livezi, poeni, tuferișe. Verciorova, Se- verin, Gemeți; Craiova, Rubănești; Vultureanca, lonești; Comana; Chitila, Ciocănești (Ferula communis Grec. enum. p. 27-non L.); Bu- șteni; Dealu-Mare; la Fălticeni spre pădurea Hușilor. 2. F. campestris Bess. enum. p. 44 (1822) sub Ferula ante n. 1368. Ferula nodiflora M. Bieb. fl. t. c. 1 p. 220 (1808); Baumg. et Auct. transs. pro p. - non L. F. sulcata Ledeb. fl. ross. 2 p. 299-non Desf. — ?|, Iunie, Iulie. Câmpuri, dealuri prin livezi, poeni, lăstari de pădure, mărăcinișiuri; adesea cu cel precedent, dar mai meridional. Golu-Drîncea; Craiova, Sîmnic, Segarcea în Doljiu; lonești, Vultu- reanca ; Comana; Ploiești, Băicoi. 8. F. meoides Boiss. fl. orient. 2 p. 1004 (1872). Ferula meoi- des L spec. p. 356. Lophosciadium meifolium DC. coli. mem. 5 p. 57 tab. 8 fig. P. et in prodr. voi. 4 p. 208 (1830).— Iunie, Iulie. Coste petrdse pe lîngă mici tuferișiuri și locuri deschise. Babadagh spre le- nisala în Dobrogea, însă rară, puțină. 32. PEUCEDANUM Koch. umbell.p. 92. § 1. Rafeul sutural nelățit; involucrul lipsă sau oligofil. 1. P. longifolium W. et Kit. rar. hung. 3. tab, 251 (1812); DC. prodr. 4 p. 180 ; Rchb. icon. germ. 21 tab. 111; Heuff. enum. ban. p. 81; Neilr. diagn. p. 57. — Iulie, August. Rîpele petrose ale munților. Verciorova, Porțile-de-fer; Dobrogea pe la Mânăstirea Cocoși pe stâncile de la Oglinda. 2. P. arenarium W. et Kit. rar. hung. 1 tab. 20 (1799); Koch syn. p. 334; DC. prodr. 4 p. 180; Rchb. icon. germ. 21 tab. 117; Heuff. enum. banat, p. 81; Neilr. diagn. p. 58; Schlechtendal Lang. deutsch 27 fig. 2800. — ?|, Iulie, August. Locuri argilo-nasipose, dea- luri. Dealu-Stîrminei și pe Rogova în Mehedinți. 8. P. Chabraai Rchb. ap. Moesl. handb. ed. 2 p. 448 (1827); Koch syn. p. 334; Schlechtd. Lang. deutsch. 27 fig. 2801. P. carvifo- lium Vili, dauph. 2 p. 630 (1787); Rchb. ic. germ. 21 tab. 113 fig. 1. — Selinum carmfdlia Crantz aust. fasc. 2 p. 162 tab. 3 fig. 2 (1767)-non L. spec. p. 350. S. Chabrcei Jacq. fl. austr. tab. 72 (1782). Oreoseli- numpodolicum Bess. prim. fl. galiz. 2 p. 392 (1809). Palinibia Chabrcei DC. prodr. 4 p. 176.— ?|» Iulie, August. Păduri, tuferișuri în regiunea VMBfîLLIi'EÎLi! âsâ delurilor și a câmpiilor. Rîmnic; Drăgășiani; Govora (Knecht.); Curtea- de-Argeși; Ciocănești, București; Bisca-Rusilei; Botoșiani, Agafton. § 2. Rafeul sutural nelățit; involucrul politii. 4. P. Cervaria Cusson ap. Lapeyr. abr. p. 149 (1813); Koch syn. p. 334; BG. prodr. 4 p. 180; Rchb. icon. germ. 21 tab. 118; Schlechtd. Lang. deutsch. 27 flg. 2803. Athamanta Cervaria L. spec. p. 352; Jacq. fl. austr. tab. 69. Cervaria Rivini Gaertn. fruct, sem. p. 90 tab. 21 f. 10 (1788).— Iulie, August. Pe lingă păduri, tuferi- șiuri, locuri umede. Garacăl; Gurtea-de-Argeși; Valea-Mare; Vulcana, Pietroșița; Gâmpina; Ciocănești; Fălticeni spre pădurea Hușilor. 5. P. Oreoselinum Moench meth. p. 82 (1794); Cusson ap. Lapeyr. abr. p. 149; DG. prodr. voi. 4 p. 180; Koch syn. p. 335; Rchb. icon. 21 tab. 119; Schlechtd. Lang. deutsch. 27 flg. 2804; Athamanta Oreoselinum L. spec. p. 352; Jacq. fl. austr. tab. 68. Oreose- linumlegitimum~M..Bieb. fl.t. c. suppl. p. 210 (1819). — Iulie, August. Livezi, poeni, tuferișiuri pe lîngă păduri, prin vii. — Orevița, Vînjiu; pe Țesnea; valea Jiului Bumbești, Lainici; Horezu; Coziea, Stăni- șioara; Curtea-de-Argeși; Bucov pe la Dealu-Mare; Comana. 6. P. alsaticum L. spec. p. 354; Jacq. fl. austr. tab. 70; Koch syn. p.. 335; DC. prodr. 4 p. 179; Rchb. icon. germ. 21 tab. 120; Schlechtd. Lang. deutsch. 27 flg. 2805. — Z|» Iulie, August. Locuri umede prin livezi, tuferișiuri. Ciocănești, Chitila, București; Comana; Fălticeni. § 3. Rafeul sutural lățit, subțire și cam diafan; involucrul polifil. 7. P. montanum Koch umbell. p. 94 (1824); DC. prodr. 4 p. 180. P. austriacum var. montanum Ledeb. fl. ross. 2 p. 314; Koch syn. ed. 3 p. 262. Selinum montanum Schleich pl. exsic. S. nigricans Gaud. fl. helv. 2 p. 333 (1828). Petroselinum intermedium Schur enum. transs. p. 265 (1866)-(non Selinum intermedium Bess.=Peucedanum palustre Moench). Peucedanum intermedium Simk. enum. transs. p. 265.— Iulie, August. Locuri stâncose în văi umede umbrose subt regiunea alpină. Buceci „la Pustnicu“ frecuent; Bușteni în Valea-Albă sus pe Costila (P. palustre Grec, in Br. contrib. noui, în anal. acad. rom. ser. 2 tomul XI p. 12-non Moench nec Lin. sub Selinum). 8. P. latifolium DC. prodr. 4p. 181 (1830); Rchb. icon. germ. 21 tab. 115; Ledeb. fl. ross. voi. 2 p. 314; Boiss. fl. orient. 2 p. 1023. Selinum latifolium M. Bieb. fl. t. c. 1 p. 213 et424 (1808). Laserpitium Grecesca D. Dr. — C. 1324. 12 254 CONSPECTUL SISTEMATIC marginatum Grec. enum. 1880 p. 2?-non W. et Kit. — 2|, August, Septembre. Prin locuri josnice umede și turbifere. Comana pe Cîlniște și pe lunca despre Grădiște; Ciocănești, Ghergani. 33. ANETHTJM Tournef. instit. p. 317 tab. 6g. I. A. graveolens L. spec. p. 377; Koch syn. p. 337; DC. prodr. 4 p. 186; Ledeb. fl. ross. 2 p. 317; Rchb. icon. germ. 21 tab. 127; Schlechtd. Lang. deutsch. 27 fig. 2818. — Vulg. Mărar. — 0 Iulie, August. Naturalizat și întreținut prin cultură pentru uzul alimentar; accidental spontaneu prin locuri ruderale și locuri cultivate. 34. PASTINACA L. gen. n. 362. I. P. sativa L. spec. p. 376; DC. prodr. 4 p. 188; Ledeb. fl. ross. 2 p. 317; Schlechtd. Lang. deutsch. voi. 27 fig. 2819. — Vulg. Păstănac. Pastârnac. Selbatic și cultivat: a. si/vestris DC. prodr. 4 p. 189. P. silvestris Mill. dict. n. 1 (edit. 1768). P. opaca Bernh. ap. Horn, hort.hafn. 2p. 961; Koch syn. p. 337; Rchb. icon. germ. 21 tab. 142 — 2|» Iulie, August. Câmpuri, dealuri, tuferișiuri, locuri argilo-glareose. Tirgujiul; Rîmnic, Călimănești, Coziea; Titu, Ghergani, Ciocănești (Grec. enum. p. 28); Botoșiani, Curtești; Iași. p. elatior Rochel rar. banat, p. 64 tab. 24 fig. 50 (1828). P. la- tifolia Ledeb. fl ross. 2 p. 318-non DC. P. teretiuscula Boiss. fl. orient. 2 p. 1060 (1872). — 2|, Iulie, August. Livezi în regiunea montană. Predeal, Azuga, Bușteni; Câmpina, Brebu; 7. edulis DC. 1. c. P. domestica Lob. icon. 709. P. sativa Mill. dict. n. 2(1768)-nonL. — Iulie, August. Cultivat pentru uzul alimentar; accidental spontanee (Grec. enum. p. 27). 2. P. graveolens M. Bieb. fl. t. c. 1 p. 237 (1808) et 3 p. 247 (1819); DC. prodr. 4 p. 189; Ledeb. fl. ross. 2 p. 319. Malabaila gra- veolens Hoffm. umbell. p. 126 el 209 tab. 1, B fig. 6 (1814); Boiss. fl. orient. 2 p. 1055. — ÎJ» Iunie, Iulie. Câmpuri, la locuri aprice, pe lîngă drumuri și pe lîngă grâne. Băneasa din Vlașca; Sloboziea în Ia- lomița pe la pădurea Moși-Toma; Dobrogea pe la Măcin, Greci (Br.) 35. HERACLEUM L. gen. n. 343. (fe sect. Evheracleum DC. ap. Koch) § 1. Flori galbene verzui. I. H. sibiricum L. spec. p. 358; Koch syn. p. 338; Ledeb. fl; ross. 2 p. 320; Rchb. icon. germ. 21 tab. 131; Schlechtd. Lang. VMBELLIFER^ 255 deutsch. 27 iig. 2814. H. flavescens Baumg. enum. transs. 1 p. 214 (1816); DG. prodr. 4 p. 191 var. a et (3.—Vulg. Crucea-pămîntului.— <5* Iunie-August. Câmpuri, dealuri mici prin livezi, poeni, tuferișiuri, pe lîngă grâne și păduri; specie vulgară. Baea-de-Aramă, Padeși; Tismana; Călimănești, Coziea; Rîmnic; Curtea-de-Argeși; lonești, Vultureanca; Comana; București, Chitila, Ciocănești; Ploești; Vaslui; Botoșiani, Curtești; Fălticeni. § 2. Flori albe sau de un roz-palid. 2. H. Sphondylîum L. spec. p. 358; Koch syn. p. 338; DC. prodr. 4 p. 192 exclus, var. ț. et 8.; Ledeb. fl. ross. 2 p. 321; Rchb. icon. germ. 21 tab. 128; Schlechtd. Lang. deutsch. 27 fig. 2811; H. Branca-ursina AII. fl. pedem. n. 1291 (1785). Sphondylîum Branca-ursina Hoffm. umbell. p. 132 tab.lfig.il (1814). — Vulg. Crucea-pămentuhii. Brânca-ursului. — cT Iunie, August. Livezi, poeni de păduri, pe lîngă păduri în regiunea montană. Valea-Cernei subt plaiul Osliei; Corbeni pe poalele Ghidului; Dîmbovicioara, Isvoru, Valea-Muierei; Predeal, Azuga, Bușteni,Sinaia; Mânăstirea Neamțu (Chan.); Mălin, Găinești. p. elegans DC. prodr. 4p. 192; Koch syn.p. 338; Ledeb. fl.ross. 2 p. 322. Heradeum elegans Jacq. fl. austr. tab. 175 (1774). — Regiunea subalpină. Buceci pe Costila în Valea-Albă, Sinaia prin Valea-Pelbșiului. 3. H. palmatum Baumg. enum. transs. 1 p. 215 (1816); Heuff. enum. ban. p. 82; Schur enum. transs. p. 267; Neilr. diagn. p. 58; Rchb. icon. germ. 21 tab. 130. Heracleum, asperum Rochel rar. banat, p. 64 fig. 25 (1828)-non M. Bieb. H simplicifolium Herb. fl. bucov. p. 302 (1859). H. transsilvanicum Schur enum. transs. p. 267 (1866). — îf Iulie, August. Locuri umbrose umede, pe lîngă isvore și riuri în regiunea subalpină. Buceci în valea Caraimanului (Knecht.), în valea Babelor și in Urlătoarea la Poeana Țapului, la Bușteni în Valea-Albăsus. 36. TORDVLIUM L. gen. n. 330 I. T. maximum L. spec. p. 345; Koch syn. p, 339; DC. prodr. 4 p. 198; Ledeb. fl. ross. 2 p. 330; Rchb. icon. germ. 21 tab. 139; Schlechtd. Lang. deutsch. 27 fig. 2809. — Q Iulie, August. La locuri aprice inculte, drumuri, grâne. Verciorova, Severin; Broșteni în Me- hedinți; Stichareț, Slatina; lonești, Vultureanca; Comana; București, Chitila; Tecuci; Constanța. Trib. VII. SILERINEJE Koch. Fructu platicarpic; rafeul sutural de ordinar pterigoideu complanat sau îngroșiat; mericarpele a câte 5 25(1 dONSEEctfUL SISTEMATld coste primare și cu câte 4 coste secondare mai puțin proeminente. Umbela compusa. 37. SILER Scop. Jl. cam. r p. 217. I. S. trilobum Scop. fl. cam. 1 p. 217 (1772); Koch syn. p. 340; DG. prodr. 4 p. 200; Ledeb. fl. ross. 2 p. 333; Rchb. icon. germ. 21 tab. 143; Boiss. fl. orient. 2 p. 980; Schlechtd. Lang. deutsch. 27 flg. 2822. Laserpitium trilobum L. spec. p. 357. L. aguilegifolium Jacq. fl. austr. 2 p. 29 tab. 147 (1774)-non Murr. ap. DG. prodr. 4 p. 204. — ?(. Iunie, Iulie. Păduri in regiunea montană pelrosă inferidră. Ver- ciorova ; Dobrogea la Monăstirea Cocoși pe Oglinda, muntele Consulii la Alibeichioi (vulg. Chef ^-chimion). Trib. VIII. THAPSIEJ5 Koch. Fructu mai mult sau mai puțin pla- ticarpic; meri cârpele au costele lor primare filiforme, însă costele secon- dare tote sau numa cele marginale sunt pterigoide. Umbela compusă. 38. LASERPITIUM L. gen. n. 344. ' 1. L. latifolium L. spec. p. 356; Jacq. fl. austr. tab. 146; Koch syn. p. 340; Ledeb. fl. ross. 2 p. 335; Rchb. icon. germ. 21 tab. 144; Schlechtd. Lang. deutsch. 27 flg. 2823. L.glabrum Crantz stirp. austr. 3 p. 181 (1767); DC. prodr. 4 p. 204. — Vulg. Somnordsă. Smeâică.— ?|. Iulie, August. Tuferișiuri, margini de păduri, stânci; în regiunea montană. Valea Țesnei, valea Cernei; valea Jiului, Lainici; Goziea, Stănișioara; Dimbovicioara; Peșterea-Ialomiței (Grec. enum. 1880 p. 27); Predeal, Azuga, Bușteni, Sinaia; Broșteni pe Neagra, Bîda. 2. L. archangelica Wulf. in Jacq. coli. voi. 1 p. 214 (1786) ; Jacq. icon. rar. tab. 58; Koch syn. p. 342; Rchb. icon. germ. voi. 19 tab. 152; DC. prodr. voi. 4 p. 206. L. Chironium Scop. fl. cam. n. 324.— <|, Iulie, August. In regiunea submontană, locuri petrose cu tuferișe mănunte și prin făget. Muntele Baiu 950 m. d’asupra Gosteștilor în Mehedinți. 3. L. alpinum W. et Kit. rar. hung. 3 p. 281 tab. 253 (1812); Koch syn. p. 341; Rchb. icon. germ. voi. 21 tab. 145; Heuff. enum. banat, p. 82. L. trilobum Rochel rar. banat, fig. 53 (1828) - non Crantz. — ?|» Iulie, August. In regiunea alpină. Muntele Oiticu în Muscel. 4. L. prutenicum L. spec. p. 357; Jacq. fl. austr. I tab. 153; Koch syn. p. 342; DG. prodr. 4p. 206; Rchb. icon. germ. 21 tab. 151. UMBELLIFER^ 257 Schlechtd. Lang. deutsch. 27 fig. 2830 A. — Vulg. Somnorâsd. — cj Iulie, August. Păduri, poeni și margini de păduri in regiunea mon- tană. Bisca-Rusilei; Tîrgu-Ocnei. Trib. IX. DAUCINEtE Koch. Iarăși fruclu platicarpic; mericarpele a câte 5 coste primare filiforme dotate cu peri moi, au și coste se- condare in numer de 4, proeminente și armate cu ghimpi aciculari liberi sau reuniți prin baza lor. Umbela compusă. 39. ORLAYA Hoffm. umbell. i p. 58. I. O. grandifloraHoffm.umbell.lp.58(1814);Kochsyn.p. 343; DG. prodr. 4 p. 209; Rchb. icon. germ. 21 tab. 137; Schlechtd. Lang. deutsch. 27 fig. 2831. Caucalis grandiflora L. spec. p. 346; Lam. ill. tab. 192. Daucus grandiflorus Scop. fl. cam. 1 p. 189. — lunie-Sep- tembre. Câmpuri, livezi, grâne, drumuri, crângulețe; specie vulgară. Severin; Craiova; Garacăl; Comana; București (Grec. enum. p. 27); Chitila, Ciocănești; Grivina, Ploești; Focșiani, Vrancea; Brăila, Ga- lați; Tulcea. 40. DAUCUS L. gen. n. m. I. D. Carota L. spec. p. 348; Koch syn. p. 343; DC. prodr. 4 p.211; Rchb.icon.germ. voi.21 tab. 159; Schlechtd.Lang.deutsch.27 fig. 2833. — Vulg. Rușinea-fetei. — lunie-Septembre. Câmpuri, livezi, grâne. drumuri; specie forte comună. Severin; Baea-de-Aramă, Padeși; Tismana; Tîrgujiul; Craiova; Horezu; Rîmnicu, Călimănești; Curtea-de-Argeși, Gorbeni; Câmpulung; Vultureanca, Găești; Titu; Ciocănești, București (Grec. enum. p. 26); Comana; Ploești; Mizil; Buzău; Iași; Botoșiani; Fălticeni; în Dobrogea cam pretutindenea. p. sativa DG. prodr. 4 p. 211 (1830); — vulg. Morcov. Rădăcina palară gi‘6să, cărnosă portocalie, dulce. în cultură pentru uzul alimen- tar. Varietăți multe. 2. D. bessarabicus DG. prodr. 4 p. 210 (1830); Ledeb. fl. ross. 2 p. 338; Lindem. fl. cherson. 1 p. 258. Caucalis littoraiis M. Bieb. fl. t. c. 1 p. 208 (1808); Bess. enum. p. 81-non Sibth. Platys- permum littoraiis Koch umbell. p. 78 (1824). — Glabru subglauces- cent; foile ternato-supradescompuse, laciniile lineari-setacee; umbella neinvolucrată. — cT Iunie, Iulie. Năsipuri pe marginea Mărei-Negre la Constanța stabilimentul balnear subt vii; pe marginea lacului subt Tikir-Ghiol lîngă Tusla. 258 CONSPECTUL SISTEMATIC Ord. H. Campylospermae Koch. Fața internă a semiețelor are marginele inflexe sau cu totul involute și pe mijloc străbătută de un sule lungitudinal. Trib. X. C AU C ALINE JE Koch. Fructul lateralicește ușior compri- mat, cam stenocarp sau ciclocarp; mericarpele a câte 5 coste primare filiforme setifere sau aculeate și a cale 4 coste secondare forte proe- minente și aculeate. Florile albe sau palid-roze. 41. C AU C AXIS Hoffm. umbell. i p. 54. I. C. daucoides L. spec. p. 346; Koch. syn. p. 344; DC. prodr. 4 p. 216; Rchb. icon. germ. voi. 21 tab. 170; Schlechtd. Lang. deutsch. 27 fig. 2834.—Q Iunie, Iulie. Câmpuri, locuri cu ierbă, grâne, drumuri, păragini. Severin; Craiova; lonești, Cacova, Vultureanca; Titu; Bă- neasa, Comana; București (Grec. enum. p. 27); Chitila, Ciocănești, Periși; Ploești; Galați. 42. TURGENIA Hoffm. umbell. 1 p. ^g. I. T. latifolia Hoffm. umbell. I. p. 59 (1814); Koch syn. p. 344 DC. prodr. 4 p. 218 ; Rchb. icon. germ. voi. 21 tab. 168; Schlechtd. Lang. deutsch. 27 flg. 2836 optime. — Q Iulie, August. Prin locuri . inculte aride, drumuri. Verciorova, Severin. 43. TORU.IS Hoffm. umbell. 1 p. 4g. I. T. Anthriacus Gmel. fl. bad. 1 p. 615 (1805); DC. prodr. 4 p. 218; Koch syn. p. 344; Rchb. icon. germ. 21 tab. 163; Schlechtd. Lang. deutsch. 27 fig. 2837. Tordylium Anthriscus L. spec. p. 346 > Jacq. fl. austr. tab. 261. Caucalis Anthriscus Scop. fl. carn. n. 311. — Vulg. Asmafui-măgărescu. — cj Iunie - August. Locuri umbroșe, pă- duri, dumbrave, codri. Craiova; Olănești; Coziea; Câmpulung; Sinaia (Grec. enum. p. 27; Knecht. exsic.!); Câmpina; Văleni; Mogoșdea; Comana; Piatra, Bisericani. 2. T. helvetica Gmel. 1. c. p. 617; DC. prodr. 4 p. 219; Koch syn. p. 345; Rchb. icon. germ. 21 tab. 166 fig. 1, 2; Schlechtd. Lang. deutsch.27 flg. 2838. Caucalishelvetica Jacq. hort.vind. 3 tab. 16 (1776); C. arvensiș Huds. fl. angl. p. 113 (1762). Scandix infesta L. syst.nat. 2 p. 732 (edil. 1767). — cj Iulie, August. Locuri deschise, pe lîngă tu- ferișe, drumuri, garduri rustice, grâne. Craiova; Curtea-de-Argeși; Vultureanca; Comana; București; Câmpina; Văleni; Bîsca-Rusilei- 259 3. T. microcarpa prodr. 4 p. 218; Ledeb. fl. ross: . 43 n. 1362 (1822); DC. <312; Heuff. enum. ban. p. 83. Neilr. diagn. p. 59; Boiss. fl. orient. 2 p. 1081. — Iulie, August. Locuri aprice aride, argilo-glareâse. Vârciorova spre Porțile-de-fer; Tecuci câstele despre lunca Țigănești; Dobrogea pe la Măcin, Con- stanța, Tulcea, Mangalia. Trib. XI. SCANDICINEjE Koch. Fructul lateralilcește manifest com- primat sau contractat, totdeuna cu vîrful rostrat; mericarpele 5- costate, câstele filiforme sau petrigoidee, cele laterale formând mar- ginea suturală; n’au coste secundare. 44. SC AND IX Gcertn. fruct. 2 p.33 t. 85 I. S. Pecten-Veneris L. spec. p. 368; DC. prodr. 4 p. 221; Koch syn. p. 346; Rchb. ic. germ. 21 tab. 188 fig. III. IV. V; Schlechtd. et Lang. fl. v. deutsch. 27 fig. 2840. Choerophyllum rostratum Lain. dict. n. 1 p. 685 (1783). Myrrhis Pecten-Veneris AII. fl. pedem. n. 1376. — Locuri aprice argilo-cretacee, pe lîngă păduri. în Doljiu pe la Valea- Bisericei (vulg. Acu-Doamnei); Mânăstirea Neamțu (Chan. exic. Grec, enum. p. 28); oare spontaneu ? 45. ANTHRISCUS Hoffm. umbel. I. p. 38. 1. Specii perenice. I. A. alpestris Wimm. et Grab. fl. siles. 1.289 (1827); Neilr. diagn. p. 59. A. silvestris Hoffm. p. alpestris Wimm. fl. siles. ed. 2. p. 111; Koch. syn. p. 346; Rchb. ic. germ. 21 tab. 184; Schlechtd- et Lang. fl. v. deutsch. 27 p. 341. A. torquata Duby in DC. bot. gali. I p. 239 (1828) et in prodr. 4 p. 223?; Heuff. en. ban. p. 83. Chcero- phyllum nitidum Wahhenb. carpat. princ. p. 85 (1814). — ?|» Iunie, Iulie. Păduri prin văile umbrâse subalpine. Valea Țesnei pe Inelețu- Mare; Munții Camenei (A. de Degen); Dîmbovicioara; Buceci (Knecht.), Predeal. 2. A. silvestris Hoffm. umbel. 1 p. 40 (1824); DC. prodr. 4 p. 223 var. 7.; Koch. syn. p. 346 var. a; Rcbb. ic. germ. 21 tab. 183; Schlechtd. et Lang. fl. v. deutsch. p. 340 var. a tab. 2842. Chatro phyllum silvestre L. spec. p. 369. — ?), Iunie, Iulie. Păduri în regiunea munților mici și a câmpiilor. Vârciorova, Cerneți; Craiova, Rubă- nești; Călimănești, Coziea; Pitești, Trivale; Topoloveni; Predeal; Comana; Mânăstirea Paserea; Mânăstirea Neamțu (Chan.); Roman; lași la pădurea Tinoasa; Botoșiani, Agafton. 260 CONSPECTUL SISTEMATIC 3. A. nemorosa Spreng. umbel. prodr. p. 27 (1813); DC. prodr. 4 p. 223; Koch syn. p. 347; Ledeb. fl. ross. 2 p. 347; Rchb. ic. germ. 21 tab. 185 fig. I; Schlechtd. el Lang. fl. v. deutsch. 27 fig. 2843. Chae- rophyllum nemorosum M. Bieb. fl. t. c. I p. 232 (1808); Hoffm. umbell. p. 45 et p. 210. — î|» Iunie, Iulie. Dumbrave in regiunea câmpiilor. Comana; Mănăstirea Paserea. 2. Specii anuale. 4. A. Cerefolium Hoffm. umbel. Ip. 41 ;DC.prodr.4p.223; Koch syn. p, 347; Rchb. ic. germ. 21 tab. 187 flg. I. II. III; Schlechtd. et Lang. fl. v. deutsch. voi. 27 tab. 2845. Scandix Cerefolium L. spec. p. 368 Chcerophyllum sativum Lam. fl. fr. 3 p. 438. Cerefolium Sativum Bess. prim. fl. galiz. I p. 218. — Vulg. Asmățui. Hasmațuchi. Tur- burea. — Q Maiu, Iunie. Prin păduri pe coste petrose sau uscate și în cultură pentru uzul alimentar. Severin; Craiova; București; Comana; Mizil; Vaslui; Iași; Botoșiani. 5. A. trichosperma Schult. syst. veget. 6 p. 525 (1820)-non Pers, cujus stirps ad Torilis genus pertinet; Koch syn. p. 347; Ledeb. fl. ross. 2 p. 348. A. Cerefolium 0. trichosperma DC. prodr. 4 p. 224; Rchb. ic. germ. 21 tab. 187 fig. IV. 12. Cerefolium trichospermum Bess. enum. p. 44. — Vulg. Asmățui-sSlbatic, veninos. — Q Maiu, Iunie. Păduri, dubrave. Comana; Mănăstirea Paserea; Birlad; Vaslui; Iași. 46. CH2ER0PHYLLUM umbel. Ip.33 1. Specii anuale sau bisanuale. I. Ch. temulum L. spec. p. 370; Jacq. fl. austr. tab. 63; DC. prodr. 4p.226; Koch syn. 348; Rchb. ic. germ. 21 tab. 175; Schlechtd. Lang. fl. v. deutsch. 27 fig. 2848. Myrrhis temula Gaertn. fruct. I p.23 (1788); Spreng. umbel. prodr. p. 29 (1813). — Iunie, Iulie. Locuri umbrăse, prin păduri în regiunea montană și a câmpiilor. Valea Mă- năstire! Bistrița; Văleni în Grădina Mirzea (Anthriscus silvestris Grec, enum. p. 28-non Hoffm.; Ch. temulum Grec, in Br. prodr. p. 238); Mogoșoea; Comana. 2. Ch. bulbosum L. spec. p. 370; Jacq. fl. austr. tab. 63: DC. prodr. 4p. 225; Koch syn. 348; Rchb. ic. germ. 21 tab. 176; Schlechtd. Lang. fl. v. deutsch. 27 fig. 2851. Myrrhis bulbosa Spreng. in R. et Schult. syst. 6 p. 513. — Vulg. Baraboi. Barlaboi. — Iunie, Iulie. Tuferișe, crânguri, dumbrave. Valea-Mare, Câmpulung; Stolnici; Netoți; Comana; Tirgu-Ocna; în Suceava prin valea Barnarului. UMBELLIFERJE 261 2. Specii perenice. 3. Ch. Villarsiî Koch syn. ed. I p. 317 (1839); Rchb. icon. germ. 21 tab. 179. Ch. AîrswiimVill.dauph. 2 p. 644 (1787)-non L. Ch. Cicutaria Rchb. germ. exc. p. 445-non Vili. — ?|, Iunie, Iulie. Păduri în regiunea subalpină inferioră și în cea alpestră: în Muscel la Stil- peni (Ch. hirsutum Grec, in Br. prodr. 230-non L.) și la Contești pe la Valea-Rincăciovului; Predeal; Comarnic; Văleni. 4. Ch. hirsutum L. spec. p. 371; Koch syn. p. 349 ; Rchb. ic. germ. 21 tab. 180; Schlechtd. et Lang. fl. v. deutsch. 27 flg. 2854. Ch. palustre Lam. encycl. meth. I p. 683 (1783). Ch. CicutariaWW. dauph. 2 p. 644 (1787). Myrrhis hirsuta Spreng. umbel. prodr. 28. Anthriscus Cicutaria DC. prodr. 4 p. 223. — ?|, Iunie, Iulie. Prin văile umbrose subalpine pe lîngă rîulețe. Palteanu între Plașa și Zănoaga în Argeși; Buceci pe la Sinaia în valea Peleșiului sus și pe Costila; Predeal; Ceahlău; Rarâu pe la Schit. Specimenele nostre din localitatea Bucecilor și a Predealului se potrivesc perfect cu cele din platoul central al Franciei de la P. Billiet ce au denumirea de Ch. Cicutaria Vili, și care după Koch, Reichen- bach, Nymann și alții este chiar Ch. hirsutum L. 5. Ch. aureumL. spec.p. 370-non mant.; DC. prodr. 4p.226; Koch syn. p. 348; Rchb. icon. germ, umbell. tab. 177. Ch. inaculatum Willd. enum. suppl. p. 15 (1813).— î|. Iunie, Iulie. Prin văile alpine și subalpine umbrose. Gaura-Fetei; Buceci. 6. Ch. apomaticum L. spec. p. 371; Jacq. fl. austr. t. 150 ; DC. prodr. 4 p. 227; Koch syn. 349; Rchb. icon. germ. 21 tab. 181; Schlectd. et Lang. 27 flg. 2850. — ?|» Iulie, August. Locuri umbrose, păduri: Valea Cernei pe la Curcoea; Stănișioara la poalele munt. Co- ziea ; Curtea-de-Argeși, Corbeni; Tirgoviște’; Sinaia, Predeal; Schitu- Hangu subt Ceahlău; Broșteni pe Neagra și pe Barnaru. 47. PHYSOCAULOS Tausch. bot. jeit. an. 1837 voi. I p. 342. I. Ph. nodosus Tausch. l.c. Koch syn.348; Rchb. ic. germ.21 tab. 174. Schlechtd. et Lang. fl. v. deutsch. 27 p. 350 flg. 2847. Scan- dix nodosa L. spec. p. 369. Chcerophyllum nodosum Lam. dit. I p.685. Torilis macrocarpa Gaertn. fruct I. p. 83 tab. 25. — Q Maiu, Iunie. Prin păduriși pe coste de munți, dărâmeturi petrose: Vârciorova; Severin pe ruinele romane în grădina publică; Dobrogea la Mânăstirea Cocoși, Măcin pe muntele Suluc, Greci pe Țuțuiatu. 262 CONSPECTUL SISTEMATIC Trib. XII. SMYRNEjE Koch. Fructul înfiat dar lateralicește cam comprimat sau contractat; mericarpele cu câte 5 coste variabile în proeminența lor, fără coste secundare. 48. ECHINOPHORA L. gen. n. 329. I. E. Sibthorpiana Guss. suppl. p. 69; Boiss. fl. or. 2 p. 949. E. tenuifolia var. Sibthopiana Griseb. spicil. rum. 1 p. 379 (1843). E.tenulfolia Sibth.fi. graec. tab. 266; M. Bieb fl. t. c. 111 p. 199; Ledeb. fl. ross. 2 p. 356 - non L. — î|» Iunie, Iulie. Câmpuri aprice, pe lîngă drumuri și pe lîngă grâne: Dobrogea de la Gargalic spre Periclie; Bai- ramdede. 49. PRANGOS Lindl. journ. soc. lond. 1825^37. I. P. carinata Griseb. in litt. ad Janka 1872. A. de Degen in kolonlcnyom. termeszet-tudoman. kozlony t. 36 potfuzet. p. 8 et exsic.! P. ferulacea Auct. hung. plur.-non Lindl nec L. sub Laserpitio. Ca- chrys ferulacea Janka adat. magyar. delk. flora, in kozl. XII kQtet 1874 p. 163. — (J¹ Maiu, Iunie. Stânci aride pe costele munților între Ver- ciorova și Gura-Văei la Pojțile-de-fer. „Caule înalt, angulos, oposito sau verticilato-ramos, foile glabre, ample, avend periferiea ovală și divisată în laciniî lineare setacee în mod supradescomposit, foile inferiore lung pețiolate, cele superiore sesile; umbela cu 8-12 ra^e, foliolele involucrale și cele involucelale lanceolate și cuspidate; fructul ovat, îndoit de lung de cât piedicelul seu, verde-alburiu avend flecare lăture a câte 5 coste, costele carinate și purpurii® (sec. Degen loc. cit.). Caule ca de 1 m. foile inferiore avend diamentrul lungitud. de 50 Cll> laciniile de 12-25 mm de lungi, fructul de 15-25m,ⁿ lungime. Se deosebește de P. ferulac 'a Lindl. prin laciniile foilor sale cu mult mai lungi și prin costele mericarpelor fiind ânguste si carine- forme. De P. stenoptera Boiss. et Buhse diferă prin fructul seu ce, precum s’a ^is, nu este aripat, prin valeculele sale nesulcate și prin pedicelele sale mai lungi. 50. CONIUM L. gen. n. 469. I. C. maculatumL. spec. p. 349; DC. prodr. 4 p. 242; Koch syn. 351; Rchb. ic. germ. 21 tab. 191; Schlechtd. et Lang. fl. v. deutsch. 27 fig. 2859. Cicuta maculata Lam. fl. fr. 3 p. 104. — Vulg. Buciniși. Cucută, Dudae.—J¹ Iulie, August. Locuri inculte, păragini, garduri, locuri dosnice. Cerneți; Craiova, Sîmnic; Rîmnic; București, (Grec. enum. p. 29); Focșani etc. Specie vulgară, comună. UMBELLIFER.®, ARALIACE^, CORNACE^ 263 51. PLETJROSPERMUM Hoffm. umbell, praef. p. IX. I. P. austriacum Hoffm. umbell. p. IX (1814); DG. prodr. 4 p. 244; Koch syn. p. 351; Rchb. ic. germ. 21 tab. 192; Schlechtd. et Lang. fLv. deutsch. 27 fig. 2860. Ligusticum austriacum L. spec.p. 36; Jacq. fl. auslr. tab. 151; AII. fl. pedem. tab. 43. — Iulie, August. Locuri uinbrose prin văile munților. Dîmboviciora; Sinaia pe valea Peleșiului (Grec. enum. 1880 p. 29), la Urlătoarea (Knecht.)! și în Valea-Albă. 52. PHYSOSPERMUM Cusson soc. med. paris. 1782. t. Ph. aquilegifoliumKoch umbell.p. 134 (1824); DG.prodr.4 p. 246 ; Rchb. icon. germ. voi. 21 tab. 197; Boiss. fl. orient. 2 p. 923; Neilreich diagn. p. 60. Danaa aquilegifolia AII. fl. pedem. n. 1392 tab.63!(1785). Ligusticum aquilegifoliumWMd.’spec. l’p. 1425 (1797).— îj. Iunie. Păduri pre munții de la Rușiava aprâpe de frontiera nostră (miss. Degen). 53. CORIANDRUM Hoffm. umbell. p. 186. I. C. sativum L. spec. p. 367; Sturm deutsch. h. 3; DG. prodr. 4 p. 250; Koch syn. p. 353; Rchb. icon. germ. 21 tab. 202; Boiss.fi, orient. 2p. 920. —Vulg. Coriandru. Chimen. — 0 Iunie, Iulie, în cultură pentru uzul condimentar; accidental spontaneu. Specie vul- garizată. — Pitești; București. XL VIL ARALIAGE^ Juss. dict. 2 p. 348. 1. HEDERA Swartj fl. ind. occ. p. 5/8. I. H. Helix L.spec.p. 292; DG. prodr.4 p. 261; Kochsyn.353; Boiss. fl. orient. 2 p. 1090; Schlechtd. et Lang. deutsch. 28 fig. 2905.— Vulg. Edera, Hederă. — t? Octobre. Prin păduri, urcătore pe arbori betrâni; pe stânci, ziduri vechi. Tismana; Călimănești în Ostrov; Pi- tești la Vala-Mare; Titu ; Ciocănești,JCrivina (Grec. enum. p. 29); Sinaia; București; în Dobrogea pe la Niculițel, Cocoși. XLVIII. GORNAGEJE DG. prodr. 4 p. 271. 1. CORNUS L. gen. n. r4g. I. C. sanguinea L. spec. p. 171; Stunn deutsch. h. 52; DG. prodr. 4 p. 272; Koch syn. p. 354. Schlechtd. Lang. deutsch. 26 fig. 2704. — Vulg. Sânger. — t? Maiu, Iunie. Păduri în regiunea dea- 264 CONSPECTUL SISTEMATIC Iurilor și a câmpiilor, frecuent. Cerneți; Graiova, Aninosa; Călimă- nești, Goziea; Câmpulung; Câmpina; Mogoșâea, București (Grec. enum. p. 29); Monăslirea Neamțu (Chan. exsic.!); Iași. 2. C. mas L. spec. p. 171; Sturm deutsch. h. 52; DC. prodr. 4 p. 273; Koch syn. 354; Schlechtd. Lang. deutsch. 26 flg. 2705. — Vulg. Corn. — 1? Martie. Păduri în regiunea dealurilor și a câmpiilor. Severin, Cerneți; Graiova pe Ia Trei-Fontâni; Călimănești, Coziea; Câmpulung; Câmpina; Titu, Ghergani; Ciocănești, Mogoșâea, Bucu- rești; Sloboziea; Beceni; Viile de Ia Deocheți în Putna; Neamțu (Grec. enum. p. 29). CLASA III DICOTILEDONE GAMOPETALE INFEROVARII. XLIX. RUBIACEjE Juss. gen. p. 196. 1. SHERARDIA L. gen. n. 120. I. S. arvensis L. spec. p. 149; DC. prodr. 4 p. 581; Rchb. ic. germ. 17 tab. 132 flg. 1; Boiss. fl. orient. 3 p. 19; Schlechtd. et Lang. deutsch. 28 flg. 2869 optime. — 0 Maiu-Iulie. Prin locuri cu ierbă și pe lingă semănături. Șimian, Hinova, Severin, Schela-CIadovei; Broșteni; Ponoare; București; Predeal; Bisca. 0. gracillior. Caulii mai subțirei și mai flasci^i, foile superiore mai ângusticele. Locuri cu ierbă pe lingă Mânăstirea Bistrița. 2. ASPERULA L. gen. n. 121. Secț. I. Tubul corolei forte lung: corolă tubul osă infundibuliformă. Anuale. I. A. arvensis L. spec. p. 150; DC. prodr. 4 p. 581; Rchb. ic. germ. 17 tab. 126 fig. 2; Boiss. fl. orient. 3 p. 30; Schlechtd. et Lang. deutsch. 28 fig. 2870. — 0 Maiu, Iunie. Prin ierbă: București (a rare locuri); Craiova pe dealurile Bucovețului; Mânăstirea Neamțu (Chan. exsic.) Peren ice. 2. A. taurina L. spec. p. 150; DC. prodr. 4 p. 582; Rchb. ic. germ. 17 tab. 127 fig. 1; Boiss. fl. or. voi. 3 p. 41; Schlechtd. et Lang. deutsch. 28 fig. 2871. — ?|» Maiu, Iunie. Păduri umbrâse în regiunea RUBIACEJE 265 subalpină, a dealurilor și a câmpiilor. Vinjuleț, Rogova (Grec. enum. p. 30); Graiova; Tismana; Călimănești, Stănișioara; Câmpulung, Con- țești; Mogoșdea, București; Ciocănești; Paserea; Comana; Buzău la pădurea Crângul. 3. A. capitala Kit. in lit. ad Schult. tester, fl. I p. 312 (1814); Rchb. ic. germ. 17 tab. 131 flg. 2; A. Alionii Baumg. enum. transs. 1 p. 80 (1816). A. hexapylla Rochel rar. ban. p. 28 solum nomen et Auct. transs. olim-non AU. — Iulie, August. Stânci alpine. Gre- benațu-Mare (Degen); Negoiu; Buceci (Br. Knecht.)! Piatra-Mare. 4. A. tinctoria L. spec. p. 150; DC. prodr. 4 p. 582; Rchb. ic. germ. 17 tab. 129 flg. 1; Boiss. fl. orient, voi. 3p. 44 Schlechtd. et Lang. deutsch. 28 fig. 2872. — Iunie, Iulie. Livezi pe dealuri argilo-calcare. Beceni (Grec. enum. p. 30). 5. A. ciliata Rochel rar. ban. fig. 22 (1828); Heuff. enum. ban. p. 86; Rchb. icon. germ. voi. 17 tab. 129 fig. IV; Neilr. diagn. p. 60.— <|, Iunie, Iulie. Stânci calcare abrupte, precipițiuri. în valea Țesnei la Gaura-Fetei, multă; Mânăstirea Tismana pe la Peșterea Pahonie. 6. A. montana Kit. ap. Willd. enum. hort. berol. Ip. 151 (1809); DC. prodr. 4 p. 583 sed male descripta. — Iunie. Tuferișe, mără- cinișiuri la locuri aprice. Verciorova; Tecuci; Babadagh, lenisala. Portul seu exterior seamănă bine cu A. cynanchica forma altis- simă; însă, în fond, se deosebește de aceslă specie prin corola sa mult mai tubuldsă, tubul de 2 ori mai lung de cât limbul, cum există și la A. longiflora W. et Kit., însă exteriorul corolei sale are coldrea persi- cină și este punctat cu menunțele asperități papilare; din contra, A. longiflora are corola netedă, de coloare carmină și prin lăîntru gălbenie. 7. A. cynanchica L. spec. p. 151; Koch syn. p. 358; Ledeb. fl. ross. 2 p. 398; Boiss. fl. orient. 2 p. 40; Schlechtd. et Lang. fl. v. deutsch. 28 fig. 2873 optime. — î|» Iunie, Iulie. Livezi, locuri cu ierbă, câmpuri; din regiunea subalpină inferioră pînă în regiunea câm- piilor. Severin, Schela-Gladovei; Graiova; Călimănești; Stolnici; Bu- șteni, Sinaia; Grivina, Buftea (Grec. enum. p. 30); Chitila, București; Comana; Pătîrlagele, Beceni; Fetești; Rosnov; Piatra, Bisericani; Botoșiani, Agafton; Fălticeni în livezile despre pădurea Hușilor (A. tenella Heuff. ap. Boiss. diagn.) Perenică. Rizomă lignescentă inulticaulă; cauli difuzi adscen- denți ramoși, ramurile erecto-patule, tetragone glabre; foile câte patru, 266 CONSPECTUL SISTEMATIC lineare, glabre, marginea ușior scabră, inflorescența paniculă corim- boidă, florile în cime dichaze cam congeste, bracteele și bracteolele ângust-lanceolate inucronate; corola tubuloso - infundibuliformă, are tubul cam egal cu lungimea limbului, colorea sa persicină; fructul are mericarpele negriciose; exteriorul corolei și al mericarpelor menunțel și sparsiu granulato-scabre. — Variază: a. supina.— A. supina M. Bieb. fl. t. c. p. 101 (1808). A. cynanchica var. subalpina Schur. enum. transs. p. 277 (1866). —Statura scundă, 10—15cm, mentalele inferiore și medii scurte că le întrec foile, acestea sunt lineare oblungi acuminate, glabre sau cu puțini peri, florile la vîrful ramificațiilor sunt cam congeste; 0. vulgaris. Caulii difusi, ca de 20—35cm nu mult ramificați, ra- murile lungi drepte sau cam orisontal-întinse, mentalele medii și su- peridre lungi și întrec bine lungimea foilor; florile întru câtva mai desfășiurate. Aici aparține și forma gracilă ^isă A. tenella Heuff. ap. Boiss. diagn. sec. A. de Degen exsic! 7. altissima. Caulii difusi, robuști, ca de 50—60cⁿⁱ înălțime, forte ramoși, au mentalele cu mult mai lungi de cât foile, adesea ușior și alternativ arcuate; florile numerose constituesc o paniculă încărcată și de o amplore remarcabilă. 8. A. graveolens M. Bieb. sec. Bess. in Schult. mant. ad syst. veg. 3 p. 376 (1829); Ledeb. fl. ross. 2 p. 399; Boiss. fl. orient. 3 p. 41; Velen. fl. bulg. p.328. A. rumelica Boiss. diagn. ser. 2 p. 113 (1856). — ?|. Iulie, August. Câmpuri la locuri aprice inculte, petrișiuri cu ierbă. Curtea-de-Argeși; Stolnici; Vultureanca; Sloboziea, Odăile, Giurgiu; în Dobrogea pe la Copadin, Bairamdede, Constanța, Caracoium, Gar- galîc. Perenică. Rizomă lignescentă multicaulă; caulif adscendenți, 50 pînă la 60c,ⁿ înălțime, drepți, subțiri, rigidiusculi, cilindracei, forte rămoși, ramurile patule tetragonice, glabre; foile câte patru, filiforme setacee glabre, cu mult mai scurte de cât meritalala respectivă; florile în paniculă laxă; corola, comparativ cu a precedentelor, mai scurtă, tubulato-campanulacee, tubul aproximativ egal cu limbul, de colore persicină; mericarpele negriciose fin și sparsiu granulato-scabre și cu mult mai mici de cum sunt ale speciei următore. 9. A. setulosa Boiss. diagn. plant. orient, ser. II, 10 p. 61 et 62 (1848); Arp. â Degen in litt. ann. 1897 Martie. A. pontica Grec, olim in herb. pl. roman. Perenică. Rădăcina lignosă multicaulă; caulif în partea inferidră KubiaceJs ăeî ligiiesccnți, prostrați, difusi, rigizi, ramoși, telragonici, grosciori, glabri și fragili; foile câte patru, tote mult mai scurte de cât internodul res- pectiv, cele inferiore forte diminuate, ângust-eliptice, celelalte lineare, groscidre, neegale (două opositecampe jumetate mai mici ca cele lalte două oposite), nervura mediană forte pronunțată, marginile adesea re- volute scabride sau glabriuscule și la vîrf mucronate, cele bracteante în numer de patru: două lungicele ovato-lanceolate mucronate, două scurticele lineari-setacee; florile în fascicule terminale întocmind o largă paniculă divaricată; corola de un roz intens, pe fața sa externă și pe vinișiore papiloso-scabră, lobii oblung-lanceolați, mutici, tubul infundibuliform cam scurt; mericarpele măricele (îndoit de mari de cum sunt cele de la A. cynanchica), cam lunguete, oacheși sau negri- ciose acoperite cu papile lungi aculeiforme dense. Corola 5ⁱⁿⁿⁱ lungă, tubul având 3 și lobii 2 ra,ⁿ. Mericarpele de 7 ra,ⁿ lung, pe 2ⁿ,,ⁿ diam. grosime (A. de Degen in cest. bot. zeit. ann. 1897 No. 6). Hab. în dunele maritime lîngă Constanța de la Tâbăcărie spre Mamaca. — Iunie - Septembre. Specimenele nostre au fost confruntate și determinate, acum de curînd, de amicul și confratele Dr. Arp. de Degen care a avut in ve- dere exemplarele originale de A. littoralis Sibth. et Sm. culese de den- sul pe lingă Constantinopol la Comany, locul clasic, și pe acelea de A. setulosa Boiss. din dunele maritime de la gura Nistrului, locul clasic, culese de Lang și Szovits (herb, ruthen. cent. II No. 108) și pe care le a aflat in colecțiea Richter Lajos din Budapesta. Opiniea că A. se- tulosa este o varietate de A. littoralis este dată de Boissier (ved. Flora orient, voi. 3 p. 40), dar nejustă, de oarece există mare diferență între aceste două forme caracteristice ce trebuesc să fie considerate curat specii distincte, de și din aceeași grupă. Secț. II. Tubul corolei cu mult scurt, egalând numa l/3 parte din lungimea corolei care ast-fel este campanuliformă. Corola roz-palidă. IO. A. galioides M. Bieb. fl. t. c. 1 p. 101 (1808); DC.prodr.4 p, 585; Ledeb. fl. ross. voi. 2 p. 399; Rchb. icon. germ. 17 tab. 128 f. 1; Boiss. fl. orient. 3 p. 44; Schlechtd. et Lang. fl. v. deutsch. 28 fig. 2875. - A. glauca Bess. enum. p. 7 (1822). Galium glaucum L. spec. 155. — Iulie, August. Margini și prin păduri, tuferișe, poeni, câmpuri. Verciorova, Severin; Craiova; Stolnici; Alexandriea; Vul- tureanca; Comana; București, Chitila; Ploești, Bnda, Băicoi; Slobo- CONSPECTUL sistematic 26$ ziea, Doicești (înlalom.); Iași; Botoșiani; comuna Munteni în Vaslui; Tusla, Mangalia. 0. tyraica DC. prodr. 4 p. 585; Ledeb. fl. ross. 2 p. 400 A. ty- raica Bess. enum. p. 21 (1822). —Dobrogea: Constanța, Tusla. II. A. odorata L. spec. p. 150 ; Ledeb. 1. c. p. 400 ; Rchb. ic. germ. 17 tab. 127 ; Boiss. fl. orient. 2 p. 43 ; Schlechtd. etLang.fi. v. deutsch. 28 flg. 2874, optime. — Vulg. Muma-pădurei. Vinariță. — ?(, Aprilie, Iunie. Păduri, dumbrave. Coziea; Contești, Valea-Popei; Câmpulung; Pajerea; Bușteni, Sinaia (Grec. enum. p. 30); Predeal; Mogoșoea; Comana; Buzău; Focșiani; Neamțu. 12. A. Aparîne M. Bieb. fl. t. c. 1 p. 102 (1808); Schott. ap. Bess. fl. galiz. 1 p. 114(1809); DC. prodr. 4 p. 585; Rchb. ic. germ. 17 tab. 128 flg. 2; Boiss. fl. orient. 3 p. 43; Schlechtendal et Lang. deutsch. 28 fig. 2876. Galium uliginosum Pali. ind. taur. - non L. G.rivale Griseb. spicil 2p. 156. — Iunie, Iulie. Mlaștini turfose, stufuri de bălți, rovine. Corbeni în Argeși; valea Cociocului la Periși; valea Colentinei la Chitila, Herestrău; Câlniștea la Comana; Scheiu la Câmpu- lung ; Sijiaia (Knecht); Broșteni pe Neagra către brinzăria regală. Corola gălbenie sau galbenă. 13. A. debilîs Ledeb. ind. hort. dorp. suppl. p. 2 (1824); ejus fl. ross. 2 p. 401. — Cauli lungi flascido-debili proptindu-se pe corpii vecini, dealungul lor forte ramificați, ramurile divaricate, relativ scurte; foile verticilate câte 6, în părțile superiore câte 4, cele cau- linare cam pretutindenea reflexe, cele rameale patule, tote linear- lanceolate, uninerviate, glabre sau puțin perose, marginea lor, ner- vura, angulii caulinari și pedunculele retros aculeato-scabre, fațele lor mai mult sau mai puțin peros-hispide; florile la extremitatea ramurilor, privite dealungul caulelui întocmesc o lungă racemă de cime dichaze laterale; corola campanulacee albă sau cam gălbenioră; anterele galbene; fructele glabre, granulose. — î|. Iulie, August. Pe lîngă garduri, mărăcini, buruieni. în viile de la Cotnari; Roman la Cotu-lui-Bran; Iași; Beceni (Galium ociholeucum Grec. enum. p. 30 -non Wolf. nec Rochel). Prin portul seu aduce oarecum cu A. Aparine, dar se apropie cu mult de cea urmetdre. 14. A. humifusa Bess. cat. hort. cremen. suppl. 3p. 4 an. 1811; Ledeb. fl. ross. 2 p. 401; Boiss. fl. orient. 3 p. 44 excl. synon. Galium humifusum M. Bieb. fl. t. c. 1 p. 104 (1808). Tulpina multicaulă; caulii ÎIUBIACE^ 269 așternuti pe pământ, ramoși; ramurile distante, lungi și divaricate iarăși prostrate; foile verticilate, câte 8 în părțile infer. câte 6 în cele super, lineare, mucronate, reflexe; ele și axele caulinare fără aspe- rități aculeato-scabre, dar cu abondentă îmbrăcăminte viloso-hispidă; florile sunt așezate pe cauli și pe ramurile lor cum la precedenta, au corola mai gălbenie; fructele oacheși, glabre.— ?|» Iunie, August. La locuri aprice și cu ierbă menuntă. — Variază: a. conferta C. Koch. in linnaea voi. 17 p. 32 (1857); Ledeb. fl. ross. 2 p. 402. Ramurile prelungi, rămurelele forte scurte purtând grupe de flori în dichaze capituliforme și proxime; planta viloso-his- pidă.—București, Mărcuța, Fundeni (Galium ochroleucum Grec. enum. p 30-non alior.); Comana;Brăila, Lacul-Sărat; Constanța; Tulcea. p. diffusa C. Koch. in linnaea voi. 17 p. 32 (1857); Ledeb. 1. c. Ramurile prelungi subțirele, rămurelele cam distante, divaricate mult subramificate; planta puțin viloso-hispidă. —Cotnari pe coste; Bâr- lad ; Iași; Lipovăț în Vaslui; București la Plumbuita, Herestrău; Fqc-, și ani; Brăila. 3. GALIUM Scop. Jl. cam. ed. 2 voi. I'p. 94 Sect. I. Foile uninerviate; florile hermafrodite. § 1. Perenice. 1. Pedunculele și chiar cele, fructifere sunt drepte; caulii .glabri sau păroși, însă foră ghimpușiori retrorsi pe muchiile lor. • a. Florile galbene sau roșiore. I. G. verum L. spec. p. 155; DC. prodr. 4 p 603;. Rchb. ic, germ. 17 tab. 136 fig. 2; Boiss. fl. oriqnt. 3p. 62; Schlechtd. £t Lang. deutsch. 28 fig. 2893.— Vulg. Drăgaică. Sânzenie. Sâmaiene,— 4-. Iunie, Iulie, Livezi, crângurij margini de păduri, drumuri< Gemeți; Graipva; Stolnici; Câmpulung; Buftea, București; Comana; Văleni; Biceni; Focșiani; Golășei, Galați; Bacău, Ungureni; Piatra; Iași; Rotoșiapț, Agafton; Vaslui; în Sucâva la Fălticeni Șasea, Mălin, Broșteni. După autori, acâstă specie presentâză oarecare varietăți. 'Forma nostră este leiocarpă, trachifilă, adică are fructele forte glâbtă, foilâ scabride, adesea axele cauline pubescente cel puțin în "părțile sUjje- riore; florile galbene, uneori ochroleuce. 2. G. Mariaense Simk. enum. transs. p. 281 (1886) solum nomen. G. flavescens Borb. magyar. tud. kâzl. XI p 266 (1874)-non Wierzb. in Heuff. en banat, p. 88 (1858). G. ochroleucum Kit. in Schult. oester. fior. p. 305 (1814)-non Wolf. in Schweig. et Koerte fl. erlang. Grecescu D. Dr. — C. 1324. 20 270 CONSPECTUL SISTEMATIC p. 36 (1811). G. asparagifolium A. Kern. tester, bot. zeit. am 1870-non Boiss. diagn. ser. 2 fasc. 6 pag. 91 (1859). — 2|» Iunie, Iulie. Tuferișe pe cdstele munților călcări aprici. Vdrciorova; Tismana; în Dobrogea la lenisala sub Castelul-Genovez. 3. G. purpureum L. spec. p. 156; DC. prodr. 4 p. 603; Boiss. fl. orient. 3p. 63; Schlechtd. et Lang. deutsch. 28 flg. 2894 optimA— Iunie, Iulie. Stânci muntdse, pe sub tuferișe. Verciorova; valea Țesnei la Gaura-Fetei; Monastirea Tismana; Rîu-Vadului. b. Florile albe. * Caulii erecți sau adscendenți; florile în paniculă piramidală amplă; plante înalte. 4. G. ochroleucum Wolfn. ap. Schweigg. etKoerte fl. erlang. 1 p. 36 (1811) et auct. recent. G. vero-MoUugo Wallr. in Scheid. pl. hybr. p. 64 (1825); DC. prodr. 4 p. 603. G. Mollugo var. ochroleuca Auct. nonnull.— ?|, Iunie, Iulie. Câmpuri. Buftea; Comana. 5. G. elatum Thuill. fl. paris, p. 76 (1790); Gren. Godr. fl. fr. 2 p. 22. G. Mollugo L. spec. p. 155 ex parte; Boiss, fl. orient. 3 p. 53 et Auct. plur.— Vulg. Drăgaică. Sâmziene. Sânzănie.— ?|» Maiu-Au- gust. Câmpuri, crânguri, margini de păduri și pe la drumuri; în re- giunea dealurilor și a câmpiilor. Vdrciorova, Severin, dealu Stîrmina; Călimănești. Stănișioara; Curtea-de-Argeși; Câmpulung; Ciocănești, Chitila, București (G. Molugo Grec. enum. p. 30); Azuga; Văleni; Bîsca-Rusilei; Fetești; Piatra, Osloveni; Bîrlad; Vaslui, Schitu-Ra- faila; în Dobrogea pe la Bairamdede, etc. > pubescens Schrad. spicil. fl. lipp. p. 16 (1794); Heuff. enum. ban. p. 88 sub G. Mollugo a; — Braun cest. bot. zeit. 1892 p. 132.— Vdrciorova, Stîrmina; Netoți în Teleorman; Comana; Sloboziea la pădureaMoși-Toma în Ialomița; în Dobrogea la Măcin, pe malurile Mărei-Negre la Constanța sub vil {forma procumbens). 6. Q. erectum Huds. fl. angl. p. 68 (1762); Gren. Godr. fl. fr. 2 p. 23; Rchb. icon. germ. 17 tab. 137 fig. 2; Bc - . fl. orient. 3 p. 54. G. lucidum Koch syn. p. 366 exclus, synon.; Schlechtd. et Lang, fl. v. deutsch. 28 fig. 2899-non AH. G Mollugo L. spec. p. 155 ex p. — ?|» Iunie-August. In regiunea montană: Verciorova; Polovraci; valea Mdnastirei Bistrița; valea Oltului de la Coziea în sus; Dîmbovicioara; Predeal, Sinaia; Piatra; Jfdnăstirea Neamțu (Chania exsic.); Fălti- ceni; Broșteni în Suceava. 0. petraoum. — G. petrceum Schur enum. transs. p. 284. Cauli^ea UtJBIACE^ 271 de 20—30c,“'înălț. erecți stricți, tetragonici glabri puțin ramificați în partea superioră, mentalele forte lungi întrec cu mult foile ce au ca lem iᵤₙg. 1—2mm j^ț plane; florile numerose în paniculă. Stânci, rîpe muntose. Munții din valea Oltului; Buceci; Rarău. 7. ramosissimum. G. petrceum a.. ramosissimum Schur 1. c. p. 285. G. Bielzii Schur herb, transs. — Tulpina sufrutescentă ramosă multi- caulă, caulii forte ramoși, ramurile pauciflore; foile scurte, filiform- ânguste cuspidate, egalez în mare parte mentalele ce asemenea sunt scurte, ceea ce dau plantei un aspect încărcat de foi. — Stânci la lo- curi cam umede. Valea Mânastirei Bistrița, valea Oltului la Șipote pe Narot și Forfeca; Dîmbovicioara; în Buceci frecuent. 7. G. Schultesii Vest, in flora ann. 1821part. 2p. 530; AKern. oester. bot. zeit. ann. 1876 p. 113, 118; Sagorski et Schn. carp, centr. 2 p. 206 et Auct. transs. recent. G. silvaticum Schult. obs. bot. (1809); Baumg. en. transs. 1 p. 84 et Auct. hung. banat, transs. olim; Grec, enum. p. 30; Br. prodr. p. 250-non L. — Iunie-August. Păduri în regiunea montană subalpină și alpestră. Dealurile Cemețului, Dum- bravița; valea Țesnei; Lainici; Olănești; valea Oltului de la Coziea în sus și pe la Stănișioara; Curtea-de-Argeși; Dîmbovicioara, Pajerea; Predeal; Bușteni și în tot coprinsul Bucecilor; Possada; Dealu-Mare; Bîsca, Beceni; Bacău, Slănic; Piatra pe la Pădurea-Balaurului, în Suceava pe la Fălticeni, Mălin, Broșteni. Variază prin înfățișarea sa: a. Foile eliptice obtuse mucronate, panicula efusă amplă, ceea ce seamănă mult cu G. sUvaticmn L. și s’ar confunda cu acesta dacă pedicelele florale în epoca florației ar fi nu- tante (aplecate); —(3. Foile oblung-lanceolate acute mucronate, panicula efusă, totul semănând cu G. aristatum L. — 7. Statura mediocră; foile cu mult mai ângust-lanceolate acute mucronate și nodurile mult mai distante comparativ cu precedentele, panicula mediocră, ramificațiile stricte erecte: an G. transsilvanicum Schur en. transs. p. 283 ? 8. G. pseudoaristatum Schur enum. transs. p. 282 (1866); Simk. magyar. nfivenit. lap. VIII (1884) p. 122; ejus. enum. transs. p. 285; A. de Degen exsic! G. aristatum var. scabrum Griseb. spicil. rumel. 2 p. 157 (1844)? — G. papUlosum Heuff. in Flora ann. 1857 voi. 2 p. 563> descriptum; ejus. enum. ban. p. 88-non Lap. G. Heuffeli Borb. uj. jelenseg. a mag. tud. akad. math. 6s temi, kâzlem. XII (1875) p. 88. G. asperuliflorum Borb. magyar. orvosok es termâsz. XXIII p. 70 (1886); ejus termesz. fuzet. voi. XVI part. I. 1893 edit’ separatap. 49 et exsic.! Blocki cest. bot. zeit 1886 p. 322. G. tur- 272 CONSPECTUL SISTEMATIC cicum Velen. fl. bulg. p. 231 (1891). — ?ț, Iunie - August. Prin locuri petrâse, stânci calcare, dealuri înalte, prin făget și tuferișiuri. Baea-de-Aramă în Valea-Găinei; Drăgășianipe culmea Dealu-Oltului și Măgura. 9. G. Kitaibelianum Schult. in mant. syst. veget. 3 p. 163 (1827). G. nitidum Willd. in Rchb. germ. exc. 1 p. 209 (1830). G. ca- pillipes Rchb. icon. germ. 17 tab. 139 flg. 3 (1855); Griseb. iter. hung. p. 332; Schur enum. transs. p. 282. — ?|» Iulie, August. Păduri în regiunea montană petrosă. Valea Jiului la Lainici; Olănești, valea Oltului de la Găfimănești în sus penă la Gâneni, pe muntele Coziea și la Stănișioara. IO. G. dacicum Rouy in bullet.soc. bot. de france 1890 fasc. 4 p. 163. — Scundă, 15-20cm perenică, negriciosă prin uscare, forte ramdsă, cauli și ramuri subțiri difus-intinși intricați, tetragonico-obtuși, întocmind o paniculă laxă din cime triflore, avend pedicelele capilare erecto-ascendente (nu întinse nici divaricate) ca de 2-5 ori mai lungi ca mericarpele ce sunt netede; florile albe, lobii corolei mici lanqeolați submutici sau fdrte scurt mucronați; foile lungi, forte ângust-lineare sau subulale (2-3cra lung.pe 1—l¹^""" lăț.), verticilate a câte 2—6, nervura mediană pe fața dorsală mult proeminentă, foile superiore a câte 2 sau a câte una și bracteală. — ?ț. Iunie, Iulie. Hab. Petrișiuri, năsipuri pe costele micilor munți: Călimănești lîngă marele stabiliment balnear. Diferă de G. Kitaibelianum Schultes, cu care se găsește în veci- nătate, prin axele sale caulinare scunde subțiri, forte ramose chiar de la bază, decumbenteși intricato-glomerate; prin pedicelele sale flo- rale drepte adscendente, nedivaricate și prin foile sale caulinare mult mai ânguste. — Ne pare mai mult un fel de G. Kitaibdianum. ** Caulii de talie micutică subțirei decumbcnți, purtând o mică paniculă la vîrf. II. G. sudeticum Tausch in Flora ann. 1835 p. 347; Simk. enum. transs. p. 284. G. silvestre e. latifolium Rchb, ic. germ. voi. 17 tab. 142 flg. 4 după chiar exemplarele lui Kotschy trămise din Car- pațil transsilvanici ai Rodnei. G. silvestre fi. carpaticum Porc, phanerog. naseud, p. 137 (1881). G. pusillum et G. pumilum Auct. transs.-non L. nec. Lam. — <|» Iunie, Iulie. Terâm argilo-schistos, stânci, petriși la locuri cu ierbă în regiunea alpină și subalpină. Buceci pe Babele (G. silvestre^. carpatiam Br. prodr. p. 251 et exsic.!), pe Caraimanu EUBIACE^J 278 (Knecht. leg.) și Costila; la Bușteni peprunțișiul Prahovei; la Predeal pe Clăbucetu-Taurului. 12. G. silvestre Poli, palat. 1 p. 151 (1776); Koch syn. p. 367; Rchb. icon. germ. voi. 17 tab. 142 fig. 3; Gren. Godr. fl. fr. 2 p. 33; Gremli fl. analyt. suisse p. 271 excepto var. b. et c. G. anisophyllum Sag. et Schn. carp, centr. 2 p. 205 sec. descriptione-non Vili, a că- ruiea specie, prin sicație, devine negriciosă, pe când planta ndstră stă tot verde. — ?|, Iulie. în regiunea montană. Predeal, Buceci; Cea- hlău (Knecht. leg.); București. a. glabrum Koch 1. c.-exclus. synon. Lamarckii Thuillerii et Vil- larsii; Rchb. 1. c. G. montanum Vili, dauph. 2 p. 317 bis (1787); p. hirtum Koch. 1. c.; Rchb. icon. germ. voi. 17 tab. 142 fig. 5- G. alpestre Roem. et Sch. syst. veget. 3 p. 255; DC. prodr. 4 p. 594 varietas piloso-subhirtellum. G. Bocconi DC. prodr. 4 p. 594- non AII. Stufos și glomerat are caulii ca de 10-15 cm înălțime, adscendenți su- berecți destul de rigizi, ei și foile în partea de jos a plantei sunt cu peri ce le dau aspectul hirt. Hota. — în Enumerațiea ndstră p. 30 (1880) am trecut subt nu- mele de Galium tenuifolium DC. o specie găsită la Beceni pe colinele de lîngă casele St. Periețeanu-Buzău. Acestă plantă, forte mică de ta- lie și subțirică, 7 - 8 cra înălțime, formând mici companii dense, dar gă- sită neinflorită, intră in cercul de față pe cât ni se pare; constatăm însă că nu represintă pe adevăratul G. tenuifolium DC. fl. fr. n. 3365; rămâne a fi cules din nou și ulterior studiat. 2. Pedunculele și pedicelele drepte, muchiile caulilor și margi- nea foilor cu ghimpușiori retrorsi mai mult sau mai puțin distanți. 13. G. uliginosum L. spec. .p. 153; Koch syn. p. 363; DC. prodr. 4 p. 597; Rchb. icon. germ. voi. 17 tab. 142 fig. 2; Gren. Godr. fl. fr. 2 p. 40; Schlechtd. Lang. deutsch. 28 fig. 2887. — Plantă ce nu se înegrește în herbariu prin sicație. — ?|, Maiu-Iulie. Locuri ude, șianțuri, gropi cu apă. Predeal; Osloveni. 14. G. maximum Moris stirp. sard. ed. I p. 55 (1827); DC. prodr. 4 p. 596; A. Kern. schedes n. 2220 G. dongatum Gren. Godr. fl. fr. 2 p. 40 (1850)-non Presl deliciae prag. p. 119 (1822). G. palustre var. elongatum Rchb. deutsch. fl. voi. 17 p. 109 et icon. germ. tab. 144 fig. 3. G. palustre 8. majus Schur enum. transs. p. 280 (1866). — Se înegrește prin sicație. — ?J, Maiu-Iulie. Prin locuri băltose, șian- țuri, gropi cu apă, rovine prin păduri. Turnu-Măgurele prin lunca Ol- 274 CONSPECTUL SISTEMATIC tului; lunca Neajlovului la Morteni, Vultureanca; Titu, Ghergani; Ciocănești, Buftea; București, Herestrău; Comana prin lunca Câlniș- tei; Periși, Crivina; Predeal; Pătârlagele; lunca Șiretului pe la Agiud, Bacău. p. humilior. De talie scundicică, caulii subțiri adscendent-erecți; foile, comparativ cu forma genuină, pe jumătate ca întindere. — Pe- riși, Cocioc. 15. G. palustre L. spec. p. 153; Gren. Godr. fl. fr. 2 p. 39; Rchb. deutsch. fl. voi. 17 p. 109 et icon. tab. 144 fig. 1 optime; Boiss. fl. orient. 3 p. 59. — Se înegrește prin sicație. — ?|. Maiu-Iulie. Locuri ude, băltose, mlăștinose sau rovinose. Corbeni în Argeși; Ghergani, Ciocănești (Grec. enum. p. 30); Buftea, Periși (G. uliginosum Grec, enum. p. 30-non Merat nec. L.); Comana la Padina-lui-Vasile; Cer- nica, Paserea ; la Azuga subt Clăbucetu-Baiului (Knecht.); în Suceava pe Stănișioara la deal de Iesle, pe Borca și la Broșteni pe Neagra. §. 2. Anuale. Florile speciilor din acăstăgrupă sunt axilare sau în paniculă laxă; muchiile caulilor și marginea foilor cu ghimpușiori retrorsi. 16. G. Aparine L. spec. p. 157; Koch syn. p. 362; Gren. Godr. fl. fr. 2 p. 43; Rchb. icon. germ. voi. 17 tab. 146 fig. 1; Schlechtd. Lang. deutsch. 28 fig. 2886. — Vulg. Lipici. Lipid6să. — Q Iunie-Au- gust. Prin crânguri, dumbrave, mărăciniși, pe lîngă garduri rustice; specie vulgară (Grec. enum. p. 30).Comana prin dumbrave, București, Herestrău. Băneasa; Paserea; Botoșiani, Agafton; Fălticeni, Mălin, Broșteni. p. Vaillantii Koch syn. p. 363. — G. Vaillantii DC. fl. fr. 4 p. 263 (1805). G. infestumW. et Kit. rar. hung. tab. 202 (1812). — Q Iunie. Prin tuferișele pădurilor tăiate la Predeal pe Susaiu. 17. Ga divaricatum Lam. encycl. meth. 2 p. 580 (1786); DC. prodr. 4 p. 607; Gren. Godr. fl. fr. 2 p. 41; Rchb. icon. germ. 17 tab. 145 fig. 2; Boiss. fl. orient. 3 p. 72. — Q Iunie, Iulie. Locuri us- cate dar cu ierbă și p’între Crataegus în Mehedinți la Ponoare lîngă podul de stânci. 18a G. tenuissimum M. Bieb. fl. t. c. 1 p. 104 (1808); DC. prodr. 4 p. 607; Ledeb. fl. ross. 2 p. 418; Boiss. fl. orient. 3 p. 73.— O Maiu-Iulie. Pe costele petrose ale munților și pe subt tuferișe la Vârciorova. EUBIACE.E 275 Secț. II. Foile trinerviate. 1. Poligame; florile exclusiv axilare; pedunculele după deflo- ie devin arcuat-curbate și aplecate subt foi (Cruciata Scop.; Va- antia L.) 19. G. Cruciata Scop. fl. cam. 1 p. 100 (1772); DC. prodr. 4 p. 606; Rechb. icon. germ. 17 tab. 134 fig. 1; Schlechtendal Lang. deutsch. 28 flg. 2879. Valantia Cruciata L. spec. p. 1491.— î|. Apri- lie-Iunie. Prin livezi, ograde de pomi, crânguri, margini de păduri, drumuri; specie forte comună. Severin; Baea-de-Aramă; Tîrgujiul; Craiova; Rîmnic; Argeși; Câmpulung, Valea-Muierei, Pajerea; Co- mana ; București, Ciocănești, Periși; Predeal, Bușteni, Sinaia; Paserea; Văleni; Buzeu; Neamțu (Chan. exsic); Iași; Botoșiani, Agafton; prin Suceava frecuentă. 20. G. vernum Scop. fl. cam. 1 p. 99 tab. 2 (1772); DC. prodr. 4 p. 605; Gren. Godr. fl.fr. 2 p. 16 var. a; Boiss. fl. orient. 3 p. 80; Schlechtd. Lang. deutsch. 28 fig. 2880. Galium Bauhini Roem. et Sch. syst. veg. 3 p. 218 (1818). Valantia glabra L. spec. p. 1491 (1764). V. glabra~h. ramosa Rochel rar. ban. fig. 23 (1828). — ?|, Iu- nie-August. Livezi, poeni, tuferișiuri în regiunea montană. Plaiul Os- liea pe Scărișioara și Bulzu; Muntele Coziea și Ghițu în Argeși; Bu- ceci în părțile de jos, Predeal; Câmpina, Șotrile; Ceahlău (Knecht. leg.); Mânăstirea Neamțu (Chan. exsic.). p. alpinum Simk. enum. transs. p. 279 (1886). Valantia alpina Schur verh. d. siebenb. ver. ann. 1852 p. 86; enum. transs. p. 288 des- cripta. Galiumvernum 0. rotundifoliumHeuff. enum.ban. p. 87 (1858).— Păsciuni, stânci cu ierbă, în regiunea alpină. Plaiul Osliea pe Godeanu; Negoiu și Ghițu; Buceci; Predeal; pe Rareu. Diferă de forma specifică numa prin foile sale inferiâre orbicu- lare și cele superiore subrotundo-eliptice. X G. Cruciata-vernum alpinum. Are tot portul și caracterele de Galium vernum alpinum, întru ce privește forma, dimensiile și nudi- tatea caulilor și foilor; însă, la mare parte din verticiliurile florale, pedunculele ciinelor sunt bracleate. Livezile subalpine de la Predeal pe poalele Clăbucetului între G. Cruciata și G. vernum alpinum. ' 21. G. retronum DC. prodr. 4 p. 605 (1830); Sag. et Schn. carp, centr. 2 p. 204. G. pedemontanum Auct. plerisque omn.-non AII. — Valantia pedemontana W. Kit. rar. hung. tab. 33 (1800)-non Bell. — 0 Aprilie-Iulie. Prin livezi și dumbrave. Simian, Hinova; Costești, Baea-de-Aramă; Cloșani, Buza-Plaiului; Tîrgujiul, Bum- 276 CONSPECTUL SISTEMATIC bești; lonești, Morteni în Dîmbovița; Comana; Ciocănești, Mogoșdea; Pasărea. Diferența principală între G. retrorsum DC. și G. pedemontanum AII., după de Candolle, constă în aceea că, caulii la cel d’ânteiu, deo- sebit de perii ce 'i acopere, au muchiile retrors-aculeate; pe când la cel d’al-doilea caulii sunt numa peroși. 2. Hermafrodite; inflorescența paniculă largă de cime dichaze; pedunculele florifere și fructifere drepte și erecte. 22. G. rotundifolium L. spec. p. 156; DC. prodr. 4 p. 599 sub Trichogalia; Koch syn. ed. 3 p. 284; Rchb. icon. germ 17 tab. 144 flg. 4; Boiss. fl. orient. 3 p. 49; Schlechtd. Lang. deutsch. 28 flg. 2890.— Iunie, Iulie. Locuri urnbrose în regiunea montană. Cloșani pe Cul- mea Cemei și pe la Păltinei prin făget; valea Mânăstirei Tismana; Bistrița. 23. G. valantoides M. Bieb. fl. t. c. 1 p. 102 (1808); DC. prodr. 4 p. 599; Ledeb. fl. ross. 2 p. 411; Boiss. fl. orient 3 p. 49; Simk. enum. galior. transs. in magyar. novenit. lap. VIII ann. 1884 p. 123. G. Bailloni Br. anal. soc. acad. rom. ser. 2 voi. 2 an. 1881 p. 538 tab. 2 (!). Asperula rubioidesSchur enum. transs. p. 276 (1866) sed plantă ad gen. Galiutn pertinet. — 2|» Iulie, August. Păduri, stânci umbrâse cam umede, văi montane umbrâse. Valea Mânăstirei Bis- trița; Olănești; valea Oltului de la Coziea în suspină la Brezoiu, la Stănișioara prin valea și pădurea despre „Icoana"; valea Oltului pe stâncile de la Albiea-Călineștilor. 24. G. rubioides L. spec. p. 152; DC. prodr. 4 p. 599; Koch syn. p. 364; Rchb. icon. germ. voi. 17 tab. 135; Boiss. fl. orient. 3 p. 48; Schlechtd. Lang. deutsch. 28 flg. 2892. — ?{, lunie-August. Livezi la locuri deschise, crânguri, rărișiuri de lăstari; specie comună (Grec. enum. p. 30.).- Tîrgoviște; lonești, Morteni, Vultureanca; Ale- xandriea; Comana; Titu, Ghergani; Ciocănești, Chitila, București; Sloboziea în Ialomița; Beceni; Piatra; Vaslui; Iași; în Dobrogea pe la Isaccea, Tulcea, Babadagh. 25. G. boreale L. spec. p. 156; Koch syn. p. 364 except. va- riet.; DC. prodr. 4 p. 600 var. ț; Boiss. fl. orient. 3 p. 48. — Iulie. Petriși mănunt pe lingă cale subt mal de deal: în Suceave pe Suha- Mare pe la cătuna Vălenil-Stănișioarei. Specimenele nostre au caulul erect, strict, tetragonic, la vîrf ușior paniculat, pedicelele fructifere patente erecte; foile câte 4 de fie- RUBIACE.E, CAPKIFOLIACEjE 277 care verticil, linear-lanceolate, 3-nerve, glabre, numa pe margini sca- bride; fructele hispide, acoperite cu mulți peri denși albicioși avend vârful ușior rescurbat (uncinat). 4. RUBLA. L. gen. n. 127. I. R. tinctorum L. spec. p. 158: DC. prodr. 4 p. 589; Rchb. icon. germ. 17 tab. 133 fig. 1; Boiss. fl. orient. 3 p. 17; Schlechtd. Lang, deutsch. 28 f. 2867. — Vulg. Broci. Roibă. Rodea. Rumenea. Pa- țachină. — î|, lulie-Septembre. Pe dealuri, pe lîngă vil. Piatra; Cotnari; în unelocuri cultivată pentru arta boiangeriei: București (Grec. enum. ann. 1880 p. 30). 5. CRUCIANELLA L. gen. n. 126. 1. C. oxyloba Janka adat. a magyar. delk. akad.XIIkot. (1874) p. 162 ; Velen. fl. bulg. p. 238. C. angustifolia Auct. banat, hung. ex p.-non L. — O s- cT Iunie. Pe locuri petrose, pe costele munților prin mici tuferișiuri. Verciorova, Gura-Văei. (A. Degen)! L. CAPRIFOLIACEjE Juss. gen. p. 110 ex p. Trib. I. SAMBUCINEjE Ach. Rich. Corola rotacee regulată; locu- lele ovarice uniovulate; stilurile separate au stigma sesilă. 1. ADORA L. gen. n. ^Oi. I. A. moschatellina L. spec. p. 527; DC. prodr. 4 p. 251 et 252; Rchb. icon. germ. 17 tab. 121 fig. I, II; Gren. Godr. fl. fr. 2 p. 6; Schlechtd. Lang. deutsch. 28 fig. 2906. — ?|» Martie, Aprilie. Păduri, dumbrave, codri în regiunea montană inferioră, a dealurilor și a câm- piei. Olănești, Rîmnic; Câmpulung, Conțești; Sinaia, Comarnic; Mo- goșoea; Buzeu la pădurea Crângul; Bacău. 2. SAMBUCUS Tournef. inst. tab. 576. I. S. Ebulus L. spec. p. 385; DC. prodr. 4 p. 322; Rchb. icon. germ. 12 fig. 1434; Gren. Godr. fl. fr.2 p. 6; Schlechtd. Lang. deutsch.28 fig. 2907. — Vulg. Boj. Boz. Bozie. — Iunie - August. Locuri in- culte ruderale, drumuri, căi, grâne; specie forte vulgară cam prin tote părțile prin țeră (Grec. enum. p. 29). 2. S. nigra L. spec. 385; DC. prodr. 4p. 322; Rchb. icon. germ 12. fig. 1435; Gren. Godr. fl. fr. 2 p. 7; Schlechtd. Lang. deutsch. 28 fig. 2908. — Vulg. Soc. — T? Iunie, Iulie. Păduri prin părțile de jos, 278 CONSPECTUL SISTEMATIC prin zăvoiuri, lunci, comune rurale și urbane, frecuent (Grec. enum. p. 29); specie vulgară. Tirgujiul, Tismana; Curtea-de-Argeși, Corbeni; Găești lunca Argeșiului; Titu, Ghergani, Comana; București; Iași. 8j S. racemoaa L. spec. p. 386; DC. prodr. 4 p. 323; Rchb. icon. germ. 12 fig. 1437; Schlechtd. Lang. deutsch. 28 fig. 2909. — Vulg. Soc-roșiu. Soc-de-munte.— 1? Iunie, Iulie. Păduri în regiunea mon- tană subalpină. Predeal; Sinaia; Agapiea pe laSichla, Neamțu (Chan. exsic. Grec. enum. p. 29); Ceahlău; Broșteni pe Bistrița și Neagra. 3. VIBURNUM L. gen. n. 570. I. V. Lantana L. spec. p. 384; DC. prodr. 4 p. 326; Rchb. icon. germ. 17 tab. 120 fig. 1; Schlechtd. Lang. deutsch. 28 f. 2911. — Vulg. Dîrmoc. Dirmocsin. — h Iunie. Păduri, tuferișiuri, crânguri. Cerneți, Tismana; Comarnic; Câmpina, Slănic; Bacău; Iași. 2. V. Opulus L. spec. p. 384; DC. prodr. 4 p. 328; Sturm deutsch. h. 27; Rchb. icon. germ. 17 tab. 120; Schlechtd. Lang. deutsch. 28 fig. 2912. — Vulg. Călin. — t? Iunie. Păduri în regiunea submontană, a dealurilor și a câmpiilor; specie vulgară (Grec. enum. p. 30). Cerneți; Craiova; Curtea-de-Argeși; Câmpulung;Predeal; Câm- pina; Ciocănești, București, Panteleimon; Comana; Piatra; Neamțu (Chan. exsic.); Fălticeni, Mălin. Trib. II. CAPEIFOLIE^E Ach. Rich. Corola tubulosă infundibuli- formă neregulată; loculele ovarice pluriovulate, stilurile intr’unite, o stigmă trilobată. 4. IiONICERA L. gen. n. 233. § 1. Flori axilare geminate; la fructificație limbul caliciului se scutură și boaba este necoronată; cauli erecți. I. L. Xylosteum L. spec. p. 248 ; DC. prodr. 4 p. 335; Rchb. icon. germ. 17 tab. 123; Schlechtd. Lang. deutsch. 28 fig. 2917.—Vulg. Caprifoi. — 1? Maiu, Iunie. Păduri în regiunea dealurilor. Valea Țesnei; Dîmbovicioara; Comarnic; Buceci la Urlătoare și în Valea- Albă; valea Barnarului. p. leiophylla Simt enum. transs. p. 276, L. leiophylla A. Kern. oest. bot. zeit. 1870. p. 322. — Păduri montane subalpine. Buceci, Sinaia (Knecht. leg.) — Diferă de L. Xylosteum L. prin ramurile, pe- țiolurile și pedunculele sale glabre, prin pețiolurile sale mai lungi și prin suprafața foilor sale fin punctate. CAPRIFOLIACE^, DIPSACE^ 279 2. L. nigra L. spec. p. 247; DC. prodr. 4 p. 335; Rchb. icon. germ. I7tab. 123fig.3; Schlechtd. Lang.deutsch.28 fig.2918. — t? A- prilie, Maiu. Păduri în regiunea montană subalpină. Pe cracu-Bulzu- lui pe subt stânci; pe Galbina; la Predeal pe Susaiu și Clăbucetu-Tau- rului ; Buceci la Urlătoarea (Knecht.)! pe Barnarelu (vulg. Caprafoi). 3. ’ L. tatarica L. spec. p. 247; DC. prodr. 4 p. 335; Rchb. icon. germ. 17 tab. 123 f. 4. — t? Maiu, Iunie. De origine asiatică, naturalizată și propagată prin cultură; pentru parcuri și grădini. (Grec, enum. p. 30) forte vularizată. § 2. Flori terminale capituliforme; limbul caliciului persistent, boaba coronată; caulii scandenți sau volubili. 4. L. Caprifolium L. spec. p. 246; DC. prodr. 4 p. 331; Rchb. icon. germ. 17 tab. 122; Schlechtd. Lang. deutsch. 28 fig. 2913. — Vulg. Caprifoi. — t? Maiu, Iunie. Introdusă și propagată prin cultură; ornamentală, grădini, parcuri. București. (Grec. enum. p. 30). 5. L. implexa Ait.hort. kew. Ip. 131 (1789); DC. prodr. 4p. 331; Rchb. icon. germ. 17 tab. 122; Schlechtd. Lang. deutsch. 28 fig. 2914.— 1? Maiu, Iunie. Introdusă și propagată prin cultură; ornamentală, gră- dini, parcuri. 6. L. Periclymenum L. spec. p. 247; DC. prodr. 4 p. 331 ; Rchb. icon. germ. 17 tab. 121; Schlechtd. Lang. deutsch. 28 fig. 2916. I-ericlymenum vulgare Mill. dict. n. 6. Caprifolium silvaticum Lam. fl. fr. 3 p. 365. — I? Iunie-August. Introdusă și propagată prin cultură; ornamentală. LI. DIPSACEjE DC. fl. fr. 4 p. 221. 1. DIFSACUS Tournef. inst. tab. 265. I. D. Fullonum a. L. spec. p. 140 (1762). D. silvestris Huds. fl. angl. p. 49 (1762); Mill. gard. dict. n. 1 (1768); Koch syn. p. 374; Rchb. icon. germ. 12 fig. 1397; Schlechtd. Lang. deutsch. 28 fig.2944.— Vulg. Scăiete. Scaiu-voinioului. Varga-ciobanului. — 3* Iulie, August. Câmpuri, locuri de luncă, drumuri, garduri rustice. Specie vulgară. Severin; Baea-de-Aramă; Tismana; Tîrgujiul; Craiova; Curtea-de- Argeși, Corbeni; Câmpulung; Titu; Ghergani, București (D. silvestris Grec. enum. p. 31); Comana; Câmpina; Tecuci; Neamțu; Broșteni, Mălin, Fălticeni, Botoșiani; Iași; Dobrogea. p. sativus L. spec. p. 140 et 1677 (1762). D. Fullonum Mill.dict. 280 CONSPECTUL SISTEMATIC n. 1 (1768); Kochsyn. p. 375; Rchb. icon. germ. 12 fig. 1395 et auct. plur. — Foile involucrale linear-lanceolate, scurte, orizontal în- tinse sau cam deflexe; bracteele scurte, egalând corola, răscurbat- deflexe. Ni se spune că odinioară planta acesta se cultiva pe la Ghergani și Titu pentru cîlți și fuiâre fabricei de postav a Băleanului. Probabil că era var. p întrebuințată în acea cultură astăzi abandonată. 2. D. laciniatua L. spec. p. 141; Koch syn. p. 375; Rchb. icon. germ. 12 f. 1394; Schlechtd. Lang. deutsch. 28 fig. 2945. — î|. Iulie, August. Specie vulgară; prin locuri ca și precedenta. Cloșani, Padeși; Severin; valea Motrului la Broșteni; Tismana; Tîrgujiul; Curtea-de- Argeși; Corbeni; Câmpulung; Ciocănești, Băneasa, Herestrău, Bucu- rești (Grec. enum. p. 31); Comana; Câmpina; Bacău; Neamțu; Suceava. 3. D. pilosus L. spec, p. 141; Koch syn. p. 375; Rchb. icon. germ. 12 fig. 1393; Schlechtd. Lang. deutsch. 28 fig. 2946. — cT Iulie» August. Păduri, tuferișiuri, zăvoiuri. Cloșani în valea Cernei; Tismana; Lainici; Polovraci; Olănești, Călimănești, Rîmnic; Crivina în zăvoiul Prahovei; Tulcea, Babadagh, Ciucarova. 2. CEPHAIiABIA Schrad. cat. h. gcett- r8r4. I. C. transsilvanica Schrad. loc. cit.; DC. prodr. 4 p. 647 ; Koch syn. p. 375; Schlechtd, Lang. deutsch. 28 fig. 2947. Scabiosa transsilvanica L. spec. p. 141 (1762). Succisa transsilvanica Spreng. syst. veg. 1 p. 378; Rchb. icon. germ. 12 fig. 1387. —Q Iulie, August. Câmpuri, locuri inculte, drumuri, grâne, miriști. Severin; Craiova; Rîmnic, Călimănești; Titu; Ciocănești, București; Comana; Lehliu; Fetești; Buzău; Focșiani; Bîrlad; Cerna-Voda, Murfatlar, Constanța. 2. C. radiata Griseb. et Sch. iter hung. p. 351 (1852) descripta; Schur enuin transs. p. 293. Succisa radiata Schur inedit. S. I'usiana Heuff. mscr. ex Fron. fl. schaessb. p. 38 (1858). — ?|> Iulie, August. Tuferișiuri, mărăcinișiuri pe dealuri submontane. Câmpina pe laturea despre Doftana; rară. 3. C. corniculata Roem. etSchult. syst. 3 p. 49 (1818); Griseb. et Sch, iter hung. p. 351. C. centauroides Coult. dips. p. 25 tab.I (1823) var. p et 7; DC. prodr. 4 p. 648. C. centauroides p. hirsuta Neilr. diagn. p. 63. Scabiosa corniculata W. et Kit. rar. hung. 1 tab. 13 (1800). S. uralensis Host. fl. austr. 1 p. 188 (1826). Succisa uralensis Rchb. ic. germ, excurs, p. 196. S. centauroides Rchb. icon. germ. 12 fig. 1390. — btPSACEJE 581 î|. Iulie, August. Stâncile abrupte de conglomerat, în societate cu Gy- psophila glomerata Pali. între Gura-Vaeiși Schela-Gladovei; Galați pe promontoriul de la Bărboși. 4. C. laevigata Schrad. ind. h. goett. 1814; Griseb. iter. hung. p. 252. C. centauroides Goult. dips. p. 25(1823) var. a. communis; DG. prodr. 4 p. 648. C. centauroides a. Icevigata Neilr. diagn. p. 63. Sca- biosa laevigata W. et Kit. rar. hung. 3 tab. 230 (1812). Succisa uralensis Rchb. icon. germ. 12 fig. 1391. — Iulie, August. Stânci montane, locuri petrâse uscate. Valea Țesnei la Gaura-Fetei; dealurile la Golu- Drîncei; Segarcea in Doljiu. 3. KNAUTIA Coult. dips. p. 28. (Sect. Trichera Schrad.) I. K. arvensis Coult. dips. p. 29 (1823); DG. prodr. 4 p. 651 var. a; Koch syn. p. 376; Rchb. icon. germ. 12 fig. 1353; Schlechtd. Lang. deutsch. 28 fig. 2943. Scabiosa arvensis L. spec. p. 143. Trichera arvensis Schrad. cat. h. goett. 1814. — Vulg. — Mușcatu-dracului. — Iunie, luhe. Livezi, finațe, poeni, tufeiișiuri. Severin, Gemeți, Hinova; Garatăl; Coziea, Stănișioara; Gurtea-de-Argeși; Tîrgoviște; Rucăr, Sturzeni; Predeal, Bușteni; Băicoiu; București; Bîrlad; Iași; Mânăstirea Neamțu (Chan. exsic.); Fălticeni. p. campestris Koch syn. p. 377. Scabiosa campestris Bess. enum. p.7(1822);Rchb. icon. germ. 12 fig. 1355. —Simian, Hinova; Filiași; Stolnici; Tecuci, Țigănești. — Diferă de forma legitimă prin capitalele sale foră flori radiante. ț. roșea Baumg. enum. transs. 1 p. 75 (1816); Simk. enum. transs. p. 294. K. integrifolia Schur enum. transs. p. 295 (1866)-non L. sub Scabiosa. K. arvensis 0. integrifolia Heuff. enum. banat, p. 91. Scabiosa Kitaibelii Schult. obs. p. 18 et 19 (1809).— Câmpuri, mără- cinișiuri, crânguri. Baea-de-Aramă; Tîrgujiul, Bumbești; Gurtea-de- Argeși; Pucioasa; Sinaia; Bușteni; Câmpina, Slănic; Băneasaîn Vlașca; Buzău, Bîsca; Agapiea (K. silvatica Grec. enum. p. 31-non Duby); Bacău; Piatra pe Gernegura. 2. K. atrorubens Janka ap. Br. prodr. p. 257 (1883). Trichera arvensis var. purpurea UI. Hoffm. exsic. 1863! Knautia hybrida Grec, enum. 1880 p. 31 - non Goult. — ?(. Iunie, Iulie. Livezi, crânguri, mar- gini de păduri, locuri deschise în regiunea câmpeană. Caracăl; Gacova, Vultureanca; Băneasa, Comana; Ciocănești, Periși, Buftea; Băneasa, București; Buda, Băicoi; Tulcea. 282 CONSPECTUL SISTEMATIC P- integrifotia. Are tote caracterele speciei K. arvensis var. 7; însă florile sunt de un purpuriu-închis întocma ca cele de la K. macedonica de care, însă, diferă prin capitalele sale cu flori radiante. — Specie de ornamentație, însă neglesă. 8. K. silvatica Duby bot. gali. 1 p. 257 (1828); DG. prodr. 4 p. 651; Koch syn. p. 376; Boiss. fl. orient. 3 p. 129; Rchb. icon. germ. 12 fig. 1350; Schlechtd. Lang. deutsch. 28 fig. 2942. K. dipsaci- folia Heuff. in flora ann. 1856,1 p. 54. Scabiosa silvatica L. spec. p. 142 (1762). S. dipsacifolia Host fl. austr. 1 p. 191 (1827); Rchb. icon. germ. 12 fig. 1352. — ?|» Iulie, August. Păduri subalpine quasi alpine* Predeal la Piatra-Mare; Broșteni, Dealu-Ursului, Rareu. P- lancifolia Heuff. en. ban. p. 91 (1858). K. transsilvanica Schur enum. transs. p. 296 (1866)-ex p. — Muntele Ghițu în Argeși; 7. atropurpurea. Diferă de precedenta numa prin florile sale de un purpuriu-închis, în loc de lilacine. — Ciocănești; Crivina; Dealu- Mare p’între viile despre Bucov. 4. K. Drymea Heuff. in floraann. 1856, Ip. 53; ejus enum. banat, p. 91; Neilr. diagn. p. 64. Scabiosa pannonica Jacq. enum. p. 22 (1762). Scabiosa ciliata Rchb. icon. germ. 12 fig. 1351 - non Spreng. — Iunie, Iulie, Păduri pe dealuri muntose. Verciorova; Cerneți pe dealurile lorgutovei și Dumbrăviței; Baea-de-Aramă în Valea-Găinei. ■ s. K. longifolia Kochsyn. ed. 2p. 376 (1843); Ledeb. fl. ross. 2 p. 451; Schlechtd. Lang. deutsch. voi. 28 fig. 2941. K. silvatica p. Zon- gifolia Duby in DC. prodr. 4 p. 651. Scabiosa longifolia W. et Kit. rar. hung. 1 tab. 5 (1799); Rchb. icon. germ. 12 fig. 1349. — Iulie, August. Livezi, poeni, păduri, în regiunea montană subalpină, și al- pestră. Munții Cloșanilor pe cracu Osliei și al Bulzului în valea Cernei; muntele Coziea; Negoiu; Buceci; Azuga, Predeal; Ceahlău; Rateu. 4. SUCCISA M. et Koch deutsch. I p. 743. I. S. pratensis Moench meth. p. 489 (1794); Koch syn. p. 377; Rchb. icon. germ. 12 fig. 1385; Schlechtd. Lang. deutsch. 28 fig. 2949. Seabiosa succisa L. spec. p. 142; DC. prodr. 4 p. 660. — î|. August. Septembre. Livezi subalpine și alpestre. Curtea-de-Argeși; Câmpu- lung, Rucăr, Valea-Muierei, Pajerea; Predeal; Sinaia (Grec. enum. p. 31); Agapiea; Neamțu (Chan. exsic.) p. altissima Schur enum. transs. p. 297 (1866) pro spec. >— Li- vezi subalpine. Buceci; Predeal. DIPSACE.® 288 S. SCABIOSA ‘Upem. et Schult. syst. j p. s. § 1. Tubul involucrului per curs pe delungul său de 8 sulcuri paralele profunde ce merg de la bază pînă subt coronă; corona scurtă. 1. Florile lilacine sau purpurine. I. S. lucida Vili, dauph. 2 p. 293 (1787); DC. prodr. 4 p. 658; Koch syn. p. 379; Rchb. icon. germ. 12 tab. 695 excepto fig. 1382. S. stricta W. et Kit. rar. hung. tab. 138 (1804). S. noriea Vest. bot. zeit. ann. 1805 n..3. — Vulg. Mușcatu-dracului. — îf, Iulie, August. Livezi, poeni, plaiuri în regiunea alpină și subalpină. Negoiu; Ghițu ; Buceci; Piatra-Mare, Susaiu, Predeal; Plaiu-Cumpătu, Plaiu-Gagului la Posada. — Variază: a. subatpina: Genuina. S. lucida ap. Schlechtd. Lang. deutsch. 28 fig. 2953 et Auct. pleris. — Caulescentă, adesea trece de 30cm înăl- țime; caulii port o păreche ramuri cu mult mai sus de rădăcină și în acostă întindere există 3—5 noduri foliate aproximate, noduri ce nu emit ramuri, sau că emit uneori âncă o păreche de ramuri; ramurile scapiforme sau, uneori, subramificate: tote c’un port strict; p. alpicola Schur enum. transs. p. 300; S. noriea Rchb. icon. germ. 12 fig. 1382. — Scundicică, adesea acaulă, tulpina emițând 1-3 sca- puri simple ca de 10—15cm înălțime, sau portă un caul scurt c’un nod foliat forte aprope de tulpină. Forma acesta există mai ales pe plaiu- rile alpine. Buceci, Piatra-Mare și Cumpetu. 2. S. Columbaria L. spec. p. 143; Koch. syn. p. 378; Ledeb. fl. ross. 2 p. 457; Boiss. fl. orient. 3 p. 131; Schlechtd. Lang. deutsch. 28 fig. 2952. Asterocephalus Columbarius Rchb. icon. germ. 12 fig. 1378. Scabiosa banatica^N. etKit.rar. hung. tab. 12 (1799); Heuff. enum. ban. p. 92; Neilr. diagn. p. 64. Asterocephalus banaticus Rchb. 1. c. fig. 1383.— îf. Iunie-August. Stânci, precipițiuri stâncose în văi umbrose umede. Vârciorova în valea Slătinicului; valea Țesnei; Mânăstirea Bistrița; valea Oltului la Coziea, muntele Coziea; Dîmbovicioara; în Suceava pe Bistrița la gura Barnarului; Dealu-Ursului, Rareu. Principalele diferențe între aceste două specii consist mai cu seamă în portul corpului lor; însă, uneori se găsesc individe de un port sau înfățișare așia că este forte dificil de a le relega cu precisiune la anume care din aceste două specii. Putem adăoga și particularitatea că, la noi, cea d’întâiu ocupă regiunea montană înaltă, de ordinar alpină; cea de a doua ocupă regiunea montană inferiâră. — între S. Columbaria L. și S. banatica W. et Kit. n’am putut constata dife- rențe specifice esențiale. CONSPECTUL SISTEMATIC 2. Florile gălbenil (ochloleuce). 3. S. ochroleuca L. spec. p. 146; DC. prodr. 4 p. 658; Koch syn. p. 378; Schlechtd. Lang. deutsch. 28 fig. 2951. S. Columbaria (3. polymorpha Baumg. enum. transs. 1 p. 142 (1816). S. Columbaria 0. Ochroleuca Ledeb. fl. ross. 2 p. 457. Asterocephalus ochroleucus Rchb. icon. germ. 12 fig. 1379. — Vulg. Sipică.— Iunie-August. Livezi, poeni, locuri deschise; în regiunea montană subalpină și alpestră pînă în tdtă regiunea câmpiilor. Vârciorova, Severin; Baea-de-Aramă; Cloșani; Tismana; Craiova; Drăgășiani, Rîmnic; Călimănești, Stăni- șioara; Curtea-de-Argeși, Corbeni; Câmpulung; Tîrgoviște; Stolnici; lonești, Cacova, Vultureanca; Comana; București, Chitila, Ciocănești; Periși; Predeal, Azuga, Sinaia; Buzău; Fetești; Focșiani; Vaslui. 0. flavescens. Griseb. et Sch. iter. hung. p. 350(1852) S.flavescens S. tenuifolia Baumg. 1. c.-non Roth. nec. Willd. S. Scopoli Griseb. et Sch. it. hung. p. 350 - non Link. — Pinele foilor caulinare în mare parte întregi, lineare; capitalele globdse inai măricele, aristele cali- ciului roșcate sau palescente. — Adesea în societate cu congenera sa, însă în regiunea câmpiilor. § 2. Tubul involucrului în jumătatea inferidră neted, rotundat, păros; în jumătatea sa superioră este sulcat pînă subt coronă; co- rdna forte amplă. 4. S. ucranica L. spec. p. 144; DC. prodr. 4 p. 655; Koch syn. p. 380; Ledeb. fl. ross. 2 p. 454; Rchb. icon. germ. 12 fig. 1371. — Iulie, August. Locuri tari, aspre, petrișluri cu ierbă, năsipuri, prin vil. Severin, Hinova, Stîrmina; Golu-Drîncei; Craiova, Segarcea; Mă- cin, Tulcea, Babadagh, lenisala; Constanța, Tuzla. LII. VALERIANACE^ Lindl. nat. syst. 265. 1. VAJLERIANA L, gen. n. 44. § 1. Tdte foile pinatipartite. I. V. officinalis L. spec. p.45; Koch syn. 369; Ledeb. fl. ross. 2 p. 438; Boiss. fl. orient. 3 p. 89. — Vulg. Odolean. — ?|» Maiu-Iulie. Locuri de luncă, locuri umede, tuferișe, margini de păduri tot pe la locuri umede. Specie-vulgară. — Variază: a. major. Koch syn.p. 369 (1843). V. officinalis Sturm h. 9; Rchb. ic. germ. 12 f. 1432. et auet.pl. V. procurrens^aWr. in linn. voi. 14 (1844) p. 540. Caul înalt, foliolele foilor inferiore și medii tdte den- tate. — ValeaȚesnei; Câmpulung; Pitești; Ciocănești, Chitila; Heres- VAtERIArtACE^ 285 trău, București (Grec. enum. p. 30); Comana în lunca Câlniștei; Bră- nești, Paserea; Bacău, Piatra; Mânăstirea Neamțu (Chan. exsic.!) Fălticeni, Mălin; Iași. 0. collina Wallr. in linn. voi. 14 p. 537 (1840). V. officinalis 0. minor Koch syn. ed. 2 p. 369; Ledeb. fl. ross. 2 p. 438. V. officinalis Schlechtd. et Lang. deutsch. 28 f. 2922. V. angustifolia Tausch ap. Host. fl.austr. Ip. 36 (1827)-non Cavan. icon. 4 tab. 353 (1797).— Caul adesea mai gracil, tâte foliolele lineare, ânguste, întregi, uneori numa unele ale foilor de lîngă rădăcină puțin dentate. Prin păduri sau tuferișe. Pitești prin zăvoiul Argeșiului; Ciocănești; Comana; pe lîngă Focșiani; subt Ceahlău (Knecht.); lași; Botoșiani pe la pădurea Filipescu. 2. V. aambucifolia Mikan in Pohl. fl. bohem. 1 p. 41 (1810) ; DC. prodr. 4p. 641; Koch syn. p. 369; Rchb. ic. germ. 12 flg. 143 T.— ?|, Iulie, August. Păduri în regiunea montană. Tismana; valea Oltu- lui pe la Coziea; Dîmbovicioara; Buceci în valea Caraimanului (Knecht. mis.), în Bușteni la Valea-Babelor și la Sinaia (F. officinalis Grec, enum. p. 30-non L.); în Suceava la Broșteni in cheile Barnarului și în valea Barnarelului sus la Podu-Popei. § 2. Foile radicale întregi, cele caulinare 2-3 sau pinatipartite. 3. V. dioica L. spec. 44; DC. prodr. 4 p. 637; Koch syn. p. 370 ; Sturm deutsch. h. 9; Rchb. icon. germ. 12 f. 1428. Schlechtendal et Lang. deutsch. 28 f. 2924. — Vulg. Odolean. — Maiu, Iunie. Prin livezi și locuri umede. Mânăstirea Neamțu (Chan. exsic.!) 4. V. tripteris L. spec. p. 45; DC. prodr. 4 p. 636; Sturm deutsch. h. 44; Koch synon. p. 370; Rchb. icon. germ. 12 fig. 1424; Schlechtd. etLang> deutsch. 28 f. 2926. >— ?|. Iunie - August. Păduri în regiunea subalpină. Buceci în totă întinderea și poalele sale (Grec, enum. p. 31); Predeal; Dîmbovicioara. 5. Va bijuga Simk. kâezlem. XV 1878 p. 558 et in enum. transs. p. 289 pro var. Valerianae tripteris. F. tripteris 0. heterophylla Baunig. en. 1 p. 57 (1816)-non Lois. — F. transsilvanica Schur herb, transs. F. sisymbriifolia et F. cardaminis Schur en. transs.p. 290 (1866)-non Desf. nec M. Bieb. F. dacica Porc, magyar. nâv. lap. IX p. 127 (1885). — ?|, Iulie, AugusL Locuri umede prin codri subalpini pe la la 1700 m. alt. Buceci pe la Sinaia (Knecht.), Bușteni, Valea-Albă; Ceahlău. Gruucu D. Dr. — C.1324. 21 CONSPECTUL sistematic 286 § 3. Tote foile întregi, indivise, numa marginea ușior dentată. 6. V. simplicifolia Kabath ex Uechtr. brandenb. ver. VI p. 110; Neilr. diagn. p. 62. V. dioica 0. simplicifolia Rchb. iconogr. 1 f. 120 et icon. germ. 12 f. 1429; Schur en. transs. p. 289. — Iunie, Iulie. Locuri turfacee prin vâlcele subalpine. Predeal pe poalele Clâbucetu- Tâurului, frecuent; Buceci la Urlâtoarea. — Foile radicale ovate sau eliptico-rotunde, obtuse, pețiolate, cele caulinare medii eliptice, cele superiore mici, linear-ânguste neregulat dentate. 0. oblongifolia. Foile radicale oblung-eliptice rotundate, cele cau- linare medii, oblung-obovate sesile neregulat dentate spre bază. — Cu precedenta, prin aceleași locuri. 7. V. montana L. spec. p. 45; DG. prodr. 4 p. 635; Koch syn. p. 370; Rchb. ic. germ. 12 f. 1423; Schlechtd. et Lang. deutsch. 28 f. 2927. — ?|, Iunie, Iulie. Păduri, codri, în regiunea montană sub- alpină. Valea Țesnei; muntele Coziea sub Stănișioara pe la Icoana; Dîmbovicioara; Buceci pe la Sinaia (Grec. enum. p. 31); în valea Ca- raimanulni (Knecht.), la Urlâtoarea și la Sehitu-Ialomița; valea Bar- narului, a Barnarelului și la Rareu în Suceava. 2. VAIaERIANEIiLA Poli, palat, r p. sg. § 1. Loculele sterile confluente sau forte alăturate: deci, fructul- matur 2-3 locular. 1. Locuia fertilă avend înflătură ghebbsă dorsală parenchimică pericarpică. * Fructu bilocular avend loculele sterile confluente. I. V. olîtoria Poli, palat. 1 p. 30 (1776); Moench meth. p. 493; DC. prodr. 4 p. 625; Gren. Godr. fl. fr. 2 p. 58; Rchb. ic. germ. 12 f. 1398; Schlechtd. et Lang. deutsch. 28 f. 2934. Valeriana Locusta a. olitoria L. spec. p. 47. — ledia olitoria Vahl enum. voi. 2 p. 19 (1806). — Vulg. Ftiic. Salata-mielului. — Q Aprilie - Iunie. Locuri u- mede cu ierbă, prin ogore, pomâril, pe la drumuri. Verciorova,. Cer- neai; Simian, Hinova; Craiova; Caracăl; T.-Mâgurele. Salciea; Rîmnic; Slatina, Striharețu; Ciocănești, Chitila, București, Paserea ; Comana ; Berlad; Iași; Neamțu. ** Fructu trilocular, loculele sterile nefiind confluente. 2. V. turgîda DC. prodr. 4 p. 626; Ledeb. fl. ross. 2 p. 429; Boiss. fl. or. 3 p 107. Fedia turgida Stev. mem. soc. natur. de Mosc. V. (1814) p. 345. — Q Aprilie, Maiu. Pe la poalele munților prin locuri cu iârbă, tuferișe : Verciorova la Porțile-de-Fer (Simk., Degen). VAtERIANACfi^E, SYNAMTHERE^ 287 2. Locuia fertilă fără înflătură ghebosă dorsală; fructu matur trilocular. * Fața anterioră a fructului plană. 3. V. Auricula DC. fl. fr. suppl. p. 492 (1815); ejus prodr. 4 p. 627; Gren. Godr. fl. fr. 2 p. 59; Rchb.ic. germ. 12f. 1400; Schlechtd. et Lang. deutsch. 28 f. 2939. Valeriana Locusta 3. dentata L. spec. p.48. Fediaolitoria Gaertn. fruct. 2 p. 36 tab. 86 (1791)-nonPoli. 1. c.— O Iunie, Iulie. Prin porumbiști, miriști vechi părăsite. Șimian spre Hinova. ** Fața anterioră a fructului cu scobitură scafoidă. 4. V. carinata Lois. not. p. 149 (1810); DC. prodr. 4 p. 629 ; Gren. Godr. fl. fr. 2 p. 59; Rchb. ic. germ. 12 f. 1399; Schlechtd. et Lang. deutsch. 28 f. 2935. — 0 Aprilie, Maiu. Câmpuri pe lîngă lo- curi de cultură. Rosnov, Piatra; Iași. § 2. Loculele sterile distante; fructul trilocular, fața sa anteridră plană, locuia fertilă fără înflătură dorsală ₖghebosă, cele două sterile sunt flliforme, arcuate, descriind o potcovă pe fața anteridră, , 5. V. Morisonii DC. prodr. 4 p. 627 (1830); Ledeb. fl. ross. 2 p.'431; Gren. Godr. fl. fr. 2 p. 63; Schlechtd. et Lang. deutsch. 28 flg. 2938. V. dentata Koch syn. p. 373 var. P; Rchb. icon. germ. 12 fig. 1403. Valeriana mixta L. spec. p. 48 ap. Soyer-Willemet. Fedia Morisonii Spreng. pug. I p. 4 (1813). F. dasycarpa Stev. mem. sc. nat. Mosc. 5 p. 347 (1814); Bess. enum. p. 4 n. 43. — 0 Aprilie, Maiu. Câmpuri prin ierbă și pe lîngă holde: Craiova; Periși, Chitila, Mo- goșoea, Herestrău, București; Comana. 6. V. eriocarpa Desv. jom. bot. 2 p. 314 tab. 11 f. 2 (1809); DC. prodr. 4 p. 626; Ledeb. fl. ross. 2 p. 431; Gren. Godr. fl. fr. 2 p. 64; Rchb. icon. germ. 12 f. 1406 optime. Fedia eriocarpa Roem. et Sch. syst. veget. 1 p. 364; Stev. 1. c. p. 349. 0 Aprilie, Maiu. Locuri inculte prin ierbă, pe lingă arături vechi abandonate. Fetești; Măcin; Tulcea. Lin. SYNANTHEREJE C. Rich. (in Martlie cat. hort. bot. 1801 p. 85). L TUBULIFLORJE DC. Calatidele au tdte florile tubulose, adică floscule, sau cele din centru totdeuna tubulose; flosculele 4-5 dentate sau lobate, regulate sau neregulate. 288 CONSPECTUL SISTEMATIC Ord. I. Corymbiferae Juss. gen. pl. 177. Florile din centrul calatidelor sunt floscule hermafrodite, regulate; cele de la circonferență sunt unisexuate, femele sau neutre (sterile), adesea neregulate având corola liguliformă: semifloscule-, în acest din urmă caz calatida este radiatifloră. Stilul florilor hermafrodite are stigma cilindrică fără îmflătură articulară și fără inel păros la bază. Trib. L EUPATORIOIDEJS Less. Galatidele discoide, având numa floscule. Stigma bifidă, crăcii lungi de egală grosime sau claviformi, către vîrf puberulo-papiloși. 1. Eupatorieae DG. T6te florile calatidei hermafrodite. 1. EUFATORIUM Tourn. inst. p. 455 t. ?59- I. E. cannabinum L. spec. p. 1173; DG. prodr. 5 p. 180. Rchb. icon. germ. 16 t. 1. Schlechtd. etLang. deutsch. 29 fig. 2955. — Iu- lie, August. Locuri umede, lunci, zăvoiuri, păduri. Vârciorova în valea Gerovățului și a Bahnei; Severin; Baea-de-Aramă; valea Gernei în Gloșiani; Tismana; Lainici; valea Oltului pe la Călimănești, Goziea, Brezoiu; Gurtea-de-Argeși, Gorbeni; Câmpulung, Bughea; Titu,Gher- gani (Grec. enum. p. 31); Slănic, Tîrgu-Ocna; Agapiea; Mânăstirea Neamțu (Chan. exsic.!); Broșteni pe Bistrița, pe Neagra și pe Bar- narele; Iași. 2. ADENOSTYLES Cass. dict. 1 suppl. p. 59. I. A. Kerneri Simk. en. transs. p. 297 (1886). A. alpina Baumg. en. transs. 3 p. 83 pro p. et Auct. transs.-non Cacalia alpina var a. L. spec. p. 1170 nec A. alpina Bluff et Fing. A. cdbifrons Baumg. 1. c. et Auct. transs.-non Lin. f. nec Rchb. Cacalia Alliarice A. Kern. cest, bot. zeit. XXI p. 12-non Gonan illusr. p. 75 (1773). —Vulg. Ciucurap. Bosacă. Flârea-Ciumei.— Iulie, August. Păduri, locuri umbrose în regiunea montană subalpină. Muntele Jâpu în Argeși; Buceci la Si- naia, în Valea-Babelor și în Valea-Albă; valea Birnarelului spre Podu-Popei. 2. A. orientali* Boiss. fl. orient. 3 p. 155 (1855). A. letico- phylla var. hybrida Griseb. spicil. 2 p. 185-non Vili. A. leucophylla DG. prod. 7 p. 271 quoad plantam olympicam-non Rchb. ic. germ. 16 t. 3, nec DG. prodr. 5 p. 204. — Iulie, August. Păduri, locuri um- brâse în regiunea subalpină. Buceci la Valea-Babelor și la Valea- Albă. Determinat după exemplarul din Piatra-lui-Crai, laturea din Transilvania, de la L. Simkovici. SYNANTHEBE.E 289 2. Tussilagineae. Cass. Florile calatidelor parte hermafrodite, parte unisexuate: poligame sau oarecum dioice. 3. HOMOGYNE Cass. dict. sc. nat. 21 p. 412. I. H. alpina Cass. 1. c. DC. prodr. 5 p. 205. Rchb. ic. germ. 16 t. 11; Schlechtd. et Lang. deutsch.29 f. 2959. Tussdago alpinaL. spec. p. 1170; Sturm. deutsch. fl. h. 21. — Vulg. Rbtungiâre. — î|, Maiu, Iunie. Locuri turfacee sau umbrose prin păduri și vâlcele.alpine și sub- alpine. Godeanu; Negoiu ;Păpușea; Predeal pe poaleleClăbucetu-Tau- rului; Buceci la Bușteni, Sinaia, la Schitu lalomiței și pe Furnica; valea Caraimanului (Knecht. mis.); valea Barnarelului la capu rîului. 4. TU S SIL AGO Tourn. inst. p. 487 t. 276. I. T. Fanfara L. spec. p. 1214; Sturm deutsch. fl. h. 2; DC. prodr. 5 p. 208; Rchb. ic. germ. 16 t. 13; Schlechtd. et Lang. deutsch. 29 f. 2961. — Vulg. Podbal. Podbeal.— 2|, Martie, Aprilie. Pe coste, maluri rupte schistose sau argilo-glareose în regiunea subalpină și montană inferioră; plantă vulgară (Grec. enum. p. 31). Baea-de- Aramă, Cloșani; Tismana; Tîrgujiul; Bumbești, Lainici; Călimănești, Coziea; Rîmnic, Olănești; Câmpulung, Conțești; Sinaia; Văleni; Bacău; Piatra; Mânăstirea Neamțu (Chan. exsic.!); Broșteni pe Bistriță; Iași la Răpedea; Botoșiani. 5. PETASITES Tourn. inst.p. 451 t. 258, I. P. officinalis Moenh meth. p. 568 (1794); Koch syn. p. 383 ; Schlechtd. et Lang. deutsch. 29 f. 2962. P. vulgaris Desf. fl. atl. 2 p. 270 (1798); DC. prodr. 5 p. 206 ; Rchb. ic. germ. 16 t. 10.— Tussi- lago Petasites L. spec. p. 1215; Sturm. deutsch. fl. h. 2 (fior, herma- phrod.). T.hgbridaL. spec.p. 1214 (fl. foemin.) — Vulg. Brustur, Brus- tur-dulce. Căptălan. Căptălaci. Rădăcina-Ciumei. Sudârea-lapfelui. Cu- curuzi. — îț. Martie, Aprilie. Vâlcele umbrose umede pe lîngă apșiore, în regiunea montană subalpină și alpestră. Conțești, Câmpulung; Pre- deal; Buceci; Mânăstirea Neamțu (Grec. enum. p. 31; Chan. exsic!); Comănești; Piatra pe Cernegura; Broșteni pe Neagra, pe Barnaru f Rareu; pe Borca, forte comună. 2. P. albuș Gasrtn. fruct. 2p. 406 (1791); DC. prodr. 5 p. 207; Koch syn. p. 384; Rchb. ic. germ. voi. 16 t. 8; Schlechtd. et Lang. deutsch. 29 f. 2963. Tussilago alba L. spec. p. 1214; Sturm deutsch. fl. h. 21: flores hermaphrodites. T. ramosa Hoppe taschenb. p. 35 (1803); Sturm deqtsch. fl. h- 211> 11; floreș foemineis,— ?|, Aprilie, Maiu. Prin 290 CONSPECTUL SISTEMATIC locuri umbrose în văi subalpine. Buceci pe Ia Sinaia (Grec. enum. p. 31); Bușteni, Azuga; Valea-Dîmbovicioarei. p. Kablikianus. P. Kablikianus Tausch ap. Rchb. deutsch. fl. 16 p. 4 n. 5 et ic. germ. 16 tab. 9. Foile ovate și cam acute la vîrf, cor- date la bază, larg și neregulat dentate, dinji cam cartilaginei, paginea lor inferioră tomentos-araneosă; foliole periclinului acute; craci! stig- matici la florile hermafrodite lungueți și lanceolați. După Reichenbach, este un bastard din Petasites officinalis prin foile sale și din P. albuș prin florile sale. — Buceci pe laturile Costilei. 3. P. niveusBaumg. en. transs. 3 p. 91 (1816); Cass. dict. sc. nat. 39 p. 202; DC. prodr. 5 p. 207; Koch syn. p. 384, Rchb. icon. germ. 16 t. 7; Schlechtd. et Lang. deutsch. 29 f. 2964. — Tussilago nivea Hoppe in Sturm deutsch. h. 21 t. 12: flores hermaphr. T. pa- radoxa Retz. in Sturm deutsch. fl. h. 21 t. 13: flores foemineis.— Aprilie, Maiu. Locuri umbrose prin văile munților. Mânăstirea Neamțu (Chan. exsic.; Grec. enum. p. 31. P. albuș Br. prodr. p. 262 -non Gaertn.) Trib. II. ASTEROIDE.® Less. Calatidele, mai la tote speciile, radia- tiflore. Stigma florilor hermafrodite bifidă, crăcii lungi lineari de egală grosime pînă în vîrf și mănunțel puberulați, la exterior cam plani. 3. Asterineae Nees ab Esenb. Anterele necaudate; recepta- culul nepaleat. a. Acheniile foră pappus. 6. BELLIS L. gen. n. 962. I. B. perennis L. spec. p. 1248; DC. prodr. 5 p. 304; Koch syn. 567; Rchb. icon. germ. 161.27 f. 6; Schlechtd. etLang. deutsch, 29 f. 2978. — Vulg. Bănuți. Bănuțele. Butculițe. Părăluțe.— ?|» Iunie, Iulie. Prin locuri cu ierbă, livezi, ograde de pomi și în horticultura. Ponoare, Baea-de-Aramă, Culmea-Cernei, poalele Osliei în Mehedinți, forte fre- cuentă; Nămăești; București (Grec. enum. p. 32); Sinaia (Knecht.), Predeal în valea Roșnoveî și pe la Schit; Iași din grădini; Monă- stirea Neamțu (Chan. exic.) b. Acheniile cu pappus. 7. LINOSYBIS Lob. hist. p. 223. I. L. vulgaris Cass. ex Less. syn. p. 195 (1832); DC. prodr. 5 p. 352; Koch syn. p. 384; Schlechtd. et Lang. deutsch. 29 f. 2966. SYNANTHEREAS 291 Chrysocoma Linosyris L. spec. p. 1178. Galatdla Linosyris Rchb. iii. icon. germ. 16 t. 19 f. 1. — ?[, Iulie, August. Câmpuri, coste, prin poeni sau tuliși la locuri aprice: Golu-Drîncei; Craiova, Cîrcea; Cara- cal; Pitești la Valea-Popei; Ciocănești (Grec. enum. p. 32); Comana; Constanța. 2. L. villosa DC. prodr. 5 p. 352; Ledeb. fl. ross. 2 p. 495; fioiss. fl. orient. 3 p. 162. Chrysocoma villosa L. spec. p. 1178. Gala- tella villosa Rchb. icoji. germ. 16 t. 19 f. 2. — 2^ August, Septembre. Locuri și rupturi de coste argilo-glardse: Iași la Oroneanu; Bărboși ; in Dobrogea la Ciucarova și pe la Constanța frecuent. 8. ASTER L. gen. n. g^f.. § 1. Caulii și foile pSrdse sau scabre peste tot sau numa pe muchii. I. A> alpinus L. spec. p. 1226; DC. prodr. 5 p. 227; Koch syn. p. 385; Rchb. icon. germ. voi. 16 tab. 14 fig. 3; Schlechtd. Lang. deutsch. voi. 29 fig. 2967. — Vulg. Ochiul-Boului. — î|, Iulie, Au- gust. Păsciuni și stânci în regiunea alpină. Buceci pe Jipi (Knecht. leg.), pe Caraimanu și Costila; în Mehedinți pe munții Camenei (Degen miss.); în Suceava pe Rareu. 2. A. Amellus L. spec. p, 1226; DQ. prodr. 5 p. 231; Koch. syn. p. 385; Rchb. icon. germ. voi. 16 tab. 15 fig. 1; Schleshtd. Lang. deutsch. voi. 29 f. 2968. A. tinctorius Walir. in linn. ann. 1840 p. 641.— Vulg. Ochiul-Boului. Rușcă-venătă. Steliță. — ?|» August, Septembre. Câmpuri prin crângulețe, mărăcinișiuri, tuferișe și pe coste. Golu- Drîncei; Segarcea, Craiova; Călimănești, Coziea; Câmpulung; Cio- cănești (Grec. enum. p. 32); Comana; Odobești, Vrancea; Tecuci; Iași; Botoșiani, Agafton. între acestea se găsește adesea și va- rietatea : p. Bessarabicus DC. prodr. 5 p. 231. A. Bessarabicus Bemh. ap. Rchb. germ, excurs, p. 246. A. Amellus (3. major Ledeb. fl. ross 2 p. 476. — Se deosebește mai ales prin foile sale oblungi obovate acute întregi și cele caulinare cu înfățișare arcuată, tote scabre și puțin nervose; apoi prin corimba sa adesea composită cu capitule mari, amplu radiate. 8. A. salignus Willd. spec. 3 p. 2040 (1800); DC. prodr. 5 p. 239; Koch syn. p. 386.— 2|, Iulie, August. Locuri mlăștinose. Prin lunca Dîmboviței lîngă București la Chiajna; pe Zeletinu la Podu- Turcului. 292 CONSPECTUL SISTEMATIC § 2. Caulii și foile peste tot glabre. 4. A. Tripolium L. spec. p. 1226; Koch syn. p. 385; Rchb. icon. germ. 16 t. 16; Schlechtd. et Lang. deutsch. 29 f. 2969. Tripolium vulgare Nees ab Esenb. gen. et spec. aster. p. 153 (1818); DC. prodr. 5 p. 253. Aster palustris Lam. fl. fr. 2 p. 143; și când tote foile sunt forte ângust-lanceolate sau lineare este A. pannonicus Jacq. h. vind. 1 p. 3 t. 8. — cf August, Septembre. Bălți sau mlăștini, prin locuri sărate. Câmpina pe pruntul Doftanei la vale de Telega; Mizil (Knecht. m.); Buzău; Lacul-Sărat; bălțile d’între Tirgu-Frumos spre Cotnari și în cele despre Iași; apoi in Dobrogea: Tulcea; Caracoium, Mamaea și Tichir-Ghiol pe lîngă lacul Tuzla-Ghiol. 9. GAIaATELLA Cass. dict. sc. nat. 18 p. 56. I. G. punctata Cass. 1. c. p. 57. Boiss. fl. orient. 3 p. 160. G. punctata a. grandiflora Ledeb. fl. ross. 2 p. 478. G. punctata 7. in- sculpta DC. prodr. 5 p. 255. G. inscidpta Nees. aster. p. 161 (1818); Rchb. ic. germ. 16 t. 18 f. 2. Aster punctatus W. et Kit. rar. hung. 2 t. 109 (1802). — î|. August, Septembre. Tuferișiuri mănunte la locuri aprice pe cdste. Comana; Tecuci; Iași; Cotnari; Constanța. p. dracunculoides Lallem. in Ledeb. fl. ross. 2 p. 479 var. e. Aster dracunculoides Lam. encycl. meth. I p. 303 (1783). Galatella dracunculoides a. radiata DC. prodr. 5 p. 256. Foile linear-ânguste cu mult mai lungi de cum în forma genuină, accentuat trinervice; ca- pitolele numerose, măricele radiatiflore. Pe dealurile de la Cotnari. Planta nostră nu diferă de cea din Rusiea intru nimic. 10. ERIGERON L. gen. n. 951 (excl. spec.) § 1. Caulii ramoși, pleio-oligocefali. 1. Paniculă vastă de capitule micuțele. I. E. canadense L. spec. p. 1211; DC. prodr. 5 p. 289; Ledeb. fl. ross. 2 p. 487 ; Rchb. ic. germ. 16 tab. 26 fig. 1; Schlechtd. Lang. deutsch. 29 f. 2972. — Vulg. Bătrâni^. Șoricel. Câda-vacei. Spirincea. Steluță. — Q Iulie, August Locuri cultivate și necultivate, pîrloge, dărâmături, pe lingă și pe ziduri vechi, păragini; forte comună și fre- cuentă in totă țera mai ales în regiunea câmpiilor (Grec. enum. p. 31). Călimănești, Rîmnic;Câmpulung;Titu, Ghergani, Ciocănești; Crivina, Ploești; București; Comana; Focșiani, Odobești etc. 2. Corimbă terminală de capitule mari. a. Florile radiante egalez nivelul celor centrale. 2* E, pere L. spec. p. 1211; DC. prodr. 5 p. 290; Koch syn. SYNANTHEREjE 293 p. 388; Ledeb. fl. ross. 2 p. 488 Rchb. ic. germ. 16 tab. 26 f. 2; Schlechtd. et Lang. deutsch. 29 fig. 2973. E. serotinus'Weihe ap. Koch. 1. c.; Ledeb. 1. c. var. ț. — Vulg. Ochiu-boului de câmpuri. Steluțe. — 2|» Iulie, August. Prin locuri cu ierbă și pe rupturi de cdste schisto- argilose, in regiunea subalpină a dealurilor și a câmpiilor; vulgară. Rîmnic, Călimănești, Coziea; Ghițu; Bughea, Câmpulnng; Bușteni, Sinaia; Câmpina, Telega, Brebu; Ciocănești, Chitila, București; Co- mana ; Mânăst. Neamțu (Chan. exsic.); Broșteni pe Neagra și pe Ra- rău; Dobrogea: Isaccea, Cocoși. 8. E. racemosus Baumg en. transs. 3 p. 119 (1816). E. po- dolicus Bess. en. p. 37 (1822). E. acre 0. podolicus Ledeb fl. ross. 2 p. 489. E. pseudoacris Schur en. transs. p. 308 (1866).— Caule înăllieel, adesea ramos, anguloso-sulcat, de un roșiu purpuriu, puțin păros sau glabru, la vîrf racemos; foile apropiate sau cam distante, puțin hir- sute sau glabre și doar pe margine peros-ciliate, cele radicale oblungo- spatulate și lung atenuate în pețiol, ca de 8-9cm lung, pe 1CI“lățime, cele caulinare micșiorându-se și ângustându-se, ca de 4 - 5c"' lung, de 4-5m,ⁿ lăț., din ce în ce sesile; ramurile racemei mono-tricefale constituind grupă corimboidă; florile radiante egalez sau abia întrec nivelul celor centrale, purpurine sau albide.—Sunt exemplare ce, prin forma și glabricitatea caulilor și a foilor, nu prezentez o deosebire vă- dită de acelea din nordul Europei ce au denumirea de E. drcebachensis Mill. — ?J. Iulie, August. In regiunea subalpină pînă în cea alpină chiar. Buceci la Poeana-Stânei (Knecht.miss.), în Valea-Babelor, Poea- na-Ț^pului,și la Bușteni; Slănicu din Prahova; Broșteni pe Neagra. ț. macrophyllus. Caule înălticel, simplu, verde palid, mole și mult peros, ușior sulcat; foile apropiate, moi și de un verde-palid, îmbră- cate cu un per mole alburiu, obluug-spatulate, cele infer. și radicale atenuate în pețiol, tote mai lungi dar și mai late de cum sunt în for- mele precedente. — Livezi în părțile de sus subalpine. Sinaia pe la Poeana-Stânei (E. carpaticum Grec, enum.p. 32 - non Griseb.) b. Florile radiante întrec cu mult nivelul celor centrale. * Pedunculele și bracteele periclinice hirsute neglandulare. 4. E. alpinus L. spec. p. 1211; Sturm deutsch. fl. h. 38 t. 12; Koch syn. p. 389; Rchb. ic. germ. 16 t. 23 fig. 1, 2, optime; Sag. et Schn. carp, centr. 2 p. 221 pro diagnosem. — Caule mono-oligocefal hirsut; foile lanceolato-spatulate hirsute și cele infer. atenuate în pe- țiol ; capitalele măricele au foile involucrale ver^i cam ecvilonge, tote efecte, hirsute; ligulele florilor radiante îndoit mai lungi de cât flos- 294 CONSPECTUL SISTEMATIC culele discului. — Iulie, August. Stânci în regiunea alpină. Buceci pe Costila și Caraimanu în Valea-Albă ; Ceahlău la Toaca (Br. miss.) p. glabratus.-E. glabratus Hoppe et Hornch. pl. exsic.; Bluf, et Fing. comp. germ. 2 p. 364 (1825); Koch syn. p. 389; Rchb. ic. germ. 16 tab. 23 f. 3. — E. alpinus var. P. DC. prodr. 5 p. 291. — Buceci pe Babele. 7. elatior Schur enum. transs. p. 309 (1866). — Cauli la bază ces- pitoși sau subcespitosi, ca de 25 - 30cl" înălț. robusticei, de un verde palid, hirsuti sau glabrescenți, la vîf 2 - 5 cefali; foile cu mult mai mari in dimensiile lor de cât la formele precedente ale acestei specie, egalând oarecum pe acelea de la E. carpaticum, tote hirsute precum și pedunculele și foile involucrale periclinice ce sunt lipsite de peri- șiori glandulari. — în regiunea alpină. Buceci în Valea-Albă pe Costila pe la 1800"' alt. ** Pedunculele și bracteele periclinice foră peri, dar puberulent- glandulifere. 5. E. carpaticum Griseb. et Sch. iter hung. p. 336 (1852); Sag. et Schn. centr. carp. 2 p. 220. E. atticum Wahlenb. fl. carp. pr.-non Vili. E. Villarsii Rchb. ic. germ. 16 t. 24 f. 2-non Bell. E. Villarsii var. transsilvanicum Schur en. transs. p. 309 (1866). — 2|» Iulie, Au- gust. In regiunea alpină. Buceci la Schitu-Ialomița (Knecht. miss.), Poeana-Stânei la Sinaia. § 2. Caulii simpli monocefali. 6. E. uniflorum L. spec. p. 1212; Sturm deutsch, fl. h. 38; Koch syn. 389; Ledeb. fl. ross. 2 p. 490; Rchb. ic. germ. 16 t. 23 f. 4. E. alpinus var. 7 DC. prodr. 5 p. 291. — <(. Iulie, August. Pe virfurile alpine. Buceci pe Babele (Br. miss. an. 1882), pe Caraimanu și Ia Omul (E. nanus Schur en transs. p. 309)! 7. E. neglectum A. Kerner in ber. d. naturw. med. vereins in Insbruk, III p. 71 (1872) et sched. austr. hung. n. 2541 Sag. et Schn. centr. carp. 2 p. 220.—Puțin sau abia diferent de cel precedent, având cauli mai erecți și mai rigizi, foile parând mai cărnose și mai glabre de și pe margine sunt pâros-ciliate. — ?J, Iulie, August. Cu cel precedent pevîrfurile Caraimanului (Knecht.) și identic cu specimenele din Piatra- lui-Crai de la L. Simkovici. 11. SOLID AGO L. gen. n. 955. I. S, Virga Aurea L. spec. p. 1235; Sturm d. fl. h. 9; DC. SYNANTHEREJî 293 prodr. 5 p. 338; Koch syn. p. 389; Rchb. ic. germ. voi. 16 tab. 20.— Iulie, August. Specie comună și care, la noi, presenteză următorele varietăți: a. vulgaris DC. prodr. 5 p. 338; Koch 1. c. Rchb. 1. c. fig. I. înaltă. Caulii la vîrf de ordinar ramoși și pubescenți, foile inferiore eliptice serate, cele superiore lanceolate întregi; pedicelele ca și ramu- rile pubescente; paniculă de calatide piramidală amplă. — Câmpuri, pîrloge, poeni, crângulețe, în regiunea câmpiei și a dealurilor (Grec, enum. p. 31). Severin, Gemeți; Comana; București, Chitila; Crivina, Ploești; Bîsca, Beceni; Monast. Neamțu (Chan. exsic.!); Fălticeni, Mălin. 0. latifolia Koch syn. p. 390; Rchb. 1. c. fig. II.—Mai puțin înaltă. Cauli la bază roșietici și glabri, la vîrf puțin rămoși; foile canlinice tote ovate serate sau întregi, ramurile și pedunculele puțin pubescente, pedicelele la vîrf garnite cu bractee; panicula redusă. In regiunea munților inferiori pe locuri slîncose. — Mânăstirea Tismana; valea Monastirei Bistrița; Coziea , Stănișioara; Corbeni; Dîmbovicioara; Leota; Buceci; Predeal; Iași. ț. alpestris DC. prodr. 5 p. 338; Koch syn. p. 390; Rchb. 1. c. fig. III; S. alpestris W. et Kit. rar. hung. voi. 3 tab. 208 (1812). — Se deosebește de varietatea 0 prin taliea sa scundă, prin foile sale mai ânguste, lanceolate sau eliptico-lanceolate glabre, calatideleîn racemă, avend capitalele mai măricele. — Stânci în regiunea subalpină. Bu- ceci în Valea-Albă pe Costila; în Suceava pe Borca la isvorul de borvis, Broșteni pe Neagra și pe Barnaru. 5. angustifolia Koch syn. p. 390; S. Virga Aurea p. ericetorum DC. sec. descriptione. înălticică, cauli la bază curbato-adscendenți, roșietici, sulcato-angulați; ei, ramurile și pedunculele glabre; foile tote forte ângust-lanceolate, undulate, expresiv serate, cele superiore mai mult sau mai puțin întregi, tote glabre lucide; capitalele micuțele în raceme axilare scurticele. — Stînci pe costa munților în Valea-01- tului, de la Coziea în sus și în valea Jiului la Lainici. • S. canadensis L. spec. p. 1233; DC. prodr. 5 p. 330. —în Roman pe la Dragomirești. De origine americană, introdusă pentru grădini; dai* la noi rară. 4. I n u 1 e ae Cass. Anterele caudate. Receptaculul nepaleat. Pappus peros. 12. PUIalCARIA Gaertn. fruct. 2 p. 461 t. 173. I, P, vulgari* Gaertn. 1. c. DC. prodr. 5 p. 478; Koch syn. 296 CONSPECTUL SISTEMATIC p. 395; Rchb. ic. germ. 16 t. 42. Schi, et Lang. deutsch. 29 f. 2992. Inula Pulicaria. L. spec. p. 1238. — Vulg. Puricariță. Puricică. — 0 Iulie, August. Locuri de luncă, matca rîurilor și a torentelor; vul- gară (Grec. enum. p. 34). Craiova; Rîmnic, Călimănești; Curtea-de- Argeși; București, Băneasa; Comana; Bîsca; Balta-albă; Neamțu (Chan. exsic.!); Constanța pe lîngă lacul Tuzla-Ghiol. 2. P. dysenterica Gaertn. 1. c. DC. prodr. 5 p. 479; Koch. syn. p. 395; Rchb. ic. germ. voi. 16 tab. 42; Schlechtd. etLang. deutsch. 29 f. 2993. Inula dysenteriea L. spec. p. 1237. — Vulg. Punga-Babei- Tătăiși. — Iulie, August. Locuri inculte, câmpuri, drumuri, garduri, prundișiuri; vulgară (Grec. enum. p. 34). Vârciorova, Severin; Rîmnic, Olănești, Călimănești; Brănești, Titu, Ghergani; București; Comana; Buzău; Piatra; Fălticeni. 13. INULA L. gen. n. 956 ex. p. § 1. Acheniile glabre. I. I. germanica L. spec. p. 1239; DC. prodr. 5 p. 467; Koch syn. p. 392; Rchb. icon. germ. voi. 16 t. 40 f. 1; Ledeb. fl. ross. 2 p. 505; Schlechtd. et Lang. deutsch. 29 f. 2984. — Vulg. Cwroiu. — î|. Iulie - Septembre. Fenațe, tuferișiuri, pe câmpuri și coste de dea- luri. Cerneți, Orevița, Vînji; Comana; Tecuci, Măgureni, Hanu-An- tachi; Măcin, Tulcea; Alibeichioi, Constanța. 2. I. hybrida Baumg. en. transs. 3 p. 132 (1816); Koch. syn. p. 393; Rchb. 1. c. tab. 33 f. 1; Ledeb. fl. ross. 2 p. 505.1. spirceifolia 0. hybrida DC. prodr. 5 p. 467. — Vulg. Cioroiu. - ?|» Iulie, August. Pe coste aprice. Segarcea din Doljiu pre dealu viilor; polele muntelui Consulu (Cineli) la Alibeichioi în Dobrogea. 3. I. ensifolla L. spec. p. 1240; Sturm. deutsch. fl. h. 34; Koch syn. p. 393; Rchb. icon. germ. 16 tab. 37 f. 3; Schlechtd. et Lang. deutsch. 29 f. 2985. — ?|» Iulie August. Locuri aprice pe coste, schis- turi și stânci calcare. Polovraci; Segarcea; Câmpulung; Possada; Văleni; Comana; Botoșiani; Isaccea spre Cocoși și Niculițel; Baba- dagh spre lenisala. 4. I. salicina L. spec. p. 1238; DC. prodr. 5 p. 466; Boiss. fl. orient. 3 p. 187; Schlechtd. et Lang. deutsch. 29 f. 2986. — ?|, Iulie, August. Tuferișe pe coste. Curtea-de-Argeși; Topoloveni, Leordeni; Brătășiani în Teleorman; Comana; Buda, Băicoi; Iași; Broșteni pe Picioru-Văcăriei, SYNAltTâERE^ â9? 5. I. aspera Poir. in Lam. encycl. suppl. 3 p. 154 (1813); Velen. fl. bulg. p. 280.1. salcina 0. latifolia DG. prodr. 5 p. 466 (1836). 1. cordata Boiss. diagn. I ser. 4-a fasc. 3 (1844). I. squarrosa Baumg. mant.p. 76(1846); Griseb. it. hung. 337 (1852)-non L. nec. Koch; Z.co- riacea Schur sert. n. 1510 (1853). I. Pseudo-Bubonium Schur enum. transs. p. 313 (1866). — Vulg. Cioroi.— ?J. Iulie, August. Câmpuri, livezi, tuferișiuri. Netoți; Giurgiu, Comana; Ciocănești, Chitila, Bu- curești ; Bîrlad; Iași; în Dobrogea pe la Macin, Tulcea, Zibil, Babadag. 6. I. hispida Simk. enum. transs. p. 305 (1886). 1. Bubonium var. hispida Schur enum. transs. p. 314 (1866), sed non I. Bubonium Jacq.— X I. salicino-hirta; X Inula aspero-hirta. Caulul și foile hispide hirte, perii au baza bulbosă. Foile coriace expresiv reticulato-venose, luciose, oblung-lanceolate acute, marginile denticulate și scabre, la bază sesile cordato-amplexicaule. Corimbă mono-oligocefală; capitulele mari cu flori galben-aurii, pedunculate₎ pedunculele lungicele; foliolele periclinului perose, perii mai abun- denți și aspri pe margine și pe nervura dorsală, tote egalez periclinul și sunt lanceolate, superpuse, nereflexe, cele externe mai late și foliacee, cele interne mai ânguste au baza glabră și indurată iar jumătatea lor superioră este oblung-lanceolată, foliacee, hispidă, ciliolată și nere- flexă. Ligulele îndoit mai lungi de cât periclinul. Acheniile glabre. — Prin locuri uscate, aspre, prin livezi și mărăcinișiuri. Băneasa distr. Vlașca de la gară spre pădure. — ?|» Iunie, Iulie. Prin forma foilor, luciul și venositatea lor, prin corimba și forma foliolelor interne ale periclinului — de și neflexe - ține mai mult de 1. salcina L. Prin intensitatea venosilăței foilor și presența unor puncte tuberose aspre pe unele foi ține de I. aspera Poir. Insă, prin indu- mentul și felul perilor ce acoper caulul, foile și periclinul, prin forma foliolelor externe ale periclinului și prin faptul că tote foliolele peri- clinului ajung la același nivel, se vede cât ține și de I. hirta L. 7. L hirta L. spec. p. 1239; DG. prodr. 5 p. 466; Ledeb. fl. ross. 2 p. 503; Rchb. icon. germ. voi. 16 tab. 36; Boiss. fl. orient. .3 p. 188; Schlechtd. Lang. deutsch. 29 fig. 2988. — Livezi, câmpuri, tuferișe, pe dealuri (Grec. enum. p. 34). Gemeți; Craiova; Vultu- reanca; Pitești, Valea-Mare; Comana; București; Ciocănești, Periși; Ploești, Buda, Băicoi § 2. Acheniile hirsute sau pubescenle. 8. I> Britanica L. spec. p. 1237; DC. prodr. 5 p. 467; Ledeb. 298 CONSPECTUL SISTEMATIC fl. ross. 2 p. 506; Rchb. ic. germ. 16 tab. 35; Schlechtendal et Lang. deutsch. 29 f. 2991. — î|. Iulie, August. Livezi, in locuri de luncă, pe la drumuri, garduri; vulgară (Grec. enum. p. 34). Severin; Craiova; Rîmnic, Călimănești; Stolnici; Câmpulung; Titu, Ghergani, Ciocă- nești; Crivina, Periși; Chitila, București; Comana; Buzeu, Beceni; Piatra, Neamțu; Iași. 9. I. Oculus-Christi L. spec. p. 1237; DC. prodr. 5 p. 465; Ledeb. fl. ross. 2 p. 502; Rchb. ic. germ. 16 tab. 33 f. 2; Schlechtd. et Lang. deutsch. 29 f. 2990. 1. campestris Bess. enum. p. 108. — îț. Iulie, August. Câmpuri și coste aprice sterile. Galați, Bărboși; Do- brogea pe la Greci, Măcin, Babadagh; Mangalia; Copadin. IO. I. Conyza DC. prodr. 5 p. 464 (1836); Ledeb. fl. ross. 2 p. 501; Koch. syn. 394; Rchb. ic. germ. 16 tab. 32 f. 2; Schlechtd. et Lang. deutsch. 29 f. 2989. Conyza squarrosa L. spec. p. 1205. Inula squarrosa auct. nonull.-non L. — Iulie, August. Cdste aprice sterile sau petrose. Verciorova, Gura-Văei; Lainici; Coziea la Masa- lui-Traian; Dealu-Oltului la Drăgășiani; Valea-Cacova la Topoloveni; Galați; Iași. 16 . 1. bifrons L. spec.p. 1236; DC. prodr.5 p. 465;Rchb. icon. germ. 16 tab. 32 f. 1 I. glabra Bess. cat. hort. crem. 1816. Conyza alata Baumg. en. transs. p. 102 (1816). — Iulie, August. Locuri cu ierbă pe câste aprice. Comana. 14. CORVISARTIA Duby bot. gal.p. 267. I. C. Helenium Merat nouv. fl. paris, p, 828 (1812); Duby 1. c. Rchb. ic. germ. 16 t. 30. — învia Helenium L. spec. p. 1236; DC. prodr. 5 p. 463; Schlechtd. et Lang. deutsch. 29 f. 2983. — Vulg. Hrbă-Mare. Oman. — 4, Iulie, August. Prin lunci, locuri umede, șian- țuri sau gropi pe lîngă căi; vulgară (Grec. enum. p. 33). Rogova, Vînji; Craiova; Puciosa, Tirgoviște; Titu, Ghergani; Ciocănești, Crivina, Chi- tila; București; Comana; Câmpina; Vaslui; Iași; Fălticeni pe lîngă iazul Ciolsacilor; în lunca Moldovei despre Mălin. 5. Buphthalmese DC. Anterele caudate. Recept. paleat. Pappus coroniform. 15. TEIiECKIA Baumg. en. transs. 3 p. i4g I. T. speciosa Baumg. 1. c. p. 150 (1816); Koch syn. p. 391; Rch. ic. germ. 16 t. 46; Schlechtd. et Lang. deutsch. 29 f. 2982. Bup- SYNANTHW^ 299 Schreb. ic. min. cogn. 1 p. 11 (1766). Buphthalmum cordifoliumW. et Kit. rar hung. tab. 113 (1802). Teleckia cordifolia DC. prodr. 5 p; 485. — Vulg. Brustan. Clocociov. Lăptucu-âiei. Lăpuși- de-6ie. Ochiu-boului. ?|, Iulie, August. Păduri în regiunea subalpină și alpestră a dealurilor. Valea Țesnei; Cloșani; Tismana; Lainici; Ho- rezu, Bistrița; Olănești, Coziea, Riu-Vadului; Corbeni prin Valea- Turburea; Rucăr, Pajerea; Sinaia (Grec. enum. p. 33) și în tot co- prinsul Bucecilor; Azuga, Predeal; Slănic, Văsăești în Bacău, în Su- ceava prin lunca Moldovei despre Mălin; pe Borca, pe Bistrița, Neagra, Barnarele și pe Rereu frecuentă. Trib. III. SENECIOIDEJS Less. Calatidele radiatiflore sau discoide. Stigma florilor hermafrodite bifldă, cracif lineari cu vîrful truncat și cu peri pensuliformi, adesea și cu o prelungire apendiciformă ângustă cu mici asperități ce pornește din pensula perâsă. 6. Gnaphalieae DC. Anterele caudate. Pappus nul sau peros ce se scutură de timpuriu. 16. FXLAGO L. fl. suec. ed. 2 p. 302. 1. F. germanicaL. spec.p. 1311; Sturmd.fl.h. 12; DC. prodr.6 p. 247 (excepto. variet.); Koch syn. p. 397 exclus, var. 0;Gren. Godr. fl. fr. 2 p, 191; Schlechtd. et Lang. deutsch. 29 f. 3052. Gnaphalium ger- manicum Willd. spec. 3 p. 1894. Gifola vulgaris Cass. in bull. philom. ann. 1819 p. 143. G. germanica Rchb. fii. icon. germ. 16 t. 54 flg. I et II. Tomentul care îmbracă caulnși foile dacă este alb: F. canescens Jord. obs. pl. franc, fragm. 3 p. 201 tab. 7 flg. A; sau, de este gălbeniu: F. lutesceus Jord. 1. c. fig. B. Acestă din urmă formă n’am întâlnit’o âncă la noi. — Vulg. Cenușie. Firicică. Lânăriță. Mucetjială. Muce^ea.— 0 Iulie, August. Locuri aprice sterile: Severin; Cloșiani, Baea-de- Aramă; Horezu; Căciulata, Coziea; Focșiani; Agapiea, Varatic (Grec enum. p. 34); Dobrogea spre Tusla, Mangaliea. p. apicutata. De statură micutică,peste-tot lanuginosă; caule sim- plu subțire mono-bi-tricefal, glomerulele aproximate; foliolele peri- clinice interne cu mult mai lung acuminate, subulate, cu vîrful roșietic și cam curbat. —Locuri glareose aprice: Câmpina, cdstele despre gară. 2^ F. arvensis L. spec. p. 1312; Sturm deutsch. fl. h. 38; DC. prodr. 6 p. 248 excl. var. 0 et ț; Koch syn. 398; Gren. Godr. fl. fr. 2 p. 192; Schlechtd. et Lang. deutsch. 29 f. 3053.§ Gnaphalium arvense Willd. l.c. p. 1897. Oglifa arvensis Cass. 1. c. Rchb. icon. germ. 161. 55 f. II. — Vulg. Flocoșele. — Q Iulie, August. Locuri aprice uscate, pe âoo CONSPECTUL SISTEMATIC la drumuri, pe câmpuri și pe dealuri. Vârciorova, Severin; Hinova și pe Stîrmină; Graiova pe la Trei-Fdntâni (S. Stef.); Netoți și Garagău; Tirgoviște; Câmpulung; Comana; Ciocănești, Periși; Chitila, București; Brebu, Câmpina; Buzău, Bîsca;Tirgu-Ocna; Vaslui, Rafaila; Pașcani; Agapia, Varatic (Grec. enum. p. 34); Broșteni. 3. F. minima Fries. nov. ed. 1814 p. 99; Koch syn. p. 398; Gren. Godr. fl. fr. 2 p. 193; Schlechtd. et Lang..deutsch. 29 f. 3054. F. montana DC. prodr. 6 p. 248 var. 7; Sturm deutsch. fl. h. 38. Gna- phalium minimum Smith fl. brit. p.873. G. montanumHuds. fl. angl. p. 3G2. Oglifa minima Rchb. fii. icon. genn. 16 tab. 55 f. 1. — 0 Iulie, August. Coste aprice calcare, petriși întărit, diluviu. Balta, Turtaba, Ponoare în Mehedinți; Câmpina pe laturea despre Doftana către Vila-Știrbei. 17. MICROPUS L. gen. n. gg6. L M. erectus L. spec. p. 1313; DC. prodr. 5 p. 460; Rchb. ic. germ. 16 tab. 52 t. 1; Ledeb. fl. ross. 2 p. 500; Boiss. fl. orient. 3 p. 241. Q Iulie - Septembre. Locuri arendse, petriși arenos. Dobrogea pe lîngă șoseua d’între Caracoium și Gargalîcul-bulgar. 18. GNAPHAIiIUM 'Don. mem. wern. soc. 5 p. 563. 1. G. silvaticum L. spec. p. 1200; DC. prodr. 6 p. 232 var. a; Koch syn. p. 399; Rchb. ic. germ. 16 t. 58 f. 1; Schlechtd. et Lang. deutsch. 29 f. 3056. Gnaphalium rectum Smith. engl. bot. tab. 124. — ?|, Iulie, August. Tuferișe, poeni, în regiunea montană inferidră. Cloșiani la Buza-Plaiului; Tîrgujiul, Bumbești; Olănești; Călimănești. Stănișioara; Rîmnic, Gurăndea; Ldota; Buceci; Bîsca; Varatic, Aga- piea (Grec. enum. p. 34); pe Rareu și Pietrile-Doamnei. 2. G. norvegicum Gunner fl. norv. 1 p. 105(1766); Sturm d. fl. h. 38; Koch syn. p. 399; Rchb. icon. germ. 16 t. 58 f. 2 Schi, et Lang. deutsch. 29 f. 3057. G. silvaticum var p. fuscatum Wahlenb. fl. lapp. n. 803 (1812); DC. prodr. 6 p. 232.— August.Stânci alpine: Buceci pe laturea septentrională a Costilei în Valea-Cerbului; rară. 3. G. uliginosum L. spec. p. 1200; DC. prodr. 6 p. 230; Koch syn. p. 400; Rchb. ic. germ. 16 tab. 57 f. 2 Schi, et Lang. deutsch. 29 f. 3061. G. ramosum Lam. fl. fr. .2 p. 65. — Iulie, August. Locuri apătdse sau prundișiuri pe marginea rîulețelor. Valea Motrului la Broșteni; Cloșiani la Bu^a Plaiului; Bălcești. pe Olteț (Sab. Stef.); SYNANTHEREiE 30t Horezu subt mănăstire; Călimănești, Coziea, Brezoiu; Bughea, Câm- pulung; Corbeni; Bîsca; Agapiea spre Varatic și Neamțu (Grec en. p. 34); Broșteni; Fălticeni. 4. G. supinum L. syst. nat. ed. XII 3 p. 324 (1768); Koch syn. p. 399; Rchb. ic. germ. 16 t. 61 f. 2; Schi, et Lang. deutsch. 29 f. 3059. G. pusilum Haenke reisengeb. p. 93 (1791). Omalotheca su- pina DC. prodr. 6 p. 245. — ?ț, Iulie, August. Stânci pe vîrfurile alpine. Tutila, Godeanu; Buceci la Omu și pe Caraimanu (Knecht.) 19. LEONTOPODIUM R. Br. comp. 1817 p. 123. I. L. alpinum Cass.dict. sc.natur. 25p.474(1821);DC. prodr.6 p. 275; Rchb. ic. germ. 16 tab. 56 fig. 2. Gnaphalium Leontopodium Scop. fl. cam. 2 p. 150 (1772); Jacq. fl. austr. tab. 86; Sturm deutsch. heft. 38; Koch syn. p. 400; Schlechtd. Lang. deutsch. voi. 29 fig. 3062. Filago Leontopodium L. spec. p. 1312. — Vulg. Albumeală. Flocoșele. Florea-reginei.— Iulie, August. Pe vîrfuri alpine, rare ori și pe stânci deschise în regiunea subalpină pe la 1630 m. In Argeși pe Negoiu și pe Moldoveanu; Buceci (Grec. enum. p. 34); Ceahlău (Knecht); Su- ceava pe Rareu și pe Tarnițe. 20. ANTENNARIA Geertn. fruct. 2 p. 410. I. A. dioica Gaertn. 1. c. tab. 167 (1791); DC. prodr. 6 p. 269; Rchb. ic. germ. 16 tab. 60 f. 2 et 3. Gnaphalium dioicum L. spec. p. 1199; Sturm deutsch.h. 38 ; Koch syn. p. 400; Schlechtd. et Lang. deutsch. 29 f. 3063. — Vulg. Parpian. Talpa-mî^ei. — î|. Iulie, August. Poeni, li- vezi subalpine pînă in regiunea alpină (Grec. enum. p. 34). Plaiul Osliea la Rîușețu; Galbina; Stănișioara pe Cozia; muntele Știubeanu, Marginea și Ghițu în Argeși; Nămăești, Dîmbovicioara, Pajerea; Strunga; Predeal, Sinaia; Piatra pe Cozia; Mănăstirea Neamțu (Chan. exic.!); Rarău. 21. HELICHBYSUM DC. prodr. 6 p. i6g. I. H. arenarîum DC. fl.fr. 4 p. 130 (1805); prodr. 6p. 184; Koch syn. p. 401; Gr. Godr. fl. fr. 2 p. 183. Gnaphalium arenarium L. spec. p. 1195; Sturm deutsch. h. 38; Rchb. ic. germ. tab. 59.—Vulg. Simi- nic. Siminoc. — î|. Iulie, August. Dealuri, coste aprice, subsol năsipos. Cerneți, Hinova, Rogova; Vînji; Craiova; Tîrgujiul; dealu Cătămași lîngă Zernești înCovurlui; Tecuci, Țigănești; Pașcani (Grec. enum. p. 34); in Dobrogea pe la Măcin, Isaccea spre Niculițel și Cocoși, Tulcea, Babadagh. Grecescu D. Dr. — C. 1324. 23 S02 CONSPECTUL SISTEMATIC • H. orientale Tournef. inst. p. 453 ; Gaertn. fruct. 2 p. 404, a rare locuri în horticultura subt numele de Imnwrtelă-galbenă (Grec. enum. p. 43). 22. CABFESIUM L. gen. n. 948. I. C. cernuum L. spec. p. 1203; DC. prodr. 6 p. 281; Koch syn. p. 397; Rchb. icon. germ. voi. 16 tab. 92 fig. 3; Schlechtd. et Lang. deutsch. 29 f. 3051. — Q Iulie, August. Păduri, locuri um- brose cam umede. Comana (Vulg. Carectet). 7. Helianthese Cass. Anterele necaudate, negriciose. Pappus nul, aristat sau coroniform. Receptaculul paleat. 23. SIEGESBECKIA L. hort. clif. p. 442. I. S. orientalis L. spec. p. 1269; Willd. spec. 3 p. 2219 ; DC. prodr. 5 p. 495; Ledeb. fl. ross. voi. 2 p. 513. — Q s. Iulie, Au- gust. Locuri ruderale sterile. In Vâlcea (S. iberica UI. Hoff. excurs, an. 1864 exBr. prodr. introd. p. LXVet exsic. !-non Willd.), pela Că- limănești (Knecht. exsic.!); Câmpina pe lingă garduri de mărăcini. 24. BIDENS L. gen. n. 932. I. B. tripartita L. spec. p. 1165; DC. prodr. 5 p. 594; Koch syn. p. 396; Rchb. icon. germ. voi. 16 tab. 50 fig. 1; Schlechtd. Lang. deutsch. fl. voi. 29 f. 2995. — Vulg. Hrbă-roșie. — Q Iulie, August. Prin locuri umede, mlăștinose, pe lîngă isvore și perîuri rovinose, șian- țuri. Craiova spre Podeni și Balta-Verde; Predeal pe Roșnova; Cri- vina; București, Herestrău; Comana; Bacău; Slănic; Broșteni pe Neagra la brînzăriea-regală; Podu-Turcului prin lunca Zeletinului. 2. B. cernua Willd. spec. pl. 3 p. 1716 (1800); DC. prodr. 5 p. 594; Koch. syn. p. 396. —Vulg. Cîrligioară. terbă-roșie. — Q Iulie, August. Prin locuri mlăștinose adesea josnice, pe la isvore și pe lîngă perîuri rovinose. Alexandriea; Mărăcineni, Câmpulung; Găești; Pre- deal pe Roșnova; Sinaia; Crivina (B. cernua Grec. enum. p. 33); Bu- curești; Comana; în Dobrogea pe la Caracoium, Constanța, Murfa- tlar etc. —Variază: a. discoidea DC. prodr. 5 p. 594. B. cernua L. spec. p. 1165; Rchb. icon. germ. voi. 16 tab. 50 fig. 2. — Calatidele discoide aplecate. Este forma cea mai comună. De aceasta aparține B. orientalis Velen. fl. bulg. p. 250 având portul mai amplu și mai robust. p. radiata DC. op. cit. Coreopsis Bidens L. spec. p. 1281; Sturm SYNANTHERE2E 303 deutsch. fl. heft n. 1. — Calatidele radiate ; uneori sunt specimene avend totdeodată și calatide discoide; ț. minima DG. op. cit. p. 595. B. minima L. spec. p. 1165. — Ca- latidele mici, discoide, erecte; caulii simpli micuței, subțiri.La Predeal prin valea Roșnovei. 25. HELIANTHUS L. gen. n. 979. I. H. annuus L. spec. p. 1276 ; DG. prodr. 5 p. 585; Koch syn. p. 397; Rchb. icon. germ. 161. 49 f. 1; Schlechtd. et Lang. deutsch. 29 f. 2997. — Vulg. Flârea-Sorelui. Sora-S6relui. — Q Iulie, August. în cultură, forte mult utilizatăln Româniea in regiunea inferioră. 2. H. tuberosus L. spec. p. 1277; DG. prodr. 5 p. 590; Koch 1. c. Rchb. icon. germ. 16 t. 49 f. 2; Schlechtd. et Lang. deutsch. 29 f. 2998. — Vulg. Brajbe. Napi-porcești. Napi-turcești. Picioarcă. — Iulie, August. Naturalizat și întreținut prin cultură în multe locuri pe la țâră pentru uzul economic. • Tagetes patula L.; Tagetes erecta L. spec. p.H65,vulg. Crăițe. Ocheșele. Buruieni domnești. Ferfen. Vesdâge. — Q Iulie-Septembre; • Calliopsis bicolor Rchb. mag. t. 70 syn. C.tinctoriaDC. prodr. 5 p. 568. Vulg. Lipscănâice. — Q Iulie-Septembre ; • Dahlia var/a6/7/sDesf.DG.prodr. 5 p. 494. — Dalie. Gherghină.— ?|» Totă vara; • Zinnia elegans Jacq. icon. rar. 3 tab. 589. Vulg. Zinie. — Q Tote în horticultură, vulgarizate în totă țâra prin comune urbane și rurale pentru podobă. 8. Anthemideae DG.Anterele necaudate, galbene.Acheniile cu papus coronifonn. A. Antemidee discoide homogame sau heterogaine, receptacu- lul nepaleolat. 26. ARTEMISIA L. gen. n. 945. § 1. Absinthium Tournef. Receptaculul vilos. Calatidele hctcro- game, florile de la circonferență femele. I. A. Absinthium L. spec. p. 1188; DG. prodr. 6 p. 125; Koch syn. 401; Rchb. ic. germ. 161.138 fig. 1; Schlecht. et Lang. deutsch. 29 f. 3001. Absinthium vulgare Lam. fl. fr. 2 p. 45. — Vulg. Pelin. Pelin- alb. Pelinu adeverat. — ?|» Iulie, August. Locuri ruderale, drumuri, câmpuri; forte comună (Grec. enum. p. 32). Severin; Craiova; Tîrgu- jiul; Rîmnic; Possada: București; Comana; Buzeu, Bisca; Bacău; âO4 CONSPECTUL SISTEMATIC Piatra; Monastirea și Tîrgu-Neamțu (Chan. exsic.!); Fălticeni, Mălin; Broșteni; Bîrlad; Vaslui; Iași, etc. p. grandiflora Bess. abs. n. 19 var. s; DC. prodr. 6 p. 125 sec. descript. Calatidele mai mari, cam distante și pedicelele ceva mai lungi; foile mai puțin albiciâse. Drumuri pe dealurile despre Schitul- Rafaila în Vaslui. §. 2. Abrotanum Toumef. Receptaculul glabru. Calatidele hetc- rogame; florile de la circonferență femele, cele interne hermafrodite și tote fertile. 2. A. Abrotanum L. spec. p. 1185; DC. prodr. 6 p. 108; Koch syn. p. 404; Rchb. icon. germ. 16 t. 134 f. 2; Schlechtendal et Lang. deutsch. 29 f. 3006. —Vulgarizată prin grădini de orașe și pe la (ară sub numele de Lemnu-Domnului. Lemnuși. — ?|» August. București, Câmpina; Mânăstirea Neamțu. 3. A. pontica L. spec. p. 1187; DC. prodr. 6 p. 109; Koch syn. p. 404; Rchb. ic. germ. 16 t. 150 f. 3; Schlechtd. et Lang. deutsch. 29 f. 3007. — Vulg. Pelin. — ?), Iulie, August. Locuri inculte sterile sau cam sărate. Drăgășiani;Crivina; București; Comana; Beceni (Gr. en. p. 33). 4. A. austriaca Jacq. in Murr. syst. p. 744 (1774); Jacq. fl. austr. I t. 100; DC. prodr. 6 p. 112 except. var. p, 7, 3; Koch syn. p. 404; Schlechtd. et Lang. 29 f. 3008. — Vulg. Pelin.— 4, August, Septembre. Câmpuri și locuri aprice, sterile (Grec. enum. p. 32). Bu- curești; Buzău, Beceni, Bisca; Brăila; Focșiani; Dobrogea. De alt- minterea, forte comună în tâtă țera în regiunea câmpiilor și a ste- pelor nostre. 5. A. vulgaris L. spec. p. 1188; DC. prodr. 6 p. 112 var. 7; Koch syn. p. 406. A. vulgaris communis Ledeb. fl. ross. 2 p. 586 ; Rchb. ic. germ. 16 t. 147 f. 1; Schlechtd. etLang. deutch. 29 f. 3011.— Vulg. Pelinariță. Pelin-negru. — ?|, August, Septembre. Locuri inculte și ruderale, drumuri, pe lîngă păduri, câmpuri (Grec. enum. p. 33). Străhaea, Broșteni; Rîmnic; Găești; Câmpulnng; Vulcana; Crivina. Ciocănești, București; Vaslui, Rafaila ; Bacău; Neamțu (Chan. exsic.); Mălin, Fălticeni; Iași. p. sericeo-tomentu/osa. Caulii, ramurile și fața superioră a foilor arachnoideu-tomentulose, tomentul albicios. — București, Cotroceni spre Roșiu. 7. latiloba Ledeb. fl. ross. p. 587 sec. descriptione. Foile pe de- subt mai puțin dens-tomentose și mai puțin dissecte, laciniile lâticele SYNANTHEREJE 305 întregi sau cam întregi, vîrful lor rotundat sau subrofundat. — Pe lîngă păduri la Comana. 6. A. eriantha Ten. viagg. in Abruzz. p. 91 (1830). A. Baum- gartenii Bess. abrot. n. 59 (1832). A. spicata 0. eriantha DC. prodr. 6 p. 118. A. VUlarsii Gren. Godr. fl. fr. 2 p. 130 (1850). A. spicata Ro- chel rar. banat, tab. 34-non Jacq. Absintihum petrosum et A. spicatum Baumg. en. transs. 3 p. 90(1816)-non aliorum.— 2|> Iulie, August. Stânci în regiunea alpină. Godeanu; Păpușea; Buceci; Ceahlău (Knecht.) 7. A. annua L. spec. p. 1187; DC. prodr. 6 p. 119; Ledeb. fl. ross. 2 p. 592. — Vulg. Peliniță. Năfurică.— Q Iulie - Septembre. Lo- curi ruderale, ziduri, derâmături, garduri, trotuare puțin frecuentate, în regiunea câmpenă; forte frecuentă în Olteniea și Munteniea (Grec, enum.p.32), mai cu seamă în București și piinpregiurimile sale; pela Comana; apoi în Moldova pe la Piatra, Broșteni, Fălticeni, Iași. § 3. Dracunculus Bess. Receptaculul glabru. Calatidele hetero- game; florile de la circonferență femele, cele interne hermafrodite și parțial fertile. 8. A. arenaria DC. prodr. voi. 6 p. 94 (1837); Ledeb. fl. ross. 2 p. 561; Boiss. fl. orient. 3 p. 362. A. pauciflora M. â Bieb. fl. t. 2 p. 290 (1808) excl. synon.-non Stechmann. A. sabulosa Willd. sec. Ledeb. 1. c. — 4» August, Septembre. Prin dunele maritime ale țer- milor mărei Negre la Constanța subt vii, asemenea de la Tăbăcărie spre Mamaea: A. salsdoides'Br. veget. dobr. - non Willd. (!) Specie rară. 9. A. campestris L. spec. p. 1185; DC. prodr. 6 p. 96 exclus, var. p; Koch syn. p. 405 var. 7; Schlechtd. et Lang. deutsch. fl. 29 f. 3009. A. lednicensis Rochel in Rchb. germ. exc. p. 220 sub n. 1362 et deutsch. fl. voi. 16 p. 84 n. 20. Affinis A. inodora M. Bieb. fl. t. c. 2 p. 295 (1808) var. a Steveniana DC. prodr. 6 p. 96; Blocki exsic.! plantă e Galizia et Podolia-sed non A. inodora Willd. — A. insipida et A. collina Schur enum. transs. p. 322 (1886). — Vulg. Pelin-nemi- rositor. — ?f. August, Septembre. Locuri năsipose sau argilo-glareose în părțile de jos pe la Călimănești, Rimnic; Crivina (Grec. enum. p. 32 et in Br. prodr. p. 276). p. sericea Fries. novit. ed. ann. 1828 p. 266; Koch syn. p. 405; Schur enum. transs. p. 322.--Pe stânci la locuri cu năsip sau argilă glareosă. Valea Oltului de la Coziea în sus pe Naroțu și Forfeca; pe înălțimele Șiretului la Bărboși, multă. — Acestă varietate, prin portul și înfățișarea sa, semănă mult cu A. inodora Bieb. fl. t. c. 2 p. 295 var. p. SOG CONSPECTUL SISTEMATIC incana DC. prodr. 