PRIVITOARE LA PUBLICATE. VOL. I. www.dacoromanica.ro DOCUMENTE PRIVITOARE LA TRECUTUL R0MÎNIL0R DIN SCHEI. i (1700-1783). PUBLICATE CU CHELTUIALA BISERICEÎ SF. NICOLAE DIN BRAŞOY (ŞCHEI) DE DR Sterie Stinghe. VOL. I. BRAŞOV, TIPOGRAFIA CIURCU & COMP. 1901. www.dacoromanica.ro PREFAŢĂ. j Considerînd marea valoare şi însemnătate ce q aă documentele vechi pentru istorie, am crezut că fac un bun serviciu aceştila — şi în special istoriei Romînilor din loc — dacă, stîndu-ml la disposiţie bogata şi mult valoroasa archivă a bisericel Sf. Nicolae, voi transcrie şi voi da publicităţii succesive din documentele mal însemnate ce să află aici. De astă-dată, voind a scoate la iveală rolul ce l-a jucat Romînil Braşoveni în timpul unirii, a arăta adecă luptele cele neobosite, ce aă avut să le poarte el, pentru de a putea dăinui în credinţa pravoslavnică, precum şi situaţia în care aă ajuns în urma acestor lupte, am transcris aproape toate documentele, în cari să reoglindează aceste lupte, începînd dela anul 1700 şi pănă la anul 1783, adecă din timpul siluirilor sub Atanasie şi pănă la timpul cînd turma drept credincioasă a Romînilor ortodoxl din Ardeal a primit ca păstor pe Ghcdeon Nichitici archimandritul mănăstire! Şişatovatz, zic aproape toate aceste documente, căci cîte-va, fiind scrise în limba slavă şi grecească, ml-am reservat a Ie publica mal tîrdiu. Ele însă nu împedecă de loc înţelesul celorlalte documente şi să pot folosi foarte bine, fără pericolul de a lăsa mancităţl şi a întrerupe firul istoric. Asupra acestui rol al Şchelenilor nu voi insista aici mal de aproape, lăsînd deocamdată pe cetitori, ca singuri, după ce vor studia aceste documente, să constate şi să apreţieze resultatele sbuciumărilor neobosite ale acestor fii credincioşi '1* www.dacoromanica.ro IV aî pravoslaviel, ţin totuşi să remarchez, că pe lingă luptele ce le-aă purtat aceşti Romînl în interesul lor propriu şi în interesul tuturor Romînilor din ţara Bîrsil, cari să aflaă pe atunci ca biserică sub scutul şi conducerea bisericel din Şchel, s-aă mal luptat mult şi pentru biserica dela Făgăraş, pe care uniţii o aă înstrăinat cu forţa celor, cari nevoind a-şl vinde conştiinţa lor pentru nişte prerogative promise, de împlinirea cărora nu legaă mari speranţe, ţineaă morţiş la legea vechie pravoslavnică, în care aă trăit şi murit părinţii şi strămoşii lor, nevoind astfel, pentru aceste prerogative puse în perspectivă, să pîngărească memoria lor. Pe lîngă aceste documente — în cari să reoglindeazâ asadarâ rolul Romînilor din Schel în chestia unirii — ca adaus am mal publicat aici şi 3 hronologil, aflate — după cum am indicat — în nişte inventare ale bisericii, cari aă menirea de a completa încîtva „Istorila beserecel Şchdilor Braşovului'1, publicată de mine în a. 1899. Celelalte fase ale vieţii pline de lupte a Romînilor din Şchel le vor face publicului mare cunoscute documentele, cari vor constitui materialul volumelor, cari vor urma. Pentru consequenţă am folosit şi aici ortografia folosită în „Istorila beserecel Şcheilor Braşovului". Braşov, 1901. Dr. Sterie Sţinghe. www.dacoromanica.ro Cuprinsul. 1700. (7208) Martie 10. I. Calinic Mireon mulţă-meşte protopopului Radu din Şcheil Braşovului, pentru copila diplomil trimisă prin kyr Mărgărit şi-i trimite şi el izvod (copie) de pe hrisovul, făcut de Măriia Sa Vodă la sfinta mitropolie, pentru întărirea celor bisericeşti, şi-î promite, că pe gramaticul, care e de hirotonit, cînd să va presenta, îl va hirotoni. 1700. (7208) Martie 11. II. Răspunsul episcopului Buzăului Methodie dat protopopului din Şcheil Braşovului Radu, care a cerut să sloboadă dela închisoare pe George Hârsu, care a înstrăinat banii lăsaţi de episcopul Misail. 1700. Iunie. III. Declaraţiune, prin care Braşovenii fac cunoscut soborului celui mare, că nu vreau să ştie de unirea cu biserica Romii nimic, şi că pe popii, cari vor primi unirea, nuri vor mai reprimi. 1700. Novembre 10. IY. Epistola lui Athanasie archiepiscopul şi mitropolitul Ardealului, cătră Braşoveni (gocimani şi orăşeni), în care îi opreşte să aducă om străin dintr-altă ţară ca protopop şi-l îndeamnă să să ţină de obiceiul vechi. www.dacoromanica.ro VI 1700. Decembre 10. V. Epistola lui Athanasie, prin care arată, că a întărit de protopop (după moartea prot. Sîlcu) pe popa Vasîi şi porunceşte, ca popii să nu mai umble beţi prin tîrg. 1701. Mai 7. VI. Andriiaş Banoli încunoşciinţeză pe Braşoveni, că vlădica la Beci s-a făcut papistaşz şi-i îndeamnă, să meargă la sobor la Belgrad, să împedece unirea. 1701. (7209) Iulie 21. VII. Theodosie mitropolitul încunoştiinţe’ză pe protopopul Vasile dela Braşov, că a hirotonit pe Petcu de preot pentru Satulung. 1701. (7209) Iulie 5. VIII. Constantin voevod, domnul ţării rumîneşti, îmbărbătează pe Braşoveni să rămînă în credinţa lor cea vechie. 1701. IX. David Corhea îndeamnă pe Braşoveni, să meargă la soborul dela Belgrad, să să opună unirei cu bis. Romei. 1701. X. Traducerea scrisorii, ce s-a trimis la guber-natorul Ardealului — la sfatul lui David Corhea — in care Grecii şi Rumîniî din Şcheii Braşovului cer să li să permită a rămînea şi mai departe în legea răsăritului. 1701. XI. Scrisoarea Braşovenilor, cătră părintele protopop Vasile, — trimisă la sfatul lui David Corhea, — la soborul dela Belgrad, prin care îl provoacă să rămînă la bis. răsăritului. www.dacoromanica.ro VIÎ 1701. XII. Scrisoarea Braşovenilor, cătră vlădica Athanasie, în care ii face cunoscut, că ei cu nici un preţ nu vor primi unirea cu bis. Bornei. 1701. XIII. Bumînii din Şchei roagă pe dirigătorii pre-luminatului împărat Leopold I să le conceadă să rămînă, ca şi până aici, în credinţa lor cea vechie pravoslavnică. Şi 3 puncte privitoare la alte greutăţi ale obştii. 1702. Iulie 3. XTY. Patriarchul Ierusalimului Disitheîu şi Theodosiu mitropolitul Ungrovlachiei, afurisesc pe Athanasie mitropolitul Ardealului,' pentru că s-a unit cu biserica Romei. 1708. (7215) Sept. 18. XY. Mitropolitul Ungrovlahiei Theodosie scrie protopopului Vasile, că a hirotonit pe fratele său Oprea. 1709. (7217) Februarie 7. XYI. Răspunsul lui Mihai C(antacussino) spat(arul) la două epistole primite dela preoţii şi năstavniciî bis. din Şchei, (pentru alegerea unui gociman etc.). 1709. (7216) August 3. XYII. Anthim mitropolitul Ungrovlachiei scrie gocimanilor şi juraţilor bisericei din Şchei să să presinte la el pentru de a lua blagos-loveniia şi de a primi învăţăturile sufleteşti de lipsă. 1709. (7217) Decembre 2. XYIII. Anthim mitropolitul Ungrovlahiei, îndeamnă pe preoţii şi ispravnicii bisericei din Şchei, să trimeată tot anul cîte unul sau doi inşi la el — după legătura ce există, — ca să www.dacoromanica.ro VIII primească învăţătura de lipsă; să aleagă un alt goclman în locul celui răposat şi să caute să încaseze dobînzile banilor, ce sunt împrumutaţi pela oameni. 1709. (7217) Dec. 9. XIX. Mihai Cantacuzino încunoştiinţează pe preoţii şi tot săborul sfintei biserici din Şchel, că a trimis om, care să asiste la alegerea unul nou năstavnic în locul răposatului Gheorghe Vătaful. 1710. (7218 Oct. 20. XX. Anthim archiepiscopul şi mitropolitul Ungrovlahiel, Iartă pe preoţi, cari călcînd legătura avută nu s-ait presentat la dînsul şi-l mustră pentru umblarea prin cîrciuml. 1713. (7221) Febr. 15. XXI. Anthim archiepiscopul Ungrovlahiel, scrie preoţilor, goclmanilor şi juraţilor sfintei biserici din Şcheil Braşovului, că a hirotonit pe dilaconul şi pe gramaticul trimişi la dînsul, pe dilacon întru preot şi pe gramatic întru dilacon; Iară pentru supărarea, ce o aii din partea vlădiculul şi din partea papistaşilor, le va trimite cu altă ocasiune scrisoare. 1713. (7221) Mai 17. XXII. Anthim archiepiscopul şi mitropolitul Ungrovlahiel scrie preoţilor sfintei biserici din Şcheil Braşovului, că a hirotonit pe cel doi gramatici trimişi la dînsul, pe unul de dilacon şi pe altul de jpreot; Iar în priviMa asupririlor religioase, le va trimite scrisoare, după ce va trece praznicul sf. Constantin. www.dacoromanica.ro IX 1716. (7224) Noembre 18. XXIII. Anthim arhiepiscopul Ungrovlahieî şi exarhul Viaturilor încuviinţează preoţilor dela biserica din Şchei cererea pentru Iertăciune. 1717. Ianuarie 13. XXIV. Protopopul Flore Baran, popa Ioan şi popa Radul Tâmpe, să leagă, că vor păzi legea răsăritului. 1720. Apr. 7. XXV. Georgius Reigai scrie preoţilor dela Braşov, să recunoască pe Jipa, de protopop, care a fost rînduit şi întărit de săborul dela Carlovas. 1721. (7228) Aug. 29. XXVI. Daniil mitropolitul Ungrovlahieî povăţueşte pe preoţii, gocîmanii şi juraţii sfintei bis. din Şcheil Braşovului, să stea pe lîngă legea cea vechie răsăriteană. 1721. Sept. 6. XXVII. Pascalul Stafie Grid, fiul prot. Vasile Grid, la alegerea sa de preot, să leagă că va păzi neschimbat legea răsăritului şi va duce o viată cuviincioasă. 1722. (7230) Sept. 1. XXVIII. Daniil mitropolitul Ungrovlahieî, trimite preotului dela Braşov Radu 14 molitfelnice şi-i face cunoscut, că octoihurile s-au gătat. 1723. Mai 5. XXIX. Act, prin care să leagă Romîniî din Şchei, din ţara Bîrsiî şi neguţătorii greci din compania Grecilor din Braşov, să ramină în legea strămoşească pravoslavnică. 2a www.dacoromanica.ro X 1724. Ian. 15. XXX. Act, prin care să leagă, preoţii cu gocîmanî din Şcheil Braşovului, 'preoţii cu toţi credincioşii din ţara Bîrsii, precum şi neguţătorii greci din compania Grecilor din Braşov, că vor rămînea pururea credincioşi legii răsăritului. 1724. XXXI. Băspunsul dat în scris, de prot. Flori, popa Radu, popa Tudor şi popa Statie, gheneralului baron de Tiş, cînd — în urma poruncii din 20 Mai, primite dela gheneralul cel mare dela Sibiiu Keuihseh — aii fost chemaţi la el. 1724. (7232) Martie 12. XXXII. Gheorghie Cauta-ctisino promite Braşovenilor, că va interveni la locurile competente în privinţa asupririlor religioase. 1724. Martie 15. XXXIII. Scrisoarea protopopului Flore Barau, cătră delegatul bis. Sf. Nicolae Cristof Voiku la Viena. 1724. Martie 29. XXXIV. Scrisoarea protopopului Flori Barau, cătră delegatul bis. Sf. Nicolae Cristof Voiku la Viena. 1724. Aprile 4. XXXV. Scrisoarea protopopului Flori Barau, cătră delegatul bis. Sf. Nicolae Cristof Voikul la Viena. 1724. Aprile 22. XXXVI. Scrisoarea protopopului Flori Barau, cătră delegatul bis. Sf. Nicolae Cristof Voikul la Viena. www.dacoromanica.ro XI 1724. Mai 1. XXXVII. Scrisoarea protopopului Flore Baran, cătră delegatul bis. Sft. Nicolae Cristof Voiltul la Viena. 1724. Mal 11. XXXVIII. Scrisoarea protopopului Flori Baran, cătră delegatul bis. Sft. Nicolae Cristof Voikul la Viena. 1724 Mai. XXXIX. Scrisoarea protopopului Flore Baran, cătră delegatul bis. Sft. Nicolae Cristof Voikul la Viena. 1724. Iunie 1. XL. Scrisoarea protopopului Flori Baran, cătră delegatul bis. Sf. Nicolae Ladislau Cristof Voikul la Viena. 1724. Iunie 1. XLI. Scrisoarea protopopului Flore Baran, cătră delegatul bis. Sft. Nicolae Cristof Voikul la Viena: • 1724. Iunie 15. XLII. Scrisoarea popii Radu Timpi, cătră delegatul bis. Sf. Nicolae Cristof Voikul la Viena. 1724. Iunie 22. XLIII. Scrisoarea protopopului Flori Baran, cătră delegatul bis. Sft. Nicolae Cristof Voikul la Viena. 1724. Iulie 12. XLIV. Scrisoarea popii Radu Timpi, cătră delegatul bis. Sf. Nicolae Cristof Voikul la Viena. 2* www.dacoromanica.ro XII 1724. Iulie 26. XLV. Două scrisori (a şi ]>) ale protopopului Flore Barau, cătrd delegatul bis. Sf. Nicolae Cristof Voikul la Viena. 1724. August 13. XLVI. Scrisoarea protopopului Flore Barau, cătră delegatul bis. Sf. Nicolae Cristof Voikul la Viena. 1724. Septembre 26. XLVII. Scrisoarea preotului Radul Tyampya, cătră delegatul bis. Sf. Nicolae Cristoph Voikul la Viena. 1724. Octombre 12. XLVIII. Scrisoarea protopopului Blore Barau, cătră delegatul bis. Sf. Nicolae Cristoph Voikul la Viena. 1724. Octombre 26. XLIX. Scrisoare cătră delegatul bis. Sft. Nicolae Cristoph Voikul la Viena. 1724. Novembre 8. L. Scrisoarea protopopului Flore Barau, cătră delegatul bis. Sf. Nicolae Cristoph Voikul la Viena. 1725. Ianuarie 25. LI. Scrisoarea protopopului Flore Barau, cătră delegatul bis. Sf. Nicolae Christoph Voikul la Viena. 1725. Martie 3. LII. Scrisoarea protopopului Flore Barau, cătră delegatul bis. Sf. Nicolae Christoph Vojkul la Viena. www.dacoromanica.ro XIII 1725. Mai 1. LIII. Scrisoarea protopopului Flore Bar an, cătră delegatul bis. Sf. Kicolae Cristoph Vojkul la Viena. 1725. Mai 6. LIV. Scrisoarea protopopului Flori Baran, cătră delegatul bis. Sf. Kicolae Christoph Vojkul la Viena. 1725. Decembre 27. LV. Scrisoarea protopopului Flori Baran, cătră delegatul bis. Sf. Kicolae Christoph Vojkul la Viena. 1726. (7234) Ian. 28. LVI. Gheorghe Cantacusing, face cunoscut preoţilor, goclmanilor şi orăşanilor din Şchel, că a intervenit la baronul Tis, — pentru neajunsurile, ce li să fac din partea vlădicii, Patachit — şi acesta a şi scris secretarului său Ignatie dela Braşov să le stea într-ajutor, — şi ii îndeamnă totdeodată să trăiască în bună armonie. 1726. Iulie 13. LVII. Gheorghe Cantacusino în- cunoştiinţeză pe preoţii şi goclmanil dela sf biserică din Şcheil Braşovului, că a scris gheneralului la Sibiiu pentru păsurile lor şi-l sfătueşte să să pre-sinte şi el acolo să-şl spună plîngerile lor. 1726. Octombre 16. LVIII. Car ol VI. întăreşte de episcop al Bîmniculul pe egumenul mănăstirel Govora Ştefan. 3a www.dacoromanica.ro XIV 1727. Iulie 12. LIX. Ştefan Ypopsifios episcopul Hîmnicului, îndeamnă pe Braşoveni să răniină în credinţa cea veche şi-l încunoştiinţează, că în cele duhovniceşti şi el are a să ţine de părintele Moise Petrovicî archiepiscopul şi mitropolitul Belgradului. LX. însemnarea hanilor, ce s-au cheltuit cu ocasiunea mergerii delegatului Christoph Vojkul la Viena; şi unele observări ale obştii. 1728. Februarie 28. LXI. Delegatul Christoph Vojkul, declară, că numai are nici o pretensmne faţă de biseridă. 1732. (7240) Noembre 18. LXII. Scrisoarea Iul ‘ Inochentie episcopul Bîmnicului, cătră represen-tanţa bis. din Şcheî, prin care cere să-l încuno-ştiinţeze şi despre soartea fiilor săi sufleteşti de pela sate. 1732; Decembre 10. LXIII. Scrisoarea lui Inochentie episcopii Bîmnicului, cătră prot. Florea şi întreagă obştea din Şcheî în causa popei Todor, care s-a sculat în contra episcopului. 1733 Febr. 9 LXIY. Scrisoarea vlădichii Inochentie, cătră protopopii din Şcheî Florea, prin care îl îndeamnă, să facă, pe cei de sub ascultarea sa, să să spovedească şi împărtăşască cu cinstit trupul şi sîngele Domnului nostru Îs. Chr. şi să strîngă www.dacoromanica.ro XV toate restanţiile pană la Sf. George iar la Sf. George, când va fi sobor mare, să să pnsinte cu ele. 1733. (7241.) Februarie 24. LXY. Grigorie Ghica voevod încunoştiinţează pe Braşoveni, că a scris generalului clela Sibiiu şi-i îndeamnă să meargă acolo cu scrisoarea lui. 1733. (7241.) Februarie 27. LXYI. Constantin Nicolae voevocl, face cunoscut Bomînilor din Şcheiu că a scris generalului din Sibiiu în causa lor şi-i îndeamnă să lupte cu stăruinţă şi mai departe pentru dogmele pravoslaviei. 1733. (7241.) Martie 1. LXYII. Ştefan archiepisco-pul şi mitropolitul Ungrovlahieî scrie preoţilor şi gocîmanilor dela sf. bis. a Şcheilor dela Braşov, că a predat epistola lor Măriei sale Vodă, şi Măria sa a satisfăcut dorinţelor lor. 1733. Martie 12. LXYIII. Inochentie ipisccpul Bîmnictdui, face cunoscut preoţilor, gocîmanilor şi juraţilor, că măriîa sa Grigorie vodă a scris marelui director grof de Vales pentru neajunsurile lor; şi-i îndeamnă fără aminare, să să presinte şi ei la dînsul, iară răspunsul cel vor primi acolo să i-l comunice şi lui. 1733. Martie 28. LXIX. Vlădica Inochentie provoacă pe protopopid Flore, să meargă la soborul dela 3* www.dacoromanica.ro XVI Gherla, şi să aducă cu sine acolo toate restanţele; să să îngrijească să adune 1 fi. pentru sf. mir, etc. 1733. (7241.) Aprilie 27. LXX. Grigorie Ghica voevod trimite Braşovenilor, ca răspuns la scrisoarea lor, o copie de pe cartea gheneralului din Sibiiu. 1733. Aprilie 27. LXXI. Răspunsul ghenerahduî din Sibiiu Franciscus comes de Vales trimis lui Grigorie vodă în causa Braşovenilor. 1733. Novembre 7. LXXII. Flîngerea preoţilor din Şcheî, câtrâ mitropolitul Ungrovlahiei Ştefan, — contra preotului Theodor, — care. nedumerit de purtarea lot' în cele religiose ia pus sub blăstăm. 1733. (7241.) Decembre 1. LXXII1. Răspunsul me-tropolitului Ştefan al Ungrovlahiei la plîngerea preoţilor din Şcheî. 1734. Aprilie 3. LXXIV. Inochentie episcopid Rîm-niciduî dă voe protopopului Florea să tîrnosească împreună cu preoţii paraclisul cel nou. 1734. Septembre 21. LXXV. Inochentie episcopul Rîmnicidui incunoştiinţeasă representanţa bis. din Schei, că pentru Braşov a oprit pe popa Vasile dela preoţie. 1735. Iulie 27. LXXVI. Scrisoarea lui Ghenadie igumenul din Râmnic, cătră ispravnicul ii logos Vasilievicî, pentru nişte candidaţi. www.dacoromanica.ro XVII 1735. August 1. LXXVII. Act, prin care preoţii} gocîmanii şi juraţii sf. Ins. din Bulgaria Braşovului fac cunoscut, cf aflând de puterea ce a primit-o metropolitnl Belgradului Vichentie Ioanovicî asupra tuturor pravoslavnicilor de legea grecească, a trimis la el o deputaţiune de 8 (pe preotid Stcitie Grid, pe gocîmanul Radu Duma şi pe jnratid George Hârs) cu plingerile ' lor, ohliglndu-să a suporta toate spesele împreunate cu acesta călătorie. 1735. August 5. LXXVIII. Scrisoarea obştii din Şcheiî Braşovului cătră Vichentie mitropolitul Belgradului Sirbesr, prin care îi cer scutid sfinţiei sale. . 1735. August 28. LXXIX. Vichentie Ioanovicî archiepiscopul şi metropolitul Bdgradidui primeşte pe credincioşii pravoslavnici din Braşov şi din ţara Bîrseî sub iurisdictiunea sa. 7 1735. (?) Aprilie 28. LXXX. Clhnent Ipopsifios, episcopul din Rîmnic mustră pe credincioşii sf. bis. din Şcheiî Braşovului, pentru că nu i s-au presentat încă, de cînd s-a urcat pe scaunul episcopesc. 1736. Ianuarie 20. LXXXI. Protopopul Radu Tentpe arată, că magistratul a făcut mare cercetare pentru venirea la Braşov a episcopidui din Cntşedol Nicanor, care a fost trimis de metropolitid Belgradului Vichentie Ioanovicî. 4a www.dacoromanica.ro XVIII 1736. Mai 28. LXXXII. Climetit episcopul dela Rhnnic, face cunoscut preoţilor, gocîmanilor şi juraţilor dela sf. biserică din cheii Braşovului, că a primit seri sorea lor şi că a scris Saşilor în causa lor. 1736. Iunie 1. LXXXIII. Comunicările preotului Enstathie Gridovicî, gocîmanului Radu Duma şi juratului Gheorghe Hârs despre succesul lor ca delegaţi ai bis. Sf. Nicolae la Belgrad. 1736. Iunie 8 LXXXIY. A doua scrisoare a episcopului dela Rhnnic Climent, călră protopopul Radul dela Braşov, în trebile protopopici. 1736. Noembre 26. LXXXA. Vichentie Ioanovicl opreşte pe popa Thodor Barau dela toate slujbele. 1736. (?) LXXXYI. Popa Teodor, fiul protopopului Flore, roagă pe preoţi, gocimani şi juraţi de iertare. 1738. Martie 14. LXXXVII. Epistolă din Sibiîu a unui delegat (R. TempeaP), cătră neguţătorul Gheorghe Hercs în afacerile obştii din Şchei. 1740. August. LXXXVIII. Legătura popei Bucur. 1741. Martie 27. LXXXIX. Neofit mitropolitul Un-grovlahiei roagă pe protopopul Radu din Scheii www.dacoromanica.ro XIX Braşovului, să stăruiască pe lingă George Hărsu să întoarcă hanii concrezuţî lui de episcopul Methodie. 1741. Aprilie 22. XC. Arsenie alpatrălea, patriarhul sîrhesc, dă voe credincioşilor din Şeheî să-şi mărească biserica. 1742. XCI. Arsenie patriarhul sîrhesc întăreşte pe Eustcitie Gridomcî întru protopop. 1743. (7251.) Iulie 7, XCII. Samoil Herhert, judeţul Braşovului, porunceşte tuturor preoţilor din ţara Bîrsii să facă rugăciuni, prin cari să mulţămescă lui JJ-zeil, că a pus capăt ciumei. 1747. Februarie 3. XCIII, Cheltuiala cu doi delegaţi la Viena în afacerile obştii din Şchei. 1750. Novembre 27. XC1V. Preoţii, gocimaniî şi mai mulţi credincioşi dela bis. Sf. Nicolae din Şeheî, să leagă să lucre cu toţii pentru favorabila resol-vare a plîngerilor cuprinse în hîrtia trimisă craî-birăuluî Sibiiuluî Ştefan Valtiter. 1751. Iulie 6. XCV. Bolgarsighienii de lingă cetatea Braşovului, roagă pe Măriîa sa domnid Ştefan Valtiter craî-birăul naţiunei săseşti să sprijinească causa lor la guvernul ţării. 1752. Ianuarie 1. XCVI. Plenipotenţa dată, din partea obştii din Şeheî, protopopului Eustatie 4* www.dacoromanica.ro XX şi celor doi delegaţi trimişi la Sibiiu în trebile oraşului. 1752. Ianuarie 19. XCVII. Scrisoarea celor 3 delegaţi, cătră preotul Radu, în care cer să le trimită scrisorile cele de norie ale preoţilor dela sate, ca să le poată arăta gabernatoruluî. 1757. Mai 13. XCVIII. Legătura popii Datcn. 1757. Septembre 8. XCIX. Legătura ierodiîacomilui Ştefan loanuov. 1761. August 23. 0. Jurămîntul episcopului Ludei Dionisie Novacovicî, că va păzi legea răsăriteană. 1762. Ianuarie -3. CI. Legătura preotului Petru losifov Grid. 1762. Aprilie 20. Cil. Mai midţl orăşeni să leagă să să îngrijească de trebile bisericii şi ale obştii din Şchei şi să păzească legea neschimbată. 1762. Aprilie 20. CUI. Mai mulţi orăşeni să leagă a să îngriji de trebile bisericii şi ale obştii din Şchei şi a păzi legea vechie pravoslavnică. 1762. Mai 21. CIY. Instrucţie din 1(>. puncte pentru rcpresentanţa obştii din Şchei. 1763. Februarie 22. CV. Scrisoarea patriarclmlui din Ţarigrad, cătră representanţii bis. din Scitei, www.dacoromanica.ro XXI în care îi îndeamnă să adune milă pentru sfîntul mormînt. 1763. Martie 6, CYI Scrisoarea delegaţilor obştii din Şcheii Braşovului: Ilie Birt şi Micu Voicu la larigrad, • 1763. Martie 7. CYII. Legătura diiaconului Radu Tempe. 1763. Iulie 6. CYIII. Dionisie Novacovici mustră pe preoţi şi obştia Bolgarsechiuluî, că nu l-aii în-cunoştiinţat, fiind în Braşov, despre cutiîa mărfurilor neguţătoreşti. 1763. Septembre 28. CIX. Legătura diiaconului Gheorghe Chifes. 1763. CX. Parthenie patriarcliul Ierusalimtdui îndeamnă pe Şcheieni să ajutore sfi mormînt, care din causa pagubelor făcute de Arapi şi din alte cause încă a sărăcit foarte, 1764. Aprilie 7. (?) CXI. Legătura popii Gheorghe fiul lui Dumitru Hărs. 1764. Decembre 13. CXII. Pastorala episcopului Budei şi Ardealului Dionisie Novacovici la naşterea Domnului. 1767. Ian. 2 CXIII. Scrisoarea protopopului Vasilie Baran, câtră representanţa bisericii din Şcheî pentru 2. gropi din biserică ale familiei lui. 5a www.dacoromanica.ro XXII 1767. Aprilie 22. CXIY. Lista juraţilor bis. din Şcheî întărită de episcopul Dionisie Novacovici. 1767. CXY. Protopopul Vasilie Baran să plînge episcopului Dionisie Novacovici, că gocîmanii bisericii din Braşov au ocupat 4 gropi din biserică ale rudelor lui. 1767. August 27. CXYI. Dionisie Novacovici episcopul Budei şi Ardealiduî la plîngerea prot. unit Vasile Baran cere dela preoţii şi juraţii bisericii Braşovului desluşiri în privinţa celor 4 gropi din biserică luate dela familia\ lui. 1767. CXYII. Răspunsul representanţeî bis. din Şcheî la hîrtia episcopului Novacovici, cu privire la cele 4. gropi. 1768. Ianuarie 11. CXYII1. Scrisoarea delegatului obştii din Şcheî Zamfir Marcu la Sibiiu, cătră Chiru Laaar la Braşov. 1768. Februarie 26. CXIX. Dimitrache loan Marco scrie lui Kyru Laaar să trimită un deputat la Sibiiu cu hrisoavele, ca să-i încredinţeze pe cei de aici de adevărul afirmaţiunilor lor. 1769. Martie 25. CXX. Protopopul Constantin Ioanovici, cere dela protopopul Dimitrie şi dela preoţimea sf. biserici din Şcheî, în numele archie-reuluî Atanasie Rednic, să răspundă la cele 5 [puncte) întrebări cuprinse în scrisoarea lui. 1770. CXXI. Legătura preotului George. www.dacoromanica.ro XXIII 1772. August 7. CXXII. Episcopul neuniţilor din Ardeal Sofronie Chirilovicl, încunoştiinţe-ză pe epitropii bisericii Sf. Nicolae, că a primit pateriţa trimisă şi le mulţămeşte. 1773. Mai 25. CXXIII. Răspunsul obştii oraşului Bolgarsechi, la epistola prdosfinţitulul episcop din 15 Martie. 1773. Iulie 3. CXXIV. Episcopul neuniţilor din Ardeal Sofronie Chirilovici face cunoscut obştii din Şchel, că a îngăduit să rămîie toată rînduiala bisericii după obiceiul vechi. 1775. Dec. 5. CXXY. Darul, ce s-a dat preosfinţitulul metropola şi oraţia ţinută cu acea ocasiune. 1777. Noem. 5. CXXYI. Legătura diaconului George. 1777. Novembre 19. CXXYII. Legătura diiaconului Dumitru Popovici. 1779. Aprilie 16. CXXYIII. Legătura diiaconului Dumitru Grid. 1779. Aprilie 16. CXXIX. Legătura diiaconului Gheorghe fiul lui Dumitru Duma. 1779. Iunie 15. CXXX. Disposiţiunl privitore la afacerile bisericeşti interne şi externe. 1779. Septembre 5. CXXXI. Scrisoarea vicarului neunit loan Popovici, prin care institue de protopop preste Braşov şi Haromszeh, în locul decedatului protopop Petru Grid, pe Radu Tempea. 5* www.dacoromanica.ro XXIV 1780. Sepfcembre 10. CXXXII. Popa Radu promite, că să va supune hotărîriî vicarului, juraţilor şi orăşenilor în chestia lui cu popa Stoica. 1780. Sept. 11. CXXXIII. Bisposiţiuniprivitoare la sfera de activitate a protopopilor Ştefan şi Radu. 1781. Novembre 17. CXXXIV. Legătura protopopului Ştefan Ioanovici. 1782. Aprilie 12. CXXXV. Legătura diiaconului Constantin zugravul fiul lui Tlie Popovici. 1782. Aprilie 16. CXXXVI. Legătura ierocl. Gheorghe Duma. 1782. Aprilie 17. CXXXVII. Legătura diiaconului Gheorghe Lebu. 1782. Decembre 10. CXXXV1II. Legătura lui Gheorghe Radovici, ierei. 1782. Decembre 15. CXXXIX. Plîngerea căpitanului Ilie Bird cătrâ consistor în afaceri bisericeşti. 1782. Dec. 15. CXL. Legătura protopopului Gheorghe Radovici. 1782. Dec. 16. CXLI. Legătura îerodiaconilor Gheorghe Lebu şi Constantin Popovici. 1783. Ianuarie 9. CXLII. Preoţii şi mai mulţi fruntaşi din Şchei, hotărăsc să trimită pe Radu fiul prot. Radu Tempea, pe Statie fiid lui Radu Catanâ şi pe Ioan fiul prot. Stoica să să pregătească pentru treapta preoţiei. www.dacoromanica.ro I. 1700 (7208) Martie 10. Calinic Mireon mulţămeşte protopopului Radu din Scheiî Braşovului, pentru copila diplomil trimisă prin kyr Mărgărit şi-l trimite şi el isvod (copie) de pe hrisovul, făcut de Mărila Sa Vodă la sfînta mitropolie, pentru întărirea celor bisericeşti, şi-l promite, că pe gramaticul, care e de hirotonit, cînd să va pre-senta, îl va hirotoni, (original.) Cinstite şi al mîeu întru Duhul Sfîntu fiiu sufletesc, sfinţita kyr prot. Radule din Scheiî Braşovului, dela milostivul şi atotputernicul Dumnezeu rugăm sfinţiei tale întregă sănătate, viaţă curată cu fericire de anî îndelungată şi tot fericitul bine sufletesc şi trupesc, iar dela smereniia noastră trimitem sf. tale molitvă şi blagoslovenie. După acasta cinstită scrisoare sf. tale, ce neî trimis maî în trecutele zile cu kyr Mărgărit, denpreună cu copiîa diplomaţi, o am luat şi toate cele scrise lem înţeles şi neu părut bine pentru cercetare şi pentru înştiinţare, care copie iată că o trimisem la sf. ta precum neî scris, şi dela noî îată că trimisem sf.-tale acest izvod de hrisov, ce au făcut Măria Sa Vodă la sfînta mitropolie, pentru întărire celor bise- î www.dacoromanica.ro — 2 — riceştî, precum cetindu-1 sf. ta, vei vede cele ce-coprinde şi să fie sf. tale dăruit Pentru grămăticul, care ne scrii sf. ta, că îaste să hirotonescă, cănd îl veî trimite, atunce îl vom face preot. Pentru carte aceia de blestem, care să trimisese dela sf. sa părintele, pentru ca să să descopere adevărul şi nu s-au cetit în biserecă, pentru acasta veî şti sf.ta, că sfinţiasa părintele n-are nici o bănuială, ci tuturor dela sf. sa molitvă şi blagoslovenie trimite. Cu acasta sfârşind, mila luî Dumnezeu rog să te întărescă între toatu cele bune şi fii sf.ta blagoslovit. Martie 10. 7802. Părinte sufletesc şi cătră Dumnezeu rugătorîu: Cal inie Mir eon. II. 1700 (7208) Martie 11. Răspunsul episcopului Buzăului Methodie dat protopopului din Scheiî Braşovului Radu, care a cerut să sloboadă dela închisoare pe George Hărsu, care a înstrăinat banii lăsaţi de episcopul Misail. (original.) Metliodie, cu mila luî Dumnezeu episcopu Buzăuluî. Cucernice protopoape din Scheiî Braşovului, popo kyr Radule al nostru, întru Duhul Sfânt duhovnicesc fim, dela Dumnezeu sănătate şi spăsenie www.dacoromanica.ro — 3 — poftim sâ să dăruiască cucerniciei tale, iar dela smereniîa noastră molitvă şi blagoslovenie trimitem. Scrisoare cucernicieitale, ce nei trimis, neu venit •cu Stoica, fratele răposatului Misail episcopul şi toate lem luat întru înţelegere. Pentru rugăciune, ce faci câ-tră noi, pentru Gheorghie Hărsu, căci au stricat banii, •ce au fost lăsat de răposatul întru Chr. fratele Misail, •care bani îi numeşte cucerniciîata, că ar fi fost ai frăţieisale, dar să ştii, că nu au fost nici într’un •chip ai frăţieisale, că de-ar fi fost ai frăţieisale, nu î-ar fi lăsat acole, ci î-ar fi dus cu dânşii, precum cu ceialalţî, căţi au mai avut frăţiiasa, iar pentru că l-am fi lăsat noi pe Gheorghie la opreală, pănă va plini banii, de care te rogi, împreună cu nişte veri ai lui şi fraţi, ca să să sloboază, pentru acasta iar vei şti cucerniciîata, că noi nu l-am pus la opreală, ce l-au pus dreptate şi adevărul prin Stăpănitoriul pământului acestuia, şi nu ne dă noao putinţă, nici într-un chip să ne întoarcem cuvântul de cătră domnie, nici el să nu gândeşti cucerniciîata, că va ave slobozenie, pănă nu va plini toţi banii, că de ar fi fost acasta între noi mai nainte pănă a ne întră în judecata domniei, s-ar fi făcut şi cu alte mijlociri mai uşoare, iar acum noi nu putem nimic să ne schimbăm cuvântul. Iar pentru ceia ce zici, că să făgăduescu nişte veri ai lui, că-1 vor lua pe chezăşie pănă la doi ani, încă şi oameni de ţară să vor găsi chezaşî, pănă atunce ca să să facă banii, şi Ia acasta să aţii cucerniciîata, că nu faste cu putinţă, şi iar i* www.dacoromanica.ro — 4 — maî zici cucerniciîata, într-aceste cuvinte ca să-l sloboz, să nu să tragă sărăciia casii şi a copiilor din pricina noastră, la acasta îar să ştii cucerniciîa ta, că nu i să trage dumneluî sărăcie despre noî, ci i să trage chiverniseală şi câştig, că ş-au făcut, neguţătorie cu acei bani, şi au câştigat, îar nu au păgubit, ci pe semne au prinsu dor de dânşii şi nu i să poate dizlepi din inimă dragoste acestor bani, ci să vănză marfă şi casă şi ce va maî ave, pare leu făcut cu baniî aceste, şi să să plătescă, sa de-înapoî lucru strein, că noî nu putem nicî să îmbogăţim pre cineva, nicî să sărăcim, Dumnezeu îaste-cel ce sărăceşte şi îmbogăţeşte, înalţă şi smereşte, şi adevărat porunceşte şi învaţă a erta şi a milui, şi Iubeşte pre ceî milostivi. Aceste şi altele asemene ştim, numaî ştim si acasta, că zice: datî, cele ce sânt ale luî Dumnezeu, luî Dumnezeu, şi cele ce sânt ale chesarîului, chesarîuluî, şi cu toate aceste, decâ ner prisosi şi noao, am erta, numaî trebuinţa ne face a nu lăsa, pentru că nicî dreptul nu vine spre-a erta, căcî îaste lucru bisericescu şi trebue să facă cele ce sânt spre cinste şi podoaba caseî luî Dumnezeu desăvârşit cu aceî banî. Iar osebit de aceste } pricinuitoare cuvinte, cucerniciîata eştî al nostru priîatin de maî nainte vreme şi întru acelaş prieteşug şi fiîască dragoste avem acasta, acum sfârşind, să fiî cucerniciîata blagoslovit. Martie 11. 7208. Al cucerniciel-tale sufletescu părinte 31ethodie, episcopul Buzăului. www.dacoromanica.ro — 5 — III. 1700. Iunie. Declaraţiune, prin care Braşovenii fac cunoscut soborului celui mare, că nu vreau să ştie de unirea cu biserica Bomiî nimic, şi că pe popii, cari vor primi unirea, nu-i vor mai reprimi, (original.) , Svăntti săbor mare, carele îaste în Ardei, şi cinstiţi domni, care vă aflaţi îndireptători ţărăi aceştiia şi noao, iar noi oraşul Şcheiî, care ne aflăm lăcuîtorî lăngă cetate Braşovului, dup(ă) po-rănca părintelui vlădicăi, am ascultat şi am trimis ■din preoţi noştri acolo la săbor şi cn gocîmanii fipştri şi cu alţi bătrănî, ca să nu călcăm porăncile părintelui, iar pentru oare care cuvinte, ce să aud prin oămenî pentru părintele vlădica, cum că s-au plecat spre parte bisericei apusului şi au lăsat a răsăritului, să fie sfinţiîasa sănătos, slobod îaste tot omul a să fac(e) ce va vre, iar noi numai acasta, care am avut, aceia vom ţine, de besereca răsăritului noi nu ne vom despărţi, precum şi înainte nemişilor ţărăi credinţa nem dat, că noi altă lege nu vom lua, nici vom priimi măcar ce are fi. Iar noi de am afla pre vr-un preot de ai noştri, îm-blănd într-acele lucruri a legii mestecând, unul ca acela preot noi nu-1 vom priimi, nici îl vom ţine să ne fie preot, ci va fi lipsit de oraşul nostru şi de bisereca noastră, pentru care am întărit scrisoare noastră cu pecete cinstiţilor şi luminaţilor domnilor ţărăi Ardeiului şi a toate laturilor, pentru că aşa www.dacoromanica.ro — 6 — mărturisim cu sufletele noastre, păn la easul morţeî noastre. Iunie, 1700. Plecaţii svăntuluî săbor şi a toată ţara ascultători, noi Şcheiî de lăngă cetate Braşovului, precum în gos vom iscăli anume: (L. S.) Radu Şohanul. (L. S.) Necula Răuţ. (L. S.) Manole. (L. S.) Văsiî. (L. S.) Stan Zelinca. (L. S.) Dumitru Brăil. (L. S.) Ion Fertul. (L. S.) Văsiî Făînă-bunâ. (L. S.) Flore Răuţ. (L.S.) Ioan Lazar. (L. S.) Dumitru. (L. S.) Stan Savul. (L. S.) (Subscriere gre-cescă nedescifrabilă.) (L. S.) (Subscriere grecească nedesci-frabilâ.) (L. S.) Stoica Inaş-(L. S.) Dan. (L. S.) Toader Brănce. (L. S.) Dumitru. (L. S.) Pătrul ginerele po-p(ei) Crăste. (L. S.) Jupănul Jane Solfcanu. (L. S.) Radu Mihaî Mun-^ tenu. (L. S.) Radu Donie. — Radu Horgidan. —=• Barbu Clinei. — Todoran Hoge. — Jarca Zărnovanu. — Bucur Susaica. t ) — Pătru Buste. ) — Ion Tocanie. — Ioan Bou. — Negoe Buşte. — Dumitru Botă. — Pătru Găitănarîu. — Albu Croitorîu. — Dumitru Muntenu. — Dumitru Moarcăs. — Matei al Laţcului. — Drăgan al Laţcului- — Pătru Tampa. — Mărin Muntenu. — Mihăil Rom ce. www.dacoromanica.ro — 7 — — Radu Mărze. — Radu Hărbe. — Dumitru Pumne. — Todor Urloîariu. — Ion Sârbul. — Mihăil Zalomud. — Stancu Bădigâu. — Radu Bîrdă. — Radu Bidiul. — Văsii Moldovanu. — Bucur Velican. — Ion Putinarîu. - — Vlad Mămăliga. — Velicah Măcel arîu. — Dumitru Fulga. — Gavril Hertul. — Todoran Săcăroîul. — Voîcu Muntenu — Mane Setrarîu. î — Ion Crai. — Stinghie. — Ion Tigae. — Badu Croitorîu. — Opre Puf. — Ylaîou Găitănarîu. — Hriste Croitorîu. — Radu Găitănarîu. — Radu Birte. — Bârsan Corăcoîul. — Stan Păligrad. — Roman Moldo van. — Stan Coteţe. — Patru Pogăcîan. — Banul. — Negul Muntîan. — Avram. — Vlad Jorga. — Bode. — Văsii Caluţu. — Radu Morari. — loan Srăbul. — Stan Jorga. (3 locuri goale). Stoica goc. Post(ovariu) întărescu cu pecete me supt toţi, ce s-au pus peceţile, aşijdere şi eu Gheorghi Vătafu cu adastă credinţă. (L. S.) Stoica Post(ova-riu) goc. (L. S.) Gheorghi Vătaful gocman. (L. S.) Hrăste Croitori. (L. S.) Stan Inaşu. (L. S) Eu Dumitru Şi-trarul. (L. S.) Stan Şetrarî cel bătrân. www.dacoromanica.ro — 8 — (L. S.) Stan săn Stan Setrari. j (L. S.) Petcul sănu Stan Setrari. j (L, S.) Bucur Fuste. (L. S.) Ion Şohanul. (L. S.) Ion Cocoş. (L. S.) Vasii Brăil. (L. S ) Vasii Buză. (L. S.) Dumitru Ţară-lungă. IV. 1700. Novembre 10. Epistola lui Atlianasie archiepiscopul şi mitropolitul Ardealului, cătră Braşoveni (gocimani şi orăşeni), în care îi opreşte să aducă om străin dintr-altă ţară ca protopopt şi-î îndemnă să să ţină de obiceiul vechi. (original.) Athanasie milostiiu Bojiiu arhiepiscop i mitropolit ot stol Beligradschi i vseia zemle Ardelscoe eşteje iproci. Dela Chr. pohtim pace, milă, spăsenie sufle-tescă dumnilor voastre cinstit gocmani, împreună cu alţi orăşeni, noao fii sufleteşti, iar dela smereniîa noastră trimitem blagoslovenie, alta am înţeles, cumcă acel blănd şi precuvios preot pop(a) Siicu întru Chr. s-au răpăosat, care să fie blagoslovit şi retat şi de noi şi de Domnul Chr., de care înţe-esem, cumcă în urma lui oare carii dintre dumne-Aoastră aţ vre a pune protop(op) om strein dintr- www.dacoromanica.ro — 9 — altă ţară, care noî necî într-un chip nu îngăduim a pune om strein, ci dintre preoţii carii slujesc aceiî st. beserecî, pre care vom socoti şi-l vom pune noi, şi precum au fost obiceiul dintâi. Mai vârtos poruncim acelora, carii au îmbiat pre la domnii de afară şi pohtesc, ca s-aducă om strein a fi protopop de acolo, unii ca aceia voîu să mă cunoască, cum-că noi săntem vlădică, şi noi poruncim într-acele lucruri, de vreme ce fiind noi vlădică aici, şi pre noi nu neu căutat să ne fie făcut ştire de acest lucru, ci au îmbiat' prin ascuns pre noî nebăgăn-du-ne în semă, aşa-m pare, că noi poruncim dup(ă) rănduîala noastră, ce e dată dela Chr., şi acei beserecî, pentru care lucru toţ, carii s-au amestecat în lucrul acesta şi sânt neascultători şi îndărăpnici poruncii noastre, cu amar voîu să le plătesc, şi alt protopop acolo nu va încăpe, numai pre care vom pune noi, pre acela să-l cunoaşteţ protopop. Păn acum am fost fiîul păcii, iar deca mă veţi măniia, voîu să fiîQ ca un leu trădafr de fii săi. Intre dumnevoastră, deci iată că poruncim fiţ în pace, protopop de vă va lipsi, veţ trimite din-tr-aceî preoţ unul, pre care-1 veţ alege şi mă vor -afla la Belgrad, Iar intr-alt chip făcând vă va căde cu greu. Acasta scriem şi să vă odihniţ pre scrisoare noastră, şi fiţ blagosloviţ. Scris Belgrad, Noemvrie 10. 1700. Al dumnevoastră părinte sufletesc (L. 8.) Athanasie. www.dacoromanica.ro — 10 — V. 1700. Decembre 10- Epistola lui Athftllîisie, prin care arată, că a întărit de protopop (după moartea prot. Sîicu) pe popa Vasîi şi porunceşte, ca popii să nu mai umble beţi prin tirg. (original.) Athanasie milostiîu Bojiîu arhiepiscop i mitropolit ot stol Beligradschi i vseîa zemle Ardelscoe eşteje îprocaîa. Dela Chr. pohtim sănătate trupescă şi spăsenie-sufletescă dumnilor voastre fiilor noştri sufleteşti, cinstiţilor gocmanî, împreună cu alalţi orăşeni, idr dela noî trimitem blagoslovenie. Carte, ce neţ trimis pre popa Vâsîiu neu venit, şi am înţeles de toate ce neţ scris, întăi pentru râpăosare întru Chr., a celui blănd şi cuvios preot prot. Sîicul, pre care Dumnezeu să-l îarte, şi de noi blagoslovit şi ertat să fie. De alte, ce ne scrieţ, am înţeles, cumcă popeî Vâsîiu i să cuvine a urma aceiî deregătoriî a protopopieî, pre care dumnevoastră şi măriiasa judeţul şi preoţii de acolo şi din eparfie 1-aţ ales a fi destoinic şi ispravnid. maî mare între preoţ, a cărora scrisore cu rugăminte văzând, am făcut şi noî după pohta şi voia judeţului, a preoţilor, şi a dumnevoastră, şi l-am rânduit cu blagosloveniîa noastră, şi cu socotinţa cinstitului notareş GheorgkT şi al altor protopop!, să fie într-ace cinste a protopopieî, protopop deplin, şi învăţătoriu maî mare în- www.dacoromanica.ro — li- tre preoţii de acolo, şi al acei! eparfiî, sfintelor be serecl întăritorîu şi purtătorîu de grijă, precum să cuvine preoţilor,' a plini toate cele 7 tain! ale be-sereciî, slujba a sfăntelor beserecî a plini, precum ne scrie pravila noastră, blânzi, smeriţ, cu dragoste unul cătră altul, nu precum auzim că să poartă, preoţii de acolo, de umblă beţi. prin tărg, şi fac beţ slujba în beserecă, care beserecă noastră nu priimeşte, şi pre cale pravilil nu umblă, mal vârtos săntem de râsul, şi de ocara a altor limbi streine, pentru că nu-ş poartă preoţiia cum să cuvine. Deci lat că poruncim, să n-ar umbla pre cale pravilii, şi nu s-ar pleca poruncii noastre întru toate, după. fapta sa să va certa, şi dumnevoastră încă veţ hi oca. Acasta fiţ blagoslovit Scris în Mitropol. Belgrad, Dec. 10., 1700. Athanasie. VI. 1701. Mai 7- Andriiaş Banoli încunoştiinţeză pe Braşoveni, că vlădica la Beci s-a făcut papistaşi şi-i îndeamnă, să meargă la sobor la Belgrad, să împedece unirea, (original.) Cinstiţilor preoţilo(r) şi gocmanilor şi negustorilor, cari vă aflat în Schel, cu sănătate mă închin 7 J ? 7 www.dacoromanica.ro 12 — dumnilor voastre. Pricină scrisorîa mia de altă nu e, fără numai să dau ştire dumnevostră de lucrul cel mare, car(e) au făcut vlădica spre pîarderîa legeî creştineşti, venindă dela Beci am ţeles dela omini lui, car(î) au fostă cu dânsul la Beci şi dela' alţi neguţtor(î) de trîabă, car(î) au fostă atunci la Beci, cum el să ştiţ dumnîavostră că s-au popit pa-pistăşaşte şi s-au vlădicit, apoi la pus şi au nate-măticit bisîareca răsăritului şi căţ cred în trănsa, şi dia-ciaia fac ştire dumnîavostră să nu pregetaţ dumnîavostră, voi omen(î) de omenie şi vo(î) cinciţ*) preoţi omen(i) aleş(î) şi înţelepţi, car(i) să ţie răndu legeî şi al bisîareceî răsăritului cum vor înţelîage, că vas să să tringă sobor la Bălgrad, să să afle dumnialor acolo, să ne împreunăm cu toţ, să nu lăsăm să pîar(ă) lîagîa creştinîască din astă ţar(ă), şi să ştiţ dumnia(voastră), cum s-au muncit să scoţ(ă) dela împăratul tărie ca cîaîa, cum să fac(ă) pă pop(i) şi pg* rumăn(î) să fie într-o lege cu dânsul şi au eşit dela împăratul ales ca.cela, precum nu să amiastecă în lucrurile legilor şi n-au nic-o puteriare de acolo de a face v-o silă de pe vrem(e) de nu î-au fos(t) tat **) înpăratul v-o putiare, au cerut dela grănţîarul un pater de au adus că dânsul să-î fie ajutor şi vlădiciîa lui ce amniaz cum măîne ne poimâine de i să va tâmpla v-o morte, au l-or scote si v-or trimîate un vlădică i i *) cinstiţi. **) dat. www.dacoromanica.ro — 13 — dela Beci şi nu-1 vom mai scote, că d-om zice, că e papistaş şi n-om primi şi alalt încă au fostă pa-pistaş şi 1-aţ avut şi de cum om face să-l scotem, apoi să întemeiaz liaga şi nu-1 vor mal scot şi mă rog să nu faceţ într-altă chip, mă rog pentru sângele car(e) ş-au vărsat Christos pentru noi, am scrie şi mai multă, dar de n-om înpreuna cu sănătat(e) la Bălgrad, voi mă mai vorbi acastă, am cris acastă carte dumnilor vostre ot Christ 1701 Măi 7. Alu dumnîavostră de bine voitor Andrilaş BanolL VIL 1701 (7209) Iulie 21. Tlieoclosie mitropolitul Ungrovlahieî, încunoştiin-iează pe protopopul Vasile dela Braşov, că a hirotonit pe Petcti de preot pentru Satulung, (original.) Tlieodosie milostiîu Bojiiu arhiepiscop i mitropolit vseî zemli Ungrovlahscoî, Fitului nostru sufletescu, molitfei tale protopop Vasilie dela Braşov, dela milostivul Dumnezeu îţ pohtim săn(ă)tate şi spăsenie sufletescă, iar dela noi trimitem molitfei tale molitfă şi blagoslovenie. Scrisoare, care nei trimis, neu venit şi decătu nei scris am înţeles de toate. Ne scrii pentru o be-serecă de acolo dela Satulungu, cumcă au rămas www.dacoromanica.ro — 14 — făr de preot, că preotul, care-1 au fost la ace be-serecă, au mersu la besereca mărieîsale lui Vod(ă) den Făgăraş şi aţ ales pre acest grămătoc anume Petcu, care 1-aţ trimes aici ca să-l hirotonim, să fie acolo la ace beserecâ, deci dup(ă) socotela şi mărturisela voastră şi dup(â) randuîala sfănteî pravile l-am făcut ceteţ, ipodiîacon, diîacon şi preot, si l-am tinut căte-va zile aici de au sluiit si le- J > d j turghie, de s-au maî deprinsu căte ceva, l-am fi şi mal ţinut, ca să să înveţe rănduîala preoţiei desăvârşit, numai zicând, că besereca acela stă închisă şi fâr de slujbă şi cum că să va învăţa rănduîala preoţiei şi acolo, l-am slobozit de au venit. Deci viind acolo puneţi-1 ca să înveţe tote rănduîalel(e) preoţiei, precum să cuvine. La dumneluî judeţul n-am scris nimic, că o carte, ce neu adus, care zice, că laste dela judeţul, nu ştim dela dumneluî au fost au ba, căci că ştim, că dumneluî când ne scriîa, să iscăliîa în carte ungureşte într-alt chip, nu ca acum rumîneşte. Yoî încă vă întăriţ întru credinţă ■tot aşa precum aţ început, nemic să nu vă temeţ de faptel(e) şi de lucruril(e) acelui diîavol. Acasta âvum aţ scrie şi fi blagoslovit. Iulie, 21. 1. 7209. Theodosie mitropolitul Ungrovlahieî. www.dacoromanica.ro — 15 — VIII. 1701 (7209) Iulie 5. Constantin voevod, domnul ţării româneşti, îmbărbătează pe Braşoveni să rămînă în credinţa lor cea veche, (original.) Io Costandin voevod Bojilu milostiiu gospodară zemli Vlahscoe. Molitvelor voastre preoţilor dela Braşov şi altor bătrâni den Şchel sănătate vă poftim, carte, ce aţ trimis neu venit şi toate câte ne scrieţ am înţeles. Căt pentru dumnelui piscupul de aciî din Ardei, în ce felîu s-au purtat şi ce au făcut, am conoscut din scrisoare-v(ă), de care bună nădejde am avut si încredinţat săntem, că Dumnezeu unora ca acestora, carii ocărăscu şi nu cinstescu lege întru care s-au pomenit şi înnainte lui Dumnezeu s-au făgăduit, cu degrab le va răsplăti, că de multe ori acasta am văzut, că cel ce-ş lasă lege sa şi pofteşte alta, î-au plată dela direptul judecător Dumnezău, iar molitva voastră şi dumnevoastră alalţi pravoslavnici, cumcă nimic nu v-aţ lunecat, nici aţ umblat dup(ă) acela, ce aţ păzit curata lege ce pravoslavnică, care dela părinţii şi moşii voştri o aveţ, de acasta foarte neu părut bine şi nem bucurat, căci cunoaştem, .că aţ făcut lucru cinstit şi cuvios, plăcut lui Dumneu şi oamenilor celor înţelepţi, dela care Dumnezeu rugăm să v(ă) întărescă şi să v(ă) pă- www.dacoromanica.ro — 16 — zescă tot în ce strămoşască pravoslavnică lăge, să o puteţ ţine şi păzi curată şi nezmintită, căci noi vedem şi şi dela curte împărătescă dela Beci avem ştire, că dumneluî piscupul n-are voe împărătescă, ca să facă silă oamenilor, fără că numai cei ce vor vre de voia lor. Deci nu gândim, nici socotim, că să va tinde dumneluî maî mult den cătu-i iaste porunca, şi ales, că la ace beserecă săntem şi noi ctitori, de vreme ce iaste făcută de răposaţii Domnii ai aceşti ţări, ce trebuiaşte să păzescă şi să urmeze lege, care au ţinut până acum şi noi iarăş cu ceia ce va fi de pre parte noastră a v(ă) păzi şi a v(ă) ajuta, cu ceia ce să va pute, nu vom lipsi. înţe-les-am, că şi părinţii dela Făgăraş şi alţi creştini pravoslavnici, iarăş asemene nimic nu sau lunecat cu fire, ce ş-au păzit cinste legii sale, care şi de acasta mult nem bucurat, măcar că asa li s-au căzut a şi face, de vreme ce noi ace sfântă beserecă o am rădicat şi o am făcut cu ace nădejde, că o închinăm presfănţiteî săborniceştii a răsăritului be-sereci, şi că va fi prăn putinţă preoţii şi creştinii lăcuitorii de acolo, de ace pravoslavie, să nu să lipsescă şi noi iar zicem, cu ceia ce ne va fi prin putinţă aî căuta şi ai păzi nu vom lipsi. Acasta. acum şi Dumnezeu purure să vă fie într-ajutor. Iulie, 5. 1. 7209. Io Costandin voevod. www.dacoromanica.ro — 17 — IX. 1701. Dayid Cortoea îndeamnă pe Braşoveni, să meargă la soborul dela Belgrad, să să opună unirei cu bis. Pbomeî. (original.) Precuvioşi părinţi dela dnmnezăîasca biserecă a Braşovului, dumnevoastră cinstiţ nastavnicî şi alalţ toţ împreun(ă) fraţ, dela Domnul D(u)mnezău sănătate şi spăsenie rog să vâ să trimită, apă-răndu-v(ă) întru mulţi ani de toate primejdiile cele lumeşt, întăriţ păn’ în svărşit în pravoslavie. Cinstita d(u)mn(e)voastră scrisoare, ce mî-aţ trimis am luat, ce scrieţ am înţeles că-î pentru părintele vlădicul Athcmasie că v-au trimis cartîa svinţieî sale aciî chiemănd, ca să vă aflaţ nezmintit la Belgrad şi nu ştiţ pentru ce, toate pre larg am înţeles, cărţile, ce au fost trimise la măriîa-sa vod(ă) lî-am dat, pentru răspuns încă am nevoit de s-au dat, dintru care ce îaste învăţătura măriei sal(e) veţ putîa înţelege. Eu pentru acaştă chiemare la săbor, ce voi să zic, ştiu, că pentru vrîa-un folos al pravoslavieî nu va fii, care măcar Dumnezău să întărîască inimile celor credincoşî, să nu slăbescă întru răspunsurile sale. Mă întrebaţ dumnevoastră, ca să vă învăţ ce veţ face, si cum vă vet chivernisi, de vreme ce acum cunoaşteţ adevărat la ce va să vie lucru, ce să auziîa păn’ acum pentru schimbare legeî, eu ce vrednic sănt pre d(u)mn(e)voastră ca să vă învăţ, ' 2 www.dacoromanica.ro — 18 — şi la ce cale să vă pui, cănd nimini nu îaste, care să prinză în semă cuvîntul mîeu, au nu mi-am bătut destul capul în tot chipul, scriind şi descoperind lucrul cum îaste, iar d(u)mn(e)voastră rădeţ şi vă bătiaţ joc de cuvintel(e) mele, şi mă chiemaţ tâlpiz(?) şi cum vreţ, şi tot pluhupiîaţ(?) şt apărat zicând, că toate minciunile eu le scornescu, iar svinţiia sa părintele vlădica nu iaste cum zic piizmaşii iproci, iprocî. Aşa acum dar dela mine ce învăţătură mai aşteptaţ, d(u)mn(e)voastră destul sănteţ învăţat, ca cei ce sănteţ acum în vârstă şi în toată fiire, lege desăvârşit ştiţ, cunoaşteţ şi binele şi rău, pre cela ce veţ pohti pre aceia veţ merge, că ce nimin nu iaste puternic a vă opri voia şi a zice, acasta faceţ şi acasta lăsaţ. Iar încă şi de vreme ce mă între-baţ pentru svat, măcar cum zisei mai sus, toate cuvintele căte am zis mai de demult, ca o ni mică au fost înainte d(u)mn(e)voastră, căt şi răspuns nici odată nu m-am învrednicit a lua scrisorilor, ce am trimis, căutând la dragostia pravoslavieî şi la dato-riia ce am, ca să fac pentru bisereca lui Chr., acasta zicu: svinţiile voastre preoţilor şi d(u)mn(e)-voastră orăşenilor, dupre scrisoare, ce au trimis vlădica acii, puteţ să mergeţ la săbor, însă mai întâi de aţ vre făr’ de făgăduire a cerca acest lucru, mai întăi s-ar căde, ca să vă uniţ şi să vă svătuiţ şi să vă legaţ la un cuvânt cu preoţii din ţara Bărseî, şi mergând la săbor să luat oameni ajîutor de prin toate satele, precum pohteşte şi vlădica, carii să ruspunză cu îndr(ă)znire în săbor, şi nu www.dacoromanica.ro — 19 — tribuîaşte ca să luaţ pre carii veţ vre, ci pre aceiia, carii vor vre să mîargă şi vor ave dragoste şi fie măcar şi proşti, iar D(u)mn(e)zău le va deschide mintia şi le va limpezi limba a grăi pentru derep-tate, însă or cum şi cum să cade ca să vă adunat cu toţii, să vă aflaţ ca la 50. de oameni, adecă cu preoţii dela sate şi cu oamenii, ce vor merge. Alta purcezind de acii, preotul, ce va rămâne acii la Braşov, pentru a.jîutorîul cel mai mare dela Dumne-.zău, îndată să încapă 'sărindar! cu acaftisturî şi cu paraclise, încă şi pre cale mergând, îarăş aceste arme veţ pute lua pentru învingere vrăjmaşilor vâ-zuţ şi nevăzuţ. Sosind la săbor, acolo de veţ iubi ca să nu vă înstreinaţ de bisereca răsăritului, ci vet socoti, ca să trăit 'ca Strămoşii si părinţii noştri în sânul maîceî noastre cei pravoslavnice păn’ în svărşit, lesne vă va fi a nu primi alte dogme sau învăţături noao, câce crezu, că svănta şi prelumi-nata împărăţie nimuruî n-au dat volnicie, precum nici când s-au auzit, ca să facă neştire cuiva silă pentru schimbare legeî; nu s-au înţeles, nu s-au adeverit nici când, ca să fie perit cine-va silit din porunca împărâtiascâ aş schimba lege, şi el să nu fie vrut; făr’ căt aceia per şi trupeşte şi sufleteşte, carii pohtind cinstiîa ceştii lumi urăsc bish’eca şi credinţa părinţilor săi, urăsc pre Dumnezău şi de bună voia sa să închiină de nimin îndemnat diîavo-luluî. Aşadar şi pentru dumnevoastră crezu, cumcă de nu veţ vre a priimi svatul şi învăţătura vlădicăî, ace putere el nu va ave, ca să vă strice ceva, 2* www.dacoromanica.ro — 20 — adecă nu vă va munci, nu vă va omoră, făr’ decât atunci va ave putere' a vă omora şi a vă duce în îad cu sine, când îi veţ asculta poveştile şi vă veţ-supune dupre voia luî. Mergeţ dar cu Dumnezău la săbor, a căruia milă să vă păzască cu pace, şi < să vă întărescă să nu cădeţ depre temeiul cel vechi. Iarăs iată mai făcui si altă socotelă, trimisei cest izvod acii, carel(e) dumnevoastră îl veţ prepune pre altă hârtie, şi-l veţ strânge in chip de carte, şi dup(ă) ce veţ merge la Belgrad, veţ socoti de să-va trimite din urmă dela Braşov cu ace carte un om, carel(e) viind la Belgrad, va întră în săbor, şi va da carte în măna vlădicăî, rugăndu-1, ca să ce-tescă acastă carte cu glas întru auzu tuturor, ca> să înţelegă solii cei trimis la săbor, ce zice oraşul Braşovului pentru dănş(i), şi acastn vă va fii dumnevoastră de mare ajîutor, căce vă va deşhide câmp, asta mai cu îndrăznelă în potriva voeî celor călcători de credinţă. Mai trimisei îarăş o suplică făcută leteneşte, care îaste făcută şi rumăneşte tot într-un chip, făcute cu rugăminte la ţară, la gubernium, şi acasta socotescu, că vă va fii de ajîutorî, de vreme ce ştiu, că domnii ungureşt(î) nu iubeşc aceste înoirî. Umblaţ dar’ sănătoş(i) şi Dumnezău să vă întărescă în credinţa bisereceî răsăritului, ca să vă întoarceţ înapoi greci, iar nu papistaş(i). Ut 1701. Mai socotiîu şi alt lucru, care să fie pentru folosul dumnevostră la săbor. Cu cartîa, care îaste www.dacoromanica.ro — 21 — să trimitet la vlădica, Iată că mal trimisei si alt izvod, care iată îl veţ scrie dumnevoastră pre altă hârtie, şi să va trimite la Belgrad la preoţ şi la orăşanî, împreună cu carte vlădicăî, în care ce scrie oraşul celor ce să vor trimite veţ ceti dumnevoastră şi veţ înţelege, în care nimic nu îaste alt, făr’ căt dupre purcedere dela Braşov a solilor, să va zice, că s-au făcut de iznoav adunare în nărod, si asa s-au trimis carte la vlădica si la dumne- j > j voastră, care carte o veţ pute arăta săboruluî şi o veţ ave în chip de armă, zicând: iată ce ne scrie oraşul nostru, noi ce vom face, să ne supunem să-borului de aici nu ne vom întoarce înapoi, iproci, iproci. Iar de nu veţ vre -să faceţ aceştia ce zicu, obiceiul vâ-1 ştiţ, cumpăraţ un cal de morân, altul de crap şi de somn, cofe de icre negre 20. 30. şi de alte darur(î), ce trec într-acolo, puteţ lua şi vr-o 30. 40. de ug. aur, şi cum veţ sosi acolo veţ găsi pre cine-va să vă tocmescă de afară cu părintele vlădica, să vă priimescă, şi să vă cinstescă, şi nimic să nu vă zică, şi când va fii la purces, să vă pe-trecă păn’ la podul Murăşului, şi acolo să vă cinstescă, şi aşa venind la Braşov, şi întrebăndu-v(ă) cine-va, ce s-au ales la săbor, să ziceţ nimic, pace tot mincmn(î) şi ca aceştia. Al dumnevoastră de bine voitor David Corbe. www.dacoromanica.ro — 22 — X. 1701. Traducerea scrisorii, ce s-a trimis la gubernatorul Ardealului — la sfatul lui DftYid Corbea — In care Grecii şi Bomîniî din Scheiî Braşovului cer să li să permită a rămînea şi mai departe în legea răsăritului. Tâlmăcirîa cârţeî, ce s-au scris la măriţi domni şi gubârnator ai ţăreî Arde(lu)luî. Pre luminat şi măriţ domni oc(ă)rmuitorî şi chi-vernisitorî aî ţăreî Ardeiului, domni şi binefăcători aî noştri premilostivî. Dând cinste dup(ă) datorie cu capul plecat păn’ la pământ domnilor noştri celor milostivi, pre oc(ă)rmuitorîul ceriului cel premilostiv, noî slugile cele proaste rugăm, ca să trăiască fericiţ îndelungat, numărând zile norocite stăpânii noştri, ceî de mare ■nîam şi marii de bine făcători, carii de multă vreme cu fericire neu oc(ă)rmuit şi neu chivernisit, cădem şi ne tăvălim la pieptarele măriilor voastre, cerşind într-aciaste vremi turburate ajîutor şi ocrotire, pentru că alt ajîutor, alt liman noî ticăloşii nu avem, făr’ căt ajîutorîul şi chivernisiră măriilor voastre cerem, facăvă-să dară milă miilostiivii noştri domni de viaţa noastra ce năcăjită, şi ne tindeţ anhora ce de linişte, peutru că noî nici decum nu vom, ca să ne împreunăm cu altă biserecă şi să băgăm punturi noao în biserica noastră ce grecască, ci încă nădăjduim şi credem, cumcă din miila svăn- www.dacoromanica.ro — 23 — tulul şi putîarniculuî împărat, prin mijlocire măriilor voastre, vom pute, ca să fiim în pace şi vom rămâne sloboz, precum am fost în tocmela noastră, de vreme ce nici odată păn’ acum nu s-au auzit, ca să să fie făcut sălâ cuiva în lege din porunca putîarniculuî împărat, pentru că noi hotărând cu un cuvânt, lege grecască ţinem, împreunat de bisereca răsăritului, a ne despărţi de dânsa nu pohtim nicî decum, pentru care cu plecăciune ne rugăm, ca să nu întoarceţ miila ce obic-nuită de cătră slugile sale, ci să aduceţ mângâîare celor lipsiţ de ajîutor, pentru care şi domnul Dum-nezău, blagoslovind vă va blagoslovi pre măriile voastre. Cu acasta cu plecăciune încredinţindu-ne milei şi ocrotireî milostivilor noştri stăpâni, rămânem ai măriilor voastre plecate şi supuse slugi toţ grecii şi rumânii, carii lăcuesc în hotştatul Şchieilor Braşovului. XI. 1701. Scrisoarea Braşovenilor, cătră părintele protopop Vasile, — trimisă la sfatul lui David Corbea, — la soborul dela Belgrad, prin care îl provoacă să rămînă la bis. răsăritului, (original.) Molitvelor voastre preoţil(or) şi domniilor voastre fraţilor biserecei noastre Şchiîailor, carii sănteţ trimişi) de aici dintru alegere noastră, la cinstitul www.dacoromanica.ro — 24 — săbor dela Belgrad, sănătate şi tot • binele dela Domnul Chr. capul bisereceî, şi izvorul a tot haru rugăm şi cerem să vâ să dăruiască. Pricina scrisorii noastre cătră cinstitele dumnevoastră feţe nu îaste pentru alt’ făr’ facem dumneavoastră ştire, că dup(ă) purcesul dumnevoastră de aici la săbor, nerp adunat îarăş noî fraţii svinteî bisereceî noastre dupre obiceîu de am maî svătuit, şi am maî socotit pentru mersul la săbor, unde măcar că noî atâta prepus de cătră dumnevoastră nu avem, cum ca să vă despârţiţ de svatul şi de gândul nostru, îară incaş nu lăsăm ca să numaî pothorim acele care ştiţ, că am legat şi am hotărât când aţ purces de aicî, pentru care am socotit de am trimis acum în urmă cu acestă /Carte împreun(ă) şi o carte la părintele vlădica, în care î-am scris svinţieî sale tot gândul şi svatul nostru. Căutaţ dar molitvele voastre preoţilor şi dumnevoastră frăţilor de vedeţ, ca nu cumva să vă luaţ dupre voile şi socotelele altora şi să priimiţ punturile cele ce despart bisereca noastră de a râmuluî, căce maî apoî cum ştiţ dumnevoastră, că nem socotit şi nem legat, aicî la noî nu aveţ ce maî veni, făr’ căt preoţii să-ş caute alte parohi acolo să păstorescă, îar noî ne vom gâsi alţ păstori, care nu vor ţine lucrurile şi tocmelele altor biserecî, ce n-au cu noî o înţelegere, ci vor umbla dupre tocmelele bisereceî ce au cinstit strămoşii şi părinţii noştri. Acasta vă rugăm faceţ, acasta ho-tărâţ, ca să luaţ plată dela Stăpânul Chr., care îaste cap bisereceî noastre, şi Dumnezău să vă în- www.dacoromanica.ro — 25 — tărescă, ca să nu slăbit din credinţă şi să îngă-duiţ căt iaste măcară o cirtă, ci să vă înturnaţ înapoi aducăndune bucurie. L. 1701. mţa .... Ai molitfelor voastre fii sufleteşti şi aî dumnelor voastre fraţ intru Chr. toţ pravoslavnicii creştini căţ săntem lăcuitorî aicî la Braşov. ) XII. 1701. Scrisoarea Braşovenilor, cătră vlădica Atliaiiasie, în care ii face cunoscut, că ei cu nici un preţ nu vor primi unirea cu bis. Bornei, (copie.) Din miila lui Dumnezău pre svinţite şi noao mai mare păstor şi părinte kyr Athanasie, dela pu-tîarnicul Dumnezău sănătate şi tot binele rugăm svinţieî tale să să dăruiască, ca mai marelui nostru părinte milostiv'. 