VIAŢA Şl ORGANIZAŢIA BISERICEASCA Şl ŞCOLARA IN TRANSILVANIA Şl UNGARIA Dr. ON1SIFOR OH1BU INSPECTOR AL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PRIMAR IN ARHIDIECEZA ORTODOXĂ ROMÂNĂ A TRANSILVANIEI s ^oTecT ACADEMIE' BUCUREŞTI INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE „NICOLAE STROILĂ" No. 113, Calea Victoriei, No. 113 1915 CUPRINSUL. Prefaţa. Pag. VIII-XVI PARTEA I. — ORGANIZAREA BISERICEASCĂ. I. Biserica ortodoxă română. fcl. Introducere............ • pag- 1 A. Organizaţia bisericii ortodoxe . . . . 4 I. Parohia............. 6 1. Sinodul parohial.......... 6 2. Comitetul parohial......... 7 3. Epitropia parohială ......... 9 11. Protopresbiteratul......... 9 1. Scaunul protopopesc........ 9 2. Sinodul protopopesc........ 10 3. Comitetul protopopesc........ 11 4. Epitropia protopopească....... 12 III. Mănăstirile............ 12 IV. Eparhia............. 12 1. Sinodul eparhial.......... 13 2. Consistorul eparhial......... 16 A. Senatul bisericesc......... 17 B. Senatul şcolar........... • n 18 C. Senatul epitropesc......... 19 V. Mitropolia............ 20 1. Congresul national-bisericesc...... 20 2. Consistorul mitropolitan........ 22 3. Sinodul episcopesc......... 23 B. Situaţia actuală a bisericii ortodoxe . • » 25 IV 1. Mijloace de susţinere a bisericii, a slujbaşilor şi a instituţiilor ei: contribuţii, repartiţii- si-doxie, dare* culturală, subvenţii dela stat. . pag. 2. Parohiile..................................... „ 3. Bisericile; Stilul şi pictura lor. Muzica biseri- cească . . . ’..................................... 4. Preoţimea; pregătirea ei.............................. 5. Alegerea preoţilor.................................... £ 6. Portul preoţilor................................ „ 7. Numărul preoţilor şi îndatoririle lor ... . „ 8. Salarele şi veniturile preoţeşti. Pensii. ... „ 9. Protopopi şi protopopiate................... „ 10. Eparhii şi episcopi...........................„ 11. Episcopii nouă............................... „ 12. Mitropolia................................... „ 13. Mănăstiri.................................... „ ^14. Şcoli susţinute de biserică............................ 15. Tipografii, ziare şi reviste eparhiale .... „ 16. Averi bisericeşti; fonduri, fundaţii, realităţi. . „ 17. Salarele funcţionarilor bisericeşti............„ II. Biserica greco-catolică (unită) 2. Introducere .....................................pag. A. Organizaţia bisericii greco-catolice . . . „ I. Parohia........................................ „ 1. Adunarea parohială.............................„ 2. Curatoratul bisericesc..............................„ II. Districtul protopopesc.........................„ 1. Forul protopopesc...................................„ 2. Adunarea protopopească..............................„ III. Vicariatul........................................ „ IV. Dieceza . .........................................„ 1. Capitlul . . .......................................„ 2. Consistorul episcopesc ............................... 3. Sinodul diecezan................................... „ V. Mitropolia.........................................„ 2fr 28 29 32 35 35 36 37 41 42 44 46 46 46 47 48 55 57 62 62 63 63 64 64 64 64 65 65 66 67 68 V VI. Scaunul apostolic........... pag- 69 B. Situaţia actuală a bisericii greco-catolice » 70 1. Parohii şi biserici........... n 70 .2. Pregătirea preoţilor.......... n 71 3. Numirea preoţilor........... n 74 4. Portul clerului............ n 74 .5. Salare şi venite preoţeşti........ n 75 6. Protopopi şi districte protopopeşti..... n 76 7. Episcopii si mitropolitul........ n 76 8. Şcolile susţinute de biserica gr. cat. . . . n 77 9. Diecezele............ n 78 III. Celelalte biserici din Ungaria, i Introducere.......... pag- 82 1. Biserica romano-catolică....... M 85 A. Biserica rom. cat. din afară de Transilvania . n 86 B. „ „ „ din Transilvania .... 9t 87 C. „ armeano-catolică . . ..... » 92 2. Biserica greco-catolică........ n 93 A. Biserica greco-catolică ruteană...... n 93 B. » » » maghiară..... n 93 3. Biserica greco-orientală (ortodoxă) .... n 93 „ gr. or. sârbească....... n 93 4. Biserica evangelică --- reformată sau calvină . n 95 5. „ „ luterană sau protestantă . n 97 A. Biserica săsească din Transilvania .... n 97 B. Ungurii luterani din Ardeal...... n 99 6. Biserica unitară.......... 99 99 7. „ israelită.......... 99 100 8. „ baptistă.......... 9t 100 PARTEA II. — ORGANIZAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI I. Organizarea TnvSţSmântului public. Introducere........................pag. 102 i. Grădinile de copii....................„104 VI II. învăţământul primar. ........ pag- 106 --- 1. Şcolile confesionale române...... n 108 a. Materiile de învăţământ ş. a....... n 110 ----b. Pregătirea învăţătorilor........ n 111 c. „ „ după definitivat . . . n 112 d. Modalităţile de ocupare a postului învăţătoresc n 114 e. Autorităţile şcolare confesionale..... n 115 f. Inspecţia şcolilor confesionale române . . . n 116 g- Salarele învăţătorilor dela şcoalele confesionale si comunale.......... >• 118 h. Pensionarea învăţătorilor....... n 120 i. Serviciul militar al învăţătorului..... n 122 ^ 2. Şcoalele comunale......... 99 122 3. Şcolile primare de stat........ » 123 4. Şcoli susţinute de particulari sau de societăţi . n 124 5. Autorităţi de stat......... n 125 6. Şcoale de repetiţie economică...... n 127 7. Şcoalele pentru uceenici industriali .... 99 128 8. „ de ucenici comerciali..... 99 129 9. Şcoli poporale superioare şi civile .... 99 130 ^ 10. Preparandiile (Şcolile normale)..... 99 132 III. învăţământul secundar......... 99 134 - 1. „Gimnaziile" (liceele)........ 99 136 2. Şcolile reale..... ..... 99 146 3. Scoale superioare de fete....... 99 149 4. Şcoalele de comerţ......... 99 149 5. Pregătirea profesorilor........ 99 151 --- IV. învăţământul superior........ 99 152 ' 1. Seminariile ortodoxe........ 99 152 2. „ gr. cat......... 99 154 3. Şcolile de notari.......... 99 155 4. Academii............ n 155 a. Academii de drept ......... 99 155 b. „ comerciale......... 99 155 c. „ de agronomie........ 99 155 VII d. Academii militare............................ 5. Universităţile............................... V. învăţământul profesional şi special . . . II. Statistica învăţământului public. . I. Numărul şcoalelor........................... II. Şcoalele, în special........................ -— III. Averea şcoalelor secundare româneşti . . IV. Bugetul şcolar pe anul 1912, în ţara întreagă III. Date despre şcolile secundare şi superi* oare româneşti ....... 1. Seminarul greco-oriental din Sibiiu . . . 2. » » » n Arad . . . 3. „ „ „ „ Caransebeş . 4. Liceul greco-oriental din Braşov. . . . 5. „ gr. cat. din Blaj..................... 6. „ gr. cat. din Beiuş.................... 7. „ fundaţional din Năsăud .... 8. Gimnaziul greco-oriental din Brad . . . 9. Şcoala reală greco-orientală din Braşov. . 10. Şcoala comercială greco-or. din Braşov . 11. Preparandia greco-catolică din Blaj. . . 12. „ „ „ de fete din Lugoj. 13. Şcoala civilă de fete a Asociaţiunii din Sibiiu 14. „ „ „ „ gr. or. din Arad . . 15. „ „ „ „ gr. cat. din Blaj . . 16. Şcoala civilă de fete gr. cat. din Beiuş. . încheiere. . . . ..................... Literatură.................................. Tabla de greşeli.............................. pag' n n 155 155 158 160 160 164 179 180 182 182 183 184 184 186 188 190 191 192 192 192 193 193 193 194 194 196 202 228 PREFAŢA 9 Din câte ţâri înconjoară România, nici una cred că nu merită atât de mult să fie cunoscută, mai ales tn vremurile acestea, ca Ungaria. Chiar şi pentru cineva care n’ar avea, ca noi, un interes direct să o cu noască, Ungaria ar prezintă totuş un interes particular. Un popor turanic, fără nici un trecut şi fără istorie, venit din stepele Orientului acum o mie şi mai bine de ani, în Europa centrală, după o mulţime de alte popoare cari toate s’au prăpădit repede, —găseşte aici posibitatea de a se asimila, de a domina popoare de alte rase, superioare, şi de a se ridica chiar la o oarecare imporţanţă politică internaţională — iată un fenomen care nu e de toate zilele, şi pe care cineva nu-1 putea ignora aşa de uşor. Dacă Ungaria n’ar fi decât un simp'u stat vecin ca oricare altul, şi totuş România ar trebui să caute a-1 cunoaşte mai deaproape. Dar acest stat vecin mai are două note caracteristice cari reclamă în mod imperios ca, cel puţin acum, să fie cunoscut: Ungaria cuprinde între graniţele sale a treia parte a întregului popor român, şi anume partea cea mai viguroasă şi mai sănătoasă, care a fost un adevărat X rezervoriu de întărire pentru neamul românesc întreg, şi a doua, Ungaria are instituţiile culturale şi politice cele mai avansate dintre toate statele vecine cu România, aşa că cunoaşterea lor ar putea fi împreunată, din multe puncte de vedere, şi cu anumite foloase. E desigur dureros că, cu toată această importanţă pe care o comportă Ungaria pentru România, niciodată n’a apărut până acum în româneşte, o carte care să cuprindă o oglindă amănunţită a întregei vieţi de acolo, aşa că chiar şi în vremuri ca cele de acum, asupra trecutului şi prezentului ungariei domneşte o necunoştinţâ deadreptul penibilă. Cine urmăreşte în timpurile acestea literatura politică din Apus, ştie însă că, d. e. în Franţa sunt zeci şi sute de scriitori, cari' cunosc până în cele mai mici amănunte Germania, despre care au publicat în cursul timpului nenumărate lucrări sistematice, cari au intrat adânc în conştiinţa publică. Tot astfel, şi încă în măsură mai mare, cunosc Germanii situaţia din Franţa, Anglia şi Rusia, sub toate raporturile. Cunoaşterea aceasta a raporturilor de vieaţă ale statelor vecine e absolut necesară, pentru a putea lua cele mai indicate măsuri prin cari statul propriu să se întărească în măsura eventualelor primejdii ce-i pot veni din afară şi în măsura scopurilor naţionale pe cari le urmăreşte, a-cum sau în viitor. Cartea de faţă vrea să umple o parte a acestui gol. Ea prezintă publicului românesc pentru întâia-oarâ o icoană a celor două instituţii puternice din XI Ungaria, cari sunt: Biserica şi Şcoala. Cunoaşterea lor e, desigur, folositoare pentru oamenii bisericei şi ai şcoalei de aici, dar ar fi o greşală dacă s’ar crede că ea e necesară numai acestora. Dimpotrivă, nu este om cu pretenţii culturale cât de modeste, care s’ar putea dispensa de cunoaşterea unor atât de importante instituţii. Cineva poate trăi o viaţă întreagă fără a avea a face cu justiţia, cu armata sau chiar şi cu administraţia, dar nu poate trăi fără şcoală şi fără biserică, dacă-şi ea în serios calitatea de creştin (şi, Doamne ce necesar ar fi ca fiecare Român să fie, în fiecare moment al vieţii lui, un adevărat creştin!). Aceste două instituţii îi făuresc sufletul şi-l fac capabil de muncă devotată şi conştientă ; ele sunt puterea adevărată a popoarelor şi-a statelor. Cunoaşterea acestor două instituţii din Ungaria mi se pare cu atât mai necesară, cu cât în viaţa nici unei alte ţări din lume Biseiica nu joacă un rol atât de însemnat ca în Ungaria, unde ea a format în trecut şi formează şi astăzi o parte integrantă a vieţii pubiice şi a celei de stat. In cadrele diferite-ritelor organizaţii bisericeşti din această ţară nu se păstrează numai formele deosebite religioase ale credincioşilor, ci şi viaţa culturală şi naţională a lor. Aici Biserica susţine şi astăzi aproape trei sferturi din numărul total al şcolilor şi, pe lângă aceasta, mai deţine şi o foarte însemnată parte a teritoriului ţării. XII Cine va observa mai deaproape diferitele biserici din Ungaria, va trebui să constate că acestea în a-devăr se prezintă în condiţii cu totul deosebite decât în alte state. Aşa, de exemplu, biserica ortodoxă, — care pe noi ne interesează mai de aproape — se prezintă cu o organizaţie diferită şi, în multe privinţe, superioară celei din România, Rusia, Bulgaria, Serbia şi Grecia. Biserica romano-catolică însaş, care are în lumea întreagă o organizaţie uniformă, în Transilvania e aşezată pe baze democratice şi constituţionale. Catolicismul, slăbit mai mult sau mai puţin în toate vechile ţări catolice, în Ungaria reprezintă încă o forţă neclintită, ceeace în partea cea mai mare este rezultatul organizaţiei particulare a bisericii catolice din Transilvania. Biserica evangelică luterană, care în alte ţări e condusă de superintendenţi cu rost exclusiv bisericesc, în Ungaria e cârmuită de epis-copi, cari au de fapt atribuţii ce trec peste sfera bisericeasca. In general toate bisericile din Ungaria sunt conduse de principii democratice: fiecare îşi are autonomia sa, care pe lângă partea sa practică, involvă în sine şi un înalt principiu educativ, exercitând prin el nu numai asupra desvoltării generale, ci şi asupra fiecărui individ o puternică influenţă morală. Importanţa bisericilor o dovedeşte şi influenţa cea mare pe care ele o au până în ziua de azi asupra învăţământului, ca în nici o altă ţară din lume. Ce e drept, în toate ţările biserica a dat primul impuls pentru înfiinţarea şi susţinerea de şcoli, dar nici într'o XIII altă ţară ea nu şi-a continuat această operă până în ziua de astăzi, ca în Ungaria. In toate ţările din lume astăzi Statul are în mână şcolile. Ce e drept şi statul unguresc şi-a înţeles datoria faţă de educaţia cetăţenilor lui începând încă dela 1777, de pe timpul împărătesei Maria Terezia, când statul a conceput şcoala ca un polilicum, în opoziţie cu rostul ei eclesiastic de până aci. Dar mai ales dela 1868 şi-a arătat statul toată solicitudinea sa faţă de şcoală, însă şi de astâdată în sens cu totul deosebit. El n’a mo-nopoliz t învăţământul, ca în alte ţări, ci a căutat numai să-şi puie învăţământul existent în serviciul său. Astfel statul a lăsat să funcţioneze mai departe şcolile ridicate de diferitele confesiuni, le-a îndemnat pe acestea să-şi continue opera de răspândire a culturii, dar li-a impus tuturora punctul său de vedere. Sieşi şi-a rezervat numai dreptul de a împlini, pe terenul învăţământului, ceeace confesiunile nu sunt în stare să facă singure. Prin această atitudine a sa Statul a făcut deodată două lucruri: mai întâiu n’a tăiat, cum s’a întâmplat în alte ţări, firul natural al unei evoluţii, producând zguduiri primejdioase, şi a doua, şi-a pus în serviciul său şi bisericile, prin ceeace le-a consolidat mai bine, şi s’a întărit şi el prin ele. Politica aceasta şcolară s’a dovedit cea mai bună pentru statul unguresc. Ea a fost urmărită cu o consecvenţă de fier, dela 1868 până astăzi. Fiecare deceniu a adus noui elemente de fortificare a acestei po-itici. Statul a sprijinit în mod efectiv tot ce i-a servit punctul lui de vedere—adecă ideea de stat maghiar—, XIV şi a împiedecat sistematic tot ce se împotrivea acestei idei. Măsuri radicale, cari ar fi putut provoca o reac-ţiune, niciodată n’a luat, — totdeauna însă a urmărit cu răbdare şi cu înteţire de forţe, principiul său, care a şi dat roadele aşteptate. Graţie acestei politici s’a putut maghiariza în timp de 70 de ani Ungaria, care până cătră jumătatea secolului trecut, se îmbibase a-proape numai de limbă şi cultură latinească şi, apoi, germană. Caracteristic pentru eficacitatea acestei politici, e exemplul pe care ni l oferă însăşi capitala Ungariei, Budapesta. Până la 1830 ea era aproape curat germană. Se puteau găsi acolo în primele decenii ale secolului trecut zeci de şcoli germane, precum şi slovă-ceşti, sârbeşti, ba chiar şi o şcoală românească bună, pe lângă un număr cu totul neînsemnat de şcoli ungureşti. Astăzi nu mai există în capitala Ungariei, aliata Gs^rmaniei, nici o singură şcoală de altă limbă, decât cea ungurească. La 1908, când cei vre-o 30.000 de cetăţeni germani aflători în Budapesta, au vrut să-şi facă o şcoală primară particulară a lor, guvernul le-a respins cererea în modul cel mai categoric, în aprobările unanime ale opiniei publice, care-i socotea pe Germani drept «obraznici». Şi n'a fost putere pe lume care să-i poată face pe Unguri să cedeze stăruinţelor. Istoria politicei şcolare ungare — oricât de potrivnică ni-a fost şi ne este — e o dovadă de ce poate face un stat, chiar şi într’un interval de câteva decenii, dăcă conducătorii lui sunt devotaţi intereselor XV statului, dacă se jertfesc pentru realizarea acestora şi dacă lucrează sistematic şi contrnuu. Astăzi, după o politică şcolară conştientă urmărită timp de o jumătate de secol, în Ungaria toate ramurile învăţământului stau bin şor din punctul de vedere al statului. învăţământul primar, cu 16.635 şcoli şi 34.000 de învăţători, îmbrăţişează 88 la sută din întreaga populaţie, cele 108 şcoli normale garantează o sucrescenţă dăscălească suficientă; cele 15'5 licee şi 28gimnasii clasice, cele 32 şcoli reale şi cele 486 şcoli civile, îngrijesc de pregătirea elementelor culturale ale ţârii într’un mod mai mult decât suficient, iar multele şcoli superioare, între cari patru universităţi, opt academii de drepturi, şi 49 de seminarii teologice (facultăţi), pregătesc elementele conducătoare ale ţării în toate ramurile ei. Administraţia şcolară, bazată pe principiul sănătos al descentralizării, e şi ea în general bună din punctul de vedere al statului şi ea merge metodic spre şi o mai mare descentralizare şi simplificare. O simplă comparaţie a situaţiei şcolare din Ungaria cu cea din România va fi suficientă pentru a convinge pe orice Român care se crede bun patriot, că cunoaşterea stărilor din Ungaria e, pentru România, o necesitate naţională... Bine înţeles, politica şcolară a Ungariei, atât de efectivă din punct de vedere unguresc, pentru noi Românii a fost o nenorocire. Toate silinţele noastre mai ales dela 1879 încoace, de când statul a cerut ca prin şcolile susţinute de bisericile româneşti, să ser- XVI vim şi punctul de vedere al statului, iar dela 1907 încoace, aproape numai acest punct de vedere, — toate jertfele aduse de noi pe altarul culturei au fost în mare parte zadarnice. Molohul ideei de stat maghiar le-a consumat fără vr’un folos cultural apreciabil pentru noi. Un folos am avut totuş pe urma acestei poliţei şcolare: îndârjirea noastră a-crescut an de an, luând proporţiile unei adânci nemulţumiri generale cu situaţia ţării. * * * In paginile ce urmează am cuprins tot ce am crezut că poate interesa pe cineva, care vrea să cunoască, din punctul nostru de vedere Transilvania sub raport bisericesc şi şcolar, şi am lăsat la oparte tot ceeace nu putea să intereseze direct. Astfel am vorbit mai pe larg despre viaţa şi organizaţia bisericilor şi şcolilor româneşti, şi mai pe scurt — cuprinzând însă tot ce e esenţial — despre bisericile şi şcolile străine. N’am insistat mai pe larg şi asupra părţii isto-' rice a vieţii bisericii şi şcoalei, pentrucă prin aceasta aş fi depăşit programul lucrării însăşi. Cât priveşte şcoala, am f£cut-o aceasta într’o altă lucrare a mea, apărută în timpul din urmă subtitlul «Şcoala românească din Transilvania şi Ungaria.