6 p. 96 (!); insă la planta nostră laciniile foilor cau- linare și radicale sunt cu mult mai lungi dar lineare, involucrul calati- delor aprope cu totul glabru și calatidele unilateral-nutant dispuse. 10. A. scoparia W. etKit. rar. hung. t. 65(1801); DC. prodr. 6 p. 99; Koch syn. p. 405; Rchb. ic. germ. 16 tab. 146; Schlechtd. et Lang. deutsch. 29 f. 3010. — Vulg. Pelin-de-mături, Pelin-de-pureci.— 0 August, Septembre. Câmpuri mai ales pe la petrișiuri sau locuri năsipose, locuri ruderale urbane și rurale (Grec. enum. p. 33). Broș- teni pe Motru; Craiova; Rîmnic, Călimănești pînă spre Riu-Vadului; Câmpina; Crivina, Buftea, București: Comana; Fetești; Brăila, Galați. II. A. Dracunculus L. spec p. 1189; DC. prodr. 6 p. 97 var. a; Koch. syn. p. 406; Rchb. ic. germ. 16 tab. 150; Schlechtd. et Lang. deutsch. 29 f. 3012. Oligosporius condimentarius Cass. bull. phil. ann. 1817.—Vulg. Tarhon. Tarahon.— 0 Iunie, Iulie. Naturalizată și mult cultivată în totă țera pentru uzul culinar (Grec. euum. p. 32). § 4. Seriphidium Bess. Receptaculul glabru; calatidele homogam e 12. A. Santonicum L. spec. pl. p. 845 edit. 1753 exslus. syn. Lobelii; Fritsch in A. Kern. sched. spec. n. 2264. A. salina Willd. spec. pl. 3 p. 1834 (1804). A. maritima 0. patens Neilr. flora von nieder-oesterr. p. 353(1859). A. maritima ț. salina Koch syn. p. 406.— August, Septembre. Locuri sărate in regiunea șesurilor meridio- nale. Comana in lunca Ciiniștei pe lingă calea ferată și spre Grădiștea; Brăila, Lacul-Sărat; Beceni (A. nutans Grec. enum. p. 33); pe lingă lacurile sărate d’intre Tirgul-Frumos și Cotnari in Moldova; în Do- brogea forte frecuentă intre Cerna-Vodă și Megidie, între Tuzla, Con- stanța, Mamaea, Caracoium și Gargalic. 0. monogyna WolffinA. Kern. sched. spec.n. 2265 (1893); Ledeb. fl. ross. 2 p. 573 ex p. exclus, synon. A. monogyna >W. et Kit. rar. hung. 1 p. 77 tab. 175 (1802). A. maritima var. erecta Neilr. loc. cit.— Tot prin asemenea locuri și, împreună cu forma lineană, in aceleași localități citate. 27. TAJTACETUM L. gen. n. g44- I. T. vulgare L. spec. p. 1148; DC. prodr. 6 p. 128; Koch syn. p. 407 ; Schlechtd. et Lang. deutsch. 29 f. 3014. — Vulg. Vetricea. Ferecea. Buriană-de-ceas-reu. — Iulie, August. Pe lingă drumuri și garduri, pe câmpuri și pe la locuri inculte, lunci, pruntișiuri; plantă forte comună prin totă țera (Grec. enum. p. 33). Craiova, Rubănești; SYNANTHERE2E 807 Rîmnic, Călimănești; Titu, Ghergani; Crivina, Buftea; București; Co- mana; Brebu, Câmpina; Odobești; Neamțu; Botoșiani, Agafton; în Suceava pe la Dolhasca, Fălticeni și la Broșteni. 0. crispam DC. 1. c. Foile cu mult mai incisate și crispate.—Vul- tureanca ; Piatra; prin grădini rurale. 2. T. boreale Fisch. in DC. prodr. 6 p. 128; Ledeb. fl. ross. 2 p. 602 ex descriptione et ex loco natale ap. Guebhard in Br. prodr. praafat. p. XXV et XL. — ?|» Iulie, August. Prin stufurile d’între Du- năre și Brateși la Galați spre Reni pe la poduri, cu Senecio auratus în consorțiu. într’adevâr, planta acesta de la prima vedere se deosebește de T. vulgare prin segmentele și laciniile foilor, fiind lanceolate și profund serate, seraturele cu mult prelungi și acuminate, capitulele dispuse în largă paniculă corimboidă forte laxă și par mai măricele; acheniile fără pappus sau având o coronulă puțin aprețiabilă. — Specie rară pentru flora nostră. B. Antemidee discoide homogame sau heterogame; receptaculul paleolat. 28. SANTOLINA L. gen. n. g42. I. S. Chamse-Cyparisus L. spec. p. 1179; Willd. spec.pl. 3 p. 1797 ; DC. prodr. 6. p. 35 var. a; Koch syn. p. 407. AchUlea Cha- mce-Cyparisus Rchb. fii.; Schlechtd. Lang. deutsch. voi. 29 fig. 3030. — Popul. Lemnu-Maicei-Domnului. Poala-Maicei-Domnului. 1? Iulie. August. Prin grădini rurale și urbane, (Grec. enum. p. 33) introdusă și vulgarizată pentru simbolul și aroma sa. C. Antemidee radiiflore, receptaculul paleolat. 29. ACHILLEA L. gen. n. 646. § 1. Ptarmica Tournef. Calatidele cu vre-o 10 flori radiate; ligu- lele albe și cât involucrul de lungi. I. A. Schuriî Schultz-Bip. oester. bot. zeit. ann. 1856p. 300.R!ar- mica tenuifolia Schur enum. transs. 327 (1866). Anthemis alpina Baumg. enum. transs. 3p. 145 et Auct. transs. plur. - non L. A. tenuifolia Schur. verh. d. siebenb. ver. ann. 1851 p. 171etann. 1859p. 134; Schott analec. bot. p. 6; Griseb. et Sch. it. hung. 1852 p. 509. — ?ț. Iulie, August. Pe stânci în regiunea alpină. Negoiu; Păpușea; Buceci la Schitul Ialomița (Br.)! la Poeana-Stânei, pe Babele, pe Costila, frecuentă; Ceahlău; Pietrile-Domnei. 308 CONSPECTUL SISTEMATIC 2. A. Ptarmica L. spec. p. 1266; Koch syn. p. 407; Rchb. ic. germ. 16 tab. 123 f. 1; Schlechtd. et Lang. fl. v. deutsch. 29 f. 3016. Ptarmica vulgaris DG. prodr. 6 p. 23 exclus, variet.; Ledeb. fl. ross. 2 p. 529. — Vulg, lerbd-de-strdnutai. — Iulie, August. Mici tuferișe pe coste. Craiova pe la stajiea Cârcea; Focșiani. 3. A. cartilaginea Ledeb. ex Bess. in litt. ann. 1831. A. Ptar- mica Auct. nonull. - non L. Ptarmica cartilaginea Ledeb. fl. ross. 2 p. 530. P. vulgaris DC prodr. 6 p. 23 var. 6; Rhcb. ic. germ. 16 tab. 123 f. 3 sub Achillea. Vulg. Rotoțele-albe. Strănutătâre. — 2|. Iulie, August. Tu- ferișc mici pe dealuri la locuri cam umede. Iași pe la Socola. 4. A. lingulata W. et Kit. rar. hung. tab. 2 (1799); Willd. spec. 3 p. 2190 (1800); Baumg. enum. transs. 3 p. 139; Rchb. icon. germ. 66 tab. 124. Ptarmica lingulata DC. prodr. 6 p. 24. — ?|, Iunie, Iulie. Livezi pe cdste petrdse uscate. Schitul-Predeal. § 2. MUlefolium Tourn.Calatidele a câte 5 flori ligulate radiale; ligulele pe jumătate mai scurte de cât involucrul; foile pinatilobate sau pinatipartite, segmentele incise, sectale sau pinatipartite. * Ligulele roze, albe sau albiciose. 5. A. tanacetifolia AII. fior, pedem. 1 p. 183 (1785); DC. prodr. 6 p. 25; Rchb. icon. germ. voi. 16 tab. 136. A. magna Roch. rar. banat, tab. 32 fig. 68 et 69-non alior. A. tanacetifolia p. purpurea Koch syn. p. 411. — Vulg. C6da-$oricelului. - Iulie, August. Livezi montane și prin văi montane. în Suceava pe Bîda, pe Rareu și în cheile (strimtorile) Barnarului, frecuentă. 6. A. diafana W. et Kit. ap. Willd. spec. pl. 3p. 2207 (1800). A. magna AII. fior, pedem. tab. 53 (1785) non L. A. dentiferaDC.fl. fr. 5 suppl. p. 485 (1815); ejus. prodr. 6 p. 25; Rochel. rar. banat, tab. 38 fig. 70 et 71 bonse. A. tenacetifdlia a. dentifera Koch. syn. p. 411; A. pseudo-tanacetifolia Wiezb. ap. Rchb. icon. germ. voi. 16 tab. 136 fig. 2 (Heuff. en. ban. p. 98; Heimerl in A. Kern. sched. 3 p. 120).— Vulg. C6da-șoricelului. — ?|» Iulie, August. Păduri, poale de păduri pe coste și pe stânci in regiunea montană inferioră. Cloșiani la Buza- Plaiului, valea Cernei pe cracu Bulzului;Tismana; Lainici; valea Oltului pe la Coziea și Stănișioara; Dîmbnvicioara, Valea-Muierei, Pajerea; Predeal, Bușteni, Sinaia; Brebu, Slănic în Prahova; în Suceava pa Stănișioara laturea despre Bapșea. p. stricta Koch op. cit. A stricta Schleich. cat. pl. helv. 4 p. 5 (1821); A. Kern. sched, fasc. 3 p. 119. A. magna var. alpina Rochel SYNANTHEREJE 309 rar. ban. p. 73 fig. 69 (1828). — Pe stânci montane în regiunea al- pină și subalpină. Negoiu; Ghițu; Buceci. 7. A. lanata Spreng. syst. veg. 2 p. 601 (1826); Rchb. icon. germ. 16 tab. 137 f. 2; an L. spec. p. 1267? (vid. A. Kern. op. cit. p. 118). — ?|» Iulie, August. Prin locuri petrose și cu ierbă, pe lingă păduri pe dealuri în regiunea subalpină și submontană. Bușteni, Si- naia; Slănicu din Prahova. 8. A. pannonica Scheele in linn. ann. 1844 p. 471; Heimeil in A. Kerner Sched. fasc. III p. 117. A. Millefolium 7. lanata Koch syn. p. 410 (1843); Rchb. deutsch. fl. voi. 16 p. 78; Neilr. fl. nied. oester. p 342 (1859)-non Spreng. 1. c. — Iunie - Septembre. Pe câm- puri, pe coste la locuri aprice inculte. Ciocănești, Chitila; Comana; Huși; Bîrlad; Dobrogea pe la Macin, Isaccea spre Niculițel și Cocoși, Tulcea spre Marighiol. 9. A. Millefolium L. spec. p. 1267; Sturm. deutsch. fl. h. 10 male; DC. prodr. 6 p. 24; Koch. syn. p. 410; Rchb. icon. germ. 16 tab. 135; Schlechtd. et Lang. deutsch. 29 f. 3027 optime. — Vulg. Câda-șoricelului. — Pe la locuri cu ierbă, poeni, livezi, drumuri, gar- duri ; din regiunea subalpină inferioară pînă în totă regiunea câmpiilor (Grec. enum. p. 33). Filiași; Rîmnic, Govora; București; Vaslui, Ra- faila; Neamțu (Chan. exic.); Broșteni, Bapșea, Stănișiora etc. p. collina Becker in Rchb. germ. exc. p. 850 (1832); Koch. syn. p. 410. — Pe dealuri și coste la Jocuri aprice. Craiova; Buftea, Chi- tila; Sinaia; Brebu; Vaslui, Lipovăț; Iași; Botoșiani, Agafton. 7. a/pestris Wimm. et Grab. fl. siles. 2 p. 169 (1829). — în Su- ceava pe muntele Bîda. IO. A. asplenifolia Venten. pl. nouv. jardin. M. Cels p. 95 tab. 95 (ann. revol. VIII = 1800). A. Millefolium p. rubra Sadl. fl. pest. 2 p. 286 (1826). A. Millefolium p. crustata Rochel rar. ban. f. 65 (1828). A. roșea Resf. hort. paris, ed. 3 p. 181 (1829). A. scabra Host. fl. austr. 2 p. 512 (vid. Koch. syn. ed. 2 p.411; Borb. in A- Kern. sched. fasc. III p. 116). A. tenuis Schur. en. transs. p. 239 (1866). — Iunie, August. Livezi la locuri recorose, pe costele dealurilor. In Mehedinți pe la Broșteni; Craiova, Rubănești; Tîrgujiul; Găești; Piatra din Neamțu. II. A. setacea W. et Kit. rar. hung. tab. 80 p. 82 (1802) et in Willd. spec, 3 p. 2212 (1800) citata; DC. prodr. 6 p. 25; Rchb. 310 CONSPECTUL SISTEMATIC deutsch. voi. 16 p. 79 et tab. 137 f. 1; A. pdyphyUa Schleich. A. Mille- f diurn ț. setacea Koch syn. p. 411.— Iunie-August. Locuri sterile, garduri, ziduri, câmpuri și drumuri; plantă frecuentă (Grec. enum. p. 33). Severin; Craiova; Câmpulung; Titu; Ciocănești, Periși, Bu- curești; Comana; Alexandriea; Buzău; Sloboziea,Fetești; Bacău; Iași, Șorogari. 12. A. getica. — Rădăcina repentă, adesea multicaulă; caulii adscendent-erecți, ei și foile albo-cenușii și forte lanato-viloși penă subt capitule; foile lăstarilor sterili oblung-lanceolate ca configurație, limbul tripinatisect, laciniile ângust-lineare, limbul foilor caulinare medii și inferiore bipinatifid și laciniile acestora în câtva mai lăticele, limbul foi- lor superiore pinatifid, segmentele lor puțin sau aprope nul laciniate, la bază sunt auriculate, rachisul tutulor întreg nearipat; corimba descompusă, capitulele congeste, micuțele, cam oblungi, oval-cilin- drice, de un verde cu reflex cupreu după uscare; foliolele periclinice ovate, obtuse cu o nervură dorsală accentuată, pe margine hialino- membranacee fără linie ocheșe; ligulele rotunde prea puțin crenulate sau întregi, mai scurte de cât jumătatea periclinului, de un alb-lăptos. Plantă ce exhală multă odore forte aromatico-balsamică. — Maiu, Iunie. Petrișiuri, locuri aprice pe lîngă drumuri, șianțuri sau gropi uscate. București spre Herestrău. Aceea cu care planta nostră seamănă forte bine este Achillea adorata var. virescens Fenzl in Tchih. Asia min. II p. 264, ale căriea sinonime sunt: A. adorata Koch syn. ed. 2 p. 412 (-non L.), A. vi- rescens Heimerl in A. Kern. sched. 111 p. 123, ast-fel precum aceasta se găsește împrejurul Triestului. Atît numacă, planta nostră este mai robustă și cu puțin mai înaltă în ceea ce privește caulul; la unele exemplare laciniile foilor caulinare sunt cu puțintel mai desvoltate. Dacă această plantă nu s’ar considera identică cu aceea din ve- cinătățile Triestului, cel puțin se pote admite a fi în multă afinitate. 13. A. crithmifolia W. et Kit. rar. hung. tab. 66 (1802) et in Willd. spec. pl. 3 p. 2207 (1800) citata; DC. prodr. 6 p. 25; Rchb. deutsch. voi. 16 p. 78 et tab. 134; Heuff. en. ban. p. 98; Schur en. transs. p. 330. A. nobilis Rochel rar. ban. tab. 32-non L. — Iunie, Iulie. Locuri petrose pe costele munților în regiunea inferioră subal- pinăși alpestră. Verciorova, Bresnița, Cerneți pe dealurile lorgutovei; valeaOltufuidela Călimănești în suspînălaGura-Lotrului, frecuentă.— Specie ce, la noi, este pînă acum observată numa în Olteniea. p. banatica Kit. in DC. prodr. 6 p. 29 pro specie; Heuff. enum. SYNANTHERE^ 811 ban. p. 99; Schur en. transs. p. 330. Foile tenuisecte, laciniile lineari- setacee. — Tot prin asemenea locuri. Câneni, Rîu-Vadului. 14. A. Neilreichii A. Kern. cest. bot. zeit. XXI (1871) p. 144; Heimerl in A. Kern. sched. fasc. III p. 122. A. nobilis et A. Neilreichii Grec. enum. 1880 p. 33. — ?|, Iunie - August. Câmpuri, coste; subsol glareoso-argilos, la locuri aprice expuse. Periși, Buftea, Chitila, Cio- cănești, București; Comana; în Dobrogea pe la Murfatlar, frecuentă. Prea puțin se deosebește de A. nobilis L. ce crește în Europa occidentală, dar nu și în cea orientală. A fost confundată și luată drept A. nobilis L. de cei mai inulți botaniști din trecut. L. Simkovici, în enum. transs. p. 320, o consideră identică cu A. punctata Ten. fl. nap. 2 p. 253 (1820)-non Moench meth. p. 603 (1794).—Heimerl (loco cit.), de și nu constată o deosebire caracteristică între planta din munții Abruzzesi din Italiea meridională, descrisă deTenore sub numele de A. punctata (=.4. ochroleuca Ehrh. beitr. 7 p. 166 ann. 1792, DC. prodr. 6 p. 30) și între planta din Panonia și Europa australo-orientală descrisă de Kerner subt numele de A. Neilreichii. totuși se pronunță cu oarecare rezervă asupra identităței acestor două plante. Este de dorit un studiu mai atentiv spre a se stabili adevărata deosebire ce ar fi între densele, dacă deosebire există, și denumirea ce trebue să aibă. * * Ligulele ochroleuce sau galbene. 15. A. pectînata Willd.spec. pl. 3 p. 2197 (1800); DC.prodr. 6 p. 28; Ledeb. fl. ross. 2 p. 535. Rchb. deutsch. fl. voi. 16 p. 76 et tab. 150 f. I; A. ochroleuca W. et Kit. rar. hung. p. 33 tab. 34 (1802) -non Ehrh. — Iunie, Iulie. Locuri aprice inculte argilo-glarose: Măcin pe Ia poalele muntelui Suluc; platoul de la Copadin (.4. pseu- dopectinata Janka). 16. A. depressa Janka brev. turcie. 2 p. 5 (1873); Boiss. fl. orient. 3 p. 262; Velen. fl. bulg. p. 267. — <(. Iunie, Iulie. Stânci pe- trose. Muntele Consulu în Dobrogea la Alibeichioi (Br.) 17. A. compacta Willd. spec. pl. 3 p. 2206 (1800); Rochel rar. ban. tab. 32 fig. 67; DC. prodr. 6 p. 28; Heuff. enum. banat, p. 97; Neilr. diagn. p. 68. A. glomerata M. Bieb. fl. t. c. suppl. p. 585. (1819)- A. coarctata Poir. encycl. meth. suppl. 1 p. 94 (1810). A. sericea Janka in linn. voi. 30 ann. 1859 p. 579. — ?(. Iunie, Iulie. Locuri petrose uscate aprice. Vârciorova, Severin; Craiova spre Trei-Fântâni; Slo- boziea, Doicești; Galați spre gura Prutului; în Dobrogea pe la Isaccea, Cocoși, Tiflcea, Constanța, Copadin, frecuentă. 312 CONSPECTUL SISTEMATIC 18. A. millefoliata. — Rădăcina vîrtosă monocefală unicaulă și cu lăstari ce port foi radicale; caule ca de 30c,ⁿ erect, diept sau cam flexuos și ramificat, ramurile întinse; caulul și ramurile solide, be- țose; foite radicale de o configurație oblung-lanceolată, pețiolate, cete caulinare și rameale șesile și descrescânde, la tote limbul bipinatisect, segmentele sau laciniile lor mici, ușior distante, lanceolate și pinat- divizate în lacinule micuțele linear-ânguste, întregi sau pinatifide cu vârfurile acute, rachisul ângust nearipat și cu câteva lacinule p’intre laciniî; caulul, ramurile și mai ales foile inferiore și radicale dens perose și subcanescente, pe fața superioră a foilor rameale se observă și mulțime de puncte glandulare cam lucide; ramurile se termin în câte o corimbă descompusă, compactă și convexă avend numerose calatide turbinate cu florile galbene, pedicelele tomentose; foliolele involucrului oblungi, obtuse și palide; ligulele trilobate, diforme și cu puțin întrec jumetatea involucrului. — ?|, Iunie, Iulie. Hab. Locuri aprice, sol petros cu puțin strat de pământ humifer pe desupra. în Dobrogea pe platoul de la Copadin. Totă planta exală o odore aromatică forte. Prin portul axei cau- linare și al ramificației seamănă cu Achillea leptophylla, cu deosebirea că acesta are făptura mult maiierbacee, iar nu solidă, țepănăși bățose apoi foile și corimbele sate sunt cu totul de altă făptură: foile seamen forte mult cu acelea de la Pyrethrum mUlefoliatum-pentru care mo- tive îi am dat numirea specifică-, însă cu mica diferență că laciniile și lacinulele foilor sunt mai menunțele și mai distante; corimbele și calatidele sate semăn aprope exact cu acelea de la Achillea compacta 19. A. leptophyllaM. Bieb. fl. t. c. 2p. 355(1808); DC. prodr. 6 p. 29; Ledeb. fl. ross. 2 p. 536; Boiss. fl. orient. 3 p. 262; Lindem. fl. chers. p. 317. — ?|, Iunie, Iulie. Locuri aprice glareoso-argilose. în Ialomița pe la Sloboziea și Doicești; în Dobrogea pe la Caracoium, Gargalîc, Periclie. 80. ANTHEMIS L. gen. n. 645. § 1. Scuamele receptaculare oblungi, scariose, vîrful lacerato- dentat. 1. A. carpatica W. et Kit. ap. Willd. spec. 3 p. 2179 (1800). Pyrethrum alpinum Baumg. enum. transs. 3 p. 103 (1816)-non Willd. op. cit. p. 2153; A. styriaca Vest, syllog. soc. bot. ratisb. 1 p. 12; Rchb. icon. germ. voi. 16 tab. 112. A. Kitaibelii DC. prodr. 6 p. 7 (1837)-non Spreng. A. montana Koch syn. p. 415 (1843)-non L. SYNANTHEREJE 813 A. carpatica 0. sericea Heuff. enum. ban. p. 100. — ?(. Iulie, August. Păsciuni și stânci în regiunea alpină. Parîngu (J. Barth exsic.); Ne- goiu ; Oiticu; Buceci pe Caraimanu (Grec. enum. p. 33). p. pyrethriformis Schur enum. transs. p. 335 (1866) pro specie; Simk. enum. transs. p. 316. A. carpatica var. Mreviata Schott et Kotschy exsic. n. 154.— Pe Tutilași Godeanuîn Mehedinți; pe Buceci la Omu locul clasic (Knecht.)! § 2. Scuamele (paleolele) receptaculare lanceolate sau oblungi, vîrful subit terminat în mucron rigid subțirel acut. 1. Receptaculul matur convex sau hemisferic. Acheniile tetra- gonal-comprimate, coronulate sau necoronulate. 2. A. tinctoria L. spec. p. 1263; DC. prodr. 6 p. 11 ; Koch. syn. p. 413; Rchb. icon. germ. voi. 16 tab. 119; Schlechtd. Lang. deutscb. voi. 29 f. 3031 a. genuina: calatidele radiate. —- Vulg. Fl6re- de-perină. IMă-de-perină. — ?|» Iunie, Iulie. Câmpuri, coste, pe la drumuri și holde; specie vulgară (Grec. enum. p. 33). Verciorova, Se- verin; Craiova; Caracăl; Rîmnic; Vultureanca, lonești; Alexandriea ; Comana; Ciocănești, Chitila, București; Periși, Cri vina; Broșteni în Suceava; Vaslui, Munteni; Botoșiani; în Dobrogea, frecuentă. p. discoidea. — Calatidele neradiate. Fălticeni prin tdtă împreju- rimea, singura formă de A. tinctoria ce am întâlnit aci. 3. A. Fussii Griseb. et Sch. iter hung. p. 338 (1852). A. auran- tiaca Schur ost. bot. zeit. ann. 1858 p. 22 solum nomen. A. chrysantha Schur enum. transs. p. 331 (1866). — îț. Iulie, August. Văi umede umbrose în regiunea montană sub alpină. Muntele Coziea la Stăni- șioara; Păpușea; Rucăr spre Pajerea; Buceci; Predeal; in Suceava prin cheile Barnarului. 4. A. macrantha Heuff. in flora ann. 1833 voi. 1 p. 362 ; Rchb. icon. germ. voi. 16 tab. 120 fig. 2 optime; Heuff. enum. ban. p. 99; Neilr. diagn. p. 68. — Iulie, August. Păduri, tuferișe pe coste și prin văile montane. Munții Cloșanilor pe Osliea și Bulzii în valea Cer- nei; în Vâlcea pe Galbina. 5. A. austriaca Jacq. fl. austr. 5 p. 22 tab. 444 (1778); DC. prodr. 6 p. 11; Koch syn. p. 413; Rchb. icon. germ. voi. 16 tab. 118 fig. 1; Schlechtd. Lang. deutsch. voi. 29 fig. 3032. — Q Iulie, August. Câmpuri, crânguri, pe lîngă și prin holde;specie comună. Craiova; lo- nești, Morteni; Ciocănești, Periși; Chitila, București; Giurgiu, Co- mana, Ploești, Băicoi; Odobești; Brăila, Galați; Fălticeni. 314 CONSPECTUL SISTEMATIC 2. Receptaculul matur prelung, cilindraceu sati conic. Acheniiîe obtus-tetragonice cu muchiile netuberculate. 6. A. ruthenica M. Bieb. fl. t. c. 2 p. 330 (1808); DC.prodr. G p. 11; Koch syn. p. 414; Ledeb. fl. ross. 2 p. 522; Rchb. icon. germ, voi. 16 tab. 114 flg. 1; A. pontica D’Urv. enum. p. 114 (1822)-non Willd. A. Neîlreichii Ortm. zool. bot. gesel. ann. 1852 voi. 2 p. 55. — O Iunie-August. Câmpuri aprice, pe mici coste rupte pe lîngă căi, locuri inculte. Verciorova, Severin, Hinova; Alexandriea; lonești, Vultureanca; Sloboziea, Bora, Fetești; Buzeu; Tecuci, Țigănești; Vaslui; în Dobrogea pe la Măcin, lenisala, Constanța. p. monocephala. —Prin locuri glareoso-năsipose de loess pe lîngă calea ferată la Fetești. 7. A. arvensis L. spec. p. 1261; Sturm deutsch. heft 27; DC. prodr. 6 p. 6; Koch syn. p. 414; Gren. Godr. fl. fr. 2 p. 152; Rchb. icon. germ. voi. 16 tab. 113. — Vulg. Romaniță-prâstă. — 0 Iunie, Iulie. Câmpuri, prin grâne, pe la drumuri, prin comune rurale și ur- bane în locuri inculte. Craiova; Horezu, Rîmnic; lonești, Vultureanca; Comana; București; Periși, Crivina, Ploești; Bîrlad, etc.; specie vulgară. p. Haynaldiana Janka cest. bot. zeit. ann. 1856 p. 1; Simk. enum. transs. p. 34. A. auriculata Griseb. et Sch. iter. hung. p. 339 (1852); Schur verh. siebenb. ver. ann. 1859 p. 78; ejus enum. transs. p. 332 -non Boiss. diagn. ser. I p. 5 (1844). — Locuri glareose, aprice, prun- tișiuri, drumuri. lonești, Cacova, Vultureanca; pe Ialomița între Periși, Crivina; București; Urlați pe Cricov către Valea-Boului ; Brăila. §. 3. Scuamele (paleolele) receptaculare lineare setacee ascu- țite. Acheniiîe cu câte ^ece muchii egale și tuberculate (gen. Maruta Cass.) 8. A. Cotula L. spec. p. 1261; Koch syn. p. 414; Gren. Godr. fl. fr. 2 p. 153; Schlechtd. Lang. deutsch. voi. 29 f. 3035. Maruta Co- tula DC. proăr. 6 p. 13; Rchb. icon. germ. voi. 16 tab. 109 fig. 1. Maruta foetida Cass. dict. sc. nat. voi. 29 p. 174 (1821). — Vulg. Mo- sețel-prost, Romaniță-puturâsă. — 0 Iunie-Septembre. Locuri rude- rale și inculte, pe lîngă căi și garduri; plantă vulgară (Grec. enum. p. 33). Severin; Craiova; Tîrgujiul; Horezu; Rîmnicu, Călimănești; Pitești; Câmpulung; Vulcana; lonești, Vultureanca; Comana; Bucu- rești, Chitila, Periși; Urlați, Valea-Boului; Brăila, Galați; Bîrlad; Vaslui; Iași; Botoșiani; Dobrogea. SYNANTHERE^ 515 D. Antemidee radiatiflore cu receptaculul nepaleolat. 31. MATRICARLA L. gen. n. g6j. §. 1. Matricaria Vis. Receptaculul conic. Acheniile cilindracee, fața dorsală netedă, cea ventrală 5 - costală, costele subțirele, crește- tul necoronat. I. M. Chamomilla L. spec. p. 1256; DC. prodr. 6 p. 51; Gren. Godr. fl. fr. 2 p. 148; Rchb. ic. germ. 16 tab. 106; Schlechtendal et Lang. deutsch. 29 f. 3049. M. suaveolens L. fl. succ. p. 297 et herb, sec. Hartm. - non Koch syn. p. 416 cujusslirps est Anthemis lithuanica Bess. —Vulg. Romanică. Romaniță-bună. Matricea. Moșițel. — Q Iunie, Iulie. Locuri ruderale, virane sau inculte, drumuri, câmpuri; forte comună (Grec. enum. p. 33). Cerneți; Craiova; Călimănești, Rîmnic; Câmpulung;. Titu, Ciocănești, Periși, București; Comana; Neamțu Chan. exsic.!); Fălticeni; Broșteni; Focșiani; Galați; Constanța. § 2. Chamtemelum Vis. Receptaculul deprimat sau convex. A- cheniile obpiramidale comprimate, fața dorsală convexă necostată, cea ventrală bisulcată si cu 3 coste grdse, creștetul coronat sau ne- coronat. 2. M. Inodora L. fl. suec. p. 297 (1755); DC. prodr. 6 p. 52. Chrysanthemum inodorum L. spec. p. 1253; Koch syn. p. 419; Rchb. ieon. germ. 16 tab. 94 flg. I; Schlechtd. et Lang. deutsch. 29 f. 3047. Tripleurospermum inodorum C. H. Schultz Bip. ueb. tanac. p. 32(1844); Koch syn. add. p. 1026. Chamwmelum inodorum Boiss. fl. or. 3 p. 327.— Vulg. Romaniță-neadeverată. Romaniță-nemirositâre. Moșițel prost. — Q Maiu-August. Tot prin asemenea locuri ca și precedenta, adesea împreună (Grec. enum. p. 33). Severin, Cerneți; Craiova; Titu; Cio- cănești, Periși, București; Alexandriea; Comana; Câmpina; Buzeu, Neamțu (Chan. exsic.!); Fălticeni; Botoșiani. 3. M. trichophylla Boiss. diag. ser. I fasc. 6 p. 88(1844). Cha- mamelum uniglanduloeum Vis. fl. dalm. 2 p. 85 tab. 51 (1847); Rchb. icon. germ. 16 tab. 94 flg. 4. Ch. trichophyllum Boiss. fl. orient. 3 p. 330. — Q Iunie, Iulie. Pe lîngă drum. Verciorova spre Rușiava pe poalele Alionului (A. de Degen) și chiar la Verciorova! 32. LEUCANTHEMUM Tburnef. inst. p. 4g2. I. L. vulgare Lam. fl. fr. 2 p. 137 (1778); DQ. prodr 6 p. 46. ChrysanthemumLeiicantkemumL. spec. p.1251; Sturm deutsch. h.2;Koch syn. 416; Schlechtd. et Lang. deutsch. 29 flg. 3040. lanacetum Leu- 816 CONSPECTUL SISTEMATIC canthemum Schultz Bip. tanacet. p. 35 (1844); Rchb. ic. germ. Voi. 16 t. 97. — Vulg. Mărgărită. Ochiu-boului. Roman. Romaniță-mare. Tă- tăiși.— ?|. Iunie, Iulie. Prin locuri cu ierbă, livezi, poeni, rărișiuri; în regiunea subalpină, alpestră și câmpeană (Grec. enum. p. 33). Gemeți; Filiași, Craiova; Rîmnic; Curtea-de-Argeși; Câmpulung; Vultureanca, Titu; Ciocănești,Crivina, Periși; București; Comana; Buzeu; Neamțu; Broșteni in Suceava; Botoșiani. p. carpaticum Bess. enum. p. 34; Ledeb. fl. ross. 2 p. 542. Cauli și foile hirsute; capitulele și radele mediocre,foliolele periclinice fără linie nâgră marginală. — Valea Monăstirei Bistrița și pe la Govora. 7. macrocephalum. Capitulele mari cu rație lungi; foliolele peri- clinice fără linie negră marginală. Câmpulung; Periși; Comana; Bo- toșiani; Piatra. 8. suba/pinum Schur verh. siebenb. ver. ann. 1859 p. 137; Simk. enum. transs. p. 313. Capitulele mari cu rație lungi; foliolele pericli- nice cu linie negră marginală. Predeal, Bușteni, Sinaia; muntele Ghițu în Argeși. 2. L. rotundifolium DG- prodr. 6 p. 46 (1837). Chrysanthe- mum rotundifolium W. et Kit. rar. hung. 3 p. 262 tab. 236 et in Willd, spec. p. 3 p. 2144 (1800). Tanacetum Waldsteinii G. H. Schultz Bip. ueb. tanac. p. 35 (1844) pentru a nu fi confundat cu Tenacetum ro- tundifolium DG. prodr. 6 p. 133 care este adevărată specie de Tena- cetum. — ?|, Iulie, August. Livezi, văi și păduri sub alpine. în Argeși pe Moldoveanu și Negoiu; Predeal, Buceci prin t6te văile subalpine despre Sinaia; în Suceava pe Stănișioara, în valea Barnarului sus și la Schitul Rareu prin pădure. 33. PTRETHB.UM Gcertn. fruct. 2 p. 430 tab. i6g. § 1. Leucoglossa DG. Ligulele albe sau cam roze, lungi; discul galben. I. P. alpinum Willd. spec. pl. 3 p. 2153 (1800); DG. prodr. 6 p. 54; Schur enum. transs. p. 338. Chrysanthemum alpinum L. spec. p. 1253; Sturm deutsch. h. 19; Koch syn. p. 418. Tenacetum alpinum Schult. Bip. 1. c.; Rchb. ic. germ. 16 t. 99 fig. 3. — <(, Iulie, August. Regiuni alpine înalte. Godeanu; Paringu (J. Barth exsic.); Păpușea și Oiticu; Buceci. 2. P. uliginosum W. et Kit. rar. hung. I. tab. 32(1799) Willd. spec. 3 p. 2152; DG. prodr. 6 p. 57. Chrysanthemum serotinum L. spec. p. 888. Tenacetum serotinum Schultz. Bip.; Rchb. ic. germ. 16 tab. 101; SYNANTHERE^ 31? fig. 1. —’J¹ s. ?|». Iunie, Iulie. Zăvoe în regiunea inferioră a țărei. Delta-Dunărei în Ostrovul St. George la Tulcea. 3. P. corymbosum Willd. spec. 3 p. 2155 (1800); DC prodr. 6 p. 57; Boiss. fl. orient. 3 p. 342. Chrysanthemum corymbosum L. syst. nat. 2p.562 (1768);Koch syn.p.418; Schlechtd. etLang.deutsch. 29 fig. 3045. Tanacetum corymbosum C.H. Schultz Bip. ueb. tanac. p. 57; Rchb. deutsch. 16 p. 60 et tab. 102. — Iunie, Iulie. Păduri, crân- guri, poeni, livezi. Valea Țesnei; Baea-de-Aramă; Tismana; Tirgu- jiq 1; Olănești, Rîmnic, Călimănești; Dealu-Mare; Titu, Ciocănești, Periși, Chitila, București; Alexandriea; Vultureanca; Băneasa, Co- mana ; Bora, Sloboziea ; Tecuci, Țigănești; Piatra, Pădurea-Balau- rului; Neamțu (Leucanthemum corymbosum Grec. enum. p. 33, Chania exsic.!); Fălticeni, Mălin; Broșteni în Suceava. 4. P. subcorymbosum Schur. bot. runder. ann. 1853. p. 80; Schur in verh. siebenb. ver. ann. 1859 p. 146; enum. transs. p. 337. Chrysanthemum corymbosum var. a. alpestre Schur herb, transs. — ?|, Iulie, August. Păduri în regiunea montană subalpină și alpestră. Vârciorova; Olănești; Coziea, Stănișioara; Dîmbovicioara; Buceci; Rareu pe culme. 5. P. Parthenium Smith fl. brit. 2 p. 900(1800); DC. prodr. 6 p. 58; Boiss. fl. orient. 3 p. 344. — Mathricarla Parthenium L. spec. p. 1255. Chrysanthemum Parthenium Pers. syn. 2 p. 462; Koch syn. p. 418; Schlechtd. et Lang. deutsch. 29 fig. 3044. Tanacetum Parthe- nium Schultz Bip. ueb. tanac. p. 55; Reichenbach deutsch. 16 p. 60 et tab, 101 fig. 2. — Vulg. Gr anat. lirbă-amară. Mătricea. Poala Sân- tei-Maria. — Q s. J*. Iunie, Iulie. Tuferișe pe la poalele costelor mun- tose în Dobrogea. Alibeichioi la poalele Conțului; prin grădini culti- vată și accidental spontanee (București; Buhuși; Iași). § 2. Gymnoclyne DC. Ligulele albe sau gălbenii, mici scurte ne- conforme; discul alburiu. 6. P. macrophyllum Willd. spec. pl. 3 p. 2154 (1800); DC. prodr. 6 p. 58; Boiss. fl. orient. 3 p. 346. Chrysanthemum macrophyl- lum W. et Kit. rar. hung. I p. 97 tab. 94 (1802); Koch syn. 418; Schlechtd. et Lang. deutsch. 29 fig. 3046. Tanacetum macrophyllum C. H. Schultz Bip. ueb. tanac. p. 53; Rchb. deutsch. 16 p. 60 et tab. 104. — Vulg. Vetricea. — ?|» Iulie, August. Păduri în regiunea fagului. Ciolanu-Mare, Culmea-Cernei, cracu Bulzului în Mehedinți; Mânăstirea Tismana. Grecescu D. Dr. — C. 1324. 23 318 CONSPECTUL SISTEMATIC § 3. XanlhoylusM DC. Ligulele galbene, lungi; discul galben. 7. P. mîllefoliatum Willd. spec. pl. 3 p. 2160 (1800); DC. prodr. 6 p. 60; Boiss. fl. orient, voi. 3 p. 349. Chrysanthemum miile- fdliatum L. syst. nalur. 12 p. 643 (1768). — Iunie, Iulie. Stepele danubiane și pontice la locuri argilo-năsipose aprice. Brăila, Galați spre Bărboși; Sloboziea pe malurile lalomiței către Doicești; Con- stanța spre vil și pe Valul-Traian, mult. • Pinardia coronaria Less. syn. 255. Chrysanthemum coronarium L. spec. p. 1254; DC. prodr. 6 p. 64; Boiss. fl. orient. 3 p. 336. — Q Iulie, August. Prin oarecare grădini de țeră și accidental spontanee; plantă vulgarizată. Câmpulung; Valea-Lupei de la Telega spre Brebu ; Roman; Brăila la Viziru etc. 9. Senecionese Less. Antherele necaudate, galbene. Pappus mătăsos stufos. Extremitatea stigmelor truncată, penicilată. 34. DORONICUM L.gen. n. 959- I. D. austriacum Jacq. fl. austr. 2 p. 18 tab. 130 (1774); Sturm deutsch. fl. h. 80; DC. prodr. 6 p. 321; Koch syn. p. 420; Rchb. ic. germ. 16 tab. 66; Schlechtd. et Lang. deutsch. 29 f. 3070. Doronicum VII austriacum III Clus. hist. 2 p. 19 (1601); D Pardalian- ches a. L. spec. p. 1247 (1762). Amica austriaca Hoppe ap. Sturm deutsch. fl. h. 38*. — Vulg. Hrba-Ciutei. — ?f. Iulie, August. Păduri în regiunea montană subalpină. Valea Oltului pe Cirligele; Valea-Popei în Muscel; Predeal; Buceci; Ceahlău; valea Barnarelului sus. 2. D. hungaricum Rchb. iii. ic. germ. 16 tab. 65 f. 1 (1856); Heuff. enum. ban. p. 101; Neilr. diagn. p. 72; Boiss. fl. orient. 3 p. 381. D.plantagineum Kit. in Schultes cest. fl. 2 p. 502 et pl. auct. - nonL.— î|, Maiu, Iunie. Păduri în regiunea dealurilor și a câmpiilor. Severin; Craiova; Caracal; Comana; Cernica; Paserea; Iași; Dorohoi (Knecht. miss.) 3. Da Columnse Ten. fl. neapol. prodr. tab. 79 (1811); DC. prodr. 6 p. 320. D. cordifdiurn Slernb. denkscher. bot. ges. in regensb. 1818 p. 147; Koch syn. 420; Schlechtd. et Lang. deutsch. 29 f. 3069. D. caucasicum Rochel rar. ban. tab. 31 f. 63 a, b, c. - non M. Bieb. 1) cordatum A. Kern. sehed. spec. n. 1814. Amica cordata Wulf. in 1. Ceea co autorii principali Înțeleg prin Dorouicuiu Pardalianehes, este D. I'ar- dalianches var P L. spcc. 1247 ;i spcciea accsla uu există in lot coprinsul Daciei: din erdre ți din confusie este citat dc unii botaniști in Banal, Transilvanica și Bouiăuiea. 819 Roem. arch. 111 p. 408 (1805). — ?|» Iunie-August. Păduri în regiu- nea subalpină pină in cea alpină. Valea Țesnei la Gaura-Fetei; Diin- bovicioara și în tot coprinsul Bucecilor {D.Pardalianches etD. graudi- florum Grec. enum. p. 32-nec aliorum); valea Barnarelului la capu rîului. p. pilosum Simk. kâzlem XV (1878) p. 563; ej. en. transs. p. 322. Prin înfățișarea sa pare a fi Aronicum carpaticum; prin acheniile sale este un Doronicum, avend acheniile ligulelor marginale foră pappus, dar părose. — Buceci, sus pe Gostila. 35. ARONICUM Neck. eleni. Ip. 17 ri. 49. I. A. carpaticum Schur verh. siebenb. ver. an. 1859 p. 137; enum. transs. p. 341; Fuss. transs. excur. p. 342. Arnica scorpioides Baumg. enum. transs. 3p. 133-non L. spec. p. 1246. Aronicumscor- pioides var. carpaticum Griseb. et Sch. it. hung. p. 342 (1852) sed non A. scorpioides Koch. Doronicum carpaticum Nym. et Auct. transs. pr. p. — ?|» Iulie, August. Stânci, virfuri alpine. Scărișioara, Mocir- liu; Paringu (J. Barth exsic.); Moldoveanu, Negoiu și Cetatea Vlad- Țepeși in Argeși; Ceahlău (Knecht.) 36. ARNICA L. gen. n. 958 excl. spec. I. A. montana L. spec. p. 1245 excl. var. P; Sturm deutsch. fl. h. 34; DC. prodr. G p. 317; Koch. syn. p. 422; Schlechtd. et Lang. deutsch. 29 f. 3074. — ?(, Iunie, Iulie. Livezi subalpine. Predeal și in coprinsul inferior al Bucecilor; Gomănești in distr. Bacău; in Suceava pe muntele Bida la Dorna și pe Rardu. 37. CINERARIA L. gen. 597 (sect. Thephroseris Rchb.) I. C. sulphurea Baumg. enum. transs. 3 p. 125 (1816) pro varietas Ginerariae longifoliae sed Cineraria longifolia Jacq. est forma ligulis aurantiacis. Thephroseris microrrhiza Schur en. trans.p. 346(1860), Senecio aurantiacus Grec, in Br. prodr. p. 291 non DC. — ?{. Maiu. Iunie. în regiunea infralpină a Bucecilor, pe muntele Urzicani spre Predeal(Grec. loc. cit.), în valea Garaimanului (Knecht. exsic.!) 2. C. spathulaefolia Gmel. fl. bad. 3 p. 454 (1824); Rchb. germ. exc. p. 241; Koch. syn. ed. 2 p. 424. C. longifolia Sturm. deutsch. fl. h. 40 non Jacq. C. campestris DG. fl. fr. 4 p. 169-non Retz. obs. 1 p. 30 (1779). Senecio spathulcefolius DG. prodr. 6 p. 362; Rchb. ic. germ, corymb. tab. 87 flg. 1 cum planta nostră optime quadrat! — 320 CONSPECTUL SISTEMATIC Maiu, Iunie. Livezi pe lingă păduri in regiunea montană alpestră. Mânăstirea Neamțu (Chan. exsic.) 3. C. tomentosa DC. fl. fr. n. 3189 (3 (1805). Senecio auran- thiacus (3. tomentosum DC. prodr. 6 p. 362 var. 7. — C. aurantiaca p. Hocculosa. Rchb. icon. germ, corymb. tab. 91. C. capitata Koch. syn. ed. 1 p. 385-non Wahlenb. C. aurantiaca p. lanataKoch. syn. ed. 2 p. 425. Senecio capitatus var. radiatus Simk. en. transs. p. 326. S. au- rantiacus Auct. transs. ex p. - non C. aurantiaca Hoppe. tasch. 1806 p. 121. — î|,Iunie. In regiunea alpină. Buceci (Knecht.)! 4. C. papposa Rchb. pl. crit. iconogr. 2 p. 13 f. 238 (1824); ej.germ. excurs, p. 242. C. Clusiana Heuff. enum. banat, p. 101 - non Host. Seneciopapposus Less. in linn. 1831 p. 244; Rchb. fii. ic. germ, corymb. tab. 88 f. 1; DC. prodr. 6 p. 360. Thephroseris lussii Griseb. et Sch. it. hung. n. 235 (1852); Th. transsilvanica Schur sert. n. 1611; oester. bot. zeit. ann. 1860 p. 394 et enum. transs. p. 345 (1866). — î|, Maiu, Iunie. Păduri, locuri umbroase prin văile infralpine. Buceci în totă laturea de la Sinaia (Knecht.) pînă în Valea-Albă și în Valea- Cerbului; munții Mehedințului d’asupra Mehadiei (Degen). 5> C. anguatata Schur sert. n. 1610 (1852) solum nomen. Thephroseris stenophylla Schur oest. bot. zeit. ann. 1860 p. 326. Th. an- gustifoliaSchurenum. transs.p. 346 (1866) descripta.Regiunea alpină la limita superioară a Coniferelor, în Buceci (Knecht.)! 6. C. procera Griseb. spicil. rumel. 2 p. 219 (1844); Boiss. fi. orient. 3 p. 413; Velen. fl.bulg. p. 259. — Senecio transsilvanicus Grec, in Br. contrib. noui la fl. roman, p. 14-non Schur sub Thephroseris. — î|, Maiu. Tuferișe, mărăcinișe; pe costele de la Comana spre Gur- banu și Băneasa în Vlașca. 38. IiIGUIiARIA Cass. dict. sc. nat. 26 p. 401. I. L. sibirica Cass.loc. cit.; DC.prodr. 6 p. 315; Koch.syn. p. 425. Schlechtd. et Lang. deutsch. fl. 29 flg. 2076. Cineraria sibirica L. spec. p. 1242; Wald. et Kil. rar. hung. t. 15. Senecio calcaliceformis Rchb. fii. icon. germ, corymb. t. 86. — î|. Iunie, Iulie. Regiuni alpine prin vâlcelele umbrose in Buceci spre Sinaia (Knecht.) și la Bușteni. 39. SENECIO L. gen. n. 953. § 1. Limbul foilor profund divisat sau lirat. * Ligulele lipsă sau fdrte scurte, reflexe, egalez involucrul, SYNANTHEREJE 321 1. S. vulgaris L. spec. p. 1216; DG. prodr. 6 p. 341; Koch. syn. p. 425; Rchb. ic. germ. 16 tab. 68; Schlechtd. et Lang. deutsch. fl. 29 fig. 3084.— 0 Aprilie-Septembre. Locuri inculte, petrișiuri cu ierbă, drumuri, garduri. Călimănești; Câmpulung, Stîlpeni (Grec, enum. 1880 p. 32); Sinaia, Predeal; București, Herestrău (S. silvaticus Grec. 1. c.-non L.); Beceni. 2. S. viscosus L. spec. p. 1217; DC. prodr. 6 p. 242; Koch 1. c. Rchb. ic. germ. 16 tab. 69; Schlechtd. et Lang. deutsch. fl. 29 f. 3085.— 0 Aprilie-August. Prin locuri de felul cum ale celui pre- cedent și adesea cu acesta. Călimănești, Coziea; Possada; Sinaia prin valea Peleșiului către Pustnicu (Grec. 1. c.); Bughea, Câmpulung; Bîsca; Broșoteni pe Bistrița. ** Ligulele mari, plane, întinse și întrec cu mult involucrul. 3. S. vernalis Wald. et Kit. rar. hung. tab. 24 (1800); DC. prodr. 6 p. 345; Koch syn. p. 426; Rchb. icon. germ. 16 tab. 68; Schlechtd. et Lang. deutsch. fl. 29 f. 3087. — Cruciuliță. Petimbr6să. Spătăciâsă. — 0 Aprilie, Maiu. Locuri cu ierbă, petrișiuri, drumuri, garduri, pîrlâge de arături; plantă comună pe la noi. Caracăl; Craiova; Calafat; Câmpulung, Clucereasa (Grec. enum. 1880 p. 32), Conțești ; Titu; Ciocănești, Periși, București; Comana; Sloboziea, Fetești; Foc- șiani; Iași; Botoșani. 4. S. rupestris Wald. et Kit. rar. hung. 2 p. 136 tab. 128 (1805); A. Kern. sched. n. 1804. S. nebrodensis DC. prodr. 6 p. 350; Koch syn. p. 426; Rchb. icon. germ. 16 tab. 72; Schlechtd. et Lang. deutsch. 29 fig. 3088 - non L. (conf. Slrobl in Flora an. 1882 p. 478).— <|» Iulie, August. Păduri locuri umede umbrose în regiunea montană. Hânca-Camenei (Degen), Valea-Țesnei la Gaura-lui-Zîrnă; Tismana; Mânăstirea Bistrița; valea Oltului și pe Coziea; Dîmbovicioara; Si- naia, Bușteni; Predeal, Piatra-Mare; Broșteni pe Bistrița și pe Neagra. 5. S. erucaefolius L. spec. p. 1210 ap. Knch syn. p. 427 ; Schlechtd. et Lang. deutsch. voi. 29 f. 3090 optime cum planta nostră quadrat. S. tenuifolius Jacq. fl. austr. tab. 278; DC. prodr. 6 p. 351 pro var. 0 Senecionis erucaefolii Huds. — Vulg. Bătătamiță. Petim- brâsă. — ?|, Iulie, August. Livezi, câmpuri, mărăcinișiuri, mici tufe- rișiuri; plantă comună. Baea-de-Aramă, Padeși; Tîrgujiul, Bumbești; Rîmnic spre Rîureni; Titu, Ciocănești, Buftea, Periși (Grec. 1. c.); Co- mana; București; Bîsca; Buda, Rafaila în Vaslui; Neamțu (Chan, exsic.!). 822 CONSPECTUL SISTEMATIC 6. S. Jacobsea L. spec. p. 1219; DC. prodr. 6 p. 350; Koch syn. p. 427; Rchb. ic. germ. 16 tab. 73; Schleclitd. et Lang. deutsch. fl. voi. 29 f. 3091. — Vulg, tot cum și cele lalle. — Iulie, August. Prin livețli, pe câmpuri, pîrldge de arături, tuferișiuri sau mărăcinișiuri menunle și rărite, din regiunnea dealurilor pînă în tote câmpiile. Se- verin ; Tismana, Tirgujiul; Rîmnic; Curtea-de-Argeși; Corbeni; Stol- nici; Câmpulung; Titu, Ciocănești, București, Neamțu; Fălticeni, Cornu-Luncei; Broșteni; Botoșiani, Agafton; în Dobrogea pe la Ni- colițel, Periclie, Gargalîc. 7. S. erraticus Berlol. amoenit. ital. p. 92 (1819); DC. prodr. 6 p. 349; Koch syn. p. 428; Rchb. icon. germ. 16 tab. 73; Schlechtd. Lang. deutsch. fl. voi. 29 f. 3093. S. barbareoefolius Kroc. fl. siles. 2 p. 421 (1790)- non Rchb. denumire de și mai veche însă improprie. S. aquaticus ^.barbarecefolius DC. prodr. 6 p. 350 sed non S. aquaticus Iluds. fl. angl. p. 366. — Iulie, August. Locuri umede apăloseprin păduri în regiunea alpestră. Tismana, Peștișiani; Tîrgujiul, Bumbești; Rîmnic la pădurea Gurănoei; Coziea pe la Șipote. 8. S. subalpinus Koch. bot. zeit. voi. 17 p. 613 (1834); syn. p. 429; Rchb. ic. germ. 16 tab. 78 flg. 2; Schlechtd. et Lang. deutsch. fl. voi. 29 f. 3096. S. alpinus p. auriculatus Rchb. icon. pl. crit. 2 f. 257; DC. prodr. 6 p. 347. Cineraria cordifolia auriculata Jacq. fl. austr. tab. 177. Cineraria alpina Wahlnb. carp, princ.-non Lin.— ÎJ, Iulie, August. Păsciuni și stânci alpine. Pe Galbina în Vilcea; pe Argeși la Cetatea Vlad-Țepeși; Rareu subt Pietrile-Domnei. 9. S carpaticus Herb addit. ad. fl. galiz. p. 44 (1831); Boiss. fl. orient, voi. 3 p. 394. S. monocephalus Schur verii, siebenb. ver. 1 p. 107 (1850) et enum. transs. p. 349. S. abrotanifolius Baumg. Wah- lenb.-non L. spec. 1219. S. abrotanifolius var. carpaticus Sag. et Schn. carp, centr. 2 p. 237.— ?|, Iulie, August. Piscuri alpine. Negoiu; Păpușea; Buceci pe Caraimanu (Knecht.) și pe Costila. § 2. Limbul foilor întreg, dentat sau serat. a. Involucrul încins c’un calicul pleiofil. Capitulele măricele. IO. S. tomentosus Host. fl. austr. 2 p. 476(1831); S. auratus DC. prodr. 6 p. 348 (1837). S. Sadleri Lang in Sadl. fl. comit, pestin. p.403 (1840). S. paludosus variet. hypoleucus Ledeb. fl. ross. 2 p. 640; Lindein. fl. cherson 1 p. 327. Cineraria aurea L. spec. p. 1244. Senecio aureus Georgi beschreib. ross. reichs. p. 1243-non L. spec. p. 1220.— SYNANTHERE.il 823 î|, Iunie, Iulie. Locuri umede turfacee cu stufuri. Galați in partea d’inlre Brateși și Dunăre spre gura Prutului; copios. b. Involucrul necaliculat, dar cam bracteolat. Capitalele me- diocre. II. S. Fuchsii Gmel. fl. bad. 3 p. 444 (1808); DC. prodr. 6 p. 353 exclus, variet. Rchb. ic. germ. voi. 1G tab. 81. S. sarracenicus L. spec. p. 1221 (ex parte); Wallr. inlinn. 14 p. 645; Gren. Godr. fl. fr. 2 p. 118 et Auct. plur. S. nemorensis var. s. Fuchsii Koch syn. ed. 2 p. 430; Schlechtd. et Lang. deutsch. fl. voi. 29 f. 3101. S. transsilva- nicus Schur olim. Solidago sarracenica Fuchs hist. pl. p. 728 et ex loco natale. — î|, Iulie, August. Păduri in regiunea montană. Culmea- Cernei, Cloșiani; Tismana; Lainici; Coziea; Corbeni; Dîmbovicioara; Leota; Sinaia (Grec, enum. 1880 p. 32) și in tot coprinsul Bucecilor pînă la Predeal în părțile de jos; în Suceava la Broșteni pe Neagra, pe Bistrița, Bamaru-mare și mic, Dealu-Ursului și la Schitul-Rareu, frecuent. 12. S. nemorensis L. spec. p. 1221; Jacq. fl. austr. 2 p. 50; Koch syn. ed. 2 p. 430 (excl. var. s). S. Jacquinianus Rchb. icon. pl. crit. 3 p. 80 (1824); ic. germ. voi. 16 t. 60; Gren. Godr. fl. fr. 2 p. 119 S. octoglossus DC. prodr. 6 p. 354. — ?|» Iulie, August. Păduri în re- giunea montană. Olănești; valea Oltului de la Coziea în sus; Rucăr, Pajerea; Leota; Buceci; Predeal; în Suceava prin văile Borca, Bistrița, și Barnaru, la Schitul-Rarău. 13. S. umbrosus W. et Kit. rar. hung. 3 tab. 210 (1812; DC. prodr. 6 p. 352; Ledeb. fl. ross. 2 p. 638; Rchb. ic. germ. 16 tab. 82; Neilr. diagn. p. 72. — c|» Iulie, August. Păduri în regiunea montană subalpină. Buceci. 14. S. macrophyllus M. Bieb. fl. t. c. 2 p. 308 (1808); DC. prodr. 6 p. 352; Ledeb. fl. ross. 2 p. 639; Boiss. fl. orient. 3 p. 406. S. Doria p. Biebei steinit Lindem. fl. cherson. 2p. 327; Simk. en. transs. p. 329. S. Doria Grec, in Brânză prodr. p. 291-non L. — ?(,-Iulie, August. Livezi umede în locuri josnice, mlăștini cu păpuriși, poale de dealuri. Câmpulung pe la livedea Bărăției; Crivina spre lunca Pra- hovei; Conțești, Ghergani; Slănicu din Prahova; Tecuci; Vaslui spre Buda-Rafaila pe la Bălești; în lunca Șiretului pe la Agiud și Valea- Seacă, în Suceava prin lunca Moldovei spre Mălin. 15. S. glaberrîmus Rochel rar. ban. tab. 24 (1828) pro var. 324 CONSPECTUL SISTEMATIC Senecionis Dormitei-non DC. prodr. 6 p. 403 (1837) cujus specie est slirps Capensis. S. Doronicum Baumg. en. transs. 3 p. 117 et Auct. transs. ex. p. - non L. spec. p. 1222 sub Solidago. S. transsilvanicus Boiss. diagn. ser.2fasc. 3p. 34 (1856); fl. orient.3p. 405-non Schur in verh. siebenb. ver. 2 p. 171 (1851). S. pseudodoronicum Schur en transs. p. 351 (1866). — ?|, Iulie, August. Stânci pe vîrfuri alpine. Negoiu (Simk.)! Păpușea; Buceci pe Jipi-mari (Knecht.) Trib. IV. CALENDULOIDE2E. Calatidele radiatiflore; stigma florilor hermafrodite scurtă capituliformă întregă; stigma florilor femele lungă spintecată în doi craci lungi lătăreț, îndepărtați, cu exteriorul păros; acheniile fără pappus, arcuate și cu creste dorsale. 40. CALENDULA Neck. elem. i n. 75. I. C. officinalis L. spec. p. 1304; DC. prodr. 6 p. 451; Rchb. îc. germ. voi. 15 tab. 159. — Vulg. Călinică. Gălbinele. Filimică. Hi- limicd. Rușnică. — Q Plantă de cultură prin grădini, forte populară mai ales pe la țară; unelocuri propagată și întreținută de sine prin imprăștiereâ semințelor. Ord. II. Cynarocephalae Juss. gen. 171. Tote florile calatidei sunt floscule-, cele centrale hermafrodite și regulate; cele de la circonferență uneori uniforme cu cele centrale, alteori sunt sterile și atunci au corola mai mare neregulată și dau calatidei aspectul radiațiilor. Stilul florilor hermafrodite are stigma încinsă la bază c’un inel peros emanând dintr’o înflătură articulară. Trib. I. ECHIN0PSIDE2E Less. Calatidele consistând din câte o flore ce’și are periclinul său și o multitudine de asemenea calatide sunt reunite în capitul globos echinopsideu. Acheniile cu pappus co- roniform. 41. ECHINOPS L. gen. n. 999. I. E. banatîcus Rochel in catal. sem. h. vindob. ann. 1823; Schrad. diss. de Blumenb. p. 48 (1827); DC. prodr. 6p. 524; Ledeb. fl. ross. 2 p. 654; Rchb. icon. germ. voi. 15 t. 2; Neilr. diagn. p. 72. E. ruthenicus Rchb. icon. pl. crit. 1 p. 450 (1824); Rochel rar. banat, p. 117 f. 78 exclus, synon.-non M. Bieb. — ?J. Iunie, Iulie. Pădu- riși, tuferiși pe costele munților la Verciorova, pe dealurile Cernețului (E. Ritro Grec. enum. 1880 p. 34-non L.) De statură mică, comparativ CU cei următori, are foile moi, mai SYNANTHERE.E 825 mult sau mai puțin sinuato-lobate cu marginea spinuloso-denlată, întocma cum este iconografial de Rochel în opera sa „Plani® Ba- natus rariores etc.“ flg. 78 subt numele de E. ruthenicus și de Rei- chenbach loco cit. 2. E. ruthenicus M. Bieb. fl. t. c. 3 p. 597 (1819); Velen. fl. bulg. p. 286. E. Ritro Ledeb. fl. ross. 2 p. 654; Boiss. fl. orient. 3 p. 439 quoad plant. ab oriente-non L.; E.Ritro var. ruthenicus Fisch. cat. hort. gorenk. 1812 p. 37. — Iulie, August. Locuri aprice cam năsipose sau de loess cuaternar. Severin, Simian; în Doljiu pe la Se- garcea către dealu cu vii; Galați spre Bărboși. Mai 'nalt și mai robust ca precedentul, având foile coriace, cele inferiore și medii pinatifide sau pinatisecte, segmentele distante și expresiv subsinuato-spindse. Aduce forte mult cu E. Ritro L. spec. p. 1314; însă acesta are foile inferiore și medii mai ample, pinatisecte, segmentele mari, pinatipartite, scurt și mănunțel spindse. Astfel fiind, speciea nostră nu se pote confunda nici lua drept E. Ritro L. loc. cit. 0. tenuifolius Fisch in litt. ad Schkuhr handb. 3 p. 181 (1803). E. Ritro (3. tenuifolius DC. prodr. voi. 6 p. 524; Boiss. fl. orient. 3 p. 440. — Câmpuri la ocuri aprice inculte. în stepele Dobrogei frecuent și este singura formă ce găsim aci: Bașbunar. Bairamdede; Mangaliea, Tuzla, Constanța, Gargalic, Periclie, Măcin; vine și pe la Galați spre Țiglina, Bărboși. 8. E. commutatus Juratzka zool. bot. gesel. ann. 1858 p. 17. E. exaltatus Koch syn. p. 452 non Schrad. patria hujus speciei est Sibiria altaica (Nym. consp. p. 398). — E. globifer Janka cest. bot. zeit. ann. 1858 p. 341. E. moHis Schur enum. transs. p. 426 (1866). — Măciuca-Ciobanului. Rostogol. Scăiete. Tătarnică. — î|, Iulie, August. Poeni de păduri, prin crângușiore și mărăciniși in regiunea delurilor. Curlea-de-Argeși (E. sphoeroceplidlus Grec, in Brânză prodr. p. 292 -non L.); Corbeni; Topoloveni; Vulcana; Câmpina; Plaiul-Cumpetu (Knecht. miss.); Bisca; MOnăstirea Neamțu (Chan. exsic.!); lunca Moldovei spre Mălin în Suceava. 4. E. sphaerocephalu* L. spec. p. 1314; DC. prodr. 6 p. 524 except. var. 0 et S; Koch syn. p. 452; Rchb. icon. germ. 15 tab. 3. E. paniculatus Jacq fii. eclog. 1 p. 72 tab. 49 (1811). — îf. Iulie, August. Tuferișuri și mărăcinișuri menunte, pe lîngă pădurici mai ales în regiunea câmpeană. Severin spre Malovăț; Craiova spre Sîmnic și Cîrcea; Ciocănești; Comana; Bacău, Tecuci; Bîrlad; Iași. 326 CONSPECTUL SISTEMATIC Trib. II. CARLINE.E. Calatidele pluriHore și isolate, fiecare repre- sentând un capitul involucrat, Acheniile sericeu-perose și cu pappus scarios sau stufos, hilul bazilar. 42. XERANTHEMUM Less. syn. p. 14. I. X. annuum a. L. spec. p. 1201; Koch syn. p. 476; Boiss. fl. orient. 3 p. 444; X. radiatum Lam fl.fr. 2 p. 48; DC. prodr. 6 p. 528; Rchb. ic. germ. 15 tab. 6 f. 2. — Vulg. Cununile. Măturici. Plevai^. Ptevile. Tavnică. — Q Iulie, August. Câmpuri, la locuri aprice necul- tivate, coste, grâne. Plantă forte comună mai prin totă Româniea meridională (Grec. enum. p. 35). SevOrin, Șimian; Craiova; Stolnici; Găeșli, Vultureanca,Titu; Ploești, Periși; Ciocănești, București; Alex- ndriea, Neloți; Comana; Buzău; Fetești; Bacău; Vaslui; Dobrogea iheridională. 2. X. cylindraceum Sibth. et Sm. prodr. fl. graec. 2 p. 172 (1808); DC. prodr. 6 p.529;Koch syn.p.476;Rchb.icon. germ 15 tab. 7. XerdomafcetidumCass. dict. sc. nat. 59 p. 121.—Q Iulie, August, Câm- puri la locuri uscate aprice necultivate, adesea cu precedenta, însă ma* tardivă. Severin; Craiova; Găești, Vultureanca. Titu; Buda, Ploești; Ciocănești, Chitila, București (Grec. 1. c.); Comana; Netoti; Fetești; Dobrogea meridională. 43. C ARIANA Tournef. inst. t. 285. I. C. acaulîs L. spec. p. 1160; Koch syn. p. 463; Rchb. icon. germ. 15 tab. 10 f. 1; Gren. Godr. fl. fr. 2 p. 278. C. subacaulis DC. prodr. 6 p. 545. — Vulg. Cipă-ciorască. Punga babei. Tătăișe. Turlă. Turtea. Turturea. — ?|» Iulie, August. Livețji pe costele mnnților în regiunea infralpină și subalpină : în munții Vâlcei pe la Arnota, Olă- nești; pe Coziea; la Păpușea; Buceci (Grec. enum. p. 35); Bușteni, Azuga; Bîsca; muntele Cheșcheși sau Micul-Pupui în Bacău; Cea- hlău ; Broșteni și în totă Suceava montană; Piatra pe Cernegura. p. alpina Jacq. enum. p. 274 (1762). C. caulescens Lam. fl. fr. 2 p. 7 (1778); Rchb. 1. c. f. 2. C. simplex Wald. et Kit. rar. hung. tab. 152 (1804); Koch syn. p. 464. Tot prin părțile montane cu forma genuină, dar ceva mai pe jos. Livezile de la Stănișioara subt muntele Coziea; Ghițu; valeaHotei lingă Curtea-de-Argeși; Sinaia, Bușteni, Predeal; în Suceava pe Rateu și pe Bîda. 2. C. vulgari* L. spec. p. 1161; DC. prodr. 6 p. 546; Koch syn. p. 464; Rchb. icon. germ. 15 tab. 11 f. 1. — Iulie, August. Li- SYNANTHEREJE 327 ve^i, poeni de păduri, locuri uscate, în regiunea submontană. Baea-de- Aramă; Tîrgujiul, Lainici; Rîmnic, Olănești; Coziea, Brezoiu, Stăni- șioara; Câmpulung; Vulcana; Câmpina, Possada; Văleni (Grec. enum. p. 35); Beceni; Neamțu (Chan. exsic.!); Iași. 3. C. brevlbracteata Andrae bot. zeit. ann. 1855 p. 313 pro var. C. longifoliae. C. longifolia Fuss. in Baumg. mant. p. 72 (1846) -non Rchb. icon. germ. 15 tab. 11 (1853). C. intermedia Schur enum. transs. p. 413 (1866). — Iulie, August. Călineș'i, Coziea; Topolo- veni, Leurdeni; Sinaia; Văleni; Tîrgu-Ocnei, Slănic; Piatra pe Cozia. Trib. m. CARDUINEJE. Calatidele pluriflore și izolate, flecare re- presenteză un capitul involucrat. Acheniiîe glabre, iară pappus sau cu pappus de peri stufoși, hilul bazilar. 44. IiAPPA Taur nef instit. p. 450 t. 156. I. Li major Gaertn. fruct. 2 p. 379 1.162 (1791); DC. prodr. 6 p. 661; Koch syn. p. 463; Gren. Godr. fl. fr. 2 p. 280. L. officinalis AII. fl. pedem. 1 p. 145; Rchb. ic. germ. voi. 15 t. 81 f. 2. Arctium. Lappa a.'Lin. spec. 1143 ex parte; Willd. spec. pl. 3 p. 1631. — Vulg. Brustur. Lipan. — ?ț» Iulie, August. Ruderală; prin comune la locuri virane, drumuri, garduri (Grec. enum. p. 35); comună prin tdtă țera adesea în. societate cu cele următore. 2. L. minor DC. fl. fr. 4 p. 77 (1805); prodr. 6 p. 661; Koch syn. p. 463; Rchb. ic germ. 15 tab. 80 f. 1 Arctium Lappa a. L. spec. p. 1143 ex p.; A. minus Schkuhr handb. 3 p. 49 (1808). Vulg. Brus- tur. Lipan. — Iulie, August. Se deosebește de precedenta numa prin capitulele sale ceva mai mici și așezate a racemă, nu a corjjnibă. 3. L. tomentosa Lam. fl. fr. 2 p. 37 (1778); DC. prodr. 6 p. 661; Koch syn. p. 463; Rchb. ic. germ. 15 tab. 80 f. 2. Arctium Lappa p. L. spec. p. 1243. A.Bardana Willd. spec. p. 3p. 1632 (1800). A. tomentosum Schkuhr handb. 1 p. 227 (1791). —Vulg. Brustur. Li- pan. — Iulie, August. Capitulele sale așezate în corimbă cu și cple de L. major, însă arachnoideu-lanate. Nu mai puțin comună ca cele precedente (Grec. enum. p. 35), dar prin părțile cu păduri. 45 COUSINIA Cass. dict. 47 p.377. I. C. bulgarica C. Koch beitr. z. fl. des orient. în linnsea voi. 33 p. 385 (1865). — Câmpuri la locuri aride aprice. Dobrogea pe lîngă Constanța (Br. miss.} 828 CONSPECTUL SISTEMATIC 46. CARDUUS Gcertn. fruct. 2 p. 377. I. C. acanthoides L. spec. p. 1150;DG. prodi. 6 p. 623; Koch syn. p. 459; Rchb. ic. germ. 15 tab. 142.—Vulg. Scaiu. Scăete. Spin.— Maiu - Septembre. Prin comune la locuri virane, căi, drumuri, gar- duri, câmpuri. Plantă comună (Grec. enum. p. 35). Severin; Graiova; Rîmnic, Călimănești; Slatina; Vultureanca, Titu; Comana; Ciocă- nești, București; Ploești; Câmpina; Buzdu; Focșiani; Galați; Tecuci; Iași, Botoșiani; Fălticeni, Mălin; în Dobrogea, frecuent. p. albiflora Schur enum. transs. p. 415. Uneori în consorțiu cu forma tipică. 2. C. Kerneri Simk. term. fuz. X p. 181 (1886); ejus enum. transs. p. 337. C. arctioides Baumg. mant. p. 71; Sternheiin ueb. deutsch. fl. sieb.p. 19 et Auct. transs. plur.-non WilI. spec. pl. 3 p. 1656 (1800). C. alpestris Schur en. transs. p. 415; Fuss exc. transs. p. 364 - non W. et Kit. rar. hung. t. 267(1812).—Iulie, August. Livezi, păsciuni, stânci în regiunea alpină. Buceci pe Furnica (C. acanthoides Grec. enum. p. 35-non L.; C.alpestris Br. prodr. p. 296-non W. et Kit); la Valea- Babelor. Valea-Albă pe Costila; Piatra-Mare. 3. C. hamuloaus Ehrh. beitr. 7 p. 166 (1792); DC. prodr. 6 p. 623 ; Koch syn. p. 460; Rchb. ic. germ. 15 tab. 144 f. 2. — ?|» Iu- lie, August. Locuri aride aprice în regiunea meridională a țărei. în Mehedinți pe la Severin, Gemeți, Vînjiu, Răcea, Golu-Drîncei; înDoljiu pe la Segarcea ; Băneasa din Vlașca; Brăila, Bărboși, Galați; Tecuci spre Măgureni; în Dobrogea pe la Tulcea, Gargalîc, Constanța, Gopa- din, Bairamdedc etc. 4. C. candicans W. et Kit. rar. hung. tab. 83 (1801) C. colli- nus W. et Kit. rar. hung. tab. 232 (1812); DG. prodr. 6 p. 624; Koch syn. p. 460; Ledeb. fl. ross. 2 p, 721; Rchb. ic. germ. 15 tab. 136. C. cinereus Janka inlinnaea tom. 30(1859) p. 583quoad pl. transsilva- nicam-non M. Bieb.— Iunie, Iulie. Pe costele petrdse ale munți- lor, la locuri deschise. Vârciorova; dcalu Stîrminei; Gloșani spre Bu- za-Plaiului; Coziea, Stănișoara. între C. candicans și C. collinus nu există nici o deosebire speci- fică, afară de aceea că la cea d’ânteiu foliolele involucrului sunt ad- prese—lucru neconstant —, iar la cea de a doua numa o parte din foliolele de la bază la maturitate sunt cam rescurbate. Am preferat de- numirea d’ântâiu ca fiind mai veche. 5. C. Personata Jacq. fl. austr. 4 p. 25 tab. 248 (1776); DG. synaKtherE^; 3ăș prodr. 6 p. 629; Koch syn. p. 460; Rchb. ic. germ. 15 tab. 148 f. 1, Arctium Personala L. spec. p. 1144. Carduus ardioides Vili, dauph. 3 p. 22 (1789)-non Willd. 1. c.— ?|. Iulie, August. Păduii, văi subal- pine. Valea Cernei pe cracu Bulzului; Mânăstirea Bistrița; Coziea; Sinaia, Bușteni; Predeal; Slănic în Bacău; în Suceava pe Borca, pe Neagra și pe Barnarelul; Mânăstirea Neamțu. 6. C. crispus L. spec. p. 115; DC. prodr. 6 p. 623; Koch syn. p. 460; Rchb. ic. germ. 15 tab. 149 f. 1. — ?|Julie, August. Mărăcini- șiuri, poale de păduri pe coste sau pe la drumuri în regiunea alpestră submontană. Baea-de-Aramă; Tismana; Bistrița; Călimănești, Coziea, Stănișioara; Câneni; lunca Prahovei pe la Crivina, Ploești (Grec, in Br. prodr. p. 297); Câmpina, în Suceava pe la Madei și Broșteni pe Bistrița și pe Neagra, forte frecuent, 7. C. plaucus Baumg. enum transs. 3 p. 58 (1816); Griseb. et Sch. it. hung. n. 256; Fuss transs. exc. p. 364. C. defloratus var. glau- cus Rchb. fii. icon. germ. 15 tab. 138. — ?|, Iunie, Iulie. în regiunea montană din Moldova. Valea Barnarului la Părîul-Sec (Br.)!; Pângă- rați în Neamțu. 8. C. leîophyllus Petrovici addit. ad fior, nyssana p. 105 (1884); Velen. fl. bulg. p. 299 (1891). — ?|, Iunie, Iulie. Locuri aride inculte, drumuri, câste. în Dobrogea: mai în tot districtul Constanța unde înlocuește pe cel următor. Capitolele ușior deprimate la bază; involucrul cu totul glabru, foliolele sale au porțiea apendiculară ovato-lanceolată, scurtă lăticică deflexă și abrupt terminată într’un spin scurticel de ordinar debil ; foile glabre de un verde închis, luciâse, pinatifide sau lobato-dentate, spinuloso-spinose pe margini. — în afinitate multă cu următorul. 9. C. nutans L. spec. p. 1150; Rchb. icon. germ. 15 tab. 146; Koch syn. p. 462; Boiss. fl. orient. 3 p. 516. — Vulg. Scăele. Scaiu. Spin. Ciulin. — Iunie-August. Locuri aprice inculte, câmpuri, dru- muri, comune rurale și urbane prin locuri virane; forte comună (Grec, enum. p. 35). Severin. Șimian, Vînjiu-Mare; Craiova, Segarcea ; Dră- gășiani; Titu,Ciocănești, Periși; Chitila, București; Comana, Băneasa, Giurgiu; Ploești, Băicoiu, Câmpina; Focșiani, Tecuci. De cel precedent se distinge prin involucrul său mai mult sau mai puțin araneoș, foliolele involucruhii au porțiea apendiculară pre- lungă lanceolată cam ângustă, ușior carinată, insensibil terminându-se în spin lungicel robust; foile de un verde opac, puberulente mai 330 CONSPECTUL SISTEMATIC ales pe desubt, profund pinatifide, lobii neregulat spinuloso-spinoți. • Cynara Scotymus L. spec. p. 1159. — Vulg. Anghenare, de patrie necunoscută, este mult respânditâ în cultură pentru uzul eco- nomic și medicinal popular. 47. CntSIUM Tournef. instit. tab. 255. Secț. I. Foile pe fața superioră cu asperități spinulose dense. § 1. Foile nedecurente, caulii și ramurile nearipate. a. Foliolele involucrului terminate în spin puțin vîrtos și relativ mic, partea de subt spin mult spatulat-dilatată, negriciosă, avend mar- ginea membranaceu-albiciosă și lacerată sau fimbriat-dentată. I. C. Grecescui Rouy in bullet. de la soci, botan. de france ann. 1890 fasc. 4 p. 164. —Caule ramos sulcat și cu toment araneos; foile firme ver^i, pe fața superioră cu asperități spinulose dense, pe fața inferiori albo-lanate, plane sau ușior revolute pe margini, ner- vurile gălbenil proeminente, configurațiea ovato-lanceolatâ, limbul pi- natisectat având rachisul lat și segmentele ângust-lanceolate, dis- tante, reunite a câte 2, întregi sau lobate la bază și cuspidate sau mucronate cu spin gălbeniu țepos și solid ; foile caulinare senii amplexicaule nedecurente, distante, profund pinatifide spinoso-mucro- nate cum și auriculele lor basale ce sunt palmatipartite. Capitulele forte mari, umbilicate, solitare la extremitățile ramurilor, încongiurate de foi florale aplicate, în numer de 2—3 și care nu depășesc nivelul capitulei lor; involucrul globos cu forte abundent toment lânos, folio- lele sale exteriore și me^il patule sau adscendente, lineare, aspre pe margini, ușior carinate, la virf cu apendice dilatato-spatulat ter- minat c’un spinișior galben, apendicele cartilagineu, negricios cu mar- ginea albidă fimbriat-dentată; foliolele interne albide, ângust lineare, insensibil atenuate în acumen roșietic subțire, aspre pe margini, sca- riose, nețepose, rescurbate și prelung diforme. Corola purpurie. Ache- niile oblungi, pubescente, de un ocheși închis uniform, nestriate, nemarmorale. — ?|» Iulie, August. Hab. Vârciorova, Turnu-Severin, Șiinian spre Hinova; Bucura, Răcea în Mehedinți. Acești specie aparține grupei Ep itr achys DC. cu C. ligulare Boiss. cu C. Boissieri Hausskn. (= C. adontolepis Boiss. fl. orient. - non Boiss. voy. esp.) cu C. Lobeli Ten. și cu C. decussatum Janka.—Dar, dupe autor, urmeză a fi între cele două d’ântâiu specii. — „ C. Grecescul di- feră de C. ligulare prin foile sale inferiore mai late, ovato-lanceolate, prin capitulele sale forte abundent araneoso-tomentose, prin foliolele SYNANTHERE2E 831 externe și medii ale involucrului, al cărora apendice osie relativ mai dilatat, scarios și expresiv lacerato-fimbriat; iar nu ierbaceu, lat ligulat și cu scurți cili“ Rouy 1. c. — Diferă de C. Boissieri Hauskn. princapi- tulelc sale forte mari, umbelicate și forte mult arcneoso-tomentâse; nu mediocre și lipsite sau cu prea puțin îndument araneos; asemenea di- feră și de C. odontolepis Boiss. voy. esp. prin foile sale precum s’a descris, prin foile florale 2—3 iar nu 8—10 și depășind nivelul cape- tulei, dar mai cu scamă prin foliolele interne ale involucrului cu acu- incn liguliform rescurbat. 2. C. Sintenisii Freyn in bullet. de l’herb. Boiss. t. III 1895 n. 9 p. 4-66. C. Boissieri Freyn olim (non Hausskn. = C. odontolepis Boiss. fl. orient. 3 p. 529-non Boiss. voy. esp. p. 362); Bsenitz exicc.! in herb, europ. 1895—96. — Caule inalt sulcat, simplu, cu toment araneos puțin, folios; foile rigidiuscule cu nervuri pronunțate, aspru spinulose pe fața superioră, albo-lanatc pe cea inferidră, cele radi- cale....., cele caulinare subauriculato-semiamplexicaule, spinoso-laci* niate, oblung-lanceolatc, aprope pînă la rachis pinatifide, avend segmentele ângust-lanceolate, distante, 2, a rar 3 - fide și terminate cu lung și tare spin. Capitulele mediocre, 4-—5 sau mai multe, subsesile, sau coadunate la virful plantei și fiecare avend foi florale aplicate, în numer de 2—3, ce nu depășesc nivelul capitulei respective; involucrul globos glabru sau forte puțin araneos arc foliolele exteriore și medii patule sau adscendentc, coriace și rigide, oblus-carinate, pe margini ușiurcl serulato-scabre, la bază palide și ovato-oblungi, devin îndată ângust lineare, la vîrf lanceolato-dilatatc și apendicele negricios are marginea albidă lacerato-fimbriată, nervura sa se termină fnlr’un spi- nișior țepos, foliolele interne albide, ângust lineare acuminate, res- curbate și prelung liguliforme. Florile rose sau ușior purpurii. Ache- niile.... — ?ț. Iulie, August. (Conf. Freyn 1. c.) Hab. Câmpuri la locuri deschise, dealuri argilo-cretose. Craiova, Segarcea; Valea-Cacovci la Topolovcni în Muscel; Ciocănești, Chitila (C. eriophorum Grec. enum. 1880 p. 34-non Scop. (C* odontolepis Br. prodr. p. 293-non Boiss.); Comana, Băneasa, Malu-de-jos, Odăile în Vlașca. Planta nostră nu diferă de exemplarele din Bulgariea - de la Sa- dova-obținute în 1896 Noemvrie de la Dr. Baenitz subt numele de Cirsium Boissieri Freyn. — Asemenea, nu se deosebește întru nimic esențial de C. Grecescul Rouy și, pînă la data citată, exemplarele nds- tre purtau pe etichete numele de C. Grecescul var. leiocephalum (mihi) $32 Conspectul sistEMaTIC de oare ce indumcntul araneos al involucrului lipsește cu totul sau că abia are câteva firicele araneose. 3. C. ligulare Boiss. fl. orient. 3 p. 529 (1875); Velen. fl. bulg. p. 292. — Caule înalt, în partea de sus cu puține ramuri, oligocefal; foile aspru-spinulose (strigose) pe fața superioră, albo-araneose pe cea inferioră, configurațiea ovalo-lanceolată, limbul pinatisectat având laciniile lungi și lanceolato-lineare adesea bipartite, distante și termi- nate în spinișior gălbeniu țepos; foile caulinare diminuate și semi- amplexicaule, nedecurente, distante, profund pinatifide,spinoso mucro- nate cum și auriculele lor bazale palmatipartite. Capitolele mari, glo- bdse, umbilicate la extremitatea ramurilor încongiurate de foi florale întinse sau cam aplicate, în n. de 2 — 3, și care nu depășesc nive- lul capitular; involucrul globos, glabru sau cu prea puține firicele aranedse, are foliolele ierbacee lineare, negriciose și la extremitate ligulato-dilatate, scurt și îndesat fimbriato-ciliate pe marginea apen- dicelui ce este albicios și scarios, vîrful lor terminat cu spinișior țe- pos. Florile purpurii. — ?|, Iulie, August. Habit. Câmpuri sterile subsol argilo-cretaceu, în Dobrogea pe lîngă Constanța. Diferă de cei precedenți și de C. decussatum Janka prin foile sale bazale cu mult mai mari și prin forma foliolelor involucrului fiind mai late, mai ligulate și mai ușior spinose. A fost determinat de confratele Arp. de Degen după exempla- rele autentice de la Pichler aduse din Balcani. 4, C. decussatum Janka in linnaea tom. 30 ann. 1859 p. 582; Fuss. transs. excurs, p. 356; Boiss. fl. orient. 3 p. 529. C. eriophorum Auct. transs. ex p. quoad plantam rodnensem - non Scop. — Vulg. Crăpușnic. — ?|, Iulie, August. Pe lîngă păduri și prin livezi montane în regiunea alpină quasi aipină. In Suceava pe culmea Stănișioarei (1050m. altit.) în Rarâupe Piatra-Zîmbrului (1600 m. altit.), frecuent. b. Foliolele involucrului terminate în spin mai mult sau mai puțin vîrtos, porțiea de subt spin forte puțin dilatată sau nedilatată, pe margine aprope în totă întinderea sunt dens spinuloso-ciliate. 5. C. Boujartii Schultz-Bipont. cest. bot. woch. an. 1856 p. 299; Neirl.diagn. p. 73. Cnicus Boujartii PiW. etMitt. iter perposeg. sclavon. ann. 1783 p. 143 tab. 13. —Varieză: a. genuinum. Caule înalt, ramificat, policefal; foile amplexicaule nedecurente, pe desupra strigoso-hirsute, pe desubt dens albicios to- SYîÎANtHEREA! 333 mentose, laciniile întregi sau bipartite armate cu spini vîrtoși feroci; calatidele globose abondent araneose, involucrate, foliolele rSscurbate, pe totă marginea spinulos ciliate, la vîrf nșior dilatate subt spinul terminal micșior și puțin vîrtos. — Vulg. Crdpușnic. Spin-înverșiunat.— î|, Iulie, August. Cdste șistdse, mărăcinișiuri, drumuri; în regiunea montană inferioră. Horezu, Fometești; Câmpina. Esteîntocma ca speciea din Ungariea de la Cinci-Biserici loc. clas. comunicată de L. Simkovici. p. megacanthum. —Calatidele mai mult sau mai puțin araneose, au foliolele involucrului aprope nedilatate subt spinul terminal care este cu mult mai forte și gros, semuind cu cei de la C. odontolepis Boiss. — Tn valea Cernei subt cracu Bulzului spre Curcoea. ț. furiens. C. furiens Griseb. et Sch. iter. hung. n. 267 (1852); Fuss. transs. excurs, p. 356; Simk. enum. transs. p. 334 et exsic.! C. transsilvanicum Schur cest. bot. zeit. ann. 1860 p. 179. C. ciliatum Maly enum. austr. p. 128 (1848) - non M. Bieb. ut teste ipso Griseb. op. cit. „capitulis exinvolucratis". Absolut tote caracterele esențiale ale formei genuine de care diferă numa prin lipsa totală a indumen- tului araneos al calatidelor. — Prin locuri aride inculte, cdste schis- tose sau argilo-glareose în regiunea dealurilor submontane. Olănești, Rîmnic,Călimănești;Tigvenipe Topolog, Curtea-de-Argeși;Nămăești pe lîngă calea Mateiașului; Posada subt Sinaia (C. ferox Grec. enum. p. 34-non DC.); Tîrgu-Ocneila Caraclău (Br. miss.); la Fălticeni pe lîngă șosea pe costele despre iazul Ciolsacilor. § 2. Foile decurente: caulii și ramurile foliat aripate. 6. C. lanceolatum Scop. fl. carn. p. 130 (1772); DC. prodr. p. 636; Koch. syn. p. 452; Rchb. icon. germ. voi. 15 tab. 95. Carduus lancedatus L. spec. p. 1149. Eriolepis lanceolata Cass. dict. sc. nat. voi. 41 p. 331 (1826). — Vulg. Crăpupiic. Ghimpe. Scaiu. Scaiete. — Iunie-Septembre. Prin locuri inculte și aprice, pe lîngă căi rurale și urbane, păragini; forte comun (Grec. enum. p. 34). Severin; Craiova; Tîrgujiul; Rîmnic, Călimănești; Găești, lonești, Vultureanca; Comana; Titu, Ciocănești, București; Periși, Crivina, Ploești; Câmpina; Sinaia; Piatra, Neamțu ; Broșteni; Mălin, Fălticeni; Iași; Botoșiani; Do- brogea totă p. nemorale Rchb. germ, excurs, p. 286 (1830); ejus icon. germ, voi. 15 tab. 95. — Pe lîngă și prin păduri, în văi montane mai cu seamă.Predeal, Sinaia; Comana în Valea-Balotă; în Suceava la Broș- teni pe Bistrița și pe Neagra ; Grecescu D. Dr. — C. 1324. 24 â34 CONSPECTUL SISTEMATIC Secț. II. Foile nestrigose, avend paginea superioră glabră sau cu prea mici peri moi sporadici. § 1. Limbul corolei pînă la jumetate 5-fid, a. Foile caulinare decurenle, caulii aripati. 7. C. palustre Scop. fl. cam. ed. 1772 p. 128; DG. prodr. 6 p. 645; Koch syn. p. 453; Rchb. icon. germ. voi. 15 tab. 100.— $ Iunie - August. Locuri mlăștinose, prin viroage de păduri și poale de păduri în regiunea montană. Predeal pe Urzicaru (Grec, in Br. prodr. p. 294) și pe Susaiu; Buceci la Urlătoarea; în Suceava prin valea Borca, la Broșteni pe Bistrița, peNeagra și pe Barnarelu, forte frecuent, 8. C. siculum DG. prodr. 6 p. 642 (1837); Boiss. fl. orient, voi. 3 p. 548; Velen. fl. bulg. p. 297. C. paluslris var. longispina Vis. fl, dalm. voi. 2 p. 49 (1847); Juratzka verh. zool. bot. gesel. VII p. 79 (1857). C. microcephalum Schultz Bipont. cest. bot. zeit. voi. 8 p. 246 (1858). — August. Prin locuri josnice turbose ude sau apătose. In lunca Dunărei la Gesmeoa-Trăsnită între Șimian, Hinova; lîngă Vînju-Mare partea despre Bucura; în lunca Motrului pe la Broșteni spre Străhaea, La planta nostră vîrful foliolelor involucrale inferiore este ter- minat c’un mic spinușior ce adesea este redus la un mucron forte scurt. Prin acesta ea se apropie mult de C. polyanthos D’Urv. enum. p. 107 (1822) synon. C. Hippdlytii fl. pelop. p. 56 (conf. Bornmul. botanische centralblatt ann. 1888); însă tote caracterele esențiale sunt absolut de C. siculum precum este descris de Candolle în op. cit. și tot astfel precum sunt și exemplarele ce avpm din Serbiea. Planta din Palermo, de la M. Lojacono, are foliolele involucrului cu puțin mai spinâse de cum sunt exemplarele din Româniea și din Serbiea. b. Foile caulinare nedecurente sau prea puțin decurente; caulii nearipați. 9. C> canum M. Bieb. fl. t. c. 3 p. 556 (1819); DC. prodr. 6 p. 644; Koch syn. p. 453; Rchb. icon. germ. voi. 15 tab. 98. Carduus canus L. mant. p. 105 (1762); Jacq. fl. austr. 1 tab. 42, 43. C. tube- rosum Jacq. enum. vindob. p. 280 (1762). — Vulg. Limba-6ei. Pălă- midă — Iulie, August. Prin locuri umede josnice, lunci, văi sub- montane. Predeal; Câmpina pe Prahova și Doftana; Crivina; Buftea, Ciocănești, București; în Vlașca pe la Grevediea, Obedeni, Comana; Beceni (Grec. enum. p. 35); Vaslui; Iași. symantherea: 335 10 pannonicum Gaud. fl. helv. 6 p. 536 (1833); DC, prodr. 6 p. 645; £pch syn. p. 453; Rchb. icon. germ. voi. 15 tab. 98 flg. 2. Carduus pannonicus L. fii. suppl. p. 348 (1781). C. serratuloides. Jacq: fl. austr. 1 tab. 127 (1773)-non L. — Iunie, Iulie. Livezi, văi umede umbrâse, margini de păduri. Curtea-de-Argeși; Ciocănești; Comana; Broșteni pe Neagra; Fălticeni; Botoșiani, Agafton. II. p. rivulare Link. enum. hort. berol. 2 p. 301 (1821); Koch syn. p. 455; Rchb. icon. germ. voi. 15 tab. 104. Carduus rivulare Jacq. fl. austr. 1 tab. 91 (1773). Cirsium tricephalodes p. DC. prodr. 6 p. 650 (1837). C. Erisithales Vili, dauph. 3 p. 20 (1789)-non L. — î|» Iunie, Iulie. Livezi în locuri umede și prin văi în regiunea montană. Dîmbo- vicioara; Predeal, Bușteni. 12. C. pauciflorum Spreng. syst. veg. 3 p. 375 (1826); Koch syn. p. 454; Rchb. icon. germ. voi. 15 tab. 102; Boiss. fl. orient. 3 p. 545. Cnicus pauciflorus W. et Kit. rar. hung. tab. 161 (1803). — ?[, Iunie, Iulie. Livezi în regiunea montană alpină. în Mehedinți pe munții Cloșanilor; Galbina; în Neamțu la Ceahlău; în Suceava pe muntele Bida la Dorna și pe Rareu spre culme, frecuent. 13. C. heterophyllum AII. fl.pedem. 1 p. 152 tab. 34(1785); DC. prodr. 6 p. 653; Koch syn. p. 456; Rchb. icon. germ, voi. 15 tab. 107. Carduus heterophyllum L. spec. p. 1154. Cnicus heterophyllus Willd. spec. pl. voi. 3 p. 1673. —Popul. Crăpușnic.— Iulie, Au- gust. Locuri mlăștinâse turfacee în văi montane umede umbrâse. Pe munții Slănicului din Bacău; pe subt Ceahlău; în Suceava pe valea Barnarelului pe la Podu-Popei. 14. C. Erysithales Scop. fl. caro. p. 125 ed. 1775; Ledeb. fl. ross. 2 p. 739; Koch syn. p. 455; Rchb. icon. germ. voi. 15 tab. 106. C. glutinosum Lam. fl. fr. 2 p. 27 (1795); DC. prodr. 6 p. 649. C. ochroleucum AII. fl. pedem. n. 546; DC. prodr. 6p. 648 exclus, variet.— ?J» Iulie, August. Păduri și văi umbrâse, umede, în regiunea mon- tană subalpină. Valea Țesnei; valea Cernei la Cloșani; Mânăstirea Bistrița; pe valea Oltului pe la Coziea și Stănișioara frecuent; Dîmbo- vicioara, Pajerea; valea Prahovei de la Predeal până la Comarnic, fârte mult; in Suceava pe Borca, la Broșteni pe Bistrița, pe Neagra, pe Bamarul în chei și la schitul Rareu. 15. C. erucagineum DC. fl. fr. 4 p. 115 (1805). C. prceinorsum Michl in Flora od. bot, zeit ann. 1820 pars I p. 317; Rchb. icon. germ. 336 CONSPECTUL SISTEMATIC voi. 15 tab. 125 optime. — X O. rivulari-oleraceum Koch syn. p. 1009 disp. Cirsior. — X C. oleraceuin-rivulare Scheide ap. DG. prodr. 6 p. 647. — Prin livezi umede. Predeal pe Susaiu. 16. C. oleraceum Scop. fl. cam. p. 124 ed. 1772; DG. prodr. 6 p. 647; Koch syn. p. 455; Rchb. icon. germ. voi. 15 tab. 103. Cnicus oleraceus L. spec. p. 1156. — Vulg. Crăpușnic. Crăstăval. — î|, Iunie, Iulie. Prin locuri mlăștinâse turfacee în livezile și văile montane sub- alpine și submontane. Horezu; Olănești; Gorbeni, Gurtea-de-Argeși; Predeal; Sinaia (Grec. enum. p. 34); în Suceava la Broșteni pe Neagra, pe Bamare, Schitul Rarău. § 2. Limbul corolei pînă la bază 5-partit; caulii nearipați. 17. C. arvense Scop. fl. cam. p. 126 edil. 1772; Koch syn. p. 457 var. 0; Ledeb. fl. ross. 2 p. 734; Rchb. icon. germ. voi. 15 tab. 111 flg. 1: mite, forma macrocepbala. Serratula arvensis L. spec. p. 1149. — Vulg. Pălămidă, Scăete, Crtipușnic. — î|. Iunie-August. Prin locuri inculte, la câmpuri, drumuri și mai ales prin miriști aban- donate, pe lîngă și prin holdele de grâne, pe lîngă căi și garduri în comunele rurale și urbane; specie fârte comună (Grec. enum. p. 35). 0. horridum Wimm. et Grab. fl. siles. 3 p. 82 (1829); Koch syn. p. 457;.Ledeb. fl. ross. 2 p. 735; Rchb. icon. germ. voi. 15 tab. 111 fig. 2. Foile undulate, pinatifido-laciniate, laciniile cu marginile și vîr- ful vîrtos spinâse și fârte pungente: pe lingă drumuri în Suceava vbique. 7. setosum Ledeb. fl. ross. 2 p. 735. C. setosum M. Bieb. fl. t. c. 3 p. 560 (1819); DG. prodr. 6 p. 643. C. arvense f. integrifolium Koch. syn. ed. 2 p. 457. Foile plane, întregi sau dentate, sau și pinatifido- sinuate, cu marginea setoso-ciliată, glabre; capitulele mediocre. Gu mult mai frecuentă ca cele lalte. Predeal; Ciocănești; Comana; Olă- nești; Câmpulung; Tulcea. . . 8. incanum Ledeb. loc. cit. C. incanum Fisch. cat. hort. gorenk. an. 1812; DG. prodr. 6 p. 643. C. arvense d. vestitum Wimm. et Grab. ap. Koch syn.p. 457;Rchb. ic. germ. 15 tab. 111. — Foile plane întregi sau subsinuate setoso-ciliate; au paginea inferioră albicios-tomentosă ; capitulele mediocre sau micuțele. Bratășiani (Teleorman) ; Comana; București; Periși, Crivina; Ploești; Buzeu. 48. 0N0P0RD0N L. gen. n. 527. I. O. acanthium L. spec.p. 1158; DG.prodr. 6 p. 618; Ledeb. fl. ross. 2 p. 716; Rchb. ic. germ. 15 tab. 82.—Vulg. Ghimpe-Mare. Păld- midă.Scaiu-Măgăresc. Ciulin. — c? Iulie, August.Prinlocuriruderale, vi- SYNANTHERE^ 337 rane, drumuri, garduri, ziduri, holdp; plantă ublque (Grec. enum. p. 34); Severin; Craiova; Rîmnic; Curtea-de-Argeși, Pitești; Găești, Vultu- reancar, Titu; Comana; București; Ploești, Câmpina; Galați, Tecuci; Bîrlad; Dobrogea. 2. O. tauricum Willd. spec. 3 p. 1687 (1800); Ledeb. fior, ross. 2 p. 717; Rchb. ic. germ. voi. 15 tab. 83. O. virens 0. tauricum DC.prodr. 6p. 618.— Iulie, August. Locuri apriceinculte. Giurgiu; în Dobrogea meridională destul de frecuentă, pe la Isaccea și Măcin. 49. S AU S SURE A DC. ann. mus. voi. 16 p. 197 I. S. discolor DC. 1. c. p. 199 (1810); ejus prodr. 6 p. 534; Koch syn. p. 465; Rchb. icon. germ. 15 tab. 87. Serratula alpina ț. L. spec. p. 1145; S. discolor Willd. spec. 3 p. 1641 (1800).— Iulie, August. Pe vîrfurile alpine. Culmea Scăriței (Scărișioara) în Mehe- dinți ; Buceci pe Caraimanu (Knecht. miss.) 50. JURINEA Cass. bull.philom. 1821 p. 140. I. J. stoechadifolia DC. prodr. 6 p. 674 (1837); Ledeb. fior, ross. 2 p. 762; Boiss. fl. orient. 3 p. 571. Serratula Stoechadifolia M. Bieb. fl. t. c. 2 p. 266 (1808) et 3 p. 547 (1819); ejus cent. pl. rar. ruth. 1 p. 49. — ?|, Iunie, Iulie. Coste petrose aprice. Dobrogea pe la Cavgagia (Br. mis.) 2. J. mollis Rchb. germ, excurs, p. 290 (1830); DC. prodr. 6 p. 676; Koch syn. p. 467; Ledeb. fl. ross. 2 p. 766; Rchb. icon. germ. 15 tab. 77; J. blanda C. A. Mey. ind. cauc. p. 67. Carduus mollis L. spec. p. 1156. Serratula blanda M. Bieb. fl. t. c. 3 p. 549. (1819). Serratula transsilvanica Spreng. syst. veg. 3 p. 388 (1826). — Maiu, Iunie. Pe coste pe la locuri deschise, tuferișiuri menunte sau rărișiuri, poeni. Verciorova spre Gura-Văei; munții Camenei la Poeana-Siubeiu (A. Degen.); Buceci pe latureaCostilei la Bușteni; lonești, Vultureanca; Băneasa, Comana; Sloboziea spre Bora; Brăila; Iași; Dorohoi. Presenteză câteva mici modificațif ce n’au dreptul d’a fi consi- derate ca specii distinte; ast-fel: fiind de statură înaltă ca de un me- tru și calatida voluminosă, sum se găsește pe la Severin și Vârciorova, este J. macrocalathia C. Koch in linnaea ann. 1851 p. 415; dacă are statura mediocră, calatida relativ nu mică, foliolele sale mai îngustidre fără bumbac araneos, foile radicale și inferidre cu mult mai lungi de cât la cele lalte și laciniile lor asemenea, este forma ^isă J. transsil- vanica a unor autori; dacă este de statură mică, ca de 30-45cra, ca- 338 CONSPECTUL SISTEMATIC latidele mai mici și foliolele lor externe împăenjănate c’un păr alb bumbăcos destul de manifest, se referă la forma ^isă J. arachnoidea Bunge in Flora voi. 24 p. 157; Ledeb. fl. ross. 2 p. 766; Boiss. fl. orient. 3 p. 574. 51. CRUPINA Cass. dict. 44p.g9; 50 p. 239. I. C. vulgari* Cass. 11. cc.; DC. prodr. 6 p. 565; Koch syn. p. 476; Rchb. ic. germ. voi. 15 tab. 18 f. 1. Centaurea CrupinaL. spec. p. 1285. C. acuta Lam. fl. fr. 2 p. 49 (1778).— î|, Iulie, August. Pe câste aprice. Verciorova, Severin; Craiova, Segarcea; Comana; Băneasa; în Dobrogeape la Cocoși,Babadagh, Mangaliea, Bairamdede, Copadin, Murfatlar, Constanța, Gargalîc, frecuenlă. Trib. IV. CENTAURELE Calatidele pluriflore și izolate, fiecare re- presentând câte un capitul; florile tote sunt floscule. Acheniile glabre, au baza curbă hilul fiind lateral, corona adesea întocmită d’un pappus peros stufos. 52. SERRATUIaA DC. diss. comp. 3p. 29. . I. S. tinctoria L. spec. p. 1144; DC. prodr. 6 p. 667; Koch syn. p.466; Rchb. ic. germ. voi. 15 tab. 71 fig. 1.— î|. Iulie, August. Livezi, poeni și rărișiuri de păduri. Valea Motrului pe la Broșteni; Craiova, Rubănești; Tirgujiul; Rîmnic pe la pădurea Gurănoea; Cur- tea-de-Argeși; Pucioasa, Vulcana; Sinaia pe la plaiul CumpStu (Knecht. miss.); Ciocănești spre gară (Grec. enum. p. 35); Comana; Piatra, Osloveni; Neamțu. Forma cea mai comună la noi este aceea cu foile apropo tote în- tregi : S. integrifdia Willd. spec. 3 p. 1638, S. austriaca Wiesb. exc.!; a tar am găsit și pe aceea cu foile inferiore întregi, cele superiore in partea lor inferioră pinatifide: vix S. germanica Wiesb. exsicc.! 53. CENTAUREA L. gen. n. 984. § 1. Centaurium Cass. — Foliolele involucrului late ovale, avend mai totă marginea și vîrful hialino-membranosă, întregă. sau ușior erosionată, vîrful știrbit sau avend un moțișîor (mucron) mâle. Ache- mîle glabre cu pappus stufos. 1. b. iankse Brandza veget. dobro. in anal. acad. rom. ser. 2 voi. 4 (1884) cum îcone!— Iunie, Iulie. Locuri aprice, mai mult sau mal puțin Vetrâse. Costa d’între pădurea Babadaghului spre Cav- gagiea îh Dobrogea (!). SYNANTHEREJE 339 § 2. Jacea Juss. — Foliolele involucrului la vîrf cu apendic sca- rios nedecurent pe marginile foliolei, sau prea puțin decurent, apeu- dicil întregi sau 1 acerați, adesea aceia ai foliolelor inferiore și medii sunt ciliați sau flmbriato-peclinați, flmbriea terminală mole. Acheniile cu pappus scurt sau pleșiuve. 1. Apendicil rotundato-obtusi întregi, ușior lacerați sau ciliați. Capitulele mari, florile purpurii. Eujacece. 2. C. Jacea L. spec. 1293; DC. prodr. 6 p. 570; Koch synon. p. 368; Ledeb. fl. ross. 2 p. 690; Rchb. icon. germ. 15 tab. 23. — Vulg. Albăstn^ă. Dioc. Ghioc. Sglăvoc. Smoc. — î|, Totă vara. Livezi, poeni, locuri deschise; în regiunea montană și câmpeană. Craiova, Rubănești; Rimnic, Călimănești; Curtea-de-Argeși; Stolnici (Grec, in Br. prodr. p. 302); Câmpulung pe laMateiași; Predeal, Sinaia; Bu- curești, Plumbuita; Bacău; Podu-Turcului; Neamțu Fontâna-la-Secu (Chan. exsic.); Iași; Botoșiani, Agafton; Fălticeni. — Varieză : a. genuina Koch syn p. 469; Ledeb. fl. ross. 1. c. — C. Jacea a. cuculigera Rchb. germ. exc. p. 213 et icon. germ. 1. c. C. amara s. cu- culigera DC. prodr. 6 p. 570; Vis. fl. dalm. 2 p. 32. C. amara var. pannonica Heuff. enum. banat, p. 106 (1858). — Apendicil tutulor foliolelor involucrului cochleariformi, întregi sau denticulați, însă cu câte una sau două spintecăluri profunde. Forma acesta nu trebue confundată cu C. amara L. spec. p. 1292 tgpica, care Crește în Franciea meridională pe la Montpelier „caulibus decunibentibus“ și care n’are portul erect, rigid, ramos, avend ramu- rile erecto-patule; cum sunt exemplarele nâstre și cele ce avem din Alsaciea și Germaniea; 7. /acera Koch 1. c. C. deciplens Rchb. icon. germ. 15 tab. 28 fig. 1 et Auct. germ, plur-non Thuill. fl. paris, ed. 2 p. 445. — Fo- liolele inferiore au apendicil flmbriați, cele următore ii au neregulat lacerato-flmbriați, cele superiore sau internele îi au parte întregi, parte sublacerați, la tote fața dorsală oacheșe-castanie. 3. C. indurata Janka in Flora ann. 1858 p. 444; ejus in linn. ann. 1860 p. 584. G. pratensis Auct. transs. plur.-non Thuill. fl. paris, ed. 2 p.441. O. microptilon Griseb. etSch. iter. hung. n. 251 - non Gren. Godr. fl. fr. 2 p. 242. C. commutata, C. cirrhata Porc. et. Auct. transs.-nec alior. — Livezi, câmpuri, pe lîngă păduri. Ciocănești (C. pratensis Grec, in Br. prodr. p. 302-non Thuill.); Predeal; Vaslui, Schitu-Rafaila; Rosnov; Fălticeni. 4* C, nigrescena Willd. spec. pl. 3 p, 2228 (1800); DQ, 840 CONSPECTUL SISTEMATIC prodr. 6 p.571; Koch syn. p. 469 var. P; Ledeb. fl. ross. 2 p. 691. C. vochinensis Bernh. in Rchb. germ. exc. p. 214 (1830) et icon. germ. 15 tab. 26 cum planta nostră exacte qnadrat. An C. salicifolia M. Bieb. sec. DC. prodr. 6 p. 571 ? — î|. Iunie, Iulie. Livezi prin lo- curi josnice. București, vechiul Cismegiu. Specimenele nostre sunt de o asemănare exactă cu cele din Sti- riea (G. nigrescens Willd., synon. C. vochinensis Bernh. C. Kochii F. Schultz ab E. Reissmann), cu cele din Croațiea (G. sciaphUa Vukot.) și cu cele din Ungariea centrală (C*. transalpina var. microchaetes Borb ab ipso auctore). 2. Apendicî! foliolelor sunt prelungi și pectionato-fimbriaji, fim- briile reflexe, moi și peniforme; capitulele mari; florile purpurii (Phrygice). 5. C< plumosa Lam. fl. fr. 2 p. 51 (1793). C. nervosa Willd. en. h. berol. 2 p. 925 (1809); Koch syn. p. 471; Rchb. icon. germ. 15 tab. 32; Gren. Godr. fl. fr. 2 p. 246. G. austriaca Rochel rar. banat, tab. 36 (1828)-non Willd. G. phrygia DC. prodr. 6 p. 573-non L. fl. suec. ed. 2. — Vulg. Dioc. Sglăvoc. Smoc. — ?|. Iunie, Iulie. Păsciuni pe coamele alpine. Godeanu și Murariu; Negoiu; Ghițu; Oiticu; Pă- pușea; Buceci pe Caraimanu (Knecht.)! și pe Costila. 6a Ca phrygia L. fl. suec. ed. 2 n. 775 (1755); C. A. Mey. enum. cauc. p. 64 (1831). C. austriaca Willd. spec. 3 p. 2283 (1800); Koch syn. p. 470; Rchb. ic. germ. 15 tab. 30 fig. 1 (conf. A. Kern. veget. verhâlt. 2 p. 264); Boiss. fl. orient. 3 p. 631. C. conglomerata C. A. Mey. ap. Porcius phan. nasseud. p# 117 et sua exsicc.! Aceleași numiri vulgare. — ?|. Iulie, August. Livezi, poeni de păduri; în regiunea montană superioră. Predeal, Azuga,Bușteni; Buceci (Knecht.)! Hangu; Rarău; Iași la Busnea. 7a Ca preudophrygia C. A. Mey. in Rupr. hist. stirp. fl. pe- trop. p. 82 (1845); A. Kerner 1. c. et in sched. n. 229 G. phryyia L. spec. p. 1287 (ex p.); Koch syn. p. 470; Rchb. icon. germ. 15 tab. 33 f. 2 et Auct. plur. - non L. fl. suec. G. austriaca DC. prodr. 6 p. 573 -non Willd. — Vulg. Dioc. Ghioc. Sglăvoc. Smoc. — Iulie, August. Livezi, poeni de păduri în regiunea montană inferiâră. Călimănești, Coziea, Stănișioara; Rîmnic, Gurănoea; Curtea-de-Argeși; Câmpulung; Rucăr, Pajerea; Topoloveni, Leurdeni; Predeal, Azuga, Bușteni, Si- naia; Slănicu din Bacău; Bîsca; Slănic; Piatra, Osloveni; în Suceava pe muntele Stănișioara, pe Bîda și pe Rareu, SYNANTHERE^ 841 p. pumila. — Cyanus phrygius a. pumilus Baumg. enum. transs. 3 p. 72 (1816). Centaurea phrygia b. monocophala Schur enum. transs. p. 403 (1866). Semăna forte mult cu C. cirrhatdRehb. pat. germ. exc. p. 214. — în regiunea alpină. Buceci. 8. C. stenolepis A. Kern. cest. bot. zeit. ann. 1872 p. 45 ; Simk. enum. transs. p. 347; Velen. fl. bulg. p. 306. C. cirrhata Rchb. fii. icon. germ. voi. 15 tab. 31 (1853)-non Rchb. pater germ, excurs, p. 214 (1830) nec icon. pl. crit. voi. 10 fig. 1295 synon. C. rhaetica Moritzi ap. Rchb. icon. germ. 15 tab. 31 fig. 1.— Iunie-August. Livezi păsciuni, câmpuri, crânguri mai ales în regiunea câmpiilor. Verciorova, Severin; Orevița, Vînjiu, Răcea; Baea-de-Aramă; Tismana, Tirgujiul; Craiova; Drăgășani; Curtea-de-Argeși, Corbeni; Câmpulung; Ciocă- nești, Crivina, Periși; Chitila, București (Grec. enum. p. 35); Giurgiu, Bănoasa, Comana. p. fastigiata. Caracterizată prin gruparea calatidelor Ia vîrful caulului, grupare policefală, corimboso-fastigiată (an C. razgradensis Velen. fl. bulg. p. 306?). — Prin livezile d’între Vădeni și Bumbcșli Ia Tirgujiul. § 3. Psephellus DC. — Foliolele externe și medii ale involucruhii Ia vîrf cu apendic triangular sau cam rotund avend marginea pectinată și ocheșe; cele interne cu apendic oval, lacerat sau cam întreg. Ache- niile glabriuscule, tote cu pappus conform, roșcat multiseriat. 9. C. Marschalliana Spreng. syst. veget. voi. 3 p. 398 (1826); DC. prodr. 6 p. 576; Ledeb. fl. ross. 2 p. 697; Boiss. fl. orient. 3 p. 634- C. sibirica M. Bieb. fl. t. c. 2 p. 348 (1808)-non L. — î|. Iunie, Iulie. Pe coste aprice. La Bîrlad pe Dealu-Marc. § 4. Cyanus Cass. Foliolele involucrului pe totă marginea încinse cu membrană scariosă pectinato-ciliată, cilii scarioși moi. Acheniile cu pappus sau pleșiuve. Specii cu portul mic sau debile, avend florile mari albastre sau vinete. IO. C. Cyanus L. spec. p. 1289; Sturm deutsch. h. 4; DC* prodr. 6 p. 578; Koch syn. p. 472; Rchb. icon. germ. 15 tab. 37. Boiss. fl. orient. 3 p. 634. — Vulg. Flârea grâului. Vinețele. — Q Maiu, Iunie. Câmpuri, grâne, drumuri, garduri rustice; specie comună (Grec, enum. p. 35). —Severin; Tismana; Tirgujiul; Craiova; Drăgășiani; Rîmnic; Pitești; Găești, Vultureanca, Titu; Băneasa, Comana; Bucu- rești; Periși, Crivina, Ploești; Predeal; Buzeu; Focșiani; Galați; Te- cuci; Birlad; Vaslui; Bacău; Neamțu; Dobrogea. 842 CONSPECTUL SISTEMATIC II. C. mollis W. et Kit. rar. hung. tab. 219 (1812); A. Kern. veget. verhălt. 2 p. 276. C. montana var. 0. Wahtenb. carpat. princip, p. 279 exclus, synon. C. montana Br. prodr. p. 303 et Auct. transs. - non L. spec. p. 1289. — Iulie, August. Plaiuri alpine și văi sub- alpine. Muntele Coziea; Buceci la Oberșiea-Peleșiului, Valea-Babelor, Costila; în Rarău pe Piatra-Zîmbrului. Contrariu vederei lui Koch care, în Sinopticul Florei Germanice și Helvetice ed. 2 p. 472, reunește C. mollis W. et Kit. cu C. montana L. ca sinonime, A. Kerner, 1. c., dupo examenul lui Hauslentner, sta- bilește diferența ce există între aceste plante; ast-fel: C. mollis W. et Kit. presenteză ca diferențe „slolonibus profunde subterraneis, longe lateque repentibus, foliis inferioribus minoribus cito marcescentibus ad basin caulis nunquam rosulatis latioribus et brevioribus, supra vi- ridibus subtus canescentibus, fimbriis squainarum inter omnes affines brevissimis “ și, mai pe urmă „ Centaureae axillari, C. stricta et C. montana, ad quas accedit, differt: rădice latissime repente...“ așia că caracterul seu principal, comparativ cu congenerele sale, este ră- dăcina repentă lungă, stdloniferă, ceea ce nu există la cele lalte. 12. C. axillaris Willd. spec. 3 p. 2290 (1800) exclus, synon. Koch syn. p. 472 cum var. a; Rchb. icon. germ. voi. 15 tab. 39 fig. 1. — C. stricta W. et Kit. rar. hung. tab. tab. 178 (1804). — Vulg. Vinețele. ?|. Iulie, August. în regiunea montană alpină și subalpină, pe stânci calcare. Păpușea; Dimbovicioara; Buceci în tot coprinsulde la Bușteni pînă la Sinaia (Knecht.)! Ceahlău; în Rarău pe Piatra-Zîmbrului. p. pinnatifida Schur enum. transs. p. 405 (1866) pro specie. An C. axillaris p. carniolica Koch syn. p. 472?— C. seuzana Auct. transs. nonull.-non Vili. — Stânci calcare în localități cu congenera sa, 13. C. napulifera Rochel act. hung. evkon. ann. 1834 tab. 3; Rchb. icon. germ. 15 tab. 37; Boiss. fl. orient. 3p. 637; Velen.fi. bulg. p. 310. C. tuberosa Vis. fl. dalm. 2 p. 33 tab. 12! — ?|» Maiu, Iunie. Locuri petrose aprice, pe costele munților lîngă Megidie în Dobrogea (Br. miss) § 5. Acrocentron Cass. — Foliolele involucrului la vîrf cu apen- dic coriace triangular nedecurent, scurt ciliat sau pectinato-ciliat, cilii rigidiori, cel terminal acuminat, uneori transformat în spin vîrtos, Acheniiîe cu lung pappus stufos. Plante robuste, macrocefale. 1. Flaviflore. 14. C. Salonitana Vis. in Flora ann. 1829 voi. 1 p. 23; Boiss. SYNANTHERE2E 343 fl. orient. 3 p. 666; Velen. fl. bulg. p. 324. C. Salonitana 0. lanceolata Vis. fl. dalm. 2 p. 36; Rchb. icon. germ. 15 tab. 62 fig. 1. C. latisquama a. taurica DG. prodr. 6 p. 589 (1837). C. centauroides M. Bieb. fl. t. c. 2 p. 359 (1808); Ledeb. fl. ross. 2 p. 708-non L. spec. 1298 cujus stirps habitat Italia meridion. Hispania, Monspelli „involucri squamis ovato-lanceolatis ciliatis...“ discrepat (conf. DG. 1. c.). C. tatarica Friv. plant. balkan. (an Willd. spec. pl. 3 p. 2297?) — ?|, Iunie-Au- gust. Locuri aspre, petrâse și aprice, câmguri. în Dobrogea destul de frecuentă. Măcin, Greci; Periclie, Gargalîc; Tusla, Mangaliea; Ba- șibunar. a. subinermis Boiss. 1. c. Foliolele involucrului având vîrful fără spini sau c’un spinișior scurt; 0. macracantha Boiss. 1. c. Foliolele involucrului la virf terminale cu spin robust și de lungime egalând sau întrecend lungimea ei. 15. C. orientalis L. spec. p. 1291; DG. prodr. 6 p. 587; Rchb. icon. germ. 15 tab. 59; Ledeb. fl. ross. 2 p. 707; Boiss. fl. orient. 3 p. 666 exclus, synon. Bess. Cyanus orientalis Baumg. enum. transs. 2 p. 28. — ?|, Iulie, August. Gâmpuri, crângulețe, dimburi, la locuri deschise aprice. Orevița, Răcea, Drincea; Craiova, Segarcea; Cara- căl la Frăsinet; lonești, Gacova, Vultureanca; Băneasa, Comana; Cio- cănești, Chitila; Ploești, Buda, Băicoi; Fetești; Brăila, Galați; Tecuci; în Dobrogea: Măcin; Caranasib, Constanța; Copadin, Bai- ramdede. 0. aurantiaca. Flosculele portocalii. Pe la Măcin; rare-locuri. X 0. orientalis-stereophylla. Portul plantei și forma foilor cum există la C. stereophyUa Bess.-, capitalele prin aspect și mărime semăn cucele de la C. orientalis-, însă apendiciifoliolelorinvolucrului sunt de o formă intermediară acestor doue specii, flosculele de un galben amestecat cu purpuriu. Prin grâne și pe la drum în Dohrogea de la Gargalîc spre Periclie în consorțiu cu părinții săi. 16. C. rigidlfolia Bess. in litt. 1819 ap. DG. prodr. 6 p. 586; Ledeb. fl. ross. 2 p. 707. — ?}. Iunie, Iulie. Locuri deschise, câmpuri. Dobrogea; Isaceea, Cocoși; Niculițel; Caranasib, Periclie, Gargalîc. ‘ Prin portul și florile sale galbene ține mult de C. orientalis; însă apendicii foliolelor involucrului sunt oblung-triangulari, âcheși- castanii pe fața dorsală, nelacerați, dar subțire și regulat ciliați pe margini, acuminați la vîrf, acumenul adesea spinescent; apendicii fo- liolelor interne cum sunt și cei de la C. orientalis , capitalele ovoide de forma și mărimea celor de la C. scabiosa L,, flosculele galbene. Prin 344 CONSPECTUL SISTEMATIC forma foliolelor și a apendicilor semăna mult cu C. stereophylla Bess. care nu există în Dobrogea. 2. Purpurascente. 17. C. XotBchyana Heuff. in Flora ann. 1835 voi. 1 p. 245; Neilr. diagn. p. 75-non Koch. C.HeuffeliRchb.fii. deutsch. fl. voi. 15 p. 32 et icon. germ. tab. 70 (1853). — ?|» Iulie, August. Regiunea al- pină, și subalpină a munților mari. Păpușea ; Buceci la Piatra-Arsă (Knecht.), în valea Albă pe Garaimanu și pe Gostila. 18. C. atropurpurea W. et Kit. rar. hung. 2 p. 121 tab. 116; Willd. spec. pl. 3 p. 2299 (1800); Neilr. diagn. p. 74. C. caloccphala y. atropurpurea DG. prodr. 6 p. 587. C. caloccphala Rchb. deutsch. voi. 15 p. 45 et icon. germ. tab. 58 sec. exemplaribus e Banatu lecta - non Willd. — ?J» Iunie. Locuri petrose, stânci. Munții de la Vercio- rova spre Gura-Văei, în mod copios; Poeana-Gernețului. 19. C. stereophylla Bess. enum.'pl. volh. p. 35 n. 1142(1822); DG. prodr. 6 p.580; Rchb. icon. germ. voi. 15 tab. 78 optime; Boiss. fl. orient. 3 p. 656. C. Scabiosa var. s. stereophylla Ledeb. fl. ross 2 p. 701. — Q Iunie, Iulie. Câmpuri, locuri deschise aprice, grâne, dru- muri, miriști. Turnu-Măgurele, Lița; lonești, Vultureanca; Giurgiu, Sloboziea, Maiu, Odăile; Buzeu; Fetești; Bărboși, Calica, Galați; in Dobrogea pe la Garanasib, Constanța, Bairamdede, Macin. 20. C. spinulosa Rochel rar. banat, p. 76 flg. 76 (1828); DG. prodr. 6 p. 572; Heuff. en. banat, p. 107; Rchb.icon.germ. 15 tab. 44 fig. 3; C. Scabiosa S. spinulosa Koch syn. p. 473. — Vulg. Ciolohot. Sglăvoc.— Iunie-August. Câmpuri, drumuri, crânguri, pe lîngă păduri; în totă regiunea câmpeană meridională a țărei pînă in re- giunea submontană, frecuentă. Verciorova, Severin; Baea-de-Aramă; Tismana; Tîrgujiul; Craiova; Rîmnic; lonești, Gacova, Vultureanca ; Băneasa, Comana; Titu, Ciocănești; București (C. scabiosa Gre.enum. p. 35 ex. p.); Ploești, Băicoiu; Buzeu; Galați. p. adpressa Ledeb. ind. sem. h. dorp. ann. 1824 p. 3 pro specie. C. Scabiosa 0. adpressa Ledeb. fl. ross. 2 p. 701. C. stereophylla Rchb- icon. germ. voi. 15 tab. 44 fig. 2 - non Bess. — Locuri aride aprice. Comana, Gurbanu; Bîrlad. Capitulele o voideu-turbinate ușiorlânose; foliolele inferiore și medii ale involucrului forte adprese, neapendiculate sau puțin apen- diculate însă terminate în spinișior negru ușior rescurbat și la baza STNANTHERE2E 345 căruia, mai ales la foliolele medii și superiore, sunt vre o 2 - 3 pă- rechi fimbriore scurte negre și moi. 21. C. Scabiosa L. spec. p. 1291; DC. prodr. 6 p. 580; Koch syn. p. 472 ; Rchb. icon. germ. 15 tab. 43 fig. 1 et 2; Boiss. fl. or. 3 p. 656 excepto variet. — ?|, Iulie, August. Livețji în regiunea mon- tană. Rucăr la Valea-Muierei și la Pajerea; Sinaia, Plaiul-Cumpetu (Knecht. leg.). Caracterele specifice principale, comparativ cu vecinele sale specii, se resumez în capitulele sale Qvoide cam globose; foliolele in- volucrale mai mult sau mai puțin pubescente sau lânose și încinse la vîrf cu apendice lat negricios ciliato-fimbriat, fimbriile numerose lun- gicele și cam înțesate unele cu ale altora, ciliul terminal scurt și ne- spinulos. p. coriacea W. et Kit. rar. hung. tab. 195 (1804) pro specie. Rchb. icon. germ. 15 tab. 43 fig. 3; DC. prodr. 6 p. 580; Koch syn. p. 473 ; Ledeb. fl. ross. 2 p. 701.—Câmpuri, livezi, crânguri, dru- muri, pe lîngă păduri; forte comună la noî în regiunea montană infe- rioră și în regiunea câmpiilor. Rîmnic; Curtea-de-Argcși; Câmpu- lung ; Stolnici, lonești, Vultureanca, Găești; Predeal, Azuga; Ploești; Crivina; Ciocănești, Chitila, București (C. Scabiosa.Grec. enum. p. 35 -non L.); Bacău; Tirgu-Frumos, Cotnari; Botoșiani, Agafton. Diferă de forma genuină prin foliolele involucrului glabre, ne- lânose; apendicul foliolei este semilunar negricios și mai ângusf, la foliolele inferiore adesea puțin exprimat; cilii scurți puțin numeroși, cel termiual scurt mole sau subspinulos. § 6. Acrolophus Cass. ap. DC. Foliolele involucrului cu apendic scarios ușior decurentsau lat auriculiform(pterigoid) avend totă mar- ginea pectinato-ciliată, cilii marginali moi scarioși sau tăricei subspi- nuloși, cel terminal de ordinar prelung vîrtos sau spinulos. Acheniile cu pappus stufos. De talie mediocră, bățosc paniculate, microcelale. 1. Partea decurentă a apendicilor lăticică, pterigoidă, vîrful pec- tinato-ciliat mole. 22. C. affinis Friv. in Flora ann. 1836 p. 435; Degen cest, bot. zeit. ann. 1893 n. 2. C. stereophylla 0. affinis Griseb. spicil. rume). 2 p. 237 (1844). C. tinerea Griseb. 1. c. p. 236 - non Lam. C.dissecta, Boiss. fl. orient. 3 p. 644 (1875) quoad plantam macedo- nicam; Pancic elem. ad. fl. princip, bulg. p. 44-non Ten. prodr. (1815). C. Tartarea Velen. fl. bulg. p. 318 (1891). — ?|» Iunie, Iulie. Stânci calcare, precipițiuri, fisuri slâncose prin văi montane umbrdse numa CONSPECTUL SISTEMATIC 346 in Oltenia de partea nostră. Valea-Jiului între Lainici și Vama Pă- iuși; valea Citețului la Polovraci d’asupra peșterei; Mânăstirea Bistrița. - . 23. C.maculosa Lam. encycl.meth. 1 p.669(1783);DC.prodr. 6 p. 583; Koch syn. p. 474; Rchb. icon. germ. 15 tab. 48; Boiss. fl. orient. 3 p. 647. C. panicvlata L. (pro p.); Jacq. fl. austr. tab. 320 ; M. Bieb. fl. t. c. 2 p. 346-non Lam. C. Biebersteinii DC. prodr. 6 p. 583 et Auct. mult. C. rhenana Bor. centr. fr. p. 355 (1840). — J¹ Iunie-Septembre. Locuri aride, pietrișiuri, schisturi, humus, dea- luri, câmpuri. Specie forte respândită (C. paniculata Grec. enum. p. 35-non Lain.).—Vărciorova, Severin, Stirmina; Craiova; Tîrgu- jiul; Rîmnic; Călimănești, Brezoiu; Curtea-de-Argeși; Câmpulung; Stolnici; lonești, Cacova, Vultureanca; Băneasa, Comana; București, ■Ciocănești; Periși, Crivina, Ploești; Posada, Predeal; Câmpina, Slă- nic; Buzău, Beceni; Galați; Tecuci; Bacău; Tirgu-Frumos, Iași; Do- brogea. Mult polimorfă considerată în aspectul său general; însă tot- deuna apendicil foliolelor involucrului sunt triangulari și nigro-macu- lați; acheniile cenușii sau dcheși au totdeuna un pappus mai lung sau mai scurt de cât jumătatea lor. Lungimea pappului și forma ovoidă sau ovoido-cilindrică a calatidelor a făcut pe unii autori a creea așia (lisele specii de C. Biebersteinii și de C. rhenana. O formă mai deosebită la noi este: p. aggregata. Caulul înalt, robusl, trece de 80cⁱⁿ, bățos și ramos, ramurile simple, erecto-patule, foliate, port la vîrf 5—6 calatide scurt pedunculate și îngrămădite, pedunculele de 1—lV2cⁱⁿ lungime. — C. aggregata Fisch. et Mey in DC. prodr. 6 p. 585 ? — Platoul de la Galați către Calica pe lîngă calea ferată. 24. C. ovina Pali, in Willd. spec. pl. 3 p. 2292 (1800); DC. prodr. 6 p. 585; Ledeb. fl. ross. 2 p. 704 exclus, var. p.; Boiss. fl. orient. 3 p. 648;Lindem. fl. chers. 2 p. 355; Velen. fl. bulg.p. 316 et exsic.! C. Hohenackerii Stev. enum. taur. p. 221 (1857) sed formă incano-tomentosa. — J¹ Iunie, Iulie. Locuri aride inculte, câmpuri, drumuri. în Dobrogea: Babadagh, lenisala; Copadin, Bairamdede. 25. C. arenaria M. Bieb. fl. t. c. 2 p. 347 (exclus. synon.Gmel.); DC. prodr. 6 p. 581; Ledeb. fl. ross. 2 p. 702; Boiss. fl. or. 3 p. 649 ; Lindem. fl. cherson. 1 p. 354 bene descripta. — An C. gracilenta Ne- len. fl. bulg. p.321 (1891)? — J¹ Iunie-Septembre. Prin dunele mari- time, în Dobrogea: Constanța pe Jla Mamaea și Tusla. SYNANTHERE-E 347 26. C. Tauscheri A. Kern, veget. verhălt. 2 p. 279 (1875); A. Tauscher exsic.! —< $ Iunie-August. Locuri aprice aride, oarecum năsipose sau argiloso-năsipose. Craiova (Br. miss.); Fetești pe malu- rile Borcei. Bienică, robustă, bățosă. Capitulele mai măricele de cum sunt cele dq la C. maculosa-, apendicii foliolelor involucrului mici, palid maculați sau cam nemaculați, puțin sau abia ciliați, cilii incolori, mar- ginile foliolelor lăticel auriculato-aripate, aripele membranose hialine; acheniile oacheși cu pappus aproximativ egal cu lungimea sa. Se apropie mult de O. arenaria M. Bieb., dar lotuși nu sunt identice. 27. C. banatica A. Kern. veget. verhălt. 2.280 (1875) in notta. Borb. exsic! C. arenaria Heuff. enum. banat, p. 108 (1858); Neilr. diagn. p. 75; Velen. fl. bulg. p. 320?-non M. Bieb. — cT Iunie. Iulie, • Locuri aprice cam năsipose, ierbă, burieni. In Dobrogea lîngă Măcin calea despre Greci. Prin portul’și aspectul său aduce mult cu formele mici și micro- cefale de C. maculosa Lam., însă capitulele sale sunt mai ângusticele și mai albo-lanate; foliolele involucrului palide, abia a câte 3 nervuri dorsale puțin pronunțate, apendicii lor sunt membranoși, fără maculă cilii moi și hialini, marginile hialine auriculat-aripate.—Acestă formă se apropie mai puțin de C. arenaria M. Bieb. de cum se apropie C. Tauscheri A. Kern. — Cu C. tenuiflora'DC. are cea mai multă asemănare prin forma și caracterele capitulelor lor; diferă, însă, numa prin rami- ficațiea sa paniculată și nu paniculato-difusă. 28. C. tenuiflora DC. prodr. 6 p. 584 (1837) exclus, synon. Gmelini; Boiss. fl, orient. 3 p. 648; Velen. fl. bulg. p. 321. C. ovina (3. microcephala Ledeb. fl. ross. 2 p. 704. — cf Iunie, Iulie. Câmpuri, locuri aprice aride, mărăcinișiuri. Galați pe platoul de la Bărboși; în Dobrogea pe la Medjidie (Br. miss.), Babadagh, lenisala. 29. C. Kanitziana Jankain Brândza veget. dobro. p. 43(1884) cum tabula! Iunie Iulie. Rîpe stâncose în regiunea montană sep- tentrională a Djbrogei. Măcin pe muntele Suluc; Bașchioi, Alibeichioi pe muntele Sepelginu sau Consulu. f. albo-tomentosa. Afară de calatidele sale, ce sunt glabrescente, palide și adesea cu micuțele puncte glandulare aurii, totă planta este îmbrăcată c’un indument tomentos albicios ce este cu mult mai abon- dent pe părțile inferiore ale sale. — Stânci calcare aprice în Dobro- gea. Monastirea Cocoși, pe locul ^is „La Cruce*, 848 CONSPECTUL SISTEMATIC 30. C. jurineifolia Boiss. diagn. ser. 2 fasc, 3 p. 73 (1856); Velen. fl. bulg. p. 313.CentaureEe rutifolise varietas ex. Boiss. fl. orient. 3 p. 643 in notta. — Câmpuri, coste Ia locuri aride, mărăcinișiuri, tuferișiuri, poeni. — Vulg. Mătur ele. — cf Iulie, August. Golu-Drîncei către vii; Găești, lonești, Vultureanca; Giurgiu, Băneasa, Comana; Ciocănești (Grec. enum. p. 35); în Dobrogea pe Ia Babadagh, Co- padin, Bairamdede, Măcin, Greci. 31. C. pallida Friv. in Flora voi. I ann. 1835 p. 333; Rchb. ic. germ. voi. 15 tab. 53; Boiss. fl. orient. 3 p. 646. C. Karstiana Griseb. spicil. rumel. 2 p. 240 (1844)-non Scop. — î). Iunie, Iulie. Locuri petrose, petriși argilos. Vârciorova către Gura-Văei. Specie rarissimă, forte interesantă subt punctul de vedere al florei ndstre.—Specimenele sunt determinate de amicul A. de Degen. 2. Partea decurentă a apendicilor puțin apreciabilă, virful pre- lung pectinato-ciliat, cilii tari, rigizi, cel terminal transformat în spin Jungăreț și vîrtos. 32. C. diffusa Lam. encycl. meth. 1 p. 675 (1783); DC. prodr. 6p. 586; Ledeb. fl. ross. 2 p. 706; Boiss. fl. orient. 3 p. 650. C.par- viflora M. Bieb. fl. t. c. 2 p. 357 (1808). C. ovina Willd. herb.-non Pali. — c? Iunie—August. Locuri aride, inculte. Galați, calea despre Reni; în Dobrogea meridională aprope pretulindenea. p. brevispina Boiss. I. c. p. 651. Spinii foliolelor involucrului scurți și cam drepți. — Cu forma tipică prin aceleași locuri. § 7. Calcitrapa DC. — Foliolele involucrului forte adprese, la vîrf cu apendic cornoid din care răsare câți-va spini tari digitato- divaricați, cel median adesea cu mult mai lung și forte. Acheniiîe cu sau fără pappus. Plante având portul diferit. 33. C. solstitialis L. spec. p. 1927; DC. prodr. 6 p. 594; Koch syn. p. 475; Ledeb. fl. ross. 3 p. 710; Boiss. fl. or. 3 p. 685. — Vulg. Pălămidă. Scaiu-galben.— 0 Iulie - Septembre. Locuri aride in- culte, Ia câmpuri, drumuri, păragini; comuna în tâta regiunea meridio- nală a țerei (Grec. enum. p. 35). Severin; Craiova; Rîmnic; Stolnici, Pi- tești; Găești, Vultureanca, Titu; Ciocănești, București; Comana; Te- cuci, Berlad; Bacău; în Dobrogea prin districtul Constanța ubique. p. Adami Boiss. I. c. C. Adami Willd. spec. pl. 3 p. 2310. C. lap- pacea Ten. ind. sem. ann. 1829 syll. p. 450. C. solstitialis p. lappacea DC. prodr. 6 p. 594. Exemplare nedeplin desvoltate, de talie mică sau micutică, însă spinul median al foliolelor involucrale debil și nu SYNANTHEREJE 849 întrece, sau abia întrece, pe cele laterale. — Prin unele locuri cu forma genuină. 84. C. Calcitrapa L. spec. p. 1297; Sturm deutsch. fl. h. 4; DC. prodr. 6 p. 597; Ledeb. fl. ross. 2 p. 711. Boiss. fl. orient. 3 p. 689. — Ghimpe. Scai-ghimpos. Scăete. — 3* Iulie - Septembre. Lo- curi aprice inculte, prin comunele urbane și rurale; comun prin tâtă țâra (Grec. enum. p. 35). Verciorova, Severin Craiova; Ciocănești, Băneasa, București; Comana. 85. C. iberica Trevir. in Spreng. syst. veg. 3 p. 406 (1826); DC. prodr. 6 p. 597; Ledeb. fl. ross. 2 p. 711; Rchh. icon. germ. 15 tab. 67; Boiss. fl. or. 3 p. 690. C. caldtrapoides DC. prodr. 6 p. 597 non Lin.; Rchb. 1. c. — Iunie - Septembre. Tot prin locuri ca și precedenta, de care la privire nu se deosebește; însă cea d’ântâiu are acheniile nepapose, pe când aceasta le are cu pappus când mai scur- ticel când mai lung. — Schela-Qladovei, Severin (Degen); Comana; Ciocănești; Fetești; Cernavoda, Megidie, Constanța. 54. KENTKOPHYLLUM Neck. etern. n. 155 etiam DC. i. C. lanatum DC. et Duby bot. gali. I p. 293 (1828); DC. prodr. 6 p. 610; Koch syn. p. 468. Carthamus lanatus L. specp. 1163; Boiss. fl. orient. 3 p. 706. Carduncellus lanatus Moris. ap. Rchb. ic. germ. 15 tab. 15. — Iulie, August. Câmpuri la locuri aprice. Ver- ciorova, Severin; București, Chitila; Comana; Buzeu (Grec. enum. p. 35); Dobrogea, forte comună. 55. CARTHAMUS Tourn. inst. p. 457 t. 258. I. C. tlnctoriu* L. spec. p. 1162; DG. prodr. 6 p. 612; Koch syn. p. 467; Rchb. ic. germ 15 tab. 15. — Vulg. Șofran-neadeverat. Șofrănap. Șofrănd. — Q Iulie, August. Plantă vulgară și întreținută în multe locuri pe la țeră în cultură pentru uzul tinctorial. II. LIGULIFLORJE DC. Calatidele având tote florile ligulate (semifloscule) și hermafro- dite fertile. Ord. III. Cichoraceae Juss. gen. pl. 168. Pe lângă caracterele generale precitate, Cichoraceele au stigma cu doui craci filiformi papiloși, lungi și revoluți, fără înflălură articu- lară și fără inel peros la bază. Plante lactescente, avend multă afi- nitate cu Lobeliaceele. Grecescu D. Dr. — C. 1324. 3S 850 CONSPECTUL SISTEMATIC Subdivisiunea I. Alveolele receptaculelor sunt paleolate Trib. I. SCOLYMEJE Less. Pappus simplu coroniform sau duplu: cel exterior de cinci paleole, cel intern de cinci peri tari. 56. SCOLYMUS Totirn. instit. p. 273. I* S. hispanlous L. spec. p. 1143; DC. prodr. 7 p. 76; Koch syn. p. 477; Rchb. ic. germ. voi. 19 tab. 1; Boiss. fl. orient. 3 p. 713.— (5* lunie-Septembre. Locuri aride inculte. în Dobrogea meridională maritimă, mal ales pe lîngă Constanța, abundeză. Trib. II. HYPOCH^RIDEjE Cass. Pappus stufos de peri plumoși. 57. HYPOOH^RIS L. gen. n. 918. § 1. Tote acheniile calatidei evident prelung-rostrate, Ia cele interne rostrurile ma' lungi ca la cele externe; capitulele campanu- liforme. L H. Helvetioa Jacq. fl. austr. 2 t. 165 (1774); Wulf. in Jacq. mise. 2 p. 25 ; H. uniflora Vili, prosp. fl. delph. p. 37 (1779); Koch syn. p. 491; Rchb. ic. germ. 19 t. 45. Achyrophorus helveticus Scop, fl. carn. p. 116 (1772); DC. prodr. 7 p. 93.— 2|. Iunie, Iulie. Locuri cu ierbă și stânci în regiunea alpină. Parîngu (Barth. exsic.!); muntele Ghițu; Buceci pe Caraimanu și pe Piatra-Arsă (Knecht. miss.); pe Costila! plaiul Cumpetu la Possada; pe Rareu. 2. Ha maculata L. spec. p. 1140; DC. prodr. 7 p. 93; Koch syn. p. 491; Rchb. ic. germ. 19 tab. 45.—Presenteză caule brachiato- ramos bi-tri-cefal, și caule scapiform monocefal. — <|, Maiu, Iunie. Prin livezi și locuri cu iârbă. Verciorova, pajiștea despre Cerovățu; lonești, Vultureanca; Băneasa; Comana; Ciocănești, Chitila, Bucu- rești; Periși, Crivina; Băicoi; Predeal. § 2. Acheniile centrale rostrate, cele periferice nerostrate sau forte puțin. Capitulele lungărețe ângustidre. 3. H. radi cat a L. spec. p. 1140; DC. prodr. 7 p. 91; Koch syn. p. 490; Rchb. ic. germ. 19 tab. 46. Achyrophorus radicatus Scop, fl. carn. p. 117 ed. 1772. — Vulg. Buriană-porcească. — ?|, Iunie, Iu- lie. Prin livezi, locuri cu ierbă și pe lîngă păduri. Verciorova; dealu Stîrminei; pe muntele Coziea la Stănișioara; Predeal, Sinaia; Bucu- rești în livezile Cismegiului (probabil introdusă); în Suceava pe Stă- nișioara lalurea despre Iesle; la Broșteni pe Neagra și la Schitul Rarău. SYNAUTHEBEJJ 351 4. H. glabra L. spec. p. 1140; DC. prodr. 7 p. 90; Koch syn. p» 490; Rchb. ic. germ, voi.- 19 tab. 47. H. thracica Stev. in DC. prodr. 1. c. pro var 8. — Livezi și pe locuri pietrose. Verciorova în pajiștea despre gura Cerovățului; Baea-de-Aramă; Corbeni pe Ghițu. Trib. ni. R0DIGIE2E DC. Pappus stufos de peri lungi simpli, moi. 58. LAGOSERIS M. Bieb. Jl. t. c. 3 p. 538. I. L. orientalis Boiss. fl. orient. 3 p. 882. L. Nemausensis M. Bieb. fl. t. c. 3 p. 538 (1819)-non Cass. bull. philom. ann. 181G p. 200 sub Ptsrotheca. — Lagoseris bifida Auct. hung. — c? Iunie, Iulie. Pe- triși cu ierbă pe la poalele munților de la Verciorova și în Valea- Bahnci. Presenteză totă înfățișarea de Pterotheca Nemausensis Cass.; însă planta nostră are scapiî floriferi cu mult mai înalți, viguroși, mai ra- mificați și pare bienală; dar calatidele sale sunt mult mai simile cu acelea de Lagoseris bifida V;s., fiind de mărimea și aspectul acestora; cu tote acestea diferă prin acheniile sale de ambele specii: fote ache- niile sunt de aceeași lungime și lineare, lungitudinal striate și aptere, striațiile celor marginale, sunt subțirele și netede, ale celor interiore subțirele și cu asperități forte fine. Pe când la planta din Francia, Pte- rotheca Nemausensis Cass., acheniile marginale sunt scurte și grosc, pe fața lor ventrală cu câte 3-5 coste pterigoide și scabre (vid. Rchb. ic. germ. 19 tab. 78). Planta nostră correspunde forte bine cu descrierea dată de Boissier, (loc. cit.) și de aceea o referăm acestei specie. Subdivisiunea II. Alveolele receptaculelor sunt nude, nepaleolate Trib. IV. LAPSAN0IDEJE Less. Acheniile pleșiuve sau coronulatc. 59. LAPSANA Tourn. instit. p. 4~g. I . L. communis L. spec. p. 1141; DC. prodr. 7 p. 76; Koch syn. p. 477; Rchb. icon. germ. 19 tab. 20; Ledeb. fl. ross. 3 p. 770. — Vulg, lerba-de-sgăibi. Salata-cânelui. Sgrabunțică. — Q Iulie, August. Păduri, locuri umbrose, crânguri; plantă vulgară (Grec. enum. p. 36). Călimănești, Coziea, Stănișioara; Câmpulung; Sinaia; Dealu-Mare; Mogoșoea, Băneasa, București; Comana; Slănic; Agapiea, Neamțu; Fălticeni; Broșteni, Valea Barnarului. ¹ p. glandulosa-pilosa Schur. enum. transs. p. 355 (1866). L. com- munis p. glandulosa Simk. bâsnag. in kfizlem. XV p. 569 (1878). — Lt adenoclades Borb.; A. de Degen exsic.! — Dealurile Cernețului, Poroina; Craiova, Leamna; Curtea-de-Argcși; București. S&2 CONSPECTUL SISTEMATIC 60. APOSERIS Necker elâm. i p. 57. I. A. foetida Lessing syn. p. 128; Koch syn. p. 477; Rchb. ic. germ. 19 tab. 3 fig. 2. Hyoseris foetida L. spec. p. 1137; W. et Kit. rar. hung. I tab. 49 (1800); Sturm deutsch. h. 37. Lapsana foetida Scop. fl. carn. 2 p. 118 (1772). — ÎJ» Iulie, August. Locuri umbrose prin văi montane. Valea Țesnei la Gaura-Fetei. Trib. V. CICHORIOIDEjE Sch. - Bip. Acheniile cu pappus coroni- form din paleole scurticele sau cupuliforme. 61. CICHORIUM Tourn. instit. t. 272. I. C. Intybus L. spec. 1142; DG. prodr. 7 p. 84; Koch syn. p. 478; Rchb. ic. germ. 19 t. 6; Boiss. fl. orient. 3 p. 716. — Vulg. Cicoare. — ?|. Iunie - Septembre. Câmpuri, ogdre, drumuri, locuri vi- rane în tdtă țera; din regiunea alpestră inferidră pînă în totă regiu- nea meridională a țârei (C. Intybus L. et C. glabratum Grec. enum. p. 36). Plantă forte răspândită în tdtă țara. Trib. VI. LONTODONLDEjE Sch. - Bip. Acheniile cu pappus stufos și numa de peri drepți plumoși. 62. LEONTODON L. gen. n. 912. I. L* automnalis L. spec. p. 1123; Koch syn. p. 480; Rchb. germ. exc. p. 253 et ic. germ. 19 tab. 15. Oporina automnalis Don in DC. prodr. 7 p. 108. — ?|» Iulie, August. Livezi, locuri deschise, ma- luri de coste pe lîngă căi; din regiunea subalpină pînă în cea câmpenă (Grec. enum. p. 36). Olănești, Rîmnic; Călimănești, Coziea; muntele Ghițu; Rucăr, Valea-Muierei; Câmpulung; Predeal, Sinaia; Titu,Gher- gani; Focșiani, Odobești; Tîrgu-Ocna, Slănic; Piatra; Broșteni. 2. L> pratensis Rchb. germ. exc. p. 253. L. automnalis 0. pra- tensis Koch syn, p. 480; Rchb. ic. germ. voi. 19 t. 15. Oporina pra- tensis var. 0. DC. prodr. 7 p. 109. Specimenele nostre sunt numa de pe vîrfurile alpine, scunde sau scundicele și mi se pare că corespund cu planta lui Candolle din Alpii Elveției. L. automnalis a) alpigenus Schur en transs. p. 356. L. oligocephalus Schur 1. c. p. 357. L. la- raxaci Simk. enum. p. 352-non Lois; Hieracium Taraxaci L. spec. p. 1125-sed non Hieracium. — î|. Iulie, August. Pe virfurile alpine. Buceci pe Caraimanu și Jipi (Knecht. miss.); Piatra-Mare. • 3. L. medius Simk. en. transs. p. 352 (1886). Apargia media Host. fl. austr. 2 p. 404 (1831). L. pyrenaicus var. 7. pinnatifidum Koch SYNANTHEREJ; S5S Koch syn. p. 481 (1844). — L. pseudotaraxaci Schur enum. transs. p. 357 (1866). — L. clavatas Sag. et Schn. carpat. centr. 2 p. 254 tab. I et II (1891). — ?(, Iulie, August. Pe vîrfurile alpine. Buceci la Omu (Knecht.) 4. Li cpoceus Haenke in Jacq. collect. 2 t. 16 (1788). Apargia aurantiaca W. et Kit. in Willd. spec. pl. 3 p. 1547 (1800). Leontodon pyrenaicus 0. aurantiacus Koch syn. p. 481. L. alpinum Auct. transs. p. p.-non Willd. L. pyrenaicus Auct. transs. plur.-non Gou. illustr. p. 55 care diferă prin florile sale galbene și prin foile ovate lanceolate. Iulie, August. Pe vîrfurile alpine. Negoiu; Moldoveanu și Păpușea; Buceci la Oinu și pe Garaimanu (Knecht.) 5. L. hispidus L. spec. p. 1114; DC. prodr. 7 p. 102. L. his- pidus var. a. vulgaris Rchb. ic. germ. voi. 19 tab. 18. L. hastile var. a. vulgaris Koch syn. p. 482. Apargia hispida Host. fl. austr. p. 424. — î|, Iulie, August. Livezi, locuri cu ierbi; din regiunea subalpină pînă in totă regiunea câmpână (Grec. enum. p. 36). Baea-de-Aramă, Padesi; Lainici; Rîmnic, Călimănești, Coziea; Stolnici; muntele Ghițu; Câmpu- lung; Periși, Mogoșoea, București; Comana; Predeal, Sinaea (Thrincia hirta Grec. enum. p. 36-non Roth); Câmpina; Slănic; Bisca; Piatra; Mânăstirea Neamțu; Broșteni; Mălin, Fălticeni; Botoșiani. 0. caucasicus Rchb. germ. exc. p. 853 (1831). L. caucasicus Fisch. cat. hort. gorenk. 1812. Apargia caucasica M.Bieb. fl.t. c. 2 p. 247 (1808). Leontodon hastile var. S. opimus Koch syn. p. 482; Rchb. ic. germ, voi. 19 tab. 18. — Stânci, locuri cu ierbă in regiunea alpină. Buceci pe Costila în Valea-Albă; Ceahlău. Specimenele nostre sunt de o asemenare perfectă cu cele din Tirol datorite lui Treffer. 7 danubialis Jacq. en. stirp. vind. p. 139 et 274 (1762). L. hastile L. spec. p. 1123 (1763); DC. prodr. 7 p. 102. L. hastile 0. glabratus Koch syn. p. 482; Rchb. ic. germ. 19 tab. 17. — împreună cu forma genuină, de care se deosebește numa prin pleșiuviea tutulor mem- brelor. plantei. Olănești; Coziea, Călimănești, Rîmnic; Corbeni,; Ne- goiu; Câmpulung; Titu, Ciocănești; București (Grec. enum. p. 36); Si- naea, Predeal; Bîsca; Botoșiani, Agafton; Broșteni în Suceava. 6. L. aspepum Rchb. germ, excurs, p. 252 (1830); ejus icon. germ, cichor. tab. 19 fig. 2; Boiss. fl. or. 3 p. 730; Heuff. enum. ban. p. 110. Apargia aspera W. Kit. rar hung. voi. 2 tab. 110 (1804); Neilr. diagn. p 76. — 2|, Iunie, Iulie. Crânguri, răriși de pădure. Severin spre Bresnița și pe dealu Buliga; în Vlașca la Băneasa. 354 CONSPECTUL SISTEMATIC p. aurantiacum. Ligulele flosculelor de un galben portocaliu în- chis. Buceci în valea Urlătoarei (Knecht.) 61. PICRIS L. gen. n. goy. I. P. hieracioide* L. spec. p. 1115; DC. prodr. 7 p. 128; Koch syn. p. 4-84; Rchb. ic. germ. 19 tab. 24. Crepis hieracioides Lam. fl. fr. 2 p. 111. Picrie ruderalis Schm. in Willd. Spec. 3 p. 1558. P. pa- leacea Vest. syll. soc. ratisb. P. arvalis Jord. ap. Bor. suppl. 13. — Livezi, locuri aprice; din regiunea montană inferioră pînă în cea câm- penă (Grec. enum. p. 36). Valea Motrului pe la Broșteni; Rîmnic, Că- limănești ; Curtea-de-Argeși, Ghițu; Stolnici; Titu, Ciocănești, Cri- vina; Buftea,București; Comana; Sinaia; Câmpina; Beceni;Dobrogea. p. crepoides Koch syn. p. 484 et Auct. plur. P. crepoides Saut. in Flora ann. 1830 p. 409. Are capitulele și ligulele floricelelor mai mari, asemenea și acheniiîe măricele, foile și mai oblung-ovate. — în re- giunea montană și subalpină. Baea-de-Aramă; Călimănești, Coziea; Rîu-Vadului; Predeal, Sinaia; Broșteni pe muhtele Bida și pe Rareu. Trib VI. SC0RZ0NER0IDE.E Sch.-Bip. Acheniiîe cu pappus stufos de peri drepți plumoși în amestec și cu peri simpli neplumoși. 63. TRAG0P0G0N L. gen. n. 905. I. T. pratensis L. spec. p. 1109; DC. prodr. 7 p. 113; Koch syn. p. 486; Rchb. ic. germ. 19 t. 37. — Vulg. Barba- Caprei. Țița- Caprei. — Maiu-Iulie. Livezi, poeni, pe la drumuri și prin grâne (Grec. enum. p. 36). Ciocănești, Chitila, București; Comana; Agapiea, Neamțu; Tirgu-Frumos, Cotnari; Roman. p. torti/is G. Mey. chl. hanov. p. 434 (1836); Koch syn. p. 486; Rchb. 1. c. fig. 2 b., având foile undulate cu vîrful râscurbat sau con- târse. Adesea cu forma genuină, frecuent. 2. T. orientalis L. spec. p. 1109; Koch syn. p. 486; Rchb. ic. germ. voi. 19 t. 39. T. undulatum p. orientale DC. prodr. 7 p. 113. — Vulg. Barba-caprei. — Maiu-Iulie. Livezi, pe lîngă tuferișe, dru- mul i, câmpuri; specie comună. Severin, dealurile Cernețului; Câmpu- lung; Câmpina, Brebu, Slănic; Odobești; Bacău; Piatra; Broșteni; Fălticeni; Botoșiani; Iași; Dobrogea. 3. T. major Jacq. fl. austr. p. 19 t. 29; DC. prodr. 7 p. 112; Ledeb. fl. ross. 2 p. 784; Rchb. ic. germ. 19 t. 37. — Vulg, aseme- nea. — Maiu-Iulie. Chitila, București, Băneasa (Grec. enum. p. 36); Comana, Băneasa din Vlașca; prin Dobrogea, frecuent. SYNANTHERE^ 355 4. T. campestris Bess.enum.p. 84(1822);DC. prodr. 7p. 114; Ledeb. fl. ross. 2 p. 784; Velen. fl. bulg. p. 356. T. majus p. steno- phyllum Boiss. fl. orient. 3 p. 747. — Livezi, câmpuri, drumuri. — Cj Maiu-Iulie. Verciorova, Severin, Hinova; Vultureanca; Comana; București, Chitila, Periși; Brăila; Iași; Botoșiani; in Dobrogea. S. T. floccosum W. et Kit. rar. hung. 2p. 116 tab. 112 (1808); Koch syn. p. 486; Ledeb. fl. ross. 2 p. 787; DC. prodr. 7 p. 114; Rchb. icon. germ. 19 tab. 42; Boiss. fl. orient. 3 p. 748. — $ Iunie, Iulie. • Locuri josnice năsipdse în Dobrogea: Cernavoda către Megidie (Br.) 64. SCORZONERA L. gen. n. 906 (excl. spec.) § 1. Florile galbene. I. S. hispanica L. spec. p. 1112; DC. prodr. 7 p. 120; Koch syn. p. 488: Ledeb. fl. ross. voi. 3 p. 794. — Iunie, Iulie. Prin tu- ferișe și poeni. Comana la Valea-Balotă, spre Gurbanu și Băneasa; Tecuci prin lunca Zeletinului. — Variâză: a. latifolia Koch 1. c. Rchb. ic. germ. 19 tab. 33 f. 2. Foile late, ovale, sau elongato-lanceolate (18. hispanica p. glastifdlia Koch 1. c.) neundulate atenuate in pețiol, la vîrf acuminându-se, marginea adesea parțial dentată (8. denticulata Lam. fl. fr. 2 p. 82). p. intermedia Rochel rar. banat, p. 70 fig. 62. Foile late, forte oblongate și undulate, amplexicaule ovato-lanceolate, acuminate, în- tregi, glabre ; 7. asphodelloides Wallr. ann. bot. p. 94; Koch 1. c. Foile forte ânguste, lineare și oblongate, carinate și cam vaginante la bază. 2. S. austriaca Willd. spec. pl. 3 p. 1798 ; Koch syn. p. 487; Ledeb. fl. ross. 3 p. 792; Rchb. ic. germ. 19 tab. 32. S. humilis Jacq. fl. austr. t. 36; DC. prodr. 7 p. 120-non L. — î|, Aprilie, Maiu. Pe costele calcare ale munților din Dobrogea, între Macin și Greci. 3. S. humilis L. fl. suec. ed. 2 p. 267 (1755) etspec. p. 1112; Koch syn. p. 487; Ledeb. fl. ross. voi. 3 p. 793; Rchb. 1. c. flg. 2. — 8. lanata Schrank. baier. fl. 2 p. 306 (1789). - Maiu, Iunie. Prin livetji și locuri cu ierbă oarecum umede. Iași pe la Răpedea (an 8. Aus- triaca p. lanuginosa Br. prodr. p. 312?); Botoșiani, Agafton. § 2. Florile purpurii. 4. S. purpurea L. spec. p. 1113; DC. prodr. 7 p. 118; Koch syn. p. 488; Ledeb. fl. ross. voi. 3 p. 791; Rchb. ic. germ. 19 tab. 31 flg. 1. — î|» Iulie, August. Păsciuni pe plaiurile munților. Godeanu; 356 CONSPECTUL SISTEMATIC muntele Coziea; Negoiu pe muntele Florea; Dobriașiu și Păpușea; Buceci, Predeal. 5. S. roșea W. et Kit. rar. hung. 2 p. 127 t. 121 (1804); DC. prodr. 7 p. 118; Koch syn. p. 489; Rchb. ic. germ. 19 t. 31 f. 2. 8. purpurea 0. roșea Ledeb. fl. ross. 3 p. 791—Iulie, August. Livezi și stânci cu ierbă in regiunea alpină și subalpină (Grec. enum. p. 36). — Bulzu; Ghițu; Oiticu; Buceci; Predeal, Piatra-Mare; Ceahlău; Rareu. 66. PODOSPERMDM DC. Jl. fr. 4 p. 6i § 1. Tote foile linear-ânguste, întregi. I. P. molie Fisch. etMey. ind. VI petropol. p.21 (1841); Ledeb. fl. ross. 2 p. 783; Lindem. fl. cherson. 2 p. 369. P. villosum Stev. in DC. prodr. 7 p. 111 (1838) exclus, synon. Bieberstenii. Scorzonera mollis M. Bieb. fl. t. c. 3 p. 522 (1819); Boiss. fl. orient. 3 p. 761. — 2|, Maiu, Iunie. Prin locuri cu ierbă, în Dobrogea pe muntele Țu- țuiatu lingă Greci (leg. D. Brânză). § 2. Tote foile oblungi lanceolate și in mare parte pinatiflde sau pinatisecte. . 2. P. canum C. A. Mey. ind. cauc. p. 62 (1831); Ledeb. fl. ross. 2 p. 781. P. Jacquinianum Koch syn. ed. 1 p. 427 (1837); Rchb. icon. germ. 19 tab. 35. P. octangularis DC. prodr. 7 p. 110 (1838) -non Scorzonera octangularis Willd. Scorzonera ladniata Jacq. fl. austr. 4 tab. 305 (1776)-non L. — Maiu, Iunie. Livezi la locuri umede jos- nice, lunci. Corbiî-Mari; Comana; București; Lunca-Țigăneștilor pe Zeletin in Tecuci; Vaslui, Lipovăț; Iași, Briazu. 3. P. laciniatum DC. fl. fl*. 4 p. 62 (1804); Koch syn. p. 489; Ledeb. fl. ross. 2 p. 782; Rchb. icon. germ. 19 tab. 35 Scorzonera ladniata L. spec. p. 1114; Boiss. fl. orient. 3 p. 754. 8. octangularis Willd. spec. 3 p. 1506. — cJ¹ Maiu; Iunie. Prin livezi umede josnice, lunci. Alexandriea; Comana; Buzeu spre Merei; Brăila; Podu-Turcu- lui prin lunca Zeletinului; Birlad; Vaslui; Iași. 0. integrifoHum Doll. rhein. fl. p. 539 (1843); Ledeb. fl. ross. 2 p. 782; Rchb. icon. germ. 19 tab. 34 fig. 2. P. ladniatum y. subulatum DC. prodr. 7 p. 111. Podu-Turcului prin lunca Zeletinului. 66. TARAXACUM Juss. gen. p. i6g. I. T. serotinum Poir. encycl. meth. suppl. 4 p. 73 (1816); Sadl, fl. corn. pest. 2 ann. 1826; Koch. syn. p. 493; Rchb. ic. germ. 19 t. 51. Leontodon serotinum W. et Kit. rat. hung. p. 119 t. 114 (1804). — SYNANTHEREJE 857 î|, Iul ie-Septembre. Prin ierbă la locuri uscate aprice. Comana; Le- hliu; Fetești; Buzeu; Brăila; Bărboși; Dobrogea pe lîngă Babadagh și Constanța etc. ' 2. T. officinale Wigg. prim, fl hols. p. 3 (1780); Koch. syn. p. 4-92; Rchb. icon. germ. 19 t. 53, 54, 55. T. Dens-Leonis Desf. fl. atl. 2 p. 228 (1800); DC. prodr. 7 p. 145. Leontodon-Taraxacum L. spec. p. 1112 sed nomen genericus improprius. — Vulg. Păpădie. Pa- padea. — ?f. Aprilie - Septembre. Specie al căreea port sau înfăți- șare este forte varie; specie comună în tote părțile țărei (Grec. enum. p. 36. — Diferitele sale forme se pot reduce la urmfitorele tipuri descrise în autori ca specii proprii sau ca varietăți ale speciei prezente: a. Foliolele externe ale involucrului sunt reflexe, cele interne erecte și coadunate. a. genuinum Koch 1. c.; Rchb. 1. c. tab. 53; Boiss. fl. orient. 3 tab. 787. T. Dens-Leonis DQ. prodr. 7 p. 145.—Foliolele externe ale involucrului ângust-lanceolate, cele interne înguste și la vîrf necorni- culate; foile inegal și profund lobate sau runcinate, loburile acute. Prin livezi, locuri cu ierbă, grădini, garduri. Alexandriea; Comana; Bucu- rești; Câmpulung; Câmpina, Ploești; Bacău; Piatra, Neamțu; Broș- teni ; Mălin; Fălticeni; lași; Dobrogea etc. p. glaucescens Koch 1. c.; Boiss, 1. c. Leontodon glaucescens M. Bieb. fl. t. c. 2 p. 406 (1808). L. corniculatus Kit. ap. Schult cest. fl. 2 p. 406 (1814). Taraxacum glaucescens DC. prodr. 7 p. 148 et T. cor- niculatuw, ejus 1. c. p. 146. Foliolele externe ale involucrului ângust- lanceolate, cele interne la vîrf corniculate; în colo portul pecedentei și prin asemenea locuri. Bușteni, Sinaia în părțile de jos ; Conțești; București, Băneasa, Mogoșdea, Chitila; Lehliu; în Dobrogea. 7. alpinum Koch 1. c. Rchb. ic. germ. 19 tab. 54 f. 2; Boiss. 1. c. Leontodon alpinum Hoppe in Sturm. deutsch. h. 41 (1821). L. cauca- sicusStev. mem. acad. mosc. 4 p. 160 (1856)-non Fisch. (1812). L. ni- gricans Kit. ap. Schult. oest. fl. 2 p. 405 (1814)? — Foliolele externe ale involucrului sunt ovate sau ovato-lanceolate subreflexe, cele in- terne necorniculate. Păsciuni alpine. Tutila, Godeanu; Buceci, Prede’al. b. Foliolele externe ale invol. late ovate, tâte adprese, erecte. . 7. laevigatus Boiss. 1. c. Leontodon Icevigatus Willd. spec. pl. 3 p. 1546 (1800). L. taraxacoides Hoppe ap. Sturm. deutsch. h. 41 (1821). Taraxacum officinale 8. taraxacoides Koch. 1. c. — Foliolele ex- terne ale involucrului ovato-lanceolate, cele interne linear-ânguste la vîrf corniculate. — Petrișiuri, iârbă, garduri, București; Comana. 358 CONSPECTUL SISTEMATIC e. Hvidum Koch 1. c.; Boiss. 1. c. p. 788; Rchb, ic. germ. 19 tab. 55 fig, 2 et 3. Leontodon lividum W. et Kit. rar. hung. 2 tab. 115 (1804). Taraxacum palustre DG. fl.fr. 4p. 45 (1805). T. lanceolatum Poir. dict. encycl. 