7,0 415...
BUKIRESTI,
Tipografia Pitarului K, PenkoLitz,

Www.dacoromanica.ro
)

de
ţlEOrPA^IA MIRI
nrimiti de Iîomisia nPO^esoraAt nentPY
TPSESÎNgd TIIT6PM0P WISmiTOPI.
De
«I*. APON,
Hro'Pesop de Istoria ijeneraAt m IîoAeijryA «aijionaA Cf. CaBa din EvKYPeijiîj
ESK25P8IHI.
TinorpA4>iA IIiTipfiAâ'i Konctanain njNKOKisn 1 8 3 9.
www.dacoromanica.ro
%
B l eorra^ia este desupierea ntmantYATrl. i	<J»iind ai nMiantya este p*i>tYnd, de ave©»
se nymeipe uii T^ob sar Cfevb.
Anest iviOE say sfert se imnapte tn dot emisfere; ynYA orientaA saydesnre Ptstrit, ini aAtYA 0K>iidentaA sar desnrc anys; amamdot emisf ereAe •Pan ManamondYA.
JJeorrafia se îmuaij'b ne Xaptc, ne nare se imftijiniâzfc say n'BinAintYA mtrer npeiiYin ne manamond, say nymaî o narte nreKYm Eypona, opI nymaT o gart nreExm U[ara ro-mşneasEt.
A& fieipe Kape xaptt EstYA say Ftstpi-tYA se soKOteqie desnre m,Yina dreantt; Be-stYA say anysYA desnre mAiia stfinri>, Nor* i dya say miazt noante din sys; mi SviIya say miaztzi din ;kos.
Syp-
1
www.dacoromanica.ro
4
SYffaija ni>m.T.ntYAYÎ este immrijit'b iri doi. n^piţi: tn UsKat mi Ana. j^raropgind toatt sYpfana n’tmiY.ntYAYi m 9 ni>rj^i, Ysna-tYA Konpinde nYmaî 2 ntrj^î, mi 7 Ronpinde ana.
UsKaţYA se imnarte m : Iionj^inYte, I n-syae saY OstPoaBe, IleninsYAe, Istme, MyiiijÎ mi IîanYrî.
KonijinYt nvinim o napte mape de Ysaat ne aape s,y,nt inaî mYAte StatxpT. —
EonjiiiiYte sânt 5; Evpona, Asia, A-■J;pika, Amepina mi Oneania saY Ays-traAia, opî IIoAinezia.
InsYAa saY OstpoBYA este o napte de xsnat maî mim de H,Yit Yn Ronjginxt mi iriRYnîRYPat'b de toate ntrijiAe ry amt>. — Mal mYAte ostpoaBe Ynya A^nrt aAtYA tn Oqeane saY miri se zîk Ap sî n e a ar.
IleninsYAa este Yn Ostpon itaredesnpe o napte se imnpexni ky YSKatYA. — .dimBa aneea de ntmff.nt Râpe imnpeYni» neninsYAa ry ysRatYa se nYmeipe Istm.
MYnte nYmim o pidinare maAt'ţ de nimant ry întindere mai mYAti saY maT nxnint.. — Uni-din mYniji apynHi, $or mi se zîr BYAnanî.
Iian ziqem rî. este o napte de Ysaat asRYgit'B qe se întinde in ani,.
Toati ana qe iiiKYiiatoaP’b tot YSRatYA o hy:
mim
www.dacoromanica.ro
5
mira O ie an. — OieariYA dvni deoseaite aoky-rî are nymirî deosinite, npeuYin: OieanYA ie.v mare say- IlaiiPiu desime estYA Asii mi nestYA Ameriii; OieanYA AtAantiu intre Eyrona, A-sPriua mi Ameriua; OieanYA AystraA desnpe sy-' dYA Afpiii mi aA Asii; OieanYA înriej^at de.\a nord, mi OieanYA mrieijat deAa gyd.
Ana se maî imnarte ±n M’bpî, To.a'P y pî, Strramtorî, EtAijî mi R&ypî.
Mapea este o narte mape de Oiean say de aAti Mare ie se întinde m&ntre ysuat. — Mi-pî m Eypona s;&nt aieste: marea Meditera-
nt,	marea Adpiatiiti., marea de Marma-
pa,	marea Neam, mapea de Azo-P, marea Nord yayî, marea Ea At i Kt mi mapea Aa-Bt.— ^i.n Asia este marea Iiasnie, marea Indii, marea Kineî mi mapea Iarnonii.— ^i.n Ameriua este marea AntiAeAOP.
roA-P say s&n este o narte de^ Mape say de Oiean maî mint de nat o Mare ie se întinde m&ntre ysuat.— roA'Pypî maî mapî m Eypona savnt: roApYA Eo t nik mi <J>iniu deAa marea EaAtiuB, toa^ya Suarer Ras mi Iia-terat deAa mapea nopdYAYî. — j]in Asia este toaPya A r a b i k say marea Roinie mi toa^ya Ilersiu de.ia marea Indiî.— 4vn Ameriua e-
ste
www.dacoromanica.ro
6
St« ToA^TAflMeK B ÎKTATÎ, TOARTA XtbOD mi B a ‘f i n deAa OieaiiYA atAantin.
BaAtt nymim o întindere de ani stBVttoa-rejtape nrin KanaAYFi ne syb nmiamt se tm-npeYnfc ky bpo Yn f&y saY ky bpo o mape.
Strâmtoare nYmim o AimB?» de anii *ie tm-npeYn'B miiPî ky oceane, mi>pi ky mt.pl mi âs-teAe.
R/5Y eay raiF.VB este o EYPţtepe de ant «ie se Bapst iQ oneane, m^pî t BtAiji sar aAte rai-ypî. UneAe din r&yrî tn UYPijerea aop d;ai; Ka-tapaiite Ynde ana de sys se aPYniib tn mqs ky mare sromot tui peneziaYne.
Ilopt saY Aiman este yh aou Aa mapyinea bpc Yneî un.pî saY osman, Ynde stair KortBiiAe nentPY neroij say nentpy a fi sirYpe de ■Pyp-tYnî. IIoptYPÎAe YneAe siant ■ftuYte deAa na-Itpb i mp aAteAe sânt <P&KYte de oameni.
<J»amiAÎe zinem kb este o societate mîuB a.\Ki«lYiti> de tatB mi de mmn. mi de Eonii aop.
Seminţie uvinim Yn irniur mare de fa-mÎAii Kapo se tpar deAa o sinrypB tfamÎAie.
Najxie nymim o societate mape a.\Kb tYÎtb de YnimiibPde semiurjii «ie Boruesii tot o Aim-bb , mi ar tot rn 4>ea de oBheiypîmi nBraBYri.
Stat
www.dacoromanica.ro
7
Stat nymim o întindere de n^mfint aî kt.-ryia A'BRYitorî sauit synvuiT ton,î Aa niiţie Ae-fft sair nraBÎAÎj rai Aa o K&pmţipe înaAtB ve iiy ati&rivb deAa .aAta.— Kamd dintp’m sta£ se pidiKî. vii nYmiir mape de AtKYitopJ rai se dyu mtP’aAte ntr/jl, atvnaî a‘iostia se sîk Iîoaoiuî.
IIpoBirirjie zinem kt. este o narle a ynyî stat rai a utria sti.iiiY.nipe at&rn'b deAa KiY.rmy-irea nea umAtt a statYAYî.
StatypiAe dyir& întinderea aop, say dyirb orranizaijia aop din Atyntpy, ay nxinirT deo-siuitej yneAe se ziu „]i.mrn>ri.Ji;iîJ a.vteAe Rirate, DyuatYPî, JlpinjLjinatYPî, RenyBAiMîj 4ettiiT sao-node rai aAteae.
gnoni
Eypona este nartea ntmiTintVAyî Mea maT nii:;T>, dar tea mai 'jiBi.iizatK.— Ea se nrbpyi-neipe desnre est ky ApxineAarvA, stp&intoarea de TaAinoAi say a DardaneAeAor, marea de mar-mapa, strâmtoarea KonstantinonoAYAYÎ, marea nearrR, strâmtoarea tj[>eodorosia, marea de A-zoFifiYA Don rai ky Asia nrin rnyntji Uraa; desnre svd uy strâmtoarea de IJinraAtar rai
marea
www.dacoromanica.ro
8
marea mediterani.; desnre Best kt OTeaaT.i at-Aai^tiK mi desnre nop'd kt oneauYA tnrieijat.
Kaima Eyponi este deosinitb; Kbtpe nord este ‘Poarte ‘PrirYroas’iv ne .»a iniiKAOK este no-tpiuit’b, iap Aa eyd este itaAdb mi dvA'ie.
flpodTitteAe Exponi aeAe mai niTAte mi “Ppt-moase st&nt adTse dintp’ aAte m»P£iî de ATme mi sbdite awi. Diu BeyelaAe saf 6adrpî ape Et-pona; rPiîif, noFTniB, orez mi aate rr,Y,neije; ^eATPiml de AerTmî, rioame mi rodTPi de.\iua-te: AEinavi, noptoKaAe, sinouine, inasAine, Bin, ETniBau, trestie de zaxar, in, KiYiiieut, tTtrn mi aAteAe. — Din animaAe saf Bie^vitoape a-re: Bite Kasniae, nreiiTin: Kaî, boi, oî, iîan'pe, BÎBOAÎ, r/fimitopl, upeKTin mi Bien,Tţoape sba-Batiae; are tfeATPinrî de m>ST>pî, Berari de mi-tast, aABÎne, ‘PeAYrinri de neijit mi aAteAe. — Din minera.\e saf n'hiniRntaAe ape; avr, argint, apanvb, “Per, nATms, nieriîTPif saf argint Bif, sape, nTHoas-b, kbpbyiii de niatPB, mapmTPB, nietri siiTinne, uixAÎnap, nopijeAan, Bar mi ane minepaAe naAde.
.IbUTitopî m ETPona s,Yiiit neste 200 milioane nare iniîiriTesK deosinite Naijiî dratAim-r.'B mi oniMeiTPi, mideosifiite statTPÎ dTm> k,t>p-inTÎpea aop.
JlimBî de Ktnetenie din KaPe s'af lfi>KTt
mi
www.dacoromanica.ro
9
mi aateae, s.snt tn Expona 11; mp soKotindx-se mi diaaeuteae , ky totxa fau 587 aiinBî.
Reaipit de mmetenie tn Exrona samt 3.-moii upeijiineasin., nea eBreiasK'b mi Mea ma-xomedain> sax txpMeasirB.— Reaiyia KPeipineas-u'b se desuapte in Mea nranosaaBniK'b, Mea ua-toaiK'b sax nanistia'B, Mea [axlepam;, Mea reformaţi» sax «aaBinistuu», Mea anraÎKan'B mi aAte mxAte epes-ypi.
Exponeil tntPeK tn Kxatxp'b ne toate neae-AaAte naijit aae neAoraaaAte nbPijT de Axme. Ilţiinj^eae s»Tmt adxse Aa Mea mat inaat-b tpean-tb; apteae mi meijiemxrxpiae sânt tn faoape; faEriniae mi manxf aKtxpiae sKot tot feaxa de axiîpxpT ; nerojjXA Exponi este tntins neste tot ni>ra<TtntXA: toate aMeste fan ua natjiiae Eypo-nene sb fie neae mat tnBiijate mi mat niBiai-zate.
Expona samt 3 ^.mni.p'bijit; jJimn’bPt-ijia Rxsii, ^i.mn'bP'bijia Axstrii mi ^rnni.Pi.iţia TypMÎi.
Rirate uape fan statxpt neatfipnate tn Ex-pona SiTmt aneste: IIoPtxraAia, Spania, (ppan-ija, fipitania, Beaţtia, Oaanda, Snej^ia mi Nor-Beria, DanimapKa, Ilrysia, Sansonia, Biptem-uepr, Banapia, Sardinia, Neanoaxa ml Siniiai-ae, I'peMia mi XaaoBra.— Heaeaaate pirate sape
www.dacoromanica.ro
10
pe niaT s»nt hy nvme.\e, Ka niipe nroBinijiT sânt mtpynate ky aAte StatYPî.
DYKatYPÎ mi IIpinijinatYpi Kape fan statr-pî deosifiite saut mai mYAte.
Este in EypoTa mi yd Stat Eiserino noAÎ-tin, StatYA ITaneT.
RenYBAÎiî m Eypona SiYmt: EABerţia, Os-troaBe^e Ioni'ie. San-Mapino; asemenea mi ne-ftijiae saoBode: XamEYrr, JliYBen, Erema, dJpaniifopt deAa Main, mi IÎPaKOBÎa.