0 cinstită scrisoare, care nei fost trimis svinţiîa ta în trecutele zile neu venit, care cu multă dragoste o am priimit, ce porunceşt(î) svinţiîa ta milostivelor sale preoţilor şi noao orăşenilor, cum că iaste acum Joi dupre Rusalii, ca să să facă săbor mare, pentr-aceîa tot protopopul împreună cu alalţ preoţ, câţ are în eparfie, şi cu 2. 3. omeni de cinste să s(ă) afle atunci nezmintit la săbor, acasta pre larg şi deplin am înţeles. Pentru bla-gosloveniîa, ce ne trimiţ svinţiîa ta mulţămim, ca www.dacoromanica.ro — 26 — unul arhiereu, şi plecând capul sărutăm cu plecăciune măna svinţiei tale. Iată dar’ dupre porunca svinţieî tale, ca cei ce nici odată nu nem aflat în-potrivnici poruncei arhiereilor, ci totdeuna noi mai dentăi nem găsit sosiţ la săbor, şi acum am trimis cu în cas mai nainte împreună cu cinstiţii preot ai bisereceî noastre, precum ai poruncit svinţiîa ta fraţ ai noştri de cinste de aici din mijlocul nostru, carii să fie de faţ(ă) la cinstitul întru Duhul Svănt adunat săbor, ascultând lucrurile, ce să vor hotăra, şi răspunzând dupre svatul nostru, cele ce îngăduim. Noi, ce va să fie temeiul acestuia săbor, adecă materiîa lui nu ştim, făr’ căt din cele ce porunceşti) spinţiîa ta, căte-va prepunem şi ne temem, însă nu cu tot dedinsul, căce nu ştim. Iar svinţiîa ta ne scrii, cum pentr-aceîa săborul să face, pentru ca să să înderepteze lucrurile, ce să află neaşezate în bisereca noastră. Noi pentr-acasta la mare îndoială săntem, socotind acesta ce îaste, ca să fie fost păn’ acum în bisereca lui Chr. ce cu sângele cel scump al svinţiei sale câştigată de o mie şi atăte sute de ani lucrurile neaşezate şi neisprăvite, si acum mai la sfărsitul veculuî adevăru în biserecă * ) să să aşeze. Noi ştim, că svinţii ap(o)st(o)l(i), toate tainele legeî neu descoperit, dupre dânş(i) sculăn-du-să lupţi) eritici, carii munce să răsîpescă turma lui Chr., s-au făcut svinte a toată lumia săboară şi acolo toate hulele şi toate neisprăvile s-au sv(ă)r-şit şi s-au hotărât. Pentr-aceîa şi acum săboarăle, ce să fac toate pentru intărirîa acelora să fac, cer- www.dacoromanica.ro — 27 — tănd pre ceî ce calcă dintr-acelia ceva. Cum zicem dar’, noi nu ştim svinţiîa ta ce vei fii avăndt ca să ne pui înainte, făr’ decăt ca cei înotători în mijlocul furtunilor, aşteptăm ca să ne strălucescă raza ce de linişte, iar văzind turburaria ceriului, socotim fialî de fiali, şi neştiind lucru, ca neşte amegiţ cădem la deznădejde. Pentr-acasta dar’ iată, că măcar Veniră acii preoţii şi fraţii noştri, şi ştiu ce iaste svatul nostru, iară încăs noi acum trimisem si acestă carte dupre dănş(i) în urmă la svinţiîa ta, şi la tot cinstitul săbor, de care zicem, părinte svinte de ai svinţiia ta, ca să îndereptez lucrurile dupre îndereptariul beserecei noastre ceî greceşti, în care au trăit şi au murit părinţii noştri, şi ne-voeşt(i) să faci folos bisericilor şi preoţilor, nimic strămutând din dogmele biseiecei răsăritului, lăudăm şi binecuvântăm numele şvinţiei tale, iar de iaste, ca să să schimbe legîa, şi pentr-acasta iaste chie-mare preoţilor şi a noastră, aici ce vom zice, făr’ căt acasta răspundem, noi părinte popistaş ţnorţ(i) iar vii nu vom fii. Altă lege altă învăţătură nu priimim, nici ca aceştia îndereptăturî pohtim să vedem, făr’ căt cine va să-ş schimbe lege volnic iaste; iar ştim şi bredem, că nici svănta şi prelummata împărăţie nu ne va piiarde, pentru că ce nu vom să priimim semnele credinţei bisericeî ramului, că nici când nu s-ş,u auzit împăratul cel nebiruit al Romanilor, să fie întors pre cineva dela lege sa cu sabiîa, sau să-î fie tirănit pentru acasţa. Decasta zicem iarăş şi te rugăm pre svinţiîa ta, ca de să www.dacoromanica.ro — 28 — vor pleca preoţii noştri, sau fraţii trimiş(i) acii la săbor a să uni (însă noi tot grăim îndoit căce nu ştim tainele svinţieî tal(e)) acolo, să-î opreşt(î) svin-ţiîa. ta, şi preoţii acii să aibă parofie, Iar aici la noi n-au ce căuta, că cum zicem gata sintem sângele să ni să verse, decât legîa părinţilor noştri să pîar-dem. Pentr-acasta noî măcar de tei şi uni svinţiîa ta, Iar zicem, dă-ne svinţiîa ta voe, ca să ne păzim lege, şi credinţa ce vîachie, Iar nu ne sili la lucruri noao, că nici cum nu vom priîmi, pentru care şi Domnul Dumnezău va adaoge anii svinţieî tale. Şi noi orcum şi cum tot vom lăuda şi vom cinsti numele svinţieî tal(e). Cu acasta sv(ă)rşind, îară ne rugăm svinţîeî tale, ca să nu ne trimiţ preoţiî uniţ cu bisereca apusului, ci să vie bunî, răî cum vor fii, pravoslavnici grecî, şi cerşind blagosloveniîa svinţieî tale rămânem aî svinţieî tale plecaţ tof Şchieî dela Braşov împreună cu alalţ neguţători ce lăcuîesc aici. Acasta încă descoperim svinţieî tale, cumcă noi când zicem că nu vom priimi unire, zicem că nu vom priimi cele patru punturi, ce desparte biserecile una de alta, care a priîmi acelîa iaste adevărat papistaş a fii. Acasta dar’ noî nici decum nu îngăduim, nici priimim. pecete bisericei să va pune în cest loc. Şi iscăliturile d-aicl în jos. www.dacoromanica.ro 29 XIII. Iiomînil din Şchei roagă pe diregătoril pre luminatului împărat Leopold I. să le conceadă să rămînă, ca şi până aici, în credinţa lor cea veche pravoslavnică. Şi 3 puncte privitore la alte greutăţi ale obştii, (copie.) Pentru de mai nainte ştiinţă a biserici de aici Bras. cu ţinutul ei eparhiîa Bărsei, ce să află pănă acum în credinţa legii greceşti. Noi oameni, cei ce lăcui(m) în oraş în Şchei, lângă cinstita cetate Braşov(u)luî supt m(i)la şi stăpânire acelui de Dumnezău întărit şi pre puternicului sfântului împărat şi chesar al Romeii. . . . Cinstiţi(lo)r, luminaţilor, înţelepţilor a pre puternicii chesariceştiî sfintei preluminateî împărăţii buni credincosi si cu milă ascultători si de bine făcători, cătră toată politiîa ce vieţuitore supt m(i)la mareî împărăţii (biruinţe îndreptător). Noi dară cei pomeniţi mai mici şi totdeuna plecaţ supt ascultarea şi m(i)la pre înţelepcuniî măriilor vostre, ne rugăm cu mare plecăcune la pre-luminate feţele măriilor vostre, pentru aceste lucruri ale nostre,- ca să ne îndrepteze, carele înştiinţăm măriilor vostre. Decând cu mila lui Dumnezău si cu facere de > bine a celor de mai nainte pomenim, fiind acestor locuri biruitor, ni s-a zidit dumnezăîască sf. biserecă într-acest pământ a cinstitei cetăţi Braşovul, adecă în Şchei, unde au fost dinceput aşezământul Bolga- www.dacoromanica.ro — 30 — rilor dela ani lui Chr. 1392., prin acele vremi, cum s-au zis, ni s-au făcut sf. biserecă cu m(i)la unui domnu din Ungrovlahiia, anume Negul-Voivod Bă-sărab, în anii Domnului Chr. 1495. şi acastă sfântă biserecă s-au zidit pre credinţa legii greceşti cei vechi, pe care lege au fost strămoşi noştri cei de atunce, întru care şi noi acum ne aflăm stătători. Iar după ce m(i)la marelui Dumnezău au dat aceste pământuri şi ţări preînălţateî sfinţii pre pu-terniceştii chesariceştii împă(ră)ţii ai pre milostivului nostru împărat, supt ace m(i)lă am trăit şi noi şi sf(ă)nta biserecă acasta în credinţa legii cei vechi greceşti. Măcar că la unire sfinţii sale vlădichi Ardeiului alui Athanasie avutam şi noi întrebare de rândul uniri, dar văzăndu-ne, că stăm la credinţă legii nostre şi nefiind nici o silă împărătescă, neu lăsat ca să putem trăi în pace în lucrurile legii nostre, supt mila marelui împărat. Şi sf. biserecă acasta, având biruinţă din zidire ei asupra tutur(or) biserecilor rumuneşti din ţinutul Bărsei, care sta în credinţă legii vechi greceşti, păn’ la zilele vldcăî Athanasie, aşa într-acel obiceiu au stătut şi stau. Şi din patru preoţ, carii au fost ai biserecii Braşovului, cel maî bătrân au fost protopop aceştiî eparchii aî ţinutului Bărsii. Şi cele ce au fost poruncile şi lucrurile vldcăî Ardeiului, ce au fost la mitropoliîa Belgradului, au venit la protopopul din Braşov şi el au purtat grij(e) www.dacoromanica.ro — 31 — de eparhiia şi de tote isprăvile şi poruncile vldceşti şi de gloabe şi de birşaguri şi de dăjdiile popilor şi s-au trimis la vldca şi de s-au tămplat dupe unire vldcăi Athanasie a să popi vr-un pop’ aici la Braşov, s-au în ţinutul Bărsei, care am rămas neuniţ, vrănd a trăi noi în ce nem pomenit, în lege grecască ce .veche, s-au dat vldcăî de aici numai darul ce s-au căzut, iar preoţiîa s-au dus de o a luat dela vlădică din credinţa legei vechi greceşti, iar alte slujbe ale scaunului şi dăjdile vldceşti, căt ni s-au aruncat, am dat tot si din altele, ce ni s-au poruncit, am ascultat de toate, numai afar din rândul lucrului legi. După ce de mai nainte dar jalbă acasta e a doo cerere în trei ponturi, de care lucrul şi noi cu tot Rumâni din Schei si din alte sate ale ţinutului 5 J 5 5 Barsei, ne rugăm cu multe plecăciune şi cu lacrămi inainte măriilor vostre precinstiţilor, preînţelepţilor si vrednicilor ai noştri milostivi si de bine făcători domni, bunilor credincioşi ai prep.uternici şi luminatei şi sf. împărăţi şi a toată ţara indireptători şi asupra nostrâ să căutaţ cu milă şi cu facere de bine, ca să putem trăi în pă(mă)ntul luminatului şi sf. împăratului nostru cu pace şi făr’ de întristare inimi, în voia sufletului nostru, adecă în lege grecască ce viache. Şi sf. bisereca acasta cu eparhiia ei, ce au avut de mai nainte rănduîal(ă) să aibă acum şi protopopiia de aici a sf. biserici, cum au avut din-ceput diregătoiie la alţi videi, însă mai vârtos de www.dacoromanica.ro — 32 — cele ce am jeluit înainte pre luminatelor şi cinstitelor feţelor măriilor vostre, că am avut direptaţi si rănduiale si obicaiuri noi aceşti creştini si biserica > > j j j nostră cu eparhiia ş!i preoţi de toate cerem îndi-reptate şi forte ne rugăm, ca să vă întărescă şi să să îndrepteze aceste obicaiuri, ce lem avut şi la alţ cinstiţ vldce şi am putut trăi pănă şi în zilele vldcăî Athănasie. Asa si acum să stării întru cele ce am avut j i ale legii şi ale aşezământului nostru şi în zilele mării sale domnului vldcăî Ion, precum rănduiala sf. bisereci cu ţinutu ei să ste cum a fost obiceiul cel vechi şi noi de ale legii vechi greceşti mai multă s-au mai puţină supărare să nu avem şî lucru protopopii şi al preoţilor de aici să rămăe cum a fost şi pănă acum_, iar alte slujbe şi dăjdile vldceşti, ce vor fi cu direptate asupra preoţilor, le vor da. Că şi noi şi părinţi noştri, cărei ne aflăm lă-cuitori în ţara luminatului împărat, săntem cu direptate ascultători de toate şi ca nişte robi şi plecaţi mai mici împărăţii şi cinstitei ţări şi toate poruncile şi dăjdile căte ne vin le dăm şi alte porunci ascultăm şi facem, ca să putem trăi şi noi cu preoţi şi cu biserecile nostre în lege grecască ce veche, în care nem pomenit, de care credinţă a legii că nu suntem bucuroşi căt de puţin a ne depărta, mai bine de viiaţă a lipsi. Că şi noi în multe vremi de răzămiliţe am dat-ajutor asupra vrăjmaşilor ţării şi mulţi oameni de www.dacoromanica.ro — 33 — aicî la oste au şi perit, alţi şi acuma sănt robi la tătari, rudenie şi fecori noştri şi alţi multe nevoi au păţit, pentru ajutorîu luminatului împărat, dar şi de acuma înainte rămânem totdeuna maî mici ple-caţ purure ascultători şi slujitori şi robi preputer-niciî milostivăniceî mare împărăţiei şi măriilor vostre cinstiţilor si înţelepţilor si aî noştri milostivilor si de bine făcătorilor domni domni. Lângă aceste s-au lipit încă aceste trei poncturi pentru al trebi ale oraşului. Lângă acasta noi omeni Şchei, cari trăim în pământul luminatului împărat şi avem vii în ţara muntenescă, ţiindu-le cu multe cheltuîale, nă rugăm pentru răndu vămii, când le vom aduce aicî, să nu fim îngreuîaţ cu vama ce mare, ce să avem milă, să dăm vama maî uşor, decât ce din alte ţări, care cumpără vin şi-l aduc de fa(c) neguţătorie, ce fiind noi de aici împăratului, să fim uşori pe bucatele noastre a da vama pe vin bun din viile nostre, ca să putem căpătă bani, să ne dem dăjdile, că aşa forte ne greu. Si îar oameni noştri din Braşov, care duc marfă şi aduc din ţar(ă), ca să avem şi noi ace direptate si milă, să dăm si noi vamă, nu dau cei streini vam(ă) la o sută de fi. 3., îar noi dăm mai mult decât ceî strein, care să rănescă maî bine, îar noî nu putem ca să ne rănim, să câştigăm, ca să putem da dăjdile, Şi îar pentru oameni de aicî, care a(u) moşi şi neguţătorie în ţara muntenescă aprope de munte, 3 www.dacoromanica.ro — 34 — care mergu pentru câştigul şi pentru să vază de bucate şi iar să întorc la o săptămână, ne rugăm să nu fie oprit zile 40., ca cei ce vin di departe, că'e aici moşia, sau altă rană n’au, numa casăle, ce toată rana si moşiile lor în tara muntenescă si de acolo j j > > câştigând ven de-ş dau dăjdile, iar de vor fi preot oameni acestui loc nici dajdile n-au cu ce le da, ce sânt nişte oameni de peire şi de toată nevoia. XIV. 1702. Iulie 3. Patriarclml Ierusqlimuluî Dosithelll şi Tlieo-dosiu mitropolitul Ungrovlachiei, afurisesc pe Athanasie mitropolitul Ardealului, pentru că s-a unit cu biserica Romei, .(original.) Dositlieu cu mila lui Dumnezeu patriiarhu sfinţii si dumnezeestii a Ierusalimului si a toată ) 5 J 5 Palestina. Cucernici preoţi şi tuturor pravoslavnicilor fii ai bisericii răsăritului, carii vă aflaţi la Braşovu, întru toţi cinstiţi boiari şi neguţători, ori căţi vă aflaţi la Brasovu si la Sibiîu si pre aiure, în toată ţara Ardeiului, toţi adecăte fii întru Domnul iubiţi ai mirenii noastre, dar şi paace şi milă întru voi intru toţi dela Dumnezeu părintele şi Domnul nostru Is. Clir., iar dela noi trimitem rugă, blagoslovenie www.dacoromanica.ro — 35 — şi ertare. Acesta scrisoare, trimisă cătră dragoste voastră cu daru de rugă şi de blagoslovenie şi a doao, ca să arătu voao, pentru că presfinţitul biruitor şi patriiarhu al Ţarigradului şi cei ce cu dânsul săborniceşte, au anathematisitu, pre mincinosul mitropolitu şi vănzătoriu de credinţă şi noul Iuda Athanasie, şi încă au şi afurisitu pre acei pravoslavnici, carii vor voi lui cei mai noao a lui Athanasie, şi încă au fostu afurisitu şi pre aceiîa, carii cu dânsul vor ave adunare în mâncări au si în băuturi, măcară şi în neguţătorii s-ar amestica cu dânsul. Şi intr-aceste mulţi dentru noî prevo-slavnici vinu la supărare, neputăndu ca să să dăs-parţă pentru a luî biruinţă, şi temăndu-se cum ca să nu cază suptu alurisanie săbornicescă. Pentru aceia scriem şi noi, că după tocmiala scrisorii să-borului şi a noastră, cătu şi a presfinţitului fratelui întru domnezeiasca slujbă a omirenii noastre mitropolitul Ungrovlahieî kyriu TJieodosiu şi împreună cu toţi arhiereii ai bisericii răsăritului, îaste acasta. Acel Athanasie, ce îaste anathematisitu, să nu aveţi ca pre un prevoslavnic, nici să gândiţi, că are asupra lui dar dă preoţie, sau vre-o blagoslovenie, au sfinţenie, să nu cereţi dela el, căci că toată a lui Chr. biserecă îl are afurisitu şi anathamatisitu, împreună şi cu preoţii aceîia, carii i să vor pleca lui, să-î aveţi ca pre nişte necreştini, căci săntu anathematisiţi şi lepădaţi de toată sfânta a lui Chr. biserică. Şi aşa purure să-î aveţi, căci adecăte în ţara ungurescă săntu lutrani, calvini şi alţii şi ari- www.dacoromanica.ro — 36 — îanni, ci precum şi cu aceîîa vă împreunaţi mâncaţi şi beţi şi amestecaţi în neguţătorii, aşa şi cu dânşii, carii s-au lepădat, putem zice, adunăndu-vă cu dânşii a be şi a mănca şi neguţătorii a face, nici o afurisanie nu vă va cuprinde, nici păcatu veţi aVe, făr’ de cătu găsind vreme ca aceia să-i încer-cetaaţi cu îndemnare, pentru care n-au stătutu întru putere şi întregi întru dogmele pravoslavniceşti, ce s-au plecatu întru cele mai noao, aducăndu-le aminte, ca dentru acele dentăîu tocmele să-ş vie, care le au avutu sfântă şi pravoslavnică şi adevărată credinţă, care şi iaste. Şi precum au stătutu întâi în potrivă şi nu leu pututu strica acestu rău Athanasie, într-acestaş chip şi acum să să deper-teze de dânsul şi să să lipescă unul câte unul de el, că nimic nu le poate face. Iar dă ser întâmpla să mergă, ca să-i sărute cinevaş den pravoslavnici mâna, acelui mincinos Athanasie, acela să cunoască ca cum ar săruta mâna unui birău, sau a unui cadiu*), sau a unui calvinu, de care vă pohtim nu-i suduireţi, nici cu vorba împotriva lor nu vă puneţi, nici i anathematisiţi, nici i blestămaţi, nici vă învrăjbiţi, căci că unele ca aceste săntu departe de pravoslavnici. Iar, carii veţ zice pentru tocmire prevoslavii, şi cele ce aţ zice cătră cei ce v-ar întreba, dăn cei ce s-au dăspărţitu den pravoslavie, să fie vorovele voastre cinstite, cu blândeţe si cu dragoste, ca privindu cătră tocmire îndreptării cu *) numele judecătorului la Turci. www.dacoromanica.ro — 37 — păciuîre, iar nu fireşte cum făr’ de cale, cu sudalme şi far’ de cinste, nici să-i socotiţi, ca pre nişte vrăjmaşi, ci să suspinaţi şi să plângeţi pentru pierzare sufletelor, şi dă veţ pute cum ca să îndreptaaţi, adecă a întoarce pre cinevaş den fraţi dentru a lor înşălăcîune şi să-i mântuiţi de moarte ce cu căl-caare, şi să vor stinge păcatele voastre, şi veţ ave şi răsplătire dela Dumnezeu, iar de nu veţi pute să îndreptaţi căte cevaş, voi să vă nevoiţi, ca să vă ţineţi pravoslavnica credinţă, şi pre voi neclătiţi de toate împotrivirile şi supărările, şi pre aceiîa să-i aveţi, ca pre nişte făţarnici şi vameşi, că aşa precum făcu, li să vor faace şi vor afla. Rogu pre Domnul nostru Is. Chr., ca să vă păzescă pre voi pre toţi întregi şi în sănătate cu paac(e), toţi de-plinu în pravoslavnica credinţă, şi ca să vă isprăviţi alaltă viîaţă în cale de paace, şi s-au dat în Buc(u)reşti meseţa Iulie în 3. zile, cursul anilor dela spăsitoriul nostru Chr. 1702. Dositheu patriarhul Ierusalimului. Theodosiu mitropolitul Ungrovlahieî. www.dacoromanica.ro — 38 — XV. 1708 (7215) Sept. 18. Mitropolitul Ungrovlahiet Tlieodosie scrie protopopului Vasilie, că a hirotonit pe fratele săîi Oprea. (original). Tlieodosie Bojieîu milostiîu archiepiscop, i mitropolit zemli Ugrovlahscoî. ' M(o)l(i)tvei tale protopopule Vasilie dela Şchiîaî Braşovului, blagoslovenie-ţ trimitem. Scrisoare, ce aî trimis cu frate-tău Opre, au venit, şi de ce aî scris am înţeles. Pentru frate-tău acesta, cum ca să-l hirotonim, să fie preot acolo, că v-au rămas besericile făr’ de preoţi, vei şti, că l-am hirotonisit şi diîacon şi preot, şi l-am trimis, nefăcănd aice nimic altă zăbavă. Pre carele încă l-am pus supt groaznică afurisanie şi supt mare blestem, ca să-ş păzescă credinţa pravoslavnică neclătită, şi să întă-rescă şi pre alţi creştini cu învăţătura, să nu să dăhame şi să alunece din credinţă, că aşa să cade preotului să s(ă) mântuiască şi pre sine şi pre alţii, că pentru acela să face păstor turmei lui Chr., cil ve-ţ mal da şi voi învăţătură de cele ce vă ve-ţ pricepe. Acasta-ţ scriem şi fii blagoslovit. Sept. 18. 7215. Tlieodosie mitropolitul Ungrovlahieî. www.dacoromanica.ro — 39 — XVI. 1709 (7217) Februarie 7. Răspunsul lui Millfti C(antacuzino) spat(arul) la două epistole primite dela preoţii şi năstavniciî bis. din Şehei, (pentru alegerea unui gocîman etc.J (original.) Molitvelor voastre preoţilor şi dumneavoastră năstavnicilor şi fraţilor dela sfânta biserică a Şchelallor Braşovului, dela Domnul Dumnezeul puterilor sănătate întreagă şi toate cele norocite şi dorite sufleteşti şi trupeşti pohtescu să vă să trimită. Scrisori a cinstitului săbor, ce mi-laţl trimis molitvelor voastre si dumnevoastră, una cu învăste-jârî de aici înapoi a fecoruluî nostru, când am fost trimis la alegere de gocman nou, alta ce acum pre într-adinsu trimis, de aci! s-au trimis amândouă, cu căzută dragoste lem trimis şi ce într-ănsele au fost deplin am înţeles. Insă la ce dintăl scrisoare, că pănă acum nici un răspunsu n-am dat, pricina na au fost, că doar noi n-am binevoit acel săbor, ce atunce pentru alegere de gocman nou ce âu fost făcut şi precum doar am vre să stăm împotriva acel alegeri şi hotărâri a molitvelor voastre şi a dumneavoastră, adevărat cu (măcar că precum dela fecorul nostru am înţeles cu greu şi cu multă găl-cavă şi mal doară şi cu înpărechilare a unora acest lucru s-au isprăvit) făr de căt că aşa molitvelor www.dacoromanica.ro — 40 — voastre şi dumneavostră ne scrieţi, 'că făr de zabaav va să vie aici pană la noi gocmanul ce acum s-au ales cest nou, aducând si catăstisăle sfintei bisereci să le vedem, pentru acasta dar pănă acum am zăbovit cu răspunsul, aşteptând din zi în zi să-î vedem venire aici. Iar noi iar zicem, că cele ce aţ ales molitvelor voastre şi dumnevoastră le priimim şi pohtim cu dumneluî gocmanul să ne vedem numai toată tribuinta îaste cu frica lui Dumnezeu si > j cu ne voinţă duhovnicască, să să poarte grijă de ale sfinţii case ce sănt şi să *să păzească acele ce şi noi datorie avănd pohtim. Iar pentru dăjdiile sfinţii bisereci, ce aţi trimis ca să să ridice de aici şi să să aducă acolo, adevărat că vreme ar hi acum dupre atăte nevoi şi turburărî de mulţi ani să-şi câştige sfânta casă podoabele sale şi să să bucure prevoslalvniciî, cănd le vor vede în dumnezeescul lăcaş, numai noi nu socotim încă a fi ace vreme cu bună îndemână sosită, cănd mai mult cele rele pu-rure a ne. teme, decăt de cele norocite a fi făr’ de grijă ni să cade, cănd ce aduce caşul nu aduce anul, şi mai vârtos acum fiind şi iarnă nici soarele atăt slujaşte, ca să să poată acele sfinte odăjdii usca şi scutura, iar de îaste atăt lucru de trebuinţă şi lipsă, viind aici dumnealui gocmanul şi noi încă fiind atunce, să va pute şi aici acastă treab’ a să face şi vom şti şi noi ce îaste mai lesne şi dar de dă mult milostivul Dumnezeu pănă la Paşti deşă-vrănile iau altă îndireptare şi piiare toată grija şi nevoia sa din mijloc, deci atunci şi mai bine şi mai www.dacoromanica.ro — 41 — lesne să vor pute duce înnapoî, cănd zic îar nu vedem atăta lipsă acum, ca să să ridice de aici, ce cum zicem va maî fi îngăduîală păn’ la Paşti şi atunci iar Dumnezeu şi vreme ne va învăţa ce vom face şi cu acasta iar pre Dumnezeu lăsând paz’ ne cinstitului săbor rămânem Fev. 7. lt. 7217. aî molitvelor voastre şi aî Dumnevoastră de binevoitor şi în Chr. frate Mihai C. spat. XVII. 1709 (7216) August. 3. Antllilll mitropolitul Ungrovlachieî scrie gocîma-nilor şi juraţilor bisericeî să să presinte la el pentru de a lua blagosloveniîa şi de a primi învăţăturile sufleteşti de lipsă, (original.) Antllilll cu mila lui Dumnezeu arhiepiscop şi mitropolit a toată ţara rumănescă şi exarh Plaiurilor. Dumnevoastră nastavnicilor, gocmanilor şi juraţilor dela sfânta besereca Şchialor Braşovului, dela Domnul Chr. sănătate şi toate cele de mântuire sufletescă vă pohtim, iar dela smerenia noastră mo- www.dacoromanica.ro — 42 — litvă şi blagoslovenie vă trimitem, lăngă acasta, socotind căt de greu şi mare păcat Taste neascultare (prin care în lume din ceput osânda şi nevoia au descălecat pre nemul omenescu, şi până astăzi îl stăpâneşte) şi aducăndu-ne aminte, că maî cursul a unui an întreg să apropie, de când aşa pe dum-nevoastră, precum şi pre preoţii aî bisericeî de aciî, ca pre nişte mădulărî vă ştiîam de trupul nostru lipite, cu scrisoare smereniei noastre v-am fost cercetat, îndemnând pre unul măcar din popii de aciî, ca să vie să s(ă) arate înainte noastră, pentru luare blagoslovenieî şi priimire învăţării în cele sufleteşti, dupre datoriîa ce să află aicî legaţ la scaunul exar-hieî şi mitropoliei noastre al Ungrovlahieî, încă dela anul 1701. din zilele răposatului fratelui nostru împreună sfînţitor kyr Theodosie . . . mitropolit şi exarh al Ungrovlahieî, care până acum de atâta vreme nu numaî că pre nimenî dintr-âceî preoţ de aciî, aicî vedem arătăndu-se, ce nici măcaf răspunsul lor, să vaî de neascultare, că s-au înstreinat dela ocolul oilor noastre, nu ne învrednicim a lua, de care nu puţin ne mişcăm a gândi de dănşiî, şi a prepune cu dedinsul, pentru rumpere lor de cătră chivernisiră păstoriei noastre. Pentru acasta dar’ am socotit să aflăm, şi sa cerem într-adinsă dela dumnevoastră răspunsu, pentru atâta tăcere şi nebăgare a lor de semă, pricina ce au fost şi ce îaste, care pohtim cum maî fără zăbavă, să avem dela dumnevoastră ştire, să ştim cum va trebui a îndrepta treba şi ocărmuire datoriei noastre ceî du- www.dacoromanica.ro — 43 — hovniceşti, şi cu acasta iar vă lăsăm în paza şi mila celui pre înalt şi mare Dumnezeu. Vlet 7217. Avgust 3. Anthvm al Ungrovlahieî. XVIII. 1709 (7217) Dec. 2. Anthilll mitropolitul Ungrovlahieî, îndeamnă pe preoţii şi ispravnicii bisericel, să trimeată tot anul cîte unul sau doi inşi la el — după legătura ce există, — ca să primească învăţătura de lipsă; să aleagă un alt gocîman în locul celui răposat şi să caute să încaseze dobînsile banilor, ce sunt împrumutaţi pela oameni. (original.) Antllilll Bojieîu milostiiu arhiepiscop, i mitropolit zemli Ungrovlahscoi, i exarhu zaplanensciî. Cucernicilor preoţi, carii slujit la beserica Şchi-îalor Braşovului, şi dumnevoastră purtătorilor de grij(i) şi juraţ ai aceiiaş sfinte beserici, tuturor de obşte dela atotputernicul Dumnezeu vă pohtim pace, sănătate, viiaţă îndelungată şi spăsenie sufletescă, iar dela smereniia noastră vă trimitem molitvă şi blagoslovenie. De cănd s-au întâmplat prestăvire a răposatului părintelui kyr Theodosie, mitropolitului, www.dacoromanica.ro — 44 — şi rămăind noi în locul sfinţii sale, de multele valuri şi turburărî lumeşti, carele neîncetat ne împresoară, n-am avut vreme, ca să scriem vre-odată că-tră dragoste voastră, una pentru ca să vă cercetăm > de săn(ă)tate, şi alta în chip de blagoslovenie să vă trimitem, şi ceva învăţătură, după datoriia ce avem, de vreme ce şi ace sfântă beserică să află supt purtare noastră de grij(ă) (mai vârtos dela anul 1701, de când s-au făcut unie în ţara Ardeiului, şi v-aţ legat şi cu zapis stăpănitorilor ţărăî aceştiîa), pentru care lucru au cu acest mijloc, au si făr1 de acest mijloc, avem datorie neoprit să vă dăm învăţătură la cele sufleteşti, ci ca unor mădulări sfinte ale bisericii răsăritului vă zicem, şi vă îndemnăm, ca de purure să staţ nemişcaţ la acelîa ce sânt poruncite de sfintele săboară. Şi încăş înţelegând de mulţi, cum că beserică aceia din leneviră preoţilor şi a purtătorilor ei de grij(î), sau mai vârtos să zic din neevlavia ce au, rămâne necăutată şi din zi în zi de ale sale să păgubeşte, pentru care lucru zice prorocul David: „cel ce leneveşte lucrul Domnului blestemat iaste“, ci trebuiaşte dară de vreme ce v-aţ pus, ca să slujiţ Domnului, nu vă arătaţ, ca sluga ce leneşă, pentru ca să nu auziţ cuvântul cel de urgie, ci de acasta dată, dâră acum pentru 2 lucruri vă scriem ca să faceţ, una, pentru ca să ve-niţ în toţ anii câte unul, sau câte doi după legătura ce aţ făcut, ca să vă învăţăm cele ce să cuvin, a doao, de vreme ce s-au întâmplat de au răposat în Domnul (cum înţelegem) un gocman, tre- www.dacoromanica.ro — 45 — buîaşte să faceţ alegere de obşte, ca să s(â) pue altul în locul aceluia, om de ispravă ca acela, cu frica lui Dumnezeu, ca să fie vrednic de ace slujbă, carele să dorescă de beserică, să adaogă venitul ei, iar nu să-l scază, precum am înţeles, că s-au făcut de alţii. Aşijdere şi banii besericii, ce vor fi îm-prăşteiaţ pela unii şi pela alţii, să căutaţ să adu-naţ dobânzile lor, şi iar să se rânduiască cu semă bună unde s-ar socoti. Şi dela carii oameni veţ cunoaşte, că vor rămâne banii peritori, voi să nui lăsaţ să piară, ci să purtaţ grij(î) mai nainte cu un cas, să-i scoateţ dela aceia. Deci aceste câte vă scriem, trebuîaşte să le faceţ cu căldură pentru dragoste beserecii şi pentru folosul vostru cel sufletescu, că nefăcănd după cum vă poruncim, nu numai că, dela Dumnezeu veţ lua judecată şi osândă, ci veţ încăpe şi de câtră noi în necinste şi în blestem be-serecescu, aşa să faceţ, precum vă scriem, ca şi darul luî Dumnezeu să fie cu voi. Dec. 2. 7217. Smeritul mitropolit al Ungrovlahieî Anthim. www.dacoromanica.ro — 46 — XIX. 1709 (7217) Dec. 9. Miliai Cantacuzino încunosciinţiază pe preoţii şi tot săborul sfintei biserici, că a trimis om, care să asiste la alegerea unui nou năstavnic în locul răposatului Gheorghe Vătaful. (original.) Molitvelor voastre preoţilor şi dumneavoastră fraţilor şi juraţilor ai sfinţii biserici aî Braşovului, dela Dumnezeu sănătate trupescă şi toate cele de mântuire sufletului vă pohtescu şi vă rog să vă să trimiţă. Cu în prilejul aceştii scrisori n-amu sfinţiilor voastre şi dumneavoastră a scrie, făr’ decât aducăndu-mi aminte, că şi eu cu săborul sfinţii bi-sereci de acii, întrănd pentru paza şi grija ei la o legătură şi lipsind acum din mijlocul nostru răposatul Ghierghe Vătaful, tribuicos şi cu cale lucru îaste pentru alegere altuia, în tot chipul punem ne-voinţă, de care iată acum, precum şi mai înainte am zis, că şi din parte noastră am trimis acii omu, care cu dumnevoastră dinpreună să să afle la alegere de nou năstavnec, unde nimic alt nu zicem, făr’ decăt rugăm pre Domnul Dumnezeu, ca să înţelegem, că cu darul Duhului său, care va < eşchide şi va înţelepţi minţile dumnevoastră, ca acela purtător de grijă frate veţi aşăza, de care toţi să ne putem bucura şi să mulţimim sfinţii sale, socotind, că prin stredaniia lui creştere sfinţii sale să va www.dacoromanica.ro — 47 — adaoge, şi din zi în zi, cele ce sănt ale sfanţului lăcaş răsipite, să vor strânge şi să vor întemeia, care din toată inema şi pohtindu-o dămu-î a me socotelă şi voinţă, ce îaste Iar maî pre largu dela omul mieu, aducătorul scrisorii a me, ce îam dat să vă aduc(ă) la cinstitul săbor, vertute cunoaşte şi înţelege, şi cu acasta sfărşănd, rugăm ca mila luî Dumnezeu să fie cu molitfelor voastre si cu > Dumnevoastră. Dec. 9. let. 7217. Aî molitvelor voastre şi al dumnevoastră de bine voitor şi gata a slujă Mii tal CaiitacuzLno. XX. 1710 (72183 Oct. 20. Antlliin archiepiscopu şi mitropolitu Ungrovlahici, iartă pe preoţi, cari călcând legătura avută nu s-aii presentat la dînsul şi-î^mustră pentru umblarea prin cârciumi, (original.) Anthini Bojieîu milostiîu archiepiscop i mitropolit vseî Zemli Uggrovlahscoi. Cucernicilor preoţi, nastavnicilor, gocmanilor, juraţilor şi altor pravoslavnici creştini dela sfânta www.dacoromanica.ro — 48 — beserică a Scheilor Braşovului, tuturor de obşte dela atotputernicul Dumnezeu vă pohtim sănătate, pace, viiaţă curată şi spăsenie sufletescă, iar dela smereniia noastră vă trimitem molitvă şi blagoslo-venie. Scrisoare, ce neţ trimis cu popa Cărstâ şi cu Dumitru Albăţ, neu venit, decăt ne scrieţ încă am înţeles, ci deu fost acele pricini, ce ne scrieţ, zăbava ce aţ făcut de n-aţ venit nimeni din voi dup(ă) legătura, ce aveţ spre cercetare noastră, au de n-au fost, noi acum de acastă dată vă ertăm şi vă blagoslovim, şi rugăm pre Dumnezeu să vă de spor şi ajutor întru toate, atăta la cele sufleteşti, căt şi la cele trupeşti. Iar de acum ’nainte trebuiaşte să cercetat mai adese pre maica voastră ce sufletiască, pre sfânta beserecă, dela care ni să dă şi noao şi voao mântuire şi viiaţă, căci că aveţ datorie să o faceţ acasta nepărăsit, de sânteţ fii ascultării şi mădulări cinstite a sfintei lui Chr. be-serici ai răsăritului, părăsind într-o parte pricinile şi îndelungările, carele nu fac nici un folos, nici trupeşte, nici sufleteşte, şi aşa făcând precum vă scriem, veţ ave dela Dumnezeu de purure milă, iar dela noi ipolitvă şi blagoslovenie. Aşijdere vă facem în ştire cucerniciei voastre preoţilor, cumcă am înţeles, că umblaţ de purure pela cărciume de vă îmbătat, şi de faceţ bine, şi de vă iaste cu cinste căutaţ la pravilă la list 437 glava 42., unde zice: „Preotul care va fi beţiv, de nu să va părăsi, să i să ia darul“, şi judecaţ voi înşivă, de iaste cu cale să faceţ acest lucru. Ci iată, că vă poruncim să www.dacoromanica.ro — 49 — vă părăsiţ de aceia, pentru ca să nu vie asupra voastră pedepsa, ce scrie mai sus. Acasta acum de acastă dată, îar nespusa milă a luî Dumnezău, să fie purure cu voi, şi să vă povăţuîască pre cale ce dreptă şi mântuitoare. Oct. 20. vist 7218. Antliim al Ungrovlahieî. XXI. 1713 (7221) Febr. 15. Anthilll archiepiscopu Ungrovlahieî, scrie preoţilor, gocîmanilor şi juraţilor sfintei biserici din Şcheiî Braşovului, că a hirotonit pe diîaconul şi pe gramaticul trimişi la ăînsul, pe diiacon întru preot şi pe gramatic întru diîacon; iară pentru supărarea, ce o au din partea vlâ-dicului şi din partea papistaşilor, le va trimite cu altă ocasiune scrisoare (original.) Antliim cu mila luî Dumnezeu archiepiscop al Ungrovlahieî, pre cinstit şi exarh Plaiurilor. Cucernicilor preoţ şi dumnevoastră gogmanilor şi juraţilor şi altor cliricî, carî vă aflat la sfânta, biserică a Scheîlor Brasovuluî, tuturor de obşte dela milostivul Dumnezeu, vă rugăm d&nătate, pace, viîaţă curată şi spăsenie sufletească, îar dela smereniîa noastră molitvă şi blagoslovenie tri- 4 www.dacoromanica.ro — 50 — mitem. Doao scrisori, ce neţ trimis, neu venit şi cele ce neţ scris încă am înţeles, diiaconul şi grămăticul, ce î-aţ trimis, dup(ă) cum ne scrieţ s-au hirotonit amândoi, diiaconul preot şi grămăticul diîâ-con, carii viind acii îş vor păzi rănduîala cu cinste, dup(ă) cum să cuvine. Iar pentru supărare, ce aveţ de cătrâ vlădica de acii şi de cătră ceîalalţî papastaşî, să mai fie îngăduială, că peste puţintele zile vă vom trimite altă scrisoare, întru care pre larg vă vom scrie pentru toate lucrurile, ce veţ face, şi vă vom trimite şi carte aceia, ce am pus de o face, cu care să vă puteţ apăra. Acasta acum şi mila lui Dumnezău îarăş rugăm să fie purure cu voi cu toţ. Fevr. 15. 7221. A. Ug. XXII. 1713 (7221} Mai 17. Alltlliin archiepiscopu şi mitropolitu Ungrovlahiei scrie preoţilor sfintei biserici din Scheii Braşovului, că a hirotonit pe cei doi gramatici trimişi la dînsul, pe unul de dilacon şi pe altul de preot; iar în privinţa asupririlor religioase, le va trimite scrisoare, după ce va i/rece praznicul sf. Constantin, (original.) Antllim milostiîu Bojiîu Arhiepiscop i mitropolit vseî zemli Uggrovlahscoî. www.dacoromanica.ro — 51 — Cucîarnicilor prebţ şi altor cliricî aî sfănteî be-sericî din Schiiaii Braşovului, tuturor de obşte să-nâtate,, viaţă şi spăsenie vă pohtim dela Dumnezău, Iar dela smerenia noastră vă trimitem molitvă si iblagoslovenie. Scrisoare, care ni-aţ trimis, ni-au ■venit, si de celîa, ce nî-at scris, de toate am înţeles. Pentru 2 grămătici, ce i-aţ trimis aici la noi, ca .■să-i hirotonim, iată că după pohta voastră, făr’ de zăbavă, am hirotonit, pre unul diacon, iară pre altul •diacon şi preot, căruia î-am dat şi blagoslovenie de duhovnici e împreună cu carte noastră iscălită, şi sfăntu mir încă v-am trimis, şi cănd vă va lipsi au mir, au alte trebî, ce at ave, să avem ştire, si vă vom face după pohta voastră. Pentru nişte cărţulii, ce ne pohtiţ să vă trimitem, pentru supărare, ce -aveţ de papistaş, n-am putut să le isprăvim, ci va mai fi îngăduială, pănă va trece praznicul sfântului -Costandin, şi după aceia vom sta cu tot den adinsul, •de vom isprăvi, şi vă vom trimite. AcaSta acum ş darul lui D(u)mn(e)zeu să fie purure cu voi. Maî 17. 1. 7221. A. Ug. Dumisale bun prietinului nostru marelui judeţ îi rugăm dela Dumnezău întregă sănătate şi toate fericirile şi să avem crezămănt, că n-am avut vreme să-î scriem deosebi.*) *) Altă scrisore. 4* www.dacoromanica.ro — 52 — XXIII. 1716 C7224) Noembre 18. Antllim arhiepiscopu Ungrovlahiei fi exarîm Plaiurilor încuviinţează preoţilor dela bis. din Şchei cererea pentru iertăciune, (original). Anthilll cu mila luî Dumnezeu arhiepiscop al Ungrovlahiei pre cinstit şi exarh Plaiurilor. Cucernicilor preoţ şi dumne voastră gogm anilor şi juraţilor dela sfânta biserecă a Şcheîlor din Braşovr tuturor de obşte dela Dumnezeu vă rugăm sănătate, pace, viîaţă curată şi spăsenie sufletescă, îar dela smereniia noastră mltvă şi blgsvenie vă trimitem. Scrisoare, ce neţ trimis, scrisă dela şase zile ale aceştiî luni, neu venit şi cele ce neţ însemnat am înţeles, ci pentru aceia ce cereţ ertăcîune de legătura, ce v-am fost făcut, iată că vă ertăm, să-fiţ ertaţ şi blgsviţî şi să faceţ căzutele slujbe făr de nici o sfială, ca şi mai nainte. Acasta acum şi mila luî Dumnezeu să fie purure cu molitvei© voastre. Noem. 18. lt. 7224. A. TTg. www.dacoromanica.ro — 53 — XXIV. 1717. Ianuarie. 13. Protopopu Flor6 Barau, popa Ioan şi popa Radul Tem pe, să leagă, că vor păzi legea răsăritului. (original.) Jurământul, cu care mă jur eu protopop(ul) Flor6, înainte marelui Dzeu, ca. să-l ţiu în viaţa me, nemişcat înainte norodului mieu. Aşa să-m ajute D-zeu Tatăl, Fiiul, Duhul Svânt, un D-zeu adevărată, Maica Pr(e)c(e)sta, 12 Ap(o)s-t(o)li şi 4 Ev(an)gh(e)lişti, soborul celor 70 de ap(o)st(o)li, cele 7 sfinte şi a toată lume soboară a sfinţilor părinţi şi toţ sfinţii lui Dzeu, cei ce din veci au plăcut Sfinţii-sale, 4 posturi, pecum pănă la caşul morţii mele, cu dreptate voi ţine, toate dogmele maicii noastre st. bisereci al răsăritului şi nici de voe sau de nevoe, nu mă voi despărţi de lege me ce pravoslavnică, ca să mă mut într-alte dogme, sau uniri, sau eresuri, pănă la moarte, măcar de mi s-ar întâmpla şi moarte pentru lege. Iar de meş călca jurământul mieu acesta, să fiu maran*) Atha. şi lăcuitoriu cu spurcatul Juda şi cu afurisitul Aria, pământul să mă înghiţă de viu, ca pre Dathan şi Aviron şi rugăcune, ce voi face cătră D(u)m-n(e)zeu, pentru sufletul mieu, să-m fie blestem asupra me şi să-m facă D-zeu judecată şi pre acastă *) maranata — afurisenia bisericească cea mai gravă. www.dacoromanica.ro — 54 — lume, ca să mă certe, cum- ca mulţi pentru miner să să înveţe aş ţine jurământul, iar nu al călca. Ponturile aceste, să le ţiu supt acest jurământ: 1) Să mă ţiu tare, nemişcat întru pravoslavnica credinţă a biserecii răsăritului, înainte -lui D-zeu si a norodului mieu. > 2) Să mă păzescu foarte tare de unie, păn’ la moarte. 3) Să fac judeeată tuturor orăşanilor cu direptate-şi cu săbor, pe cum să cade. 4) Să fiu blând, nesumeţindu-mă, ce să dau cinste,, cum să eade, fieştecuî. 5) Să aîbu dragoste frăţescă cu preoţii, ca nu prin neîntocmire noastră, să făcem supărare şi săbo-ruluî nostru, ci ca să fie şi rugăcunile noastre primite, care vom face, înainte lui D(u)mn(e)zeur pentru noi şi pentru norod. 6) Să nu defăimez posturile, ce să întărescu, nici să nu necinstescu pe sfinţi lui D-zeu, nici vieţile lor cele plăcute lui D-zeu, prin care viaţă sau făcut adevăraţ priatinî lui D-zeu şi împărăţia sa o au dobândită, întru care să bucură p(u)r(u)re. Ci) să-i rog pe svinţii lui D-zeu p(u)r(u)re, ca să s(ă) roage lui D(u)mn(e)zeu pentru noi, ca să ne?-fae(ă) şi pe noi părtaşi acei bucurii netrecute, ca dobăndindu-o şi noi, să ne veselim den preună cu ei în veci, amin. www.dacoromanica.ro — 55 — Aşa să-m ajute D-zeu, aşa să-m ajute D-zeu, aşa să-m ajute D-zeu. Aşijdere şi noi preoţii ceştialalţî toţ, ne legăm supt acest blestem, cum or-carele din noi ar călca pravoslavia a legii a bisereceî răs(ă)rituluî, să fie supus supt acastă afurisanie şi din biserecă să fim scoş afară, care ar fi acela or dela ce judecată ar fi. Protopop Flore Barem, iscălit. Pop(a) Ioan. Popfaj Radul Tempe. XXV. 1720. Apr. 7. GeorgillS Reigai scrie preoţilor dela Braşov, să recunoască pe Jipa, de protopop, care a fost rînduit şi întărit de sâborul dela CarlOYas. (original). Cinstiţilor preoţ del(a) Braşov pohtim sărbătorile sfinte să le petreceţ cu săn(ă)tate. După acasta facem în ştire molitvelor voastre, pintru lucrul dumneluî jupănuluî Jipa, precum au fostu dumneluî rânduit şi întărită până acum în di-regătoriîa protopopieî, de aici dela Carlovas, de noi www.dacoromanica.ro — 56 — şi de săbor, şi molitvele voastre acolo la Braşov, aşa să-l cunoaşteţ şi de acum înainte diregătorîu deplin într-ace eparhie, rănduitu şi aşezat de noi, pană în venita părintelui vl(ă)d(i)ca molitvel(e) . voastre, ca neşte preot bătrâni şî înţelepţi, să-i daţ cinste şi ascultare în ce va fi porunca noastră şi într-alte lucruri, ca unui deregătoriu, ca să nu auzim ceva ponos, pintru ca să nu păţiţ şi molitvel(e) voastre scârbă, pintru acela molitvele voastre deţi pune aceste lucruri la vre-o socotelă. bine ştiţ ce zice sfânta Evanghelie: „cereţ şi să va da voaă, bateţi şi să va deşcMde“, toate lucruril(e) săntu mari şl cu socotelă. Precum ştiţ molitvel(e) voastre, că săborul laste gurat împăratului şl patriiarhuluî del(a) Roma, pintru aceia de laţ face şl ceva parte uel(a) biserică, nu are fi nice un păcat, că peste vreme poate să întâmpla la molitvel(e) voastre acesta lucru, după acasta pohtescu del(a) Hs. tot binele molitvelor voastre. Scris în Carlovas lun(a) Aprilie 7. zil(e') 1720. Georgius lîeigai. www.dacoromanica.ro — 57 — XXVI. 1721 (7228) Aug. 29. Daniil mitropolitu Ungrovlahieî povăţueşte pe preoţii, gocimanii şi juraţii sfintei bis. din Şcheiî Braşovului, să stea pe lingă legea cea vechie răsăriteană. (original.) Daniil milostiîu Bojiu arhiepiscop i mitropolit vsei zemli Uggrovlahscoî i exarh zaplanschii. Cucernicilor preot, dumnevoastră năstavnicilor, gogmanilor şi juraţilor dela sfănta biserecă a Şchei-lor Braşovului şi altor creştini pravoslavnici şă mă-dulări sfinte de acii şi dentr-alte ţinuturi, tuturor dă obşte, dela mic păn’ la mare, dela Dumnezeu Tatăl, al Domnului şi Măntuitoriuluî nostru Is. Hs. milă, pace, sănătate şi drăgoste rugăm să vă să înmulţescă, iar dela smereniia noastră, ca unor fii sufleteşti m(o)l(i)tfă şi blagoslovenie vă trimitem. Scrisoare, ce dă către cucerniciia voastră, ni s-au trimis pre cucernicul" preot chir popa Radul, neu venit şi cu multă bucurie şi dragoste părintescă o am priimit, de-ntru care mai întăi de bună stare şi săn(ă)tate dragostei voastre înştiinţăndu-ne, foarte ne părut bine şi nem bucurat întru Domnul, iar căt pentru scrisorile cele pentru oare care trebi aţ fost scris la pre luminatul nostru Domnu Io Nicolae Alexandru voevod, vă înştiinţăm, că fiindu acum ' J 7 J www.dacoromanica.ro — 58 — supărat pentru oare-care boală trupescă, care dă câteva zile neu aflat şi aflăndu-ne la mare slăbiciune, care maî în largu veţ înţelege dăn spunere cucernicului trimis de aciî, n-am putut, ca să mergem înşine, să dăm scrisorile, nici să grăim mării sale cu cuvântul, făr’ dâcăt îarăş' cu mijlocire noastră prin prilatenT poftindu-i, vă s-au isprăvit trebile, precum veţ vede şi răspunsul dela măriîa s(a) vodă.' Lăngă aceste de vreme ce dup(ă) mutare cătră Domnul a fericitului mitropolit chir Mitrofan, dăn dumnezeiască voinţă şi orănduială, întămplăndu-se a lua smereniîa noastră purtare de grijă a sfintei mitropolii a Uggrovlahieî, măcar că maî în cursul a cătă-va vreme, mi să pare să vă fim maî cercetat cu o scrisoare, dar pentru căci vă ştim, că sănteţ şi dragoste voastră oi cuventăreţe ai turmei cei sufleteşti a Mântuitorului Hst., şi supt a smereniei noastre purtare de grije nici acum nu lipsim a nu vă măngăia cu cuvânt dă învăţătură, văzăn-du-vă că sănteţ în mijlocul celor de alte nemuri, carii cu răzvrătire sânt împotrivă şi voao şi cre-dinţii. Pentru aceia am socotit a fi cu cuviinţă, să vă scriem puţine cuvinte în loc de blagoslovenie, pentru mântuire şi învăţătură, măcar că cu depărtare locului trupeşte nu săntem aciî, iar duhovniceşte săntem de faţă şi depurure ne rugăm lui Dumnezeu, pentru ca să vă trimiţă putere de sus şi să vă măngăe, căci avem a dare răspunsul şi pentru voi păstoriului celui mftre lui Hs., deci feţii miei doao lucruri dă la voi cei şi pohtescu, ca să le păziţ făr' de turburare şâ făr’ www.dacoromanica.ro — 59 — dă nici o amestecare, adecă: credinţa ce dreptă, precum tine biserica răsăritului şi fapte bune, căci făr’ de aceste doao nu va vede faţa Domnului, că credinţa făr’ de fapte bune îaste moartă şi faptele făr’ de credinţă sănt făr’ de roadă şi făr’ de folos. Cu-noscu, că acii să află mulţi lupi a multor eresuri şi dăjghinări, îmbrăcaţ cu piei de oae şi pentru acasta mă tem, ca nu cumva prin nepricepere minţii voastre şi prin neînvăţătura răspunsului sfintelor scripturi, să vă arătaţ luptători neputincoşi şi streini ostaş ai lui Hs., şi veţ fi biruiţ de împro-tivitoriî mântuirii voastre şi împotriva lui Hs. învăţători, că după cuvântul evangheliei, mulţi Hristoşi mincinoşi şi dăscăli s-au arătat în lume, carii prin cuvintele lor cele căptuşite şi deşarte silescu sa înşale de va fi cu putinţă şi pre cei aleş, iar voi iubiţii miei fii vedeţ să nu vă înşălaţ, ca fiii perîu-ciunii, nici să vă asămănaţ lor, nici să umblaţ pă căile lor, că săntu aducătoare dă rău şi surpăcoase în prăpăstiile iadului, ci umblaţ pre cale Domnului ce dreptă, care duce la viiaţa ce dă veci. Aducevăţ aminte purure dă cuvântul fericitului Pavel, care zice, că măcar şi ^voi, sau înger din cer va, bine vesti voao, afară dăn ce am vestit voao anathema să fie. Nu ascultareţ glasul streinilor, ci al maicii voastre, a sfintei lui Hs. bisereci a răsăritului, glasul cel dulce şi măntuitoriu, carele v-au născut şi v-au hrănit cu hrană cerescă, a dumnezeeştilor aşâzămănturi. Multe şi altele înţelegem, că să întâmplă acii întru norodul lui Dumnezeu, cum am www.dacoromanica.ro — 60 — zice, adecă dă către cei mai proşti, cărei poftescu a să zăbovi pre la băuturi beţive şi dentr-aceîa iu-bescu adunări şi întrebări de multe voroave şi de învăţătură sănt reci şi dăşărţi. Pentru unii, Ca aceia mai multă mâhnire si întristare avem, ca nu cum-va găsindu vreme cu-n prileju împrotivniciî legii şi credinţa noastre, cu cuvinte amăgitoare, fiindu ascuţit la răspunsuri, să înşale pre unii ca aceia. Pentru cărei vă pohtescu în Domnul îndreptăţii şi învăţaţi cu cuvinte măngăitoare, adă-păndu-î dăn sfintele scripturi, cele suflate de Duhul Sfăntu, pentru ca să nu s(ă) amăgescă şi să s(ă) dăjghine rătăcindu prin neştiinţă dăn oile cele cu-văntăreţe a turmei lui Hs., ci să rămăe întăriţ şi nestrămutaţi întru credinţa lor ce părintescă, pentru ca şi aceia denpreună cu dragoste voastră, să s(ă) învrednicescă a să numi fiii lui Dumnezeu şi moşteni lăcaşurilor celor cereşti. Acasta acum şi îarăş vă lăsăm în paza şi mila celui pre înnaltu şi mare Dumnezeu. Av. 29. 7228. Smeritul mitropolit al Uggrovlahieî Daniil. www.dacoromanica.ro — 61 — XXVII. 1721 Sept. 6. Dascălul Statie Grid, fiul prot. Vasile Grid, la alegerea sa de preot, să leagă că va păşi neschimbat legea răsăritului şi va duce o viaţă cuviincîosă. (original.) Adecă eu Statie dascal(ul) sin protopop (ului) Vasile Grid, ot Braşov, dat-am credincoasă scrisoare me acasta, ca să fie de mare credinţă, la mâna sfinţiilor sale preoţilor, adecă a protopop(uluî) Florei şi a pop(ii) Radul Ternpe şi a pop(iî) Theo-dor sin prot. Flore şi a cinstiilor gocmanî, anume: Pâtru Vât(a)f(ul) i gocm. Petcu Şetrari şi a d(u)mnelor tuturor juraţilor sfintei biserecî a Bra-şov(uluî) şi la toţ orăşaniî de obşte, del(a) mic pănă la mare, precum să ştie, că întămplăndu-să pristă-vire preotului Petcul şi lipsind sfintei biserecî şi oraşului preot, sau adunat d(u)mnelor orăşaniî cu preoţii la un loc şi socotind şi cercând vreme acestui lucru, cu voia lui D(u)mn(e)zău şi a d(u)mnelor, m-au poftit pre mme, ca să fiu preot, în locul celui pristăvit preot. Deci eu având un, anume Jipa, care s-au dezlipit de lege şi bisereca a noastră a răsăritului şi s-au lipit la alte lucruri streine, ce nu le priimeşte biserica noastră, pentru acest frate al mieu, socotind sf. preoţii şi toţ orăşaniî, ca nu cumva unindu-mă cu el, să fac vr-o păgubire sfintei case, sau orăşanilor vr-o pacoste, sau v-un zădaf, www.dacoromanica.ro — 62 chiematu-m-au cinstitul săbor înainte şi mi leu da^ toate înainte, cate maî jos să vor scrie, anume în-trebăndu-mă d(u)mnelor pute-le-voî ţine, ca să fie şi de mine bine şi ca să slujesc cu dreptate lui D(u)mn(e)zău şi creştinilor. Eu m-am făgăduit cu toată inima si cu tot sufletul mieu, cum-că mă voi ţine, de cele ce place lui D(u)mn(e)zău, şi voi sluji creştinilor, cu dreptate şi cu jurământ, pe sf. pr(e)stol şi sf. ev(an)ghelie, mă jur înainte înfricoşatului D(u)mn(e)zău, cum că aceste ponturi, ce scriu mai jos, care de d(u)mnelor mi s-au dat înainte, să le ţiu, adecă: întâi, cu inimă curată şi cu tot sufletul să slujesc lui D(u)mn(e)zău, în lege pravoslavnică grecască a răsăritului, întru care şi preoţie am luoat, iară în altă lege sau dogme streine, nici cum să nu mă înstreinez, ori în ce lucru, căt de mic, care nu primeşte biserecă răsăritului. A doua, de frate-mieu Jipa cu tot să fiu lipsit, în nici un lucru sau.amestecătură, să nu mă amestec cu el, ori căt de mic, şi nici o vorbă sau taină a preoţilor, sau a orăşanilor, sau a sf. case, să nu spui lui, nici în judecăţ sau la niscare scrisori, sau iscălituri să nu dau în măna lui, însă de dânsul cu tot să mă păzesc şi să'mă depărtez, ca de foc, ştiindu-1 pă el de tot strein de biserecă şi de lege noastră. A treia, să fiu ascultători de preoţii cei mai bătrâni şi să slujesc întru toate la sf. biserecă şi www.dacoromanica.ro — 63 — în oraş, pecum iaste obiceiul sl(i)nteî bisereci şi a oraşului acestuia, ca preotu, ce e mai mic, şi să fiu mai mic şi plecat sf. preoţilor şi obiceiul şi învăţătura sf. sale să învăţ şi să păzesc, A patra, când să va tâmpla a fi toate de cumă, eu să fiu preot pe treba cumaţilor, fiind eu preot mai mic, ca să nu să facă alte mai multe gâlcevi; iară trăind şi eu şi fiind alt preot în urma me mai mic, la acastă rănduîală, să fie preotul acela. A cince, şi de alte lucruri proaste să mă feresc, de beţie, de sumăţie, numai să fiu preot smerit şi blând, purtăndu-mă precum place lui D(u)mn(e)zău şi oamenilor, sf(ă)nta biserecă să păzesc, dela sluj-. bele sf. să nu lipsesc, să nu fiu pregetători, ce să fiu slujitori cu blândeţe şi cu dreptate, ori spre fiece creştin, cât de prost şi din obşte sf. preoţilor să nu lipsesc şi taina sfinţilor sale, afară la lucruri streine să nu dau. La aceste legăndu-mă eu cu tot sufletul şi pentru mai mare credinţa, pus-am chizaş pe d(u)m-neluî naşul Dumitru Nan şi pe d(u)mneluî unchiul Sava Maree, rugăndu-mă d(u)mnelor şi fâgăduindu-mă, cumcă voi ţine de cele bune şi care plac lui D-zău. Iară de m-as întoarce la niscare lucruri slabe 3 de nimic şi de aş călca aceste legături, care m-am legat de bună voia me, la măna sf. preoţ’lor şi gocmanilor şi juraţilor şi a tot oraşul, sau de m-aş www.dacoromanica.ro — 64 uniîa cu frate mîeu Jipa, ori la ce lucru, sau de m-aş muta în altă unire streină, care nu priimeşte bisereca răsăritului, de tot să fiu lipsit de sf. bise-recă şi de tot orăsanii si • să n-aib credinţă la nici o judecată. Scris-am cu măna mîa şi o am iscălit maî jos cu măna me, ca să s(ă) creză în tot locul şi o am dat cinstitului săbori, să fie în pace, în vistieriia bisericii. Sept, 6. vlet 1721. JEu Statie sin protopop. Vasilie Grid. JEti Dumitru Nan, ' chizaş. JEu JSava P. Maree, chimş. XXVIII. 1722 (7230) Sept. 1. Dailiil mitropolitu UngrovlaMeî, trimite preotului dela Braşov Radu 14 molitfelnice şi-l face cunoscut> că octoiliurile s-a gătat, (original.) Daniil cu mila lui Dumnezeu archiepiscop şi mitropolit a toată Uggrovlahiîa. Cucernice, întru preoţii bisericii den Şcheii Braşovului, preote chir Radule, dela Dumnezeu Tatăl www.dacoromanica.ro — 65 — a toate ţiitoriul, rog şi pohtescu m(o)l(i)tvei tale sănătate trupescă şi spăsenie sufletescă, iar dela sme-reniia noastră-ţ trimitem m(o)l(i)tvă şi blagoslovenie, întărindu-te cu putere şi cu darul sfântului Duhu, -ca să te păzescă pănă în sfărşăt în stare credinţii, care şi pănă acum o ai. Cu prălejul scrisorii aceş-tiia de alt nu iaste, făr’ de căt, popa Sava tipograful neu arătat o scrisoare dela m(o)l(i)tva ta, întru care-î scrii, pentru meşteşugul tipografiei, care iaste la popa Ivan dela Făgăraş, pus de Dionisie acolo, cumcă ai silit în tot chipul cu multe făgăduinţe şi prin priiateni ţi l-au făgăduit cumcă-1 vor da, numai ceri zece m(o)l(i)tv(el)nice şi un ohtoih, cu obşte şi la alţi mijlocitori încă 2 m(o)l(i)tvenice şi un ohtoih, carele să fac(ă) peste toate 14. cărţi, ci căt pentru m(o)l(i)tvenice sănt, iar pentru oh-toice, nu să află nici decum măcar unul, ci asa am socotit, dă vreme ce ohtoice nu să află, si am trimis 14. m(o)l(i)tvenice, de care s-au tipărit acum, la m(o)l(i)tva ta. Ci te pohtim pentru voia noastră, să le dai la aceia, cu care vei fi vorbit si să iaî acel meşteşug aşa pecetluit de Dionisie şi prin multă ostenelă, care ai luat pănă acum, să ni-1 şi trimiţ şi dela Dumnezeu vei ave mult har şi milă, iar dela smereniia noastră-ţ vom trimite molitvă şi blagoslovenie. Popii lui Ivan dela Făgăraş încă i-am scris, ci aşa socotim, că va sili şi el, iar pentru episcopul Damaschin, ce au zis să nu să de acele, că are datorie la Dionisie, căt pentru acasta dă va ave zapis, să-l trimiţă aice, să apuce pre ’ 5 www.dacoromanica.ro — 66 — cei ce stăpănescu ale luî Dionisie şi ale lui Anthim şi să-i plătescă, că tipografiîa n-au fost nici a luî Anthim nici alu Dionisie, ci au fost a Domnului şi a ţării şi a mitropoliei, ci pentru toate aceste pune nevoinţă să le scoţi şi să ni le trimiţ. Iar’ dă nu să vor pute nici decum scoate, aceste 14. mo-litvenice, să le vinzi m(o)l(i)tva ta căte tl. 88, iar dă nu să vor pute da aşa, să le dai şi căte tl. 3. şi cu acasta sfârşănd darul lui Dumnezeu purure să te păzescă. Sept. 1. 7230. Daniil mitropolitul Ungrovlahieî. XXIX. 1723. Mai 5. Act, prin care să leagă Românii din Şchel, din ţara Bîrsil fi neguţătorii greci din compania Grecilor din Braşov, să rămână, în legea strămoşească pravoslavnică. (original). Noi, cei ce sântem fii adevăraţ ai sfintei să-borniceştiî şi apostoleştiî beserecî ai răsăritului, carii ne aflăm şezători în Scheî, lângă cinstita cetate a Braşovului, undei zic Bolgariia, preoţii împreună cu gocmanii şi cu alţ orăşanî bătrâni şi tineri, dela www.dacoromanica.ro — 67 — mic pană la mare, şi noi alalţ preoţ şi alţ oameni Rumâni, carii lăcuim în satele ţârei Bârsei, care să ţin de Braşov, şi noi neguţătorii greci, din companiîa Grecilor din Braşov, carii mai jos anume ne vom iscăli, noi cu totii am văzut si am cunoscut din sfânta diplomă a preluminatului împărat Leopold, din m(i)Ia lui D(u)mn(e)zău, ales împărat al Romei, al ţârei nemţeşti şi ungureşti şi al Cehilor crai, iproci, iproci, precum s-au m(i)l(o)stivit înnălţiiasa, de au dat volnicie Rumânilor, carii să ţin de lege grecască în ţara Ardeiului, s-au să să unescă cu una din cele patru legi, ce sânt priimite în Ardei, sau să rămâe în lege lor, care au avut, şi să trăiască cu acele rânduiale şi privilegii, cu care pănă acum au trăit în pace, dându-ş numai dăjdile, care m(i)lă împărătescă şi crăiască, cu adâncă plecăciune, precum ni să cade, o am priimit şi o am sărutat, la care spre noi m(i)lă, precum şi la alte tocmele şi rânduiale, ce s-au dat de preluminatul împărat Leopold, au iscălit ţării şi îubitorîul de Hs. Caroli, alesul împărat al Romei, ţârei nemţeşti şi ungureşti, şi al Cehilor crai, iproci, iproci, care volnicie, cunoscându-n noi cest rând de oameni, carii pănă acum nu nem unit nici cu una din cele patru legi, ce sânt priimite în Ardei, nefiind siliţ de ni-minî, numai din d(u)mn(e)zăîască răvnă, de nou nem strâns şi nem adunat cu toţii în sfânta şi d(u)mn(e)zăiasca besereca noastra, încredinţându-ne şi întărindu-ne pre temeiul credinţei noastre cei adevărate, al d(u)mn(e)zăeştii şi ap(o)st(o)leştii be- 5* www.dacoromanica.ro — 68 — serecî greceşti a răsăritului, precum nem învăţat şi am luoat dela sfinţiţii şi d(u)mn(e)zăeştii ap(o)st(o)lî şi dela purtătorii de D(u)mn(e)zău părinţ, care au întocmit şi au aşezat la cele sf(i)nte a toată lume şapte săboară, aşa precum ţine sf(ă)nta besereca răsăritului pănă astăzi şi precum au ţinut părinţii noştri şi noi pănă astăzi într-acestaş chip şi de acum înainte să ţinem şi să credem, făr’ de scădere şi* făr’ de adaogere, fiind plecaţ şi priimitori bl(a)g(o)s(lo)veniei şi d(u)mn(e)zăesculuî dar a presimţiţilor patriarş ai răsăritului şi d(u)mn(e)zăeştii bl(a)g(o)s(lo)venîî a presimţitului mitropolit al Uggro-vlahieî, de unde bl(a)g(o)s(lo)venie şi dar’ de preoţie am luat şi vom să luom, noi şi besereca noastră, întru care nem născut prin sfântul botez, întru care trăim, prin care ne luminăm, prin care credem şi nădăjduim ertare de păcate şi viîaţa de veci să. dobândim, si ori cine ner întreba, cu glas mare mărturisim, că noi sânte(m) fii adevăraţ ai sfintei săborniceştii şi ap(o)st(o)leştiî beserecî greceşti ai răsăritului şi pre ace credinţă vom să stăm ne-cîătiţ în veci, de care sf(â)ntă credinţă, nici sabiia, nici focul, nici închisoare, nici sărăciia, nici nevoia, nici foame, nici goana, nici moarte să nu ne potă despărţi, întru acastă credinţă cu tot sufletul nostru, cu o guiă şi cu o inimă ne legăm, toţ cu înfricoşat jurământ, înainte lui D(u)mn(e)zău direptul judecători, zicând: Aşa să ne ajute D(u)mn(e)zău Tatăl, Fiiul, Sf(â)ntul D(u)hu, un D(u)mn(e)zău adevărat, Haîca Sf(â)ntă Precesta şi Sfinţii ap(o)st(o)lî şi toţ www.dacoromanica.ro — 69 — purtătorii de D(u)mn(e)zău sfinţ părinţ, carii au fost la cele sf(i)nte a toată lume şapte săboară şi cele patru sf(i)nte posturi, precum noi păn’ la caşul morţii noastre, vom ţine cu direptate toate dogmele legii pravoslavnice greceşti, care crede şi ţine maica noastră besereca răsăritului, şi nici de voe, nici de nevoe, nu-ne vom uni cu nici una din cele patru legi, ce sânt priimite în Ardei, nici ne vom muta într-alte dogme, ce singură lege grecască, care pănă acuma am ţinut vom ţine şi de acuma (cum am .zis făr’ de adaogere şi făr’ de scădere) şi după cum am cunoscut, că avem volnicie dela preluminaţii şi prem(i)l(o)stiviî împăraţ şi pentru ca să nu cădem supt afurisaniile sfinţilor părinţ. Iară, carele din noi, cei ce am voit de nem legat la aceste, va îndrăzni aş călca făgăduinţa acasta şi jurământul, care noi rie bună voe nesiliţ- de niminî am făcut, unul ca acela să fie afurisit şi blestemat de D(o)mnul Hr(i)s-tos şi de Maica Sf(â)ntă Pr(e)c(e)stă şi de 318. părinţ sfinţ, carii au fost în Nichea la întâiul Săbor, aşijdere şi de alte sf(i)nte săboară şi de toţ sfinţii lui D(u)mn(e)zău, parte Iui să fie cu spurcatul Juda şi cu afurisitul Arie, să-l înghiţă pământul de viu, ca pre Dathan şi Aviron, să-l ajungă cutremurul lui Cain şi bubele lui Ghiesi, să fie casa lui pustie şi muîare lui văduvă şi fecorii lui săraci lacrămile cele făr’ de folos să nu să ştergă de pe faţă lui în veci, şi faţa luî D(u)mn(e)zău să nu o vază, ce să moştenescă focul nestins în veci, încă şi dela împreunare beserecei noastre să fie scos, şi să mergă www.dacoromanica.ro — 70 — să să afle cu acel ce ş-ar alege a să uni, încă şi cine ar şti pre unul ca acela, care după făgăduinţa acasta s-ar muta din dogmele noastre, şi l-ar tăgădui, şi acela să fie supt tot blestemul, ce scrie mal sus. Şi pentru mal adevărata credinţă, întărim carte acasta cu peceţile şi cu iscăliturile noastre, ca să să creză în tot locul şi ori la ce judecată. S-au scris în Braşov, la anul dela Hs. 1723. Mal 5. (L. S.)