5p. 349. T.leptocephalum Rchb. ic. germ.voi. 19 tab. 55 flg. 4 (18G0). — Leontodon salinus Poli. pal. 2 p. 381. L. erectus Hoppe in Sturm 1. c. Scorzonera acaulis Will. spec. pl. 3 p. 1508. — Foliolele involucrului au multă asemănare cu cele de la Scorzonera: cele ex- terne late ovale cu marginea exprexiv membranoidă adprese și in- bricate pe cele interne care nu fac mult contrast cu cele externe și care la vîrf nu sunt coniculate; foile oblungi ânguste, linear-ânguste sau 1 inear lanceolate, apropo întregi sau sinuate, rareori subrunci- nato-lobate.—Prin locuri umede josnice sasluginose. Tecuci; Comana; in Dobrogea pe la Caracoium prin pflăștinile de subt vii. 67. CHONDRILLA L. gen. n. giO I. C. Juncea L. spec. p. 1120; DC. prodr. 7 p. 142; Koch. syn. p. 493; Rchb. ic. germ. 19 tab. 49 et 50, — q? Iulie, August. Locuri inculte, pe lingă drumuri și prin miriști; specie forte comună (Grec, enuin. p. 36). Merișiăni, Pitești; București, Herestrău, Chitila; Go- ni ana; Beceni; Dobrogea ubicue. Trib. VIII. CREPIDOIDE2E Boiss. Pappus numa de pori simpli se- tileri stufos, susținut pe un rostru, dar care adesea lipsește, rostrul insă este nemuricat la bază. § 1. Acheniile plano-compresate. 68, PRENANTHES Lin. gen. n. gtt I. P. purpurea L. spec. p. 1121; DG. prodr. 7 p. 194; Koch syn. p. 494; Rchb. ic. germ. voi. 19 tab. 57. ChondrUla purpurea Lam. encycl. meth. 2p. 78. — ?|. Iulie, August. Păduri în regiunea mon- tană. Culmea Cernei pe Scrărișioara la Păltinei. Sinaia în valea Urlă- toarei (Knecht. miss.); MânăstireaNeamțu (Chania exsic.!). 69. CEPHAI.ORRYNCHUS Boiss. diagn. ser. ț fasc. 4 p. 28. I. C. hiapidu*Boiss. l.c.(1844); ejus fl.orient.3 p.821; Velen. fl. bulg. p. 354. Prenanthes hispida M. Bieb. fl. t. c. 2 p. 245 (1808). P. tuberosa Stev. mem. de la soc. des natur. de mosc. V. p. 59 (1817); M. Bieb. fl. t. c. 3 p. 529. Lactuca hispida DG. prodr. 7 p. 139; Ledeb. fl, ross. 3p. 807. L. microcephala DG. prodr. 7 p. 134 (1838).—cfMaiu, Iunie. Păduri, tuferișiuri pe costele petrose ale munților. Verciorova către Gura-Văei (Degen). STNANTHERE^E 359 70. LACTUCA Lin. gen. n.909. § 1. Cu flori albastre sau purpurii. I. L. perennis L. spec. p. 1120; DG. prodr. 7 p. 133; Koch syn. p. 496; Ledeb. fl. ross. 2 p. 802; Rchb. ic. germ. voi. 19 t. 72. — Maiu, Iunie. Prin mici tuferișiuri pe costele pctrose ale munților la Verciorova pe la capetul Cataractelor (Grec, in Br. prodr. p. 317). § 2. Cu flori galbene sau sulfurii. 2. L. muralis Fresen. taschcnb. p. 484 (1832); DC. prodr. 7 p. 139; Koch syn. p. 496; Ledeb. fl. ross. 2 p. 807; Rchb. ic. germ, voi. 19 t. 66. Prenanthes muralis L. spec. p. 1121. Chondrilla muralis Lam. encycl. meth. 2 p. 78. Mycellis muralis B.chb. gerhi. exc. fr. 272 et in icon. Phoenixopus muralis Koch syn. ed. 1 p. 430. — Vulg. Susaiu- pădureț. Susaiu-selbatic. — Iulie, August. Păduri în regiurica mon- tană subalpină și alpestră. Gemeți; Broșteni; Baea-de-Aramă; Tis- mana; Horezu; Olănești; Coziea; Corbeni; Curtea-de-Argeși; Câmpu- lung; Sinaia; Câmpina; Bîsca; Bacău; Ocna; Piatra; Agapieft (Grec, enum. p. 36); în Suceava pe Borca, pe Bistrița, Barnaru,Schitu-Rarău. 3. L. quercina L. spec. p. 1118; DC. prodr. 7 p. 138; Ledeb. fl. ross. 2 p. 806 ; L. quercina a. pinnatifida Bisch. in Rchb. icon. germ. voi. 19 tab. 68. L. stricta W. et Kit. rar. hung. 1 tab. 48 (1800); Koch syn. p. 496. — Q. Prin tuferișe pe dealuri. Culmea Cernei la Păllieni; Babadagh. 4. L. Chaixii Vili, prosp. p. 33 (1779); DG. prodr. 7 p. 138 (?). L. sagittaia W. et Kit. rar. hung. 1 tab. 1 (1799); DG. I. c. p. 136; Koch syn. p. 496; Ledeb. fl. ross. 2 p. 804. L. quercina b. integrifolia Bisch. in Rchb. ic. germ. 19 tab. 69. — Vulg. Susaiu. Crestă^ea. Tâl- hărea. — Iunie, Iulie. Prin păduri în părți dclurose, Cerneți; Tis- mana; Culmea-Cernci pe laCurcoea; Craiova; Leurdeni, Topoloveni; Ciocănești; Comana; Tecuci. 5. L. saligna L. spec. p. 1119; DC. prodr. 7 p. 136; Koch syn. p. 495; Ledeb. fl. ross. 2 p. 804; Rchb. ic. germ. 19 tab. 69. — Iulie, August. Prin locuri inculte, câmpuri, grâne, miriști, garduri; plantă vulgară (Grec. enum. p. 36). Craiova; Leurdeni; Găești, Vul- tureanca, Titu, Ghergani; Ciocănești, București; Comana; Galați; Tecuci; Dobrogea. 6. L. Scariola L. spec. p. 1119; DC. prodr. 7 p. 137; Koch syn. p. 495; Ledeb. 1. c. p. 805; Rchb. ic. germ. 19 tab. 70. L. rirosa 860 CONSPECTUL SISTEMATIC Auct. nonnull. - non Lin. — <5* Iulie, August. Locuri inculte și virane, drumuri, garduri, câmpuri, miriști; plantă forte comună. Severin; Titu; Ciocănești, București; Crivina (L. Scariota et L. virosa Grec, enum. p. 36); Neamțu (Chan. exsic.); Bîrlad; Iași. 7. L> sativa L. spec. 1118.—Vulg. Lăptuci și impropriu Saladă sau Salată-, apoi varietatea sa L. romana Hortul. — Vulg. Marote sau Marule, sunt vulgarizate și întreținute prin cultură pentru uzul ali- mentar. — Q T6tă vara. 71. SONCHUS L. gen. n. 998. I. S. oleraceus Lin. spec. p. 1116 variet. a et 0; Walir. sched. crit. p. 431 (1822); Koch syn. p. 497; Ledeb. fl. ross. 2 p. 833 ; Rchb. ic. germ. voi. 19 tab. 59. S. ciliatus Lam. fl. fr. 2 p. 87 (1778); DC. prodr. 7 p. 185. S. laevis Vili, dauph. 3 p. 158 (1789). Hieracium oleraceum Scop. fl. carn. n. 975. — Vulg. Susaiu. Susan. — Q Iunie - Septembre. Locuri necultivate și ruderale; plantă comună prin totă țer$ (Grec. enum. p. 37). Rîmnic,• Câmpulung; București; Câmpina; Buzău; Bacău; Fălticeni; Dobrogea. 2. S. asper Vili, dauph. 3 p. 158 (1789); M, Bieb. fl. t. c. 3 p. 526 (1808); Koch syn. p. 497; Ledeb. 1. c. et Auct. recent. S. asper variet. ? et 8 Lin spec. p. 1117. — Vulg. Susaiu.'. Susan. — Q Iunie - Septembre. La locuri necultivate și mai ales ruderale. Călimănești, Rîmnic; Ciocănești, Buftea, București (Grec. enum. p. 37) etc. Plantă comună piin t6tă țera. 8. 8. arvensis L. spec. p. 1116 ; DC. prodr. 7 p. 187 ; Koch syn. p. 498; Ledeb. fl. ross. 2 p. 835 ; Rchb. icon. germ. 19 tab. 61 lig. 1; Boiss. fl. orient. 3 p. 798. — Vulg. Susaiu. Susan. — O Iunie - August. Prin locuri și livezi umede, șianțuri, rupturi de coste, dru- muri; se întinde din regiunea subalpină inferioră pînă in câmpiile in- feriore (Grec. enum. p. 37). — Varieză: a. genuinus. Capitulele mari sau măricele in paniculă uinbelato- corimboidă; involucrul de ordinar netomentifer, foliolele externe ovato- laneeolate, ele și pedunculele glanduloso-hispide. — Coziea și pe valea Oltului în sus; Sinaia prin Valea-Rea (Knecht.) asemenea spre Is- voru și Possada; Comana ; Tecuci. 0. u/iginosus. — S. utiginosus M. Bieb. fl. t. c. 2 p. 238 (1808) exclus, synon.; ejus voi. 3 p. 525; DC. prodr. 7 p. 186; Ledeb. fl- ross. 2 p. 834. S. glaber Schult. obs. p. 162 (1809). S. intermedius SYNANTHEREJE 361 Trevir. (1813). >8. arvensis var. laevipes Koch syn. p. 498; Rchb. 1 c. flg. 2; Boiss. 1. c. — De ordinar are capitulele mai mici, adesea in- volucrul cel tener are toment alb ce se scutură mai târziu, însă foliolele sale și pedunculele glabre. — Sunt și forme intermediare. Predeal, Si- naia; Crivina, Buftea (S. palustris Grec. enum. p. 37 - non L); valea Motrului la Broșteni, Străhaea; București; Bisca, Buzău, Beceni; Ba- cău; Fălticeni pe lingă iazul Ciolsacilor; Podul-Turcului în lunca Zeletinului; Constanța, pe lîngă mare și pe lîngă lacul Tuzlei. 72. MULGEDIUM Cass. dict. sc. nat. 33 p. 296. I. M. alpinum Less. syn. p. 142 (1832); DC. prodr. 7 p. 248; Koch syn. p. 498 ; Ledeb. fl. ross. voi. 2 p. 840 ; Rchb. icon. germ, voi. 19 tab. 64. Sonchus alpinus L. spec. p. 1117. >8. montanus Lam. encycl. meth. 3 p. 401. — î|. Iulie, August. Păduri în regiunea mon- tană infralpină. Negoiu; Buceci la obârșiea Peleșiului, pe Costila către Valea-Albă; Predeal pe Susaiu; valea Barnarului în Suceava (Br. miss.) și în valea Barnarului pe la Podu-Popei. 2. NI. tataricum DC. prodr. 7 p. 248; Ledeb. fl. ross. 2 p. 842 ; Boiss. fl. orient. 3p. 799; Velen. fl. bulg. p. 326. Sonchus tataricus Lin. mant. p. 572(1762). Lactuca tatarica C.A.Mey. ind. cauc. p. 56. Z. son- chifolia DC. prodr. 7 p. 134 et in herb. ap. Boiss. - non Willd. spec. 3 p. 1530. — î|, Iunie - August. Pe malurile mărei la Constanța. b. Acheniile prismatice sau cilindracee. 73. CREPIS Moench. meth. p. 334. § 1. Barkhausia Moench. Acheniile centrale sau tote evident roslrate. I. C. rhaeadifolia M. Bieb. fl. t. c. 2 p. 259 (1808); Koch syn. p. 500. Barkhausia rhceadifolia M. Bieb. fl. t. c. 3 p. 538 (1819); DC. prodr. 7 p. 158. Crepis falida ț. hispida Bischoff in Rchb. deutsch. fl. 19 p. 49 et ic. germ.cich. tab. 83 fig. 4. — O Iunie-August. Câm- puri prin grâne, miriști, pe lîngă drumuri și locuințe; specie destul de comună la noi. Călimănești, Rîmnic; Argeși; Câmpulung; Găești, Vultureanca; Titu, Ciocănești, Buftea'; Chitila, București; Comana ; Dobrogea. 2. C. aetoaa Haller fii. in Roem. arch. I p. 2 (1796); Koch syn. p. 502; Rchb. 1. c. p. 51 et ic. germ. cich. tab. 84. Barkhausia setosa DC. prodr. 7 p. 155; Ledeb. fl. ross. 2 p. 819. Crepis hispida W. et Kit. rar. hung. 1 p. 42 tab. 43 (1804). — O s. Iunie- August. 80â CONSPECTUL SISTEMATIC Câmpuri prin comune la locuri virane, garduri, curți, păragini; pe câmpuri prin miriști, pe la drumuri; de altfel forte vulgară. — Găl- benuș!. Urba-găinilor.— Valea-Motrului pe la Broșteni; Caracăl, Pe- troșani; Rîmnic; Găești, Titu; Ciocănești, Buftea, Chitila, București; Comană ; Buzău, Monteor; Fălticeni; Dobrogea. § 2. Eucrepis Boiss. Acheniile conforme, tote la vîrf atenuate, dar nerostrate. 3. C. rigida W. et Kit. rar. hung. 1 tab. 19 (1800); DC. prodr. 7 p. 160 ; Ledeb. fl. ross. 2 p. 821; Rchb. ic. germ. 19 tab. 96; Boiss. fl. orient. 3 p. 834. Hieracium pannonicum Jacq. collect. 5 p. 148 (1796) sed nomcn generis improprius. Crepis latifolia Balb. cat. h. taurin. — c? Iunie, Iulie. Locuri josnice. Calea d’intre Tecuci spre Pechea și Ivești. 4. C. biennis Lin. spec. p. 1136; DC. prodr. 7 p. 163; Koch syn. p. 504; Rchb. ic. germ. 19 tab. 88 optimă. Boiss. fl. orient. 3 p. 848. C. lodomirensis Bess. prim. fl. galiz. 2 p. 159. — Forma denu- mită C. biennis var. banatica Rochel rar. banat, fig. 61 (!) n’am gă- sit’o la noi, dar pâte că există. — Iunie-August. Câmpuri, livezi, coste, drumuri, margini de păduri, tuferișe, garduri; plantă comună ce se găsește în regiunea montană supalpină inferioră pînă în regiu- nea câmpiilor. Tismana; Câmpulung, Rncăr, Valea-Muierei; Predeal, Sinaia; Câmpina; Scăeni, Bucov, Ploești; Cri vina; Ciocănești, Chi- tila, București (Grec. enum. p. 37); Netoți (Teleorman); Vultureanca, Titu; Comana; Tecuci; Piatra spre Pădurea Balaurului și spre Pân- gărați; Broșteni, Schitul Rarău. S. C. nicaeensia Balb. ap. Pers. syn. 2 p. 376 (1807); Koch syn. p. 504; Gren. Godr. fl. fr. 2 p. 337; Rchb. ic. germ. 19 tab. 89; Boiss. fl. orient. 3 p. 848. C. scabra DC. prodr. 7 p. 163-non Willd. C. aăenantha Vis. fl. dalm. tab. 5 f. 1.— Iunie, Iulie. Livezi, tufe- rișiuri mănunte pe coste. Netoti; Comana spre Gurbanu. 6. C. tectorum L. spec. p. 1135; DC. prodr. 7 p. 162; Koch syn. p. 504; Rchb. icon. germ. voi. 19 tab. 91 fig. 2; Boiss. fl. orient. 3 p. 847. C. Dioscoridis Poli, palat. 2 p. 399 (1776). C. tectorum var. segetalis Rotii, bot. abhandl. p. 37.— Q Iunie, Iulie. Pe coste aprice prin mărăcinișî. Tecuci, calea spre Măgureni. 7. C. virens Vili, dclph. 3 p. 142 (1789); DC. prodr. 7 p. 163; Koch syn. p. 505; Rchb. icon. germ, voi 19 tab. 90 fig. 2; Boiss. fl. SYNANTHERE^ 363 orient. 3 p. 848. C. pvlymorpha Wallr. Sched. crit. p. 426 (1822). — Q Iunie, August. Tuferișe pe poalele Sepelginului în Dobrogea la Âlibeichioi. 8. C. prsemorsa Tausch in Flora voi. 9 (1828) ergs. bl. p.79; Froel. in DC. prodr. 7 p. 164; Koch syn. p. 502; Rchb. icon. germ. 19 tab. 93. Hieradum prcemorsum Lin. spec. p. 1126; Sturm deutsch. fl. h. 39, sed male. Geracium prcemorsum Rchb. germ. exc. p. 259. In- tybeUia proemorsa Monn. eșs. mon. hierac. p. 79.— Iunie, Iulie. Li- vezi umede pe costele munților. Predeal spre Schit; Broșteni pe Rateu. 9. C. paludosa Moench. meth. p. 535 (1794); DC. prodr. 7 p. 170 exclus, variet.; Koch syn. p. 506; Ledeb. fl. ross. 2 p. 829; Rechb. icon. germ. voi. 19 tab. 102. Hieradum paludosum L. spec. p. 1129; AII. pedem. tab. 31 fig. 2, sed nomen generis improprius. Geracium paludosum Rchb. germ, exc p. 260.— îț. Iulie, August Pă- duri și văi subalpine, rovine și locuri umede. Predeal și în tot coprin- sul Bucecilor; Dîmbovicioara ; pe Rarău spre cuhnea mică. IO. C. grandiflora Tausch in Flora voi. 9 (1828) ergs. bl. p. 80; Froel. in DC. prodr. voi. 7 p. 166; Koch syn. p. 507; Rchb. deutsch. fl. 19 p. 57 et icon. tab. 99. Hieradum grandiflorum AII. fl ped. tab. 29 fig. 2 et 3 (1785). H. conyzcefolium Gouan ill. bot. p. 59 (1793).— 2|» Iulie, August. Stânci și locuri cu ierbă în regiunea alpină. Buceci prin poeana Costilei; Rareu către culmea mică, despre Câmpulungu Bucovinei, forte mult. 74. CHLOROCREPIS Griseb. abhandl. I. Ch. staticifolîa Griseb. abhandl. kdnigl. gesel. wiss. gOlting. 1851, 1852; Rchb. deutsch. fl. 19 p. 62 et ic. tab. 105. Hieradum sta- tidfolium AH. pedem. tab. 81 f. 2 (1785); Vili, delph. 3 p. 116 tab. 27 (1789); Sturm deutsch. fl. h. 28; Koch syn. p. 517 ; Fries epicr. bie- rac. p. 140. — ?|, Iulie, August. în regiunea alpestră: la Groși dis- trictul Neamțu (Chania exsic.!) 75. HIEIIACIUM A. gen. edit. Schreb. 1228. Secț. I. Pilosella Fries. Acheniile mici, cam de 2 m,ⁿ, vîrful fără coronă inelară dar expresiv crenulat prin prelungirea cdstelor și SUlcurilor achenici; pamponul (pappus) de peri inoi egali uniseriați. § 1. Scap simplu monocefal afil, sau furcat în ci-aci lungi uneori repetați de 2—5 ori, drepți, în unghiu acut dispuși și monocefali. 364 CONSPECTUL SISTEMATIC a. Rizoma prelungă culcată sau oblică, stoloniferă. 1. H. Pîlosella L. spec. p. 1125; Sturm deutsch h. 27; Koch syn. p. 509; Rchb. icon. germ. 19 tab. 107; Griseb. gen. hierac. p. 3; Fries epicr. hierac. p. 10; Sag. et Schn. carpat. centr. 2 p. 278. — Vulg. Gdlbe^e. Culcușiu- Vacei. Hulteneold. Hultenioră. Ierba-ieretei. Urechia-șdrecelui. Vulturicd. — ?|» Iulie, August. Locuri cu ierbă, păsciuni uscate, rărișiuri, crânguri. Specie polimorfă, presentând mul- țime de varietăți; cele de la noi le reducem la următorele: a. vulgare Monnier ess. mon. hierac. p. 18; Koch 1. c. Rchb. 1. c. fig. 1; Sag. et Schn. carpat. centr. 2 p. 280:—a) genuinum s. epilosum Naeg. et Pet. — b) pilosum Naeg. et Pet. — c) rigidipilum Naeg. et Pet.— Scapurile unu sau două simple monocefale sc un di cele (8—12cm) și cam subțiri; calatidele mici, glandulâse foră sau cu peri moi sau tari, foile discolore, stolonit scurți. — Fdrte comună. Hinova, Severin; Rîmnic, Gurănoea; Stîlpeni (Grec. enum. p. 37); muntele Ghițu în Argeși; Pitești; Alexandriea; Comana; București, Herestrău, Chitila; Predeal, Sinaia; Vrancea; Piatra, Neamțu; în Suceava pe Borca. 0. robustius Koch syn. 1. c. — forma epilosa et forma pilosa (trichophorum et tricholepium Naeg. et Pet.). — Scapurile cu mult mai lungi și mai robuste, simple și monocefale, calatidele mai mari: ele și scapurile perdse și dens glandulare, foile cam concolore mai ales prin sicație; stolonii lungi că egalez sau întrec lungimea scapu- rilor. — Predeal, Bușteni, Sinaia; Câmpina; Periși; București, He- restrău. f. glandiflorum DC. fl. fr. 4 p. 23 (1805); Koch 1. c. H. Pîlosella b) alpestre Monn. ess. p. 18. H. macranthum Ten. fl. neap. 5 p. 190 (1830); Boiss. fl. or. 3 p. 860. H. Pîlosella d) procerum eti) macro- cephalum Schur enum. transs. p. 378 et 379. — Specimenele nostre se potrivesc exact cu cele din Austriea subt numele de S. macranthum Ten. datorite cunoscutului botanist Wiesbaur și corespund pe deplin cu descrierile autorilor citați. Nu se potrivesc, însă, cu H. piloselli- forme Hoppe, care cresce în Elvețiea și în Tirol și care se deosebește prin foliolele involucrului mai lăticeleși obtuse, mult negriciose, perdse și albo-marginate, iar nu acute, cu puțini și rărișiori peri scurți, roș- eați și adpreși. — Vârciorova; Rîmnic, Gurăndea; Coziea; Comana; București, Herestrău, Chitila; Tîrgu-Ocnei. 8. elongatum Wierzb. ap. Heuff. enum. ban. p. 114 (1858). H. orsooiense Naeg. etPet. monogr. d. Pîlosella p. 631 (1885) et Sagorski exsicc. 1—Scapurile lungi 20—26cm, adesea de labază furcați, câte o dată unii sunt și la vîrf furcați puțin, robuști, calatidele mari: ele și scapn- SYNANTHEREjU Sb5 rile nepilose, dens glandulare nu negriciose; stolonif scurgi, vîrtoși, pe- roși. — Livezi montane. Călimănești, Qoziea, Stănișioara; în Suceava la .Schitul Rarău. 2. H. Schulteaîi F. Schultz arch. 1 (1842) p. 35; Gren. Godr. fl.fr. 2 p.345;Nym. consp.p.454.—xH. Pilosella-aur iculaF.Schultz fl. germ, et gali, exsicc. 1830 introd. ViX H. auriculasforme Fries nov. ed. 2 p. 248 (1828); Rchb. icon. germ. voi. 19 tab. 108 fig. 1; Sag. Schn. carpat. centr. 2 p. 302. — î|. Iulie, August. Livezi la locuri uscate pe lîngă păduri, în regiunea montană. Călimănești, Căciulata. 3> H. hungaricum Simk. enum. transs. p, 365 (1866). H. col- linum Baumg. enum. transs. 3 p. 22 (1816)-non Gochn. cichor 17 tab. 1 (1808). H. brachyatum Auct. transs. plur. quoad plant. trans- silvanicum - non Bertol. in DC. fl. fr. 5 p. 442 cujus stirps, 6 teste Peter. jahrb. 5 p. 279, est ex H. florentina eț H. Pilosella hybridum. H. bifurcum Auct. transs. quoad plant. transsilvanica (exsiqc.!)-non M. Bieb. — Dupg L. Simkovici, acesta specie cu certitudine este hi- bridă din H. Bauhini cu H. Pilosella. — c|» Iunie - August. Locuri cu ierbă și cam pe subt păduri, în regiunea Fagului. Călimănești, Căciu- lata, Stănișiâra. p. leptophyton (xH. magyaricum > Pilosella) Nseg. etPet. monogr. deutsch. pilosella p. 643 (1885). H. polycladum (xS. Ba.uhini-sub- pilosella) Simk. enum. transs.p. 366 (1866)-non Schur enum. transs. p, 381,—Rupturi de coste pe subt făget. Mânăstirea Stănișidra pe la Icona. 4. H. bifurcum M. Bieb. fl, t. c. voi. 2 p. 251 (1808) et voi. 3 p. 532 (1819); Rchb. icon. germ. voi. 19 tab. 109; Griseb. hierac. gen.p. 6; Fries. epicris. hierac. p,13.£T. brachyatum Auct. germ. plur. -non Bertol. H.pseudobrachyatum Celak. prodr. fl. bohem. 4 (1873). X PL Pilosella- praialtum genuinum Celak. 1. c. et exsicc.! — î|. lu- uie, Iulie. Livezi la locuri josnice. Periși pe lîngă gară. b) Rizoma grosă scurtă descendentă, nestoloniferă. 5. H. petraeum Friv. in Flora ann. 1836 voi. 2 p. 436; Fries epicr. hierac. p. 28; Boiss. fl. orient 3 p. 865. H. rhodopeum Griseb. hierac. gen. p. 11 (1852). PL. alpicola var. rhodopeum Sag. et Schn. carpat. centr. 2 p. 285 et exsicc.! — Iulie, August. Stânci alpine. Buceci pe Jipi (Knecht.) 6. H. Herculia Borb. sec. A. de Degen exsicc.!. H. petraium Grecescu D. Dr. — C, 1321. 26 366 CONSPECTUL SISTEMATIC Heuff. enum. banat, p. 114 (1858)-non Friv. 1. c. H oreades Heuff. in Flora ann. 1853 p. 617; Rchb. icon. germ. voi. 19 tab. 119 flg. 1 -non Fries synib. hierac.’p. 100 (1848). H. Heuffeli Janka in Neilr. kritischezusammenstellungoest.hung.p. 22 (1871)-nori Griseb. hierac. gen. p. 56 (1852). —r- 3|, Iunie, Iulie, Stânci abțuptș în munții de la Mehadiea lingă Termele-Herculane, locul clasic (Degen). Aceste două specii în realitate sunt destul de diferite spre a nu fl luate una drept alta, Specimenele nostre de H. petraium Friv. din Buceci £unf absolut exacte cu acelea din munții Rhodopi (V, de Janka leg.) și cu acelea din Tatra (Sagorski leg.) § 2. Caul scapiform unifoliat și lavîrf de 6rdinar oligocefal, 3 - 5, a rar 12 calatide, calatidele corimboideu congeste ; rizomă pre- lungă oblică sau culcată cu stuf de foi radicale persistente și cu stoloni scurți scamiferi In cele mai multe specii. a. Florile sillfUril sau galbene. 7. H. Auricula L. spec. p. 1126) DC. prodr. 7 p. 201 fexclus. variet.) Koch syn. p. 511; Fries epicris. hierac. p. 19. H. dubium Smith fl. brit. 2 p. 828; Willd. spec. 3 p. 1563; Sturm deutsch. h. 37 ye- nuinum. — îj, Iulie, August. Livezi, câste cu ierbă, sol „flisch“ sau argilo-glareos. Horezu; Olănești, Călimănești; Câmpulung, Nămăești (Grec. enum. p. 37); Predeal, Bușteni, Sinaia; Broștenr, Schitul Rarău. 0. subfuscum.—Ligulele având colorea subauranțiacă și devenind oacheși prin sicațle. — Predeal. ț. minimum.—Monoccfal sau âncă c’un capitul rudimentar lateral, calatida micutică, nutantă, florile sulfuri!; scapul simplu subțirel, ca de 8c,ⁿ lungime; stoloni lipsă sau forte scurți. —„Locuri denudaU de ierbă, rupturi de coste, sol dolomitic. Predeal, Bușteni, Sinaia; Co- marnic; Mânăstirea Neamțului (Chan. exsicc.!) 8. H. Czetzianum (x H. Auricula- Bauhini) Simk. enum. transs. p. 367 (1886) et exsicc.! —H. acutifolium Griseb, hierac. gen. p. 6 (1852) quoad plantam transsilvanicam - non Vili. H. glaucescens Schur enum. transs. p. 383 fide Simk. - non Bess. H. sulphureum Neilr. hierac. p. 27; Schur 1. C. p. 385; Porc, phaner. nasseud. p. 130-non D611. rhcin. fl. p. 521 (1843) nec Rchb. icon. germ. 19 tab. 127. — Iulie, August. Pe costele munților, sol schistos, flisch sau argilo- glareos. Mdnastirea Horezu; Vulcana; Predeal. 9. H. floribundum Wimm. et Grab. fl. siles. 2 p. 204 (1829). Rchb. icon. germ. 19 tab. 123 (?); Fries epicr. hiprac. p. 22.—xH. Auri- SYbtAKTHER^^ â6? culo-pratense Sendt.—xH-pratense- Auricula Porc.phaner. nasseud. p. 104. H. nasseudense Simk. — A Hieracio sueccio Fr. quasi identi- cum! — <|. Iunie, Iulie. Livezi, poeni pe coste în regiunea montană. Vulcana; Sinaia (Knecht.); Predeal. IO. H. pratense Tausch in Flora ann. 1828 ergs. beii. 56; Koch syn. p. 515; Boiss. fl. orient. 3 p. 862; Fries epicr. hicrac. p. 23; Sag. Schn, carpat. centr. 2 p. 289; H.cymosum Sturm deutsch. h. 39-non L.; H. collinum Rchb. icon. germ. 19 tab. 116-non Gochn. H. Gochnatii G. A. Mey. ind. cauc. p. 59. — î|» Iunie, Iulie. Livezi, poeni, locuri deschise în regiunea montană subalpină. Predeal, Bușteni; în Rarău pe Piatrft-Zîmbrului. b. Florile portocalii (aurautiace). II. H. subauratum Schur enum. transs. p. 386 (1866).— X H. aurautiaco - pratense Schur olim. — H. aurautiacum var. flavum Schur verh. siebenb. ver. X p. 172. H. aurautiacum 0. luteum Porc, phaner. nasseud. p. 104 - non Gaud. nec. Koch. — î|. Iunie, Iulie. Livezi în regiunea montană subalpină. Buceci în valea Urlătoarei (Knecht); Predeal. 12. H. aurantiacum L. spec. p. 1126; Sturm deuts h. h. 39 ; DC. prodr. 7 p. 204; Fries epicr. hierac. p. 24; Sag. et Schn. carpat. centr. 2 p. 286. — Vulg. Bușiulică. Sângerâsă. Iunie, Iulie. Li- vezi, poeni, în regiunea montană subalpină infralpină. Valea Cernei pe cracu Bulzului; Galbina; Coziea; Negoiu; Păpușea; Rucăr la Valea-Muierei și la Pajerea; Buceci în tot coprinsul de la Predeal pînă în Sinaia; Piatra-Mare; Slănic în Bacău; Ceahlău; Mânăstirea Neam[u (Chania); în Rareu pe Piatra-Zîmbrului. 0. carpaticola Naeg. et Pet. mon. pilosell. p. 290 (1885); Sag. et Schn. carp, centr. p. 288. — Pe Caraimanu în Buceci. § 3. Caule 2-3 sau 5 foliat, simplu sau ramos, plciocefal: 20—100 calatide în paniculă, corimbă sau cimă terminală. a. Rizomă prelungă oblică sau culcată, purtând stuf de foi ra- dicale persistente. t Nestoloniferi. 13. H. Pavichii Heuff. in Flora ann. 1853 p. 618 voi. 2. H flo- rentinum var. Pavichii Fries epicr. hierac. p. 30. H. piloselloides Griseb. hierac. gen. p. 12; Heuff. enum. ban. p. 115; Schur enum. transs. p.384-non Vili, cujus stirps estH. florentinumAll.fi. pedem. I p. 213 (1785). H. Fussianum Schur seri. p. 45 (1853) solum nomen; ejus 368 CONSPECTUL SISTEMATIC enuin. transs. p. 374 (1866) descriptum. — $ Iunie-August. Pe cos- tele montane la locuri schistose, argilo-glareose sau stâncose. în valea Țesnei (Degen exsicc!); Tismana; Olănești; Călimănești și în totăvalea Oltului pînă pe la Câneni, frecuent. 14. H. Sinaicum. — Peste tot glauc, fără peri stelați nici glan- dulari. Rizomă oblică cu stuf de foi radicale persistând la fructificație și lipsită de stoloni. Cauli soliei, în tierțiul inferior 1-3 foliați, apoi de aci devin repetat dichotomico-ramificați, constituind o paniculă co- rimboidă largă și laxă, enumerând 15-20 calatide: caulii, ramifica- țiile și pedunculele flexuose adscendente, cu câte o foe diminuată la baza fie-căruia punct de ramificație și tote aceste membre sunt com- plect glabre. Foile radicale numerose, oblungi, lăticele (considerate în grupa prezentă), obtus-lanceolate și atenuate în lung pețiol, pe margini și pe fațe cu câțiva peri sporadici setiformi rigizi, mai lungi ca diametrul axei caulinare de jos și negricioși prin sicație. Calatidele măricele, foliolele involucrului cam obtuse, pe margini ușior albicidse, pe partea lor dorsală de un verde oacheși, absolut glabre și glau- cescente. Florile sulfuri!. — î|, Iulie, August. Șisturi calcare de flisch carpatic pe laturea costelor muntose. Aflat în valea Prahovei în josul Sinaei pe la tunelurile de subt Posada. Plantă ca de 30-35clⁿ înălțime. Foile de 8-10c,ⁿ lungime pe 10-12ⁿ,,ⁿ lățime. Calatidele ovato-cilindrice, IO¹"¹" lungime pe 5-6cm lățime, sunt mai mari ca cele de la speciile vecine din acăstă grupă. Prin portul său robust, prin foile sale mai mari și mai late, prin ca- latidele sale mai măricele și cu totul glabre diferă de H. Pavichii Heuff. Prin aceste caractere și prin portul seu lax și flexuos ramificat diferă de cel următor. 15. H. prsealtum Vili. ap. Gochnat cichor. p. 17 (1808); Vili, voy. bot. p. 621.2 f. 1 (1812); DC. prodr. 7 p. 205. H. florentinum Willd. spec. 3 p. 1566 - non AII. —H. prcealtum a.. florentinum Koch syn. p. 513. H. prcealtum var. Reichenbachii Rchb. fii. deutsch. fi. 19 p. 75 et icon. tab. 123 fig. 2 (1860). H. florentinum var. prcealtum Sag. et Schn. carpat. centr. 2 p. 296 ample descriptum. — Iunie, Inlie. Livezi subalpine și în regiunea câmpănă. Predeal; Sinaia; Netoți în Te- leorman. tf Stoloniferi; stoloni! adesea forte lungi, foliați (flagelări) ae- riani. IG. H. Bauhînii Schult. obs. bot. p. 164 (1808); Bess. prim, fl, SYNANTHERE2E 369 galiz. 2 p. 149; Rchb. icon. germ. 19 tab. 122; H prcealtum b. Bau- hini Koch syn. p. 513 et Auct. plur. H. Auricula Willd. spec. 3 p. 1564- non L. H. magyaricuw, Peter. bot. jarhb. V p. 285 (1884); Sag. eț. Schn. carpat. centr. 2 p. 297 et seq. — î|> Iunie, Iulie. Li- vezi în regiunea montană, a dealurilor și a câmpiilor; frecuent. Se- verin ; Baea-de-Aramă; Craiova; lonești, Vultureanca ; Predeal, Bu- șteni, Sinaia; Buda, Băicoi; Crivina, Periși; Ciocănești, București; Comana. 17. H. pannonicum (X H magyaricum-echioides) Naeg. et Pe- ter. monogr. deutsch. pilosella p. 749 (1885) forma longisetum Naeg. et Peter. loc. cit, sed, secund, cl. Sagorski hybridum non est. — ?(.. Prin livezi uscate. Periși, Chitila, București, frecuent; Predeal. 18. H. banaticum Simk. enum. transs. p. 369 (1886) pro spe- cie. H. prcealtum 8. banaticum Heuff. enum. banat, p. 115 (1858). H. asperifolium Schur enum. transs. p. 383 (1866).—X H. Bauhinii-cy- mosum Simk. loc. cit. — x H pannonicum magyaricum-Bchioides Naeg. et Pet. subspec. Sagorskianum Pet. in litt. Sagorski exsicc.! Sec. cl. Sagorski hybridum non est. H. prcealtum var. 7 fallax, 8 decipiens et s hirsutum Koch syn. p. 513 et Auct. pl. — î|> Iunie, Iulie. Prin livezi la locuri tari, aspre. Comana, Gurbanu, Băneasa în Vlașca; Alexandriea în Teleorman; Filipești în Prahova (H. pratense Grec, enum. p. 37-non Tausch); Podu-Turcului spre pădurea Bodeasa în Tecuci. b. Rizoma scurtă, bontă și descendentă, fora stuf de foi radicale persistente. — Specii nestolonifere; rare exemplare cu stoloni scurgi filiformi scuamoși, subteranei. 19. H. cymosum L. spec. p. 1126 genuinum; Fries epicr. hie- rac. p. 36; Gren. Godr. fl. fr. 2 p. 352. H. Nestleri Vili. voy. botan. p. 62, tab. 4 fig. 1 (1812); Rchb. icon. germ. 19 tab. 125 fig. 1; Koch syn p. 515 var. 0. brevisetum. — H. poliotrichum Wimm. fl. siles. p. 443 (1841) est forma hirsutior; Sag. et Schn. carpat. centr. 2 p. 292 et 293. — î|. Iunie, Iulie. Livezi, poeni pe lîngă păduri, rărișiuri- de pădure. Verciorova în valea Bahnei și a Slătinicului; Rucăr la Valea- Muierei; Ciocănești, Mogoșâea; Comana în Valea-Balotă. 20. H. sabinum Seb. et Maur. fl. romana p. 270 tab. 6 (1818); Koch syn. p. 516 exclus, var. 0; Rchb. icon. germ. 19 tab. 126 fig. 1; Fries epicr. hierac. p. 37 exclus, synon.; H. cymosum Vili. pl. dauph. 3 p. 101 etiam in voy. bot. p. 63 tab. 4 fig. 2; DC. fior. fr. 5 p. 440 370 CONSPECTUL SISTEMATIC - non L. — 2|, Iunie, Iulie. Livezi pe dealuri și pe lîngă păduri. Iași, Birnova. 21. H. echioides Lumm. fl. poson. p. 348 (1791)? W. et Kit. rar. hung. tab. 85; Koch syn. p. 514 var. a et 0; Fries epicr. hierac. p. 39; H. Rothianum Watlr. sched. p. 417 (1822) ; Rchb. ic. germ. 19 tab. 118 flg. 2. H. setigerum Schur enum. transs. p. 385 (18&6) - non Tausch nec AII. nec Fries.— ?|, Iunie-August. Livețli, păsciuni us- cate, mărăcinișiuri. Dobrogea : Alibeichioi, Babadag, Constanța pe la bostănărie. 0. albo-cinereum Rupr. în Fries epicr. hierac. p. 39 (1862). '— H.echioidesTausch in FJoraann. 1828 ergs. beii.p.61; Rchb. iconogr. germ. 19 tab. 118 fig. 1 - non Lumn. — Pe costele munților, locuri petrose, argilo-glareose. Verciorova (Degen) L;.,Călimănești. Secț. II. Archieracium Fries. Acheniile mari, peste 4,ⁿ,ⁿ cu co- ronă inelară nedănticulat^, perii pamponului setiformi rigizi biseriați. § 1. Tulpina portă rozetă de foi ladicale ce de cu tomna iernez și persist în anul următor în tot timpul florației axei ce a purces d’între ele. Bracteele regulat imbricate și oarecum biseriate. a. Ligulele exteriore părose sau având dinții ciliați. 22. H. alpînum L. spec. p. 1124; Koch syn. p. 526 var. a; Rchb. icon. germ. 19 tab. 145 flg. 1; Fries epicr. hierac. p. 43 var. a.— <|. Iulie, August. Păsciuni, stânci la locuri cu ierbă, in regiunea al- pină. în plaiul Osliei pe Tutila și Godeanu în Mehedinți; muntele Oi- ticu și Păpușea în Muscel; Buceci pe Caraimanu (Knecht.), pe Babele și Costila; Ceahlău; pe culmea Rarăului. b. Ligulele glabre și dinții lor netezi neciliați. t Foliolele involucrului fără peri pubescenți stelați (floci), dar forte îmbrăcate cu peri lungi lânoși și chiar mai totă planta, nicăiuri nu se găsesc peri glandulari; plante glauce dar forte vilâSe. 23. H. villoBum L. spec. p. 1130; Gren. Godr. fl. fr. 2 p. 357; Rchb. icon. germ. 19 tab. 200 flg. 1 et 2; Fries epicr. hierac. p. 64. H. flexuosum W. et Kit. rar. hung. tab. 209 (1808). H. villosum b. in- volucratum Rochel rar. ban. fig. 60 (1828). — Iulie, August. Stânci, crăpături de stânci abrupte în regiunea alpină. Negoiu; Buceci pe Caraimanu și Jipi (Knecht.), la Poeana-Slânei (Greț» enum, p. 37), pe Costila; in RarSu pe Piatra-Zîmbrului. tt Foliolele involucrului pe fața dorsală cu dens per pubescent stelat (floci) albicios, adesea și cu abundenți peri scurți glandulari ne- SYNANTHEREjE 371 gricioși ce se întind și pe peduncule; la unele specii perii glandu’ari lipsesc constant. * Caulii scapiformi nefoliați sau 1 - 2 - fiii. 24. H> subcsesium Fries epicr. hicrac. p. 92 (1862). H. inci- sum Koch syn. p. 523; Rchb. icon. germ. 19 tab. 160 flg. 2 et £uct. plur.-non Hoppe ap. Slurm deutsch. h. 39 (1815). H. ccesium Schuț¹ enum. transs. 393 (1866); A. Kern. oeșt bot zeit, voi. 22 p. 3^3 et Auct. ex p.-non Fries symb. hierac. p. 112 (1848) et epicr. hicrac. p. 92 cujus stirps „folia radicalia... subtusetellâto-floccosaMiVefsâ. — luhie-August. în regiunea montană, pe laturi petrose și pe stâncii Baea-de-Aramă; Nămăești, Rucăr, Dimbovicioara; Buceci subt Poeana- Stânei; Bușteni in Valea-Albă pe Costila; Azuga; Piatra pe Ger- negura. Prin tote caracterele principale ține de următorul» insă foliolele involucrului și pedunculele sale sunt dens acoperite cu peri glandu- lari: forma genuina, sau având și oarecare peri nâgricioși sporadici simpli sau glandulari: H. Pseudo-Schmidtii Schur enum, transs. p. 393. 25. H. bifidum Kit. in Hornem. hort. hafn. 2 p. 761 (ț815); Fries epicr. hicrac. p. 93; Sag. et Schn. carpat. centr. 2 p. 345 ample descriptum. H. Retzii Griseb. hierac. gen. p. 58 (1852); Rchb. icon. germ. 19 tab. 190 flg. 1-non Fries. — Iunie-August. în regiunea montană subalpină la locuri deschise, poeni, câste de munți, Jocuri petrose. Valea Țesnei la Gaura-Fetei; Azuga, Bușteni, Sinaia; la Schi- tul-Ialomița (Knecht.); Piatra pe Gernegura; Mânăstirea Neamțu pe muntele Pleșiu (Ghania exsic.); în Suceava pe Borca, la Broșteni pe Bistrița și pe Neagra, pe valea Barnarulqi și la Schitul Rarău, Obs.—H. bfidunm Koch syn.p. 523 este altă specie și identică cu H. rupicolum Fries; deci să nu se confunde cu speciea lui Kitaibe]. 26. H. murorum L. fl. suec. ex m. part. sec. Fries nov. ed. 2, p. 258 (1828); Koch syn. p. 522; Rchb. i^on. gern). 19 tab. 158 flg. 1; Greml. fl. analyt. suisse p. 356; Sag. etSchn, carpat. centr. 2 p. 340 et Auct. H. murorum p. silvaticum L. spec. p. 1128; Fries epicr. hierac. p. 91. H. murorwm macrocepiialumHeuS. enum. ban. p. 116 (1858)-non Froel. H. Heuffeli Griseb. hicrac. gen. p. 56 (1852) sub H. rupricolum Fries sed cujus stirps in nostra ditione non inveni. — ?|» Iulie, August. Păduri umbrâse, margini de păduri prin văi montane. Vâr ci or o va și dealul Stîrmina (H. bifidum Kit. ex sententia cl. Jankas in litt. H. proe- cox G. H. Schultz sec. cl. Rouy); Valea-Țesnei; Baea-de-Aramă; valea Gemei pe poalele Bulzului și pe la Păltinei în Gloșani; Lainici, 372 CONSPECTUL SISTEMATIC Păiușa; Monăstirea Bistrița; Olănești; Conțești, Câmpulung; Predeal, Azugă, Bușteni, Sinaia; Piatra pe Cemegura și Cozia. p. alpesfre Griseb. ap. Rchb. icon. germ. 19 tab. 159 fig. 1. — Buzău la pădurea Crângu. 7. dissectum Heuff. enum. ban. p. 116(1858). it. fragile Jord. ap. Griseb. hierac. gen, p. 38( ?). Foile lâ bază sunt incise, unele cu lo- buli pe pețiol și separați între ei. — Păduri în regiunea montană. Pre- deal prin valea Râșnovei (Knecht.) 27. H. pseudobifidum Schur enum. transs. p. 392 (1866). IL petrosum Schur ap. Fries epicr, hierac. p. 96 (1862)-non Hoppe in Flora ann. 1831 voi. 1 p. 184. H.peliopbyllum Schur enum. transs. p. 387, Simk. enum. transs. p. 371 et exsicc.! — î|» Iulie, August. în regiunea alpină la locuri petrose sau stâncdse acoperite cu ierbă sau mușchii Buceci în Valea-Babelor sus; Ceahlău (Knecht.) După Schur, H. pdiophyllum intră în cercul Aurelia ₐ Alpina* și Simkovici îl consideră ca varietate de H. nigres^ens Willd. ceea ce nu ne pare exact, judecând specimenele sale culese din munții Brașiovului și anume din Postăvaru (Schulergebirge) ce este subt Buceci la Pre- deal. Aceste exemplare, ca și ale nostre, au înfățișarea speciilor din cercul ₐ Vulgata*. — Fries, de și găsește că speciea lui Schur seamănă cu H. alratum al său, totuși așeijă acest Hieraciu în cercul «Vulgata* și are dreptate. Specimenele nostre precitate, cu tote că sunt întocma la fel cu cele din munții Brașiovului, prin caracterele lor ne pare că se potri- vesc riiai bine cu descrierea dată de Schur pentru H. pseudobifidum pe care autotul îl pune între H. bifidum Kit. și între H. ccesium care în realitate la noi nu este de cât H. subccesinm Fries. — De aceea, păs- trând sinonimele lui L. Simkovici ca justificare de identitatea acestor ași a numite diverse specii odinioară, preferăm numirea specifică de H. pseudobifidum Schur, fiind și proprie cu caracterele plantei. 28. H. transsilvanicum Heuff. enum. ban. p. 115 (1858); Schur ap. Fries epicr. hierac. p. 97 (1862). H. pleiophyllum Schur verh. siebenb. ver. ann. 1851 vok 2 p 172 solum nomen; ejus enum. transs. p. 394 (1866) descriptum et Auct. transs. plur. H. rotundatum A. Kern, veget. verh. 2 p. 303 (1875)-non Kit. Crepis Vussii K6v. exsicc. ap. Janka in linnaea ann. 1859 p. 587.— ?|. Iulie, August. Păduri în re- giunea montană subalpină, prin brădet și făget. Olănești, Rîmnic, pă- durea Gurănoeâ; Coziea, Stănișioara ; Conțești; Buceci și in tot co- prinsul văei Prahovei din Predeal pînă subt Sinaia la Isvoru; Tîrgu- SYNANTHEREJE 873 Ocnei, Slănicu din Bacău; Hangu subt Ceahlău, Agapiea ; In Suceava pe Stănișioara; la Broșteni pe Bistrița, frecuent. p. subatpinum.—(xH. transsilvanicum-murorum?)Rizoinasub- repentă, caule 1-2 foliat, drept și fistulos, în partea medie și inferioră glabrescent sau cu fărte mici și rari peri, rămurile și pedunculele albu- riu-flocose, cu peri negri setiformi și su peri glandulari; foile eliptice, denticulate ușior undulate, lung pețiolate cu mult mai puțin părose de cum sunt cele de la formele specifice. — Predeal; Sinaia. 29. H Peleșii. — Rizoma oblică monocefală. Caule robustice, 50 - 60cm înălțime, 2-3 foliat, striat și fistulos, în partea medie și in- feridră aprope cu totul glabru având numa câțiva rari și scurți peri întinși, in tierțiul său superior ramificat în 2 craci lungi neegali ce se termin în corimbă panicoidă; ramurile și mai ales peduculele învest- mîntate cu peri floconoși albicioși in amestec cu numeroși peri seti- formi și glandulari negricioși. Foile de un verde deschis; cele radicale formând buchet (stuf) forte lung pețiolate (în total 14-16cⁱⁿ lungime dih care numa pețiolul are 8 - 9cm lungime), au limbul rotund sau eliptic, ușior prelungit pe pețîol, vîrful rotundat, marginea întregă, doar cu câteva puncte denticulate distante, fațele cu rari peri moi scurticei ceva mai denși pe marginea unora sau pe nervura dorsală; cele caulinare modic pețiolate și diminuânde, ușior subsinuato-denli- culate. Calatidele dispuse în corimbă divaricată, au involucrul oblungo- ovat, 8-9ⁿ"ⁿ, foliolele sale oblungiobtuse, au marginea de un verde albî- cios, iar partea lor dorsală este negricfosăși cumulți peri glanduliferi; ligulele aurii, stilul gălbenicios, pamponul acheniilor alburiu-roșcat. — ?|. Iulie, August. Păduri în regiunea bradului. Sinaia în valea Peleșiului la Piatra-Arsă (Knecht. leg.) și subt Poeana-Stânei, în valea Babelor la Poeana-Țapului. Pare o formă ce ține de H. murorum și de H. vul- gahim. Prin indumentul său prea puțin și albicios, nu abundent și roșcat, se depărtăză de H. transsUvanicum. — Oare hibrid să fie ? ** Caulii mai mult de 2 - foliați. 30. H. vulgatum Fries novit. ed. 2 p. 258 (1828); Koch syn. p. 521; Rchb. ic. germ. 19 tab. 165; an tab. 192 f. 2?; Fries epicr. hier. p. 98. H. silvaticum Lam. dict. 2 p. 366; Gren. Godr. fl. fr. 2 p. 275-non L. spec. p. 1128 pro var. 0 H. murori. — î|. Iulie, Au- gust. Păduri subalpine și alpestre în făget mai cu semă. Călimănești, Coziea,Stănișioara; Rucăr, Dîmbovicioara; Buceci,în tot coprinsul de la Isvorși Sinaia pînă la Predeal (Grec, enum.p. 37); Buzău la Dum- brava; în Suceava pe Borca, pe Bistrița, pe Neagra și la Schitul Rarău. 374 CONSPECTUL SISTEMATIC 31. H. ramosumW. etKit. rar. hung.tab.216 (1812); Koch syn. p. 521; Fries. symb. p. 114; ej. epicr. hier. p. 100. Il.pseudoramosum Schur. enum. transs. p. 391. H. vulgatum var. e ramosum Sag. et Schn. carp, centr. p. 354. — î|» Iulie. în regiunea montană inferiora prin păduri de fagi sau poale de păduri pe cdstele munților, Călimănești pe lingă stabilimentul balnear, Stănișioara spre Icdna; Possada între tunelurile calei ferate; în Suceava la Broșteni pe Neagra. Are înfățișarea de H. vulgatum și ramificațiea de H. anfractum Fr. pentru formele tipice; în aceleași locuri se găsesc^i fotme debile, simple, bi-tricefale ce aduc mult cu H. tridentatum Fr., care însă nu știu dacă există pe la noi; eu nu l’am găsit nicăiuri. § 4. Accipitrina Fr. Tulpina la finele verei emite muguri radi- cali latenți, primăvara următore ei devin axe foliate și florifere fora rozetă de foi radicale care la epoca înflorire! sunt dispărute. Bracteele neregulat imbricate, multiseriate. a’. Pedunculele și foliolele involucrului glanduloso-părosej-dințil ligulelc.r ciliați. 32. H. prenanthoides Vili, dauph. 3 p. 108 (1789); Koch syn. p. 527; Fries. symb. hier. p. 160; epicr. hier. p. 119; Gren. Godr. fl? fr. 2 p. 379; Rchb. ic. germ. 19 tab. 150 f. 2; Sag. et Schn. carp, centr. p. 361. — î|» Iunie, Iulie. Locuri umede umbrose în văi sub- alpine. Sinaia prin valea Peleșiului (Knecht.); Predeal. p. dentutatum— Foile subsinualo-dentate, dinții puțin pronunțați; — an spec. nova?—Păduri, lîngă Schitul Rareu. b. Pedunculele și foliolele involucrului canescente, neglandulare; dinții ligulelor glabri. 33. H. racemoeum W. et Kit. rar. hung. tab. 193 (1804); Koch syn.p. 528;Fries symb. hier .’p. 187,-ej, epicr. 'hier. pₜ 128;Rchb. ic. germ. 19 tab. 178. H. sessilijlorum Friv. evkoenive. 4 tab. 2. — îț Iulie, August. Păduri de fagi în regiunea montană subalpină. Valea- Oltului de la Cozia spre Cîrlige; Sinaia prin valea Peleșiului. 34. H. boreale Fries novit. ed. 2 p. 161 (1828); Koch syn. p. 529; Gren. Godr. fl. fr. voi. 2 p. 385; Rchb. ic. germ. 19 tab. 180; Friesepkir. hier. p. 130. H. sabaudum Auct. plur.-non L. spec. p. 1133. H. silvestre Tausch in DC. prodr. 7 p. 225. — ?|» Iulie. Păduri mai ales în regiunea montană. Rucăr, la Valea-Muierei, Pajerea; Sinaia (Grec. enum. p. 37); Predeal; Sthitul-Rarău. p. virescens Sond. in Koch syn. add. p. 1027 (1844). ti. boreale SYNANTHERE2E 375 var. cb.lorocepb.alum Uechtr. H. Hostianum Wiesb. (exsicc.!). — Pă- duri. Gorbeni pe Ghițu; Topoloveni, Leurdcni; Sinaia; Mizil pe Dealul- Tohanîlor. 35. pseudoboreale — H. sabaudum Grec. ap. Kanitz pl.roman p. 220; Br. prodr. p. 325 quoad plant. mihi-non L. spec. p. 1131.— 4. Iulie, August, Păduri Ciocănești (H. boreale Grec. enum. p. 37); Comana; Bisca, Beceni;Zernești (Covurlui); Cur lea-de-Argeși; Sinaia (H. umbellatum Grec. 1. c. Kanitz 1, c.) Afilopod. Caule debil, fiexuos, nu prea dens foliat, glabrescent, lax și prelung corimboid; foile chârtidse qonforme, ovate sau lanceolat-ovate (4-5cm lung, 2 - 2 V2cⁱⁿ-lăț.) sesile,la bază unele cam angliste, altele ro- tundatesau subcoidato-amplexicaule, mai nțultsaumai puțin bi-denti- culate sau subdentate, puțin acute și mucronulate, pe desupra de un verde închis, glabre sau puberiilente, iar pe desubt de bn Vefde des- chis și pubescente, menunt ciliate pe margini; foliolele involucrului adprese, de un verde închis și nu iiegriciose, pedunculele ușior îngro- șate sub capitule. — Upele specimene sâmăn miilt cu H. Lortetice ca trăsuri așia cum este figurat în Rchb. ic. gerul. 19 tab. 171 fig. 1. Acestă formă nu representeză cu exactitate adevăratul tip de H.borealeFr. și nici pe acela de H.umbellatumL. Prin ingroșareapedun- culelor subt capitule, de și puțin accentuată, priti forma lăticică a fo- liolelor involucrului, prin imbricațiea lor adpresă, se pote cpnsidera ca o formă de H. boreale ; însA, nu mai puțin, are și oarecare caractere de H. umbellatum, considerând conformațiea aprope uniformă a foilor caulinare și colorea foliolelor involucrului de și dd un ton verde în- chisă, dar palide pe margini. 36. H. moldavicum. — Afilopod. Caule simplu sau chiar de jos ramificat, ramurile foliate, la vîrf a câte 1-2 capitule, capitulele lung și rigid pedunculate în mod oarecum bifurc, cauliî în jumătatea infe- rioră cu abondenți peri rigizi hirsuți negricioși, în cea superibră aspri și tomentoși sub capitule. Foile îndesate în terțiul inferior, coriace, ovate sau ovato-lanceolate, încep prin a fi micuțele și îndată, ating maximi întinderei (4-5cⁿⁱ lung, și 2-2 Vg lăț.), după aceea în mod brusc devin distante și forte de-.erescente, baza lor sesilă este subrotundă, rotundă sau ușior cordato-amplexicaulă, marginele dis- tant 3 -¹ denticulate, vîrful obtus sau subacut, tote de un verde deschis, mai palid pe paginea inferioră, glabrescente sau puberulente pe pag. superioră, aspru părbse pe cea inferioră și pe margini. Capitulele vo- lumjnbse, pedunculele neîngroșate subt capitule, foliolele involucrului 376 CONSPECTUL SISTEMATIC imbricate, adprese șide dimensiile cum sunt cele de H. boreale, glabre, de un verde închis pe partea lor dorsală, palide pe margini, nenigres- cente; exteriorul ligulelor lax și mătăsos p^ros în jumătatea inferioră, dinții glabri, stigmatele galbene. — ?[, August, Septembre. Livezi, poeni, la locuri cu ierbă. Iași, prin Viile de la Gopou. Prin imbricarea și forma foliolelor involucrului, prin condensarea foilor în partea inferioră caulinară și brusca lor schimbare în jumetatea superioră se înfrățește cu H. boreali; însă n’are foliolele involucrului nigrescente și pedunculele îngroșate subt capitule. Nu mai puțin, aduce și cu oarecare forme brevifolil de H. umbellatum, însă n’are inflores- cența acestuia cimoso-umbellată, micșiorimea capitalelor și disposi- țiea foliolelor involucrului, și cu mult mai ânguste, multiseriato-imbricate și vîrfurile celor externe și medii să de reflexe cum sunt Iacei din urmă. S7. H. umbellatum L. spec. p. 1131; DC. prodr. 7 p. 224 exclus, variet.; Koch syn. p. 530; Gren. Godr. fl. fr. 2 p. 387; Sag. et Schn. carp, centr. p. 359 ample descriptum, — Specie ce, în portul seu, abstracție făcând de caracterele specifice esențiale, presenteză forme forte variate. La noi există două varietăți destul de caracteris- tice și ce se găsesc in localități diferite: a, genuinum Griseb.hierac. gen. p. 128; Rchb. ic. germ.l9tab. 172 f. 1. H. umbellatum var. 0. Wahlenbergianum Lindem. fl. chers. p. 385.— Caule în jumătatea superioră glabru, în cea inferioră mai mult sau mai puțin hirsut, simplu și la vîrf corimboso-umbelat sau 1-3 cefal, sau paniculalo-ramos (H. umbellatum var. paniculatum Cariot); foile linear-lanceolate lungi sau forte lungi și subfalciforme, distant dentate^ sau cam întregi, — ?|» Iulie, August. Păduri, tuferișe pe dealurile munldSe in Vâlcea: Horezu, Olănești, Călimănești, Coziea și tdtă Valea- Ollului. 0. latifolium Froel. in Rchb. ic. germ. 19 tab. 172 f. 2. H. umbella- tum X. serotinum Host fl. austr. 2 p. 419; DC. 1. c. p. 224. Caule simplu sau ramos, înalt, dens foliat, glabru, scabru sau hirt, la vîrf umbelato-policefal sau corimboid ; foile de un verde palid cam conco- lore, late, ovato-lanceolate, acut-dentate, denticulate sau subintregi, scabre sau hirte, alteori glabre mai ales pe paginea superioră, adesea cele superiore cordato-semiamplexicaule; involucrul scuaroso-imbri- cat, tipul speciei. — ?f, Iulie, August. Păduri, tuferișe, poeni, livezi; în regiunea alpestră și a câmpiilor. Lainici; Craiova, Sîmnic; Drăgă- șiani; Stolnici; Câmpulung; Topoloveni, Leurdeni; Sinaia; Ciocănești; Comana; Botoșiani. Din acestă varietate sunt specimene ce aduc prin oarecare ca- SYNANTHEREJE, aMbrOsiacea, campanulace.e 37? ractere cu H. boreale dar mai cu seamă cu H. moldavicum; în tot cazul însă, pedunculele și capitulele sale sunt destul de caracteristice. 88. H. foliosum W. et Kit. rar. hung. tab. 145 (1805); Fries epicr. hier. p. 126 H. virosum Botan. ross. pro p.; Froel. in DC. prodr. 7 p. 226. Rchb. ic. germ. 19 tab. 175-non Pali, cujus stirps classica est planta Sibirica. — ?|, Iunie, Iulie. Tuferișe, păduri pe la poale și pe munții pietroși din Dobrogea. Issaccea, Cocoși, Babadagh, LIV. AMBROSIACEJE Link handb. 1 p. 816. 1. XANTHIUM L. gen. n. 1056. 1. X. strumarium L. spec. p. 1400; DC. prodr. 5 p. 523; Koch syn. p. 531; Gren. Godr. fl. fr. 2 p. 393; Rchb. icon. germ. voi. 19 tab. 215. — Vulg. Scaiete. Scaietele-popei. — 0 Iulie - Octobre. Prin locuri inculte, păragini, pe la drumuri și pe la garduri. Plantă vulgară, forte întinsă, prin regiunile inferiore din țeră; prin văile montane ajunge pînă pe la atitudinea de 600 m. (Grec. enum. p. 37). 2. X. macrocarpum DC. fl. fr. suppl. p. 356 (1815); ejus prodr. 5 p. 523; Koch syn. p. 531 exclus, synon.; Ledeb. fl. ross. 2 p. 514; Gren. Godr. fl. fr. 2 p. 393. X. orientale L. fii. dec. 33 tab. 17 exclus, synon. et patria. X. italicum Auct. plur.-non Moretti (conf. Gren. Godr. op. cit.). — Prin năsipurile maritime în Dobrogea la Con- stanța, între Tăbăcărie și Mamaea. — 0 Septembre. Raritate pentru flora nâstră. 3. X. spinoBum L. spec. p. 1400; DC. prodr. 5 p. 523; Koch syn. p. 532; Gren. Godr. fl. fr.2p. 394; Rchb. icon. germ. 19 tab. 214; Ledeb. fl. ross. 2 p. 515. — Vulg. Cornuțtt. Choleril. Ghimpe. Pdldmidli. Scaiete-muscdleec. — Q Iulie-Octobre. Prin locuri inculte, păragini, drumuri, garduri; prin comunele rurale și urbane. Plantă respândită și întinsă cam prin totă țâra în regiunea inferioră (Grec. op. c.) LV. CAMPANULACEtE Juss. gen. pl. p. 163. Trib. I. PHYTEUMEjE. Florile reunite în capitule terminale invo- lucrate, a rar spicate. Secț. I. Anterele consudate pînă pe la jumătate. 1. JASIONE L. gen. n. 1005. I. J. Heldreichii Boiss. diagn. ser. II t. 4 p. 120 (1856); Janka adat. magyar. in kOzlem. XII 1874 p. 161; Velen. fl. bulg. p. 374. $7$ CONSPECTUL SlSTEMAHC J. montana var. dentata DQ. prodr. 7 p. 415 (1838); Boiss.il. orient. 3 p. 885 exclus, synon. Boissieri et Reuteri quorura stirps hispanica diversă! — Iulie, August. Pe laturile petrose și pe subt tuferișe !n munții de la Verciorova spre Gura-Văei, frecuentă. Secț. II. Staminele peste tot libere între ele. 2. PHYTEUMA L. gen. n. 220. § 1. Florile in capitule terminale globose ovale sau cilindrice. I. Phₚ confuaum A. Kern, nov. pl. spec. I (1870). Ph.pauci- florumet Ph. h&misphoerica'B&.VLm^. enum. transs. 1 p. 156, 157 (1816) - et Auct. transs. - non L. Ph. glolularicufolium Fuss altarch. 3 p. 258 et Auct. transs. ex p.-non Hoppe. Ph. hemisphqericum b. Jranssilvanicum Schur enum. transs. p. 429 (1866). — Iulie, August. Pe piscuri alpine. în Mehedinți pe Godeanu; în Argeși și Muscel pe Negoiu, Po- deanu, Moldoveanu, Oiticu și Păpușea. 2. Ph. orbiculare L. spec. p. 242; Koch syn. p. 534; Rchb. icon. germ. 19 tab. 122 flg. 1; Schlechtd. Lang. deutsch. voi. 22 f.2206.— 7|. Iulie, August. Livezi, poeni de păduri subt regiunea alpină. Bu- ceci pe Furnica (Grec. enum. p. 37); Ceahlău; Rarău pe Piatra-Zim- brului și pe laPetrile-Doamnei. S. Ph. alpina Schur enum. transs. p. 429 (1866); Simk. enum. transs. p. 378. Ph. austriacum Beck. in zool. bot. gesel. voi. 22 ann. 1882 p. 179. Ph. humile Schur enum. transs.p.426 et Auct. transs. ex p.-non Schleich. Ph. Sieberi Schur op. cit.-non Spreng. — Iulie, August, în regiunea alpină: pe Buceci. Umilă, ca de 4—8 *■; foile bazilare scurt pețiolate oblung-lineare, foile superiore sesile, late la bază, viloso-ciliate. 4. Ph. Vagnerî A. Kern. in schede spec. n. 964 et exsic.! (1884). Ph. nigrum Auct. transs. plerisque-non Schm. Ph. atropurpureum Schur verh. siebenb. ver. ann. 1852 p. 88-non Hoppe. — î|. Iunie, Iulie. Livezi subalpine. La Predeal prin valea Roșnovei. ' p. pallidum Simk. enum. transs. p. 378 (1886). Ph. nigrum var. pallidum Porcius fl. phan. nasseud. p. 101 (1881). ■— în păsciunile alpine și pe stânci. Rareu la Piatra-Zîmbrului. 5. Ph. tetramerum Schur verh. siebenb. ver. ann. 1852 p. 88 solum nomen;ejus verh. siebenb. ver. ann.l850descriptum. Ph.spicata Baumg. enum. transs. 1 p. 158 (1816) et auct. transs. ex p.-non L. — 7J, Iulie. August. Păsciuni alpine. în Rarău pe Piatra-Zîmbrului. campanuLaceA 379 § 2. Florile axilare formând raceniă prelungă spicitorniă. 6. Ph. canescens W. et Kit. rar. hung. tab. 14 (1808); Koch syn. p. 536; Rchb. icon. germ. voi. 19 1.126; Schlechtd. Lang. deutsch. voi. 22 f. 2213. — ?|» Iunie, Iulie. Livezi, tuferișiuri în regiunea dea- lurilor. în Oltu pe la Slichareț (Knecht.); Bacău la Sărata (Br.); Bo- toșiani. 3. EDBAIANTHUS Alph. DC. in DC. prodr. 7 p. 448. 1. E. Kitaibelii Alph. DC. op. cit. p. 449 (1839); Koch syn. p. 543; Rchb. icon. germ. voi. 19 t. 127 f. 1 et 2; Schlechtd. Lang. deutsch. voi. 22 f. 2248. Campanula graminifolia W. et Kit. rar. hung. tab. 154 (1804)-non L. neque Edraianthus graminifolius Alph. DC. op. cit — Iunie, Iulie. Pe stânci abrupte în văile montane umbrose. Valea Țesnei la Gaura-Fetei și în munții Camenei distr. Mehedinți. Trib. IL CAMPANULEtE. Florile axilare, solitare sau glomerate. Staminele libere. 4. CAMPANULA L. gen. n. 218. § 1. Capsula 3-loculară, la bază dehiscentă; ovariul tristigmatic. * Apendicuiate: sinurile caliciului având câte un apendic verde resfrânt pe ovariu. I. C. alpina Jacq. enum. stirp. vindob. p. 36 et 210 (1762); L. spec. ed. II p. 1669 (1763); Sturm deutsch. hef. 51; Koch syn. p. 542 ; Rchb. icon. germ. 19 t. 233 f. 4; Schlechtd. Lang. deutsch. voi. 22 fig. 2244. — C. barbata Baumg. et Auct. transs. ex p.-non L, cujus stirps in ditione carpat. non inveni. — ?|» Iulie, August. Păsciuni și stânci în regiunea alpină înaltă. Godeanu; Negoiu; Păpușea; Buceci (C. Allionii Grec. enum. 1880 p. 38-non Vili.); Ceahlău (Knecht.) 2. C. sibirica L. spec. p. 236; DC. prodr. 7 p. 465; Koch syn. p. 543; Rchb. icon. germ. voi. 19 tab. 232 f. 1; Schlechtd. et Lang. deutsch. 22 f. 2246. — cf Maiu, Iunie. Poeni, livezi, la locuri uscate sau aprice, din regiunea alpină pînă în regiunea câmpiilor. Bqceci pe costele Fumicei (C. speciosa Grec. enum. p. 38 - non Pour - nec. alior.) și în părțile sale inferiore din valea Prahovei (Br. KneCht Grep.); Comarnic; Bîsca-Rusilei; în Ialomița la Doicești; Galați, Filești; Piatra pe la Bisericani; Iași, Șorogari, pădurea Bârnova; Dobrogea pe la Tulcea, Nicolițel. p. paniculata Alph. DC. in DC. prodr. 7 p. 465: latifolia, ramis multifloris divaricatis. Affinis C. divergens Willd. — Livezi. Buda, Băi- coi; Dealu Cernegura în Roman. 8S0 CONSPECTUL SISTEMATIC 3. C. divergen* Willd. enum. hort. berol. I p. 212 (1809) ; DC. prodr. 7 p. 465; Heuff. en. banat, p. 119. d. spathulata W. et Kit. rar. hung. 3 tab. 258 (1812). C. sibirica var. divergens Rchb. ic. germ. 19 tab. 232 f. 2. C. sibirica^. major Boiss. fl. orient. 3 p. 901.— C? Maiu, Iunie. Cdstele rupte ale munților, poeni și tuferișe. Ver- ciorova; valea Oltului de la Coziea in sus; valea Mânăstirei Bistrița, Olănești; Sinaia; Piatra pe Cernegura; Broșteni pe Neagra ; în Do- brogea pe la Nicolițel, Cocoși. 4. C. Grossekii Heuff. in Flora voi. 16 ann. 1833 p. 353 ; ejus en. ban. p. 119; DC. prodr. 7 p. 464 ; Rchb. icon. germ. 19 tab. 231 f. 1. — Iulie, August. Locuri petrose pe la poale și laturi de munți. Verciorova; Lainici; Mânăstirea Bistrița; Olănești, Coziea; Stănișioara. S. C. lingulata W. et Kit. rar. hung. 1 tab. 64 (1800); DC. prodr. 7 p. 466; Heuff. en. ban. p. 119; Rchb. ic. germ. 19 tab. 234 f. 3 optime; Boiss. fl. orient. 3 p. 926; Neilr, diagn. p. 82. C. capitala Sims. ap. Rchb. 1. c. tab. 256 f. 1. — Iunie, Iulie. Tuferișe, păduri pe munți. Verciorova, valea Bahnei spre Ilovița. • C. Medium L. spec. p. 16 ed. 1753. — Totă vara. în horti- cultură, puțin comună — Vulg. Clopoței. ** Neapendiculate : sinurile caliciului simple. j- Glomerate sau capitate. 6. C. Cervicaria L. spec. p. 235. DC. prodr. 7 p. 468; Koch syn. p. 542; Rchb. icon. germ. voi. 21 tab. 235; Schlechtendal et Lang. deutsch. 22 f. 2242. — î|. Iulie, August. Tuferișe, poeni, livezi și pe lingă păduri. Cerneți; Netoți; Vultureanca, Titu; Ciocănești, Crivina, Buftea; Comana; Câmpulung; Sinaia (Grec. enum. p. 38); Poeana-Țapului, Bușteni; Predeal; Bisca; Piatra; Osloveni; la Broș- teni pe Bistrița, pe Neagra, pe Barnaru și la Schitul Rareu. 7. C. transsilvanica Schur sert. n. 1824 (1853) solum no- men; Andrae bot. zeit. ann. 1855 p. 323; Heuff. en. ban. p. 119; Schur en. transs. p. 436. C. thyrsoidea Baumg. en. transs. p. 152-non L. — ?|, Iunie, Iulie. Pe vîrfuri alpine. Buceci pe Caraimanu(Knecht.); Negoiu. 8. C. glomerata L. spec. p. 235; DC. prodr. 7 p. 467; Koch syn. p. 542; Rchb. ic. germ. 19 tab. 235; Schlechtd. et Lang. deutsch. 22 f. 2243. C. congesta Roem. et Sch. syst. veg. 5 p. 125. C. aggregafa CÂMPÂNtfLACO 381 Willd. enum. hort. berol. suppl. 1 p. 10(1813). C. glomeratae. sparsi- flora Alph. DC. in DC. prodr. 7 p. 467. C. glomerata •(. aggregata Koch syn. p. 542. — ?(, Iunie, Iulie. Prin mici tuferișe, păduri, poeni, livezi; din regiunea subalpină pînă in regiunea câmpiilor. Călimănești, Coziea, Cirligele; Stănișioara, muntele Coziea și Ghițu în Argeși; Buceci pe șubt Babele și Caraimanu, Sinaia (Grec. enum. p. 38); Predeal; Slănic; Periși, Crivina, Ciocănești (Grec. 1. c.); Comana; Bîsca; Agapiea (Grec. 1. c.); Broșteni pe Bistrița și pe Negra; Scbitul Rarău. 0. Cervicarioides. — C. cervicarioides Rcem. et Sch. loc. cit. p. 128; DC. 1. c. p. 468; Rcbb. deutsch.fl. 19 p. 133. Diferă numa prin eaulul său flexuos, mai mult sau mai puțin hirsut și ca de 1 m. înălțime. 7. speciosa Alph. DC. in DC- prodr. 7 p. 467; Rchb. deutsch. fl. 19 p. 133 et icon. germ. voi. 19 tab. 235 flg. 3; Koch syn. p. 542. C. speciosa Hornem. hort. hafn. 2 p. 957-non Pourr.—Păduri în regiunea montană. Câmpulung ; Sinaia, Bușteni, Predeal; la Broșteni pe Barnaru și pe RarSu. 9. C. macrostachya Kit. in Willd. enum. hort. berol. 1 p. 213 (1809); Neilr. diagn. p. 81. C. multiflora W. et Kit. rar. bung. 3 tab. 263 (1812); DC. prodr. 7 p. 468; Rchb. icon. germ. 19 tab. 234 f. 1; Heuff. enum. banat, p. 119.— ?|» Tuferișe, poeni de pădure, coste aprice. Vârciorova, Cerneți; lonești, Cacova, Vultureanca ; Comana, Băneasa în Vlașca; Focșiani. ft Racemose. a. Latifolil: foile mari late, homeomorfe. Sepalele ovato-lan- ceolate. IO. C. Trachelium L. spec. p. 235. DC. prodr. 7 p. 469; Koch syn. p. 539; Rchb. icon. germ. 19 tab. 239 f. 1; Schlechtd. et Lang. deutsch. 22 f. 2226. C. urticifolia Schmidt fl. bohem. p, 73. — ?|» Iu- lie, August. Păduri, tuferișe, crânguri. Caracăl; Coziea; muntele Ghițu; Vulcana, Pucioasa; Sinaia; Beceni; Agapiea("O. latifolia Grec, enum. p. 38 ex p.); munții Slănicului în Bacău; Piatra; Neamțu (Chania exsic.!); în văile Barnarului și ale Barnarelului; Munteni, Vas- lui; Tulcea. II. C. latifolia L. spec. p. 233; DC. prodr. 7 p. 469; Koch syn. p. 539; Rchb. ic.germ. 19 tab. 238; Schlechtd. et Lang. deutsch. 22 f. 2227. — 2|» Iulie, August. Văi umbrâse alpine și subalpine. Buceci prin valea Peleșiului (Knecht.) și la Poeana-Stânei, Valea-Albă la Bușteni, Azuga, Predeal; Tulcea pe la NicolițeJ. Grecucu D, Dr. — C. 1324. 27 3â2 CONSPECTUL SISTEMATIC 12 C* rapunculoides L. spec. p. 234; DC. prodr. 7 p. 469; Koch syn. p. 539 ; Rchb. ic. germ. 19 tab. 239 f. 2; Boiss. fl. orient. 3 p. 922; Schlechtd. Lang. 22 f. 2225. — 2|> Iulie, August. Păduri în regiunea montană subalpină și alpestru, în regiunea dealurilor. Tis- mana; Broșteni, Slrăhaea; Craiova; muntele Galbina în Vâlcea, Olă- neșli. Călimănești, Coziea; Curtea-de-Argeși, Corbeni; Dimbovicioara, Rucăr, Câmpulung; Azuga, Bușteni, Sinaia; Câmpina, Telega, Brebu; Ciocănești (Grec. enum. p. 38); Slănicu din Prahova; Buzău la Dum- brava ; Odobești; Tirgu-Ocnei; Agapia (Grec. enum. p. 38), Neamțu (Chan.); în Suceava pe Borca, Bistrița, Neagra și pe Barnaru.—Vaiâză: a. Ovariul și laciniile caliciului adpres perose sau scabriuscule. a. racemosa. Caul simplu; florile în racemă simplă, nutante și tdte unilaterale; p. ramosissima. Caul înalt și forte ramos, el și foile păros-hir- sute, extremitățile ramurilor racemose, florile nutante și compara- tiv mici; b. Ovariul și laciniile calicei ui cu totul glabre. ț. neglecta. — C. neglecta Bess. catal. hort. cremen. ann. 1816 p. 28; Ledeb. fl. ross. 2 p. 883. C. rapunculoides a. subsimplex Schur enum. transs. p.437. (7. rapunculoides a. glabrata Ttrautv. ap. Lîndem. fl. cherson. p. 391. Caul și foile glabre sau glabriuscule, pețiolurile și mârginele foilor scurt ciliate; florile în racemă simplă, nutante uni- laterale ; ă. ramosa. întru tdte ca precedenta, însă caulul de la me^iloc în sus este ramificat, ramurile lungi racemice cu flori nutante uni- laterale. N’am aflat specimene care să aibă ovariul și laciniile caliciului cu peri hispi^i rigizi și albi, cum ar fl la C. Trachelium ca să putem (Jice că avem C. trachelioides M. Bieb. 18. C. bononiensis L. spec, p. 234; DC. prodr. 7 p. 469; Sturm deutsch. h. 72; Koch syn. p. 538; Gren. Godr. fl. fr. 2 p. 412 ; Rchb. ic. germ. 19 tab. 237 f. 2 ; Schlechtd. et Lang. deutsch. 22 f. 2224. C. Thaliana Walir. sched. crit. p. 87 (1822). — ?f. Iulie, Au- gust.— Varieză : a. genuina.— C. ruthenica M. Bieb. fl. t. c. 1 p. 151; C. bononi- ensis b. latifolia Schur en. transs. p. 437; -C. tenuifolia Schur 1. c. p. 438. — Caul simplu sau paniculato-ramos; florile, când mai mari, când mai mici, întocmesc tirsă mai mult sau mai puțin desfășiurată.— Câmpuri, mărăcinișiuri. Cerneți; Caracăl; Vultureanca; Netoți; Co- mana; Ciocănești. CAMPANULACE^ 388 p. simplex DG. prodr. 7 p. 470. C. simplex Lam. et DG. fl. fr. 3 p. 730 (1808). C. bononiensis AII. — Gaul simplu; florile întocmesc racema lungă care, în aparență, este simplă spiciformă.—Câmpuri, pe lingă holde pe la drumuri, etc. Netoți; Vultureanca; Ciocănești, Ghi- tila; Comana; Beceni (C. bononiensis Grec. enum. p. 38); Bacău; Bîrlad ; în Dobrogea pe la Măcin și Constanța. b. Linifolii heteroflle. Sepalele lineare sau subulate. 14. C. pseudolanceolata Pantocsek cest. bot. zeit. ann. 1883 p. 31 solum nomen ; Sag. et Schn. carp, centr. 2 p. 369 et exsic.! C. rhomboidea P. Wahlenb. carp, princ. p. 60- non L. in Willd. spec. 1 p. 899. C. lanceolata Simk. en. transs. p. 384 et exsic.!-non Lap. abr. p. 105 (1813)! C. linifolia auct. transs. plur. Grec. enum. p. 38 — vix Lam.— C. Hornungiana Schur enum. transs. p. 442 solum forma foliis caulinis ovato-clipticis petiolatis. Tulpina radicală perenică adesea multicaulă. Caulii la bază ușior culcați sau arcuato-ascendenți, erecți, subflexuoși sau stricți, glabri și roșietici; foile bazilare, ce în epoca florației a rar mai exist, sunt sub- rotunde sau ovale, pețiolate, cordate și crenate, cele caulinare infe- riore și medii dese, lanceolate sau linearo-lanceolate, ușior serate sau întregi, glabre și abia pe margini întru câtva ciliolate; florile de ordinar numerose sunt în racemă laxă adesea tirsoideo-paniculată, unilateral aplecate și la maturitate arcuato-nutante, pedunculele lungi și subțirele; ovariul și Caliciul glabri și cam roșietici, laciniile lanceo- lato-subulate sau subulale, erecte Ia boboci întrec corola, la florea deschisă egalez mai mult sau mai puțin jumătatea tubului corolei; co- rola măricică (15-18ⁿ"ⁿ lung.) curat campanulată și de un albastru închis. Bobocii florali în mare parte nutanți. — ?|» Iulie, August. Li- vezi și stânci in regiunea montană infralpină și subalpină. Muntele Coziea și Ghițu în Argeși; Păpușea; Pajerea; Predeal și în tot coprinsul Bu- cecilor despre Bușteni și Sinaia (C. linifolia et O. Scheuchtzeri Grec, enum. 1880 p. 38 - non alior.); în Suceava pe Stănișioara laturea despre Bapșea, pe muntele Bîda la Dorna; pe Rateu la Schit și pe culme. b. arcuata. Schur bot. runder. ann. 1853 p. 72; ej. enum. transs. p. 445 (1866). C. pseudolanceolata c. arcuata Simk. enum. transs. p. 385. C. Bielzii Schur. olim. Caulii și foile pubescente, perii reverși, a rar glabre, foile medii și superiore ângust-lineare, oblungi și arcuato- acuminate; laciniile caliciului setacee adesea și ele arcuate, dar nu reflexe. — Adesea cu genuina cam prin aceleași locuri. Pînă la Pantocek, care a distins-o mai bine, acestă plantă a dat loc la multe confuzii din partea tutulor botaniștilor ce s’au ocupat 384 CONSPECTUL SISTEMATIC cu flora Cârpacilor. Și într’adevgr, are multă afinitate cu C. linifolia Lam. mai ales prin unele forme raceinice pauciflore, așia că este dificil a stabili o diagnoză precisă, judecând specimenele autentice de C. lini- folia Lam. provenite din Francia (Mont-Dore, Puy-de-Dâme, Forez, Pilat) cum și descrierea dată de Grenier și Gordon în Flora Franței. Tot asemenea are afinitate și cu C. lanceolata Lap. mai cu seamă prin unele exemplare comparate cu figura dată de Reichenbach (ic. germ. voi. 19 tab. 237 fig. 2); iar exemplarele din regiunile înalte, pauciflore și cu foile mai ânguste, aduc mult cu C. Scheuchzeri Vili. 19. C. Scheuchzeri Vili, prosp. p. 22 (1779); Koch synops. p. 538 (excl. synon. et var. 0); Gren. Godr. fl. fr. 2 p. 415; Rchb. ic. germ. 19 tab. 241 fig. 1; Schlecht. et Lang. deutsch. 22 f. 2220. C. li- nifdlia Jacq.-nonScop. nec. Lam. — î|» Iulie, August. Păsciuni și stânci alpine. Godeanu; Negoiu (J. Barth); Păpușea; Buceci Ia Valea-Pripo- rului (Knecht.) și pe Coslila; Plaiu-Cumpătu și Plaiul-Gagului. Specie a regiunilor alpine, de ordinar scundicică, 10-20om. Caul arcuato-ascendent, dens foliat, Ia vîrf uni sau pauciflor, a rar cu 3-5 flori; florile mari ca de 15-30"¹"¹ lung, curat campanulate, în racemă unilateral -nutante, scurt pedunculate; bobocii asemenea nutanți. Este în acela-și raport de afinitate cu C. pseudolanceolata Ia noi, precum în Europa centrală este cu C. linifolia Lam. — De CandoIIe (ved. prodr. 7 p. 471) o consideră ca o varietate glabră a acestei. 16. C. consanguinea Schott. analect. p. 8 (1854) et Auct. transs. recent. C. Scheuchzeri d. stenophylla et e. Kladniana Schur. en. transs. p. 443 (1866). C. rotundifdlia a. alpina Schur enum. transs. p. 444. C. Scheuchzeri b. consanguinea Simk. enum. transs. p. 385 et exsic. speeimenes 6 montibus Arpas! — ?|, Iulie, August. Stânci calcare abrupte, fissuri de stânci, în văi umbrose și profunde, valea Țesnei Ia Gaura-Fetei; valea Dîmbovicioarei. 17. C. rotundifolia L. spec. p. 232; DC. prodr. 7 p. 471; Koch syn. p. 537; Gren. Godr. fl. fr. 2 p. 415; Rchb. ie. germ. 19 tab. 242; Schlechtd. Lang. deutsch. 22 fig. 2222 optime. — Iulie, August. Livezi în regiunea montană. Buceci Ia Poeana-Stânei (Grec. enum. p. 38; Knecht. exsic.!), pe Costila în Valea-AIbă. 0. angustissima Schur enum. transs. p. 444. Caulii, de și mai sub- țirei, însă fermi, adscendento-erecți, ca de 20 - 35c,ⁿ înălțime, jos simpli sus paniculați sau subpaniculato-ramoși și nu cu prea dense foi: caulii și foile ver^i fârte glabri; foile lăstarilor și cele bazilare dispărute, cele C AMP ANULA CE.® 385 caulinare distante lungicele și forte mult linear-ânguste aprope filiforme, ușior arcuate și cu marginile convolute; florile azurif, mai măricele de cum la forma genuină, curat campanulate, laciniile caliciului setaceu- subulate, întinse, egalez tierțiul inferior al tubului corolei. — Stânci în regiunea alpină inferioră. Buceci pe Costila în Valea-Albă. Se deosebește de C. Hostii Baumg. enum. transs. 3 p. 342, care are foile tot ast-fel linear-ânguste, însă numerdse, dense și mai scurte. Prin aspectul său, la prima vedere, pare a fl o formă de C. consan- guinea Schott. la care axele caulinare sunt simple, de ordinar 1-2 flore, florile mai măricele și laciniile caliciului setaceo-subulate lungi că egalez aproximativ lungimea tubului corolei și sunt întinse sau reflexe. 18. C. tenuifolia Hoffm. fl. germ. p. 100 (1800). C. rotundifolia P. tenuifolia DC. prodr. 7 p. 471. — 2J» Iunie, Iulie. în Dobrogea: la Măcin pe muntele Suluc, la Greci și lalenisala pe lîngă Castelul-Ge- novez. — La noi există numa în Dobrogea și n’o putem admite ca varietate de C. rotundifolia L. 19. C. craseipe* Heuff. enum. banat, p. 118 (1858); Neilr. diagn. p. 80. — ?|, Iunie, Iulie. Costele calcare aprice ale muncilor mici. Dobrogea lingă Măcin pe la poalele muntelui Suluc. Prin forma și disposițiea florilor ține în deaprope de C- tenui- folia ; însă caulii sunt mai înalți și mai ramificați, foile ânguste lineare lungi și subfalcate, pedunculele mai îngroșate. 20. C. pusilla Haenke in Jacq. collect. 2p. 79 (1788); Schlechtd. et Lang. deutsch. voi. 22 f 2219 (an Koch syn. p. 357; Gren. Godr. fl. fr. 2 p. 416?); Simk. enum. transs. p. 384 C. modesta Schott ana- lect. p. 13; Simk. exsic.! ex alpe Piatra-Craiului. C. reflexa Schur verh. siebenb. ver. ann. 1851 p. 171 etin enum. transs. p. 441; C. venusta Schur enum. transs. p. 442.—Iulie, August. Stânci pe locuri cu ierbă sau mușchi în regiunea alpină. Buceci la Strunga (C. coespitosa Grec, enum. ann. 1880 p. 38), la Valea-Priporului și pe Caraimanu (Knecht.) sus la Valea-Babelor; Piatra-Mare; Oiticu în Muscel. . Planta ndstră, comparată cu multe exemplare din alpii Austriei și Bavariei, nu prea seamănă cu C. pusilla Haenke mai cu seamă prin laciniile caliciului care la epoca deplinei înfloriri sunt subulate și arcuat-reflexe, pe când la C. pusilla Haenke sunt linear-ânguste sau subulate, însă drepte și întinse. Exemplarele pigmee s^măn fdrte mult cu C. Jaubertiana Timb. specie pirenaică, 886 CONSPECTUL SISTEMATIC Schur indică în alpiT Buceci pe C. Zoisii Wulf. — De sigur că a luat oarecare forme de C. modesta Schott drept speciea lui Wulfen. Dar ce are a face una cu alta P § 2. Rapunculastra. Capsulele asemenea triloculare, însă de- hiscente la partea superidră. ♦ Perenice. 21. C. carpatica Jacq. hort. vindob. 1 tab. 57 (1770); DC. prodr. 7 p. 479; Rchb. icon. germ. 19 tab. 251; Neilr. diagn. p. 81; Sag. et Schn. carp, centr. p. 371.— î|. Iulie, August. Pe cdste pe- trdse, șisturi calcare prin văile montane inferiore. Negoiu; Moldo- veanu; valea Dimbovicioarei și la Pajerea; Buceci la Urlâtoarea, Sinaiea, valea Isvorului pînă la tuneluri (Grec. enum. p. 38); Bușteni, Azuga; lipsește la Predeal; în Suceava pe Borca, apoi la Broșteni pe Bistriț a, pe Neagra și pe Barnarele. 22. C. percicifolia L. spec. p. 232; DC. prodr. 7 p. 479; Koch syn. p. 541; Gren. Godr. fl. fr. voi. 2 p. 420; Rchb, ic. germ. 19 tab. 252 flg. 1; Schlechtendal Lang. deutsch. 22 f. 2238: genuina. — ?|, Iunie, Iulie. Prin poeni, livezi, margini de păduri, în regiunea montană, a dealurilor și a câmpiilor. Severin, Cemeți; Tîrgujiul, Lai- nici; Craiota; Rimnic, Călimănești, Coziea; Curtea-de-Argeși, Ghițu la Corbeni; lonești, Vultureanca, Găești; Titu; Ciocănești, Buftea (Grec. enum. p. 38); Chitila, București; Comana; Lehliu; Sinaea; Câmpina; Bacău; Piatra, Agapiea, Neamțu (Grec. op. c.); în Suceava la Broșteni pe Bistrița, pe Neagra și pe Barnaru; Bîrlad; Vaslui, etc. p. dasycarpa Kit. ap. Schult. cest. fl. ann. 1814, Ip 404; DC. prodr. t p. 479 et Auct. pl. C. persicifolia 0. lasiocalyx Grren. Godr. 1. c. — Ovariul acoperit mai mult sau mai puțin cu peri rigizi albi setiformi. — Vârciorova; muntele Coziea; Văleni; Comana; Broșteni pe Bistrița și pe Neagra. ț. angustifolia. Rădăcina orizontală de ordinar prelungă; caul simplu nu prea înalt; foile inferiore spatulato-oblungi în pețiol lung atenuate, cele medii și mai lungi (multe ating 15cm lung, x 5 mm lăț.) puțin atenuate sau sesile, tdte forte ângust-lineare subfalcato-arcuate, Ușior și distanțiat crenate sau serato-denticulate; florile destul de mari. — Cam prin păduri sau pe stânci cu humus. Dâmbovicioara, Pajerea; Buceci; Schitu-Doamnei în Neamțu. 28. C. abietina Griseb. it. hung. p. 333 (1852); Rchb. icon. germ. 19 tab. 253 f. 2. C. patula b. paudfiora Rochel rar. ban. p. 42 CAMPANULACE.® 887 tab. 6 (1828) optime, sed - non O. pauciflora Desf. choix de pl. cor. (1808). C.Stevenii Fuss in Baumg. mantp. 14 (1846), Schur en transs. p. 439, Neilr. diagn. p. 80-nonM. Bieb. — î|. Iulie, August. Varieză: a. genuina. Se deosebește de cea următore prin caulii săi com- parativ robuști, prin corola sa mare, atingând lungimea de 3Cm, intens albastră, in fine prin laciniile caliciului ce au lungimea egală cu a tubului corolei, fiind drepte și puțin depărtate de corolă.—în regiunea montană alpină și subalpină. Plaiu-Osliea la Rîușet; Galbina; Pă- pușea ; Pajerea; Predeal și in tot coprinsul Bucecilor (Grec. enum. p. 38) pînă spre Possada; Ceahlău; în Suceava pe Stănișioara; valea Borca; Broșteni pe Bistrița, Neagra, și Barnaru. 0. paniftora. Caulii debili, flexuoși și ceva mai ramoși in partea superioră, deci florile mai numerose însă mai mici, pam pe jumătatea celor precedente sau cât acelea de C. patula, au corola azurie și ju- mătatea sa inferioră este albiciosă, laciniile caliciului lanceolato-su- bulate și adesea la bază cam atenuate sunt forte lungi așia că egalez sau cam întrec corola, stau orizontal întinse sau arcuato-subdeflexe. — Buceci (Knecht. leg.); Agapiea. * * Anuale sau bienice. 24. C. patula L. spec. p. 232; DC. prodr. 7 p. 480; Koch syn. p. 540; Gren. Godr. fl. fr. 2 p. 420; Rchb. ic. germ. 19 tab. 253 f. 1; Schlechtd. et Lang. deutsch. 22 f. 2236 a. genuina. — Iulie, Au- gust. Livezi, poeni, locuri cu ierbă, păduri; în regiunea montană in- ferioră. Verciorova; Tismana; Broșteni; Lainici; Vulcana; Câmpu- lung; Curtea-de-Argeși, Ghițu; Sinaia; Văleni; Tîrgu-Ocnei; Piatra pe Cozla și pe Cernegura; Iași. 0. calycina. Glabră cu totul; florile măricele, laciniile caliciului linear-lanceolate, denticulate la bază și deflex întinse sunt forte lungi că egalez sau cam întrec corola. — Buceci pe la Sinaia. 7. neg/ecta Alph. DC. in DC. prodr. 7 p. 480, Q. neglecta Roem. et Sch. syst. 5 p. 104 (1819). C. jlaccida Wallr. sched. p. 85 (1822). (7. patula 8. jlaccida Koch syn. p. 541; Schur en. transs. p. 439. — Horezu, Bistrița; Olănești; muntele Galbina (forma pauciflora); Câmpu- lung; Sinaia ((7. patula Grec. enum. p. 38); Bîsca; Agapiea, Mânăs- tirea Neamțu; Fălticeni, Botoșiani. 25. C. Weiandii Heuff. enum. ban. p. 118 (1858); Neilr. diagn. p. 80. C. expansa var. 0. spkcerotkrix Boiss. fl. orient. 3 p. 941. — C? Iunie, Iulie. Păduri pe costele munților la Vârciorova și pe dealul- Stirminei; Coziea și Stănișioara în valea Oltului. 388 CONSPECTUL SISTEMATIC Are tdte caracterele speciei C. expansa Friv. așia cum este des- crisă de Boiss. fl. orient. 1. c. și de Velen. fl. bulg. p. 371, însă planta nâstră are câstele caliciului glanduloso-punctate. 26. C. Rapunculu* L. spec. p. 232; DC. prodr. 7 p. 480; Koch syn. p. 541; Gren. Godr. fl. fr. 2 p. 419; Rchb. icon. germ. 19 tab. 252 f. 2; Schlechtd. et Lang. deutsch. 22 flg. 2237. — J¹ Iunie - August Livezi, poeni de păduri și pe lîngă păduri. Sinaia (Grec. en. p. 38); Verciorova, Severin, Hinova; Tismana, Tîrgujiul, Lainici; Caracal la Frăsinet; lonești, Vultureanca; Băneasa, Comana; Buftea; Buzău; Bîrlad la Crâng; Roman. 6. ADENOPHOBA Jisch. mim. soc. nat. mosc. 6 p. 165. 1. A. lilifolia Ledeb. cat. hort. dorp. 1822; DC. prodr. 7 p. 492 exclus, var. 7; Rchb. ic. germ. 19 tab. 257 f. 1. A. lilifolia p. infun- dibuliformie Alph. DC. monogr. câmp. p. 359 (1830). A. suaveolens Meyer elench. pl. borus.indig. p. 19 (1835);Koch syn. p. 543. Campa- nula lilifolia L. spec. p. 233; Jacq. hort. schoenbr. tab. 335; Wald. et Kit. rar. hung. 3 tab. 247. C. suaveolens Willd. enum. hort. berol. suppl. p. 10. —Locuri cu ierbă pe câste pe la poale de dealuri în Mol- dova superioră. Valea Mânastirei Neamțu (Grec, herbor. mold. 1874 et in Br. prodr. p. 334; Chania exsicc.!); valea Crăcoanilor pe la Os- loveni în districtu Neamțu. 6. SPECUL ABIA Heister syst. pl. gen. p. 8. 1. S. Speculum Alph. DC. monogr. câmp. p. 346 (1830); DC. prodr. 7 p. 490; Koch syn. p. 544; Rchb. ic. germ. 19 tab. 255 flg. 2; Schlechtd. et Lang. deutsch. 22 fig. 2250. Campanula Speculum L. spec. p. 238. Prismatocarpus Speculum L’Herit. sert. angl. p. 2. — ?|, Iunie, Iulie. Pe lîngă garduri la monăstirea Neamțu (Grec. enum. p. 37). — Din erdre unele specimene sunt indicate în enumerațiea mea de plante din 1880 subt numele de 8. hybrida ca găsite pe la Sinaia în 1876. 7. SYMPHIANDBA Alph. DC. mon. câmp. p. 365. 1. S. Wanneri Heuff. enum.banat. p. 120 (1858); Neilr. diagn. p. 82. Campanula heterophylla Baumg. enum. transs. 3 p. 342-non L. C. Wanneri Roch. rar. banat, t. 5; Rchb. ic. germ. 19 tab. 254 f. 1.— ?|» Iunie, Iulie. Pe stânci abrupte și prin flssurilef acestora la locuri umbrâse, umede și expuse către nord. Valea Oltului de la Coziea în sus pe Ciocanele și Cîrligele, Mânăstirea Stănișioara în părțile din vale; Lainici spre vama Păiuși pe Ciocane. CUCURBITACE2E 389 LVI. CUCURBITACEJE Juss. gen. pl. 393. 1. BRYONIA L. gen. n. iogg. I. B. alba L. spec.p. 621; DC. prodr.7 p. 307; Sturm deutsch. fl. h. 80; Koch syn. p. 277; Rchb. ic. germ. 19 tab. 259; Schlechtd. et Lang. deutsch. 22 flg. 2196. — Vulg. Cucurbețea. împărăteasă. Mu- tătoare. — ÎJ, Iunie, Iulie. Mărăcinișiuri, garduri pe la locuri ruderale și locuințe rurale. Ruinele Severine; Tirgujiul; Horezu ; Călimănești; Conțești; Câmpina; București (Grec. enum. p. 25); Comana; Brăila; Galați prin vii; Piatra; Iași pe la Copouși Răpedea; Constanța. 2. ECBAIiIiION Rîchard dict. class. nat. 6 p. 19. I. Eₐ Elaterium Richarddict. class. hist. nat. voi. 6 p. 19(1824); Koch syn. p. 277; Schlechtd. etLang. deutsch. 22flg.2198. E.agreste Rchb. ic. germ. 19 tab. 258. Momordica Elaterium L. spec. p. 1434; DC. prodr. 3 p. 311. — Vulg. Plesnitoare. — Q lunie-Septembre. Câmpuri la locuri inculte aprice. în Dobrogea pe la Constanța fârte mult. . • Speciile urmetore sunt forte comune în cultură pentru uzul alimentar sau economic: Lagenaria vulgaris Ser. in DC. prodr.8 p. 299, vulg. Tidvă. Tigvă. Tiugă. Trâcă. Presenteză câteva varietăți: L. vul- garis a. Gourda Ser. 1. c. fructul având două înflături neegale c’o su- grumătură între ele; p. Cugourda Ser. 1. c. fructul având o singură înflătură ovoidă c’un gît forte lung cilindric: acesta se numește TUv și servește la țeră pentru sifone de transvasare. — Cucumis sativus L. spec. p. 1437, vulg. Castravete sau Crăstăvete, ce presenteză oarecare varietăți precum: a. viridis Ser. 1. c. p. 300, având fructele micuțele, ver^i și cu mici proeminente mamelonitorme, vulg. Castraveți pentru oțet; p. flavus Ser. 1. c. fructele mai, lungi și mai grose, ușior arcuate, netede și parte la maturitate gălbeniî la față, vulg. Castraveți-româ- nești. — Cucumis Melc L. spec. p. 1436, vulg. Pepen. Pepen-galben, Zămos. Presentâză multe varietăți după mărimea, aspectul exterior, după gustul carnei sale. — C. Cantaiupo Ser. 1. c.; vulg. Cantalup. Cantaloș. — Citruiius vulgaris Schrad. in linn. voi. 12 p. 412; synon. Cucurbita Citruiius L. spec. p. 1435, Cucumis Citruiius Ser. in DC. prodr. 3 p. 301, vulg. Harbus. Boșar. Lubeniță. Pepene-verde. Varieză în fructele sale: cu carnea galbenă sau gălbenie și semințele negre sau roșii, cu carnea roșie, semințele negre, forte mari, mediocri sau mici după cultură, etc, — Cucurbita Pepo L. spec. 1435, vulg. Bostan. Do- vleac. Dovlete-turcesc sau Dovlete-alb mare, sau micuței: Bostanele 890 CONSPECTUL SISTEMATIC Dovlecel.—Cucurbita maxima Duch. in Lam. dict. encycl. 2 p. 151, vulg. Dovleac sau Dovlete-românesc. — Cucurbita Me/opepo L. spec. p. 1435 vulg. Dovleac-turcesc cealma. — Coccinia indica Wight. et Am., vulg. Tărtăcuță, Cucurbe^a. CLASA IV DICOTILEDÂNE GAMOPETALE SUPER0VAR1I LVII. ERICACEjE Ach. Rich. 61em. bot. p. 530. Trib. I. VACCINEZ. De și inferovarii, totuși cele lalte caractere sunt ale Ericaceeîor: polistemone, adesea diplostemone, anterele bi- loculare bicotne, corola urceolată sau campanulată 5-lobată, arar 4-lobată, insă fructul e bâbă sucdsă, 4-5 loculară, loc. polispermice. 1. VACCINTUM L. gen. n. 483. I. V. Myrtillu* L. spec. p. 498; DG. prodr. 7 p. 573 var. a; Koch syn. p. 545; Rchb. icon. germ. 17 tab. 118; Schlechtd. Lang. deutsch. voi. 20 flg. 2036. — Vulg. Afin. — 1? Maiu, Iunie. Livezi, poeni, stânci umbrâse pe culmea munților și prin văile subalpine.Go- deanu și Bulzu; Coziea; Ghițu; Oiticu; Rucăr; Păpușea; Buceci; Ceahlău; Agapiea la Sihla (Grec. enum. p. 38); în Suceava peBorca la isvorul de borvis; pe Barnarelul sus și pe muntele Bîda la Dorna. 2. V. uliginosum L. spec. p. 499; Sturm deutsch. hef. 12 : DC. prodr. 7 p. 574; Koch syn. p. 545; Rchb. icon.germ. 12 tab. 117; flg. 3, 4; Schlechtd. Lang. deutsch. 20 fig. 2007. — t? Iunie, Iulie. Prin locuri mlăștinose turfose și sfagnuri, în regiunea alpină. Negoiu pe Podeanu; Penteleu la cășierie (Br. miss.); în Suceava pe Pietrosu (Br. miss.), pe Bîda (1300 m.); pe Ceahlău în Neamțu. 3* V. Vitis ld»a L. spec. p. 500; DC. prodr. 7 p. 568; Koch syn. p. 545; Rchb. icon. germ. 12 tab. 117 fig. 3, 4; Schlechtd. Lang. deutsch. voi. 20 fig. 2038. — Vulg. Coacăz-de-munte.M.eri^or-de-munte'. Smîrdar. — t? Iunie. Păsciuni alpine, stânci prin văi montane sub- alpine. Muntele Coziea; Negoiu și Ghițu în Argeși; Păpușea; Piatra- Nămăeștilor; Buceci la Sinaia pe Furnica (V. uliginosum Greu. enum. p. 38-non L.); la Urlătoarea, pe Coslila în Valea-Albă sus; Predeal peUrzicaru; Piatra-Mare; în Bacău la Slănic pe muntele Pufu; pe Ceahlău (Chan. exsic.); în Rateu pe coamele despre Piatra-Zîmbrului ERICACEJE 391 4- V. Oxyooocoa L. spec. p. 500; Koch syn. p. 545; Rchb. ic. getm. 17 tab. 118; Schlechtd. Lang. voi. 20 fig. 2039. Oxycoccos pa- Ziwiris Pers. syn. 1 p. 419 (1805). — Plin mlaștini sfagnose în văi montane umbrdse umede. Valea Bamarelului sus la capu-rîului și pe Picioru-Arinului la Doma. Trib. m. ERICINE^î. Superovariî și cu disc ipogin pe care stau staminele; fructul capsulă sau bdbă; în fine caracterele proprii ale Ericaceelor. 2. CAI>I*UNA Salisb. in linn. transs. 6p.yj. I. C. vulgaris Salisb. op. cit. (1802); Smith engl. fl. 2 p. 225; Sturm deutsch. hef. 1; Koch syn. p. 547; Schlechtd. Lang. deutsch. voi. 20 fig. 2022. — Vulg. lirbă-nigră. — 1? Iunie, Iulie. Păduri și pe la locuri deschise pe stânci, în regiunea montană. în Gorjiu la Vă- deni pe dealurile Miulescu; la Tîrgu-Ocnei pe Măgura și în munții Slănicului; pe Ceahlău (Chan. exsic.) 8. BRUCKENTHAIiIA Rchb. germ. exc. p. 4i4- 1. B. spiculiflora Rchb. 1. c. (1830) ; ejus. icon. germ. 17 fig. 1; DC. prodr. 7 p. 694; Neilr. diagn. p. 83. Rrica spwulifloraSaXvsb. tab. 111 in linm transs. 6 p. 324(1802); Sibth. Sm. fl. graec. 4. p. 47. Menziesia Bruckenthalii Spreng. neu. entdeck. 1 p. 271 (1820). — 1? Iunie, Iulie. Păduri la locuri deschise cu ierbă sau cil mușchi, stânci; în regiunea montană. Godeanu; Olănești; Călimănești; muntele Coziea; muntele Galbina; Ghițu și Jipu; Păpușiea, Negoiu;Dobriașu, Rucăr, Dimbovicioara; Nămăești, Muntișioru; Buceci în tot coprin- sul ; Predeal; Văleni (Grec, in Br. prodr. p. 335); Bîsca-Rusilei. 4. AZALEA L. gen. n. 212. I. A. procumbens L. spec. p. 215. Rchb. icon. fl. germ. 17 tab. 108 f. 2; Neilr. diagn. p. 83; Schlechtd. et Lang. deutsch. 20 f. 2028. Loiseleuria procumbens Desv. journ. bot. voi. 3 p. 35 (1813); DC. prodr. 7 p. 714.— t? Iulie, August. Stânci și la locuri cu mușchi sau cu ierbă menuntă pe coamele alpine. Godeanu; Negoiu și Mol- doveanu; Păpușea; Buceci (Grec. enum. p. 38); Piatra-Mare. 5. BHODODENDBON L. gen. n. 548. I. Rh. Kotschyl Simk. enum. transs. p. 389 (1886). Rh. ferru- gineum Baumg. enum. transs. 1 p. 306, Auct. transs. plur. - non L. — Rh. myrthifolium Schott et Kotschy in bot. zeit. voi. 9 p. 17 (1851) 392 CONSPECTUL SISTEMATIC -non Lodd. bot. cabinet tab. 908 (1824) cujus stirps hispanicain incolit hybridum inter Rh. hirsutum et Rh. pundatum (confer. DC. prodr. 7 p. 722 : Rh. ponticum var. 8).—Vulg. Bujor-de-munte. Tranda- firași-de-munte. — ț> Iunie, Iulie. în plaiurile alpine. Munții Godea- nului pe Mocirliu; Galbina; Jipu și Picucatu; Negoiu; Păpușea; Bu- ceci in tot coprinsul (Rh. myrtifolium Grec. enum. p. 38. Rh. chamce- cijstus Grec, olim-non L.); Piatra-Mare. Trib. III. PYROLACEJE Lindl. Diferă de tribul precedent prin lipsa discului hipogin, prin semințele lor mici și aripate cu arilă prelunga. 6. PYBOLA L. gen. n. 340. I. P. rotundifolia L. spec. p. 567; DC. prodr. 7 p. 772; Koch syn. p. 550; Rchb. icon. germ. 17 tab. 102 f. 1; Schlechtd. et Lang. deutsch. 20 f. 2045. - ?|, Iunie, Iulie. Prin păduri în regiunea dealu- rilor și a munților. Bușteni; munții Stanicului în Bacău; Hangu subt Ceahlău; Iași la Răpedea. 2. P. chlorantha Swartz in act. acad. holm. 1810 p. 190 tab. 5; DC. prodr. 7 p. 773; Koch syn. p. 550; Rchb. icon. germ. 17 tab. 103 fig. 1; Schlechtd. et Lang. deutsch. 20 f. 2046. — ?|, Iunie, Iulie. Păduri în regiunea submontană. Costa Schitului la Mânăstirea- Neamțului (Chan. exsice.!); munții Bacăului la Slănic; Hangu subt Ceahlău; Piatra pe Cernegura. 8. P. minor L. spec. p. 567; Sturm deutsch. fl. h. 13; DC. prodr. 7 p. 774; Koch syn. p. 551; Rchb. icon. germ. 17 tab. 104 f. 3 et 4; Schlechtd. et Lang. deutsch. 20 f. 2048. — <|» Iulie, August. Pă- duri de bra^i în regiunea montană subalpină. Buceci la Valea-Jepilor (Grec. enum. p. 30); Predeal pe Susaiu și pe poalele Clăbucetu-Tau- rului pe la Schit; Rarău la Schit. 4. P. secunda L. spec. p. 568; Sturm deutsch. fl. h. 13; DC. prodr. 7 p. 774; Koch syn. p. 551; Rchb. ic. germ. 17 tab; 104 f. 1 et 2; Schlechtd. etLang. deutsch. 20 f. 2043. — Vulg. Merișior. Berilor. Verd^a-lernei. — ?j, Iunie, Iulie. Păduri de bra^i în regiunea mon- tană. Dîmbovicioara, Pajerea; Predeal; Sinaia; Agapiea (Grec. enum. p. 30); Mânăstirea Neamțului la Pocrov (Chania exsicc.!). 7. MONESES Salisb. in Gray britsch. arr. p p. 403. (Pjrola Sect. II. Parnassioides Koch). I. M. grandiflora Salisb. in Gray 1. c. DC. prodr. 7 p. 775, ERICACEjE, MONOTROPACE^, OLEACE2E 303 et Auct plur. Pyrola uniflora L. spec. p. 568; Koch syn. p. 551; Rchb. ic. germ. 17 tab. 105 fig. 1 el 2; Schlechtd. et Lang. deutsch. 20 f. 2049. — ?|, Iunie, Iulie. Păduri de bra^i și făget; în regiunea mon- tană alpină, subalpină. Negoiu pe Clăbucetu; Sinaia și în tot coprinsul Bucecilor (Grec. enum. p. 30); Predeal; in Neamțu la Hangu și Agapiea (Grec. 1. c.); Mânăstirea Neamțului (Chania exsic.!) LVIII. MONOTROPACEjE Lindl. nat. syst. ed. 2. 1. M0N0TR0PA Lin. gen. n. 536. I. M. Hypopitys Lin. spec. p. 555; Koch syn. p. 551; Rchb. ic. germ. 17 tab. 101; Schlechtd. et Lang. deutsch. 20 f. 2050. — Vulg. Sugătdre. Suge-Pin. — ?|, Iulie, August. Păduri în regiunea montană subalpină; parazită pe rădăcini de fagi sau de bra^i. Dîmbovicioara; Sinaia (Grec. enum. p. 30) și în tot coprinsul Bucecilor. — Varieză: a. gtabra Roth tent. germ. 2 p. 462; Koch syn. p. 552; Rchb. ic. germ. 17 tab. 101, flg. 6 et 7 (b). Hypopitys glabra Bernh. in DC. prodr. 7 p. 780. Tote părțile plantei glabre, doar ovariul preserat cu câteva punctulețe puțin eminente; p. hirsuta Roth. tent. germ. loc. c.Koch syn. p. 552; Rchb. I. c. fig. 1—5 (a). Hypopitys multiflora Scop. fl. cam. ed. 2 n. 178; DC. prodr. 7 p. 780. Montropa Hypopitys Lin. ap. DC. 1. c. — Axa cauli- nară în porțiea inflorescenței este pubescentă, bracteele ciliate, fața internă a sepalelor, tdlă marginea petalelor, staminele șî pistilul sunt hirsute. LIX. OLEACEJE Lindl. syst. p. 307. Trib. I. OLEINEJS. DC. — Fructul cărnos sau bacciform. 1. LIGUSTRUM L. gen. n. 18. I. L. vulgare L. spec. p. 10; Sturm d. fl. h. 14; DC. prodr. 8 p. 293; Koch syn. p. 554: Rchb. ic. germ. 17 tab. 33 f. 1 et 2; Schlechtd. et Lang. deutsch. 16 f. 1531.—Vulg. Lemn-cânesc. Malinița. Mdlin-negru. — Arbust forte comun pe la pădurile din regiunea de- lurilor și a câmpiilor în amestec cu arbori mici și al ți arbuști, consti- tuind desișiuri, tuferișiuri sau crânguri (Grec. enum. p. 40). Trib. n. SYRINGE^E Don. Capsulă biloculară loculicidă. 2. SYRINGA L. gen. n.22. 1, S. vulgaris L. spec. p. 11; Sturm. deutsch. fl. h. 2 ; DC. 304 CONSPECTUL SISTEMATIC prodr. 8 p. 282; Koch syn. p. 554; Reichenb. icon. germ. 17 tab. 32; Schlechtd. et Lang. 16 flg. 1532. — Vulg. Liliac. Iorgovan. Serinte. — 1? Aprlie, Maiu. Spontaneu și în stare sălbatecă: în Mehedinți pe munții de la Verciorova; pe muntele Sulița (Sab. Stef. miss.); pe Ap- șioara la Gaura-Fetei; Monastirea Tismana pe stâncile peșterei; — însă frecuentă și vulgarizată în cultură, prin parcuri și grădini în tâtă țâra, prezentând varietățile : a. violacea Dietr. fl. «ap. 1 p. 247. Florile de un liliachiu închis; 0. caru/ea Dietr. 1. c. Florile azurii; ț. albiflora Dietr. 1. c. Florile albe. — ă. chinensis Willd.—Vulg. Liliac franțozesc. Trib. III. FRAXINE2E Bartl. Samară biloculară nedehiscentă. 3. FBAXZNUS Tournef. instit. p. 577 t. 343. I. F. excelsior L. spec. p. 1509; Sturm deutsch. fl. h. 44; DG, prodr. 8 p. 276; Koch syn. p. 554; Rchb. ic. germ. 17 tab. 31; Schlechtd. et Lang. 16 f. 1533. — Vulg. Frasin.— 1? Aprilie, Maiu. Păduri; din regiunea montană inferioră pînă în regiunea câmpiilor pe la locuri cam umede. Gemeți, Dumbrăvița; Craiova; Mogoșoea, Pan- teleimon, Paserea; Crivina în Lunca-Prahovei; Comana; Mânastirea Neamțu (Chania exsicc.!). De all-fel, forte comun în țâră. Varieză: a. genuina. — Samarele oblungi eliptice, atenuate sau rotundate la bază, obtuse sau oblic știrbite lavîrf și cu mucron (urmele stilului) în stirbitură; 0. oxycarpa Willd. spec. voi. 4 p. 1105 (1805). F. oxyphyllalA. Bieb. fl. t. c. 2 p. 450 (1808); DG. prodr. 8 p. 276; Gren. Godr. fl. fr. 2 p. 472. — Samarele oblungi eliptice, dar mai ângusticele, sunt atenuate la ambele extremități și astfel se arăt acute la vîrf. 2. F. Ornus L. spec. p. 1510; DG. prodr. 8 p. 274; Koch syn. p. 554; Rchb. ic. germ. 1. c. Schlechtd. etLang. deutsch. 16 fig. 1534. Ornus europcea Pers. syn. Ip. 9. — Vulg. Frasinu-de-munte. Mojdrean. Urm. — c|. Iunie, Iulie. Pe costele petrose ale munților inferiori. Vâr- ciorova, Bahna; valea Țesnei la Gaura-Fetei; Gloșani; Lainici; Polo- vraci; Călimănești, Coziea; Rîu-Vadului; în Dobrogea pe munții d’în- tre Măcin și Greci (Br. miss.) și prin pădurea Babadaghului. LX. JASMINACE^ Lindl. nat. syst. ed. 2 p. 308. 1. JASM1NUM Tourn. inst. p. 597 t. 368. I. J. fruUcans Lin. spec. p. 9; DC. prodr. 8 p^313; Rchb. ic. JASMINACEJJ, ASCLEPIADACE£ 305 germ. 17 tab. 36; Boiss. fl. orient. 4 p. 42; Gren. Godr. fl. fr. 2 p. 476. —Iasomie sclbatică. — t? Maiu, Iunie. Locuri petrose aprice în Dobropea prin multe locuri. Bași-Bunar; Mangaliea; și plantat in oarecare grădini la Constanța. • J. officinale L. spec. p. 9.—Vulg. Iasomie. t? Există în cul- tură prin oarecare grădini; dar nu rezistă gerului intens. LXI. ASCLEPIADACEjE Lindl. nat. syst. p. 502. Trib. I. PERIPLOCEjE R. Br. — Staminele având inserțiea pe tubul corolei, filamentele separate, dar anterele prin vîrful lor cohe- rente și pe spate cu coamă părosă. 1. PERIPIiOCA R. Br. Wern. soc. p. $8, 1. P. gr te ca L. spec. p. 309; DC. prodr. 8 p. 498j Le Maout et Deeaisne flore des jard. p. 193; Rchb. ic. gern). 17 tab. 25; Boiss. fl. orient. 4 p. 49. — 1? Maiu, Iunie. Locuri petrose aprice. Giurgiu pre vechile ruine ale cetăței spre Smârda; in Dobrogea la Hîrsova (Br.), la Mangalia pe stâncile calcare. Trib. IL ASCLEPIADACE.® R. Br. Staminele având inserțiea pe baza corolei și filamentele consudate în tub periginie; anterele bilo- culare, iarăși coherente și aplicate pe stigmată, de fiecare câte o pungă polinică solitară cu vecina celei lalte dă în retinaculul inter- posit afipt pe stigmată. 2. CTNANCHUM R. Br. Wern. soc. p. 44- L C. acutum L. spec. p. 310; DC. prodr. 8 p. 547; Koch syn. p. 555; Rchb. ic. germ. voi. 17 tab. 29; Boiss. fl. orient. 4 p. 60 ; Schlechtd. et Lang. deutsch. 16 fig. 1580. — ?|, Iunie, Iulie. Pe câste argilose la locuri rupte, garduri de mărăcini, vii. Malurile Buzăului la Buzeu; malurile drumurilor p’între vii la Galați spre Bărboși ; Bîrlad; pe malurile mărei la Sulina și Constanța abundent. 3. VINCETOXICUM Moench method.p. yj. I. V. officinale Moench meth. pl p. 317 (1794); DC. prodr. 8 p. 524; Gren. Godr. fl. fr. 2 p. 480 ex p.; Rchb. ic. germ. 17 tab. 26. Asdepias Vincetoxicum L. spec. p. 314; Sturm deutsch. fl. h. 9. Cyn- anchum Vincetoxicum R. Br. wern. soc. p. 47; Koch syn. p. 555 ex p. Schlechtd. et Lang. deutsch. voi. 16 p. 203 fig. 1581. — Cynanchum axum Bartl. in Koch tachenb. p. 350 (1844) e o ușiâră modificație a ormei genuine ,• dar nu o specie distinctă. — Vulg. Brilioancă. 396 CONSPECTUL SISTEMATIC Itrba-ferului. Bînduniță. — î|, Maiu-Iulie. Prin livezi, tuferișiuri, lo- curi petrâse. Cerneți; Baea-de-Aramă; Tîrgujiul; Craiova; Bălcești (Sab. Ștefan.); Rîmnic, Călimănești, Coziea și pe Massa-lui-Traian; Rucăr, valea Muierei; Sinaia ia Pusnicu; Comarnicu; Netoți; Co- mana; Ciocănești, Buftea Periși, Crivina; Buzău; Birlad, Ghidigeni; Neamțu; Fălticeni; Dobrogea. • Asdepias Sjfriaca L., sau mai bine ^is, Asclepias Cornuti De- caisne in DC. prodr. 8 p. 567. — ?|. Introdusă în cultură prin unele grădini; specie de origine americană. LXII. APOCYNACEjE Lindl. nat. syst. ed. 2 p. 299. 1. VIN CA L. gen. n. 295. I. V. herbacea W. et Kit. rar. hung. tab. 9 (1799); DC. prodr. 8 p. 383 exclus, var. 7 et 6; Koch syn. p. 557; Rchb. ic. germ. 17 tab. 22; Schlechtd. et Lang. deutsch. 16 f. 1578.—Foie’n-fir. Foiofoiu. Fon- chiu. Saschiu. Saseu. Borbdnoc. BrHbHnoc. — î|. Aprilie, Maiu. Livezi, locuri cu ierbă, pe lîngă păduri, prin crângulețe și ograde de pomi. în Mehedinți pe la Poroina, Stîrmina, Străhaea; Craiova în luncă ; Cio- cănești, Periși, Crivina; Ploești la Crângu lui Bot; Comana; Paserea; Lehliu; Sloboziea pe la pădurea Moși-Toma; Buzău pe la Crângu; Focșiani, Vrancea; Bîrlad; Iași; Botoșiani pe la Roșiori. • V. minor L. spec. p.304; vulg. Cununiță, Merișior, Pervincit.— îț. Introdusă, vulgarizată în cultură prin multe grădini și cimitire de orașe și pe la țâră. (Grec. enum. p. 40). • Nerium Oteander L. spec. p. 305; vulg. Leandru. — Arbust mediteranean; f6rte vulgarizat în horticulturăînsă sufere la ger. LXin. GENTIANACEjE Lindl. 1. c. p. 296. Trib. I. MENYANTHEJE, Cu disc ipogin sau cu cinci glande subo- varice; preflorațiea induplicată. Foile alterne vaginate sau cam vagi- nate. Plante fluviale. 1. MjsN X ANTHES L. gen. n. 164 ex p. I. M. trifoliata L. spec. p. 208; DC. prodr. 9 p. 137; Koch syn. p. 558; Rchb. ic. germ. 17tab. 2; Schlechtd. et Lang. deutsch. 16 f. 1536. —Vulg. Trei-frați; Trifoiște; Trifoiu-amar. Trifoi de baltd.— î|» Iunie. Ape stagnante superficiale ; mlăștini. București la Herăstrău, în Bărbătescu-Vechin, odinioară și prin bălțile Gramont. kfcNTÎANACfc^ 3W 2. LIMNANTHEMUM Gmel. act. petropoL 1769 p. 527. I. L. nymphoide* Link. fl. portug. 1 p. 344 (1809); Koch syn. p. 558; DC. prodr. 9 p. 138; Rchb. icon. germ. 17 tab. 1; Schlechtd. et Lang. deutsch. 16 f. 1537. L. peltatumGme\. 1. c.tab. 17f. 2. (1769). Menianthes nymphoides L. spec. p. 207 (1763). Villarsia nymphoidex Vent. choix pl. cels. n. 9 (1803). — î|. Iulie, August. Ape stagnante, heleșteuri vechi abandonate, șianțuri cu ape. București pe Colentina; Comana pe Câlniștea; Bălțile de pe marginea Dunărei: Dăbuleni spre Pdtelu în Romanațr (Grec. enum. p. 41); Giurgiu, Sloboziea spre Maiu; Galați prin Brateșiu. . Trib. II GENTIANEJE. Ovariul fără disc hipogin; foile oposite ne- vaginate. Plante terestre. 3. LOMATOGONIUM Al. Braun. bot. jeit. 1830. I. L. carinthiacum Al. Braun. 1. c. 1 p. 221 (1830); Koch syn. p. 559; Schlechtd. et Lang. deutsch. 16 flg. 1541. Swertia carinthiaca Wulf. in Jacq. miscel. 2 p. 53 (1781); Sturm deutsch. fl. h. 22. Gen- tiana carinthiaca Froel. gent. p. 103. Pleurogyne carinthiaca Griseb. gen. et spec. gentian. p. 310 (1839); DC. prodr. 9 p. 122; Rchb. ic. germ. 17 tab. 4 f. 2. — Q sau $ August, Septembre. Stânci cu ierbă menunțică sau cu mușchi, pe câmele alpine. Buceci la Strunga (Grec, enum. p. 41), pe Caraimanu și la Obârșiea-Ialomiței (Knecht.); pe Cos- tila la Valea-Albă sus în fund. 4. GENTIANA L. gen. n. 322. § 1. Florile galbene. I. G. Iuțea L. spec. p. 329.; Koch syn. ed. 2 p. 559; DC. prodr. 9 p. 86; Rehb. icon. germ. 17 tab. 18; Schlechtd. et Lang. deutsch. 16 flg. 1542. — Vulg. Ențurd. Ghințură. Ințură. Ințurea. Ochincea. — tț. Iunie, Iulie. Pe costele munților în văile infralpine. Buceci pe Costila în Valea-Albă (Grec.) și la Piatra-Arsă (Knecht.) pe la 1800'" alt. § 2. Florile albastre sau purpurii. a. Tubul corolei oblungo-campanulat, istmul nud, sinurile cil clini apendiculari. 2. G. punctata L. spec. p. 329; Sturm deutsch. fasc. 54; Koch syn. p. 561; Griseb. in DC. prodr. 9 p. 116; Rchb. ic. germ. 17 tah. 15; Schlechtd. Lang. deutsch. fl. 16 flg. 1545.— Vulg, asemenea.— 2|» Iu- lie, August. Stânci, păsciuni in regiunea alpină. Munții Godeanului pe Murariu și Bulzu; în Argeși pe Jipu și Moldoveanu. Grecucu D. Dr. — C. 1324. 28 308 CONSPECTUL SISTEMATIC 3. G. phlogHolia Schott, Kotschy bot. zeit. ann. 1851 p. 151; Fuss. transs. excurs, p. 438; Rchb. ic. germ, 17 tab. 148. G. depresia Schur enum. transs. p, 457 sed non G. Pneumonanthe var. depressa Boiss. voy. bot. ann. 1845 p. 415 t. 121 a, fide Simk — Aceleași numiri vulgare.— Iulie, August. în regiunea alpină. Buceci la Valea- Priporului (Knecht.), pe Costila in Valea-Albă; Ceahlău. 4. G. cruciata L. spec. p. 334; Koch syn. p. 561; DC. prodr. & p. 118; Rchb. ic. germ. 17 tab. 11. Schlechtd. etLang. deutsch. fl. 16 f. 1546. — Vulg. Ențurd. Ghințurd. Ințurd. Ochincea. — î|, Iulie, August. Livezi, locuri cu ierbă, poenițe. Cloșiani la Buza-Plaiului; Stolnici și Cotmeana in Argeși; Comana; Ciocănești; Câmpulung; Sinaia (Grec. enum. p. 40), Predeal; Piatra pe Cernegura; Fălticeni; Broșteni; Rarău. Plantă mult răspândită în Româniea. 5. G. asclepiadea L. spec. p. 329; Sturm deutsch. h. 54; Koch syn. p. 561; DC. prodr. 9 p. 112; Rchb. ic. germ. 17 tab. 11; Schlechtd. ct Lang. deutsch. fl. 16 f. 1547. —Vulg. Înjură. Ințurea. — î|. Iulie, August. Tuferișiuri pe la margini de păduri în regiunea subalpină, și alpestră. Mânăstirea Bistrița, Coziea; muntele Jipu la Corbeni; Rucăr, Dimbovicioara; Câmpulung; Sinaia; Predeal; Slănicu din Bacău; Neamțu, Agapiea (Grec. enum. p. 40); Piatra; Broșteni pe Bistrița și Neagra, Schitul-Rareu. 6. G. Pneumonanthe L. spec. p. 330; Sturm. deutsch. h. 30; Koch syn. p. 561; DC. prodr. 9 p. 111; Rchb. icon. germ. 17 tab. 10; Schlechtd. et Lang. deutsch. fl. 16 f. 1548. — î|. Iulie - Septembre. Livezi, locuri deschise uscate mai ales pe coste (Grec. enum. p. 40). Cerneți, Dumbrăvița; Tismana; Curtea-de-Argeși; Ciocănești; Piatra pe Cernegura; Varaticu, Agapiea; Neamțu (Chan. exsic.); câmpiea Lebedei la poalele Ceahlăului; Mălin, Stănișioara, Bapșea. 7. G. frigida Hmnk. in Jacq. coli. 2 p. 13 (1788); Koch syn. p. 561; Ledeb. fl. ross. 3 p. 65; Griseb. in DC. prodr. 9 p. 111; Rchb. ic. germ. 17 tab.9 f. 4; Schlechtd. et Lang. fl. v. deutsch. 16 fig. 1550 optime. — î|. Iulie, August. Stânci pe vîrfurile alpine. Buceci pe Ca- raimanu și pe Costila. 8. G. aoaulia a. L. spec. p. 330; Griseb. in DC. prodr. 9 p. 115 et Auct. plur. G. acaulis var. vulgaris Rchb. deutsch. fl. 17 p. 9 et ic. germ. tab. 12 sed calycibus male delineatus. G. excisa Presl în Flora Voi. 11 (1828) p. 268; Koch syn. p. 562; Schlechtd. Lang. deutsch. Soft 1. c. fig. 1552 optime. — Vulg.’ Cupe (în Suceava). Ghiidurâ.Ochincele.— Maiu, Iunie. Păsciuni și stânci alpine. în Buceci, frecuentă; în Ne- goiu pe Podeanu; Oiticu și Păpușea; în Moldova superioră pe Grinjie- șiu și pe Ceahlău; Rarău pe culme. 9. G. orbicularia Schur enum. transs. p.458 (1866) descriptâ; Simk. enum. transs. p. 397 (1886). — G. bavarica Baumg. enum. 1 p. 195 et Auct. transs. plur. - non Lin. G. brachyphyUa Schur 1. c. - non Vili. — G. imbricata Schur. I. c. p. 459 - non Froelh — Iunie, Iulie. Stânci pe vîrfurile alpine superiore. Buceci Ia Omu (Br. Simk.): an G. Carpatica Kit. in Schult. tester, fl. n. 1008 sec. Griseb. in DC. prodr. 9 p. 104 ? IO. G. nativa Rcem. et Sch. syst. 6 p. 156 (1830); Sturm deutsch. fl. hefte 54; Koch syn. p. 563; Schlechtd. et Lang. fl. v. deutsch. 16 f. 1556. G. angulosa M. Bieb. fl. t. c. 1 p. 197 (1808). G. verna (3. diata Griseb. gent. p, 263 et in DC. prodr. 9 p. 104; Rchb. ic. germ. 17 tab. 7 fig. 5. Hippion cestivum Schm. fl. bohem. n. 119 tab. 3 flg. 8 (1793). — î|» Maiu, Iunie. Locuri și stânci cu ierbă sau cu mușchi în regiunea alpină. Muntele Jipu în Argeși; Negoiu pePo- deanu ; Buceci Ia Oberșiea-Peleșiului (Knecht.), pe Furnica, pe Babele și Costila; Ceahlău (Knecht.). II. G. utriculosa L. spec. p. 332; Sturm deutsch. fl. h. 30; Koch syn. p.564; Griseb. in DC. prodr. 9 p. 103; Rchb. icop. germ. 17 tab. 8 f. 4; Schlechtd. et Lang. fl. v. deutsch. 16 f. 1560. — Q Iunie -August. Livezi și locuri petrose în regiunea montană alpină și subal- pină. Predeal, Bușteni, Sinaia; Mera în Vrancea; Hangu subt Ceahlău, 12. G. nivalis L. spec. p. 332; Sturm deutsch. fl. h. 22; Koch syn. p. 564; Griseb in DC. I. c.; Rchb. icon. germ. 17 tab. 8 f. 3 ; Schlechtd. et Lang. fl. v. deutsch. 16 f. 1561. — Q Iulie, August. Vîr- furile alpine. Negoiu; Moldoveanu; Buceci Ia Omul (Simk.); Cea- hlău (Knecht.). ' b. Corola hypocraterimorfâ sau infundibuliformă, sinurile fâră clini apendiculari. * Marginea lobilor corolei fimbriată, istmul fără coronă apendi- culară, adică nud. 13. G. ciliata L. spec. p. 334; Sturm deutsch. fl. h. 23; Koch syn. p. 566; Griseb. in DC. prodr. 9 p. 101; Rchb. icon. germ. 17 tab. 10 f. 1; Schlechtd. et Lang. fl. v. deutsch. 16 f. Î568. — Q Au- 400 CONSPECTUL SISTEMATIC gust, Septembre. Livezi în regiunea montană subalpină. Sinaia (Grec, enum p. 40); Bușteni, Azuga, Predeal; în Vrancea; Piatra pe Cer- negura. * * Marginea lobilor corolei forte întregă; istmul garnisit cu o coronă apendiculară dentato-fimbriată: endotrichoe. 14. G. obtuslfolia Willd. spec. pl. 1 p. 1347 (1797); Koch syn. p. 565; Ledeb. fl. ross. 3 p. 54; Rchb. deutsch. voi. 19 p. 17 et icon. germ. tab. 6 fig. 1; Schlecht. Lang. deutsch. voi. 16 f. 1565 optimi. G. spathulata Baril, ap. Rchb. iconogr. I p. 78 tab. 92 f. 196 et 197 (1823) et icon. germ. 17 tab. 6 fig. 2. G. germanica var. ^.prcecox Griseb. in DC. prodr. 9 p. 96 ex p. G. prcecox A. Kcm.zool. bot. gesel. ann. 1888 p. 669 et in sched. n. 2191! — 0 Iunie - August. Livezi subalpine, quasi alpine. Subt Negoiu pe Comarnicu și Clăbucetu; Ru- căr, Valea-Muierei, Pajerea; Leota; Predeal; Azuga, Bușteni, Sinaia (G. germanica Grec. enum. p. 40-non Willd.); Ceahlău; Piatra pe Cemegura; Broșteni pe Picioru-Văcăriei; pe Bîda la Dorna; Rareu. p. Uechtrizii Sag. et Sch. carp, centr. 2 p. 401 (1891). G. germa- nica 7. prcecox Griseb. 1. c. ex p. G. caucasica Simk. enum. transs. p. 398 (1886) et botan. transs. recent.-non M. Bieb. G. carpatica Wettst. oesterr. bot. zeit. ann. 1892 s. 4 et in A. Kern. sched. fasc. 6 h. 2189 (1893) et exsic.!Wettst. gatt. gent. sect. endotr.p. 43(1896)! -non Kit. in Schult. oesterr. fior. ann. 1814. — Caule robust sau robus- ticel, erect,-simplu sau de labază ramificat; foile infendrc obovato-spatu- late. în petiol atenuate, cele medii și superiâre ovato-lanceolate sesile cam, amplexicule, acuminate; florile de mărime mediocră, 20-25 ,ⁿⁿ, lung., au caliciul 5-fid, laciniile sale neegale lineare sau linear-lanceolate, egalând tubul sau cu puțin mai lungi, separate prin sinuri obtuse și ajung până subt limbul corolei care este dilatat; capsula stipitată.— Diferă de forma specifică tipică numa prin corola sa mai micuță—nu de 30 ra,ⁿ — și prin înflorirea sa tomnatică, iar nu văratică. Aseme- nea, diferă destul de evident de G. caucasica M. Bieb.! care are la- ciniile caliciului filiforme flexuose, mai distante prin sinuri largi trun- cate și prin portul seu mai mic și mai debil. Numirea de G. carpatica dată de Wettstein nu i se cuvine, de oarece o denumire ca acesta este dată de Kitaibel, cu mult mai ’nainte, unei alte specie carpatice ce o credem a fi G. orbicularis Schur. Din parte-ne, n’am putut con- stata nici un caracter special valabil care să ne oblige a o separa cu totul de speciea Willdenoviană. 7. depauperata. — G. Amarella var. depauperata Rochel rar. ban. GENTIANACE^ 401 flg. 13 (1828) sed non G. Amarella L. — Umilă de 5 - 9cm înălțime, simplă, subțire, debilă, uni-paucifloră. 15. G. bulgarica Velen. fl. bulg. p. 382 (1891); Wettst. gatt. gent. sect. endolr. p. 37, tab. 3 flg. 1 (1896)! — Caul debil flexuos, de la baza premunit cu rămuri subțiri, lungi, procumbente; foile inferiore eliptice sau obovate cu baza ușior atenuată, cele superidre oblungi lanceolate obtuse, bracteele lineare oblungi; cime fasciculato-pau- ciflore la extrimitățile ramurilor; florile mai mult sau mai puțin pedicelate; caliciul are tubul campanulat, nervuri comisurale și dor- sale proeminente, laciniile ângust-lineare neegale, drepte sau fle- xuose și ajung pînă subt limbul corolei care este dilatat; corola glabră, gălbenie in partea sa inferioră și palid violacee în cea supe- ridră; capsula oblungă scurt stipitată. — Q Iulie-Septembre. Păs- ciuni în regiunea alpină și pe plaiuri. Buceci pe Jipi (Knecht.); pe plaiul Cumpătului și pe plaiul Gagului la Posada. Semăna cu G. crispata Visiani; însă acesta are foile inferiore și medii ovato-acuminate, laciniile caliciului ovat-acuminate și cris- pate, mult mai scurte de cât tubul corolei. Obs. între formele așia ^ise tipice de G. obtusifolia Willd. de G. bulgarica Velen. și de varietățile citate, vorbind de cele din Româ- niea, nu numa că nu există neștc caractere destul de constante și de- finitive, dar se găsesc și forme mixte sau transiționale numerose ce fac forte dificilă și falacidsă determinarea cu precisie a unor exem- plare de plante ce intru în cercul de față. 5. ERYTHRJEA Reneahni spec. n t. 76 I. E. Centaurium Pers. syn. 1 p. 283 (1805); Koch syn. p. 566; Griseb. in DC. prodr. 9 p. 58 exclus, variet.; Gren. Godr. fl. fr. 2 p. 483; Schlechtd. et Lang. fl. v. deutsch. voi. 16 f. 1570. Gentiana Centaurium a. L. spec.p. 332. Chironia Centaurium Schmidt fl. bohem. 1 n. 130; Sturm deutsch. fl. h. 12. — Vulg. Cintaură sau Țintaulă. Fierea-pănientului. Frigurică. Potroacă. — c? Iunie, Iulie. Livezi, poeni de păduri, locuri cu ierbă, ograde de pomi; din regiunea subalpină pînă in totă regiunea câmpenă. Bucura, Răcea; Craiova, Sîmnic; Bălcești; Horez, Bistrița, Olănești; Ciocănești, Chitila, București; Co- mana, Băneasa; Predeal, Bușteni, Sinaia (Grec. enum. p. 40); Bacău; Piatra; Neamțu (Chan. exsic.!); Bîrlad; Iași; Broșteni Fălticeni. 2. E. ramo»i»»ima Pers. syn. 1 p. 283 (1805); Griseb. in DC. prodr. 9 p. 57; Boiss. fl. orient. 4 p. 64. Erythrosa pulcheUa Hornem. 402 CONSPECTUL SISTEMATIC fl. dan. t. 1637 (1806); Koch. syn. p. 567; Gren. Godr. fl. fr. 2 p. 438. Gentiana Centaurium^. L. spec. p. 333. G. ramosissimaNi].]. pl.dauph.2 p. 330 (1787). Chironia ramosissima Ehrh. herb. n. 124. Ch. pulchella Sm. fl. brit. 1 p. 258 (1800). Hippocentaurea pulchella Schult. oester. fl. 1 p. 389. — Vulg. Cintaură sau Țintaulă. lierea-pămentului. Fri- gurică. — Iunie - August. Livezi, prundișiuri, lunci, ograde de pomi, pîrloge p’între grâne. în regiunea dealurilor și a câmpurilor. Străhaea, Broșteni; Craiova, Leamna; Horez; Olănești, Rîmnic; Pitești; Cîmpu- lung (Grec. enum. p. 40); Ciocănești, Periși, Cocioc; Câmpina, Brebu; Bacău prin lunca Bistriței; Piatra, Dumbrava-Roșie; prundișiurile Și- retului pe la Măgureni; Vaslui; Tulcea. — Varieză : a. perramosa. — Robustă, 25 - 30cm înălțime, caulul chiar de la rădăcină se desface în forte numerose ramuri ce merg subramificându- se, așia că totul constitue de jos pînă sus un stuf corimbiform forte amplu c’un număr considerabil de flori; p. genuina.—Mai puțin robustă, mai puțin înaltă 15-20 cm, și cu mai puține ramuri comparativ cu precedenta. Ne pare forma majoră a tipului descris de autori; 7. pulchella Fries. nov. 2 p. 31; Griseb. in DC. 1. c.; Rchb. icon. germ. voi. 17 tab. 20 f. 5; Schlechtd. et Lang. fl. v. deutsch. voi. 16 f. 1572. Caul umil, subțire, simplu la bază, ramificat în partea sa su- perioră, puține sau prea puține ramuri și flori. Este forma minoră a unor autori. 8. minutissima Schur enum. transs p. 455.—Caul forte umil 4 - 6cⁱⁿ, subțirel și simplu, 1-2 fior (ved. în colecție exemplarele de la Olă- nești aflate prin Valea-Răporoasă). LXIV. POLEMONIACEJE Venten. tabl. 2 p. 398 1. POLEMONTUM Lin. gen. n. 217. I. P. coeruleum L. spec. p. 230; Sturm. deutsch,. fl. h. 27; Benth. in DC. prodr. 9 p. 317; Rchb. icon. germ. voi. 18 tab. 133; Boiss. fl. orient. 4 p. 83. — Vulg. Scara-Domnului. Scăricea.— ?|» Iunie, Iulie. Păduri, poeni, la locuri umbrâse, în regiunea montană. Bușteni; Mânăstirea Neamțu pe la Bahniși (Chan. exsic.!) LXV. BORRAGINACEJE Desv. in Juss. gen. n. 128 Trib. I. HELIOTROPE2E Stilul terminal; ovariul bicarpelar și bilo- culat, exteriorul cu patru linii suturale; fructul drupaceu sau uscat și părțibil; semințele ușior albuminate. BORRAGINACE^ 403 I. TOUBNEFOKTIA L. gen. n. 192 I. T. Arguzîa Rcem. et Sch. syst. veg. 4 p. 540 (1819); DC. prodr. 9 p. 514; Ledeb. fl. ross. 3 p. 37; Boiss. fl. orient. 4 p. 125. — T. sibirica L. spec. .p. 202 (1764). — Messersckmidia Arguzia L. fii. ăuppl. p. 132 (1781). — Iunie, Iulie. Lespezi calcare și năsipuri pe Ungă țdrmil maritimi. în Dobrogea la Constanța, subt Hotel-Carol și la Tăbăcărie. 2. HELIOTROFIUM L. gen. n. igg. 1. H. supînum L. spec. p. 187; DC. prodr. 9 p. 534; Ledeb. fl. ross. 3 p. 98; Rchb. icon. germ. voi. 18 tab. 93 f. 1; Heuff. enum. ban. p. 124; Boiss. fl. orient. 4 p. 127. — Q Iunie, Iulie. Coste și maluri rupte petrâse. Verciorova spre Schela-Cladovei. 2. H. europaeum L. spec. p. 187; DC. 1. c.; Ledeb. 1. c. p. 99 ; Rchb. 1. c. f. 2. Boiss. fl. or. 4 p. 130; Lindem. fl. cherson. 2 p. 16. — Vulg. Vandie-de-câmp. Vanilie-selbatică, nemirositore. — Q Iulie, Au- gust. Câmpuri, pe lîngă grâne, pe la drumuri, garduri^ păragini; forte comună în regiunea inferioră a dealurilor și a câmpurilor. (Grec. enum. p. 42). Schela-Cladovei,Severin; Craiova; Calafat, Poeana ; Corabiea ; Ciocănești, Chitila, București; Comana, Băneasa, Giurgiu; Odaia în Teleorman; Bărboși, Galați; Beceni; Tecuci la Câmpu-Ceirului; Vaslui. 3. H. suaveolen* M. Bieb. fl. t. c. 3 p. 116 (1819); DC. prodr. 9 p. 535 exclus, synon. Andrz.; Ledeb. fl. ross. 3 p. 99; Boiss. fl. or. 4 p. 133; Lindem. fl. chers. 2 p. 16. H. turcicum Friv. in Flora an. 1836. H. odorum Stev. in huli. soc. mosc. ann. 1851 p. 567. — Q Iulie - Septembre. Locuri deschise aprice, cdstele petrose ale munților din Dobrogea pe lîngă Niculițel (Janka exsis.!) Măcin, Tulcea, Gargalîc, Constanța; în Ialomița pe la Fetești. Trib. II. BORRAGINEiE. Stilul ginobazic; ovariul bicarpelar, fie- care carpelă 2- locuiată; fructul sau din 2 nucule dispermice, sau te- tr-achenic; semințele nealbuminate. Secț. I. Loculele carpelelor septate în interior în doue loculute; fructul bilocular: doue nuculițe. 3. CERINTHE L. gen. n. 186. I. C. minor L. spec. p. 196; Sturm deutsch. fl. h. 68; DC; prodr. 10 p. 2; Ledeb. fl. ross. 3 p. 102; Koch syn. p. 577; Rchb. ic. germ. 18 tab. 94 f. 1; Boiss. fl. orient. 4 p. 148.—Vulg. Cerițică. Pidos- nic. Somn&rdsă. — Maiu-Iulie. Livezi, tuferișiuri menunte și ră- 404 CONSPECTUL SISTEMATIC rite, pe Ungă păduri, drumuri, păragini. Craiova; Olănești; Curtea-de- Argeși, Corbeni; Bușteni, Sinaia; Câmpina, Brebu; Ciocănești, Chi- tila; București (Grec. enum. p. 41); Sloboziea, Doicești; Focșiani; Vaslui; Iași, Strunga; Agapiea, Neamțu (Grec. I. c.). p. maculata C. A. Meyer ind. cauc. p. 99; Ledeb. fl. ross. 3p. 102. C. maculata M. Bieb. fl. t. c. voi. 1 p. 134 (1808). — Are de remarcat corola cu cinci pete negricidse pe fața externă subt sinurile lobilor. 2. C. alpina Kit. ap. Schult. oester. fl. ed. 1814, 1 p. 353; Sturm deutsch. fl. h. 68; Koch syn. p. 577; Boiss. fl. orient. 4 p. 149. C. quinquemaculata Wahlenb. carp, centr. p. 50 (1814) exclus, syno- nim. C. glabra Gaud. helvet. p. 29; DC. fl. fr. 3 p. 619 (1805); Rchb. icon. germ. voi. 18 tab. 94fig. 4-non Mill.— 2|, Iunie-August. Tufe- rișiuri, margini de păduri prin văile subalpine. Predeal pe Urzicaru; Buceci la Oberșiea-Peleșiului, pe Caraimanu (Knecht. leg.), în Va- lea-Albă pe Costila. Secț. II. Ambele cârpele bipartite prin o depresie profundă, ceea ce face că ovariul este 4-locular, loculele distincte și uniovulate; fruc- tul tetrachenic: 4 nuculițe. A. Istmul corolei nud, nefornicat. 1. Corola neregulată. 4. ECHHJM L. gen. n. 194, I. E. vulgare L. spec. p. 200; Sturm deutsch. fl. h. 18 ; Koch syn. p. 577; DC. prodr. 9 p. 18; Ledeb. fl. ross. 3 p. 104; Boiss. fl. orient. 4 p. 206. — Vulg. Viperină. — cJ¹ Iunie-Septembre. Câmpuri pe la drumuri, garduri, păragini. Verciorova, Severin; Craiova; Câm- pulung; Predeal, Sinaia, Câmpina; Văleni ; Buzeu; Focșiani; Bîrlad; Tîrgu-Ocnei; Neamțu (Chania exsic.!); Fălticeni; Iași; Dobrogea. p. dealbescens. — E. dealbescens Gandog. fl. lyon. p. 164 (!): flo- rile albe sau albide. f. pseudomacranthum.—Corola cu mult mai mare și mai largă, în- trecând încă de doue ori caliciul, de un frumos albastru persistând prin sicație. Aduce mult cu E. macranthum Viv. (= E. megalanthum Lapeyr.!); însă se deosebește de acesta prin foile sale oblung-lanceo- late uninervate cu peri albi dar scurți, denși, mătăsoși. Pe lîngu Bu- curești. 2. E. italîcum L. spec. p. 139; Gren. Godr. fl. fr.2p. 521 exp. Boiss. fl. or.4 p.205 ex p. E. pgr amidatwn DC. prodr. 10 p. 23. E. bra- BORRAGINACEJE 405 chystachyuw Pali, in herb. Willd.; Roem. et Sch. syst. veget. 4 p. 726 ex Steven. — Specie ce se distinge de cele lalte prin portul seu (facies) piramidal. — Iunie, Iulie. Locuri aprice, petrișiuri, câmpuri, pe lîngă tuferișe. Băneasa, Giurgiu; în Dobrogea frecuent. 3. E. altiaaimum Jacq. fl. austr. voi. 5 p. 35 tab. 16 (1778); DG. prodr. 10 p. 24; Ledeb. fl. ross. 3 p. 106. E. asperrimum M. Bieb. fl. t. c. 1 p. 135 (1808) et voi. 3 p. 131 ex descriptione. E. italicum Lehm. asper. n. 327; Rchb. icon. germ. voi. 18 tab. 97 fig. 1 et auct. pl.-non L. 1. c. — Tote caracterele celui precedent; însă se distinge numa prin statura sa înaltă ce atinge 1 - 1V2 m. și prin inflorescența sa în racemă spiciferă densă forte prelungă, cilindriformă, spicurile bifide. — Vulg. Câda-Vacei. — cT Iunie, Iulie. Câmpuri întinse, locuri aride inculte. Vârciorova, Severin; Craiova spre Gîrcea; Perișiori, Galicea, Calafat (Grec. enum. p. 42) frecuent. 4. E. rubrum Jacq. fl. austr. voi. 5 append. p. 27 tab. 3 (1778); DG. prodr. 10 p. 20; Ledeb. fl. ross. 3 p. 104; Rchb. icon. germ, voi. 18 tab. 98 f. 3; Boiss. fl. orient. 4 p. 204. — E. acutifolium Lehm. asper. n. 321. — (J¹ Maiu, Iunie. Livezi, fînațe, tuferișe mânunte și rărișiuri; Vârciorova, Severin; Graiova, Rubănești; Caracăl, Popînză- lești, Slatina, Strichareț; Chitila, Buftea, București; Comana; Dobrogea pe la Tulcea. 2 Corola regulată. 5. ONOSMA L. gen. n 159. § 1. Asterotricha. Tuberculele perilor mari cu peri radiați. I. O. tauricum Pali. nov. act. petropol. ann. 1792 p. 306 ; DG. prodr. 10 p. 59. O. stellulatum Ledeb. fl. ross. 3 p. 123; Heuff. enum. banat, p. 126-non W. et Kit. O. stellulatum 0. M. Bieb. fL t. c. 1 p. 138. C. stellulatum 0 angustifolium Koch syn. p. 577; Rchb. icon. germ. 18 tab. 111 fig. 1; Boiss. fl. or. 4 p. 201. — Iunie, Iulie. Lo- curi petrose, calcare, pe câstele munților. Vârciorova; în Vâlcea.pe muntele Țurțudanu la poale. § 2. Haplotricha. Tuberculele perilor mari fără peri radiați. 2 . O. arenarlum W. et Kit. rar. hung. tab. 279 (1812); Koch syn. p. 576; Rchb. icon. germ. 18 tab. 110 f. 2; Heuff. enum. banat, p. 126; A. Kern. sched. 4 p. 63 quoad synon. O. echioides var. 0. L. spec,. p. 196 pro p.; O. echioides DG. prodr. 10 p. 63 ;Boiss. fl. orient. 406 CONSPECTUL SISTEMATIC voi. 4 p. 181; Ledeb. fl. ross. 3 p. 125 exclus, var. 7.-non L. spec. p. 196 var. a; O. pseudoarenarium ct O. transsilvanicum Schur enum transs. 469 (1866). —Vulg. Otrățel.— Iunie, Iulie. Câmpuri sau ușiore coste la locuri aprice inculte, locuri aride. Răcea, Golu- Drâncei; Craiova, Segarcea; Comana. 8 . O. setosum Ledeb.fi. altaica 1 p.181 eticon. fab.l96(1829); DC. prodr. 10 p. 63; Ledeb. fl. ross. voi. 3 p. 126; Boiss. fl. orient. 4 p. 181. O. echioides L. spec. p. 196 var. 0 pro p.; Koch syn. p. 576. Heuff. enum. banat, p. 126. O. Visiani Clementi atti riun. schienz. ital. in Firenze sec. DC. prodr. voi. 10 p. 62 (1846); Rchb. icon. germ. 18 tab. 110 f. 3. O. calycinum Stev. in bullet. soc. impâr. des nalur. de mosc. voi. 24 n. 1 p. 592 (1851); DC. prodr. 10 p. 63; A. Kern. sched. 4 p. 65 quoad synon. — Iunie - August. ^Câmpuri la locuri aprice aride, pe lingă drumuri și prin miriști vechi. Tecuci pe la Hanul-Conachi; în Dobrogea mult: pe la Măcin, Tulcea, Ba- badagh, Periclie, Gargalîc, Caranasib, Copadin, Bairamdede. 6. LITHOSPERMUM Tournef. instit. p. 137 t. 55. 1. L. officinale L. spec. p. 189; Sturmdeutsch.fi. h. 5; Koch syn. p. 579; DC. prodr. 10 p. 76; Rchb. icon. germ. 18 tab. 112. f. 1. — Vulg. Mărgelușe. Meiupăsăresc. — 2J, Maiu - Iulie. Păduri, tuferișe, margini și poeni de păduri. Craiova; Rimnic; Titu; Bufteă, Mogoșoea; Comana; Buda-Slănic; Sloboziea, Doicești (Ialomița); Va- lea-Moșneagului în Vaslui (Grec. enum. p. 41); Neamțu spre Secu (Chania exsic.) 2. L. arvense L. spec. p. 189. Koch syn. p. 580; DC. prodr. 10 p. 74; Rchb. icon. germ. 18 tab. 113 f. 5. — Vulg.-Mărgelușe. Meiu- păsăresc. — O Aprilie - Iunie. Câmpuri, pe lingă grâne, pe la dru- muri, prin locuri cu ierbă. Craiova; Titu, Ghergani; Ciocănești, Bucu- rești (Grec. enum. p. 42); Câmpina; Comana; Lehliu, Sloboziea, Doi- cești; Galați; Tecuci, Bîrlad. — Specie forte comună. 8. L. purpuro-coeruleum L. spec. p. 190; Koch syn. p. 580; DC. prodr. 10 p. 82; Rchb. icon. germ. 18 tab. 112 f. 2. L. violaceum Lam. fl.fr. 2p. 271 (1778). — 2|, Aprilie, Maiu. Păduri,tuferișe,poeni și margini de păduri. Vinjuleț, Rogova (Grec. enum. p. 41); Craiova; Caracăl; Câmpulung; Văleni, Câmpina; Ploești, Periși, Mogoșoea, București; Comana, Băneasa; Lehliu; Tecuci; Bîrlad; Iași, Strunga; Dohrogeape la Tulcea, Babadagh etc. Specie destul de comună. BORRAGINACE^ 407 7. PULMONABLA. Tournef. instit. p. 136 t. 55. I. P. officinalis L. spec.p. 194; Sturm deutsch. fl. h. 17; Koch syn.p. 578;DG. prodr. 10 p. 92; Ledeb. fl. ross. 3p. 137.—Vulg. Om- cri^ior. Mierea-ursului. Plămînariță. — î|, Aprilie, Maiu. Prin păduri, dumbrave; în regiunea dealurilor și în cea câmpeană. Verciorova; dealurile Gemenului și pe Bresnița, pe Stîrmina, Rogova, Vînjuleț (Grec. enum. p. 42); Craiova; Gonțești, Câmpulung; Predeal; Gâm- pina; Guliea, Tărtășești, Ciocănești, Mogoșoea, Panteleimon, Pa- serea; Comana; în Neamțu la Girligele, Mânăstirea Neamțu (Ghan. exsic.); lași; Botoșiani. a. macula sa Dumort. P. officinalis a. L. 1. c. Foile lăstarilor ra- dicali cordate sau ovate, alburiu pătate (maculate); p. obscura Dumort. P. officinalis ț. L. 1. c. Foile lăstarilor tot ast- fel, însă nepătate. 2. P. rubra Schott. et Kotschybot. zeit. voi. 9 (1851) p. 395; Griseb. et Sch. it. hung. n. 172; Heuff. enum. ban. p. 127; Schur enum. transs. p. 471 et Auct. transs. P. transsilvanica Schur 1. c. — ?|, Maiu, Iunie. Păduri de bra^i și fagi în regiunea montană. Predeal în valea Râșnovei pe Urzicaru și pe Susaiu; Azuga, Bușteni și în tot coprinsul inferior al Bucecilor; Câmpina pe la Șotrile (P. tuberosa Grec. enum. p. 42-non Schrank). 3. P. mollissima A. Kern. monogr. pulmonar, p. 47 (1878). — P. angustifolia Bess. primit, fl. galiz. austr. 1 p. 150 (1809); enum. pl. volh. podol. p. 9 n. 203 (1822); Sadler fior, comit, pest. ed. 2 p. 88 (1840)-non L.; P. mollis Bess. enum. pl. volh. podol. p. 42 n. 1345 (1822); Ledeb. fl. altai. 1 p. 179 (1829); fl. ross. 3 p. 137 (1847); Du Mortier monogr. gen. pulmonar, p. 28 (1868) exclus, synon.; Neilr. in verh. das zool. bot. gesel. 1869 p. 271; A. Kern. oester. bot. zeit. voi. 23 (1873) p. 181; Lehm. monogr. asperif. p. 276, ex p.; Br. prodr. p. 375-non Wolff. in Heller suppl. ad fior, wirceburg. p. 13 (1815) cujus synonymis est P. montana var. 3 Lejeune revis. fl. spa p. 33 (1824). — Aprilie, Maiu. Tuferișe, rărișiuri de păduri, margini de păduri,mărăcinișiuri, Tirgujiul; Rîmnic, Gurănoea; Tărtășești; Gulieâ, Ciocănești, Chitila; Câmpulung; Câmpina (P. angustifolia Grec. enum. p. 42 et in Br. prodr. p. 376-non Lin.); Turnu-Măgurele; Băneasa, Comana; Brăila; Piatra in districtul Neamțu; Iași. Lăstarii rizomei scurți, groși. Foile cenușiu-ver^i, nemaculate, pe paginea super, cu perișiori glandulari sporadici în amestec cu perișiori puberulenți și cu peri setuloși numeroși, netezi, scurți, ceea ce dau 408 CONSPECTUL SISTEMATIC faței un aspect velutin (catifelat) fOrte m61e; foile lăstarilor radicali în starea adultă egalez aproximativ lungimea caulului florifer, lim- bul lor este lat ovato-lanceolat acuminat și contractat în pețiol, lungimea pețiolului adesea cam întrece pe a limbului și în partea sa inferioră este forte ângust-aripat, iar la partea superioră subit dila- tat ; foile caulinare numărâse, cele medii oblungi cu baza truncat-se- silă, cele superiore ovato-lanceolate cu baza dilatat-subcordată și în câtva amplexicaulă, nedecurente; partea superioră a axei caulinare și ramurile inflorescenței fdrte acoperite cu peri moi glandulari, cu peri puberulenți și cu peri setiformi în amestecătură, ceea ce le dă aspect moleși viscos. Caliciul întrece gîtul corolei prin vîrful laciniilor sele oblungi, tubul seu la maturitate este ventricoso-campanulat și laciniile ușior inflexe. Corola, de colore violacee-albastră, are limbul explanat, la- ciniile semicirculare se ating prin marginele lor, în apropiere de git ușior părOsă. Anterele galbene (A. Kern. 1. c.) Variăză după înălțimea sa, după lungimea foilor, după mărimea sau micșiorimea caliciului și a corolei; rareori se găsesc individe cu co- rola albă. — P. mollissima A. Kern. sămănă mult cu P. mollis Wolff (= P. montana Lejeune); totuși diferă de acesta prin indumentul său mai scurt, cenușiu-verde și velutin, prin limbul foilor radicale care în epoca 1 or adultă sunt acut-acuininate, lung pețiolate, pețiolul ângusticel dar sus subito-dilatat, prin foile caulinare scurte, cele superiore nede- curente, prin caliciul puțin viscos, prin corola mai mică și violaceo- albastră, prin anterele sale galbene. Ariea sa geografică se întinde din Germaniea Bavariei orientale prin totă Austro-Ungariea, Serbiea septentrională, Româniea, Podo- liea,Volhinlea, Cherson, Tauriea, Caucasiea'pînă în Altai (A. Kern. 1. c.). 4. P. angustifolia L. fl. suec. ed. 2 p.58 (1755); spec. pl. 194 (1764); A. Kern. monogr. puhnon. p. 5-9; ejus sched. fasc. 3 p. 93. P. azurea Bess. prim. fior, galiz. 1 p. 150 (1809); Koch syn. p. 579; DG. prodr. 10 p. 93; Rchb. icon. germ. voi. 18 tab. 118; Gren. Godr. fl. fr. 2 p. 526. Pulmonaria Clusii Baumg. en. transs. 1 p. 123 (1816).— î|. Aprilie, Maiu. Livezi, poeni, pe lîngă tuferișe. Monăstirea Neamțu (Chania exsic. Grec. enum. p. 42); Iași, Șorogari. 8. MYOSOTIS L. gen. n. 180. § 1. Perii caliciului drepți și forte adpresi. I. M. palustris Roth bot. abhandl. u. beobacht. p. 20(1787); Wither. arrang. of. brit. pl. 2 p. 225 (1796); Koch syn. p. 580; Le- deb. fl. ross. 3 p. 143; Gren. Godc. fl. fr. 2 p. 528. M. scorpioides 0- BORRAGINACE.E 40d palustris L. spec. p. 188; M. strigidosa Rchb. ap. Sturm deutsch. fl. h. 42 (1822); Rchb. icon. germ. voi. 18 tab. 119 fig 3.—Vulg. Miozotis. Nu-mS-uita. Ochiu-^rpelui. Urechea-șârecelui.— 2|, Maiu-Iulie. Livezi, poeni cu ierbă verde, mlaștini, marginea apșorelor la locuri umede cam umbrose sau ,1a puțin sore. Curtea-de-Argeși; Conțești, Mărăci- neni, Valea-Mare; Câmpulung; Rucăr, Dîmbovicioara, Valea-Muierei; Predeal, Bușteni, Sinaia; Vulcana; Panteleimon ; Slănic; Mânăstirea Neamțu (Chan. exsic. Grec. enum. p. 42); Broșteni; Rateu. p. laxiflora Koch syn. p. 580. M. laxiflora Rchb. in Sturm 1. c. et icon. germ. 1. c. fig. 4. — Racemele și pedicelele mai lungicele și mai debile, pedicelele mature deflexe. Prin locuri cu forma comună. între numerosele exemplare citate se găsește și forma cu peri aplicați pe cauli descrisă de Reichenbach ca tipică sau vulgară (ved. Rchb. in Sturm 1. c. tab. 2; DC. prodr. 10 p. 105 var. a et 0). 2. NI. lingulata K. F. Schultzap. Lehm. asperif. p. 110 (1818) solum nomen; Fries novit. ed. 2 p. 64; Gren. Godr. fl. fr. 2 p. 529 ; Rchb. icon. germ. 18 tab. 120 flg. 1. M. ccespitosa K. F. Schultz fl. starg. suppl. p. 11 (1819; DC. prodr. 10 p. 105 ; Koch syn. p. 580 et Auct. plur. — cf Iunie, Iulie. Locuri umede, prin văile dealurilor. Câmpulung; Conțești la Apa-de-lec; Periși în lunca Cociocului. Caulul plantei în vieță are dungi lineare nearipate ce se prelun- gesc din baza foilor; tulpina bontă portă un mănuchi de fibre radi- cale ; florile micuțele. 3. M> gethica.—Axa radicală rizomă lungă, 6- 10cm, subțire, orisontală sau oblică flexuosă cu semne nodale distante de unde por- nesc mici mănunchiuri de fibre radicale. Caul subțire flascid mai mult sau mai puțin flexuos și procumbent sau procumbento-a scendent, de la bază ramos, neregulat dar ușior sulcat, acoperit cu peri drepți Apli- cați, sporadici sau ceva mai denși în părțile superiore. Foile infe- riore obovate oblungi atenuate la bază; cele superiore sesile; tote hispide și de un verde-tîner. Racemele lungi, subțiri, flexuose a câte 2-3 foi bracteale la bază; pedicelele aprope îndoit mai lungi de cât caliciul, subțirele, adpres-părose, orizontal întinse sau deflexe. CalL ciul de 5-6 mm lungime pe 2m” lărgime, profund 5-fid, laciniile sale lungi au vîrful obtus, la maturitate devin închise, exteriorul cu in- duinent de peri drepți adpresi. Corola mai mică de cât a speciei pre- cedente, de un azuriu deschis, are limbul subexplanat și în mare parte inclusă în caliciu. Stilul forte scurt; acheniile negricidse, netede lucidse. — 2|, Maiu, Iunie. 410 CONSPECTUL SISTEMATIC Hab.Locuri umede turbose,' pe la tulpina arborilor sau prin stufăriî, în societate cu Galium palustre. Comana prin pădurea despre F6ntâna-cu-Nucu la Padina-lui-Vasile (leg. 1887, 1890, 1892). Diferă de M. palustris prin rizoma sa subțire, forte lungă, flexuosă și orizpntal sau oblic dispusă, cu mănunchiuri distante de fibre radi- cale, prin racemele cu foi bracteale spre bază, prin caliciul cilindroid 5-fld, închis la maturitate, și nucampanulat 5-dentat deschis la matu- ritatea fructului, apoi prin corola sa mică mai puțin explanată și prin stilul său forte scurt. De M. lingulata Lehm. de care se apropie forte mult, diferă prin rizomasa forte lungă și subțire, orizontală sau oblică, flexuosă și cu semne nodale la distanțe din care plec fibre radicale, iar nu scurtă, bontă și îngroșată purtând un mânuchiu de fibre radicale; prin caulul debil mult ramificat, flascid, flexuos, procumbent sau proeum- bento-ascendent, și nu ferm, erect; prin caliciul cilindroid 5-fid și nu campanulat 5 - dentat; prin corola sa mai mică ușior explanată. § 2. Perii caliciului patuli, având vîrful rescurbat mai ales cei de la bază care sunt hirsuți (răsfirați). * Perenice sau bienice. 