1
• •	ty
■ -OMCg»
flfîVi L|VflAT^A fOM/KNIEI.
România se xot'Bra.qie Aanord ky TpansÎA-Bania mi MoadaBia; Aa est mi syd ky TYPnia npin DYnBPe; Aa Best ky TYPiia npin DYnBpe mi ky EanatYA Unrapii.
Mărimea pomamieî este de 100 Aere tn AYnţiimej 55 Aere m ABijime mi neste tot de 3112 Aere irBtrate.-
Myniji pomainielf sxant o pamYrB din Kar-nnijî qe o mtprjinesK de Kitre nopd mi o deosi-Besu de TransiAnania; rap npin miiKAOKYA et sisiit deosifiite deaAYPÎ ky întindere mal raY.t-t
ti>
www.dacoromanica.ro
11
ti saf mal nyijîni, dintre nare ne neAe maî mYAte sânt sădite bîî.
Rfiypî m românia sânt mYAte dar neAe însemnate s,mt aneste: ,/ţYnirea Kare o Ydi in toati maryinea desnre miazi zi , risipit mi anysj iKiÎYA nare nypţie din Karnaijî mi se narsi m ^ynire; OaIya nare din TransÎA-nania nsntre Iîarnaijî nyrrre nrin Iţara romav-neasm mi se Barsi m ^vnire anroane de cetatea tyraeasKi NinonoA ■ ApyemYA nare kyp-ije din Iîarnaijî mi se arynui tn /ţynire ; ,3,/fim-EOBilja nare nyrije din Karnan,! mi se narsi m Anjem; IaAomiija nare dyni qe npiiraeipe maî mYAte PfiYrî maî miwî se narsi in ^Y-mre; IlraxoBa se Barsi in IaAomiiţi; Eyziya nare se Barsi in Şiret ne Bine din MoAdoBa mi anoî se arynni tn Dynire.
KAima rominnieî este notPÎBiti, ne Aamyn-jjî este nyiiinteA maî reae, iar Aa n.imn este dYAne.— IIirmsntYA este ‘feriait tn rodire, mi it/ind ar •fi AYnrat nine s’ ar nytea disnYta ky qeAe maî nyne Aonyrî a Ae Eyroni. Amnir-ijirea ayî in mynjjî, deaAYrî, nsimniî, nidy-pî mi rinYPÎ mi’igimazi qea maî nitoresui l nriBire. Mynjrji sisnt nAini de donitoaqe si\-nati'ie, mi ay qe.\e maî BYne mmynî ky 1\*o-r! aromati'ie nentry tyrme de donitoaqe, ttt-
2	KiYit
www.dacoromanica.ro
12
KiTit mi dintr'aAte ri'BFjLjt streine nin impute m uremea uepi na st nasim aii; ne deaAxrt sânt sădite niî aA n^pora nin ut EYm.tat&a anponie sh noBiTiPiuasK'n ne ieAe xnrxpeipî; ne namnit se fau ExpateAe kt nTgintiKt ostenefiA'B a aî>-KTitopÎAOP; m PffiTPÎ" se nseipe axe mi sânt iei mat deAinaijî nei|iî; mp nndTPiAe ar ieAe mai Bxne Aemne de nonsţPTKijie sax <Paierede nopjbnit mi de opî ie aykpy.
IIpodTKteAe Pom,T,niet ap nxtea “fi mi mat mYAte mi maî înfeAxrite mi mat kt imEieAiux-rape K&nd s’ap ATiipa ntmiRntTA ktui se Kade mi s’ ap nrej^xi Bonitatea atî. Din BepetaAe ape kt mdestTAane: rPAiT, nopxniB, meix, opz, K<Tiiien,By in, tYtxn, tot tfeAYA de AerTmî de-rp’Bdin'b, podxpî mi noame; din animaAe sax nieipritoape ape: oi, eoî, bîboaî, naî, raimito-rî, iianpe, ienxpî, BTAnî, ntsT.rî mi aAte do-nitoaie ati&t domesniie nat mi siABatiie; din minepaAe ioa mat mxAt npodxKt este sarea, dxni. aieasta nî>KYra; sânt mi aAte minepaAe dap nx sânt KBYtate; sânt mi ane minepaAe ±n mat mxAte ntpjrjt aAe ipi>pi , npenxm Aa ()-ABneipt, KiAimineipt, Ilxiioasa, Epeaza, Ni-•fon, IîiY^miiYAYnr mi aAteAe.
flonxAajjia pomirmiet se sxc Aa 1,500,000 AtKxitoptj dar dxnr& întinderea aoktatî s’ap nx-
tea
www.dacoromanica.ro
13
tea xp'Lni mitb de 5 ori at.Y.nî Aiuritori. A-$aro de romanii samt tn Ilara roinffnieasKi AJbKYitoPÎ: Sjfipiiî, rrenî, OBPeî, nemijT, Ynryrî, apmenî, ^panijezî mi aAj^i; o mYAijime de iji-ranî dintre nare neî maî mYnn,ÎKape YinBAa maî nainte nomadisind npin îjart, sânt statorniniiţî ky AiKYinija npin opame mi saţe.
IÎYAtYra tn Iţara romaineasK'B tnainteazi npin nyijintiK’B IndYstrie mi oare nare Many-tfautYri, dap maî ky sami. npin neroii ky nro-dYKteAe n'&mantYAYÎ.— IlentPY InstPYKijia nr-eaîk'b sar iiiB'Lij'btYPa OBijieasK'b este tn Eyivy-reijn Yn JlineY naijionaA mi tn IîpaioBa o nmo-aAi nentPaA’B; npin nanitaAeAe HîYdegeAOP sânt miiOAÎ nopmaAe, mi npin toate sateAe din toa-t'b îjara S/Yiiit muoAÎ nomYnaAe,, tn nare nre-tYtindenea este tntpodys metodYA «daniiastepi-an. Iîitpe aneasta nentpy nreiperea noniiAor mi a tfeteAOF sânt institYtYPÎmi nensioane. Ro-m&ni dYni uapaKtepYA aop ar dYx mi disno-zirjie de a înna/ja opî ne. «/Urnea nagionaAi di pomsiniAOP niAesnipe de a inciija opî ne Aim-tîT» stpeiivL, mi tfimd in tot dyn’B uapaKtepYA aop ay dyx imititop de a tinEPiijima OBineiYPÎ i mi MBPaBYPÎ no.\ite, este nideinde Kt tntPodY-Kfindyse rystYA neA nyn intre d&nnii', uÎBÎAiza-
îiia
~ www.dacoromanica.ro
14
jjia o st înainteze BBPE'bteijie uii KyAtyra aop o si fie tn fAoape.
ReAiyie domnitoare in Lţapa PomismeftsK'b.
este qea nraBosAaBniK'b; dap se syfere ml na-
toAÎHÎ ay nanistamt, AYteranî, uaABinî, armeni
mi OBPeî. Ilentpy kacpya Biseriqesu nraBos.taB-
nin este in Iţara PoinfineasKT> yn MitronoAit
ne tuade m BriorpeipT, mi3Enisitonî: aA Ram-
xiiuTATÎ, aA Eyz'byayî mi aA ApyeiiiYAYÎ. Ilen-
tpy tnn'BjjT.typa KAePYAYÎ sânt natPY Seminare.
Sffint tn Iţara romametiSK'b o syim. de mffim>stipî
mapt mi sititrpT mat miqt; yniAe din Maim.sti-
PÎ ssnt înzestrate ky momit syne mi ay Beni-
typî mart ■ tn yniAe samt KiAYrBFi mi tn aA’ *
teAe K'BAYr'tpii^e.
Konstitvnia IlrirtijiuatYAYt româniei se ko-npinde tn perYAameuty.i orraniit, tn nare sr&nt Aeţryite tntoHmipî nentpy toate rimypiAe admi-nistpaijii, odini: nentpy HiYdeKT.topie, finanţe, noAijiie, miAiHie,{KAePYA nisepiiesn mi InstPYK-Jiia iiybaIu'b.. Ilintr’aqest perYAament s’a Ae-tfyit mi o oBipensin» adynape qe se tnKinyeipe de Denyta^i OpameAor mi at mydeijeAOP, mi sare tn tot anYA se stp&npe tn EyKyreijiî supe a KÎKZYi mi a Aeyyi opî uiîite npÎBesK Aa ttn-BYnttbi^ipea j^Bri mi ne nare rYitepnYA ay st-n-n&niroa are st xe nye tn AYKPape.
,	.	Rn-
www.dacoromamca.ro
15
România se tmnarte tn doi: tn nap left din imani de OaI mi naptea din koao de Oat; mi rapim se sYBti&mnaPte in 18 JBYdejje dintpe nare 13 sânt din uoani de Oat mi 5 tn naptea din koao de Oat, YniAe samt mvntene mi aA-teAe nauniiene.— ^.n Kaiiita.\a$ieipeiu>rYia hjy-derj este vn K&rnmtop aA JKYde^YAYî tntrer nentpy nYBAiaYipea mi imnAinirea uorYnni-aop PYBernYAyî, nentpy stp*nyepea dimdii mi nentPY tpeBÎAe noAÎijieneipI. hste mi Yn tpiBY-naA jiiYdeKiitopesii de mt<r.ia nepnetape mi Yn HoAiijaiY. Hâtre aiensta este mi Yn Maristrat aAKbtvit din Orimanl sure tmBYUitbjjipoa mi jnPrvinseijaren OpamYAYl.
2K ^ t l\ I* A E mVhtene a AE fom*NI*EI.
1.) Mexedinjji ky KanitaAa Hepneiji. — A-nroane de 1lernejiiî s/suit PYineAe BestitYAYi nod ne ^mnipatYA RomaniAOP Traiau ia *fiKY ne-sle Dviiire, mi nare mai inYAt de 1700 anî star iii Urnire ■fir1 a "fi nvtYt tfYria anei sb ao strine de tot. Tot ani anpoane sa»nt mi rvini-Ae netijLji SeuerinYAYT nare auxin se zine nY-maî typiiya SeBOFinYAYÎ. — j^ntr’ anest sivdea
este
www.dacoromanica.ro
16
este nu or'BmeAYA Baia de apanrs nare se zi-4e ama de KAnd AYstpiaMi av stananit românia din koao de OAt mi ar desais km de ara-mi. nare mal ne wmi s’ay muia.
2.) I'oraiYA iiY aanitaAa T&ppyhiuyayT.
3) BiRA'iea ky aanitaAa R/simniKYA anroa-ne de OAt. Aim este saaYnYA Enisaunii R/fiin-niiiYAYî aA Kbryia Enisaon noarti. titAY de E-nisuonYA iiyoyayî Senerin, din iiriiint kt. a-yeastB EnisKonie a fost mai nainta Aa netatea SeBerinYAYÎ nare dYnt ne s’a striuat, Enisno-nia s’a mYtat Aa Risvmnm. ,/ft.n Rfimnia este mi o nisepliib iiatOAiai.. — Anpoane de Opa-mYA Raimniii este oramYA Oana mape iiy Oii-ne de sape, din nare ne tot anYA se saot oare-KfiteBa miAioane ona sape. ^.n atYdeijYA anesta este mi yii deaA ky nil nrea BYne, din uape uiiiYA «ie se faae Aa DP’Lrtmanî este seA inaî îiYn din Ufapa ponn&neasKi..
4.) Ari,iemYA ky nanitaAa Iliteiyi, oram ky noziyie fpYmoas'B A&nn favya Apiiciii mi însemnat nentPY neroj^YA ne se fane ani. — ITe Aryem in sys este KYPtea de Aryem opimeA fPYmYmeA iiy PYineAe Ynei aetbijT Ynde Ra-dYA NerPY înRTiiYA Ilrinij aA giri romaneijii J ‘mia mYtat rezidenta deAa KaunriYAYnr. ^.n oi'^meAYA IÎYPtea de Arţiem este mi o mi&n'b-
stire
www.dacoromanica.ro
17
ştire a Kbria BisePÎK'B este zidita de Nearoe IîasaraB DomrrvA iji.Fi, uii are napdosetiAa de marmm, KOAoaneAe mri.mT de marmyrt; mi nentpv toata nodoana mi 'Ppymyseijea sa nv e-ste iiYinaî tea din teî ±n ijara pom,YineasK,B, si este nizitata mi de mYAijî Ki.A'Btorî streini, .la Arijern este mi snaYnYA Enisnonii Arrje-
LUYAYÎ.
