DOCUMENTE
                 PRIVITOARE LA
 TRECUTUL R0MÎNIL0R DIN ŞCHEÎ.
                 (1701-1795).
                   PUBLICATE
 CU CHELTUIALA BISERICEÎ SF. NICOLAE DIN BRAŞOV (ŞCHEl)
                     DE
             DR Sterie Stinghe.
                      VOL. V.
                                                                                                                                      11 ■ 11 ■: i ■ 11 ■ 11 ■ 11 ■ u
îţrC —i
                     BRAŞOV,
           TIPOGRAFIA CIURCU & C.O M P.
                        1906.
pTÎ-?'r ~ ■'' '
              -—
www.dacoromanica.ro
                                             yiA-Pc
 DOCUMENTE
                PRIVITOARE LA
TRECDTDL ROMINILOR DIN SCHEI.
                                 j
              (1701-1795).
                 PUBLICATE
  CU CHELTUIALA BISERICEÎ SF. NICOLAE DIN BRAŞOY (ŞCHEÎ)
                       DE
           DR Sterie Stinghe.
                       VOL. V.
               BRAŞOV,
    TIPOGRAFIA CIURCU & COMP.
                 1906.
www.dacoromanica.ro
                      PREFAŢĂ.
         Volumul de faţă cuprinde o parte însemnată din actele, cari privesc lupta neobosită a obştii neguţătorilor din Şcheî, contra puternicului şi volnicului magistrat de odinioară al »cetâţii«. Braşovului. Lupta aceasta îşi are începutul ei încă din timpul, cînd în Romînii, aşezaţi aici, după meştirii bulgari, angajaţi la zidirea bisericii negre (cărora stăpîniî Saşi privilegiaţi — cu considerare la dîirata zidirii — le-a permis a să aşeza dinsusul întăriturilor cetăţii, fă-cîndu-sâ astfel cele dintîi începuturi la popular ea Suburbiuluî) şi sporiţi şi întăriţi prin afluenţa continuă a elementului romînesc şi ajunşi la preponde-ranţă faţă de elementul străin, s-a desvoltat pofta de-a dăinui ca element independent în aceste locuri, formînd o grupă separată ca »oraş« cu organizaţie şi jurisdicţiune proprie, independentă de magistratul atotputernic al »cetăţii». Braşovului.
         Cele mai vechi urme despre această luptă ni s-au păstrat la scriitorul sas Th. Tartler (p. 45, §31), care ne spune, că Romînii în tendinţa şi dorul lor de independenţă, s-au năpustit chiar asupra cetăţii, voind a întră cu scările peste ziduri în cetate şi să ia — probabil — cetatea din mînile Saşilor.1)
         Tot acest scriitor sas ne spune, că în anul 1613, descosiderînd Rumîniî din Şchei jurisdicţiunea magistratului, au început a-şî depune şi institui singuri popii.
         Lupta aceasta aprigă pentru independenţă s-a continuat din acest timp cu multă stăruinţă şi probabil fără întrerupere. In anul ijoj însă ea a izbucnit cu mai multă putere, tot aşa şi în amil 1728, iar între anii 1733 şi 1738 să potenţează într-atîta, încît îşi ajunge punctul culminant. Intre aceşti ani obştea din
               *) Vezi: St. Stinghe „Die Schkejer oder Trokaren in Kronstadt“ p, 11.
                                                   1*
www.dacoromanica.ro
IV
        Şchei — sătulă de neajunsurile suferite din partea Saşilor excluzivişti — trimete la curte doi delegaţi, pe popa Statie şi Christofor Stoika, să ceară cu inzistenţă pe sama ei jurisdicţiune proprie, arătînd şi persoanele, cari aveau să fie puse în fruntef)
             Ba ce e mai mult în anul Ijj6 ea sîmte chiar necesitatea de a-şl forma un regiment propriu în Şchei, iar acestei idei i să dă expresiune prin delegaţii ei şi la curte. Această tendinţă a cuprins de spaimă toată Săsimea din loc şi din înprejurime, aşa încît aceasta — fără întîrziere — la auzul ei ş-au şi trimis la curte o delegaţie, din persoanele cele mai fruntaşe, să-i împiedece realizarea,2)
             Deşi volumul de faţă, după cum am mai accentuat şi mai sus, nu cuprinde colecţia completă a actelor, cari privesc această hiptă pentru independenţă, — din care azi ni s-au mai păstrat pe lîngă amintire şi unele manifestări sărbătoreşti, cari şi-au perdut adevăratul lor caracter, în petrecerile junilor3) — totuşi actele cuprinse în el au însuşirea de a face destulă claritate în această chestie, ba prin publicarea lui — după părerea mea — să va da chiar îndemn la căutarea şi celorlalte acte, cari altcum ar mai putea zăcea încă ?nultă vreme sub praful vremurilor şi astfel să va putea apoi prezenta această luptă în toate amănuntele ei.
                                   *
             La acest loc îmi ţin de datorinţâ a aduce mul-ţămita mea acelor prietini, cari la publicarea acestor acte de preţ mi-au servit cu sfatul şi informaţiunile lor.
             Braşov, 1906.
                                   Dr. Sterie Stinghe. *)
               *) Vezî op. cit. p. 10—11.
               2) Vezî: „Quellen zur Geschichte der Stadt Brass6“ p. 313. *) Vezî: op. meu cit. p. 11—13.
www.dacoromanica.ro
                                   Cuprinsul.
      1701. Septembre 16. I. Diploma împăratului Leopold
           I. în care să cuprind privilegiile date obştii din Bolgarseg.
                II. O altă traducere a acestei diplome, făcută de dascălul Ioan Stoica la a. 1775., cu cheltuiala jurattdui Ioan Vlad.
      1723. Iunie 10. III. Preoţii şi reprezentanţii bis. arată cum au esoperat dela magistrat scutirea Rumînilor dela măturatul tîrgului.
      1725. Septembre 24. IV. Magistratul Braşovului stabileşte unele puncte de învoială între locuitorii din Bolgarseg şi Dîrstarî.
      1733. Aprilie 20. V. Spese făcute la Sibii în afacerea obştii din Şchel.
      1735.   Octombre 12, VI. Punctele din reprezenlaţiunea Rumînilor din Şchei cătră magistrat.
      1736.   Aprile 30. VII. Scrisoarea judeţului şi a magistratului, cătră Fridenberg plenipotenţiarul obştii din Şchei.
      1736. Aprile 30. VIII. In formaţiunile magistratului din Braşov, date domnului Pausner plenipotenţiarul
www.dacoromanica.ro
VI
              Ardealului, relative la plîngerile Rumînilor, adresate — prin mitropolitul Vicetiţiu Ioanovici — împăratului.
         1736. (?) IX. Befleociunile obştii din Bolgarseg la învinuirile magistratului.                      .
         1736. (?) X. Reflcxiunile obştii din Şchei la protestul magistratului, în contra executării pi netelor din diploma împăratului Leopold I.
         1736. Martie 19. XI. Plîngerile Rumînilor din Şi lui contra neajunsurilor, ce au ale suferi din partea magistratului.
         1736.  Maî 5. XII. Scrisoarea lui Paussner plenipotenţiarul obştii din Şchei.
         1737.  Aprilie 21. XIII. Epistola unui delegat, trimis la Vuna în trebile obştii din Bolgarseg.
         1737.  Maî. XIV. Punctele cuprinse în memoriul înaintat împăratului de obştea din Bolgarseg, — în contra magistratului din Braşov — cu motivarea lor.
         1737.  August 21. XV. Eîrtiia ce s-a trimis gheneralului Valis în afacerea obştii.
         1737. Septembre 18. XVI* Cantacussino Basarabii
              încunoştiinţează obştea din Şchei, despre rezultatul obţinut la curte, în afacerea ei şi-i promite şi mai departe sprijinul lui.
www.dacoromanica.ro
VII
      1737. Septembre 18. XYII. Gonziliul belic din Viena scrie cancelariei aulice din Transilvania, în chestia plîngerilor obştii din Bolgarseg contra magistratului.
      1737. Septembre 18. XVIII. Episcopul Bîmnicului Clime ti t) cere informaţiuni în afacerea obştii din Bolgarseg.
      1737. XIX. In formaţiunile date metropolitului în afacerea obştii din Bolgarseg.
      1737. Septembre 29. XX. Episcopul Bîmnicului CHment comunică protopopului Radu dela Braşov şi jupînului Mogoş, că a primit înformaţiunile trimise şi le dă sfaturi cum au să proceadă mai di parte în afacerea lor.
      1737. Novembre 26. XXI. Răspunsul guvernului la memorialul obştii din Bolgarseg, înaintat la Sibii scris în dosul memorialului.
      1737.  Decembre 3. XXII. Privilegiul obştei din Bolgarseg, primit dela prinţul Christian Lobkovita,
      1737 (?). XXIII. Adresa obştii din Şchti cătră împăratul, în care cere, ca magistratului să nu i să mai permită amestecarea în afacerile bisericeşti.
      1738.  XXIV. Locuitorii Bolgarseghîului cer dela prinţul Ch. Lobkonitss voe de a putea trece să facă negoţ cu peşte şi porci la Cîmpina.
www.dacoromanica.ro
Viii
       1738. Ianuarie 12. XXV. Răspunsul prinţului Ch. Lobkowits la cererea locuitorilor din Bolgarseg, de sub (Nr. XXIV.)
       1738. Martie 28. XXVI. Hotărîrea guvernului faţă de neînţelegerile dintre magistratul Braşovului şi locuitorii Şcheiului ( Romînî).
       1738. Maî 5. XXVII. Rîrtia, ce cuprinde punctele de împăcare ale obştii din Şchei cu magistratul.
       1738. Septembre 6 (18). XXVIII. Extras din porunca principelui Lobcoviţ, prin care să opreşte magistratul Braşovului de a conturba pe Şcheieni în cele religioase şi în alte lucruri ale lor şi răspunsul magistratului (de dto 1738. Sept. 18.) în care îşi arată nevinovăţia şi în care cere pedepsirea Şcheienilor.
       1738.  XXIX. Gravarninele obştii din Şeheii Braşovului, subscrise de mai mulţi fruntaşi din Şchei şi de toţi preoţii.
       1739.  Febr. 21. XXX. Conziliul belic dă ordin generalului de cavalerie prinţul Lobkovitss, să ia în apărare pe locuitorii Bolgarsegului, până la resol-varea plingerilor lor.
       1750. Novembre 18. XXXI. Mai mulţi Români din Şchel să leagă între sine a înainta o reprezentaţiune pentru greutăţile obştii la guvern sau la curte şi a
www.dacoromanica.ro
                                   K
           suporta toate cheltuielile împreunate cu această re-prezentaţiune.
      1750.  Decembre 18. XXXII. Porunca guvernială, adresată magistratului din Braşov, prin care să dispune a să împlini poruncile împărăteşti şi guverniale.
      1751.  Decembre 16. XXXIII. Extras din rescriptul cesaro-regesc, în chestia obştii din Şchel.
      1752.  (?) Martie. XXXIV. 21 puncte, cari s-au înaintat guvernului de obştea din Şchel.
      1752. Ianuarie 29. (?). XXXV. Fasiunile mal multor preoţi şi creştini, înaintate reginei Maria Terezia — în afacerea obştii din Şchel cu magistratu.
      1754. Martie 15. XXXVI. Răspunsul guv. Johannis Haller în afacerea obştii cu magistratul.
      1754. August 6. XXXVII. Hîrtia magistratului în afacerea poienii.
                               1756-. Martie 15. XXXVIII. Magistratul Braşovului permite la 12. croitori din Şchel a practica croitoria.
      1756. Iulie 18. XXXIX. Rezoluţia magistratului în chestia poienii.
      1761. (?) Februarie 22. XL. Punctele, cari s-au înaintat la guvern şi nişte notiţe cronologice despre venirea Rontînilor în Bolgarseg şi despre zidirea mai multor oraşe săseşti.
                                                            l-a
www.dacoromanica.ro
         1761. Aprilie 5. XLI. Informaţiunea magistratului, trimisă guvernatorului Transilvaniei — în chestia Ilie Birt.
         1761. XLII. Obştea din Şchei să adresează guvernatorului în afacerea cu magist/ratu.
         1761. Aprilie 22. XLIII. Rezoluţia guvernului la adresa obştii din Şchei, de sub XLII,
         1773. Iunie 6. n. (?) XLIV. Locuitorii din Şcheii — Braşovului să plîng la împăratul Iosif II. în contra magistratului.
         1773.  XLV. 6 întrebări, privitoare la starea neamului rumînesc neunit, şi răspunsurile la ele.
         1773. Iulie 3. XLVI. înălţata împărăţie e încunoştiin-ţată, că s-a dat răspuns la cele 6. întrebări, privitoare la neamul rumînesc neunit.
         1773.  XLVII. Obştea din Bolgarseg cere voe dela con-ziliul ţării, să poată duce vinurile aduse din ţara rumînească pe la casele proprii.
         1773. August 18. XLVIII. Reprezentaţiunea obştii din Bolgarseg în chestia poienii, trimisă la guveruul ţării.
         1773. Aug. 18. XLIX. Reprezentaţiune înaintată camerii în chestia poienii.
         1773. Decembre 28. L. Conziliul ţării cere informa-ţiuni cu privire la oprirea Braşovenilor de a-şi aduce vinurile pela casele lor.
www.dacoromanica.ro
XI
     1774. Ianuarie 16. LI. Oiştea neguţătorilor din Bol-garseq cere ca mijlocitor în lupta lor cu magistratul pe comisariul crăesc al ţării Birsel Baranl.
     1774. Ian. 7. LII. Neguţătorii din Bolgarseg cer infor-maţiuni asupra timpului, cînd au să trimită memorialul lor prin deputaţi la Silii.
     1774.  LIII. 5 întrelări în chestia aducerii vinului din ţara rumînească.
     1774. Ianuarie 26. LIV. Răspunsul la 7. martori, la cele 5. întrelări in chestia aducerii vinului din ţara rumînească.
     1774.  Fev. 10. LV. Consiliul ţării porunceşte comisarului de dijme să dea informaţiuni în privinţa supărărilor obştii din Bolgarseg.
     1774. Februarie 26. LVI. Oiştea din Bolgarseg roagă să să comunice reftexiunile magistratului faţă de plîngerile ei, îndreptate contra acestui magistrat la consiliul ţării.
     1774. Mart. 25. LVII. Oiştea din Bolgarseg roagă guvernul a să pronunţa în chestia locurilor din poiană.
             (?) LVI II. 2 puncte, cari s-au adaos la plîngerea de 14. puncte înaintată împăratului de oiştea din Şcheii-Braşovului.
     1774. Mart. 21. LIX. Directorul de tablă Ioan Gal, încunoştiinţeasă obştea din Bolgarseg, că va trimite
                                                           l-a*
www.dacoromanica.ro
XH
               2.  scriitori împărăteşti, cari să ia informaţiuni, cu privire la plîngcrile îndreptate contra magistratului şi după aceia să va pronunţa faţă de cererile lor.
          1774. Mai 13. LX. Obştea din Bolgarseg să plînge la guvern contra magistratului, că nu voeşte a urma dispoziţiunii mai înalte, în chestia poienii.
          1774. Mai 14. LXI. Rezoluţia guvernului faţă de plîn-gCrea obştii din Bolgarseg din 13. Mai, contra magistratului. •
          1774. Mai 14. LXII. Ordinaţiunea guvernului, venită la magistrat în chestia poienii, în care de mu să provoacă magistratul a îndestuli obştea jeluitoare.
          1774. LXIII. Obştea din Bolgarseg, — în baza ordi-naţiunii guverniale — cere dela magistrat întoarcerea fînaţelor din poiană.
          1774, LX1Y. Obştea din Bolgarseg să plînge la guvern, că magistratul Braşovului nu vrea să urmeze ordi-naţiunii primite, şi să le dea îndărăt fînaţele din poiană.
          1774. LXV, Obştea din Bolgarseg, văzînd că magistratul nu voeşte să îndeplinească ordinaţiunea guvernială, în ce priveşte întoarcerea fînaţelor din poiană, să ad/resează cătră Bl Stromaer şi-l roagă de sprijin.
www.dacoromanica.ro
                                xm
     1774 Maî 21. LXVI, Clâreş procuro directorulrului de tablă Ioan Gal e rugat a împărtăşi obştii din Bolgarseg toate acţiunile Saşilor în contra acesteia.
     1774. Mai 21. LXVII» Domnul director de tablă Ioan Gal e rugat a dispune, ca canţdiştil să nu fie in-fluinţaţi din partea autorităţilor locale la incviziţie.
     1774. Iunie. 14. LXVIII. Obştea din Bolgarseg să adresează cătră conzilerul Iosef Friţ la Viena şi-l roagă să-i apere contra magistratului, care în chestia poienii a recurs la curte.
     1774. Iul. 17. LXIX. Cererea obştii din Bolgarseg, pentru grabnica rezolvare a chestiei poienii.
     1774. Iulie 28. LXX. Obştea din Bolgarseg din nou roagă pe Stromaer să mijlocească grabnica rezolvare a chestiei poienii.
     1774. Octombre 10. LXXI. Canceliştii Payel Scorel şi Iosif Boerlu roagă ojbştea din Bolgarseg a le da un onorar mai mare, pentru serviciul jăcut.
     1774. Iulie 14. LXXII. Guvernul demandă de nou magistratului să observe ordinaţiunea din 1774. Maî 14. (adecă de a elibera fînaţele din poiană.)
     1774. Novembre 28. LXXIII. împărăteasa Maria Teresia dispune a să face inverstigaţiune faţă de plîngerile neguţătorilor din Şchei în contra magistratului.
www.dacoromanica.ro
XIV
         1775. Novembre 30. LXXIY. Tordai — proc. cel mai mare — comunică obştii din Şchei, că cămara a dispus cercetare în afacerea ei cu magistratul şi-o provoacă la unele desluşiri.
         1777. Iulie. LXXV. Obştea din Bolgarseg arată, că pe nedrept a cuprins magistratul Braşovului finaţele din poiană.
         1777. August 1. LXXVI. Obştea să plînge, că magistratul nu observă privilegiile ei.
         1777. Octombre 1. LXXVII. O epistolă a obştii din Şchei, cătră arh-star. la Bucureşti, în afacerea ei cu magistratul.
         1782. Iunie 12. LXXVIII. Preoţii şi orăşanii din Bolgarseg să leagă a înoi privilegiile primite dela împăratul Leopold.
         1782.  Depembre 29. LXXIX> Beprezentaţiunea ce-a în-naintat-o aghentul în numele obştii din Bolgarseg împăratului.
         1783.  Martie 11. LXXX. Aghentul asigură obştea, că va stărui a să rezolva favorabil chestia poienii
         1783. Martie 14. LXXXI. Dela cămara din Sibii să scrie lui Barani (?) să sprijinească cauza Grecilor şi Rumînilor din Bolgarseg.
         1783. Iulie 18. LXXXII. Bezoluţiia venită dela cămarăf în chestia vămii.
www.dacoromanica.ro
XV
     1784. Ianuarie 2. LXXXIII. Aghentul comunică obştii din Bolgarseg, că a primit vălătaşul trimis şi-l va înainta la locurile competente.
     1784. Februarie 6. LXXXIV. Aghentul comunică, că a primit vălătaşul trimis cu finea anului trecut şi la înaintat.
     1784. Februarie 20. LXXXV. Răspunsul conziliulul împărătesc la reprezentaţiunea aqhentulul înaintată în numele obştii din Bolgarseg, — în care să sfă-tueşte obştea a aştepta în pace hotărîrea prea înaltă.
     1784. Martie 17. LXXXVI. Adresa înaintată guvernului după primirea răspunsului conziliulul împărătesc din Februarie 20.
     1784. Martie 17. LXXXVII. Adresa trimisă cameril dtopă primirea răspunsului conziliulul împărătesc dela Februarie 20.
     1784. Aprilie 2. LXXXVIII. Răspunsul advocatului Vincler la adresa obştii din Bolgarseg.
     1784.  LXXXIX. Aghentul cere răspunsul înaltului guvern, ca în scurt să poată scoate la bun sfîrşit treaba obştii.
     1784. Iulie 3. XC. Obştea din Bolgarseg, văzînd că dela guvern■ nu scoate nici un răspuns, roagă pe aghent să înainteze altă reprezentaţiune la conziliul împărătesc.
www.dacoromanica.ro
XVI
          1784. XCI. Răspunsul la adresa înaintată guvernului de obştea din Bolgarseg în Martie 17, în care să sfătueşte obştea a aştepta în pace hotărîrea preaînaltă.
          1784.  Aug. 17. XCII. Aghentul face cunoscut, că s-a poruncit guvernului, ca jelbile obştii din Bolgarseg, să să trimită fără zăbavă la curte.
          1785.  XCIII. Ordinaţiune guvernială, prin care să dispune, ca magistratul neamînat să publice obştii din Şchel privilegiile primite dela înălţatul împărat, şi să o apere pe aceasta de acela, cari voesc a-o lipsi de aceste privilegii.
          1794.  Decembre 14. XCIV. Mal mulţi fruntaşi al obştii din Şchel să leagă între sine a suporta toate cheltuelele în lupta, pentru cîşligarear drepturilor pe sama obştii.
          1795.  Ianuarie 27. XCV. Plenipotenţa dată de obştea din Şchel deputaţilor Dumitru Ciurculu şi Theodoru Bucuri*, trimişi la înaltul guvern în afacerile obştii.
          1795. Aprilie 20. XCVI. Iercovicî din Cluj, ca mijlocitor al obştii din Şchel, în afacerile el, face unele comunicări.
          1795.  Aprilie 7. XCVII. Obştea din Şchel scrie la Cluj mijlocitorului Dimitrie Iercovicî în afacerile el, dîndu-l şi unele indigitărl.
-r
www.dacoromanica.ro
I.
                                                                1701. Septembre 16.
      Diploma împăratului Leopold I. în care să cuprind privilegiile date obştii din Bolgarseg. (trad.)
      Noi Leopold cu mila luî Dumnezău ales împărat al Bămului, totdeuna al Augustului Germanii, Hungariî, al Cehilor, Dalmaţiî, al Horvaţilor şi Sla-voniror, Arhidux Austrii, dux Burgundiî, Ştaîrilor, Carintiî, Carnioliî, Marhio Moravii, dux Luţemberga, cei din sus şi cei din jos, Silezii, Virtemberga, şi Teca, prinţ al Şvabilor, graf al Alzaţiîa, Marhio prelumi-nateî imperii al ramului, Burgoviî, şi porta al Slavonii, cei de sus şi cei de jos, Luzaţiî, Domnul Marhia, Naona, Salinii. De vreme ce mărire! noastre cu milostivire aşa s-au voit, neguţătorilor, Greci, prin cel iubit al nostru Hardel, făcând negoţiîa, s-au lăcuire a lege, întru dinsul, cu milostivire diploma a da, s-au pus memoriali, neguţătorilor grec! înnainte rânduite! co-mesieî noastre, afară orăşani a! oraşuluî nostru al Braşovului, ce să numeşte Bolgarsek, cele de demult slobode având, cu jalba au pus înainte, şi aceşti în-
                                                                                    1
www.dacoromanica.ro
— 2 —
tregî, pentru întoarcere cu plecare au pus, Noi, socotind pricină dela ce zisă dela noi rânduita co-mesiîa ce neu pus înainte, şi milostivă noastiă voire cerşind, după răndulala acasta precum urmeză, prin direptă a lor cerere, am voit a dărui, cn care înştiinţez.
întâi: Că de vreme ce neu spus fiind afară oraşul Bolgarsek, făcut de Rumâni, Greci şi alt strein norod, întru care fără de toate contradicţii, sau înpotrivâ slovil a burgherilor Braşovului, au lăcuit, şi acolo lăcuire şi casele, sale au tocmit şi au făcut, familii sat rudenii prin nunta, ce leguită au înmulţit, economiîa, sat tocmala moşie! au agonisit, gruntu sau locul oldelor au cumpărat, fără preiudiţiîa slobod şi leguită orăşanilor, şi acuma acolo lăcuitorilor nu am găsit ca să-î oprim de acastă slobozie, pentrâ acasta or putîa cu acastă slobozire oare cine va fi puternic, cu cheltuiala sa casă-le tocma ase-mine, luminate largi, şi cu mult preţ, că lumina acasta mai vârtos oraşului cuvine-să, decât zavisteeî, Iară casă-le care vor fi căzute s-au surpate, să fie sloboz a le înoi, căci neţe-sitas îaste (adecă trebuincos sau cuvios) lor ca să fie întru oraşul Bolgarsek, cel din nafară de cetate, neapărat întru rânduit locul la vr-un unguleţ, slobod casele din fundament tocma, numai să nu fie aproape de zidul cetăţii, şi să nu fie smintela lor, şi să cumpere funda casele
www.dacoromanica.ro
3
      în oraşul cel de afară rânduit şi tocmit, oldele la otarul Braşovului, numai cu slobodă cumpărări burgherilor, care au sloboziîa acasta, lăsate sau făcute, precum îaste obicaîul, cu înştiinţare prin trei zile ale Duminecilor, şi daca prin ma-ghistrat oraşului cinstire lucrului dintr-altă parte îngreunate să vor vede, sau să nu fie acasta tocmala direptă, atunca recurs sau scăpare să fie la inştanţiile cele înalte, al nostru te-saurariat, adecă cătră maî marele Graf a norodului Saxilor, cununiile ca şi alţ burgherî a oraşului, cu ştire birăuluî celui mare, aşa şi el, întru alte după obicaîul său şi după legîa ce veche să poate face, şi familei lor în oraşul cel dinnafară ce lăcuesc.
A doao : Precum au fost pănă acum slobod neguţătorilor la oraş al său vin a aduce, şi acolo îl ţine, cu ştire a birăuluî cel mare, aşa şi de acuma să fie slobod lor, numai supt adevărate semne, şi cu acastă socotelă, ca să fie vr-o înşelare sau hamişag cu osăbită vânzare, din care va eşi preîudiţiîa oraşului, la oraşul pentru osăbită masa sa, şi pentru casele sale a adu, acasta odată spre vedere am făcut, pentru intrare cu acest vin nime să nu apere, precum şi cel ce vor râmunîa, vin, cu vasele să-l vănză, numai să nu fie spre preîudiţiîa oră-şanilor şi burgherilor noştri osebită sau ascunsă vânzare.
                                                                                  1»
www.dacoromanica.ro
4
A treia: De vreme ce burgherii noştri au tocmit clopoţel pentru acasta pricină, că cu glasul acestuia să vesteşte slobozire târgului, când să va da semnul sau veste cu clopoţel acasta, atunca va fi slobod precum şi burgherilor aşa şi grecilor, grău, orz, victjalnă, a cumpăra, dar numai nainte, fiindcă şi burgherilor oprit iaste şi nimărui, numai varşarbirăului slobod este, ca să cumpere pentru treba oraşului, sau a obştii, căror singuri pentru treba de obşte cumpărare slobodă ca nişte răsplătire a fi, aşa am voit care lor cuvine-să.
A patra: Boitele socotelei lăcuitorilor lăsăm, carii sânt mai mari burgherilor, după slobozire osă-bită, precum afară din cetate fiind, şi cu dăj-dile, cari sânt îngreuîaţ, pănă acuma au fost slobod cu rif a vinde şi cu funtele cele mici, aşa şi de acuma slobod să fie, cară cu mai mare le măsuri, sau pă groşit a vinde slobozire aşijdere cu milostivire să dă.
A cincelîa: De or vede pă sine când-va, îngreuîaţ la rânduiala contribuţii, s-au întru alte mai mari greutăţ lor sau lucruri, numiţi Greci, atunca să fie slobodă scăpare lor la tesaurariat, şi de acolo la cămaia noastră a curţii.
A şasla: De vreme ce mai nainte pomeniţ Greci neguţători treire şi ţinere neguţătoriîa având,
www.dacoromanica.ro
     şi neguţătoria cu sarcina cailor ştiind purta, dirept or fi că pentru ceî pomeniţ, nu spre economiia sau spre avuţiia osăbită, numai pentru neguţătoriia rânduiţ cai, precum dela greutăţile proştilor, aşa şi înainte slobod să fie, fiindcă nici o gre apăsare noao nu ni să vede, că la oraşu şi afară din oraş, destul pentru cai aceştiia, fără aî neguţătorilor cai, nu să găseşte.                     ~
                                 Mai vârstos:
A şapte: Numai de cele oprite să nu fie, precum rachiu şi bere între ce chip a face, sloboda sau putere aceştia a face pentru trebile a casei precum întru acel chip păine a coce precum şi alţ burgheri orăşanilor, aşijdere şi grecilor neguţătorilor slobod oru fi, care toate împreună pentru trebile ale casei, nu spre neguţătoriia sau agonisire găzdăşagului să va putîa înţelege.
Maî pre urmă: Nu mă îndoescu pentru nescare a burgherilor noştri sau Maghistratuluî a Braşovului, pentru ţidul prin Maiuţiia oraşului date, platire ce spre fieştecare vamă, aşa semine se fie, că harmiţiia ce noao, aca odată din neguţitorî plătită, altădată nici într-un chip să nu luaţ, cărora aşijdere tămplăr fieşte cum alte, precum dela domni amalitarilor şi nemeşilor, şi însuşilor neguţătorilor a Braşovului Grecilor obidi făcute
www.dacoromanica.ro
6
     sânt, supt multe tituli cu sila făcută luare, cu acasta tare poruncim şi oprim, neguţătorilor Greci, întru tot felul de neguţătorie fără de nici-o supărare sau zmintelă înlăuntru sau afară la provinţiîa, când vor plăti ce să vor cuveni noao, pretecţiîa sau apărare noastră împără-tescă şi crăiască deplin dăm, şi pentru maî multă înpotrivă fieşte - cărora neguţătorilor, tyrbatoriîa sau protivnicî cu asecuraţiîa sau slobodă speţialn, ţesaro crăiască protecţiîa scrisă, Noî întru toate si toat de cbste toat neguţători greceşti ce să atinge diploma, voindu-se noao cu milostivire a da lor, şi pentru maî mare întărire, cu a noastră mănă scriem şi cu a noastră ţesaro-crăîască pecete întărim. Dat-am la oraşul nostru Vienna al Austrii în luna luî Septem. 16. dă zi. 1701., creirei noştri al Rămuluî 44., al Hungariî lor 47., al Ceşilor
     46., anul.
                          Leopold (L. S.)
    Godhardtil i Henericus.
    Graf de Salburg.
                  Spre porunca osebită alesului împărat Iacov Andrei Graf de Brandis.
                 Ioanes David, valm.
www.dacoromanica.ro
7
                                           II.
           ă»
      O altă traducere a acestei diplome, făcută de dascălul Joan Stoica la a. 1775., cu cheltuiala juratului Ioan Vlad,
- Noî Leopold din mila lui D(u)mnezeu ales Răm-lenilor împărat, totdeuna pre fericit, Germaniei, Hungarieî, Bohemieî, Dalmaţiei, Croaţiei, şi al Slavoniei crai, Mare povăţuitor Austriei, povăţuitor Bungurdieî, Striî Corintieî, Carnioliei, Stăpănitorî Moraviei, povăţuitor! Luţănburghiei ce! de sus, şi al Şleaiei de jos, precum şi al Vitinberghieî, şi al Toţieî, cap Şvedieî, Graf Hamsburguluî, Tirolis, Feretis, Chiburghieî şi al Goriţieî îndreptătoi' Alzaţieî. Moştenitor Sfinte! împărăţiei Rome!, Burgovieî, şi Luzaţieî ce! din sus şi ce! din jos, Domn Marchieî, Slavonie!, limanului Naonis şi al Sărilor sau ocnelor.
      Dupăce împărăţie! noastre Milostiveşte neu plăcut, neguţătorilor Grecilor, cari! în iubită ţara noastră Ardeiului să negustoresc, sau într-ace ţară loru-ş case şi aşezământ îş aleg şi îş fac, pre pnilostiv decretum a le da, sau adus înainte rânduite! comisie! noastre împărăteşti, jelbile neguţătorilor Grecilor de lângă cetate noastră a Braşovidui, anumit Bolgarszeg, arătând stricare slobozenie! lor ce! de demult, şi a aceiîaş slobozenii întoarcere cu umilinţă cerşind. Aşa dară şî noî cunoscând pricinile prin mai sus numita comisia noastră împărătescă
www.dacoromanica.ro
8
noao descoperite, loru-ş pre milostivă voia noastră împărătescă într-acesta chip precum mai jos urmeză rugăcunile lor întărindu-le prin aceste vestim.
     Intăî. Fiind-că maî nainte de pomenire ome-nescă din susul cetăţii în Bolgarszeg, Rumânii, Grecii, şi alte nemuri streine au lăcuit fără nici o împroti-vire a Braşovenilor sau a cetăţenilor şi acolo aşezământul său puindu-ş, ş-au zidit case, nemurile sale prin căsătorie leu înmulţit, sămănătură trebuincioasă au făcut, sau au plugherit, funduşul şi locur de arătură ş-au câştigat, fără zmintela legilor cetâ-ţeştî. Nu aflăm pricină ca să să poată aceleş nemuri din Bolgarszeg şî acum despre aceste a să opri. Facă-ş dară case fieşte-care după putere sa, de vor ave mijlocire măcar cât de vederoase, măcar căt de desfătate şî scumpe fiind că acastă pohvală judecăm a fi spre folosul cetăţii îar nu spre pizmă cetăţii, îar cele căzute şi stricate să le înoîască, fiind-că acasta îaste de lipsă gazdelor, să aibă voe slobodă în sup. oraşul Bolgarszeghî case din temelie a ridica şi să nu fie strămtaţ sau îmbulziţ la vreun unghi, însă să nu fie aşa apropiiaţ de zidurile cetăţii ca să strice cevaş, cumpere-ş funduşur şi case într-acelaş oraş, aşijdere şi pămăntur de arătură în hotarul cetăţenilor, însă cumpărătoare mai întăî cetăţenilor să îngăduîaşte, făcăndu-să după obicei în trei Dumineci ştire de obşte, şi deca oareş-care parte prin preţuire Maghistratului, s-ar îngreuia sau ar vede a să păgubi, să aibă curgere la cei
www.dacoromanica.ro
9
mai de sus, sau la cămara noastră, aşijdere şi la comisul naţionuluî săsesc. Căsătoriile precum la alţi cetăţeni aşa şi lor să le fie slobode făcând ştire judeţului cetăţii, însă după lege şi obicaîul lor cei de demult, să şi le săvărşască, şi familiile lor într-acelaş oraş să- şi le aşeze.
      2.       Precum şi până acum au fost slobod aceîaş neguţători vinurile sale a le aduce în cetate, şi acolo a le ţine făcând numai ştire judeţului cetăţii. Aşijdere şi de aciia înainte acastă slobozenie loru-ş să să îngăduîască, însă supt semn anumit, şi supt pază, ca nu cumva cărcumărindu-le cetate cumva să o păgubescă. Iară afară din cetate la casele sale să-ş poată scoate de trebui ţa mesii lor, din vinurile lor cele mai nainte băgate în cetate, şi ni-mine să nu-i oprescă, precum şi ce va prisosi din vin, cu vasul să şi-l poată vinde, cu un cuvânt, numai cărcumăritul pre supt ascunsu împrotiva cetăţenilor li să opreşte.
      3.       Fiind-că cetăţenii noştri din Braşov s-au socotit a-ş fac£ un clopot anumit prin al căruia sunet slobozeniîa târgului să să vestescă, făcăndu-să dară prin acel clopoţel ştire, sloboz vor fi precum cetăţenii, aşa şi Grecii, grău, ovăs, şi alte trebuincoase de mâncare a-ş cumpăra iar nu mai nainte. Fiind-că acasta nici loru-ş cetăţenilor nu îaste slobod fără numai vaşarbirăilor, cărora pentru lipsa de obşte cumpărătoare mai nainte li să îngăduîaşte.
www.dacoromanica.ro
— 10 —
      4.       Ridicare bolţilor după plăcere lor li să în-găduîaşte însă cetăţenilor totdeuna lăsăndu-le maî nainte loru-ş moştenire nevătămată, şi pvcoum păn acum Grecilor din Bolgarszeghi, şi celoralalţi care dau dare, au fost slobod, cu cotul şi cu cumpăna a vinde aşa şi de acii înainte, slobod să le fie. Iară în preţurile cele maî mari sau a vinde cu ridicata slobozenie dăm tocma şi celor streini.
      5.       Oare-cănd să vor îngreuîa sau prin aruncare dojdiî sau prin alte or ce fel de supărări mai mari, atunci Grecii să aibă a năzui la tezaurariiat şi de acolo la cămara noastră impărătescă, adecă la curte.
      6.       Fiind-că numiţii neguţători hrana şi îmbrăcăminte lor cu neguţătoriîa sa şi-o câştigă, aşijdere îarăş neguţătoriîa sa, prin mijlocire cailor săi cu samară o poartă, cu dreptate iaste ca despre cai lor aceştiîa, cu carii nu altă deosebi a lor folosinţă fără numai neguţătoriîa sa o petrec. Bună pace să aibă de toată povara prostescă, aşa şi de poşte, căci că nu să vede noao a fi vr-odat& aşa mare lipsă în care să nu să poată găsi la cetăţeni şi la alţi lăcuitor, cai de prisosit, afară din cai neguţătorilor, şi fiind-că
      7.       Fierbere rachiului şi a olăvinei măcar ce fel să fie nu iaste din numărul băuturilor celor oprite, voe vor ave a fierbe pe sema casei pecum
www.dacoromanica.ro
— 11 —
şi pită a coace numiţii Greci neguţători, întocma ca şî ceialalţi cetăţeni, şi orăşeni, acastă slobozenie să înţelege, şi despre alte ori ce fel de trebuinţe spri lipsa caselor sale, iar nu spre vre-o neguţătorie or cum şî ori în ce fel.
      Mai pre urmă nu oprim nici pre cetăţenii noştri sau pre Magistratul Braşovului, pentru ţedula care o va da fănogul cetăţii ca să nu poată lua hotărâtă plată, însă precum şi în alte locur acastă plată hotărâtă, aşa să fie de cumpătată, ca nu cumva să să împotrivască cu harminţiia care s-au plătit odată noao dela numiţii neguţători. Cu acest prilej şi altele pănă aciî ori ce feli de trăsuri şi supărări făcute sau prin cătanele noastre, sau prin Domnii ţârii, şi numiţ, sau prin cetăţenii Braşovului, împrotiva Grecilor şi neguţătorilor, foarte tare şi într-adinsu oprim, şi Grecilor neguţătorilor a-ş săvârşi cu bună pace neguţătoriîa sa, cu toate, şî cu ori ce fel de marfă, înlăuntru şi afară de ţara noastră plătindu-ne cele ce sănt de plătit. Dăm povăţuire noastră ce împârâtescă şi crăiască desăvârşit, şi încă-ş pentru mai mare adeverinţă împrotiva turburătorilor de neguţătorie. Aceste ale noastre deosebit împărăteşti protecţionalişurî sau povăţuirî, întru toate şi toate cuprinzând şi pentru toţ neguţătorii înţelegând, la diploma noastră le scriem, şi lor pre milostiveşte le îngăduim. Şi iarăş pentru mai mare întărire aceste toate cu iscălitura noastră şi cu pecetnicul nostru împărătesc lem întărit.
www.dacoromanica.ro
— 12 —
Dat afară din cetatea noastră a Beciului la 16. zile ale lunii luî Septemvrie 1701, împărăţiilor noastre anume a Rămuluî la anul 44. al ţării Ungureşti 47. al ţării Bohemieî 46.
                         (L. S.) Leopold.
                         Gothard Hettrih.
                       Graf de Şalburg.
                      Din porunca alesului Domnului împăratului nostru
                       Iacov Andrei.
                       Graf din Brandiş.
                       Ioan David voalm.
www.dacoromanica.ro
— 13 —
                                     III.
                                                                       1723. Iuuie 10.
      Preoţii şi representanţiî bis. arată cum au esoperat dela magistrat scutirea Rumînilor dela maturatul tîrgulul. (orig.)
                           Anul 1723. Iun. 10.
     De acasta, am vrut să vă facem ştire fraţilor şi fiilor pre carii D(u)mn(e)zău va rândui pe urma noastră purtători de grije acestui oraş şi sf(i)nteî beserecî de aici din Şcheiî Braşovului ce să zice Bolgariîa, pentru că de oare câtă vreme mai nainte, nu ştim cu ce meşteşug s-au fost scos ţiganii din măturatul şi rănitul târgului, şi mătura şi râniîa săracii Rumânii dajdniciî aî acestui oraş, deci noi cest rând de oameni, carii mal jos ne vom iscăli, nem socotit şi cu toţii am mers la măriîa-sa domnul Ştefan Filşteh judeţul cel mare, şi măriîa-sa domnul Gheorghie Draut judeţul cel bătrân, şi la domnul Volf tatăl sutei şi la tot cinstitul sfat, şi cu mare umilinţă precum să cade nem rugat şi au slobozit pre săracii noştri dela ace slujbă şi au rânduit să fie Iară Ţiganii caşi mal nainte. Deci noi am cerut şi o cinstită carte, pentru sloboziîa acestuia lucru, şi aşa neu răspuns, că nu ne vor da carte, ca aceia, ce numai vor scrie la catastif in cinstitul sfat şi în
www.dacoromanica.ro
— 14 —
catastiful sutei, ca să să ţie minte, numai noi Şcheii să avem a cerceta din judeţ în judeţ, aducând aminte, ca să ni să ţie acasta slobozie, pentru acasta noi am lăsat acastă scrisoare, ca cei ce va rândui D(u)mn(e)zău în urma noastră, să ştie cum să vor chivernisi. Şi acasta iarăş neu zis, că ori ce supărări ni s-ar întâmpla în vremi, să cutezaţ cu îndrăznire şi făr’ de ruşine, să cereţ ajutori şi di-reptate la cinstitul sfat, şi veţ afla. Pentru că aşa ni s-au făgăduit măriia-lor şi pentru întărire credinţei, punem şi pecete besericeî, şi ne iscălim mai jos, toţ cei ce nem aflat într-acastă vreme.
         (L. S.) Şi am scris ea pop(a) Radul Tâmpe, cu zisa fraţilor.
         Eu pop(a) Theodor . . . (?) mart.
         Popa Stafie ...(?) Gricl.
         Eu Pătru goceman.
         Eu Petcu gocm.
         Eu Tânasi Zaraf.
         Ea Radu Pădure mar.
         Eu Stan Mihai Muntenu mar.
         Ea Ioan Şoanul mar.
         Eu Dumitru Nan mar.
         Ea Radu Pricop.
         Ea Costandin Dan.
         Ea Petcu Inaşul.
         Ea Pătrul Buburusia.
         Ea Radul Dumei mart.
www.dacoromanica.ro
— 15 —
                      IV.
                                                         1725. Septembre 24.
     Magistratul Braşovului stabileşte unele puncte de învoială între locuitorii din Bolgarseg şi Dîrstari. (orig.)
     Wir Richtere, Honn, Senior undt Rath der Konigl. Freyen Cronstatt fiigen hiermit uhrkundl. zu vernehraen: Demnach heut untengesetzte dato vor uns, in siizenden Rath erschienen sind, einige unserer wallachischen Vorstâtter im Nahmen ge-sambter Inwohner der Bulgarey, eines; und denn die Wălker in hiesigen Walkmiihlen, in ihrer aller Nahmen, anderen seits: und uns zu verstehen ge-geben, wass gestallten sie, in puncfco ihrer unter-einander Lebenden Geschafthen, als des Walkpreises und hin und her Fiihrung der Kotzen in Missver-stăndniiss gerathen, und zu dessen Rechfclichen Ent-scheidung uns gehorsambst angehen und ersuchen miissen. Wenn wir denn also die eygentliche Be-schaffenheit ihrer Streittigkeiten zur Uberlegung an-genommen, und selbige der Billigkeit und alter Ge-wohnheit nach, wohl untersuchet; als sind pro decisione causae, dieselbe in nachgesetzte Puncta verfasset, und concludiret worden. Dass:
     Erst. den Preyss des Walkens belangende,
     1. Von denen sogenandten Lossungen, so ge-
www.dacoromanica.ro
— 16 —
stârbet und von beeden seithen rauh oder zottig-sind, gezahlet werden sollen..................k. 6.
     2. Von denen weissen und einseitigen. „ 5.
     3. Von denen Pokrotzen insgemein . . „ 3.
     Worbey aber dem Wâlker unverwehret bleibet, von dem gesetzten Preyss, an ein oder andern nach seinen guten Willen auch etwas nachzulassen:
     Wie denn auch dem Belger in seine Willkiihr gestellet bleibet, wenn er seine Waare zum Walken iibergeben wolle.
     Zum andern die Fuhr betreffende, sollen die Wâlker gehalten seyn, die Lossungen und Pokrotzen durch ihr eygen Fahrzeug abzuhohlen, und wie-derumb, ausser wass auf dem Markferkauffet wird, heimzufiihren. Worbey aber sie Walken die Freyheit haben, wenn ein- oder anderer das Walkgeldt nicht erlegen konnte oder wollte so viell von denen Kotzen zuriick zu halten, als seine Forderung ausstrâget; bis er bezahlet wird.
     Zum dritten. Dieweile unterschiedene Klage wegen iibeler ausfertigung der Kotzen vorgefallen, sollen 2. Persohnen ex parte der Belger, und von seithen der Wâlker auch 2. als Schaumeistere Be-stellet werden, so auf eraugnete Klage die Kotzen besichtigen und entscheiden sollen. Wenn aber etwas straffâlltiges hierbey befunden wiirde, soli solches vor Gericht gebracht, und der Wâlker nach befinden gestraffet werden.
www.dacoromanica.ro
— 17 —
     Damit nun hiebevor beschriebener Verordnung nachgelebet, und selbige steiff und fest beiderseits observiret werden -moge, haben jeder Parth ein gleichlauttendes Instrument unter gemeinen Statt signet gefertiget, ertheilen wollen.
     So geschehen Cronstatt den 24. Septembris An. 1725.
        (L. S.)         Commi.. .-Ampli...
                      Senatus sig. et extrădat, per
                         31, Schneeweis.
                       Jurat, ac Notar. Coron.
2
www.dacoromanica.ro
— 18 —
                           V.
                                                                 1733. Aprilie 20.
                                 Sjpese făcute la Sibiî în afacerea obştii clin Şchei.
                                  1733. Ap. 20.
                              Cele ce s-au chieltuit la Sibiî, pentru treba
oraşului *).
   V4 teî................................f.           1.02
   5 punţi zahar ....                63 ....      f.  3.15
   Şi inaşului al mării sal(e) secretarişilui.    f.  1.05
   Datu-s-au şi chirigiului..............f.           3.74
   S-au dat şi la gazdă în Sibiî, pentru cel(e)
        trebuincoase.....................f.           4.60
   S-au dat şi la făn....................f.            5 —
   10.  ferdel(e) ovăs .   .   .      . 15 . . .  f.  1.50
                                        S, f. 20.06
       *) Vezi: „Ist. bes. Scheilor" pag. 119.
www.dacoromanica.ro
— 19 —
                    VI.
                                                             1735. Octombre 12.
     Punctele din reprezentaţiunea Bumînilor din Şchei căt/ră magistrat.
                     1735.  Oct. 12.
      Pariia suplicatuluî, care s-au dat la sfat.
  1)  Să nu să amestece domnii în judecăţile ecli-siastice (besereceştî).
  2) Besereci să să facă ori în ce sat va trebui, şi cruci să să pue ori unde să află creştini.
  3)  Pentru vin să-ş poată aduce ori cine pe treba casei lui din viile lor, şi de struguri să nu de vamă la amândoao porţile cetăţii.
  4)  Pentru oamenii, carii lucreză la cetate făr plată.
  5)  Pentru dajde că foarte îaste greu oamenilor
      noştri.
        )
  6)  Pentru săracii oraşului cum îi duc de-î închid pentru dajde, cu mic cu mare ca pe vitele.
  7)  Pentru croitori şi cojocari, şi alte meşteşuguri ce ar pute să lucreze oamenii noştri, ca să fie sloboz.
  8)  Pentru că nu sântem sloboz a vinde în Şchei nimic.
                                                                               2*
www.dacoromanica.ro
— 20 —
    9)  Pentru boite să fim sloboz cu uşa Ia uliţă ca şi alţ cetăţeni.
   10)  Pentru casele beserecei, să fie slobode de cfartir.
   11)  Pentru dijma, care iau popii săseşti dela popii rumâneşti, de pă pământul biserecilor rumâ-neşti.
   12)  Pentru pânză, care lucră fămeile noastre în casele noastre, ca să nu o mai ia pânzariî.
   13)  Pentru datul oilor, care erneză şi vereză în ţara muntenescă să nu să ia.
   14)  Pentru măcelari, să fie sloboz caşi mai nainte.
   15)  Pentru lemnele, care duc în poartă rumânii să nu să ia.
            iproci, iprocî. etc. etc.
       Pentru lănă, bumbac, tăbac, brânză, scumpii iprocî.
       Pentru grădini, că leu luoat scrisorile.
www.dacoromanica.ro
— 21 —
                       VIL
                                                                      1736. Apr ile 30.
        Scrisoarea judeţului şi a magistratidui, cătră Fridenberg plenipotenţiarul obştii din Şchei.
                                                                          Copila.
      Din scrisoarîa judeţului şi al alţilor a ma-ghistratului, c-au scris domnului de Fridenbergu. Apriliia 30. 1736.
      Scrisoarîa dela domnul Grafii a naţionuluî Pausner la poşta ca de curăndu, cu toată cinstă am înţeles, precum cu graba domnul aghintu Matulaî, cătră dumnevostră indirepteză răspunzu acesţilor orăşani rumuni, cari au dat suplicaţiia mitropolitului al Belgradului, iare pintru cel rămas răspunzu, ce au pus înnainte, aşa neu arătat noao întăi, cel maî pomenit d-nul grofu, întrăbate şi jaluită punctumurile, şi noi fără de zăbava gheneraliter respunz am dat lui şi şpeţialissime şi punctualiter, de vor fi rămas aceştii Rumuni prin acasta inştanţia, se nu vor fi pus pe sine cu cele puse jalbele la prenalta Ecsţe-lenţia a Grafului comendirt gheneral, că ei singuri aceste au lăsat, numai Ecsţelenţia sa comendirtu Gheneral au rănduitu o întrebăcune lor, ca ferede-lege jăluită şi pre ei ca pre unii calumniatori întru toate au găsit şi pintru acasta ferădecinstă şi cu lăpădare dela sine leu tremis şi aşa nimic mai mult
www.dacoromanica.ro
— 22 —
noî avemu, numai cu ateta lucru lor se să sveşască, întru acasta avemu acuma fere de zăbava şi fere lungire vremenuluî poftită răspunzuri a scria, cari şi trimitem astăz pe poşta la domnul Grafu, care întrăbănd socotinţa lor, cum mai cu graba să ni trimiţ noao, îare noî nu ne îndoimu că nu vor lua şi domnul Matolai aghentu alt gându cănd va vede şi va ceti acastă şi a oştilor netemeita relaţia, sau jalbă şi pretenzia nu va cauta. Pentru acasta ne rugăm noî in şpeţialiter, sau pă rând dumitale, pentru voastra ajutorita îuriţia, sau direptate, şi ver-toasă operaţia, s-au slujba, pentru înpotriva respun-dere lor şi fere de obraz înderznire, întru alte amăn-doile acolo renduiţ întoarşi se fie, că şi aşa făre de mărtuiisitoarîa scrisoarîa a gubernii au plecat, numai se-i întoarceţ şi se-i trimiteţ încoace, ca se adunu la pace şi la plecăcune pe toţ Rumuni, pentru care şi noî cu plecăcune şi după vreme nu r.3-om lăsa a sluji, întru alte apărăturilor cereştii recomănduindu-ne rămunem dumitale.
www.dacoromanica.ro
— 23 —
                                     VIII.
                                                                1736. Apriie 30.
      Informaţiunile magistratului clin Braşov, date domnului Pausner plenipotenţiarul Ardealului, relative la plîngerile Rumînilor, adresate — prin mitropolitul Vicenţiu Ioanovict — împăratului.
                                                Copila.
      Din scrisoarîa dela Maghistrat a Cronştotului, către domnul Pau&neră, din Cronştot în luna lui April 30. 1736.
      Cu ce pricină întru acestu diştrictu şi în oraşu lăcuitori Rumuni, legii greceştii nu uniţi, nescari dintru sine anume popa Siatie, Radtd Duma şi Gheorghie Hărsei cu nescare mincunosă făcută îuresindicali, către domnul arhiepiscopii şi mitropo-litu Belgradului şi a Carlovţi, domnului Vichentii Ioanovici, au tremis făre de nici o socotelă a să jălui, şi ce nedirepţ şi nefăcăndu-se nici aflăndu-se tujbele înpotrivă nostră şi în potrivă dirăpteţii, la numită locul spre ca mai mare obida noast^a cu scri-soariîa au înderznit a se plinge, acesta noi dela dum-voastră cătră noi tremisă scrisoarîa, cu mare minune şi aprehenzia amu înţeles şi de acolo voarte tare atinge se şi de noi, nu numai mincunoasă jalba lor şi înştiinţare obiduită, ci cineva cu direptate socoti, cu plecăcune inştanţia înnainte pusă, va cunoaşte încă că toţ de obşte cu persoanele şi înnainte tuturor
www.dacoromanica.ro
— 24 —
  noastri precumu cu putere • judecaţii obşteî înpără-teştiî, aşijdere cylinu oraşului şi naţionului nostru, în vreme ca de multu răpăusaţilor crailor şi firştilor noştri, cu m(i)l(o)stivire şi slobozire noao dată pri-' vileghium, întru toate avănd derepteţile şi judecata sa, întru bună stare neclătitu a se ţine, şi spre acele nedirepte, şi mincunoasă informele şi pretenziele, precum se arăta din punctu pănă la punctu părând temeitu răspundemu.
       Intăi de obşte numai în ştire facemu la începutul, că o scornire nu trebuincioasă, cari aşa prin oraşele lăcuesu, zicând dirăptăţile împărăteşti şi a cetăţânilor şi obştiia să vor înşeza întru muniţipalniia, sau cumh zic proşti purgheri, şi întru lăcuitori şi cari vor veni din lături, sau goşti din alte părţ, sau oare cum întru alt chip se vor numi, asemene precum aceşti cari lăuntru în cetate lăcuescu şi cari sănt cinstei înpre-unaţ, aceştiî cari lăcuescu lăuntru în ceteţile sau în oraşele, n-au putere, nici sloboda, sau venitul precum cetăţile aşijdere şi aceştiî suptu cetate acasta supus orăşeni, sau diştrictu şi lăcuitoari rumuni, numai ca uni lăcuitori sau cei din lăaturi veniţ şi purgheii din afare slobod, dintru care neagunsere slujbe la întrăg sverşitul nici într-un chip, nici cu o direptate nu se va sverşi.