4. M. silvatica Hoffm. deutsch. fior. 1 p. 61 (1791); Sturm deutsch. fl. h. 42; Koch syn.p. 581; DG. prodr. 10 p. 107. Gren. Godr. fL fr. 2 p. 533. M. scorpioides silvatica Ehțh. herb. viv. n. 31 (1792). M. montana Bess. prim. fl. galiz. 1 p. 142 (1809); Simk. enum. transs. p. 409. Vulg. Miozotis. Ochiu-^rpelui. Nu-mS-uita. Maiu-Iulie. Pă- duri, locuri umede umbrose în regiunea montană șl a dealurilor mari. Craiova; Caracăl la pădurea Roinula; Dîmbovicioara, Valea-Muierei; Predeal, Azuga; Buceci la Bușteni și Sinaia, frecuent. Dacă M. silvatica Hoffm. ca formă tipică specifică este cel iconogra- fiat de Reichenbach în Sturm (loc. cit.), apoi este de observat căspeciea Carpaților noștri diferă prin corola sa ceva mai mare, particularitate pentru care L. Simkovici aplică denumirea de M. montana Bess. plantei carpatice. Cu tdte acestea, nu se constată nici o diferență între exem- plarele de M. silvatica Hoffm. din străinătate comparate cu cele din Româniea și, pentru aceste motive, nu înlăturăm denumirea anteridră adoptată de botaniști. între exemplarele ndstre din Buceci există nește forme ce se deosebesc bine de forma comună prin aspectul lor mai verde, priit indumentul foilor și al axelor caulinare mai puțin păros cum și prin foile unora. Ast-fel: — a) cu foile radicale mari, 7 -10cm lungime, 2V2¹”" lățime, obovato-spatulate oblungi și lung atenuate în pețiol (var. mo- BOftRAGINACM 411 srophyUa); — b) cu foile de dimenșiea celor de la forma tipică, însă axele caulinare, racemele și pedicelele subțirele și flascide (var. gră~ cillima); — c) cespitosă și mai scundă, foile radicale de dimenșiea celor de la forma tipică, numerose, întocmesc un stuf dens și larg din care răsar cauli simpli subțiri, fermi și erecți ce port în lungul lor foi mici de mărimea celor de la M. stricta, făcând un mare contrast cij cele radicale (var. heterophylla). S. M. alpestris Schmidt fl. bohem. 3 p. 26 (1793); Sturm deutsch. fl. h. 42; Gren. Godr. fl. fl*. 2 p. 533. Jf. suaveolens Kit. in Willd. enum. hort. berol. p. 176 (1809); M.silvatica 0. alpestris Koch.' syn. p. 581; DG. prodr. 10 p. 108 lusus 1: altior. — montana M. Bieb. fl. t. c. 3 p. 116 (1819) - nonBess. —c? Maiu-Iulie. Poeni, livezi, păsciuni alpine și subalpine. Godeanu pe Scărița; Negoiu pe Podeanu; la Pajerea; Predeal; Buceci pe Costila, pe Caraimanu și pe’ Furnica copios; Penteleu; Ceahlău; Rareu. 0. pygmaea. Piscuri alpine superiore. Buceci „la Omu‘‘ 2508 m. alt. (Kneehtel, J. Roem. exsic.!) 6. M. intermedia Link. enum. h. berol. Ip. 164 (1821); Sturm deutsch. fl. h. 42; Koch syn. p. 581; Ledeb. fl. ross. 2 p. 146; Gren. Godr. fl. fr. 2p. 533. M. scorpioides a. arvensis L. spec. p. 188. Jf. ar- vensis Lehm. asper. 1 p. 92 (1818), ex p. — Vulg. Ochiu-^rpelui. — C? Maiu-Iulie. Locuri cu ierbă, pîrloge, arături; în regiunea dealuri- lor și a câmpiilor; comună. Severin, Hinova; Olănești; Stănișioara; Mărăcineniîn Argeși; Filipești (M. hispida Grec. enum. p. 42-non Schlechtd.); Predeal, Azuga; Văleni (M. stricta Grec. 1. e. - non Link.), Titu, Ciocănești; București, Paserea; Comana; Beceni (M.sictda Grec. 1. c.-non Guss.); Brăila; Galați; Tecuci; Focșiani, Vrancea. ** Anuale. 7. M. collina Hoffm. deutsch. fl. p. 61 (1791); Sturm deutsch. fl. h. 42. M. hispida Schlechtd. pater in mag. d. naturf. z. beri. 8 229 (1817); Koch syn. p. 582 ; Rchb. icon. germ. voi. 18 tab. 122. — 0 Maiu, Iunie. Prin ierbă sau petrișiuri cu ierbă, locuri uscate, aprice, în regiunea câmpeană și adealurilor mici. Câmpulung (M. stricta Grec, enum. p. 42; Br. prodr. p. 379-non Link.); București, Herestrău, Mărcuța, Fundeni, Paserea; Băneasa, Comana; Sloboziea, Doicești; Fetești. 8. M. strict» Link. enum. hort. berol. 1 p. 164 (1821); Koch syn. p. 582; Rchb, icon. germ. 18 tab. 123. M. arvensis Rchb. ap. Sturm 412 CONSPECTUL SISTEMATIC deutsch. fl. h. 42 var. lasiantha et var. multicaulis. — Q Aprilie, Maiu. Petrișiuri, prin ierbă la locuri uscate. Șimian, Hinova; Ca- racăl; Câmpulung; Bușteni; București; Buhuși. 9. M. sparsiflora Mikan in Hoppe taschenb. p. 74 (1807); Sturm deutsch. fl. h. 42; DC. prodr. 10 p. 112; Koch syn. p. 582; Rchb. icon. germ. 18 tab. 123. Strophiostoma sparsiflorum Turcz. in bull. soc. nat. mosc. 1840 p. 258. — Q Aprilie, Maiu. Păduri uin- brdse, dumbrave. Verciorova, Severin, Cerneți pe Iorgutova și Poroina; Coziea, Stănișioara; Conțești; Caracăl la pădurea Romula; Câmpu- lung; București, Mogoșoea, Băneasa; Paserea; Comana; Odobești; Vaslui prin Grădina-Angheluță. B. Istmul corolei fornicat, fornicele oposite lobilor și alterne staminelor. 9. ERITRICHIUM Schrad. diss. asperif. Gcett I. E. nanum Schrad. 1. c. p. 16 (1820); Koch syn. p. 582; DC. prodr. 10 p. 124. Rchb. ic. germ. 18 tab. 124 flg. 4, 5; E. Hacquetii Koch syn. ed. 1 p. 507 (1837). Myosotis lerglovense Hacq. plant. alp. cam. p. 21 tab. 2 (1782). Myosotis nana AII. fl. pedem. 1 p. 54 (Î785); Wulf. in Jacq. collect. 1 p.261 (1786); Vili. pl. dauph. 2 p. 459 (1787). Vulg. Ochiu-^rpelni. — îț. Iulie, August. Stânci pe piscuri alpine. Păpușea; Piatra-lui-Craiu (Simk.exsic.!);Buceci pe Car'aimanu, Costila și la Omu (J.Barth exsic.!; E. vilosum Br. prodr. p. 379-non Bunge); Piatra-Mare. 2. E. Jankm Simk. enum.transs. p. 408(1886) etbotan. transs. recent. E.villosum Janka ap. Nym.consp. 3p,523 (ISSlJ-nonBunge.-^ 2J, Iulie, August. Piscuri alpine pe stânci. Ceahlău (Knecht. E. vil- losum Br. prodr. p. 379); în Suceava pe Pelrile-Domnei. Obs. E. villosum Bunge, specie ce viețuește în Rusia polară, în Siberiea altaică și orientală, conform exemplarelor din herbariul Hay- nald provenite din Songariea de la Dr. Schink, are caliciul sericeu și pe jumătate mai mic de cum este al speciei dacice care, prin acâsta, este ca și E. nanum, însă de care se deosebește prin indumentul albo- lanat cu mult mai dens ce acopere foile și părțile inflorescenței sale ce este cu mult mai mare ca la cel lalt (conf. Simk. 1. c.). 10. ECHINOSPERMUM Schwartț in Lehm. asperif. p. ng. I. E. Lappula Lehm. asperif. p. 121 (1818); Sturm deutsch. fl. h. 43; Koch syn. p. 571; DC. prodr. 10 p. 136; Rchb; icon. germ. 18 BORRAGllÎACfiA: 413 ta'?. 128 f. 2. —Myosotis LappulaL. spec. p. 189. Cynoglossum Lappula Scop. fl. cam. ed. 2 n. 192. LappulaMyosotis Moench method. p. 417.— Vulg. Lipici. Turist. — Iulie, August. Locuri aride, locuri de cul- tură sau inculte, câmpuri, păragini, garduri; în regiunea inferioră comună (Grec. enum. p. 42). Verciorova, Severin; Craiova; Caracăl; Rîmnic; Titu; Ciocănești, București, Periși; Ploești; Comana; Fe- tești ; Brăila, Galați; Tecuci; Neamțu; Dobrogea. 11. ASFERUGO lournef. inst. p. 135 t. 54. I. A. procumbens L. spec. p. 198; Koch syn. p. 571; DC. prodr. 10 p. 146; Rchb. icon. germ. voi. 18 tab. 126. —Lipiciâsă.— Q Aprilie - Iunie. Pe lîngă ziduri, drumuri, pe câmpuri la locuri aride sau aprice; specie comună. București; (Grec. enum. p. 42); Ploești, Ghighiu; Turnu-Măgurele, Alexandriea; Lehliu; Sloboziea, Doicești, Fetești; Brăila; Iași; Dobrogea. 12. CYNOGI.OSSUM Tournef. inst.p. 139 t. 57. I. C. officinale L. spec. p. 192; Sturm deutsch. fl. h. 9; Koch syn. p. 572; DC. prodr. 10 p. 146; Gren. Godr. fl. fr. 2 p. 536; Rchb. icon. germ. voi. 18 tab. 129. — Vulg. Arărid. Arărid. Limba-cândui. (j Maiu - Iulie. Pe lîngă locuințe rustice, pe lîngă garduri, drumuri, păragini, la locuri deschise inculte sau aprice; plantă comună în re- giunea inferioră prin totă țara (Grec. enum. p. 42). Verciorova, Severin; Craiova; Alexandriea; Titu, Ciocănești, București; Comana; Sloboziea, Fetești; Braila, Galați; Bîrlad; Neamțu (Chania exsic.); Iași; Macin. 2. C. pallidiflorum. —Tulpina radicală palariformă unicaulă bienică. Caul erect peros. Foile de un verde cam deschis opac, pe ambe fațe cu peri scurți aspri, sparsiu dispuși, cei mai mulți avend baza tuberculată; cele radicale și inferiore oblungi eliptice și lung ate- nuate în pețiol; cele medii și superiore sesile, cordat-sesile. Cimele puțin lungi, laxe, desfășiurate, nebracteate, având florile deflexe. Cali- ciul cu peri scurți aspri, culcați, răriți, tuberculați la bază. Corola de un roșiu palid profirie, percursă de subțirele vinișioare oacheși, abia întrece caliciul, are tubul forte scurt, limbul campanuloid, fornicele triangulare, anterele scurte. Carpelele obovate, fața externă nedepri- mată, la maturitate acoperite cu peri rigizi glochidiați neconfluenți prin baza lor și fără proeminențe tuberculose intermixte. — Maiu, Iunie. Prin dumbravele câmpene în locuri umbrose. Mogoșoea; Comana. Diferă de C. officinale L. prin colorea verde și perii foilor aspri și puțin denși fără reflect albicios pe ambele fațe, prin inflorescența Grtcucu D. Dr. — C. 182*. 29 414 CONSPECTUL SISTEMATIC sa Jaxă și mai pu[in încărcată cu flori, prin indunienlul sepalelor pu(m peros și mai ales prin corola sa mică de un roșiu palid .profiriu și nu de un roșiu vîne't. Semăna întru tote cu C. montanum Lam., însă nu are ca acesta carpelele mature cu protuberante tuberculose inter- mixte perilor glochidiați ce le acopere pe fața externă și nici corola sa roșiu-purpurie. 3. C. montanum Lam.fi. fr. 2 p.277 (1778) et encycl. med. 2 p. 237; Koch syn. p. 572 exclus, synon. Vili.; DG. prodr. 10 p. 147; Gren. Godr. fl. fr. 2 p. 537; Rchb. icon. germ. 18 tab. 132 sed nuculis erronatse delin. C. silvaticum Haenke in Jacq. collect. 2 p. 77 (1788). C. germanicum Jacq. obs. 2 p. 31 (1764) sed nomen non adoptatum. — î|> Iunie, Iulie. Păduri umbrose în regiunea montană. Vârciorova prin valea Bahnei spre Ilovița; valea Țesnei la Gaura-Fetei. 13. MATTIA Schult. obs. p. JO. I. M. umbellata Schult. obs. p. 30 (1809); DG. prodr. 10 p. 168; Rchb. ic. germ. 18 tab. 127; Heuff. enum. ban. p. 125; Neilr. diagn. p. 87. Cynoglossum umMlativm W. et Kit. rar. hung. 2 p. 58 tab. 148 (1804). — Q sau Aprilie, Maiu. Locuri năsipose. Dealul ^tîrminei pe declivitatea meridională despre Rogova și Vinjulețiu (Grec. enum. p. 42); Bîrlad pre Dealu-Mare; Tecuci. 14. BORRAGO Tournef. inst. t p. 133 t. 53. I. B. officinalis L. spec. p. 197; Sturm deutsch. fl.h. 8; Koch syn. p. 573; DG. prodr. 10 p. 35; Rchb. ic. germ. 18 t. 101. — Vulg. Ariqiel. TÂmba^iMuhii. — Q Maiu-August. Prin locuri cultivate, gră- dini de zarzavaturi, porumburi. La noi cam rară. Rîmnic; Țurnu- Măgurele; București; lași; Piatra. 15. SYMJfHYTUM Tournef. I. c. 138 t. 56. § 1. Corola mică, fornicele lungi și exserte. I. S. ottomanum Friv. in flora ann. 1836 voi. 2 p. 439; DC. prodr. 10 p. 39; Rchb. icon. germ. 18 tab. 104; Heuff. enum. bai), p. 126; Neilr. diagn. p. 89. S. bullatum Guebh. pl. mold. p. 401. — ?|. Iunie, Iulie. Petriși, dărâmături de stânci pe la poale de pădurj. Verciorova în valea Bahnei spre Ilovi|.a; Podu-Turcului în pădurea Bodeasa. Rădăcina și canlul ramificate; foile ovale și cam acute, pejio- late, cele superiore sesile; corola relativ mică, galben-albicidsă. BORRAGUNACEjE 415 § 2. Corola mare, fornicele scurte, incluse. * Tulpina radicală palară, verticală. 2. S . officinale L. spec. p. 195; Sturm deutsch.fi. h. 17 ; Koch yn.p. 575; DC. prodr. 10 p. 37; Rchb. icon. germ. 18 tab. 102 f. 1.— Vulg. Ierba-lui-Tatin. TătinecM. — ?|, Maiu, Iunie. Locuri umede, ocuri de luncă, fînațe, pe la drumuri și garduri; în regiunea inferiără a țărei. Severin; Craiova; Tîrgujiul; Pitești; Vulcana;Titu,Ciocănești; Crivina, Periși; București; Comana; Ploești; Buzău; Neamțu; Tulcea. Varieză: a. genuina. Corola roză-purpurie sau cam albăstrue; p. ochroleucat. Corola albiciosă-gălbente; formă mai rară. 3. S. uliginosum Kern. oester. bot. zeit. ann. 1863 p. 227; Neilr. diagn. p. 88. 8. officinale var. uliginosum Sag. et Schn. carp, centr. 2 p. 391. — An. 8. officinale var. ț. lanceolatum Weinm. in bullet. soc. moscq. ann. 1837 n. 7 p. 57 ex. DC. prodr. 10 p. 37 sec. descriptione ? — î|, Maiu, Iunie. Locuri josnice, lunci. Brătășiani în Teleorman. p. molie Janka in exsic. Foile, de și aspru perose, totuși sunt moi. In Teleorman la pădurea Mîndra. 4. S. tauricum Willd. nov. act. natur. berol. 3 p. 120 tab. G (1799); DC. prodr. 10 p. 39; Ledeb. fl. ross. 3 p. 116;Boiss.fl. orient. 4 p. 172; 8. bullatum Hornem. ap. Lehm. asperif. n. 254. 8. orientale Pali. act. petrop. 1792 n. 327; M. Bieb. fl. t. c. 1 p. 129-non L. — Iunie. Locuri umede pe lîngă păduri. în Dobrogea pe la Mănăstirea Cocoși (Br.)! ** Rizomă orizontală sau oblică cărnosă, nodurăsă. 5. S. tuberosum L. spec. p. 195; Koch syn. p. 576; DC. prodr. 10 p. 38; 'Rchb. icon. germ. 18 tab. 103. Boiss. fl. orient. 4 p. 175. — °|, Aprilie, Maiu. Păduri în regiunea subalpină și alpestră, pe dealurile mari (Grec. enum. p. 11). Severin, Cerneți pe dealurile lorgutovei și Poroinei; Craiova; Coziea, Stănișioara; Câmpulung. Conțești, Valea-Mare; Trivale, Pitești; Sinaia, Câmpina, Comarnic;' Ploești la Bra^i; pădureaComana;MănăstireaNeamțu (Chania exsic.); Tulcea la Nicolițel. 6. S. cordatum W. et Kit. rar. hung. tab. 7 (1799) et in Willd. nov. act. natur. berol. 2 p. 121 (1799); DC. prodr. 10 p. 40; Rchb. icon. germ. 18 tab. 102 f. 2; Heuff. enum. ban. p. 126; Neilr. diagn. 416 CONSPECTUL SISTEMATIC p. 88. — î|» Maiu, Iunie. Păduri în regiunea montană infralpină. Pre- deal pe Clăbucetu-Taurului și pe Urzicarul; Buceci în tot coprinsul de la Bușteni pînă subt Sinaia. 16. NONE A Medik. philos. bot. I p. gr. I. N. pulla DC.fl.fr.ed.3voi. 3 p. 626 in adn. (1805); ej. prodr. 10 p. 32 exclus, var. 0. et ț; Rchb. icon. germ. 18 tab. 101 flg. 1; Boiss. fl. or. 4 p. 166. Lycopsis pulla L. spec. p. 196; Jacq. fl. austr. 2 p. 188. Anchusa pulla M. Bieb. fl. t. c. n. 319. — 2|, Maiu, Iunie. La locuri de cultură, câmpuri, drumuri. Caracăl; Periși; București; Comana; Slo- boziea, Doicești; Beceni (Anchusa pulla Grec. enum. p. 41); Brăila; Galați; Focșiani; Tecuci, Țigănești; Iași. 2. N. atra Griseb. spicil. rumel. 2 p. 94 (1844); DC. prodr. 10 p. 31; Velen. fl. bulg. p. 394. — 2|, Maiu, Iunie. Câmpuri la șesuri sau cdste mici, exposiție aprică. Băneasa în Vlașca; Brăila spre Lacu-Să- rat; Galați laturea .despre Brateși; Dobrogea pe la Gargalîc, Carana- sib, Tulcea, Cîșla. 8. N. pallens Petrovici add. fl. nyssana p. 130 (1885); Velen. fl. bulg. p. 393. — N. ventricosa Pancic olim et exsicc. quoad plan- tam serbicam-non Sibth. et Sm. — Q sau rf. Maiu, Iunie. Locuri năsipose și petrișiuri pe costele muntdse la Gaura-Văei spre Vâr- ciorova. înfățișarea de N. ventricosa S. S. însă nuculele sale nu sunt re- niform-curbate orizontale, dar cum ale celor precedente și diferă de acestea prin corola sa palid-gălbenie. 17. ANCHUSA L. gen. n. 182. § 1. Acheniile oblic-curbate. I. A. officinalis L. spec. p. 191; Sturm deutsch. fl. h. 18; Koch syn. p. 573; DC. prodr. 10 p. 42 exclus, var. ț et 8; Rchb. icon. germ, voi. 18 tab. 107f. 2 et tab. 108flg. I, II, III; Boiss. fl. orient. 4 p. 151.— A. arvalis Rchb. pl. crit. 3 fig. 470 est forma spicis laxioribus.—A.pro- cera Bess. enum. p. 8 n. 198 est forma caule altiore robustioreque. — Vulg. Limba-loului. Miru^ă. Roșii.— J¹ Maiu - Septembre. Câmpuri, pe lingă drumuri, prin grâne și pîrloge, pe la garduri și locuințe rustice; fdrte comună (Grec. enum. p. 41). Severin, Șimian, Hinova, Slirmina; Rîmnic, Călimănești; Curtea-de-Argeși; Câmpulung; lonești, Vultu- reanca, Cacova; Titu, Ciocănești, Chitila, București; Câmpina, Brebu; Comana, Băneasa, Bălănoea, Giurgiu; Neamțu. BORRAGINACEAS 417 p. angustifolia DC.prodr. 10 p. 43. A. angustifolia L. spec. p. 191 ex parte; Poli, palat. 1 p. 183 ; A. leptophylla Koch syn. p. 573 (1844). A. officinalis var. leptophylla R.chl> icon. germ. voi. 18 tab. 108. Nym. consp. p. 510-non Rcem. et Sch. —Foile ângust-lanceolate și prelung acute, panicula densă sau laxă florile cam albicidse.'—Chitila, Băneasa, București. 2. A. leptophylla Rcem. etSch. syst. veg. 4 p. 90 (1819); Ledeb. fl. ross. 3 p. 118. A. Gmelini Ledeb. in panders beitr. zu naturk. 1 p. 62 ann. 1820; ejusfl. ross. 3 p. 118. A. ochroleuca var. 7 leptophylla DC. prodr. 10 p. 46 exclus, synon. — Iulie, August. Petrișiuri cu ierbă, pe lingă drumuri la locuri aprice aride. Dealu Stîrmineî în ca- pătul despre Rogova; București, Herăstrău. Cu portul înaltși robust; foile la cele mai multe suntundulate așia că planta nostră s’ar putea lua drept A. undulata L. însă n’are ca acesta laciniile caliciului așia de lungi și nici corola care să întrecă cu mult caliciul; corola este violetă, sau azurie sau de un azuriu deschis ce bate in galben. Mai că nu diferă de precedenta. 3. A. ochroleuca M. Bieb. fl. t. c. 1 p. 125 (1809); DC. prodr. 10 p. 45 exclus, var. 0 et 8; Ledeb. fl. ross. 3 p. 119; Boiss. fl. or.4p. 153 exclus, synon. Ledebourii; Heuff. enum. ban. p. 125; Neilr. diagn. p. 87. — cT Maiu, Iunie. Locuri aprice, petrișiuri cu ierbă. București, Herăstrău, Băneasa; Comana; Buceci (Grec. enum. p. 41) ; Brăila, Bărboși, Galați; Roman; Iași. § 2. Acheniile cilindrice drepte. 4. A. italica Rctz. observ. 1 p. 12 (1779) optime; Koch syn. p. 574; DC. prodr. 10 p. 47; Ledeb. fl. ross. 3 p. 119; Rchb. icon. germ. 18 tab. 106 f. 2; Boiss. fl. or. 4 p. 154. A. paniculuta Ait. hort. kew. 1 p. 777 (1789). Buglossum offidnale Lam. fl. fr. 2 p. 278. Bu- glossum vulgare Spenn. ic. fl. germ. fasc. 17. — Vulg. Limba-boidui.— (J¹ Iunie-August. Câmpuri, pe drumuri, pe lîngă grâne, porumburi, pirlbge de arături; sol humifer. Severin, Hinova; Rimnic spre Rîu- reni; Caracăl; Pitești; Chitila, (Grec. enum. p. 41); Periși; Comana, Băneasa, Giurgiu; Dobrogea pe la Copadin, Bairamdede. 5. A. Barrelieri DC. fl. fr. 3 p. 632; prodr. 10 p. 48; Ledeb. fi. ross. 3 p. 120; Boiss. fl. orient. 4 p. 155; Neilr. diagn. p. 87. Buglos- sum. Barrelieri AII. fl. pedem. 1 p. 48 (1775); Rchb. icon. germ. 18 tab. 106. Myosotis obtuza W. et Kit. rar. hung. 1 tab. 100 (1799). — qf Maiu, Iunie, Prin livezi de pomi, tuferișe, poeni; în regiunea dea- 418 CONSPECTUL SISTEMATIC Iurilor și a câmpiilor. Dealurile lorgutovei Ia Cerneți; Crivina, Bra^i; Comana; Iași. LXVI. CONVOLVULACE^ Vent. tabl. 2 p. 394. Trib. I. CONVOLVULEM Choisy. Plante cu foi; embrionul coti- ledonic. 1. CONVOI.VULUS L. gen. -n. 2t₅. § l. Cele doă bractee florale forte alăturate de caliciu, for- mând un calicul, și dilatate. I. C. silvaticus W. et Kit. rar. hung. t. 261 (1812); Rchb. icon. germ. I8tab. 140 f. I sub Calystegia\ Heuff. enum. ban. p. 124; Neilr. diagn. p. 85. — Vulg. Cupa-vacei. Volvură. — <|» Maiu, Iunie. Păduri. Dealurile Cernețului pe lorgutova, Poroina și Stîrmina; Mo- năstirea Tismana; Comana în Valea-Balotă. 2. C. sepium L. spec. p. 218; Sturm. deutsch. fl. h. I; Koch syn. p. 568 exclus, synon. W. et Kit. Calystegia sepium R. Br. prodr. p. 483; Ledeb. fl. ross. 3 p. 94; Rchb. icon. germ. 18 tab. 139^ DC. prodr. 9 p. 433. — Vulg. Cupa-vaceL Volvură. — î|. Iulie, Septembre. Volubilă prin tuferișe și prin stufuri, în locuri de luncă, crânguri, pe lîngă păduri. Cerneți pe Topolnița; Craiova; Rîmnic; Ciocănești, Chitila, București pe Colentina; Comana; Periși, Crivina; Galați, Băr- boși; Bacău; Bîrlad; Iași; Dobrogea. § 2. Cele doă bractee florale îndepărtate de caliciu și ânguste. * Volubile. 3. C. arvensis L. spec. p. 218; Koch syn. p. 569; DC. prodr. 9 p. 406; Ledeb. fl. ross. voi. 3 p. 91; Rchb. ic. germ. voi. 18 tab. 106 f. 3. — Vulg. Poala-Maici-Domnului. Poala-rondunicei. Volvură. — ?|» Iunie, Iulie. Pe la garduri, curți grădini, la locurile de cultură; sol argilo-glareos, humus. — Plantă forte comună în regiunile inferiore (Grec. enum. p. 41); Cerneți; Craiova; Rîmnic; Câmpulung; Titu; Cio- cănești, Chitila, București; Comana, Giurgiu; Crivina, Ploești, Câm- pina; Buzău; Galați; Focșiani; Tecuci; Bîrlad; Roman; Vaslui; Bacău; Neamțu; Iași; Dorohoiu; Dobrogea totă. ** Caulescente, ramurile ferme erecto-patule. 4. C. cantabric» L. spec. p. 225; Koch synon. p. 569; DC- prodr. 9 p. 402 exclus, var. 0; Ledeb. fl. ross. voi. 3 p. 89; Rchb. icon. germ. voi. 18 tab. 135 f. 1. — Iunie, Iulie. La locuri petrose CONVOLVULACE^. 419 sau argilo-glaredse, pe cdslele munților aprici și pre rupturi de coste. Vârciorova, Gura-Văei, Schela-Gladovei, Bresnița; Simian, Hinova; Măcin; Babadagh; lenisala. • Ipomoea variabilii. L. /. grandifiora L. i. purpurea Lam. dua- modit vulgarii Qihois.Pharbitei hederacea Chois și Ph. NU. Ghois. —tote vulg. Zorele. — O în horticultură vulgarizate. Trib. II. CUSCUTE/E Ghois. Plante afile parazite; embrionul aco- tiledonic. 2. CUSCUTA L. gen. n. 170. § 1. Florile în capitule globoide, digine (â câte 2 stiluri). 1. C. Epithymum L. syst. veget. ed.Murr. p. 140 (1774); Smith fior. brit. 1 p. 183 ; Koch syn. p.569; Gren. Godr. fl. fr. 2 p. 504; Rchb. ic. germ. 18 tab. 142 fig. 3. C. europcea |3. Epithymum L. spec. p. 180. O. minor DG. prodr. 9 p. 453 (1845). — Vulg. Borangic. Iniță. Iri^ă. întorci. Lipiciu. Tortei. Turtei. — Prin livezi, fînațe, poeni cu păsciuni; parazită pe Thymus, Teucrium, Trifolium, Galium, Medicago, etc. (Grec. enum. p. 41). Pucioasa; Ghergani, Ciocănești, București; Co- mana ; Buzeu, Bîsceni, Beceni; Iași. 2. C. trifolii Babingt. et Gibs. phytol 21 p. 467; Gren. Godr. fl. fr. 2 p. 505. C. minor var. (3. trifolii DG. prodr. 9 p. 453; Rchb. 1. c. fig. 4. — Prea puțin diferă de antecedența și tot prin asemenea locuri se găsește (Grec. enum. p. 41). Tismana; București; Comana; Con- stanța. 3. C. europtea L. spec. p. 180 excl. var. [3; Sturm deutsch. fl. hefte 10; Koch syn. p. 569; Gren. Godr. fl. fr. 2 p. 504; Rchb. ic. germ. 18 tab. 141 flg. 4. C. major DG.fl.fr. 3 p. 644(1805); ej.prodr. 9 p.452ap.Ghoisi. — Prin dudae sau bălării parazită pe Bozi, Hameiu, Urzici, Cânepă (Grec. enum. p, 41). Tismana; Sinaia; Buftea, Chitila; Buzeu, Bîsceni; Sihla, Neamțu (Chan. exsic.); Broșteni, valea Bar- narului, Dealu-Ursului. § 2. Florile în raceme spiciforme, monogine. 4. C. monogyna Vahl. symb. 2 p. 32 (1794); Rchb. icon. germ. 18 tab. 142 f. 2 optimi; Boiss. fl. orient. 4 p. 121. C. orientalii Tournef. corrol. p. 45 (1703). O. astyla Engelm. — Parazită mai cu seamă pe Echinops tenuifolius și pe Paliurus. In Dobrogea; Constanța, Tuzla, Mangalia, Bașbunar. 420 CONSPECTUL SISTEMATIC LXVII. SOLANACEJE Bartl. ord. nat. p. 193 1. LYCIUM L. gen. n. 262. I. L. vulgare Dunal in DC. prodr. 13 sec'.Ip. 509 (1852). L. barbarum L. spec.ed. 2 p.277 exp. et exclus, synon.; Lam. dict. 3 p. 509 n. 3 exclus, synon. Trew; Schlechtd. et Lang. fl. v. deutsch. voi. 16 f. 1595. L. afrum Rchb. icon. germ. voi. 20 tab. 14 f.-l - non L. sed in texte pro Lycium barbarum descriptum. L. barbarum a. vul- garehort. kew. 2 ed. 2p. 3. (1789).—Vulg. Cătină. Cătină-de-garduri.— t? Iulie, August. De origină străină, indigenată și aclimatizată, propa- gendu-se mai mult prin cultură și servind mai cu Seamă pentru gardu- rile rustice. în Moldova forte răspândită. București; Bărboși, Galați; Focșani; Tecuci; Bîrlad; Vaslui; Bacău; Piatra; Neamțu, Agapiea; Iași, Socola. Adevărata specie de L. barbarum, după Boissier fl. or. voi. 4 p. 289, are filamentele staminelor la bază glabre, pe când L. vulgare Dunal are filamentele staminelor la bază părose. Nu știm, de altfel, cum este în realitate L. ruthenicum Murr. care există în Rusiea meri- dională căci, din descrierea dată de autori, nu reese nici o deosebire esențială între acesta și cel de la noi. 2. BOIiANUM lournef. inst.p. 148 t. 62. § 1. Sufrutescente, cauli scandenți. I. S. Dulcamara L. spec. p. 266; Sturm deutsch. fl. hefte 18; Koch syn. p. 584; DG. prodr. 13 p. 78 var. a; Rchb. icon. germ. 20 tab, 12; Schlechtd. et Lang. fl. v. deutsch. 16 fig. 1600. — Vulg. Les- niciâsă. Vița-evreilor. Zîrnă; in farm. Dulcamară. — t? Iunie-August. Prin tuferișe pe lîrgă păduri, garduri rustice, la locuri dosnice, păra- gini (Grec. enum. p. 46). Câmpulung; Comarnic, Câmpina; Crivina, Periși; Ciocănești, Chitila, București; Comana; Doicești, Slohoziea; Buzău; Focșiani; Bacău; Tecuci; Neamțu, Piatra; Iași.. p. indivisum Boiss. fl. orient. 4 p. 285. S. persicum Willd. ap. Roein. et Sch. syst. 4 p. 662. — Planta ndstră forte identică cu exem- plarele din Rusiea. — Craiova la Ișalnița, Comarnic; Sloboziea în Ialo- mița; Buzău; Brăila, Viziru; Măcin, Tulcea. § 2. Ierbacee, bienice sau anuale, nescandente. * Avend caulome subterane tuberose. 2. S. tuberosum L. spec. p. 265; Koch synops. p. 584; DC. prodr. 13 p. 31; Rchb. icon. germ. 20, tab. 12; Schlechtd. et Lang S0LANACE2E 421 fl. v. deutsch. 16 fig. 1601. — Vulg. Cartofi. Crumpeni. Grumciri. Ba- rabule. Bologeane. Picioci. Țirmeri. — ?|. Iulie, August. De origină americană, introdus în cultură pentru uzul alimentar; in tdta țara (Grec. enum. p. 43). ** Fără caulome subterane tuberiforme, rădăcina anuală. f Muchiile axelor caulinare cu tubercule proeminente. 3. S. nigrum L. spec. p. 266 exclus, variet.; Sturm. deutsch. fl. hort. 1; Koch. syn. p. 584; DG. prodr. 13 p. 50 var. 0; Rchb. ic. germ. 20 tab. 10; Schlechtendal et Lang. fl. v. deutsch. 16 fig. 1599. 8. nigrum vulgatum L. 1. c. — Vulg. Umbra-nopței. Zimți. — Q lulie- Septembre. Pe lingă locuințe și pe la garduri rustice, păragini, dru- muri, la locuri de cultură, etc. Plantă forte comună, prin totă țera (Grec. enum. p. 43. — Varieză : a. genuinum. — 8. melanocerasum Willd. enum. 1 p. 237 - non Bauh. pin. p. 166; 8. pterocaulon Rchb. 1. c. avend tuberculele mu- chiilor axelor caulinare destul de proeminente, bdbele negre; 0. chlorocarpum Koch syn. p. 584;având bdbele la maturitate de un verde închis; 4. S. miniatum Bernh. ap. Willd enum. hort. berol. 1 p. 236 (1797); Koch. syn. p. 583; DG. prodr. 13 p. 56; Rchb. icon. germ, voi. 20tab. 11 fig. 3et 4; Schlechtd. et Lang.deutsch.voi. 15fig. 1598. 8. nigrum 7. miniatum. Gren. Godr.fl.fr. 2 p. 54.3. — Q August, Sep- tembre. Prin locuri de cultură și miriști vechi. București, Herăstrău. Axele caulinare mai perose; bdbele de un stacoziu-galben. f f Muchiile axelor caulinare obtuse și fără tubercule proemi- nente. 5. S. villosum Lam. encycl. meth. 4 p. 289(1797);Koch syn. p. 583; Gren. Godr. fl. fr. 2 p. 543; Rchb. icon. germ. 20 tab. 11 fig. 1; Schlechtd. et Lang. fl. v. deutsch. 16 f. 1596. 8. nigrum tar. 7. villosum L. spec. p. 266. 8. luteum Mill. dict. 3. — Q Prin locurile de cultură și mai ales prin miriști, tomna. București, Herestrău; Ghi- tila, Periși; Ploești; Brăila pe la Lacul-Sărat; Galați, Bărboși; lași. 3. PHYSALIS L. gen. n. 250. I. Ph. Alkekengî L. spec. p. 262; Koch syn. p. 584; DG. prodr. 13 p.438; Gren. Godr. fl. fr. 2p. 545; Rchb. ic. germ. 20 tab. 9 Schlechtd. et Lang. 16 f. 1602. Sdlanum Hulicacabum vulgare Bauh. 3 422 CONSPECTUL SISTEMATIC p. 609. S. vesicarium Dodon. pempt. p.454. —Vulg. Papele. Păpălăi. Cireașa-evreilor. — Junie, Iulie. Prin locuri umbrdse, prin păduri, pe la garduri, tuferișe, prin vil; vulgară. Cerneți pe dealuri; Craiova; Călimănești, Rîmnic; București; Comana; Neamțu (Chania exsic.!); Iași; Dobrogea pe la Babadagh, lenissale. 4. ATROPA L. gen. n. 249 I. A. Belladonna L. spec. p. 260 ; Sturm. deutsch. fl. h. 3 ; Koch syn. p. 585; DC. prodr. 13 p. 464; Rchb. icon. germ. 20 tab. 8; Schlechtd. et Lang. fl. v. deutsch. 16 f. 1603. Belladonna trichotoma Scop. fl. carn. ed. 2 n. 255. Belladonna baccifera Lam. fl. fr. 2 p. 255. Solanum melanocerasum Bauh. pin. p. 166. — Vulg. Cir^a-lupului. Doamnă-mare. Ierba-codrului. împărăteasă. Mătrăgună. Mătrăgună- Doamnă-mare. Mătrăgună-Urbă-bună. Nădrăgulă. — ?|» Iunie, Iulie. Prin păduri de dumbrave și codri, locuri umbrâse dosnice. Oberșia- Cernei in Mehedinți; Coziea în Valea-Pulurâsă; Glodeni in Dîmbo- vița ; Nămăești (Grec. enum. p. 43); Bușteni, Sinaia (Grec. 1. c.), Câmpina; Bisca; Piatra pe Cernegura, Schitu-Domnei, Mânăstirea Neamțu (Chan. exsic.!); Comănești, Tirgu-Ocna; în Suceava pe Su- cha-Mare. 5. SCOPOLINA Schultes tester. Jl. 1 p. 844. I. S. atropoides Schultes oester. fl. 1 p. 844 (1814); Koch syn. p. 585; Schlechtd. et Lang. fl. v. deutsch. 16 f. 106. Hyosciamus Scopolia L. mant. p. 46 (1762); Sturm deutsch. fl. h. 21. Scopolia car- niolica Jacq. obs. I p. 32 (1764); DC. prodr. 13 p. 555; Rchb. icon. germ. 20 tab. 1.— ?|. Maiu, Iunie. Păduri, locuri umbrdse umede prin văile subalpine. Predeal; Bușteni, Sinaia, Isvoru. 6. HYOSCIAMUS L. gen. n. 247 1. H. niger L. spec. p. 457; Sturm deutsch. fl. h. 3; Koch syn. p. 585 ; DC. prodr. 13 p. 546; Rchb. ic. germ. 20 tab. 2 f. 2; Schlechtd. et Lang. fl. v. deutsch. 16 f. 1606. H. agrestis Kit. ap. Schult. oester, fl. 1 p. 383 (1814). — Vulg. Măsălariță. Măsălar. Nebunari^ă. — Q sau C?. Iunie, Iulie. Pe lingă locuințe, pe la drumuri, garduri, prin pă- ragini, câmpuri și grâne; plantă forte comună (Grec. enum. p. 43); Severin; Tirgujiul; Craiova; Rimnic; Pitești, Curtea-de-Argeși; Câm- pulung; Găești, Titu, Ciocănești; București; Comana; Ploești, Bucov; Buzeu; Focșiani; Bacău; Mânăstirea Nemțu; Dobrogea. SOLANACEJE. 428 7. NICOTIANA L. gen. n. 248 1. N. Tabacum L. spec. p. 258; Koch syn.p. 586; DC. prodr. 13 p. 557; Rchb. icon. germ. 20 tab. 4; Schlechtd.ctLang.fi. v. deutsch. 16 fig. 1608. — Vulg. Tutun. — Q Iulie, August. De origine americană, introdusă și întreținută prin cultură; în regiunea câmpeană. Multe varietăți de cultură. 2. N. rustica L. spec. p. 258; Koch syn. p. 586 ; DC. prodr. 13 p. 563; Rchb. ic. germ. 20 tab. 5; Schlechtd. el Lang. fl. v. deutsch. 16 f. 1609. — Q Iulie, August. Plantă de cultură, vulgarizată. 8. DATORA L. gen. n. 246 L D. Stramanium L. spec. p. 179; Koch syn. p. 586; DC. prodr. 13 p. 540; Rchb. icon. germ. 20 tab. 3 f. 1; Schlechtd. et Lang. fl. v. deutsch. 16 f. 1610. — Vulg. Alaur. Laur. Bolăndari^d. Ciu- măfaie. Ciuma-fetei. Turbare. Meru-porcului. — Q Iulie, August. Lo- curi inculte, păragini; garduri, drumuri, etc. — forte comună (Grec, enum. p. 43). Severin; Craiova; Rîmnic; Pitești; Câmpulung; Bucu- rești; Focșiani; Galați; Tecuci; Bacău; Iași etc. 9. CAPSICUM Tournef. inst. p. 132 t. 66, 1. C. annuum L. spec. p.270 exclus, plur. synon. DC. prodr. 13 p. 412; Rchb. icon. germ. 20 tab. 13 fig. 2. Vulg. Ardeiu. Pipărași.— 0 Maiu-Septembre. De origină asiatică, introdus în cultură pentru uzul alimentar și forte vulgarizat la noi; presenteză multe varietăți după forma și mărimea fructului, după gradul iuțimei fructelor. 10. LYCOPERSICUM lournef. inst. p. 93. 1. L. esculentum Mill. dict. n. 2(1760)DC. prodr. 13p.26. L. pomum-amoris Moenh meth. p. 615. L. pomum-paradisii Bortul. Solanum Lycopersicum L. spec. ed. I p. 150, a. — Vulg. Paradaise. Patlagele- roșii. Plătăgele-roșil. —0 Iulie, August. De origină americană, intro- dusă și vulgarizată în cultură pentru uzul alimentar. 11. MELONGENA Duna! in DC. prodr. 13 p. 350. I. M. esculenta.—Solanum Melongena L. spec. p. 260 et Auct. plur. S. esculentum Dun. in DC. prodr. 13 p. 355. — Vulg. Pătlăgele. Pătlăgele-vinete sau Plătăgele în Olteniea. — Q Iulie, August. De ori- gine asiatică, probabil din Indica, introdusă și vulgarizată în cultură pentru uzul alimentar. 424 CONSPECTUL SISTEMATIC XLVIII. VERBASGAGEjE Barth. ord. nat. p. 170. 1. VERB AS CUM L. gen. n. 245. § 1. Thapsus Benth. Anterele staminelor inferiore lungi, dorsi- flxe pe filament și cam decurente. a. lapși adeverați: florile sesile fasciculate sau glomerate for- mând racemă spiciformă. I. V. bracteosum.—Caul robust, peste un metru înălțime, ro- șietic, simplu: el și foile acoperite c’un abundent indument albo-to- mentos ce în unelocuri formâză mici și numeroși câlți gosipini; foile inferiore mari, 25 - 30c,ⁿ lung. 8-10 cm lățime, eliptice sau ovale obtuse, ușior crenate sau crenulate și atenuate în pețiol, cele următore des- crescende, marginea întrăgă, sesile și lung decurente, decurența merge de la foe la foe; racema simplă, uneori cu ramificații de jos, grosă, compactă, neîntreruptă, ca de 30-45 c“ lung, forte dens albo-tomentosă și pe suprafața căriea bracteele fac un contrast remarcabil prin numărul, mărimea, nuditatea și colorea lor castanie; bracteele de consistență ierbacee, subțiri și castanii, se deosebesc de foile comune cu totul; relativ cu florile lor corespondente ele sunt forte lungi, ovale și lung acuminate, numa în V5 parte de la bază sunt alb-tomentose, de aci încolo subit ele devin glabre și castanii; florile fasciculate, pedicelele lor fărte scurte, corola subrotată ca de patru ori mai mare de cât ca- liciul; filamentele celor două stamine lungi (staminele inferiore) glabre și anterele lungărețe, ale celor lalte trei sunt albo-lanate. — Bienică. Plantă cu portul elegant. Hab. Locuri petrose, dărâmături de stânci, lîngă Verciorova; aflat în anul 1885 Maiu 10. în acel an, cu plantele oferite în schimb, am comunicat regreta- tului confrate I. Pancic, la Belgrad, și câteva exemplare din acest Verbasc subt numele de Verbascum pannosum Vis. etPanc. (=V. bom- byciferum Heuff.), creând a fi identic cu acesta care, după Heuffel, se găsește în Banat și pe la Mehadiea. însă, Pancic 'mi a răspuns că planta nostră nu este V. pannosum Vis. et Pane, și 'mi a trămis specimene de adevăratul seu V. pannosum din Serbiea; apoi, mai în urmă, am obținut exemplare de acăstă specie de la confratele Arp. de Degen din Banat și din Bulgariea. într’adevăr, speciea nostră se deosebește forte mult prin taliea sa înaltă și robustă, prin indumen- tul său abondent și albo-tomentos gosipin, prin foile sale mari elip. tice și forte prelung decurente, dar mai cu semă prin raceinele sale lungi, grose, dens gosipine cum și prin bracteele sale. Verbascum pan- VERBASCACEJE 426 nosum Vis. et Pane, este de statură mică, indumentul albo-cinereu abondent și pîslos, foile acute scurt decurente ca la V. phlomoides, racema mai mică, bracteele sale mici, scurte și puțin aparente. — Seumănă mai mult cu V. Visianum Rchb. fii. ic. germ. voi. 20 tab. 23, după iconografie și descriere; însă se deosebește de acesta prin brac- teele sale caracteristice și forte desvoltate, iar nu de lungimea florilor și pestetot cu indument tomentos alb. 2. V. ThapsusL. spec. p. 252;Benth. in DC. prodr. 10 p. 225; Boiss. fl. orient. 4 p. 301. — V. Schraderi Mey. chior, hanovr. p. 326 (1836); Koch. syn. p. 586; Rchb. ic. germ. voi. 20 tab. 16; Schlechtd. et Lang. fl. v. deutsch. voi. 17 fig. 1611. — Vulg. Câda-vacei. Coro- vatică. Lumînărică. — cT Iulie, August. Locuri uscate, petrișiuri, coste; în regiunea montană subalpină inferioră. Predeal, Azuga, Bușteni; Broșteni pe Bistrița și pe Neagra. 3. V. thapsiforme Schrad. monogr. verb. 1 p. 21 (1813); Koch syn. p. 587; DC. prodr. 10 p. 226; Rchb. ic. germ. 1. c. tab. 17; Boiss. fl.or. 4p. 301 exclus, synon.; Schlechtd. etLang. 1. c. f. 1612.— C? Iulie, August. Locuri tari, uscate, inculte în regiunea dealurilor Valea Cernei; Craiova pe la Simnic; Mănăstirea Horezu, Bistrița; Neamțu. 4. V. phlomoides L. spec. p. 253; Koch syn. p. 587; DC. prodr. 10 p. 227; Rchb. ic. germ. 1. c. t. 18 fig. 2; Boiss. fl. or. 4 p. 301 exclus, synon.; Schlechtd. et Lang. fl. v. deutsch. 17 fig. 1613. V. rugulosum Willd. enum. 1 p. 224. — (j¹ Iulie, August. Locuri tari, uscate inculte, din regiunea subalpină inferioră pînă în totă regiunea câmpiilor; specie vulgară. —(V. Thapsus Grec, enum.p. 43 et V.phlo- moide^ Grec. Joc. cil.). Severin; Tismana; Tîrgujiul; Rîmnic, Coziea; Craiova, Stolnici; București, Buftea, Periși; Călimănești; Câmpulung; ■Predeal; Comana; Focșiani; Mangaliea. p. nemorosum Rchb. icon. germ. voi. 20 tab. 20. V. nemorosum Schrad. monogr. verb. p. 29, avend foile oblungo-lanceolate și scurt decurente.—Pădurea Comana. 5. V. montanum Schrad. hort. goett. fasc. 2 p. 18 t. 2; Koch syn. p. 587; DC. prodr. 10 p. 226; Rchb. ic. germ. I. c. tab. 21. — cf Iulie, August. Poalele dealurilor, petriși cu ierbă. Călimănești; Bu- curești, Herestrău. 6. V. crenatifolium Boiss. diagn. pl. or. ser. 1 p, 51 (144); 8 426 CONSPECTUL SISTEMATIC Benth. in DC. prodr. 10 p. 227; Boiss. fl. orient. 4 p. 302* — Maiu- Iulie. Locuri inculte glareose, petrose sau argilâse. Galați pe lîngă so- seua despre Reni aprope de Prut; in Dobrogea frecuent: Măcin spre Greci; Alibeichioi și la poalele muntelui Consulu; pe la Gargalîe, Periclie, Constanța. * Bastarzi: florile sesile solitare. 7. V. pulchrum Velen. fl. bulg. p. 409 (1891). V danubiale (xF. phlomoidi-austriacum) mihi olim. in herb, (an Simkov. enum. transs. p. 413?). — Iunie, Iulie. Locuri aprice pe lîngă calea de la Mânăstirea Cocoși spre Isaccea in Dobrogea (ann. 1885 Iunie legit.). Este Verbascul ce ’l am comunicat regretatului confrate Bubelâ din Wsetin de care face mențiune I. Velenovsky autorul Florei bulgare. b. Blatarov^i: florile lung pedicelate solitare în racemă laxă. 8 . V. Blattaria L. spec. p. 254; Koch syn. p. 589; Benth. in DC. prodr. 10 p. 230; Rchb. icon. germ. voi. 20 tab. 32; Schlechtd. Lang. deutsch. voi. 17 fig. 1623 optime. — c? Iunie, Iulie. Livezi pe câmpuri, dealuri și pe la drumuri. Caracăl; Curtea-de-Argeși; Câmpu- lung; Comana; București (Grec. enum. p.43); Slănic, Văleni; Tecuci; Birlad; Iași; Neamțu. |3. blattariforme. — V. blattariforme. Griseb. iter. hung. n. 150 (1852); Heuff. enum. banat p. 131; Neilr. diagn. p. 93. V. repandum Griseb. spicil. rumel. 2 p. 41 - non Willd. ap. Benth. in DC. prodr. 10 p. 230. — Diferă de precedenta prin foile sale mai ânguste, cele infe- riore sinuato-subpinalifide, laciniile acestora și marginea celor supe- riore menunt și dens crenato-dentate; racema adesea subpaniculat- ramificată, ramurile bețose; florile mai mici. — Locuri cu ierbă, livezi. Curtea-de-Argeși; Topoloveni; București, Buftea, Periși; Comana; în Dobrogea pe la Bairamdede etc. § 2. Lychnitis Benth. Tote anterele aproximativ egale, reniforme, bazifixe. c. Lichnitoiji: florile fasciculate, pedicelele uniflore mai lungi de cât caliciul, racemă unică sau cu ramificații. * Lâna filamentelor albă sau gălbenie. , 9. V. speciosum Schrad. hort. goett. fasc. 2 p. 22 1.16(1811); ejus monogr. verb. 2 p. 12 (1813); Koch syn. p. 588; Benth. in DC. prodr. 10 p. 236; Rchb. ic. germ. voi. 20 tab. 25; Boiss. fl. orient. 4 p. 325; Schlechtd. et Lang. fl. v. deutsch. voi. 17fig. 1616.— lunie- August. Câmpuri, pîrldge de arături, tuferișe, margini de pădure, dru- VEBBASCACE& 427 muri; frecuent in regiunea câmpiilor. Verciorova, Severin; Craiova; Segarcea; Pitești; Titu; Ciocănești, Periși, Buftea, Băneasa, Bucu- rești; Comana; Ploești, Buda. IO. V. pulverulentul» Vili, dauph. 2 p. 490 (1787); Benth. in DC. prodr. 10 p. 237; Gren. Godr. fl. fr. 2 p. 551; Boiss. fl. orient. 4 p. 322. — V. floccosum W. et Kit. rar. hung. 1 tab. 79 (1799); Koch syn. p. 588; Rchb. icon. germ. voi. 20 tab. 26 optime; Schlechtd. et Lang. fl. v. deutsch. voi. 17 f. 1617. — Iunie, Iulie. Costele mun- ților, locuri deschise. Verciorova. II. V. Kanitzianum Simk. et Walz. magyar. noven. lap. 2 p. 148(1878); ejus enum. pl. transs. p. 414, solum nomen.—c? Iulie, August. Coste micașistice, șisturi calcare în regibnea montană infe- rioră. Lainici; Câineni; Muntele Coziea; Câmpulung; Rucăr la Valea- Muierei spre Pajerea; Azuga, Bușteni, Sinaia; Broșteni pe Neagra și pe Barnaru. 12. V. Lychniti* L. spec. p. 235; Koch syn. p. 588; DC. prodr. 10 p. 237; Rchb. icon. germ. voi. 20 tab. 27; Schlechtd. etLang. deutsch. voi. 17 f. 1618; K pulverulentum M. Bieb. fl. t. c. 1 p. 160 - non Vili. — Iunie-August. Locuri uscate sau petrâse deschise. Câmpina; Băr- boși ; Birlad la Crângu;Tirgu-Frumos spre Cotnari; Mânăstirea Neamțu (Grec. enum. p. 43); Broșteni pe malurile Bistriței. 13. V. Pseudo-Lychnitis Schur enum. transs. p. 483(1866).— Iunie-August. Câmpuri, locuri aprice necultivate. Giurgiu spre Odăile-Arsache și Malu-de-jos; Galați p’intre viile despre Bărboși pe la Țiglina și către Filești. Fi-va oare un bastard din V. orientale și V.Lyclțnitis, după cum presupune Schur 1. c., sau o specie permanentă? — Meîndoesc de ori- ginea sa hibridă, mai cu seamă pentru motivul că in regiunea locali- tăților citate nu se observă existența lui V. Lychnitis; cu tote acestea, prin lâna albă a filamentelor sale(I), aparțin e de drept în grupa acestui. 14. V., banaticum Schrad. monogr. verb. 2 p. 28 (1823); Rochel rar. banat, fig. 38; Rchb. icon. germ. voi. 20 tab. 37 ; Heuff. enum. banat, p. 130; Neilr. diagn. p. 91. — Iunie-August. Mici tuferișe și pe lîngă drumuri. Vârciorova, dealu Stîrminei, dealurile de la Orevița și Vînjiu în Mehedinți; Dobrogea pe la Isaccea, Cocoși, Tusla, Mangaliea. 428 CONSPECTUL SISTEMATIC ** Lâna filamentelor violacee sau purpurie. 15. V. orientale M. Bieb. fl. t. c. 1 p. 160 (1808) et in voi. 8 p. 154 (1819), Boiss. fl. orient. 4 p. 330. — Iunie - August. Locuri aprice inculte. Dealurile Oreviței și Vinjiului; Ciocănești, Buftea, Chi- tila, București; Comana; Galați; Dobrogeape Ia Gargalîc,Periclie etc. Ceea ce trebue să caracteriseze în special pe acest Verbasc, com- parativ cu V austriacum Schraderi, este indumentul dens tomentos albo-cinereu al faței inferidre a foilor, așia precum se observă Ia spe- cimenele autentice din Rusiea(I), după cum semnalăză Boissier(I.c.) și după cum există Ia specimenele nostre de Ia Orevița și mai ales Ia acelea de Ia Galați. însă, același indument ]a specimenele cele lalte, de și tot astfel de dens, este de aspect verde ceva mai palid, ceea ce corespunde cu V. orientale (M. Bieb.) descris de Koch syn. p. 589 și alți autori. 16. V. austriacumSchrad.monogr. verb. 2 p.22(1823); Rcbb. icon. germ. voi. 20 tab. 20. V. virens Host fJ. austr. 1 p. 291 (1831). V. orientale var. austriacum Koch syn. p. 589; Schlechtd. et Lang. fl. v. deutsch. voi. 17 f. 1621. V. orientale 0. temui-tomentosum Lindem. fl. cherson. p. 43 voi. 2. — (J¹ Iunie - August. Dealuri, câmpuri Ia lo- curi aprice; specie comună. Severin; Bălcești; Horezu; Rîmnic; Stol- nici; București; Periși, Ploești; Vaslui; Iași. X V. Blattari-austriacum.—Caul cilindric neted glabru sau gla- brescent, în partea superioră paniculat ramificat; foile subțiri glabre, doar pe pagina lor inferioră abia cu câțiva peri stelați, cele de jos oblung-lanceolate, puțin acute și cu baza prelungită în pețiol, cele medii ovate sau eliptice scurt și lătăreț atenuate în pețiol, cele supe- riore sesile, tote subsinuate și crenato-dentate. Totul până aci aduce mult cu V. Blattaria L.; insă panicula și florile întocma ca ]a V aus- triacum. — Locuri inculte și cu părinții sei împreună. București. 17. V. nigrum L, spec. p. 253; Koch syn. p. 588; DC. prodr. 10 p. 238; Rchb. icon. germ. voi. 20 t. 28; Schlechtd. et Lang. fl. v. deutsch. 17 f. 1619. — c? lunie-Septembre. Pe lîngă păduri, crân- guri, poeni, livezi, din regiunea montană până prin regiunea câmpii- lor. Baea-de-Aramă, Cloșani; Tirgujiul; Rimnic ; Curtea-de-Argeși, Corbeni; Câmpulung ; Predeal, Bușteni, Sinaia; Slănic ; Ciocănești, Buftea (Grec. enum. p. 43); Comana ; Poeni Ia Lunca-Țigănești; Ba- cău ; Piatra; Neamțu (Chan. exic. !); Tirgu-Frumos spre Cotnari; Broșteni. 0. thyrsoideum. — V. thyrsoideum Host. fl. austr. 1 p. 287 (1827). VEBBâSCÂCEAI 429 Inflorescența formeză panicula ramosă, ramurile lungi și erecte, florile de mărime ca cele de la forma tipică; 7. perramosum Borb. exsic.! —Panicula forte ramificată ovoidee, florile mai micuțele. — Comana ; Buftea. 3. leucanthum. Tirsă racemică, florile măricele albe. — Pe Suha- mare, pe la cătunu Văleni-Stănișoarei. X V. nigro-Lychnitis Schied. pl. hybr. p. 40 (1825); Koch syn. p. 592 ; Rchb. icon. germ. voi. 20 tab. 43. V. Schiedeanum Koch taschenb. p. 371. V. nigrum 7. ovatum Koch syn. ed. 1 p. 514. —* în regiunea montană. Olănești; Buceci prin valea Babelor jos. 18. V. glabratum Friv. in flora ann. 1836 voi. 19 p. 44; Boiss. fl. orient. 4 p. 329 ; Velen. fl. bulg. p. 416. V. leiostachyon Griseb. spicil. rumel. 2p.43 (1844); Neilr.diag.p. 92. V. Hornemanii Wierzb. in Rchb. ic. germ. voi. 20 tab. 35(1862).— Maiu - August. Poeni, mici tuferișe, poale de păduri pe costele munților la locuri petrose. Vârciorova; dealu Stîrminei; valea Jiului pe la Lainici și Păiușa; valea Oltului de la Coziea în sus, forte mult. [3. Brandzae. — V. Brandzce Franchet in Br. prodr. p. 347 (1883). — Diferă de forma genuină numa prin pedicelele sale florale filiforme și mult mai lungi: 15-18 ⁱⁿ,ⁿ lungime; pe când la cel d’ântâiu pedicelele sunt scurte: 5-7,ⁿ“ lungime. — Valea Oltului în consorțiu cu legitimul, nu tocma frecuent. d. Blataroidei: florile solitare sau în dichaze axilare, consti- tuind racemă laxifloră, pedicelele lungi. 19. V. ambiguum. — Caule robust inalt, de pe la me^iloc ramificat, ramurile forte lungi, erecte și în părțile inferiore ro- șietice, fin și dens sulcate, cu forte puțini și rari peri, tot ast-fel și pe fața inferioră a foilor; porțiea racemică dens perosă și viscidulă, perii simpli neglandulari; foile ovato-oblungi sau ovat-triangulare de un verde închis, concolore, cu totul glabre pe fața lor superioră, cele inferiore lungi și pețiolate, cordate, obtuse și forte expresiv crenate, cele medii și superiore diminuânde, sesile, cordato-amplexicaule și la o lăture puțin decurente, marginea este crenată sau crenato-dentată; racemele fârte lungi, laxiflore și tirsoide: la axila fiecărei bractee câte doue peduncule: unul uniflor egalând sau întrecând cu puțin lungimea bracteei sale, cel lalt cu mult mai lung, bibracteolat și triflor în cimă dicliasă lavă mai mult sau mai puțin in deplină dezvoltare; pedicelele la origine sunt glabre, apoi dens acoperite cu peri simpli visciduli ne- glandulari pînă și tot caliciul; corola amplă, explanată, are limbul Grecucu D. Dr. — (41324. 30 CONSPECTUL SISTEMATIC 420 de un roșiu-violet închis, tubul galben, peste tot glabră și doar puțin perosă pe fața inferioră către bază; lâna filamentelor purpuriu-în- chisă, anterele egale, reniforme, bazifixe; capsula pgrosă. — Prin livezi de fin. Chitila pe lingă gară. — în 1893 Maiu 20, încă din anul 1880, aprepe pe fie-care an, ierborizez prin loca- litatea citată și pînă în anul 1893 n’airi mai întâlnit un Verbasc de felul acesta, ci numa astă dată și numa aci, ceea ce me face să cred că este de origine bastardă. Prin corola sa ține de V. phceniceum, prin forma foilor sale, de și aprope peste tot glabre. ține de V. nigrum; însă între aceste doue caractere se ivesc alte caractere ce nu aparțin nici- unuia din aceste doue specii: constituțiea particulară a racemelor, perii simpli visciduli neglandulari și ramificațiea sa. 20> V. phceniceum L. spec. p. 254; Koch synops. p. 589; DC. prbdr. 10 p. 242; Rchb. icon. germ. verb. tab. 31; Boiss, fl. orient 4 p. 346; Schlechtd. et Lang. fl. v. deutsch. 17 f. 1662.—Maiu, Iunie, Livezi, crângulețe, pe lingă păduri (Grec. enum. p. 43). Severin, Baea- de-Aramă; Tîrgujiul; Craiova ; Curtea-de-Argeși; Corbeni; Pitești ; Stolnici; Turnu-Măgurele; Giurgiu, Băneasa, Comana; București; Cio- cănești, Chitila, Buftea, Ploești; Birlad; Vaslui; Iași; Botoșiani. LXIX. SGROPHULARIACEJE Lindl. nat. syst. p. 288 pr. p. Sect. I. Anterele avend baza obtuză, rotundă, nemucronată. Trib. I ANTIRRHINEJî. Apertura corolei cu doă înflături forni- cate,corola personată, baza ventricosă sau pintenată; capsula poricidă. 1. ANTUtRHINUM 7ournef. inst.p. 166. 1. A. Orontium L. spec, p. 860; Koch synops. p. 598; DC. prodr. 10 p. 290; Rchb. ic. germ, voi, 20 tab, 57; Boiss. fl. orient. 4 p. 385; Schlechtd. et Lang. fl. v. deutsch. voi. 17 f. 1673. — Q Iulie, Petrișiuri, locuri uscate cu ierbă. Stolnici în lunca Cotmeanei (Grec, in Br. prodr. p. 351). • A. majus L. spec. p. 859. — Vulg. Gura-leului. Gura-moru- nului. — ?J, Iunie, Iulie. în horticultură, forte vulgarizată; accidental spontaneu. 2. LINARIA Juss. gen. p. 120 I. L. vulgari* Mill. dict. n. 1 (1785); Koch syn. p. 602; DC. prodr. 10 p. 273; Rchb. ic. germ. voi. 20 p. 64 f. 2 ; Boiss. fl. orient. 4 p. 372; Schlechtd. etLang. fl. v. deutsch. voi. 17 f. 1690. Antirrhinum SCROPÎÎUÎjARÎACEjE 431 Linaria L. spec. p.858; Sturm. deutsch. fl. h. 18. A. glaiululosum Lej. fl. spa p. 3120. — Vulg. Gura-mi^ei. In-selbatic. Linariță. — ?|. Maiu- Septembre. Livezi, grădini, drumuri, garduri, pe lîngă păduri; forte comună (Grec. enum. p. 44). Vârciorova, Severin; Craiova; Olăneșli, Rîmnic; Curtea-de-Argeși; Ciocănești, Chitila, Bucureșii; Predeal, Azuga, Sinaia; Câmpina, Brebu; Piatra, Monăstirea Neamțu (Chan. exssic.); Vaslui, Botoșiani, Agafton; Fălticeni, Șasea, Cornu-Luncei. p. glaberrima Schur enum. transs. p. 490 (1866). L. intermedia Schur cest. bot. zeit. ann. 1858 p. 278 sed nomen glaberrima melius. Pretutindeni fără peri glandulari. Adesea cu prima în societate, ceva mai frecuentă. 2. L. hybrida Schur enum. transs. p. 491 (1866). L. Bieber- steinii Auct. transs. nonull.-non Bess. cujus stirps littoralis caulis hirtis praedita. — Iulie. ^Live^i, poale de munți pe la drumuui. Predeal Azuga, Bușteni. 3. L. italica Trev. in acta acad, leopol. car. 13 p. 188; Koch syn. p. 602; DC. prodr. 10 p. 272; Rchb. ic. germ. 20 tab. 64; Schlechtd. et Lang. fl. v. deutsch. 17 f. 1689. Antirrhinum genisteefolium Vili.-non L. Linaria linifolia Rochel rar. banat, fig. 47 (1828)-non Chav.—î|. Iulie, August. Pe dealuri prin mici tuferișe. Craiova; Stolnici (Grec, in Br. prodr. p. 352); Topoloveni pe dealurile de Ia Valea Cacovei; lonești. p. concolor. L. concolor Griseb. spicil. 2 p. 21 (1844). L. genisti- folia a. angustifolia Schur enum. transs. p. 490. L.salsa (italica-genis- tifolia) Borb. 4. L. genistifolia Mill. dict. n. 14(1875); Koch syn. p. 160; DC. prodr. 10 p. 275; Rchb. ic. germ. 20 tab. 65; Boiss. fl. orient. 4 p. 377 Schlechtd. et Lang. fl. v. deutsch. 17 f. 1688.— Iunie, Iulie. Câm- puri, pe la drumuri, pe lingă holde mal ales în partaa danubială. Ver- ciorova, Severin; Craiova; Leurdeni, Topoloveni; Giurgiu, Odăile- Arsache, Băneasa; Sloboziea, Fetești; Buzeu, Monteoru; Galați; Do- brogea pe la Măcin, Babadagh, Constanța, frecuentă. p. chloraefolia Rchb. germ. exc. p. 374 (1830); ejus icon. germ, voi.20 tab. 66; L.nervosa Baumg. mant. p. 62 (1846).—Formă robustă’ cu foile dense și late, florile chiar întru-câtva mai măricele, însă mai mici de cât ale celui urmetore. Prin aceleași localități cu speciea. 5. L. dalmatica Mill. dict. n. 13 (1785); Baumg. en. transs. 2 p.205;DC.prodr. 10 p.275; Rchb. ic. germ. 20 tab. 65; Boiss. fl. or.4 p. 376 exclus, variet. Antirrhinum dalmaticum L. spec. p. 857. —» 432 CONSPECTUL StSTEltATÎC ?|» Iunie, Iulie. Câmpuri la locuri necultivate, prin vil, grâne. pe la drumuri, în regiunea centrală și în cea submontană inferioră. Craiova; Călimănești, Rîmnic; Comana; Ciocănești, Buftea, Chitila (L. genisti- folia Grec. enum. p. 44-non Mill.) p. transsilvanica Schur enum. transs. p. 490 (1866). Caulul de 60-80c,ⁿ înălțime, puțin Viguros, însă ramos, ramurile întinse lungi și cam deflexe; foile nu dense,'ânguste, ângust-lanceolate, acuminate, cordato sesile; racemele laxe și florile puțintel mai mici, adesea palide. Pe laturile munților prin mici păduri sau pe la poale de păduri. Tis- mana; valea Oltului de la Coziea în sus și pe la Stănișioara, fre- cuentă. — Pe cât se vede acestă formă ocupă cu osebire regiunea sub- montană a Olteniei în Româniea. Obs.—Forma typică a acestei specie trebue căutată în exempla- făle ce au caulul viguros și erect, la vîrf piramidat-ramificat, ramurile destul de robuste nu prea lungi, arcuat ascendente; foile dense și late, florile mari galbene viteline. însă, de la forma acesta și pînă la forma p. transsilvanica Schur, cu foile forte ânguste, există specimene de forme destul de variate prin lățimea foilor și amplitudinea ramificației. 6. L. minor Desf. fl. atl. 2 p. 46 (1800); Sturm deutsch. hef. 70; Koch syn. p. 599; DC. prodr. voi. 10 p. 287; Rchb. icon. germ. 20 tab. 61; Schlechtd. et Lang. deutsch. 17 f. 1678. Antirrhinum minus L. spec. p. 852. — 0 Iunie - August. Pe pruntișiuri în lunca rîurilor. Pe apa Neamțu la Neamțu (Chan. exsic. Grec enum. p. 44); pe lunca Moldovei despre Mălin în Suceava și la Roman. 7. L. spuria Mill. dict. n. 15 (1785); Sturm deutsch. fl. hef. 70; Koch syn. p. 599; DC. prodr. 10 p. 268; Rchb. icon. germ. 20 tab. 59 f. 2; Schlechtd. et Lang. fl. v. deutsch. 17 f. 1667 optiinâ. Antirrhi- num spurium L. spec. p. 851; Cynibalaria spuria Baumg. en. transs. 2 p. 209. — O Iunie-August. Pe costele munților în părțile de jos la locuri șistose. Căciulata, Călimănești; Slănicu din Prahova. 8. L. Elatine Mill. dict. n. 16(1785); Sturm. deutsch. fl.heft. 70; Koch syn. p. 599; DC. prodr. 10 ’p. 268 ; Boiss. fl. orient. 4 p. 366; Schlechtd. et Lang. fl. v. deutsch. 17 f. 1675 optime. Antirrhinum ela- tine L. spec. p. 851; Auct. fl. dan. tab. 426. Elatine hastata Moench meth. p. 524 (1794). Cymbalaria elatine Baumg. en. transs. 2 p. 208. — Q lunie-August. Arături, pîrldge de arături, miriști, pe la garduri, drumuri, vil Cerneți, Dumbrăvița; Drăgășiani, Rîmnic; Ciocănești (Grec. en. p. 44), Buftea, Chitila; Ploești, Câmpina, Slănic. SCROPHULARIACEjE 433 Trib. II. GRATIOLE2E. Corola având tubul lung și campanulat deschis, apertura nefornicată, baza nepintenală, limbul forte scurt; capsula septifragă. 3. SCROPHULARIA Tournef. inst. p. 166. I. S. alata Gilib. fl. lithuan. p. 127 (1781); Rchb. ic. germ. 20 tab. 51; Boiss. fl. orient. 4 p. 399. 8. Ehrhartii Steven in ann. nat. hist. 5 p. 3 t. 1 (1840); Koch syn. ed. 2 p. 593; Schlechtd. et Lang. fl. v. deutsch. 17 fig. 1625. 8. aqualica Koch syn. ed. 1 p. 515 et Auct. nonnul.-non L.—Vulg. Urbă-n^gră.— î|. Iunie, Iulie. Prin locuri ude, mlaștini, stufării. Pe Colentina la Chitila (Grec, in Br. prodr. p. 349); Curtea-de-Argeși pe la Curboreni; Vulcana pe la Mânăstirea Bunea. 2. S. nodosa L. spec. p. 863; Sturm deutsch. fl. h. 23; Koch syn. p. 593; DC. prodr. 10 p. 309; Rchb. ic. germ. 20 tab. 53; Boiss- fl. orient. 4 p. 399; Schlechtd. et Lang. 1. c. fig. 1624. —Vulg. Brâncă. Brânca-porcului. Buberic. Frunză-de-bubărea. Ierbă-negră. Urzică- nigră. — î|» Iunie, Iulie. Prin păduri, locuri umede uinbrâse, garduri; specie comună. Gemeți pe dealurile lorgutovei și pe la Dumbrăvița, Hinova, Stîrmina; Pitești; Câmpulung, Rucăr, Valea-Muierei; Co- mana ; Neamțu (Chan. exsic); Broșteni. 3. S. Scopoli Hoppe in Pers. syn. 2 p. 160 (1807); Koch syn. p. 594; DC. prodr. 10 p. 308; Rchb. icon. germ. 20 tab. 54; Boiss. fl. orient. 4 p. 395; Schlechtd. et Lang. deutsch. 16 fig. 1627. 8. auri- cidata Scop. carn. 1 p. 446 tab. 1 (1772)-non L. 8. glandulosa W. et Kit. rar. hung. tab. 214 (1812). 8. Scorodonia Host. fl. austr. 2 p. 204. Iulie, August. Păduri, locuri uscate șistose sau dărâmături, gar- duri rurale (Grec, in Br. prodr. p. 349). Valea Țesnei; Lainici; Ho- rezu; Rîmnic, Stănișioara; Câmpulung; Bușteni, Predeal; Câmpina; Titu; Gara de la Ciulnița in Ialomița; Neamțu (Chan. exsic. et Grec, enum. p. 43); Broșteni pe Neagra și pe Barnaru. p. suba/pina. Caul înalt, ca de un metru, forte viguros, expresiv tetragonic, de un roșiu-închis sparsiu și mănunțel peros; foile ample, glabre, ovate profund-cordate, cele inferiore larg crenate, crenele ușior bi-tridentate, panicula puțin expansă; florile mari și de colore roșiu- îuchisă intensă. — tn regiunea subalpină pe lîngă păduri. Predeal prin valea Râșnovei. 4. S. rupestris M. Bieb. fl. t. c. 2 p. 79 (1808); DC. prodr. 10 p. 315; Ledeb. fl. ross. voi. 3 p. 221. 8. variegata ț. rupestris Boiss. fl. orient. 4 p. 417. 8. pulverulenta Janka sec. Br. prodr. p. 349 (1883).— 484 CONSPECTUL SISTEMATIC Vix S. lasiocaulis Schur in herb, transs. synon. S. rupestris Schur en. transs. p. 486. — Iulie, August. Prin fisurile stâncilor abrupte. Valea Oltului la Bivolari pe Masa-lui-Traian; pe malurile șistose și pe prundișiul Prahovei la Bușteni, frecuentă. Planta nostră, în tote privințele, este exactă cu specimenele de acest nume din Rusiea caucazică de la Derbent, datorite confratelui A. Becker din Sarepta. Scrophularia lasiocaulis Sc hur et Auct. transs. xecent. nu diferă de cât că este mai 'nălticică, are foile cam pinatisecte și indumentul de perișiori hirți mai dens; jîe când Ia forma cauca- ziană și cea de la noi foile sunt dentato-sublaciniate și indumentul consistând din perișiori pulverulenti sporadici. 4. GRATIOLA L. gen. n. sg. I. G. officinalis L. spec. p. 24; Koch syn. p. 595; DC. prodr. voi. 10 p. 404; Rchb. ic. germ. 20 tab. 56; Schlechtd et Lang. fl. v. deutsch. 17 f. 1666. — Vulg. Mila-Domnului. Milostivă. Veninariță.— Z|, Iulie, August. Locuri umede, prin lunci și zăvâe, șianțuri, gropi, mlăștini; forte comună (Grec. enum. p. 44). Severin; Cloșani, Padeși; Tirgujiul; Craiova; Rîmnic; Turnu-Măgurele; Pitești; Vultureanca; Găeșli; Titu, Ciocănești, Chitila, București; Comana; Câmpina, Brebu; Galați; Neamțu (Chan. exsic.), Piatra; Broșteni pe Neagra, Fălticeni pe lingă iazul Ciolsacilor. 5. DIGITALIS L. gen. n. 758. I. D. lanata Ehrh. beitr. 7 p. 23 (1792); W. et Kit. rar. hung. 1 tab. 74 (1808); DC. prodr. 10 p. 450; Rchb. ic. germ. 10 tab. 72; Boiss. fl. orient. 4 p. 430. — cf Iunie, Iulie. Câmpuri, la locuri cam năsipâse aprice deschise. Șimian, Hinova; Severin; Craiova;Băneasa, Comana; Titu, Ciocănești, Chitila; Ploești, Băicoi (Grec. enum. p. 44); Dobrogea. 2. D. ambigua Murr. prodr. goetting. p. 62 (1770); Rchb. ic. germ. 20 tab. 69; Velen. fl. bulg. p. 423. D. grandiflora Lam. fl. fr. 2 p. 332 (1778); AII. fl. pedem. 1 p. 70 (1785); Koch syn. p. 598 cum variet. DC. prodr. 10 p. 450; Schlechtd. etLang. fl. v. deutsch. 17 f. 16681 D. ochroleuca Jacq. fl. austr. 1 p. 36 (1773). — Vulg. Degetariță. Ți^a- âei. — îj. Iunie, Iulie. Prin păduri: se întinde din regiunea câmpiilor pînăîn regiunea montană. Vârciorova; dealurile Cernețului și pe Stîr- mina; Baea-de-Aramă; Tirgujiul; Lainici; Rîmnic; Curtea-de-Argeși, Corbeni; Câmpulung; Sturzeni; Dîmbovicioara; Predeal; Câmpina; SCBOPHULARIACE.E 435 Văleni (D. grandiflora Grec. enum. p. 44); Ciocănești, Buftea, Mogo- șoea; Tirgu-Ocnei; Neamțu (Chan. exsic.); în Suceava pe Stănișioara despre Iesle; la Broșteni pe Neagra, pe Bistrița și la gura Barnarului, forte multă; Birlad; Vaslui la schitul Rafaila; Iași, Birnova. • D. purpurea L spec. p. 866. — Vulg. Degetarifâ. — Prin gră- dini, vulgarizată. Trib. III. VERONICEJE- Corola având tubul forte scurt, Imbul larg, explanat; capsulă bivalvă. 6. VERONICA L. gen. n. 25. A. Perenice sau perenante. § 1. Chamoedrys: raceme laxiflore axilare; tubul corolei forte scurt, limbul larg, explanat. * Caliciul 4-partit, laciniile aproximativ egale. I. V. scutellata L. spec. p. 16; Sturm deutsch. 0. h. 58 ; Koch syn. p. 603; Rchb. ic. germ. 20 t. 82; Schlechtd. et Lang. fl. deutsch. 17 f. 1633. — Iunie- August. Locuri umede prin stufuri băltose. Cor- beni în Argeși; țermil Brateșiulni la Galați; Hangu în distr. Neamțu; Suceava prin lunca de la Șasea și Cornu-Luncei. 2. V. Anagallis L. spec. p. 16; Koch syn. p. 603; DC. prodr. 10 p. 467; Rchb. icon germ. 20 tab. 81; Boiss. fl. orient. 4 p. 437 ; Schlechtd. et Lang. fl. v. deutsch. 17 f. 1634. — Maiu-August. Lo- curi paludice. Broșteni, Străhaia; valea Circinovului la Topoloveni; Vulcana; Predeal; București pe Colentina; Comana; Galați; Broș- teni pe Neagra. p. tenella Rchb. ic. germ. 1. c.; Koch syn. 1. c. V. tenella Schmidt fl. bohem. cent. I p. 14 (1793). De talie gracilă, foile aprope cu totul întregi. — Comana spre Știubei; ț. anagalloides Rchb. icon. germ. 1. c.; Koch 1. c. V. anagalloides Guss. pl. rar. 5 tab. 3 (1826); Boiss. fl. orient. 4 p. 437, având foile lanceolato-lineare și capsula elipsoidă, la virf forte puțintel emargi- nată, caractere prea subtile și falaciose pentru a constitui o specie proprie. Lunca Craiovei spre Balta-Verde; Comana; Dobrogea prin Stufariea Tăbăcăriei la Constanța. 8. aquatica Bernh. uber pflanz. p. 66; Kochl.c. — Forte gra- cilă, foile lanceolato-lineare, capsula cum la forma specifică. — Galați, prin zăvoiul de sălcii din pădurea Dimiea lîngă Prut, frecuentă. 8. V. Beccabunga L. spec.p. 16; Sturm deutsch.fi. h. 12;Koch 436 CONSPECTUL SISTEMATIC syn. p. 603; DC. prodr. 10 p. 468; Rchb. icon. germ. 20 t. 80 ; Boiss. fl. orient. 4 p. 438 ; Schlechtd. et Lang. fl. v. deutsch. 17 f. 1635. — Vulg. Bobovnic. Bobilnic. Bribovnic. Pribolnic. — Maiu-August. Pe la isvore, părîuri, viroge; specie comună (Grec. enum. p. 44). Baea- de-Aramă; Tîrgujiul; Curtea-de-Argeși, Câmpulung, Conțești; Vul- cana; Predeal, Bușteni; Turnu-Măgurele; Giurgiu, Comana; Bucu- rești; Galați; Mânăstirea Neamțu (Chania exsic.) ; Broșteni; Iași. 4. V. urticîfolia Jacq. fl. austr. 1 p. 37 tab. 59 (1773); Lin. fii. suppl. p. 83 (1781); Sturm deutsch. fl. h. 58; Koch syn.p. 603; DC. prodr. 10 p. 474; Boiss. fl. orient. 4 p. 448; Rchb. ic. germ. 20 t. 82; Schlechtd. et Lang.fl. v.deutsch.17 f. 1636.FJaîî/bKaScop.fl. carn. 1 p. 13 (1772). Lam. fl. fr. 2 p. 441; A. Kern. oester. bot. zeit. 1873 p. 367. — Vulg. Șiopirliță. Ventrilică. — ?|» Iunie - August. Păduri în regiunea mon- tană și a dealurilor mari. Craiova; Olănești, Călimănești, Stănișioara; Curtea-de-Argeși; Corbeni; Câmpulung, Nămăești (V. latifolia Lam. Grec. enum. p. 44); Dîmbovicioara; muntele Leota; Sinaia, Bușteni, Predeal; Câmpina; Văleni (Grec, l.c.); Hangu subt Ceahlău ; Rareu, 5. V. Chamsedrya L. spec. p. 17; Sturm deutsch. fl.h. 58; Koch syn. germ. p. 603; DC. prodr. 10 p. 474; Rchb. icon. germ. 20 t. 83; Schlechtd. et Lang. fl. v. deutsch. 17 f. 1637. — Vulg. Șiopirliță. — îț, Aprilie - Iunie. Prin livezi, tuferișe menunțele, pe lîngă păduri și drumuri; plantă comună (Grec. enum. p. 44). Severin; Baea-de-Ara- mă; Tismana; Tîrgujiul; Curtea-de-Argeși, Corbeni; Conțești, Câm- pulung; Sinaia, Câmpina, Văleni; Buzău; Alexandriea; Comana; Bu- curești, Chitila, Ciocănești; prin Vrancea; Piatra, Neamțu ; Bîrlad ; Iași; Tulcea. 6. V. montanaL.spec. p. 17; Sturmdeutsch.fl.h. 58; Kochsyn. p. 604; DC. prodr. 10 p.475; Rchb. icon. germ. 20 t. 84; Schlechtd. et Lang. fl. v. deutsch. 17f. 1638.— îț. Iunie-August. Păduri,prin făget și brădet în regiunea montană subalpină. Muntele Ghițu și Jipu în Ar- geși ; Buceci pe la Sinaia (Grec. enum. p. 44); Bușteni, Predeal. 7. V. officinalls L. spec. p. 14 ; Sturm deutsch. fl. h. 58; Koch syn.p. 604; DC. prodr. 10 p. 472;Rchb.ic. germ. 20 t. 85 ; Schlechtd. et Lang. fl. v. deutsch. 17 f. 1639. — Vulg. Ventrilică. — î|. Iunie, Iulie. Prin locuri cu iârbă pe dealuri și pe laturile munților. Plaiul Os-, liei,Tutila; Vădeni pedealul Miulescula Tirgujiul; Aninoasa în Doljiu (leg.SabaȘtefan)';Olănești, Călimănești și pe Coziea; Conțești, Câm- pulung ; Sinaia (Grec. enum. p. 44), Bușteni, Predeal; Slănic, Văleni. SCROPHULARIA.CEHS 437 8« V. aphylla L.spec. p. 14; Sturmdeutsch. fl.h. 56; Kochsyn. p. 604 ; DG. prodr. 10 p. 476; Rchb. ic. germ. 201. 86; Schlechtd. et Lang. fl. v. deutsch. 17 f. 1640. — V. depauperataW. etKit. rar. hung. 3 t. 245. (1812) — ?|» Iulie, August. Pe vîrfuri alpine. Buceci la Strunga (V. bellidioides Grec. enum. p. 44-non L.), pe Caraimanu (Knecht. exsic.!) și Costila, Schitul-Ialomiței; Piatra-lui-Craiu (Simk.) 9. V. Baumgartenii Roem. et Sch. syst.veg. 1 p. 100 (1817); Benth. in DC. prodr. 10 p. 476; Rchb. icon. germ. 20 tab. 86 fig. 1; Neilr. diagn. p. 94. V. petrcea Baumg. enum. transs. 1 p. 21 (1816) ; Rochel rar. banat, tab.21 fig. 44-non Stev. mem. societ. nat.de mosc. III (1812). — Iunie-August. Locuri petrose, micaschisturi, în regiunea alpină. Pe Godeanu. ** Caliciul 5 - partit, laciniea a cincea scurtă, cele patru sunt lungi și cam egale. 10. V. prostrata L. spcc. p. 22; Sturm deutsch. h. 58; Koch syn. p. 604; Rchb. icon. germ. voi. 20 tab. 87; Schlechtd. et Lang. fl. v. deutsch. 17 f. 1641 sedpessima.—Vulg. Coda-mieltdui—<|» Apri- lie - Iunie. Prin locuri cu ierbă, grădini, parcuri, drumuri, garduri rus- tice și poeni pe lîngă păduri; comună (Grec. enum. p. 44); Craiova ; Alexandriea; lonești, Vultureanca; Ciocănești, Chitila; București; Co- mana; Lehliu; Sloboziea; Buzeu pe la pădurea Crângul; Bîrlad; Iași; Botoșiani. II. V. austriaca L. spec. p. 17. V. dentata Schmidt. fl. bohem. 1 p. 20 (1793); Sturm deutsch. fl. h. 58.— V. austriaca a..\dentata Koch syn.p. 605; Schlechdt. et Lang. fl. v. deutsch. 17 f. 1642 A.— ?|» Maiu, Iunie. Livezi, locuri cu ierbă pe laturile munților. Rucăr laValea-Muie- rei spre PajSrea. 12. V. multifidaL. spec.p. 17, legitima; DC. prodr. lOp. 471; A. Kern. oest. bot. zeit. ann. 1873 p. 372; sched. austr. hung. n. 925. V. tenuifolia M. Bieb. fl. taur. cauc. voi. 1 p. 13 (1808); Benth. in DC. 1. c. V. multifida var. tenuifolia Weinm. tambov. n. 8. — Ariea foilor sale mai mică de cât la formele următâre, laciniile și lacinulele mai numerâse și lineare-filiforme. — ?|, Iunie, Iulie. Prin livezi. Vârcio- rova, Severin; Craiova; Tîrgujiul; Rîmnic; Câmpulung; Văleni (Grec, in Br. prodr. p. 356); Băneasa, Comana; București; Ciocănești, Ghi- tila, Periși; Buzdu; Bîrlad; Vaslui; Roman ; Iași; Botoșiani. p. Jacquinii.— F. Jăcg'HwmBaumg. enum. transs. 1 p. 26(1816); Șchott. in Roem. etSch. syst. veg. 1 p. 108 (1817) et Auct. transs. pr. m. p, 438 CONSPECTUL SISTEMATIC V. austriaca Jack. fl. austr. voi. 4 p. 329 (1776)- non L. V. austriaca 0. pinnalifida Koch syn. p. 605; Ledeb. fl. ross. 3 p. 239. — Ariea foilor mai explanată laciniile și lacinulele ânguste, dar nu linear-flliforme. 7. Bihariensis. — V. Bihariensis A. Kern. cest. bot. zeit. ann. 1873 p. 371, având laciniile și lacinulele foilor mai lăticele de cum sunt la cele precedente. 13. V. TeucriumL.spec.p. 16; DC.prodr. 10 p.469 exBenth.; Rchb. icon. germ. 20 tab. 88; Boiss. fl. orient. 4 p. 448 exclus, synon. Schmidtii. V. latifolia minor Schrad. fl. germ. 1 p. 35; Koch syn. p. 605. —Livezi, tuferișe, in regiunea dealurilor și a câmpiilor (Grec, enum. p. 44). — Vulg. Șioplrliță. — îț. Maiu-Iulie. Dealurile Cerne- țului; Răcari, Tatomirești, Craiova, Rubănești; comuna Netotii în Teleorman; Comana; Buzău pe la Crângu; Sinaia; Focșiani; Roman. 14. V. latifolia L. spec. p. 18; Sturm deutsch. fl. h. 58 ; Koch syn. ed. 2 p. 605 exclus, var. 0; Boiss. fl. or. 4 p. 449. V. Pseudochamcc- drys Jacq. fl. austr. t. 60. V. latifolia major Schrad. fl. germ. 1 p. 35. V. Teucrium K. Kern. sched. n. 922-non L. —Vulg. Șiopîrli^ă. — ?|, Maiu-Iulie. Livezi de fin, livezi de pomi, pe lîngă păduri, parcuri, grădini etc. specie comună. Vârciorova, Severin; Craiova, Rubănești; loneșli, Vultureanca; Vulcana; Predeal, Bușteni; Câmpina; Vălenii Comana; București, Chitită; Focșiani; Rafaila (distr. Vaslui); Tutova pe la pădurea Tutova; Neamțu (Chan. exsic.). 0. crinita. — V. crinita Kit. in Schult. oester. fl. 1 p. 27 (1814); Benth. in DC. prodr. voi. 10 p. 470. Diferă numa prin bracteele sale ânguste lineare mai lungi de cât pedicelele florale a cărora lungime e mai scurtă sau cam egală cu a calicelui; planta e ceva mai părosă și racema mai îndesată cu flori. — Livetji pe dealurile submontane. Tirgujiul, Vâdeni; Baea-de-Aramă, Tarnița. § 2. Pseudolysimachion: racema spiciformă densă, lungă și ter- minală, purtând adesea și raceme laterale; tubul corolei lung cilin- droid, limbul cam labiatiform; caliciul 4-partit. IS. V. Bachofenîî Heuff. in flora ann. 1835 voi. 1 p. 253; ejus enum. banat, p. 134; Neilr. diagn. p. 95; Rchb. icon. germ. 20 tab. 90.— V. grandis Fisch ex.Spreng. n. entdeck. 2 p. 122 (1821) sec. Nym. conspect, p. 544. — Vulg. ȘiopîrlițU. — ?|» Iulie, August. Crângulețe, mici tuferișe și la părți deschise pe laturile munților pe- troși. Vârciorova prin valea Bahnei pe la Ilovița ; Lainici; Călimănești, Coziea, Golotreni forte frecuentă. SCROPHULARIACE^ 439 Dacă Veronica grandis Fisch. este într’adevăr identică cu V Ba- chofenii Heuff. atunci urmează a se aplica prima denumire fiind an- ierioră. Nu posedăm âncă planta siberiană spre a decide. 16. V. longifoliaL. spec. p. 13; Kochsyn.p. 606; DG. prodr. 10 p. 465 exclus, var. p; Boiss. fl. orient. 4 p. 455. V. longifolia a. vul- garis Koch syn. p. 605; Rchb. icon. germ. 20 tab. 93. V elatior M. Bieb. fl. t. c. 3 p. 8 (1819)-non Willd. enum. hort. berol. sec. Bess. enum. p. 39 n. 1294.— ?|» Iunie, Iulie. Livezi, tuferișe pe lîngă păduri la locuri cam umede. Pitești, Merișani; Giurgiu; Comana; Tecuci prin lunca Zeletinului; Huși, Iași pe la Șorogari; Tulcea, Nicolițel. p. transsilvanica. Schur enum. transs. p. 498. Caule strict, ro- bust, ca de 50 - 80 cent. înălțime, mănunțel canescenti-păros, la vîrf terminat în paniculă de raceme de ordinar amplă, foile verticilate câte 3, a rar 4, lungi, ângust-lanceolate .sau lineare, pețiolate, baza ușior cuneată sau subcordală, acute acuminate, marginea de jos până sus gros și neregulat serată, limbul cam conduplicat, glabru sau puberulent — Vînjiu, Orevița; Netoți, Alexandria; lonești, Vultu- reanca ; Ciocănești; Buftea; Comana; Tulcea. 17. V. spuria L. spec. p. 13; Koch syn. p. 606; Rchb. deutsch. fl. voi. 20 p. 58 et icon. germ. 20 tab. 94 flg. 2. Veronica foliosa W. et Kit. rar. hung. tab. 102 (1812). V. brevifolia M. Bieb. fl. t. c. 1 p. 6. — Iunie, Iulie. Pe lîngă păduri, tuferișiuri, lăstari de pădure, live^î. — Stolnici; Ciocănești, Chitila; Comana; Bîrlad la Grângu; Constanța. 18. V. spicata L. spec. p. 14 ; Koch syn. p. 607 var. a; DG. prodr. 10 p. 466 ex p.; Rchb. icon. germ. 20 t. 92; Schlechtd. et Lang. fl. v. deulsch. 17 f. 1646.— Iulie, August. Livezi, prin locuri tari, uscate, pe coste cu crângulețe sau tuferișe mănunte. Stolnici; Curtea-de-Argeși; Vultureanca; Urlați pe la Valea-Boului; Bărboși; Podu-Turcului; Bîrlad prin vii și la pădurea Grângu; Iași pe laBriazu; Dobrogea la Bașchioi. p. subcanescens Schur enum. transs. p. 496 (1866), vix V. pallena Host. fl. ahstr. 1 p. 6 (1827); pare pe la noi mai frecuentă ca forma genuină ce este glabrisculă în părțile sale inferiore. 19. V. orchidea Crantz strip. austr. 4 p. 384 (1769) exclus, synon. Vaill. et fl. dan.; Bess. en. pl. volhin. p. 2; Boiss. fl. orient. 4 p. 455. V. criatata Bernh. in litt. ad. Bess. 1. c.— V hybrida M. Bieb. fl. t. c. Ip. 8(1808) etvol. 3p. 9 (1819)-non L.— V apicata var. criatata 440 CONSPECTUL SISTEMATIC Koch syn. p. 607; Rchb. icon. germ. 20 tab. 92. — ?|, Maiu - Iulie. Prin livezi, în regiunea dealurilor și a câmpiilor, frecuent. Severin ; Cerneți; valea Țesnei; Tismana; Tîrgujiul, Bumbești; Stolnici; Vul- tureanca; Câmpulung; Ciocănești (Grec. enum. p. 44); Chitila, Buftea, Crivina (V. spicata Grec. enum. p. 44-non L.); Comana; Slănicu din Prahova; Buzău; Piatra; Bîrlad; lași. § 3. Veronicastrum. Racemă terminală sau laterale, scurtă sau cam prelungă insă sparsîfloră; tubul corolei forte scurt; caliciul 4par- tit; foile bracteale aprdpe conforme cu cele caulinare. 20. V. bellidioide* L. spec. p. 15; Sturm deutsch. fl. h. 58 ; Koch syn. p. 608; DC. prodr. 10 p. 482; Rchb. ic. germ. 20 tab. 95 ; Schlechtd. et Lang. fl. v. deutsch. 17 fig. 1647. — ?|» Iulie, August. Locuri cu ierbă sau cu mușchi pe stânci alpine. Munții Godeanului pe Murariu; Buceci pe Piatra-Arsă (Knecht.) și Costila; Păpușea. 21. V. alpina L. spec. p. 14; Sturm deutsch. fl. h. 56; Koch syn. p. 608; DC. prodr. 10 p. 482; Rchb. ic. germ. 20 tab. 95. V. in- tegrifolia Schrank salisb. n. 10 (1792); Willd. spec. 1 p. 63. V ro-, tundifolia Schrank 1. c. n. 13. V. alpina vur. integrifolia Rochel rar. banat, p. 59 fig. 45. — ?|. Iulie, August. Pe vîrfurile alpine superiore. Godeanu; Buceci la Omu (J. Roemer). 22. V. fruticans Jacq. en. stirp. vind. 2 et 200 (1762). V. saxatilis Scopoli fl. cam. 1 p. 11 (1772); Lin. fii. suppl. p. 83 (1781); Sturm deutsch. fl. h. 56; Koch syn. p. 608; Schlechtd. et Lang. fl. v. deutsch. 17 f. 1649; Sagorski et Schneid. carp, centr. 2 p. 413. V fruticulosa Br. contrib. p. 20 (1889)-non L. — ?|» Iunie, Iulie. Stânci în regiuni alpine. Pe Pietrosul în Suceava (Br.); Ceahlău. 23. V. serpyllifolia L. spec. p. 15; Sturm deutsch. fl. h. 58; Koch syn. p. 608; DC. prodr. 10 p. 482; Rchb. ic. germ. 20 tab. 97 ; Schlechtd. et Lang. fl. v. deutsch. voi. 17 f. 1651: forma legitima. — ?|» Aprilie-August. Livezi la locuri umede, mlaștini și pe la isvore. Roșii-de-Vede; Câmpulung (V. tenella Grec, enuin. p. 44-non AII.), Conțești; Ciocănești, Chitila, București (Grec. 1. c.) p. neglecta. E neglecta Schmidt fl. bohem. ex Roem. et Sch. syst. 1 p. 102 (1817); Koch 1. c. V sepyllifolia c. major, et d. Wolf- jiana Schur enum. p. 500 (1866). — Craiova; Comana. ț. major Baumg. enum. transs. 1 p. 20 (1816); Simk. enum. transs. p. 426. V nivalis Schur verh. siebenb. ver. ann. 1859 p. 139. V. Bungdbecca Janka nov. turcie, brev. n. 34 (1873) sec. Simk. 1. c.—> SCftOPHULARÎACE^: 441 Regiuni alpine. Muntele Godeanu; muntele Ghițu, Buceci pe laturile Garaimanului (Knecht) pe Costila, pe la Bușteni, Sinaia prin valea Peleșiului; plaiul Gagului la Posada. 24. V. acinifolia L. spec. p. 19 ; Sturm deutsch. fl. h. 58; Koch syn. p. 608; DC. prodr. 10 p. 483; Rchb. ic. genn. 20 tab. 99; Schlechtd. et Lang. deutsch. 17 f. 1652. — O Aprilie, Maiu. Porumbiști aban- donate, locuri cam năsipose. Hinova spre Ceșmeoa-Trăsnilă. 25. V. arvensis L. spec. p. 18; Sturm deutsch. fl. hefL 58; Koch syn. p. 608; DC- prodr. 10 p. 483; Rchb. ic. germ. 20 tab. 99; Schlechtd. etLang. fl. v. deutsch. 17 f. 1653. V. romana Schmidt fl. bohem. p. 45 - non Lin. — Q Aprilie, Maiu. Prin locuri cu ierbă, fe- nețe, parcuri, grădini, garduri rustice; specie comună. Ponoare; Con- țești; Chitila; București; Lehliu; Fetești; Băneasa, Comana. p. acinoides Schur enum. transs. p. 501. — Subțirică, filiformă, simplă, erectă, ca de 5-7 cm, paucifloră, florile aproximate. — Vultu- reanca; Podu-Turcului. 26. V. verna L. spec. p. 19; Sturm deutsch. fl. h. 13; Koch syn. p. 609; DC. prodr. 10 p. 483 ; Rchb. ic. germ. 20 tab. 99 ; Schlechtd. et Lang. deutsch; 17 f. 1655. V. suculenta Schmidt fl. bohem. et Auct. transs. ex p. quoad plantam transsilvanicam - non AII. — Q Aprilie, Maiu. Locuri deschise, uscate. Iași; Botoșiani. 27. V. triphyllos L. spec. p. 19; Sturm deutsch. fl. h. 8; Koch syn. p. 609;DC. prodr. 10p.486;Rchb. ic. germ. 20 tab. 100; Schlechtd et Lang. fl.v. deutsch. 17 f. 1656. — Q Martie-Maiu. Prin locuri us- cate cu ierbă menuntă. București (Grec. enum. p. 44). 28. V. praecox AII. auct. 5 tab. 1 f. 1 (1789); Sturm deutsch. fl. h. 58; Koch syn. p. 609; DC. prodr. 10 p. 486; Rchb. ic. germ. 20 tab. 100; Schlechtd. et Lang. deutsch. voi. 17 f. 1657. — Q Martie- Maiu. Locuri uscate, pe cdste eu ierbă. Comana; Fetești. B . anuale. § 4. Alsinoides. Florile axilare solitare: foile florale conforme cU cele caulinare, pedunculele uniflore, la fructifieație reflexe. 29. V. polița Fries. novit. ed. 1814 p. 63; Sturm deutsch. fl.h. 58; Koch syn. p. 610; Schlechtd. et Lang. fl. v. deutsch. 17 f. 1659 optima! V. didyma Koch syn. ed. 1 p. 531; Rchb. ic. germ. 20 tab. 77 -non Ten.— V agr es tis DC. prodr. 10 p. 487 ex p. — Q Marlie-Maiu. Prin locuri 442 CONSPECTUL SISTEMATIC cu ierbă, pe lingă locuințe, prin porumbiști nelucrate sau abandonate, grădini; specie forte comună. Verciorova; Craiova; Alexandriea; Con- țești ; Chitila, Herestrău, București (Grec. enum. p. 44); Câmpina, Văleni (K. agrestis Grec. enum. p. 44); Lehliu; Fetești; Buzău. 30. V. persica Poir. in Lam.encycl. meth. voi. 8 p. 542 (1808); Gren. Godr. fl. fr. 2 p. 598 ; Rchb. ic. germ. 20 tab. 78. V. lownefortii Gmel. fl. baden. 1 p. 33 (1806). V. Buxbaumii Ten. fl. neap. 1 p. 7 tab. 1 (1811); Koch syn. p. 610; DC. prodr. 10 p. 487; Schlechtd. et Lang. fl. v. deutsch. 17 flg. 1661. — Vulg. Ventrilică, Ventricea. — Q Aprilie, Maiu. Prin locuri cu ierbă, grădini, parcuri, ogoră etc. Sinaia prin părțile de jos (Grec. enum. p. 44); Possada; București; Comana; Văleni, Câmpina (Grec, in Br. prodr. p. 360); Birlad; Iași. 31. V. hederifolia L. spec.p. 19; Sturmdeutsch.fl.h. 56; Koch syn.p.611;DC. prodr. 10 p. 488;Rchb. ic.germ. 20 tab. 77;Schlechtd. et Lang. deutsch. 17 f. 1662. — Q Aprilie, Maiu. Prin porumbiști, ogoră vechi, curți, garduri rustice. Roșiori; Comana; București, He- răstrău, Băneasa; Chitila, Ciocănești. 7. I.IM0SEI1LA Lin. gen. n. 776. I. L. aquatica L. spec. p. 881; Sturm. h. 30; Koch syn. p. 612 DC. prodr. 10 p. 426; Rchb. ic. germ. 20 tab. 101; Schlechtd. et Lang. fl.v. deutsch. 17 f. 1665. — 0 Iunie, Iulie. Pe năsipul umed din mar- ginea Lacului Brateșiu lângă Galați, lalocul ^is „Pescărialui Antache". Sect. II. Anterele la bază cu câte un mucron uneori spiniform. Trib. IV. RHINANTHE2E. Corola bilabiată, nefornicată și nepinte- nată, labra (galea) superioră adesea prelungă, concavă ghebdsă. 1. Loculele ovarice a câte 1-2 semințe. 8. TOZZIA Lin. gen. n. 745. I. T. alpina L. spec. p. 844;Sturm deutsch.fl.h. 30; Koch syni p. 620; DC. prodr. 10 p. 584; Rchb. ic. germ. 20 tab. 120; Schlechtd. et Lang. fl.v.deutsch. 17 f. 1730. — Iulie, August. Prin locuri turfose, sfagnuri umede, mlăștini; în văile subalpine și alpine. Plaiul Oslie. peRîușeț; Negoiu; Predeal prin valea Râșnovei, Sinaia pe Furnica. 8. MELAMPYKUM L. gen. n. 742. I. IN. cristalumL.spec.p.842; Kochsyn. p.620; DC.prodr. 10 p. 583; Rchb. ic. germ. 20 tab. 116; Schlechtd. et Lang. fl. v. deuisch. 17 SCftOPflULARlACM 443 f. 1697. — Vulg. Ciormoiag. Grâu-negru. Grâu prepelițelor. Miază- nopte, — Q Iunie, Iulie. Pe lingă păduri la locuri deschise, poeni, li- vezi. Dealurile Gemenului pe lorgutova, Poroina; Tîrgujiul, Bumbești; Titu (Grec. enum. p. 44); Ciocănești, Butimanu, Buftea; Comana; Mânăstirea Neamțu (Chan. exsic.) 2. M. arvense L. spec. p. 842; Koch syn. p. 620; DC. prodr. 10 p. 583; Rchb. ic. germ. voi. 10 tab. 115 fig. 1; Schlechtd. et Lang. fl.v. deutsch. 17 fig. 1698. M. pseudobarbatum Schur enum. transs. p. 506.— Q Iunie, Iulie. Prin livezi in regiunea meridională și centrală. Baea- de-Aramă, Padeși; Tismana, Tîrgujiul, Netoțiî în Teleorman; Vul- cana; Titu, Ciocănești, Periși; Buda spre Oseșli în Vaslui; Botoșiani ; Dobrogea pe la Măcin, Babadagh. 8. M. nemorosum Lin. spec. p. 621; Sturm deutsch. fl.h. 29; Koch syn. p. 621; DC. prodr. 10 p. 583; Rchb. ic. germ. 20 t. 114; Schlechtd. et Lang. deutsch. 17 fig. 1700 optime : legitimum, calycibus hirsutis.—Vulg. Ciormoiag. Carpenii. Sor-cu-frate.—Q Iulie, August. Păduri și pe la margini de păduri în regiunea dealurilor submontane. Câmpulung; Sturzeni și Vulcana în Dîmbovița; Beceni la pădurea Ocea (Grec. enum. p. 45). p. montanum Porc. enum. nasseud. p. 44 (1878) et phaner. nasseud. p. 75 (1881). M. subalpinum A. Kern. cest. bot. zeit. 1863 p. 363-non Juratzka zool. bot. gesel. 1857 p. 4. M. bihariense A. Kern. sched. fasc. 2 n. 625 (1882). Caliciul cu totul glabru sau numa pe suturile sale cu câțiva peri scurți aspri. — Păduri în regiunea sub- montană. Valea Cernei pe Osliea; Baea-de-Aramă; Tismana; Olănești; Călimănești; Corbeni pe valea Turburea și pe Ghițu; în Buzău pe la GuraTeghei; Tecuci la Boghești; Tîrgu-Ocnei; Piatra; Agapiea, Neamțu [M. nemorosum Grec. enum. p. 45); Tecuci; Vaslui la pădurea Lipo- vețu; Iași la Răpedea și la Bârnova spre Bordea. 4. M. silvaticum L. spec. p. 843; Sturm deutsch. fl. hef. 9; Koch syn. p. 621; DC. prodr. 10 p. 584; Rchb. icon. germ. 20 tab. 113 f. 2; Schlechtd. Lang. fl. v. deutsch. 17 f. 1702.—>0 Iulie, August. Păduri de bra^i în regiunea infralpină. Muntele Coziea; Buceci; SchitulRareu frecuent. p. saxosum Garcke in Schlecht. Lang. fl. v. deutsch. 17 p. 283. M. saxosum Baumg. enum. transs. 2 p. 199 (1816). Diferă de forma legi- timă prin apertura corolei, ceva mai căscată, și prin colârea albă a părței anteriore a corolei, cu câteva mici puncte purpurii ce totul prin secație devine negricios. — Iulie, August. Păduri montane de 444 CONSPECTUL SISTEMATIC bra^i. Buceci pe valea Peleșiului, la Urlâtoarea, și pe Costila la Buș- teni ; pe Ceahlău (Knecht.); în cheile Bamarului. 2. Loculele ovarice cu numerdse semințe. 10. PEDICULARIS L. gen. 746. § 1. Labrele corolei alăturate, apertura închisă. I> Pa Sceptrum Carolinum L. spec.p. 845; Sturm deutsch.fi. h.30;Kochsyn. p. 626;DC.prodr. 10 p. 581;Rchb. ic. germ.20 t. 142; Schlechtd. et Lang. fl. v. deutsch. 17 f. 1729. — <|, Iunie-August. Locuri umede. Mânăstirea Neamțu pe la șesul Bahna (Chania). § 2. Labrele corolei deschise, cea superioră falciformă și ghe- bdsă ca o cască. a. Nerostrate. Labra superidră a corolei obtuză, neavând rostru nici dinți. 2. P. verticillata L. spec. p. 846; Sturm deutsch. fl. h. 20; Koch syn. p. 625; DC. prodr. 10 p. 563; Rchb. ic. germ. 20 t. 141; Schlechtd. et Lang. fl. v. deutsch. 17 f. 1728. P, silvatica et P. recutita Baumg. enum. transs. 2 p. 201 et 203 (1816)-non alior. P. Stevenii Bung. ap. Ledeb. fl. alt. 2 p. 427 (1830). —Vulg. Piducheriu. ?|, Iulie, August. Păsciuni, stânci, în regiunea alpină. Muntele Mocirliu și Scări- șioaraîn Mehedinți; Galbinaîn Vâlcea; Păpușea; Negoiu pe Podeanu; pe Cumpetu și în Buceci; Ceahlău (Knecht.) 8a Pa versicolor Wahlenb. veget. clim. helvef. p. 118 (1813); Koch syn. p. 625; DC. prodr. 10 p. 578; Schlechtd. et Lang. fl. v. deutsch. 17 f. 1727. P.flammea Wulf. in Jacq. collect. 1 p. 70-non L. P. (EderiVaN sec. Hartm. scand. fl. ed. 3 p. 146 (1820); Rchb. ic. germ. 201. 138. — ?}, Iunie, Iulie. Stânci, piscuri de stânci saupetriși în regiunea alpină. Oiticu; Buceci (Br.); Ceahlău (Knecht.) 4a Pa exaltata Bess. in flora ann. 1832 voi. 2 beii. p. 19; Ledeb. fl. ross. 3 p. 296; Janka in linn. ann. 1860 p. 593. P. foliosa p. exaltata Benth. in DG. prodr. 10 p. 573. P. foliosa var. carpatica Andree bot. zeit. ann. 1855 p. 806. P. transsilvanica Schur cest. bot. zeit. ann. 1861 p. 361. P. exaltata var. carpatica. Porc. enum. phane- rog. nasseud. p. 74 et exsicc.! — Vulg. Darie. — <|, Iulie, August. Pe laturile munților prin văile subalpine umbrose sau cam deschise. Buceci prin valea Caraimanului și în Valea-Albă; muntele Barnaru în Suceava la Broșteni (Br.); în livezile Rarăului spre Piatra-Zîmbrului. SCROPfiUtAfcîACil^ 44 S b. Roslrate dentifere. Labra superioră a corolei avend rostru cu dinți. 5. P. campestris Griseb. et Sch.it. hung.n. 162(1852); Janka in linmea ann. 1860 p. 592. P. comosa Baumg. en. transs. 2 p. 202(1816) et Auct. transs. plur. etiam Heuff. quoad planta mehadiense-non L. P.coronensis Schur oest. bot. zeit. ann. 1860 p. 83 et enum. transs. p.508 (1866). P. dolichorrhiza Rchb. icon. germ. 20 tab. 132(1862) 6 planta transsilvanica; an Bunge cujus stirps in Songaria nascitur? P. pra- tensis Schur enum. transs. p. 508 (1866). — Vulg. Darie. — î|. Iunie, Iulie. Livezi și margini de păduri în regiunea montană. Munții Game- nei înMehedinți către Mehadia, valea Prolatz (P. comosa Heuff. enum. ban. p. 137; Neilr. diagn. p. 98; A. Degen exsic.!); Nămăeșli (P> tuberosa Grec. enum. 1880 p. 45-non L.); Predeal, Bușteni, Sinaia; Gomănești în Bacău; la Fălticeni pe câmpiea de la Șasea și Comu- Luncei, forte mult. 6* P. palustris L. spec. p. 845; Koch syn. p. 623; DG. prodr. 10 p. 566; Rchb. icon. germ. 20 tab. 128; Schlechtd. Lang. deutsch. 17 fig. 1718.— 2|, Maiu, Iunie. Locuri mlăștindse sfagnice în văile mon- tane. Predeal prin valea Râșnovei (Grec. inBr. prodr. p. 362); Mânăs- tirea Neamțu (Ghan. exsic.); valea Barnarelului sus la capu rîului. 11. RHDIĂNTHUS L. gen. n. 14?. I. Rh. alpinus Baumg. enum. transs. 2 p. 169 (1816); Koch synops. p. 627 exclus, var. 0; Sag. et Schn. carp, centr. 2 p. 419. — Rh. Crista galii $. aZpesZris Wahlenb.carpat.princip, p. 184(1814). AZec- tordlophus alpinusRchb. fii. ic. germ. 20 p. 84 tab. 119 (1862); Schlechtd. Lang. fl. v. deutsch. 17 fig. 1707. — Vulg. Clocotiși. — Q Iulie, August. Livezi în locuri deschise și pe stânci în regiunea alpină. ParîngU (J. Barth exsic.); în Argeși pe Moldoveanu; Păpușea; pe coamele Ra- reului la Piatra-Zîmbrului. 2. Rh. minor Ehrh. beitr. 6 p. 144; Koch syn. p. 626; DG. prodr. 10 p. 557; Sag. et Schn. carpat. centr. 2 p. 418. Rh. Qrista galii a. L. spec. p. 840. Alectorolophus parviflorus Walir. sched. p. 348 (1822). a. minor Wimm. Grab. fl. siles. 2 p. 213; Rchb. icon. gerul, voi. 20tab.ll7; Schlechtd.Lang. fl.v.deutsch. 17jfig. 1703.—Vulg. Clo* cotiși. — Q Maiu-Iulie. Prin livezi în regiunea montană. în Vâlcea pe Galbina; pe Coziea; Rucăr, Valea-Muierei, Pajerea; Sturzeni; Pre-¹ deal, Bușteni, Sinaia; Agapiea (Grec. enum. p. 44); Broșteni pe Neagra, prin valea Barnarului; Schitul Rarău, — Varteză: Grecucu A Dr. — C. 1821. 81 446 CONSPECTUL SISTEMATIC a. simplex. — Cu portul mic, 10-15c,ⁿ înălțime, caulul simplu, debil, fără macule negriciose lineare. Ocupă regiunea montană sub- alpină. Sinaia, Predeal; p. fallax Wimm. et Grab. op. cit. Portul înalt, caulul ramos și multiflor, maculat cu mici linii negriciose scurte; 7. angustifolius Gmel. fl. baden. 2 p. 669 (1826). Eh. alpinus p. angustifolius Koch syn. p. 627-non alior. Eh. minor d. stenophyllus Schur enum. transs. p. 511 (1866). Cu portul înalt și rămos, dar în tâte subțirel și axele caulinare maculate; foile înguste lineare, linear- lanceolate. 3» Rh. major Ehrh. beitr. 6 p. 144 (1791); Koch syn. p. 626; t>C. prodr. 10 p. 557; Sag. et Schn. carpat. centr. 2 p. 418. Eh. Crista galii y. L. spec. p. 840. — Alectorolophus glaber AII. fl. pedem. 1 p. 58 (1785) A. major var. glaber Rchb. fii. icon. germ. voi. 20 tab. 118; Schlechtd. Lang. deutsch. 17 fig. 1704. —Vulg. Clocotiși. — QMaiu, Iunie. — Prin livezi, crânguri menunte, pe lingă păduri în regiunea dealurilor și a câmpiilor. Cerneți, Simian, Hinova; Craiova; Netoți, Alexandriea; Buftea, Periși; Predeal; Văleni; Beceni (Grec. enum. p. 44); Piatra, Pădurea-Balaurului, Osloveni; Fălticeni, Șasea; Boto- șiani. p. hirsutus F. Schultz arch. de flora p. 32 (1842); Gren. Godr. fl. fr. 2 p. 612. Eh. Alectorolophus Poli. fl. palat. 2 p. 177 (1776); Koch syn. p. 626. Eh. Crista galii7. L. op. cit. Eh.hirsutus Lam. fl.fr. 2 p. 563 (1778). Alectorolophus major var. hirsutus Rchb. fii. icon. germ. 20 tab. lAS.Eh.major var. glandiilosus Simk. enum. transs. p.432 (1886). 0 Maiu-Iulie. Adesea prin aceleași locuri și localități cu congeneru seu. Vârciorova pe Bahna; Severin, Cerneți pe dealurile lorgutovei; Cloșani la Buza-Plaiului; Tirgujiul; Craiova; lonești, Cacova, Vul- tureanca; Comana; Ciocănești, Chitila, Buftea; Câmpina; Văleni; Iași la Viea-Nebuna. 12. EUPHBASIA L. gen. n. 741. 1. E. Roatkoviana Hayne arzneigew. 9 tab. 7 (1823); A. Kern. Sched. n. 150; Sagorski et Schn. carp, centr. 2 p. 420. E. offic'nalis L. spec. p. 841 ex p. —E. pratensis Fries novit. fl. suec.p. 198(1828). E. officinalis a. pratensis Koch syn. p. 628. E. officinalis Sturm, Gren. et Godr. et auct. plur. — Vulg. Buruniță sau Burieniță. Dințură. Min- gâerea-apelor. Silur. — O Iulie, August. Prin locuri cu ierbă, păsciuni, pe lîngă păduri, în regiunea montană. Pe Coziea; Curtea-de-Argeși; Câmpulung; Sturzeni, Cetățeni pe Leota; Predeal; Sinaia (Grec. enum. SCROPHULÂllIACEA: 447 p. 44); în Buzeu la Beceni (E. officinalis p. pratensis Grec, in Br. prodr. p. 365); pe Bistrița la Madei în Suceava; Botoșiani și Agafton; Aga- piea; Mânăstirea Neamțu (Chan. exsic.) 2. E. stricta Host. fl. austr. 2 p. 185 (1831); A. Kern. sched. n. 147; Sagorski et Schn. carp, centr. 2 p. 421. E. officinalis Heyne 1. c. t. 8; E. officinalis L. spec. p. 841 ex p.; E. officinalis 7. nemorosa Koch syn. p. 628; Schlechtd. et Lang. deutsch. 17 flg. 1733 b.-non Pers. syn. (1807). — Q Iulie, August. Locuri cu ierbă prin livezi și pe lîngă rîușiâre în regiunea montană. Cloșani, Baea-de-Aramă; Tismana, valea Mânăstirei Bistrița; Olănești, Sărăcinești, Rîmnic; pe Coziea și Ghițu în Argeși; Pucioasa; Possada, Sinaia; Gura Teghei; laMeraîn Vrancea; Slănicu din Bacău; Botoșiani la Rediul Stâuceni. 3. E. minima Jacq. in Schleich. catal. p. 22 (1800); Rchb. ic. genu. 20 tab. 111 flg. 8; A. Kern. sched. fasc. 1 p. 44; Sagorski et Schn. carp, centr. 2 p. 421 var. carpatica Freyn. — Q Iulie, Au- gust. Caraimanu pe declivitatea meridională (Knecht.) 4. E. salisburgensis Funk. nachricht. salzb. in Hoppe ta- schenb. p. 184 et 190 (1794); Koch syn. p. 628; Rchb. icon. germ. 20 tab. 109; Schlechtd. et Lang. deutsch. 17 flg. 1735; Sag. et Schn. carp, centr. 2 p. 422. — Q Iulie, August. Pe costele abrupte ale mun- ților, la locuri umede cam umbrâse. Pe muntele Jipu; Dimbovicioara; valea Prahovei sub Possada între tunelurile C. F.; Sinaia în valea Pe- leșiului și pe la Poeana-Stînei; Valea-Babelor; Piatra-Mare; pâlele Ceahlăului pe la schitu Hangu; Slănic; Pietrile-Doamnei. 13. ODONTITES Haller, Pers. syn. 2 p. 150. 1. O. verna Rchb. germ. exc. 2 p. 359 (1832). O. rubra Pers, syn. 2p. 150; DC. prodr. 10 p. 551 ex p.—EuphrasiaOdontites L. spec. p. 841. E. verna Bellard. app. pedem. 33 (1792). E.serotina Schlechtd. et Lang. deutsch. 17 flg. 1738-non Lam. Bartsia verna Rchb. fll. ic. germ. 20 tab. 107. — Vulg. Dințură. — O Tomna. Prin grâne, po- rumburi și pe la petrișiuri menunte cu ierbă. Brănești în Dîmbovița; București, Chiajna ; valea Prahovei pe la Sinaia (Knecht.) 2. O. serotina Rchb. germ, excurs. 2 p. 359 (1832); Gijen. Godr. fl. fr. 2 p. 606. Euphrasia serotina Lam. fl. fr. 3 p. 350 (1793). E. Odontites Schlechtd. et Lang. deutsch. 17 flg. 1737. Bartsia Odon- tites Huds ap. Rchb. fll. ic. germ. voi. 20 tab. 106. — Q Iulie, Au- gust. Prin grâne, porumbiște, câmpuri, drumuri, prundișiuri. Rîmnic; 448 CONSPECTUL SISTEMATIC lunca Mânăstirei Horezu (Grec, in Br. prodr. p. 365); Vulcana; Titu (Grec. enum. p. 44); Chitila, București, Herăstrău; Giurgiu, Odăile Arsache; Predeal, Sinaia; Bisca Rusilei; Vrancea. 3. O. Iuțea Rchb. germ, excurs. 2 p. 359; Gren. Godr. fl. fr. 2 p. 608; DC. prodr. 10 p. 550. Euphrasia Iuțea L. spec. 842; Koch syn. p. 629; Schlechtd. et Lang. fl. v. deutsch. 17 fig. 1739. Bartsia Iuțea Rchb, fii. icon. germ. 20 tab. 108. — Q Iulie, August. Locuri aprice, pe câste, dealuri. Craiova la Leamna (Saba Stef.); Mânăstirea Horezu ; In Dobrogea pe la Măcin, Tulcea la Nalbant. 14. BARTSIA L. gen. n. 740. I. B* alpina L. spec.p. 839; Sturm. deutsch.fl.h. 17;Koch syn. p. 627; DC. prodr. 10 p. 544; Rchb. fii. icon. germ. 20 tab. 104; Schlechtd. etLang. fl. v. deutsch. 17 fig. 1731. — Vulg. Bursucii. — ?J, Iulie, August. în regiunea alpină. Godeanu; Parîngu ; (Barth exsic); Buceci pe sus la valea Caraimanului (Knecht.) LXX. ACANTHACE^ R. Br. prodr. p. 472. 1. ACANTHUS L. gen. n. 793. I. A. iongifoliu* Host fl. austr. 2 p. 217 (1831); Koch synops. p.664etadd.p.lO28;Rchb. ic. germ. 20 tab. 193 ;DC.prodr. 11 p. 270; Schlechtd. et Lang. fl.v. deutsch. 17 fig. 1742.—Vulg. Talpa-ursului.— ÎJ, Maiu-Iulie. Răriși de păduri, poeni de păduri, locuri de păduri a- bătute de sdctire. Severin pe la dealul Buliga subt vii, Poeana-Cerne- țului, dealurile lorgutovei și ale Stirminei; Craiova pe la viile și pe la gara Circea. LXXI. OROBANCHACEJE Lindl. nat. syst. p. 287. 1. OROBANCHE L. gen. n. 779. § 1. Staminele inserate lingă baza tubului corolei. a. Tubul corolei relativ scurt, ventricos și campanulat deschis. I. O. cruenta Bertol. rar. pl. ital. dec. 3 p. 56 (1810); Koch syn. p. 612; Reut. in DC. prodr. voi. 11 p. 15; Rchb. icon. germ. 20 tab. 159; Boiss. fl. orient. 4 p. 505; Schlechtd. Lang. fl. v. deutsch. voi. 18 fig. 1743.—Vulg. CrUlici. llorea-untului.Sclgeata-lui-Dumne^eu. Verigei. — ?|» Iunie, Iulie. Tuferișe, răriși de pădure, livezi; în regiunea montană și submontană. Parazit pe rădăcinile unor Papilionacee precum Genista, Lotus, Trifolium. — Vârciorova;Cernețipe dealurilelorgutovei OROBANCHACEjE 449 (Grec, in Br. prodr. p 161); valea Țesnei la Gâura-lui-Zîrnă; Mânăsti- rea-Bistrița; Coziea; Sinaia (O. cruenta et O. Rapum Grec.enum. p. 45); Mânăstirea Neamțu (Chan. exsic.) 2. O. procera Koch in deutsch. fl. 4 p. 438 (1833); ejus syn. p. 613; Rchb. icon. germ. voi. 20 tab. 166 optime cum planta nostră congruunt. -- ?|» Iunie, Iulie. Parazit pe rădăcinile deCirsium arvense var. horridum: în valea Barnarelului pe la Podu-Popei. Nu aplicăm sinonimele date de unii autori (Simk. enum transs. p, 435, Nym. consp. p. 559) acestei plante, având în vedere iconogra- fia florei germane a lui Reichenbach unde se vede bine diferențele ce există între O. pallidijlora Wimm. et Grab. și intre O. Cirsii Fries. ambele ce nu se potrivesce cu planta nostră. b. Tubul corolei prelung și arcuat, subcampanulat deschis. 3. O. caryophyllacea Smithtranss.oflinn.soc.4p.l69(1797). O vulgari» Lam. encycl. meth. 4 p. 621 (1797). O.galii Duby bot. gal- lic. 1 p. 349 (1828); Koch syn. p. 615; DC. prodr. 11 p. 20; Rchb. ic. germ. 20 tab. 162; Boiss. fl. orient.'4 p. 508; Schlechtd. Lang. fl. v. deutsch. 18 fig. 1749, nomen proprium. O. laxijlora Rchb. germ, ex- curs. p. 355. — ?|» Iunie, Iulie. Pe lîngă păduri, răriși de pădure, li- vezi- Parazit pe Galium Molugo, pe Galium Schultesii.—Coziea ; Broș- teni pe Neagra; Bârlad; Poeni, Iași.' 4. O. Epithymum DC. fl. fr. 3 p.490(1815); Kochsyn. p.614; DC. prodr. 11 p. 21; Rchb. ic. germ. 20 tab. 163; Boiss. fl. orient. 4p. 509; Schlechtd. Lang. fl. v. deutsch. 18 f. 1748 optime. O. epithymoide» Heuff. enum. ban. p. 136 (1858).— î|» Iunie, Iulie. Livezi, fînațe, lo- curi pietrose pe Thymus. Severin costele de la Banoviță spre To- polniță; Cloșani la Buza-Plaiului; Cetatea Vlad-Țepeși pe Argeși; Ceahlău; valea Barnarului; Schitul Rareu. p. transsilvanica. — O transsilvanica Porc. fl. phan. nasseud p. 73 (1881). —Prin livezile montane la Broșteni pe Piciorul-Văcăriei § 2. Staminele inserate mai sus de cuartul inferior al tubului corolei. Corola tubulosă și arcuată, campanulat deschisă. a. Filamentele staminelor peste tot sau în jumetatea inferioră pSrose. S. O rubens Wallr. sched. 1 p. 307 (1822); Koch syn. p. 615; DC. prodr. 11 p. 25; Rchb. icon. germ. voi. 20 tab. 171; Boiss. fl. orient, 4 p. 511; Schlechtd. Lang. deutsch. voi. 18 f. 1750. O. Medi- 450 CONSPECTUL SISTEMATIC cfl^wiisDubybot. gallic. 1 p. 349(1828). O. Iuțea Baumg. enum. transs 2 p. 215 (1816. — ?|> Maiu, Iunie. In regiunea montană inferiâră și pe dealuri. Parazit pe Medicago. Valea Oltului pe Cirlige; Corbeni pe Turburea; Tîrgu-Ocnei; Mânăstirea Neamțu la Braniștea (Chan. exsic.); Bârlad la Crângu. 6. O. major L. fl. suec. p. 219 (1755). O. elatior Sutton in tra- sact. of linn. soc. 4 p. 178 tab. 17 flg. 4 (1797); DC. prodr. lip. 25; Rchb. icon germ. 20 tab. 173. O. stigmatodes Wimm. fl. v. schles. p. 280 (1840) ; Koch syn. p. 616. O. Echinopis Pancic cest. bot. zeit. ann. 1868 p. 80. — ?|» Iunie, Iulie. Prin dunele maritime, parazitic pe ră- dăcinele de Centaurea arenaria; lingă Constanța. 7. O. flava Mart. ap. F. W. Schultz deutsch. orobanch. p. 9 f. 5 (1829); Koch syn. p. 617; DC. prodr. 11 p. 27; Rchb. icon. germ. 20 tab. 177; Schlechtd. Lang. fl. v. deutsch. 18 f. 1755. O.Tussilaginis Mutei fl. fr. 2 p. 349 tab. 42.(1834)—î|. Iulie. La poaleleBucecilor pe rădăcini de Petasites și de Tussilago pe la Poeana-Țapului (Knecht.) Ia Urlătoarea și în valea Babelor ! ; Mânăstirea Neamțu (Chan). 8. O. lucorum Al. Braun ap. Schultz in annal. d. gewk. d. re- gensb. bot. gesel. V. p. 504 (1822); Koch syn. p. 617 ; Rchb. deutch. fl. voi. 20 p. 125 et tab. 178 optime cum planta nostră congruunt; Reu- ler in DC. prodr. 11 p. 23. — î|» Iunie, Iulie. Parazit pe Rubus coe- sius. Pe dîmburile Neajlovului la Morteni, lonești. b. Filamentele staminelor pestetot glabre sau numa la bază pu- țin perose. 9. O. loricata Rchb. iconogr. voi. 7 p. 41 flg. 917 (1829); ejus icon. germ. 20 tab. 176 sed in flg. 2 insertio staminorum erro- nata; Koch syn. p. 616 ; DC. prodr. lip. 27; Schlechtd Lang. fl. v. „ deutsch. 18 fig. 1753. O. minor Auct. transs. ex. p. - non Sutton. — î|. Iunie, Iulie. Prin livezile din luncă la Craiova. IO. O. minor Sutton in transact. of. linn. soc. 4 p. 178 (1797); Koch syn. p. 618; DC. prodr. 11 p. 29; Rchb. icon. germ. 20 tab. 183; Schlechtd. Lang. fl. v. deutsch. 18 f. 1759.—Q Iunie, Iulie. Prin tufe- rișiuripecostelemunților; parazitic peCytisusnigricans la Vârciorova. II. O Cumana Wallr. orob. p. 58 (1825); DC. prodr. lip. 33. Ledeb. fl. ross. 3 p. 321; Rchb. icon. germ. 20 tab. 189 optimă. O. arenaria M. Bieb. fl. t. c. 2 p. 83 (1808)-non Borkh.— î|» Iunie, Iulie. Locuri țărînâse, humus năsipos. Brăila pe la Monument. OROBANCHACE^, UTEICULA^IACE.E 451 2. PHELIPEA Tottrnef. corol. ins tit. p. 47- I. Ph. purpurea Jacq. fl. austr. 1 p. 108(1782)suh Orohanche. Ph. catrulea C. A. Mey. enum. pl. cauc. p. 406 (1831); DC. prodr. 11 p. 5; Rchh. icon. germ. 20 tab. 149; Schlechtd. Lang. fl. v. deutsch. 18 fig. 1764. Orobanche ccerulea Vili, dauph. 2 p. 406 (1789); Koch syn. p. 619.— ?|, Iunie, Iulie. Prin livezi de pomi, pe lîngă vil, la rădăcini de Achillea Millefolium. Cerneți pe dealurile lorgutovei; în Vlașca la Băneasa; în Ialomița pe la Doicești, Sloboziea. 2. Ph. ramota C.A.Mey. l.c.p. 104;DC.prodr. lip. 8;Rchh. ic. germ. 20 tab. 152; Schlechtd. et Lang. fl. v. deutsch. 18 f. 1766. Orobanche ramosa L. spec. p. 882; Koch. syn. p. 620. —. Vulg. Lupoae. Busuiog-selbatic. — 0 Iunie - August. Pe rădăcini de Cânepă, de Tutun, a rar și de Porumh. Ferhinți (Ilfov); Odobești; Iași. 3. LATHR^EA L. gen n. 743. I. L. Squamaria L. spec. p. 848; Koch synops. p. 620; DC. prodr. lip. 40; Rchb, ic. germ. 20 tab. 143; Schlechtd. et Lang.fl.v. deutsch. 18 f. 1767. Squamaria Orobanche Scop. fl. carn. p. 760. — Vulg. Nurea-pădurilir. Șerpariță.IMa-^rpdui.Buricu-pămentului. Cu- curuzu-pădurilor în Transilvaniea.— ?|, Aprilie, Maiu. Păduri umhrosc; parazită pe rădăcini de arbori: Teiu, Alun, Fag. Conțești și la Valea- Mare ; București la Mogoșoea; Predeal; Mânăstirea Neamțu (Chania exsic.); Cerneți pe dealurile Poroinei (Grec. enum. 1880p.45); Lunca- Craiovei; pădurea Comana. LXXII. UTRICULARIACEJE Endl. gen. p. 728 1. PINGUICULA L. gen. n. 30 I. P. alpina L.spec.p. 25; Sturm deutsch. fl. h. 14; Koch syn. p. 664; Rchb. ic. germ. 20 tab. 206. P.flavescens Florke in Schrad. fl germ. p. 53. P. alba Kuchl. in Hoppe taschenb. ann. 1800 p.223.—Vulg. Fbiegrasă. — $ Maiu, Iunie. Pășciuni, ierbă, tave de mușchi în regiu- nea alpină. Godeanu; Buceci pe Furnica, pe Vîrfu-cu-Doru (Grec. en. p. 30), pe Caraimanu (Knecht.); Ceahlău; Rărim. 2. P. vulgaris L. spec. p.25; Sturmdeutssh.fl.h. 14;Koch syn. p. 665; Rchb.ic. germ. 20 tab. 198.— Junie, Iulie. Prin locuri ca și precedenta. Buceci pe Furnica, pe Caraimanu și la Obârșiea lalo- miței (Knecht.); muntele Ghițu tocma pe vîrf; la Negoiu pe Podeanu. 452 CONSPECTUL SISTEMATIC UTBICULABIA L. gen. n. 31. I. U. vulgaris L. spec. p. 21; Sturm. deutsch. fl. h. 13; Koch syn. p. 665; Rchb. ic. germ. 20 tab. 201. — Vulg. Otrălelu-băl^lor.— ?|» Iulie, August. Gropile cu apă din lunca Cîlniștei subt Comana (Grec- in Br. prodr. p. 413). LXXUI. VERBENACEjE Juss. ann. mus. VIL 1. VERBENA L. gen. n. 32. I. V. officinalis L. spec. p. 29; Sturm deutsch. fl. h. 3 ; Koch syn. p. 664; DC. prodr. 11 p. 547; Rchb. ic. germ. 18 tab. 91.— Vulg. Sporic. Sporici. Verbină. Verbină-de-câmp. — Q sâu cf. Iunie - Septembre. Locuri inculte virane sau ruderale, drumuri, garduri rus- tice; specie forte comună prin țeră (Grec. enum. p. 48). Cerneți, Se- verin; Craiova; Corbeni, Curtea-de-Argeși; Câmpulung; București; Chitila; Comana; Sinaia, Câmpina; Ploești; Agapiea, Neamțu; Iași; Tulcea și în totă Dobrogea. 2. V. supina L. spec. p. 22; DC. prodr. lip. 548; Rchb. icon. germ. voi. 18 tab. 91 flg. 1; Boiss. fl. orient. 1 p. 534; Neirl. diagn. p. 104. — Q sau (j¹- Iunie, Iulie. Petrișiuri pe marginea torentelor. ȚSrmul Dunărei la Gura-Văei spre Schela-CIadovei. • Vitex Agnus castus L. spec. p. 890. — t? Prin grădini și par- curi ; puțin vulgarizat. LXXIV. LABIATJE Juss. gen. p. 110. Trib. MENTHOIDE2E. Corola infundibuliformăcu 4-5 lobi, și cam regulată. Stamine 4 aproximativ egale, divergente. 1. MENTHA L. gen. n. 713. § 1. Eumenthce : caliciul regulat, apertura sa fdră peri. a. Spicate sau terminale, spicurile lungi scurte sau capitale. * Foile sesile. I. M. silvestris L. spec. p. 804; Koch syn. p. 632; Benth. in DC. prodr. 12 p. 166; Rchb. deutsch. fl. voi. 18 et icon. germ. 18 tab. 82; Ledeb. fior. ross. 3 p. 336. — Vulg. Mint a-broscelor. Mintă. Mintă-de-câmpuri. Mintă-s^lbatică. Ismă-prâstă. Voeștiniță. — Iulie, August. Specie forte comună și varieză la noi ast-fel : a. candicans. Caulif alb-tomentoși, foile pestetot dens alb-to- mentose sau că paginea lor superioră are tomentul mai scurt și cu puțin mai rărit. — M. canescens Rolh. catal. bot. 2 p. 46 (1782) labiatje 453 Fries. novit. mant. 3 p. 56. M. candicans Grantz stirp. austr. 4 p. 330 (1769). M. mollissima Borkh. in fl. wetter. 2 p. 348 (1800). M. silvestris var. a. et 0. Benth. in DG. 1. c. M silvestris a. vulgaris lus. A. et G. Koch 1. c. M. viridis ‘ț. canescens Gren. Godr. fl. fr. 2 p. 650. — Pe lîngă rîulețe, prin lunci, locuri inculte și pre câmpuri. Verciorova, Se- verin; Tirgujiul; Craiova; Rîmnic; Călimănești, Găciulata; Topolo- veni, Leurdeni; Titu (M. silvestris e. tomentosa Grec, in Kanitz pl. ro- man. add. p. 232-non D’Urv., an Hoppe? ; M. silvestris 0. undulata Grec, in Br. prodr. p. 380-non Koch); Pitești, Mărăcineni; Chitila; Comana; Fetești; Predeal; Beceni, Buzău. p. vulgaris Benth. 1. c. Caulii adpres canescenți, foile grose, pagi- nea superioră de aspect închis sau cam palid este pubescentă cu peri- șiori mănunței cam aspri sau crispulați, cea inferioră dens și alb-tomen- t6sa. M. candicans Mill. dict. n. 10-non Grantz.M. villosa Sole menlh. brit. t. 1 et 2 sec.Bentham.M.Marisensis Simk term.fuz. 9 p.24(1885) et exsic.! — silvestris 8. Wierzbickiana Opitz in Heuff. enum. ban. p. 137 (1858) este forma cu foile mai ânguste oblung-lanceolale. ra- murile inflorescenței divaricate, spicurile lungi mai subțiri și vertici- lastrele pauciflore mai distante.— Severin; Craiova; Tirgujiul; Tis- mana; Rîmnic; Horezu; Corbeni; Predeal, Possada; Câmpina; Bu- curești, Kiajna; Gura-Teghei; Tîrgu-Ocna; 7. nemorosa Benth. 1. c. Caulii aprope cu totul glabri sau puțin canescent-peroși, foile subțiri, paginea lor superioră de aspect verde, verde închis, glabră sau cu peri puberulenți sporadici, cea inferioră laxsau adpres alb-tomentdsă. —M. nemorosa Willd. spec. p. 3 p. 75 (1800). M. cadicans Opiz. ap. Koch-non Grantz. M. silvestris a. vulgaris lus. B. Koch syn. p. 632. M. lanceolata Rchb. deutsch. fl. voi. 18 p. 54. — Tismana; lunca Monăstirei Horezu; Câmpulung; Văleni din Prahova; Tîrgu-Ocnei și prin valea Tarcăului; Bisericani, Piatra; Agapiea; Iași pe la Răpedea. 6. crispa Benth. 1. c. Foile scurte dar late, undulato-crispate, profund dentate, dinții lanceolați neegali, cam aspru părose, pe desubt mole albo-tomentose sau subtomentose.— M. undulala Willd. enum. h.berol. 6p. 608 (1813). M. crispa Ten. fl. neapol.2p.29 (1820). M. sil- vestris p. undulata Koch syn. p. 632. — Valea-Adîncă, Iași. 2. M. viridis L. spec. p. 804 ex Benth. in DC. prodr. 12 p. 168; Gren. Godr. fl. fr. 2 p. 649 exclus, var. P et 7. M. Icevigata Willd. enum. h. berol. 1 p. 609 (1809). Mentha silvestris 6. glabra Koch syn. p. 633. — ?|» Iulie, August. Locuri umede, lunci, pe lîngă ape. Mânăstirea Horezu și Bistrița prin lun?ă (M. silvestris 7. glabra 454 CONSPECTUL SISTEMATIC Grec. în Br. prodr. p. 380); Alexandriea; Pitești Ia Mărăcinești; Bu- curești; BuzSu; Bîrlad; Iași Ia Bârnova. (3. crispata. — M. crispata Schrad. cat. hort. gotl. (1800); Willd. enum. hort. berol. 2 p. 608. M. silvestris e. crispata Koch syn. p. 633. M. hortensia Opiz. ex Fresen syll. pl. soc. ratisb. 1 p. 227. M. viridis 7. crispa Benth. in DC. prodr. 12 p. 168. Foile glabre, bulato-rugose, marginea inciso-dentată. — Prin orașiu Ia Focșiani. * * Foile pejiolate. 3. M. nepetoides Lej. rev. fl. spa p. 116 (1824); Koch syn. p. 633; Gren. Godr. fl. fr. 2 p. 650; Rchb. deutsch. fl, voi. 18 p. 55 et icon. tab. 82 flg. 4. M. pubescens Willd. enum. h. berol. 2 p. 608 (1809), de și numire anteridră, însă asupra căriea autorii actuali sînt în desacord. M. aquatica-silvestris an Mey. chior, p. 289?-non Doell. ex Rchb. ic. germ. 18 tab. 85 flg. 2. M. brachystachya Borb. in litt. ann. 1882. — ?|» Iulie, August. Locuri umede, șianj.uri, gropi. Titu (M. pubescens Grec, in Kanitz pl. roman, add. p. 232), Chitila, Bucu- rești; Pitești la Mărăcineni; Câmpina prin zăvoiul Doftanei; Tecuci, Bîrlad. 4. M. piperita L. spec. p. 805 et Auct. ex p. M. piperita offi- cinalis Sole menth. brit. tab. 7; Koch syn. p. 633. M. glabrata Vahl. syinb. 3 p. 75 sec. Benth. 1. c. p. 169. — Vulg. Ismă. Ismă-bună. Ismă-de-leac. Mintă. Mintă de grădină. — î|» Iulie, August. In cul- tură, pentru uzul economic și al medicinei populare; în multe locuri prin (eră. București; Iași; Bîrlad ; Botoșiani etc, 5. M. aquatica L. spec. p. 805 ; Koch syn. p. 634; Benth. in DC. prodr. 12 p. 170 exclus, var. 7 et 8; Gren. Godr. fl. fr. 2 p. 651.— Vulg. Isma-bălților. Isma-brâscelor. Minta-brâscelor. — Iulie, Au- gust. Prin locuri umede, marginea rîulețelor limpezi, heleșteuri, pe la isvore, lunci și zăvoe. — Varieză: a. genuina Gren. Godr. 1. c. M. aquatica a. nemorosa Fries no- vit. suec. ed. 2 p. 183; Benth. in DC. prodr. 12 p. 170. M. purpurea Host fl. austr. 2 p. 141. — Valea Motrului pe la Broșteni, Străhaea; Horezu; Curtea-de-Argeși; Titu; București, Panteleimon (Grec. enum. p. 45); Comana; Văleni. p. hirsuta Koch 1. c.; Benth. 1. c. exclus, synon. Lejeunii; Gren. Godr. 1. c. — Titu (Grec. 1. c.); Ploești; Tulcea, Azaclâu. 7. glabrata Kochl. c.; Benth. 1. c. var. e; M. cifrata Ehrh. beitr. 7 p. 150; Gren. Godr. fl. fr. 2 p. 651. — Valea Sîmnicului în Argeși LABIAT2E 455 (Mentha agatica Grec, in Br. prodr. p. 381); Titu, Ghergani; Focșiani. b. Verticilate: florile în glomerule axilare constituind verticiliuri distante și repetate; foile bracteale conforme cu cele comune. 6. M. sativa L. spec. p. 805; Koch syn. p. 634; Gren. Godr. fl. fr. 2 p. 652; Rchb. deutsch. fl. 18 p. 56 et ic. germ. tab. 87 fig. 1; Schlechtd. Lang. fl. v. deutsch. 18 fig. 1778 tab. IeiII. M. verticillata Roth tent. fl. germ. 2 p. 11. M. arvensis a. sativa Benth. in DC. prodr. 12 p. 171. — î|» Iulie, August. Prin locuri umede josnice. Horezu, Mâ- năstirea Bistrița ; Predeal; Bălțătești, Osloveni; Iași; Tulcea. 7. NI. arvensis L. spec. p. 806; Koch syn. p. 635; Gren. Godr. fl. fr. 2 p. 653; Rchb. deutsch. fl. 18 p. 57 et icon. germ. tab. 88; Schlechtd. Lang. fl.v. deutsch. 18 p. 137 f. 1780. Mentha arvensis var. s et ț Benth. in DC. prodr. 12 p. 172. — Iulie, August. Locuri umede și oarecum umbrose: Mânăstirea Bistrița în Vâlcea; Pitești prin za- voiu; Turnu-Măgurele în zăvoiu ; Piatra, Pingărați. 0 parietariaefolia Beck ap. Rchb. germ, exurs. p. 306 et icon. germ. 18 tab. 88 f. 3. Locuri umede umbrâse. Tismana; Curtea-de- Argeși; Botoșani spre Agafton. § 2. Pulegium : caliciul labiatiform cu apertura părâsă. 8. M. Pulegium L. spec. p. 807; Gren. Godr. fl. fr. 2 p. 654; Benth. in DC. prodr. 12 p. 175; Rchb. icon. germ. 18 tab. 79 f. 2. — Pulegium vulgare Mill. dict. n. 1; Koch syn. p. 636. — Vulg. Apă- rătoare. Ismă-prostă — 2|» Iulie, August. Locuri umede, locuri scurse, câmpuri, drumuri. Severin, Cerneți, Olănești, Horezu, Rîmnic; Curtea-de-Argeși; Câmpulung; Comana; București, Ciocănești, Buftea; Ploești, Câmpina ; Buzeu etc. specie comună prin totă țâra. 2. I>YCOPUS L. gen. n. 33. I. L. europaeus L. spec. p. 30; Koch syn. p. 636; DC. prodr. 12 p. 178; Rchb. ic. germ. 18 tab. 90 f. 1; Schlechtd. et Lang. fl. v. deutsch. 18 f. 1782. — Vulg. Carvana. Corvana. Țervane. — ?|, Mie, August. Prin lunci, gropi, șianțuri, locuri umede; specie comună (Grec, enum. p. 45). Severin, Vârciorova; Balta; Padeși; Tismana, Tirgu- jiul; Filiași; Craiova; Olănești, Rîmnic; Călimănești; Curtea-de-Ar- geși, Corbeni, Albești; Câmpulung; Sinaia; Câmpina; Ciocănești, Chi- lila, București; Comana; Tîrgu-Ocnei; Neamțu (Chan.exsic.); în Su- ceava; Iași, Vaslui; Berlad; Dobrogea. 456 CONSPECTUL SISTEMATIC 2. L. exaltatu* L. fii. suppl. p. 87; Koch syn. p. G36; DG. prodr. 12 p. 179; Rchb. 1. c. flg. 2; Schlechtd. etLang. fl. v. deutsch. 18 f. 1783. — Iulie, August. Aceleași denumiri vulgare și tot prin a- semenea locuri (Grec. enum. p. 45). Severin, Șimian, Hinova; Broșteni, Slrăhaia; Baea-de-Aramă; Tismana; Tîrgujiul; Craiova; Drăgășiani; Titu, Ciocănești; Crivina; Buftea, Chitila, București; Comana; Buzău; Galați; Fălticeni, Iași; Dobrogea. Trib. II. M0NARDE2E. Corola profund bilabiată ; stamine 2, para- lele și puse subt labra superioră a corolei. 3. SAIiVIA L. gen. n. gg. § 1. Tubul corolei in interior c’un inel păros. I. S. verticillata L. spec. p. 37; Koch syn. p. 639; Benth. in DC. prodr. 12 p. 357 Rchb. ic. germ. 18 tab. 54; Gren.Godr. fl.fr. 2p.67O; Schlechtd. Lang. fl. v. deutsch. 18 f. 1793.—Vulg. Jaleși. Șdlvie. — Iulie, August. Locuri inculte, câmpuri, drumuri, pe lângă grâne ; forte comună (Grec. enum. p. 46). Severin, Hinova; Străhaea; Gra-. iova; Tîrgujiul; Rîmnic; Curtea-de-Argeși, Gorbeni; Pitești; Contești, Ciocănești, Chitila, București; Comana; Buzău; Neamțu (Chan. exsic.) Dobrogea. 2. S. glutinosa L. spec. p. 37; Koch syn. p. 637; Benth. in DG. prodr. 12 p. 276; Rchb. ic. germ. 18 tab. 45; Gren. Godr. fl.fr. 2 p. 671 x; Schlechtd. Lang. fl.v. deutsch. 18 f. 1786. — î|, lunie-Au- gust. Tuferișe, păduri umbrâse; se întinde din regiunea subalpină pînă îu regiunea câinpenă (Grec. enum. p. 46). Baea-de-Aramă, Glo- șani, Valea-Gernei subt Oslia; Tismana; Lainici; Olănești, Coziea; Curtea-de-Argeși, Gorbeni, Arifu; Câmpulung; Predeal, Bușteni, Si- naia; Câmpina; Văleni; Comana spre Gurbanu; Bîsca; Odobești, Vrancea; Agapiea, Monăstirea Neamțu; Broșteni pe Bistrița și pe Neagra; la Dorna îi ^ice Cocean-căpresc. 3. S. officinalis L. spec. p. 34; Koch. syn. p. 637 ; Benth. in DC. prodr. 12 p. 264; Rchb. ic. germ. 18 tab. 44. Gren. Godr. fl. fr. 2 p. 670. — î|» Iunie, Iulie. Vulg. Jaleși. Șălvie. In horticultură, forte vulgarizată pentru uzul medicinal casnic (Grec. enum. p. 46). Bucu- rești; Iași; Piatra ; Mânăstirea Neamțu (Chan.) 1) Din erora Koch vved. 1. c.) indicii la secțlea Dryniosp/iacece Bcnlli., in care aparține Salvlea acesta, că tubul corolei in interior este fără inel peros, crore continu- ată de Grenler șl Godron; pe când Bentliam, Ledebour, Boissier și alții, in operile lor, susțin contrariul șl astfel este. LABIAT2E 457 § 2. Tubul corolei în interior fără inel păros. * Caliciul campanulat, labra sa superioră convexă. 4. S. JEthiopis L. spec. p. 39; Koch syn. p. 637 ; Benth. in DC. prodr. 12 p.283; Rchb. ic. germ.voi. 18 tab. 47; Gren. Godr. fl. fr.2 p. 671; Schlechtd. Lang. fl.v. deutsch. 18 f. 1787. — Iunie-August. Locuri aprice, uscate ; drumuri, crângulețe mănunte; în regiunea me- ridională. Severin spre Crihala; Tîrgujiul; București, Băneasa (Grec, enum. p. 46); Giurgiu, Băneasa. Comana; Urlați; Balta-Albă; Brăila; Galați; Tecuci; Măcin; Constanța și prin alte părți ale Dobrogei. ** Caliciul ovat, labra sa superioră concavă bisulcată. 5. S. austriaca Jacq. fl. austr. 2 tab. 112 (1774); Koch syn. p. 638; Benth. in DC. prodr. 12 p. 289; Rchb. ic. germ. 18 tab. 50; Schlechtd. Lang.fl.v. deutsch. 18 f. 1789. Maiu, Iunie, Livezi, mă- răciniși sau tuferiși mănunt pe dealuri. Drăgășani; Bârlad pe la pă- durea Crângul; Iași, Copou, Strunga; Dorohoiu (Knecht). 6. S. transsilvanica Schur sert. transs. p. 57 n. 2197 (1852); bot. rundr. p. 8 (1853); enum. transs. 521.—S. pratensis var. transsilva- nica Griseb. et Sch. iter hung. 1852 p. 328. S. Baumgartenii Heuff. ap. Griseb. et Sch. 1. c. S. betoniccefolia Janka in cest. bot. zeit. voi. V (1865) p. 230. — Iunie, Iulie. Locuri deschise umede dar cu ierbă, pe dealuri. Câmpulung pe Mățău prin Ograda-Bărăției. 7. S. pratensis L. spec. p. 35; Koch syn. p. 638; Benth. in DC. prodr. 12 p. 289; Rchb. ic. germ. voi. 18 tab. 51 exclus, var. transsilvanica; Schlechtd. Lang.fl. v.deutsch. 18 f. 1790.—Vulg. Jaleși de câmp. Șiilvie de câmpuri. Iulie, August. Livezi, poeni de păduri, mici tuferișe; specie comună. Cerneți și pe dealurile sale; Craiova, Sîmnic, Cîrcea; Rîmnic; Comana; București, Chitila, Ciocănești; Ploești, Câmpina, Văleni (Grec. enum. p. 46); Câmpulung; Piatn, Agapiea, Neamțu (Grec. 1. c.); Bîrlad; Fălticeni. p. variegata W. et Kit. in Willd. hort. berol. 1 p. 36 pro spe- cie, având labra superidră a corolei albastră sau azurie, cea inferioră parte roz-palidă, parte albă. Comana; Periși. ț. dumetorum Andrz. in Bess. enum. p. 3 et 40, pro specie ; Benth. in DC. prodr. 12 p. 290; Ledeb. fl. ross. 3 p. 364, exteriorul mai puțin păros sau glabrescent, florile mai mici aducând oarecum cu acelea de la S. silvestris L. — Chitila, Periși; Agapiea, Neamțu; Bo- toșiani. 8. Andrzejowscki Block. exsic.! — (x S. dumentorum-silvestris; 458 CONSPECTUL SISTEMATIC X S. pratensis-supersilvestris). — Livezi de câmpuri. Chitila; Bîrlad pe la pădurea Crângu. 8. S. silvestris L. spec. p. 34; Koch syn. p. 638; Benlh. in DC. prodr. 12 p. 292; Rchb. ic. germ. 18 tab. 52; Schlechtd. Lang. fl.v. deutsch. 18 f. 1791. S. elata Host fl. austr. 1 p. 24 (1827)-non Ten. fl. napol. — Setarea silvestris Mill. dict. n. 7. — ?|, Iulie, August. Câmpuri, drumuri, locuri virane; forte comună (Grec. 1. c.) Vercio- rova, Severin; Craiova; Câmpulung; Vulcana; Comana; București, Chitila, Ciocănești; Ploești, Câmpina, Văleni; Bîsca, Buzeu; Neamțu; Botoșiani, Iași, Vaslui; Dobrogea. p. nemorosa L. spec. p. 35, având axele caulinare perose, perii patuli. Rîmnic; Comana; Doicești; Măcin, Babadagh. 9. S. betonicsefolia Etting. comm. salv. n. 49 (1777); Bess. enum. p. 39. S. pendula Vahl. enum. 1 p. 281 (1805); Benth. in DC. prodr. 12 p. 293; Ledeb. fl. ross. voi. 3 p. 366; Rchb. ic. germ. 18 tab. 49. S. cremenecensis Bess. enum. p. 40 (1822) sec. Ledeb. 1. c. S. silvestris-nutans Janka cest. bot. zeit. voi. VI p. 363. — S. Kani- tziana Simk. enum. transs. p.440 et exsic.! se pote considera de același fel. — ?|» Iunie, Iulie. Prin mărăciniși și locuri deschise pe lingă vii. Galați în apropiere de Bărboși. IO. S. nutans L. spec. p. 39; Benth. in DC. prodr. 12 p. 293; Ledeb. fl. ross. 3 p. 366; Rchb. ic. germ. 18 tab. 49; Boiss. fl. or. 4 p. 629. — <|, Iunie, Iulie. Pe dealuri la locuri aprice, prin mici tufe- rișe, livezi. Galați prin partea viilor spre Bărboși; Bîrlad la pădurea Crângu; Babadagh, Cavgagiea. • Rosmarinus officinalis L. spec. p. 33. — Vulg. Rosmarin. — t? în horticultura. Trib. m. OCYMOIDEM Corola bilabiată; stamine 4, cele două anteriore mai lungi, curbate și aplecate pe labra inferioră a corolei. 4. OCYMUM L. gen. n. 732. I. O. Basilicum L. spcc. p. 833; Koch syn. p. 631; Benth. in DC. prodr. 12 p. 33 var. P; Schlechtd. et Lang. deutsch. 18 f. 1771. — Vulg. Busuioc. De origine asiatică; naturalizat și întreținut prin cul- tură ; forte vulgarizat mai ales pe la țâră. fi. LAVANDULA L. gen. n. 711. I. L. vera DC. fl. fr. suppl. 5 p. 898 (1815); Koch syn. p. 631; 469 fienth. in DC. prodr. 12 p. 14!^ Lang. fl. v. deutsch. 18 f. 1772. erin. 18 tab. 26; Schlechtd. L. spec. p. 800. L. vulgaris Lam. fl. fr. 2 p. 403. L. officinalis Chaix in Vili, dauph. 1 p. 355 et 2 p. 363.(1787). L. angustifolia'M.ceneh. meth. p. 389. — Vulg. Levențică. Aspic. Spichinat. — î? Iulie, August. Naturalizată și întreținută prin cultură în grădini, pe la orașe mai ales. Trib. IV. THYME2E. Corola bilabială; stamine 4, cele două ante- riore mai lungi însă t6te drepte. 6. ORIGANUM Tournef. inst. t. g4 I. 0. Barcense Simk. term. fuz. X p. 182 (1886); ejus enum. transs. p. 441. 0. vulgare Auct. transs. banat, et roman.-non L. — Vulg. Dost. Milot. Solovirf. Șovirf. — Iunie - August. Prin livezi și tuferișe la locuri uscate, pe lîngă păduri și pe locuri pietrâse; în re- giunea montană, a dealurilor și a câmpiilor. Severin, Cerneți; valea Țesnei; Cloșiani, Tismana, Tirgujiul; Olănești, Rîmnic, Călimănești, Stănișioara; Curtea-de-Argeși; Câmpulung, Rucăr, Valea-Muierei; Bușteni, Sinaia; Ciocănești, Chitila București; Comana; Bîsca; Odo- bești, Vrancea; Bacău; Piatra, Neamțu; Broșteni; Fălticeni; Vaslui; Iași; Dobrogea. |3. macrostachyum. Spicurile avend 2 - 3cm lungime. — Tulcea pe la pădurea Somovei; București, Chiajna; Giurgiu. • O. Majorana L. spec. p. 824. — Vulg. Magheran. — î|. Iulie, August. în horticultură; vulgarizată. 7. THYMUS L. gen. n. 727. § 1. Foile obovate, ovate sau orbiculare, avend baza ângustută sau rotundată. * Caulii tineri numa pe muchii pubescenți. f Foile fără nervură marginală circonferentă. I. T. Chamaedris Fries novit. fl. suec. ed. 2 p. 197 (1828). T. SerpyUum 0. L. spec. p. 825. T. SerpyUum a. Chamcedris Koch syn. p. 645; Sturm deutsch. fl. h. 70 tab. 6 flg. E; Ledeb. fl. ross. 3 p. 345 exclus, synon. W. et Kit. T. SerpyUum a. vulgaris Rchb. ic. germ.-18 tab. 66 f. I. etII. T. SerpyUumSchlechtd. et Lang. deutsch. fl. v. 18 f. 1797 tab. I.—Vulg. Cimbru. Cimbrușior. SUrpun. S^rpunel. Schinduf. Ti- mian. — ?ț. Iulie-Septembre. Locuri cu ierbă, livezi, pe lîngăși prin poeni și tuferișe (Grec. enum. p. 45). Tirgujiul; Călimănești pe Foar- fecă și Coziea; Ghițu; Câmpulung; Păpușea; Sinaia, Bușteni, Predeal; Chitila; Bîsca; Piatra; Broșteni. 460 CONSPECTUL SISTEMATIC 2. T. alpestris Tausch pl. select, bohem. et herb. fl. bohem. n. 1139 et 1140; Freyn in A. Kern. sched. n. 180; Celak. in Flora 1883 p. 120. T. SerpyUum pulegioides Koch syn. p. 641. T. pulchellus Schur enum. transs. p. 528(1866) an C. A. Meyer? T. alpicolus Schur 1. c.— Caulii așternuți, ramurile florente scurticele, uniserial ascen- dente, acut tetragonice, angulil retrors pubescenți; florile mari în ca- pitule, caliciul glabru purpuriu și punctat. — îț, Iulie, August. Mun- tele Galbina în Vîlcea, muntele Coziea; Negoiu; Predeal; Tîrgu-Oc- nei pe Măgura. 3. T. pulcherrimus Schur botan. runder. 1854 p. 74 ; ejus verh. siebenb. ver. ann. 1859 p. 140; ejus enum. transs. p. 527; Velon. fl. bulg. p. 467. T. carpaticus Celak. in flora ann. 1882 p. 36 et 1883 p. 123. T. alpinus var. pulegioides Porc, phaner. nasseud. p. 84 et exsic.! — Caulii așternuți, elongați, ramurile florente scurte, subțirele, glabriuscule, abia pe muchii cu mici peri pubescenți reverși; foile rotunde sau eliptico-rotunde, micuțele, glabre sau cu câțiva peri spo- radici, nepunctate sau obscur punctate; florile măricele cu staminele exerte, caliciul purpuriu cu rare puncte. — ?|» Iulie, August. Pe Gal- bina în Vâlcea; Negoiu; Buceci pe Caraimanu (Knecht.) și Costila; Predeal pe Clăbucetu-Taurului; Ceahlău. 4. T. montanus W. et Kit. rar. hung. tab. 71 (1801); Griseb. et Sch. iter. hung. n. 179; Heuff. en. ban. p. 140. T. pannonicus var. montanus Koch syn p. 641. 7. SerpyUum var. montanus Benth. in DC. prodr. 12 p. 201 exclus, synonym.; Rchb. icon. germ. voi. 18 tab. 67. 7. clandestinus Schur botan. runder. 1853 p. 63; ejus enum. transs. p. 526. T. SerpyUum p. latifolius Boiss. fl. orient. 4 p. 555. — 2J. Iu- nie-August. Livezi, locuri cu ierbă, poeni de pădure, tuferișe. Vercio- rova; Tîrgujiul; Olănești; Călimănești, Coziea, Stănișioara; muntele Ghițu; Stolnici; Găești; Chitila, București, Mărcuța; Piatra-Mare, Predeal; Bușteni, Sinaia, Posada; Gura-Teghei în Buzeu ; Piatra ; Fălticeni; Broșteni pe Bistrița. ff Foile cu nervură calosă marginală circonferentă și anasto- mozată. 5. T. marginatus A. Kern. cest. bot. zeit. voi. 24 p. 184(1874). 7'. pulcherrimus Sag. et Schn. carp, centr. 2 p. 430 ex descrip- tione. (non Schur loc. cit.) — ?ț. Iunie-August. Pe virfurile alpine înalte. Godeanu și Mocirliu; Buceci pe Jipi-mari, pe Caraimanu (Knecht.) LABIAT2E 461 ** Caulii tineri pe totă suprafața sunt acoperiri cu peri pube- scenți sau viloși. 6. T. nummularius M. Bieb. fl. t. c. 2 p. 58 (1808) et 3 p. 403 (1819) genuinum; Simk. enum. transs. p. 443. T. comosus Heuff. ap. Griseb. el Sch. iter hung. n. 178 (1852); Heuff. enum. banat, p. 140; Rchb. icon.germ. voi. 18 tab. 68; Neilr. diagn. p. 99. T. trans- silvanicus Schur ap. Fuss verh. siebenb. ver. ann. 1851 p. 147 solum mmen; Schur verh. siebenb. ver. ann. 1859 descriptum; ejus enum. transs. p. 528.— lulie-August. în regiunea montană subalpină și inferioră, locuri petrose, stâncâse, pe lingă mici tuferișe. Cloșani; Mâ- năslirea Tismana; Mânăstirea Bistrița; Olănești, Călimănești, Coziea, Stănișioara; Rucăr pe Gimbavu; Câmpulung pe Gruiu; Sinaia, Bușteni pe Buceci; Predeal; Bisca. p. hirsutior^—T. lanuginosus Rochel ap. M. Bieb. fl. taur. cauc. 3 p. 403 (1819)-non Link. T. vulgaris nummularius Rchb. ic. germ. 18 tab. 63. T. Rochelianus Celak. — Caulii și foile forte mult hirsuți. — Predeal, Azuga, Bușteni; Mizil pe Stânca-Tohanilor. § 2. Foile oblungi, eliptice sau lanceolate. 7. T. Marschallianus Willd. spec. 8 p. 141 (1800); M. Bieb. fl. t. c. 3p.4O3. T. glabrescens Willd. enum. h. berol.suppl.p.42 (1813). T. collinus M. Bieb. fl. t. c. p. 403 (1819). 1. pannonicus Auct. germ, nonull.-non AII. T. pannonicus var. 4 Koch syn. p. 641. T. Serpyllum B. angustifolius a. glabrescens et p. Marschallianus Rchb. deutsch. fl. 18 p. 42 et icon. germ. tab. 66 fig. 3 et tab. 67 fig. 2. — 2|. lunie-Septembre. Livezi, tuferișe, poeni cu ierbă. Vărciorova; Craiova; lonești, Cacova, Vultureanca; Comana, Băneasa spre Giurgiu; București, Herestrău; Ciocănești, Chitila, Periși; Ploești, Câmpina ; Buzeu, Sloboziea, Doi- cești; Focșiani, Odobești; Iași; Neamțu; Botoșiani. p. odoratissimus iatifoiius A. Beker exsic.! T. Serpyllum B. an- gustifolius pannonicus 7. odoratissimus Rchb. deutsch. fl. 18 p. 43 et icon. germ. tab. 67 fig. 4. T. Serpyllum 6. pannonicus var. 5 Koch 1. c. — Vărciorova; Comana; Fetești pe malurile Borcei; Constanța.— Forma ^isă angustifolie, care este veritabilul T. odoratissimus .IA. Bieb. aparține giupei următore și până acum n’am găsit’o la nof. § 3. Foile mai mici și ânguste, linear-eliplice sau linear-oblungi. 8. T. Serpyllum Fries novit. cd 3 p. 195 (1828); Rchb. germ. exc. p. 312; Gren. Godr. fl. fr. 2 p. 658 exclus, var. p. et 7. T. angustifolius Schreb ap. Rchb. germ, exc.p. 312 et Auct. plur.-non Pers. syn. 2 p. 130 (1807) cujus stirps genuina cum T. acicularis W. Grecescu D. Dr. — C 1324 32 462 CONSPECTUL SISTEMATIC et Kit synon. T. Serpyllum angustifolius b. linnceanusRchb.deutsch. 18 p. 42 et icon. germ. tab. 65 fig. 4. T. Serpyllum angustifolius Auct. pl.— Vulg. Cimbru. Cimbrușor Știrpun. Șerpunel. Schinduf. Timian.— lunie-Septembre. Cu mult mai odorant și aromatic ca cei pre- cedenti. Locuri tari saupetrose aprice. Cerneți; Tîrgujiul; Sinaia; Be- ceni în Buzeu; Bărboși; Iași; Botoșiani, Agafton; Piatra. 9. T. Jankae Celak. in fior. ann. 1883 p. 147 pro specie; Velen. fl. bulg. p. 470; A. Degen exsic.! T. acicularis Heuff. enum. ban. p. 146; Neilr. diagn. p. 99-non W. et Kit.—Preaplin sau mai nicide- cum diferent de forma tipică a grupei: tulpina lignescentă vigurâsă și stufâsă, cauln așternuti, ramurile florigere ascendente glabriuscule sau puberulente, foile spatuliform-lineare sau linear-lanceolate, glabre, ciliate, nervose. — ?|» Iulie, August. In regiunea montană pe stânci. Călimănești, Coziea, Stănișoara; Buceci. 10. T. dalmaticus Freyn zool. bot. ges. 1878 p. 400; Velen. fi. bulg. p. 468. T. Serpyllum a. vulgaris var. d. dalmaticus Rchb. deutsch. fl. voi. 18 p. 42 (1858) et icon. germ. tab. 67 fig. 4.—Acesta este âncă și mai pujin diferent de T. Serpyllum Fries: tulpina debilă, cauli filiformi repenti sau flexuoși adscendenti, cei floriferi pe cele patru muchii pubescenti.— lulie-August. Păsciuni alpine. La Păpușea; Predeal.— Aceste specimene nu se deosebesc întru nimic de acelea cc le avem din Dalmatiea, Istria și Croația subt acest nume. fl. T. zygioides Griseb. spicil. fl. rumel 2 p. 118 (1844); Benth. in DC. prodr. 12 p. 202; Velen. fl. bulg. p. 471.— 1? lunie-August. Slânci muntose în Dobrogea la Mânăstirea Cocoși, pe muntele Con- sulu la Alibeichioi, la lenissala subt Castelul-Genovez. • T. vulgaris L. spec. p. 825. — Vulg. Cimbru. Cimbrul-ade- virat. — t? lulie-August. în cultură. Trib. V. MELISSE/E. Corola bilabială; slamine patru: cele doă anteriore mai lungi, însă tote arcuat convergente la virf și așezate subt labra superioră a corolei. SATURIjIA L. gen. n. 707 I. S. hortensia L. spcc. p. 795; Sturm deutsch. fl. h. 5; Koch syn. p. 642; Benth. in DC. prod. 12 p. 209; Rchb. ic. germ. 12 tab. 71. Schlechtd. Lang. deutsch. fl. 18 flg. 1799.—Vulg. Cimbru-de grădind. Cimbru (neadevărat). — Q Totă vara. în cultură și accidental spon- taneu; plantă anuală, pentru uzul economic, vulgarizată. București. tABlAl?^ 465 Predeal; Podul-Turcului în Tecuci; Piatra; in Suceava pe Suha-mare; Tulcea. 2. S. Kitaibelii Wierzb. in Rchb. exic. n. 2514; Heuff. en. banat, p. 141; Neilr. diagn. p. 100; Velen. fl.bulg. p. 465. S.montana a. com- munis Rchb. icon. germ. 18 tab. 72 fig. 1: media inter S. montana L. et S. pygmoeam Sieb. differt ab illa caule tetragono glabro vel leviter bifariam pubescente et corollse labii inferioris laciniis inaequalibus, la- cinia media nempe latiora et emarginata; ab hac foliis utrinque glan* duloso-multi-punctatis et statura altiore. în definitiv, ușidră modifl- -care de S. montana L. ce nu vine la noi. — t? Iulie, August. In re- giunea pietrâsă. Verciorova pe la Cataracte. 3. S. coerulea Janka in Kanilzplant. Românisep. 94(1880) so- lum nomen; Velen. fl. bulg. p. 465 doscriptâ. — Iulie, August. Stânci aprice. Munții de la Macin pe Sulucu în Dobrogea. 9. MICROMERIA Benth. tab. p. 368 I. M. Pulegium Benth. lab. p. 382 (1836); DC. prodr. 