*) Iconomul sv(i)nteî bisereci dela Bolgariîa Braşovului protopop. Flore Baran iscălit. (L. S.) Az pop(a) Radul Tempe m. p. (L. S.) Az popa Theodor sin protopop. Flore Băran. (L. S.) pop(a) Statie, sin protop. Vasilie. pop(a) Boris Nicol(ae). (L. S) Erodiiacon Gheorghi, sin prot. Flore Grid. (L. S.) Pătru goceman, săn popa Pătru. (L. S.) Eu Petcul, gocman, Şetrariul. pop(a) Dimitrie Duma. pop(a) Stefanu Ioanov. Eu Dumitru Ţară-lungă. (L. S.) Tănasi Vasilie. (L. S.) Eu sân Dumitru Nan. Eu Pătrul Buburuză. Eu Costandin das(calul). (L. S.) Radu Pădure. (L. S.) Stan Muntenul. Eu Radul Pricop (L. S.) *) Sigile de ceară. www.dacoromanica.ro — 71 — Eu Sava Maree (L. S.) Radul Dumei. Eu Mogoş Vasiliu (L. S.) Eu Stan, sin Sava Dobricăî. Eu Văsiî Găurincă. Zârneştii: Eu pop(a) Mănăil(ă) Stareţ ot Zărăneşti Eu pop(a) Vlad Eu Vlad popa. Eu pop(a) Dobre. Eu popa Zmărdan*) (?) Eu popa Stan. Eu popa Vlad. Eu Văsiî Doghier (?) —------ Eu I. Postovar (?) — — — (L S.) Eu Gheorghi Stoica. (L. S.) Eu Gheorghie Hrăste. T o h. a n u : Eu popa Ioan Stan ot Tohan. Eu popa Rad(u). Eu pop(a) Andrei. Eu pop(a) Rad(u). Eu popa Braţul. Eu Maniul birăul. *) A fost sigilu pe el. www.dacoromanica.ro — 72 — Eu Radu Dumbravă. Eti Vlad Yătah. Eti Alde Hrădoîul. dimpreună cu toţ sătîanî. Eti popa Comşa. Eă popa Ion. Eti popa Ion. Eti Vlad Piccu birău. Eu Ion Vătafu. Eu Bratu gocmanu. Eu Domşa (?) Părgarîu. Eu Stoica Ţuţă Părgarîu. Eu Mane Alduli, ......................*; .........Alexiu. Râjnovu: Eu pop(a) Opre cu toţ. sătenii ot Răjnov. Eă pop(a) Stoica. Eti Radu Văsce si cu alţi bătrâni ai satului. j j 1 Turchişu.: (L. S.) Eu pop(a) Matei ot Turchiş cu toţ sătenii. Feldioara: pop(a) Ionaşc cu toţ sătenii. *) Subscrieri greceşti nedescifrabile. www.dacoromanica.ro — 73 — Satulungu: popa Radu Ioanovicî. Eu pop(a) Ghiorghi din Satulungu. Eu Stan gocmanul ot tam. Târlungeni: Eu pop(a) Lupu ot Târlungeni, împreuna cu setenii. Ţânţari: pop(a) Bucur. pop(a) Stoica cu tot satul. Eu Stan Tur cu. Eu Opre Coleş. Eu Voina Erşu. Eu Lup(u) Plâîaş. Eu Stan Jitar. înpreună cu toţ săteni, preoţ(i), der(e)gâtori bătrâni, tineri. (L. S.) Stinghe măcelar. Barbu Răgălie (?) Ioan Lupan. (L. S.) Opre. ' Radu Matei. Ioan Bidu. (L. S.) Stan Inaşu. Radu Comsa. j Comsa Ghimbăsan. j i Andrei Brasoven. Radu Săcuroiu. Ioan Grance. Stroe Ion. Stoica Cămpulungen. www.dacoromanica.ro — 74 — Cărste. (L. S.) Mihaî Treistar. Gherghe Piern(e). Pătru Turbure. Crăste. Dumitru. Mânu. Eu Dan sin Dan. Eii Stoica sănt *) (L. S.) Toadăr Loga. Manol(e). Eu Petrul Bogicî. Eu Flore sint Radul Donie. Eu Yoîcul sin Micul Creţiul. Eu Manol(e) sin Manole (L. S.) (L. S) Eu Tempe fiul Tempei. Eu Ion sin pop. Vasilie Grid. Eu Dumitru săntu *) Ţar^ă^-lungă. (L. S.) Eu Şandru săntu *) Şandru Neguş. Eu Petru snt *) Inaşu (L. S.) Mane......... Stan Inaşu. Coste Langaş. Stan Zelinca. Pătru Găitănar. Yoicu Bureţe. Dumitru Lăzăroîu. (L. S.) Preda. Dumitru Purece. (L. S.) Dumitrul Zaraful. Todoran Zapisca. (?) Opre Birte. (L. S.) Necula Donie. Radul îrbe. *) în loc de sin = flîul. www.dacoromanica.ro — 75 — (L. S.) Pătru Groful. Stoica Miliîa. (?) Yoîcul Yelican. (?) Dumitru Bolagiu. Dumitru Gămule. Matei Novac. Radu. Radu Crăste Puşcaş ) ) Ion Ylad Zărnovan. (L. S.) Stan Peligrad. Radu Căculă. Jane Albu. (?) Opre Pancof. Dragomir. Radu Puşcaş. (L. S.) Yăsi Ghiorma. (?) (L. S ) Opre Măsurător. Toader Fulga. Radu Rucăre. Barbu Măţog. (L. S.) Radu Orghidan. Crăcun. __ (L. S.) Dumitru Purece. Stan Munten. Yăsil Ototol. > > Radu Pancof. Ion Rosoacu. (?) (L. S.) Gherghe Lebu. Stan Bunghez. (?) Ion Mănzu. (?) ' (L. S.) Dumitru Păligrad. Opre Govna. Yăsilachil. Ion Meşotă, Opre Sfete. (L. S.) Yăsil Muşucoîu. Micul Pinte. Ion Morarul, Ştefan Costantin. Stoica Bariţu. (?) Opre Maţ. Candăr Croitor. Stoica Muntenu. Petru Lupan. (L. S.) Dumitru Roman. Stan Albu. (L. S.) Flore Ţăntu. Petru. Radu Urzică. (L. S.) Yoîcu Pierne. Ylaîcu Muntenu. (L. S.) Stan Ploscă. Dumitru Sărbu. (L. S.) Coman. Panu Grecu. (L. S.) Mogoş Croitor. Ylad Napostă. Stroe. (L. S.) Ion Răuţ. Radu Golcoman. www.dacoromanica.ro — 76 — Ion. (L. S.) Ion Ganănă. Radu Ion. Necu Veveriţ. Dumitru Zărnescu. Dragumir Turbure. Vasilache Binţuîu. Opre Bărdigan. Necula Ploscă. Văsiî Cucuil. (L. S.) Bârsan Zgranţa. Rad(u) Muntenîu. Bade Stroe. Stan Săcăroîu. (L. S.) Necula Mititicăî. Toder Cătana. Stancu Bidîu. Văsiî Meşot(ă). (L. S.) Ghorge Bad(ea). Micu Lebu. Văsiî Granţa. Dumitru Săcăroiul. (L. S.) Ştefan Câmpu-lunganu. (L. S.) Toader Caluţu. Stan Cucu. Văsiî Putore. Patru (j-uvolcâ. Radu Voina. (L. S.) Coste Buzoîu. Radu Dan. ' Ion Meşot(ă). (L. S.) Coman Scovardă. Ion Leiţi. Coste Iarca. Gherghe Puf. Toader Lebu. (L. S) Stan- Muntenu. Opre Oncănu. Stancu. Gheorghe Ploscă. (L. S.) Ion Perne. Ion Muldovenîu. Văsiî Orghidan. (L. S.) Stoica Ricî. Văsiî Turbure. Pătru Grofu. Dumitru Odriîanu. (L. S.) Stroe Ploeştanu. Vasilie Căpitenîu. (L. S.) Necula Cătana. Rad(u) Preda. (L. S.) Văsiî Govna. (L. S.) Rad(u) Cătana. Dumitru Dărjan. (L. S.) Ion Voîna. Dumitru Chiriîac. (L. S.) Toder Pădure. Flore Scripce. www.dacoromanica.ro — 77 — Todor Muntenîu. (L. S.) Stan Balaş. Vlad. ’ Ion Mănzu. Dumitru Ră.*) (L S.) Vlad Munten. (L. S.) Rad(u) Cătana. Văsălachie. Neguş Cucul. Văsi Păli grad. (L. S.) Ion Bogdan. Flore Potloje. Bârsan Govna. Stoica Mălai. (L. S.) Dumitru Lăzăroîu. Opre Scurtu. Toder Mărze. Stan Tocanie. (L. S.) Radu. Gherghi Mocan. Radu lui Dan. (L. S.) Opre Sfete. Alde zet Fulga. Ion Păscălat. 3 Flore Lebul. Ioan Morar. Văsiî Tălvă. (L. S.) David. Stan Bunghiez. (L. S.) Radu Lucăleţ. Ştefan Vasiliu. Ion Jorga. Alexandru Turcu. (L. S.) Ghierghi Hrăstul, (L. S.) Ion Purcelu. Văsiî Pădur(e). Ion Dumitru Şorodar. (L. S.) Radu Trăncu. Ion Gămule. Văsii Măş(u)coîu. Chivutul. 3 (L. S.) Toder Mănăil. Dumitru Bud(e). Radu Prişcu. (L S.) Dumitru Mărtin. Radu Ursoîu. Ion Secelen. (L. S.) Radu Stinghe. Stan cu Pavel. Toader Brănce. (L. S.) Văsiî Bade. Dumitru Săcelen. Vasiliu Samaragi. (L. S.) Opre Pavel. Dumitru Cimpoîaru. *) Sigilul e pus pe subscriere. www.dacoromanica.ro — 78 — Gheorghe Lebu. (L. S.) Sănbotin. Coste Buzonîu. (L. S.) Ioan Navre. Coste Langaş. Radu Langaş. (L. S.) Brăil Dărjan, (L. S.) Teodor Săcăroîu. Văsii Orghidan. (L. S.) Rad(u) Orghidan. Juga Popăcan. Mihaî Dăjdar. (L. S.) Radu Mihaî. Gabăr. Negu Lupan. Gheorghe Cămpan. (L. S.) Stan Nodu. Toder Bird. Toma Brăgan. Văsii Bunghiiz. Rad(u) Robi. (L. S.) Dumitru Fuiga. Stan Clupu. (?) Ion Mănzu. Dumitru Hărbu. (L. S.) Dumitru Zaraf. Ion Judel(e). Rad(u) Ţănţoîu. Dumitru Lai. Todoran Labeş. Gheorghe Cătan(ă). Rad(u) Martin. Rad(u) Marin. (L. S.) Stan Hoge. Stan Buda. (L. S.) Stoica Păpar. (LVS.) Costandin Croitor. Patru Hiertul. (L. S.) Rad(u) Buda. Cărste Flutur. (L. S.) Măhăil Sârbul. Ion Stângaciul. Stroe Cuptor. Mihail Grec(u) Opre. Rad(u) Hirtul. Opre Mină. Bucur. Dumitru Buze. Stoîan Sărbu. Ion zet Savu. Rado Opre. (L. S.) Bucur Duşaica. (L. S.) Văsii Marcu. Todoran Nan. Necula Sfete. (L. S.) Opre Betegu. Dumitru Burdilă. Văsii Brenci. (L. S.) Dum(i)tru Bleş. Voicu Burete. www.dacoromanica.ro — 79 — Ion Munten. (L. S.) Mihăil Bărdigaz. Tom a Urloîaru. ' Stoica Măcucă. (L. S.) Radu. Dum(i)tru Perja. Bratu Munten. Vlad Tohsă. (L. S.) Ion Tiha. Crace Muce. Voîcu Brănce. Stan Hărbe. (L. S.) Crăste Ţănţoîu. Stoica Renal. Văsiî Mirean. Dragomir Pepinu. (L. S.) Voîcu Velinca. .... (nedescifrabil). Dan sin Băniţ. (L. S.) Ion Netedu. Stoica Măcucă. (L. S.) Mihail Zaloghid. Gheorghe Vlad-Zăr-novan. (L. S.) Ion Boghina. Dumitru Boghina. Stan Chîuchiu. Ion Tomicî. (L. S.) Stan Pana. Stan Chichinban. Mărtin Meşter. (L. S.) Gherghe Puf. Dumitru Morcăs. Toder. (L. S.) Ion Şindilar. Gligori Meşter. Iacov. Todoran. (L. S.) Rad(u) Săcăroi. Lazar. Iosif. Bratu Rus(u). Vlad Meşter. Stoica Gogonat(u). (L. S.) Todoran Stinghe. Constandin. Micu. Rad(u). Bârsan. (L. S.) Ghica. Nistor. Todor. Ion. "Radu Croitor. (L. S.) Văsiî. Dumitru Beste. > Ion. (L. S.) Radu. Ion. www.dacoromanica.ro - 80 — Dumitru. (L. S.) Opre. Radu. Cărăman Dărban. Necula Teclu. (L. S.) Opre Braţul. Ştefan. Barbu. (L. S.) Stancîu. (L. S.) Rad(u) Rusu. Stan Necula. (L. S.) Stancîu Cîucuil. Tănasa. Costandin. (L. S.) Ion. Yăsiî. Ion. Şandru. Ştefan. ) (L. S.) Vlaîcul Puşcaş. Dumitru Cretu. j Toder Pumne. (L. S.) Stan Furnică. Bucur Mămul(ă). Petcul. (L. S.) Dragomir. Ion. O ana. Coman. Stancîu. Dumitru. Todoran. Yoîna. (L. S.) Stan. Ştefan Cojocar. Dumitru. (L. S.) Petcu. Rad(u). Stoica. Nistor. (L. S.) Pascul. Ion. Man. Toder. Stan, Micu Birtu. (L. S.) Chivu Birtu. Nan. (L. S.) Ion Muşicoî. Dumitru Bobit. Gheorge. (L. S.) Chiru Lazar. Ion Rusu. Bucur Preda. Yăsiî. pop(a) Radu Tempe. Petru Ierodiaconulu Grid. Eu popa Gheorghie. Eu popa Petru. www.dacoromanica.ro — 81 — Chiru Lazar HagI lîadul Pricop, Hagî Ion Cercel. Bucur Pulpaş. Ilagi Gheorghe Yoîcul. Hagî D(u)m(i)triePelgrad. Mihaî Bogdan. Opre Fioroîu. Ion Moldovîan. Ghiorghe Manole. Ioan Ylad. Ion Costandin. Hagi Radu Bogicî. Ric. Ene Tempe, Şandru Floriul. Barbul Cepescul (nepot de fiu az Criste şi iscălit la let 1825 Av-gust 8. Barbul sin Barbu Cepescu). *) Petcul Yăsiî. Părvu Apos(tol). Nicolae Munten. Ion Bogicî. Ioan Stoice. Eu Ştefan sm Bogicî. Dumitru Ioan. *) Scris maî tîrziu. Simion Nedelcu. Eu Ion Ene. Dumitrul Fuste. Muşoî Gheorghi. Ion Lebu. Ion Stoica. Yoîna Yoina. Şandru Neguţ. Patru Gheorghe. Radul Boghina. Gheorghe Hagî zet Radu. Apostol Hagî Rad(u) Ianasu. ) Radu Radovicî. Rad(u) sin pop(a) Rad(u). Gheorghie Dascalu. Gheorghe sin Radu Iorga. Hagî Ioan Grecu. Petru Păligrad. Irodios Ioanu Dumitru Boghina. Hagî Radu Cur cui. Ion Stinghe, Ion Băniţul. Dumitru Fulga. Stan Badîu. Toder Cătana. Tudor Curcul. c www.dacoromanica.ro — 82 — Juga Popoiul. Yăsiî Stinghe. Patru Marca. Nicolae Răuţ. Yoîcul Yăsiî. Necula Lazul. Micu Cojocaru. Opre P(e)ligrad. Rad(u) Catana. Toader Oţoţol. Vlaîcu Puscasu. Dumitru Săcăroîu. Radul Stroe. Radul Stroe. Rad(u) Labăş voescu. Ion Cojocaru. La anul 1761. Av. 31. Scheî Braşov. > 3 La acastă vreme dela numele popeî Radului Tempit în jos, văzând iscăliturile părinţilor noştriî, spre întemeîare pravoslavnicii credinţiî noastre, cu tot sufletul am voit şi noî de nem iscălit. Eu popa Bucur del(a) Purcărenî, voesc. Eu popa Stoica del(a) Cărstiîan. Eu popa Yerze din Satulung. Dumitru Avrigenul săn Coinac. Mane Oltenu din Cernat. Bratu Coînac. Popa Andrei din Bod. Pârvu Râjnovenu. Popa Onaş din Feldioară. Chir Stan gocman. Pop(a) Mihaî ot Tohan. Popa Radul ot Tohan. Popa Dimitrie ot Tohan. Popa Mănoil Stan Zărnescul. Popa Vlad Dan Zernescu. Popa Stan Tipeî Zernescu. www.dacoromanica.ro — 83 — XXX. 1724 Ian. 15. Act, prin care să leagă, preoţii cu gocimanii din Şcheiî Braşovului, preoţii cu toţi crediocioşiî din ţara Bârsiî, precum şi neguţătorii greci din compania Grecilor din Braşov, că vor românea pururea credincioşi legii răsăritului, (original.) Noî preoţii Rumânilor împreună cu gocmanii şi cu alţi orăşanî bătrâni şi tineri, dela mic până la mare, carii ne aflăm lăcuitorl în Şchei, lângă cin-s(ti)tă cetate Braşovului, unde-î zic Bolgariia, şi noi alalţ preoţ şi oameni Rumâni, carii lăcuim în satele ţârei Bârseî, care să ţin de Braşov, şi noi neguţătorii greci din companiîa Grecilor din Braşov, carii mai jos anume ne vom iscălii, dăm ştire cui să cade a şti, precum noi cest rând de oameni, precum părinţii noştriî şi noi am văzut şi am cunoscut din sf(â)nta diplomă a preluminatului împărat Leopold, din m(i)la lui D(u)mn(e)zâu ales împărat al Romei, ţăreî nemţeşti şi ungureşti şi Boemieî crai, iproc., iproc., precum s-au m(i)l(o)stivit înălţiîa-sa, de au dat volnicie Rumânilor, carii să ţin de lege ce vechie grecască în ţara Ardeiului, s-au să să unescă cu una din cele patru legi, ce sănt priimite în Ardei, s-au să rămâe în lege lor, care au avut şi să trăiască cu acele rănduîale şi privilegii, cu care şi o* ’ www.dacoromanica.ro — 84 — pană acum au trăit în pace, dându-ş numai dăj-dile, care fieşte căruia după putere li să vor pune, care m(i)lă împărătescă şi crăiască cu adâncă ple-căcune, precum ni să şi cade o am priimit şi o am sărutat. Şi am trăit noi pănă acum întru ace milă şi în zilele prem(i)l(o)stivuluî şi preputerniculuî şi preluminatuluî nostru împărat Carolus, din m(i)la lui D(u)mn(e)zău ales împărat al Romei, ţăreî nemţeşti şi ungureşti şi Boemieî crai, iproc. şi iproc., moştenitorîul scaunului părintesc, neîncetat cu la-crămî mulţămim şi rugăm şi vom ruga pre întru tot induratul D(u)mn(e)zău, ca să-î întărescă împă-răţiîa şi să o păzescă întru mult şi fericit ani, împreună cu toată păzită de D(u)mn(e)zău şi iubitoare de Hs. oaste înălţieî sale şi ca să-î de D(u)mn(e)zău biruinţă asupra păgânilor şi să supue pre toţ vrăjmaşii supt picoarele sale. Pentru ca şi de acum înainte să putem trăi viîaţă lină şi făr’ de gâlcavă, întru ace părintescă şi strămoşască lege vechie gre-cască, în care am trăit şi pân’ acum de trei sute şi treizeci şi doi de ani, de cănd au descălecat moşii noştri, pe acest pământ şi ş-au zidit acastă sf(â)ntă beserecă şi pe urmă celelalte, şi ori cine ner întreba spunem cu adevărat, că noi sântem fii adevăraţ ai sf(i)nteî beserecî ai răsăritului, care ţine lege ce vechie grecască şi pre aceia vom să stăm neclătiţ păn’ la moarte, de care credinţă uicî sabiia, nici focul, nici închisoare, nici sărăciîa, nici foame, nici goana, nici moarte, nu sântem bucuros a ne despărţi, căci întru acasta sântem legaţ cu mare www.dacoromanica.ro — 85 — jurământ înainte luî D(u)mn(e)zău, ca să ţinem toate rânduîaleîe legiî, care şi până acum am ţinut neclătite, făr’ de scădere şi făr’ de adaogere şi pentru -credinţa am întărit acastă carte cu peceţile şi cu iscăliturile noastre, ca să să criză în tot locul. S-aă scris în Braşov, It. 1724. Gen. 15. (L- S.)..................... (L. S.) Iconomul sv(i)nteî biserecî dela Bol-gariîa Braşovului protopop Flore Baran. (L. S.) Eu erei Radul Tempe. (L. S.) Eîi popa Theodor. (L. S.) Az popa Statie Grid, (L. S.) Erodiîacon Gheorghi s(i)nu prot. Flore, (L. S.) Pătru gocmanu. (L. S.) Eu Petcul gocman. (L. S.) Tănasi Yasilie. (L. S.) Radu Pădure. (L. S.) Stan Mihai Muntenu. (L. S.) Eu Dumitru Nan. (L. S.) Radul Pricop. Zerneşti. (L. S.) Eu popa Mihail vel. (L. S.) Eu popa Vlăduşcă, (L. S.) Eu popa Vlad. (L. S.) Eu popa Dobre. (L. S.) Eu popa Zmădul. (L. S) Eu popa Vlad. www.dacoromanica.ro — 86 — (L. S.) Eu popa Comşa. Eu popa Ion. (L. S.) Eu popa gocman Bratu şi gocman Ion şi Ion Vătafu, împreună cu tot satul şi cu toţ plăiaşii. Tohanu. (L. S.) Eu popa Ion cel bătrân. (L. S.) Eu popa Rad(u) şi eu pop(a) Radu (L. S.) (L. S.) Eu pop(a) Andrei şi eu popa Braţul (L. S.) (L. S.) Eu pop(a) Braţul. (L. S.) Eu Mânu birău, împreună cu tot satul. (L. S.) Eu VIad Vătaful. Râjnovu. (L. S.) Eu pop(a) Opre Grid ot Răjnov. (L. S.) Eu popa Stoica. (L. S.) Eu gocnlanu Dumitru. (L. S.) Eu gocman Părvu. (L. S.) Eu Radu Văsce. (L. S.) Eu Părvul Rădăcină împreună cu toţ sătiianii. T u r c â ş. (L. S.) Eu pop(a) Matei, Idomir goc., Negoe goc., cu toţ sătenii. www.dacoromanica.ro — 87 — Satulung. (L S.) Eu popa Ghiorghi i gocman Stan Voiculeţ i Radu Tomei cu toţ sătenii. Târlungenii. Eu popa Lupu. (L. S.) Eu gocman Radu. Eu Stoica Tabac împreună cu toţ sătîaniî. Pr ejmir. (L. S.) Eu popa Ioan, împreună cu gocmanul Negul, împreună cu toţ sătenii. (L. S.) Eu Stinghie. Eu Stan Inasu. (L. S.) Eu Radu Săcăroîu (L. S.) Eu Teodor Loga. Eu Dan s(i)nu Dan. (L. S.) Eu Stoica Manole. (L S.) Eu Stan Inaşu. Eu Coste Langaş. (L. S.) Eu Stan Zalinca. Eu Pătru Găitănar. Eu Voicu Bureţe. (L. S.) Eu Dumitru Lă-zăroîul. Eu Dumitru Purece. (L. S.) Eu Dumitru Zaraf. Eu Todoran Zalinca. Eu Opre Birte. (L. S.) Eu Pătru. Eu Necula Donie. (L S.) Eu Radu Hărbe. Eu Stoica Mălaîa. Eu Dumitru Boiagiu. www.dacoromanica.ro — 88 — (L. S.) Eu Dumitru Gâ-mule. Eu Toader Fulga. (L. S.) Eu Radu Orghi-dan. Eu Crăcun Muca. (L. S.) Eu Gherghi Lebu. Eu Stan Bunghez. (L. S.) Eu Ion Mănzu. Eu Dumitru Pâli-grad. (L S.) Eu Opre Govna. Eu Văsălache. Eu Ion Meşotă Eu Opre Svete. (L. S.) Eu Micu Birte. Eu Stan Albu. Eu Radu Urzică. Eu Voîcu Pierne. (L. S ) Eu Mogoş Croitor. Eu Necula Veverit. (L. S.) Eu Toader Cătana. Eu Dumitru Săcă-roîu. Eu Toader Caluţu. Eu Stan Cucu (L. S.) Eu Ion Leu. Eu Coste Iarca. (L. S.) Eu Văsiî Orghiden. Eu Stoica Riccă. Eu Radu Cătana. Eu Radu Pădure. (L. S.) Eu Neguş Cucu. Eu Alde. (L. S.) Eu Radu Bunghez. (L. S.) Eu GhergheHerte. Eu Ion Gămule. (L. S.) Eu Radu Stinghe. Eu Toader Brânca. Eu Văsiî Badiu. (L. S.) Eu Opre Pavel. Eu Simbotim. Eu Coste Buzoiu. Eu Todoran Săcă-rbîu. (L. S.) Eu Văsiî Orghi-dan. (L. S.) Eu Dumitru Fulga (L. S.) Eu Stan Hoge. Eu Stan Buda. (L. S.) Eu Văsiî Marcu. Eu Todoran Nan. Eu Stoica Măcucă. (L. S.) Eu Iosif. Eu Mihăil Zalomid. (L. S.) Eu Ion Boghina. Eu Ştefan Cojocar. (L. S.) Eu Opre Boghicî. www.dacoromanica.ro — S9 — XXXI. 1724. Răspunsul*) dat în scris, de prot. Flore, popa Radu, popa Tudor şi popa Statie, gheneralului baron de Tiş, cînd — în urma poruncii din 20 Mal, primite dela gheneralid cel mare dela Sibiu Kenihseh — a fost chemaţi la el. (copie.) 1724. Februar 13. Parie, ce s-au răspuns la comendir ghinral pe puncturile, ce neu întrebat, paria. După o luminată poruncă, ce neu venit dela marele cinstitul măriîa-sa ghinărariul nostru după poncturile, ce neu venit dela măriîa-sa, ca nişte maî mici robi dela inimă şi dela suflet dăm răspuns aşa: Pre luminatul şi sfântul şi preputârnicul împăratul nostru, care-1 avem după D(u)mn(e)zău m(i)-l(o)stiv stăpânitorî şi păn’ acum l-am pomenit în st(â)nta beserecă şi de acum îl vom pomeni. Pe vl(ă)d(i)ca din ţara rumânescă îl pomenim, căci de acolo am luoat darul preoţiei, şi bl(a)goslo-veniia de acolo priimim şi vom priimi şi poruncile legeî cele sufleteşti vom să ascultăm, pe cum şi pănă acum. De legăturile şi afuriseniile arhiereilor, dela carii nem hirotonit, nu putem, ca să nu ne temem. *) Vezi „Istoriia beserecei Şcheilor Braşovului1’, (manuscript dela Radu Tempe), publicată, de Sterie Stinghe. Braşov a 1899 p. 79. www.dacoromanica.ro — 90 — XXXII. 1724 (7232) Martie 12. Gheorgllie Cailtacuzino promite Braşovenilor, că va Interveni la locurile competente în privinţa asupririlor religioase, (original). Sfinţiilor voastre preoţilor şi dumnevoastră oro-sanilor dela Schiaî, dela Dumnezău bucurie si sănă- J 3 ' » tate poftescu sfinţiilor voastre şi dumnevoastră. Scrisoare sfinţiilor voastre si a dumnevoastră. } j ’ cu bună voinţă o am luat, întru care, ce ne scrieţ şi ne rugat pentru sfânta biserecă de aici, ca să fim de ajutoriu la supărările şi pîedecările, care nu leţ avut până acum Şi acum vă să împotrivescu în oarecare lucruri, care biserecă nu le priîmeşte, de acasta, căt va fi de pre parte me, căt îm va fi putinţa şi la maria-sa ghineralul comendant şi la alte locuri, unde să va căde, că va fi de folos, nu voîu lipsi a nu face rugăciune şi a nu fi de ajutor în folos, dupe datoriîa me, care mi să cade, iară şi dumnevoastră unde vă să va păre, că vă să va trece rugăciune, a vă face datoriîa să nu lipsiţ Şi Dumnezeu să vă fie de ajutoriu şi să vă măngăe în supărările cele înpotrivnice, cu ale lui nespuse mile, si cu acasta rămăiu al sfinţiilor voastre si al dumnevoastră de tot binele voîtorîu. Sibiiu, Martie 12. lt. 7232. Ghem ‘gliie Cantaciizino. www.dacoromanica.ro — 91 — XXXIII. 1724 Martie 15. Scrisoarea protopopului Flore Barau, cătră delegatul bis. Sf. Nicolae Christof Vojku la Viena. (original). Iubitului nosztru fii dumiszale jupan Christof Vojku, dela atot cziitoriil Dumnezeu tot binele tsel feritsit rugem si poftim. Vrind dumnyata a sti si de noi si de tsei de akasze ai dumitale, cu mila lui Dumnezeu ne aflem toc szenetos. Alta fatsem dumitale ştire, cum ce pene acum szintem in patse, precum stiî, cind ai jesit de aits. Alta vei stil pen acum si gilisu szau riszipit, numai gubernium mai szint la Szibii si meriia sza Draut jud. n-au venit pen acum, iar viind vom trimite si tse am vorbit, vei sti tse va fi. Numai ne rugem dumitale, pentru mare mila lui Dumnezeu, sze fii szilitory si osztenitory en tot kipul, mislotsind prin tsei tse vei kunoaste priiatiny adeveracz, tsertsetind la resi-dentul doamnei si luend enveczetura, ka doare am putea reminya en tse am foszt. Şi noi reminem da-tory si gata a ruga pe Dumnezeu pentru foloszul ' szufleteszk si trupeszk al dumitale si sze ne szkrij, ca sze ştim de tsale tse sze iszpreveszk atsij si fii ku Dumnezeu. Szau szkisz en Braşov, anu 1724. Martie die 15. Rug(ă)tori cătră Dumnezău Protopop Flore Barem. www.dacoromanica.ro — 92 — XXXIV. 1724. Martie 29. Scrisoarea protopopului Flore Barilii, cutră delegatul bis. Sf. Nicolae Christof Voiknl la Viena. (original). Iubitul nosztru fij Dumneata zsupan Christof, dela atot cziitoriil Dumnezeu tot binele rugem si poftim. Pentru noj si pentru aj kaszej dumitale vel sti. ke ne aflem szenetos si en patse pen akum. Alta te rugem pentru lucru, care te-am trimisz pe dumneata, ca sze szilesty en tzt kipul cu azsutoriil luj Dumnezeu, doar am dobindi de tsele tse ne-am rugat en soprikatul, kare czam dat. Dar trebue si atsaszta sze stij, pentru porunka, kare ne venisze kind jeraj aits, ka sze nu maj pomenim nits sze aszkultem de archiereij, karij pen acum am asz-kultat en leazse numaj. De atsaszta fatsem dumitale ştire, ka en tot kipul sze szilest sze reminem tot'szupt atsa aszkultare a lezsij si a archiereilor, carij si pen akum am foszt, dekind szintem noj şi dekind au dobindit luminatul inperat czara atsaszta. Iar de aj kunoaste keszte lukru atseszta la mare pri-csina si ar zitse, kum ke szint szupt aszkultare a luminatuluj inperat archierej de leazsa gretsaszka neunic, tse de atseja trebuje sze aszkultem, atunts poc tsere, ca sze fim si noj szupt aszkultare a je-piszkopuluj dela Rimnik, de peszte Olt, kets si je- www.dacoromanica.ro — 93 — piszkopul jaszte szupusz vledikej dela Belgradul tsurtsesk, en tse kind aj kunoaste mare greu, si kum ke entralt kip nu vom putea fi en patse ku leazsa de vledika al tselor unic, iar entralt kip sze tseae, kets nu szintem bucuros a ne dezlipi ku leazsa, de unde stij ke am czinut pen akum, de atsaszta fa-tsem ştire si ne rugem, ca sze szilest si Dumnezeu sze fije cu dumnyata, cu mila si ku azsutor pururea rugem. En Braşov 1724. Martie die 29. Rug(ă)torî cătră Dumnezău Protopop Flore Bar an. XXXV. 1724. Aprile 4. Scrisoarea protopopului Flore Barail, cătră delegatul bis. Sf. Nicolae Christof Voikul la Viena. (original). Pe Dumnezeu rugem pentru buna senetatja dmnevostra si-1 rugam se ne fie tuturor de agutorî. Alta vets sti dumnevoastre, ke trei karts, tse nets trimis, neu venit la Aprilius 21. si tse ne scriets, de toate am intselles si foarte nem bucurat. Tse jare ne rugem dumitalle tsinstite doktor Geor- www.dacoromanica.ro — 94 — gius, ka unui fiju sufletesk al nostru, se silitz se ne fatsetz un dires foarte bun si fii si lui supan Kristoff, omului nostru de azutori, ke noi purure rogam pe Dumnezeu pentru buna fatsere de bine, kare Dumnezeu la atseste greutez ale noastre te au dat noao- si fiind mila lui Dumnezeu si a impera-tului ku noi, de tse nem rugat de toate ne fe temei bun, ka nimini se nu-1 poate strika, p^kum am dat omului nostru skrise toate, anume inke si de rindull protopopiei, ku v-om ave patse in lecse, asa se fie si stepenire protopopiei in lecse de ketre vladika si de ketre uniacii lui. Cse toate teribile noastre proto-popull se le isprevaske de aicsi si ale eparchiei noastre. Si dezdile cse vom ave dela inperatull, silits se fie si kurn am avut pene akum dela Leopold mila şi acsele dezdi se se adune de protopopu de aicsi si se se de unde va rendui inperatull si ori cse po-runke sau zudekate, sau rendueli ale lecsii noastre, numai protopopu din Braşov se fie volnik alle isprevi, jare altul nimini in lucru lecsii si-n trebile popilor ( czinutului Birszei, sau in lucrulile azestor bisericsi neunite, se nu se amestecse, nicse sze porumtsaske, kecsi ke bisereka Brasovullui din cseputul jei au fost numa biszericsillor Birsei si protopopul de aics poracsitori si protopop, cse asa isprevits si akuma si pentru rendui biseritsei de aicsi, kare are vinuri din via jei, tserkaz dare de s-ar pute facsg mila in-peratullui, se fie sloboda a vinde vinul jei aicsi in oraş in Braşov. Si vezind dumnevoastre ke e lukrat i bun spre noi, inpincsez galbin sicritaresului paturu- www.dacoromanica.ro — 95 — zecsi, sau ji daz maj mulz, ka se putez si isprevitz si despre noi, vez sti ke avem pacse, si ni sau dat cuvent de ginerarjul de aicsi, ke avem pacse de lucrul lecsii si de vladika, alt supine Christoff, despre cassa dumitalle, vei sti, ke se inkine ku senetate si sint totz senetossi. Aprilius, 4. dies 1724. Rug'(ă)tori cătră Dumnezău Iconomul fi Protopopul FlOVC HtlVlUl dela sv(ă)nta şi vestita bisereca a Bolgarieî Braşovului. Dumneta supine Christojf sileste de toate de zeboveste si le ispreveste, ke vez dumneta, ke este kalle depertate si altedata cu anevoe jeste a kauta lucrull acsesta, dare de plata dumitalle vrend Dumnezeu a fi pe voja nostra idoit poate kez va ffi, numai ne rugem foarte si Dumisalle supan doctor Georgius se ne fie de azutori, ke mare nedesde noastre acsii la dumnevoastre jeste si cse vez o ve respunsull.... in toat septeminile se avem stirre. (In această epistolă e şi o hîrtiuţă de cuprinsul următor:) Si acseste se le isprevit foarte bine, cintirimu biserjcsei şi bisereka, se nu o kalcse nimini din csei din afara, deregetori sau ostasi. Preotesele, cse re-mine seracse de preoţi, se n-aibe in urme nevoe de www.dacoromanica.ro •96 — bazele*], sau de alte nevoi ale terii. Şi kurte popilor nimini se nu o kalese. nicsi katane inperetesti, nicsi deregetorii lokului. Pe popii se nu-i sudecse nimini fere protopopul din Braşov ku soborul lui csel de popi, ori cse lucru a lecsi au popesk ar fi. XXXVI. 1724. Aprile 22. Scrisoarea protopopului Flore Barau cătrră delegatul bis. Sf. Nicolae Christof Voiknl la Viena. (original.) Dela milosztivul Dumnezeu ve rugam tot bineleT dumnevoastre de noi vrind a sti, din mila lui Dumnezeu sentem ku pacse. Alt vetz sti dumnevoastra, karte, tse netz trimis, njau vinit si de toate cse ne scrietz am inzeles-si foarte' nem bukurat. Si vez sti dumnevoastra, ke toate kerzille 5. neu venit şi cse atz skris in trinsele am intzeles, dare si noi am trimis la Apri-lius in 6. dies karte, in kare era skris atseste, se silitz se ispreviz toate kete sent la dumneta date zupine Kristoff, inke si acseste se se skrie in di-plomul biserecseii, se se skimbe numele popilor cselor trekutzi si se se skrie numelle acsestor de akuma ai Braşovului, aii Birszeii, ai Fegerasului, se *) dajde. www.dacoromanica.ro — 97 — inpincsez mulz galbeni la sikritorisull si pretutindini, ka se-nsprevitz si acseste, in lukrul protopopiei şi in sudekata popilor nicsi vladika, nicsi unia, nicsi csei den afara se nu se amestecse, nicsi se porun-csaske, numaj protopopul de Braşov, bisericsille noastre ale neunitzilor si ku cinterimul a Brassovului, a ţinutului Birsei, a Fforogasului *), se naibe putere se le kalcse, niz vladika, niz unicsii lui, nizi stepinitorii lo-kurilor de aicsi, si se faczez mila imperatului ku acsasta bisereka din Braşov, se vinze vinurile ei, kare are dela moşiile ei, aicsi se-1 vinze in Braşov, pentru se nu kalcse karte popii, nitsi katane, nicsi derege-torii lokului, pe popii neunicsi sei sudecse protopopul di Braşov ku soborul popilor lui. Dasdia popilor neunizi si toate trebile lor, se se stringe de protopopul din Braşov si unde va fi porunka imperatului, akolo se se duke si dasde, sq fie ku mila, kum au fost dela Leopold pe akum, pentru seracse preo-tese, kare remin de popi, se aibe pacse de derege-tori de dasde si de alte nevoi de toate, pene va. păzi vaduvia ej. Acseste toate siliczi se se pue in diploma biserecsii si a lecsei. Dare csestelalte siliz de ispreviz ku csejelalta karte imperetaska a oraj ului de ajcsi, cse avez acsii de o innoitzi, si mai punez akolo acsasta, pecum ke facsez salba la inper^ fie, ke pentru inperatul la vreme de oste mulz; oamim de aicsi au dat ajutori, inke si kapetele s-au pus pentru inperatul. Cse si csi se ispreviz de toate si pentru rindu vamei vinurilor facsem ştire supine *) Făgăraşului. 7 www.dacoromanica.ro — 98 — Kristof, ke am dat innaint negucetorilor si ku totii zicsem, se zebovesti se isprevesti si de vama vinului si acsest lucrul se-1 skriez in diploma orajului, tseja tse de sau gesit la supon Mogos, tse o avez akolo, numaj numele csele trecute ale oaminilor de atuncsi, se le Ies acsi se le skriez numele oaminilor csestor de akum, a preoţilor de aicsi si v-o secse batrini de aicsi. anume de csei mai de frunte si apoi a tuturor orosanilor si ne rugam foarte supane Christoff se zebovesti, pene vei isprevi toate se nu vii inkoacse, ke plata si keltuiala foarte ku voe buna iz vom da, si ku mulcemire mare, iare dela Dumnezeu milostivul ku dumnelui csinstitul doktor Georgie, mare plate vez ave, skozindu dumnevoastre atitia suflete din nevoi si fekend orajului atita bine, nu vom uita nicsi noi fatsere de bine a dumisale doktorului George, cse pene va fi orajul acseste si sventa bi-sereka, nu va fi uitat de noi in vecsi, cse fiyu bi- serecsilor cselor de...........*) va fi a purure, si mulzemit de noi si neuitat. Foarte foarte ne rugam de toate cse v-am skris, si akum si cse sint acsii la dumneta supane Kristoff siliz ku azutorjul lui Dumnezeu de le ispreviz bine, jare Dumnezeu se ve fie purure de azutor. Aprilius 22, do zille 1724. Rug(ă)torx cătră Dumnezău Iconomul şi protopopul Flove IiClVtm dela sv(â)nta şi vestita bisdreca a Bolgarieî ___________ Braşovului. *) lipseşte din epistolă. www.dacoromanica.ro — 99 — La margine e scris: Karte cse sau trimis dela Kanter o am luat şi o am kivernisit asa pekum nez skris dumnevoastre, nefiind szupan Necula aicsi. XXXVII. 1724. Mai 1. Scrisoarea protopopului Flore Barau, cătră delegatul bis. Sf. Nicolae Chrisiof Voikul la Viena. (original). Christos annesti! Dumitale zupane Krisioff Voikul ku senetate ne incinem, de noi vrend a sti, di mila lui Dumnezeu sentem senetosi si avem pecse pana akuma. Alt vei sti, ke toate kestile, kite ai trimis dumneta, au venit aicsi la noi si de toate am inceles, numai sileste, ka se se isprevaske lucru bun si de csele cse am scris akuma, Tn urma se daj fitancie inke odate, de csele cse mai rugam pe luminatul inperat, apoi kum va vre Dumnezeu asa va fi, pentru vinurile biserecsei se le vinze aicsi slobode, pentru lucrul protopopieî nimini nimika, nicsi vladika, nicsi alzii deregetori ai locului, se nu se amestecse in lucrul popesku, fere protopopu ku soboru lui. Bise-rika cu tintirimul, se nu ni se kalcse de nimini, 7* www.dacoromanica.ro — 100 — nicsi acsasta, nicsi in cinutul Birszei, pentru preo-tesele seracse se fie in pacse de nevoile lokului si de dasde, kurtile popilor se nu le kalcse nimini si in lokul unde se scrie in diploma de un Vac Istfan si Micimii Puful, karii se amesteka in lucrul pro-topopiei si sent skosi se n-aibe traba, asa in lokul rol*) punez pe Sipa**), ca se fie lipsit dela drege-toria protopopieî de aicsi si din moşia bisericsei. Si do altele kite am scris, sileste de toate de ispre-veste, kum va vre Dumnezeu. Si pentru lucrul vinului se zebovesti se isprevesti, ke ku tozii sintem bukuroji a tracse keltujala si plata dumitale cse va ffi, si ne scrie, se ştim si noi kum e lukrul pe acsii, si fii ku Dumnezeu de azutori. Majus prima 1724. Rug(ă)torî cătră Dumnezău Iconomul fi protopopul Flove Bavcifl dela sv(ă)nta şi vestita bisdreca a Bolgariel Braşovului. *) lor. **) Jipa www.dacoromanica.ro — 101 — XXXVIII. 1724. Mai 11. Scrisoarea protopopului Flore Barau, cătră delegatul bis. Sf. Nicolae Christof Voikul la Viena. (origina 1.) Christos aneszti ! Dela atot csijitoriil Dumnezeu szenetate si tot binele poftim dumitale zsupan Christoph, alta pentru noj vej sti, ke ku mila lui Dumnezeu szinten en patse, nu avem nitsi o szuperare pen akum, alta vej sti, ke am luat o karte a dumitale, kare szau szkisz Ap. 24. si alta Ia Apr. 29., (nu ştim zilele noastre au ale nemcilor) entru kare tsale tse ne szkrij am enczelesz, pentru kare zits dumneata, ke nestijind kind va se fi valosze, nu vei pute zebovi maj mult, dekit pen la leszatul szekuluj de Szin-peter, de kare lukru ne mirem, kum sze ne las dumneata atseszt lukru neiszprevit, de vreme tse ku asutorul luj Dumnezeu aj entseput a keuta si a te kunoaste domnii, tse dumneata nu szokoti szkedeare si lipsza trebilor, kare ai aits, tse sze ne szkrii tse trebi aj si din kite vom putea vom szili a szluzsi, tse dumneata kaute de sez sze ne szkocz valoszu la un fely, ke ne sezind dumneata szene iszprevest lukru, nits de o treaba nu ne va fi munka si zsupan Mogos jaszte bolnav si nits kum nu poate www.dacoromanica.ro — 102 — veni si sze sze fake atitea kej. Asa ne rugem en-tr-alt kip sze nu fije, tse numaj ku asutorul luj Dumnezeu sez si szileste, ka doar ni szar iszprevi tseva szpre bine, sze nu sze bukure pizmasij si mai tare dijavolul, kets de naj sedya pen la iszprave, mare pagube am avya noj, si dumitale enke nar fi nits ku o tsinszte, kets lukrul jaszte kum stij pentru atite szuflete, si lumya toate nu azsunzse a sze preczui mekar numai ku un szuflet. Pentru bany de vor lipszi, vom szkrije de unde sze jaj si karte la domnul Bossner nu szau trimisz, jar ku tseaja poşte vom trimite, atsaszta akum si fij ku Dumnezeu. En Braşov 11. Mai 1724, Rugători de Dumnezău Protopop Flore Bar an. XXXIX. 1724 Mai. Sorisoarea protopopului Flore Barau, cătră delegatul bis. Sf. Nicolae Chrisiof Voikul la Viena. (original). Dumitale supane Kristof dela Dumnezeu rogam tot fericsitul bine, jare de noi vrend a sti, toz szin- www.dacoromanica.ro — 103 — tem senetosi si in pacse. 0 karte, cse aj trimis dumneta la Maj in 6. zile, nea venit, si de toate cse ne skrii dumneta am pricseput, de senetate ne bukuram, jare de altele ne miram pentru rindul zebevii si pentru pricsina dumitalle a veniri inkoacse, adeke se zitsem de lukrul szabavii respunszului dela kurte ştii bine dumneta, ke je o inperatie acseje si ku sabava jase lukrul afara, dare nedesduim la mila lui Dumnezeu si a inperatului, ke tot ne va esi valosul, numai dumneta fe atita bine, kum sau zebovit csel mult, de zeboveste pene va esi valosul si mekare ke multe am skris dumitale lukruri, dare kind vei vede, numaj cse vei pute tot se silesti, se le esi lukrurile csele bune, dumneta vei vede kum te va invaza Dumnezeu, asa vei facse. Si pentru rindu banilor sene skrii, se stimu kiz* zar tribui, si-z vom trimite vekszel, de vei lua, ke avemu acsii priatini, jare pene atuncsi, dez va tribui, ja dela dok-torul kiz vor tribui, si se dai petutindeni unde va trebui, de sar keltui ket de mult. Si ne rogam dumitale, se sebovesti si pene nu va esi valosul, ori cse feli ar fi, se nu te misesi de acsii, ke vom fi de toate okara si nevoja si de risul duşmanilor, precum bine ştii dumneta, jare de rindul dumitale, ştim kez va fi ku greu, dare si pe ai esi nicse o negacetorie nu face nimini, ke sau inkisu toate cerile si sau oprit foarte tare Moldova si cara munte-njaska, de nu vine nimini, nicsi nu se ducse akolo, cse sedem toc inkisi. Dare lesne am trimite pe supan Mogos si se vii dumneta, dare intii acsii www.dacoromanica.ro — 104 fiind intii dumneta kunoskut, pe unde sau dat je-stantiile, kum sar pute altul instiiza, ar tribui a incsepe keltujala dinţii si nu sar folosi nimika, apoi aicsi duşmanii ar zicse, jate ke unul nau jsprevit nimika si sau dus altul si acsela asa va umbla, si indate csei ne kauta ne vor dobendi si acsesta lu-krul nul putem facse, ke foarte e reu de noi de toz si vom fi de toata nevoja, kum zicsem akum nimini nu fak nicse o negucetorie, nicsi nedesde de Kimpulungu a fi tirgu ne jeste, ke maj tare sau oprit akolo, dekit aicsi. • Cse ku tocii te rogam pentru mila lui Dumnezeu, se zebovesti dumneta, ka se se isprevaska la un feli, ke doara nu va fi lukrul asa, cse de dumneta petutindini daruri si bani kase poz isprevi, kum am zis kit de multsi, ke acseja sokotim, ke nu te vor sebovi mult. Jare ji noj dupe mare mulcemita vom sokoti ostenela dumitale, ku mare csinste si kit poc te kiverniseste foarte bine si tribuind bani ja de unde vej găsi si ispreveste lukrul, se nu fja pe voja duşmanilor, jare se nu vii ikoace fere is-prave, ke tots sinte.m de ruşine si duşmanii se vor bucura. Si noi vom fi la mare nevoe, si noj intralt fel nu putem facse, kum poc secoti si dumneta, si nemaj scrie, se ştim kum e lukru si mila lui Dumnezeu,. se ne fie tuturor de ajutori, amin. Mai 1724. De bine voitori dumitale protopopu Flore, iconomul Bolgarie(î). www.dacoromanica.ro — 105 — Si niskari lucruri ale dumitale incoacse cse vor ii ne scrie se isprevim, dela kasa dumitale sint toc senetosi si in pacse. XL. 1724. Iunie 1. Scrisoarea protopopului Flore Bara.ll, cătră delegatul bis. Sf. Nicolae Ladislcm Christof Voikul la Viena. (original). Dumitale supan Kristoff dela Dumnezeu rogam senetate, despre noi de vei vre a sti, din mila lui Dumnezeu sintem senetosi si in pacse, kartile, cse niaj trimis dumneta, ni-au venit ku csa dela Maj 21. si alte doao, si de toate, cse ne skrii dumneta, am inzeles, dare si noi vei sti dumnota, ke in toate septeminile trimitem dumitale skrisori si nu ştim vin la dumneta, cse vei szti dumneta, pentru con-ferenctia, ka icsi sau fekut, si kum jaste lucrul jate ke au scris preotul Vadull, si aicsi skriem dumitale. ka se staj pe lok, ke sokotim, ke dupe cse va trimite domnul Baroni Ficter acseste de aics lukruri, va lua si respunsul, jare kind va fi esit valosul, asa se sokotesti ku dumnelui daskalul, se punec toate cse vam skris maj nainte, cse vez vedea ke sint bune, intii puntul se fie, acsasta bisereka Bra- www.dacoromanica.ro — 106 — sovul ku satele ei ku toate lukrurile protopopiei, ke aicsi e skaunul csel batrin, după acsete se punez bisereka Fagarasului, ka se nu se fake vre un lucrul amestekat, kum arate si skrisoare acserei pomeneşte intij Braşovul, ke este skaum maj veki, dup-acsasta al doile puntul asa, se luom darul preo-ciej si al sfincirej, de unde am luuat din cseputul nostru pene akum, se luom si de akum innainte. Si pe Sipa akoso sel numeşti negreşit, unde e numit Rac Istfan si Michail din Kisfalve, in lokul lor se-1 skrii pe el la. diploma, kaute ke acseja cse fecsa atuncsi turburare sint skrisi. Apoi de lukrul vamij, ku ne skrii ke aj dat memorai inlountrul si zics, ke vej isprevi si noj dupe kuventul dumitale vom umbla, de vom facse la domnul Fikter si la Csapaj, numai ne rugam, se nu ne laşi pe urme in pagube si dumneta stei pe lok, si ne fe ştire, csez va tribui si de toate vom purta grisza, ke după Dumnezeu la dumneta avem bucuria, ka se nu se bucure duşmani, ke kum zicsem, socotim, ke nu va fi akuma asa multe zebava, si după ostenela dumitale vom da si plata, cse va fi ku mare mul-zimita, si Dumnezeu se ne fie de azutori tuturora. Prima Iunius, 1724. De bine voitori dumitale protopopu Florian din Braso, ku tot soborul nostrul. Iare despre cinstita kasa dumitale sin toz se-netosi din mila lui Dumnezeu. www.dacoromanica.ro — 107 — 1724. Iunie 1. Scrisoarea protopopului Flore Baran, câtră delegatul bis. Sf. Nicolae Christof Voikul la Viena. (original.) Dumitale iubitul nosztru prijatin si ka un fij zsupan Christoph, dela Dumnezeu tot binele rugem si poftim. Karte, kare aj trimisz la Mai 16. o am luoat la Maj 28. si tsele tse ne szkrij am encelesz, tse vej sti ke instantia, kare aj dat dumneta en leuntru, szau trimisz aits la domnul Baron Fikier, si merija sza au trimisz pe vamesnl din Sibij ku instantia la Fagaras, si au entrebat ku zsuramint pe deregetorij de akolo, de sint adeverate kite ai szkrisz en istantie, si au geszit toate adeverate, enke si mai multe szuperer sze fije avut dekum au foszt szkisz en instantie, si kemindu-ne si pe noj la Fagaras, ne-au zisz, ka szei dutsem si noj atis-tatie dela domnii tsetecij, ka sze sze enkredinceze de szint adeverate si tsele tse ai szkrisz pentru oamenij din oraşul nosztru, kum szau szkulat ku azsutor enperatuluj la vreme de reszkoale si muie au perit si unij szau robit. Si jate, ke trimitem şi atsaszta atistatie la domnul Baron Fikter si merija-sa le va trimite atsij, tse sze kauc sze tsertsetez la tsela tse vej fi avind la kamara. Iar pentru rindul www.dacoromanica.ro — 108 — vemij vinurilor a imposiciuluj szileste a iszpevi tseva, ke vei sti, ne-am rugat la Tsapai si am trimisz si la baron Fikter si fegeduim, prekum ne ai szkrisz dumneata, numaj szileste, ka sze avem si folosz, sze nu fim numaj ku keltujala. Alta vei sti, ke sztem la mirare foarte tare, kets zits, ke nu vei pute sede atsij, pene szeva iszprevi lukru si sze fim ku atita paguba si ku lukru neiszprevit, si stij bine, ke noj nu avem om de asa, si zsupan Mogos jaszte tot kam bolnav si nu poate veni, tse dumneata sez de iszpreveste atseszte pentru lukrul lezsii, prekum ne-au foszt vorba, jar de rindul vemij kit vej zebovi mai mult, pe kum cam szkrisz mai na-naite, tote sze vor plini, dela tsej tse sze cin ku viile. Numai jar zitsem si ne rugem dumitale, sze nu vii si sze las lukru neiszprevit, ke afare din kel- tujala am ave toc mare ruşine, ke szar foarte bu-kura vrezsmasij noştri. Si de ai grizse pentru marfa, kare vine dela Lipsea, sckrije dumneata la tsesti prijatiny, kum je zsupan Zota szau la alcij si vor purta de grizse. Si sze szokotesti foarte bine, kind sze va aşeza karte pentru lukrurile atseszte, kum beszereka Brasovuluj, ku tsele 9. beszerets ale jei, kare szint en cara Birszei, sze nu aibe aits o bintu-jala en lukrul lezsii, tse sze sze cije pekum szau tcinut si pen akum si protopopul sze fije tot kum au fost en Braşov, si beszereka Fagarasului dupe atseszte, sze o szkrije si sze treim toc szupt mila luminatuluj inperat, si kind am ave vr-un pesz, sze www.dacoromanica.ro — 109 — ştim unde ne-am plinzse, sze ne foloszaszke, si alte asezemintur bune, kare te va enveca Dumnezeu. Szan szkisz en Braşov 1724, Iun. 2. Rug(ă)tori cătră Dumnezău protopop. Flore Baran. P. 8. Vei sti si de atsaszta, ke beszereka, adeke preocii din Cincar si din Budila si dela Markos si dela Tely, au venit de sze roaga, ka szei szprizsinim si pe jei pe lingă noj, tse dar ar fi ku putinca, sze sze szkrije linge noj. XLII. 1724. Iunie 15. Scrisoarea popii Ratlll Toilipo, cătră delegatul bis. Sf. Nicolae Christof Vojkul la Viena. (original.) Dela atot czijitorul Dumnezeu tot feritsitul bine rugem si poftim dumitale zsupan Chrisssto, alta de vei vre a sti si de noi si de aj dumitale de akasza, ku mila luj Dumnezeu sint toc szenetos, doao kere, kare aj szkrisz la Mai 23. si 1. 27, ne-au venit si tse ne szkrij am incelesz si de toate cam dat resz-punszul mai nainte, dar si akum zitsem, ke instancia, kare ai dat la inperatu, szau trimisz la domnul www.dacoromanica.ro — 110 — baron Fikter si au triraisz la Fagaras, de au iszpi-tit de szint adeverate atselya si adeverate, szau gaszit toate enke si maj multe, si pentru noj enke tse ai foszt zisz au tserut atistatie dela szfat si szau dat si o am trimisz la baron Fikter, szokotim, ke pene akum le va fi trimis atsij, si de rindul de bany, dec vor tribui vr-o szuta szau doao de florine, am szkrisz la dumnelui zsupun Iordaki doftorul si sze tsej, kec va da si ku tsejalalta poşte vom szkrije, de unde vej lua ale bani si vej pleti si dumneluj. Alta, kind ne szkrij vr-o karte, szkrije kit aj pute mai deskisz, dupe venire atsesztor atistatij atsij, so-kotim, ke va jesi si reszpunszul, tse numai dumneata sze sztai dupe lukrul atseszta, sze tsertsetez la tsine aj arka la kamara, doare ku azsutorul luj Dumnezeu ne va jesi lukru la bine. Atsaszta akum si mila lui Dumnezeu ku dumneata. En Braşov 1724. lunius 15. Al dumitale bun voitor ■popa Rciălll Terupe clin Braşov. www.dacoromanica.ro — 111 — XLIII. 1724. Iunie 22. Scrisoarea protopopului FlOl‘6 Barau, cătră delegatul bis. Sf. Nicolae Christof Vojkul la Viena. (original.) Dumitale zsupan Cristoph dela Dumnezeu sze-netate si alt tot feritsitul bine rugem. 0 szkriszoare a dumitale, kare aj szkisz la Iun. 6. am luoat si tse ne szkrij am enczelesz. Pentru tseale tse ne rugem si tserem, czam dat dumitale szkrisz, kind aj mersz de aits. 1. Ka sze avem patse en lukrul lezsij, sze nu ne szupere niminy. 2. Kend neva tribui preot, sze poate luoa preocia szau diekonija de unde am luoat si pene akum. 3. Preoteaszele veduve, kare dupe moarte a preo-tuluj vor sedya e tsinszte si nu sze vor merita, sze ajbe atsa mila, ka sze nu de dazsde ku czara, ke vej sti, ke depe moarte a vreunuj preot, numai un an jaszte en patse preoteasza, jar apoi le pun la toate minketurile si la dazsde, îar de nu vor pute fi jertare de tot, mekar sze de ku popij, ka un zsumetate de preot, numai deregatorij orasuluj szau aj szatuluj, sze nu le bintijaszke de nimik. 4. Pentru rindul de dazsde a popilor vej sti, kum de kind au dobindit luminatul inperat atsaszta www.dacoromanica.ro — 112 — czara, preoczij dazsde nau dat, kets preoczij szint totdeauna rugetori si vor fi pentru luminatul inperat si pentru toata preputernika oaszte a enelczijej szale, numaj tse au dat vladikej poklon un florint de an, tse en lokul florintuluj, sze fije mekar un taler de preot entr-un an si sze sze de la kamara, îar de sze va milostivi enperatul sze jarte si atsela maj bine va fi, kets preoc szint puczintej, îar de nu vor pute fi jer-tacz makar atsel florint szau taleru de preot, va sztrinzse protopopul si va trimite Ia kamara szau uude ne vor rindui. 5. Alta vej sti, kum ke ginerarul tsel mare si atseszt de aits ne au zisz, ka sze fim szupus si aszkultetori de jepîszkopul Rimnikului si de vledika Pataki nu vom ave nitse-o bintujala, makar ke noj am voe sze fim, prekum am foszt si pene akum, szupus la vledika din Bukurest si dazsde sze dem la kamara e lokul vladikei. Iar de vei vede, kum ke ne szte lukru en pro-tive si nu sze poate, ka sze ne czinem de mi-tropolija Bukurestilor, atunts pocs zitse, ka sze fim szupusz jepiszkopului de Rimnik (pene va czine si atsela lezsa gretsaszka tsa vekye, kare czinem noj) si de vom fi szupus akolo, atunts si deszide akolo keuta sze le dem, jar nu la kamara. 6. Prekum luminatul inperat szau milosztivit si nyau dat gratie, ka sze avem patse en lezse, asizsderya si alcz domni ori karij en lukrul lezsij www.dacoromanica.ro — 113 — si al beseretsei noastre, sze nu ne szupere, nits sze ne poruntsaka. 10. *) Pentru vinul beseretsei ne zits, ke nu sze va pute ka sze sze vinze ku kofa, dar dumneta tot szileszte, doar szar pute, makar vr-o 10. szau 15. bucz, ke stij dumneata, ke multa- paguba si kyeltujale au avut szfinta beszereka ku vinurile si ku alte. 11. Pentru inposicio, de nu sze va pute jerta de tot, makar pe zsumatate sze de oamenij de czara atsaszta, karij au vij en czara rumu-neaszka, si vei sti, ke, prekum ne-ai szkrisz dumneata, am rugat la Tsapai si la M. Baron Fikter am dat instomcie, pe kum si aszta jarne, en kare am szpusz, ke si atsij la ennelczata kurte am dat instancie pentru atseszta lukru. Si ne au zisz, ke nu jau venit ştire de atsij, jar dej va veni, kit va pute va fi si M. entra-zsutory, kets pekum ai szkrisz am si fegeduit, tse szileste si dumneata, doar am foloszi tseva. 12. Pentru bany vej sti, ke au szkrisz zsupan Mogos la Lackalner Kriner si sze merzsi si szecz szpui numele alesz Christoph Voikul sic va da, jar de vei fi luat dela doftorul Iordaki bany, vei da ederet, ke au szkrisz, ka szec de vr-o szuta szau doao de florine. 13. Si sze sze szkrije si atsaszta en karte, kare sze va fatse, kum sze nu ajbe alczij din dere- *) Ar urma 7. 8 www.dacoromanica.ro — 114 — getorj a zsudeka pe preoc dintr-atsaszta jepar-chie, fere numai protopopul ku szeborul preo-czeszk. De vor entreba de preoc, kicz szint, vei sti, ke aici en Braşov szint 4: protopop. Florya, popa Radul, popa Theodor, popa Stati, 4. en Zirnest: popa Manuil, popa Vlad, popa Dobri. 3. en Tochan: popa Ion, popa Andrej, popa Bratu. 2. en Rosnyov: popa Ojtre, popa Stoyka. 1. en Feldioara: popa Ion. 1. en Presmir: popa Iivan. 1. en Turchis: popa Matei. 1. en Szatul-lung: popa Georgi. 1. en Tarlunzseny: popa Lupa. 1. en Vladeny: popa Ion. 1. en Fagarasz: popa Totna, si kare vor mai pune akum. Si de szar pute aletura si beszeruka Czincza-rilor 2. preoc: pop(a) B . . . . *) şi pop(a) Sz ... . En Braşov Iunije 22. 1724. pug(ă)torî kătră Dumnezău. Protopop Flore Baram dela Bolgariî Braşovului. *) E foaia ruptă. www.dacoromanica.ro — 115 — Vej sti, ke maj szint 10. preoc entr-atsaszte jeparchije, de dau dazsde ku satele, tse vez de szar pute szkoate si atseja, sze fîje ku tsejalalc. XLIV. 1724. Iulie 12. Scrisoarea popii Radu Tempo, cătră delegatul bis. Sf. Nicolae Christof Voikul la Viena. (original). Dumitale Zsupan Cristoph dela Dumnezeu tot binele poftim, pentru noj, vrind a sti, ku mila luj Dumnezeu szintem en patse. n-avem nitse-o. szupa-rare de niminy, o szkrisoare a dumitale, szkrisze la Iunie 24., am luoat si kite ne szkrij am enczelesz, pentru bany am foszt szkrisz, ka sze tsej dela Lackalner Kritner vr-o 200. de fl., jar de vor maj lipszi jar ne vei fatse ştire. Alta ne rugem, szileste din kit poc, ka sze avem tseva folosz, si vei sti ke valatosul, tse au foszt la Fagaras si atistaczija de aits szau trimisz la domnul Baron Fikter de atunts, prekum cz-am foszt si szkrisz, si au reszpunsz, ke ly-au trimisz en szusz de atunts, jar ne temem, ke nu Ie va fi trimisz, tse dumneta maj tsarke la domni si szpune, kum ke depe aits szau iszprevit atsele dela Dumineka mare, de alte, kum sze aşez lukru, am foszt szkrisz dumitale maj nainte, nu 3* www.dacoromanica.ro — 116 — sztim venitu-czau, pentru dezsdile preocilor si pentru episzkopul Rimnikuluj si de alte si pentru preo-teszele veduve, ka sze tije en patse, sze nu le puje la dazsde ku czara, tse de nu vor pute fi jertare de tot, sze de tse vor da ku preoczij. Atsaszta akum si mila luj Dumnezeu sze fije ku dumneta. Szkrisz en Braşov 1724. Iul. 12. De mult binevoitor dumitale. Popa lî(l(7tl7 din Braşov. XLV. 1724. Iulie 26. Două scrisori (a fi b) ale protopopului Flore Barau cătră delegatul bis. Sf. Nicolae Christof Voikul la Viena. (original. a) Dela atot czijtortil Dumnezeu tot feritsitul bine rugem si poftim dumitale iubitu nosztru prijatin kyr Christoph. 0 szkrisoare a dumitaie din 11. Iulie am luat si kite ne szkrii am enczelesz, tse vej sti, ke asztez szint 2. szepteminy, de kind om de aits la tsertsetare la marija sza Baron Fikter si jau reszpuns asa, ke de 14. zile au foszt trimisz atsele www.dacoromanica.ro — 117 informatij en szusz, si reszpunsz enke nu jau venit, jar vijindu-i ne va da si M. reszpunsz, kum va fi. Si akum jar trimitem om si vom tserka foarte ku dedinszul de toate, prekum ne szkrij dumneta, ke foarte en grizse ne jaszte si noao lukru atseszta, pentru zebava informaţiei si noi temindu-ne am fost si maj szkrisz dumitale asztez 2. szepteminy, tse vej stă, ke am fekut kum am putut si am szkosz parie de atsele valatasur, tse au foszt en Fagaras si fiind ungureşte lem dat aits, de le szkriu latineşte si en tsasztalalta poşte le vom trimite la zsupan Krener, sze le kaucz (si kind nu vei gaszi karte dela noj la poşte, tot akolo sze entrebi si pentru bany, enke au szkrisz zsupan Mogos si-cz va da, jar dumneluj). Jate si atistatia de aits dela Braşov trimitem, kare foarte bine sze o pesztrez enpreune ku vala-tasurile dela Fagaras, tse kaute de vez en tot kipul kum va umbla lukru, ke atseszte le trimitem, ka sze te envec din trinszele, jar de vor fi venit tsele-lalte, nits sze le arecz atseszte, si vei sti, ke ne szkriu Fogarasanij, kum ke si vladika sze găteşte peszte o szeptamina doao, sze merge en Bets, nu sze stije kyemat au ba,' ke au foszt reszpunsz ketre tsineva V. de au zisz, ke jel beszereka nu o va da nits kum, pene nu va merzse jel en Bets. Atsaszta akum si fij ku Dumnezeu. En Braşov 1724. Iul. 26. Rug(ă)torî cătră Dumnezeu Protopop. Flore Barem. www.dacoromanica.ro — 118 — Si atsaszta vei sti kum am foszt si maj szkrisz dumitale, ke nyau zisz merija sza gineralul si tsel mare si tseszta de aits, ke noj vom ave patse si nimika vledika atseszta nu ne va pornntsi, nnmaj de vom fi szupus si aszkultetory de jepiszkopul Rimniknlni si vei sti, ke noj lyam fegeduit, ke vom fi aszkultetor de jepiszkopul de Rimnik, nnmaj sze nn ne poruntsaszke atseszt vladike, si pene aknm n-am mersz la Rimnik sze asezem lukru, tse dnmnyata pentru atsaszta sze szokotest, kum vom fatse si sze ne szkrij reszpunsz, kets noj am fi bu-kuros sze ne tcinem si sze trazseg darul preoczijej, de unde stij ke am luoat si pene akum, jar numaj, ka sze nu kedem la mina atsesztuj Y. am fegeduit atsele. ■b) Dumitale iubitul nosztru fij zsupan Christoph dela milosztivul Dumnezeu tot binele rugem. Alta fatsem dumitale ştire, kum pentru toate trebile, kare trebujeszk dumitale, vrind sze stij sze kauc akolo unde cz-am zisz, ka sze tsej si bani de-c vor trebui, atsesztya pot sze-c azsunge de vej pritsepe, si fij ku Dumnezeu. En Braşov, anu 1726. Iul. 26. Protopop Flore Baran. www.dacoromanica.ro — 119 — XLVI. 1724. August 13. Scrisoarea protopopului Flore Barau, cătră delegatul bis. Sf. Nicolae Christoj Voikul la Viena. (original). Dumitale iubitul nostru zsupan Christoph, dela a toate czijtoriil Dumnezeu, tot binele rugem si poftim. Alta vej sti, ke am luoat 2. kercz ale dumitale, en kare ne szkrij de venire a informaciilor, vej sti, ke noj am foszt szkosz parij si czam foszt trimisz, nu ştim venitu-cz-au, alta sze szokotesti, kum ai pute fatse, ka sze dobindesty la mina dumitale atistatia, kare ny-au dat de aits dela szfat, kets kind ne szkrijaj, ke nu ma vin, am mersz jar la szfat şi am tserut alta atistacije, tse n-au vrut sze ne de, pe szemne ly-au perut reu si de atsaja, kets ni oa dat, ka sze nu ne azsutem si la alte trebi, tse dumneta szileste en tot kipul, pentru toate kite am szkrisz dumitale ale iszprevi ku alluj Dumnezeu azsutory. Pentru zsupineasa Balasa si pentru kopij si alcz aj dumitale vej sti, ke szint tocz szenetos, atsaszta akum si mila tsereszkuluj inperat si ruge-tsunile Maitsej Pretseszte si ale szfintuluj Nikolaje szecz fije de azsutory. Szkrisz en Braşov 1724. Auguszt 13. Rug(ă)tori cătră Dumnezău protopop. Flore Barem. www.dacoromanica.ro — 120 — XLVII. 1724. Septembre 26. Scrisoarea preotului Ratllll Tyailipya, cătră delegatul bis. Sf.' Nicolae Christoph Vojkul la Viena. (original.) Dumitale zsupan Christoph szenetate si alt tot binele dela Dumnezeu rugem, alta fatsem dumitale ştire de doao kercz ale dumitale. una Auguszt 26., alta din 12. Sept., ke lyam luoat şi de kite ne szkrij am enczelesz, de zabava conferinczijej foarte ne mirem si noj. Pentru bany ne szkrij, ka sze maj szkrijem la zsupan Criner, tse akum jate ke preoczij tocz si gotsmanij szau dusz en czare si zsupan Moqos, tse lyam szkrisz sze vaze, tse vor fatse, ke noj am fi szkrisz si pene akum jare, tse am szokotit kecz va fi dat, si ku zsupan Pavel am fi trimisz, tse nam ştiut nits kum, ke nu nyau szpusz ke vine atsij. Alta jar te rugem, pentru ka sze szilesty en tot kipul szpre tsele de folosz, dar dupe atita zebava si keltujale se fim odichnicz. Atsaszta akum si mila luj szfintuluj Nikolaje szecz fije de azsutory. En Braşov 1724. Septem. 