       Pintru că de vor şi vre ei întru acastu mai de sus oraşu, a sa avuţia casei ave, dare putere oraşului nici cum nu i se vor da, numai singuri cu sine a lucra la locurile cele date lor, pintru care şi ei, către noi ca către inştanţia sa, smirenia şi
www.dacoromanica.ro
— 25 —
căzută plecăcune a da, şi acasta-i încă mai mare, că ei nici cum nu vor pute arăta, nici s-au arătată . când-va, că ei sau stremoşi lor, cu diraptă pricina să vor fi împreunată către putere sau îurisdicţia oraşului, sau a noştri anteţesori, cari au fostă mai nainte, se fie dat macar ună punctă mai mic, iave sau în taina, numai încă ne păzeşte pre noi îotru ca căzută cinstă şi putere, nu numai preşcripţiîa sau scrisoare de multă trecută vreme. Numai zic noao prin acasta şi acestă cuvântă: cine-i slăvită naţia Saxonilor la Herdelă, si asa a nostru oraş de răpăusaţ crai Hungurilor, şi firşti, cari au fostă la Herdelî, cu milostivire dăruită, şi cu a nostriîa vrednică şi credincioasă slujba, încă şi cu sângele răscumpărate privileghiî a naţionului spre temeiul Saxonilor, de care nici un Ungur sau cine-va nu va pute nimica înpotiva zice, dare Rumuni, sau Bulgari şi de vor fi trebuinţa, noao prin putinţa estă, dupîa tămplare şi pricină, avăndă la măna mărturii cele de de multă ale arăta, care nu cu greutate batărni noştri, şi nu amintrele, numai prin plecată rugăcune şi multe cerere, către acasta au adus, că ei prin anul 1392. pintru lăcuire aci în oraşu noastru slobozire au dobândit, şi atunce lesne au putut face, că ei numai pe vreme sau rugat să redice besereca sa la oraşul cel din afare, că ei mai nainte sau rugat cu plecată rugăcune la maghistrată pintru slobozire, încă către acasta şi voevozi lor, adecă a Rumunilor Negoe din Basarab, pintru ofiţiTa lor şi recomandaţia prin magustratul, pentru întărire lor
www.dacoromanica.ro
— 26 —
slobozire au cerut şi de atunce vede-se şi au eşitu obicaiul ala, cănd-va muri un preot întru eî şi voru vre se pue pe "’tu, un lucru ca acela făre ştire şi voire a magustratuluî n-au fostu slobod, pintru care obicaiul celu vet, pană acuma tare s-au ţinut nu amintrele, cum or fi că se ne mestecăm noi întru exerţiţium legi lor, numai atâta ne mestecam noi, ce se cuvine direpteţiî şi puteri noastri prin care văzută se fie ce omu sau ce persona or fi, care va să se învrednicască se fie în cinul preoţii, întru oameni cari săntu supuşi supt îurisdicţia noastra, fere de glcava sau fere de confuzii se fie cum se cuvine preotului, pintrr checî prin unul hitlenu sau fere de pace preot, care va pune neşte mincunoase cuvintele în capu neprecepuţ oamenilor, mare pre-iudiţia sau paguba pote face unul ca acela împotriva nostra şi multe fel de pricini or pute scorni, noi de acasta nu trebue se ne miram, că numiţ-jăluitori la nesf'cotela ca acasta de or veni, că ei întru gândită greutate lor, aşa cu graba, la începutul, îurisdicţiîa gruntu noastru să agonisesc, nu avăndu nici la o vreme ca trecută putere că se fac cercare. Noi protişteluim şi în potriva stămu soleniter, acasta lor slobodă scrisoare oprimu toate legii şi judecaţii, şi ca începută lor, şi data instanţia sau obida în-potrivă noastra, în totu chipul satisfacţia, precum aci asa si într-alt locul om cauta, că noi numai către acestu lucru mai aprope săntemu, şi toată cine-va pricepe de neadeverul şi făre de Dumnezeire lor şi vină lor lesne va cunoaşte, şi aşa noi întru
www.dacoromanica.ro
— 27 —
acasta a noastră scrisoare din punctă pană la punctă omă arăta şi omu răspunde tujbele lor, şi ce den parte stângă au referiruită sau informaţia mincu-noasă dat, şi din altă parte cu ce putere noi venitul către unul şi către altul avem.
      1-mo. A noastra căzută către noi cercare, pintru turbaţia fere de măsure întru Jurisdicţia lor ca besereâăsca, sverşită direptate şi lucrur cari se cuvin dirăpteţiî, precum despărţire mueri cu bărbatul eî, aşijdere bigamii şi poligamii şi făre de a nostra poruncitoare scrisoare, ca se nu cuteză preotul cunună, aşă săntă dentăî pănă la sverşitul cuvintele lor calumniî, sau obidi nainte lumii, dela jăluitor, în veci nime nu va pute arăta, căce precum maî sus la gheneralna, adeca publicna scrisoarîa arătată estă, că nici într-un chip, precum la vreme ca mai de demult, aşă şi acuma, Jurisdicţia lor osăbită nu se va da, şi aşa cine-ş dela sine va pute înţelege, că ei întru acasta nu vor pute fi turbiruiţ sau supărat, că nicî un răspuns fundamentaliter n-au, nu-maî întru ateta lucru beserici lor atinge-se şi de noî, fere judecata sau Jurisdicţiîa prieteşiguluî sau apără-măntuluî, de vreme ca de multă noao întru besereca lor avăndu se, aşijdere prin punere unuî preotă când rămune poporu vacantă, obicaîul de multă vreme amă avută, pintru una maî mare zavistiîa este, că eî noao zic, că noî pă bărbat şi pă muera despar-ţimă, şi facemă bigamii şi poligamii, fiindă că lucruri cununiilor întru barbat şi muera la Saxonii, unde
www.dacoromanica.ro
— 28 —
daca greşeşte cu cazna trupăscă i căznescă, sau cu ca mai de pre urmă suplicaţia după obicaîul înnainte maghistratului voră judeca cu direptate, şi aşa întru tot chipul, amăndoile părţ, cănd se va găsi pricină sau vina de despărţire, i tremitem la preoţi ’or, şi despărţire cununii dupîa greşala bărbatului şi mueri dela ei se sverseste, numai strafă sau eczecutia dela noi se va aduce, cu ce pricina, şi cu ce direptate dintru acasta înţelegere poligami şi *bigariiî ur-măză, dumnevoastră dupîa voastra prenaltă socotela lesne poteţă cunoaşte, de vor şi aşa adevarat căt nu ni-e noao în ştire, că o muere despărţita dela bărbatul său, fiind viiu încă bărbatul ei, sau în-preună cu altul, şi dintru acasta se cunoşte poligamia, de care nimene altă nu-î vinovată numai preoţi Rumunilor, cari pe aceşti doi au despărţit, şi acasta despărţită muera înpotrivă plavili şi ren duîali beserici greceştii cu altă barbată sau cununat, şi noi nu putem înţelege, cari nici nu ştim ateta pă Rumuni cari săntă în oraşu, aşa cu graba întru acasta vinovaţ fac, ufîru alte nu-i mincuna că nu-î
slobod fîeşte cine de Rumun fere liţenţia noastra se
                                                  *
să însora, care şi întru alte oraşele obicaîul este, pintru pricina asta, ca să nu înple oraşul cu bitanji şi cu oameni nebuni, nici toaţi de obşte pintru agonisire casei fere despărţire se vor slobozi, din care făre de sama norodului şi oraşului paguba era, cum povestuescă istori întru acestă fîeşte cine înţelept acestă bun obicaîul va lăuda mai mult, decet una
www.dacoromanica.ro
— 29 —
  osăbita zavistie, precum şi dela noastri neprecepuţi oraşani, întru acasta se va arăta.
        2-do. Intru a doile punctă s-au jăluită ei, că noi n-amu slobozit lor nici besereca se înnoescă, nici de iznova se fac alta, încă şi ţinbirimă cu gardu se îngrădescă, nu socotindă privilegii lor, care au în mănele lor, că acuma este petutindere oprită făre dopuşteniia sau fere de slobozire pre luminatei curţi înpărăteşti, nici unde nu-î slobod besereca de iznova se face cine-va şi aşa acasta în putere nostra nu ste, întru acesta tămplare a para sau opri, numai acesta este fere fundamentă cuvântul, se fim oprit noi ca se nu înnoescă besereca şi altele la besereca, care s-au văzut mai nainte oare căţ ani, când -au zidit oltarul lor, atunce din parte noastria nime nu li-au oprit, aşijdere şi pintru ţintirimu la mormintele, de care nici cum nu ne putem pricepe fieşte unde la diştrictu noastru soliţitaţia se fie oprita dela cine-va că se nu facă besereca, şi să nu îngrădescă locul beserici, prin acasta şi de acesta nu ne dovedimă, că jeluitoari sau orăşani noastri şi osăbite persone, macar întru ca mai mică inşpecţia, sau cautare spre lucruri a diştrictului, sau întru Rumun a districtului nostru, şi întru acestă lucru aceştii numai cari lă-cuesc aci nescare gănd au, ei singuri pănă la o vreme pintru unele ca acele să vor ruga, întru care şi cuvine-se lor, care este fără de ştiinţare lăcuitoari noastri totdeună or fi lor neoprită.
www.dacoromanica.ro
— 30 —
       3-tio. Pintru răndu vinului ce se atinje ne-ghirase, sau răspunde-se că tuturor lăcuitor din GronştoUi, vinu lor şi struguri la Volahia avănd viile, tuturor slobod şi fere limitaţia întră în cetate slobod estă, aceste informele săntă destănga şi care nu se găsescă, numai inpotriva încă, că singuri Nemţi purgheri cari au sloboda oraşului, mal multă de patru buţ dela viele sale nu sănt slobod aduce şi acasta numai pă lăngă rânduita la obştina 100 fl. acuma numai trecută, fere de socotela asemene precum şi Rumuni a legi greceştii neuniţi, înpăra-tesca impoziţia pletescă, care pintru acasta facă şi e făcută pintru o economia vinului oraşului nostru, şi vestită este, asemene înpotrivă este şi acasta obida, care au pus înainte, că săntă îndămnaţi cu voia sau făre de voia se vănd v'nu lor purgherilor noastri precum vor vre eî, şi aşa dela ei se cum-păre cu preţul mare când trebue lor, pintru căndu-î neţesitas. Aşa trebue se fie, de voră amintrele pricina întru acasta se va schimba, în totă chipul purgher spre obştina lor 25 fl, va contribuira şi aşa din parte protivnica jăluitori de nescar persone în-dămnaţ vinul aci în loc îl vinde, dare ţara toată i deşchisa lor, şi eî au aca sloboda ca se-1 ducă şi se-1 vinde, căndu-î voia lor, şi de vor au aceşti buni jeluitori amintrele, se nu fie precum singuri lor au scris, că acasta uşora impoziţia de struguri, şi de unt s-au auzit, pintru che ne şi dpîa rănauîala oraşului, pria toată Iarna numai pintru traba oraşului se va vinde, dare avem sloboda pintru
www.dacoromanica.ro
— 31 —
măsele noastriîa dela rodul c-au rodi-n la viele dupia proporţia contribuţii, neşte vin se poatem ţine, şi de acasta nimica de vie nu luam, că de multe ori s-au găsită, că la priiudiţia sau înpotriva oraşului au vândut vinul, şi înpotriva rănduialeî oraşului cu multe chipuri au făcut, vin furişu întru sine au ţinutu şi au vândut dupîa neobicnuită rănduîala, şi pe ascunsu prin altă cale au adus, sau supt schimbare strugurilor în buţele sau întru alte vasele având, pintru acasta şi noi văzând lucru lor cu hitleşigu făcut, amu mai redicatu taxa vinului pană la vreme multă, şi înpotriva lor, cu aresta sau cu confişcaţia pintru vinul furaţii lemu pedepsită.
      4-       to. Ce la punctu a patru sau jăluit, aceste sănt toate numai scornite mincuni, şi arătate crimi-naţiî, că nici Nemţu, nici Saxă, nici Ungură, sau Rumun, macar de ce lege va fi, când el lucreză lucru oraşului ca un lucretori, pintru care plata sa sau pâine are, şi trebue noao foarte a se mira pintru cuvântul acasta, în potrivă dirăpteţiî ce au pus, şi cum nu s-au ruşinat a scrie.
      5-       to. Acuma urmază punctum a cincele, ce s-au jăluit, că cănd se pune repartiţia porţii înpără-teştii, pe cel m^i suroman dintru Rumun a legii greceştii de cari se găseşte până la o mia In oraşu lor, şi care numai căte o vaca are, mai multă porţia arunca decătă pe un protestantă cărei mai mare neguţitoră întru noi, şi aşa tot omul vede că
www.dacoromanica.ro
32 —
acasta este numai o zavistie, care singuri cu sine purtând neputinţa refotira şi înpotriva ste, numai oare ce şi de noi atinge-se, nu se cuvine macar ca mai mare casa lor se se numasca casa, ca mai semene sânt colibi decât case lor, de lemnu şi de gard făcute, micuţele şi scunde, de care colibi dupîa informa lor săntu la 1000. de familii întru dinsele, nu cum eî cu mincună spun la oraşu, dupîa soco-tela în orasu, zidul nici unui Rumun nu-î slobod a cumpără, numai este mare diştanţia, sau despărţire dela cetate căire deluri, şi putemu noi fertalovati, câ toate familii aceste sau casele, precum dela chiria şi din cărţile porţii, nainte ochilor om pute arăta, că asemene şi mai mult de cei bitangi şi cari umble lume înzădar sânt, cari la un locu nu şed multu, şi aşa să tâmplă de mu(l)te ori cănd iasă exactoru care stringe porţiu şi merge încolo, toaţi se ascundă şi nu iasă afară pănă nu se va dela eî exactor, prin cari la tot anul a tria parte de cvantum ce se arunca pă dănşi remune reştanţia nestrănsa, şi de aceşti nimica nu se pote scoate, dare purgheri Saxilor tare ţiindu-se şi dela oraşe nicheir nu departatu-se, numai cătu-î mai prin putinţa făre de lunjime, dătoria domnescă dupîa direptate cu voia dau, dintru care din tot nu cu temeire alţ relaţii, sau adunare, şi îare ajutor dela oraşani noştri lesne dela fieşte care se va scoate.
                       6-to. Ce la punctu a şasele s-au zis, că noi pintru ca mai mica greşala, făre de nici o întrebare
www.dacoromanica.ro
— 33 —
de vinu pe oameni la înprisoare punem şi căznimu, şi ştrafuem dela el, acesta îared o mincună nici se vor pute arăta, greşala ca mica, întru care eî maî mult vinovaţ sântu, mai vrtos cunoşte-se nebăgare de sama lor întru rănduiala înpărăteşteî porţii, sau întru altă datoria, sau întru alte asemene extraorbitanţii, pe cara direptate noastră ştatutorialnă, fere de socotela fieşte de care naţia sau lega va fi, făre de despărţire acest sau alt ştrafu va pune, şi cu adevarat întru alte pri oameni aceştiî, şi a lor rânduită contribuţia, nu dupia faptele lor căşti ga, sau dupia cumu fac eî cu eczecuţia se-î cautămu, or pute slujbele cele mare pe lănghe acasta lesne răbda, numai norodul acasta întru nesocotinţa lor remune.
      7-mo. Ce se atinge de meştera oraşului, adeca de croitori, de suci, de cizmaşi şi de alţi, acasta este în ştire tuturor, că direptate meşterilor este în mănă purgherilor. Sau ceteţenilor osăbita, şi aşa lăcuitorilor celor proşti nu se cuvine, şi la toţ meşteri cari sănt la noi dela răpăusaţ crai şi firşti privileghiî sănt de ţeh, şi întru acasta cu putere ţehului care au la mănele lor nimene fieşte din care lecuitor nici Saxu nici Rumun, înpotrivă ţehuluî va pute lucra, sau se să mestece în lucruri, nici noi singur înpotrivă acestor privileghiî omu pute ceva face, şi aşa a noastri păritori oru pute lăsa acestu punctu şi cu altă socotela agonisi pita la sine.
3
www.dacoromanica.ro
— 34 —
     8-vo. Venind spre punctum a optele, aşa este la respunsu spre puntu a treile, în tot chipul aşa este rănduitu ce cu vânzare vinului aice făcută este, îare pintru pita c-au pus ca să se poate slobozi lor cu puplica a vinde pita, acasta nici cum nu se vor pute face, că ce acasta numai a ţehului pecarilor cuvine-se, şi cari săntu purgheri la ţehul loru, acum jeltuitori multe ori cu nescera celuire, necar purgheri sănt şi aşa acasta direptate nici cu o pricina nu vor pote ave, că lor, acasta pricina nu aşa forte grea este, că şi în ţara nemţască nescar no-roade la Vallania Vitembergului, la direpteţile pure-gherilor nu voru pote veni, pintru care acuma din parte oraşului opreştese nescare băutore din malaî făcută, adecă braga, se nu fac nici se vind, pintru pricina acasta, că de vor vinde acesta braga mare paguba or fii oraşului, că băre nu se va pute vinde, numai pentru bucate fierta, nici altu ceva ce se vinde la oraşu nu-i slobod a vinde, or pute eî multe zice, dare cineva veni la tergu septemunilor, atunce vor vede, că ateta sănt oameni de Rumun căt Nemţi sau alţi cu negoţia te tot fel, mai nainte peşti, lu-mine, carne, legomi, pomele, straîur, gaitan de lăna, şi altele toate slobod săntu a vinde şi la tergu de obşte încă mai mult, şi de om sta a socoti avuţia lor de bani ce agonisescu eî, omu pute noi cu direptate spune, că ei acuma la vreme a sta mai bună negoţia au şi venitul, nu s-au vezutu de curund negoţia ala, cu care nu vor ei umbla la negoţ, precum cu partigă din Lipsea, din Gradaţii, din Veneţia,
www.dacoromanica.ro
— 35 —
şi den ţara turcască, cu bumbacu, că lăna de postavu, cu peşte, cu straîur, cu in, cu căşti, cu pănza, cu postavu, cu funele, cu palaştele, şi cu alte toate, cari iare cu negoţia nu vor pute agonisi hrana la sine, au pintru gustare (?) sa, gaitan, sau straiuri, sau gradine, cu pomele, şi alte, mai pă scurt se .zicemu dela vina esa şi efectti, sau sverşitul, cine va vede la prazdnici lor cu ce avuţia şi cu ce înbrăcare de aini, de matasa, de aur, şi de pietrele ■cele scumpe, cu care muerile lor sănt îmbrecate, nimica nu ne putem îndoi de înbrecare şi de avuţia lor, întru altele este un obicaiul cel de mult precum o prerogaţia, sau slobodă purgherilor a vede, după acasta neguţitori noştri uşile bolţilor la uliţa deschid, unde nainte lor neguţitori Rumunilor sau ■Grecilor numai jumătate de case, la boitele lor uşile deşchid şi au acastă slobodă, cănd ei cu negoţia lor de un prostu, fac şi iasă omu cu avuţia, precum noi multe exempli sau pricini om pute arăta.
      9-no. Ce la punctu a noao au pus pintru preoţi noştri şi maghistri de şcoale, şi pintru crznici beserici şi musicanti, şi alţ slujitori a beserici, şi pentru porţia şi contribuţia lor, căte bani sau luat, acasta este o mincună, şi în potrivă lui Dumnezău ■c-au scris. Asemene că oameni lor cu mai mare porţia îngrăuîaţ săntu, şi cu cvartiru şi cu lucruri mai multu îndăipnaţ, ce se atinge de lucru, aceşte săntu slujbele de obşte şi personalnia, şi umble pe rănd dela om pănă la om, întru despărţire contri-
                                                    3*
www.dacoromanica.ro
— 36 —
buţiî, în tot anul prin revizia a chiriei limitaţilor lă-cuitori dupîa proporţia a gheometricilor întru rânduită parte se vor despărţi, că se nu putem pe ni-mene mai multu de putere lui se-1 îngreuîazămu, şi aşa numai într-un chip întru noî şi întru Rumuni contribuţia se vede, şi se va pute lesne greutate loru alege, şi a noştri oameni reşipectivu or ave piicină a se jăluî decât Rumuni orăşeni, dare ce poftesc eî, la venitul ce vie la orăş, că se fie oameni de rumun prin luare de sama, acela pofta lor de-parte-i dela dănşi, dupîa socotela, că acestu lucru nimenu nu se cuvine numai cari sânt la sfatul ta-naculuî, şi acestuia ce sânt aleşi 100. de oameni, şi tanaculuf din afare şi lor nu-î nevezutu, că şi de singuri purgheri a Saxilor, nime numai cari sânt la numeru aleşilor 100. de oamen la acasta luare de sama nu-î slobod, în toat chipul rănduîala de dare dela cel mai mare poruncitor rânduita, îare inspecţia întru economia puplicnă din îurisdicţia a oraşului bine, din care lor cu adunare nici ca mai mică paguba nu vine, agunge că a nostră subrepa-iclţia sau înnoire, şi cu ce chipul ala se fie, noî întru totu anul la pre nalta slăvită craîască gubernia tremitem, şi acasta totdeună pană acuma dela pre-naltă inştanţia dirept s-au aflatu.
     10-mo. Respundem spre punctum a 10. acasta, că la Buda şi la Peşta la oraşele acele oameni a legi greceştiî neuniţi, la purgheri şi la ţeh cu ade-varatu săntu primiţi, numaî oameni aceşti într-alţ
www.dacoromanica.ro
— 37 —
chip au venit în oraşele lor, nu sănt de bună voia priimiţ ca a noştri orăşani, numai cu armele grun-turile şi locuri de protivnici au răscumpărat sau cu putere au luat. Iare ce la Hungaria fere priiu-diţia a triele cuvine-se, altă direptate la Herdelu şi la privileghirt dăruită grunturi Saxonilor, la preiu-diţia direpteţiî aflăndu-să practiţiruit, precum întru acesta tămplare adevarată arătare privileghiî a na-tionuluî luminat şi vestită arătă.
      11-        ma. Pintru cvartir casele lor besericeşti ce se atinge, cu acasta acesta rănduîala avăndu-se, că au neguţitori dela bani besereci bună dobânda cari ţin pe ujuria şi pintru mai bună credinţa casele lor amu scris în locă de zălog, dare eî curând au pierdut, şi aşa casele acele besereci rumuneşti au căzut, îare că eî cu tot besereci au dăruit pintru preoţi, dare preoţi la casele lor care nici nu sănt aproape de besereca şed, şi aşa toată slobozire cu cvartir amu socotită acole, unde aşa mirenescu, precum preoţască direptate, nu preoţasca avuţia ci numai lăcuire lor, de cvartir slobod a laşa.
      Carte 1. cap o epistol(ă) şi cleru: cap 1. 2. de slobod, beser. şi cap 1. 3. pintru epis. şi cleru.
      Că urmăză acuma pintru lăcuire preoţilor precum pană acum au fostă slobod, şi de acum înnainte or fi şi se vor ţine.
      12-        mo. Deţima, adeca dijma ce se cuvine deplin prinţipiuluî nu este nici o îndoire, că el din
www.dacoromanica.ro
— 38 —
mira sa parohiamu Saxonilor prin privilegium nu apara, aşa şi ei direptate ala avănd, din direptate lor dăruită, dela tot grunturi fieşte cui va fi dijma a cere, şi a lua, care cu a sa direptate treeşte nimerui paguba nu face, pintru acasta jăluitori atetamaî puţin pintru acasta pricină au, numai singuri parohiali sau poporani, dela aceşte adevarate olde, care către besereca noastra cuvi-nese dijma iau şi acasta toată cu bună direptate, şi acasta a 12. i se pare greu, că dela preutesele vădue, chiria sau dajdă luam, numai aceşti buni oameni or da înnapoi de acască, că preutesele lor nu sănt mai bune .decât a noastre, care după moarte preutului daca va trece un an de zile aşij-dere la contribuţia împreună-se, a noastri în tot chipul socotind, ar trebui precum cei ţinut cu direptate rânduită a norodului, şi noao fere de nici o îndoire supuş, nici o nedireptate să nu i se face, numai trebue noao cu socotela se umblămu cu aceşti făre de pace oameni şi cu milostivire, cătu mai cu multu spre parte lor slobozire se arătămu.
     Dumnevostre văţ înţelege mai bine şi mai ales din aceşti adevaraţ respunsuri, care noî spre în toat chipul socotela precum celui mai ales a naţionuluî ofiţiruluî, a noastră plecăcune spre a voastră pre-naltă poftire dela noî lesne înştiinţăm, precum mincunoasă şi fere de fundamentă şi fere direptate, a noastri lăcuitor jalbele săntu şi daca ei nici cu un temeiu nu or pute arăta nici o pricină, a întări ne-dirata pofta lor, în tot chipul cu direptate a se purta nici cum nu derznescu, numai singuri cu strâmba
www.dacoromanica.ro
— 39 —
informaţia sau suplicaţia şi scornire nediraptă, pintru
                         m
a noastra maî mare pagubă şi preiîudiţia nevoesc cum or pute face, numai ateta nădejduim că înnainte direpteţii şi înnainte lucrurilor noştri nu vor folosi nimica, precum şi dumnevoastrîa maî nainte aţ înţeles, că aceşti a noastri lăcuitor sau orăşăni, înnainte exţelenţia sa comendirt gheneral la cel maî pe urma examenă, si nimica de cele date lor n-au folosită nicî s-au sverşit, numai dela noi înnainte protivni-cilor noştri, întru un direptă chip arătat şi vestită au fostă, precumă întru acastă chip s-au şi sverşit şi la canţelaria a gheneralului la protocol lor s-au pus şi se va pute mărturisi.
     Noi gândim şi nădejduim, dupîa înţelepcune şi gândul domnului Matului aghentă, că maî bine vor crede direptăţii noastri, decăt altora mincunoasă scrisoarîa şi informaţia strâmbă, a noştrilor orăşani şi putere acestoare arătare întru sine va ţine, şi aşa nădăjduim, că dumneluî va îndâmna şi sfătui la ceşti deputirti, întru a lor făre fundamentul lucru, că să se plec şi să se înpace cu noi, şi de acuma înnainte, precum la inştanţia lor vor fi ascultători şi plecaţi.
     Acesta noî înnainte punem dumnevoastrîa, pintru ţinere a sa adevarata ofiţia, a primi sverşitul cel bună, întru care cu acasta cu smirenia ne rugăm, şi cu plecăcune cu toată cinstă remunemă reco-mănduluiţi.
www.dacoromanica.ro
— 40 —
                           IX.
                                              1736. (1).
      Reflexiunile obştii din Bolgarseg la învinuirile magistratului *). (rom.)
      1-mo, Adevărat pentru despărţenii mai în urmă s-au înţeles precum maghistratul să fie făcut ştire (protopop(u)luî celui de mai nainte) care protopop aă avut porăncă, dela vlădica lui ca să nu facă nici într-un chipă despărţenie sau fieşte-ce judecată bisericescă, fără de ştire altor persone, care săntă numite în carte ce de porăncă a vlădicăi (care o avem de faţă). Dacă acel protopop făcând îndrăz-nire, cu voia judeţului s-aă a maghistratului s-au făcut despărţenie, neştiind personele cele rânduite.
      Aşijdere şi pentru rănduiala preoţescă, că după cum vedem nu înzadar scot pe protopop, care iaste pus de arhiereu după pravilă, şi pun altul. Iară a răndui norii preoţeşti adeverim cu pariile, care au dat mai marele cetăţii la mănile preoţilor şi nu numai la preoţ, ce şi unii preotese împreună cu un prunc al ei, dăndu-i carte, ca să stăpănescă nărod în loc de preot, care lucru iaste afară din toată rănduiala legii.
      *) Vezi: pag. 23—39. (a. 1736. Apr. 30.)
www.dacoromanica.ro
— 41 —
     Iară de zic pentru cununie, că nu le îaste voia ca să să umple oraşul de oameni nebuni, pentru acela nu slobod a să cununa fără răvaşul judeţului, dacă preoţii carii păstoresc au nu voi cunoaşte mai bine pe acel fiali de oameni, dară noi gândim că acasta îaste pricina, că la luoare răvaşului de slo bozire trebue se plătescă f. 1. fie bogat, fie sărac.
     2-      do. La acesta răspund cum că nu ne opresc a face măcară ce lângă biserecă, după cum au zis pentru atari care am făcut în trecuta vreme, dară noi şi atunci am mers la maghistrat de am întrebat, şi îndată au trimis 3. senatori de au văzut, şi neu zis să mergem la maghistrat, ca să luom răspuns, şi mergând nu neu îngăduit ca să facem. Şi aşa nem rugat la domnul comendir ghinărari şi neu dat voe şi am făcut.
     Dară s-au întâmplat de au pus un om o cruce într-un del lăngă oraşul nostru şi numai decătu iau porăncit judeţulu, ca să o ia de acolo, iară oameni noştri au dat ştire la Iejoviţ (neştiind alt ce să Iacă) şi n-au îngăduit ca să o scoaţă.
     3-      tio. Pentru vinuri şi struguri îaste foarte a ne mira, răspunzind cumu-că fără limitaţie e slobod. Dară în trecuţii ani am fost dat inştanţie la maghistrat, cu mare rugăcune, şi neu slobozit pe care avemu vii ca să ne aducem câte 6. vase care să pot pune pe 3. cai, însă cu struguri care neu şi scris anume pe care avem vii în Valahiîa turcască,
www.dacoromanica.ro
— 42 —
ca să aducemu atâta cum arată maî sus. Iară după ce au trecut anul acela îarăş neu luoat ca şi mai nainte şi acest obicei n-au fost.
     Iară pentru vin adecă: 2. văşcoare, care să pune pe un calti, pentru atâta vin, ne îau limetaţie la cetate când intrăm x. 30. şi când eşim în oraşul nostru x. 50., afară din vama împărătescă; iară pentru struguri numai £ănd intrăm ne îau x. 30., iară într-acest anu, dela unii n-au luoat la intrat
x. 30., iară la eşitu tot au luoat x. 50., pentru vin, dară cu bute a aduce pe sama caselor noastre nici cum nu ne slobod. Iară aducăndu vr-uniî din noi vin cu buţile de vânzare la cetate şi de să va tâmpla să nu-1 poată vinde, nici în cetate la vre-o gazdă, nu ne slobod să-l descărcăm, iară maî nainte vreme am descărcat în cetate şi cu vreme l-am vândut cu vase maî mici, şi cu vadra.
     Dară de ne zic pentru vinul furat că ne areşte-luesc (într-acesta chip îaste), că de să întâmplă vr-unu om ca să aducă vin, după ce plătesc vama împăratului şi nu va trece prin cetate ca să plă-tescă şi acolo, orî unde îl găseşte îau vinul, cătu s-au întâmplat unui negustori orăşan, după ce au plătit vama împărătescă, au mers cu vinul pe drumul ţării, ca să-l ducă la un sat să-l vănză, şi l-au tălnit nişte slugi ale cetăţii aproape de sat, şi din mijlocul drumului îau luoat vinul totu şi negustorîul au rămas păgubaş. Im,r-acesta chip ne îaste ţara deschisă pecum ne zic.
www.dacoromanica.ro
— 43 —
      4-       to. Pentru rândul lucrătorilor al noştri oameni, care lucreză la cetate nici unu nu le plătesc, nici mâncare le dau. Pentru care în multe rânduri, adecă de multe ori am dat inştanţie la maghistrat pentru acest lucru, cu mare rugăcune şi dişcriţioane la personele cele mari, măcară să li să prinză în samă cât de puţinei la porţie, precum au fost în trecuţii ani, şi nici cum pănă acum n-au dat, şi de vreme ce şi la acasta ne fac mincinoş, D(u)mn(e)-zău cela ce ştie adâncurile inimii să răsplătescă munca săracilor, că acasta iaste adevărat după cum mai sus am scris.
      5-       to. La ponctul al 5. ne zic cum că numai o zavistie iaste, dară fieşte cine cunoaşte zavistiia fieşte-căruia. Iară de sănt casele noastre colibi mulţi ne vor fi văzut şi pot arăta. Dară de ne făcu la aceso pont aşa de calici căt nu poate scoate porţiia dela noi, pentru ce scriu la ponctul al 8 că avuţiia noastră iaste pre mare, căt muerile noastre le purtăm cu mătase, cu aur, cu pietri scumpe, ci de acasta si noi ne cudim, că la un loc ne fac ca-li ci, şi la alt loc bogaţ.
      Iară pentru fuga săracilor cănd iase exactor să strângă porţiia, de multe ori să tâmplă la omul sărac de n-are bani şi nu cuteză să aşţepte fără de bani, ci merge la alt vecin pănă trece şi într-altă dată plăteşte. Iară de zic că rămâne răştanţie multă poate fi dela cei care nici casă au nici alt nimic. Iară dela cei cu casă de rămâne răştanţie vinde casa, şi plineşte răştanţiia.
www.dacoromanica.ro
— 44 —
      6-to. Adevărat pentru vina sa îaste datori fieşte-cine să pătimescă, dară dela nici un fîali de relighion nu vedem ducăndu-i ca pe nişte vite, cu mulţi dărăbanţî, de-i pun la areşti pe tot feliul de vârstă, dară dela acasta să cunoaşte că le îaste îngreuiat porţionul, nu le îaste după putinţă, că nimic nu maî lasă, pruncii, pruncele, fămeile la închisoare.
      7-      to. Dela acest ponct să cunoaşte, că nici un fîal de meşteşug nu ne îaste slobod fără numai la strae, şi la găitan de lănă, căci straele nu le ştiu face alţi> şi aceste iarna nu să pot lucra, pentru dărstit, dară săracii cu ce-ş vor agonisi hrana şi porţiîa în vreme erneî.
      8-      vo. La acest ponctă să cunoaşte întăi pentru păîne, că nu ne îaste slobodă nici cum, nici în cetate, nici în oraşul nostru a face de vânzare, dară nu numai păîne ce nimic nu ne îaste slobod a vinde în oraş. Iară înlăuntru în cetate vindem peşte, carne, strae, brânză, găitan de lănă, iară de mătase nu îaste slobod, dară ne îaste cu greă pentru poame de un crăiţar să alerge tot în cetate. Iară pentru braga, îaste foarte cudă mare, rfişte apă hertă cu mălai, care lucru îaste maî prost pe lume, nici aceia nu suntem slobozi, iară mai nainte au făcut cui aă trebuit şi îbare şi bragă. De aica va cunoaşte fieşte cne slobozeniia noastră. Aicî îarăş ne mărturisesc, că săntem oameni pre bogaţ, iară punctul
www.dacoromanica.ro
— 45 —
al 11, ne zic că curând să trece avuţiia noastră şi cu casele plătim. Dară adevărat unii dintre noî fac negustorie în ţara nemţască, în ţara turcască, spre multă dobândă cămării împărăteşti, că nefiind slobozi la altele, trebue să ne trudim cu ce putem maî ales făcând cetăţenilor noştri multă hasnă, că dela ei cumpărăm tot feliul de marfă ce să face acolo, şi ducem într-alte ţări. Dară de multe ori s-au întâmplată primejdii de au păgubit negustorii sau de oameni răi, sau de apă, sau de foc, şi au rămas la mare sărăcie, care să află şi pănă astăzi. Iară pentru rândul boitelor la toate cetăţile din Ardei sănt slobozi şi moşnenilor şi streinilor a deş-chide uşile la uliţă, numai la Braşovu nu e slobod noao, ci trebue prin curte a întră cei ce vor să cumpere. Şi pecum ne zic că vor arăta pe mulţi din proşti că s-au făcut bogaţ, aşa şi noî putem aiăta, din mulţi bogaţ, cum au rămas săraci.
      9-no. La acest punctă al noaole, am fost zis că ni să pare (neştiind nici cum aruncare porţiei). Adecă s-ar încărca acele dări în porţie la tot de obşte, ci precum atunci am zis şi acum zicem, că nu ştim cănd îaste aruncată porţiia dela ţară, mult au puţin. Dară gândim că n-ar fi nici o răutate dintr-atăţe oameni măcară să ştie unul, precum la cetăţeni afară din domnii maghistratuluî sănt 100. Iară din noî nici unul nu ştie căt iaste arăncăturâ oraşului nostru, ce numai căt cer trebue să dăm cu voe sau fără voe, -precum într-acest an căutând
www.dacoromanica.ro
— 46 —
uşurare, maî mult iau pus pe unii din noî la porţie, nu ştim pentru ce. Dară cel înţelept va pricepe.
     10-mo. La pontul acesta a 10. ne răspund precum la Buda şi la Beştla acei oameni cu armele ş-au răscumpărat crunturile lor, îarăş noî lem răscumpărat cu ban!, şi din căt neu fost putinţa tot-deuna am stătut cu armele împrotiva vrăşmaşilor înălţatului împărat, care singur maghfstratul Braşovului ne mărturiseşte cu scrisoare, ci pentru acasta nu s-ar căde să fim de tot nebăgaţ în samă, că nicî odată viclen înălţatului împărat n-am fost, ce mulţi dintre noî ş-au vărsat sângele şi sănt şi astăz în robie şi dela protivnicii împăratului rele morţi au păţit.
      11-      mo. Pentru rândul caselor bisericii îaste adevărat că unele s-au luoat, pentru datorie, sărăcind negustorii de întâmplare vremilor, maî ales în vreme Cruţilor, şi neputănd vinde acele case în grab, nem rugat la ghinărarii locului de neu dat carte, ca să nu pue cvartir într-acdle case, şi văzând -că şi aşa tot pus, dintr-ănsele cum am putut lem vândut. Iară pentru casele preoţilor adevărat nu pun cvartir. Că ajunge că pun pe preoţ la areşt şi-i supun în tot chipul că să asculte de magistrat, iară nu de vlădici,
      12-      do. Pentru rănduîala dijmei, nu că doară poftesc preoţii noştri, ca să ia dijmă dela vr-un po-
www.dacoromanica.ro
— 47 —
poran deî noştri, ce numai ca să nu ia popii Saşilor dela popii noştri, şi dela bisericile noastre, care sănt la sate, iară de zic că trebue să umble cu noi cu socotelă, ca cu nişte oameni fără de pace, şi cum că arată spre noi multă milostivire şi slobozire, poate cunoaşte fieşte ce înţelept ce fial de slobozire avem: întăî din răspundere ce ati răspuns la ponctul al 3. pentru oprela vinului, şi din ponc-tul al 7. pentru meşteşuguri, şi din ponctul al 8. pentru oprela vânzării, şi pentru ca de tot mai proastă braga, care nici la aceste nu nie slobod.
                         X.
                                                1736. (?).
       Reflexiunile obştii din Şchei la protestul magistra-tutui, în contra executării punctelor din diplomu împăratului Leopold I.
      Considerationes Incolarum Bolgarszegiensium Graecam Ecclesiam et ritum ejus sequalium, Bul-garorum videlicet a quo nomen Suburbium sortitum est, Graecorum item et Valachorum, tam Laicorum quam Ecclesiasticorum circa exhibita, nobis nomine comitis Almae Nationis et Iudicis Regii Cibiniensis
www.dacoromanica.ro
— 48 —
a,c Consiliarii suae Majestatis Sacratissimae Guber-nialialis suis titulis dignissimi Puncta et quidem circa praefationem ubi nullitatem noştri Privilegii Inclytus Magistratus Coronensis arguebat ex eo primo: quod non Bulgarszegiensibus, verum Graecis questoribus hujatibus sit indultum. 2-do quod non per ordinariam Instantiam essent expedita et scribitur infra quasi his objectionibus, nihil solidi in contrarium reponere voluimus, et Ipsimet agnovissemus Privilegii prae-senti invaliditatem, ad quae etsi nihil respondissemus (cum tamen serio inhaesimus et inhaeremus) res Ipsa per se clara est, illa Incolis Bulgarszegiensibus Graecis, Valachis, Bulgaris, et aliis peregrinis, olim servire ita ac extunc domos emere, aedificare et extruere volentibus sonare, si quidem Iii neophiti eodem jure uti facultantur per D. Leopoldum Im-peratorem, quo antiqui ejus Suburbii ab immemo-riali tempoie sine contradictione civium Goronensium inhabitantes Graeci, Valachi, et aliae Peregrinae gentes et quae fuerunt horum antiquorum inhabita-torum immunitates, et libertates subnexa puncta expressere. Quomodo autem potuissent prodire me-morialia antiquarum suarum libertatum jacturam proponentia si solum ad novos et irresidentiatos (?) semeţ privilegii sensus extenderet. Sed etsi cedamus Iis esse indultum, qui nec domos, nec residentium actualem eo usque habuerunt: ab emanatione Privilegii, nulline emerimus domos, nulline in actuali protectionalium praeattactarum usu fuerimus quis negavit, aut quis contrarium e doc uit.
www.dacoromanica.ro
— 49 —
     Nos itaque ita praeattactas Protectionales quae super immunitatibus nostris, ab immemoriali tempore possessis fundatae sunt, intelligimus, ut illae tum antiquos Incolas, tum novos seu semeţ aggregare nobis volentes comprehendant. Et secundo tametsi in Inclyta Cancellaria emanatae non sint, immuni-tates nostras per delegatam commissionem esse approbatam, contra quam Inc. Magistratus licet per suum deputatum inibi tune praesentem nullam ex-ceptionem movit, et in delegata illa commissione non fuisse praesentes exparte Inclytae Cancellariae Aulicae, Transylvaniae, nemo probabit at etiam si nemo interfuisset, declarant tamen satis superque antiquas immunitates nostras non evertunt.
     Ad Primum non videmus a. genuinis verbis primi Puneţi praeattactar(um) Protectionalium et Privilegialium recedere posse, si quidem Inclytus Magistratus soios Valachos nominando reliquos grae-cos videlicet Bulgaros et alios Peregrinae sortis Homines excludere, videtur hujus indulti beneficio quod vero scribere placet salvo permamente in casi-bus venditionis Nationis Saxonicae civibus, qui jure indigenatus gaudent praeemptionis jure, nos ita in-telligimus dum civis vid(e)l(ice)t agrum vel fundum venum exponit. Ubi vero ad nos bono Titulo semel devenere, et nostrae cognationis Homines, quibus etiam per adeptum Dominium successio in casu decessus venditoris integra esset, etiam si vendere cogeretur aliquis nostram in similibus casibus prae-
                                                                           4
www.dacoromanica.ro
                                    — 50 —
emptio indigenatus, a civibus Coronensibus praetendi, amplius non posse videretur. Sic ista conciliari possunt si verbo tenus placebit inserere. Punctum primum indulti toties memoraţi. Nam desumptio Taxae a contrahentibus Matrimonia ab olim non fuir, sed haud ita pridem irrepsit, praescitus enim seu ad novitiam datio non sonat taxam.
     Ad secundum Punctum indulti non sonat de vineis aut qui de medio lotone contribuunt, sed diserte vina sua habentibus dat liberum invehendi jus, atque aeque meum est quod emo, quamquod exproprio Promontorio accipio, sensus geminus Puneţi est: modo nulla subversetur in praejudicium civium nostror(um) clancularia educillatio, imo jure prae-tendere habemus, ut qui nostror(um) duos Lotones solvunt, illis prouti reliquis civibus duos lotones con-tribuentibus, jus est, ita et nobis jus sit educillandi, nos tamen Libentius manebimus penes sensum ver-balem indulti, ut pro proprio usu non solum in Su-burbio, sed et in civitatem cum praescitu Iudicis, vel Magistratus vina nostra importare, etiam vasa-tim modo educiliis clanculariis abstinentur, pro ut ab olim liberum fuit, ita etiam permanent. Nam Inclyto Magistratu denuo propositas praetensiones Delegata commissio, jam antea decidit et cui semeţ accomodare tenerentur praescripsit.
     In Puncto Tertio nulla contrarietas.
     Ad Punctum 4-tum. Ianuas ad Forum spec-tantes cccludere, et tamen ejusmodi Fornices, illo
www.dacoromanica.ro
— 51 —
pretio nobis commodare, quo suis civibus, ita pro nostra facultate, noş contributionem solvere, ac reli-quos, et tamen impedimentum libero questui ponere benignum indultum caesareum non sonat, sed solum per jus indigenatus civibus reservatum, praeemptio-nis jus mânere apud cives ex verbo prioritatis liquido innuit.
     5-tum Punctum mânere potest pro uti Inclytus Magistratus posuit, memores tamen per hoc ab ulteriori etiam in casu necessitatis Instantia non pro-hiberi.
     Ad 6-tum. Equi Mercatorum Sarcinarii seu clitellarii quod subinde necessitate cogente ligna etiam focalia adducant in clitellis, non cessant esse ad questum destinaţi, sed ad Angarios labores cogere ejus modi Equos, posset frequentissime evenire, ut maxima jactura ab essent Equi, dum tempus et pccasio questui maxime idonea se se praeberet, bene tamen qui agriculturam, aut Curulem aecono-miam exercerent eorum Equi subeant civile onus proportionati.
     Ad 7-mum. Inhaeremus verbis indult! Caesarei. Si quidem prohibitorum genus coctionis cerevisiae et cremati, ita conceditur nobis, pro Domestica necessitate pro ut reliquis civibus, prohibetur solum coctio ad questum civibus, cum illius questus perti-neat ex edicto civitatis, ad Publicum, ad Privatum vero usum coctio cerevisiae civibus libera agnoscitur,
                                                                           4*
www.dacoromanica.ro
— 52 —
cremati vero coctionem civibus quoque et Saxoni-busquae imo sine discrimine nafcionum in disfcrictu passim pandunfc, mulţi centeni, imo Millini Cacabi dum ergo Incly. Magistratus, hujus ultimi coctionem ne civibus quidem esse Licitam scribit: intelligendum est ad questum, per minutias distrahendi, non vero vasatim, cui nos quoque morerem gerere nullatenus intermisimus sed absolute nos per Magistratum im-peditos esse questi sumus, ita etiam vasa nostra ob coctionem Bragae, justu Inel. Magistratus aliquoties convulsa eversa et disrupta contrita esse negavi non potest, quamvis in Genere Prohibitorum non sint.
     Ad octavum De Taxis et si moderatae Inel. Magistratus appareant, quia tamen frequentes sint, quoties Nundinas obire per Pro vinci am cogimur, etiam si per septimanam bis, vel ter, aut per Annum Trigesies educeremus de civitate merces nostras, reduceremus toties, novum vectigal, seu taxam novam solvere compellimus unde superare quandoque ordinariu(m) vectigal Caesareum potest*) (praecipue, dum pro rerum circumstantia Fora nundinalia imo etiam hebdomadalia non permituntur in civitate, sed extra portam celebrări, toties denuo solvere Taxam, quoties ad Forum educi mus, merces adstringimur, moderata itaque Taxa, soluta saepius fit im moderata) *). De quibus plura in serie gravaminum no-stror(um) Inclytus Magistratus videre potest.
                    *) Pe margine scris: Dela semn păn la semn va lipsi.
www.dacoromanica.ro
— 53 —
     Nonum Punctum sapit pure Ecclesiasticum, adversus Protopopam nostrum seu Archidiaconum, ut munus hoc sibi a Magistratu petat, Iusque Pa-tronatus tam Is, quam reliqui ejus successores Magistratul competere agnoscat, unde non solumilli sed et nobis singulis grave nimis, imo exitiosum apparet, Primum itaque ut Archidiaconus, quis constituatur est unice Ecclesiastici juris propriaque muneris Episcopalis, nullo modo Iuris Patronatus. In reliquis Ius Patronatus in Ecclesiam nostram cui competit eidem nos humillime substernimus, imo etiam Inel. Magistratui modo edoce-amur eidem Legitime competere, caeterum ne simus graves si ulterius cogemur demonstrare, Ius Patronatus, ne quidem in suam propriam Ecclesiam Inel. Magistratui, sed Fisco Regio, sed Ipsi Principi quor(um) Praedecessores Eorum Ecclesiam et fundo donavere, et extruxere et dotavere, jus enim Patronatus ex his tribus capitibus alicui competit ut lundum det, extruat Ecclesiam. Secundo ut dotet Ecclesiam. Tertio si subsistentia Ministrorum Ecclesiae, quis sufficientem fundum praebuerit. Atque Locus nostrae Ecclesiae non per Magistratum est attributus, sed per indulgentiam Principum seu taciturn consensum Pecunia emptus est, et aedificata a Patronis nostrae Religionis, Dotatio vero vel minima a civibus Goro-nensimus*) non accessit, subsistentia Parochorum a nostris Hominibus ex stola ordinaria procedit. Ergo id urgere, quod fundamento caret, Ipsemet Inclytus
      *) Coronensibus.
www.dacoromanica.ro
— 54 —
Magistratus judicet, si velit nos ad has augustias cogere, ut plura queramur ex Punctis nobis porrectis, quam quae patrari aut a nobis hactenus exponi potuere; certe confirmare in officio qua Popam et reliqua his Affinia, qui caracterem Popalem innuunt exercere, Magistratui saeculari nula tenus datum est.
      Caeterum ut Popa Radully Inel. Magistratui, semeţ submittat, injuste factorum, et injuriose dic-. torum veniam efflagitet. debitam erga Magistratum venerationem obsequiumque, ac nihil unquam se adversus Magistratus jura palam, vel clam molitu-r(um) spondeat justam videri si probetur, at etiam si aliquid commississet quo Iure idem ex Domo Se-natoria Inclyti Magistratus indiram captivitatem ar-reptus, publico carceri detrusuus in Tres Menses maceratus fuit, de dilictis praerecensitis, inibi tan-quam in non Foro, nec accusatus, nec auditus, nec convictus fuit, sed accersitus, ideo solum cur baculo ordinario comparuisset, dum a Titulato D. Iudice rogaretur, et respondisset quid baculo suo agi vellent, iquia exquisitis Titulis non compellasset Magistratum, vel ludicem, raptus est ut Publicus Malefactor in carcerem Trimestri carceris squallore, tantjllum de-ictum expiari satis pu tans D. suis Titulis dignissimus Index Coronensis, dum dimitti Eundem juberet Ma-gist^atus sibi per hoc non esse satis factum asserens Inhibuit ultroque etiam detinendum jussit de his cae-sae scilicet Iurisdictionis Ecclesiasticae satis datio ex parte praememorator, si fiet is omnino non deerit commissorum a se veniam, si quae fuerint petere.
www.dacoromanica.ro
— 55 —
Cum Popa vero TJtodor, sive ad officium sive ad sto-lam Incl.Magistratui agere non competere videtur. Quin imo vaiere possunt, haec per indirectam injuriam Romanorum catholicorum et Eorum Clerum in oris ex teris degentium si nec Archidiaconum nec Paro-cum, nec Missionarium sine ejusdem loci ubi degunt Magistratus consideratione introducere possint et desumpto ab hinc exemplo minime probando, taliter Ecclesiasticos tractarint.
     Concedere item Iurisdictionem Popis in spiri-tualibus Magistratum civilem, aeque videtur incompatibile, ita etiam impedire, ne in aedituos suos Popae Iurisdictione debita, utantur ordinis boni ra-tioni adversari videretur, quod illi non juraţi, sed curatores vocentur, quod nemo in Eorum numerum assumentur nisi cujus Proavus hic natus sit, quod absque Magistratus consensu hanc Provinciam non denominent, quod Suburbium oraş non nominent sed Skej appellent, nos nec nomine^ oraş, nec nomine Skej, obliterări Volumus vetustum nomen Bulgarszeg, quod ab angulo seu Pleba Ipsis ab olim attributa Bulgarszeg denominationem abtinuit caetera sunt quae Ipsimet D. Cives non faciunt, ut nemo ad officium, ad Ecclesiastica numera ad Magistratum recipiatur, nisi sit Tritavo Locuples Haeres.
     Caetera que in Augusta Aula putat Inel. Magistratus verbis et scriptis graviter et injuriose contra Inel. Magistratum in nostro Memoriali nos porrexisse quae ad nostrum jus promovendum non pertinent,
www.dacoromanica.ro
— 56 —
  illa errore concipiste irrepsisse, Ipsamet nostra • gravamina restantur, quae autem in gravaminibus continentur his majora etiam num urgere scripto Inel. Magistratus non desistit, et illa patrata esse, Inqui-sitio demonstrabit et plura alia, nam Panem pro Domestica necessitate pinsere turn ab olim licitum fuit, tum benignissimum indultum caesareum licitum declarat, lapsu temporis quod Furni noştri seu Clibani diruti sunt, jussu Inel. Magistratus recensere arduum esset quae tanquam Legitima facta cum caeteris gravaminibus nostris ne audire quidem Inel. Magistratus dignatur.
       Ad extremum venit 111. D. Comes Almae Na-tionis missus ab Excelso pro ut scribit Gubernio ad exequendam ejusdem determinationem, et cum ad Inel. Magistratus Postulata nos accedere non posse videret ultimum membrum, quod sonat ut ab omni-bus injuriis abstineatur. et in stătu quo conserva-remur publicando discessit, at primum facti. Scilicet speciem quo ostiarius a Magistratu missus Ecclesiam nostram Suburbii tempore celebrationis Sacrorum, causa arrestandi non nullum liberae compagniae ca-pitaneum exstruxisse accusatus est. Tametsi abque Dilatione investigări tam sua Mattas Sacratissima, quam titulatum Excelsum Gubernium districti jus* sisset, ne in quassionem quidem vocare placuit fiustra nobis gravamina nostra consideranda occla-mantibus, itaque pro ut exparte nostra paraţi sumus omnes nostros defectus cum Inel. Magistratu, si qui sunt conciliare, ita facta de his nobis competenţi
www.dacoromanica.ro
— 57 —
satisfactione et Protectionalibus Leopoldianis verbali sensu intellectis, et observatis cmplanatio inter nos debitaque in omnibus competentibus sub ammissione et cultu duci, pro ut hactenus ita deinceps quoque citra Praerogativatum nostrarum praejudicium pro-sequi Inel. Magistratum-et venerări prompesi sumus prout manemus.
          Inclyti Magistratus
                     humillimi servi et cultores
                        Incolae Bulgarsaegienses graeco ritui addicti sae-culares et Ecclesiastici.
                  XL
                                                                1736. Martie 19.
      Plîngerile Ruminilor din Şcheî contra neajunsurilor, ce au ale suferi din partea magistratului, (copie.)
Comis. Ghin.         P a r i i a       1736. Mart. 19.
A. La litera a. îaste scris pentru privileghium dela Leopold cumcă neu priimit împăratul pe noi, ca pe fieşte-ce orăşan, adecă pe Grecii şi pe
www.dacoromanica.ro
— 58 —
     Rumânii, carii să află la Bolgarsec de ritul grecesc.
B.   Iaste, cumcă împăratul Carolus au voit şi au conformuluit, cele ce au fost dela Leopold.
C.   La acasta iaste, cumcă singur cinstitul sfat ne mărturiseşte, cumcă au făcut mare ajutori în vreme războiului oamenii noştri, şi au perit şi s-au robit într-acele, iprocî. Şi în tot chipul mai toţ încă şi cinstitul sfat cu tot felîul silesc, caută să ne calce, ca să Jugim de aici.
a (întâi). Adevărat noi nu ne tăgăduim că au fost obicaîul aici, ca să aibă cinstitul sfat dela tot lucrul ştire, ca să nu vie fie-ce om blestămat, ca să să unescă cu noi, că aşa s-au obicnuit (când o părechie dela lege grecască şi dela naţion aşezat să să. căsă-torescă) ace părechie, întâi la judeţul să de ştire şi de acolo trebue să ia ţedulă, dară nu să uită niminî la aceste, ce el însuşi, judeţul face direptate peste toată rânduîala besereceî, şi el dă slobozie cui dă, numai să aibă să plătească, poate luoa pe cine va vre el au să sloboază pravila noastră au nu.
          Intr-acestaş chip fac şi pentru despărţenii, că eî singuri au luoat putere lor, şi făr de nice o băgare de samă, cine poate cu bani i să face isprava, şi acasta mai lesne numai să aibă să plătescă dare la cinstitul
www.dacoromanica.ro
— 59 —
           sfat ce va cere, numai decât poate să să facă popă, şi-i va da zece, doazecî de familii şi cu acest lucru să popesc mulţ nevrednici, care nu poate isprăvi nici bine ^nicî rău.
           Aşijdere şi pentru rânduîala preoţilor noştri, că popii lor fâr de nice o frică î-au dijmă dela popii noştri, şi au putere de nu ne îngădue să putem pune cruci pela locuri trebuincioase.
(al doile). Vor ca să ne ia toată hrana la toate lucrurile, care iaste improtivă privileghiu-muluî nostru. întâi în anul 1715., neu oprit să nu tăem carne de vacă, fâr numai într-o săptămână odată Sâmbăta şi acasta în scurtă vreme s-au întărit.
           Şi iară acum în anul 1735., neu oprit judeţul, ca să nu tăem nici la târgul slobod carne de vacă, şi acest lucru nu iaste numai afară din privileghium împărătesc, ci şi din obicaîul cel dintâi, că noi am făcut mai nainte şi Sâmbăta şi Miercure cât am putut.
Lit. D. Şi pentru acasta aşezare arată privileghiu-mul lor, cum s-au împreunat cu noi (adecă cu măcelarii noştri) care iaste, şi nu numai pentru acasta, ci şi pentru carne de porc, că de je-puit lasă să vânză, iară de pârlit nu lasă.
www.dacoromanica.ro
— 60 —
(Al treile). Cu vinul nu iaste într-alt chip, ce ca cu carne, încă şi maî rău, că pentru trebuinţa caselor noastre nu sântem sloboz din viile noastre să aducem, ce sântem opriţ, care noî dela înălţatul privileghium avem slobozire, eî de tot ne opresc, şi vama ne îa maî mult la cetate, decât a împăratului, şi multă contra bontra s-au prăpădit, şi mergând să ne plângem pe de-supra neu şi prins. Şi la anul 1732. neu oprit să nu ne aducem struguri pe sama casei noastre, pănă nu plătim vamă la cetate maî mult decât împărătescă cu 16. banî la un cal.
(a patra). Pentru meşteşuguri, după cum am fost maî nainte, la toate sântem opriţ maî ales la croitorie şi la cojocărie, care sânt mai trebuincioase, şi slobode în toată provinţiia, sântem opriţ de toţ, croitorii şi cojocarii săseşti ne caută în toate casele, şi deca va găsi vr-o piVe măcar de trebuinţa casei, le îa toate cu sila, împreună cu meşteşugul.
(a cinăa). Ştie toată ţara, că aici fac muerile pânză maî mult, şi aceîa ne opresc şi ne o îau cu război cu tot şi maî în scurt, nici cuptorî de a coace pită, nici lumânări, nici legumi nu sântem sloboz să vindem.