12 p. 224. Melissa Pulegium Rochel rar. banat, p. 62 tab. 22 (1828); Heuff. en. banat.p.141. Calamintha origanifdlia Host fl. austr. 2.p.l30-nonVis. C. Pulegium Rchb. fii. ic. germ. 18 tab. 77; Neilr. diagn. p. 101.— t? Iulie-August. Rîpele pietrâse ale munților. Valea Țesnei la Gaura- Fetei; Cloșani peMotru-Sec; Tismana(M.rupestrisHoffm.Ulr. exsic.); Lainici. 10. CALAMINTHA Moench. meth. p. 408 § 1. Cime axilare dichaze mulliflore corimboide, câte una de de fiecare foe florală. L C. Nepeta Link et Hoffmmss. fl. port. p. 141 (1805); Sturm deutsch. fl. h. 70 ; Koch syn. p. 644; Benth. in DC. prodr. 12 p. 227 ; Schlechtd. Lang. deutsch. 18 fig. 1087. C. Parviflora Lam. fl. fr. 2 p. 396 (1778). C. trichotoma Moench meth. p. 409 (1794). C. offici- nalis d. Nepeta Rchb. fii. ic. germ. 18 tab. 76. Melissa Nepeta L. spec. p. 828. — Vulg. Ismă. Ismu^oară — t? lulie-August Locuri cu ierbă, tuferișe nrânunte, locuri uscate aprice: Câmpina; Valea Slănicului spre Beceni în Buzeu (O. Nepeta et C. nepetoides Grec. enum. p. 46 et in Br. prodr. p. 389); Bîsca. 2 . C. menthaBfolia Host. fl. austr. 2 p. 129 (1831); Gren. Godr. fl. fr. 2 p. 664; Rchb. fii. ic. germ. voi. 20 tab. 76. C. adscendens Jord, 464 CONSPECTUL SISTEMATIC obs. 4 b. 8 tab. 1 (1844); Rchb. 1. c. tab. 77; C. officinalis Benth. in DG. prodr. 12 p. 228-non Moench. Melissa intermedia Lej. revis. fl. spa. 3 p. 33 (1824) - non Baumg. enum. transs. (1816). ■— î|» lunie- lulie. Locuri aprice petrose. In Dobrogea, platoul de laGopadin; rară. Specimenele nostre se potrivesc forte bine cu cele din Francia centrală sub numele de G. adscendens Jord. 3 . C. officinalis Moench. meth. p. 409 (1794); Gren. Godr. fl. fr. 2 p. 663; Nym. consp. p. 588; Schlechtd. Lang. deutsch. p. 18 f. 1806 et texte p. 213 excl. synon. Hostii. C.silvatica Bromfield engl. bot. suppl. 4 t. 2897 (1849); Benth. in DG. prodr. 12 p. 228, C. officinalis a. vulgaris Rchb. fii. deutsch. 18 p. 50 et ic. germ. tab. 75 f. 2. Melissa Calamintha L. spec. p. 827. M. intermedia Baumg. enum. transs. 2 p. 184 (1816). — Vulg. Isma-pădurilor. Mintă-selbatică. — Iulie, August. Prin dumbrave și codri, prin crânguri și poale de păduii. Verciorova; Horezu; Bistrița; Olănești; Rîmnic; Călimănești, Coziea, Slănișoara; Comana; Sinaia; Possada; Cimpina (Grec. enum. p. 46); Tirgu-Ocnei pe Măgura (Br.) § 2. Flori axilare pe câte 2-3 penducule simple uniflore de fie- care foe florală. 4. C. Baumgarteni.—Melissa Baumgarteni Simk. terni. fu2. X (1886) p. 182; ej. enum. trans. p. 445. — Thymus alpinus pro Cala- mintha alpina Baumg. et Auct. trans. olim-non L. spec. p. 826 nec Benth. etc. — î|. Iunie, Iulie. In regiunea montană pe stânci la locuri deschise; muntele Jipu în Argeș; Predeal pe Clăbucelu-Tauru- lui; Bușteni și în tot coprinsul Bucecilor. (C. alpina Grec. enum. 1880 p. 46 ; Br. prbdr. p. 388-non Lam. et Auct.); Mera în Vrancea; Rareu. 5. C. Patavina Ilost fl. austr 2 p. 133 (1831); Benth. in DG. prodr. 12p.231 exlus. var P; Boiss. fl. orient.4p. 582; Heuff. en. banat, p. 141. Thymus Patavinus Jacq. obs. bot. p. 7 tab. 87 (1781). Acinos Patavinus Pers. syn. 2 p. 131 (1807). Melissa Patavina Benth. labiat. p. 389. M. Patavina b. hungarica Simk. term. fuz. X p. 182 (1886) et enum. transs. p. 444. Calamintharotundifolia Benth. in DC.prodr. 12 p. 232 quoad plant. hungaricam; Rchb. ic. germ 18 tab. 74 fig. 2- exclus. 3; Neilr.diagn. p. 100 et AcinosrotundifoliusFriv. pl. exsic.-non Pers. syn. 2 p.131 (1807) cujus stirps genuina, ex Willk. prodr. his- pan. 2 p. 415, corollis parvis et foliis mucronato dentatis discre- pat! — ?|» Iunie-August. Locuri aprice, pietrdse, mici tuferișe, în re- LABIATJE 465 giunea montană inferioră. VSrciorova ; Gura-Văei; valea Țesnei; Olă- nești; Coziea; Stănișoara; Tulcea. 6. C. suaveolens Boiss. fl. orient. 4 p. 582. Thymus suaveo- lens Sm. prodr. fl. graec. 1 p. 420 (1808). Acinos acuminatus Friv. in flora ann. 1835 p. 332. Calamintha Patavina 0. acuminato Griseb. spicil. rumel. 2 p. 123; Benth. in DC. prodr. 12 p. 231. C. Acinos c. acuminato Rchb. fii. deutsch. 18 p. 49 et ic. germ. tab. 73 flg. 4. Me- lissa Jahniana (X C. Patavina-Acinos) Simk. term. fuz. IX p.25(1885) et exsic.! — ?|» Iunie, Iulie. Locuri aprice, argilo-glareâse pe coste. Călimănești; Comana; Vălenii din Prahova. 7. C. Acinos Clairvill. in Gaud. fl. helv. 4 p. 84 (1829); Sturm deutsch. h. 70; Koch syn. p. 643 ; Benth. in DC. prodr. 12 p. 230; Schlechtd. et Lang. fl. v. deutsch. 18 fig. 1803. C. Acinos a. vulgaris Rchb. fii. ic. germ. 18 tab. 73 fig. 3. Thymus Acinos L. spec. p. 826. Acinos thymoides Moench meth. p. 407. Acinos vulgaris Pers. syn. 2 p.131. Melissa Acinos Benth. labiat. p.389.—0 Iunie-August. Locuri uscate, aprice, petrișuri, pe la drumuri, garduri rustice ; destul de co- mună (Grec. enum. p. 46). Olănești, Rîmnic, Călimănești; Curtea-de- Argeși; Predeal, Sinaia, Posada, Câmpina; Comana; Buftea, Periși; Beceni; Tecuciu ; Mânăstirea Neamțu (Satureia montana Chan exsic! Grec. enum. 1880 p. 46-non L. spec. 794 nec Lam. fl. fr. 2 p. 396); Babadagh; Constanța. 11 CLINOPODIUM L. gen. n. 725, 1. C. vulgare L. spec. p. 821; Koch syn. p. 644. Schlechtd. Lang. fl. v. deutsch. 18 flg. 1809 et Auct. pleris. Calamintha Clinopo- dium Benth. in DC. prodr. 12 p. 233; Rchb. ic. germ. 18 tab. 73; Gren. Godr. fl. fr. 2 p. 667. Melissa Clinopodium Benth. labiat. p. 392. — Vulg. Apărătoare — Z[» Iunie - August. Câmpuri, pe lângă păduri, prin tuferișe sau crânguri, garduri rustice; specie forte co- mună (Grec. enum. p. 46). Verciorova ; Cernețipe dealurile Duinbră- viței și pe Poroina; Balta; valea Țesnei pe la Stîna-Poenei; Baea-de- Aramă; Culmea-Cernei; Tismana; Tîrgujiul,Lainici; Craiova; Rininic; Călimănești; Curtea-de-Argeși, Corbeni; Câmpulung; Vulcana; Comana, Ciocănești, Crivina; Ploești, Câmpina, Sinaia; Berlad pe la Crângu; Neamțu; Fălticeni, Mălin; Broșteni, Rarău; Iași; Tulcea. 12 MELISSA L. gen. n. 728. I. M. officinalis L- spec. p. 827; Sturm deutsch. fl. h. 11; 466 CONSPECTUL SISTEMATIC Koch syn p. 645; Benih. in DG. prodr. 12 p. 240; Rchb. ic. germ. 18 tab. 60; Schlechtd. etLang. fl.v. deutsch. 18 flg. 1810. M. graveolens Host fl. austr. 2 p. 128. — Vulg. Ierba-stupului. Mătăciune. MelisU. Roiniță.— îf. Iulie, August. Priu păduri și în cultură. Valea Motrului pe la Broșteni; Cloșani pe Motru-Sec; Valea Oltului pe la Coziea în sus; Drăgășani p’între viile din Dealu-Oltului și pe Măgura; Topolo- veni, Leurdeni prin valea Cacovei; Tirgoviște; Buzeu pe dealurile de la Mizil și pe la Sărata; București in horticultură (Grec. enum. p. 46); Piatra tot în horticultură. p. villosa Benth. labiat. p. 393 ; Koch syn. 645. M. romana Mill. dict. n. 2. M. hirsuta Hornem. h. hafn. 2 p. 5G2. M. altissima Sibth. Sm. fl. grsec. tab. 579 sec. Benth. — La locuri aprice, pe dealuri. Ver- ciorova; Rîmnic. Trib. VI. NEPETE^E. Corola bilabiată; stamine patru : cele două posteriore mai lungi, tote paralele alăturate și stând sub labra supe- ridră a corelei. 13. NEPETA L. gen. n. 710. I. N. Cataria L. spec. p. 796; Sturm deutsch. fl. h. 94; Koch syn. p. 646; Benth. in DC. prodr. 12 p. 383; Rchb. ic. germ. 18 tab. 41 ; Schlechtd. Lang. deutsch. 18 fig. 1813. N. vulgaris Lam. fl. fr. 2 p. 398. N. citriodora Beck. fl. francof. p. 218. Cataria vulgaris Moench meth. p. 387. — Vulg. Cătușnică. lerlă-fiocosă. Minta-mîței. Ierba- ventului. — ?|, lunie-August. Câmpuri, pe la drumuri, garduri rus- tice, locuri virane, pîrloge, pe lângă păduri; forte comună (Grec. enum. p. 46). Tismana; Craiova; Rîmnic, Călimănești; Comana; București, Ciocănești, Cri vina, Ploești; Buzău, Beceni; Bacău; Neamțu (Chan. exsic. Grec. 1. c.), Piatra. 2. Na nuda L, spec. p. 797; Sturm deutsch. fl. h. 84; Koch syn. p. 646; Benth. in DC. 1. c. p. 387; Rchb. ic. germ. 18 tab. 42 f. 3; Schlechtendal et Lang. deutsch. 18 fig. 1815. N. ucranica M. Bieb. fl. t. c. 2 p. 41 - non L. Cataria nuda Moench ineth. p. 388. — Cu flo- rile albe: forma genuina;—sau având florile violaceu-deschis și punc- tate cu purpuriu: N.pannonica Jacq. fl. austr. tab. 129. N. violacea Vili, dauph. 2 p. 367. — ?|, Iulie, August. Pe lângă păduri, prin crân- guri, în regiunea dealurilor și a câmpiilor (Grec. enum. p. 46). Cer- neți; valea Țesnei la Stîna-Poienei; Tismana; Craiova; Bălcești; Olănești, Rîmnic, Călimănești; Curtea-de-Argeși; Câmpulung; Vultu- reanca; Comana; București, Ciocănești, Chitila; Sinaia; Bîsca, Beceni; LABIATJE 467 Tecuci; Podu-Turcului; Birlad; Iași; Neamțu; Broșteni; Mălin, Făl- ticeni» 3. N. ucranica L. spec. p. 797; Benth. in DC. prodr. 12 p. 393; Rchb. ic. germ. 18 t. 42. Boiss. fl. orient. 4 p. 668. Teucrium sibiricum L. spec. 788. Nepeta sibirica M. Bieb. fl. t. c. 2 p. 41. — î|, Iulie, August. Dealurile de la Mizil la Tohani (farm. A. Thomas.) 14. GLECHOMA L. gen. n. 714. I. G. hederacea L. spec. p. 807; Sturm deutsch. fl. h. 8; Koch syn. p. 646 ; Schlechtd. et Lang. deutsch. 18 fig. 1816. Nepeta Glechoma Benth. in DC. prodr. 12 p. 391; Rchb. fii. deutsch. 18 p. 27 et ic. germ. tab. 40. Calamintha hederacea Scop. fl. cam. 2 p. 423.— Vulg. Rtitun^iorti. Prelungdsd. Silnic. — î|. Aprilie, Maiu. Prin pă- duri umbrâse, locuri umede, livezi de pomi, tuferișe (Grec. enum. p. 46). Dealurile Cernețului; Craiova; Rîmnic; Câmpulung, Conțești; Gulia, Ciocănești, București; Sinaia (Knecht.); Sloboziea la pădurea Doicești; Buzeu la Crivina, Bisca; Brăila; Galați; Iași; Mânăstirea Neamțu (Chan. exsic.); Broșteni pe Bistrița și Neagra. 2. G. hirsuta W. et Kit. rar. hung. 2 tab. 119 (1802); Koch syn. p. 647; Schlechtd. et Lang. deutsch. 18 fig. 1817. Nepeta Gle- choma 0. hirsuta Benth. labiat. p. 485 (1836); Rchb. fii. deutsch. 18 p. 28 et icon. germ. tab. 40 fig. 3. Glechoma hederacea 0. hirsuta Boiss. fl. orient. 4 p. 770. G. heterophylla Opitz in Rchb. germ. exc. p. 316.— 2|» Aprilie, Maiu. Păduri, dumbrave, codri, ograde ( Grec. enum. ’p. 46). Cerneți; Caracăl; Craiova; Pitești; Câmpina; Băneasa, Co- mana; Sloboziea la pădurea Doicești în Ialomița; Vaslui; Iași pe la Copou, Răpedea, Rediul-Tătaru; Botoșiani; Tulcea. 16. DRACOCEPHALTJM L. gen. n. 729. I. D. Moldavica L. spec. p. 830 ; Koch syn. p. 647; Benth. in DC. prodr. 12 p. 401; Rchb. icon. germ. 18 tab. 39 flg. 1; Schlechtd. Lang. deutsch. 18 fig. 1818. Melissa turcica Tabern. ic. tab. 355. Mol- davica punctata Moench. meth. p. 410.—Vulg. Mătăciune. Metisă turcească. Busuiocu-stupidui. — Q Iunie - August. De origină asiatică, naturalizată; în cultură și adesea spontanee prin propagarea semin- țelor. Mânăstirea Tismana ; Drăgășani; Curtea-de-Argeș; București (Grec. enum. p. 46) ; Buzeu pe la Sărata, Bisca-Rusiliei; Focșani; Bacău la Luncani; Agapiea; Monăstirea Neamțu; Fălticeni prin gră- dini ; Botoșiani; Iași. 468 CONSPECTUL SISTEMATIC Trib, vn STACHYDEJE. Corola bilabiată; staminele în număr de patru, cele două anteriâre mai lungi, tâte alăturate și așezate sub labra superioară a corolei. A. Caliciul înfiat bilabiatiform, lobii deschiși la maturitate. 16. MELITIS L. gen. n. 731. I. M. Melissophyllum L. spec. p. 832; Koch syn. p. 648; Benth. in DC. prodr. 12 p. 432; Rchb. fii. ic. germ. 18 tab. 1; Schlechtd. Lang. fl. v. deutsch. 18 f. 1821. M. grandijlora Sm. fl. brit. 2 p. 644 (1800). Melissa silvestris Lam. fl. fr. 2p. 401.—Vulg. Dumbravnic.Do- bronic. Dumbrainic. — ?|» Aprilie,Maiu.Dumbrave, codri; în regiunea submontană și a dealurilor (Grec. enum. p. 47). Cerneți; Baea-de- Aramă; Mânăstirea Tismana; Gurănoaea; Popînzălești în Romanați; Corbeni pe Turburea; Pitești la Trivale; Câmpulung, Conțești; Vul- cana; Comarnic, Câmpina; Piatra; Mânăstirea Neamțu (Chan. exsic.) B. Caliciul tubulos 5-dentat, lobii deschiși la maturitate. 17. LAMIUM L.gen. n. 716. I. L. amplexicaule L. spec. p. 809; Koch syn. p. 648; Benth. in DC. prodr. 12 p. 508; Rchb. ic. germ. 18 tab. 3 f. 2; Schlechtd. Lang.' fl. v. deutsch. f. 1823. Galeobdolon amplexicaule Moench meth. p. 393. — 0 Aprilie. Maiu. Locuri ruderale, pe lîngă garduri rustice, .prin livezi, porumbiști, miriști nelucrate; specie comună. Craiova; Caracăl; Alexandriea; Comana; București, Ciocănești, Buftea; Mânăs- tirea Neamțu (Chan. exsic.); Iași; Brăila; Dobrogea. 2. L. purpureum L. spec. p. 809; Koch syn. p. 649; Benth. in DC. 1. c.; Rchb. 1. c. fig. 3; Schlechtd. Lang. deutsch. 18 f. 1824 tab.l.L.nudumMoench.l.c. — Vulg. P....-țigdncei.— Q Martie-Iunie. Locuri ruderale, garduri, curți, drumuri, livezi, porumbiști și miriști nelucrate; forte comună (Grec. enum. p. 47). — Severin; Tirgujiul; Craiova; Alexandriea; Comana; București; Câmpina(Z. incisum Grec, enum. 1880 p. 47 - non Willd.); Sloboziea; Doicești; Iași; Mânăstirea Neamțu (Chan.); Botoșiani; Dobrogea. 3. L. maculatum L. spec. p. 809; Koch syn. p. 649; Benth. in DC. prodr. 12 p. 510; Schlechtd. Lang.deutsch. 18 f. 1825; Rchb. ic. germ. 18 tab. 4. L. rubrum Wallr. sched. crit. p. 300. L. hirsutum Lam. dict. encycl. 3 p. 410. L. vulgatum a. rubrum Benth. labiat. p. 514. — L. niveum Schrad. 6 floribus albis vel pallide roseis, foliis minoribus discrepat. — ?|» Maiu-Septembre. Păduri, dumbrave, o- labiat.® 469 grade (Greâ. enum. p. 47). Vînjuleți, Stirmina; Craiova; Mânăstirea Bistrița; Olănești, Coziea, Stănișioara; Câmpulung; Conțești; Câm- pina; Comana; București, Băneasa, Pasărea; Buzău; Iași; Bîrlad. 4. L. cupreum Schott Nym. Ky. analecta bot. p. 14 (1854); Rchb. fii. ic. germ. voi. 18 tab. 2; Schur enum. p. 535 cum var. a. — L. maculatum^. alpinum Heuff. enum. ban. p. 143(1858); Sagorski et Schn. carp, centr. 2 p.436.—îț, Iunie-August. Prin codrii și prin văile munților mari. Predeal și în tot coprinsul Bucecilor de la Bușteni pînă subt Sinaia. 5. L. album L. spec. p. 809; Sturm deutsch. h. 8; Koch syn. p. 649; Benth. in DC. prodr. 12 p. 510; Rchb. ic. germ. 18 tab. 4; Schlechtd. Lang.fl. v. deutsch. 18 f. 1826. L. vulgatum^. album Benth labiat. p. 514. — Vulg. Urzică-albă. Urzică-mortă. — lunie-Au- gust. Locuri umede cam dosnice, garduri rustice; în regiunea subal- pestră (Grec. enum. p. 47). Rîmnic, Coziea, Stănișioara; Curtea-de- Argeși; Câmpulung; Nămăești; Predeal,Sinaia, Câmpina; Mânăstirea Neamțu (Chan.) 6. L. Bîthynicum Benth. in DC.prodr. 12 p. 505 (1848); Boiss. fl. orient. 4 p. 756; Velen. fl. bulg. p. 451. L. infiatum Heuff. enum. banat, p. 143 (1858); Neilr. diagn. p. 101. L. garganicum var. gla- bratum Griseb. spicil. mmel. 2 p. 133 (1844) - non Lamium garga- nicum L. spec. p. 808. — Iunie-August. Stânci calcare, dărâmă- turi de stânci. La Pescerea-Polovraci pe malurile Oltețului, frecuent; valeaProlațu lîngă frontieră la Mehadiea (Degen); valea Țesnei la Gaura-Fetei pe la locuri cu Geranium macrorrhizum. 18. GALEOBDOLON Huds. Jl. angl. p. 258. I. G. luteum Huds. fl. angl. p. 258 (1762); Koch syn. p. 650; Schlechtd. Lang. fl. v. deutsch. 18 f. 1827. G. vulgare Pers. syn. 2 p. 122 (1807). Galeopsis Galeobdolon L. spec. p. 810. — Apri- lie-Iunie. Păduri, tuferișe, poeni pe lîngă păduri. Câmpulung, Con- țești; Predeal, Sinaia, Câmpina (Grec. enum. p. 47); Comana; Ciocă- nești, Buftea, Mogoșâea, Pasărea; Tîrgu-Ocnei; Iași; Broșteni pe Bis- trița pe la Holda și Holdița; Botoșiani. 19. GAIiEOPSIS L. gen. n. 7/7. I. G. Ladanum L. spec. p. 810; Sturm deutsch. fl.h. 62; Boiss. fl. orient. 4 p. 752; Benth. in DC. prodr. 12 p. 497 ex p. G. latifolia 470 CONSPECTUL SISTEMATIC Hoffm. deutsch. fl. 2 p. 8 (1791); Rchb. ic. germ. 18 tab. 27. G. La- danuma.latifoliay^imm. et Grab. fl. siles. 2 p. 190; Koch syn. p. 650; Schlechtd. Lang. fl. v. deutsch. 18 fig. 1828 tab. 1.—Vulg. Chipu-miței. lapoșnic. Zeabre. — 0 Iulie, August. La locuri deschise, pe lingă tuferișe și pe lingă păduri, petrișiuri cu iârbă. Severin, Șimian; Căli- mănești; Predeal; Ploești, Buda, Plopeni; Bîsca; Buda-Rafaila în Vaslui; Bîrnova,Jași. 2. G. angustifolia Ehrh. herb. n. 137; Hoffm. deutsch. fl. 2 p. 8 (1791); Rchb. germ. exc. p. 322 et icon. germ. 18 tab. 28; Gren. Godr. fl. fr. 2 p. 684. G. Ladanum 0. angustifolia Winnn. et Grab. fl. siles. 2 p. 190;Sturm deutsch. fl. h. 62; Koch syn. p. 650; Schlechtd. Lang. fl. v. deutsch. 18 f. 1828 tab. II.—0 Iulie, August. Locuri petrdse. Vârciorova; Hangu. 3. G. Tetrahit L. spec. p. 810; Sturm deutsch. fl. h. 62; Koch syn. p. 651; Rchb. ic. germ. 18 tab. 30; Schlechtd. Lang. fl. v. deutsch. 18 f. 1830. — 0 Iulie, August. Pe lîngă drumuri și pe lingă locuințe, pe la margini de păduri și prin tuferișe. Valea Cernei pe cracu Bul- zului; Tismana pe lîngă monăstire; Călimănești, Coziea, Stănișioara; Câmpulung; Predeal; Sinaia; Mânăstirea Neamțu (Chan. exsic. Grec, enum. p. 47); în Suceava pe Borca la isvorul de borvis. 4. G. speciosa Mill. dict. n. 3 (1768). G. versicolor Curt. fl. lond. 2 tab. 115 (1777); Sturm deutsch. fl. hef. 62; Koch syn. p. 651; Rchb. icon. germ. 18 tab. 30; Schlechtd. Lang. fl. v. deutsch. 18 f. 1832. G. Tetrahit0.L. spec. p. 819. G. Tetrahit’(.grandifiora^en\h. in DC. prodr. 12 p. 498.—0 Iulie, August. Păduri, văi umbrose umede, marginea părîurilor. Valea Cernei; Mânăstirea Tismana; Lainici; Că- limănești, Coziea; Dimbovicioara; Sinaia, Posada, Bușteni; Titu; Ciocănești (Grec. enum. p. 47); Comana; Bîsca; Tîrgu-Ocnei, Slănic; Neamțu; Broșteni prin văile Neagra, Bistrița și Borca; Stănișioara, Găinești, Mălin. p. su/phurea Jord. cat. hort. dijon. 1848p. 19 pro spec.; Gren. Godr. fl. fr. 2 p. 686; Rchb. ic. germ. 18 tab. 30 fig. 4. — Predeal, Sinaia; Tirgu-Ocnei; Iași. 5. G. pubeacens Bess. prim. fl. galiz. 2 p. 27 (1809); Sturm deutsch. fl. h. 62 tab. 9; Koch syn. p. 652; Rchb. ic. germ. 18 tab. 29; Schlechtd. Lang. fl. v. deutsch. 18 fig. 1833. G. cannabina Gmel. fl. baden.-non Poli. G. Tetrahit p. pubescens Benth. in DC. prodr. 12 p, 498. — 0 Iulie, August. Livezi, poeni și pe lîngă păduri, locuri LABIATB 471 umbrose, tuferișe pe lingă riulețe în regiunea montană. Olănești; Co- ziea, Golotreni; Rucăr, Valea-Muierei, Pajerea; Predeal, Sinaia; Bisca; Borca la isvorul de borvis; Piatra, Bisericani. 20. STACHYS L. gen. ti. 719. § 1. Verticilastrele globose multiflore, tote părțile plantei cu in- dument albo-lanat. 1. S. germanica L. spec. p. 812; Jacq. fl. austr. tab. 319; Sturm deutsch. fl. h. 83; Koch syn. p. 652; Benth. in DG. prodr. 12 p. 464; Rchb. ic. germ. 18 tab. 9; Schlechtd. Lang. fl. v. deutsch. 18 f. 1839. >8. lanata Crantz stil p. austr. p. 267-non Jacq.—J¹ Iulie, August. Câmpuri, pe lingă drumuri și garduri rustice, crânguri, locuri aride ; specie forte comună (Grec. enum. p. 47). Verciorova, Severin; Craiova; Stolnici; Câmpulung; Vulcana; Câmpina; Titu, Ciocănești,București', Comana; Ploești; Buzău; Focșiani; Iași; Agapiea, Neamțu; Fălticeni. 0. PsBudo-lanata Schur enum. transs. p. 538. — Curtea-de-Ar- geși; Comana; Focșiani. 2. S. alpina L. spec. p. 112; Sturm deutsch. fl. h. 51; Koch syn. p. 652; Benth. in DC. prodr. 12 p. 465; Rchb. ic. germ. 18 tab. 8; Schlechtd. Lang. fl.v. deutsch. 18 fig. 1841.— î|» Iulie, August. Pe lingă păduri, tuferișe, văi umbrose; în regiunea montană infralpină. Predeal prin valea Roșnovei pe Urzicaru și pe Clăbucetu-Taurului; Sinaia (Kn.) și în tot coprinsul Bucecilor înlatureasa despre Bușteni; valea Barna- relului sus spre capu rîului. § 2. Verticilastrele pauciflore; indumentul păros, uneori puțin sau aprope nul. * Corola roșie sau purpurie. 3. S. silvatica L. spec. p. 811; Stunn deutsch. fl.h. 84;Koch syn. p. 653; Benth. in DC. prodr. 12 p. 469; Rchb. icon. germ. 18 tab. 10; Schlechtd. et Lang. fl. v. deutsch. 18 fig. 1842 tab.I.—Vulg. Băt- bisă. — ?|» Iunie-August. Păduri, dumbrave, codri montani. Craiova; Horezu, Bistrița; Predeal, Sinaia, Câmpina; Comana; București, Bă- neasa; Roman; Monăstirea Neamțu (Chan. exsic.; Grec, enum.p.47). 4. S. palustri* L. spec. p. 811; Sturmdeutsch. fl.h. 18 ; Koch syn. p. 653; Benth. in DC. prodr. 12 p. 470; Rchb. icon. germ. 18 tab. 10; Schlechtd. Lang.fl. v. deutsch. 18 f. 1843.—?|» Iunie-August. Locuri umede, șianțuri, gropi pe lingă drumuri, prin lunci; specie co- mună (Grec. enum. p. 47). — Brătășiani în Teleorman; Câmpulung; 472 CONSPECTUL SISTEMATIC Comana; București, Buftea; Crivina, Ploești; Doamna în Neamțu; Fălticeni; Broșteni; Dobrogea. ** Corola galbenă, galben-deschisă sau albă. 5. S. annua L. spec.p. 813; Sturm deutsch. fl. h. 84; Koch syn. p. 653; Benth. in DC. prodr. 12 p. 477; Rchb. icon. germ. 18 tab.ll; Schlechtd. Lang. fl.v. dentsch. 18 f. 1845. Glechoma Marrubiastrum Vili, dauph. 2 p. 371. Trixago cordifolia Moenh meth. p. 398. — 0 Iunie - August. Locuri inculte, drumuri, prin grâne și porumburi, pe la garduri rustice și locuri virane; fprte comună (Grec. enum. p. 47). Severin; Baea-de-Aramă; Tismana, Tirgujiul; Rîmnic, Călimănești; Câmpulung; Crivina; Ciocănești, Buftea, București; Comana; Câm- pina, Posada, Predeal; Beceni; Focșiani; Agapiea, Neamțu. 6. S. maritima L. mant. p. 82 (1762); Jacq. hort. vindob. 1 p. 29 tab. 70; Sturm deutsch. fl. h. 84; Benth. in DC. prodr. 12 p. 483;Rchb. icon. germ. 18 tab. 12;Schlechtd. Lang.fl. v. deutsch.18 f. 1846. — Iunie, Iulie. Prin dunele maritime in Dobrogea la Tusla și Mamaea. 7. S. patula Griseb. spicil. rumel. 2 p. 142 (1844); Benth. in t)C. prodr. 12 p. 489. S. sideritioides C. Koch în linnsea 1848 voi. 21 fasc. 6 p. 692; Velen. fl. bulg. p. 455. S. reda 0. sideritioides Boiss. fl. orient. 4 p. 730. — Tulpina lignescentă multicaulă; caulii stricți, nu sau puțin ramoși, ei și foile hirsuți; foile oblungi, lanceolate ânguste sau lineare cu baza atenuată, la vîrf obtuse sau mucronulate, mar- ginea acut mucronulato-denticulată; foile florale (bracteele) lungi, în- tregi, ovate acuminat-mucronate; verticilastrele a câte 4-5 flori de fiecare foe, prima sau și a doua din verticiliurileinferidre distante, cele următore aproximate constituind spic dens sau compact; caliciul hirsut, dinții forte prelung-lanceolați și subulat-acuminați așia că întrec la mesură lungimea tubului; corola pubescentă, albescentă cu picățele purpurii pe lobul median inferior, are tubul inelat, exert și proemină puțin d’între dinții caliciului. -- îț. Iunie, Iulie. Locuri aride aprice, pe la drumuri, petrișiuri sau năsipuri cu ierbă. în Dobrogea pe la Con- stanța, Gargalîc, Periclie, Bairamdede, Copadin (forma tipică); Măcin Tulcea și în Ialomița pe la Fetești (formă puțin hirsută). P. linearifolia (C. Koch 1. c. pro specie). înaltă și mai puțin părdsă, rămosă, foile oblungi mai ânguste, cele medii și superiore forte ângust-lineare. — Tecuci spre lunca Zeletinului; pe la Șuvița în Covurlui; în Dobrogea pe la Tusla, Constanța, lenisala, Tulcea, LABIATjE 473 N icolițel, Măcin. — Prin portul seu semănă mult cu formele angusti- folii de S. subcrenata Vis.; totu-și, prin caliciul său forte lung-dentat și prin condensarea verticilastrelor în spic ține cu totul de S. sideri- tioides G. Koch. Forma acesta este exactă cu specimenele ^ise S. steno- phylla dinAzoff ce le posedăm în herbariul general de la M.Gandoger; de aceea, odinioră am distribuit’o unor botaniști subt numele de S. stenophylla Spreng. însă, specia lui Sprengel este indicată numa în Spaniea și nici un autor n’o indică până astăzi că ar exista și în Orient; astfel, suntem la îndoelă de exactitatea plantei lui M. Gandoger. Că speciea de față este adevăratul S. sideritioides G. Koch nu există nici o îndoială; însă, am preferat denumirea lui Grisebach fiind anterioră și de oare-ce ambele denumiri exprim aceea-și specie, după cum afirmă Boissier și Velenovski (ved. op. cit.) 8. S. arenariaeformis Rouy in bull. soc. bot. de france 1890 voi. 12 ser. II p. 166. — De talie ca de 5-7 decimetre ; caulii ramoși sau forte rămoși erecțî sau ascendenți; foile venji pubes* cente lanceolate ușior crenulate, cele inferiore atenuate in pețiol, cele medii sesile rotundate la bază, întregi sau ușior denticulate; spi- curile lungi, 8-12 cⁱⁿ întrerupte aprope până la vîrf, verticilastrele multiflore; foile florale (bracteele) scurte, tote subcordiforme sau ușior truncate, cele medii și superiore ovate cuspidate; florile forte scirt pedicelate desfâșiurate, câte 5-6 de fiecare care bractee; cali- ciul campanulat hirsut, dinții prelung-triangulari acuminați, acu- menul glabru; corola albă sau roz-albescentă are tubul exert și cu inel intern, pubescentă la extei ior, lobul median al labrei inferiore este dilatat, bilobulat și cu picățele purpurii, labra superioră erectă oblungă și întregă; anterele neincluse în tub egalez aprope labra su- perioră a corolei; acheniile oacheși, ușior granulate. — î|» Iunie, Iu- lie. La locuri aride aprice, pe lîngă drumuri, păragini, crânguri, grâne sau miriști. Alexandriea; Sloboziea, Odăile-Arsache, Giurgiu; Bă- neasa, Gurbanu, Comana; București, Chitila, Ciocănești, Buftea, Pe- riși; Ploești, Băicoiu; Buzău. Diferă de S. reda L. prin talia sa înaltă și mai robustă; prin foile superiore întregi sau ușior denticulate, prin bracteele sale mai scurte, întregi ovate cuspidate cu baza subcordiformă; prin caliciul său mai lung cu dinții prelung-triangulari mai acuminați și prin corola sa mai mare albă sau de un roz-albescent. — Diferă de S. arenaria Vahl, al cărui port îl are aproximativ la fel și cu care s’ar putea mai lesne confunda, prin corola sa albă, prin labra superioră a corolei 4*14 CONSPECTUL SISTEMATIC fiind intregă și evident mai puțin lungă, iar nu roșie cu tubul mult mai exert și cu labra superioră bilobată ; prin dinții caliciului ce sunt dați în afară, iar nu dirigiați drept înainte (Rouy 1. c.). — Diferă de S. patula Griseb. prin spicurile florale mai lungi și întrerupte aprope până la vîrf, prin dinții caliciului ce nu sunt așia de prelung-lanceolați și subulat-acuminați. încă din anul 1883 am observat că asestă formă de Stachys nu este identică cu S. recta L. precum crezusem mai ’nainte; de aceea am adresat câteva specimene unor confrați din străinătate subt numele de S. recta L. însemnat cu necertitudine, în scop de a obține explicații. Regretatul amic Dr. Keck din Aistersheim a respuns că într’adever acesta nu este S. recta L. dar pote fi S. taurica M. Bieb. denu- mire ce nu există nicăiuri. J. Bubela din Wetstein le a adresat Iui Vict. Janka la Pesta; răspunsul a fost: „S. arenaria Auct. ross.-vix Vahl.* — G. Rouy ’l a considerat ca specie distinctă și nedescrisă pînă acum, dându’i numirea citată și dupe care reproducem descrierea dată. Ceea ce putem âncă adăoga este că, în localitățile nostre preci- tate, nu se găsește forma tipică de S. recta L. ci numai acâstă formă din grupa Chamsesideritis. 9. S. recta L. mant. p. 82 (1762); Jacq. fl. austr. 4 p. 31 tab. 359; Sturm deutsch. fl. h. 84 tab. 3 optime; Koch syn. p. 654; Benth. in DC. prodr. 12 p. 484; Rchb. icon. germ. voi. 18 tab. 13; Schlechtd. Lang. fl. v. deutsch. 18 fig. 1847. S. recta p. epigeios Griseb. et Sch. it. hung. n. 186 (1852); Heuff. enum. banat, p. 144 „caule ramosissimo prostrato hirsutis“ ceea ce convine fo: le bine cu exem- plarele ndstre. S. betonica Scop.fl. carn. p. 141 (1772). S. Sideritis Vili, dauph. 2 p. 375 (1787). S. procumbens Lam. fl. fr. 2 p. 385 (1778). — Vulg. Jaleși-de-câmp. Jaleși-selbatic.— ?|, Iunie-August. La locuri aride sau petrose în regiunea montană și a dealurilor mari. Cerneți pe lorgu- tova și Stirmina; Vînjiu și Orevița; Bălcești (Sab. Stef.);Călimănești; Coziea, Stănișioara; Câneni; Tîrgu-Frumos, Cotnari; Fălticeni prin livezile despre pădurea Hușilor. p. Rocheliana A. Degen in litt. et exicc.! S. ramosissima Ro- chel rar. banat, p. 3 et 26, solum nomen; Heuff. enum. ban. p. 144 -non Montbr. et Auch. in ann. soc. sc. nat. ser. II voi. 6 p. 50. S. recta var. subglabrata. Tot portul formei genuine de care se deosebește prin aspectul caliciului aprope glabru sau subpilos cum și prin axa ’ inflorescenței; seamănă mult și cu cel urmetor prin amplitudinea rami- ficației sale, însă diferă prin foile sale mai lăticele, prin ramurile sale LABIATJE 475 ver^i neroșietice și prin caliciu co nu este complect glabru lucios. — Prin localitățile din Olteniea sus-citate. IO. S. nitens Janka in linn. voi. 30 ann. 1860 p. 597; Nym. consp. p. 579. 8. nitida Neilr. diagn. p. 102. S. ramosissima Borb. symb. fl. ins. Arbe et Veglia 1876; Simk. exsicc.! non Rochel ncc Heuff. 1. c. nec Montbr. et Auch. 1. c. — ?|» Maiu-Iulie. Locuri petrâse pe munții de la Verciorova, abundă; valea Țesnei la Gaura Fetei și prin valea Cernei. ii. S. angustifolia M. Bieb. fl. t. c. 2 p. 51 (1808); Benth. in DC. prodr. 12 p. 486 ; Ledeb. fl. ross. 3 p. 419; Boiss. fl. orient. 4 p. 732; Velen. fl.bulg. p. 457.8. tenuifolia Pall.ind. taur.sec. Benth. 1. c. 8. abrotanifolia Boiss. et Heldr. olim.— Iunie, Iulie. Regiunea mun- tosă din Dobrogea septentrională: Măcin pe muntele Suluc ; muntele Consulu la Alibeichioi. 21. BETONICA L. gen. n. 718. I. B. officinalis L. spec. p. 810; Koch syn. p. 654; Benth. in DC. prodr. 12 p. 460; Rchb. ic. germ. 18 tab. 16; Schlechtd.et Ling, deutsch. 18 fig. 1834. — B. hirtaLeyss. fl. halens. p. 109, B. stricta Ait. hort. kew. 2 p. 299 și B. serotina Host fl. austr. p. 165, tote specifi- cește sunt aceași plantă și, dupeKoch,Reinchenbach și alții, ele exprimă ușiore și nesemnificative variații ale acestei specie.—Vulg. Creților.— Iunie, August. Prin livezi crânguri, tuferișe, margini și poeni de păduri. Călimănești, Coziea; Câmpulung, Sturzeni; Predeal; Sinaia (B. hirsuta Grec. enum. p. 47-nonL.); Netoți în Teleorman; Bă- neasa, Gurbanu, Comana; Titu, Ciocănești (Grec. 1. c.); Periși; Buzeu la Crâng; Piatra, Osloveni; Mânăstirea Neamțu (Chan. exsic); Fălti- ceni, Șasea, Cornu-Luncei; Broșteni; Schitul Rareu; Botoșiani, Re- diul-Stăuceni. 22. SIDERITIS L. gen. n. 712. I. S. montana L. spec. p. 802; Sturm deutsch. fl. h. 4; Koch syn. p. 656; Benth. in DC. prodr. 12 p. 446; Rchb. icon. germ. 18 tab. 25. Hesiodia bicolorMoench meth.p. 392. Hesiodia montana.'Oxi mort, florula belg. p. 44. — Vulg. încheetore. Urechea-șdrecelui. — Q lunie-August. La locuri aprice inculte pe câmpuri, pe deluri pe- trâse, prinpetrișuri cu ierbă. Verciorova, Severin; Craiova; Rîmnic, Călimănești; Comana; Chitila, Buftea; Mizil pe Stânca-Tohanilor, Buzeu; Măcin; lenisala; Constanța. 47G CONSPECTUL SISTEMATIC 23. MARRUBIUM L. gen. n. 721. § 1. Caliciul cu cinci dinți drepți de lungime cam pe jumetatea tubului. I. M. peregrinum 0. Lin. spec. p. 816. Jf. peregrinam Jacq. fl. austr. tab. 160; Benth. in DC. prodr. 12 p. 452; Rchb. ic. germ. 18 t ib. 23 fig. 3 exclus, fig. 4 et synon.; Schlechtd. et Lang. deutsch. 18 fig. 1854 lit. A et fig. 1. M. creticum Mill. dict. n. 3 (1768) M. an- gustifolium Moench ex Steudt. nomencl. p. 510. M. peregrinum var.p. angustifolium Koch syn. p. 656.—Vulg. Cătușnică-stilbatică. Gutuiță. Ung urași. Voronică. — ?{, Iulie, August. Prin locuri inculte și rude- rale, pe la drumuri; în regiunea meridională a țârei. Vârciorova, Schela-Cladovei, Severin; Craiova; Odăile-Arsache, Slobozia, Giur- giu, Băneasa; Galați, Bărboși; Măcin; Tulcea; Constanța. 2. NI. praecox Janka cest. bot. zeit. ann. 1875; ejus adat. er- dely. fior. p. 181; Boiss. fl. orient 4 p. 702. — ?J, Iunie, Iulie. Lo- curi aride aprice, câmpuri și dealuri, pe la drumuri. Schela-Clado- vei, Severin; Horez, Rîmnic; Fetești înlilom'ța; Focșiani; Bărboși, Galați; Bîrlad la Crîngu; Iași la Răpedea; Pipirigu, Mânăst. Neamțu (M. peregrinum Chin, exsic.); în Dobrogea pe la Măcin, Constanța, Copadin, Bairamdede etc., în abundență. De M. peregrinum L. diferă prin st ibira mult mai 'naltă și ro- bustă ; prin foile sale ovate sau ovat-oblungi cu mult mai mari ad :- cond cu cele de la M. pannonicum Clu<; prin spicui ile sale lungi cu verticilastrele mai distante; prin florile sale mai mari, însă al căror caliciu are aceeași făptură și este asemenea 5-dentat, excepțion il âncă 1-2 dinți mici intermediari, după cum indic câțiva autori, particularitate ce n’am găsit’o la exemplarele nostre și nici la cele provenite din colecțiea lui Vict. Janka. Se pote considera intermediar între precedentul și următorul. Foile sunt bine exprimate do Rchb. in icon. germ. 18 tab. 23 fig. 4 pro M. pi-regrinis. § 2. Caliciul cu țlece dinți egali sau în parte neegali. 3. M. pannonicum Clus. hist. rar. 2. p. 34 (1601); Rchb. germ.exc. p. 325 (1831); Benth. in DC. prodr. 12p. 425; Heuff.enum. banat.p. 144. M. peregrinum a.Lin. spec. p. 815 (1762); Willd.spec. pl. 3 p. 110. M. remotum Kit. in Schult. oester. fl. 2 p. 161 (1814). Af. peregrinum a. latifolium Koch syn. p. 656; Neilr. diagn. p. 102. Marrubiumperegrino Rcichardt zool.bot.gesel. 1861 p. 342.— ?{, Iulie, August. Locuri aprice inculte, pe lângă drumuri și locuințe Hinova, Șimian. tAfelAT^ 4ÎJ 4. M. vulgare L. spec. p. 816; Koch syn. p. 657; Benth- in DC. prodr. 12 p. 453; Rchb. icon. germ. 18 tab. 23 flg. I.— î|, Iu- nie-August. Locuri inculte, drumuri, garduri rustice, locuri virane ; specie comună (Grec. enum. p. 47). Verciorova, Severin ; Craiova ; Rîmnic; Câmpina, Telega, Văleni; Buzeu; Brăila, Galați; Mânăstirea Neamțu (Chan. exsic.); Broșteni; Vaslui; Dobrogea. 24. BAZ.I10TA L. gen. n. 720. I. B. nigra L. spec. p.814; Kochsyn. p.657 exclus, var.a; Benth. in DC. prodr. 12 p. 520 ex p.; Rchb. icon. germ. tab. 17 fig. 3 et 4. B. ru- deralis Fries. fl.halland. p. 101 (1818); ejus novit. ed. 2 p. 194 (1828). B. vulgaris Hoffinsgg. et Link fl. port. tab. 115 (1805). B. urticifolia Ortm. ap.Rchb. pl. crit. 8 f. 1040 et 1. c. — Vulg. Cătune.— ?|. Iunie- Augrst. La locuri inculte și ruderale; specie forte comună prin totă țera (B. foetida Grec. enum. p. 47-non Lam.). Câmpulung; Topo- loveni, Leurdeni; București; Comana; Focșani; Bacău; Tecuci; Iași; Piatra, Mânăstirea Neamțu (Chan. exsic.); Dobrogea. 25. laEONURUS L. gen. n. 722. § 1. Cardiaca. Tubul corolei în interior cu inel oblic, ventricos desupra inelului. I . L* Cardiaca L. spec. p. 817; Sturm deutsch. fl. h. 9; Koch syn. p. 658; Benth. in DC. prodr. 12 p. 500; Rchb. icon. germ. 18 tab. 32. Cardiaca vulgaris Moench meth. p.401 (1794). Cardiaca tri- lobata Lam. fl. fr. 2 p. 383 (1778). — Vulg. Câda-leului. lârbă-flocâsă. Cione.. Talpa-gtscei.— <|» Iunie-August. Locuri inculte și ruderale, dru- muri; specie forte comună (Grec. enum. p. 47). Cemeți; Craiova; Ca- racăl; Rîmnic; Curtea-de-Argeși; Pitești; Comana; București; Odo- bești, Vrancea; Agapiea. • p. villosus Benth. 1. c. L. villosusLesf. câtal. h. paris, p. 73 (1804); Rchb. icon. germ. 18 tab. 31; Ledeb. fl. ross. 3 p. 423. Caului și foile vilose, caliciul cam vilos. —Păduri. Focșiani; Bîrlad; Bacău; Piatra, Neamțu; Iași; Botoșiani; Fălticeni; Broșteni. § 2. Chaiturus. Tubul corolei fără inel, drept și neventricos. 2. L. Marrubîastrum L. spec. p. 817; Jacq. fl. austr. 5 p. 3 tab. 405; Benth. in DC. prodr. 12 p. 501, Chaiturus Marrubiastrum Ehrh. hannov. mag. p. 421 (1781); Sturm deutsch. fl. h. 84; Koch syn.p. 658;Rchb. icon. germ. 18tab. 32; Schlechtd. Lang. deutsch.18 f. 1850. Ch. leonuroides Willd. fl. berol. p. 201. Cardiaca Marrubias- Grecescu D. Dr. — C. 1324a 83 4W Conspectul sisiEMAtiC brum Schreb, — Vulg. Câtla-miței. Tulpa-lupului.— Iunie- August Locuri inculte ruderale, miriști, pîrloge, drumuri, pe lîngă păduri- țlîmnic; Curtea-de-Argeși, Corbeni; Pitești; Câmpulung; Ciocănești (Grec. enum. p. 47); București; Comana.. 28. PHLOMIS L. gen. n. 723. I. Ph. pungen* Willd. spec. pl. 3 p. 121 (1800); Benth. in DC. prodr. 12 p. 542; Ledeb. fl. ross. 3 p. 436; Rchb. icon. germ. 18 tab. 20. Ph. [Herba-Venti 0. tomentosa Boiss. fl. orient. 4 p. 791. — Vulg. Scorogoi.-*- î|. Iunie, Iulie. Locuri uscate aprice, pe câmpuri și pe dealuri. în Doljiu pe la Segarcea; Buzeu pe la Sărata; Tecuci; Iași; Botoșiani; în Dobrogea pe la, Măcin, Periclie, Caranasib, Con- stanța spre Murfatlar. 2. ph. tuberoopL. spec. p. 819; Koch syn. p. 658; Benth. in DC, prodr. 12 p. 544; Rchb. icon. germ, voi 18 tab. 20; Schlechtd. Lang. deutsch. 18 f. 1838. — Vulg. Solavîrfi^ă. — ?|, lunie-August. Pe lingă drumuri, mărăciniși, crânguri; in părțile câmpene. Buzeu pe la Dumbrava; Brăila; Bîrlad; TecucilaBodeasa; Vaslui;Iași; Botoșiani; în Dobrogea pe la Măcin, Alibeichioi, Babadagh. C. Caliciul tubulos bilabiat, lobii închiși la maturitate. 27. SCUTELLARIA L. gen. n. 734. I. S. orientali* L. spec. p. 834; Benth. in DC. prodr. 12 p. 413 var. 0- pinnatifida\ Ledeb. fl. ross. 3 p. 395; Boiss. fl. orient. 4 p. 682. — ?|, Iunie, Iulie. Stânci petrdse, în Dobrogea pe Munții Mă- cinului spre Greci (Br. miss.), în districtul Buzeu pe Stânca-Tohani- lor (farm. A. Thomas). 2* S> lupulina L. spec. p. 835. S. verna Boss, primit, fl. galiz. 2 p. 43 (1809). S. alpina 0. lupulina Benth. in DC. prodr. 12 p, 412 ; Ledeb. fl. ross, 8 p. 394; Boiss. fl. orient. 4 p. 683. — î|. Iulie, Augusț. Locuri petrdse în regiunea montană. „în R o mânie a “ (UL Hoffm. exsicc.! sub S. alpina - non L.). Specimenele sale fl-vor din valea Dîmbovipioarei? (Hoffm. excurs, ann. 1862) sau din Buceci de laObîr- șiea-IalQmiței? (Hoffm. excurș. ann. 1863). Obs. Denumirea specifică de lupulina L. fi-va oare corectă sau o erorede condei în loc de supina? în opera lui Linneu Species Plantarum ed. II p. 835 la S. lupulina ca sinonime se vede: Cassida alpina su- pina Tournef. inst» p. 182, și la speciea & alpina L. 1. c. se gice : »si- tABIAT^! 470 millima & supince sed corollae violaceo... “ comparând* o Cu Scu- tellaria ce urmezi și care, pe marginea paginei, totuși e trecută subt numele de lupulina. 3. S. altissima L. spec. p. 836; Benth. in DC. prodr. 12 p. 420; Ledeb. fl. ross. 3 p. 396; Boiss. fl. orient. 4 p. 688. S. pere- grina W. et Kit. rar. hung. 2 p. 132 tab. 125(1804)-non L. S. commu- tata Guss. prodr. fl. sicii. 2 p. 136 (1820);Rchb.icon. germ. 18 tab. 56.— Vulg. Gura-Lupidui. — îf» Iunie, Iulie. Prin dumbrave sau păduri umbrose. Craiova; Călimănești, Coziea, Stănișioara; Comana; Bucu- rești, Băneasa (S. peregrina Grec. enum. p.48); BuzeupriU Dumbrava; Odobești, Vrancea; Tutova în pădure, Bîrlad la Valea-Căldărei ; Iași. 4. S. albida L. mant. p, 248 (1762); Benth. in DC. prodr. 12 p. 420; Ledeb. fl. ross. 3 p. 397; Boiss. fl. orient. 4 p. 689. S. eretica Mill. dict. et. hortul. S.păllida M. Bieb. fl. t. c. 2 p. 65 ()808)-non Guss. — î|- Maiu, Iunie. Margini de păduri, tuferișe pe laturea mun- ților. Vârciorova spre gura Slătinicului și prin valea Bahnei. S. S. galericulata L. spec. p. 385; Benth. in DC. prodr. 12 p. 425*; Koch syn. p. 659; Rchb. icon. germ. 18 tab. 55; Schlechtd. Lang. deutsch. 18 f. 1859. — î|. Iulie, August.Lunci, zăvde, prin locuri cam umbrose și umede. Bălcești în Vâlcea (Sab. Ștefan.); Reșca în Romanați; Mânăstirea Horezu, Olănești la Valea-Răporoasă; Câm- pulung, Bughea; Brănești, Vulcana; Bîsca; în Suceava la Broșteni pe Bistrița. 6. S. haatifolia L. spec. p. 835; Benth. in DC. prodr. 12 pₜ 425; Koch syn. p. 659 ; Rchb. ic. germ. 18 t. 55; Schlechtd. Lang. deutsch. 18 f. 1860. Cassida hastifolia Scop. fl. carn. f p. 430. — ?|, Iulie, August. Livezi la locuri umede, prin lunci, șianțuri, gropi ude. Severin; Padesi; Tirgujiul; Craiova; Corbeni în Argeși; Turnu- Măgurele; Comana; București (Grec. enum. p. 48), Ciocănești, Buf- tea, Periși; Câmpina ; Văleni; Brăila; Vaslui; Iași; Tulcea» 28. BRUNEIaLA Tournef. inst. tab. 84. -Prunella L. I. B. vulgari* L. spec. p. 837 excl. var. (3; Sturm deutsch. fl. h. 5; Koch syn. p. 659 excl. var. 0 et Ț; Gren. Godr. fl. fr. 2 p. 703 a. genuina; Schlechtd. Lang. deutsch. 18 f. 1862. B. officinali# Crantz stirp. austr. 2 p. 279 (1772). — Vulg. Busuioc-roșiu. Busuioc^ selbatic. lirM-nlgră. — Iulie, August. Livezi, locuri cu ierbă, ograde de pomi, tuferișe, crânguri, specie comună (Grec. enum. 48). Gemeți, CONSPEGTtJL SIS1EMATÎC dealurile lorgutovei; Călimănești; Păpușea; Predeal, Bușteni, Sinaia; Câmpina; Văleni; Crivina, Periși, Mogoșâea; Sloboziea; Mânăstirea Neamțu (Chan. exsic.); Broșteni; Iași; Tulcea, Somova, Niculitel. 0. intermedia. — Prunella intermedia Link. ann. d. nat. gesch. st. 1 sec.Roth. tent. 2 p. 43(1789). P. ladniata var. ț. L. spec. p. 837. P. pinnatifida Pers. syn. 2 p. 137 (1805). P. vulgaris f. pinnatifida Koch syn. p. 659. — Păduri prin locuri deschise. Palanca. . 2. B. grandiflora Moench meth. p. 414 (1794); Benth. in DC. prodr. 12 p. 409; Gren. Godr. fl. fr. 2 p. 704. Prunella vulgaris 0. grandiflora L. spec. p. 837. P. grandiflora Jacq. fl. austr. 4 p. 40 tab. 377; Koch syn. p. 660; Rchb. icon. germ. 18 tab. 22; Schlechtd. Lang. deutsch. fl. 18 f. 1863. —tț. Iulie, August. Păduri, crângqri, tu- ferișiuri, poeni pe lîngă păduri, frecuentă (Grec. enum. p. 48). Curtea- de-Argeși; Câmpulung, Pajerea, Valea-Muierei; Câmpina; Ciocănești; Comana; Vaslui la pădurea Lipovățu; Slănic; Mânăstirea Neamțu (Chan. exsic.); Botoșiani, Agafton; Iași; Fălticeni spre pădurea Hușilor. $. pinnatifida Koch syn. p. 660; Rchb. icon. germ. 18 tab. 22 flg. 5. B. vulgaris s. pinnatifida Benth. in DC. prodr. 12 p. 411. — Curtea-de-Argeși; Botoșiani, Agafton. 8. Ba alba Pali. ap. M. Bieb. fl. t. c. 2 p. 67 (1808); Koch syn. p. 660; Gren. Godr. fl. fr. 2 p. 704; Boiss. fl. or. 4 p. 692 ; Schlechtd. Lang. deutsch. 18 p. 363 f. 1864. — Vulg. lerbă-negră. Busuioc-sel- batic. — î|. Iunie-August. Livezi, locuri cu ierbă, prin părți deschise, tufișe sau crânguri. — Varieză: a. integrifolia Gren. Godr. 1. c. Prunella ladniata forma inte- grifolia Jacq. fl. austr. in descriptione memorat. Tote foile întregi sau parte din cele superiore prea puțin dentate. — Găești spre Vultureanca; Leurdeni, Topoloveni prin valea Cacovei. 0. ladniata. Prunella ladniata L. spec. p. 837 exclus, var. 0 et ț; Jacq. fl. austr. tab. 378. Brunella vulgaris s. ladniata Benth. in DC. prodr. 12 p. 411; Rchb. ic. genn. 18 tab. 22 flg. 3. Prunella alba 0. pinnatifida Koch syn. p. 660; Gren. Godr. fl. fr. 2 p. 704. Foile cau- linare inciso-pinatifide sau numa din cele inferiore sunt întregi. — Cerneți prin Poeana-Cernețului și pe dealurile lorgutovei; Caracăl, Po- pînzălești; Craiova, Rubănești; Călimănești; Băneasa, Comana; Ciocă- nești, Buftea, Chitila, Periși; Sinaia {Sideritis scordioides Grec. enum. p. 47-non L.); Beceni, Buzău (P. alba Grec. 1. c. p. 48); Bîrlad la pădurea Crăngu; Iași pe dealul Briazului și pe la Viea-Nebuna. LABIATJS 481 Trib. VIII. AJUGE/E. Corola unilabiată, labra superi6ră fiind forte puțin aparentă și bifidă; staminele patru, cele două anteriore mai lungi, tote paralele. 29. AJU0A L. gen. n. 705. § 1. Bugula. Verticilastrele multiflore; florile albastre, purpurii sau albe. I. A. reptans L. spec. p. 785; Koch syn.p. 661; Benth. inDC. prodr. 12 p. 595; Rchb. ic. germ. 18 tab. 33. Schlechtd. Lang. deutsch. 18 f. 1866. Bugula reptans Moench meth. p. 382 (1794); Lam. fl. fr. 2 p. 415 (1778). — Vinețică. Vineriță. Lavrentină. — Maiu, Iunie. Prin livezi, locuri cu ierbă, grădini și parcuri, crânguri, tuferișe; specie comună (Grec. enum. p. 48). Craiova, Tatomirești; Câmpulung, Con- țești, Pitești; Comana; București, Ciocănești, Buftea; Periși, Ploești; Sinaia, Bușteni, Predeal; Buzău; Bîrlad; Iași; Botoșiani; Mânăstirea Neamțu (Chan. exsic.); Dobrogea. 2. A. genevensis L. spec. ed. 1753p. 561; Kochsyn. p. 661 ex parte; Benth. in DC. prodr. 12 p. 596; Rchb. ic. germ. 18 tab. 33 fig. 1 bona; Gren. Godr.fl.fr.2p.706. A. alpinaL.mant.p. 80(1762). A.fo- Ziosa Tratt. arch. der gew. 1 p. 25 (1814). A. rugosa Rost. fl. hustr. 2 p. 120(1831). Bugula alpina AII. fl. pedem. 1 p. 45. B. genevensis Mill. dict. n. 4.— Vulg. Suliman. Vinețică. — Maiu, Iunie. Livezi, gră- dini, parcuri, crânguri, poeni de păduri. Vărciorova; Caracăl; Căli- mănești; Curtea-de-Argeși, Pitești; Câmpulung, Nămăești; Câm- pina; București; Lehliu; Fetești; Gura-Teghei în Buzău; Bîrlad la Crângu; Piatra la Pădurea-Balaurului; Iași; Mânăstirea Neamțului; Botoșiani. 3. A. hybrida A. Kern. cest. bot. zeit. ann. 1874 p. 382; Borb. comp. ajug. bugulae, in termăsz. fuz. 1869 voi. 12 part. 2. (xX. super- genevensis-reptans). — Astolonă. Caule bifariu vilos; foile interi âre mici, atenuate în pețiol, obovat-ânguste, crenate, adesea emarcide, cele medii și superiâre lăticele, ovato-eliptice, larg crenate, părâse sau glabre, cele medii au baza ângustată sau cuneată, cele superiâre-au baza lat sesilă sau cam amplexicaulă; foile florale inferiâre crenate, expresiv crenate, cele superiâre întregi mai scurte de cât florile res- pective și cam vinete; florile vinete, albastre sau albescente. — Maiu, Iunie. Prin aceleași localități cu precedentele. Caracăl; Tîrgujiul; Pi- tești la Trivale; București, Herăstrău, Buftea; Lehliu; Sinaia; Văleni din Prahova; Bugău; Iași. <82 CONSPECTUL SISTEMATIC § 2, Chamwpithya. Verticilastrele biflore; florile galbene sau gălbepil. 4. A. Laxmanni Benth. labiat. p. 697 (1836); ejus in DC. prodr. 12 p. 599; Boiss. fl. orient, voi. 4p. 804. Teucrium Laxmanni L. syst. nat. ed. 13 p. 43$ (1793); W. et Kit. rar. hung. 1 tab. 69. I^hLebaanthe LaxmanniTmich in flora ann. 1828 voh 1 p. 323. — Vulg. Avrămeasă. Cirstăneasă. Barba-boierului. — Iunie, Iulie. Lpcun aprice, mărăcinișiuri, crânguri mSnqnte. Severin, Schela-.Cladovei spre Dudași; prin viile de la Golu-Drîncei; Iași pe Ja Sorogari; SJănic în Bacău; în Dobrogea pe la Cineli, Alibeichioi; Constanța, Copadin, Bairamdede. 5. A. salicifolia Schreb. unilab. p. 26 (1773); Benth. in DC. prodr, |2 p. 599; Boiss. fl. orient. 4 p. 800. Teucrium salicifolium L. tnant. p. 80 (1762).— ?{» Iunie, Iulie. Locuri aprice, prin miriști și pe la marginea drumurilor. în Dobrogea, calea de la Copadin spre Bairamdede. 6. A. Chamnpithy* Schreb. unilab. p. 24 (1773); Koch syn. p.661;Benth. l.c.p.601; Rchb. ic. germ.18 tab. 34; Boiss.fl. orient. 4 p. 802. Teucrium Chamoepithye L. spec. p. 787 (1763). Chamcepithys vulgaris Link handb. z. erkenn. d. gen. p. 453. — 0 Iunie-Septembre. Locuri aprice inculte. Severin, Schela-Cladovei, Verciorova; Giurgiu, Odăile; Comana; Turnu-Măgurele, Islaz (Grec. enum. p. 48); Fetești, Sloboziea; Mizil, T oh ani; Brăila, Bărboși, Galați; Bîrlad; Iași pe la Christești; în Dobrogea la Măcin, Slava-Cerchezescă, Constanța, Co- padin, Bairamdede. 30. TEUCRIUM L. gen. n. ₇o6. §. Verticilastrele a câte 2-6 flori, distante; foile florale conforme cu cele caulinare. L T. Scordium L, spec. p. 790; Koch syn. p. 662; Benth. in DC. prodr. 12 p. 586; Rchb. ic. germ. 18 tab. 38. Schlechd. Lang. deutsch. 18 f. 1873. T. palustreLam. fl. fr. 2 p. 411 (1778). Chama:- drys Scordium Moench meth. p. 384 (1794). — Vulg. Dumbăt. — ?[, Iulie, August. Prin locuri umede mlăștinâse. Brăila; Galați spre gura Prutului și pe lângă Brateșiu; Iași la Șorogari; Dobrogea prin delta Dunărei la pădurea Leti (Br. miss.) 2. T. acordioidea Schreb. unilab. p. 37 (1773); Koch syn. p. 662; Benth. L c.; Rchb. ic. germ. tab. 38 flg. 3 ; Ledeb. fl. ross. 3 d. 443; Boiss. fl. orient. 4 p. 813. T.scordiumM.. Bieb. fl. t. c. 2p. 36 LĂBIÂTJ3 488 (1808)-non L. — T. lanugtnoaum Hoffmssg. el Linkfl. portug. 1 p. 84 fig. 3 (1809). — g. Iulie, August. Locuri umede, mlăș ținuse prin stufurile băltose. Dobrogea la Constanța prin lacul din fața tăbă- câriei Anadolchioi (T. Scor diurn var. brevifolium Uechtr. et Sint ap Kanitz pl. roman. 1879 p. 99-sed non T. Scordium Lin. et Auct.); Comana lângă Cîlniște prin mlaștini, dar forte rar pe aci. § 2. Verticilastrele a câte 2-6 flori aproximate, constituind racemă laxă terminală; foile florale neconforme cu cele Caulinare. 3. T. Chamsedrya L. spec. 790; Koch syn. p. 662; Benth. in DC. prodr. 12 p. 587; Rchb. ic. germ. 18 tab. 38; Ledeb. fl. ross. 3 p. 444; Boiss. fl. orient. 4 p. 816; Schlechtd. Lang. deutsch. 18 fig. 1875. ChamcBdrys officinalis Moench meth. p. 383 (1794).—Vulg. Dumbdt.— 2|, Iulie, August. Prin livezi, prunișuri, crânguri, margini de păduri, câmpuri; specie forte comună (Grec. enum. p. 48). Vâreiorova, Seve- rin, dealurile lorgutovei; Craiova; Olănești, Rîmnic, Călimănești; Curtea-de-Argeși; Câmpulung, Rucăr, Pajerea; Comana; București, Chitila ; Ciocănești (T. Scordium Grec.enum. p. 48-nonLin.); Sinaia; Văleni din Prahova; Agapiea; Mânăstirea Neamțu (Chan. exsic.); Iași; Fălticeni, Mălin; Broșteni, Schitul Rarău; în Dobrogea la Bașchioi, Babadagh. § 3. Verticilastrele multiflore forte aproximate, Constituind ca- pitule terminale. 4. T. Polium L. spec. p. 792; Koch syn. p. 663 ; Benth. in DC. prodr. 12 p. 592 var. ț; Rchb. ic. germ. 18 tab. 37 fig. 4 et5; Boiss. fl. orient. 4p.821.— î|. Iulie, August. La locuri aprice aride. în Doljiu spre viile de la Segarcea; Fetești pe malurile BorCei; Valea-Satului la Zernești în Covurlui; Bîrlad la Crângu; Piatra; Iași la Șorogari; în Dobrogea la Măcin, Greci, Babadagh, lenisala, Constanța, Baitam- dede.— Varieză: a. vulgare. Foile* obovato-lanceolate, crenate, ele și capitulele tomentoso-lânate, florile albide.—Synon. T. Polium legitimum L. 1. c. et auct. T.pseudohyssopus Schreb. ap.Benth. 1. c. T. albumPoir. 6ncycl. meth. suppl. 2 p. 770 (1812). Polium latifolium Mill. dict. n. 7 (1768). p. angustifoHum. Foile lineare sau linear-oblungi mai totdeuna întregi, cano-tomentose; capitulele mai mici cam gălbeniT. 5. T. montanum L. spec. p,791; KOchsyn. p. 663; B£nth. in DC. prodr. 12 p. 593 ; Schlechld. Lang. deutsch. 18 fig. 1878; Boiss. fl. orient. 4 p. 818. T. supinum Jacq. fl. austr. 5 tab. 417 (1778) fix L. 484 CONSPECTUL SISTEMATIC T. montanum c. supinum Rchb. deutsch. fl. 18 p. 24 et ic. germ. tab. 37 fig. 3. Polium montanum Mill. dict. n. 1 (1768). — Iulie, Augiist. Locuri pietrdse, stânci, dărâmături de stânci în regiunea montană in- feridră. Pe muntele Boamba la Pipirigu distr. Neamțu (Clian. exic.); pe dealurile gipsdse la Barba-Ghicea lîngă Caraclău in distr. Bacău (Br. miss.); pe cdstele schistdse ale Teleajenului la Văleni din Prahova (Grec, in Br. prodr. p. 406). 6. T. prostratum Schur in sert. transs. p. 30 (1853). T. mon- tanum var. villosum Auersw. ap. Andree bot. zeit. voi. 13 p. 823 (1855)-non Wild. spec. 3 p. 23 (1800). — T. montanum a. incanum Schur enum. transs, p. 547 (1866). T. montanum b. hirsutum Heldr. Boiss. fl. orient. 4. 819. T.pannonicum A. Kern. cest. bot. zeit. voi. 13 p. 384 (1863). — î|. Iunie, Iulie. Locuri petrose, stânci calcare. Văr- ciorova pe stâncile d’între Gura-Văei și Dudași; Valea Țesnei; Lai- nici ; Rucăr pe cdstele Gîmbavului. LXXV. GLOBULARIAGE^ Lindl. nat. syst. p. 268. 1. GLOBULARIA Tourn. inst. p. 466 t. 265. I. G. Willkommii Nym. syll. p. 140 (1854); Wettst. globul, in bullet. de l’herb. Boissier tom. 3 ann. 1895 p. 278. G. vulgaris Sturm deutsch. fl. h. 27; Koch syn. p. 681; Rchb. icon. germ. 20 tab. 196; DC. prodr. 12 p. 611; Willk. recherches p. 18. Boiss. fl. orient. 4 p. 528; Schlecht. Lang. deutsch. 18 fig. 1768-non Lin. fl. suec. ed. 2 p. 109 (1745) nec L. spec. pl. p. 139 nec L. it. oeland. p. 65. — ?f. Iulie, August. Locuri petrose, dealuri, dar cu ierbă. Câmpulung, Nămăești. Diferă de G. vulgaris L. prin caulii săi mai mici, 10 -25 cm, iar nu de 20-40cm înălțime și mai subțiri; prin foile sale prea puțin coriace sau aprdpe moi și întregi, iar nu rigide, cartilagindse și parte din cele radicale 3-5 dentate la vîrf cu dinți tari; prin capitulele sale cu mult mai mici cam deprimate nu mari și globdse; prin caliciul său campa- nulat cu lobii lanceolați lineari și aprdpe îndoit mai lungi de cât tubul, iar nu cu divisiunile scurte ce abia egalez tubul. LXXVI. PLUMB AGIN ACE JE Lindl. 1. c. p. 239. 1. ARMERIA Willd. enum. h. berol. 1 p. 333. I. A. alpina Willd. enum. h. berol. 1 p. 333 (1809); Sturm deutsch. fl. h. 51; Rchb. icon. germ. voi. 17 tab. 99; Boiss. in DC. prodr. 12 p. 680. Statice alpina Hoppe ap. Koch syn. p.683. £ mon- PLUMBAGINACEjE 485 tana Mill. dict. Armeria alpina var. pumila Fuss verh. d. siebenb. ver. ann. 1863 p. 201. ■— ?|» Julie, August. Stânci, păsciuni în regiu- nea alpină. Buceci pe Furnica (Grec. enum. p. 48) și pe Caraimanu (Knecht); Ceahlău. 2. A. elongata Boiss. in DC. prodr. 12 p. 681 (1848) e sect. „Pleurotrichae‘‘ et spiculae intra involucrum sessiles, folia inter se subconformia. Statice elongata Hoffm. deusch. fl. voi. 1 p. 150(1791); Koch syn.p. 682. StaticeArmeria L, fl. suec. p.99 (1755) exp.; JSturm deutsch.fi, h. 1. tab. 5. Armeria vulgaris Willd. enum. h. berol. p. 133 (1809); Rchb. icon. germ. voi. 17 tab. 98 fig. 2. — ?|» Iulie, Au- gust. Păsciuni, poeni, în regiunea montană inferioră. In Mehedinți pe poena Ciolanului la 890 m. altit. 2. STATICE L. gen. n. 388 ex p. § 1. Eulimonium. Scapii avend ramurile cilindrice sau prea ușior tetragonice. I. S. Gmelini Willd. spec. pl. 1 p. 1524 (1797); Boiss. in DC. prodr. 12 p. 645; Rchb. icon. germ 17 tab. 90; Ledeb. fl. ross. 3 p. 460; Boiss. fl. orient. 4 p. 859 var. a.— S. scoparia Pali. ap. Willd. 1. c. S. glauca Willd. sec. Roem. et Sch. syst. veg. voi. 6 p. 799(1820) — Vulg. Garojiță-de-mare. Limba-botdui. Limba peștelui. Sică. — î|» August, Septembre. Prin locuri josnice halogene. «Craiova, Co- mana; Slănic în Prahova; Lacul-Sărat; Iași, Tîrgu-Frumos, Cotnari. 2. S. latifolia Smith in transact.soc.linn.lond. 1 p.250(1791); Boiss. in DC. prodr. 12 p. 660; Ledeb. fl. ross. 3 p. 461; Boiss. fl. orient. 4 p. 864. S. coriaria Roffm. comm. gOtt.tab. 1(1793);M. Bieb. fl.t. c. 1 p. 249.— Iulie, August. Câmpuri la locuri aprice neculti- vate, în Dobrogea pe la Mangaliea, Tusla, Bairamdede, Copadin, Constanța. § 2. Goniolimon. Scapii avînd ramurile cu trei muchii expresiv aripate. 3. S. tatarica L. spec. p. 395; Willd. spec. pl. 1 p. 1527; Ledeb. fl. ross. 3 p. 464. Goniolimon tataricum Boiss in DC. prodr. 12 p. 632; ejus fl. orient, voi. 4 p. 854; Rchb. icon. germ. voi. 17 tab. 88. — ?|» Iulie, August. Locuri josnice udate, secate. în Doljiu la Segarcea, calea spre dealu viilor. 4. S. Beaseriana Roem. et Sch. syst. veg. 6 p. 789 (1820). S, incanaM. Bieb, fl. t. c. 1 p. 251 (1808); Ledeb. fl. ross.3 p.464-non 486 CONSPECTUL SISTEMATIC L. — Goniolimon tataricum 0. anguetifolium Boiss. in DC. prodr. 12 p. 633; Boiss. fl. orient. 4 p. 854. G. iataricum ț rubellum Traut. ap. Lindem, fl. cherson. 2 p. 120. — î|, Iulie, August. Locuri arenose, locuri aprice, câmpuri, rupturi de cdste. Galați, Bărboși; Măcin; Pe- riclie, Gargalîc; Constanța, Mangalia. LXXVIL PRIMULACE/E Vent. tabl. 2 p. 285. 1. LYSIMACHIA L. gen. n. 20₅. I. L. punctata L. spec. p. 200; Koch syn. p. 668; DC. prodr. 8 p. 65; Rchb. icon. germ. voi. 17 tab. 43; Boiss. fl. orient. 4 p. 9; Ledeb. fl. ross. 3 p. 28.—Vulg. Gălbende. llore-de-lângore. IM>ă-de- lângâre.—1|, Păduri, tuferișe, lalocuri umbrose umede, pelîngăpăriuri. Verciorova la gura Slătinicului; Cerneți pe dealurile lorgutovei; Olă- nești, Rîmnic; Câmpulung; Sturzeni; Comana; în Neamțu pe la ilangu, Agapiea (Grec. enum. p. 39); MânăstireaNeamțu(Chan. exsic.) 0. vertioiUata Boiss. fl. orient. 4 p. 9; Grec. enum. p. 39. — L. vertici lata Pali. ind. taur, ex M. Bieb. fl. t. c. 4 p. 141 (1808); DC. prodr. 8 p. 65; Rchb. icon. germ. 17 tab. 44; foile ovate oblungi, lung pețiolate, florile verticilate și mai lung pedunculate. — Adesea cu precedenta. 2. Li vulgari» L. spec. p. 209; Koch syn. p. 667; DC. prodr. 8 p. 65; Ledeb. fl. ross. 3 p. 27. Rchb. icon. germ. 17. tab. 45; Boiss. fl. orient. 4 p. 8. — î|. Iunie, Iulie. Păduri, pe lingă perîuri la locuri umbrâse, prin lunci, Valea Motrului pe la Străhaea, Broșteni; Tis- mana; Călimănești; Câmpulung; Titu, Găești; Sinaia (Grec. enum. p. 39), Buceci prin Valea-Babelor jos; Predeal; Tutova pe la Pădu- rea-Tutova; Tirgu-Ocnei; Agapiea (Grec. 1. c.); Mânăstirea Neamțu (Chan. exsic.); pe Borca și la Broșteni pe Neagra; vulg. Gălbășioară. 3. L* Nummularia L. spec. p. 211; Koch syn. p. 668; DC. prodr. 8 p. 66; Ledeb. fl. ross. 3 p. 28; Rchb. icon. germ. 17 tab. 43; Boiss. fl. orient. 4p. 9.—Vulg. Gălbenele de pădure.—Iunie, Iulie. Lo- curi umede prin păduri, pe lîngă șianțuri și gropi cu apă, lunci; specie forte vulgară (Grec. enum.p.39).01ănCști, Rîmnic; Comana; București, Ciocănești. Buftea, Crivina; Agapiea; Mânăstirea Neamțu (Chan. exsic.); Broșteni; Fălticeni; Iași pe la Nebuna și Nițelea. 2. SAMOLUS L. gen. n. 223. I. S. Vaterandi L- spec. p. 243; Koch syn. p. 681; DC. PRBIULACE.® <87 prodr. 8 p. 73; Ledeb. fl. ross. 3 p. 31; Rchb. icon. germ. 17 tab. 42; Boiss. fl. orient. 4 p. 5. — Iunie, Iulie. Locuri mlăștinose, stufuri de bălți; In Dobrogea pe la Mamaea și Tusla; Galați prin stufurile Brateșiului. 3. ANAGAIaLIS L. gen. n. 206. 1. A. arvensis L. spec. p. 211; Sturm deutsch.fi. h. 1; Koch syn. p. 66S;DC. prodr. 8p. 69exp. A.phoenicea Lam. fl. fr. 2 p. 285(1778); Ledeb. fl. ross. 3 p. 29; Rchb. icon. germ. 17 tab. 41; Boiss. fl. orient. 4 p. 6.—Vulg. Intimă. Ochi^ior. Rocoină. ScVpeți. —Q Totă vara. Prin porumbiști, grâne, pe la garduri rustice, drumuri; specie comună (Grec. enum. p. 39). Olănești, Rîmnic; București, Chitila; Câmpina, Brebu, Breaza; Beceni; Brăila; Focșiani; Mânăstirea Neamțu (Chan. exsic.); Măcin, Tulcea. 2. A. coerulea Schreb. spicil. fl. lips. p. 5 (1771); Lam. fl. fr. 2 p. 285; Koch syn. p. 669. — A. arvensis p. coerulea Ledeb. fl. ross. 3 p. 30; Rchb. ic. germ. 17 tab. 41; Boiss. fl. orient. 4 p. 6.—Q Totă vara. Aceleași numiri populare. Prin asemenea locuri ca precedenta, dar mai rară. Brăila, Bărboși, Galați; Bârlad; în Dobrogea pe la Mă- cin, Tulcea, Constanța. 4. CENTUNCULUS L. gen. n. 145. I. C. minimus L. spec. p. 169; Sturm deutsch. fl. h. 30; Koch syn. p. 669; DC. prodr. 8 p. 72; Ledeb. fl. ross. 3 p. 30; Rchb. icon. germ. 17 tab. 41. — Q Iunie, Iulie. Locuri umede cam umbrose, tur- biere scurse; la Galați în pădurea Dimia la Pescăriea-Antache pe țermn Brateșiului, sporadică. 5. ANDROSACE L. gen. n. 196. § 1. Anuale sau bienice. I. A. maxima L. spec. p. 203; Koch syn. p. 672; DC. prodr. 8 p. 53; Ledeb. fl. ross. 3 p. 20; Rchb. ic. germ. 17 tab. 70; Boiss. fl. orient. 4 p. 18. A. Tauscheri Gandog. in exsic.l —Q Aprilie, Maiu. Pe coste, câmpuri la locuri cu iârbă. Român; Galați; Tulcea, Nicolițel. 2. A* elongata L. spec. p. 1668; Koch syn. p. 672; DC. prodr. 8 p. 53; Ledeb. fl. ross. 3 p>. 20; Rchb. ic. germ. 17 tab. 69; Boiss. fl. orient.4 p. 17.—Q Maiu-Iulie. Locuri deschise prin ierbă, locuri cam năsipose. București; Herăstrău, Băneasa; Chitila la Ceret; Podu-Tur* cului la Dehaci. 488 CONSPECTUL SISTEMATIC § 2. Perenice. 3. A. lactea L. spec. p. 204; Koch. syn. p. 671; DC. prodr. 8 p. 51; Rchb. ic. germ. 17 tab. 70. A, paudflora Vili, dauph. 2 p. 477 (1787). A. longiseta Schur sert. transs. n. 2313 b. (1853). Iulie, August. Stânci, in regiunea alpină. Buceci. 4. A. obtusifolia AII. fl. pedem. 1 p. 90 tab. 46 fig. 1 (1785); Koch syn. p. 671; DC. prodr. 8 p. 51; Rchb. ic. germ. 17 tab. 70. A. lactea Vili, dauph. 2 p. 476-non L. A. ChamoejasmeWulîin Jacq. collect. 1 p. 194 (1773) sub A. villosa ap. Koch 1. c.-non L. spec. p. 203. — Iulie, August. Stânci în regiunea alpină. Buceci pe Ca- raimanu (Knecht.), pe Costila în Valea-Albă, la 1800 m. alt. 5. A. Chamaejasme Host. syn. p. 95 (1797); Koch syn. p. 671; DC. prodr. 8 p. 51; Ledeb. fl. ross. 3p. 18; Rchb. ic. germ. 17 tab. 71.— A. villosa Jacq. fl. austr. tab. 332-non L. spec. p. 203. — î|, lunie- August. Stânci și locuri cu ierbă sau mușchi, în regiunea alpină. Bu- ceci pe Costila în Valea-Albă la 1700-1800 m. alt. 6. A. arachnoidea Schott analecta bot. p. 17 (1854). A. villosa Baumg. en. transs. voi. 1 p. 133 (1816); Auct, transs. plur. et Rchb. ic. germ. 17 tab. 71 fig. 4et5-vix L. spec. p. 203; A. articulata Schur en. transs. p. 551 (1866).—~Vu]g.Laptele-Stâncei.— Iunie -August.Stânci alpine. Buceci pe Caraimanu (Knecht.) și pe Costila în Valea-Albă; Ceahlău. 8. PRIMUIiA L. gen. n. igy. I. P. longiflora AII. fl. pedem. 1 p. 92 tab. 39 (1785); Sturm deutsch. fl. h. 14; Koch syn. p. 673; DC; prodr. 8 p. 45;- Rchb. icon. germ. 17 tab. 51. — ?|» Iunie, Iulie. Stânci, locuri cu ierbă, păsciuni pe coamele alpine. Negoiu; Buceci prin valea Caraimanului sus (Knecht.), pe Costila în Valea-Albă la Bușteni, frecuentă. 2. P. acaulis Jacq. miscell. 1 p. 158 (1778); Sturm deutsch. fl. h. 14; Koch syn. p. 673; Boiss. fl. orient. 4 p. 24. P. veris y. acawZisL. spec.pl. ed. 1753 p. 143.P.vulgarisHuds.fl. angl.p. 70(1762); Sm. fl. brit. p. 222. P. silvestris Scop. fl. cam. 1 p. 132 (1762); Rchb. ic. germ. 17 lab. 50. P. grandiflora Lam.fl. fr. 2 p. 248 (1778); DC. prodr. 8 p. 37. — Maiu, Iunie. Poeni, locuri cu ierbă pe lângă păduri în regiunea dealurilor mari. Cerneți pe dealurile Bres- niței și lorgutovei; Craiova pe dealurile de la Podari și Breasta; Iași la pădurea Băltăgani; Văratic, Piatra. PfeîMuLAciiJ: 489 3. p. elatior Jacq. miscell. 1 p. 158 (1778); Sturm dentsch. fl. h. 14 non sat bona; Koch syn. p. 674; Ledeb. fl. ross. 3 p. 9; Rchb. ic. germ. 17 tab. 49; Sag. et Schn. carp, centr. 2 p. 380. P. veris 0. elatior L. spec. ed. 1753 p. 143. P. elatior var. carpatica. Griseb et Sch. iter hung. n. 142 (1852); Sag.et Schn. 1. c. p. 381. P. carpatica et P. elatior Fuss transs. exc. p. 534. — P. intricaiaJmkA in linn. voi. 30 p. 590, quoad stirpem transsilvanicam - non Gren. et Godr. P. montana Schur enum. transs. p. 553(1866).—4- Aprilie, Maiu. Păduri montane subalpine. Valea-Mare în Muscel; Buceci, în tot coprinsul de la Sinaia pînă la frontiera despre Predeal, exemplare în mare parte datorite amicului W. Knechtel; Câmpulung (Grec. enum. p. 39); în Bacău la Comănești; Valea-Adîncă în Iași. Unii autori, de la Grisebach încoce, se silesc a stabili oarecare deosebiri între P. elatior Jacq. și P. carpatica Griseb. et Sch. care ar avea scapii, foile și pedunculele mai glabre, iar caliciurile unor spe- cimene par a fl întru-câtva mai ampliate. însă aceste deosebiri sunt slabe și puțin aprețiabile față de unele exemplare; astfel, ele nu pot fl de o valore suficientă spre a servi drept caractere specifice con- stante și nediscutabile. Heuffel, A. Kerner și Simkovici consideră aceste plante drept o specie și nu lipsim de a ne pune în acord cu dânșii. P. officinalis Jacq. miscel. 1 p. 159 (1778); Sturm deutsch. fl. h. 14; Koch syn. p. 674; Ledeb. fl. ross. 3 p.. 8; Rchb. ic. gemu 17 tab. 49. P. veris a. officinalis L. spec. p. 204. P. veris Lehm. monogr» p.27. P.pannonica A.. Kern. sched. spec. n.1371 (1886).—Vulg. Angliciu. Ciuboțica-cucului. Tița-vacei. — 4- Aprilie, Maiu. Locuri cu ierbă, li- vezi de pomi, crânguri și poeni de păduri. Dealurile lorgutovei și Po- roinei la Cemeți; Câmpulung, Nămăești, Conțești; Câmpina (P. elatior Grec. enum. p. 39-non Jacq.), Sinaia; Bărcănești, Ghighiu; Buzeu pe-la pădurea Crângul și în pădurea Ciolanilor; Bîrlad la Virlez; Vaslui la pădurea Lipovățu; Iași; Buhuși; Piatra. S. P.suaveolens Bertol. in Desv. journ. de bot. ann. 1813 p. 76; Koch syn. p. 674;Rchb. ic.germ. 17tab. 50; Boiss. fl.orieiit. 4 p. 25. P. Columna Ten. fl. nap. 1 p. 54 (1811)?; ejus syll. plant. fl napol. ann. 1831; A. Kern. Sched. spec. n. 1370. P. officinalis var. suaveolens Velen. fl. bulg. p. 477. — 4- Aprilie, Maiu. Stânci, locuri petrose în regiunea montană. Valea Țesnei la Gaura-Fetei (A. Degen); muntele Coziea; Conțești și Valea-Mare; Câmpulung; Comarnic; Si- naia, Bușteni, Predeal; Piatra la Vaduri; în Rarâu pe Piatra-Zîm- brului. CoirâPECTtrL sistematic 4od 8. P» Aaricula L. spec. p. 205; Sturm deutsch. fl. h. 14; Koch syn. p. 675; DC. prodr. 8 p. 37; Rchb. ic. germ. 47 tab. 52, flg. 2; Sag. et Schn. carp, centr. 2 p. 381. — Maiu, Iunie. Stânci calcare în valea Cernei între punctu Schitu și Arsasca (Sab. Stef.); valea Țesnei la Gaura-Fetei. 7« P. minima L. spec. p. 205; Sturm deutsch. fl. h. 29; Koch syn. p. 678; DQ. prodr. voi. 8 p. 39; Rchb. ic. germ. 17 tab. 59, fig. 1, 2; Boiss. fl. orient. 4 p. 31. — Aprilie-Iulie. Pe coamele și vîrfurile alpine. Godeanu; Păpușea; Buceci pe Furnica și pe Vîrfu- cu-Doru (Grec. enum. p. 39). 7. CORTUSA L. gen. n. 198. f. C* Matthioli L. spec. 206; DC. prodr. 8 p. 55; Rchb. icon. germ. 17 tab. 40; Neilr. diagn. p. 105; Sag. et Schn. carp, centr. 2 p. 383. C. Matthioli var. b. villoso-hirsuta et var. d. grandissima Schur enum.transs. p> 556(1866).—?|, Maiu,Iunie.Locuriumbrdse umede,pe stânci, prin păduri în regiunea montană. Buceci prin valea Peleșiului, valea Babelor (Grec. enum. p. 40), valea Caraimanului, Ia Peșterea- lalomiței (Knecht.) p. pubens SchottNy. Ky.analect.bot.p.17 (1854)pro spec.;Rchb. 1. c. tab. 61. Cortusa Matthioli var. a) pubens eL var. c) glabrescens Schur enum. transs. p. 556 (1866). C. Matthioli var. sibirica Andrz. ap. Sagorski et Schn. carp, centr. 2 p. 383.—Stânci,, marginea perîurilor^ prin văile adîncr umbrose și umede. Valea Oltului de Ia Coziea în sus, muntele Coziea pe Ta Stănișioara; Dîmbovicioara; Ceahlău (Knecht.); Rareu pe subt blocurile eratîce lângă Schit. 8. SOLDANEZXA A. gen. n. 199^ I. S. montan» Willd. enum. h. berol. 1 p. 192 (1809); Koch syp. p. 679; Rchb. ic. germ. 17 tab. 46- flg. 3; Gren. Godr. fl. fr. 2 p. 461; Sag. et Schn. carpat. centr. 2 p. 384. SoldaneUa alpina Schm. fl. bohem. 2 p. 49 (1793); DC. prodr. 8 p. 58 ex p.-non L.— Maiu- lulie Stânci în regiunea alpină superioră. Negoiu pePodeanu; Buceci la Vîrfu-cu-Doru și Furnica (Grec. enum. p. 39); pe Babele și Carai- manu (Knecht.), pe Costila. A* 8. alpin» 1. spec. p, 206; Sturm deutsch. fl. h. 20: Koch syn. p. 679; Rchbi ic germ. 17 flg. 1 et 2; Gren. Godr. fl. fr.2 p.46L; Sag. et Scbn. carpat. centr. 2 p. 384; DC. 1 c. ex parte. — î|i Maiu- lulie. Stânci în regiunea alpină superioră. Buceci; Ceahlău. PRIMULACEM PtANTAGWACfijE 491 p. hungarica. S. hungarica Simk. enum. transs. p. 461 (1886); J. Barth exsic.! are tote caracterele speciei S. alpina L. de care se deosebește numa prin florile sale cu puțin mai micuțele. — Buceci pe Costila. 3. S. puaîlla B^umg. enum. transs. 1 p. 138 (1816); Sturm deutsch. fl. h. 41; Koch syn. p. 680; Rchb. ic. germ. 17 tab. 46 flg. 4 et 5; Gren. Godr. fl. fr. 2 p. 461 sub observatio. S. Clusii Gaud. fl. helv. 2 p. 76 (1828)-non Schm. fl. bohem. (1793). — ?J, Maiu-Iulie. Stânci în regiunea alpină superioră. în munții Godeanului, frecuentă,' Negoiu pe Podeanu; Buceci (Br. et Knecht.)! LXXVUI. PLANTAGINACEiE Lindl. nat syst. p. 267. 1. PLANTAGO L. gen. n. 142. § 1. Scapice : acaule, foile rosulate, scapi spiciferi și afili. * Perenice. I. P. major L. spec. p. 163; Sturm deutsch. fl. h. 87; Koch syn. p. 685; Dcsne in DC. prodr.vol. 13 sect. I p. 694; Schlechtd/Lang. deutsch. 20 f. 2005. —Vulg. Pătlagină. Plătagină.—?J, lunie-Octom- bre. Locuri inculte și de cultură, pe lângă căi și locuințe; specie forte comună (Grec. enum. p. 48). Severin; Craiova; Olănești, Rîmnic; Co- mana; București; Ploești; Galați; Bacău; Neamțu (Chan. exsic.!); Broșteni; Fălticeni; Iași. 0. sinuata.— P. latifolia sinuata Bauh. pinax p. 189 (1761). P. sinuata Lam. in Poir. encycl.meth. 5 p. 370(1804) ex descriptione^ P. mediaprocera Sond. ap.Koch 1. c.Foilemari erecte grose lung pețiolate^ denticulate mai ales spre bază sau chiar inciso-lobate; scapii robusti, erecți, trec peste 30cm lungime; spicurile forte lungi dense cilindracee în- trec bine nivelul foilor. — Locuri josnice și cam saline. Severin spre- Schela-Cladovei; Galați spre Bratești, Constanța pe la tăbăcărica de la Anadolchioi. 7. intermedia Dcsne 1. c. p.695.— P. intermediaGilfo. elem.bot. pr. 1 p. 123 (1798); Rchb. icon. germ. 17 tab. 86. Cam de 10 cm înăl- țime ; foile mici, ovate denticulate sau dentato-subincise către bază, sunt pețiolate subcoriace; scapii erecți, sau adscendenți, întrec foile, prin înălțimea lor. — Locuri arenose cam umede pe pruntișul toren- telor sau apelor scurse. Mânăstirea Horezu; Câmpina. 8. sabu/osa. Foile de mărime mediocră, subțiri, de un verde-palid, lungicel și subțire pețiolate, 5- nervate, glabre întregi sau ușurel si- nuato-dentate; scapii erecți, subțirei, 'ca de 15-20cm întrec foile prin CONSPECTUL SISTEMATIC 492 înălțimea lor, spicurile lungicele subțiri au florile îhtreriipte către bază, dar mai condensate spre vîrf. Seamănă bine cu formele mari de P. minima DC. însă la acesta spicurile nu depășesc nivelul foilor.—Olă- nești ; București; Tulcea. 2. P. Cornuti Gouan ill. p. 6 (1773); DC. prodr. 13 sect. 1 p. G98; Koch syn. p. 686; Rchb. ic.germ. voi. 17 tab. 77; Gren. Godr. fl. fr. 2 p. 720. P. Tabernemontani Baumg. en. transs. 1 p. 89 (1816). P. Gouani Spreng. syst. 1 p. 251 (1824). P. limosa Kit. ap. Koch syn. ed. 1 p. 597 (1837).— Iunie - August. Locuri năsipose sărate pe lângă litoralul Mărei Negre la Constanța pe la Tăbăcărie spre Ma- maea, copios. 3. P. aîbîrlcaPoir. encycl. meth. suppl. 4p.433(1816); Dcsne in DC. prodr. 13 sect. I p. 968; Neilr. diagn. p. 106-non Ledeb. fl. ross. 3 p. 478 „quaeob capsulam octospermam ad aliamspeciem spec- ial* — P. asiatica Ledeb. fl. alt. 1 p. 143 (1830)-non L. nec Lam. P. Cornuti Guebh. pl. moldav, n. 569 exsic. ap. Dcsne 1. c.-non Gouan nec Jacq. P. Schwarzenbergiana Schur enum. transs. p. 561 (1866). — Iunie-August. Locuri arenose josnice în albiea Șiretului pe la Măgureni în Tecuci; Piatra. 4. P.gentianoides Sibth.etSm.fl.graec. Ip. 101(1800);Dcsne in DC. prodr. 13 sect. I p. 721; Rchb. ic. germ. 17 tab. 78. Neilr. diagn. p. 106. P. uliginosa Baumg. en. transs. 1 p. 89 (1816); Roem. et Sch. syst. veg. 3 p. 112.—îț. Iunie - August. Locuri umede cu mușchi și sfagnuri în regiunea alpină. Muntele Godcanu pe vîrf și la Rîu-Șeț; Tigvele în Gorjiu; culmea Negoiului. S. P. media L. spec. p. 193; Sturmdeutsch. fl.h. 83;Kochsyn, p. 686; Dcsne 1. c. p. 697; Rchb. ic. germ. 17 tab. 86; Schlechtd. Lang. deutsch. 20 f. 2007. — Vulg. Pdtlagind-mole. Pdtlaginăbună, Plă- tagină.— î|» Maiu-Iulie. Livezi, ograde de pomi, pe lângă căi; specie forte comună (Grec. enum. p. 48). — Severin; Câmpulung; Câmpina; Comana; București, Chitila, Ciocănești; Ploești; Neamțu; Broșteni; Schitul-Rarău. p. oblongifolia (Schur enum. transs. p. 563 pro specie).—Bacău; Tulcea. 6* P. lanceolata L. spec. p. 164; Sturm deutsch. fl. h. 7; Koch syn. p. 686; Dcsne in DC. prodr. 13 secț. I pi 714; Rchb. ic. germ. 17 tab. 86 ; Schlechtd. Lang. deutsch. 20 f. 2009. P. lanceolata et P. decumbens Rchb. germ. exc. p. 396 - non Forsk. — Maiu - PLANTAGINACE® 493 Septembre. Locuri inculte, pe lângă căi și locuințe, coste etc.; specie forte comună (Grec. enum. p. 48). Severin; Craiova; Horezu; Câm- pina; București, Periși; Comana; Predeal; Neamțu; Broșteni, Schitul Rarău. p. irrigua Dcsne in DC. prodr. 13 sect. I p. 716 (1852). P. altissima Jacq. obs. bot. 4 p. 5 (1771); Rchb. germ. exc. p. 396; Koch syn. ed. 1 p. 597; DC. fl. fr. 3 p. 377 - non L.—Foile lanceolate sau lineari-lanceo- late, lung pețiolate, la vîrf și la bază atenuate, obscur-denticulate, cu 5 nervuri, forte glabre; spicurile oblungi cilindroide, glabre. —Sol humifer. București; Predeal: Iași.' ț. hungarica W. et Kit. rar. hung. tab. 203 (1812) pro specie; Schur enum. transs. p. 564. P. lanceolota var. d. capitata Dcsne 1. c. —‘Foile lineare sau lineari-lanceolate, scurt pețiolate, 3-nervate, glasbriuscule sau perose cu osebire pe paginea inferidră, pețiolurile dens și roșcat-părose cum și scapii ale căror spicuri sunt ovate sau ovato-cilindrice. — București; Comana ; Ploești. 7. P. capitata Hoppe et Hornsch. in flora ann. 1826 suppl. I. p. 72; A. Kern. sched. n. 1430 P. sericea W. et Kit. rar. hung. 2 p. 163 (1805)-non Ruiz et Pav. fl. peruv. (1794). P. rubens Host fl. austr. 1 p. 211 (1827). P. Argentea auct. nonul.-non Chaix in Vili, dauph. 1 p. 376 (1786) cujus stirps „foh'is latioribus et breviori- bus quinquenerviis utrinque argenteo-sericeis“ differt. — ?|, Iulie, August. Buceci (Knecht.), Poeana-Costilei. 8. P. montana Lam. illustr. n. 1670 (1791); Sturm deutsch. fl. h. 88; Koch syn. p. 686; Rchb. ic. germ. 17 tab. 83; Dcsne in DC. prodr. 13 sect. I p. 717; Schlechtd. et Lang. deutsch voi. 20 fig. 2012.— P. atrata Hoppe taschenb. ann. 1779 p. 85. P. alpina Vili, dauph. 2 p. 302-non L. — P. saxatilis M. Bieb. fl. t. c. 1 p. 109 (1808) sec. cl. Koch et Schlecht. 11. cc. ab P. montana Lam. non differt nisi brac- tcae nigro-fuscae, stria dorsali viride. — ?}» Iulie, August. Locuri năsi- pose pe pruntișul nurilor în regiunea alpină. Pe Godeanu și Tutila; Parîngu; Buceci în valea lalomiței la Schit și Ia Obersiea-Ialomiței. 9. P. maritima L. spec. p. 165; Sturm deutsch. fl. h. 88; Koch syn. p. 688 var a et p; Rchb. ic. germ. 17 tab. 81; Schlechtd, et Lang. deutsch. 20 p. 38 fig. 2015 P. Wulfenii Willd. enum. h. be- rol. 1 p. 161 (1809); Dcsne in DC. prodr. 13 sect. I p. 729—lunie- Septembre. Locuri arenose umede josnice cam sărate; în Dobrogea la Constanța, partea de la Canara și Anadolchioi. Grecescu D Dr.—C. 1321. 31 494 CONSPECTUL SISTEMATIC * * Anuale. IO. P. tenuiflora W. et Kit rar. hung. tab. 39 (1800); Dcsre. in DG. prodr. 13 sect. I p. 697 ; Rchb. ic. germ. 17 tab. 84; Ledeb. fl. ross. 3. p. 476; Neilr. diagn. p. 107.— 2J, lulie-Septembre. Câmpuri aprice, la locuri halogene. Brăila, de la Monumeut către Lacul-Sărat. § 2. Caulescente: având cauli foliați ramoși, peduncule axilare capitulifere. II. P. arenaria W. et Kit. rar. hung 1 p. 51 tab. 51 (1801) Koch syn. p. 689 ; Dcsne in DC prodr. 13 sect. I p. 735 ; Rchb. icon. germ. 17 tab. 85; Schlechtd. Lang. deutsch. voi. 20 fig. 2020. Plan- tago Psyllium Auct. ex. p. - non Lin. — Q Iulie, August. Locuiri are- nose, arenoso-humifere uscate, aprice, petrișiuri menunte. Șimian, Hinova; Craiova, Circea, Segarcea; Stolnici; prunturile Cricovului de la Urlati spre Valea-Boului; Valea Slănicului de la Buzău spre Beceni (Grec. p. 48); Țigănești, Tecuci; in Dobrogea forte frecuent. CLASA V dicotiledOne apetale hermafrodite LXXIX AMARANTACEtE R. Br. prod. 1 p. 413. 1. AMARANTUS L. gen. n. 1060. § 1. Pericarpul membranaceo-capsular pixidariu dehiscent. * Florile congeste întocmind spicuri lungi, rămose, paniciforme, terminale adesea și axilare; periant 5-mer; stamine 5. I . A. retroflexus L. spec. p. 1407; Koch syn. p. 691; Moq.- Tend. in DC. prodr. 13 sect. 2 p. 258; Ledeb. fl. ross. 3 p. 856; Schlechtd. et Lang. deutsch. 9 fig' 862. A. spicatus Lam. dict. encycl. 1 p. 117 (1782) non Bast.— Vulg. Știr. — Q lulie-Septembre. Locuri inculte ruderale urbane și rurale, drumuri, garduri, locuri, virane; specie forte comună (Grec. enum. p. 49). Severin, Cerneți; Craiova; Rîmnic; Câmpulung; București; Comana; Buzeu; Brăila; Iași. . • A patuius Bertol. comm. ital. neap. 19, tab. 2; Gren. Godr. 11. fr. 3 p. 4. A. chlorostachys Auct, ex. p.-non Willd — Q lulie-Sep- tembre. Iași; probabil introdus. • A. caudatus L. spec. p. 1406. —Vulg. Busuioc-roșiu.—Q lu- lie-Septembre. în horticultură, introdus, vulgarizat. AMARANTACfcX PHYTOtACCACE^ 4f>5 * * Florile întocmind glomerule axilare distante; periant 3-mer; stamine 3. 2. A. Blitum L. spec. p. 1405-non plerum. auct. A. Blitum a. silvestris Moq.-Tend. in DG. prodr. 13 sect. 2 p. 263; Ledeb. fl. ross. 3 p. 858; A. silvestris Desf. cat. h. paris, ann. 1804 p. 44 et ann. 1815 p. 52; Koch syn. p. 690; Schlechtd. et Lang. deutsch. 9 f. 859. A. pallidus M. Bieb. fl. t. c. 2 p. 399 (1808). — Vulg. Știr. — Q Iulie-Septembre. Pe lingă, garduri rustice, pe lingă ziduri vechi, și prin locuri de cultură. —București (Grec. enum. p. 49). § 2. Pericarpul cam gros sau subcărnos nedehiscent (Euxolus Rafln.) 3. A. viridis L. spec. p. 1405-non plerum. auct, Euxolus viridis Moq.-Tend. inDC. prodr. 13 voi 2 p. 273; Nym. consp. p. 622 exclus, synon. Albersia viridis Kunth fl. berol. 2 p. 144 (1838); Ledeb. fl. ross. 3 p. 859. Amarantus Blitum plerum. auct.-non L. Schlechtd. Lang. deutsch. 9 f. 860. A. commutatus A. Kern. cest. bot. zeit. ann. 1875 p. 194. — Vulg. Știr-prost.— 0 Iulie-Septembre. Pe lingă garduri, pe lingă ziduri și căi prin locuri de cultură și locuri virane; specie fdrte comună. București. 2. POLfCNEMUM L. gen. n. 53. I. P. arvense L. spec. p. 50; Sturm deutsch. fl. h. 44; Koch syn. p. 694; Moq.-Tend. in DG. prodr. 13 sect. 2 p. 335. P. majus A. Braun in Koch taschenb. p. 436 (1844); Koch syn. p. 695. P. arvense a..longifolium Neilr. diagn. p. 109 (1867). —Q Iulie-Septembre. Terâm humifer arabil, petriși cu ierbă; prin locuri de cultură, pe la drumuri, în regiunea câmpiilor. Giurgiu, Băneasa, Gurbanu, Comana; Brăila, Galați; Tulcea; Constanța; Mulflatar, Bairamdede. 2. P. verrucosum Lang. in syllog. ratisbon. 1 p. 179 (1824); Moq.-Tend. in DG. 1. c. — P. arvense var. 0. brevifolium Neilr. diagn. p. 109. — O Iulie-Septembre. Locuri arendse. Schela-Gladovei, Du- dași; Călimănești; Gara-Fetești. LXXX. PHYTOLAGGAGE^ Endl. gen. 975. 1. PHYTOLACCA L. gen. n. 588. i. Ph. decandra L. spec. p. 233; Kochsyn. p. 691; Moq.-Tend, in DG. prodr. 13 sect. 2 p. 32. Fenzl in Ledeb. fl. ross. 3 p.688. — Vulg. Cârmes. Cârmes-vegetal. Bumeoră. — ?(. Iulie, August. Originară din 49(4 CONSPECTUL SISTEMATIC America septentrională, introdusă și naturalizată. Broșteni, Străhaea; Craiova; Tirgujiul; București; Brăila; Mânăstirea Neamțu (Chan. exsic.); Iași; Botoșiani. LXXXI. CHENOPODIACE2E Lindl. nat. syst. ed. 2. Trib. I SPIR0L0BEA5. Embrionul spiral, semința fără sau cu peri- sperm mic bipartit excentric; foile cilindrice cărnose. 1. SAIaSOIiA. Gartn. fruct. I p. ^g. I, S. Kalî L. spec. ed. 1753 p. 222; Koch syn. p. 692; Moq.- Tend. in DC. prodr. voi. 13 sect. 2 p. 187; Fenzl in Ledeb. fl. ross. 3 p. 797 ; Schlechtd. Lang. deutsch. 9 fig. 900. — Variază: a. crassifolia Fenzl 1. c. — 8. Kali L. genuina; 8. Kali a.. vulgaris Koch 1. c. p. 693. 8. Kali a. hirta Moq.-Tend. 1. c. 8. rosacea Cav. ic. 3 p. 441.286 (1794)-non L. —Kali Tragus Scop.fl. cam. p. 175 (1760). Portul difus, rareori erect; foile la început cărndse stricte, în urmă cu totul tari sublanceolato-subulate cu mucron spinescent, baza lor di- latata. Plantă hirtă sau hispido-glabră (lusus 1 Fenzl I. c.) sau cu totul glabră(lusus2 Fenzl 1.c.). 8. TragusM. Bieb. land. kasp. p. 142 (1800).— Q Iulie - Septembre. Locuri sărate sau șesuri argiloso-arenose, țer- mil maritimi. Schela-Cladovei, Dudași; valea Slănicului din Buzeu (S. Tragus Grec, in Kanitz pl. roman add. n. 1592); Ciulnița, Fetești; Constanța, Tuzla, Mamaea. p. angustifolia Fenzl 1. c. Cu portul erect și ramurile orizontal - întinse; foile caulinare și ale ramurilor, a rar și cele florale, flascide și deflex-curbate, cilindroide dar la bază dilatate, scurt mucronate ; aripa perigonică scurtă. Plantă mai mult sau mai puțin hirtă sau scabră (lusus 1 et 2 Fenzl 1. c. p. 799) sau cu totul glabră și avend foile mai lungi, mai lăticele și mai flascide în cele din urmă (lusus 3 Fenzl. 1. c.). — 8. Tragus L. spec. p. 322; Jacq. enum. p. 42. 8. Kali p. brevimarginata Koch 1. c.; 8. Kali p. Tragus Moq.-Tend. 1. c. —• Giurgiu, Sloboziea, Odăile-Arsake; Lacul-Sărat și prin Bărăganul lalor miței; Constanța, Caracoium, Gargalîc; Tulcea, Malcoci. 2. SUJEDA Forsk. fl. cegypt. arab, p. 62. I. S* salaa Pali, illustr. p. 46 tab. 39 (1803); Fenzl in Ledeb. fl. ross. 3 p. 785; Boiss. fl. orient. 1 p. ^42. Chenopodvum salsum L. spec. ed. 1 p. 221; Salsolasalsa L. spec. ed. 2 p. 324. Chenopodium maritimuin p. M. Bieb. fl. t. c. 1 p. 182 (1808). Schoberia salsa C. A. Meyer in Ledeb. fl. alta. 1 p. 405 (1829). — Q Iulie, August. Locuri CHENOPODIACE.E 48^7 sărate : pe lingă salinele Tirgu-Ocna; țărmurile mărei la Constanța, rară. — An Schoiberia salinaria Schur enum. transs. p. 568 ? 2. S. maritima Dumort. fl. belg. p. 22 (1827); Fenzl in Ledeb. fl. ross. 3 p. 786; Boiss. fl. orient. 4 p. 941. Chenopodium maritimum. L. spec.p. 321 (1762). Suaeda chenopodioides PalL illustr. p. 46 (1803). S.maritima Moq.-Tend. chenopod. p. 127 var. a. — Schoberia maritima. C. A. Mey. in Ledeb. fl. alt. I. p. 400; Koch syn. p. 692; Schlechtd. Lang. deutsch. 9 flg. 899. Chenopodina maritima Moq.-Tend. in DC. prodr. 13 part. 2 p. 161 var a. — 0 Iulie, August. Șesuri inculte la locuri sărate. Balta-Albă (Grec, in Kanitz pl. roman, addit. n. 1589; Grec. enum. p. 49); Brăila pe lingă Lacul-Sărat; Galați prin partea de jos spre Brateși; în Prahova pe la Prăjeni. Nota. — în herbariul General European posedăm pe Suaeda splendens Gren. Godr. ap. Janka, recoltată chiar de Victor de Janka în Dobrogea pe lingă Lacul-Razim. 3. HALIMOCNEMIS C. A. Mey. in Ledeb. fl. alta. I (ex p.) 1. H. triandra Moq.-Tend. in DC. prodr. 13 part. 2 p. 197 (1848). Polycnemum triandrum Pali. iter. 1 app. p. 483 tab. D flg. 2 (1771). Anabasis triandra M. Bieb. lănd. kasp. p. 154 (1800). Halimocnemis Volvox 0. A. Meyer in Ledeb. fl. alta. 1 p. 383 (1829). Petrosimonia Volvox Bunge anab. p. 52 (1862); Boiss. fl. orient. 4 p. 972. — 0 Iulie, August. Șesuri aprice, în apropiere de locuri sărate. Brăila de la Monument spre Lacul-Sărat; malurile Borcei la Fetești. 2. H. crassifolia C. A. Mey in Ledeb. fl. alta. 1 p. 385 n. 5 (1827); Ledeb. fl. ross. 3 p. 830. H. alternifolia Moq. Tend. in DC. prodr. 13 part. 2 p. 198 (1849). Policnemiim crassifolium Pali, illustr. p. 64 tab. 55 (1803). Petrosimonia crassifolia Bunge anab. p. 55; Boiss. fl. orient. 4 p. 973. — 0 Iulie, August. Litoralul Mărei-Negre pe lingă Lacul-Razim. (Janka exsic.!) Trib. n. CYCLOLOBEjE. Embrionul circulăr Sau anular aplicat pe perifereia unui albumen voluminos central. Secț. I. Axele caulinare sunt articulate și cărnose, foile iarăși cărndse dar forte scurte sau nule (Salicomiile), 4. BALICORNIA Tournef. corol. p. $r. 1. S. herbacea L. spec. p. 5; Koch syn. p. 693; Moq. Tenâ. in DG. prodr. 13 part. 2 p. 144. Ledeb. fl. ross. 3 p. 767; Schlechtd. Lang. deutsch. 9 fig. 863. S. acetaria Pali illustr. p. 7 tab. 1 (1803). — 408 CONSPECTUL SISTEMATIC Vulg. Brâncă. I&rba-porcidui. Urbă-sărată. Salicornie. -r> Q August, Septembre. Locuri sărate, pe lingă saline, pe țermii maritimi. Ocnele- Mari; Gâmpina pe pruntișiul Doftanei subt Telega, Prăjeni; Tirgu- Ocnei la saline; Balta-Albă; Lacul-Sărat; Constanța. p. prosiraia Moq.-Tend. loc. cit. p. 145. S. prostrata Pali. ill, p. 7 tab. 1 et 2 pg. 1 (1803). S. procumbens Smith. engl. bot. t. 2475 (1812): ayâncj portul gracil, mult ramdsă și așternută la pământ. — Constanța pe la Tăbăcărie chiar pe marginea mărei, Secț. II. Axele caulinare nearticulate, continue; foile desvoltate. 1, Fpile lineare membranose, coriace sau cărnose. 5. OAMPHOROSMA L, gen. n. 164. I. C. ovata W. et Kit. rar. hung. 1 tab. 63 (1799); Ledeb. fl. ross. 3 p. 744; Heuff. enum. banat, p. 152; Neilr. diagn. p. 110; Boiss. fl. orient. 4 p. 921. — ?|» Iulie - Septembre. Locuri josnice, arenose sărate. Comana in lunca Cilniștei spre Grădiștea, copidsă. 6. CQBISPERMUM L. gen. n. 12. I. C. canescens Kit. in litt. Schultz rest, flora 1 p. 7 (1814); Moq.-Tend. in DG. prodr. 13 part. 2 p. 141; Neilr. diagn. p. 108. C. intermedium Auct. hung. quoad pl. hung. non Schweig. C. Mar- schalii a. floridum lus 2 Fenzl. in Ledeb. fl. ross. 3 p. 763. — 0 Au- gust - Septembre. Năsipuri prin dunele danubiale. Bucura spre Pătule in Mehedinți; Calafat pe la Poeana; dunele maritime la Constanța de la Tăbăcărie spre Mamaea și pe la Tuzla. 2. C. nitldum Kit. in litt. ap. Schult. rester. fior. 1 p. 7 (1814); Moq.-Tend. in DC. prodr. 13 part. 2 p. 141; Koch syn. p. 694; Neilr. diagn. p. 108; Sturm deusch. h. 67. C. purpurascens et C. microsper- mum Host fl. austr. 1 p. 318 (1827). — Q August-Septembre. Prin dunele maritime în Dobrogea la Tuzla, Constanța, Mamaea. 7. KOCHIA “Tțpth. in Schrad. journ. 1800 I. K. Scoparia Schrad. neu. journ. 1809 p. 85; Koch. synops. p. 695; Moq.-Tend. in DG. prodr. 13 part. 2 p. 130; Fenzl in Ledeb. fl. ross. 3 p. 746; Boiss. fl. orient. 4 p. 925. Chenopodium Scoparia L. spec. p. 321. Atriplex Scoparia Grantz instit- t P^ 208 (1766). — Vulg. Mături. Mături-de-țeră.— Q Iulie-Septembre. întreținută și propa- gată prin cultură în grădini de țâră; accidental pe câmpuri și prin locuri virane (Grec, enum. p. 49), CHEN0P0DIACE7E 499 2. K, arenaria Roth in Schrad. journ. 1 p. 307 t. 2 (1800) ; Koch syn. p. 695; Moq.-Tend. in DQ. prodr. 13 part. 2 p. 132; Ledeb. fl. ross. 3 p. 749; Boiss. fl. orient. 4 p. 924. Chenopodium arenarium Gaertn. in flora, wetter. 1 p. 356 (1799). Salsola arenaria W. et Kit. rar. hung. 1 p. 80 tab. 78 (1799). S. dasyantha Pali, illustr. plant 1 p. 10 tab. 10 (1803). S. tenuifo'ia M. Bieb. fl. t. c. 1 p. 188 (1808). Kochia desyantha Schrad. neu. journ. 1809 p^ 86. — Q Iunie, Iulie. Locuri aprice inculte, pe teremuri de loess. Câmpiile de la Constanța spre Hasan-Kaira. 8. K. prostrata Schrad. neu. journ. 1809 p. 85 ; Koch syn. p. 695 ; Moq.-Tend. in DC. prodr. 13 part. 2 p. 132; Ledeb. fl. ross. 3 p. 747; Boiss. fl. orient. 4 p. 923. Salsola prostrata L. spec. p. 323. Chenopodium augustanum AII. fl. pedem. 2 p. 198 tab. 38 fig. 4 (1785).— ?|, Iulie-Septembre. Locuri aride aprice argildse sau argiloso-arendse. Fetești pe malurile Borcei; Bărboși; Cernavodaj Constanța. p. rube/a Moq.-Tend. in DC. 1. c. K. prostrata a. virescens lusus 1 Ledeb. 1. c. p. 748. Ramurile mai în urmă devin calve și roșietice; foile lungi venji cu puțin peri sau numa ciliolate.— Constanța. 4. K. hirsuta Nolte nov. fior, holsat. p. 24 (1826); Koch syn. p. 696. Chenopodium hirsutum L. spec. ed. 1753 p. 221; Wahlenb. fl. suec.p. 160. Salsola hirsuta L. spec. ed. 2 p-. 323> Suceda hirsuta Rcbb. germ. exc. p. 580. Echinopsilon hirsutus Moq.-Tend. in DC. prodr. 13 part. 2 p. 136; Ledeb. fl. ross. 3 p. 754; Boiss. fl. orient. 4 p. 925. — Q August, Septembre. Locuri sterile aprice petăremuri de loess. Con- stanța spre Caracoium și spre Tuzla. 2. Foile late membranose plane, de ordinar triangulare, rom- boidale sau hastate (Chenopodiile și Spinaciile), a rar lineari-aciculare (Ceratocarpus). 8. CHENOPODIUM L. gen. n. gog. § 1. Suprafața axelor caulinare, a foilor și a pedantului glabră sau cu pruină farinosă; foile întregi sau neregulat dentate. . I. Ch. hybridum L. spec. p. 319; Sturm deutsch. fl. h. 75; Koch syn. p. 696; DC. prodr. 13 part. 2 p. 68; Ledeb. fl. ross. 3 p. 702; Schlechtd. Lang. deutsch. 9 figj 878j Chi stramonifolium Cheval. fl. paris 2 p. 383 (1827).Vulg. Talpa-giscei. Spanac-porcesb. Buruiană debubă-rea. — CD Iulie, August. La locuri umbrdse, pe lîngă garduri și prin păduri. Cerneți, Dumbrăvița; București, Băneasa, Panteleimon (Grec, enum. p. 49); Comana. 500 CONSPECTUL SISTEMATIC 2. Ch. urbicum L. spec. p» 318; Sturm deutsch. fl. h. 75 ; Koch syn. p. 696 var. a; DG, prodr. 13 part. 2 p. 69 exclus, variet. Ledeb. fl. ross. 3 p. 701 var. a; Schlechtd. Lang. deutsch. 9 f. 877. Ch. deltoideum Lam. fl. fr. 3 p. 249 (1778).CA. mdanospermum Wallr. sched. crit. 1 p. 112 (1822).—Vulg, lirba drumurilor.— © lulie-Sep- tembre. Pe lingă ziduri, locuințe, garduri, drumuri; forte comună. Go- mana; București; Gâmpina, Brebu; Buzeu. 3. Ch. murale L. spec. p. 318; Sturm deutsch. fl. h. 75; Koch syn. p. 696; DG. prodr. 13 sect. 2 p. 69; Ledeb. fl. ross. 3 p. 702 ; Schlechtd. Lang. deutsch. 9 fig. 879. Airiplex muralis Grantz. inst. 1 p. 206 (1766).—Vulg. Urba-drumurilor. —Pe lîngă garduri, pe la dru- muri, prin locuri de cultură. București (Grec, in Kanitz pl. rom. addit. n. 1606; Grec. enum. p. 49) și prin totă țâra. 4. Ch. album L. spec. p. 219; Sturm. deutsch. fl. h. 75; Koch syn. p. 696 var. a; DG. prodr. 13 sect. 2 p. 71 var. a; Ledeb. fl.ross. 3 p. 697 var. 0 lusus 1. Ch. leiospermum DG. fl. fr. 3 p. 390 (1805). Ch. glomerulosum Rchb. germ. exc. p. 579. (1830). — ©lulie-Septembre. Locuri ruderale și de cultură prin comune și la câmp; vulgară. Bucu- rești (Grec. enum. p. 49); Gomana; Gâmpina; în Dobrogea mult. 5. Ch. opulifolium Schrad. in Koch et Ziz. cat. pl. palat, p. 6 (1814); Sturmdeutsch. fl.h.75; Koch syn. p. 697 var. a; DG. prodr. 13 sect. 2 p. 67; Ledeb. fl. ross. 3 p. 696; Schlechtd. Lang. deutsch. 9 fig. 880.—© lulie-Septembre. Locuri ruderale urbane și rurale, dru- muri, căi; specie forte vulgară. Gomana; București etc. G. Ch. polyspermum L. spec. p. 321; Sturm deutsch. fi. h. 75; Koch syn. p. 697 var. a; DG. prodr. 13 sect. 2 p. 62 var. 0 ; Ledeb. fl. ross. 3 p. 693 et 694 0. — © August, Septembre. Locuri ruderale. Rîmnic; București. 0. acutifolium Kit. ap. Schult. oester. fl. 1 ann. 1814 p. 458 ; Sturm deutsch. fl. h. 75 tab. 13 pro species. Ch. pidyspermum 0. spi- cato-racemosum Koch 1. c. Ch. polyspermum a. spicatum Moq.-Tend. in DG. 1. c. Ledeb. 1. c. — Broșteni, Străhaea în Mehedinți. 7. Ch. Vulvaria L. spec. p. 321; Sturm deutsch. fl. h. 75; Koch syn. p. 697; DG. L c. p. 64; Ledeb. fl. ross. 3 p. 695; Schlechtd. Lang. deutsch.9fig. 872. Ch.fodidumLam. fl. fr. 3 p. 244-non Schrad. Atriplex Vulvaria Crantz. inst. 1 p. 207 (1766). — Vulg. Lobodlt- puturâsă. Lobodit-pute a țin. — © Iulie, August. Pe lîngă ziduri, pe CHENOPODIACE^ 501 trotudre puțin frecuentate, căi rurale; destul comună prin țâră.Curtea- de-Argeși; București, Mogoșoea; Comana; Neamțu (Chania exsic.); Constanța, Mangaliea. - §. 2. Suprafața axelor caulinare, a foilor și aperiantului pubes- centă; foile sinuato-pinatifide sau pinatifide. 8. Ch. Botrys L. spec. p. 320; Sturm deutsch. fl. h. 75; Koch syn. p. 698; DC. prodr. 13 sect. 2 p. 75; Ledeb. fl. ross. 3 p. 704; Schlechtd. Lang. deutsch, 9 flg. 871. — Vulg. Pdiniță-grectecă. Tă- mîiță. — Q Iulie- Septembre. Locuri năsipdse, prundișiul torentelor, petrișiuri; în regiunea dealurilor. (Grec. enum. p. 41). Cemeți, Hi- nova; Baea-de-Aramă, Padeși; Tismana, Tîrgujiul; Călimănești; Curtea-de-Argeși; Corbeni; Câmpulung; Câmpina, Breaza, Brebu; Buzău, Beceni; Odobești; Neamțu (Chan. exsic.) 9. BLITUM Tournef. instit. p. 507. § 1. Periantul în epoca fructificației devine uscat sau nesucos. I. B. glaucum Koch in Sturm deutsch. h. 75 tab. 1 (1839); ejus syn. p. 699. Chenopodium glaucum L. spec. p. 320; DC. prodr. 13 sect. 2 p. 72; Ledeb. fl. ross. 3 p. 700; Schlechtd. Lang. deutsch. 9 f. 882. >— Q Iulie-Septembre. Locuri ruderale pe lingă ziduri, tro- tuare, locuri humifere și pruntișiuri salsuginose. Câmpina pe țărmii Doftanei; București prin Isvor și Filaret; Comana; Constanța, Ana- dolchioi Caracoium, Tuzla, Cernavoda. 2. B. rubrum Rchb. germ. exc. p. 582 (1830); Sturm deutsch. h. 74; Koch syn. p. 698; DC. prodr. 13 voi, 2 p. 83 var. a; Boiss. fl. orient. 4 p. 905. Chenopodium rubrum L. spec. p. 318. Blitum polymor- phum a. vulgare Ledeb. fl. ross. 3 p. 707. — 0 Iulie-Septembre. Câmpuri prin locuri inculte sau păragini. Brăila, Bărboși, Galați. 3. B. Bonus-Henricu* C. A. Mey. in Ledeb. fl. alta. 1 p. 11 (1827); Sturm deutsch. fl. h. 74; Koch syn. p. 698; DC. prodr. 13 sect. 2 p. 84; Ledeb. fl. ross. 3 p. 708. Chenopodium Bonus-Hen- ricus L. spec. p. 318. Ch. sagittatum Lam. fl. fr. 3 p. 344. Atriplex Bonus-Henricus Crantz. — Vulg. Spanacu-Ciobanilors Spanacu-Ste- nilor.— ?|, Maiu-August. în regiunea montană prin gunoe pe lîngă stîne, pe lingă păduri, pre dărâmături de stânci. Plaiul Osliei pe Bulzula Stîna-Filip; Muntele Coziea; Dîmbovicioara, Rucăr; Câmpu- lung, Nămăești; Sinaia (Grec. enum. p. 49); Piatra-Mare; Mânăstirea Neamțu (Chania); Broșteni; Schitul-Rarău. 502 CONSPECTUL SISTEMATIC § 2. Periantul în epoca fructificatei este sucos, bacciform (fructul sorosă). 4. B. virgatum L. spec. p. 7; Sturm deutsch. h. 74; Koch syn. p. 698; DG. prodr. 13 sect. 2 p. 83; Ledeb. fl. ross. 3 p. 706; Schlechtd. Lang. deutsch. 9 f. 884. Morocarpus foliosus Moench. meth. p. 342 (1794).—Vulg. Fragă-tătărască.— Q lunie-August. Locuri ruderale, drumuri, locuri de cultură. Valea Prahovei subtPossada pe la tuneluri; Tîrgu-Frumos spre Cotnari; Mânăstirea Neamțu (Chania exsic.) 10. BETA Tournef. instit. p. 501. I. B. vulgari* L. spec. p. 322; Koch syn. p. 699 exclus, vai*, a; Moq.-Tend. in DC. prodr. 13 sect. 2 p. 55; Schlechtd. Lang; fl. v. deutsch. 9 fig. 885. —Vulg. Sfecla. — s. ?|, Iulie, August. Plantă de cultură, forte vulgarizată pentru uzul alimentar, industrialei agricol.— Varietăți multe din care cele mai principale : a. rubra L. 1. c.; DC. fl. fr. 3 p. 381. Beta Rapa Dumort. fl. belg. p. 21 (1827). B. vulgaris y. rapacea Koch syn. p. 699. Rădăcina căr- nâsă sucosă zachariferă, incarnat roșie, grdsă și fusiformă: B. rubra major Bauh. prin. p. 118; sau căpățindsă: B. rubra rădice rapw Bauh. 1. c. — Sfecla-rqșie; Pangele. Sfecla-pangele (fr. Bette-rave rouge). p. Cida L.spec.p. 322; Kochsyn. p.699;Moq.-Tend. in DC. 1. c. p. 56. Cicla officinarum Bauh. prin. p. 118. Beta hortensie Mill. dict. n. 1 (1768). B. vulgaris alba DC. fl.fr. 3 pi 383, Rădăcina cilindroidă grdsă, cu o carne albă, albiciosă sauver^ueși cam tare.— Vulg. Sfecla albă (fr. Poirâe). 11. SFINACIA Tournef. instit. p. 533 I. S. oleracea Mill. dict. n. 1 (1759); Lin. spec. p. 1456 var. a; Moq. Tend. in DC. prodr. 13 sect. 2 p. 118; Ledeb. fl. ross. 3p. 711. S. spinosa Moench meth. p. 318 (1794); Koch syn. p. 700. — Vulg. Spanac. Spanac-comun. — Q Maiu, Iunie, Plantă orientală introdusă, vulgarizată și întreținută prin cultură pentru uzul alimentar. 12. OBIONE Gartn. fruct. 2 tab jz6 !■ O. pedunculata Moq.-Tend. chenopod. enum. p. 75 (1840); DCi prodr. 13 voi. 2 p. 115; Ledeb. fl. ros^. 3 p. 736; Schlechtd. Lang. deutsch. 9 £ 889. Atriplex pedunculata L. spec. p. 1675; Diotis At^i- plicoides M. Bieb. fL L c. 2 p. 397 (1808). HalimUs pedunculatus Wallr. sched. crit. p. 117 (1822). <— 0 Septembre. Locuri sărate. Brăila la Lacul-Sărat (Knecht.) CHENOPODIACE.® SOS 13. CERATOCARPUS L. gen. p. 1035. I. C. arenarius L. spec. p. 1375; Moq.-Tend. in DC.prodr. 13 sect. 2 p. 121; Ledeb. fl. ross. 3 p. 739; Boiss. fi. orient.4p. 918.— Q Iulie-Septembre. Locuri inculte aride, petriș mănunt, țărână humo- argilosă. Regiunea Danubială și Dobrogea : Fetești; Brăila, Galați pînă spre Nămoloasa; Măcin, Gargalîc, Constanța; Copadin, Bairamdede. 14. EUROTIA Adans. fam. nat. 2 p. 260. I. Ea ceratoides C. A. Mey. in Ledeb. fl. alta. 4 p. 239 (1827); Moq.-Tend. in DC. prodr. voi. 13 sect. 2 p. 120; Ledeb. fl. ross. 3 p. 738; Boiss. fl. orient. 4 p. 917. Axyris ceratoides L. spec. p. <389. Diotis ceratoides Willd. spec. pl. 4 p. 368 (1805). — Iulie, August. Locuri josnice năsipose și sărate în Dobrogea pela lenichioi (Br. miss.) 15. ATRIPLEX lournef instit. p. 506. § 1. Periantul în epoca maturităței rămâne verde și ierbaceu. I. A. nitens Schkuhr handb. 3 p. 541 tab. 348 (1803); Rebent. prodr. fl. neomarch. p. 126 (1804); Sturm deutsch. h 79; Koch syn.p. 701; Moq.-Tend. in DC. prodr. 13 sect. 2 p. 90; Ledeb. fl. ross. 3 p. 715; Boiss. fl. orient. 4 p. 908; Schlechtd. Lang. deutsch. 9 f. 891. A. acuminato W. et Kit. rar. hung. 2 tab. 103 (1804). A. Hermanni Willemet phytogr. 3 p. 1222 (1808). — Vulg. Lobodă. Lobodă de dru- muri. — Q Iulie, August. Locuri virane, ruderale, pe la garduri, dru- muri; forte comună (Grec. enum. p. 49) prin totă țâra. 2. A. oblongifolia W. et Kit. rar. hung. 3 p. 278 tab. 221 (1812); Sturm. deutsch. fl. h. 79 tab. 3; Schlechtd. Lang. deutsch. 9 p. 215 fig. 895. A. tatarica Koch syn. p. 701; .Moq.-Tend. in DC. prodr. 13 sect. 2 p. 96; C. A. Mey. in Ledeb. fl. alta.4p. 312-non Lin. spec.pl. ed. 1 p.1053. A. paiulavar. a hololepis lusus2Frenzl in Ledeb. fl. ross. 3 p. 726 (1847). — Vulg. Lobodă. >— 0 Iulie, August. Lo- curi inculte, virane, ruderale, pe la garduri, drumuri; forte comună. Bu- curești; Comana; în Dobrogea pe la Tuzla, Constanța, Mamaea. 3. A. patula L. spec. p. 1494; Sturm deutsch. fl. h. 79 tab. 5; Koch syn.p. 702; Moq.-Tend. in DC.prodr. 13 sect. 2p. 95; Schlechtd^ Lang. deutsch. 9 p. 217 fig. 896 et omn, auct. A. angustifolia Smith fl. brit. 3 p. 1092 (1804). A. patula var. 7. angustifolia lusus 2 Ledeb. fl. ross. 3 p. 727. — 0 Iulie -Septembrie. Locuri inculte, virane, pe la garduri, drumuri; forte Comună. Comana; Bucuresci. p. «recta. A. erecta Smith. fl. brit. 3 p. 1093 (1804); Sturm 504 CONSPECTUL SISTEMATIC deutsch. fl. h. 79; tab. 6. A. patula 0. microcarpa Koch syn. p. 702. A. palida var. 7. muricata lusus 3 Fenzl in Ledeb. fl. ross. 3 p. 728.— Coziea pe stâncile ^ise ,Masa-lui-Traian“ jos pe marginea Oltului. 4. A. latifolia Wahlenb.fLsucc.2p.660(1833); Sturmdeutsch. h. 79; Koch syn. p. 702. A. hastata Moq.-Tend. in DC. prodr. 13 voi. 12 p. 94(excl. variet.); Schlechtd. Lang. deutsch. 9 p. 213 flg. 894-non L. spec. p. 1494 nec. Koch syn. p. 702 cujus stirps cum A. calotheca Ra- flnesquii synonymâ. A. hastatum a. vulgaris lusus 1. Fenzl in Ledeb.fi. ross. 3 p. 723. — Q Iulie-Septembrie. Locuri umede josnice. Bu- curești; Constanța pe la Tăbăcărie. S. A. microsperma W. et Kit. ap. Willd. spec. pl. 4 p. 964 (1805); W. et Kit. rar. hung. 3 tab. 250 (1812)-non tab. 221 quae ad A.patulam spectat. A. mucronata Baumg. enum. transs. 1 p. 204 (1816). A. ruderalis Wallr. sched. p. 115 (1822); Sturm deutsch. h. 79 tab. 8. A. latifolia 0. microcarpa Koch syn. p. 702. A. hastata 3. microsperma Moq.-Tend. in DC. prodr. 13 sect. 2 p. 95; Ledeb. fl. ross. 3 p. 723. — Q Iulie, August. Locuri josnice umede sărate. Câmpina; Tirgu-Frumos spre Cotnari; în Dobrogea pe la Constanța și Tuzla mult. 6. A. littoralis L. spec.p. 1494; Sturm. deutsch. h. 79 tab. 12; Koch syn. p. 703. Moq.-Tend. in DC. prodr. 13 sect. 2p. 96 quad forma genuina; Ledeb. fl. ross. 3 p. 729 var. a integrifolia lusus 2; Boiss. fl. orient. 4 p. 909 (exclus, synon. Linnaei); Schlechtd. Lang. deutsch. 9 flg. 892. — Q Iulie-Septembrie. Locuri josnice sărate. Constanța. § 2. Periantul la maturitate albo-argintiu, coriace, baza indurată. 7. A. tatarica L. spec. ed. 1 p. 1053 (1753) ex Aschers. ind. semin. h. berol. 1872 (non Koch et auct. supracitat.); Boiss. fl. or. 3 p. 910.—A. laciniata Sturm deutsch. fl. h. 80 tab. 2; Koch syn. p. 703; Moq.-Tend. in DC. prodr. 13 sect. 2 p. 93; Ledeb. fl. ross. 3 p.718quoad variet. a.; Gren. Godr. fl.fr. 3 p. 11-nonL.spec. pl.ed. 1 p. 1053 cujus stirps genuina cum A. arenarium Wood«. synonymâ (conf. Aschers. bot. zeit. ann. 1874). — A. incisaM.Bieb. fl.t.p.3p. 641 (1819) ;Besser enum. p. 54. A. recurvumD’Urv. enum. n, 239(1822).— Vulg. Lobodă. Ldbodă-s&batică. — 0 Iulie-Septembre. Prin locuri vi- rane și ruderale, pe lingă ziduri, garduri, drumuri; specie forte comună (Grec, in Kanitz pl. roman, addit. n. 1625; Grec. enum. p. 49). Bu- curești ; Comana; Brăila, etc. 8. A. roșea L. spec. p. 1493; Sturm deutsch. fl. h. 80; Koch CHENOPODlACEiE, POLYGONACEJî 505 syn. p. 703; Moq.-Tend. in DG. prodr, 13 sect. 2 p. 92; Ledeb. fl. ross. 3 p. 717 var. a; Schlechtd. Lang. deutsch. 9 p. 220 fig. 897. A. alba Scopol. delic. insub. 2 p. 16 t. 8. A. laciniala M. Bieb. fl. t. c. 3 p. 641. — 0 Iulie, August. Locuri sărate. Pe lîngă salinele Slănicu din Prahova; Fetești; Brăila; Tirgu-Frumos spre Cotnari și în Do- brogea. 9. A. mîcrotheca Moquin-Tend. in DC. prodr. 13 part. 2 p. 81 (1849). — Q August, Septembre. Prin șianțuri și pe la garduri de mărăcini la Constanța calea pe lingă vii spre Tuzla, forte copios. Planta nostră cu specimenele de acest nume ce se găsesc pe lîngă Atena este de o perfectă asemănare; deci, o considerăm drept specie buna și identică cu acesta. • A. hortensie L. spec. p. 1153. — Vulg. Lobodă. Lobodă bună.— 0 Iulie, August. Plantă de cultură pentru uzul culinar; forte vul- garizată. LXXXII. POLYGONACEjE Lindl. nat. syst. 211. 1. RUMEX L. gen. n. 451. § 1. Florile hermafrodite sau poligame; stilurile libere; foile avend baza atenuată, rotundă sau cordată, însă nehastate nici sagitate. 1. Laciniile interne perigonice tdte-trele sau cel puțin una cu calositate dorsală graniformă la bază. * Marginea laciniilor interne perigonice prelung 2 - dentată. I. R. maritimus L. spec. p. 478; Sturm deutsch. h. 73 n. 1; Koch syn. p. 704; Ledeb. fl. ross. 3 p. 500; DC. prodr. 14 p. 59; Schlechtd. Lang. deutsch. 9 fig. 826. R. Anthoxanthum Murr. prodr. p. 52. R. aureus Wither. p. 356. — 0 Iunie-August, Locuri josnice umede, mlăștinișe, stufuri și pe lîngă mare. Galați spre Gura-Prutului ; Tocuci; Constanța. 2. R. palustris Smith fl. brit. 1 p. 394(1800); Sturm deutsch. h. 73; Koch syn. p. 704;Ledeb. fl.ross. 3 p. 500; DC.prodr. 14 p. 59; Schlechtd. Lang. deutsch. 9 fig. 827. R. limosus Thuill. fl. paris. ed.-2 p. 182(1799). — Vulg. Stevie. Stevie-de-baltă. — Iunie-Septembre. Locuri josnice umede, mlăștini, stufuri băltâse. Olânești; București; Galați. ₜ ** Marginea laciniilor interne perigonic expresiv multidentată. 3. R. pulcher L. spec. p. 477; Sturm deutsch. h. 73; Koch syn. p. 705; Ledeb. fl. ross. 3 p. 501; DC. prodr. 14 p. 58; Schlechtd. 50& conspectul sistematic Lang. deutsch. 9 flg. 825. R. divaricatus L. 1. c. sec. Bertol.; Stiirm deutsch. h. 73 n. 8 foliis non panduraeformibus. — $ Locuri aride inculte, pe lîngă drumuri. Vârciorova, Severin; Comana; Câmpina; Galați. 4. R. obtusifolius L. spec. p. 478; Meisn. in DC. prodr. 14 p. 53; Boiss. fl. orient. 4 p. 1011. R. obtusifolius 0. discolor Wallr. sched. 1 p. 168 (1822); Sturm deutsch. fl. h. 73; Koch syn. p: 706. R. obtusifolius 0. agrestis Fries. sec. Ledeb. fl. ross. 3 p. 502. R. lae- vigatus Willd. ap. Spreng. syst. 2 p. 159 (1825). R. purpureus Poir. encycl. mâth. 5 p. 163 (1804).— î|. Iulie, August, Pe lingă locuințe în regiunea submontană. Costești distr. Mehedinți. 5. R. biformis Menyh. kălocsa nâvenit. ann. 1877 p. 161; Simk. enum. transs. p. 472 et exsic.! R. crispus b. dentatus Schur enum. transs. p. 580 - non R. dentatus L. nec Campd. in DC. prodr. 14 p. 56. R. crispus var. odontocarpus Borb. exsic.! R. palus- troides Simk. (x R. crispus-palustris). — ?|, Iulie, August. Locuri umede. Giurgiu, Sloboziea, Malu-de-jos. * * * Marginea acestor lacinif cu totul întregă sau ușior denti- culată. 6. R. crispus L. spec. p. 476; Sturm deutsch. fl. h. 73; Koch syn. p. 706; Ledeb. fl. ross. 3 p. 505; DC. prodr. 14 p. 44; Schlechtd. Lang. deutsch. 9 flg. 828. Lapathum crispum Lam. fl. fr. 3 p. 3. — Vulg. Dragavei. Stevie. Steghie. — Iulie, August. Locuri virane și ruderale, pe la garduri, drumuri și prin locuri de cultură; fdrte comun (Grec. enum. p. 50). Călimănești; Câmpulung; București; Co- mana; Monastirea Neamțu (Chan. exsic,) 7. R. confusus Simk. term. fuz. ann. 1877 p. 238; ejus ma- ghiar. nâven. lap. 2 p. 152 et exsic.! (X R. crispo-Patientia); R. maxi- mus Grec. enum. 1880 p. 50-non Schreb. —• ?ț. Iulie, August. Locuri umede. București pe la Herăstrău, Băneasa. 8. R. conglomeratus Murr. prodr. fl. goetting. p. 52 (1770); Sturm deutsch. fl. h. 73; Koch syn. p. 705; Ledeb. fl. ross. 3 p. 505; Schlechtd. Lang. deutsch. 9 f. 834; DC. prodr. 14. p. 49. R. Nemola- pathum Ehrh. beitr. 1 p. 181 (1787). R. paludosus With. p. 354. — î|, Iulie, August. Păduri; locuri umede, șanțuri, gropi ude. Broșteni, Slrăhaea; Călimănești; Predeal; Câmpulung; Netoți; Comana; Bu- curești; Herăstrău; Neamțu (Chania exsic.) P0LYG0NACE2E 507 9. R. viridis Smith fl. brit. 1 p. 390 (1800). ,R. condylodes M. Bieb. fl. t. c. 1 p. 288 (1808) ; R. nemorosus Schrad. ap. WiHd. enum. p. 397 (1809); Boiss fl. orient. 4 p. 1010. R. sanguineus JL viridis. Koch syn. p. 705; Sturm deutsch. fl. h. 73 n. 5 ; DG. prodr. 14 p. 49; R. Nemolapathum Wallr. sched. crit. p. 158 (1822); Ledeb. fl. ross. 3 p. 503-non Ehrh. 1. c. — Iulie, Angust. Locuri umede um- brdse, păduri, dumbrave. Olănești; Călimănești; Sinaia (R. sanguineus Grec. enum. 1880 p. 50-non Lin. quoad formam typicam); Periși prin valea Cociocului ; Comana. iO. R. silvestris Wallr. sched. critic, p. 161 (1822); Meisn. in DG. prodr. 14 p. 50. R. obstusifolius y. silvestris Koch syn. p. 706 ; Sturm deutsch fl. h. 73 n. 11; R. obtusifolius Fries.-non L. — Iulie, August. Locuri cu ierbă, prin livezi de pomi, pe lingă pădurii Valea Cernei pe cracn Osliei; Câmpulung; Bușteni; Predeal; Bu- curești. Meisner, in DG. 1. c., cu drept cuvent îndepărleză pe R. silves- tris Wallr. de R. obtusifolius L. spec. p. 478 care urmeză să ocupe locul lîngă R. pulcher de ore ce are marginea laciniilor interne pe- rigonice întregă sau, la unele din ele, cu câte un dinte scurt. ii. R. Hydrolapathum Huds. fl. angl. 1 p. 154 (1778); Sturm deutsch. fl. h. 73; Koch syn. p. 707; Ledeb. fl. ross. 3 p. 507 ; DG. prodr. 14 p. 47; Schlechtd. Lang. deutsch. 9 fig. 829. R. aguaticus Smith fl. brit. 1 p. 394 (1800)-non L.; Fries. nov. fl. suec 2 p. 109.— ?(, Iulie, August. Locuri palustre, stufuri băltose (Grec. enum. p. 50). Herăstrău, Băneasa. 2. Laciniile perigonice interne sunt cu totul lipsite de calosi- tate graniformă. 12. R. longifolius DC. fl. fr. 3 p. 368 (1805); Meisn. in DC. prodr. 14 p. 44. R. domesticus Hartm. fl. scand. p. 148 (1820); Koch syn. p. 706 ; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 39; Ledeb. fl. ross. 3 p. 506. R. crispus p. domesticus Weinm. fl. petropol. p. 37 (1837). R. alpinus Hook. engl. bot. t. 2694 non Lin.— ?(, Iulie, August. Locuri cu ierbă prin unele curți spațiose, București. 13. R. alpinus L. spec. p. 480; Sturm deutsch fl. h. 74 n. 2; Koch syn. p. 707; DG. prodr. 14 p. 42; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 40 ; Schlechtd. Lang. deutsch. 9 fig. 837. — Iulie, August. Regiunea montană pe lîngă stînele ciobanilor, prin văile munților. Valea Ger- 508 CONSPECTUL SISTEMATIC nei pre Bulzu la Stîna-Filip și pe cracu Osliei; muntele Coziea, plaiul Comarnicu în Argeș; Pajerea; Bușteni; Sinaia; Predeal; Piatra- Mare; muntele Bida la Dorna și pe la Sch'tu Rarău. § 2. Florile dioice sau poligaine; stilurile aplicate pe muchiile ovariului; foile hastate sau săgetate. 14. R. arifolius AII. miscell. taurin. 5. 11 p. 94 (1759); ej. fl. pedem 2 p. 202 (1795); Sturm deutsch. fl. h. 74 n. 6; Koch syn. p. 708 (non L. fii. supl. p. 212 ann. 1781 cujus stirp dubium est ncc patria ejus nota). R. montanus Desf. tabl. ed. 2 p. 48 (1815); Ledeb. fl. ross. 3 p. 510; Meisn. in DC. prodr. 14 p. 65. — ?ț, Locuri cam mlăștinose cu menunt și rar tuferiș pe lîngă Pteris aquilina, în * Plaiul Osliei pe la Stîna-Lacului 1130 m. și pe muntele Băiu în Mehe- dinți; în Suceava pe culmea Stănișorei. 15. R. Acetosa L. spec. p. 481; Sturm deutsch. fl. h. 74 n. 7; Ledeb. 1. c. p. 510; Schlecht. Lang. deutsch. 9. f. 842. R. Acetosa var. a vulgaris Koch syn. p. 709; DC. prodr. 14 p. 65.— Vulg. Macriși. — ?|» Maiu, Iunie. Prin livezi la locuri umede, poeni do păduri în locuri josnice. Șimian, Hinova; Cacova, Vultureanca; Ciocănești, Tărtășești, Guliea; Conțești, Câmpulung; Predeal; Te- cuci, Țigănești în luncă. Mânăstirea Agapiea, Neamțu (Chania exsic!) Există mult și în cultura de verdețuri pentru uzul culinar. 16. R. Acetosella L. spec. p. 481; Koch syn. p. 710; Ledeb. fl. ross. 3 p. 511 exclus, var. d.; DC. prodr. 14 p. 63 var 8 et 0 ; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 45. Lapathum Acetosella Scop. fl. carn. ed. 2 p. 439. — Vulg. Macriși-menunt, Macriși. — ?ț, Maiu-Iulie. Prin livezi la locuri cu ierbă, prin gropi și șianțuri scurse sau ude; crânguri, lo- curi uscate. Vărciorova; Balta; Cloșani, Valca-Ccrnei; Străhaea, Broșteni; Craiova; Bălcești; Câmpulung, Conțești, Pitești (Grec, enum.p. 50); Ciocănești, Chitila, Periși; Ploești, Buda, Băicoi; Sinaia, Piedeal; Berlad; Iași; Piatra, Neamțu; Broșteni; Rareu; în Dobro- gea la Alibeichioi pe muntele Consulu. — Varieză : a. vulgaris Koch syn. p. 710; Sturm 1. c. h. 74 n. 9; Schlcchdt. Lang. deutsch. 9 fig. 839 ; p. mu/tifidus Koch 1. c. DC. prodr. 14 p. 63 var 6. R. multifidus L. spec. 482; Sturm 1. c. h. 74 n. 10. 17. R. scutatus L. spec. 480 ; Koch syn. p. 707; Meisn. in DC. prodr. 14 p. 69; Boiss. fl. orient. 4 p. 1015; Schlecht. Lang. deusch. 9 fig. 838. Acetosa scutata Mill. dict. n. 3 (1768). —?J»Maiu-lulie. Locuri tOtYGONACEJE 509 umede alpine cu ierbă. Godeanu pe laturea despre nord în vale; mun- tele Ciolanu-Mare in Mehedinți; subt Pietrile-Doamnei în Rareu. 2. OXYRIA Hil. veget. syst. io p. 24. I. O. digyna Campdera monogr. rum. p. 155 tab. 3 (1819); Koch syn. p. 710; Gren. Godr. fl. fr. 3. p. 34; Schlechtd. et Lang. deutsch. 9 fig. 843. Rumen digynua Lin. spec. p. 480. Oxyria renifarmia Hook. fl. scot, p. 111 (1821); Ledeb. fl. ross. 3 p. 498; DC. prodr. 14. p. 37. Rheum digynum Wahlenb. fl. lappon. p. 101.— î|. Iulie, August. Stânci pe vîrfurile alpine. Buceci (Knecht.); pe lîngă zăpadă veche pe vîrful Godeanului la 2200m. 3. POLYGONUM L. gen. n. 495. § 1. Axă caulinară simplă terminată intr’un spic dens cilindric; 3 stiluri lungi cu stigmate mici. I. P. Bistorta L. spec. p.516; Koch syn. p. 710; Ledeb. fl. ross. 3. p. 518; DC. prodr. 14 p. 125 var. a; Schlechtd. Lang. deutsch. 9 fig. 844. — Vulg. Cîrligat. Iertă-roșie. Răculeți. — ?|, Maiu, Iunie. Livezi, păsciuni, pe lângă păduri; în regiunea montană subalpină. In Vâlcea pe Galbena; Jipu și Negoiu în Argeșiu ; în Muscel pe Găinațu și Păpușea; în tot coprinsul Bucecilor (Grec. enum. p. 50) și al Pre- dealului; Tarnița în Putna; Mânăstirea Neamțu (Chan.) 2. P. viviparum L.spec. 516; Kochsyn.p.711;Ledeb.fl.ross. 3 p. 38; DC. prodr. 14 p. 124; Schlechtd. Lang. deutsch. 9. fig. 845. — Iulie, August. Stânci și locuri cu ierbă sau mușchi în regiunea al- pină și subalpină. Godeanu; Păpușea; Dîmbovicioara; Buceci la Schitul-Ialomița (Grec. enum. p. 50), pe Babele și Costila; Predeal; munții de la Mânăstirea Neamțu (Chan.); pe vîrful Rarăului. § 2. Axe caulinare ramificate, ramurile și axa terminate în câte un spic cilindric dens; 2 siluri lungi cu stigmate mici. 1. Perenice. 3. P. amphibium L. spec. p. 517; Koch syn. p. 711; Ledeb. fl. ross. 3 p. 520 ; DC. prodr. voi. 14 p. 115 ; Schlechtd. et Lang. deutsch. 9 fig. 846. — ?|» Iunie, Iulie. — Varieză : a. natans Moench pl. hassiee p. 328 et Auct. cit. Caule radicant glabru, foile plutitâre (natante) lung pețiola te glabre sau'abia pe mar- gini ciliolate, spicurile eșite la suprafața apei. In apele limpezi stag- nante sau lin curgătâre.—Herăstrău; Comana; Stația Dolhasca. p. terrastre Leers fl. herborn. p. 99. Caule erect avend ochreele Grecescu D. Dr. — C. 1324. 35 510 OoUSPfcCfUL SISTEMATIC pubescente șiușior ciliate, foile scurt pețiolate, mai ânguste, pubescenti- scabre. In locuri umede sau scurse. Pe Colentina; Brateșiu la Galați. 2. Anuale. 4. P. lapathifolium L. spec. 517; Koch syn. p. 711; Ledeb. fl. ross. 3 p. 521; Boiss. fl. orient. 4p. 1030 ex parte; Schlechtd.Lang. deutsch. 9 p. 98 flg. 847 A. — P. scabrum Moench meth. p. 629 (1794). P.pallens Pers. syn. pl. 1 p. 439 (1805). — Q Iunie-Septembre. Locuri umede, șianțuri sau gropi ude, împrejmuiri rustice, pe lângă apșioare. Balta; Câmpulung; Câmpina, Possada; București; Comana; Focșiani; Bacău, Tîrgu-Ocnei; Neamțu ; Tulcea, Azaclâu. p. incanum Koch syn. p. 711; Ledeb. fl. ross. 3 p. 521; Boiss. fl. orient. 4 p. 1030. P. incailum Schmidt fl. bohem. n. 391 (1793). P. per- sicaria var 7. L. spec. p. 518. P. tomentosum Schrank baier. fl. 1 p. 669 (1787). Foile pe fața inferioră albicios-tomentose. Balta, Co- stești, Tarnița; Tîrgujiul; Bălcești; Comana; Tîrgu-Ocnei, Slănic. 7. danubia/e. P.danubiale A. Kern. veget. verh. n. 1456 in tester, bot. zeit. ann. 1875 p. 254. Plantă procumbentă, foile scurte elipsoide albo-tomentose pe fața inferioră. Prin locuri umede: lunca Oltului la Turnu Măgurele; Tulcea. 5. P. Persicaria a. L. spec. p. 518 ; Koch syn. p. 711; Ledeb. fl. ross. 3 p. 522; DC. prodr. 14 p. 117 sed verbis „ochreis brevici- liatis“ erronata; Boiss. fl. orient. 4 p. 1030; Schlecht. Lang. deutsch. 9 fig. 848. P. biforme Wahlenb. fl. suec. 1 p. 242 (1833). — Vulg. Ierbă-roșie. Ierba purecilor. — Q Iulie - Septembre. Locuri umede, locuri ruderale; drumuri. Cerneți; Câmpulung; Chitila, București; Co- mana; Ploești, Câmpina; Neamțu; Fălticeni la iazul Giolsacilor; în lunca Moldovei pe la Șasea, Mălin; Broșteni pe Neagra și Barnaru. 6. P. mite Schrank baier. fl. 1 p. 668 (1787); Koch syn. p. 712; Ledeb. fl. ross. 3p.522; DC.prodr. 14p. HOjBoiss. fl.orient.4 p. 1029; Schlechtd. Lang. deutsch. 9 flg. 849. P. laxiflorum Weihe in flora ann. 1826 voi. 2 p. 746. P. Hydropiperi-Persicaria Meisn. monogr. p. 94(1826). P. dwiiwm Stein ap. A. Braun in flora ann. 1834p. 357. — 0 Iulie-Septembre. Locuri umede, gropi, șianțuri ude pe lângă gar- duri, pe la drumuri. Comana; București, Herăstrău; Buda, Plopeni, Slănic; Galați. 7. P. Hydropiper L. spec. p. 517; Koch syn.p. 712; Ledeb. fl. ross. 3 p. 523; DC. propr. 14p. 109;Boiss. fl.or.4 p, 1029; Schlechtd. Lang. deutsch. 9 flg. 850. — Vulg. Ierbă-roșie. Ierbă-iute. Piperu- fOtYGOKACî:^ Sil broștei. Pijjeru-bălțet. — Q Iulie-Septembre. LoCUri limonose, gropi, șianțuri ude. Cerneți; Craiova; Rîmnic; Comana;BucureștipeCo- lentina; Buzeu; lunca Zeletinului la Podu-Turcului; prin Suceava la Fălticeni, la Sabasa, la Broșteui pe Bistrița și pe Neagra; în Dobrogea pe la Mamaea, Caracoium. 8. P. minus Huds. fl. angl. p. 148 (1762); Koch syn. p. 712 ; Ledeb. fl. ross. 3 p. 523; DC. prodr. 14 p. 111; Boiss. fl. orient. 4 p. 1029; Schlecht. Lang. deutsch. 9 flg. 851. P. Persicaria^. angusti- folium L. spec. 518. P. pusillum Lam. fl. fr. 3 p. 235 (1778). P. stric- tum AII. fl. pedem. 2 p. 207 tab. 68 f. 2(1795).—Q Iulie-Septembre. Locuri umede, gropi și șianțuri ude mocirlose. București; Comana; Galați spre Brateși. § 3. Axe caulinare ramificate; florile axilare solitare sau fasci- culate constituind raceme laxe sau spicuri forte întrerupte foliate sau bracteate; trei stiluri scurte sau nule, stigmatele globdse. 1. Foile ânguste eliptice, lancedlate sau lineare; plante pros- trate s. erecte. 9. P. aviculare L. spec. p. 519; Koch syn. p. 712 ; Ledeb. fl. ross. 3 p. 531; DC. prodr. 14 p. 97; Boiss. tl. orient. 4 p. 1036 exclus, variet.; Schlechtd. Lang. deutsch. 9 f. 852. — Vulg. Sporiși. Tîrsoacă. Troscot. — 0 Iulie-Septembre.Prin locuituri cultivate și necultivate, curți, grădini, drumuri; terâm loess sau arenos. Plantă forte comună (P. aviculare var. erectum et var. arenarium Grec. enum. p. 50 non Auct.). Severin; Tirgujiul; Craiova; Rîmnic; Slatina; Stolnici; Topo- loveni; Predeal; Câmpina, Plopeni, Buda, Ploești; București; Comana; Fetești; Brăila, Galați; Neamțu (Chan.);Broșteni; Fălticeni;Botoșani; Iași; Bârlad etc. — Varieză. a. procumbens. Caule forte ramificat chiar de la rădăcină, ra- murile difuse și întinse pe pământ formând orbită, internodurile lungi; foile eliptice, lanceolate sau cam spatulate; p. buxifolium Ledeb. fl. ross. 3 p. 352, P. aviculare a. latifolium Traut.-non Tournef. Caule procumbent sau cam erect; foile eliptice, plane și mai late de cum la forma precedentă; 7. laxum Ledeb. 1. c. P. neglectum Bess. enum. p. 45 ex parte. P. aviculare 3. angustissimum Meisn. in DC. prodr. 14 p. 98. Caule procumbent, internodurile elongate; foile lineare acute sau lanceolate, ochreele argintii. IO. P. Rayi Babingt. man. of brit. bot. ed. 2 p. 275 (1843); 512 CONSPECTUL SISTEMATIC Meisn. in DC. prodr. 14 p. 88.—Q Iulie - Septembre. Prin dunele maritime în Dobrogea la Constanța spre Canara. II. P. graminifolium Wierzb. in Heuff. enum. banat, p. 154 (1858); Meisn. in DC. prodr. voi. 14 p. 95. — Q Iulie, August. Locuri năsipdse in dunele danubiale de la Calafat. 12. P. arenarium W. et Kit. rar. hung. 1 p. 69 tab. 67 (1799); Heuff. enum. ban. p. 154; Meisn. in DC. prodr. 14 p. 100; Boiss. fl. orient. 4 p. 1035. P. neglectum Bess. enum. p. 45 (1822) ex parte flde Ledeb. — Q Iulie, August. Locuri năsipdse. Prin dunele de la Constanța la Canara; lîngă Severin la Simian pre câmpu Băranului. 13. P. Bellardii AII. fl. pedem. 2 p. 205 tab. 90 (1795); Ledeb. fl. ross. 3 p. 530 ; Boiss. fl. orient. 4 p. 1034; Lindem. fl. cherson. 2 p. 158. P. patulum M. Bieb. fl. t. c. 1 p. 304 (1808). P. Bellardi var. a. virgatum et 0. patulum Meisn. in DC. prodr. 14 p. 99. P. Kitaibelia- num Sadl. fl. comit, pest. ed. 1 voi. 1 p. 287 (1825). P. virgatum Schur cest. bot. zeit. 1860 p. 353 - non Lois. P. ramiflorum Janka in linn. 30 p. 599 (1860). — O Iunie, Iulie. Petriși cu ierbă. Pe lîngă gara de la Chitila. ’ 2. Foile late cordato-sagitate sau hastate; plante volubile. 14. P. Convolvulus L. spec. p. 522; Koch syn. p. 713; Ledeb. fl. ross. 3 p. 528; Meisn. in DC. prodr. 14 p. 135; Boiss. fl. orient. 4 p. 1032; Schlechtd. Lang. deutsch. 9 fig. 853. Fagopyrum carinatum Moench. meth. p. 290 (1794). — Q Iunie-Septembre. Pe lingă garduri la locuri cam umbrdse, prin locuri de cultură (Grec. enum. p. 50). Căli- mănești, Rîmnic; Ciocănești, Chitila, București; Comana; Câmpulung; Câmpina; Mânăstirea Neamțu (Chan. exsic.); Broșteni. 15. P. dumetorum L. spec. p. 521; Koch syn. p. 713; Ledeb. fl. ross. 3 p. 528; Meisn. in DC. prodr. 14 p. 135; Boiss. fl. orient. 4 p. 1032; Schlechtd. Lang. deutsch. 9 f. 854. Fagopyrum membrana- ceum Moench. meth. p. 290 (1794). —Q Iunie - August. Prin locuri ca și precedentul (Grec. 1. c.). Ciocănești; București; Crivina; Vulcana; Olănești; Câmpina; Beceni. 16. P. Fagopyrum L. spec. p. 522. lagopyrum sagittatum Gilib. exercit, phytol. 2 p. 435 (1792) F. esculentum Moench. meth. p. 290 (1794).—Vulg. Rișcă. Tătarcă. — Q Iunie, Iulie. Incultură prin Mol- dova de nord, pentru uzul economic; făina sa: bulgur. DAPHNACEJS, ELJSAGNACEJE 518 LXXXIU. DAPHNACE2E Lindl. syst. nat. 194. 1. DAPHNE L. gen. n. 485. I. D. Mezereum L. spec. ed. 1753 p. 356; Sturm deutsch. fl. h. 8; Koch syn. p. 714; Rchb. icon. germ. voi. 11 t. 556; Ledeb. fl. ross. 3 p. 546; Meisn. in DG. prodr. 14 p. 530; Schlechtd. Lang. deutsch. 10 flg. 976. — Thymelcea Mezereum Scop. fl. carn. p. 279. Mezereum officinarum G. A. Mey. beitr. 5 n. 112 (1844). — Vulg. Cleiță. Piperu-lupului. Tulichină sau Tulpină. — t? Martie, Aprilie. Păduri în regiunea montană și submontană. Câmpulung la Ograda-Bărăției; Buceci; Predeal; Agapiea pe la Schitul-Sichla (D. alpina Grec. enum. p. 50-non L.); Mânăstirea Neamțu (Ghan.); RarSu. 2. D. Blagayana Freyer in flora ann. 1838 tom. Ip. 176; Koch syn. p. 715; Rchb. icon. germ. 11 tab. 550 n. 1180; Meisn. in DG. prodr. 14 p. 534; Schlechtd. Lang. deutsch. 10 flg. 979. D. Laureola Auct. transs. ex p.-non L. D. Lerchenfeldiana Schur enum. transs. p. 588 (1866). — t> Maiu, Iunie. Stânci alpine prin văi. Muntele Coziea; Buceci la S-ta Ana (Knecht.); Piatra-Mare (J. Râmer). 2. THYMEI>£A Tournef. inst. p. 594. I. Th. arvensis Lam. fl. fr. 3 p. 218 (1778); Meisn. in DC. prodr. 14 p. 551. Stellera Passerina L. spec. p. 512 et Auct. plur. Rchb. icon. germ. voi. 11 tab. 550. Lygia Passerina Fasano atti dell’acad. napol. 1787 p. 235. Passerina annua Wikstr. thymel. in act. holm. 1818 p. 320; Koch syn. p. 715; Schlechtd. Lang. deustch. 10 flg. 974. — Q Iunie - August. Câmpuri, locuri inculte aprice. în Do- brogea pe la Constanța, Gargalîc, Periclie etc., frecuentă. LXXXIV EUEAGNACEjE Lidl. nat. syst. p. 194. 1. HIPPOPHAE L. gen. n. 1452 I. H. rhamnoides L. spec. p. 1452; Koch syn. p. 719; Ledeb. fl. ross. 3 p. 552; Rchb. icon. germ. voi. 11 tab. 549; DG. prodr. 14 p. 607; Schlechtd. Lang. deutsch. 10 flg. 973.—Vulg. Cătină. Cătină- albă. — 1? Aprilie, Maiu. Pe malurile și pe pruntul riurilor în regiu- nea submontană. Pe a lungul Prahovei și Teleajenului de la Ploești în sus; pe valea Slănicului la Beceni în Buzeu (Grec. enum. p. 51); Focșiani, Odobești pe matca Putnei; lunca Șiretului pe la Agiud, Valea-Seacă pînă spre Bacău forte mult. • Elaeagnus hortensis M. Bieb. fl. t. c. 2 p. 112. E. angustifo- 514 CONSPECTUL SISTEMATIC lius L. spec. p. 176 et E. orientalis L. mant. p. 41. — Vulg. 8(11- ciâră. — 1? Maiu, Iunie. Există numa în cultura grădinilor și prin unele parcuri; a locuri subspontaneu (Grec. enum. p. 51). LXXXy. CELTIDACEtE Endl. gen. $70. 1. CEliTIS L. gen. n. n43- 1. C. australi* L. spec. p. 1478; Koch syn. p. 634; Ledeb. fl. ross. 8 p. 6â2; Rchb. icon. germ. voi. 12 fig. 1338; DC. prodr. 17 p. 169; Schlechtd. Lang. deutsch. voi. 9 fig. 911. — 1? Maiu. Spon- taneu prin tuferișele frunților de la Vârciorova și în Dobrogea prin munții Măcinului. Introdus și vulgarizat prin grădini și pateuri în Bu- curești (Grec. enum. p. 52). LXXXVI. ULMACEtE Mirb. ălem. 2 p. 905. 1. UIiMUS L. gen. n. gi6. I. U. campestris L. spec. p. 327; Koch syn. p. 734; Ledeb. fl. ross. 3 p. 646; DC. prodr. 17 p. 156; Boiss. fl. orient, voi. 4 p. 1156. — Vulg. Ulm.— t? Martie, Aprilie. Prin păduri și dumbrave în regiunea câmpeană și submontană. Cerneți; Craiova; Tîrgujiul; Rîmnic, Coziea; București; Comana; Neamțu; Fălticeni. — Varieză. a. vulgaris Ledeb. fl. ross. 3 p. 646. U. campestris L. 1. c. ex p. Rchb. icon. germ, voi 12 fig. 1331 et Auct. plur. U. campestris a. nuda lusus 1 Koch syn. p. 734. — Suberul ramurilor puțin desvoltat și în- treg, necrăpat sau prea puțin crăpat, foile scabre, samara oblungă, sau orbiculară și atunci: U. montana Sm. engl. fl. 2 p. 20. p. suberosa Koch syn. p. 735; Ledeb. 1. c. p. 647. U. suberosa Ehrh. beitr. VI p. 87 (1791); Rchb. ic. germ. 12 fig. 1333; Schlechtd. Lang. deutsch. 9 fig. 912 subt B. —Suberul rămurilor forte desvoltat și profund crăpat în felii pterigoide, foile mici, samarele orbiculare, sau cu foile mari și samarele obovate. —Vulg. Ulm-rîios. 2. U. pedunculata Fouger. dissert. acad. sc. paris, ann. 1784 et in mem.acad. sc. de paris ann. 1787 tab. 2 ; Planch. in DC.prodr. 17 p. 154; Ledeb. fl. ross. 3 p. 648; Boiss. fl. orient. 4 p. 1158. tJ. effusa Willd. prodr. fl. berol. p. 94 (1787); Koch syn. p. 735; Rchb. icon. germ. voi. 12 fig. 1337; Schlechtd. Lang. deutsch. 9 fig. 913. U.ciliata Ehrh. beitr. 6 p. 88 (1791).—Vulg. Ulm, și în special Velniși. Vînji.— 1? Martie, Aprilie. Păduri, dumbrave. Rogova, Vinjiti-Mare; Craiova; Tîrgujiul; București; Ploești. HIPPURIDACEJE, LORANTHACE.E, SANTALACE/E 515 LXXXVH. HIPPURIDACEyE Link en. h. berol. 1821. 1. HIPPURIS L. gen. n. u. 1. H. vulgaris L. spec. p. 3; DC. prodr. 3 p. 71; Sturm deutsch. fl. h. 44; Koch syn. p. 271; Schlechtd. Lang. deutsch. 22 flg. 2282.— Vulg. Coda-mînzului. — Iulie, August. Ape limpezi stagnate sau lin curgătore, heleșteuri. Comana pe Cîlniștea; București pe Colentina (Grec. enum. p. 25); Brăila; Fălticeni prin iazul Ciolsacilor. LXXXVIII. LORANTHACEiE Don. prodr. fl. nepal. 142. 1. VIS CUM Toumef. inst.p. 6og. 1, V. album L. spec.p. 1451; Sturm deutsch. h. 8; DC. prodr. 4 p. 278; Koch syn.p. 354; Boiss. fl. orient. 4 p. 1068; Schlechtd.Lang. deutsch. 9 flg. 823. — Vulg. Vise. — t? Martie, Aprilie. Parazit pe mulți arhori, mai ales pe Meri și Peri sălbateci în regiunea dealurilor suhmontane. Cerneți; Tîrgujiul; Rîmnic; Leurdeni, Conțești; Dealu- Mare; Mânăstirea Ciolanu (Grec. enum. p. 29).Iași; Piatra; Birlad la pădurea Crângu; Mânăstirea Neamțu. 2. LORANTHUS L. gen. n. 4gg. I. L. europaeus L. spec. p. 1672; Jacq. h. vindoh. p. 230; Sturm deutsch. h. 34; DC. prodr. 4 p. 294; Boiss. fl. orient. 4 p. 1069; Schlechtd. Lang. deutsch. 9 f. 824. — Mărgărit. Vise de stejari. — t? Aprilie, Maiu. Parazit mai mult pe stejari în regiunea dealurilor. Leurdeni, Conțești, Câmpulung. LXXXIX. SANTALACE^E R. Br. prodr. 350. 1. THESIUM L. gen. ed. i n. 173. § l. Tribracteați. Caulii în partea superiâră racemici sau pani- culați, suht flecare flore câte trei hractee; drupă uscată. * Perigoniul după florație devine involut și formeză un sfîrcfpajj- pila) cu mult mai mic de cât drupa. 1. Th. intermedium Schrad. spicil. fl. germ. p. 27 (1806); Koch syn. p. 716; Schlechtd. Lang. deutsch. voi. 9 f. 811. Th. lino- phyllum L. spec. p. 301 ex parte; Rchh. ic. germ. 11 flg. 1160. — î|» Iulie, August. Poenițe și pe subt răriși de mesteacăni sau de fagi în regiunea montană. Călimănești, Stănișioara; Mânăstirea Neamțu (Chania exsic. Grec. enum. p. 50. Th. pratense Br. prodr. p. 431 - non Ehrh.) 516 CONSPECTUL SISTEMATIC 2. Th. ramosum Hayne in Schrad. journ. 1800 tom. I p. 30 tab. 7; Koch syn. p. 717; Ledeb. fl. ross. 3 p. 540; DG. prodr. 14 p. 643; Rchb. icon. germ. 1. c. flg. 1154; Schlechtd. Lang. deutsch. 9 flg. 816.— Iunie, Iulie. Locuri cuiârbă pe malurile Borcei la Fetești. 3. Th. simplex Velen. fl. bulg. p. 499 (1891). Th. diffusum Simk. enum. transs. p. 477 (1886) et Auct. transs. pr. p.-non Andrzj Th. humile Auct. transs.-non Vahl symb. bot. 3 p. 43 (1794). — î|, sau c? ? Iunie, Iulie. Prin mărăcinișiuri, locuri aprice sau petrâse, drumuri, locuri cu iârbă mănuntă. Muntele Galbina în Vîlcea; Balta, Gostești în Mehedinți; Gomana; București, Herăstrău. ** Perigoniul dup6 florație, devine prea puțin involut și formeză o prelungire cam tubuldsă egalând sau întrecend lungimea drupei. 4. Th. alpinum L. spec. ed. 1753 p. 207; Sturm deutsch.h. 11; Koch syn.p. 718; Rchb. ic. germ. 9 fig. 1151; DG. prodr. 14 p. 641; Schlechtd. Lang. deutsch. 9 flg. 818. Th. linophyllum L. fl. suec. n. 211 (1775)-non L. spec. pl. 1. c. — ?ț. Iunie, Iulie. Livezi, poeni pe lingă păduri în regiunea subalpină și alpină inferidră. Muntele Ghițu în Ar- geși; Buceci (Br. Knecht.), Bușteni; Predeal; munții Barnarului în Su- ceava (Br.); Rarău pe Piatra-Zîmbrului. § 2. Unibracteați. Caulii în partea superioră coinoso-racemici, florile având numa câte o bractee; drupă uscată sau cărnosă. 5. Th. rostratum Mert. et Koch deutsch. fl. 2 p. 287 (1826); Koch syn. p. 718; Rchb. ic. germ. 9 flg. 1159 ; DG. prodr. 14 p. 639 ; Schlechtd. Lang. deutsch. 9 flg. 821. — Iunie, Iulie. Locuri uscate, pruntișiuri. Mânăstirea Neamțu (Chania exsic. Br. prodr. p. 431). 2. COMANDRA Nutt. gen. i p. 107 (1818). I. C. elegans DC. prodr. 14 p. 636 (1857). Thesium elegans Rochel rar. banat, p. 36 tab. 4 flg. 11 (1828); Heuff. enum. banat, p. 155; Neilr. diagn. p. 111. Hamiltonia elegans Rchb. fii. ic. germ, voi. 11 fig. 1162 (1849). — Maiu, Iunie. Prin mici tuferișe, locuri de cultură sau crângulețe. Verciorova spre gura Slătinicului; Craiova; Ciocănești (Grec. enum. p. 50); Comana. XC. ARISTOLOCHIACEjE Juss. gen. 72. 