26. Al dumitale de bine voitory si ketre Dumnezeu rugetory Jerej Radul Tyampya din Braşov. www.dacoromanica.ro — 121 — XLVIII. 1724. Octombre 12. Scrisoarea protopopului Flore BOTttll, cătră delegatul bis. Sf. Nicolae Christoph Vojkul la Viena. (original). Dumitale iubitul nosztru zsupa Cristoph, dela a tot czijtorul Dumnezeu szenetate si tot binele ru-gem si poftim. Alta o szkriszoare a dumitale din Septem. 27. am luoat si tsele tse ne szkrij am vezut, si am trimisz parie si la Fogaras. Altele nu avem akum a szkrie, fer deket te rugem pentru szufletele atsesztor kresbiny, pentru karij aj luoat keletorija atsaszta, ka sze sztaj ku dedinszul ku tot sufletul, doare ni sze va fatse asezement bun, ka tsej tse vor fi en urma noasztre, sze poate trei maj leszne, ke prekum szokotim dintr-aj noştri si vedem ke iszpiteszk, ka sze ne de lukru enderet, ke nu la alte treby (mekar de szau si fekut ale ave) au venit atsij, tsel tse zitsej, ke nu czam trimisz bany ku jel, tse numaj a iszpiti trimisz dela neprijatini noştri, a kerora pegubire jaszte de mult gata si peire a lor nu durmitează, jar dumneta dupe kum tej fegeduit ennainte luj Dumnezeu oşteşte pentru lukrul atseszta si oszteneste si pe lupij tsej enbre-kacz en pyale de oae, enke szej kunosty, deszpre karij au zisz Domnul Chrisztosz, ke vrezsmasij omuluj szent tsej de kasze aj luj, prekum si entre noj szent www.dacoromanica.ro — 122 — de atsel fely, tse dumneata nits ku szkriszoare, nits ku kuventul nu-cz da adeverul ketre niminy, ku rebdare sztend de lukru tse tej apukat, ka sze nusz bukure pizmasij, jar lipszele dumitale, ket nu vom pute noj plini. Dumnezeu le va plini, mekar zike tsine tse. De altele, tse ne trebujeszk, am dat dumitale szkrisz si am si maj szkrisz, tse vej szokoti, kum va fi maj bine. Alta pentru kerczile, tse czi szau ţirimisz de aits ory szupt a kuj iszkeliture, sze le puj bine, ka de vor szkorni tseneva vro geltsave en urme sze sze poate drepta lukru. Mila lui Dumnezeu si rugetsunile Majkej Pretseszte si ale szfentuluj Nicolae szecz fije azsutory. En Braşov 1724. Okt. 12, Sze ne szkrij, tse czau zis Pavel, kend au venit atsij de noj, ke prekum czam szkrisz, noao ni-mik nu nyau zisz, nits kend au purtsesz de aits, nits akum deka au venit, nu ne zisze nimik dela dumnyata. Rug(ă)torî cătră Dumnezău. protopop Flore Havan. P. S. Pentru bany decz tribujeszk, tot dela Kriner sze tsej, ke nu poate fi ka sze nucz de. www.dacoromanica.ro — 123 XLIX. 1724. Octombre 26. Scrisoare cătră delegatul bis. Sf. Nicolae Christoph Vojkul la Viena. (original.) Dumitale iubitul nosztru fij zsupan Christoph, dela a tot cziitorul Dumnezeu, toate tsele de folosz rugem si poftim. Alta vej sti, ke akum szent 3. szeptemeny, de kend nam luoat szkriszoare dela dumneata si ne mirem tse poate fi, de alte buslu-jale avem patse, numaj pentru rendul vemij vinurilor vej sti, ke jar au pusz vama tse mare f. 50. de bute de 100., tse sze maj tsertsetez ku o instantie, adukend multe rugeminte si szpuind kum dem en czare vinerits de 10. 1. si apoi pogonerit 2. lej si ort 1. de pogon si peszte toate atselya, vrend sze adutsem kete puczin vin, tse szau fekut, ne jau vama tsa mare si ne jaszte prya ku greu, ke si dezsdile ne szent grele si navem ku tse le pleti, ke nem szeretsit de tot, si nu ştim tse sze maj fatsem, ke si ku szkedeare a banilor enke nem szeretsit, ke prekum sti ohrana noastre maj a tuturor ne jaszte en czara rumeneaszke, aits numaj dezsdile dem si de nu va fatse ku noj mile, ka sze avem tse va uşurare, ne kaute a ne riszipi en ketreo vom pute, ke nu maj putem szta, mekar pe noj Brosovenij, karij dem dazsde enperatului, sze ne maj uşureze www.dacoromanica.ro — 124 — mekar pe zsumetate, pentru ka sze nu ne riszipim de aits Pentru zsupineasza Balasa si pruntsij du-mitale, vej sti kum ku mila luj Dumnezeu szent szenetos tocz. ' Atsaszta akum si mila luj Dumnezeu szecz fie de azsutory. En Braşov 1724. 26. Okto. L. 1724. Novembre 8. Scrisoarea protopopului Flore Barail, cătră delegatul bis. Sf. Nicolae Christoph Vojkul la Viena. (original.) Dumitale iubitul nosztru prijatin si ka un fij zsupan Christoph, dela prya puternikul si atot czij-torul Dumnezeu patse, szenetate si alt tot feritsitul bine rugem si poftim. 0 szkriszoare a dumitale din 25. si alta din 28. Octom. am luoat, si kite ne szkrij am vezut si am enczelesz, numaj tse rugem pre milosz :ivul Dumnezou si pre szfenta Majkasza si pre szfentul marele Nikolae patronul atsestij szfinte beszerets, ka sze te entereaszke a plini atsele tse poftim, akum alt navem a zitse fer Dumnezeu sze te envecze maj mult de tsele tse trebujesz peszte kite czam zisz noj, ka sze poate si mik si mare a www.dacoromanica.ro — 125 — leuda pre Dumnezeu si a mulczeni osztenelej dumir-tale. Mekar dupe atita zebave si dupe atita kyeltu-jale de am ave odichne en lukrul lezsij, ke alte buslujale desztule avem de ale lumij, si prekum ne si fegedujesty, sze sztaj de lukru atseszta, ka sze vij adukendune vre un folosz. Pentru rendul banilor vej sti, ke asa au reszpunsz szupan Kriner zsupe-nului Mogos, kecz va da, kend vor tribui, si akum ka atsaszte karte enpreune jar jau szkrisz, ka tre-buinducz bany szecz de. De atsaszta fatsem dumi-tale ştire -akum si mila inperatuluj tsereszk, szecz fie de azsutory si de enterire. Szau szkrisz en Braşov 1724. Noem. 8. Ca un părinte sufletesc protopop Flore Barau. LI. 1725. Ianuarie 25. Scrisoarea protopopului Flore Barilii, cătră delegatul Ins. Sf Nicolae Christoph Vojknl la Viena. (original.) Iubitul nosztru frate si fij szupan Cristoph, dela atot cziitorul Dumnezeu, tot feritsitul bine rugem si poftim. 0 szkriszoare a dumitale din 14. Ian. am luoat www.dacoromanica.ro — 126 — si tsele tse ne szkrij am enczelesz, de szenetate enczelegend ny-au perut bine, mulczemind luj Dumnezeu, si ne rugem, ka sze te enteryaszke si de akum ku mare mila szfincziej szale. Deszpre rindul banilor ne szki'ij dumnyata, ke-cz lipseszk, dar enke naj luoat dela niminy, dar vej sti, ke zsupan Kriner au szkrisz aits la zsupan Mogos, kum ke cz-au dat 200 de fl. nemczesty, tse de nu jaj luoat pen akum si dyakacz lipseszk, pocz sze-j jaj si vezend ke la iszprevire a lukruluj vor maj trebui bany jar sze tsej, ke czi sze vor da kecz vor trebui, kets asztez jar ej szkrie zsupan Mogos pentru bany, ka sze-cz de ory kecz vor trebui, numaj kum cz-am zis2v si am si maj szkrisz dumitale si akum jar ne rugem szileste din kit te va enteri Dumnezeu szpre tsele de folosz. Iar pentru rendul beszeretsej din Fogaras, iar zitsem fij szilitory si osztenitory, ket maj ku de-dinsul, ka sze avem si noj tseva razim, de vej vede kum ke nu poate fi entralt kip, tse va reszpunde conferenţia, kum ke nu o vor da jar Gretsilor, tse sze o czie V., atunts vecz auzi, da-le-vor alt lok de beszereke si dumneata vej tsere tsele tse czam dat szkrisz kend de aits aj jesit si maj tare o szfente diploma inpereteaszke, kare sze avem la muna noasztre, pentru beszereka atsaszta a Brasovuluj si pentru tselya-lalte, tse sze czin de ja, ka sze avem si mila atsesztuj inperat, prekum sze szkrie si en paria diplomej tsej dela reposatul inperat Leopold, kare am dat la muna dumitale si de altele, pe kum vej szokoti ke va fi maj bine. Ensze si pentru www.dacoromanica.ro — 127 — preoteszele veduve, de ar fi ku putincze, sze sze szkrie, kum sze ajbe patse de minketurile czerej, sze nu le szupere de vor trej en tsinszte a preotuluj. Alte tse vor maj trebui leszem si rugem pre mi-losztivul Dumnezeu sze te envecze si sze czile aduke aminte si mila tsereszkuluj inperat sze fie ku Dumneata pururya. En Braşov A. 1725, 25. Ianuari. Rug(ă)tori cătră Dumnezău protopop. Flore Havan. LII. 1725. Martie 3. Scrisoarea protopopului Fl0l*e Barail, cătră delegatul bis. Sf. Nicolae Cristoph Vojkul la Viena. (original.) Dumitale iubitul nosztru zsupan Christoph, dela milosztivul Dumnezeu, tot feritsitul bine rugem. Alta fatsem dumitale ştire, ke la Martie 1. ne szkrie preotul Thotna din Fogaras si ku orasanij de akolo, kum ke la Februarie 26. au adunat vladika szebor mare en Szinbeta, si au tserut zsudekate dela sze-borul luj pentru Fegeresany, nefiind nits un Fegere-san de facze, pentru kets nu-1 czin pe jel vledik si www.dacoromanica.ro — 128 — sze-1 pomenyaszke, si au fekut si blesztem aszupra-preotuluj Tomej si aszupra oresanilor. si ly-au tri-misz porunke si ly-au pusz zi pene en 15. zile si jar pene en 15. zile, de nu vor raerzse la dinszul si sze sze szupue voej luj, ly-au zisz, ke va trimite 3 prot.......*) sij va oprij sze numaj szluzsaszke nits en kasza.........*) szluzseszk, jar de nu vor aszkulta de porunka luj, jar ej va prinde ku nemczy, tse dumnyata, avend ştire de atseszta lukru, sze ne fats ştire tse le vom reszpunde, kets sz-au si enfrikosat, vezend atita zebave a trebilor atsesztora. Atsaszta akum si mila luj Dumnezeu ku dumnyata. En Braşov 1725. Mart. 3. Protopop. Flore Barau. LIII. 1725. Mai 1. Scrisoarea protopopului Flore Bai’îlll,- cătră delegatul Ins. Sf. Xîcolae Chrisioph Vojknl la Vîena. (original). Dhrisztos aneszti ! Dumitale iubitul nosztru prijatin zsupan Cristophy dela milosztivul si atot cziitorul Dumnezeu, toate tsele ruptă, foaea. www.dacoromanica.ro — 129 — de folosz rugem si poftim, akum alt nu avem a szkrie, fer kum ke ku mila luj Dumnezeu szintem en patse si szenetos tocz si noj si aj kaszej dumi-tale tocz. Alta adutsem dumitale aminte, de vreme tse ku mila luj Dumnezeu te afli szenetosz, foarte mulczemim szfincziej szale si ne rugem, ka sze te entereaszke si de akum ennainte ku mila szfincziej szale, dar si dumneata pune la szokoteala si te pe-zeste ku tsine menints si ku tsine bej, si vrend Dumnezeu, ka sze purtsez sze vij enkoatse, jar te szokoteste ku tsine vij, kets prekum pritsepy multe piszme au tocz, pentru kets nu ne plekem lor, tse te pezeste, ka sze nu enkapy la primezsdie, kets, vezind ke ku direptatya nu ne pot biruj, sze nu kumva iszpiteaszke aszupra dumitale ku vr-un reu, alte tse vor maj trebui rugem pre Dumnezeu, ka sze te envecze. Giilis vej sti, ke sz-au entseput akum Mart. 26. Atsaszta akum si mila luj Dumnezeu sze fie ku dumneata pururya rugem. En Braşov anno 1725 Maj 1. LIV. 1725. Mai 6. Scrisoarea ‘protopopului Flore Barail, câtrâ delegatul bis. Sf. Nicolae Christoph Vojkul la Viena. (original). Dumitale iubitul nosztru frate si fij zsupan Christoph, toate tsele de folosz, dela milosztivul 9 www.dacoromanica.ro — 130 — Dumnezeu rugem si poftim. 0 szkrisoare a dumi-tale den Apr. 24. am luoat si kite ne szkrij am enczelesz. Pentru szenetatya dumitale auzind am avut bukurie, si ne rugem luj Dumnezeu, ka sze te entereaszke ku szenetate si de akum enainte. Acum jar ne rugem, ku a luj Dumnezeu azsutory, sze maj szilesty a szta, doar va da milosztivul Dumnezeu, de sze va iszprevi si de lukrul beszeretsej Fog. Alta prekum numaj noj 2. ins maj nainte si akum zitsem dumitale, ka sze te pezesty unde vej munka bukate si de beuture, sze nu menints ku fietsine, si enke maj alesz, sze kumpery bukate din terg, si nu tot dela un lok en toate zilele, ke noj ne foarte temem, sze nu pue vru-un gend reu aszupra dumitale, vezend kum sztaj pentru noj en potriva vledikej, si kets kade lukru ku ruşine lezsijlor. Jar pentru venire, kend ar da Dumnezeu sze te getesty sze vij, jar sze te foarte pezesty, szau sze vij ku ar-menij pe dinkoatse de Dunere, de vej geszi oameny de iszprave, szau sze zits ke vij enkoatse si sze aputs szpre Gracz, szau vinde kaij si sze te puj pe poşte, szau lasz fetsorul ku kaij ennainte la Buda, szau la Vacz, pene vej veni akolo ku poşte, si de akolo te va envecza Dumnezeu tse vej fatse. Ensze ku o kyeltujale din konak en konak sze jaj konfuj eenlok de szoczie, zikend ke nu stij kalya, mekar pene en Kluzs si de vom ave ştire de mai-nainte, akolo szau maj nainte vom jesi 23. de noj ennainte, ke en toate kipurile si atsi si pe kale ku mare meşteşug sze te porcz, ke vikleniile lor le www.dacoromanica.ro — 131 — pretsepy. Ensze pin buna szokoteala a dumitale sze fie, de vej szokoti sze las diploma, kare szar fatse pentru lezse atsij, si sze aduts numaj parie, jar diploma tsa pentru oraş, sze o aduts ku dumneata si ku un prilezs va veni si tsejalalte. Altele, kare maj trebujeszk, Dumnezeu sze te envecze, numaj szileste a iszprevi lukru ku treabe. Atsaszta akum si rugetsunile Majkej Pretseszte si ale Szfentuluj Nikolae si ale tuturor Szfinczilor szecz fie de azsutory. En Braşov anul 1725. Maj 6. Cătră Dumnezău rug(ă)torî. 'protopop. Flore Havan. LV. 1725. Decembre 27. Scrisoarea protopopului Flore Barail, cătră delegatul bis. Sf. Nicolae Christoph Vojkul la Viena. (original). Dumitale iubitul nosztru fij si frate zsupan Cristoph, dela atot cziitorul Dumnezeu szenetate si alt tot feritsitul bine rugem si poftim. 0 szkrisoare a dumitale en zioa de Rretsun am luoat si tsele tse ne szkrij am vezut. Pentru bune szenetate a dumitale enczelegend ne au perut bine si rugem pre Dumnezeu, ka sze te entereaszke si de akum ennainte 9* www.dacoromanica.ro — 132 — ku bune szenetate. Pentru rendul chatiruluj, tse zits ke fak, tsej de atsij tsesztor de aits, kredem ke va fi, numaj tse jar ne rugem dumitale, nedezsduincL la mila mareluj Dumnezeu si la rugetsunile Majkej Pretseszte si ale szfentuluj Nikolae, prekum pene akum atita zebave si oszteneale aj fekut, ku aluj Dumnezeu putere sze te entrarmez si de akum ennainte, nedezsduind tare entru Dumnezeu, ke szfinczia sza birujaste toate, si jar sze szupery pe domnij, adukend kuvinte de rugetsune ku umilincze pentru noj, ke szuperarya tsa ku rugetsune nu sze poate tretse, enzadar prekum ne arate si Domnul Christosz la Luka jevangelisztul cap. 18. vers 1. 2. 3. 4. de zitse asa: Ke jera un zsudeketory entr-o tsetate, kare de Dumnezeu nu sze teme si de oameny nuj jera ruşine, jera si o veduve entr-atsa tsetate, kare desz venia la dinszul zikend, jizbendestem ku pirisul myeu, si n-au vrut en multe vreme, jar maj apoj au zisz atsel zsudeketory entru szine, de nu me si tem de Dumnezeu si de nu-m jaszte ruşine de oameny, jar kets totdeauna me szupere szej izbindeszk jej, ka sze nu vie totdeuna sze me szupere. Si prekum am zisz Dumnezeu, tsela tse toate tsele szlabe le entereste, va enteri si va azsuta si dumitale la treaba atsasztor krestiny, karij mekar ke pene akum ku azsutorul luj Dumnezeu si prin oszteneale dumitale si ku mila majestatuluj inperat szuperare nu avem. Jar enke totdeauna, oftend ku szuszpiny ne entsetat, ne rugem luj Dumnezeu pentru azsutorul atsestij treby si ka sze te entereaszke si www.dacoromanica.ro — 133 — pe dumneata si se-cz de kale deskisze si sze te vaze domnij ku oky buny si ka sze ne vie lukru-rile endireapta, numaj si dumnyata sztej tare si ku alluj Dumnezeu putere te lupte enprotiva a kum-pliczilor vrezsmas aj szufletelor noasztre, kets lauda tsa mare a biruinczej jaszte, kend unul prin rebdare birue pe mulez. Adutsem si atsaszta dumitale aminte, pentru rindul kyeltujalej, sze nu kruez kyeltujala nits kum, numaj de vej szokoti, ke maj leszte*) sze va iszprevi lukrul. Si jar noj“ szokotim, kum ke luminatul enperat va fi dat valoszul nosztru la domny si jej pentru chatirul tsesztor de aits fak zebava, jar dumneata maj tsarke ku o instantie pe inperatul, ensze si atsaszta sze fie dupe bune szo-koteala dumitale. Si mekar ke zits, ke nu nevej szkrie, pen nu vej luoa valoszul, jar tot ne skrie, si pentru bany, ka sze ştim atsaszta akum si mila luj Dumnezeu sze-Cz fie gle azsutory. En Braşov 1725. Decern. 27. Rug(ă)torî cătră Dumnezău protopop. Flore Baran del(a) Bolgariîa Braşovului. *) leszne. www.dacoromanica.ro — 134 — LVI. 1726 (7234) Ianuarie 28. Glieorglie Cantacuzino, face cunoscut preoţilor, gocimanilor şi orăşanilor din Şchei, că a intervenit la baronul Tiş, —pentru neajunsurile, ce li să fac din partea vlădicii Patachii — şi acesta a şi scris secretarului său Ignatie dela Braşov să le stea intr-ajutor, — şi ii îndeamnă totdeodată să trăiască în bună armonie, (original). Sfinţiilor voastre preoţilor şi dumnevoastră gocimanilor şi orăşanilor dela Şchiai dela Dumnezeu sănătate şi bucurie poftescu sfinţiilor voastre şi dumnevoastră. Scrisoare sfinţiilor voastre şi a dumnevoastră dela doi gocmani primiş, cu bună voinţă o am luoat şi cele scrise ale sfinţiilor voastre şi ale dumnevoastră bine am înţeles şi căt iaste despre parte me, dupe datoriîa ce am, la supărările şi-npro-tivirile ce ve-ţ ave, căt îm va fi pren putinţă a vă fi de ajutor, nici am lipsit, nici voiu lipsi, precum şi acum aflăndu-mă aici la Sibiiu, pentru niscai lucruri viitoare, ce vă să vor întâmpla în potrivă dela părintele vlădică Patachi, n-am lipsit a nu vorbi şi a nu vă răcomendălui la măria sa generalul liber baron de Tiş, ca să vă fie de ajutori şi mă-ria-sa au făgăduit, ca un domnu bun şi milostiv, ca or ce supărare înpotrivă veţ ave dela mai sus numitul părintele vlădica, au dela alţii, să mergeţi www.dacoromanica.ro — 135 — la măria sa, să vă jăluiţî şi măria sa vă va fi de ajutorîu şi vă va fi un bun patron. Dupe cum şi acum măria sa au scris la secretarîul măriei sale Ignafie, de aciî dela Braşov, ca de veţi ave vre-o supărare dela cene-va, să vă fie de ajutorîu şi ori ce supărare veţi ave, macara de cine, să alergaţi la poala măriei sale cu rugăcune, că măria sa vă va fi ajutoriul cel de măngăîare. Numai cu părere re şi cu mirare am auzit acest lucru, pentru neunire şi potrivire, ce aveţ între mijlocul slujitorilor sfintei bisereci, care acasta, ce iaste neplăcută şi lui Dumnezeu şi oamenilor, trebue desăvârşit să lipsescă şi întru bună unire şi întru bună chiverniseală, care sănteţ slujitori drepţi sfintei bisereci, să petreceri şi să rămâneţi, şi cele neaşăzate cu bună linişte, spre chivernisela sfintei case, între mijlocu-vă să le tocmiri si să le asăzatî, den care bună unire si dragoste, ce ve-ţ arăta şi cătră sfânta biserică şi între mijlocul sfinţiilor voastre şi dumne voastră Dumnezeu să vă bucure şi să vă măngăe de toate scârbele şi lucrurile cele înprotivitoare, şi căt puteţi rugaţi pe Dumnezeu, pentru sănătate şi viiaţa impăratuluî nostru pre milostiv şi cu acasta rămăîu Sibiiu Ghen. 28. I. 7234. al sfinţieîlor voastre şi al dumnevoastrâ de tot binele voitoriu purure Gheorcjhie Cantaciizino. www.dacoromanica.ro — 136 — LVII. 1726. Iulie 13. Gheorglie Cailtacuzilio încunostiinţdză pe preoţii şi goclmanil dela sf. biserică din Şcheiî Braşovului, că a scris gheneralului la Sibiiu pentru păsurile lor şi-l sfătueşte să să presimte şi el acolo să-şl spună plîngerile lor. (original). Cuvioşilor, sfinţiîa voastră preoţilor dela sfânta beserecă din Scheii Braşovului si dumnevoastră 3 3 3 gocmanilor de acolo, dela milostivul Dumnezeu poftim sfinţiilor voastre şi dumnevoastră săn(ă)tate şi tot fericitul bine. întâmplare scrisorii cătră sfinţiîa voastră de alt nu îaste, fără cât înştiinţez pe sfinţiîa voastră şi pe dumnevoastră, că fiind noi acum acolo în Braşov, neţi poftit, ca să scriem măriei sale generalului, pentru trebile dumnevoastră şi mie atunce, nedăndu-mî vreme îndămănă să scriu măriei sale, avănd multe trebî, iată că acum, adu-cându-ne Dumnezeu sănătoşi aice, după pofta dumnevoastră, ce neţi poftit n-am pus la uitare, ci am scris măriei sale gheneralului, pentru toate pricinile cele ce miîaţî arătat dumnevoastră de veţi socoti, ca să mergeţi la măriîa sa, acum îaste vreme cuvioasă şi cu prilej, ce şi eu vă îndem, ca să mergeţi şi cele ce vă va păsa să jăluiţî măriei sale, că eu ceia ce am socotit, că va fi spre folosul şi aju- www.dacoromanica.ro — 137 — torinţa dumnevoastră, am scris măriei sale. De acastâ dată pentru acasta avusei a înştiinţa pe dumnevoastră şi mila lui Dumnezeu să vă fie spre pază si întărire. i Craiova Iul. 13. 1726. De bine voitoriu sfin. si dum. j Gheorghie Cantac uzino. LVIII. 1726. Octombre 16. Carol YI. întăreşte de episcop al Râmnicului, pe egumenul mănăstireî Govora Ştefan, (copie). Noi Carol din m(i)la lui D(u)mn(e)zău ales împărat al Romanilor, p(u)r(u)re Avgustus al Ghermaniei, al Hişpaniei, al Hungarieî, al Bohemiei, al Dalmaţiei, al Croaţiei, al Sclavoniei, si al Serbiei crai, dux al Aus-riei, dux al Burgundiei, al Stiriei, al Carintiei, al Car-nioliei, al Virtenbergei, al Silevieî de sus şi de jos, mai mare Hapspurgului, al Tirolei şi al Goriţei iproci. In ştire facem şi dăm întru pomenire cu acasta tuturor, cărora să cuvine, după ce bunătate milei lui Dumnezău, atâta au ajutat armelor noastre, www.dacoromanica.ro — 138 — ce au fost chiemate la răzmiriţă ce trecută, care prin Turci au fost scornită, şi numai pentru ne-murile cele supuse noao s-au fost făcut, cât afară de crăiîa Servieî şi Banatul Timişvarului şi Valahia dincoace de Olt au adaos la putere noastră. Pentru aceia cu ace arătare bună a inimii şi milă, care avem cătră iubitul nostru nărod iliricesc, şi pentru vredniciîa şi pentru slujba, care au arătat cu credinţă şi cu tărie cătră Avgusta casa noastră, şi acum şi în trecuta vreme, şi în vremile cele mai din nainte, foarte bine purtându-să. Cu aceia şi osârd-niculuî, credincosuluî, iubitorului nostru Moisi Petro-viei archiepiscopului şi mitropolitul besereceî răsăritului de ritul grecesc, între altele şi acastă putere cu m(i)l(o)stivire am dat, ca să poată să alegă şi să numescă ep(i)scopî şi egumeni de ritul lui, pănă la altă rânduîală a noastră, şi la acele părţ acum de iznoavă dobândite, după vechiul obicaî al nărodului, care după aceia, decă va fi acastă alegere cu plăcere noastră întărită, la locurile şi hotarăle după obicaî slujba ep(i)scupieî sale, cu slobozenie şi cu vrednicie să poată sluji. Şi de veme, că zisul arhiep(i)scop şi mitropolit, încă mai dinainte cu câte-va luni, cu smerenie au arătat noao pre credinciosul nostru Ştefan al mânăstireî Govoreî egumen, sau cvardiiari *) după moarte aşijdere a cinstitului Damaschiu la locul Râmnicului, care îaste în ţara nostră rumânescă, dincoace de Olt, de care *) Guardian numirea nemţească pentru egumen. www.dacoromanica.ro — 139 — s-au zis mai sus, şi la judeţele, care ţin de acolo, cum că din trei aleş, el au fost întâi ales de ep(i)s-cop, rugând împreună precum să cade cu suplica-ţion, ca nu numai să întărim acasta alegere cu pre mare autoritate a noastră chiesaro-crăîască, ce să poruncim şi acelora tare, cărora îaste trebuincos, ca alesului Ştefan la slujba ep(i)scupieî sale, în tot chipul degrab să-î fie spre ajutori, şi să facă ca să-l albă toţ oamenii ai ritului grecesc ep(i)scop Rîmniculuî, şi lui toţ lăcuitoriî ai stăpânieî, s-au ai eparhiei sale, să-î facă vrednică şi cuvioasă plecăcune şi ascultare, la acele, care să ţin de judecata lui ce duhovnicască. Pentru aceia noi, după plecat suplicaţionul lui şi după informaţionul dela directoratul cel mare al nostru din Valahiîa, înţelegând şi văzând credinţa, direptate inimii lui. învăţătura şi alte bunătăţ, pre acest Ştefan de mai sus numit îl întărim cu acasta cu pre-milostivire la acel loc al Rîmniculuî, care maî sus s-au zis şi la judeţele, care ţin de acolo, rânduit şi aşezat episcop, şi cu acasta voia noastră îaste, ca îndată după-ce va face jurământ noao după obicaî de credinţă şi de smerenie, la chivernisela slujbei episcopiei, pănă va fi el împreună cu obşte eparhiei şi ritul luî cu credinţă şi cu plecăcune cătră avgusta casa noastră, să să lase să mergă şi să să înalţe (adecă să să aşaze la scaunul luî), şi toţ lăcuitoriî de supt stăpânire luî, ai besereceî răsăritului ritului grecesc, cu plecăcune să-l cunoască episcop cu mărturiia aceşti! carţ, iscălite cu mâna noastră şi cu pecete www.dacoromanica.ro — 140 — noastră chiesaro-crăîască întărită, care s-au dat la cetate noastră Vienna la luna luî Oct. 15 anul 1726. ţărilor noastre ai Romanilor 15. şi Spânilor 23., iară Ungariei şi Bohemiei 15. Carolus. Erghenius Asabatulia. . Ioanes Franţescus Comes a die Strihştain, Ferdinandus Iosefus arex Ucron. Franţescus Mateas Cooper. Antonius Leonhardus Frai Aşinştain. Acest părinte kyr Ştefan, făcând după obicai jurământ, ca să fie cu credinţă împăratului, s-au aşezat la scaun în Rîmnic, însă nu s-au hirotonit ep(i)scop, fiind mitropolitul Belgradului la Beci, pentru trebile lor, ce la anul 1727. Av. 20. au murit, fiind otrăvit de nişte oameni fâr de frica luî Bumnezău. LIX. 1727. Iulie 12. Ştefan Ypopsiflos episcopul Iiîmnicului, îndeamnă pe Braşoveni să rămînă în credinţă cea veche şi-i încu-noştiinţează, că în cele duhovniceşti şi el are a să ţine de părintele Moise Petrovici archiepiscopul şi mitropolitul Belgradului, (original.) Cinstiţilor şi noao pre doriţi iubitorilor fii ai sfintei besericii noastre, sfinţiia ta cuvioase protopoape www.dacoromanica.ro — 141 — kyr Florio, împreună şi ceîalalţî cuvioş preoţi şi tot soborul ţărăi Bărseî întru Domnul vă bucuraţi. Scrisoare cinstei voastre, care noao neţi trimis cu cuviosul preot kyr Stafie, cu cuviinţă o am luat şi cele scrise toate pre amăruntul lem înţeles, dintru care duhovniceşte nem bucurat, căci toţi vă îmbrăcaţi întru mântuire şi vă încingeţi şi întru darul cel încredinţat voao staţi şi sănteţi întăriţi întru pravoslavnica credinţă şi întru dogmele besericii răsăritului, întru care sănteţi chemaţi. .Deci vă îndemnăm şi vă rugăm şi de acum înainte, să fiţi cu credinţă curată şi la un gând întocmiţi, ferindu-vă de înălţare gândului, care biruiaşte buna creştinătate şi cu un suflet râvnind bl(a)goc(e)stiei, îotru care aţi crescut şi să nu vă înşălaţi cu învăţături streine şi cu pofte omeneşti, având înainte voastră porunca apostolescă, care ne împodobeşte pre noi, că ştim, că credinţa noastră fără prihană iasta şi nădejde vie nestricăcoasă şi neveştejită şi nădejde mântuirii noastre îaste vecnică şi încă ce nu putem grăi mai mult din cele duhovniceşti, de care am zis mai sus, singuri ştim, că sănteţi iscusiţi întru înţelegere. Iar cât pentru cele ce neţi scris cinste voastră, cum că aţi avut poruncă mai nainte dela măriia generalul Grof de 77ş, ca să nu ascultaţi de mitropolitul Ungrovlahiei, fiind în parte ţinutului turcescu, ci să ascultaţi de episcopul Rîmnicului, nefiind cinste voastră supuş la vlădica al celor uniţi, acasta poruncă şi la eparhia Rimnicului au fost, cu porunca pre milostivului nostru monarh, ca toată chivernisela www.dacoromanica.ro 142 noastră întru cele d(u)hovniceşti, să o avem dela pre sfinţiia sa părintele kyr Moisi Petrovicl arhiepiscopul şi mitropolitul Beligradului, iar nu dela mitropolitul din Bucureşti, care trebuinţă a ţărăi noastre după pristăvire întru D-zeu răposatului părintelui nostru kyr Damaschin episcopul, pre sfinţiia să părintele mitropolitul de mai sus numit, o au lucrat şi o lucreză, scoţăndu-ne pre milostiv decret dela pre puternicul nostru împărat, pentru acastă eparhie a Valahiei (den care decret şi copie am trimis cinstei voastre, după cerere cuviosului popei kyr Static, numai (zic) lucrul la săvârşire păn acum nu l-au adus pre sfinţiia sa, ca să fim luat şi noi hirotonia, pentru multe trebi, ce au avut pre sfinţiia sa aş isprăvi dela avgusta curte, iar avem nădejde întru D-zeu, carele ne ţine, că fără zăbavă va fi şi săvărsire, însă cinste voastră vă socotiţi si vă sfă-tuiţî cu toţii şi cu alţi fraţi împreună dintralte părţi, carii dorescu a vieţui întru pravoslavnica credinţă, ca să vă câştigaţi cap şi chivernisătorîu întru cele d(u)hovniceşti, cu care vă veţi pute apără de toate supărările şi băntuîalele celor protivnici şi după bun sfatul ce veţi face, daţi în ştire măriei sale mai marelui nostru derector grof de Tiş şi 'în ce chip veţi lua informaţie dela măriia sa, ne veţi face ştire, sau veţi veni unii din cinste voastră aice la scaunul Rimnicului şi noi vom priimi ace purtare de grijă a pravoslavnicilor creştini de acolo şi precum va fi mai bine, vom aşăză cele trebuincoase www.dacoromanica.ro — 143 — şi cu acaşta sfârşind mila lui D(u)mnezeu să vă întărescă întru tot lucrul bun şi rămăîu Rimnecul Iul. 12. I. 1727. al cinstei voastre de tot bine rugătoriu cătră D(u)mnezeu Ştefan Ypopsifios al Rîmnicului. LX. însemnarea banilor, ce s-au cheltuit cu ocasiunea mergerii delegatului Christopli Yojkul la Viena; şi unele. observări ale obştii. Aici vom sămna din banii, ce au mersu ku jupănul Chriştof, pe unde ce s-au cheltuit. Când au mersu la Beci la PaşeşI fl. 4. bani 80, Cheltuiala păn la Beci . . . . „ 50. — Pentru isătantiîa, care s-au dat întâi la împăratul .... ug. 2. — Pentru copiile preveleglulul . . „ 1. — SI Iar s-au datu şi la cămară istantie, ca si aceiîa .... 3. — Iar a doa iştanţie la cămară, J pentru vam(ă) şi pentru vinuri „2. — www.dacoromanica.ro — 144 — La un. diîac pentru 2. informaţii ug- 2. --- La iştanţiia prevelegăeului, ca să-l conformoluiască . . . n 2. --- Pentru căce l-au părăluitu . . >? 1. --- Pentru un comisioru..... > tl. 3. --- La diîacî la căntălărie .... j n 1. --- La vidimaţionul....... n 1. --- Pentru copiîa comisionului . . n 1. --- Pentru informaţiile dela Făg(ă)raş si dela Braşov . . . . . . ug. 8. --- La domnul Kasoni dar . . . . „ 20. cari sânt- ne dat. La referinidariul . . . . • • • „ io. --- La conziliîarul cel mare . • • • ,, io. --- La secretaresul cel mare --- ) • • • „ io. La cănzeliiariul, care neu învăţat la toate lucrurile . . • • • » 20. --- La cafe, la pocloane punţu fl. nemtesti 27. găr*) 10. 22........ ) j La rădvane **) mergând cu ar- ghetantul afar . . . • • „ 24. --- La arghentu iar am dat . . . . „ 40. --- La poşte....... • • • ug. 3. --- La slugile domnilor am dat -(?) si altă dat .... . fl. nem. 17. --- *) găraş. **) rădvan = călească www.dacoromanica.ro 145 Galbeni 94. bani de ar-: fl. 198. bani 40. Zăbovit-aă şi jupanul Chriştof în Beci luni 15. si au cheltuit..................fl. 1180. — i Si ar rămâne si cheltuiala, care au cheltuit jupanul Chriştofu cu mersul, cu şezutul, cu venitul cu tot ... fl. 1180. — . Şi zice şi jupanul Criştofu, că mai sânt la clumneluî fl. 54. si aceşti bani săntu, ca să să de > > > la ghentul, deca va eşi valosul. Noi, care mai jos ne vom numi, când am trimis pre jupunul Criştof la Beci, pohtind noi milă dela luminatul împărat, ca să trăim Rumânii, care ne aflămă la Şckei Braşovului, înpreun(ă) cu Rumânii, ce să află in ţara Bărseî, înpreun(ă) cu bise-recele în lege grecască, întru care nem pomenit din moşii şi părinţii noştri, pentru aceia s-au găsătă jupan Chriştof Voîcu, ca să margă să caute acelia, la care l-am trimis, iar la alte lucruri şi la alte trebi să nu unble, precum i s-au dată şi pariîaa. Ce pohtă amu avută noi, ca să caute mil(ă) dela luminatul inpărat, iar Chriştof Voîkul au zis, să i să de bani de cheltuîaal(ă) şi să unble la ace trebăr la care s-au trimis şi să cheltuîaască cu socotelă şi cu dereptate şi să nu fac(ă) cheltuîaal(ă) în treba. d(u)meluî. Au pohtit Chriştof Voîcul, să i să de simbrie şi s-au tocmit să-î să de lei 100., care fac zloţă vechi 150., noi am zăs, că îaste pre mult, Chriştof Voicul au zăsă, că nu îaste multă, că păn la Beci io. www.dacoromanica.ro 146 îaste aprope, dar păn va isprăvi, să vie cu isprava, poate zăbovi un an sau şi maî multă. Apoî am socotit noi, că poate fi sî acela a zebovi maî multu şi am făgăduită, ca să şază să ne aduc(ă) răspunsă bun şi curat, că-î vom da simbrie, precum pohteşte leî 100. şî după ce aă mersă neu scris, că pentru bisereca Braşovului si biserecile cele din tara Bărăseî > > > poate luoa carte a luminatului înpărată, ca să fie acele bisereci în pace inpreun(ă) cu Rumăniî, carii să află la acel ţănută şî neiţ scris, că îaste zăbav(ă) pentru bisereca Făgăraşului, îară noî văzând şî înţă-legănd, că să face zăbav şî cheltuîaal(ă) multă, î-am scris să vie, să nu maî şază şi să ne aducă carte pentru Braşov şi ţara Bărsei. Apoî viind Criştovn Voicul nemă bucurată, găndindă, cum că ne aduce carte şî după ce l-am întrebat adusu-neu carte, iar dumneluî au zis, că n-aă adus carte, că n-aă vrut să îa numai pentru bisereca Braşovului şî pentru biserecile ţăreî Bărseî, dacă nu-î dă carte şî pentru bisereca Făgăraşului şi aă zis, că va merăge altă-dat cu altă cheîtuîal(ă) şi va face carte peste tot înpreună cu bisereca Făgăraşului, îar noî am tânjită şi am zis, că ce n-aî adus carte pentru bisereca Braşovului şi pentru biserecile‘din ţara Bărăseî, căce că Făgărăşaniî n-aă dat bani de cheltuîaal(ă), îar Chriştof Voîctd au zis, că are el om la Beci şi daca va fi numai pentru bisereca Braşovului şi pentru biserecile din ţara Bărseî, va scrie la Beci si va veni carte, ca să avem odihnă, iar noî am zis, că va fi bine aşa, căci noî nu vom trimite www.dacoromanica.ro 147 pentru bisereca Făgăraşului. Şi apoi pentru simbrie n-au stătut la cuvent, precum au grăit să-î dăm lei 100., ce s-au întorsu de au cerut mai multu şi fiind din preoţ şi din jurat şi nu era juraţii toţ şi bucurăndu-ne noi, că ne aduce carte, pre cum am zis şi dintre noi i s-au făgăduit dup(ă) pohta jupu-nului Chriştov, ca să i să de şi lei 300., iar acum deca nu neu adus carte, pecum s-ah făgăduită, noi cu toţii nu-î vom da mai multu, decăt s-au tocmit, adec(ă) lei 100. şi să-şu de sama pentru bani, care i s-au dat la mănă, pe ce î-au cheltuit, c-au cheltuit bani foarte mulţu, cărei nu s(ă) ştiu de î-au cheltuit. LXI. 1728. Februarie 28. Delegatul Christoph Yojkul, declară, că numai are nici o pretensiune faţă de bis. (original.) Eu Chriştov Voicu zet Hriste Casapu ot Braşov, dat-am scrisoare me acasta la cinstită măna sf. preoţilor şi a d(u)mnelor gocmanilor şi a tot cinsti tu săbor al sf(i)ntei biserecî din Şchei Braşovului, precum să s(ă) ştie, că avănd eu socotelă şi întrebare cu sf. preoţii şi cu d(u)mnelor juraţ sf, case, pentru flrţ. o mie, cu carii mă împrumutase din io* www.dacoromanica.ro 148 banii sf. case, cănd am mers la Beci, pentru împă-recherile legii, afar din ceî ce mi s-au dat de cheltuîal(ă), să-m fie pentru ace trebă. Şi fiind eu făgăduitu întăî pentru leî 100. să mi s(ă) de oste-nela me, îar după ce am venit eu acasă dela Beci şi având eu multă pagubă şi scădere casei mele cu zăbava acei trebi, pentru care eu am fost trimis, s-au socotit sf. preoţii şi cu d(u)mnelor gocmaniî şi cu alţi juraţ aî sf(i)nteî case, căţ s-au aflat şi mi-aă dat peste ace sută de lei încă doao sute de lei şi s-au făcut leî 300., care după toată socotela şi cheltuiala, ce am făcut la Beci si mi s-au luat în sema şi mi-au plătit d(u)mnelor aceşti bani leî 300. r care fac banii cum umblă acum frt. 540. si eu am > j priimit cu voîa me şi am dat îar şi eu dumnelor ceîalalţ bani cu dobânda lor, decănd am venit dela Becî, cât au socotită dumnelor fr. 671. deplin toţ în mâna d(u)mnelor şi nu am eu maî mult nimic a căuta la dumnelor, nicî dumnelor la mine din socotela aceştii trebi, afară dintru socotelă, ce am eu cu dumnelor de un zapis, care sânt eu dator sf. biserecî, nu ascultă la acastă socotelă, căcî căt sânt eă dator, aceîa casăî plătescă, încă maî spus-am d(u)mnelor înainte, că am un dar în Becî, care l-am făgăduit să s(ă) de la un loc, de să va scoate carte împărătescă pentru lucru sf. biserecî şi acel dar are preţ ug. 20. şi am maî făgăduit aghentuluî fr. 54. şi acest bani î-am luat eă în socotela me, de sânt ai miei, neputăndu-s(ă) isprăvi lucru să mi-i î-au eă, îar isprăvindu-s(ă.) lucru bine, d(u)mnelor să mii în- www.dacoromanica.ro 149 toarcă. Inche si scrisorile cu care am mersu eu la j Beci, de mi leu dat d(u)mnelor, lem dat îar d(u)mnelor, numai pentru doao cărţ ale d(u)mnelor, ce lem lăsat la Beci, ca să s(ă) isprăvescă lucru şi acele să le aduc la măna d(u)mnelor şi de acum am dat scrisoare me la mâna sf. preoţilor şi a tot cinstitu săbor al sf. biserecî, întărită cu numele mieu şi cu pecete, ca să s(ă) creză. VUt 1728. niţa. Fevr. 28. Eu Vojhul Christoph. (L. S.) Am scris eu pop(a) Tlieoclor cu zisa d(u)m-neluî. 1. Mart. LXII. 1732. (7240.) Noem. 18. Scrisoarea lui Inoclieiltie episcopul Bîmnicului, cătră representanţa bis. clin Şcheî, prin care cere să-l mcunoştiinţeze şi despre soartea fiilor săi sufleteşti de pela sate. (original.) Cinstiţ şi aî smereniei noastre preîubiţ fiî sufleteşti, dumnevoastră gocmanilor aî sfintei beserecî Braşovului şi dumnevoastră tuturor oraşanilor de www.dacoromanica.ro 150 acolo, dela Dumnezeu viîaţă, pace, săn(ă)tate, mântuire sufletelor rugăm să vă dăruiască, iar dela smereniîa noastră m(o)l(i)tvă şi bl(a)g(o)s(lo)venie tuturor de obşte vă trimitem. Cătră acasta vă facem ştire, că de multe orî am dorit, ca să putem veni şi noi într-acolo cătră cinste voastră, avănd datorie pentru cercetare şi dare de blgveniia sufletelor creştinilor, care sănt oile cele cuvântătoare ai sfintei besereci a răsăritului, din eparhiia smereniei noastre de acolo, numai ne-dăndu-ne îndămănă, pentru de purtare locului, am fost socotit în anul trecut, ca să trimitem o personă de cătră faţa noastră, pentru cercetare dumnevoastră şi pentru îndreptare lucrurilor besericeşti, iar în anul de estimpu, fiindcă am fost mers şi noi păn’ la Sibiiu, avănd trebuincoase trebi la mâriia sa marele drector grof Vales, am fost socotit şi noi înşine, ca s(ă) venim cătră faţa dumnevoastră, numai fiindcă mltva sa protopopul kyr Flore, făr de porunca noastră, neu trimis mai nainte de vreme, ceva dintru obicnuitul poclon al episcopii, care ne scrie, că s-au strănsu dela preoţii de acolo, din eparhiia smereniei noastre, dar de altele pentru lucrurile şi îndreptările bisericeşti, încă şi pentru cele obicnuite, ce sănt arhiereşti de pela sate, nimic nu neu scris, pentru care poftim pe dumnevoastră, ca pe nişte preiubiţ fii sufleteşti ai smereniei noastre, ca să vă sfătuiţ cu toţi şi pe noi să ne înştiinţaţ, pentru cele ce cu cuviinţa să cade a avia fii eătră părintele său, de care şi smereniîa noastră cu braţe părinteşti www.dacoromanica.ro 151 avem datorie a purta, grijă pentru sufletele dumne-voastră şi cu acasta săvârşind, să fiţ blgsviţî. Noem. 18. 7240. Al dumnevoastră tuturor de obşte purure de Dumnezăti rugător Inochentie episcop al Rimniculul. LXIII. 1732. Decembre 10. Scrisoarea lui IllOClieiltie episcopul Rimniculul, cătră prot. Florea şi întreagă obştea din Şchei, în causa popei Todor, care s-a sculat în contra episcopului. (/original.) M(o)l(i)tveî tale cucernice protopoape Florea del(a) Braşov şi m(o)l(i)tvelor voastre preoţilor de acolo şi aî smereniei noastre întru D(u)h(u)lu Sfânt iubiţ fii sufleteşti, dumnevoastră gocmanilor şi juraţilor şi altor neguţătorilor împreună şi tuturor oraşanilor, dela D(u)mn(e)zeu atot puternicul tutror de obşte vă rugăm sănătate şi tot fericitul bine să vă dăruiască iar del(a) smereniîa noastră m(o)l(i)tvă şi bl(a)g(o)s-lovenie vă trimit. Scrisoare, ce aţ trimis aici la noi cu cucernicul pop(a) Evstattie, dinpreună cu 2. juraţ, cu evlavie o www.dacoromanica.ro 152 am luat şi cele scrise am înţeles. Pentru pop(a) Todor, ce au fost scornit nişte vorbe, precum l-au ajuns ţestul lut cel uscat, care nici la gândul nostru n-au fost, şi au făcut atăta turburare între norod, ară-tăndu-se cu atăta împrotivire asupra noastră, de vreme ce aşa l-au ajuns minte luî ce re, iată acum s-au oprit de noi de tot darul preoţiei, precum din scrisoare, ce i s-au trimis luî, mai pre larg veţ vede. Si încă nu numai cu atăta ci si cu altă J 3 pedepsă să va pedepsi, pentru a luî faptă, dup(ă) judecata sfintei pravile. Pentru aceia nimene să nu îndrăznescă a să obşti şi a să uni cu el, au al cunoaşte ca pre un preot de acum înainte, căci acasta s-au făcut întru greime de afurisanie. Iar căt pentru acele, ce au scornit el, nimănui să nu i să pară a fi adevărate, ci de una aceia să ne ferescă Dmnzeu m(i)l(o)stivul, că noi, pentru pravoslavnica credinţă -a sfintei biserici a răsăritului, săntem gata şi spre vărsare de sănge să fim daţ, dup(ă) cum şi dela arhiepiscopul şi mitropolitul nostru al Belgradului şi dela alţii pohtind veţ înţelege, îar pentru cele ce s-au întâmplat la săborul, ce s-au făcut acum la Belgrad, toate mai -pre largu veţ înţelege dela mai sus numiţii trimişi, dup(ă) cele ce li s-au adevărat dela noi şi puteţ şi dintr-alţiî a maî înţelege. Iar bine ar fi fost de s-ar fi putut, ca să fie fost vre-uniî din dumnevoastră acolo, că s-ar fi maî întărit lucrurile bisericii aceiîa, iar de vreme ce nu s-au putut de astădată, pănă cănd va vehi altă vreme d(u)mn(e)- . voastră (zic) de obşte şi vă învăţ, toţ să fiţ într-un www.dacoromanica.ro 153 gănd încredinţat, păzind pravoslaviîa bine şi trăind unul cu altul în dragoste, ascultând ceî maî mici de ceî maî mari, nefiind la mijloc pizmă s-au gălcavă, că aceste nu sunt plăcute luî Dmnzeu. Iar orî cine din ce stat ar fi să să maî scoale, scornind niscare cuvinte şi lucrurî ca aceste, să nu socotescă, că va fi fără pedepsă supt canon bisericesc. Acasta şi fiţ blgsviţ. Rîmnic Dec. 10. 1732. Al tuturor întru pravoslavie de Dumnezău rugător , Inochentie episcop al Rîmniculuî. LXIV. 1733. Februarie 9. Scrisoarea vlădichii InOClieiltie, cătră protopopul din Şcheî Florea, prin care îl îndeamnă, să facă, pe ceî de sub ascultarea sa, să să spovedească şi împârtâşască cu cinstit trupul şi sîngele Domnului nostru Is. Chr. şi să strîngă toate restanţiile până la Sf. George, îar la Sf. George, când va fi sobor mare, să să presinte cu ele. (original). Iubite frate ! 1. Vreme îaste ca desbrăcăndu-să toate de gerul erniî şi omul fiind cuminte, să să desbrace de www.dacoromanica.ro 154 Iarna ca cumplită, adecă de omul cel vechi .plin de păcate, să să îmbrace în Chr. în haina veseliei, pentru acela frăţila ta, luînd acastă poruncă a noastră, după obicna ce vechie şi sfântă, să dai învăţătură şi poruncă tuturor preoţilor şi mirenilor, care să află supt ascultare noastră în parfha frăţiei tale, ca ori cine din 7. ani înainte într-acest sfănt post, să să spovedescâ şi să să învrednicască a să înpreuna cu cinstit trupul şi scump sângele Domnului nostru Is. Chr., almin-trile făcând, să va ţine ca un lepădat de bise-recă, că acum îl vreme de mântuire. 2. Vel şti, că câte chieltuîale şi datorii sânt îngropate, pentru acela să strângi toate răştanţiile până la sti. Gheorghi, aşijdere şi pominoacele ce sânt înapoi şi parte noastră din birşagurl, şi la sti. Gheorghi sau la săborul mare, când va fi să te afli cu dânsele, aîmintrile să nu faci şi fii blgslovit scris în Sâmbăta de jos Fevr. 9. It. 1733. Al frăţiei tale de bine voitori vl(ă)d(i)ca Inochentie. www.dacoromanica.ro 155 LXV. 1733. (7241) Februarie 24. GrigOfie Ghica voevod încunoştiinţează pe Braşoveni, că a scris generalului dela Sibiiu şi-i îndeamnă să meargă acolo cu scrisoarea lui. (original.) Io Ghrigorie Ghica voevoda Bojiiu milostiîu gospodară zemli Moldavscoî. ■ La rugătorii noştri iconomul ş(i) protopop. Flore Baran ş-alţi preuţ ş(i) lăcutorî pravoslavnici dela beserecile a Şchei Braşovului ş(i) din olatul Bărsăi s(ă)n(ă)tate vă poftim. Carte, ce ne-ţ trimis cu omul vostru, am luat ş(i) de întămpată pricină, ce v-au venitu de obşte între toţ acelor, ce vă ţineţ de besereca răsăritului, care scrieţ, că v-au dat atăta tulburare, toate căte scrieţ am înţăles ş(i) pentru că aţ cursu cu năzuinţa ş-aici la agutoriul nostru bine aţ făcut, ca nişte drepţ pravoslavnici aşa să cade, să vă săliţ a vă ţine pravoslavie în temeiul stării strămoşilor voştri neştirbatu. Ş(i) iată, că ş(i) noi după pofta voastră ş(i) datorie megieşii, n-am trecut rugăminte voastră, ce cu căt ni-au dat măna v-am dat măngăere ş(i) agutoriu, cu acasta carte a noastră, c-am scris la dumnelui comendir ghenăralîul de Săbi, poftindu-1, să facă dragoste megieşii pentru voe noastră, să vă sprijniasche, la care să mergeţ acolo să daţ carte noastră la dumnelui ş(i) nădăjduit www.dacoromanica.ro 156 să fiţ, că dumneluî, fiind om înţălept ş(i) prietenul nostru, va face pofta noastră ş(i) va sprjni ş(i) va da linişte turburări îvoastre ş(i) voî, precum pănă acum aşa ş(i) de acum înainte, tot să vă ţineţ tari în credinţa pravoslavii cu nescăzută stare ş(i) tămplăndu-s(ă) a mai ave altă supărare, îarăş să năzuit la noi, că cu cum nîa da măna nu vom pregeta, ce tot vom aguta ş(i) vom da chipuri de sprijinîală, ca unor megieş, pe cum să cade ş(i) cu acasta să fiţ dumne-voastră s(ă)n(ă)toş. De bine voitorîu Dine Eş valet 7241. Fev. 24. Io Gri(jorie Ghica voevoda. LXVI. 1733. (7241.) Februarie 27. Constantin Nicolae voevod, face cunoscut JRo-mînilor din Şcheîu, că a scris generalului din Sibilu în causa lor şi-l îndeamnă să lupte cu stăruinţă şi mal departe pentru dogmele pramslaviel. (original.) Io Io Costandin Nicolae vvod. Bj. ml. gpodaru zemli Vlah. M(o)l(i)tvelor voastre părinţilor preoţ dela sf(ă)nta biserecă a Şchiîaîlor dela Braşov şi altor preoţi şi www.dacoromanica.ro 157 şi pravoslavnici creştini de acolo săn(ă)tate. Carte, ce aţ trimis, am luat şi pentru cele ce vă rugat am înţeles cu amăruntul. Şi veţ şti, că iată am scris la maria sa gheneralul comendant dela Sibiiu pentru ace pricină, ce pre lăngă scrisele noastre Dumnezeu să vă ajute, ca să ne de ascultare la cele cel(e) poftim. Şi de vreme ce păn acum sănteţ stătători întru pravoslavnica credinţă, bine faceţi şi şi de acum încă vă nevoiţi şi căt puteţi vă luptaţi, ţiindu-vă de dogmele pravoslaviei, rugăndu-vă lui Dumnezeii să vă fie într-ajutori spre întărire credinţei, nelipsind a vă ruga şi pentru noi. Acasta şi fiţ săn(ă)toşi. Fev. 27. v. 7241. De bine voitor Io Costmulin Voevoda. LXVII. 1733. (7241.) Martie 1. Ştefan archiepiscopul şi mitropolilul Ungrovlahieî scrie preoţilor şi gocîmanilor dela sf. bis. a Şcheilor dela Braşov, că a predat epistola lor Măriei sale Vodă, şi Măria sa a satisfăcut dorinţelor lor. (original.) Ştefan milostieiu Bojieiu archiepiscop i mitropolit zemli Ug. www.dacoromanica.ro 158 Cucernicilor preoţi şi dumnevoastră gocmanilor dela sf(ă)nta biserică din Şchiisî Braşovului şi altor creştini, căţ vă aflaţi lăcuitori acolo, tuturor de obşte vă pohtim sănătate trupescă şi spăsenie sufletescă, iar dela noi vă trimitem m(o)l(i)tvă şi bI(a)g(o)slo-venie. Scrisoare, ce net trimis o am luat si toate căte ne scrieţ am înţeles, carte, care aţi trimis la măriîa sa vodă, luînd-o o am dus de o am dat măriei sale şi căte am ştiut de bine pentru m(o)-l(i)velor voastre am grăit şi măriîa sa ca un domn bun şi m(i)l(o)stiv, de căte v-aţ rugat măriei sale toate leu făcut, după pohta m(o)l(i)tvelor voastre, precum mai pe larg veţ lua înţelegere din luminată carte măriei sale, întru care v-au dat răspunsul, acasta acum şi îarăş vă lăsăm supt mila şi paza pre puternicului Dumnezeu, ca să fie cu m(o)l(i)tvelor voastre purure. Mart. 1. 7241. Intru Hs. rugătoriu Ştefan al Ug. Pe margine e scris: popeî lui Theodor, pentru carte ce de jurământ, ce ne scrieţ într-o ţudulă, încă î-am poruncit să o de, de va fi la dânsul. www.dacoromanica.ro 159 LXVIII. 1733. Martie 12. Inocheiltie episcopul Rîmnicului, face cunoscut \preoţilor, gocimanilor fi juraţilor, că- măriră sa Grigorie roodâ a scris marelui director grof de Vales pentru neajunsurile lor; fi-î îndeamnă fără amînare, să să pre-sinte fi ei la dînsul, iară răspunsul cel vor primi acolo să i-l comunice fi lui. (original.) Cucernice protopoape chir Flori, iconomul sfintei beserecî dela Braşov şi m(o)l(i)tvelor voastre preoţilor şi ai smereniî noastre fii sufleteşti, dumnevoastră gocmanilor i juraţilor şi tuturor oroşanilor de acolo, dela Dumnezeu milă, ajutorîu, măngăere rugăm să vă dăruiască, iar dela smereniîa noastră molitvă şi blagoslovenie vă trimitem. , înţelegând de m(i)l(o)stivire şi măna de ajutorîu, ■care din nespusă proniîa lui Dumnezeu v-au dat pre luminatul şi bun pravoslavnic creştin măriîa sa Grigorie vodă şi cum că au scris şi la măriîa sa marele derector Grof Vales, nu puţină bucurie am avut, mulţămind miliî lui Dumnezeu, că nu să îndură de pravoslaviîa sa. Pentru care dumnevoastră, luându-vă pav(ă)za credinţei pravoslavnice întru ajutorîu, fără zăbavă să mergeţ la măriîa sa marele derector şi dând carte mării sale Grigorie vodă împreună şi alte direptăţ, care aveţ, alegăndu-să www.dacoromanica.ro 160 persona de cinste, care şi cu gura să daţ rugăciune la măriîa sa, fiind că măriîa sa iaste înţelept, numă îndoescu, ci am bună nădejde, că vă va da mănă de ajutoriu şi vom ave dela Dumnezeu bucurie şi ce râspunsu veţ lua dela măriîa sa, numai decăt să ne înstiintat pe totu. ca să ştim ce va mai trebui, şi cu acasta toţ întru pravoslavie să ’ fiţ blagoslovit. Din Rîmnic Mart. 12. 1733. Al tuturor de obşte rugătoriu de Dumnezeu Inochentie episcop Rhnnicului. LXIX. 1733. Martie 28. Vlădica IllOCilClltie provoacă pe protopopul Florer să meargă la soborul dela Gherla, şi să aducă cu sine acolo toate restanţele; să să îngrijească să adune 1 fi. pentru sf. mir, etc. (original.) Cinstite frate protopoape! Cu acastă puţintică scriseare facem ştire frăţii tal(e), că după ce am isprăvit şi ni-am dat lucrurile) şi greutăţil(e) înnainte ţâri, cu care pizmaşi noştri ne apăsa şi ne străca dreptăţile noastre, am www.dacoromanica.ro 161 socotit să avem şi săbor mare, după obiceiul cel vechiu, cu toţi cinstiţi protopopi (jfoî dupe Rusalii la Gherla, adecă în 17. zil(e) lui Mai, pentr-aceîa frăţiîa ta pe zua şi la locul mai sus numit cu toate restanţiile banilor, care vor fi suptu măna frăţii tal(e) şi alte venituri din birşagurî, din pominoace, pre cum ţ-am scris şi în celalalt comişiu, să te afli cu dănsele, aşijdere şi dăjdile de pe anul acesta, însă fără de nici o răştanţie să le strângi şi să le aduci la săbor, că acuma ne trebuescu odată bani, ca să putem apuca şi noi ceva înnainte, după aceste să aibi grije şi de acasta, să strângi un florintu nemţescu pentru sfântul mir de pe eparhie, că atunci să va împărţi pin toată eparhiile şi pe unde va fi lipsă de antimis, să dai înnainte preoţilor să trimiţă bani, preţul unue este 2. fior., mai multe atunci în săbor. Aceste poruncim, amintere să nu faci. Scris în Sibiîu niţa. Mart. 28 zil(e) 1733. Aî frăţii tale de bine voitonu vl(ă)d(i)ca Inochentie* n www.dacoromanica.ro 162 LXX. 1733. (7241.) Aprile 27. Grigorie Gllica voevocl trimete Braşovenilor, ca răspuns la scrisoarea lor, o copie de pe cartea gheneralului din Sibiiu. (original.) Milostiiu Bojiiu Io Grigorie Ghica voevoda gospodară zemli Ugrovlahii. La rugătorii noştri iconomul ş(i) toţ preuţiî dela besereca Şcheî delâ Braşov ş(i) alţi lăcuitorii pravoslavnici creştini de acolo, s(ă)n(ă)tate vă poftim. Carte, ce neţ trimis am luat ş(i) cele scrisă am în-ţăles. Ne scrieţ, că mergând cu carte noastră la dumnelul ghinăraliul Valis ş(i) aţ luat răspunsu acoperit, ce din vreme, că nu vi s-au deschis răspunsul de acolo, iată că v-am scos surit de pe carte dumsale ghină-xarîului, răspunsul, ce nî-au scris noaî ş(i) v-am trimis, din carele veţ înţălege mai deschis ş(i) mai pe largu acasta, ş(i) să fiţ s(ă)n(ă)toş. Din dom. laş 7241. Apr. 27. încă amu din mila lui Dumnezău ş(i) mai apropindu-ne ş(i) mai mult însăm(n) cu purtare de gi'ij(e) spre folosul vostru Io Grigorie Ghica voevoda. www.dacoromanica.ro 163 LXXI. 1733. Aprile 27. Răspunsul gheneralului din Sibilu FrailCÎSCUS comes de Yales trimis lui Grigorie vodă în cama Braşovenilor, (trad.) Tălcuire scrisoareî, care ni î-au trimis d(u)m-neluî ghinărariul dela Sibiî cătră noi. înălţate Dmne! Scrisoare dela înălţime ta, pentru stare şi ajutorinţa Braşovîanilor şi altor din Ardîal aî bisereciî răsăritului creştini, scriindu-m, mi-îau venit, o am luoat la 24. de Februarie, cum că au bogate supărări şi oprelişti în potriva legii lor. Eu pentru aceste lucruri nici un fial de ştire nu am, iar de acumu înainte nu voi lipsi a nu cerceta pe amăruntul, atăta pentru Braşovianî, pentru slobozeniîa credinţei lor şi obiceiurile lor, mai vârtos pentru dragoste înălţăreî tale, de vreme ce vei fi adeverit înălţime ta, că scriindu-mî, nu va fi lucrul, care să trecă prin măna me şi să nu-1 fac pentru înălţime ta. Aşijdere dară şi noi cătră acasta rugăm pre înălţime ta şi pentru aî noştri şi cu cucernicie rămâi Sibiî 27. Aprilie. al înălţimeî tale supt datorie slugă Franciscus comes de Vales. (Răspunsul ghin, Valis la Grig. vod. cănd cu vldca cel unit Clain.) n* www.dacoromanica.ro 164 LXXII. 1733. Novembre 7. Plîngerea preoţilor clin Şchei, cătră mitropolitul TJngrovlahieî Ştefan, — contra preotului Theodor, —■ care nedumerit de purtarea lor în cele religioase ia pus sub blăstăm. (copie.) Pre cinstitului şi pre sfinţitului şi cu frica lui D(u)mn(e)zău întăritului arhipăstorî tyirmeî lui Hs. cei cuvântătoare kyriu kyriu kyr Ştefan, mitropolitul a toată Ug, D(u)mn(e)zău să lungască anii vieţii sfinţiei tale cu fericire. Cătră acasta, cu acastă smerită fiiască a noastră, scrisoare, cu mare plecăcune sărutăm pre cinstită, direpta sfinţiei tale, rugându-ne ca să-ţ avem bl(a)-g(o)s(lo)veniia. Alta facem sfinţiei tale înştiinţare, că mare zarvă şi gâlcavă s-au făcut între noi de preotul Theodor, împreună cu nişte oameni proşti, asupra cestoralaţ preoţ şi a gocmanilor şi a altor oreşani, zicând, că pomenim archiereî fără de lege şi noi, neştiind pre ep(i)scopul Rîm(nicului) să fie aşa, am avut mare cartă, că noi de mare nevoe, ca să scăpăm de ceşti uniţ, prin tare porunca mai marilor directori ai aceştii ţări, am rămas supt bl(a)g(o)s(lo)veniia pre sfinţiţilor patriarş ai răsăritului şi de supt bl(a)g(o)s(lo)veniîa sfinţiei tale şi altor arhierei pravoslavnici nu nem dezlipit, nici ne vom www.dacoromanica.ro — 165 — dezlipi. Precum şi tare legătură avem între noi, ca pănă la moarte pravoslaviia, ce am pomenit dela părinţi, să ţinem şi între aceste arătăm sfinţiei tale, că fiind cu o samă din noi foarte gâlcevit, au îndrăznit de au slujit sf(ă)nta lyturghie, făcând blestăm asupra noastră, ca cum am fi uniţ, căci pomenim pre ep(i)scopul Rîm(niculuî), măcar că şi pre sfinţiîa ta nu te uităm, nici te vom uita nici într-un chip, mai vârtos la sf(ă)nta proscomidie, la care blesteme, ce au pus m(o)l(i)tva sa, nu ne ştim cu vină, ce numai ne pare rău de iuţime cuvintelor m(o)l(i)tvei sale, că şi pe câţ-va oameni din beserecă au scos, s-au poate că au avut dela sfinţiîa ta nescaî cuvinte şi nu neî scris, ca să ştim. Iară să ştii sfinţiîa ta, că de am afla cu adevărat cum Rîm(ni-cul) să fie plecat spre ale unieî, cu adevărat de tot ne vom depărta, că pentru să scăpăm de jugul uniţilor am rămas supt bl(a)g(o)s(lo)veniîa sfinţiei sale, ştiindu-1 pravoslavnic, iară cât vom cunoaşte ceva, ne dăm îndărăt. Ce şi acum, după obicaîul cel vechi al sf(i)nteî mitropolii şi precum alţ pre sfinţiţ întru D(o)mnul răposaţ mitropoliţ, ne smerim şi ne rugăm şi noi sfinţiei tale, să ne dai învăţătură de aceste de toate, ce vom face, ca să nu greşim şi acum, dăruind D(u)mn(e)zău pe sfinţiîa ta a fi noao tată sufletesc, în locul celor pristăviţ, îarăş te rugăm, ca cu înţelepcune, care D(u)hul Sfânt te va lumina, să ne dai învăţătură. Cu acasta sfârşind, darul D(u)hulul Sfânt luminat să umbreze faţa www.dacoromanica.ro — 166 — sfinţiei tale, iară blagosloveniîa sfinţiei tale să fie cu noi. In Braş(ov) lt. 7241. Noem. 7. Ai sfinţiei tale mai mici fii sufleteşti. Iară de ar trimite pop(a) Theodor nescai scrisori la sf., să nu le îai sfinţita ta în samă. LXXIII. 1733. (7241) Decembre 1. Răspunsul metropolituluî Ştefan al Ungrovlahiei la plângerea preoţilor din Şcheî. (original.) Ştefan milostiîu Bojiîu arhiepiscop i mitropolit Ug. Cucernicelor preoţi dela sfânta biserică, din Şchiiaii Braşovului, tuturor de obşte dela atot puternicul D-zeu, vă pohtim haru, milă, pace, sănătate, viîaţa curată şi spăsenie sufletescă, iar dela noi, ca unor iubiţi fii sufleteşti ai smereniei noastre, vă trimitem m(o)l(i)tvă şi bl(a)g(o)s(lo)venie şi ertăcune. întâmplare scrisorii noastre cătră dragoste voastră, nu iaste de alt, fără de căt, viind aici un neguţă-toriu de acii, ne spuse cum că sănteţî cam învrăjbiţi şi împărechiîaţi între sfinţiilor voastre, de care www.dacoromanica.ro 167 pârăndu-ne rău, pentru căci vrajba şi pizma unde întră, nici odată nu face nici un bine sau vre-un folos, ci totdeuna ori unde va fi să află stricăcoasă. Iată dar, că nici noi n-am lipsit a nu vă scrie, mai vârtos, fiind de aice hirotonit şi avăndu-vă întru cunoştinţă si mai din nainte vreme si vă îndemnăm, ca pe nişte iubiţi fii sufl. să vă aveţi întru dragoste şi să vă iubiţi unul cu altul, precum toată sfânta scriptură şi sfânta biserică strigă şi ne învaşă, zicând : „că dragostea taste D-zeu şi cel ce petrece în în dragoste, petrece în D-zeu, şi Dumnezeu întrănsul“ şi mai vârtos că ne porunceşte sfânta biserecă din-tăiaş dată la sfânta liturghie, de zice: „cu pace Domnului să ne rugăm11, (adecă) când ne vom ruga lui D-zeu, să fim împăcaţi cu toţi. Deci de vreme ce dragoste iaste sfântă şi lăudată, pentru acasta vă scriem, să vă iubiţi unul cu altul şi să vă uniţi în dragoste, lipsind de tot din mijlocul sfinţiilor voastre vrajba şi pizma, că nu iaste bună, nici o laudă nimene, şi nu numai m(o)l(i)tvelor voastre să o urmaţi şi să o faceţi acasta, ci încă şi pe enoriiaşăî*) de acolo, care păzesc la ace sfântă biserică, aşăjdere să-i învăţaţi să facă şi să urmeze, pentru ca precum aţ urmat până acum lucrurilor şi învăţăturelor celor bune şi aţi stătut mereu şi nezăticniţi din hotarul dragostei şi aţi rămas cu nume bun şi cinstit, aşa şi de acum înainte pohtim, ca să rămâneţi cu acel nume bun şi cu ace cinste, care o aţi avut dela enorie = parochie. www.dacoromanica.ro 168 toţ pană acum şi veţi ave dela Dzeu dar şi milă şi dela smereniia noastră m(o)l(i)tvă şi bl(a)g(o)s(lo)-venie. Tuturor enoriîaşălor aî aceiî sfinte biserecî să le spuneţi, că le trimitem m(o)l(i)tvă şi bl(a)-g(o)s(lo)venie, lăsăndu-vă pre toţi supt paza şi mila pre bunului Dzeu, al căruia darul şi mila îarăş rugăm să fie cu cucerniciîa voastră. Dicm. 1. 