                                     Şi iară ne opresc plata lucrătorilor, care
www.dacoromanica.ro
— 61 —
        lucreză la cetate, şi nici de mâncare nu le dau, care mai nainte s-au plătit şi au dat şi de mâncare. Neguţiătoriîa noastră îaste oprită, marfa noastră să o vindem cu boitele jumătate închise, ca când am fi furat marfa, lucrul cel mai mare îaste, că ne ţin mai rău decât pe iobagii şi tot gândul lor îaste asupra noastră, ca să ne prâpădescă. Măcar că pentru aceste nem rugat de multe ori la cinstitul sfat şi am găsit urechile astupate. Dară în tot felîul ne silesc, să ne supere cu contribuţie ca cu ce maî tare ecjecuţie, adecă cu prinsoare. Atât de greu acum, cât nici odată. Şi încă peste aruncătura dăjdii, care s-au aşezat pe anul acesta, acum pentru căci au simţit, că ne jeluira şi cerem m(i)lă, au mai adaos cu câtva.
www.dacoromanica.ro
— 62 —
                             XII.
                                             1736.  Mai 5.
      Scrisoarea, lui Pausner plenipotenţiarul Ardealului, cătra Friditiberq plenipotenţiarul obştii din Şchei. (Copie.)            •
     Din scrisorîa domnului Paussner plenapotenţial al Hardeliuluî, către domnul Fridinberg aşijderie norodului acestuia plenipotenţial, care s-au dat la Hermanştot. Maî 5. 1736.
     La ca maî nainte scrisoaria mia întorcăndu-mă, am vrut dupia datoria me înştiinţeza cu acasta, că spre a nostria slobozita scrisorîa către domni a Cronştotului, pintru Rumuni cari să găsescu la oraşu a Braşovului alt’ ere răspunz aşa amu primit arăta copiia acasta şi pentru acasta am vrut la sverşitul cu acasta înainte pune, ca să faci dumneta o bine ca acela şi aceste domnului Krigsu aghentu Matolai a arăta, de unde elu dosadu aceştilor juluitorilor au cunoszut şi a lor ceruta pretenzia cum s-au învrednicit a asculta, numai pintru îndireptare lor, dătoria lui este, că să-i indipteză *) şi să-i îndămnă către cei maî mari a grunturilor lor să să plece. Prin acasta n-am potut lăsa, că se nu înştiinţez că mai sus pomeniţ Rumunilor orăşeni, numai de căt cum
       *) îndrepteză.
www.dacoromanica.ro
— 63 —
au trimis mie domnu Matulai greutăţile lor şi eu aşa am tremis la domni a Cronştotului, pintru res-pundere s-au ei la Ecsţelenţia sa comendirtu gheneral, cu aceşle jalbele lor, unde eî pe Ecsţelenţia sa cu aceşte greutăţile lor aşa au înformăluit şi năstvit, căt Ecsţelenţia sa numai decăt deplin au crezut, că se fie cu adevarat aşa, precum ar fi mai sus numiţ orăşani mai mare direptate avut, şi dintru acea perşuazia sau îndămnare, Ecsţelenţia sa aşijdere întru atunce fiind strănsura a guberniei, aci fiind conziliari şi deputirti Cronştotulul, au arătat, că ei pintru tujbele lor, la un termin pus sau la o zi rânduită spre acea, cu voia sau făre de voia să vie, şi pentru numită confuzia şi punctomurile întru rânduită o persona de militar adevărata comesia şi la împreunare lor contra porta sau protivnică parte, cuvântă şi răspu(n)z vor da, întru acasta acestu lucru lor aşa au trecut, că pomeniţi, orăşani la mincună au rămas şi cu ruşine şi fere de cinstă, către pariţia sau plecăcune unde sa or căzut leu trimis înderăt la magystratul şi eu până acum cu adevarat am gândit, că lucru acasta cu ateta se vor fi sverşit, precum cărora şi pricina au fost, ce până acuma aumneluî Matulai, ca pintru un lucru părăsit şi trecut nici un răspunz n-amu tremis, numai din scrisorîa voastra cu mare minune contra-rium amu înţeles, numai fie cum or fi, dare ei pintru acasta nimica nu vor dobândi, precum văi dumneta şi siogur mai bine înţelege din scrisoaria domnilor din Cronştot către mine scrisă, că greutăţile
www.dacoromanica.ro
— 64 —
oraşanilor, cu privilegii lor întru ună cu naţia Sacsilor împreunaţi şi aşa maî vrtos de acast prost cuvânt, ca se nu zic mincuna şi sânt numai jălui-tori au tremis inştanţia la domnu mitropolit al Belgradului, care puţină sau întru tot nimica ajutor nu vor dobândi, că nici militari Herdelîuluî, nici cinul ceteţenilor vă ajuta, numai una pămăntescă slăvită gubernia şi una îurisdicţia şi renduîală întru cinul cetăţenilor va sta, încă şi întru cele besereceşti, numai spre atâta căt dupîa putere direpteţii apărâ-toarîa aduce, biserici reserituluî legi cei greceştii cu a sa pravila şi în puntul (precum dupîa care şi mirenescă magystrat şi întru unele din afare mai mare putere are) împreună-se, îare de vor fi voîa lor suptă protecţiîa sau apâiătoare a camariî re-mune, acasta or pute face, numai trebue întru toat aşa a să purta cum vor agonisi la sine locul sau. gruit la pământul a camariî, pintru că cine la acuî gruntă lăcueşte acestuîa şi îurisdicţia cunoaşte, cu. acasta mă rog împreună şi sănătate trâmăţănd domnului Matolai acestă şi aceste toate pă răndu se le arătaţă dumnelui, şi pă mine amu ecsezălm înainte luî, că eu acuma pintru amu neputinţă de boală şi pintru altă trebuincoasă lucru, dumnelui n-am potut răspunde, că şi dumnelui altă nimica-numai acesta om fi scris, cu care pă dumnevoastră. a cereştilor apărătoarei recomăndăluind rămui.
www.dacoromanica.ro
— 65 —
                    XIII.
                                     1737. Aprilie 21.
      Epistola unui delegat, trimis la Viena în trebile obştii din Bolgarseg. (orig.)
      Hs. Anesti iubiţilor întru H. fraţ!
      Găndescu că cu m(i)la lui D-zău va fi sosit chyr GJteorghi şi de toate pe amărunt ve veţ fi înştiinţat. Eu mă mir că pănă astăz dela ca scrisă de Dmnevoastră carte la Mart. 28. alta mai proaspătă nu mi-î-au venit şi nu ştiu ce va fi pricina. Eu încă în poşte trecută n-am scris, iară în celelalte în toate am scris. La April 18. înălţatul împărat au mers la Leximburg, întru care fiind toate jalbele noastre aşezate, cu a multora înţelepţi sfă-tuîre, a nu ne pute apuca împrotivnicii în nici un cuvânt, după cum şi în şuplicat am scris, că noî sactisfaţie cu nimin nu căutăm, pentru că nu putem ştiind a noastră desăvărşit(ă) neputinţă înainte celor puternici, ce toate cele asuprite pănă acum răbdate cu putere sf. cruci le lăsăm fără numai m(i)la împărăţii sale prin luminat osf. crixrot cercăm. Şi aşa astăz mergând la luminatul prinţip, am vorbit într-acesta chyp. Mâine, sau Duminecă să mergem împreună cu măriîa sa la Leximburg şi să dăm un memoriîal în însăş măna împăratului şi altul la
                                                                             5
www.dacoromanica.ro
— 66 —
măriia sa grof Kenehseg şi aşa cu acastă socotelă am rămas rugând pe m(i)lostivul D-zău pentru bună întâmplare, care întru bună nădejde săntem a nu fi lipsiţ din cele ce cerem prin plini de vrednicie patroni.
      Pentru cele trebuincioase, care aţ scris că vbţ trimite pănă astăz nu ştiu în ce chip şi cum că şi lipţacaniî încă n-au sosit, care şi eu îî aştept nădăjduind că prin trănşii veţ fi făcut chiverniseiă, că tocma la acasta vreme, ce va fi va fi, că pă unde s-au cuvenit am îmboldit cu făgăduinţa. Ce preste toate m(i)Ia cerescului împărat să prisosescă spre noi.
      Viena April 21. 1737.
                                   Care mă stiţ
                                       JP. . .
      P.      S. Cănd săvărşiîam acastă scrisoare, vrând să o trimit la poşte au sosit chyr Nica săn(ă)tos, luînd cele trimise şi înţelegând cu amărunt cele scrise, şi mult m-am învăluit cu fire, pentru ce de tot neînfierbinţată inima d(u)mnevoastră, spre folosul dumnevoastră şi atot nemul următor. Cu jumătate trimitere care aţ făcut şi atâta găndescu că cu multă nevoe, ci de una bine faceţ spre a me mai curând lipsire de aici, că pecum pricep nu vă doare inima de fecor, ca să rămăe cu tot nemul nerobiţ, că ce folos de va rămâne fiilor noştri oareş ce dela noi, şi totdeuna întru mâhnire aş mânca păîne sa,
www.dacoromanica.ro
— 67 —
mai bine ace agoniselă jumătate să lipsască şi fii în linişte să vieţuiască, şi părinţilor să mulţămescă. Insă după scrisoare D(u)mnevoastră văzând cum că ne lipsesc, prin priîatenî doară vom afla ceva, cu îngroşare obrazului, însă nu ştiu, mai bine ar fi să faceţ de acii chiverniselă după cum dela chyr GJteorghi vă veţ încredinţa. Cele viitoare cum vor curge vă vom scrie.
     P. S. Chyr Nica fiind în grabă purcedere, nu au fost mod ca acela a-1 supăra, dară nu să oşă-beşte de obşte noastră cu toate. Chyr TLeodor Şcheu la toţ să închină cu Hs. anesti, iară mai vârtos chir Thotnei.
     Pentru sf. Ipopsifios am fost scris la April 13., să aib răspuns                •
                XIV,
                                             1737. Mai.
      Punctele cuprinse în memoriul înaintat împăratului de obştea din Bolgarscg, — în cont/ra magistratului din Braşov — cu motivarea lor.
                                   1737. Mai.
      Cele 10 poncturî, care s-au scris în memoriîal, într-o adunare toate s-au aşezat, de un mare aghent
                                                    5*
www.dacoromanica.ro
— 68 —
despre parte slăvituluî ofcrixrat, după căzută răn-duîală, pentru aceia aici pe scurtu însemnăm, la ori ce cuvânt cu(m) urmeză unul după altul, cu ce să adeverim când s-ar face inefiziţie, măcar că nu socotim să fie, pentru că nu cercăm judecată, ci m(i)la împărâtescă, care tuturor îaste slobod a căuta.
      1.       La cuvântul dintâi înştiinteză-să mărire îm-părătescă, cine săntem şi de unde am venit lăngă acasta şi sf. biserică de cine îaste zidită întăi.
      La aceste avem mărturie pre însuş luminatul şi preînălţatul împărat Leopold, că chiîar scrie în vechiul privileghium, cum oraşul nostru îaste făcut de Grecî', Rumănî, Bolgari şi de alţ oameni streini. Şi cine va ave gură să zică, că nu îaste, aşa, aşij-dere şi pentru sf(â)nta biserecă, că nu vor pute zice improtivnicii, că nu e făcută de acei răposaţ Domni.
      2.       La al doile cuvânt urmeză, precum îmtăm-plăndu-să pe aici Mihail voevod şi văzând sf(â)ntă beserecă mai mică, bine au voit de au mai adaos cu ceva zidire, dând şi m(i)l(o)stenie, adecă rănduind în tot anul del(a) scaunul Moldovei căte lei 60. întru neuitată pomenire.
      La acastă avem dovedire luminatele hrisoave dela Domnii Moldoveneşti, precum cu rănduîală să dă dela unul la altul. Iară de ar răspunde cineva (măcar că nu e putinţă) dară unde e hrisovul lui Mihai vodă P atunci fără de nici o îndoire răspundem. Pe cum că să află la Sas. Dovedind cu
www.dacoromanica.ro
                                     — 69 —
hrisovul cel venit dela Andreaş Ţâgler părgariul, care l-au găsit la dansul Commanu Petcu Inaşu. Lângă aceştia şi acastă vorbă. Insă de va fi ţiind cineva minte, cănd aă cerut în sfat hrisovul lui Mihai vodă Racoviţâ, şi oare care din Domnii au zis lăsaţi-l să-l punem bine aici la sfat, că mai sănt aici, şi acasta îaste dovedit, că unde să găseşte frăul cauţ şi calul.
      3.        La al treile cuvânt să pomeneşte împroti-vire cetăţenilor împotriva armei împărăteştii măriri, şi cum că şi oamenilor noştri au poruncit a să împotrivi. Aşijdere cuvioasă închinăcune părinţilor noştri înainte puterii împărăteştii măriri.
      Dară pentru acasta cine va ave gură a zice că n-au fost aşa ? Cănd toată ţara şi imperiia ştie că au fost aşa. Iară de ar zice că pe oamenii noştri nu i-aă sfătuit a să împotrivi, dară Postă-variul Stoica goc. pentru ce au şezut ascunsă ? fiind căpitan pus de Sas. Pentru aceia s-au ascunsă în turn, să nu paţă nevoe de Saşi, că n-aă voit după sfatul lor a să împotrivi împărăteştii măriri. (Cu acest cuvânt al treile foarte ne ajutorim. Că nu acesta nu părăm, ce dovedim, plecăcune noastră înainte împărăţii măriri.)
      4.        La al patrule cuvânt arătăm m(i)lostivire împăratului Leopold care cu diplomă au dat oră-şanilor noştri, cum să vieţuiască cu cetăţenii, pentru care m(i)lă mulţ din loc turcescă şi din Valahiia turcescă înţelegând s-aă adunat cu noi, cumpă-
www.dacoromanica.ro
— 70 —
răndu-ş grunt del(a) cetăţeni, după a fieşte-cui trebuinţă.
      La acest cuvânt răspudundere ias'e pre lesne, că m(i)l(o)stivire împărătescă diploma o arată, aşij-dere venire oamenilor dintr-alte părţi să vede că dintr-ănşii sănt de faţă şi între cei mai de frunte, şi între cei mai de jos şi astăz.
      5.       La al cincele cuvânt arată, pecum că mai nainte păn a nu veni noi în Bolgarsecă, aQ fost pădure şi pământ nelucrat şi strâmt V* de mic în mijlocul delurilor, iară altă lărgime n-avem, ce toată iconomiîa ne iaste în Valabila turcaşcă.
      La acastă dovedire cine nu va crede că aQ fost mai nainte pădure să cerce întii la pop. Statie în pimniţă lăngă fântână supt sulinariul ce îase apa din pimniţă, îaste o retezătură de copaci, şi de vreme ce tocma pe acole au fost copaci, dară pe celialalte găuri ce vom zice. Aşijdere şi la Costanda lui Manole îaste să fie în făntăna din curte, iară o retezătură de copaci, şi pot fi şi la alte locuri, şi de nu s-ar încredinţa cu atăta să privescă în plopaz cât robescu oamenii de scot rădăcinile copacilor şi-ş fac cate puţină grădină, şi şi acel locQ straşnic încă trebue să 1 cumpere dela cetate. Pentru care bine ştiţ că în trecuţii ani dela cei mai proşti afi luat ţedulele, care au avut săracii oameni pentru cumpărătoare locurilor, acasta să cunoaşte că pentru să înşale oamenii aii făcut, care când va veni la urechile celor mari, nu puţină ruşine vor câştiga.
www.dacoromanica.ro
— 71 —
Aşijdere de avem cate o livade o cumpărăm în toţ anii dela cetate.
     Iară adevărată iconomiîa noastră iaste în pământ strein vite, vii, munţ, livezi, stupi, rămători i proci, destul iaste atăt a răspunde la acest cuvânt.
     6.        La al şasele cuvânt arătăm cu ce ţinem viiaţa noastră, adecă cu tot feliul de trudă, spre parte negustoriei în bogate părţi călătorind cu multe primejdii, pentru că în oraşul nostru nici un meşteşug nu e slobod, făr strae, găitan de lănă. La acest cuvânt răspunsul să vede a iave precum pentru negustorie, aşa şi pentru meşteşug.
     7.        La al şaptele înştiinţăm, că precum din iconomiîa de supt stăpânire turcasc-ă, aşijdere din pomenita negustorie dăm la vama împărăteştii măriri fi. 20.000 dăm şi la maghistrat cât ne pun, aşijdere cheltuîalele, forşpan cfartir, slujire cetăţii întru toate poruncile Maghistratuluî, numai pentru un fărtal de pământ care iaste cumpărat de noi.
     La acasta de vor zice că nu dăm la vâm(a) împărăteştii măriri atăt cerce şi vază. Aşijdere şi la maghistrat dare şi slujire ce peste putinţă noastră arătată iaste.
     8.        La al optule cuvânt arătăm, că multa ter-peniîa noastră numai pentru linişte credinţii, întru toate împăratului şi cetăţii ajutori am fost păn la sânge, precum asupra Turcilor, aşa şi asupra Cruţilor, păzind locul nostru necălcat de prot.
www.dacoromanica.ro
— 72 —
     La acest cuvânt de vor răspunde că nu e aşa neadeverinţă că aceia nu să va mai pute. Că întăi scrisoare lor arătat vesteşte. A doao vitejii răniţ din trănşii sânt de faţă. A treia muerile celor periţ în război, încă sărt vii, dară altă dovadă ce mai trebue poate să să scoale cei morţ şi să spue.
     9.       La al noaole cuvânt am însemnat într-acesta chip, că împrotivnicii nu să uită la dobânda ce facem casei împărăteştii măriri în toţ anii, nici la atâta porţie ce dăm pentru foarte puţin pământ, nici la vărsare sângelui nostru, nici la m(i)lostivul priveleghium, ce peste toate, când ne rugăm nu dobândim nimic. Iară peste toate amărăcunile cu acasta mai mult ne dosădescu, că în lucrurile be-sereceşti în toate să amestecă, rănduind protopop şi popi după voia lor. Adecă să zicem toată bunătate sufletescă şi trupescă pentru urăcune s-au za-vistiîa del(a) noi o oprescu. Pentru care de n-am nădăjdui întru folosinţa împărăteştii măriri, n-am pute sta unii din noi. Adecă cine mai poate ş-ar căuta odihna sa ar cei slabi ar rămâne în robie şi oraşul s-ar strica.
     Adevărat după urmare cestui de mai sus cuvânt, că înzecit de am da la casa împărăteştii măriri, împrotivnicii nici că găndescu de acasta. Aşij-dere şi pentru porţie nu să uită, ce căt cer dăm. Iară de vărsare sângelui fraţilor noştri de mult au uitat. Iară de privileghium nici leu fost voia dela o semă de vreme ca să-l mai auză, şi aceştia făr nici un feli de gănd leu socotit întru nimic.
www.dacoromanica.ro
— 73 —
     Iară pentru răndulala d(u)hovnicască, de vor tăgădui areştul prot. Radul va mărturisi, că alt om prost de ar fi tocma la pierzare, şi să să scoale un oraş să-l îa in chizăşie, încă caută să-l sloboază, pănă să va adevăra lucru. Dară acasta a îave îaste pizma, că nici acum la atăţa orăşanî nu s-aii uitat, carii în multe răndurî s-au rugat, ce în pizmă l-au ţinut 3. luni, numai pentru că au răspunsă, că în lucrurile legii nu va asculta de maghistrat (şi de acum mai fiind întrebare tot aşa să răspunză) că nu îaste acastă dare dela împăratul a porunci luteranii, saă măcar şi alţii în lucrurile besereci ce acastă rănduîală stă, întru scăpare împărăteştii măriri, făr a protopopiii pricin, au n-aă rânduit muia re să fie în locu de preot f care şi pănă astăz stă într-ace rănduîală, care cu m(i)la luî Dumnezeu va fi cercare de unde au luat acastă putere necuvioasă.
     10.        La al zecelîa cuvânt arată rugăcune ca să fim apăraţ întru cele scrise în privileghium aşij-dere întru toate rănduîalele cririceştî să nu să amestece, ce să fie apărate cu autoritate împărăt. măriri, şi îndreptători pre ep(i)scopul Rîmnicului îară cele maî marî săborul arhiereilor, iprocî, cum să va vede la parii. Iară tot la acest cuvânt zicem, cum toată greutate ce pănă acum o râbdăm, judecată nu cerem, pentru a noastră slăbicune împotriva lor (cele pentru crix comisari s-au schimbat) zicând că noî acum nu maî la scăpare măritului ofcrixrat cădem, cercând m(i)lă.
www.dacoromanica.ro
                                   — 74 —
     Pentru acest cuvânt ce împrotivire va să fie, că în toată imperiia acasta e dată afară, ca feşte-cine să aibă voe a-ş căuta binilo sau şi uşurare sa, şi dreptate sa şi a-ş plânge nujdele sale, făr nici o oprire, dela niminî, fieşte-cine greutate sa să o spue, apoi ce va fi voia împărăteştii măriri.
     Afară dintr-aceste arătăm cele ce s-au făcut împrotiva privileghiumuluî cu litera A., iară cele peste privileghium cu litera B.
     Litera A. la al doile punct iaste slobozire vinului cum arată în privileghium. Dară au nu iaste dirept răspundere împrotiva acestui punt, după cum ştiţ năcazul care tragem, şi nici la sate a vinde nu ne slobod, că pentru acastă pricină au prădat pe Şattdru şi pe Radu Iorga l-au pus la areşti căci au mersu să grăiască să nu-1 prade. Precum înşiş vor dovedi, şi cănd să tâmplă de să zminteşte nescaî vin, au nu mulţ să roagă la unul şi la altul să i-1 ia cu preţ mai jos, după cum şi pop. Stafie acasta au păţit. Iară de ar lăsa să-l demărcăm pe acasă după cum scrie privileghium, n-am păgubi, iproci.
     La al patrule punctum în privileghium iaste rănduîala boitelor.
     La acasta răspundere iaste de faţă nu să poate ascunde ce fieşte cin va vede, iaste pe cum la alte cetăţ, au nu.
     La al şasele punt scrie slobozire cailor de, olae, la aceste nu puţinei vor răspunde, că în multe
www.dacoromanica.ro
— 75 —
rânduri ni s-au tămplat de am văzut cu ochii odată calul Stoicâi luî Manole, fiind gata să mergă în ţeră au vrut să i-1 îa, aşijdere şi aluî Nicolae şi alui Câlbasâ iprocî şi al chiringiilor vrând să încarce.
      La al şaptele scrie slobozire a face rachiu şi olăvină. La acasta îaste isprăvită dovedire, una cu spargere vaselor de bragă. Alta. Iscălitura şi pecetiîa lor, care adevereză opreliştâ. Cu birşag fl. 12. ce făgăduind să vor ruşina.
      La sfârşitul privileghiumuluî, să porunceşte tuturor turbatorilor nu numai Braşovenilor, ca nici cum altă vamă, supt nume ţedule, să nu maî îa.
      Aici destule dovediri avem însă tot oraşul, îar maî vârtos jupăn lanla gândind că în vreme târgului slobod nu îaste obicaî să plătescă acele ţedule, au vrut să scoată şi i s-au luat bunbacul contra-bant.
      Aşijdere şi Ion Şoanul, au păţit cu nişte brânză, şi chyr Radul Duma aşijdere au păţit cu nişte ulei, iprocî, iprocî.
                              La litera B.
      1.      Intăi semneză căte case şi căte familii gândim că vor fi în oraşi şi cum că mai mare între noî n-avem, pecum la alte oraşe şi cum că nu ştim căt porţion pun pe noî. Ce numai căt cer atâta trebue să plătim.
      La acasta n-avem ce maî scrie, că îaste lucru arătat.
www.dacoromanica.ro
— 76 —
     2. La al doile am scris toată pricina oilor dup(ă) cum în parii arată şi la acasta destui doveditori.
     3.       La a treia istoriîa prot(o)prez. Radului şi a ne popei Teodor. Acasta nu sa va pute tăgădui, că au fost pre de curând, şi încă stă.
     Aceştia sănt care s-au dat împărăteştii măriri, luăndu-li-să sema cu amăruntul, că socotim că pentru aceştia tot oraşul poate să mărturisescă, că sănt adevărate. Aşijdere pe scurt la fieşte-ce cuvânt, cu ce să dovedim am însemnat. Ce la fieşte-ce cuvânt fraţii făr temă să răspunaă netemăndu-să nimic, şi ce ş-ar mai aduce aminte să scrie adăugând lăngă aceştia cu bună socoielă.
     La aceştia să răspunde că dăm vama la cetate.
     De va fi porunca să să facă incfiziţie: afară din cele ce am dat înălţatului împărat şi la slăvitul ofcrixrot, vom mai pofti şi aceste ce scrie mai jos, ca să să facă incfiziţie.
                             întrebări:
     1. Cănd au făcut moşii noştri (voştri) şi părinţii case şi noi, cumpărat-au locul şi casele cu locurile şi cu grădinile ?
     Răspunsu lem cumpărat.
     Precum p. Stafie şi alţii au cumpărat şi casa şi locul de lăngă casă tot dela Saşi şi unii dela însuş maghistratul, precum arată scrisorile lor care
www.dacoromanica.ro
— 77 —
le avem, şi cănd cumpărăm moşii dăm la vecini fl. 1. pentru ştiinţa că am cumpărat moşie.
     2.       Casele sau alte pământuri care avem sloboz săntem ale vinde ori la Sasî orî la Rumănî. (De vreme ce săntem sloboz ale vinde să cunoaşte că îaste gruntul nostru.)
     3.       Daţ porţion după putere au maî greu ? De ar fi după putere, nu î-ar prinde ca pe vitele.
     4.  Cfartir ţineţ adevărat ?
     5.       Oamenii săraci carii şed aproape de pădure, şi ostaşii nu pot şede la eî, pentru sărăciîa şi pentru depărtare acela plătescu pentru cfartir la cetate ? Adevărat.
     6.  Caî de poşte daţ. Prav o.
     7.  Sulinare duceţ. Pravo.
     8.  Lemne în poartă daţ. Pravo.
     9.  Oameni la lucru cetăţii în toate zilele daţ.
     10.  Oameni în fănaţe daţ. Pravo.
     11.  Pentru bumbacu daţ vamă la cetate.. (?)
     12.  Pentru peşte daţ ?
     13.  Pentru tăbac daţ?
     14.  Pentru brânză daţ ?
     15.  Pentru ulei daţ ?
     16.  Pentru vin din viile voastre daţ ?
     17.  Din bucatele oilor daţ brânză, caş, lapte?
     18.  Vama oilor care să chiîamă dat daţ ?
     Din stăpânire locului strein.
www.dacoromanica.ro
— 78 —
                        Cele besericeştî.
     19.  Cănd să însoară cineva la judeţ fl. 1. daţ?
     20.  Când să însoară 2.50 daţ ?
     21.       Cănd iaste judecată beserecescă a să despărţi nunte sau logodne la Sasî daţ birşag ?
     22.  Scos-au şi pre prot, pus de arhiereu ?
     23.       Pus-au pe prot. la areşti luni 3. şi ruga-tus-au orăşanii să-l sloboază în chizăşiîa lor.
     24.  Pus-au Saşii alt protopop.
     25.       Cetitu-s-au în beserecă carte cu poruncă del(a) maghistrat pentru schimbare prot(o)prez. a treia zi de Paşti 1736.
     De popa Stafie s-au cetit.
     26.       Luat-au Saşii dela cineva scrisorile care leu avut oamenii pentru cumpărătoare locurilor de grădini (cumpărate dela ei).
                        La ce nu săntem sloboz.
     27.  La cojocărie sănteţ la hainele voastre.
     28.  La croitorie, la alte la toate nu.
     Insă şi cuptori în casă nu.
                           Verbi gratii a.
     La pop. Stafie au găsit un olari pe Micul Birte făcând un cuptoriu şi au vrut sâ-1 spargă, de nu i-ar fi dat bani de au făcut pace.
www.dacoromanica.ro
— 79 —
     Numai strae şi găitan do lănă săntem slohoz.
     29.        La casele de lemnu sloboz sănteţ a lucra, nu.
     30.        Vin din viile voastre sloboz sănteţ a aduce cu bute sau a vinde, nu.
     31.   Rachiu sloboz sănteţ a face ?
     32.   Olăvină, aşijdere nu.
     33.   Bragă, nu.
     34.   Lumini sloboz sănteţ a vinde, nu.
     35.   Păîne sloboz sănteţ, nu.
     36.   Legumi în oraş sloboz sănteţ, nu.
     37.   Cănd lucraţ la cetate plăteşte-vă, nu.
     38.   Poame sloboz sănteţ, nu.
     39.   Cănd lucraţ în fanaţe, nu.
     40.        Cănd vă găseşte lucrând Ia haine sau blănind pradăn-vă ? Pravo.
                     Catanele care să află vii.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
Onogi Dumitraşco Braţ jup. Mogoş. Iosif Lumănărariu.
Tămaş Bratt ego.
Văsii Zalinpa.
Văsii Potloge.
Bad. Daopre.
Gherghi Lebu.
Io. Purilă.
www.dacoromanica.ro
— 80 —
          9. Neguş Cucu.
        10.  Radu Rusu.
        11.  Ştefan Căpriţă.
        12.  Opre aiul Roman Pepene.
        13.  Radu Baboia.
                         Care au perit şi au murit.
        14.  Obărşti Ghiurca.
        15.  Căpitan Pane zet ego.
        16.  Căp. Chiru.
        17.  Căp. Mihai.
        18.  Otnogi Matei braţ ego.
        19.  Otnogi Matei al Florei Sasului.
        20.  Flore al popei Radului, Stegari Robi.
        21.  Radu Giuvălcă, Stegari.
        22.  Mihai Orbul, strajameşter.
        23.  Flore al popei Florei Robi.
        24.  lania Lumăt, căprari.
        25.  Văsii Călăpod.
        26.  Dumitru Bărbieriul.
        27.  Radu Scripcîa.
        28.  Stan Siehim.
        29.  Savu Mănăiloiu.
        30.  Pătru Turbure.
        31.  Gherghi Giuvălcă.
        32.  Stan Fulga.
www.dacoromanica.ro
— 81 —
         33.  Pătru Velican.
         34.  Ilie al popel Radului.
         35.  Bariu, Maree.
         36.  Gherghi Purece..
         37.  Ion Tălliarlul.
         38.  Radu Căpriţă.
         39.  JJima Şuşa.
         40.  Bucur Păligrad.
         41.  Radu zet Gldghiniţă.
         42.  Gherghi Grecu.
         43.  Radu Onenu.
         44.  Ion Văcarlu.
         45.  Bariu al Slavnel.
         46.  Alde Şcheu.
         47.  Ştefan Tomicîcu.
         48.  Stan Dudaşu.
         49.  Ion Lumănăroîu.
         50.  Tănasie.
         ol. Proca al Procăi.
         Carii au perit purtând cărţi înţăpaţ.
         52.  Neculae aiul Mathel Grecu la Rejnov.
         53.  Andrei Croltorlul la Simpetrlu.
         54.  Radu Căciulă.
                         Gocmanu Petcu pentru dragoste împărăteştii măriri au întrat în tabără şi au prinsu un Cruţ şi
                                                                                  6
www.dacoromanica.ro
— 82 —
I-au adus la baron Ttş- Aceştia toate prind loc spre parte slăvitului ofcrixrot, că dau bun(ă) pricină a fi şi noi supt ace iurisdicţie. Aşijdere şi pentru prot. Radu au nu i să cade a fi prot. făr vredni-ciia preoţiei când ai sf(i)nţii sale 2 fraţ au perit pentru dragoste împărăteştii măriri iar nepop. Thodor prin ale lui multe gâlcevi (cum arată scrisoare lui) au călcat plaiul împăr.
               XV.
                                                               1737. August 21.
     Hîrtiîa ce s-a trimis gheneralului Valis în afacerea obştii.
     Illustrissime ac Excellentissime S. R. D. Comes et Generalis Commendans!
              Domine Domine G r a t i o s i s s i m e !
     Excellentiae Vestrae ex cumulatis lamentaţio-nibus nostris pridem, et abunde innotuit, quod intollerabili perpessae huccusque persecutionis, et oppressionis —, iugo impares residuum virium no-strarum arripuerimus et Viennam pro medello con-fugerimus: Remonstrantes ibidem humillime; quod
www.dacoromanica.ro
— 83 —
et quomodo contra mentem, et tenorem Privilegio-rum a sua sacratissima Caesarea Regiaque Chatolica Majestate Leopoldo primo glorioşissimae Memoriae sub anno 1701. nobis benignissime colatorum ab amplissimo Magistratu hujate indecenter, Damnose et Despotice tractemur. Et quidem
     1-mo. Nihil hic, quam exproprijs pecunijs emptam partem terrae possidentes, et adducendas merces ad longinquas Regiones proficiscentes pro augmento Caesarei aerarij annuatim saltem viginti millia florenorum (in hoc solo loco) pro tellorico persolvimus, et tamen contra octavum articulum praememoratorum clementissimorum Privilegiorum inclytae civitati penes Tricessimam in particulari et quidem totis, quoties cum eisdem mercibus ad nun-dinas pergimus, taxam aliquam nobis mandatam praestare sed et . . . (?) pro semel solvere tenemur. Sicut etiam
      2-do. Persolutis non exiguis, et quidem ad libitum tantum contra omnem Iuris, et Iustitiae ordinem nobis impositis contributionibus ulterius affli-gimur, quod nempe, quando oves ad confinia pro tundendo mittimus, transmittit civitas eo, et ad partes turcicas pro ennumerandis ovibus, et (extra hoc, quod tricessimae pro una solite 30. cruciferos praestamus) de centum 125. cruciferos, de caseo libras 100., de lacte urnas 3. et agnu(m) unum praestare obligamur positer
                                                                               6*
www.dacoromanica.ro
                                  — 84 —
     3-      tio. Contra articulum secundum cum vino partim ex nostris vineis colecto etiam tantum pro necessitate nostra nobis providere et plusquam 40. urnas, ubi uni Saxoni 4. et subinde 5. Dolio, quorum unu(m) 130., vel 140. urnas, et plus conti-net admittuntur coemere (excepta aliqua celebranda functione Domestica) nescio qua sibi arrogante autho-ritate prohibemur, et si quid parum obtinemus, particularis impositis desuper nobis praestanda venit: Crematum autem, et cerevisiam
     4-       to. Iuxta articulum septimum pro necessitate, et exigentia Domus nostrae perficere nullo modo admittimur; neque etiam nobis
     5-  to. Contra quartum articulum officinas nostras
versos plateas, sicuti Saxones, erigere et nec mer-ces, nec tali modo, pro ut ipsi non minus vendere licet.                ■
     6-       to. Contra articulum 6-tum equos pro usu nostro destinatos vi pro praejunctura, vel etiam usu privato ipsorum accipiunt, detinent et utuntur.
     Denique omissis multis alijs, ubi nobis praeter aerem, et coctionem panis nihil liberum remansit, praelaudatque amplissimus senatus non contentus, quod nobis contra omnem Iustitiam vere servilem servitutem imponat, nos mancipiorum more tractet, et Privilegia Augustissima nullatenus consideret, sed et eo odij devenit, ut anno elapso archi Presbyterum aliquem nostrum ex hocce Suburbio, Radulum voca-tum nullo alio motivo, aut ratione, quam inconve-
www.dacoromanica.ro
— 85 —
nienti aut interessata per excedentem authoritatem deposuerit, et ad tres menses incarceraverit. Quibus sic stantibus ad pedes Excellentiae vestrae, ut pote cui (sicut peregrimus, relatio desuper nempe de negotio hoc nostro Viennae quaerelato ab altiori Instantia commissa est, supplices provolvimur, et siputi insurgentibusque alijs Nationibus nostra fide-litas semper innotuit, moderna intentata oppressio autem iniquissima foret, pro relatione tali benignis-sime concipienda ex qua solito Excellentiae vestrae Iustitiae fervor elucescat, et qua piissimus Pater Patriae nostris quotidianis malis medellam, et quie-tem succedere faciat, humillime instamus, nos nos ulterioribusque gratijs, Interpositioni, Protectioni, et Gratiosae Exauditioni Demisissime recommendantes
               Excellentiae Vestrae Coronas 21. Aug. 1787.
                           Servorum infimi
                                        Wallachi ex Suburbio Coronensi.
www.dacoromanica.ro
— 86 —
                        XVI.
                                                         1737. Septembre 18.
     Cantăcuaino Basarabii încunoştiinţează obştea din Şchei, despre rezultatul obţinut la curte, în afacerea ei şi-i promite şi mai departe sprijinul lui. (orig.)
      Precuvioase părinte protopopa împreună cu alalţi preoţi ai sfintei bisereci den oraşul Şchiei şi Dumnevoastră cinstiţilor căpetenii şî neguţători al aceluîaş oraş lăcuitori, ai noştri de binevoitori!
      Dela milostivul Dumnezeu vă poftim sănătate şi cel(a)l(a)lt bine. Cu întoarcere într-aciî a părintelui chyr Efstathte trimisul Dumnevoastră la a castă înălţată împărătescă curte nu vrui să las a nu vă face ştire, că de castă dată ceia ce s-au putut, s-au isprăvit şi s-au făcut spre folosul obşteî Dumnevoastră, cum veţ fi şi înţeles păn acum şi mai pe largu den gura zisului părinte veţ auzi, carele căt au fost aici adeverim că cu multă nevoinţă, ostenelă, răvnă şi cinste în toate s-au purtat, a aduce într-acestaş chip treba Dumnevoastră cu ajutorîul lu Dumnezeu şi cu a noastră diligenţie şi asistenţie, ce însă va mai trebui spre deplin sfârşitul zisei trebi, la vreme sa, cum s-au şi grăit, şi curte împărătescă s-au făgăduit, după-ce să vor mai linişti lucrurile ce acum curgu,^ nu săva lipsi a nu să face în
www.dacoromanica.ro
— 87 —
tot chipul de a să aduce la bun liman. De într-atăta s-ar întâmpla a ave vreme supărare şi băntuiala Dumnevoastră acii dela împrotivnici, numai căt fa-ceţi-ne ştire şi nu vom lipsi a raprezintălui la înalta curte împărătescă, care cam milostivă şi iubitoare de dreptate nici odată au vrut, nici va a să face nedreptate cuiva den celor ce sănt credincoş sudiţ ai săi, mai vârtos cei ce pren multe şi mari slujbe la vremie trebuincoase ca acele, cu al lor sănge şi avere, merituri ş-au câştigat. Nici eu nu voîu lipsi căt va fi pen putinţă a face aici spre ajutoriul şi folosul Dumnevoastră după datoriîa-m ca un creştin pravoslavnic, şi ca un ctitor al acei sfinte ^)isereci întemeiate de ai noştri antenati de fericită pemenire. Nici a nu fi uitaţi la rugăcuni mă recomandăluesc. Intr-atâta vă sfătuim şi exprese vă zicem, cu auto-rita de ctitor de a vă purta bine, de a vă uni şi a trăi în dragoste creştinescă şi frăţescă atâta ai biserecei căt şi ai politiei neuitănd cele ce sănt spre adaosul credincoaseî slujbe împărăteşti, la care toate Dumnezeu să vă fie povaţă, făgăduindu-vă eu purure a fi.
     Den Vienna Sept. 28. — 1737.
                  De bine voitor şi la tot ajutoriul gata prin
                                       Cantacuzino Basarabii.
www.dacoromanica.ro
— 88 —
                 XVII.
                                                              1737. Septembre 18.
      Consiliul belic din Viena scrie cancelariei aulice nid Transilvania, în chestia pUngerilor obştii din Bol-garseg contra magistratului, (copie leg.; orig. din Sept. 7.)
      Inclytae Cancellariae Transylvanico-Aulicae amice significandum; Posteaquam Incolae suburbij civitatis ‘ Coronensis Bolgarszeg dicti de ejusdem civitatis Ma-gistratu ex eo se conqueruntur, quod tam in reli-giosis, quam quoad contributionale, vectigalia, passim-que in alijs punctis contra tenorem privilegiorum suorum diversimode vexentur, gravamina illa inda-gare omnino quidem aequum, modo tamen e re fore videtur, inquisitionem desuper eousque differre, do-nec (titl) Wallis ut pote actualiter in expeditione bellica occupato id perficiendi commodius tempus et occasio suppetet; Ne vero propterea supplicantes molestiam aliquam pati contingat, ubi de praesenti potissima illorum querela est, quod a dicto Magistratu in usu privilegiorum suorum turbentur, isque vio-lentum quandum authoritatem contra suum clerum ritus graeci non-unitum nec non eos ipsos sibi arrogare praesumat, pro statuendo saltem remedio provisionali Eadem Inclyta .... amice hisce re-
www.dacoromanica.ro
— 89 —
quiritur, prout id etiam praefato (titl) JVallis una committitur, velit dicto Magistratul Coronensi serio injungere, ut usque dum memoratorum gravaminum investigatio fieri, et accepta desuper relatione determinări poterit, ab omni proisus ipsorum Bolgar-sziensium in suis privilegijs praecipue autem in re-ligiosis et spiritualibus turbatione se abtineat; ma-netque.
                                                       Ex Consilio Bellfao.
     Viennae die 7-ma Septembris 1737.
     Praesentem Copiam originali suo conceptui per omnia Consonanţi esse testor.
     Viennae die 18-va Septembris 1737.
(L. S.) Iosephus WillbaldUH Frey a Schonstein.
                     Imperialis Cancell. aulico Bellicae Substitutus Registrator.
www.dacoromanica.ro
— 90 —
                  XVIII.
                                                           1737. Septembre 18.
       Episcopul Rîmniculul Climent, cere informaţiuni în afacerea obştii din Bolgarseg. (orig.)
      Cuvioase protopoape chyr erei Radule al Braşovului, şi Dum(i)tale iubite fim sufletesc al smereniî noastre jupăne Mogoş dela D(u)mn(e)zău sănătate şi tot fericitul bine vă rugăm, şi a noastră arhie-rescă m(o)l(i)tvă şi bl(a)goslovenie vă trimitem.
      Cu prilejul aceştiî puţintele scrisori ai noastră întăi cercetăm de ale săn(ă)tăţiî, pentru care auzind să ne bucurăm, căci pentru stare şi aşăzare sf(i)nteî beserecî de aciîa nici o înştiinţare nu-m faceţ, sau dispre Viena de aveţi vre-o mângăere noao am vre să ştim după cum şi din socotela vorbei noastre den Sibii am aşăzat pentru cele fiitoare. Căci pentru veşti dintr-acastă parte nu ne îndoim că nu le ştiţi chiîar de ai acei patrii, care prin locurile acele nu lipsesc a călători. Voirem dar şi noi când neţi înştiinţa ce vorbe să pricinuesc şi pre aceîîa, ori din patriia aceia, ori din Vlahiîa, ori din Moldovlahiîa ' den care încredinţăndu-ne vom cunoaşte, şi iar vom
www.dacoromanica.ro
— 91 —
rămâne cătră Dumnezău rugători pentru toate cele de folos a mltvei tale şi a Dum(i)tale. Acasta acum şi fiţ blagosloviţi
     Din episcopiîa Rîmniculuî Sept. 18. — 1737.
                     Al mltvel tale ş-al Dum(i)tale cătră Dumnesăă rugători
                        Climent, episeop. Bînmic.
                       XIX.
                                            1737.
     Informuţiunile clatc mntropolituluî în afacerea obştii din Bolgarseg.
      Pariîa dela inştantiîa dată preosfinţituluî Domnului Mitropolitu cu 13. punctumurî, precumu aice mai pe scurtă amu însămnat.
      1. In toate iurizdicţiile sau direptăţile a noastre preoţeşti, sau besericeşti, nici cumă nu săntemă sloboz se poatemu isprăvi dupâ obicaîul şi dupâ pravila noastră, ci unele ca acele fac domni din Magistrată Braşovului, besereci protestanţilor, adecă lutaranilor, pintru cununii şi pintru desparţeniîa eî fac judecat şi globescu pe uni ca aceşti.
www.dacoromanica.ro
— 92 —
      2.       Nici într-un satu nu săntemu voinici se facem besereca, nu numai beserec(a), că nu ni dau se o facemu din fundamentă ce nici cruca sf(â)nta nu ne slobod se poatemu pune de iznova, nici ţinti-rim se îngradimu după cumu-î ni-e obicaîul, pintru îngropare morţilor, numai ne ţin ca pre neşte var-vari sau necredincoaşi.
      3.       Pintru viile noastre care ţinem la Ungro-valahia sau întru alte părţ nu ne slobod se poatemu aduce la oraşu nostru nici o vedra de vin numai trebue se-1 vindemu Saşilor după cumu-î voia lor, şi căndu trebueşte noao vinu se cumpărămu dela dănşi cu mare preţul.
      4.       Tuturor cari săntu de alta lega fie Unguru fie Nemţu de voru lucra ceva lucru la cetate, pla-tescu bine şi pita dau, numai la oameni noastri nu platescu nimica, nici pită nu dau.
      5.       Iare întru porţiia sau cvartir înparatescu mare nedireptate şi greutate fac noao şi aruncă porţiia cumu-î voia loru, unu omu din a noastri care numai o vaca are sau un cal trebue se pla-tesca ca un mai mare cetuţenîul a Saşilor.
      6.       Căndu stringu porţia înpăratescă atunce foarte năcajescu pe seraci oameni noastri cari n-au de unde se platescă porţiia înpăratuluî, căte 15. şi căte 20. i pun la prinsoare, şi bată ca pe neşte tălharî.
      7.       Meşterilor cari se află în oraşu noastru croitori, sau cizmaşu, sau cojucari, nici cumu nu-i
www.dacoromanica.ro
— 93 —
slobod se lucre, unde vor găsi se lucrază cineva iau şi lucru luî şi-l globescu, îare în ţehu loru nu primescu pe nime de a noastri.
      8.       Noao creştinilor cari ne aflămu la oraşulu Bolgarsig, nu ni-e slobod se poatemu vinde nici pita, nici vinu, nici rachiîu, nicî unu fel de bucate, nici lumini, nicî nimica pe lume, necumu se vindemu ceva în oraşu noastru, ci nu săntemu voinici nicî braga în vreme postului se facem în casa sa, şi de se va găsi la cineva se fie făcută, vin Saşi spargu şi vasul, şi versă braga, afare, aşijdere neguţătorilor cari ţin neguţ în boitele lor, nicî cumu nu slobod se deşch'd(ă) bolta la uliţa, numai căndu vine cineva se-şu cumpăre ceva, diri launtru casii tiebue se între la bolta, şi aşă se-şu cumpăre cei trebue.
      9.       Noao oamenilor a legi greceşti mai greu în toate dăjdile împărăteşti ni se aruncă precumu porţia, aşa şi cvartiru şi toate altele, făcu Saşi pre-cumu-i voia lor, aşa fac, şi precum ni se pare noao că ei depă spatele noastre platescu toată cheltuiala lor, precum popilor, aşa şi la scoale lor, şi la alţi, dare noi ateta norod de creştin fiindu în oraşu noastru şi nimica nu ştimu cumu ei rănduescu şi aruncă dăjdiile pe noî, numai căt vor zice ei, ateta trebue se platimu noî alta nimic nu ştimu.
      10.       Precumu auzimu şi înţelegemu, într-alte oraşele creeşti precum la Buda, la Beşta, şi într-alte locuri unde săntu oameni de lega a noastra, i prii-
www.dacoromanica.ro
— 94 —
mescu în rândul cetăţenilor, şi ţehu au chilin, dare la noî nici cumu nu slobodă.
      11.       La casele besericii a noastri totădeuna pun ofiţiri nemţeşti pe cvartirl, pintru care amu şi vânduţii o casa a bererici, dare întru alta şi în zioa de astăză căndă vin ceva Nemţi minten pun capitan sau laitnan în casa biserecasca.
      12.       A lor evanghelistilor sau protestanţilor preoţ cu dijma dela preuţ noastri din pri la satele, care nici din grunturile împărăteşti nu îau dela preuţ noastri, dare popi lor aşa fac cu preuţ noastri.
      13. Dela preutesi care remun vădue îau por-ţiiu caşi dela alţi, şi altele multe facă noao, ce într-alte cetăţ şi oraş nu fac creştinilor, noî cari ne aflămă în ţinutul Brseî, caşi Israilteni când au fostu la Egypetă, aşa şi noî săntemă îngreunaţă dela lutarani.
      Pintru acasta neavăndă altă măngăîare sau ajutor afare dela preosfinţia ta, cu mare smerenia şi plecăcune cădem şi ne plecamă către mila arhipăstoriei voastrâî, se ni fiî întru ajutor ca se poa-temă şi noî dobindi vroo mangaîare ca şi alţi creştini cari săntu suptu biruinţa preluminatuluî împăratului al Rimuluî.
www.dacoromanica.ro
- 95 —
                 XX.
                                                              1737. Scptemfore 29.
      Episcopul Rîmnicului Climent comunică protopopului Radu dela Braşov şi jupînului Mogoş, că a primit în formaţiunile trimise şi le dă sfaturi cum ou să proceadă mai departe în afacerea lor. (orig.)
      Cucernice protopoape chyr erei Radule dela Braşov, şi Dum(i)tale jupăne Mogoş, dela Dumnezeu sănătate şi tot fericitul bine vă poftim, şi a noastră arhierescă m(o)l(i)tvă şi bl(a)g(o)slovenie vă trimitem.
      Scrisoare ce neţi trifriis la Sept. 22. o am luat din care înţelegând de ale sănătăţii nem bucurat, cele ce ni să scriu, şi din Viena de cucernicul popa Eustathie lem văzut, şi încă şi o copie ce să scrie din Viena de conzilium belicum la ecselenţiia sa grof de Vales o am văzut, dară pentru acasta nu mă înştiinţaţi prin scrisoare ce-m trimiteţi, fost-au apucat a să da pănă au trăit, şi cu ce cuprindere de răspuns ar fi trimis îndărăt, sau nu s-au putut da pănă au trăit, nici răspuns s-au făcut, sau de s-au dat aîure undeva, şi de acolo să va fi răspuns, ci de acasta nu ne putem nici noi înştiinţa, ci de acasta nu ne putem nici noi înştiinţa, ci de n-aţi cunoscut la ce răspuns, sau statornicie rămâne lu-
www.dacoromanica.ro
— 96 —
cru, încă acasta vă sfătuim ca să cercetaţi la canţa-lariîa împărătescă la măriia sa secretarîulDeberschii?), că de acolo veţi pute dobândi cuvânt pentru ale răspunsurilor, şi aşa bine dovedind fără de zăbavă să avem înştiinţare cu amăruntul, ca şi noi să vă putem da mănă de ajutoră încă şi pentru maghis-tratul Braşovului de au avut vre-o poruncă, sau dela luminata curte, sau dela belicum conzilium, sau dela ecselenţiia sa ghenărariul, să mă înştiinţaţi, şi asupra poruncii ce ar fi răspuns ei, încă şi în ce statornicie să razămă popa Theodor a rămâne, şi pentru toate ştiind vom socoti cum şi în ce chip vom pute în vre-o parte după răspunsul ce vă să dă din iznoavă dela sfatul oştilor pentru ascultare de aice, a cerceta şi noi unde vom socoti că s-ar cuveni pentru aceste lucruii.
                                        %
     Acasta şi fiţi bl(a)g(o)sloviţi.
     Din episcopiîa RîmniculuT Sept. 29. — 1737.
                        De binevoitori şi cătră Dumnezău rugătorlu
                           Climent, episcop. Rîmn.
www.dacoromanica.ro
— 97 —
                      XXL
                                                           1737. Novembre 26.-
     Răspunsul guvernului la memorialul obştii din Bolgarseg, înaintat la Sibii — scris în dosul memorialului — (copie.)
     Viind înainte noastră oameni dela Bolgarsegî, noî am fost avut mai nainte porăncă dela curte împărătescă, să facem incdziţio (adecă întrebare) de jalba lor, şi noî aşa amu datu porăncă la ma-ghistratul Braşovului, să de răspuns la ponturile lor. Intr-acasta să nu prăbăluîască să facă vre-un lucru ■ împrotiva privileghiilor.
     La Sibii Noem. 26. — 1737.
                                                         Gavriil Alvinţi
                                                          Secretarlul guberniei.
7
www.dacoromanica.ro
— 98 —
                       XXII.
                                                              1737. Decembre 3.
      Privilegiul obştei din Bolgarseg, primit defa prinţul Christian Lobkovits. (orig.)
     Georg Christian Heyl. Rom. Reichs Fiirst von Lobkovits, Herzog zu Sagan in Schlesien, Ge-fursteter Graf zn Sternstein, Herr zn Glumetz, nnd Randnitz, Ritter des S. Huberti Ordens, der Rom. Kays. nnd Catholischen Mayestât wiircklicher Cam-merer, General der Cavallerie, Obrister liber ein Regiment Cuirassirs, und dermahlen Commandieren-der General in denen Fiirstenthiimbern Siebenbiirgen und Wallachey, wie auch in der letztern Provintz Obe^-Director.
     Demnach in der Rom. Kayserlichen auch zu Hispanien Hungarn und Bohmen Koniglichen Mays. unsers Allergnădigsten Herrn absonderliche Protec-tion und Salvaquardia. Die in der Vorstatt Bol-garszeg wohnhafte griechen Bitus non uniţi dergestalten an und aufgenohmen werden, dass dieselbe bis zu xveithe-rer Untersuclmng und Decision iliren Bey Hof ange-brachten Beschwehrten, wider den Inhalt des Ihnen allergn.
www.dacoromanica.ro
— 99 —
V erliehenen Privilegy weder in Religiosis noch anden gekrănclchet, od. mit einig. Neuerungen graviret werden sollen.
      Als werden hiemit alle und jede Allerhâchst-gedacht Ihrer Kâyserlichen und Koniglichen Majest. beştelite Ober und Niedre Kriegs-Officier, und ins-gemein alle Soldaten, auch Kriegs-Leuthe zu Fuss und zu Ross, Teutsch, Kroatisch- und Ratzischer Nation, was Wurder, Stands, oder Wesen sie sind, nicht weniger alle und jede Zufuhr -Einlogier- und Quartierungs-Commissarien, auch sonst mânniglich, jeder nach Standts-Gebiihr ersucht, die Untergebene aber gemâssen erinnert und ernsten befelcht. ged. griech. nach obigen Inlialt auch weitcrs.
      nicht allein mit aller Eigenthătiger Einlogier-Einquartirung und andern dahero riihrenden Be-schwerlichkeiten, Durchziigen, Nacht und Still-Lagern, Geld-Pressuren, Abnehmung klein oder grossen Viechs, Ross, Wagen, Getreidt, Wein, Bier, Victua-lien, und andern Kriegs-Exaction, wie die Namen haben, oder unter was Prătext selbige gesucht werden mogen, sonderlich aber mit Brand-Schatzung, Raub und Pliinderung, oder auch Gewalthâtigkeiten und Straff-mâssigen Insollentien, gântzlich zuverscho-nen, weniger andern dergleichen zu thun keines
wegs zugestatten, sondern vielmehr in allen Vor-
                                                                             7*
www.dacoromanica.ro
100
fallenheiten, festiglich zu Schiitzen, zu Manutenieren, und Handzuhaben. Hieran ges^hicht was recht ist, und ist man es um einen iedwedern Standes-Gebiihr nach, zuerwiedern erbietig. Die Untergebene aber vollziehen hieran ihre Schuldigkeit und diesen ernst-lichen Befelcht, werden sich auch vor unaussblie-blicher Leibs- und Lebens-Straff zu hiiten wissen.
     Hermanstadt d 3. Dec. 1737.
        (L. S.)      Christian Lobkowitz.
                             XXIII,
                                     1737 ({).
     Adresa obştii din Şchel căt/ră împăratul, în care cere, ca magistratului să nu i să mai permită amestecarea în afacerile bisericeşti.
     Quod nos Magistratus Coronensis, usque ad hanc diem multos aggravationibus affecerit, nos ea omnia cruce christiana tegentes, ideo nullam praetendimus satisfactionem, nec cum illis in aliquem proeessum nos immittimus, videntes nostram coram ibis per-magnam simplicitatem et impotentiam, illorumque in omnibus calliditatem, et maiorem prae nobis po-tentiam cognoscentes, propterea non audemus vel
www.dacoromanica.ro
101
in Processum nos cum cedem immittere, vel satis-factionem aliquam de illo petere. Si in futurum aliqua violentia non porrexerint causam.
      Submississime autem V-ram Caesaream Regiam-que Catholicam Mattem rogamus.
      1- mo.        Ut Monarchali Matţe Sua imperaret Magistratui Coronensi, ne in libertatibus nos turbet, vigore' extradatorum nobis Privilegiorum a Beatrissi-mae memoriae Caesarea sua Regiaque Matte Leo-poldo magno
      2-      do. Ne Magistratus Coronensis in Ecclesiam et Sacerdotes nostros vel in nos ipsos quoad Spiri-tualia negotia, sibi quidpiam arroget. Quia nostra ecclesia est coronata venerabili cruce, et circum-septa septem sacramentis, iuxta institutum Sanctae Catolicae Apostolicae Ecclesiae, non minus quoque ornatur Ecclesia nostra adoratione Intercessionis Beatrissimae Virginis Mariae Deiparae, ceterorumque Dei Sanctorum. Quam ob causam.