1. ARISTOLOCHIA L. gen. n. 1022. I. A. Clematitis L. spec. p. 1363; Sturm deutsch. h. 6; Koch SANTALACEJE, URTICACE2E 517 syn. p. 720; Ledeb. fl. ross. 3 p. 554; Rchb. ic. germ. voi. 12 fig. 1340; Schlechtd. Lang. deutsch. voi. 21 fig. 2191. — Vulg. Boșelepopei. Cucurbețea. Lepădătoare. Remf. MSrul-lupului. — ?|, Maiu, Iunie. Prin tuferișiuri, crânguri, vii și prin locuri de cultură. Cerneai, Șimian ; Craiova; Tîrgujiul; Rîmnic, Călimănești; București; Comana; Slobo- ziea,- Neamțu (Chania); Iași; Galați; Dobrogea. 2. A. pallidaWilld.spec.pl. 4 p. 162 (1805); Koch syn. p. 720; Rchb. ic. germ. voi. 12 fig. 1343 ; Schlechtd. Lang. deutsch. 21 fig. 2193. — Locuri petrdse, pe subt tuferișe. Verciorova spre gura Cerovățului,- valea Țesnei pe Inelețu la Gaura-Fetei. 2. ASARUM L. gen. n. 589. I. A. europaeum L. spec. p. 633; Sturm deutsch. h. 2; Koch syn. p. 721; Rchb. ic. germ. 12 fig. 1339; Schlechtd. Lang. deutsch. voi. 21 f. 2194. — Vulg. Piperu-lupului. Piperuși. Popivnic. Po- chivnic.— ?ț. Martie, Aprilie. Păduri umbrdse, dumbrave. Cerneți; valea Țesnei la Gaura-lui-Zîrnă; Tîrgujiul; Craiova; Dîmbovicioara, Câmpulung, Conțești; Câmpina; Ploești la Bra^i; București; Comana; Agapiea, Neamțu (Grec. enum. p. 51); Broșteni pe Bistrița; Schitul Rareu. CLASA VI dicotilepOne apetale unisexuate XGI. URTIGAGEjE Lindl. nat. syst. 175 ex. p. Trib. I. URTICEjE Juss. Ovariul uniloculat uniovulat, ovula orto- tropă, semînța erectă, albuminată, embrionul în axa seminței drept și antitrop. 1. URTICA L. gen. n. 1054. f. U. urens L. spec. p. 1396; Koch syn. p. 732; Ledeb. fl. ross. 3 p. 636; Rchb. ic. germ. voi. 12 fig. 1320; Boiss. fl. orient. 4 p. 1146; Schlechtd. Lang. deutsch. 9 fig. 902. —Vulg. Urzic#. Ur- zică-iute. Urzicea. Oieșea. — Q Iunie-Septembre. Locuri de cultură și locuri ruderale; specie vulgară (Grec. enum. p. 52) prin totă țera. 2. (J. dioica L. spec. p. 1396; Koch syn. p. 732; Ledeb. fl. ross, 3 p. 637; Rchb. ic. germ. voi. 12 flg. 1324; Boiss. fl. orient. 4 518 CONSPECTUL SISTEMATIC p. 1146; Schlechtd. Lang. deutsch. 9 fig. 903. — Vulg. Urzică-mare. Urzică-de-pădure. — 2|, Iulie-Septembre. Locuri inculte cam umede, prin păduri, pe lîngă garduri, tuferișe, etc.; specie vulgară prin totă țâra (Grec. enum. p. 52). Cerneți; Tirgujiul; Craiova; Rîmnic, Căli- mănești; Predeal; București; Comana; Bîrlad; Iași; Agapiea, Neamțu și prin văile montane inferiore în totă Suceava. 2. PAEIETARIA L. gen. n. 1152. I. P. erecta Mert. et Koch fi. germ. 1 p. 825 (1823); Sturm deutsch. fl. h. 9; Koch syn. p. 733; Ledeb. fl. ross. 3 p. 639; Schlechtd. Lang. deutsch. 9 fig. 904. P. officinalis Lin. spec. p. 1492 ex p.; Willd. spec. p. 4 p. 953; Rchb. ic. germ. 12 fig. 1317. — Vulg. Griul po- tirniMor. ^aracherniță. — ?J, Iulie - Septembre. Locuri umbrose dos- nice, ruine, dărâmături pietrose, păduri. Vârciorova, ruinele Severi- nului (Grec. enum. p. 52); Stîrmina; valea Țesnei la Stîna-Poenei; Baea-de-Aramă; Cloșani; valeaCernei; MânăstireaTismana; Lainici; valea Mânăstirei Bistrița; Stănișioara; Rîmnic la Zăvoi; Comana pe la Fântâna-cu-nuc. 2. P. chersonensia Lange et Szovics in DC. prodr. 16 part. I p. 235, 47 (1869) pro variet. 0. P. lusitanicse. — P. serbica Pancic in fl. șerb. ann. 1874; Velen. fl. bulg. p. 510. — P. lusitanica Boiss. fl. orient, p. 1150 pro p. et Auct. hung. ex parte-non L. — ?j. Iunie - August. Prin cavernele stâncilor lingă Mangaliea în Dobrogea. T.db. n. CANNABINE.® Blum. — Ovariul uniloculat uniovulat, ovula pendulată; sămînța nealbuminată, embrionul curbat sau spiral, cotiledonele incumbente. Ierburi. 3. CANNABIS Tournef. inst. p. 535. I. C. safiva L. spec. p. 1457; Koch syn. p. 733; Ledeb. fl. ross. 3 p. 635; Rchb. ic. germ. voi. 12 fig. 1325; Boiss. fl. orient. 4 p. 1152; DC. prodr. 16 part. I p. 30 var. 0; Schlechtd. Lang. deutsch. 9 fig. 906. — Vulg. Cânepă. — Q Iulie, August. De antică origine asia- tică; întreținută prin cultură și în stare subspontanee prin împrăștiarea semințelor. 4. HUMULUS L. gen. n. 1116. I. H. Lupulus L. spec. p. 1457; Koch syn. p. 733; Ledeb. fl. ross. 3 p. 635; Rchb. icon. germ. voi. 12 fig. 1326; Boiss. fl. orient.4 p. 1152; DC. prodr. 16 part I p. 29; Schlechtd.Lang. deutsch. 9 f. 907.— URTICACE® 519 Vulg. Hameiu. Hemei. — ?|> Iulie, August. Prin lunci, prin crânguri, păduri, pe garduri rustice (Grec, enum.p. 52) și în cultură pentru uzul industrial și economic. Tîrgujiul; Craiova; Rimnic; București; Co- mana ; Ploești; Focșiani; Bacău; Piatra; Neamțu (Chania exsic.); lunca Șiretului pe la Agiud, lunca Moldovei spre Mălin; Iași etc. Trib. m. M0RE2E Endl. — Ovariul uniloculat,arar biloculat ovu- lele pendulate; sămînța albuminată, embrionul curbat, cotileaonele acumbente. Fructul soroză. 5. MO RUS L. gen. n. 1055. I. M. alba L. spec. 1398; Koch syn. p. 734; Rchb. ic. germ. 12 fig. 1327; Boiss. fl. orient. 4 p. 1152; Schlechtd. Lang. deutsch. 9 fig. 909. — Vulg. Agud. lagod. Dud. cu fructele albe. — t? Maiu. De origină asiatică ; cultivat, aclimatizat, se propagă adesea și de sine (Grec. enum. p. 51). Forte vulgarizat și prinde bine la noi. 2. M. nigra L. spec. p. 1398; Koch 1. c. Rchb. 1. c. fig. 1328; Boiss. fl. orient.*4 p. 1153; Schlechtd. Lang. deutsch. 9 fig. 910. — Vulg. Agud. lagod. Dud, cu fructele negre sau purpurii. — t? Maiu. Aceeași origină și stare ca speciea precedentă. Trib. IV. ARTOCARPEjE DC. — Ovariul uniloculat sau biloculat, ovulele pendulate, semințele albuminate, imbrionul curbat; fructul siconă Arbori. 6. FICUS L. gen. n. 1186. I. F. Carica L. spec. p. 1513; Koch syn. p. 734; Ledeb. fl. ross. 3 p. 635; Rchb. ic. germ. voi. 12 fig. 1329; Boiss. fl. orient. 4 p. 1154 variet. a; Schlechtd. Lang. deutch. 9 fig. 908. — Vulg. Smo- chin. — 1? Locuri pietrose aprice, în Dobrogea pe lîngă Mangaliea; în unelocuri cultivat (Grec. enum. p. 52) dar puțin vulgarizat. Trib. V. PLATANE.® Lestib. — Ovariul uniloculat, uniovulat, ovula pendulată; sSmînțanealbuminată, embrionul ortotrop cilindroid. Arbori. 7. PI>ATANUS Tournef. instit. p. ^go. I. P. vulgaris Spach ap. Le Maout et Dcsne fl. elem. des jard. et de champs p. 684 (1855). P. orientalis Boiss. fl. orient. 4 p. 1161. P. orientalis et P. occidentalis L. spec. p. 1417. — Vulg. Platan. — 1? Iunie, Iulie. Introdus, aclimatizat și vulgarizat pentru grădini, par- curi, alee, șosele. 520 CONSPECTUL SISTEMATIC XCII. EUPHORBIACEtE Adr. Juss. monogr. (1824). Trib. I. EUPHORBIEJS Bartl. — Loculele ovarice uniovulate. Flq- rile unisexuate : mascule și femele puse în într’un involucru comun periantoid. 1. EUPHORBIA L. gen. n. 609. § 2. Foile stipulate, stipulele ânguste lineare; tote au inserțiea oposită. I. E. Peplis L. spec. p. 652; Koch syn. p. 723; Rchb. ic. germ, voi. 5 fig. 4753; Ledeb. fl. ross. 3 p. 558; Boiss. in DC. prodr. 15 p. 27; ejus fl. orient. 4 p. 1086; Schlechtd. et Lang. deutsch. voi. 20 fig. 2053. — 0 Iulie, August. Năsipuri pe țermii maritimi. în Do- brogea pe lingă Lacul Tuzla-Ghiol, la Constanța prin dunele despre Mamaea etc. § 2, Foile nestipulate, cele caulinare alterne, cele terminale ver- ticilate și de la axila acestora pornește umbela inflorescenței, cele flo- rale oposite. 1. Involucrul cu apendice glandifere eliptice transversale având extremitățile bonte: deci, nebicornice. 2. E. helioscopia L. spec. p. 658; Koch syn. p. 723; Rchb. ic. germ. voi. 5 fig. 4754; Ledeb. fl. ross. 3 p. p62; DC. prodr. voi. 15 p. 136; Boiss. fl. orient. 4 p. 1107; Schlechtd. Lang. fl. deutsch. 20 fig. 2054. — Vulg. Aior. Alior. Arior. Laptele-cânelui. Laptele-cucului. Buruiană-de-negei. Buruiană-măgăreascA — Prin locuri de cultură, locuri de arătură, holde, pe la garduri rustice. Severin, f^imian; Mâ- năstirea Bistrița; Rîmnic; Conțești; Comana; Brebu; Broșteni în Su- ceava. 8. E, platyphyllos L. spec. p. 660; Koch syn. p. 723; Rchb. ic. germ. voi. 5 fig. 4758; Ledeb. fl. ross. 3 p. 562; DC. prodr. voi. 15 p. 133; Boiss. fl. orient. 4 p. 1099 ; Schlechtd. Lang. fl. v. deutsch. 20 fig. 2055. — Aceleași numiri populare. — 0 Iul ie-Septembre. Li- vezi umede, pe lîngă păduri, drumuri, locuri cultivate; specie comună (Grec. enum. p. 51). Cerneți; Baea-de-Aramă; Craiova; Stolnici; Co- mana; București, Buftea, Periși; Ploești, Bucov; Tecuci, Mărgineni; Vaslui, Rafaila; Tîrgu-Ocnei, Neamțu; Cotnari; Fălticeni, Mălin; Broșteni. 4. E. stricta L. syst. nat. ed. 10, II p. 1049 (1759); Koch syn. p. 723; Rchb. ic. germ. 5. fig. 4757; Ledeb. fl. ross. 3 p. 560; Boiss. 1. c. EUPHORBIACE^ 5^1 Schlechtd. Lang. deutsch. 20 fig. 2056. E. micrantha M. Bieb. fl. t. c. 1 p. 377 (1808); Rchb. 1. c. fig. 4756—Q Iunie-Septembre. Câmpuri, crânguri, arături, vii. Olănești, Rîmnic, Călimănești; valeaMotrului pe la Broșteni; Câmpulung; București (Grec. enum. p. 51). 5. E. angulata Jacq. collect. 2 p. 309 (1788); ejus in icon. rar. tab. 481; Koch syn. p. 724; Rchb. icon. germ. voi. 5 fig. 4762 ; DC. prodr. 15 p. 127; Schlechtd. Lang. deutsch. 20 fig. 2058. — ?|» Maiu, Iunie. Păduri subalpine. Predeal, Bușteni, Sinaia. 6. E. carniolica Jacq. fl. austr. append. p. 34 tab. 14 (1778); Koch syn. p. 725; Rchb. ic. germ. 15 fig. 4760; DC. prodr. 15 p. 128 ; Schlechtd. Lang. deutsch. 20 fig. 2059. E. ambigua W. et Kit. rar. hung. 2 tab. 135 (1803). E. expansa Janka in linnaea voi. 30 ann. 1860 p. 600. — ?ț. Aprilie, Maiu. Păduri în regiunea montană subalpină și alpestră. Câmpulung; Predeal, Bușteni; Sinaia (Knecht leg.)! 7. E. polychroma A. Kern. cest. bot. zeit. ann. 1875 p. 395 et Auct. recent. E. epithymoides Jacq.fl. austr. 4 p.23 tab. 344 (1776); Koch syn. p. 725; Rchb. icon. germ. 5 fig. 4864; DC. prodr. 15 p. 125; Schlechtd. Lang. deutsch. 20 fig. 2061-non L. cujus stirp. cum E. fragifera Jan synonymâ ap. A. Kern. 1. c. — î|» Aprilie, Maiu. Pe lîngă păduri, tuferișe sau crânguri; specie frecuentă (Grec. enum. p. 51). Craiova; Pitești la Trivale și la Valea-Mare; Câmpulung; Cio- cănești, Buftea,Periși; București; Comana; Câmpina, Văleni(E. fragi- fera Grec. 1. c.-non Jan); Focșiani; Iași. 8. E. lingulata Heuff. enum. banat, p. 192 (1858); DC. prodr. 15 p. 125; Janka exsic.! — în specie nu diferă de precedenta, în formă însă diferă prin foile sale cu mult mai lungi și lingulate, prin inflores- cența sa laxă avend radele umbelei mai lungi, mai laxe, negrămădite și oarecum prin lobii involucrului fiind mai lungicei. — î|» Maiu, Iu- nie. Tuferișe, crânguri, păduri. Valea Bahnei la Vârciorova, Gemeți; Craiova, Rubanești, Popînzălești; Comana; Ciocănești; Paserea. 9. E. palustris L. spec. p. 662; Koch syn. p. 726; Rchb. ic. germ. 5 fig. 4771; Ledeb. fl. ross. 3 p. 568; DC. prodr. 15 p. 12î ; Schlechtd. Lang. deutsch. 20 fig. 2063. — ?|, Maiu, Iunie. Locuri băltose josnice. Giurgiu spre Sloboziea și Maiu; Comana; Brăila. IO. E. villosa W. et Kit. rar. hung. tab. 93 (1802). E. procera M. Bieb. fl. t. c. 1 p. 378 (1808); Koch syn. p. 726; Ledeb. fl. ross. 3 p. 564; Rchb. icon. germ. 5 fig. 4770 8; Schlechtd. Lang. deutsch. 20 522 CONSPECTUL SISTEMATIC fig. 2064. — ?|» Maiu, Iunie. Câmpuri, crânguri, grâne, drumuri, lo- curi aride.Horezu; Comana; Ciocănești, Chitila, București; Câmpina; Piatra la Pădurea-Balaurului fDorohoiu; Dobrogea. — Variază : a. genuini. E. procera M. Bieb. 1. c.; Rchb. 1. c. — Capsula sau gheâcea fructului este netedă și glabră; axa caulinară și foile glabre sau părâse. (3 . trichocarpa. E. procera 0. trihocarpa Ledeb. fl. ross. 3 p. 564.— Capsula sau gheocea este netedă, mai mult sau mai -puțin părosă; axa caiilinară și foile cu mult mai părâse. 7. lasiocarpa. E. proceda 7. lasiocarpa Ledeb. 1. c. E. pilosa Pali, it. I p. 171, 184 (1771); Rochel rar. banat, fig. 15(1828); Rchb. icon. germ. 5 fig. 4770-non L. — Capsula cu mici tubercule și cu perl întinși; axa caulinară și foile părdse. 2. Apendicele glandulifere ale involucrului semilunare bicornice: adică extrimitățile lor prelungite în câte un corn; a rar bonte. a. COrnele simple. * Foile florale având baza concrescută. II. E. amygdaloidea L. spec. p. 663; Koch syn. p. 727 ;Rchb. icon. germ. 5 fig. 4799; Ledeb. fl. ross. 3 p. 573; Boiss. fl. orient. 4 p. 1130 ; Schlechtd. Lang. deutsch. 20 fig. 2067.— 2|» Aprilie, Maiu. Păduri, dumbrave, în regiunea subalpină, alpestră și campestră; spe- cie comună. Dealurile Cernutului; Craiova; Popînzălești; Olănești, Rîmnic; Pitești la Trivale, Valea-Mare; Comana ; Ciocănești, Mogo- șdea; Predeal, Sinaia; Câmpina. ** Foile florale cu totul libere. 12. E. exigua L. spec. p. 654; Koch syn. p. 731 except. var. 0 et 7; Rchb. ic. germ. voi. 5 fig. 4777; Ledeb. fl. ross. 3 p. 569; DC. pi-odr¹. 15 p. 139 except. variet.; Boiss. fl. orient. 4 p. 1110; Schlechtd. Lati^. deutsch. 20 flg. 2082. — Q Iunie-August. Petrișiuri năsipose, cdste șistose. Comarnic, Possada. 13. E. falcataL. spec. p. 654; Koch syn. p. p. 731; Rchb. ic. germ. 5 fig. 4776; Ledeb. fl. ross 3 p. 570; Boiss. fl. orient. 4 p. 1111 excită. variei.; DC. prodr. 15 p. 140; Schlechtd. Lang. deutsch. 20 fig. 2081. E. mucronata Lam. encycl. meth. 2 p. 427 (1786). — Q Iunie -August. Petrișiuri, terâm humifer prin locuri de cultură, pe la dru- muri; la noi rară. Vârciorova, Severin; Constanța. 14. E^ gi*aBca Boiss. et Sprun. diagn. orient. 5 p. 53 (1844); EUPHORBIACE.® 523 DG. prodr. 15 p. 144; Boiss. fl. orient. 4 p. 1115. E. dalmatica Vis. fl. dalm. 3 p. 228. E. Terradna Griseb. flora rumel. 1 p. 139-non L.— 0 lunie-August. Petriși, locuri aride. Vârciorova pe costa munților. 15, E> petrophylla G. A. Mey klein beitr. p. 9 (1844); Boiss. in DG. prodr. 15 p. 150; Boiss. fl. orient, voi. 4 p. 1118. E. saxatilis M. Bieb. fl. t. c. 1 p. 373 (1808)-non Jacq. fl. austr. 4 p. 23 tab. 345 (1776). E. pseudosaxatilisEechlr. et Sint. ap.Kanitz in plant. roman, p. 111 solum nomen et synon. E. nicceensis ț. minor Ledeb. fl. ross. 3 p. 573. — ?|» Iunie, Iulie. Locuri aprice și cam petrose. în Dobrogea septentrională și centrală. 16. E. Gerardiana Jacq. fl. austr. 5 tab. 436 (1778); Koch syn. p. 726; Rchb. ic. germ. 5 fig. 4794; DG. prodr. 15 p. 166; Ledeb. fl. ross. 3 p. 569; Boiss. fl. orient. 4 p. 1124; Schlechtd. Lang. deutsch 20 fig. 2065. E. linariafolia Lam. encycl. mâlh. 2 p. 162 (1786). E. glaucescens Willd. suppl. enum. p. 28 (1813).— 2|» Iunie, Iulie. Câm- puri, șesurile întinse aprice inculte. Buzău, Valea-Slănicu spre Beceni (Grec. enum. p. 51); Fetești; Brăila; în Dobrogea pe la Constanța etc. 17. E. Cyparisîas L. spec. p. 661; Koch syn. p. 728; Rchb. ic. germ. 5 fig. 4793; DG. prodr. 15 p. 160; Ledeb. fl. ross. 3 p. 574; Boiss. fl. orient. 4 p. 1125; Schlechtd. Lang. deutsch. 20 fig. 2069.— ?|» Aprilie-Iunie. Câmpuri, drumuri, locuri cultivate și ruderale; specie forte comună (Grec. enum. p. 51). Gemeți; Craiova; Olănești, Rîmnic. Călimănești; Câmpulung; Ciocănești, București; Comana; Câmpina; Sinaia pînă în Valea-Urlătoarei (Knecht.); Buzău; Focșiani; Piatra; Neamțu (Chan. exsic.); Fălticeni; Botoșiani; Iași; Dobrogea. 18. E. Esula L. spec. p. 660; Koch syn. p. 728; Rchb. icon. germ. 5 fig. 4791; Ledeb. fl. ross. 3 p. 575; DG. prodr. 15 p. 160; Boiss. fl. orient. 4 p. 1125; Schlechtd. Lang. deutsch. 20 fig. 2071.— lunie-August. Locuri aprice; prin vii și arături pe la Segarcea în Doljiu. 19. E. salîcîfolia Host syn. p. 267 (1797); Koch syn. p. 728; Rchb. ic. germ. 5 fig. 4798; Ledeb. fl. ross. 4 p. 578; DG. prodr. 15 p. 162; Boiss. fl. orient. 4 p. 1127; Schlechtd. Lang. deutsch 20 fig. 2070. E. pallida Willd. spec. p. 923 ex p. E. incand Schur verh. siebenb. ver. voi. 3 (1852) p. 127. — ?|» Maiu, Iunie. Câmpuri, dra- muri, locuri cultivate. Craiova, Rubănești; Ciocănești, Buftea, Chitila; București (E. Esula Grec. enum. p. 51-ndri L.); Comana; Buzău la Dumbrava; Brăila. COltSP^CWL sistematic &24 20. E. lucida W. et Kit. rar. hung. tab. 54 (1801); Koch syn. p. 728; Rchb. ic. germ. voi. 5 fig. 4797; Ledeb. fl. ross. 3 p. 578; DC. prodr. 15 p. 163 exclus, variet.; Boiss. fl. orient. 4 p. 1127; Schlechtd. et Lang. deutsch. 20 fig. 2073. E. pdllida Willd. 1. c. ex p. — ?|, Iunie - August. Locuri josnice umede. Giurgiu, Sloboziea spre Maiu; Comana prin lunca Câlniștei spre Grădiștea; Galați prin lunca Brateșiului. 21. E. agraria M. Bieb. fl. t. c. 1 p. 375 (1808); Ledeb. fl. ross. 3 p. 579; DC. prodr. voi. 15 p. 163; Boiss. fl. orient. 4 p. 1128. E. nittens Trevir. beri, naturf. ann. 1813 part. II p. 149. E. thyrsi- flora Griseb. spicil. rumel. 1 p. 143 (1843). E. transsUvanica Schur verh. siebenb. ver. 3 ann. 1852 p. 124. E. subhastata Vis. et Pane, dec. 1 p. 22 tab. 7 (1862).— ?|, Iunie-August.—Câmpuri, locuri de cul- tură, vil. Măgurele-Flămînda (E. Lathyris Grec. enum. p. 51 - non L.); Stolnici; lonești, Vultureanca;Giurgiu, Băneasa, Comana; București, Chitila, Ciocănești; Ploești; Fetești; Dobrogea la Constanța. Specimenele din Dobrogea, culese la Constanța de pre malurile mărei, prin forma foilor mature eliptice sau oblung-eliptice, coriace și cam luciose pe paginea superioră, corespund exact cu forma ^isă E. subhastata Vis. et Pane. 1. c.; pe când specimenele din Româniea cisdanubiană au foile ovate, ovato-triangulare, mai mult sau mai puțin late sau ânguste, opace, necoriace sau puțin coriace. însă, nu trebue să acordăm nici o importanță lățimei și lungimei foilor așia de variate în acâstă specie. 22. E. glareosa M. Bieb. fl. t. c. Ip. 373(1808); DC. prodr. 15 p. 165; Boiss. fl. orient. 4 p. 1129. E. pannonica Host fl. austr. 2 p. 566 (1831). E. serotina Host 1. c. E. niccsensis 0. glareosa Koch syn.p. 729; Ledeb. fl. ross. 3 p. 573.E. nicoeensis$.jpannom'caRchb. ic. germ. 5 fig. 4795 p. — ?|» Iunie - August. Câmpuri, șesuri întinse, la locuri aprice necultivate, drumuri, vii. Comana; Fetești; Brăila, Ga- lați; .Dorbogea ubigue. b. Comele bifide. * Foile caulinare forte apropiate, dens spirale. 23. E. Myrsinites L. spec. 661; Koch syn. p. 730; Rcbb. ic. germ. 5 fig. 4796; DC. prodr. 15 p. 173 ; Boiss. fl. orient, 4 p. 1134; Schlechtd. Lang. deutsch. 20 fig. 2077. — ?|. Iunie, Iulie. La locuri pelrdse, stânci calcare. Dobrogea la lenisala pe ruinele Castelului Ge- novez, Bairamdede pe stâncile de la Bașbunar. EUPHORBIACEJE 525 * * Foile caulinare împrăștiate și forte distante. 24. E. virgata W. et Kit. rar. hung. tab. 162 (1803); Koch syn. p. 728: Ledeb. fl. ross. 3 p. 575; DC. prodr. 15 p. 159 exclus, variet; Rchb. icon. germ. 5 fig. 4792; Boiss. fl. orient. 4 p. 1126 exclus, variet.; Schlechtd. Lang. deutsch. 20 flg. 2072. — î|, Maiu, Iunie. Livezi, crânguri, câmpuri, grâne. Severin; Craiova; Câmpulung; Ciocănești, Chitila, București (Grec. enum. p. 51); Comana; Băneasa; Brăila. Trib. n. ACALYPHEJE Bartl. Loculele ovarice uniovulatc. Florile unisexuate libere, însă constituind glomerațh spicate sau racemice. 2. MERCURIALIS L. gen. n. 1125. I. M. perennis L. spec. p. 1465; Koch syn. p. 731; Rchb. ic. germ. 5 fig. 4804; Ledeb. fl. ross. 3 p. 580; Boiss. fl. orient. 4 p. 1142; Schlechtd. Lang. deutsch. 20 flg. 2084. — Buriană-cânească. Breiu. Brîie. Trepădătoare. — ?|, Aprilie, Maiu. Prin dumbrave în regiunea alpestră și cânipeană (Grec. enum. p. 51). Baea-de-Aramă; Horezu; Bistrița, Rimnicu; Pitești la Trivale; Valea-Mare; Conțești; Câmpu- lung; Predeal, Sinaia; Câmpina; Mogoșoea, Panteleimon, Pasărea; Co- mana; Mânăstirea Neamțu (Chania); Broșteni pe Bistrița și Neagra; Răpedea; Bîrnova; Dobrogea septentrională. 2. M. ovata Sternb. et Hoppe in denkschr. botan. gesel. zu regensb. 1815 p. 170 tab. 4; Koch syn. p. 232; Rchb. icon. germ 5 fig. 4803; Ledeb. fl. ross. 3 p. 580; Schlechtd. Lang. fl. v. deutsch. 20 fig. 2085. M. perennis (3. ovata Mull. sec. Boiss. fl. orient. 4p. 1142.— îj. Aprilie, Maiu. Păduri, tuferișiuri. Galați; Mânăstirea Neamțu; (Chania exsic.). 3. M. annua L. spec. p. 1465; Sturm deutsch. h. 29; Koch. syn. p. 732; Rchb. icon. genn. 5 fig. 4801; Ledeb. fl. ross. 3 p. 581; Boiss. fl. orient. 4 p. 1143; Schlechtd. Lang. 20 fig. 2086 solum fl. masculis.— Q Iunie - Septembrie. Pe lîngă ziduri vechi. Mânăstirea Neamțu (Chania exsic.) . • Ricinus communis L. spec. p. 1430; Boiss. fl. orient. 4 p. 1143.— Vulg. Ricin. Rețin. — Q Iunie, Iulie. In puține locuri; pentru horti- cultură, vulgarizat. • Buxus sempervirens L. spec. p. 1394; Boiss. fl. orient. 4 p. 1144 et B. arhorecens Lam. dict. I p. 511. — Vulg. Cimișir Me- rilor. — t? Martie, Aprilie. In horticultură, destul de vulgarizate. Grecuca. D. Dr. — C. 1324. 36 526 CONSPECTUL SISTEMATIC XC11I. CALLITRICHEACEJE Link. enum. li. beroL 1821. 1. CALLITRICHE L. gen. n. i^. I. C. fluviatilis Rchb.fi. germ, excurs, p. 754(1832) et ic. germ, voi. 5 flg. 4748 pro variet. G. Platicarpae. C. platycarpa Kutz. in limu voi. 7 p. 175 (1847) et Auct. ex parte. — î|, Iulie, August. Ape limpezi lin curgătore. Titu, pe gîrlița Sutza (C. platycarpa Grec, enum. p. 25 et in Br. prodr. p. 177). 2. C. verna L. spec. p. 6 in sensu amplior; Kutz. in Rchb. pl. critic, iconogr. 9 flg. 1179 (1831); Rchb. germ. exc. p. 753 et icon. germ. voi. 5 flg. 4746 quoad var. fontana et var. stellata pro planta nostră; DC. prodr. 3 p. 70 var. a et 8; Sag. et Schn. fl. carp, centr. 2 p. 468. C. vernalis Koch syn. p. 271. — Vulg. Drențe. — Maiu, Iunie. Ape limpezi ușior curgătdre, rovindse, sau stagnante. Gemeți pe dealurile lorgutovei și Dumbrăviței; în Muscel pe la Glucereasa; Titu pe gîrlița Sutza (C. hamulata Grec. enum. p. 25 et in Br. prodr. p. 177-non Kutz.); Comana pe Gâlniște; pe Suha-Mare pe la Văleni- Stănișioarei în Suceava. 3. C. alpina Schur cest, botan. zeit. 1858 p. 403 ; ejus enum. transs. p. 217. C. transs^vanica Schur enum. transs. p. 216 (1866). C. verna b. transsilvanica Simk. enum. p. 132 (1886). — <|, Iulie, August. Predeal prin valea Râșnovei. XCIV. CERATOPHYLLACE^ Grey brit. arr. 2 p. 554. 1. CERATOPHYLLUM L. gen. n. 1055. 1. C. submersum L. spec. p. 1409; Koch syn. p. 272; Ledeb. fl. ross. 2 p. 123; DG. prodr. 3 p. 74. Schlecht. Lang. fl. v. deutsch. 9 fig. 809. C. muticum Chamisso in linn. 5 tab. 4 A. et B.(1835)—Vulg. Brădiși. Cosor. — Iunie, Iulie. Plantă immersă în ape profunde limpezi stagnante, prin heleșteuri. Craiova; Golentina la Tei, Heres- trău; Comana în CUniște; Gernica, Paserea. 2. C. demersum L. spec. p. 1409; Koch syn. p. 272; DG. prodr. 3 p. 73; Ledeb. fl. ross. voi. 2 p. 123; Schlechtd. Lang.fi. v. deutsch. 9 flg. 810. C. oxyacanthum Chamisso in linn. 4 p. 504 tab. 5 fig. 6 b. (1834). Dichotophyllum demersum Moench. meth. p. 345 (1794) — Iulie, August. Plantă immersă în ape limpezi stagnante profunde, heleșteuri. Comana în Gîlniște; Brăila în Baltă; Herăstrău in Golentina; Fălticeni prin iazul Ciolsacilor. ; JUGLAlfDACEJE, CtPtJLTFER^ Să? XCV. JUGLANDACEjE DC. theor. elem. 215. 1. JUGLAHS L. gen. n. 1071. 1. J. regia L. spec. p. 1415; Koch syn. p. 735; DC. prodr. 16 sect 2 fasc. I p. 135; Boiss. fl. orient, voi. 4 p. 1160. Lem. et Dcsne.botan. descrip. p. 534 (1876); Schlechtd. Lang. deutsch. 10 fig. 956. — Vulg. Nuc; fructele nuci. — 1? Maiu. Originar din Persiea și introdus încă din epoca antică în Europa. La noi există în cultură, dar și în stare săl- batică în regiunea montană infer. din Olteniea. Valea Bahnei la Vârcio- rova, pe Motru-Sec și pe Motru-Mare la Cloșani; Mânăstirea Tismana; valea Jiului la Bumbești; prin potgoriile din Munteniea și Moldova. XCVL CUPULIFERJE A.Rich. analys. fruits. 32 et 92 1. FAGUS L: gen. n. 1072. I. F. silvatica L. spec. p. 1416; Koch syn. p. 736; Ledeb. fl. ross. 3 p. 593; Rchb. icon. germ. 12 fig. 1304; Boiss. fl. orient. 4 p. 1175; Schlechtd. Lang. deutsch. 10 fig. 951. — Vulg. Fag. Fag de pădure; fructele jir. — 1? Maiu. Păduri în regiunea montană subal- pină și alpestră; în totă țera (Grec. enum. p. 52). 2. CASTANEA Tournef. inst. t. 35b. ' t. C. sativa Mill. gard. dict. n. 1 (1768); Ledeb. fl. ross. 3 p. 503. Castanea vulgaris Lam. encycl. meth. 1 p. 708 (1783); Koch syn. p. 736; DC. prodr. 16 part. 2 p. 114 var. 0; Boiss. fl. orient. 4 p. 1175; Schlechtd. Lang. deutsch. 10 fig. 958. C. vesca Gaertn. fruct, et semin. 1 p. 181 tab. 37 (1788); Rchb. ic. germ. 12 fig. 1305. Fagus Castanea L. spec. p. 1416. — Vulg. Castan; fructele castane; castane bune. — 1? Maiu, Iunie. Introdus și vulgarizat, dar cam prin puține locuri, Tismana; Horez; Dealu-Mare; Buzeu; Iași.. 3. QUERCUS L. gen. n. 1070. I. Q. Robur a, Lin. fl. suec. ed. 2p. 340 (1755); Smithfl. brit. 3 p. 1026. Q. pedunculata Ehrh. arbor, n. 77 (1780); Koch syn. p. 737; Ledeb. fl. ross. 3 p. 590; Rchb. icon. germ. 12 fig. 1313; Boiss. fl. orient. 4 p. 1163; Schlechtd. Lang. deutsch. 10 fig. 960. Q. Nobur sect. I pedunculata a. vulgaris Alph. DC. prodr. 16 part. 2. p. 4. — Vulg. Gorun. Sledun. Tufan\ fructele ghinde. — t? Maiu. Păduri, dumbrave în regiunea dealurilor și a câmpiilor. Severin; Craiova; Rîmnic; Câmpulung, Stîlpeni, Conțești; Ciocănești, Periși; București; Comana; Câmpina (Grec. enum. p. 53); Buzeu; Neamțu (Chan. exsic.) 528 CONSPECTUL SISTEMATIC 2. O. aeasiliflora Salisb. prodr. stirp. h. Chap. p. 392 (1791); Smith 11. brit. 3 p. 1026 (1804); Koch syn. p. 736; Ledeb. fl. ross. 3 p. 589; Boiss. fl. orient. 4 p. 1164 exclus, variet.; Schlechtd. Lang. deutsch 10 fig. 959. Q. Robur 0. L. fl. suec. ed. 2 p. 340; Rchb. icon. germ. 12 fig. 1309. Q. Robur sect. II sessilijlora ț. communis Alph. DC. prodr. 16 part. 2p. 8.—Vulg. Stejar; fructele ghinde.— 1? Maiu. Păduri, dumbrave; în regiunea dealurilor și a câmpiilor. Severin, Vînjiu; Străhaea; Craiova;Tirgujiul;Drăgășiani; Călimănești,Rîmnic, Curtea-de-Argeși; Câmpulung, Conțești, Topoloveni, Leurdeni; Titu; București; Comana; Câmpina;Beceni (Grec. 1. c.); Bacău; Neamțu.— Variează: a. Având ghindele sesile agregate, scuamele cupișorelor glabres- cente. Q. aurea Wiezb. in Rchb. 1. c. tab. 645 (1850); Heuff. enum. banat, p. 159. Q. sessilijlora var. leiophylla Borb. in litt. anno 1885 „foliis omnino glabris“. 0. având ghindele scurt pedunculate, pedunculele pubescente, scu- amele cupișorelor ușior pubescente. Q. Welandii Wierzb. ap. Heuff. 1. c. 3. Q. pubescens Wild. spec. voi. 4 p. 450 (1805); Koch syn. p. 737; Ledeb. fl. ross. voi. 3 p. 590; Rchb. icon. germ. 12 fig. 1312; Schlechtd. Lang. deutsch. 10 fig. 961, numire preferată de majoritatea autorilor. Q. Robur 6. lanuginosa Lam. encycl. meth. 1 p. 717 (1783). Q. lanuginosa Thuill. fl. paris. 1 p. 502 (1798). Q. crispata Stev. verz. taur. p. 305 (1857). Q. undulata Kit. ap. Kanitz reliq. Kitaib. p. 110. — Vulg. Tufă. Tufă-albă. Tufă-rîi6să; fructele ghinde. — t? Maiu. Păduri, tuferișe, poeni de păduri. Gura-Văei; Poeana-Cerne- țului; Vînjuleți; Comana. 4. Q. conferta Kit. in Schult. oester. flor. 1 ann. 1814 p. 619 ; Rchb. icon. germ, 12 fig. 1311; Neirl. diagn. p. 114. Q. Farnetto Ten. cat. hort. neapol. ann. 1819. Q. Esculus Lerchenfeld ap. Schur cest, bot. zeit. 7 (1857) p. 20; Heuff. enum. ban. p. 160 et Auct. transs. ex p. - non L. Q. hungarica Hubeny ap. Wierzbiki in flora voi. 25 p. 268 (1842). Q. Esculus var. velutina Griseb. iter hung. p. 353 (1852). Q. Farnetto 0. conferta Alph. DC. prodr. 16 part. 2 p. 11. — Vulg. Gîr- niță; fructele ghinde.— 1? Maiu. întocmind adesea păduri sau dum- brave; forte comun în regiunea câmpeană și a dealurilor mici. 5. Q. Cerrîa L. spec. p. 1415; Koch syn. p. 737; Rchb. icon. germ. 12 fig. 1316; DC. prodr. 16 part. 2 p. 41; Boiss. fl. orient. 4 p. 1170; Schlechtd. etLang. fl. v.deutsch. 10 fig. 962. Q. austriacaWilld. CUPULIFER.® 529 spec. 4 p. 454 (1805); Kotschy eiche europ. tab. 20! — Vulg. Cer. — t? Maiu. Constitue păduri sau dumbrave întinse în regiunea meridio- nală și medie a țărei nostre (Grec. enum. p. 53). 4. CORYLTJS Tournef. instit. t. 347. I. C. Avellana L. spec. p. 1417; Koch syn. p. 738; Ledeb. fior, ross. 3 p. 588; Rchb. icon. germ. 12 f. 1300; DG. prodr. 16 part. 2 p. 130; Schlechtd. Lang. deutsch. 10 fig. 966. — Vulg. Alun; fructele alune. — t? Martie. Păduri în regiunea subalpină, alpestră și câm- peană. Severin; Ponoare, Baea-de-Aramă; Tismana; Craiova; Dră- gășiani, Rîmnic, Călimănești, Coziea; Câmpulung; Ciocănești, Periși, Paserea; Comana; Câmpina; Predeal; Buzău; Focșiani; Comănești; Fălticeni; Iași; Dobrogea septentională. 2. C. tubulosa Willd. spec. pl. 4 p. 470 (1805); Koch. syn. p. 738; Rchb. icon. germ. voi. 12 fig. 1301; DC. prodr. 16 part. 2 p. 132; Schlechtd. et Lang. deutsch. 10 fig. 967. — Vulg. Alun. — t? Martie. Păduri pe dealurile montane. Verciorova, pe Bahna; pe Topolnița la Grădet; Balta în Mehedinți; Dealu-Mare la Bucov și Urlați (Grec. enum. p. 53). 3. C. Colurna L. spec. p. 1417; Rchb. iconogr. germ. voi. 12 fig. 1303; DC. prodr, 16 part. 2 p. 131; Boiss. fl. orient. 4 p. 1176. C. pontica C. Koch in linn. voi. 22 p. 229 (1852). Avellana bizantina Clus. hist. p. 11; J. Bauh. hist. 1 p. 270. — t? Martie. Păduri pe latu- rile munților la Vârciorova în valea Bahnei și spre gura Slătinicului. 6. CARFINUS Tournef. instit. t. 348. I. C. Betulua L. spec. p. 1416; Koch syn. p. 738; Ledeb. fior, ross. 3 p. 587; Rchb. icon. germ. 12 f. 1296 ; DC. prodr. 16 part. 2 p. 126; Schlechtd. et Lang. deutsch. 10 f. 969. C. Carpiniza Kit. in Host fl. austr. 2 p. 626 (1831). C. intermedia. Wiezb. ined. in Rchb. 1. c. f. 1297. C. edentula Rochel. rar. banat, sine descrip. Heuff. enum. ban. p. 160 bracteis fructum lobo centrali oblongo-obtuso margine integris insignis. — Vulg. Carpen. Carpin. — t? Aprilie, Maiu. Păduri în regiunea subalpină, alpestră și câmpeană (Grec. enum. p. 53); Se- verin; Craiova; Tîrgujiul; Rîmnic, Drăgășiani; Curtea-de-Argeși, Cor- beni; Câmpulung, Leurdeni; Comarnic, Câmpina; București; Comana; Buzeu ; Focșiani; Iași; Neamțu (Chan. exsic.); Mălin, Fălticeni. 2, C. Duinensia Scop. fl. carn. n. 1190 tab. 60 (1772); Koch 530 CONSPECTUL SISTEMATIC syn. p. 738; Ledeb. fl. ross. 3 p. 587; DG. prodr. 16 part. 2 p. 127 ; Schlechtd. Lang. deutsch. 10 fig. 970. C. orientalis Lam. encycl. meth. 1 p. 707 (1783); Rchb. icon. germ. 12 fig. 1298. — Vulg. Sfineac. — 1? Aprilie, Maiu. Păduri pe dealuri, tuferișe. Vârciorova; dealurile Stîrminei. XGVU. SALIGAGEJE Lindl. nat. syst. p. 186. 1. SAIiIX Tournef. instit. tab. 364. § 1. Scuamele florilor concolore și palide, se scutur la fructifi- care; florile mascule pentandre, triandre, a rar diandre, filamentele cu totul libere. L S. pentandra L. spec. p. 1442; Koch. syn. ed. 2 p. 739 excl. var. P; Ledeb. fl. ross. 3 p. 597; Rchb. icon. germ. 11 fig. 1268; DC- prodr. 16 part. 2 p. 206 exclus va riet.; Schlechtd. Lang. deutsch. 10 fig. 916 tab. I. —Vulg. Salcie. — !? Maiu, Iunie. Locuri umede josnice, șianțuri de împrejmuiri, zăvoiuri. Conțești; București; Periși, Crivina pe Ialomița; Podu-Turcului. 2. S. triandra L. spec. p. 1442; Rchb. ic. germ. 11 fig. 1259. S. amygdalina p. concolor Koch. syn. p. 742; Ledeb. fl. ross. 3 p. 609; Schlechtd. Lang. deutsch. 10 fig. 919 tab. I. S. triandra p. concolor Anders. in DC. prodr. 16 part. p. 203. S. ligustrina Host. salic. S.'alo- pecuroides Tausch ind. hort. Canal. 1821; Rchb, loc. cit. fig. 1257. — Vulg. Salcie. — t? Aprilie, Maiu. Locuri josnice, lunci, zăvoiuri. Periși, Crivina pe Ialomița; Comana prin lunca'Argeșiului. 2. S. amygdalina L. spec. p. 1443. S. triandra Sturm deutsch. h. 25. S. Vîllarsiana WilI. spec. 4 p. 655; Rchb. ic. germ. tab. DCV. S. amggdalina a. discolor Koch syn. p. 742; Ledeb. fl. ross. 3 p. 609’ S. triandra a. discolor DC. prodr. 26 part. 2 p 203. — 1? Aprilie, Maiu. Prin lunci. Bălcești (Sab. Stef.) 4. S. fragilis L. spec. p. 1443; Koch syn. ed. 2 p. 740 var. p. Ledeb. fl. ross. 3 p. 598 exclus, var. P; Rchb. ic. germ. 11 fig. 1264; DC. prodr. 16 part. 2 p. 209; Schlechtd. Lang. deutsch. 10 fig. 917.— Vulg. Salce. Salcie. — 1? Aprilie, Maiu. Prin locuri josnice umede, prin luncile rîurilor și prin zăvoiuri; specie vulgară, frecuentă (Grec. enum. p. 53). — Tirgujiul; Craiova; Horezu; Conțești; Titu, Ghergani, Chi- tila, București; Comana; Neamțu (Chania exsic.), lunca Moldovei la Mălin, lunca Șiretului pe la Bacău etc. SALICA CEJE 531 5. S. rubena Schrank bayer. fl. 1 p. 226 (1789); Simk. enum. transs. p. 492 et exsic.! S. fragUis 7. Russeliana Koch syn. p. 741 ; Ledeb. fl. ross. 3 p. 598, S. Russețiana Rchb. icon. germ. 11 fig. 1265 (1849)-non Sm. S.fragdis-albaW\mm. denkschr. schles. gesel. f. vaterl- kult. 1853 p. 156. S. viridis Fries. novjt. fl. suec. ed. 2 p. 283 ap. DG. 1. c. p. 210. — Vulg. Solce. Salcie.— t? Aprilie, Maiu. Locuri josnice, șianțuri de împregiurimi. Conțești, Clucereasa; Buhuși în Neamțu. 6. S. alba L. spec. p. 1449; Koch syn. p. 741; Ledeb. fl. ross. 3 p. 598; Rchb. icon. germ. voi. 11 fig. 1263; DC. prodr. 16 part. 2 p. 211; Schlechtd. Lang. deutsch. 10 fig. 918 tab. I.—Vulg. Salcie alburie. Răchită-mare. — t? Lunci, șianțuri de împregiurimi, locuințe rustice; specie forte comună (Grec. enum. p. 53). Cerneți, Dumbră- vița; Craiova; Roșiori; Pitești, Conțești, Clucereasa; Călimănești; București; Comana; Neamțu (Chan.) etc. 7. S. babylonica L. spec. p. 1443; Ledeb. fl. ross. 3 p. 599; DG. prodr. 16 part. 2 p. 212 (exclus, variet. 7). —Vulg. Sdlcie-pletdsă. Salcie-jalnică.— Aprilie. Introdusă, vulgarizată prin grădini, parcuri și cimitire (Grec. enum. p. 53). Prin orașe ți pe la țeră. § 2. Scuamele florilor discolore și persist după fructificație; flo- rile mascule diandre. A. Amentele totdeuna laterale și sesile, răsar și se desvoltez mai ’nainte de cât foile. * Filamentele peste-tot sau în parte coerente, anterele libere. 8. S. purpurea L. spec. p. 1442; Koch syn. p. 744; Ledeb. fl. ross. 3 p. 602; Rchb. icon. germ. 11 fig. 2030, 2032, 2035; DG. prodr. 16 part. 2 p. 306 a, 0, 7. —S. monandra Hoffm. salic. p. 18 tab. 1. S.Hdix L. spec.p. 1144. S. LambertianaSm. fl.brit. p. 1041.— Vulg. Răchită. Richită. Richită-roșie. — 1? Martie, Aprilie. Pruntișiuri, zăvoiurile riurilor, lunci. Gemeți (Grec. enum. p. 53); Rîmnic; Titu, Ghergani; Crivina; Sinaia (Knecht.); Predeal, Bușteni. 9. S. rubra Huds. fl. angl. 423 (1762); Koch syn. 745; Ledeb. fl. ross. 3 p. 603; Rchb. icon. germ. 11 fig. 2036; DG. prodr. 16 part. 2 p. 307; Schlecht. Lang. deutsch. 10 fig. 921 tab. II. S. fissa Ehrh. arbr. n. 29 (1780). XS. purpureo-viminalis Wimm. et Grab. fl. siles. 3 p. 367. S.moUissima Wahlenb. carpat.princip, p. -317 (1814).— Vulg. Răchită. Richită. — t? Martie, Aprilie. Locuri umede. Titu, Ghergani (Gre'’. enum. p. 53); lunca Moldovei la Șasea, 532 CONSPECTUL SISTEMATIC IO. S. incana Schrank bayer. fl. 1 p. 230 (1789); Koch syn. p. 747; Rchb. icon. germ. voi. 11 fig. 2047; DC. prodr. 16 part. 2 p. 302; Boiss. fl. orient. 4 p. 1187; Schlechtd. Lang. deutsch. 10 fig. 923. S. riparia Willd. spec. 4 p. 698 (1805); Griseb. spicil. rumel. p. 344. S. viminalis Vili, dauph. 4 p. 785-non L. —Vulg. Mlaje. Ră- chită albă. Răchită-mlaje. — 1? Aprilie, Maiu. Pruntișiuri fluviale, ză- voiuri. Călimănești în Ostrov (Grec, in Br. prodr. p. 166); Sinaia (Knecht.); în Suceava pe Moldova șî pe Suha-mare. ** Filamentele staminelor cu totul libere. II. S. viminalis L. spec. p. 1448; Koch syn. p. 746; Ledeb. fl. ross. 3 p. 605; Rchb. icon. germ. 11 fig. 2048; DC. prodr. 16 part. 2 p. 264; Schlechtd. Lang. deutsch. 10 fig. 922 tab. I. S. longifolia Lain. fl. fr. 2 p. 232 (1778). — Vulg. Mlaje. Răchițică albă Răchițică mlajă.— t? Martie, Aprilie. Pruntișiuri, zăvoiuri fluviale. Cerneți pe Topolnița; Pitești prin zăvoiul Argeșiului; Ploești prin zăvoiul Teleajenului (Grec, enum. p. 53); Predeal, Bușteni. 12. S. rosmarinifolia L. spec. p. 1438; Koch syn. p. 755; Rchb. icon. germ. 11 fig. 2042; Schlechtd. Lang. deutsch. 10 fig. 935 tab. II.— S. repens fl. rosmarinifolia Anders. in DC. prodr. 16 part. 2 p. 237; Wimm. salic. europ. p. 117. S. littoralis et S. pratensis Host. salic. — t? Maiu, Iunie. Malurile petrose ale rîului Prahova la Buș- teni, dar fdrte rar.ă. 13. S. hastata L. spec. p. 1443; Koch syn. p. 752; Ledeb. fl. ross. 3 p. 612; Rchb. icon. germ. 11 fig. 2013; DC. prodr. 16 part. 2 p. 257; Schlechtd. Lang. deutsch. 10 fig. 932. — 1? Iunie, Iulie. Văi subalpine quasi alpine. Buceci (Simk. exsic.) pe Caraimanu (Knecht.) și în Valea-Albă. 14. S. cinerea L. spec. p. 1449; Koch syn. p. 748; Ledeb. fl. ross. 3 p. 607; Rchb. icon. germ. 11 fig. 2022; DC. prodr. 16 part. 2 p. 221; Schlechtd. Lang. deutsch. 10 fig. 924 fab. I. — 1? Aprilie, Maiu. Părți inferidre ale văilor subalpine, matca rîurilor, zăvoiuri. Hinova; Craiova prin luncă, Tîrgujiul; Tismana; Găești, Titu, Gher- gani; Chitila, Buftea; Guliea, Tărtășești; Conțești; Crivina, Ploești (Grec. enum. p. 53); Predeal. 15. S. aurita L. spec. p. 2446; Koch syn. p. 750; Rchb. icon. germ. 11 fig. 2020; DC. prodr. 16 part. 2 p. 220; Schlechtd. Lang. deutsch. 10 flg. 928. S. vliginosa Willd. enum. hort.berol. p. 1007.— SALICACE.E 533 t? Aprilie, Maiu. Livezi și crânguri în locuri umede josnice: albiea Golentinei de la Chitila spre Buftea (Grec, in Br. prodr. p. 166). 16. S. Reichardti A.Kern.zool.bot.gesel. voi. 10 p. 249 (1860); DC. prodr. 16 part. 2 p. 223. S.polymorpha 0. Host. salic. tab. 69. (1828). X 8. Caprea-cinerea Wimm. in flora ann. 1841, I p. 43. — 1? Maiu, Iunie. Locuri umede, pe lîngă rîuri în regiunea subalpină. Sinaia (leg. Knech.), Poeana-Țapului pe la poalele Furnicei; Bușteni spre Azuga; Predeal. 17. S. Silesiaca Willd. spec. 4 p. 660 (1805); Koch syn. p. 749; Rchb. icon. germ. 11 fig. 2019; DC. prodr. voi. 16 part. 2 p. 218; Schlechtd. Lang. deutsch. 10 flg. 925. —1> Maiu, Iunie. Locuri pe- trose sau glareoso-șistose în regiunea montană. Horezu, Bistrița, Olănești; Predeal, Bușteni pe Valea-Albă; în Suceava pe Borca, pe Barnaru, Barnarelu; Schitu-RarSu. 18. S. Caprea L. spec. p. 1448; Koch syn. p. 750; Ledeb. fl. ross. 3 p. 609; Rchb. icon. germ. 11 flg. 2024; DC. prodr. 16 part. 2 p. 222; Schlechtd. Lang. deutsch. 10 flg. 927 tab. I. 8. tomentosa Ser. exsic. p. 14. 8. hybrida Vili, dauph. 3 p. 778. 8. ulmifolia Thuill. fl. paris, p. 518. — t? Aprilie, Maiu. Poale de păduri și pe lîngă ape în regiunea montană. Predeal, Azuga; Sinaia, Câmpina; Neamțu (Grec, enum. p. 53); Broșteni. 19. S. daphnoides Vili. pl. dauph. 3 p. 765 (1789); DC. prodr. 16 part. 2 p. 261; Koch syn. p. 743 ; Rchb. ic. germ. 11 flg. 1253; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 130; Schlecht. Lang. deutsch. voi. 10. 8. praecox Hoppe in Sturm deutsch. h. 25. — 1? Aprilie, Maiu. Marginea riușio- relor în văi subalpine. Buceci (Knecht. leg.) p, acutifoHa. 8. acutifolia Willd. spec. pl. 4 p. 688 (1805); Koch syn. p. 559. — Sinaia (Knecht.) B. Amentele sunt terminale și pedunculate emânând din vîrful a câte o ramură tînără cu foile desvoltate. 20. S. reticulata L. spec. 1446 ; Sturm deutch. fl.h. 25; Koch syn. p. 758; Ledeb. fl. ross. 3 p. 623 ; Rchb. ic. germ. 11 flg. 1'184; DC. prodr. 16 part. 2 p. 301. exclus, var. P; Schlectd. Lang. deutsch. 10 flg. 941. — t? Iulie, August. Pe virfuri alpine. Negoiu; Buceci la Omu 2508m. alt. (Br.) 21. S. retușa L. spec. 1445; Sturm deutsch. fl. h. 25; Koch syn. p. 759; Ledeb. fl. ross. 3 p. 624; Rchb. ic. germ. 11 flg. 1186 684 CONSPECTUL SISTEMATIC 0. et 7; DC. prodr. 16 part. 2 p. 293 except. variet. 7. etS; Schlechtd. Lang. deutsch. 10 fig. 942 litt. A. — 8. Kitaibeliana Willd. spec. 4 p. 683 (1805) forma nostrâ. 8. retușa 0. serrulata Rochel rar. banat, flg. 80 (1828). — t? Iulie, August. In regiunea alpină superioră. Godeanu; Buceci (Knecht. Jeg.) 22. S. herbacea L. spec. 1445; Koch syn. p. 759; Ledeb. fl. ross. 3 p. 624; Rchb. icon. germ. 11 flg. 1182; DC. prodr. 16 part. 2 p. 298; Schlechtd. Lang. deutsch. 10 flg. 943. — t? Iulie, August. Culmile alpine. Godeanu; Parîngu; Buceci la Omu (Br.) și pe Bătri- nele la Strunga. 2. POPULUS Tournef. instit. p. 592. § 1. Bracteele florilor sunt dentate sau lacerate, pe margine ciliate cu peri tomentoși. * Mugurii peroși sau pubescenți, neviscoși. 1. P. alba L. spec. p. 1463; Koch syn. p. 750 ;Rchb. ic. germ. l l flg. 1270 typica ; DC. prodr. 16 part. 2 p. 324 var. a; Schlechtd. Lang. deutsch. 10 flg. 944 tab.; P. nivea Willd. arb. p. 227. — Vulg. Plută. Plop-alb. — t? Martie, Aprilie. Prin lunci și zăvoiuri; comun, prin totă țâra (Grec. enum. p. 53). Verciorova; Șimian, Hinova; Craiova ; Călimănești; Slatina; Pitești; București; Crivina, Ploești; Islaz, Mă- gurele ; Galați; Piatra. 2. P. «aneacens Smith fl. brit. 3 p. 1080 (1804); Koch syn. p. 759; Schlechtd. Lang. fl. v. deutsch. 10 flg. 944 tab. II; P. hybrida M. Bieb. fl. t. c. 2 p. 423 (1808); Rchb. icon. germ. 11 flg. 1271; DC. prodr. 16 part. 2 p. 325; Neilr. diagn. p. 115 per synon. P. villosa Lang. ap. Rchb. icon. germ. 11 fig. 1273. P. tr emula-ț. villosa Wesm. in DC. prodr. 16 par. 2 p. 325. P. albo-tr emula Kraase jahrb.schles. gesell. 1848 p. 130. Vulg. Plută. Plop-alb cenușiu.— t? Martie, Aprilie. Prin lunci și zăvoiuri. Baea-de-Aramă; Tirgujiul; Horezu; Rîmnic, Călimănești; Pitești, Leurdeni, Găești; Periși prin valea Cociocului; Crivina pe lalomiță; Ploești; București. ♦ * Mugurii glabri viscoși. 3. P. tremula L. spec. 1464; Koch syn. p. 759; Ledeb. fl. ross. 3 p. 627; Rchb. icon. germ. 11 fig. 1274; DC. prodr. 16 part. 2 p. 325 a; Schlechtd. Lang. fl. v. deutsch. 10 fig. 495.— Vulg. Plop. Plopu-tremurător. — 1? Martie, Aprilie. Păduri (Grec. enum. p. 53). Cerneți; Craiova; Tirgujiul; Rîmnic; Argeș; Câmpulung, Conțești; SALICACE^, BETULAOEAS 585 Pitești;Sinaia; București;Crivina; Ploești, Câmpina; Fălticeni, Mălin; Slatina în Suceava. § 2. Bracteele florilor flmbriate dar glabre. Mugurit glabri viscoși. 4. P. nigra L. spec. 1464; Koch syn. p. 760; Ledeb. fl. ross. 3 p. 628; Rchb. ic. germ. 11 flg. 1275. DC. prodr. 16 part 2 p. 327 et 328 a; Schlechtd. Lang. deutsch. fl. 10 f. 946,— Vulg. Plop. Plopul- adevărat. — t? Martie, Aprilie. Păduri, zăvoiuri; arbore vulgar (Grec, enum. p. 53). Craiova; Rîmnic; Pitești; Câmpulung; lonești, Găești; Titu; București; Crivina, Ploești; Câmpina, Văleni; Podu-Turcului. p. pyramidalis Spach revis. popul, in ann. sc. nat. 1841 p. 31 ; DC. prodr. 1. c. p. 328; P. italica Auct. p. p. — Lunca Oltului pe la Islaz (an spont. Grec. enum. p. 53) și vugarizat în țeră. XCVI1I. BETULÂCEtE Bartl. ord. pl. p. 99. 1. BETULA Tournef. inst. tab. 360.' I. B. verrucosa Ehrh. beitr. 6 p. 98 (1791); Sag. et Schn. Carp, centr. 2 p. 463. B.alba L. spec. 1393 ex parte; Koch syn. p. 760 Schlechtd. Lang. fl.v. deutsch. 10 flg. 948. B.pendula Roth. geim. 1 p. 405 et2 p. 476 (1789). B. adorata Rchb. ic. germ. 12 flg. 1288-non Bechst. B. alba subspec. I: verrucosa a. vulgaris Regel in DC. prodr. voi. 16 part. 2 p. 163. — Vulg. Mestacăn. Mesteacăn. — 1? Aprilie, Maiu. Păduri în regiunea montană inferioră (Grec. eum. p.53). Cloșani pe culmea Cernei; Tîrgujiul; Olănești, Rîmnic, Călimănești, Mânăsti- rea Stănișora; Curtea-de-Argeși, Corbeni; Câmpulung; Câmpina, Co- marnic; Văleni; Comănești, Tîrgu-Ocnei; Piatra, Bisericani, Osloveni, Agapiea, Neamțu; Broșteni; RarSu; Slatina, Mălin, Fălticeni. 2. B. pubescen» Ehrh. beitr. 6 p. 98(1791);Kochsyn.p. 761; Schlecht. Lang. deutsch. 10 flg. 949; Sag. et Schn. carp, centr. 2 p. 464. B. alba L. 1. c. ex parte. B. adorata Bechst. forstb. p. 294, 297; B. alba Rchb. icon. germ. 12 flg. 1282. B. alba VII pubescens t. Hornemanni Regel in DC. prodr. voi. 16 part. 2 p. 167. — Vulg. Mestacăn. Mesteacăn. — t? Aprilie, Maiu. Păduri în regiunea mon- tană subalpină inferioră. Predeal, Azuga; Câmpina și prin unele par- curi introdus, precum pe la București. p. carpatica Sag. et Schn. carp, centr. 2 p. 464. B. carpatica W. et Kit. ap. Willd. spec. 4 p. 464 (1805); Rchb. icon. germ. 12 flg. 1284. B. carpatica ț. hercynica Rchb. loco cit. B. alba VII pu- bescens carpatica Regel in DC. prodr. 16 part. 2 p. 168.—Predeal 536 CONSPECTUL SISTEMATIC pe Clăbucetu-Taunilui; lunca Moldovei la Șasea, Mălin; pe Suha-Marc și pe Bistrița. 2. ALNUS Tournef. instit. tab. 359. § 1. Semințele lenticulare lipsite de aripă sau cu aripă coriace ângustă. I. A. glutinosa Gaertn. fruct. 2 tab. 90 (1791); Sturm deutsch. h. 29; Koch syn. p. 763; Rchb. icon. germ. 12 fig. 1295; DC. prodr. 16 part. 2 p. 186 a; Schlechtd. Lang. deutsch. 10 fig. 955. Betula Alnus glutinosa L. spec. p. 1394. Alnus barbata C. A. Mey. enum. pl. cauc.p. 43. — Vulg. Anin. Anin-negru. Arin. — t? Martie. Păduri în regiuni inferidre, lunci, văi, zăvoiuri; vulgar (Grec. enum. p. 54). Craiova; Rîmnic, Călimănești; Horezu; Câmpulung, Conțești; Bucu- rești; Periși, Crivina; Podu-Turcului; Bacău. 2. A. incana Willd. spec. 4 p. 335 (1805); Koch syn. p. 762; Rchb. icon. germ. 12 fig. 1291; DC. prodr. 16 part. 2 p. 188 a; Schlechtd. Lang. deutsch. 10 fig. 954. Betula incana L. spec. p. 1394.— Vulg. Anin. Anin-cenușiu. Arin. — t? Păduri în regiuni inferidre, lunci, văi, zăvoiuri; vulgar (Grec. enum. p. 54). Craiova; Bălcești; Rîmnic; Câmpulung, Conțești; Predeal; Câmpina; Piatra; Bacău; valea Barnarelului. § 2. Semințele încinse cu aripă membranacee lată. 8. A. viridis DC. fi. fr. 3 p. 304 (1805); Koch syn. p. 762; Rchb. icon. germ. 12 fig. 1290; DC. prodr. 16 part 2 p. 181 a; Schlechtd. Lang. deutsch. 10 fig. 953. Betula viridis Chaix ap. Vili, dauph. 3 p. 789 (1789). A. undulata Willd. spec. 4 p. 336 (1805). Alnaster fru- ticosus Ledeb. fl. ross. 3 p. 655. — Vulg. Liliacu-de-munte. Aninași.— t? Maiu, Iunie. în regiunea alpină. Munții Gîrdomanului pe Cracu- Micușei în Mehedinți; Buceci pe Caraimanu (Knecht) și pe Costila în Valea-Albă sus, pe la 1800 metre. XGIX. GNETAGEjE Blum. nov. fam. expos. p. 23. 1. EPHEDRA Tournef corollar. p. 33. 1. E. distachya L. spec. p. 1472 (1763); Koch syn. p. 764; Schlechtd. Lang. deutsch. 2 fig. 79; Boiss. fl. orient. 5 part. 2 p. 713. E. monostachya L. loc. cit. p. 1472. E. maritima minor Tournef. instit. app. 633. E. polygonoides Pali. fl. ross. 2 p. 87 tab. 83 (1788). E. vulgaris Rchb. conif. sec. Pariat, in DC. prodr. 16 part. 2 p. 354. GNETACEjE, conifere 537 E. helvetica C. A. Mey. monogr. ephedr. p. 87 fig. 10 (1846). — 1? A- prilie, Maiu. Locuri aprice arenose pe țSrmiî maritimi la Sulina. C. CONIFERE Juss. gen. 411. Trib. I. TAXINEzE. Florile mascule în amente din bractee peltate având câte 6 antere fixate circular pe fața internă; florile femele solitare compusedin câte o ovulă terminală erectă; fructul bacat produs din o semînță cu arilă cupulară cărndsă. 1. TAXUS Tournef. instit. p. 362. I. T. baccata L. spec. p. 1472; Koch syn. p. 764; Ledeb. fl. ross. 3 p. 666; Rchb. ic. germ. voi. 11 fig. 1147; DC. prodr. 16 part. 2 p. 500; Schlechtd. Lang. deutsch. 2 fig. 80.—Vulg. Tisă. — tp Marlie, Aprilie. Păduri în regiunea montană subalpină. Buceci la Valea-Jepilor (Grec. enum. p. 54), Sinaia, Bușteni; Predeal pe Clăbucetu-Taurului; Mânăstirea Cașinului (Br.); Ceahlău. Trib. II. CUPKESSINEJfi. Florile mascule în amente din bractee peltate având câte 3-4-5 antere fixate circular pe fața internă; florile femele în grupe constituite din bractee la axila cărora sunt consudate 1 sau mai multe ovule erecte; fructul bacat sau strobil, semînța ne- arilată, cam aripată. 2. JUNI PERU S L. gen. n. 1134. I. J. communis L. spec. p. 1470 excl. var. ț; Koch syn. p. 765; Ledeb. fl. ross. 3 p. 684; Rchb. ic. germ. 11 fig. 1141; DC. prodr. Ifi. part. 2 p. 479 (excl. variet.); Boiss. fl. orient. 5 fasc. 2 p. 707; Schlechtd. Lang. jdeutsch. 2 fig. 82. — Vulg. lenuper. luniper. Jnepen. Cetenă. Archiși. — 1? Aprilie, Maiu. Dealuri petrosela locuri deschise sau cu tuferișe în regiunea montană inferioră. Coziea, Călimănești; Curtea- de-Argeși; Câmpulung, Mateeași, Rucăr (Grec. enum. p. 54); Predeal; Comarnic; Comănești; Piatra; Neamțu (Chan. exsic.) 2. J. nana Willd. spec. 4 p. 854 (1805); Koch syn. p. 764; Ledeb. fl. ross. 3 p. 683; Rchb. ic. germ. 11 fig. 1142; Schlechtd. Lang. deutsch. 2 f. 81. J. alpina Clus. hist. pl. 1 p. 38. J. communis y. alpina Pari, in DC. prodr. 16 part. 2 p. 480. J. communis var. nana Boiss. fl. orient. 5 fasc. 2 p. 707.—Vulg. lenuper-pitic. Jnepen.— 1? Iulie, August. Locuri petrdse în regiunea alpină, pe vîrfuri. Munții Godeanului; muntele Coziea și Ghițu în Argeși; Păpușea; Buceci (Grec, enum. p. 54); Predeal pe Clăbucetu-Taurului; Ceahlău; Rarâu, - 538 CONSPECTUL SISTEMATIC ^Juniperus Sabina L. spec. p. 1472.—Vulg. Sabinii. Cetenti-de-negi; • Thuya ocoidentalis L. spec. p. 1422, synon. Th. obtusa Moench meth. p. 691; asemenea și Th. orientalis L. spec. p. 1422, synon. Th. acuta Moench meth. p. 692, Biota orientalis Endl. sec. Pariat, in DG. prodr. 16 part. 2 p. 461. — Vulg. Tuie. — t? Prin parcuri, grădini și cimitire. Trib 111. ABIETIENEJE Florile mascule în amente constituite din stamine liberebiloculare, filamentate și cu apendice terminal, nebrac- teate; florile femele grupate în conuri strobilare, fie-care flore din câte 2 ovule obverse neaderente de bracteea protectore; semințele nea- rilate dar aripate. 3. PINUS Tournef. inst. p. 355. § 1. Foile câte două de flecare apofiză, cam plane sau compri- mat-trigone. I. P. montana Du Roi obs.bot. p.42 ann.!771j Pariat, in DG. prodr» 16 sect. 2 p. 386; Boiss. fl. orient. 5 fasc. 2 p. 695. P. Mughus Scop. fl. carn. ed. 2 p. 247 tab 2 (1772); Wahlenb. carp, centr. p. 311; Koch syn. p. 767. — Vulg. Jep. Jip. Jnep. Gnipen. — 1? Maiu. Iunie, în regiunea montană infralpină pînă în cea subalpină, pe stânci prin văi și laturi de munți, între 1900 și 1600 m. altitudine. — Varieză; a. Pumilio. P. Pumilio Haenk. beobacht. auf reisengeb. p. 68 (1791); W. et Kit. rar. hung. 2 tab. 149; Willd. spec. pl. 4 p. 495 Rchb. icon. germ. 11 flg. 1130; Schlechtd. Lang. fl. v. deutsch. 2 f. 88 P, Mughus p. Pumilio Koch syn. p. 767. Pinaster Pumilio Glus. rar. stirp. pannon. austr p. 15 (1576). Este forma alpină: arbore scundi- cel, ca de 1, 50m-3ⁿ,,60 înălțime, trunchiul strimb și de la bază ra- mificat, ramurile lăsându-se spre pământ. — Negoiu, Moldoveanu; Buceci pe Jepi (Br. Knecht.) pe Garaimanu și Gostila în Valea-Albă pe la 1800 m.; Ceahlău (Ghan. excis); Rarăupe pietrile-Doamnei (Br.)! p. P. obliqua. P. obliqua Saut. ap. Rchb. germ. exc. p. 159(1830); Rchb. icon. germ. 11 fig. 1128. P. uliginosa Neum. ap. Wimm. in ar- beit. d. schles. gesellsch. ann. 1837 p. 95. P. Mughus a. uliginosa Koch syn. p. 767. Forma subalpină, dobândind înălțimea de 9-14m., trun- chiul drept și nu de la bază ramificat. în'Suceava prin valea Neagră spre brînzăriea regală. 2. P. silvestris L. spec. p. 1418 exclus, variet.; Koch syn. p. 766; Ledeb. fl. ross. 3 p. 674; Rchb. icon. germ. 11 fig. 1127; Pariat, in DG. prodr. 16_part. 2 p. 385; Boiss. fl. orient. 5 fasc. 2 CONIFERE 539 p. 694; Schlechtd. Lang. fl. v.⁻deutsch. 2 fig. 87. P. Mughus Jacq. ic. rar. I tab. 193 (1786)-non Scop. P. rigensis Desf. cat. hort. paris. — Vulg. Pin. Chifer. - t? Maiu. Stânci pe laturile și pe coamele munți- lor pînă pe la altitudinea de 1650 m. Galbina, Naroțul în Vâlcea; muntele Coziea și Ghițu în Argeși; Sinaia (Grec. enum. p. 54; Knecht); Bușteni, Predeal; în Vrancea pe la Mera; subt Ceahlău; Broșteni pe Neagra și pe Barnaru. 3. P. Pallasiana Lamb. pin. edit. 2 p, 11 tab. 5 (1828); Carr. conif. p. 389. P. Laricio Pallasiana Endl. conif. p. 179 (1847); ParlaL in DC. prodr. voi. 16 sect. IIp. 388. P.maritimaPali, index taur. (1797) -non alior. P. Laricio M. Bieb. fl. t. c. 3 p. 626 (1819) vixPoir dict. encycl. 5 p. 339. — t? Aprilie, Maiu. Stânei abrupte, în valea Țesnei la Gaura-Fetei în fața Cernei (A. Degen)! • P. nigrîcans Host. fl. austr. 2p.268 (1831), synon: P. austriaca Hoess analect. p. 60; P. silvestris Baumg. enum. transs. 2 p. 303 - non L. — P. Laricio Koch syn. p. 767; Rchb. icon. germ. 11 flg. 1131- vix Poir I. r. — t?. Prin une-parcuri, grădini, în București. Nu cum-va e adus din părțile nostre muntene? § 2. Foile câte cinci, a rar patru sau trei, de flecare apoflză și proeminent trigone. 4, P. Cembra L. spec. p. 1419; Koch syn. p. 769; Rchb. icon. germ, llflg. 1136;Ledeb. fl. ross.3 p. 673excl.var. 0; DC. prodr. 16 part. 2 p. 402 excl. var. 0; Schlechtd. Lang. deutsch. 2 flg. 91. — t? Maiu. Stânci în regiunea montană alpină; rar și isolat. Buceci pe Jepi-Mari (Knecht.), în valea Colței în jos de Schitu-Ialomița etc. 4. LARIX Tournef. instit. tab. 357. I. L. sibirica Ledeb. fior, altaica 4 p. 204 (1833). L. Lede- bourii Trautv. beitr. zu pflanzenkunde des russ. reich. 2 p. 56 (1849). Finus Larix Pali. fl. ross. I p. 1 (1784) quoad planta sibirica-non Lin. — Abies Ledebourii Rupr. flora samojed. p. 269 (1845). Pinus Ledebourii Endlich. syn. conif. p. 131 (1847); Ledeb. fl. ross. 3 p. 672; Pariat, in DC. prodr. 16 part. 2 p. 410. — Vulg. Zad. Zadă. Zadră. — t? Maiu. Stânci în regiunea montană infralpină; în stare sporadică, puțin frecuent. Buceci pe Furnica și pe subt Vîrfu-cu-Doru (Grec. Knecht.), pe Costila și Caraimanu la Bușteni; Predeal pe Clăbucetu- Taurului; Ceahlău (J. Roemer exicc.)! • L. europaea DC. fl. fr. 3 p. 277 (1805). Pinus Larix L. 540 CONSPECTUL SISTEMATIC spec. 1420, in cultură prin parcuri, grădini (Grec. enum. p. 54). Bu- curești, Sinaia. 5. ABIES Tonrnef. instit. tab. 353. I. A. excelsa Poir.encycl. meth. 6 p. 518 (1804); DG. fl. fr. 3 p. 275 (1805); Rchb. icon. germ. 11 flg. 1138. Pinus Abies L. spec. p. 1421; Koch syn. p. 769; Ledeb. fl. ross. 3 p. 670; Schlechtd. Lang. deutsch. 2 fig. 93. Abies Picea Mill. gard. dict. n. 5 (1768). Pinus Picea Du Roi obs. bot.p. 37; Pariat, in DG.prodr. 16 part. 2p. 415;Endlich. syn. conif. p. 116.— Vulg. Brad. Brad-roșiu. Molid. Molift. Molidar. — 1? Maiu. Regiunea montană subalpină și quasi-alpină, în tot șirul Carpaților noștri pînăpela 1800 m. alt. Munții Godeanului; Parîngul; Muntele Coziea; Ghițu; Păpușea; Buceci; Predeal; Penteleu; Cea- hlău, Agapiea; Broșteni în Suceava unde abundă. 2. A. alba Mill. gard. dict. n. 1 (1768). A taxifdlia Desf. catal. hort. paris, p. 356 (1804). A. vulgaris Poir. encycl. meth. 6 p. 514 (1804). A. pectinata DG. fl. fr. 2 p. 275 (1805); Rchb. icon. germ. 11 fig. 1139. Pinus Picea L. spec. p. 1420; Koch syn. p. 769; Ledeb. fl. ross. 3 p. 669; Schlechtd. Lang. deutsch. 2 fig. 92. P. Abies Du Roi observ, bot. p. 39 (1771)-non Lin. 1. c. (conf. DG. prodr. 16 part. 2 p. 420).—Vulg. Brad. Brad-alb. SUhă. — 1? Maiu. Cu cel precedent, întocmind păduri și codri în regiunea montană subalpină; vulgar (Grec. enum. p. 54). în Mehedinți pe munții de la Mehadia la fron- tieră către valea Greu-de-la-Saopadina (A. Degen); valea Gernei la Gurcoea; Lainici; muntele Narăuțu și Coziea, Ghițu; Păpușea; Bu- ceci; Predeal; Penteleu; Soveja în Putna; Slănic; Ceahlău, Agapiea Neamțu, Broșteni în Suceava. II. EMBRIOGENE M0N0C0TILEd6NE CLASA VII. MONOCOTILEDONE periantice CI. ALISMACEJE Lam. et DC. fi. fr. 3 p. 181. Trib. I. ALISME^E. Carpelele 1-2 ovulate. 1. ALISMA L. gen. n. 460. I. A. Plantago L. spec. p. 486; Koch syn. p. 771 exclus, var. 7; Rchb. ic. germ. 7 tab. 57; Ledeb. fl. ross. 4 p. 39; Boiss. fl. orient. 5 p. 9 var. a; Schlechtd. Lang. deutsch. 2 flg. 145. — A. lanceolatum Wither. est forma foliis lanceolatis basi attenuatis. — Vulg. Limba- riță. Limba-bălților. Limba-broscei. Pătlaginii sau Plătagina-bălți- lor. — ?|» Iulie, August. Mlaștini, bălți, perîuri lin fluente, heleșteuri ; plantă comună (Grec. enum. p. 54). Craiova; București; Giurgiu; Comana; Crivina; Galați; Fălticeni; Broșteni; Dobrogea, 2. BAGITTARIA L. gen. n. 1067. I. S. aagîttaefolia L. spec. p. 1410; Sturm deutsch. h. 18; Koch syn. p. 773; Rchb. ic. germ. 7 tab. 53; Ledeb. fl. ross. 4 p. 41; Boiss. fl. orient. 5 p. 11; Schlechtd. Lang. deutsch. 2 flg. 149. — Vulg. Săg&a-apelor. — Iunie, Iulie. Heleșteuri, ape limpezi lin fluente, stufuri băltose; plantă comună (Grec. enum. p. 54). Craiova; Alexandriea; Giurgiu; Comana; București;Crivina;Galați;în Suceava pe Suha-mică între Mălin și Slatina; Dobrogea. Trib. II. BUTOME.®. Carpelele multiovulate. 3. BUTOMUS Lin. gen. n. 507. I. B. umbellatu* L. spec. p. 532; Sturm deutsch. h. 18; Koch syn. p. 773; Rchb. ic. germ. 7 tab. 58; Ledeb. fl. ross. 4 p. 43; Boiss. fl. orient. 5 p. 12; Schlechtd. Lang. deutsch. 2 fig. 153. —' Crin-de- baltă. Fînul-cămilei. Păpurică. Roșițea. Micșunea-de-baltă. — ÎJ, Iunie -August. Heleșteuri, ape limpezi lin fluente sau stagnante, smîrcuri, Grecesc» D. Dr. — C. 1321. 37 âONSPkCTUL SISTEMATIC stufuri băltose; plantă comună (Grec, enuin. p. 54). Craiova; Titu, Ghergani; București; Giurgiu; Comana; Periși, Crivina; Galați; Iași; Fălticeni; Dobrogea. Cil. HYDROCHARIDACEjE Lindl. veg. kingd. p. 141. 1. HYDROCHARIS L. gen. n. 1126. I. H. Moraus-ranse L. spec. p. 1466; Sturm deutsch. h. 44; Koch syn. p. 771; Rchb. ic. germ. 7 fig. 62; Ledeb. fl. ross. 4 p. 45; Boiss. fl. orient. 5 p. 5; Schlechtd. Lang. deutsch. 4 fig. 388. — Vulg. Limba-broscei. Mușcatu-broscelor. — 2|» Iulie, August. Prin heleșteuri, ape stagnante, stufuri băltose. București pe apa Colentina (Grec. enum. p. 54); Comana pe Câlniștea; Galați pe lingă Brateși prin stufurile băltdse; Fălticeni in iazul Ctolsacilor. CIIL ORCHIDACEjE A. Rich. n. elem. bot. p. 453. Trib. I. OPHRYDINEJi. Florile având numa o stammă fertilă: cea mediană; polenul fiecăriea antere formând o masă lobulată prelun- gită în caudicul; tulpina bituberosă orchioidă sau palmiformă. Secț. I. Anterele cu două relinacule. 1. ORCHIS L. gen. n. ioog ex p. § 1. Tuberil caulomici întregi, ovoi^i sau sferoi^i. 1. Divisiunile externe ale periantului incurvate și aduse spre in- terior formând glugă asupra gimnostemului. * Labela este întregă sau prea ușior lobată. . 1. O. papilionacea L. spec. p. 1331; Rchb. icon. germ. 13 et 14 tab. 362; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 284; Boiss. fl. orient. 5 p. 60; Schlechtd. Lang. deutsch. 4 fig. 339. O. rubra Jacq. ic. rar. tab, 183 (1786) planta nostra .-labelum minus, rhomboideum.— Vulg. Bujorei. Gemănariță. Poroinic. 8călător e. — 2|. Aprilie, Maiu. Livezi. Vârcio- rova spre gura Cerovățului în valea Bahnei și pe Slătinic. ** Labela trilobată, lobul median cu stirbitură sau bilobat. 2. O. Morio L. spec. p. 1333; Koch syn. p. 790; Rchb. icon. germ, orchid. tab. 363 ; Gren. Godr. fl. fr, 3 p. 285; Boiss. fk orient. 5 p. 60 except. var. 0; Schlechtd. Lang. deutsch. 4 fig. 334. — Vulg, ațelqași numiri. — ?|, Aprilie, Maiq. Livezi de poeni, tuferișiuri mâ- nunte, poeni de păduri. Vârciorova; Severin, Poeana-Cernețului; Baea-de-Aramă; Tismana; Tirgujiul; Craiova, Rubănești; Popinză- 6RCHIDACE.® M3 Iești, Caracăl; Pitești; Leurdeni, Conțești; Ciocănești, Buftea; pă- durea Netoți in Prahova, Câmpina; Văleni; Sinaia, Bușteni, Predeal; Tîrgu-Ocnei; Piatra ; Iași; Măcin, Nicolițel. 3. O. pallens L. mant. p. 202 (1762); Koch syn. p. 791; Rchb, icon. germ, orchid. tab. 34; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 293; Boiss. fl. orient. 5 p. 68; Schlechtd. Lang. fl. v. deutsch. voi. 4 fig. 335, — î|» Aprilie, Maiu. Sol humifer pe costele munților pe subt tuferișiuri la Verciorova spre capetul cataractelor și prin valea Bahnei. ** Labela trifidă, lobul median, adesea bifid. a. Bracteele de lungime ce egaleză ovariul. 4. O. ustulata L. spec. p. 1333; Koch syn. p. 790; Rchb. icon. germ, orchid. tab. 368; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 287; Boiss. fl, orient. 5 p. 61; Schlechtd. Lang. deutsch. 4 fig. 329. <— î|» Maiu, Iunie. Livezi, păsciuni, locuri cu ierbă. Craiova; Sinaia (Br. Kn.), Bușteni, Predeal Văleni (Grec. enum. p. 56); Iași. 5. O. coriophora L. spec. p. 1332; Koch syn. p. 790; Rchb. icon. germ, orchid. tab. 367; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 287; Boiss. fl. . orient. 5 p. 61; Schlechtd. Lang. deutsch. 4 fig. 331. — î|, Maiu, Iunie. Livezi, păsciuni, tuferișe mici, locuri cu ierbă. Verciorova, Poeana- Cernețului; Craiova; Rîmnic; în Dîmbovița la Dumbrăveni;Buceci pe, la poalele de la Piatra-Arsă (Knecht.); Văleni (Grec, enum, p. 56); în Vlașca la pădurea Orezeanca; Comana; Mânăstirea Neamțu (Chan. exsic.); Broșteni (Br.); Iași; Tecuci la Cier. b. Bracteele abia cât cuartul inferior al ovariului. 6. O. Simia Lam. fl. fr. 3 p. 507 (1778); Koch syn. p. 789 exacte; Gren. Godr. fl. fr. voi. 3 p. 288; Boiss. fl. orient. 5 p, 63; Schlechtd. Lang. deutsch. 4 flg. 328. O. militarisvar. e L.spec. p. 1334. O. tephrosanthos Vili, dauph. 2 p. 32 (1787); Rchb. ic. germ, orchid. tab. 373. — 2|» Maiu. Tuferișe menunte pe coste, pe dealuri aspre sau petrdse. Roman; Dobrogea pe la Ciucarova (Br.) 7. O. milîtarîs L. spec. p. 1333 exclus, variet.; Koch. syn.- p. 789; Rchb. ic. germ, orchid. tab. 376; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 289; Boiss. fl. orient. 5 p. 64; Schlechtd. et Lang. deutsch. fl. 4 fig. 326. O. găleata Poir. inLam. encycl. meth. 4p. 393 (1797). O.cinerta Schrank baier. fl. p. 241 (1789).— Aprilie-Iunie. în regiunea montană șl a dealurilor înalte. Leurdeni, Valea-Rîncăciovului, Conțești; Predeal, Bușteni, Sinaia; Iași. §44 COttSPECTtfL SISTEMATIC 8. O. purpurea Huds. fior. angl. ed. 1 p. 334 (1762); Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 289. 0. fusca Jacq. fl. aust. 4 p. 307 (1776); Koch. syn. p. 788; Rchb. icon. germ, orchid. tab. 378; Boiss. fl. orient. 5 p. 665; Schlechtd. Lang. deutsch. 4 flg. 327. O. militaris var. 0. et 7. Lin. spec. 1334. O. militaris 0. purpurea Huds. fl. angl. ed. 2 p. 386. — Vulg. Bujori. Poroinic. — ?|. Aprilie-Iunie. Păduri, tuferișiuri de pă- duri, poeni. Dealu-Stîrminei în Mehedinți (O. militaris Grec. enum. p. 56); Conțești; Câmpulung; Comana; Ciocănești, Buftea, Chitila; Pasărea; Botoșiani la pădurea Adîncata. 2. Divisiunile laterale externe ale periantului întinse sau reflexe. * Bracteele memhranose, ușior uninervate. 9. O. globosa L. spec. p. 1332; Koch. syn. p. 790; Rchb. ic. germ, orchid. tab. 381; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 291; Boiss. fl. orient. 5 p. 66; Schlechtd. Lang. deutsch. 4 flg. 332. O. sphcerica M. Bieb. fl. t. c. 3 p. 579 (1819). NigriteUa globosa Rchb. germ. exsc. p. 121. — Maiu, Iunie. Livezi în regiunea montană subalpină. Tîrgujiul pe dealul Ciocârlăului; Predeal, Azuga, Bușteni; Rareu. IO. O. speciosa Host. fl. austr. 2 p. 527 (1831); Rchb. icon. germ. orch. tab. 391 flg. I; O. mascula Jacq. icon. rar. tab. 180 (1786) -non L. O. mascula var. 0. et 7. Koch syn. p. 791; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 292. — Maiu, Iunie. Livezi în regiunea montană subalpină și al- pestră. Câmpulung, Conțești; Predeal, Bușteni, Sinaia (O. mascula Grec, in Br. prodr. p. 454); Rîmnic; Piatra pe Cozla. ** Bracteele a foi venji, multinervate, reticulate. II. O. elegans Heuff. in Flora ann. 1835 voi. I p. 250; ejus enum. banat, p. 166; Neilr. diagn. p. 117. — Maiu, Iunie. Locuri umede paludice josnice. Șimian, Hinova; Tirgujiul; Craiova; Comana; București (O. palustris Grec. enum. p. 56); Tirgoviște; Tărtășești, Cio- cănești, Chitila, Buftea, Periși; lași. § 2. Tuberil caulomici palmatiformi sau palmatipartiți; bracteele au foi venji multinervate. 12. O. sambucina L. spec. p. 1334; Koch. syn. p. 792; Rchb. icon. germ, orch, tab. 412 flg. I; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 295; Boiss. fl. orient. 5 p. 72; Schlechtd. Lang. deutsch. 4 flg. 338. — î|, Maiu, Iunie. Livezi în regiunea montană subalpină. Predeal, Azuga, Bușteni 0. purpurea Koch syn. p. 792 ; Rchb. loc. cit. fig. 2. O. incarnata Willd. spec. pl. 4 p. 30-non L. — Sinaia. ORCHIBACE^ 545 13. O. cordigera Fries nov. mantis. 2 p. 103 (1843); Heuff. enum. banat, p. 167; Rchb. icon. germ, orchid. tab. 411; Nei|r. diagn. p. 118. O. cruentq Rochel rar. banat, fig. 1 (1828)-non Retz. O. lalifolia Auct. transs. pro m. p. - non L. O. latifolia var. Rochelii Griseb. iter. hung. spec. n. 286 (1852). — î|, Maiu, Iunie. Locuri umede, vâlcele mlăștinose în regiunea montană. Plaiul Osliea pe Rîu-Șeț; Conțești pela Valea-Beuca; Predeal, Bușteni; Mânăstirea Neamțu(Chan. exsic. pro O. digitata). 14. O. maculata L. spec. p. 1335; Koch syn. p. 792; Rchb. icon. germ, orchid. tab. 407; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 296; Boiss. fl. orient. 5 p. 73 var. a; Schlechtd. Lang. deutsch. 4 flg. 340.— î|, Maiu, Iunie. Păduri, livezi, locuri cam umede. Nămăești (Grec. enum. p. 56); Comarnic; Sinaia, Predeal. 0. saccigera Brogn. in Bory exped. de Moree p. 259 (1832) tab. 30 flg. 1 pro spec.; Rchb. icon. germ. orch. tab. 409; Heuff. enum. banat, p. 167; Neirl. diagn. p. 117; Boiss. fl. orient. 5 p. 73. — Livezi în Tegiunea montană. Munții Camenei la frontieră prin valea Greu de la Saopadina (A. Degen); Tîrgujiul pe la Bumbești; Predeal, Buș- teni ; Sinaia (Knecht.); în Suceava pe Stănișioara. IS. O. incarnata L. fl. suec. p. 312 (1755) et spec. p. 1335 sec. cl. Fries; Koch syn. p. 793; Rchb. icon. germ. orch. tab. 399; Gren. Godr. fior. fr. 3 p. 296; Boiss. fl. orient. 5 p. 71; Schlechtd. et Lang. deutsch. 4 fig. 342. O. angustifolia Wimm. et Grab. fl. siles. 2 p. 252, (1829). — î|, Maiu, lume. Livezi în locuri josnice umede. Leurdeni; Vulcana; Periși, Cocioc ; Buftea, Chitila ; Comana; Bușteni; Vaslui la grădina lui Angheluță; Iași la Bîrnova. 2. PI>ATANTHEBA Rich. mem. du mus. 4 p. 20 I. P. bifolia Rich. mem. du mus. d’hist. nat. 4 p. 20 (1817); Koch syn. p. 795 ; Rchb. ic. germ, orchid. tab. 428 fig. II et tab. 429; Schlechtd. et Lang. deutsch. 4 fig. 350. Orchis bifolia L. spec. p. 1331. exsclus. var. 7; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 297. O. bifolia 0. brachyglossa Walir. sched. crit.p. 186 (1822). Platanthera Schuriana Fuss verh. das siebenb. ver. tom. 19 p. 206 (1868). — Maiu, Iunie. Livezi, poeni, păduri în regiunea montană și a dealurilor înalte. Câmpulung, Nămăești (P. chlorantha Grec. enum. p. 56-non Curt.); Pitești la Trivale, Dum- brăveni, Vulcana; Sinaia, Bușteni, Predeal; Tîrgu-Ocnei pe Măgura; Ceahlău; Piatra spre Bisericani; Mânăstirea Neamțu (Chan.); Rareu; Iași; Dobrogea pe la Bașchioi. 546 CONSPECTUL SISTEMATIC 3. OCELOGLOSSUM Hartm. scand. Jl. p. ^29. I. C. viride Hartm. scand. fl. p. 329 (1820); Koch syn. p. 795. Orchis viridis Crantz stirp. p. 491 (1769); Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 298. Platanthera viridis Lindl. syn.p. 261 (1829); Rchb. icon. germ, orchid. tab. 434; Schlechtd. Lang. fl. v. deutsch. 4 flg. 352. Satyrium viride L. spec ed. 1753 p. 944. Habenaria viridis R. Br. hort. kew. 5 p. 192 (1813). — Iunie, Iulie. Locuri cu ierbă, stânci, în regiunea alpină. La Negoiu pe Podeanu; Buceci pe la Verfu-cu-Doru (Knecht.) și pe Furnica. 4. GYMNADENIA % Br. hort. kew. 5 p. 191. I. G. conoptea R. Br. 1. c. (1813); Koch syn. p. 794; Rchb. ic. germ, orchid. tab. 422. Schlechtd. Lang deutsch. 4 flg. 346. Orchis conopsea L. spec. p. 1335; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 298. Gymnadenia transsilvanica Schur enum. transs. p. 644 (1866). — Maiu, Iunie. Livezi, poeni, în regiunea montană și a dealurilor. Predeal, Bușteni, Sinaia; Peatrape Cozla; Mânăstirea Neamțu (Chan. exsic. Grec. enum. p. 56); Rarău; Iași. p. leucantha Schur. enum. transs. p. 644 (1866). Orchis ornithis Jacq. fl. austr. tab. 138. — Livezi subalpine. Predeal. Azuga, Bușteni. 2. G. odoratissima Rich. mem. du mus. d’hist. nat. 4 p. 57 (1817); Koch syn. p. 794; Rchb. icon. germ, orchid. tab. 421 flg. I et II]; Schlechtd. et Lang. deutsch. 4 flg. 347. Orchis odoratissima L. spec. p. 1335; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 298. — Livezi montane și submon- tane. Valea-Mareînpotgoriea Muscelului; MânăstireaNeamțului (Chan. exsic. Grec. enum. p. 56); Ceahlău; Rarău, Stănișioara în Suceava. • 3. G. albida Rich. mem. du mus. d’hist. nat. voi. 4 p. 35 (1817); Koch syn. p. 794; Rchb. icon. germ, orchid. tab. 67; Schlechtd. Lang. deutsch. 4 f. 348. Satyrium albidum L. spec. p. 1338. Habenaria albida R. Br. hort. kew. ed. 2 v. 3 p. 195.— Iunie, Iulie. Păsciuni alpine. Godeanu; Negoiu; Buceci pe Furnica. 5. HERMINIUM R. Br. I. c. p. igi. I. H. Monorchis R. Br. 1. c. p. 191 (1813); Koch syn. p. 798; Rchb. icon.germ.orch. tab. 415; Schlechtd. Lang. deutsch.4 flg. 365. Herminium clandestinum Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 299 (1856). Ophrys monorchis L. spec. p. 1342. — <|» Iunie, Iulie. Prin locuri cu ierbă, li- vezi. Predeal; Bușteni; Rucăr; Ceahlău; Schitu-Rareu. ORCHID ACEJE 54? 2. H. alpinum Lindl. bot. registr. voi 18 add. 1499 (1832); Rchb. icon. germ. orch. tab. 416. Ophrys alpina L. spec.p. 1342; Jacq. enum. vind. tab. 9. Chamceorchis alpina Rich. meni. mus. d’hist. nat. 4 p. 57 (1817); Koch syn. p. 798 ; Schlechtd. Lang. deutsch. 4 fig. 363. Chamcerepes alpina Spreng. syst. 3 p. 702 (1826). — ?[, Iulie, August. Stânci cu iârbă sau cu mușchi în regianea alpină. Buceci (J. Barlh); oberșiea Peleșului! 6. NIGRITELLA Rich. de orch. dnnoi. p. ig. I. N* nigra Rchb. germ. exc. p. 121 (18&0; ejus. icon. germ, orchid. tab. 467. N. angustifolia Rich. orchid. annot. p. 19 (1817); Kdch syn. p. 796; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 300; Schlechtd. et Lang. deutsch. 4 fig. 353. Satyrium nigrumL. spec. p. 1338. Habenaria nigra R. Brw. hort. kew. 5 p. 192 (1813). — Iunie-August. Păsciuni în regiunea alpină super. Buceci (Br. Knecht.)! în Mehedinți peMocirliu. Secț. II. Anterele c.’un singur retinacul. 7, ANACAMPTIS Rich. mem. mus. 4 p. 47. I. A. pyramidalis Rich. 1. c. p. 47 (1817); Koch syn. p. 793 ; Rchb. ic. germ. orch. tab. 361; Boiss. fl. orient. 5 p. 57; Schlechtd. Lang. deutsch. 4 fig. 344. Orchis pyramidalis L. spec. p. 1332. Aceras pyramidalis Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 283. — ?[, Maiu-Iulie. Prin locuri cu ierbă, poeni, poale de păduri în regiunea dealurilor înalte. Dealu- Stârminei; Predeal, Bușteni; Iași. 8. HIMANTOGLOSSUM Spreng. syst. 3 p. 694. I. H. hircinum Spreng. 1. c. p. 694 (1826); Koch syn. p. 795; Schlechtd. Lang. deutsch. 4 fig. 345. Satyrium hircinium L. spec. p. 1337. Aceras hircina Lindl. orch. p. 382 (1840); Gren. Godr. fl.fr. 3 p. 283; Rchb. icon. germ. orch. tab. 260; Boiss. fl. orient. 5 p. 56.— ?|. Maiu, Iunie. Prin livezi de pomi, răriși de păduri. Severin pe dea- lurile lorgutovei și Dumbrăviței; Craiova pe dealul Bucovățului. Trib. n. NEOTTLEjE. Florile având numa o stamină fertilă; cea mediană; însă polenul fiecăriea antere formeză numerâse poliniî gra- nulare sau pulveriforme neprelungit în caudicul; tulpina rizomă (except. Spiranthes). 9. SPIRANTHES Rich. de orch. anot. p. 21. I. S. automnalis Rich. 1. c. p. 28 (1817); Koch syn. p. 802; 648 CONSPECTUL SISTEMATIC Rchb. icon. germ. orch. tab. 474; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 267; Boiss. fl. orient. 5 p. 90; Schlechtd. Lang. deutsch. 4 flg. 379. Ophrys spita- lis a. L. spec. p. 1340; Sturm deutsch. fl. h. 12. Neottia spiralis a. Willd. spec. pl. 4 p. 74. — August, Septembre. Locuri umede în regiunea montană : în Vâlcea pe la Govora (Knecht.); în Muscel la Valea-Văi lîngă Lunceni (Br.). ' 10. CEPHALANTHERA Rich. de orch. annot. p. st. I. C. pallen* Rich. 1. c. p. 38 (1817); Koch syn. p. 800; Boiss. fl. orien. 5 p. 85 ; Schlechtd. Lang. deutsch. 4 fig. 368. C. Loncho- phyllum Rchb. icon. germ. orch. tab. 471. C. grandiflora Babing. man. brit. bot. p. 296 (1843); Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 269. Epipactis alba Crantz stirp. austr. p. 460 (1769). E. longifoliaHuds. fi. angl. ed. 1 p. 341 (1762). E. paUens Willd. spec. pl. 4p. 75 (1805). — ?|, Maiu, Iunie. Păduri, tuferișuri, terâm humifer. Comana; Rîmnic, Gurandea. 2. C. enaifolia Rich. 1. c. p. 17; Koch syn. p. 800; Boiss. fl. orient. 5 p. 85; Schlecht Lang. deutsch. 4 fig. 369. C. XiphophyUum Rchb. ic. germ. orch. tab. 470 (1851). Serapias ensifolia Murr. syst. veget. p. 813 (1774). & XiphophyUum L. fii. in syppl. p. 404 (1781). Epipactis ensifolia Swartz acta holem. ann. 1800 p. 232. — ?|, Maiu, Iunie. Păduri, poeni, livezi. Rîmnic; Câmpulung. Conțești; Mânăstirea Neamțu (Chan. exsic. Grec. enum. p. 55); Iași la pădurea Citirea. 8. C. rubra Rich. 1. c. p. 17; Koch syn. p. 800; Rchb. ic. germ, orch. tab. 469; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 269; Boiss. fl. orient. 5 p. 84; Schlechtd. Lang. deutsch. 4 fig. 370. Serapias rubra L. syst. nat. ed. 12 p. 594 (1767). Epipactis purpurea Crantz stirp. austr. 6p. 457 (1769). — U, Iunie, Iulie. Păduri la locuri deschise, poeni, livezi. Si- naia , Bușteni; Iași la Bîrnova; Piatra pe Cernegura, comuna Doamna. 11. EPIPACTIS Rich. de orch. annot. p. 2t. I. E. latifolia AII. fl. pedem. 2 p. 151 (1785); Koch syn. p. 801; Rchb. icon. germ. orch. tab. 488; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 270 ; Boiss. fl. orient. 5 p. 87 ; Schlechtd. Lang. deutsch. 4 fig. 371. Serapias Hdle- borine a. latifolia L. spec.pl. ed. 1753 p. 949. S. latifolia Willd. spec. pl. 4 p. 83 (1805).— U, Iulie, August. Păduri, dumbrave, poeni, li- ve^i. Tismana; Stănișioara; Corbeni la cetatea Vlad-Țepcși; Câmpu- lung; Câmpina; Sinaia, Urlătoarea, Bușteni; Comana; Iași; Piatra pe Cernegura; Neamțu (Chan.); Broșteni. ORCHID ACEJE 549 2. E. ruhîgino«aKochsyn. p. 801; Schlechtd. Lang. deutsch,! fig. 5^2. E. Helleborine a. rubiginosa Crantz stirp. autr. p. 467 (1769). E. latifolia £. rubiginosa Gaud. fl. helv. 2 p. 182 (1828). E. atroru- bens Schult. oester. fl. I p. 538 (1814); Rchb. icon. germ. orch. tab. 485; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 270; Boiss. fl. orient. 5 p. 88.— Iunie, Iulie. Păduri, dumbrave, la locuri umede, mlăstinose. Baea- de-Aramă ; Comana; lași, Bâmova. 3. E, microphylla Swartz act. holm. ann. 1800 p. 232; Koch syn. p. 801; Rchb. icon. germ. orch. tab. 484; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 271; Boiss. fl. orient. 5 p. 88; Schlechtd. Lang. deutsch. 4 fig. 378. Serapias microphylla Ehrh. beitr. 4 p. 42 (1791).— Iunie, Iulie. Păduri umbrose. Buceci pe subt Poeana-Stânei; Iași. 4. E. palustris Crantz stirp. austr. p. 462 (1769); Koch syn. p. 801; Rchb. icon. germ. orch. tab. 483; Gren. Godr. fl. fr. 3 p.271; Boiss. fl. orient. 5 p. 87; Schlechtd. Lang. deutsch. 4 fig. 379. Sera- pias palustris Scop. fl. cam. ed. 2 p. 204 (1772). S. longifolia L. syst. nat. ed. 13 voi. 2 p. 593 (1774).— Locuri umede sfagnice în văile montane. Predeal în Valea-Râșnovei prin fund; valea muntelui Ha- lîncu distr. Neamțu(E.atrorubens Chan. exsic.! Grec, enum.p.55-non Schult.); Piatra pe Cernegura; Broșteni pe Picioru-Văcăriei. 12. IiISTEBA R. Br. hort. kew. ed. 3 p, 201. I. E. ovata R.Br. 1. c.p. 241 (1813); Koch syn. p. 801; Rchb. ic, germ. orch. tab. 479; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 272; Boiss. fl. orient. 5 p. 92; Schlechtd. Lang. deutsch. 4 fig. 375. Ophrys ovata L. spec. p. 1340. Epipactis ovata Crantz stirp. austr. p. 473 (1769); AII. fl. pedem. 2 p. 151 (1785).— ?|» Maiu, Iunie. Păduri, dumbrave, codri montani (Grec. enum. p. 55). Dealurile Cernețului, pe Dumbrăvița; Câmpulung, Conțești; Predeal, Sinaia; Câmpina; Mânăstirea Neamțu (Chan.); Iași, Bâmova, muntele Dobru la Slănic; Rarău. 13. NEOTTIA Rich. orch. annot. p. 2g. I. N. Nidus-avis Rich. 1. c.p. 29 (1817); Kochsyn. p. 802; Rchb. icon. germ. orch. tab. 473; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 275; Boiss. fl. orient. 5 p. 91; Schlechtd. Lang. deutsch. 4 fig. 377. Ophrys Nidus- avis L. spec. p. 1339. Epipactis Nidus-avis Crantz stirp. austr. p. 475 (1769); AII. fl. pedem. 2 p. 151 (1785). Neottidium Nidus-avis Schlechtd.fi. berol. p.454 (1823). — Vulg. Trînji. Cuibu-pămentului.— î|. Aprilie - Iunie. Pe la rădăcini de arbori bătrâni prin dumbrave 550 CONSPECTUL SISTEMATIC și codri. Cerneți pe dealurile lorgutovei; muntele Jipu în Argeși; Câm- pulung, Conțești; Bușteni, Sinaia; Comana; Monăstirea Neamțu (Chan. exsic. Grec. enum. p. 56); Iași. Trib. IILMALAXIDE/E. Florile avend o singură stamină fertilă: cea mediană; insă, polenul formând două sau patru polinii mari globulare ceroide prelungite sau nu in câte un caudicul; tulpina rizomică. 14. EPIPOGIUM Gmel. Jl. sibir. Ip. 12. 1. E. aphyllum Swartz summa veget. scand. p. 32 (1814); Rchb. ic. germ. orch. tab. 468; Boiss. fl. orient. 5 p. 93. E. Gmelini Richard orch. europ. annot. p. 36 (1817); Koch syn. p. 799; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 274; Schlechtd. Lang. deutsch. 4 fig. 366. Satyrium Epipogiumlj. spec. p. 1338; Sturm deutsch. fl. h. 18. Epipactis Epipo- gium Crantz stirp. austr. p. 477. — ?|, Iulie, August. Pe la rădăcini bătrâne, putrede. Buceci pe la Pusnicu. 18. CORALLORRHIZA Hali. helv. 2 p. 159. I. C. Innata R. Br. hort. kew. 5 p. 208 (1813); Koch syn. p. 803; Rchb. ic. germ. orch. tab. 400; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 274; Schlechtd. Lang. deutsch. 4 fig. 381. Ophrys corallorrhiza L. spec. p. 1349. Epi- pactis Corallorrhiza Crantz stirp. austr. p. 207. Cimhidium Corallor- rhiza Swartz act.hohn. ann. 1800p.238.— Iunie -August. Parazitică pe rădăcini bătrâne in pădure de bra^i, PredealpeClăbucelul-Taurului, rară; Sinaia spre Piscu-Cânelui pe plaiul Cumpătului (Knecht.). Trib. IV. CYPRIPEDIE2E. Florile având două stamine fertile : cele laterale; tulpina rizomică. 16. CYPRIPEDrUM L. gen. n. 1015. I. C. Calceolu* L. spec. p. 1346; Koch syn. p. 804; Rchb. ic. germ, orchid. tab. 496; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 266. Schlechtd. Lang. deutsch. 4 fig. 385. Calceolus marianus Crantz stirp. austr. 6. p. 45 (1769). — 2|. Maiu, Iunie. Păduri, locuri umbrose. Câmpulung prin Ograda-Bărăției; Predeal pe frontieră despre Vamă; Onești în Bacău. CIV. IRIDAGEuE Lindl. nat. syst. p. 332. 1. CROCUS L. gen. n. 55. § 1. Reticulați: tunicele bulbilor reticulato-fibrâse. I. C. reticulatu* M. Bieb. fl. t. c. 1 p. 28 (1808); Ledeb. fl. IRIDACE^ 551 ross. 4 p. 109 var. P; Rchb. ic. germ. 0 fig. 791. C. variegatus Hoppe et Hornsch. tageb. p. 187 (1818); Sturm deutsch. fl. h. 54; Koch syn. p. 805; Schlechtd. Lang. deutsch. 4 flg. 304. — Brindușe. Brîndușa- mică. — î|. Aprilie, Maiu. Locuri cu ierbă și uscate, răriși, crângulețe. Severin; Calafat; Caracal pe la pădurea Reșca; în Buzău pe laValea- Teancului (farm. A. Thomas); Berlad pe la Dealu-Mare, la Valea- Căldărei și la Grădina-Publică; Vaslui la grădina lui Angheluță; Tecuci la pădurea Drăgănești, Galați, Filești. § 2. Membranacei: tunicele bulbilor paralelo-fibrose. 2. C. HeuHelianus Herb, in journ. of hort. soc. 2p. 273 (1847); Simk. enum. transs. p. 516. C.banaticus Heuff. in Flora tom. 18 voi. 1 p. 132 (1835)-non Gay; Rchb. ic.germ.9fig. 800 et 801; Heuff.enum. banat, p. 169; Sag. et Schn. carpat. centr. 2 p. 469. — Vulg. Brin- dușe-albastră; Brînduge-de-munte.— î|, Aprilie, Maiu. Păsciuni, poeni, răriși; în regiunea dealurilor mari și în regiunea montană pînă în cea alpină. Cerneți; Craiova pe dealuri; în Argeși pe la Gropeni; în Mus- cel la Valea-Mare; Câmpulung pe la Ograda-Bărăției; Sinaia pe jos și pe la Poeana-Stânei pînă pe Furnica; Predeal; în Bacău la Brătila lîngă Onești; Botoșani, Burdujeni. 3. C. banaticus Gay in bullet. fer. voi. 25 p. 220 (1831); Simk. enum. trans. p. 515. C. iridiflorus Heuff. in Rchb. ic. germ. 9 fig. 802 et 803 (1847); ejus in enum. banat, p. 170; Neilr. diagn. p. 120; Schur enum. transs. p. 653. C. Byzantinus Herbert bot. registr. 1847 tab. 4 fig. 5-non Ker. Crociris iridiflora Schur sert. trans. n. 2743 (1853). — August, Septembre. Livezi, rărișiuri de păduri, livezi de pomi; în regiunea montană subalpină. Predeal, Bușteni; Sinaia. 4. C. maesiacus Ker bot. magas. ad tab. 652 (1803) et in ann. of bot. I p. 222 (1805); Heuff. enum. banat, p. 170 f Neilr. diagn. p. 119. C. aureus Sibth. et Sm. fl. graec. 1 tab. 35 (1806); Rchb. ic. germ. 9 fig. 792; Boiss. fl. orient. 5 p. 108. — Vulg. Brindu^e. Brin- dușe-galbenă.— î|. Februarie, Martie. — Locuri deschise saurărișuri, tuferișuri. Cerneți (Grec. enum. p. 56); Craiova, Cernătești, Leainna, Podari; Băneasa, Comana; Ciocănești, Chitila, Băneasa, Otopeni, Bu- curești ; Brănești, Lehliu; Focșani. 2. GLADIOLUS L. gen. n. 57. I. G. imbricatus L. spec. 52; Sturm deutsch. fl. h. 56 et 83 ; Koch syn, p, 806; Rchb. ic. germ. 9fig. 778;Boiss. fl. orient. 5 p. 141 552 CONSPECTUL SISTEMATIC excl. variei.; Schlechtd. Lang. deutsch. 4 fig. 310. — Vulg. Crin-vînVt. Săcerele. Săbiuță. Săgețea. Gladiol. — ?J, Maiu, Iunie. Livezi, locuri de lunci, locuri umede și cu ierbă verde. Subt .Negoiu pe muntele Marginea ; Dîmboviciora, Rucăr, Sturzeni; Predeal, Bușteni, Sinaia; Netoțiîn Teleorman; Comana;Ciocănești,Chitila,Buftea; Crivina;Ba- cău; Piatra, Neamțu; Fălticeni spre pădurea Hușilor; Iași. 3. IRIS L. gen. n. $g. § 1. Diviziunile externe ale pedantului nebarbulate. *Rizoma oblică fibriferă; ovariul scurt stipitat, tubul periantu- lui fdrte lung. I. I. ruthenlca Dryand in Ait. hort. kew. ed. 2 voi. Ip. 117 (1810); Ledeb. fl. ross. 4 p. 94. I. ccespitosaPali. inLinkjahrb.3p.71 (1843)1. uniflora Janka kozlem. XII p. 175 (1876)-non Pali. loniris ruthenica Klatt in bot. zeit. ann. 1872 p. 502.—Vulg. Stinjen.Stlnjen micuței. — 2|, Maiu, Iunie. Locuri stâncâse cu ierbă sau cu mușchi în regiunea alpină. Buceci pe Furnica (Knecht.) și pe Costila la Valea- Albă ; Predeal pe frontiera în laturea despre vamă. ** Rizdma orizontală nodurdsă, nefibriferă. f Capsula exagonală, a. Ovariul scurt-stipitat, tubul periantului forte lung. 2. I. Sintenisii Janka adat. p. 173 (1876); termâsz. fuzet.voi.I part. IV ann. 1877 p. 3 edit. separata descriptum. Boiss. fl. orient. 5 p. 128; Velen. fl. bulg. p. 532. I. graminea Griseb. spicil. rum. 2 p. 370 (1844)-non Lin. — î|, Maiu, Iunie. Livezi, răriși de crânguri. Buzău la Crâng; Tecuci la Cieru; Iași la pădurea Ciurea și Bîrnâva. b. Ovariul lung-stipitat, tubul periantului scurt sau aprâpe nul. 8. I. graminea L. spec. p. 58; Sturm deutsch. h. 40; Koch syn. p. 810 ; Rchb. ic. germ. 9 fig. 773 et 774; Ledeb. fl. ross. 4 p. 94; Boiss. fl. orient. 5 p. 128; Schlechtd. Lang. deutsch. voi. 4 fig. 325. — ?|. Maiu, Iunie. Tuferișuri, crânguri pe la rărișuri, poeni, livezi, la locuri uscate. Craiova; Caracăl pe la pădurea Reșca; Tîrgoviște; Guliea, Ciocănești; Comana, Băneasa; Buzău ; Dălhăuți; Brăila; Vas- lui la pădurea Paiu; în Neamțu pe la Rosnova; Iași; Dorohoiu. 4. I. Guldenstsedtiana Lepech in acta acad, petrol, ann. 1781 voi. 1 p. 292; Ledeb. fl. ross. 4 p. 98; Boiss. fl. orient. 5 p. 129; Lin- dem. fl. cherson. 2 p. 213.7. ochroleuca M. Bieb. fl. t. c. 1 p. 32(1808) -an L. mant. II p. 175? — 7. Gutdenstcedtiana var. 0. M. Bieb. fl. c.t. 3 IRIDACEAl 558 p. 43(1819). I. desertorum Guldenst. ap. Moench meth.p. 529(1794).— ?J» Iunie. Locuri josnice de păsciuni, lunci. Crivina spre zăvoiul Pra- hovei, copios; Sloboziea spre pădurea lui Moși-Toma; Bîrlad. f f Capsula trigonă. 5. I. Pseudacorus L. spec. p. 56; Koch syn. p. 810; Rchb. ic. germ. 9 fig. 771; Ledeb. fl. ross. 4 p. 97; Boiss. fl. orient. 5p. 427; Schlechtd. Lang. deutsch. 4 fig. 322. L Iuțea Lam. fl. fr. 3 p. 496 (1778). I. palustris Moench meth. p. 528 (1794).— Vulg. Stînjeni-galbeni. Stin- jeni-de-baltă. — Iunie, Iulie. Locuri palustre, gropi cu ape, ape stagnante, stufiiri băltose; specie forte comună (Grec. enum. p. 56). Ghergani; București; Chitila, Buftea, Periși, Crivina, Ploești; Tirgo- viște; Comana; Cernica, Paserea; Buzeu; Galați; Vaslui; Dobrogea. § 2 Diviziunile externe ale periantului barbulate. 6. I. arenaria W. et Kit. rar. hung. 1 p. 57 tab. 57 (1800); Ledeb. fl. ross. 4 p. 103; Rchb. icon. germ. 9 fig. 757; Lindem. fl. cherson. 2 p. 211. — <|, Iunie. Locuri uscate, năsipdse sau cu ierbă. Fălciu. 7. I. pumila L. spec. p. 56; Sturm deutsch. fl.h. 40; Koch syn. p. 809; Ledeb. fl. ross. 4 p. 104; Rchb. ic. germ. 9 fig. 752; Lindem. fl. cherson. 2 p. 212; Schlechtd. Lang. deutsch. 4 fig. 320. 1. transsil- vanica Schur oest. bot. zeit. ann. 1860 p. 353. — î|. Aprilie, Maiu. Locuri aprice: Craiova; în Dobrogea pe la Tulcea spre Nicolițel și pe la Constanța. 8. I. Reichenbachii Heuff. enum. banat, p. 170 (1858); Neilr. diagn. p. 121; Velen. fl. bulg. p. 534. 1. serbica Pancic fl. belgrad, p. 243 (1882). — îj, Maiu, Iunie. Stânci calcare. Vdrciorova la gura Slătinicului laturea din drepta pe sus. 9. I. variegata L. spec. p. 56; Sturm. deutsch. fl. h. 40; Koch syn. p. 809; Ledeb. fl. ross. 4 p. 101; Rchb. ic. germ. 9 flg. 761; Schlechtd. Lang. deutsch. 4 fig. 319.— Vulg. Stânjeni-pestrițați. Stân- jeni-df-pădure. — Tuferișiuri, crânguri, rărișiuri, livezi la locuri us- cate. Craiova; Băneasa; Comana s Ciocănești; Chitila; Ploești, Buda, Băicoiu; Dobrogea. IO. I. hungarica W. et Kit. rar. hung. tab. 226 (1812); Sturm deutsch. fl. h. 56; Koch syn. p. 809; Rchb. icon. germ. voi. 9 fig. 759; Schlechtd. Lang. deutsch. voi. 4 fig. 317. 1. nudicaulis Auct. transs. 554 CONSPECTUL SISTEMATIC ex. parte quoad plant. transsilvanicam- non Lam. I biflora Fuss ap. Kanilz bot. zeit. tom. 21 (1863) p. 45-non L. (conf. Boiss. fl. orient. 5 p. 136).—?|.Maiu. Tuferișiuri pe dealurile Graiovei la Șimnic, Breasta. II. I. germanica L. spec. p. 55; Sturm deutsch. fl. h. 87; Koch syn. p. 807; Rchb. icon. germ. 9 fig. 765; Schlechtd. Lang. deutsch. 4 fig. 313.— Vulg. Stângeni. —2^ Maiu, Iunie. Prin grădini, la orașe și la țeră; specie forte vulgarizată și probabil că la noi este introdusă (Grec. enum. p. 56). CV. AMARYLLIDAGEjE Lindl. nat. syst. p. 328. 1. NARC1SSUS L. gen. n. 405. I. N. radiiflorus Salisb. prodr. p. 225 (1796); Koch synops. p. 811; Rchb. ic. germ. 9. fig. 809; Boiss. fl. orient. 5 p. 150. N. an- gustifolius Gurt. bot. mag. tab. 193 (1796). N. poeticus Sibth. et Sm. prodr. fl. grec. 1 p. 758 (1806)-non L. — Vulg. Caprine. Căprine. Gheocei-de-munte. Zarnacadele. — ?{. Maiu, Iunie. Păsciuni, livezi, lo- curi deschise în regiunea montană subalpină. Tirgujiul pe dealul Gio- cârlăului; Predeal (Grec, in Br. prodr. p. 151). • N. poeticus L. spec. p. 414, — N. bif/orus Gurt. bot. mag. tab. 197, — N. Tazzeta L. spec. p. 416 et N. Pseudonarcissus L. spec. p. 414, vulg. Gheocei. Gheocei de grădină. Zarnacadele: tote se gă- sesc in horticultură adesea cu flori duple; specii forte vulgarizate. 2. LEUCOJUM L. gen. n. 402. I. L. vernum L. spec. p. 414; Sturm deutsch. fl. h. 11 Koch syn. p. 812; Rchb. ic. germ. 9 fig. 804; Schlechtd. Lang. deutsch. 4 fig. 294. Galanthus vernus All.fl. pedem.2 p. 155 (1785). Nivaria verna Moench. meth. p. 280 (1794). —Leucojum vernum biflorum Simk. k6zl. voi. 14 p. 135 (1879) et enum. transs. p. 520 synon. Erinosma carpa- ticum Herbert. ap. Czetz erdel. muz. VI p. 14 diferă numa prin spata bifloră și se găsește unelocuri cu forma specifică care are spata unifloră.— Vulg. Gheocei-bogați. Gheocei-mari. Lusce. Noduțe. Omăluțe. — 2|, Fe- bruarie, Martie. Livezi de luncă. Pitești; Leurdeni, Găești, Titu. 2. L. asetivum L. spec. 414; Sturm deutsch. fl. h. 88; Koch syn. p. 812; Rchb. icon. germ. 9 fig. 805; Ledeb. fl. ross. 4 p. 114; Boiss. fl. orient. 5 p. 143; Schlechtd. Lang. deutsch. 4 fig. 295. Ni- varia aestivalis Moench meth. suppl. p. 93 (1802). —Vulg, aceleași nu- miri. — 2|, Maiu, Iunie. Locuri palustre, livezi umede. Gomana la Pa- AMARYLLIDACE^, DIOSCOREACE^, ASPARAGACEJE 555 dina-lui-Vasile; Panleleimon, Cernica; Ghighiu, Bradi în Prahova; gara de la Berheci în Tecuci. 3. GALANTHUS L. gen. n. 40t. I. G. nivalis L. spec. p. 413; Sturm deutsch. h. 2; Koch syn. p. 812; Rchb. ic. germ. 9 fig. 807; Ledeb. fl. ross. 4 p. 113; Boiss. fl. orient. 5 p. 144; Schlechtd. Lang. deutsch. 4 fig. 296. — Vulg. Gheocei. Gheocei-mid. Gheocd-de-ghioc. Coconei. Clopo^d.\— Ianua- rie-Martie. Tuferișe, rărișiuri și poeni de păduri, livezi. Severin; Tîrgujiul; Craiova; Alexandriea; Pitești; Titu, Ciocănești; Băneasa, București; Comana; Vaslui la pădurea Paiu; Neamțu (Chan. exsic.); Iași; Botoșani la Rediu. CVI. DIOSCOREACE.E Lindl. nat. syst. p. 359. 1. TAMUS L. gen. n. mg. I. T. communis L. spec. p. 1458; Koch syn. p. 815; Rchb. ic. germ. 10 fig. 971; Ledeb. fl. ross. 4 p. 118; Boiss. fl. or. 5 p. 344; Schlechtd. Lang. deutsch. 4 fig. 302. — Vulg. Fluerătdre. Napi-por- cești de pădure. Vifâ-negră. — Aprilie, Maiu. Păduri, dumbrave, tuferișiuri. Severin în grădină pe ruinele romane; Craiovaprin luncă; Conțești; Vulcana; Câmpina (Grec. enum. p. 57); Mogoșâea; Co- mana ; Beceni la pădurea Ocea (Gr. in Br. prodr. p. 448); Iași. CVII. ASPARAGACE.E A. Rich. âlem.-bot. p. 442. Trib. I. ASPARAGINEJE. Stiginata simplă întregă sau trilobată. 1. ASPARAGUS L. gen. n. 424. I. A. tenuifoliusLam. encycl. măth. Ip. 204(1783); Kochsyn. p. 813; Rchb. ic. germ. voi. 10 fig. 969; Ledeb. fl. ross. 4 p. 196; Boiss. fl. orient. 5 p. 334; Schlechtd. Lang. deutsch. 4 fig. 280. A. silvaticus W. et Kit. rar. hung. 3 p. 223 tab. 201 (1812). A. officinalis var. p. L. spec. p, 448.— Vulg. Sparanghel-sdbatic. Sparangin. Umbra-ie- purului. — ?|, Maiu, Iunie. Păduri, locuri umbrdse prin lunci. Craiova; Tărtășești; Buftea, Mogoșoea; Comana; Câmpina (Grec. enum. p. 57); Beceni prin pădurea Ocea (Grec, in Br. prodr. p. 444); Neamțu; Berlad; Vaslui pe la Chițoc și Munteni; Iași. 2. A. Officinalis L. spec. p. 448 var. 7 (excl. var. a et p); Koch syn. p. 813; Rchb. ic. germ. voi. 10 fig. 967; Ledeb. fl. ross. 4p. 196; Boiss. fl. orient. 5 p. 335; Schlechtd. Lang. deutsch. 4 fig. 278. — 556 COltSPfeCiTtft SISTEMATIC! Vulg. Sparanghel. Sparanghelu-bun. Sparangă. ^pafângln. — ?|, luniâ, Iulie. Livezi, crânguri, tuferișiuri, drumuri pe lîngă ogore, grăne; este speciea ce se cultivă pentru uzul alimentar. — Severin, Dealu- Stîrminei; Pitești; Ciocănești, Chitila (A officinalis campestris Grec, enum. p. 57); București (cult.); Crivina; Fetești; Beceni; Tecuci pe la grădina cimitirului; Iași; Botoșiani. 3. A. pseudoscaber. — Caulul ierbaceu rotund neted erect și copios paniculato-rămos, ramurile iarăși forte ramulose, ramurile și ramusculele patente, subțirel angulato-striate, numa unghiurile aces- tora sunt denticulato-scabre, pe când cladodele nu; foile consist in mici scuame oval-acute fără călcâiu la bază; cladodele câte 10-15 de fiecare fascicul (maldăr) sunt scurte, ca de 3-5 ,ⁿm, ver^i, flliforme, subulate și netede; florile solitare, pedunculele lor lungi, 30-35mm, capilare, deflexe, cu articulație în tierțul superior; boba sferică, roșie, cât o mazere. — î|. Iunie, Iulie. Hab. Crânguri, păduri. Bărcănești în distr. Prahova; Tecuci pe la Grădina Cimitirului. Se deosebește de A. tenuifolius și de A. officinalis prin amplorea ra- mificației sale, prin asperitățile denticulato-scabre ale unghiurilor sub- țirele ce sunt pe ramurile și ramusculele sale, în fine prin cladodele sale cu mult mai scurte de cât internodurile axelor (3-5ⁿ"ⁿ. lung);— de A. scaber Brign. se deosebește prin cladodele sale mai mici, fili- forme și netede, iar nu setacee angulate și denticulato-scabre, se deo- sebește asemenea și prin foile sale fără călcâiu la bază. Planta din Galiția, localitatea Sinkov aprope de Mielnika, cu- lâsă de B. Blocki și distribuită în Herbarium Europaeum de Dr. C. Bsenitz în 1889 sub numele de A. scaber este întru tdte exactă cu speciea nostră. 4. A. verticillatus L. spec. p. 450; Ledeb. fi. ross. 4 p. 199; Boiss. fi. orient. 5 p. 339; Lindem. fi. cherson. 2 p. 217, sed cladodii marginibus carinaque haud scabris; Velen. fl. bulg. p. 541. A. scawlens Guldenstsedt iter. 2 p. 56. A. verticUlaris Lam. encycl. meth. 1 p. 297. A. tricarinatus DC. in Red. liliac, tab. 451.— t? Maiu, Iunie. Mici tuferișe, mărăcinișiuri. în Dobrogea, frecuent, pe la Tulcea spre Ciuca- rova și Nicolițel, Babadagh pe cdstele despre Cavgagiea, Bașbunar, Constanța, Mangaliea. 2. STREFTOFUS Michaux bor. amer. r p. 200. I. S. amplexifolEu* DC. fl. fr. 3 p. 174 (1805); Sturm deutsch. fl.h. 41; Koch syn. p. 813; Rchb. icon. germ. 10 fig. 959; Ledeb, ÂstAftAGici;^ 551 fl. ross. 4 p. 122; Schlechtd. Lang. deutsch. 4 fig. 282. Uoularia am- plexifolia L. spec. p. 436. U. amplexicautis Mill. dict. n. 1. — Iulie, August. Păduri umbrose în regiunea montană, prin văi. în Vâlcea pe la muntele Galbina; în Argeși la Mânăstirea Stănișioara subt Co- ziea prin locul ^is „la Icoana"; Valea Barnarului în Suceava (Br.) și pe Barnarelu pe la Podu-Popei spre Bîda. 3. MAJANTHEMUM Wiggersprim.Jl.holsat.p.15. I. M. bifolium DC. in Red. lilia. tab. 216 (1805) et in fl. fr. 3 p. 177 (1815); Kochsyn. p. 814; Rchb. ic.germ. 10 fig. 967. Schlecht. Lang. deutsch. 4 fig. 289. Convallaria bifolia L. spec. p. 452; Sturm deutsch. fl. h. 13. Majanthemum Convallaria Wigg. prim. fl. holsat. p. 15 (1780). Evallaria bifolia Neck. elem. 3 p. 146 (1791). — Vulg. Lăcrămiță. Umbrăvi6ră. — Maiu, Iunie. Păduri umbrose în regiu- nea montană (Grec. enum. p. 57). Nămăești, Câmpulung, Contești pe la Valea-Hotarului; Comarnic; Ploești în pădurea Ghighiu; Focșiani la Crângu; Agapiea; Mânăstirea Neamțu (Chan.); valea Borca la is- vorul de borvis în Suceava. 4. CONVAIiLARIA Desf. ann. mus. rol. 9 p. 54. I. C. majalis L. spec. p. 441; Sturm deutsch. fl. h. 14; Koch syn. p. 814; Rchb. ic. germ. 10 fig. 960. Ledeb. fl. ross. 4 p. 126; Schlechtd. Lang. deutsch. 4 fig. 288. C. Linnoei Gaertn. de fruct. 2 p. 59 (1791). Lilium Convallium Moench. meth. p. 636 (1794). —Vulg. Mărgărituri. Mărgăritărel. Lăcrămiâre. Fl6rea-turcului. Sufletele. Clo- potele. — ?|» Maiu, Iunie. Păduri, dumbrave; în totă țera (Grec. enum. p. 57). Severin pe dealurile Cernețului; Străhaea; Craiova; Caracăl la Grădina-Boerului; Turnu-Măgurele; Pitești pe la Valea-Mare; Câm- pulung; Leurdeni; Titu, Ciocănești; Paserea; Comana; Vaslui pe la Lipovățu; Iași; Piatra; Dumbrava-Neamțului (Chan.) 5. POLYGONATUM Tournef. inst. tab. 14. I. P. officinale AII. fl. pedem. 1 p. 131 (1785); Ledeb. fl. ross. 4 p. 123. P. anceps Moench meth. p. 637 (1794). P. vulgareDesi. ann. du mus. voi. 9 p. 49 (1807); Boiss. fl. orient. 5 p. 332. Conval- laria Polygonatum L. spec. p. 451; Koch syn. p. 814; Rchb. icon. germ. 10 fig. 964; Schlechtd. Lang. deutsch. 4 fig. 285. —Vulg. Câda- cocoșiului. Cerceluși. Clopotele. — Maiu, Iunie. Păduri umbrâse, tu- ferișiuri (Grec. enum. p. 57). Pitești; Leurdeni; Pucioasa; Câmpina; Sinaia; pădurea Comana; pădurea Ciurea la Iași. Grecucu D. Dr. — C. 1324. 38 CoRSPfiCTiJL SiSifeMATlC 2. P. multiflorum AII. fl. pedem. 1 p. 131 (1785); Ledeb. 11. ross. 4 p. 125; Boiss. fl. orient. 5 p. 332. Convallaria multiflora L. spec. p. 432; Koch syn. p. 814; Rchb. ic. germ. 10 fig. 961; Schlechtd. Lang. deutsch. 4 fig. 287. — Aceleași numiri populare. — Maiu, Iunie. Păduri, dumbrave; specie vulgară (Grec. enum. p. 57). Craiova; Pitești, Valea-Mare, Conțești; Câmpulung; Câmpina; Comana; Bîrlad la Crângu; Vaslui, Bîrnova; Piatra, Neamțu; pe Suha-mare în Su- ceava ; Dobrogea pe la Nicolițel. 3. P. latifolium Desf. ann. du mus. voi. 9 p. 50 (1807); Ledeb. fl. ross. 4 p. 124; Boiss. fl. orient. 5 p. 332. Convallaria lati- folia Jacq. fl. austr. 3 tab. 232 (1775); Koch syn. p. 814; Rchb. icon. germ. 10 f. 965; Schlechtd. Lang. deutsh. 4 fig. 286. C. hirta Bosc. in Lam. dict. encycl. 4 p. 369 (1797). — Aceleași numiri populare.— ?|, Maiu, Iunie. Păduri, dumbrave mai ales în regiunea meridională și centrală a României; specie vulgară. Severin pe dealurile Cernețului; Străhaea; Craiova; Pitești, Valea-Mare, Leurdeni; Pucioasa; Comar- nic, Câmpina; Văleni; București; Comana; Lehliu; Buzeu; Focșiani; Botoșiani; Piatra; Bîrlad ; Iași; Dobrogea. 4. P. verticillatum AII. fl. pedem. I p. 131 (1785); Ledeb. fl. ross. 4 p. 123; Boiss. fl. orient. 5 p. 333. Convallaria verticillata L. spec. p. 451; Koch syn. p. 814; Rchb. ic. germ. lOfig. 966 ; Schlechtd. Lang. deutsch. 4 fig. 284. Evallaria verticillata Neck. elem. 3 p. 189 (1791). — 2|, Iunie. Păduri, codri, în regiunea montană. Predeal, Bușteni, Sinaia (Grec. enum. p. 57); Mânăstirea Neamțu (Chan. exsic. .Grec. 1. c.); Schitul Rarău. 6. RUSCUS Tournef. instit. tab. 15. I. R. aculeatus L. spec. p. 1474; Sturm deutsch. h. 41; Koch syn. p. 815; Rchb. icon. germ. 10 fig. 968; Ledeb. fl. ross. 4 p. 129; Boiss. fl. orient. 5 p. 340; Schlechtd. et Lang. deutsch. 4 fig. 291. — Vulg. Ghimpe. Ghimpe-pădureț. — 2|, Martie, Aprilie. Păduri, dumbrave. Stîrmina în Mehedinți; Rastu, Ghînciova în Doljiu (Grec. enum. 1800 p. 57); Comana la Padina-lui-Vasile în fund pe coastă și pe Ia Fân- tâna-cu-Nucu; Nicolițel în Tulcea. 2. R. Hypogloasum L. spec. p. 1474; Koch syn. p. 815; Rchb. 1. c. fig. 969; Boiss. fl. orient. 5 p. 341; Schlechtd. Lang. deutsch. 4 fig. 292. — sau cam 1? Aprilie. Crânguri, mici tuferișe pe costele d'între Schela-CIadovei către Dudași și Gura-Văei în Mehedinți. ASPARAGACEJî, LLLIACEjE 659 Trib. II PARIDE2E. Trei sau patru stigmate cu totul libere. 7. PARIS L. gen. n. 500. 1. P. quadrifolia L. spec. p. 527; Sturm deutsch. h- 12; Koch syn. p. 813; Rchb. ic. germ. voi. 10 fig. 957; Ledeb. fl. ross. 4 p. 120; Boiss. fl. orient. 5 p. 330; Schlechtd. etLang. deutsch. 4 fig. 283. — Vulg. Răsfug. — 4- Maiu. Păduri în regiunea montană subalpină și alpestră, în regiunea dealurilor. Tîrgujiul; Câmpulung; Predeal, Buș- teni ; Sinaia (Grec. enum. p. 57); Piatra pe Cernegura; Agapiea; Neamțu (Chan. exsic.; Grec. 1. c.); lașilaSocola și Bîrnova; Fălticeni. p. quinquefo/ia. — Sinaia ; formă forte rară. • GVIII. LILIAGEtE DG. th6or. elem. ed. I p. 249. Trib. I. TULIPE2E. Periantul dialifil sau profund divizat. 1. TULIPA Tournef. inst. p. ^5 t. igg. I. T. silvestris L. spec. p. 438; Sturm deutsch. h. 29; Koch syn. p. 816; Rchb. icon. germ. 10 fig. 983; Ledeb. fl. ross. 4 p. 135 exclus, variet ț. et 8.; Boiss. fl. orient. 5 p. 197; Schlechtd. et Lang. deutsch. 3 fig. 203. — Vulg. Lalea. Lalee. Tulipană.— î|. Maiu, Iunie. Prin păduri în regiunea dealurilor. Vaslui la pădurea Paiu; Iași; Cos- tești în Botoșiani. 2. T. Biebersteiniana Roem. et Sch. syst. 7 p. 382 (1829) ; Boiss. fl. orient. 5 p. 199; C. Koch in linnsea voi. 22 p. 225. T. sil- vestris M. Bieb. fl. t. c. 1 p. 170 (exclus, synon.)-non L. T. silvestris p. minor Ledeb. flor. ross. 4 p. 136. T. silvestris p. Biebersteiniana Regi, enum. pl. p. 442 (1864). T. Celsiana Henning. in mem. soc. natur. de mosc. voi. 6 p. 70 (1823)-non DC. — Vulg. Lalea-galbenă. Lalee. ~ Maiu, Iunie. Buzău la pădurea Crângul și la Dumbrava. — Exactă cu cea de la Sarepta din Rusiea. • Tulipa praecox Tenore și T. Oculus-Solis St. Amm. (Rchb. Ic. germ. voi. 10 fig. 985 et 986). — Vulg. Ldlele-mari. Lalele-de-grădină; există numa în cultură, introduse și vulgarizate. 2. FBJTILLABIA L. n. 4u- I. F. tenella M. Bieb. fl. t. C. 1 p. 269 (1808); Ledeb. fl. ross. 4 p. 146; Rchb, icon. germ. voi. 10 fig. 977; Boiss. fl. orient. 5 p. 179. F. montana Hoppe in flora ann. 1832 p. 476; Koch syn. p. 816; Rchb. 1. c. fig. 978 et 979; Schlechtd. et Lang. deutsch. 3 fig. 205. F. pyre- naica Host. (I. austr. 1 p. 426 - non L. F. racemosa a. minor Ker. bot. §60 COrfSPECTUt SÎSTEMAtfld mag. tab. 2216. — Vulg. Lalea-pestrițd.— ?{, Aprilie, Maiu. Păduri, tu- ferișiuri, răriși. Verciorova prin valea Bahnei; Craiova în Luncă; Bră- nești, Paserea; pădurea Moși-Toma la Sloboziea în Ialomița; Bîrlad; Iași pe la Copou și Răpedea; Vaslui la pădurea Paiu. 2. F. Meleagris L. spec. p. 436; Koch syn. p. 817; Ledeb. fl. ross. 4 p. 146; Rchb. ic. germ. 10 flg. 974; Boiss. fl. orient. 5 p. 179; Schlechtd. et Lang. deutsch. 3 flg. 206. — Maiu. Poeni de pădure, prin răriși. Comarnic. • FritiHaria imperialii L. vulg. Lalea. — Specie de horticultură, puțin vulgarizată. București; Giurgiu; T.-Măgurele. 8. LILIUM L. gen. n. 4to. i . L. Martagon L. spec. p. 435; Koch. syn. p. 818; Rchb. ic. germ. 10 flg. 989; Ledeb. fl. ross. 4 p. 149; Boiss. fl. orient. 5 p. 173; Schlechtd. Lang. deutsch. 3 flg. 209. — Vulg. Crinu-de-pădure. Crin- pestriț. Fiere. LUie. — Păduri umbrose, dumbrave. Sinaia, Valea-Ialo- miței spre Schit (Grec. enum. p. 57); Bușteni, Predeal; Conțești prin Valea-Rîncăciovului; Comana; Buftea, Mogoșoea; Brănești, Pasărea; Mânăstirea Neamțu (Chan.); în Rareu pe Piatra-Zîmbrului; Iași. 2 L. candidum L. spec. p. 433; Rchb. icon. germ. 10 flg. 997.—Vulg. Crin. Orin-alb. Crin-de-grădină, LUie. — ?|» Numa în horticultură; in- trodus, aclimatizat și forte vulgarizat; originar din Persiea și Armeniea. 4. LIiOYDIA Salisb. gen. y. 1. L. serotina Rchb. germ, excurs, p. 102 (1830); Koch syn. p. 818; Rchb. icon. germ. 10 flg. 972; Ledeb. fl, ross. 4 p. 144; Boiss. fl. orient. 5 p. 202; Schlechtd. Lang. deutsch. 3 flg. 210. Anthericum serotinumL. spec. p. 444 (1762); Sturm deutsch. fl. h. 28. Lloydia al- pina Salisb. ap. Rchb. 1. c. — 2|» Iunie, Iulie. Păsciuni, pe comele alpine. Munții Cloșanilor pe Mocirliu; Buceci pe Virfu-cu-Doru (Knecht.) 5. ERYTHRONITJM L.gen. n. 414. I* E. Dens caniș L. spec. p. 437; Sturm deutsch. fl. h. 34; Koch syn. p. 818; Rchb, icon. germ. 10 flg. 973; Ledeb. fl. ross. 4 p. 133; Boiss. il.orient. 5 p. 201; Schlechtd. Lang. deutsch.3 flg.211. E. ovatifolium Poir. in Lam. encycl. meth. 8 p. 660; E. maculatum DC. fl. fr. 3 p. 286.—Vulg. Cocorei. Turcarete. — ?|» Aprilie, Maiu. Poeni și răriși de păduri, crânguri prin părți cu ierbă. Severin spre dealul Bres- nitei; Caracăl; Craiova; Horezu, Rîmnic pe dealurile Ocnelor; Alexan- LILIACE2E 561 driea; Câmpulung; Pitești, Valea-Mare, Conțești; Roșiori-de-Vede; Câmpina; Văleni; Sinaia pe la Poeana-Stânei (Knecht.); Comarnic. 6. ANTHERICUM L. gen. n. 422. I. A. ramosum L. spec. p. 445; Sturm deutsch. fl. h. 56; Koch syn. p. 819; Rchb. icon. germ. 10 fig. 1114; Ledeb. fl. ross. 4 p. 195; Boiss. fl. orient. 5 p. 228; Schlechtd. Lang. deutsch. 3 fig. 217. Ornithogalum ramosum Lam. fl. fr. 3 p. 279 (1778). Phalangium ra- mosum Poir. in Lam. encycl. meth. 5 p. 250 (1804). —Vulg. LUiuță. Painginel. — ?|, Iunie, Iulie. Livezi, poeni de pădure, răriși, crânguri. Ciocănești; Comana; Mizil pe dealu Tohanilor; Buzău pe la Crângu; Fălticeni spre pădurea Hușilor; Birlad; Tecuci spre Măgureni; Măcin spre Greci; Nicolițel, Cocoși. 2. A. Liliago L. spec. p. 445; Koch syn. p. 819; Rchb. icon. germ. 10 flg. 1115; Ledeb. fl. ross. 4 p. 195; Boiss. fl. orient. 5 p. 328; Schlechtd. Lang. deutsch. 3 fig. 216. Phalangium Liliago Schreb. spicil. p. 36 (1771). Ornithogalum gramineum Lam. fl. fr. 3 p. 278 (1778).— Maiu, Iunie. Tuferișe pe costele muntdse la Ver- ciorova. 7. ORNITHOGALUM L. gen. n. 418. § 1. Filamentele staminelor late petaliforme, extremitatea tricu- spidă, virful mediu anterifer. I. O. Boucheanum. Myogalum Boucheanum Kunth enum. 4 p. 348 (1841). Ornithogalum nutans b. Boucheanum Aschs. verh. bot. ver. brandeb. ann. 1866 p. 13. O. chloranthum Saut. ap Koch tas- chenb. der deutsch. und schw. fl. p. 508 (1844); Koch syn. p. 822 ; Schlechtd. Lang. deutsch. 3 fig. 228. .Albucea chlorantha Rchb. icon. germ. 10 fig. 1032 (1848). — Găinușe. Cipa-Oiârei. Lușcă. Bălușcă. — Aprilie, Maiu. Prin locuri de cultură, ogore, tuferișe. București prin vechiul Cișmegiu (O. nutans Grec. enum. p. 56) și spre Herăstrău; Craiova; Caracăl la Grădina-Boerului; Tumu-Măgurele; Giurgiu; Co- mana; Sloboziea spre pădurea de la Doicești; Brăila la Monument. Diferă puțin și aprdpe întru nimic de O. nutans la care vîrfurile laterale ale filamentelor staminelor egalez sau întrec antera și ova- riul seu ar fi la vîrf deprimat; pe când la O. Boucheanum vîrfurile laterale ale filamentelor sunt mai scurte că abia egalez antera res- pectivă și virful ovariului pare obtus nedeprimat, caracter ce trebue observat și notat pe planta vje, 662 CONSPECTUL SISTEMATIC § 2. Filamentele staminelor lineare, ânguste, necuspidate, spre bază ceva mai dilatate. * Racemă forte prelungă. 2. O. pyrenaicum L. spec. p. 440 ; Koch syn. p. 820; Rchb. icon. germ. voi. 10 flg. 1028; Schlechtd. Lang. deutsch. 3 flg. 220. O. pyrenaicum p. DG. fl. fr. 3 p. 216. O. sphcerocarpum A. Kern. in oest. bot. zeit. voi 28 (1878) p. 15 et exsicc.! —Popul. Bălușcă. Lu^că. Cipa-Ciârei. Găinușe. ■— 2|, Aprilie, Maiu. Livezi, câmpuri, grădini, parcuri, ogoră, rărișiuri și poeni de pădure. Craiova; Caracăl; lo- nești, Morteni; Comana; București; Ciocănești, Chitila, Buftea; Gri- vina, Ploești; in Dobrogea pe la Tulcea, Nicolițel, Cocoși. 3. O. flavescens Lam. fl. fr. 3 p. 277 (1778). O. pyrenaicum Jacq. fl. austr. 2 tab. 193 (1774) - non Lin. J, c.; O. pyrenaicum a. DC- fl. fr. 3 p. 216 (1815). O sulphureum Roem. etSchultz syst. veget. 7 p. 519 (1829); Koch syn. p. 820; Rchb. icon. germ. 10 flg. 1027; Schlechtd. Lang. deutsch. 3 flg. 219. Anthericum sulphureum W. etKit. rar. hung. I tab. 95 (1802). — ?|» Aprilie, Maiu. Prin asemenea și ace- leași locuri și localități. Craiova; lonești, Vultureanca; Comana;Bu- curești, Ciocănești, Buftea, Periși; Crivina, Ploești; Sinaia, Predeal; Buzău pe la Dumbrava. ** Racemă scurtă corimboidă sau corimbă. a. Foile glabre. 4. O. umbellatum L. spec. p. 441; Koch syn. p. 823; Rchb. icon. germ. 10 flg. 1019; Boiss. fl. orient. 5 p. 218; Schlechtd. Lang. deutsch. 3 flg. 225. — Aprilie, Maiu. Prin mici tuferișe, mărăcini- șiuti, grădini, parcuri, ogore, pîrloge; specie forte comună. Severin; Caracăl; Craiova; Pitești; Gropeni; Ciocănești, Buftea, Chitila, Bu- curești; Comana; Lehliu; Sinaia spre Piscu-cânelui (Knecht.); Buzău la Crâng; Focșiani; Tecuci; Bîrlad; Vaslui. 5. O. tenuifolium Guss. prodr. fl, șicul. 1 p.413 (1827); Rchb. ic. germ. 10 flg. 1020; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 191; Boiss. fl. orient 5 p. 218. O. Gussonii Ten. fl. napol. 3 p. 337 (1829). O. collinum Auct. p.p.-non Guss. cujus stirps valde afflne sed foliis ciliatis dignoscitur. — î|. Aprilie, Maiu. Livezi, crânguri la locuri uscate, dealuri. Ciocă- nești, Chitila, București, Paserea, Lehliu; Bârlad; Vaslui; Iași; Do- brogea la Bașchioi pe Sepelginu (Br. miss.), Nicoli(el, Tulcea. 6. O. refractam Kit in Willd. en. hort. berol. suppl. p. 18 (1813); Koch syn. p, 822; Rchb, ic. germ. 10 flg. 1024; Boiss. fl. LHIACE2E 568 orient. 5 p. 217; Schlechtd. Lang. deutsch. 3 fig. 226. — î|, Aprilie. Maiu. Tuferișe, ogore; pre sol humifer. Caracal. b. Foile abundent părose. 7. O. Skorpili Velen. fl. bulg. p. 550(1891). — Bulbul ovat de mărime cum cel de O. tenufolium, Guss. simplu (fără bulbișori); foile 2-3, lineare, pestetot dens și lung perose, peru retrorși, lungimea foilor întrece cu mult scapul; acesta este mai lung de cât porțiea in- florescenței și mole peros; corimba scurtă din 3-5 flori; bracteele ventricoso-lanceolate, lung subulato-atenuate, membranoide cu vini- șiore ver^i, mai scurte de câtpedunculele respective; foițele periantice mediocre, oblung-lanceolate, spre vîrf atenuate-acutate și cam rescur- bate, pe spate ver^i, albe pe margine; staminele egalez terțiul infer. al periantului, filamentele lor lineare, abia către bază dilatate; capsula sferică la vîrf deprimată. — î|. Aprilie, Maiu. Hab. Sol humifer pe lîngă pădure. Sloboziea pe la pădurea Radu-Vodă (distr. Ialomița); aflată și culeasă de preparatorul nostru, farm. D. Bartolomeu, in 1887 Aprilie 20. Planta nostră se potrivește exact întru tdte cu descrierea de mai sus a autorului, și nu ne îndoim de identitatea sa cu speciea din Bul- gariea. La început, și pe vechea sa etichetă în herbariu, îi dasem nu- mele de O. hirsutum spec. n. — Regretatul confrate D. Brândză, căruia am împărtășit câteva din aceste exemplare, a publicat’o sub numele de O. fimbriatum Willd. în lucrarea sa Contribuțiuni noui la Hora Ro- mâniei an. 1889 p. 25. Specia ndstră, ce e drept, este în afinitate cu O. fimbriatum Willd.; însă acesta are un port mai amplu m tote părțile sale, corimba sa cu 8-15 flori, pedunculele lungi, foițele pe- riantice mai lăticele și obtuse, staminele egalez jumătatea periantului. 8. GAGEA Salisb. ann. of bot. 2p. 555. § 1. Cu trei bulbi distincți, orizontali, neîmbrăcați cu tunică co- mună : unul bienal emițând scapul și foile, adesea sbîrcit, doui tineri pe cale de desvoltare. ’ 1. G. stenopetala Fries mant. 3 p.23 (1839); Koch syn. p. 823; Rchb. ic. germ. 10 fig. 1q33-1036 ; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 192; Schlechtd. Lang. deutsch. 3 fig. 229 sed folia pilosa. G. pratensis Roem et Sch. syst. veget 7 p. 536 (1829) ex p.-non Koch regensb. bot. zeit. ann. 1834 p. 552. Omithogalum stenopetalum Fries fl. hali. p. 58 (1817). O. luteum Willd. spec. pl. 2 p. 113 (1799)-non L.; Sturm deutsch. fl. fa. 12- — Vulg; (Mpa-Ciorși, Scinteiuțâ. — î|. Aprilie' 564 CONSPECTUL SISTEMATIC Prin ogdră, semănături, pîrloge de arături, răriși de pădurice; sol humifer. Vârciorova; Chitila, București; Comana; Brănești, Paserea; Sloboziea; Doicești; Deocheți în Putna; Bârlad; Iași, Cetățuea. pratensis Kochsyn. p. 823. G. pratensis Koch regensb.bot. zeit. 1834 p. 552 ; G. pratensis 7. Roem. et Sch. syst. veg. 7 p. 536; Rchb. ic. germ. voi. 10 flg. 1038. Cele două foi florale inferiore late spati- forme, având baza ovată concavă, bulbii cei tineri ovali sesili. § 2. Cu doui bulbi erecți îmbrăcați cu o tunică comună: d’între ei pornește scapul, unul portă fibrele radicale și scapul floriger al anului, cel accesoriu (tânăr) le va produce în anul următor. 2. G. arvensis Roem. et Schult syst. veget. 7 p. 547 (1829); Koch syn. p. 823 ; Rchb. ic. germ. 10 fig. 1049 et 1050; Gren. Godr. fl. fr. 3p. 194; Schlechtd. Lang. deutsch. 3 flg. 232. Ornithogalum arvense Pers, in Ust. ann. voi. 11 p. 8 (1794). O. minimum Willd. spec. pl. 2 fp. 114 (1799); Sturm deutsch fl. h. 12. O. villosum M. Bieb. fl. L c. 1 p. 274. — Marlie, Aprilie. Tărâm humifer prefirat, crân- guri, tuferișuri, ogore, pîrloge de arături. Craiova; Caracăl; Alexan- driea; Comana; Brănești; Lehliu; București, Chitila, Periși; Ploești; Brăila; Galați; Bârlad; Vaslui; Iași. 8. G. saxatilis Koch apJSchultes syst. veget. 7 p. 550(1829); Koch syn. p. 824; Rchb. icon. germ. voi. lOfig. 1053;Schlecht. Lang. deutsch. voi. 3 flg. 234. Ornithogalum bohemicum Gaud. fl. helvet. 2 p. 507 (1828)-non Schult. in syst. veget. 7 p. 549. O. fistulosum Wallr. sched. d. 141 (1822). — Aprilie. Stânci de diorit și porfir, locuri deschise prin pădurile munților din Tulcea la Niculițel, Cocoși (aci vulg. Schînteioarăi} 4. G. minima Roem. et Schult. syst. veget. 7 p. 539 (1829); Koch syn. p. 824; Rchb. ic. germ. 10 fig. 1040; Boiss. fl. orient. 5 p. 207; Schlechtd. Lang. deutsch. 3 fig. 231. Ornithogalum minimum L. spec. p. 440. O. Sternbergii Hoppe bot. zeit. ann. 1807 p. 339; Sturm deutsch. h. 23. — ?|, Martie, Aprilie. Tărâm humifer prefirat, prin iârbă, tuferișiuri, grădini, parcuri, ogore. Craiova; Giurgiu; Co- mana; București, Herăstrău (Grec. enum. p. 59); Chitila; Brănești; Pasărea; Văleni; Iași (aci vulg. Viorele-galbene). § 3. Cun singur bulb erect sau oblic și tunicat din care răsare scapul floriger și o foe radicală; lipsă de bulb accesoriu. 5. G. pusilla Roem. et Schult. syst. veget. 7 p. 542 (1829); LILIACR® 565 Koch syn. p. 825; Rchb. ic. germ. 10 fig. 1044; Boiss. fl. or. 5 p. 207; Schlechtd. Lang. deutsch. 3 fig. 237. Ornithogalumpusillum Schmidt fl. bohem. n. 339 (1794). O. callosum Kit ap. Roem. et Sch. 1. c. — Martie, Aprilie. Tuferișe la locuri tari sau petrose pe câste. Seve- rin pe dealul Bresniței; Calafat; Craiova; în Vlașca pe cdstele de la Cle- jani despre Letka. p. succedanea. — G. succedanea Griseb. et Sch. iter hung. p. 358 (1852); Heuff. enum. ban. p. 174; Neilr. diagn. p. 23. — Aprilie. Lo- curi petrose pe sub tuferișe în regiunea montană la frontiera despre Banat spre Mehadia, în Valea-Prolatz locul clasic (A. de Degen.) — Din parte-ne, n’am putut constata nici o diferență apreciabilă între G. pusilla Roem. et Schk. și succedanea Griseb. 6. G. Iuțea Ker in bot. mag. tab. 1200 (1809); Schult. syst. veget. 7 p. 543 (1829); Koch syn. p. 285; Rchb. icon. germ. 10 fig. 1045; Boiss. fl. orient. 5 p. 207; Schlechtd. Lang. deutsch. 3 fig. 236. Orni- thogalum luteum p. L. spec. p. 439. O. silvaticum Pers, in Ust. ann. voi. 11 p. 7 (1794). Gagea silvatica Lud. hort. brit. p. 134 (1830). — Vulg. Laptele-pasVrei la Pitești. — Sol humifer țărânos resfirat, prin dumbrave, păduri, tuferișiuri. Craiova; Pitești la Trivale; Valea-A- dîncă, Valea-Rîncăciovului, Leurdeni; București prin pădurea Bă- neasa (Grec. enum. p. 57); Brănești, Pasărea; Galați, Bărboși; Focșiani, Odobești; Piatra pe Cernegura, Mânăstirea Neamțu (Ornithogalum sulphureum Chan. exsic.!) Botoșiani la pădurea Adîncata. IO. SCULA L. gen. n. 4rg. I. S. bifoliaL. spec. p. 443; Koch syn. p. 825; Rchb. ic. germ. 10 fig. 1015; Boiss. fl. orient. 5 p. 227; Schlechtd. Lang. deutsch. 3 flg. 240. Slellaris bifolia Moench. meth. p. 304. Adenoscida bifolia Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 187. — Popul. Viorele. Zambila-de-câmp. — ?J, Martie, Aprilie. Dumbrave, păduri, poeni; aria sa merge din re- giunea alpinăpînă în totăregiunea câmpenă. Severin; Calafat; Craiova; Caracăl;Alexandriea; Comana; București, Băneasa, Panteleimon (Grec, enum. p. 57); Brănești, Paserea; Câmpulung; Sinaia; Văleni; Buzeu; Șerbăneasa în Putna; Bîrlad; Vaslui; Iași; Mânăstirea Neamțu (Chan.) p. gracillima. în tote părțile sale subțire, înaltă ca de 7-15 c,ⁿ, bulbul monoscapic, foile lineare forte ânguste; corimba 1-3 floră, pe- dunculele nebracteate. Păsciuni în regiunea alpină. Buceci pe Furnica și Vîrful-cu-Doru (Knecht. miss.) 2« Sa automnalis L. spec. p. 443; Koch syn. p. 826; Rchb. ic. germ. 10 fig, 1012; Boiss. fl. orient. 5 p. 224; Schlechtd. Lang. MW CONSPECTUL SISTEMATIC deutsch. 3 fig. 239. Ornithogalum automnale Lam. fl. fr. 3 p. 274. — ?f. August. Locuri josnice cam sărate dar aprice. Comana, pe lingă calea-ferată prin partea despre Halta-Grădiștea în consorțiu cu Statice Gmelini și Glycyrrhiza echinata. 11. NECTARASCORDUM Lindl. bot. reg. 1836 p. 1913. I. N. bulgaricum Janka plant. nov. turcie, brev. fasc. 2 p. 7 (1873). N. siculum Lindl. var. 0. Dioacoridis Regel mon. p. 254 ap. Boiss. fl. orient. 5 p. 286. — ?ț. Maiu, Iunie. Păduri pe munțif din Do- brogea lîngă Monăstirea Cilic (Br.); Vaslui la pădurea Paiu. 12. ALLIUM L. gen. n. 409. § 1. Filamentele staminelor subțiri sau ânguste, necuspidate (simple), sau că trei din ele la bază sunt dilatate și uni sau bidentate, dinți forte scurți. 1. Umbela numa cu involucru capsular, fără bulbicei la bază. * Foile având limbul lat ovat și baza sa atenuată în pețiol. I. A. Victorialis L. spec. p. 424; Koch syn. p. 826; Rchb. ic. germ. 10 fig. 1110; Boiss. fl. orient. 5 p. 245; Schlechtd. Lang. deutsch. 3 fig. 242. A. plantagineum Lam. encycl. meth. 1 p. 65 (1783). Cepa Victorialis Moench meth. p. 243. — tț. Iulie, August. Stânci, locuri cu ierbă în regiunea montană. Rareu și Pietrile-Doamnei în Su- ceava (Br.)! 2. A. ursinum L. spec. p. 431; Sturm deutsch. h. 41; Koch syn. p. 826; Rchb. ic. germ. voi. 10 fig. 1109; Boiss. fl. orient, p. 275; Schlechtd. Lang. deulscb. 3 fig. 243. A. petiolatum’Laxn. encycl.meth. 1 p. 69 (1783). A. nemorale Salisb. hort. chap. all. p. 235 (1796). — Vulg. Leurdă. Aiu de păduri. — ?f. Aprilie, Maiu. Dumbrave, codri; în regiunea montană și câmpeană. Dealu-Stîrmina, Rogora, Vînjulețiu în Mehedinți (Grec. enum. p. 58); Comana; Predeal, Sinaia; Câmpina; Botoșiani la pădurea Adîncata. ** Foile ânguste nepețiolate, plane, canaliculate sau fistulose. a. Umbela cu două spateri involucrante scurte. 3. A. atropurpureum W. et Kit. rar. hung. 1 tab. 17 (1802); Rchb. ic. germ. 10 fig. 1105; Heuff. enum. banat, p. 174. A. robustum Karel et Kiril. enum. pl. altai. n. 855 (1842); Ledeb. fl. ross. 4 p. 187. — ?f. Maiu, Iunie. Câmpuri, dealuri, prinlocuride cultură, mi- riști și porumbiști abandonate. Craiova; Periși; Balta, Costești în Me- hedinți. ULIACE.33 567 4. A. sibiricum L. inant. 2 p. 562 (1771); Rchb. icon. germ. 10 fig. 1086. A. SchcBnopraaum^. alpinum Kunth.enum. 4 p. 391 (1841); Koch syn. p. 833; Schlechtd. Lang. deutsch. 3 fig. 266, p. A. rossum Krock. fl. siles. 1 p. 516 (1787)-non L. — 2|» Iulie, August. Locuri umede cu ierbă pe lîngă apșiore în regiunea montană. Valea-Rusului la Mânăstirea Neamțu (A. Schainoprasum Chan. exsic.! Grec. enum. p. 58-non Lin.); pe Rareu și subt Piatra-Zîmhrului. 5. A. Schoenoprasum L. spec. p. 432; Koch syn. p. 832; Rchb. ic. germ. 10 fig. 1085; Boiss. fl. orient. 5 p. 250 ex parte, exclus, synon.; Schlechtd. Lang. deutsch. 3 fig. 266. Cepa Schoenoprasum Moench. meth. p. 244 (1794). A. sibiricum Roem. et Sch. syst. veg. 7 p. 1027(1829)-non L.—7|» Iulie, August. Specie cultivată în horticul- tură. Tîrgujiul; București; Piatra în districtul Neamțu (an spontanea?) 6. A. ammophilum Heuff. in regensb. flora 1835 voi. 1 p. 241; enum. hanat. p. 174; Griseb. et Sch. iter hung. n. 296; Neilr. diagn. p. 124. A.^avescens Rchb. ic. germ. voi. 10 fig. 1092; Janka in lin- nsea ann. 1860 p. 605-vix Bess. enum. volh.pod. p. 56 (1821). — 2|, Iulie, August. Prin mici tuferișe pe costele stâncose ale munților la Rîu-Vadului; în Suceava subt Rareu pe la Schit. Este în cea mai mare afinitate cu A. jlavescens Bess. 1. c. (= A. albidum Fisch. catal. hort. gorenk ann. 1812 p. 10; Ledeb. fl. ross. 4 p. 181) ale căruia foi sunt plane și puțin canaliculate. 7. A. acutangulum Schrad. act. gemin. h. goett. ann. 1808; Koch syn. p. 828; Rchb. ic. germ. 10 fig. 1095; Boiss. fl. orient 5 p. 249; Schlechtd. Lang. deutsch. 3 fig. 248. A. danubiale Spreng mant. 1 p. 38. A. angulosum p. majus Trevir. monogr. alli. p. 10. — 2|, Iulie-Septembre. Livezi, locuri de cultură pe lîngă gara atratus Krock. fl. siles. 1 p. 562 (1787); Koch syn. p. 842; Rchb. ic. germ. 10 fig. 909 et 910; Boiss. fl. orient. 5 p. 358; Schlechtd. Lang. deutsch. 3 f. 179. J. melananthus Rchb. germ. exc. p. 96 (1830).— Iulie, August. Locuri umede, gropi, șianțuri cu apă, bălți, rovine turfose. Ciocănești, Buftea; Periși, Crivina. 10. J. alpinus Vili, dauph. 2 n. 233 (1787); Koch syn. p. 842; Rchb. ic. germ. 10 fig. 896-900; Boiss. fl. orient. 5 p. 358; Schlechtd. Lang. deutsch. 3 fig. 175. J. fuscoater Schreb. ap. Schweiger et Koerte fl. erlang. p. 149 (1811); Sturm deutsch. h. 71. J. intermediu» Lam. encycl. meth. 3 p. 158 (1789). J. erectus Bess. prim. fl. galiz. 1 p. 241 (1809). — î|. lulie-Septembre. Livezi prin locuri umede, mlă- știni prin vâlcelele subalpine. Predeal pe laturile muntelui Clăbucetu- Taurului. p. carpaticus. — J. carpaticus Simk. term. fuz. X p. 183 ann. 1886; ejus enum. transs. p. 537. J. alpinus Simk. exsicc. quoad plant. 6 monte Piatra-lui-Craiu lecta(!).—Prin locuri umede turfaceeîn Valea- Azuga la poalele muntelui Rătivoiu (Knecht.) IL J. trifidus L. spec. p. 465; Sturm deutsch. h. 28; Koch syn. p. 840; Rchb. icon. germ. voi. 10 fig. 869; Boiss. fl. orient. 5 p. 355; Schlechtd. Lang. deutsch. 3 fig. 180. — î|, Iulie, August. Păsciuni în regiunea alpină. Godeanu la 2200 m.; Pietrosul la Broș- teni în districtul Suceava (Br.), Pietrile-Doamnei, Rateu. 12. J. trîglumis L. spec. p. 467; Sturm. deutsch, h. 28; Koch syn. p. 840; Rchb. icon. germ. 9 fig. 865; Boiss. fl. orient. 5 p. 355; Schlechtd. Lang. deutsch. voi. 3 fig. 182. — Tj, Iulie, August. Locuri umede mlăștinose, isvore alpine. Negoiu ; in Neamțu pe Grințieșiu. b. Florile separate unele de altele. 13. J. oompresaus Jacq. enum. stirp. vindob. p. 60 (1762); Koch syn. p. 843; Rchb. ic. germ. 10 fig. 890-892; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 350; Boiss. fl. orient. 5 p. 355; Schlechtd. Lang. deutsch. 3 flg. 185. J. bulbosus L. spec. p. 466 ap. Sturm deutsch. h. 36. — îț. Iulie, August. Locuri năsipdse sau locuri scurse de ape, șianțuri, gropi cu apă; specie forte comună. Tîrgujiul; lonești, Vultureanca; Bu- conspectul Sistematic 516 curești, Herăstrău; Buftea, Periși, Crivina; Comana; Buzeu; Galați Bacău, lunca Moldovei in Suceava. 14. J. Gerardi Lois. notic. â la fior, de france in journ. de bot. 1809 voi. 2 p. 284; Koch syn. p. 844; Rchb. ic. germ. 10 flg. 888 et 889; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 350; Boiss. fl. orient. 5 p. 356; Schlechtd. Lang. deutsch. 3 flg. 186. J. bottnicus Wahlenb. fl. lapp. p. 82 (1808); Sturm deutsch. h. 71. J. bulbosus 0. Wahlenb. fl. suec. p. 215. — ?ț, Iulie, August. Locuri salsuginâse umede. Brăila, Galați; Macin; Constanța. § 2. Anuali: axa radicală bontă purtând un mănuchiu de flbre radicale. 15. J. bufonius L. spec. p. 466; Sturm deutsch. h. 36; Koch syn. p. 484; Rchb. ic. germ. 10 flg. 872-876; Boiss. fl. orient. 5. p. 361; Schlechtd. Lang. deutsch. 3 fig. 190 mala. — 0 Iunie-Sep- tembre. Locuri năsipâse udate sau scurse de ape. Cemeți; valea Cernei la Curcâea; Tîrgujiul, Bumbești; lunca Mânăstirei Horezu; Călimă- nești, Coziea; Predeal, Bușteni; Comana; Câmpulung; lunca Moldovei spre Mălin; Dorna pe Picioru-Arinului. 3. LUZULA DC. Jl. fr. 3 p. i₅8. § 1. Florile separate și dispuse in cime constituind corimbă simplă sau descompusă. I. L. pilosa Willd. enum. 1 p. 393 (1809); Sturm deutsch. 11. 77; Koch syn. p. 845; Rchb. ic. germ. 10 fig. 848 et 849; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 352; Boiss. fl. orient. 5 p. 347. Schlechtd. Lang. deutsch. 3 flg. 192. Juncus pilosus a. L. spec. p. 468. Juncus nemo- rosus Lam. encycl. meth. 3 p. 272 (1789). Luzula vernalis DC. fl. fr. 3 p. 160 (1805). — Vulg. Horiți. Mălaiul-cucului. — Aprilie, Maiu. Livezi de pomi, poeni și margini de păduri. Pitești la Trivale; Con- țești pe la valea Rîncăciovului; Buceci, Sinaia (Knecht.)! Mânăstirea Neamțu (Chan. exsic. Grec. enum. p. 58). 2. L. Forateri DG. synops. fl. gali. p. 150 (1806); Koch syn. p. 845; Rchb. ic. germ. 10 fig. 850; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 352; Boiss. fl. orient. 5 p. 347; Schlechtd. Lang. deutsch. 3 flg. 193. Juncus For- steri Sm. fl. brit. 3 p. 1395 (1804). Luciola Forsteri Smith engl. fl. 2 p. 178; Sturm deutsch. h. 77. — Iunie, Iulie. Păduri pe costele munților la Vărciorova, în valea Bahnei și la Gura-Slătinicu'ui în drep- tul Cataractelor pe sus. J UN C ACE JE 577 § 2. Florile reunite câte 2-3 sau mai multe in glomerule. 1. Inflorescența cimă paniciformă de glomerule. 3. L. maxima DC. fl. fr. 3 p. 160 (1805); Sturm deutsch. h. 36; Koch syn. p. 845; Schlechtd. Lang. deutsch. 3 flg. 195. L. silvatica Gaud. agrost. helv. 2 p. 240 (1811); Rchb. ic. germ. 10 flg. 861; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 353; Boiss. fl. orient. 5 p. 348. — î|, Maiu. Iunie. Păduri în regiunea montană. Negoiu, Moldoveanu; valea Dîmbovi- cioarei; Buceci pe la Sinaia (Grec. enum. p. 58) și Bușteni; munții Rarău și Grințieșiu în Suceava. 4. L. apadicea DC. fl. fr. 3 p. 159 (1805); Koch syn. p. 846; Rchb. ic. germ. 10 flg. 857; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 354; Schlechtd. Lang. deutsch. 3 flg. 198. Juncus spadiceus AII. fl. pedem. 2 p. 216 (1785); Sturm deutsch. h. 28. Luzula carpatica Kit. ap. Kanitz in linnaea tom. 32 (1863) p. 327. — ?|, Iunie, Iulie. Păsciuni în re- gii ni montane alpine, quasi alpine. în Vâlcea pe muntele Galbina; la Negoiu pe Podeanu; Păpușea. 5. L. albida DC. fl. fr. 3 p. 159 (1805); Sturm deutsch. fl. h. 36; Koch syn. p. 846; Rchb. icon. germ. 10 flg. 854; Schlechtd. Lang. deutsch. 3 flg. 196. Juncus cdbidus Hoffm. deutsch. fl. ed. 1 p. 126 (1791). J. pUosus var. e. L. spec. ed. 1 p. 229 (1753). J. angustifolius Wulf. in Jacq. collect. 3 p. 56 (1789). — ?|. Iunie, Iulie. Păduri în tdtă regiunea montană. —Tirgujiul; Pitești pe la Valea-Mare; Câmpu- lung; Stâlpeni, Conțești (Grec. enum. p. 58); Valea Dîmbovicioarei; Predeal;Bucecipe la Sinaia, Bușteni; Piatra pe Cernegura; in Suceava pe Stănișioara, valea Borca, Bistrița și Neagra la Broșteni. p. rubolla Gaud. agrost. helv. 2 p. 243 (1811). L. rubella Hoppe decad, gram, exsic. n. 60 (1820-24); Rchb. germ. exc. p. 92; Koch syn. p. 846. L. cuprina Rochel in Schultz cest. fl. 1 p. 572 ann. 1814. L. albida var. cuprina Rochel rar. banat, p. 3 (1828). Păduri, codri, in regiune montană; fârte frecuentă. Vârciorova; Olănești; Mânăsti- rea Coziea; muntele Ghițu ; Negoiu; Păpușea; Pajerea; Sinaia (Grec. 1. c.); Predeal; Rared pe Piatra-Zîmbrului. 2. Inflorescența umbelă de glomerule. 6. L. campestris DC. fl. fr. 3 p. 161 excl. variet.; Sturm deutsch. fl. h. 77 n. 5; Koch syn. p. 847; Rchb. icon. germ. 10 flg. 831-833; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 355; Schlechtd. Lang. deutsch. 3 flg. 201. Juncus campestris a. L. spec p. 468.— Vulg. Mălaiul-cucu- lui. — ?ț. Aprilie, Maiu. Poeni, păsciuni, păduri; în regiunea montană. 578 CONSPECTUL SISTEMATIC Pitești laTrivale; Câmpulung; Conțești; Câmpina (Grec.enum.p.58); Buceci la Sinaia, Bușteni; Predeal; Mânăstirea Neamțu (Chan, exsic.) 7. L. multiflora Lejeune fl.spa.lp. 169(1811); Sturm deutsch. fl. h 77; Koch syn. p. 847; Gren Godr fl.fr. 3 p. 356 ; Schlechtd. Lang. deutsch. 3 flg. 202. Juncus campestris ț. L. spec. p. 468. Luzula erecta Desv. journ. de bot. 1 p. 156 (1808). Juncus multiflorus Hoffm. deutsch. fl. 1 p. 169 (1791). J. erectus Pers. syn. 1 p. 386 (1805). J. nemorosus Host. gram. 3 p. 64 (1805). — 2|, Maiu, Iunie. Pădurea Comana partea despre Gurbanu, dar forte rară; Predeal. 8. L. nigricans Desv. journ. de bot. 1 pᵥ 158 (1808); Hoppe ap. Sturm deutsch.fi. h. 77 n.8. L.sudetica DC.fl. fr. 5 p. 306(1815). Juncus campestris var. L. spec. p. 468. J. sudeticus Willd. spec. pl. 2 p. 221 (1799). Luzula multiflora ț. nigricans Koch syn. p. 847. L. cam- pestris var. nigricans Rchb. icon. germ. 10 flg. 836. — Z|» Iunie, Iulie. Poeni, livezi pe lîngă păduri la locuri umede, în regiunea montană subalpină. Godeanu; Ghițu; Predeal, Sinaia (L. spicata Grec. enum. p. 58); Rarău pe Piatra-Zîmbrului. 3. Infloi escența spic de glomerule. 