7241. Al sfinţiilor voastre către D(u)mn(e)zeu rugătorîu şi părinte sufletescu Ştefan al Ug. LXXIV. 1734. Aprile 3. lnOClieiltie episcopul Bîmnicului dă voe protopopului Florea să Mrnosească împreună cu preoţii paraclisul cel nou. (original). Cucernice protopoape chir Flori şi molitvelor voastre preoţilor dela biserica Braşovului şi dumne-voastră aî smereniei noastre fii sufleteşti gocmanilor şi juraţilor şi tuturor oroşanilor şi altor creştini de acolo m(o)l(i)tvă şi bl(a)goslovenie vă trimitem. www.dacoromanica.ro 169 Scrisoare, ce neţi trimis dela Martie 23., cu evlavie o am luatu, pentru biserecu, ce ce să numeşte paraclis, care s-au făcut pentru treba ispo-vedanieî creştinilor, lăngă beserica ce mare, de acasta şi noao ne pare bine, pentru care iată că dăm bl(a)goslovenie m(o)l(i)tvei tale protopoape Flori împreună şi cu ceîalalţi preoţi să o tărnoşeşti, cu toată rănduiala după obiceiu şi să să slujascâ sfânta liturghie, că iată am trimis şi sfânt antimis cu sfinte moaşte. Ne mai scrieţi, că doriţi, că să venim şi noi acolo în parte locului, pentru îndreptare a multe lucruri besericeştî, de acasta şi noi cu evlavie poftim, ca să putem veni, având datorie pentru sufletele creştinilor, numai, nedăndu-ne îndemână pănă acum pentru multe, care avem aici şi fiind încă şi la multă slăbiciune de boală, nem aflatu astă iarnă, căt şi acum tot la neputinţă săntem, pentru acasta n-am putut veni, dar dăndu-ne Dumnezeu viiaţă cu sănătate şi vreme de împrilej bucuroşi vom fi a veni după datoriia ce de obşte a creştinilor de acolo. Acasta şi fiţi bl(a)gosloviţî. Din Rîmnic Aprilie 3. 1734. Tuturor întru pravoslavie de Dumnezău rugător Inochentie episcop Rîmnicului. www.dacoromanica.ro 170 LXXV. 1734. Septembre 21. Inochentie episcopul Bîmniculuî încunoştiinţeasă representanţa bis. din Scheî, că pentru Braşov a oprit pe popa Vasile dela preoţie, (original.) Molitvelor voastre preoţilor dela beserica Schiîaîu dela Braşov şi aî smereniei noastre iubiţi fiî sufleteşti dumnevoastră gocmanilor, juraţilor m(o)l(i)tvă şi bl(a)poslovenie vă trimitem. Scrisoare, ce neţi trimis, neu venit, pentru popa Vasilie, cum că nu va să mergă la Făgăraş, socotind, ca să rămăe aciî la Braşov, care noî după cum neţi scris, nu numai că î-am poruncit, ca să mergă la Făgăraş, ci încă l-am oprit de tot darul preoţescu, să nu fie slobod a sluji aciî la beserica Braşovului, fiind noriîa altor preoţi, iară la Făgăraş, î-am dat blagoslovenie, la noriîa luî, să fie slobod la toată rânduîala preotescă să slujască, după cum veţ vede scrisoare luî, care aici o am închis, ci după cum îaste porunca noastră, aciî la besereca dela Braşov, să nu i să de nicî epitrafir, nici să slujască sfânta lyt(urghie), nicî la altă rânduîală preoţ€scă să nu fie slobod nicî decum, nicî parte din venitul besereceî să nu să de nicî cum nimic, ci să-ş mergă la be-serecă unde l-am rânduit, după cum s-au rugat www.dacoromanica.ro 171 când l-am hirotonit, dinpreună cu dumnelor neguţătorii del a Făgăraş, îară să nu să ispitescă a umbla cu înselăcune, că în urmă unde va căde nu să va pute scula lesne. Aşijdere şi pentru alte cele, ce veţ ave a le obstiî si ale sf. beserecî de acolo dela j j Braşov, totdeuna vom fi cu osârdie, ca să petrdceţ întru linişte şi întru odihnă. Acasta şi fiţ blagoslovit. Drăgăşani Sept. 21. 1734. Tuturor întru pravoslavie de Dumnezău rugători Inocllientie episcopul Bîmnicului. LXX VI. 1735. Iulie 27. Scrisoarea lui GllGliadi© igumenul din Bîmnic, cătră ispravnicul Mogoş Vasilievid, pentru nişte candidaţi. (original.) Cinstite întru D(u)hul Sfănt iubit fiu al sfintei biserici, dum. jupănu Mogoş Vasilevici, cu mătan închinăndu-mă dum(i)tale, tot fericitul bine, trupescu şî sufletescu dela milostivul Dumnezeu rog, ca s(ă) dăruiască dum(i)tale şi a tot clerul biser(i)cescu şi politiei. Dorit(a) scrisoare cinstitului clucî şi a dumne-voastră, scris(ă) dela Iu]. 18., acuma cu întoarcere www.dacoromanica.ro — 172 — dela Craiova pentru congregaţionul a toat(ă) ţara, al candidaţilor, ce s-au ales, foarte cu bucurie am luat, pentru că iaste pohta dumnevoastră a şti vreme, cănd să va porni acel candidat la Belgrad şi ca s(ă) înştiinţăm pă dum. de acast(a) mă obli-găluescu cu drag(ă) inimă, dar dup(ă) părerile noastre va fi cu zăbavă mergere, că acele 3. persone să trimit în scris la-nălţata curte, şi va alege de acolo unul, apoi va veni poruncă ca s(ă) să trimiţă pentru hirotoniîa, poate să s(ă) zăbovescă şi pen la cules, iar a merge din-preun(ă), de mare folos va fi pravoslavnicului norod, măcar că şi acuma să adună sobor, dup(ă) cum izvodul, ce l-am trimis prin măna sf. dascălului Iovan şl cinstitul prezviter al sf. biserici Făgăraşul(uî), să va vede, dar ai noştri păn(ă) nu le va veni persona, car(e) de datumu dela nălţata curte şi decretum de slobozenie, la acest sobor nu vor pute, pentru acast(a) rugăcune sfântului cler şi dragoste blagocestii voastre, să fie cu noî, iar darul şi mila pre sfintei .Troiţă să fie cu dumnevoastră purure. Din Râmnic Iul. 27. 1735. Al sfinţiilor voastre şi al dumnevoastră rug(ă)torî de săn(ă)tate şi slug. gata. Ghenadie igum. www.dacoromanica.ro 173 LXXVII. 1735. August 1. Act, prin care preoţii, gocimaniî şi juraţii sf. bis. din Bulgărim Braşovului fac cunoscut, că, aflând de puterea ce a primit-o metropolitul Belgradului Vichentie Ioanovict asupra tuturor pravorlavnicilor de legea grecească, a trimis la el o deputaţiune de 3 (pe preotul Statie Grid, pe gocimanul Radu Duma şi pe juratul George Hârs) cu plîngerile lor, obligîndu-să a suporta, toate spesele împreunate cu această călătorie, (original.) 1735 Avgust 1. Precum să s(ă) ştie, că într-acastă vreme, cu ajutorîul luî D(u)mn(e)zău, îndemnăndu-ne noî preoţii i gocmaniî i juraţii sfintei biserecî, din Bulgariîa Braşovului, ca să trimitem dintre noî la pre sfinţitul mitropolit al Belgradului şi a toată Serbiîa, înţelegând cum că are sfinţiîa sa mare putere, dată de înălţatul împărat al Romei, asupra tuturor pravoslavnicilor de lege grecescă, care sânt supt biruinţa împărăţii sale, pentru care noî nem rugat preotuluî Statie Grid, i dumneluî gocmanuluî Radu Duma, i dumneluî kyr Gheorghi Hârs jurat, ca să îa acastă ostenelă şi după pohta noastră au voit. Şi într-acesta chip î-am făcut plenipotenţiîaleş, după cum arată şi carte noastră întărită cu pecete sf(i)nteî biserecî, care o am trimis pe ceî maî sus numiţ la pre sf(i)nţitul mitropolit, pentru multe greutăţ şi www.dacoromanica.ro 174 năcazuri, care are acest oraş, zicăndu-le, ca să de jalbă de toate nevoile noastre. Pentru aceia şi noi întărim acastă scrisoare cu pecete sf(i)ntei biserecî şi cu iscăliturile noastre, ca să stăm cu toţii la toate cele, ce ar trebui spre uşurare 'oraşului şi spre linişte sf. biserecî. Iară ori carele s-ar îndărătnici» şi n-ar vre să ste la toate, după căt îi va fi putinţa, după cum neu fost vorba, unul ca apela să fie lăpădat dela adunare sf. biserecî, iară de s-ar pune ori cine în alenul acestor trimis, ca să-î păgubescă în ceva, să avem a trage cu toţii, iară care s-or lepăda, unul ca acela să fie anathima şi parte lui cu Iuda şi cu afurisitul Arie şi a să globi cu gloabă bisericescă, după cum va fi voia pre sf(i)nţitului mitropolit. S-aă scris în Bulgariia Braşovului luna Avgust 1. anul 1735. (L. S.) Az pop(a) jRadul Tempe. Az pop(a) TI teodor. Popa Stcitie Grid. Radul Prieop. Petcu Inaşu. Mogoş Vasilie. Costandin Das(calul). Radul Dumei goc. Eu Ion S nanul. 9 Christoph Vojku. www.dacoromanica.ro 175 Radul Iorga. Gheorghi Hrăs. Stoica Podorvici. loan Grid. Dumitra Hrăs. llie Bird. Vas îl Nan. Todoar Zalomid. Drăgici Ardiiaş. Văsii Grid. LXX VIII. 1735. August 5. Scrisoarea obştii din Şclieii Braşovului câtră Vi-chentie mitropolitul Belgradului Sîrbesc, prin care îi cer scutul sfinţiei sale. (copie.) Pre cinstitului şi pre sfinţitului şi cu frica luî D(u)mnezău întărituluî arhipăstori turmei luî Hs. ceî cuvântătoare, a tot pravoslavnicul nărod, care să află suptu stăpănir(e) a preluminatuluî împărat al Romei kyriu kyriu kyr Vichentie mitropolitul' Belgradului, Dumnezău să lungască anii vieţii sfinţiei sale cu fericire. www.dacoromanica.ro 176 Cu acastă pre smerită a noastră scrisoare facem pre sfinţiei tale ştire, pentru noî creştinii pravoslavnici , carii ne aflăm lăcuitorî la- Bolgarsec, lângă cetate Braşovului, în ţara Bârsei, care iaste în Ardei, împreună şi cu alte zece sf(i)nte besereci, care să ţin de sf(ă)nta beserecă acasta a hoastră, tarii încă de când s-au unit vldca Athanasie şi cu alţii ai Ardeiului, iară noî tot am rămas în pravoslavnica lege, aceia, care am avut del(a) părinţi şi del(a) moş, a pravoslavnicei besereci a răsăritului şi nici cum nu nemu unit, nici vom să ne unim pănă la moarte, măhar că multe cercări şi supărări am avut despre vldcii cei uniţ în multe rânduri şi cu ajiutoriul m(i)lei lui Dumnezău nem apărat pănă acum prin multe ostenele şi mari chieltuiale. Că după ce s-au aflat vldca Athanasie ales unit, noî nem luat trebile sufleteşti del(a) pre sfinţitul mitropolit al Ungrovlahiei, iară din zilele sfinţii sale răposatului întru D-zău părintelui Damaschin, ep(i)scopul Rîmnicului, domnii ghinărarii au pus pă noî poruncă, ca să nu mai avem a căuta trebile sufleteşti del(a) Ungrovlahia, ce să le căutăm la ep(i)scopul Rîmnicului, fiind tot o credinţă cu noî şi fiind tot suptu o stăpânire. De acasta mult în-doindu-ne noî şi temându-ne să nu cumva să să lipescă la unire (cu alţii) acei ce vor fi la Rîmnic şi să ne împiedecăm şi noî şi aşa neu zis domnii ghinărarii, că de vreme ce sânt în ţara împăratului vlădici de o credinţă cu noî, trebue del(a) aceia să www.dacoromanica.ro 177 luăm trebile sufleteşti şi aşa vom fi în pace de vldca al uniţilor şi noi ne mai având cum face, am cerut şi neu dat atiştaţie. precum ep(i)scopul Rîm-nicului să fie noao vldcă, precum bă vor vede, că lem dat la mâna trimişilor. Şi pănă au trăit sf(i)nţiia sa părintele Inochentie ep(i)scopul Rîmnicului, de acolo am luat trebile cele sufleteşti, dându-i şi scrisoare la mână pentru acastă rânduială. Si voim si de acum înainte întru aceia să rămânem, pănă când vor sta dreptu în pravoslavie, nepriimind nici cum vre-un obicaiu căt de mic de ale altora. ’ Iară de s-ar cumva afla (nu de Dumnezău) că să încep ceva lucruri noao, care nu sânt priimite în besereca răsăritului, noi ne vom da în laturi si de acolo ca şi del(a) Ardeleni. Acuma dară înţelegând noi, că au dăruit pre m(i)lostivul nostru împărat, ca să fie suptă bl(a)-gesloveniia şi rugăcune şi ascultare pre sfinţiei tale tot nărodul pravoslavnic, care să află suptă stăpânire împărăţiei sale, iată nem socotit cu toţii şi am trimis aceşti trei fraţ ai noştri, kyr popa Evstathie şi kyr Radul Duma gocmanul şi kyr Gheorghi Hărs, ca să înştiinţeze pe pre sfînţiîa ta de traiul nostru de aici, precum fără de supărările uniei multe alte năcazuri tragem, fiind pre supuşi tuturor, de care mai pre largă vei înţelege del(a) trimişii noştri, ce pre sfînţiîa ta, după darul ce ţ-aă dăruit Dumne- 12 www.dacoromanica.ro 178 zău şi pre milostivul nostru împărat, precum D(u)huh Sfăntu te va lumina, să ne dai bl(a)goslovenie şi învăţătură de toate cum vom face, atât despre parte clirosuluî, cât şi despre parte politiei, ca întru linişte să putem plini trebile legii şi cre-dinţiî noastre, să nu să calce jiudecata besereciî noastre de alţii. > Că noi acum după Dumnezău pe pre sfinţiia ta avem nădejde, ca să ne fii îndireptătorî la toate şi precum D(u)hul Sf(ă)ntu te va lumina, ne vei da răspunsă, spre bucurid preoţilor şi a tot nă-rodul pravoslavnic, care să află într-acastă parte de loc. Cu acasta sfârşind m(i)la Cerescului împărat şi darul pre sf(ă)ntului D(u)luî luminat să umbreze faţa pre sfinţii tale, iară bl(a)gosloveniîa pre sfinţiei tale să fie cu noi. Din Braşov anul 1735. Avgust 5. zile. 'Al pre sfinţiei tale mal miel fii sufleteşti, smeriţii preoţ împreună cu tot norodul pravoslavnic lăcultorl 'In ţara Jiârsel. www.dacoromanica.ro — 179 — LXXIX. 1735. August 28. Yicheiltie Ioailliovici archiepiscopul şi metropo-■litul Belgradului primeşte pe credincioşii pravoslavnici din Braşov şi din ţara Bîrseî sub îurisdicţiunea sa. {trad.) . Yicheiltie cu m(i)la lui D-zeu pravoslavnic mitropolit al Belgradului şi a tot năroduluî creştinesc, care să află supt stăpânire preluminatului şi nebiruitului împăratului râmlenesc archiepiscop şi .ai sale împărăţii şi crăiî mare sfetnic, aşijderea ai .sale împărăţii-crăii mare îndreptători la reghimentu-rile husarilor illiri ceşti şi protectelor. Cu acastă a noastră archipăstorescă scrisoare deschisă, tuturor fiilor bisericii noastre de lega gre-«cască a Ierusalimului dela răsărit, în crăia Ardeiului, în diştrictul Braşovului, care să află acum şi în urmă să vor afla nem pravoslavnic creştinesc, între pomenire şi ţinere nemutată arătăm, pentru că del(a) voi deputirţ trimis bineîncuviinţatul preot Eustathie Gridovici, şi jup. Rad. gocmanul, şi jup. Gheorghi Herţ, cu numele al tuturor celor duhovniceştii şi mireneştî multe greutăţ şi nevoi grele purtaţ, aşijdere şi den lipsa episcopului văduvă fiind eparhia Râmnicului, cu plecăcune aţ dat înainte nostră, fiind-că sănteţ încunguraţî cu frica lui D-zeu şi cu creştinescă 12* www.dacoromanica.ro 180 caldă osârdie, de voiţi în pravoslaviîa sa a trăi şi a muri, chiîar au arătat cu acastă înţelegere, precum maî nainte de vr-o căţ-va =am episcopul, carele au fost maî nainte Aihanasie, cela ce la început au arătat creştinilor pre sine a fi fiul bisericii ceî bine' cinstitoare a legiî greceşti şi păstor tot aceîaş biserici, iară după aceia s-au lipit de bună voe cu unire de biserica râmlenescă, dentru care alt nimica fără numai gălcevirî şi proţesurî cu mare cheltuială aţ avut, dup(ă) cum şi atunci au fost. Dar de fericită pomenire vrednicul împărat Leopold n-au vrut, ca să vă să facă voao acele împresurărî premilostiv decret au dat, ca fieştecine cu pace lăngă biserica sa să să ţie,, care decret împărătesc pă vreme aceia commundirt-gheneralul Ti glii şi dup-aceîa comendirt-gheneralul grof Valis în Sibii au întărit. Si acum, neştiind dum. pre cine veţ căpăta, rămăne-va statorniceşte lăngă dogmele bisericeşti, vă îndoiţ, iară noi, avănd a tot norodului premilostive privilegii, date del(a) împăraţii râmle-neşti, ceî vrednici de vecînica pomenire, date şi acum del(a) monarhul, ce împărăteşte cu norocire, întărite pre cu milostivire, necurmat de dănsele ţiindu-ne şi supt dănsele pă tot norodul de amăn-doao rănduelele, care să află supt stăpânire ai sale împărăteştii măriri cuprins şi în pravoslaviîa grecască ţinut este, pentru aceia episcopul, care este să să pue la eparhiîa 'Râmnicului la hirotoniia sa de nu ar tine jurământul şi legătura sa şi de cumva cu alt gănd osăbit al său cu unire de s-ar lipi de biserica www.dacoromanica.ro 181 râmlenescă, aşa pre voî pravoslavnicii, ceî ce de biserica ca pravoslavnică şi de lega grecască a vă lăpăda nu vreţ, cu putere pre M. privilegii, după cerere voastră la arhiepiscopiîa şi mitropoliîa noastră, nare să află în Beligrad la Serbiîa, vă împreunăm şi vă împărtăşim şi pre voi în lucrurile iurisdicţiilor bisericeşti după predaniile sfinţilor şi de D-zeu purtătorilor părinţi noao şi după noi următorilor noştrii avem punere înainte şi pre voi după puterile privi-leghiilor a tot norodul, dup(ă) cum şi lalalt norod, carele petrece în eparhiile noastre şi supt acele privilegiul trăiaşte în iurisdicţiile bisericeşti tot feliul de mănă de ajutori şi apărare cu căzuta pentru voi grije den userdie făgăduim şi după noi cei ce voar fi următorii noştri la prestolul arhiepiscopesc şi rni-tropolesc, acest fel de mănă de ajutori şi grije pentru voi a ţine poftim, însă împotriva aceştiîa noi şi următorii noştrii nădăjduim a ave del(a) voî datornica ascultare şi ţinere poruncilor noastre în lucrurile cele duhovniceşti del(a) parte duhovnicescâ şi mirenescă şi totdeuna pre ceî ce să plecă iuris-diţii noastre ceî duhovniceşti îi primim. S*au dat în rezidenţiia mitropolii Belgradului la 1735. Aug. 28. Vichentie Ioannovicl. www.dacoromanica.ro — 182 — LXXX. 1735(?). Aprile 28. Climent Ipopsiflos, episcopul din Bîmnic mustră' pe credincioşii sf. bis. din Şcheii Braşovului, pentru că nu i s-au presentat încă, de cînd s-a urcat pe scaunul episcopesc. (original.) Cuvioase protopoape şi molitvelor voastre cucernicilor prioţ şi dumne voastră gocmanilor şi juraţilor ai sfintei beserici din Şchei Braşovului, dela Dumnezău sănătate şi tot fericitul bine vă poftim. Căt pentru rănduiala şi datoriîa, ce aţ avut în supunere cathedrei a sfintei episcopii Rîmniculuir ştim că dupe porunca marelui drector al Tranzilva-nieî au fost de o sumă de vreme, încă şi dăjdile-preoţeşti şi alt venit al eparhiei noastre dintru acel judeţ al Bărsii s-au dat, dar acum dupe aşezare-cu milostivnic decret al austriceştii curţi, putem cunoaşte #la ce vă rămâne sfatul sau statorniciiar că nici decum pănă acuma vre-unul din preoţi la cercetare noastră n-au venit, încă nici vre-o scrisoare pentru aca statornicie de acolo n-am luat (pentru care stăm la mirare). Poate să socotiţi întâi rănduiala sfintei pravile a o călca, încă şt porunca marelui ’drector, a vă muta aşezământul! de porunca, ce vă s-au dat, pentru care şi printr-acastă scrisoare, iară mai mult prin cinstitul nostru www.dacoromanica.ro 183 eclisiarh al sfintei episcopii chir popa Ivan făgără-şanul, avănd călătorie până acolo, am nădăjduit, ca mai pre largu să vorbescă şi să isprăvescă pentru toate, de care să mă poci încredinţa, ca de iaste de aceia vre-o pricină, sau prin venire episcopului Nicanor s-au făcut niscar comfuzii, toate chiar să mi le daţ în scris, ca să ştiu răspunde unde să va cuveni şi de iaste cu cuviinţă un episcop să între în eparhiia altui episcop, fără ştire şi voia episcopului locului, că acasta de noi nu să va pute îngădui, a nu o cerceta, dupe porunca sfintei pravile. Acasta şi mila lui Dumnezău să vă fie de întărire şi pază. Din episcopie Rîmniculuî Ap. 28. 1735, (?) Rugători de Dumnezău Climent Ipopsijios. e. Bîm. LXXXI. 1736. Ianuarie 20. Protopopul Radu Teilipe arată, că magistratul a făcut mare cercetare pentru venirea la Braşov a episcopului din Cruşedol Nicanor, care a fost trimis de me-tropolitul Belgradului Vichentie Ioannovicî. Iubiţilor fraţ dela milostivul D(u)mn(e)zău tot binele vă rugăm, altă vă facem ştire, precum v-am www.dacoromanica.ro — 184 — semnat astăz dim., că astăz neu chiemat pe noi preoţii şi o samă din orăşanî la sfat cu pecete şi pe cine au chiemat şi nu va merge să fie birşag f. 12. Si la 9. cas., mergând noi tot si stând în tinda sfatului au eşit judeţul şi vr-o câţ-va pârgarî, au rămas 4. pârgarî şi 2. scriitori şi neu zis mergeţ aici în casa şutii şi şedeţ pănă vă vom chiema şi untrând noi toţ am şezut cu toţii ca 50. de oameni si au închis îndată de afară si cine veniia îi lăsa j j înlăuntru din cei sorociţ, iară să iasă cine-va nici cum şi au chiemăt întâi pe pop(a) Tndor şi l-au întrebat ce l-or hi întrebat ca la 2. caş. şi eşind l-au lăsat să mergă acasă şi îndată au chiemat pe Pricop şi pe mine în tindă numai şi au zis lui Pricop să mergă în lăuntru, iar mie mi-au zis să merg acasă şi mâine voi veni şi am eşit păn' în târg să vorbesc cu p. Th. şi să aşteptăm şi pe Pricop şi au eşit şi au chiemat pe Iane Rima şi pe Văsiî Gâurincâ osebi şi au eşit domnii la prânz şi au slobozit şi pe ceialalţ, zicându-le la doi să să afle la sfat si au mers si de ce i-au întrebat cum j j spune p. Th. i Pricop, Ianîa Rigă şi alţii, de astăzi Luni Ghen. 19. aceste întrebări au fost. pentru venire vlădică î: 1. Cine l-au chiemat şi pentru ce au venit? 2. Cine i-au esit înainte? j 3. Cine l-au găzduit? 4. Cine au tras chieltuiala? 5. Cum au făcut slujba, dirept ca Grecii au schimbat-au ceva ? www.dacoromanica.ro 185 La acasta aşa zic, că aşa au răspuns: cum-că nimic schimbat dintr-ale legii greceşti n-au cunoscut. Aici au întrebat: dar clopoţel mai avutaţ şi mai află-să în biserecile greceşti şi cliricii cu cămeş? şi li s-au răspuns de kyr Iane Risâ, că să află. Alţii, precum la celelalte, precum şi la acasta, nu ştiu ce vor fi răspuns, afară ne zic, că aşa am zis şi aşa fiind întrebaţi mai întrebat-au: 6. Câţ popi au făcut? 7. Câţ bani aţ dat vlădicăî şi pentru ce? 8. Cine au umblat de au strâns banii? 9. Dar la Boboteză luoat-aţ sama, că prot. Rad(u) au pus sare în apă? 10. Pe prot. Flore cine şi pentru ce l-au scos -din prot. ? La aceste neu zis, ales mie, cum că au poruncă dela măriîa-sa comendirî-ghinerarî să facă ace întrebare. Iară noi socotim, că pre mult, umblând ale protopopului la toţ domnii, la sutaş, jeluind scoatere din protopopie şi mai vârtos lipsire de venit, s-au făcut vijgăluire acasta, coperind cu venire vlădicăî iproci, cele pentru prot. Flore. Astăz Ghen. 20. am mers şi eu însum înlăuntru, fiind tot sfatul adunat şi acele de mai sus m-au întrebat şi cum am ştiut la toate am răspuns şi carte cu care au venit vlădica dela p. mit. şi carte de protopopie şi aceia, ce au lăsat de învăţătură pe urmă când au purces, toate lem cetit înainte şi au www.dacoromanica.ro 186 • — scris si ei ce vor fi scris, zisu-lem si acasta, că alt adevăr din cele spui eu nu vor afla, să chîame pe oamenii, ce rămăsese de erî neîntrebaţ, să le spue că aceste toţ le ştiu, Gă nu vor spune alt, fără ce s-au spus pănă acuma de alţii şi de mine şi mi-au zis, că aceia nu pot face, că porunca dela m. ghin. îaste să fie întrebare aşa. Aici lem zis, că mă mir, cumcă măriîa sa ghin. ştie şi au dat paşuş pentru venire vlădicăî aici, acum aceste ce sânt? Si au zis, că văd eî cu ce paşuş au venit vlădica (că le de-desem copia ungurescă), ce n-au ce face, c-aută să întrebe şi să trimiţă acolo răspuns. Cercat prin sicret şi veţ afla de e adevăr să fie trimis măr. ghin. ace incfijiţiş. Că au pus aceia thema pentru lucru prot. Stan. Astăz l-au dus cu carul la sfat şi pe sf. vede-vor ce vor auzi. Multe am fi lungit, ce numai rădăcinile v-am arătat să stit si rămânem. 1 3 3 Braşov U. 1736. Ghen. 20. 3. vas. de zi. Bgo moleţ i vo Hrste braţ prot. Radul Tempe ot Braşov. Tocmit-am acest fecor duci 20. şi î-am dat ocriv, ce-î veţ mai da să va şti. www.dacoromanica.ro 187 LXXXII. 1736. Mai 28. Climent episcopul dela Bîmnic, face cunoscut preoţilor, gocîmanilor şi juraţilor dela sf. bis. din Şcheiî Braşovului, că a primit scrisorea lor şi că a scris Saşilor în causa lor.... (copie). C h r. a n e s t i! Molitvelor voastre cucernicilor preoţ şi dumne-voastră cinstiţilor gocmani şi juraţii şi a tot clerul sfintei besereci a Şcheilor Braşovului dela Dmnezău tot fericitul bine vă poftim. Carte de obşte, care mi-aţ trimis cu eclisiarhul nostru, o am luat şi cele mai pe larg neu spus eclisiarhul nostru, căt pentru rănduîala, ce s-au făcut, despre sas naţionul Braşovului, trimitem scrisoare noastră, lăngă care puteţ să înţelegeţ, ce va fi şi răspunsu. Iar întru acasta de obşte, pentru ce m-aţ poftit, fiind vreme, vo vom înştiinţa de ale călătoriei, măcar căt că pentru rănduîala besereciî nici ^fcoao nu neu părut bine de ce s-au făcut, pentru care am scris, să rămâe lucru, după cum aţ aşezat pentru protopopie, pănă cănd va vre Dumnezău ca să vă vedem şi atunce toate să vor aşeza dupe cuviinţă. Pentru care scriem şi la sas naţionul şi la protopopa cel bătrân şi la fiîu său popa Theodor, cum ce au www.dacoromanica.ro — 188 — fost poclonul cathedrei noastre să să trimită, iar mai mult să nu să mai amestece la nici unele ale protopopiei, iar de nu vor asculta de poruncă, mai pe urmă vom vede ce va fi şi pe noi va cunoaşte, că săntem stăpâni, ci pentru toate aceste dumne-voastră tot de obşte să urmaţ cele bune şi drepte şi mila lu D(u)mn(e)zău să fie cu toţ. Din Craiova, Mai 28. 1736. De bine voitor Clhnent episcop. Rhnn. LXXXIII. 1736. Iunie 1. Comimicările preotului EllStathie Gridovicî, gocimanului Radu Duma şi juratului Gheorghe Hitrs despre succesul lor ca delegaţi ai bis. Sf. Nicolae la Belgrad. 1736. Iunie 1. Precum să s(ă) ştie, că din porănca pre sfinţitului npitropolit al Serbiei chir Vichentie Ioanovici neu scris, ca să venim la Belgrad, că va să fie comision împărătesc şi toate lucrurile noastre ni să vor isprăvi făr de osteneală şi făr de cheltuială multă. Deci, fiind noi rugaţ de orăşani, adecă părintele Evstathie, i jup. Radu Duma gocman, i Gheorghe Hrăs, am purces dela Braşovu la anul şi la luna de mai sus numită şi am venit tot cu căruţe cu www.dacoromanica.ro 189 plată şi viind păn la Făgăraş, având un cal al jup. Radu cu nqj, dumneluî s-au dus la faur. ca să-l potcovescă şi ţiindu-1. ca să-l copleşea, l-au tăiat la o mănă şi purcşzănd de aco(lo) au tras multă nevoo păn s-au vindecat şi viind la Deva la gazdă la feciorul lui Dragos, vrănd să ajutăm gazdei să încarce o bute cu vin, au căzut bute de pe scară pe un picor al jup. Radu şi multă nevoe au tras. şi aşa cu mult năcaz am venit la Belgrad şi neaflănd pe sfinţitul mitropolit acolo, am venit la Carlovăţ şi nem întâlnit cu pre sfinţitul mitropolit şi neu luoat cu sflnţiia sa în carâtâ, de neu dus la un maer al Petrevarodinului şi acolo am şezut aşteptând comisionul, Iar jup. Radu au rămas la Belgrad, ca să s(â) vindece la picor. Şi fiind noi la Carlovăţ neu venit carte dela Braşov, cum la Iunie 9. au găsit pe prot. Flore Barau mort pe la miezul nopţii. Iar la Iun. 29. nem cerut del(a) pre sf. m., dăndu-ne şi paşaport, de am mersu pe la toate sfintele) mănăstiri, de nem închinat sfinţelor moşte, întăî am mersu la mănăstire la Crusudol, fiind acolo vlădica Nicanor, şi multă cinste ni s-au făcut, şi sănt multe sfinte moşte şi lemnu del(a) crucla Domnului Chr., şi de acolo la Opova şi la Remet şi de acolo nem întorsu, însă la Opova îaste împreună cu alte sfinte moşte sfeti Theodor Tiron întreg şi am venit la Carlovăţ şi cu bl(a)-goslovenila jpre sf. m. am venit în Belgrad şi am găsit pe jup. Radu săn(ă)tos. [Iar mergând la părintele) vlădica Nicanor la Cruşudol, care fusese www.dacoromanica.ro — 190 — la Braşov, nu l-am aflat acasă, deci după ce au venit şi neu văzut cu mare bucurie neu priimit, făcăndu-ne ospeţ, împreună fiind şi egumenul, care scos-au egumenul o şaîcă de argint, din care băuse despotul şi un ibric de argint, care-1 purta despotul pe cale şi un pahar mare, Iar de argint, dăndu-ne şi Vui de 18. ani de am băut, rădicând închinăciune egumenul pentru sf. m(i)tro(polit) şi pentru noi în urmă şi au tras toate clopotel(e) mănăstirei, iar a doua zi neu lot vlădica Nicanor de neu băgat în biserecă şi neu arătat toate odoarele sfintei mănăstiri, sfite, sacose, ev(an)gheliî ferecate cu pie-tri şi chivoturi de argint, pre lucruri cuvioase şi minunate.] Iar la Iun. 25., din porănca pre sf. m., multă rugăciune rugăndu-ne, uevrănd ca să hiro-tonescă pe Râtnnicenul, aşa am trimis pe fecorul nostru cu scrisori dela sf. m. la Craiova, ca să vie la Belgrad să-l hirotonescă şi să aducă şi pe sfinţitul pop(a) Toilor del(a) Braşov şi aşteptând noi multă vreme în Belgrad, aşa neu trimis carte de neu chiemat la Carlovăţ, căci venise aghientul mitropolitului (Matului) del(a) Beci la Carlovăţ. Şi am sosit la Carlovăţ la Avgust 15., iar la Avgust 18. neu venit sluga dela Râmnic şi neu spus de părintele Ipofsios, cum că îaste să vie la hirotonie, numai aştaptă paşuş dela Beci ca să-i vie şi ghe-nărariul Valis au purces dela Sibii la Beci*. Iar la Av. 21 neu venit o scrisoare del(a) Braşov, scrisă de părintele Radu, în care neu scris, cum că l-a părăt pop(a) Todor la sfat, de au zis, că nu as- www.dacoromanica.ro 191 cultă de porănca sfatului şi aşa l-au prinsu pe părintele Radu în tinda sfatului şi au scris orăşaniî şi prot. sfinţitului mitropolit faptel(e) ne-popeî lui Todor. Iar la Av. 31. au mersu părintele mitropolitul dela Carlovăţ la Belgrad, ca să să împreune cu ghenărarîul Hamăltum, iar nu după vreme multă s-au întorsu mitropolitul iar la Carlovăţ, iar ghenărarîul Hamăltum s-au dus la Timişoară şi nu după vreme multă am mersu cu mitropolitul la Timişvar la ghenărar Hameltum şi noi în Timişvar n-am întrat făr numai mitropolitul, şi aşa nem întâlnit şi nem întorsu îndărăt şi am venit cu toţii la Pe-trivarodin şi au venit şi ghenărarîul, deci vrând noi ca să dăm de jalbele noastre memoriial ghene-rarîuluî Hameltum, fiind aicîa comisie împărătescă şi fiind ghenărarîul Hameltum prinţipalis la acasta comisie, nem sfătuit mai bine să nu dăm, căci că trimisese aghentul Matulai scrisori la sfat pentru prot. Radul şi pentru împăcare noastră cu Saşii, ci păn acum la Oct. 20. nu neu mai venit răspunsu, scris-au şi ghenărarîul Valis părintelui mitropolitul, ca să mergă la Râmnic să hirotonescă episcop şi i-au trimis răspunsu la Beci, cum că -va merge şi acum după sfârşitul comesiei îndată va merge, şi la acastă comesie având mitropolitul judecată cu 2. vlădici, nu ştim cum au venit lucru şi au pus pe arhidiîaconul la arişt în cetate sus şi pe ghenărar exarhu. Iar la Noem. 10. am trimis pe ne-Radu Duma, iar cu cărţi dela aghentul Matulai la Sibiî şi la sfat, căci răspunsu pentru cărţil(e) www.dacoromanica.ro — 192 — cel(e) de mai Înainte nu neu venit. Iar la Nov 15. neu porăncib mitropolitul, împreună cu tot săborul arhiereilor, ca să mergem la Carlovăţ şi mergând acolo, am dat memoriîal pentru ne-popa Toilor şi cu multe cuvinte şi zăbavă s-au făcut săbor de arhierei, la care săbor au fost mitropolitul, vlădica Nicolae Timisvâranul, vlădica Maxim del(a) Vru-set, vlădica Vasilie Budimtchi, vlădica Visarion Bacica, vlădica Ştefan Valenţei ii şi aşa, făcând săbor aceste pentru pomenitul ne-popa Toilor, am luoat carte de blestem la Noemvrie 27, ca să nu fie mai mult popă pănă nu va veni aîcîa la săbor. LXXXIV. 1736. Iunie 8. A doua scrisoare a episcopului dela lihnnic ClilIlOllt, cătră protopopul Radul dda Braşov, in trehile protopo-piei. (copie.) Cuviosule protopope ot Braşov kyr jereî Radule dela D(u)mn(e)zău sănătate şi tot binele îţ rugăm. Cătră acasta iată acum a dooa oară îţ scriem, pentru lucrurile protopopieî de aciîa, cu tot din adinsul să porţi grija, căt pentru ale oraşului aşij-dere şi pentru ale ţinutului Bărseî, de judecăţ şi de alte venituri ale catedrei noastre. Aşijdero iar www.dacoromanica.ro — 193 — îţ poruncim, pentru obicnuitul poclon al preoţilor acesta de aciîa, precum ştiî obiceiul, pre deplin să-l stringî, însă din anul acesta şi străngăndu-1 să ne înştiinţez şi au vom trimite de aîcî protosincel acolo să cerceteze şi de alte ce să cuvin, sau îţ vom scrie şî vei trimite. Iată că scriem şi acelui popă Tîteodor să să părăsîascâ de ce s-au apucat, că apoî sas naţionul nimic nu-î va folosi, Iar nepără-sindu-să, cum mai curând să mă înştiinţez si ştiu ce voi lucra asupră-î. Pentru ce scrisesem la sfaton Braşovului, nici un răspuns n-am luat, să ştiu de ce să apucă, ca să putem înştiinţa şi noî unde s-ar cuveni. Acasta şi D(u)mn(e)zău să-ţ fie de ajutori. Din Rîm. Iunie 8. 1736. Molitvei tale de tot binele rugător! Clhnent episcop. Rîm. LXXXV. 1736. Noembre 26. Yiclieiltie Ioanovicl opreşte pe popa Thodor Baran dela toate slujbele, (copie leg.) Yichentil cu mila luî Dumnezău pravoslavnic archiep(i)scop a tot norodului creştinescu, cari se ’ 13 www.dacoromanica.ro 194 — află supt biruinţa mărireî împărăteştii şi mitropolit al Belgradului şi aluî ţesariceştiî şi crăeştii mărireî sfătnicu. De vreme ce s-au înştiinţat preosfinţitului soborului nostru de sf(ă)nta săbornicască besereca a sf(ă)ntului Nicolae, întru de Dumnezeu mântuit oraş Bolgarseg, precum îereî Theodor, cu îndămnare dră-cască, au uitat frica lui Dumnezeu şi înpotrivă sa-bornicască şi apostolescă besereca au derzuit şi cu putere maghistratului a Braşovului au apucat şi e cinstă protopopii şi pe cucernic protopop chir Radul au pus la harest, precum şi până în zio de astăz răbdă harestu, fiind acestu cinstit protopresviter chir Radul (după înştiinţare pravoslavnicului soborului) barbat plin de frica lui Dumnezeu şi de credinţă după sfânta lege creştinescă şi de bunătăţile, care se cuvin cinului preoţescu mărturisit, pintru acasta, cu blagosloveniia nostrâ arhiepiscopască şi mitropo-litască, prin mişlocire domnului arhiereului Nicanoru Meletievicl pravoslavnic episcop şi după alegere şi voire de obşte, precum celor duhovniceştii aşa şi politiei pravoslavnici, care se află în numitul oraşu şi cu toată protopopiia acea, cătră besereca sfântului Nicolae, după chipul obicnuit şi după pravila Sf(î)ntă s-au pus, ca să fie protopresviteru la oraşul Bulgarseg şi la alte satele şi beserecile, care se cuvin către protopopia acea, pentru acasta porun-ceşte-se, dela preosfinţitul pravoslavnic sobor arhiereilor, cu acasta a arăta, precum celor duhovniceştii www.dacoromanica.ro — 195 — aşijdere şi celora mireneşti de tot cinul şi vrednicia pravoslavnicilor, că pop(a) Theodor nu numai pintru însuş maî sus zisu fărădelege făcut lucru, pintru cinstit protopresviter Radul şi împotrivă pravili a sfinţilor apostol(î) şi a sfinţilor părinţilor, ce şi pintru însuşa a luî (răsipire şi neţinere) făcută cu scrisoră legătură, întru care aşa s-au legat, că nu va face nici o protivnicia sau confuzia, precum preoţilor aşa şi alţilor, îare de vor călca legătura sa, nici într-un chip nădejdă de îartare să n-aibă, precum aci legătura lui urmăză şi luminat glaseşte, daca-î aşa cu adevarat. Obligaţia lui popa Toder. Adecă eu pop(a) Theodor, care maî jos mă voi iscăli, dat-am scrisoare me la măna tuturor preoţilor dela besereca Şteilor din Braşov, şi dumnălor gocmanilor şi juraţilor, pintru-că cunos-căndu-m eu greşala, ce am făcut cu neajungere minţii mele, de am făcut zarvă şi turburărî între preoţ şi gocmanu, şi întră norod şi creştini de acolo, şi cunoscăndu-m greşala me, am căzut la toţ de obşte cu rugăcune, cerăndu-m îartăcune, şi ma leg cu acest încredinţat al mieu zapis, cumcă de acuma înainte, macar cât de puţin nu voi maî greşi, nici voi face nici unele împotrivă preoţilor, sau dumnelor gocmanilor şi guraţilor, îare de aş maî face vre-o pro tiviră vr-ounora dintru acesta maî sus numiţ aî sfintei beserecî, atunce se fiîu lipsit de 13* www.dacoromanica.ro 196 tot dela aca sf(â)ntă besereca, şi nici într-un chip nădejde de ertăcune se numai am, încă şi dela arhiereii noştri să mă canonescu după sf(â)nta pravilă, precum va fi voia sfinţilor sale. Şi pintru credinţă-am iscălit mai jos să să creză. Iul. 1. 1733. pop(a) Theoclor sîn popa Florin* Şi de vor fi toate aceste, precum şi mai sus-am zis, cu adevărat aşa, pintru mai nainte zis popa Theodor, ca un însuş chiemat şi nesilnic, şi a sa legătura fără de nici o blagoslovită pricină sau nujdă, călcător şi risipitor nici cum în locu de protopop se-1 cunoaşteţ şi blagoslo-veniia dela el nici cum se nu luoaţi. Iare acest popa Theodor nici cum se nu pue epitrahil pă sine, şi nimica de cele preoţeşti să nu să mestăce, s-au se drăznescă, pană nu va sta înainte preo-sfinţituluî săborului pravoslovnicilor arhiereilor şi loc de răspuns va lua^ pote fi, că se va învrad-nici şi de milă, cu socotela presfinţitului sobor. Iare de se va mai îmflă cu protivniciîa lui, şi nu se va mai arăta cu plecacune cătră pre o sfinţitul sobor, atunce să (fie proclet întru protivnicia sa ca dracască) şi afare din sf(â)nta besereca, se fie ca un călcător cei de Dumnezeu datei puteri saborniceştei şi apostoleştei beserecî şi cinstă lui cu toţi răsipi-toari sfintei besereci lui Chr(i)stos şi năsilnicî să fie, www.dacoromanica.ro 197 pientru cucernic protopresviteru al pravoslavnicilor creştini kyr Radul, la ţesaricască şi crăiască mărire, la instanţie, unde se vor cuvine, cu toată osârdia om sili, şi om cere milă, că se fie slobozit din harestu, şi după ca de mai nainte dumnezăiasca sfinţire, ca un vrednic de cinul protopopii, se fie învrednicit. Iare celor neplecaţu şi protivnicilor şi nesilnicilor, se judece judeţul cel dirept Domnul Dumnezeu în zioa, cănd va veni întru slava sa. Dată la Petrovarodinschişanetu. Noem. 26. 1736. Smeritul arhiepiscopii al tot norodului supt biruinţa preluminatuluî împărat şi mitropolit al Belgradului şi a lui împărăteştii măriri sfătnic. (L. S.) Vichentie Ioannovici. Acastă copie vidimuluită, precum îaste din cuvântă în cuvăntu, după porânca presfinţituluî arhiepiscopului Belgradului şi al împărăteştii măriri sfetnicii, inpreună cu săboruluî celoru zece arhierei pravoslavnici, şi cu ceîalalţi precuvioş părinţ, totţu svinţitul cliru, în mijlocii şi eu smiritulti glăsuescti, şi mărturisescu cu măna me şi cu pecatti. Alu Baccăî, alţi Seghedinuluî şi Egarsculuî şi crăeştiî Croaţiei. Judecăţii duhovniceşti întâi şezători şi propovednicu cuvântului lui Dumnezău Simeon Hristianu. (L. S.) In Petrivarodişanţ Dechemvriia 9. 1736. www.dacoromanica.ro — 198 — LXXXVI. 1736. (?) Popa Teodor, fiul protopopului Flore, roagă pe preoţi, gocîmani şi juraţi de iertare, (original.) Preoţilor, gocmanilor, juraţilor, mai vârtos şi la toţi creştinii oraşului acestuia al Şcheilor, bine su-fletescu şi trupescu dela D-zău pohtim. Bine ar fi fost acestor creştini ai acestui oraş dintru-ntăî, să nu ne fie pohtit să le fiu preot şi păstori şi părinte d(u)h(o)vnicescu, găsindu-ne harnici la acastă slujbă* a cuvântului lui D-zeu, pecum arată scrisorile presimţiţilor arhierei, cele de hirotonie, care au mărturisit, cei de atunci creştini, că D(u)mn(e)zeu, cel ce grijeşte de zidire manilor sale, ner fi rânduit în viaţa noastră hrană, cu care aş fi putut trăi eu cu toată casa me într-acastă lume. Dară de vreme ce au vrut D(u)mn(e)zeu cu noi aşa, de neu chiemat la acest dar a preoţiei, ca întru acesta să ne chivernisim viaţa şi v-am slujit mai trei-zeci de ani în sf(ă)nta bisereca acasta înainte ochilor voştrii în slujba preoţiei noastre, silind în tot chipu, ca bine să să sporescă învăţăturile pravoslaviei, spre folosul sufletescu şi trupescu al vostru creştinilor. Pentru ce acum aşa cumplit neţ uitat cu totu şi atăta tirănie au sămănât dia-volu în mijloc de nem năpăstuit întru toată prada www.dacoromanica.ro 199 stricăcuniî, adevărat, ca când n-am fi maî fost nici v-am fi slujit nimic, nici am fi din nemu vostru şi dintr-acest loc? Şi acasta nu e alta, făr căt meşteşugurile vrăjmaşului sufletelor noastre, cel ce au zavistuit viaţa ce bună, încă şi maî la maî bunî şi maî aleşî de căt noî. Aduceţi-vă aminte creştinilor, că vă voî fi făcut şi vre-un bine, care slobozi lucrurile cele d(u)mn(e)zăeşti săntem a le grăi, spre lauda sfinţii-sale, au nu cu ajutorîu luî D(u)mn(e)zeu v-am ajutat sfintei legi, că toţi ştiţi de veţ vre a grăi adevăru, că am stătut de am răspunsă la cei maî mari, pentru ajutorîu-n pravoslavie şi pentru binele sufletelor voastre, au n-au vindecat D-zăă mulţi bolnavi şi îndrăciţi şi s-au isgonit d(u)huri necurate dela casele creştinilor acestuî oraş, căte sunt în ştiinţă şi în neştiinţă. Au n-am slujit şi noî în ce am putut sf(i)nteî biserecî şi voao creştinilor. Pentru ce vă bucuraţi la atăta stingere a casiî mele şi sărăcie a copiilor mieî, pentru ce neţ omorâtă de viî, pentru ce ne canoniţî făr’ nicî o milă creştinescă şi neţ oprit venitu d-un an? Adevărat bun dascal aţi avut, care v-aă învăţată. Dară ştim întru aceste D(u)mn(e)zău să întristeză şi diavolu să bucură. Nu zice lege noastră să ne prăpădim uniî pe alţiî, ci ne porunceşte săngur D-zeă, toată vrajba să să împace şi toată greşala să să îarte şi toată răutatea pizmei să aibă şi săvârşit. In multe rânduri am căzut de mi-am cerut şi în sf(ă)nta biserecă şi osebi www.dacoromanica.ro 200 ertăcune şi pace de cele ce vom fi greşit şi noi, ca nişte oamini, ce săntem păcătoşi, dară niminî nici ne aude, nici măcar cuvânt bun nu-m dau, de care lucru acastă răutate între nemul creştin eseu > nici s-au făcut, nici să va mai face. La mijlocu acesta nu e alt făr pizma ce urâtă dievolescă, că eu om n-am ucis, la curvie nu m-aţi găsit, a bi-serecei nimic n-am furat, ce cele ce 'au fost la măna me an, la data sămiî biserecei, toate deplin s-au aflat, precum tot săboru ştie. Vinovat legii nu sănt întru nimic. Aducă-s aminte fieste-carele, că cele ce mi-au făcut mie astăz, mâine va sosi la el, nimini să nu să bucure, cănd arde casa vecinului, că şi a lui curând va arde. Ci pohtescu pe d(u)mne-voastră creştini, să vă adunaţ cei mai de frunte şi mai bătrâni orăşani depreună şi tot săborul bisereceî, să dovediţi aceste, pentru ce să fac şi ce vină mi-au găsit, curvari, au fur, au ucigaş de oameni, sau viclen legii, că eu într-aceste nu mă ştiu vinovat în nici unele. Iar de voi fi într-altele > greşit, ca un om, ne rugăm să staţi cu toţii, să avem ertăcune şi pace şi primire, iar la locul şi slujba noastră, după cum avem obiceiu cel vechi al bătrânilor. Şi de să pohteşte scrisoare vom da, ca să lipsescă vrajba dintre noi şi urâcune şi să trăim în dragoste lui Chr., că de unde s-au adus oprela, să poată aduce şi slobozire, scriind săboru şi d(u)mnevoastră tot oraşul, că arhiereii sănt m(i)-l(o)stivi, nu ca noi. Ajungă-ne canonul, ca să ia săvârşire sf. aceste lucruri drăceşti din mijloc odată, www.dacoromanica.ro — 201 ca să luora toţi dela D(u)mn(e)zeu ertăcune. Iar de vom fi uitaţi şi acum, vom cunoaşte, cum că toţ aţ vre să ne striinăm dela pământu nostru, făr voia noastră, la vreme bătrăneţelor noastre şi să fim goniţi dela bisereca noastră, la care am slujit din moş, din strămoş şi acest păcat să-l caute D(u)mn(e)zeu dela voi şi dela tot nemul vostru, şi veţ căde în osânda uciderii de om, căt că eu cu toată casa me astăz sânt omorât şi pedepsit de creştinii miei şi să va pomeni în veci stingere casei mele, că s-au făcut dela voî şi- veţ da samă înainte înfricoşatului judeţ şi până vom ave viaţă, D(u)mn(e)zeu să alegă fieşte cuî, mie şi copiilor miei, cum am fost cu sf(ă)nta biserecă şi cu sufletele creştinilor, aşa şi tuturor voao, cum aţ fost cu mine, şi cu toată casa me. Iară de vă veţ întoarce spre ertăcune şi pace, cum ne învaţă sf(ă)nta bisereca răsăritului, cine îaste tuturor bună mumă şi veţ face după porunca stăpânului luî Chr., cum zice şi Tatăl nostru şi ne iartă noao greşalele noastre, precum ertăm şi noî greşiţilor noştriî, iată că vom obăndi ertare şi unii şi alţii de toate, ce vom fi greşit unii altora. Iar de nu, neputăndu-m eu găsi dreptate pe acastă lume dela om, am bună nădejde, că-m voî găsi în mâna dreptului Judecători, fiind noî toţi de faţă, unde vor sta toate faptele noastre arătate, cumcă nicî preoţiî, nicî alţii nu ste întăriţ într-o scrisoare, ce au dela mine, că bine şti, că pricina aceîîa, că nu să află la lege bisereceî răsăritului şi nicî la aceia n-am nicî o greşală. D-zău să vă lu- www.dacoromanica.ro — 202 — mineze inimile cu darul D(u)hului Sf(ă)ntu şi să vă îmblănzescă spre m(i)la şi binele, ce cu dragoste creştinească, să fie pe voia sf(i)nţii-sale. Iar să nu mai fie spre voia celui rău, ci să să ruşineză şi să piae din locul acesta. Amin. Acel lepădat şi urgisit ,al tuturor cătră D-zău rug(ă)tor popa Theodor s(i)nu protopop. Flore, de aici. In dosul scrisorii: Preoţilor tuturor şi a tot săboru vă pohtim, după cum îngăduiţi de să citescu cărţile robilor şi ale altor striini, să îngăduiţi să să citescă astăzi şi acastă jalbă a me în sf. biserecă în auzul tuturor creştinilor, toată deplin păn în siărşit. Iar, carii n-ar îngădui, să fie supt blestemul d-zăeştilor părinţi ai sfintei bisereci ai răsăritului. LXXXVII. 1738. Martie 14. Epistolă din Sibiiu a unui delegat (R. Tempea?), cătră neguţătorul Gheorghe Hercss în afacerile obştii din Şchei. (original.) Dumnevoastră cinstiţilor gocm. şi altor fraţ ai obştii dela m(i)l(o)stivul D(u)mn(e)zău tot binele rugăm. www.dacoromanica.ro — 203 — Scrisoare dumnevoastră din Mart. 13. acum am luoat şi cele ce scrieţ am înţeles. Comisionul viind kyr Sitneon, l-om luoa, numai nu ne scrieţ vorbit-aţi cu jup. Criştof de iaste numai asupra protecţionului vechi sau şi asupra celoralalte trebi, care mersese atunci la Viena (adecă pentru Potochi). Iară pentru ca să nu ne prinza în judecată, pentru căci s-au pre zăbovit comisionul, vom cerca lucru pre ales, întâi cu cei ce ştiu cum curg lucrurile acelora şi nu-1 vom da nebuneşte, numai să vie dorim să-l vaza, cei ce neu zis, căci nu l-am adus, deca l-am avut. Iară pentru celelalte jalbe, când lem dat, precum de aciî s-au aşezat, am scris, că judecată nu cerem cu magistratul, pentru aceste gravamine (adecă greutăţ) şi tot ne păzim, căci avem povaţă pre bun, cei ce ştiu toate lucrurile judecăţilor cum curg într-acastă ţară. Domnii, ce au mers de au luoat scrisorile locurilor vândute si oamenii dela j carii au luoat, i-am pus în scris şi de va fi vre-o necredinţă la ce am răspuns noi întâi cum v-am fost scris, vom arăta de faţă. Numai acasta avem mare greutate, că Vineri (cum v-am scris) am dat îndată răspunsul acelor doao lucruri sau poncturi puse înainte şi Sâm(bătă) şi eri am aşteptat (că astâz gubernie nu s-au strâns) şi răspuns nu neu mai dat. Vom aştepta şi mâine, doară vor mai luoa lucrul nostru înainte sau şi poimâine, de nu eu cu kyr Costandin tot vom pleca înainte şi vor fi ceşte- www.dacoromanica.ro 204 lalţ fraţi, că şi ghilişul acum socotim că să va în-chieia fără zăbava. Iară arhimandritul de mi-au scris ceva, nu mi-au venit păn acum, iar viind îî voi răspunde, care răspuns şi dumnevoastră îl vom trimite osebî, ca să stiţ, numai a să lărgi sau în ceva ale slujbei în beserecă sau în oraş, dati-î dumnevoastră răspunsul să nu să atingă, pănă când m(i)l(o)stivul D(u)mn(e)zău ne va aduce sănătos, să-i vedem di-reptăţile cu care umblă şi cum au umblat unde au fost pănă acum, şi atunci socotind cu dumnevoastră împreună, îi vom da răspuns întreg. Dumnevoastră tuturor fiilor şi fraţilor şi la ai noştri pe acasă să spunem, că ne închinăm cu sănătate, acasta acum şi rămânem Sibii 1738. Mart. 14. la 4. tasuri după amiaz. Bgo moleţ Cupnosbratii. LXXXVIII. 1740. August. Legătura pop el BllCIir. (original). Eu popa Bucur ot Tohan, după obiceiul preoţilor aceştiî sfinte beserecî, ce au ţinut preoţii de aici, dau scrisoarîa mîa, ca să să fie de bună şi www.dacoromanica.ro — 205 — adevărată credinţă la cinstită mâna sfinţiilor sale preoţilor şi a dumnelor gocmanilor sfintei beserecî ai Şcheilor Braşovului şi a tot oraşul pănă la cel mai mic, precum să să ştie, că chiemând D(u)mn(e)zău pă părintele protopop Radu, m-au poftit pe mine de am venit de acolo din Tohan, ca să fiu aici preot mai mic şi cele ce să cuvin mî-au dat înainte. Adecă, precum să mă ţiu şi să mă port în rânduîală, pecum să cade, ca să-m fie bine şi cinste şi eu după cum m-au poftită şi eu într-acestaş chip mă prinz şi mă leg şi cu jurământ pe sfântul prestol şi pe sfânta evanghelie. 1. Cu inimă curată şi cu tot sufletul să slujesc luî D(u)mn(e)zău şi oraşului în legîa pravăslavnică grecască a răsăritului, iar într-altă lege sau dogme streine să nu mă mut. 2. Să fiu ascultători de ceiîalalţî preoţ şi să slujesc întru toate la sfânta beserecă şi la oraş şi la cele ce să întâmplă slujbe la cinstitul sfatu, după cum au fost obiceiul besereciî, ca preotul cel mai mic să le slujesc şi să fiu mai mic şl plecat sfinţiilor sale şi slujba besereciî şi învăţătura sfinţiilor sale să păzesc. 3. Şi D(u)mn(e)zău să păzescă, de s-ar întâmplă moarte de cumă sau ori ce boală eu să slujesc după datorie, fiind preot mai mic. 4. Intru veniturile şi alte lucruri ale sf. beserecî să fiu cu dreptate, neatingăndu-mă a face strâm-bătate pănă la o costandă.*) *) Veche monetă în valore de 10 ham. www.dacoromanica.ro 206 5. De alte lucruri proaste să mă feresc, de beţi, de semeţie, numai să fiu preot blând şi smerită, purtându-mă cum place lui Dmnzău şi oamenilor, sfânta beserecă să păzesc, la toate slujbele dela strană să nu lipsesc, să nu fiu pre-getătorî, ce ori în ce vreme şi ori unde m-aş afla să las toate şi la slujba oraşului să alerg. 6. Şi la treptă mai înaltă, viind vreme, să nu mă văznelesc a mă înălţa, fără prin socotinţa şi voia cinstitului sobor a preoţilor şi a gocmanilor. 7. Şi precum alţ preoţ mai mici au luoat mai puţin până la un ană şi eu aşa să iau. 8. Cu preoţii socotelă direptă să păzesc. Tainele preoţilor afară să nu dau. Iară de nu aş ţinîa acastă făgăduinţă, care dau acum şi m-aş împotrivi cu lucruri fără de cale au cu sf. besîarecă, au cu preoţii, sau cu ori care ora-şanu cât de mic şi-m vor da înainte odată şi aldată, atunca fără nice o judecată a altui sobor, ce numai cu judecata soborului aceştiî sfinte beserecî, să fiu lipsit şi scos dela sfântă beserecă şi din oraşî, că aşa mă legă şi mă prinz. Schei-Brasov 1740. Av. Eti popa Bucur aşa voescii. www.dacoromanica.ro — 207 LXXXIX. 1741. Martie 27. Neofit mitropolitul Ungrovlahieî roagă pe protopopul Radu din Scheii Braşovului, să stăruiască pe lingă George Hârsu să întoarcă banii concresuţi lui de episcopul Methodie. (original.) Neofit milostiiu Bojiiu arhiepiscop şi mitropolit vseîa zemlia Ungrovlahschiîa. Cucernice protopoape den Şcheiî Braşovului, kyr popo Radule i dumnevoastră neguţătorilor den-tr-acastă cumpanie, dela milostivul D(u)mn(e)zeu vă rugăm haru, milă, sănătate, pace, viaţă curată şi spăsenie sufletescă, iar dela smereniîa noastră molitvă şi blagoslovenia arhierescă vă trimitem. Dupre acasta întâmplare cărţii noastre cătră molitva ta şi cătră dumnevoastră de alt nu îaste, făr decăt vă facem în ştire pentru o suma de bani zloţ 952., ce iau fost dat fratele episcopul kyr Methodie mai nainte vreme de răzmiriţă la răposatul în Domnul kyr Misail episcopul, pentru ca să să facă o sfântă biserică dela Vintilâ vodă şi pentru ca să facă şi milostenie cu o fată săracă. Şi întămplăndu-se ace răzvală de au luat pă frăţiia sa ostaşii, ce au trecut pă aici pen ţară şi fiind trecere frăţiei sale pe acolo, au lăsat aceşti bani la kyr Gheorghe Hârsu, spuindu-î pricina dela cine sânt şi pentru ce trebă www.dacoromanica.ro 208 îî sânt daţ, care pentru aceşti bani, înţelegând fratele episcopul kyr Methodie şi fiind daţ acei bani prin mâna frăţiei sale şi prin mijlocire şi purtare de grijă a frăţiei sale, să ia sfârşit acele faceri de bine, precum s-au fost rânduit, frăţiia sa în multe rânduri au scris lui kyr Gheorghe Hărs, ca să trimiţă banii, ce i-au lăsat răposatul kyr Misaîl episcopul, să să apuce de ace sfântă dumnezeiască casă să o facă, şi pân-acum nici decum n-au vrut să-î mai trimiţă, şi pricina ce va fi nu ştim şi pentru cei opreşte de nu i-au mai trimis, căci acei bani să ştiu, că i-au lăsat la dumnelui, spuiindu-î pricina şi pentru ce trebă sănt să să facă, iar nu î-au lăsat dumnelui să să neguţătorescă cu dânşii, sau vre-o danie, că danie s-au rânduit la facerile de bine, ce am pomenit mai sus, precum la acasta îaste faţă fratele episcopul kyr Methodie, că dela frăţia sa s-au dat. Deci, văzând că tot întârzie dum. vreme si nu-î mai trimite banii, ca să să apuce de lucru, n-au mai putut îngădui, ce au înştiinţat şi pe măria sa pre-luminatul şi înălţatul nostru domn Io Costandin Nicolae voevod şi mariîa sa într-adins pentru acastă, pricină au scris la maria sa ghenăralul, pohtind, ca să-i poruncescă negreşit, să de banii, ce-î s-au lăsat dela fratele episcopul, ci mai nainte, păn a nu să trimite carte la măria sa ghenăralul şi a să face chieltuială cu trimisul şi pentru ca să nu vie în urmă lucrul mai cu greu, pohtim pe dumnevoastră, ca pe nişte iubiţ fii sufleteşti, să mergeţ să-l sfă-tuiţ să de banii, că apoi, stănd în pricină, nu va fi www.dacoromanica.ro — 209 — bine, că a rămâne acel lucru jos necăutat nici cum nu va pute fi şi de nu va asculta de învăţătura dumnevoastră, apoi va merge carte măriei sale lui vodă la măria sa ghenăralul şi nici măria sa nu va îngădui acasta, mai vârtos fiind lucru şi treba bise-ricască a să face şi în ce dupre urmă, de nu va lua de acolo sfârşit treba acasta, să va opri nesca-re-va mărfi neguţător eşti, ce vor veni aici pentru suma acelor bani şi pentru toată chieltuiala, ce să va face. Ci pentru ca să nu să întâmple mai mari pricini, vă pohtim, ca pe nişte iubiţi fii, să îndreptaţ lucrul acesta cu linişte si cu urmare duhovnicescă j j şi prigonirile să lipsescă şi dela sfântul şi marele ierarh Nicolae făcătorul de minuni, ce-i s-au pus acelui sfânt lăcaş temeliia acolo, întru lauda lui D(u)mn(e)zeu şi cinste sfinţiei sale, mult dar şi ajutoriu şi folos sufletesc şi trupesc veţ ave dela sfinţia sa şi într-acastă viaţă şi în vecul viitoriu, pentru căci veţ fi dumnevoastră mijlocitori spre săvârşire aceşti! trebî a casii sfinţiei sale. Acasta şi fiţ dumnevoastră. blagosloviţ. Mari. 27. 7249. Al dumnevoastră părinte sufletesc; Neofit al Ug. 14 www.dacoromanica.ro 210 XC. 1741. Aprile 22. Arseilie al patrălea, patriarhul sîrbesc, dă voe credincioşilor din Şcheî să-şi mărească biserica, (original.) Arsenie al patrulâ cu mila lu Dumnezeu arhiepiscop al PechTuluî şi a toată Serbia, Bulgaria şi al Iliriaî patriarh. Cuvioşinţeî voastre protopope Rodion, împreună cu alaltora preoţi, dela aceiaş sfântă şi pravoslavnică biserecă a Bolgarseguluî, ai noştri întru Hs. iubiţi fii, dar şi pace dela atot puternicul Dumnezeu fie voao, iar dela a noastră smerenie blagoslovenie. Scrisoare cuvioşinţiî voastre, dela Fevr. 6. scrisă, acum am luat şi căt cuprinde bine am înţeles, afară însă dentr-acastă scrisoare, ce au fost trimisă noao pen arhimandritul chir Paisie al Ierusalimului, alta nici mai nainte nici acum, cum ziceţ, că neţ trimis, n-am luat, nici văzut, pentru ceia ce aţ socotit, fiind mare trebuinţă de a mai mări sfta. bisetecă, cum aţ şi făcut, foarte bine aţ făcut şi ne pare mult bine, fiind lucru în slava lu Dumnezeu, unde pentru sfântul altar, ce poftiţ să aveţ dela noi blagoslevenie, ca să-l puteţ muta mai nainte, pentru ca să rămăe aceiaş loc biserică, noi vă dăm blagoslovenie, ca să puteţ rădica altarul si să aşezat în locul, ce vet socoti, că va fi bine www.dacoromanica.ro — 211 — pentru sta. slujbă, făcând lucrul cu evlavie, după ■cum ,îaste datoriîa şi cu sfântul antimis desupra unde să face dumnezeiasca jartvă a vă sluji într-atăta, pănă când, ajutând Dumnezeu, vom ave vreme şi vom pute orăndui un arhiereu, ca să vie aciî să o sfinţescă, aşa dar veţ face. Pentru dependenţia acei sfinte biserecî Bolgarseg, acum alt răspunsu nu ve putem da, fără cât, dănd Dumnezeu viîaţă şi săn(ă)tate, când ne vom întoarce de aice în jos şi să va aduna soborul nostru, atunci veţ trimite o personă de aciî, şi vom socoti ceia ce va fi mai bine şi mai de folosul acei sfinte biserici şi a pravoslavnicilor lăcuitori, cărora tuturor împreună şi ■cu cuvioşinţeî voastre trimitem molitvă şi blagos-lovenie. In Vienna, April 22. 1741. Arseniu.......... XCI. 1742. Arsenie patriarhul sîrbesc întăreşte pe Eustatie Gridovici*) întru protopop (trad.) Arsenie cu m(i)la lui D-zeu pravoslavnic arhiepiscop al Peculuî şi a toată Sârbime Bolgarieî, Dal- *) Ales de obştîa din Şcheî, după moartea protop. Radu Timpi <1742. Mai 23.) 