—Desvoltarea ei istorică şi situaţia ei actuală», Bucureşti, Tip. Gobl. 1915, 102 pag. Mă măgulesc cu credinţa, că prin aceste lucrări voiu fi adus şi eu un mic serviciu cauzei mari a neamului nostru, care are astăzi, mai mult decât ori când, nevoie de munca sistematică a tuturor fiilor lui. Bucureşti, 20 Septembrie 1915. O. G. Partea I. i Biserica ortodoxă română. INTRODUCERE Biserica ortodoxă română din Transilvania e tot ' atât de veche ca şi poporul român însuş. Organizaţia ei trebue să fi fost multă vreme, potrivit împrejurărilor externe vitrege, destul de primitivă, ceeace e sigur însă, e că ea n’a fost izolată de Biserica Românilor din Principate, cu care în multe privinţe a fost chiar una. Cel puţin di» sec. XVI încoace ea şi-a avut un mitropolit al ei la Bălgrad (Alba-Iulia), peste alţi episcopi mai vechi. In sec. XVII mitropolitul, care se hirotonia la Bucureşti, îşi zicea: „arhiepiscop şi mitropolit al Sfintei mi-mitropolii a Bălgradului, al Vadului, al Şilvaşului, al Făgăraşului şi al. Maramorăşului şi al episcopilor din ţara ungurească. Sec. XVI şi al XVII, pentruca să nu mai amintim şi secolii anteriori, sunt plini de încercări din partea ungurilor, calvini mai întâi, apoi romano-catolici, de a-i converti pe Români la religia lor. Calvinii şi isbutiseră într’o măsură oarecare, dar norocoşi au fost numai romano-catolicii, cari la 1700 au izbutit să-l facă pe mitropolitul Atanasie Anghel să treacă, cu mai mulţi protopopi şi cu o mare parte a clerului şi a poporului, la credinţa romano-catolică, recunoscând pe Papa dela Roma de căpetenie. Partea cea mai mare a poporului n’a voit însă să audă de unire, ci a rămas şi mai departe în vechea credinţă ortodoxă. 1 — 2 — Timp de 6 decenii au stat gr. or. fără nici o căpetenie bisericească, până ce la 1762 guvernul din Viena s’a milostivit a-i supune episcopului sârbesc din Buda. După 22 de ani de as fel de ocârmuire, la 1784 ei căpătară un episcop propriu, însă tot sârb. Acesta, dimpreună cu urmaşul său, şi-au avut reşedinţa la Răşinari (lângă Sibiiu). După 13 ani, ia 1797, Românii or-todoxi rămân din nou fără episcop, fiind conduşi până la 1810 de nişte vicari români, cu sediul într’un sat din comitatul Huniedoarei. La 1$0 guvernul din Viena le dă, în sfârşit după ce s’a convins că-i nu-i poate nimici, un episcop român în'persoana lui Vasile Moga, care s’a aşezat cu reşedinţa în Sibiiu. Moga era însă numai pentru Transilvania; Românii din Banat şi din părţile ungurene rămăseseră şi mai departe sub jurisdicţia sârbească la care căutaseră adăpost după 1700. Abia la 1829 se poate reînfinţa episcopia românească la Arad, dar încă tot într’o simţită atârnare de Sârbi pânăla 1864. Sub conducere românească episcopia făcea progrese simţitoare, organizând nu numai viaţa strict bisericească, ci şi pe cea şcolară şi culturală în genere. Venind, după V. *Moga, ca episcop Andrei Şaguna, acesta a lucrat din toate puterile pentru reactivarea vechei mitropolii ortodoxe, ceeace i a şi succes la 1864, după ce cu 11 ani înainte împăratul ridicase la rangul de mitropolie episcopia gr. cat. dela Blaj. Reactivându-se la 1864, mitropolia, episcopia dela Sibiu s’a prefăcut în arhiepiscopie, iar alături de ea s’au creat încă două episcopii gr. or. rom. cu totul independente de Sârbi şi anume ia Arad şi la Caransebeş. Toate trei laolaltă aveau să constitue mitropolia. Cea dintâi grije a mitropoliei a fost acum să se organizeze pe baze cât mai solide. „Congresul naţional-bisericesc“ dela 1868 a făcut un „Statut organiccare prevedea două prin- — 3 — cipii fundamentale liberale, ca baze ale organizaţiei bisericeşti şi anume: autonomia bisericii şi sistemul constituţional reprezentativ. Acest statut organic a fost înaintat corpurilor legiuitoare, cari l-au înarticulat între legile ţării, la 1868 (art IX). La 1869 împăratul Francisc Iosif l-a sancţionat, şi .astfel el a devenit baza pe care s*a constituit biserica ortodoxă română din Transilvania. A. Organizaţia bisericii ortodoxe. Bazele organizaţiei bisericii ortodoxe, sau cum ii zic legile ţării, bisericii „greco-orientale", sunt depuse, după cum am amintit, în „Statutul organic Conform statutului organic biserica ortodoxă „îşi regulează administrează şi conduce independent, afacerile sale bisericeşti, şcolare şi fundaţionale în toate părţile şi factorii ei constitutivi, după forma reprezentativă“. „Elementul" care constituie biserica ortodoxă e „clerul" şi poporul provinciei metropolitane, iar părţile constitutive ale ei sunt: 1) parohiile; 2) protopresbiteratele; 3) mănăstirile şi 4) eparhiile". Atât clerul cât şi poporul are „dreptul de a participa în persoană sau prin reprezintanţi, la toate acţiunile ^ bisericeşti, şcolare şi fundaţionale" dar „i se impune totodată şi datoria de a suporta toate greutăţile de cari atârnă bunăstarea bisericii". Fiecare parte constitutivă a mitropoliei are dreptul de a-şi regula, administra şi conduce independent de altă parte con- — 5 — stitutivă sie-şi egală, afacerile sale bisericeşti, şcolare şi fun-denţionale, — şi fiecare parte mai mică îşi continuă afacerile sale în afacerile părţii mai mari, până la mitropolie, prin reprezentanţii săi. Afacerile acestea ale părţilor constitutive se îndeplinesc prin sinoadele parohiale, protopresbiterale, eparhiale şi prin sinodul mitropolitan numit „congres-naţional-bisericesc“. Administraţia ţi conducerea afacerilor bisericeşti, şcolare şi fundaţionale se face în parohii prin comitetul parohial şi prin epitropia parohială, în protopopiate prin comitetul protopo-pesc şi prin epitropia protopopească, iar în eparhii şi în mitropolie prin câte un consistor. Jurisdicţiunea bisericească în afacerile judiţiale şi administrative se exercită prin scaunele protopopeşti, ca for de prima instanţă, prin consistoriile eparhiale ca for de a doua instanţă şi prin consistorul metropolitan ca for de a treia instanţă. Toate părţile constitutive ale mitropoliei se îngrijesc singure de veniturile necesare pentru susţinerea lor, dar ele pot face şi colecte în şi afară de mitropolie, şi, întrucât nici pe această cale nu şi-ar putea asigura toate mijloacele trebuitoare, pot cere şi ajutor dela stat. Pentru susţinerea unităţii dogmatice şi canonice dintre mitropolia ortodoxă română şi dintre acea ortodoxă sârbească, cu care înainte de Statutul organic fusese mult timp în strânse legături, Statutul organic prevedea în p. IX şi un „sinod comun, constătător din ambii mitropoliţi şi din episcopii su-fragani ai ambelor mitropolii", care sinod însă nu s’a alcătuit nici până în ziua de astăzi^ aşa că biserica ort. rom. a rămas cu totul numai biserică românească, fără nici un amestec cu alte biserici din Ungaria. In special Statutul organic fixează astfel amănuntele organizaţiei bisericeşti. I. PAROHIA. Comuna bisericească in stare a-şi susţinea singură cel puţin o biserică cu un preot şi cel puţin o şcoală cu un învăţător, precum şi celălalt personal trebuincios, se chiamă parohie-matră. Comuna bisericească care nu e în stare a-şi susţinea singură aşezămintele şi personalul de mai sus, ci se asociază la o parohie-matră vecină, se numeşte filie. Membrii acesteia au toate drepturile şi toate datoriile în rând cu membrii din parohia-matră, atât la biserică, cât şi la şcoală. Dacă o filie ajunge să se poată susţinea singură, poate cere dela scaunul protopopesc să fie declarată matră. Fiecare comună bisericească, inclusiv filiile în cari se află peste 30 de copii între 6—12 ani, e datoare să înfiinţeze şi să susţină câte o şcoală poporală confesională şi să plătească pe învăţătorul sau învăţătorii acesteia. Filiile mai mici se asociază cu şcoala la matre. Afacerile parohiei se îndeplinesc prin: 1. Sinodul parohial, 2. Comitetul parohial şi 3. Epitropia parohială. 1. Sinodul parohial. Membrii ai sinodului parohial sunt toţi parohienii majori independenţi şi nepătaţi, cari îşi îndeplinesc datoriile de parohieni. Sinodul parohial are următoarele „agende": 7 — 1. Alege comitetul parohial, pe paroh, pe capelan, pe diacon, pe învăţători şi pe epitropi. 2. Aprobă proiectele comitetului parohial pentru zidirea, repararea sau înzestrarea bisericei, şcoalei, casei parohiale sau a altor realităţi bisericeşti, şcolare sau fundaţionaie. 3. Examinează şi aprobă mijloacele proiectate de comitet privitoare la înfiinţarea de fonduri bisericeşti, şcolare şi filantropice, precum şi cele referitoare la salarizarea preotului şi a învăţătorului, etc. 4. Alege deputaţi pentru sinodul eparhial şi pentru congresul naţional bisericesc. 5. Priveghează ca comitetul parohial şi epitropia parohială să-şi facă datoria în mod exact şi 6. înaintează prin oficiul protopopesc afacerile mai însemnate la Consistor. Sinodul parohial se ţine odată pe an, în luna Ianuarie şi e condus de paroh. Sinoadele ordinare pentru alegerea preotului, etc., sunt conduse de protopop, sau de delegatul acestuia. Sinodului îi premerge totdeauna liturghia şi chemarea Duhului Sfânt Ziua ţinerii sinodului trebue anunţată în biserică din partea parohului cu opt zile înainte. Hotărîrile sinodului parohial se pot apela, în timp de 14 zile, la scaunul protopopesc. 2. Comitetul parohial. Comitetul parohial e corporaţiunea aleasă din sânul sinodului parohial. Ea reprezintă în afară comuna bisericească, administrează şi conduce afacerile acesteia în ce priveşte biserica şcoala şi fundaţiunile. in parohiile până la 1000 de suflete, comitetul constă din — 8 - 10 membri, până la 1500 din 15, până la 2000 din 20, până la 2200 din 25 şi dela 2500 în sus din 30 de membrii. Parohul e membru natural al sinodului. Unde sunt mai mulţi, cel mai bătrân e membru natural. Tata şi fiul, moşul şi nepotul, socrul şi ginerele — nu pot fi deodată membrii ai comitetului. Membrii comitetului se aleg pe 3 ani şi se pot realege. Comitetul ţine şedinţe de câte ori cere trebuinţa, dar cel puţin de două ori pe an (în Iulie şi Decemvrie). Sfera de activitate a comitetului parohial e să îngrijească de averea bisericii şi a şcoalei; să îngrijească ca biserica şi şcoala să aibă toate cele necesare, (fonduri de zidire şi de înzestrare, etc., apoi salarul învăţătorului şi eventuala dotaţiea preotului, diaconului, etc.); să îngrijească ca să se facă pregătirile necesare pentru alegerea de preot şi de învăţător, să aleagă cântăreţi, clopotari şi alţi servitori ai bisericei şi ai şcoalei; să poarte grija ca copiii să cerceteze regulat şcoala, să aibă cărţile şi rechizitele necesare şi în caz de necesitate, pe copiii săraci să-i provadâ cu cărţi; să se îngrijească de o bibliotecă parohială pentru popor. Tot în sfera lui cade şi supravegherea moralităţii credincioşilor, hi are datoria de a priveghia asupra reiigiozităţii şi moralităţii membrilor parohiali, precum şi pentru desrădăcinarca datinelor stângace şi a desfrânării, prin mijloace morale şi pedepse mai mici bisericeşti şi a cere ajutorul protopresbiterului, iar în caz de necesitate a episcopului, spre restaurarea religiozităţii şi a moralităţii (§ 23 p. 13). In ce priveşte şcoala confesională, comitetul parohial e for de prima instanţă şi are atribuţiile „scaunului şcolar", cerut de legile civile. — 9 — 3. Epitropia parohială. Epitropia parohială îngrijeşte de averea bisericii. In parohiile pânăla 1000 de suflete epitropia constă din 2 membri, până la 2500 din 3 membri, iar peste 2500 din 4 membri. Aceştia nu pot fi înrudiţi între sine până la al şeaselea grad de sânge şi al patrulea de cuscrie. Şi epitropii se aleg pe trei ani, şi se pot realege. Epitropii îngrijesc de averea mişcătoare şi nemişcătoare a bisericii, plătesc cheltuielile pe cari le are aceasta, (şcolare, etc.), încasează competinţele bisericii („repartiţia" pentru biserică şi şcoală), şi raportează an de an comitetului, respective sinodului parohial. Fără ştirea şi aprobarea comitetului ea nu poate face nici o cheltuială. Tabloul despre cheltueli şi venituri, precum şi despre active şi pasive, se chiamă „raţioci-niu". Toate raţiociniile anuale ale tuturor comunelor se înaintează, prin oficiile protopopeşti, Consistorului spre revizuire şi Juare la cunoştinţă. II. PROTOPRESBITERATUL. Protopresbiteratul îşi îndeplineşte afacerile prin: 1. scaunul protopresbiteral, 2. sinodul „ 3. comitetul „ 4. epitropia „ 1. Scaunul protopopesc. Constă din protopresbiterul, care e preşedinte, din 6 parohi cu vot decisiv, din un defensor matrimonial şi din un notar cu vot consultativ. Afară de aceştia mai sunt şi membri supleanţi* Pe membrii îi numeşte sinodul protopresbiteral. — 10 — Sfera de activitate: 1. Să aplaneze controversele dintre preoţi şi dintre parohi (în ce priveşte ,,sto!a“). 2. Să decidă în chestii de logodne (impedimente etc.) şi în chestii de divorţ. 3. Să examineze alegerile de paroh, diacon etc., având sâ facă consistorului propuneri cu privire la aprobarea sau anularea alegerii. 4. Să privegheze asupra felului cum se ţin registrele, parohiale şi matricolele şi 5. să privegheze asupra purtării feţelor bisericeşti din protopopiat. Nici membrii scaunului protoprespriat nu pot fi înrudiţi până la al 6-lea grad de sânge şi al 4-lea de cuscrie şi nu pot lua parte la pertractările în cari sunt înrudiţi cupârţile liligante. Scaunul protopopesc ţine şedinţe în fiecare lună. Hotărârile scaunului protopopesc se pot apela numai la Consistoriu. 2. Sinodul protopopesc. Constă, in protopopiatele cu peste 20.000 de suflete, din 30 de membri (10 din cler şi 20 mireni), în cele cu sub 20.000 de suflete din 24 de membri (8 din cler, 16 mireni). Sinoadele electorale, cari aleg pe protopop, constau din un număr dublu de membri. Pe membrii din cler îi alege preoţimea „tractuală", iar pentru alegerea membrilor mireni tractuî *) se împarte în 10, sau în 9 cercuri electorale, cari aleg unu sau doi membrii. Sinodul protopopesc se convoacă cu 14 zile înainte. El se ţine de regulă odată pe an, la începutul lui Februarie, şi e condus de propopresbiter. Sfera de activitate: 1. Obiectele economico-bisericeşti, şcolare şi fundaţionale, privitoare la protopopiat. *) Tract — protopopiat, cerc protopopesc. —11 — 2. Alegerea protopopului şi a membrilor scaunului pro-topopesc. 3. Înaintarea trebii şcolare din protopopiat. 4. Îngrijirea pentru susţinerea vazei şi autonomiei bisericeşti. Sinodul protopopesc electoral e condus de un comisar al con- sistorului. Alegerea protopopului se face prin vot secret; aclama-ţiunea nu se admite. De fapt alegerea aceasta e mai mult o candidare, căci cel care a întrunit majoritatea voturilor nu se consideră ales, ci consistorul are dreptul de a numi de pro-topresbiter pe unul din cei trei candidaţi cari au avut mai multe voturi la „alegere". Se întâmplă destul de des că Consistoriul nu-1 numeşte pe cel cu majoritatea voturilor (cum s’a întâmplat în anii din urmă la Braşov, la Cetatea de peatră, la Dobra ş. a.). Punctul acesta din Statutul organic e în disarmonie atât cu spiritul general, cât şi cu singuraticile părţt ale lui. Protopopul e şi inspectorul tractual al şcolilor confesionale. El e dator să viziteze în fiecare an cel puţin de două ori fiecare şcoală, având să raporteze la finea anului şcolar Con-sistorului. (De fapt inspecţiile şcolare se fac în legătură cu vizitaţiile canonice, şi la examenul dela finea anului). Tot astfel e dator să cerceteze cum se face învăţământul religios al elevilor de confesiunea gr. or. rom. din şcolile străine (de stat, comunale etc.). Examenele de fine de an tot el le conduce, tot astfel şi pe cele de religie din şcolile străine. Prin participarea protopopului la examene, acestea iau înfăţişarea unor adevărate serbări culturale, la care azistă şi poporul. 3 Comitetul protopopesc. Execută hotărârile sinodului protopesc şi conduce mai de aproape afacerile protopresbiteratului. Constă, în protopopia- — 12 — tele de până la 20.000 de suflete din 6 membri, în cele cu mai multe suflete, din 12 membri (1/3 preoţi, 2/3 mireni) Preşedinte e protopresbiterul. Ţine şedinţe de 4 ori pe an, din trei în trei luni. Îndeplineşte în protopopiat, ceeace în parohie îndeplineşte comitetul parohial. 