      3-      tio. Specialiter lacrimis imploramus deoscu-lantes Sacratissima vestigia Monarchalis Imperatoriae Mattis, ut ecclesia nostra in autoritate sua illaesa permanent. Atque in omnibus ordinationibus et casil îs, noştri una nobiscura in spiritualibus negotiis, apud Eppum Bimnicensem nostrae nationis et reli-gionis iudicentur, uti etiam duorum Generalium Gu-bernatorum mandata id adserunt, et nominatim quidem defuncţi D. Generalis Commendantis de Tige,
www.dacoromanica.ro
102 —
Cibinii existentis, nec non moderni quoque D. Ge-neralis Commendantis et gubernatoris de Wallis, ut videlicet in Spiritualibus negotiis et ecclesiasticis ordinationibus a memorato Eppo Rimnicensi iudice-mur. In praecipuis autem Spiritualibus negotiis, si ad consummatum iudicium in aliqua re Autoritas unius Eppi Rimnicensis vim et robur non haberet, imperaret Majestas V-ra Caesarea Regiaque ut iudi-cemur in Metropolio Belgradiensi (uti etiam in ex-tradatis Metropolitae Belgradiensi, Clementissimis V-rae Imperatoriae Mattis Privilegiis id conceditur, ut videlicet universaliter tota Ecclesia orientalis graeci ritus, quae est in Monarchia V-rae Impera-toriae Mattis, subsit Metropolitae Belgradiensi) et in congregatione omnium Epporum greci ritus, sub Monarchia V-rae Mattis Imperatoriae existentium, iuxta consuetudinem orientalis ecclesiae canonum.
      4-to. Ut dementissime imperaret nos vel ut ceteros Vasallos suscipi sub specialem lurisdictionem et omnimodam Directionem et Proectionem Excelsi Consilii Aulico Bellici, ex eo quod simus homines alieni, et propria voluntate advenerimus, in illorum Territorium, in quo sedem fiximus, neque illud ex gratia possideamus, sed maximo pretio ab illis eme-rimus, ac totaliter sanguine quoque nostro meriţi fuerimus, uti supra propositum est, adhaec neque ullum, praeter hoc exiguum in văile situm et adeo parvae mensurae territorium, aliud beneficium a civitate Coronensi habeamus, respectu cujus possent
www.dacoromanica.ro
103
de novo dominium super nos sibi appropriare. Quod si vero non dignata fuerit id mandare Mattas V-ra Imperatcria, ut susciperemur sub propriam Excelsi Consilii Aulico Bellici Iurisdictionem, ergo imperaret nos cum ceteris civibus Coronensibus pares facere et adnumerare in communes libertates et autoritatem confidendi ex nostris hominibus ac si tribud perso-nis in Magistratu tamquam senatoribus inter Saxo-nes, propter tanta servitia nostra, et praestationem tot miile florenorum inter esse quotannis in aerarium Y-rae Mattis Imperatoriae. Iam si iuxta desiderium et petitum nostrum adepţi fuerimus Y-rae Mattis Imperatoriae Clementiam, speramus per paocos annos nostram civitatem ita populosam evasuram, ut ab-undanter honestis hominibus et nobilibus et quae-storibus ex territoriis Turcicis repleatur, unde non exiguum interesse in aerarium et ad Tricesimas V-rae Imperatoriae Mattis accederet.
     Si autem V-rae Imporatoriae Matti non placeret nos pares facere quoad autoritatem senatoriam et libertatem Civium Coronensium submississime adhuc V-ram Imperatoriam Mattem imploramus, ut cle-mentissimo hoc privilegio nostram civitatem Bolgar-szeg dotare degenaretur, habendi inter nos ex medio nostrum magnum et parvum Iudicem, ac Iuratos, quorum quotannis eligendorum et constituendorum nos ipsi indicem potestatem haberemus, consuetudine ceterarum urbium et civitatum in Hungaria et Transilvania, atque illi per nos electi Iudices et Iurati colligerent a nobis, iuxta provisionem et dispositio-
www.dacoromanica.ro
104 —
nem supremae Camerae V-rae Imperatoriae Mattis omnes portiones et conţi ibutiones, secundum cujusque vires et facultates, sic etiara ut quodvis Iudicium et diremtionem causae, mulctas et arresta, in ne-gotiis non arduis et non criminalibus inter nos occu-rentibus, iidem noştri Iudices et Iurati exercerent. Ceterum autem si contingeret aliquod arduum vel criminale nogotium vel sinistrum Iudicium aut ve-xatio Iudicis, turn esset veluti Alta Tuitio et noştri protectio ac Iudicii decisio a Monarchali mânu V-rae Imperatoriae Mattis, per Iurisdictionem Excelli consilii Aulico Belici, aut proprii Iudicii Camerae supremae, ut super Vasallos fideles et promeritos, et non ut super neoacquisticos, pro quo omnes civitatis Bolgarszeg, ut fideles V-rae Mattis Imperatoriae servi rogamus oramusque.
                    Rationes Separationis.
     1.  Quod Sint Vasalii, et non neoacquistici.
     2.       Quod fundum incultum, inter Saxa, montes et densissima nemora situm, grandi suo aere eme-rint, ac in eo sedes suas fixerint.
     3.     Quod oeconomiam- nullam in fundo Coronensi habeant, praeter Vi milliaris Territorium, in quo Bolgarszeg est excitatum.
     4.       Quod Privilegia Caesarea non observentur, prohibendo ne illorum tenore, in civitate reseratis et apertis fornicibus, quaestus publice exerceatur, et reliquis oneribus aggravando.
www.dacoromanica.ro
105
                 Merita libertatis consequend ae.
     1.       Quod cum civitas Corona Turcicas partes teneret, adversus Caesaream Mattem tum Bolgarszeg sponte sua semeţ sub protectionem armorum Cae-sareorum submiserit.
     2.       Quod tempore tumultus in Hungaria, cum Corona fuisset obsessa, contra Turcas et Rakotzianos, propriis suis hominibus, secundum posse, adversus hostem pugnaverint.
     3.       Quod adeo parvam particulam Territorii ha-dendo, porro tamen tantam summam in aerarium Caesareae Mattis conferant.
                      XXIV.
                                             1738.
     Locuitorii Bolgarseglduluî cer dela prinţul Ch. Lobkovits voe de a putea trece să facă negoţ cu peşte şi porci la Cîmpina. (orig.)
          Durchleiichstigter Fiirst!
          Gnâdigster Herr Herr!
     Vor ohngeiehr 4. Wochen haben wiir mit Vor-bewust des hier commandirenden Herrn Generaln
www.dacoromanica.ro
106 —
Excellenz den den wallach. Fiirsten ratione unserer jenseits und zwar zu Czernitest habenden weingârten, und uns die erlaubtnis die darinnen im abgewiche-nen Herbt erzeugte weine in 7-biirg fiihren zu dorfen, per expressum suppiicando angegang, die herkomml. gebiihr abgestattet, mithin der fernenn und positi-ven resolution halber an den Bojern Stephan De-deskul nacher Kempina verwiesen wordten; da nun von dannen dato nichts erfolget, wiir hingeg des-eigentl. verhalts gerne versichert seyn und das unsrig. geflissenti. nicht mochten zu grunde gehen Lassen, waren wiir gesonnen, abermahlen einen ex-presse nachen ged. Kempina zu expediren, haben zud. ende Bey dass hiesig Herrn Generalii Excellenz unb die Behorige passuales zwar angehalten, von denselben aber an Euer Hochfurstl. durchleucht giitiglich verwiese werden: ferner Beflnden sich hier in Bolgarszeg einige wallachen, so Bisher ihren zwar Kiimmer. Unterhalt zur vermittels des Fisch und
C. R. Schwein-Handels auserofferte Kempina suchen miissen, ausser deme aber der eussersten noth exponirt seynd.
     Wiir nehmen demnach unser einziges refugium zu Euer Hochfurstl. Durchleucht unsern gnâdigsten Herrn Herrn, gantz unterthânigst gehorsambst Bit-tende, dieselben geruhen gnâdigst zu verordnen, da-mit unsern expressen ein Pass nacher Kempina er-theillet, und denen jenseiths gedachten hier Sess-haften wallachen dass Fisch und C. R. Schwein commercium nur Bisdahin gestattet werdten moge:
www.dacoromanica.ro
107
die wur fur so hohe Gnaden in tiefeste respect verharren.
                        ~Eur Hochfurst-Durchleucht TJnterth ănigst-gehorsambste
                                            Die Intaohnere in Bolgarsseg,
                              Bey Kronstadt.
             XXV.
                                        1738.  Ianuarie 12.
      liăspimsul prinţului Ch. Lobkowita la cererea locuitorilor din Bolgarseg, de sub (Nr. XXIV) (orig.)
    Denen Supplicanten anzufiigen, dass dieselbe wohl ihre dermahlig geferte Wein oder auch Yieh Bai Kembina bis an den Pasz zu hernach weiterer Beforderung einbringen konnen, jedoch lassen sich der anverlangte freye Handel dermahlen nicht ins Werk stellen.
    Datum Hermanstadt d. 12-ten Ian. 1738.
                                                Ch. Loblcowitz.
www.dacoromanica.ro
108 —
               XXVI.
                                           1738.  Martie 28.
       Hotărîrea guvernului faţa de neînţelegerile dintre magistratul Braşovului şi locuitorii Şcheiidui (Bomîni). (copie legalisată de Simon Bausner consilieriid guvern crai-birăul Saşilor—în 5. Mai etc.)
                                    . Copiîa.
      Pentru pricina oraşului Scheîluî de lăngă Braşov şi a lăcuîtorilor luî, împotriva magistratului Braşovului, la înălţata curte dată şi dela ace pre sf(i)nţită mărire, prin mijlocire pre m(i)lostivitei scrisori, care în 25. ale luî Sept. în anul trecut la înălţatul gu-bernium s-au trimis.
      A înălţatului gubernium aşezare.
      Fiind că pre sf(i)nţita mărire pre m(i)lostiva voe ş-au aiătat, ca greutate Şcheîanilor cu vreme pre-m(i)lostiveşte să o cerce şi într-aceîa pe ei şi pe clirul lor dela toate silele maghistratului să-î scutescă şi cu aceia lecu desăvârşit să le chiverni-sescă. Iară întâmplare şi fiinţa lucrului îaste, când portariul dela maghistrat trimes în vreme sf(i)nteî slujbe în besereca Şcheilor, ca să prinză pre un căpitan dela frai cumpănii ar fi întrat, aşa s-au pârât, care lucru fără zăbavă a să cerca şi pre
www.dacoromanica.ro
109
înălţata împărăţie cu adevăr despre toate a o (au) înştiinţa tare s-au poruncit. Măcar că gubernium prin mijlocire a osebitei porunci la maghistrat pentru acestă pricină trimesă, datoriei sale pentru lucru ce scrie maî sus ş-au făcut îndestulare. Iară cu acastă mijlocire, fiind că toată fiinţa lucrului din mărturiile amândurora părţilor, care s-au dat pentru cunoştinţa lucrului, cu adevărat să cunoaşte, încăş tot au socotit a trebui, ca direptate sa să şi-o cară, pentră aceia cu putere pre m(i)lostivului dicret şi pe magistrat (cu întregi a oraşului dreptăţ) şi pe Seheieni tare a-î înştiinţa, ca cu mijlocire vremii făcăndu-să pace de toate pricile şi de toate pricinile şi vătămăturile, unii cu alţii împreună să să lipsescă şi fieşte care să fie răbdători unul altuia, pănă când pre înălţatul prinţip pentru cercare asuprelelor şi pre milostivă aşezare, care zăbavă nu va ave va eşi. Şi aşa precum Şcheianii de toate gâlcevi le de toate înoiturile besereceştî sau mireneştî aşa şi de a maghistratuluî vătămare sânt datori a să lipsi. Aşa şi maghistratul poruncii pre sfinţitei şi înălţatei împărăţii a-î sta împotrivă să nu să cerce că fieşte care parte va face jalbă cum că are vătămare dela alta, aceiîa numai decăt i să va face direptate, ca nu orânduîala, care iaste sufletul lucrurilor să să strice şi prin acasta odina de obşte să să zmintescă, ca acasta aşezare între amăndoao părţile să să sfestescâ şi oare care ar trece au ar fi înpotrivitori poruncii de aciia să ia sema măr. crai birăuluî ne-muluî săsesescu i s-au poruncit. La Silii din înăl-
www.dacoromanica.ro
110 —
ţatul guberninm al Ardeiului dată, zile 28. ale lui Mart. anul 1738.
                              Prin Gabriil Alvittţi
                                Secretariul guberniei.
     Cumcă acastă copie izvodului său îaste asemene în tot felîul din cuvânt în cuvânt şi în casa sfatului Braşovului din nainte multora adecăte a cinstitului maghistrat şi a lăcuitoriulor Şcheîuluî, de carii era mare adunare s-au cetit şi s-au tălmăcit, de acasta mărturisescu.
     In Braşov Mai în 5. zile anul 1738.
                  (L. S.) Simon de Bausner al sfinţitei chesariceştiî şi crăeştii şi catoliceştii măriri conzi-liiari din lăuntru guberniu-mului Ardeiului şi crai birău al Saşilor şi judeţ al cetăţii Sibiiului.
www.dacoromanica.ro
111
XXVII.
                                                                        1738. Mai 5.
      Hîrtia, ce cuprinde punctele de împăcare ale obştii din Şchei cu magistratul.
     Infra scriptus recognosco tenore praesentium quod posteaquam a triennio. et quod ex currit, non nullae difficultates et controversiae partim Eccle-siasticae partim civiles, inter hujatem Amplissimum Magistratnm, et aeque hujatis Suburbii Bolgarszeg dicti, quosdam Incolas et Inhabitatores Religionis Graeci Ritus non unitos, ortae eaeque ad Augustis-simam etiam Aulam Cae-o Regiam delatae fuerant, illincque Sirma sua Mats Gubernio suo regio sopien-darum istarum controversiarum causa, saltem inte-rimaliter, eo usque ad eorum indagationem, et fina-lem determinationem, in stătu quo relinquendarum, Mandatum dederat, visum est praefato Exc. Regio Gubernio, altissime fatae suae Mattis, executionem mihi infra scripto comiţi Nationis Saxonicae com-mittere. Prius quam autem id fieret, amicabilem inter partes, super rebus inter se controversis com-positionem tentare et si fieri posset, stabilire: Hinc me his diebus huc in hancce Lib. Regiamque civi-tatem Goronensem, una cum Spli ac Amplissimo D-no Jacobo Sachs S. R. I. Equiti ab Harteneck, ac Pro
www.dacoromanica.ro
112
Iudice civitatis ac sedis Cibiniensis infra aeque sub-şchripto contuli ascitisque, ad me seorsim partibus, exploratisque eorum animis utrasque comperi ad amicabilem compositionem meique eatenus medita-tionem pronas. Assumtis itaque momentis in Con-troversia versantibus, primum et ante omnia occu-rebant Literae quaedam sic dictae Privilegiales seu Protectionales a Divo quondam Imperatore Leopoldo A. 1700. D. 16. Septembr. Graecis Quaestoribus hic Coronae commorantibus, per Exc. Cameram Aulicam expeditae et largitae, abeo autem tempore nunquam productae, quam nune sub moţa ista lite, neque secundum leges Patrias, publicatae multo minus usu roboratae, praetendebantque Suburbani Bolgarszegien-ses, contentas illis Literis Protectionalibus libertates imposterum observări, remonstrante autem Magistratu Coronensi, nullitatem illius p(rae)tensi Privilegii, eo quod 1-mo non Bolgarszegiensibus verum Graecis quaestoribus hujatibus sit indultum. 2-do quod non per ordinariam Instantiam Cancellariam vlt Aulicam Trannicam fuerit expeditum et denique per inter missam sui publicationem evanuerit. Quibus quidem obiectionibus Magistratualibus cum Bolgarszegienses nih.il solidi, in contrarium reponere valuissent, ipsi-met agnoverunt praefatos defectus et praetensi Privilegii invaliditatem, Domini Coronenses vero ultro declararunt se potiora momenta in illo privilegio, licet in valido contenta ipsis Bolgarszensibus e spontanea sua voluntate et benevolentia Iureque Territoriali ac autoritate Magistratuali ex amore
www.dacoromanica.ro
113
erga pacem et quietem concessuros usurpanda, sic vlt.
     Primo. Concedunt eisdem facultatem Domus facultatibus ipsorum pares, absque restrictione ad certum aliquem terminum, modo civitatis moeniis rie sint adeo propre ad jacentes, ut illis posint offi-cere, in suburbio quod nune acta incolunt superiori Boigarszeg dicto comparandi exstruendi, et pro lubitu splendide etiam funditus erigendi, collapsasque ac ruinae vicinas, restaurandi, nec non fundos justo Titulo acquirendi eos inplantandi, in serendi, et pro beneplacito colendi, ad suos quoque descendentes devolvendi, salva tamen manente in casibus vendi-tionis Nationis Saxonicae civibus, qui Iure Indigenat us gaudent, praeemtionis Iure, fundorumque Do-minio directo, semper Publicum Civitatis manente, utili vero seu utilitate fundorum Vallachis, qua In-quilinis superbeiariis relicto, facta tamen prius in casibus venditionis, (ut moris est) proclamatione, per Magistratum civitatis.
     Quod Si tamen pretium ejusmodi Domus vel agri, justo sit majus, et intra tempus proclamationis, usualis in civitate loco consveto fiendae, civis qui-dam Iure retractus taliter a Walacho emptam domum vel agrum sibi vendicare vellet, stabit penes Magrum aestimatio aequa, qua deposita aestimationis factae summa cedet domus vel ager civi, ex Iure praeemp-tionis seu Prothymiseos. Matrimonia denique e modo ut alii cives, cum p(rae)scitu Iudicis Primarii,
                                                                           8
www.dacoromanica.ro
114 —
consveta protocolatione, ac unius fior. hung. occa-sinne primarum nuptiarum, tempore vero secundorum votorum 25. x. seu 50, Denariorum depositione, in-eant, vireant ac Familias suas propagent.
      Secundo. Permittit ac concedit Magistratus ut ii qui proprias possident vineas in Walachia, pro Domestica sua necessitate ac mensa, unum vas 40. ur. Hungaricarum sive Trannicar(um), erga hactenus consvetam Taxam 10. x ab una urna, in civitatem in-ducant, ibique conservent, p(rae)vie coram Iudice Primario sive Inspectore vini, facta insinuatione, et cum certo signo et tali cautela, ne exinde clancu-lariis educillis aut alia fraude quaestui civium et civitati p(rae)judicium ullum, sub poena ammissionis hujatis libertatis et confiscatione vini inferre prae-summant. Hoc vinum postea in suas aedes in vasis minusculis exportare aut vasatim vendere, autpropriae mensae adhibere concessum esto, libertatem quoque iisdem impertiuntur, vinum quod in equis clitellariis in vasis 5. vel 6. ur(narum) advehunt, more hactenus consvetto ac concesso, etiam inposterum in his vasis vendere, nec sit vetitum iisdem interdum cui-dam amicor(um) eorundem alterutrum octale aut dono aut mutuo dare, sine omni tamen p(rae)vari-cat(i)o(n)e. Iis quoque qui proprias non possident vineas attamen ultra dimidium lothonem contribu-tionis pendunt, ad specialem eatenus Mag(ist)r(at)ui facienda(m) requisitionem, conceditur secundum Pro-portionem contributionis certus urnar(um) numerus,
www.dacoromanica.ro
115
pro potu domestico invehere ac conservare. Appro-mittit caeterum etiam Magistratus se iisdem occa-sione nuptiarum pro qualitate et conditione perso-narum a Die St. Martini utque ad Diem paschatos Stil. nov. quo sc tempore sota Civitas. Civibus exclusis vinum novum educillare solet, ad specialem eorun-dem requisitionem certum quendam numerum urna-rum vini concessuros Subsequenti vero tempore, cum ne civib(us) Saxonicis quidquam permittitur, ne Valachis quidem minimum concedi pot est. In super etiam occasione Festivitatis Nicolai Ecclae St. Ni-colai unum vaq 100. urnarum pro celebranda istae Festivitate et Elemosina in pauperes elargienda concedunt.
     Tertio. Post sonitum companulae, qua libertas fori publicatur, liberum erit iisdem Valachis pro uti et alliis civibus, triticum avenam aliaque victualia emere modo ne majus pretium venditoribus offerendo cives supplantare intendant. Ante sonitum campa-nulae autem id p(rao)sumere haud audeant, cum et ipsimet civib(us) id sit interdictum, et non nisi Indicibus fori concedatur, ut pote quibus solis pro necesitate communitatis praeemptio et jus aliquod quasi stapulae competit.
     Quarto. Fornices eisdem Suburbanis Bolgar-ssegiensibus in civitate Coronensi^conducere, ibique merces suas venum exponere, et per ulnas et libras seu in minutiis venditare licitum sit, sic tamen ut
                                                                            8*
www.dacoromanica.ro
                                   — 116 —
non nisi Ianuas intra moenia domus existentia, apertas ad plateas vero seu forum spectantes Clausas teneant appeaso tamen ad has signo aliquo, mercantili de quo fornicem mercantilem intus existere cognoscere quisque possit, extraneis autem Merca-toribus Graecis, non modo januas ad plateas non liceat aperire, verum merces etiam in grosso solum vendere permissum sit.
     Quinto, Si quando gravatos in repartitione contributionis aliisque gravioris momenti negotiis se se animadverterint, pateat eisdem recursus ad Tit. Na(ti)o(n)is Saxon(icae) comitem, ac inde ad Excel-sum R. Tranniae Gubernium.
     Sexto. Equi Mercatorum praecise ad quaestum destinaţi a quovis onere rusticano sive p(raes)tatione postarum exempti sint reliqui autem, qui privatam cum equis exercent, specialiter autem ligna adve-hunt pro necessitate ac aequivitate ad p(rae)standum hoc, reliquis etiam Suburbanis civibus commune onus omnimode sint obşti icti.
     Septimo. Cum sit degenere prohibitorum, cerevi-siae vinique cremati coctio, quae posterior ne civibus quidem est lidita utriusque vero proventus in usus pu-blicos convertantur, aequitati minus consonum sentien-tes ut plus juris commodorumque in Walachos Inquili-nos ac in ipsos veros cives et Saxones indigenas con-feratur neutra concedi ac tollerari potest. Quod autem
www.dacoromanica.ro
117
attinet coctionem potus Braga dicti ea pro necessi-tate Domestica non vero ad questum seu educilum permittitur.
      Octavo. Dum taxa quam hactenus tam a mer-cibus quam victualitîus in porta pendere debuerunt, adeo sit moderata, ut de eadem non habeant cur conquerantur, eandem, et imposterum praestare te-neantur, ut pote cujus proventus in reparationem viarum, platearum ac pontium convertuntur. Attamen siquis eorum, Schedam extrahere a Villico, negli-geret, aut portam absque denuntiatione transire au-deret, is tertiam Mercium earundem partem amittat. Nec denegat.
      Nono. Magistratus hucdum illegitime officio functo Protopoppae Radul si post factam senatui in corpore deprecationem, munus hoc decenţi modo sibi impertisi petierit. Semeţ submiserit in juste factor(um) ac injuriose dictorum veniam efflagitaverit, debitam erga Magistratum venera(ti)o(n)em obse-quiumque, ac nihil unquam se adversus jura ejus-dem ullo mod palam vel clam moliturum, verum unice Ecclesiasticis functurum. Spoponderit. Protopoppae officium confere, pro uti etiam actu confert ac contulit, ea tamen conditione ac expressa reser-va(ti)o(n)e, ut tam ipsemet Protopoppa Radul, quam ejusdem successores, reliqui etiam Popae, et uni-versaliter omnes Suburbii Bolgarsseg dicti Incolae, Ius Patronatus Magistratui in externis in illorum
www.dacoromanica.ro
118
Ecclesiam competens agnoscant. Poppa Thodor sine sufficiente ra(ti)o(n)e ab officio, obsuum erga Magistratum studium remotus ad pristinam suam conditionem Poppalem cum honore restituatur, pro quo assequendo tam reliqui Poppae quam illi qui apartibus illorum stant, omnibus nervis el sincere apud Arhiepiscopum allaborare teneantur, proventa quoque Stolae quibus ab eo tempore carere debuit, ipsi reddantur, omnisque eidem honortam a Wala-chis, quam Poppis sub severa animadversione exhi-beatur, nullaque penitus vel verbis vel factio injuria afficiatur. Si tamen idem Poppa Thodor inposterum semeţ indicenter gesserit, et aliquem excessum contra bonos mores, Ecclesiaeque sancta et canones com-miserit, officio suo in perpetuum privetur. Si quidem etiam Poppa Petkttl Schoanul, qui durante hac lite absque consensu Magistratus Poppae munus in Ecclesia eorundem obtinuit, decenţi \ enera(ti)o(n)e confirmationem sui efflagitavit, pariterque officium, cultum ac debitam venerationem appromicit, in officio suo qua Poppam hisce confirmat. In porterum vero in casum morţiş aut Protopoppae aut Poppae cujus-dam, sibi Magistratus reservat post factam ab Incdlis Bolgarssegiensibus ra(ti)o(n)e morţiş ac vacantis officii denunciationem. Ius candidandi duos aut tres, jure electionis penes Incolas relicto, post factam vero electionem, ac neo electi p(rae)sentationem. Ius eundem confirmandi, ut pote quod ut nunque Iuris Patronatus est. Salvo in casum malae comporta-tionis aut Excelsuum Civilium, secundum leges
www.dacoromanica.ro
119
Ecclesiasticas et civiles in tăiem animadvertendi Iure et facultate concedit insuper Magistratus Proto-poppis Bolgarssegiensibus Iurisdictionem in spirituali-bus, in Poppas Districtuales, qua iisdem Religione unitos; Boborenses autem hujates, aut in eos, aut eorum aedituos minime authoritatem quandam sibi vendicare audeant.
     Decimo. Nec vetat Magistratus eosdem 12. Boborenses seu aedituos, edituorumque Adjunctos eligere, ea tamen cum lege, ne eosdem prout huc-dum ab iisdem factum est, Iurats, id est Iuratos appellent verum Seniores seu curatorum nomine gaudeant. Illi quoque negotiis secularibus quacun-que sub specie et velo minimae se immisceant, sed sit restricta eorum cura pure circa redibus ac Ex-pensis Ecclesiae suae. Nemo etiam in eorum nu-merum assumatur, nisi cujus Proavus hic Natus fuit, nec ullum ad hanc provinciam denominent absque consensu Magistratus, Peregrinos autem et qui absque consensu Magistratus hactenus irrepserunt amo-veantur, pariter ac omnes super numerarii, praepri-mis autem qui non sunt hujatis antiquae et quidem tertiae genera(ti)o(n)is homines Suburbium ad haec hoc quod incolunt oppidum sive oraş nominare non p(rae)sumant, sed prouti Majores eorum Bkej ap-pelent.
     Quando quidem etiam occasione horum motuum nonnulli Bolgarssegiensium verbis et Schriptis in Augusta etiam Aula insinuatis graviter et injuriose
www.dacoromanica.ro
120
contra hujatem Magistratum deliquerint, declararunt illi coram nobis infra Schriptis publice et disertis verbis, quod insimulationes et criminationes atroces, in diversis ipsorum Memorialibus passim obviae v. g. quod Bi — et Polyganiam Magistratus permiserit more plane Turcico, quod Maritum et uxorem invi-cem dirimerit, pueros et exsexu sequiori ipsis in di-rectionem Ecclesiae p(rae)fecerit, in fidelis et refrac-tarius in Augustissimam Domum Austriacam fuerit, olim Majores ipsorum ad resistentiam erga arma Caesarea instimalaverit, dira et mania ab Eodem passi fuerint, nullam eidem obsequium debeant, nulloque subjectionis vinculo obstricti sint, ipsi soli quo ante murales civitatem hancce et universum Principatum erga hqstiles infidelium insultus defen-derint, suburbium quod incolunt ipsi erexerint, quod Magistratus denique disponat cum sacramentis, et quae sunt reliqua injuriose dicta etc., quod inquam insimulationes istae contra ipsorum mentem et in-tentionem ex ignorantia Interpretis et errore conci-pientis irrepserint, omnesque omni destituantur veritate, et eatenus ab eodem coram infraschriptis, ve-niam commissorum petierunt et in futurum omnem debitam obedientiam et respectum hujati Amplisso Mag(ist)r(at)ui se p(rae)stituros, Ius puoque territoriale in dicto Suburbio Bolgarsseg, una cum Iure Patro-natus. Magistratui in illorum Eccl(esi)am a Seculis competens rite tamen et legaliter exercendum, se nunquam laesuros, appromiserunt, spoponderuntque se nih.il ulterius contra hanc civitatem, ejusque
www.dacoromanica.ro
121
Magistratum civium p(rae)rogativas, ac quietem publicam ulterius molituros; verum iis libertatibus, quae iisdem Bolgarssegiensibus p(rae)misso modo indultae sint, contentos, ac Magistratui hujati, qua legitimae suae Instantiae, debitum honorem respectum et ob-sequium semper exhibituros fore.
     Et cum Poppae et Boboristae, qui hactenus quaerelas adversus Magistratum moverunt totius communitatis nomine indulta et concessiones Ejus-dem gratissima mente agnoverint, promissisque suis se staturos promiserint, sic tandem post varios la-bores, partes hactenus invicem contrariae, inter se reconciliatae, antiquaque harmonia, et respective obedientia stabilita est.
     Super quibus modo supra fusius enarrato in p(rae)sentia mei et infra Schriptorum peractis, futuro pro testimonio et validitate actus, propria manus meae subschriptiae et consveti sigilii appressionfe p(rae)sens Instrumentum roborare et statiliri volui, cujus quidem Instrumenti in duplo confecti exemplar, cuique Parti ad manus datum est. Actum Coronae d. 5-ta Maji 1738.
www.dacoromanica.ro
122
                               XXVIII.
                                                  1738. Septembre 6 (18).
     Extras din ‘porunca principelui Lobcovit, prin care să opreşte magistratul Braşovului de a conturba pe Şcheieni în cele religioase şi în alte lucruri ale lor şi răspunsul magistratului (de dto 1138. Sept. 18.) în care îşi arată nevinovăţia şi în care cere pedepsirea Şcheîenilor.
                            Extract u.
     De ce au scris înălţata curte belica, ce s-au scris dela prinţi pul Lopcoviţ ghenărarîul Răîtarilor. Torda, lun(a) Sept. 6., — 1738.
     Ce înălţata curte belica pentru ponosul Şchîaîlor la luna luî Avgust 23. mi-au poruncit n-am uitat sfatului Braşovului a dare în ştire, ca să să ţie după poruncă şi să nu să mestece în lucru Şcheilor pană atunci, pănă să va căuta lucru maî bine şi să numai vie ponos la înălţata curte şi deca nu vor asculta porunca înălţatei curţi, eu după autoritate putiarîa mia pe sfatul îl voi face de va asculta, ce pănă acum aş fi isprăvit de ar fi trimis ponosul la mine, cu care s-au rânduit dirept în sus.
     Din scrisoare Exelenţieî tale şi a măriei voastre la 23. Avgust la înălţatul prinţipul Lopcovici, dată şi dela măriia sa la 6. Sept. din tabără Turdaş noao
www.dacoromanica.ro
123
trimisă, cu mare cinste şi cu gre durere o am înţeles, precum că Şchîaî au îndrăznit împrotiva direptăţiî şi a sufletului a să maî jelui cătră măriile voastre, precum că cu porunca din anul trecut la 26. Oct. dela înălţatul conzilium belicum aici trimesă, precum pe Şcheîaniî pănă să va face incfisiţion şi aşezare, pentru greutăţile lor, pe lângă m(i)lostive privelegiile lor nezmintiţ să să ţie. Afară de acasta nici împotriva cliruluî legii lor neunit, nici împotriva lăcuito-rilor în lucrurile besereceşti cu vr-o putere să nu ne amestecăm. Şi pecum noi pe Şchîaî totdeuna îi năcăjim şi-î îngreuem şi ales în clirul lor grecescu neunit cu fără de pace putere noî totdeuna ne amestecăm. Pentru acasta înălţarea măriilor voastre aţ dai poruncă, ca pănă va fi incfisiţie şi isprăvite greutăţile părţii protivnicilor Şchîaîlor să le fie slobod a trăi cu privilegiile lor şi împrotiva lor în cele besereceşti nici o putere să nu îndrăznim a le face şi în cele sufleteşti să-i îngăduim la episcopia dela liîmnic. Pentru aceia pe măriile voastre cu mare plecăciune vă înştiinţăm cumcă maî nainte cu trei ani întru noî si întru oare carii Scheianî, oare care împotrivire îaste răsărită şi eu nu numai şi cu datornică plecăciune, precum au fost maî nainte cei maî mari ai lor n-au vrut noao să să supue, ca stăpânilor lor, ce şi multe feiiuri de judecăţ şi de obi-caiuri, care noi de 100 de ani am avut cu mare îndrăznială au silit să le ia dela noî şi pentru aciaia la măriia-sa ghinărari Valis şi la înălţatul gubernium încă şi la înălţata curte foarte multe şi amară şi
www.dacoromanica.ro
124 —
nenumărate izvodituri, jelbi au dat, iară noao întru toate aceste împrotivir ale lor şi negrezută îndrăz-nelă nu i s-au căzut alt fără ca despre partîa noastră, pănă a să judeca acestor oameni nici într-un feli, să nu le dăm pricină a să jălui şi aşa mai bine cu bună harmonie să să aşîaze unii cu alţii. Iară fără paguba noastră şi a obicaîurilor noastre, iară de altă parte cu adevărată dovedire a jelbilor lor, care sănt fără nici un folos şi fără fundament, ce numai ca o larvă să descoapere şi curat din naintîa ochilor să arată, pentru aceia după ce dela înălţatul ghină-rariul comendant şi dela înălţatul gubernium, cu numele înălţatei curţi noao ni s-au poruncit, ca pănă să va termina lucru pe Schîai cu privileghiile lor în pace să-i lăsăm şi să ne ferim de clirul lor şi de ale bisericii lor (în pace să-i lăsăm) să nu le facem vre-o putere împrotivă şi ales pe ei întru a legii şi cele sufleteşti nici cum să nu-î turburăm, ci pentru aceia am purtat grija, ca împrotivă înălţatei porunci nici cum să nu fie, putem pe măriile voastre cu adevărată şi plecată cinste sufleteşte a adevăra, precum că toate aceştia curat lem ţinut şi pe Şchîaî cu privelegiile lor în pace după obicaîul lor i-am lăsat şi nici într-un chip nu î-am lăsat, ca să aibă de ce să jelui, precum noi în multe feliuri i-am asupri mai ales întru clirul lor, cu mare putere nem amesteca, pentru aceia, ca să să ia sama mai nainte să cunoaşte cum că Românii şi clirul lor aici trăescu în toată sloboziîa şi întru cele sufleteşti ale legii nimic nu să zmintescu, unde şi pe popa lor, care
www.dacoromanica.ro
125
fiind supt judecată cu putere şi împrotiva obicaîu-filor fără ştire noastră şi fără cercată pricină l-au scos din slujba lui într-aceia şi care pănă a să fi cercat pricina şi a fi în alegere întru tot venitul trebuia să fie părtaş, nici nu pot zice jeluitorii, cumcă noî cu putere noastră am fi cercat, ca să i aşîazăm Iar în loc, care fiind aşa noao foarte cu durere ne cade, precum că aceşti oameni nu îccata pe noî îndeşertu şi izvodite şi adevărate ocări cătră înălţatele inştanţiî a ne defăima. Şi cu urâciune a ne arăta, fiind că eî mal pe urmă cătră măriile voastre, deci! înălţatului prinţip cu memoriîal plin de defăîmături sau arătat, care noao ni s-au trimis, la care răspunsul nostru îaste de mult gata, numai pentru pricina vremilor de acuma şi pentru multe lucruri, care are înălţatul conzilium, n-am putut să-l trimitem, ca ei s-au făcut pildă adevăraţilor defăimători şi aşa ş-au umplut măsura îndrăzniră lor, care trebue să să certe, pentru acela măriilor voastre cu plecăciune ne rugăm, ca părţii protivnice jelbile nu numai să nu le credeţ, ce şi pe ei pănă a fi incfisiţia şi a să alege pricina, ca să fie odihniţ şi înţelepţi şi noao supuş foarte tare să le poruncim şi pentru acela pentru jelbile cele neadevărate la birşag să-i trageţ, ca să fie pildă altora,
                        AI măriilor voastre noî şi oraşul acesta întru slujba înălţatei curţi Austriei, viîaţă şi tot ce avem sântem gata a jărtvi, că
www.dacoromanica.ro
126
                    noi împrotivă neaşezaţilor şi nehodiniţilor Rumânilor neguţătorilor acelora, cu direptate putem a ne ajuta şi alte celia, care vor fi cu direptate şi după obicaî să vă învredniciţ a porunci.
                                 Carii
Braşov 18. Sept. 1738. Ai înălţatei măriilor noastre plecate slugi judeţ al 2. jud. jânogiul şi toţ svătnicii a crăescului şi slobodului oraş în Ardial.
                              XXIX.
                                          1738.
     Gravaminele obştii din Şcheii Braşovului, subscrise de mai mulţi fruntaşi din Şchei şi de toţi preoţii (subscrierile provăzute cu sigile de ceară.) (orig.)
                               Anul 1738.
              Pentru greutăţile besereciî şi ale oraşului
                         Parte ecleziei.
     1)     Scot pe protopop pus de arhiereu după pravilă şi după alegere oraşului şi pun pe altul ne-
www.dacoromanica.ro
127
vrednică şi gălcevitorî, care să arată din scrisoare lui care au dat la măna preoţilor şi la tot oraşul.
      2)      Aşijdere pun preoţi nevrednici persone făr de dar preoţescu, care au dat unii muerî împreună cu un copil al ei să stăpănescă nărod în loc de preot, cum arată carte măriei sale judeţului.
      3)      Judecăţile, care atârnă de beserecă nu putem isprăvi cu săborul nostru după pravila noastră, pentru că protopopul cel pus de maghistrat au dat slobozie unui om avăndu fămee cununat pe lege, de o au lăsat şi s-au cununat cu alta.
      4)      Protopopul cel pus de maghistrat. au zis în beserecă înainte orăşanilor, cum că el iaste stăpân besereciî cu porunca cinstitului maghistrat ce de vreme maghistratul are stăpânire besereciî noastre, nu putem căuta regula ei la cei ce nu o ştiu.
      5)      Deşcriţion adecă plocon, care să cade să de preoţii vl(ă)d(i)căi, care l-au strânsă protopopul cel pus de maghistrat, când l-au întrebat orăşanii ce
l-au făcut au zis că l-au dat măriei sale judeţului, cu acasta, ca şi cu celelalte să adevereză că maghistratul iaste noao în locă de vl(ă)d(i)că.
      6)      Acest protopop pus de maghistrat au adaos şi acasta şi au spart o uşe besereciî furiş şi au luat un sf(ă)ntă antimis [fără care nu putem sluji sf(ă)nta liturghie la acel locu) fără alte ceva va fi luat că nu le ştim, că apoi deca s-au văzut că au stricat uşa s-au pecetluit.
www.dacoromanica.ro
128
     7)       Cruce care îaste pă. tămpa au poruncit să o scoaţă.
     8)       Cruce dela Boci o au dezvelit şi au stricat stoborelul, care au fost împrejur.
                        Greutăţile oraşului.
     1)       Moşii noştri au cumpărat locul dela cetate, când ş-au făcut case sau grădini. Şi mulţi au cumpărat şi case gata dela cetate. [Cum arată scrisorile domnilor]. Şi pentru ca să să ştie că au cumpărat cineva moşie dă la vecini fl. 1.
     Moşiile noastre săntem sloboz să le vindem cui vom vre, ca un lucru stătători al nostru.
     Acum sănt . . . ani, decănd au mersu domnii maistratului de au strănsu şi au luat scrisorile oamenilor noştri, care dedese de vânzare locurilor, care leu vândut de bună voe, însă dela unii de cel proşti.
     2)       Porţionul ne îaste foarte greu, că nici la un. religion nu vedem ducând pe oameni ca pe vitele căt(e) 20 de odată la închisoare.
     Afară de cfartir şi de vămile împărăteşti şi de-vămile ce dăm la cetate cum va arăta mai jos.
     3)       Şi acasta ne îaste mai mare greutate, că din toţ oamenii oraşului nostru nu să află măcar unul când aşază porţionul, ce numai căt socotescu măriîa lor, pun pă fieşte care şi cătu pun trebuc să plătim.
www.dacoromanica.ro
129
      4)       Ne zicti măriîa lor, că nu pot scoate dela noî porţionul, ce s-au rânduit, ce în tot anul rămânem reştanşie a treia parte din patru şi cu acasta să arată pre îngreuîare noastră cu porţiîa.
      5)       Oamenii noştri, carii şed aproape, de pădure şi soldaţii nu pot şede la cfartir pentru depărtare locului şi pentru casele mici şi sărace, dar căt ar fi de sărac şi de departe tot îi caută să plătescă limitaţie la cetate pentru cfartir.
      6) Cai de poşte când le trebue dela noî iau.
      7)       Sulinare pentru mergere apei în cetate ducem.
      8) Lemne de focu în poarta cetăţii ducem.
      9)       Oameni la lucru cetăţii totdeuna căţ trebue iau.
      10)      Oameni la strânsul fânului vara dăm, de nu dăm om, plătim cu bani.
      11)       Când să însoară cineva dă la măriîa sa judeţul fi. 1. Acasta e numai dela cumă încoace, că mai nainte numai cei streini da iară orăşanii n-au dat.
      Meşteşugurile, care nu săntem sloboz.
      121 La cojocărie nu.
          La croitorie nu.
          A face case de lemnu sau de piiatră nu.
          A face cuptoare de căhăli nu.
                                                    9
www.dacoromanica.ro
130
     13)       A vinde vinul din viile noastre cu vadra ca mai nainte, nu.
     14)  A face clăvină nu.
     15)       A face braga nu, că e poruncit cu scrisoare judeţului, unde s-ar găsi fl. 12. birşag.
     16)  A vinde lumânări în oraşu nu.
         Pâine a vinde nu.
     17)  Poame şi legume în oraş nu.
     18)       Pieile de miel dela oile noastre, care le ţinem să. ne facem îmbrăcăminte noao şi celeduluî nostru încă le iau cojocarii.
     19)       Prin boite pă uşă neobicnuită şi ascunsă untrăm prin curte, iară nu pe la uliţă, precum e obicaîul în toată imperiîa, vindem marfa ce adusă cu multă ostenelă şi cu multă vamă.
           Vama de pă ce dăm la cetate, cănd scoatem marfa, afară de ce împărătescă.
     20)  Pentru bumbacu.
     21)  Pentru peşte.
     22)  Pentru tăbacu.
     23)  Pentru brânză.
     24)  Pentru ulei.
     25)      Pentru vinul din viiile noastre dăm-la cetate vamă de 10. vedre fl. 1.60. şi cu acasta tot nu săntem sloboz să ducem căt să ne ajungă.
www.dacoromanica.ro
131
     Iară cu buţile când aducem de să tâmplă să să slebescă vinul pe cale de ger, sau de căldură şi nu-1 putem vinde, nu ne slobod să-l descărcăm la casele noastre, nici airi, ci ne caută să-l vindem cu preţ maî jos.
     26)       Pentru oile, care avem şi le ţinem şi vara şi iarna în ţara rumănescă încă ne iau vamă cu doao porţi maî mul tu decât împăratul, că dăm la cetate de 100. de oî fl. 2.50., iară la vama împă-rătescă dăm de 100., 60.
     27)       Pentru bucatele dela oi încă dăm vamă, pentru 300. de oî punţi de brânză 100. şi 2. puţini cu lapte şi 2. caş şi 2. mieî.
     28)       Iară brânza şi urda, ce am socoti că ne va rămâne, când să apropie vre-un post, nu săntem sloboz să o vindem la casele noastre, cu potoru sau cu puntul, ca să nu să strice, că vin brănzariî de mă globescu.
     29)       Pentru struguri când am adus din Valahiîa n-am dat vamă la cetate, ce numai vamă împără-tescă, îară acum de vr-o 4. ani s-au apucat de neu luat vamă la cetate mai mult decât dăm la vama împărătescă.
                        Pentru măcelarii rumăm.
      30)      Mai nainte vreme tăia carne de vacă şi Mercure şi Sâmbăta. După aceia dela o vreme î-au oprit de Miercure, ce tăia numai Sâmbăta căte un bou.
                                                                          9*
www.dacoromanica.ro
132
     31)       După aceia î-au oprit şi Sâmbăta, de tae şi acum în doao Simbete un bou.
     32)       Carne de rămători şi de pârlit au fost slobod mai nainte, iară acum nu.
     33)       Mai nainte tăia Rumânii la 3. zile a tărgu slobodului căt pute să trecă, iară acum î-au oprit să nu tae nici un bou.
     84) Pieile de miel dela oile noastre pe seina, casii şi aceia le î-au.
     35) Când aducem peşte mai nainte lua căt un peşte dela căţ cai ave un stăpân, iară acum de tot calul iau căte.
     Aceştia sânt adevărate greutăţile, care purtăm noi Şcheii din Bolgarsecu şi ne mai putând suferi cerem m(i)lă dela pre m(i)lostivul şi pre înălţatul împărat şi dela pre luminata gubernie, iară nu cerem judecată.
     Pentru că săntem proşti neînvăţaţ şi săraci.
               (L. S.) protopop Radul Tempe.
               (L. S.) pop(a) Eustathie Gricl.
               'L. S.) pop(a) Petru Şahan.
                        Radul Precop (L. S.)
               (L. S.) Petcu Inafu.
                        Radul Dumei. (L. S.)
               (L. S.) Hagi Necula Răuţ.
www.dacoromanica.ro
133
(L. S.) Gheorghi Urăşte.       
(L. S)  Pavel Moise.           
(L. S.) Te'mpe' Tâmpei.        
(L. S.) Ilie Bird.             
(L. S.) Dumit/ru Inaşu.        
(L. S)  Enache Stama.          
        Costandin Ban. (L. S.) 
(L. S.) Chim Lasar.            
(L. S.) Radu Iorga.            
(L. S.) Pătru Bascalu.         
(L. S.) Ion Boghina.           
(L. S.) Toma Gheorghi.         
(L. S.) Opri Pavel.            
(L. S.) Văsiî Găurincâ Stan.   
(L- S.) Hrist. Pătru.          
(L- S.) Ioan Inaş.             
(L. S.) Opre Fiertul.          
(L. S.) Barhu Pădure.          
(L. S.) Dumitru Păligrad.      
(L. S.) Văsiî Orghidan.        
(L. S.) Radu Orghidan.         
www.dacoromanica.ro
134
(L. S.)  Radu Mihal.     
(L. S)   Toader Bird.    
(L. S.)  Pătru Fiertu.   
(L. S.)  Văsălache Bou.  
(L. S.)  Dumitru Fulga.  
(L. S.)  Toader Fulga.   
(L. S.)  Dragomir Fulga. 
(L. S.)  Toader Fişcot.  
(L. S.)  Vâsii Clapă.    
(L. S.)  'Radu Labăr.    
(L. S.)  Radu Brăncla.   
(L. S.)  Radu Pulpaş.    
(L. S.)  Văsil Creţolul. 
(L. S.)  Radu Orghidan.  
(L. S.)  Todor Bd.       
(L. S)   Stan Badiu.     
(L. S.)  Dumitru Lebu.   
(L. S.)  Stan Brânză.    
         Volna Butmălol. 
(L. S.)  Iancu Comşoiul. 
(L. S.)  Văsil Pavelă.   
www.dacoromanica.ro
135 —
(L. S.) Necula Drăguşcul.     
        Barbul Călaraşiul.    
(L. S.) Ion Călugărulfi.      
(L. S)  Fadul Crăciună.       
(L. S.) Ion Buldule.          
(L. S.) Ioan Lebul.           
(L. S.) Opre Măsărător.       
(L. S.) Necula Dascăl.        
(L. S.) Bucur Pulpaş.         
(L. S.) Pătru Munten Croitor. 
                               XXX.
                                  1739. Febr. 21.
     Consiliul bilic dă ordin generalului de cavalerie prinţul Lobkovits să ia în apărare pe locuitorii Bol-garsegului, până la resolvarea plînqtrilor lor. (copie leg. după orig. dela Febr. 21.)
              P. P.
     Was . . . Nomine der Communităt von Bolgar-segy in puncto Ihrer mit der Stadt Cronstadt haben-
www.dacoromanica.ro
136
den Bekannten Strittigkeit abermahlen zugekommen erscheinet aus der nebenlaag des mehreren.
      So wir . . , . zu dem ende hiemit remittiren, auf d. dieselbe ged. communităt in conformitate dessen, was wir Ihrenthalben schon eheden reservirt, den ohne dem fur sie tragenden sorgfalt nach, in Billichen dingen, und gegen all widrige zuermuthun-gen (?) zu schiitzen belieben mogen, wommit p, Wienn den 21. Febr. A. 1739.
                     Nomine Inclyti Consilij Aulae Bellici an
                    den Herrn generalen der Cavallerie Fursten von Lobkovits.
      Collationiert, und *ist vorstehende Copia dem: Bey der Kăys. Hof. Kgs. Canzley befindl. original Concept in aliem gleichlauthend: Urkund meine Fertigung.
      Wienn d. 16. Martij 1739.
                              Anton Schiller.
                                K.  H. K. Cander.
                              Registrators adjunct.
www.dacoromanica.ro
137
XXXI.
                                   1750. Novembre 18.
      Mai mulţi liumîni din Şchei să leagă între sine a înainta o reprezentaţiune pentru greutăţile obştii la guvern sau la curte şi a suporta toate cheltuielile împreunate cu această reprezentaţiune. (orig.)
                                 In Şchei Braşovului. Anul 1750. Noemvrie 18.
      Noî cei ce mai jos ne iscălim şi cu peceţile noastre întărim, precum să să ştie, că adunăndu-ne cu toţii şi făcând voroavă pentru niştre greutăţi de obşte ale oraşului, ca să dăm jalbă ori la măriia sa crai birăul Sibiului Comes, sau la înălţata gubernie sau şi mai sus, ne legăm într-acestaşi chipu, ca purure să fim gata, or la fie-ce întrebăcune, sau la fieşte-ce răspunsă, sau la cheltuială, sau a sta înainte ori aici, ori la Sibii, sau ori unde, pănă a luoa sfârşit acastă trebă a jelbiî noastre. Iară ori carele din noî n-ar sta înainte, după cum scrie mai sus, ce ar pune pricină, că îaste călători, sau are a sa altă osebită trebă, dându-să în lături din obşte, unul ca acela să tragă chîeltuîala ce l-ar ajunge întreită şi lipsit de toată adunare bisericescă şi gloabă arhierescă galbinî 20. şi domnescă iară atâta, pentru că aşa nem legat de a noastră bună voe.
www.dacoromanica.ro
138
   Acasta adeverim.
Petcu Inaşu.
Pavel Moise,
Hagi Necula Răuţ. Hagi Radu Inaş.
Hagi Dumitrul Ciurcul. Cliiru Lazar.
Gheorghe Voicul.
Hagi Şandru.
Gabriil Ha . . .
Leca Răut.
                                        )
Ion Ciurcul.
Hagi Rad. Ciurcul.
Eu Radul Pricop. Dumitru Hrăst(6). Petru Peligrad.
Vasile Grid.
Gheorghe Herţu.
Toma Gheorge.
Dan Muntenii.
Ion Moldovanu, voescu. Coştandin Dan . . .
N. Hertz.
Văsii Nan.
Hagi Radul Bogici.
, . . . Dumitraşco. Eu Bucur Pulpaş. Stroeji Radu, voim. Stan Inaşul.
Văsii Bungheţu. Dumitru Păligrad. Mihai Bogdan.
Voina Brănzariu. Radu Ghinoiu. Bxicwr Pulpaş. Arsenic.
Dumitru Săcăroiu . . luga Brănzariu. Dumitru Ţănţoiu. Văsăsăi Urghidan. Văsâi Mărin.
Mirică.
Cârstd Oltinu. Dumitru Fulga.
Ion Iar ca.
www.dacoromanica.ro
139
Radu Labăr. Văsăi Bungheţ. Savu Urghidan.
Ion sin Voina. Todoran sin Iuga. Rad. Brăncîa
                                 Iodor Vd.
                  XXXII
                                                    1750. Decembre 18.
      Porunca guvernială, adresată magistratului din Braşov, prin care să dispune a să împlini poruncile împărăteşti şi guverniale. (copie.)
      Copiîa comisionului, care s-au trimis la ma-ghistratul Braşovului, s-au scris în Sibii la 18. Dec.
      Acum adoaooară poruncile înălţatei crărî a să sfătui, precum şi după comisionul nostru, trebue după cum înţelegem după a dumnevoastră îndoire la mărire crăiască să fim dat pănă acuma răspunsurile, dar au rămas, unde după datoriia ce aveţ maî cu mare osârdie să cuveniîa să împliniţ porunca; Au sosit jalba Bolgarseghienilor, dar la mare mirare îaste, precum ale dumnevoastră ceste însemnări întru nimic cu ale lor nu să potrivescu, între scrisorile ce aţ trimis, pentru că trebuia după sfătuire cu dumnelor şi după poruncă prin deputat trebuîş,
1750.
www.dacoromanica.ro
140
să vă arătaţ, n-aţ făcut, pentru acasta vă să trimit jalbele închise, ca să ţineţ minte, precum dumne-voastră luîndu-le, făr de nicî o zăbavă să daţ răs-punsu, care cinstitul şi crăescul gubernium după porunca înălţatei crăirî după atâta zăbavă să să poată trimite făr de nicî o zăpăcire, după acasta dată poruncile crăeştî şi comisionurile noastre maî cu osârdie întru îndreptare lor mai multă ascultare şi acurat să o faceţ. Aşa s-au făcut.
       8. Haller. Ghib.
                                          Adelbertus Somlyai.
               XXXIII.
                                    1751. Decembre 16.
      Extras din rescriptul cesaro-regesc, în chestia obştii din Şchel. (copie).
     Extractus Rescripti Cae-o Regii de 16-a Mensis Decembris, Anni 1751. daţi.
     Cum porro observaverimus Collationales Paro-chiar(um) in Districtu Barcensi graeci Ritus Popis ab officialibus dictae Civitatis N-rae Coronensis hac-tenus datas inconvenienti prorsus emanasse stylo. Hinc vobis incumbet ejusmodi Collationalium exqui-
www.dacoromanica.ro
141
rere, et ruminare originalia, et si compertum fuerit, ea in latin(um) translatis Exemplaribus esse confor-mia, illico abrogare, simulque p(rae)fata Civitatis officialibus serio injungere, ut deinceps a similibus abstineat Expeditionibus, caveant praeterea locor(um) Parochos, sine gravi causa, arbitrario solum e sta-tionibus suis amovere, et alios substituere, ejusque occasione taxare, sed ubi quempiam talium Paro-chor(um) introduci, aut amoveri sonticae exposcerent ra-ones, cum eorum Archidiacono praevie conferant, id demum, quod magis congruu(m) Plebique salutare fore videbitur statuturi.
            XXXIV.
                                     1752. (!) Martie.
     21 puncte, cari s-au înaintat guvernului de obştea din Şcheî. (copie)
      Copia puncturilor, care s-au dat la gubernie in luna lui Martie 1752.
      IntăT. Pentru că negustori, care aduc din ţara rumănescă şi turcască marfă, împlinind lazaretul şi plătind vama, după 15. zile, a cumpăra iaste slobod numai meşterilor cetăţii, iară ce rămâne a vinde
www.dacoromanica.ro
142
negustorilor celor streini s-au altora dintru aî noştri, nu îaste slobod.
      A doao. Pentru că lângă lazaretă, cetăţenilor şi negustorilor celor streini a cumpăra marfă îaste slobod dela alţ negustor, carii făcu lazaretul, iară noî lăcuitorî în Bolgariîa, săntem opriţ, şi nici nu cutezăm a întră în lazaret, ca să cumpărăm ceva de acolo, sau să aducem ceva de acolo în oraş.
      A treia. Aşijdere săntem opriţ, ca să nu vindem în scaunele săseşti, adecă în scaunele Braşovului, Cohalmului, Sibiiului iprocî, piei neargăsite, sau tăbăcite, întru alt chip să să piarză toată marfa . . . şi prin pănzari contrabondei cumpără de duc prin vama împârătescă în ţara rumănescă şi turcescă.