9. L. apicata DC. fl. fr. 3 p. 161 (1805); Koch. syn. p. 847; Rchb. icon. germ. 10 flg. 844; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 356; Schlechtd. Lang. deutsch. 3 flg. 200. Juncus spicatus L. spec. p. 469; Sturm deutsch. fl. h. 28 sed mala. - ?|, Iulie, August. Păsciuni și stânci în regiunea alpină superioră. Pe Godeanu; Argeșipe muntele Coziea (Grec. inBr. prodr. p. 469); Negoiu; Păpușea; Buceci la Omu (Knecht.) CLASA VIII monocotiledOne aperiantice cxn. CYPERACEAE Juss. gen. pl. p. 26. Trib. I. CYPERE2E Koch. Florile hermafrodite reunite în spicu- șiore multiflore sau pauciflore avend glumele imbricate în serie dis- tică; periantul lipsă sau înlocuit cu peri matăsoși aspri. Ovariul liber, neîmbrăcat cu utricul. 1. CTPERUS L. gen. n. 66. I. C. flavescena L. spec. p. 68; Sturm deutsch. fl. h. 52; Koch CYPERACEJE 579 syn. p. 849; Rchb. icon. germ. voi. 10 fig. 662; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 362; Schlechtd. Lang. deutsch. 5 fig. 391. —Vulg. Căpri^or. — Q lu- lie, August. Prin locuri umede năsipose sau rovine. Valea Motrului pe la Străhaea, Broșteni; Horezu spre comuna Bârzești; Gurtea-de- Argeși, valea Hotei (Grec, in Br. prodr. p. 469); București, Grozăveștii, Ghiajna, Ghitila; Gomana. 2. C. fuscu* L. spec. p. 69; Sturm deutsch. fl. h. 52; Koch syn. p. 849; Rchb. icon. germ. 10 fig. 667; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 360; Boiss. fl. orient. 5 p. 370; Schlechtd. Lang. deutsch. 5 fig. 393.— Vulg. Căpri^or. Caprisior-âcheși. — Q Iulie, August. Locuri umede, mlăștinose. Ghergani; Ghitila, Ghiajna, Băneasa (Grec. enum. p. 59) ; București; Galați; Podu-Turcului pe lingă Zeletinu; Constanța de la Tăbăcăria spre Mamaia. 3j C. virescen* Hoffm. deutsch. fl. 1 p. 16 edit. 1791. C. gla- ber Sturm deutsch. fl. h. 52-non L. sec. Koch; C. fuscus p. virens Koch syn. p. 849; Rchb. 1. c. fig. 668. — Q Iulie, August, Prin mlăștini, nă- sipuri scurse. Gomana; București; Herăstrău. Băneasa (Grec. 1. c.); Galați; Tecuci în lunca Cierului, Măgureni, Furceni. 4, C. pannonicus Jacq. fl. austr. 5 app. tab. 6 (1778); Sturm deutsch. fl. h. 52; Rchb. icon. germ, voi 8 p. 278 fig. 660; Neilr. diagn. p. 128; Boiss. fl. orient. 5 p. 367. — Q August, Septembre. Năsipurile maritime, la locuri umede salsuginose. Constanța de la Tăbăcăria spre Mamaea. 5. C. glaber L. mant. 2 p. 179 (1771); Neilr. diagn. p. 128; Rchb. icon. germ. 10 f. 669; Boiss. fl. orient. 5 p. 371. C. patvlus Kit. in Host. gramin. 3 p. 49 (1805); Heuff. en ban. p. 179. C. banaticus Kit. inlitt. sec. Pariat, fl. ital. 2 p. 29 (1858). C. pictus Ten. fl.napol. 3 p. 47 (1829). — Iulie, August. Pruntișiuri, năsipuri umede. Vârcio- rova, Gura-Slătinicului la capătul Cataractelor. 6. C. longu* L. spec. p. 67; Sturm deutsch. fl. h. 52; Koch syn. p. 850; Rchb. icon. germ. 10 fig. 672; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 358; Boiss. fl. orient. 5 p. 375; Schlechtd. Lang. deutsch. 5 fig. 396. C.pro- cerus M. Bieb. sec. Ledeb. fl. ross. 4 p. 242. — ?|. Iulie, August. La lo- curi umede, mlăștini. Hinova pe la poalele Stîrminei. 7. C. MontiL. fii. suppl. p. 102 (1781); Sturm deutsch. fl.h.52; Koch syn. p. 850; Rchb. icon. germ. voi. 10 fig. 666; Gren. Godr. fl. fr. 3p, 361; Boiss. fl. orient, 5 p. 366; Șchlechtd. Lang. deutsch. 5 580 CONSPECTUL SISTEMATIC fig. 397 sed mala. —?|» Iulie,August.Locuri umede, mlaștini, stufuri băltose. Vulcana; București, Băneasa (Grec. enum. p. 59), Chiajna, Dudu, Chitila; Comana; Văleni. 8. O* glomeratua L. spec. p. 68; Sturm deutsch. fl. h. 52; Koch syn. p. 850; Rchb. icon. germ. 10 fig. 675; Boiss. fl. orient. 5 p. 372. C. australia Schrad. fl. germ. 1 p. 116 (1806).— Z|» Iulie, Au- gust. Locuri umede pe lîngă bălți sau heleșteuri, mlăștini, stufuri. Craiova; București albiea Dîmboviței către Dudu, Chiajna; albiea Co- lentinei la Băneasa (Grec. enum. p. 59); Brăila, Galați; Tulcea. • 2. SCHCENUS L. gen. n. 65. I. S. nigricans L. spec. p. 64; Sturm deutsch. fl. h. 40; Koch syn. p. 851; Rchb. icon. germ. 10 fig. 679; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 363; Boiss. fl. orient. 5 p. 393; Schlechtd. Lang. deutsch. 5 fig. 400. Ghoe- tosposa nigricans Kunth enum. 2 p. 323.— ?|» Iulie-Septembre^ Lo- curi umede, năsipuri pe lîngă bălți, mlăștini scurse. Tîrgu-Frumos, calea spre Cotnari. Trib. II. SCIRPEJE Koch. Flori hermafrodite în spicușiore multi- flore având glumele imbricate și dispuse în mai multe serii; periantul lipsă sau înlocuit prin peri mătăsoși aspri liberi. Ovariul neîmbrăcat. 3. ERIOPHORUM L. gen. n. 68. § 1. C’un spic terminal. I* E. vaginatum L. spec. p. 76; Sturm deutsch. fl. h. 10; Koch syn. p. 840; Rchb. icon. germ. 10 fig. 686; Boiss. fl. orient. 5 p. 391; Schlechtd. Lang. deutsch. voi. 5 fig. 435. E coespitosum Host. gram. 1 tab. 39 (1801). — ?|» Iunie, Iulie. Mlăștini turfose în regiunea alpină, în Mehedinți pe Godeanu la poalele Tutilei în mersul apei Rîușețu; subt Ceahlău la Hangu. 2. E. Scheuchzeri Hoppe in taschenb. 1800 p. 104; Sturm deutsch. h. 10; Koch syn. p. 860; Rchb. ic. germ. 10 fig. 685; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 365; Schlechtd. Lang. deutsch. voi. 5 fig. 436. E. ca- pitatum Host. gram. 1 p. 30 (1801). — ?|, Iunie. Iulie. Locui! umede turfose prin livezi și păsciuni alpine. La Negoin pe Podeanu; Buceci în Valea-Albă sus la 1800 m. pe cursul apei Valea-Albă; Rareu. § 2. Cu mai multe spicuri la vîrf. 3. E. polystachyon a. L. spec. p. 52 edit. 1753; Rchb. icon. CYPERACEJÎ 581 germ. 10 flg. 689 et 690. E. angustifolium Roth. fior. germ. 2 p. 63 (1793); Sturm deutsch. h. 10; Koch syn. p. 860; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 367; Boiss. fl. orient. 5 p. 391; Schlechtd. Lang. deutsch. 5 flg. 438. Linagrostis polystachya Scop. fl. cam. ed. 2 voi. I p. 48. — Vulg. Bum- băcariță. Lânărică. — î|, Maiu, Iunie. Prin mlăștini sau rovine în vâl- celele subalpine. Azuga, Bușteni; Sinaia (Grec. enum. p. 59); Mânăs- tirea Neamțu la Bahna (Chania). 4. E. latifolîum Hoppe taschenb. 1800 p. 108; Sturm deutsch. h. 10; Koch syn. p. 860; Rchb. icon. germ. 10 flg. 691 et 692; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 368; Boiss. fl. orient. 5 p. 391; Schechtd. et Lang. deutsch. 5 flg. 437. E. polystachyon p. L. spec. 1. c. E. pubescens Sm. fl. angl. 1 p. 78 (1800). — ?|» Maiu, Iunie. Mlăștini turfacee prin livezi și prin rovinele vâlcelelor subalpine. Predeal, în Argeși pe Moldoveanu; Azuga, Bușteni, Sinaia în mod copios; Rareu. ' 5. E. gracile Koch ap. Roth. catalect. 2 p. 259 (1800); Sturm deutsch. 10; Koch syn. p. 860; Rchb. icon. germ. 10 flg. 687 et688; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 368; Boiss. fl. orient. 5 p. 391; Schlechtd. et Lang. deutsch. 5 flg. 439. E. triquetrum Hoppe taschenb. 1800 p. 106. E. polystachion 7. L. 1. c. — ?ț. Iulie. Locuri mlăștinâse turfacee în re- giunea montană. Subt Ceahlău. 4. SCIRPUS L. gen. n. 67. § 1. Florile in spicușore constituind o antelă composită și termi- nală ; foile plane, moi. I. Sc. silvaticus L. spec. p. 75; Sturm deutsch. h. 37 ; Koch syn. p. 858; Rchb. icon. germ. 10 flg. 731; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 369; Boiss. fl. orient. 5 p. 384;Schlechtd. etLang. deutsch. 5 flg. 427.—Vulg. Ciper. Cipirig. Pipirig. — ?|, Iunie, Iulie. Prin locuri mlăștinâse, rovine, vâlcele subalpine. Câmpulung (Grec. enum. p. 59); Vulcana; Buceci pe la Poeana-Stânei (Knecht); Predeal; Comarnic; Băneasa, Chitila pe Colentina; Periși prin Valea-Cociocului; Mânăstirea Neamțu. 2. Sc. maritimus L. spec. p. 74; Sturm deutsch. fl. h. 13 var. a; Koch syn. p. 857; Rchb. ic. germ. 10 flg. 726; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 370; Boiss. fl. orient 5 p. 384; Schlechtd. Lang. fl.v. deutsch. 5 flg. 426. Sc. tuberosus Desf. fl. atlant. 1. p. 50 (1798). — Vulg. Rogoz. — ?|» Iunie- August. Prin locuri mlăștinose, șianțuri cu apă constituind stufării; specie forte comună în regiunile inferiore. Craiova; Brătășiani în Teleorman; București (Sc. radicans Grec. enum. p. 59 - noji Schkuhr); 582 CONSPECTUL SISTEMATIC Comana; Beceni pe la pădurea Ocei (Sc. Pollichii Grec. 1. c.-non Gren. Godrr.); Brăila,Galați; Podu-Turcului; Iași; Tulcea, Constanța, Man- galiea. 0. compactus Koch syn. p. 858; Rchb. icon. genn. 8 fig. 727; Boiss. 1. c. Sc. compactus Krock. fl. siles. 2 tab. 15 (1790); ț. macrostachys Koch. 1. c. Rchb. ic. germ. 8 fig. 728 et 681, sed icon. stigmatibus duobus; Boiss. l.c. Sc. macrostachys Willd. enum. h. berol. 1 p. 78 (1809). — București; Comana. 8. digynus Godr. flor. lorr. 3 p. 91 (1844); Gren. Godr. flor. fr. 3 p. 371, în tote este la formă cu var. p. însă cu două stigmate. Prunti- șiuri umede pe țărmii lalomiței despre Crivina. 3. Sc. Michelianus L. spec. p. 76; Sturm deutsch. h. 85; Koch syn. p. 858; Rchb. icon. germ. 8 fig. 729. Isdlepis Micheliana Roem. et Sch. syst. veg. 2 p. 114. Cyperus Michelianus Sadl. fl, pestin. p. 31. Umbristyles Micheliana Rchb. germ. exc. p. '13. — 0 Iulie, August. Locuri cu iărbă dar umede, mlăștini. Severin prin grădina publică jos și prin Skela-Cladovei. § 2. Florile constituind glomerule capituliforme terminale dar aparent laterale. 4. Sc. Holoschoenus L. spec. p. 72. Holoschoenus vulgaris Link. hort. berol. 1 p. 293 (1827). Scirpus Holoschoenus a. vulgaris Sturm deutsch. h. 36; Koch syn. p. 857. Sc. Holoschoenus a. genuinus Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 372; Boiss. fl. orient. 5 p. 382. Holoschoenus Linnoei Rchb. ic. germ. 8 fig. 739 et 741 (1846).—Vulg. Cipirig. Rogoz.— ?|, lunie-August. Locuri josnice expuse inundațiilor, mlăștini scurse. Tecuci prin lunca Cierului; Constanța pe la Canara, Mamaia, Tuzla. § 3. Florile constituind spicușiore lung pedicelate și întocmind o antelă de aparență laterală; foile cilindrice sau trigone pline de meduvă. 5. Sc. lacustris L. spec. p. 72; Sturm deutsch. h. 36; Koch syn. p. 855; Rchb. ic. germ. voi. 8 f. 722; Boiss. fl. orient 5 p. 383; Schlechtd. Lang. deutsch. 5 fig. 419. — Vulg. Rogoz. — 2|» lunie- August. Forte comun, prin regiunile inferiore băltose, prin mlăștini, rovine, heleșteuri forte comună (Grec. enum. p. 59). Tărtășești, Cio- cănești, Chitila, București, Panteleimon, Cernica; Comana; Netoți, Alexandria; Buzău și în totă regiunea bălților danubiane pînă la mare și prin Dobrogea. 6. Sc. Tabernamontanus Ginel. fl. baden. 1 p. 101 (1806); Koch syn. p. 855; Rchb. icon. germ. 8 fig. 723; Schlechtd. Lang. fl. v. CYPERACEJS 583 deutsch. 5 fig. 420. Sc. lacustrii p. digynus Godr. fl. lorr. 3 p. 90 (1844); Gren. Godr.fl. fr. 3p. 372; Boiss. fl. orient. 5 p. 383.— ?|,Iunie- August. Prin locuri și localități ca și cea precedentă; specie comună (Grec. enum. 1880 p. 59). § 4. Florile în spicușiore dispuse într’un spic compus, comprimat și distic; foile moi și plane. 7. Sc. compressus Pers. syn. 1 p. 66 (1805); Sturm deutsch. h. 85; Koch syn. p. 858; Schlechtd. Lang. deutsch. 5 flg. 430. Schoenus compressus L. spec. p. 65 Carex uliginosa L. spec. p. 1381. Blysmus compressus Panz. in Link hort. berol. 1 p. 278 (1827); Rchb. iconogr. germ. 8 fig. 693. — ?J. Iulie, August. Locuri umede, mlăștini. Bahna lîngă Mânăstirea Neamțu (Chan.) 6. HELEOCHARIS R. Br. prodr. nov. holl. i p. 8o. I. H. palustris R. Br. prodr. nov. holl. 1 p. 80 (1810); Koch syn. p. 852; Boiss. fl. orient. 5 p. 386; Schlechtd. et Lang. deutsch. 5 fig. 405. Scirpus palustris L. spec. p. 70; Sturm. deutsch. h. 9; Rchb. icon. germ. 8 fig. 704. — Vulg. Cipirig. Pipirig. — Iunie-August. Prin locuri mlăștinâse. Severin; Netoți; Gacova, Vultureanca; Go- mana; București (Grec. enum. p. 59); Tărtășești, Ciocănești; Crivina; Predeal; Câmpina; Beceni; Brăila; Schitul-Rarău. 2. H. uniglumis Schult. mant. 2 p. 88 (1824); Koch synops. p. 852; Boiss. fl. orient. 5 p. 386; Schlechtd. Lang. deutsch. 5 fig. 406. Scirpus uniglumis Link. jahrb. d. gew. 1. 3 p. 77 (1818); Sturm deutsch. h. 78.— lunie-August. Prin locuri mlăștinâse. Sinaia;'Câmpina (Knecht.); Predeal. 3. H. carniolica Koch deutsch. fl. suppl. inedit.; syn. p. 853 (1844). Scirpus gracilis Saltzm. in Rchb. icon. germ. voi. 8 fig. 698. — 0 Iulie, August. Locuri umede, șianțuri ude. Pe lîngă șoseaoa de la Tirgujiul cătră Mânăstirea Tismana (Br. miss.) pe la Brădiceni. 5. H. acicularîs R. Br. prodr. nov. holl. 1 p. 80 ; Koch syn. p. 853; Boiss. fl. or. 5 p. 388; Schlechtd. etLang. deutsch. 5 fig.410. Scirpus acicularis L. spec. p. 71; Sturm deutsch. h. 10; Rchb. icon. germ. 8 fig. 695. — Q Iunie - August. Prin mlăștini limonâse. Comana la Padina-lui-Vasile. Trib. m. CARICEJE Koch. Flori unisexuate, monoice sau dioice, în spicuri simple, a rar composite, având glumele imbricate și dispuse 584 conspectul Sistematic în mai multe serii; periantul lipsă; ovariul Îmbrăcat c’un săculețe numit utricul în formă de butelie cu gît, persistent și accrescent, de origină glumelulară. 6. CABEX L. gen. n. 1046. § 1. Heterostachii: caulul la vîrf cu spicuri mascule, imediat sub acestea sunt spicuri femele. . 1. Gitul utriculului la maturitate lung și cu gura bicuspidă. * Tristigmatice; utriculul păros; bracteea inferioră vaginantă. 1. C. hirta L. spec. 1389; Sturm deutsch. fl. h. 55; Koch syn. p. 888; Rchb. ic. germ. 8 flg. 628; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 431; Schlechtd. Lang, deutsch. 6 fig. 553. — Vulg. Pir-roșiu. Rogoji. Rogoz și la tote cele următore tot astfel. — Maiu, Iunie. Livezi la locuri ude, șian- țuri, gropi. Predeal; Câmpulung, Stîlpeni; Podu-Turcului. * * Tristigmatice și având utriculul glabru. a. Bracteea inferioră nevaginantă; tulpina lungă rizomică. 2. C. nutans Host. gramin. 1 p. 61 (1801); Sturm deutsch. fl. h. 61; Koch syn. p. 887; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 430; Rchb. ic. germ. 8 fig. 642; Schlechtd. Lang. deutsch. 6 fig. 550. C. melano- stachyaWilld. spec.pl. 4 p.299. C. sulcata Schur enuin. transs. p. 719 (1866).— ?|» Aprilie, Maiu. Livezi prin locuri umede, șianțuri, mlăștini. Ne toți; Comana; București, Herestrău, Chitila; Sloboziea; Buzău; Podu-Turcului. ' 3. C. riparia Curt. fl. londin. 4 tab. 60 (1821); Sturm deutsch. fl. h. 69; Koch syn. p. 887; Rchb. ic. germ. 8 flg. 647; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 430; Schlechtd. Lang. deutsch. 6 fig. 549.— ?|,Maiu, Iunie. Bălți, stufuri băltâse, mlăștini limonâse. București, Fundeni, Herestrău, Chitila (Grec. enum. p. 59); pe apele Colentinei; Conțești, Clucereasa, Piteșli; Guliea, Tărtășești, Ciocănești; Comana. 4. C. paludosaGooden. transs. oflinnsea soc. 2 p.202(1794); Sturm. deutsch. fl. h. 53; Koch syn. p. 887 ; Rchb. ic. germ. 8 fig. 644; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 429; Schlechtd. Lang. deutsch. 6 fig. 547. — C. acutiformis Ehrh. beitr. 2 (1788). — 2|» Maiu, Iunie. Stufuri băl- tose. mlăștini, gropi, șianțuri ude. Comana; Guliea, Tărtășești; Chitila; Lehliu; Sloboziea, Drăgan ; Câmpina; Brăila, Galați; Podu- Turcului. p. Kochiana Gaud. fl. helv. 6. p. 130. O. Kochiana DC. cat. hort. monsp. p. 89 (1813); Sturm deutsch. fl. h. 69; Rchb. ic. germ. 8 CYP£RACil41 585 fig. 651; Schlecld. Lang. deutsch. 6 fig. 548. Carex spadicea Roth. tent. fl. germ. 2 p. 461 (1789). C. Paludosa p. Koch syn. p. 887.— Iași, Gucuteni. 5. C. vesicaria L. spec. 1388; Sturm deutsch. fl. h. 69; Koch syn. p. 886; Rchb. ic. germ. voi. 8 fig. 658; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 429; Schlechtd. Lang. deutsch. 6 fig. 546. C. înfiata Huds. fl. angl. p. 412 (1762). —' Maiu, Iunie. Locuri mlăștinâse. Bughea, Câmpu- lung; Herăstrău, Băneasa; (Grec. enum. 59) pe apele Colentinei. b. Bracteea inferioră vaginantă; tulpină scurtă și stufâsâ. 6. C. Pseudo-Cyperus L. spec. 1387; Sturm deutsch- fl.h. 57; Koch syn. p. 886; Rchb. ic. germ. 8 tab. 275; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 428; Schlechtd. Lang. deutsch. 6 fig. 544. C. reversa Gilib. exer. phyt. 2 p. 549 (1792). — ?|» Iunie, Iulie. Stufuri băltâse, pe lîngă he- leștee. Comana pe Călniste către Padina-lui-Vasile; București pe Co- lentina la Herestrău; Fălticeni în lacul Ciolsacilor. 7. C. silvatica Huds. fl. angl. ed. 1 p. 353 (1762); Koch syn. p. 886; Rchb; ic. germ. 8 fig. 603 ; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 422; Schlechtd. Lang. fl.v. deutsch. 6 fig. 543. C. Drymeia Ehrh. in Lin.fil. suppl.p.414 (1781); Sturm deutsch. fl. h. 55. C. vesicaria 0. L. spec. p. 1389. C.psilostachya Kit. in Willd. spec.pl. 4 p. 289 (1805).-Iunie, Iulie. Păduri în regiunea montană. Predeal, Bușteni, Sinaia; în Suceava pe Stănișioara. 8. C. distans L. spec. 1387; Sturm deutsch. fl. h. 53; Koch Syn. p. 885; Rchb. icon. germ. 8 fig. 622; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 425; Schlechtd. Lang. deutsch. 6 fig. 540. C. pseudofiava Schur enum. transs. p. 712 (1866). — Maiu, Iunie. Prin livezi și pe lângă pă- duri la locuri apătâse. Comana; București; Periși; Podu-Turcului. 9. C. Hornschuchiana Hoppe in flora ann. 1824 p. 599; Sturm deutsch. fl. h. 57; Koch syn. p. 884 ; Rchb. ic. germ.8 fig.621; Gren. Godr. fl. fr.3p. 425; Schlechtd. Lang. deutsch. 6 fig. 539 tab. 1.— ?J» Maiu, Iunie. Păduri în regiunea montană. Mânăstirea Neamțu (C- filiformis Chan. exic.-non L.) IO. C. flava L. spec. p. 1384. Sturmdeutsch. fl. h. 57; Koch syn. p. 884; Rchb. icon. germ. 8 fig. 654; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 425; Schlechtd. Lang. deutsch. 6 fig. 529. — î|, Maiu, Iunie. Livezi prin lo- curi umede și turfacee prin vâlcelele montane. In plaiul Osliei pe Bulzu; la Predeal pe Clabucetu-Taurului desupra schitului; în Argeși 586 CONSPECTUL SISTEMATIC pe Moldoveana; Broșteni pe Piciorul-Văcăriei, pe Bida și pc Piciorul- Arinului la Dorna; Schitul Rarău. tt. C. (Ederi Ehrh. beitr. 4 p. 83 (1791); Sturm. deutsch. fl. h. 57; Koch syn. p. 884; Rchb. icon. germ. 8 fig. 652; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 425; Schlechtd. Lang. deutsch. voi. 6 fig. 531. — C. flava (Ederi Baumg. enum. transs. 3 p. 299. — 2|» Iunie, Iulie. Mlăștini pe lingă torente în regiunea alpină. Buceci pe Jipi la locul ^is „Isvoru“ (Knecht.) 12. C. Michelii Host syn. pl. p. 507 (1797); Sturm deutsch. fl. h. 55; Koch synops. p. 883; Rchb. iconogr. germ. 8 fig. 626; Schlechtd. Lang. deutsch. 6 fig. 527 sed non sat bona. — Maiu, Iunie. Păduri. Contești; Tărtășești, Guliea, Ciocănești, Mogoșoea; Comana; Lehliu. 13. C. ventricosa Gurt. fl. londin. 6 tab. 68 (1778). C. depau- perata Gooden. intrans. linn. soc. 2 p. 181 (1794); Koch syn. p. 883; Rchb. ic. germ. 8 fig. 625; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 422. C. triflora Willd. phyt. 2 n. 8 (1794). — ?|, Maiu, Iunie. Păduri pe munții de la Verciorova, pe Bresnita și pe la Dumbrăvita lîngă Severin. 14. C. tristîs M. Bieb. fl. t. c. 3 p. 615 (1819); Janka in linnaea ann. 1860 p. 612; Neilr. diagn. p. 131; Boiss. fl. orient. 5 p. 423. C. sempervirens Auct. transs. etiam Br. prodr. p. 476-non Vili. C. frigida Schur enum. transs. p. 709 (1866). — ?|, Iunie, Iulie. Păs- ciuni și stânci alpine. Negoiu; Bucegi pe Jipi și Babele (Knecht.)! Caraimanu și Costila; Piscu-Gânelui (Kn.), munții Suceavei la Bro- șteni pe Rareu (Br.)! tS. C. fuligînosa Schkuhr carie. 1 p. 91 (1801); Sturm deutsch. fl. h. 47; Koch syn. p. 881; Rchb. icon. germ. 8 fig. 614; Schlecht. Lang. deutsch. voi. 6 fig. 528. C. frigida Wahlenb. fl. carpat. p. 298 (1814); Host gram. 4 p. 50-non AII. — 2|, Iulie, August. Stânci în regiunea alpină înaltă. Pe Parîngu (Barth exsic.); Negoiu. c. Bracteea inferioră vaginantă, tulpina lungă rizomică stolo- niferă. I6 > C. ferruginea Scop. fl. cam. 2 p. 245 (1772); Koch syn. p. 882; Rchb. icon. germ. 8 fig. 613; Gren. Godr. fl fr. 3 p. 420; Schlechtd. Lang. deutsch. 6 fig. 525. C. Mielichhoferi Schkuhr carie, mem. 2 p. 66 (1806); Sturm deutsch. h. 53. C. Scopoli Gaud. fl. helv. voi. 6 p. 118. — ?|, Iunie, Iulie. Locuri umede, prin păduri, în regi- 0YPERACE4! 58? Unea montană și a dealurilor. Conțești, Valea Rincăciovului; Iași la Lunca-Bârnovei. 2. Gîtul utriculului la maturitate scurt, gura circulară sau puțin știrbită. * Tristigmatice. t Utriculul acheniei tomentos. a. Bracteea inferidră vaginantă. 17. C. ornithopoda Willd. spec. pl. 4 p. 255 (1805); Sturm deutsch. fl. h. 61; Koch syn. p. 878; Rchb. ic. germ. 8 fig. 598; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 418; Schlechtd. Lang. deutsch. 6 f. 511. C. pedata Vili, dauph. 2 p. 203-non L. C. digitata var. 0. DC. fl. fr. 6 p. 291. — Livezi pe la locuri umede.— ?|» Maiu, Iunie. Buceci (Knecht. leg.) 18. C. digitata L. spec. p. 1383; Sturm deutsch. fl. h. 61; Koch syn. p. 878; Rchb. ic. germ. 8 fig. 599. Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 417; Schlechtd. Lang. deutsch. 6 fig. 510. C. pediformis Janka in linnaea voi. 30 (1860) p. 612 et Auct. transs. p. p.-non C. A. Mey. C. ornitho- podioidesSehnr enum. transs. p. 718(1866).—Stânci, păduri în re- giunea montană. Buceci pe la S-ta Ana (Knecht.), pe Costila și Ca- raimanu în Valea-Albă; Monăstirea-Neamțu (Chan.) 19. C.^humilia Leys. fl. hali. p. 175 (1761); Sturm deutsch. fl. h. 2et69; Koch syn.p. 877; Rchb. icon. germ. 8 fig. 595; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 417; Schlechtd. Lang. deutsch. 6 f. 508. C. clandes- tina Gooden. transs. linn. soc. 2 p. 167 (1794). — Maiu, Iunie. Stânci pe laturile munților. Buceci la valea Cerbului pe Costila. 20. C« transsilvanica Schur in verh. siebenb. ver. ann. 1851 p. 67 solum nomen; Schur .enum. transs. p. 717 (1866). C. diversi- flora Baumg. enum. transs. 3 p. 301 (1816)-non Host. C. gynobasis Auct. transs. ex p. quoad platam transilvanicam-non Vili. C. Hal- leriana Griseb. et Sch. iter hungr n. 305 - non Asso. C. basilaris Janka in linnsea voi. 30 (1860) p. 610-non Jord. C. depressab. transsilvanica sec. Richler pl. europeae tom. 1 p. 158 (1890). — î|, Iulie, August Cds- tele munților călcări. Câneni, Rîu-Vadului; muntele Ghițu; Baea-de- Aramă la Valea-Găinei. b. Bracteea inferioră nevaginantă. 21. Ca montana L. fl. suec. ed. 1755 p. 328; Sturm deutsch. fl. h. 2 et 69; Koch syn. p. 876; Rchb. ic. germ. 8 fig. 633; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 415; Schlechtd. Lang. deutsch. 6 fig. 504. C. collina Willd- 588 conspectul sistematic spec. pl. 4 p. 260 (1805). C. Czetzii Janka cest. bot. zeit. ann. 1858 p. 93. — î|» Maiu, Iunie. Livezi și prin vâlcele subalpine inferiore. Buceci (Knecht,), pe Costila în Valea-Albă. 22. C. verna Chaix in Vili, dauph. 2 p. 204 (1785). G. pra- cox Jacq. fl. austr. 5 p. 23 (1778); Sturm deutsch. fl. h. 69; Koch syn- p. 877; Rchb. icon. germ. 8 fig. 634; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 412 - non Schreb. spicil. lipse, p. 63 (1771). C. umbrosa Host. gramin. 1 tab. 69 (1801)-non Hoppe. — G. montana Poli, palat, p. 578-non L. — î|» Aprilie, Maiu. Tuferișe, locuri cu ierbă, livezi. Conțești; Ciocă- nești, București; Comana; Podu-Turcului; Bârlad. p. trachyantha Dorner in flora ann. 1844 p. 534-; Aschers. ueber. einige pflan. desKitaibel’schenHerbarium inverh. das zool. bot. gesel. voi. VI (1856).— Glumele florilor femele au nervura mediană mai pre- lungă și cuspidată. — Locuri uscate, tuferișiuri, dumbrave. Valea Țesnei laGaura-Fetei (A. Degen); Comana; Pesărea, Lebliu. 23. C. tomentosa L. mantis. p. 123 (1762); Sturm deutsch. fl. h.53; Koch syn. p. 876; Rchb. icon. germ. 8 fig. 638; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 413; Schlechtd. Lang. deutsch. 6 f. 502. G.subvillosa M. Bieb. fl. t. c. 2 p. 386 (1808). O. casta Griseb. spicil. ruinei. 2 p. 412(1843/— î|. Maiu, Iunie. Livezi prin locuri uscate. Valea Cernei la gura Țesnei (A. Degen.); Comana prin valea Gurbanului către Știubeiu (Grec, in Br. contrib. fl. rom. 1889 p. 28); Predeal, Bușteni. j- f Utriculul acheniei glabru. a. Bracteea inferioră nevaginantă. 24. C. Buxbaumi Wahlenb. in act. holm. ann. 1803 p. 163 ; Sturm deutsch. fl. h. 61; Koch' syn. p. 874; Rchb. ic. germ. 8 f. 589; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 414; Schlechtd. Lang. deutsch. 6 fig. 493. — O. polygama Schkuhr carie. 1 p. 84 (1801). — î|» Aprilie, Maiu. Lo- curi mlăștinose pe matca Prahovei pe la Câmpina. 25. C. nigra AII. fl. pedem. 2 p. 267 (1785); Sturm deutsch fl. h. 47; Koch syn. p. 874; Rchb. ic. germ. 8 f. 590; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 410; Schlechtd. Lang. deutsch. 6 f. 495. G. atrata y. nigra Gaud. fl. belv. 6 p. 65 (1830). G. parviflora Host. gramin. 1 tab. 87 (1801).— î|» Iulie, August. Păsciuni alpine. La Broșteni în Suceava pe vîrful Pietrosului (Br.) 26. C. atrata L. spec. p. 1386; Koch syn. p. 875; Rchb. icon. germ. 8 flg. 592; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 410; Schlechtd. Lang. deutsch. 6 CYPERACE^ 589 fig. 497. C. caucasica Stev meni. soc. nalur.de mosc. voi. IV (1S13) p. 68. (7- aterrima Hoppe caricol. germ. p. 51 (1826) ex sensu plu- rium auct.; Rchb. ic. germ. 8 fig. 591. C. atrata a. vana et p. dubia Gaud. fl. helv. 6 p. 65 (1830). — Stânci abrupte în văile montane umbrose umede. Godeanu, Bulzu; Negoiu ; valea Dîmbovicioarei. b. Bracteea inferioră vaginantă. 27. C. panicea L. spec. p. 1387; Sturm deutsch.fi. h. 50 ; Koch syn. p. 879; Rchb. ic. germ. 8 fig. 607; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 408; Schlechtd. Lang. deutsch. 6 fig. "515. — 4» Iunie. Livezi pe lîngă pă- duri la locuri umede. Predeal pe la Schit și prin valea Râșnâvei; Comana. ' 28. C. pîlosa Scop. fl. carn. p. 226 (ed. 1772); Sturm deutsch. 11. h. 55; Koch syn. p. 89; Rchb. icon. germ. 8 fig. 605; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 408; Schlechtd. Lang. deutsch. 6 fig. 514. C. nemorensis Gmel. syst.p. 143 (1791).— î|» Aprilie, Maiu. Păduri, dumbrave adinei. Conțești prin valea Rîncaciovului; Comana; Brănești, Pasărea; Pipi- rigu, Mânăstirea Neamțu (Chania.) 29. C. brevîcolis DC. fl. fr. 6 p. 295 (1815); Rchb. icon. germ. 8 fig. 606; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 416;' Heuff. enum. banat, p. 184 except. var. P; Neilr. diagu. p. 131. C. rhynchocarpa Heuff. in flora ann. 1833 voi. 1 p. 364'; ejus in linnaea ann. 1863 t. V fig. 6; Sturm deutsch. fl. h. 69. — ?|, Maiu, Iunie. Păduri pe dealurile mun- tâse petrâse. Bresnița desupra Severinului și prin valea Bahnei. 30. C. pallescens L. spec. p. 1386; Sturm. deutsch. fl. li. 53; Koch syn. p. 880; Rchb. ic. germ. 8 fig. 617; Gren. Godr. fl. fr. 3p. 407 ; Schlechtd. Lang. deutsch. 6 fig. 521. C. leucantha Schur enum. transs. p. 714 (1866). — <|» Aprilie-Iulie. Păduri în regiunea montană și a dealurilor. în Mehedinți pe Scărișioara și pe Bulzu; Conțești pe la Apa- de-leac; Predeal; Schitul Rareu. 31. C. glauca Murr. prodr. fl. goettin. p. 76 (1770); Scop. fl. carn. ed. 2 p. 223; Sturm deutsch. fl. h. 53j Koch syn. p. 879; Rchb. ic. genn. 8 fig. 648; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 404; Schlechtd. Lang. deutsch. 6 fig. 517. C. flacca Schreb. spicil. fl. lips. app. n. 669 (1771). C. recurva Huds. fl. angl. ed. 2 p. 413 (1778). — ?|, Iunie, Iulie. Pă- duri subalpine. Buceci pe la Sinaia (Knecht.)! Bușteni la Valea-Albă pe Costila; în Suceava la Broșteni pe Rareu (Br.); Ceahlău. p. dinarica Heuff. fragm. p. 63 (1863); Simk. enum. transs. Grecacu D. Dr. — C. 1321, 40 590 COÎfSPtiCi’UL SÎSTEMAÎ1C p. 553. — Sinaia prin păduri; Rareu pe stâncile delaPiatra-Zimbrului. 32. C. pendula Huds. fl. angi. ed. 1762 p. 352; Rchb. icon. genn. 8 fig. 604. C. maxima Scop. fl. carn. p. 229 (ed. 1772); Sturm deutsch. fl. h. 55; Koch syn. p. 880; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 405 ; Schlechtd. Lang. deutsch. 6 flg. 520. C. agastachysEhrh. in L. fii. suppl. p. 414 (1781).—?|, Iunie, Iulie. — Păduri umbrose subalpine. Predeal prin valea Râșnâvei în fund; Buceci. * * Distigmatice. Speciile din acăstă grupă au utriculul acheniei glabru și bracteea inferioră nevaginantă. 33. C. Buekîi Wimm. schles. gesellsch. ann. 1851 p. 83; Neilr. diagn. p. 129. C. banatica Heuff. enum. banat, p. 186 (1858). C. stricta Fuss transs. exc. p. 680 (1866) - non Good. nec Rchb. icon. germ. 8 flg. 583. — îț, Iunie, Iulie. Locuri umede la Bahna lîngă Mânăstirea Neamțu (C. acuta Chania exsic.-non L.) 34. C. acuta L. spec. p. 1388 var. (3; Sturm deutsch. fl.h. 57; Koch syn. p. 873; Rchb. ic. germ. voi. 8 flg. 584; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 403; Schlechtd. Lang. deutsch. 6 flg. 490. C. acuta (3. rufa L. loc. cit. — îț. Locuri inferiore prin bălți și mlăștini. Valea Motrului la Broșteni, Străhaea; Comana; Lehliu; Iași prin lunca Bârnovei. 35. C. vulgaris Fries nov. fl. suec. mant. 3 p. 153 (1842); Koch syn. p. 872; Rchb. ic. germ. 8 flg. 581; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 402; Schlechtd. Lang. deutsch. 6 flg. 489 non sat bona. C. acuta a. nigraL. spec. p. 1338. C. caspitosa Good. transs. of. linn. soc. 2p. 195 tab. 21 flg. 8 (1794)-non L.; Sturm. deutsch. fl. h. 50. C. Goodenotcii Gay. in ann. scien. nat. 2 fasc. 11 p. 191 (1839). C. melcena Wimm. in Flora ann. 1850 p. 619. — ?|, Maiu, Iunie. Păduri prin locuri umede. Predeal; Mânăstirea Neamțu (Chan.) § 2. Monostachii digine: spic terminal composit constituit din spicușiore distante sau proxime, unele mascule altele femele. * Distigmatice. 36. C. remota L.spec. p. 1383; Sturm deutsch. fl. h. 50; Koch syn. 869; Rchb. icon. germ. 8 flg. 556; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 399; Schlechtd. Lang. deutsch. 6 flg. 473 tab. I. — ?(, Iunie, Iulie. Locuri umede prin păduri. Predeal, Bușteni, Sinaia (Grec. enum. p 59). 37. C. canescens L. spec. p. 1383; Sturm deutsch. fl. h. 50; Koch syn. p. 870; Rchb. ic. germ. 8 f. 546; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 398; CYPERACEA! 591 Schlechtd. Lang. deutsch. 6 fig. 481. C. tinerea Poli. fl. palat, voi. 2 p. 571(1776). C. curta Good. in transact. of. linn. soc. 2p. 145 (1794).— Iulie. Locuri rovinose pe la poale de pădure. în Vâlcea pe muntele Galbina; Predeal prin valea Râșnovei. 38. C. elongata L. spec. p. 1383; Sturm deutsch. fl.h. 50; Koch syn. p. 870. Rchb. icon. germ. 8 f. 565; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 397; Schlechtd. Lang. fl. v. deutsch. 6 fig. 478. — î|» Maiu, Iunie. Locuri umede prin Valea-Râșnovei la Predeal (Br.) 39. C. echinata Murr. prodr. fl. goetting. p. 76 (1770); Simk. enum. transs. p. 547. C. stellulata Good. in transact. of the linn. soc. voi. 2 p. 114 (1794); Baumg. enum. transs. 3 p. 294; Koch syn. p. 869. C. grypus Schkuhr carie, fig. 193 (1801); Sturm deutsch. fl. h. 57; Rchb. icon. germ, cyper. fig. 540 sub Vignea; Heuff. enum. ban. p. 182. — 2). Iunie, Iulie. Sol micașist sau pietros cu ierbă pe el, în regiunea alpină și subalpină. Plaiul Osliei pe Riu-Șe^u subt Tutila și pe Bulzu; Predeal. 40. C. leporina L.spec. p. 1381; Sturm deutsch. fl. h. 47; Koch syn. p. 869; Rchb. ic. germ. 8 fig. 554; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 397. C. mollis Gilib. exerc. phyt. 2 p. 546 (1792). C. ovalis Good. in transs. of. linn. soc. 2 p. 148 (1794). C. argyroglochin Hornem. fl. dan. tab. 1710.— Iunie-August. Locuri umede, poeni, livezi în regiunea montană. La Păpușea; Pajerea; Predeal, Bușteni, Sinaia; Piatra - Mare; Rareu. 41. C. paniculata L. spec. p. 1383; Sturm deutsch. fl. h. 50; Koch syn. p. 867; Rchb. ic. germ. 8 fig. 574; Gren. Godr. fl. fr. p. 395; Schlechtd. Lang. fl. v. deutsch. 5 fig. 469. — ?|. Maiu, Iunie. Pe lîngă păduri. Predeal în Valea-Râșnovei. 42. C. paradoxa Willd. acta acad, berol. 1794 p. 39 tab. 1 f. 1; Sturm deutsch. fl. h. 50; Koch syn. p. 867; Rchb. icon. germ, cyper. fig. 573; Schlechtd. Lang. fl. v. deutsch. 5 fig. 470. C. canescens Host. gram. 1 p. 43 (1801). — 2). Maiu, Iunie. Locuri umede prin păduri și prin locuri cam deschise. Piatra pe Cernegura. 43. C. divulsa Good. in transact. of the linn. soc. 2 p. 160 (1794); Sturm deutsch. fl. h. 57; Koch syn. p. 866; Rchb. ic. germ. 8 fig. 570; Schfechtd. Lang. deutsch. 5 fig. 466; C. stellulata M. Bieb. fl. t. c. 2 p. 383 (1808)-non Good. 1. c. — ?), Maiu-Iulie. Păduri în regiunea montană. Câmpulung (Grec. enum. p. 59). 592 CONSPECTUL SISTEMATIC 44. C. muricata L. spec. p. 1382; Koch syn. p. 866; Rchb. ic. germ. 8 fig. 561; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 394; Schlechtd. Lang. deutsch. 5 flg. 465. C. contigua Hoppeap. Sturm deutsch. h. 61 (1835). C «picata Huds. fl. angl. p. 405 (1762).— î|, Maiu-Iulie. Prin livezi la locuri apătose sau umede, gropi, șianțuri, păduri. Verciorova pe Bahna; Netoți în Teleorman; Gomana; București, Chitila,Mogoșoea; Câmpulung, Pitești (C. teretiuscula Grec. enum. p. 59-non Good.); Vulcana; Câmpina, Filipești (C. disticha Grec. loc. cit.-non Huds.); în Suceava pe Borca. p. virens Koch syn. p. 866; Rchb. ic. germ. 8 fig. 562; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 394. Carex virens Lam. encycl. mâth. 3 p. 384 (1789). C. nemorosa Lumn. fl. poson. p. 418 (1791). — Păduri. Netoți; Co- mana; Podu-Turcului. 45. C. vulpina L. spec. p. 1382; Sturm deutsch. fl. h. 57; Koch syn. p. 866; Rchb. ic. germ. voi. 8 f. 564; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 393; Schlechtd. Lang. fl. v.’ deutsch. 5 fig. 463. C. nemorosa Rebent. prodr. fl. neomarch. p. 21 (1804); Willd. spec. pl. 4 p. 323; Rchb. icon. germ. 8 fig. 563-non Lumn. 1. c. — Vulg. Rogoj. Rogoz. — ?|, Maiu- lulie. Locuri umede, bălți, stufuri băltose, pe lingă și prin păduri. Ne- toți, Alexandriea; Comana; București, Chitila, Ciocănești, Periși; Pre- deal prin valea Râșnovei; Iași, Cucuteni; Piatra, Neamțu. 46. C. brizoides L. spec. p. 1381; Sturm deutsch. h. 50; Koch syn. p. 868; Rchb. ic. germ. 8 fig. 548 ; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 393; Schlechtd. Lang. deutsch. 6 f. 472. — ?|, Iunie, Iulie. Locuri umede prin fenațe, poeni, păduri. Predeal (Br.)! 47. C. praeoox Schreb. spicil. fl. lips. p. 63 (1771). C. Schreberi Schrank baier. fl. 1 p. 278 (1780); Sturm deutsch. fl. h. 61; Koch syn. p. 868; Rchb. ic. germ. 8 f. 549; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 392; Schlechtd. Lang. fl. v. deutsch. 6 f. 471. C. curvula Lam. encycl. mâth. 3 p. 380 (1799)-non AII. — ?|. Iunie, Iulie. Livezi, poeni, la locuri uscate. Roșiori-de-Vede; Băneasa, Comana; Paserea; București, Fundeni, Herestrău; Chitila, Ciocănești, Tărtășești; Sloboziea; Iași la Lunca- Bârnovei. 48. C. arenaria L. spec. p. 1381; Sturm deutsch. fl. h. 2 et 69; Koch syn. p. 865; Rchb. ic. germ. 8 fig. 351; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 391; Schlechtd. Lang. deutsch. 5 flg. 458; Boiss. fl. orient. 5 p. 401. C. colchica Gay ann. scien. nat. voi. X 1838 p. 303. C. arenaria var. 0 „culmo obtusangulo* Ledeb. fl. ross. 4 p. 274. C. intermedia D’Urv. CYPERACE2E 59» enum. p. 122 (1822)-non Good.— ?|, Iunie, Iulie. Prin petriși năsipos. Tirgujiul; Giurgiu spre Sniîrda; dunele maritime în Dobrogea la Tuzla și Constanța. 49. C. disticha Iluds. fl. angl. p. 347 edit. 1762; Sturm deutsch. fl. h. 55; Koch syn. p. 865; Rchb. icon. germ. 8 flg. 552; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 391; Schlechtd. Lang. fl. v. deutsch. 6 flg. 457. Carex inter- media Good. in transact. of the linn. soc. 2 p. 154(1794). C. acroandra Schur enum. transs. p. 699 (1866). — î|, Iunie, Iulie. Stânci, petriși pe stânci în valea Peleșiului subt cariere. 50. C. di visa Huds. fl. angl. p. 348 edit. 1762; Sturm deutsch. fl. h. 55; Koch syn. p. 865; Rchb. ic. germ. 8 flg. 545; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 390; Boiss. fl. orient. 5 p. 401. Carex schanoides Host gram, tab. 4 (1805). C. austriaca Schkuhr carie, tab. Q q. q. fig. 157. — î|, Iunie, Iulie. Locuri josnice în Valea-Motrului pe la Broșteni, Străhaea, ** Tristigmatice. 51. C. curvula AII. fl. pedem. 2 p. 294 (1785); Sturm deutsch. h. 47; Koch syn. p. 864; Rchb. ic. germ. 8 f. 536; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 400. C. lobata Bell, append. ad fl. pedem. (1792). Cryptoglochin curvulus Heuff. in Flora ann. 1844 p. 529. — Iunie, Iulie. Păsciuni alpine. Parîngu (J.‘ Barlh); muntele Godeanu. § 3. Monostachiihomogine dioice: un spic terminal simplu avend tote florile de același sex. Plante dioice. * Tristigmatice. 52. C. rupestrisAll.fi.pedem. 2p.264 (1785); Sturm deutsch. h. 61; Koch syn. p. 862; Rchb. icon. germ, cyper. fig. 531. — ?|. Iu- nie, Iulie. Sol micașist in regiunea alpină. Tutila subt Godeanu și pe Scărișioara (Elyna spicata Heuff. en. ban. p. 180-non Schrad.) . 53. C. pauciflora Lightf. fl. scot. 1 p. 543 (1777); Sturm deutsch. h 61; Koch syn. p. 863; Rchb. icon. germ, cyper. fig, 526 ; Boiss. fl. orient. 5 p. 398. C. leucoglochin Ehrh. in Lin. fii. suppl. p. 413 (1781). — ?|, Iulie. în regiunea alpină, locuri cam mlăștinose. Plaiul Osliei pe lingă Rîu-Șeț pe la 1880 m. 54. C. pyrenaica Wahlberg acta holm. ann. 1803 p. 139; Rchb. icon. germ. cyp. fig. 530; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 387; Heuff. enum. banat, p. 181; Neilr. diagn. p. 129. C. Ramondiana DG. fl. fr. 3 p. 102 (1805). C, Grosseckii Heuff. ap. Rchb. 1. c. Callistachys pyre- 594 CONSPECTUL SISTEMATIC naica Heuff. in Flora ann. 1844 p. 528. — Iulie. Păsciuni în plaiu- rile alpine, sol micașistic. Pe Tutila și Godeanu, muntele Coziea pe verful culminant și spre stână la spate; pe Moldoveanu în Argeși. ** Distigmatice. 55. C. Davalliana Sin. in linn. transact. 5 p. 266 (1800); Sturm deutsch. h. 50; Koch syn. p. 862; Rchb. icon. germ. voi. 8 flg. 523 ; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 385;Schlechtd.Lang.fl.v.deutsch.voi. 5 fig.443. C. dioica Vili, dauph. 2 p. 193-non L. C. pulicaris AII. fl. pedem. 2 p. 263 - non L. — î|, Aprilie, Maiu. Locuri mlăștinose pe dealurile sub- montane la Câmpina. 7. ELYNA Schrad. Jl. germ, i p. 155. I. E. spicata Schrad. 1. c. (1806); Sturm deutsch. h 26; Koch syn. p. 861; Rchb. icon. germ. voi. 8 flg. 520 ; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 384. Carex Bellardii AII. fl. pedem. 2 p. 264 tab. 82 flg. 2 (1795). C. myosuroides Vili, dauph. 2 p. 194 tab. 6 (1787). — ?|, Iunie, Iulie. Negoiu; Buceci la Omu (Simk.) CXin. GRAMINEjE Juss. gen. p. 28. Trib. I. EUGRAMINEjE. — Florile fertile hermafrodite, adesea înso- țite de flori unisexuate sauși de flori rudimentare sterile, tote de aceeași înfățișare externă. Secțiea /. Rachisul (axa primară a inflorescenței) fără excavați! laterale care ar conține spicușiorele. Subsecțiea I. Florile în epoca înflorirei stau închise. A. Glumela inferioră având spatele convex. 1. TRAGUS Hali. hist. st. helvet. 2 p. 203. I. T. racemosus Hali. hist. st. helv. 2 p. 203 (1768); Koch syn. p. 891; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 456; Schlechtd. Lang. deutsch. 7 fig. 563. Cenchrus racemosus L. spec. p. 1487. Lappago racemosa Willd. spec. 1 p. 484 (1797); Sturm deutsch. fl. h. 34; Rchb. icon. germ. 1 fig. 514. — Q Iulie-Septembre. Locuri năsipose, pe lîngă drumuri. Severin pe câmpu Baranului spre Hinova și pe la Gura-Văei; în Do- brogea prin dunele maritime la Constanța spre Mamaea. 2. DIGITARIA Scop. Jl. cam. ed. 1. I. D. sanguinalis Scop. fl. cam. p. 52 (ed. 1760); Rchb. icon. germ. 1 fig. 507. Panicum sanguinaie L. spec. ed. 1753 p. 57; Koch GRAMINEA 595 syn. p. 891; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 461; Schlechtd. Lang. deutsch. 14 flg. 564. Dactylon sanguinale Vili, dauph. 2 p. 69 (1787). Paspalum sanguinale a. Lam. DG. fl. fr. 3 p. 16.—Vulg. Meilor. Mohor-roșiu.— 0 Totă vara. La locuri necultivate și de cultură, drumuri, trotuore, curți, grădini; specie forte comună. Călimănești, Stănișioara; Câmpu- lung; Comana; București; Ploești; Buzău, Beceni (Panicum sanguinale Grec. enum. p. 60); Tecuci; Iași. 2. D. ciliaris Pers. syn. 1 p. 85 (1805); Rchb. icon. germ. 1 flg. 508. Panicum ciliare Retz. obs. 4 p. 16 (1791); Koch syn. p. 891; Schlechtd. Lang. deutsch. 14 f. 565. P. sanguinale 0. ciliare Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 461.—Q August, Septembre. La locuri necultivate, pe la ziduri vechi. București (Panicum ciliare Grec. enum. p. 60); an spont. ? 3. D. humifusa Rich. ap. Pers. syn. 1 p. 85 (1805). Synte- risma glabrum Schrad. fl. germ. p. 163 (1806). Digitaria filiformis Koel. gramin. p. 26 (1802), Rchb. icon. germ, gramin. flg. 506-non L. spec. p. 85 sub Panicum, stirps americană. Panicum glabrum Gaud. agrost. 1 p. 22 (1811); Koch syn. p. 892; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 462; Schlechtd. Lang. deutsch. 14 f. 566. — Vulg. Meișior. — Locuri nă- sipose dar cu ierbă. Gara Vârciorovei spre Dunăre; pe lîngă cale pe la Rîu-Vadnlui; Tulcea spre Malcoci. Specie forte rară pe la noi. 3. PANICUM L. gen. n. 76 ex p. I. P. capillare L. spec. p. 86; Koch syn. p. 892; Rchb. icon. germ. 1 fig. 518; Gren. Godr.fl.fr. 3 p.459; Schlechtd. Lang. deutsch. 14 f. 569. Milium capillare Moench meth. p. 203, — Vulg. Meiu-m^nunt. Meipor. Meiu-păseresc.—QMaiu, Iunie. De origine americană; intro- dus în cultura, însă puțin vulgarizat. Craiova; București. 2. P. miliaceum L. spec. p. 86; Koch syn. p. 892; Rchb. ic. germ. 1 fig. 519; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 460; Schlechtd. Lang. deutsch. 14 f. 568. Milium esculentum Moench meth. p. 203 (1794). M. Panicum Mill. dict. ann. 1759. Panicum Milium Pers. syn. 1 p. 83 (1805). — Vulg. Meiu. Malaiu. — QMaiu, Iunie. Plantă de origine asiatică și de antică cultură în Europa. — Cultivată și vulgarizată în România meridională pentru uzul economic (Grec. enum. p. 60). 3. P. Crus-galli L. spec.p. 83; Koch syn. p. 892; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 460; Schlechtd. Lang. deutsch. 14 flg. 567. Echinochloa Orus-galli P. Beauv. agrost. p. 53; Rchb. icon. germ. 1 fig. 516; glu- 596 CONSPECTUL SISTEMATIC mela inferiâră a florilor sterile scurt aristată. — Vulg. Costrei. Mohor- gros. I6rbă-bărb6să. — Q Iulie, August. La locuri cam umede, prin și pe lîngă grâne și porumburi,pe la drumuri și prin locuri inculte; plantă comună (Grec. enum. p. 60). Craiova; Rîmnic; Câmpulung; Văleni; București; Comana; Galați; Fălticeni. 0. aristatum. — Echinochloa Crus-galli 0. aristata Rchb. icon. germ. 1 fig. 515; glumela la florile sterile lung aristată. 4. SETARIA P. Beauv. agrost. p. 51. I. S. verticillata P. Beauv. agrost. p. 51 (1812); Koch syn. p. 893; Rchb. icon. germ. 1 fig. 511; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 458; Schlechtd. Lang. deutsch. 14 f. 571. Panicum verticillatum L. spec. p. 82. Panicum asperum Lam fl. fr. 3 p. 577 (1778). — Vulg. Mohor. Meiu-păsăresc.-Bursoacă. — O Iulie, August. Câmpuri, drumuri, lo- curi de cultură prin grâne. porumburi, miriști; plantă comună (Grec, enum.p. 60). Craiova; Stolnici; Titu; Ciocănești, București; Comana; Buzău; Bîrlad; Iași. 2. S. viridia P. Beauv. agrost. p. 51; Koch syn. p. 893; Rchb. icon. germ. 1 fig. 510; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 457; Schlechtd. Lang. deutsch. 14 f. 512. Panicum viride L. spec. p. 83. P. Icevigatum Lam. fl. fn 3 p. 578 exclus, var. 0. — Q Iulie, August. Câmpuri, pe la lo- curile de cultură, prin grâne, porumburi, miriști; plantă forte comună (Grec. enum. p. 60). Craiova; Stolnici; Titu; Ciocănești, București; Comana; Băneasa, Giurgiu; Câmpulung; Ploești; Sinaia; Focșiani; Brăila; Bacău; Neamțu (Chan.); Dobrogea. 8. S. glaucaP. Beauv. agrost p. 51 (1812); Koch syn.p. 893; Rchb. icon. germ. 1 fig. 509; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 456 ; Schlechtd. Lang. deutsch. 14 f. 573. Panicum glaucum L. spec. p. 83. P. Iceviga- tum 0. Lam. fl: fr. 3 p. 578. — Q Iulie, August. Câmpuri la locuri ne- cultivate și cultivate, grâne, miriști, prin vii; plantă forte comună (Grec, enum p. 60). Rîmnic; Titu; Ciocănești, București; Comana; Ploești;Buzeu; Focșiani; Bacău; Tecuci; Bîrlad. • S. italica P. Beauv. agrost. p. 51 (1812); Koch. syn. p. 893; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 458. Panicum italicum L. spec. 83; — ase- menea și 5. germanica P. Beauv. 1. c. Panicum germanicum Willd. spec. pl. 1 p. 336 (1797), formă ce se deosebește prin rachisul inflo- rescenței ceva mai lung-peros.—Vulg. Mohor, Mohor-Mare. Parînc.— QIulie, August. Ambele, adesea împreună, cultivate mult pentru nutrețul vitelor. GRAMINEJ2 597 B. Glumela inferioră avend spatele carinat; cariopsa lateral- comprimată. 5. PH AL ABIS L.gen. n. 74. I. Ph. arundinacea L. spec. p. 80; Koch syn. p. 894; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 441; Schlechtd. Lang. deutsch. 14 flg. 577. Baldin- gera arundinacea Dumort. agrost. belg. p. 130. Arundo ■colorata Willd. spec. pl. 1 p. 457 (1797). Calamagrostis colorata DC. fl. fr. 3 p. 26 (1805). Digraphis arundinacea Trin. fund, agrost. p. 127 (1820). — î|. Iunie. Iulie. Mlăștini, stufuri băltose, locuri ude, pe lîngă șosele cu șianțuri. Tîrgujiul pe la Sasa; Morteni, Vultureanca; Tărtășești, Chi- tila; Galați în părțile de jos; Tecuci, prin lunca Zeletinului; Tulcea. p. picta Koch syn. p. 894. Ph. picta L. spec. p. 80, având foile vărgate cu linii albe și ver^i. — Vulg. Panglicuță. lerbăluță. — ?|, în horticultură, vulgarizată pentru podobă. 2. Ph. canariensis L. spec. p. 79; Koch syn. p. 894; Rchb. icon. germ. 1 fig. 491; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 438; Schlechtd. Lang. deutsch. 14 fig. 576. — Vulg. Hrba-canarașiului. — Q Iulie, August. Prin locuri cu ierbă, pe lingă grâne și drumuri; puțin frecuentă. Bu- curești; Focșiani; Iași; Măcin pe la Satul-Lipovănesc. 6. HIEROCHLOA Gmel. Jl. sibir. r. I. H, odorataWahlenb.fi. ups. p. 32(1820); Koch syn. p. 895; Schlechtd. Lang. deutsch. 14 fig. 578; Neilr. diagn. p. 133. H. borea- lis Roem. et Sch. syst. veg. 2 p. 513 (1817); Rchb. icon. germ. 1 f. 500. H. orientalis Fries Heuff. enum. banat, p. 188 (1858). Holcus odoratus L. spec. p. 1047 ed. 1753. Holcus repens Host. gramin. 3 tab. 3 (1805). Holcus borealis Schrad. fl. gerni|. 1 p. 252 (1806). — ?(, Maiu, Iunie. Locuri umede, stufuri băltose, rovine turfose. Pe lengă pădurea de la Gara-Lehliu; Cornățel, Sloboziea în Ialomița; Berlad către Dealu-Mare. 7. ANTHOXANTHUM L. gen. n. 42. I. A. odoratum L. spec. p. 40; Sturm. deutsch. fl. h. 4; Koch syn. p. 895; Rchb. icon. germ. 1 fig. 495-497; Gren. Godr. fl. fr. 4 p. 442; Schlechtd. Lang. deutsch. 7 fig. 580. — Vulg. Hrbă-mirositore. Parangină. Vițelar. — î|, Maiu, Iunie. Prin livezi, locuri cu ierbă, pă- duri. Cerneți; Craiova; Tîrgujiul;Călimănești; Conțești; Câmpulung; Predeal, Bușteni; Buceci la Sinaia (Knecht.); Câmpina (Grec. enum. p. 60); Mânăstirea Neamțu (Chan.); Iași, Socola; Broșteni; Rarău. 598 CONSPECTUL SISTEMATIC 8. CBYPSIS Ait. hort. kew. ed. r. I. C. aculeata Ait. hort. kew. ed. 1 voi. 1 p. 48 (1789); Sturm deutsch. fl. h. 26; Koch syn. p. 897; Rchb. icon. germ. 1 flg. 468; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 445; Schlechtd. Lang. deutsch. 7 fig. 588. Schoenus aculeatus L. spec. p. 63. Phleum schcenoides Jacq. fl. austr. 5 p. 29 (1778)-nonL. Ph. aculeatum Lam. encycl.măth. 2p. 506 (1786).— Vulg. lirba-vătămăturei. — Q August, Septembre. Prin locuri josnice sărate sau argilo-năsipose expuse micelor inundații. Cotnari la poalele dealurilor pe lingă calea ce conduce la Tirgu-Frumos; în Dobrogea pe năsipurile maritime umede de la Constanța către Mamaea. 2. C. alopecuroides Schrad. fl. germ. 1 p. 167 (1806); Sturm deutsch. fl. h. 26; Koch syn. p. 897. Rchb. ic. germ. 1 fig. 470; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 444; Schlechtd. Lang. deutsch. 7 fig. 590. — C. pha- larioides M. Bieb. fl. t. c. Ip. 45 (1808). Hdeocldoa alopecuroides Host. gramin. 1 p. 29 (1801). — Q August, Septembre. Prin locuri uscate, tărâm humifer. Giurgiu, Băneasa, Gurbanu, Comana; București spre Herăstrău și prin viile de la Filaret forte frecuent. 9. ALOPECUBUS L. gen. n. 78. I. A. pratenais L. spec. p. 88; Sturm. deutsch. fl. h. 8; Koch syn. p. 896; Rchb. ic. germ. 1 flg. 478; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 450; Schlechtd. Lang. deutsch. 7 fig. 582. A. sericeus Gaertn. fruct. 1 p. 2 (1788). A. altissimus Schur enum. transs. p. 726 (1866).—Vulg.Godină. Câda-Vulpei. — ?|, Maiu, Iunie. Livezi, fînațe; specie forte răspândită. Tîrgujiul; Câmpulung; Vulcana; lonești, Vultureanca; Predeal, Si- naia; Câmpina (Grec. enum. p. 60); Ciocănești, Chitila, București; Comana; Mânăstirea Neamțu (Chan.) p. obscurus Ledeb. fl. ross. 4 p. 463 (1853); Schur enum. transs. p. 726.4. nigricans Koch syn. p. 896; Rchb. ic. germ. 1 flg. 477-non Hornem. A. pratensis var. adscendens Beckm. exsic. specimen, hano- vricensis! — Rizoma intru câtva mai lungă și mai grosă, culm» la bază inflexi apoi ascendenți, viguroși; ligula puțin eșită, spicușiorele forte colorate de un purpuriu închis spre vîrf mai cu seamă. 2. A. laguriformis Schur verh. siebenb. ver. I (1850) p. 182 solum nomen; Griseb. et Sch. iter. hung. n. 314 descriptum; Schur enum. transs. p. 727; Simk. enum. transs. p. 561. A. brachystachys Janka in linnsea voi. 30 p. 615 (1860)-non M. Bieb. fl. taur. cauc. 3 p. 56 (1819). — Conf. Simk. loc. cit. — ?|, Iulie, August. Locuri cu iărbă pe piscuri alpine. Negoiu. GRAMINE^ 699 3. A. fulvua Smith engl. bot. 21 tab. 1467 (1805); Koch syn. p. 896; Rchb. icon. germ, gramin. flg. 476; Gren. Godr. fl.fr. 3 p. 451; Schlechtd. Lang. deutsch. voi. 7 flg. 586. A. paludosus P. Beauv. ap. Mert. Koch deutsch. fl. 1 p. 481 (1823). A. geniculatus var. fulvus Auct. ex p. — O Iunie - August. Livezi, locuri umede cu iârbă sau chiar mlăștinose. Ghergani (Grec. enum. p. 60); Comana; Podu- Turcului prin lunca Zeletinului; în Suceava pe Suha-Mare spre Iesle ; Broșteni pe Neagra. 10. FHLEUM L. gen. n. 77. I. Ph- pratense L. spec. 79; Koch syn. p. 898; Rchb. icon. germ. 1 fig. 482 ; Gren. Godr. fl. fr. p. 446; Schlechtd. Lang.deutsch. 7 flg. 595. Ph. ciliatum Gilib. exerc. phyt. 2 p. 518 (1792). — Vulg. Ierba-lui-Timofti. Simoftică. — Iunie, Iulie. Livezi, fînațe; specie vulgară (Grec. enum. p. 60). — Tirgujiul; Craiova; Alexandriea, Bră- tășiani, Netoti; Câmpulung; Pajerea; Predeal, Sinaia; Câmpina, Ploești; Ciocănești; Buftea, Chitila, București; Comana; Lehliu; Bu- zeu; Piatra, Osloveni, Neamțu; Broșteni; Rarâu la Schit. Varieză, avend spicul scurt sau mediocru, 5-7cm lungime sau având spicul forte lung, 12 -18rm lungime. Deosebit de acesta, a) cu tulpina netuberosă : Ph. pratense genuinum Auct. — P) tulpina jos de tot bulbiform-îngroșată, adesea âncă c’un inie nod mai sus de tube- rositatea precedentă: Ph. nodosum L. 2. Ph. Boehmeri Wibel prim. fl. werth. p. 125 (1799); Koch syn. p. 898; Rchb. icon. germ. 1 flg. 487; Gren. Godr. fl. fr. 3 p.446; Schlechtd. Lang. deutsch. 7 flg. 594. Ph. ambiguum Griseb. spicil. rumel. 2 p. 463 (1844)-non Ten. fl. neapol. 3 p. 64 (1824). Ph. pha- laroides Koel. descr. gram. p. 52 (1802). Ph. tenue M. Bieb. fl. t. c. 1 p. 46 (1808). Phalaris phleoides L. spec. p. 80. — Iunie, Iulie. Li- vezi, fînațe, răriși de pădure, la locuri uscate sau aprice. Vârciorova, Severin; Craiova; Câmpulung; lonești, Vultureanca; Ploești, Dealu- Mare; Băneasa, Comana; Isaccea, Cocoși. p. macrostachyum.—Având spicul lung, ca de 15c,ⁿ, cilindric sau prea ușior lobat către bază; ț. thyrsoideum. Având spicul lung, cade 15 <’m, descompus în nu- meroși lobi profunzi, lungi și distanți ce’i dau o formă tirsoidă. 3. Ph. aerrulatum Boiss. diagn. II f. 4 p. 125 (1859). Ph. Boehmeri p. ciliatum Griseb. in Ledeb. voi. 4 p. 457 (1853); Boiss. fl. orient. 5 p. 483- non Pour. nec Gilib. Chilochloa collina Schur enum. 600 CONSPECTUL SISTEMATIC transs. p. 729 (1866). Fhleum collinum Auct. transs. — î|. Iulie, Au- gust. La locuri Uscate, aprice. Vârciorova, Severin, dealurile Stirminei; Călimănești, Coziea, Stănișioara. Varieză: a) cu foile plane, marginea scabră ; — P) cu foile con- volute subuliforme. 4. Ph. asperum Vili, dauph. 2 p. 61 tab. 2 fig. 4 (1787); Sturm deutsch. fl. h. 27; Kochsyn. p. 898; Gren. Godr. fl.fr. 3 p. 447; Schlechtd. Lang. deutsch. 7 fig. 594 a ; Chilochloa aspera Rchb. icon. germ. 1 fig. 486. Phleum viride AII. fl. pedem. 2 p. 232 (1785). Pha- laris aspera Retz obs. 4 p. 14 (1779). — Q Maiu, Iunie. La. locuri aprice, petrișiuri, năsipuri. Comana; Tulcea pe la Marighiol. ₜ 5. Ph. alpinum L. spec. p. 88; Sturm deutsch. fl. h. 29 ; Koch syn. p. 898; Rchb. ic. germ. 1 fig. 484; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 447; Schlechtd. Lang. deutsch. 7 flg. 596. — ?|, Iunie-August. Pe lingă păduri în regiunea subalpină și infralpină. Godeanu; Ghițu; Predeal prin valea Râșnovei și pe Clăbucetu-Taurului; Buceci pe Costila și Caraimanu; Rareu pe Piatra-Zimbrului. [3 . commutatum. — Ph. commutatum Gaud. agrost. helv. 1 p. 40 (1811); Koch syn. p. 899. Ph. alpinum b. subcapitatum Schur enum. transs. p. 728. —în regiunea alpină pe virfuri. Păpușea; Piatra-Mare; Ceahlău. 11. CVNODON Rich. in Pers. syn. Ip. 85. 1. C. Dactylon Pers. syn. 1 p. 85 (1805); Koch syn. p. 900; Rchb. icon. germ. 1 fig. 454; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 463; Schlechtd. Lang. deutsch. 7 fig. 599. Panicum Dactylon L. spec. p. 85. Digita- ria Dactylon Scop. fl. carn. p. 52 (ed. 1772). Dactylon officinale Vili, dauph. 2 p. 69 (1787). —Vulg. lirba-cânelui Pir-gros.— ?|. Iulie, Au- gust. Locuri aprice inculte, drumuri, curți, câmpuri, ziduri vechi, pă- ragini. Severin; Craiova; Rîmnic; Stolnici; lonești, Vultureanca; Cio- cănești, Chitila, București (Digitaria Stolonifera Schrad. Grec. enum. p. 60); Comana ; Lehliu; Fetești; Buzeu, Brăila, Galați; Iași; Dobro- gea pe la Constanța, Tuzla, Mangaliea. 12. BECKMANNIA Host. gram. 3p. 5. I. B. erueaeformis Host. gram. 3 p. 5 tab. 6 (1805); Ledeb. fl. ross. 4 p. 45$; Boiss. fl. orient. 5 p. 451; Rchb. icon. germ. 1 fig. 452. î|, Maiu, Iunie. Prin viroage și prin mlaștini cu stufarie. Comana la Padina-lui-Vasile. GRAMINEA 601 13. LEERSIA Soland. ap. Swart^. nov. gen. ui. I. L. oryzoides Soland. ap.SwartzfLind.occid.l p. 132(1797); Koch syn. p. 900; Rchb. icon. germ. 1 f. 494; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 437; Boiss. fl. orient. 5 p. 469. Phalaris oryzoides L. spec. p. 81. Asprella oryzoides Lain. iii. 1 p. 167 (1791). Oryza clandestina A. Br. in Aschers.fi. pr. brandenb. p. 799(1864); Schlechtd. Lang. deutsch. 7 f. 601. — ?|» Iulie-Septembre. Locuri mlăștinose, gropi sau șianțuri cu stufărie. București Ia Băneasa pe Colentina (Grec. enum. p. 59); Alexandriea ; Comana pe Cîlniște. Subsecțiea II. Florile la epoca inflorirei stau deschise. A. Spicușiorele geminate: unul sesil, cel lalt pedicelat. 14. SORGHUM Pers. syn. r p. ioi. I. S. halepense Pers. syn. 1 p. 101 (1805); Sturm deutsch. h. 52; Koch syn. p. 890; Rchb. icon. germ. 1 fig. 464; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 470. Hdlcus halepensis L. spec. p. 1485. Andropcgon halepensis Brot. fl. lusit. 1 p. 89 (1804). — Vulg. Costrei. Bălur. — Q luIie-Sep- tembre. Câmpuri prin locuri deschise, pe lingă drumuri și grâne, pe lingă locuințe rurale. Netoți, Garagău în Teleorman; Comana; Bucu- rești, Chitila, Ciocănești; Periși, Crivina, Ploești. • S. vulgare Pers. — Vulg. Bălur. Măture. — Q lulie-Septem- bre. în cultură pentru uzul economic. ÎS. ANDR0P0G0N L. gen. n. 1145. 1. A. ischaemum L. spec. p. 1483; Sturm deutsch. h. 52; Koch syn. p. 890; Rchb. ic. germ. 1 fig. 461; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 465; Schlechtd. et Lang. deutsch. 7 fig. 556. A. villosus a. Lam. fl. fr. 3 p. 634 (1778). A. angustifolius Sm. prodr. fl. graec. 1 p. 47 (1806).— Vulg. Bărbosă.— ?|» Iulie, August. Câmpuri Ia locuri aprice necultivate, locuri năsiposepe lingă drumuri, pe cdste sau dîmburi; frecuent (Grec, enum. p. 60). Craiova; Rîmnic, Călimănești; Stolnici; Titu, Ghergani; Crevediea, Obedeni; Călugăreni, Comana; București, Chitila; Periși, Ploești; Buzeu; Dobrogea. 2. A. Gryllus L. spec. p. 1480; Sturm deutsch. h. 52; Koch syn. p. 890; Rchb. icon. germ. 1 fig. 463; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 468; Schlechtd. et Lang. deutsch. 7 fig. 559. A. paniculatus Lam. fl. fr. 3 p. 632 (ed. 1792). Pollinia Gryllus Spreng. pugil. 2 p. 10 (1815). Chry- sopogon Gryllus Trin. fund. p. 188 (1820). — Vulg. Sadină.— ?|» Iunie, Iulie. Locuri aprice aspre, necultivate, mărăcinișiuri, câmpuri, dru- 602 CONSPECTUL SISTEMATIC muri; la noi frecuent. Verciorova, Cerneți; Craiova; Stolnici; Netoți; Vultureanca; Băneasa, Comana; Titu, Ghergani, Ciocănești; Bucu- rești, Chitila , Periși; Brăila, Galați; Tecuci; în Dobrogea pe la Tulcea, Cîșla. 16, ERIANTHUS Rich. in P. ‘Beauv agrost. p. 14. 1. E. strictu* Bl.etFingerh.fi. germ. ed.2(1836) voi. Ip. 105; Boiss. fl. orient. 5 p. 455. Andropogon strictus Host. gramin. 1 tab. 2 (1801). Saccharum strictum Spr. pug. 2 p. 16 (1815). Rchb. ic. germ. 1 fig. 457. Erianthus Hostii Griseb. spicil. ramei. 2 p. 548 (1844); Neilr. diagn. p. 132. — ?|. Iunie, Iulie. Locuri cam năsipdse, umede. Severin pe dealul Buliga prin vil, mult; pruntișiurile năsipose și scurse pe al- biea lalomiței în dreptul stației ferate Crivina (Calamagrostis arundi- nacea Grec. enum. 1880 p. 60-non Roth). Am vizitat localitatea de la Crivina mai în urmă în vre-o două rânduri, dar n’am mai găsit planta acesta pe acolo. De sigur că în lo- calitatea acăsta a provenit prin emigrație. B. Spicușiorele negeminate, solitare sau aproximate. 1. Stilurile lungi. 17. PHBAGMITESi Trin. fund, agrost. 134. 1. Ph. communis Trin. fund, agrost. p. 134 (1820); Koch syn. p. 909; Rchb. icon. germ. 1 fig. 502; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 473 ; Schlechtd. et Lang. deutsch. 7 fig. 631. Arundo Phragmites L. spec. p. 120. A. vulgaris Lam. fl. fr. 3 p. 615 (1778). — Vulg. Stuf. Stuh. Stuh-de-baltă. Trestie. — ?|. August, Septembre. Ape stagnante sau lin fluente turfose, bălți, heleșteuri, în regiunea inferioră. Plantă vul- gară frecuentă (Grec. enum. p. 60). Tîrgujiul; Netoți, Alexandriea; Comana; București, Panteleimon, Paserea, Cernica; Buftea, Periși, Crivina; Câmpina; Mizil, Buzău; Galați; Iași; Fălticeni; Dobrogea. a. vulgaris Gren. Godr. fl. fr. p. 474 (1856). Spicușiorele pluri- flore ocheși sau negriciose. f, flavescens Gren. Godr. 1. c. Arundo Phragmites £, flavescens Custor. ap. Gaud. fl. helv. 6 p. 341 (1830). Phragmites isiaca Rchb. ic. germ. 1 fig. 503-non Kunth cujus stirps in Dacia non inveni. Spicu- șiorele pluriflore cu aspect gălbeniu. ț. rivularis Ledeb. fl. alt. 1 p. 89 (1829); ejus fl. ross. 4 p. 394 sec. descriptione: „panicula compacta, spiculis 1-2 floris, floribus glu- mas non multum superantibus*. Etiam cum Ph. communis var. ț. steno- 60â phylla Boiss. II. orient 5 p. 563 (1884) convenit: „folia abreviata angus- tissima linearia saepe subconvoluta et pungentia“ (ex sententia clar. A. â Degen) și cu atât mai mult că și planta nostră, ca și cea din Attica, locuește prin dunele maritime pe lingă ape sărate. în Dobro- gea, prin dunele maritime de Ia Tuzla pe lîngă lacul Tuzla și pe lîngă Tichir-Ghiol. Destul de remarcabilă pentru flora nostră. 2. Stilurile forte scurte sau așia că stigmele par a fi sesile. 18. POLYPOGON Desf. Jl. atl. r p. 66. I. P. monspeliensis Desf. fl. atl. 1 p. 67 (1798); Koch syn. p. 901; Rchb. iconogr. germ. 1 fig. 170; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 490; Schlechtd. Lang. deutsch. 7 fig. 603. — Q Maiu, Iunie. Locuri josnice umede năsipose sau mlăștinose cu stufărie. în vecinătatea mărei la Constanța către Mamaea. 19. AGROSTIS L. gen. n. 8o. § 1. Glumelele egale sau aproximativ egale: Airagrostis Griseb. in Ledeb. fl. ross. voi. 4. I. A. densior Hackel (in 1884 inedit, pl. in litt. ad. Arp. ă Degen 1895 Novenb. pro var. A. Biebersteiniance). — Q Maiu, Iunie. Locuri ce rețin apele de ploi, șianțuri, gropi, pe lîngă căi comunale între lo- nesti, Morteni și Vultureanca distr. Dîmbovița. Aflat în 1895 Maiu 29. Eacă coprinsul scrisorei D-lui Hackel către Dr. A. Degen : „Ierbuța trămisă este o varietate de Agrostis Biebersteiniana Claus „(beitr. zu fl. d. russ. reiches VIII p. 267 ann. 1851, synon. A. capii- Jaris M. Bieb. fl. t. c. 1 p. 55-non L., A. trichoclada Griseb. in Ledeb. „fl. ross. 4 p. 439) pe care am primit’o âncă din 1884 prin D. Smirnow „din Barjon (Caucaziea) și pe care îi am determinat-o drept A. Bie- „bersteiniana var. densior Hackel. Se distinge de tipica, ce există pe la „Sarepta în gubemiea Astrachanului, nu numa prin panicula sa mai „densă, dar mai ales prin glumela inferioră ce este pubescentă, pe „când la tipica este glabră. S’ar putea considera prin urmare ca specie; „însă mai există o a treia formă: var. pubiflora Hackel, care are ase- „ menea glumelele pubescente însă panicula sa este fină și fîlfâitore ca „la forma tipică; ea cresce in provincieaHarabagh. în vederea acestei „variabilități, nu cred necesar a propune o separație specifică. Des- „coperirea acestei rare specie în Româniea este de o mare importanță „fitogeografică“. 1 1. înainte de a comunica planta acesta distinsului confrate dlu Budapesta, eu ti dasem numirea de Agrostis divaricatlssima. De și având un aspect cam diferit de 604 CONSPECTUL SISTEMATIC § 2. Glumela superioră cu mult mai scurtă de cât cea inferioră: Eaagrostis Griseb. loco cit. 2. A. alba L. spec. p. 93; Schrad. fl. germ. 1 p. 209 tab. 2 fig. 1; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 480; Schlecht. Lang. deutsch. voi. 7 flg. 605. A. stolonifera (3. L. spec. p. 93 ; Koch syn. p. 901; Rchb. icon. germ. 1 flg. 133. — Vulg. lâ'ba-câmpului. Ierba-ventului. Păiușt. — î|» Iulie, August. Livezi, locuri cu ierbă, ograde de pomi, câmpuri, tuferișuri, pă- duri ; specie forte comună (Grec. enum. p. 61). — Severin; Baea-de- Aramă, Padeși; Tismana, Tîrgujiul; Craiova; Rîmnic, Călimănești; Argeși; Stolnici, Brătășiani, Netoți; Câmpulung, Pajerea; Predeal, Bușteni, Sinaia ; Titu, Ghergani, Ciocănești, Periși; Chitila, București; Comana; Ploești, Câmpina; Văleni; Buzeu; Focșiani; Bacău; Piatra, Osloveni, Neamțu; Fălticeni, Comu-Luncei; Birlad, Vaslui, Iași; Do- brogea. — Varieză mult; astfel: a. diffusa Host gram, austr. 4 tab. 55 (1809). Panicula ovată oblungă, laxă, difusă; florile mutice avend colorea verde-palidă sau cuprină: A. stolonifera Host 1. c. tab. 56, A. alba var. pallens Gaud fl. helv. 1 p. 187; — sau florile avend colorea violetă mai mult sau mai puțin intensă: A. varia Host. 1. c. tab. 57 flg. sinistra. p. major Gaud. fl. helv. 1 p. 189 (1828). A. silvatica Host gram. 4 tab. 54 (1809)-non Huds. fl. angl. (1762). A. gigantea Gaud agrost. helv. 1 p. 81 (1811); Koch syn. p. 902 ex p.; Rchb. icon. germ. 1 iote cele lalte specii cunoscute ale genului Agroslis — luat in sensul cel mal larg — to- tuși, tn urma autopsiilor făcute, nu o puteam separa de acest gen, însușind pe deplin caracterele sale esențiale. Numirea specifică îl o dasem astfel, având în vedere dls- poslțlca paniculel sale răsfirată, deplin dlvaricată șl cu o menținere cam rigidă. AflAndu-ne în oare care necertltudine, am căutat a ne asigura dacă acăstă gramlnee este sau nu cunoscută. De aceea ne am adresat prețldselor cunoști In țe ale confratelui A Degen din Budapesta, conslderAnd afinitatea ce există intre flora câmpiilor țârei ndstre cu aceea a Ungariei șl credând că o asemenea plantă arii șl prin acea țară. Besultatul cercetărilor sale a fost acela-și cu al noslru intru ce privește genul; insă, pentru o con- vingere deplină, Domnia-sa a adresat planta nostră șl Profesorului Hackel, astă-di su- veranul cunoscător al gramineelor, de la cere avem sentența citată. Cu tdte acestea, fle-ne permis să adăogăm următdrea observație: . Pentru ca planta ndstră să fie cu adevărat o varietate de Agroslis Bteberstei- niana Claus, trebue să semene exact cu acesta in tdte privințele șl să difere numa prin panicula densă șl prin pubescența glumelel Inferldre. însă comparată cu A. Bieber- steiniana Claus —pe care o posedăm chiar din Sarepta — are cu totul chipul deosebit, precum a remarcat șl D. A. Degen; cu tdte acestea, ea nu pdte 6 Îndepărtată din grupa Airagroslis Griseb. La prima ochire fdrte mult se potrivește cu Antinorfa agro- slidea Pariat, prin tallea, panicula trlchotomlc-dlvarlcată, prin forma, mărimea șl as- pectul splcușldrelor; insă diferă de acesta prin lipsa de tulpină lungă culcată șl stolonlferă cum șl prin splcușldrele sale numa cu o fldre hermafrodită șl sesllă. De Agroslis Bie- bersteiniana Claus. diferă prin portul său relativ scundicel, robustlor șl rlgidiuscul — Iar nu înalt, subțirel șl flascld—,prin panicula sa rigidiusculă șl curat trichotomlcodl- vurlcată — Iar nu difusă, expansă șl fîlfăitdre —, prin splcușldrele sale elipsoide, ob- tuse, având glumele șl glumețele cu marginea mal puțin scaridsă—iar nu lanceolate, Angustidre, acute șl cu mult mal scarldse. GRAMINEjE 605 fig. 136-nonRoth tent. 1 p. 31 (1788). —Robust, înalt ca de 60-90 cent., la bază ușior geniculat; foile late, plane, ver^i, ușior scabre pe nervuri și pe margini, ligula lung-protensă; panicula ovată, forte ampla, densifloră și difusă, spicusiorele de un verde palid sau cuprin cu flo- rile mutice. pontica. — Robust, înalt ca de 70-90 cra, la baza puțin geni- culat și cu stoloni puțini; foile forte ânguste, unele scurte și plane, altele lungi canaliculate și rigide, tote glaucescente și forte aspre pe ner- vuri și pe margini, ligula lung-protensă bifidă sau lacerată; panicula oblungă, contractată, condensată, având un aspect general tirsiform lobat, de colore verde palidă sau cuprină. Prin locuri josnice umede sărate și cu păpuriși, la Constanța în fața Tăbăcariei de la Mamaea. 8. coarctata Schur enum. transs. p. 733 (1866). J.. coarctata Hoffm. deutsch. fl. 1 p. 37 (1791); Rchb. ic. germ. 1 fig. 134.— Prin locuri apătose, mlaștinose. Netoți; Comana în valea Gurbanului jos spre Știubei. s. prorepens Koch syn. p. 902 (1844). J.. alba 0. stolonifera Smith engl. fl. 1 p. 93 (1824) excl. synon. Linnaei; G. Meyerl. c. — Locuri josnice năsipose sau mlăștinose mai mult sau mai puțin scurse. Comana către Grădiștea; Galați spreBrateșiu; Constanța pe la Tăba- cariea de la Mamaea. glomerata L. spec. p. 105; Sturm deutsch. h. 6; Koch syn. p. 934; Rchb. icon. germ. 1 flg. 364; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 559; Boiss. fl. orient. 5 p. 596; Schlechtd. Lang. deutsch. 8 fig. 718. Brornus glomeratus Scop. fl. carn. 1 p. 76 (edit. 1772). festuca glomerata AII. fl. pedem. 2 p. 252 (1785). — Vulg. Golomeț. Nodurâsă.. — 2|» Iunie, Iulie. Prin livezi și la locuri cu ierbă, forte comună (Grec. enum. p. 62). Severin; Craiova; Tîrgujiul; Olănești, Rîmnic; Câmpulung; Comana ; București, Chitila; Ciocănești, Periși; Predeal, Sinaia; Lehliu, Slobo- ziea, Ciulnița; Bacău; Peatra, Neamțu; Iași; Dobrogea. 41. AXUROPUS Trin. fund, agrost. p. 143. la JE. littoralis Pariat, fl. ital. 1 p. 460 (1850); Ledeb. fl. ross. 4 p. 369; Boiss. fl. orient. 5 p. 594. Dactylis littoralis Willd. spec. pl. I p. 408 (1797). Dactylis maritima Suflr. ap. Rchb. icon. germ. voi. 1 flg. 361. Agrostis pungenseiMdium mar itimum'PoXl. ind. taur.?—?), Iunie -Septembre. Prin locuri palustre turfacee salsugindse. Dobrogea la Ca- racoium prin mlaștinile de subt cdsta viilor. 42. CYNOSURUS L. gen. n. 87. L Ca eohinatus L. spec. p. 105; Koch syn. p. 935; Rchb. icon. germ. 1 flg. 365; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 562; Boiss. fl. orient. 5 p. 571; Schlechtd. et Lang. deutsch. 8 fig. 721^ Chrysurus echinatus P. Beauv. GRAMINE.E 625 agrost. p. 123 (1812). — Q Iunie, Iulie. La locuri tari uscate inculte și pe lîngă căi. Verciorova, Severin, Topolnița, Grădetu; Balta, Baea- de-Aramă, Cloșeani, Culmea Cernei, forte frecuent. 2. C. cristatus L. spec. p. 105; Sturm. deutsch. h. 4; Koch syn. p. 934; Rchb. ic. germ. 1 fig. 366; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 562; Boiss. fl. orient. 5 p. 570; Schlechtd. et Lang. deutsch. voi. 8 fig. 722. Phleum cristatum Scop. fl. carn. edit. 1772 p. 57. —- î|. Iunie, Iulie. Prin livezi, locuri cu ierbă ; specie comună (Grec. enum. p. 62). Vâr- ciorova, Bahna; Severin; Craiova; Olănești, Rîmnic; lonești, Cacova, Vultureanca; București, Ciocănești, Periși; Filipești; Câmpulung, Rucăr, Valea-Muierei; Predeal, Sinaia; Văleni; Broșteni, munteleBîda, Rardu. 43. VULPIA Gmel. fl. baden. i p. 8. • I. V. pseudomyuros Soy.-Willm. ap. Godr. fl. lorr. 3 p. 177 (1845); Rchb. germ. exc. 1 p. 37 (1830); icon. germ. 1 fig. 290; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 564. V. Myuros Gmel. fl. baden. 1 p. 8 (1805); Rchb. icon. germ. 1 fig. 289; Boiss. fl. orient. 5 p. 628. Festuca Myuros Koch syn. p. 937 et Auct.-an L. spec.p. 109? F. pseudomyuros Soy.-Willm. obs. p. 132 (1828).—Q sau <$. Maiu-Iulie. Locuri năsipâse, petri- șiuri năsipose pe la rupturi de coste și pe lîngă drumuri. Verciorova, Severin, Șimian, Hinova; Craiova, Cârcea; Rîmnic, Călimănești. 44. FESTUCA L. gen. n. 88. § 1. Ovince Hackel. Ligulele scurte, biauriculate; limbul tutulor foilor convolut sau conduplicat, sau că numa foile caulinare au lim- bul plan; glumela externă are marginea forte ângust-scariâsă și la maturitate f6rte involută. A. Homofile.—Limbul tutulor foilor convolut sau complanat seti- form. Intravaginale. 1. Limbul prin uscare remâne cilindric sau convex pe ambe fa|e, textura subepidermică constitue un sclerenchim uniform (Euovina Hack.). * Limbul foilor capilar sau filiform. I. F. ovina L. spec. p. 108 in sensu stricto ap. Hack. mon. fest. p. 82 (1882); Boiss. fl. orient, p. 617 lusus 1 excl. variet. et synon. Sibthorpii; Sag. et Schn. carp, centr. 2 p. 550 var. vulgaris genuina. — F. ovina a. vulgaris Koch synops. p. 938, exclus, forma tenuifolia mutica Sibth.; Rchb. icon. germ. 1 flg. 294. — Vulg. Păiuși. ?|. Iu- nie, Iulie, Păsciuni, locuri cu ierbă în regiunea montană, Buceci 626 CONSPECTUL SISTEMATIC la Piatra-Arsă (Knecht.), pe Caraimanu și Costila in Valea-Albă Ia Bușteni. 2. F. supina Schur. enum. transă, p. 784 (1866). F. ovina var. supina Boiss. fl. orient. 5 p. 617; Sag. et Schn. carp, centr. 2 p. 551. F. duriuscula var. alpina ~Wim. in Grab. fl. siles. p. 58 (1832)-non Sut. fl. helv. 1 p. 55 (1811). F. ovina var. alpina Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 571. F. alpina Auct. transs. ex p.-non Sut. — Aduce mult prin făptură cu F. alpina Sut. (F. Halleri Koch synops. p. 937-non AII.).— Iulie, August. Păsciuni pe coamele și plaiurile alpine. Godeanu, Scărița; Negoiu; Păpușea; Buceci pe Piatra-Arsăși pe Furnica (Knecht.); Ceahlău. p. oligantha Hackel monogr. festuc. p. 89 (1882). F. oligosantha Schur enum. transs. p. 784 (1866). De statură cu mult mai mică și mai subțire în tdte părțile sale; panicula subțire și contractă, spicușiorele mici. Păsciuni alpine. Piatra-Mare. ** Limbul foilor mai groscior, junciform. 3. F» duriuscula L. spec. p. 108; Rchb. ic. germ. 1 flg. 303; Heuff. enum. ban. p. 196. F. ovina var. s. duriuscula Koch. syn. p. 938; Boiss. fl. or. 5 p. 617; Sag. et Schn. carp, centr. 2 p. 551. — ?|» Iunie, Iulie. Locuri cuidrbă, păsciuni; în regiunea montană. Vârciorova; Va- lea-Barnarului Ia Părîul-Sec în Suceava (Br.) 4. F. pallens Host. gramin. 2 tab. 88 (1802); Sturm deutsch. fl. h. 26. F. glauca Baumg. en. transs. 3 p. 224 (1816) et Auct. transs. -non Lam. dict. encycl. 2 p. 459 (1789). F. ovina C. glauca Koch syn. p. 938, — ?|, Iunie, Iulie. Prin flssurile stâncilor abrupte în văi montane umede umbrdse. în cheile Barnarului. 5. F. vaginata W. et Kit. in Willd. enum. hort. berol. p. 116 (1809); Heuff. enum. banat, p. 197; Rchb. ic. germ. 1 flg. 313. F. ovina var. vaginata Sag. et Schn. carp, centr. 2 p. 552. F. amelhystina Host. gram. 2 tab. 89 (1802)-non L. F. ovina i). amethystina Koch synops. p. 938. F. austriaca Hack. cest. bot. zeit. ann. 1878 p. 349. — î|. Iunie, Iulie. Tuferișiuri, poale de păduri pe edstele munților de Ia Verciorova spre gura Slătinicului; Olănești. 2. Limbul foilor conduplicat setiform, prin uscare dobîndește două fațe laterale lungitudinal sulcate, flecare se vede a fl percursă de două nervure grose, uneori și câteva suplementare, subțirele, ce result din textura schlerenchimatică subepidermică: una ce ține de nervura GRAMINEJS 627 mediana a limbului, cea laltă ține de marginea faței respective a lim- bului (Sulcata Hack.) 6. F. valesiaca Schleich. ap. Gaud. agrost. helv. lp. 242 (1811); Rchb. icon. germ. 1 flg. 311. F. ovina var. 8. valesiaca Koch syn. p. 938. F. ovina lus. 4 var. a. valesiaca Boiss. fl. orient. 5 p. 618. Culmii erecți subțirei, foile flliforme cam țepene de un verde glauc pruinos și cam scabre pe a-locuri; spiculele glauco-pruinose.— ?|, Iulie, August. Bu- ceci pe Caraimanu (Knecht.) 7. F. sulcata Hack. monogr. festuc.p. 100 (1882). F. ovina lus. 4. sulcata Boiss. fl. orient. 5 p. 618 exclus, variet. F. ovina var. sulcata Sag. et Schn. carp, centr. 2 p. 552. F. duriuscula Host. gram. 2 tab. 83 (1802)-non Lin. F ovina var. glauca et var. pannonica Griseb. spicil. rumel. 2 p. 432 (1844). F. rupicola Heuff. enum. banat, p. 197 (1858). Fsulcatab. barbulata Hack. loc. cit. p. 105. F. valesiaca d. rupicola Simk. enum. transs. p. 588. — ?|» Iulie, August. Păsciuni în regiunea alpină pe muntele Ghițu (Argeși); Piatra-Mare (Prahova); culmea Rareului. p. hirsuta. — F. hirsuta Host. gram. 2 tab. 85 (1802); Baumg. enum. transs. 3 p. 243. F. Halleri Fuss. excurs, p. 738 et Auct. transs. nonull. F. valesiaca c. hirsuta Simk. enum. p. 588. Culmii subțirei erecți sau ușior curbați la bază; foile flliforme scurte rigide sau cam moi de un verde ușior glaucescent nepruinose, unele scabriuscule; flo- rile adesea violet vergate pe spate și la vârf, au glumela mai mult sau mai puțin pubescentă, ciliată și aristată. — Păsciuni alpine. Pe virful muntelui Ghițu. ț. colorata Schur enum. transs. p. 788 (1866) pro specie. Pani- cula mai laxă, spicușiorele cu mai puține flori dar florile maf mari, au glumela externă glabră și mai aristată, la vîrf și pe spate purpurie sau violacee. — Păsciuni montane. Predeal, Bușteni. 8. megaphylla Schur enum. transs. p. 789 (1866) pro specie; ex descriptione. Culmii robuști curbato-ascendenți apoi erecți; foile condu- plicate flliforme lungi sau forte lungi, moi, flascide, glabre, fațele mai lăticele, nervurele lor par mai subțiri și adesea mai mult de două; pa- nicula laxă, dar în urmă contractată; spicușiorele mai multiflore, florile comparativ mai micuțe, glabre, de un verde glaucescent cu oarecare purpuriu pe spate, glumela aristată. — Predeal, Bușteni. s. nana. Stufosă (coespitosa), scundacă; culmii subțirei, ca de 5-7 cent. înălțime, foile rigidiuscule, flliforme egalez % parte din înălțimea plantei; panicula mică, contractată cilindracee, glumelele ușior aris- tate, glabre. Totă planta are un aspect purpureo-violaceu intens, ne- pruindsă. — Pe vîrfurile Ceahlăului (Knecht.) 628 CONSPECTUL SISTEMATIC 8. F. pseudovina Hackel mon. festuc. p. 102(1882); ejus in A. Kern. sched. fasc. 1 n. 281. F. ovina lus. 4: sulcata, var. 0. pseudovina Boiss. fl. orient. 5 p. 618. F. ovina Host gram. 2 tah. 86 (1802)-non L. — F. ovina a. vulgaris Neilr. fl. von nied. oester. p. 73 (1859)-non Koch. F. pulchella Schur enum. transs. p. 785. — Vulg. Pdiu^cd.— î|, Maiu-Iulie. Livezi la locuri uscate deschise, in regiunea câmpiilor,. Verciorova, Severin; Tirgujiul; Alexandria; lonești; Vultureanea; Bă- neasa, Comana; București (Festuca duriuscula Grec. enum. p. 62-non L. nec alior.), Herestrău, Chitila; Ciocănești, Periși; Ploești. 0. angustifolia Hack. (sec. exemplar, ah N. Ohomy în Baenitz herh. europ. ann. 1882 aservatur!). — Culmii subțirei, lamina foilor subțire, capilară, nepruinosă, fasciculele 3-file; spicușiorele micuțele. — Livezi, păsciuni montane. Muntele Ghițu. ț. taurica Kern. ap. Hack. 1. c. p. 104. F. ovina lus. 4: sulcata 7. taurica Boiss. fl. orient. 5 p. 618 (sec. descriptione et area geogr. austro-orientale). — Rădăcină fihrosă stufosă și stoloniferă. Culmii ro- buști, înalți ca de 60-70 cent.; foile lăstarilor și cele hazale forte lungi, 25-30 cent, rigide, ver^i și nepruinose, limhul complanat și setiform are fațele cam lăticele, scabride, adesea percurse și de câreva nervure forte subțirele p’între cele două legitime; glumele și glumelele subulato-lanceolate lungicel aristate, ver^i sau de un verde-palid lără nici o nuanță pruinosă nici violacee sau purpurie. — Comana. B. Heterofile.—Limhul foilor ce pornesc din lăstarii radicali este convolut sau conduplicat filiform sau setiform, pe când limbul foilor caulinare este plan. Extravaginale. 9. Fₐ heterophylla Lam. fl. fr. ed. 1 p. 600 (1778); Koch syn. p. 939 ; Schlecht. Lang. deutsch. 8fig. 731. F. duriuscula L. syst. nat. 2 p. 96-non spec. ed. 1753; Schrad. deutsch. fl. 1 p. 328. F. nemorum Leyss. in abhandl. der hali, naturf. gesel. 1 p. 368; Rchh. ic. germ. 1 flg. 323.— Iunie, Iulie. Păduri în regiunea montană. — Pe Cracu- Bulzului; Muntele Cozia pe lingă Stănișioara; Predeal; Rareu. IO. F. rubra L. spec. 109; Koch syn. p. 939; Rchh. ic. germ. 1 fig. 321; Boiss. fl. orient. 5 p. 621; Schlechtd. Lang. 8 fig. 732; Sag. Schn. carp, centr. 2 p.555.— ?ț. Iunie, Iulie. Livezi, locuri cu ierhă, pe- trișuri; în regiunea montană.—Pe Bulzu; Muntele Ghițu; Sinaia (Grec, enum. p. 62), pe Buceci (Knecht.), pe la Bușteni și Predeal; Piatra- Mare; Broșteni în Suceava (Br.) și pe Stănișioara. 0. fallax Sag. Schn. carp, centr. 2 p. 556. F fallax Thuill. fl. paris, p. 50 (ed. 1799). F. duriuscula Gaud. agrost. helv. 1 p. 251 var. GRAMINEA 629 a. ct P; F. rubra var. commutata Gaud. fl. helv. 1 p. 287 (1828). I. pseudorubra Schur enum. transs. p. 794 (1866). F. rubra var. ccespi- tosa Hack. in acta mus. hist. nat. hung. 2 p. 292 (1878). — Livezi al- pine subalpine. Predai; Rarău. § 2. Varia Hack. Ligulele oblungi neauriculate; limbul foilor convolut sau conduplicat; glumele și glumelele externe la vîrf și pe margini forte mult lat-scariose, glumela fructiferă puțin și târziu are marginile involute. * Intravaginale. II. F. varia Haenke în Jacq. collect. 2 p. 94 (1788); Koch syn. p. 940; Rchb. ic. germ. 1 fig.315; Boiss.fl. orient. 5p. 624; Schlechtd. Lang. deutsch. 8 fig. 733; Sag. et Schn. carp, centr. 2 p. 553.— F. minor Schur enum. transs. p. 795 est forma alpina minor. — ?|, Iulie, August. Livezi subalpine quasi alpine. Buceci (Knecht.) 12. F. xanthina Roem. et Sch. syst. veg. 2. p. 721 (1817) et Auct. banat, hung. recent. F. flavescens Host gram. 3 tab. 9 (1805)- non Bell. (1792); Heuff. enum. banat, p. 197. — Iunie, Iulie. Tufe- risiuri pe stânci abrupte în văi umbrose. Valea Țesnei la Gaura-Fetei. ** Extravaginale (Amphigenes Janka). 13. F. piloaa Hali. fii. in Sut. fl. helv, 1 p. 56 (1802); Sturm deutsch. h. 86 tab. 7; Koch syn. p. 940; Rchb. ic. germ. voi. 1 fig. 318; Schlechtd. Lang. fl. v. deutsch. 8 fig. 737. Fpoaformis Host gram. 2 p. 58 (1802). F. rhaetica Sut. 1. c. exclus, synon. Scheuchzeri et Halleri patris. Poa violacea Bell, append. fl. pedem. p. 8 (1792).— îf. Iulie, August. Păsciuni alpine. Buccecipe Piatra-Arsă(Knecht.)șipeFurnica; pe vîrful Petrosului în Suceana (Br. miss.) 14. F. carpatica Dietr. nachtr. z. lex. d. gaertn. 3 p. 333(1817); Sag. Schn. carpat. centr. 2 p. 556. F.nwfans Wahlenb. fl. carp, princip, p. 28 (1814)-non Host gepn. (1809). F. dimorpha Janka oest. bot. zfeit. 1866 p. 101. F. pseudolaxa Schur enum. tr. p. 796 (1866). Am- phigenes carpatica Janka in linnaea ann. 1860 p. 619. — î|. Iulie, Au- gust. Buceci prin Valea-Albă; Rareu spre culmea mare. § 3. Montana Hack. Ligulele oblungi neauriculate, limbul tutu- lor foilor plan, doar la început cele noi sunt convolute; marginile glumelelor forte ânguste scariose și la maturitate ușior involute. |5 ₐ F. montanaM.Bieb.fi. t. c. 3 p. 75(1819); Boiss. fl. orient. 5 630 CONSPECTUL SISTEMATIC p. 626; Sag. et Schn. carp, centr. 2 p. 556. F. Drymeja Mert. et Koch deutsch. fl. 1 p. 670 (1823); Koch syn. p. 942; Rchb. ic. germ. 1 fig. 328; Schlecht. Lang. deutsch. 8 fig. 740. F. silvaticaHost. gram. 2 tab. 78 (1802)-non Vili. F. lucorum Schur an transs.p. 797 (1866).— Iulie, August. Păduri în regiunea montană subalpină. Muntele Ghițu în Argeși; Predeal pe Susaiu. § 4. Bovina Hack. Ligulele scurte și neauriculate, limbul tu- tulor foilor plan, lat sau lăticel; glumele și glumelele la vîrf și pe margini lat-scariose, marginile glumelelor externe la maturitate forte involute. 16. F. elatior L. spec. p. 75 ed. 1753; Koch syn. p. 943; Boiss. fl. orient. 5 p. 622 exclus, lus. 2; Sag. et Schn. carp, centr. 2 p. 557. F pratensis Huds. fl. angl. p. 37 (ed. 1762); Rchb. ic. germ. 1 fig. 330; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 581. Bromus elatior Koel. descr. gram. p. 214 (1802). Bucetum pratense Parn. great of.brit.p. 105 (1845). — Maiu - Iulie. Livezi, locuri cu ierbă, prin curți, grădini, ograde; în regiunea câmpiilor, a dealurilor și în cea subalpină inferioră; frecuentă. Craiova; Corbeni pe Ghițu; Câmpulung; lonești, Cacova, Vultureanca; Co- mana; Ciocănești, București, Herăstrău (Grec. enum. p. 62); Crivina; Bușteni, Predeal. 17. F. apennina De Not. repert. fl. lig. 2 p. 502(1843). F. aus- tralie Schur enum. transs. p. 798 (1866). F. elatior var. apennina. Hack. — Iulie, August. Stânci cu ierbă și prin livezi montane. Bro- șteni pe Neagra, valea Barnarului, la Schitul și pe culmea Rarăului. 18. F. arundinacea Schreb. spicil. fl. lips. p. 57 (1771); Koch syn. p. 943; Rchb. ic. germ. 1 fig. 334; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 580; Schlechtd. Lang. deutsch. 8 fig. 744; Sag. et Schn. carp, centr, 2 p. 557. F. elatior 3. L. spec. p. 111 (1762). F. elatior lus. 2: arundi- nacea Boiss. fl. orient. 5 p. 622. Bromus arundinaceus Roth. tent. fl. germ. p. 141 (1788). Bucetum elatius Parn. 1. c. p. 107. Poa Phoenix Scop. fl. carn. ed. 1772 p. 74 — ?|» Iunie, Iulie. Livezi, la locuri umede. București (F. gigantea Grec. enum. p. 62-non Vili.); Comana; Pre- deal; Piatra pe la Pădurea-Balaurului în părțile de jos; în Suceava pe Stănișioara la deal de Iesle. 19. F. loliacea Huds. fl. angl. p. 38 (1762); Koch syn. p. 943 ; Schlechtd.Lang. deutsch. 8 fig. 745 tab. II; F. elatiorxLolium perenne Auct. plur. F. elongata Ehrh. beitr. 6 p. 133 (1779).- Glyceria loliacea GRAMINE^! 631 Gren.Godr.fi. fr.3 p. 532. G. acuminata Schur en. transs.p. 781 (1866). Lolium festucaceum Link. en. hort. berol. 1 p. 273 (1827).— ?|»Maiu, lunie.Live^i la locuri umede josnice. Baea-de-Aramă prinValea-Găinei; Comana prin lunca Câlniștei spre Grădiștea. 20. F. gigantea Vili, dauph. 2 p. 110(1787); Koch syn. p. 942; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 582. Boiss. fl. or. 5 p. 623; Schlechtd. Lang. deutsch. 8 fig. 743. Bromus giganteus L. spec. p. 114; Rchb. ic. germ. 1 fig. 358. — Iulie, August. Păduri, locuri umbrdse, în regiunea mon- tană. Valea-Țesnei; Baea-de-Aramă; Cloșani; Tismana; Coziea, Stăni- șioara; Rîu-Vadului; Câmpulung; Sinaia (F. silvatica Grec. enum. p. 62 quoad pl. ann. 1876 lecta-non Vili.), Bușteni, Predeal. 46. BRACHYPODnjM P. Beauv. agrost.p. roo. I. B. silvaticum Roem. et Sch. syst. veg. 2 p. 741 (1817); Koch syn. p. 944; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 610; Boiss. fl. orient. 5 p. 657; Schlechtd. Lang. deutsch. 8 t. 746. B. gracile Weig. obs. p. 15 (1772); Rchb. ic. germ. 1 fig. 277-279. B. pinnatus P. Rchb. ic. germ. 1 fig. 281. Festuca silvatica Huds. fl. angl. p. 38 ed. 1762. Bromus pin- natus p. L. spec. p. 115 ( 1763). Triticum gracile Brot. fl. lusit. 1 p. 121 (1804).—Vulg. Obsîgd— ?|, Iunie - August. Prin păduri, dum- brave, tuferișiuri, locuri deschise. Vârciorova, Cerneai; Tismana; Rîu- Vadului; Călimănești, Coziea, Stănișioara; Sinaia (Grec. enum. p. 63); Comana; Paserea; Fălticeni la pădurea Hușilor. 2. B. pinnatum p. Beauv. agrost. p. 101 (1812); Koch syn. p. 944; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 610; Boiss. fl. orient. 5 p. 658; Schlechtd. Lang. deutsch. 8 fig. 747. Bromus pinnatus L. spec. p. 115. Festuca pinnata Huds. fl. angl. p. 48 (1762). Brachypodium pinnatum a. vul- garis Koch 1. c. Triticum bromoidesWib. fl. werth. p. 11. Tr. pinnatum et Tr. gracile DC. fl. fr. 3 p. 84 (1805). — Vulg. Obsigd.— 2|, Iunie, Iulie. Tuferișiuri, poeni, locuri deschise uscate sau aprice. Verciorova, Cerneți pe dealurile lorgutovei și pe Stîrmina; Curtea-de-Argeși; valea Cociocului spre Periși; dealurile Slănicului din Prahova; Piatra pe lîngă pădurea Oslovenilor, Bălțătești; Broșteni pe Neagra și pe Bistrița spre Barnaru. • p. rupestre Koch syn. p. 644. B. rupestre Roem. et Sch. syst. veg. 2 p. 737 (1817); Rchb. ic. germ. 1 fig. 280. B. coespitosum Roem. et Sch. 1. c.; Rchb. 1. c. fig. 282. Bromus rupestris et Br. coespitosus Host gram. 4 p. 10 tab. 17 et tab. 18. — Tuferișiuri, pe cdstele pe- trose ale munților Ia Verciorova. 632 CONSPECTUL SISTEMATIC 46. BROMUS L. gen. n. 8g. § 1. Spicușiorele exagerat aristate, vîrful lor în epoca înflorirei se lățește și își desparte florile; glumele neegale și puținnerviate, glu- melele superiore pectinato-ciliate pe cdstele carenelor lor. Anuale. I. B. sterili* L. spec. p. 113; Koch syn. p. 949; Rchb. ic, germ. 1 fig. 339; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 583; Boiss. fl. orient. 5 p. 648; Schlechtd. Lang. deutsch. 8 fig. 761. B. distichus Moench meth. p. 192. B. jubatus Ten. fl. napol. 3 p. 89. Schedonorus sterilisFr. summ. veg. 1 p. 76 (1846). — Vulg. Obsigă. Orsigă. Osigă. Odae. Secărea. Jerba- otâsului; tot astfel și pentru cele următore. — Q Maiu - Iulie. Lo- curi aprice inculte, drumuri, coste. Tîrgujiul; București (Grec. enum. p. 62); Gomana; Piatra pe Gemegura. 2. B. tectorum L. spec. p. 114; Koch syn. p. 949; Rchb. ic. germ. 1 fig. 340; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 582; Schlechtd. Lang. deutsch. 8 fig. 762. Schedonorus tectorum Fries summ. veg. 1 p. 76. — Q Maiu - AugUst. Locuri cu ierbă, câmpuri, drumuri, curți, grădini, și prin lo- curi de cultură; forte frecuent. — Severin; Craiova; Rîmnic; Băneasa, Comana; lonești, Vultureanca; București, Ghitila, Buftea; Sloboziea, Fetești; Galați; Bîrlad; Tulcea, Măcin, Constanța. § 2. Spichșiorele mediocru aristate, vîrful lor în epoca înflorirei este nelățit, ângustat, moțat; glumele neegale și puțin nerviate, glu- melele superiore pe cdstele lor sunt ușior pubescente. Perenice. * Tulpina fibrosă. 3. B. ramosus Huds. fl. angl. p. 40 ed. 1762; A. Gremli fl. analyt. suisse p. 548; K. Richt. pl. europ. p. 111 quoad synonym. B. serotinus Benek. bot. zeit. ann. 1845 p. 724. B. pseudoasper Schur enum. transs.p. 804(1866). B. nemoralisHuds. fl. angl. p. 51 ed. 1778.— ?|» Iunie, Iulie. Păduri în regiunea montană. Valea-Țesnei la Gaura- Fetei; Buceci, Sinaia prin Valea-Peleșiului. 4. B. asper Murr. prodr. stirp. gâtting. p. 42 (1770); Rchb. ic. germ. 1 fig. 367; A. Gremli fl. analyt. suisse p. 548; K. Richt pl. europ. 111 quoad synonym. Schlechtd. Lang. deutsch. 8 fig. 758; Boiss. fl. orient. 5 p. 643. Festuca aspera Mert. et. Koch deutsch. fl. 1 p. 673 (1823). Schedonorus asper Fries bot. not. 1843 p. 131, — Maiu, Iunie. Dumbrave. Craiova; Gomana. 5. B. erectus Huds. fl. angl. p. 49 (ed. 1762); Koch syn. p. 948; Rchb. icon. germ, 1 fig. 360; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 586 ; GRAMINE/E 633 Boiss. 11. orient. 5 p. 644; Schlechtd. Lang. deutsch. 8 fig. 759. B. a- grestis Host. gram. 1 tab. 10(1805). B. angustifdius Schrank baier. fl. p. 366 (1789). B. arvensis Poli. pl. palat. 1 p. 113 (1776)-non L.Fes- tuca montana Mert. et Koch deutsch. fl. 1 p. 675 (1823). — ?|» Maiu, Iunie. Livezi câmpene și pe coastele munților. Predeal; București; Brăila pe la Monument; Mânăstirea Neamțu (Chan.); Iași. p. transsi/vanicus. Steud. syn. glum. 1 p. 320 (1855) et teste cl. Hackel ap. Velen. fl. bulg. p. 615. Perenic, stufos; vaginele rose, în- tregi sau reduse în firișiore desfăcute dar neîmpîslite; culmii subțirei erecți; foile tote conforme, linear-ânguste, plane, ver^i, pe nervure și pe margini sparșiu-perose, încolo glabre; panicula laxifloră subnu- tantă, spicușiorele mai micuțele, glumele mai scurte și glumelele mai puțin late de cum la forma genuină. — Livezi la locuri tari, aspre. Pre- deal; București; Gomana. ** Tulpina rizomă stoloniferă. G. B. fibrosus Hack. cest. bot. zest. ann. 1879 p. 207; Boiss. fl. orient. 5 p. 645; Velen. fl. bulg. p. 615; B. erecius 0. glaber Schur cest. bot. zeit. ann. 1860 p. 227 et in enum. transs. p. 804 (1866)-non Steud. syn. glum. 1 p. 320 (1855). B. laxus et B. varii gatus Schur en. transs. p. 805- non alior. — îț, Maiu, Iunie. Tuferișiuri pe costele mun- ților. Vârciorova, Gura-Văei (A. Degen). 7. B. inermis Leyss. fl. halens. p. 16 ed. 1761; Koch syn. p. 949; Gren.Godr. fl. fr. 3 p. 587;Boiss.fl. orient.5 p. 642;Schlechtd. Lang. deutch. 8 fig. 760. Festuca inermis DG. fl. fr. 3 p. 49 (1805); Rchb. icon. germ. 1 fig. 335. F. Leysseri Moench. fl. hass. n. 82 (1777).— Iunie, Iulie. Livezi, locuri cu ierbă pe dealuri și pe câm- puri; specie frecuentă. Netoți, Alexandriea; Gomana; București; Cio- cănești, Buftea; Crivina; Dealu-Mare; Bîrlad; Iași; Dobrogea pe la Garanasib, Constanța. § 3. Spicușiorele mediocru aristate, vîrfu lor la maturitate ne- lățit, ângust și moțat; glumele aproximativ egale multinerviate, glu- melele superiore pe costele carenelor pectinato-ciliate. Anuale. 1. Spicușiorele la maturitate avend florile pe marginea internă forte contractate așia că nu se acoper una pe alta. 8. Ba secalinus L. spec. p. 112; Koch syn. p. 945 var. 7; Rchb. icon. germ. 1 fig. 353; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 588; Boiss. fl. orient. 5 p. 656; Schlechtd. Lang. deutsch. 8 fig. 750. B. elongatus Gaud. agrost. helv. 1 p. 305 (1811). B. hybridus Schur enum. transs. 634 CONSPfeCTtit SISTEMATIC p. 801 (1866). — O Iunie, Iulie. Locuri aprice, pe lingă drum pe la Verciorova, Gura-Văei și pe la Tîrgujiul. 2. Spicușiorele la maturitate având florile imbricate, acoperin- du-se una pe alta. * Aristele rămân definitiv drepte și dirigiate în sus. . 9. B. arvensis L. spec. p. 113; Koch syn. p. 947; Rchb. icon. germ. 1 flg. 343; Boiss. fl. orient. 5p. 655; Schlechtd. Lang. deutsch. 8 flg. 755. Serrafalcus arvensis Gren. Godr. fl. Ir. 3 p. 588. Bromus fragilis Schur enum. transs. p. 803 et B. hyalinus Schur 1. c. (1866).— Q Iunie, Iulie. Livezi, locuri cu ierbă, locuri de cultură, grădini pe câmpuri și pe dealuri; specie vulgară (Bromus versicolor Grec. enum. p. 62). — Craiova; Rîmnic; Câmpulung; Netoți, Alexandriea; Vultu- reanca; Giurgiu, Băneasa, Comana; București, Ciocănești, Buftea; Ploești, Văleni, Câmpina; Sinaia; Broșteni. 10. B. commutatus Schrad. fl. germ. 1 p. 353 (1806); Koch syn. p. 946 ; Rchb. icon. germ. voi. 1 flg. 347; Boiss. fl. orient. 5 p. 654; Schlechtd. Lang. deutsch. 8 flg. 751. Serrafalcus commutatus Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 589. Bromus simplex Gaud. agrost. 1 p. 236. B. multiflorum Host. gram. 1 p. 10 (1800). — Q Iunie, Iulie. Livezi, câm- puri, drumuri și prin locuri cultivate. Balta, Costești; Olănești; Netoti; Comana; București, Chitila, Ciocănești; Periși; Câmpulung; Broșteni. II. B. molii* L. spec. p. 112; Koch syn. p. 946; Rchb. icon. germ. 1 flg. 345; Boiss. fl. orient. 6 p. 653; Schlechtd. Lang. deutsch. 8 flg. 753. Serrafalcus mollisPariat, pl. rar. sic. etiam Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 590. Bromus affinis Dumoit. agrost. belg. p. 116 (1823). — QIu- nie, Iulie. Câmpuri, drumuri, curți, grădini, locuri cultivate; frecuent (Grec. enum. p. 63). Cerneți; Craiova; Rimnic; Comana; Netoti, Ale- xandriea ; lonești, Cacova, Vultureanca; București; Ciocănești, Buftea, Periși, Ploești; Broșteni; Iași. 0. effusus Schur en. transs. p. 802. — Broșteni pe pruntișiul Bistriței. ** Aristele chiar de timpuriu devin divaricate. 12. B. patulus Mert. et Koch deutsch. fl. 1 p. 685 (1823) ; Koch sym p. 947; Rchb. icon. germ. 1 flg. 344; Boiss. fl. orient. 5 p. 655; Schlechtd. Lang. deutsch. 8 flg. 756. Serrafalcus patulus Pariat, fl. ital. 1 p. 349; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 592. Bromus multiflorus Host. gram. 1 tab. 2-non Sm. B. commutatus M. Bieb. fl. t. c. 3 p. 77 GUaminO; 085 (1819)-non Schrad. — 0 Iunie, Iulie. Câmpuri și dealuri pe la locuri cu ierbă. Balta, Costești; Baea-de-Araniă, Cloșeani; Craiova; Comana; București; Periși; Bacău; Tecuci. 13. B. tquarrosus L. spec. p. 112; Koch syn. p. 948; Rchb. icon. germ. 1 fig. 355; Boiss. fl. orient. 5 p. 651; Schlechtd. Lang. deutsch. 8 fig. 757. Sarrafalcus squarrosus Bab. man. of. brit. bot. p. 375; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 592. Bromus wolgensis M. Bieb. fl. t. c. 3 p. 78 (1819). — Qsau Iunie, Iulie. Locuri aprice fertile. Vârciorova, Severin; Olănești; Neamțu; Isaccea, Cocoși, Tulcea; Constanța. p. vH/osus Koch syn. p. 948. B. villosus Gmel. fl. baden. 1 p. 229 (1805). B. hirsutus Schrank in denksch. das regensb. bot. gesel. ann. 1818 p. 161. B. squarrosus p. velutinus Rchb. icon. germ. 1 flg. 356. — Cu forma genuină adesea împreună. q. megastachius. Spicușiârele cu mult mailungi,trecând peste3cⁱⁿ.— Gura-Văei, Vârciorova. Secțiea H. — Rachisul (axa primară a inflorescenței) cu excavatiț laterale în care sunt așezate spicușiârele sesil inserate. Subsecțiea 1. Câte 2-6 spicușiore de fiecare excavație. 47. HORDEUM L. gen. n. g8. § 1. Spiculele ternate: cea medie unifloră, hermafrodită, sesilă sau stipitată; cele laterale uniflore, mascule sau neutre, cu flori rudi- mentare și stipitate. * Florile laterale mascule nearistate, cele intermedii aristate. I. H. vulgare L. spec. p. 125; Koch syn. p. 954; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 594; Schlechtd. Lang. deutsch. voi. 8 fig. 787.—Vulg. Orz. — 0 Maiu, Iunie. De origină asiatică și de antică cultură în Orient și Europa; cultivat, vulgarizat și subspontaneu, în totă Româniea, ex- cepție de regiunea montană răce. ** Tote florile spicușiorelor sunt aristate. 2. H. murinum L. spec. p. 126; Koch syn. 955; Rchb. icon. germ. 1 fig. 249; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 594; Boiss. fl. orient. 5 p. 686; Schlechtd. Lang. deutsch. 8 fig. 792. — Vulg. Orzu-șiârecilor.— ©Iu- nie-August. Prin locuri aprice necultivate, pe la drumuri, pe lîngă ziduri vechi, prin păraginișipe câmpuri; specie forte comună la noi (Grec. enum. p. 63). Severin, Vînju-Mare; Calafat; Craiova; Drăgășiani, Rîmnic; Stolnici, Pitești; Găești, lonești, Vultureanca; Băneasa, Co- 636 CONSPECTUL SISTEMATIC mana; București, Ciocănești; Ploești, Câmpina; Buzeu; Fetești; Brăila, Galați; Tecuci, Bîrlad, Iași; Botoșiani; în Dobrogea frecuent. § 2. Spiculele uniflore, glumele și glumela inferioră aristate. 3. H. caput Meduaas Hack. in nat. pfl. 2 p. 83 (1887); A. Degen in litt. 1895. Elymus caput Medusce L. spec. p. 123; Boiss. fl. orient.5p. 691. E.crinitus Auct. plur. quoad fl. banat, et roman.-non Schreb. —Q Maiu, Iunie. Prin locuri uscate aprice, pe câmpurile în- tinse, pe lîngă căi și grâne. Severin spre Vârciorova (A. Degen)! Sla- tina, Potcoava și Stolnici; Craiova pe Ia Valea-Bisericei, Segarcea; lonești, Cacova, Vultureanca. 4a H. europaeum AII. fl. pedem. 2 p. 260 (1785). Elymus eu- ropceus L. mant. 1 p. 35 (1767); Koch syn. p. 954; Rchb. ic. germ. 1 fig. 246; Boiss. fl. orient. 5 p. 690; Schlechtd. Lang. deutsch. voi. 8 fig. 785. Hordeum silvaticum Huds. fl. angl. ed. 2 p. 57 (1778). Cuviera europoea Koel. deser. gram. p. 328 (1802). — Orz-pddureț. — ?|, Iu- nie, Iulie. Prin păduri umbrăse, dumbrave, făget. Costești pe muntele Băiu în Mehedinți, Cloșani pe Culmea-Cernei, pe Osliea și Cracu-Bul- zului; Mânăstirea Tismana; valea Jiului pe la Lainici și la Păiușa; Sinaia prin valea Peleșiului; Comana spre Padina-lui-Vasile în pădure. 48. ELYMUS L. gen. n. y6 ex. p. I. Eₐ sabulosus M. Bieb. fl. taur. cauc. 1 p. 81 (1808)'; Ledeb. fl. ross. 4 p. 332; Boiss. fl. orient. 5 p. 690; Lindem. fl. cherson. 2 p. 315. E. arenarius Pali, iter 1 p. 243 (1771)-non L. Elymus yiyan- teus Willd. enum. h. berol. p. 130 (1809)-non Vahl.— ?|, lunie-Sep- tembre. Năsipuri, prin dunele maritime ale Dobrogei la Constanța și Tuzla. Subsecțiea II. Câte un spicușior de fiecare excavație a rachisului. 1. Stigmele sesile. 49. AGROPYRUM P. Beauv. agrost. p. tor. § 1. Spicul lung, excavațiile rachisului lungi și alterne, spicușid- rele lungi și alterne, glumele lanceolate sau oblungi cu spatele convex și expresiv nervat, nervurele cam egale. 1. Glumețele lung aristate, aristele drepte, erecte. L Aa panormitanum Pari. pl. rar. sicii, fasc. II p. 20 (1840); Boiss. fl. orient. 5 p. 663. Triticum panormitanum Bert. fl. ital. 4 p. 780 (1839); Janka adat. magyar. delk. fior. 1874 p. 158. Triticum GRAMlNEJE 637 petramm Vis. et Pane. pl. șerb. p. 25 (1862).— 4 Maiu, Iunie. Tufe- rîșe și la locuri cam deschise pe costele munților la Verciorova. 2. A. caninum Roem. et Sch. syst. veg. 2p. 756 (1817); Rchb. ic. germ. voi. 1 fig. 254; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 609; Boiss. fl. orient. 5 p. 662. Elymus caninus L. spec. 124. Triticum caninum Huds. fl. angl. p. 58. — ?|» Iunie, Iulie. Păduri umbrose. Severin în grădina publică pe ruinele romane (A. Degen); Sinaia subt Poeana-Stânei. 2. Gluineiele mutice sau forte scurt aristate. * Tulpina rizomică mai mult sau mai puțin întinsă. 3. A. repens P. Beauv. agrost. p. 102(1812); Rchb. ic. germ. 1 fig. 257-259; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 608; Boiss. fl. orient. 5 p. 663. Triticum repens L. spec. p. 128; Koch syn. p. 953; Schlechtd. Lang. deutsch. 8 fig. 779. — Vulg. Pir.— î|» Iunie, Iulie. Livezi, curți, gră- dini, locuri de cultură; specie vulgară (Grec. enum. p. 62). Severin; Craiova; Alexandriea, Netoți; Comana; București, Chitila, Ciocănești, Periși; Galați; Iași; Neamțu. p. maritimum Koch et Zis cat. pl. palat, p. 5; Koch syn. ed. 2 p. 953; Ledeb. fl. ross. 4 p. 341 sub Tiiticum glaucescens. Foile ân- gusticele devin convolute, spicul nu prea dens. Prin dunele maritime la Constanța pe subt vii și spre Mamaea. 4. A. glaucum Roem. et Sch. syst. veg. 2 p. 752 (1817); Rchb. ic. germ. 1 flg. 262; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 607. Triticum glaucum Desf. hort. paris, ed. 1 p. 16 (1804); Koch syn. p. 952. Schlechtd- Lang. deutsch. 8 fig. 778. T. intermedium Host. flora austr. 1 p. 180 (1827) T. truncatum Wallr. in linnaea voi. 14 p. 544 (1840). T. vires- cens Pane. fl. belgrad, p. 464 (1865). — ?|, Iunie, Iulie. Petrișiuri cu iărbă, livezi, câmpuri, locuri aprice. Câmpulung; Crivina; București (Grec. enum. p. 62); Măcin; Tuzla. 5. A. Sartorii.— Triticum junceum p. Sartorii Boiss. fl. orient, voi. 5 p. 665.— ?|, Iunie, Iulie. Prin dunele maritime. Țermii mărei Negre la Tuzla, Constanța și Mamaea. Planta din Dobrogea este perfect identică cu Triticum Sartorii Boiss. din Atica și, atât prin aspectul său cât și prin numărul nervu- relor glumelor sale, se deosebește de Triticum junceum L. ** Tulpina bontă purtând un mănuchi de fibre radicale. 6. A. elongatum P. Beauv. agrost. p. 102 (1812); Bous. fl. orient. 5p. 665. A. giganteum Roem. et Sch. syst. veg. 2 p. 753 (1817); Grecescu D. Dr. — C. 1324, 43 6:)S CONSPECTUL SISTEMATIC Rchb. ic. germ. 1 fig. 1271. Triticum elongutum Host. gram. 2 p. 18 (1802). T. rigidum Schrad. fl. germ. 1 p. 392 (1806); Koch syn. p. 952; Schlechtd. Lang. deutsch. 8 fig. 780. Triticum giganteum Roth cat. 3. p. 22 (1806).— îf, Iunie, Iulie. Câmpuri, la locuri deschise, li- vezi, mărăcinișiuri. Verciorova, Severin; peNeajlov spre Morteni,lo- nești; Comana; București, Chitila, Ciocănești; Crivina, Ploești. § 2. Spicul scurt, excavațiile forte scurte și distice, spicușiorele distice și aprope orizontal întinse; glumele lanceolate, au spatele ca- renat, nervurele lor laterale lipsesc sau prea puțin aprețiabile. 7. A. cristatum Bess. enum. pl. volh. p. 41 (1822); Rchb. ic. germ. 1 fig. 255 ; Boiss. fl. orient. 5p. 667. Triticum cristalum Schreb. gram. 2 tab. 23 (1772); Lindem. fl. cherson. 2 p. 31 var. a; T. pec- tinatum M. Bieb. fl. t. c. 1 p. 87 (1808) et 3 p. 95 (1819). Bromus cristatus L. spec. ed. 1 (1753) p. 78. Eremopgrum pectinatum Schur en. transs. p. 807 (1866).— Iunie, Iulie. La locuri aprice inculte in partea meridională a țerei nostre. București; Buzeu, Beceni prin valea Slănicuhii (Grec. enum. p. 62); Fetești; Brăila, Galați; Focșiani (forma macrostachya); Iași; Măcin, Constanța, frecuent. § 3. Spicul scurt, excavațiile sale mediocre și alterne; spicușio- rele imbricate, erecte; glumele late obovate au spatele carenat și cu căto o nervură laterală, vîrful știrbit și lung aristat, carena penicilato- ciliată. 8. A. villosum Link enum. h. berol. 1 p. 31 (1827); Boiss. fl, orient. 5 p. 669. Triticum villosum M. Bieb. fl. t. c. 1 p. 85 (1808) et 3 p. 94 (1819); Rchb. ic. germ. 1 fig. 272; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 599; Schlechtd. Lang. deutsch. 8 fig. 773. Secale villosum L. spec. 124. Hordeum ciliatum Lam. encycl. meth. 4 p. 604 (1797). — cT Iu- nie, Iulie. Locuri aprice, câmpuri, drumuri, coaste uscate, petrișuri cu ierbă. Vărciorova, Severin; Craiova; Turnu-Măgurele, Segarcea- din-Deal; Vultureanca; Giurgiu, Băneasa, Comana; Chitila; Fetești; Brăila, Galați; Măcin. 50. SECALE L. gen. n. gj. I. S. cereale L. spec. 124; Koch syn. p. 954; Gren. Godr. fl, fr. 3 p. 598; Boiss.fl.or. 5 p.671; Schlechtd.Lang. deutsch. 8 fig. 783. — Vulg. Secară. — QMaiu, Iunie. De origine asiatică și din vechime introdus în cultura cerealelor; unelocuri in stare sălbatecă prin îm- prăștiarea semințelor (Grec. enum. p. 62). GRAMINE.® 639 51. TRITICUM P. ‘Beauv. agrost. p. log. (Eutriticum Greu. Godr. fi. fr. 3 p. 599). I. T. vulgare Vili. pl. dauph. 2 p. 153 (1787); Koch syn. p. 950; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 599; Schlechtd. Lang. deutsch. 8 fig. 766 tab. I, II et III. —Vulg. Grâu-cârnău.—Q sau Iunie, Iulie. In cultura ce- realelor; subspontaneu din semințe împrăștiate. Variază. Cu spicul aristat: T. cestivum L. spec. 126; vulg. Grâu cârnău mustăcios, grău văratec;— cu spicul mutic sau aprâpe de tot mutic : T. hybernum L. spec. 12 6; T. cereale Baumg.en. transs. 3 p.266 (1846); vulg. Grâu cârnău tuns, grâu de tomnă. 2. T. turgidum L. spec. p. 126; Koch syn. p. 950; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 599; Schlechtd. Lang. deutsch. 8 fig. 767 tab. 1. — Vulg, Grâu-mare, englezesc. — O sau cf. Iunie, Iulie. în cultura cerealelor și sălbatic din semințe împrăștiate. p. compositum L. fii. suppl. p. 477 (1781), spicul composit (în- cărcat). Deosebit de acestea, in cultură inai există alte specii și varie- tăți ce ne lipsesc din colecție și care sunt forte întinse în țera ndstră; astfel: Triticum durum Desf., vulg. Ghircă.Grâu-tare; — Tr. po/onicum L. vulg. Grâu-alb; — Tr. spoita L. vulg. Alac; — Tr. amyleum Seringe, vulg. Grâu-mole, Grâu de scrob&ă. Grâu-alb. Mutmel. 52. 2EGILOFS L. gen. 1150. I. JE. cylindrîca Host. gram. 2p. 5 (1802); Rchb. icon. germ. 1 fig. 243; Boiss. fl. orient. 5 p. 675. Velen. fl. bulg. p. 627. AE.caudaia Griseb. spicil. rumel. et in Ledeb. fl. ross. 4 p. 326 - non L. Triticum cylindricum Gess. comp. fl. ital. p. 86. — O Maiu, Iunie. Locuri aprice, petrișiuri cu ierbă, sol argilos. — Giurgiu, Băneasa, Gomana; Vultu- reanca; Chitila pe lingă gară; Galați, Bărboși; Constanța.. 53. LOLIUM L. gen. n. gg. I. L. perenne L. spec. p. 122; Koch syn. p. 956; Rchb. icon. germ. 1 fig. 235; Gren. Godr.fl.fr 3 p. 612; Schlechtd. Lang. deutsch. 8 flg. 795. Lolium vulgare Host. gram. 1 tab. 25 (1801). — Vulg. Odos. Reigras. Usigă. — ?|, Totă vara pînă în tomnă. Locuri cu ierbă, gră- dini, parcuri; este și cultivat pentru păsciune și verdeță (Grec. enum. p. 63). Comun în t6tă țera. 2^ L. temulentum L. spec. p. 122; Koch syn. p. 957; Rchb. icon. germ. voi. 1 fig. 232, 233; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 614 exclus. 640 CONSPECTUL SISTEMATIC variei.; Schlechtd. Lang. deutsch. 8 f. 796. — 0 Iunie, Iulie. Locuri aprice pe lingă cale subt Fălticeni către iazul Giolsacilor; forte puțin. 54. PSILURUS Trin. fund, agrost. r p. jg. I. P, nardoidea Trin. fund, agrost. p. 73 (1820); Koch syn. p. 959; Rchb. ic. germ. 1 fig. 221; Boiss. fl. orient. 5 p. 682; Schlechtd. Lang. deutsch. 8 fig. 807. P. aristatus Lor. et Barr. fl. monspel. ed. 2 p. 580 (1876). Nardus aristata L. spec. p. 78. Rottbcollia monandra Cav. ic. p. 27 (1791). Asprella nardiformis Host. gram. 4 p. 17 (1809).— Q Iunie, Iulie. Locuri aride cu petriși menunt, pe lingă cale la Ver- ciorova spre Schela-Gladovei. ** Un singur stil lung cu o sligmă iarăși lungă. 55. NARDUS L. gen. n. 6p. I. N. stricta L. spec. p. 77; Koch syn. p. 959; Rchb. ic. germ. 1 flg. 450; Boiss. fl. orient. 5 p. 682; Schlechtd. Lang. deutsch. 8 fig. 808.— Vulg. Ierbă-aspră. Pdi^ițd Țipoșicd.— î|, Iulie, August. Păsciuni pe coamele alpine, pe a locuri descinde și mai jos. Godeanu; muntele Coziea; Păpușea; Buceci (Grec. enum. p. 63); Predeal; Rareu. Trib. II. MAYDEJE. Florile unisexuate; plante monoice: florile mascule in spicușiore formeză la vârful culmului o panicula și difer cu totul de cele femele ce formeză spadice axilare. 56. ZEA L.gen. n. 846. I. Z. May* L. spec. p. 971; Lindem. fl. chers. 2 p. 266; Schlechtd. Lang. deutsch. 7 fig. 554.—Vulg. Porumb. Popușoiu.Cucuruz. —Q Iunie, Iulie. Se crede a fi de origină americană. Introdus și întreținut în cultura cerealelor pentru uzul alimentar. Presenteză numerâse va- rietăți cultivate. CXIV. TYPHACE2E J. St. Hilaire exp. fam. I p. 60. 1. TYPHA Tourn. inst. ggo. I. T. latifolia L. spec. p. 1377; Koch syn. p. 785; Rchb. ic. germ. 9 fig. 747, 748; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 333; Boiss. fl. or. 5 p. 49; Schlechtd. Lang. deutsch. 2 flg. 128. T. major Gurt. fl. lond. ed. 1 Voi. 3 tab. 61 (1787). —Vulg. Papură. Șovar.— Iulie, August. Ape stagnante sau lin fluente în locurile de jos; specie forte comună (Grec, enum.p. 55) prin districtele Teleorman, Vlașca, Ilfov, Ialomița, Brăila, Govurluiₜ Suceava și prin Dobrogea. TYPHACE2E, ABACEI 641 2. T. angustifolia L. spec. p. 1377 exclus, var. 0; Koch syn. p. 785; Rchb. ic. germ. voi. 9 fig. 745; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 334; Boiss. fl. orient. 5 p. 49; Schlechtd. Lang. deutsch. 2 fig. 129. T. minor Curt. fl. lond. ed. 1 voi. 3 tab. 62 (1787). T. media Gmel. fl. baden. 3 p. 602 (1808)-non alior. — Vulg. Papură. Papură ângustă.— ?|» Iulie, August. Tot cum și cea precedentă și adesea prin aceleași localități (Grec. enum. p. 55). 3. T. minima Hoppe pl. exsic. cent. 3; Funk in Hoppe bot. taschenb. p. 118, 181 (1794); Koch syn. p. 786; Rchb. ic. germ. 9 fig. 742; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 335; Schlechtd. Lang. deutsch. 2 fig. 130. T. angustifolia 0. L. spec. p. 1378. T. minor Smith fl. brit. 3 p. 960 (1804). T. nana Ave-Lall. de plant. quib. p. 19 (1829).— Aprilie, Maiu. Locuri năsipose umede sau expuse micelor inundații. Valea Argeșelului pe la Clucereasa, Conțești; Tîrgoviște; valea Praho- vei pe subt Breaza pînă spre Comarnic; Buzeu pe la Grădina-Marghi- loman. 2. SPARGANIUM Tourn. inst. t. 530. I. S. ramosum Huds fl. angl. ed. 2 p. 401 (1778); Koch syn. p. 786; Rchb. icon. germ. 9 fig. 751; Gren. Godr. fl. fr. 3p. 336 ; Boiss. fl. orient. 5 p. 48; Schlechtd. Lang. deutsch. 2 flg. 131. £. erectum a, L. spec. p. 1378. — Șovar. Buzdugan. Capu-ariciului_?{, Iulie, Au- gust. Locuri umede apătdse, mlăștini stufose, șianțuri, gropi cu ape pe lîngă căi; specie forte comună (Grec. enum. p. 55). Doljiu; Teleorman; Vlașca, ilfov; Prahova; Buzău, Brăila, Galați; Dobrogea pe la So- mova, Tulcea. 2. S. simplex Huds. fl. angl. ed. 2 p. 401 exclus, var. 0; Koch syn. p. 786; Rchb. icon. germ. voi. 9 fig. 10; Schlechtd. Lang. deutsch. voi. 2 fig. 132. /S. erectum 0. L. spec. p. 1378. Locuri mlăștindse în regiunea montană. în Moldova pe Picioru-Arinului la Dorna. CXV. ARACEjE Endlich. gen. p. 233. 1. ARUM L. gen. n. 1028. I. A. macuiatum L. spec. p. 1370; Koch syn. p. 787; Rchb. ic. germ. 7 fig. 8; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 330; Boiss. fl. orient. 5 p. 39 ; Schlechtd. Lang. deutsch. 2 fig. 141. A. vulgare Lam. fl. fr. 3 p. 357 (1778). A. intermedium Schur enum. p. 636 (1886). — Vulg. Barba-lui- Aron. Cocoșdică. Picioru-vițelului. Bodu-păm^ntului, Ung-ureancă.— 642 CONSPECTUL SISTEMATIC î|. Aprilie, Maiu. Dumbrave, în regiunea dealurilor și a câmpiilor. Cer- neți; Craiova; Conțești, Valea-Mare; Câmpina; Neamțu. . 2. A. orientale M. Bieb. fl. t. c. 2 p. 407 (1808); Rchb. ic. germ. voi. 7 flg. 9; Ledeb. fl. ross. 4 p. 9; Boiss. fl. orient. 5 p. 39. A. longispathum Rchb. 1. c. flg. 10: formă spatha oblongiora. A. elon- gatum Stev. in bull. soc. mosc. voi. 29 p. 265 (1856).— <[. Aprilie, Maiu. Prin dumbrave. Tirgujiul; Comana; București; Buftea, Mogo- șoea; Pasărea; Iași; Birlad. 2. CALLA L. gen. n. 1030. I. C. palustris L. spec. p. 1373; Koch syn. p. 787; Rchb. ic. germ. 7 fig. 13; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 332; Schlechtd. Lang. deutsch. 2 fig. 140. — Iulie, August. Mlăștini cu ape limpețji stagnante sau lin curgătore. Craiova prin lunca Jiului; Alexandrîea pe laNânov; odinioră la Băneasa în heleșteul ce era subt Vila-Bibescu (Grec. enum. p. 55); la Dorna pe Picioru-Arinului către Bîda. CXVI. NAIADACEvE Endl. gen. p. 229. 1. POTAMOGETON Tourn. inst. t. 232. I. P. natans L. spec. p. 182; Kochsyn. p. 774; Rchb.ic. germ. 7 fig. 89; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 312; Boiss. fl. or. 5 p. 15; Schlechtd. Lang. deutsch. 2 flg. 95. — Vulg. Limba-apei. — î|» Iulie, August. Plantă iînmersă, dar ale cărei foi superiore plutesc pe apă. Lacuri, heleșteuri, gropi adinei cu ape limpezi. Pitești pe la Merișani; Predeal; București pe Colentina; Pasărea; Tulcea, Văcăreni. 2. P. lucens L.spec.p. 183; Kochsyn.p.778; Rchb.ic. germ. 7 flg. 64; Gren. Godr. fl. fr. voi. 3 p. 315; Boiss. fl. orient. 5 p. 16; Schlechtd. Lang. deutsch. 2 flg. 103. — Vulg. Broasca-apei.— ?|» Iulie, August. Cu totul immers. Ape limpezi, stagnante sau lin curgătore, lacuri, heleșteuri. București pe Colentina (Grec. enum. p. 55); Pase- rea; Comana pe Câlniște. p. acuminatus Rchb. ic. germ. 7 fig. 69. P. acuminatus Schum. enum. pl. soell. 1 p. 49 (1801). P. cornutus Presl fl. cech. p. 37 (1819). Foile superiore ovato-lanceolate lucide, plane, în pețiol atenuate, cele inferiore mai ângusticele și lung acuminate. 3. P. perfoliatus L. spec. p. 182; Koch syn. p. 779; Rchb. ic. germ. 7 fig. 53; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 316; Boiss. fl. orient. 5 p. 17; Schlechtd. Lang. deutsch. 2 flg.‘106.— ?|, Iulie, August. Cu totul NAIADACEJE 643 immers. în ape limpezi stagnante, lacuri mari, heleșteuri. Galați în Bpateși pe la Pescăriea-Antachi; Tulcea, Văcăreni. 4. P. crispus L. spec. p. 183; Koch syn. p. 780; Rchb. ic. germ. 7 flg. 50; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 316; Boiss. fl. orient. 5 p. 17; Schlechtd. Lang. deutsch. 2 flg. 107. — Iulie, August. Cu totul im- mers. în ape limpezi stagnante sau lin curgătore. Heleșteuri, lacuri. Câmpina în părțile de jos; București pe Colentina (Grec. enum. p. 55); Pasărea; Comana; Galați în Brateși; Tulcea. 5. P. pusillus L. spec. p. 184; Koch syn. p. 780; Rchb. ic. germ. 7 flg. 38; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 317; Boiss. fl. orient. 5 p. 18; Schlechtd. Lang. deutsch. 2 flg. 111. — P. Grisebachii Heuff. enum. ban. p. 164 (1858).— ?|. Iulie, August. Cu totul immers. în ape sta- gnante sărate sau oarecum sărate. Câmpina jos în gropile de lîngă gară; Brăila în Lacul-Sărat (Grec. enum. p. 55). 6. P. pectinatus L. spec.p. 183; Koch syn. p. 781; Rchb. ic. germ. 7 fig. 30 et 31; Gren. Godr. fl. fr. 3p. 319; Boiss. fl. orient. 5 p. 18; Schlechtd. Lang. deutsch. 2 flg. 114. P. Vaillantii Roem. et Sch. syst. veg. 3 p. 514 (1818). P. filicaulis Schur enum. transs. p. 633 (1866). — Iulie, August. Cu totul immers, doar spicurile rees la su- prafața apei. Heleșteuri, ape limpezi stagnante, bălți. Galați în Bra- teși; Mangaliea, Canara în Dobrogea. 2. Z O STER A L. gen. n. 1032. I. Z. marina L. spec. p. 1374; Koch syn. p. 783; Rchb. icon. germ. voi. 7 tab. 4 fig. 4; Boiss. fl. orient. 5 p. 25; Schlechtd. Lang. deutsch. voi. 2 flg. 125. —Z. maritima Gaertn. fruct. 1 p. 76(1788).— Alga marina Lam. fl. fr. 3 p. 539 (1778). —Vulg. Ierba - mărei. — î|» Iulie, August. în marea Neagră la Constanța. 3. RUPPIA L. gen. n. 175. 1. R. rostellata Koch in Rchb. icon. pl. crit. 2 p. 66 (1824); Koch syn. p. 782; Rchb. icon. germ. 7 flg. 25; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 324; Boiss. fl. orient. 5 p. 20. Ruppia obligua Schur ap. Griseb. et Sch. iter hung. n. 284 (1852). R. transsilvanica Schur enum. transs. p. 634 (1866). — î|, August, Septembre. Cu totul immersă în ape limpezi sărate stagnante. Brăila în Lacul-Sărat, (Grec. enum. p. 55). 4. ZANICHELLIA L. gen. n. [034. I. Z. major Boeningh. ap. Rchb. icon. germ. 7 flg. 24 (1847). 644 CONSPECTUL SISTEMATIC Z. palustris var. major Koch syn. p. 782; Ledeb. fl. ross. 4 p. 22. — Iulie-Septembre. Ape stagnante limpezi sărate. Lacul Tuzla subt Tichir-Ghiol, lacul Canara spre Mamaea. GXII. LEMNAGE2E Link handb. 1 p. 289. 1. LEMNA L. gen. n. 1038. I. L. trîsulca L. spec. p. 1376; Koch syn. p. 784; Rchb. ic. germ. 7 fig. 19; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 327; Boiss. fl. orient. 5p. 29; Schlechtd. Lang. deutsch. 2fig- 137. — Vulg. Lentițăsau Lintiță Lintea bălților. Lintea-brâscelor. Sdreață — Q Aprilie, Maiu. Plutitore pe apele stagnante, mocirle apătose, ape stagnante; forte comună.Bucu- rești pe Colentina; Comana; Pasărea, Cernica (Grec. enum. p. 55). 2. L. polyrrhiza L. spec. p. 1377; Koch syn. p. 784; Rchb. ic. germ. 7 fig. 17; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 327; Schlechtd. Lang. deutsch. 2 fig. 139.— Vulg, aceleași numiri. — Q Aprilie, Maiu. Plu- titore pe apele stagnante, bălți, heleșteuri. Specie comună. București pe apele Colentinei; Craiova. 3. L. minor L. spec. 1376; Koch syn. p. 784; Rchb. ic. germ, ▼ol. 7 fig. 15; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 327; 'Boiss. fl. orient. 5 p. 29; Schlechtd. Lang. deutsch. 2 fig. 136. —O Aprilie, Maiu. Plutitore pe ape stagnante, lacuri, heleșteuri; forte comună. — Comana; Bucur. 4. L. gibba L. spec. p. 1377; Koch syn. p. 784; Rchb. icon. germ. 7 fig. 16; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 327; Boiss. fl. orient 5 p. 30; Schlechtd. Lang. deutsch 2 fig. 138. —Q Aprilie, Maiu. Plutitore pe ape stagnante și pe lacuri; forte comună. Comana; București, Pa- serea etc. III. SPOROGENE sau CRIPTOGAME CLASA IX. SPOROGENE VASCULARE CXVIII. MARSILEACEJE R. Br. prodr. 166. 1. MARSUiEA L. gen. n. 1182 exclus, spec. i. M. quadrîfolia L. spec. p. 1563; Sturm deutsch. fl. II h. 1; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 647; Boiss. fl. orient. 5 p. 749; Schlechtd. Lang. deutsch. 1 flg. 76. — ?|»Iulie-Septembre. Ape limpezi stagnante, băl[i, heleșteuri. București la Grozăvești și pe apele Colentinei; Comana pe Cîlniște; lonești, Vultureanca pe Neajlov; Brăila. 2. SALVINIA Michel nov. pl. gen. rog tab. 58. i. S. natan* Hoffm deutsch. fl. voi. 2 p. 1 (1796); Sturm deutsch. fl. II h. 1; Koch syn. p. 968; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 648; Boiss. fl. orient. 5 p. 751; Schlechtd. Lang. 1 fig. 78. Mardea natans L. spec. p. 1562. — Vulg. Peștișioră. — Q Iulie, August. Plutitore pe ape limpezi stagnante sau lin curgătâre. București pe apele Colen- tinei la Fundeni, Mărcuța; Comana pe Câlniște spre Padina-lui-Vasile; lonești, Vultureanca pe Neajlov; iazu morilor la Mamaea în Dobrogea. CXIX. FILICES Juss. gen. pl. 14. Trib. I. OPHIOGLOSSE2E. Sporangiile fără inel elastic, sunt dis- puse în spic sau în paniculă pe un apendice pejiolar al foei care astfel este considerată a fi compusă dintr’un limb foliar ce nu portă sporan- gii și din o prelungire pețiolară ce singura portă sporangiile. 1. Sporangiile distice, reunite și dispuse în spic linear; limbul foliar întreg. 1. OPHIOGLOSSUM L. gen. n. ttjt J. O. vulgatum L. spec. p. 1518; Sturm deutsch. fl. II h. 1; Koch syn-p. 973; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 626; Boiss. fl. orient. 5 p. 720; 640 CONSPECTUL SISTEMATIC Schlechtd. Lang. deutsch. 1 fig. 2. — Vulg. Limba-șarpelui. — Iu- nie. Locuri umede umbrdse. Comana la Padina-lui-Vasile, spre pă- dure (Br.) 2. Sporangiile libere, dispuse în panicula; limbul foliar penati- sectat. 2. BOTRYCHIUM Swart^ syn. filic. p. 171. I. B. Lunaria Swartz syn. filic. p. 171 (1806); Sturm deutsch. fl. II h. 1; Koch syn. p. 972; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 624; Boiss. fl. orient. 5 p. 719; Schlechtd. Lang. deutsch. 1 fig. 7. Osmunda Lunaria L. spec.p. 1519. — ?|» Iulie, August. La locuri deschise în regiunea montană alpină și subalpină. Godeanu; Oiticu; Predeal; Buceci la Strunga (Grec. enum. p. 63); Rarău pe Piatra-Zîmbrului. 2. B. matricariaefolium Al. Braun in Doell. ihein. fl. p. 24 (1843); Koch syn. p. 972; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 624. B. ruta- ceum Swartz synops. filic. p. 171 (1806); Willd. spec. pl. 5 p. 62 (1810); Schlechtd. Lang. deutsch. 1 fig. 8. B. Lunaria p. rutaceum Wahlenb. fl. suec. p. 681. — ?|» Iunie, Iulie. Munții Slănicului în Mol- dova (Br.) Trib. II. POLYPODIEJE. Sporangiile cu câte un inel vertical elastic care o deschide la maturitate prin rupere transversală; ele sunt gru- pate formând sori puși pe fața dorsală a foilor; prefoliațiea acestora este circinată. 1. Sorii fără indusium. 3. CETERACH Bauh. piu. p. 554. I. C. officinarum Willd. spec. pl. 5 p. 136 (1810); Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 626; Boiss. fl. orient. 5 p. 722; Schlechtd. Lang. deutsch. 1 fig. 16. Grammitis Ceterach Swartz syn. filic. p. 23 (1806) sed nomen „Ceterach* anterior; Koch syn. p. 974. Asplenium Ceterach L. spec. p. 1538; Sturm deutsch. fl. II h. 5. — Iulie, August. Stânci la lo- curi uscate, deschise. Valea Bahnei pe la Ilovița; valea Gernei la punctu Arsasca (Sab. Stef.); valea Țesnei la Gaura-Fetei; valea Citețului pe stâncile desupra Peșterei-Polovraci. 4. NOTHOLAENA R. Br. prodr. fl. nov. holl. p. 145. I. N. Marantae R. Br. prodr. fl. nov. holland. p. 146 (1810); Koch syn. p. 985. Nethochlaena Marantae Desv. journ. bot. I p. 92 (1813); Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 626; Boiss. fl. orient. 5 p. 725. Acros- EILICES 647 tichvm Maronia L. spec. p. 1527; Sturm deutsch. fl. II h. 6. Ceterach Maranta~DC.fl.fr. 2 p. 567. Gymnogramme MarantoMett. in Schlechtd. Lang. deutsch. 1 fig. 12 (1880). — Iunie, Iulie. Stânci la locuri dc- nudate, în Dobrogea pe Muntele Gonsulu la Alibeikioi. 5. POLYPODIUM L. gen. n. uyg ex p. ' I. P. vulgare L. spec. p. 1544; Sturm deutsch. fl. II h. 1; Koch syn. p. 974; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 627; Boiss. fl. orient. 5 p. 723 ; Schlechtd. Lang. deutsch. 1 fig. 10.—Vulg. Feregă. Fereguță. Ierbă dulce-de-munte. — 4. Iulie, August. Stânci abrupte, fissuri de stânci, pe la locuri cu mușchi sau cu ierbă menuntă. Baea-de-Aramă; Lai- nici ; Coziea; pe valea Argeșiului subt Negoiu; în Argeși pe Jipu; Buceci în totcoprinsul (Grec. enum. p. 63); Bîsca în Buzău; munții Slănicului în Bacău; Pialra, Mânăstirea Neamțu (Chan.) și Gura-Doamnei; în Suceava pe Borca la isvorul de borvis; în cheile Barnarului. 6. PHEGOPTERIS Fee gen. jiltc. 3 p. 242. I. Ph. polypodioidea Fee gen. filic. 3 p. 242 (1850); Boiss. fl. orient. 5 p. 724; Schlechtd. Lang. deutsch. 1 fig. 13. Polypodium Phegopteris L. spec. p. 1550; Koch syn. p. 974; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 627. — î|. Iunie - August. Stânci cu mușchi sau cu ierbă în văi umede umbrose subalpine. Olănești, Călimănești; în Suceava pe Borca la is- vorul de borvis. 2. Ph. Dryopteris Fee gen. filic. 3 p. 242 (1850); Boiss. fl. orient. 5 p. 724; Schlechtd. Lang. deutsch. 1 fig. 14. Polypodium Dryopteris L. spec. p. 1555; Sturm deutsch. fl. II h. 1; Koch syn. p. 974; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 628. — Vulg. Feregă. Ferigă sau Ferică. — 2|, Iunie- August. Stânci în locuri și văi umede umbrâse subalpine. Valea Monăstirei Bistrița în Vâlcea; Câmpulung pe Mățău; Sinaia prin valea Peleșiului și în tot coprinsul Bucecilor (Grec. enum. p. 63); Bîsca în Buzeu; Broșteni pe Bistrița, Neagra și Barnaru. 3. Ph. Robertiana Al. Braun in Milde hoh. sporenpfl. p. 45 (1865); Boiss. fl. orient 5 p. 724; Schlechtd. Lang. deutsch. 1 fig. 15. Polypodium Bobertianum Hoffm. deutsch. fl. cryptog. adden. p. 10 (1795); Kochsyn. p. 974.P. calcareum Smith fl. brit. 3 p. 1117(1805). P. Dryopteris p. calcareum Gren. Godr. fl.fr. 3 p. 628. —Vulg. Feregă. Ferigă. Ferică. — ?|» Iunie-August. Stânci abrupte prin văile subal- pine umede umbrose. Sinaia prin valea Peleșiului; Possada subt Orații pe stâncile de la tunelurile calei ferate. 648 CONSPECTUL SISTEMATIC 2. Sorii cu indusium membi anaceu. 7. ASPIDIUM B. Br. prodr. Jl. nov. holl. p. 5. I. A. Lonchitis Swartz synops. filic. p. 43 (1806); Koch syn. p. 976; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 630; Boiss. fl. orient. 5 p. 735; Schlechtd. Lang. deutsch. 1 flg. 37. Polypodium Lonchitis L. spec. p. 1548; Sturm deutsch. fl. II h. 1. —Vulg. teregă.— ?|, Iulie, August, în regiunea montană superidră. Muntele Picucatu în Argeși; Buceci în Valea-Albă pe Costila; în Suceava pe Rareu și Pietrile-Doam- nei (Br.)! 2. A. aculeatum Doell. rhein. fl.p. 20 (1843); Sturm deutsch. fl.II h. 11; Koch syn. p. 976; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 630. Polypodium acu- leatum L. spec. p. 1552. Polystichum aculeatum Roth tent. fl. germ. 3 p. 79 (1800).—Vulg. Feregă. Fericit. — ?|» Iulie, August. — Varieză: a. tobatumSwartzsynops.filic.p. 53(1806)pro specie; Schlechtd. Lang. deutsch. 1 fig. 38. Aspidium aculeatum a. vulgare Doell. rhein. fl. p. 20; Koch syn. p. 976; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 630; Boiss. fl. orient. 5 p. 736. Frondele rigide, lobii inferiori ai segmentelor fron- dei cam romboidali, au baza cuneată, lăticel pedicelate sau cam sesile și dccurente, lobii superiori au baza confluentă, lobul de la baza seg- mentului întrece prin mărimea sa pe cele următdre.—Păduri prin văile umbrose și umede în regiunea montană. Păpușea; Buceci prin valea Peleșiului la Sinaia, prin Valea-Albă la Bușteni; Predeal. 0. Swartzianum Koch syn. ed. 2 p. 976 (1844); Boiss. fl. orient. 5 p. 736. Aspidium aculeatum Swartz synop. filic. p. 53 (1806); Schlechtd. Lang. deutsch. 1 fig. 39. — A. hastulatum Ten. fl. napol. tab. 250 (1836). Polystichum aculeatum Presl pterid. p. 83.— Frondele ceva mai moi, lobii segmentelor frondei oblic-ova(i cam obtusi, au baza trun- cată, scurt și forte ângust pedicelată, pedicelele nedecurente, aprope top lobii sunt liberi și cu câte o prelungire auriculiformă la baza lor pe marginea despre vîrful segmentului; lobul do la baza segmentului mai că nu întrece prin mărime pe cele următdre. — Păduri pe costele petrdse ale muncilor. Verciorova prin valea Bahnei și a Cerovățului; Sinaia prin valea Peleșiului. 7. angulare Kit in. Willd. spec. pl. 5 p. 257 (1810) pro specie. Aspidium Braunii Spenn. fl. Iriburg. 1 p. 9 (1825). A. aculeatum y. Braunii Doell. rhein. fl. p. 20; Koch syn. p. 977. A. pilosum Schur enum. transs. p. 833 (1866). Polystichum angulare Presl pterid. p. 83. Aprope întocma ca varietatea 0; frondele ceva mai atenuate la bază, segmentele oblung-lanceolato, colo inferiore obtuse și scurt aculeate> filices C49 lobii conformi, lălicei, avend baza cam reclangular-tăelă. — Păduri în regiunea montană și submontană. Verciorova (Borb. exsic.!); dealul Stîrminei; valea Monăstirei Bistrița; muntele Picucatu; Sinaia prin valea Peleșiului, Bușteni, Predeal; in Bacău la Slănic. 8. POLTSTICHUM Rotii teul. Jl. germ. 3 p. 69. I. P. Thelypteris Roth tent. fl. germ. 3 p. 77 (1800); Koch syn. p. 977; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 630. Schlechtd. Lang. deutsch. 1 flg. 41. Polypodium Thelypteris L. spec. pl. 1528; Sturm deutsch. fl. II h. 1. Aspidium Thelypteris Swartz synop. filic. p. 50 (1806). Nephro- dium Thelypteris Stremp. filic. p. 32(1822); Boiss. fl. orient. 5p. 737.— Vulg. Fereyă. Ferică. — ?|» Iulie, August. Locuri umede umbrdse, pă- duri. Vârciorova, Bahna; Pitești la Valea-Mare în Muscel; Vrancea în Putna. 2. P. Filix-mas Roth tent. fl. germ. 3 p. 82 (1800); Koch syn. p. 978; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 631; Schlecht. Lang. deutsch. 1 fig. 43. Polypodium Filix-mas L. spec. p. 1151. Aspidium Filix-mas Swartz synop. filic. p. 53 (1806). Nephrodium Filix-mas Stremp. filic. p. 30 (1822); Boiss. fl. orient. 5 p. 737. — Vulg. Fereyă. Ferică. Fi- rică. Spata-Dracului. — Iulie, August. Locuri umede umbrose prin pădmi, codri sau dumbrave mari. Verciorova, Bahna; dealurile Dqm- brăviței la Cerneți; Coziea; Dimbovicioara, Rucăr; Predeal, Buștșni, Sinaia (Grec. enum. p. 63): în Ilfov pe lingă Câldărușani; Slănicu din Bacău; în Roman la Tifeșli; Iași la Răpedea și la Birnova; M6năs« tirea Neamța (Chan.); în Suceava pe Borca și pe Bistrița. p. affine. Polystichum affine Ledeb. fl. ross. 4 p. 515 (1853). As- pidium affine Fisch. et Mey. in Hohenak. enum. talusch. p. 10 Nephro- dium Filix-mas p. incisum Boiss. fl. orient. 