14* www.dacoromanica.ro 212 maţiei, Bosniei, de amăndoao părţile Dunărei şi at întregului Hliric patriarh. A noastră ap(o)st(o)lescă a răsăritului mărturisire către cuvioşiî preoţ şi către tot cinul şi chie-maţiî de D-zeu pravoslavnici creştini, care vieţuiţ întru de D-zeu păzitul oraş al Braşovului şi tuturor celor ce vieţuesc împrejurul locului milă, pace şi dar dela D-zeu, îar dela smereniîa noastră m(o)l(i)tvă şi blagoslovenie. , După slobozita voastră scrisoare la Timişvar, cătră noî trimisă, acum cu vieţuitorii voştri trimisă, cuviosul preot Eustathie Gridovici şi dumneluî chir Pavel Moisî, cu bună cuviinţă şi lîubor l-am prii-mit şi toate din gura lor cu iubire am ascultat şi ispitind pre cel cu bună cuviinţă bărbat Eustathie l-am aflat vrednic, ca să plinescă locul vecniculuî • pomenit protoprezbiteruluî Rodion şi în zioa praznicului verhovnicilor ap(o)stolî Petru şi Pavel l-am bl(a)g(o)sl(o)vit pre dânsul cu lucrare sf(ă)ntuluî D(u)hh întru protoprezviterie, dându-să în mâna luî osebită putere de epitropie, ca să fie în locul nostru, ca să îndj.'epteze cele tainice şi să săvârşască. Aşij-dere preoţii şi d(u)hovniciî lucrurile deîstvuireî să le facă cu întrebăcîune. Şi pentru adaogere, ce să cuvine către noî, să întocmescă acest protopresviter Eustathie, să adaogă cu sfat trebuincos. Şi a să sfătui să cade. Pentru bună stare sf(i)ntelor bese-recî, cu bună cuviinţă al asculta, preoţiîa şi izvorul legii al îngrădi. Pre acest de curând numit proto-prezviter chîemat vă poruncim al ţine, îar voao pra- www.dacoromanica.ro — 213 voslavnicilor creştini, cu cuviinţă şi cu lîubor şi cu înfrămşeţarea prin mijlocul vostru creştineşte să pe-treceţ, că ce îaste mai bun şi mai frumos, fără a petrece fraţii împreună cu pace, cu ascultare, cu bun şi folositori nărav, a îndrepta viîaţa voastră întru credinţa şi lege, care pe voi D-zeu v-au născut din apă şi din D(u)hu, neîncetat să petreceţ cu răvnire sufletescă, de va şi căde cine-va dintru voi, nu vă depărtaţ, ce-î ajutaţ, că D-zeu pe voi aco-peremăntul al crăeştiî ei măriri, de multe pe voi vă va păzi. Voesc, dară înşivă mai vârtos, să aveţ datorie cu credinţă către înălţata curte crăiască a petrece. Aşijdere şi pe tinerii voştri învăţaţ cu bună cuviinţă şi bărbăţie totdeuna, să să arate credincoşî către curte crăiască. Iar al nostru cuvânt către voi îaste, pre cel aşezat de noi protoprezviter Eustathie, întru cinste lui neîncetat să-l aveţ toţ pravoslavnicii creştini, ■cei din cinul mirenesc, precum şi cinul preoţesc lui să să plece şi dela dânsul, ca dela epitropul cel d(u)h(ov)nicesc, ca dela un cap, lucrurile să sfă-tuiţ şi să căutaţ şi fără întrebăciune lui nimic să faceţ şi aşa m(i)la şi bl(a)gosloveniia cu voi şi cu fiii şi cu casnicii voştri să petrecă. www.dacoromanica.ro — 214 — XCII. 1743 (7251) Iulie 7. Sailioil Herbert, judeţul Braşovului, porunceşte tuturor preoţilor din ţara Bîrsiî să facă rugăciuni, prin cari să mulţămdscă lui D-zeu, că a pus capăt ciumei-(original). Din porunca cinstitului ghebernium. Cu mila lui Dumnezău Satnoil Herbert, domnu de gheber-niu, -marele judeţ al Braşovului şi a toată ţara Bărsiî. Dumnăvoastră tuturor preoţilor rumăneştî, celor ce vă aflaţ în ţara Bărsiî, vă poruncim, acum Duminecă ce vine, să vă adunaţ cu tot norodul, ce să află în eparhiîa vostră, să faceţ mare rugă-cune şi cu umilinţă, mulţămind pre puternicului Dumnezău, că sau milostivit sfinţiîa sa, de au ertat omorul de cum(ă) din toată ţara Ardeiului, de acasta vă poruncim, într-alt chip să nu faceţ. Iulie 7. It. 7251. Noi răm(ă)nem buni voitori dumnevostră S. Herbert jud. com. www.dacoromanica.ro 215 XCIII. 1747. Februarie 3. Cheltuiala cu cloi delegaţi la Viena, în afacerile obştii din Şclieî. Braşov, Anul 1747. Fevr. 3. Luundu-să sama dela mergere Beciului, anume: după plecare luî Gheorghe, del(a) Beci, au rămas în mâna părintelui galbeni 210. ungureşî fl. 1050.— şi bani de argint nemţeşti 40 . . . . „ 48.— iar i s-au mai trimis pe urmă gal. 100. venaşt (?) 1. groş. 8 suma . . . . „ 501.50 Suma . fl. 1599.50 osebit şi un brău de aur. Anul 1747. Fevr. 3. Cele ce s-au cheltuit dintr-acestî bani, anume: şezănd în urma luî Gheorghe încă luni 6. La pufcedere luî Gheorghe de aica din Beci l-am dat de cheltuîal(ă) gal. 9. . . . fl. 45.— La vidimaţie a privilegumuluî . . . . „ 5.— La îndreptarea memorialului prinţip. Ev- ghienîe..............................„ 15.40 Mergere la Lexenburcu, întâi cu preze-dentul şi cu prinţipul, iprocî, la poşt(ă) şi la prănzu...........................„ 26.20 www.dacoromanica.ro 216 Al doîle mergere la Lexenburcu . . . fl. 17'60 Când au mersu prezedentul cu Jambre- covsci................................„ 12.— Al treile mergere la Lexemburcu părintel. „ 21.— Al patruie când s-au vorbit cu duhovnicul împăratului şi i s-au dat şi memorialul .................................„ 22.60 “fl! 165.40 Al cincile mergere prezedentuluî cu aghen-tul sau chieltuit . . . . '. . . ■ . „ 12.60 Când au mersu prezedentul cu aghentul ca să cerce la Taomnet secretar . . „ 18.— Iar mergere noastră la Gaitengher se- cretarişul del(a) Taomnet................„ 12.— Când au mersu aghentul singur să vază îaste referat............................„ 8.40 Când au mers printipul la Laxenburcu la refedarul De Veber pentru rezeluţie „ 14.40 Iar cănd am mersu la Taomnet secretar de am dat copia şuplicatuluî. „ 15.60 Pentru slujba aghentului Jambrecovict „ 40.— La secretariş Gheneş dela conzilium bel. „ 8.40 Cănd am întrebat pe un dohtor iuris masa „ . 7.20 La secretar Gaitengher.....................„ 8.— La secretar Gheneş am dat ug. 15. . „ 75.— La vedemăluitul scrisorilor del(a) gheneral Valis...............................„ 10.— Secretarişuluî şi la Locaî.................„ 9.60 La masa prinţipului........................„ 15.60 La al doîle prânzu al prinţipului . . . „ 20.40 fl. 275.20 www.dacoromanica.ro — 217 — Si îar lui Elinec secretarîul, ca să scrie memorialu de Iun. gal. 2. şi au şezut Iun. 6. fac gal. 12....... fl. 60.--- Slugii noastre Radului Chilum de Iun. f. 3. în 10 luni.......... n 36.--- Şi îar pe 6 Va Iun. cât f. 4..... n 31.20 Iar Radului pe cizme...... n 2.16 Chiria casei de Iun. cât. nem. 12. . . n 115.20 Simbria prezedentului....... r> 604.80 Si iar prezendentului....... r> 124.80 Lui Orenghi aghentululuî prin mâna prinţipuluî . •......... r> 60.--- Am dat împrumut prezedentului gal. 50. n 250.--- Lui chir Anghelache, plătind pentru mine, venind acas i-am dat gal. 10. . . . r> 50.--- Suma fl. 1334.16 Suma den toate feţe(le) un. fl. 1774.76, Osebit chieltuîal(a) noastră în 6. Iun. la 5. persone cu toate chieltuîelel(e) ci să va socoti, însă căte nemţeşti 3., carii fac zile 180 . . . . fl. 648.— Şi cere şi părintele şi Gheorghe, după făgăduial(a) dumnevoastră, adecă a oră-şanilor simbria de săptămână galbeni unul, la părintel(e) săptămâni 75. şi la Gheorghe săptămâni 50., carii fac săpt. 125., carii fac gal. 125....................fl. 625.— www.dacoromanica.ro - 218 — XCIV. 1750. Novembre 27. Preoţii, gocîmaniî şi mal mulţi credincioşi dela bis. Sf. Nicolae din Şchel, să leagă să lucre cu toţii pentru favorabila resolvare a plîngerilor cuprinse în hîrtia trimisă crai - birăulul Sibilulul Ştefan Valtiter. (original). Adeverimă şi cu iscăliturile şi cu peceţile noastre întărimă noi, cei mai jos numiţi, că din porunca măriei sale domnului craî-birăuluî Sibiiului, şi a toată sas-naţiîa Arădeluluî, comes domnul Ştefan Valtiteru, că după porunăca măriiî sale au fostă trebuinăţă, ca să dămă greutăţile oraşului înainte măriei sale, care Iernă şi dat. Pentru care noi ne legăm ’cu scrisoare unul cu altul, ca să stămă la toate răspunsurile şi la fieşte ce trebă, care ar curge pentru acastă trebă. Unul ca acela, care n-ar sta să fie lipsită de toată adunare bisericască şi nici într-un chip lege dela acastă sfântă biserică şi dela preoţi să nu ia, ce ca un răzvrătitori de toată lege creştinescă, să fie lipăsit şi să aibă voe protopopul nostru să-l tragă de gloabă galbin(î) de aur 10. Acasta întărimă. Noem. 27. 1750. (L. S.) protoprez. Eustdtie vs. *) (L. S.) pop(a) Radu Tempe. *) voesc. www.dacoromanica.ro — 219 — (L. S.) pop(a) Boris Nicolae. (L. S.) pop(a) Dimitrie Rod ion. (L. S.) JPetcu Inăşoiu gocmanu. (L. S.) Bavel Moise. (L. S) Hagi Necula Rătiţ, (L. S.) Hagi Radul Inaş i. Braţ. (L. S.) Hagi Dumitrul Ciuvcul. Căp. Ilie Birdii. Hagi Şandrul Inaşid. (L. S.) Cliristoph Vojko. (L S.) Gheorghi Hrâstia. (L. S.) Gheorghe Volctd. (L. S.) Kiru Lazar. (L. S.) Gavriil Hacizi. In dos: Eu Ion Ciurcu. Hagi Răuţ. Eu Radtd Bricop* Negoe Damitraşeo Stan. Dumitru JPeligrad. Ion Grecul. Leca Răuţ. Ghiorghe Manole. Stan Muntemd. www.dacoromanica.ro 220 — XCV. 1751. Iulie 6. Bolgarsighienii de Ungă cetatea Braşovului, roagă pe Mărita sa domnul Ştefan Valtiter crai - birăul naţiuneî săseşti, să sprijinească causa lor la guvernul ţării, (copie). Copia. Pre luminatului mării sale Domnului Domnului Ştefan Valtiter de Otlesausen crai birău Sas-naţiî de toată' Transilvaniîa. Cu acastă humilită şi pre plecată scrisoare, facem mării tale înştiinţare, că au venit acum aici de nou poruncă dela înălţatul crăescul gubernium la magistratul de aici, ca să de în grab răspuns la ponturile cele de jalbă ale noastre şi neu chiemat şi pe noî domnul judeţul Closius şi neu zis şi noao, ca să facem răspuns la înălţatul şi crăescul gu-bernium, pentru care noi altu răspunsă n-am avut ce da, fără decăt am scris în limba latinescă pe largă acele pontumurî, care lem fost dat măriiî tale, cănd aî fost aice în limba rumănescă şi lăngă acele ponctumurî am scris şi memoriial la înălţatul gu-bernatul, ca să să milostivescă măriîa sa asupra noastră, să nu ne lase întru atăta obidă. Pentru că noî, cum am văzut porunca înălţatului şi crăes-culuî gubernium, îndată am priceput, că măriîa ta ca un milostiv şi înţelept al nostru patron, aî dat www.dacoromanica.ro 221 înainte acele poncturi de jalbe ale noastre, care şi acum, cu ce pană la pământ plecăcune, ne rugăm miliî şi bunătăţii mării tale, ca cu învăţătura povăţuim mării tale, să să poată fără zăbavă a să da înlăuntru aceste poncturi împreună cu memoriialul care-1 trimisem, ca să putem câştiga milostiv răspuns, că după D(u)mn(e)zeu mare nădejde avem şi bucurie la mila şi bunătate mării tale, ca la un al nostru pre blând şi înţeleptu patronii, că noi nici cu chieltuială nici cu învăţătură a sta împotriva cinstitului maghistratu nu putem, ce numai nădăjduim la mila pre înţelepţilor domni, cu acasta şi rămănemu aî mării tale humilite slugi Bolgavsighienii de lângă cetate Braşovului. In Bolgarseg, Iulie 6. 1751. Tot în acastă zi am trimes şi puncturile cele de jalbă la gubernatorul. www.dacoromanica.ro — 222 — XCVI. 1752. Ianuarie 1. Plenipotenţa dată, din partea obştii din Şchei, protopopului Eustatie şi celor doi delegaţi*) trimişi la Sibiiu în trebile oraşr7uî. (original). Anul 1752. Ghen 1. Noi, cei mai jos numit, adeverim cu acastă scrisoare, cui să cuvine a şti, precum să să ştie, că în trecutul anu, fiind crai-bfrău dela Sibii domnul Ştefan Valtiter aici la Braşov, pentru osebite trebi, am dat şi noi jalbă pentru toate păsurile oraşului nostru Şchei. După acasta acele jalbi în ponct într-aca furmă am trimis de s-au dat şi exelenţieî sale go-bernatului domnului grof Ioanes Hatâr şi într-acastă vreme mai sus numită au venit comision dela înălţata gubernie la cinstitul magistrat de aici şi neu chemat domnul judeţul Criştof zet Valt(iter) de neu dat ştire, ca să ne gătim să mergem la gubernie, după poruncă, ca să stăm de faţă, să se alegă acastă trebă jeluită, pentru care noi cu toţii în tot chipul am pus rugăcune la sfinţiia sa părintele protoprez-viterul nostru Eustatie, ca lăngă cele multe ostenele, ce s-au nevoit cu sf(ă)nta biserecă şi cu oraşul să mai facă şi acastă ostenelă pentru toată obşte şi *) Leca Răuţ şi Dumitru Păligrad neguţători. www.dacoromanica.ro 223 lepădăndu-să în tot chipul, pentru oare care neputinţă trupescă, însă văzând rugăcunile şi trebuinţele de obşte, luînd pe D(u)mn(e)zeu întru ajutori, s-au îndemnat a plini rugăcune noastră, pentru care noi, ca unui plenipotenţial al nostru, îarăş ne rugăm, ca să silescă din cât îl va întări D(u)mn(e)zeu spre folosul de obşte, rănduind şi 2 negustori de ai noştri lăngă sfinţiîa sa şi toată cheltuiala, ce s-ar face ori la procatur, sau la altă discreţii, sau or măcar, la ce să fie, tot dela obşte noastră şi or cum va fi voia lui D(u)mn(e)zeu să să isprăvescă au într-un fel, au într-altul, să avem a le ţine toate în samă, (L, S.) pop, Bcidtt Tempe (L, S.) pop, Boris Nicolaev (L, S.) pop, Dimitrie Duma (L, S.) hagi Nemţia Băuţ (L, S.) hagi Baciul Inaş (L, S.) hagi Dumitrul Ciurcul Chiru Bazar (L, S.) (L, S.) Dumitru Beli grad Gheorghe Voicul (L, S.) (L, S.) Baciul Bricop Grecu (L. S.) www.dacoromanica.ro — 224 — XCVII. 1752. Ianuarie 19. Scrisoarea celor 3 delegaţi, cătră preotul Radu, in care cer să le trimită scrisorile cele de norie ale preoţilor dela sate, ca să le poată arăta gubernatoruluî. (original). M(o)l(i)tviî tale preote Radule iprocî vaş tuturor preoţilor din ţinutul Bărsiî, vă facem ştire, că astăz, fiind noî la măriîa. sa gubernatorul, întâi n-au întrebat luoat-am o carte, care neu trimis de curând, adecă după zilele noastre la luna Ghen. 10., care o au trimis pe poşte şi noî am răspunsă, că n-am luoat şi foarte s-au mirat şi îndată au poruncit la cănţa-larie de seu dat copiîa acei cărţi, întru care carte cuprinde, cum mai degrab să aducem scrisorile preoţilor celor dela sate, cele de norie, ca să vază crăiască gubernie iscăliturile şi peceţile acelor ce seu dat, ca să nu fie îndoială pentru acastă pricină şi neu poruncit exelenţiiasa gubernatorul, ca să trimitem un călăraş de aici, ca fără de nici o îndoiaîă să le aducă aici la mâna me, să le poci arăta, ce după poruncă, iată că vine acest trimis călăraş, numai pentru acastă trebă, ci cât mai îngrab să zică într-acel cas, ce va sosi acest trimis, să plece preotul Radu împreună cu jup..........(?) şi cu jup. Kyrul(P) şi cu trimisul acesta la Turchiş, să de amândoi preoţii cărţile, aşijdere şi în Satulungu şi în Târlun-geni, în Râşnov, în Tohan, în Zârneştî, arătăndu-le www.dacoromanica.ro — 225 şi scrisoare acasta şi zicându-ie cu dinadinsul, ca fără de nici o sfiîală sau frică, să le de, să le aducă aici la noi, după cum îaste porunca şi să aibă a să bucura şi ruga pe D-zeu, că ceî ce au norie nu să vor supăra de nimic, că aşa îaste porunca premi-lostiveî crăesii noastre, ci adunându-le să le puneţi intr-un plic şi pecetluindu-le să le trimiteţi aici la noî. Iar de s-ar îndoi vre-unul din preoţi să nu le de, să le spuneţ, chiîar de-î va ajunge vre-o gloabă sau lipsire de norie, să nu zică, că n-au ştiut, că de acum înainte cu m(i)la luî D-zeu altă rânduială să va aşeza, după cum şi presfinţitul nostru mitropolit neu scris, ci acastă trebă cu vreme de 2. zile să siliţ să isprăviţ şi să porniţ călăraşul de grab dela Zârneşt pe vale să vie, că aşa îaste porunca dela înălţată curte crăîască, acastă trebă să să ia întâi înainte şi după acasta toate celelalte trebi, ca să urmeze una după alta si să credet fraţilor si fiilor că erî am fost la domnul craî-birău şi astăz după ce am eşit dela exelenţiia sa dom. gubernatorul şi neu dat acastă poruncă am mai fost şi la dom. Inteş directorul ţării, care s-au făgăduit întru toate a ne fi întru ajutor, fiind şi dum. hot. Kiş Ghîurcct şi împreună cu noî numai la dom. Inteş şi precum pricepem şi înţelegem de ceî maî mari simţim, că tot lucru nostru cu m(i)la luî D-zeu vine spre drepta, numai acuma îaste vreme a sili în tot chipul, că de vom piiarde acastă vreme în veci nu o vom maî afla. Iată că trimisem şi copiia scrisorii, care neu fost trimis măr. gubernatorul pentru cărţile preoţilor, 15 www.dacoromanica.ro — 226 — ci să întrebat la poşte, că scrie pe numele mieu şi or să să găsescă or nu, să mă înştiinţat. Să silit la 26. 7. ale aceşti! luni, să se afle călăraşul aici, să nu trecă vreme gaba, cu acasta rămânem vo Xs. braţ. Sibiî Fev. 19. 1752. prot(o)prez. Eustatie Vasiliev. Leca jUcUiţ. Dumitru Păli [/(rad). XCVIII. 1757. Mai 13. Legătura popii Datcil. (original). Dad credincioasă scrisoare mări! mele eu popa Datcu, după obiceiul preoţilor aceşti! sfinte şi dum-nezeeşti biserecî, ce a fi ţinut preoţi! de aicî, ca să fie de bună si adevărată credinţă la cinstită măna j i sfinţii sale protoprezviter Eustatie şi a preoţilor şi a dumnelor cinstiţilor gocmani şi jurat a! sfinte! biserecî a! Şcheilor Braşovului şi a tot oraşului păn la cel mai mic, precum să să ştie, că fiind oraşul în spaimă şi în mare groază de moarte de cumă, m-au poftit pe mine, ca să fiu aica preot maî mic şi cele ce să cuvin mi leu dat înainte. Adecă precum www.dacoromanica.ro — 227 — să mă ţiu şi să mă port în rănduială precum să cade, că să-m fie bine şi cinste şi după cum m-au poftit şi eu într-acestaş chip mă prinz şi mă leg cu jurământ pe sfântul prestol şi pe sfânta evanghelie. 1. Cu inimă curată şi cu tot sufletul să slujesc Iul Dmnezeu şi oraşului în legîa pravoslavnică a sfintei bisericeî a răsăritului, Iară într-alte dogme s-au lege streină, să nu mă mut. 2. Să fiu ascultătoriu de ceîalalţi preot şi să slujesc întru toate la sfânta biserică şi la oraş şi la cele ce să tâmplă slujbe la cinstitul sfat, dupe cum au fost obiceiul bisericii, ca preotul cel maî mic să le slujască şi să fiu plecat sfinţiilor sale şi slujba bisericii şi învăţătura sfinţiilor sale să păzesc. 3. Şi Dmnezeu să păzescă, iar de s-ar maî întâmpla moarte de cumă, sau ori ce boală, eu să slujesc după datorie cât voi fi preot mic. 4. Intru veniturile şi alte lucruri ale sfintei biserici să fiu cu toată dreptate, neatingăndu-mă a face strămbătate până la o costandă. 5. De alte lucruri proste şi necuviose să mă feresc, de beţie, de semeţie, numai să fiu preot blănd şi smerit, purtăndu-mă cum place luî Dmnzău şi oamenilor, sfânta biserică să păzesc la toate slujbele, dela strană să nu lipsesc, să nu fiu pregetătoriu, ci ori în ce vreme şi ori unde m-aş afla să las toate şi la slujba oraşului să alerg. IO4-' www.dacoromanica.ro 228 6. Şi la treptă maî înaltă, viind vreme, să nu mă. măresc a mă înălţa, fără prin socotinţa şi voia cinstitului săbor şi a preoţilor şi a gocmanilor. 7. Cu preoţii socotelă dreptă să păzesc. Tainele preoţilor afară să nu dau. Iară de nu aş ţine acastă făgăduinţă, care dau acum şi m-aş împotrivi cu lucruri fără de cale, au cu sf. beserică, au cu preoţii, sau cu ori care oră-şan căt de mic şi-m vor da înainte odată şi altădată, atunca fără nici o judecată a altui sobor, ci numai cu judecata soborului aceştiî sfinte biserecî, să fiu lipsit şi scos dela sfânta biserecă şi din oraş, că aşa mă leg şi mă prinz înainte lui Dmnzeu a sfântului jirtăvnic. Din Scheî, Braşov Maî 13. 1756. Eu pop(a) DatCll voesc. XCIX. 1757 Septembre 8. Legătura ierodiiaconului Ştefan I 0 aii 11 0 V* (original.) Anul 1757. Sept. 8. Adecă eu îerodiacon Ştefanii Ioannovn dau scrisoare me, ca să fie de bună credinţă la cinstită www.dacoromanica.ro 229 mâna sfinţii sale părintelui protoprezviter Eustathie şi la ceialalţi cinstiţ preot şi a dumnelor gocmanilor şi la tot oraşul Şcheilor Braşovului, precum să să ştie, că în anul trecut întâmplându-să moarte de cumă şi rănduind pă părintele Datcu cel pristăvit în cumă şi cercând alt preot m-au găsit şi m-ati rânduit pă mine făgăduindu-mi plată dela biserică fi. 4. şi dela preot căt voi fi diacon parte jumătat de preot şi ostoindu-să cuma să fiu preot, să l-au parte deplin, pentru care mi-ati dat aceste ponturi înainte, ca să fac carte pentru iale, a le păzi, ca să-m fie bine şi să slujesc lui D-zeti cu dreptate. 1. Cu inimă curată si smerită si cu tot sufletul ) j să slujesc lui D-zeu în lege pravoslavnică gre-cască vechie a bisericii răsăritului. 2. Intru unie cu nici o lege, care nu sănt la lege grecască, care am avut pănă acuma, să nu mă amestec nici cum. 3. Să fiu ascultători de preoţii cei mai bătrâni şi să slujescti la toate sfintei biserici şi oraşului fără lene, după cum e obicaiul vechi al sfintei biserici şi a oraşului acestuia, care preot cel mai mic să fie mai mic şi plecat sfinţiilor sale preoţilor şi obicaiul şi învăţătura ce bună a sfinţiilor sale să învăţ şi să păzesc, iară să nu mă scol peste cei mai mari. 4. Cu preoţii să păzesc socotela cu dreptate şi după slujba ce m-au chiemat să slujesc la toate, www.dacoromanica.ro — 230 — iară parte să iau ca unul din preoţii cei bătrâni, pentru că aşa m-am prinsu, slujindu în vreme de cumă. ■ 5. De s-ar întâmpla să fie moarte de cumă aici în oraş (Dzeu să ferescă), pănă voi fi eu preot mai mic, eu să fiu la grija aceia dator a sluji nu altul. 6. De alte lucruri proaste să mă păzesc, mai ales de beţie, semeţie, la cărcumă să nu mergu, dela slujba sfintei biserici să nu lipsesc, au să-m fie rândul au nu, să mă aflu la strană, să nu fiu pregetătorî, să nu înfrunt pe nimene, când mă vor chiema la vre-o slujbă, or pe care creştin cât de prost şi când voi fi la vre-o masă ori a cuî şi mă vor chiema în oraş la slujbă, să las masa şi să mergu să slujesc, ce va fi grija trebiî preoţeşti şi tainele preoţeşti, să nu le dau afară. 7. Si întru cele ce sânt venitufî ale sfintei biserici r în toate să fiu cu dreptate, să nu mă ating a face strâmbătate şi pagubă, pănă la preţ de zece bani. De aceste de toate întrebându-mă ţine-le-voî şi fi-voi ascultător, eu încă m-am făgăduit cu toată inima me si cu tot sufletul mieu cum că voi si j j ţine şi voi păzi aceste toate, care scrie mai sus şi alte, care plac lui D-zeu şi cu jurământ pre sfântul prestolu, pre sfânta evanghelie mă făgăduesc înainte www.dacoromanica.ro 231 înfricoşatului D-zeu, cum că voi ţine şi voi păzi aceste toate şi încă pentru mai adevărata credinţă mă iscălesc, ca să să creză. Dată în Şcheî Braş(ov). Ieroclitacon Ştefanii Ioannov. c. 1761. August 23. Jurămîntul episcopului Buclei DiOlliSÎG NOYÎlCOYici, că va păzi legea răsăriteană, (original.) în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sf(â)ntului Duchu, Amin. Eu Dionisie Novacovici cu mila lui D(u)m-n(e)zeu pravoslavnic episcop al Budii şi a cămpilor Mohaculuî, înaintia bisericii şi a norodului mă făgăduesc şi mă jur pre D(u)mn(e)zeu cel atotputernic pi pre patimile şi pre sângele cel răscumpă-rătoriu al D(o)mnului Chr. şi pre Sf(ă)nta a lui ev(ân)gh(e)lie, precum credinţa ce pravoslavnică a mărturisirii răsăritului după lege grecască neunită cu a Romei o voî păzi aici în Transilvania, precum la sf(i)ntele săboară dela sf(i)nţiî părinţi aceîaş biserici s-au hotărât, în nici un fel neschimbată, nici adăogănd, nici scăzând, ci întregă şi nezmintită în www.dacoromanica.ro 232 toată vremîa, la voe şi la nevoe, pană la sfârşitul vieţii mele şi cu căt îmi va fi putinţa ce maî de pre urmă o voîu apăra şi nici odată nu mă vom lepăda de dânsa. Aşijderea şi pre norodul cel încredinţat mie, îl voîu învăţa şi îl voîu întări întru acaîaş şi precum grăesc acasta, cu adevăr aşa să-m ajute mie D(u)mn(e)zeul mieu şi să mă judece la înfricoşata sa judecată. Amin. In Bolgarseg, Avgust 23, 1761. Smirenîî ep(i)sc(o)pu Budimschiî i Muhaccopol-schiî i prinţipata Transilvanii. (L. S.) I) ioni si* Novacovicl. CI. 1762. Ianuarie 3. Legătura preotului Petru Iosifov Grid. (original.) Eă cel maî jos iscălit şi cu pecetia jne întărit, dat-amu credincioasă scrisoare me acasta, ca să fie de mare credinţă la mâna sf. preoţilor, adecă părintelui prot. Eustathie şi părintelui Radu Tetnpâ şi părintelui Boris şi părintelui Dimitrie Dumă şi părintelui Ştefan Inaş şi a cinstiţilor gocmanî, www.dacoromanica.ro — 233 — anume: jup. Chiru Lasar, i jup. h(a)gî Radu Pricopu şi a tuturor juraţilor şi la toată obşta, dela mic pană la mare, precum să ştie, că fiind trebuinţă la biserică m-au rânduit ca să pâşescu la trepta preoţii şi am şi pâşit prin acastă legătură, care urmeză, care o am dat-o eu de bună voe, de nimine fiind silit şi m-am legat, că şi cu jurământul o voî întări şi o întărescu, anume lega ca pravoslavnică a răsăritului o voî păzi, adecă neunită cu a Romei. Toate obiciîurile cele vechi ale bisericii, după cum au fost alţi preoţ legaţ aşa şi eu mă legu. In vreme vre-uneî betejeleî năprasnice de cumă, pănă voî fi preot mai mic, să fiu datori ă sluji eu la toate slujbele, să fiu nepregătătorî, aşijdere mă leg şi părăsesc aceste obicaîurî, care am avutu în dăscălie şi în vreme dăscălii mele aica, adecă beţiv, răspundere ca obraznică cătră cinstiţi preoţ şi juraţi biserici fără pricină, înfruntare ca necuviosă cătră fieşte carele şi rânduîala ca întocmită pentru mine dela cinstiţi preoţi ai sf. biserici aceştiia o voî păzi nevătămată şi neclătită în toate zilele vieţii mele, iară una din aceste de mă voî însăla şi a îndrăzni a le călca, să aibă sf. biserică cu adunare sa slobodă voe şi despre mine nebănuială a mă canonici cu lipsire norii. Pentru mai bună încredinţare cu numele şi cu pecete me întărescu în Bolgaria Braşovului 3. Ienuarie 1762. . (L. S.) Ierel Petru Iosifovu Ch'id. www.dacoromanica.ro — 234 CIL 1762. Aprile 20. Mal mulţi orăşeni să leagă să să îngrijească de trebile bisericii şi ale obştii din Şchei şi să păzească legea neschimbată, (original.) Noi orăşanî, care mal jos ne vom iscăli, adeverim cu iscăliturile nostre într-acastă scrisore, precum să s(ă) ştie, că noî de-a nostră bună voe nî-am legat, ca să stăm împreună cu dumnialor juraţi Sf(i)ntei biserici, or la ce trebă s-ar întâmpla şi or ce bunătate ar urma dumnialor asupra sf(i)ntei biserici şi asupra obştii, noî să stăm cu toţi lângă dumnialor juraţi sf(i)ntei biserici, pentru că şi mai nainte vreme din nepurtare de grije preoţilor şi a juraţilor, s-au furat o ladă cu tote odorăle sf(i)ntei bisereci şi cu scrisori de mult folos oraşului şi sf(i)ntei biserici, fiindu mestecătur(ă) cu oameni slabi, pentru acasta ne întărim or la ce întâmplări s-ar întâmpla şi de am simţi pe cinevaş, că umblă să strice obiceiurile sf(i)ntei biserici cele vechi, sau la oraş nescari-va scandele să arunce, pe unu ca acela să stăm cu toţi să-l lipsim dintre noî, ca să rămânem în linişte şi în pace, dup(ă) cum singur Chr. puruncaşte, pentru acasta dăm acastă scrisore întărită cu iscăliturile nostre, ca să fie de bună credinţă. 1762. Apr. 20. Braşov. Eu Arsenie Măcelariul, voescu Eu Stan Badiul, voescu www.dacoromanica.ro 235 Eu Dumitrul Sacăroîul, voescu Eu Ioan Prişcul Măcelaru, voescu Eu Radu Catana Eu Voma al Voineî, Ioan Voîna, voescu Ion Stinghe, voescu Văsii Stinghe, voescu Ioan Boghina, voescu Radu Stinghe, voescu Savvu Orghidan, voescu Floria Ancuşeî, voescu Micul Pădure Ioan Băniţu voescu Necula Govna voesc Toader Peligrad voesc Toader Herbîa voescu Ilie Găitănaru voescu Ene Tempe voescu Radul Stroescu voe. Petcu Peligrad voescu Muşat Gheorghi voescu Radu Brânca voescu Cărste Muntenu voesc Eu Opre Păligrad Eu Ion Pernîa voescu %xi Ion Cojocarîul Eu Ioan Zugravu Eu Irimiîa Zugraf Eu Ion Soanu voesc Eu Petcul Creţul voesc. www.dacoromanica.ro 236 cm. 1762. Aprile 20. Mal mulţi orăşeni să leagă a să îngriji ele trebile bisericii şi ale obştii din Şcheî şi a păşi legea vechie pravoslavnică, (original). Scrisore nostră a toteî opşteî de mare încredinţare, întărindu-n(e) noi cu mare legătură, ceî maî jos iscălit, precum că vom sta unul cu altul la tote trebile sf(i)nteî biserici şi a toteî opşte şi obiceiurile cele vechî să le păzim şi tot folosul cel bun să fim silitori al împlini şi orce mărăcine am simţi, că umblă să ne înghimpe, cu totă silinţa să-l ridicăm dintre noi, ca să putem ră-mănîa în odihnă şi pace şi orce sfat am sfătui ca să facem, să fie între noi ceî iscâliţ şi să fim silitori iar cu toţi al împlini. Iar care nu s-ar afla dintre noi aica, încă să fie odihnit dup(ă) cum am aflat opşte, îar or care dintre noî de ar cunoşte orce lucru necuvios, să nu ţie parte, ci să să uite şi să urmeze asupra dereptăţiî, dup(ă) cum singur Chr. poruncaşte, şi orce taină s-ar face între noî să nu iasă cuvăntu afară, îar or carele dintre noi fiindu aica şi n-ar veni la adunare şi n-ar sta la trebile cele maî sus numite, sau ar scote cuvăntu cel de taină, pă unu ca acela totă opşte să fie volnic aî zic(e), că ce au iscălit au minţit şi orce cuvăntu slab pote să-î zică şi judecată să naîbă nicăire, că www.dacoromanica.ro — 237 — aşa nî-am legat noî de a noastră bună voe şi nî-am pus iscăliturile şi peceţile nostre maî jos, ca să fie de bună credinţă or la ce judecată 1762. Apr. 20 Braşov. Căp. Ilie Bird jurat Chiru Lazar Găitan Hagî Radu Pricop Hagî Ion Curcu Hagî Dimitrie Pelgrad Hagi Gheorghe Voîcu jurat Hagi Ioan Grecu Costandin Ion j Opre Floroîu Gheorge Manole Dan Căzan Ioan Costandin Ioan Vlad Ioan Lebu Gheorghie Hagi Radu Inasu. j Micu Voîcu . Hagi Radu Bogicî Ion Bogicî Apostol Hagi Radu Inaş. Hriste Albet. Todor Curcul Dumitru Ivan Petcu Setrarî i Barbul Cepesc. Radul Radovicî Ioan Moldovîan Petcul Văsiî Stan Stan i Necula Răut. www.dacoromanica.ro 238 CIV. 1762. Mai 21. Instrucţie din 16. puncte pentru representanţa obştii din Şchei. (original.) însemnare. Pentru obşte Bolgarsechîuluî ca cuprinsă din 12 jurat, cum li să cuvine a purta grije peutru folosul cel de opşte al sf. bisereci şi al oraşului. 1. Fieşte carele dator îaste a fi cu cuget curat, nevătămat de făţărie, neajunsu de zavistie, făr de urăcune, făr mozavirie, 2. Fieşte carele cîale ce aude la adunare, sau vede, sau grăîaşte, nimuruî or de ce stare ar fi să nu descopere, că unul ca acela dup(ă) socotinţa opştiî să va canonişi cu lipsire cinstii. 3. Osebit fieşte-cine osebită rănduîală a purtării de grije, a folosului celui de opşte, purtăndu sau rănduindu-să, aceluîaş fără răpştire să îm-pliniască. 4. La rânduita vreme a adunării să nu trecă cu vedere a nu veni, că dintru acela purcezăndu vre-o pagubă obştii, dator va fi acela a răspunde cu pricină îndestulată. 5. Mal nainte de a veni vre-o pagubă sf. biserici, sau oraşului, sau vre-o scârbă dator îaste a www.dacoromanica.ro 239 — priveghia fieşte-cine ca nu din neluare de samă să s(ă) pricinuiască îndoite cheltuieli a face. 6. De mare cheltueli şi pre sf. biserecă şi pre obşte să o ferescă. 7. Forte tare silinţă să aibă tot juratul pentru adaogere, iar nu scădere venitului bisericascu şi orăşenescu. 8. Nici de cum turburare să nu să facă, turburare între oraş şi între sf(ă)nta biserecă, ca din acasta să nu pur cază vr-o urgie. 9. Or cine or de ce stare .... 1) dă sfat folositor, să nu să pue zizanie dela altul a să strica. 10. Cu cuvite necinstite, pă nimine să nu trăctă-luiască în adunare nimenia. 11. Mai mult pentru folosul sf. biserici şi al obştii şi al tot oraşului să grijască, decăt pentru folosul său. 12. In totă vreme obşte să nu lipsască pristăvindu-să unul altul în loc să să aşeze. 13. Asemine şi preoţi să fie părtaş la adunare ose-bind trebile cale neguţătoreşti. 14. Cu dragoste şi înţelepcune lucrurile şi trebile obştii să s(ă) facă. 15. La tote trebile aşa să s(ă) socotiască fieşte cine, ca căndu ar sta înaintia fetii lui Dumnezeu si j i al marelui fâcătoriului de minuni sf. Nicolae, cărora a răspunde dator va fi după cum să şi cuvine 1) Foaia ruptă. www.dacoromanica.ro — 240 — 16. Celor mai mari jurat şi celor doi gocîmanî mari, respect şi cinste cuviosă să s(ă) de purure 1 Pop(a) Dimitrie Duma namesnic Iereî Ştefan Ioannovu Iereî Petra Iosif. Căp. Uie Bird voescu Chiru Lazar gocman voescu Hagii Radul Pricop am voit Hagî Ion Curcul am voitu Hagi Gheorghe Voicul am voit Hagi Dimitrie Pelgrad am voit Hagi Ioan Grecu am voit Ioan Costandin am voit Ion Lebu am voit Ioan Vlad voescu Radu Cn. 1) voescu Micu Yoîcu voescu Gheorghe Hagî Radu Inaşu am voitu Fiind adunată toată obşte, aşa am voit să stăm toţi orăşaniî, del(a) mare pănă la mic, la toate ponctumurile, ce sănt scrise maî sus, să stăm cu toţii a le împlini după vechiul obicei, cum au fost maî nainte, îar alte înoirî nici decum nu priimim şi gocmaniî şi juraţii s-au aşezat cu voia noastră a tuturor. Braşov, Mai 21. 1762. Şi am scris eu preot. Dimitrie ‘Duma namesn.. vlădicescu cu voia tuturor. 1) Cătană. www.dacoromanica.ro 241 CV. 1763. Februarie 22. Scrisoarea patriarcJmlui din Ţarigrad, cătră repre-sentanţiî bis. din Şcheî, în care îl îndeamnă să adune milă pentru sfîntul mormînt. (trad.) Smereniia noastră, dăm scrisoare noastră ce patrierşască bine întocmită, care arată, că de vreme ce sf(ă)nta biserică a Braşovului, atăta pentru undelemnul, carele să arde în candele, căt şi pentru cară, precum şi pentru alte chieltueli ce să fac, aceşti 12. neguţători epitropi ai aceştii sf(i)nte biserici, au rănduîală a strânge în cutiia sf(â)ntului si de viiată dătătoriului mormânt milostenie, să ia un ban la o para, adecă al treile, iar ceîalalţi să-i ia sf(â)ntul şi de viîaţă dătătoriul mormânt, ca ceia ce iaste rânduită cutiia a sf(â)ntului mormânt a umbla împrejur. Şi pentru acasta arătatu-neu noao şi scrisoare arhimandritului sf(â)ntului mormânt chir Paisie, rănduind aceste, deci şi smereniia noastră după scrisoare acasta, bine am aşezat şi am rânduit acastă întocmelă de rănduîală, care arată şi soroceşte, că cutiia sf(â)ntului şi de viîaţă dătătorului mormânt a p(u)r(u)re necurmat să umble împrejur, pentru numele sf(â)ntului mormânt, deci în vreme socotelii de faţă şi cei 12. să deşchiză cutiia şi m(i)losteniia ce strânsă un ban, adecă a treia 16 www.dacoromanica.ro 242 parte, să o ia biserica pentru chîeltuiala ce să tace întru dănsa, precum am zis mai sus. iar cei doi bani la para, care arată cei doi la trei, să-î prii-mescă sf(â)ntul mormânt, deci pentru întărire ce mai adevărată s-au făcut bine întocmită scrisoare noastra patrierşască şi s-au dat dumnelor cinstiţilor 12. neguţători şi epitropî. 1763. Fev. 22. CVI. 1763. Martie 6. Scrisoarea delegaţilor obştii din Şcheiî Braşovului: Ilie Birt şi Micii Voidl la Ţarigracl. (original.) Sfinţilor vostre părinţilor cu plecată metanie sărutăm cinstită drepta sfinţilor vostre şi dumnia-vostră întru Chr. fraţ tuturor cu săn(ă)tate ne închinăm. Alta facem în ştire dum(ne)vostră, că şi noi cu mila lui Dumnezeu am sosit la Ţarîgrad la 9. Fevroe şi am umblat cu pace şi am mersu la pre fericitu patriarhii cu cărţile, care nî-aţ dat dum. şi lem dat în măna pre fericireî sale trus trele, carele ştiţ dum(ne)vostră şi cu mare bucurie nî-au priîmit de am vorbit gură cu gură în 2. rânduri şi văzăndu fericire sa cărţile a le arhimandriţilor cu totă voia 1 5 www.dacoromanica.ro 243 au priimit bucuros şi ni-au dat altă carte cu pecete sf(ă)ntului mormânt şi cu iscălitura pre fericirii sale, ca să fie stătătore la hramu sf(â)ntuluî Nicolae în veci şi de bună voia prefericiri sale au voit şi au blagoslovit, să ia sf(ă)nta biserică un ban, să fie pentru undfelemnu şi pentru cară şi tămăe, iprocî, iar 2 bani să s(ă) de la sf(â)ntu mormânt şi carte ce veche de afurisanie o au spart şi ni-au dat altă carte de molitfă şi blagoslovenie de cei morţi şi de cei vii, să fie toţ iertat şi blagoslovit şi ‘iată că vă trimitem copiile cărţilor ale patriarhului, pentru încredinţare, ca să le vedeţ, că am fi trimis orghi-nalele, dar ni-au fost temă, să nu să pîarză, ci viindu noi cu săn(ă)tate le vom aduce şi aşa este porunca pre fericitului patriarhii, după cum o veţ vede căndu veţ număra bani, să fie cei 12 juraţ faţă şi să opriţ al sf(i)nteî biserici parte, iar ceîalalţi bani ai sf(â)ntului mormânt să-i schimbaţ şi să fa-ceţ poliţă la Bucureşti la chir Costandin al jup(u)-nesiî Stâncuteî si dumnîaluî va scrie aîca la Tari- t ) j grad la chir Floră fratele dumneluî şi va da bani aici, că aşa nî-am aşezat cu fericit patriîarhu şi cu chir Floră şi să rogă fericitu patriîarhu, ca să-i vie bani căt mai îngrab aici la Ţargrad, că are mare lipsă şi dummavostră fraţilor, să vă siliţ în tot chipu păn este chir Floră aîca la Ţargrad, ca să s(ă) isprăvîască lucru, dup(ă) cum nî-am legat cu fericitul patriarhii. Iar pentru jup. Neculae veţ şti, că solu şi terzimani sănt mânios pă dănsu, că n-au umblat m* www.dacoromanica.ro 244 — pă cale şi ce nî-au dat în scris înaintia judecăţii,, nici unele nu sănt adevărate, că am apucat pă Simion Biiancu pentru fermanu, care l-au dat la vodă să ni-1 de din pământ şi dum(ne)lui terzimanu s-au prinsu înainte nostră cu capu, cum că au mersu înainte luî vodă cu Neculae ou fermanu şi i l-au dat Biiancu luî vodă în mănă şi vodă l-au sărutat si au zis, că-1 va tinîa în samă si îar l-au dat vodă Biiancului în mănă, Biiancu l-au dat în măna luî Neculae şi Neculae l-au băgat în sin şi spune Biiancu, că au întrebat vodă pă Neculae are viî, are oî şi orce va avîa, î-au făgăduit vodă înainte Biiancului să nu plătescă nicî vamă, nici nimic şi fermanu îel l-au dat unde l-au dat, îar nu Biiancu, îar pentru cheltuîele, ce au făcut aîca, la Ţargrad le vom lo în scris toate nume cu mărturii şi viindu vom sta de faţă cu dum(ne)luî că nue adevărat ce nî-au dat înainte, că mare năcaz am avut păn am scos copiîa fermanuluî, care l-au dat Neculae la vodă, mulţămim luî Dum(ne)zeu ie în măna nostră şi nu vă putem da nici un răspunsu păn nu vom lo şi noî răspunsu dela portă, poliţa n-am lot, ba-ncă omu care e să de bani, e dus la Vama si cum vom lo vom face ştire si dumnîa- j > > vostră să ne maî înstiintat cu scrisore, ca să ştim cum vă aflaţ şi pentru lazaret de marfă şi de om să ne faceţ ştire, să ştim cum s-au aşezat, cu acasta săvârşim şi mila luî Dumnezeu să v(ă) pă-zască cu săn(ă)tate şi acastă carte dela patriîarhu www.dacoromanica.ro — 245 — să o trimiteţ la preosfinţitu unde s-o afla. 1763. Mart. 6. Ţargrad. A dumnîavostră întru Chr. fraţ, care ne ştiţ Căp. Iile Bird. Micii VoîUu. cvn. 1763. Martie 7. Legătura diîaconului Radu Teilipe. (original). Eu, cel maî jos iscălit, adeverez cu acastă scrisoare înainte sfinţiilor sale preoţilor, i dum. gocmanî, precum că fiind lipsă de diîacon la sf(ă)nta biserică ■acii în Şcheiî Braşovului şi rugăndu-mă de tot să-borul a mă priimi să fiu diîacon, m-au priimit bucuroşi, dăndu-mî înainte aceste pontumurî, la care mă leg cu acastă scrisoare, că le voi plini, după obicaîul cel vechi. 1) Lege me întregă pravoslavnică, neunită voi păzi, cu toate rănduelele ce să cuvin dieconeştî, aşij-dere şi slujba beserici, afară de trebă cu prii-mejdie nu voi lipsi dela biserică, îndeletnicindu-mă în citire sf(i)nteî scripturi- şi voî fi cu dreptate sf. biserici pănă la 10 ban., după jur. cel de obşte. i www.dacoromanica.ro 246 2) Cu preoţi mă voi purta, precum să cuvine, întru ascultare, cinste, smerenie şi dreptate din toate pănă la 3 bani. 3) Cu juraţii aşijdere cu cinste, precum li să cuvine şi mai ales fieşte căruia orăşan cinstindu-I le voi sluji la trebile ce să cuvin mie. 4) De ospeţe, primblări sau de băuturi fără de trebă şi fără de socotelă, mă voi apăra, căt de voi lipsi dela biserică pentru vre-una de aceste netrebnice să mă canonescă conzestoriu-mul arhieresc după greşala me. Radu sin pop. Radu. 1763. Mar. 7. Pop. Radu Tempe al Radului părinte osăr-duitorî cu cuvânt de învăţătură spre dânsul rămân în viîaţă-mî. CVIII. 1763. Iulie 6. Dionisie XovacOYÎCl mustră pe preoţi şi obştia BolgarsecMulul, că nu l-au încunoştiinţat, fiind în Braşov, despre cutiîa mărfurilor neguţător eşti. (original.) Cucernică obşte preoţescă şi cinstită obşte oră-şenescă a Bolgarsechîuluî, noao întru Chr. iubi. ţilor fii. www.dacoromanica.ro 247 Foarte tare ne mirăm si ne cudim, cum asa > * > prostii în socotela trebii aceia, adecă a cutiei mărfurilor neguţătoreştî aţi umblat, fiind smereniîa noastră de bogate or la iubirile voastre de Chr. şi nici odată nu aţi dat înainte noastră, însă de neţ fi înştiinţat pre . noi întru aflare noastră la voi, mai cu cale şi mai lesne am fi putut treba cutiei mai sus numite a întări şi mănă de ajutoră la folosul obştii a vă da. Deci socotind smerenia noastră precumu de acum în cele viitoare întru asemine trebi nu veţi întârzia, mai nainte a vedîa şi a vă griji pentru cele vrednice de grije şi căutătoare de îndreptare, nu împiedecăm cutia aceia ce blgoslovim, ca să fie după cum aţi avutu legătură şi învoire şi vă sfătuim mai nainte de toate cu duhul blănde-ţelor a vă sili pentru folosul obştii, ca prin muza-verie şi nebăgare de semă să nu vă lipsiţi şi de darul cel de sus a lui Dmnezeu, pentru care şi din rostu mai pe larg va va spune arătătorîul aceştiîa, cucernicul între preoţi păr. Petru parochul vostru. Cu acasta lăsăndu-vă suptu acoperemăntul lui Dzeu şi blgoslovindu-vă arhipăstoreşte săntem de bine voitor Cu mila lui Dzeu pravosl. episcop al Budiî şi al tot Ardeiului D ioni sie Novacovicl. 6 Iulie 1763. www.dacoromanica.ro 248 CIX. 1763. Septembre 28. Legătura diîaconuluî GrlieOfg'lie Chifes. (original). 1763. Sept. 28. Adeverez eu cu plecată zapisul mîeu la cinstita mana Sfinţilor sale preoţilor şi la cinstita mana gocmanilor, juraţilor, neguţătorilor, pecum să să ştie, că întămplăndu-să într-acastă vreme a fi lipsă la sf(ă)nta biserică Braşovului de diîacon şi fiind obiceiul şi direptate, cănd or fi lipsă de diîacon, să alegă a orăndui din fecoriî, cei ce să vor purta cu cinste şi din dăscălii, cei orănduiţ a sluji sfin. biserici cu cinste şi cu direptate, prin multă rugăminte m-au ales, ca să mă căsătoresc si să mă duc, ca să mă dieconesc, fiind cu voia pre cinstiţilor preoţ şi a dum. negustorilor şi a tot oraşul, pentru care după vechiul obicei şi urmării celor mai dinainte, au poftit, ca să dau credincoasă scrisoare la sf. biserică, pentru mai bună adererinţă cu măna me scrisă şi iscălită, legăndu-mă întru acesta chip, precum cu cel mai jos iscălit, pănă la răsuflale me ce mai de pre urmă lege ce pravoslavnică să o ţiu nesmintită, biserica să o păzesc, la toate slujbele cele ce să săvârşesc într-ânsa să nu lipsesc, afară de vre-o betejală, ce mi s-ar trimite dela D-zeu, să www.dacoromanica.ro — 249 nu fiu beţiv, cu oamenii cel făr de cinste şi cu fecoriî cei făr de ruşine să nu mă împărtăşesc, cu toată plecăciune cătră preot şi cătră negustori şi cătră bătrâni a fi să mă arăt, cuvinte fără de ruşine şi nefolositoare să nu Iasă din gura me, la toate praznicile şi sărbătorile şi duminecile cu osărde şi cu frica lui D(u)mnezeu să mă silesc a sluji, slujba ce orânduită a o săvârşi dilaconul, să nu mă dau după beţii, de care împiedecă şi pierde sufletul cel creştinesc, plecat şi ascultători cătră toţ, tainele cele preoţeşti şi alte taine orăşeneşti să nu le scot afară, ori unde aş ave pentru vre-o trebuincoasă trebă a casiî a eşi din oraş, să fiu datori a da ştire preoţilor la sf(ă)nta biserică, să fiu cu direptate ferindu-mă a nu face pagubă până la un jumătate de ban. Priveghitori noapte şi zioa împrejurul sfintei biserici, aceste şi alte mal multe împlinindu-le cu toată osărdiîa să fiu în cinste dieconiel, Iar din câte m-am legat şi nu lî-aş împlini, făcând împotrivă, să fie preoţii împreună cu negustorii a mă lipsi del(a) sf. biserică, pentru că eu aşa m-am legat de a me bună voe şi până voi fi în orănduîala şi slujba dieconescă, să fiiu datori a purta şi grije dăseălescă, cum să cade fără de toată lene, trăgăndu-mă inima mal bine decăt pănă acum, păzănd în tot chipul, ca să nu să facă vre-o pagubă din nepurtare de grije a me, deschidere uşilor si închidere de fată, să fiiu în tot rândul săptămânii mele, Sâmbătă sera Duminecă sera şi la toate praznicile şi sărbătorile, cănd îm va fi www.dacoromanica.ro — 250 - rândul a griji, a mătura, a şterge împreună cu el orânduit, să nu lipsesc şi alte de cele maî sus m-am legat toate cu toată osărdiia să fiu datori a le păzi. Pentru care, pentru maî adevărată credinţă şi pentru întărire ce adevărată, mă leg cu iscălitura me şi cu pecete întărită. Plecat dascal €rheorghe Chifes (L. S.) cx. 1763. Parthenie patriarclml Ierusalimului îndeamnă pe Şcheîenî să ajutore sf. mormînt, care din causa pagubelor făcute de Arapi şi din alte cause încă a sărăcit foarte, (original). Parthenie, cu mila lui Dumnezeu patriîarhu al sfintei cetăţi Ierusalimul şi a toată Palistina. Cucernice întru preoţi şi protopop a cinstitei şi de Dumnezeu păzitoare cetăţii Braşovului i cucernicilor preoţi a tuturor bisericilor acestui oraş, cinstiţilor şi de bune nemuri boîari dumnevoastră neguţători, i cinstiţilor iepitropi a tuturor bisericilor şl ceîalalţi toţi creştini, care vă aflaţi într-acesta oraş, toţi fiind în Domnul iubiţi şi doriţi ai smireniî noastre, daru, pace şi mil(ă) să fie dumnevoastră dela Dumnezeu şi dela presfăntul mormăntu ajutor, sfinţenie www.dacoromanica.ro — 251 — şi acoperire, iar dela noi molitfă, blagoslovenie şi ertăciune, cu acastă de obşte şi molitfiîtoare carte, întăî părinteşte şi den tot sufletul vă molitfim şi vă bl(a)goslovim şi rugăm pă Domnul Dumnezeu pentru săn(ă)tate-vă şi spăsenie şi pentru ca s(ă) vă dăruiască tot binele şi întru acastă şi întru ce viitoare viîaţă, al doîle de vreme ce toţi cu darul lui Dumnezeu sănteti creştini, căci creştinii toti au datorie să aducă fieşte-ce uinste şi închinăciune şi dragoste la presfăntul mormânt al Domnului nostru Is. Chr. şi să înţeleagă păsurile lui şi după putere fieşte-cui să ajutoreze, că a fi creştini, acasta o au dela sfântul Ierusalimu şi pă acela cunoscu maică cre-dinţii lor, pentru acasta şi noi, care cu mila lui Dumnezeu am priimit pre acel sfinţit şi patrierşăscu scaun, viind aici în ţara rumănească, n-am lipsit a vă arăta păsurile presfăntului mormăntu, de vreme ce avem datorie să le arătăm la toti creştinii si j j j să-i chiemăm întru ajutorinţă. Pentru acastă fii miei în Domnul iubiţi, să ştiţi pre bine, cum că astăzi presfăntul mormăntu au căzut la foarte gre datorie şi a să mai chivernisi nu e cu putinţă şi pricinile datorii, întâi săntu cele necurmate cheltuiri, care săntu pe acolo, al doilea cele adese răpiri ale Arapilor, care lăcuescu pe acolo, al trefle bagubile, care vinu una după alta, care aceste nici odinioară să nu fi fostu lipsite dela acele locuri (pentru că nepoftitorîul de bine aiiavolul într-ace sfântă cetate, au luat ace re rană, pentru aceia nu înceteză tot-deuna a aduce fieşte ce răotate într-ănsa, cu mij- www.dacoromanica.ro — 252 locire aducerilor luî şi pentru acastă pricin(ă) tot-deuna sfântul Ierusalim, să află la atâta bântuire, dar totdeuna izbândeşte) dar acuma aproape unde s-au înmulţit aceste răotăţî, încă şi ce puţin milostenie a săracilor creştini s-au înpuţinat foarte multu, pentru vremile cele răzmiriţe, pentru aceste dar şi mai multu pentru curgerile, care acuma mai înnainte puţinei vremi, neu zavistuit vrăjmaşii noştri, după cum îaste vedem în toată lume, au căzut la acastă pre gre datorie sfântului mormăntu, ci de vreme ce cu nici un felu de meşteşugu, toate să scape dentr-acasta, făr numai cu milostenie creştinilor, nici alţii pot să-l scape, făr numai creştinii, nici alţii au acastă datorie, făr numai aceştiîa, pentru acasta şi noi nu numai facem datorie noastră după cât am zis, să arătăm la toţi păsurile pre sfântului mormăntu şi iar nu lipsim de a face fieşte-ce osteneal(ă), fieşte-ce meşteşug şi umblăm cu acestu felu de stare den locu în locu, cu atăte chipuri cu atăte temeri şi cu atâta ticăloşăe, pentru ca s(ă) facem vre - o îndreptare la datoriîa presfăntului mormăntu, pentru că de nu vom ajunge acuma încă păn la un anu, ca să-l îndreptăm, îaste cu putinţă (care să nu-i erte • Dumnezeu nici odată să s(ă) facă) să fugim de acolo şi să ne facem de răsu şi de badjocură şi de ruşăne tuturor nemurilor, pentru acastă dar pricină am venit şi aici în ţara rumănescă şi de vreme şi dumnevoastră şi alte dăţi aţi ajutat, dup(ă) cum şi den catastişile cele vechi ne-am adăvărat, pentru acasta şi şi acum scriindu, www.dacoromanica.ro — 253 — ne rugăm dragostii dumnevoastră, ca să v(ă) îndemnaţi toţi mici şi mari şi să faceţi o ajutare îndestulată la o vreme ca acasta presfăntului’ mormăntu, cu ori ce felu de meşteşug aţi pute şi să ne o trimiteţi aice prin mijlocire neguţătorilor păn săntem aice, aşa ne rugăm să faceţi, ca nişte fii curaţi ai maicii voastre biserici a celui sfinţit Ierusalim, pentru ca s(ă) aveţi totdeunea pomeniri la toate sfintele închinăciuni şi nesăvărşite plăţi dela Dumnezeu şi fieşte-ce molitfă şî bl(a)goslovenie dela presfăntul mormăntu în averile voastre. Lăngă aceste încă să aveţi înştiinţare, căci devreme ce aciî în cel de Dumnezeu păzitor oraşul vostru săntu cu mila luî Dumnezeu atăte biserici şî umblă cutiile presfăntului mormăntu, încă să întămplează şî darul sfântului mormăntu de vreme că s(ă) căde la aceste lucruri să fie îepitropi, obrază vrednice şî cinstesă, pentru acastă pricină şî noi de vreme ce şî den cărţile arhimăndrituluî nostru popii chir Paisie ne-am adăvărat, cum cinstitul neguţătorîu chir lanachie Stama îaste cinstit şî de folos om şî creştin bun, îl aşăzăm adevărat epitropu presfăntului mormăntu, pentru ca s(ă) să nevoîască şî să aibă epimelie*) şî la cutii şî să ia şi fieşte-ce dar şî milostenie presfăntului mormânt, ca când ar hi însuşi noi, pentru acaste să ne aveţi molitfa toţi, să-l cunoaşteţi de săvârşit epitrop presfănt mormânt şî să-l iubiţi tocma ca pe noi şî împrun să vă siliţi Ia ori ce pricină. Lăngă acasta vă *) grije. www.dacoromanica.ro 254 trimitem căte-va cărţi în limba rumănescă, care au foarte trebuincoas(ă) învăţătură, atăta pentru creştineasca credinţă, căt şî pentru cele creştineşti fapte, ca ceia ce avem datoria nu numai să v(ă) iubim, dar şi cu ori ce meşteşug să grejăm pentru mântuire voastră şi să rugăm totdeuna pre sfânt Dumnezeu, ca să v(ă) dăruiască fieşte-ce bine şi mântuire a caruia dariul si mila să fie cu voi cu toti. CXI. 1764. Aprile 7 (?). Legătura popii Glieorglie fiul lui Dumitru Hârs. (original.) Adecă eu, cel mai jos iscălit, dau credincoasă scrisoare mia la mâna sfinţiilor sale preoţilor şi dum. cinstiţilor gocmani şi juraţi sfintei bisericii şi a toată obşta, precum să să ştie, că fiind eu dascal şi diiacon aice la sfânta biserică şi ajungând la trepta preoţii m-am hirotonit cam fără ştire sau voia a toată obşta şi după hirotonie mia dum. juraţi nu m-au priimit preot la acastă biserică, fiind că am fost greşit sfintei beserici cu oare şi ce pagubă şi zăticnelă, deci văzând eu că nu mă prii-mesc aice să fiu între rândul preoţilor, am căzut înainte a toată obşte cu rugăcune, ca să mă prii-mescă, fiind că am slujit şi mai nainte sfintei www.dacoromanica.ro 255 biserici şi ori ce pricină s-au pagubă am făcut sfintei biserici să aib a împlini pănă la un sfert de ban şi lăngă acasta mă leg cu acastă scrisoare a me, ca să aib a împlini toate cele ce mi să va da înainte ponturi, care mai jos să vor scrie: 1) Lege ca pravoslavnică a bisericii răsăritului o voi păzi neclătit, adecă neunită cu a Romei. 2) Toate obicaiurile cele vechi ale bisericii, după cum au fost alţi preoţi legaţi, aşa mă leg şi eu a le păzi. 3) In vreme vre-unii betejeli năprasnice de cumă, pănă voi fi, preot mai mic, să fiu de toate a sluji la toate slujbele şi să fiu nepregetător spre toate trebile creştineşti, nu numai la cei bogaţi, ci şi la cei săraci, ca pristăvind vre-unul din creştini şi având lipsă de bani a împlini ostenela preotului, cum îm va da să iau, încă care n-ar ave să-m de şi la acela să silesc al îngropa, ca şi cel bogat, precum să cade preoţilor or la ce suflet de creştin. j 4) Iarăş mă leg, precum să aib a mă părăsi de toate obicaiurile, care am avut în vremia dăscălii mele, adecă de beţie să mă feresc, de răspundere cu obrăznicie asupra preoţilor şi juraţilor biserici, fără pricină înfruntare ca necuvioasă cătră fieşte carele si rănduiala ca întocmită pentru mine dela cinstiţii preoţi ai sfintei biserici aceştie o voi păzi nevătămată şi neclătită în toate zilele vieţii mele. www.dacoromanica.ro — 256 — 5) Aşijdere şi pentru sfite, care vor rândui dum. juraţi a fi de treba slujbei peste săptămână, sau de sărbători mari, ori care în ce rânduîală ar fi acele să aib a îmbrăca iară să nu mă apuc cu obrăznicie a mă îmbrăca, cu odăjdiile cele ce şânt rânduite de sărbători în toate zilele, nici a mă duce la morţi cu ele pe vreme de ploae, sau tină mare şi din venitul sfintei biserici ori ce va fi să nu îndrăznesc a lua nice într-un chip după obicai. La aceste ponturi, ce mi s-au dat dela dum. cinstiţi juraţi, mă făgăduesc cu toată inima şi cu tot sufletul mieu, precum că le voi ţine după cum place lui Dzău şi voi sluji creştinilor cu direptate şi mă leg înainte înfricoşatului judeţ cu jurământ pe sfântul protol şi pre sfânta evanghelie, cum că aceste ponturi, ce arată mai sus, care de dumnelor mi s-au dat, le voi ţine cu suflet curat. Adecă toate cele ce ce sânt cuvioase şi şi nevătămătoare sufletelor creştineşti, să aib a le păzi şi legăndu-mă cu acastă scrisoare şi afară din cuvântul dum. cinstiţilor juraţi să nu es afară, pentru mai adevărata credinţă am pus chezaşi pe dumnelui cumnatul jup. hagî Radu Bogici i dum. cumnatul jup. Gheorghie hagî Rad(u), rugăndu-mă de dumnelor şi făgăduindu-mă, cumcă mă voi ţine de cele bune şi care plac lui Dzău, iară de m-aş întoarce la niscare lucruri slabe si de nimic si de as călca > j ) aceste legături, cu care m-am legat de bună voia www.dacoromanica.ro 257 me înainte sfinţiilor sale preoţilor i a toată obşte cum nu mă voi abate din pravoslavnica credinţă la alte eresuri sau uraţie, care nu priîmeşte sfânta biserică a răsăritului, de tot să fiu lipsit dela sfânta biserică şi de noriia me şi despre mine cum nici o bănuială ori la fieşte-ce judecată şi pentru mai . adevărată credinţă m-am iscălit, împreună am pus şi pecete mia dinpreună cu chezăşii miei, ca să fie de bună credinţă ori în fieşte-ce loc. (L. S.) Eu preotul Ghvorghie sin Dumitru Hărs întăresc cele mai sus scrise. Mă mai leg şi cu acest pont, precum în trei ani să nu beu nici vin nici rachiu, iară neţiind, precum mă leg înainte dumnelor, să mă aibă a mă canoni. Gheorghie hagi Harfa Inaş chezaş pă cele mai susu scrise. CXII. 1764. Decembre 13. Pastorala episcopului Buchi şi Ardealului DioilisiO isovacovici, la naşterea Domnului, (original.) Dioilisie cu mila lui D(u)mnezeu pravoslavnic ep(i)sc(o)p Budii şi Ardeiului. 17 www.dacoromanica.ro — 258 — Pre bine încuviinţatului protoprezviterului chir Eustaihie Vasilievicl, cucernicului namestnic şi c. preoţi şi tot clerului bisericesc!!, c. gocmanî şi cinst. neguţători şi tuturor pravoslavnicilor creştini, carii să află în oraşul Braşovului, noao întru D(u)hul sf(â)ntu iubiţilor fii dară, milă şi pace dela Dumnezeu. Ştim, că ar fi fostă datoria chemării noastre pă iubirile voastre de Chr. nu numai în zilele prazdnicilor, ci şi în altă vreme mal desă, decă nu în faţa noastră, batar în scrisor a vă cerceta, de vreme ce nu am fi împiedecaţi de pre multe şi pre grele d(u)hovniceşti lucruri, care trebuescu aice în toate zilele şi caşurile îndreptare şi povăţuire, însă părintesca, fierbinte şi nefăţarnica dragoste, care am cătră Iubirile voastre de Chr., îm dă cale a nu lăsa acestu prilej, prin carele aceste prazdnice, a naşterii lui Chr., a noului anu, a slăvitului botezului D(o)mnuluî, vestindu-vă, cu toată osârdia poftescu, ca Chr. D(o)mnul, cel ce bine au voitu pentru mântuire noastră a să naşte, să vă învrednicească prin mulţi şi fericiţi ani pre toţi voi a ajunge şi a petrece asemine prazdnice în pace, în mântuire cătră slava cerescului împăratu şi spre folosul sufletelor noastre. Datoria noastră ce de obşte şi pravalnică*) îaste, ca pentru arătata mila d(u)mnezeîască, să aducem *) pravoslavnică. www.dacoromanica.ro 259 •mulţămită şi laudă Ziditoriuluî nostru din toata inima si tot sufletul si în locul darurilor celor de multul ) 1 preţă, care la închinăcune au adusă împăraţi Per-sienilor, împăratului împăraţilor şi Domnului demnilor, să aducem inimă curată şi zdrobită, să facem gătire către adevărata creştinesca viîaţă, ferindu-ne de tot răul şi de păcată. Aşijdere dator săntem a socoti d(u)hovniceşte, precum împăratul cerescă Chr. s-au născut în locă săracă şi smerită, dăndu-ne noao pildă a ne smeri de sărăcie şi de sărac! a nu ne scârbi, a nu ne mândri, a nu ne înălţa, a nu osândi, a nu ne cleveti, a nu prăda, ce în smerenie a petrece, curăţăndu-ne cu pocăinţa, cu faptele cele •creştineşti bune, veselind sufletele noastre cu căntărî 'bisericeşti, cu psalmi, aşadară de vom prăznui, adevărată vom pute zice, că cunoaştem pre cel ce sau născută şi ce bine au adusă la toată lume şi vom dobândi şi împărăţia ceriului, care au gătit D(u)mne-zeu celor ce îubescă pre el. Noi trimitem voao m(o)l(i)tvă şi blagoslovenie rugăndă pre D-zeu pentru smerenia voastră şi ca să vă izbăvescă de tot răul. Amin. S-au dată în Răşinar 13. Dechem. 1764. Dionisiu NovacovtcL 17* www.dacoromanica.ro 260 CXIII. 