4. Epitropia protopresbiteralâ. Are în protopopiat rolul pe care-1 are în parohie epitropia parohială: se îngrijeşte de acoperirea trebuinţelor bisericeşti şi şcolare cari privesc protopopiatul, de fondurile protopopiatului, de casa tractuală şi de eventualele realităţi. Constă din 4 epitropi şi din 2 supleanţi, aleşi de sinodul protopopesc. III. MĂNĂSTIRILE. T In întreaga mitropolie avem o singură mănăstire, la Hodoş-Bodrog, lângă Arad, cu vre-o cinci călugări. Conform statutului organic mănăstirea pe de-oparte întruneşte în sine calităţile unei comune bisericeşti, pe de altă parte ea e coordonată unui protopopiat şi, ca atare, e supusă direct autorităţilor eparhiale. Mănăstirea e condusă de sinodul mănăstiresc, care constă din ieromonachii şi ierodiaconii, mână-stirei. Dintre aceştia cei dintâi au vot decisiv, cei din urmă vot consultativ. Preşedintele sinodului e stareţul (numit în Statutul org. „prepozit", de fapt însă se numeşte „egumen"). Pe egumen îl alege sinodul, sub conducerea episcopului, şi îl întăieşte şi hiroteseşte episcopul. IV. EPARHIA. In fruntea eparhiei stă episcopul, respective arhiepiscopul „care conform canoanelor, necurmat este dator a lucra, mij- — 13 — locit şi nemijlocit, pentru religiozitatea şi moralitatea clerului şi a poporului". Afacerile eparhiale se îndeplinesc 1) prin sinodul eparhial 2) prin consistoriul eparhial. 1. Sinodul eparhial. Sinodul este reprezentanta eparhiei şi se compune, ca şi sinodul protopopesc, din membrii din cler şi mireni. Ei constă din 60 de „deputaţi", 20 din cler şi 40 mireni, plus episcopul, respectiv arhiepiscopul, care e membru natural al sinodului şj preşedintele lui. Şi cfeputaţii sinodali se aleg tot la trei ani. Sinodul eparhial se ţine odată pe an, la Duminica Tomii, dar se pot convoca pentru cauze mai urgente şi sinoade extraordinare. Convocarea sinodului o face episcopul, resp. arhiepiscopul. Pentru alegerea deputaţilor sinodali fiecare eparhie se împarte în 20 de cercuri, care fiecare alege câte 3 deputaţi, unul din cler şi doi mireni. Pe deputatul din cler îl aleg preoţii iar pe mireni mirenii. Alegerile deputaţilor din cler se fac toate într’o singură zi, cele ale deputaţilar mireni într’altă zi. Preoţii se adună, într’o zi de lucru, în centrul protopopiatului şi sub conducerea unui comisar consistorial, care poate fi şi protopopul însuş, îşi aleg prin votare directă sau, dacă vor, şi prin votarea secretă, un deputat, care poate fi din tractul lor sau şi dintr’alt tract. Alegerea deputaţilor mireni se face prin sinoadele parohiale. Fiecare parohian cu drept de vot în afacerile parohiei, votează de odată pentru doi candidaţi. Votarea e publică. Lis- iele de votare, dimpreună cu procesul verbal al sinodului, se pun apoi într’un plic, se sigilează în faţa sinodului cu sigilul parohiei şi al preşedintelui (parohul) şi se predă unui sau doui bărbaţi de încredere ai sinodului, spre a-1 preda comisarului consistorial. Acesta într’o anumită zi, fixată de Consistor, se prezintă în localitatea designată de Consistor, spre a conduce şi prezida colegiul de scruiiniu. Din fiecare parohie se .prezintă aci bărbaţii de încredere, cari aduc plicurile cu .rezultatul votării din comunele lor. Plicurile se desfac în faţa colegiului şi rezultatul lor se trece într’o listă anume. Acei doui candidaţi, cari au întrunit majoritatea de voturi se declară aleşi depîitaţi. Mandatele, numite „credenţionale", se fac îndată în colegiu, se subscriu de preşedinte şi de bărSaţii de încredere şi se trimit deputaţilor aleşi. Actele despre alegeri se examinează de comisii sinodale, pe baza rapoartelor cărora sinodul verifică sau anulează alegerile făcute, respective ordonează să se facă anchete mai amănunţite. Afacerile sinodului sunt: 1. îngrijirea pentru susţinerea libertăţii religioase şi a autonomiei bisericii. 2. Alegerea de episcopi, 3. îngrijirea şi controlarea averii eparhiei. 4. Alegerea membrilor consistoriului eparhial. 5. înfiinţarea şi îngrijirea de tot felul de şcoli pentru cultura şi înaintarea poporului din eparhie. 6. Aflarea mijloacelor pentru creşterea tinerimei şi pentru pregătirea mai înaltă (prin stipendii) a bărbaţilor meniţi să servească biserica. 7. Ajutorarea bisericilor şi şcoalelor sărace, iniţiarea de colecte pentru scopuri bisericeşti şi şcolare, fixarea salariilor funcţionarilor consistoriali, a profesorilor, a protopopilor şi a altor funcţionari ai bisericii, precum şi stabilirea bugetului anual al Consistorului şi examinarea socotelilor (raţiociniilor) senatului epitropesc. 8. Premiarea cu bani a scrierilor ştiinţifice privitoare la orice ramură de ştiinţe bisericeşti şi şcolare. Cu un cuvânt, sinoadele au în mâna lor toate chestiunile privitoare la viaţa bisericească, şcolară şi fundaţională a eparhiei, afară de cele judiţiale. Tot sinoadele îi aleg şi pe episcopi, respective 'pe arhiepiscop. Alegerea pentru scaunul episcopesc vacant trebue să se facă în timp de trei luni de zile dela moartea episcopului. In acest timp, afacerile eparhiei le conduce consistorul, care se îngrijeşte de pregătirea şi de convocarea la timp a sinodului electoral. Sinodul electoral îl conduce mitropolitul sau delegatul acestuia. Votarea e secretă. Ales se priveşte candidatul care a întrunit majoritatea de voturi. Actul alegerii se transpune sinodului episcopesc spre pertractare canonică şi spre subşter-mere Regelui pentru aprobare. Sinodul episcopesc, examinând actele despre alegere din punct de vedere canonic, se pronunţă asupra alegerii, aprobând-o în caz că o găseşte legală (nu s’a întâmplat niciodată contrarul). Alegerea noului episcop e supusă aprobării prea înalte a Regelui. Dacă Regele aprobă pe episcopul ales (în toate trei eparhiile s’au întâmplat cazuri contrare), acesta se sfinţeşte prin mitropolitul, se provede cu gra vata mitropolitani şi se introduce printr’un mandatar mitropolitan, în eparhia sa. După aceasta depune jurământul de fidelitate înaintea Regelui. — 16 — Episcopul are drept să facă testament numai despre jumătate din averea sa. Murind fără testament, toată averea îi rămâne bisericii. Biblioteca episcopului răposat rămâne întreagă a eparhiei. Sinoadele eparhiale ţin câte 6—7 zile. Procesele-verbale ale şedinţelor dimpreună cu rapoartele mai însemnate ale Con-sistoriilor se tipăresc în volum, an de an. Deputaţii primesc diurne de 10 cor. pe zi, plus cheltuelile de călătorie. Şedinţele sinodului sunt publice (la gr. cat. secrete). 2. Consistorul eparhial. Consistorul e organul administrativ şi judecătoresc permanent, în trebile bisericeşti, şcolare şi fundaţionale din întreaga epaihie. Preşedintele lui e episcopul, resp. arhiepiscopul. Membrii consistorului se numesc „asesori consistoriali", şi sunt parte membrii ordinari, parte onorari, cari însă toţi au vot decisiv. Asesorii nu pot fi înrudiţi între sine până la al şease-lea grad de sânge şi al patrulea de cuscrie. Consistoriul constă din trei senate : 1. Senatul bisericesc, 2. „ şcolar, 3. „ epitropesc. Senatul bisericesc constă numai din asesorii din cler şi dintr’un defensor matrimonial, care poate fi şi mirean. Celelalte două senate constau din asesori din cler (1/3), şi din asesori mireni (2/3). Afară de asesori consistoriile mai au câte un secretar, care poate fi şi ţ-1 asesor şi care îndeplineşte sarcina de notar — 17 — apoi un fiscal (advocat) consistorial, diferiţi referenţi, precum şi alţi funcţionari, (arhivar, registrator, expeditor, copişti, etc.). Pe asesori îi alege sinodul. Asesorii din senatul bisericesc sunt aleşi pe viaţă, ceialţi pe câte 3 ani. Dela .asesorii din senatul epitropesc se cere să fie şi oameni cu o situaţie materială mai însemnată, având să depuie şi cauţiune. Pe asesorii din senatul bisericesc, aleşi de sinod, episcopul îi poate excepţiona. In tot cazul ei au nevoie, după ce au fost aleşi, să fie întăriţi şi de către episcop. Asesorii din celelalte si-noade se consideră întăriţi prin însăşi alegerea lor de către sinod. Fiecare senat ţine şedinţe aparte, în fiecare săptămână odată, sub prezidenţia episcopului; toate împreună ţin şedinţe plenare în fiecare lună, pentru tranşarea chestiunilor de interes mai general. Episcopul are şi un vicariu pe care-1 poate însărcina cu conducerea şedinţelor, cu semnarea hotărârilor etc. Defensorul matrimonial şi personalul de administraţie e numit de episcop, de care şi atârnă, fiscalul şi secretarul sunt aleşi de către consistor şi sunt inamovibili. Hotărârile consistorului se aduc cu majoritate de voturi (la gr. cat. hotărârea consistorului e voinţa episcopului). A. Senatul bisericesc. Sfera de activitate: 1. „\ dejudeca" chestiile privitoare la sacramente şi la tipic. 2. A priveghia asupra moralităţii preoţim», călugărilor şi a poporului. 3. A purta de grijă ca credincioşii să aibă un număr 'Su- — 18 — ficient de biserici, cari să fie înzestrate cu toate cele necesare. 4. Ca oficiile parohiale şi protopresbiterale să poarte protocoalele (registrele) botezaţilor, însuraţilor şi morţilor, în mod exact. 5. Ca oficiile protopopeşti să înainteze în fiecare an con-scrierea preoţimii şi a poporului. 6. A se îngriji de educaţia viitorilor preoţi şi de calificarea lor prin o comisiune examinatoare. 7. A judeca despre excesele preoţimei şi ale poporului, în ce priveşte datorinţele lor bisericeşti. 8. A decide ca for de a doua instanţă cauzele apelate dela scaunul protopopesc şi 9. A conduce afacerile eparchiei în timpul văduviei scaunului episcopesc. B. Senatul şcolar. Conduce toate afacerile şcoalelor confesionale primare şi secundare, precum şi chestiunea învăţământului religios al elevilor greco-ortod. din toate şcoalele străine. Şi adecă: 1. Se îngrijeşte ca în fiecare comună bisericească să se înfiinţeze şi susţie şcoli confesionale; ca acelea să fie înzestrate după cuviinţă, să aibă învăţători calificaţi şi aceştia să-şi aibă leafa lor legală. 2. Se îngrijeşte de cărţi de şcoală, pe cari le cenzurează şi Ie aprobă. 3. Se îngrijeşte de pregătirea şi de calificarea învăţătorilor şi profesorilor, precum şi de instituirea cateheţilor. Pentru calificarea învăţătorilor şi a profesorilor numeşte comisiuni anume- 4. întăreşte în posturi pe învăţătorii aleşi, acordă concedii pe timp mai lung de o săptămână. 5. Se îngrijeşte prin organe speciale („revizori şcolari") şi — 19 prin comisari consistoriali, de inspecţia şcoiilor primare şi secundare, precum şi de a învăţământului religios din şcolile străine. 6. Se îngrijeşte de perfecţionarea ulterioară a învăţătorilor, prin ţinerea de conferinţe conduse de comisari consistoriali, prin înfiinţarea de biblioteci pedagogice, etc. 7. Pertractează si decide cauzele disciplinare ale învăţătorilor şi profesorilor, şi, în fine, 8. Raportează despre mersul şcoalelor sinodului, după instrucţiunile şi măsurile căruia îşi îndeplineşte chemarea. C. Senatul epitropesc. Sfera de activitate: 1. Conduce şi manipulează averea mişcătoare şi nemişcătoare a eparchiei, pe baza inventarului făcut. 2. Compune bugetul anual al consistorului şi-l înaintează sinodului spre aprobare. 3. Răspunde cu averea proprie pentru eventualele pagube ce'ar urma pentru eparhie din negrije sau culpositate. 4. Caută toate mijloacele de a spori averea bisericii. 5. Inventariază, imediat după moartea episcopului, averea şi hârtiile episcopului şi se îngrijeşte de. împărţirea acesteia conform dispoziţiilor Statutului organic. 6. La venirea noului episcop predă acestuia pe lângă inventar, odoarele bisericii, biblioteca şi cellalt fond instruct de economie, spre întrebuinţare. * * * Hotărîrile singuraticelor senate consistoriale se execută imediat — 20 — Toate senatele împreună ţin lunar: şedinţe plenare. In acestea se aleg oficialii consistoriali (afară de cei pe cari ii numeşte episcopul), profesorii seminariali; se întăresc profesorii aleşi de corporaţiunile şcolare dela şcolile secundare din Braşov şi Brad; se numesc protopopii, se iau măsuri pentru alegerile de deputaţi sinodali şi congresuali; se decid chestiunile personale ale singuraticilor membrii şi funcţionari ai consis-torului, precum şi orice altă chestiune mai însemnată de interes general. V. MITROPOLIA. Toate eparhiile la olaltă alcătuesc mitropolia. Scopul ei e ca,, prin legătura canonică, să susţie unitatea instituţiunilor şi intereselor generale bisericeşti. In fruntea ei stă mitropolitul, care e şi archiepiscop. Afacerile mitropoliei se îndeplinesc prin: 1. Congresul naţional-bisericesc (sinodul metropolitan). 2. Consistorul metropolitan şi 3. Sinodul episcopesc. 1. Congresul naţional-bisericesc. Congresul este reprezentanţa întregei provincii mitiop'oîî-tane a Românilor din Transilvania şi Ungaria şi constă din 90 de membrii (o treime din cler, două treimi mireni), plus mitropolitul şi episcopii, cari sunt membrii naturali. Preşedinte e mitropolitul; în caz de împiedecare sau de vacanţă e episcopul cel mai în vârstă. Deputaţii congresuali se aleg după norma celor sinodali, cu deosebirea că singuraticele cercuri nu aleg câte 2 deputaţi — 21 — mireni, ci numai câte unul, iar deputaţi din cler n’alege fiecare cerc câte unul, ci două cercuri împreună aleg câte un deputat. Deputaţii se aleg pe trei ani. Congresul naţional-bisericesc se ţine tot la trei ani, începând cu ziua de 1 Octomvrie (ţine de obiceiu 6—10 zile), înainte de a-1 convoca, mitropolitul e dator a-1 înştiinţa despre ţinerea congresului şi pe Regele. Sfera lui de activitate e: 1. Să se îngrijască de susţinerea libertăţii religioase . şi a autonomiei bisericei ortodoxe române. 2. Să cQntroleze şi să conducă toate trebile bisericeşti, şcolare şi fundaţionale din mitropolie. 3. Să aleagă pe mitropolitul şi pe asesorii consistoriului mitropolitan. Alegerea mitropolitului. Aceasta se face de către congresul extraordinar, constătător din 120 de membri, dintre cari 60 din arhidieceză şi câte 30 din cele două diaceze. (Arhidieceză dă un număr dublu de deputaţi din motivul că mitropolitul e tot odată şi archiepiscop al arhidiecezei). Ales se consideră candidatul care are majoritate absolută de voturi. In caz că nici unul nu obţine majoritatea absolută, după terminarea votărei (care e secretă) se face o votare nouă între cei doi candidaţi cari au obţinut mai multe voturi („alegere îngustă"). In caz de paritate de voturi se face a doua zi o nouă votare. Dacă şi cu acest prilej va fi paritate de voturi se face o a treia votare peste o zi şi dacă şi cu acest prilej se menţine paritatea voturilor, se trag sorţi. Dnpă alegere comisarul congresual (trimis de consistorul — 22 — mitropolitan) proclamă ales pe noul mitropolit, iar actul de alegere, subscris de comisar şi de notarii congresului, se trimite de către congres Regelui, pentru a întări pe nou alesul mitropolit. Până la sosirea întărirei prea înalte congresul nu se disolvă, ci aşteaptă, pentru a introduce imediat pe noul ales în scaunul de mitropolit. (Dacă alesul e episcop se introduce imediat; dacă e dintre presbiteri, se supune examinării canonice prin sinodul episcopesc şi, aflându-se vrednic, se hirotoneşte şi se introduce în scaunul mitropolitan prin consis-toriul mitropolitan). După întărire şi după ocuparea scaunului alesul depune jurământul de fidelitate înaintea Regelui. 2. Consistorul mitropolitan. Este organul suprem administrativ şi judecătoresc pentru mitropolia întreagă. El constă din mitropolitul (ca preşedinte,), episcopii sufragani şi din 36 asesori onorari, dintre cari 18 ordinari şi 18 supleanţi, aleşi de congresul naţional-bisericesc (1,3 preoţi, 2/3 mireni). Constă, ca şi consistoriile eparhiale, din trei senate. Asesorii din senatul bisericesc sunt aleşi pe viaţă, ceilalţi pe câte trei ani. Cei din senatul bisericesc trebue să fie întăriţi şi de mitropolit, ceilalţi nu. Asesorii nu pot fi nici aici înrudiţi între sine. Consistorul mitropolitan mai are şi un secretar, un fiscal, un defensor matrimonial şi personal de manipulaţiune. Cei dintîi sunt aleşi de consistor în şedinţă plenară, cei din urmă sunt numiţi de mitropolit. Sfera de activitate a singuraticelor senate e pentru mitro- — 23 — polie aceea pe care o au pentru eparhii singuraticele senate eparhiale. Consistorul mitropolitan plenar se ţine cel puţin de două ori pe an; şedinţe ale senatelor se tin de câte ori cere r 1 j t » trebuinţa. 3. Sinodul episcopesc. Constă din mitropolit şi din episcopii sufragani ca membrii ordinari, şi din demnitarii metropolitani (arhimandriţi şi pro-tosinceli, ca consilieri), şi se ocupă de chestiuni bisericeşti, spirituale, dogmatice şi simbolice. In special agendele sinodului episcopesc sunt: 1. a supune examenului canonic pe cel ales episcop sau mitropolit (când acesta nu e ales dintre episcopi), 2. a decide, în înţelesul canoanelor, orice chestiune dogmatică, sacramentală şi rituală, 3. a lua măsuri cu privire la religiozitatea şi moralitatea clerului şi a poporului, 4. a lua măsuri pentru înaintarea seminariilor teologice, precum şi pentru învăţământul religios din şcoalele de diferite grade. 