5 p. 738. Cu portul mai menunțel, lobii segmentelor frondei cam rectangulari, pe margine ușin- rel și finbiserați.—Buzeu la pădurea Dumbrava, Bisca; Piatra pe dea- lul Cernegura. — întru tote exact cu exemplarele din Crimeea. 7. caucasicum Al. Braun ap. Borb. exsic.! Amplă și robustă în tote părțile sale, lobii segmentelor frondei cu mult mai dilatați de cât în formele precedente ale speciei, marginele expresiv crenate, crena- to-incise.—înRomâniea la Hînca-Camenei distr. Mehedinți (Aspidium Filix-mas d. umbrosum Millde ap. Borb. jelent. az 1873 exb. bânsâg n6v. kut. p. 245); în Buzeu la Bisca-Rusilei. S. crenatum Milde ap. Basnitz in herb. europ. (!)—Planta ndstră se potrivește exact cu exemplarele obținute de la Dr. C. Basnitz subt 650 CONSPECTUL SISTEMATIC acest nume. Stâncile umede umbrose in valea Borca lingă isvorul de borvis cu congenera sa pe alături. 3. P. spinulosum DG. fl.fr. 2 p. 561(1815); Koch syn.p.978, 979 var. a; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 632 var. a; Ledeb. fl. ross. 4 p. 515; Schlechtd. Lang. deutsch. 1 flg. 45. Aspidium spinulosum Doell. rhein. fl. p.17. Nephrodium spinulosum SlvQmp.WiC.. p. 30 (1822); Boiss. fl. orient. 5 p. 738.—Aceleași numiri vulgare. — î|. Iulie, August. Păduri umbrose în regiunea montană. Mânăstirea Horezu; Buceci la Sinaia prin valea Peleșiului, frecuent; Bușteni; Predeal pe Clăbucetu- Taurului; Munții Slănicului în Bacău. p. dilatatum Koch syn. p. 979; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 632. Poly- podium dilatatum Hoffm. deutsch. fl. 2 p. 7(1791). Polystichum dilata- tum Swartz ap. Schlechtd. Lang. deutsch. 1 fig. 46. P. multiflorum Roth. tent. fl. germ. 3 p. 87 (1800). Aspidium dilatatum Willd. spec. pl. 5 p. 253 (1805); Swartz syn. filic. p. 420. Lobulele lobilor seg- mentelor frondei aprope tote pînă la vîrful lobului separate și pe un rachis subțire așezate în mod oposit, cele de la virf întru câtva con- fluente ; frondele acestei forme sunt mai dilatate și de o figură ovato- triangulară. Predeal pre Clăbucetu-Taurului, Bușteni, Sinaia prin valea Peleșiului; Broșteni în Suceava. 9. CYSTOPTERIS Bernh. in Schrad. neu. journ. voi. i. I. C. fragilis Bernh. in Schrad. neu. journ. voi. 1 pars. 2 p. 26 (1806); Koch syn. p. 980; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 633; Boiss. fl. orient. 5 p. 740; Schlechtd. Lang. deutsch. 1 fig. 47. Polypodium fragile L. spec. p. 1553. P. polymorphum Vili, dauph. 3 p. 846 tab. 53 (1789).— 2|, Iunie-August. Stânci cu mușchi sau cu iârbă menunțică în păduri și văi umede umbrose subalpine. Verciorova pe la Porțile- de-fer și prin valea Bahnei; Baea-de-Aramă, Tismana; valea Monăstirei Bistrița; valea Oltului pre Cârligele; Teșila, Comarnic; Buceci pe la Sinaia (Grec. enum. p. 63) și în tot coprinsul pînă la Bușteni; Pre- deal ; pe Borca și în cheile Barnarului in Suceava. 2. C. alpina Link enum. h. berol. 2 p. 130 (1821); Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 634; Schlechtd. Lang. deutsch. 1 fig. 48. C. regia Presl var. b. alpina Koch syn. p. 980 Polypodium alpinum'Woff.m Jacq. collect.2 p. 171. Aspidium alpinum Willd. spec. pl. 5 p. 282 (1805); Sturm deutsch. fl. II h. 11. Cystopteris fragilis 0. tenuisecta Boiss. fl. orient. 5 p. 740. — Iulie, August. Stânci, fisuri de stânci; prin locuri cu muș- chi, umede umbrâse. Buceci pe Caraimanu (Knecht.). FILICES 651 3. C. «udetica Al. Braun et Milde schles. gesellsch. 1855 p.92; Neilr. diagn. p. 141; Milde schles. krypt. p. 554 fig. 108. C. leucosona Schurcest. bot. zeit. ann. 1858 p. 328; ej. enum. transs. p. 840.— ?|» Iulie, August. Stânci cu mușchi prin păduri în regiunea montană din Moldova. Agapia la Schitu-Sichla (Br. miss.;Grec. ann. 1874 leg. sed non enumerata); valea Barnarului în Suceava (Br.)! 10. ATHYRIUM Roth tent. fi. germ. 3 p. 58. I. A. Filix foemina Roth tent. fl. germ. 3 p. 61-67 (1800); Boiss. fl. orient. 5 p. 735. Polypodium Filix fcemina L. spec. p. 1551. Aspidium Filix foemina Swartz syn. filic. p. 59 (1806). Asplenium Filix foemina Bernh. in Schrad. neu. journ. ann. 1806. tom. II p. 27 tab. 2 flg. 7. — Vulg. Feregă. Ferică. — ?|. Iulie-Septembre. Păduri umbrdse, văi umede umbrdse; în regiunea montană și submontană. Monăsti- rea Tismana; Horezu,MonăstireaBistrița, Olănești, Coziea; Vulcana; Sinaia (Grec. enum. p. 63) și în tot coprinsul Bucecilor; Predeal; Bîsca, Penteleu; Slănicu din Bacău; Ceahlău; Monăstirea Neamțu (Chan.); în Suceava pe la Bapșea subtStănișioara, pe Borca; Broșteni pe Neagra; Rareu; Iași. 2. A. alpestre Rylands in Moore ferns of great brit. 1857; A. Kern. exsic. austr. hung. n. 2702 (!). Polypodium alpestre Hoppe bot. taschenb. 1805 p. 216. —Iulie, August. Văi montane umede umbrdse; în regiunea infralpină. Sinaia la isvorul Peleșiului; Predeal în valea Râșnov ei sus. 11. ASPLENIUM L. gen. n. 1178 ex p. § 1. Frondele simplu pinatisectate. I. A. viride Huds. fi. angl. p. 385 (1762); Koch syn. p. 982; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 636; Boiss. fl. orient. 5 p. 731 ; Schlechtd. Lang. deutsch. 1 fig. 25. — Iunie - August. Stânci, lespezi în văi umede umbrdse; în regiunea montană subalpină. în Argeși pe Ne- goiu și 'pe Moldoveanu; Buceci prin valea Peleșiului, la Bușteni pe Caraimanu. 2. A. Trichomane L. spec. p. 1540; Koch syn. p. 982; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 636; Boiss. fl. orient. 5 p. 731; Schlechtd. Lang. deutsch. 1 fig. 26. — ?|, lunie-August. Stânci calcare prin păduri și văi montane. Vârciorova pe Bahna; Mânăstirea Tismana; Lainici spre Păiușa; Olănești; Coziea pe Cârlige; Dimbovicioara; Sinaia (Grec, enum. p. 63); munții Slănicului în Bacău; Piatra pe Cernegura; Cea- 652 CONSPECTUL SISTEMATIC hlău; Broșteni pe Neagra și în Cheile Barnarului; în Dobrogea pe la Mânăstirea Cocoși și pe muntele Cineli sau Consulu. 3. A. septentrionale Swartz syn. filic. p. 75 (1806); Koch syn.p. 983; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 637; Boiss. fl. orient. 5 p. 734; Schlechtd. Lang. deutsch. 1 fig. 24. — Acrostychum septentrionale L. spec. p. 1524. Scolopendrium septentrionale Roth tent. fl. germ. 3 p. 49 (1800). Acropteris septentrionalis Link enum. hort. berol. 2 p. 56 (1821).— <|» Iunie -August. Stânci și lespezi în văi montane la locuri deschise. Valea Barnarelului sus spre Bida; Rarău pe Piatra Zimbrului (Br.); în Dobrogea la Mânăstirea Cocoși pe muntele Oglinda (Br.) și pe muntele Consulu la Alibeichioi. § 2. Frondele avend forma generală triangulară, iar totul bi-tri- pinatisectat. 4. A. Ruta-muraria L. spec. p. 1541; Koch syn. p. 983; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 637; Boiss. fl. orient. 5 p. 732; Schlechtd. Lang. deutsch. 1 fig. 28.— î|» Iunie -August. Stânci calcare în părțile mun- tâse. Tismana; subt Negoiu pe Argeși; Păpușea; Dîmbovicioara; Si- naia și în tot coprinsul Bucecilor Predeal; Piatra pe malurile Bi- striței ; Dobrogea la lenissala pe stîncile Castelului Genovez și pre muntele Consulu. 5. A. lepidum Presl in verh. d. vaterl. mus. 1836 p. 7 (65); ejus tent. pterid. p. 108 (1837); Todaro in giorn. de la soc. nat. di pa- lerm. voi. 1 fasc. 3 et4 p. 227 ann. 1866. (Conf. Milde uber Aspl. flssum Kit. und Aspl. lepidum Presl in zool. bot. gesel. voi. XVII p. 817). — Iunie-August. Fisuri de stânci în văi umede umbrose. Valea Mâ- năstirei Bistrița în Vâlcea. Specimenele nostre au fost comparate cu cele de la Rușiava datorite amiciției confratelui A. Degen. 6. A. Adianthum nigrum L. spec. pl. 1541; Sturm deutsch. fl. II h. 5; Koch syn. p. 983; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 638; Boiss. fl. orient. 5 p. 734; Schlechtd. Lang. deutsch. 1 fig. 29. — îț, Iunie-August. Stânci calcare cu pădure. Vârciorova desupra Porților-de-Fer. 12. SCOLOPENDRIUM Smith act. taur. $ p. 410. I. S. vulgare Symons synops. pl. brit p. 193 (1798).—Scoto- pendria vulgaris Tragus ap. G. Bauh. pinax p. 353 (1623); Lingua cervina officinarum G. Bauh. 1. c. Asplenium Scolopendrium L. spec. pl. 1537 (1762). Scolopendrium officinarum Swartz synops. filic. p. 89 (1806); Koch syn. p. 984; Gren. Godr. fl. fr, 3 p. 638; Boiss. fl. orient. 5 MLICES 653 p. 729; Schlechtd. Lang. deutsch. 1 fig. 36. — Vulg. Limba-cerbului. Limba-vecinei. Năvalnic. — 2J, Iunie - August. Păduri umbrose, codri; în regiunea montană (Grec. enum. p. 63). Baea-de-Aramă prin Valea- Găinei; Rucăr pe Pravățu și pe la Dîmbovicioara; Moldoveanu; Sinaia și în tot coprinsul Bucecilor; Vrancea; muncii Slănicului în Bacău; Fundu-Tarcăului în Neamțu și pe Gernegura la Piatra; Broșteni pe Neagra. • 13. BLECHNUM L. gen. n. 1175. I. B. Spicant Roth tent. fl. germ. 3 p. 44 (1800); Koch syn. p. 984; Gren. Godr.fl.fr. 3 p. 639; Boiss. fl. orient. 5p. 729; Schlechtd. Lang. deutsch. 1 fig. 22. Blechnum boreale Swartz synops. filic. p. 115 (1806); Sturm deutsch. fl. II h. 11. Osmunda Spicant L. spec. pl. 1522. Struthiopteris Spicant Scop. fl. cam. p. 288 (1772).— î|. Iunie-Au- gust. Păduri umbrâse în regiunea montană. Olănești; Slănicu din Bacău. 14. PTERIS L. gen. n. 1174 ex p. I. P. aquilina L. spec. p. 1533; Sturm deutsch. fl. II h. 1; Koch syn. p. 984; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 639; Boiss. fl. orient. 5 p. 728; Schlecht. Lang. deutsch. 1 fig. 20. Allosurus aquilinus Presl tent. pterid. p. 153 (1837). Feregă. Ferică, — ?|, Iunie-August. Poeni de păduri, locuri deschise dar cam umede, pe costele montane în părțile inferidre. Vârciorova pe la Porțile-de-Fer; dealu Stîrminei; Gostești pe Băiu, Ciolanu, Valea-Țesnei; munții Gloșanilor și Valea-Gernei pînă la re- giunea alpină; Tismana; Olănești, valeaRăporoasă; Goziea spre Gura- Lotrului; Vulcana; Pitești pe la Merișani și la Valea-Popei; Bîsca; Vrancea; Tîrgu-Ocnei pe Măgura; Broșteni; Rarău; Găinești; Făl- ticeni; Iași; în Dobrogea pe la Somova la Tulcea. p. lanuginosa Kaulf. enum. filic. p. 189; peste tot cu niult mai lanat-părdsă. 15. STRUTHIOPTERIS 'Willd. enum. h. berol. p. 1071. I. S. germanica Willd. enum. h. berol. p. 1071 (1809); Koch. syn. p. 986; Schlechtd. Lang. deutsch. 1 fig. 55. Osmunda Struthiop- teris L. spec. pl. 1552. Onoclea Struthiopteris Hoffm. deutsch. fl. 2 p. 12 (1795). — Vulg. Feregă. Ferică. Spata-dracului.— Iunie - August. Păduri în regiunea montană. In Valea Țesnei pelnelețu-Mare; în munții de la Mânăstirea Secu distr. Neamțu (Br. miss.); în Suceava pe Bistrița și pe Neagra la Broșteni f. mult. Grecetcu D. Dr. — C. 1324. 44 654 CONSPECTUL SISTEMATIC GXX. LYGOPODIAGEjE DG. fl. fr. 2 p. 257. Sect. I. hosporeae. Sporele de un fel și germinând nasc protale monoice. 1* laYCOPODIUM L. gen. n. 1185 ex p. ¹ § 1. Sporangiile așezate la axila bracteelor ce-jiu difer de foile comune și nu întocmesc spic deosebit. I . L. Selago L. spec. pl. p. 1565; Sturm deutsch. fl. II h. 5; Koch syn. p. 970; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 653; Boiss. fl. orient. 5 p. 743; Schlecht. Lang. deutsch. 1 fig. 70. ■•—L. recurvum Kit. ap. Willd. spec. pl. 5 p. 50 est forma ramis recurvis.— Vulg. BrUdipor. Cornilor. Cornișor-demunte. — ?|» Iulie, August. Stânci și lespezi cu mușchi sau cu iârbă, livezi, poeni pe costele muncilor. Negoiu; Buceci la Sinaia (Grec. enum. p. 64), Predeal. § 2. Sporangiile așezate la axila unor bractee ce difer de foile comune și constituesc spic ce termină virful ramurilor foliate. 1. Spic solitariu la extremitate, nepedunculat. 2. JL* annotinum L. spec. p. 1566; Sturm deutsch. fi. II h. 5; Koch syn. p. 970; Gren. Godr. fl.fr. 3 p. 654;Schlechtd. Lang. dcusch.l fig. 72.— î|, Iulie, August. Stânci, păduri montane. Munții Godeanu- lui pe Mocirliu; Buceci prin valea Peleșiului și la Poeana-Stânei; Mâ- năstirea Neamțu (Chania); pe Barnarelul. 2. Ramurlie terminate în peduncul lung ce portă la vîrf 2-3 spicuri. 3. L. clavatum L. spec. p. 1564; Sturm deutsch. II h. 5; Koch syn. p. 971; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 655; Boiss. fl. orient. 5. p. 744; Schlechtd. Lang. deutsch. 1 fig. 75. — Vulg. Brildișior. Cornușior. Pe- dicutd.— ?[, Iulie, August, Poeni cu ierbă, stânei acoperite cu mușchi pe câstele munților. Olănești pe la Valea-Răporoasă; Predeal; Sinaia (Grec. enum. p. 64); munții Slănicului în Bacău; Ceahlău; Rareu. Secț. II. Heterosporeae. Sporele de două feluri: microspore și macrospore, germinând produc protale dioice. 2* SELAGINELLA Spring. ap. Doell. rhein. fl. p. 38. 2. S. helvetica Spring. ap. Doell. rhein.’fl. p. 39 (1843); Koch. syn. p. 971; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 656; Boiss. fl. orient. 5 p. 745; Schlecht. Lang. deutsch. 1 fig. 69.—Lycopodium helveticum L. spec. p. 1568; Sturm deutsch. fl. II h. 5. L. radicans Schrankbaier.fl.n. 1447 LYCOPOt)lACEM KQUISETACEA' 055 (1789).— ?|, iulie, August. Lespezi umede prin focuri umede umbrose. Olănești prin Valea Raporosă; Valea Oltului în sus de Coziea subt Cio- cane și subtCârligele; Corbeni la cetatea Vlad-Țepeși; Dimbovicioara; Sinaia prin Valea Peleșiului și la Urlâtoarea; în Suceava prin valea Neagra și prin Barnare. 2. S. spinulosa Al. Br. in Doell. rhein. fl. p. 38 (184.3); Koch syn. ed. 3 p. 728; Schlecht. Lang. deutsch. fl voi. 1 fig. 68. Lycopo- diurn Selaginoidesh. spec. p. 1565; Slurm deutsch. fl. II h. 5. — î|» Iulie, August. Pe lespezi umede acoperite de mușchi, în regiunea alpină. Du- ceci pc Caraimanu; Negoiu pe Podeanu. CXXl. tQUISETACEJE DC. fl. fr. 2 p. 580. 1. EQTJISETUM L. gen. n. n6g. § 1. Caulii de două feluri: cei spiciferi precoci, fără ramuri ver- ticilate și se trec îndată după feporificație; cei sterili tardivi, port ra- muri verticilate și trăesc pînă în tOmnă. ¹ ’l. E. Telmateja Ehrh. beitr. 2p. 159(1788); Kochsyn.p.964; Gren. Godr. fl. fr. voi. 3 p. 643; Boiss fl. orient. 5 p. 741; Schlechtd. Lang. deutsch. 1 fig. 57. Equisbtwn fluviatilis Smith fl. brit. p. 104 (1805). E. eburnewfn, Roth catal. bot. 1. p. 128 (1797). E. maximum Lam. fl. fr. 3 p. 7 (1778) nomen omnium antiquissîmum șed admo- dum dubium. — Vulg. Brddi^or. Coda-calulului. Piruporcului. — 2|» Aprilie, Maiu. Locuri umede mlăștinose. Călimănești, Coziea; Câm- pulung; Vulcana; Câmpina; Periși, Crivina; Beceni la Pădurea-Ocea (E. silvaticum Grec. enum. p. 64),‘Bisca; Bacău, Tirgu-Ocnei; Pia- tra, Osloveni, Neamțu ; Iași pe la Răpedea; Tulcea 2. E. arvense L. spec. p. 1516; Koch syn. p. 964; Gren.Godr. fl. fr. 3 p. 643; Boiss. fl. orient. 5 p. 741; Schlechtd. Lang. deutsch. 1 fig. 56. — Vulg. Brddipor. Coda-calului. PSru-porcului. — Apri- lie, Maiu. Specie forte comună. Locuri năsipose umede saU expuse • inundațiilor, petrișuri, coste rupte pe lîngă drumuri, miriști prin lo- curi de luncă, pruntișiuri (Grec. enum. p. 64). Rîmnic, Călimănești; Câmpulung, Conțești prin Valea Argeșelului; București, Buftea, Periși; Câmpina; Buzeu; Focșiani; Bacău, Onești; Neâmțu ; Iași; Dobrogea. p. nemorosutn Al. Braun ap. Doell. rhein. fl. p. 27 (1843); Koch syn. p. 964. E. pratense Roth tent. fl. germ. 3 p. 6 (1800) - non Ehrh. —Vârciorova; Olănești; Câmpulung; Conțești; Topolovâni; Bușteni, Sinaia; Botoșiani, Agafton; în Suceava pe Stănișioara. 656 CONSPECTUL SISTEMATIC § 2 Caulii de doue feluri și se nasc în același timp: cei spiciferi alburii sau roșietici sunt simpli sau cu ramuri verticilate rudimentare în timpul formărei spicului care se trece și piere, apoi caulul seu ur- mează a crește împreună cu cei sterili și toții trăesc pînă în toinnă. 3. E. ■ilvaticum L. spec. p. 1516; Koch syn. p. 964; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 643; Boiss. fl. orient. 5 p. 741; Schlechtd. et Lang. deutsch. 1 flg. 58. — Maiu, Iunie. Locuri umede și umbrâse prin livezi și vâlcele montane subalpine. Predeal, Bușteni, Sinaia (Grec, enum. p. 64); Mânăstirea Neamțu (Chan.). 4. E. pratense Ehrh. hannov. mag. IX. p. 138 (1784); Schlecht. et Lang. deutsch. 1 fig. 59. E. umbrosum Meyer ap. Willd. spec. pl. 5 p. 3(1810); Koch syn. p. 965. E. Ehrhartii Meyer chior, hannov. p. 666 (1836). E. silvaticum p. minus Wahlenb. fl. suec. p. 689.— Aprilie- lunie. Locuri umede mlăștinâse. Predeal; Iași pe la pădurea Bîrnovei. § 3. Caulii de același fel, ver^i : cei spiciferi după fructificare, ca și cei sterili, urmez cu desvoltarea împreună pînă în tomnă. * Caulii fără asperități, o duc numa pînă în tâmnă; spicurile ovoide. 5. E. palustre L. spec. p. 1516; Koch syn. p. 965; Gren. Godr. fl, fr. 3 p. 644; Boiss. fl. orient. 5 p. 742; Schlechtd. Lang. deutsch. 1 fig. 60. — ?J. Maiu, Iunie. Locuri umede; prin livezi, vâlcele, mlăștini. Buceci (Knecht.); Predeal; Vrancea; Mânăstirea Neamțu (E. arvense Chania exsic. I -non L.) 6. E. limoaum L. spec. p. 1517; Koch synops. p. 965; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 644; Boiss. fl. orient. 5 p. 742; Schlechtd. et Lang. deutsch. 1 fig. 61. — ?J, Iunie - August. Locuri mlăștinâse, bălți. Bălțile d’întro Tîrgul-Frumos și Cotnari; bălțile de la Mamaea lîngă Constanța în Dobrogea; Predeal prin valea Râșnovei. ** Caulii scabri, o duc și totă ierna; spicurile acuminate. 7. E. ramosum Schleich. catal. pl. helv. p. 27 (1807); Koch syn. p. 966; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 645; Boiss. fl. orient. 5 p. 742; Schlechtd. et Lang. deutsch. voi. 1 fig. 62. E. ramosissimum Desf. fl. atlant. 2 p. 398 (1800)-non Humb. etBonpl. E. elongatum Willd. spec. pl. 5 p. 8 (1810). E. pannonicum Willd. 1. c. p. 6 fide spiciminis in herbarii Willdenowii ap. Al. Braun. E. hyemale c. elongatum Doell. rhein. fl. 31.— Iunie-August. Locuri umede. Câmpina prin valea Doflanei; Bîsca; Slănicu din Bacău. EQUISETACEJE 657 8. E. hyemale L. spec. p. 1517; Koch synops. p. 966; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 644; Boiss. fl. orient. 5 p. 743; Schlechtd. et Lang. deutsch. voi. 1 fig. 63. E. alpinum et E. fuscozonatum Schur cest. bot. zeit. 1857 p. 417.— ?|» lunie-August. Locuri umede, mlaștini. Olă- nești la lazu-BobuIui; Bușteni, Azuga; Comarnic; în Suceava la Iesle subt Stănișioara. p. ScA/e/cAa/v Milde.—Munții Slănicului pe la frontieră în Bacău. 9. Ea variegatum Schleich. cat. pl.helv. ann. 1807 p. 27; Koch syn. p. 967; Schlechtd. Lang. deutsch. voi. 1 p. 152 fig. 65 Eq. tenue Hoppe. Eq. campanulatum Poir. Eq. multiforme Vauch. — 2|, lunie- August. Locuri mlăștinose în regiunea munților mari. Buceci (Dr. C. Bamitz leg.) PARTEA 11° CONSPECTUL GEOGRAFIC CONSPECTUL GEOGRAFIC AL FLOREI ROMÂNIEI Se știe că Vegetațiea mult-puțin însemnată a unei țări sau a unei regiuni cum și caracterele particulare ale Florei sale depind de un oarecare număr de condiții cosmice sau ambiante care ’și exerci- teză acțiea lor asupra existenței și desvoltărei organismului vegetal. Nu că făptura ființei vegetale ar fi o machină sau un aparat indife- rent și s’ar supune mecanicește acției acestor agenți fisici; însă, astfel cum sunt create, plantele au o disposiție organică în sînul cărei există o lucrare proprie, lucrare complexă în felul seu, vi^ța, dar forte va- riată subt impulziea agenților externi ce, de altfel, sunt condiții indis- pensabile pentru exercițiul său. Oricum însă, complexul acestor con- diții externe se reduce la două categorii principale : una care coprinde condițiile telurice, adică condițiile pe care le oferă solul, fie prin situa- țiea și extensiea sa pe suprafața globului terestru, fie mai cu seamă prin situațiea sa latitudinală și altitudinală, prin configurațiea topo- grafică ce o are țera sau regiunea respectivă și prin felul constituției tărâmurilor pe care plantele viețuiesc; cea de a doa coprinde condi- țiile climatice și care consistă în starea de presie atmosferică, de tem- peratură, de ume^ela, de lumină, de liniște sau de agitație atmosfe- rică, după cum acești agenți fisici externi predomină sau varieză. Din diferențiarea și localizarea condițiilor ambiante de existență a rezultat, pe suprafața țărilor ca și pe glob, diversele distribuții și cantonări ac- tuale ale marelui număr de forme vegetale pe care le studiem subt categoriile sistematice de clase, familii, genuri, specii, rase, varietăți etc. în materie de geografie botanică, cunoștiința acestor condiții se im- pune neapărat și, deci, cată să ne oprim asupra acestei părți. Subiect vast în știința biologiei, examenul și studiul agenților cosmici, cu referență la existența și desvoltarea vegetalelor, exige nu- merose și minuțiose cercetări când este vorba de Flora geografică a unei țări. Pentru țera nostră suntem âncă cam departe de a poseda un material destul de suficient și complect pentru a tracta pre larg subiectul acesta. Gu tote acestea, ne vom sili să așternem principalele 662 CONSPECTUL GEOGRAFIC puncte ale acestei materii în trăsuri generale pe cât ne permit actua- lele investigații asupra țărei ndstre. Astfel, în partea-acesta a lucrărei nostre, ^ubMitlul de Fisiogra- fie generală vom face o expunerb sumară relativă: 1*, la situarea țerei pe globul terestru, la limitele și la aspectul său general; 2°, la condi- țiile sale telurice care implică cunoștiința configurației topografice ge- nerale (orografiea și idrografiea) precum și cunoștiințele tărâmurilor pe care locuește actuala vegetație a țerei, parte ce se referă la consti- tuțiea geologică a țărei; 3°, la condițiile climatice ce decurg din starea agențijor fisici externi și din reacțiea actualei vegetații asupra clima- tului. Dupe aceea, sub titlul de Vegetațiea și Flora geografică a țerei, vom arăta în ce raport se găsește tapetul vegetal al țerei nostre cu cele patru Domenii florale ale continentului european,. apoi vom schița aspectul general al vegetației nostre și difierențiarea sa în trei zone: zona vegetației alpine, zona vegetației forestiere și zona vegetației stepelor danulnane §i pontice, descriind la fiecare vegetațiea și flora proprie ce le aparține. I. FISIOGRAFIEA GENERALĂ A ROMÂNIEI 1. S1TUAȚIEA, LIMITELE, ASPECTUL GENERAL Considerată geograficește, Româniea constitue o țeră care, pri- vită pe globul terestru, este situată la partea orientală a Europei medio-meridionale, între 22°,49' și 29°,40' longitudine!^ considerată după meridianul din Greenwich 1, și între 43ⁿ,38' și 48°,50' latitud. N. Politicește, ea este formată din provinciile danubiane, odinioară cunoscute subt numele de Principatele-Danubiane, sau Țera-Româv nescă și Moldova, cu care ia parte și Dobrogea. Suprafața sa totală ocupă o întindere aproximativ de 13,102,000 hectare sau 131,357 kilometre pătrate’cu o populație ce, actual, se so- cotește a fi de 6,645,000 locuitori.¹ ² Privită pe charta reliefului Europei, Româniea se întinde din 1. Ca șl InsUtutul Meteorologic al României, am adoptat acest meridian intru ce privește longitudinea diferitelor puncle sau stafii ale țSrel care, ca și cele pentru latitudine, se gSsesc publicate in Analele Institutului. 2. Slurza Dlm. A. Europa, Rusiea și Româniea. București 1890. Idem. Suprafața și populațiea Regatului României, In Buletinul Socletăței geo- graBte a României, anul XVI, 1896. FISIOGRAFIEA GENERALA 663 culmea Garpaților meridionali pînă la Dunăre, la Prut și, prin anexul Dobrogei, pînă la marea Neagră. Șirul Cârpacilor, în întinderea ce ne aparține, descrie un arc sau, mai bine ^is, o cotitură angulară cu o deschidere cam de 80° spre Transilvaniea de care ne desparte, astfel că partea ce se lasă din masivul Carpaților centrali, din Tatra, un meză o direcție de la NNW spre SSE, intre Moldova și Transilvaniea, pînă ce ajunge în Plaiul-Vrancei unde constituește cotitura și de unde ia direcțiea, în linie ușor arcuata, spre W pînă la Triplul-Conflniu d’intre Olteniea, Transilvanieași Banat; de aci se lasă spre SW pînă la Dunăre unde se oprește și se rupe intre Rușiava și Severin, la Vâr- ciorova, constituind cunoscuta parte a Dunărei numită Porțile-de-Fer sau Cataractele prin care se ține cu Balcanii din Serbiea. Din culmea, acestui șir și din laturea sa orientală și meridională relieful general al țerei se înclină treptat, constituind o întindere de numerdse dealuri, și în cele din urmă se desfașiură în vastele câmpii care constituesc re- giunea nostră danubială de care, ca un petec a patru-laturi, se ține Dobrogea între Dunăre și marea Neagră. Astfel, Româniea se găsește pusă: între CarpațiI meridionali sau Alpil transilvaniei, pe a căror coamă este trasă liniea de frontieră ce- ne separă de Banat și Transilvaniea coprinse în imperiul Austro- Ungar, intre Dunăre care, de la Verciorova pînă la Silistra, ne separă de țerile balcanice și între Prut ce ne separă de Russiea prin Basarabiea^ odinioară parte a Moldovei, ca și Bucovina pusă la nord, care acum se găsește tot subt imperiul austriac; în fine, prin delta Dunărei și Dobrogea, Româniea ajunge pînă la marea Neagră. Pentru cei ce cunosc geografica botanică generală a Europei, aceste prealabile noțiuni sunt necesare, căci pot da o idee, a-priori de Vegetațiea și Flora ce aparține teritoriului nostru. Ca aspect general, Româniea oferă tdte formele peisagice ce, nu mai puțin, sunt și d’intre cele cu osebire pitorești, atrăgend privirea și inspirând imaginațiea artistică și poetică. Subt un cer, adesea limpede și de un transparent azur, larg și profund, luminat de sorele viu al orientului, se ved munții înalți ale căror largi șale port numerose plaiuri alpine și din care pornesc dea- luri acoperite cu întinse păduri și codri; la poalele acestora se întind câmpii și șesuri imense îmbrăcate cu verdeța livezilor și a holdelor dd cultură; o mare cale fluvială încinge laturea sa meridională și al cărei curs domol și placid adesea ia reflectul albăstriu al cerului; de unde pitoresca sa numire de Albastrul-Danubiu; numerose rîuri ce, de la munte pînă la Dunăre, irig țera cu apele lor abundente și în 664 CONSPECTUL GEOGRAFIC lunca căror apare numerâse zăvoiuri ce fac contrast cu verdeța câm- piilor și a pădurilor prin argintiile foi ale Sălciilor și Plopului de luncă; apoi, lacuri sau bălți, adesea de întinderi ce se perd inaintea vedetei, însoțesc Dunărea în albiea sa pînă la mare și pe limonui cărora cresc întinse și numerose stufării de Trestie, Papură și Rogoz, adăpost al unui măre număr de cârduri de pasări acuatice; urmez și câteva dune sau năsipuri mobile și, în fine, marea. Dar tdte aeestea, nu mai puțin, sunt și forme de tărâmuri în condiții telurice și climatice dife- rite și variate ce, de la prima vedere, dau botanistului geograf și flo- rist o idee prealabilă despre populațiea vegetală și despre variațiea formelor vegetale ce se găsesc pe întinderea acestui restrîns teritoriu, dar care rivalizeză, subt raportul vegetației, cu multe din țările cele mai dotate ce sunt în întinderea continentală din care facem parte. II. CONDIȚIILE TELURICE § 1. RELIEFUL GENERAL AL ȚKREI. OROGRAFIEA, IDROGRAFIEA. Șirul de Carpați, fiind scheletul geologic al țerei și tectonica geologică dependentă urmând aceeași disposiție și regularitate în di- feritele epoce geologice, face ca relieful topografic al României cis- danubiane să aibă o continuitate și o uniformitate aproximativ la fel. Acestă asemănare devine și mai însemnată între Olteniea și Moldova a căror suprafață accidentată este, comparativ, cu mult mai întinsă de cât in Munteniea unde Carpațiî, pe de o parte, se rădic la cele mai însemnate altitudini din câte avem și, pe de altă parte, poalele lor, devenite dealuri, nu merg departe: aci fără transiție, regiunea dealu- rilor se oprește într’o linie ce plecă de la Pitești prin Tîrgoviște, Ploești, Buzău, Rîmnicu-Sărat, Focșiani pînă la Mărășești, facend un contrast remarcabil cu imensele șesuri și bărăgane ce se desfâșiură de aci pînă la Dunăre. Dobrogea, însă, nu intră în acestă continuitate a fisiografiei țerei, fiind dependentă de formațiea balcanică. întinderea sa constituește un platou destul de rădicat, comparativ cu șesurile danubiane, avend și numerose depresii ce ’i dau aspectul accidentat, insă arid, din cauza subsolului petros. Dar, în cele din urmă, acest platou devine cu mult mai rădicat printr’un masiv de munți petroși granitici și situat la partea sa septentrională pe țermul drept al Dunărei între Măcin, Tulcea șiBa- badag, totul făcând un puternic contrast cu nivelul inferior al stepelor danubiane româno-basarabice și cu marea Neagră. Ea și cu partea bul- .garo-rumelică ce învecinesc marea Neagră constituesc stepele pontice. De aceea vom face o separată descriere fisiografică pentru partea trans-danubiană ce ne aparține. EÎSÎOGRAFIEA GENERALĂ 665 1. Româniea Cis-danubiană Relieful general al acestei părți, privit din culmea Garpaților, urmeză o înclinație treptată ce oferă o sculptură de numerâse văi mai mult sau mai puțin profunde, de masivuri montane ce se rădic cu pu- tere dealungul catenei carpatice, de numerose dealuri ce se lasă din laturile acestor munți și care, în cele din urmă, devin mici rădicături ce se perd și dispar în vastele câmpii ce se întind în lungul Du- nărei, de la Mehedinți pînă la Prut și pînă spreFălciu. Totuși, acâslă înclinație, în mersul său general, înfățișeză nește diferențe destul de evidente ce nu sunt lipsite de oarecare importanță topografică, fiind în corelație cu vegetațiea forestieră și cu agricultura țărei. Astfel, în Olteniea și în Moldova înclinațiea merge mai ușior, dar este mai prelungă, ceea ce face ca relieful acestor provincii să fie mai delu- ros și mai împădurit; aci regiunea câmpiilor este mai redusă și su- prafața de agricultură de asemenea. Dar și în Munteniea, partea me- ridională ce se găsește între lunca Oltului și a Argeșiului este aseme- nea rădicată pînă aprope de Dunăre: districtele Oltul, Teleormanul și Vlașca sunt representantele acestui platou de câmpii și de păduri ce iau numirea de dumbrave, reputate prin abondența Gerului și a Gîr- niței ce fac esența acestor păduri. însă, în Munteniea, totă partea co- prinsă între cursul Argeșiului, Dunărei, Șiretului și liniea de de- marcație a dealurilor devine un imens șes inferior ce nu trece peste 87 metre altitudine și aprope cu totul lipsit de păduri: în partea acesta cultura cerealelor are cea mai însemnată extensie și cualitățile sale sunt cele mai excelente. Astfel dar, relieful general, din Garpați pînă la Dunăre, ne pre- senteză trei regiuni orografice forte distincte prin altitudinea lor, prin conformațiea geologică ce au fiecare, prin climatul lor destul de dife- rențiat și, nu mai puțin, prin vegetațiea ce aparține la fiecare; apoi, în totă întinderea acestei părți a țărei, aceste regiuni se succedă cu aceeași regularitate precum urmeză: 1°. Regiunea montând, 2°. Regiu- nea dealurilor și 3°. Regiunea câmpiilor §i a fesurilor întinse. Cunoștința orografică asupra acestor regiuni altitudinale ale țerei nostre se impune prin importanța ce o au în materie de geogra- fie botanică; de aceea, urmeză să dăm o expunere cât de sumară în privința fiecărei. i. Regiunea montană. —Tota partea munților noștri ajunge la înălțimi destul de respectabile ce fac un contrast remarcabil cu re- giunea inferioră a țărei, judecând după înălțimele piscurilor ce ating 660 dONSPECTUL GEOGRAFIC altitudini intre 1600 pină la 2540 metre; lungimea lor enutneră vre o 600 kilometre. Astfel, natura montană a Carpaților desfășiură o majestate im- pozantă, nu mai puțin și o avuție vegetală ce se pote compara, pină la oarecare punct, cu aceea a Alpilor elveției și tirolieni. De și nu aco- periți cu ghiețuri eterne, totuși mici întinderi de zăpadă stau aprâpe permanent pe unele laturi cu înclinații septentrionale. în părțile sale de jos găsim adesea sdrele viu al regiunei meridionale, dar totde- odată și o natură răce și aspră, comparabilă cu a țărilor septentrionale, dominând in etagele sale superiore. De aci lupta ce se încinge între aceste două stări oposite și reacțiea ce se opereză între dînsele, dând loc cu- renților, evaporațiilor și precipitațiilor atmosferice în timpul activ al vegetației, primăvara și vara. Grație acestor mișcări atmosferice, re- giunea meridională a țărei și chiar stepele nostre nu sunt lipsite de ploile estivale precum sunt lipsite stepele ruso-asiatice, Crimeea chiar. întinderea sa geografică, întru ce concerne partea nostră, este coprinsă între liniea culminantă trasă pe coama Carpaților, linie ce constitue frontiera nostră despre Austro-Ungariea, și între altă linie ce. ar pleca de la Verciorova prin Baea-de-Aramă, Tismana, Bumbești, Novaci, Polovraci, Bistrița, Călimănești, Albești! din Argeși, Câmpu- lung, Petroșița, Slănic, Văleni, Pătârlage, Lopătari, Tinoasa, de aci spre nord în Moldova pe la Tirgu-Ocnei, Moinești, Taslău, Piatra, Agapiea, Mânăstirea Neamțu, pe lingă Fălticeni la Mălin, pînă în Bu- covina. — Ca altitudine, regiunea nâstră montană o socotim între li- niea ce atinge punctul cel mai culminant, 2540 metre (vîrful Negoiu- Ini) și între liniea de altitudine de 700 sau 600 metre de unde începe zona Fagului. în aceslă întindere, catena Carpaților presenteză oarecare în- treruperi profunde datorite văilor principalelor nostre rîUri, consti- tuind astfel neșfe grupe destul de distincte care, privite din depărtare, se arată ca nește masivuri majestuose ce ’și înălțăză creștetul lor mai presus de cele lalte părți montane. Altitudinea celor mai prin- cipale virfuri o dăm dupe datele Institutului Militar geografic imperial Austro-Ungar din Viena 1 pentru munți! din Olteniea și Munteniea, și dupe notele procurate de la Institutul geografic al Armatei Române pentru munții din Moldova, grație amabilităței d-lui General C. Bră- tianu directorul seu. Să facem în scurt expunerea grupelor acestor munți, procedând 1. Draghlceanu Mat — Geologische Vebersichtskirte des Koenigreiches Rttntaenirn. lucrați dupS Institutul Militar geografic al K. K. Austro-Ungare in Viena, 1890. PlSIOGRAFIEA GENERALA *36? de la apus spre resărit pentru Oltenia și Munteniea, de la sud spre nord pentru Moldova precum urmeză : 7. Munții Cernei, în Mehedinți. — Grupa acestor munți este con- stituită din doui craci ce însoțesc cursul rîului Gerna de la originea sa pînă în părțile sale de la vale spre SW. Primul crac începe din cul- mea Surului situat pe frontiera țârei; el se rădică în puternic masiv la dreapta Cernei și o însoțește pînă mai jos de comuna Mehadia în Banat. Partea ce aparține României din acest crac se compune din munții Gîrdomanului, Bulzu, Scara sau Scărișoara, Murariu sau Mocirliu, Godeanu, Tutila, Osliea și Virful-Dobrei pînă în Ogașiul- Craiovei; restul de aci urmeză în Banat spre Mehadia și Garah- sebeși.- Godeanul este piscul cel mai înalt și enumeră aproximativ 2200 m. altit. Fundamentul acestui șir representeză grupa archaică ce se manifestă prin suprafațe de micașisturi mai cu seamă pe Tutila și Godeanu. Coama sa este cu mult mai îndinată spre nord, pe când în partea nostră este mai întinsă și mai ușior înclinată, oferind an plaiu alpin ale cărui păsciuni întrețin numerose turme de oi, stâni și vite cornute. Pădurile aci ajung pînă la 1600 m. altit. Numerose petece de zăpadă stau pe alocuri incă netopite chiar în lunile canicu- lare. — Al douilea crac, numit Culmea Cernei, este la stînga cursu- lui acestei ape și o însoțește pină la Dunăre. La început șistos, puțin înalt, dă din laturea sa meridională un masiv stâncos de calcar ju- rasic și are numele de Piatra-Cloșanilor ce face un contrast prin forma sa-conică truncată și prin altitudinea sa 1430 m. Gulmea-Ger- nei, în întinderea sa pînă la muntele Ciolanu-Mare, presentâză Câ- teva vîrfuri petrose de puțină importanță, precum Vîrful-lui-Stan și Tilva ce ajung pînă pe la 1260 m. altitudine și la ale căror piciâre stau comunele Gostești și Isverna. La Ciolanul-Mare acest șir oferă o despicătură profundă și lungă, dirigiată spre vest, având laturile stâncose și precipitate: este valea-Țesnei ce se deschide în valea Cernei, percursă de un rîușior numit Țesna care la un loc, nu departe de gura sa, se ascunde în cavernele munților pe o lungă distanță numită Gaura- Fetei, localitate remarcabilă prin numerosele specii rare și interesante ale florei banatico-balcanice. Din Giolanu-Mare, care domină acâstă parte, șirul de munți se desface în doi craci: unul ce urmeză între Gerna și Bahna pe culmea cărui este trasă frontiera și pe care se rădică Munții Gamenei din care Hînca-Camenei și Piatra-lui-Coșei, avend ca 1230 m. altitudine, sunt piscurile lui cele mai’nalte; cel lalt crac se pune la stînga rîului Bahna pînă în dreptul cătunului Bahna de unde, prin câteva ramificații, ajunge și oprește la Dunăre, consti- â68 CONSPECTUL GEOGRAFIC tuind abruptele stânci d’intre Vărciorova și Gura-Văei. Aci, funda- mentul stâncos al acestui crac străbate pe desubt albiea Dunărei și se ține cu masivul Balcanilor din Serbiea, constituind spumosele și sgo- moldsele Gherdapuri sau Porțile-de-Fer (Banubii Cataractes). Aceștiea sunt munții Mehedințului, forte interesanți pentru spe- ciile rare din care multe aparțin în propriu Florei mediteraneante și mai cu osebire regiunei balcanico-caucazice, grație legăturei ce au cu peninsula balcanică. 2. Munții Vulcanului, în Gorjiu. — Grupa acestor munți se ține din culmea Surului, de subt care isvoraște Jiul ce apucă în Transilva- niea, de unde, prin trecătârea ^isă Gheea-Vulcanului, străbate Gar- pații și trece în Româniea. Laturea acestui șir despre Transilvaniea este abruptă și de puțină întindere; aceea ce vine la noi este cu eu mult mai întinsă, se lasă câte puțin și este acoperită în mare parte cu negre păduri sau codri. Ga vîrfuri principale aici se observă Ar- canul, Sigleu și Streaja care ating altitudinea aproximativă de 1870 metre. La poalele lor este pusă Mânăstirea Tismana pe o stâncă abruptă și de calcar jurasic, oferind o posiție pitorescă remarcabilă. Flora aces- tor părți are tot caracterele florei banatice din Mehedinți, însă multe din speciile balcanice lipsesce. 3. Munții Parînguiui, în Gorjiu și Vâlcea.— Corpul principal al acestor munți este constituit de un mare și puternic masiv, Parîngul, pus pe liniea de frontieră a țerei și la stînga Jiului care, din Transil- vaniea, străbate la noi într’o vale strimtă și tortuosă, în marc parte îngrădită prin numerose stânci și precipițiuri sălbatice ce par ame- nințătore prin aspectul lor: valea Jiului. Creștetul acestui masiv, nu- mit Mindra sau Cursa măsâră 2520 m. altitudine. In partea sa dela răsărit, ce este cu totul în Româniea, descrie o masă petrosă arcuată cu concavitatea spre nord, numită Costa-Petrosă, din fundul cărei isvorăște Lotrul. Din 1 turea de la răsărit a acestui arc muntos por- nesc doui craci importanți dirigiați spre est: unul septentrional pus între Lotru și afluentul seu Lotrița, cel lalt meridional constitue latu- rea dreptă a Lotriței, apoi a Lotrului, traverseză astfel districtul Vâlcea și ajunge de se rupe in Olt între Călimănești și Gura-Lotrului, avend o înfățișare superbă și de grațiose trăsuri prin vîrfurile sale: Buila, Breota și Naroțul ce se văd din depărtare. Chiar muntele Co- ziea, ce este în Argeși pe laturea stingă a Oltului, nu se pote considera de cât ca dependență a acestui crac, însă separat prin o lungă și pro- fundă despicătură produsă de cataclismele geologice și prin care Oltul îșl a găsit mersul la Dunăre prin Româniea. Valea Oltului în totă întin- FISIOGRAFIEA GENERALA 660 derea acesta, nu numa că atrage privirea și admirarea prin majesta- tea și pitorescul său, are însă și un deosebit interes pentru botanist care află aici un însemnat numer de specii vegetale ale Florei balcanice și chiar câteva taurico-caucazice. Multe din aceste specii vedem că găsesc aici o limită absolută, de oarece, din parte-ne, nu le am putut pînă acum afla și în Garpații Munteniei, precum se va vedea în expunerea Vegetației și a Florei regiunei ndstre montane. 4. Munții Făgărașului sau Ărpașii, în Argeși. — Este grupa din șirul Garpaților meridionali ce ne arată cele mai 'nalte vîrfuri. Acest lanț începe din valea Oltului de la Gâineni, in districtul Argeși, ajunge pînă la Piatra-lui-Graiu și este situat pe liniea de frontieră ce ne se- pară de Transilvaniea. Masivul principal al acestui lanț este constituit de Negoiul al cărui punct culminant enumeră 2540 m. altitudine. De el se ține Buteanu care are 2510 m. altit., Urla 2490 m. și Surul 2290 m. altit. Din flancul seu meridional pornesc lungi craci muntoși ce descind și însoțesc cursul Topologului, Argeșinlui și al Vilsanului. D’intre aceștia enumerăm pe Moldoveanu și Oiticu care ajung la altitudinea de 2030 m.; mai jos se rădică Ghițu care are 1630 m. apoi urmeză un masiv pu- ternic despre districtul Muscel, masiv ce ’și arată doă vîrfuri înalte: Păpușa, avănd 2430 m. altitudine, și lezeru, avend 2410 m. altit. Acest masiv este desprins de lanțul principal prin valea rîului Doamna către apus și prin valea rîului Dîmbovița spre resărit, rîuri ce isvorăsc la spatele seu. între masivul format de acești munți și între cel urmelor se ră- dică o crestă înaltă și arcuată, pusă în curmezișiul frontierei țărei și care se arată ca un masiv isolat în me^ilocul celor lalți munți: este Piatra-lui-Craiu (Koenigstein), parte la noi, parte la Transilvaniea, avend ca altitudine vre-o 2240 m. 5. Leota. —între valea Dîmboviței, la Dragoslavele și Stoenești, și între valea lalomiței pînă mai în sus de Petroșița, în districtul Dîm- bovița, se înalță un masiv destul de puternic care, privit d’intre Bu- curești și Titu, își arată mărețul său creștet: este Liota; pus astfel, ascunde vederea munților Păpușea și Piatra-lui-Graiu ce stau la spa- tele seu. Gutdte acestea, altitudinea sa nu depășește 2140 m. — Ma- sivul acesta nu oferă nimic de particular subt punctul de vedere al structurei sale geologice și al vegetației în raport cu convecinii sei. 6. Bucecif. — Ga corp și ca întindere este un mare și puternic masiv al cărui aspect pare că covîrșeȘte pe toți cei lalți, dar care ca puncte culminante stă întru cîtva mai pe jos de Negoiu și Parîngu. Acest masiv, fala munților noștri, ocupă partea șirului de Garpați din care Grecuca D. Dr. — C. 1321» 45 CONSPECTUL GEOGRAFIC â?0 isvorăște Ialomița și se rădică majestos la drâpta rîului Prahova de* supra Sinaei. Creștetul său se vede d’impregiurul Bucureștilor pînă pe la Titu când cerul este destul de senin. Ca piscuri culminante prin- cipale Buceci! enumeră: Omu, având 2510 m. altitudine, apoi Costila șiCaraimanu care au 2490 metre, Bătrînele,Doamnele, Babele, Furnica și Vîrfu-cu-Doru ale căror piscuri nu sunt mai jos de 2280 m. altit. Laturea lor despre Transilvaniea cum și cea despre răsărit ce vine la noi, abruptă șî isolată de munții d'împregiur ce rămân cu totul infe- riori, dau acestui masiv un aspect gigantic, impunător și de totă admi- rațiea. Pe me^ilocul seu, de la nord spre sud, este străbătut de o vale profundă și sălbatică: valea Jalomiței ce dă curgere lalomiței care la sorgintea sa, numită Ober^ea-Ialomi^ei, cade în cascade și se pogâră în trepte; la Cheea-Tătarvlui, în jos de Schitu lalomiței, este strîmtată și forte sgomotosă. Laturea orientală a Bucecilor oferă numerose văi și vălcele profunde ce duc apele lor limpezi și sgomotose în rîul Prahova ce șerpuește la piciorele pitorescului cătun Buștenii și ale Sinaei, odi- nioară loc sălbatic, astăzi cochet orășel, loc de ședere și de petrecere estivală a societăței avute bucureștene, grație superbului Castel al Pe- leșiului, inițiatorul Sinaei actuale și residența estivală a curței regale. Bucecii, prin întinderea lor, prin altitudinea piscurilor și a plaiu- rilor alpine, prin variațiea formelor topografice și prin exposițiea către Soare, oferă cea mai splendidă vegetație a Carpaților ca populație și ca forme vegetale. Putem ) asupra țârei să’i gratifice, cu de la sine bunăvoință, altitudinea de 2720 m. Munții din partea de sus a districtului Suceava difer cu totul prin formațiea lor geologică ce aparține grupei archaice, caracterizată prin roce de gneis, micașist și oarecare manifestații de trachit ce se ved pe mun- tele Lucaciu (către Dorna), avend altitudinea de 1778 metre. în categorica acestor munți intră Călimanu și Pietrosul cei mai ’nalți din Suceava, urmâză Barnaru care are 1704 m. altitudine, apoi 1) Massaloup 3.—Româniea șt Țirtle vecine danabiane, cliarlă revâdută șl corn- pledată de Aug. Gorjan. Nu știm din ce fântâni autorii acestor charte au cules datele asupra munților șl altitudinelor indicate de dânșii, de altfel cu totul eronate. Așia, de exemplu, mun- tele Rarâul, ce este in Suceava pe llnlea de frontieră cu Bucovina, cliarla citată tl pune in interiorul districtului pe locul Barnarului; Paringul se găsește pus cu altitu- dinea de 2180 metre, Ncgolul cu 2551 m., Platra-luI-Cralu cu 2180 m >, BuceclI la Omu cu 2550 m. și Ceahlăul cu 27’0 m. 672 CONSPECTUL GEOORAfTC Pietrile-Doamnei și Rar^u puși pe frontiera Bucovinei și care abia ating altitudinea între 1625 și 1650 metre. în districtul Neamțu, deosebit de Ceahlău, muntele Grințieșiu atinge altitudinea de 1870 metre. Munții din districtul Bacău iarăși nu sunt d’între cei prea înalți; astfel: Grin- dului sau Tarhavașul, pe frontiera țerei, are altitudinea de 1670 m., Nemira 1653 metre, Cărunta abia vre-o 1523 metre. în Putna mun- tele Coza se rădică la 1632 metre altitudine și Măgura- Odobeștilor, ce pare de o înfățișare măreță, privită din regiunea șesurilor, atinge altitudinea numa de 1000 metre. 2. Regiunea dealurilor. — Ariea geografică a acestei regiuni o socotim de la limita inferidră a regiunei montane, după cum o desemnarăm mai sus, și pînă la o linie trasă de la Dunăre din Me- hedinți și de la Capul-Stîrminei prin Vînjiu, Corlățelu, Răcea, Leamna și Sîmnicu în sus de Craiova, apoi prin Balșiu, Diăgășiani, de aci pe la Aluniși în districtul Oltul, prin Pitești, Leurdeni, Tîrgoviște, Filipești, Băicoiu, Valea Călugărescă, Urlați, Buzău, Rîmnicu-Sărat, Odobești, Panciu, Mărășești, Bîrlad pînă la Prut spre Fălciu. Afară de câteva dealuri ce par isolate, tote cele lalte sunt și- ruri, mai mult sau mai puțin ramificate, ce pornesc din flancul meri- dional și oriental al Carpaților României și puse între principalele noslre rîuri pe care le însoțește în cursul lor. Ca altitudine, culmea lor ajunge pînă pe la 500 sau, cel mult, 600 metre desupra nive- lului mărei Negre. în Olteniea și în Moldova întinderea dealurilor dobindește o suprafață mai însemnată și totdeodată înclinațiea lor generală urmeză câte puțin și mai treptat pînă Ce se transformezăîn cîmpiT care se de- sfășiură pînă la Dunăre. în Munteniea, partea ce se întinde de la rîul Argeșiu pînă la Șiret se oprește fără transiție și descrie o linie de de- marcație ce face un contrast bătător cu imensele șesuri ce, de aci, fără curmare, se întind pînă la Dunăre. Aspectul lor din depărtare, subt șirul munților, se desinăză prin trăsuri undulate ușiore sau trăgălate și prin tonuri albăstrii ce se succed subt voiul azurului ^ilei, ceea ce le dă o aparență pitorescă calmă. Privite la piciorele lor, tot ca și munții noștri, dealurile ne presenteză natura primitivă, sălbatică și lăsată în voea sa: aci păduri de cea mai veche dată, neumblate, unde bătrânii arbori putrezesc inutil și devin un obstacol pentru coi tineri, aci păduri abătute de secure și locurile lăsate pentru lăstari sau pentru curăturăîn vederea culturei, apoi păsciuni și li- vezi de fenațe, multe locuri deschise și acoperite cu cultura cerealelor, FISIOGRAFIEA GENERALA 678 a livezilor de pomi și a viilor ce ne zîmbesc privindu-le; însă, în ace- lași timp, cu multă întristare, remarcăm laturile sau costele lor aprope pretutindenea transformate în rupturi sau în mari prăpăstii din cauza rîurilor sau a torentelor ce le isbește, le rupe și le dărăpănă, numerdse văgașe și erosiuni din cauza ploilor ce spală și le distruge cu încetul părțile declive și neîmbrăcate cu vegetație lemnosă, lipsă mare de cărări sau căi de comunicație practicabile și conduse cu știință etc. Și, cu tote acestea, dealurile ne întrețin cu lemnele lor, cu livezile, cu păsciunile lor pentru vitele ndstre domestice, cu cerealele lor; poalele lor, numite potgorit, întrețin pometul și viile, aceste daruri divine ce prospereză aici cu mult mai bine ca în cele lalte părți; sînul lor conține însem- nate și nesecate așternute interne sau gisemente de sare și petroleu ce aduc o avuție mare țerei. în schimb, pentru tote aceste multe și mari binefaceri, ar fl necesariu ca, și la noi, mâna omului — cum ve- dem la vecinii din Austro-Ungaria — să se opună distrugerilor și de- vastărilor ce le ruineză, distrugeri ce nu sunt de cât în dauna proprie- tăței și a folosului general. 3. Regiunea câmpiilor. —Restul țărei ce se găsește coprins în- tre liniea de demarcație a dealurilor, precum am indicat-o, între Dunăre și Prut constituește regiunea câmpiilor și a matelor șesuri ale Danubiului inferior. Ca suprafață, ea ocupă aproximativ a treia parte din întinderea cis-danubiană și representă etagiul inferior al țerei subt raportul altitudinei. Relieful seu nu este tocma simplu și uni- form precum ne am putea imagina. Atit partea coprinsă între Ca- lafat și Craiova pînă la Jiu, aceea d’între Șiret și Prut, comparativ cu cele lalte, sunt mai săltate și constituesc niște platouri sau șesuri de oarecare înălțimi. Deosebit de aceasta, întregul său relief ne pare destul de diferențiat în două etage distincte și caracteristice: unul, com- parativ mai superior, pe care îl vom numi regiunea propriu-jisă a câmpiilor-, cel lalt, inferior, regiunea fluvială sau acuatică. 1. Regiunea propriu disă a câmpiilor, la oarecare distanță de țărmul Dunărei, se oprește și constituește terasa stîngă a acestui mare fluviu. în Mehedinți ea se rădică chiar pe țărmul Dunărei pînă subt Calafat; de aci se depărteză simțitor de ajunge pe la Băilești, Ceret, Segarcea și Gînciova, de unde constituește malul drept al Jiului pînă la Craiova; în Romanați mai că nu se cunoște; apoi de la gura Oltului și pînă la Galați, se ține cam paralel de cursul marelui fluviu. Undulațiile ce le descrie suprafața acestei regiuni ajung la dife- rite altitudini din care reproducem pe cele următore, împrumutând 674 CONSPECTUL GEOGRAFIC cifrele dupe Analele Institutului Meteorologic al României, calculat de la nivelul mărei Negre : la Severin 100 metre, la Vinjiu 120, la Calafat 85, la Caracal 95, la Craiova 110, la Balșiu 125 metre; câmpiile din districtul Oltul pe la Slatina 170, la Buzești 110 și laDrăgănești 120 metre; cele din Teleorman la Roșiori-de-Vede 155, la Alexandriea 105, la Zimnicea pe Înălțime 105 metre; cele din Vlașca spre Vultu- reanca, Vișina și Corbil-Mari aproximativ 120 metre; pecând șesurile ce se întind între riurile Argeșiul și Șiretul, afara de părțile despre Ploești unde ajung la 160 metre, nu trec peste altitudinea de 90 metre. Astfel la București înălțimele de la Filaret și Cotroceni au 82 metre și în orașiu altitudinea este de 75 metre; imensele câmpii și baraganul ce se întind de la București între poalele dealurilor și intre Dunăre pînă la Șiret stau între 30-75 m. altitudine. . în Munteniea, imensa regiune a câmpiilor, parte deschisă, parte acoperită cu păduri și dumbrave, devine în cele din urmă cu totul plană și lipsită de păduri în totă întinderea sa. Acâstă parte este cu- noscută subt numele de baragan, comparabilă cu pustiile Ungariei și mai cu seamă cu stepele de păsciune ale Rusiei meridionale. Districtele Ialomița și Brăila cu parte din Buzău, din Rîmnicu-Sărat și din Putna sunt representantele acestui peisagiu vast și monoton, lipsit de umbră, de văi și de irigație suficientă; in acâstă parte ploile estivale sunt rare, vinturile frecuente, arșița solară și seceta ajung copleșitore in lunile caniculare, vegetațiea estivală se trece, totul luând aspectul de pîrlire și arsură. Cu tote acestea, grație solului fertil ce abundeză, agricultura cerealelor tocma aici își întinde plugul și sapa cu mai multă lățire; apoi, căile de comunicație și cantdnele de pază ce cu în- cetul se stabilesc, păsciunele uscate ce întrețin numerose tirle și citeții de vite contribuesc câte puțin la atenuarea monotoniei și a pustietăței ce domină în acâstă parte a țârei. în regiunea acâsta găsim și acele deposite de arenă sau năsipuri mobile ce portă numele de dune danubiane. Ele se găsesc in Mehe- dinți prin Blahniță, în Doljiu pe la Calafat și Bechet, in Romanați pe la Dăbuleni și Potel. Disposițiea orografică a țârei, în totă acâstă întindere, face că cursul riurilor principale ce percurg interiorul țerei să aibă o unifor- mitate în direcțiea lor, urmând o cale de la nord, din munți, spre sud sau sud-est la Dunăre, adică mai mult sau mai puțin paralelă. Din acâstă disposiție generală urmâză că exposițiea țerei in fața Sorelui este oriento-meridională, ceea ce este una din condițiile favorabile de care se bucură vegetațiunea spontanee și cea de cultură a țârei. FISIOGRAFIEA GENERALA 675 2. Regiunea fluvială. Partea sa principală este representată prin albiea marelui fluviu care încinge țara în partea sa meridio- nală de la Mehedinți pînă la Prut. Cursul seu de la Verciorova pînă la Sulina numeră peste 900 chilometre lungime. Albiea sa pînă la Calafat este strimtă; de aci și pînă în delta sa la mare se lățește și ajunge între 10-25 kilometre. Țermul său din drepta, înalt și petros, format din platoul Bulgariei și al Dobrogei, constituește un zid solid pe care se sprijine curbura ce descrie la noi cursul Dunărei; acest mal nu’i permite de cât câteva mici și puține revărsări în partea acesta când apele sunt umflate; pe când țărmul său din stânga, de la Ca- lafat și pînă la mare, este aprope peste tot forte lăsat, ceea ce face că apele mari ale sale să se reverse în partea nostră; nume- râsele salebrațe ce se anastomosez și constituesc acea multitudine de ostrovuri și de bălți sau lacuri sunt tot pe partea nostră. Ca brațe mari ale Dunărei, pe lingă Vilcovul, Sulina și Sântu-George ce constituesc delta sa, mai sunt: Borcea ce pleacă de la Călărași pînă la Gura-Ialo- miței și Dimuleasa ce începe d’încolo de Gura-Ialomiței și ajunge pînă la Brăila. Ca bălți sau lacuri mari ce însoțesc Dunărea în albiea sa sunt: Bislrețu și Nedeea în Doljiu, Potelu înRomanați, Suhaea, Mairu și Grecii în Vlașca, Călărașii în Ialomița, Brateșiul în Covurlui și multe altele mai mici. Astfel, și nu rareori, când apele Dunărei ajung mari, vedem cum totă albiea acestui fluviu ne oferă mărețul spectacol de o pînză de apă imensă, a cărei lățime ajunge la 10-15 kilometre, acoperind multe din insulele sale: s’ar ^ice Nilul mărei Negre. Văile ce se lasă din Carpați, și care duc în albiea lor apele rîurilor ce isvorăsc din sînul acestor munți, sunt strimte și profunde în re- giunea montană; dar devin largi, deschise și întinse cu cât descind în regiunea inferioră a țărei, perind aprope cu totul din inclinațiea albiei lor. De aci rezultă că cursul apelor nostre descrie acele cunoscute multitudini de cotituri șerpuitore în părțile de jos ale țerei și multele despicături sau brațe fluviale ce se anastomozeză și constituesc nu- merosele lor insule care, ca și cele danubiale, consistă din depozitul de alluvium ce ’l aduc aceste ape, sediu ăl întinselor stufarii, al zăvoiurilor și al pădurilor de luncă ce caracterizeză aceste părți. Rîurile princi- pale ce din Carpați la Dunăre per curg țera sunt: Jiul, ce începe din Transilvaniea, intră in Româniea prin strîm- torea de la punctul Păiși în Gorjiu, trece pe lîngă Tîrgujiul și Craiova se varsă în Dunăre la Bechet. Ca afluenți de însemnătate are: Motrul (Amutria de către daci) ce străbate districtul Mehedinți, Gilortul și Amaradiea ce vin din părțile Gorjiului. 676 CONSPECTUL GEOGRAFIC Oltul (Aluta în timpul dacilor), ce tot din Transilvaniea vine, in- tră în Româniea pe la Turnu-Roșiu, trece pe lîngă Rîmnic și se varsă în Dunăre la Turnu-Măgurele. El separă Olleniea de Munteniea. Afluenții săi sunt Lotrul, Bistrița și Luncavețu în Vâlcea, Oltețul în Romanați și Topologul din districtul Argeși. Argeșul, ce isvorăște în Româniea din munții Negoiului, trece pe la Pitești, de aci urmeză o direcție spre SE și se varsă în Dunăre lîngă Oltelnița. Afluenții se! sunt VUsanu și Doamna ce iau și apele Muscelului, Dîmbovița ce trece prin București, Glavaciocu și Neajlomd din Vlașca. Ialomița, ce isvorăște în Româniea din munții Buceci, trece pe lingă Tirgoviște, apoi p’între București și Ploești, străbate districtul Ialomița și se varsă în Dunăre la Pioa-Petrei. Afluenții sei sunt Prahova ce trece pe lîngă Buceci pe la Sinaia, luând cu sine și Teleajenul, apoi urmeză Cricovul ce trece pe la Urlați, rîu cu apa sărată. Șiretul (Ararus în vechime), isvorăște în GarpațiI Bucovinei, străbate pe me^iloc totă Moldova de la nord spre sud și se varsă în Dunăre la Bărboși, intre Brăila și Galați. Riu cu mult mai mare de cât cei precedenți, ia cu sine mulți și puternici afluenți: Buzeul care percurge districtele Buzău și Brăila, Rîmnicu-Sărat, Milcovul, Trotușul, limpedea Bistriță și Moldova în partea sa dreptă, apoi mohoritul Bîrlad, în partea sa stingă. Prutul (Pyrretus în vechime). Tot din GarpațiI Bucovinei isvo- răște, șerpuește in totă intinderea d’intre Moldova și Basarabiea și se varsă în Dunăre mai jos de Galați. Mare și puternic rîu ca și Șiretul, el constitue frontiera țărei despre Rusiea. Cum se vede, Româniea este bine și admirabil dotată cu ape curgătore ce contribuesc mult la amendarea climatului seu continental ce, altfel ar fl forte uscat și țara ar avea aspecul cel mai trist, tablou ce ni’l representeză, nu mai departe, lingă noi, marea parte a Do- brogei prin lipsa de rîuri interiore. 2. Româniea Trans-danubiană sau Dobrogea. Relieful acestei părți se presenteză subt un aspect diferit alături de România cis-danubiană și de Basarabiea ce’i stă în față. Diferența se remarcă nu numa subt punctul de vedere al topografiei și al geolo- giei sale, dară și asupra vegetației și a florei sale de altfel dependentă de Flora balcanică și a stepelor pontice. Situată între cotul ce’i descrie Dunărea de la Silistra la Galați și pînă la Tulcea, între delta Dunărei și intre marea Neagră, Dobrogea FISIOGRAFIEA GENERALA 677 este un platou pietros, în mare parte acoperit cu vegetație ierbosă, pla- tou ce se lasă din laturea septentrională a extremităței orientale a Balcanilor rumelico-bulgarici, presetând însă multe și diferite undulațil și oare care depresii profunde ce par a fl fost, mai mult timp acoperite de apele epocelor geologice anteriore: astfel este depresiea ce există între Cerna-Voda și Constanța, sediu actual al apelor stagnante și al stufăriei ce abundeză în acestă parte, precum și alte numerose depresii profunde acoperite cu ape dulci sau sărate ce constituesc imensele și numerosele bălți ale acestei provincii. Laturea sa care constituește țermul drept al Dunărei, de la Si- listra pînă la Măcin, este înaltă, în mare parte petrosă și abruptă, oferind, în același timp, și câteva depresii profunde acoperite cu ape de mari întinderi care aici se numesc iezdre, precum sunt: Gârlița mai jos de Ostrov, Oltina și Mîrleanu către Rasova etc. Intre Măcin, Greci, Tulcea și Babadag, solul se rădică deodată într’un masiv de munți stâncoși, granitici, în multe părți cu laturile precipitate, dar în mare parte acoperiți cu păduri dese și întinse. Vîr- furile lor crestate ce se zăresc desupra pădurilor, privite din depăr- tare și mai cu seamă din părțile de dincoce de Dunăre, iau o înfățișare destul de măreață. Cu tote acestea, cele mai înalte piscuri ale acestor munți nu trec peste altitudinea de 430 metre. Astfel este Țuțuiatu, lîngă Greci, ce enumeră 426 metre altitudine, muntele Priopcea, lîngă Cerna, 403 metre, muntele Sulucu, lîngă Măcin, 364 metre, muntele Cineli sau Consulu, lîngă Alibeichioi și muntele T'elița abia câte 330 metre. Principalul lor fundament consistă din formațiea primitivă precum se va vedea. • Partea Dobrogei de la delta Dunărei și despre marea Neagră între Constanța și Tulcea, este cu totul inferioră și conține mulțime și întinse împrăștieri de ape marine, unele în comunicațiea cu ma- rea precum Lacul-Razim, Golovița, Zmeica și Sinoe, altele între- rupte, precum Tdsdudu la Carachioi, Canara lingă Constanța, Tichir- ghiol și Tuzla lîngă Tuzla etc. Delta Dunărei este remarcabilă prin întinsele sale deposite de alluvium care, în epoca actuală constitue un ușior promontoriu spre mare. Partea acesta nu este de cât continuațiea. și capătul regiunei nostre fluviale din Româniea subt tote privințele. De asemenea, și arenele litorale sau dunele maritime nu lipsesc în laturea Dobrogei despre mare. Ele se arăt în mase forte întinse și întrerupte din care cele mai remarcabile sunt cele de la Tuzla, de la Mamaea, Caracoium, Portița etc. 678 CONSPECTUL GEOGRAFIC § 2. Conformați ea geologică. Privind charta geologică a României, prima impresie ce ne produce este distribuțiea neegală a grupelor ce representeză marele epoce geologice ce s’au succedat în etățile existenței globului nostru terestru, considerând cum grupele sunt manifestate; în același timp este și disposițiea lor în zone de întinderi oblungi și paralele culmei carpatice, în Româniea cis-danubiană, succedându-se regulat și în ordi- nea lor chronologică pînă la Dunăre *)• Cum am ^is mai ’nainte, pen- tru partea topografică a țerei, Dobrogea și în acâstă privință se pre- senteză într’un mod diferit; totuși nu vom consacra pentru ținutul acâsta o descriere separată. Putem admite că totă tectonica geologică a României se distinge în trei regiuni geologice naturale ce corespund destul de exact cu cele trei regiuni topografice mai sus descrise, adică: cu regiunea montană, cu regiuuea dealurilor și cu regiunea câmpiilor sau a șesurilor danu- biane și pontice pe care le vom examina în modul lor de succesie ce, în același timp, representă și ordinea lor chronologică. i. Regiunea montană. — Ea este d’între cele primitive ca apariție la suprafața apelor ce acopereau la început globul terestru; în cea mai mare parte ea aparține epocei primitive geologice, adică representâză grupa archaică sau azoică. Insă, formațiea geologică primitivă a mun- ților noștri conslitueștc trei întinderi cn totul separate între ele, în- tinderi ce au apărut ca trei insule îndepărtate în era primitivă: prima, cea mai însemnată prin întinderea sa, representâză tot șirul actual de Carpați ce se întinde de la Rușiava și Vârciorova pînă în valea Dîm- boviței și la Piatra-lui-Craiu, pe o lungime cam de 240 kilometre, lățindu-se în Banat, în Transilvaniea cum și în Româniea;—a doa, ce se găsește în Moldova, constituește șirul de Carpați din Suceava pe o întindere de vre o 70 kilometre, începând din valea Bistricioarei, suind Bistrița pe la Borca și Cotîrgari pînă în Bucovina și în Transilvaniea; — a treia, în Dobrogea, de mică întindere, constituește munții d’între Măcin, Greci și Tulcea. Fundamentul geologic al al acestor munți se manifestă prin șisturile cristaline ce au întinderi, mai mult sau mai puțin însemnate, de genis, micașiste, șisturi amfibolice și chloritose, de calcare cristaline, de conglomerate, adesea vene de cuartit etc. D’între rocele primitive sau de igniție, se observă numerdse apa- riții de granițe și pigmatite prin Mehedinți, Gorjiu și mai ales prin 1) Stef&nescu Gr. Curs de Geologie. București 1890. — Drftglilceanu Mat, Geolo- gische Vbersischtskarte des Koerttgreic/ies Rumănien. Wien. 1890. FISIOGRAFIEA GENERALA 679 Dobrogea, detrachit în munții din Suceava, de serpentină, frecuentă in Mehedinți pe întinderea de la Verciorova către muntele Ciolanuși către valea Brebinei, apoi în Gorjiu pe Parîngu și chiar în Buceci pe Omu *). Deosebit de formațiea primitivă, în regiunea nostră montană intră și formațiile epocei secondare, adică sistemul Iriasic, Jurasic, și Cretaceu. In Româniea Triasul este tipul alpin: gresii, conglomerate cal- care, dolomii sacharoide etc. (Gr. Stefânescu). El este aparent în Su- ceava pre mai multi munți și mai cu seamă pe Rareu și Petrile-D6m- mnei; asemenea în districtul Tulcea este bine desvoltat și ocupă o însemnată întindere între orașiul Tulcea, Lacul Razim, rîul Taița, Mahmudiea și DunavSț, formând numerdse insule ce apar desupra așternutului de losss cuaternar care acopere totă acea parte. Muntele Cineli sau Consulu rcpresenteză formația triasică. Sistemul Jurasic, constituit din roce calcare compacte, marmo- reane și oolitice (jurasicul inferior sau Lias, cel mediu sau Dogger, cel superior sau Malmu, Stambergerkalk) se manifestă în multe și prelungi întinderi pe laturea meridională a șirului de Carpați d’între Verciorova pînă în Buceci. Numerosele laturi calcare abrupte și pre- cipițiurile vertiginose ce se observă în Mehedinți pe întinderea munți- lor de la Podeni pînă la Cloșani și Tismana, pe polele Paringului de la Baea-de-fer șiPolovraci pînă la Mălaeaîn Vilcea, la Valea Bistriței, la Piatra-lui-Craiu, la Valea Dîmbovicioarei, la Leota și în Buceci la Schit, la Obîrșiea și la Bușteni aparțin acestui sistem. Jurasicului ooli- tic se datorește numerosele caverne în care se ascund unele rîuri, pre- cum Motrul-Sec la Cloșani; Țesnea în Gaura-Fetei, sau acele caverne numite peșteri, din care vom cita numa pe cea de la Polovraci și Dîm- bovicioara cunoscute prin stalactitele lor. Dar Jurasicul din Dobro- gea, jurasic oolitic, aprope peste tot este orizontal, constituind funda- mentul platourilor ce se întind între Silistra, Hîrsova, Mangaliea și Constanța. într’o cavernă lingă apele minerale de la Mangalia se gă- sește Parietaria chersonensis, precum ea se găsește în Banat la Gaura- Turcului; pe stâncile de lîngă Mangaliea crește Gypsophila glomerata, precum crește și pe jurasicul de la deal de Schela-Cladovei în Me- hedinți. Cretaceul inferior sau Neocomian se găsește la poalele regiunei montane, constituind insule oblungi prin Mehedinți și Gorjiu, însă cu mult mai manifestat in totă valea Prahovei între Comarnicu și Predeal; 1) Richard A, — La Roumante d voi d'oiseau. Bucarest 1893. 680 CONSPECTUL GEOGRAFIC asemenea și în districtul Suceava unde constituente o bandă ce se în- tinde de la intrarea Bistriciorei și a Bicazului la vest de Ceahlău, mergând prin Grințieșiu-Mare și Farcașa pînă în Bucovina. Cretaceul superior sau Cenomanian, constituit din marge, din calcare margose și năsipose, din gresie și conglomerate fine, este manifestat în întinderi mult mai însemnate: în Buceci constitue totă partea ce se lasă de subt Obârșie și Schit în valea lalomiței pînă la Puceni și Petroșița; în Pra- hova, constitue munții din Piatra-Mare pină la Teșila și mai multe insule în șirul carpatic din Buzău; apoi reapare pe liniea de frontieră a Moldovei, constituind șirul de.munți ce începe de la muntele Șandor de lîngă Slănic și mergend spre nord prin Tarhavaș, Ceahlău, Pipi- rigu și Gumești pînă în Bucovina spre Vama și Câmpulung. în Mehe- dinți constitue o bandă întreruptă ce începe din gura Slatinicului, în jos de Vârciorova, și trece prin Marga, Balta, Brătivoaea pînă spre Baea-de-Aramă; într’ensa domină calcarele albe șiroșietice, dolomitu și mama calcară (M. Drăghiceanu). — în Dobrogea ocupă o mare su- prafață coprinsă intre Ciucarova, Bașchioi, Babadag și Cavgagiea. Acâstă zonă de cretaceu superior în șirul Carpaților este cunos- cută sub numele de ea, cum ve^urăm, ajunge la înălțimi considerabile. Masa straturilor sale, mole la început, se vede cum in urmă a fost strînsă prin presiea laterală exercitată de rădicarea Car- paților, fapt ce se manifestă în epoca actuală prin numerdsele cotituri, undulații, întreruperi și, prin une-locuri, scufundări și strămutări (M. Drăghiseanu). Flișul cretaceu inferior, atât în Moldova cât și în Mun- teniea, este superpus imediat pe schisturile cristaline carpatice. Stâncele de conglomerate consistă din porții însemnate cristaline și de calcar jurasic. Asemenea conglomerate se ved pe muntele Cheea și în Puceci pe Paduchiosu, pe Oinu și la Strunga. Pe laturea externă sudică și estică a părței montane, care se desvollă așia de variat, începend de la Dunăre și despre vest (de lîngă Verciorova) supt o formă de arc, și terminându-se la frontiera nordică a Moldovei în Bucovina, se pune în conexitate zona dealurilor care îî urmeză. v 2. Regiunea dealurilor____Este constituită prin cele trei sisteme sau formații ale epocei terțiare, adică: Eocenul, Miocenul și Pliocenul ce se succed în ordinea lor chronologică și în mod mai mult sau mai puțin complect. Eocenul nostru este tipul Eocenului de sud sau Eocenul numuli- tic și partea sa inferidră care zace la baza Carpaților este formată FîSÎOGRAFlEA GENERALA 681 din puding, gresie micacee, șisturi foliâse și calcare, gresie și conglo- merate numite gresii carpatice (Gr. Stefanescu). El constitue mici și întrerupte întinderi așezate pe laturile șisturilor cristaline ale munți- lor din Vîlcea, Argeși, Muscel și Dîmbovița; dar, de la Valea Teleaje- nului, mai sus de Văleni, constituește o zonă neîntreruptă ce trece prin Moldova pînă în Bucovina, avînd o lungime ca de 250 kilm. pe o lă- țime de 20- 30 kilm. Munții Buzăului, ai Rîmnicului-Sărat, ai Vranciei și cei din Moldova ce ajung pînă lingă Tîrgu-Ocnei, Piatra, Bălțătesci, Agapiea și Mânăstirea Neamțului aparțin sistemulni eocenic, fârte aco- periți de păduri în care Fagul și Mesteacănul iau cea mai însemnată parte. —Miocemd, constituit din argilă plastică, marge, gresii, năsipuri, conglomerate și calcare grosolane, în Româniea este remarcabil prin cantitatea enormă de sare-de-ocnă, de lignite, petroleu și ozocherită așternute în fund. El se vede in mici întinderi prin albiea Bahnei în Me- hedinți, pre dealurile muntos» ce se întind subt Horezu spre Ocnele-Mari pînă la Rîmnic, apoi pe la Câmpulung, Câmpina, Telega și Slănic in Prahova, in Buzău pe la Policiori, în Rîmnicu-Sărat și în Putna în vecinătatea Eocenului; în Moldova, unde Miocenul superior ia nu- mele de stratul sarmatic, constituește în mare parte dealurile ce se lasă din Bucovina pînă pe la Tîrgu-Ocnei, Bîrlad și Fălciu (Math. Dră- ghiceanu). în Dobrogea ocupă o întindere însemnată pe platoul ce se rădică intre Megidie și Murfatlar și ajunge pînă la Copadin. Pliocenul din România representeză tipul Pliocenului oriental, de origine lacustro-salmastric (Gr. Stefănescu), constituit din argile plas- tice sau năsipdse, marge, năsipuri și petrișiuri micacee, lignite, a rar gresii și calcare. Constituește cele din urmă trepte ce se lasă din Car- pații noștri, adică regiunea dealurilor propriu-^ise al căror aspect rotundat și trăgălat diferă de acela al dealurilor alpestre sau submon- tane constituite din Eocen și Miocen, unde calcarele, marnele și argi- lele solide, gresiile și gipsurile le dau resistență și le fac să aibă tră- suri proeminente, acute și angulare. Zona pliocenică descrie o supra- față a triangul isoscel a căruiea bază se întinde din Tismana, prin Gura-Vâei, la Braniște în Mehedinți și al căruiea virf se termină în Moldova pe la Cașin, invers cu disposițiea ariei ce ocupă epoca cua- ternară a regiunei câmpiilor. 3. Regiunea câmpiilor. — Totă întinderea acesta este formată din depositele epocei cuaternare în a cărei composiție intră pietri- șiul și anume pietrișiul năsipos desagregat numit Diluvium, mai mult 682 CONSPECTUL GEOGRAFIC sau mai puțin acoperit la suprafață cu Loess, adică cu limonul sau nămolul străvecbiuce a rezultat din depunerea apelor diluviane încăr- cate și care a rămas la suprafață în urma retragerei acestor ape, cele din urmă ce mai acopereau regiunea nostră geografică în acea epocă. Acest sistem geologic constituește regiunea nostră inferioră și ocupă, cum s’a mai ^is, cea mai întinsă suprafață a țărei intre regiunea dea- lurilor mari, între Dunăre, Prut și marea Neagră. Ariea epocei cuater- nare în Moldova superioră adesea oferă numerose săltări delurdse mio- cenice și pliocenice, iar în Dobrogea oferă proeminențe ale sistemelor epocei primitive ce constituesc 'dealurile și munții acestei părți. Nu numa câmpiile, dar și o parte din regiunea dealurilor inferiore sUnt acoperite cu depositele epocei cuaternare. Diluviul României, după Gr. Stefanescu, eminentul nostru geo- log, so prezentâză în două feluri: unul constituit din cele doă for- mații numite Diluviul-sur, ca etagiu inferior, și din Loess, ca etagiu su- perior; felul acesta se întinde de la apusul țerei, din Mehedinți șiDoljiu, până pe la Ploești, Paserea și Oltenița;—cel lalt fel, în grosime forte însemnată, este constituit numa din etagiul superior sau Loess și se întinde de la limita celui precedent în restul Munteniei, în Moldova infe- rioră și în Dobrogea, representând stepele nostre danubiale și pontice. Deosebit de acestea, loessul nostru occidental, în general, este cam argi- los sau clisos, chiar argilos cum este cel de la Gomana; cel orien- tal este fin, țărânos, cu osebire pulverulent sau pulverizabil și acope- rit c’un bun strat de humus sau păment-negru, analog cu cernoizemu cuaternarului din Rusiea meridională. Din analizele lui Grandeau, asu- pra cererilor D. de Gobart, rezultă că pământul-negru din părțile de la Agiud, ce a fost dat în cercetare, pote egaliza comparațiea cu cernoizemul din Podoliea prin cantitatea potasei, a sodei și a fosfați- lor; dar, întru ce privește cuantitatea azotului, pământul din Româ- niea întrece pe cel din Rusiea ’), grație nitraților ce conține. Regiunea șesurilor și a câmpiilor nostre, deosebit de depositele epocei cuaternare, care constituesc fundamentul lor principal, presen- teză și deposite ale epocei actuale, adică Alluvium sau depositul ce re- zultă din cursul apelor actuale și care se găsește prin albiile rîurilor mari în regiunea inferidră, mai cu seamă în albiea Dunărei de la Me- hedinți până la Mare. Pe lîngă acestea trebue să menționăm și Dunele sau năsipurile mobile ce abundeză pe marginea Dunărei în Olteniea și în Dobrogea pe litoralul mărei Negre precum am arătat mai sus. 1) Obedenaru M. Dr. — La Roumanie Economique. —Paris 1876 p. 13 FISIOGBAFIEA GENERALA 688 Întregul așternut de Lcess și de Alluvium ce acoper regiunea câmpiilor nostre constitueșie un fel de păment țerânos particular pe care A. de Richard îl numește Limon danubian i analog cu limonul Ni- lului— $ice densul—și care consistă în particule forte fine de carbo- nat de calce, de ordinar amestecat cu năsip micaceu de cuartz forte subtil, avend o putere de stratificare remarcabilă, ceea ce explică fa- vorea ce o găsesc grainineele de stepe și cultura cerealelor care au necesitate de calce și de silice. Creșterea ce dobîndesc la noi plantele ierbacee de câmp și cele de cultură, exuberența la care ajung cele mai multe, comparativ cu surorile lor din occident, este un fenomen ce atrage privirea botaniștilor de cum descind in Româniea. Marele bo- tanist geograf A. Grisebach explică faptul astfel: că, de și durata pe- riodei de vegetație în regiunea stepelor nu este așia de prelungă pre- cum există în țerile occidentale europeane, grație influenței oceanice, totuși, temperatura estivală în părțile nostre este mult mai însemnată și ploile vernale destul de suficiente, ceea ce face ca ierburile pere- nice și anuale să dobândescă o creștere răpede și mai considerabilă. Grosimea stratului ce acest humus sau păment-negru îlforineză la supra- fața unei marepărția câmpiilor nostre este destul de suficientă ea crește- rea cerealelor forte mult timp să nu aibă necesitate de îngrășiare, pre- cum observă A. Grisebach pentru cernoizemul din Ucraniea și pentru care ^ice că „este sorgintea marei valori teritoriale a acestor țeri". 111. CONDIȚIILE CLIMATICE § 1. Clima României. CualitÂțile sale generale. Nu face parte din regiunea meridională propriu-^isă a Europei; totuși, Româniea, prin posițiea sa în depresiea mărei Negre, la gura Dunărei, prin felul exposiției sale către Soare la poalele Carpaților și la latitudinea medie de 45° N, se pote ^ice, cu drept cuvent, că însu- șește mai mult cualitățile de țâră meridională prin clima sa, compa- rativ cu țerile centrale și septentrionale ale Europei, cu totă riguorea iernelor sale. De și nu oferă dulceața de climă a binecuvântatei regiuni mediteraneane, care atrage pe omul țărilor răci, de și nu are, cum se exprimă poeții, „auritele portocale ce se ^iăresc prin umbrosele frunte ce nu se scutur", nici Olivul. Rodiul și Mirtul Greciei și Italiei, cu tote acestea, la noi, în timpul de vară, in epoca vegetației, căldurile egalâză pe acelea din țerile meridionale. Un Soare lucitor și ardent revarsă cu abondență lumina sa vie și contribuește enorm la viața, la desvolta- 1. La Roumanle d voi d’oiseau. — Bucarest 1895 p. 28. 684 CONSPECTUL GEOGRAFIC rea vegetalelor cu chlorofilă și la colorile florilor; in timpul verei o atmosferă caldă ce, în straturile sale inferidre, este pusă într’o vibrație prin undele calorice ce se resfrâng și saltă pe suprafața șesurilor ndstre, adesea presentându-ne acel fenomen remarcabil al țărilor tropicale: miragiul, ce ne face să credem că orizontul se perde la marginea unui ocean; nu mai puțin, și termometrul ne spune că, prin dife- ritele părți ale țârei, temperatura ajunge între-]- 32° și 38° G la umbră. Iernile, însă, fac un contrast însemnat prin scăderile de temperatură ce ne arată mai pe fiecare an. Astfel, după câteva sau 180 metre altitudine. Acestă regulă la noi se constată aprope exat prin observațiile meteorologice ce avem, dacă comparăm temperatura medie anuală de 10ⁿ,9G de la Sulina, ce stă la 2 metre mai sus de nivelul mărei Negre, cu temperatura medie anuală de 5°,7 G de la Sinaia ce stă la 860 metre altitudine (la Mănăstire). Astfel, cele 170 m. altit. multiplicate cu 5°G, (diferența de temperatură între Sulina și Sinaia), dau cifra de 850 m. altitudine; de unde rezultă că la altitudinea de 2000 metre temperatura medie anuală ar fl cam de — 2°,5G, valdre egală cu temperatura medie a iernei din Moldova sep- FISIOGRAFIEA GENERALA 689 tentrională (punctul Pănceștii-Dragomirești). Dar, în cazul acesta, nu trebue a stabili lucrurile numa prin o deducție aritmetică: o medie astfel obținută pentru altitudinele mari este teoretică și, ca să fie precisată, trebue calculată după observații făcute la fața locului, în decursul anului, cu termometrul în mână. Noi âncă nu posedăm pînă acum datele meteorologice ale altitudinelor nostre montane. Să spe- răm că acestă lipsă nu va sta mult în așteptare, grație zelului și stăruitei fără preget ce pune D. St. Hepites, distinsul director al Insti- tutului Meteorologic al României, pentru complectarea stațiilor ndstre meteorologice. Cu tote că valorile de temperatură varieză forte mult in diferi- tele părți ale țărei, totuși, pentru a putea da nește medii generale asupra țerei întregi ce ar servi de comparație cu alte țări sau cu oare- care întinderi de țări, ne mărginim în a reproduce în următorea tabelă conspectivă, pentru stațiile menționate, valorile medii normale calcu- late pentru o periodă de cel puțin $ece ani de fiecare stație dupe datele ce ne au fost grațios comunicate de D. St. C. Hepites. VALORILE MEDII NORMALE Sulina București Striharet Comândărești Pănceștii- Sinaia asupra urmStdrelor puncte: Dragom. Latitudinea N., grade .... 450,9 440,25 440,26 470,37 460,55 45’,21 Altitudinea, metre...... 2 84 150 160 89 860 Pre-iunea medie, mm..... 762,9 755,0 747,8 755,7 744,2 ț686,8 Temperatura în C°. „ medie anuală • • • • 10,9 10,3 10,0 9,1 8,1 5,7 „ „a iemei .... - 0,1 -2,9 --- 2,8 --- 4,4 -5,0 ^4,2 „ „a primăverei • • 9,7 9,6 10,2 8,7 8,4 5,5 „ „ a verei .... 21,5 21,4 21,3 20,4 18,8 14,9 „ „a tomnei • • • 12,4 10,9 11,4 10,0 9,1 6,7 „ maxima absol. anuală • 36,9 38,0 38,5 38,1 35,6 29,0 „ minima absol. anuală • -24,0 --- 30,0 -85,0 -29,8 --- 35,0 -28,0 „ mediea maximelor anuale. 26,8 29,0 26.9 27,0 25,9 20,8 „ „ minimelor „ • -10,0 --- 15,2 --- 17,2 -17,3 --- 21,5 --- 13,4 pile căldurdse........ 69 103 96 95 66 12 Pile cu înghieț....... 13 30 26 38 48 49 600 CONSPECTUL GEOGRAFIC Deci, făcând medieagenerală atemperaturei, considerată în total, vom avea pentru Româniea urmctorele valori generale: Media anuală de temperatură 9,6 „ iemei..............—3,2 „ primăverci . » . - . 8,7 ₙ verei.................19,7 „ tomnei.............10,1 ceea ce corespunde cu a cli- matului temperat general al Europei. pilele cdldurâse, în care termometrul, la un moment oarecare al tjilei a atins sau a depășit limita de27°,0G, ne dau cifra de 73 tjile pe an drept valore medie generală anuală; iar filele cu îngheț având cel puțin — l°,0 ne dau cifra de 37 ¹ cantitate de apă atmosferică precipitată, iar ca medie anuală după stații dă: 727 “m (Craiova), 702 ,ⁿ,,, (Străhaea), 687,ⁿ,ⁿ (Severin), 528,,,,,, (Caracăl). Cea mai mare cantitate de plde cade primăvara, vara și tdmnă, pe cînd iama este mai puțină. — pilele de plde, ca medie anuală, ne dau va- lorile de 83 (Străhaea), 82 (Severin), 78 (Craiova), 73 (Caracăl). — pilele de ninsore, ca medii anuale, ne dau valorile de 25 (Străhaea), 22 (Severin), 21 (Caracăl), 19 (Craiova). pilele senine, în termen mediu pe an, sunt; 170 (Străhaea), Craiova, Caracăl), 137 (Severin); restul coprinde filele noorose sau acoperite. 5. Climatul meridional sau danubian. — Coprinde partea șe- surilor ce se întind pe lîngă Dunăre de la Calafat pînă la Prut și care constituește terasa danubială și baraganul. Greu de limitat cu precisie, alături de cele doă precedente, îi asemănăm caracterele după datele ce avem asupra stațiilor Turnu-Măgurele, Giurgiu și Brăila. F1SI0 GRAFIE A GENERALA 707 Temperatura sa medie anuală ne dă valorile de 11°,4 (Turnu- Măgurele, Giurgiu), de il-,2 (Brăila), destul de uniforme pentrn a ve- dea în ele mediea anuală generală și uniformitatea temperaturei ce are. — Temperatura medie a iernei este de — 0°,7 (Turnu-Măgurele) de —0°,9 (Giurgiu) și -|-0u,6 (Brăila). Temperatura medie a verei, ase- menea nu mai puțin uniformă, ne dă valorile de 12°,5 (Turnu-Măgu- rele), de 12°,1 sau 12u,0 (Giurgiu, Brăila); t6mna este mai caldă ca primăvara cam c’un grad. Maxima absolută a temperaturei și minima absolută sunt ace- leași ce se ivesc și în circomscripțiile sale vecine, cu excepția de punc- tul Severin, cum am ^is, și de Dobrogea, cum vom vedea. Astfel, dar, climatul de aici se bucură de cualități cu câtva mai calde de cât cele doă precedente, pilele câldurose iarăși sunt cu puțin mai nume- rose ca mediea anuală: 115 pe un an (Giurgiu), 113 (Turnu-Măgurele), 95 (Brăila), pilele frigurose cu înghieț forte sunt de 27 sau 26 pe an ca termen mediu. Cantitatea de apă atmosferică precipitată este cam egal repar- tiționată în acestă întindere de oarece avem următorele valori medii anuale udometrice : 480 ™ⁱⁿ (Giurgiu), 462 mⁱⁿ (Turnu-Măgurele, Că- lărași), 437 "*¹U (Brăila) sau mediea anuală generală de 460 can- titate mediocră pentru necesitățile unei vegetațiuni ierbacee prelun- gite și nesuficientă pentru vegetațiunea arborescentă a pădurilor. — pillele de ploe dau Ca medie anuală valorea de 61 — 69 ^ile pe an. .Numărul filelor de ninsore varieză între 17 și 22 pe an ca va- lore medie. pilele senine sunt întru câtva mai însemnate la numer ca va- lore medie anuală, comparativ cu cele ce sunt în cele două precedente circonscripțil: 130 -146 în termen mediu pe an; restul aparține file- lor noorose sau acoperite. 6. ' Climatul maritim sau pontic. — Acesta coprinde Dobrogea și în mare parte depinde de influența ce o exercită marea Neagră asupra acestui platou neegal și forte deprimat spre delta Dunărei și către mare. Temperatura sa medie anuală este de 12°,2 (Constanța), de 10°,9 (Sulina) sau de 1 lu,6 ca valore medie anuală generală și, comparativ, cea mai superioră la noi ca atare. — Temperatura medie a iernei este 4-0a,8 (Constanța) sau— 0“,l (Sulina).— Temperatura mediea verei este de 21u,2 (Constanța), de 25°,5 (Sulina). S’ar părea, astfel, o temperatură din cele mai bine condiționate, având iernile și verile 708 CONSPECTUL GEOGRAFIC comparativ, blânde. însă, aici influența climatică ă stepelor este forte însemnată și, cu totă influența oposiționistă a mărei vecine, a- vem aici excese maximale și minimale de temperatură. Astfel este maxima absolută a temperaturei de 36“,9 (Sulina), de 36“,2 (Cons- tanța) și minima absolută de—24“,0 (Sulina), de 20“ 6 (Constanța), însă, filele căldurdse ne pare relativ numerose : 76 valore medie anuală la Constanța, 69 la Sulina. Cantitatea de apă atmosferică precipitată medie anuală ea este d’intre cele mai mici pe litoralul nostru maritim, comparativ eu aceea ce cade în interiorul țărei: 440 mra (Constanța), 418ⁿ,,ⁿ (Sulina). Primă- vara și vara cade cea mai mare parte de apă, pe când valorile de iernă sunt aproximativ pe jumătatea celor lalte circonscripțil. Numărul filelor de plde, asemenea este diminuat: 53-57 țlile pe an, valdre medie la Sulina și Constanța, pilele de ninsore sunt cele mai puține din câte sunt în cele lalte părți: 12 la Constanța, 13 la Sulina pe an în termen mediu. pile senine, în termen mediu anual, sunt 188 la Sulina, 150 la Constanța ; restul intră în comptul filelor noorose sau acoperite. § 4. Influența vegetației asupra climatului. Nu se pdte contesta influența ce o exercită presența pădurilor asupra climatului uneî țări sau al unei regiuni.de o întindere însem- nată oarecare. Prin situațiea sa geografică, Româniea se găsește pusă mai mult subt dependența Domeniului Florei forestiere a continentu- lui europeic și mai puțin subt acela al stepelor; astfel, acestă țâră se bucură de o întindere forestieră destul de însemnată și cu osebire în regiunea sa montană și a dealurilor, ceea ce contribuește mult la ate- nuarea climatului seu continental ca să nu fie cu totul secetos și uscat precum esle acela al țărilor cu totul lipsite de pădurii Este bine știut că presența pădurilor și a culturei în țările odi- nioară lipsite de vegetație a modificat profund condițiile fisice ale vie- ței naturei organice; pe când destrucțiea pădurilor în unele țări nu mai lasă nici p îndoelă asupra efectelor prejudițiabile climatului lor. Este vorba să dăm oarecare explicații în privința acesta. Foile arborilor, ele mai cu seamă, organe ale exalației, conside- rate în total, constituesc o suprafață de evaporație de întindere pro- digiosă, evaporație cu atît mai activă cu cât temperatura ambiantă este mai rădicată și atmosfera mai puțin saturată de vapori apoși. în același timp, prin actul de evaporație se produce și oarecare diminuară de temperatură la suprafața evaporantă și în raport cu intensitatea FISIOGRAFIEA GENERALA 70& de evaporare. Va să $ică: căldura asupra vegetației produce evapoi rație, actul de evaporație diminue temperatura suprafaței evaporante și resultatul este atenuarea excesului de căldură, temperarea sa. bar, lucrurile merg mai departe. Dacă totul ar fi pădure, vaporii ce se rădică la suprafață și ajung in regiunele atmosferice Înalte, dând de răcelă, condensându-se și precipitându-se, ar cădea subt formă de ploe iarăși asupra acelor păduri. Insă, din causa locurilor deschise, a livezilor și a câmpiilor vecine, care se încălzesc mai mult de cât pădurile și a că- ror exalație contribuește cu mult mai puțin la saturațiea atmosferică, colona de aer cea desupra pădurilor încărcată cu vapori apoși, fiind mai răce și mai densă, năvălește asupra coltinei de aer cald și mai rarificat ce se rădică din părțile neîmpădurite; apoi, fiind alțată și ajungând în regiunile răci ale atmosferei, vaporii săi se condensâză și se precipită la distanțe cu mult mai depărtate. A. Grisebach susține că vaporii de apă de -pe suprafața mărilor nu lipsesc de a se abate spre părțile montane, chiar răci, atunci când atmosfera în partea acesta a fost storsă și secată de ume^ela sa. Ceea ce se urmeză astfel din partea vaporilor maritimi față cu munțif, se urmeză față și cu pădurile când colona atmosferică regională s’a spo- liat de ume^ela sa. Din cele expuse rezultă că, în timpul căldurilor se produce o acție și o reacție reciprocă între evaporație și temperatură al căror efect salutariu este udarea solului secat de apă și domolirea excesu- lui de căldură. Acăstă domolire se datorește, nu mai puțin, și răcorei ce se petrece în sînul pădurilor, răcore ce se propagă și mai departe în vecinătăți, datorită umbrei ce o projecteză cortina și frunzișul ar- borilor cum și presenței apei din sol și din vegetalele ierbacee ce stau subt scutul pădurilor. în țările unde săcurea a abătut pădurile fără cruțare și preve- dere pe o scară întinsă, efectul consecuent a fost forte simțitor prin di- minuarea ploilor și prin modificarea climatului ecuilibrat în sensul cli- matului continental. La noi nu putem cuntiște și da seama pînă la ce grad a putut fi influențată clima țărei nostre de odinitiră prin tăerea pădurilor așa precum se urmăză de câteva decenii de ani. Ni se spune însă, de cei bătrîni, că ploile pe la București erau mai numerose vara și iernile mai regulate. Dar ierna lucrurile se petrec altfel subt raportul beneficiilor ce trage clima din partea pădurilor. Făcend abstracție de influențele bi- nefăcăttire din partea populației omenești, a vitelor, a locuințelor ur- bane și rurale, și considerând numa ceea ce resultă din populațiea 710 CONSPECTUL GEOGRAFIC pădurilor și a plantațiilor, nu se pote contesta folosele ce aduce massa arborescentă pentru atenuarea frigului ibernal. Este știut că părțile descoperite și neîmpădurite se răcesc mai mult; pe când cele acope- rite cu păduri și plantații se răcesc mai puțin: acesta mulțiămită acte- lor chimice ale fenomenelor intime de respirație ce se petrec în trama acestor corpuri vil, acte — de și minime ierna — care,, totuși, produc oarecare căldură din care o parte este cedată mediului ambiant și din care părțile răcite mai mult își aproprieză o parte în virtutea legei ge- nerale fisice a ecuilibrului de temperatură. Osebit de acesta, putem oare trece cu vederea și adăpostul în contra vînturilor pe care’l procură pădurile și plantațiile? Importanța pădurilor și a plantațiilor se referă nu numa asupra îmbunătățirei climatice: conservarea, replantarea pădurilor abătute și plantațiile sunt de cea mai însemnată utilitate pentru igiena și salu- britatea publică, pentru economiea țărei și pentru regimul apelor. — D. inginer G. Ghiru, în lucrarea sa, Canalisarea riurilor și Irigații 1, cu privire la Româniea, demonstrâză în modul cel mai evident pagu- bele însemnate și relele ce rezultă din destrugerea fără cumpătare a pădurilor nostre și propune măsurile ce trebuesc luate. Eminentul bo- tanist svițerian Dr. H. Ghrist®, c’un stil mișcător, descrie cu triste co- 1. Buletinul Societăți Geografice române. Anul XIV, 1893 p. 141. 8. Eacfi cum se exprimi autorul (Flore Suisse et ses ortgtnes, idillon franțaise, p. 948. — Basel 1883). „Șl ce ar fl de munții noștri firi păduri?—“ „Ele sunt care dau pelsagiulul Alpilor noștri Arma și frumusețea deosebiti; ele sunt inși care contribuesc la avuliea țărel subt punctul de vedere economic. Lisând Ia o parte zăpezile eterne șl ghețarii alpini din care curge numerdsele șirde de apă, pădurile sunt care conservăzi munților umedela șl vleța lor La extremitatea din sud- vestul Alpilor In departamentul francez Hautes-Alpes se pdte vedea jalnicul și spii- mântătorul spectacol al coamelor despuite de pidurile ce le imbricail odinioară.“ „întinderea desupra de Gap, compuși din munți calcar! cu totul despueți și care este situati intre valea înflori tore a Provinciei șl intre albiea Ronulul este, pnre-nl-se, in Europa, Imaginea perfecti a pustiilor Arablel. Laturi întinse de stane petrdse cât ține ve- derea subt soarele ferblnte meridional, o priveliște roșcati uniformi și, Icl-colo, pe pis- curile Înalte, abia câte un petec de verdeță, o climă secetdsi ce pare africani și, în același timp, nește vânturi răci chiar în medllocul verel, silind pe locuitori să pdrte mereti ves- minte grdse, la tdte acestea șl o lipsi absolut! de isvdre, iar primăvara șl tdmna adevărate potdpe co adud torente copleșltdro șl care, nu mult, dtspar: eacă starea în care a ajuns acestă parte a Alpilor francezi, a căror privire respinge și întristezi șl care odinioară era încântitdre pe când pidurile o acopereau/ în viile Delfinatului șl în Maurlenne spectacolul nu este mal îmbucurător.— „Livezile șl păsclunlle cdstelor aii dispărut, colibele șl căsuțele ce erau în llvedlle do pe marginea rturilor s’au prăbușit în fundul văgașelor profunde ce s’au format. Căci, odinioară, pidurlte care încingeau acești munți absorbeau apele ploilor șl partea ce rămânea se scurgea mal domol șl pe nesimțite la vale, urmând cursul văilor; acum apele ce cad la suprafață nu mal sunt reținute de vre-un obstacol, torentele în câteva clipe so înflă peste măsuri șl undele lor furidse, din an în an, mâne! șl surpă cdstele, cărând cu sine arborii șl locuințele. Albiile rîurllor au deventt vigașlurl profunde ale căror maluri, ce mereu se prăbușesc, Ișl duc llmouulșl petrișlul în părțile de la vale“ etc. VEGETAȚIEI SI HORA GEOGRAFICA 711 lori spectacolul actual ai locurilor montane din Franciea meridională, la Gap și Maurienne, în Del fina tu, acum denudate de pădurile ce le acopereau pînă pe la finitul Secolului trecut, când marele comorii ale Republicei și răsboele Imperiului au sacrificat pentru glorie avuJiea fo- restieră a acestor munți. Consecuențele au fost și âncă sunt pe atit de înfricoșate pe cât și de desastrdse proprietarei publice și private; fre- cuentele innundațiî ale Ronului sunt destul de cunoscute. II. VEGETAȚIEA ROMÂNIEI ȘI FLORA SA GEOGRAFICĂ I. RAPORTURILE.' DIVISIUNEA. Afară de vastul coprins al Rusiei ce în Europa se întinde de la cele mai înaintate părți boreale pînă la marea Neagră și în Caucazi, nu cunoștem parte din continentul nostru care intr’o întindere așia mică, precum este țera ndstră, să reunescă mai bine și în aceleași dis- posiții relative întîlnirea celor patru Domenii florale ale Europei pre- cum se găsesc în Româniea. Căci, precum aceste Domenii florale se succed în Europa din regiunea polară pînă în cea meridională, tot astfel le găsim și în Româniea dispuse; de și în sensul altitudinal, adică în etage sau zone-altitudinale ce se succed din regiunea alpină a Carpaților pînă în câmpiile și baraganele Danubiului inferior, totuși ariile lor geografice, comparativ, ofer oarecum ochilor aceeași situație geografică relativă și în Româniea precum ele sunt trase pe charta vegetației globului de A. Grisebach¹ și de Dr. O. Drude’. Astfel, vegetațiea Domeniului Florei Polare arctice a Europei o găsim la noi situată pe partea septentrională a țărei, dar pe marile al- titudini ale Carpaților, constituind vegetațiea ndstră alpină; vegetațiea Domeniului Florei Forestiere urmeză după cea d’ântâiu, constituind o cingătore lată pe flancurile munților și pe întinderea dealurilor, di- rigiată din partea occidentală a țărei spre partea sa orientală; apoi, în Moldova, luând direcțiea spre nord-est și urmând înainte în Bucovina și în Basarabiea de sus aceeași direcție pe care acest domeniu o urmeză și în Europa; vegetațiea Domeniului Florei Stepelor europene consti- tuește a treia cingătoare ce urmeză cursul Dunărei și ia o desvoltare 1. A. Grisebach. La Vegetatlon da Globe, traduction franțaise par Tchlhalschef. Paris. 1877. A DrudeOsc. Dr. Aliat der Pflanzenoerbreilung(dupi Berghaus physikal. atlas.) — tab. II. III. V.- Golha. 1877. 712 CONSPECTUL GEOGRAFIC cu totul însemnată în baraganele danubiene șî în șesurile pontice, adică spre partea meridională și orientală a țerei, precum o vedem și în Europa. La acestea se adaogă și oare care pătrunderi ce le face Domeniul Florei Mediteraneane în munții noștri cei mici din Olteniea și în cei din Dobrogea, părți ce stau subt regimul unui climat relativ mai cald. Este de remarcat că, la noi, Flora acestui din urmă do- meniu, prin felul composiției sale, ține mai cu seamă de regiunea Florei mediteraneane orientale și de a Florei regiunei balcanico-cau- cazice care încinge o mare parte a Pontului-Euxin. Dacă am căuta să delimităm la noi in mod riguros ariile acestor domenii de vegetație în sensul suprafaței, cum pare a fl trase pe charta vegetației globului, întîmpinăm dificultăți numerose din cauza reliefului țărei și al disposiției acestor categorii de vegetație în sensul altitudinal care, în același timp, este în acord și cu clima ce domină în fiecare. însă, considerând subt o privire generală întrâga formație vegetală a țărei ndstre, putem remarca cum ea este destul de bine diferențiată în doă mari categorii caracteristice prin felul și contrastul ce înfățișeză aspectul lor: una mănuntă ce se arată ca un tapet ierbos și verde, în care elementul graminean primeză, acoperind înălțimile superiore ale munților, sau regiunea alpină, precum și întinderile inferiore alețerei, adică câmpiile și marele sale șesuri; cea de a doua, cu înfățișarea înaltă, robustă șilemndsă, formată din arbori ce, prin asociarea lor, con- stituesc pădurile ce se desinâză pe întinderea marelui tapet ierbos ca o perie densă, de un aspect verde mai obscur, ocupând întinderi mari neîntrerupte sau cu oarecare întreruperi, așezată pe laturile munților și pe înălțimile dealurilor, lăsându-se în multe părți și prin regiunea câm- piilor. Astfel dar, din disposițiea formațiilor vegetale ale țărei nostre, resultă trei etage de vegetație diferente prin situațiea lor, prin condi- țiile telurice și climatice în care se găsesc fiecare cum și prin felul plantelor ce intră în composițiea Florei fiecărei: 1“ etagiul superior care constituește zona vegetației alpine; 2° cel mediu care constituește zona vegetației forestiere și 3° cel inferior sau zona vegetației stepelor danubiano ș'i pontice. 11. ZONELE DE VEGETAȚIE Șl FLORA LOR PROPRIE § I. Zona vegetației alpine Limitele, aspectul, clima, vegetațiea sa. — Limita ce la noi separă regiunea alpină de cea subalpină, care intră în Domeniul ve- getației forestiere, descrie o linie care oscileză între altitudinea de 1650 VEGETAțlEA Șî FLORA GEOGRAFICA 713 și 1800 m. dupe cum laturile munților își au exposițiea către nord sau către sud și dupe latitudinea la care se găsesc în țera nâstră. Acăstă regulă explică destul de bine analogiea vegetală ce există mai mult între Carpați! noștri și Alpi! elvetico-tirolezi, de cât cu Carpați! cen- trali, din ținutul Tatrei, care se găsesc situați cu mult mai la nord. Șirul nostru de Carpați, de la plaiul Osliei pînă în Buceci, fiind un strîns lanț de munți înalți, precum am vă^ut, ne înfățișeză o mare suprafață alpină, constituind acele păsciuni înalte, numite plaiuri, în care formațiea gramineană ocupă locul cel mai principal. Din valea Prahovei pînă lîngă Ceahlău regiunea alpină abia se manifestă pe vîrful a câtorva munți ce nu trec peste altitudinea de 1840 m. Chiar Cea- hlăul, în Moldova superiâră, el care la piscul Toaca enumără 1907 metre, nu oferă de cât o regiune alpină puțin desvoltată. însă, în partea acesta a țerei, situată mult mai spre nord, limita superiâră a Abietineelor se lasă mai jos de cât în Olteniea și Munteniea, așia că nn depășește altitudinea de 1650 metre, precum am putut constată în munți! Suceavei. Din depărtare, regiunea alpina pare ca o pleșuvie pe creștetul munților desupra periei de păduri ce se opresc la altitudinea precitată. S’ar crede că o desolație complectă domină în aceste părți retrase și nepopulate. Cu tote acestea, creațiea vegetală împodobește cu o pro- fusie remarcabilă aceste locuri părând neaccesibile pentru orice mod de vieță, tot astfel precum s’ar crede și pentru regiunile unde ghiața și zăpada sunt eterne. De cum terminăm lungul și obositorul suiși al munților, de cum lăsăm subt piciorele nâstre întunecâsele păduri și vertiginosele stânci ale laturilor montane, de cum, în fine, ne găsim pe cimele superiore ale acestor coloși, rămânem în admirație privind profusiea de verdăță și de flori ce se desfașiură înaintea nostră: imen- sitatea naturei ce se întinde împregiurul nostru ne pune într’un extaz și într’o contemplație ce nu se pot descri; însă, în același timp, sin- gurătatea și pustietatea, pline de o complectă tăcere, ne coprind de oarecare întristare. Singurele turme de oi și câteva îndepărtate stîne, unde păstori! ne ofer modesta lor ospitalitate, constituesc populațiea ce înfruntă singurătatea și selbăticiea acestor retrase locuri. Relativ la climatul nostru alpin, datele meteorologice propri! ne lipsesc. De aceea nu putem da nește valori termice precise spre a ne da pe deplin seamă de mișcările de temperatură ce se petrec aci în timpul vegetației. Totuși, prin oarecare deduceri și comparați!, putem stabili cu aproximație temperatura medie a regiunei nâstre alpine. Altitudinele nâstre culminante, 2540 metre Negoiu], 2520 metre 714 CONSPECTUL GEOGEAEÎC Paringul, 2508 metre Bueeeiî, 2420 metre Păpușea, 2200 metre Go- deanu etc., n’ajung la acele limite unde zăpada și ghiețurile surd per- petue sau eterne ca să putem astfel eompara climatul munților noștri cu acela din țările circumpolare sau cu acela din regiunile superidre inghiețate; cu tdte acestea, in multe părți ale munților noștri petece sau miei întinderi de zăpadă se găsesc și stau netopite în tot decursul verei. Dar, presența acestor mici petece de zăpadă nu denotă o tempe- ratură așia de inferidră și capabilă să împedice viața vegetală in aceste părți, cu tot frigul ce predomină în decursul anului. Cum am arătat mai ’nainte (p. 685), temperatura medie anuală în altitudinele nostre de 2000 metre se pdte socoti a fi cam de—2°,5 C, valdre ce ar co- respunde cu mediea anuală de —2°,9 C de Ia Gothaab,în Greelanda, situat la 70° latitudine N și care, ca temperatură inferidră, întrece pe aceea de —lu,5 C ce este pe St. Bernard, în Alpii Elveției și la 2478 metre altitudine, însă care nu întrece pe aceea de la St. Theo- dule din același șir de Alpi și la 3300 metre subt zăpada și ghiețurile eterne ale colosalului Monte-Rosa. Resultă, dar, că în regiunea ndstră alpină—ținând compt și de situațiea continentală a Carpaților în raport cu Alpii — temperatura ar presența nește valori intermediare cu cele ee sunt la St. Bernard, în Alpi, și cu cele ce sunt la Gothaab, în Greelanda, d’îheolo de cer- cul polar arctic. Dar și cu Laponiea suediană și ruseseă, acolo unde Domeniul Forestier n’ajunge, clima regiunei nostre alpine, nu mai puțin, are destulă analogie, judecând după observațiile meteorologice ale insulei Mageroe ce formeza Capul-Nord și unde temperatura medie estivală este de 4U,5 în Iunie, de 8 •,! în Iulie și de 6o,5în August. Prin urmare, climatul regiunei ndstre alpine este răce, dar nu pe atât glacial cum este acela din virfurile superiore înghețate ale Al- pilor, acela din Spitzberga, din Siberiea polară și cel din America po- lară. Astfel, perioda de vegetație aici este scurtă; abia ține trei sau patru luni și începe pe Ia finele lui Maiu precum am putut constata pe Buceci, făcând o excursie în anul 1884 în . patula Gaud. 605. i. dubia Grec. 605. alba var. pallens Gaud. 604. alba p. stolonifera Smith 605. alpina Willd. 606. arundinacea L. 607. Calamagrostis L. 609. canina L. 606. coarctata Hoffm. 605. compressa Willd. 605. decumbens Host. 605. densior Hackel 603. dubia Leers. 605. ejfusa Poir. 608. gigantea Gaud. 604. nolciforniis M. Bieb. 608. Homungiana Schur. 606. patula Gaud. 605. puniila L. 605. pttngens Pali. 624. pyraniydalis Schult. 607. rupestris AII. 606. serotina L. 624. setacea Vili. 606. silvatica Host. 604. silvatica Georgi 607. Spica venti L. 606. stolonifera Host. 604. stolonifera a. L. 605. stolonifera p. L. 604. vernalis Poir. 608. vulgaris Wither. 605. p. puniila 605. vulgaris p. stolonifera Koch 605. vulgaris var. alpestris Schur 606. Ailanthus glandulosus Desf. 148. Aira L. 611. alpina Roth. 611. altissima Lam. 611. ambigua De Notaris612 aquatica L. 623. coespitosa L. 611. {3. Andraei Grec. 611. carspitosa Ș. pallida Koch 611. cupillaris Host. 612. coerulea L. 624. cristata L. 610. elegans Willd. 612. flexuosă L. 611. Ș. montana Trin. 612. parviflora Thuill. 611. Ajuga L. 481. TABLA ALFABETICA 781 Ajuga alpina L. 481. Chamsepithys Schreb. 482. foliosa Trat. 481. genevensis L. 481. hybrida A. Kern. 481. Laxmanni Benth. 482. reptans L. 481. rugosa Host 481. salicifolia Schreb. 482. X super-genevensis-rep- tans 481. Albersia viridis Kunth 495. Albucea chlorantha Rchb. 561. Aicea pallida Boiss. 142. Alchemilla L. 198. acntiloba Stev. 199. alpestris Schm. 198. alpina p. hybrida L. 199. arvensis Scop. 199. fissa Schnmmel 199. glabra A. Kern. 198. glabrata Tausch. 198. hybrida Hoffm. 199. montana Willd. 199. pubescens Koch 199. pyrenaica Dnfour 199. vulgaris a. L. 198. vulgaris genuina Boiss. 198. vulgaris a. glabra Wim. 198. vulgaris p. major Boiss. 199. vulgaris subsericea Koch 199. vulgaris var. pratensis Schur 198. vulgaris var. macro toma Borb. 198. Alectorolophus alpinus Rchb. 445. glaber AII. 446. major var. glaber Rchb. 446. major var. hirsutus Rchb. 446. minor Wimm. 445. parvijlorus Wallr. 445. Alga marina Lam. 643. Alisma L. 541. lanceolatuin Wither. 541. Plantago L. 541. Alismaceje Lam. et DC. 541. Alliaria Adans. 60. officinalis Andrz. 60. Allium L. 566. acutangulum Schrad. 567. Allium acutangulum mon- tanum Mert. et Koch 567. ammophilum Heuff. 567. Ampeloprasnm L. 569. ampeloprasum Jacq. 570. Ampeloprasum var. atro- violaceum Regel. 569. angulosnm Jacq. 567. angulosum p. majus Tre- vir. 567. angulosum p. petroeum DC. 567. aproximatum Gren. Godr, 570. arenarium Smith 569. Ascalonicum L. 570. atropurpureum W. et Kit. 566. atroviolaceum Boiss. 569. Cepa L. 568. danubiale Spreng. 567. fallax Roem. et Sch. 567. fistulosum L. 568. flavescens Rchb. 567. fia vum L. 568. fuscum W. et Kit. 568. guttatnm Stev. 570. mtermedium DC. 568. intermedium Rchb. 568. leptophyllum Schur. 567. longispathumRedout.5G8. margaritaceum p. gutta- tum Boiss. 570. montanum Schmidt. 567. nemorale Salisb. 566. ochroleucum W. et Kit. 568. oleracenm L. 569. pallens Koch 568. panicnlatum L. 568. petiolatum Lam. 566. petrseum Karel et Kiril 568. plantagineum Lam. 566. Porrum L 570. pseudochroleucum Schur 568. Regelianum Becker 570. robustum Karel et Kiril 566. roseum Krock. 567. rotundum L. 570. sativum L. 569. saxatile M. Bieb. 568. Schoenoprasum L. 567. Schoenoprasum Chan. 567 Schoenoprasum p. alpi- num Kunth. 567. Scorodoprasum L. 569. Allium sibiricum L. 567. sibiricum Roem. et Sch. 567. sphcerocephalum L. 570. Steveni var. Set s Ledeb. 568. Steveni var. ț. Ledeb. 568. transsilvanicum Lerch. 567. ursinum L. 567. Victorialis L. 566. virescens Lam. 569. xanthicum Griseb. et Sch. 568. Allosurus aquilinus Presl. 653. Alnaster fruticosus Ledeb. 536. Alnus Tonrnef. 536. barbata C. A. Mey. 536. glutinosa Gsertn. 536. incana Willd. 536. undulata Willd. 536. viridis DC. 536. Alopecurus L. 598. altissimus Schur 598. br achystachys Janka 598. fulvus Smith 599. geniculatus var. fulvus Auct. 599. laguriformis Schur 599. nigricans Koch 598. paludosus P. Beauv. 599. pratensis L. 598. p. obscurus Ledeb. 598. pratensis var. adscendens Beckm. 598. sericeus Gsertn. 598. Alsinace/E Bartl. 114. Alsine Wahlenb. 125. catarractarum Jankal26. Cherleri Fenzl 127. contractata Heldr. 125. falcata Griseb. 126. frutescens A. Kern. 126. glomerata Fenzl. 126. Jacquinii Koch 126. Kitaibelii Nym. 125. laricifolia Crantz 125. media L. 120. recurva Walhenb. 127. rubra Walhenb. 128. setaceaMert. et Koch 125. verna Bartl. 126. p. Gerardii Walhenb. 127. r. nivalis Fenzl. 127. o. leptophyll a Heuff. 127. Grecescu D. Dr. — C. 1324. 52 782 TAfeLA ALFAfeETÎCA Alsiue verna p. alpestris Fenzl. 127. verna p. alpina Grei. 127. verna alpina Fenzl 127. verna f. montana Fenzl. 126. Altheea L. 142. arnieniaca Ten. 142. cannabina L. 142. hirsuta L. 142. officinalis L. 142. pallida L. 142. roșea L. 143. taurinensis DC. 142. Alyssum L. 65. argenteum Vitin. 66. calycinmn L. 68. a. subincanum Grec. 69. p. depressum Grec. 69. ț. foliosum Grec.. 69. campestre Grec. 68. campestre M. Bieb. 69. cominutatnm Heuff. 67. edentulum W. et Kit. 65. p. strictum Roche). 65. hirsutum M. Bieb. 68. incanum L. 69. incanum Grec. 69. linifolinm Steph. 69. minimnm Willd. 68. p. ramosissimum Grun. 68. minutmn Schlecht. 68. montanum latifolium Grec. 67. murale W. et Kit. 66. orientale Janka 66. pulvinare Velen. 67. rcpens Baumg. 67. Rochelii Andrz. 67. rostratum Stev. 67. rostratum Rchb. 67. saxatile L. 66. saxatile Henff. 66. Stribrnyi Velen. 67. subsinuatum Borb. 66. transsilvanicum Schur 67. Wierjbichii Heuff. 67. AmarantaceaeR. Br. 494. Amarantus L. 494. Blitum L. 495. . Blitum Auct 495. Blitum a. silvestris'Moq. Tend. 495. caudatus. L. 494. clorostachys Auct. 494. commutatus A. Kern. 495. pallidus M. Bieb. 495. patulns Bertol. 494. Amarantus retroflexus L. 49 4. silvestris Desf. 495. spicatus Lam. 494. viridis L. 495. AmaryllidacEaE Lind.554 AmbrosiacEaE Link 377. Amorpha fruticosa L. 177. AmpellidacEzE Ach. Rich. 146. Atnpelopsis Michx. 146. hederacea Michx. 146. Amphigenes carpatica Janka 629. Amygdalus Toum. 194. communis L. 194. nana L. 194. Pallasiana Br. 194. Persica L. 194. Anabasis triandra M. Bieb. 497. Anacamptis Rich. 547. pyramidalis Rich. 547. Anagallis L. 487. arvensis L. 487. arvensis g. coerulea Le- deb. 487. coerulea Schreb. 487. phoenicea Lam. 487. Anastatica șyriaca L. 76. Anchusa L. 416. angustifolia L. 417. arvalis Rchb. 416. Barrelieri DC. 417. Gmelini Ledeb. 417. italica Retz. 417. leptophylla Roem. et Sch. 417. leptophylla Koch 417. ochroleuca M. Bieb. 417. ochroleuca var. ț. lepto- phylla DC. 417. officinalis L. 416. p. angustifolia DC. 417. officinalis var. leptd- phylla Rchb. 417. paniculata Ait. 417. procera Bess. 416. pulla M. Bieb. 416. pulla Grec. 416. Andropogon L. 601. angustifolius Sin. 601. Gryllus L. 601. halepensis Brot. 601. Ischasmum L. 601. paniculatus Lam. 601. strictul Host 601. villosus a. Lam. 601. Androsace L. 487. arachnoidea Schtitt 488. articulata Schnr 488> Chamsejasme Host 488. chamcejasme Wulf. 488. elongata L. 487. lactea L. 488. lactea Vili. 488. longiseta Schur 488. maxima L. 487. obtusifolia AII. 488. pauciflora Vili. 488. Tauscheri Gandog. 487. villosa Koch 488. villosa Jacq. 488. villosa Banmg. 488. Anemone L. 25. alpina Jacq. 27. alpina Grec. 27. alpina var. ț. micrantha DC. 27. angulosa Lam. 26. grandis Wender. 27. p. polonica Block. 27. Hackeli Rchb. 27. Hepatica L. 25. Janc^ewskyi Girând. 28. montana Hoppe 28. multiloba Schnr 26. narcisiflora L. 27. p. uniflora Grec. 27. nemorosa L. 26. nigricans Grec. 28. pratensis L. 28. Pulsatilla L. 28. Pulsatilla nutans Gaud. 28. rannncnloides L. 26. silvestris L. 27. silvestris Grec. 27. transsilvanica Henff. 26. vernalis Grec. 27. Anethum Tonmef. 254. graveolens L. 254. Angelica Hoffm. 250. Archangelica L. 251. Archangelica a. alpina Wahlenb. 251. carvifolia Spreng. 250. Levisticum AII. 250. montana Schleich. 251. paludapifolia Lam. 250. silvestris L. 250. p. elatior Wahlenb. 251. Antennaria Gterfn. 301. dioica Gsertn. 301. Anthemis L. 312. alpina Baumg. 307. arvensis L. 314. TABLA ALFABETICA 783 Anthemis arvensis fi. Hay- naldiana Janka 314. auriculata Griseb. 314. aurantiaca Schur 313. austriaca Jacq. 313. carpatica W. et Kit 312. p. pyrethriformis Schur 312. carpatica p. abreviata Schott 313. carpatica p. sericea Heuff. 313. cotula L. 314. chrysantha Schur 313. Fussii Griseb. 313. Kitaibelii DC. 312. macrantha Heuff. 313. montana Koch 312. Neilreichii Ortm. 314. pontica D’Urv. 314. ruthenica M. Bieb. 314. p. monocephala Grec. 314. styriaca Vest. 312. tenuifolia Schur 307. tinctoria L. 313. p. discoidea 313. Anthericum L. 561. Liliago L. 561. ramosum L. 561. serotinum L. 561. sulphureum W. et Kit. 562. AnthOxanthum L. 597. odoratum L. 597. Anthriscus Wimm. 259. alpestris Wimm. 259. Cerefolium Hoffm. 260. Cicutaria DC. 261. nemorosa Spreng. 260. silvestris Hoffm. 259. silvestris Hoffm. 259. silvestris Grec. 260. trichosperma Schult. 260. torquata Duby. 259. Anthyllis L. 163. vulneraria L. 163. p. calcicola Schur 163. Antirrhinum Tournef 430. dalmaticum L. 431. elatine L. 432. genistcefolium Vili. 431. glandulosum Lej. 431. Linaria L. 431. majus L. 430. minus L. 432. Orontium L. 430. spurium L. 432. Apargia aspera W. et Kit. 353. Apargia aurantiaca^!. et Kit. 352. caucasica M. Bieb. 353. hispida Host. 353. media Host. 352. Apdra Ad 'ns. 606. Spica venti P. Beauv. 606. Aphanes arvensis L. 199. Apium L. 238. graveolens L. 238. a. palustris 238. p. dulce DC. 238. ț. rapaceum DC. 238. Apocynace^e Lindl. 396. Aposeris Necker 352. fcetida Lessing 352. Aquilegia L. 38. alpina Baumg. 39. gtandulosa Br. 38. glandulosa Janka 39. Hcenkeana Koch. 38. Kitaibelii Auct. 39. nigricans Baumg. 38. Sternbergii Rchb. 38. transsilvanica Schur 39. vulgaris L. 39. Arabidopsis DC. 60. Thaliana Schur 60. Arabis L. 54. alpina L. 54. p. umbrosa Grec. 54. alpina p. crispata Koch 54. alpina a. diffusa Baumg. 54. arenosa b. heterophylla Schur 55. auriculata Lam. 54. auriculata 8. dasicarpa Andrz. 54. bellidifolia Jacq. 56. Crantjiana Ehrh. 55. crispata Willd. 54. Ralieri L. 55. p. Grecescui Gandog. 56. Halleri Grec. 55. hirsuta Scop. 54. p. Hornungiana Grec.55. hirsuta b. sagittata Rchb. 54. hispida Mygind. 55. Hornungiana Schur 55. longisihqua Walir. 54. muralis Grec. 55. ochroleuca Lam. 56. Ovirens s Wulf. 56. Ovirensis var. dacica Heuff. 56. perfoliata Lam. 53. Arabis perfoliata Grec. 53. petrcea Koch 55. petrcea Schlechtd. 55. petrogena Kein. 55. prcecox Willd. 55. procurrens W. et Kit. 55. recta Baumg. 54. sagittata DC. 54. segetalis Schur 55. stolonifera Host 56. stolonifera Hornem. 56. Turrita L. 56. Thaliana L. 60. Arace^e Endlich. 641. AhaliacE/E Juss. 263. Archangelica Hoffm. 251. officinalis Hoffm. 251. Arctium Bardana Willd. 327. Lappa a. L. 327. Lappa p. L. 327. minus Schkuhr 327. Personala L. 329. tomentosum Schkuhr 327. Aremonia Neck. 219. agrimonioides Neck. 219. Arenaria L. 123. biflora L. 123. p. transsilvanica Simk. 123. ciliata Auct. 123. ciliata frigida Koch 123. ccespitosa Ehrh. 126. fasciculata L. 126. filifolia M. Bieb. 123. frutescens Kit. 126. Gerardii Willd. 127. glomerata M. Bieb. 126. graminifolia Schrad. 123. leptoclad- s Rchb. 124. laricifolia L. 125. liniflora Jacq. 127. macrocarpa Hornem. 125. marginala M. Bieb. 127. marginala DC. 128. media L. 128. multicaulis L. 123. pendula W. et Kit. 122. recurva AU. 127. rotundifolia Borb. 123. rubra a. campestris L. 128. rubra p. marina L. 128. saxatilis Baumg. 126. serpyllifolia L. 123. serpyllifolia Guss. 124. 784 TABLA ALFABETICA Arenaria serpyllifolia ț. te- nitior Koch 124. set acea ThuUl. 125. sphcerocarpa Ten. 123. striata L. 125. trinervia L. 122. verna legitima L. 126. Argemone pyrenaica L.45. Aria intermedia Schur 223. Aristolochia L. 516. Clematitis L. 516. pallida Willd. 517. Aristolochiace?e Jnss. 516. Armeniaca Tourn. 194. vulgaris Lam. 194. Armeria Willd. 484. alpina Willd. 484. alpina var pumila Fuss. 485. elongata Boiss. 485. vulgaris Willd. 485. Armoracia rusticana Jl. Wetter. 65 Amica L. 319. austriaca Hoppe 318. cordata Wulf. 318. montana L. 319. scorpioides Baumg. 319. Aronicum Neck. 319. carpaticum Schur 319. scorpioides var. carpati- cum Griseb. 319. Arrhenatherum P. Beauv. 615. avenaceum P. Beauv. 615. elatius Mert. et Koch 615. Artemisia L. 303. Abrotanum L. 304. Absinthium L. 303. p. grandiflora Bess. 304. annua L. 305. arenaria DC. 305. austriaca Jacq. 304. Baumgartenii Bess. 305. campestris L. 305. p. sericea Fries 305. collina Schur 305. Dracunculus L. 306. eriantha Ten. 305. inodora M. Bieb. 305. inodora var. Steveniana DC. 305. insipida Schur 305. lednicensis Rochel. 305. maritima p. patens Neilr. 306. maritima ț. salina Koch 306. Artemisia maritima var. e- recta Neilr, 306. monogyna W. et Kit. 306. nutans Grec. 306. pauciflora M. Bieb. 305. pontica L. 304. sabulosa Willd. 305. salina Willd. 306. salsoloides Br. 305. Santonicum L. 306. p. monogyna Wollf. 306. scoparia W. et Kit. 306. spicata Rochel 305. spicata p. eriantha DC. 305. Villarsii Gren. 305. vulgaris L. 304. p. sericeo-tomentulosa Grec. 304. ț. latiloba Ledeb. 304. vulgaris communis Le- deb. 304. Arthrolobium Desv. 182. scorpioides DC. 182. Arum L. 641. elongatum Stev. 642. intermedium Schur 641. longispathum Rchb. 642. maculatura L. 641. orientale M. Bieb. 641. vulgare Lam. 641. Arunao Calamagrostis AII. 606. ■ colorata Willd. 597. eJTusa Gmel. 607. Epigeios L. 606. glauca M. Bieb. 607. intermedia Gmel. 607. montana Gaud. 607. Phragmites L. 602. Phragmites Q.Jlavescens ■ Custor 602. Pseudophragmites Hali. 607. pyramidalis Schult. 607. varia Schrad. 607. vulgaris Lam. 602. Asarum L. 517. europaeura L. 517. Asclepiadace,® Lindl. 395 Asclepias Cornuti Decaisne 396. Syriaca L. 396. Vincetoxicum L. 395. Aspar AGACE,® A. Rich.555. Asparagus L. 555. officinalis L. 555. ojjicinalis var. p. 555. Asparagus officinalis cam- pestris Grec. 556. pseudoscaber Grec. 556. scandens Guldenstsedt. 556. silvaticus W. et Kit. 555. tenuifolius Lam. 555. tricarinatus DC. 556. verticillaris Lam. 556. verticillatus L. 556. Asperugo Toumef. 413. procumbens L. 413. Asperula L. 264. Aparine M. Bieb. 268. arvensis L. 264. capitata Kit. 265. ciliata Rochel 265. Cynanchica L. 265. a. supina Grec. 266. p. vulgaris Grec. 266. ț. altissima Grec. 266. Cynanchica var. subal- pina Schur 266. debilis Ledeb. 268. galioides M. Bieb. 267. p. tyraica DC. 268. glauca Bess. 267. graveolens M. Bieb. 266. hexaphylla Rochel 265. humifusa Bess. 268. a.confertaC. Koch. 269. p. diffusa C. Koch 269. montana Kit. 265. odorata L. 268. pontica Grec. 266. rubioides Schur 276. rumelica Boiss. 266. setulosa Boiss. 266. supina M. Bieb. 266. taurina L. 264. tenella Heuff. 265. tinctoria L. 265. Aspidium R. Br. 648. aculeatum Doell. 648. a. lobatum Swartz. 648. p. Swartzianum Koch 648. ț. angulare Kit. 648. aculeatum Swartz. 648. aculeatum a. vulgare Doell 648. , aculeatum ț. Braunii Doell. 648. ajjine Fisch. 649. alpinutu Willd. 650. Braunii Spenn. 648. dilatatum Willd. 650. Filix-foemina Swartz. 651. Filix-mas Swartz. 649 • TAȘLA ALFABETICA 7Ș5 Aspidium Filix-mas d. um- brosum Millde 649. hastulatum Ten. 648. Lonchitis Swartz. 648. pilosum Schur 648. spinulosum Dcell. 650. Ihelypteris Swartz. 649. Asplenium L. 651. Adianthum nigrum L. 652. Ceterach L. 646. Filixfoemina Bernh. 651. lepidum Fresl 652. Ruta-muraria L. 652. Scolopendrium L. 652. septentrionale Swartz. 652. Trichomane L. 651. viride Huds. 651. Asprella nardiformis Host 640. oryzoides Lam. 601. Aster L. 291. alpinus L. 291. Amellus L. 291. p. Bessarabicus DC. 291. Amellus p. major Ledeb 291. Bessarabicus Bernh. 291. draamculoides Lam. 292. palustris Lam. 292. pannonicus Jacq. 292. punctatus W. et Kit. 292. salignus Willd. 291. tinctorius Wallr. 291. Tripolium L. 292. Asterocephalus banaticus Rchb. 283. Columbarius Rchb. 283. ochroleucus Rchb. 284. Astragalus L. 179. albidus W. et Kit. 180. alpinus L. 179. arenarius L. 180. arenarius b. multijugus Rochel 180. asper Jacq. 181. australia Rchb. 179. austriacus L. 180. brachylobus DC. 180. campestris L. 178. chloranthus Pali. 181. chlorocarpus Griseb. 180. Cicer L. 181. dacicus Heuff. 180. dasyanthus Pali. 181. ertocephalus W. et Kit. 181. frigidus A. Gr. 179. Astragalus glaucus M. Bieb. 180. glycyphyllos L. 181. linearifolius Pers. 180. microphyllus Bess. 180. monspessnlanus L. 182. Onobrychis L. 179. a. vulgaris Ledeb. 179. p. brevifotiatus Grec. 180. ț. linearifolius Ledeb. 180. b.stenophyttus Grec, 180. oroboides Hornem 179. pannonicus Schult. 181. ponticus Pali. 181. pracox Baumg. 182. Rochelianus Heuff. 180. uralensis Jacq. 178. vesicarius L. 180. virgatus Pali. 180. Wulfenii Griseb. 182. Astrantia L. 237. alpestris Kotschy. 238. carniolica Baumg. 238. intermedia M. Bieb. 237. involucrata Auct. 237. major L. 237. a. vulgaris Stur. 237. p. montana Stur. 237. •ț. tridentata Stur. 237. minor Schur 238. transsilvanica Schur 238. Athamanta Koch 248. Cervaria L. 253. Hungarica Borb. 248. Matthioli Heuff. 248. Matthioli Hoffm. 248. Matthioliforma albanie a Griseb. 248. Matthioli forma elata Griseb. 248. Meum L. 249. Oreoselinum L. 253. Athyrium Roth 651. alpestre Rylands 651. FUix-fcemina Roth. 651. Atragene L. 22. alpina L. 22. Atriplex Tournef. 503. acuminato W. et Kit. 503. alba Scopol. 505. angustifolia Smith. 503. arenarium Woods. 504. Bonus^Henricus Crantz. 500. calotheca Raflnesq. 504. erecta Smith. 503. hastata Moq.-Tend. 504. Atriplex hastata 8. micro- sperma Moq.-Tend. 504. hastatum a. vulgaris Fenzl. 504. Hermanni Willem. 503. hortensia L. 505. incisa M. Bieb. 504. laciniata M. Bieb. 505. laciniata Sturm 504. latifolia Wahlenb. 504. latifolia p. microcarpa Koch 504. littoralis L. 504. microsperma W. et Kit. 504. microtheca Moq.-Tend. 505. nuicronata Baumg. 504. muralis Crantz. 500. nitens Schkur 503. oblongifolia W. et Kit. 503. patula L. 503. p. erecta 503. patula var. a. hololepis Fenzl. 503. patula var. fi. microcarpa Koch 504. patulavar.-ț. angustifolia Ledeb. 503. patula var. ț. muricata Fenzl. 504. patulam Baumg. 504. pedunculata L. 502. recurvum D’Urv. 504. ruderalis Wallr. 504,. roșea L. 504. Scoparia Crantz. 498. tatarica L. 504. tatarica Koch. 503. Vulvaria Crantz. 500. Atropa L. 422. Belladona L. 422. Atropis distans Griseb. 623. Avellana by^antina Clns, 529. Avena L. 612. adsurgens Schur 613. alpestris Host 614. alpestris DC. 614. alpina Smith 613. Baumgartenii Steud. 614. Besseri Schur 614 capillaris Mert. et Koch 612. carpatica Host 615. carpatica Schur 614. compressa Heuff. 614 coronensis Schur 61^ 786 TABLA ALFABETICA Avena decora Janka 614. dubia Leers 615. elatior L. 615. fatua L. 613. flavescens L. 614. 0. purpurascens K. Richt. 614 . flavescens ț. variegata Gaud. 614. lanata DC. 615. latifolia Host 613. nervosa Lam. 613. orientalis Schreb. 612. Parlatori Fuss 614. planiculmis Schrad. 613. prceusta Rchb. 613. pubescens L. 613. purpurascens DC. 614. sativa L. 612. Scheuchzeri AII. 614. sempervtrens Baumg. 614. sterilis L. 613. strigosa Schreb. 613. tenuis Moench. 615. triaristata Vili. 615. versicolor Vili. 614. Axyris ceratoides L. 503. Azalea L. 391. procumbens L 391. Baldingera arundinacea Dumort. 597. Ballota L. 477. foetida Grec. 477. nigra L. 477. ruderalis Fries 477. urticifolia Ortm. 477. vulgaris Hoffmsgg. 477. BalsaminacE/E Lindl. 93. Balsamine hortensie Desp. 93. Banffiapetrcea Baumg. 103. Barbarea R. Br. 53. arcuata-Rchb. 53. Kaiseri Schur 53. vulgaris R. Br. 53. 0. Kaiseri Grec. 53. ț. arcuata Grec. 53. taurica DC. 53,. Barkhausia rhceadifolia M. Bieb. 361. setosa DC. 361. Bartsia L. 448. alpina L. 448. Iuțea Rchb. fii. 448. Odontites Huds. 447. verna Rchb. fii. 447. Batrachium divaricatum Wimm. 30. Beckmannia Host 600. erucseformis Host 600. Belladonna baccifera Lam. 422. trichotoma Scop. 422. Bellevallia leucophcea Boiss. 571. Bellis L. 290. perennis L. 290. Berberidace^E Ach. Rich. 44. Berberis L. 44. vulgaris L. 44. Berteroa DC. 69. incana DC. 69. 0. viridis 70. viridis Tausch. 70. Berula M. et Koch 241. angustifolia Koch 241. Beta Tournef. 502. hortensis Mill. 502. Rapa Dumort. 502. rubra major Bauh. 502. rubra rădice rapce Bauh. 502. vulgaris L. 502. a. rubra L. 502. 0. Cicla L. 502. vulgaris qlba DC. 502. vulgaris y. rapacea Koch 502. Betonica L. 475. hirsuta Grec. 475. hirta Leyss. 475. officinalis L. 475. serotina Host 475. stricta Ait 475. ' Betula Tournef. 535. alba Regel. 535. alba L. 535. Alnus glutinosa L. 536. carpatica W. et Kit. 535. carpatica ț. hercynica Rchb. 535. ' incana L. 536. odorata Rchb. 535. odorata Bechst. 535. pendula Roth. 535. pubescens Ehrh. 535. 0. carpatica Sag. et Schn. 535. verrucosa Ehrh. 535. viridis Chaix 536. BetulaCe^e Bartl. 535. Bidens L. 302. cernua ‘Willd. 302. Bidens cernua a. discoidea DC. 302. 0. radiata DC. 302. ț. minima DC. 303. Cernua L. 302. cernua Grec. 302. minima L. 303. orientalis Velen. 302. tripartita L. 302. Biota orientalis Endl. 538. Biscutella L. 74. alpestris W. et Kit. 74. Itnvigata L. 74. a. glabra Gaud. 74. 0. ambigua DC. 74. Icevigata Rchb. 74. lucida DC. 74. Blecbnum L. 653. boreale Swartz 653. Spicant Roth. 653. Blitum Tournef. 501. BonuF-Henricus C. A. Meyer 501. glaucum Koch 501. polymorphum a. vulgare Ledeb. 501. rubrum Rchb. 501. virgatum L. 502. Blysmus compresus Panz. 583. Bootia vulgaris Neck. 103. BorraGinACE^E Desv. 402. Borrago Tournef. 414. officinalis L. 414. Botryanthus odorus Kunth. 571. pallens Kunth. 571. stereophyllus Herb. 571. vulgare Kunth 571. Botrycbium Swartz 646. Lunaria Swartz 646. Lunaria 0. rutaceum Wahlenb. 646. matricariEefolium Al. Br. 646. Brachyolobus amphibius AU. 52. Bracbypo diurn P. Beauv. 631. coespitosum Roem. et Sch. 631. gracile Weig. 631. pinnatum P. Beauv. 631. 0. rupestre Grec. 631. pinnatum a. vulgaris Koch 631. pinnatus 0. 631. rupestre Roem. et Sch. 631. iăbLA âlfâbeticâ 78? Brachypodium silvaticum Boem, et Sch. 631. Brassica L. 79. austriaca Jacq. 64. campestris L. 79. p. uapo-brassicaDC.79. elongata Ehr. 80. inuralis Br. 77. Napus L. 79. Napus oleifera 79. Napus esculeuta Koch 79. uigra Koch 78. oleracea L. 79 a. capitata DC. 79. p. capitata bullata' 79. r. acephala DC. 79. S. gemmifera» DC. 80. e. caulo-rapa DC. 80.