      A patra. Nu îaste noao slobod a cumpăra flos în ţinutul Bărsii, întru alt chip să ia birăul tot, precum tot acel birău dela un negustor al nostru opt-zecî de pietri, dela alt negustor doao sute de pietri, care s-au cumpărată în ţinutulă Bărsii. Din opt-zeci de pietri, jumătate cu bani gata întorcând, pentru doao sute, o sută de florinţ pretendeluind, şi pentru acesta streini slobod fără de nici o împiedecare pănză cumpără. Afară de aceste s-au mai adoogat acesta, ca să nu cumpărăm pănză pănă la noao cesurî în vreme săptămânii tărg-sloboduluî şi vreme, aceia îaste slobodă cetăţenilor, ca să cumpere cetăţeni întăî.
      A cince. Aşijdere uşile cămărilor spre uliţă să nu fie deşchise şi de va vre cine-va să cumpere
www.dacoromanica.ro
143
ceva, întâi să sileşte de merge la casa negustorîuluî şi după aceia merge la cămară de cumpără ceva.
     A şese. Măcar că oile noastre vara şi toamna în ţara rumănescă în munţi umblă, numai tot săn-tem siliţi dela doao oi cinci bani, dela trei sute o găletă de brânză, doi caşi, doao ştendurî de lapte-gros şi doi miei magistratului plătim şi afară din acesta, căci în vreme tunsului oile noastre în pământul Braşovului trei zile pasc, dela tot cârdul un miel, sau un florint nemţesc ne iau în silă.
     A şepte. Săntem opriţi ca să nu aducem acasă venitul oilor, adecă brânza, caşul, laptele iprocî, fără de ţidulă.
     A optele. Veniturile, care să fac în delurile noastre, pentru care lui Vodă dăm zecuîală, vamă şi zecuîală împărătescă, nu săntem sloboz să aducem la casele noastre, ci săntem siliţi să le vindem ce-teţenilor şi pă urmă dela casele lor cu cofa ne silim a cumpăra, iară cine are din noi osebită milă să-ş aducă puţin vin pentru treba luî, îaste silit să plătescă dela toată vadra zece bani.
     A noao. Iaste oprit să nu cumpărăm pentru treba noastră rachiu dela sate, sau din ţara rumănescă, nici să ţinem pă sama noastră, nici să facem olăvină sau bragă, sau med, sau cu vadra din locuri streine să cumpărăm, sau să aducem din ţara rumănescă pentru treba noastră într-alt chip. Ce găseşte îa cetate, cu pedepsă ştiută. Sau vin de
www.dacoromanica.ro
— 144
 Ardei la nunte, sau pă sama caselor noastre, nici cum nu ne slobod.
      A zecele. Când aducem peşte proaspăt din ţara rumănescă, pentru povara unuia cal, care atârnă doao măjî, birăul cetăţii la un peşte, care face 50. de crăiţarl şi luare acesta cu mult întrece împără-tescă, dela asemine povară, care să cuprinde în 25. de creiţari vama împărătescă, încă dela un negustor al nostru, care au adus din ţara rumănescă morăn proaspăt şi rămăşiţa, care au rămas, sărăndu-o pentru vreme viitoare, doao măjî şi jumătate birăul cetăţii au luat, dănd voe de va vinde în tărg să plătescă de tot după obiceiul cel vechi.
      A unsprezecele. Cănd voim să ducem din oraş la târguri slobode sau la alte oraşe, dela un lăturoî de peşte săratu 8. bani, dela un o maje de brânză, măcar dela oile sale să fie 12. bani iau vamă, de un sac de bumbac 12. bani vamă, de un sac de scumpie şase bani vamă, dela o povară de piei tăbăcite 24 de bani Iau vamă, dela un lăturoiu de tabac şase bani Iau vamă, supt tituluşul vămii.
      A doaosprezecele. De să va cumpăra ulei la • sate, al aduce în cetate nr ste slobod, supt pe-depsa contrabandei.
      A treisprezecele. Aşijderea şi acesta, miel a cumpăra şi carne a mănca îaste slobod, Iară pielce- . lele la cine să vor găsi dela acela blănarî, cojocari Iau prădănd şi pieile dela oile noastre sănt prădate
www.dacoromanica.ro
145
şi nici decum nu sănt date îndărăt şi aceste des să face prin cojocari cetăţii, pe mulţi au sărăcit.
     A patrusprezecele. Iară cănd fac ai noştri din flosu pănză pentru treba casiî, atunce pănzari ca cănd ar fi judecata în măna lor, fără de judecată, prădănd îau, care pă mulţi iau prădat.
     A cinsprezecele. Sănt siliţi ai noştri de duc cu spinare lemne în poartă, măcar că poarta îaste îndestulată de lemne, pentru că dela tot carul încărcat cu lemne, patru ştucurî de lemne să ia dela poartă vamă.
     A şaisprezecele. Cănd ne gonesc la lucrul cetăţii ostenela de o zi a unuia om de ai noştri să socoteşte în dajde zece bani, iară a unuia cetăţenii doaozeci de bani. Iară de să va întâmpla să nu mergă unul din ai noştri cu doaozeci de bani să pedepseşte. Aşijdere în vreme lanaţilor patru zile au să lucrăm în dar domnilor dela sfat, au pă zilele acele să plătesc cu bani.
     A şaptesprezecele. Aşijdere oameni noştriî, carii lucreză la lănă, sănt opriţ să nu cumpere lănă dela sate, nici din alte ţări să nu aducă şi întru acest chip avem dobândă, cari facem neguţătorie cu strae şi cu ţoluri şi în trecutele zile şapte sute şi doaosprezece oca de lănă aduse din ţara rumă-nescă şi trecute prin vamă sănt prădate şi luate dela negustoriul nostru, care au adus lăna.
     A optsprezecele. In vremile trecute un fănaţ de obşte după socotela dajdeî să împărţe tuturor osebitu, care fănaţ are nume poiana şi îaste lăngă munţi făcut cu toporu din pădure de moşi noştri şi
                                                  io
www.dacoromanica.ro
146
    împărţ despărţit şi pentru o parte plătim 20. de bani, iară acum numai câţ-va oameni cosesc, iară parte ce mai mare o ţine sfatul, o au luat dela rumâni, încă alt unghi lângă fănaţele cetăţii pănă acum prin biserica noastră stăpânită, acum dela biserică iaste luată şi holdele bisericii noastre leu dijmuit,
        A noaosprezece. Oameni noştri lua dela ghe nerariul paşuşe pentru hârtiile româneşti şi plăte trei creiţari şi ave pace întru un an, iară acum domnul judeţul pentru acest fel de paşuşe ia 12. crăiţari şi numai peste trei luni şi pentru acesta de patru ori întru un an trebue să luom şi să plătim peste tpt 48. de crăiţari.
        Al doaozecile. Mai întâi să da voe măcelarilor noştri să tae 24. de boi în scaunele cetăţii mai pă urmă s-au slobozit pănă la 12. boi, iară acum nu şase, iară acum numai şase boi a tăia cuteză.
        Al doaozecele si unul. In vreme trecută chi-
                        i
    rigii, cari duc marfă, povară în ţara. rumănescă şi de acolo aduc butoae de vin, era sloboz să vănzâ vinul cui vor vre, iară acum iaste oprit, pentru acesta greutăţile noastre cetate nebăgăndu-le în samă la mai mare dajde ne pune, şi fărşind tot cu vânzare caselor şi dechiselor noastre ne silim a plăti dajde, cu mare greutate cu ce după urmă a patriei noastre tânguire.
                                        *
www.dacoromanica.ro
147
         1754.         S-au dus negustori noştri în Ardelu să, cumpere pănză ş au venit pănzarî şi lăpădănd bani au luat pănza neguţătorilor, zicând că ei sânt mai volnici, că ei voesc ca să o cumpere şi să ne vănză noao şi ei au meşteşug ca să trăiască sau noi neg.
         1755.    Tot acela.
         1754. Murind un măcelar al nostru nu dă altuia scaunul.
                       XXXV.
                                                  1752. Ianuarie 29. (1).
        Pasiunile mai multor preoţi şi creştini, înaintate reginei Maria Terezia — în afacerea oiştii din Şchei cu magistratu.
         Sacratissima Caesarea Regiaque Ma-ttas Domina Domina Clementissima Benig-ma!
         Vestra Clementer no-sse dignetur Ma-ttas Caesarea Regia, quod nos Literas Ejusdem Ma-t-tis V-rae Compul(sorias) pariter et Attestator(ias), pro parte et in persona Honorabilis Statij Vassileovics in Suburbio Lib. Regiaeque Civit-tis M. V-rae Saxo-nicalis Coronensis, Bolgarszeg dicto residentium et commorantium Graeci ritus Rascianorum ordinarij
                                                                              io*
www.dacoromanica.ro
— .148 —
    Parochi, ut et ejusdem ritus Ecclesiarum in Districtu Barczensi existentium habitar(um) archidiaconi, prote et iisdem ofdciis suis l(e)g(iti)me confectaset ema-natas, nobisque inter alios Ma-t-tis V-rae fideles subditos L-ris in iisdem nominanter connotatis, praeceptorie sonantes, ac dirrectas summo, quo decet honore, et obedientia receperimus in haec verba: Maria Theresia Divina favente Clementia Roma-nor(um) Imperatrix, ac Germaniae, Hungariae, Bo-h(emi)aeque et Regina, Archidux Austriae, Dux Bur-gundiae, Pr(ince)ps Tr(ansilvani)ae et Siculor(um) Comes, fidelibus N-ris u(nive)rsis et singulis, Illustri-bus, Sp(ectabi)libus Mag(nifi)cis G(ene)rosis Egreg(iis) Nobilibus et agilibus pariter etiam ignobilibus, ac alter(ius) cujusvis status, gradus bonae in honestae-que, fama et conditionis utriusque sexus Hominibus, ubivis in haereditarqo) Pr(inci)patus N-ri Tra(nsilva)-niae Partibusque Eidem reincorporat(is) constitut(is resident(ibus) et commorant(ibus) p(rae)sent(ium) no-titiam habituris, Grat(ia.m) N(ost)ram Caesareo-Re-gioque Pr(inci)palem! Exponitur Ma-t-ti N-rae in Persona Honorabilis Statij Vassileomcs in Suburbio Lib. Regiaeque Civit(a)tis N-rae Saxonicalis Coronensis Bolgarszeg dicto residentium et commorant(ium} Graeci ritus Rascianor(um) ordinarij Parochi ut et Ejusdem ritus Ecclesiar(um) in Districtu Nostro Barczensi existent(ium) habitar(um) Archidiaconi, pro se, et ab iisdem off(ic)iis suis, qualiter idem medio ves-tis, ratione et praetextu certorum quorund(am) ne-gotiorum dicto modo suorum, coram declarandorumr
www.dacoromanica.ro
149
    in p(rae)sentia Egregior(um), Nobilium et Agilium Ladislai Sănaor, Georgi Catunsci, Alexij Mihăly et Antonij Balo Cancell(ariae) nostrae Prov(incia)lis Tran(silvani)cae Andreae Ioannis sen. et jun. Iosephi et Petri Nagy, Stephani Halmăgi, Ant. Imett, Mojsis Varo, Georgii Dobra, Michaelis Endes, <Sig. Lăsslo, Blasii Dombi et Petri Răcs Tabulae N-rae Regiae in Tra(nsilvani)a Iud-riae Scribarum ac Iuratorum Notar(iorum), per nos ad id specialiter exmissor(um) V.-Comitum item, Iudicum, V.-Iud-li-umque Jurassorum, ac Notarior(um) Sedriarum Co-mitatuum nostrorum Albensis Tran(silva)niae, de Kukullo, Ttordensis, Colos(i)en(sis), Hunyad(iensis), Szolnok utriusque inter videlicet et Mediocris Krass-nensis Dobreensis, et de Zarând: V.-Judicum porro Regiorum, caeterorumque Jurassorum ac Notarriorum, sedium siculicalium Udvarhelly, Filialiumque hujus Keresztur, et Bardocs, Trium insuper septi, Kezdi, Orbai ut et Miklosvar, Csik item utriusque, Gyergyo et Kâszon, Marus denique et Aranyos: V.-Capita-neorum item, V.-Jud-liumque Jurassorum, ac Nota-rior(um) Arcis et Districtuum N-ror(um) Terrae Fa-garas et Ko.ar: Ductor(um) praeterea Nobilium V.-Jud-lium caeterorumque Jurassor(um) ac Notarior(um) oppidor(um) nostror(um) Ttorda, Nagy Enyed, Dees,
    M.  Igen, Sârd, Berberek, ac Allvincz Prudentum denique, ac circumspect(orum) Magistr(orum) Civium Regior(um) et sedium, Primariorumque Judicum, Villicorum, caeterorumque Juratorum Civium, Sena-tor(um) Notariorum et Secretarior(um) sedium, et
www.dacoromanica.ro
150
    Districtuum. Civitatumque et oppidorum nostror(um) Saxor(um) N.-Szeben, Medgyes, Brassd, Segesvâr, Besztercze, Nagy Sink, Szeredahely, Szâsz-Sebes, et Szâsz-Vâros: Primariorum item, Regiorum Judicum, caeterorumque Juratorum Civium, Senator(um), ac Notarior(um) Civit(a)tum, et oppidor(um) nostror(um), Kolosvâr, Kârolyvâr, Marus- es Kezdi - Vâsârhely, Sepsi Szt. Gyorgy, Illye-fal(va), et Bereczk, Hominum videlicet nostror(um) regior(um), pro Jurium dicto modo suor(um) tuitione, ac defensione certas quas-dam fassiones et Attesta(ti)ones celebrări facere vellet Jure admittente. Cum autem verit(a)tis fassio Justi-tiaeque recognitio nemini sit abneganda, proinde vobis har(um) serie comittimus et mandamus fir(mi)-t(e)r, ut dum, et quandocunque cum p(rae)sent(ibus) simul vel divisim fueritis requisiti, statim nos sub oneribus singularum sedecim Marcar(um) gravis ponderis per eos, quor(um) interest seu intererit, irremissibiliter exigendarum ad diem et looum per praefat(um) exp(onen)t(e)m, vel homines ejus ad id transmittendos vobis praefigendum, in p(rae)sentiam dictorum Hominum nostror(um) Regior(um) persona-liter accedere, ibique ad fidem vestram Deo debit(am), qualiscunque vobis de et super rebus coram interro-gandis constiterit certitudo veritatis, suo modo dicere, fateri et attestari modis omnib(us) debeatis ac te-neamini. Super quibus quidem fassionibus, et attes-ta(ti)onibus vestris L(ite)ras tandem per eosd(em) Homines nostros Regios, sub sigillis subscriptionibus-que suis fide eor(um) mediante conscribendas, anno-
www.dacoromanica.ro
151
tato exp(onen)ti Jurium p(rae)sso modo suorum ube-riorem futuram ad cautelam necessar(ias) extrădări volumus, et jubemus communi Justiţia, et aequit(a)te svadente. Secus non facturi Praesent(ibus) Perlect(is) exhibent(is) restitut(is). Dat(um) in Lib(era) Regiaque Civit(a)te N-ra Saxon(icali) Mediensi die nona X-mbr Annd millesimo septing(entesi)mo quinquagesimo et subscriptum eiat Lecta cor. erantque Sigillo ejusd. Ma(jes)tatis V-rae Judiciali authentico eoque Tran-(silva)nico in inferiori earundem margine, in medio Loco vidolicet solito super cera rubia ductili impres-sive communitae, et corroboratae, patenterque con-fectae, et emanatae.
      Quibus receptis, nos mandatis ejusdem Ma(jes)-t(a)tis V-rae semper, et in omţni)b(us)que uti tere-mur, ac parest obedire, satisfacereque volentes in hoc Anno p(rae)senti millesimo sept(ingentesi)mo quinquag(es'i)mo primo, die vero vigesima quinta Januar in praememoratum Lib. Regiaeque Civit(a)tis Ma(jes)t(a)tis V-rae Saxon(icalis) Coronensis Subur-bium Bolgarszeg vocatum, consequenterque Domum ibidem piopriain suprafati Statij Vassileovics in Platea vulgo Ulicsa Furkoje nuncupata extruciam, et situatam accessimus, ibique Testium infrascripto-r(um), vi praeinsenti Ma(jes)t(a)tis V-rae Mandati compulsorij noştri in praesentium accesitorum fassio-nes et Attestationes in ordine ad exhibita nobis per exptm. de utii Puncta fide eorum mediante factas, eo quo sequitur modo et ordine receperimus.
www.dacoromanica.ro
152
                     Utrum autem erat tale.
       1- mo. Scitne pro certo Testis, et an audiverit
  a fide dignis hominibus, quod politicus Magistratus Lib. Regiaque Civit(a)tis Coronen(sis), in negotio Ecclesiarum Graeci ritus Rascianarum Coronensis, et ab eadem dependentium Barczensium religioso se immisceret, et Jurisdictionem aliquam exerceret ? Quam si                .
       2-      o. Exerceat In quibus illa consistit ? An prae-dictus Magi(s)tr(at)us constituat in praeattactis Eccle-siis authoritate propria Sacerdotes, Literisque Ma-gistratualibus ad functiones obeundas confirmet, et quid, quantumque pro hujus muneris parochialis collatione a quovis Parocho, vel Pago exigere soleat ?
       3-      o. An Sacerdotes propria authoritate mose dictus Magistratus de Parochia in Parochiam trans-locet, et quibus de causis ?
       4-      o. An in alias jurisdictiones Ecclesiasticus, et respective Parochiales se immitat, ut pote circa administrationem sacramentor(um), sepulturas, spon-salia dirimenda et solvenda ? Demum
       Uit. Ob haec, et similia, nec non Templorum erectiones poenas aliquas, seu Mulctas infligat, et exigat saepe nominatus Mag(ist)r(at)us contra Privilegia Tollerantiae Templorum Rascianicor(um) in hoc Districtu Barczensi ? Cum omnibus congruis circum-stantiis bona fide fateatur fatens.
www.dacoromanica.ro
153
     Sequuntur Fassiones Testium.
     1-     us. Testis Honorabilis Popa Sstojka a(nn)or(um) cir. 52.
     2-     us. Testis Hon. Popa Lupţi a-or. cir. 50. Ambo Popae actuales sive Parochi Po-ss-onis Rosnyd in Districtu Barczensi Graeci ritus Rascianici, fatentur ad 1-m.: Quod omnino questionatus Magis(tra)tus se in negotia Ecclesiastica Coronensis et Barczensiu(m) Graeci ritus Ecclesiar(um) immisceat, et tantam Jurisdictionem exerceat, ut nihil sine illius assensu fieri poşsit. In specie ad 2-m. Authoritate propria constituit sacerdotes Judex primar, eosque Literis suis ad obeundas functiones confirmat, prout et nos confirmavit D-nus Judex Georgius Drauth filo tem-pore Judex primar., virtute harum quas hic produ-cimus Literarum cui ob collatam Parochi am et ex-peditionem har(um) ego Popa Sstojka solvi sex ducatos, scribae unum Rflor. praeterea Judicibus Pagi, et Juratis Singulis honorarium aliis quidem 4. Apumf?) alvearia aliis duo, aliis unam alteramve ovem dedi Ego vero Popa Lupu propter adeptam functio-nem solvi Eidem Georgio Drautth 12. fior. hung. scribae duos pariter hung. Judicibus vero paganis
18. fior. aeque hung. et 48. Den. titulo eorum ani-mos conciliandi. Ad 3-m non recordari talis muta-tionis Ad 4-m Refert Popa Sstojka tempore pesti-lentiae Nr. 719. praeteritae aliquam partem Paro-chiae Rosnyoiensis intuitu infectionis per distinctum Popa fuisse administratam, et tandem quasi dismem-
www.dacoromanica.ro
154 —
  bratam, cujus reapplicationem idem GeorgiusDrautth proptei- 10. verveces indulsit. Copulationes sine praescitu et annuentia Judicum Pagensium prohiben-tur, aliquando vero coguntur per eosdem pagenses vel inviţi Popa invitas interdum personas copulare, prout ante Lex circiter Annos cum quibusdam Lingaris contigit, ubi sponsus ligatus est per Saxo-nes in Templum aductus et per me Popam Sstojka vi impulsum copulatus. Ad Uit. Templum Rosnyo-iense ante 32. circiter Annos igne conflagrasse, cujus atriolum ex Ligno prius compactum, aliqua Ele^ mosina hac intentione accepta, volebant Incolae e Lapidibus reaedificare, quod tamen post multas etiam largitiones apud Judicem Coronensem. et pagenses Saxones efficere minime potuerunt quoad ab altiori-bus Instantiis Cibinio, post factum eo recursum fa-cultatem impetrassent, neve in hocce conatu suo turbarentur hujatibus injunctum fuisset. Verum tune quoque quidam Dominus eatenus Corona exmissus aedificij intenti altitudinem, ita circumscripsit, ut nullius prodierit apparentiae quamvis Sumptos ho-nesta erectioni si licuisset suppetiissent. Ad haec g'aviter accidere nobis quod Decima per Pastorem Evangelicum ex apibuş quottanis desummatur; Ex frugibus 30. nempe et 40. . . . (?) 20. ponderib(us)-que Bubulae et una Urna vini Singulis Annis De-cimatoribus oblatis perfici posse.
       3- us. Testis Honor. Popa Ssmadu A-or. cir. 60.
       4-       us. Testis Honor. Popa Mihaly Băj A-or. cir. 40.
www.dacoromanica.ro
                                  — 155 —
       5-       us. Testis Honor. Popa Juon Dobri A-or. cir. 34.
       6-       us. Testis Honor. Popa Sstdn a Birouluj A-or. cir. Bl. Parochi omnes graeci ritus Po-ss-onis Zernest in p(rae)fato Districtu Barczensi fatentur ad 1-m. & 2-m Utique Sacerdotes in Parochia nostra constituit Judex primar. Coronensis authoritate propria, pro ut me Popam Smadu constituit Georgius q(ui)d(a)m Drautth, me Popam MiJtdlly Samuel q(ui)d(a)m Herbert, idem me qucque Popam Sstdn, et Popam jfuon, Literis facultatoriis singulos Singillatim munitos, quas actu pro manibus habem(us), et ecce producimus. Pro quibus qoidem Literis et adepta functione Ego Popa Ssmadu 33. Hflos. Ego Popa Mihălly 55. flos. Ego Popa Juoti 50. flos Ego Popa Sstan autem 30. flos. solvimus. Ad 3-m Casus Translocationum nullos nobis innotuisse. Ad 4-m In Sacramentor(um) administrationes nequaquam se imiscere Magistratum; alias si quae rixae et his limi-tes personales causae inter Popas incidant, prout non nunquam contingit Inspectores pagor(um) in quibus similia accidunt, dijudicant et mulctas de-summunt. Quemadmodum mihi Popae Ssmadu evenit, qui ob verbalem quandam cum Popa Juon Baju interlocutionem, Kristoff Neidel dicto Pagi Zernest Inspector 63. flos. Solvi Adversarius praete-rea 12. flos. Ego tfero Popa jfuon Dobri pariter aliquam contentionem Martino Klosio tres ducatos. Popa Mihaly Baju Georgio Retter in Simili materia 3. Ducatos. Adjicio Popa Ssmadu, quod frater
www.dacoromanica.ro
156
meus Popa Vlad.........(?) aequi Zernestiensis per
attritam aetatem, et Valeduniarum (?) Statum hinc absens pro obtenta Parochia 28. Hflos solverit.
     Notandum:    Gomparet quidam JSstan filius
Popa Juon Baju ex Zernest, qui refert Parentem sum in contumocia detentum ad fatendum comparare non posse, audivisse tamen certo certius se ab eodem, quod 20. flos. pro adepta Parochia solverit.
     Die 20-a Iau. N-o praescripto continuata Inquisitio ibidem.
     7-m. Testis Honor. Popa Nyistor A-or. cir. 36. Parochus allodiatorum in circumjacentia Goronensi procurandarum apum(?) et procurandorum Utensilium gratia asservari solitorum fatetur ad 1-m & 2-m Sacerdotes propria authoritate quod constituat Judex Literisque eosdem maniat verum est, prout et me D-nus quidam Santuel Herbert, cujus L-ras desuper hic produco. Cui solvi pro collato numere 3. Du-catos, sub sequo vero Judici D-no Martino Klosio pro Confirmatione Earumd(em) Literar(um) unum Tallerum. Ad 3-m De aliis transloca(ti)onibusSacerdotumnonmihi incidere, quod vero Praedecessorem in functione meum Popa yuon dictum Dnus. Herbert ejecerit, et me in lo-cum ipsius ita assumpserit hoc fateor. Ad 4-m. In alias etiam Jurisdictiones se immittit, ab cis enim qui sponsalia contrahunt certum accidens habet Judex a copulandis vero singulum flo-rum accipit. Divortia sine scitu ipsius fieri non possunt et hic ad uit. credibile quod mulcta talium personar(um) eidem cedat.
www.dacoromanica.ro
157
     8-       m. Testis Honor. Popa Sstojka a-or. cir. 32. unus e Paiochis Po-ss-onis Tohân fatetur ad 1-m Omnino Domini Coronenses se negotiis Eclesiar(um) graeci ritus, immiscent, et Jurisdictionem exercent. Ad 2-m Primum est quod ad ordines petere sub animadversione ipsor(um) non attentemus, priusquam Dominis Coronensibus nosmet cum honorariis insi-nuaremus, et recomendationem ab illis extraheremus, prout ego Judici tali occasione 2. Ducatos, Spano vero unum Tallerum donavi, hi tandem ad ordines admissus. Alterum quod Parochos propria authori-tate constituit D-nus Judex primar., et suis L-ris ad functionem facultet, prout et me facultavit, cui ob collatam functione 14. Ducatos, scribae vero propter expeditionem 1. Ducatum, Spano sex. flos. Inspectori Pagi 2. Ducatos solvi. Ad 3-m Aliquem Popa Juon dictum ex Allodiis Coronen.-;ib(us)que suo quod D-ni Coronenses amandaverint. Hoc quoque contigit, ut diviso in plures partes unius Parochi territorio munusculi gratia plures Parochi sint con-stituti quemadmodum cum Jncolis trans passum Torcsvâra inquilinantibus aliis ad Ecclesiam Toha-nensem Spectantibus ante 11. circiter annos contigit. Ad 4-m & Uit Atriolum templi noştri ex Ligno con-sistens per vetustatem vitiatum congesta eatenus aliqua stipe dum e lapidibus estruere conaremur per D-nos Coronenses prohibiţi, oblatis D-no Herbert 2. Ducatis facultatem illud reaedificandi impetravimus.
     9-       m. Testis Hon. Popa ynon A-or. cir. 40. Plebis immediate cistricesimam Torcsvariensem de-
www.dacoromanica.ro
158
gentis Parochus fatetur Ad 1-m Utique se immiscet, et plenarium Jurisdictionem exercefc. Unde ad 2-m sacerdotes propria authoritate constituit Judex primar, prout et me constituit mediantibus hisce suis L-ris D-nus Mart. Klosius cui 20. fios propterea solvi, hoc autern graviter mihi accidit quod in Parochiam meam vi har. L-rai(um) induitam vix duob(us)que Mensibus praeterlapsis, alium etiam Parochum pro
20. pariter fl-is obtruserit Popa Radully dictum, et hi unius sportulain duo usurpamus. Ad 3-m Me scio quod ex Allodiis Coronensibus nullius culpae conscium D-nus qdm Herbert, quo ipsemet antea accepto a me uno Ducato imposuerat ejecerit alior(um) translocationes non mihi innotuerunt. Ad 4-m sub mea functione, quod in similia se Mapistratus immi-sisset non recordor. Ad Uit. uti proxiu e praecedens.
      10-m. Testis Honor. Popa Radul A-or. cir. 65. Parochus ex Po-ss-one praefata Tohân Ad 1-m Im-miscet profecto se et Jurisdictionem in negotiis Ecclesiasticis exercet Magistratus Coronensis, et in specie ad 2-m Munia Sacerdotibus Judex primar, confert, prout et mihi hisce L-ris mediantibus con-tulit D-nus Satnuel qdm Herbert, quae Literae. et functionis adeptio 85. H-f-os me constant, post tan-tae summae attamen exolutionem vix tribus Annis spatium meae curae commissum administiavi, et alter lucri probabiliter gratia mihi adjunctus est, qui hodiedum mecum fugitur. Ad 3-m nihil. Ad 4-m Mulctas si quas incurrunt Popae Domini Coronenses desummunt. Signanter ego ob contentionem verbalem
www.dacoromanica.ro
159
cum alio Popa factam quadam vice Jnspectori Pagi Solvi 12. flos. alia vice rursum eidem, quod unum vas vini usque dum venditor interveniret Cellario meo imposuerim alios 12. flos.
     11-m. Testis Honor. Popa Mihălly, A-or. cir.
32. Parochus Po-ss-onis Tohân fatetur ad 1-m et 2-m. Hoc scio quod Primar. Judex Coronensis habeat superintendentiam in constituendis Parochis graeci ritus, et ipse modiantibus L-ris suis facultatoriis admoveat sacerdotes muniis obeundis, quin ad ordi-nes quoque ipse recommendet. Ego pro mei reco-mendatione duos Ducatos solveram D-no Herbert propter collatam vero et post Parochiam, et elargi-tionem desuper Literarum 50. fl-os. D-no Judici Krestels, et Jnspectori Pagi duos pariter Ducatos, quamvis antequam ad ordinatus non essem Parochiam Genitoris 10. Ducatis et uno Equo a Judice illius temporis Stephan Filschtich anticipato com-paraverim, et Llteras desuper, ut postquam ordines assecutus fuero fungi possim. extraxerim, quod ta-men per contrariam D-ni Herbert dispo-onem assequi non portui, sed incassum erogatis illis 10. Ducatis aliam spertula(m) mihi exquirere necessum fuit. Exinde certam desuper particulam Parochiae quam pro priori Popa quondam Bratu tenebat 90. fl-nis hung. meae Parochiae adjunxi annuente D-no Mar-tino Klosio, et eandem summa(m) recipiente. Ad
3-m Ex Allodiis scio qd quendam Popa Juon ex-truserint D-ni Coronenses, et aliu(m) Popa Nyistor imposuerint. Ad 4-m et uit. ob Templor(um) erec-
www.dacoromanica.ro
160
tiones inflictas poenas nullas scio, nec ullum Tem-plum denuo erectum hoc autem verum est quod Atriolum Templi noştri e lapidibus erigi coeptum est per D-nos Coronenses prohibitum non ante continuare potuerimus quam facultatem a D-no quendam Herbert Cibinij tune existente oblatis eidem duobus Ducatis impetraremus.
     12-m. Testis Honor. Popa Ssstojka A-or. cir. 30. Parochus graeci ritus Tatrangiensis fatetur ad 1-m Utique Jurisdictionem Magistratus Coronensis in ne-gotiis quaestionatar(um) Ecclesiar(um) exercet prout ex sequentibus patebit. Ad 2-m Fructiones Paro-chiales Judex primar, confert mediantibus L-ris suis facultatoriis, quemadmodum et mihi contulit D-nus Martinus Klosius, cui solvi 4. Ducatos, practerea obtuli Zacharum Kaffe etc. Ad 3-m De translocatione nih.il scio, sed quod questus gra-a Judices Coronenses uni sacerdoţi obtrudant alium et consequenter dis-cindant Parochias hoc bene verum est, quod mecum etiam contigit quam enim Parochiam unus pro priori administrabat duo hodie procuramus. Ad 4-m In alias etiam Jurisdictiones Ecclesiasticas sive Paro-chiales se immittit politicus Magistratus, ut in specie in Ca-as sponsalior(um), prout contigit Anna elapso cum quodam Dregan luj Vâd dicto ex Purkerecz, qui sponsalia praetendens se contraxisse cum alia persona Ana luj Jiion Boer dicta, postulabat ipsam in matrimonium, cujus renuentis, et per Judices pagi interceptae ca-a tandem est ad Ductorem Coronen-sem deducta, inde ad Judicem, qui personam re-
www.dacoromanica.ro
161
nuentem in arestum conjici curat, dein ad petitionem consortis uno Ducato per detentam conciliatae di-missam. Quorum Ca-a Judicialiter tandem terminata pars renuens in 24. fior. hung. mulctam Magistratui solvendam incurrit, praetenso praeterea sponso ob dehonesta(ti)onem et in refusionem expensar(um) pa-riter 24. fl-os persolvit. Similiter quidam Oltat dic-tus aequi ex Purkerecz contraxerat ante aliquot Septimanas sponsalia cum Sstanka quadam filia luj yuon Cmcsej, quae quoquo modo resilire a sponsa-liis conata solvit Ductori Coronensi Jnspectionem in dicta Purkerecz habenti 24. sponso vero 12. fl-os, et sic per eundem Ductorem libertăţi asserta est. Matrimonia etiam dirimendi facultatem prophanus Mag-tus sibi vendicat. Ad Uit. Restaurationes Tem-plor(um) crucum erectionem etc. Sine p(rae)scitu et indulta D-nor(um) Coronensium vetantur.
     13-m. Testis Popa Martin A-or. cir. 30. Pa-rochus Graeci ritus Hoszufalvensis in Districtu Bar-czensi Ad 1-m & 2-m. Quod Politicus Magis(tra)tus super quaestionatas Ecclesias Jurisdictionem exerceat, petet inter alia, exinde quod Parochorum disposi-tiones usurpet, et me quidem antequam in Sacer-dotium ordinatus essem, alterum Parochum constituit D-nus qdm Herbert in Hoszufalu, Herman et Csernat hic dictis poss-onibus, cujus desuper L-ras hicce produco, pro quibus contribui eidem D-no Herbert
8. Oucatos Krimniczienses, et post pro confirm atione Earund(em) per Martinum Klosium facta 2. Duca-tos ad 3-m Hoc scio quod loco mei fuerit alter
                                                                          ii
www.dacoromanica.ro
162
Parochus dispositus, in Hoszufalu, quem tamen ub ut eotum lajcus accedente Jncolar(um) voto superari. Ad 4-m Dissolutiones sponsaliorum, et mulctas inde secutas Magistratus sibi vendicat, et usurpat. Ad Uit. si quid circa Templor(um) restaurationes melio-randum sit, obtenta facultate Coronensium perfi-ciendum est.
     14-m. Testis Honor. Popa Radul A-or. cir. 50. Parochus aeque ex Hoszufalu. Ad 1-m & 2-m Hoc scio quod sacerdotes et adituros Domini Coronenses constituant, a quibus omnibus Taxam desummunt. Ego quoque penes L-ras Primar. & Pro Judicum Coronensium fungor in mea Parochia, Taxam turn aliam non solvi, quam ex spontanea mea voluntate D-no Lucce Zejler unum Ducatum, ad inter positio-ne(m) enim Archi-Diaconi eotum noştri, et petitionem Jncolar(um) meae curae acta commissor(u)m functioni admotus sum. Ad 3-m Translocationes Sacerdotum pro casibus decessuum Magistratus habet. Ad 4-m In sponsalior(um) dissolutione, vel ratihabitione om-nino Magis(tra)tus politicus disponit, et judicat, exemplo est casus cujusdam ■ Juvenis ex Bolgarszeg cum aliqua puella Dobra dicta ex Csernat sponsalia contrahensis, et tandem resiliente puella ad Judicem primar, discussionis gratia perductus, ubi resilienti parti 30. fior. Mulcta solvenda, et in resartitionem honoris partis perseverantis 9. flo-ni pendendi adju-dicali sunt, et sic subsublata sponsalior(um) obligatio. Ad Uit. cum p(rae)scitu, et facultate Coronensium meliorationes Templor(um) non contraverti.
www.dacoromanica.ro
163
      15-m. Testis Honor. Popa Sstojka A-or. cir. 35. Parochus Graeci ritus ex Prâsmar fatetur ad 1-m Revera Ecclesiae quaestionatae sunt Jurisdictioni Coronensium D-nor(um) Subjectae, et hinc ad 2-m Parochos iidem constituunt. Ego quoque meam ad functionem admotione apud D-n(u)m Herbert tune Judicem exoperatus sum, et solvi eidem 3. Ducatos Judici Prasmâriensi unum Ducatum. Ad 3-m Prae-decessor meus Parochus, scio quod intuita mei sit e Parochia exturbatur aliorum translocationes non observări. Ad 4-m Quidam Juvenis nomine Sstan luj Juon Ssteli contraxerat prout mihi innotuit, cum quadem puella ex Herman sponsalia a quibus puella resilire volens Judicem Coronensem adiit inauditaque parte altera, ab omni obligatione absoluta est, ad-mirante rei insolentiam sponso. Ad uit. Pertraditio-nem ita accepimus, quod trium dierum labores tem-pore Faenisciij (?) a singulis Valachorum Patribus Fa-miliis (quor(um) 100. hodie circiter numerantur) in Pago nostro Prâsmâr degentibus quotannis exigi soliţi, eo fine per antecessores nostros sponte fuerint suscepti, ut Templum Valachicum in Prâsmar erigendi, et conservandi copia sit, quod utique obtinuerunt Valachi, absque quod campanam probabiliter ex de-fectu sumptuum apposuerint, q :a(m) ex oblatis successive Alemosinis procurata(m) diu appendere non licebat, tandem ego illuc dispositus post multas hinc înde largitiones, et solicitationes oblatis D-no Herbert
12. Ducatis ut appendere illam liceret egre effeci.
                                                                        n*
www.dacoromanica.ro
164 —
      16-      m. Testis Honor. Popa Sstan Brincs A-or. cir. 48.
      17-      m. Testis Honor. Popa Petkul A-or. cir. 35. Ambo Parochi graeci ritus Poss-onis Tiirlcos ex Districtu Barczensi. Fatentur ad 1-m & 2-m Parochos Graeci ritus Domini utique Coronenses constituunt, audivi-musque ductorem civitatis dicere Georqium quippe Soppel, quod potestatem habeant constituendi, et tollendi Popas. Me Popam Sstan constituit D-nus qdm Herbert pro 10. Ductis. Me Popam Petkul vero aeque Herbert pro 5. Ducatis, ambos L-ris mu-nitos et ad obeundam functionem confirmatos. Ad
3-m Transloca-o Sacerdotum stat penes prophanum Magistratum Coronensem. Ad 4-m In aliis etiam Juribus Ecclesiasticis, ut Sponsaliis Divortiis etc. disponunt et mulctas pro se desummunt Domini Coronenses. Ad Uit. Meliorationes circa Templum nostrum non vetantur, extendere tamen, vel e lapi-dibus illud extruere non fore integrum, prout ex praeventis aliorum conatibus observare licuit.
      Die 2j-a Ian. A. p-notti continuata Inquisi-tio ibid.
      18-      m. Testis Honor. Popa Barbu A-or. cir. 54. Parochus Graeci ritus in Poss-one Tatrang Districtu-que Barczensi fatetur ad 1-m & 2-m Ic constituen-dis Parochis scio quod Jurisdictionem exerceat Ju-dex Coronensis, nec quisquam sine ipsius assensuy & Literis facultoriis muneri parochiali admovetur. Me quoque D-nus qdm Herbert mediantibus suis-
www.dacoromanica.ro
165
L-ris in functionem modernam constituit, cui 7. Ducatos dedi, quibus hodiedum aliis teneor pro confirmatione Earund. L-rar(um) per subsequentem Judicem Martinum Klosius facta solvi 1. Tallerum. Ad 3-m utique Magistratus translocat Popas propria authoritate, prout meum etiam pro priori collegam Popa Sstan dictum ex Tatrang ad pinquiorem Paro-chiam utpote Turkosiensem ante quinque annos, pro oblatione probabiliter transposuit Judex Coronensis. Ad 4-m hoc scio quia in p(rae)sentia mea quidam Juvenis Oltat dictus ex Purlcerecz cum persona aeque Purlcerecz ritu nostro sponsalia valide con-traxerat aliquot ab hinc diebus, ex qua demum displicentia invicem resilire conati, primum rem ad Ductorem, dein ad Judicem Coronensem per-duxernut, et in Foro ipsor(um), mulcta paţ’iter ipsis cedente ab obligatione mutuo absoluţi sunt. Ad Uit. Templor(um) erectiones pendent a Magistratu, nec sine ipsius indultu, quidquam moliri licet, pro ut mei Parochiani Templum reaedificare conati per R(a)dum nostrum Archi-Diaconum impetrarunt ea-tenus facultatem.
     19- m. Testis Honor. Popa Vladu Dobreseu
A-or. cir. 70.                                    ■
     20-      m. Testis Hon. Popa Jtton luj Popi Juon A-or. cir. 50.
     21.m. Testis Honor. Popa Manuila luj Popi Sstacsuluj A-or. cir. 48. Parochi in praefata Poss-one Zernest fatentur ad 1-m et 2-m In conferendis mu-niis Parochialibus utique Domini Coronenses Juris-
www.dacoromanica.ro
166 —
dictionem exercent, quiis uno penes recomendatio-nem eorum ad ordines admittimur, dein ablationibus Parochiis admovemur. Ego quidem Popa Vladu 12. fl-os Ego Popa Juon 5. fl-os. Ego autem Popa Monailu 59. fl-os solvimus Judicibus Coronensibus, attamen de facultatibus singuli contribuimus eo quod mulţi in eadem Parochia simus certar(um) omnes particular(um) curatores. Ad 3 - m Translocationis Popar(um) dispositores Domini Coronenses sunt. Ad
4-m Popa Monaila dicit in conciliandis et dirimen-dis sponsaliis & Matrimoniis D-nos Coronenses, et suum Archi-Diaconum agere. Ad Uit. nihil.
      22-m. Testis Libert. Iuon Mireca A-or. cir. 42.
   * 23-m. Testis Libert.BukurNydguj A-or. cir. 60.
      24-m. Testis Liber. Juon Koka A-or. cir. 32.
      Fatentur ad Uit. Praedecessores dam crucem in medio habitationum aliunde a Saxonum habitationibus erexerant quam successive erectis cum circa columnis nos asseribus loco oratoriali deservituram, obduxeramus ad 46. circiter familias jam multiplicaţi, quod ubi Domini Coronenses obser-vassent D-nus Martinus Klosius quodam vice illuc veniens disjectis asseribus, ne amplius obducere ten-taremus demandavit, neque sit hodie locus ubi nos imitens Parochus noster aliquem cultum commodi instituere posset.
                                  (Incolae et Jnhalit(a)to -res Poss-onis Brindorff in Districtu Barczensi)
noştri quan-nostrar(uml, distinctarum aliquot cir-
www.dacoromanica.ro
167
      25-      m. Testis Libert. Vassalătyi Tooder A-or. cir. 70.
      26- m. Testis Libert. Bukur Ilie A-or. cir. 40.
      27- m. Testis Libert. Vasilie Vigyecs A-or. cir. 40.
      Hi tres Incolae & Inhabit(a)tores oppidi Saxo-nicalis Feketehalom fatentur ad Uit. Licet nos una cum zingaris graecum ritum profitentibus, fixe-que nobiscum domiciliatis ad 80. circit. Familias extendamur, ne unam tamen crucem in caemeterio, vel alio loco commodo erigere integram est in toto oppidi Feketehalom Territorio; petiimus Tokam etiam aliquam intuitu tantae multitudinis appendendi co-piam, absque quod illam indulsissent, nuncque ne-cesse est, si quando cultus gra-a Parochus ad nos divertat, adituum ostiatim ire, et ita convocare Po-pulum. Caeterum nihil.
      Die 2Q-a Januarij A. p(rae)scripti continuata Inquis. ibid.
      28-      m. Testis Honor. Popa Jonăs A-or cir. 68. Parochus Foldvariensis in Districtu Barczensi fatetur ad 1-m & 2-m Mîderno tempore ita experior quod D-ni Coronenses constituant Parochos in Ecclesiis quaestionatis, dum autem ego ante triginta sex annos munus parochiale suscepi, tune non erat sic, sed Archi-Diaconus authoritate sua conferebat parochias, verum est quod ubi ego parochus factus fuissem, et fungi caepissem, obstiterunt pagentes ne videlicet Tokam in Pago ipsor(um) pulsare attentarem, quos deinde novem Marianis induxi ut permitterent libe-
                           /
www.dacoromanica.ro
168
rum exercitium. Et permittunt hodie alia sed ut Campanam imponamus absolute vetant. Ad reliqua nihil.
     29-       m. Testis Honor. Popa Buhur A-or. cir. 36. Parochus Graeci ritus ex VlecUny fatetur ad 1-m & 2-m Hoc scio quod ego D-110 qdm Filsctich unum Ducatum et unam capram dedi, et ita sum farul-tatus ad functione(m) parochialem obeundam. Ad 3-m mihi de hoc nihil constat cum procul Corona, et in abstracto resideam. Ad 4-m apud nos hactenus in similia sa immisisse non est observatus Magis-(tra)tus. Ad Uit. Templi Erectio et conserva-o ad lubitum est nobis, cum omnes ad unum sint Valachi Vledenyienses. Caeterum propter aedificationem cu-jusdam Molendini in loco per praedecessores meos tento, et ad me devoluto factam me satis superque vexavit Magistratus Coronensis, et tandem Molen-dinum dirui curavit, transtuli dein ego Jus meum in Postae ibid. Magistratum, et propterea Jnspector Pagi Schemuer dictus 12. fl-or. me mulctavit.
     30-       m. Testis Honestus Bukur Ddsska A-or. cir. 30. Cantor Graeci Ritus Bolgarszegiensis fatetur ad Uit. Pro certo audivi ab Hominibus trans Passum Torcsvâr de gentibus, qui ipsimet si propter contu-maciam comparere possent faterentur, quod conati in caemeterio suo unam crucem erigere, pro facultate dederint Andreae dicto cuidam Borkolabo suo dederint 4. H-fl-cs et 8. Den. pariter quod ad se-pulturam cujusdam anus remoti 4. fl-os & 8. D.
www.dacoromanica.ro
169
Insuper iidem certo mihi retulerunt, quod Templum aedificandi veniam per Martin Kurerar Borkolabum suum apud D-nos Coronenses exoperati Eidem 5. Ducatos Judici vero Coronensi 7. Ducatos abtulerint, et solverint.
     Praemissi Testes, praedescriptis in Locis et Poss-onibus muniis (ut supra) fungentes, residentes, et respective fundo in Regio commorantes, singuli lgme citati, juraţi, examinaţi, fassi sunt modo, ordi-neque p-stis.
     Cujus quidem p-stae hujus modi Jnquisitionis et attestar(um) nostrae seriem, prout per nos existit expedita, et per acta, Eidem Ma-tti V-rae S(acra-tissi)mae sub sigiliis nostris usualibus, Manuumque subscriptionibus fide mediante descriptam annotato D-no ab off-o Exponenţi Jurium ut supra suor(um) ubericrem futuram ad cautelam necessariam extra-dedimus. Eandem de reliquo Majestatem V-ram. quam diu foeliciter vivere, vaiere, glorioseque regnare desiderantes. Dat. 29-a Mensis Jan. uit. videlicet Expeditionis nostrae die No. et Loco praeno-ttis.
     Correcta per nos.
     Ejusdem Mattis V-rae Sacra(tissi)mae Humillimi perpetuoque fid. subditi.
       Lcidislaiis Seinelor.
Cancell. Mttis V-rae Prov-lis Tra(nsilva)nicae.
                            Antonius lvnet.
                                             Tabulae Rae. in Tran. Judex.
     Scribae ac Juraţi Notarij ad praemissa fid. per-agenda specialit. exmissi.
www.dacoromanica.ro
170
XXXVI.
                                                                    1754. Martie 15.
      Răspunsul guv. Johannis Haller în afacar ea obştii cu magistratul, (orig.)
               Strenui Domini, mihi B-v-li!
    Ex acceptis Titt. D. V-rarum de 28-a Febr. mihi inscriptis Literis, Regrisitionem de expectata a ăacratissima Sua Majestate ad Submissam Regij Gubernij in negotio D. V-rarum Suae Majestati In-formationem Resolutione intellexi. Non defui hactenus etiam meis partibus ratione accelerationis Benignis-simae ejusdem Resolutionis in locis debitis, sed irrito fine Requisiori iterum D-num Consiliarium Aulico Transilvanicum a Seeberg, assistentiamque suam obtulit, Brevi itaque spero secuturam V-rarum D-num Consolationem; Praesentatae suntme annuente etiam praecitato D-o Consiliar(um) inscriptae D. V-rarum Literae, unde probabilius etiam Responsum obtine-bunt.
    Dum ego maneo.
                          Titt. D. V-rarum.
Cibinij 15-a Mart. 1754.
                          ad servi end. Parat.
                                           C. Johannis Haller.
www.dacoromanica.ro
171
XXXVII.
                                                        1754. August 6.
     Hîrtia magistratului în afacerea poenii. (trad.)
                  Ex mandatu Inclyti Mag.
     Ex mandatu Inclyti Magistratul omnibus incole Bolgarszegiensis et habentis loca fenalia in Pratu pojana, notum facimus quod ordinaţi sunt ab inclytu Magistratui noştri Domini, ut illuc eant et videant omnia ila loca qui et quis possidet, ut omnibus justitiam prebent. Et prohibitum fuit ut nemo ex illis audeat ad accipiendum fenum sine mandatu majoribus ordinatis dominis. Modo autem licitum sit et euntes Domini in pratu pojana non nulos multiplicavit et alios diminuit, secundum conside-rarunt justum fieri, et deditum supra nominati Domini, omnibus ordinationem usque in futura sep-timana, ut quivis qui habet loca ejusmodi feneta ad supra nomitatis Dominis et solvant fila loca secundum et scriptum fuit ad Protocolum, et qui autem no-luerit solvere secundum ordinavimus, certo sciat quod asumentur fila loca et alliis dabuntur, et im-posterum nedicat quod nos non nunciavimus, et Dent denuo agro numi 20.
     6-ta mensis Augusti 1754.
www.dacoromanica.ro
172
XXXVIII.
                                      1756.  Martie 15.
      Magistratul Braşovului permite la 12. croitori clin Şchei a practica croitoria, (orig.)
     Wir Richter, Hannen und gesammter Rath der Konigl. freyen Stadt Cronstadt fugen hiermit zuwissen jeder mânniglichen sonderlich denen es von nothen: Nachdem nachfolgende in der obern Vorstadt ange-sessene wallachische Schneidere, nahmentl. Ssstdn Badgye, Miheille Kroitor, Radul Buretg, Petru Muntyan, Vassi Badgye, Radul Orloierul, Dumitru Muntyan, Gyiene Muntyan, Keresste Muntyan, Miltaly Muntyan, Sstan Muntyan und Gyergye Gyulse, uns vorstellig gemachfc, was massen jâhrlich zugewissen Zeiten wallachische Schneidere, wenn die beste Gelegenheit, mit ihrer Arbeit etwas zuverdienen verhanden, aus der Wallachey sich allhier einfindeten^ nachgehends aber nach einiger Verweilung hieselbst, wiedrum zuruckkehreten, ohne einge Contribution hiesigen Orts abgefuhret zuhaben: uberdies aber auch Zigeunere und verschiedene Weiber ihnen, die sie nach der neuen von Ihro Kâyserl. Konigl. Majest. unser Allergnâdigsten Frâu Frâu und Landes Mutter bestimmten Art und Weise zu contribuiren, auch in dem nâchstverstrichenen Jahre die taxam opificii erleget, zum grossten Nach-
www.dacoromanica.ro
173
theil, Wallachische Kleyder verfertigtenj mithin sie Supplicantes uns geziemend ersuchet, ihnen in Be-trachtung ihrer Contribution, von dem Handwerk, auser weichem selbige nicht das mindeste zuver-dienen im Stande wăren, die Erlaubnis zugestatten, jenen aus der Wallahey ankommenden Schneidern, ingleichen denen Zigeunern und obigen Weibern die Schneidern Arbeit an Wallachischen Kleydern wehren zu konnen: wenn wir nun also auch ihr Begehren in der Billigkeit gegriindet zu seyn erachten; als werden selbige auch ihrer Bitte gewăhret, und ge-statten wir hiermit ihnen oben benanten 12. Schneidern, einig und allein, mit Ausschluss aller iibrigen in hiesigen Vorstădten nicht angesessenen wallachischen Schneidern, wie auch Zigeunern und Weibern die Befugniss Wallachische Kleyder verfertigen und daran arbeiten, folglich allen iibrigen dergleichen Arbeit, jedoch allezeit mit Vorwissen Eines Lobi. Indicats, wegnehmen und confisciren zu konnen. Soite aber auch von denen iibrigen allhier nicht angesessenen wallachischen Schneidern ein oder an-der die taxam opificii zinsen wollen; so soli er, weilen selbiger der Flucht wegen verdăchtig, solche gleich zuerlegen gehalten seyn, und als dann auch zuarbeiten die Freyheit haben. Alles vorstehende jedoch ohne den mindesten Nachtheil hiesiger Ehr-samen Schneider Zunft und mit Vorbehalt solches zukiinftig, nach sich ereigneten Umstănden wiedrum abandern zu konnen. Uhrkundlich gegenwărtiges
www.dacoromanica.ro
174 —
Instrument unter aufgedrucktem gewdhnlichen Stadt Insiegel ausgehândigt wird.
     Cronstadt den 15-ten Mart. 1756.
       (L. S.)      Ex Ampl. Magistratus Commis-
               '          sione extrădat per
                             J. Schobel.
                           V. Notar. Coron.
                 XXXIX.
                                                                     1756. Iulie 18.
   Rezoluţia magistratului în chestia poeniî. (Copie leg.)
                             Copia.
    Resolutionis Amplissimi Magistratus. et quidem extradita, ac exmissa, a Scpectabili Generoso, ac Amplissimo, Domino D-no: Johanne de Seulen Libe-rae Raegiaeque Civitatis Cor. Tudici Primario, Dig-nissimo.
    Wegen des streitigen grases, in der Pojana, welches so wohl vom Pistcij als dem Hannes Hets-dorster eingenommen worden, iiberlâst der L5bl. Magistrat der gantzen Communitât draussen zum
www.dacoromanica.ro
175
gemeinstattlichen gebrauch, jedoch wie sie sich er-bott haben, gegen erlegung des Canonis; indessen wird mann auss die 2. abgewiesene bedacht sein, ihnen anderwo was anzuweisen. et quidem extradita per me
     Anno 1756. Die 18. Iuli Bolgarszeg.
                                     constit.
                (L. S.) lîantz Constit. com.
                de clară
                       XL.
                                                           1761. (?) Februarie 22.
      Punctele, cari s-au înaintat la guvern şi nişte notiţe cronologice despre venirea Bomînilor în Bolgarseg şi despre zidirea mai multor oraşe săsesci.
     Punctările, ce s-aii dat la gubernie rumăneşte Febr. 22. anno 1761.
          Mediiaş s-au făcut          1773
                                      1146
                                       627
          Sas-Sebeş                   1773
                                      1150
                                       623
www.dacoromanica.ro
Nag-Sebin
176 —
1773
1160
                                     613
        Colo şvar                  1773
                                    1178
                                     595
        Săghişor                    1773
                                    1198
                                     575
        Sas-Varoş. Orăştia          1773
                                    1200
                                     573
        Braşov                      1773
                                    1203
                                     570
        Bistrit                     1773
                                    1216
                                     557
        Aiudul                      1773
                                 '  1239
                                     534
                          Puncturile.
1) Descălecătoare moşilor, strămoşilor noştri, de când au descălecat la Bolgarîseg, Ano 1392. sănt ani 369.
www.dacoromanica.ro
— 177 —
2)  De cănd s-au zidit sf. biseric’ şi şcoala la ano 1495. sănt 266.
3)  La acestu loc la Bolgarsec, afar din cetate săntem aproape ca la o mie de case, care dau porţie la înalţata curte şi afar din porţie dăm numa noî Bolgarseghiensi vam’ înălţatei curţii, aproape ca la 30 de mii de florinţii.
4)  Dup’ atăta dare0 ce dăm noî înălţatei curţii", ne rugăm exelsiumuluî reghiunuluî gubernium, ca să avem şi noî direptate, să putem trăi după cum s-au milostivit şi au făcut la tot Ardeiul conscripţie, săntem bucuroş să dăm şi s(ă) fim fiî înălţateî curţiî.
5)  Fiind fii înălţateî curţii şi noî ne rugăm, casă avem şi noî slobozeniîa cum au alte naţioane, ca să putem trăi şi împliniî porţiîa înălţateî curţiî.
6)  Păn’ acuma cu destul năcaz am trăit batjocuriţ de maghistrat, îar acum numaî putem trăi, că neu oprit dela toate, care nicî iconomiîa noastră nu ne slobod a o duce la casele noastre, care o trecem prin vama împărătescă şi de ne slobod ceva ne î-au al doile vam’ şi dănd jalbă la cinstitul maghistrat cu memoriîal, nici un răs(pun)su nu neu dat, ci ne zic: Să ne ducem în ţara rumănescă, că acolo îaste ţar’ noastră şi milostiva s(a) împărăţie chiîamă oamenî să vie dar nu-î goneşte, ce de vreme ce ne go-nescu şi nu maî putem trăi unii cu alţiî, poftim să avem cumpaniîa noastră de chilin şi
                                    • 12
www.dacoromanica.ro
178
     noî ne vom da cfantumul nostru cum va porunci înălţata curte.