5. a pune în curent congresul naţional-bisericesc cu cele îndeplinite, şi 6. a priveghia ca autonomia bisericii să fie păzită de orice primejdii şi atacuri, cari ar ameninţa-o. * * * — 24 — Acestea sunt cadrele vieţii bisericeşti trase de Statutul organic. Amănuntele singuraticelor corporaţiuni, organe şi instituţii bisericeşti au fost fixate mai târziu prin sinoadele eparhiale, prin congresul naţional-bisericesc şi prin consistorii, în regulamente speciale. Unele probleme atinse în Statutul organic au fost adâncite şi fixate de congres pentru întreaga mitropolie, altele au fost luate în mână de singuraticile eparhii şi rezolvate conform împrejurărilor şi trebuinţelor locale, aşa că astăzi avem o mulţime de regulamente speciale. B. Situaţia actuală a bisericii ortodoxe Cele trei eparhii ortodoxe se extind, cu puţine excepţii, peste întreg teritoriul locuit de Românii din Transilvania şi Ungaria. Numai în părţile cele mai dinspre nord: în Mară-murăş, în Sălagiu, în Sătmar şi în Ugocea (cu mici excepţii) nu sunt credincioşi de ai noştri, încolo întreg teritoriul românesc e ocupat mai mult de ortodoxi. Numărul credincioşilor, după statistica cea mai nouă dela 31 Dec. 1913, e următorul: Suflete Din aceştia ştiu ceti şi scrie In Arhidieceză . . . 839.097 Dieceza Aradului . . 405.254 „ Orâzii mari . 224.225 „ Caransebeşului 406.724 1.875.300 359.942. (44.9 °/0) 159.395. (49.76 „) 35.413. (16.95 „) ? ? Şi printre credincioşii bisericii ortodoxe s’a răspândit în ultimele două decenii secta pocăiţilor (nazareni, adventişti), dar ea n’a făcut ravagii mari. O statistică exactă ne lipseşte, dar se poate spune aproximativ câ nu s’au pierdut mai mult de 10.000 de Români, cu toate că prin ordinul ministrului de culte ungar No. 77.092 din 1905, „confesiunea baptistă* a fost recunoscută de lege. Partea cea mai mare sunt prin Bănat, deşi se întâlnesc pe ici pe colo şi în Transilvania. — 26 — In ce priveşte trecerile dela biserica ortodoxă la alte confesiuni în anul 1911 au fost în întreaga mitropolie 1136 de cazuri. In schimb, au trecut dela alte confesiuni la cea ortodoxă 1002 cazuri. Căsătorii mixte au fost 1208 (pe lângă 18.393 de căsătorii între ortodoxi). Convieţuiri nelegitime au fost între 30.970 perechi. Intre acestea se socotesc şi perechile cari au încheiat numai căsătorie civilă, nu şi bisericească. 1. Mijloace de susţinere a bisericei, a slujbaşilor şi a instituţiilor ei. Contribuţii, repartiţii, dare culturală, subvenţii dela stat încă din vechime era obiceiul ca credincioşii să contribue ei înşişi atât la susţinerea bisericii cât şi a preotului. Biserica se făcea şi se susţinea exclusiv din puterile credincioşilor, preotul de asemenea. Pe preot îl plăteau mai mult „în natură11, adică îi lucrau „cu palma“ sau „cu vitele“ (arat, cărat, etc.), şi-i dădeau pe an o „ferdelă** sau două de cucuruz, sau de alte producte. .» ai târziu când i s’a dat bisericii o întindere oarecare de pământ ca „porţie canonică“, sau ca „eclejie“ aceasta i s’a lăsat preotului spre folosire. Statutul organic obligă pe credincioşii bisericii să suporte toate cheltuelile reclamate de trebuinţele bisericii şi ale şcoalei. In consecinţă organele bisericeşti impun credincioşilor contribuţii pentru clădirea bisericei şi a şcoalei, pentru salarul învăţătorului, precum şi pentru alte trebuinţe. „Repartiţia“ se urcă, mai ales de când şcolile au ajuns să ceară atâtea cheltueli, la sume foarte considerabile. Dată fiind modalitatea anevoioasă de încasare a ei (anume prin epitropi, care adesea umblă din — 27 — casă în casă), repartiţia aceasta a ajuns în anii din urmă o adevărată pacoste. S’a întâmplat în multe cazuri că au trebuit să intervie organele administrative ungureşti, cari au pus sechestru pe averea eredincioşilor cari n’au plătit la timp darea bisericească. In unele părţi (de exemplu în cercul Săliştei) repartiţia se plăteşte deodată cu „darea" (impositele către stat), la organele administrative, cari transpun sumele încasate epitropiilor parohiale, pe cari le scuteşte astfel de neajunsuri. Pe lângă repartiţia pentru biserica şi şcoala din localitate fiecare credincios mai dă pe an 30 fileri sidoxie, din care se plăteşte arhiereul. Taxa aceasta în arhidieceză s’a casat la 1913 prin sinodul arhidiecesan, în schimb însă s’a pus o nouă „dare culturală“ asupra tuturof membrilor cu drept de vot în sinoadele parohiale, din care imposit, pe deoparte să se alimenteze „Fondul cultural“ (care serveşte la ajutorarea şcolilor primare), pe de alta să se poată face salare mai cuviincioase funcţionarilor bisericii. Impositul acesta e făcut pe 6 clase şi e de 20, 10, 5, 2, 1 cor. şi de 30 fileri pe an. Sumele acestea le strâng epitropiile parohiale şi le trimit direct la Consistor. In dieceza Aradului şi a Caransebeşului se plăteşte şi mai departe sidoxia (la Arad 6 fileri de cap). Dar s’a pus (la Arad la 1912, la Caransebeş la 1914) şi un „imposit general" asupra tuturor intelectualilor, şi anume după 4 clase: 30, 20, 10 şi 5 coroane pe an. Pentru susţinerea personalului dela consistorii şi seminarii contribue şi statul cu anumite sume pe cari în parte le transpune direct consistoriilor, iar în mare parte le dă direct persoanelor, prin oficiile de dare. Astfel are ajutor dela stat: — 28 — Arhidieceza Sibiului 68.400 coroane Dieceza Aradului 40.000 „ „ Orăzii mari 37.000 „ „ Caransebeşului 34.000 „ 179.400 “ Subvenţia aceasta, în comparaţie cu numărul credincioşilor bisericii noastre şi cu suma acordată altor biserici, e mult prea mică. Biserica a şi cerut de nenumărate ori urcarea subvenţiei, dar cu prea puţin rezultat. 2. Parohiile. Numărul parohiilor în întreaga mitropolie e: In arhidieceza Transilvaniei 953 matre 347 filii Aradului 312 „ 128 „ Orăzii mari 276 „ 71 „ n Caransebeşului 326 „ 43 * Laolaltă 1867 matre şi 589 filii Afară de filii mai sunt şi aşa numitele crânguri şi predii, adecă aşezări de câteva familii la anumite depărtări de parohie. Acestea aparţin la parohia cea mai apropiată, având membrii ei toate drepturile şi toate datoriile de parohieni. Parohiile se împart în 3 clase, după numărul sufletelor. Parohia de clasa întâi numără peste 1000 suflete, cea de clasa II 800, iar restul — clasa III. Afară de parohiile din Ungaria s’au mai înfiinţat şi în America de Nord mai multe parohii pentru credincioşi de-ai bisericii noastre emigraţi acolo. Sunt cu totul vr’o 20 de parohii, dar preoţi sunt numai vre-o 10, dintre cari 8 din arhideceză. In anul 1913 Consistorul din Sibiiu a trimis un comisar, care să — 29- cerceteze toate parohiile şi să încerce pe de o parte o orga-nizarejnai temeinică a lor, pe de altă parte o împăciuire între preoţii de acolo şi între aceştia şi parohienii lor. (Căci, din nenorocire, s’au trimes în America aproape numai preoţi dintre cei mai slabi şi răi). Unul dintre preoţii din America e administrator protopopesc. In timpul din urmă Consistorul din Sibiiu s’a ocupat cu ideea de a numi pentru parohiile din America un vicariu, cu sediul la New-York sau la Chicago. In acest scop s’au iniţiat şi petrac-tări între Consistor şi guvern pentru salarizarea vicariului, dar aceste pertractări nu s’au terminat încă, din cauza evenimentelor. In America sunt peste 100.000 de Români, dintre cari vr’o 70.000 ortodoxi. 3. Bisericile ; Stilul şi pictura lor. Muzica bisericească» Cele mai multe biserici sunt simple şi sărace ca arhitectură. Foarte multe, mai ales în arhidieceză, unde popyiaţiunea e mai săracă, sunt de lemn. (O statistică nu există). Cu totul sunt 2101 biserici ortodoxe. Ca stil ele prezintă o mare varietate: cele de zid, făcute pe la sfârşitul sec. 18 şi începutul sec. 10 sunt influenţate de stilul săsesc simplu greoiu şi lipsit de fru-museţă, cele mai nouă au şi note bizantine. Cele de lemn trădează şi vechi influenţe moldoveneşti, dar unele şi influenţe ungureşti. Ca pictură cele mai multe biserici nu sunt pictate, afară de cele vechi şi de cele mai nouă. Aproape nici o biserică din cele cari s’au făcut între 1830 şi 1900 nu e pictată. Opere de artă avem absolut puţine. Nici în ce priveşte stilul, nici în ce priveşte pictura bisericilor până bine de curând nu s’a procedat după principii — 30 — conducătoare, ci s’a lucrat la întâmplare însăşi biserica catedrală din Sibiu (1906), care e un fe! de copie greşită după Sf. Sofia dela Constantinopol, e o dovadă de lipsă de sistem şi de principii. In anii din urmă situaţia s’a îmbunătăţit într’u câtva, prin aplicarea motivelor de arhitectură românească la unele biserici. In ce priveşte pictura s’au introdus motive româneşti în ornamentaţie, cari au prins într’o măsură oarecare,* Ca vechime bisericile noastre nu sunt de o dată veche. Foarte puţine sunt mai vechi de 150—200 de ani. Motivul pentru care bisericile sunt de obicei mici şi sărace sub raportul artistice şi acela că ele sunt făcute numai din contribuţiile credincioşilor, cari în majoritatea lor sunt săraci si ei. t Ajutoare la zidiri uu se dau de nicăiri, afară doar de nişte neînsemnate sume din partea consistoriilor, ale căror fonduri pentru acest scop sunt destul de modeste '). Pentru susţinerea bisericilor şi pentru sporirea fondurilor lor, în fiecare biserică se strâng în Duminici şi sărbători, bani cu discul. De obiceiu circulă două discuri, unul pentru fondul bisericesc, altul pentru cel şcolar. Odată pe an, la Rusalii, circulă şi un al treilea disc, pentru consistorul mitropolitan. In ce priveşte cântările bisericeşti întrebuinţate în biserica ortodoxă din Ardeal, acestea, deşi au aceeaşi bază cu cântările bisericii ortodoxe ecumenice, ele totuşi diferă în parte. Chiar şi între cântările întrebuinţate în diferitele eparhii e 1) Fundatiunea „Şaguna" dela Sibiu are un capital de 425.730 cor. In 1913 a dat ajutoare la 15 biserici, în sumă de 8400 cor. „Fondul pentru ajutorarea bisericilor sărace“ dela Arad e de 160,803 cor. 31 — adeseori o deosebire destul de simţită. In seminarul din Si-biiu cântările bisericeşti se invaţă după note lineare (pe baza cărţii de D. Cunţan), în celelalte, după auz. Cântăreţii de strană, numiţi „canton", cu puţine excepţii n’au nici o pregătire specială. In multe sate cantori sunt înşişi învăţătorii, cărora „venitele cantorale" li se socotesc în salarul învăţătoresc. In cele mai multe sate cantorii sunt ţărani simpli cari au învăţat în biserică cântările şi tipicul după auz, şi cari cântă fâiă nici o renumeraţie. Singurul lor venit sunt taxele dela înmormâniări, parastase, şi alte slujbe. Adesea cântă în strană şi câte* 3—4 sau chiar şi mai mulţi cantori de aceştia, cari însă, afară de unul, designat de comitetul parohial, n’au ait venit decât doar câte o prescură oferită de preot. , Şcoli de cântăreţi bisericeşti nu există. In timpul mai nou s’au organizat cursuri de câteva luni (d. e. la Sălişte şi la O-răştie) unde s’a dat o pregătire oarecare viitorilor cântăreţi. Lamânăiile de ars îţi biserică le procură epitropiile parohiale, care le şi vând creştinilor, realizând adesea venituri frumoase pe seama bisericilor. La unele biserici câştigul după lumânări dă mii de cor. pe an, din cari se susţine şcoala confesională. Lumina electrică s’a introdus într’o singură biserică, în cea catedrală din Sibiu. Toate bisericile, şcolile şi casele parohiale (cam jumătate din numărul parohiilor au case parohiale pentru preot) sunt obligate să se asigure contra focului, Ia un fond eparhial anume. Fondul de asigurare al arhidiecezei e de 150,167 cor. „ „ „ al Diecesei Aradului de 222.826 „ — 32 — . 4. Preoţimea; pregătirea ei. Pentru pregătirea preoţitor Biserica ort. are trei seminar» r în Sibiu (Seminarul „Andreian", înfiinţat la 1811, numit după organizatorul lui, Andreiu Şaguna) ; Arad (1812) şi Caransebeş (1865). Fiecare seminar are câte 2 secţii, una teologică, pentru pregătirea viitorilor preoţi, cealaltă pedagogică, pentru pregătirea viitorilor învăţători. De fapt sunt două şcoli cu totul deosebite una de alta, având ambele un singur director şi un singur corp profesoral, o singură administraţie, un singur internat. Durata cursurilor în secţia teologică e de trei ani, în cea pedagogică de patru. In secţia teologică la Seminarul din Sibiu se primesc numai absolvenţi de liceu, la Arad şi Ia Caransebeş se primesc şi absolvenţi de 6 clase de liceu sau de şcoala normală. Materiile cari se predau în secţia teologică sunt, cu mici deosebiri, aceleaşi în toate trei seminarele. Şi anume: Cursul /. 1) Enciclopedia şi metodologia ştiinţelor teologice (1 oră pe săptămână). 2) Isagogia (4 ore). 3) Exegeza (3). 4) Istoria bisericească universală (5). % 5) Teologia fundamentală sau Apologetica (4). 6) Arheologia biblică (2). 7) Limba şi literatura română (2). 8) Psihologia (2). 9) Cântări bisericeşti (2). 10) Tipic (1). 11) Muzică vocală (2). 12) Muzică instrumentală (facultativ) (1). - 33 - Cursul II. 1) Teologia dogmatică (6). 2) Teologia morală (6). 3) Istoria bisericii ortodoxe române (4). 4) Exegeza (3). 5) Omiletica (2). 6) Limba şi literatura română (2). 7) Didactica şi metodica (2). 8) Cântările bisericeşti (2). 9) Tipic (1). 10) Muzica vocală (2). 11) Muzica instrumentală (facultativ) (1). Cursul III. 1. Dreptul canonic (5 ore). 2. Pastorala (3). 3. Liturgica (1). 4. Omiletica practică (1). 5. Catehetica (2). 6. Pedagogia (2). 7. Istoria pedagogiei (2). 8. Organizaţia şcolară (2). 9. Economia-(3). 10. Contabilitatea (1). 11. Noţiuni de drept (1). 12. Limba şi literatura română (2). 13. Cântăriri bisericeşti (2). 14. Tipic (1). 15. Muzica vocală (1). 16. Muzica instrumentală (facultativ) (1). 17. Igiena (2). — 34 — Corpul profesoral constă din 1 director, 9 profesori ordinari şi 3 extraordinari. El e comun, pentru ambele secţii ale seminarului. Directorul e de asemenea comun; director de studii special pentru secţia normală nu există. Elevii dau la finea fiecărui an examen din toate materiile, în prezenţa unui comisar consistorial. In cursul studiilor teologice elevii trebuie să dea şi examen de şcoala normală. Măsura acfeasta, care s’a luat numai în anii din urmă, a fost necesară din două motive: întâiu din lipsa de învăţători şi, a doua, pentruca teologii, cari mai târziu, ca preoţi vor fi şi directori şcolari, să aibă cunoştinţele de şcoală necesare pentru a putea folosi şi pentru a-şi susţinea şi autoritatea de directori. După trei ani de studii, toţi absolvenţii ar trebui să petreacă un an în viaţa publică bisericească, fie ca învăţători, fie ca scriitori în cancelariile protopopeşti sau consistoriale, având să se prezinte după acest an la examenul de calificaţie preoţească. Acest examen se face înaintea unei comisiuni de 5 inşi numiţi de consistor, şi din care fac parte de obiceiu numai membrii din consistor. Despre examen se dă un Atestat de calificaţiune, cu o notă generală („foarte bine", „bine" şi „suficient"). — De fapt examenul acesta se dă, în arhidieceza Sibiiului, îndată după terminarea cursului al treilea, sau cel mult cu două luni mai târziu, ceeace e în contra spiritului şi al rostului examenului însuşi, care nu e chemat să dovedească cunoştinţele teoretice ale candidaţilor de preoţi, ci mai mult orientarea lor practică în viaţa bisericească. Pentru parohiile mici, cari nici după publicarea de trei ori a concursului, nu izbutesc să-şi găsească preot cu calificaţie normală, consistorul în baza unei hotărâri sinodale, admite şi preoţi 35 — fără o pregătire sistematică. Şi anume, în astfel de parohii se pot face preoţi şi învăţătorii, cari dau un fel de examen de calificaţiune preoţească. 5. Alegerea preoţilor. Candidaţii de preoţi („clericii) trebuie să ia în căsătorie fete ortodoxe. In caz că iau fete greco-catolice trebuie să plătească la fondul general eparhial o sumă de 100 cor., iar dacă iau străine de neamul nostru — ceeace se întâmplă foarte rar — o sumă întreit de mare. Parohii sunt aleşi de parohie (sinodul parohial); administratorii parohiali sunt numiţi de Consistor pe timp mai scurt, în locul preoţilor răposaţi, suspendaţi sau concediaţi; capelanii (preoţi-auxiliari pe lângă preoţii bătrâni şi neputincioşi) sunt aleşi de sinodul parohial, în unele cazuri ‘cu drept de succesiune. 6. Portul preoţilor. Preoţii ortodoxi sunt căsătorifi, dar se admite şi celibatul (sunt în mitropolie 5 preoţi celibi, dintre cari unul are parohie la ţară, în Răşinari). Ei poartă barbă, pe care însă şi-o tund; părul capului e la preoţii mai bătrâni, lung, la cei mai tineri părul e tuns, mai lung sau mai scurt. Ca îmbrăcăminte au revereanda, căptuşită cu albastru, şi brâu albastru. Pe cap poartă pălărie preoţească. Potcapul e cu totul necunoscut la preoţi. îmbrăcămintea preoţească nu se poartă în permanenţă, ci numai la anumite ocazii: când merg 'Iăăduhărf,'îă conferinţe preoţeşti, la oficiul protopopesc sau la consistor; de obiceiu. sejioaităucivili, dar aşa că se cunosc de cele mai multe ori că sunt preoţi. Sunt puţini, cari poartă în permanenţă reve- — 36 rcanda. Şi protopopii se poartă cei mai mulţi civil, şi chiar şi profesorii dela seminar, cari sunt preoţi (în Sibiiu şi duhovnicul seminarial). Preoţii distinşi pentru merite de arhiereu poartă în loc de de brâu albastru, brâu'froşu. 7. Numărul preoţilor şi îndatoririle lor. In întreaga mitropolie sunt 1595 de preoţi-parohi, 214 administratori parohiali, 116 capelani şi 7 diaconi. După eparhii: parohi administratori capelani diaconi în arhidieceză . . 