1767. Ianuarie 2. Scrisoarea protopopului Vasilie Barail, câtră •representanţa bisericii din Şcltei pentru 2. gropi din biserică ale familiei lui. (original). Dmnelor voastre c. c. ai sfinte! besericî cre-dincoşî juraţi, mie- vechi cunoscuţi dela m(i)l(o)stivul D-zeu sf. toată dare ce bună rog şi poftescu purure. Cu scrisoare me acasta cunoscut-am a fi datorîu a vă afla pre d(umne)voastră şi prin d(u)mne^oastră pre toţi a! numite! sf. besericî despre acestaş lucru, no!, cari! ne tragem din moş din strămoş! şi preoţeşte si mireneste din ce! de frunte ai oraşului deci si i i îi cumcă n-am fi aşa, nimă din d(u)mnevoastră sau din tot ţinutul n-ar pute arăta sau măcară a cuteza vorovi într-alt chip. Insă cu mare minune sau părut mie a fi, depre uni! deci, cari! fără adevăr şi direptă socotelă şi fără cale legi! au pornit împrotiva nemuluî mieu deci, de aţi lăsat pre streini!, de eri delaltaeri nimeriţi aci, a cuprinde groapa din bese-rică unde zăcu oasele răposatului în Chr. tatălui mieu c. prot. Florei Baranu şi ş-au îngropat pre a sa nepoată, lucru cu păcat de moarte, deca vreme ce Dzeu sf. porunceşte să nu poftim al altuia, că numai poftindu piîardem pre D-zeu şi tot binele său www.dacoromanica.ro 261 şi dobândim iadului, dară încă şi luăndu al altuia. Altă groapă a noastră din beseVecă încă voiţi sau voescu unii a o lua dela mâna noastră, a noastră fiind din veci, unde adecă s-au îngropat fratele mieu p. p. Theodor şi socotiţi s-au socotescu unii deci, cumcâ nemul nostru s-au stinsă cu totul, să facem ce ne place noao, că acuma putem. Iată eu acuma prietineşte şi cu bună cinste de pre acestă lucru pre toţi într-adinsă vă înştiinţeză, cum numitele gropi ale noastre doao, să rămâe slobode la măna nemului mieu deci, iară de veţi zice, cumcă aci nu îaste nem parte bărbătescă a stăpâni gropile, eu trăescă şi fecoriî miei şi avem nădejde au unulu au altul din noi să se îngroape în groapa unde s-au îngropat strămoşul, moşul şi tatăl nostru, sau fratele nostru numitul preotă. Iară nevrândă cine-va a înţelege adevărul sau împotrivindu-vă noao luminat să ştiţi, că voiă proţedălui cu judecată împo-trivă-vă şi lege ţării noastre va întări iuşul mieu cel bătrân şi fără voia neîubitorilor de adevără şi vă poftescă să nu vă îngreuiaţi d(u)mnevoastră am trimite răspunsă, ca să ştiu, rămâindă al dmne-voastră Făgăraş 1767. zile 2. Ianuarie. de tot binele voitor ca un vechi cunoscut şi întru adevăr cătră Dzeu sf. purure rugător. Protopop. Vasilie Bar an dela mitrop. Făgăraş. www.dacoromanica.ro 262 CXIV. 1767. Aprile 22. Lista juraţilor bis. din Şcheî întărită de episcopul Dionisie Novacovici. (original). Juraţ bătrăn(i) Căpitan Jlie Chiru Lasar Hagi Ion Nan Hagi Radu Pricop Hagi Gheorghe Voîcu Hagi Dumitu Peligrad Hagi Ioan Grecul. Ce(i) care s-a pus juraţ tiner(î). Petru Păligrad Ioan Costandin loann Lebul, Petcu Şet(raru) Ion Vlad si cu Voicu Radu Catana\ Ion Boghici ) Necula Răuţ Stan Stanta Gheorghe Hagi Radul Ion Stoica Ion Moarcăs www.dacoromanica.ro 263 Dumitru Ivan Oprîa Pulpaş Toma Gonce. La 22-a Aprilie 1767, precum ceî vechi aşa şi cei noi juraţi a să întări şi a rămănîa aşa voim şi întărim. S-au dat în Rasinar la datum mai sus zis. j Dionisll Novcicomci. ep(i)sc(o)pu Budiî i Erdelschiî. CXV. 1767. Protopopul Yasile Baran să plînge episcopului Dionisie Novacovici, că gocimanii bisericii din Braşov au ocupat 4 gropi din biserică ale rudelor lui. (copie.) Nu mă îndoesc, precum să nu fi având de ştire, că sânt din nem din Braşov şi măcară moşiile acum sânt altora supuse, dară după direptate moştenitor escă tot să ţin de mine. Acum dară de vr-o cătă-va vreme, cu al cui sfat nu ştiu, învi-tăndu-să gocmaniî bisericii din Braşov, au îndrăznit în paguba moşteniturilor şi rudelor mele celor încă trăitoare 4. locuri de îngropare, care încă rămăsese dela bl(a)gocestiviî răposaţii părinţii noştri a le cuprinde, ales una o groapă la anul 1766. Noem. 7., www.dacoromanica.ro 264 luând cinstitul popa Bucur cu putere, au îngropat pre nepoată-sa în transa, urmeză nedireptate şi mai mare, că la anul 1763. Ian. 16. tăgăduesc gălcevi-torii, întărind juraţii bisericii, cei mai sus numit, cu un cuget, precum că sora me şi noi nici o direptate să n-avem la gropile cele mai sus numite, pentru • care a lor neobicnuinţă creştineşte pre dânşii am jurat, adecă, să nu sufere ei să să odihnescă trupurile în locurile de moşii a lor sale. Dar ei nu S-au învrednicit a scrie noao s-au a răspunde noao nimic. Şi aşa fără de nădejde me a mă apropiîa la preosfinţiia ta cu jalbă, rugăndu-mă foarte tare, ca să învredniceşti a porunci presfinţiîa ta, să să de cu pace cele 4. locuri de îngropare, fără mai multa noastră ostenelă, rudelor mele celor rămase la Braşov, că măcară că şi eu acum într-alt loc sănt, dar tot nu nedăjduim de tot, ca să nu caute măcară un nepot de ai miei cu vreme moşiîa rămasă dela părinţii nostru Pentru care de toate a aştepta răspunsul sfinţiei tale, rămâi iară gata la slujba sf. www.dacoromanica.ro 265 GXVI. 1767. August 27. Dionisie XOYîlCOViCl episcopul Bucla şi Ardealului la plîngerea prot. unit Vasile Baran cere dela preoţii şi juraţii bisericii Braşovului desluşiri in privinţa celor 4 gropi din biserică luate dela familia lui. (original.) Cucernicilor preoţi şi cinstiţilor juraţi aî’sf(i)nteî bisericii Braşovului, noao întru D(u)hul Sf(ă)ntă iubiţilor fiî! Din adăogata aice copia inştanţii c. protopopului unită chir Vasilie Barani din Făgăraş, maî pe largă veţi pricepe, încătă să cuprinde jalba şi cerere maî sus numitului, făcută înainte noastră, pentru patru gropi din biserică a nemuluî maî sus numitului, la acestă sfârşit vă înştiinţăm, ca întemeiat răspuns pă pbşte ce din întăî să se trimită, ca să putem şi noi răspunde maî sus numitului ce cere, cu neslă-bire răspunsă. Noi de ace pricină de am fi ştiută împrejur stare eî, am fi hotărâtă răspundere, dar ne-ştiindă, foarte de trebuinţă iaste, ca fără zăbavă şi pricină la acasta inştanţie să trimiteţă. Aşa şi mila luî Chr. să fie cu voi p(u)r(u)re. Răşinar 27. Augustă 1767. De tot binevoitor smerit ep(i)sc(o)p Budii şi al Ardeiului neuniţilor J) ioni sil Novaeouich www.dacoromanica.ro 266 CXVII. 1767. Răspunsul representanfei bis. din Şchei la hîrtia episcopului Novacovici, cu privire la cele 4. gropi. (copie.) Preosfinţituluî, precinstituluî şi al nostru mai mare arhipăstor sufletesc, domnului dom. Dionisie arhiepiscopul' Budiî şi a a tot Ardeiului neunit, cu ce pană la pământ plecată metanie închinăndu-ne sărutăm bl(a)goslovitoare drepta preosfinţiei tale. 0 precinstită şi noao mult dorită scrisoare del(a) preosfinţiia ta, scrisă 27. August, împreună cu o inştanţie jeluitoare am primit Av. 4. şi cele scrise cetind am înţeles, întru care scrisoare ne porunceşti a da răspuns pentru 4. gropi din sf(ă)nta biserecă, ce au jeluit sf. părintele protopop Vasilie Barau din mitropoliîa Făgăraş, pentru care noi adunăndu-ne toată obşte si cercetând cu amăruntul la catastivul j j sf. bis. pentru acele 4. gropi’ am aflat 2. gropi ale răposatului, ce l-au chemat D-zeu prot. Flore Barau, ce au fost prot. în Braşov, vândute, una la Opri Floriul, alta la Radu Iorga, care are şi zapisele date la măna lor de stăpânire, dup(ă) cum mărturisesc neiflul lor, iar pentru 2. alte gropi, ce să ţin de îale, ales una tin*) tinda ce dintâi, unde iaste *) din. www.dacoromanica.ro — 267 îngropat- răposatul prot. Flore, i părintele Theodor şi alta în tinda ce mare, care zic că iaste iar a lor, să găseşte la catastiful sf. bis., că sănt ale bisericii, căce că iaste obicei preoţii, carii n-au groapă în sf. bis. să sufere a să îngropa întru o groapă de cele al(e) sf. bis. Iară arătând niscai zapise de stăpânire pentru acele 2. gropi, să s(ă) arate. Cu acasta săvârşind rămânem al pre osfinţiel tal(e) mal mici şi pre plecaţi fii sufleteşti. CXVIII. 1768 Ianuarie 11. Scrisoarea delegatului obştii din Şchei Zamfir Marcu la Sibiiu, cătrâ Chim Laaar la Braşov. (original.) Sibii 1768. 11. Ianuar. Cinstite dumneta jupăne Chimie, împreun(ă) cu toată obşte dela m(i)lostivul D-zeu poftescu dumne-voastră fericită sănătate. Fac dumnevoastră înştiinţare, precum că lucrul s-au dat înainte şi s-au şi început şi toată jalba s-au înţeles, pentru care negreşit măriia-sa comandir-gheneral nu numai la Vodă scrie, www.dacoromanica.ro 268 ca să aveţ bună pace despre toate cererile şi hrisovul să-l de înapoi, ce înştiinţază şi pe curtîa înălţaţii măriri craeşti şi pe solul dela Belgrad, ca aceste supărări, ce aveţi, să să îndrepteze, aşa mî-au dat înainte, ce acum măine nădăjduescu că voi lua carte ce scrie la Vodă şi nu voi zăbovi, ce voi veni acasă, iară de nu va eşi măine scrisoare lui Vodă, pănă Miercuri nu poate eşi şi-m caută să zăbovesc, ca să viu cu ispravă. Chieltuîale merge mai multe ce şi lucru nădăjduescu să să isprăvescă mai bine. Cu acasta sânt întru toată dragostiă. De bine voitori Zanfir Marco CXIX. 1768. Februarie 26. Dimitrache Ioan Marco scrie lui Kyru Lazar să trimită un deputat la Sibilu cu hrisoavele, ca să-i încredinţeze pe cel de aici de adevărul afirmaţiunilor lor. (original.) Cinstit dumneta jup. Chirule, dinpreună cu ceialaţi cinstit neguţători ai' Bulgarseculuî, cu prie-tenescă dragoste mă ănchin dumnevoastră. 1768. Febr. 26. Sibii. www.dacoromanica.ro 269 Fiindu că la scrisoare ca din trecut zile ăngrabă am fost răspunsă, pentru neputinţa rae şi nimic lucru ales la cele ce m-aţ fost poftit, acum îat ănştiinţeză, că şi poruncă v-aţ fi căpătat şi ănştiin-ţare pentru răspunsul, care dă Vodă mării sale ghinăraluluî, fiindu că îel să ţine tare şi fâlălueşte, că nu aveţ dumnevoastră hrisoave ca acele şi măcar că şi ieu am fălăluit, că le aveţ şi lem văzut şi cu ochi, dar tot de lipsă ieste a urma după porunca, care au mersă, ănsă aşa veţ urma, măcar că hrisoavele trăbuîeste a să scoate fată si a să arăta j i > aica, ca să să trimiţă copiile lui Vodă, după cerere lui, făgăduindu-să mai sus numitul Vodă, că avăndu hrisoave ca acele, care spuneţ dumnevoastră, ântr-acelaş chip va urma cu dumnevoastră, şi trimităndu dumnevoastră vr-un deputat al dumnevoastră, veţ sili a fi vr-un om, care să ştie si limba nemtescă, saă despre parta maghistratului, să să de răspunsul cel trebuincos ăn conformitaşul porunci şi ănstiintări, care v-aă mersă dumnevoastră de aica dela ghineral-comando şi trăbuie să staţ, că ăntre taină spuindu-vă, vă face mincinoşi si de toat oacara ăn scrisoare, ănsă cerăndu dela ghinăralul si ca să vă ănfrăneze de mincuni, ca acest să vă facă pildă şi mă rog să nu puneţ numele mieă, saă de aceste, care vă scriă ăn publică, fiindu că nu sănt slobozi a coreşpondului de osăbi la trebi domneşti, car ieă numai pentru prieteşugul şi dragoste dumnevoastră ănstiinţeză, ăn-crezăndu-mă că mai departe nu va merge aăzire, decăt numai ăntre dumnevostră, măcar că am mai www.dacoromanica.ro 270 auzit ănputăcune aica, pentru aca puţină mână de ajutor, car am,stat de unăzi, fiindu chir Zcinfir Marco aici, pentru acastă trebă deputat şi tot felini de tituluş mî-aă dat şi pe afară oameni şi mai ăn taină dicasteriumul mieă, măcar că n-um pasă nimic, dar la unele lucruri ca acest nu trăbueste omul a fi asa slobod, numai mai ăn taină tractuluit toat, că lucrurile, care atingă la cinste omului nu sănt bune, nici frumoase, măcar că îeu dumnevoastră nu bag nici o vină, numai la acel cel are gură de petece şi nu ştie păzi taina şi mai pe largă voi spune omului dumnevoastră, care va veni aica pentru urmare porunci, care s-aă trimes acum de vr-o câteva zile şi cu toat dragoste sfărşindu rămăî al dum-nevostiă de tot binele voitor şi gata la slujbă. Dimitraclie Ioan Marco. CXX. 1769. Martie 25. Protopopul Constaildill Ioanorici, cere ăela protopopul Dimitrie şi dela preoţimea sf. biserici din Scheiu, în numele archiereuluî Atanasie Rednic, să răspundă la cele 5 (puncte) întrebări cuprinse în scrisoarea lui. (original.) Copie Cinstitului întru Chr. părinte prezviter Dimitrie împreună cu ce de obşte preoţescă cată a biserici www.dacoromanica.ro — 271 — del(a) Şchieîu, întregă sănătate şi sufletescă sp(ă)s(e)-nie rog şi poftesc dela stăpânul Chr. Căutatu-mî-au după datoriîa chiemăriî şi după ce mie trimisă poruncă, dela maî marele mieu arhiereu, a călători pănă la parte locului frăţiei voastre şi a face cercetare de pre cuvioasele vieţi, ca aflăndu-le întregite cu darul sănătăţi în D(o)mnul să mă bucur. Lăngă acasta voesc a înştiinţă pricina venirii mele, despre care sănt trimis, pentru măriîa sa pravoslavnicul arhiereul nostru Athanasie Rednic, ca un privighitorî la ce arhierescă datorie a arhipăstorii sale p(u)r(u)re cu gândul şi cu sufletul şi cu ce pre-cuvioasă lucrare prin învăţătura ce de obşte arătată păstorilor şi norodului, voîaşte a şti măriîa sa Ia ce stare să află ceî ce î-au auzit învăţătura prin sfintele scripturi din cărţile sf(i)nteî bisericii r;i. ărituluî greceşti, care aici chilin îi ' ebările arătăndu-să mai jos frăţielor voastre tuturor preoţilor dela ace sf(ă)ntă biserică, pofteşte să daţi răspuns, ca să-i ştiu da măriei sale după poftă. 1) Acele cărţi, din care au arătat măriîa sa învăţătură aciî înainte năroduluî si a frăţiilor voastre acum 1 5 în anul 37. zile 10. Decemvrie întru o Marţi, fost-au sau sănt pravoslovnice de biserica grecescă şau pravoslavnică au nu şi de nu pentru ce? 2) Arătat-a învăţătură din trănsele, fost-au sau îaste direptă, după cum au aşezat sf(i)nţii şi d-zeeştiî părinţi au nu şi de nu pentru ce ? www.dacoromanica.ro 272 3) Credeţi-o şi frăţiile voastre aceia, iar nu altă, au nu credeţ, de nu credeţ, pentru ce pricină? 4) Ştiu şi nu mă îndoesc, că nu aţ avut cuvânt cu cei mai aleş din norod despre ace învăţătură a mării sale, să răspundeţ, ce au răspuns norodul cel de cinste şi la ce stare a voi să află, acum în urmă şi crede acele învăţături au nu, şi de nu pentru ce ? 5) Mai poftireţ frăţiile voastre împreună cu cuviosul norod a mai veni acest arhiereu, ca să-ş mai facă dotoriîa chiemăriî prin ce dreptă arătată învăţătură tuturor de obşte tot dintru acele sf(i)nte scripturi ale sf(i)nţilor părinţi, iar nu alte streine şi de-1 poftiţ bine, de nu, pentru ce pricină nu 1-aţ priimi, sau ce ocă mijlocitoare aţ ave a vă apăra. Despre aceste arătate mai sus poncturî frăţii tale cin(sti)te în Chr. părinte prezviter Dimitrie, ca celui rânduit purtători de grije şi cunoscut poruncitori în cele bisericeşti orănduiali, aceste frăţiei tale după chiemare trimiţindu-să printr-aceşti 2. cuvioasî preoţi ai miei, vei aduna cuvioasa obşte a celoralalţ 77. părinţi şi aşa de toate socotindu-să chilin, chilin după pontumuri aici mai jos, vă rog am da răspunsul în scris, fiind că am aşa porunca, ori în ce feli de chip răspunsul în scris del(a) frăţiile voastre mării sale mai marelui mieu arhiereu să le arăt, pentru care mâine până la zece caşuri să să gate şi iarăş. www.dacoromanica.ro 273 gata acesta să-l aîb la mănă-in, cu care acum să-vărsindu rămăiu. j In cetate Braşovului 1769. zii. 25. Mart. Al frăţiei tale şi al tuturor In Chr. smerit slugă prot. Constanclin locinovicî ep. d. Făgăraş, CXXI. 1770. Legătura preotului Goorge. (copie.) In numele Tatălui si al Fiîuluî si al Sfântului i j Duhu. Eu preotul Gheorgliie mă jur pre pre Dmne-zeul cel atotputernic şi pre patimile şi sângele Iubit fiîuluî său, pre* sfânta evanghelie şi pre sfânta cruce, pre care s-au răstignit Chr. Măntuitorîul, precum că pe aceste mal jos poncturî, ce scrie, le voi ţine, şi cu toată luare de semă le voi păzi. 1. Intăî, precum că voi ţine lege ce pravoslavnică neunită şi toate dogmele el neadăogănd nice scăzând, după cum sfinţii prin Duhul Sfănt leu tălcuit si leu' aşezat ) î 18 18 www.dacoromanica.ro — 274 — 2. A doao, folosul sfintei biserici voî păzi cu toată reptate, pănă la 10. bani şi ori dela cine aş vede a curge pagubă, dator voî fi a da înainte. 3. A treia, rănduindu-mă milostivul D-zeu a fi paroh la sfânta biserică Braşovului cu ceîalalţî întru Chr. fraţ ’şi preoţi, mă făgăduesc pănă voi trăi, că voi păzi direptate păn la 10. bani din venitul preoţesc, aşijdere şi din prinoase pănă la un covrig. 4. Precum că voi fi ascultători întru toate slujbele preoţeşti, bisericeşti şi mireneştî şi a cinsti pre cei mal nainte rânduiţi de mine, nearătăndu obraznic şi fără de ruşine, a vătăma şi a călca cinste preoţască 5. A cince, tainele preoţeşti şi bisericeşti a le purta, dela o faţă la altă faţă, pe cel mal sus jurământ mă făgăduesc, că nu voi descoperi, ca să nu pricinuiască între fraţ urăcune. 6. A şase, întămplăndu-să, să nu de D-zeu, vreme de cumă, după vechiul obicei, preotul cel' mai mic laste datori a sluji la cel de cumă, la care întâmplare ale sluji cu totă direptate şi eu dator voi fi a întră şi a le sluji. Şi precum grăesc şi mă făgăduesc înainte sfântului marelui jertvelnic, aşa să-m ajute D-zeu. 3. Braşov 1770. www.dacoromanica.ro — 275 — CXXII. 1772. August 7. Episcopul neuniţilor clin Ardeal SofrOllie Clliri-lOVÎCÎ, încunoştiinţează pe epitropiî bisericii Sf. Nicolae ■că a primit pateriţa' trimisă şi le mulţămeşte. (original). Cinstiţi epitropî noao în Chr. iubiţi fii! Lăngă trimitere blagosloveniî noastre cei arhie-resşfci vă înştiinţăm, că paterinţa*) am primit mul-■ţămindu şi în venire noastră la Braşovu vom sili, ■că sfânta biserică să nu fie în pagubă. Aşa şi mila lui Chr. să fie purure cu iubirile voastre de Chr. S-au dat în Sibiî 7. Augustu 1772. Smerit episcop neuniţilor în Ardelu. Sofroniî Cirilovicl. Nădăjduescu, că prin biserică nu va fi mai mult strigare, zgomot şi neînvoire, că prin rostu, precum protopopului Petru aşa şi namesnicului Dimitrie am porăncit, ca să fie în dragoste, păzin-du-şi chiemare sa fieşte-carele. *) cîrja. 18* www.dacoromanica.ro 276 CXXIII. 1773. Mai 25. Răspunsul obştii oraşului Bolgarsechi la epistola preosfinţitului episcop clin 15 Martie, (copie.) Copie. 1773. Mai 25. dat în Braşov. Preosfinţite şi al nostru stăpân, cu precăcune cădem cătră blagosloveniîa preosfinţieî tale. Martie 15. 0 preluminată poruncă a preosfinţii tale o am primit şi ne porunceşti preosfinţiia ta, <3a să ne aşezăm şi să ne împăcăm cu preoţii, apoi cele de lipsă ne veî răndui, iară pentru cinste preoţilor, care ne scrii preosfinţiia ta, că o am vătămat-o, să ferescă Dmnzeu să nu vătămăm noî cinste preoţescă, dară singuri aceşti doi preoţi sfin-ţiia lor să vatămă, care nu să ţin de legătura şi sapisu, ce am dat cu iscălitura şi cu pecetia sfinţiilor sale, care au dat la preoţi şi la juraţ şi la tot oraşul, care ne rugăm preosfinţii tale, să le priimeşti să să citescă înainte preosfinţii tale şi ne rugăm preosfinţii tale să să citescă şi jurămăntu sfintei biserici, ca să vez preosfinţiia ta, cu ce legătură sintem noî juraţi, care de acel jurămăntu săntem datori a căuta îndereptate dela preosfinţiia www.dacoromanica.ro 277 ta. Cu acasta cădem şi ne rugăm preosfinţii tale, ca la al nostru stăpân, ca să avem în dreptare. Ai priosfinţii tale mai mici şi plecat noi toata obşti oraşului Bolgarsechi. CXXIV. 1773. Iulie 3. Episcopul neumţilor din Arăecd SofrOllie Clliri-lOYic! face cunoscut obştii din Şchei, că a îngăduit să rămîe toată rînduîala bisericii după obiceiul vechi, (original). Multu cucernice namesnice ! Cinstiţi preoţi! Cinstiţi epitropi, juraţi, neguţători şi totă obşte! Noao în Duhul sfânt iubiţi fii! Lângă trimitere bl(a)goslovenii noastre, vă dăm a şti, precum am dat bl(a)goslovenie şi îngăduinţă, ca toată rănduiala bisericască să rămăe în vechiul obiceiulu avutu al dumnevoastră, aşa făcând mila lui Chr. să fie cu multu cucernicia ta şi cu iubirile voastre de Chr., rămăind Sibii 3. Iulie 1773. de bine voitor Smerit episcop neuniţilor în Ardelu Sofronie ChirUovicl. www.dacoromanica.ro — 278 — GXXV. 1775. Decembre 5. Barul, ce s-a dat preosfinţitulul metropola şt oraţia tinută cu acea ocasiune. J J Daru, ce se au datu preosfinţitul mitropolitu. 34 tt de zahar cu 45 x tt . . suma fi. 25-30 x(?) 11 tt cafîa turcască . . tt 1-08 X n 1228 70 de alamoi .... * n ---•04 n n 4-40 4 cutii condite . . . * n 1-08 4-32 2 tt de lumănăr de ciară „ 116 )) n 2.82 » am dat troguluî . . . • n --- 17 n n ---17 r> măncaria la Carlovit . ---•27 ---•27 > • » » î> T) Chiriciului am dat . . • n 4-34 n n 4-34 n la Dunăre trecutu . . • n ---•56 n n --- •56 tringhelt la omeni . . * n ---•08 n T) ---•08 o septămănă, ce au aş- teptat chiriciu la Varadinu am plătit la birt nem. . * n 1520 fi. 71-24 „(?> 1775 Decembre 5. Suma din ceia parte nem. fi. 71'24 fac un. fi. 85’68 3 Va oca chitră, ce o au luat chir Radu Cătana şi s-au trimis la păr. mitropolitul, fi. 10’32 fl. 96-00 www.dacoromanica.ro 279 Oraţia. Blagoslovite visoco gdnu mitropolitu ! Noi sintem trimiţ şi venim cu acestu daru mic la Domnulu arhiepiscopu şi mitropolitulu nostru trimiţ dela preoţi şi dela epitropi sfintei biserici a oraşului Şcheeului, mulţemim Dumnezeului că văz ...(?) Domnului nostru mitropolit întru fericită sănătate, Aminu. CXXVI. 1777. Noem. 5. Legătura diaconului Geoi’ge. (copie). Eu, cel mai jos iscălit şi cu pecete me întărit, dat-am crădincoasă scrisoare me acasta, că să fie de bună credinţă la măna sF. preoţilor, adecă părintelui prot. Petru Grid şi părintelui duhovnicului Ştefan Inaş i părintelui Radu Tempii şi a cinstiţilor juraţ ai sfintei biserici, anume: Ilie, i hagi Ioan Grecu, i Petru Peligrad, i Ioan Dan, i Radu Catana, i Micu Voicul, i Gheorghie hagi Radu, i Ioan Ivanovici, i Dumitrii Ivan şi la toată obşte, dela mic pănă la mare, precum să să ştie, că fiind trebuinţă la biserică m-au rânduit, ca să păsesc la trepta preoţiei, prin acastă legă- www.dacoromanica.ro — 280 tură, care urmeză mai jos, care legătură o am dat eu de bună voe de nimine fiind silit şi m-am legat, că şi cu jurămăntu, după primire haractiruluî preoţesc, o voi întări, anume : lege ce pravoslavnică a răsăritului o voi păzi, adecă neunită cu a Romei. Toate obiceiurile cele vechi ale bisericii, după cum au fost alţ preot legat, aşa şi eu mă leg. In vreme vre-uniî betejeli năprasnice de cumă, pănă voi fi preot mai mic, să fiu datori a sluji eu la toate slujbele, să fiu nepregetători. Aşijdere mă leg, precum nici un obicei de c-ale rele nu le voi urma, anume: beţiîa, răspundere la cei mai mari cu obrăznicie, atăta celor în rândul cliruluî bisericesc, cum şi mirenesc, precum juraţilor aşa şi la cei mai de pe urmă, dela cel mare pănă la cel mic, ca să fie slujba chemării mele cum înainte lui Dumnezeu, aşa şi înainte norodului fără de pricină, iară cinste celor mai mari decât mine, pănă la sfârşitul vieţii mele, să nu o vatăm, ci rănduiala ca întocmită să fiu detori a o păzi nevătămată şi neclătită în toate zilele vieţii mele, iară una de aceste de mă voi înşela şi aş îndrăzni ale călca, să aibă sfânta biserica cu adunare sa ca slobodă voe şi despre mine nebănuială, a mă canoni cu lipsire norii, pentru mai bună încredinţare, cu numele şi cu pecete me întăresc în Bolgarseg. Noem. 5. 1777. Eu diacon. Grheovghe am voit. www.dacoromanica.ro 281 CXXVII. 1777. Novembre 19. Legătura diîaconului DlllllitrU Popovicî. (original.) Eu, cel maî jos iscălit ş; cu pecete me întărit, dat-am credincoasa scrisoare me acasta, ca să fie de bună credinţă la măna sf. preoţilor, adecă: păr. prot. Petru Grid şi păr. duhovnicului Ştefan Inaşiu, i păr. Radul Tempi, şi a cinst. juraţi ai sf. biserici, anume i Căpitan Ilie, hagi Ion Grecul, i Petru Peligrad, Ioan Dan, Radul Catana, i Micul Voîcul, i Gheorghe hagi Radul, Ioan Ioa-novici, i Dumitru Ivan si la toată obşte, dela mic pănă la mare, precum să să ştie, că fiind trebuinţă m-au rânduit, ca să păşesc la trepta diaconiei, prin acastă legătură, care urmesă maî jos, care legătură o am dat eu de bună voe. de nimine, de nimene fiind silit şi m-am legat, că şi cu jurământ, după priimire haracterului dieconesc, o voi întări, anume lege ce pravoslavnică a răsăritului o voi păzi, adecă neunită cu a Romii, toate obiceiurile cele vechi ale bisericii, după cum au fost şi alţi diîaconî legat aşa şi eu mă leg, în vreme vre-unii betejeli năprasnice de ciumă, pănă voi fi diiacon mai mic, să fiu datori a sluji eu la toate slujbele, să fiu nepre-getători. Aşijdere mă leg, precum nici un obiceiu www.dacoromanica.ro 282 de cele rele nu le voi urma, anume: beţila, răspundere la ceî mal mari cu obrăznicie, atăta celor în rândul cliruluî bisericesc, cum şi mirenesc, precum juraţ aşa şi la ceî maî depre urmă, dela cel mare păn la cel mic, ca să fie slujba chiemăriî mele, cum înainte luî D-zeu asa si înainte norodului, fără de pricină, Iară cinste celor maî mari decăt mine, pană la sfârşitul vieţiî mele să nu o vatăm, ci rănduîala ce întocmită să fiu dator a o păzi nevătămată şi neclătită în toate zilele vieţiî mele, îar una de aceste de mă voî înşela si as îndrăzni ale ) 1 > călca, să aîbă sf. biserică cu adunare sa ce slobodă, voe şî despre mine nebănuîală a mă canoni cu lipsire noriî, pentru mai bună încredinţare cu numele şi cu pecete me întăresc în Bolgarseg. Koem. 19. 1777. Eu Dlmltrle JPopovic) am voit. CXXVIII. 1779. Aprile 16. Legătura cliiaconuluî Dumitru Gritl. (original.) Eu, cel maî jos iscălit şi cu pecete me întărit, dat-am credincoasă scrisoare me acasta, ca să fio de bună credinţă la măna sf. preoţilor, adecă: părintelui prot, Petru Grid şi părintelui duhovnicului www.dacoromanica.ro 283 Ştefan Inaş, i părintelui Radu Tempii, şi a cinstiţilor jurat aî sfintei biserici, anume: căpitan Ilie, i hagî Ion Grecu, i Petru Peligrad, i Ion Dan, i Radu Catana, i Micu Voicu, i Gheorghe hagî Radu, i Ion Ioanomci sî la toată obşte, dela mic păn la mare, precum să să ştie, că fiind trebuinţă la biserică, m-au rânduit ca să păşesc la trepta preoţiei, prin acastă legătură, care urmeză maî jos, care legătură o am dat eu de bună voîa me, de nimine fiind silit şî m-am legat, că şî cu jurământ, dupăpriimire haractiruluî preoţesc, o voî întări, anume lege ce pravoslavnică a răsăritului o voî păzi, adecă neunită cu a Romiî. Toate obiceiurile cele vechi ale bisericii, după cum au fost alţ preoţi legaţ şi eu mă leg, în vreme vre-uniî betejelî năpraznice de cumă, până voî fi preot maî mic, să fiu datori a sluji eu la toate slujbele, să fie nepregetători. Aşijdere mă leg, precum nici un obicei de c-ale rele nu voî urma, anume: beţiîa, răspundere Ja cei maî mari cu obrăznicie, atâta celor în rândul clirului bisericesc, cum şi mirenesc, precum juraţilor aşa şi la cei maî de pre urmă, dela cel mare până la cel mic, ca să fie slujba chiemăriî mele cum înainte lui D-zeu, aşa şi înainte norodului fără pricină. Iară cinste celor maî mari de cât mine, până la sfârşitul vieţii mele să nu o vatăm, ci rănduîala ca întocmită să fiu datori a o păzi nevătămată şî neclătită în toate zilele vieţii mele, iară una de aceste de mă voî înşela şi aş îndrăzni a le călca, să aibă sfânta biserică cu adunare sa ce slobodă voe www.dacoromanica.ro 284 şi despre mine nebănuîală a mă canoni cu lipsire norii. Pentru mai bună încredinţare cu numele şi cu pecete me întăresc. In Bolgarseg. April 16. 1779. Eu diacon DllTHitVU (jrvicl am voit. CXXIX. 1779. Aprilie 16. Legătura dilaconului Glieoi'g'lie fiul lui Dumitru Duma. (original.) Eu, cel mai jos iscălit şi cu pecete me întărit, dat-am credincoasa scrisoare me acesta, ca să fie de bună credinţă la măna sf. preoţilor, adecă: păr. prot. Petru Grid şi păr. duhovnicul Ştefan Inaşiu, i păr. Radu Tempe şi a cinst. juraţi ai sf. biserici, anume: căpitan Ilie) hagî Ion Grecu, i Petru Peligrad, Ion Dan, Radu Catana, i Micu Voicu, i Gheorghe hagî Radu, Ion Ioanovici, Dmitru Ivan şi la toată obşte, dela mic pănă la mare, precum să să ştie, că fiind trebuinţă la biserică, m-au rânduit ca să păsesc la trepta dieconieî, prin acesta legătură, care urmeză mai jos, care legătură o am dat eu de bună voe, de nimine fiind silit, şi m-am legat ca şi cu jurământ după primire harac- www.dacoromanica.ro 285 tirului dieconesc o voi întări, anume lege ce pravoslavnică a răsăritului o voi păzi, adecă neunită cu a Romii. Toate obiceiurile cele vechi ale bisericii, după cum au fost şi alţ diiaconi legaţ, aşa şi eu mă leg, în vreme vre-unii betejeli năpraznicî de cumă, pănă voi fi diîacon mai mic, să fiu datori a sluji eu la tote slujbele, să fiu nepregetătorî, aşijdere mă leg, precum nici un obicei de cele rele nu le voi urma, anume: beţiia răspundere la cei mai mari cu obrăznicie, atăta celor în rândul cliruluî bisericesc, cum şi mirenesc, precum jurat aşa şi cei mai depre urmă, dela cel mare pănă la cel mic, ca să fie slujba chiemării mele, cum înainte lui D-zeu aşa şi înainte norodului, fără de pricină, iară cinste celor mai mari decăt mine, pănă la sfârşitul vieţi mele, să nu o vatăm, ci rănduiala ce întocmită să fiu dator a o păzi nevătămată şi neclătită în toate zilele vieţi mele, iar una de aceste de mă voi înşela şi aş îndrăzni a le călca, să aibă sf. biserică cu adunare sa ce slobodă voe şi de pre mine nebănuîală a mă canoni cu lipsire norii. Pentru mai bună încredinţare cu numele şi cu pecete me întărescu. In Bolgarseg. Aprilie 16. 1779. Cri ICO t'(jitia sin pop. Dumitru Duma. www.dacoromanica.ro 286 cxxx. 1779. Iunie 15. Bisposiţiunî privitore la afacerile bisericeşti interne şi externe, (original). In Scheîu-Brasov. 15. Iunie 1779. Nr. 1. j j In vreme acasta aflăndu-ne noi, carii mai jos ne vom însemna aici în Şcheîu Braşovului, pohtiră dela noî c. orăşanî ai acestui loc, ca pentru sf. biserică depre toate tribuinţele sale să le facem răn-duială, adecă, pentru gocmanî, pentru juraţi, pentru ctitori şi pentru alte lucruri bisericeşti din lăuntru şi din afară, aşa noî prin voia c. orăşanî şi după cunoştinţa noast; ă cu drept suflet într-acesta chip am orânduit şi pentru următoare ştiinţă a vremi viitoare într-acesta chip o dăm. 1-mo. După j. noastră sf. Nicolae ş-au ales gocman mare, jupănul loan Constantin, gocman mic j:.............. 3. juraţi. Cel dintîî j. Căpitan Ilie Al doile j. hagî loan Grecu Al 3-1 e j. loan Lebu. Juraţi sănt aceştiia: 1) j. hagi adu Pricop 2) Petru Peligrad www.dacoromanica.ro 3) loan Vlad 4) Radu Catana 5) Micul Voicul 6) loan loanovici 7) • ■ • •............. 2- do. Rănduîala d într-acesta chip să fie: Să aibă d purtare de grije pritru copii şcoaleî, cele orânduite şi trebuincoase să înveţe, îar nici unul din preoţi copii pe plată să nu înveţe, carii voar fi din districtul acesta şi încă în toată zioa un cas să-î înveţe din catichezis încheeturile credinţii. Şi încă să mai răndueşte, ou, d. să scrie pe fieşte ce copil la ce lecţie să află acum şi ace lecţie să de la măna c. juraţi şi c. j. cu un preot la un fărtal de an să le facă examen, care c-au învăţat şi cum să poartă, în scris cu catastif. Şi D. Nicol. să rănduîaşte preoţi' fieşte-carele deosebi să de câte un galben. Şi D. Rad. îi dă gal. 6. Aşijdere c. juraţi gal. 6 3- tio. Cinst. curatori să aibă purtare de grije să pue o candelă să arză neîncetat la sf. prestol, unde stau sfintele taine şi să porte g-ije, ca un cliric la vreme căzută, să citescă din apostol la ascultare în tinda ce mare a muerilor, îar price-păndu-să, cum că din pricina acasta nu-î nici un folos, poate să să curmeze. www.dacoromanica.ro 288 4- to. Pentru sf. lith., ce să fac la paraclisele cele 2. Dumineca şi la sărbători, să să facă tot odată ca şi în biserica ce mare, ca să nu să lipsescă norodul de ascultare utrenii şi să nu curgă vre-o pagubă sf. biserici şi pentru bani, ce să strâng la paraclise pentru săraci, tot la măna C. curatori să să de, ca să înparţă dum. unde ştiu că e de trebuinţă şi orce bani s-oar strânge în sf. biserică, c. curatori să aibă a strânge, s-au să orănduîasGă dum. pe care oar socot că va fi sf. biserici cu ne-păgubire. Pentru venitul paraclisului celui nou şi pentru păstrare aceluia şi chivernisela j. hagî Rad. Pricop, după cum păn acum aşa şi deicî înainte să aibă purtare de grije, sub cunoştinţa sufletului sau şi prin zapis înainte gocmanilor şi a juraţilor bătrâni de tot să de socotela, cât au fost venitul si unde ce s-au cheltuit si ce să mai află acum. i j In paraclisul cel nou şi în biserica ce mare să să facă lithurgiîa odată, iar la paraclisul cel vechi după evanghelie şi după heruvic să începă lithurghiîe. 5- to. Pentru bani mirului, care să strâng în «.biserica ce mare. după vechiul obicei al sfintei biserici, să rămăe la preoţi de 4. ori într-un an, iară dela muerî, precum din tinda ce mare, aşa şi dela paraclise, tot al preoţilor, iar dela bărbaţ, să fie al sf. biserici. Acasta, pentru ca şi în vreme viitore să fie ştiută şi cunoscut la toţi şi noi cu iscălitura şi cu pecete noestră am întărit. www.dacoromanica.ro 289 Aşijdere şi noi preoţii, cari anj fost într-acastâ vreme de faţă, am voit şi cu manile noastre am iscălit. (L. S.) Protonotareş Bucur JFogoroş(?) conzistorumuluî neunit. (L. S.) loan JPopovicl vicaris neunirilor în Ardei. 3 > Aşijdere şi noi, carii maz jos ne vom iscăli gocmanî şi juraţi întărim cu iscălitura noastră şi cu pecete bisericii întărim: Căpitan Ilie Bird jurat bătrân Petru Peligrad jurat loan Constantin loan Lebu jurat Radu Cn.*) jurat Micii Voicu jurat loan lonomci Marcu jurat Ion Stinghe jurat Floră Govna jurat Radu Stoica Pitiş jurat Bucur Mirean jurat Theodor Ivan jurat Radu Răoţâ jurat Chr. Stoicovici <Şoan jurat Petru H. Ş-d.**) jurat *) Cătană. **) Şandru. 19 www.dacoromanica.ro 290 GXXXI. 1779. Septembre 5. Scrisoarea vicarului neunit Ioail PopOYiCl, prin care institue ele protopop preste Braşov şi Haromszek, în locul decedatului protopop Petru Grid, pe Radii Tempea. (copie). Copie. Cucernicilor preot! cinstiţilor neguţători! bla-gorodnici boeri! şi toţ pravoslavnici creştini, cari vă aflat în păzitul de D-zeu oraşî Braşovul-Bolgarsec şi în tot slăvitul districtul Braşovului si în tinutul C. i i ) j Scaunul Haromseculuî, noao iubiţilor vă poftim dela milostivul D-zeu toată norocire. Viind înainte conzistoriumului nostru înştiinţare, j j i precum că protopopul Petru Grid s-au mutat din lume acasta şi aceste 2. slăvite ţinuturi au rămas fără de tist de protopop, aşe înţelegându-ne cu conzistori-umul nostru, am aflat pe numitul popa Radu Tempi, parohul neunit din Bolgarseg, cum îaste om blănd ascultători, negălcevitorî, întru toată orănduiala pre-oţescă purtăndu-să cu cinste, şi aşe l-am rânduit şi l-am aşezat protopop deplin în numitele de sus ţinuturi şi î-am dat toată putere bisericască, cătă să cade la un protopop deplin să aibă în biserică si în tot locul, si totî preoţi si cliricî si tot căt să j J j j ir j j j y : www.dacoromanica.ro 291 ţin de ritul neunit supt ascultare lui i-am dat, deci pentru acasta poruncim tuturor voao, săbordinuluiţ numitului protopop Rad., căzuta cinste şi ascultare să-î daţ. Aşe şi numitului protopop Radu să porunceşti a trăi după poruncile lui D-zeu, după pravila preoţască şi după îngăduinţa înălţatelor rănduele. Aşijdere să nu fie beţiv, să nu fie gălcevitori, să nu facă nici exces, sau scandelă dănd, ci să fie pildă bună la toţ şi pentru buna încredinţare î-am dat acasta din măna noastră, cu pecete întărită s-au dat în Sibiiu 5. Sept. 1779. (L. S.) Io an Popovicî vicareşi neuniţilor CXXXII. 1780. Septembre 10. Popa Radu promite, că să va supune hotărîriî vicarului, juraţilor şi orăşenilor în chestia lui cu popa Stoica, (copie.) Eu, cel mai jos iscălit, prin mijlocire aceşti! scrisori de bună voe nesilit şi nerugat, date la mănă precinstitului părintelui loan Popo/vici, vi' careşul prin mare principatul Ardeiului a neuniţilor mă leg, că Ja controversia me ce avută pentru rănduîala protopopieî între mine şi între popa Stoica„ ceia ce ca să iasă dintre noi am căzut la pace, si 19* www.dacoromanica.ro — 292 mă leg, ca ipaî sus numitul, părintele vicareşul cu cinstiţii juraţi şi orăşanî aî Braşovului ce' voar alege şi voar hotără voî fi mulţămit şi îndestulat şi maî departe a căuta nu voî îndrăzni, iară de aşî călca acasta să fiu lipsit de toată cinste preoţască şi să-m pierz toată direptate. S-au dat în Braşov 10. Septembrie 1780 CXXXIII. 1780. Septembre 11. Disposiţiunî privitoare la sfera de activitate a protopopilor Ştefan şi Radu. (original.) Hotărâre. Pentru cinste bătrăneţelor să aibă popa Ştefan mergere înainte la sfintele icoane şi toată ceremonia bisericască, şedere în scaune amândoi de drepta, iară scaunul cel protopopesc să să închiză. Tistia în oraş şi în cele ce să ţin de oraşî, să aibă amândoi unul ca altul; hotărâre nice unul fără altul să nu facă, nice pecete a da; ci hotărâre judecăţilor aşa să să ţie, adecă să răndueşte notareş cucernicul popa Dimitrie Grid, care va ave datoria acasta să ţie protocolu şi pecete, la care oar veni ceî ce voar ave jalbă şi le va da pecete şi Ie va www.dacoromanica.ro 293 răndui zi de judecată, ceia ce să să ştie în casa bisericască, venitul conzistoalicesc să fie de mijloc, luîndu-ş notareşul a 5. parte, - Titul de protopop, adecă protopop Ştefan, pro-totopop Radul. Protopopia într-acesta chip. Protopopiatul protopopului Radul sânt aceste sate: Dărstele, Turchişul, Bacfalo, Cernatul, Satul-Iung, Tărlungeni, Zizinul, Purcăreni, Budila, Prej mirul, Herman, Sănpietru, Bodul, Feldioara, Apaţa, Rodba-vul, Măgheruşu, Noul, Crisbavul, Hălhiu, Ţinţari, Vlădenî, Cotle. Protopopiatul protopopului Ştefan sânt aceste: ■Cristianul, Răjnou, Zărneşti, Tohan nou, Socodoalele din jos de bran după Poartă şi Braşovul din sus •de răzloji, cu tot ce să va mai afla acolo, Vălcan, Gimbavul. Care să va afla dintru aceste împotrivind şi făcând v-o stricăciune, să va lipsi de toată acastă îngăduinţă şi în locul lui altul strein să va aduce. Acasta după compromisul popi Stoica şi al popi Radul. Datul 10. a lunii aceştia a. s., aflând ■cu sufletele noastre am ales şi am hotărât 11. Septemvrie 1780. S-au botărăt prin noi. (L. S.) jTocmi JPopovici vicareş neuniţilor. (L. S.) Iosif S. . • . protopop neunit . . . (L. S.) Protonotareş JBuCtir Fogovoş. (?) www.dacoromanica.ro — 294 — GXXXIV. 1781. Novebmre 17. Legătura 'protopopului Ştefan IoailOYiCl* (original). Fiind-că au chemat D(u)mn(e)zeu din lume acasta pre răposatul , părintele protopopul Radul Ternp&y într-al căruia loc pohtindu-mă cinstiţii juraţi cu c. orăşanî, ca să fiu, fiind încă şi rândul mieu, a păşi întru trepta protopopescă la tot districtul Braşovului, pentru aceia eu, cel mai jos iscălit, mă leg cu jurământul cel protopopesc i preoţesc, carele după obicaiul celorlalţi protopopi îl voi da în biserică. Intîî: Mă leg a păzi pravoslavnica lege grecască a răsăritului neunitu cu tote dogmele şi predaniile i ţeremoniile şi obicaîurile nevătămat. 2-to. La veniturile bisericii să nu mă ating la nimic. 3+to. Folosul bisericii al spori, iar nu al strica să mă silesc. Precum şi pentru mirul din biserica mare i din paraclise del(a) bărbaţi să fie bisericesc, iar del(a) fămeî i del(a) 4. praznice mari într-un an de 4. orî, după vechiul obicaîu, să fie al preoţilor. 4- to. Să fac judecată direptă tuturor orăşanilor i la tot norodul, fără de mită şi fără părtinire şi fâţărie. 5- to. Să fiu blănd nesumeţ şi neînfruntătorîu ş1 să dau încuviinţata cinste fieştecui, după cum să cade. www.dacoromanica.ro 295 6- to. Să aib dragoste frăţască cu preoţi ceşti de aici împreună şi cu tot oraşul, 7- mo. Obicaiuri noao spre paguba bisericii şi a oraşului să nu îndrăznesc a face. > 8- vo. Să pui silinţă a indirepta rănduiala sf. biserici, atît din lăuntru sf. biserici, cît şi din afară pre la şcole împreună cu juraţii, 9- no. Cinci preoţi şi un diacon să fie de pu-rure din orăşani, iară nu dintr-altă parte. 10- mo. Si rândul mieu să fiu datoriu a mi-1 > păzi, iar să nu-m pui preot în loc până voi pute, nici altă protopopie într-altă parte să nu pohtesc, 11- mo. Să nu mă împotrivesc la cele ce va afla juraţii «şi orăşaniî, că e spre folosul bisericii şi al oraşului 12- mo. Preoţi fără cuviinţă să nu aduc întru slujba oraşului. Aceste mai sus numite ponctumuri mă leg înainte lui Dumnezeu a le păzi cu jurământ, iară călcăndu-le să am a mă lipsi de diregătoriîa proto-popescă şi să nu am a mai căuta judecată nicâirî, fiind că de bună voia me mă leg cu acest zapis al mieu şi pentru mai bună credinţă întăresc cu iscălitura me şi cu pecetiia. Braşov, 1781. Nov. 17. (L, S) Smeritul protopop Ştefan Ioanovu aşa mă leg. www.dacoromanica.ro 296 C XXXV. 1782. April6 12. Legătura cliiaconulul Constantin zugravul fiul lui Ilie Popovici. (original) ? Eu, cel mai jos iscălit şi cu pecetie me întărit, dat-am credincoasa scrisoare acasta, ca să fie de bună credinţă la măna sfin. preoţilor, adecă: Gheorghe Rad(o)vici şi părintelui Sitneon, i părintelui Dimitrie Grid, i diîaconuluî Gheorghe Duma şi iar c. juraţ ai sfintei biserici, anume: jup. căpitan Ilie Bird, i hagi Io an Grecul, i Petru Peligrad, Ioan Dan) Radul Catana, Micul Voicul, Ioan loanovicî, Ioan Lebul, Ioan Vlad, Todor Ioan şi la toată obşte, dela mic pănă la mare, la tot oraşul, precum să să ştie, că fiind trebuinţă la biserică, m-au rânduit să păşescu şi eu la trepta dieconii, împreună cu Gheorghie al jup. Ioan Lebul, printr-acastă legătura, care urmeză mai jos, care legătură o am dat eu de bună voe, de nimine fiind silit şi m-am legat, că şi cu jurământ, după primire haractirului dieconii, o voi întări, anume lege ce pravoslavnică a răsăritului o voi păzi, adecă neunită cu a Romei. Toate obicaiurile cele vechi ale bisericii, după cum au fost şi alţ diaconi legaţ, aşa şi eu mă leg. întâi, că în vreme vre-unii betejeli năpraznice de cumă, pănă voi fi diacon mai mic, să fiu dator a sluji la toate slujbele, să fiu nepregetător a sluji eu la toate www.dacoromanica.ro — 297 — slujbele, care mi să va cuveni. Aşijdere mă leg, precum nici un obiceiu de cale rele nu le voi urma, beţie, răspundere la cei mai mari cu obrăznicie, atâta celor în rândul clîrului bisericescu, precum şi la cel mirenescu, atâta dum. preoţilor, juraţilor, aşa şi la cei mai depre urmă, dela mare pănă la mic. A Intăî, cănd m-ar afla preoţii şi juraţii, că aş înştiinţa de lucrurile oraşului pre aîure cu taină, aflandu-mă să mă lipsesc de cinste treptei mele. Al doîle, să fiu dator să pui silinţa să sugrăvesc ce ar fi lipsă la biserică, fără osteniala me, numai văpselele să mi să plătescă. Al treile, simbrie dela biserică, pănă cănd va întră d. Gheorghie Lebu la preoţie, să nu ceiu. Al patrule, să nu fiu primit nici decum de oraş, de cumvaş aş veni în loc de diacon preot. Al cincile, ce aş căpăta la scris din podişor, să îrnpărţim frăţeşte cu, diîaconul. Aşijdere şi cănd vom fî amândoi îmbrâcaţ la vre-un mort, ori ce vom căpăta, să îrnpărţim drept, de nu ner de după obi-caîu căte bani 50. A şasele, răndu cu dăscăli să nu am pănă cănd să va preoţi d. Gheorqhe Lebu. A şaptele, dănd Dumnezeu să fiu sănătos fără de pregetare, în tote zilele cum va toca, să mă aflu la biserică şi cetaniîa şi cântare să-m fie cu evlavie, la mândri şi la beuturi nici în cetate, nici la adunări .să nu fiu slobod. Iară călcând unele din aceste, să fiu lepădat dela trepta, care m-am chemat. Al noule, la lucrul zugrăvieî să nu fiu slobod fără ştire oraşului nici decum a merge, iară acasă să poci lucra, însă la vreme slujbei oraşului să las şi meşteşug www.dacoromanica.ro 298 şi tot. Acasta, ca să fie slujba chemării mele, cum înainte lui Dumnezeu aşa şi înainte norodului fără de pricină, iară cinste celor mai mari decăt mine până la sfârşitul vieţii mele, să nu o vatăm, răn-duiala ce întocmită, să fiu dator a o păzi nevătămată şi neclătită în toate zilele vieţii mele, iară una de aceste de mă voi înşela şi aş îndrăzni ale călca, să aibă sfânta biserică cu adunare sa cia slobodă voe şi despre mine nebănuială a mă canoni cu lipsire harac. dieconii. Pentru mai bună încredinţare cu numele şi cu pecete me întăresc. In Bolgar. April. 12. 1782. Aduc aminte şi acasta, ca văzând orăşenii precum merge lucrul mieu cu cuviinţata me datorie la oraş bine şi ar mişca oraşul ca să pue alt diiacon înainte me s-au alt preot, să am eu a căuta unde să va cuveni, ca să nu-m micşoreze cinste me. Tocma cănd mă aş afla îngreşală şi în călcare legăturii mele, atunci pă dreptate cu vina me să mă scoţă şi eu să fiu mulţumit. Eu Constandin Zograv sin Ilie Popovicî adeverit cele mai sus zise şi pui şi pecete me, şi din voe c. jur. să nu esu, nici împotrivă să nu le stau. Eu protopop notaroş Bucu?' ot Făgăraş. www.dacoromanica.ro — 299 — CXXXVI. 1782. Aprile 16. Legătura ierod. Glieorglie Duma. (original.) leu, cel mai jos iscălit şi cu pecetiia me am întărit, dat-am credincoasă scrisoare me acasta, ca să fie de bună credinţă la măna sf. preoţ, adecă: părintelui Gheorghie Radovicl şi părintelui Sinteon Popovicl Datco, i părintelui Dimitrie Grid şi dum. jurat aî sf. b., anume: dum. cap. Tlie Bird, dum. hagî Ioan Grecul, i dum. Petru Peligrad, i dum. Ioan Dan, i dum. Radul Cat(ană), i dum. Micul Volcul, i dum. loan Ioanovicî şi la toată obşte, del(a) mic păn la mare, precum să să ştie, că fiind trebuinţă la biserică, m-au rânduit, ca să păşesc la trepta preoţiei, prin acastă legătură, care urmeză mai jos, care legătură o am dat eu de bună voe de nimine fiind silit, şi m-am legat, că şi cu jurământ după priimire haracteruluî o voi păzi, ad(ecă) neunită cu a Romei Toate obicaîurile cele vechi ale bisericii, dup(ă) cum au fost alţi preoţi legaţ aşa şi eu mă leg. In vreme vre-unii betejelî nă-praznice de cumă, până voi fi preot mai mic, să fiu dator a sluji eu la toate slujbele, fără de nici o pregetare. Aşijdere mă leg, precum nici un obi-caî de cele rele nu le voi urma, anume: beţi ia, precum şi când aş fi la veselie, la vreme bisericii să las ospeţele şi să merg la sf. b. şi încă, dând www.dacoromanica.ro — 300 — Dzeu să fiu sănătos, fără de pregetare, precum p. c. pănă au trăit au păzit sf. b., aşa şi eu să urmez şi cetaniîa şi cântare să-m fie cu evlavie. Pentru -cinste me a preoţii, ca să-m înfrumseţez numele mieu, să nu fiu slobod a mă da la mândrii şi la băuturi, nici în cetate nici pe la adunări proaste, iară călcând una de aceste să fiu lepădat din noriîa me şi osăbit, când voi pune al doile jurământ întru fraţi miel preoţi, să pul şi pentru venitul sf. b. cum va pohti juraţii. Osăbit de aceste să nu fiu volnic a răspunde la cel mai mari împotrivă, atăta celor, din rândul clerului mieu b., cât şi celui mirenesc, precum e juraţilor aşa şi celor mai de pre urmă, dela cel mare pănă la cel mic, pentru ca să fie .slujba chiemăriî mele, cum înainte lui D-zeu aşa şi înainte norodului fără de pricină, iară cinste celor mai mari decât mine, pănă la sfârşitul vieţii mele să nu o vatăm, ci rănduîala ce tocmită să fiu datori a o păzi nevătămată şi neclătită în toate zilele vieţii mele. Iară una de aceste de mă voi înşela .şi aş îndrăzni ale călca, să aibă sf. b. cu adunarea sa ce slobodă voe, şi despre mine nebănuîală a mă canoni cu lipsire norii şi pentru mai bună încre--dinţare cu numele şi cu pecetiia me întăresc. Braşov, Apr. 16. 1782. (L. S.) Ierocl Glieorghie Duma voesc. Şi din voia cinstiţilor juraţ să nu es, nici împotrivă să nu le stau. www.dacoromanica.ro 301 CXXXVII. 1782. Aprile 17. Legătura diîaconuluî Gheorghe L e 1) ll. (original). Eu adecă cel mai jos iscălit şi cu pecete me întărit, dat-am credincoasa scrisoare me acasta, ca să fie de bnnă credinţă la măna sfinţialor preoţilor, anume: sfin. părintelui Gheorghe Radovici, i sfin. părintelui Simeon Popovicl, i sfin. părintelui Dumitrie Grid, i sociluî*) diaconului Gheorghe Duma, şi cinstiţilor juraţ ai sf. biserici, anume: căpitan Ilie, hagi Ion Grecul, i Petru Peligrad, Ioan Vlad, i Rad. Cătana, Micul Voîcul, i Ioan Ionomci, Tod. Ioan şi la tot cinstiţii orăşanî, precum să să ştie, că fiind forte mare trebuinţă la biserică, m-au rânduit, ca să păşesc la treapta dieconiî, prin acastă legătură, care urmeză mai jos, care legătură de a me bună voe am dat-o, de nimene fiind silit, m-am legat cu jurământ, după priimire haracteruluî, dieconesc, anume voi întări, lege ce pravoslavnică a răsăritului o voi păzi, adecă neunită cu a Romii. Toate obicaîurile cele vechîu ale bisericii, după cum s-au legat şi alţ diaconi şi eu mă leg, în vreme vre-uniî betejăli nâpraznice de cumă (de care să ne apere milostivul Dumnezeu) până voi fi diacon mai micul şi supusul preoţilor să fiu *) Soţului. www.dacoromanica.ro 302 dator a sluji la toate slujbele fără de nicî o pregetare măcar unde m-aş afla şi la ospeţe, ci încă dănd Dumnezeu să fiu sănătos fără pregetare în toate zilele, cum va toca să mă aflu la biserică şi cetaniâ şi cântare să-m fie cu evlavie şi cum că la mândrie şi la băutură, nici în cetate, nici pre la adunări cu oameni proşsti, să nu fiu slobod. Iară călcând una din aceste, să fiu lepădat dela trepta norii mele. Aşijderea mă leg, precum că nicî un obicaîu din cele rele nu le voi urma, nici răspunsu obraznic a da la cei mai mari de cât mine, atâta cât în rândul clirosului bisericescu, cât şi mirenescu, precum juraţilor aşa şi la cei mai depre urmă, ca să fle slujba chemării mele înainte luî Dumnezeu şi înainte norodului plăcută, iară cinste celor mai mari decât mine, până la sfârşitul vieţii mele, să nu o vatăm, ci rănduiala ce întocmită să flu dator a o păzi neclătită în toată viaţa me. Iară una de aceste de mă voî înşela şi aş îndrăzni ale călca, să aibă sf. biserica dimpreună cu adunare sa voe slobodă şi despre mine nebănuelâ a mă canoni cu lipsire haractirului dieconesc, însă cercetând şi adeverind lucru sau pâra de va fi cu adevărat. Şi pentru mai bună încredinţare întăresc cu pecete şi cu iscălitura me. Braşov 1782. April 17. (L. S.) Eu Gheorghe Lebu ceteţ adeveresc, că voi urma si din voe cinstiţilor juraţ să nu es, nici împotrivă să nu le stau. www.dacoromanica.ro — 303 — cxxxvm. 1782. Decembre 10. Legătura Iul Glieoi’gllie RadoviCl, ier el, (original) ? Fiind că an chemat D(u)mnezeu din lumea acasta pre răposatul părintele Ştefan, într-alt căruia loc pohtindu-mă c. juraţ cu c. orăşeni, fiindu-m şi rândul a păşi în trepta, protopopescă la tot districtul Braşovului, la care şi noi preoţii Braşovului pohtim a fi, aşijdere şi toţi preoţii ai numitului district pohtim a fi, după cum mai adevărat arată şi iscăliturile noastre şi eu rămâi după jurământul protopopilor celo(r) bătrâni, la care şi c juraţ şi c. orăşeni să cade a urma, după jurământul celor mai bătrâni, la care toate orănduelele bisericeşti au fost bune, aşa şi eu văzăndu-mă silit a vă da dumne-voastră răspunsul la aceste ponturi, ce mi s-au dat înainte, la toate arăt după numărul lor. întâi, mă leg a păzi pravoslavnica credinţă, adecă lege pravoslavnică grecască a răsăritului neunită cu toate dogmele şi predaniile i ţermonile iei nevătămat. 2. La veniturile bisericii să nu mă ating la nimic. 3. Folosul bisericii al spori, iară nu al strica să mă silesc, după cum au fost preoţii cei mai bă- www.dacoromanica.ro 304 trănî, aşa voî urma şi voî păzi, nimica adăogănd,. maî mult decăt am găsit. 4. Să fac judecată dreptă tuturor orăşenilor i la tot norodul fără milă şi fără părtinire şi făţărnicie. 5. Să fiu blând, nesumeţ, neînfruntătorî, nedosnic la cele bune, iară la cele rele a învăţa şi a certa şi ale îndrepta cele bisericeşti şi pă preoţii şi pă dascălii şi învăţătura a asculta, iară a da cele obicnuite dascălilor, noî preoţii nu ne împotrivim dela toate slujbele, dară după cum arată scrisoare, că am dat numai fi. 8. nu este adevărat, că am dat fi. 30., care să va dovedi, iară fi. 2. dela sărindare nu să poate, că n-au fost obicei şi noî toţ preoţii nu pohtim, după jurământul ce avem, ca să nu adăogăm, nicî să scădem, care nici la un sat nu este acest obicei, ca acesta si nu îndrăznim a călca jurământul şi obiceiul celor bătrâni. 6. Să aib dragoste frăţască cu preoţii ceşti de aici împreună şi cu tot oraşul. 7. Obiceiuri noao, spre paguba bisericii şi a preoţilor şi al oraşului, să nu îndrăznesc a face. 8. Să pui silinţă a îndrepta rănduîala sfintei biserici atâta din lăuntru ei, cât şi din afară, pre la scoale împreună cu juraţii. 9. Patru preoţi şi un diacon să fie de purure din orăşanî, iară nu dintr-altă parte, după cum au fost obiciaul cel maî dinainte, după cum arată la jurământul bisericii. www.dacoromanica.ro — 305 — 10. Rândul mieu, să fiu datori a mi-1 păzi, îară să nu pui preot în loc, pănă voi pute. 11. Să nu mă împotrivesc la cele ce va afla juraţii că este spre folosul bisericii şi al oraşului, afară din cele ce au fost orânduite pănă acum, nici c. jurat a strica cele ce au fost orănduele bisericeşti. 12. Preot fără de cuviinţă să nu aduc întru ) ) slujba oraşului, ce încă să am datorie a da pildă bună ca alţ bătrâni şi să mă aflu la toată slujba sf. biserici, să fiu de fată, adecă cum va toca, cu toţ preoţii şi dăscălii, să ne aflăm în biserică şi văzând, că din cei mai mici fraţi, din preoţ, aşij-dere şi dăscălii nu păzeşte biserica, să fiu datori al sili, căt şi pentru toată îndreptare treptei noastre şi pentru cetaniia la muerî după evangheliîa utrămî, că voi pune silinţă să nu să curmeze acel obicei bun. Aceste mai sus numite poncturî mă leg lui D-zeu ale păzi cu toată osărdiîa şi direptate după jurământul preoţesc şi pentru mai bună credinţă întăresc cu iscălitura şi pecete me. Braşov, 1782. Decern. 10. 1. Din pohta oraşului rănduiala tipicului tot deplin să să citescă şi să să cânte, nimic să nu să lase. 2. Ori-ce judecăţ s-ar face aici la oraş, să să fac(ă) la conzistorie, iară nu la casa protopopescă. 20 www.dacoromanica.ro 306 3. Ori la ce braslă de om cănd voi merge la duhovnicie, văzând că are ceva putere să fiu datori al îndemna, întâi pentru biserică cu cel va îndura D-zeu, apoi pentru preoţ. 4. Pentru pomelnicul cel mare la tot fărtalul de an să să de înscris la juraţ, ca să ştie ce e al bisericii, să nu să prăpădescă. Eu ierei Gheorghie Radovicl. aceste toate ce scrie mai sus mă leg că toate le voi păzi. GXXXIX. 1782. Decembre 15. Plîngerea căpitanului Ilie Bil'Cl cătră consistor în afaceri bisericeşti, (original.) Cinstit şi sfinţit consistorium, mă rog sfinţiilor voastre ! 1. In an. trecut, fiind sfinţiia sa vicareşul împreună cu sfinţiia sa notarişul şi cu alţ preoţ, s-au aşezat cu voia tuturor preoţilor şi a curatorilor. 2. Precum sărbătoare si Dumineca nici decum i să nu încapă la liturghii prin palacrise, pănă no fi la evanghelie în biserica ce mare, că fug oameni www.dacoromanica.ro 307 din biserica ce mare păn palacrise şi rămâne biserica în pagubă şi nici la cazanie nu şed să asculte. ■3. Să faceţ sfinţiia voastră bine, să puneţ şi puntumul acesta, când moare vre-un om sărac şi n-are cu ce plăti preoţilor, să mergă un preot şi un dascal să-l aducă la sfânta biserică să-l îngroape, fără de nici un ban; iară mai mult din nainte bisericii om mort să nu să pue, pentru ca să strângă bani, precum au pus altădată. 4. Şi dăscăli să rânduiască copii la regulă, precum îaste la sasi şi fămeilor să le de certare să nu vorbescă în biserică, că multe numai pentru vorbă merg la biserică, iară nu pentru ruga lui D-zeu. 5. Şi să daţ poruncă protopopului şi celorlalţi preoţ, ca să străge în biserică în auzul tuturor, cum iaste porunca înălţatei împărăţii, pre care îl va afla înjurând de suflet, de lege, de sfânta cuminecătură, de botez, de pomană iproci, pă uni ca aceia să nu-i birşuguiască cu bani, ci cu pedepsă, să-l pue în jos şi să-i baţă, ca să vază şi alţi, să să înveţe a nu mai înjura. Al sfinţii voastre fiîu sufletesc . Decern. 15. 1782. Dat Braşov. Cap. llie Bird. 2Q* www.dacoromanica.ro — 308 CXL. 1782. Decembre 15. Legătura 'protopopului Glieoi'glie 11<1 (10 V i Cî. (original.) Fiind-că au chiemat D(u)mn(e)zeu din lume acasta pre răposatul părintele protopopul Ştefan într-al căruia loc, pohtindu-mă c. juraţi cu c. oră-şani, ca să fiu, fiind încă şi rândul mieu a păşi în trepta protopopescâ la tot districtul Braşovului. Pentru aceia eu cel mai jos iscălit mă leg cu jurământul cel protopopesc i preoţesc, carele după obicaîul celoralalţî protopopi îl voi da în biserică. Intăîu, mă leg a păzi pravoslavnica lege gre-cască a răsăritului neunită cu tote dogmele şi pre-daniile i teremoniile si obicaîurile nevătămat. 3 3 2- do. La veniturile bisericii să nu mă ating la nimic. 3- to. Folosul bisericii al spori, iară nu al strica să mă silesc, precum şi pentru mirul din biserica ce mare i din paraclise del(a) bărbaţi, să fie bisericesc, iară del(a) fămei i del(a) 4. praznice mari într-un an de 4. ori, după vechiul obiceiu, să fie. al preoţilor. 4- to. Să fac judecată direptâ tuturor orăşa-nilor i la tot norodul fără de mită şi fără de părtinire i făţărie. www.dacoromanica.ro 309 — 5- to. Să fiu blănd, nesumeţ şi neînfruntători şi să dau în cuviinţata cinste fieşte-cui după cum să cade. 6- to. Să aib dragoste frăţască cu preoţi ceşti de aici împreună şi cu tot oraşul. 7- mo. Obicaiuri noao spre paguba bisericii şi a oraşului să nu îndrăznesc a face. 8- vo. La trei luni să aib datorie a face ecza-men împreună cu 2. juraţi la 3. luni necurmat la toate scoalele. } 9. Pentru pricina aşezământului preoţilor, cunoscând oraşul cum le este de lipsă, să nu fiu împotrivitori. 10. Şi rândul mieu să fiu datori a mi:l păzi, iară să nu-m pui preot în loc până voi pute, nici altă protopopie într-altă parte să nu pohtesc. 11. Să nu mă împotrivesc la cele ce va afla juraţii şi orăşanii că e spre folosul bisericii şi al oraşului. 12. Preoţi fără de cuviinţă să nu aduc întru slujba oraşului. 13. Pentru oamenii cei săraci când îi va chiema Dzeu preoţii să fie datori să-l îngroape fără de plată, iară să nu-i aducă înainte sf. biserici. 14-to. Dumineca şi sărbătorile în paraclisul cel nou şi în biserica ce mare să să facă lith. odată, iar la paraclisul cel vechi dup(ă) evanghelie să încapă sf. liturghie. www.dacoromanica.ro 310-— 15- to. • Preoţi del(a) sate să nu fim datori să priimim la slujba oraşului aici peste tot anul, Iară la Boboteză, cănd au tribuinţă mal mare şi este de lipsă să poată aduce. 16- to. Del(a) 7. ani în sus să mă silesc ca preoţi să mergă la cuminecate în oraş ca să-l şi ispovedlască, Iară dilacon să nu mergă decăt nula copil mici de unul pănă la 7. ani, făr numai de m-ar nevoi. Aceste mal sus numite ponctumurl mă leg înainte lui D-zeu a le păzi cu jurământ, Iară căl-căndu-le să am a mă lipsi de diregătoriîa protopo-pescă şi să nu am a mai căuta judecată nicăirî, fiind că de bună voia mă leg cu acest zapis al mieu. Şi pentru mai bună credinţă întăresc cu iscălitura me şi cu peceteîa. Braşov, 1782. Decembre 15. P. S. Dup(ă) pohta oraşului tipicul deplin să să citescă si să să cânte, nimic să nu să lase. 2. Ori ce judecăţi s-au face aici la oraş să să facă la conzistori, iar nu la casa protopopescă. 3. Măcar la ce braslă de om cănd voi merge la d(u)hovnicie, văzând că are cevaş putere, să fiu datori a îndemna întâi pentru biserică cu cel va îndura, apoi pentru preoţi. 4. Pentru pomenicul ceî mare, la tot fărtalul de an să să de înscris la juraţi, să să ştie ce e al sf. biserici, să nu să prăpădescă. www.dacoromanica.ro — 311 — 5- to. Să poruncescă, ca să să ştie odâjdile cele de sărbători şi stiharăle, să să păstreze cu întocmire lor; iară să nu Ie lapede fără de cale şi să rănduesc, care să fie de sărbători şi de Dumineci şi de zile proaste, atăt la preoţi, căt şi la diaconi, iar să n-aibă voe nici din preoţi, nici din diaconi să ia fieste-care, care îi va fi voia si să aibă preotul cel mai tănăr a griji de aceste sfite şi stihare. 