5.	) MYmseAYA iîy nanitaAa IîiamnYAYnr, o-ram iîy rioziijie ‘PrYmoasa, nare rientrY aePYA stY seA KYrat, este Bizitat m nremna Beri de sYmt de nersoane deosinite. JKntpe EÎserisiAe nraBosAaBnise este mi o BÎsepÎKa KatOAina. — DeAa IîaimuYAYnr maî snpe mYnjji nYjjinteA savnt niipe PYint deAa o setate nene ne «are a zidito ItadYA NerPY mti&iYA Ilpinij aA ijapi roman eipî, mi Ynde mtauY mi mtavir s’a nYS temeiy Aa statYA rom,TiniAor.— jjjn îKYdeijYA asesta este mi Yn deaA AYnr ky bîT Ynde se •Pase nin EYn.
6.	) DAmBOBitîa ky KanitaAa TfiproBiipea-, o-pam fpYinos amezat no o uamnie nAtKYti., mi inKYnHiYFat de nnnreiKYPYPî des>Pi>ti>toape. Mai înainte de a se mYta snaYnYA IIpinrjinatY-ayT ±n EYKYPeijiî, rcsideniţia IlrinijiAOF sti.-nffinitorî era in TarroBiijie. OramYA asesta a sKijZYt •Poarte mYAt ky KPeiperea mi im'pPY-
mY-
www.dacoromanica.ro
18
mYsegaPoa EYKYPeipiAOP. Ape o setate tn rr., în! din npemiAe ripingiAOP se Aiiuvia asi, asemenea mi aAte mYAte uaAatYFÎ tot tn pvin! Este asi mi o MitronoAie Beuej tot asi anpoa-ne este mi faBriHK de stiKA'B.
7.	) IIpaxoBa ky KanitaAa IlAoeijii opaiu mape mi imnonYAat ninimop. NerogYA se se fase aisî este imnoptant. Tot tntp’ asest JKYdeg ma! snpe mrngt este mi orimeAVA Kamnina tn dpvmYA KBtPe TpansiABania mi anroane de sape se suoate ii'bkyfk in destYA'b. Dini asensta este TeAera Oiint de sape nestit'B.
8.	) S'BKYeni ky KanitaAa Eykobya. ^.ntp’a-sest JKYdeg este mi oraniYA B^Aeiii demYnte in dpYmYA Kttpe TpansiABania. Anroane de a-sest opam sânt OKiieAe SA'tniuYAYY din sape ne tot anYA se SKOt oapenateBa miAioane oua sape. ./ft.n atvdegYA asesta este mi Yn deaA mape ky bîÎ Ynde se fase Yn m'n nrea BYn.
9.	) Eyz’Bya ky KanitaAa Eyzky AjYînrfc paya ky asest nyme, opam fPYmYmeA mi imnonYAat Binimop. Aisi este sKavnY.v Eniseonii Eyz'lyayî uape ape mi o Tinorrafie nentPY tingirea hkp-
giAOP.
www.dacoromanica.ro
10
X £ E 4 6 A E KK/VUIENE AAE f0M«MI*ET.
1.	) RAimniKTA • sspat ky KanitaAa d>OKinani. Affini"B Pj&ya Mîakobya ie este xotap mtpo ga-pa PomffineasK'B' mi MoAdoBa. — Aiiî Aa anYA 1789 Rrini syb ®eAd-MapmaAYA Sybbpob mi Aystpiaii svB'KoEYPr ar renxptat Biprirtg'B stPt-AYiitB asynPa trpiiAOP. Tot aii Aa Imniani Aa anYA 1772 s’a ginrt Yn Iîonrpes tntpe n.ienino-tengiapi Rysii, Arstrii* IIPYsii ţni Trpiii.
2.	) EptiAa ky KanitaAa EpxÎAa, opam AJfin-rt Dyntpe imnoptant nentPY nerog. — Aiest oram se stBimnea maî înainte, de Typi! mi a-nea o letate tare, dap m ptsBoiYA deAa 1828 Bipyind Rrini ne Typiî , letatea s’ a dipamat ky totYA, mp opamYA ky tnmpeiKYPYPiAe sa.\e a ptmas ne seama gipi 'fiKJiiidYse mi înrdeg. Aii in opamYA Epi>iAa Rrini ar zidit o Eise-pîk'b 'fFYmoas'b ky xpamYA 8$. ArxanreA Mi-xaiA, mtPY semn de adyiere aminte de Mare-Ae Dyk’b MixaÎA SYBt a Ktpyia Komand'b s'a Arat EpBiAa deAa Typiî
3.) IaAomiga ky KanitaAa K'&A-LPami rnde este suarnYA m&pmYipeî. JJ^n iKrdegYA aiesto este mi opamYA SAOBOzia.
3
www.dacoromanica.ro
20
4.) Ia'Pobta aKirTi’a nanitaAi este Btktp6-iPT> oram mape ky o nonTAaijie neste 80,000 AEKYitori. Aiai este SKarnyA rYBernYAYi ini aA tytrpop aYtopittijiAop bcaop maîmamite; ai-4î este mi pezidenijia KonsYAatYFÎAOP streine: aA ItYsii, Austrii, Britanii, «Braniii, IIrYsii,rre -Mii mi Sardinii. Sidiri nYBAiae mai mari saint: MitponoAia Ynde este mi saAa oEqieipiY adYn'BPÎ mi Arxina IlrinijinatYAYi, Jii^eYA najjiona.i Ynde toate ipiinijiAe se înnajjB tn Aimna po-m&n&asirb, mi atfapt de aceasta se mal mna-jit mi AÎmr.i streine, nrenYm: Aatineipe, tfran-ijozeipe, eAineipe mi aAteAe. .^n EYKYPeipt 6,r.nt o mY'Aiiime de Eiseriii npaBosAamiiie, o mYAiiime de mamistipî, I. EÎseriK’& KatoAiK%,
I.	AYteran't, I. re^ormatt mi II. Sinaroţtî eB-peieipî. Sânt mi oare KisteBa SnitaAYFi, dintre r»ape mai însemnate 6i&nt neA deAa Koa-ijeti mi aA <l>iAantPonii. .fln EYKYPeipi sânt 4 Tinorratfii, 3 redanijii de razete, 2 Aitorpafii mi mai mYAte Ainpepiî. Si&nt nrin nAtmiAe EYKYPeipÎAoP mi imioaAe eAementape d^nt me-totYA Aantîasterian. EYKYPeipi este mi mara-zia tYtYPOP aykpypîaop de neroj^ din iţara po-niifineasii'i,, — Din nAimB’bPÎAe OBipeipî de nara, i aAea deAa mitPonoAie este mai BizitatE Iiitre aaeasta mai este mnreiKYrvA EYKYreipiAOP mi
www.dacoromanica.ro
21
<î>ePBStrBY, Btneasa, d>iAaret mi aAte rPBdi-iil ynde nYBAÎKYA îmi netpeie; dap fioAentîua este aokya ii6A inal desfătător tmnodoBÎt fi-ind by o aAee fPYinoasa de tei mi îmfrymse-jj;at ky Yn naAat mi ky o EisepiuYi£B fpymoa-sa: — fiYKYPeijiî maî nainte ky nreo 300 ani ny era de K/svt yb sat miK; marindYse ky tn-«ietYA, rni din Ilriniji jjbpî poin<Tineipî ’Aav a-Aes de pesidenrjie a aop; dai* Aa anYA 1698 IIpinijYA Konstandin Cp&nuoBeanYA a f aiîYt na BvKYPeipi st fie sitaYn statorniii aA Ilpinj^i-aop nenlpy tot d’arna. Anest oram a natimit mYAte nef epinipi de KYtremYPe, de foit mi aA-teAe; ky toate aceste, Kreipe, se nvhreipe mi se imfrYmYsejjeaza din zi in zi. Ilapdo.seaAa YAiijeAop ky niatra, SKYPpeperi AauYPÎAOP mi a BtAijiAOP din miîKAOKYA sby, KYPBrjenia m» tysIya apxiteKtYPi eYronineipî, ky iimetYA o sa faua na mi a^est opam sa se nYmepe mtpe o-pameAC qeAe fPYmoase aAe Eyponi. — ^.n By-KYPeipî Aa anYA 1812 s’ av maieat traKtatYPÎ de na«ie tntre^RYsia mi TYP4ia.
6.) BAamna ky KanitaAa I.lÎYPpÎY ASinra Dy« nare oram ky nort imnortant nentrY neroij.— Anest oram iiikb ane* netate maî nainte rai ky toate tnmpeiKYPYPÎAe saAe se starianea de TvriT; dar Aa kqya 1829 m rtSBoiY ’aby non-
rina
www.dacoromanica.ro
22
pine RyuiI deAa TypiÎ mi Aaf mtpynat ky ga-pa pomjaneftSKt. Aii este mi o cisepiio. zidiţi de Ryluî tntpy linstea stf. NiitOAae. ^i.ntpe zidipiAe ieAe nvoi ie s’ax ■f'BKYt este nredni-ki de însemnat mi zidipea mnoAi nagionaAe—
J]i.n BPemea tn nare IJiYPgiY se stuii&nea de TypiI, snaxnxA KZ&pmYipeî era in oparnxA Tieqii.
6.	) TeAiopmanxA ky aanitaAa TxpnYA. Maî nainte aanitaAa epa Rxini de nede, TxrnYA kt imnpeîKYPYPÎAe saae se stim&nea de Tyfiî, dap dYni. naiea mtpe RxmT mi Typiî a Ptmas ne semna g^pi Pom/aneipT. ^.ntp’aiost atYdeij este mi Bimniiea opiuica anpoane de DYniiFe miiinuoptant nentPY nerog; asemenea AAeKsan-dpia.
7.	) Oaîya ky KanitaAa SAatina opimeA A&n-n OAt.
' 8.) Romanagi ky KanitaAa KapaitaAYA. Maţ Aa naAe de KapauaA snre Drnipe sânt pyîiiy-pî do letigî Beiît din BPeinea imnipigii Roma-iiîaop npeKYin au HeAeix, An tina mi aAte ao-kypI, Ynde s'ax nsit deosesite insiipingiî, anti-ie, nani mi aAteAO, mi aKYm miti se maî rt-sesK. — Anpoario de Dynipe este mi of'miigaya IsAaziA imnoptent nentPY nerog.	)
9.) Doaîrya uy KanitaAa KnaioBa, opam mape ky nozigie ■fPYmoasi. anpoane de Pffiya
JKiiYA mi ky o nqnyAagic de 15,000 AXKYito. www.dacoromanica.ro
23
pî. jpn Kraiona afari. de tpiBYnaAYA mTdeini-topesi» de tnUvia lep^etape, este iui yii tpiuT-naA jK'ydeui.topesK maî tnaAt desniririt tn dot Seuijii vijjiAi mi KpiminaAX. j]U> Iîpaiona este o zidire foarte tfPYmoasB. nentPY miioaAa ien-tpaA'L, ynde apari. de iniBiij'BtYriAc tn Aiinsa poinsineasiit se iiniiay,î>. mi Aimea franjjozeas-ktj mi nea eAineasirB., Este mi o Tînorpafie mi redaiujie de o razei*.
T « f M « A.
^VmnTiPtijia Tveieasin. iîonpinde aokyp! tn Eypona, Asia mi tn Alpina.— Typsia erponat-rt> se xotaraqie Aa Best kt marea adriatiivb mi ky Aystria- Aa syd ky I'reHia mi ArxineAarY; Aa est kt Rvsia, mapea neam, stpamtoapea KonstantinonvAYÎ, marea de marmara, strism-toarna DapdaneACAor mi ApxineAarv- Aa nord ky Aystpia.
MyiiijT maî marî si&nt Euiy say Koijea EaA-nan, iiape din Macedonia se întinde nanii Aa marea neam; m>tPo ateasla esteIIindY,OAim-iiy , mi Ida tn OsIpobya Kandia saY Krit.
Rsypj maî mapî Simit Dvirtrea, Şaua, UIo-raua, Mariyea tui aAteAe.
,	KAima
www.dacoromanica.ro
24
lÎAima iu Tyrnia este noAdn, mi nimaintYA
kt toate kt. este nam uiTntos mi nv e AYnrat Bine, dar este roditor. Are rr&f, orez, no-rrmij, nin din «are neA din ostrosYA Kinrv este Bestit; are BYmnaK, masAine mi a.\te ro-dvrt dcAiuate; din animaAe are dofiitoaao do-mesnhe mi stABatiae; din mineraAe are.- ayr, aryint, fer, arami, mvrinn mi ane mineraAe.
«/IfcKYitori SiYint de deosinite nagil, Tvr>ri, BvArarY, Romani, Sarui, Freti, mi neste tot m toati Tyrţtia eTronalKi, asiatic mi afri-Bani, sânt na Aa 24 miAioane.
ReAiţiie domnitoare este nea maxornedanK, dar se syfere mi 4&a nreijiineasK'b mi nea e-BreiasuB.
IianitaAa jJlmniPBiţii tYpqeijiî este Konstan-tinonoAYA nare nentrY întinderea mi nonY.\a-îiia sa nea mare este yna din 4eAe din taiî a Ae Ibroni.
Are TYriia mi «Ato ’îetBijî mari nrenym, Saraien m Eosna; EeArrad m Sernia; Sofia tn BvAraria; SaAoninYA in Macedonia; Adriano-noAYA m RymeAî; Ioanina m AABania; IaniYA. RomanYA mi Ta-iaj^t m IlrinijinatYA MoAdaBii, mi oare n&tesa Grame m HrinrjinatY.v României desnre nare s’ a norfiit.
De Tvr4ia din Errona jjin mi o rrtmadi
di
www.dacoromanica.ro
25
de ostroano din ApxineAar iui inapea ineditepa-m>, dintpe nare mat însemnate santj Kandia sav Iîpity, Sta.umene, Samotpanis, Taso, Im-bpo mi a.\teAe.
â C T p V A .
Aa&astt ^.mnBP’Bgie se mippineipe .\a est ky Rysia mi ey TYPMia ; Aa sxd ky Tvpiia, marea adriatiK’b mi ky Ita.\ia; ,\a est ky EABejgia mi Iîoni'federaijia rermaniiit; Aa nord ky ITpy-sia mi ky RYsija.
^.mm.PBijia AYstpii se aAKttYeipe din mat mYAte IIPOBinijiî din Kon'Pederaijia TermaniRi», mi din IIPOBinijiî aAatYrate Afiiin sine.
Din Konfederaipa rermariffi'b stinisnelpe Ay. stpia: TiroAYA, Hrana Eoxemii, MopaBia, Ar-xidYKatYA AYstria, Stiria, Iîarintia mi Hrana I-Aipieî.
IlroBinijiiAe aAitYrate sânt: Kpi.ia JlomEap. do-BenetiK’b din Ita.via, Kr^ia Unrarii, DaAma-Jjii mi Iîroaijii, ranigii mi marene Drinijinat TransiABania saY ArdeaAYA.
Mvnjţjî maî mar! si&nt.- Karnaip', Anui Tiro-
www.dacoromanica.ro ATA'*
26
ayayT, AAni StirieY rai AAni JKYAienY din AYn-
rYA /ţaAmaijii.	--
Raypî maY însemnate ssnt; Dmirea, Tisa m Tnraria, Sana ie EYPţre din ÎAiria, Qaîya ini Myfxiiiva ±n TransiABania.
BtAijt mai mart sânt: EaAatonYA mi Naî-sidAer m Unrapia, Jlaro maţiiore, Jlaro de Iîo-mo mi Tarda din Ita.iia m Ertia «domBardo-nenetiK'B.
KAima tn ^.mnipirjia Arstrii este notrîşitfc; mbmaintYA este roditor m EYnate, AeEj"ny, no-ame, BinYri, din nare BinYA de Toiiai din Un-raria este Bestit in toat-b Evrona. Are doBitoa-Me mdestYAe domesniae mi stABati^e- din mine-raAe are ayp, aţtint, 'fep, nAYmn, sare mi ane mineraAe.
•d'BKYitori sânt de deosesite naijiT: nemi^î, YnrYrî, skpeî, porasnî mi aaiji, mi s&nt nes. te tot na Aa 30 mijiioane.
ReAiijrie domnitoare este nea iiatoAiK'b, dar samt sv^erite mi aAte KYAtYPt reAiijioase.
KanitaAa ^.mnnBr’iiijii este Biena, cetate d^PYmoasB, nare nentPY Ainiijiea ei este Yna din neAe din tei a^e Eyroni; are imnreHîYrYrî <frv-moase mi niYAte aykpypî BPedniqe de mipape
Are Aystria mi aAte «lettijî mari iui tfrv-nioase ureuYm: Ilrara tn Boxemia, MiAanYA mi .	Bene-
www.dacoromanica.ro
27
Benenia din Kptia ,/lomBardo-BejietiKi din Ita-Aia, desnre nape s’a maî Boreit; Tpiesti in Iau ria ky nopt imnoptant nentrv neroij; Ilcijia mi Eyda tn Uurapia j SiuiYA mi Kavjkya tn Tran-siABania.
f tf C î A
J^.mn'BP'biiia Rysii este ieA mal întins stat «fin Eypona, yndeaniauonpinde '/3 napte din mărimea sa, iap neAeAaAţe 3/4 rrBPijT sânt m Asia.
RYsia eyi’onaîKT, se m'BPyineipe Aa est ky A-sia; Aa syd ky Typma mi ky Aystpia; Aa nest ky IIPYsia, marea EaAtiKi», roA'pYA EotniK mi «Piniii mi ky Sneijia mi Norueria; Aa nopd ky o-neanYA mrierjat deAa nord.
Myiiijî mal mapî m Rysia s&nt UraA napi desnapt Eyrona de Hidre iftia.
R&ypî maî însemnate sânt: BoAra, Dm'na Don j BistYAa din IIoAonia, Ninpy, Nistpy mi IIpytY.
Bt>aii,î s,Y,nt niYAte dap maî mari sitvnt: .la-dora mi Onera.
IÎAima Rysii de Hidre nord e frirypoas'b, dap stn'btoas'B • de Kttre syd e notriniti, mi mtr-
•y
miYiBlYA e roditor tn BYfcate, Aerymî, noame»
4	«ti n
www.dacoromanica.ro
28
nin^nii aAteAe. Din animale are donitoane sba-> sathe mi domesnme j iar din mineraAe are: aYP, arţrint, #er, marnet, manmri, nietri siiYmne mi ane minerale. An Rysia este im-nortanfcb nerYrjetoria îrynieî sKYmne de sanwr, TjTxS mi aAteAe; asemenea mi kt ii»re se tfa-Me in neroij însemnat.
./lEKYitopi se nYmesn. Ryihî mi siiint m toa-ti. RTsia mi e'vronaui'B mi asiatiim na Aa 70 miAi'oane, atfart de -niijie KOAoniî ne ape Rysia mi in Arnepiira.’
ReAÎyie domnitoare este »iea rreieasim nra-BOSAanniii'B, dar se syfere mi aAte HYAtyrî re-Aiyioase.
KanitaAa AmniPijjii este IletersEYrr AJin-rt paiYA Nena mi roA^YA <J>iniK, netate iiyo'b nare nentpY YAiueAe sa.ve «ieAe Aari.iT mi dren-te, mi nentPY zidiriAC saAe aeAe rerYAate este nea din t&î lIeta*e a Evroni. Are o nony-Aagia mare, niKOAÎ mari, my.vte auiezimsn-tYr! OBijieijit mi este îmnortantr» nentY neroii.
DYni, IleterBYrr este Mosiia iianitaAa nea Bene a ^mnirtiţii ynde mi auym se Ynr mi se mKOPYiieaz'B Amnurajii Rysii. Ile A/r.nrii aAte mYAte naAatyrl mireije. sisnt nredniue de Birare in şarm, EisermiAe »ieAe mYAte nare
KY
www.dacoromanica.ro
29
kt nodoana mi ■fprmseyea aof anponie ne ie. Ae din Roma.
RTsia ijine mi RPiia IIoAonii, aKKPia KanitaAii este BapsoBia ne maAYPÎAe Fj&tayI BistYAa.
^ETAT'fc GAOKO^Z KpAKOEiA.
JJintre Rrsia, IIpYsia mi ATstria se a “Pai mi cetatea sAOBod’B KpauoBÎa, u&pe stt sys hpo-teKijia a îi&top tpeAe stmianipiAe ie s’aT sis,
oeofto»
II 0 () T r A A V A .
Atest Rirat se mteijineipe Aa nopd mi est kt Snania; Aa srd mi Best kt oteanYA atAantin.
Mtbijî ±n IIoptTraAÎa s<suit*mYAijî, dap mai msemnau,i sânt Estpe.'a, aAe litpopa BflipfTPÎ mi ±n Brenjea Beri sir»nt aKonerite i;t ztnadTj.
R.iiYFî. maî mari sânt: TarTA, TTadiana mi Dtcfo.
IiAima este KaAdi ne Aa &&mniî; n’BmamtYA nrodTie: A'Bmiaî, riortouaAe, smonine, mirda-Ae, neramze, opez, EYmGaK mi aAte PodTPl deAiuate • dap arpiiiTAtT-ra este Kam nEPisit-t. Din doBitoaie ape Bite nopHYte, sa! BTnî, oî www.dacoromanica.ro KY
ky A&ii'b -foarte ‘finii mi nare sc nYmcsK Me-pinos, aAiîine, niermt de in-btasb mi aAteAe. —-MYniji af ani de ariiint, nAYinc, <fep, mapniY-rii, asemenea mi ane mineraAe uaAde.
•/IbKYitori se zin IIoptYrezT mi -SiYint na Aa 4 miAioane, a-farb de KOAoniiAe ne are IIortY-raAÎa m a a ie in,pn,1 aAe paobyayI.
IleAiyie este sîhpypb vea uatoAiss mi iiy se mal SY-fePe mi aAte poAiyiî
KanitaAa aiestYÎ Ris-at este ./lisaiîona Aa un-BYKbtoapea Tai’YAYÎ, ky yii nopt irnriortant nen-tPY nei’Yjîetopie.
Mal sauit m IIortYraAia mi aAte Hetiijî mart, npeitYiii: Onopto, Braranj^a mi Taiiira Aisn-rb Oiean i;y nort important.
0 f» /V M A .
RiratTA tl’raniji se m-bPţrineijie Aa est uy I-laAia, EAiumia mi ky Kon-fedepaijia repmani-r.i; Aa nord ky EeApia, Ha de lîa.\e mi i.ana-aya .la jllanui; Aa nest ky oaeaiiYA atAantiK, Aa BYd ky Snania mi marea meditepaiib.
MYii^i <I>raiiLji s/ant Aau'i Aa est de intre ItaAia 5 de Kbtre Snania sj&iil Ilirenei JKYm-bta-
www.dacoromanica.ro
3i
te, sffint mi tn A'bYntrY.v (1) pan iţi	Hene-
nî, Iyra mi aAiji.
RiTlTPî maî însemnate sânt Ron, .doar, I'a-pon mi Sena.
ItAîma «I>ra»iji este îiA'BKYt'B; atmauitVA e-ste ATKi'at nine mi este poditop de Byuate, ac. rymî mi BiiiYrî foapte BYne, mat ky samt nre-uxm este hoa de ÎUamnane mi Eopdo; asemenea npodyse mi podypî deAinate: smoKÎne mi masAine din nare m IIPOBans se tfase Yiit de Aenm boştit syb nrme de vnt de Aemn de IIpo-Bans. — Din BieijYitoape ape doBitoa'ie domes-nise mi sfcABatise, Biepmî de mutase mi a.vte-Ae.— /3,in minepaAe ape ‘Pep, mapmYFS,, nop-jieAan mi ane minepaAe. — dtaBFisi.ve <l>rann,i aykpoo.z'b nostaBYPÎ, m'Btî.stpiî mi a.\te inale-piî; indystpia nrodYse tot 4: eAYA de manY'Pau-tYPÎ mi raAantepiî de aYP mi apuint.
.iLKYitopi se ziii ‘I»panyezî mi sânt neste 32 mi.\ioane , atfari de "nYijinteAe KOAoniî se ape <Ppaiiija tn a.\te ulfjjî a Ae n’BmavntYAYÎ.
ReAÎyie domnitoare este seti KatOAÎK't, dar s.T.nt sAor.ode mia.\teAe mi aYtotase.ieuit dpen-tYPÎ/
KanitaAa ‘Prânzi este ttarisvA, setate din so-ac mat mart, mat imnoriYAate mi maî •frumoase a ac Eyroni. Apo uaAatyrî •faAiiise, zidiri
,	.	nom-
www.dacoromanica.ro
32
noinnoasc, UniBersitate, Auademiî iui a.vte ame. zimAntTPÎ OBijieijiî.
Jji.n «Pranija mal s&nt ini aate 'icttnî marî ripeKYm: .lion , Marseia, Eordo imnortanle nen-tPY neroijYA ie se tfaie m eae; StrasBYPr ini aAteAe.
De Graniţa ijine mi OstPOBYA Hopsiua din marea mediterariB kt netatea Aiaaio Ynde s’ a n'fcSBYt NanoAeon Eonanapte j^mnî>ratYA ţfrpan-ijeziAOP.
E p i‘ t a h V a .
RiratYA Britanii se xoltpaiiie Aa nord mi nest kt oaeanYA atAantiii; Aa est kt marea nor-dYAYÎ, mi Aa svd ky ILa de KaAe mi KanaAYA .la rnanm.
Britania Konpinde3 Rirate: Enraiţepa, Snoijia mi IrAandia.
MYnrjî maî inarî s/snt Tramnian m Suoijia mi KoriiBaAis m Enraitera.
RjYiYpT maî mari s&nt: Tamiaa mi Trent, iar iianaAYPÎ nentPY MAesnirea neroiiYAYÎ sânt ■i:oarle mYAte; asemenea s*nt mi dPYinYrî ma-pî ‘PiiKYte uy meipemvr neutpy trisYPÎAe ky www.dacoromanica.ro Dan0F
33
Uanor Aa nare iiy se tntrenYinijeaz’6 Kat sar
BOI.
K.\iina Britanii este notriBiti; dar aerYA din nrinina ani kt nare e inKTmKTrat'B, este Tmed mi nerTros. IÎ'bmiYitYA este KYAtinat KTm se nade- mi enonomia KamnYJiTt mi rr&diin>ria maî kt somB se ATitreazt kt dcstBffirmire.— Bfitania din donitoane are Kaî de Tn soif ‘Poarte EYn mi Oî kt AiYiiiB sTBijire nare nasK maî mYAt sinrype, ‘PiinKii m Eritania nT sânt ATnî saT yfiuT; din mineraAe are aryint, fer, aramt mi aAteAej tn s<PiYiFmit ‘PaBriniAe de ori ne me_ ipemTrTFi niir&irî nT se mdeAetni'iesK ama de niTAt na tn Eritania asemenea mi neroijTA ni-K'birî nT este ama tn ■PAoare ua ani.
./l'LKyitorî sânt EnrAezî , Skoijî mi hwan-dezî, kt totTA neste 22 miAioane, a'Part deKO-AoniÎAe ne.ve mYAte mi sTnTmi ne tî are Eritania mi tn neAeAaAte ntrjjî aAe ATmi.
ReAÎi.iie domnitoare este nea anrAiKant nare se notrineipe kt nea AYteraivB, kt deosenire iiy-maî, kb reAipia anrAiKani, are enisi.onî, iar nea ATteraivB iit are; Ki>tre aneasta sânt st-•Perite mi aAte reAÎpiî.
Kauita.\a Britanii este «londra netate mare kt Tn mÎAion de AiKYitorî. Aiaî nvpAoreipe neroijYA, sffmt niYAjjime de naAatvn mari, so-
gie-
www.dacoromanica.ro
34
îţiet'Bijt de oamcnT mninani nentFY înaintarea enonomii’, indystrii iui a neroijYAYÎ, ral aAte auieziiin.yintyrT onipeipî uentry inni>ij'BtYr,& de tot feAYA de meipeniYrYFî.
JJi.ii Snoijia este 'KanitaAa Endinsyrr mi in IPAandia este DxBAÎnYA.
Mai SxT.nt m EnrAitera mi 5Ate Beţ/Biji marî imnortante nentry nerolf nreKYin este Mamue-ster, «linernoA, NcYiiasteA mi EristoA.
Syb nroteKjiia EnrAiteri este mi renYBAiiia ostroane^or ionine dyne iritrijiniAe muri adria-tiqe, nare s/fvut 7 iiy nym'BrYA: Korfys, Ilaiiso, Itaiia, lîefaAonia, Santa-Mayra, 3ante, mi Iţe-riro.
Tot de Eritania ijine mi netatea de rinraA-tar deAa stPiTiintoarea iiya'iest nyme; asemenea mi ostroByA MaAta din marea mediterani..
K E A y V X .
EeAJjia maî înainte a fost ynit/B ky OAanda, dar dyiiB yn rtSEoiy deAa anyA 1831 ’mia urniţi irat neatârnarea mi s’ a fBKYt Rirat. — EeA-j,na se xotiraipe Aa nord ky OAanda Aa Best, ky marea nordYAYi mi hy <I>ranija; Aa syd ky <I>ranjja, mi aa est ky Konf ederaijia rcrmaniiiB.
www.dacoromanica.ro
35
Mxnijî m EeAţtia nv s;Knt deK&t nrmaî ni-Ipe deAYAeije; iap HeeaAaAt'B napte a nimsn-tYAYî este iiien;.
Rîsvypî mari nr sxnt denst lIIeAde, iap na-naAYPÎ sânt niYAte nentPY a se sKYPţie ana din AaiiYFÎ mi E^Agn
IÎAÎma BeAţtii este notPÎBÎt'B; mbmaintYA este AYKPat nine mi SKoate EYKate, Aervmî mi $ao*. pî ■frYmoase; ape oî mi mYAte donitoane kop-nYte, Aante mi Ynt mYAt din Kape «fan Barnua-naAe ‘foapte BYne; Kttpe aceasta are BeAyia #ep, nAYmn mi ane mineraAe.
JI'BKYitopi se ziu EeAţiî mi sânt na Aa 2 mÎAioane.
ReAiyie domnitoape este nea KatOAiirt, da? se SY^ere mi aAte KYAtYPi peAii/ioase.
IîanitaAa BeAijiî este Bpyksba cetate $fy-moas’B; este mi Maestpix, Jliem mi Ancers ne~ ttijt sestite nentPY nerYijetopie.
G n a n V \ .
RiratYA Snania se xotPBeipe Aa est mi sxd ky marea. mediterami; Aa Best ky IloPtYraAia mi oieanYA atAantiu; Aa nord ky *I>panija mi oneanYA atAantiu.
www.dacdromanica.ro Mrnjji
36
MtiiijI mat mart ssut Ilirinei nari deosidesK LSnania de KBtpe <J>panira; asemenea sânt mi myniji AstYrii mi Morena*
Ri'R’ypt mai însemnate sânt: Toîya, Tyadia-na, Ebpy mi rYadaAKÎBip.
IvAima Snanii este KaAdB, i;y toate Kt BffiP-fYPi.\e mYnrjiAOP *ieAOP maAiiî SAint anonepite ky ziuad'b BeHninii. IlbrmrintYA hy este AYispat KYin se HYBine, iîy toate aneste este •ferinit in podipe. Din BeyetaAe ape: YntYPÎAimfii, nor-loKaAe, masAÎne, orez, tpestie de zaxap, BYin. uaK mi bîiiypî Coapte BYne nreiiYin este ica de MaAara mi 4e.\ de Madeipa; — din doBitoane are na! eyiiî de soiY apaBÎK, ţui OT mepino, aAuine mi BÎermi de mutase mi aAte doBitoaae nasniie ; — din minepaAe ape : kyf, aryint, d*ep, nAYiHB, mi aAteAe.
^liKYitopi se ziii SnanioAÎ mi SMnt nesto 11 miAioane, atfapa. de KOAoniÎAe ne are Snania m-tp’ aAte niPijT aAe taobyayT.
ReAii4iie este sinrvp'B 4ea Katoaiiit mi iîy se maî sY'fere aAte reAiyiî.
KanitaAa Snamî este MadpitYA, aetate imno-nTAat'B Bine; ape Snania mi aAte Bet'bjiT mapT mi ky noptYPi imnoPtante nentpv neroijitorie, jireBYm este EarieAonaj Kadii;s mi aAteAe.
Do Snania ijin mi osroaceAe aieste: Iniija, -	Maiop-
www.dacoromanica.ro
37
Maiorna iui Minorna din marea mediteranb «ii Kare ky Yii nvme sa zîk lîaAeare.
OAANDA.
RiratYA OAandi se xotT>pai[ie Aa nord ini Best by marea nordYAYî; Aa est ky Iîon'Pederaijia rermaniK'b mi Aa sxd iiy BeAiiia. jp.ii OAanda nrrnijî ny sânt.
R*y mare nrin OAanda trene RinYA Kare nrin deosiuite ryrî se Barst m marea nordy-ayî, asemenea KYPiye nrin O.ianda mi Meoza IiAima OAandi este notriBitB ; dar aerYA este nerxros mi Ynied. IlBinAntYA este noroios mi ttiat de KţujaAYPÎ mimanjjYPÎ rientrY siiYriierea ani din ebajjî mi AaKYPi mi nentrY anEParea de Bbrsarea miri. ^.n OAanda ani Aimnede rar se riseipe. jlre BYuate mi donitoaie, mi Ksvîni se intreBYinijeaz'b Aa tntoar'iere de ma-ininî deoseuite. ^vn ‘Paiiri'u se AYKPeazt deo-sÎBite materii mi stotfe, niTinzetYri mi xartie BYnB; dar dintre toate ±n mortrie OAandezi intres mai ne tojjî EyroneT.
.liKYitori se nYmesn OAandezi mi samt ne-ste 3 mÎAioane, atfarB de KOAoniiAC ne are O-
Aanda mi m aAte nBrjjy a.ve nBiriifintYjYÎ. www.dacoromanica.ro
38
ReAiyie domnitoare este iea reformaţi, dar fie sufere mi a^te reAiţuî.
IianitaAa OAandi este Xara. Este mi Amsterdam netate Bene mi BestitE nentrY neroxj, asemenea mi Roterdam.
Gbci^Vauji HopBerÎA.
RiratYA SBejjii mi NorBerii se nvLrrjineijie Aa Best ky marea nordYAYÎ; Aa nord ky OMea-nYA înrieijat deAa nord- Aa est KYRYsia, roA-d*YA Eotniu mi marea EaAtiKB * Aa sYd ky marea EaAtiK'b, striTimtoerea Svnd mi ky toa$ya Katerat mi SKarer raK.
MynnT mseirmant s<&nt AAnî sKandinaBÎHî ne desnarte SBeijia deKBtre NorBeria mi air Aemne foarte BYne nentPY KatarrYrî de KOPtEiî.
R&ypi s&nt foarte mYAte; «jeAe mal însemnate sânt: TAomen mi Dron^ asemenea mi aAteae Kare m KYryerea aop #aK Kataraitte mi-nYnate. ,/|V.n SBenia mi NorBeria sânt bbau,T mi AaiiYrî foarte mYAte.
KAima SBejiiî mi a Nomerii este ^rirYroasE dar SEnEtoasB. IÎEtre nord iarna jjine 9 AYnîj EYKatc nv se nrea ^au, dar n'EmYni nentPY
doEi-
www.dacoromanica.ro
39
dofiitoa'ie ssnt mdestYAe. EBAijiAe iui AaKYpi-Ae ’fypni'ieaz'B de AeEede. NerYjj'i.toria ky ne-ipe este foarte însemnaţi; dar dintre toate d;epYA Sseijii este AT&ydat m toata Eypona.
•diKYitori se z!k SBezî mi sânt ua a a 4 mi. AÎoane.
ReAÎyie domnitoare este Hea AYterant, dar samt sY’Perite mi aAteAe.
IîanitaAa SBeijii este StoKxoAm nare are mYA-te zidirt rotÎMe din Beiiime. ^i.n Noraeria Kani-taAa este Kristiania.
H EMA|)K A.
Anest Rirat se xottraipe Aa nord ky toa'Pya Snarer rau; Aa Best ky marea nordYAYî; Aa est ky toa^ya Iîaterat mi str&mtoarea^SYud;; Aa syd ky Koirfederajjia rermanÎKî..
Mynjii tn Danirnariia iiy s,Tiiit; dar ±n ostro-bya IsAandia din o'ieanYA atAantiK ne este aA Danimar'ii, este XeKAa mYnte BYAKaniK sav a-rYniiator de #ok; asemenea mi aAiji nari s*nt i aKoueriyl iiy zinadib neMiiuit.
RiTiY maî însemnat este Eabc Kare din Iîon-federajiia rermaniitî. KYrye in ^animarea. ^Vn www.dacoromanica.ro Ostro-
40
OstroBYA îs.vaudia sânt iui ano >fiepGimji ae $i-ePB 11) KAOKOte.
K.iîma in DaniinaFiianestc nolpisiti.- nimskn-tirA sunate n^Katej AerYiniî iui nyjjinteAe noa-me; apedoBitoaae Kasniae; iap din minepaAe ape nopijeAan, raapmypt mi KixAÎuap.
./IbKYitopi se nrmesK ^5,anez;î mi sânt neste 2 miAioane, apari de iiYjiinteAe ROAonii' ne maî are Danimapaa mi mtp’aAte n’BPijî de Arme.
ReAiyie domnitoape este ae-a AYtepani, dap se s\Pere mi aAteAe.
KanitaAa Uanimapai este Iîonenxara.
De Danemanta ijine mi DviiatYA XoAijiain mi .laYenBYPrdin IîonPedepania rermanim ky uetatea AAtona Bestiti nentPY nerorj.
n^VciA.
Aaest Rirat se nn.pyineipe Aa nord iiy marea RaAtiiiB; Aa est ky RYsia; Aa sYd ky -Ay-stpia mi [îonPederaijia repinaniiit, mi Aa Best ky KonPedepagia repmaniu'B.
Mvnijî m IIi’Ysia mat inscmnanT sfiiiit: Sy-dej^i de Kitpe Boxcmia, mi Iîarnagi ky oare Kfitena P’bmYvt.
www.dacoromanica.ro
RjtYpî
41
Raypî mat mapt KYPr npin IIPYsiaRinYA, Eabo, Odep, Bezep uii aAteAe.
IÎAima m HrYsia este notpiiiit’b; n’bmi&ntYA K&a maY mape napte este merj iui siioate EYiia-te mdestY.ve, AerYinî, Kiîinen'b, in mi tYtYii; . ape dobitoace ky imiEe,\uiYrape; din minepa.\e ape: aYP, apyint, >fep, apanvb, mapmYPt, m-bp. rbpitap mi ane minepa^e. -^.n faupint se ay-KPeazb destYAC AatnetYPi mi BYiiiBaK, iiopije-Aan, stiKAî. mi aAteAe.
.ItKYitopi sjRnt nemţii mi se ziu IIPYsienl mi SjTiiit neste 12 miAioane mi aîYimitate.
ReAÎţiie donmitoape hy este ninî yna ni toate Sifillt SAOBodc.
IîariitaAa este BePAiiiYA, netate ■fpYmoasb ky inYAte aykpypî BPednine de Bbrape m sami. Este mi ItenirsBepr ’ietate «fpYinoas’b.
Din Iîon^edepauia repinaniirb Konpinde ITpy-sia nroBinuiAe ypm'btoape: EpandenBYPr ky se-tatea BePAÎiiYA iie este KanitaA'b a Kpt>î • llo-mepania; SÎAezia Ynde este netatea BpesAaBia; llosen; Saiisonia nPYsiamb ; BesttfaAia; IIpoBin-ijiÎAe de A^nri Rin ky netatea KoAonia sesti-tb nentpv ana 4e se zise de IîaAOnia ky uape i se ‘faie Yn neroji însemnat in toalB Eypona.
www.dacoromanica.ro
42
KoH(j)e^Epj|lţTA Tcp/UANIKZ.
Eon'Pedepajiia repmanÎK'B este o Ynipe de Jnaî mYAte statYPÎ a Ae Termanii dintpe nare •miAe s/ant mai mim aAteAe mat mari.— Eao se mBFyineijie Aa nopd ky marea BiAtiat, >4,a-nemapija mi marea nopdYAYi; Aa est ky IIpy-sia mi ky Unrapia; Aa SYd ky mapea adpiati-kb, Itaaia mi EABeijia; Aa Best ky <l>panjja, EeAţiia mi ky OAanda.
.la Konf pdepaijia reKmaniKt are napte: Ay-stria3 IIpYsia, Epitania, Danemaraa mi Ee^yia nentPY niipe IIpoBinijil ne sttn&nesK in Tep-mania.
StatYPÎAe neAe neatiapnate din Kon'federa-îjia repmanÎK'B samt mYAte, dap neAe mai însemnate sjant; RiratYA XanoBri, EaBapii, SaK-soniî, BipteniBepri mi DYKatYA Baden.
X X N 0 E P A .
RiratYA XanoBri at/apna maî nainte de Bpî-tania, dap deAa anYA 1837 este SAOBodB, se niBryineijie Aa nord ky marea NordYAYî mî uy IJanemarKaj Aa est ky IIpYsia mi aAte sta-
tYPÎ
www.dacoromanica.ro
43
t-rrî ijepmaniie; -va sTd kt statrpf yepmaniqd mi kt IIpTsiâ; -va uest kt OAanda.
MtiUc m XanoBpa este Xapij.
Raypî mai însemnate sAint: Ems, EAne, Be-zep mi aAteAe.
KAima Xanonpi este notPÎBit'B; irBmaintYA sKoate ieAe tpeBYirmase nentPT xrana AtKTi-topiAOP; din animaAe ape douitoane stABatine mi domesime • din minepaAe: apyint, #ep, nATmB mi aAteAe • ţap m «PaBeint se ATKpeazt deosesite oEieKte de tpeBTinij'b mi atks.
.diKYitopi sânt nemjqî mi se ziu XanoBPezf, m nTmKp na Aa 1 mÎAion mi HiYnvbtate.
RcAii.iie domnitoape este 4ea AYtepan'B, da? se sTfepe mi aAte KTAtTPÎ.
KanitaAa XanoBPi este XanoBra; maî siKnt mi aAte qetînji mapî npeKTm: .liTneBTPr, Os-naBpîTK mi Tetinr Bestiti. nentPT UniBersita tea sa.
E X B A V A .
Aqest Rirat se mbpyineqie Aa est kt Ay-stpia; Aa STd kt AYstpia mi E.VBejqia ; Aa Best hy Biptemnepr ; Aa nord ky Sansonia mi aAt« statYPÎ a.ie Konfederaijii IJepmanise.
www.da£oromanica.ro
44
MybijT m EaBapiaAa est s^nt EemePuaAd say na.dypea Boxemii; a» Best este o naPte din Aatu SBaBi'iî, iap npin miiEAon samt destYAe deaATPî.
P.t&ypT mai însemnate sânt: Dyntpea, Isap iui Iuya.
ItAiina BaBapii este xiotpiBitii; nimisvntyA este AYiîPat cine mi snoate Eynate , AerymT uii no-ame- din animaAe ape donitoane sBABati'ie mi domesniae; are mi din minepaAe nyginteA ayp, apţtint, fep mi ane minepaAC, iap in făurim se AyiiPeaz'i. deosifiite materii de nainzi mi
^1'x.Kyitopi sjmt nem^T mi se zin Banapezi mi sff.nt m nymtp na Aa 4 miAioane.
IteAiyie doinnitoape este aea natOAin'B, dap este 6AOiiodT> mi nea reformaţi mi syferite mi aateAe.
IîanitaAa BaBarii este Minxen. Maî svsnt mi aAte Metili mapî mi fpymoase npenym Reren-SByrr mi Nirnuepr.
G A K C 0 N V A .
RiratYA Sansonii se xotiraijie Aa est ky ITpy-sia lui Arstria; Aa nord ky Ilrvsia; Aa Best
i	ItT ^
www.dacoromanica.ro
45
rt statypl de a.ve Konfedepaijii IJepmaniie; Aa syd uy EaBapia iui Avstpia,
Mynijî maî iiisemnatjî sânt EpijreBirr de kt»* tpe Eoxemia.
R.t.ypî maî mari kypp npin SaKsonia: Eaec iui MyAde.
IÎAirna m SaKsonia este notriBit’B; niman* tYA este AYKPat foarte cine. Xve EYKate rai Aerymî indestYAe, Kainent, in mi Aemne ny îmnieAmyrape ape doEitoaie stABatiie rai do-mesniie; ape nyjginteA arr, aryint, fer, riArmn rai aAteAe; mp fasriiiAe de deosÎBÎte aykpypî de AiT.ni., BYmBaii rai iranzi, sj.nt tn Bynt AYKPape.
JltKYitopi sAint (10010,1 rai se zii. Saiisonî mi s.T.nt na Aa 1 miAion rai iKymi>tate.
IteAii(iie domnitoare ny este, ii toate sam^ SAonode aBiT.nd tot aieAeiiiî dpentyrî.
lianitaAa Sausonii este Dresda j dar «flinsKa este maî nestitt nentPY neroijYA ieA mape ie se faie aii, Aa aAe iitria t,T,pryrî nin neryj^e-topî din Rysia, Iţara roiniT.neasii'B, MoAdaBÎa, nani» mi din Ilepsia rai din aAte m.pjt£Î bac Asii.
www.dacoromanica.ro
46
fiîp T E M C E () T.
Aiest Rirat se mbFijineiiie Aa est ky Bana-pia; Aa SYd ky E.iBeijia iui DYiiatYA Eaden; au Best ky DYKatYA Eaden; Aa nord iiy slatYPÎ de aAe Konfedepâijii IJiepinanine
Myhiji mai însemnau! s.Tmt A.\ni sBauiiî , uii IlbdYrea nearF'B de KBtre Eaden.
R&ypi mat inapî ne tpeK npin Bipteinuepr sânt DYn'bPea, Neiiap mi Iacp.
lÎAima BiPteniEerri este notrinitb; rrbnufin-tYA !KYim>tate este mYntos, HîYm'btate men;, dap este AYKPat uine. Ape BYiiate, AerYmî mi doBitoase indestYAe , fer, uayuib mi ane rni-nepaAe. ^.n BiptemBerr este imnoptantî. fanei-Kagia aykpyxmaop de oijeA , de aaiu, BYinBait mi aAteAe.
JlbKYitopî s&nt nemjrjT ky nYine de Biptem-Beprezî mi s&nt Ka Aa 1 miAion mi iKYinbtate.
ReAiijue domnitoare iiy este, ni toate sânt sAOBode.
IîanitaAa Biptemnepri esto StYtrapt, KT>tre a-neasta este mi UAm netate •pPYmoas’b
E A ^ E M.
ţ)YKatvA ascsta se m-hPijinei|ie au est ky Bip-
www.dacoromanica.ro lem~
47
teranerir; ,\a sYd kt EABegia; Aa Best rt <!*ran ga; Aa nord kt statYPi de aAe KoirFedepagii IJermanine.
MYngî m Eaden este UlBargBaAd sav mb-dyp&a neam.
R iTiTPÎ maî mari este Dviitrea uape ini m-nene de ainî, mi RinYA.— ,3,e Eaden gine mi o napte din naAta Eoden nare este tfoarte nes-KoasK.
IÎAinia este notriBÎtB; nT>miYintYA este ay-Kpat Bine mi SKoate EYuate, AerYinî mi rodY-pî mdeslYAe; ape donitoane domesnine mi sba-Batine; ape nYginteA aYP, argint, ‘fer, mwn-pitap mi ane mineraAe. «PaspiniAe sânt in ey-nB AYKPare; dap dintre toate neasornineAe de Aemn ne se fau ainî s/ruit KBYtate tn K»te 4 ntrgiAe AYmi.
»l'BKYitopi SiYuit nemgî ky nvine Eadenezî mi sânt neste 1 miAÎon.
ReAiyie donmitoape nY este, ni toate samt SAonode.
IîanitaAa EadenYAYÎ este' EaPASPYe.
Xi i T Z \\ V A £ GAOKO^f.
‘leti.giAe sAOKode inKT» gin de Honfodepa-
www.dacoromanica.ro
48
yia IJermaninTi mi se HffiPmresn de Maristpajjî ne napi ii a.\er qetT..ijeni Aor^aseste *ieti.ijî sânt;
<î>rami‘Port deAa Main Tilde se ‘Pan e dieta say adunarea tytyror denytaijîAOP de.va toate StatypiAe qeînninyesn KomPederaijia IJermaninE. Xamiiypr ne maAYri.ie ravYAYÎ E.ine.
•/liyEeii anroane de vn satn din marea na.\-
tint.
Brema ne ma.vypiAe FiSiY'AYT Bezer. Aaeste 'ieti.rjî ky toate Kt av riepdvt my.it din *P.voa-pea nerojjTAYÎ aop ve ‘p-nne-a maî de demyAt, dar mi anym s.rmt imnortante nentpy neroJiYA ny nare se îndeACtniHesu,
£ A B E V \ .
A’ieastt penYB.iiK'B se xotEpaipe Aa nopd ny Kon'Pederaipa IJermaninx; .\a syd nx Ita.iia; Aa nest ky «ltpanija mi Aa est ky Ay siria.
Myiiijî in EAaejgia sânt A.vni nari se întind neste tot ‘m.m.TUitYA E.ineijii rai aAe nr>-rora iiiY>r'pyrî ssnt anonerite nyzîinadi, Beqnin'n
RjYiYrî savnt my.ite nare neutre mymjî "Pan. syini> de natarante minvnate; dar qe.v maî mape PfYiY este RinyA nare mtr’yn aoiî fase yii natarant minvnat ne este 'ier'jetat de toijî nii-
Aitori
www.dacoromanica.ro
49
Actori Eyroni; din E.meijia însene mi Roiiya nare trese m tppanrja.