847 31 40 4 » dieceza Aradului 334 37 21 1 99 „ Orăzii mari 207 --- 6 --- 99 Caransebeşului 209 146 40 2 Fiecare paroh şi administrator parohial mai are afară de îndatoririle lui pastorale şi datoria de a conduce oficiul parohial din comuna sa bisericească. Unde sunt mai mulţi preoţi întrio localitate oficiul parohial îl conduce parohul primar, designat de comitetul parohial. Din atribuţiile oficiului parohial face parte şi matricula naşterilor, botezurilor, cununiilor şi morţilor. (Sunt şi matricule civile, conduse de notarul satului). Mai departe, în fiecare comună bisericească, în care este şcoală confesională, preotul e director al şcoaîei, în care calitate are întreaga răspundere pentru şcoală. El conduce şi conferinţele didactice locale şi are datoria morală de a participa la conferinţele învăţătoreşti tractuale şi cercuale. In dieceza Aradului şi a Caransebeşului preoţii predau şi învăţământul religios în şcolile primare din comunele lor, şi — 37 — anume fără nici o renumeraţie specială. Sunt numai cazuri sporadice, unde parohia îl plăteşte pe preot pentru aceasta. In şcolile poporale din arhidieceză învăţământul religios îl predau învăţătorii (ceeace e mai corect); preoţii îl predau numai în şcolile comunale şi de stat Pentru aceasta în cele mai multe cazuri primesc dela stat sau dela comună o oarecare renumeraţiune (de 80—150 cor. pe an). Ca preoţi ei iau parte la conferinţele preoţeşti, cari se ţin an de an în fiecare protropopiat timp de câte o zi, sub conducerea protopopilor. Pentru conferinţe la cari sunt obligaţi să participe, nu li se dau diurne. In multe sate s’au înfiinţat, la stăruinţa preoţilor, „reuniuni de femei pentru înfrumuseţarea bisericeisau alte reuniuni cu caracter general, iar în timpul mai nou. s’a început în arhidieceză, organizarea de socieţâţi pentru tinerime. Tot biserica a înfiinţat cursurile pentru analfabeţi, conduse de preoţi şi de învăţători (mai cu seamă însă de cei din urmă), cari au dat în unele locuri rezultate mulţumitoare. 8. Salare şi venite preoţeşti. Pensii. Până la 1898 preoţii n’aveau salar, ci venit din parohie. La 1898 prin art. de lege XIV, Ii s’a votat întregire de salar din partea statului. Preoţii au fost împărţiţi anume în două categorii şi adecă: cei cari înainte de teologie au terminat liceul, şi cei cari au mai puţine clase de liceu. Celor dintâi li s’a stabilit ca salar suma^de 1600 cor, celor din urmă 800. Legea dă voie ca preoţii cu „clasificaţie inferioară" să-şi poată completa ulterior liceul, în scopul dobândirei întregirii de 1600 cor. Salarul acesta nu se capătă întreg, ci din el se scad veniturile din parohie (după „porţia canonică", zilele 33 - de lutru, contribuţia în natură a credincioşilor, şi venitele dela înmormântări, sfinţiri de casă, bobotează ş. &.), primind preotul astfel numai diferinţa până la 1600 sau până la 800 eor. Fiind cei mai mulţi preoţi ortodoxi cu „clasificaţie inferioară", ei s’au bucurat destul de puţin de îmbunătăţirile puse în vedere de această lege. La 1909 un nou articol de lege (XIII) a venit să-I com-plecteze pe cel dela 1898 şi anume în sensul că, dacă o pa-rohio ocupată până aci de preoţi cu clasificaţie inferioară, e ocupată mai târziu de un preot cu clasificaţie superioară acesta nu capătă întregirea (congrua) până la 1600 cor., ci tot numai până la 800, cât a avut antecesorul Iui. Excepţie se face numai în cazul că parohia asigură din al ei jumătate din diferinţa de 800 cor. (adecă 400 cor.). Prin art. de lege XXXVIII -din 1913 li s’au pus în vedere preoţilor şi „cvincvenalii“ (gradaţii). In sensul acestui articol un preot poate ajunge după 25 de ani la salar de 3000 cor., (câte vreme învăţătorii ajung la 3200 cor.). Gradaţiile (din cinci în cinci ani) sunt: primele două de câte 400 cor., iar ultimele trei de câte 200. Legea aceasta însă nu e nici pe departe atât de favorabilă, cum ar părea în primul moment, căci în § 5. se prevede că cvincvenaliile plus întregirea de până acum, nu pot fi mai mari de cât triplul veniturilor din parohie. Astfel d. e. dacă într’o comună veniturile fasionate sunt de 400 cor. pe an, preotul nu mai capătă nici un cvincvenal viaţa întreagă, căci el are întregire de la stat de 1200 cor., care singură, fără cvincvenal, e egală cu triplul veniturilor din parohie. Astfel legea din chestiune îmbunătăţeşte foarte puţin situaţia preoţilor. In arhidieceză d. e. dintre cei peste 1000 de preoţi — 39 — abia 37 de inşi au câte două cvincvenale, 124 de inşi un cvinevenal, 571 câte 1/2 cvinevenal, şi 40 de inşi câte 1 4 de coincvenal, — restul nimic. Congrua se ridică în două rate pe an, din 6 în 6 luni, şi anume nu direct dela Stat, ci dela Consistorii. Ea se poate sista pentru „tendinţă contrară Statului"; în unele cazuri ministrul o poate sista pentru eparhia întreagă. Dacă din punct de vedere material congrua e o uşurare pentru preoţi, din punct de vedere moral, în schimb, e o mare povară, căci le impune să-şi calce adesea pe inimă şi să-şi neglijeze datoriile de ordin naţional şi politic. Ea e o vecinică „sabie a lui Damocle". De sigur că ar fi mult mai bine, dacă preoţimea n’ar fi avizată la congruă, ci ar fi. salarizată din fondurile bisericeşti, dar aceasta deocamdată nu e cu putinţă. Ce e drept, unele eparhii au făcut câte ceva pentru a asigura cel puţin pe viitor din fondurile proprii o dotare a preoţilor, dar până când se va putea ajunge ca această dotare să fie o realitate, va mai trece mult timp. Aşa d. e. a înfiinţat mitropolitul Şaguna Ia Sibiiu un fond, „Fondul Pantazi", cu menirea ca din el să se doteze preoţii şi protopopii, dar dobânzile acestui fond se vor putea întrebuinţa în acest scop numai de la anul 1955 înainte, când fondul va ajunge la suma aproximativă de 4 milioane cor. Dar până atunci congrua ungurească poate să-şi facă efectul pe care l-a dorit legislaţia ungurească. Şi în alte eparhii mai sunt astfel de fonduri, cari însă sunt prea mici pentru ca să poată însemna mult (la Arad: „Fondul pentru ajutorarea preoţimei diecezane", care Ia 31 Dec 1913 era de 1.669.262 cor.) ' * Congrua în arhiedeceză e de 1.060.000 cor. pe an; în întreaga mitropolie aproximativ de 3.000.000. * — 40 — Un neajuns care va da de aici încolo naştere la conflicte adânci de ordin moral, rezultă din împrejurarea că preoţii sunt mai slab salarizaţi decât învăţătorii. In ce priveşte stola (Venitele de epitrahil) nu există o normă obligatorie în mitropolia întreagă sau măcar în vre-o eparhie. Ea diferă aproape dela sat la sat, după obiceiul apucat din bătrâni. In dieceza Aradului şi a Caransebeşului s’a menţinut până în ziua de azi „birul preoţesc", pe care po-porenii îl plătesc în bani. (Există acolo şi un „bir protopo-pescu, pe care-1 plătesc protopopului parohiile). In arhidieceză s’a păstrat în multe comune obiceiul ca fiecare familie să-i facă preotului zile de lucru cu palma (clacă) sau cu carul, sau să-i dea câte o „ferdelă de cucui uz“ (o baniţă de porumb) sau fasole, apoi câte-o mănuşă de fuior (de unde şi vorba: „pe deasupra, ca fuiorul popii"), sau câte o bucată de carne de porc la Crăciun. Se întâmplă uneori că preoţii cari nu-şi capătă „competinţa“ lor în naturalii, ajung cu parohienii Ia neînţelegeri, cari duc şi la procese. * Pentru pensionarea preoţilor fiecare eparhie are câte un fond de pensii, care însă nu sunt pe baze destul de solide. Preoţii contribuesc cu puţin la aceste fonduri, cari şi din acest motiv nu pot satisface nici pe departe necesităţilor. Numai puţini preoţi ajung să se pensioneze, după 45 de ani de serviciu, şi numai dacă sunt cu totul incapabili. Cei mai mulţi preoţi mor înainte de a fi pensionaţi. Pensia văduvelor e mică; câte 100—200 cor. A orfanilor câte 50—100. A preoţilor dela 200—800 cor. — 41 9. Protopopi şi protopopiate. In mitropolia ortodoxă sunt 62 de protopopiate sau tracte, şi anume: în arhidieceză.................34 „ dieceza Aradului .... 11 „ „ Orăzii Mari ... 6 „ „ Caransebeşului . . 11 Un protopopiat cuprinde un număr foarte variat de comune. Sunt protopopiate constătătoare din 13 comune (d. e. al Să-liştii) şi sunt altele cari constau din peste 80 comune (al Caransebeşului). In arhidieceză vin în medie, pe un protopopiat 30 comune matre şi 10 filii; în dieceza Aradului 30-j-12, în a Orăzii mari 46-|-12, Caransebeş 30-f-4. Pentru mulţimea afacerilor, mai ales şcolare, tractele de astăzi sunt mult prea extinse, încât protopopul să poată satisface tuturor îndatoririlor. Protopopii se aleg dintre preoţii mai vrednici, sau dintre alţi oameni ai bisericii (profesori, funcţionari consistoriali etc.) şi sunt inamovibili. Ei sunt şi revizori şcolari („inspectori tractuali"). Pentru a putea fi ales cineva protopop, trebue să fi servit Biserica, în orice calitate, cel puţin 5 ani (ca diacon, preot, profesor, funcţionar etc). Leafa protopopilor e în arhidieceză pe lângă salariul de preot (1600 cor.) încă 1500 cor. pe an, cu gradaţii de 10 0/°, din cinci în cinci ani; la Arad şi Oradea 600 cor. plus birul protopopesc, iar la Caransebeş 400—500 cor. Alte venituri: dela fiecare instalare de preot 50 cor., şi 10 cor. pe zi plus cheltuelile de transport cu prilejul vizitelor canonice, a inspecţiilor şcolare, examenelor şi a altor exmisiuni. De obiceiu (sunt însă şi excepţii) protopopii îşi au reşedinţa — 42 — lor protopopeascâ, o casă care e proprietatea tractului, şi pe care au facut-o pe cheltuiala lor, preoţii, învăţătorii şi intelectualii din tract. Protopopii se bucură de o însemnată consideraţie atât în faţa poporului, cât şi în faţa străinilor. Ei sunt de cele mai multe ori şi preşedinţi ai despărţămintelor „Asociaţiunei pentru literatura română şi cultura poporului român", şi iau parte şi la viaţa politicâ.(ceeace e un bine; unii protopopi au fost sau sunt chiar deputaţi în Cameră), precum şi la viaţa economică—financiară (ceeace pe jumătate, cel puţin, e rău; unii sunt directori de bancă, alţii agenţi etc.) In ce priveşte portul, ei poartă aceeaşi revereandă ca şi preoţii,însă căptuşită cu roşu, în loc de albastru, şi brâu roşu. 10. Eparhii şi episcopi. Eparhii sunt trei. Arhidieceza cuprinde întreg teritoriul Transilvaniei propriu zise, precum şi cele câteva parohii din comitatul Sălagiului şi al Maramurăşului. Tot de ea se ţin şi parohiile din America de Nord. Constă din 34 protopopiate, cu 953 parohii matre şi 347 filii, pentru cari are 34 protopopi, 847 parohi, 31 administratori parohiali, 49 capelani şi 4 diaconi. Susţine 657 şcoli primare cu 852 învăţători, apoi un gimnaziu o şcoală reală inferioară, ,un liceu, o scoală superioară de comerţ şi un seminar cu două secţii; teologică şi pedagogică. Arhiepiscop „din mila lui Dumnezeu" loan Meţianu, (născut Ia 1828); consilier intim al Regelui, şi Mitropolit al Românilor din Transilvania şi Ungaria. Reşedinţa în Sibiiu, unde e şi consistoriul arhidiecesan. Vicar arhiepiscopesc: arhimandritul Dr. Ilarion Puşcariu; — 43 — asesori consistoriali ordinari în senatul bisericesc, 5 (inclusiv vicarul). Dieceza Aradului se extinde peste comitatele: Arad, Ce-nad, Timiş, Bihor, Bichis, Hajdu şi oraşul Budapesta. Constă din eparhia Aradului propriu zisă şi din vicariatul Orăzii mari, care fiecare îşi are consistoriul său. In dieceza Aradului sunt 11 protopopiate cu 312 parohii matre şi 128 filii; în a Orăzii mari 6 protopopiate cu 276 matre 71 filii. In dieceza Aradului sunt 33i parohi, 37 administratori, 21 capelani şi 1 diacon, în a Orăzii mari 207 parohi, şi 6 capelani. Susţin 416-f-234şcoIi primare cu 416-p249 învăţători, o şcoală civilă de fete cu 70 eleve, un seminar (teologic-pedagogie) şi un internat de băeţi (la Beiuş). Vicar la Oradea mare: Vasile Mangra, „membru al Academiei române". In consistor 1 asesor bisericesc ordinar. Episcop, „din mila lui Dumnezeu", Ioan I. Papp, „episcopul Aradului,'Orăzii mari, Ienopolei, Hălmagiului şi al părţilor anexate din Banatul Ti-mişan". Dieceza Caransebeşului se extinde peste comitatele Caraş-Severin, Timiş, (o parte) şi Torontal Constă din 11 protopopiate cu 326 parohii matre şi 43 filii, pentru cari sunt 11 protopopi 209 parohi, 146 administratori parohiali, 40 capelani şi 2 diaconi. Susţine 229 şcoli primare cu 263 învăţători şi un seminar teologic-pedagogie. Episcop,: „din mila lui Dumnezeu şi voinţa poporului" Dr. Miron E. Cristea, doctor în filosofie, (cu o teză despre M. Eminescu). Vicar: Filaret Musta, arhimandrit. In consistor 2 asesori bisericeşti ordinari, (inclusiv vicarul). — 44 — 11. Episcopii nouă. încă mitropolitul Şaguna s’a ocupat cu ideea de a mai înfiinţa trei eparhii pe lângă cele existente. El a lăsat şi o fundaţiune care să servească drept bază a acestor episcopii. Congresele nationale-bisericeşti s’au ocupat şi ele adeseori cu a-ceastă chestiune, dar până acum n’au putut-o duce la îndeplinire. Fundaţiunea făcută de Şaguna a crescut în mod simţitor; astăzi ea e de peste un milion cor. Ea are în vedere numai eparhia Orăzii mari şi pe a Timişoarei. Episcopia din Cluj, când o fi să se înfiinţeze, îşi va căpăta partea ei din averea arhidiecezei. Înfiinţarea celor trei episcopii e o veche necesitate, mai ales pentru Transilvania propriu zisă, care e mult prea întinsă decât să poată fi păstorită bine din Sibiiul atât de departe de periferiile nordice ale arhidiecezei. In ce priveşte dieceza Orăzii mari, aşa cum e astăzi, ea e în unele privinţe independentă de Arad, în altele e cu totul atârnătoare de ea. Ea are în fruntea ei un vicariu episcopesc, plătit cu 10000 coroane pe an, şi un consistor ca şi cel din Arad sau Caransebeş, însă n’are sinod propriu, ci participă prin representanţii ei la sinodul din Arad. Ea îşi face singură rapoartele sale către sinod şi anume direct, iar nu prin con-sistoriul din Arad. Dela guvern îşi primeşte subvenţia direct, iar cu consisto-rul mitropolitan, ca şi cu guvernul, corespondează direct. Aşa că ea e aproape o eparhie independentă, numai cât n’are e-piscop şi sinod. De un timp încoace guvernul unguresc, sesizat şi de opinia publică, se gândeşte să înfiinţeze şi o episcopie gr. or. — 45 — ungureasca, cum a înfiinţat una pentru grec. cat. la Hajdudorog. Prim-ministrul, contele St. Tisza s’a declarat anul trecut, după eşuarea tratativelor de împăcare cu Românii, în următorul chip, în discursul său ţinut la 20 Febr. în Cameră: „A fost vorba, s’a atins în discuţia cu reprezentanţii partidului naţional român, şi chestia înliinţărei episcopiei gr. or. maghiare, iar noi am declarat că guvernul nu se ocupă în prezent cu chestia aceasta, nu are în prezent intenţiunea să o înfiinţeze, însă cu privire la viitor nu-şi leagă nici decuni mânile în chestia aceasta". Episcopii- au salar de 12000 coroane pe an şi locuinţă. Portul lor obişnuit e identic ca formă, cu a! preoţilor, cu deosebirea că revereanda e căptuşită cu stofă de culoare roşie-purpurie, tot astfel şi brâul şi şireturile de pe haină. Pe cap poartă în permanenţă o calotă de aceeaşi culoare şi când umblă pe afară, pălărie preoţească cu şiret de aur împletit cu purpură. La biserică poartă potcap. Intre îmbrăcămintea episcopilor şi a mitropolitului deosebirea e numai în culoare, care Ia episcopi bate mai în violet. îmbrăcămintea de gală, e o revereandă la fel croită, însă întreagă de culoare violetă. In mâni poartă mânuşi roşii. Revereanda aceasta se poartă numai arareori, la ocazii cu totul mari. Mitropolitul e consilier intim al Regelui şi poartă titlul de „Excelenţă". Mitropolitul şi episcopii sunt membrii ai „Casei magnaţilor" (Sena t). La desbaterile senatului iau parte foarte rar, şi anume numai când sunt la ordinea zilei legi privitoare la Biserica noastră. Atunci prelaţii se duc la Budapesta pentru 2—3 zile, îşi spun cuvântul — deobiceiu zadarnic —, şi se întorc acasă, la turmă. Locuinţă în Budapesta n’are nici un prelat. . — 46 — 12. Mitropolia. Mitropolit: Arhiepiscopul loan Meţianu ; Secretar mitropolitan N. Zigre. Asesori ordinari în consistorul mitropolitan: Sediul în Sibiu. Nu susţine nici o şcoală şi nici o altă instituţie. 13. Mănăstiri. înainte de Unire, am avut mai multe mănăstiri, cari însă cu timpul s’au prăpădit. Unele din ele ni-au fost luate de Sârbi, în timpul când n’aveam păstori ai bisericii, altele s’au închis dela sine. Astăzi avem o singură mănăstire de călugări, la Hodoş-Bodrog, lângă Arad, cu vre-o 5 călugări. 14. Şcolile susţinute de Biserică. Biserica susţine mai multe şcoli ale sale, cu caracter confesional şi anume: şcoli primare învăţători Arhidieceza .... 657 852 Dieceza Aradului . . 416 416 „ Orăzii mari . 234 249 „ Caransebeşului 229 263 1536; 1780 Şcolile primare sunt susţinute de înseşi parohiile, nu de Consistorii. Consistoriile dau numai ici şi colo mici ajutoare pentru clădirea de localuri sau, mai rar, pentru întregirea salarului învăţătoresc. încolo le susţin parohiile, având cele mai multe şi subvenţie dela stat, pentru acoperirea salarului. Subvenţia aceasta se urcă pentru tpate trei eparhiile la suma aproximativă de ll/s milion coroane. Biserica ortodoxă susţine mai departe: 1 liceu complect, ~ 47 — şcoală reală inferioară şi 1 şcoală comercială superioară în Braşov, şi un gimnazii în Brad. Şcolile din Braşov sunt susţinute de Biserica Sftului Nicolae de acolo, care are unele proprietăţi rentabile în România. Profesorii dela liceu şi dela reale au delastat întregire la salare, în sumă de 21.000 cor. Liceul din Braşov se bucură de un foarte bun renume în ţara întreagă. Multă vreme, până ce limba maghiară nu se impusese în măsură aşa de mare, era cercetat şi de elevi din România. La liceu sunt 19 profesori şi 312 elevi. La reale sunt 6 profesori şi 80 elevi. La comerciale sunt 7 profesori şi 117 elevi. Gimnaziul din Brad e susţinut de Consistorul din Sibiiu, care a luat asupra sa fondul comunelor din care s’a înfiinţat şi susţinut timp îndelungat gimnaziul. La gimnaziul acesta sunt 6 profesori şi 131 elevi. Dieceza Aradului susţine oşcoală superioară de fete (şcoală civilă), pentru care a zidit la 1913, cu ajutorul d-lui Vasile Stroiescu din Basarabia, un splendid focal' nou în stil românesc. Eleve 70. Prof. 6. Dieceza- Orăzii mari susţine la Beiuş un internat pentru aproape o sută de elevi, cari cercetează liceul greco-catolic de acolo. In fine, fiecare dieceză susţine câte un seminar cu două secţii, una teologică şi una pedagogică (şcbală normală). Profesorii seminariali n’au subvenţii dela stat. Seminariile sunt în : Sibiiu, Arad şi Caransebeş. 15. Tipografii, ziare şi reviste eparhiale. Pe lângă fiecare eparhie este, ca proprietate a acestora, câte o tipografie şi câte o librărie diecezană sau arhidiecezană. Ele — 48 — tipăresc şi pun în vânzare cărţi bisericeşti şi şcolare precum şi de altă natură, apoi acte oficiale etc. Din veniturile lor, cari sunt destul de frumoase, se alimentează anumite fonduri de binefacere ale eparhiilor. Mai departe, fiecare eparhie are câte o foaie sau revistă a sa. Arhidieceza are „Telegraful român“ înfiinţat de Şaguna la 1853; foaie politică şi bisericească care apare de trei ori pe săptămână şi e impusă preoţimei (o plătesc personal). Pe vremuri T. R. a fost o foaie foarte bună, apreciată în termeni elogioşi chiar şi de Eminescu, de o vreme încoace aiitudjnea lui politică a pierdut din demnitate. La Arad apare dela 1868, „Biserica şi Şcoala“, revistă fără caracter politic, ca şi Foaia Diecezană dela Caransebeş (1886). în aceste foi se publică pe lângă ştirile oficiale ale eparhiei, concurse de preoţi, învăţători etc. articole de cuprins biserisesc, şcolar şi cultural. Afară de revistele acestea oficiale bisericeşti, mai apare la Sibiu o „Revistă Teologică“, redactată de profesorul dela seminar Dr. Nicolae Bălan, — o publicaţie serioasă şi demnă— precum şi o „Revistă a preoţilor“ în Timişoara, redactată de câţi-va preoţi, cu un temperament cam aprins. 16. Averi bisericeşti. Biserica ortodoxă fiind autonomă şi fiind avizată a se susţinea sinpură, s’a îngrijit pe toate căile să-şi câştige mijloacele materiale necesare. Astfel fiecare parohie îşi are fondurile sale, uneori destul de modeste, — îşi are realităţile sale, moşii, case parohiale, etc, — fundaţiunile sale lăsate de credincioşi de ai săi, etc. pe cari singură şi le administrează ;şi întrebuinţează. Tot astfel îşi au şi propopiatele averile lor, în bani şi în — 49 — lealităţi (reşedinţe protopopeşti etc.), şi tot astfel şi consistoriile. Toate aceste realităţi aduc servicii şi venituri frumoase bisericii; ele fac cu putinţă ca Biserica să se afirme ca o putere însemnată în viaţa publică. Dăm în cele următoare două tabele, pe cari le luăm din Protocolul congresului naţional-bisericesc din 1912. Din ele se poate vedea starea materială a bisericii în toate diecezele, cu sfârşitul anului 1911. Bine înţeles că dela această dată încoace averile bisericeşti au sporit în mod destul de considerabil, aşa că astăzi am putea lua ca total al acestor averi suma de optzeci de milioane coroane. Iată tabelele, dintre cari cea dintâi ne arată realităţile menite spre scopuri bisericeşti, iar a doua realităţile menite spre scopuri şcolare: 4 Realităţi menite spre Arhidieceza Ep. Aradului Ep. Orăzii mari Ep. Caransebeş 1 scopuri bisericeşti Numărul Valoarea Numărul: Valoarea Numărul Valoarea Numărul Valoarea în coroane i i Edificii bisericeşti. . 1114 8.256.912 341 5.307.054 297 1.490.045 349 6.629.293 Case parohiale. . . 391 844.304 90 286.057 149 321.350 96 329,410 „ pentru alte scopuri 226 527.083 48 418.382 27 731.770 58 560.360 Pământ : ca dotaţiune preoţească 7553 jug 1.254.545 14458 jug 7.409.510 4450jug 1.498.137 13460jug 4.406.948 cafundaţiune biseric. 26082 „ 4.044.768 1266 „ 408.094 --- --- 2234 „ 1.314.036 Alte realităţi. . . . 418 360.793 1 1 45 43.400 53 128.650 Mobiliar..... 1 2.159.592 1.454.972 --- 251.051 --- 1.275.742 Capitaluri, fonduri şi i fundaţiuni. . . - 1 5.272.660 --- 1.972.282 --- 609.264 * 2.005.530 1 22.720.657 ! 17^256.351 1 j 4.945.057 16.649.969 Laolaltă: 61.572.0& • cer. 1 1 Realităţi Arhidiecesa Ep. Aradului Ep. Orăzii mari Ep. Caransebeşului spre scopuri şcolare N-rul Valoarea N-rul Valoarea N-rul Valoarea N-rul Valoarea 1 ! Edificii şcolare cu locu¬ 211 i) inţă pentru învăţător. 593 2.824.829 300 1.373.677 i • 592.957! 214 1.265.864 Edificii fără locuinţă de I 1.142.462 i I învăţător. . . . 152 | 43 ! 204.588 21 1- 24 84.200 Locuinţe învăţătoreşti. 28 35.777 32 55.494 i --- 10 17.200 Localuri pentru alte tre¬ i 1 buinţe. ..... 26 253.266 14 ! 38.078 12 ! 3.080 6 6.08oj Pământ : j j ca dotaţie învăţ. . . j 1 i 1 624 jug 140.023 2179jug | 1.055.425 1251 jug 419.910 404jug 222.693 74 ' _ | ca fundaţie şcolară. . 1853 „ 196.623 » j 16.635 | 43.398 343 „ 212.870 --- | ---- Mobilier şi chirie 425.176 - | 172.525 i 64.484 118.549; --- 963.182 --- | 194.576 i --- --- 99.906 Fond. şi fondaţiuni . i 5.951.377 I 3.110.998 i 1.127.839 I 2.932.062 La olaltă 12.222.2 76 cor. (Cu totu 1, averi bisericeşti şi şcolare: 73.794.310 cor.) — 52 — 17. Fondurile şl fundaţiunile bisericeşti. Consistoriile pentru acoperirea multelor şi diferitelor lor trebuinţe au următoarele fonduri şi fundaţiuni: I. In arhidiecezâ. 1. Fondul general administrativ, din care se plătesc sala-rele funcţionarilor consistoriali si ale protopopilor; în acesta intră şi subvenţia dela Stat. 2. Fondul general administrativ, din care se dau diferite ajutoare. 3. Fondul seminarial, pentru susţinerea seminarului. 4. Fondul catedralei, pentru întreţinerea catedralei din Sibiiu. 5. Fondul tipografiei arhidiecezane, din care se dau ajutoare preoteselor văduve, fondului de pensii etc. 6. Fondul bisericilor, pentru ajutorarea bisericilor sărace. 7. Fondul şcolar eparhial, pentru ajutorarea şcoalelor (în a-cesta intră şi subvenţia de 31.000 cor. dela „Universitatea săsească"). 8. Fondul de pensii. 9. Fundaţiunea „Vasile Moga", din care se dau burse pentru universitari şi se plăteşte fiscalul consistorial. 10. Fond. „Francisc Iosif", din care se dau burse (de câte 100 cor. pe an, teologilor şi pedagogilor). 11. F. „Şaguna", pentru ajutorarea bisericilor şi şcolilor. 12. F. „Pantazi", din care se va dota preoţimea, începând cu anul 1955. 13. Fond. „Andronic", din care se dau burse ucenicilor industriali, calfelor şi meşterilor începători. 14. „Fondul cultural", pentru ajutorarea şcolilor şi a învăţătorilor. — 53 — 15. Fondul de asigurare, din care se dau şl ajutoare la zidiri de biserici noul şi despăgubiri celor arse. 16—20. F. „ iron Romanul", fond. Cologea, fond. Peio-vlciu, fond. Vlad şi fond. A Mihaiu, pentru stipendii teologilor, liceiştilor şi universitarilor. Toate aceste fonduri laolaltă dau, la 31 Dec. 1913,. suma 4. Controlori, contabili, revizori, cassieri, directori de bănci şi la munţi de pietate. 5. Pot face serviciul militar cu termin redus (1 an). 5. Pregătirea profesorilor. Profesorii dc liceu se pregătesc la universităţile din patrie, unde cursurile sunt de patru ani. Fiecare student în litere şi filosofie trebue să-şi aleagă cel puţin două materii principale, din care va avea să dea examene. Afară de aceste materii principale trebue să asculte şi anumite cursuri (colegii) secundare. După semestrul al putrulea dă primul examen, numit „examen fundamental", iar după al optulea semestru dă al doilea examen, numit „cenzură“ (licenţă). Studentul în filosofie trece dintr’un semestru într’altul, fără a fi dator să dea examene sau să facă colocvii. Colocvii sunt obligaţi a face numai bursierii, în fiecare semestru, ceilalţi studenţi fac numai dacă vreau. Şi fără să facă după semestrul al patrulea examenul fundamental, se trece în semestrele următoare. După opt semestre absolventul de filosofie obţine „absolutoriul" (certificat de absolvire). Cineva poate fi profesor provizor şi numai cu examenul fundamental. Cei cari au şi cenzura, dacă au făcut un an de practică la vre-un liceu (gimnaziu), sau au fost profesori un an, se pot prezintă la ultimul examen, numit „examenul pedagogic“ (examen de capacitate), care se face din pedagogie, psihologie, logică şi filosofie. In urma acestui examen pot fi aleşi sau instituiţi profesori definitivi. 152 — Seminarii pedagogice universitare propriu zise nu există în Ungaria. Există însă trei şcoli practice (Budapesta, Cluj şi Pannonhalma) pentru cei ce vor să se facă profesori Studenţii nu sunt obligaţi să le urmeze, ci dacă vor fac practică în aceste şcoli sub supravegherea profesorilor lor, dacă nu, practica o fac singuri, pe socc '.ala elevilor, ca profesori provizori sau supleanţi. Examenele de profesor (fundamental, cenzura şi pedagogicul) se fac înaintea comisiilor, în fiecare an. Doctoratul în filosofic se dă pe baza unei teze tipărită înainte de examen. Doctoratul se poate da şi fără ca candidatul să mai fi dat înainte vre-un alt examen. Profesorii pentru şcoalele comerciale superioare se pregătesc într’un institut anume la Budapesta, cei de şcoale normale au de asemenea un institut special, tot la Budapesta. Ambele categorii de profesori se pot pregăti însă şi la universitate. IV. ÎNVĂŢĂMÂNTUL superior învăţământul suparior din Ungaria e organizat pe baze destul de largi şi temeinice. Numărul şcolilor superioare e aproape suficient. 1. Seminarele greco-orientale române. Fiecare dieceză ortodoxă îşi are seminarul său, susţinut din mijloacele proprii, cu câte un mic ajutor de!a stat, însă fără nici un control din partea acestuia. Cele trei seminarii ortodoxe nu sunt organizate uniform în toate privinţele. Fieca e se prezintă cu ceia ce i-a lăsat ca moştenire trecutul, împrejurările speciale în care s’a desvoltat şi situaţia specială a die- — 153 — cezei' pe care o serveşte. De câtăva vreme încoace consistorul mitropolitan studiază modalităţile în vederea unificării planului de învăţământ şi a regulamentului de organizare. Seminarul din Sibiiu, înfiinţat la 1811, a avut la început ca profesor pe însuşi Gheorghe Lazăr, care însă n’a putut sta multă vreme în serviciul lui. Ca şi celelalte două seminarii ortodoxe, cel din Sibiiu are două secţii: teologică şi pedagogică. De fapt, în biserica ortodoxă sub cuvântul „seminar" trebuesc înţelese două şcoli cu totul diferite unele de altele, având comun însă localul, directorul şi corpul profesoral. Intr’o secţie învaţă viitorii preoţi, în cealaltă viitorii învăţători. In secţia teologică a Seminariului din Sibiiu, se primesc numai absolvenţi de liceu. Cursul e de trei ani. Limba de propunere e pentru toate materiile, cea românească. Na se predă nici o altă limbă, nici modernă, nici clasică. La sfârşitul fiecărui an se dau, sub presidenţia unui comisar (delegat) consistorial, examene din fiecare materie. După terminarea cursului teologic absolventul dă şi un examen de cali-ficaţie preoţească, în faţa unei comisiei numită de Consistor. Pe baza acestui examen obţine o diplomă, care-1 îndreptăţeşte a concura la o parohie şi a fi hirotonit preot, în caz când e ales. „Teologii" sunt obligaţi de un timp încoace, de când se simte lipsa de învăţători, să urmeze şi şcoala normală. Pe baza legii ei au dreptul de a face examenul de califi-caţie învăţătorească, fără a mai fi făcut şi examenele anuale. Astfel ei fac în anul 1, examenul de calificaţie prescris pentru normaliştii de anul II; în anul al II cel pentru normaliştii de anul al III şi în anul III examenul pentru normaliştii de anul -al IV, şi examenul de calificaţie. — 154 — Astfel, teologii ies din seminare deodată cu două diplome. Ce e drept până acum dispoziţia aceasta nu s’a observat regulat, dar în anii din urmă se stăruie cu tot mai bun rezultat în direcţia aceasta. In seminarele din Arad (1822) şi Caransebeş (1865; se poate intra şi cu 6 sau 7 clase de liceu sau cu şcoala normală. Programul de studii e, cu mici deosebiri, identic cu cel deia Sibiiu. (cf. pagina 32—33). 2. Seminarele gr. cat. Şi în acestea se intră cu opt clase, repectiv cu examenul de maturitate. 'Cursul e de patru ani. Elevii sunt toţi bursieri şi se aleg dintre concurenţi, prin Consistorii. Fiecare seminar e împreunat cu internat, de unde „teologii" pot ieşi numai cu greu în oraş. Teologii poartă uniformă de preoţi (revereandă) şi-şi rad şi barba şi mustăţile. Toţi profesorii sunt preoţi. Programul de studii se deosebeşte de al seminariilor ortodoxe prin faptul că studiilor de limba română şi celor pedagogice nu li se dă aşa de mare importanţă, ci prevalează cu desăvârşire cele teologice. Se fac multe „exerciţii spirituale". Limba de predare în seminarul din Blaj (1754) şi Oradea mare (1914) e cea românească, în cel din Gherla cea latinească. Româneşte se fac în acesta din urmă numai unele cursuri, mai secundare. Profesorii sunt plătiţi cam egal cu cei dela liceu şi anume din tondurile bisericeşti. Seminarul din Gherla e susţinut» în parte, de „fondul de studii catolic". Un număr oarecare de teologi gr. cat. îşi fac studiile în — 155 — institutele romano-catolice din Roma, Budapesta, Ungvâr, Timişoara şi Sătmar. 3. Şcoli de notari. Cei cari vor să se facă notari trebue să fi absolvit liceul, apoi să fi făcut un an de practică pe lângă vreun notar în funcţiune. După anul de practică urmează un curs administrativ de un an Ia una din şcolile pentru acest scop. Astfel de scoale există în Murăş-Oşorheiu şi în Cluj. 4. Academii. In Ungaria sunt diferite şcoli superioare, în cari se intră cu bacalaureatul. Unele din ele sunt facultăţi, toate însă se numesc Academii. a) Academii de drept. Organizarea academiilor de drept e identică cu a facultăţilor de drept de pe lângă universităţi. b) Academii comerciale. In academiile comerciale se intră cu opt clase de liceu sau cu şcoala superioară de comerţ. Cursul e de 2 ani. c) Academii de agronomie. Se intră cu liceul complet. Cursul e de trei ani. d) Academia militară, Se intră cu şcoala militară sau cu opt clase de liceu. 5. Universităţile. 'n Ungaria sunt 4 universităţi, şi anume în Budapesta, Cluj — 156 — (1872), Pojon (Pressbug) şi Dobriţin. Ultimele două s’au deschis în 1914 şi se completează numai succesiv cu diferitele facultăţi. i Cea din Budapesta are toate facultăţile; celei din Cluj îi lipseşte facultatea teologică. La universitatea din Budapesta este si o catedră de limba A » şi literatura română, precum şi un docent de limba română. O astfel de catedră există şi la Cluj. In ambele, locuri însă catedrele sunt ocupate de români renegaţi, cari au ajuns la Universitate în urma legăturilor lor politice, şi cari nu sunt oameni de ştiinţă. Pentru filologia şi pentru istoria literară românească aceste catedre nu însemnează nimic. La Universităţile din Ungaria cursurile se ţin pe semestre înscrierile studenţilor se fac tot pe semestre. Semestrele se încep : I. la 1 Septemvrie şi durează până Ia 1 Ianuarie, al II-lea dela 15 Ianuarie până la 31 Maiu. Fiecare student trebue să se înscrie în fiecare semestru din nou, plătind taxele reglementare. Se plăteşte o taxă colectivă (80 cor. pe semestru), nu pe „colegii", ca d. ex. în Germania. Facultatea de filosofie are un curs de opt semestre. Examenele nu sunt obligatorii. Cine s’a înscris timp de opt semestre obţine la sfârşit „Absolutorul".— Ea nu e împărţită pe secţii bine determinate, ci studeniul e liber să-şi aleagă şi să-şi combine specialităţile după cum îi convine mai bine. Mai pe larg, vezi la'capitolul: „Pregătirea profesorilor". La Universitatea din Budapesta şi Ştiinţele fac parte din facultatea filosofică; la cea din Cluj există o facultate de ştiinţe deosebită. Facultatea de drept. — Cursul e de 8 semestre. In primii trei ani se dau examene anuale. După absolvirea cursului corn- — 157 — plet urmează trei doctorate, numite „riguroase", la intervale de cel puţin 3 luni. După ultimul riguros urmează promoţia de doctor, în fata rectorului si a decanilor facultăţilor, si cu o anumită solemnitate (jurământ etc.). După primul riguros candidaţii se pot înscrie la un barou advocaţial din ţară, candidaţi de advocaţi (stagiari pentru avocatură) pe lângă un advocat, fără a putea primi şi pleda procese în numele propriu. Stagiul ţine 5 ani (după legea dela 1912). La un an după promoţie se poate face „cenzura advoca-ţială" (examen de liberă practică)..După cenzură urmează încă 2 ani de stagiu pe lângă un advocat, fără drept de a deschide cancelarie proprie. Oficianţii administrativi superiori dau, după terminarea cursurilor juridice, numai două doctorate, şi anume în ştiinţele de stat. — Aceia cari dau şi doctoratul juridic şi pe cel de ştiinţe de Stat, se chiamă „doctores utriusque juris". Facultatea de medicină constă dintr’un curs de 10 semestre. Examene după anul 11-lea şi al IV-lea. După anul V se dă examenul de doctorat, după care noul doctor trebue să facă timp de un an practică la vre-un spital, în calitate de „asistent". După acest an îşi poate începe singur practica. , Facultatea teologică dela Universitatea din Pesta e romano-catolică. Cursurile se ţin în latineşte şi în ungureşte. Intre ascultători sunt şi câte 10 români gr. cat. Toţi teologii sunt interni. La universitatea din Cluj nu este facultate teologică. ..Politehnica din Budapesta are toate specialităţile tehnice, afaiă de electro-tehnică. Cursul e de patru ani (8 semestre). In fiecare semestru sunt colocvii obligătoare. Cine cade de două ori la colocviile din aceeaşi materie, repetă anul. Examene propriu zise sunt numai două, la finea anului al H-lea şi după „absolutoriu" (al optulea semestru). — 158 — Cultura românească şi elementul românesc sunt foarte insuficient şi slab reprezintate în universităţile Ungariei. Dacă cei opt milioane de Unguri au, pe lângă alte şcoli superioare, patru Universităţi, ar fi cu dreptate ca şi cei 3 jum. milioane de Români să aibă o universitate a lor. Dela 1848 încoace ei au şi cerut-o necontenit dela guvern, dar au fost în continuu refuzaţi. Odată li se pusese în vedere că la Universitatea din Cluj, înfiinţată Ia 1872, cursurile vor fi paritetice, adecă în două limbi, ungureşte şi româneşte, dar promisiunea nu s’a împlinit. O universitate românească în Ungaria ar fi o necesitate culturală inexorabilă, dar de aşa ceva Ungurii nu vor nici să audă măcar. V. ÎNVĂŢĂMÂNTUL profesional SI SPECIAL. » învăţământul profesional şi special în Ungaria are o vechime destul de considerabilă. Originile Iui se datoresc aproape în întregime iniţiativei particulare, destul de bogate. Cu timpul, în cele patru decenii din urmă, a făcut şi statul mult pentru desvoltarea acestor ramuri de învăţământ, pentru cari însă în general, n’a creat cadre nouă, ci a urmat firul de desvoltare curent. O lege specială unitară, care să prevadă organizarea învăţământului profesional şi special, tocmai de aceea nu există, — există numai diferite dispoziţii menite a înlesni desvoltarea mai departe a ceeace a creat o evoluţie firească îndelungată. De aceea găsim în Ungaria fel de fel de şcoli profesionale, avându-şi fiecare, mai mult sau mai puţin, individualitatea sa aparte, servind însă fiecare în mod efectiv industria şi comerţul, şi prin ele interesele ţării. Cât ne priveşte pe noi Românii, în acest punct stăm cam — 159 — slab. Avizaţi numai la puterile noastre, fără nici un sprijin din partea Statului, ba împiedecaţi sistematic în procesul nostru de desvoltare, nu ne-am putut închega destul de bine în 'privinţa nici unui ram al învăţământului, şi am rămas îndărăt mai ales în ce priveşte învăţământul profesional. O 'simplă privire în Statistica, pe care o dăm în capitolul următor, va face cu putinţă înţelegerea deplină a situaţiei în punctul acesta. u Statistica învăţământului public. Statistica ce urmează e făcută pe baza raportului oficial al ministerului de instrucţie ungar pe anul 1912 (Magyarorszug Kdzoktatăsugye cz 10! 2 svben, Budapest, 1914). Deşi tendenţios, — eeeace se va vedea mai ales în ce priveşte numărul şcolilor româneşti — ne-am folosit de el, de oarece e singura statistică pentru întreg învăţământul din ţară. Pentru şcoalele româneşti am întrebuinţat şi datele, demne de cre- 1914 si dinţă, ale organelor bisericeşti gr. or pe anul 1 gr. cat., pe anul 1912. I. Numărul şcoalelor. Şcoli Puteri Elevi didactice 1* Grădini de copii........ 2850 4348 270.135 2. Şcoli poporale: a) Şcoli primare........ 16.635 33.875 2.488.321 b) Şc. p. ucenicii de meserii şi de comerţ- 686 5.712 108.335 c) Şcoli poporale superioare . . . . 9 56 500 d) Scoli civile......... 486 5.691 - 93.665 3. Şcoli normale (preparandii) pentru gră- dini de copii......... 9 74 549 4. Şcoli normale (preparandii) . . . . 90 1.159 9.711 5. Şcoli secundare......... 250 5.205 79.516 6. Şcoli superioare......... 57 1.109 11.233 7. Şcoli de specialitate: a) Şcoli agronomice....... 59 402 2.383 b) n miniere......... 6 44 342 c) „ industriale şi de comerţ. . . 147 1.878 17.675 d) n artistice (muzică, bele-arte) . 50 532 9.847 e) „ militare......... 13 362 2.194 f) „ de moşit ........ 12 44 824 g) Alte şcoli de specialitate . . . . 14 133 884 8. Şcoli de penitenciare...... 43 59 6.718 9. Institute filantropice....... 186 1.139 61.636 21.722 62.222 3.147.726 Pe noi ne interesează aici şcolile din teritoriul românesc, cărora lăsăm însă să le premeargă un tablou al repartizării populaţiei de diferite naţionalităţi din acest teritoriu. Populaţia ia comitatele româneşti. COMITATUL Popu¬ DIN ACEŞTIA SUNT: (JUDEŢUL) laţia Români Unguri Saşi Sârbi Ruteni Alţii j totală In procente In procente In procente i Făgăraş . . 97174 84436 90 6466 3236 --- --- 1036 1 2 Alba inferioară . 221618 171483 _ 80 39107 7269 --- --- 3759 3 Huniedoara . 340135 271675 80 52720 8101 --- --- 7639 4 Solnoc-Dobâca . 251936 189443 78 52181 6902 --- --- 3410 5 Turda Arieş . . 174375 125668 74 44630 576 --- • --- 3501 6 Bistriţa-Năsăud . 127843 87564 70 1Q737 25609 --- --- 3933 7 Sibiiu...... 176921 113672 65 10159 49757 --- --- 3333 8 Cojocna . . . 286687 161279 58 111439 8386 --- --- 5383 9 Târnava mică . . 116091 55587 49 34902 35 20297 17 --- --- 5332 10 Târnava mare. . 14S826 60381 44 18474 12 62224 45 --- --- 7747 12 --- --- i" Murăş-Turda 219589 71909 36 134166 61 8312 X 5202 12 Braşov..... 101199 35091 34 35372 35 29542 30 --- --- 1194 Il3 Treiscaune . . . 148080 22963 16 123518 83 617 --- --- 982 !« Ciuc..... 145720 18032 12, 125888 81 1080 --- --- 720 jl5 Odorheiu .... 124173 2840 2.4 118458 90 2202 --- --- 673 16 Maramurăş . . 357705 84510 23.5 529o4 15 39552 --- 159489 21190 Şvabi : 17 Sălagiu .... 230140 136087 57 87312 37., --- --- --- 6720 18 Sătmar . ... 396632 119760 42., 268385 67, 6670 --- --- 1817 19 Bihor...... 616301 265098 33 365642 55, 3599 --- --- 11962 20 Arad...... 414388 239755 56, 124125 29, 38695 --- --- 11837 21 Caraş Severin 466147 336082 72 33787 55883 14674 --- 22813 22 Timiş...... 500835 169030 34 79960 165883 69905 --- 16057 23 Torontal .... 615151 86937 12, 128405 165799 199799 --- 18137 La olaltă .... 6305666 2909719* 2058887 699215 387565 159489 180339 ♦ După statistica românească numărul Românilor se apropie de 3*/2 milioane. 11 ct> cs va ***** C» tewsii» s Is 55 K E îs Is co 05 co s IO co 4» co to 00 to co 05 co to 4^ 00 00 --- Şcoli de ucenici industriali co si li ro 1 --- co OI co 05 - _ co *-* 1 to ro 1 frp^ 1 ■ ■ , ■ l ■ co 1 Şcoli de ucenici comerciali to ! ~ 1 “ 1 1 1 1 1 1 - 1 1 1 1 1 1 1 - 1 I 1 1 1 1 1 Şc. poporale superioare 5 co 1 co 1 • 1 li ! co 1 1 1 1 1 1 1 Şcoli de agricultură jy 55 ZI o y Ol - 05 Ol Ol Ol to 4^ 05 Ol co co to 05 4^ to co 00 Ol --- Şcoli civile 127 00 ^3 to 1 OI to to 1 , . co , , , ■ 1 1 1 1 k: 1 1 to 1 de băeli o -cn o! de fete i o co 1 co 1 1 co 4^ 1 1 Ol 1 1 t . 1 1 ■ 1 1 1 1 ii 1 1 st K 1 00 £» to to co --- to 4^ to to JŞJ co to to co co to 4^ co IO to co co --- Licee şigim. clasice co, gr.-or. „ „ 98.968 „ 3. Şcoli de repetiţie. Şcoli conf. rom. de repetiţie generală (continuare a cursului de toate zilele). 1702; elevi 40.411. Şcoli conf. româneşti de repetiţie economică în legătură cu şcoala primară: 148; elevi 7.338. Şcoli comunale româneşti de repetiţie generală: 49; elevi 2.099. Şcoli comunale româneşti de repetiţie economică: 34; elevi 2.352. Şcoli poporale economice independente 164; toate ungureşti, cu 19.550 elevi, dintre cari 519 români. Şcolile de repetiţie generală şi economice au fost cercetate de 532.711 elevi, dintre cari 66.097 români. — 167 — 4. Şcoli de ucenici industriali: 588, cu 101.345 elevi, dintre cari 6.143 români. Şcoli rom. 3 (2 comunale, 1 confesională) 5. Şcoli de ucenici comerciali: 98, cu 6.690 elevi, dintre, cari 185 Români. Şcoli româneşti —. 6. Şcoli poporale superioare 9; toate ungureşti. 7. Şcoli civile 486; elevi 94.165, dintre cari Români 2382 Aceştia au cercetat: şcoli de stat 1114, comunale 540, rom.-cat. 312, gr.-cat. 204, gr .-or. 56, pârtie. 106, evang. 26, reform. 4. învăţători: 33.875. In teritorul românesc 10554. Români 2626 (după statistica românească: 3353). Aceştia au funcţionat: la şcoli conf. gr.-or. rom. .... 1552 n » „ gr.-cat. . . .... 1073 n n comunale . . . .... 269 77 77 de stat .... .... 121 8. Şeoli normale pentru grădini de copii 9; în teritoriul românesc. . . .... 4: De stat: 1. Sătmar . . . . 9 profesori 79 eleve 2. Oradea mare . .5 „ 40 77 3. Timişoara . . i . 7 „ 19 77 Ev.-luterană : • 4. Braşov . . . . 8 „ 15 77 9. Şcoli normale de băeţi........................49 în teritoriul locuit de Români..............17 De siat: 1 Arad .... 17 profesori, 114 elevi 2. Deva .... 14 77 75 „ f 3. Cluj .... 17 77 107 „ 4. Sighetul Marmaţiei 14 77 111 „ 5. Cristuru! săcuesc 16 77 86 „ 6. Timişoara. . . f 18 77 122 „ — 168 Rom.-cat.: 1. Csiksomlyd . . 10 tt 76 tt 2. Oradea mare . 13 tt 57 n 3. Sătmar . . . 12 tt 86 tt Reform.: 1. Aiud .... 14 tt 105 ft Evangel.: 1. Sibiiu.... 10 tt 132 tt Greco-orient._ 1. Sibiiu .... 12 tt 112 tt 2. Arad .... 10 tt 68 tt 3. Caransebeş . . 9 tt 21 tt Greco-cat.: 1. Blaj .... 11 tt 78 tt 2. Gherla . . . 10 tt 43 tt 3. Oradea mare . 10 ft 51 tt Şcolile normale din Ungaria au fost cercetate de 4774 elevi. Români 419; în şcoli româneşti 369. 10. Şcoli normale de fete...........................43 în teritorul românesc.........................11 De stat : 1. Cluj . . . . 16 profesori, 120 eleve 2. Sepsisângiorgiu . 15 „ 117 tt Rom.-cat.: 1. Sibiiu. . . . 9 „ 134 tt 2. Oradea mare . 16 142 tt 3. Timişoara . . 19 158 tt 4. Sătmar . . . 14 174 tt Reform.: 1. Oradea mare . 9 117 tt 2. Sătmar . . . .14 „ 132 tt Evang.: 1. Sighişoara . . 12 „ 75 tt Gr.-cat: 1. Lugoj (dela 1914 încoace). 2. Gherla (dela 1 Sept. 1915). 11. Şcoli normale de fete pentru şcoli civile . 7 în teritorul românesc..........................1 — 169 — Timişoara (rom.-cat.) cu 8 profesoare şi 13 eleve. Şcolile normale de fete au fost cercetate de 4268 eleve, j ' dintre cari 41 Românce. 12. Licee clasice.............................155 In teritorul românesc....................46 A. Licee de stat şi supuse statului. Profe¬ Prof. de' Numă- ■ Elevi i Cheltuelile /. De stat sori ; religie rul unguri 1 de ordinari şi extra1 elevilor ' susţinere ordinari 1 a şcoalei 1. Dej....... 15 7 310 255 88.821 2. Ibaşfalău (Elisabetopole) 18 9 230 151 92.160 3. Făgăraş..... 19 8 347 112 91.645 4. Lugoj ...... 15 •8 304 144 109.084 5. Baia mare .... 16 10 359 270 103.509 6. Sibiiu...... 27 9 464 175 165.389 7. Petroşeni .... 14 9 186 137 75.235 8. Gherla..... 16 8 313 206 105.001 9. Timişoara .... 20 10 428 260 142.510 10. Turda..... 16 10 272 191 102.138 11. Biserica albă . . . 17 7 316 60 i 03.098 12. Chichinda mare . . 15 7 221 119 111.702 13. Panciova .... 15 8 242 85 95.610 2. Regeşti-catolice: 1. Arad...... 22 io 536 438 164.975 2. Sătmar..... 26 3 672 ! 645 152.656 B. Sub conducerea statului. 1. Comunele: cui mare . | 15 j 7 | 312 | 179 j 110.6281 — 170 2. Romano-ca 1. Sighetul Marmaţiei (fraţii tnizericordioşi) 2. Careii mari .... 3. Timişoara .... 4. Oradea mare . . . (premontrenzi) V ■* 3. Greco-catolh i 1. Blaj .............. \2. Beiuş............... 4. Fundafional 11. Nâsăud C. Licee susţinute de : 1. Braşov ..... y ; 2. Csikszereda .... ?3. Alba Iulia .... 4. Chezdi-Osorheiu . i t j 5. Cluj............... :6. Murăş-Oşorheiu . . 7. Odorheiul săcuesc. . D. Li 1. Reformate 1. Cluj .............. 2. Sighetul Marmaţiei 3. M. Oşorheiu . . . 4. Aiud................ 5. Sepsisângeorgiu . . 6. Orăştie............. 16 7 260 231 76.642 15 7 324 320 71.742 16 2 557 331 | 115.641 21 2 625 519 136.992 1 (ror nâne); i 13 6 1 534 6 82.942 15 3 1 413 54 101.239 14 5 j 300 i 18 i i 91.0651 tatul romano-catolic ardelean. 16 1 2 , 273 232 122.243; 17 2 385 383 106.094; 15 2 363 243 104.241 j 15 2 265 259 110.137 19 2 491 449 106.924! 16 1 341 264 119.093! 16 4 291 i 275 106.518 autonome. 15 i 3 390 | 383 | 114.453 13 ' | 7 325 316 108.414 17 i 13 428 | 392 148.746 20 ! 4 442 417 ! 898.944 17 i 6 291 282 108.143 18 ; 4 313 i 261 145.350 7. Sătmar..... ! 14 8. Odorheiul săcuesc. . ! 17 9. Zălau...... i 15 2. Evangelice-săseşti 1. Bistriţa..... 17 2. Braşov..... 18 3. Mediaş..... > 15 4. Sibiiu...... 15 5. Sighişoara .... 14 3. Unitare: 1. Cluj ....... 17 4. Greco-orient. rom : 1. Braşov............... 14 13. Gimnazii (clasice) . In teritorul românesc 1. De stat: 1. Caransebeş . • . . . 12 2. Gyergy6szentmikl6s . 9 2. Regeşti-catolice: 1. Şimîeul Silvaniei . . 12 3. Confesionale: ' 1. Cluj (de fete) ... 3 4. Evangelice — sase 1. Sebeşul săsesc. . . 8 2. Reghinul săsesc . . 6 7 410 j 410 104.653 4 282 268 100.996 6 316 | 290 116.825 6 303 58 288.460 3 217 2 93.765 1 195 6 60.993 6 287 4 80.310 1 277 25 84713 4 340 335 123.008 7 292 --- 91.634 28 8 7 247 37 45.955 2 . 136 125 44.313 4 220 155 50.619 9 36 34 47.228 1 153 13 37.471 5 121 28 28.619 — 172 — 5. Greco-orientale române : 1. Brad ...... 7 1 120 --- 37.894 6. Unitare : 1. Cristurul săcuesc . . 9 4 205 167 56.154 14. Licee reale. 27 In teritorul românesc . . . 8 1. De stat: 1. Arad...... 17 10 315 275 126.955 2. Braşov ..... 17 11 240 200 99.720 3. Deva...... 20 8 320 257 110.569 4. Oradea mare . . . 19 7 323 313 125.473 5. Odorheiu .... 16 5 136 331 80.561 6. Timişoara .... 21 6 465 154 136.115 7. Vârset..... 21 7 401 154 102,880 2. Evangelice-săseşti: 1. Sibiiu...... 12 6 262 9 58.417 15. Şcoli reale cu curs inferior: 5 In teritoriul românesc 2 1. Evangelice săseşti: 1. Braşov ..... 12 2 225 2 39.595 2. Greco-orientale române: 1. Braşov..... 9 5 74 --- 22.386 16. Şcoli superioare de fete..................35 In teritoriul românesc...................7 173 1. De stat: 1. Arad ...... 9 11 166 151 60.492 2. Cluj...... 18 8 217 209 106.969 3. Sighet..... 11 8 189 189 85.771 4. Timişoara .... 12 9 219 183 73.309 2. Comunale: 1. M. Oşorheiu .... 8 10 114 108 45.369 3. Rom. cat.: 1. Timişoara .... 11 4 218 128 29.620 4. Reformate: 1. Sătmar..... 9 8 244 243 46.295 Eleve: 6529; Românce 27. 174 — Liceele şi gimnaziile clasice au fost cercetate de 61.913 elevi; Români 4.038. Şcolile reale au fost cercetate de 11.074 elevi, dintre cari Români 218. — Laolaltă 72.987 elevi, dintre cari 4.356 Români. 17. Şcoli superioare de comerţ. . . 51 In teritoru! românesc . . . 14 Braşov De Stat: 1. j 8 6 103 62 46.336 2. Cubin 7 3 76 34 29.298 Q Lipova 6 5 151 88 31.032 Xj• 4. Panciova 12 6 119 48 33.690 5. Becicherecul mare 7 6 . 116 64 26.924 Comunale: 1. Arad 22 8 355 291 73.450 (Subvenţionate O de Stat) Murăş-Oşorheiu 11 6 165 142 58.438 Timişoara . 3. > 15 8 269 160 75.820 4. Sătmar 11 5 164 161 37.200 Rom. cat 1. Cluj 11 6 32 30 6.870 Gr. ort rom. 1. Braşov --- 42.280 i 1 1 118 Susţin, de soc. 1. Cluj 21 8 201 184 110.877 .2. Oradea mare 11 7 292 282 74.600 Şc. de fete 1. M.-Oşorheiu 9 6 59 52. 35.062 Elevi 9497. Români 277. 18. Seminarii teologice. . . 49 In teritoriul românesc Gr. ort. rom. 1. Sibiiu CU 90 elevi 2. Arad n 92 „ 3. Caransebeş » 38 „ Gr. cat. 1. Blaj V 90 „ 2. Gherla » 62 „ 3. Oradea mare (dela 1914) » ff 4. Lugoj, (din 1913) 175 — Rom. cat. 1. Timişoara CU 55 elevi 2. Oradea mare n 21 ff 3. Sătmar n 26 n 4. Cluj n 20 n 5. Huniedoara n 9 n 6. Alba lulia n 32 n Reform. 1. Cluj n 69 n Unitar 1. Cluj n 16 n 19. Academii de comerţ 3, 1 în Cluj cu 271 elevi; Rom. 7. 20. Academii de drept, 8. In teritorul românesc 2: Oradea mare şi Sighet. Studenţi 1386; Români 39. 21. Universităţi 4 (2 înfiinţate la 1914). In teritorul românesc 1, la Cluj, Studenţi 10.406. Români 460. 22. Politehnice 1. Studenţi 1868. Români 26. 23. Şcoli de specialitate. Institute de agronomie: 1 Şcoală snperioară de silvicultură şi montanistică în Şem-niţ; elevi 405; Români 8. 1 Şcoală superioară de veterinari (Bpesta), Elevi 190, Români 7. 5 Academii agronomice. In teritoriul românesc una, la Cluj. Studenţi 387. La Cluj 100; Români 2. 1 Şcoală normală-, pentru învăţătorii de economie (Komârom) 29 elevi. Români —. 1 Şcoală normală pentru învăţătoare de economie (Kecskemet) 31 eleve, Rom. —. 1 Institut pentru economie de casă (Kassa) 40 eleve. 1 Institutul' maghiar pentru educaţia femeei (Bp) 60 eleve. 24 şcoli de agricultură (19 de stat; 4 comunale, 1 pârtie). In teritorul românesc 8, şi anume: — 176 — De stat: Geoagiu (comit. Huniedoarei) 21 Csikszereda...............31 Lugoj.....................27 Sânmiclăuşul mare (Torontal) 32 Şimleu....................34 Comunale : Bistriţa..................18 Feldioara (corn. Braşov) . . 28 Mediaş....................76 elevi » Şcoli de vinţeleri 10, dintre cari în teritorul românesc.* Bihardioszeg (corn. Bihor), Miniş (c. Arad) şi Aiud (corn. Alba inferioară). De stat: Şcoală pentru lăptărie: în Csâk (corn. Timiş). Şcoală dc pădurari în Gurghiu (Gorgenyszentimre) (corn. Murăş-Turda) şi în VadăszerdQ (c. Timiş). Şcoală de grădinărit: Bâcicoiu (Nagybocskd, c. Maramurăş) „ „ „ Turda. Şcoala agronomică Szabo-Iozsef în Turda. Elevi la toate şcolile agronomice şi economice din ţară 2378. Români 63. Alte şcoli speciale Institut pentru pregătirea profesorilor de şcoale comerciale 1 „ „ „ „ „ „ normale 1. Şcoli de notari 8 In terit. rom. 2 (Cluj şi Murăş-Oşorheiu). Şcoală de poştă şi telegrafie 1 (elevi rom. 4) Şcoală pentru Căile Ferate 1 (—). Şcoală de navigaţiune 1 (—). Şcoli militare 13. In terit. rom. 4 (Sibiiu, Cluj, Oşorheiu şi Oiadea mare). 177 — Preparandii pentru şcolile terapeutice 1 (elevi 26, rom.—). Şcoli pentru gângavi 1 (elevi 13, rom. —). Şcoală pentru pregătirea maeştrilor de gimnastică 1 (elevi 86; rom. —). Şcoli de moşit 12. In terit. rom. 3 (Sibiiu, Cluj, Oradea mare) cu 107 eleve românce. 24. Şcoli profesionale, cu totul 45, cu 4663 elevi şi eleve, dintre cari 66 rom. Anume: -2 "t/S Q 1 şcoală profesională artistică cu 201 elevi Rom. 4 4 „ „ superioare cu 1178 „ „ 4 19 „ „ speciale 0 cu 1442 „ „ 38 O 1 şc. profes. pe lucru de mână lemeesc 477 „ „ — 5 scoale pentru meşteri industriaşi 1 şcoală pentru desemnul industrial 3 scoale profesionale speciale subvenţionate de stat1 2) . . . . 11 şcoale prof. pentru lucru de mână femeesc, susţinute de particulari, comune etc....................... Afară de acestea, s’a mai ţinut încă în 51 de localităţi cursuri profesionale, la care au participat 13.367 de ascultători. 25. Şcoli de artă. Academia de belearte: secţia pentru pictură (Budapesta) elevi............................102. Români — Academia de belearte : secţia sculptură (Budapesta) elevi................................... 9. Români — Şcoala superioară pentru profesori de desen (Budapesta)................................ 230. „ 2 118 „ n 1064 „ n 3 130 „ „ 6 651 „ „ 9 1) In terit. rom» 7 : Sătmarşi Braşov de lemnărit, Arad şi Cluj, Timişoara şi M. Oşorheiu de lucru’în metal, Zlatna (piatră) şi Odorheiu(lut) 2) Una în Sibiiu, pentru pantofari, 1 in Cisnădie, de ţesut. 12 — 178 — Academia de artă dramatică (Budapesta) . 