6- to. Să voesc, ca la praz. cele împărăteşti sau la hramurile sf. biserici, să slujescă prot. în biserica ce mare cu preotul de rănd şi cu alt să fie trei, iară prinoasele să fie ale preotului de rănd, după cum îi va veni rândul. Smeritul protopop Gheorghie Itadovicl aşa mă leg. GXLI. 1782. Decembre 16. Legătura ierodiaconilor Grile 01‘glie Lebu şi Costandin Popovicl. (original.) Aşezământul cel din bună voe al diiaconilor. Fiind-câ după instrucţiia ce ati fost avut să împarţă mai pă urmă aşa acum nem învoit şi www.dacoromanica.ro 312 într-acest chip să să ţie. Eu. D. Gheorghe Lebnl, ce voî căpăta del(a) scris del(a) fămeî, să fie al mîeu şi cu orce voi căpăta la tămăe cănd voî tămâia eu. Aşijdere şi eu D. Constantin Popovici, ce să va căpăta del(a) scris del(a) podişor şi del(a) tămăere în rândul săptămânii mele peste tot anul să fie al mieu sau slujind sau neslujind, afară decât cănd voî fi la lucru la vre-un sat, atunce să fie al D. G. şi din podişor. îngăduind preoţi a ne lăsa prescurile cele del(a) scris del(a) fămeî, să avem ale împărţi frăţeşte, aşijdere şi săptămâna unul altuia să nu o răpştim şi să păzim rândul. Acasta, ca să să ţie păn cănd voam trăi şi noi de bună voe întărim cu iscăliturile şi cu peceţile noastre, ca să să creză ori unde. Braşov, 1782. Dec. 16. Eu ierod(ia)con (xlLdOVfjlLd Ldbll voescu (L, S.) )L. S.) Eu ierod'(ia)con CostClildin Popovidi voescu. www.dacoromanica.ro — 313 — CXLII. 1783. Ianuarie 9. Preoţii şi mal mulţi fruntaşi din Şchel, hotărăsc să trimită pe Radu fiul prot. Radu Tempea, pe Statie fiul Iul Radu Catanâ şi pe Ioail fiul prot. Stoica să să pregătească pentru treapta preoţiei, (original). Braşov 1783. Ghen. 9. Aducăndu-ne noi mai jos iscăliţi şi socotind ca să nu fie lipsă de slujitori la sf. biserica noastră, am aflat a fi pă cale şi pă lege şi pă obicaîul cel vechi, care s-au ţinut de strămoşii şi moşi noştri aici, ca din copii preoţilor şi a altor orăşanî de cinste să să priimescă la sf. biserică, lângă care învăţând şi slujind şi având vrednicie să poată păşi şi la trepta preoţii, drept aceia am ales pre Rad. sinu Rad. Tettipe, i Statie sinu Rad. Catana, i Ioan sinu prot. Stoica, ceia ce cu voia npastră s-au rânduit, ca să fie la învăţătură şi la slujbă, pană cănd va fi chiemare lor la preoţie, fund vrednici. Ierei Glieorghe lîadovici, Ierei Simeon Popovici Ierei Dumitru Popovicl D. Evstatievici, Ioan Gvecu, Ioan Lebu, staroste. Petra Peligrad, Micu Voi cu, Ioan Ionovici Marcus, www.dacoromanica.ro ADAUS. CyT^O www.dacoromanica.ro I. Descrierea hronologică*) a Sfintei bisericii cel mari ortoclocse răsăritene cu hra-mulă sfîntuliii marelui Ierarhii JSficolau din preurbiul Braşovului. 1292 (?) Biserica îşi trage începutul de pe timpul cîncl a venită Bulgarii în Braşovă şi s-au aşezat în acestă preurbiă, numit dela dînşiî Bolgar-sechiă, unde li s-au dată voe în anulă dela zidirea lumii 6800 (?), iară dela Chr. 1292 (?) a-şî ridica o sfîntă cruce, ca să le servească dreptă locă de rugăcune. 1403. La anul dela Chr. 1403. cîştigară creştinii ortodocşi din preurbiă concesiune a-şi putea face biserică, şi aşa au clădită, pe loculă unde sta mai nainte crucea, o biserică de lemnă cu hramulă Adormirei Născătorei de Dumnezeă şi pururea Fecorei Marii. *) Din inventariul Ins Sf. Nicolae făcut în anul 1862. www.dacoromanica.ro 318 1495. Apoi îmulţindu-să poporeniî aşa în cît le era biserica prea mică şi rînduindă D-zeă cătră anulă 1495. la acastă biserică unu preotu forte vrednică şi plinu de îndrăzneală sfîntă, anume Petru, acesta căuta felîurimî de mijloce, cu care să se potă zidi o biserică maî mare de piatră. 1518. După treisprezece anî, adecă în anulu 1518., înţelegîndă numitulă preotu, sfinţia sa părintele Petru, cumcă domnitoriulă de atunci al ţării romîneştî Neagoe voivodil flulă lui Basarabii şi ginerele Creazuluî Bulgarilor Lazară, ar fi unu domnii forte milostivă şi mare iubitoriă şi cinstitoriă de sfintele lăcaşuri dmnezeestî, s-au dusă îndată la acestă domni în ţara romînească şi cu elocvenţia şi rugămintea sa, l-au înduplecată la îndurare a da creştinilor ortodocşi din preurbiulă Braşovului totă ajutoriulă trebuincosă la clădirea unei biserici maî mari de piatră. 1519/20. Apoi cu concesiunea jurisdicţiuneî de aici din Braşovă aă trimisă Domnului Neagoe voevodă maî mulţi meşteri zidari din ţara ru-mînească dinpreună cu planulă zidindeî biserici, fără întîrziere, şi prin meşterii aceştia în anulă 1519/20. s-au zidită biserica cp hramulă sfîn-tuluî ierarhă Nicolae, după planu, însă nu de totă, şi a trebuită să rămîe şi după aceia neisprăvită, pentru că năpraznica morte în anulă următoriă 1521. aă smulsă din viaţă pe www.dacoromanica.ro — 319 — marele benefactoru domnu Neagoe voivodă, şi pe lingă altele lipsa încă şi clopotniţa bisericii, că nu să făcuse. 1583. Tocmai cătră anulă 1583., dăruindă sfînta pronie la acasta biserică doi preoţi plini de zelă şi harnici anume lenea şi Mihailu, aceştiia încă s-au dusă în ţara romînească, de s-au rugatu de domnitoriulu, carele se afla atunci acolo domnu Petru voivodu, numitu şi Cercel, un frate alui MihaT Viteazu, ca să se milosti-vească a da trebuincosulu ajutoriu pentru săvîrşirea şi împodobirea bisericii, pecît a fost rămasu neisprăvită de răposatulă voivodu Neagoe. 1584. Acestii milostivii domnii a ascultat rugămintea numiţiloru preoţi şi în anulu 1584. a trimişii ceruta ajutorinţă, cu care s-au lungit sfînta biserică cu sfîntulu altariu, cu cele dooa hori înainte şi cu tinda din napoî pentru partea femeiască şi a împodobită biserica cu maî multe icone. 1593. In anulu 1593. măria sa domnulu Aaronu voivodă stăpînitoriulă Moldovii, trecînd prin Braşovă s-aii dusu şi au lăcuită cît-va timpă la Aiudă, iară la reîntorcerea sa în anulă 1595., viindă iară pela Braşovă a cercetată sfînta biserică şi văzîndu-o fără de clopotniţă şi nezugrăvită, s-aă milostivită a da o deosebită aju- www.dacoromanica.ro 320 torinţă, cu care s-au făcută clopotniţa şi s-au zugrăvită sfînta biserică, atît pe dinlăuntru, cit şi pe din afară, cu mulţime de istorii de ale sfinţiloră; apoi dacă a ajunsă la rezistenţia sa din Moldova, s-au îndurată a trimite totu în anulă 1593. (?) un hrisovă, subscris de măria sa şi de sfetnicii de pe lîngă sine şi întărită cu sigilulă stăpîniriî sale, epitropiloră bisericii ortodocsiloră din Braşov, din preurbiu, prin care hrisovă a rînduită a se da aceşti! biserici din visteria Moldovă în fiecare ană totdeauna cîte 12.000. de asprii şi cîte alţi 300. de asprii preoţiloră dela acastă biserică, hotărînd ca pentru dania aceasta să se facă în toţi anii la 6. Decemvrie, adecă în zioa hramului bisericii pomenirea ctitoriloră şi să-se împărţască milă la săraci, totdeodată se roagă în acelaşi hrisovă ca şi următorii Domnitori ai Moldovă să urmeze asemenea şi să nu. împedece vre-odată mila aceasta de a se da bisericii sfîntuluî Nicolae din Braşovu. De atunci până la mijloculă veacului al 17-lea s-aă dată din vistieriă Moldovă în toţi anii numita sumă de 12.300. asprii şi opitropă biserică încă a urmat cu totă acurateţa după sunetulă hrisovului; iară după aceia a încetat cu totulă din pricini necunoscute trimiterea aceşti milostenii, totuşi epitropă biserică aă dusă necontenită îndeplinire ctitorească rînduîală a hrisovului si se ţinu si acuma de . ’ ’ 5 www.dacoromanica.ro 321 dînsa, afară de împărţirea milostenii la săracii, ce a încetată de vre-o 14—15 ani încoace. 1654. Desă pomonitulă hrisovă a lui Aronu voivodu, s-au fost întărită în anulă 1654. şi de domni-toriulă de atunci al Moldovii Ştefană Gheorghe voivodu, prin altu deschilinită hrisovă, ce se află în archiva bisericii. 1744. După ce s-aă lăţită unaţia în Transilvania, pe la anulă 1744., cînd s-aă hotărîtă la dieta ţării, ca preoţimea unită să stea în categoria preoţilor catolici şi să aibă aceleaşi drepturi, care le are preoţimea catolică, văzîndu-să poporeniî ortodocşi ai bisericii Sf. Nicolaă din Braşovă espuşi pericululuî de a li să face' silă, ca să-şi părăsască religia şi să treacă la unaţie, erau forte scîrbiţî şi speriaţi, dară avîndă eî atunci din darulă lui D-zeă ună preotă şi protopopă înzestrată cu înţelepciune şi adăpată cu ştiinţe la biserica aceasta, anume Evstatie VasilievicT, povăţuiţi de acestă vrednică pro-topresviteră, s-aă înţelesă între sine şi aă hotărîtă cu toţii, ca să trimiţă din sînulă loră deputată cu rugăminte la înălţata împărăteasă de atunci a Roşiei Elisabeta Petrovna, care era singură stăpînitoare a împărăţii ruseşti, de a nu-i lăsa să-şi piarză religia, a-i sprijini cu protecţiunea sa şi a mijloci la înălţata împărăteasă a Austrii Maria Terezia, ca să înceteze 21 www.dacoromanica.ro — 322 — sila unaţii în Ardeală, şi să nu i se dea locă aceşti! siluiri religionare la comuna ortodoxă din Braşovă. însuşi părintele protopopu Evstatie Vasilievicî a primită misiunea de deputată în privinţa aceasta şi mergîndă la Moscva a căzut cu ferbinte rugare la picorele înălţatei împără-tese Elisabeta Petrovna, ca să se milostivească ai apăra biserica şi poporulă din Braşovă de pornita silă a unaţiei şi a le fi patronă spriji-nitore în privinţa religiuneî. Numita împărăteasă a Roşii s-aă pătrunsă de rugăcunea aeestui protopopă din Braşovă, i-aă promisă a între veni la înălţata împărăteasă Maria Terezia pentru creştinii ortodocşi si biserica sfîntului Nicolae ) i din Braşovă şi î-aă dată ună crugă întregă de cărţi bisericeşti, ca să-l aducă ca ună dară pe sama bisericii. Resultatulă aceşti! întreprinderi îndrăzneţe fu favoritoriă, pentru-că în scurtă timpă după aceia s-aă oprit de cătră înălţata împărăteasă Maria Terezia toată sila unatiî în Ardeală, iară Brasovulă a rămasă de totă ne atacată şi ferită de influinţa unaţiî. 1749. Apoi în anulă 1749. a trimisă împărăteasa Elisabeta din Moscva mai multe rîndurî de odăjdii la această biserică, dintre care trei rîndurî sîntă forte scumpă şi pomposă lucrate, aducîndu-le monaha Elena, fost-a mai nainte căpităniţă numită Gherghina din Kievă. Iară în anulă 1750. totă împărăteasa Elisabeta www.dacoromanica.ro 323 Petrona din Moscva a trimisă Ia acastă biserică maî multe sume de bani, precum să găseşte însemnarea într-ună ecstractu vechiă, pănă la suma de 13.000 fl., cu care bani s-au reparată biserica şi s-au făcut la dînsa, şi tocmai în fruntea eî turnă pentru casă şi de desuptulă acestui turnu pe faţa bisericii, s-au scrisă spre amintire vecînică cu litere de aură mari cuvintele următoare: Pia libertate Elisabetae Petrovnae Imperatricis totius Russiae monocratricis invictae, hic sacer locus est renovatus anno 1751. Acastă inscripţie, aurindu-să în maî multe rînduri, s-aă păstrată şi se va păstra şi în viitoriă spre neuitare dreptă semnă de recunoştinţă, pentru facerile de bine, ce a priirnitu-biserica dela acea milostivă împărăteasă. După aceia, în timpă de optuzecî de anî şi maî mulţî, din pricina maî multoră cutremuri de pămîntă, slăbindă într-atîta zidirea bisericiî, încît boitele eî sta în periculă de cădere şi celelalte ale ei se aflaă întunecate şi maî ruinate de vechime, cu o sfătuire de obşte a poporeniloră, s-aă hotărîtă în anulă 1837. a se renoi maî intîiă boltelele, apoî după cercetarea ingineriloră şi zidurile de prin prejură, maî cu samă zidirea din anulă 1510/20., care era cea maî slăbită, asemenea şi ferestrile şi uşile cele ruinate şi pănă cătră sfîrşitulă anului 1839. 21* www.dacoromanica.ro 324 s-au săvîrşitu acestea toate, ba încă fiindui că şi petrile dela poditulu bisericii erau tocite rău de vechime, s-au pusu alte petrii în loculu lor, şi pentru toate reparaţiile acestea s-au cheltuită din averea bisericii preste 1100.# www.dacoromanica.ro II. Hronologia*) aceşti sfintei biserici vechi din Şchel (ce să zice Bolgar-segi) hramut sfântului Ierarh şi mare făcători de minuni Nicolae din mal multe dovezi culesă şi aice prescrisă. Fundaţia sfintei biserici aceştiîa, să trage după vreme, cănd au venit Bulgarii lăngă Braşov, în ţara Bărsii, umblând cursul anilor dela zidire 6800(?), iară dela Chr. 1292(?), cărora li s-au dat un loc slobod şi au ridicat o sfântă cruce de lemn şi coperită cu şindrilă şi acastă cruce au stătut maî multe vecurî şi după acastă, cătră anul dela Chr. 1403, li s-au dat slobozenie şi au ridicat pă locul acela o sfântă biserică de lemn, patronindu-o sfântului ierarh şi făcătorului de minuni Nicolae. După curgere multorî ani, cătră anul dela Chr. 1495., fiind pă aceaşî vreme la acastă biserică un preot, anume preotul Petru, om cucernic şi vrednic şi cu îndrăz-nelă la tot lucrul şi tot pă acastă vreme au fost judeţ la cetate Braşovului Mihael Nifer (Michael Niffer), acest cucernic preot Petru cătră anul 1518., *) Din inventarul bis. Sf. Nicolae din a. 1771. www.dacoromanica.ro 326 s-an sculat cu maî mulţi oameni din poporcnî săi şi s-au dus la ţara rumănescă, la premilostivul domn al ţări rumăneştî Negoe voevod, fecorul lui Bassarab şi ginere al cnezuluî Laz ar, domnul Bulgarilor şi l-au rugat, ca să le ridice o biserică de piatră în Şcheî. Atunoe măria-sa Negoe voevod, ca un milostiv, ce răvărsa în toate părţile râurile milostiviri spre lăcaşurile luî Dumnezeu, fără zăbavă au şi scris curţi şi la cinstitul magistrat al Braşovului, precum să-î să de voe, să facă o biserică de piatră la Şcheî, trimeţind şi daruri bogate la domni şi i s-au dat fără zăbavă voe, ca să facă pă cum i va plăce şi îndată măria-sa au trimis meşteri mai mulţi la Braşov, dăndu-le maî întâi şi izvod (adecă plan) cum să facă şi cătră anul dela Chr. 1519/1520., s-au apucat de au făcut biserica de piatră în Şcheî foarte de grab, însă n-au putut săvărsi de tot, căci năpraznica moarte cătră anul 1521. a acestui pre milostiv domn Negoe voevod, au împiedecat deplina săvârşire a s. biserici şi au rămas oltarul, tinda şi clopotniţa neisprăvite. Deci cătră anul 1583., fiind la acastă biserică protopop şi preot Ene şi altul popa Mihaî, aceştiia încă s-au dus în ţara rumănescă la măria sa Petru voevod Cercel, fecorul luî Patraşcul vodă celui buni şi fratele luî Mihaî vodă celui vitez şi l-au îndemnat a săvârşi sfânta biserică şi a o împodobi. Acest domn s-au aprins din dumnezeească milă şi cătră anul 1584., iarăş cu ştire cinst. maghistrat al Braşovului, au ajutorat de s-au ridicat tinda biserici şi www.dacoromanica.ro 327 oltarul cu horile, împodobind cele dumnezeşti şi ale sfiţilor chipuri. Iară cătră anul 1593. măria-sa Aron voevod stăpănitorul Moldovei, venind pă acastă vreme la Braşov şi văzând acastă sfântă biserică, că încă nu este din tot săvârşită şi cătră anul dela zidire lumi 7103., iară dela Chr. 1595., s-au învăpăiat şi măria-sa din Duhul Stănt, au urmat celor mai din vechi ctitori şi au ajutorat de s-au săvârşit cu totul_ sfânta biserică, zugrăvind tinda muerilor si au ridicat turnul, trimitănd aceşti sfintei biserici un hrisov tot întru acest an, cu care pă tot anul să aibă de a priimi din vistieria Moldo-viei 12'000 aspre şi alte 300 aspre la preoţi şi slujitori sf. biserici şi altele, după cum sănt aşezate întru acest hrisov. Mai să află şi alte hrisoave domneşti, care sănt petrecute la condica ce noo. S-au zidit paraclisul din stânga cu hramul Buneî-Vestiri şi la Iulie 9. 1733. s-au pus temeliia. Deci cătră anul 1744. preînălţata împăretesâ Elisabeta Pe-trovna stăpănitoare a toatei Roşiei, au trimis la acastă sfântă biserică prin protopopul Eustatie VasilievicT mai multe daruri şi un crug de cărţi, adecă toate cărţile căte trebuesc peste tot anul la biserică. Cătră anul 1749. s-au trimis aceşti sfintei biserici tot dela acastă înălţată împărătesă a toatei Roşii trei rânduri de odăjdii foarte bagate şi strălucite cu fir de aur cusute, cu toate cele trebuincoase lăngă aănsele, dintru care un rănd este de catife roşie şi cu cina ce de taină cusută de fir de aur pă spate, alt rănd de catife galbănă şi cu adormire Nescă- www.dacoromanica.ro — 328 — toarei şi purure Fecoarei Măriei. îarăş cu fir de aur cusute pă spate şi a treia pă stofă verde cu sfânta Treime în spate cusută cu fir şi cu mărgăritar! împodobită. Şi aceste trei odăjdii pănă cătră vecul a 18-le tot supt păstrare bună s-au aflat şi acuma tot supt păstrare să păzesc. Cătră anul 1750. îarăş preînălţata împărătesă a toatei Roşiei Elisabeta Petrovna au trimis sute de bani şi s-au renovat biserica de iznov şi s-au făcut şi alte zidir pă lângă biserică, acasta să dovedeşte prin inscripţia desupra porţi de căpetenie pă turnul cesuluî: „Pia libertate Elisabethae Petronae Monocratricis totius Rusiae invictae hic sacer locus est renovatus annno.“ Aceste cuvinte sănt scrise cu slove de aur. Adastă hronologie a sf. biserici clin Şchei hramul sf. ierarch Nicolae, s-aii scos din mai multe înscrisuri din vechime, pă cărţile sf. biserici aflate şi după pietrile, ce sănt zidite în zidurile aceştii sf. biserici şi din pomelnicul cel mare, prin lofin Jipd neguţători şi representanşi acei sf. biserici în anul 1836 Iunie 15. www.dacoromanica.ro III. Hronologia*) Sfintei biserici româneşti din slăvită cetate Braşov în Bolgarseclti (saît Scheî) hramul marelui arhiereu Nicolae. Aşezământul aceşti! sfinte biserici să trage după vreme, când au venit Bolgariî în Braşov (ţara Bârsiî), umblând cursul anilor dela zidire lumii 6800(?), cărora li s-au dat un loc slobod lângă acastă cetate, anumit Bolgarsechi şi ş-au ridicat o sfântă cruce, care le sluje dânşilor loc de rugăcune. Iară cătră anul dela Chr. 1403 , dobândindu-şî aceştia slobozenie, în locul aceias sfinte cruci s-au ridicat o sfântă biserică de lemn, cu hramul adormirii Născătoarei de Dumnezeu şi purure Fecoară Maria şi acastă biserică leu fost dănşilor spre rugăcune aproape de un vec, când cătră anul 1495., au orânduit Dumnezeu la acastă biserică un preot cucernic şi cu în-drăznelă, anume Petru, acesta au căutat felurimurî de mijloace, ca să poată dobândi vre-un binefactor, de a să pute ridica o sfântă biserică de piatră, acest preot cătră anul 1518., auzind, că în Valahia au dăruit Dumnezeu un stăpânitor foarte milostiv şi iubitori de cinstire cătră sfintele lăcaşuri dumne- *) Din inventarul bis. Sf. Nicolae din a. 1771. www.dacoromanica.ro — 330 — zeeşti, anume Negoe voevod, fecorul lui Basarab şi ginerele Crezului Lazar domnul Bulgarilor, s-au sculat şi s-au dus în Valahia la acest pomenit oblă-duitorî al Valahiei şi l-au rugat, de a să milostivi spre ridicare unei sfinte biserici de piatră aici la Braşov în Bolgarsechi. Acest bun şi premilostiv domn fără zăbavă au şi scris la stăpânire de aice şi au dobândit voe de a ridica o sfântă biserică de piatră şi cătră anul 1519/20 au şi trimis îndată meşteri mai mulţi de acolo cu izvodul (planul) din-preună şi au şi ridicat-o cu hramul marelui ierarch Nicolae, dară nu s-au putut desăvârşit după izvod a să isprăvi, căci năpraznica moarte cătră anul 1521. au răpit din lume pre acest premilostiv domn al Valahiei şi pă lângă altele au rămas şi clopotniţa înapoi neridicată. Iară cătră anul 1583. orânduind Dumnezeu la acastâ sfântă biserică iarăşi preoţi harnici, anume lenea şi altul Mihal, aceştia încă s-au dus Ia Valahia şi au făcut rugăcune câ-trâ oblâduitorul de atunci al Valahiei, anume Petru, ce i să zice si Cercel, fecorul luî Pătrascu vodă şi fratele luî Mihaî Vodă Vitezu, îndemnându-1, ca să să milostivescă a îi ajuta de a să pute săvârşi şi împodobi acastă sfântă biserică întru cât au fost rămas înapoi nesăvârşită. Acest prevrednic domn din povaţa dumnezeiască îndemnându-să cătră anul dela Chr. 1584., îndată au trimis ajutorinţe şi s-au lungit sfânta biserică, cu un sfânt oltar, cu doo hori înainte şi cu o tindă înapoi, pentru partea fâ-meiască, împodobindu-o şi cu mai multe chipuri ale www.dacoromanica.ro 331 sfinţilor. Cătră anul dela Chr. 1595. măria sa Aaron voevod oblăduitorul Moldavieî, venind pă aceiaş vreme la Braşov, au trecut pă o samă de vreme cu lăcuinţa sa la Aiud, iară cătră anul 1595., întorcându-să înapoi, iarăş pă la oraşul nostru Braşov, cercetând acastă sfântă biserică şi văzând cum că nu este din deplin săvârşită, s-au milostivit şi au dat o deschilinită ajutorinţă aceştii sfinte biserici, cu care s-au ridicat clopotniţa, s-au zugrăvit sfânta biserică peste tot şi pă dinlăuntrul şi pă din afară cu mulţime de istorii ale sfinţilor şi mai pă urmă ajungând în rezidenţia sa în Moldavia, tot în anul aceiaş s-au milostivit şi au trimis un hrisov cu iscălitura mării sale şi a acalor dinpreună cu măria sa oblăduitori ai Moldavieî întărit, cum şi cu pecete stăpânirii sale adeverit, carele aice în copie tradus din limba sârbescă pă românie să alătureză, prin care înalt şi milostiv hrisov orândueşte, ca pă tot anul să să trimiţă la acastă sfântă biserică din vistieria Moldavieî 12.000. aspri pă sama sfintei biserici şi câte 300. aspri la preoţii şi la slujitorii •aceiaş sfinte biserici, hotărând ca acei 12-000 de aspri în tot anul la 6. Dechemvrie (adecă în zioa hramului aceştii sfinte biserici să să întrebuinţeze de a să face pomenire ctitorilor aceştii sfinte biserici, împărţindu-să milă şi pă la săraci) rugându-să ca şi următorii oblăduitori domni ai prinzipatuluî Moldavii, să nu împiedece vre-odată în viitorime acastă milă dela acastă sfântă biserică. Acest legat şi milă domnescă în mulţime de ani din venitul www.dacoromanica.ro 332 ocnelor Moldavii necontenit în tot anul s-au şi trimis la acastă sfântă biserică şi s-au urmat cu acastă milă de cătră ocârmuitorii aceştii sfinte biserici întocmai după sunetul acestui premilostiv hrisov domnesc. Acastă milă şi măria sa Ştefan Gheorghe voevod şi oblăduitori Moldavieî la anno 1654. prin deschilinit hrisov al mării sale l-au întărit [iară de cătră mijlocul vecului al 17-le cu totul s-au părăsit trimitere aceştii folositoare milostenii (din care pricini nu să ştie), însă ocârmuitorii aceştii sfinte biserici nici într-un chip nu au lăsat jos acastă ctitorescă orânduîală şi pănă în zioa de astăzi din mult puţin, ce au orânduit Dumnezeu aceştii sfinte biserici, urmeză ace milostivă orânduîală a fericitului Domn Aaron voevod]. Din acele vecuri, până cătră anul 1744. au avut acastă sfântă biserică din-preună cu poporenii săi linişte şi pace întru toate, slăvind pre Dumnezeu, iară cătră acest an 1744. lăţându-să unaţia în Ardei, mare îngrozire au dat dreptcredincoşilor răsăriteni şi poporeni ai aceştii sfinte biserici, carii văzându-să strâmtoraţi din toate părţile de sila unaţie şi neputând găsi alte mijloace de apărare pornitei unaţii, cher din pronia dumnezeiască însufleţit şi îmi au făcut sfat, având la acastă biserică şi un preot şi protopresviter, anume Eustathie Vasilievicî, om împodobit cu ştiinţe şi cu mare înţelepcune şi au hotărât cu toţii la olalta a trimite o smerită deputăţie la preînălţata împă-tesă şi singură stăpânitoare a toatei Roşiei Elisabeta Petrovna, ştiindu-o de mare protectoră a religiei www.dacoromanica.ro 333 răsăritene şi nădăjduind, că prin înălţime sa, să va mijloci mai cu înlesnire a să dobândi dela preînălţa(ta) noastră împărătesă şi crăiasă Maria Terezia apărare şi sila unaţieî şi aşa fără ace mai mică zăbavă s-au şi pornit însuşi acest sus pomenit protopresviter Eustathie Vasilievicî la Roşia, carele ajungând acolo, au căzut la picoarele acei înalte împărătese Elisa-beta Petrovna, rugându-o, ca să să milostivescâ prin ori care mijlocire înţeleptă a apăra pă acastă sfântă biserică dinpreună cu poporenii săi de pornita silă a unaţieî, închinându-o protecţii înălţime! sale. Acastă preînţeleptă împărătesă cu bucurie au primit rugăcune acestui protopresviter, mângăindu-1, că va face mizlocire şi va scrie la preputernica împă-rătescă mângăere i-au poruncit a să întoarce înapoi, trimeţând prin acest protopresviter şi un crug de cărţi bisericeşti întreg, cu acastă mângăere ajungând acest protopresviter acasă, au mângâiat pă poporenii săi şi i-au scos din îngrijire, care ave. In scurtă vreme după aceia preînălţata noastră împărătesă şi crăiasă Maria Terezia, au trimes înaltul său rescript la dregătoriile locale, milostivindu-să a le porunci, ca să nu îngădue a’să face vre-o silă drept credincoşilor răsăritenî de a trece la unaţie şi nu numai acestor Români, poporenî din Braşov, dară şi tot prinţipatul Ardeiului şi prin acastă milă împărătesc? s-au apărat acastă sfântă biserică dinpreună cu poporenii săf Români de sila unaţieî. După vr-o câţî-va ani, cătră anu(jL749., s-au trimes dela Roşia la acastă sfântă biserică mai multe rân- www.dacoromanica.ro 334 dini de odăjdii bisericeşti, dintru care trei rânduri foarte scump lucrate, pă sama la trei preoţi, cu toate tacâmurile sale prin monaha Elena, fost-a în mirenie cu nume căpităniţa Gherghina din Kiev şi aceste trei rânduri de odăjdii cu toate tacâmurile lor sânt în chipul următori, adecă: 1 rând cu o sfită de catife roşie şi în spate au cina ace de Taină în fir de aur luminat cusută. 1 alt rând cu o sfită pă catife galbănă şi în spate cu Adormire Născătoarei de Dumnezeu, larăş in fir de aur luminat cusută. 1 un rând larăş cu o sfită de, stofă verde şi în spate pă catife roşie Sfânta Treime, tot în fiir de aur cusută şi împodobită cu mal multe picturi şi mărgăritari. Aceste luminate şi împărăteşti odăjdi în tot anul să întrebuinţeză de opt ori, aeecă la înviere Domnului, în ziua dintâi şi a dooa, la Coborâre Duhului Sfânt, la Adormirea Născătoarei de Dumnezeu, la hramul sfintei biserici în ziua marelui ierarch Nicolae, la Naşterea Domnului şi la Boboteză, numindu-să până în zioa de astăzi odăjdiile împărăteşti dela Rosiajsi stau_subh,foarte bună păstrare, dară pă lângă toată acastă bună păstrare, totuşi mulţime annilor aproape de una sută leu adus la oareş care slăbicune şi ori când au avut acastă biserică norocire a să cerceta de persoane cu dregătorii înalte, precum mitropoliţi, episcopi, conziliareş de curte şi de gubernie, mai cu samă aceste împâ- www.dacoromanica.ro 335 roteşti odăjdii leu poftit a li să arăta, precum şi la anul 1817, având norocire oraşul acesta de pre-zenţia înălţatului nostru monarh Franţiscul dinpreună cu înălţata împărătesa Carolina, s-au milostivit a cerceta şi acastă sfântă biserică, precum şi aceste odăjdi împărăteşti ruseşti. Iară cătră anul 1750., s-au milostivit tot acastă împărătesa şi singură stăpănitoare a toatei Roşiei Elisabeta Petrovna mai multe sute de bani a tri-mete la acastă sfântă biserică, precum să găseşte la un ecstract vechi suma fl 13.000., cu care bani s-au repăluit acastă biserică şi s-au ridicat şi un turn pentru cas în frontul aceştii sfănte biserici, pă acăruia faţă s-au scris cu slove de aur mari spre ţinere aminte următoare inscripţie: „Pia Liberalitate Elisabetae Petrovnae Imperatricis totius Rusiae Mono-cratricis invictae, hic sacer locus est renovatus anno 1751.“ ^ Acastă inscripţie aurindu-să în mai multe rânduri s-au păzit până în zioa de astăzi spre ţinere aminte a patroniriî aceştia înaltei împărătese şi să va păstra şi în viitorime. Din acele vecuri până acuma cătră anul 1837. acastă sfântă biserică din mai multe cutremure de pământ au fost ajuns la oareş ce slăbicune, încât boitele sta în primejdie de dărăpănare şi toate cele lalte într-o vechime întunecoase. Drept aceia cu o sfătuire de obşte a poporenilor, s-au hotărât a să prenoi mai întâi numai boitele, dară cercetându-să prin ingineri şi zidurile prin prezur, s-au găsit şi www.dacoromanica.ro 336 acele mal cu samă zidire din anul 1519/20 cu totul slăbită, cum şi ferestrile şi uşile de lipsă a să pre-noi peste tot şi aşa cu ajutorul luî Dumnezeu şi al patronului sfintei biserici marelui arhiereu Nicolae, pănă cătră sfârşitul anului 1839., s-au săvârşit aceste toate, apoi şi petrile dela podişul biserici tocite fiind de vechime, s-au prenoit peste tot şi cu reperaţiile aceste s-au cheltuit din bunumul sfintei biserici peste 1100# şi foarte s-au micşorat capitalul sfintei biserici, încât cu greu să mai poate înainta altele, ce mai sânt de lipsă, precum templu, amvonul şi scaunul arhieresc şi toate stranele, care din aşa multe vecuri cu totul s-au putrezit şi înegrit, încât fiinţa lor cu totul ş-au perdut-o, despre care s-au şi făcut cercare de cumva s-ar pute prennoi, însă nu este putinţă de a să mai îndrepta aceste cevaşi prin reparaţie, decât cu totul din nou trebuesc a să restatornici, pentru a cărora prenoire după o făcută cercare cu deschilinită iconomie trebuesc aproate de # 1400., de a să cheltui şi mai scoţind o asemene sumă din capitalul sfintei biserici, cu totul să nimiceşte puţintelul capital rămas al sfintei biserici, Încât s-ar pute sminti şi împiedeca tare scoluţele româneşti,care le ţine şi le ajutoreză acastă sfântă biserică şi şi celelalte cheltueli, care pă tot anul are sfântă biserică neapărat a le ţine, pentru aceia despre restatornicire şi prennoire acestora să însăcineză ocârmuitorii ai aceştii sfinte biserici, ca să mizlocescă oareş-care ajutorinţe dela pravoslonici noştri creştini, îngăduindu-să ca pe benefactorii ce www.dacoromanica.ro 337 vor dobândi la acastă ajutorinţă, să le petrecă numele acelora la .pomelnicul cel mare al sfintei biserici spre de-apurure pomenire. Copia hrisovului lui Aaron voevod, tălmăcit din limba slovenescă. In numele Tatălui si al Fiului si al Sfântului 3 * Ducii, Troiţă’de o fiinţă şi nedespărţită, singur robul Stăpânului meu Domnului Dumnezeu şi Mântuitorului nostru Is. Chr. a Sfintei Treimeî fiinţă. 3 Io Aaron voevod din mila lui Dumnezeu stă-pânitorî pământului Moldaviei, din a domnii noastre bună voinţă, din inimă curată, din toată o noastră milă şi din ajutorul lui Dumnezeu, cum şi cu bla-goslomenie a trei scaune arhiereşti a Moldaviei chir Mitrofan mitropolitul Sucavei, chir Nicanor episcop Romanului şi chir Mardarie episcop Rădăuţuluî şi după râvna domnii noastre şi a iubitorilor de Chr. sfetnici si credincosi boeri ai domnii noastre, fiind că zice zidiţi sfinte biserici hram dumnezeesc si 3 3 ascultaţi scriptura sfinţilor apostoli, cine ajută sfintei biserici sufletului său ajută, aşa dară domnia noastră văzând oare când o sfântă biserică înainte cetăţii Braşovului, cu numele Scheî, care de oare carele mai înainte săpânitori frate al, domnii noastre Io Petru voevod, ce îi zice Cercel, stâpânitori al pământului şi a toatei Ungrovlahiei s-au început a să zidi în numele sfântului arhiereu şi făcătorul de de minuni Nicolae şi neputându-să săvârşi în zilele mai sus pomenitului domn, pentru aceia domnia noastră văzând acastă biserică si în zilele noastre j 22 22 www.dacoromanica.ro — 338 — nesăvârşită, ca toată strădania, din toată inima şi din tot sufletul domnii noastre şi cu ajutorul lui Dumnezeu o am săvârşit şi împodobit-o, ca să să numescă şi domnia noastră ctitor nou la acastă mai sus scrisă sfântă biserică, aşadară domnia me din putere dumnezeiască am mai împodobit şi sfânta biserică şi toate dechisurile, pă lângă care mai facem danie, ca să aibă din anu în anu câte 12.000. aspre spre a să ţine în tot anul hramul sfintei biseiici, mai dăm şi 300. de aspre asemene şi preoţilor, diaconului şi la patru coratoii şi patru slujitori ai biserici, cari vor sluji_la acastă sfântă biserică, ca să aibă pă tot anul cum şi câte un rând de odăjdi, care asemene în bani li să va plăti, pentru aceia dar voi sfinţilor preoţi, pă cari Dumnezeu vă va alege, ca să slujiţi la jertfelnicul aceşti sfinte biserici, pă toţi vă rugăm în numele lui Dumnezeu, că să fiţi datori a ruga pă milostivul Dumnezeu pentru sănătate domnii noastre si a celor dela Dumnezeu dăruite noao odrasle şi mai vârtos şi pentru ertare păcatelor a strămoşilor, moşilor şi a părinţilor noştri şi pentru ertare păcatelor a mai sus pomenitului începători zidirii aceştii sfinte biserici domnul Io Petru voevod şl să să scrie în sfântul pomelnic, pomenindu-să la dumnezeescul jertfelnic şi pă tot anul la 6. zile a lunii luî Dechemvrie să să ţie praznicul, făcându-să şi denie la sfânta biserică pentru pomenire, până când va ţine acastă sfântă biserică şi colivă să să facă tot dintr-a noastră milă, urmându-să în vecii vecilor. www.dacoromanica.ro —• 339 Acastă milă dumnezeiască este din însuşi voinţa atât a domnii noastre Io Aaron voevod cum şi a credincoşilor fii ai domnii noastre Bogdan voevod şi credincoşilor boerilor noştrii, adecă: pan Gheorghe dvornicul ţârii de jos, panu Cărste dvornic ţării de .sus, pan Vasilie şi Lupul pârcălabii. Nemţului, panu Codre şi Ile pârcălabii Romanului, pan portarul Sucevii, panu Ene posteluicul, panu Cîomârtan spâtaru, panu Călugărul vistiernicul, panu Stamatie stolnic, panu Cocicîaşnicul, panu Tanasie comisul şi a tuturor credincoşi boiari ai noştri ai Moldoviei mari şi mici şi după săvârşire vieţii noastre ori •carele va fi orânduit dela Dumnezeu a fi următori tronului nostru, s-au din familia noastră, s-au ori care va alege Dumnezeu a fi stăpânitori pământului nostru al Moldoviei, să nu aibă voe a strica acasta -danie a noastră, decât să o întărescă ca si milostivul Dumnezeu pă dânşii să-i întărescă a domni în pace şi în linişte şi spre mai multă întărire s-au întărit acasta cu însuşi pecete a domnii noastre şi prin credincosul boerul domnii noastre Gheorghie Crăciun marele logofăt s-au scris, rămâind şi în vistieria noastră asemene un exemplari. Scris-am cu Erimie Băsenul în Iaşi la letul dela zidire lumii 7103. Noemvrie 28. dJa Chr. 1595. Acîastă hronologie a sfintei biserici şi hrisovul lui Actron vodă s-au prescris aice în acest protocol al sfintei biserici la anul 1842. de Dimitrie Cepescu reprezentaşi la adastă sf. biserică. 22* www.dacoromanica.ro Index. A. Aaronu voevod 319. 321. 327. 331. 332. 337. 339. Âlbăţ. Dumitru — 48; Albeţ. Hriste — 237. Albu (?) Ian6 75; ----. Stan — 75. 88. Ald<§ 77. 88. Alduli. Mane — 72. Ancuşei. Flor<§ — 235. Andrei. 71. 82. 86. 114. Anglielache 217. Anthini archiep. şi mitrop. Ungrovlahieî. 41. 43. 45. 47. 49. 50. 51. 52. 56. Apost(ol). Părvu — 81; ------. hag! Radu — 81. Arsenie al patrule. 210. 211. Atlianasie archiep. şi mitrop. Ardealului. 8. 9. 10. 11. 17. 25 30. 31. 32. 34.’ 35. 176. 180. Avram. 7. Avrig&iul. Dumitru — 82. B. B . . . . 114. Bacica. vlădica Visarion — 192. Bad(£). Gheorghe — 77; -------. Văsiî — 77. Bădigău. Stanciu — 7. Badiu. Stan — 81; BadîuL Stan —234;- Văsiî— 88. Balaş. Stan — 77. Balasa. 119. 124. www.dacoromanica.ro 342 Băniţ. Dan — 79; Baniţu. Ion — 235; Baniţul. Ion — 81. Banoli. Andriîaş — 11. 13. Banul. 7 Barau. Flor<5 — 53. 55. 70. 85. 91. 92. 93. 95. 96. 98. 99 100. 101. 102. 105. 107. 109. 111. 114. 116. 117. 118. 119. 121. 122. 124. 125. 127. 128. 129. 131. 133. 155. 189. 260. 266; ---. Thodor. — 193;------. Vasilie — 260. 261. 263. 265. 266. Barbu. 80. Bărdigan. Oprd — 76. Bărdigaz. Mihail — 79. Bariţu (?) Stoica — 75. Bârsan. 79. Basarab. 318. 330; Băsărab. Negul-voevod — 30. Băsânnl. Erimie 339. Beşte. Dumitru — 79. Betâgu. Opr6 — 78. Bidu. Ioan — 73; Bidîu. Stancîu — 76; Bidlul. Radu — 7. Biiancu. Simion — 244. - Binţulu. Vasilache — 76. Bird. Jlie — 175. 219. 237. 240. 245. 289. 296. 299. 306. 307; -----. Toder — 78; Birt. Ilie — 242. Bîrdă. Radu — 7. Birtâ. Micu —88; ------. Opre —74. 87;--------.Radu— 7; Birtu. Chivu — 80; -------. Micu — 80. Bleş. Dumitru — 78. Bobit. Dumitru — 80. Bodâ. 7. Bogdan. Ion — 77; --------. Mihaî — 81; ------ voevod 339. Boghina. Dumitru — 79. 81; ---------. Ion — 79. 88. 235; -----. Radul — 81. f Boghici. Opre — 88; Boghicî. hagi Radu — 81. 237. 256; -----. Ion — 81. 237. 262;----. Petrul — 74; ------. Ştefan — 81. Boîagiu. Dumitru — 75. 87. www.dacoromanica.ro — 343 — Boris. 232. -----. Nicolae — 70. 219; ------. Nicolaev — 223. Boszner. 102. Botă. Dumitru — 6. Bou. Ioan — 6. Brăgan. Toma — 78. Brăil. Dumitru — 6; -------. Văsiî — 8. Brăncîa. Radu — 88. 235; Brănce. Toader — 6. 77; -------. Voîcu — 79. Braşovăn. Andrei — 73. Bratu. 86. 114; BratuL 71. 72. 86; ----. Opre — 80. Brencî. Văsiî — 78. Buburuze. Pătrul — 70. Bucur. 73. 78. 82. 204. 206. 264. 298. Buda. Radu — 78; ----------. Stan — 78. 88. Bude. Dumitru — 77. Budimţchi. vlădica Vasilie — 192. Bunghez. Radu — 88; -------. Stan — 75. 77. 88; Bunghiiz. Văsiî — 78. Burdilă. Dumitru — 78. Bureţi. Voicu — 74. 78. 87. Buştă. Negoe — 6; ---------. Pătru — 6. Buză. Văsiî — 8. Buze. Dumitru — 78. Buzoiu. Coste — 76. 88; Buzoniu. Coste — 78. C. Căciulă. Radu — 75. Calinic Mireon — 1. 2. Călugărul. 339. Calutu. Toader ■— 88; -----. Văsiî — 7. Căni pan. Gheorghe — 78. Câmpnlungăn. Stoica — 73; Câmpulungîan. Ştefan — 76. www.dacoromanica.ro — 344 - Cantacuzino. Gheorghie ■— 90. 134. 135. 136. 137; ---------. Mihaî — 39. 41. 46. 47. Casapu. Hriste — 147. Căpitâniu. Vasilie — 76. Carol. VI. 137; Caroli, 67; Carolus. 84. Caroliua. 335. CărstS. 48; 74; 339. Cătană. Gheorghe — 78; --------. Necula — 76; -------. Radu — 76. 77. 82. 88. 235. 240. 262. 278. 279. 281. 283. 284. 287. 289. 296. 299. 301; --------. Statie — 313; ----. Toder — 36. 81. 88. Cazan. Dan — 237. Cepescul. Barbul — 81. 237; --------. Dimitrie — 339. Cercel, hagî Ion —-81. Chicliinban. Stan — 79. Chifes. Gheorghe — 248. 250. Chilum (?). Radu — 217. Chirilac. Dumitru — 76. Chirilovicî. episcopul Sofronie — 275. 277. Chim. (vezi Găitan) 267. 268; ---------. Lazar — 80. 81. 219. 223. 233. 240. 262. 267, 268. Cliîucluu. Stan — 79. Chivuţul. 77. Chriszto. 109; Christof. 143. 145; Christoff. 95. 98; ChristofU. 145; Christoph. 101. 107. 111. 115. 116. 118. 119. 120. 121. 123. 124. 125. 127. 128. 129. 131. 145. 203. 222; Christov. 147; Criştof. 145; Kristof. 98. 102; Kristoff. 94. 96. 98. 105. Cinipoiaru. Dumitru — 77. Clomârtan. 339. Ciorăcoiul. Bârsan — 7. Cîuciul. Stancîu — 80; --------. Văsiî — 76. Clurcu. Ion — 219; hagî 237. 240; Clurcul. hagî Dumitru — 219. 223; -----. hagî Radu — 81; -----. Tudor — 81. -----. Todor — 237. www.dacoromanica.ro 345 Clain. 163. Climent episc. Rîmniculuî. 187. 188. 192. 193. Clinei. Radu — 6. Closius judeţul. 220. Clupu. Stan — 78. Cocoş. Ion — 8. Codre. 339. Coinac. Bratu — 82. Cojocar. Ştefan — 80. 88; Cojocarîul. Ion — 235; Cojocaru. Ion — 82; -------. Micu — 82. Coleş. Opre — 73. Coman. 75. 80. Comşa. 72. 86; --------. Radu — 73. Constandin. (vezi Costandin) 79. 286; ----------' zograv sin Ilie Popovicî. 298; Constantin zugr. fiul luî Ilie Popovici 296; ------ voevoda 15; -------. Ioan — 289. Corbea. David — 17. 21. 22. 23. Costandin. 70. 80 174. 203; --------- voevod. 15. 16. 157; ----- al jupunesiî Stăncuţeî. 243; -------. Ion — 81. 237. 240. 262; Constantin. Ştefan — 75. Cotete. Stan — 7. j Crăciun. 75; ------. Gheorghie — 339. Crai. Ion — 7. Creţiul. Micul — 74; Creţu. Dumitru — 80; Creţul. Petcul ’ — 235. Criner. (vezi Kriner Lackalner) 120. Criste. 81. Croitor. Candăr — 75; ----------. Constandin — 78; ---------. Mogoş — 75. 88; Croltorlu. Albu — 6; ----------. Hristd — 7;’------. Radu — 7. 79. Csapaj. 106. ' Cucu. Negus — ,77- 88; ---------. Stan — 76. 88; Cuptor. Stroe — 78. www.dacoromanica.ro — 346 — D. Datco. Siineon Popovicî — 299. Damaschin episcopul. 65. 138. 142. 176. Dan. 6; ------ sin Dan 74. 87; ------. Ioan— 279. 281. 283. 284.296.299;-------. Radu —76. 77; -----. Vlad — 82. Daniil mitr. Ungrovlahieî. 57. 60. 64. 66. Dărban. Cărăman — 80. Dărjan. Brăil — 78;------. Dumitru — 76; -----. Mihaî — 78. Datcn. 226. 228. 229. David. 77. Dimitrie. 82; 270. 272. Dionisie. (vezi Novacovicî) 65. 66. 257. 266. Dobre. 71. 85. 114. Dobrică. Sava — 71. Doghier. Văsiî — 71. Donie. Flore — 74; ------. Necula — 74. 87; --------. Radu — 6. 74. Dositheiu patriarchul Ierusalimului. 34. 37. Drăgan al Laţculuî 6. Drăghici. Andriîaş — 175. Dragomir. 75. 80. Dragoş. 189. Drant judeţul. 91. * Duma. Dimitrie — 70. 223. 232. 240; ----------. Gheorghe — 284. 285. 296. 299. 300. 301;-----. Radu — 71. 1-73. 174. 177. 188. 191. Dumbravă. Radu — 72. Dumitru. 6. 74. 80. 86. Dusaica. Bucur — 78. E. Elena. 322. 334. Elinec. 217. www.dacoromanica.ro — 347 — Elisabeta. 322; -------- Petrovna 321. 322. 323. 327. 328. 332. 333. 335. En& (vezi lenea) 326; 339; --------. Ion — 81. Erş. Voina — 73. Evghienie. 215. Eustathie. (vezi Gridovicî) 151. — 177; 212. 213. 218. 222. 226. 229. 232; Evstatievicî. D. 313. F. Făină-bună. Văsîî — 6. Fertul. Ioan — 6. Ficter. baron — 105. 106. 107. 108. 110. 113. 115. 116. Fioroîu. Opr<§ — 81. FIor& (vezi Baran Flore) 53. 61. 89. 104. 141. 150. 151. 153. 159. 160. 168. 169. 185. 198. 267; --------- sint Radul Donie 74; — fratele luî Costandin al jupunesiî Stăncuţeî 243. Florian. (vezi Flore) 106. Floriul. Opre — 266; -------. Şandru — 81. Fioroîu. Opre — 237. Florya. (vezi Flore) 114. Flutur. Crăste — 78. Fogoroş (?). Bucur — 289. 293. Franţiscul. 335. Fulga. Dtlmitru — 7. 78. 81. 88; -------. Toader — 75. 88. Furnică. Stan — 80. Fuste. Bucur — 8; -------. Dumitru — 81. G. Gabăr. 78. Găitan. Chiru Lazar — (vezi Chiru) 237. Găitănar. Pătru —’ 87; Găîtănarîu. Pătru — 6. 74; —•—. Radu — 7;--------------. Vlaicu — 7.; Găîtănaru. Ilie — 235. www.dacoromanica.ro — 348 — Gaîtengher. 216, Gămule. Ion — 77; Gămule. Ion — 88; ----------. Dumitru — 75. 88. Găurincă. Văsiî — 71. 184. George. 279; Georgi. 114. Georgie doktor. 98; Georgius doktor. 93/94. 95; Gkeorgke. 80; Gheorghe. 215. 217. 280;-----. Pătru -—81; 339;--------hagî zet Radu. 81;-------sin Radu Iorga. 81;------- hagî Radul. 262 281.283. 284; ------- fiul lui Dumitru Hărs. 254;---- fiul lui Dumitru Duma. 284; Gheorghi. 10;----------- sin prot. Flore Grid. 70. 85; Gheorghie. 80. 81. 273; --- (Hărs). 3; —sin Dumitru Hărs. 257; -----al jup. Ioan Lebul. 296;-------sin popa Dumitru Duma. 285; —■— hagî Radu. 256. 279;----hagî Radu Inaş. 257; Ghiorghi. 73. 87. ’ Glienadie. 171. 172. Glieneş. 216. Gherghina. 322. 334, Ghica. 79;------. voevod Grigorie — 155. 156. Ghinibăsan. Comsa — 73. » > Gliiorma. Văsi — 75. Gîanână. Ion — 76. Giuvolcâ. Patru — 76. Gogonatu. Stoîca — 79. Golcomau. Radu — 75. Gonce. Toma — 263. Govna. Bârsan — 77; —■--------. Fiord — 289; ------. Necula — 235;--------. Opre — 75. 88; -----. Văsiî — 76. Grancd. Ioan — 73. Granţa. Văsiî — 76. Grecu. 223;-------. Ioan — 313; Grecul. Ion — 219; -------- hagî Ioan — 81, 237. 240. 262. 279. 281. 283. 284. 286. 296. 299. 301;-----. Panii — 75. Grid. Dumitru — 282. 284. 292. 296. 299. 301;--------.Fiord — 70;-------. Gheorghie — 70;---------. Ioan — 74. www.dacoromanica.ro — 349 — 175; -----. Opre — 86;'-----. Petru — 80. 279. 281. 282. 284. 290;-----.Petru Iosifov— 232;------Statie — 61. 85. 173. 174; -. Văsiî — 175; -----Vasile — 61. 64. 74. Gridovicî. Eustathie — (vezi Eustathie) 179. 188. 211. 212 Grigorie vodă. 159. 163. Groful.^Pătru — 75. 76. H. Hacizi. Gavriil — 219. Halăr. Ioanes — 222. Hamăltui». 191. Hărbe. Radu — 7. 87; --------. Stan — 79. Hărbu. Dumitru — 78. Hărs. George — 173. 177. 188. 208; Hdrsu. George — 2. 3. 207; Hrâs. Gheorghi — 175. 188; Hărs. Gheorghe — 254. 257. Herbert. Samoil —- 214. Herbia. Toader — 235. Hercz. Gheorghe — 202; Herţ. Gheorghi — 179. Herte. Gheoghe — 88; Hertul. Gavriil -— 7; Hertul. Patru — 78; Hirtul. Radu — 78. Hogd. Stan •— 78. 88; -------. Todoran — 6. Horgidan. Radu — 6. (vezî Orghidan) Hrădoiul. Alde — 72. Hrăs. Dumitru — 175. Hrăste. Gheorghie •—• 71. 219: Hrâs tul. Ghierghi — 77. Hristiauu. Simeon — 197. Iacov. 79. Ianaşu. 81. Iarca. Coste — 76. 88. Idolii ir. 86. www.dacoromanica.ro 350 lenea, (vezi En£) 319. 330. Ignatie. 134. 135. livan. 114. 11 e. 339. llie. (vezi Bird Ilie) 262. 279. 281. 283. 284. 286. 301. Inaş. hagl Radul — 219. 223; ---------. Apostol hagi Radu — ’ 81. 237; -------. Ştefan — 232. 279. 281. 283. 284; ------. Stoica — 6. Inaşu. 74; ---------. Petcu — 174; ------. Petru — 74; --------. Gheorghie hagî Radu — 237. 240; ------. Stan — 7. 73. 74. 87; Inaşul. hagî Şandru — 219; Inăşoiu. Petcu — 219. lnochentie episc. Rîmniculuî. 149. 151. 153. 154. 159. 160. 161. 168. 169. 170. 171. 177. înţes. 225. ? Ion. 32. 53. 55. 72. 76. 77. 79. 80. 86. 87. 114; ------- fiul prot. Stoica. 313; —■—- sin pop. Vasilie Grig. 74; ------. Todor — 296. 301; Ioanu. Irodios — 81; --------— zet Savu. 78. ' Ioanov. Ştefan — 70. 228. 231. 240; 294. 295. IoanOYici. Constandin — 270. 273; ------------. Ioan — 281. 283.284.287. 296. 299. 301; --------. Radu —73; -------. Ştefan — 294;-----------. metrop. Belgradului sîrbesc Vichentie — 173. 179. 181. 183. 188. 193. 197; Iva-novici. Ioan — 279. Ionaşc. 72. Iordaki doftorul, (vezi George) 110. 113. Iorga. Gheorghe — 81; ------------. Ion — 77; --------. Radul — 175. 266; --------. Stan — 7; --------. Vlad — 7. Iosif. 79. 88; -------. Petru — 240. Ioyan. 172. Ipofsios. 190; Ipopsifios. Climent — 182. 183. Îrb6. Radul — (vezi Hărbe) 74. Ivan. 65. 183; -------. Dumitru — 237. 263. 279. 281. 284; ------. Theodor — 289. www.dacoromanica.ro — 351 — J. Jambrecovici. 216; Iambrecovsci 216, Jipa. (vezi Sipa) 55. 61. 62. 64; -----. Ioan — 328. Jitar. Stan — 73. Judele. Ion — 78. K. Karner. 99. Kasoni. 144. Kenihzeh. 89. Kis. Ghîurca — 125. Krener. (vezi Criner) 117. 122. 125; Kriner. 126; Lackalner — 113. 115. Kyrul (1) (vezi Găitan) 224. L,. Labăş. Radu — 82; Labeş. Todoran — 78. Lai. Dumitru — 78. Langaş. Coste — 74. 78. 87, --------. Radu — 78. Lazar. 79; ------ cneazul Bulgarilor. 318. 326. 330;------. Ioan — 6. Lăzâroîu. Dumitru — 74. 77; Lăzăraîul. Dumitru — 87. Lazul. Necula — 82. Lebu. Gheorghe — 75. 77. 88. 296. 297. 301. 302. 311. 312; ------. Ion — 81. 237. 240. 262. 286. 289. 296. 313; ------. Micu — 76; ------. Toader — 76; Lebul. Flore — 77. Leîu. Ion — 76; Uu. Ion — 88. Leopold I. 29. 67. 83. 94. 96. 126. 180. Local. 216 Loga. Teodor — 87; ---------. Toadăr — 74. Lucălet. Radu — 77. y Lupa. 114. Lupan. Ioan — 73;---------. Negu — 78;-------Petru — 75, ' Lupu. 73. 87; Lupul. 339. www.dacoromanica.ro — 352 — M. Măcelarîu. Velican — 7; Măcelctrîul. Arsenie — 234. Măciucă. Stoica — 79. 88. Mălai. Stoica — 77; Mălaia. Stoica — 87. Mămăligă. Vlad — 7. Mămulă. Bucur — 80. Man. 80. Mănăilă. 71; Mănăil. Toder — 77. Mane .... 74; Mântui. 71. Manole. 6. 74;--------. Ghiorghi ■— 81. 219. 237;---------. Stoica — 87. Mânu. 74. 86. Manuil. 114. Mănzu. Ion — 75. 77. 78. 88. Maree. Sava ■—■ 63i 64. 71; Marcîa. Pătru — 82. Marco. Dimitrache Ioan — 268. 270; Marcu(s). Ioan Ionovicî — 289. 313;------. Văsii — 78. 88;------. Zamfir — 267. 268. 270. Marilarie episcop. 337. Mărgărit. 1. Maria Terezia. 321. 322. 333. Marin. Radu — 78. Mărtin. Dumitru — 77;---------. Radu — 78, Mărze. Radu — 7; --------. Toder — 77. Măşucoiu. Văsii — 77; Muşicoî. Ion — 80; Muşucoîu. Văsii — 75. , Măsurător. Opr<§ — 75. Maţ. Opre — 75. Matei. 72. 86 114;-------al Laţculuî. 6; -------. Radu — 73. Măţog. Barbu — 75. Matulaî. 190. 191. Maxim vlădica dela Vruşet 192. Meletierici. Nicanor — (vezi Nicanor) 194. Mesotă. Ion — 75. 76. 88;--------. Vasii — 76. t 7 www.dacoromanica.ro 353 — Meşter. Gligori — 79; --------. Mărtin — 79; --------. Vlad ’ — 79. Metliodie episc. Buzăului 2. 4. 207. 208. Mich aii din Kisfalve. 106. Micu. 79. Miliai. 82. 326. 330; -------- Viteazu — 319. 330; --------. Radu — 78; Mihail. 85. 319. Miliia. Stoica — 75. Mină. 0pr6 — 78. Mirean. Bucur 289;--------Văsiî. — 79. Misail episc. 2. 3. 207. 208. Mititică. Necula — 76. Mitrofan metrop. 58. 337. Moarcăs. Dumitru — 6; --------. Ion — 262; Morcăs. Dumitru — 79. Mocan. Gherghi — 77. Mogoş. 98. 101. 103. 108. 113. 117. 120. 125. 126; Mogoş. Vasiliu — 71; ------. Vasilievicî — 171. Moîsi. Pavel — 212. 219. Moldovan. Roman — 7;----------. Văsiî — 7; Moldovenii. Ion — 76. 237; Moldovîan. Ion — 81. Morar, ţoan — 77; Morari. Radu — 7; Morarul. Ion — 75. Mucă. Crăcd — 79; Mucîa. Crăciun — 88. Muntăn. Bratu — 79; •---------. Ion — 79; -------. Nicolae — 81;-------. Stoica — 75; -------. Vlad — 77; --------. Vlaîcu — 75; Muntenîu. Radu — 76; ---------. Toder — 77; Muntenu. Cărste — 235;-----------. Dumitru — 6; ----. Mărtin — 6; --------. Stan Mihai — 85; ---. Radu Mihaî — 6; --------. Voîcu — 7; Muntdnul. Stan — 70. 75. 76. 219; Muntîan. Negul — 7. Muşat. Gheorghi — 235. Muşoi. Gheorghi — 81. N. Nan. 80; -------. Dumitru — 63. 64. 70. 85; -----. hagi Ion — 262; -----. Todoran — 78. 88; ------. Văsiî— 175. 23 www.dacoromanica.ro 354 — Napostâ. Vlad — 75. Navr6. Ioan — 78. Neagoe voevod. 318. 319. Necula. 99; ------. Stan — 80;--------. Niculae — 243. 244. Nedelcu. Simeon — 81. Nîsgoe. 86; ------ voevod (vezi Neagoe) 326. 330. N6gul. 87. Neguş. Sandru — 74. Neguţ. Şandru — 81. Neofit metvop. Ungrovlahieî. 207. 209. N6tedu. Ion — 79. Nicanoi* (vezi MeletievicT) 183. 189. 190. 337. Ni col 287; Nicolae voevod. Alexandru -— 57;----------------- voevod. Constandin — 156. 208. NilVr. Mihael — 325. Nistor. 79. 80. Noilu. Stan — 78. Novac. Matei — 75. Novacoviei episc. Budiî şi Ardealului. 266;--------. Dionisie. 231. 232. 246. 247. 257. 259. 262. 263. 265. O. Oana. 80. Odriianu. Dumitru — 76. Oltenii. Mane — 82. Onas. 82. i Oncănu. Opre — 76. Opte. 38. 72. 73. 80. 114;----------. Mihail Grecu — 78; -----. Rado — 78. Orenghi. 217. Orgliidan. Radu — 75. 78. 88; ------. Savvu—-235; --------. Văsiî — 76. 78. 88; Orghiden. Văsiî — 88. Oţoţol. Toader — 82; --------. Văsiî — 75. www.dacoromanica.ro 355 P. Pădure. Micul — 235; -----------. Radu — 70. 85. 88; --------. Toder — 76; ----------. Văsiî — 77. Paisie archimandritul Ierusalimului. 210. 241. 253. Păligrad. Dumitru — (vezi Peligrad). 75. 88. 222. 226 ;------. Opră 235; -------. Petru — 81. 262; -------. Stan — 7; -----. Văsiî — 77. Pana. Stan — 79. Pancof. Opre — 75;---------- Radu — 75. Păpar. Stoica — 78. Părgariu. Domşa — 72;-----------■. Stoica Ţuţă — 72. Parthenie patriarchul Ierusalimului. 250. Părvu. 86. Păşcălat. Ion — 77. Pascul. 80. Pataki episc. 112; Paiachiî. 134. Patraşcul vodă. 326. 330. Pătru. (vezi Petru). 85. 87; Pătrul. 6. 79. Pavel. 120. 122; -----. Opre — 77. 88; -------. Stancîu — 77. Pepinu. Dragomir — 79. Perja. Dumitru — 79. Pernă. Ion — 76. 235; Pierne. Glieorghe — 74;---------------. Voîcu — 75. 88. Petcu. 13. 14; Petcul. 61. 80. 85. Petrovici. metrop. Moisi — 138. 140. 142. Petru, (vezi Pătru.) 75. 80. 247. 275. 318. 325. 329; ------ voevod Cercel. 319. 326. 330. 337. 338. Picîcu. Vlad — 72. Pintă. Micul — 75. Pitiş. Radu Stoica — 289. Plăiaş. Lupu — 73. PIoestanu. Stroe — 76. Ploscă. Glieorghe — 76; -— 75. Necula — 76; --------. Stau 23* www.dacoromanica.ro — 356 — Podorvici. Stoica — 175 Pogăcian. Patru — 7. Popăcîan. Iuga — 78. Popoîul. Iuga — 82. Popovicî. Constandin — 311. 312; ---------. Dumitru — 281. 282. 313; ----—. Ioan vicaris neunifilor în Ardei — 289. 290. 291. 293; ------. Simeon — 301. 313. Postovar I. 71; Postovariu. Stoica — 7. Potloje. Flore — 77. Potochi episc. 203. ţveda. 74; ------. Bucur — 80; -------. Radu — 76. Pricop. 184; ------. Radul — 70. 81. 85. 174. 219. 223. 233. 237. 240. 262. 286. 288. Prişcu. Radu — 77; Prişctd. Ion — 235. Puf. Gherghe — 76. 79;----------. Opre — 7. Pajul. Michail — 100. Pulpaş. Bucur — 81; --------. Opre — 263. Punmd. Dumitru — 7; Pumne. Toder — 80. Purcelu. Ion — 77. Pureee. Dumitru — 74. 75. 87. Puşcaş. Radu — 75; ---------. Radu Crăste — 75;_____________. Vlaîcul — 80; Puşcaşu. Vlaicu —. 82. Putinarîu. Ion — 7. Putori. Văsiî — 76. Pelgrad. hagi Dumitrie — 81. 219. 223. 237. 240. 262;-------. Opre — 82; -------. Petcu — 235; -------. Petru — 279. 281. 283. 284. 286. 289. 296. 299. 301. 313; —________. Stan — 75;--------. Toader — 235. R. Bă . , . Dumitru — 77. Bac. Istfan — 106. Rad. (vezi Radu.) 179. 287. 291. Rădăcină. Părvul — 86. www.dacoromanica.ro — 357 — Rado viei. Gheorgie — 296. 299. 301. 303. 306. 308. 311. 313;------------. Radu — 81. 237. Radu. (vezi Rad.) 1. 2. 57. 64. 71. 75. 76. 77. 79. 80. 81. 82. 86. 87. 89. 114. 116. 185. 189. 190. 191. 192. 194. 195. 197. 205. 207. 217. 224. 246. 291. 292. 293. 313. Răgălie. Barbu — 73. Râjnovenu. Pârvu — 82. Rămniceanul. 190. Răuţ. hagi — 219; -------. Flore — 6; --------. Ion — 75; -----. Leca — 219. 222. 226;-------. Necula — 6. 219. 223. 237. 262.-----. Niculae 82; Răoţă. Radu — 289. Rednic. Atanasie — 270. 271. Reigai. Georgius — 55. 56. Renel. Stoica — 79. Ric. 81; Rid. Stoica — 76; Riclcă. Stoica — 88. Rizia. Ian6 — 184. 185. Robi. Radu — 78. Rodion. (vezi Radu) 210. 212; ------. Dimitrie — 219. Roman. Dumitru — 75. Romc6. Mihăil — 6. Rosoaciu. Ion — 75. Rucăr6. Radu — 75. Rusu. Bratu — 79;--------. Ioan — 80; --------. Radu — 80. S. S . . . Iosif — 293. Săeăroîu. Dumitru — 82. 88. 235; ——. Radu — 73. 79. 87; -------. Stan — 76; --------. Teodor — 78; Săcărolul. Dumitru — 76;------------. Todoran — 7. 88. Săcelen. Dumitru — 77. Samaragi. Vasiliu — 77. Sămbotin. 78; Simbotin. 88. Şandrn. 74. 80;-------. Petru — 289. www.dacoromanica.ro — 358 — Sărbu, Dumitru — (vezî Srăbul). 75; -------. Stoîcan — 78; Sârbul, Ion — 7;---------. Măhăil — 78, Sava, 65; Savul. Stan — 6. Scovardâ. Coman — 76. Scripce. Flore — 76. Scurtu. Opr£ — 77. Secelen. Ion — 77, Şetrarîu. Mane — 7; -----------. Petcul — 8. 61. 70. 237. 262; Şetrarl. Stan — 7, 8, Sfett. Necula — 78; --------. Opre — 75. 77. Sîicu. 8. 10, Simeon 203. 296. Şindilar. Ion — 79. Sipa. (vezî Jipa). 100. 106. Şitrarul, Dumitru — 7. Şoan, Chr. Stoîcovicî — 289; Şoanu. Ion — 235; Sohanul. Ion — 8; --------. Radu — 6; Şuanul. Ion — 174, Soltauu. Iane — 6. Şorodar. Dumitru — 77. Srăbul. Ioan — 7. Stama. Ianachie — 253; --------. Stan — 262. Stamatie. 339, Stau. 71. 73, 80. 82. 186;-----.Ioan—71;-----------. Mănoil — 82;------, N6goe Dumitraşco — 219; Stan. Stan — 237. Stancîu, 76. 80. Stăncuta, 243. 1 Stângaciul. Ion — 78, Stati. 114; Stafie. 64. 70, 89l 141. 142. 313. Ştefan. 80, 137. 138. 139. 140, 157. 158. 164. 166. 168. 292. ■ 293. 303. 308; ------- voevod. Gheorghe — 321. 332. Stinghie. 7.73.87; ------. Ion— 81, 235. 289;------. Radu — 77. 88. 235; Todoran — 79;-----------. Văsiî — 81. 235, Stoica. 3. 72. 73. 74. 80. 82. 86. 114. 291, 293;----, George — 71:--------, Ion — 81. 262. www.dacoromanica.ro — 359 — Stroe. 75;-------. Bad<5 — 76; --------. Radul —82, Ion — 73. Stroescu. Radul — 235. Şuşaica. Bucur — 6. Svet6. Opr6 — 88. Sz... 114. T Tabac. Stoica — 87. Tălvă. Văsii — 77. Tampa. Pătru — 6. Tănasa. 80; Tanasi. Vasile — 70. 85; Tanasie. 339. Ţănţoîu. Crăstd — 79; -------. Radu — 78. Tăntu. Flor6 — 75. 7 Ţar(ă)-lungă. 74;--------. Dumitru — 8. 70. Taomnet. 216. Teclu. Necula. — 80. Tărnpd. 74;------. En6 — 81. 235; ----. Radul — 53. 55. 61. 70. 80. 82. 85. 109. 110. 115. 174. 183. 186. 202. 218. 223.232. 245. 246. 279. 281. 283. 284. 290. 294; Tyampya. Radul —. 120. Th. 184; Theodor. 61. 70. 85. 114. 149. 158. 164. 166. 174. 187. 193. 194. 195. 196. 198. 202. 261. 267; TocLer. 79. 80. 195; Todor. 79. 151. 152. 190. 191. 192; Todoran. 79. 80; Tuăor. 89. 184. Theodosie. 13. 14. 34. 35. 37. 38. 42. 43. Tlioma. 127. 128. Tigae. Ion — 7. Tighi. 180. Tiha. Ion — 79. Tiniişvăi’^nul. Nicolae — 192. Tipei. Stan — 82. Tii’Oii. Theodor — 189. Tiş. baron de — 89. 134. 141. 142. Tocanie. Ioan — 6; -------. Stan — 77. www.dacoromanica.ro 360 Tolisă. Vlad — 79. Toraa. 114; Radu — 87. Tomici. Ion — 79. Trănciu. ------. Radu — 77. Treistar. Mihail — 74. Tsapai. 108. 113. Turbure. Dragomir — 76; ---------. Pătru — 74; -----. Văsit — 76. ' Turcu. Alexandru — 77; ------—. Stan — 73. U Urloîarîu. Todor — 7; ---------. Toma — 79, Ursoiu. Radu — 77. Urzică. Radu — 75. 88. V Tac. Istfan — 100. Vadull. 105. Yales. grof— 150. 159;---------. Franciscus comes de — 163; Valis. 180. 190. 191. 216. Valevţchi. Ştefan — 192. Yaltiter. Ştefan — 218. 220. 222. Yăsălachie. 77. 88; Văsilachiî. 75. Yăscă. Radu — 72. 86. Văsii. 6. 10. 79. 80; -----. Petcul — 81. 237; -------. Voîcul — 82; Vasile. 13. 23. 38. 70. 170; 339. Yasiliev. Eustatie — 226; Vasilievici. Eustatie — 258. 321. 322. 327. 332. 333;---------. Mogoş — 171. Vasiliu. Ştefan — 77. Yătafu. Gheorghi — 7. 46;---------. Ion — 72. 86; Vătaful. Pătru — 61; ---------. Vlad — 86; Vătak. Vlad — 72. Veber. de — 216. Yelinca. Voîcu — 79; Velican. Bucur — 7;--------------. Voicul — 75. www.dacoromanica.ro 361 Yerz6. 62. Yeveriţ. Necu — 76. Necula — 88. Yichentie. 175. 179. 193. Yintilă vodă. 207. Ylad. 71. 77. 85. 114; -----. Ion — 81. 237. 240. 262. 287. 296. 301; Vlăduşcă. 85. Yoicu. Micu — 237. 240. 242. 245. 279. 281. 283. 284. 287. 289. 296. 299. 301. 313; Vojkti. Christof — 91. 92. 93. 96. 99. 101. 102. 105. 107. 109. 111. 113. 115. 116. 118. 120. 121. 123. 124. 125. 127. 128. 129. 131. 143. 145. 146. 147. 149. 174. 210; Voicul. 74. 262; ------. hagî Gheorghe — 81. 219. 223. 237. 240. 262. Yoiculeţ. Stan — 87. Yoina. 80. 235; ------. Ion — 76 235; --------. Radu — 76; Voma — 81. Y Ypopsifios. Ştefan — (vezî Ipopsifios) 140. 143. Z Zalinca. Stan — 87; --------. Todoran — 87; Zelmca. Stan — 6. 74. Zaloghid. Mihail — (vezi Zalomid) 79. Zalomid. Mihăil — 88; ---------. Todoar — 175; Zalomid. Mihăil — 7. Zapisca. Todoran — 74. Zaraful. Dumitru — 74. 78 87. Zărnescu. Dumitru — 76. Zărnovaii. Gheorghe Vlad — 79; --------. Iarca — 6; ------. Ion Vlad — 75. Zgranţa. Bârsan — 76. Zrnădul. 85. Zmărdan. 71. Zota. 108. Zugraf. Irimiîa — 235: Zugravu. Ioan — 235. 23a www.dacoromanica.ro ERORÎ: Pagina 5 cet. oameni în loc de oămenî 7 Radu Badu 8 îndeamnă indemnă ertat retat » înţelesem » » inţeesem 12 va-s vas » » cu » că 14 grămătic » grămătoc > 26 svinţila » spinţiîa > 27 » aeasta » aăaşta 17 33 ceî » ce • 11 » alte al 39 » nu » » na 41 7217 > 7216 75 Ţănţu Ţănt » 85 » rânduîalele » » rânduîaleîe 86 Eu goăman » eu popa Gocman 91 cziitortil » cziitoriil > 92 » » » azsutorul » azsutoriil 97 kurte karte 105 » dumneta » dumnota 109 » kerc » kere 113 instancie instomcie 71 140 Evghenius » » Erghenius 141 întru 2> » » îotru » 160 » scrisoare » » » scriseare » 167 » învaţă în vase » 173 pravoslavnicilor pravoslavnicilor 190 Avgust 16 » » Avgust 15. » 212 llliric Hliric 294 Novembre » » Novebmre » » Ioanov Ioanovicî (g>.f 6><§> (9»TTrg) www.dacoromanica.ro