  7) Să cerem să avem în Şcheî 2 măcilăriî, 2 căr-cime şi boite.
  8) La conscripţie ne încarcă cum vor nu ne las’ cum neu conscribăluit dintâi, ci din an în an tot ne încarcă.
  9) Pentru oi, care le ţinem în ţara rumănescă ne Iau porţie şi în alte locuri nu Iau numai aici la Braş(ov), Iar carele ţinem pă locul crăîasiî săntem bucuroş să plătim.
                        XLI.
                                                                   1761. Aprilie 5.
      Informaţiunea magistratului, trimisă guvernatorului Transilvaniei — în chestia Ilie Birt.
     Excellentissime atque Ill(ustrissi)me Comes Gu-bernator Tran(sil)v(a)nie Regie!
        Exelsum item Regium Gubernium!
        Domini Domini Gratiosissimi!
     Ad Exellentias Illustritatesque V-as sub 22-da Martij a. c. humillime retulimus Capitaneum olim Militum non Legionariorum Eliam Birt, denuo quem-
www.dacoromanica.ro
179
admodum sex annis ab Anno scilicet 1750. usque Annum 1746. duo vasa vini valachici in domesticam necessitatem inferri p(rae)tendisse, id, quod eidem vero denegaverimus cum 6. illis annis penes altissi-mum Cae-o R. Rescriptum Libertate illa gavisus fuisset, nune vero novam ejusmodi Cae-o Reg. in-dulgentiam haud produxisset, eundemque Cibinium quesitaturum abivisse, qua ratione tandem duo illa vini vasa, nec non currus doliolis certae cuid. vi-duae propriis mandante Titt. D-no Generali Libero Barone ab Albersdorff hujate commendante in su-burbium Bolgarszeg pervenerint. Excellentiae vestrae Illustritatesque V-ae ex annexa specie facti perspi-cere gratiosissimi dignent, in humillima supra dicta n-a informa(ti)one breviter saltem mentionem fece-ramus, quod nemini Suburbialium incolarum sine distinctione Nationum sive sit Saxo, sive Valachus vinum in domesticam etiam necessitatem nisi e cauponis multo minus pro educillatione permittatur exceptis illis, qui proprias in Valachia possident vi-neas, inter quos exauctoratus capitaneus quoque Birt numerandus quorum unicuique in domesticam necessitatem certa vini quantitas indulgeri soleat, brevi huic enarrationi modo addimus nec ipsis ci-vibus a multo retro Annis promiscue vinum in domesticam necessitatem inferre licuisse, imo omnes cives vini educillatione quaestum exercentes, p(rae)-ter ordinariam eorund. contributionis quottam aliam etiam taxam pependisse circa quantatitem vini ho-die dum limitatos jam cives loco illius taxae, intro-
                                                                                   12*
www.dacoromanica.ro
180
ducto novo contribuendi systemate taxam solvunt in civitate domor(um) cum beneficio educilli aesti-matorum, quodsi e contrario Mercatoribus in Suburbio Bolgarszeg habitantib(us) contra spem, et opinionem n-am in domesticam necesitatem vinum pro lubitu eorund. concederet. non videmus qua ra-one id Sa-xonib(u)s in trîbus Suburbiis potiori Jure gaudentibus vetare possemus ? Sed quantae tune forent intervi-siones, cui bono civium educillandi facultas si ea, re ipsa gaudere haud possent, ut lucrum hujati pu-blico e cauponis civitatis- cessans taceamus. Equi-dem saepe commemorati Mercatores Bolgarszegienses ab exordio hujus saeculi p(rae)sertim A-o 1753. usque A. 1738. nec non A. 1751. in querimoniis suis contra nos injustissimis tam apud Exelsum Reg. Gubernium, quam etiam apud Augustissimam Aulam, de quibus controversiis volumina in Archivo Gub-li reperientur, inter reliqua liberam vini in domesticam necessitatem solicitaverunt invectionem, quam hactenus vero adepţi haud sunt, allegant illi in recentioribus suis querelis apud Exelsum Reg. Gubernium ad quas proxime futuro cursore publico, quamvis humillima informatio nobis demandata non sit, nec non ad manditum respondebimus (Privilegium, potius Protectionale nuqcupandum) dd. 16-ta 7-br. 1701. ab Augustissimo Imperatore Leopoldo Glorio-sissimae Memoriae ipsis impertitum, et per Exelsam Cameram Aulicam emanatum, cujus vigore licentiam illam vini inferendi habere putant. Protectionale autem hocce intra triginta, et non nullos Annos
www.dacoromanica.ro
181
usque ad annum 1735. n. produxerunt, multo minus istud secund. Leges Patriae unquam in Co-mitiis publicatum est consequenter omnem vini, ac vigorem amisit, Augustissimi insuper Imperatoris Leopoldi piissima Mens nunquam fuit Juribus civium quidpiam derogandi id quod e sequentibus in dicto protectionali contentis expfessionibus luculenter patet: Salva tamen praeemptione Civium, qui Jure indige-natus gaudent, item puncto 2-do modo nullum sub-versetur praejudicium civium nostrorum, item puncto
4-to Reservata semper Civibus indigenis prioritate Juris indigenatus etcet. Proinde satis clarum est, quod Mercatores Suburbii Bolgarszeg aut ejusdem inhabitatores nullum Jus vinum ad sua Domicilia ferendi habeant et quidquid iisd. indulgeretur precario accipiant. Igitur etiam Eliam Birt A. 1750. etl753. Licentiam per tres Annos continuos duo vini vasa anuatim inferendi per Rescripta Regia obtinuisse, quae secus opus n. habuisset jam vero iste exauc-toratus capitaneus nullum novum exhibuit C-ae Reg. Rescriptum super denuo inferendis duobus vini vasis verum ordinationem saltem Exelsae camerae Aulicae ad Exelsimum D-num Thesaurarium sonantem in qua solum modo de Tricesima denuo est, adjecta clausula, quod si dubitas tamen quodam observaret. Excelsae Camerae incognita Eadem de ista esse in-formandam. Qua ordinatione itaque Elias Birt Licentiam illam qua 6. Annis gavisus est neutiquam de novo impetravit, consequenter nec hujus Tit.
www.dacoromanica.ro
182
D-nus G-ralis Liber Baro ab Albersdorjen ullo Jure eand. impertiri poterat.
     Quae cum ita sint Excellentiis, Illustritatibusque v-ris humillime instamus quatenus efficaci sua inter-positione efficere gratiosissime dignent. ut Exaucto-rato illo Capitano Birt venditio duorum illorum vini vasorum, aut in civitate ejusmodi hominibus, qui jure vina inferendi gaudent, aut extra Civitatem, et suburbia damandet, cum iste jam non nulla in do-mesticam suam necessitatem invexit vini doliola. Insuper ab Excell-mo D-no Comendante G-rali hujati Tit. D-no G-rali injungatur, quo deinceps ab ejusmodi violationibus Jurium nostrorum desistat, nec se in res civiles immisceat. In reliquo profundo venera-tionis cultu perseveramus.
     Excellentiar(um) Ill(ustri)tatumque v-rar(um) Coronae die 5-a Aprilis 1761.
                              humillimi servi
                                         Magistratus Coronensis.
www.dacoromanica.ro
— 183 — *
                            XLII.
                                                 1761.
/
          Obştea din ŞcJiei să adresează guvernatorului în afacerea cu magistzratu.
          Excellentissime Domine Comes Gubernator Regie, Excelsum item Gubernium Regium, Domini Domini Gratiosissimi!
          In supplicibus quas ad Excelsum Regium Gubernium Anno p(ae)senti 1761. Die 5-ta Martij submisse porexeramus precibus, nostras ab Amplis-simo Magistratu Coronensi oppressiones Excelso Gu-bernio Regio Satis declaraveramus, qualiter nimirum Juribus nostris involare, media vivendi nobis eripere, ac gremio suo per omnia excludere velle praelau-datus Magistratus dominando non intermitteret; qualiter denique Scholae nostrae ad latus Templi olim situatae, sed per injurias Temporum jam ruinatae, restaurationem et Vini ex Valachia pro Domestico usu afferendi facultatem contra ordinationes Regias, et Divorum Regum Indulta, interdixerit, et praepe-diverit; quae omnia ut per particularia in longum et latum amplius Excelso Gubernio Regio enumere-mus, necess(ari)um non censemus.
          Dignabatur eotum, Excelsum Gubernium Regium ad mentionatas nostras preces, a p(rae)laudato Am-plissimo Magistratu Coronensi, de illis quae a nobis
www.dacoromanica.ro
184
     quaerulose Exposita fuerunt, Informationem Expetere; quae tamen ejusdem Magistratus Informatio intuitu Expositarum a nobis oppressionum, nondum tota Excelso Gubernio Regio submissa est, ea fors inten-tione, ut subinde nobis Dominări, et amplius oppri-mere non intermittant, nos vero interea taedium verum nostrarum et oppressionum medelam quae-rendi invadat, Quoniam vero p(rae)laudatus Amplis-simus Magistratus per Delegatos suos jam diu hic Loci p(rae)sens est, hinc:
          Supplices Excelsum Gubernium Regium oramus, dignetur p(rae)laudato Magistratul ex attributa sibi Authoritate serio demandare, quatenus desideratam ad preces nostras iisdemque insertas querelas Infor-mationem quantoocius Submittere non intermittat, ut nos etiam rebus nostris meliorandis et oppressionibus medendis medio Excelsi Gubernii Regii apud Clemen-tiam Regiam faciliores reddi queamus, ubi Excelsi Gubernii Regii Paternis eatenus monitis et Commis-sionibus ac ordinationibus obsecundare renuerent, Quod dum spe firma ab Excelso Regio Gubernio ite-rata vice humilime oramus, intemerata fidelitate et perenni obsequio manemus
            Excellentiae Yestrae ' et
            Excelsi Regii Gubernii
                       humilimi et devinctissimi familii Unwersi Quaestores Graeci Bolgarssegienses.
www.dacoromanica.ro
185
                            XLIII*
                                       1761. Aprile 22.
      Rezoluţia guvernului la adresa obştii din Şchei, ■de sub XLII.
                          Resolutio.
    Siquidem Anno adhuc 1752. Bolgarszegiensium Incolarum gravamina in p(rae)senti Libello recapitulată cum Replica Magistratus Coronensis, et Refle-xionibus Gubernij ad singula puncta appositis Au-gustissimae Aulae per R. Gubernium Repraesentata sint, exputare^ aut solicitare debent supplicantes Regiam Resolutionem, sine qua, gubernium aliud, quam quae dicto Anno 1752. repraesentavit, et respective quoad inductionem vini determinavit, in (prae)sens concludere non potest. E. Regio Pr.-patus Tran(silva)niae gubernio Cibinij die 22-da Aprilis Anno Domini 1761. Extrădat per
                    Th. Monos. gub. secr.
www.dacoromanica.ro
— 186 —
                  XLIV.
                                                       1773. Iunie 6. n. (?)
         Locuitorii din Şcheil—Braşovului să plîng la împăratul losif II în contra magistratului, (trad. după lat.)
                           Copila
         Inştanţiî ce! ce s-au dat înainte preputerniculuî împărat losif secundus, pentru gravamenurile al& obşti! şi a tot oraşulu nostru.
                         De pă latineşte tălmăcită rumăneşte.
         Preînălţată chiesaro-crăiască mărire !
         Doamne, Doamne noao fireşte premilostive !
         Măriri! tale ce! preputernice din ghenunchie cu mare durere a inimi! noastre ne jeluim.
         Intăîu. Noi locuitori! din Şcheîu, Braş. măcarăr că nicî o bunătate sau ajutor! cunoaştem, din hotarîul cetăţii Braşovului, şi şi a noastră sămănătură foarte puţinică avem încăş pe cum ne pricepem, vedem că suntem maî tare îngreuîaţ cu porţiîa, decăt Sasiî, darii cu tot felîul de ajutor! şi iconomie de afară din câmp sănt indestulaţî.
         2-      le. Foarte cu scădere mare ne cade noao şi acasta, că vr-un iosag del nostru rumănesc, cănd să vinde, noi nu săntem slobozi al cumpăra sau a ni-1 răscumpăra, pănă cănd Sasiî nu-1 părăsesc sau nu le trebuîaşte.
         3-  le. Avem del(a) moş(î) del(a) strămoş(î) cură-
www.dacoromanica.ro
— 187 —
     ţite cu toporul locuri de fănaţe şi aceste locuri încăş dacă moare vre unul din noi, nu rămăn la fii aceluia, ci le ia fănogul cetăţii, şi au le vinde, au le dă la Saşi şi încă şi taxa de pă dănsele, care au fost mai nainte de un loc 10. crăiţari, acum o au suit la 50. de crăiţari.
          4-      le. înainte cu 6. ani, cănd să împărţe livade ce de obşte a cetăţenilor şi noao ni să da oareş-ce parte din trănsa. Iar acum o au împărţit-o Saşilor cari n-au vite, nefăcăndu-ne noao nic(i) o parte din trănsa, şi aşa ne caută a cumpăra dela dânşii făn cu mare preţ.
          5-      le. Şi despre rândul vieţiţî noastre săntem foarte tare îngreunaţi, că numai carne de voam cine câştiga din cetate, toată zioa şedem cu banii în mănă la măcelărie, cănd noi cănd slugile noastre,, şi diabia căpătăm puţintică carne, şi aceia încă care rămâne dela dânşii. Mai nainte vreme cănd au fost oameni noştri slobozi a tăia carne, au fost foarte mare îndestulare şi eftinătate tocma şi în vremia răzmiriţelor, precum şi însăş ei Saşi(i) în scris mărturisesc, prin carte lor, care o au fost dat la măcelari noştri din Bolgar(î)seghi ca să fie slobozi a tăia carne ori ce feli. Iar acum sănt opriţi numai de miei, de capre, oi să tae şi aşa afară din lipsă, avem şi foarte mare îngreuiare şi cu trecere vremii noastre, cătui zioa părăsindu-ne lucru pănă căpătăm puţină carne.
          6-      le. Foarte ne cu sbrămbu şi acasta, că măcar avem noi viile noastre în ţară tot nu săntem slobozi
www.dacoromanica.ro
— 188 —
     a ne aduce vinuri la casele noastre şi măcar pre milostivul împărat Leopoldu în anul 1701—16. Dec. supt ponctumul al 2-le neu îngăduit ca să putem aduce vinurile pă sama casiî noastre, şi a le ţine la casa noastră, însă cetate Braşovului nu ne lasă maî mult vin fieşte-căruîa din noi, decăt vedre 40. şi pentru aceste' încăş de toate zecile vedre, plătim la cetate cr ăi ţari 50. de care lucru foarte mare pagubă cură şi la cămara crăiască, căc(i) neavănd noî slobozenie a le aduce vinurile acasă le vindem în ţară, şi nu vine nic(î) o harminţie din trănsele pă sama împărăţiei. Iar dem ave slobozenie a le aduce şi ale descarcă la casele noastre, şi hărmin-ţiile împărăteşti şi ţara foarte bine s-ar câştiga.
          7-      le. Şi acastaş încăş peste samă ne amăraşte, că nici noî, nici copii noştri, la nici un feli de meşteşug nu să primesc de Saşi, sau la nici un ţeh nu să iau, încă şi ceva meşteşul1) del(a) strămoşi de ar şti cineva dintre noî nu cuteză a-1 lucra, că-1 prind Saşii, şi îi îau lucru gata pă nimic, tocma şi maîcile pruncilor, ale oamenilor celor săracî, de cuteză a ţese ceva pânză pentru îmbrăcăminte lor, şi acasta încă o îau pănzariî săseştî cu sila pă nimic, care tirănie de să va .ţine tot aşa, maî mulţî săracî
     o-ar umbla fără izmene şi cămaşe, ne avănd banî să-ş cumpere din boltă.
          8-       le. După obiceîu vechi de noapte eram o-bicnuiţî, a păzi înşine uliţele oraşuluî pă rând \ îar
          ') meşteşug.
www.dacoromanica.ro
— 189 —
acum s-au rânduit păzitori dintre Sasî, cărora fieşte-care neguţători le dă căte un zlot; iară cei mai săraci, căte 80. de crăiţari pă an. Şi fiind că sără-cime este multă, cu aneve pot plăti acastă taxe, numai căt cu putere Saşii o trag depe dănşiî.
      9-      le. Neguţătorii noştri din Şcheî, carii spre binele ţării şi al cetăţenilor, felîurî de felîurî de mărfuri aduc, şi le aşază în boltiţele lor în cetate, nu să îngăduesc a ave uşă deşchisă la uliţă, ci le caută a fi închiş ca într’o pişiţă, şi a casta de acela ni-o fac cetăţenii, ca marfa noastră, să piee ascunsă, Iar a lor fiind la ivelă să să Doată vinde. Si într-
                                *•              i
acestaş chip cetăţenii, neajungăndu-să cu toată în-desture iconomiî din cămp, şi meşteşugul loruş, ne strică şi pita neguţătorii noaste, nebăgănd semă de poruncile crăeşti, care s-au dat pentru potolire lucrurilor acestora.
      10-      le. De aducem noi oareş-ce lucru supţire din fabricile dela Beci, sau din plumb, sau din hier, să ridică meşterii de aice, şi ni le Ia pă nimic, şi ne cu strâmbul, că ei asemine nu ştiu lucra, şi apoi mal împiedecă şi vama împărătescă dintru unele ca aceste.
      11-      le. Fiind-că noi obşte Braşovenilor după iconomila din cămp, să ajută mal miilt cu bumbacul şi cu lăna, mai vârtos că-s foarte mulţi săraci carii din torsul bumbacului, şi al lănii să scutesc de a cerşui, însă meşterii din cetate şi de aceste ne pradă. Fost-au dintre noi unii, anum(e) Dumitru Vlad, carii în ţănutul Făgăraşului, şi alţii în satul anume HidvegM,
www.dacoromanica.ro
                                      — 590 —
    .au ridicat fabrică de a văpsi arnici roşu, foarte spre mare podoabă, şi binele ţării, dar pentru multe necazuri ce au avut despre meşterii ceî din cetate Braşovului, leu căutat a le păsări. Şi cei mai mult încă şi boitele noastre ne fiind noi de faţă şi şi cănd am fost de faţă ni leu spart Saşii, şi leu cercat şi ce au aflat dintr-acestaş meşteşug de bumbac tors s-au de lănă de tot neu prădat.
          12-       le. Din mila părintescă a pre înălţatei răriri1) împărăteşti birul nostru din anii 1755. şi 1756. întru carii ani am fost supt cumă ni s-au fost ertat precum am înţeles cu adevărat, dar noi şi despre acei anî birul nostru l-am plătit pănă la un ban, şi pănă în zioa de astăzi nici un crăiţări nu ni s-au întors.
          13-       le. Cu lacrămî ne jeluim şi ne rugăm, de preputernica milă a împărăţii tale, ca fiind noi obşte rumănescă acii în Bolgarseghî, mai mult de o 1000. de familii, să avem graţie să ne tae măcelarii noştri, acii măcar în vr-o 6. locuri tot felîul de carne, să avem cănd mâncăm cu dulce, să nu ne leşinăm lăngă scaunele de carne ale Saşilor.
          14-       le. Să te m(i)lostiveşti împărăţiîa ta, să ne slobozi să putem şi noi lucra meşteşugurile care lem învăţat del(a) părinţii noştri, şi fii noştri încăş să să priimescă la meşteşuguri ca şi alte nemuri, să nu fie ca păn acum siliţi a pribegi, ne rugăm cu mare jelanie.
          ') măriri.
www.dacoromanica.ro
— 191 —
         După aceste toate cu înghienunchere inimii noastre, şi cu adănc suspin, ne rugăm la preputer-nica m(i)la împărăţii tale noi ticăloşii lăcuitorii din Bolgarseghî, ca precum oare-cănd preluminatul împăratul marele Leopoldu s-au milostivit de neu dat noao supuşilor săi, împărătesca sa milă, şi întărită apărare sau protection, aşijdere şi împărăţiia ta, ■să te m(i)lostiveşti a ne umbri supt preputernicile arepile măririi tale şi precum preînălţatul Leopold, în diploma sa supt ponctum 5. prem(i)lostiveşte .au rânduit ca fiind îngreuiaţi sau cu dare sau cu alte nevoi, să avem a curge la crăescul tezaurariat, şi de acolo până la cămara curţii împărăteşti, în tocma şi împărăţiia ta acel m(i)lostiv decretum, ne rugăm să ni-1 întăreşti, poruncind ca totdeuna în putere sa să să ţie.
         Despre altele pre marele, preputernicul D-zeu pre preluminata împărăţiia ta, cu viiaţă îndelungată, .şi cu biruinţă în veci ca să te dăruiască cu vecni-cile rugăminte p(u)r(u)re nu o am înceta al ruga rămăind ai pre înălţatei măririi tale
         Pre plecaţii şi credincoş de uric supuş lăcuitori .ai hosştatului Bolgarseghî neguţătorii
            Antonie Constantin. Nica Ioan.
            Nicoiae Nicolau. Leca Băut. Constantin Ioan. Petru Peligrad.
Ioan Vlad. Simeon Herţ. Ioan Ştefan. Paul Lazar. Micul Volcul. Radul Catana.
www.dacoromanica.ro
I
— 192 —
      Şandru Inaşu.
Hagî Mihai Vilara.
      Dumitru Hagî Rad(u) Ioan Mohanu. Gheorghie Voina. Ioan Constantin. Nica Gheorghie.
Hagî Ioan Grecul. Dumitru Lazar.
      Opri PUlpaş.
      Radul Ciurcul.
Hagî Dimitri Ciur cu.
      Ioan Lebul.
      Neculae Răuţ.
Hagi Rad(u) Boghici.
      Gheorghie Hagî Rad(u) Dumitru Vlad. Dumitru Ivan. Zahariia Nicolau. Nicol. Dumitraşco. Theodor Ciurcul. Vasilie Nan.
      Stan Stama.
      Ioan Ioanovid.
      Ioan Boghici.
      Apostol Hagî Radul. Petcu Şetrariu.
      Necula Voina.
      Din însuş izvodul din cuvânt în cuvânt supt dreptâ credinţă am scris şi am protocoluit lat. eu lanoş M. Berta, îar rum. eu D. Rad{u) Duma.
       *             XLV.
                                         1773.
     6.     întrebări, privitoare la starea neamului romînesc neunit, şi răspunsurile la ele. (trad. d. lat.)
                           Pontumul 10-le.
     Ce feli de socotelă ar tribui ca norodul cel maî prost mal întăîul al nemului rumănesc, ca să lepede neştiinţa întru care stă?
www.dacoromanica.ro
— 193 —
     In care stare este lucrul cel de şcoală, carii sănt pentru aceste îndreptări mai de trebuinţă silitoare ?
     Care ar fi cale ca însuş norodul să să aducă de sineş, sau să poftescă mai bună învăţătură, şi să mergă mai mult la şcoală?
     Oare au dăscăli de ajuns, învăţaţi şi carii sănt în ce feli s-ar pute învăţa mai de ajuns, ca şi ei să poată învăţa pre norod?
     Oare parohii şi capelanii şi popii, şi slujitorii, carii nu sănt papistaş, facu-ş datoriile lor pretutindine au nu-ş fac?
                         La ponctumul al 10-le.
                              Partâ dintăiu,
     Deca ar fi fost nemul rumănesc mai de mult slobod a întră la deregătoriile cele de obşte caşi alte nemuri, păn acum cu mult mai mult s-ar fi îndeletnicit în scripturi.
                         La a doao încheeturâ.
     Stare şcoalelor noastre, într-acest chip este tocmită la oraş, că să învaţă după toate cele ce-s 1a statul nostru cel de acum, cele trebuincioase, întăîu cum să dăm cinste ce încuviinţată lui D-mnezeu, şi a doao cele ce-s de trebuinţă în viîaţa noastră, adecă: învaţă greceşte şi rumăneşte, rugăcuni întru amăndoao limbile pentru deprindere limbilor. Iară mai vârtos limba grecescă pentru corespondenţiîa la trebuinţa neguţătorii, şi iară pentru cetire cărţilor
                                                13
www.dacoromanica.ro
— 194 —
celor vechi greceşti, care pretutindine învaţă pentru deşteptare nemului nostru rumănesc.
                      La a treia.
      Deca ar nădăjdui părinţii şi copii naţionului rumănesc, cumcă ar pute întră la vre-o treptă oră-şască, să poate socoti cumcă mai cu multă sărgu-îală s-ar sili pre eişi la învăţături de mai de cinste a să deprinde şi fiind că acest nem este mai mult deprins la lucratul de pământ, pentru că la alte meşteşuguri mai folositoare şi mai cinstite nu-s slobozi, de acasta să dă a şti, că nu pot dăscălii ai aduce pre dânşii la altă treptă mai de cinste şi ştiutoare.
                      La al 4-le.
      Pentru statul cel de acum al şcoalei noastre ai învăţa şi ai dichisi pre copii de rumân, are şcoala noastră din destui dăscăli, iară poftind noi a învăţa copii noştri mai de sus limbi şi învăţături aceia să trimit la alte şcoale mai de departe.
                      La al S~le.
      Din socotire statului nostru poate să vede ne-mul rumănesc, cum atâta s-au învaţat de dăscăli / lor cât căt au putut de au lucrat.
                      La al 6-le.
      Parohii, capelanii şi preoţii după învăţătura şi porunca bisericască a legii greceşti cei neunite, sfintele răndueli şi învăţătură pretutindine îşi fac datoriia.
www.dacoromanica.ro
— 195 —
                       XLVI.
                                      1773. Iulie 3.
     înălţata împărăţie e îneunoştiinţată, că s-a dat răspuns la cele 6. întrebări, privitoare la neamul rumînesc neunit. (trad. d. lat)
     Inştanţiia ce dată pentru ceste 6. ponctumuri, la pre î. î. latineşte.
     Pre sfintei măririi tale înghenunchind arătăm, în ce chip din porunca pre m(i)lostivă a măririi tale, del(a) judeţul cetăţii, a răspunde am avut, la o poruncă anumit punctum 10. a căruia copie şi aci supt slova A. cu umilinţă, arătăm.
     La care punctum 10., după ajungere puterii noastre, am şi silit a răspunde pre scurt şi acii arătăm supt slova B.
     Mal încolo rugăndu-ne lui D-zeu ca pe preînâl-ţata mărire împărăţii tale, cu lungime de viiaţă să o dăruiască, cu nebiruita împărăţie peste alte împărăţii să o împodobescâ. Aşa şi noi, ca să putem nădejde noastră, care o avem cătrâ mila împărăţii tale, supt umbrire arăpilor împărăţii tale, desăvârşit a o dobândi, şi cu pace a ne odihni, de p(u)r(u)re supuşii împărăţii tale.
     Iulie 3. — 1773. la Sibiî.
13*
www.dacoromanica.ro
— 196 —
                                   XLVII.
                                                 1773.
         Obştea din Bolgarseg cere voe dela consiliul ţării, să 'poată duce vinurile aduse din ţara rumînească pe la casele proprii, (trad. d. lat.)
         Inştanţiia ce dată la cămară pentru vinurile cele aducem din ţară de ce nu vin aici, şi cum este pricina, cum am dat la maghistrat asemine.
         Preînălţate preluminate Doamne comis, şi comornic împărătesc, aşijdere şi preînălţate a marii ţării Ardeiului chiesaro-crăesc conzilium al cămării, Domnilor Domnilor noao prem(i)lostivilor patroni!
         După rănduialele de curând venite împărăteşti, şi noao prin cinstitul maghistrat del(a) Braşov venite, fost-am întrebaţi, căte cu numărul vii în ţara. rumănescă avem, şi iarăş: câte cu numărul dintr-a-celeş din an în an vedre căpătăm, dănd şi noi pricină pentru care întrecuţii ani, vinurile noastre în-tr-acastă ţară nu s-au putut aduce ca să pue folosinţă despre parte venitului împărătesc. Drept aceia urmând noi preînălţate! porunci împărăteşti, măcară că am dat noi pricinile întrebate la cinst. mag. del(a) Braş. ca să să dovedescă şi mai în sus însă avănd noi mai mare fierbinţelă, cătrâ părintesca milă a Ex. şi a înălţ. cămăr. Tot acel răspuns al nostru dat la mag. din Braş. întocma şi prin inştanţiia noastră acastă cu mare umilinţă îl arătăm, rugăndu-ne ca să avem folosinţă, ca de cumva ni s-ar slobozi vinurile noastre ale pute aduce într-a-
www.dacoromanica.ro
— 197 —
    castă ţară. Despre alte împiedecări atunce să ne fie slobod acele vinuri ale noastre tocma şi la casele noastre ale aduce. Să nu fim siliţi, supt pri-mejdiia noastra şi vama, şi cheltuelele, şi trapădul nostru pănă la Braşov aducăndu-le, acii după voia cetăţenilor, mai fără preţ ale vinde, fiind că la casele noastre nu ne slobod ale descărca. Almintere de va sta acastă împiedecare şi decii înainte asupra noastră ca păn acum, pentru acastă una pricină, şi decii înainte ne voam căuta vinurile noastre în ţar. rum. cu preţ neprimejduit şi făr pricină ale vinde. Despre care rugăminte a noastră cu înghe-nunchiîare înainte Ex. şi a înăl. căm. cerşuim milostiv folos, rămânem de p(u)r(u)re supt umilinţă şi plecare.
        Ai Ex. tal(e) şi a pr&nălţat crăescului Gonzilium nevrednici slujitori
                         Obşte din Bolgarseghl.
                        LXVIII.
                                     1773. Âugast 18.
         Reprezentaţiunea obştii din Bolgarseg în chestia poienii, trimisă la guvernul ţârii.
          Copiia instanţii ce dintăiu, care s-au fost trimis la î. g. pentru rândul poenii, supt 18. zile ale lui Aug. 1773. făcută.
www.dacoromanica.ro
— 198 —
                       Preînălţate, preluminate iprocî.
          Căzând la pământ ne jeluim înainte Ex tale şi a înălţ. gubernium în ce chip noi lăcnitori oraşului Bolgarseg, din vreme bătrână şi nepomenită, am avut fănaţile noastre aci la poiană, care fănaţiî din tufe şi pădure întregă prin sudorile noastre s-au curăţit, şi aşa păn în zioa de az plătindu-ne dajde împărătescă lem biruit cu bună pace. Insă şi tocma acum, maî nainte de venire preluminatului împăratului nostru cinstitul M. del(a) Braşov, pecum dovedeşte ţedula aceluîaş M. supt slova a. în biserica noastră a Şchieilor, rumăneşte cetită, făcută de scri-itorîul cetăţii cel rumănesc (: precum şi însuş acest scriitori mărturisind aşa va dovedi:) au poruncit ca numitele fănaţe după obicei oameni noştri să le în-chiză, şi să le cureţe, fiind că del(a) dănşiî nu soar lua. Insa tot acelaş M. după eşire deciî a prelumi-natuluî împărat, neluînd în samă ostenela, cheltuiala, şi truda noastră, altă împotrivitoare poruncă neu trimis, prin care poruncă fănaţile noastre din numita maî sus poiană, ni s-au luat del(a) mănile noastre. Jeluitu-nem înainte acestui cinstit M. ca să dobândim măngăere, în multe răndurî pănă când maî pă urmă şi jalba noastră, care acii supt slova b. o arătăm, fără nici un răspuns afară ni s-au lăpădat. Aşa dară avănd noî maî multe 1000. de capete de vită, care le dăjduim şi afară dintr’acasta, fiindcă şi strămoşi noştrî, cu ace nădejde supt arăpile împărăţii noastre aci în Bolgarsegh, s-au aşezat şi s-au pristărit, c-au
www.dacoromanica.ro
— 199 —
      fost întăriţi, şi aşa au şi crezut, că şi rămăşiţa lor precum şi eî însuş, plătind dare ce cuviincoasă, voar pute stăpâni moşiile sale cu bună pace. Iară noi acuma, nemul lor ne uităm cu ochii plini de lacrămî şi stăm încremeniţi la ce am ajuns, adecă privind în ce chip, şi tocma de acastă una a noastră moşie numita poiană, ne despărtăşim, măcară vrănd noi şi deci! înainte bani păn aci plătiţi de p(u(r(u)re pentru dânsa aî plăti. Şi după aceste toate şi altă întristare pe lăngă acastă obidă asupra noastră, din zi în zi aşteptăm, adecă, precum să şi sună, că şi tocma despre grunturile noastre, taxe să plătim, şi mal încolo, măîne poîmăne, tocma şi la lucrul cetăţii, ca nişte obagi supuş să le him, şi într-acestaş chip să trăim. Drept-aceîa înghenunchind, ne rugăm miliî Ex. tale şi a înălţatului G. ca să putem dobândi îarâş linişte şi sloboz. noastră ce din nainte în moşiile noast. cel(e) părinteşti, sau de n-ar fi acasta cu putinţă să avem graţie a curge şi tocma la tronul m(i)lost(i)virii împ(ă)r(ă)teştî, şi acolo cunoscăn-du-să hasna prin noi la hărminţiile împăr(ă)teştî în toţi ani făcută şi afară dintr-acasta văzăndu-să şi contribuţionul nostru, nu ne îndoim, precum pre-înălţata împărăţie şi spre noi să va m(i)lostivi. Şi au ne va îngădui moşiile noastre cele părinteşti, cu pace să le biruim, au ne va da slobozenie ca să ne dobândim măngăere noastră într-alte ţări. Precum tocma şi împotrivitori noştri poftesc, căci că noi jeleri sau obagi cetăţii a fi nu putem, nici nu v-om fi. Tocma de nem părăsi căsile şi şi moşiile noastre.
www.dacoromanica.ro
— 200 —
      Despre care aşteptând m(i)lostivă măngăere, supt de p(u)r(u)re plecare rămânem
                                 nevrednici slujitori
                           Oşte din Bolgarseghi.
          La acastă instanţie noao nu neu venit nici o rezoluţie însă la maghistrat, au venit poruncă să ni să întoarcă poiana îndărăt, precum să cunoaşte din rezoluţiia care am dobândit după instanţiîa acastă mai jos scrisă.
                            XLIX.
                                            1773. Aug. 18.
           Beprezentaţiune înaintată camerii în chestia poienii. (trad. d. lat.)
           Acastă inştanţie împreună cu copiile celor 2. mai de sus inştanţii s-au dat la înălţata cămară, ca văzând cerere noastră să ste lângă noi, înainte crăesculuî gubernium, supt 18. zile Aug. 1773.
           Din copiile rugăcunii noastre, care la înălţatul G. noi obidiţii lâcuitori din Bolgarseg am dat-o pă-rinţeşte Ex. ta şi înălţata cămară, te vei învrednici a cunoaşte, în ce chip cinstitul M. del(a) Braşov, de strămoşasca noastră moşie a poenii cu strâmbul neu lipsit. Şi dintr-acesta, cătă pagubă ne curge noao, şi ce primejdii ne mai întâmpină, de nu te vei milostivi Ex. ta şi înălţ. cămară, pe lăngă noi a te scula, pentru aceia după u(r)mare privileghiu-
www.dacoromanica.ro
— 201 —
      mului nostru, del(a) pr6 înălţatul împărat Leopold, noao dat, întru care luminat să citeşte, ca noi avănd păsuri şi îngreuerî, să avem a curge la crăiască cămară. Deci cu mare jelanie înainte Ex. tal(e) şi înălţaţii cămări ne rugăm ca într-aceste greutăţi, să ne povăţuiţi şi la limanul liniştii noastre cei dintăîu să ne scoateţ. Că într-alt chip, cu mare pagubă, a vistierii împărăteşti, ne caută a ne pustii dintr-aceste locuri, neavănd atăta ocrotire ca moşiile noastre, cu preţul cel păn acum plătit să le putem stăpâni, noi cari din an în an, der fi cercare, atăta folos facem la hărminţiile împărăteşti, căt şi treizeci şi patruzeci de mii de florinţi unii din noî, pă an la înălţata cămară plătesc. Despre care, cu înghe-nuncher6 inimii cerând ajutori şi ofelelă, cu de p(u)r(u)re cucernicie rămânem nevrednici slujitori.
                                    L.
                                     1773. Decembre 28.
         Consiliul ţării cere informaţiunl cu privire la oprirea Braşovenilor de a-şl duce vinurile pela casele lor. {trad. d. lat.)
                               Rezoluţila 1.
         Ca să poată numiţii cucernici de săvârşită răn--duîală a dobândi de lipsă mai au încă ca del(a) cumpaniîa şi ceialaltă luminată dovadă să arete, nu ■cumva din vechiul obiceîu, carele să potriveşte cu
www.dacoromanica.ro
— 202 —
       legile ţării, au fost oprit de vinurile sale, din ţară. ale descărca, la casele sale, sau din altă oareş-care chilinită şi osăbită poruncă împărătescă acastă oprelişte grecilor din Braşov li s-ar fi întâmplat, şi de nu va'fi nici o zăticnelă din ceste doao, atunce în locurile sale va ave grije îarăş prin cerere cucernicilor, a derege şi a săvârşi şi acastă înpiedecare a obştii.                      '
            Din porunca înălţatei cămări şi a înălţatului con-zilium. Sibiî 28. Dechem. 1773.
                           LI.
                                            1774. Ianuarie 16.
            Obştea neguţătorilor şi Bumînilor din Bolgarseg cere ca mijlocitor în lupta lor cu magistratul 'pe comisarul crăesc al ţării Bîrsei Barani. (trad. d. lat.)
            Asem. este caşi lat. rumăneşte însămnăm ca să să ştie cuprindere.
            Fiindcă noi cei mai din jos iscăliţ neguţătorii del(a) Bolgarseghî, nu ştim legile ţării, aşijdere nici limbile cele mai tribuincoase noao, pentru aceia nici nu săntem harnici cu cinstitul maghistratul deciî a ne judeca, sau la mai înaltele instanţiî nevoile noastre precum ar trebui ale descoperi. De unde multe nevoi şi împiedecături ne curge la neguţătoriîa noastră, tocma şi cu paguba câştigului vămilor crăeştî. Ne
www.dacoromanica.ro
— 203 —
      rugăm drept aceia cu mare umilinţă înainte Exe-lenţii tale şi a înălţatului Conzilium, ca pentru întărire dreptăţilor noastre mai desăvârşit, după urmare pre m(i)lostivului decret supt poctumul 5-le marelui Leopold împărat, să ni să numescă noao într-ajutoriu spre plinire cererilor noastre şi dobândire dela înălţăta cămară a măngăerii voastre Domnul comisariş crăesc de acum al ţării Bărsii Baraţii. Mai vârtos cu cât şi limba noastră din temei o ştie însă fără porunca Ex. tale şi în a nălţat Conz. a sta lângă noi nu cuteză, măcară că de multe ori
      l-am şi rugatul. Despre care lucru şi adoao ară pă-rintescă rănduinţă cu smerenie cerând supt vecnica umilinţă rămânem. Ex. .tal(e) şi înălţat. Conz.
                         Mai mici şi drepte slugi
                   Obşte neguţătorilor şi rumânilor din Bolgarseghi.
          Rezoluţiia cărţii lat. şi rum. caută list. 40.
                                   LII.
                                            1774. Ian. 7.
          Neguţătorii din Bolgarseg cer informaţiuni asupra timpului, cînd au să trimită memorialul lor prin deputaţi la Sibiî. (trad. d. lat.)
                          Tot acasta rum.
          După întoarcere archidiaconului nostru del(a) Mariîa ta şi după ducere inştanţiilor noastre la Ex.
www.dacoromanica.ro
— 204 —
      -Comisul tesaurarişul şi după vorba care o au făcut cu măriîa ta, fiind mulţămit părintele şi noî viind la Braş. au dat înainte noastră orăşenilor, că ar fi de trebuinţă să să afle doao sau trei persoane de aci! din Bolgarseghî, ca viind rândul memorialului nostru, să să ia înainte, ce l-am dat la preputernicul împăratul nostru, şi pentru aceia noî neştiind vreme foarte cu plecăciune ne rugăm mării tale să avem răspuns printr-acest neguţărorî, care va da carte mării tale cănd va fi vreme de venire noastră acii în Sibii.
          Pentru care facere de bine părintescă şi noi nu voam uita cu lucrare mulţămirii.
                   Ai mării tale
          Braşov 1774. Ian. 7. zile.
                             preplecatele slugi
                 Neguţătorii din Bolgarseghî,
                                      LIII.
                                                      1774.
           5.        întrebări în chestia aducerii vinului din ţara rumînească.
           Despre aceste întrebări.
           Ştii adevărat, şi din ştiinţa ta, sau numai din auzit ?
           Intăîu. Fost-au v-odată slobod în vremile cele ■de demult lăcuitorilor del(a) Bolgarseg, să-ş aducă
www.dacoromanica.ro
— 205 —
     cu buţile din ţara rumănescă vin la casele sale, şi deu fost slobod, spune tu mărturisitoriule anume cărora ar fi fost slobod.
          2-      o. Oprit-au v-odată Saşi din Braşov pe Şcheeni,. să nu-ş aducă într-acestaş chip vinuri din ţară, sau au poftit numai oareş-ce plată la porţile cetăţii, care plată dăndu-o iarăş î-au slobozit cu vinurile sale acasă la Şcheiu ale aduce.
          3-      e. Căt au ţinut oprelişte Saşilor, sau fost-au de p(u)r(u)re opriţi Bolgarsegheni, Şchei, del(a) cetăţeni, a nu aduce cu buţile vin la casele sale.
          4-      tra. Au doară a castă oprelişte din vechile vremi, întămplăndu-să s-ar asămăna, cu legile ţării, sau s-ar fi sculat împotrivă vr-odată obşte din Şchei şi ar fi umblat, iarăş să dobăndescă slobozeniîa c& mai din nainte împotriva aceştii neleguite oprelişti.
          5-      ce. Au doară afară din oprelişte cetăţii, şi vr-o rănduială împărătescă înpotriva Şcheilor, vr-odată ar fi venit cu care luminat s-ar fi poruncit. Ca nimine din Bolgarszeghi, să nu îndrăznescă din ţară vinuri la casele sale a aduce.
                                   LIV.
                                       1774. Ianuarie 20.
          Răspunsul la 7. martori, la cele 5. întrebări în chestia-aducerii vinului din ţara rumînească. (trad. d. lat.)
          Aice urmeză mărturisaniia şi numele mărturiilor după întrebările mai sus scrise.
www.dacoromanica.ro
— 206 —
                        1. Intăîa mărturie.
            Ilie Gâitânariul lăcuitori din Bolgarseghî, de 86. de anî, chemat jurat, întrebat mărturiseşte, la întrebare dintăîu: ştiu pe mulţi anume pe Stan Cărăitnan, Stan Zgranţâ, Theodor Sulă, Vlad Secelânul şi pe Todor Loga, şi pe alţi mulţi, cari au adus fără nici o pricină din ţara rumănescă vinuri cu buţile în cetate Braşovului, şi acolo îarăş fără pricină leu vândut, sau de nu leu putut vinde în cetate ştiu că le aduce slobozi la casele sale în Bolgarseghî.
            La 2. întrebare: Aşijdere mărturiseşte, precumcă până la moarte Domnului Judeţ Gheorghie Draot nici o plată despre vinurile aduse prin cetate, a să cere nu s-au pomenit, însă după moarte numitului judeţ adevărat zice: că au început cetăţenii, la porţi, a opri vinurile Şcheenilor, cerând de toată cofa cum îş aduce aminte un ban, şi aşa plătind acastă taxe să sloboze cu vinurile la Bolgarseg.
            La 3-Ta întrebare. Mărturiseşte precumcă n-au fost de p(u)r(u)re acastă oprelişte a nu aduce vin, în potriva Bolgarseghienilor, zicând: mărturisitorîul că însuş încă au cunoscut negustori anume pe Stoica Postâvariul, pe Stoe Contan, pe Gheorghie Stoia, pe Gheorghie Vătaf, ipocî, cari în buţ dele mari de ţară, în cetate şi prin cetate, la Şcheî, în căsile sale au adus vinuri, făcând numai de ştire maî nainte judeţului cetăţii, însă fără nici oareş-ce altă plată.
www.dacoromanica.ro
— 207 —
          La întrebare 4-tra. Să răspunde din mărturi-■saniîa ce maî de supra, adecă că numai după moarte judeţului luî Draot Gheorghie s-au izvodit oprelişte şi plata despre vinurile Şcheenilor, care o cer acum la porţile cetăţii Braşovului.
          La a 5-ce. Zice mărturisitorîul precumcă afară din oprelişte Domnilor săseşti del(a) Braşov, n-au auzit altă poruncă împărătescă, să fi venit vre-odată, prin care s-ar fi oprit, oareş-cine din Şcheî, a aduce vinuri şi ale descărca la casele sale.
                             Mărturiia a doao.
       ■ Theodor Birta din Bolgarseghî, încărcat cu ani 76. după lege chemat, jurat întrebat, mărturiseşte, la întrebare ca şi mărturiia dintăiu. Maî adăogănd şi acasta cumcă însuş vinurile sale în cetate Braşovului, leu băgat, şi leu vândut, fără nici o plată •cetăţescă, afară din una împărătescă vamă. Maî încolo mărturiseşte, cumcă şi pe alţii au cunoscut îarăş gruntaş din Bolgarseghî, cari aşijdere, fără pricină vinurile sale şi leu adus, la sălaşurile sale, anume pă Cârsti ZimtOn(?), Cărstâ Turbure, Văsii Turbure, Pătru Gîwvălcă, Dumitru Păliqrad şi pe alţi căt de mulţi.
          La 2. întrebare, să potriveşte cu mărturiia de maî din sus, mai zicând şi acasta: cumcă acuma cu buţile a vinde vinuri în cetate măcar-ce să plă-tescă nu li să îngăduîaşte Şcheenilor, fără decăt nu maî înainte cetăţii afară.
          La a 3.-ia întrebare, mărturiseşte precumcă
www.dacoromanica.ro
— 208 —
       nici decum n-au fost de p(u)r(u)re acastă oprelişte a aduceri! vinurilor împotriva Şcheenilor, că-n-că şi însuş destui negustori din Bolgarseg au cunoscut, anume pe Dumitru Brăila, pă Albâţ, pe Manole Drâgan, pe Costandin Dan şi pe alţi mulţi, cari în buţî mari de ţară făr nici o împedecare au adus vinuri, şi au descărcat la casele sale în Bolgarseghî, dănd numai hărminţiîa împărătescă.
            La a 4. şi la 5. întrebare căntă tot pe un glas cu un glas cu mărturiîa ce dintăîu.
                         Mărturiîa a treia.
            Dumitru Baniţă gruntaş din Bolgarseghi, bătrân de ani 65., după lege chemat, jurat întrebat, mărturiseşte pă scurt, zicând: „Eu am văzut şi ştiu că Şcheeni au vândut în târgul cetăţi! Braşovului vin cu buţile, şi de multe orî, cetăţeni, la cumpărare vinurilor acestora să întovărăşa cu oameni din Şcheî, însă c-ar fi venit vr-odată vr-o oprelişte împărătescă, ca să nu aducă Şcheeni vinuri la casele sale n-am auzit. Alta nimic.
                           A 4 mărturie.
            Stan Gâinarîul gruntaş din Bolgarseghî, de an! 60. sorocit, jurat, întrebat, mărturiseşte la întrebare dintăiu, 2-şi 3-îa, zicând: C-ar fi auzit numai del(a) părinţi săi, precum neguţătorilor del(a) Bolgarseghî ar fi fost slobod mai nainte fără nici o taxe a cetăţii, a aduce vinuri în cetate Braşovului cu buţile, şi acolo ale vinde sau ale duce şi la casele sale în Şcheî, precum şi tată-său de multe ori au
www.dacoromanica.ro
— 209 —
  făcut. Alta nimic fără de căt, că de oprelişte împâ-rătescă, n-au auzit nici odată a să pomeni nimic.
                                 Mărturiîa a 5-ce.
       Theodor Câtana, gruntaş din BolgaTsechi bătrân de ani 80
                                 Mărturiîa a 6-se.
       Ioan Mânau, gruntaş din Bolgarseghî, bătrân de anî 79., după lege sorociţi, juraţi, întrebaţi, amândoi mărturisesc, ştim chiîar luminat, că au fost slobod maî nainte gruntaşilor din Bolgarseghî, fără nici o plată a cetăţii a aduce cu buţile vin căt au vrut, în târgul cetăţii Braşovului, şi acolo de Obşte ale vinde. Şi anume Radul Baboia, Stan Brânaâ, Bucur Cucu, Ioan Oltânu, Ioan Mânau, Micu Furnicâ, Dumitru Racotâ, Stoica Groaâ şi alţi căt de mulţi. Cu acastă slobozenie în târgul Braşovului au trăit, sau au vândut vin cu buţile.
       La 2. întrebare, mărturisesc, precum că după moarte judeţului Draut Gheorghie, s-au pornit cetăţenii a cere taxe în porţile cetăţii de pă vinurile Scheenilor.
       La 3. întrebare, mărturisesc, pecumcâ înainte morţii judeţului Draot şi în buţ mari de ţară şi în butlane de 5. vedre slobozi au fost Şcheeni aş duce vinuri la casele sale.
       La a 4. şi la 5. întrebare alta nimic, decât că de oprelişte împărătescă cu care s-ar fi oprit Şche-eniî a aduce vinuri la casele sale, n-au pomenit, nici n-au auzit nimic.
                                                 14
www.dacoromanica.ro
— 210 —
                         Mărturiîa 7-te.
            Stan Badlti, de ani 60., gruntaş din Bolgarseghî, după lege sorocit, jurat, întrebat mărturiseşte, pe scurt. Am auzit de multe ori pomenind pe părinţi miel, cumcă atunci au fost slobod Şcheenilor cu buţile a aduce vin, şi a vinde în târgul cetăţii Braşovului, sau a-1 duce slobod şi tocma la casele sale în Bolgarseg, însă de oprelişte împărătescă împotriva aceştii slobozenii a Şcheenilor n-au auzit nimic a să pomeni vre-odată.
            Şi acasta iaste pre umilita cercare noastră, care din datorie Exelenţii tale şi înălţatei crăeştii cămări cu umilinţă trimiţăndu-o, mai de p(u)r(u)re rămânem, slugi umilite.                       '
            Braşov 26. Ianuar 1774.
                                LV.
                                                               1774. Fev. 10.
            Conziliul ţării porunceşte comisarului de dijme să dea informaţiunl în privinţa supărărilor obştii din Bolgarseg. (trad. d. lat.)
                           Rezoluţiîa 2.
            Domnului comisarişului de dijme astăz s-au poruncit, de prisosită luare aminte despre supărările aceştii obşti, ca să de la înălţata cămară îndestulat răspuns; pentru aceia obşte cucernicilor rugători,
www.dacoromanica.ro
— 211 —
   la Dum. sămănă, pentru folosinţa sa, şi înţelegere despre cele de lipsei; din înălţatul conzilium al cămării la Sibiî 21. Februarie 1774. au dat afără.
                             Ioan Dombi, secretariş.
        Supt număr 164 s-au cetit la 10. zile Fev. 1774.
                           LVI.
                                     1774. Februarie 26.
        Obştea din Bolgarseg roagă să să comunice reflexi-■unile magistratului faţă de plângerile ei, îndreptate contra acestui magistrat la consiliul ţării. (trad. d. lat.)
        Copiia cărţii la cămară pentru să ne de răspunsurile ce voar da M. Saşilor împotriva jelbilor noastre care voar da.
        Cu jale înainte Ex. tale, şi a înălţatului conzilium, ne silim a ne plânge, întru căt cinstitul maghistratul cetăţii Braşovului, în adese rânduri ne pofteşte a răspunde la felî de feli de întrebări meşteşugite şi prefăcute, şi vedem cumcâ aceste întrebări, să tinde în potriva jeibii noastre, care am fost dat la preînălţatul împăratul nostru, adecă spre răsturnare noastră. Drept aceia ca nu cumva noi prin aceste simcele să ne înşelăm, şi împotriva jeibii noastre oareş-ce impotrivitură, fără de voia noastră să să iscodesoă, tâlcuindu-ne scrisoare noastră într-altă parte, sau răspunzând despre plănsorile noastre
                                                     14*
www.dacoromanica.ro
— 212 —
       într-alt chip şi nu precum noi nem socotit. Drept aceia fiind că după D-zeu toată nădejde avem în Ex. şi în înălţata camără, mai avem a ne mai ruga, cu mare umilinţă, ca de cumva cinstitul maghistrat del(a) Braşov (precum auzim) la jelbile noastre ar hi răspuns, acest răspuns, măcar în copie cu noi să să împărtăşască, pentru mai mare descoperinţă a adevărului şi credem cumcă prin Exelenţiia ta, şi prin mijlocire înălţatei cămări, acastă cerere noastră tocma şi del(a) înălţatul gubernium o voam dobândi.
           Ne temem ca de cumva înălţatul gubernium după răspunsul maghistratului desăvârşită judecată ar pune, necăutăndu-să lucru mai de afund, să nu cumva să cădem iarăşi supt asuprire decum, că almintere pentru multele pizme, şi laude împotriva noastră, n-am pute ave nici mai mult odihnită rămânere.
           Şi iarăş supt adâncă umilinţă ne rugăm de Ex. ta şi de înălţatul conzilium, ca prin braţul său cel înalt, şi decii înainte pre noi a ne ofili să te m(i)-lostiveşti, tocma şi înainte înălţatului gubernium într-acastă cerere a noastră ajutăndu-ne, fiindcă noi de noiş a ne folosi netrebnici săntem, pentru care părintescă milă, şi a doao iarăş rugăndu-ne, supt toată plecare inimii noastre, rămânem
           Ai JEx. tale şi ai înălţatei cămări mai mici slugi şi cucernici.
           In Braş. Fev. 26. — 1774.
                       Obşte del(a) BolgarsegM.
www.dacoromanica.ro
— 213 —
                            LVII.
          .                              1774. Mart. 25.
        Obştea din Bolgarseg roagă guvernul a să ‘pronunţa în chestia locurilor din poiană, (trad. d. lat).
        Copila instanţii ceî date de curând la gubernium, pentru slobozire locurilor din poiană.
        încă supt 18. zile ale lunii luî Augubt, anului trecut 1773. cu lacrămî nem fost jeluit, în ce chip, cinstitul maghistrat, del(a) Braşov, pe noi adecă pă obşte del(a) Braşov, neu lipsit de locurile noastre cele de fân de uric din poiană. Şi fiind că să apropie primăvara de lipsă am ave, acele livezi, maî nainte cu gardu şi cu curăţeniîa ale griji, drept aceia căzând în ghenunchi înainte Ex. şi a înălţatului gubernium, îarăş năzuim a ne ruga, ca despre acastă pagubă a noastră părintescă, şi mai de curând milostivă rezoluţie să putem dobândi, rămăind de p(u)-r(u)re supt vecînica cucernicie a Ex. şi a înălţ. gubernium.
        Bras. 25. Mart.
            J
                           Plecate slugi
                    Obşte din Bolgarseghî.
www.dacoromanica.ro
— 214 —
                                  LVIII.
                                                     (•)
           2       puncte, cari s-au adaos la plîngerea de 14, puncte înaintată împăratului de obştea din Şcheii-Braşovului. (trad. d. lat.)
           2. Punctumurî, care s-au adaos la instanţiîa. pre înălţatului împărat şi cu înălţata cămară s-au împărtăşit.
           15-       le. După eşire decii a pre luminatului împărat s-au sculat Saşi del(a) Braşov şi neu cuprins locurile de făn ale obştii noastre din Bălgarseghî, anum(e) poiană, care loc oameni noştri din tufe cu topoarăle loruş l-au fost curăţit şi din vreme nepovestită în pace leu biruit.
           16- le. Noao cari în ţară vii n-avem nu ni să sloboade nici din Ardei, cu bute a aduce la casele noastre vin.
                                      ‘ LIX.
                                                 1774. Mart. 2L.
             Directorul de tablă Ioan Gal, încunoştiinţează obştea din Bolgarseg, că va trimite 2. scriitori împărăteşti, cari să ia informaţiunî, cu privire la plîngerile îndreptate contra magistratului şi după aceia să va pronunţa faţă de cererile lor. (trad. d. lat).
             Copiia cărţii cei trimise dela drectoru tăblii pentru cercetare incviziţiî.
             înţelepţilor privitorilor, mie binevoitori pre-iubiţilor!
www.dacoromanica.ro
— 215 —
        Soli sau deputaţi aceîaş obştii, del(a) Bolgarseghî, del(a) înălţata cămară la mine fiind povăţuiţi, neu descoperit asuprilile împotriva privileghiumuluî obştii, izvodite, care asuprelî, tocma ’ şi înainte preînălţa-tuluî împărat Ier fi descoperit, rugăndu-să ca acestor asuprelî lec desăvârşit să să pue. Insă fiind că la vreme sa jalba şi greutăţile obştii tribuesc a să adeveri, sau mărturisi, pentru aceia dară trimite-voîu 2. aleş scriitori împărăteşti, spre descoperire mai desăvârşit, cât să voar găta întrebările cercării, sau utrumurile incviziţionuluî, .şi isprăvindu-să cercare sau incviziţiîa, oî sili, ca după legile ţării, şi după dreptate aceştiî obşte uşurare şi slobozeniîa privileghiumuluî său, îarăş să i să întoarcă râmăind, şi pănă atunci anumiţii obştii, întru toate gata spre slujbă.