Ei.atjî in E.uicj^ia mirt. sisnt mr.vte, dar «ieAe mai însemnate s.r.nt: Eoden say naAta de Iionstanna, naAta de ţlenena say .leman, na.i-ta de NeofmateA, naAta de Iţyrix mi o napte din ,/Iaro Maţrore mi .laro ,'lyrano din ItaAia.
lÎAiina EABeijii Aa mynijî este rese , Aa K.r.m-niî mi nni este notpinitn. JTi.mff.ntYA este ay-KPat foarte sine, dap stcpnisynea sa înmiedi-kt. na sn nr snoaijT. BYKate mdestYAe. Dintpe toate are donitoase my.ite stABatine mi domes-nise, oî, noî, mi nam nare nentry AanteAe aop MeA mYAt mi byii s.r.nt ncstite m toatn Eypo-na. JJl.ii EABegia se fai; mi KamiianaAe foar-te BYne ky nare se fase yii nerog însemnat.
./l'BKYitopi se zin EABeijienrj o napte din eî nopBesK nemneijie, spenAaAti» narte franijoze-ijie; neste tot s*nt na Aa 2 miAioane. ■ ReAÎyiiAe samt sAosode.
Metxjiî mai însemnate ssnt: Berna, Ay-yerna, Iţxrix, Easi.iea, IJeneoa mi a.ite.ie.
Itaau.
Ita.\ia se mî>ryinei|ie Aa est ky Avstria mi marea adriatiK'B; .ia sxd ky marea meditera-www.dacoromanica.ro ni;
50
m>;	,\n Best kt <î>ramja; Aa nord kt ATStrid,
Iîonfederaijia IJLepmaniii'b iui ky EABeu,ia.
jft.11 IlaAÎa SiTiiit maî niTAte statTrî iipei;vm:
RiratTA .domsardo-Benethi nare este aA Aystrii uii Tilde samt uetijiiAe 3IÎAanTA uui Bene^ia Aa marea adriatiirt imnortanta rientPŢ neron,
DTKatTATosuani kt «letnijiAe <I>AOPenija, nisa mi .liBOPno BeslitB nentpy neroij;
^TiiatTA vlTua kt KanitaAa .1tk;i ;
DTKatTA Modena kt KanitaAa Modena ;
DTKatTA Hapma ut netBijiAe narma mi ffi-aienira.
Sflint mi aAte DyuatyrT maî mini ■ dap qeae maî însemnate statyrî aAe ItaAii sânt aueste:
G A p £ V H V A .
Aqest Rirat se im,ryineipe Aa nord kt Ea-Beijia; Aa est kt statypî de aAe ItaAii; Aa syd kt marea mediterans mi Aa Best kt «Branşa.
Mynijî m Sardinia s*nt Aahî de K-utre dOran-ija mi EAneijia, mi aAe utrora Bifir'pYrî kt toate uh smnt auonerite kt ztnad'B BemiiiiTi t dar s/nut d’KKTte dpTmTPÎ kt nodyrî nentry mAes-nirea Kî.A'btoriAor; amiaîderea sânt BÎrtTrî mi fcase nentrv odixna dpymamiAor; simit mi nur*-
n stirî
www.dacoromanica.ro
51
nBstirt de KBAYrBrî nari npiimesK mi odixnesit ne EBABtorî, mi nrin niijie K&înî inirtiiaui Bine KaytB ne aieî KBABtorî neţperiiiijî, ne Kap BisKOAÎAe ’iav i"bKYt sb PBtBieasiiB ne drym mi si mrieije nrin omeijî de ZBnadB. Tot din Sardinia mien mi mxniji Aneninî nare se întind tn AynryA ItaAieî.
RiTiTp! SiBnt inyAte, dap ie a maî însemnat este no, nare AYi&ndy’mT mienytYA de aiiî, se narsB m marea adriatiiiB; este mi Tesin sape se narsB m tio.
IÎAima este notriBÎtB, mi nBimsvntYA ky toate kb este myntos, ne Aa K&mniî este roditor m BYKate, Aeryinî mi noanie; aredoBitoaie m-destYAe mi oape KfiteBa din minepaAe.
JlBKYitopi simit ItaAienî mi se nymesit Sardi-nezT, mi sânt m n vinar na Aa 4 miAÎoane.
RcAirjie domnitoare este iea KatoAiiîB, mi se SY'JPero mi aAteAe.
IîanitaAa Sardinii este TyrinYA- este mi I,Ie-noiia AfinrB mare, setate nestitB nentpy neroij.
De Sardinia ijine mi OstPOBYA Sardinia din marea mediteranB din ikos de osIpobya Korsi-na. Aii se tfaie o mare B/miBtoare de sarde-ac ky nare se faie yn neroij însemnat.
www.dacofc)manica.ro Ai est
52
H f A n O A A
ui V
AMIRH^OZ G V M V A VT A E.
Anest Rirat se nrfcryineijie Aa nord kt statYA ITani, Aa est kt marea adriatiin.; Aa sYd mi Best kt marea mediteram,;
MyiiijT in NeanoA sânt Anenini, nari ume-n&nd din urma Sardinii se întind 111 tot ayii-iya ItaAii. Kitre aieasta s«nt mi 2 BYAuant saY mYniji arYiiin.torT de ‘fon, BezYBYA m Ne-anoA mi Etna m SoTuia. — BezYBYA m Bre-mea imm.ri.ijii RomaniAor, ky AaBa sa ne a a-rYiiuat, a auonerit 2 neli.ijT mari Kares’ay des-lionerit aiiYm de KYrAiid, de Ynde SY.mY.nd, s’ av rtsit mYAte AYnrYrî bckî.
R.y.Yrî mint s.Y.nt mYAte, dar ie a maî însemnat este BoAtYrno,
KAima NeanoAYAYÎ este KaAdi, mi dYAne; m>-mir.ntYA de mi uy este AYKrat KYtn se nade, dar este norat m rodire de rrxY.Y, Bin, orez, EYionau, Ai>maî, nortoiiaAe, masAÎne, somniile , mirdaAe; are donitoaie domesnine mdestY-Ae, mi din mineraAe are ‘Per, marmYra», aAa-uastrY mi ane mineraAe naAde.
.1i.uYitori sauit IlaAianî kt ilYme de Neano-
www.dacoromanica.ro Altanî
53
Aitanî uii Si'iiAienî mi s/nnt Ka Aa 7 mi.vioane.
ReAÎijtie domnitoare este *iea KatoAiin., -fir’ a 'fi SAOsode mi aAte KYAtYPÎ peAiyioase.
KanitaAa este NeanoA mi m ostPOBYA Siii-Aia este IlaAepmo.
Gtat^a II \ n V.
A'iest Stat iiisepiKO - noAitiii se xotiraipe Aa nopd kt statYPî de aAe ItaAii, Aa est ky marea Adpiatîu'b; Aa sYd ky NeanoAya mi Aa Best ky marea Mediterant.
Myiujî s,y,nt Anenini.
Ri&YPÎsavnt: IIo AaxotaPYA de Kttpe AYstria mi TiBPY.	v
IÎAiina este KaAdt mi dYAHe; ntmffintYA este •foarte roditor, dar nYeAYiu’at sine KYm seKa-de; ky toate aceste ore rp&Y, noPYmE, bîii, noa-me mi rodYPî deAiitate, donitoa'ie mi oare ua-teBa minepaAe.
JltKYitopi siRnt ItaAienf mi samt in nYmiP Ka Aa 3 miAioane.
ReAiijie domnitoape mî sinrYP’B este nea ua-
tOAÎKT,.
KanitaAa aqestYi sfat este Roma, Karetn nre-mea tmn'bF'Bjjii RomanÎAOP epa stinami a ay-
www.dacoromanica.ro
54
mi. Din nriaina ueiiimi uzi a aatop intiYimnA'KFî ne^eriaite a nepchrt mYAt din <fpYmYsezjea sa; zor toate aceste mat nbstreaz’b mYAte aykpypî Bem opedniae de nedere mi de mirare; iap din AYitpyriAe mai dinsoant, tot mc o not ■Paie ■fry-moasb, sisnt mat raYAt nisepi'iÎAe.
---«iwCCSiM*.
feh^eaVketa Gan-Ma^Vno.
Aaest stat min se Konrinde zn StatYA flanez V mi este o sinrYP'B aetate ky3 netbi^YÎ A£nr% marea Adriatiub, mi zmi are mi ea "foAoaseAe ua. re Ae aY He.veAaAte MetBijî SAonode aAel,îermunii.
F jl M î 1
Freaia mal înainte a ‘Post Yna din nroinnjgii-Ae tYPaezjzr, dap Aa anYA 1833 se •Pbky pirat dYiz'i» ne înzi’b mat dinainte ’mîa ‘fost donz&ndit neaUtrapea de syb stbu&nipea tYPneasiu». — Ea sz> mbpzjineijze Aa nord ky Tvpaia; Aa est ky arxizzeAarYA; Aa sYd mi nest ky marea Me-ditezjanz>.
My'uzjî iu Treaia sânt mYAij), Kariî ky yu iiYme se zik mxii^i E.vineijzî.
www.dacoromanica.ro KiKYPt
65
Rfiiypt mini sânt niTAle mat mhî, dai* mat însemnate sânt: Rytfia mi BasiAi-notamos.
roA'fyrî SiTiiit: rOA'fva de llatras, Jenante mi NanoAi de Romania.
ÎÎAÎma Frenii estena^di, midTAae; irBinam-ty.v este roditor m Byaate, ninypî mi rodypî deAiuate; J'Bin&î, nortoaaAe, uitre, masAine, smoiiine mi aAteAe; ape doEitoaae domesniae mi SBAr>atiae mi oape KditeBa din minepaAe.
Jtuyitorii saut rpeat mi sânt ua Aa im mi-Aion
ReAiţtia domnitoape este a&a rpeaeasKî. nra-BOSAanniKB, dap sânt sAOBode mi aAte ReAiţiiî.
Kariita.\a Teeaii este Atena; dvn’ aaeia ne-tBijî maî inapî sânt: TrinoAiija, Mistra Apros mi aAteAe.
De rpeaia ijin mi y» nym'Lr mare de Ostpoa-uedin Apxiriejiar, uape ny yn nyme sezia lIiiiAade.
A - C I A.
Asia este maî de 5 oi*T maî mape de nat Ev-rona; ea se xottraijie Aa nopd nv oaeanYA m-î'ieijat; Aa est ny oaeanYA neA mape; Aa syd r v marea Indii; Aanest i;y Eypona, pata Dom mapea de Azof : slraimnloaroa <I>eodosia, ma-
.	rea
www.dacoromamca.ro
5G
ref> noam^, stp.Tvmtoare-a IîonstantinonoAYAY», marea de Mapmara, strâmtoarea de raAino.vi, Ap.xineAarvA, marea Mediterani,, kyAlpina nrin IstmYA SYerj mi iîy toa'Pya Araniu.
Mxnijî maî mapî m Asia sifint; Ximaaaia yh-de este DacaAarip, BiYiP'Pya ueA maîmaAt dene •Pana ntmflintYAYT; K&tre aneasta este iui mYn-jji AAtaî, mYnteAe KaYKasY mimYiiteAe Tkypy.
RiYiYpî maî mapî smiit: EY'fpatYA, TirPYA , FanrYA, IndYA mi aAteAe maî mini.
EtAgi maî mapî s^vrit: Apqa, EaînaA mimarea moaptt saY abkya as'PaAtid,
Eaima tn Asia Aa nord este‘PrirYroas'B, Aa miiKAOK este Ka-ult mi snre svd este •Pierninte de tot. — ni.m.iintYA *iea maî mare narte din Asia de mimAOK mi de Ki>tre SYd este •Poarte Permit m rodire ■ dar mYniji neîgmaAijî SiYuit aKoneriyî ky atnadi Beaniut. ,/ft.n Asia de mi;u-aok ssmt mi nYstiî nisinoase Kareijin mYAt., mi nY Kreijie nimia ne di&nseAe. ^in Siseria des-nre nord este iarirs Beanua..
ITrodYKtYpiAe Asii neAe maî deAiiîate s«Ymt: aromate, siiop^imoarK, nximioara, KYimoare, niner, ranarBart, Kamtfor, rYmi, tT>miYie, smirna, iiafea' trestie de zaxar, BYmBaii, A'Bm/Yiî, naiY, orez mi aAteAe. Din donitoane are Asia, eAePanjjî, KT>miAe, nai, mosn, maîmrjje, acî www.dacoromanica.ro tirpî,
57
tirri, PiStniT, nanaraAl mi aAteAe. Din mineraAe are ni'BPr’BPitap i ayp, apyint, *£ep, aramn, mar-net, nictpi surnine mi aAteAe.
JlnKYitopT tn Asia şanţ de deosenite narjiî nape tfaK deosenite statypî mi, sânt neste tot na a a'500 milioane.
./îimBi de K'f.netenie din nare saY'P'BKYi toate seAeAaAte sânt m Asia nYmat 8, dap sonotin-dyse mi diaAeKte.ve sânt neste tot 987.
ReAii,iiT|de nnuetenie afara» de nea npeqii-neasim, eiipeiasim ini maxoinedant», sânt reai-i,iia BPaminiun, nydistiK'B mi saneistiiin.
Asia se nnnapte tn irtrijiAe YPmntoare :
1.	Tvp'iia asiatiin» ne o stmiameiţie SYAta-nya deAa IionstantinonoA, Ynde sânt netnijiAe Bi’Ysa mi Smirna.
2.	Ai’ania Ynde sânt netnijiAe Mena mi Me. dina.
3.	Ilepsia kynanitaAeAe Texpan nrilsnaxan.
4.	Tatapia nea mape ky nanita.va Evxapa.
5.	Rysia Asiatiua» KYSinepia mi ky neninsY-Aaliainaatna, ne sânt a.ve ./|Vmna>pt,ijii Rysîî din Evpona; aim sânt netiniAe Toboasu mi IPKYtsK.
6.	India ky 4eta»u,i.ie /l,eAi uiiKaARYta. Aiul Enr.vezi din EYPona stEnavnesu mYAte nro-ninijii.
7.	AmnirKjjia Iiineî nare este >tea maî raa-
www.dacoromanica.ro l>e
58
re jfrmnaparţie din .\yme; kt Kanita.ve^e île-Kin ini Nanuin.
8. Iîpara lanonii ne se aAKatTeme din oare KfiteBa ostroane ml Tnde este KariitaAa Iedo.
OstroaneAe Asii ae.\e mai însemnate sAmt a-neste; 1. Borneo, 2. Symatra, 3. Iasa, 4. Dei-Aon, 5. IJeAenes} 6. <I>iAÎnineAe, 7. KaroAine-Ae, 8. Mindanao, 9, MoATaiAe uii aAteAe mai mi ai.
A F R I K A.
A'fpiua este maî mina de Hiat Asia, dap tot mat mape de mat Evrona; ea se manjineipe Aa nord kt marea Mediterana; Aa est kt Asia npin IstmTA STeij, kt sfiita Aranhi mimarea Indii-aop ; Aa svd kt oneariTA aTstpaA mi Aa Best kt OaeanTA AtAantiK:
MTnijt m Alpina siant mTniji »dTni mi de Katpe nordTA saT s,ant niTniji AtAas.
R/TiTpî maî mapî tn Afrisa siant Nîata sape, npin Bapsapea sa de doa opî mtp’Tn an, îmnAi-neipe Ainsa nAOÎAOP; dTna aaesta este SeneraA, NirPT mj aAteAe mat mint.
BaAjiî maî întinse saint: Marani, Demnea mi aAteAe.
KAima
www.dacoromanica.ro
59
K-iima m A'Priiia maî nestc tot este ‘Pierr.in-te, a'Pai'i. de m’bPţtinî nare se rimoresu de a-na miri, mi atfart de AOiiyriAe de ne A/suirB mymjî Ynde este KAÎma nyirinteA maî nolrinitT.. IIrbm®ntTA Afriii are nystiî mYAte mi ayhiji na.\e de KiTite 12 zîac, ynde ny iireijie înmiii mi hy noate AJ&iiYi iiiminî. Ilpin miiKAOKYA A‘Pri-*ii sânt mi AOKYrî neiiYnosKYte, ynde n’ a nt-tryns ninî yn om' mTiiit auyma din aiieî mYAijî KiiAiitorî din Eyrona. ITe .\a mânjim maî kt saiivn sj.nt AOKYrî ‘Poarte roditoare.
ITrodyiityriAe Afrini sA\nt: rrAY, orez, Ae-rymî, bîh, na‘Pea, trestie de zasar, niner, Evm-Bait, <Pini>je mi aAte rodvrî de.viiiate; din do-lîitojiBe are: Aeî, tirri, nardomî, zenre, yira-<Pe, eAC'Panijî, ui.mi.ie, iiroiiodeAÎ, maîmyije , stryjjî, uaî nestini, oî ev AiT>nt sYEijire mi aA-teAe; din mineraAe are.- ayr, aryint, aram,b( nietri siiymne, sare mi ane mineraAe.
,/lBiiyitori tn A'Priiia hiub sânt de nagiî de-osiBite, mis,T»nt nestetot anroaiielGO miAioane-.dimiu de iitnetenie din nare s’ay ‘PiiiYt ne-Ae AaAte AÎmEi sisnt 111 A'Priiia niYAte, ky to-jYA mi ky diaAeiiteAe sânt 276.
ReAiyiî de iimietenie in A'Priiîa s®nt: re.\i-i.tia maxomedanB, 'Pctimtiiit, SaBeistiin», dar sânt lui Kreijiinî mi eBreî.
www.dacoŞomanica.ro ^1’1^
60
IlT.i’iir.\e Afri'ii ssnt aveste •
1. ErintYA nare este syb stf>n&nirea Sya-tanYAYi de.\a IîonstantinonoA uii are nettijiAe Kairo ini AAeKsandria.
2.	Earnapia ky statYri.ie Tri'noAis Tvnisuii AAyier iui ky KanitaAeAe ky a’ieAam nYnie. A-«leste slatYrî iiikje> sânt sYriyse SYAtanyayî deAa IîonstantinonoA, afart de StatvA Aat/îp sare ’Aa Konrins francezi Aa anYA 1829 mi ia st'fciuY.nesK mi auYin. De Earnaria îjine mi llro-m'mjia <Pen,an.
3.	jj^mmiF’Bijia (peij mi Marono ky nanita-AeAe ky a’ieAamî nYine mi ky iiPOBinuia EiAe-dYArepid.
4.	IlYstia Saxara ky iieAe AaAte ritriţi aAe sa.ve.
5.	Seneramiîia Ynde siivnt aetBjiî marî: Tim-by ini IJaxone.
6.	Nirriaia saY Elionia ky Meti^i-ie EYrnY, Iîano mi TomBYKtY.
7.	Ţinea de sys ky letBijiAe IÎYmase mi Benin.
8.	Finea de n;os ky «îetimiAc St. SaABadop *ui .doanro,
9.	IîaiiY de nona sneraniia ky Metatea Iîan.
10.	Iîatfpia ky npoBiniiiiAe XotentojiiAor, in'br-
yini.\e Mozamniu, Banrenar, Ade.i mi Aian mi
www.dacoromanica.ro
nap-
61
mrtoa de rniiKAOtt 'ie ut s;a KTHOSKTt n.&nK aiiYin.
11.	Auissinîa ky wetateli Toiidap.
12*. Nriîia i;y KariitaAa SYaiiim.
13. IIpoBinijia DarfYP mi Iîordotfan ky cetatea Kocex.
OslPoane.\e 'ie.\e inaî mapî aAe Afpi’ii s,ţnt. aceste: 1. Madarasaap, 2. Souotapa, 3. St. E-Aena Ynde a «Post sYPriynit mi a mi mYPit Na-noAeoa EYn'BnaPte ^.mn'bPatYA (Ppanj^ezi.vop 4. OstPOBYA maAiiapî, 5. KanYA Bepde 6. O-etPoaBeAe Kanarie, 7, Madeipat 8. Azopi.ie.
AUERIKA.
Arnepina se mi»pi4t!neijxe Aa nord iiy Onea-nya mrieijat deAa nopd; Aa est ky Oseany.v atAantiK; Aa sxd iîy O'ieauYA aYstpaA; Aa cest ky OseanYA neA mape.
Myiij^Î mai tnsemnaijî m AmepiKa sânt Iîor-dÎAepas, mi He.\ mai maAt Bani* din eî este XiniKOPaso.
RaiYPÎ maî mapî sjuit; f,kya AmazoaneAor, St. .dopenjţjo, Rio deAa IlAata, Orinouo mi Mi-sisini.
EbajjT mari s*nt: Ea.vta de »ys ky toate
www.dacoromanica.ro ir»r-
62
nT.Pui.ve sa.ve, Bininer, na.vta fobîaop mi a.vte.ve, K.vima tn Amerina este deosiiîiltj KBlPe noeil e ‘PpirsToasa., mai Supe syd e KaAda} dar ni-K'biul 11 y e "fieiminte na tn A'friua. — Iljbinaui-tYA Ameriti ai* <fi <foarte poditop K&ud ap 4;i AYKpat Bine, dap îivinal ne Yiie.ve AoiiYpi este KYAtisat KYin se nade. S&nt mi tn Ainepiua ao-KYPi neKYnosKYte niam> auvma.
lIpodYKtvpiAe Anierisi s&nt rpamege «l^se din Eypona mi sădite aiioAO, opez , Aeryuiî, Ka'f&a, BYinBaK, noame in#eAYPite, niner mi aromate; din. dositoate are: uaî, uite KopiiYte, maimYije, Aeî, tirpi. nanara.vî, noAiupi, mer-ni mari mi aAle douitoate domesnite a Ae Ey-poni; din mineraAe are: aYP. aryint, 4:er, a-rami, diamant mi aAle-ve.
•/l'BKyitopi tn America samt deosiBiijî, ne-ste tot sânt na Aa 60 miAioane.
»limBÎ tn Ainepina din upeyn'B, ky Dia.veiî-te.ve samt 1214 AininT.
ReAiyie} afai-b de tea Ki'eipin&asK'b mi eii-reiasKB , este tea fetioitiKs».
Ameriua se imnapte tn dor6: Ameriua sen-tentpiona.VB sav de KT>lpe nopd, mi Amepiua mc-pidiona.vb sar de KT>lre syd.
Iltp^iAe Aineri'ri sententpionaAe sânt ate-
ste :
www.dacoromanica.ro
1.
63
1.	IIi’OBinijii/ie de A&nrn roA'fYA Eafin rt IVeiiAmidia iui SniijBerra;
2.	Kanada a EnrAeziAOP ky IlroBingiiAe de Ai&nrR roAtfYA Xydzon j aitî este netatea, IÎBeueK,
3.	U.'BFÎAe ieAe neKYiiosiiYte aAe Ameriua-nÎAOF.
4.	RenYBAÎua statYFÎAOP Ynite ky 'îetBijiAe Boston, NeBipPK, ţPiAadeAtfia mi Basinrton.
5.	KaAifoFnia.
6.	Meiisiiio ky tetatea Meitsuio.
7.	ruatimaAa ky tetatea TvatimaAa.
HtFijiAe Ameriti mepidionaAe s&nt ateste
1.	lleiiYBAiiia KoAoniBia iiy KanitaAa Santa-tfe-de Borota.
2.	ReiiTEAma IlePY ky KanitaAa .lima.
3.	RenYBAÎKa EoAÎBia ky KanitaAa .lanaij,
4.	RenYBAÎKa XiAi ky KanitaAa St. Iaro.
5.	RenYBAiKa riPOBinjjiiAOF Ynite deAa ILiata ky KanitaAa BYenos-Air.
6.	y]\.iuniiF'Lijia BraziAÎi ky KanitaAa Rio Ia-neipo.
7.	Ilataronia.
OstFoaBeAe teAe maî însemnate aAe Aine-riii SiToit; AntÎAeAe intre nane OstFoane maî tnapT sant: 1. Iivna, 2. Iamaina, 3. Xaîti saY St. Bominro, 4. MaptiniRa mi a.itCAe maî mi tu
Ote*-
www.dacoromanica.ro
64
O M EA M V A G A II O A V M f ^ I A O () I A C T p A A V A.
Oceania iionrinde toate Ostroane.ve din o MeanY.v seA mare, deAa ostroaueAe Asii de Kt-tre est nant Aa inarijdniAe Amerini.
IÎAÎma in toate OstroaueAe a'ieste este no-triBit'b ini Hi>iniT.ntYA este roditor de deosiuite noame, rodiri mi Aenrmî, are donitoa^e mi mineraAe.
'leAe maţ mari Ostroaue savnt aieste: 1. O-Aanda utot.; 2. Ţinea utoi; 3. Britania iiyo'b mi o mYAjiime de rrvne nare uonrind maî mvA-te ostroaue mat mint.

www.dacoromanica.ro
Ilg
www.3acoromanicâ!ro
www.dacoromanica.ro