51. „ — 2 scoale de actori (Budapesta) .... 138. „ — Academia de muzică a ţării (Budapesta) . 444. Români — „ „ „ dn Buda .... 218. „ 2 43 conservatori şj şcoli de muzică cu . . 8653. „ 42 (In ţinutul românesc: Arad (2), ibaşfalău, Cluj, Sighet, Oşorheiu, Oradea mare, Sighişoara, Timişoara). 26. Institute filantropice 1. — 109 orfelinate şi anume: de stat 4, comitateuse 6, comunale 15. Confes. rom. cat. 33, gr. cat. 2, armeano-cat. 2, reform. 2, evangel. 7, protestante 1, israelite 9, ale reuniunilor de femei 19, alte reuniuni 4, lundaţionale 5. Populaţia de orfani: 4438. — După naţionalitate: Români 98, ruteni 35, croaţi 17, sârbi 8, slovaci 171, germani 423, maghiari 3649. 2. Institute de orbi 15. In terit. rom. 2. (Cluj şi Timişoara), Elevi 698. Români 15. 3. Institute de surJo-muţi 16. In terit. rom. 3, (Arad, Cluj şi Timişoara, subvenţionate de stat), cu 1518 elevi. Români 54. 4. Institute pentru copiii arieraţi 9. In ter. rom. 2 (Braşov şi Boroşineu, ambele subvenţionate de stat). Elevi 629, Români —. 5. Azile de stat 17. In terit. rom. 5 (Arad, Cluj,' Oşorheiu Oradea mare, Timişoara). Au adăpostit 51.140; Români 2.564. 6. Institute ale „Ligei regnico'are pentru protecţia copiilor,“ 10. Iii terit. rom. 2, (Cluj şi Oradea mare), ambele pentru ucenici. Elevi 461, Rom. 20. 7. Institute de caritate 84. In terit. rom: Cluj (reformat) şi Oradea mare (rom. cat). Elevi 971, Români —. 8. Institute de corecţiune 5. Unu la Cluj. Elevi 1779 (la Cluj 107); Români 107 (la Cluj 46). 179 — In institutele filantropice populaţia totală e de 57.197; dintre aceştia Români 2108. III. Averea şcoalelor secundare româneşti. (Teren, imobile, fundaţiuni, fonduri, biblioteci, rechizite, mobilier ş. a.). Liceele gr. cat. rom. ...... 905.288 cor. Liceul din Năsâud................. 394.441 „ Liceele gr. or. rom. ...... 2.936.890 „ Liceele j Liceele Liceul j gr.-catolice | gr. or. rom. ; din Năsăud i 1 Local şi teren .... 425.000 586.000 233.000 i Alte imobile. . : . . 1 711.818 --- \ Efecte publice şi hârtii \ de valoare . . . .! 285.754 1.022.430 ! Fonduri pentru burse. . | 22.667 64.241 --- ; (în bani şi realităţi) i ! Fondul pentru ajutoare . i 61.162 73.936 24.395 | (bani şi realităţi) [ j Fondul societăţilor de 6.830 j lectură ale elevilor. . 4.826 20.951 Alte fonduri (orhestră etc) 3.056 74.591 27.202 Biblioteca profesorilor şi a elevilor..... 24.009 75.239 33.723 Rechizite şi aparate . . 45.252 54.073 29.487 Mobilier...... 36.567 34.584 24.800 Altele....... --- 235.152 833 905.288 2.936.890 394.441 Averea tuturor liceelor clasice şi reale din ţară: 119.977.902 cor. — 180 — IV. Budgetul şcolar pe anul 1912, în ţara întreagă. 1. Cheltueli. Universitatea din Budapesta .... » „ Cluj.................. Tehnica din Budapesta.................. Şcolile superioare de comerţ . . . . Liceele şi gimnaziile (clasice şi reale). Laolaltă 6.351.900 cor, 3.325.900 „ 1.734.400 „ 2.856.541 „ 24.598.422 „ 38.867.163 . Liceele din teritorul românesc 4.761.163 cor. Gimnaziile „ şcolile reale „ „ „ inferioare n Laolaltă 348.253 „ 737.810 , 61.981 „ 5.909.831 „ Pentru liceele româneşti (gimnazii şi (Beiuş, Blaj, Braşov, Brad, Năsăud). . Liceele de stat din ţara întreagă. . „ confesionale sub cond. statului „ statului catolic din Ardeal . . „ confesionale autonome . . . Pentru şcolile reale..................... reale): 426.860 cor 7.798.837 „ 4.915.808 „ 775.250 „ 6.938.061 ,, 3.765.992 „ Subvenţii de stat pentru şcolile primare la 1910. comunale . . . . . 1.561.135 cor. rom.-cat. . . . . . 5.456.009 » armeano-cat. . . . . 3.246 n greco-cat. . . . . . 1.279.232 n reformate . . . . 2.059.833 n evangelice . . . . . 911.797 n protestante. . . . . 4.854 w greco-orient. . . . . 386.013 n — 181 unitare....................... 36.776 , izraelite. . , ... 681.045 „ şcoli de-ale societăţilor 13.900 „ şcoli private . . . 6.750 „ 12.402.869 „ La 1915 subvenţia pe care o dă statul pentru şcolile primare româneşti e aproximativ de ... . 2.000.000 cor. Fondurile culturale eparhiale dau aproximativ: 400.000 „ Comunele bisericeşti: ., . : . 3.000.000—3.500.000 „ 2. Venituri. Veniturile liceelor (gimnazii şi reale): 24.753.274 cor. Veniturile şcoalelor româneşti: DE UNDE: Beiuş şi Năsăud 1 Braşov şi Braşov i ; Blaj Brad şc. reală 1. Dela stat...... | --- --- 26.600 12.800 2. Dela statul catolic . . 750 400 --- --- 3. Din fondurile proprii sau 50.013 45.677 100.153 19.444 ţile Bisericii .... 4. Din taxa de şcoală 36.284 5.830 31.008 4.008 (didâctru) . . 5. Din taxele de înscriere. 5.874 --- 3.336 152 6. Taxe de bibliotecă, 13.508 4.390 12.949 1.722 Anuare, etc. . . 7. Din veniturile diferitelor fonduri . . . 12.370 4.699 15.890 60 8. Alte venituri..... 2,137 704 14.234 ---. 184.181 94.600 286.715 * 22.386 * De fapt Ia rubrica această aparţine şi liceul sârbesc din Neo-planta. In statistica ministerului de Instrucţie şcolile secundare sunt grupate numai pe confesiuni. Pentru Braşov şi Brad numai, ar veni cam 180.000 cor. iii. Date despre şcoalele secundare şi superioare româneşti. Dăm mai la vale şi unele date mai însemnate despre liceele şi seminariile româneşti din Ungaria, cari obişnuesc a publica Anuare. Seminarul din Blaj, Gherla şi Lugoj şi şcoala normală din Gherla şi Oradea mare, nepublicând astfel de Anuare, datele despre aceste şcoli ne lipsesc. 1. Seminarul gr. or. din Sibiiu. înfiinţat la 1811. Are 2 secţii: una teologică şi alta pedagogică. Anuarul din 1914)15. Profesori: 1 director şi prof. (6 ore); 10 profesori. Elevi teologi 90, pedagogi 107. După profesiunea părinţilor: In secţia teologică: 29 preoţi, 13 învăţători, 49 plugari. „ pedagogică: 19 „ 11 „ 14 „ Seminarul are local nou, din 1914. Biblioteca profesorală cuprinde................ 2869 volume Biblioteca societăţii de lectură „Andrei Şaguna* a teologilor: 2927 volume Bibliotecu societăţii de lectură „Andrei Şaguna" a pedagogilor: 2053 volume Seminarul e împreunat cu internat, în care sunt adăpostiţi toţi elevii ambelor secţiuni (excepţie au format numai 27 elevi). Taxa anuală e de 400 cor. în 2 rate. Pentru anul şcolar. - 183 — 1915|16 ea s’a urcat, în urma scumpetii provocate de răsboiu, la 550 cor. Taxa de imatriculare 5 cor.-j-5 cor. pentru bibliotecă şi 2 cor. pentru scaldă. Bursieri (a 100 cor.) 55 elevi (20 din secţia teologică, 35 pedagogică). Cei cari doresc să fie primiţi în vre-una din secţiile seminarului, trebue să facă petiţie la Consistor. Consistorul poate respinge pe candidaţii cari nu întrunesc toate condiţiile (din punct de vedere moral sau igienic). Fonduri administrate de direcţiunea, seminarului: 1. Fondul pentru trebuinţele elevilor . . 6.538.09 cor. 2. „ de ajutoare al corpului profesoral 4.871.06 „ 3. „ „Dr. Petru Şpan“ . . . 542.12 „ Soc. de lect. a teologilor. Fond de ajutoare 2.240.68 cor. „ „ a pedagogilor Fond de ajutoare 2.313.28 „ Fond administrativ 308.98 „ „Dr. Petru Şpan“ 1.286.13 „ „Demetriu Cunţan“ 61.84 „ Laolaltă. . . 18.160.16 „ 2 Seminarul gr. or. din Arad. înfiinţat la 1812, ca şcoală normală. Secţia teologică dela 1822. 1 Director şi profesor (10 ore); 9 Profesori ordinari; 3 extraordinari. Elevi teologi: 75 ordinari, 25 particulari. Pedagogi (norma-lişţi): 35 ordinari, 6 particulari. Seminarul are internat (obligator). Taxa anuală la internat 350 cor. Bursieri 35 (nu plătesc taxa pentru internat); 8 plătesc numai jumătate. 184 — Biblioteca: 4649 voi. în valoare de. . . . 13.804 cor. Bibliotecile de clase 561 voi. în valoare de . • 378 „ Muzeul fisical................ „ „ . 1.042 „ „ de ştiinţe naturale şi geografie „ 1.727 „ Fonduri: „Fondul tinerimei.......... 16.844 cor. „ bibliotecii......... 4.702 „ „ sanitar............. 3.969 „ „ D. Ţichindeal-M. Nicoară 3.638 „ Laolaltă fondurile 29.153 cor. Societatea de lectură a teologilor a ţinut în cursul anului 17 şedinţe. Avere 301.26 cor. Societatea de lectură a pedagogilor: 14 şedinţe. Avere 283.71 cor. Biblioteca societăţilor: 2346 volume. 3. Seminarul gr. or. din Caransebeş. înfiinţat la 1865. Are două secţii1 Director şi profesor. 5 profesori ordinari. 2 extraordinari. Elevi: teologi 38. In secţia pedagogică 25. 4. Liceul greco-oriental din Braşov. înfiinţat la anul 1850. In cursul celor 65 de ani de existenţă a avut patru directori. Anuarul din 1914—15. . 1 director şi profesor (6 ore). 12 profesori (laici) ordinari. 4 extraordinari. Elevi 310-)-20 particulari. (Părinţii: 90 plugari). In Internatul şcoalei au fost 71 elevi. Taxa 700 cor.; în 4 rate. Masa studenţilor a cheltuit în 16 ani 73.459.95 cor. ajutând 575 şcolari. Au căpătat în 1913/14, mâncare gratuită 19 elevi dela gimnaziu (şi 9 dela reale şi comerciale). Averea e de 82.182.75 cor. (Creştere faţă de anul precedent de 8.937 cor. — 185 — Fonduri adm!nlstrate de direcţiunea scoale:: 7 7 a) Fondul Coresi (pentru ajutorarea profesorilor la tipărirea de cărţi didactice, pentru excursii ştiinţifice etc.)..................... 4.549.76 b) Fondul Dionisie Făgărăşanu (bolnavi). . . 11.694.83 c) „ Balaşa Blebea (premiarea şcolarilor distinşi în muzică)...................... 1.500.67 d) „ A. Bârseanu (premiarea şcolarilor cari excelează prin purtare morală) . . 2.070.89 e) „ Preotul loan Ghişa (binefaceri) . . 934.78 f) Fondul disponibil al şcoalelor medii (pentru cinematograf)...................................... 950.45 g) Fondul pentru premiarea şcolarilor distinşi în gimnastică......................................... 343.70 h) Fondul „Collega" (pentru ajutorarea elevilor săraci, la excursiuni). . ................ 2.644.48 i) Fondurile tovărăşiilor de clase ale elevîlor . 2004.53 k) Fondul pentru portretul lui AI. Bogdan . . 117.— /) „ „Casei dc lectură Al. Bogdan". . . 975.71 ni) „ Cercetaşilor........................... 219.1Q Laolaltă . . . cor. 114.471.26 Societatea de lectură „loan Popazu“ a elevilor: 151 membri; 77 ordinari (cl. Vil—VIII), 64 extraordinari (cl. V—VI). Biblioteca societăţii 1022 voi. Averea societăţii 6.287.14 cor. Elevi bursieri: 38, în suma de 6050 cor. Taxe: cursul inferior 48 cor. Se acordă şi dispensă, de „ superior 78 „ jumătate. Se admite ca şi elevele, cari studiază în particular, să cerceteze prelegerile, împreună cu elevii. — 186 — Examen de maturitate: 42. Liceul din Braşov, dimpreună eu şcoala reală şi cu cea comercială de acolo, e administrat de o „Eforie a şcoalelor“, aleasă de delegaţiunea Bisericii Sftului Nicolae. Partea cea mai mare a veniturilor din cari se susţin aceste şcoli, e din România, unde biserica Sfântului Nicolae are o moşie cu destinaţie anume pentru aceste şcoli. 5. Liceul gr. cat. din Blaj. — înfiinţat la 1754. Anuarul din 1913' 14. Profesori: 1 director şi profesor (cu 9 ore pe săptămână). 17 profesori de studii ordinare. 3 „ „ „ extraordinare. 3 cateheţi (gr. or.; ref.; izraeliţi). Profesorii trebue să fie preoţi hirotonisiţi. Excepţie: una singură (G. Precup., care însă şi el e absolvent de teologie). Biblioteca profesorală număra la 1911: 11.089 volume. Biblioteca tinerimii gimnaziale avea la 1914: 2.356 volume. Elevii din cl. V—VIII au o societate de lectură a lor, în care elevii din ci. VII—VIII sunt membri ordinari, cei din cl. V—VI extraordinari. A ţinut în 1913,14 21 şedinţe: .1 constitutivă, 1 festivă, 6 literaro, 6 cenzurătoare, 7 administrative. Există şi o „Reuniune mariană“ (înfiinţată în 1910), care avea 209 membri. Scopul ei e de a promova între elevi iubirea de muncă şi perfecţiunea creştinească. A ţinut în aaul 1913 14: 10 întruniri religioase, 3 literare şi 3 administrative. „Reuniunea mariană" a elevilor îşi are biblioteca proprie de 202 volume. Cassa e de 70 cor. şi e formată din cotizaţiile de câte 10 fileri pe lună, ale membrilor ei. Există şi o echipă de cercetaşi, constătătoare din 85 de elevi din cl. III—VIII. — 187 — Muzeul de istorie naturală are: 42 obiecte de aranjameut (dulapuri etc.), 151 tabele animalice, 4520 animale umplute, uscate ori aşezate în spirt şi formalin etc. 179 tabele botanice, 6600 plante uscate, 395 modele de cristalografie, 3126 minerale şi roce şi o colecţie de 10.140 conchilii şi multe petrifi-caţiuni. Muzeul de arheologie şi istorie are: 3412 numi, 134obiecte de intuiţie şi 574 diverse obiecte. Elevi bursieri (între 50 şi 200 cor. pe an) au fost 93. Suma totală a burselor a fost de 14.422.98 cor. Beneficiul de pâine (ţipăi) s’a împărţit în valoare'de 6000 cor. (182 elevi, fiecare câte „o tablă de zece ţipăi" la câte 5 zile). Scutiţi de didactru au fost 72 elevi, în suma de 1700 cor. In Internatul împreunat cu şcolile din Blaj „(Seminarul ju- ■ nimei române gr. cat. studioase*) au fost 155 elevi. Taxa anuală e de 400 cor. Fonduri administrative de direcţiune: a) Fondul pentru ajutotarea studenţilor bolnavi: 29647,38 cor. b) „ şcolii de scrimă.................... 1084,48 „ c) „ Ciriae Basiliu Groze (înf. 1900) (veş- minte gratuite pentru elevi) . . 456,52 „ d) „ Ioan Săbădean (înf. 1902) (ajut. ele- vilor bolnavi)......................... 799,06 „ e) „ de excursii (înf. 1902)..................... 328,70 „ Masa studenţilor, fond de........................ 38.531,77 „ . ordinari 68 | 70 j 69 | 71 | 70 | 69 | 56 | 57 | 530 h evl: particulari 1 | 4 | 4 [ 9 | — | 5 | — [ 6 | 29 Laolaltă. . . 559 — 188 — Dintre elevi 196 sunt fii de plugari, 155 fii de preoţi.—Au şi uniformă, dar nu e obligatoare. Taxe. 6 cor. taxă de înscriere pentru cei cari în anul precedent au studiat la liceul din Blaj, 12 pentru cei cari vin dela alt liceu. Didactru anual pentru cl. I—IV: 38 cor., cl. V—VIII: 50 cor., în două rate (1 Sept. şi 1 Febr.). Se admit şi dispensări, pe baza certificatului şcolar cu notă „eminentă" sau „bună", începând cu anul 1913—1914 guvernul dă întregire la salariile profesorilor, în sumă de 16.090 cor pe an. Elevii sunt conduşi în fiecare Duminică şi sărbătoare la serviciul divin din biserica catedrală unde totdeauna se predică. Mărturisire de 2 ori pe an. Examenul de maturitate e condus, din partea bisericei, de mitropolitul Dr. Victor Mihâly de Apşa; examenele de clasă de comisarul arhiepiscopesc Iosif Hossu, canonic mitropolitan. După examene elevilor buni li se împart premii (cărţi). Examen de maturitate au făcut în 1913|14 64 elevi. 6. Liceul gr. cat. din Beiuş. înfiinţat la 1828. Anuarul din 1913|14 (în două limbi: româneşte şi ungureşte). 1 director şi prof. (6). E şi preot. 15 profesori ord., dintre cari 9 preoţi, ceilalţi candidaţi de preoţi. 5 prof. extraordinari. Elevi 372 -f- 31 particulari. Părinţii: 103 plugari, 112 preoţi, 44 învăţători. Bursieri: 59 de inşi, în suma de 8080 cor. Dispensă de didactru în suma de 1440 cor. Fonduri: F. de ajutorare a tinerimii . . . 418.90 cor. F. pentru ajutorarea şcolarilor bolnavi 130.10 F. „ „ „ săraci 182.35 — 189 — F. Pavelean al tinerimii...................198.79 F. abiturienţilor din 1896 .... 313.68 F. Gheorghe M. Marinescu.... 105.54 F. „Beîenyesi Nepbank".................. 200.— F. de excursiuni. . .................... 800.— F. Societăţii de lectură „S. Vulcan" 1500.— 3.749.30 cor. Internatul „Puveleanu de băeţi cuprinde 180 de elevi. Taxa anuală 400 cor. Internii (sau „internatiştii") se împart în mai multe grupuri, după taxa pe care o plătesc. Şi anume: 1. ştipendişti integralişti, cari plătesc numai 20 cor. (sunt 19); 2. integralişti supranumerali (120 cor.), 9 inşi; medialişti (240 cor. şF290 cor.) 20 de inşi; medialişti supranumerari (320 cor.), (10) şi solvenţi (400); 84 de inşi. Fatru elevi, cari au îndeplinit servicii de portari, au fost găzduiţi şi ei în internat. Masa studenţilor, susţinută de episcopul Dr. Demetriu Radu. a prevăzut cu mâncare 10 elevi. Internatul greco-oriental român (1899); 56 elevi. Taxa 390 cor.; în 4 rate -f- 0 taxă de înscriere de 30 cor. Are o bibliotecă de 678 volume. Biblioteca profesorală 3050 volume, în valoare de 4570 cor, „Muzeul fizic" are 291 aparate, în valoare de 8660 cor. „Muzeul de naturale", colecţiune muzicală, geografică, de desemn şi arte, colecţie de filologie clasică, de arheologie, istorie şi literatură suplinitosre de greacă — toate sunt. Societatea de lectură (a elevilor) „Samuil Vulcan" : membri 71 ; a ţinut 25 şedinţe literare, 2 festive, 1 de constituire, şi 4 extraordinare (cu totul 32). Biblioteca societăţii, 1010 volume. Averea 1800 cor. — 190 — Taxe: 20 cor. taxă de înscriere; 40 cor. didactru (2 rate). 7. Liceul fundaţtonal din Năsâud. (înfiinţat la 1863). Se susţine din „Fondul central scolastic din districtul Nă-săudului". Anuarul în două limbi. In 1913 s’a cheltuit cu susţinerea lui, 53.606.26 fii. din fond. 1 director şi profesor (3 ore); 16 profesori. Elevi: 253-)-25 particulari (dintre cari 11 fete); greco -ca- tolici 191, greco-orientali 56. Părinţi: plugari 114, preoţi şi învăţători 82. Muzeul pentru ştiinţele naturale în val. de 6.527.10 cor. „ „ fizică şi chimie „ „ „ 12.303.31 n Colecţiunile de geografie . . . „ „ „ 1.267.60 n Muzeul filologic, istoric şi artistic „ „ „ 3.320.08 n Celecţiunea de desemn şi caligrafie.... 5.331.--- 99 „ „ gimnastică....... 2.150.48 „ „ musicală ....... 3.357.99 » Biblioteca profesorală: 6717 voi. în val. de 28.626.51 cor. „ elevilor: 4156 volume .... 7.861.96 » Fondări administrate de liceu : Fonduri pentru ajutorarea elevilor morboşi . 24.662.97 » „ „ rechizite la gimnaziu . . . 10.122.77 99 „ „ bibliotecă şi soc. elev. gimn. 13.335.69 99 Depozitul „Teodor Dumbravă"..... 415.11 99 Fondul Mesei studenţilor........ 17.894.27 99 „ pentru excursiuni şcolare..... 1.357.71 99 Depozitul din didactru........ 1.908.--- » „ pentru procurarea unei columne meteorologice.......... 606.74 99 Depozitul transitor