        21. Mart. 1774.
                              IO(l1l GrCllf îndreptători.
                                        LX.
                                            1774. Mai 13.
        Obştea din Bolgarseg să plînge la guvern contra magistratului, că nu voeşte a urma dispoziţiunil mal înalte, în chestia poienii, (trad. d. lat.)
        Acastă inştanţie s-au dat la înălţat G. supt
   13. zil(e) ale lui Mai 1774. îarăş pentru rândul poeniî.
        Obştea din Bolgarseghî cu mare umilinţă aducem aminte Ex. tal(e) şi înălţatului G. în chip noi supt 18. zile ale lunii lui Aug. anului curgători 1773., cu
www.dacoromanica.ro
— 216 —
     plecăciune nem fost jeluit, pentru fanaţiile noastre din poiană, care fănaţe cinstit. M. din Braş. supt anul numit, del(a) obşte noastră lîau cuprins nebăgănd în semă sudorile şi truda strămoşilor noştri cari acele fănaţii, cu toporul şi cu punga din pădure merie leu fost dezrădăcinat. Fost-ai poruncit Ex. ta şi î. G. de atunci cinst. M. din Braş. ca să ni le întoarcă îndărăt, însă apropiindu-să şi coasa acestui an, nici o măngăere încă n-am căpătat. Deci plângem şi ne rugăm câtră Ex. şi î. G. şi a 2 oară, ca precum mai mari noştri strămoşi şi părinţi noştri, cu moşiile sale s-au putut cu pace a să chivernisi, aşijdere şi noi să putem fi slobod cu aceleş moşii şi grunturile noastre în pace a ne odihni. Sau de nu s-ar băga în sam(ă) descălecătura noastră detăta vreme, şi privileghiumul nostru care-1 avem del(a) prelum. împărat Leopold, ci ar pute cetate Braşovului acum deodată, de acastă moşie a poeniî, după aceia îarăş pe-ncet, şi de grunturile noastre a ne jefui, atunci îarăş înghenunchind ne rugăm, ca Ex. ta, înălţatul Gubernium, cu o mijlocitoare rezoluţie, der fi de lipsă, să ne sloboz la preînălţata curte, fiind-că noao ne îaste foarte cu amar, cu Saşi del(a) Braşov, din munca şi din cheltuiala noastră, aşijdere şi din grunturile noastre care cu mare preţ nem împodobit, acum la ispravă, fără nici o pricină să ne scoată. Despre care rugăm şi poftim părin-tescă întreptare, râmăind de pţ_u)r(u)re credincioase slugi.
                        Obşte Bolgarseghului.
www.dacoromanica.ro
— 217 —
                                    LXI.
                                            1774. Mai 14.
          Rezoluţia guvernului faţă de plingerea obştii din Bolgarseg din 13. Mal, contra magistratului (trad. d. lat.)
          Rezoluţiia crăesculuî gubernium la acastă in-stanţie căpătată supt Numărul 3838.
          Foarte într-adins astăz s-au poruncit M. del(a) Braşov, ca după urmare poruncilor celor mai dinainte del(a) înălţatul G. trimise a lua hasna din fânaţiile care s-au fost răpit del(a) aceşti jeluitori, pă lăngă plata preţului plătit, fără de nici o pricină, a grun-tului. După asămănare poruncii noastre cei mai dinainte, fiind că naţiia într-acestaş chip, nici o pagubă n-are, obştii aceştiia negreşit să să îngăduiască, care poruncă pentru cunoştinţa şi îndreptare jeluitorilor, loruş printr-acastă rezoluţie să vesteşte. Din crăescul al ţării Ardeiului Gubernium 14. zile Mai 1774.
     S-au dat afară prin
                                    Aclam Vereş.
                                     log. de gubernie.
                                 LXII.
                                          1774. Mai 14.
         Ordinaţiunea guvernului, venită la magistrat în chestia poienii, în care de nou să provoacă magistratul a îndestuli ■obştea jeluitoare, (trad. d. lat.)
         După aceste toate acastă poruncă au venit la maghistrat del(a) I. G., iarăş pentru poiană.
www.dacoromanica.ro
— 218 —
         Copiîa decretului supt 14. zi. Maî 1774. la M. del(a) B. dela î. G. trimis supt Nru 3838.
         După jalba obştii Bolgarseguluî, pentru fănaţele care leţ coprins Dum. anum. pentru poiană, fost-au poruncit acest î. G. supt 15. ale lui Mart. anului curgători 1774., ca Dum. jeluitorilor din Bolgarseghî, stăpânire luatelor fănaţiî, după plata păn acum obicnuită, făr nici o pricină a gruntuluî, după urmare poruncilor noastre mai dinainte date, fiind că. naţionul într-acestaş chip nici o pagubă n-are, îndărăt să o întoarceţi. Şi să le-o îngăduiţi, însă maî sus numita obşte, cu jale precum să vede din copiîa inştanţiilor care noao neu dată îarăş să ponos-luîaşte, precum că după poruncile noastre, tot despre acest lucru al poeniî, maî nainte date, nici un folos n-au câştigat, pentru aceia Dum. într-adins, şi supt gre dare de samă vi să porănceşte, ca după rănduialele noastre maî din nainte într-acastă materie din G. trimisă, pre acastâ obşte jalnică să o îndestulaţ, şi în ce chip aţ isprăvit crăesculuî G. fără zabavă să scrieţi, şi acasta datorie să aveţi.
                                                      LXIII.
1774.
          Obştea din Bolgarseg, — în baza ordinaţiunii gu-verniale — cere dela magistrat întoarcerea fînaţelor din poiană, (trad. d. lat.)
          Acastă inştanţie s-au băgat la cinst. mag. del(a) obşte, ca după rezoluţiîa şi porunca î. G. maî sus scrisă, să ne de poiană îndărăt.
www.dacoromanica.ro
— 219 —
         Pe lângă m(i)lostiva rezoluţie a î. G. supt 14, zil(e) lui Mai anului curgători 1774. obştii noastre-dată şi pe lăngă porunca înălţatului G. de chilin, măriilor voastre şi cinstitului M. trimise, cu mare umilinţă ne rugăm, să ne întoarceţ fănaţile noastre din poiană îndărăt, sau de unde nu să ne răspundeţ în scris, desăvârşit isprava ca aşa păn nu vine vreme coasei, să ne putem treba noastră săvârşi, şi să nu ne păgubim în fănaţiile noastre, rămâind ai măr. plecate slugi
                                 Obşte Bolgarseg.
                                  LXIV.
                                                 1774.
         Obştea din Bolgarseg să plînge la guvern, că magistratul Braşovului nu vrea să urmeze ordinaţiunii primite, şi să le dea îndărăt finaţele din poiană, (trad. d. lat.)
         La acastă inştanţie nevrănd M. a răspunde am mai dat şi alt(ă) inştanţie la î. G., care urmeză într-acestaş chip.
         Supt 14. zii. lunii trecute lui Mai acestuîaş an 1774. Ex. ta şi î. G. din firesca sa m(i)lostivire, cu dorită rezoluţie pe ticăloasa noastră obşte din Bolgarseg o ai fost înbunat-o prin care rezoluţie într-a-dins, foarte i s-au fost poruncit M. del(a) Braş. ca dup(ă) urmare mai naintelor porunci a î. G. fănaţile noastre din poiană îarăş să le dobândim, şi să le stăpânim precum şi strămoşi noştri. Nici eram îndoiţ-de vr-o împotrivire mai mult oareş în ce felî, pen-
www.dacoromanica.ro
— 220
    tru aceîa îmbunăndu-să, cu acastă veste de bucurie, obşte noastră ce mult asuprită, toţi săracii şi încăş şi copii ceî mici prin uliţă şi prin căsile sale, cu lacrăm înghenunchind, şi tinzând mâinile sale cătră ceriu, del(a) D-zeu părintele săracilor, viîaţă îndelungată şi de prisosită fericire, cerşuîa. In loc de răsplătire pentru m(i)lostivire a casta a Ex. tale şi a î G. căci că ne răcorisem de năduful pizmaşilor, şi căpătasem iarăş nădejde, că dobândind acastă poiană, fieşte care iarăş oam mai ave în prilej ca să putem pe lângă casele noastre a ţine câte o vită cu lapte, cu ajutorîul căruia pe săraci copii noştri din zi în zi, de foame sâ-i putem ofili. Căci că într-alt chip viîaţa noastră nu o putem sprijini, căci că locuri în hotarăle Braşovului, şi altă economie ori ce a ţine, sau a face, noao nu ni să în-găduiaşte. Insă toată acastă bucurie a noastră, prin M. B. cu amar din inimile noastre ni s-au tăiat, nevrănd acel cinst. Mag, după atăte preînalte porunci a î. G. şi după multe preumilite ale noastre rug. nici poiana a ne întoarce, nici în scris rezoluţie ori în ce feli a ne da, zicând: numai cu gura, că au şi însuş gând mai sus a cerca. Aşa dară fiind noi strâmtaţi, despre toată mila dorită, iarăş nem adus aminte de oltarîul părinteştii bunătăţi Ex. tal(e) şi î. G. la care şi acum scăpând, după urmare poruncilor celor mai din nainte, de iznoavă cu suspin a ne ruga nu încetăm, ca să nu vă înduraţi pe obidita noastră obşte a o părăsi, ci să ni să întoarcă moşiile noastre din poiană Iarăş la mâna săracilor
www.dacoromanica.ro
— 221 —
    noştri, mai vârtos şi pentru aceia, că noi alt înprilej şi altă nădejde de potoli şi de îndelunga greutate vieţii şi a copiilor noştri n-avem. Orăşenii însă ai B„ nu numai că nici o lipsă de acastă fănaţie n-au, fără decăt să bucură a mai câştiga şi din fânul acesta, del(a) nevoia şi lâcuitori noştri, cu strâmbul avuţie, ci încă afară dintr-acasta, mai mult decăt le de lipsă, sânt îndestulaţ de tot felîul de moşii, şi binele economii cei din afară. Pentru care toate cu lacrăm aşteptăm şi cerem ce mai depă urmă rezoluţie, rămăind până la moarte
          Ai Ex. tal(e) şi înălţatului G. nevrednici supuş
                                        Obşte din B.
                                  LXV.
                                                1774.
         Obştea din Bolgarseg, văsînd că magistratul nu voeşte să îndeplinească ordinaţiunea guvernială, în ce priveşte întoarcerea fînaţelor din poiană, să adresează cătră Dl Stromaer şi-l roagă de sprijin, (trad. d. lat.)
         Lângă acastă inştanţie s-au mai trimis şi la D. Stromaer acastă rugăcune, ca să ne ste într-ajutor.
                         Doamne Mâriîa ta!
         Prin mijlocire mării tale am fost dobândit del(a) î. G. supt 14. zii. 1. Mai 1774. prem(i)lostivă rezoluţie, prin care foarte într-adins să poruncise cinst. Mag. ca fănaţile noastre din poiană pe lăngă plata obicinuită, îarăş să ni le întoarcă obştii noastre ne-
www.dacoromanica.ro
— 222 —
       •greşit, care porunca î. G. văzând Maghistratul, întâi într-acestaş chip să socotise ca la unul doi dintre noi, să ne arunce căte un petec de fănate dintr-ace poiană, şi aşa, să fie şi porunca G. săvârşită şi noi plătiţi. Insă a dooară după acasta izbindu-să în capete, domnii tănacului, toţi într-acastă sentenţie s-au încleştat, ca pe obşte noastră din Bolgarseghî, ca pe nişte streini, de tot felîul de moşii şi şi de poiană, de uric să ne lipsescă şi pentru aceia, la in-ştanţiîa noastră care . o am dat la M. nimica n-au vrut în scris a ne răspunde, fără de căt cu gura neu zis atâta, că au şi Dum. gând de pipăi mai sus împotriva noastră, şi precum am cam simţit tocma la înâlţ.-împărăţie ar fi năzuit, din care pricină neu căutat noao iarăşi la mila î. G. şi ajutorîul mării tale a scăpa, cerşind măngăere, şi rugăndu-ne de măriia ta, ca la Ex. Sa Domnu Groful dei stat vr-odată pentru săraci acum la adecă, să ne ajuţi pe noi asupriţii şi aşa, toată nădejde avem, că cu măriia ta negreşit voam izbândi, mai vârtos cu cât M. B-lul, cu neascultare sa împotriva crâeştilor porunci ale î. G. ş-au descoperit vredniciia sa, de va pute cunoaşte şi Exelenţiîa sa, în ce chip să bucură ei. de tot pă noî a ne suguşa, tocma nici pe înălţatul Gubernium băgăndu-1 în samă. Şi cu aceste îarăş rugăndu-ne de ajutorîul mării tale toată oste-nela mării tale, rămânem pănă la sfârşitul vieţii noastre cu mulţâmitâ a o răsplăti.
            Al mării tale mal mici şi plecaţi
                                           Obşte din Bolgarseghî.
www.dacoromanica.ro
— 223 —
                                   LXVI.
                                             1774 Mai 21.
          Ciăreş procurorul directorului de tablă Ioan Gal ■e rugat a împărtăşi obştii din Bolgarseg toate acţiunile Saşilor în contra acesteia, (trad. d. lat.)
          Acasta s-au trimis la Domnul Ciăreş, procuratorul Domnului Directorului, să ste la Măriîa sa, pentru obşte.
               Cinstite Domnule! noao pre dorite!
          Obşte del(a) Bolgarseghî, după îndemnare birău-luî companii greceşti del(a) Sibil, cu mare umilinţă, prin mine să roa(gă) de Domnia ta, ca să le stai într-ajutorî, pentru supărările de acum, carele au del(a) Saşi din Braşov, şi să le fii bun patron înainte mării sale Dom. Drectoruluî, şi să le dai învăţătură, din vreme în vreme, despre toate piedecile, care s-ar face prin numiţi Saşi, pe subt ascuns, iarăş acum mai vârtos într-acasta să i ajuţi, să nu poată Saşi vără între canţaliştî, care vâlătuesc acum în Bolgarseg, pe mutus regiuşulor, căci că înainte lor să feresc oamenii a mărturisi adevărul, şi pentru toată ajutorinţa Domnii tale mă pui eu chizaş cumcă numita obşte, afară din umilita mulţămire, şi cu altă ■cuvioasă răsplătire, să va arăta înainte Domnii tale.
          După aceste toate, prietin şi voitori de bine îţ rămăîu.
www.dacoromanica.ro
— 224 -
                                              LXVII.
1774. Mai 21.
              Domnul director de tablă Ioan Gal e rugat a dispune, ca canţeliştil să nu fie induinţaţl din partea autorităţilor locale la incviziţie. (trad. d. lat.)
            Acasta s-au trimis la Domnul Drectorul, ca să nu vie peste canţalişti cari vălătuîa, mutus regius.
            Obşte del(a) Bolgarseg astăz s-au rugat de mine, ca cu numele său, să mă rog de măriîa ta, să stai într-ajutori pă lăngă incviziţiîa ce să face acum în Bolgarseghî. Să nu să mestece într-ănsa Sasî. Căci că eî, toate pietrile mişcă, ca să poată între can-taliştî vără pe mutus regius şi de acasta să teme obşte nu fără cale, căci că den pilde mai de nainte cunoscute, chiiar au aflat, precum că mărturiile înainte mutus regiuşuluî, nu îndrăznesc după cuviinţa lucrului a mărturisi, şi într-acestaş chip foarte s-ar păgubi obşte, pentru aceia năzuesc la umbrire măririi tale, să să ofllescă de acastă primejdie făgâ-duindu-să, până voar trăi, că nu oar fi nemulţămiţi păntru tot binele şi protecţionul mării tale. Iară cu supt afundă plecădune râmăiu.
                                               LXVIII.
1774. Iunie. 14.
             Obştea din Bolgarseg să adresează cătră conzilerul Iosef Friţ la Viena şi-l roagă să-l apere contra magistratului, care în chestia poienii a recurs la curtef (trad. d. lat.)
             Acastă inştanţie s-au trimis la Beci la crăesul conzilieri la Domnul Iosef Friţ.
www.dacoromanica.ro
— 225 —
         Preluminate Domne conzilieri împărătesc, Doamne Doamne patrone prem(i)lostive !
         Maghistratul del(a) Braşov într-alte izgoniri care an aflat împotriva noastră acestv meşteşug maî de prisosit au aflat în anul trecut, ca pre noî obşte din Bolgarseghî, de una moşiîa noastră adecă : de fănaţile din poiană, care din vreme ne spusă, din moş de strămoş lem biruit, să ne lipsescă, precum neu şi lipsit, nedăndu-ne altă pricină fără decăt, că grunturile pământului ţării Bărsii, Saşilor sânt date, iară nu noao. Dusu-nem pentru acastă pricină, şi ei, şi noi, cu jalbe şi odată şi altădată înainte î. G. şi acolo precum te vei învrednici măriia ta a vede din copiia rezoluţii î. G. totdeuna am biruit, însă nici aşa, măcar poruncind în trei rânduri î. G. nu nem putut dobândi îndărăt moşiîa noastră a poenii. Şi precum cu adevărat am înţeles maghistratul del(a) Braşov, împotriva noastră au năzuit tocma la înălţata curte, cu acel gănd ca să isprăvescă, precumcă noi într-acest ţinut nu putem fl gruntaş, care lucru de cumva ar isprăvi, noi săntem periţi, căci că aşa noi măine poimâine şi de casele noastre încă nem înstreina, împotriva milii privileghiumului nostru, şi cu mare pagubă a vistierii împărăteşti, precum măriia ta bine ştii. Pentru care pricin cu mare durere, din ghenunchî ne rugăm înainte mării tale, ca la vreme cuvioasă înainte preînălţatei împărăţii, despre acastă greutate a noastră să fii cu m(i)lostivă aducere aminte, şi să te m(i)lostiveşti a ne ofili spre hasna cămării împărăteşti. Pentru care milă de D-zeu în-
                                                      15
www.dacoromanica.ro
— 226 —
      treit bun viiaţa de veci, iară del(a) noî de p(u)r(u)re harnică mulţămire veî dobândi măriîa ta, rămăind no! de p(u)r(u)re umiliţi cucernici
          14. zii. Iun. 1774.
                                            Obştâ B.
                   LXIX.
                                          1774. Iul. 17.
          Cererea oiştii din Bolgarseg, pentru grabnica rezolvare a chestiei poienii (trad. d. lat.)
          Pentru rândul poeniî s-au maî trimis şi acastă jelanie maî pe urmă supt 17. Iul. 1774.
                     Preînâlţate, iproci...
          Noî sărăcime obştii Bolgarseguluî, pentru rândul livezii noastre din poiană, care în anul trecut s-au fost luat, luat cu sila del(a) noî, prin c. M. del(a) Braşov, cerşuind desăvârşita rezoluţie, cu lacrămî ne rugăm, ca până este vreme coasei, să putem dobândi măngăere, să nu ne scăpătăm şi într-acestaş
     an.  Cu aceste aşteptând milă rămânem de p(u)r(u)re
                              credincoş supuş
                                 Sărăcimâ obştii Bolgarseguluî,
                       zăbovind cu aşteptare la Silii.
www.dacoromanica.ro
— 227 —
                       LXX.
                                     1774. Iulie 28.
       Obştea din BoJgarseg din nou roagă pe Stromaer să mijlocească grabnica rezolvare a chestiei poienii, (trad. d. lat.)
       Acasta s-au scris la Domnul Stromaer.
                       Mariîa ta Domnule!
    Patronule al nostru mult m(i)lostive!
       Ca să putem dobândi de sărăcită ispravă, poruncilor crăescului G. pentru fânaţiia din poiană, la M. din B. trimise, acum a 3. oară năzuim la pre î. c. G. şi într-acest ajutori cerem şi mijlocire mării tale; ca să să rupă încaî şi isprava aceştii poene, şi să o dobândim de-odatăş îndărăt. Rămăind şi deci înainte aî mării tale
       Coronae 28 julii 1774.
                              nevrednici slugi
                       Comunitas Bolgarszeg.
                       LXXI.
                                 1774. Octombre 10.
       Ganceliştii Payel Scorei şi Iosif Boeriu roagă obştea din Bolgarseg a le da un onorar mai mare, pentru serviciul făcut, (trad.)
       Cinstitei obştii celor mai bătrâni din ceta negustorilor Dum. pre cinstiţilor şi noao mult de bine făcătorilor.
    .                                         1B*
www.dacoromanica.ro
— 228 —
            Ca cât şi cu ce s-ar fi arătat împlinitori, sau ar hi plătit cin. obşte noao pentru numita cercetare a nevoilor şi greutăţilor nu numai ale obştii, ci deplin a tuturor orăşanilor, pentru care trudă a noastră grija spre trebuinţa hrănii noastre aceia însuş obşte foarte bine fără de nici o îndoială ştie, însă pentru mai bună socotinţă, mai vârtos pentru ostenela noastră ce multă şi a atăte lucruri mari iscodire şi cercetare, cu cât neţ dat noao nu săntem conten(i)ţi şi îndestulaţi, care lăsăm la socotela c. o. cum să socotescă anumit de acasta, cătă sărguîală am pus la alegere incviziţiî, şi ne ajunsei poftii, care cu neajunse pilde o am tocmit şi acum o am săvârşit.
            Pentru aceia cu umilinţă ne rugăm de c. o., fiind că nu fără de ostenelă puţină s-au săvârşit lucru, care pentru silinţa şi truda noastră ce vrednică neu căutat şi noao să cheltuim pentru atâta scriere la curat a lucrului Dum. de osebi mâncare şi băutura celor ce au scris, care Dum. s-au căzut a socoti că să face aceia. Acum după împlinire poftii Dum. şi cu toată credincioasă mărturiîa şi iscălitura cu pecete întărite ale împlini nem nevoit şi Dum. lem încredinţat. Deci pentru cele maî mari noao trebuincioase porunci am împlinit, măîne cu m(i)la lui D-zău voam să plecăm. Pentru care c. o. pentru lucrare mulţămitei a lucrului ce s-aîi făcut vrednic şi drept de veţ fi îndoindu-vă să socotiţi cu alţi înţelepţi preţul că nu-î mult.
            Lăngă acasta încă am înţeles cumcă c. o. ar fi bănuit când am început lucrul a-1 lua înainte la
www.dacoromanica.ro
— 229 —
   scriere ce în rănd şi cu grabă, că s-ar fi cheltuit la curtenire noastră după gândul Dum. cam mult, ci de este între c. o. aşa cum am cam înţeles nu ştim cu adevărat, îar pentru ca să să ridice dar acastă bănuială din c. o. să nu să supere a să împărtăşi şi cu noi între celelalte ca nişte buni şi din inimă de tot folosul cel sufletesc şi trupesc doritori şi rugători rămânem al Dum.
         Braşov 1774. dup(ă) calend. râm. Oct. 10.
                              pre plecate slugi ai c. o.
                                               Pnyel Scovel, canţalist al c. c.
                                                IOSÎf Boeriu, canţalist al c. c.
                                  LXXII.
                                       1775. Iulie 14.
        Guvernul demandă de nou magistratului să observe ordinaţiunea din 1774. Mal 14. (adecă de a elibera fînaţele din poiană.) (trad. d. lat).
                      Copia Decreti Gubernialis de 14-ta Iuly 1775. sub Nro 405. ad. Magistratum Coronensem emanti.
        Obşte del(a) Bolgarseghî cu jale dă înainte noastră, cumcă au fost mai dat şi la anul trecut 1774. — 14. Mai şi crăescul gubernium au fost hotărât precum numai decât fără zabavă locul cel luat del(a) dănşî al obştii prin dum. anumit poiana loruş să o întoarceţ, şi până astăz acastă satisfacţie
www.dacoromanica.ro
— 230 —
      şi îndestulare după porunca acasta obşte n-au luat. Pentru aceia astăzi să porunceşte dum. ca după urmare poruncilor celor mai dinainte date del(a) î. G. trimise de loc şi fără de zăbavă dup(ă) urmare poruncilor îndestulare să le faceţ, şi nici într-un chip să nu îngăduiţi mai mult după aceste numite porunci şi orăndueli a să mai da del(a) obşte vr-o jalbă.
                                  LXXIII.
                                        1775. Novembre 28.
           împărăteasa Maria Teresia dispune a să face inverstigaţiune faţă de plîngerile neguţătorilor din Şchei în contra magistratului, (trad.)
           Maria Teresia et c. credincioşilor noştri aleşilor şi nemişilor. Lui Antonie Mihail, lui Matei Lastiar şi actele.
           Să dă înainte măriri noastre în faţa credinco-sului nostru, noao iubitului de bun nem născutului Ioan Gal de Hilib, ipoci, precum M. slobodii şi crâeştiî cetăţii Braşovului, neştiindu-să de unde s-au mişcat, şi cu ce fel de îndrâznela a împotrivirii la acasta s-au adus, neluînd în sam(ă) şi trecând cu vedere în nimica socotind şi foarte la trecere cu vedere puind, precum puitoarele legi a M. prinţipat al nostru al Ardeiului aşa şi privileghiile negustorilor Grecilor, cari prin tot mai sus numitul prinţipat fac neguţătorie, de obşte asemine şi osăbit a cumpănii Grecilor Braşovenilor, precum şi a obştii neguţători-
www.dacoromanica.ro
— 231 —
      lor Grecilor din Şchieîul a mai sus numiţii cetăţi' Braş. sau prin fericiţii oareş-cănd ai ţării ungureşti crai mai nainte~ mergători noştri pre doriţi sau prin luminaţii oareş cănd aî Ardeiului prinţipî pre cu milostivire date, împreună şi prin următoarele vremi întărite pre negustori precum ai cumpănii Grecilor Braşoveneştî, aşa şi a obşti neguţătorilor Scheîuluî, supt multe fel chipuri aî năcăji, aî supăra şi ai păgubi şi în neguţătorie, care dup(ă) cum dictulesc legile şi jud. ca de obşte slobodă păzită şi nestricată a fi s-ar căde a o împiedeca, prin schimbate voemi nu s-au temut, ce încă şi acum nu înceteză, cu paguba şi scădere a singur neguţătorilor şi a cămăriî noastre crăeştî foarte greu şi arătat, şi anume :
          Intăl. Cănd vre-o moşie a obştiî Bolgarseguluî a vre-unuî Bolgarseghian să vinde, atunce del(a) cumpărare aceîa pre Rumănî sau pre Grecî, măcarcă aceîa a maî sus numitiî obştiî Bolgarsechîuluî ceî privileghiate încheeturî sănt, a-î opri şi altora nelăînd sama răndueliî vecinătăţii şi a rudenii a o vinde nu să ruşineză.
          2-do. Locurile cele curăţite din tufe a le obştiî. Bolgarsechîuluî, care săngur eî lăcuitorî cu fierul şi cu focul leu curăţit, altele într-alt chip, cu drept şi leguit totul leu căpătat, murind unul sau altul la moştenitori părinteşti a veni n-au îngăduit, ce încă nebăgănd în sem(ă) oprelişte legilor prin fănogul cetăţii să iau, şi luîndu-le Saşilor rudeniilor făr îndestulare moştenitor sau a le dărui, sau a le da au îndrăznit.
www.dacoromanica.ro
— 232 —
         3-       tio. Din fănaţul cel de obşte al obştii Braşovului în vreme împărţirii oamenilor den privileghiata obşte B. nimic mai mult cum nainte au fost obicnuit a da nu îngăduesc, ce încă arătat şi chiiar a opri nu înceteză.
         4-       to. Incheeturilor a 0. B. şi cumpănii Grec. Braşovului nu îngăduia vinurile sale, care în ţara rum. în viile sale fac, pentru trebuinţa casii a aduce ce încă pentru trebuinţa casii a ţine, ce încă nici den ţar(a) rum. sau din M. prin. Ardelui cumpărăn-du-sâ în chiar lipsa casii sale vinurile la Braşov sau la Şchei a le aduce, că de ar ave vre-unul din mai sus numiţi neguţ. aî cumpănii greceşti ai Braş. sau obştii Scheîului să aducă vin in vreme aducerii de toată cofa un jum. de crăţar şi iar pentru ţudul. 3 căriţar a lua n-au încetat.
         5-       to. împotriva vechiului obicai del(a) fieştecar(e) negustor Şcheian supt numele păzătuluî de noapte un nemţăsc del(a) alţi 30 x. a lua ah început, mâcar-că, B. păzitul aceste îl isprăve făr de chelt.
         6-       to. De vreme ce n. Bolg. oareş-care lucruri de măni făcute din plumb sau din hier del(a) Beci, sau dela alte crăii şi ţări, pentru adaogere neguţătorii aduc, de acest fel care meşter del(a) Braşov a face nu ştiu, cu înviere şi din porunca M. B. del(a) aceia îl contrabănduluesc.
         7-       timo. Din bumbac, şi din lănă a împletit (ţese) oareş-ce iaste oprit supt pedepsa contrabăndii cu voia M. pănzarilor dată.
www.dacoromanica.ro
— 233 —
          8-      vo. Măcar-că din m(i)lostivele crăeştile noastre rănduelî la 1755. şi la 1756. din socotinţa cumii, care au fost atunce căntribuţiîa sau fost uşurat şi dăruit 0. Şcheîuluî, dar maî sus numitul M. cu ti-tuluşul acesta toată porţiîa au scos-o deplin şi nu o au dat păn astăz îndărăt.
          9-      no. Dup(ă) eşire din acest M. prin(ţi)pat al Ardealului a luî Iosif 2-lâ împăratului a fuuluî nostru pre iubitului, tot acel M. al B. poiana Bolgarsechîuluî din mărăcini şi din tufe cu silinţa Bolgarseghienilor, mu cu uşoară cheltuială, de mult curăţită şi de nepomenită vreme cu pace ţinută şi stăpânită, cu sila şi prost şi fâr totfelîul de plată a ostenelii au luat-o şi altora o au dat.
          10-      mo. Nici rauerilor a săracilor lăcuitorilor Şcheîuluî, nicî altora găzdoae grecoaice, pănză pentru trebuinţele casii a face, nu îngăduesc, ce încă unele ca aceste din porunca M. B. del(a) cas. sărac, negustor le contrăbunduluesc.
          11 -mo. Este oprit Rum. şi Grecilor Şcheenilor de lege grec. în zi de post ulei supt contrabunda, del(a) alte locuri afară de cetate Braş. a cumpăra pentru trebuinţa casiî, aşa căt pentru oprelişta a-casta sânt siliţi cu preţ maî mare a cumpăra.
          12-mo. De va face cineva nuntă din Rum. sau din Greci Şcheenî, în vreme veselii s-au obicinuit a veni del(a) cetate un numit căruia obşte nunţii a plăti un mariaş1), o cof(ă) vin, o pece şi o pită a plăti sânt siliţi.
          *) Monetă ungurească de 17 cr.
www.dacoromanica.ro
— 234 —
           13-      to. Rumânii măcelari carne de porc a tăia şi împreună cu şoricul slăninii funtul 4. crăiţarî a da sânt siliţi, dar Saşi S’ de slănină căte x. 15-crăiţarî a vinde s-au obicinuit.
           14-      to. Bănd va vre-unul din obşte Şcheîuluî, a cumpăra ceva din târgul B. pentru trebuinţa sa, del(a) dânşii o răpesc supt numele că ei sânt mai întăî şi de s(ă) jeluesc la Domnul şi mai vârtos la M. decolo eî î-i mână la ţara rum.
           15-      to. De voar aduce Bolg. pentru negust. nis-care-va vite, nicăirî în tot. Braş. nicăirî nu-î lasă-să pască.
           16-      to. De să va întâmpla ca vre-unul din Bolg. de lege Grec. să moară, îndată împărţitorii cetăţii vin şi maî mare taxă del(a) săraci rămas, decăt să cade şi decăt să obicînuesc a lua del(a) Saşi cer şi pentru morţi din avere mortului a da lyturgiî opresc.
           17-      to. Rumânii sau Grecii Scheenî care pre departe de lăcătuş Saşi lăcuesc, prin ţăganî vrând să facă o potcoavă la cizme sau la cai le contra-bunduliţesc hierul.
           18-      vo. Bolg. în potriva obicaîuluî celui vechi de iznoavă sânt opriţ ca bragă pentru trebuinţa sa să nu facă.
           19-      no. In Şcheî este oprit ca nimene nimic să nu vănză, nici să cumpere, păn la un ou, nici poame cu ferdela, unul del(a) altul a cumpăra nu îndrăznesc-pentru pedepsa contrabundium, care prin vaşarbirău de multe ori s-au ispitit, ci toată obşte Ş. este silită, la pre departe târgul cetăţii a merge.
www.dacoromanica.ro
— 235 —
        20-       mo. Lăcuitorilor Şcheîuluî, nu este slobod a face pită de vânzare, ce numai Saşilor este slobod, care nu păzăsc proporţiîa preţului şi a măsurii.
        21-       mo Nimuruî din 0. B. de rum. şi grec. naţion der fi căt de sărac, ca pentru mort să facă coşcug der şi şti singur să facă, ci este silit del(a) măsarî Sasî, peste drept preţ, supt mare pedepsă totdeuna a cumpăra.
        22-       do. Nici peşte, nici altă marfă cu arătată scădere privileghiumuluî al groso a vinde în Şcheîr
   0.  este oprită din p. M.
        23-       to. Rum. din 0. Bolg. în sărbătorile lor la-lucru cetăţii din por. M. B. să rănduesc.
        24-       to. In anul trecut 1774. — 17 April vaşar-birău losef Ţalnâr în curte bis. Şcheîuluî de lege grec. cu sila a întră şi acolo oareş care mueri care maî pe larg voar spune a să sili ale bate cu acastă socotelă au îndrăznit, că acele afară de târgul Braş. racî au vândut, spre ocara legilor a M. prinţ, acestuia, şi a diplomiî şi a privileghiumulor mai sus numiţilor şi spre paguba a singur Grecilor cumpănii Braşovului, şi a obştiî Şcheîuluî foarte gre şi arătată, pentru că acest fel de urâte greşeli, şi sili a mai sus numiţilor a M. Braşov, şi a vaşarbirăuluî fără de pedepsă a să suferi nu să pot. Pentru acesta ar vre maî sus numitul arătători pre maî sus numitul M. B. şi pre vaşarbirăul, cu cale maî pe larg, vrăn-du-să a să arăta în pricina acasta a veni şi la tabla noastră crăiască judecătoare în Ardei şi în faţă la 8 zi del(a) zioa chemării aceştiîa socotind dup(ă)
www.dacoromanica.ro
236
     scurta mergere judecăţilor obicinuită a să ţine într-acest fel de lucruri a-i chema lege priimind, de vreme ce acest fel de fapte rele arătate, cu lege sănt oprite. Deci voao cu acasta tare vă poruncim, ca priimind acasta, îndată doi din voi, supt povară ■obicinuită întru acest fel de lucru a să ţine cătră cel mal sus numiţi M. B. şi vaşarbirău, cu acasta venind, cari de să voar pute în faţă a să afla, pă acela, acolo. In faţă din casa lăcuitoriîlor, adecă: unde acastă chemare a voastră spre ştire lor va pute veni, şi să-i chemaţi pă acela, împotriva în-sămnatuluî arătători, şi să le spuneţi, şi să porunciţi acelora cu cuvântul nostru cel chiesaro — crăesc prinţipesc, ca ei singuri pentru pricina care mai pă larg să va arăta la 8. zi dela zioa chemării aceştiîa a voastră socotind dup(a) scurta mergere jud. care s-au obicinuit întru acest fel de lucru a să ţine la numita tabla noastră crăiască judecătoare în Ardei. Adecă: în faţă la mal sus numita assiae(?) sau jalbă a zisului arătători, dup(ă) lege să răspunză şi decolo jud. şi dreptate a priimi a veni să fie datori. Pre aceştiîa chemăndu-î şi singuri la termenul mai sus numit de voar veni sau nu, noi la parte care va veni la inştanţie acela voam face, ce va spune răn-duîala legii şi a dreptăţii, şi dup(ă) acaste voî rândul aceşti! feli de chemări şi inştiintări aî voastre, precum prin voi au fost isprăvită, măriri! noastre la mal sus numitul termen cu mijlocire credinţi! voastre a ne da înainte şi a răspunde, cu toate chipurile sănteţ datori. Intr-alt chip nefăcănd aceste
www.dacoromanica.ro
237
  citindu-le celui ce vă leu dat să le daţi înapoi.
  S-au dat în sloboda şi crăîana noastră cetate a Maruşvaşarheîuluî. 28. — 9-vrie 1775.
       Din originalul său s-au scris prin
                Antonie Mihalţ, fiscalis canţalist,
                                     LXXIV.
                                     1775 Novembre 30.
       Tordai — proc. cel mai mare — comunică obştii din Şchei, că cămara a dispus cercetare în afacerea ei cu magistratul şi-o provoacă la unele desluşiri.
       Supărările obştii del(a) Bolgarseg, în potriv(a) privileghiumului făcute, vrănd ale cerceta Dom. drect. din porunca î. cămări, au trimis 2 canţalişti deu sorocit pă M. înainte tăblii crăeştî, drept aceia obşte să aibă grije de canţal. păn ş-or isprăvi treba lor.
       2. Fiind că vălătaşu de part. Bolgarseghenilor făcut, grăiaşte de obşte, penţru aceia de lipsă iaste ca să mai vălătuim anumit a dooară cui şi del(a) cin(e) dintre obşte au luat maghistratu moşii, livez, grădini, locuri şi cui leu dat, şi încăt leu dat, şi ce pagubă fieşte cine au avut?
       3-le. Pentru aceia devreme să ştie obşte del(a) Bolgarseghî o rănduială pentru rândul cheltuielii de de stătut, adecă să să afle de p(u)r(u)re spre trebuinţele viitoare.
       4.      Cănd va mai poruncă de(la) M. D. drectoru obşte tribue să trimeţă oameni pricepuţ la Murăş-
www.dacoromanica.ro
— 238 —
    vaşarheî, cari să poată răspunde de ceî va întreba
    D.  drectorul maî vârtos când să va lua judecata înainte tăblii crăeştî.
         M.-vaşarheî Noem. 30. — 1775.
                        Tordai, proc. cel mai mare.
                                  LXXV.
                                               1777. Iulie.
          Obştea din Bolgarseg arată, că pe nedrept a cuprins ■magistratul Braşovului fînaţele din poiană.
                     Dovedirile obştiî Bolgarseghiului.
          Din care dovediri să arată luminat precumcă c. M. del(a) Braş. în potriva legilor, şi în potriva dreptăţii, au cuprins poiana del(a) maî sus numita obşte.
          Intăîu. C. M. del(a) Braşov n-au putut dintr-altă pricină a cuprinde poiana obştiî Bol. fără numai -dintr-acela că s-au prepus împotriv. 0. B. cumcă n-ar ave putincoasă volnicie a stăpâni oareş-ce grunt. în hotarîul cetăţii crăesc. Dar obşte del(a) Bolgarseg luminat dovedeşte că are putincoasă volnicie în hotarul cetăţii B. a stăpâni grunturî, aşa dară din-tr-acastă pricină, n-au putut c. M. a lua numita poiană del(a) obşte Bolgarseghiului.               '
          Adevereză sau dovedeşte obşte cumcă are putincoasă volnicie a stăpâni grunt în hotarîul cetăţii Braşovului crăesc. Prefericitul împărat Leopold în
www.dacoromanica.ro
— 239 —
  pre m(i)lostivul privileghium său la anul 1701. dăruit obştii din Bolg. înainte comisionului împărăţii sale ar fi dovedit precumcă slobozeniile cele vechi, .alş numiţilor Bolgarseghienî s ar fi asuprit pentru acela în acel preluminat privileghium supt punctum •dintăîu să hotărăşte într-acest chip, fiind-că din nepomenita vreme oraşul Bolgarseg, fără nici o oprelişte a cetăţii Braşovului au descălecat sau s-au aşezat în locul său de acum, şi încă tocma şi eco-nomiîa de cămp, au moştenit locuri de arătură şi de făn cumpărând. Pentru acela şi decii înainte să li să îngăduîască de valorna făr de strâmtoare oareş-cum aş zidi în B. din grunt case, grunturî, însă şi locuri de arătură, în hotarul Braşovului aş cumpăra, lăsând numai 3. zile la mijloc pentru tocmelă, spre parte cetăţenilor der ave vre-o pricină, a cumpărării, însă şi acasta într-atăt numai ca der pricepe B. cumcă cetăţenii într-acele 3. zile cu încărcătură de preţ iar supune să fie volnici B. tocma şi la î. cămară crăiască pentru folosinţa a curge, aşa hotărăşte numitul privileghium.
       Dar după urmare şi vorbele numitului privileghium, care căntă ca obş. negustorilor del(a) Bolg. de nimine să nu fie îmbulzită, ci să fie volnică din temei aş zidi case, aşijdere ca un stăpân din nepomenita vreme descălecat, aş cumpăra grunt, şi tocmâ şi locuri de arătură în hotarul Braş. Aşa dar nhiiar luminat prin acest privileghium să dovedeşte cumcă obşte B. are putincoasă volnicie tocma şi în gruntul cetăţii a stăpâni de uric, atăta pentru ne-
www.dacoromanica.ro
— 240 —
        hotărâre descălicăturiî încăt şi pentru putere numitului privileghium şi încă şi pentru aceia căci că numita poiană s-au stăpânit de lăcuitoriî din B. de p(u)r(u)re până la anul 1773. întru care an c. M. cu prepusul nevolnicii stăpânirii l-au luat del(a) Bol. care acel loc din temei cu munca lor l-au fost curăţit, care ostenelă nu oar fi săvărşit-o lăcuitoriî din Bol. der fi putut c. M. decîa vreme ai dovedi pe dânşii neputincoş sau nevolnici a fi ca să stă-pănescă grunt. în prejurul Braşovului, — Insă
              Nu poate c. M. pă obşte din Bolg. ceia ce aica în loc maica şi cetate moştenită cu noao strămtori şi silirî, din leguitele moştenirile sale, fără mare pagubă a cămării ai mişca, care să poată dovedi din veniturile vămii şi ale porţii. Dar cămara împără-tescă mare pagubă fără de temei a pătimi nu poate. Deca c. M. privileghiia lui Leopold o va birui şi va arăta precum numai lor Saşilor este dat pământul osăbind celelalte naţii de moştenire, nici cu acastă pagubă a cămării nu poate pre obşte Şcheîului din acasta a o mişca pentru-că î. C. G. au dat M. rezoluţii la 14. de Mai 1774. supt Nro 3438 şi iar la
        4.  Iul. 1775. supt Nr. 5838. ca să putem ţine poiana şi ca să nu ne risipim, şi să nu să facă pagubă cămării. Dintru aceste pricini tic. obşte a Şcheîului înainte comisii cu plecăcune să roagă, ca să silescă pă M. a ne da poiana care o au luat împreun(ă) cu rodul care s-au luat din poiană del(a) anul 1773. şi să ne întoarcă şi cheltuiala şi ostenelă.
              1777. Iulie,
www.dacoromanica.ro
— 241
                      LXXVI.
                                      1777. August 1.
      Obştea să plînge, că magistratul nu observă privilegiile ei. (trad. d. lat.)
      1777. Aug. 1-ma.
      însemnare la pontumurile privileghiumuluî, care nu să ţin în sam(ă) de Mag.
      La ponctumul dintăiu al privileghiumuluî unde de privileghium ne sloboade a cumpăra slobod fun-duşurî, sau locuri de arătură în hotarîul Braşovului, la acasta nu numai că nu ne slobod, ci şi locurile de făn ce lem avut în poiană şi acele ni leu luat.
      La P. al doiU ne sloboade privileghium ca vinurile noastre ce le aducem din viile noastre pin vama împărătescă, să le băgăm în cetate cu ştire judeţului, şi afară din cetate şi pentru sama casiî ndastre căt ne trebue, şi ce ar prisosi să vindem cu vasul la acasta nu ne sloboade, ci afară din vam(a) împărătescă ce plătim, încă ne maî îa del(a) cetate de cofă un ban.
      La P. al patrule’ nu săntem slobozi de Mag. ca să ţinem uşa bolţii la uliţă deşchisă, ca să ne gă-sescă cumpărătorii, cum sănt şi la alte cetăţi şi oraşe slobozi în tot imperiumul împărăţii.
      La al şaptele P. iar pentru hierbere rachiului, pe sama casiî noastre nu săntem slobozi, ci încă şi care am aduce din vre-un sat cât de puţin ni-1 con-tribulueşte şi acela. Nici în casele noastre a herbe
                                                 16
www.dacoromanica.ro
— 242
       nici din ţara împăratului să cumpărăm şi să aducem aici, şi încă şi şi din viile noastre din ţară ce aducem prin vama împărătescă, ni-1 contribuntulueşte arendaşii.
                          LXXVII.
                                                       1779. Octomfore 1.
            0 epistolă a obştii din Şchel, . câtrâ arh-star. la Bucureşti, în afacerea ei cu magistratul.
               Cinstite Dum. arh. star.
                                             Braşov 1779. Octom 1-ma.
                                 9
            Facem Dum. de ştire precumcă la 30. de Sep. auzind că este plecători la Bucureş(ti) j. G. noi de loc nem sculat şi am mers 5—6 person. la c. M. şi am spus pe cum că Dum. merge la B. şi chemând c. M. înainte fiind şi noi de faţă, l-au întrebat la ce merge. Dum. au răspuns că merge să-ş scoaţâ dreptate răvaşului ce îl are la mănă cu care ar hi plătit la log. Stoian de vistierie lei 100. după cum trimitem Dum. şi copila răvaşului ce îl scoase î. c. M-trat, noi înainte jud. aşa am pohtit ca să ne arate pecetluit Domnii dup(ă) obicei cel vechi i cel nou, cum este şi cu Dum, că iscăliturile B. s-au ale logofeţilor noi nu le putem cunoaşte sănt adevărate. Iar pecetluit domnesc cu pecetie roşie de ner fi arătat s-ar fi isprăvit, şi deosebi am protestăluit noi la c. M. ca mergând acolo, să nu cumva să să atingă de noi la ceva, ca să ne facă vr-o turburare
www.dacoromanica.ro
— 243 —
   din care să, ne curgă la Bresla noastră vr-o greutate, şi Dum. au răspuns, că nici un fel de părăş asupra noastră nu va fi, numa au maî răspuns precumcă va să să aducă şi alte adeverinţe cu facere hrisoavelor, şi cunoaştem că şi la Dum. vel vist. Brancov. va să mergă să-ş cae adeverinţă de ce au arătat Dum. c-au cheltuit E ştiut Dum. cercetare ce au făcut-o Dum. cap. Ilie, i chyr Ion Lebu, i chyr Dum. Vlad aici în Braş. la Dum. Boerîu N. Brancovan, şi au răspuns însuş B. înainte cestor 3 fraţ, precum maî mult n-ar fi dat G. decăt 10. galbeni zarmac (?) la logof. al doîle, i al trefle, iar Boerîul n-au priimit nici un ban pentru dragoste noastră, şi aici atăta s-au prins în sam(â) la c. M. cum să-î plătim, poate pă lăngă aceste va cerca şi alte lucruri numai Dum. ca un al nostru frate i prietin să fiî silitori cu luare aminte, pentru alte ori ce ar mai scormoni să avem ştire, ci Dum. putând bine iar de nu îngrab să faci ştire vechilului Dum. la chyr Ioniţâ, ca să apuce înainte să vorbescă cu acel c. B. ce este pricina sa n-apuce el maî nainte şi luînd niscareva adeverinţă ca să ne supue, şi ce vei socoti Dum. să-î seri, ca să să ducă la aceşti doi Boeri mari, şi ne rug. cum vei priimi răsp. să să găsescă om să-l trimiţ fără zăbav(â) şi să seri la Ioniţâ să nu facă întărzăere, ci să umble păn nu s-oa şti el ca să-ş fac(â) ale lui, fiind că el ese pe la Bran la 1-ma de Octombrie au eşit pel(a) Bran, iar de-nt-a-ceste 2. copii de răvaş să opriţ Dum. unul şi celalalt vei trimite la chyr Ioniţâ.
                                                       16*
www.dacoromanica.ro
— 244 —
                    LXXVIII.
                                                 1782. Iunie 12.
            Preoţii şi ordşanil din Bolgarseg să leagă a înot privilegiile primite dela împăratul LeOpold. (orig).
                                    Braşov 1782. Iunie 12.
                                         j
            In numele Sf(i)ntei şi deofiinţă şi nedespărţitei Tro(i)ţe, nem adunat noî preoţi! împreună cu orăşeni! din oraşul nostru Bolgarseg şi nem aşezat cu toţi! ca în zilele noastre, în care sântem cu viiaţă păn acum într-acest oraş, să stâm cu toţi să înoim pri-vileghium măr. cel avem del(al î. împăratul Leopold\ şi 'cu ce s-au pute să-l îmulţim, după cum şi răposaţii părinţi s-au nevoit de au făcut şi au înoit acest prltfileghium. Şi acum după mare milă ce au făcut î. împăratul nostru Iosif al doilâ şi cu nemul nostru rumănesc i grecesc, după cum neu suferit lăngă celelalte naţioane, să avem toate slobozeniile ca şi dănşiî. Cu un cuget am voit toţi cari! mai jos nem iscălit, ca pentru folosul oraşului să stăm cu toţi din bună voia noastră a tuturor. Iar pentru chelt. nem socotit să punem ban! del(a) obşte, pentru căci că. să atinge acastă trebă de toţi săracii. Aşa ne legăm tot oraşul, ca întâîu să dăm jurământ,, cum să ne ţinem taina cuvântului, şi pă urmă ori ce ner veni del(a) î. împărat, să n-avem a grăi împotrivă, ci ori ce milă am dobândi, pă aceia să fim mulţămiţi, şi contentuluiţî. Iară de ner curge vre
www.dacoromanica.ro
— 245 —
  împotrivire del(a) cetăţeni să fim datori iar cu toţi a sta păn va lua acastă trebă sfârşit.
Ierei Gheorghie Radovici. Ierei Symeon Popoviei. Ierei Dumitru Popoviei. Iereî Gheorghe Duma. Căp. Ilie Bir da,
Hg. Ioan Grecu.
      Zaharias Nicolas, Petru Peî(i)grad. Nicolae Nicolau loan Lebu.
      Ioan Vlad.
      Radu Cât.
      Micu Voicu. GheorgMehdigl Radu.
Apostol hagi Radu, am voit. Ioan Ionovici Marcus. Todor Todoran Căi.
Est. Sioicovici.
Petru Alecsandru.
Nicolae Pulpaş.
Neeula Ciureu, am voit. Dimitru Moise.
Ion Mani Mămulă.
Voina sin Voina.
Dumitru Sâcăroiul.
Ionu Stinghe.
Dumitru Fu(l)ga,
Văsii Mărui.          .
Radu Stoica Pitiş.
Dumitru Voina.
Bucur Mirean.
Opri Sfete.
Dumitru Orghidan.
                               LXXIX.
                                                       1782. Decembre 29.
     Representaţiunea ce-a înaintat-o aghentul în numele obştii din Bolgarseg împăratului, (trad. din lat.)
     1782. Dec. 29. Braşov. Aici am scris inştanţiîa care neu trimis aghentul pentru să ştim c-au dat înainta împăratului pentru oraş.
     Viind pre m(i)lostiv decret al M. voastre la părţile aceste ca fără deschilinire nemurilor, toţi lăcuitorii ai Ardeiului numai sa fie de cinstită stare
www.dacoromanica.ro
— 246 —
să să priimescă la ţehiuri şi la meşteşuguri şi la alte orăşeneşti covârşiri, oamenii aî obştii noastre cei maî jos scrise de multă vreme în multe feliuri de meşteşuguri de mănă, care del(a) strămoşi săi au fost învăţat, neîncetate gonirî au pătimit, cu plecăcune de Mag. Braşovului s-au fost rugat, pentru căpătard măngăeriî, care pănă acuma nu o au căpătat.
     Pentru acasta săntem siliţi a veni la pre sfinţit scaunul măririi voastre, şi a arăta greutăţile noastre şi cu mare plecăcune am cerut tămăduire acestora, dup(ă) cum să va arăta mai jos rezoluţiile Guber-niumuluî, la drepte jelbile noastre, nici un folos n-am avut.
     Intăîu. Din vreme nepomenită obşte noastră Bolgarseg au stăpânit poiana ca curăţită din oste-nelele noastre, păn la anul 1774., în care an după purcedere M. voastre de aici M. Braşovului cu putere au luat del(a) obşte, .şi o au împărţit cetăţenilor săi. Şi aşa cetăţenii fiind şi cu meşteşuguri, au căpătat fânaţuri. Iară obşte Bol. ceia ce nu numai de meşteşug este lipsită, ce şi de alte economii lipsită, au căutat să lase economiia vitelor şi pentru li(p)sa fânului au vândut vitele. Şi aşa porţiîa s-au scurtat şi pruncii săi L foame ce de toate zilele i-au adus (pus.)
     A arătat greutate acasta la Cr. Gubernium la an. 1774. precum arată slov. A. la care maî sus numitul Gub. după cum arată slova B. au poruncit, ca Mag. Braş. hasna poenii cei luate să o de şi la anul cel următori fiind-că porunca ce dintâiu, nu
www.dacoromanica.ro
-- 247 —
s-au ascultat au poruncit Mag. ca dedinsul, după cum arată slova C., după putere poruncilor guber-niumuluî cu graba să facă din destul. Acastă poruncă Mag. nu o au ascultat fiind că în rezoluţiile G. să aduce aminte de taxe, care nu să cuvine, pentru că stăpânire locului poîanii nu îaste a Saşilor ci a Craiului. Şi după poruncile cele noao, împărăteşti, stăpânire locurilor şi în scaunile săseşti să întinde şi la alte nemuri cu cât mai vârtos la acastă obşte privileghiiată să cade să se tinză. Copiîa privileghiumului o arătăm supt slova D. şi pentru poiană, şi pentru alte următoare pontumurî arătăm vălătaşul supt slova E. măcarcă uşile deş-chise le avem la bolţi.
     A doao. Obşte noastră Bol. totdeuna au avut între sine măcelari în cetate Braş. ceia ce de vr-o căţi-va ani, şi decret au căpătat dela curte, ca în
14. scaune tot felîul de cărnuri să poată măcelări. Iar M. Braş. nu-î sloboade să vănză carne de bou, ce numai carne de oi, şi în 2. scaune de porc. Pentru acasta obşte şi cumpete pătimeşte, şi lipsă de carne şi greutate pentru'mulţime cumpărătorilor, şi pentru cetăţeni, nu numai carne re de bou scumpă căpătăm şi pân căpătăm pierdem vreme şi lucru zăbovind în măcelărie.
     A treia. După putere priv. lui Leopold, are obşte slobozenie, ca vinurile din viile sale, din ţara rum. să le aducă fieşte-cine la casa sa, făcând mai nainte ştire jud. pentru trecere, şi să le vănză cu vasul, şi pentru trebuinţa sa slobod să aibă în pim-
www.dacoromanica.ro
— 248 —
niţile sale. Acastă slobozenie o împiedecă M, Braşovului, şi peste vama crăiască de tot calul de vin de 10. vedre ungureşti, ne ia la poarta cetăţii cr, 50., dar buţ să ducem la casele noastre nu ne lasă, ci săntem siliţi ca să stăm cu îale înainte porţii, până să găseşte cine-va din Saş, ,să-l cumpere dup(ă) cum îi va plâca, şi aşa acest preţ mic rareori tot îl căpătăm, şi noi săiacii del(a) cetăţeni împotriva direptăţiî ne slăbim. Crâescul gubernium al M. voastre văzuse acastă nevoe a noastră şi înainte de vr-o câţî-va ani poruncise, ca în poarta cetăţii nimic să nu plătim pentru vinuri şi acasta vrănd a să tămădui, dar cu puţin s-au cu nici un fel de roadă, pentru că după acei doi ani dep(ă) care del(a) datumul rezoluţii nimica nu plâte neu silit să împlinim după aceia şi ca când n-ar fi fost nici o gubernalicască rez. şi păn astăz săntem siliţi a plăti.
