401. Pentru pedepsa leului. Leu/ easte împăra? tuturor 44710 gadinilor şi are şi el 3 lucruri ale lui foarte mari. întâi, cât fată leoaia căţeii, iară ei sân/ morţi 3 dzile până vine tată-său, leu/, şi suflă pre puii lui şi atunci înviadză. Alta easte rându/ leului: când doarme leu/, el cu u/7 ochiu doarme şi cu altu/ să străjuiaşte de vânători, ca să nu-/ afle adurmi/, să-/ prinză. Aşea şi tu, omule, când beai şi mănânci şi când , adu-/ aminte şi te deşteaptă3 şi să-/ fie ţie gându/ la Dumnedzău // şi să te străjuieşti de diavolu/, ca să nu te 45r înşeale şi să te prinză fară veaste. Al treile lucru a/ leului: când veade vânătorii, iară el fuge şi-£ acoapere urma cu coada, să nu mai cunoască'urma vânătorii, să-/ agiungă. Aşea şi tu, omule, când dai milostenie, nu te lăuda, ce dă întru ascuns. Să nu te lauz, ce, deaca dai, să ştie Dumnedzău şi tu; să nu-/ prinză veaste vânătoriu/, dracu/, că nu numai ce pierzi avuţiia şi sufletului nici un folos nu-i easte, că leu/, când va mânca pre om, iară el mănâncă trupu/, iară lcapu/''omului nu-/ mănâncă; ce apoi caută capului şi 1 Primele 39 de capitole conţin Floarea darurilor. 2 Vezi St. Novakovic, Physiologus, în „Starine“, knjiga XI, Zagreb, 1879, p. 191/12: cniiLUH (= „dormi", indicativ prezent pers. 2 sg.). Cf. şi ms. rom. BAR 2513 (f. 25676), 2516 (f. 27672), 2100 (f. 246714), 3275 (f. 7713), 3590 (f. 10977), 938 (f. 354713), 2158 (f. 217 8-9): dormind. ~ 3 Scris iniţial: AGLp’krrrb; ulterior, copistul a notat peste ultimul •fe. 94 FIZIOLOGUL obrazului de om şi plânge mult şi să căiaşte mult şi va să-i facă apoi bine şi îi îngroapă capu/ în pământ Aşea şi tu, ome4, deaca faci omului rău, apoi te căieşti şi vei să-i faci bine. 41. Pilda de pil. Pilu/ nu are încheieturi la picioare, ce, când va el să să odihnească, el să radzimă de u/z copaci şi stă într-iw picio/; iară vânătorii merg la ac el copaci, ce să 45' radzimă el, furi*?, / şi-/ taie cu hirăstrău/ şi să ţine în puţine/; şi să ascund vânătorii şi mearge pilu/ la copaci şi să radzimă de copaci, iară copaciu/ cade gios şi pilu/ încă cade şi nu să poate scula şi-/ ucig vânătorii. Aşea şi tu. ome5, până eşti pre lume, să nu te razimi pre avuţie sau să te laudzi cu vitejiia, ce te radzimă pre Dumnedzău dzua şi noaptea, că vine moartea ca vânătoriu/ şi-t va tăia dzilele şi veri cădea şi te vor ucide dracii pre tine şi pre sufletu/ tău. Iară piliţa, când va să feate viţelu/ ei, iară ea întră în apă mare până la pântecele ei şi va făta şi cade în apă; iară mumă-sa î/ ia cu râtu/ ei pre sup/ pântece şi-l poartă pre râ/ 10 dzile tot pre apă, până i să ţepenesc picioarele, şi iase cu el afară şi-l apleacă. Aşea şi tu, ome4, socoteaşte-ţi viiaţa pre această lume cumu-/ va fi, că înoţi intr-însă, ca să nu tc îneci în păcate. <42>. Cuvânt de zimbru. Zimbru/ în pustie 46r şi nu bea // apă 60 de dzile şi mearge să bea apă şi-i caută şi plânge mul/, că ştie că deaca va7 bea să va îmbăta ca şi 4 Scris: vxvue; altă Iccţiimc: oamc. - Scris: 0A\e; altă Iccţiimc: oamc. '■ Vezi ms. rom. BAR 3275 (f. ,Sr/2), 938 (f. 354720), 2158 (f. 21716): lâciiicflc. Cr. şi ms. rom. BAR 2513 (f. 256715), 2516 (f. 276711), 2100 (f. 246722), 3590 (f. 1097!5): parcat c. 7 Scris iniţial: rH;; ulterior, copistul a notat a peste ii. FIZIOLOGUL 95 de vi/7. Şi, deaca bea apă, el să îmbată şi iase la pădure şi să ucide de toţ copacii până întră în frundză şi să învăluiaşte cu frundză şi adoarme greu; şi-l află vânătorii şi-l ucig, bat. Aşea şi tu, ome4, beai şi mănânci şi te veseleşti până te îmbeţi cu beţiia şi cu nebuniia şi te află moartea învălui? întru acealea şi te vor ucide dracii, vânătorii. 43. [PJentru indrop. Indropu/ easte voivodu/ cel mare peştilor şi pre spinare sa/" peştii. Şi easte într-un loc un peaşte cu soldzii de aur, unde stă într-u// loc. Iară indropu/ voivod sâ scoală de 3 ori într-iw an şi cu toţ peştii din mare şi merg la împăratu/ lor şi să închină la dins toţ şi să veselesc şi iară să risipăsc în mare. Să socoteşti că8 Dumnedzău te-au facitf mai frumos de toate gadinile şi mai înţelept, deci / să socoteşti că ne easte 46v noauo împăra/ Dumnedzău, cela ce facu toate. Să ne închinăm lui Dumnedzău dzua şi noaptea şi să meargem la besearecă şi să ne închinăm împăratului9 nostru, Iisus Hristos. Şi pre săraci să nu-i uităm şi pre fratele nostru şi pre vecinu/ nostru să nu-/ urâm, nici să-l pedepsim, că vom fi osândiţi. ^_^44. Pentru inorogul. Inorogu/ easte gadină mare şi cu u/j '^ori) în frunte, mare. Şi easte ager şi agiunge pre căprioara şi o loveaşte cu cornu 1 şi o împunge. Deci to/ o poartă în corn 40 de dzile până putredeaşte şi cade din corn. Şi, până o poartă, numai cu limba linge singele ei şi scură tot lingând sângele. Aceaea îi easte hrana foarte cu nevoie şi încă dzua de trei ori spre răsări/ şi să roagă lui Dumnedzău. Aşea şi tu, ome4, nu uita pre Dumnedzău, ce te roagă Svinţiei Sale dziua10 şi noaptea. 8 Cuvânt scris interliniar. 9 Scris: ,n - . „ A • Scris: siw; altă lecţiunc: dzioa. 96 FIZIOLOGUL 45. Pentru stratocamilspunu. Stratocamilu/ easte pasăre mare şi când oauo ou/, îl lasă în apă şi-/ cloceaşte cu ochii 47r şi to/ caută pre e/; iară de va căuta într-altă // parte, ea strică oul. Şi easte un şearpe lung de 50 de coţi şi mearge la stratocami/ şi stă şi e/ lângă pasăre, doară cum va căuta spre / stratocamilu/, să strice oul. Aşea şi tu, ome4, să te păzeşti de dracu/ că to/ stă lângă tine, doară are întoarce omu/ să caute spre e/ şi spre năravu/ lui, până te va dobândi şi pre tine, şi pre sufletu/ tău, ca să-/ ducă în iad12. 46. Pilda vălturului. Vâlturu/ easte împăra 1 tuturor pasărilor şi trăiaşte 100 de ani fară grije. Şi13, deaca îmbătrâneaşte, el orbeaşte şi i să zgârceaşte piscu/ supt barbă şi nu să poate hrăni şi să suie foarte sus şi să duce la Iorda/7 şi cade acolo; şi să spală în Iorda/7 şi-i cade peanele şi piscu/ şi unghile şi14 iase afară şi şeade pre o piatră 40 de dzile şi-i cresc peanele şi piscu/ şi unghile şi iară să suie în sus şi iase la lume. Aşea şi tu, omule, deaca ţi să înmulţesc păcatele, iară tu 47' să te duci la duhovnic să te ispoveduieşti de păcate, / că Ior- danu/ easte ţie beseareca şi soarele easte ţie rugăciunea, iară înălţimea easte postu/, iară tinereaţele easte învăţătura popei. 47. Pilda gheunoaiei. Gheunoaia easte pasăre frumoasă şi pestriţă şi zboară din copaci în copaci şi bate cu piscu/ to/ copacii; şi unde easte mai sla/?, ea î/ scobeaşte cu piscu/ până Σ face sălaş şi cui/? într-îns. 11 Scris: cntf; altă Iccţiunc: spune. Cf. Luisa Valniarin, Un castor între E.sopie şi Fiziolog, în volumul autoarei, Studii de literatură română modernă şi comparată, Bucurcşti, 19S7, p. 118: „Fiziologul spune". i -* . ^ Scris: a. 13 tu scris dc copist prin transformarea unui a\ notat iniţial. u ui scris dc copist prin transformarea unui 11 notat iniţial. FIZIOLOGUL 97 Aşea să ştii şi tu, ome4, că îmblă şi dracu/ din om în om şi cearcă: care easte slab şi fară minte, î/ înşală şi să încuibadză într-îns până îi ia şi sufletu/ şi-/ duce în matca focului. 48. Pilda sfârcului. Stârcu/ easte pasăre înaltă şi easte i lung15 în picioare şi scurt16 în trup şi-£ face c.uibu/'pre casele | oamenilor. Şi, deaca face pui, nu-i lipsesc nimic17, nici el nu lipseaşte din cui/? nici u/î ceas-, când bărbatu/, când muiarea; şi să roagă lui Dumnedzău ziua18 şi noaptea de 3 ori. Aşea şi tu, ome4, să ştii că Dumnedzău easte şi în ceri, şi pre pămân/. Pentru aceaea ţi să cade; şi ţie să te rogi lui Dumnedzău, pentru19 că faci păcate în toate dzile, // că, de 48r nu veri face aşea, apoi ce răspuns veri da înaintea lui Dumnedzău? Dară nu vez că toată bunătatea ţ-au dat Dumnedzău? Şi beai, şi mănânci, şi porţi aur şi argin/, şi pentru Dumnedzău nu veri să dai şi săracului, ce-/ pedepseşti, şi nu ştii că ale ■ tale toate sân/ prah şi pulbere; numai ce dai săracului, acela easte vistiiar neputred. 49. Cuvânt de lup. Lupu/ easte gadină rea şi stricătoare şi fură. Şi, deaca nu află hrană, el mearge unde easte o ! răspântie şi urlă acolo şi stri mul/. Şi fac şi ei rugă cătră Dumnedzău şi dzic aşea: „Doamne, Tu ne-ai facu/ şi ne-ai lăsa/ să nu paştem iarbă, ce ne-ai da/ carne să mâncăm“. Şi aude Dumnedzău ruga lor şi le trimite hrană. Aşea şi tu, ome4, roagă pre Dumnedzău pururea şi te va păzi Dumnedzău şi-/ va da hrană; şi pădzeaşte la bisearecă şi să dzici: „Greşit-am, Doamne, iartă-mă!“, că Dumnedzău H 15 Scris: A^rt; altă Iecţiune: lungă. 16 Scris: cK&rm»; altă Iecţiune: scurtă. 17 Scris: iiha\h; alte lecţiuni: nimica, nimica. 18 Scris: 3’i'wa; altă Iecţiune: zioa. 19'V scris interliniar. 98 FIZIOLOGUL iartă păcătoşii/ carele easte cât de păcătos, numai să să roage lui Dumnedzău pururea. 48v 50. Pilda boului. / Bou/ easte în slujba omului şi easte prost şi tot gândeaşte bine omului. Şi are şi e/ pizmă la inima lui şi easte şi ciirvariu. Şi când va afla stârvu/ boului, iară e/ plânge şi strigă tare şi dzice: „Doamne, crez! Acesta încă au fost bou ca şi mine şi astăz au murit!“. Aşea şi tu, ome4, căce nu socoteşti că din pămân/ eşti şi iară în pămân/ veri mearge, că nu petreci pre vecinu/ tău la moartea lui cu lacrămi plângând. Şi să-ţi aduci aminte că şi tu veri muri, ce să măreşti pre Dumnedzău pururea. 51. Pilda preveghetoarei. Preveghetoarea easte pasăre mică şi cu glas mare şi frumos; şi-£ face cuibu/ gios şi face pui şi îi pare bine şi să roagă lui Dumnedzău dzua de 12 ori şi slăveaşte pre Svinţia Sa. ... Aşijderea şi ţie, ome4, cade-ţi-să neconteni/ să dai laudă lui Dumnedzău în toată vreamea ca şi acea pasăre mică, ca să dobândeşti milă de la Domnu/ nostru, Iisus Iiristos, acum20 şi pururea şi întru veacii nesvârşi/. Ami/7. Kone(c) Darovaniq. Pi(s) mc av(st) 16 dn J69321. *H Scris: altă Iecţiune: acuma. :l SI.; în traduccrc: Sfârşitul darurilor. scris, tuna august, 16 zile, 1693. GLOSAR apleca vb. „a alăpta11 45717. căţel s.m. „puiul leului11 44713. căuta vb. 1. „a privi11 45712, 4671—2, 46720, 4773; 2. „a-şi îndrepta atentia11 4776. ’ cuvânt s.n. „pildă, istorioară11 45720, 4878. dins pron. pers. „dânsul11 46717. frundză s.f. „frunziş11 4675,6. gadină s.f. 1. „animal sălbatic11 44711, 4677, 4878; 2. „animal (în general)11 46720. - hirăstrău s.n. „ferăstrău11 4571. indrop s.m. „animal acvatic fabulos, socotit drept căpetenie a peştilor11 46711,12,15. inorog s.m. „animal terestru fabulos, având un corn mare în frunte11 4677,7. ispovedui vb. refl. „a se spovedi11 47720. întoarce vb. „a determina, a abate atenţia cuiva11 4776. învălui vb. refl. „a se înveli, a se acoperi11 4675-6. învăluit adj. „înfăşurat, cufundat11 46710. 100 GLOSAR lcoaic s.f. „leoaică11 44713. lucru s.n. „calitate, însuşire, trăsătură caracteristică41 44712, 4573. matcă s.f., în sintagma matca focului „focul iadului11 47711. milostenie s.f. „pomană” 4576. pădzi vb. „a merge, a frecventa11 48717. pedepsă s.f. „învăţătură, pildă“ 44710. pedepsi vb. „a chinui, a face să sufere, a asupri, a năpăstui“ 4676, 4875. pil s.m. „elefant11 45717,17, 4572,4. pilită s.f. „femela elefantului'1 45711. pisc s.n. „plisc, cioc“ 47712,15,17, 4775,7. pre prep. 1. „spre, peste“ 44715; 2. „spre, către“ 46720. prost adj. „simplu, naiv“ 4871. rând s.n. „obicei11 44715-16. rât s.n. „trompa elefantului11 45714,15. scura vb. „a se curăţa, a se şterge11 46713. stratocamil s.m. „struţ“ 46717,18, 4772,4. ucide vb. refl. „a se lovi cu putere" 4674. veseli vb. refl. „a se distra, a petrece" 4678,17-18. vistiiar s.n. „avuţie, bogăţie, comoară" 4877. viţel s.m. „puiul elefantului" 45712. zgârci vb. refl. ,,a se îndoi, a se coroia" 47712.