      A patra. Dup(ă) ce s-au publicăluit porunca împăr. del(a) Mag. măcar târziu, pentru ridicare deşchiliniriî nemurilor s-au rugat obşte noastră ca după acastă poruncă copii noştri la tot feliul de meşt. să să priimescă, jeluitorii la ţehiurî sânt trimişi dup(ă) cum arată slova F. G. dar fără de folos, pentru că ţehîurile multe feliurî de pricini ne aruncă, cumcă sânt ei destui şi ca să aşteptăm vacanţia, iară când vine vacanţiîa pun copii şi pă vececini lor, şi aşa în veci gândul cel pre m(i)lostiv crăesc va fi înşelat. Fără de temei, în mai sus numitele rezoluţii, Mag. pune pricină suplicaşilor Bur-
www.dacoromanica.ro
— 249 —
•găriîa, pentru că mulţi sănt din ţehiurî şi şed în oraş în Bolgarseghî, şi în Braşovechiu, afară din zidurile cetăţii. Dară pentru căci că sănt Saş, sănt priimi în ţehîuri, şi noao să ni să îngăduiascâ acasta, fiind că s-au ridicat aşa, dar deschilinire nemurilor. Aşijdere să roagă obşte noastră de M. voastră, ca ■deca nu să voar priimi întru cetăţeni, să fie sloboz în Bolgarseg a ţine meşt. slobode, care leu fost învăţat dela strămoşi noştri.
      A cince. Sămpte obşte noastră pagubă gre şi la toată obşte, dar şi la cămara M. Voastre, fiind că noao neguţătorilor nu ne este slobod, din fabricile Beăulul, nici blănărie, nici lucru de cos(i)torî, nici de blehî, nici de fier, după cum sănt şi coasele, nimic să nu aducem aici. Şi deca să întâmplă de aduce cineva cetăţenii cu sila iau, şi ei nu-s harnici necum să facă, ci încă nici să viseze, şi aşa vam(a) •crăiască să păgubeşte, neg. de lucrurile sale să lipsesc, ci o lipsă şi scumpete de marfă ca acasta simte.
      A şase. Ulcerii din Bolgarseghî nici ţehi privilegiat, nici cumpanie privilegiată n-au, ce numai •cu rezoluţiîa Mag. Braş. să ţin, şi pă săraca obşte noastră o opresc, ca dela streini ulei să nu cumpărăm, del(a) ceia ce M. cu 6. cr. îl căpătăm, iar del(a) ei cu 9. cr. îl cumpărăm şi deca găsea la cinevaş îl iau cu sila, noao nemaî de lipsă uleiu decăt lor, fiind că noi mai mult postim peste an.
      A şapte. După milostiva porunca măririi voastre obşte noastră, ca şi cetăţenii au dat jurământul său dintr-acasta urmeză, ca obşte noastră, cu dânşii
www.dacoromanica.ro
250 —
să fie părtaşe la direptate şi la bunătăţi, fiind că. săntem credincoş, ca şi eî împăratului şi la vam(ă) şi la porţie mai mult decăt eî dăm, dar bunătăţile ţehiurilor, cărcumarilor, funduşurilor şi dregătoriilor păn acum n-am putut căpăta, pentru aceia cu genunchi plecaţi, ne rugăm de mărire voastră, ca să ne arăţi milă şi îndestulare la cererile noastre, şi după putere privileghiumuluî lui Leopold, să ne dai slobozenie ca vinurile din viile noastre, şi celelalte cumpărate pentru trebuinţa casiî, plătind vama fără de alte cetâţeştî plăţi, la casele noastre să le ducem, şi cu vasul să vindem cu preţ care să cade. Şi ca să avem dreptate şi bunătate, care o au cetăţenii şi altele.
     1782.                              •
                 Obşte Bolgarseghiuluî greco-rumănescă.
                              LXXX.
                                  1783. Martie 11.
     Aghentul asigură obştea, că va stărui a să rezolva favorabil chestia poienii, (rom.)
     No. 3. Copiîa a treia care neu veni4' del(a) a-ghentul 1783. Mart. 11. la iubită scrisoare ta ce del(a) Fev. 23. îţ răspunz, precum după cerere ta în lucrul Bolgarseghienilor, pe cum aî scris, aşa voi da inştanţie la conzilium cel dăntăiu, să să poată lua lucrul acesta după dreptate care au înainte. Şi peste aceste am grăit şi Ex. Domnul Canţelariul, şi
www.dacoromanica.ro
cu alţi sfetnici, şi de prisosit î-au îndestulat de tot-lucrul. Şi în cas ce va eşi rezoluţiia îndată te voi înştiinţa.
                                 LXXXI.
                                      1783 Martie 14.
     Bela cămara din Sibil să scrie lui Barani (?) să sprijinească cauza Grecilor şi Rumînilor din Bol-garseg. (rom.)
     Copiia răspunsului del(a) cămară del(a) Mart.
14.  — 1783. supt No 624.
     Jalba Grecilor şi a Rumânilor del(a) Bolgarseghi, ţi să trimite Dum. cu ace rănduială ca după urmare trebiî a celor jeluitori în jelbile lor când sa. voar lua înainte să le fii curios ajutători.
     Bat del(a) cămara împărătească la Sibil 14. Martie 1883.
                            Carol Teleeltl.
                                              Ignat ie Ster neg, secretar.
                                LXXXII.
                                      1783. Iulie 18.
     Rezoluţiia venită dela cămară, în chestia vămii.. (trad. d. lat.)
     Copiia rezoluţii ce a venit del(a) cămară pentru, vameşi 1820.
     Jeluitorilor să face răspuns! La P. dintăiu, ca lucrurile cele de mâncare dup(a) prepoziţionul căii şir a persoanelor slobod să le lase, sau poruncit dar aducere ce darnică a lucrurilor celor naturaliceştî, care-
www.dacoromanica.ro
— 252 —
să fac în osebite moşiile lor în ţara rum. a să slobozi neputăndu-sâ şi slobodă lăsare a lucrurilor care preţul un florint nu fac adecă: să cuvine neguţători cei de acum care să face între ţările cele moştenitoare. La al doilS pont. de obicaîul cel de acum nu să poate strămuta pănă ce nu să va face alt vectigul şi altă rănduîală la vamă. La al treiU pont tisturile acele cu numele să să numescă, ceiace dela mărfurile care vin înlăuntru cu prileju întrăriî la lazaret şi eşirii de acolo îodată taxe de răvaş îau, care odată numai şi atunce cănd mărfurile să aduc în ţara acasta să cade a plăti, la al patrule punt să face răspuns oprelişta scoaterii bumbacului tors s-au făcut del(a) C. G. pentru acăruîa ridicare s-au făcut cerere la C. G. prin cămară.
                              LXXXIII.
                                   1784. Ianuarie 2.
     Agheniul comunică obşteî din Bolgarseg, că a primit vălătaşul trimis şi-l va înainta la locurile competente. (trad d. lat)
     Copiia 4. c-au venit del(a) Aghentul după c-am trimis vâlatuşurile. Del(a) 2. Ianuar. 1784. del(a) Beci.
     Vălătaşul pentru pricina rumânilor del(a) Braşov mie trimis aşa precum l-am priimit la î. canţalarie îl voîu arăta, ca la adunare divanului viitori să să poată lua înainte, şi voi sili ca ce mai de pă urmă săvârşire să putem dobândi.
www.dacoromanica.ro
— 253 —
                             LXXXIV.
                                1784. Februarie 6.
     Aghentul comunică, că a primit vălătaşul trimis cu-finea anului trecut şi la înaintat, (rom.)
     1784. — 6. Fev. altă, carte de!(a) aghent. Vălătaşul Bol. care supt sfârşitul anului trecut mie mi 1-aî fost trimis şi eu la 3 zile Ianuar a acestui curgători an am fost dg,tul înainte conziliumului ci fiind-că nu s-au hotărât nam ce să-ţ răspunz.
                               LXXXV.
                                                        1784. Februarie 20.
     Răspunsul consiliului împărătesc la reprezentaţiunea aghentului înaintată în numele obştii din Bolgarseg, — în care să sfătueşte obştea a aşkpta în pace hotărîrca prea înaltă, (trad. d. lat.)
     1784. Fev. 20. La Vălătaşul Bolgarseghienilor împreună cu inştanţie prin aghentul dat, acest răspuns au eşit.
     Fiind-că din cercare rânduiţilor commisariş Ştefan Enedi viţ-căpit. de’(a) Făgăraş, şi MiJtail de Ştainburg, jud. de scaunul Cohalmului la sfârşitul vălătaşului făcut să cunoaşte. Precum că ei cănd au dat acest vălătaş Bolgarseghienilor, pentru îndreptare dreptăţilor sale, numai în copie l-au dat. Iară alt vălătaş, care este original l-au dat crăescu-luî gub. şi fiind că la cerere ce mai pe urmă al
www.dacoromanica.ro
—• 254 —
Bolgarseg. s-au porincit Guberniumuluî, ca acest vălătaş pre lângă socotinţa sau opiniîa sa, pre înălţatei judecăţi a-1 trimite să grăbescă. Pentru acela jeluitorilor li să dă îndărăt arătatul noul vălătaş, cu acastă înştiinţare, ca răspunsul Guberniumuluî, şi viitoare înalta hotă(ră)re cu pace să o aştepte. Sau de nu mal curând a trimitere a aceluîaş vălătaş, la prelăudatul gubernium să o grăbescă mal vârtos şi pentru acela că în vălâtaşul trimis nu să cuprinde toate răspunsurile care întrănsul să numesc şi pentru acela fiind numai în copie acest vălătaş desăvârşit nu să poate hotâră.
                                 LXXXYI.
                                                             1784. Martie 17.
      Adresa înaintată guvernului după primirea răspunsului conziliulul împărătesc din Februarie 20. (trad. d. lat.)
      No. 7. După ce am fost priimit acastă rozo-luţie del(a) conziliumul împărătesc am gătit şi am dat 2. inştanţiî, una la î. c. g. şi alta la î. cămară, •dată ce del(a) g. la 17 Mart. anul 1784.
      După urmare pre milostivului decret al înălţatei curţi, carele la 30 ale luî 8-br. anului încă 1782. la î. g. au fost venit pentru pricina greutăţilor noastre, care împotriva c. mag. del(a) Braşov, nem fost plâns, tei fost m(i)lostivit Ex. ta şi î. c. G. supt 3 ale luî .Dec. spusului an 1782. supt numărul 1355. a răndui
www.dacoromanica.ro
— 255 —
■o cercare s-au un comision acii în faţa locului prin Domni Ştefan Enedi, căpitan mic del(a) Făgăraş, şi Mihail de Ştainburg jud. del(a) Cohalm, carii supt <6. ale lui Iun. an 1783. săvârşită hotărâre a rânduitei comisii î. g. au fost trimis-o, însă de atunci, nici un folos cunoscând noi, din greutăţile noastre, carii lem fost jfeluit pân astăzi de iznov, del(a) pre î. crâîasca curte, la Ex. ta şi la î. c. g. părinteşte săntem trimiş şi mănaţ, ca de greutăţile noastre să ne rugăm cu mare smerenie, să să trimiţâ la pre î. curte, ca să putem odată dobândi dorita şi desăvârşita hotărâre. Şi să ne odihnim de supărări şi de necazuri pentru care neguţătoriia noastră, şi care avem meşteşugurile noastre nu săntem harnici a ni le pute împlini. Ci pentru aceia căzând noi în ghie-nunchi cătrâ Ex. ta şi cătrâ c. g. nu încetăm a ne ruga, ca să vă milostiviţi şi să trimiteţ a lăudaţilor Domni în treba jelbilor noastre isprăvita comisie, înainte pre luminatei împăiaţii. Aşa ne rugăm şi •supt adâncă smerenie rămânem.
                              LXXXVII.
                                                          1784. Martie 17.
     Adresa trimisă cameril după primirea răspunsului ■consiliului împărătesc dela Februarie 20. (trad. d. lat.)
     Inştanţiia c-am dat la î. cămară del(a) 17. Mart. 1784. la î. camară.
     No. 8. Pre smerita cerere noastră, care la î. c. g. cu umilinţă o am trimis o împărtăşim şi cu
www.dacoromanica.ro
25G
Ex. ta şi cu î. camără, cu acastă rugăminte, ca să vă m(i)lostiviţi spre noi, carii suntem de p(u)r(u)re-spre folosul chiesaro-crăeştii măriri şi du(pă) cum ne îndemnă şi privileghiu nostru al pre fericitului î. Leopold, să ne staţi înbr-ajutor la pre lăudatul cră-escul gubernium, într-acestăş chip, ca să să trimită odată jelbile noastre la pre înălţata curte. Acasta cu lacrămi şi a doa oară ne rugăm şi de p(u)r(u)re rămânem.
                  LXXXVIII.
                                                                  1784. Aprile 2.
      Răspunsul advocatului Vincler la adresa obştii din Bolgarseg. (trad. d. lat).
      No 10. Răspunsul procatoruluî Vincler del(a) 2. zile Aprilie 1784.
      Cinstită scrisoare Domniitale del(a 28. ale lui Martie mie trimisă cu cuvioasă dragoste o am prii-mit-o, din care cerere şi silinţa obştii Bolgar. de prisosit o am înţeles. Pentru aceia ca să poci voia acei obştii a o împlinii, nu te vei îngreuia pre cinstite Domnule ai face de ştire, precum că eu toată silinţa me într-aceîa o voi pune, ca numitul vălătaş s-au comisia despre greutăţile Bolgarseghienilor, cât mai curând la pre luminata curte să să trimiţă, şi căt să va trimite Domnii tale ştire îţ voi face iprocî.
www.dacoromanica.ro
— 257 —
                             LXXXIX.
                                                                 1784.
     Aghentul cere răspunsul înaltului guvern, ca în scurt să poată scoate la bun sfirşit treaba obştii, (trad. d. lat.)
     Am mai priimit del(a) aghentul şi acastă carte, fiind că vălătaşurile din gubernie nu s-au mai trimis del(a) 6. April 1784.
     No. 11. Pre cinstită scrisoare ta del(a) 15. ale luî Martie o am priimit, încăt pentru jelbile obştii del(a) Bolgarseghî te vei sili ca răspunsul cel de grab al î. g pentru trimitere acelor trebi căt îl vei dobândi de loc mie să mi-1 trimiţi, fiind că eu până nu voi scoate la sfârşit bun acastă trebă nu poci fi odihnit, şi încă peste acasta de ştii şi tu ceva c-ar fi de lipsă să mai fac eh, mult mă vei îndatori de-m vei scrie.
                                    XC.
                                                                Î784. Iulie 3.
     Obştea din Bolgarseg, văzînd că dela guvern nu scoate nici un răspuns, roagă pe aghent să înainteze altă reprezentaţiune la conziliul împărătesc, (trad. d. lat.)
     Acastă inştanţie mai pâ urmă am trimis la aghentul, văzând, că del(a) g. nu să mişcă, ci tot să zăboveşte, nem rugat să de dum. jalbă la con-zilium î.
                                                 17
www.dacoromanica.ro
— 258 —
                  1784. 3. Iul. Ia aghentul.
    Nr. 12. La dorita scrisore mării tale del(a) 22-o ale lunii trecute mie trimis(ă), acum numai pentru Bolgarseghienî în chip de răspuns o vel priimi copila inştanţil date la î. g. supt 17. zile de Mart. 1784., din care te vel adăpa deplin în ce stă lucru Bol-garseghienilor, însă nici la acastâ inştanţie pănă în zioa de az n-am dobândit nici o rezoluţie. Scriseseş Măriîa ta noao supt 20 ale Iul Fev, 1784. pre larg toată rezoluţiîa î. curţi, întru care ni să porunce, ca Bolgarseghieniî cu linişte să aştepte pănă cănd prin î. g. jelbile lor şi despre acele făcuta cercare să va trimite la curte, şi ca să să trimiţă mai curând Bolgarseghieniî să să roage la prelăudatul g. am plinit şi acasta numiţilor Bolgarseghieni. Insă de nu vel afla măriîa ta altă cuvioasă mijlocire obşte aceasta înzadar să înpătereşte, şi ceî mal mult nici nu pre îndrăzneşte a scărpina rana maî mult şi peste aceste poate sănt şi foarte mâhniţi aceşt jeluitori şi desăvârşit încredinţaţi, precumcâ nici o măngăere nu voar dobândi în veci (măcar dreptate cunoscută au) şi tocma şi cu mine deznădăjduindu-să numai împărtăşesc obidelelor. Căci că de obşte este vorba acasta, aici între dânşii, precumcă duşmanii lor, tocma şi rănduelele împărăteşti le înving. Iarăş el de petutindenl Bolgarseghieniî să ticăloşesc, şi fără de nici o măngăere şi deciî înainte supt suspinări şi lacrămî sănt siliţi a rămâne; fiind-că del(a) anul 1782. păn’ în zio de astăz nici o hotărâre asupra
www.dacoromanica.ro
— 259 —
jelbilor lor nu s-au hotărât. Şi aceste am avut pentru Bolgarseghieni a înştiinţa, la altele deltădată.
                                    XCI.
                                               1784.
      Răspunsul la adresa înaintată guvernului de obştea din Bolgarseg în Martie 17, în care să sfătueşte obştea a aştepta în pace hotărîrea preaînaltă. (trad. d. lat.)
      La instanţiîa del(a) No. 7. au eşit rezoluţia acasta supt No. 2632.
      13.       Cerere jeluitorilor, după venitul preînalteî rănduelî să va hotără într-aceîaş să fie cu aşteptare.
      Tot într-acastă vreme del(a) Iul. 16. —1784. Au mai nemerit o carte del(a) aghentul, întru care scrie aceste supt N. 14
      La pre c. scrisoare ta del(a) 3. zile ale aceştiî luni, din care tare eu m-am turburat, alta n-am deţ răspunde, fără precum că eu toată acastă jalbă ce îndelungată demăruntul de iznov pre î. împărat în-tr-acestaş chip o voî preînoi, căt fără de măngăere nu va rămâne, aşa nădăjduesc şi pănă a eşi pre înalta rezoluţie rămăîu al tău, iprocî.
                                    XCII.
                                                                 1784. Aug. 17.
      Aghentul face cunoscut, că s-a poruncit guvernului, ca jelbile obştii din Bolgarseg, să să trimită fără zăbavă la curte. (trad. d. lat)
      No. 14. Beci 17. Aug. am maî priimit o carte del(a) aghentul întru care scrie aceste.
                                                                             17*
www.dacoromanica.ro
— 200 —
     După cerere obştii del(a) Bol. s-au trimis poruncă la î. g. ca jelbile lor, fără de mai multă zăbavă la curte să să trimiţă. Acum sănt încredinţat, precum acest lucru de mult zăbovit şi foarte de lipsă căt de curând îş va lua săvârşire sa.
                                  XCIII.
                                              1785.
     Ordinaţiune guvernială, prin care să dispune, ca magistratul neamînat să publice obştii din Şchel privilegiile primite dela înălţatul împărat, şi să o apere pe aceasta de aceia, cari voesc a-o lipsi de aceste privilegii, (trad.)
                                 Copila.
     M(i)lostivei poruncii a I. C. G. del(a) 22. de zile a lunii lui Martie a anului 1785. supt Numărul 1497. la Maghistratul Braşovului trimisă. P. P.
     Lăcuitorii din Şchiei, înainte înălţatei împărăţii plăngăndu-să, cumcă M(i)lostiva Rezoluţie împără-tescă, pentru greutăţile lor în 18. zile a lunii lui Octom. anului trecut trimisă, încă nu s-ar fi publi-căluit, s-au m(i)lostivit î. împărat, prin m(i)lostivul său decretum în 7. zile a lunii acum de curând trecute trimis pă lângă trimitere înapoi actelor a cercetării despre greutăţile lor m(i)lostiveştî a porunci, ca numita m(i)lostivă împărătescă poruncă negreşit să să plinescă. Deci măcarcă Domniile voastre prin informaţiîa sa în 6. zile ale lui Dechem. a anului de curând trecut trimisă aţ arătat, cumcă
www.dacoromanica.ro
— 261
numita crăiască poruncă o aţ publicâluit şi într-aceîa parte în care nu o aţî fi putut-o înţelege aţ repre-zentuluit, adecă aţ arătat, de aice în 30. de zile a aceîaş luni destul aţî fost îndreptaţi, adecă: vă s-au poruncit. Deci decumva Domniile voastre aceîaş m(i)lostivă poruncă destul nu o aţî fi publicăluit-o, Domniilor voastre printr-acasta tare vă să porunceşte, ca pă jeluitorii despre numita m(i)lostivă rezoluţie împărătescă, derept şi pă înţeles să-î înştiinţaţi în-tr-acest chip, cumcă:
      IntăTu. Lăcui'torilor din Şchieî în neguţătorie măcar cu ce fel de marfă din ţara acasta în Şchieî nici într-un felî de chip limitaţie, adecă regulă sau Împiedecare nu li să pune, ci neguţătorie slobodă lisă îngăduîaşte.
      A doao. La fieşte ce felî de meşteşug şi deregă-toriî în loc în Şchieî fără nici o împiedecare dela orăşenii din cetate în pace a le săvârşi sănt slobozi.
      A treia. Flăşeriîa adecă: măcelărie de carne şi cărcumărie în Şchieî slobod totdeuna a ţine li să îngăduîaşte, încă într-acest chip, ca nu numai carne de vită, ci de tot felîul de carne a tăîa, şi de tot felîul de Băutură, adecă: vin, bere, rachiu şi altele măcar ce felî de băuturi a cărcumări şi a vinde sănt slobozi. Iarăşi
      A patra. De cumva eî ar vre la ţehîuri şi de-regătoriî în oraş a să împreuna să-î îndireptaţî, adecă să le spuneţi, ca legile şi obicaiurile oraşului şi alte spre aceia de lipsă iscusiri să le înveţe şi să şi le dobăndescă.
www.dacoromanica.ro
— 262 —
     A cinca. încât îaste despre pretenziîa lor, pentru curăţiturile din locurile din poiană dela dânşii luate, Domniile voastre după hotărâre împărătescă, plata lucrului, şi • chieltuelele care leu făcut în numitele locuri din casa alodiali a oraşului, în care bani din vânzare locurilor adecă: a curătorilor căpătaţi au întrat netrecut să le plătiţi.
     A şasîa. Stricăndu-să acuma rănduîala (ce să chîamă conştituţie) cu a căruia putere vânzare uleiului de in le era oprită, să vede pricina greutăţii jeluitorilor acuma a fi încetată, fiind că cu acest prilej vânzare uleiului de in fieşte-cărula s-au slobozit, după a căruia aşa dară orănduelî înţelegere Domniile voastre veţi fi datori numita rezoluţie îm-părătescă, a doaoră a o .publicălui şi a o împlini. Aşijdere cu sărguinţă veţi lua sama, ca pă lăcuitoriî din Şcheî în dobândita lor slobozenie şi privileghium în potriva tuturor asupra lor sculători protivnicl să î apăraţi şi să-i ţineţi.
     Dela crăescul al ţării Ardeiului gubernium.
            Bar o Samuel Brucântdl, gubernator* Dvd. Sechel, canţelariu Antoniu Horvat, secretariuş.
     Acastă copie din cuvânt în cuvânt, cu orighi-nalul adecă al adevărului fundement asemine şi în vreme publicaţii în. porunci, lăcuitorilor din Şcheî spre bună ştiinţa căştigatelor lor bunătăţi s-au dat afară, în credinţă adeverez.
     Braşov del(a) mag. au dat afară.
          (L. s.)           Johanes Tartler,
                                 vie. notariuş.
www.dacoromanica.ro
— 263 —
     Cum că acastă copie de pă limba letenescă fără de nice adaogere s-au scădere din cuvânt în cuvânt o am prefăcut pă limba rumănescă supt obicnuita pecete me şi iscălitura în credinţa me adeverez şi mărturisesc.
     Dat în Braşov 27 Iulie 1785.
         (L s.)           Solomon Naghi,
         de cîară.        cănţălişte de gubernium.
                                   XCIV.
                                1794. Decembre 14.
     Mai mulţi fruntaşi ai obştii din Şchel să leagă între sine a suporta toate cheltuelele în lupta, pentru cîştigarea drepturilor pe sama obştii, (orig.)
                          Carte de legătură.
     Noi cari maî josu ne vom iscăli în numele sfintei Troiţe, ne legăm, precum asta în treba oraşului, toţi ca unu, şi unu pentru altu a răspunde, atăta şi pentru chieltuîala, care să va face acum la dietă, pentru cerere oraşului noi să o împlinimu cu toată obşte. Iară fiind de lipsă a merge la c. maghistratu, sau la D(o)mnu judeţu într-acastă pricină a obşti, toţi să avem a merge şi prin gura tuturoru a să răspunde, şi ori ce să va hotără spre binele oraşului să fie cu ştire a -noastră a tuturoru. Iară făcăndu doi, trei ceva, fără ştire a noastră a tuturoru, să nu să prinză în samă. Acasta întărimu cu iscăliturile, ori unde.
     Braşov 14. Dechemvrie 1794.
Ioan Lebu.                Opre Fulpaş, am voitu.
Ioan Ionovici Marcus. Ioan GămuM
www.dacoromanica.ro
— 264 —
Radu Răoţu.
Dumitru Clurcu. Theodor Ivan.
Hrs. Stoicovicl.
Petru Alicsandru. Necula Clurcu. Dim(i)tri(e) M... (?) Todor Bucur.
Ion Radu Catana. loan Mani Mămulă. Radu M. . . (?). Gheorghe Clurcul. Mihail Petcovicl.
Barbut Cepescul. Theodor Clurcu.
Nicolae Gheorghie... (?) Nicolaie Miş. (?) loan Gâltânaru. Constandinu Moldovenu. Coste Şohan.
Ion Iuga.
Leca Răuţ.
Tom(a) Nanii
loan Marcus cel tănăr.
Eu Necula Sanclu.
Eu Simeon Clurcu. Radu Jipa.
Gheorghe Birte.
Ion Rad(o)vicl Ghinoiu. Şandru Trimbitaş.
Eu Gheorghe Gămule. Petcul Benghe.
Gheorghe Nechifor.
Ion Sărbu.
                                  xcv.
                                  1795. Ianuarie 27.
     Plenipotenţa dată de obştea din Şchel deputaţilor Dumitru Ciur cutii şi Theocloru Bucurii, trimişi la înaltul guvern în afacerile obştii, (orig).
     Noî obşte dinu Bolgarsechl de statuşu neguţă-torescu, precum şi lucrători de meşteşugii, mai josu iscălită, cu putere aceştia, dămu D(u)mnelorii) aces-toru numiţi orăşeni de ai noştri şi anume : Chiru
www.dacoromanica.ro
— 205 —
Dumitru Ciurculu şi chiru Theodoru Bucurii, ca
să poată D(u)mneloru arăta, cărora să cuvine a şti precum D(u)mneloră, în numele obşti noastre săntă trimişi dela noi, ca nişte deputaţi, cătră înălţatul crăesculă guberniumă, întreba oraşului nostru, pentru mila, care oraşu nostru dela răposatul şi vrednicul de pomenire monarhii losifii al doilâ prin milostiva lui rezoluţie amu dobândită, precum şi milostivul decretă al înălţatului crăesculuî guberniumă dela "22. de zile aluî Martie anului 1785. suptă numărul 1497. arată, şi acum prin cinstitul magistrat ală locului aceste dobândite slobozenii de totă s-au oprită şi s-au împiedecată. Cu acasta dămă D(u)mneloră mai sus numiţiloră plină putere, despre toate greutăţile oraşului nostru ale arăta la înălţatul crăescul guberniumă, precum şi alte lucruri, care s-ară mai vede de lipsă ale oraşului nostru. Şi precum aceşti trimişi sănt prin ştire şi voia noastră a tuturoră. Pentru a lor mai bună încredinţare li să dă acastă scrisoare dela măna noastră, ca o carte de pleni-potenţie, ca să poată arăta ori unde, întărită cu iscălitura şi pecete obşti noastre a Bolgarsechîuluî.
     Braşov 27. Ianuar. 1795.
                              Noi obştâ din Bolqar-seghîu de statuşu neguţâ-(L. S.)         torescii, precum şi lucrători
                         de meşteşugii de rituşu greceştii neunitit.
www.dacoromanica.ro
— 266 —
                                   XCVI.
                                     1795. Aprilie 20.
     Iercovici din Cluj, ca mijlocitor al obştii din-Şchei, în afacerile ei, face unele comunicări, (orig).
     Predoriţilor fraţi şi mie buni voitori cu plecăciune frăţescă mă închin de sănătate.
     Ce dela 9 o Aprilie a. c. a d(o)mniilor voastre frăţescă scrisoare atât spre bucurie, cât şi spre îndreptare me priimind-o am înţeles, cum şi ce feliu aţ răspuns slăvitului maghistrat din destul am priceput. Destul că eu am cinste a lăuda răspunsul
D.  voastră, văzui, căt au zisă maghistratul, că in-ştanţia a D. voastră e orbă ? Bine au găcit maghistratul că oarbă iaste, pentru că trebue să-i de-maghistratul ochi, decă n-au lăsat vedere ei ce de mainainte, de ar fi instanţia oarbă aşa dară şi poruncă, şi slobozenie lui Iosif ar fi orbă, să vază maghistratul bine într-ânsa, şi va.cunoaşte, că are ochi cât unu bou, de n-ar ave inştanţia aceia ochi, n-ar fi zisu maghistratul, că şi Saşi sântu în Bol-garseg, dară mă tem, că pre vede, şi de vor pofti, şi cela lalt ochîu îi-1 putem adăoga, şi atunce ştiu. că va vede şi în lăuntru lor; cu cuvânt? care zice, pentru ce va-ţ iscălit toţi, vre să scoaţă, cine au fost îndemnătoriu la acasta* şi apoi să o facă orbă, însă zică măcar cum să fie Ia orbă tot s-au ştiut jalui, şi au văzut unde are bubă. Ce să atinge de pregetare me, m-oi sili numă într-atât încât mă lasă vârtute me, că eu la minciuni nu
www.dacoromanica.ro
— 267 —
m-am învăţat, a făgădui cele ce sânt preste putere-me nu ştiu, ce ostenelă me nu o voi cruţa, şi la urma cum va eşi treba lucrului vom vede; destul că datoria şi eu a me, şi trimişi ai d(o)mniilor voastre desăvârşit, o am făcut întru atât, cât au avut norocire a auzi, şi a pricepe pre ceiî ce vor judeca lucrul acesta. Despre lucrul hărnicii, eu am arătat la Dom. căzu mieu cum că numai decât ar fi trebuit să să facă cerere la tezaurariat, însă cu toată zisa me, şi cu alte pricim au rămas atunce josu, acum îarăş aşa zicu, că încă avem vreme de n-ar trimite, aşa în grabă maghistratul răspunsul să(u), pentru că preste vr-o doao săptămâni m-aş ruga gu-bernuluî ca să îndemne, şi să poruncescă maghis-tratuluî trimitere răspunsului său, şi aşa cu cale aceia foarte bine aşu pute lipi, şi folosul care l-aţi făcut împăratului prin dare hărminţiî; însă fără de voe D(o)mniilor voastre nu mă pocu lăsa în cale lucrului acestui, care mă tem că cu chieltuîală va veni, aşa dară vrând D(o)mniile voastre a vă arăta, că nu mieu folosu aţ dat supt numele hărminţii împăratului, îngrabă să-m scrieţi sau să mă apucu, sau să mă lasu, făcând rânduială aice de cheltuială; de bine amu aflat, ca pe vreme, cănd va veni răs punsul maghistratului la Cluj, să ne mai arătăm cu ceva, la conziliarii cei noi, aşa şi la D. Costa şi Seghedl, pre carii, chizu mieu, şi chyr Tlteodor bine î-au cunoscut; cu aceste numă după socotinţa me lem arătat iar D(o)mniile voastre aşa veiţi face, cum veţi socoti mai bine; eu am datoria a arâta, iar nu
www.dacoromanica.ro
— 268 —
a hotărî, şi nici numă pre bătu pentru câştig, măcar că nemine în cinste nu va lucra, căci că D(u)m-n(e)zeu au avut de mine grije, şi are, însă m-aş bucura de proslăvire celor ce s-au întemeiat în credinţa de ce, şi a me îaste ; ce şi cât am lucrat, şi cât am asudat de o parte aţ văzut din scrisorile mele, de altă parte crez că ca nişte pricepuţi şi buni creştini vor fi spusu, şi din gură cinstiţi trimişi ai Domne voastră, pentru aceia fără de a vă porni cătră vre-o îndoială despre statornicia me, am dragoste a vă ruga, ca să mă împărtăşiţ de făgăduinţa ce ce mi s-au făgăduit prin trimişi D(o)mniilor voastre, că eu după pricepere me m-am arătat vrednicu de dânsa; nici să nu socotiţi, cum că eu priimindu răsplătire ostenelii mele, voi înceta de a mai sta de capul lucrului celui început; şi aşa cu toate aceste, de o parte rămâiu aşteptând îndreptare în scurtă vreme, de altă parte am nădăjde că veiţi porunci lui chyr Gheorghie Trandafiri ca să-m împlinescă răsplătire ostenelii mele şi sânt al
        D(o)mn. voastre fraţi iubiţi
      In Cluj, in 23-o Apr. 1795.
                                            $e bine şi în veci voitor şi credindos
                              Ier co viei.
      P.      S. Decreturile amândoao ale scoate mă voi sili, şi aşa scoase ale trimite.
      P. S. Din nişte scrisori ale sutaşilor din Braşov, care leu trimis la gubernie întreba cererii ceii din
www.dacoromanica.ro
— 269 —
cetate, şi pentru fleşerit, am priceput din porunca-gubernii, că mare nas au căpătat slăvitul maghistrat de acolo, pentru au îndrăznit au cuprinde în contractul cel ce cu arendaş l-au făcut, şi slobozenie Bolgarsechîuluî, care o are dela Iosif, aşa dară crez că va ave ochi inştanţia noastră, Iară reprezentanţi a maghistratuluî, care au venit spre inştanţia sutaşilor s-au făcut mincunoasă, acum dară preste o săpte-mâna vine porunca la maghistrat în chip de ocară, şi vieţi auzi că acasta va scoate ochi informaţii lor, numai întrcbaţ decă aveţi vre-un om bun, amu nădejde că vom fi cu noroc pentru cereria şi tăere cărnunlor.              ,
                                  XCVII.
                                      1795. Aprilie 7.
     Obştea din Şchei scrie la Cluj mijlocitorului Di-mitriu Iercovici în afacerile ei, dîndu-i şi unele indi-gitări. (copie).
                                  Copie.
     D(o)mniitştle D(o)mnule Dimitrie cu plecăcune şi cu Hs. Anesti ne închinăm împreună toată obşte.
     Venind trimişi noştri dela Cluj, anume chir Dumitru Ciurcu şi chir Theodor Bucur neu arătat toată urmare Dumnelor cum s-au făcut, iară mai mult din legătuita copie de inştanţie, care s-au dat la înălţatu crăescul gubernium, pentru opreliştile
www.dacoromanica.ro
— 270 —
•care neu făcut cinstitu maghistrat, nem încredinţat că ace inştanţie bine s-au lucrat, iară pentru numele D(o)mniitale că stai mănă de ajutor noo nem bucurat, şi pentru hotărâre, care au făcut chir Dumitru Ciurcu şi chir Tlteodor Bucur şi au făgăduit D(o)mniitale pentru ostenelă, într-aceîa şi noi stăm şi nu ne lepădăm; încă dănd D(u)mnezeu ca .să dobândim cererile noastre, la săvărşitul lucrului peste făgăduîala ce ai D(u)mniîata ne vom arăta cinste noastră: Iară încât pentru alte lucruri care avem a cere, aşa am socotit noi toţi, ca de acastă •dată să ne odihnim cu numita mai sus inştanţie şi căpătând noi dicretum la aceste care cerem, apoi vom face altă mişcare mai nainte şi îarăş prin D(u)mniîa ta: Noi te rugăm pre D(u)mnnata, ca să fi silitor după cum la început aşa pănă la sfârşit, Atăta pentru lauda cinstitului nume al D(o)mniitale, iară maî mult pentru binele de obşte.
     Yei şti D(o)mniia ta că la 26. de Martie neu chemat la D(o)mnu judeţu de Fronius şi am mersu, neu cerut tacşe pentru scrisori şi pentru poşte Sm. fi. 3.32 cr., lângă acasta au zis cum D(u)mnevoastră aţ dat inştanţie la înălţatul crăescul gubernium. şi şi inştanţiia aceîa o aţ dat oarbă, că nu sănteţ iscăliţ cu numele, ci aţ iscălit pă oraşul întreg, şi în oraşu D(u)mnevoastră sânt şi Saşi şi Unguri. Noi am răspuns adevărat că sănt, dară ei sănt foarte puţin dela 10. părţi nu sănt o parte, şi noî nu ştim că să chiamă oraşul acesta Sasseghi ci Bolgarseghi, .şi Saşi care sănt în Bolgarseghi sănt slobozi a lucra
www.dacoromanica.ro
— 27 L —
•ori ce meşteşug, caşi cetăţeni n-au nici o oprelişte dela nimin numai noi Rumâni săntem opriţi. Aşa numai noi ne plângem la înălţatul crăescul guber-nium. Neu spus şi acasta că înălţatul crăescul gu-bernium au trimis la maghistrat inştanţiîa noastră şi le porunceşte, ca pănă la sfârşitul lui Aprilie să de răspunsu. Neu zis şi acasta pentru ce nu săntem noi mulţămiţi ca Braşovechieni să venim în cetate după carne, ci umblăm de facem pricini, noi am răspuns că Braşovecheni cei mai mulţi din Rumâni sănt slugi la maerile cetăţenilor şi carii au moşiile lor au şi locuri de sămânătură adecă plugari, iară noi săntem neguţători şi facem multă hasnă împărăţii, iară alţi orăşeni sănt foarte săraci, care să hrănesc sau cu mănile lor, ca n-au sâmănătură sau alt venit, şi de aceia poftim ca să ni să îngâduiască toate slobode, caşi pănă acum, ca să poată sărâcime a să hrăni şi a plăti porţiîa împărătescă. Ci Domniîa ta să mergi pă la aceia, care îi şti că sănt în parte noastră de ajutorîu şi să le descoperi de aceste pri-■cini, ca de ar pune maghistratul vre-o piedecă, că sănt şi Saşi în Bolgarseghi şi ei nu ştie nimic de inştanţiîa acasta, să să înţelegă d(o)mni de acolo, că Saşi sănt foarte puţini, dup(â) cum am zis mai sus, şi precum a castă inştanţie este numai dela naţionul rumănescu dată, că toţi Saşi, carii să află în Bolgarseghi, în Braşovechi, în Blumăna, precum şi Unguri, sânt slobozi a lucra meşteşugul lor, dară numai pă Rumâni îi opreşte şi nu-i sloboade, şi aşa bieţi meşteri de rumâni, xarii ştiu meşteşug, nefiind
www.dacoromanica.ro
— 272 —
slobozi a lucra, ca să să hrănescă pier de foame şi nu pot plăti dare împărătescă. Alta pentru copila dicretumului dela împăratul Iosif dela anul 1784. supt Nro 1497. şi îarăş 1785.—22. Martie, te rugăm ca să pui silinţă să să scoaţă, şi ce să va căde cheltuiala scriem lui chir Gheorghe ca să de. Acasta căt şi pentru ulei să scoţi rezoluţiîa dela arhivum, dup(ă) cum neu spus canţelareşu cel mare şi să ne trimiteţi, că aici încă nu îndrăznescu a vinde.
     Iară pentru toate lucrurile ce s-ar urma sau vei înţelege te poftim ca să ne înştiinţezi de toate mai des cu poşte pă numele lui chir Dumitru Ciurcu, ca să ne înţelegem de ar fi de lipsă a scoate dela administraţie cătă hasnă facem noi neguţătorii la vămile împărăteşti. Incăt pentru întârziere răspunsului să faci bine să erţi, fiind-câ mulţi din noi nu s-au întâmplat aici, şi aşa după votumu, care este între noi, a nu face unu fără de altu, nu am putut răspunde Domniitale. Cu acasta rămânem mai încolo
     Braşov 7. Apr. 1795.
                 Ai Domniitale de tot linele voitori.
www.dacoromanica.ro
                                Index.
                           A.
Albăţ. 208.
Albcrsdorf. 179. 182.
Alexandru. Petru — 245. 264.
Alvinti. Gavriil — 97. 110.
      1
Andreae. 168.
Andrei. Jacov — 12.
Arsenie. 138.
                           B.
Baboia. Radu — 80. 209.
Badgye. Sztân — 172;        . Vassi — 172.
Badîu. Stan — 134. 210.
Bilj. Mihaly — 154. 155.
Baju. Iuon — 155. 156.
BaI6. Antonij. — 149.
Băniţu. Dumitru — 208.
Baranî. 202. 203. 251.
Bărbieriul. Dumitru — 80.
Barbu. 194.
Basarab. Negoe din — 25; ------. Cantacuzino — 86. 87.
Bauzner. Simon — (vezi Pauzner) 108. 110.
Bd. Todor 184,
Bengli4. Petcul — 264.
Berta. Janoş M. — 192.
Bird. Ilie (vezi Uie cap.) 133. 178. 179. 181. 182. 245;
      -----. Toader — 134.
Birta. Theodor — 207.
Birtâ. Gheorghe — 264;------. Micul — 78.
Boer. Ana Iuon — 160; Boeriu. losif — 227. 229.
                                                  18
www.dacoromanica.ro
. Radulr — 138. 192.
   Bogdan, Mihai — 138.
   Boghici. Ioan — 192; -Boghina. Ion — 133.
   Bou. Văsălache — 134.
   Brăila, Dumitru — 208.
   Brăncîa. Radu — 134. 139. *
   Brancov. 243.
   firandis. Iacov Andrei Graf de — 6. 12.
   Brânză, Stan — 134. 209.
   Brănzariu. Iuga — 138;--------. Voma — 138.
   Bratu, 159.
   Brincs, Sztan — 164.
   Brucăntal, Baro Samuel — 262.
   Buburuzîa. Pâtrul — 14.
   Bucur, Todor — 264. 265. 269. 270.
   Bukur. 168.
   Buldul£. Ion — 135.
   Bunghetu. Văsiî — 138. 139.
   Buretz, Radul — 172.
   Bulmăloî. Voîna — 134.
                                C.
   Căciulă. Radu — 81.
   Călâpod. Văsiî — 80.
   Călărasîul. Barbul — 135.
          1
   Călbază. 75.
   Călugărulu. Ion — 135.
   Căpriţă, Ştefan — 80,         . Radu — 81.
   Cărăiman, Stan — 206.
   Carolus, 58,
   Catana. Radul — 191. 245; -— . Theodor — 209 Ion Radu — 264.
   Catunsci. Georgi — 149.
   Cepescul. Barbul -- 264.
   Cliiru. 80.
www.dacoromanica.ro
— 275 —
Clapă. Văsiî — 134.
Ciăreş. 223.
Ciurcul. Dumitrul — 138. 192. 264. 265. 269. 270. 272 ;
     ------. Gheorghe — 264; ------- . Ion — 138;         .
     Necula — 245. 264;--------. Radu — 138. 192;---------
     Simeon — 264; ---------. Theodor — 192. 264.
Cliiueut. 91. 95. 96.       '
Coniaii. Stoe — 206.
Comsoiul. Iancu — 134.
     >
Constantin. Antonie 191; ------. Ioan — 192.
Costa. 267.
Costanda lui Manole. 70.
Crăcîunu. Radul — 135.
Creţoiul. Văsiî — 134.
Croitoriul. Andrei — 81.
Cucu. Bucur — 209[]         . Neguş — 80.
Czicsej. Iuon — 161.
                                         D.
Dascalu. Pătru — 133.
Dan. Constandin — 14. 133. 138. 208.
Daopră. Rad. — 79.
Dascăl. Necula — 135.
Daszka. Bukur — 168.
David. Ioannes — 6. 12.
Deberschi (?) 96.
Dedescul. Stephan — 106.
Dimitrie. 269.
Dobra. 162 ; -----. Georgii — 149.
Dobrescu. Vladu — 165.
Dobri. Iuon — 155.
Dombi. Blasii — 149 ; ------. Ioan — 211.
Drăgan. Manole — 208.
Drăgaşcul. Necula — 135.
Draut.’ 155 ; ----. Gheorghie - - 13. 153. 154. 206. 207. 209.
                                                     18*
www.dacoromanica.ro
— 276 —
Dregan. 160.
Dudaşu. Stan — 81.
Duma. Gheorghe — 245 ;      ---. Radu D. — 192.
Dumei. Radul — 14. 23. 75. 132.
Dumitraşco. 79. 138; -------. Nicol. — 192.
                            £.
Efstatliie. 86. 95.
Endes. Michaelis — 149.
Enedi. Ştefan — 253. 255.
                             F.
Eiertu. Pătru — 134; Fiertul. Opre — 133.
Filşteh. Ştefan — 13. 159. 168.
Fişcot. Toader — 134.
Floră al pope! Radului. 80.
Fridenberg. 21. 62.
Friţ. Iosef — 224.
Frouius. 270.
Fulga. Dragomir — 134; ---------. Dumitru — 134. 138. 245; '
      -----. Stan — 80;---------. Toader — 134.
Furnică. Micu — 209.
                             G.
Găinarîul. Stan — 208.
Gâitănarîul. Ilie — 206; -------. Ioan — 264.
Gal. Ioan — 214. 215. 223. 224. 230.
Gâinulă. Gheorghe — 264; —1—. Ioan — 263.
Georgius. 155. 164.
Glieorghi. 65. 67. 272.
Glieorghi. Toma — 133. 138.
Glieorgliie. Nica — 192; ------- (?) Nicolae — 264.
Ghighiuiţă, Radu — 81.
Ghinoîu. Radu — 138; --------. Ion Radovicî — 264.
Gliiurca. 80.
Gîuvâlcă. Radu — 80;---------. Gherghi— 80; --------. Pătru
      — 207.
www.dacoromanica.ro
— 277 —
Godliardul i Henericus. 6. 12.
Grecu. Gheoghi — 81; ---------. Neculae — 81.
Grecul. loan. — 192. 245.
Grid. Eustathie — 132;--------. Vasile — 138.
GrOZ<5. Stoica — 209.
Gyutze. Gyergye — 172.
                            H.
Ha .«. Gavriil — 138.
Haller. Iohannis — 170; — . S. — 140.
Halmâgi. Stephani — 149.
Hărseî. Gheorghie — 23.
Harteneck. 111.
Herbert. 155. 157. 158. 159. 160. 161. 162. 164;---------.
      Samuel — 156.
Herţu. Gheorghe — 138; ---------. Simeon — 191 ; Hertz.
     ’ N. — 138.
Hertzdorster. Hannes — 174.
Horvat. Antoniu — 262.
Hrăst6. Dumitru — 138; -------. Gheorghi — 133.
                                 1.
Iane. 80.
Ianifa. 75.
Iarca. Ion — 138.
Iejoviţ. 41.
Iercovicl. 266. 268;    -----. Dimitrie — 269.
Ilie al popeî Radului. 81.
Ilie cap. (vezi Birt.) — 243.
Ilie. Bucur — 167.
Imett. Ant. — 149. 169.
Inaş. Ioan — 133; -----------. Radu — 138; Inaşu. Dumitru
       — 133; ----------. Sandu — 192 ; Inaşul. Petcu — 14.
       69. 132. 138;---------. Stan — 138. ’
Ioan. Constantin — 191;----------. Nica — 191.
www.dacoromanica.ro
— 278 —
Ioannis sen. et jun. Andreae — 149.
Ioanovici. Ioan — 192; -------. Vicenţiu — 23.
Ion sin Radu. 139.
Ionâs. 167.
Ioniţă. 243.
Iorga. Radu — 74. 133.
Iosif. 186. 233. 265. 266. 269. 272.
Jpopsifios. 67.
Iuga. Ion. — 264.
Iuon. 155. 156. 157. 159. 165. 166.
Iran. Dumitru — 192 ; --------. Theodor — 264
                              J.
Jipa. Radu — 264.
                              K.
Keneliseg. 66.
Klosio. Martino — 155. 156. 158. 159. 160. 161. 165. 166. Koka. Iuon — 166 Krestels. 159.
Kroitor. Miheille — 172.
Kurerar. Martin — 169.
                             L.
Labăr. Radu — 134. 139.
Lastiar. Matei — 230.
Lâszlti. Sig. — 149.
Lazar. Chiru — 133. 138 ; --------. Dumitru — 192 ;        .
      Saul — 191.
Lebu. Dumitru — 134; ---------. Gherghi — 79; Lebul. Ioan
      — 135. 192. 243. 245. 263.
Leopold I. 1. 6. 7. 12. 47. 48. 57. 58. 68. 69. 83. 101. 112.
      180. 181. 188. 191. 203. 216. 238. 240. 244. 247. 250. 256. Lobkovitz. Christian — 98. 100. 105. 107. 122. 135. 136. Loga. Todor — 206.
www.dacoromanica.ro
— 279 —
Lumănărarîu. Iosif — 79; ------. Ion — 81.
Lumăt. Ianîa — 80.
Lupu. 153.
                                       M.
M.  (?) Dimitrie — 264; M. (?) Radu — 264. Mănăiloîu. Savu — 80.
Manuila. 165.
Mămulă. Ion Man6 — 245. 264.
Mănzu. Ioan — 209.
Marc£. Barbu — 81.
Marcus. Ioan 264; -----. Ioan Ioanovicî — 245. 263.
Marin. Văsâî — 138.
Martin. 161.
Mărui. Văsiî — 245.
Măsărator. Oprd — 135.
Matei. 80.
Matul al. 21. 22. 39. 62. 63. 64.
Mihal. 80; -----. Radu — 134.
Mihail voevod. 68. 69;------. Antonie — 230.
Mihâlly. 155. 159.
Mihalţ. Antonie — 237.
MiMly. Alexij — 149.
Mirean. Bucur — 245.
Mirecz. Iuon — 166.
Miricâ. 138.
Miş (?) Nicolaîe — 264.
Mogoş. 90. 95.
Mohanu. Ioan — 192.
Moldoytinu. Conslandinu — 264.
Molse. Dimitru — 245; ------. Pavel — 133. 138.
Moldovanu. Ion 138.
Monailu. 166.
Monos. Th. — 185.
Mnntânu. Dan — 138.
www.dacoromanica.ro
— 280 —
Muntyan. Dumitru — 172;--------. Gyiene — 172 ; -------.
     Keresste — 172 ; -----. Mihaly — 172 ; ----- . Sztan
     — 172.
Muntăn. Pătru — 135. 172.
Muntenu. Stan Mihaî — 14.
                                          N.
Nagy. Iosephi — 149; --------. Petri — 149.
Nagyi. Solomon — 263.
Nan. Dumitru — 14;-----------. Toma — 264;           . Văsiî
      — 138. 192.
Nechifor. Gheorghe — 264.
Neidel. Kristoff — 155.
Nica. 66. 67.
Nicolae. 75.
Nicolau. Nicolae — 191. 245.     ----. Zahariîa — 192. 245.
Nyâguj. Bukur — 166.
Nyistor. 156. 159.
                                          O.
Oltat. 161. 165.
Oltănu. Cârstd — 138; -------. Ioan — 209.
Onănu. Radu — 81.
Orbul. Mihaî — 80.
Orghidan. Dumitru — 245; --------. Radu — 133; —     . Văsiî
      (vezî Urghidan) — 133.
Orloievul. Radul — 172.
Pădure. Radu — 14; ---------. Barbu — 133.
Păligrad. Bucur — 81 ; -----. Dumitru — 133. 138. 207.
Pătru. 14; -----. Hrist — 133.
Pauzner. (vezi Bauzner) — 21. 23. 62.
Pavel. Opr6 — 133; Pavelă. Văsiî — 134.
www.dacoromanica.ro
— 281 —
Peligrad. Petru — 138. 191. 245.
Petcovfci Mihail — 264.
Petcu. 14. 81. 164.
Pista. 174.
Pitiş. Radu Stoica — 245.
     >
Popovicî. Dumitru — 245;---------. Symeon — 245.
Postâvarîul. Stoica — 69. 206.
Potlogd. Văsiî — 79.
Pulpaş. Bucur — 138;_________Opre — 192. 263.
Pricop. Radu — 14. 132. 138.
Proca. 81.
Pulpaş. Bucur — 135. 138 ; ------. Nicolae — 245; -------.
      Radu — 134.
Purece. Gherghi — 81.
Purii â. 79.
                                        R.
Racotd. Dumitru — 209.
Racoviţă. Mihaî vodă — 69.
Râcz. Petri — 149.
Radovici. Gheorghie — 245.
Radu. 54. 73. 76. 82. 84. 90. 95. 117. 138. 158. 162, 165 ;
      -----. Apostol hagî — 192. 245; ------. Dumi tru hagî
      — 192 ; -----. Gheorghie hagî — 192. 245.
Raoţu. Radu — 264.
Rautz. 175.
Răut. Leca — 138. 191. 264: -----. Necula— 132. 138. 192.
     j
Robi. Fiord al popeî Florei — 80.
Romau-Pepene. Oprd — 80.
Rusu. Radu — 80.
                                         S.
Săcăroiu. Dumitru — 138. 245. Sachs. Iacobo — 111.
Şahan. Petru — 132.
Salburg. Grof de — 6. 12.
www.dacoromanica.ro
— 282 —
     Samuel. 155. 158.
     Sanciu. Necula — 264.
     Sândor. Ladislai — 149. 169.
     Şandru. 74. 138.
     Sărbu. Ion — 264.
     Sasului. Matei al Florei — 80.
     Schemuer. 168.
     ŞchGu. Theodor — 67; ---------. Ald6 — 81.
     Scliiller. Anton — 136.
     Schneeweis. M. — 17.
     Scliobel. I. — 174.
     Schonstein. Josephus Wilibaldus Frey a — 89. Scoreî. Payel — 227. 229.
     Scripcîa. Radu — 80.
     Secetenul. Vlad — 206.
     Sechel. Dvd. — 262.
     Seeberg. 170.
     Seghedî. 267.
     Şetrarîu. Petcu — 192.
     Seulen. Iohanne de — 174,
     Sfetă. Opre — 245.
     Sichim. Stan — 80.
     Slavnel. Barbu al — 81.
     Şoanul. Ioan — 14. 75.
     Sclioanul. Petku — 118.
     Şohan. Coste — 264.
     Somlyai. Adalbertus — 140.
     Soppel. 164.
     Stainburg. Mihail de — 253. 255.
     Stama. Enache — 133; ---------, Stan — 192.
     Stan. Văsiî Găurincă — 133.
     Statie. 14. 23. 70. 74. 76. 78.
     Ştefan. Ioan — 191.
     Sterneg. Ignatie — 251.
     Stinghe. Ionii — 245.
www.dacoromanica.ro
— 283 —
     Stoia. Gheorghie — 206.
     Sloîan. 242.
     Stoica. Ioan. — 7.
     Stoîcaî luî Manole. 75.
     Stoicovici. Hst. — 245. 264.
     Stroe. 138.
     Stromaer. 221. 227.
     Sulă. Theodor. — 206.
     Şuşa. Dima — 81.
     Szmadu. 154. 155.
     Sztân. 155. 156. 163. 164. 165.
     Sztanka. 161.
     Szteli. Iuon — 163.
     Sztojka. 153. 154. 157.' 160. 163.
                                 T.
     Ţainăr. Iosef — 235.
     Tălliarîul. Ion — 81.
     Tămaş. 79.
     Tănasie. 81.
     Tăntoîu. Dumitru — 138.
     1   î
     Tartler. Iohanes — 262.
     Ţăgler. Andreaş — 69.
     Telechî. Carol — 251.
     Tămpd. Radul 14. 132;--------. Temp<* — 133.
     Terezia. Maria — 147. 148. 230.
     Theodor. 14. 55. 67. 76. 82. 96. 118. 267.
     Thomei. 67.
     Tige. 101.
     Tis 82.
     Todoran-Căl.odor — T. 245; -------- sin. Iuga. 139.
     Tomicicu. Ştetan — 81.
     Tooder, Vaszalâtyi — 167.
     TOrdai. 237. 238.
     Trandafir. 268.
www.dacoromanica.ro
                                     — 284 —
Triinbitaş. Şandru — 264.
Turbure. Cărste — 207;-----. Pătru —80;------. Văsiî—207.
                              U.
Urghidan. Savu — 139;--------. Văsăsâî (vezi Orghidan). — 138.
                              V.
Yăcariu. Ion — 81.
Valis. 82. 88. 89. 95. 102. 123.
Yard. Mojsis — 149.
Vassileorics. Statij — 147. 148. 151.
Yătaf. Gheorghie — 206.
Yelican. Pătru — 81.
Veres. Adam — 217.
      j
Vigyecs. Vasilie — 167.
Yilara. Mihal — 192.
Yincler. 256.
Ylad. 156. 166; ------. Dumitru — 189. 192. 243.
Vlad. Ioan — 7. 191. 245.
Voicul. Gheorghe — 138; --------. Micul — 191. 245.
Voma. Dumitru — 245;------------. Gheorghie — 192 ; -------,
      Necula — 192 ;---------sin Voîna. — 245.
Yolf. 13.
Zalinpa. Văsiî — 79. Zaraf. Tănasi — 14. Zejler. Lucce — 162. Zgranţă. Stan — 206. Zimton (?) Cărstă — 207.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro