DOCUMENTE BUCOVINENE DE TEODOR K\I.AX DOC. ! INII V. ' - VOLUMUL I 1507— 1653 * ACADEMIEI#! CERNĂUŢI 1933 Insliluful de Arte grafice şi Ediiură „Glasul Bucovinei“ 17611 DOCUMENTE BUCOVINENE DE TEODOR BALAN DOC. UNIV. VOLUMUL I 150T-1653 CERNĂUŢI 1933 Insfifulul de Arie grafice şi Edifură „Glasul Bucovinei“ 17611 Volumul de faţă a fost tipărit cu cheltuiala Consiliului i Judefean din Cernăuţi. 9nchinai » 9Wajestâfn (Sale Carol II Regele României în semn de profundă supunere cu prilejul anioersării de 15 ani a unirii bucovinei cu România. / PREFAŢĂ. Publica fia noastră de documente bucovinene, din care primul volum apare acumay este rodul unei munci îndelungate. Decând mă găseam la universitate, mă frământase gândul unei publicafi/ complete a documentelor referitoare la Bucovina. Nu mă gândeam să le public euy ci credeam că se va găsi un număr de istorici români din Bucovina, cari se vor ocupa de această publica fie, după părerea mea foarte necesară pentru studiul Bucovinei, care formează regiunea cea mai veche şi cea mai interesantă a vechii Moldove. Dar, parte angajarea mea ca profesor in oraşe de provincie, parte războiul mondial au făcut să nu insist asupra ideii publicării documentelor bucovinene, nici să mă ocup singur de publicarea lor. După războiul mondial am reluat ideia publicării acestor documente şi m’am retras în camera mea de studiu, copiind documente şi rânduindu-Ie cronologic. M* am servit în acest scop de colecţia de documente bucovinene din Tribunalul dela Cernăuţi, care în urmă a fost muiată Ia Arhivele Sfatului din Cernăuţi. Cu ajutorul lor am avut posibilitatea să controlez publicaţiile de documente, ale lui Wickenhauser şi să constat greşelile comise de ei Am mai utilizai din acel Tribunal arhiva fostei judecătorii a nobilimii din Bucovina, zisă „Forum Nobilium“, găsind aici un bogat material de documente moldoveneşti, parte originale, parte copii româneşti sau nemţeşti. Am colindat şi mănăstirile din Bucovina, care posedă un număr de documente destul de apreciabil. Importantă este colecţia de documente a Mitropoliei din Cernăuţi, cele mai multe din ele fiind originale♦ In acelaş limp am supus unui studiu publicaţiile de documente interne, comparându-le cu materialul documentar ce reuşisem să*I VI adun. Am avut astfel adesea ocazie să îndrept greşelile comise sau ivite fără vină în textele publicate sau în documentele utilizate de. mine. S'au găsit şi persoane particulare care s’au grăbit să-mi vie în ajutor, dăruindu-mi sau împrumutându-mî documente ce posedau. Mulţumind cu acest prilej tuturor acelora cari în timpul muncii mele mau înţeles, încurajat şi sprijinit, fin de datoria mea să aduc mulţumirile mele d-lui prefect de Cernăuţi Ion Jaco ban care a luat iniţiativa publicării şi consiliului judeţean din Cernăuţi pentru acordarea sprijinului material, cu ajutorul căruia public volumul de faţă. Ccrnăuji, 28 Noemvrie 1933. TEODOU BĂLAN; BIBLIOGRAFIA. A) Arhive. Arhivele Stalului din Cernăufi-Arhiva mitropoliei din Cemăiiji. Arhiva mănăstirii Putna, B) Reviste. Arhiva istorică a României (B. Hasdeu) tom. I, partea I. Bucu* ieşti 1865. Arhiva genealogică (Sever Zotla) I—II, Iaşi 1912—13. Bukiinui comisiei istorice a României (volumele citate). Convorbiri literare (volumele citate). Leaiopis zaneafii arheograScescoi comisii. S. Petersburg, 1865—1866 (volumele citate). „Neculce Ioan" revistă, Iaşi, Viata românească (voi. cit.). Revista arhivelor, Bucureşti 1925. Anul I. Sbornicul dela Sofia, Sofia 1893, voi. IX. Zapiski odesscago obştestva, voi. HI. C) Căr{i. Bianu Ioan: Documente româneşti partea I, tom. I. fasc. 1—2, 1576—1632, Bucureşti, Carol Gobl, 1907, Bibi. Ac. Rom. Bielous Th. L: Neaskolko russkich i rumunskich gramoi drevnich gospodărie moldavskich. Kolomea 1879. Bogdan Ioan: Documentele lui Ştefan cel Mare voi. I şi II, Bucu·^ reşti, Socec & Co, 1913. Cantemir Dimiirie: Descriptio Moldaviae, Bucureşti 1872, lypogr. curjii. Coriolan G.: Petru Rareş înainte de urcarea sa pe tron şi Petru Pribeagul, Bucureşti 1909, Carol Gobl. VIU Costâchescu Mihdi: Documentele moldoveneşti înainte de Ştefan cel Mare, voi, I şi IL Iaşi, 1931 şi 1932, Viafa Romanească. Cramariuc Gk. P.: Din satele Bucovinei: Corceşiii, judeţul Storojiner. Bucureşti 1931, edil. Curierul judiciar. Dan Dinii ir ie: Cronica episcopiei de Rădăuţi, Viena 1912, edir. Fondului rcligionar al Bucovinei, tipografia curţii. Dan Dimitrie: Mănăstirea Sucevifa, cu anexe de documente a ic. Suceviţei şi Schitului celui Mare, Bucureşii 1923, tipografia Bucovina. Dan Dinii trie: Mănăstirea şi cojnuna Putna, Bucureşti 1905, Caro! Gobl. Dlugosz Johann: Hisforiae polonicae, Opera Omnia, Cracovia 1876, edil. Alcxander Przedziecki voi. III. Ghibănescu Gin: Ispisoace şi zapise. Iaşi 1906 şi urm. (voi. cif,). Ghibănescu Gh% : Surde şi izvoade, Iaşi 1906 şi urm. (volum. cit.). Giurgea Eugen iu N.: Dicţionarul sfaiisfic al Basarabiei, Chişinău 1923, tip. soc. „Glasul Ţarii". Invenfarium omnium et singulorum privilegiorum, litiera rum, dîplc-mafum. Lubefiae Parisiorum 1862, typ. L. Mariinei. lorga N.: Studii şi documente cu privire Ia istoria Românilor (voi. cit.). Karadja C-fin şi Marceli a: Documentele moşiilor cantacuzineşfi din Bucovina. (Extras din Buletinul, comisiei istorice a României voi, X, 1931). Vălenii de Munte 1931. Aşez. Datina românească. Kozak Eugen ADie Inschriflen aus der Bukovvina, Wien 1903, im Selbstverlag. Marinescu Iulian: Bogdan III cel Orb, 1504—1517, Bucureşti 1910, Carol Gobl. Melchisedec: Chronica Romanului şi a episcopiei de Roman, Bucureşti 1874 voi. I. tip. naţională. Nisfor lancu: Die moldauischen Anspiiiclie auf Pokutien, Wlcn 1910, in Kommission bei Alfrcd Holder. Onciul Isidor: Fondul religionar gr. or. al Bucovinei, Cernăuţi 1891, tip. Arh. Silvestru Morar-Andrievici. Popescul QresI: Câteva documente moldovene, Cernăuţi 1895. Stefanelli T. V.: Documentele din vechiul ocol al Câmpulungului moldovenesc, Bucureşti 1915, Librăria Socec & Cc. şi C. Sfetea. Ţelevici Iulian Dr: Istoria schitului Mania va (polon). Liov 1887‘ ediţia autorului, tip. soc. Şovcenco. IX Urechea V. AMiron Costin, opere complete, tom. I. Bucureşti 1886, tip* Acad. Rom. Uricarul de Codrescu, (volum. cil.). Venelin Iurie: Vlahobolgarsküa iii dacoslaveanskiia gramoti, Petersburg 1840. Viiencu Alexandru: Vechi documente moldoveneşti, Cernăuţi, 1925, tip, Miirop. Silvestru (extras din Anuarul Şcoalei Reale sup. ort. din Cernău}i pe anul şc. 1923/24). Viiencu Alexandru: Documente moldoveneşti din Bucovina, Cernăufi 1929, tip, Mitr, Silvestru (extras din Anuarul 54 al Liceului Real ort. din Cernăuţi). Vorobchievici Ipoliî; Sfânta mănăstire Dragomirna, schiţa istorică, Suceava 1908, tip-.soc. „Şcoala Românăf\ Wickenhauser F. ABochotin oder Geschichte der Stadt Cemăuz und ihrer Umgebung. Wien 18f4, Druck von L. W. Seidel, & Sohn, Selbstverlag. Wickenhauser F. A.: Geschichte und Urkunden des Klosters Solka, Czernowifz, 187T, Druck von Rudolf Eckhardt. * Wickenhauser F. A.: Geschichte der Klöster Homor, Set. Onufri, Ho-rodnic und Petroutz, Czernowitz 1881, Druck Rudolf Eckhardt. Wickenhauser Fr. AGeschidite der Klöster Woronetz und Putna, Czernowitz 1888, Druck von Rudolf Eckhardl. Wickenhauser Fr. A.: Geschichte des Bistums Radauz und des Klosters Gross-Skit, Czernowitz 1891, R. Eckhardfsche Buchdruckerei. Wickenhauser Fr. A.: Moldauisch und Russisch Kimpolung, Czer*-■ nowitz Î 891, R. Eckhardt sehe Buchdruckerci, D) Studii apărute în reviste. Bogdan L: Două diserfafii despre începuturile Moldovei şi Ţării ro^ mâneşti, Convorbiri literare 24, 1890, pag. 538—555. Korduba Miron: Zur Frage über die moldauisch-polnische Grenze in den Jahren 1433—1490, în Jahresbericht des k. k, II, Staats* gymnasiums in Czernowitz 1909/10, Czernowitz 1910, R. Eckhardt sehe Buchdruckerei. Marian S. Fi: Biserica din Pătrăuji în Bucovina. An. Acad. Rom. seria II. tom. IX. 1886—T. Onciul Dimitrie: Din trecutul Bucovinei, Convorbiri literare, 1915, pag. 589—606. X Popovid Gheorghe: Cronica lui Ureche despre ocoalele iugaene. Con^ vorbiri liJerare 24, 1891, pag* 1009—1023* Reit Simeon: Documenie slavo-române din sec* XV—XVII, Co* drul Cosminului, anul II şi III, 1925 şi 1926, pag* 429—442, Cernău|i 1927, Insfit. Glasul Bucovinei. Rosetti Radu: Cronica Bohotinului. An. Acad. Rom, seria II. tom. XXVIII. Mem. sec{* istorice, Bucureşti 1905. Szombaihy Josef: Prähistorische Recognoscierungstour nach der Bu* kowina im Jahre 1893, în Jahrbuch des bukowiner Landes^Mu-seums II. Jahrgang, 1894, Czernowilz. Zoiia Sever: Semicentenarul unui document dela Alexandru cel Bun şi al satelor Bănila moldovenească şi Igeşti din Bucovina, 1428—1928* Revista „Ioan Neculce" fascie. VH. 1928 pag. 297-317. ERRATA Pag. Rândul : in loc de : îndreaptă : 32 13 Sizcäufi Şizcăufi 55 34 KcAOAp-k» Kirtc^I'b3 115 8 Minea Mihnca 118 23 Hie Ilea 127 6 ensuis CÎJAJKŞ 127 r 1'opUIHHHS 1’opipHHS 135 33 fiul lui Anuşcăi fiul Anuşcăi 151 2 jinutu . finului rpv---VW acad: îMIBI* #Gu'fc& 1. 1507, Martie 3. Visfermetil Gavril Tohruşanul cumpără dela descendenţii visterni' cului Onişor şi ai fratelui acestuia Băzdâga satul Berindeşti pe gura Costinei, (mutul Suceava» Suret deia Bogdan Vodă. Facem înştiinţare precum au venit înnainie noastră şi înnainle tutu* ror boearilor noştri moldoveneşti Mariica, fata Albului spatar şi nepoţii de soră ai ei Ion şi Nas fa, ficiorii Sarcinii, nepoatei Albului biv spatar, şi earăş Dragna şi sora ei Anuşca, fetele Jurjii, şi rudenia lor Doica, fata Nastinii, şi rudeniile lor popa Ivanco şi frate său Filimon şi earăş rudeniile lor Oancea şi sora lui Marina şi nepoţii de soră ai lor, feciorii Anuşchei, Mjgc/a şi Andreica şi Vârva şi Marfa şi Vlaşin, toţii nepofii lui Onişor vist[ernic|, şi fratele său Băzdâga de a lor bunăvoo de nime siliţi nici asupriţi şi au vândut a lor dreaptă ocină dintru a lor dreapta ocină dintru a lor drept uric un sat pc gura Cos fi nil, anume Berindeştii şi cu moară ce este pe Cosii na slugii noastre credincioase DuJui Gavriil Totruşanul vist[ernic| drept şese suie zloţii tătăraşti şi credincioasă sluga noastră Du*lui Gavriil Totruşanu au plătit toţii acei de mai sus scrişi banii 600 zloţii tătăreşti în mâniile Marii căi, fetii lui Albul spatar, şi nepoţilor de soră ai ci lui Ion şi Nastii, feciorilor Sarcinii, feciorii Albului spătar, şi earăş Dregnii şi surorii ci Anuşcai idelor Jurjii şi rudeniilor lor popii lui Ivanco şi frăţine său Filimon şi earăş rudeniilor lor Oancii şi surorei lui Marinii şi nepoţilor de sora ai lor, fetelor Anuşchei, Magdei şi Andreichii şi Varvei şi Marţii şi lui Vlaşin, nepoţilor lui Onişor vis[fernic] şi frăjine său Bâzdâghei înnainle noastră şi îrmainte boearilor noştri. Deci şi noi văzând a lor bună în vocală şi tocmala şi plată de plină aşijdere şi dela noi am dat şi ani întărit slugii noastre Dumisale lui Gavriil Totruşan vistfernic] pre acel de mai sus zis sat ce este pe gura Cosfinît anume Berindeştii şi moara pe Costina ca săi fie lui dela noi uric cu tot venitul, lui şi feciorilor Tui, nepoţilor şi stre* nepoţilor şi a toi neamul ce sa va alege mai aproape neruşuii nici odinioară în veci. Iară hotarul acelui de mai sus scris sat cc cefe pe gura Costinii anume Berindeştii ca să fie din satele Domnii meie ce sânt supt ascultare scaunului cetăţii Sucevii sa fie cu apa Costinii, T. Baton, Documente bucovineni, 1. — 2 - iar despre alte părji după hotarul cel vechiu pe unde au umblat din veacu, iară diresurile ce au avut Albul spătar şi Onişor vist[ernic] şi fratele său Băzdâga dela strămoşii noştri, dela Ilieaş şi dela Ştefan Voevod şi după acea dela Patru Voevod pe acel de mai sus scris sat Berindeşiii ce este pe gura Costinii pe acele diresuri li^au prăpădii precum ştie Domniea me, pentru aceea nimine nici odată ca să nu aibă a dovedi pe aceste a noastre dăruiri nici cu un feliu de diresuri nici odinioară în veci, pentru aceea este credinja Domnii mele Bogdan Voevod şi credinja tuturor boearilor noştri mari şi mici, eară după a noastră viia(a cine va fi Domnul {arii aceştiea sa nu străcc a noastră danie şi întăritură, ce mai ales să dea şi să întărească, de vreme ce îi este lui danie şi întăritură pentru a lui dreaptă şi credincioasă slujbă şi pentru ca el au cumpărat pre ai săi drepfi banii, ear pentru mai mare credinja şi întăritură acelor de mai sus scrise am poroncit credinciosului boearului nostru Du*!ui Tăufului logofăt să scrie şi a noastră pecete cătră aceasta carie a noastră sa o lege. S’au tălmăcit de Evhghie dascal slovenesc. Let 7267/1759 Cihenar 14. Copie românească, Arhivele Statului Cemăuji, Liber coniracfuum novorum II, pag. 28. Traducerea germană lot aici, pachetul Bcrindeşti şi Liber Granicialium I, pag. 104—106. Un regest la Iorga N. : Studii şi Doc. V, pag. 395. 2. Iaşi, 1508, Februarie 2. Bogdan, Domnul Moldovii, întăreşte mănăstirii Neamţ satele Telebecinţe şi Tristianef dăruite ei de fiul lui Bârlici. f ffl[H[il[o]CTI» s[c]jKII0 A\H EorA*« BoîKO^ r[oCllo]A[A](lli 31 AMU Moaaakkckoh. 3iIAA\CNHT* HHNKAl HC CHA\ AIICTOAV HAUIKĂII KkCkM KTO HA Hk Rk3pHT HAI( HTSMH IPO SCAHIUHT 0>K EA[A]r0Up0H3K0AH p[0CII0Ja[ct]^ KOAlkl HAtlIHAUw KA|'djrhiAl ilp0H3K0Amifi\ilk H m|h|cTHMK H CKTkTFAHA\k CpAH*A\k H HAÎIICA K*AM\ H IVT K[or]A IlOAttlIlIA H lfOT&pk- AHÂH ÎCMM c|K-k]T0MS NALllfAftŞ AlONACTHpŞ NiAlilţKOAtS H,\WK *CT XpAA\k Rk3l«|Cf|Hlf rfoCllOAl·1 K[»r]A H ciufcaj HAUJ«f\' IcS[ca] XjpHCTjA H H+\mt ÎCTk HrbAUHk AAOAfEHKKfc HAUlk fflAKAplt CÎAA \i A^AHIf J1AHA ChIHA EpkAHqA UţCMtt WH A^Ak T*TH XfM NtAVHţKOAlS A\*HACTHp$ tipii AH*X lip'fcA^A*1 HAUIIPO. âAegAHAPA ŞOÎROAkl HA HAM* CÎAO TcAIEf'lHKU'H - 3 - ud Gfριτίδ h CK *μληη[η]λ\η, AP$r*f ceao TpHCT’fewinK iioa IWko- RHHWM, TOI BkCf RhJLUinHCdHHOf \A ICTk TOM$ c[KTk]TOM$ HdllKMS ΗΙΛ\ίίΐΚίΛ\$ AVOHdCTHpS OVpllKk II Ck BkCfAVk Α*Χ*Α^ ΗΕΠΟΑΡΗίΚΝΟ HHKOAIUKE Hd BkKkl, A JfOTdpk CIACiy ΤΐΛίε^ΗΗΗΐ^Λ\Κ ΑΛ KTk WT ογ*Ηχ cropwH no CTdpoA\$ χοτΑρ* γιοκ$α* H3 κΊεκα w>khraah, d ιιαις χΟΤΑρ' TpfCTHMHIIJl·# Λ4 ^Tk HOK^\d fOTdpHdk Hdlli R'kpHkJ GOd-kpItNk flAWk Td$T$A (!) ΛΟΓΟφΕΤΚ Kk R«pXd WT ΛΪΗχ$ΜΑΗΗ npOAIfttH Η Η ΜΗ IlOMEHllJH WT KpdH ^EpOBH WT Ε^ΗΟΓΟ ,\#Kd ΟβχΟΓΟ ΚΕΛΗΚΟΓΟ H3 Hdd\fHdHk WTTOA*fe IlpOCTH Kk «ΛΟγ Hd I^H$ rpBwS 3ΝΑΛΜΚΑΗ8 UţO ÎCTk S CEAO 8 MHX'SMdHH H WT ΚΟΛΟ TOH rpSUIK Λ\0ΓΗΛΑ, WTTOAii Hipltk ΠΟΤΟΚΑ KoTORflţd HdA ΚρΚΗΗΐχβ Hd KOIIAN$ Λ\0ΓΗΛ$ Td IlpOCTH MfpIC ΠΟΛΑ Hi ΛΡ^Γδ Λ\0ΓΗΛ$ KOlIdH#, WTTOA'b Hd $lTOAk l^dpHHH Hd KOllAH* Λ\ΟΓΗΛ$, Td IlpOCTH Hd ΚίρχΚ ΑΗΛΛ Hd SHAAMNAHIH A*VK> WTTOA’k HpOCTH 4\ fioyKOKHNS Hd IlOTOKk ,\ΐρΐχΛ8/Α, ΤΟ ICT XOTdp WT iltHX^MdHH, d WT HHUJHX CTOpWH JIO CTApOMS XOTdpS ί10Κ$ΑΛ H3 B^Kd WJKHΚΑΛΗ, d lld TO ÎCTk K^pd ΝΑΙΗΕΓΟ r[ocnOr\CT]&d BklIlIfllH-CdHHdrO i\\kl KorAdHd KOfBOA u B'kpd KkC-fex corap HdUJHX K. Η. ψί-φ$ΛΛ, B. Π. ^pdrOUJI AK^PHHKi7 K îl, TodA^pd Η Π. HirpHdd ridpKd-AABOB[e| XOTHHCKHX, B. Π. 6pEA\IA H fi. p$HTfLUA ndpKdddBWB[(] NE-ΛΜψίΗχ, B. Π. TUdHAPd HdpKdddEd ΗΟΚθΓρΑΑ*ΚΑΓΟ, R. Π. flpE$p< HOp-Tdpl cSMABCKAfO, B. II. dlorHdd, K. îl J^AHA CHATdpd, B. Π. HcdKd BH-CT-kpHHKd, B. Π. Κθ3ΛΐΗ Uldpiu IJOCTEAHHKd, R. II. ÎTfTpHKd HdlUHHKd, 8. II. KoCTf KptOKf CTOdHHKd, K. II. llfTpHKd KOMHCJ H B'kpd Bkckx EOttp HdUJHX MOAAdRkCKHX ΚΙΛΚΚΗχ Η ΜΑΛΗχ, d ΠΟ IlAMJEAlk JKHROT*k BTO ΒίΑη’ ΦΦΜαΙαΙΡ1* HdlIJEH 3EAUH WT Α^ΤίΗ NdlilHX ΗΛΗ WT HdLilfrO pOAd ΗΛΗ lldKk KOIfA ΚΟΓΟ B[or] HSKEpiT r[OCHOAd]piA\ CklTH HdlllfH 3ΕΛ\ΛΗ MOi\i,dKCKOH TOT Bkl HfnOpSlIlHAk HdUJirO IlOTR^k^iHM dAH BhJ $TRpkAHA TOM# c[R*fc]TOM$ A\OHdCTHpS, d Hd ROdlllSIO Kp’k-IIOCTk H nOTBpk^EHII TOM8 BkCIAlS BklUlf ΠΗ0ΑΗΗΟΛ\0\Μ ΚίΛ^ΛΗ ICMkJ HdU]id\8 K'kpHOiWS ndHS Tk0yTSd8 ΛΟΓΟφΓΓβ HHCdTH H HdLll8 îl fMAT 3dBkCHTH K C<(V\8 AHCT8 HdUJfAl8. Ii H Ci Λ IWH 8 IdCWX Rdf'kjro 3^1 φΐΒ. B. Traducere Iaşi, 1508, Februarie 2. Din mila lui Dumnezeu noi Bogdan VV, Domn Ţării Moldovii. Facem ştire cu această a noastră scrisoare tuturor cari o vor vedea sau o vor auzi cetindu-se, precum s*a milostivit domnia mea din a noastră cucernică milă şi din curată şi luminată inimă şi din a ~ 4 noastră bună voie şi cu ajutorul lui Dumnezeu şi am întărit sfintei noastre mănăstiri de Neamţ, unde este hramul înălţării domnului Dumnezeu şi mântuitorului nostru Isus Hristos şi unde este egumen rugătorul nostru Macarie satul şi dania panului fiul lui Bărlici care a dai acel sat mănăstirii Neam} In zilele strămoşului nostru Alexandru VV. anume satul Telebecinfe pe Şiret şi cu mori, şi alt sat Tristeanef sub bucovină, aceste toate scrise mai sus să fie sfintei noastre mănăstiri de Neamţ uric şi cu tot venitul neclătil nici odinioară în veci, şi hotarul satului Telebeacinfe să fie din toate părţile după vechiul hotar pe unde a umblat din veac, şi iarăşi hotarul Tresiianetului să fie pe unde a hotărî! credinciosul nostru boliarin pan Tautul logofăt, din vârf dela Mihuceani între ele începând dela marginea dumbrăvii dela un stejar mare uscat însemnat, de aici drept cătră sat la un păr însemnat care este în sat în Mihuceani şi de aici movila lângă acel păr, de aici peste pârâul Cotovef la fântână la movila săpată, şi drept peste câmp la altă movilă săpată, de aici 1a coltul {arinii la movila săpată şi drept pe vârful dealului la stejarul însemnat, de aici drept în bucovină la pârâul Derehlui, acesta este hotarul din Mihu* ceani şi din alte părţi pe vechiul hotar pe unde au umblat din veac, şi pentru aceasta este credinţa domniei noastre, mai sus scrisul noi Bogdan VV şi credinţa tuturor boierilor noştri, cr. panului Şlefui, cr. p. Dragoş dvornic, cr. p. Toader şi p> Negrila pârcălabi de Hotin, cr. p. Eremia şi p, Frunteş pârcălabi de Neamţ, cr. p. Şandru pârcălab de Novograd, cr. p. ^4r6ure portar de Suceava, cr. p. Moghila, cr p. Dan spatar, cr. p. Isac visternic, cr. p. Cozma Şarpe postelnic, cr, p. Peiric ceaşnic, cr. p. Cos/e Cârje stolnic, cr. p. Peiric comis şi credinţa tuturor boierilor noştri moldoveneşti, a mari şi a mici, şi după moartea noastră cine va fi domn }ării noastre din copiii noştri sau din neamul nostru sau pe ori cine îl va alege dumnezeu să fie domn fării noastre moldoveneşti, acela să nu răstoarne întărirea noastră, ci sa o întărească acelei sf. mănăstiri şi pentru mai mare întărire şi putere a celor scrise mai sus am poruncit credinciosului nostru pan Tautul logofăt să scrie şi să atârne pecetea noastră la această a noastră scrisoare. A scris Ion» in Iaşi, anul 7016, Feb[ruarie] 2. Original, pergament, partea de jos ruptă. Arhiva mitropoliei Cernăuţi, fascie. 5. O copie germană publicată la Wickenhauser: Woronetz, pag. 188—'190. Altă copie germană, incomplectă, la Wickenhauser: Rochotin, pag. 67. Un regest în limba română, cu - 5 - scrierea greşita de Telebeciuţii şi Tisfeneţii, în revista „Ioan Neculce", fascie. VII, 1928, pag. 169. Documente anterioare referitoare la satul Telebecinfe : 1446 Martie, Ştefan Vodă dărueşfe mănăstirii Neamţului î. a. satul Telibeacinţi pe Seret. Oamenii acestui sat au fost scutiţi de dan, posad, iliş, podvod, deseatina de albine şi de porci, nu vor lucra la cetate, nici la mori sau iazuri. In sat nu vor umbla nici globnicii, pripaşarii, nici ilişarii, nime din ureadnicii domneşti sau din pererubţi. Ti va judeca numai egumenul mănăstirii (Costăchescu, Doc. mold. II, pag. 251). întărirea acestui document din 1447 Aug. 22 de Petru Vodă. La scutiri se adaogă că nu vor plăti la jold, iar oamenii domneşti, Intre cari se amintesc in plus osluharii, nu le vor lua nici gloabă, nici frefina, iar călugării îi vor judeca în toate chestiunile, fie furtuşag sau duşegubină (Costăchescu, O. c. II, pag. 288—289). La fel 1454 Dec. 8 (Cosfăchescu, O. c. II, pag. 517). Satul Trestieana este amintit la 1446 Iunie 6, Ştefan Vodă, când se dărueşte mân. Neamţ î. a. biserica dela Trestieana şi Telebeacinţii (Cosfăchescu, O. c. II, 263), iar a doua oară la 1454 Dec. 8 odată cu satul Telebeacinţii. Scutirile se referă şi la Trestieana (Costa* chescu, O. c. II, 517). Pe timpul lui Ştefan cel Mare se întăreşte dania pentru amân* două satele la 1470 April 1 (Bogdan: Ştefan cel Mare I, 145), iar la 1490 Martie biserica şi preotul de Telebeacinţe se supun în cele bisericeşti episcopului de Rădăuţi cu toată dajdia, toate pocloanele şi gloabele şi cu fot venitul bisericii (Bogdan, O. c. I, 407—408). Săiiştile Telebecinjii şi Trisfiane(ul se găsesc pe la 1670 în stăpânirea vist. Gheorghe Ursachi, cumpărate fiind de ei dela călugării de mănăstirea Neam{ (Buletinul comis. ist. a Rom. IV, pag. 21). Satul Tetebeacinfe a fost cumpărat de el la 1668 Septemvrie 1 (vezi documentul). Documentele satului Tereblecea sunt amintite în Dan Dim.: Mănăstirea şi Comuna Puf na, pag. 181 — 182. 3, Suceava» 1514 Decemvrie 21. Bogdan, Domnul Moldovei, cumpără dela Luca Ilieşescu, nepotul Iui Ivan Corlaf, satul Bucureşti, ţinutul Suceava, pentru 300 zloţi tătăreşti şi*l dăruieşte mănăstirii Voroneţ. Mănăstirea primeşte şi braniştea din jur. [Tradus în româneşte depe o copie germană]. In numele tatălui, fiului şi sf. duh amin, al sfintei treimi, una şi nedespărţita, eu sluga domnului meu Isus Hristos noi Bogdan W din mila lui D*zeu Domn Ţării Moldovei, facem ştire cu această scrisoare a noastră tuturor cari o vor vedea sau o vor auzi cetindu*se, - 6 - precum a venit înaintea noastră şi înaintea tuturor boierilor noştri moldoveneşti sluga noastră Luca Hkşescu, nepotul lui Ivan Corla f, cu copiii săi şi de bună voia sa de nirne. silit nici asuprii a vândut a sa dreaptă ocină, pe care moşul său Ivan Corlai şi fata sa Ana, mama lui Luca Ilieşescu, au primit^o dela strămoşul nostru Alexandru VV după uricul ce**l au în mâna, un sat anume Bucureşti pe apa Moldovei mai sus de Bercheşeşti, şi domnia mea Ua cumpărat pentru 300 zloţi tătăreşti, şi am plătit eu, domnia mea, acei mai sus scrişi 300 zloţi tătăreşti în manile slugii noastre Luca Ilieşescul'şi în manile tuturor copiilor săi înaintea noastră şi înaintea boierilor noştri, bani gata. Şi domnia mea am găsit cti cale din bună voia noastră, din inima curată şi luminată şi cu ajutorul lui D*zeu şi am dat pentru sufletul răpousaţilor noştri strămoşi, pentru sufletul şi sănătatea noastră şi am întărit acest mai sus zis sat Bucureşti pe apa Moldovei sfintei noastre mănăstiri de Voronef, unde este biserica sf. şi marelui mucenic Ciheorghe şi unde rugătorul nostru Paisie este egumen, ca să fie acest sat sf. noastre mănăstiri ocină cu toate veniturile, neruşiit în veci. Şi hotarul acestui şat Bucureşti este: începe la pârâul Runc drept prin pădure la câmpul lui Mic lin şi la dealul movilei, şi de aici la pârâul acestui deal, cu acesta la vale până la gura lui, unde se varsă în Moldova, dc aici drept peste Moldova şi peste Topliţa la vad mai jos de moara lui Isac, de aici drept la gura Bălcoaiei şi cu acest pârâu la obârşia lui, apoi cu Vorona cea mică şi cu fanaţul, şi acesta este tot hotarul. Aşijdcre dăm şi întărim sf. mănăstiri de Voroneţ braniştea, începând dela obârşia păraulu’ Bălcoaiei la dealul mare, apoi pe coama dealului la Runc, de aici la muntele de jos Clădită şi până la Plotoniţa şi la Suha Mare, cu aceasta la vale până unde cade în Mol* dova şi cu Moldova la vale până la începutul hotarului de Bucureşti. Şi am mai dat şi am întărit sf. noastre mănăstiri Poiana lungă cu toate bordeiele ei, ca toate cele scrise mai sus să-i fie sf. noastre mănăstiri de Voronef şi dela noi ocină cu toate veniturile neruşiit în veci. Şi pentru aceasta este credinţa domniei noastre scrise mai sus, noi Bogdan Vodă, credinţa prea iubiţilor noştri copii: Io Ştefan, Petru şi Ilie şi credinţa boierilor noştri : Pefric dvornic, Şandru, Negrită, Cosma, Grincovici şi Talabă pârcălabi de Hotin, Coste şi Condrea pârcălabi de Neamţ, Petric pârcălab de Novograd, Luca Arbure portar de Suceava, Hrană spătar, Trotuşan vistemic, Şarpe postelnic, Săcuian ceaşnic, Stârcea stolnic, Toma [Cafeleanl comis şi credinţa tuturor boierilor noştri moldoveneşti, a mari şi a mici, (urmează — T - blăsfămul), şi pentru mai mare întărire a tuturor celor scrise mai sus ani poruncit credinciosului nostru boier du*sale Isac logofăt să scrie şi să atârne pecetea noastră la această scrisoare a noastră. A scris Toader, la Suceava, anul <"023, luna Decemvrie. Din Wickenhauser Fr. A,: (ieschichte der Kidsicr Woronefz und Putna, pag. 104—106, unde sc află copia germană. Satul Bucureşti se cheamă astăzi Capul^Codrului şi este situat lângă oraşul Gura-Homorulului, judejul Suceava. 4. JSir Nocmvric 9. Ştefan, Domnul Moldovei, confirmă visternicuhii Gavril, nepotul Anuşchei, jumătate de Bureşti şi satele Mihailovfi şi Mihuceni ţinutul Suceava. f fll[wM*]crn* E[o]îkieio whi Gte^ah Koikoa rjoc]R[oA^]p^ £Imah iIIoaaakckoh. 3hAMIHHT0 MHHHM HC CHA\ AHCT0A\ NAUIEA* KkrfetUk KTO HA HEM KkHpHTk HAH HT^MH frO OţFCAhll]JHTk, WJKI nptHA« HpIsA NAMH H np^A HAHIHAIH A\C»AAARkCKklMH EOiapi Ah$1UKA TOA^d 110 EH A*Kp*H KOAH HHKklA\ | Hl|n0N0\'2KlllA 4HH ilpHCHAOKANA H A*aa KHOţfKy CKOfM* CA^a-k HAUJEA^' ITkpHOMW HAN Of jAKpHAOV RHCT'kpHHKOf nOAOKHNA CIAO U’T KofpEL|IN NJIKNOflO MACTk H llpHKHAIE UţO WHA HM4AA WT CK’kT'MIC'MHKiUArO pOAHTiA-fc r[0CrJ0ACT]KA Mkl HA TOf nOAOKHHA CIAO WT EOfpHJjH NA HHJKHOK» KAK$A· llfTpHHKd A4 ICT n* CTdp*d\*V X*Tdp« II* K*A4 [«* K'feKd] WttjujRddM, [d] X*Tdp ÆlHX*VHdH*M llţ* Hd TpfCTlfilNH Hd SCTIf P$ah A4 *cr lle KeYA4 Xe" TdpHdK lldHK Tk$T*dk Λ*Γ*φΐΤ HCK flltKltdtilH H3 Ae4$ WT TpICTI-13«11,3 WT Cfd* fli*HdCTH0d HfdtBL^Kdr* A4 *CT IJpOMfKH HHMH IIOMHHUJH WT KpdH ^SEp*RH WT fAHe Γ*ΛΚΕΛ C*YX*r* H HdBHdMIHdHd WTTOdfc H0*CTH K Cfd* Hd T* KT RICK X*Tdp WT TpiCTHiaHl^H, Λ WT ΗΗΪΙίΗχ CTOpONk A4 ICT ne CTdp*AlS χ*Τ40$ n* K*YAA H3 ΚΐζΚΑ WHCHRddH, d * KSKORHH* ΚΟΛΗΚ* Μ*Γ*γΤ WTK*-pHTH H *MHCTHTH, d Hd T* ICT R*fcpd HdLlJfr* r[*Cn*ACT]Kd KHIIJIHH-CdHHdr* MK ΟΤίψΑΗΑ R*IH*AH H K. flpÎKk3d!*KdlHdr* KpdTA p[oeU*A~ CTjKdMH JIfTpd, k> E*rapK ΗΑίιιιιχ, κ. haha HcdKd, κ, ιι. ΠκτρΑ ακοΡ" HHKd, κ. π. IlIdHAP4, κ. ri. Htrpiidjd], r. n. Rack*, κ. n. 1phhk*khma H n. TkddKM ildpKdddK*Rf χΟΤΝΗΟΚΚίχ, E. II. K*CTf Η Π. KONAP“ lldp-KdddR*RfX ΗΙΛΜΙ^ΚΚίχ, R. II. IlfTpHKH Η Π. TodAfpA ndpKdddRH H*RO-rpd^CKhix, κ. n. flpK*pf nopTdp’k csymzcK*r*? κ. π. XpdHd cndTdp4% R. II. βρίΜΐΗ RHCT’kpMHKd, R. Π. (Hdphf IlOCTMHHKd, R. II. GdK*yi3Hd MdUIHHKd, R. Π. GTKpMH CT*dHHK3, R4 fl. Kk^ld^Hd KOdVHCd H R. RKC^K COMp HdUIHX MOdA^KCKKIX RfdllKMX Η Λ>3ΛΚΐχ, d Π* HdUifM ^KHROT’k KT* E*YA*T ^[ec]n[*|Ad]pK HAUHH SîMAH M*dAdRCK*H WT Α^Τί ΗΛ-UIHX ΗΛΗ WT HdlUfr* p*A4 ΗΛΗ B*A Kore ^[*γ]κ HSRipfT Îf[*cjll[*> Ad]pk RUTH HdUlfH 3ΙΜΛΗ MOdA^RCKOH TOTK IL^ORK fd\0^F HlUcpSuiHdR HdlISir* )y\ddHU] ΑΛΙ1 EH fM* OyTRpKAHdK H SKp’fellHdk 3d IP* UpdR* ca*hc[r*]............................................................ R*bpH*M* HdH* T*TpttUl[dl<* Λ*Γ*φΐΤ*] IlHCdTH H Ml HAT HdUJ*Y II pH-R-feCHTH [KK Cfdl*] HdUHMOy dHCTOy. llHCdd A^^Hd Kd[t]T* 3KS HOIR. A- - 9 - Traducere. \5\7t Noemvrie 9. Cu mila lui D-zeu noi Ştefan W, Domn Ţarii Moldo vii, Facem cunoscut cu aceasta cade a noastră tuturor celor ce o «vor vedea sau o vor auzi cetindu-se, precum a venit înaintea noastră şi înaintea boierilor’ noştri moldoveneşti Ânuşca, iFata lui Toader, din a ei bună voie de nime silită nici asuprită şi a dat nepotului ei, slu-gei noastre credinciosului pan Ga vrii vistiarnic, jumătate de sat de Bureşti, partea de jos şi ispisocul de întărire ce-1 avuse ea de la sfântrăpăusatul părintele nostru pentru acea jumătate de sat de Bu-reşii, partea de jos, în adevăr tot Ua dat în manile slugei noastre credinciosului pan Gavril vistearnicul. Iarăşi a venit înaintea noastră şi înaintea boierilor n· mold, aceeaş Ânuşca, fata Maruşchinei, nepoata lui Mihail Misiei, fot din a ei bună voie de nimine silită nici asuprită şi a dat şi s’a lăsat în seama nepotului, a slugei noastre, a credinciosului pan Gavril vist. cu toate dreptele ei ocini, câte le-a avut moşul ei Mihail Misiei, doua safe anume Mihaihvfi, unde se întâlnesc Şireţii, unde a fost jude Petrinca, al doilea sat pe Tresteiana la gura Rudei anume Mihuceni şi gorodiştea cu toate câmpurile şi uricele ce le avuse moşul ei Mihail Misiei dela Alecsandru VV. şi dela Ştefan W. şi dela de curând rapousaiul părinte al domniei noastre Bogdan W. pentru acele doua sate anume Mihailovţi, unde se întâlnesc Şireţii, unde a fost jude Petrinca, al doilea sat pe Tresliana la gura Rudei anume satul Mihuceni încă l-a dat ea în manile nepotului ei, a slugei noastre credinciosului pan Gavril vistiernic, acele urice înaintea noastră şi înaintea boierilor noştri moldoveneşti. Văzând noi a lor bună învoială şi daanie, am dat şi am întărit şi dela noi slugei noastre credinciosului nostru pan Gavril vistiernic acea jumătate de sat pe Tresliiana la gura Rudei anume satul Mihuceni ca sări fie şi dela noi uric, cu tot venitul neclintit nici odinioară în veci, lui, co* piilor lui, nepoţilor lui, strănepoţilor lui, răsiranepoţilor lui şi la tot neamul lui cine se va alege mai aproape. Iar hotarul acelei jumătăţi de sal de Bureşti, partea de jos, să fie din toi hotarul jumătate* Şi hotarul Mihailovţilor unde a fost jude Petrinca, să fie după vechiul hotar pe unde au apucai din bătrâni. Ear hotarul de Mihuceani, ce este pe Tresliiana la gura Rudei, să fie pe unde a hofărîl panul Tăuful logofăt cu mejiiaşu din jos de Trestiianeţ, de satul mănăstirii Neamţ, să fie între ele începând dela marginea dumbrăvii, dela un 1* ~ 10 ~ sfejar uscaf şi însemnat, de acolo drept cătră sat la un păr însenina în Jurul căruia este o movilă şi peşte pârâul Cotovăt deasupra fântânii la movila săpată şi drept peste câmp la o movilă săpată şi la unghiul ţarinei la movila săpată şi drept la vârful dealului la un stejar însemnat şi de acolo drept în făget la pârâul DerehluL Acesta este întreg hotarul dela Trestiianeţ, iar din celelalte părţi să fie după vechiul hotar pe unde din veci a umblat, iar în făget cât vor putea deschide şi curăţi. Şi pentru aceasta este credinţa domniei noastre, a mai sus scrisului Ştefan VV., şi credinţa prea iubitului frate al nostru Petru, credinţa boierilor noştri: cr. pan. /sac, cr. p. Petru dvornic, cr. p. Şandru, cr. p. Negrită, cr. p. Vasco, cr. p. Grinco-viei şi p. Talabă pârcălabi de Hotin, cr. p. Coste şi Condre, pârcălabi de Neamţ, cr. p. Petrică şi p. Toader pârcălabi de Novo-grad, cr. p. Arbure portar de Suceava, cr. p. Hrană spatar, cr. p. Eremie visternic, cr. p. Şarpe postelnic, cr. p. Sacuian ceaşnic, cr. p. Sfărce stolnic, cr. p. Căfetean comis şi cr. tuturor boierilor noştri mold. mari şi mici. Iar după moartea noastră cine va fi domnul Ţarii noastre moldoveneşti, din copii noştri sau din neamul nostru sau pe ori cine îl va alege D*zeu să fie domn tarii noastre moldoveneşti, acela să nu strice dania şi întărirea noastră, ci să o întărească şi să o înoească pentru dreapta lui slujbă şi pentru că îi este danie de bună voie .... credinciosului pan Tofruş[an] să scrie şi să atârne pecetea noastră la această carie a noastră, a scris Dumşa în anul 7026, Noemvrie 9. Din Popescul Oresf: Câteva documente moldovene pag. 22— 26, nr. XI, unde se găseşte textul slavon şi traducerea românească. O copie germană, pe alocuri greşită, la Wickenhauser: Woronefz, p. 191 şi Arhivele Sfatului Cernăuţi, pachetul Mihuceni. Satul Mi-hailovţi nu mai există. Hartan, 1518, luna (lipseşte). 5, Toader Corlat vinde sulgerului Ion Mofoc un loc de moară pe foplifă pentru 80 zloţi tătăreşti. Ţ yHH/t[oc]T!w b[o]?ku0 amu Gtc;|s4h KOiKOAd r| oe]n[ojT?\[d]pK SNdAUNHTO MHHHM MC CHM AHCTOAi NdlUHAi Rkcfe/H KTO Ud «[fdi] Kk3(lHT HAH MTOVfMH iV0 8tdbJUIMT WK* NdAW M NdUJHiHH /Iţod^dRCKH/HH KOWpe CdSrd HdlU Tod^fpK - 11 ~ KwpddT c[w]hK KopddTOB no tro ^OKpOH ROdH HHKkl/H HdlOHS-JK^fH dHH (lpHCH/tOBdH H lipo^d/l CROI« npdRtilO WTHHH$ WT crocio npdKdro gpHKd uit oypHKd r[ocno^CT]ßd/HKi Otî- φ4Η4 ROiRO^I C^H« iH'bcTO WT /H/tHHR Md f^HOH TOO/IHl^S Γ^( RH/td Hl'fe-Sd 8/ldtUHHOKd Td llpO.yi/l HdUJ(5K( (C/HM (.«8 ^ddll Η ΠΟΤΚρκ^ΗΛΗ 3d U1,0 WH CdSîKHd lld/H flpdRS H G*kpHOI« CdSîKROY H 3d U|,0 WH KSlIHd 3d CRQH lipdBIH Ι|[η]η^3Η, d Hd G0dUI(( Kp'bnOCT H n«TGph/KA(NI( ΊΌ/VlS KKC(/Vl8 RKIUJ(IIHCdHH«/H< Bid'k/iH (C/HM HdUK/HS R’kpHO/HS Kod’kpHHS ?κ8π4ΐιογ ToTpoyujdiioy ~ 12 - aorojjsmy rmcdTH h hauiS iumat npHB'kcHTH k ee/uoy dHcrS Ndujc/tity, HutăA $ XpHrfOK'fe ^[^TO 3KS AiCU,ă................. Traducere, HlrKu, 1518. f Din mila lui Dumnezeu, noi Ştefan VV. Domn Ţării MoU dovei. Facem ştire cu această scrisoare a noasiră tuturor cari o vor vedea sau o vor auzi cetindu^se, precum a venii înaintea noastră şi înaintea boierilor noştri moldoveneşti sluga noastră Toader Corlat, fiul lui Corlai, de bună voia lui de nime silit nici asuprii şi a vândut a sa dreaptă ocină şi moşie după dreplul său uric din uricul moşului domniei noastre Ştefan W. un ioc de moară pe o topliţă unde a fost piua lui Vlaşin şi a vândut slugii noastre credincioase, panului Ivan Motoc sulgiar pentru 80 zloţi tătăreşti, iar sluga noastră credincioasă panul Ivan Mojoc a plătit cei mai sus (zişii) bani 80 zloji tătăreşti în manile slugii noastre Toader Corlat, fiul lui Corlaf, înaintea noastră şi înaintea boierilor noştri şi văzând noi a lor bună voie şi tocmală şi plata deplină, am dat şi dela noi şi am în- tărit slugii noastre credincioase panului Ivan Motoc sulgiar acel loc de moară pe o fopliţă unde a fost piua lui Vlaşin, ca sa-i fie dela noi uric cu tot venitul lui, copiilor lui, nepoţilor şi strănepoţilor lui şi împrăştiaţilor lui şi tot neamului lui, cine se va alege mai aproape, nesmintit nici odinioară în veci, şi hotarul acelui loc de moară pe o topliţă unde a fost piua lui Vlaşin să fie din toate părţile după vechiul hotar, pe unde a umblat de veac, şi pentru aceasta este credinţa domniei noastre, mai sus scrisul, noi Ştefan VV. şi credinţa prea iubitului nostru frate Petru şi cr. boierilor noştri, or. d. Isac, cr. d. Petru dvornic, cr. d. Şandru, cr. d. Negrită, cr. d. Cozma, cr. d. Vasco, cr, d. Grincovid şi d. Talaba pârcălabi de Hotîn, cr, d. Coste şi d. Condre pârcălabi de Neamţ, cr, d. Petric şi d. Toader pârcălabi de Novograd, cr. d. Luca Arbure^ portar de Suceava, cr. d. Hrană spatar, cr. d. Ieremie visiernic, cr. d. Şarpe postelnic, cr. d. Sacuian ceaşnic, cr. d. Stărcea stolnic, cr. d. Ca-feteau comis şi cr, tuturor boierilor noştri moldoveneşti, mari şi mici, iar după moartea noastră cine va fi domn ţării noastre, din copiii noştri sau din neamul nostru sau pe cine îl va alege Dumnezeu să fie domn ţării noastre moldoveneşti, unul ca acela să nu răstoarne 13 - dania şi întărirea noastră, ci sa i*o întărească a noastră danie şi întărire» fiindcă i*am dat şi am întărit pentru slujbele sale credincioase şi fiindcă a cumpărat pe drepţii săi bani. Şi pentru mai mare credinţă şi întărire a celor scrise mai sus am poruncit credinciosului nostru boier jupanului Toîruşan logofăt să scrie şi să atârne pecetea noastră la această a noastră scrisoare. A scris Oan/a. In Hărlău, anul 7026, luna [lipseşte].. Original, pergament, pecetea atârnată de aţa roşie arc urmă* torul text: IlEkUi* a\m Gti$ah koekoa* r[$c]n[o]A[A]pk 3 CAI AU AMUAA4RCK0H, 3HAMIHHT* MHNHAl HC CM Al HALUHAt AHCT0A1 RCfcAt KT1V HA HI Al Kk3pHT HAH fr* MTOyMH SyCAHllJHT IVHH TOT HCTHHHÎH HAIir CASrA IlVN ^îraKk CAOyîKHA liptoKA* n*miRUI*A\Oy pO^HTEAtO r[cc]H[o]A[cTK]a Aiu EcrAAnoy r^eroah npAR* h K'kpHo a ^hîc caS- >KHT HA Al lipARO îi K'kpHO T'kiW Al UI KH AURIII H [TpAKOyiO H E'bptIOyi* CAOyMEOy ir O A° HAC, jKAA^EAAH iCAlkl IPO IVCOKHtlO HAUIEIO A\[hJ-*[»c]tIiO H H H^TRpkAHAH ICA1H lAftOy WT HAC *\m HA HI EH 3IA1AH CEAHlţil HA HA1M AlAAlTHHtgH KAK* A* *CT *A\Oy WT NAC *ypHK H Ck KkCEAl m A^TIAl iro H OyNCyMATOAV iro H lip*k- oyNCyMATOAl EP» H HpAlUOypATOM iro H KkCIAlOy p*A*Î «ro KT& ca EM&y HSKIpET HAHRAH^KHiH Hinop^'IIIÎHO HHKWAHHCE HA IckKk], A JfOTAp TOH CEAHipil NA H.M MaAETHHI^AI A* ÎCT WT CTOpWH fi* CTA- P*AI0y y^TApCy nOK$Ad H3 K^KA WHCHKAAH, a HA TW am dat şi Uam întărit dela noi în (ara noastră o selişte anume Maletmţii ca să-i fie lui dela noi uric cu tot venitul, lui şi copiilor lui, şi nepoţilor şi strănepoţilor lui şi ras-strănepoţilor lui şi tot neamului lui care i se va alege mai aproape neruşiit nici odinioară în veci, şi hotarul acelei selişti anume Male* tinţii sa fie pe toate părţile după vechiul hotar, pe unde de veac a umblat, şi pentru aceasta este credinţa domniei noastre, mai sus scrisul Ştefan VV. şi cr. preaiubitului frate al nostru Petru şi credinţa boierilor noştri: cr. panului Isac, cr. p. Petre dvornic, cr. p. Şandru> cr. p. Negrilă, cr. p. Vaşca, cr. p. Grincovici şi p. Ta* ~ 15 — labea pârcălabi dc Hotin, cr. p. Cosie şi p. Condrea pârcălabi de Neamţ, cr. p. Peîrica şi p. Toader pârcălabi de Novograd, cr. p. Luca Ârbure portar de Suceava, cr, p. Hrană spatar, cr. p. Eremie vistearuic, cr. p. Cozma Şarpe postelnic, cr. p. Sacuian ceaşnic, cr. p. Sfărcea stolnic, cr. p. Tema Caţelean comis şi credinţa tu* turor boierilor noştri moldoveneşti, a mari şi a mici, şi după moartea noastră cine va fi domn larii noastre din copiii noştri sau din nea* mul nostru sau pe oricine îl va alege D*zeu să fie domn tării noa* stre moldoveneşti, acela să nu răstoarne a noastră daanie şi întărire, ci să o întărească şi să o statornicească, întrucât i*am dat*o şi i*am întărit*o pentru a lui dreaptă şi credincioasă slujba şi pentru mzi multă întărire şi statornicire a celor scrise mai sus am poruncit ere* dinciosului nostru pan Totruşanu logofăt să scrie şt să atârne pe* cetea noastră la aceasta a noastră scrisoare. A scris Dumitru Popovici în Hărîău, anul 7028 luna Ianu* arie 7. Original, pergament perforat cu un şnur de mătase roşie, înalt 36 cm, lat 267a cm. Dela d*l Ştefan Bachnicki, stăpânul de astăzi al satului Malatinej. ___________ Suceava. 1520, Iulie. Z. Ştefan, Domnul Moldovei, întăreşte mănăstirii Homor satele Dvor* mceani, Stavciani, Glodeani, Părteşti pe obârşia Solonetului, Dvo* riştea lui Dieniş, două prisăci, una la Corneşti pe Botna, alta zisă Zlataroaia pe Bohotin. muntele Ostra cu slatina şi iezerul Oreahov cu gârlele Beşilele, Ciulineful şi Topileana. f AI[h]a]*c]tII* e[o]JKU* A1U KOfKO^a r[ocn*]A[4]pk 3IAAAH tUOA^ARCROH. SnAAMNHTO MHHHiW HC CliW AWCTOA\ HAIIIHA\ BLKCiSiW KT* NA HfA\ KlkSpHT HAH ir* Oţ'CAMUIHT W>KÎ KA[d]r*np*H3R*AH)f r[ocno]^- [CT]K*A\IU HALlilfM KA| AjrtUAV flp*H3K*A(HUA\ H h[h]cTKIM ft ([K'kjTAkliU cp^i^A\ h ck Ha ui ^OEpoia r*aiia h ivt E[or]a ll*A\*Uţlrâ MK* A* ŞTKpk^HAt H ^Kp'blIHitt MdIII clR’kjThUf A\ONACTHpk WT XoMOpA fCT yp4A\ Oţ'CVlIHII llpvfee[nTkjT'kH M m[h]cT*IîH BA[a]ro[CAO]KIHHIH ka[a|a[h|mhhh uautiH t;[oropc^Hju,H h np[nc]Ho A|/k Iutii Alapin H H&tm fCT irSiUiH KHp lltllk GhAMIVH npdKIU H IIHTOAUH CIAA TC*T0 cjKtjTCT* AtOHACTHpa AAaHII H KklftCSllAfNIC r|ocno|A[CT]naMKI K4CK0AH H pO^HTIA'b r[OCno]^j CTjEAA\KI Eor^AHA ROfKO^H NA HAVk CÎAAiW AKOpHHMAHH fl*^ KHC0K*l* ^OEpOBOlO H OtARMAHÎ H - 16 - ΓΛΟΛ^ΗΙ η ΝΑ Kpk)f GOAOHIţA CMO HA HAVfc ΠρΚΤίψΗ Η AlfNHlUfRO ^ΚΟρΗψ« Η # ΚθΤΗ*χ ί,^Ν# nACHK# Ογ ΚορΝΕψΗ Η ΙΙΟ£ ΕοχοΤΗΗΟΜ ΑΡ$τ«γ iiachk# Ha HAvfc 3λαταροαει h can* πλάνην# ha «Avk OcTpA H OiUTHN# S OcTpH mOJKi WT ^KHd EhlAA TOT A ΠΛΑΝΗΝΑ H Cb CAATHNOIO, H S TOM TAKOK ÉCA\hl ΑΛΛΗ H WT HAC ί[κΊί]Τ0Λ\# ΜΟΝΑ-CTHpiO WT ΧοΜΟρΑ Η^ΗΚί fCT χρAM OyClIIHII πρ^Μ[Η]ςΤ^Η H llp*k- BrtfaJrocAOKiH'kH ra[aah]hhhh naujch κ[ογοροαη]ι*η h op[hc]ho ^[a]- K’kn MdplH WSIpO NA HAVk ©ρΐχοκ Η Α^Λ UJOiWOAA^KH ΕΛΗ3 Hfro 110 HAVk ElELUHAEAÎ H H#AHHEIţ$A H Ώρ^χΟΚΟ FpbAOy ΠΟ ΗΛ\1ν TOflHA-kNA H Cb KbCkiUH H\' <3fpKANMH UţO C#T ΕΛΗ3 ©ρ*χθΚ TO* KbCE KblIUC llHCANNOf &A ECT TOA\# cfßkjTO ΝΑΐίΙΙΛΙΟγ AtONACTHp# WT XoMOp oypHK H Cb KbCEM A*X*A*M HinopSuilHO ΝΗΚΟΛΗΚί NA K'fcKU, a χοτΑρ Schm ταμ ruliiem ιιρ^Α0ίΜ(ΝΚΜΛ\ ceaam a iiachkam a4 iCT WT #C«X CTOpON I10 CTApMA\H XOTApH IIOK#A4 H3 K*kKA WÎKHRAAH, A IIAAHHH# HA HM'fe OCTpH H GaATHKH A4 «T WT SCKX CTOpONH A*rA* βΠΛΑΛΓΓ $ KO Ad, A II AK χΟΤΛρ TOM# EblUJfllHCdNKOtUS W3*p$ NA HiWk Qp'kXOK# H Cb RbÇ'kMH CEO HMH rphAAMH H Ηχ fSEpKAMH IţOHEHltlH WT Kpir IlpSTin, ΓΑ< pOS^AHTCA HAT NA ^0ΛΓ#Λ\ rpHNA# HpO-ΤΗΚ ΠΗΟΚ# KofcSpA$EK Η WTTOjVfe f\*A$ Πρ#ΤΟΚΟΜ ΚρΕΓ# HpOTHK (?#χΑΗί, A HAK OTTOA*fc npAKO Oy rpbA# ToilHA-bH# Vr\t MH il ET MEpEC TpOiaHWM PAI H KhllIJf nHCANHO ECT, A TOA’b #C« TpOiaHCM A° TpK-φίψίΚ EpOA, A IIAK WTTOA*fe lTOpH ΚρΕΓΟΜ ^0 KONflţ rpHHAOK HA Kpir lIpSTflţk P,y HC lIpbKA IIOHHHAÎTCA XOTAp, TO ICT REC χοΤΑρ, A NA TO ECT B'bpd KAUlfrO r[0Cl]0]A[(TjKA KbIIIIEIlHCAHNArO A*bl 6τΐφΑΗΑ EOE-KOAI H K'bpA HpHvKbBAIOKAf ΝΗΛΓΟ EpdTd p|0CII0]a| CT]kAA\H IIlTpA H K’bpA KO la P H AU J HJ, K. II. HcAKA, R. Π. ÜETpA A^PHKK4> k» H« JIÏAHApd K. 11. HirpHAA, K. Il* KdCKA, R, Π. rpHNKOKHHd H Π. T Λ AA K# llpbKAAA-KOKE χΟΤΗΗΟΚΚχ, K* Π* KOCTE H IL KONAPH llpbKAAABORE HEMEIţCKhIX, R. 11. ÜETpHKA H 11. TOAAKl ICT H BkAfT; A HA EOALIiSlO Kp^fellOCT H [TOT&pkJK-A^HII TOiUS RkC Liber Contractuum novorum XVII 423—425). Satul Soloneţ situat aproape de Părteşti, a fost la 1517 pro* priefafea lui Luca Arbure portar de Suceava, cumpărat delà Ta(ea, fata lui Darman, şi delà neamurile ei pt. 1680 zloji lat. (L Marin eseu ; Bogdan cel Orb, pag. 115, după N\ Iorga : Studii şi doc«, V, pag. 550-551). ___________ a Hârlau, 1521 Iunie 5. Ştefănită Vodă conferă vistcrniceluluî fon Turcul satul Şişcăuji. f îUhaSCTÎIO RCWlflC* Alkl Gtîz|>AH I^CJiO^dpK SiittAH AIOAAAKCKOH, 3UAAUHHT0 HIIHHAI h[cJ CHA\ HA IU HAI AHCTOAl RfvC'twW KTO HA KfAI K'hSpHT HAH fr* 'IT$MH OyCAbJIJJHT, *>Kf TOT HfCTHNNW CASlM HAUJ Iwh TSpKSA KHCTipHfmiA CA&KHA NAM lipABO li K'kpH* vkAI Alkl KH^RUIH ÎlpARC* R'kpHC*IO$ CA$?KK$ fn> A* HAC HUAORtWUl fCAlkl ir* IVCORHCK» HAUIflO AIHAOCTtîO H ^AAH fCAlkl fAI# OT HAC Oy' HAIUfH SIAIAH A^CA^AKCKOH CfAC» OT MAUJH^ CEA 0^ KOAOCTH iffpHOECK&H ni* ii pnca^'X'dA k IUhiihhi^y ha HAi-k U1h3KC*ki;h kako \a îctr ea\S «ypHK C K’KCCAl A*X<\\*iU H A^r|,|*w i|T* H $HS1IAT$î\\ «1t0 H lip’k- $N$MAT*«U iro H npAlHOVP’bTC^iW fre* h kt\cîa\$ poA$ fro H kto *a\$ c'k usKfprr hahrahkhYh nfiic>p$uifH* hhkoahke ha RrkKKi. îl prap TOA\S KHlIlf MHCAHHOiUOlj' CÎAOlf llţO C^ KC*AC>CTH TIfpHORH«X HA HA1A IIlH3KCRi;rA\ m ectk ot Schx cTopan n* cTapOAioy \'WTApoy noKcyA4 H3 K’k'KA W3KHRAAH. *1 HA T* fCTk K'kpA HAI Uf r* r^CÎIOACTBA EhiUif llHCAHHOrO Alkl (rT€$AHA K<*fKC*AM H K*kpA iip'kR'kSAIOEAfHNArC* KpATA rocii^ACTRA a\ki IIiTpA ii R'kpa Eorapk mauihx, R-kpa nana Hcaka r. n. IifTpA AR^pHHKA R. n. HirpHAA R. II. KACKA E. 11. rpllHKORHMA R. fi. TAAAEift ilpTiKAAAEORf \'C^TIfHCKKI\' R. II. K*CTf E. II. KoHApk NpTiKA-AAEOEf HfAUl^KKIX K. J1. IlfTpHKA H 11. TtdAtpA llp’hKAAAEOKf H*RO-rpAACKKix r. n. î1$ka flpcSpf nopTApYa cSmarckcto r. n. Xpaua ciia-TApi? K. II. &pfAlYrt RHCTi'ApHHKA R. II. KC3A1A IlfApnf flOCTfANHKA R. II. GaKSÎAHA 'IAUJHHKA R. fl. OrpK'fA CTCAHHKA K. n. ToA\A Klil^fAkH KO-A\HCA K. SCHX EC*rapC*R HAUIIIX AWAAARCKK1\' RfAHKblX H A\AAhlX. Îl HO HAUJfAl ÎKHR^Tk KTO SO^A^Tk rOCIl*A*pk NAIJJfH 3ÎA1AH OT a1>thh HAHIWX MAH OA HAIIlfr^ pC*AA HAH IIAK KO^A KCrO Eorii HâSfpfTh rocile* A ApfAVK BhlTH HAlUfl! 3fAtAH A>^AAAKCKOH TQTTk EKI fMS HfnOpSlUHA HAujfrc* a<^hYa aah ii^ eki iaiS ^'trp'kaha if ^KpicmiA IIOH$Kf f CAI bl fA\S &AAW HA fre* npAKSK* H R'kpIlClO CASîKROV;. H HA COAUlff Kp'fellOCT 11 flC^TKp'K^ACHlif TC*A\$ ETKCfA\S RH III ffi H CAH H 9A\S RfAiîAH (CAlhJ K’kp- — 22 ~ IMHS TVrpSUJiHS IIHCJTH K ii MAT HAI 11$ 3iK*kcHTH K CI Al# AHCTS NAIU<«$» IlHCAA H*II*KHH *y Xp'kAOK'fe RA*feT* 3KA iW^vCAl^a Iohîm I» Traducere» Hărlău, 1521 Iunie 5, Din mila lui D*zeu noi Ştefan VV. Domn Ţării Moldovii. Facem ştire cu această scrisoare a noastră tuturor cari o vor vedea sau o vor auzi cetindu*se, precum această cinstită slugă a noastră Ion Turcul visfemicel ne-a slujit cu dreptate şi cu credinţă, şi văzând a lui dreaptă şi credincioasă slujbă pentru noi Uam miluit cu deosebita noastră mila şi Uam dat dela noi în (ara noastră moldove* nească un sat din satele noastre în |inutul Cernăuţilor anume Şizcovfi (Şişcăuţi) ce a fost sub ascultarea Şipinfilor, ca sa*i fie uric cu tot venitul lui, copiilor lui, nepoţilor şi strănepoţilor lui şi răstrănepoţilor lui şi tot neamului său cine i se va alege mai aproape nestrămutat nici odinioară în veci» Iar hotarul acestui de mai sus scris sat în ţinutul Cernăuţilor anume Şizcovţi ca să fie din toate părţile după vechiul hotar, pe unde a umblat din veci» Şi la aceasta este credinţa domniei noastre, a mai sus scrisului Ştefan VV şi credinţa preaiubitului frate al domniei noastre Petru şi credinţa boierilor noştri, credinţa panului Isac, pan Petru dvornic, Negrită, Vasca, Grincovici şi Talabă pârcălabi de Holin, Coste şi Condrea pârcălabi de Neamţ, Petrică şi Toader pârcălabi de Novograd, Luca Arbure portar de Suceava, Hrana spătar, Uremie vistiarnic, Cozma Şarpe postelnic, Sacuian ceaşnic, Stârce stolnic, Tema Căţelean comis şi credinţa tuturor boierilor noştri moldoveneşti, mari şi mici» Iar după moartea noastră cine va fi domn ţării noastre din copiii noştri sau din neamul nostru sau pe cine îl va alege D-zeu să fie domn ţarii noastre mol* doveneşti, acela să nu strice dania noastră ci să o întărească, fiindcă i Uam dat pentru slujba sa dreaptă şi credincioasa şi pentru mai mare tărie şi întărire a acestor scrise mai sus ani poruncit credinciosului pan Totruşan logofăt sa scrie şi să atârne pecetea noastră la aceasta scrisoare a noastră. A scris Dumitru Popovici, în Hărlau, anul 7029 luna Iunie. Arhivele Statului Cernăuţi, pachetul Şişcăuţi. A fost publicat în a noastră „Cetatea Hmielov" pag. 18— 19, odată cu traducerea românească incompletă, făcută la 1809 Iunie 5. Am făcut, din cauza aceasta, o nouă traducere completă. Se pare ca satul Şizcăuţi dela Sepcnic se conferă pentru prima data, întrucât se aminteşte că a fost ~ 23 - până acuma sub ascultare Sepenicului, deci moşie domnească; el nu poate fi identic cu cele două sate Şizcăuji, unul pe Prut unde au fost curjile lui Iurie şi altul, unde e Hodorici, care la 1456 Iunie 8 se întăresc lui Sin Hotinschi, ele fiind ocinile sofiei sale, nepoata lui Mihailaş (Costăchcscu Mihai: Docum. moldov. II, pag. 577—578), 9. 1522, Ianuarie 17. Ştefănîţă Vodă, Domnul Moldovit, conferă mănăstirii Putna trei mreje de peşte de două ori pe an, pentru care nu va plăti nici o vamă, şi toate gloabele dela judecăţi de pe saiele ce le stăpâneşte. în numele tatălui şi a fiului şi a sfântului duh, troiţă sfântă [de] o fiinfă şi nedespărţită, iată eu robul stăpânului meu I[sus] H[ristos] Ştefan Voevod, facem înştiinţare cu această carte a noastră ca bine am voit domniia noastră cu bună voire şi cu curată şi luminată inimă şi cu toata voea noastră şi cu agiutoriul lui Dumnezău ca să întărim a noastră sfântă mănăstire Putna unde iaste hramul adormirea prea* sfintei curatei prea blagoslovitei stăpânii noastre născătoarei de Dum* nezau şi pururea fecioarei Măriei şi iaste igumen arhimandrit rugatoriul Kir Ananie şi am dat şi am întărit acei sfinte mănăstiri a noastră Putna şi am dat voe ca să trimită rugătorii noştri călugării care traesc la acea mănăstire Putna, sa margă la peaşlc trei mreja de doao ori pe an, trii mreji primăvara, trii mreji toamna la Dunăre sau la eze[r] sau la Nistru sau unde vor merge aceale mreji mergând şi viind cu peaşte să fie slobode şi în pace şi far de zăbavă şi far de paguba şi vama ca să nu plătească nicăiuri intra noastră ţară, nici vama cea mare a Socevii, nici la margine, nici vama mică nici măcar preţ de un ban şi iarăşi câte sate or fi supt ascultare mănăstirii Putna, ori în ţinutul Socevii, ori în ţinutul Cernăuţului, ori în fieşte care ţinut ar fi având sate intra noastră ţară, întru toate aceale sale ca să n’aibă a umbla nici un feliu de judecători, nici starosfeşti nici alţi globnici să nu umble ca sa ca dela acei oameni ori ce feliu de gloabă, nici pentru bătae, nici şugubină de mueri, în nici un feliu de gloabă, în toate gloabele aceale ce vor fi să le dea oamenii acei dintra ceale sate să fie toate a mănăstiri noastre Putna, făr cât când i să va întâmpla vre unui om dintru aceale sate să fac[ă] vre o moarte de om, pre acela sâ*l prindă şi să-l aducă la noi, iar gloaba şi acelue să fie a mănăstirii, şi iarăşi de să va întâmpla cumva sa aibă vre*o strâmbătatc dela vre un om dintra cealc sate, pre acela sa*l iragfă] înnaintea noastră sau - 24 - innainfea igumenului, aceaste toate să fie a sfintei mănăstiri a noastre Putna şi uric dela noi neruşiif nici odată în veaci, pentru aceaea credinfa domnii meale şi a prea iubit fratele domnii meale Petre şi credinţa tuturor bocrilor noştri, mari şi mici, deci cine va fi domnufl] Jării aceştiea să nu strice a noastre danie şi miluire, ce mai vârtos să dea şi să întărească, iar pentru mai mare îniâriiură a tuturor celor de mai sus scrise am poroncit credinciosului şi cinstit boeriului nostru dumisale Tcfruşanul să scrie şi a noastră peceafe cătră această carte să o leage. sa Ghen. si. Copie românească, arhiva mănăstirii Putna, Nrl 125. Amintită în Wickenhauser: Woronetz und Putna, pag. 182, Nrl 27. Vezi şi I. Bogdan : Doc. lui Şief. c. Mare I, pag. 431, reprodus din Wickenhauser. 10. llirlau, 1522 Iunie 30, Ştefan Vodă* Domnul Moldovii, dărueşte episcopiei de Rădăuţi prisaca Hruzca din Crasna. t j(W[m]/1|o]ctIW e[o]jKHO 41BI Eo£K<3t\ r[oc]n[o]- A[d]pB 3£4»4H 3Hd4UHHT0 4HHH41 HC CH/H HdUIHAt 4HCTÎ41 BBckdt KTO Hd H[e4i] KhapHT hau ero «itSmh oycdKiiUHi· whce B4[d]wipoH3-804HX r[ecno]^[cT]BOîlIIO UIT PdAWBIţ(y HAiJKi ÎCT xpddl c[E'fe]T[o]ro dpţHKpdpyd H ‘I^A^A^0?^ H-HKOddA H HA^WC fCT IU1HCK$n /H[d]d[VjBHHK HdUI KHp Hd\04IU UIT PdAWRU,T6tJSdHd KofBOAl H B‘kpd llp'fe-BB34K>R/l£HHdro 4) Bl BpdTd IlfTpd H E'fcpd KOIzlp HdlllH\. R. ndHd' HcdKd, b. n. lIcTpd ak^Phhk^ R. 11. HtrpHdd, b. n. Tphhko- EHMd H n. TdddKA ndpK44dR«B( yOTHHCKBIţ. E. n. KoCTf H n. K.eHAP'k HtdienKKix. R. ii. TltrpHKd h n. TodAfpa HoBorpdACKBiţ, b. n. a$Kd ilpESpe nopTdp'k cSJHdBtKoro, b. 11. XpdHd cndTdp*k, - 25 — k. u. f>|U HdUIHX /HOd^dBCKhlţ GfdHKklX H /Ud/IU^, d no Hdtu(/M jKMKOT’fc kto r[oc]n[o]^[d}jtR wt ^teh Hd- U1HX HA» WT HdUlfro po^d H/tH ItdK r8,\ KOro Kjojrk HSEipiT r[oc]ll[o]1x[djpf Aprilie 8. Petru Rareş, Domnul Moldovei, întăreşte lui Ion Stârcea pârcălab de Hotin, şi fratelui acestuia Mihul Stârcea, părcălab de Cetatea* de'Baliă, satul Marele Boian» ţinutul Cernăuţi* d!I[H]4ec]TH* E[o]acmo a\u Ilirph Eoîkoa^ a# ai ah moaa<*Rckoh. 3n ΛΟΤ^Α r[oc[ll[o]r\fdJpiiU HA κρΛΤΛΝΗΊΑ rfocJn[ojfXL^T’jKA ΛΙΚΙ βτίφΑΗΑ RoIROAM να HdlllS 3ΙΛ\Λ10 η HAK EpA-ΤΑΗΗΗ γ[ο^Ι|[ο]α[^τ|βΑ Λ\ΚΙ (τΤίφΑΗ RoiKC^V1 n03HARlUH ΙΓΟ yHTpOCTh Η Χ'ΗΚΛΜΚΤΚΟ Η RKCH ΙΓΟ ΙίρΗΚΗΛΙΗ KpHEM liţO Iiy OyMHHHA CBOHO X'HTpOCTHO A WH ^ΑΛ WT «Et H RpATHA IldHOy IWHOy &TpK»IH HAp-KAAAEOy JfOTHHCKOAIOy H BpdT$ ΙΓΟ llANOy ΜH\#OyA$ ©ΤρΚΗΗ Η CICTpH HJf ΦιΛ'^Ν TOf KHUJÉimCAHHOt CIAO m,0 HA Πρ$ΤΪ HA HAVk KlAHKIH ΕθΜΗ Η CK OyCHAUl IlpHKoyTKH. ΗνΟ Λ\ΚΙ KH^KUIH H)f EpATÎNIl Η ΛΑΑΗΙΙ UţO WH η KpAT Η Λ ΗΛ\ 3d 11^0 ΗΛ\ EKJAO IlpARA WTHHHA. Ά Α\ΚΙ TAKO>KTV pA30y.\vbAH ICA\kl CK OţfCtlO HAUJtIO pA^CNO AJK BKMA H]f lipARAA WTHHHA Η ΑΛΑΝΗΝ«1» H WT HAC TAKOîK ICA\K1 ΑΛΛ” H H^KpK-ΑΗΛΗ HAItIHM K'bpHKÎAV HAH$ IwHOy ÔTpKMH H BpATOy ΙΓ0 UAHS flÎH-JfOyAOy ÔTpKHH llpkKdrtdEOAt H CtCTpH HJf ΦΐΑ^Η Α^ΤΙΛ' HaCTHHHM 0γΗ$Κ0Λ\ TdROTHHNOM TOt R Kl UJIΠ H CAN H OC CIAO HA ΙΙρ&ΤΪ HA HÂvb KlAHKlH KoI3N h CK $CHA\H ΠρΚΚ^ΤΚΗ ΚΑΚΟ fl,A ÎCT ΗΛΙ WT HAC oypHK CK KkCIA\ Α*Χ*Αιν<Κ HA\k H Α^τιλα HX H OyHOyMATOM HJf H np'k-OyHOV'MATOM Η£ H iipAlU^pIvTOM H KkCIMOIf pOA*V MX KT° 0Λ ΜΛ' H3~ KtptT HAHEAHÎKHIH HIJlOpglIIIHO NHKOAMKl HA R-feKkl. fl yWTdp T0A\0y np-kA piHtHHOiWoy ciaoy ιιιο ha IlpSTb iia \hwk Κιληκιη Κοπή h ck OyCKiUH npHKÔTKH r\* tCT no CTApOA\$ JfOTdp* WT OyCliy CTOpiVH 110-KOyAA H3 bIsKA WÎKHBAAH. fl BfAHKOC ΙίρΗΚΗΛΙΙ 11^0 ΗΜΑΛ ,\^Α HX Dk-TpduiKo c[h]kk TdKoyMtK wt ιιρ^Α^ΑΛ ναιηιγο wt Αλι§αηαρα Roi-boal a taa iipHkhaîa tni^t κηλα poyKH ptHiHOiWoy HRAHKoy u^o εκιλ HHCAp H fCAH rk H3HAHA<™ il pH EH AM WHA ICT Hy ilpAKAA (IpHRHAM Ü IIAK ΗΗΚΤΟ ΗΗΚΟΛΗ CK THMH llp'^A plHtHHHiUH KpHRHtWH 11pHEHAMA\H A B KJ HI ΗΛ\ΑΛ Τ^ΓΑΤΗ AHH KJ BATH HA Cit HAINI îlpHEHAlt ΗΗΚΟΛΗ HA RlîKKJ. Û HA TO fCT K'bpA ΗΑΙΗΙΓΟ rfoctio]A[ct]RA RklUJIllHCAHHArO MKi IIirpA Roi ko ai H K’kpA ii picEK^ AiOE AtH h ai’o c[h]ha r| ocho]a[ct]ka ΛΙΚΙ RorAAHA W E*bpA KOA'bp IIAUlHJfj K'kpd HAHA XpAHA AKCvPHHKa» 11, HirpHAA, K. II. rpMHKOKHMA, K. Cl# ΤαΛΑΒΛ, K. II. CKpHilKO, B. Π. 1λΛΔ\Λ Η II, lllKJfOyAA RpKKAAAKH WT XoTHH, B. Π. KpKîKI Η Π. XoypK lipK-ΚΑΛΑΒΗ WT H-kiVW^A, B, 11. ΓρOSAKA H IL ,Ύ,ΑΗΗΚλΑ llpKKAAAKH WT HORO-rpAA, R» fl.-KdpBORCKOrO nOpTApI« COHARCKOrO, K. 11. ^pAriUAH CIIK-TAp^fc, B. Π. ^KAMIIA KHCTmpHHKA, B. Π. iIhMOVAA IIOCTÎAHHKA, K* Π. Φ[ΐΑ'^] HAlUilHKd, K. II. 3B13P’b CTOAIIHKA, B. 11. IOHA KÔMHCA H R*bpA Î^CHy KOA-kpOK HAlHHjf iWOAAAKCKlÎy KtA HKHJf H A\AAHJf? A 110 HAIllliW >KH- ~ 28 - β*ΤΛ KT$ Ε$Α<Τ r|c<]H[cŢ*[4]f)k UîUII IΗ Άΐλ\Λ\4 MÎT A'kT|H HAIllHJf ΗΛΗ WT ΗΛΙΙΙίΓΟ pOf\4 ΗΛΗ ΙΙ4Κ B«>yA ϋ[^Γ]Κ HSEÎpfT r[oc]ll[oj^^plA\ BklTH NAUJfH iWOA^dKCKOH BÎitVAII TOT EH ΗΛ\ HÉHSpSUJHA ΗΑϋΙΙΓΟ ^AJHW Η ΙΙίΤΚρκΚΑ'ΝΙΪΐ AAH AEK1 ΗΛ\ Ο^ΤΚρίιΛ^Λ H ΟγΚρΊτΠΗΛ Sans*! ICiWM ΗΛ> ΑΛΛΗ Η MOTKpkAHAH |34 OCOe]hO» CA$JKKCy Η SA U^O ÎCT npARAA WTHHH4, 4 N4 GOAUIII Kp*klJOCT IF IIOTKpkîKAÎWI< TOA\OV KkCIMOf GklUJf IIHCJHMOMOy GfA’feAH ICA\kl HAUMiWOy ΚΪ[μΝΟΜ$ T*AAÉP]$ ΛΟΓΟ-Φ#Τ8 IIHCATH H HAUlS ΠΙ4ΑΤ iipHK'kCHTH K CiAlOy AHCTOy K4UIIA\0y. IIhcaa A$mhtp$ Ποποκηη oy X*yCA\\ Raj/kjTW 3AS M["bCF3 jlţ4 fllipHA'k H* T r a d u c c r e. Huşi 1528, Aprilie 8» Noi Petru VV din mila lui D^zeu, Domn Ţării Moldovei. Facem ştire cu aceasta scrisoare a noastră tuturor cari o vor vedea sau vor auzi cetindu-se, precum aceşti boieri ai noştri credincioşi şi cinstiţi du-lui Ion Stârcea pârcălab de Holin şi fratele sau Mihul Stârcea părcălab de Cétatea^de-Balta şi sora lor Fedca, copiii Nastei, nepoţii lui Tabuci, ne-au slujii nouă cu dreptate şi cu cinste, şi văzând a lor dreapta slujbă catră noi i-am miluit cu deosebita noastră milă şi le-am dat şi le-am întărit delà noi în ţara noastră moldovenească a lor dreaptă ocină şi moşie satul pe Prut anume Marele Boian cu toate cuturile sale şi i-a tras în judecată pentru acel sat în tinerelele nepotului nostru de frate, Stefan VV, un oarecare lyanco cc a fost pisar, cu nişte uricc strâmbe pe care* ic-a primit delà ei, iar mai târziu a pierdut partea sa din acel sat din cauza Ira* dării, când s’a ridicai ca un lotru cu alţi nevrednici împotriva nepotului nostru de frate Ştefan VV şi împotriva ţarii noastre, şi cunoscând nepotul nostru de frate Stefan VV. trădarea lui şi uricele sale strâmbe ce le-a dobândit cu vicleşug, a dat delà sine şi a întors du-sale Ion Stârcea pârcălab de Hotin şi fratelui său du^salc Mihul Stârcea şi surorii lor Fedca acel mai sus amintit sat pe Prut anume Marele Boian cu toate cuturile. Văzând noi a lor întoarcere şi danie ce a dat şi le*a întors ce le-a fost dreaptă ocină, ne-am înţeles şi noi la fel cu întreg sfatul nostru că le-a fost a lor dreaptă ocina şi moşie, am dat şi am întărit şi delà noi credinciosului nostru du^sale Ion Stârcea şi fratelui său du^sale Mihul Stârcea pârcălabi şi surorii lor Fedca, copiii Nastei, nepoţii lui Tabuci, acel mai sus scris sat pe Prut anume Marele Boian cu toate cuturile, ca să le fie delà noi uric cu — 29 ~ iot venitul lor, copiilor lor, nepoţilor lor şi strănepoţilor lor şi tot neamului lor cine se va alege mai aproape neruşiit nici odinioară în veci. Iar hotarul acelui mai sus zis sat pe Prut anume Marele Boian cu ioate cuiurile să fie după vechiul hotar pe toate părţile, pe unde a umblat de veci. Şi marele uric pe care l*a avut moşut tor Pa/raşco, fiul lui Tabaci, dela strămoşul nostru Alecsandru VV., acel uric a fost în manile mai sus zisului Ivanco fost pisar şi dacă se va găsi cl să fie al lor drept uric şi nime sa nu poată trage la judecată cu acele urice strâmbe zise mai sus sau să câştige împotriva acestei scrisori a noastre, nici odată în veci. Şi la aceasta este credinţa^ domniei noastre, mai sus scrisul Petru VV. credinja preaiubitului nostru fiu Bogdan şi credinja boierilor noştri: cr. d. Hrana dvomic, cr. Negrită, cr. Grîn-cov/c;, cr. Talabă, cr. Scripco, cr. Vlad şi Mihut pârcălabi de Hotin, cr. Cârje şi Huru pârcălabi de Neamţ, cr. Grozav şi Danciul păr* călabi de Novograd, cr. Barbovscbi portar de Suceava, cr. Dragşan spătar, ,cr. Dumşa visternic, cr. Liciul postelnic, cr. Felea ccaşnic, cr. Zbiarea stolnic, cr. Ion comis şi credinţa tuturor boierilor noştri moldoveneşti, a mari şi a mici, şi după moartea noastră cine va fi domn tarii noastre din copiii noştri sau din neamul nostru sau pe cine îl va alege D*zeu să fie domn tării moldoveneşii, să nu le răstoarne dania noastră şi întărirea noastră, ci să le întărească, fiindcă le*am dat şi le*am întărit pentru a lor deosebită slujbă şi să le fie dreaptă ocină şi pentru mai mare întărire a celor scrise mai sus am poruncit credinciosului nostru Toader logofăt să scrie şi să atârne pecetea noastră la această a noastră scrisoare. A scris Dumitru Popovici în Huşi anul T036, luna Aprilie 8. Copie slavona, Arhivele Sfatului Cernăuţi, pachetul Boian ; tra* ducerea germană a fost publicată în Wickenhauser: Geschichte der Klöster Woronetz und Putna pag. 205—20r. 12. HiirLm, 1529 Aprilie 23, Petru Rareş, Domnul Moldovei, dărueşfe episcopiei Rădăuţi satul Grameşti pe Prut. •j· jîW[h14<>]ctiw b[«]îkiî» mm IlfTph EoEK©f\a r[oJcn[o^aJpii 3EkBh3dlOBdiHHdrO c[hl]Hd r[ocn0ACT]BddlH llOPAdHd H B*tpd BOd*bp HdllIHX, B. (I. Tp03dBd AROpHHKd. R. II. HlTphdd, 8. II. ThddBH, K. II. ΟκρΗΠΚΛ, B. II. KddAd H n. AlHX&dd llphKdddBd χΟΤΗΗεΚΗχ. R. Π. Kph/RI H n. X8pS nphKdddKoEi ΗίΛ»ι\κΗχ, R. n. ^dimSdd h n. SsMpH nphKd-ddROBI HOBOrpdAtKHX, E. Π. JidpROBCKOrO IIOpTdp’fc COMdRCKOrO, B. Π. y^pdrilJdHd enhTdp'k. B. n. ,Ϊ,ΟγΛΗΙΜ BHCT'kpHHKd,· K. 11. /ÏHMSdd nOCTIdlIHKd, B. Π. ΦμΗ HhüJNHKd, K. Il Todt\lpd CTOd-HHKd. B. II. IwHd KO/MHCd H B. 8«ΐχ BOd’fcpWB HdllIHţ rtlOdAdß-CKHX ΒΙΛΗΚΗχ H dlddHy : d 110 HdlUIrtl JKHKOT'k KTO ΚΟγΑΙΤ rjocj-ll[oAdjph HdUIIH 3ldtdH WT Α'^ΊΊΗ HdUIH\ HdH WT HdllItfO pWA* HdH ndK ΚΟΥΑ ΚΟΓΟ R[or]h H3K6pÎT rOCnOAdpi/H EhITH HdUIIH dtWdAdBCKOH 31 did H TWT RH HMOpglUHd HdUIII’O AddHrd H 110-TBphHlAiHId A AM dB H $TBphAHd H SKp'klIHd, d KTO B H XOT'fcrt nopSuiHTH Hdiuiro AadHrd TdKOBhi Ad ÎCT up« mat WT r[oc-nOA]d E[o]Pd ChTBOpiildl’O h[h]bO h 3ldld'b H WT Πρ[η]μ[Υ^ΤΙΑ iro di[d]Tipi dÎdpra h wt ο[κ^]τωχ x[pHCTo]B*fcx dn[ocTo]dh h WT c[R>fe]THX Rd[d]rOHOCHlH WTIIJ, HJKI Hd ChROp'b ΠρΟΠάΒΜΙΗχ H Ad ICT ΠΟΑ[θ]κΐΗ lip^A4™10 Ι«ΥΑ^ h Πρ«ΚΛΪΤ0Λΐ8 ilpiH H ογ HdCTIl AKI Hd r[ocnoA]d iidiiuro l[c]Y[c]d X[pHCrr]d Rh3hllHRIllHX, KphB IPO Hd ΗΗχ H H«. HAA'kx «X CHU EAAHT ddtKH. il Hd ROdUIII Kp'fenOCT H IIOTBphjKAfiite ΤΟ/ΗΟγ BhCIdlS BhllUI IlHCdHHOdllS Bld'fcdH ICdthl HdUlldlOY B^p- - 31 hoMoy ndNoy Toa^ipoy nHCdTH h maujS ritHdT npH- K-fccHTH K CfiHOV «HCTOy MdlUCaWf. X Xph/tOK-fc, ^SrHHTpS ITonOKHH IlHCdd Ka[*fc]TW CC^diO- THCAI^HOf M TpH^ÎCAŢÎH tî^MOÎ At'kcElţd iflpH/tld Ub ^Bd^EcfcTÎ H TpITlH, Hd £Hh cftt-fcjTfoJro KMHKO iM[oVfM6]HHKd H J]*B'b,ţO-Hwci^d riopria. Traducere. Harlau 1529, Aprilie 23. Cu mila lu D*zcu noi Petru VV, Domn Tării Moldovei, Facem ştire cu această carte a noastră tuturor cari o vor vedea sau o vor auzi cetindu*se, precum am binevoit domnia mea cu a noastră bună voin(ă şi cu inima curată şi luminată şi din toată bună voia noastră şi am întocmii pentru sufletul şi mântuirea moşilor şi părinţilor noştri şi pentru a noastră sănătate şi mântuire şi am dat sf. noastre episcopii de Rădău/i, unde este hramul sf, arhierarh şi făcător de minuni Nicolai şi unde este episcop rugatoriul nostru Kir Teofan, un sal pe Prut, anume Grameşfi, ce ba fost luat nepotul de frate al domniei noastre Ştefan VV dela Luca Arbure portarul de Suceava, când ba prăpădit pe acesta, ca să fie sf, noastre biserici episcopale dela Kădăuti acest mai sus scris sat dela noi uric cu tot venitul ne* clintit în veci. Iar hotarul acelui mai sus amintit sat ce este pe Prut anume Grameşti să fie în toate părfile după vechiul hotar pe unde a umblat din veci. Iar pentru aceasta este credinţa domniei noastre, mai sus scrisul Petru VV şi cr. prea iubitului nostru fiu Bogdan şi cr. boerilor noştri: cr. p. Grozav vornic, cr. p. Negriiă> cr. p. Talabă, cr. p. Scripcăy cr. p, Vlad şi a p, Mihul pârcălabi de Hoiin, cr, p. Cârjă şi a p. Huru pârcălabi de Neam}, cr. p. Danciul şi a p. Zbiară-pârcălabi de Novograd, cr. p. Barbovscki portar de Suceava, cr. p, Dragşan spatar, cr. p. Dumşa vistiernic, cr. p. Liciul postelnic, cr. p. Felea ceaşnic, cr. p. Toader stolnic, cr. p. loan comis şi. cr. fu* turor boerilor noştri moldoveneşti, a mari şi a mici, iar cine după a noastră moarte va fi domn tării noastre moldoveneşti, din copiii noştri sau din neamul nostru sau pe cine îl va alege D*zeu să fie domn tării noastre moldoveneşti, acela sa nu strice dania şi întărirea noastră ci să o confirme şi să o întărească. Iar cine ar voi să strice dania noastră, unul ca acela să fie proclet de Domnul D*zeu, făcătorul ce* rului şi al pământului, şi de preacurata sa maică Maria şi de sf. apostoli ai lui Hrisfos şi de sfinjii purtători de milă părinţi cari au strălucit în sinoade şi să fle asemenea cu Iuda trădătorul şi cu procletul Arie - 32 - şi să aibă parte cu Jidovii cari au strigat asupra D^zeului nostru Isus Hristos, sângele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, ceea ce va fi, amin. Iară pentru mai mare întărire şi statornicire a tuturor celor scrise mai sus, am poruncit credinciosului nostru pan Toader logofăt să scrie şi să atârne pecetea noastră la această carte a noastră. In Hărlău, Dumitru Popovici a scris în anul şapte mii treizeci şi şapte, luna lui Aprilie în douzeci şi trei, în ziua sf. mare mucenic şi purtător de biruinţă Gheorghie. Din Popescul Orest: Câteva documente moldovene pag. 31—33 nrl XIV. A fost reprodus in Dan Dimitrie : Cronica episcopiei de Rădăuţi pag. 158—161. [1531) Ion Turcul visternicel vinde lui Simion şi rudelor acestuia satul Sizcăuţi, ţinutul Cernăuţi, pentru 350 zloţi tătăreşti. (H[h]a[ocJtIio g[o]>kUk> mu Πιτρκ r[«cjn[o]A[d]pb 3imah AIWAAdRCKOH SHdMIHHTO HHHHM H CINAI AHCTOM HdUlHAI BbrfcAI KT» lld MIM BhHpHT NAH ΙΓΟ ΜΤΟγΜΗ yCAUUIHT WJKI (IptH^I ΠρΙ<Α MdMH K np-kA HdUIHMH AlOAAdBCKHMH EOlăpI IwH ToypKyA BHCTIpNHMIA ΠΟ ΙΓΟ AOKpCH BOdH NHKNAI HIHOHOyXIH dHH llßHCHAOKdH H flß0,4,drt CKOIO (IpdBOlO Πβ . . . . B . . . HH«y H HC llpHKHAif U^O WH HAIdA WT Ap*yiUIMC> HHK*AH/KI HA K’kKH, A X*TAp TCA1*y Hp^ApiMIH- »s\\\oy ciAvy cy koaoct miphorckoh ha HiU'k JIIh3Korh*a\ aa |CTIk WT *ycny CT*pON îl* CTAp*A\*y XOTApOy IIOKOYAA H3 K'kKA 02KHKAAH, A HA Tv' ÎCTK R-KpA NAHlirO r*]cft*]AÎCT]KA KWIUfriKCAHHArO itthl IlfTpA R*l-R*A* H K'fcp* iip’kRKSAWKAiHHArC» c[h]hA * . . . K*rAAHA M R'kpA E*Wp HAMIHX K. II. X$p*y AK*PHHlCA «* T*Tp*yUIAHA Rf n. OKpnnKA R. II. RaAA w HAHA ToAA«pA XOTMHCKHX R. îl. ^AHMOyAA H U. ilHM^yAA Hf-MIl^KHX K. II* ;ÎKMApH ll II, KpAMOyHA N*KOPpAACKHX K. II. AlHX*yAK n*pTAp'fe COMARCKOr* R. II. ^pArillAHA cnATAp'b R. n. rAAKA[HA| RHCTHAp-HHKA R. M. 5.1aROTA nOCTiAHHKA R. fi. II*nKIÎW MU ltfTpk fiOfKOA* γ10*]πΜαΙ<ΦΚ 3IΛΙΛΜ MtAAd&CKOH. 3ν4Μ*ΗΗΤ0 <4ΗΗΗΛ\ HC CHA\ ΛΚ£Τ*Λ\ HAIUKM RkrbM KT* N4 ΗΙΛ\ KkSpHT ΗΛΗ MTSMH ΙΓΟ ^CAHUIHT W>Kf fipiHA* llp^A ΝΑΜΗ Η np^A KkC’kiUH H41UHMH A\WA A A KCK K M M EOI3pl Hdlll CrtSrd KwpAdT ll* CP* A^BpON Κ0ΛΗ MtKHM Η«ΠΟΗ$Η«Η dHH HpHCHAtBdH Η iipO>A** CK*W «pd-KSk WTHHH# WT CK0ÎT0 npAKar* 8pKK4 H H3 npHBHAIi HA ll*TKpkH^ AÎHIf liţ* WH ΗΜΛΛ WT p*AHTtA^ r[cC»*ACTΓ]KAΛ',v, ΟτίφΑΗA S*fK0A^ tf\u* ciao Ha Hi\\M KipKHumiiiH Ha fliloAAdK’fc h ck anohacthpim h A TO HAM M ANAHH HA TOflAHl^H TA UpOr\AA CAMOAdS rfoCHOACT]-R$A\Kl 3A MfTKJpHCTd H WCfANA^AT 3AATKI TATApCKHJf H rfoClIO^CT]-KOA\hJ 3AIIAA[THA] THJf SCH TOTH KhllUf I1HCANHH $11 3AAT Td- TApCKHjf $ p$Kkl CA$3i? HdlllfA\$ KwpAdT$ Jlp'kA $CHA\H HAIIJ HA\H ANWd-r^aRCKHA\H EOUpi H $TOA\ Kdfd]rOH3KOAH]f r[oCIIO^CTjliOA\hJ H4U1KA\ KA[A]rKI.\\ flp0H3K0A£NUAN II h[h]cTUIA\ H CK^STAMA\ CpA^iM H CK KKCfA HAUJfrtN A*eP*a KOAE/ft H WT Sfor’jd l!OAUHI|,Kft H OyMHHHjf rfoC- noACTjKOAXKi rk A^A^k h po^htîaih Mailing 11 3a name 3rvpAKii h cnU]c*HU Aii>.huH h T-kaS if A4AWX rfocnoACT]KOA\w to* np*kApl4|H)IOf CfAO HA I! AN/A &ipKHIim|llH I40 HA lliwdAdK'k H CK A\0-HACTHpfA\ K CK TOndHI^lO H A\AHH HA TOrirtlltyf NdllJIH cfK'fejT'feH ANO-HACTkJpH WT ÎUOAAARIUM1 «A*** ÎCT JfpAAN Ka[ajrOR'klJJfHlf np[H]- ii[h|cTTkn 11 aI^.IrIw]uh R[oropc*A»]HH Aljalpm h i*a* ect itSamh A\[oJaîEH HK NAUi KHp CTt<|>AN fpANOHAjf, TOE RKCi KkllUEntfCAIJNOf Cl AO Ad ect iiJiiiiH c[K-h|Trkji a\ohactwph wt îHwaaakhi^h wt iiac Spun CK RKCEitt \*X*XWiW HEnOpSlUEHHW H HMIOAKH>KîHMO HHKOAttîKi HA K'kKKI, A yOTdp TOA\S llp î|T^ HilKipfT rjOCUOj- A[A|pfAN KKITH HAIIIIH ANWAAdKCKOH 3fi\\AH TOT RKI HlllOp$IIJHA HAHIfrO AAAHM H IIOTKpK>KAlHUI JAH KKJ $TKpKA»A H $KpkriHA HAIUÎH c[Krk|-TlSH ANONACTKIpH WT tlllVAAdRHI^M, A IIAK KTO H0K$CHTC/0 IIOp$HJHTH HAHIirO Aldina H IIOTRpK/KAfHra TAKORIM Ad ÎCT HpCKA-kT wt r|oc-ciOAjd K[or]d CKTKOpmaro h[îJeo h 3e,v\A-k n wt hp[hJm[iiJctkia aM- RfwJlUl H R[0l’0p0AH!l^H iH|’d]pW H WT clR'k’|TMy A ^[dHjr|<]flHCTH H wt c[K'b]TKiy ijK’fc]fK ITiTpa h llauaa - 36 - H lipOMIIiy H IVT cfRiîjTUIJf TIU R[ilA]r$H*CMHTf WTJ^K ÎVM Kh. Hhkiu H WT RKC'ky c|Rli]TklX' HW8 WT K’tSKA E[*r]S SlN^HIUlIHy H ,V* HA\A-IOT S MACTIf Ch npKK/IMTIVAt flipIlAl H Cli JCKA(mVTCK4rO Up,A Hpi?-AATlA-k X[pHCT]Ka H C5v liH'kiWH HHW Kk^KÎliUlIA HA .V[pHCTja K[*J’|a, KpKKb fro HA NH]f H HA MA\Vk\'K MJ I4KOKE ICT H K$A«T KK K^Kkl AA\HH. Îl HA GOAIIJtC Rp*kiKCT H HOTRpK>KA6HIÎ T*Al$ RkCIA\$ KhlUJfllHCANIKtMS RÎAiîAH KAMI HA(l)iA«$ irkpNOi\ţ$ IIAH$ ToA^P* ACTO- IIHCATH H NAIIlS HI MAT npHR'kcMTH K CIA*# AHCT$ tlAlllEittS. IIhcaa TpHropii Boraa $ Iacwy R/vfcTvv 3a\a i\\cu,a ffnpitAic ai AHh. Traducere. Iaşi, 1533, Aprilie 11. f Din mila lui Dumnezeu, noi Petru VV. Domn Ţarii Moldovei. Facem ştire cu această scrisoare a noastră tuturor cari o vor vedea sau o vor auzi cetindu^se, precum a venit înaintea noastră şi înaintea tuturor boierilor noştri moldoveneşti sluga noastră Corlat din a lui bună voie de nime silit nici asuprit şi a vândut a lui dreaptă ocină din a lui drept uric şi din privileghiile de întărire pe care le avea dela părintele domniei mele Sîefan VV. un saf anume Berchişeşti pe Moldova şi cu mănăstirea şi o fopliţă şi o moară pe topli|ă şi â vândut însaş domniei mele pentru 480 zlofi tătăreşti şi domnia mea am plătit acei tofi mai sus scrişi bani 480 zloţi tătăreşti în manile slugii noastre Corlat înaintea tuturor boierilor noştri moldoveneşti şi pe urmă sa milostivit domnia mea din mare milă şi cu curată şi luminată inimă şi cu toată a noastră bună voie şi cu ajutorul lui Dum*· nezeu şi am făcut domnia mea pentru sufletul moşilor şi părinţilor noştri şi pentru a noastră sănătate şi mântuirea sufletului şi a trupului şi a moşilor domniei mele acel saf mai sus zis anume Berchişeşti, ce*i pe Moldova, şi cu mănăstirea şi cu toplifa şi cu moara pe topii Jă sfintei noastre mănăstiri de Moldavi fa unde este hramul buna vestirii preacuratei şi fecioarei născătoare de Dumnezeu Maria şi unde. este egumen rugătorul nostru Kir Sîefan ermonah, acel mai sus scrisu* sal ca să fie sf. noastre mănăstiri de Moldavifa dela noi vmc cu tot venitul neschimbat şi neruşiit nici odinioară în veci, şi hotarul acelui mai sus scris sat anume Berchişeşti ce-i pe Moldova şi cu mănăstirea şi cu foplija şi moara pe foplija să fie din toate părţile cu ale sale vechi hotare pe unde au umblat din vecii vecilor, şi pentru aceasta este credinţa domniei noastre mai sus scrisul noi Petru VVşi credinţa preaiubitului fiu al domniei noastre Bogdan şi credinţa boierilor noştri, credinţa panului Huru dvornic, cr. p. Totruşan, cr. p. Scripca, cr. p. ~ 37 - Vlad şi p. Toader pârcălabii de Hotin, cr. p. Danciul şi p. Liciul pârcălabii de Neamţ, cr. p. Zbiară şi Crăciun pârcălabii de Novograd, ■cr. p. Mihul portar de Suceava, cr. p. Dragşan spatar, cr. p. Glavan visternic, cr. p. Albota postelnic, cr. p. Popăscul ceaşnic, cr. p. Coluri stolnic, cr. p. Dracsin comis şi credinţa tuturor boierilor noştri moU doveneşfi, mari şi mici, iar după moartea noastră cine va fi domn tării noastre din copiii noştri sau din neamul nostru sau pe ori cine va alege Dumnezeu sa fie domn ţării noastre moldoveneşti, acela să nu strice a noastră danie şi întărire ci să întărească sf. noastre mănăstiri de Moldavita, iar cine va cuteza să strice a noastră danie şi întărire, unul ca acela sa fie blăstămat de domnul Dumnezeu făcătorul cerului şi al pământului şi de preacurata fecioară născătoarea de Dumnezeu Marîa şi de cei 4 sf. cvanghelişti şi de cei 12 mai mari apostoli ai iui Hristos Petru şi Pavel şi ceilalţi şi dc cei 318 sf. aducători de milă părinţi din Nicea şi de toii sfinţii cari din veci servesc lui Dumnezeu, şi să aibă parte cu blăstămatul Iuda Iscariotul trădătorul lui Hristos şi cu ceilalţi Iudei cari au strigat la Hristos Dumnezeul, sângele iui pe ei şi pe copiii lor, şi cum este şi va fi în veci, amin, şi pentru mai mare credinţă şi întărire a celor scrise mai sus am poruncit credinciosului nostru pan Toader logofăt sa scrie şi să atârne pecetea noastră de această scrisoare a noastră. A scris Grigorie Bogza, în Iaşi, anul 7041 luna Aprile 11 zile. Original, pergament, arhiva mitropoliei Cernăuţi, rase. 61. Pe~ cetea atârnată de o aţă roşie, are următorul text: UiHMTk Iw JTrrpa l>cncv\apk Sîahah msa^ak ck*h. Copia germană publicată la Wickenhauser: Moldoviţa pag. 78—<9. Despre Berchişeşti vezi doc. din 1518. Documente anterioare ref. la satul Berchişeşti: 1473 Septemvrie 13 Suceava: Ştefan cel Mare confirmă lui Corlat satul Berchişeşti pe Moldova şi o topi iţă şi o moară pe fopliţă şi poiana Muncelui cu mănăstirea ei. Se da hotarnica satului (/. Bogdan, o. c, I pag. 183—184). ___________ 15. Huşi, 1546 Aprilie 14. Marica şi Agafia, fiicele lui Ivanco, diac deîa visterie, vând moşia lor Cernăcăul (Cincău) stolnicului Ion laţco. K< H WT HACK ICMH \di\U H llOTRpTi Αη[λη] CA$3’k ΚΛ-UlfMOf IwilOf Id U, KO CTOAHHKOf TOé Hp-fc^pfMIHHOI CfrtO Hd HAVk Hfp-ΝΊλΚΊιΟγΛ Hd HhCTpH KHUJI SdCtMtKk KdKO \d fCTK U\\Of WT «dCk OfpHKk H C’k KKCISMK ÉMOf H £krîM ΙΓΟ H OfHOfMdTOM ΙΓΟ H Hp’kOf MOf HdTOMh ΙΓΟ H llpailţOf(VkTOM <Γ0 H KkCfMOf ροΑ*Υ" ÎPO KTO cii ÉMOf H3EÉpfT HdHGAH>KNÎH HHïOpOf HiHIO HilKOAHJKÉ H Λ K-fcKH. il JOTdp TOMOf l< HIII(HH C4H HOMOf CfAOf r\ A KTk WT ΟγΟΗχ' CTOpOH Π0 CTdpOMOf JfôTdpOf KOff\d H3 KlïKd WKMilAAH, A Hd TO iCTk K'kpd Hdllliro rOCllOACTRd KHIllÉIlHCdHNOrO A\M ÎIlTpd KofHOAH H K’fcpd Up^KtiSAIOEAEHHHY ChJHWK rOClJOACTKd 'AH ΚλΪΗΙΙΙΛ H &TEtf>dHd H Ko-CTdHTHHd H Klvpd KOtdp UdlIlHf, R-fcpd HdHd XofpOf AK*PHHKd iHipA iiand IltTpd KpTsKJ R-kpa nana Hop^i h nana 6τογρ:-*Η lupKadaKOirh jfOTHHCKHjc Kispa na h a r\A»mofAd Xofpof κ nana ΛϊπροΗΑ »ιαρκαλαεοκκ ΗίΛ\ίΐ^κΗχ· K’fepa iiaua I(ldu,\p4 H πληα Τέοκπα napKdAdKOKk HOKorpd,\-CKHf K*kpa nana ifiTpa KapTHKORa nopTdp-k cofnaKCKoro K*bpa if and lopira ciidTap-k K^vpa nana ιΙΙογηαη RHCTbpHHKd R*fcpa nana Xpacopa nocTfAHHKd K-kpa nana Χαμηη R'bpa nana llRTpauuKa «raijiHHKa R’kpa naHd [H'krjofAd ctoahuka klîpa \\a\u [iiaaga] koî^hca h κ-kpa KiiC'bjf ROlapk HdliJHX A\OArV4KO^HJ’ KiAHKHf H AtdAH\% d Π0 HaillliM >ΚΗΚ0Τΐί kto Kcy^îTU. rocnoy\apk μαϊηιϊι 3<λ\λη wt t\nw naniHf hah wt ha-ΙΗίΓΟ pOAd HAH naRTv KOfAk ΚΟΓΟ Εοπκ ΗΛΚίρΓΓ I^CnOAdpliW G hi ΤΗ Ham (Η 3ίΛ\ΛΗ Λ\0ΛΑΛΚίΚ0Η TOTTi GH lAU'f III HOpOfllJHATv ΗΛΗΗΓΟ AddHira η ποτκρΊ\>ΚΑ*ΗΠΛ αλη gh k\\of ο\-τκρτ\ΑΗΛ H v'fKpkriHA 3dH0f>Ki ica;h mw αλλη h hotkptvahah sa iro iipaKOfW h R^fep- HOflO CAOfîKGOf K 3d COGH KOfRHA^k 3d CKOH ÎlpdRUI H HHCTIH HHirkSH, d Hd GOAUJii KpTknOCTTi H llOTKpT\/KA aiu IIiTph K«fB«,\d r[oc]n[o]^[d]()'K 3MtdH niOd^dGCKdH, 3H4/HÎHHT0 MHHH/H HC CHdl <1HCT0/H HdLUHdt R1\C*biM KT« Hd HMt RTi3pHT HdH »»TdyMH «ycaMIUHT 0* TOT HlTIIHIll lidlU G’fepHÎK ildH IIiTpHî KdpTHKOK H«pTdp COyHdBCKÎH fd«Y?KUd Hd/H npdRO H B*fcpH0, T’fcdl ,MKI RH^’kliUJI ilpdKOB’fepHOW tr« td«yjKK«y 40 Hdc mdaoRddH ftaihi *r« oc«rh«k> Hamei« Te<|5dHd JKoiRO^I, d HdUI B'kpHIH ndH HiTp*k EdpTHKOR nopTdp r«yfiiRCKÎH ^aa H3ai'kH«y I«H«y ^îraiwy «T Iac«y 3d KniiifiiHCdiiHOi cm« Hd navk iVlaa'kTHHiţi'H «y R«a«cTH tupM«KCK«M t^,«« cm« ... . [câteva cuvinte lipsesc doc. fiind rupt] 3* — 42 — oy KOdOCTH Kp'MHrdTOypÎH H HC lipHRHdi'C Ui,0 Hdldd OTIIJ, ir«· EdpTHK OT KOyilfW OT pOAHTWfc r[«]c[n«]^[n’]RdKI HA B’bKH, A JfOTAp TOMOf np^ApE^f HHOMCy CfAOy HA HAI* BlpKf-limjllH HA Kf KTh AdH* TOI BHliHFIH-CANHOI ClAO HAUIIH cfR’kjT'tH MOASH WT p[0CH0ACT]Kdd'H 3A Kh aM~ lilif A^Aor H pOAHTlAIH HAilJHX H 3d HAUJf 3APAKÎI H CJl[dC]lNlf A[^]l1jh H T’kdOf, A IIAK KTO nOKOţ'CHTC'k ilOp$LllHTH Hdtlliro AddHH H no-TRpK>KA Kb R^KH 4A\HHh, A HA ROAlllM KptnOCT H UOTKpbWAtHM T0A\8 RhClAlS KHIUillHCAKNOA\Oy Bld'kdH KAMI HdliJÎAVS R’kpHOAUOV T1AH$ MaTIKIIIS dOPO^CTl* I1HCATH H HAIII& W'lATk IlpHK’kCHTH K ClA\Oy AHCTOI,' HAULlAICy. fÎHCA[d] ^{^MIITp^ KbCKAHORHH. Oy Xoycix, Rdf'fejTO sha am^a AIaio kh. Traducere. Huşi, 1546, Mai 2X. Din mila lui Dumnezeu noi Petru VV. Domn Ţării MoldoviL Facem şlire cu această scrisoare a noastră tuturor cari o vor vedea sau o vor auzi cetindu^se, precum am miluit cu deosebita noastră milă,-şi am dat şi am întărit dela noi în ţara noastră moldovenească sfântului nostru lăcaş de rugăciune mănăstirii de Moldavi fa unde este egumen Avram, un sat anume Berchişeşti pe Moldova cu mănăstirea şi o ~ 46 ~ topolifă şi o moară pe lopoliţă din uricul de cumpărătură ce i*a fost domniei mele dela sluga noastră Corlat tot din uricul de întărire ce Ua avut dela părintele domniei noastre Ştefan W. şi acea mână* stioară şi topolifa şi moara ce*i pe fopolifă şi*a scos pentru dânsul în zilele lui acel Ştefan W. zis Lăcustă din uricul domniei mele ce*l au de cumpărătură, şi cele dc mai sus scrise să fie dela noi uric cu tot venitul sf. nostru lăcaş de rugăciune mănăstirii dc Moldavija unde este hramul buna vestirii preacuratei fecioare născătoare de Dumnezeu Maria neruşiit nici odinioară In veci şi hotarul acelui mai sus zis sat anume Bercheşeşti pe Moldova şi cu mănăstirea şi o io* poli|ă şi moară pe topolifa să fie din toate părţile după vechile ho* tare pe unde au umblat de veac şi la aceasta este credinţa domniei mai sus scrisul, noi Petru VV.f şi credinţa preaiubiţilor fii ai domniei mele Iheaş şi Ştefan şi Constantin şi credinţa boierilor noştri, ere* dinfa panului Efrim Huru, cr. p. Borce dvornic, cr. p. Petru Car* coviciy cr. p. Sturza şi p. Moghila pârcălabi de Hotin, cr. p. Dan* ciul Huru şi p. Miron pârcălabi de Neamţ, cr. p. Şandru şi Tămpa pârcălabi de Novograd, cr. p. Petru Varticov portar de Suceava, cr. p. furie spatar, cr. p. Dan vistearnic, cr. p. Hrăbor postelnic, cr. p. Trifă Hamza, cr. p. Pairaşcu ceaşnic, cr. p. NeaguJ stolnic, cr. p. Plaxa comis şi cr. tuturor boierilor noştri moldoveneşti, mari şi mici, şi după moartea noastră cine va fi domn ţării noastre din copiii noştri sau din neamul nostru sau pe cine va alege Dumnezeu să fie domn {arii noastre moldoveneşti, acela să nu răstoarne a noa* slra danie şi întărire sf. nostru lăcaş de rugăciune mănăstirii dc Mol* da vi}a unde este hramul buna vestirii prea curatei fecioare născătoare de Dumnezeu Maria, ci să o întărească, fiindcă e dat acel mai sus scrisul sat sf. nostru lăcaş de rugăciune dela domnia mea pentru sufletul moşilor şi părinţilor noştri şi pentru sănătatea noastră şi pen* tru mântuirea sufletului şi a trupului, iar cine va cuteza să răstoarne a noastră danie şi întărire, unul ca acela sa fie afurisit dc Domnul Dumnezeu făcătorul cerului şi al pământului şi de preacurata fecioară şi născătoare de Dumnezeu Maria şi de cei 4 cvanghelişti şi de cei 12 înalţi sfin{i apostoli ai lui Hristos, Petru şiPavel, şi ceilalţi şi de cei 318 sfinţi părinji purtători de Dumnezeu din Nichea şi de toţi sfinţii din veac iubitori de Dumnezeu şi sa aibă parte cu blăstamaful Arie şi cu Iuda Iscariot trădătorul lui Hristos, şi cu alji Iudei cari au strigat la Hristos Dumnezeul, sângele lui pe ei şi pe copiii lor, este şi va fi în veci amin, şi pentru mai multă întărire acelor scrise -4 r - mai sus am poruncii credinciosului pan Mateiaş logofăt sa serie şi să lege pecetea noastră la această scrisoare a noastră. A scris DumZ/ru Vascanovich In Huşi, anul T054> luna Mai 27. Original, pergament cu pecetea atârnată de o sfoară galbenă. Arhiva Mitropoliei Cernăuţi, Numele satului este scris : Berchişeşti şi Bercheşeşti. Copia germana publicată îa Wickenhauser : Moldo-vi(a pag. 82—84. Despre Berchişeşti vezi doc. din 1533 Aprilie 11. 19. Huşi, 1547 Aprilie 1. Ui aş, Domnul Meidovii, dărueşte Iui Matiaş Sfârcc diac, fiul lut Ion, a treia parte din satul Boianul Mare, parfea lui Mîhul, foslul pârcălab de Cetatea de Baltă. H/Iliaui Koteo^d EOÎKIEW <«[Hja[oc]TiK> r[«c]n[o^d]ph 3E/M/IH .MO/l^dRCKOM. EC/MM CdS3'k HdlUEittS AtdTIMCKS GrphHH 41- MK8 c[m]nIi ÎWNd OTpKMH GltKIUH ndpKdddEWM )fOTHHCKH/H TpE-t8E0 MdCT CE/10 WT EcdHKOI’O KoidHd 8 ROdOCTH' MEpNOKCKOH IIHKMdd MdCT. MdCT MH\8dd, KMKIUII1 HdpKd/tdEU’.H 8 EJdTHIiCKK» rpd^. IîIjO HrSEHd c[m]hK Ero ^pErHM GHKUIIII KKCTirapHHKOM iro •IdCT IIOdORKIId CEdO nod AlhCTphdtEIH 3d 111,0 U'H OCTdd dtHOl'O ,\odr8 8 KHCTttdp po^HTtdt, r[orno]fţ]cT]cddiu HiTpd Koero^i h ,\d,i KMd GHiupen po,\HTEd r[ocno,\rr]Rd/nw îm8 t8k> rptT8io ‘IdCT. HpOTWJK HH ^d CE NE S/MHUJdET Ilp1^ CH/H dHCTCdl HdlJIHd». 1Ihc[jHo| 8 X8c, Kdf’tjTO 3)1 E tlnpHdlE d. Traducere. Huşi, 1547 Aprilie 1, Uiiaş VV din mila lui D-'/.eu Domn Ţării Moldovii. Am dat slugii noastre Matiiascu Sfârc* diac, fiul lui Ion Stare.', fost părcăiab dc Hottn, a treia parte de sat de Boianul Mare, ţinutul Cernăuţi, partea de jos, partea lui Mihul fost părcalab de Cetatea dc Bailă, ce a pierdut-o fiu! sau DrKH©l ΤΗ>Κ φΟ HAHAA Fldttlv K*3A\d llîdpni nOCTIAHHKb WT GpdTd γ[*«Ι*]α|ττ]ιΜΛ1Η ΛΙΛΑΑΛίν ©ΤΐφΑΗΛ ΕθΙΚν\\Λ H TAKO>KA« (IC (IpHKHAÎl H UOTKpkttAINil «K* HMAA NAUlk K’fepHIH fi*~ A’kpHHK IlAHk ^ANk ROpTAp COlfMdRCKlH VVT r[0CW0[A[cT]KAMH H HC RpH&HAIt TAKOSKA* HA\AA 3A ^XkMHU WT r[0CR0]A[CT]KAA\H Ah-riAHHA H HACTACHId If KHOyKd HJf TOAOCIM A*,|Khbiia h Toy,\OpA H A^ApHHKA A'bTH flAljÎHHH H HC llpHRHAII U\* HMAAH A?^ AORi hj wt AP'bA’kA* hauiifo îIai^ahapa Boiroaa, h takoîka* AdAW Hdlllk R'kpHIH ROA’kpHHk IlAHh ^AHh nOpTAp COyHARCKlH cfftMjTkH HA-IHIH MO ARH A\OHACTHpH WT XoA\Wp H^fîKi ICTk \'pAA\ OycniHII g[orO- T. Balan, Dixrumcnlc bucovinei) e, ]. 4 - 50 p*AHi,JlM ιαηογο croi ro npdearo xwawiia h a HAvb Τολα<Ρ (defect) m* TOT Η,ΗΓΑΝΚ Nd HM’k ΤθΑΛ*Ρ*> WH *Γ* KOyilHAL Ha IUL· B'bpHIH BOalî-pHHB UdHL· Ji/iHR IlOpTdpL· COy^dKCKlH Hd CKOH npdKIH H IIHTOiWlH ΠΗ-M-k3H WT 40AlldHL· AilHTHHKk Η ΑΛΛ 3d ΗΙΓ0 ·**ΤΟΚΙΗ ΠΙ4ΝΊϊ3Μ W dttpH η τλκο^κα1 npiHA^uj*b »tvk,\ η4λ\η κ n$kf\ NaujHAMi soA'kpH (indescifrabil) BOA'bpHHh naHL· \âuh nopTap coyMdKCKiH η κνΊηήη^ ΙΓΟ TV A*CIA A^HKd rtlkpHiKH 110 AWEP*H ΚΟΛΙΚΈ H CL· RkCÎiU C(pA>^A\ «X h TdKOîKA* . ·.. [defect]... mohacthph wt Xoauvp .... TpH caaaimL· ΙΙ,ΗΓΑΗΗ Hd IMvk .... [defect] - . . - AU4H\' H CICH TpH C ΑΛΑ IUL· IţlirdN-CKHJ, OHH ΚΗΛΗ WT KoyilftK ΑνΓΜΗΗΗ .... j'defecl] ... lîOCTfANHKA CKOH HpdKlH Η IJHTOAMH nifH'kSH, HNO Λ\Η KHA^KWl HX A^KpWKOAHOÎ Aaamf.... <γ[κλ]'Ηϊμ AioNdCTHpoy, a λ\η τλκο^α* h wt MdC Αλλη h ΠΟΤΒρΚΑΗΛΚ KA\H KBCÎ KHJlif ΓΙΗΟΛΝΝΟ fCTL· H CfAA Η Ι^ΗΓΛΗΗ ΚΑΚΟ Μ fCTL· HdMIIH θ|ΚΑ]τ1ζΗ A10AEH AlOHdCTHpH WT XOMWp HAPHHKd; κ- Π. lliTpll KphKOBH^d παρκλλακα, k. Hwn Xiipa h ii. H^roι ηαρκλλακομ χοτΗΝ-CKHJ, K. El. HwHL· Η Π. KlHCH iiapKAAdKOKf WT MAU μ, K. II. K^BlpHi^ h n. EacKana napKaaAKOKE HOKorpdACKHXK, \ι. μ. ΙΙΙιναρ^κογαα ciia-Tdp'k, B. Π. ΛΙΟΓΗΛΑ HOCTiAHHKd, K. îl. IWHd BHCT'kpHHKa, K. M, A°V" AVHTpOy HAlllHHKd? K. Π. (l!UA*[*'fe*·*] CTOAHHKd, K. Π. ΙίΛΛ^Η K0AM1CA; h κ. RKc-ky coiapL· Haim?y a\oaaakckhxk κιληκηχ η λ\αλ«χ, λ no Ha-UUfA\K JKHKOT'b KTO BO\'A*T r[ocno]A[a’|plk nailIfH 3ίΛ\ΛΗ WT A’kTfil ΗΑΙΙΙΙΐχΚ ΗΛΗ WT BpATIH ΚΑΜΙΚχ ΗΛΗ WT ΗΑΙΗΙΓΟ pv\\Oy HAM ΠΑΚ EO\’A^ ΚΟΓΟ EjojrK H3Blprr r[ocno]A[A]pfA\h ΚΗΤΗ HdLUfK 3CMAH A\WAAdKCKOH TOTL· BH HIIIOpO'UIHA Addtflid H OyCTpOÎHIH U^O Α^ΛΚ H OyCTpOHA HA Iii R-fipniH hahk AdHk ηορτΑρκ coy^dKCKiH h KHrlvPHHiv *ro TwAwcira ΑΟηκλ «liKpHma iiaiiKM c| κλ|τ^η α\ολβη a\oiiacthph wt Xoa^opa ~ 51 - hamu ictk \'paMk oycniHif npticfRA|T'kH h m^Ict^h h nptBafar^-* CAOjtUK’kH KA[j|aMh[hh] HALUfH H fipHCM*A[*]K'bH flldplH dHOV 4BH ^TKpkAHd H ^Kp’femid c[K^jTdd M*HdCTHpk, a KTO cb ll*K*ţ'dHTk pa3AP^TH H CkKpSlIlHTH W pdAlliHTH CJH A<>MNid w *VCT0*fHlta HdUJIH C[KM]T’kH i\>C*AKH A^HdCTHpH WT XtiUOpk K^f/KÎ tCT JfpAAU* SCMNlC E|orpp*AH]nn TdKOKiw \ă ur npftKA^Th wt p|ccnoA]A K[orJa cTRivp-uiaro Hffjso h 3fA\ΚίΗ H HC lipHBHdlld\* WT nOTRph/Κ,Ι,ΕΗΙΕ 111,0 H Add lldHK ToAtp ABOpHHK WT pO^MTEd'k Γ[θΠΙθ]Α[π’]κογΛ1Η Roi’AdNd KoE-KOAd H WT BpdTd r[ôClloJA[cT]BOydlH dldd^dl’O (rTlφdHd KoE-KOAd H TdKOJKAipE EAH0 CE/IO Hd (rHTHOH 110 HAA KpANEI|IJH WEd KOyTORE H AdlfHII lid (rHTHOH 10,0 TOE RHIUEHHCdHHOE CEdO Hd ΗΛίΐ KphHfl|IIH OBd KOŢTOBE Hd OlITHOH II Ch AdHHH Hd (rMTHd ΚογίΙΗΛΗχ lÏETph EotBOAd WT Tdl^A AOMKd ÆdKOydd ΦάρΚΟΒΗ^ H WT WHOyKd Eid (τΟφίΚΑ A04Kd HßdHd IJlHpEhlţd H ΠΛΚΗΪΚΚ EAHO nddHHHOy 111,0 C'k HΑΑΗΟγΕΤ MhPOypd Ch Ek-CAdlH IIOdAHddIH H HCT04NHKH EJKf CoyT WT KphCTkHEId 111,0 TOTd RHUlEpEMIHdd llddHHHd EHdd Hdlild HpdBdd r[oCllo]A[d]phCKdd WTKHHd H 0Ţ TO A TdKO>KAEpE ΠρΐΗΑ0Ι1Ι Hp*kA HdAH H np'b.l, iiduiHAH BorapH illhr^hdiiHd A04Kd TwHOBd ογκογκά Mdpoyw-4MHd AOHKd EddKOKd Π0 EH AOGpOFO KO/IIEIO HHKHA ΙΙΕΠΟ,χΐΙΟγ->KEHd dHH npHCH/IOBdHd Ad H3A'kHûydd Eld npdBdd WTHHHd H A’fcAHIIHd HC llpllEHdIE 111,0 H Add np'fc.ţ'fc^h Eld RddKO KdHUJEC-KOydk WT np'kAAAd lldllltrO tfdEgdll^pd ËOEBOAd Td f\ddd WHd WT nOdORHHd CEdO WT ]i,KHJIIÎI|IH HETRhpTdd 'IdCT AfojdERHHKOy lfdlllEA$ KH p (Î^HAIII El’OyAEHOy WT HdUIIH c[ba]tAH AOHdCTHpH WT XoAOpoy, d ndK HdUlH A^ojdEGHHI^H KHp Cr,0?HAilW EPOyAEH H Ch EhCAAH CpdTIldAH WT cfBAjT'fcH AOHdCTHpH WT XoAOpS AddH 3d H3AAH0y AWAddHHH A04IÎH IwHOBH oyiloy^H Æd-ρογίΙΙΚΗ 4,04KH EddKOBd RdHllJECKOydd ABd CEdHI|IE. EAHd Hd pEBTd 110 CEH CTOpOMH PsBTd HOHIIJKE KdAENHdro BpoyAd Hd OyCTIE fiOTOKd HdHPdMEdlh Hd CT0yAEHHOW KphHHiyOy. d ^pOVPdd CEdHIH,d Hd HdHTdMEAh ΠΟΤΟμΑ S TdTdpfKHy KOdO^p'fcs I10BHI11E XpHHA II HC npHRn[d!E] WT KOyilEJKHO 111,0 Hdldd Π dH To^Ep dO ΓοφΕΤ U’T ÜETpd EoEBOAd H EHd AdHO TOTH Aüd CEdHII|,{ WT ndH[d] TodAEp dOroφETh HdllIEH c|ba]tAH AOHdCTHpH WT XoAOpoy, HHO dlH RH^EUIE Hţ AORpOM BOdElO H3AAH0y H ddro^oy AE?KA« ΗΗΛΙΙΙ TdKO/K,ltEpE ECAIt ,\ddH H (10TKphAHdH OyCH TOTH KHIUE- —· 56 — pEHENHIH CEdOBE HdlilEH c[ra]tAH /HOHdCTHpH WT XoAOpoy H^EJKE ECT ypd CtKltt Mhl R*IK*A<* V*Cn*f\A$K 3fA\AH MtAAAKCKtH. âNAAIUNHT* MHHHiW HC CHM AHCTOM NdUiHttt &Kf npiHA* np^A haa\h h np'fcA HauiHA\H K*ivfcpn ÎlH*yiuK4 a*4KA AHapiMHiu, khSka fiapc*&CK*ro no / - 61 - EH /t,*BpOK> ΚΟΛΙΟ HfKHiW Η EilOH$>Kf HA ΑΗΗ ilpHCMAOBAHd Η ΠΙΛΑΛΑ cKoio πρακοιο οτμηη# η α^Λμηη$ η ch πρη*ηλιε 3d ποτβι»ρ?καεηιε ΜΤΟ ΗΛ\ΑΑ llp^A^A ί» tidpBOKCKIH WT Πρΐ$Η$Κ*ΚΗ ΝΑΙΙΙΚχ WT Hdl-AUIA [Η WT ©ΤΐφΑΗΑ] ΕθΙΚΟΑΗ WT4A MACT C«AA WV ΕίρΚΕψΗ Η Ι1Ε-ΤΛΛ MdCT Ciild WT IlAELUHfllţH . . . . CA S3 H HAUJEMS ΠΛΝ$ EdpSOK- CKOA\S 34 CIA^A«^ 3ΛΑΤ TATdpCKHj . · . . A MKJ ΤΛΚΟ/ΚΕ H WT H4C [ΑΛΛΗ H] nOTBp’hAHAH CA$3t N JIU IM* . * · . H $kvm ΕΓΟ H O^HS«IATOA\ ΙΓ0 H np-bSNSM4TOA\ H npdll\Sp*kTOM ΙΓΟ H RTkCEA*# p*A$ ΕΓΟ........................................K'kpA rOCnOACTKdittH KHIUE- (lHCANHArO ΛΙΗ ilAf^dHAPA EofK*AH H *· np’fcRTi3AI*BAIHNH]f c[hj]h[o]Ki rocnoACTKaiWH Εογααηλ η Πετρ..............................κ. π. ΟΙοι^κα AKOpHHKd, Κ, Π. . , . ΉΙίΓΗΛΑ n^pKdiUBOKf JfOTHHCKHjf, Κ. II. iltTpH ΡΕΚΟΒΗΐμ ΠΛρΚΑΛΑΚΟΚΕ..................., Κ. II. Kp'hCT'k TIApKAAAEOKf Hl- Λ\ΕΙ^ΚΚ£, Κ. (I. EaCKANA..................................... Traducere. IPela 1553]. Cu mila lui Dumnezeu Noi Alexandru VVt Domn Ţării Moldovii. Facem ştire cu această carte a noastă tuturor cari o vor vedea sau o vor auzi celindu-se, ca a venit înaintea noastră şi înaintea boierilor noştri Anuşca, fata Marenei, nepoata lui Barbovschi, din bună voia ei de nime silita nici asuprită şi a vândut a ei dreaptă ocină şi moşie din ispisoacele de întărifură ce a avut străbunul ei Barbovschi dela strămoşii noştri dela Hiaş [şi dela Ştefan\ W., a cincea parte de sat de Berbeşti şi a cincea parte de sat de Pleşnifa ... slugii noastre du^le lui Barbovschi drept 70 zloţi tătăreşti, iar noi aşijdere şi dela noi [am dat| şi am întărit slugii noastre... şi copiilor săi şi nepoţilor săi şi strănepoţilor s^i şi răstrănepoţilor săi şi la tot neamul său... credinţa domniei noastre mai sus scrisul Noi Ale* xahdru VV şi cr. prea iubiţilor fu ai domniei noastre Bogdan şi Petru... şi cr. lui Mo/oc dvornic, cr_______ lui Moghila pârcălabi de Hotin, cr. lui Petru Racovita pârcălab, cr. lui Carsiea pârcălab de Neamţ, cr. lui Vascan ... Din Bielous, nrl III, pag. 10. Reprodus, însoţit de traducerea românească, la Ghibănescu Gh.: Surele V, pag. 10—11. Am adoptat data recomandată de d*l Ghibănescu. Există alt sat Berbeşti în ţinutul Cârligăfurii (Revista Ioan Neculce, fasc, VIII 1930, pag. 37, doc. din 1624 Martie 24). La el pare a se referi doc. din 152T Martie 15 publicat în Ghibănescu,: Surele I, pag. 223 — 224. Plcşenifa, tinului Cernăuţi, se cheamă astăzi Zclencu. Alt sat Plcşenifa este situat în tinutul Succvii (vezi doc. din 1593 August 5). 23. Iaşi, 1558, Aprilie 5. Călugărul Todosie şi sora sa Odochia, copiii lui Drăgoi şi strănepoţii lui Standul aurarul, dăruesc mănăstirii Voroncţ satul Dră-goeşti, ţinutul Suceava. Alexandru Lăpuşneanul confirmă dania. [jHii|ajoc]Tiio r[o]>kiik> a\u fbugdKAPk Boiroa* rjoc]|i[ojAlAlpk ZiMMi AUVrty\4KCK*H. Bhaauhhtw mhmma\ hc chai aiictom haiiihai Kkctu kto ma hiai Kk3plfTk HAH irO Ki NpliK^OIU’k np^A HAA'M H NAIItHAMI BCiVkpH AVMidy Tw^VVCJH EHKIIIIH HAUJNHKk H CICTpd iro c[ki]mvfti ^pkrwrâ oyHcyKwm EacStkh t\w\u\ JPwAiduiKd oyNoyKa APkrwM >KiHd (îTAH'iiOrta aSpAp'k hw h\· awkPwh roaic> iu~ KHA\k NÎflOHOpKiNH AHH llpHCHAORANH Td ^dAH KdlUIH c[B'k]TrkK AUVAKH tUOHACTHpif WT KopOHIl^k iCTk \'pdA\k............c[R'k]T[d]rO BfAKKWM|S]M[s]M[H]Kd x[pHCT]fid FlWprn H Cf^lTH CTApfU> AAHHJfAk CfdW Ha HAVfe HC npHBHAIt Nd nOTKpkîK^ÎHIÎ il\* HAUAA AUVdllId Hjf BdC^TKd WT r[oc]lî[^]CT| BAAM1 OTI^AHd £*IB*Aa Kk 3dA[^]lllU CCB'k H Kb 3AA[SjlUli pVVAHTidiAlk H£ II TCi CIAO WNH irW A‘wh HdlUiH C|’KTk|T'kH MWABkl AUVNdCTHpH WT FiOpW-HÎU, ICTk \'pk|T[djrrO KIAHKOA\] $]m[î]k[ h |ka \'[pHCT]KA fiwpna npHA «ha\ pwAHTiA’k iidmiro KHp Fpir*pno m HTp w n o aht $y ii UpHirSiWIII'fc (ÎAHMII KdKO Aa HX KkCJlOAVkHSTE HA CKdKHj CTkKHHHX AfT^prâjf H Kk cfR^lTlH IlOAVfeKH H K[o]>KiCTkKHlK îKph-TbKHH H nailJ-feTb Aa HMdWTh CkTKWpHTH HA\k Hd KAîKAlH rWAHKK wrr pwa Aw rwA, hhw a\h rha^bui« Kjf awrP*KW/U,oî Aaahiî 11 CyCTplVfHfd H\* H Ck KfAHKtt OyCpkAHIttt M^O WHII HAWlOTk Kk c[ick|-T-kH AUVdBtl HAU!IH iWOHdCTHpH WT RopOHIl^, A MM TAKOîKA* *CA\H H WT HAC Aaah H n^TKpkAHdH NdlHIH c|R’k|Tkn AUMIACTHpH WT BopO-tlflţ l\\mt ICTk XPAA\ c[KTk]T[A]rO BfAHK*M[$]M[f]H[n]Kd H IlOR'kAC-HOCItA Fiwprid H c[BTk]TlH CTdplIţk Z^dHlHAk KAKW A<* tCT cfK'kjT'kll MOAKM AUVHdCTHpH WT KtpOHIIl Ol'pHK Ck RkCfAXk A*\'*~ AWiWk HlIlOpSuilHC^ MHKCdH^I HA B’klUl, A XWTdp TOA\S CM* HţlHA\ M ICTk IIC CTdpOA\S KIOK^AA HS R'kKd W^KHKddH, d KTO rk nOKCyCHTk CkKpSuiHTH H pACHHdTH ^AMUA H SCTpWIHta H\' WT - 63 ~ HiUDfH cfK'kjT'fcH AVOAEH AVOHdCTHpH WT RcpOHtl|,k H KOTOpiM WT irSAHHk HAH WT KdA$PfpH HîE8A$[tJ HAV ChTROpHTM lldAvfcT HA KA5K-A>H poam wt rwA f\* piva taroimh a4 fCT npoKA’frr wt p[oc-nC»A|4 K[*P]d NdlJlfrO CkTBWplIJdrO h[î]eW M 3IA\A-fe H WT Hp'fetlHrrkH fPO AVATipi H WT CK’kTHX’ Kl Rpt^WKIIHf dn[0HT0]Ak llrrpd H KdRAd M flpOMIH H WT THJf A fSfdHjriAICTH H WT cfR^lTklJf THI wjrjlJlfKk HHKÎHCKHy H WT CB'kTklX H3KI WT K'kKd tiforlS O^POAWKWHX' H A4 iUWAiT $ HACTIi Ck I$,\*r4 M Ck TpMKA’bTOAV flpHfAV H CB HN'kdVH IS-r\iH( MMI SB3KI1HLUd Hd rfoCHOA]4 E[*·*]4, KPL6B IPO Nd HH\' H Hd «IdA^X IPO MKOJKI *]cTb] H ELArr K[b] K[’b|KHJ dAUlH. îl Hd TO ICTK R'fcpd HAUJIPO p[oc1ii[^]a[ctJkA BHlIliriHCdHHdrO MII flAfâi\MT\pd RoiBOA4 H sispa llpTkKH3AlOBiMNHH\' c[hl]ltOKi p[0Cn0AcT,]R^"H EwPr\dÎlh H lilTpb II IWH, R, IldUA lUoi^ORA AKwPMHKd, K. n. IH?POI H II. iilorHAd lldp- KdrtdKWKI \'OTMHCKH\', K, II. ÎTlTpH KpbROBHMd HdpKdAdKd, K. II. JÎO-AHO HdpKAAdKA, R. îl. ElvRIpHl^b ndpKdddKd, K. II. Hoil II Jl. KpbCTli HdpKAAdEWKÎ NtMIlţKHX, li. II. EdCKdHd H O. GlldHWOKd ildpKdAAKOKI HOROrpdT\CKH\\ B. fi. ^SAVHTpS flOpTdpk COV'IdRCKOPO, K. II. ÎIhAP^HKA ciid-rap-k, k. n. Kwcti halii mira, r. îl Kcjvk ctoahhka, r. ii. ilduiKo KOAUICA H Ktpa RBC'kx EOldp HdLUHX A\OAAdBCKH\' KIAHKHJf H A\AAHjf7 d 110 HALI1IAV WHROT'k KTO K$\ÎTh> r|oc|ll[o]A[d|pb HdllllH 3IAVAH WT A^TiH HdUKIX1 HAI! WT EpdTIH HAllJHJf HAH WT HALII IPO pOA& HAH IIAK \ E8Au KCPO K|oiT]k H3ElpiTk P[oc]ll[o|A[d]plAtK EHTH HdLUCH MOA,\dK-CKOH 3IAVAII TOT EH HA\ HIIIOpSllJHAb H SCTpOtHKI H)f, AH$ AEH $TKpk,VHA H SKpfclIHA MdlIMH c[R'fe]T'bM AVO AC H MOMACTHpH WT RopO-Hllţk, 3d 11^0 OHH ^i\aU CÎIOIO HpAROlO WTUHllS H A'^ANHIlti* A Nd EOA-lllll Kp’kllOCTK H ÎIOTKpkiKAtHIi TOA\S KbCIAVS KHIIIIIlHCdHMOAVS KfA’feAH iCAUl HAIIJÎAVi> K*kpHOA\OV HdllS dlOPHAH AWPW^ÎTS HHCdTH H HdlljS UIHATIv npHR'kCHTH K CÎAV^ AHCTS HdUIIA\6. ÎlHCAA AVHTp« ^îdCKdHOKHH cfkijHK fidpHARH KdASnpS 9 TdCif KA|1ijTo sgă il»i. î. Traducere. Iaşi, 1558, Aprilie 5. Din mila lui D^zeu Noi Alexandru VV Domn Ţării Moldovii. Facem ;dire cu această scrisoare a noastră tuturor cari o vor vedea sau o vor auzi cetindu-se, precum a venit înaintea noastră şi înaintea boierilor noştri monahul Todosie, fost ceaşnic, şi sora lui Qdochia, copiii lui Dragoi, nepoţii Vasutchei, fata lui Romaşco, nepoata lui Dragoi, jupăneasa lui Standul aurarul, din bună voia lor de nime siliţi nici asupriţi şi au dat sf. nostru lăcaş de rugăciune, - 64 — mănăstirii Voronef unde este hramul sf. şi întru Hristos marelui mucenic Gheorghe şi unde jeste sf. stareţ Daniil, un sat anume Drăgoeşfi după uricele de întărire pe care le^a avut moaşa lor Vasutca dela strămoşul domniei noastre Ştefan Vodă, pentru sufletul lor şi al părinţilor lor, şi acest sal l-au dat sf. nostru lăcaş de rugăciune, mănăstirii Voronef, unde este hramul sf. mare mucenic intru Hristos Gheorghe, înaintea părintelui nostru Kir Grigorie mitropolit şi a pri-egumenului Eftimie, ca să^i amintească la . liturgie, an de an Ia sf. altar, în toate ceasurile din an în an întru amintirea lor. Văzând a lor de bună voie danie şi ctitorie şi dragoste ce o au pentru sf. noastră mănăstire Voronef, am dat şi am întărit şi dela noi sf. noastre mă* năstiri Voronef, undezi hramul marelui mucenic Gheorghe şi unde [este şi] stareful Daniil, ca să*i fie mănăstirii Voronef dreaptă ocină cu toate veniturile neruşiif în veci. Şi hotarul acestui sat Drăgoeşti să fie după vechiul hotar, pc unde a umblat de veac. Iar cine va cuteza să răstoarne şi să risipească dania şi întărirea lor dela sf. nostru lăcaş de rugăciune mănăstirea dela Voronef şi cari din egumeni sau din călugări nu le vor face pomenire în fiecare an, nici din an în an, acela să fie blăsiămai de Domnul Dumnezeu al nostru făcătorul cerului şi al pământului şi de preacurata sa maică şi dc cei 12 sfinţi mai înalţi apostoli Petru şi Pavel şi ceilalţi şi de cei 4 evanghelişti şi de cei 318 sf. părinţi de Nichea şi de sfinţii cari din veac slujesc lui Dumnezeu şi să aibă parte cu Iuda şi cu blăsfămatul Arie şi cu alţi Iudei cari au strigai la Domnul Dumnezeu, sângele lui pe ei şi pe copiii lor, după cum este şi va fi în vecii vecilor, şi pentru aceasta este credinţa domniei noastre, a mai sus zisului Alexandru VV şi credinţa preaiubiţilor fii ai domniei noastre: Bogdan, Petru şi Ion şi cr. Iui Motoc dvornic, Neagoe şi Moghila pârcălabi de Hotin, Petru Cărcovici pârcălab, Bodei pârcălab, Veaverifă pârcălab, Ioan şi Cârsfe pârcălabi de Neamţ, Vascan şi Spancioc pârcălabi de Novo-grad, Dumitru portar de Suceava, Andreica spatar, Liciul postelnic, fon visternic, Coste ceaşnic, Bolea stolnic, Paşco comis şi credinţa tuturor boierilor noştri moldoveneşti, a mari şi a mici. Iar cine după moartea noastră va fi domn al ţării noastre, din copiii noştri, sau fraţii noştri sau din neamul nostru sau pe cine D-zeu îl va alege domn pesie ţara noastră a Moldovei, acela să nu răstoarne a noastră danie, ci sa o întărească sf. noastre mănăstiri Voronef, pentru că au dai a lor dreapta ocină şi moşie şi pentru mai mare întărire a celor scrise mai sus am poruncii credinciosului nostru boier, du-sale Moghila — 65 logofăt sa scris şi să atârne pecetea noastră la această a noastră seri* soare. A scris Dumiiru Vascanovici, fiul Ini Vârnav călugărul, la Iaşi anul T066 Aprilie 5. Original, pergament, Arhiva mitropoliei Cernăuţi, pecetea atârnată de a(ă roşie are următorul text : t Uniaţi* Iw rtdi|UNApK Rcikc^^ki SfAlAH jlSMAdl&CKOH. Traducerea germană la Wickenhauscr : Geschichte der Kloster Worenei*. und Puma, pag. 108—109. Documentele anterioare referitoare la Drăgocşti; 1462 Decemvrie 3, Suceava, Ştefan cel Mare: Pierzându*se uricele pe care marele boier Dragei le avusese dela Alexandru cel Bun pentru satul Drăgoeşti, Lucăceşii, Boleşti şi Căcăceani, i se dă uric de îniărifură asupra acestor sate lui Latco, ginerele lui Romaşco. (Bogdan : Doc. Şt. c. Marc I, pag. 66—69). Î49H Septemvrie 24, Suceava, Ştefan cei Mare: Vasufca, sofia lui Star.ciul aurarul, fata lut Romaşco şi nepoata lui Drăgoi, primeşte întărire pentru satele ei Drăgocşti, Lucaceşti, Boteşti şi Căcăceani (L Bogdan : Doc. Şt. c. Mare, voi. II, pag. 125—127). 24 1-litşi, J560 Aprihv 3. Satul Roiaruil se îînpăr{eşie în trei părfi între sirănepofii lui Tâbuci hărrâmii. Domniţi Alexandru Lăpuşneanul confirmă* \t‘ho k[\Şîkicju[i*jrv[a]pik si.uah i\\o»ir\aKCKOH. ;Î!l.\A\ÎMHTC‘ 'liniH.U W CH:V\ AHCTOjVI NAIIIHA\ KKckwt KTs' IU HUW KbspHT \\i\\\ ir* MTOfiH oycAiiiu«T ivîKî jipiKyVoiH'k np’feA maa\h h npkx nauuiAUî awaaakckhaih K*,vfcpH UkKiua, frvur, Kn*yKd flacTHuiM, TW\ia (IbTpduiK*, n MAiAunmiK *hT&k*v^ khkuiih maiiihmk m fiCTpii cr* iilaryVA h fim*ea»«a h îUapika a'^th rliny&u Crpund 'Ip&KdiM&d H TII5K IIMdAEUHMK iilATHdll! GrlTpbllă H CECTpH ir* (>*pKd » &irMiWd, rVkTH ÎWdNA ©Tpb'IA flpkKAAAK.l, M TH/K ÎI.MAMUMIIK «X* Toa^ip cjhjiiL Hkahiok ii iiaciUnaiM^a Hy rtummia KHjkrHM'k CTpotm SUICT'kpmiKA, ,\$MHTp*KA, X’bTH ,V>Kp$A*Ril, WH$MATd flÎApSUJ- ■ihnh, Gîaîit^hiî, up k$;Ky:oKf crap Ar* Tkk^m, h th;k imciWciikkic n c»cTph* te* AIaahha k KacStka A’^th 3*H4Hhh m GpATA'um «y JiSpA.A h Rp:mr ny 'MHyruiAdiii h Ghauwu h Rackc» h ,\$sp*ya h 6A^> h ic'piîdin n cicrpa »y H a crac k a a*™ B$P4*kh SmSKORI NdCTJUiH A^’îK'rî GDasIÎHîIH llp'!i$ilS'iA'f A CTdpAI’9 TbES’id h T. Bălan, Documente huc.HÎrknc, J. 5 ΙΊΛ^αΊϊΛΗΛ»! (»pOAlftKH CîBI CKOlO npAKOK WTHHHtf H A^'A^MHS WT CBKAi«ii ιιι,ο IVlia îuwaaa wt πρΙ'Λ^Α* îumfro îLu-âaHr\P^ ϊΐο*κο,\ι ü hc iipHKHrtie h iiOTKpBJKAftiif u;<> wna iiAvaaa wt siptAKWK «aiwHv Haiwma :i ΟτίφαΜα u *ic »ρηκηλη :*a aup’ropif :i :u ηοτκρκίΚΛί»» m* ι-γμλλλ AldpSiiiKd H Nacrk wt yk^â iuuitro craparo ©τίφαπα Eoékoa^ *Ak* cîao νλ Hp^Tic oy iuwoctm *«ρυοκ- CKCH 1ΊΟ Havk GOuWSA CK SCHAHf HpllK$TKH il pi^A'^MA^ h a τρπ nacTH ; 0A»a MàCT mtîKiua qacT h cl λ\λκμολ\ a wma : k ,\*ίταΛα ea$:Tk liiUiuaiS T*ΚΑ*ι)< h wt «ac îcaivi γ\αμ[ h >ιονκρΒΑί,ΛΙ1 i\>e kkcs bwiwih- CAHIlOf KdKO A*' *CT HAS WT il AC Ol’pitK ii CK StkCf.'A A^JCV**«" M,u '* aIstiav Hjf h oynSuToav Hjf h up'boyHS’-MTtM h y h »pau^yp'kT^u i:y « BKCfA^ p^A^S Hy KT* clî ΙΙΛ\ HSfifptT Ηά!ΙΚΛΗ>Κ«ΙΗ NfflCpSUiiJi* HSH-KvMHJKf HA K’kKKi. û χοταρ Τ·>Λ\Β KHUJfUMCJHHOiV^ CfAO HA HâV1î Ko- w μ oy λ a*'· ΗΎ WT ^cm\" cto p ο μ no crapses χοταρί iiok^a^ Hii Ο »(H ΚΑΛΗ, ΛΛΗ f\4 fCT M i\\ \h\ TpH MdCTM S ΗΟΛΙΙΔΗΟ II $ «ΛΟ. Ü ΗΛ το fer κ-kpa Manifro r[oc]n[o]A| ^'τ|κα RHi:ifniKanHaro a\h rtAfkdHAPa ΙιΟΙΒΟΑΙ M K’ivpA np*bKK3AlOKA€HHy ClflHOK v\ Cic]llfo|A[CT |lïa AUI ÎOMaillKO K Εογα^η h l]irp^ h Kkpa coup »αϋίπχ% κΦ;ρα nana (τ)α:ιιια ΑΙό^οκα ΛϋορΜΗκα, K, ii. H'kroc η κ. ιιΦ Λϊογηλη iipkkajUkokî yoTimcKHy, κ. η. IwcHiu R’kkfpnuK, κ. ιι. ίΐΛί|μ &OA r[*c]ft[o]A[«i]itk-3fujA>« a\*aaak-CK*H, W>K BAfa]ronpOH3K\>dHX r|0CH5ACTlKW*w» CpTvAfMMOlO AltBOIUi* WT KkCCHÎ HddJClO k[$]>KJÎA\ npOiWIUIitAINliAt n^p^HOSAX'A^^pHA\ ,Vb.K>A\ np'kjKHHAt r[ocjn|o]A[Aipiitt Kkj&iiniAt haiîiîh hîjam\ a\oaaak- CKOI1 ilOTKp'ivAHX H Olj'Kp'kilH^ BA]d]r*M[uc|rMt pd^H HA III CA B'kpM ilpdROCAAKHI/A 3A HdUIf Cfl|d]ciHIC \\ KA[dJrj*CAv> jBiHIÎ H rfoCHO^jîKH tfdliliH H B[o]rO^AHHKI\' Md,\*A\ HdlHIkU H KkCfH HAIIIIH 3fA\AH H ,VVW II nC*At[H]A[o|RdX* Ndllli c| R'kjT'dd A\[o]aEA MSHdCTHp IISTîHCKIH H^Î>K fCT X'pdAX OyCllfNSi lfprbc|f<'li]TH1 fri M[HjCT-feH H llpiiKA[d]r[*CAO]KÎH'fen RA[dv\]y[lf]i;« HALUCH KforipO^HjlXf H IJp[HjcH*AfMjK'kHI iHdplH, HA«K fCT irSA\IH Al|*]AlBHHK HALII KHp (JSCTdTU CK irVI* CfA* MTO KO-AtCT A\IH HHHTiBH H IIOTCAV WKA &ΛΛΛ TOT ClAC MCNdCTHpS MTIHCKWI KTt [sAASIIIk] CIKI H KTv 3dA!$JUiie c[K’kTo| MOHHKWHAV ρ*ΑΗΤίΛΙΛΑ ΙΗ, ΗΚΟ A·1 ΚΑΑ^Γ fH ΠΛΛΙίΤ Η TldfxU C&CHAV NlilOpSlUiNO Ud κΙΐΚΜ K'k'INI*, d ΚΟΛΙί ΒΚ\Λ lipii AhW ΟτίφΛΗΑ ßofROAl UiTpORHM, à ΟτίφΑΗ KoiKOAd RkCX'OT'kiV 01'3<ΛΤΗ H3 AVOHdCTHp IAhh cnéHSH MTC 3ΗΛΛ Η£, TA>K# 0\'3λΛΛ TC T ClxVO UTT A\oHdCT«p h ρικ d*vK icT tôt cido npdK rjoc]ri|o]A[*PCKUii WT H3cfc-Admio atAVdio, ta>k av[o]xv[i]ehh(\h Hdimi KAx\$npn wt HStna chKis-TOKdlUIC RSllHO CTi UT$AVIHd H UIKKCX'OT’bxVH WCTdKHTH RK ΙΙΟΓΗΕ^Λ NdAVMT t|h]tK«^K r[oCllCACrK[dji\\H ΙΙΟΚΟΗΜ^Η rfccnOAl?«» PogdHA1 RCKCHNCAVS ücrAdH$ KciROAÏ H/Λ ΑΛΛΗ RKJIIIIlMCdHHOAVS (>Τ*φ*Ιΐ!> KOfKCA* ΠίτρΟΒΗΜ MITHpH CCT Sr JKO/lTHj H3 AVCHACTHpCKh!\' ΠΗΗ^ΒΙΙ, HHC AV kl H CK HAtlIHAVH CCd'kpH HCKd\'CA\ CK KKCIAV HdWHxW CKB'kTOAV H OSp'kTOJfOAV CK HJtfiHAVH A^]lirdMH. Δ K KJ Λ TC CMC lipdKOI BKJK$H- aimh 3t\ fspdKH πηηΊϊβη t[h]tkiohh rfocnoAcrjBdiVui rJccnOA]^ P*~ /îdHAH H ^AAUH c[K'k]TvbH jWCHdCTMp H IlOTOM H HCKtflldtHtt cfE'kjT'fcfl AVCHACTHpH H 3 AV C Md CT upCKMjf ΠΗ(Η53Η; A AVKI ΎάΚ*Κ\ί$ί H WT MAC ΑΛΛ*Χ*Λ'· HdlIJIH cfK’kjT’kH A\|c]aeH AVCHACTHpH H$TfHCKOH U^tWL ICT X'pAAv oycnimi B|crcpcA»]nÉ h πρ|ηο|ηοαΙλΙκ^η ffidpin, ha«k îCT irSAV#M G$CTdTII, KWUinHCAHHMM CldO HTO Oy KOdOCT MfpHOBCKOH (1C HAV'k KSHiOpSd M CK OyCHdVH CROHAVK MpKK$TKAx\VK H CK dVxlHIJAAVH, H C^TKpKAHX'CAV cfR^b-Tkl» xVlOHACTHp C CHA\ ΗΛΙΙΙΗΜ 3HAA\*NHT0AV AHCTCAV UdKO ,\d ICT HdlUIH cjR'kjT'bH A\OUdCTHp IVT HdC cypHK H CK BBCIAV ΑΟχΟΑ^Λν HfHOpSlUÉHO MHKOdHHC MA R'tîKH Β^ΜΝΙλΛ, A JOTAp Τ0Λ\$ R Kl LU H H CA H HOAV$ CIAO UTO Oy MlpHCKCKCK Hd Hdvk KSuiOpSd H CK OVCHAVH CRCHAVM llpHK^TKdAVH H CK AVdHUdAVH UC4iHUli IVT Kk Οτθρθ>ΚΗΜΙΐχ II A ItOiVku^ ΙΙΛ KpHBd UCCpiiA K^d'kll^, A WTTCA^v lld Λ$λ\αη«κκομ ha ΧοροΑΗίμι cp k’A $κρ$χ, ta ηλ TpicTirüHii; ηλ ηοτοκ KdAVIHM'kH, TA Hd AVOrHdîS CH(1AHH$J0, Λ l^TTOdic HOUfplK Md CTdK B8-X'SlilfK TA Hd (ΙΚΠΚΗ TA Hd UClN'kH Kp'KMH^S, Td Hd IdBxVSHHUiX^ A WTTCAiî Α*λ$ IIOTOKCAV Hd HH>KHW ΑΡ^Λ' · ► · · WT KTv ΛίΗχΑΛΗΐΟ, Λ WTTOxV’k HOHHHdiTCiiV HC A^S U»T ΚΊλ Ko3AVHH MOHIHItlH 3d KdAVIH- HCIO CtUHK8, Td Hd KIpX XxVCBdKd...............MA IICTOK 3d BodCKOlO . ■ . . Td HA ΠΟΤΟΚ 3d ildCHKCiO..............WTTCd’k IIAKH Hd pl\'dSlO repu IIOTOKCAV, Td Hd E$pC$ TH>K TOpH llOTOKOxW, Td HxV βτρΗΜΚΟΛ Hd flACHKS Md ÎlpAdNOKCKOlO IVT K*k GTOpC>KHM«X, TOI R«C XOTdp nccdlsA «ο γαι yordpud h ποτοκλ\ηλ iixiH Τή^τ^λ riahkii λο-ΓΟφιτ npH ahh cTdpdrfc] ΟτιφΛΗα Κοιβοα^, d ha to ict R-bpd ma- n mir* r[*cno,\CT|Kd RMuifiiHCAUiiar* flrrpa u B’fcpa c*fap ha- i«ne. tcfepa naua K*3Atd iiIftSprS A^ickii 3îa\ah, k. 11, SKrap’fc, K, II. BlIAJvH ,i,K*pNMKA rtpsrfeu iJfA'.ilH, K. ». KpCT'k I! H. ilH^p^NdKH llphKAAdEv'KÎ \“*THHCKI#X'1 K, li. T*A,\Epd H II. ,\pdr$AA npkKdAdktfU , K. n. til?Tauîha\ îkhbvta kt* kStvit r[*cu*,vaJpL WT A^T>’^ naiim i ''M' *t KdUîir[*| p^\d, HAM iiuK g$„v K*r* Ii[*rjk unscpiT rj’*c]ii[C‘jrxlalp#iV^ kkjth iiamm sca\ah «\\*Ar\ARCK*Hl t*t arh hîii*- pSUMM \lMiit \M\M >î AAÎ ABil r\AA H *ţ>TBpfc(VMA 3A- ii Siiii ÎCA\H II Aţ ,\d/Wl H tfKp'kTIHţAH j 3A MT* fCT llpAKtf KhJKSilAÎHIi twtk!*iifH r[ocn*KH tV&di^vi h ţv4Nli vVT iî#/SV fjK’kjT’kll A\*HACTSip, li rUil H UCKSllAfim 3d H9Urk3H A\*HA-CTHpCKHţ H IVT HAC .\iUim Al|*}ilBlf HAÎUI c[irk]T'kH AlOKdCTHp, A KT* fc-k] n*KSeiiT ka3*bht u ckKpSujHT Naujfr* ,v>Auif i\ a^[h |a[o |ji^hiî m ritTKpkKAttitt, takorîm rva R*t\iT np*KA*krr wrr r[*cir*,\|d B|*rja h cjsjajca uamir* îfcSca] JÎfpHcrja 11 wt np|’k]*i|tf|cT'kH fr* a\[a]t[i|ph H IVT cjR’fcjTWŞ ^ iSlailjrifartlCTH H IVT Bl KpKJfCRHHJf an[*CTojAh .... II WT THÎ c[Vk]rrk]Jf tt'jTi|lţk HHKiHCKHJf ... * H/KI WT RkKâ BA[a(ro K[*r]$ *\v*,VfKiiJHX, h ^a H*\\aiT oy' uacTif Ch ;i TpiiKA'bT*A\ ilpwai h ck tm;( iîk KK3Rmiiiia na r[ocn*-\]a B[*rja, Kp*s ir* HfiitxHmiaro ua hh^ h na m/a^bjc »îj; wk*sk ict h k^it rk kIvkk» aAuni, a na koauiui KpTfenocrr ;i nctTBpxiKACNii T’kw o^cha\ KbJlllfUHCaHmvJA\ KIA'kAH iC.'AH N4!HfA\$ K;kpN*A^S H IIOUTIHH*A\S KOA'fe-pHH$ IJdllS fI.]WMS Î\>AKH ACTO'klTS IIIICATH II HAIUA ni44T lipIfR-feCHTH kk cm$ HCTHim*A\S ah^tS HAimaiS. iIncdA BpcT'fe AîSctikhw w lacwj, ka(‘Iv]tw snr ,\\cii,A iHapTra, a a»h. Traducere Iaşi, Î5r5. jVlarlie 30. f In numele takllui şi fiului şi sfântului duh» Ireimea sfânta de o fiinţă şi nedespărţită, iată eu robul stăpânului meu Domnul Dmnne^ zeu şi mântuitorului Isus Hristos închinător al treimci Io Petru VV. din mila lui Dumnezeu Domn tării Moldovei am binevoit domnia mea cu dragoste izvorîfă din inimă din tot sufletul nostru şi din pronia dumnezcească am râvnit laptele bune ale înaintaşilor, foştii domni ai — 72 — ţârii noastre moldoveneşti, şi am întărit şi am confirmat pentru bla-gocistiva şi dîeptmărifoarea noastră credinţă, pentru a noastră mântuire şi binecuvântarea şi a domniei noastre şi a copiilor dăruiţi de Dumnezeu şi a întregii noastre ţări, şi am dat şi am miluit al nostru sf. lăcaş de rugăciune mănăstirea Putna unde este hramul adormirii preasfiniei şi curatei şi prea binecuvântatei stăpâne noastre născătoare de Dumnezeu şi pururea fecioară Maria, unde este egumen rugătorul nostru Kir Eustaiie cu un sat careri în ţinutul Cernăuţi anume Cuciurul cu toate cuturile sale şi cu mori, care acel sat a fost dreaptă cumpărătură mătuşei domniei mele, a răpousaiei Roxanda, doamna răpousatului domn Bogdan W.9 pentru drepţii şi adevăraţii săi bani şi pe urmă ea a dat ' acel sal mănăstirii Putna pentru sufletul ei şi pentru sufletul sfântrăpcusaţilor părinţi ai ei, ca sări fie pomenire ei şi părinţilor ei neruşiit în vecii vecilor, iar când a fost în ziieie lui Ştefan Peîrovki VV.t iar Ştefan YV, a voit să ia delà mănăstire nişte cheltuieli pe care le ştia şt a luat acel sat delà mănăstire şi a zis că este acel sat drept domnesc delà scaunul ţarii, iar rugătorii noştri călugării delà Putna s*au sfătuit împreună cu egumenul şi n’au vrut să lase in pierdere pomenirea mătuşei domniei mele a răpousatci -Rcxanda, doamna răpăusaiului Bogdan VVM ci au dat mai sus scrisului .Ştefan Petro viei VV. patru sute ughi galbeni din banii mănăstirii, iar noi cu boierii noştri am cercetat cu tot sfatul nostru şi am aflat cu sufletele noastre, precum a iosi acel sat dreaptă cumpărătura pentru bani drepţi mătuşei domniei noastre doamnei Roxanda şi danie sfintei mănăstiri şi pe urmă şi răscumpăraturi sfintei mănăstiri din banii mănăstirii, iar noi aşijderea am dat şi delà noi sf. nostru lăcaş de rugăciune mănăstirii Putna, unde este hramul adormirii născătoarei de dumnezeu şi pururea fecioară Maria, unde este egumen Eustaiie mai sus scrisul sat careri în ţinutul Cernăuţi anume Cuciurul cu toate cuturile sale şi cu mori şi am întărit sfintei mănăstiri cu această vestitoare scrisoare, ca sări fie sfintei noastre mănăstiri delà noi uric cu tot venitul neruşiit nici odinioară în vecii vecilor, iar hotarul mai sus scrisului sat careri in ţinutul Cernăuţi anume Cuciurul cu toate cuturile sale şi cu mori începe delà Sforojine/ la poiană, la Criva, prin mijlocul poienii şi de acolo la horodiştea domanească (a Iui Do-man) la mijlocul cercului şi la Trestiianef la pârâul Camenei şi la movila săpată, şi de acolo drept la iazul Iui Buhuş şi la tei şi la fântâna limpede şi Iablunevej şi de acolo cu pârâul în jos la drumul de jos ♦ . ♦ . de cătră Mihalciu, şi de acolo începe în vale de ~ Γ3 - câtră Cozmin începând după stânca Camenei şi la vârful Hlobaca, . ... la pârâul după Voloca ... şi pârâul după prisacă . . . de acclo iarăşi la Derehlui cu pârâul în sus şi la Bursa tot în susul părâului şi la Strimbol la prisaca lui Ardanov despre Storo* jineţ, acesta este tot hotarul, ce! din urmă, pe unde a hotărît şi tocmit pan Tăutul mare logofăt în zilele Iui Ştefan Vodă cel Bă* trân, şi la aceasta este credinţa domniei noastre, mai sus scrisul Peiru VV. şi credin|a boierilor noştri, cr. panului Cozma Murgu dvornicul ţării de jos, cr. p. Zbiară, cr. p. Bilăi dvornicul ţării de sus, cr. p. Cârsie şi p. Andtonachi pârcălabi de Hofin, cr. p. Toadcr şi p. Dragul pârcălabi de Neam}, cr. p. Vitoll şi p. Burau/ pârcălabi de Novograd, cr. p. Slăvită portar de Suceava, cr. p. Negrită pârcălab de Orhei, cr. p. Dumitru postelnic, cr. p. Gavril spătar, cr. p. lane visternic, cr. p. Varfic ceaşnic, cr. p. Nicola stolnic, cr. p. Stoica comis şi credinţa tuturor boierilor noştri moldove* neşfi, mari şi mici, iar după moartea noastră cine va fi domn din copiii noştri sau din neamul nostru sau pe ori cine îl va alege Dum* nezeu să fie domn ţării noastre moldoveneşti, acela să nu răstoarne a noastră danie şi întărire, ci să deie şi să întărească fiindcă le*am dat lor şi am întării fiind dreaptă cumpărătura mătuşei domniei noastre răpousatei doamne Roxanda, şi danie dela dânsa sfintei mâ* nasiiri şi încă şi rascumpăraiură pentru banii mănăstirii şi dela noi danie lăcaşului nostru de rugăciune, sfintei mănăstiri, iar cine va cuteza a surpa şi nimici dania şi mila şi întărirea noastră, unul ca acela să fie blăstămat de domnul Dumnezeu şi mântuitorul nostru Isus Hri* sfos şi de preacurata maica lui şi de cei 4 sfinţi evanghelişfi şi de cei 12 mari apostoli.... şi de cei 318 sfinţi părinţi de Nichea .... cari din veac cu credinţă au servit lui Dumnezeu, şi să aibă parte cu Iuda şi cu blâsiămaiul Arie şi cu acei cari au strigat la domnul Dumnezeu, sângele celui nevinovat asupra lor şi asupra copiilor lor, precum este şi va fi în veci, amin, şi pentru mai multă înărire şi confirmare a tuturor celor scrise mai sus am poruncit credinciosului şi cinstitului nostru boliarin panului Ion Golea logofăt să scrie şi să atârne pecetea noastră la această adevărată scrisoare a noastră. A scris Cârstea Musfevici, in laşi, anul Γ083, luna Martie 30 zile* Din Orcsf Popescul: Câteva documente moldovene pag. 47— 51, unde se află textul slavon însoţit de traducerea românească. Traducerea germană a fost publicată în Wickenhauser F. A.: Geschichte der Kldster Woronctz und Putna, p. 194—196. 5* — 74 ~ E vorba de satul· Cuciur ul*Mare situat la Sud de oraşul Cer* nauji, un sat mare care se întinde dela Storojinef, Camena, Mihalcea până la Hliboca, Documente anterioare ref. la satul Cuciur : 1422 Decemvrie 25: Alexandru cel Bun acordă satul Cuciur unde a fost vataman Gherman boierului Boguş şi tată tui său Ne* steac (Costăchescu: O* c. I, pag. 151 — 153), Documentul din 1448 Februarie 23 unde este vorba de satele Cuciur, Iurcâuti şi Verbăuji se referă la satul Cuciur ul*Mic, situat la nord de Cernăuţi (Costă* chescu II, p, 305—309). Ştefan Petrovici este Ştefan, fiul lui Petru Rareş, care a stă* panii în Moldova la 1551 —1552. 26. Iaşi, 157*5, Iulie 16. Sirănepcfii boierului Dragoi dăruesc mănăstirii Voroneţ satele Drăgoeşii, Lucăceşti şi Boleşti. [Tradus în româneşte depe o copie gexmanăl. Din mila lui D*zeu noi Petru VV. Domn Ţării Moldovii, Facem ştire, precum au venit înaintea noastră şi înaintea a lor noştri moldoveneşti boieri, a mari şi a mici, călugărul nostru Todosie fost ceaşnic, şi sora lui Odochia, copiii lui Dragei, nepoţii Vasutchei, fata lui Romaşco, nepoata lui Dragoi, jupăneasa lui Standul aurarul, şi din bună voia lor de nime siliţi nici asupriţi au dat sf. nostru lăcaş de rugăciune mănăstirii Voroneţ, unde este hramul sf. şi întru Hristos mucenicului Gheorghe şi unde este sf. siaret Daniil, pentru sufletele lor şi ale părinţilor lor trei sate anume Drago eşti, Lucăceşti şi Bofeşti cu o moară pe pârâul Brădăţel în fa}a domniei noastre, a călugărilor mănăstirii Voroneţ şi a boierilor noştri după uricele, pe care strămoşul lor Dragoi le*a avut dela Ştefan Vodă cel Bătrân şi dela Alexandru VV, şi aceste sate le*au dat sf. nostru lăcaş de rugăciune, mănăstirii Voroneţ, unde este hramul sf. marelui mucenic întru Hristos Gheorghe, înaintea părintelui nostru Grigorie mitropolit şi a egumenului Eutimie, ca să*i amintească la liturghie, an de an la sf. altar, în toate ceasurile din an în an întru amintirea lor. Văzând a lor de bună voie danie şi ctitorie şi dragoste ce o au pentru sf. noastră mănăstire VoroneJ, am dat şi am întărit şi dela noi sf. noastre mănăstiri Voronef unde este hramul marelui mucenic Gheorghe şi unde este şi stareţul Daniil, ca să*i fie mănăstirii Voroneţ dreaptă ocină cu toate veniturile neruşiit în veci. Şi hotarul acestor trei sate să fie după vechiul hotar, pe unde a umblat din veac, cu toate veniturile (urmează blăstămul). Iar cine va finea această iănic şi întăritura noastră, acela să fie binecuvântat - 75 de D-zeu. Şi pentru aceasta este credinţa domniei noastre nftai sus scrise şi credinţa boierilor noştri du-lui Ccsma Murgul dvornic al tarii de jos» Sbiera, Bilăi dvornic al ţării de sus, Ga vrii şi Andronic pârcălabi de Hotin, Păfraşco şi Dragul pârcălabi de Neamţ, [Vifoit] şi Porcul pârcălabi de Novograd, Slăvită portar de Suceava, Bucium pârcălab de Orhei, /Aslan/ postelnic, Gavriil spătar, Ion visfemic, Vârf ic ceaşnic, A7co/ai stolnic, Stoica comis şi credinţa tuturor boierilor noştri moldoveneşti, a mari şi a mici. Iar cine după moartea noastră va fi domn al ţarii noastre, din copiii noştri, sau din fraţi sau din neamul nostru, sau pe cine D-zeu îl va alege domn în ţara noastră a Moldovei, acela sa nu răstoarne a noastră danie, ci sa o întărească sf. noastre mănăstiri Voroneţ, pentru că au dat a lor dreaptă ocină şi moşie şi pentru mai mare întărire a celor scrise mai sus am poruncit credinciosului nostru boier d-sale Ion logofătul sa scrie şi să atârne pecetea la această scrisoare a noastră. A scris Gheorghe Bilavici, în Iaşi, anul ?083, luna Iulie 16. Arhivele Statului Cernăuţi, pachetul Mănăstirea Voroneţ, şi Wickenhauser F. A.: Gcschichfe der Kloster Woronetz und Putna, pag. 109— 110. Despre Standul aurarul vorbesc doua documente anterioare: 1484 Mai 29, Suceava: Ştefan cel Mare confirmă lui Standul aurariul un loc de moară pe Bradăţel (I. Bogdan : Doc. lui Ştefan cel Mare 1/285—286). 1498 Septemvrie 24, Suceava; Ştefan cel Mare confirmă Vasufchci, fata lui Romaşco, nepoata lui Dragoi, femeia lui Standul aurariul, satele ei de baştină Drăgoeşti, Lucăceşti, Boteşfi şi Căcaceani (I. Bogdan: Doc. lui Ştefan cel Mare II, 125—126). Boerul Dragei este amintit la Petru Vodă Muşat: 1387 Mai 6 · Draguy marscalcus (Cosfăchescu M.; O. c. II, pag. 601). 1389: Dragoyus magnifici principis d-ni Petri woiewodae muldaviensis marschalcus (Ulianicki: Documente, pag. 3, nrl 4). La 1414 Dec. 20 îl găsim citat pentru ultima dată în lista boierilor martori (Costăchescu M.: I, 112). Din ştirile furnisaie aici se poate construi următoarea tabelă genealogică : Drăgoi (1387—1414) I Romaşco I Vasutca (căs. cu Standul aurariul), 1434, 1498 I Dragei Todosie fost ceaşnic, diUrgar. 1575 Odochia. 05T5) - 7b ~ 27. Corlă teale, 1577, Februarie 27. Ionaşco, fiu! Amişcăi, vinde mănăstirii Moldovitei a opta parte din satul Corlăfeale, finutul Suceava, pentru suma de 283 zloţi- ■f #3 IumatiiKo chhk dHSiuiw wh8k PcdUN HdmufCKgd Ck3HdRdW CAM Hd «Ei H CHdt dtOHdl 3dIIHC»0-^ddH CK«W npdKOK» WTI1HH$ H ,vfet\HHH$ wt IfTIifpTdd MdCT CÎ/ld nOdOBHHd lldCTH WT Kop/thU'fcdf Ck t ^O/HOBt H Ck nd'fer ‘ITO llpHC/l8)fdfT Kk TH/W n'bT ,\0iU0l« H np«^d/lH tCdlH CB[*b]T *[««$] iMOHdCTHpfO WT Mod^OKHlţ'fe H RkS'k/tH iC/MH WT CBpkJ'l^orjo dtOHdCTHp’fc cnr 3/ldT IIHHak3H rOTCtKIH H Bh3*kdH (CM» TIH mi-H'ksH M?K( CkT BHIUfllHCdNNH llp^ XdpHTOH îP8/H*H WT Alod-^OKHiyk H lip'k^ RtC CkK«p II np*fc^ dio^dllt (rTjildH WT K«p/Ikivfc/U H Tod^ip c[«]nk flOIIOB WT TdiM M CrTHjSdH WT Tddl H IwH fi8lî8pÎCKS/l H IwN c[H]Hk ^dE^Odl H T«/Md WT Td[<]R[p8dpu| K3. TwiidiUKo nncdd Traducere. Corlăfeale, 1577, Februarie 27. Eu Ionaşco, fiul Anuşcai, nepotul lui Roman llişeseul, mărfu-risesc pe mine însumi cu acest zapisul mieu, precum am vândut a mea dreaptă ocină şi moşie, din a patra parte jumătate de sat de Corlăfeale cu cinci case şi cu gardul ce se tine de aceste cinci case, şi am vândut sfintei mănăstiri de Moldovifa şi am luat dela sfânta mănăstire 283 zloţi bani gata şi am luat acei bani cari suni mai sus scrişi înaintea Iui Hariîon, egumenul de Moldovifa, şi înaintea întregului sobor şi înaintea oamenilor buni Sfepan de Corîăjeale şi Toader, fiul popii de acolo, şi Ştefan de acolo şi Ion Bucurescul şi 7on, fiul Davidoaici, şi Tema de acolo şi Eremiia de acolo şi Spiridon de acolo şi Iroftei de acolo şi Ion, fiul lui Toma, şi Gherman, fiul lui Bucurescul, şi Toader, ginerele lui Stepan, şi Berheaci, fiul lui Toader, si Măieiu de Drăgoesti şi a mul}i oameni buni şi tot Ionaşco a pus pecetea sa pe această scrisoare. Scris în Corlăfeale, anul F085 F|e]b[ruarie] 27, Ionaşco pisai. - AAAH Hjf npaRow othhnS h wy HpaKaro oypHKa h upHKHaji 3a n^TKpb?KAACTRaa\H Ilrrpa Eoikoaw wt iioaorhha ot hitaa nacTh ot ciao ot ftipruipn AK'k macth cfpfAHA mac'P AP#™ cTopomu EpSc-H OT riOAOKHMd OT llITdA MdCT OT HMIIItimţkt TH/K \K'k MACT TM/K CfpiAHH '»aCTN r\0 OG'k CTOpOHhl fipSClIHlţ»« H OT irOAORUlia ot iiKTdd hact ot EoTouuNHrţa th:k «piA^a mact frK'fc ctopohh tlp8CHHnrH H OTk HOAORHNA OT JlITdA MACT OT naHllllHIV< THîK macth ha Bp8cHi«HH th>k ar^ 'iactm, Ta npoAaan ca$3H..................... 3a CToj’a AKA]A^a\T'h 3aaT«y TaTapcxHy .... hi octaa . . . . THaji îa\S ch Hcnoana toto RHUJinHcaHHkiy 3a ... . ăaaTHy ta-TATdpcKHy . . . . ot nptA haa\h h npkA HdwmuH goaaph caSra iiani AtumSAt ckih OyaraNH h iiaîaunhhk iro ©piaua cutib jHhak[ih] iînS^h Poauiiiko, twk no ... . A^^poio jihkhîU hciioh&ka 4 Mhl ΤΑΚΟ* Η OT HAC ΑΔΛΗ » ΠΟΤΚρκ-Λ«ΛΗ tCMH CA$3H HAUICMS ΤθΑ*Ρ$ Ε'ΚΤΑΓ* THJf HpiAPăupSdpra KH ^HH. Traducere. Suceava, 1582, Februarie 28. Io Ia acul VV. cu mila lui D-zeu Domn Ţăr ii Moldovei. Facem ştire cu aceasta scrisoare a noastră cine o va vedea sau o va auzi cefindu-se, precum am miluit pe sluga noastră credincioasa Ontiul şi fratele său Mihăilaş şi Grigorie si sora lor Ileana, copiii lui Ion Rohozna diac, cu deosebita noastră milă şi le^am dat şi le-am întărit dela noi în ţara noastră moldovenească a lor dreaptă ocină şi cumpărătură a tatălui lor Ion Rohozna diac după ispisocul dc cumpărătura pe care l*a avut dela Alexandru VV, un loc anume luji* neţul mai sus de Slăvceani în heleşteul vechiu şi cu loc dincolo de hdeşteu, care loc mai sus amintii este în ţinutul Cernăuţilor, care mai sus amintitul loc anume Iujincţul mai sus de Sfăvciani în he* leşteul vechiu şi cu loc dincolo de heleşteu a cumpărat tatăl lor Ion Rohozna diac dela Alexandru VV pentru un lanţ de aur dc şase sute ug., care mai sus zisul lanţ de aur de şase sute ug., Ua fost câştigat întro solie, când a umblat la Albert în ţara«prusacă, dc a* ceea şi domnia mea am dat şi am întărit slugilor noastre lui Onciul şi fraţilor săi Mihăilaş şi Grigorie şi surorii lor Ileana acel loc mai sus scris anume Iujineţul mai sus de Stăvciani în hăleşteul vechi în ţinutul Cernăuţilor, ca să le fie lor şi dela noi uric şi ocină cu tot venitul şi copiilor lor şi nepoţilor lor şi strănepoţilor lor şi răsstrăne- - 84 — polilor lor şi întregului neam al lor care se va alege mai aproape neruşiit în veci. Şi hotarul acestui mai sus amintit loc anume IujU· netul mai sus de Siăvciani în vechiul hâleşteu cu loc dincolo de hă-leşteu să fie după vechiul hotar, după cum a umblat de veacuri. Şi pentru aceasta este credinţa domniei noastre, mai sus amintitul Io Iancul W, şi credinţa preaiubiţilor fii ai domniei mele Alexandru şi Bogdan voevozi şi credinţa boierilor noştri, a panului Bucium vornic al tării de jos, Iurescul vornicul tării de sus, Toader şi Petru pârcălabi de Hofin, Bernat pârcălab de NeamJ, llie şi Iun pârcălabi de Roman, Nicula portar de Suceava, Brut 'postelnic, Sohmon vis-iernic, Golea ceaşnic, Rădici stolnic, Iane comis şi credinţa tuturor boierilor noştri moldoveneşti, a mari şi a mici. Iar după moartea noastră cine va fi Domn din copiii noştri sau din neamul nostru sau pe cine va alege Dumnezeu domn Jării noastre moldoveneşti să nu le strice a noastră danie şi înfăriiură, şi să le deie şi să le întărească; cum şi noi le-am dai şi le^am întărit a lor dreaptă ocină şi cumpărătură şi pentru mai mare credinjă am poruncit credincioasei noastre slugi panului Stroici mare logofăt să scrie şi să atârne pecetea noastră la această scrisoare a noastră. A scris Ieremie Băsianut în Suceava, în anul 7090 luna Februarie 28 zile. Copie slavonă, Arhivele Statului Cernăuţi, pachetul Iujinet, publicat însofit de traducerea românească de fata în a noastră : Familia Onciul pag. 10—13. Traducerea germană a fost publicată în Wickenhauser: Bochotin pag. 67—69. In ediţia prezentă au rost corijate greşelile primei edijii. Descendenţii lui Ion Rohozna vând pe rând satul Iujine| Iui Gavrilaş Mafeiaş. La 1626 Septemvrie 27 Mintă, fata lui Mafiaş vinde lui Gavrilaş Mateiaş partea ei de Iujinet pentru 50 taleri bătufi. (Familia Onciul pag. 27—28 nrl 23), iar la 1628 Aprilie 5 nepoţii Iui Ion Rohozna vând tot satul Iujinet aceluia ş boier pentru 220 taleri de argint (Ibidem pag. 28—29). 31. Botoşani, Î582 August 22. Iancul Sasul, Domnul Moldovei, dărueşte mănăstirii Pobrata satele Hliniţa şi Dracmiţa. [Tradus în româneşte de pe o copie germanăj. Am dat sfintei mănăstiri a noastre anume Pobrata, care e închinată sf. mucenic şi părinte Nicolai, două sate anume Hlinifa şi - 85 - Draciniţa (mutul Cernăuţi, care suni sub ascultarea Sipinitilor şi s’au sculat călugării de Pobraia şi au dai domniei noastre 100 ughi, fiind noi datori Turcilor, cari 100 ughi au fost dăruiţi sf. mănăstiri dc Petru Varticovici fost pârcălab şi aceste două sate amintite mai sus să fie ale sf. mănăstiri cu toate veniturile, însă călugării sa fie sărindare pentru acel Petre Varficovici şi nime să nu se amestece îm* potriva acestei scrisori a noastre. 22 August f090. S'a scris în Botoşani. Arhivele Statului Cernăuţi, pachetul Hlinita. Un mic regest la lorga N. Studii şi documente V. 395. „Care suni sub ascultarea Sipmţilor* este greşii în loc de „care au fost sub ascultarea Sipin-tiler" ; vezi documentul nostru din 1521 Iunie 5, unde se publică textul slavon cu privire la satul Şizcăuji, care a fost sub ascultarea Sipinfilor. La 1608 Ianuarie 7 Constantin Movilă întăreşte Pobratei satele Drăguşcni şi Draccnifa şi scuteşte pe călugări de staroste şi de şugubinari (lorga N. : Studii şi doc. V pag. 29?). Vezi doc. nostru din 1608 Ian. ?. 32. 1583, August b. Petru, Demnul Moldovei, dărueşte mănăstirii Suceviţa, satul Su* cevifa, ascultător de curtea din Badeufi. t Ir. Xc. Hikj sk Htwk wjYJnd h c[u]na h c[ka]to|>oJ aI.*]XA dAMIN, Ci as pdKk RAfLd]A[H]KH A\*fr* I|c]$[Cd] X[pHCT]d fltKAtHNHK cfKAjT'kn tp*[h]i\h Iw HtTpk Roîboa* k[^|huîw a^{HlAjocj^iio r[cc]-hWaWp^ RKCfH 3ÎMAH MWAAdKCKv'H, WJK t r[0Cri0ACTMd]A'rt npO- H3Kv'AH\' Ck n*A\*l|]Hrt K[*]>KU;k W HdlIiHA* KA[d]rhlA\ H CB’kTAkIAt c[«Jpaim^ OîknSaiiiS r[ocnoACTJAA'H APfR,IHA' r[$c]fi[fr]ALAPiÎA' KA[d]ro- MkCTHRHA\ £p[n]cTldNCKk!A\ H>K( ChSA]A[cT]BdA\H H Kk 3dA[S]uiHi CB[A]TOHO*tHBIlJHHjf P0AHTÎAIH r[ocno]A" [ct]kaa\h h sa cu[d]ciHii h T’fediCHO« 3AParr* r[0cn0]A- [cT]RdA\H H r[»cJn[*]A>KH r[0Cll0]A(cT]BdA*H H npi[Bk3A»KA«HHH]f MdA r[»cno]A[cr]B[d]AivH a*A*Pa' h noAutdc>Bd\'C*M h oyKp'bnHyoAH h0B0-CkSA^Md A\0HdCThp p(K0AUKA Gg'IIBHIld Î5KÎ Nd'ldT CKS^dTH Ck IK>-iWOipH* K[o]«l(av Bk M[H]cTk H IlOgRA** HAUHH ire c[ra]t0A\$ H Kk - 86 - ΗΛ\Α c[ka]tOIvO CAdKHdrO Η &Κ(ΕχΚ4ΛΝ4Γ0 Κρ[ί]ί|ΙΕΗΗΑ r[0Cll0A]d β[*γ]<Ι Η Cn[d|C4 Ν41ίΙΙΓ0 I[c]S[Cd] X[pKCT]d> KKCÎ *νθ[κΊϊ]ΐμΕΝΗΗΗ WT[e]m,K HdlUK KHp THWpnf ίΠΙΟζ[θ]πΚ PdAOBCKWH c[ki]nK ffiORHAH KEAHKdrO ΛθΓθφΕΤ4 CK IAh^ CEAO WT M4IDMJ C€ΛΑχ E5KE ΕνΊϊχΛ fipdBIH rfoCïlojACKHH Π0Η- caSihnh kk AKC'pS HdnifiW^ wt KaAtS^H P*koa\oe GSmerhcvi h ck a\acth 34 MAHHH Οχ OSMiKHUH H CK Π0ΑΑΝΗ 34 CHH0JK4TH H CK ΠΛ4ΗΗΜ4Λ\Η H CK CA4THH4MH l>KE CÄT Οχ ΤΗχ 11Λ4ΚΗΝ4χ H CK HCTOMHHKH CK pKl-Β4ΛΝΗ H CK KKCAX A*X*A**'\ K4KO A4 ÎCT WT NdC Η0ΒΟΟΚ3Α4ΗΗΊίΗ ο(κα]Ηη AVOHdCTHpH G$MEBHIţH ΗΕΠΟροχίΒΕΗΟ NHKOAHJKE Η4 β1?ΚΚ» Κ^ΗΗΚΙΑ, 4 χΟΤΑρΚ ΤΟΗ ο[βα]τΊ{Η A\0HdCTHpH WT GtfHEBHIţH H Τ0Λ\$ cea$ G$hekhi;h αλ éct ποκ^Α4 χοταρκ ηαιπη caSth R'kpiiHH naut IOpdlDKO Ab*PhhK ΓΛ0ΤΗΗΗ H Π4ΙΙ KopAATECKSA BEAHKklH Β4Τ4Γ CSMAKCKKI KSIIHO H CK w[Tt]lţK H AAOAEEHHK H4UIK KHp flH4CT4CIE KH BU] H H Λ\ΗΤρθΠΟΛΗΤ H CK HNUJKMH Α*ΕΡΗΜΗ ΛΙΟΑ» Π0ΜΕΗΙΚΕ WT UOAE WT OXCT XopOAHHMEAK WT ΛΛ* ΛΐΗχ4ΗΛ0Β H4 ÆlOHEpAd MKCT4 H πολμχϊ aô Tiumoapa h πολ\ε?κ a* ΠρΛΠΑΑίΜΗ<* a* kohii^k Md$(?) 3Η4ΛΜΗΗΙ0 T4 KA 34Π4Α$ WflHÉHKOlO H4 3HdA\(HK REAHKHH 114 Α*^Λ ΧορΟΑΗΗΚΟΒ dAE WnMHHOJO T4 Οχ Α^ΛΗΝΟχ H4 ΚΕρχκ lÎHETpOdCd 4 WTTOÀ'k h a πολ$ανε Hd ααλ KohthhSak na llpHCA$ri$A Rel^eSaSh T 4 H4 Αλλ CkKApfH H4 KO H EU, K RwEKU'A'fecfH 4 WT Τ4ΛΙ 144 Α^Λ KpCT*X N4 Βίρχ^ KfpKH4ffl$A$H T4 Hd CTAH4 GlKEpAliiOBd H4 ΚΕρχ P$CKOB4 H T4M CKnHpareTCA XOTdpH McAAdBHIlKH H USTENCKH H GSmEKIIIIKKIH H WTTOAA flpaRO WIIHEHOIO Hd GTANHUIOdpA H H4K 0JI4EM0K Hd A\[e]a&EWHIO CTAHS H TH7K HA ΠρΗχ*Α KdA$lTfpCKH WT AlOAAdBHLţH d WT TdA\ Hd KKCXOA Ha llpHCASll ΠΟΠΟΚ Td WIIHENOIO Hd aeakkobS JIOAAUS Td WIIHEH0IO Hd TpKHnOp H II4K WKMEHOIO (I0AUK A* X*' AU'pCKOH A^hhK H ΠΟΜΕΚ A* H3B0p MA \J\A XOMOpCKHH T4 Hd ilpKBHH npHCASn ψο CA FlSCTHA WT <\kA XOA\0pCKH l|IO ECT 3d ΛΕΤΟ-E4HHE H Π4ΚΚ WnMIHOlO TCCNCKH KdMEHHK H WTTOAA H4 WpAOfi A'kAK Hd KOHEIţK GoA\Hi T4 WIIHHIIOEO H4 ΑΛΛ GoAMHNk H Π4Κ WEUIH-MOIO A*rA* «j'A^pHT Οχ Π$Τ GddTHHH H WTTOAA K$CT#pOIO A* KOHÉHK flApA8A$H Td BKCf A*P*™W WAXOBÉI^KOIO H^îTKî HCXOAht ΠΛΤ 143 Aicea Hd $ΓΟΑ ^pHCHN H4 F10AAH$ XHpIB^ T4 Hd Bp^A wt Oaobki^k, wt TdM ropiç A°P^r^w πο*«ι*Αβ i^apHHS Oaxobci^koh H nOA\EK A^ G^MdBHL^KOHt Td Hd A*4HH$ Hd KpkHH^ Γ&Ϊ ECT KpCTK H CTAKI1K &Τίφ4Ηά fiOEBOA 4 WT T4M Hd pOr’ fipAA^I^fAS Hd ΛΛ3$Λ y\dHHKWK H WT TdA\ Hd CTdB ΛϋΗχΑΗΑΟΒ, T0< ICT BEC XOTdpK H TdKO/K A4éM H nOTBpKH^A^^ TO>K ο[&α]τ^Η AlWHdCTHpH ΠΙΤ φΑΑΗΗ BHHO-rpdAH 8 ΧθρθΑ»ψ< H CK KpdMi H CK AI’fcCTO 34 pABHHK H 34 AHB4AA -8 7 - 4T0 TH H KHHOrpa^H E-kill* K$IIE5K θχ[ρ]ΗΚ$ CBOéMS RoKOTK# KAIOMHHKS Η EH AH c[ßAjTH-kcH 3d ^ddHIf WT ΗΕΓΟ, d ο[ε*]τη^ΚΙ ^AA H\' ŢOH <:|βα]τ4ϊΜ MONdCTHpH HNO Aa cSt h WT Hdc H Ck KkC«M A*-X'CAC'iW HHIOpSiriEHC HHKOAHÎKÉ Kd B*kKkl, d Nd TO ICT K-fcpd r|0Cïl0]A-[cx]K[dJ MH BHIIJfHHCdNNdrO Iw ÜETpk RotKOA H B'kpd lip-fcBk3AI0K-AEHHdrO cfkljHd γ[Ο0ΙΙ^]λ[0τ]β[α]μΗ ËddA ϋθΕΒ*ΑΗ H B*fcpd llp-fe-WCI|JENdrO w[T]^d HdUJErO KHp 0ÎW$dHd MHTpOllOAHTd GSMdBCKdPO H KHp ΑΐΆφτΟΙΜ EilHCKfoJnd pOMdHCKdrO H B-kpd EOAApk HdUJHX, K. 11. EdpTHKd KEAHKdrO ΑΚ*ΡΗΗΚ<* ^*ΛΗ/\Η 3EMAH, K. Π. (IpEMKd ίΉΟΓΗΛΗ BMHKdPO A^^pHHKd BKJUJHCH 3 EM AH > B. Π. FdßpHAd H Π. TdEpHAdind npkKdddEOBÉ χΟΤΗΝΟΚΗχ, B, fl. KpkCTH H ΓθΛΚΗ flpkKdAdEOBE ΗΕΜΕΐχΚΚίχ, B. fl. ÜKKOAd H T*A\H lipkKdddKCBÉ H*RCTpdACKH\'. B. II. lidAHKd PfT-Mdlld H nOpTdp-k CS4dKCKdrO> K. Π. BpSTd ÜOCTEAHHKd, K. JL ΟτάΗά CnBTdp-k, B. n. IdHH KHCTHIdpHHKd, B. II. THWprid MdHIHHKd, K. 11. K$KOpH CTOAHHKdj B. II. (ÏTdMd ΚΟΜΗ Cd, H ß-fepd OţfCHJf KOAApOKk HdlUHX A\WAAdKCKH\' ΚΕΛΗΚΗχ H MdAHJ, d ΠΟ HAUIEM îKHBOT-k ΚΟΓ^ K[wr|k H3ECpET BhlTH r|ocno]A[d]pEM HdLUEH 3ΙΜΛΗ MWAA^KCKOH WT AATIH HdlUHX HAH VVT ΠΛΕΜΕΗΗ HdUJEPO ΗΛΗ lldKk E$A Kcrc E[or]k H3EfpÉT r[pCll0]A[d]plM RUTH, d TOT Ad HHIOpSllIKA HdUU AddHI1 H TOKMEKk dAE A* STRpkAHA H OyKp-fcllHA 3dKE>KE H MU Α*Α*Χ0Λν TOA\S RkUlUnHCdliOMS c[ba]T0M$ AlOHdCTHpK, d dl|li KTO lIOKtfCHT pdCUlldTH HdlüE AdaH^ H TOKME3K TdKOBMH Aa iCT npOKAAT H TpkKAAT WT r[0CJK>A|d B[or]d H WT IIP[h]h[h]ctI* KforOpOAHjl^M H WT dpXlCTpdTH iÜHXdHAd H FdBpHHdd Η ΙΐρΟΜΗΚχ EfCFlAkTHUX CHAk H WT h[h]cTH4It0 H CAdBNdPO llpOpfo]Kd H IipdTMd H KpCTHTEAA Χ[ρΗ0τ]κ4 IwdKHd H WT SI dn[*CTO]dk H WT w[T]E4d NdlilirO dpXlEpdpXd X[pHCt]k4 ÜHKOAdd H WT A ndTpidUlKMX Eh. CfM MHp-fc H WT A éS[ah]i*[*]AHCTW H WT BkCAX θ[ΚΑ]τυχ, HIKE WT ÜAdAU, A* A° H[hj]M-klIIHfrO ahî H WT THI w[te]|^K HJKE Bk HlKEH Hd CkKOp’k Π p d E O C A d K N A A R *k p A C\ 13 C H H Bill E1 H WT TpEX CT[o]dk MW^A^BCBUX Ad Κ*ΑίΤ ΗΕΠρΟψΕΗ d Ad HM4CT MdCTIE Ck l$^à H Ck TpkKA’bTEM ÛÇlttW H Ck flpOHHMkr H5Kf Bk3knHUid Hd T[ocnOAj^ K[or]d H KpkR €ΓΟ HA ΗΗχ H Hd HdAH Ηχ, EÎKÉ fCTk H E*A(TK’ Δ MA BOAIUIH Kp^HWCTH H HOTBpk^A^MlE ΤΟΛ\$ K k CE MOI,' BklUlEnHCdHHOiW^ ΚΕΛ^ΛΗ ECMH NdUJIM# B’kpHOM^ Π4Η8 ΟτρΟΗΊ ΒΕΑΗΚΟΜ^ ΛΟΓθψΐΤ$ HHCdTH H HdUld n«4dT JlpHB’fcSdTH KÄ CléWÜ HCTEHHOiWS AHCT^ HdlDEAVS. 3Hd A\lJ^d dB S AMk. CdM 6τρ0Η4 ΑΟΓΟφίΤ H KIHCdA ΛΐδΤΑ WT pOHvA X|pHCT]Kd ΑφΠΓ. - 88 - Traducere. 1583, August 6, f Is. Hs. Nica în numele tatălui şi fiului şi sf. duh, amin, iată eu robul stăpânului meu Isus Hristos închinătorul sf. trcifii Io Petru VVf din mila lui dumnezeu domnul întregii ţări moldoveneşti, precum domnia mea am miluit cu ajutorul lui dumnezeu şi din a noastră bună şi luminată inimă râvnind domnia mea a imit® pe vechii domni creştini miloşi şi am făcut şi am dat şi am întărit sf. mănăstiri sate şi ţigani şi vii şi alte milostenii şi danii şi diferite în* făriri care sunt pentru trebuinţa şi în folosul sf. mănăstiri pentru în* tărirea credinţei creştineşti şi aşijdere pentru ruga şi ajutorul şi smc* renia ţării domniei mele şi pentru sufletul sfântrăpousaiilor părinţi ai domniei mele şi pentru mântuirea sufletească şi pentru sănătatea trupească a domniei mele şi a doamnei domniei mele şi a preaiubi* filor copii ai domniei mele, am dat şi am miluit şi am întărit nou ziditei mănăstiri zisă Sucevifa pe care am începui a o zidi cu aju* torul lui dumnezeu pentru cinstea şi lauda sfântului lui nume şi pentru numele sfântului slavitului şi preamăritului creştinesc domnul dumnezeul şi mântuitorul nostru Isus Hristos, de toi sfinţitul părinte al nostru Kir Ghiorghie episcop de Rădăuţi, fiul lui Movilă marele logofăt, un sat din satele noastre care au fost drepte domneşti ascul* tătoare de curtea noastră de Badea fi anume Sucevifa şi cu loc de moară la Sucevifa şi cu poieni pentru fâuaje şi cu munţi şi cu sla* fine cari sunt pe acei munţi şi cu izvoare cu peşti şi cu tot venitul, ca să fie dela noi acelei nou zidite sf* mănăstiri Sucevita neruşiit nici odinioară în vecii vecilor şi hotarul acelei sf. mănăstiri de Su* ceviţa şi al acelui sat Suceviţa să fie pe unde sunt hotarele slugii noastre credincioase pan Iuraşco vornic de gloată şi pan Corlătescul mare vafag de Suceava împreună şi cu părintele şi rugătorul noslru Kir Anastasie fost mitropolit şi cu alţt oameni buni începând din câmp dela gura Horodnicelului dela lazul lui Mihait la mocirla cu* rată şi alăturea cu ele la Teşcioara şi alăturea la Prăpădenia la ca* patul..........însemnat, şi pe povârnişul opcinei la semnul mare la dealul Horodnicului, dară opcina şi la vale, pe vârful Pietroasa şi de acolo spre Sud la dealul Voitinul la Prislopul Vefeului şi la dealul Săcărei la capătul Voevodeasei şi de acolo la Dealul Crucii la vârful Bercii iaşu Iui şi la Stâna Sechereaş Ia vârful Ruscai şi acolo se întâlnesc hotarele Moldaviţei, ale Putnei şi ale Suceviţei şi de acolo drept cu opcina la Sianişoara şi iarăşi opcina la Stâna - 89 ~ Ursului şi iarăşi la cărarea călugărească dela Moldavija şi de acolo la răsărit la prislopul preoţilor, şi opcina la Poiana Mărului şi op-cina la Târgşor şi iarăşi alăturea cu opcina Ia Valea Homorului şi alăturea la izvor la Dealul Homorului şi la cel dintâi prislop care s’a coborît dela Dealul Homorului care este pentru a petrece vara şi iarăşi opcina la Piatra Femeilor şi de acolo la Dealul Vulturilor la capătul Somi şi opcina Ia Dealul Solcin şi iarăşi opcina până unde se întâlneşte cu drumul slatinii şi de acolo tufişul la capătul pă râului şi tot drumul Olhovefului unde iese drumul din pădure la coiful lui Iurj la poiana Hirevul şi la vadul Vcrbovef dela Olovăt, de acolo în susul drumului printre farma Olhovejului şi printre cea a Suce-vitei, şi la vale la fântâna unde este crucea şi stâlpul lui Ştefan Vodă şi de acolo la coljul Brădăjelului la lazul lui Dănicu şi de acolo la heleşteul lui Mihail, acesta este întreg hotarul şi aşijdere dăm şi întărim aceleaşi sf. mănăstiri cinci falei de vie în Horodişte şi cu crame şi cu loc pentru heleşteu şi pentru livadă care acele vii au fost cumpărătură [şi] uric lui Bocolcu cliucinic şi au fost Sfinfici sale danie dela el, iar Sfinţia sa le-a dat acelei sf. mănăstiri, ca să fie şi dela noi şi cu tot venitul neruşiit nici odinioară în veci, şi la aceasta este credinţa domniei mele mai sus scrisul Io Petru VV şi credinţa preaiubitului fiu al domniei mele Vlad W. şi cr. prea sfin* til părintelui nostru Kir Theofan mitropolitul de Suceava şi Kir Agathon episcop de Roman şi cr. boierilor noştri, cr. p. Variic mare ^ dvornic al tării de jos, cr. p. Eremia Moghila mare dvornic al tării de sus, cr. p. (iavrii şi p. Gavrilaş pârcălabi de Hoiin, cr. p. Cârste şi p. Golăe pârcălabi de Neamţ, cr. p. Nicola şi Toma pârcălabi de Novograd, cr. p. Balica hetman şi portar de Suceava, cr. p. Brut postelnic, cr. p. Stan spafar, cr. p. lane visternic, cr. p. Crhiorghie ceaşnic, cr. p. Cucoră stolnic, cr. p. Stan comis şi cr. tuturor boierilor noştri moldoveneşti, mari şi mici, iar după moartea noastră pe cine îl va alege Dumnezeu să fie Domn tării noastre moldoveneşti din copiii noştri sau din neamul nostru sau pe ori cine îl va alege Dumnezeu să fie domn, iar acela să nu răstoarne a noa* stră danie şi tocmală ci să o întărească şi să o confirme, fiindcă am dat şi noi acelei sf. mai sus scrise mănăstiri, iar cîne va * cuteza sâ risipească a noastră danie şi tocmală unul ca acela să fie blăstămat şi afurisit de domnul Dumnezeu şi de prea curata născătoare de Dumnezeu şi de arhistraiul Mihail şi Gavriil şi de celelalte fiinţe curate şi de cinstitul şi slăvitul proroc şi profopărinte şi bote* - 90 - zăforul lui Hrislos Ioan şi de cei 12 apostoli şi de părintele nosiru arhierarh al lui Hrislos Nicolai şi de cei 4 patriarhi depe această lume şi de cei 4 evanghelişti şi de foţi sfinţii cari sunt dela Adam până în ziua de astăzi şi de cei 318 părinţi cari la Nichea la săbor au tălmăcit adevărata mântuitoarea credinţă şi de cele trei scaune moldoveneşti să fie neiertat şi să aibă parte cu Iuda şi cu blăsfă-matul Arie şi cu ceilal|i cari au strigat la domnul Dumnezeu şi sân* gele lui pe ei şi pe copiii lor; cum este şi va fi, şi pentru mai mare confirmare şi întărire a tuturor celor scrise mai sus am poruncit ere* dinciosului nostru pan Siroici marele logofăt să scrie şi să lege pe* cetea noastră la această adevărată scrisoare a noastră. 7091, luna Av[gusi] 6 zile. Singur Siroici logofăt a scris anul dela naşterea lui Hrislos 1583. Original, pergament, pecetea lipseşte, a rămas numai aţa de culoare galbănă*verde*roşie*albastră. Arhiva Mitropoliei Cernăuţi, fascie. 65. Citat la Dan D.: Mănăstirea Suceviţa, p. 124 cu data greşită de 1583, Ianuarie 6. Ţuţora, 1585 Iunie 23. 33. Anuşca Lata cu fiica ei Magdalina şi nepoata ei Mărica vând lui Maţarina aprod a şasea parte Băişeşti, ţinutul Suceava, pentru 250 zloţi tătăreşti. -ţ* IIiTph Eockoa e[o]jkik> a»[h]a|Y]ctiw r[oc]ii[o^a]pK 3îmah aioa^dBCKOH. w>K nţuH^onj'b np’fcA NdA H H«NX Crfo] âxHCtd 3d ABA CTO H nc^ÎCAT 3ddT TdTdpCKXX X WCT4BWCCA CdSfd HdUl ittdlţdpKNd X JKCHd Cro âMHHClif X 3dnddTK4K 8CX KCn0dH9 THţ BKUlCnXCdHHX flKX'fesH CX 34dT TkTdpCKXX 8 p8KU TX\ BXU1C-PCH[CX]XKX, XHO AIK EX^SIUC A«Bp«IO BMW TOKiHCJK X CIW/I-XOW 3dri4dT8 d iXH TdKOJKAfpf cro /H[k40Ct]x CA83K - 91 - Ndtllf nepoata lui Huru, şi fata ei Magdalina şi nepoata ei de sora Mărica, fiica lui Condre, toţi strănepoţii lui Efrim> din a lor bună voie de nime siliţi nici asupriţi şi au vândut a lor dreapta parte de ocină din dreptul lor uric, din uricul de danie ce l-a avui moşul lor Efrim dela Ilie şi Ştefan W. din jumătate de sat de Băişeşti a treia parte, dară din partea de jos, şi au vândut slugii noastre Mafarina aprod şi sofiei lui An ist ia pentru 250 zloţi tătăreşti şi s*a sculat sluga noastră Maţarina şi soţia lui Anisiia şi au plătit de plin acei mai sus scrişi 250 zloţi tătăreşti în manile celor mai sus zişi, iar noi văzând a lor de buna voie iocmala şi plata deplină am d3t şi noi din milă pentru cl slugii noastre Ma-ţarina aprod şi soţiei sale Anisiia acea mai sus zisa parte de ocina din jumătate de sat de Băişeşti a treia parte, partea de jos, ca să-i fie dela noi uric şi ocină cu lot venitul şi altul să nu se amestece înaintea acestei cărţi a noastre· Scris în Ţufora, anul 7093 Iunie 23* Domnul a poruncit· Original, hârtie, pecete rotundă roşie, căzută. Locul cu semnă* turiîe rupt* Arhiva mitropoliei din Cernăuţi. Copia germană publicată la Wickenhauser: Homor pag. 104—105, - 92 - 34. Iaşi, 1586, Marii« 15. Maţarina aprod şi soţia sa Anisia vând mănăstirii Homor a şasea parie de Băişeşti, {inului Suceava, cumpărată delà Anuşca Lata. fata Maiii. Preţul acestei părţi de moşie este de 250 zloţi tătăreşti. ÏÏETpS BB. KtfKIEiO At[Hja[o]CTE» rMcn[°A4]pK 3E4MH /Hoa^aBCKOH. (x)jk npiH^oui’k np*fe^ ηλληι h np^A HauiuaiH GO/rkpH eaSra Hdll] MdUdpHHd dllpOA H JKENd ΕΓΟ ίΐΗΙΚΙΚΙ ΠΟ ΗΛ» AOBpOK) ΒΟΛΗ HHKH/H HEÎIOHSJKAîHH JHH npHCHdOBdHH η np»Ad/IH HX npdKOlO WTNHH$ M ΒΗΚ8ΐΙΛΕΝΙΕ WT HCUHCOK κ8ΠΕ}ΚΗΙΜ MTO WIIII ΗΛΙΛΛΗ WT r[oen«A|c[TKd] rioe]n[oAd]pk 3M4dH atoa^dBcKoH. w>k |r«cno^cr]Bd/HH ,vmh h noTEpk^HdH (cmh nauifH c[Kift]TrbH MOdGH AtONdCTHp GddTHIICKOH «X npdBOtO WTNHH& II AddNIE 'ItTRpkTdd MdCT CMO WT fi k IIUJI t|i HTO $ KOdOCT f8-MdKCKOrtW HTO TOTd HETKpkTdd HdCT «/ti fiklUItljl «CTk HdUlfH c[B^]T'fcn dt’ojdGH dIONdCTIipil GddTIIHCKOH ^ddHK WT î$p$Wd* KddSripMţd H WT ildTCIU Kk 3d4[Yjuid\ CGOIIJf H Bk 3dA[y]llje po,\HTMiH CB0H\ H ^^ORE HX) d KddSTtpH WT HdUJCH c[K’k]T0H /H04BH ,ţd HiHdWT Hţ [lO/MHHdTH Bk f[B'k|TIH JKtpTKkHHiyfc H FlddUTH Hdt TKOpMTH 110 WBHHdtO cfRdjT'kll Kmo ai[h]a[o]ctjio r[c*]cn[oA hho a\h kha^kui« HciiAkHd HdmHj nHH-kSH $ HdUI BHCTIHp H A^KpOKOAHOH VVT cfirfcjTH'kCH A^JHIf KHUJI-nMCdHHOMS WHOMS AVOHdCTHplO d A\H TdKOîKA**5* H WT HdC AΛΛΗ H nOTKpkAHAH ICMH TOI KHHItllHCdHOt CIAO XpHNMiLţJIH HA p’fclJ/fc COAKd H Ck MAHHH H CTdß 8 TOHJK p-fel^t MTO ICT $ ROAOCT CSMdKCKCH, KdKO ΑΛ ICT TOI KHUIinHCdKHOI CIA* TOM$ KHLLHlHCdHHOMÖ CK*kTOA\$ MOHdCTHplO f>K ÎCT HOROCKSdAHdd WT cjR’kjTH’kcH GgHIRHLţH «AÎÎK ict jpdiW KkCHpkciNii l1[ocn*A]a B|orJd η cnac|a] Hduur* Hc$c[a] X[pHCT]d H Ck KkCIA* Α°)Γ*Α*Λ' HlilOpSlIIIHHO HHKOAHJKI Hd R-feKH K'fen-MIEJ, 3dHI>K ICT AaHHO WT cfß’kjTN’kCH Bk UOJKdAk r[ocnOA]k CdKdW$T CkTKOpUIdrO n[|]K0 Η 3lA\A*k, d dlţll CA $ΚρΊνΐμ$Τ HkKHJ flpKEHAliaj WT GOAOAVON ΑΟΓΟφίΤ HAH WT c[h]hOKI ΙΓ* HAH WT Ck pOA NHKH flpK$p* VVT np-fcAMHX r[oc]n[oAd|pu hah wt r[ocfio]A[cT]RdA\H mah wt A^TIH NdUJHJ HAH K$A WT ΚΟΓ[ο] E[*r]lv H3KlpfT H VVTCkA Hanp^A Π0 NdlLIHM JKHKOT-k γ[ο]οπ|ο]α[^]Ρ^Λ\ ΚΗΤΗ* d WH ΗΗΚΤΟ A4 NI HiVIdlT pdâOpHTH Cil NdlIU RHUJIllHCdNOI TkKAVdHv HHÎK A* HAVdIOT CkB-tpOBdTf / HAI ΙΑΝΟΓΟ HJ npHBMAliaj, 3dllt?K ΗΗΚΤΟ WT HHJ HI KkCJOT’bAH HCKSlIHTH ΤΟΓΟ CIAd TOIW1 ΚΟΓΑΑ RHAO ΤρΙίΕΟΒΑΗΚ IlHIi'bäH r[0CI10A- cT]ßdA\H $ japan, a κτο c hokScht paaopHr» hah hhako bksk par ht h Cil HdUil RHUJHHCdHHOH TkKMIW d TOH <\ά KkAlT HpOKA’kT WT Γ|*0- noA]a K[or]a ckTKOpüiar[o] h[é]eo h aiAva^k h wt ιιρΓ^Ι'ΐ[Hc|Tiia ir[o] AV[djTip H WT HfCTHdr|o] H CAdKNdr[o] npopOKa h Rlpt^TiJ^t h KpCTHTIAt HwdMHd I Π C A H k (?) H WT dpJHCTpdTHrO AiHJdHAd H TaBplHAd H npomwj KlânAkTHHJ CHA H wt Ck[a]tHJ CA4RHHJ h KkCinp’kjBdAHHJ H npküOnp’kCTOAHHJ dH[o]CT[o]Ak IllTpd H IldKAd H npOMIHj, WT A IK[dH]riAHCTH K IVT Kkckj c[ra]tHJ IÎK WT Αα<*Μ4 AdHC α^λ φτοροι npHiiliCTRii Γ[ογποα]α ü[or]a h enaefa] uamiro Hc$c[a[ X[pHCT]a? HH Aa [c] H* ^AVHifiaiT np’kA ahctoav hauihav. r[ocn|o A[«HIi] ptH[i]. IIhc S lac? βλ[ϊ]το ans Γιν, ai. Eia λοι\ φιτ^Α Α^Λ'ΗΤΡ^- - 103 - Traducere. Iaşi, 1588, Ianuarie 11, t Pe/ru VV. din mila lui Dumnezeu Domn Ţării Moldovii, Am dat şi am întărit părintelui şi rugătorului nostru Kir Ghiorghie, episcop de Rădăuţi, un sat anume flrinceştii pc râul Solea cu moară şi cu heleşteu în Solea, Jinut Suceava, care sat a fost drept domnesc rămas delà Solo mon logofăt ca datorie pentru i 0.000 aspri care a rămas din birul său dc Suceava umbla::d ci singur pentru bir, şi luând acei bani ce a rămas dator Solomon logofăt pentru birul din (inutili Suceava pe cari am restituit şi rugătorului nostru Kir Ghiorghie episcop de Rădăufi şi i-am dat la haraciul împărătesc In locul acelor bani cu cari a rămas dator Solomon logofăt şi iarăşi atunci sf. sa părintele şi rugătorul nostru Kir Ghiorghie episcop de Rădăufi sa sculat de nime silit nici asuprit şi a dat acel sat anume Hrinceşti pe apa Solcii şi cu mori şi cu heleşteu în Solea care este în (inului Suceviî lăcaşului nostru de rugăciune nou ziditei mănăstiri a sfinjiei sale în Sucevifa .unde este hramul învierii domnului Dumnezeu şi mântuitorului nostru Isus Hrisfos şi văzând noi banii noştri deplin în vistierul nostru şi de bună voie danie a sfinţiei sale mai sus scrisei mănăstiri, iar noi aşijderc şi delà noi am dat şi am întărit acel mai sus scris sal Hrinceştii pe apa Solei şi cu mori şi heleşteu în aceeaş apă care este în ţinutul Suceviî, ca să fie acel mai sus scris sat acelei mai sus scrise sf. mănăstiri Sucevifa care este nou zidită de sfin(ia sa unde este hramul învierii domnului Dumnezeu şi mântuitorului nostru Isus Hristos şi cu tot venitul nesmintit nici odinioară în vecii vecilor, fiindcă este dat dc sfinţia sa pentru lauda domnului Savaoft făcăiorul cerului şi al pământului, iar dacă s’ar găsi niscaiva privilegii . | delà Solomon logofăt sau delà fiii săi sau din neamul său oarecare, delà Àrbure, delà domnii de mai nainte sau delà domnia mea sau delà copiii noştri sau pe oricine îl va alege Dumnezeu şi de azi înainte după moartea noastră să fie domn, iar acesta nici unul să n'aiba a strica această mai sus scrisă tocmeală a noastră nici să naiba a le crede nici un privilegiu, fiindcă nime din ei na voit să răscumpere acel sat atunci când au fost de trebuinţă domniei mele banii pentru haraci, iar cine ar îndrăzni să strice sau să întoarcă altfel această a noastră mai sus scrisă tocmeală, acela să fie b lăstar mat de domnul dumnezeu făcătorul cerului şi al pământului şi de prea curata lui maică şi de cinstitul şi slăvitut proroc şi protopărinte şi bo* teză torul Sfântul Ioan şi de arhistrateg Mihail şi Gavriil şi celelalte - 104 fiin(e curate şi de sfinţii slăvîţii şi de toi lăudaţii şi în frunte şezători apostoli Petru şi Pa vel şi ceilalţi, de cei patru evanghclişti şi de toţi sfinţii dela Adam până la a doua venire a domnului dumnezeu şi mântuitorului nostru Isus Hristos, altul să nu sc amestece înaintea scrisorii noastre. Domnul a zis. Scris în Iaşi, anul 7096, Ianuarie ÎL Mare logofăt Fetul. Dumitru. Original, hârtie, Arhiva miftropoliei Cernăuţi, fascie. 26. Copia germană la Wickenhauser: Solka, pag. 63—64. LJn extras în limba română la Dan D.: Suceviţa, pag. 127, nrl 17. întărirea acestui document poartă data de 1605 luni I. Atunci Icremie Movilă a plătit din nou 300 ughi galbeni lui Dumilraşco căpitan şi soţiei sale Tofana, fata lui Solomon log, şi a întărit satul Hrinceşti mănăstirii Suceviţa, martori: Theodosie Barbovschi arhiep. şi miirop. Sucevii, Agafton ep. de Roman, Ioan ep. Rădăuţi, Filoftei ep. Huşi, fiii ddui Constantin şi Alexandru VV., Ureache vornic ţării de jos, Cârste vornic ţ. de sus, Cihiorghie parc. Hofin, Ghiorghie şi lonaşco parc. Neamţ, Rodna şi (lipseşte) parc. Novograd, Oraş hefman şi parc. Suc., Barnovschi post», Veavcriţa spăt., Simion Stroici vist., Cărăiman ceaşn., Gligorie stol., Gherman comis, Stroici mare log. A scris Drăgan, fiul lui Dumitru uricar, Suceava. (Original, pergament, pecetea ruptă, arhiva mitropoliei Cernăuţi, fascie. 26. Traducerea germană la Wickenhauser; Solka, pag. 69—72, nrl V). Radul Mihnea întăreşte aceasta danie la 1625 Februarie 11, Suceava. Se ceartă călugării de Suceviţa cu cei de Solea pf. Hren* ceşti. Cei dintâi spun ca posedă satul dela mitrp. Ghiorghie Moghila, iar acesta l-a cumpărat dela Solomon fost vist., călugării de Solea răspund, că satul Hrenceşii a fost cumpărat de Ştefan Tomşa dela Tofana şi sora ei Samfira, fetele lui Solomon vist.; şi dăruit mănăstirii Solea. D-l conferă satul mân. Suceviţa, iar Şeptelicioaia să restituie banii, ce La luat dela Ştefan VV. în urmă amândouă mănăstirile se împacă, Solea primind satul Hrenceşti şi două selişti Iazlovaţul (Li3aokhh$a) şiCiaplinţii (Haiiâmuiui) pe apa Solcii, ţinutul Suceava, Suceviţa primind în schimb satul Iubăneştii (Ioeamhijih), ţin. Dorohoi şi satul Crisiineşiii (Kphcthhihiih), fin. Dorohoi. D*1 confirmă. (Ori* ginal, hârtie, pecetea roşie rotundă dispărută, arhiva mitropoliei Cer* năuţi, fascie. 26. Copia germană la Arhivele Statului Cernăuţi, Liber Fundationum V, 191 —193, a fost publicată de Wickenhauser ; Solea, pag. 90—91, nrl XXVIII).* Satul Hrencicşti şi seliştea Ciaplinţe au dispărut. Satul Iazlovâţ Există şi astăzi în judeţul Suceava. — 105 - 42. 1588, August 12. Onciul Haliţchi cu fiii săi Toader Cazacu şi Dumitru vinde parcă* labului Gligoraş Sava jumătate de sat de Tărăşeni, ţinutul Sucevii« (Tradus în româneşte depe o copie germană]· Adecă eu Onciul Halifchi diac cu fiii mei Toader, Cazacu şi Dumitru, fiii Nastasiei, nepoţii lui Petriman, strănepoţi lui Burce, pe care l-a făcut Vlăşin mărturisim cu această scrisoare a noastră, că am vândut du-sale Gligoraş Sava pârcălab, jumătate de sat de Tărăşeni, partea de siis, ţinutul Sucevii, pentru 130 taleri bătuţi, care jumătate de sat cuprinde spre răsărit jumătate de poiana Chindina, ear spre apus ajunge până la movila săpată, cari bani i*am întrebuinţat la comâtidul moşilor noştri şi a Cioarcei Părcoaia, apoi a fratelui nostru Prodan şi a surorii noastre Tudosca. Şi Ia facerea acestui za pis au fost de faţă popa foca din SireA Acest zapis l-am scris eu Onciul Haliţchi şi am apăsat pecetea. Arhivele Statului Cernăuţi, Liber (iraniciaiium IX, pag. 189, unde se găseşte copia germană, făcută de pe un ispisoc sârbesc al lui Petru Vodă din 12 August 7096. A fost publicat în a noastră : Familia Onciul, pag. 13, nri 7. Cealaltă parte a satului Tărăşeni Onciul Haliţchi o vinde pentru 130 taleri bătuţi Irinei, văduva lui Drăgan postelnic (vezi a noastră : Familia Onciul, pag, 19—20, nrl 15). 43. 1589, Mai 20. Petru Vodă, Domnul Moldovei, întăreşte lui Onciul Vrănceanul aprod satele Cadubeşti, Stăuceni şi Culeuţi. Se dau hotarnicele satelor Cadubeşti şi Culeuţi. (Tradus în româneşte depe o copie germană]. Au venit înaintea noastră şi înaintea boierilor noştri slugile noastre Drăgan şi fraţii săi Toader şi loan diaci şi surorile lor Ileana şi Ânuşca, fiii lui Ieremie Barbovschi, şi au parii pe sluga noastră Onciul Vrănceanul aprod zicând, că tatăl lor a vândut satul Cadu-beşti, ţinutul Cernăuţilor, du^sale Păcurar vel vornic drept 1500 zloţi tătăreşti şi mai înainte a fost primit din aceşti bani 700 zloţi, iar ceilalţi 800 zloţi au rămas ca sa-i deie când i-a da scrisorile acelui sat. Dar în zilele lui Ion Vodă s*au judecai Onciul Vrănceanul aprod cu nepotul său Barbovschi pentru vânzarea acestui sat vânzând şi - 106 - partea lui, jumătate de sat, deci atuncc Ion Vodă a dat lui Barbovschi zi de soroc de trei ori, ca să întoarcă banii jupanului Păcurar vel vornic, dar Barbovschi na dat ascultare, deci Ion Vodă cu sfatul domniei sale a hotărî/, de vreme ce Barbovschi na întors acei 700 zlo|i făt. vornicului Păcurar sări deie lui Onciul, pentru că i s'au venit lui şi sa vândut şi partea lui, a nepotului lui Onciul; neascultând Barbovschi, atunci s’a sculat sluga noastră Onciul aprod şi a dai lui Păcurar vornicul 100 ughi şi 200 lei bani vechi şi doi cai buni ră$-cumpărând astfel, şi a primit şi ispisocul de cumpărătură dela domnul Bogdan Alexandrovici Vodă. Şi Domnul i-a dat ispisocul cum a întors acei bani şi a îndreptat după lege, pentru că ne-au mărturisit nouă mul|i boieri şi viteji ai cur|ii noastre cum s au întâmplat şi ei la acea învoială; deci şi domnia mea i-am dat şi am întării şi i*am făcut uric, dacă mai târziu s’au părît fiii lui Barbovschi de mai sus amintit şi au vrut să întoarcă banii rudei lor, slugci noastre lui Onciul Vrănceanul aprod, deci domnia mea împreună cu sfatul nostru am judecat ca sări lase în pace, pentrucă tatăl lor na întors banii aceştia prin trei zile de soroc ce i sau pus şi văzând şi noi mare mărturie cum el singur a răscumpărat acel sat cu banii săi drepţi şi dresele vechi ale acelui sat încă le-a răscumpărat din ţara leşască Onciul Vrănceanul aprod, pe care le*a zălogit Barbovschi pentru 18 taleri de argint; de aceea au fost dafi rămaşi fiii sus zişi ai lui Barbovschi după toată legea de noi şi de divanul nostru, precum să n’aiba drept la acest sat nici să-l poată răscumpăra în vecii vecilor Aşijdere a venit înaintea noastră şi înaintea boierilor noştri sluga noastră Onciul Vrănceanul şi sora lui Marghita, fiii Anei, nepoţii lui Onofrei Barbovschi portar de Suceava, şi sau jăluit cu marc mărturie cu oameni buni, megieşi împrejuraşi şi cu oameni dela curte zicând că dresele ce le-au avut moşii şi strămoşii lor dela domnii Ilie şi dela Ştefan VV. şi dela bătrânul Alexandru Vodă pe satul Cadubeşii şi Stăuceni şi moşie Culeuf pe Nistru în ţinutul Cernăuţilor au putrezit în pământ şi murind pe atunci mulţi oameni, iar alţii intrând în slujba regelui leşesc, iar când sa întors sluga noastră Onciul Vrănceanul din Jara leşască a găsit dresele putrezite de spânzurau numai pece{ile de hârtie putrezită, după cum şi noi am văzut cu ochii noştri, deci văzând noi a lor mare jalobă şi mare mărturie de oameni buni şi megieşi împrejuraşi am dat şi am întărit satele mai sus scrise anume1 Cadubeşti, Stăuceni şi moşia Culeuf pe Nistru în finului Cernăuţilor, ca să le fie lor dela noi ocină şi moşie cu toate veniturile neruşiit în veci şi copiilor lor şi nepoţilor lor şi a toi neamul lor. Iar hotarul acelui sat mai sus scris Cadubeşîi începe de pe la movila dela Zastavna, care este lângă drum şi de acolo pe un drum mic la iazul lui Raiv (?) şi de acolo peste drum până la o movilă mică care este aproape de drumul mic la capătul de jos a Travnii sau Erboasa şi de acolo pe drum până la un stâlp de piatră ce este pus de episcopul Pahomie aproape de drum şi de acolo în sus pe vale unde se chiama Verbinca sau câmpurile mici, de aici la movila Parascăi şi dela această movilă pe drumul care merge mai sus de movila Onii, apoi la capătul de jos a Timirului şi la un stâlp sub care este Hnacoi (?) şi de acolo la movila ce-i pe laturea de sus şi dela aceasta movilă în jos la movila de jos la fântâna ce este aproape de drumuşor, apoi la peşteri sau picerchi, de aici la pcşierea cea înfricoşată sau groapa cea adâncă» iar hotarul moşiei Culeuf este pe Sohodul caic este dispre Păpujnifă cu toate trei cuturi şi peste dealul Vasileuţ Ia capătul de sus a dumbrăvii, de acolo la o movilijă care se cheamă , de acolo la hotar cătră Cernăcău (= Cincău) ce au holărîf Vrănceanul cu Boroicau, acestea sunt toate hotarele cătră toate părţile, iar vechiul hotar care e din veacuri este locuit. Pentru aceasta este credinţa Măriei Sale Petru şi a fiilor săi Vlad şi Ştefan VV. şi a tuturor boierilor Mării Sale, * Din Arhivele Statului Cernăuţi, Liber Oiranicialium X, pag. 225, unde se găseşte copia germană. Traducerea românească a fost publicată în a noastră: Familia Onciul, pag. 14 — 16. Copia românească cu multe greşeli în text la Stefanelli T. V. : Documente Câmpulungene, pag. 431 —433. Regcst scurt la IorgaN.: Studii şi doc. V, pag· 396. Pahomie a fost episcop de Rădăuţi în anii 1504— 1520 (Dan D.: Cronica episcopiei de Rădăuţi, pag. 40—42). Despre Onciul Vrănceanul vezi a noastră: Familia Onciul, pag. IX—X şi tabela genealogică anexată. Barbovschi, portarul de Suceava, este amintit între anii 1524—1530: 1524 9/IX (Coriolan G.: Petru Rareş, pag. 32—33), 1525 12/11 (I. Minea: Complotul boeresc, 217—8), 1526 21/X (Hurmuzachi Ila, 725—8), 1527 (Sbornicul dela Sofia IX, 376-7), 1527 12/III (Coriolan: O. c., 37-8), 1527 13/III (Surcte I, 358), 1527 15/III (Surde XVIII, 122-4; Surde I, 119-1201 O. Popescul: Câteva doc., 26—27), 1528 4/III(Uric. XVIII, 104—5), . 1528 13/III (Surde XVIII, 127-8), 1528 17/III (Cercet. ist. Minea IV2, 140), 1528 19/III (Surete I, 203-4), 1528 28/III (Surete XVIII, 130—1), 1528 8/IV (doc. nostru din această colecţie), 1529 17/III (Melchisedec: Cbronica Romanului I, 159—161), 1529 20/III - 108 - (Surele IX, ÎT—18), 1529 25/III (Coriolan : O. c., 41 —42 ; Surele I, 230-232), 1529 23/1V (doc. nostru), 1529 29/1V (O. Popescul: O. c., 34— 5), 1530 3/III (Arhiva istorică, tom. I, partea I, 132—3). 44. Iaşi, 1589, Iunie 20. Petru Vodă, Domnul Moldovei, dărueşte stolnicului Nicula saiul Holovaful (Volovăf), din ocolui Badeufilor. Nicula îl schimbă, dându*l mitropolitului Moldovei Gheorghie Movilă şi primind saiul Stănileşti, finului Hol inului. Mitropolitul Gheorghie dărueşte satul [Holovătul mănăstirii Sucevifa, zidita de dânsul. dlHAOCTIlO EOKIIJO A\W Hw IlfTpTi EoiK04,4 IVCHO^b 3tA\4H MU'A,V^KOH. 3H4AMIJHTO MHNHAl C CM»V\ A1ICT0A\ MAUJfAt K'bC’fcAI KTO H4 MfA\ KTi3pHT HAH MTg'HI Îl'0 SCAHMIHT, WKf TOT HCT4IHIH H4HI K'kpHlM II4H HllK$A4 CTOAHHK CrtSJKMrt HAM HjlAKO R-kpHW, T*feiW A\H RH^'kKlUÎ flp4K0K'kpN0K> «V CA$ÎKE$ 4,0 Î44C îKAAOKAAH ICA)H tiv ÎVCOCHCtO 1)4-UIIIO AIHAOCTIK* 4,44« lî nOA\HAOK4AH fCA\M IIV VVT HAC [$ H4U1IH 3*A\A4l] 8 MOA4,AKCKOH C'b Îr\KC CMO Il4 HAVk X0A0B'hEţ$A 8 ilOAOCT C$MAK-CKOA*$ MTO TOÎ CfAO «4 HAVtv XOAOK'kU,$A KHAO H4UII NpAKO r[oJcn|o[-A|Apc]KCA\ npHCAgdJfN KK OlUVAb ÎlA^gLlHitt H fVA\HAOKAJ(OM IIV 34 iro npAKCRtplICtO CA&KK* TIV CA$>KMrt H4A\ K 3fA\AH MAtUlH, 4,p$lVt 34 MTO 4,44 H4A\ nifCT4,fCTicT THC’kM AdlpH KOAH HAA\ KbSTpfKOKAT'k R'K IlOTp^RS 3fA\CK0A\S II (S’4,4 34UA4THXWA\ 4,4bT0* IAHK8AA K0IKW44 H HHHHJf NfROAH AUV[THJf K4KO r\ă fCT fA\$ WT HAC $pHK H WTHHNS C'b K‘KCfA\ II WT TOA\ THÎK H4A\H H llp^A OfCHiUH HAHIMAUJ A\0A4,4RCK»AIH KOA'kpH KIAFfKHA\H H Al 44 HM bl N4UI ETkpKJH (1444 HhK$A4 CTOAHHK 110 HV ^OEpOtl KOAIO HHKHA\ KOlONlta^fH 4HH rrpHCHAORAH 41 H3AVfeN$A TOt RHUJIilHC4HN0f C(40 H4 HAVfc XOAO-ITbKl$A Ck iv[Tf]n'K H A\OAfEl4HK'h tlALU KHp Fimprif A1HT0OIIOAHT C$- MAKCKIH 4 wj/rijn'k li A)0AfEJ4HK'b HA IU KHp THWprrC AVHTpOHOAHT C$- M4KCKIH H CTi TAKAMsKlO H CK E0AJ1 MATfptl cjE/iVjTH'kCH /TUplH Kll’k-fHHH Î14H4 rtlorilAH AOrOcjîfTA H C'b KOAH BpATiMAV cfKMjTH’feCH HAIU BlîpHIH H DOMTfHIH KOA’kpHM I14K BplA\l4 RfAHKlH A^pHHK rOpH*kH 3fA\AH H C'b Toa^lp !1 &HA1IWI! U4iJiMHK B'hCTABlliHC'fc H \AA HSMiSH^ 34 H3AVkHH^ HdtliruS R’kpHOA^S 1)4)4$ HhK$A4 CT04HHK ilV npAP.Oh? WTHIfHg H H KHK$nAII4li WT H)f np4RH\a IlpHBHAIMf CfAO 144 UAVk OTTvHHAtipH $ KOilOCTH XVTHHCKOM# MTO TOi CMO KHAO 4,0-CT4A0 C R'b M4CT c[&b]TH'kCH KpOAl’fe H HHjf Ep4TlMX' 44t OOA0KUH4 - 109 - CfiU K'klUE c|k^]th!îCH Α^Αηηη$ à ΠΟΛΟΚΗΝ4 K'kllii c[KA]TH'kCH KH-Κ$ΠΛΙΝΙΙ WT ΗΛΙΛΜΝΗΚ ίΓΟ il ΛΝ ,\$AAKTp$ ΛΐΟΒίίΛΙΙΙ^Λ, HHC Λ\Η RHA'kBUff Η\' Η ΛΛΓΟΑΝΟ H3M'kNINll npOAtfMl Η ΗΛ1Η d ΜΗ TdKO>Kyyp« Η WT HdC MW Μ ΠίΤΚρΈΑΗΛΗ «CMH wjV|n$ Η ΜΟΛΙΒΗΗΚ# NdlUtM# KH0 rUWprif lUHTpOHOdHT C$MdKCKlH TCI Hp^ApiMlHIIOI CMC Hd HA\*fe ΧθΛθΚΊνΐ;$Λ KdKO r\d ICT ο[βλ]ίτΙΙ^ΟΗ Η WT HdC SpHK Η WTHHHS C’h KCIAV Α°Χ*Α*Λ' H WT TOM THJK UplHA* Π0^Α ΝΛΜΗ H lip’kA NdlllHMH KOjVfcpH KfAHKHANH Η AUrtHAHI w[tîJh H MOAtKMHK NdUl KHp ΓΗΙΙφΙΊΙ AUrrpcnOAHT GSmAKCKIH H CTi ROAIO H CTK TOKA\l>KS A\dTlpH H KpdTIlM C[K/T%]TH*kCH no ίΓΟ A*EP*·* Κ*Λ|* HHKHM HHÎOHS>Kr\«H ΛΗΗ HptflCHAOKdH ΝΛ CROIM\ ΒΛ[α]γΗΜ Πρ0Η3Β0ΛίΜΙΙΛ\ Η ±<\Λ θ[κΐ|ΤΗ^αΐ Η ΠΟΛ\ΗΛΟΒΛΛ C’H TCI Krill] ΙΠ Η CAN UOt «ΛΟ Hd HAVk ΧΟΛΟΚ'ΚΙ^Λ HJ θ[κΐ]Τ4Λ HOKO-CTv^AdHdd MOIJdCTJJp piKOAUd GS«IIKIf^i\ ICT JpdM ΚΊι3Κρ'ΚθΙΗΙΙ r[ocnc]Ad E[or|a h cii[d]cd haujipo HcScjd] X[phctJa η κή ποχκαΛΜ w[tJ|;A H c[wjHd H c[Kk|T[d|rO aMXa TpCH^I c[Bfk|Tdi\ lAUIIOCklJlNdA η HipA3A^dHA\ad mt €|βλ]τη^οη ch \\vrfcmtA\ ko>kiio caw noroceaλλ Ha npbBd WT WCNOKdNII KHUJpf'ltmidd c[R’k]Tdd iWCHdCTHp KrK SaA[^]lUf cißk »I kti 3dA[^]nr< a^A*m h pwahtmiai h βρατιαλι ο[βλ]τη^οη AKO A* BkA«T Hi\\ KtlNdd ndAVfcr, HHC ΜΗ BMA'kBIlIt H\- AddKIf Η ΠΟΛίΗΛΟΚΑΝΙΙ A A\H ΤΑΚΟ»!A*P* H WT HdC ΑΛΛ« H ΠΟΤΚρΤ*- ΑΗΛΗ ICAHI KHIIltptHIll'bH €|κ1ί]τ*Η A\OHdCTH0 HCBCCTiaAdHH'bH RHl^H lAtîKI ICT X\Ui\\ ΚΊνΟΚ0Ή«ΝΙΙ γ{ο(ΙΙ*α]Λ ü[or]d H Cll[d]Cd Hd- mtro Hc$[ca] X[phct]a τοι iiptApi'iiHNOt ciao «a Hiwk Χολοκτμ;$λ KdKO Αλ fCT CB'kT’kH A\OHdCTKp H WT Mac $0HK H WTHJIHS Cl* RTi-CiA\ Α*Χ*Α*ΛΙ NtnOpSlHIHHO HHKOAH5KI Hd idvKH Β^ΊΙΗΑ, d JfOTdp ΤΟΓΟ CIAA Ha HAVk X0A0RTv[ţ$A Ad iCT WT ^CHX CTOpOH ΠΟ CTdpCA\S ^0- Tdpî> 11 okS Aa h:s rdiKa wiKHRddH« fl Hd to ict K^bpd Ham fro r[oc-HOT\CT]Kd BHIHfHHCaHHdJ’0 A>H Hw HlTpd KoiKOAi H np'kKTvadWEdlK-Hdro c[mh]<] r[ocriOACT]KdA\ll Gti^jAH ΚοΙΚΟΑ^ η K’kpd c[B’b]TAHd\ A^OdAdKCKHAl w[TjUrHA\ ΑΙΟΛΙΚΗHKOjW HdLUHiW KHp ÎlrdfOWI IIIHCKOH'k POAUHCKIII H KHp ΓΗΑ^νΗ <ΠΗΟΚΟΙΙ pd^OKCKIH H B'kpd KO/ftp HdUlHX, B'bpa ridHd tiSHSiWd ARCiPHHKd A^dH'kH 3ΙΛ\ΛΗ, R« ΓΙ. 30Td Η II, FnOp-ΙΊΙ Γφ-ΚΚΑΛΑΚΟΒί X'OTHHCKJH, K. II, HRdHd UplkKdddllORI ΗίΛ\ίΠ,ΚΗΧ', κ· π· . . · . Η II, lilTp’k npTiKaAdBOBI HOKOrpdACKH\% R. II. ilHAP«^ riT“ Mdlfld H npTvKdAaKd CSHdRCKdrO, K, Π. BpST IIOCTIAHHKd, K. Π, HdiA1'“ KdHKo cn^raplî, K. π. Γκινρπι ηαιηηηκλ, b. π................. κ. π. Gtah KOA\HCa, Η Κ. K”kC*bx KOAp ΜΑΙΙΙΗχ i^OAAdKCKH\' ΚΙΛΗΚΙΐχ II MdAH\'. fl no ii aur hm >κηκοτϊ κτο kSait wt a^thX häiuhj ηλη wt »duiiro por\a hah iidK Koro Eforjiv ιι^ειριτ rfocnoA[apia\ rhtu :üa\ah haiiiih 110 - . . . . TOT EH H III Op# UJ HA HAHII UHCdUHOH XAâHH H MOTBP'UKAtHlC cflt’kjT'bH «OHdCThp, di\l AKH AaA H ^Kp^UHA Eli HC^RdA* w[t]HA H c[u]ha H cfR'kTdlrO aMî^ TpOHU’k cfK’fcjTdA H fAHHOC^l|lNd u hi-pdâA'fcAHAUd ii KTO C-k noKBcHT pdSOpUTH HAK HNAK* RTkSKpATH BHIIIf-IUfCHNtK>C XAAHH H IlOAlHAOKAHJf c[Bt]T*kH AlOHACTHp TOT Aa HAI di T Aatii WTB’bT ripkA CTpaimrfeA\ ckxhi\iî y[pHCTojR’kAi a t\ă BTvAlT npoKA'feT h rpiKA’kT wt p[ocîîoa]^ E[*r]A H cn[a|cd uaiiuro Hc$[ca] X[pHCT]d H WT npf’kHHC]TlM fPO AUTEpH >! IVT c[Kk]THX A *^[aHP|]-AHCTH llldAiH, ffidpKO, A$Kd, IwdW H WT c[R'bjTH\# CAARHHX H BTvCI-^KdAMHJ^ Bl Rpiv^OEtlHX AIIOCTOAk, WT lipsii* A*KHHX Tplljf Cr[*]Ak KfAHKHy KdCHAJI EIAHKIH, TpHPOplf fi[o]rOCAOR H IWdM 3AdT0$CT H c[B'k]THX THI w]Tl]^Ti HHKîHCKHX H WT c[R*b]TdPO dpXlipdpXd li MS-AOTRop^d Hhkoaa* h wt cfR'kjrapo cAAKHdrc h aiupohochenjapo rHwprid h AHAUiTpia h cfK’kJiMr* IwaHd noRaro h wt rt^cnj cfKtj-THX H A* HA\drr $ HdCTIf CK I$Ad H CTi TpiKdlcTOAV Îlpllitt H CTi UHHHAUI HÎK-kpHHAIH, HJKl RrK3'KnHlllfc NA X[pHCT|d, KpTkR iro Nd HH^ H Hd TdA'bX H\‘ fm iCT H KAvAIT Hd lefcKH, A Ud EOAilJIH Kp'klIOCT H IlOTRpTklllA^HH *rkC*M$ RHUIHlHCAHNOAlS BIAtAH iCA\H HdWIA\S R'kp-H0A1$ H UO'ITIHK^US ROA^pUH^ nAllS OTpOHM RfAHKOMB ACTO*|HT$ nu cath h ha haiuS ni mat sdK'bnaTH k cca\8 hcthnnpai# ah ctS na- HlfAlg. llHCAA ^S*\\HTpb oy iftcwy, KA'fvTC* 3«lS A\CLţA lOHia K AHH. Traducere» Iaşi, 1589, Iunie 20« Din mila lui D-zcu noi Io Petru VV, Domn Ţării Moldovii Facem şlire cu această scrisoare a noastră tuturor cari o vor vedea sau o vor auzi cetindu-se, precum cinstitul şi credinciosul nostru pan Nicula stolnic ne-a slujit cu dreptate şi cu credinţă şi văzând a lui dreaptă slujba căfră noi l-am miluit cu deosebita noastră milă şi i-am dat şi Uam miluit dela noi în Jara noastră moldovenească cu un sat anume Holovăful, Jinutul Suceviî, care sat anume Holovăjul a fost al nostru drept domnesc, ascultător de ocolul Badeufilor şi l-am miluit pentru a lui dreaptă slujbă, ce ne*a slujit în |ara noastră, apoi pentrucă ne^a dat 60.000 aspri când ne-au trebuii pentru trebile (arii şi când am plătit datoria lui Iancul Vodă şi alte multe nevoi, ca să*i fie dela noi uric şi ocină cu tot venitul. Aşijdere a venit înaintea noastră şi înaintea tuturor boierilor 'noştri moldoveneşti, a mari şi a mici, credinciosul nostru pan Nicula - 111 - stolnic şi din buna voia lui de nime silii nici asuprii a schimbai acel mai sus scris sat anume Holovătul cu părinielc şi rugătorul nostru Kir Ghiorghie, mitropolitul Sucevii, şi părintele şi rugătorul nostru Kir Ghiorghie mitropolitul Sucevii, cu tocmala şi cu voia maicii sfinţiei sale Maria, cneaghina panului Moghila logofăt, şi cu voia fraţilor sfinjiei sale, al nostru credincios şi cinstit bolearin pan Eremia mare dvornic de fara de sus şi cu Toader şi Simion ceaşnic, sa sculat şi a dai schimb pentru schimb credinciosului nostru pan Nicula stolnic a lui dreapfă ocină şi moşie şi cumpărătură din dreptele lor privileghii satul anume Sfănileştl, ţinutul Hotin, care sat rămăsese partea sfinfiei sale deosebit de ceilalţi fraţi, dară jumătate de sat a fost moştenirea sfinţiei sale şi jumătate i*a fost cumpărătura dela ruda sa pan Dumitru Movilita. Aşa dară văzând noi schimbul lor făcut de buna voie şi cu punere la calc intre ei, am dat şi dela noi şi am întărit părintelui şi rugătorului nostru Kir Ghiorghie mitropolitul Sucevii acel mai sus zis sat anume Holovătul ca să fie sfinţiei sale şi dela noi uric şi ocină cu tot venitul. Şi iar a venit înaintea noastră şi înaintea boierilor noştri, a mari şi a mici, părintele şi rugătorul nostru Kir Ghiorghie mitropolitul Sucevii şi cu voia şi cu tocmala maicii şi a fraţilor sfinţiei sale din bună voia lui de nime silit nici asuprit, ci din bună voinţa lui a dai sfin{ia sa şi a miluit cu acel mai sus scris sat anume Holovătul sfânta nou zidită mănăstire zisă Sucevifa unde este hramul învierii domnului d-zeului şi mântuitorului nostru Isus Hristos şi întru mărirea tatălui şi fiului şi sfântului duh, sfânta treime, una şi nedcspărjilă, pe care sfinţia sa cu voia lui D-zeu singur a zidii^o din nou, zidind din temelie, acea mai sus zisa sfântă mănăstire pentru sufletul său şi pentru sufletul moşilor şi părinţilor şi fraţilor sfinjiei sale, ca să le fie lor vecinica pomenire. Şi văzând noi a lor de bună voie danie şi miluire, am dat şi dela noi şi am întării mai sus zisei mănăstiri zidite din nou Sucevija, unde este hramul învierii domnului d-zeului şi mântuitorului nostru Isus Hristos, acel mai sus zis sat anume Holovătul, ca sa fie sfintei mănăstiri şi dela noi uric şi ocină cu tot venitul neruşiif nici odinioară în vecii vecilor. Şi hotarul acelui sat anume Holovătul să fie din toate părţile după vechiul hotar, pe unde a umblat din veac. Şi la aceasta este credin}a domniei noastre, mai sus scrisul Io Petru VV, şi a preaiubitului fiu al domniei noastre Ştefan VV şi cr. arhiereilor moldoveneşti, a părinţilor rugătorilor noştri Kir Agafton episcop de Roman şi Kir Ghideon episcop de Rădăuţi, şi cr. boierilor noştri, - 112 - cr. panului Bucium dvornicul tarii de jos, cr. p. Zota şi p. (ihiorghie pârcălabi dc TTotin, cjv p. [van pârcălab dc Neamţ cr. p. flonaşcoj şi p. Petru pârcălabi de Novograd, cr. p. Andrei hetnian şi pârcălab de Suceava, cr. p. Brut postelnic, cr. p. Nâdabaico spătar, cr. p. Gheorghie ccaşnic, cr. p. , cr. p. Stan comis şi cr. tuturor boierilor noştri moldoveneşti, a mari şi a mici. Şi după moartea noastră cine va fi domn tării noastre din copiii noştri sau din neamul nostru sau pe cine îl va alege D-zeu să fie domn ţării noastre [moldoveneştii, acela să nu răstoarne a noastră mai sus scrisă danie şi întărire pentru sf. mănăstire ci să dee şi sa întărească pentru preamărirea tatălui a fiului şi a sfântului duh, troifa sfântă şi de o fiinţă şi nedespărţita, iar cine va cuteza a răsturna sau altfel a schimba mai sus scrisa danie şi miluire sfintei mănăstiri, acela sa aibă a da răspuns înaintea straşnicului judeţ al lui Hristos şi să fie blăstămat şi afurisit de domnul Dumnezeu şi mântuitorul nostru Isus Hristos şi de preacurata sa maică şi de cei 4 sfinţi cvanghelişfi Mathei, Marco, Luca şi Ioan şi de cei 12 sfinţi, slăviţi şi preamăriţi mai înalţi apostoli, de cele trei prealăudate mari scaune Vasile cel Mare, Grigorie cuvântătorul lui Dumnezeu şi Ioan Gură de Aur şi de cei 318 sf. părinţi de Nichea şi de sf. arhierarh şi făcătorul de minuni Nicolai şi de sf. slăvitul şi propovăduitorul dc pace Ghiorghie şi Dimitrie şi sf. Ioan cel Nou şi de toţi sfinţii şi sa aibă parte cu Iuda şi cu blăstămatul Arie şi cu alţi necredincioşi cari au strigat la Hristos, sângele lui pe ei şi pe copiii lor, care este şi va fi în veci. Şi pentru mai mare putere şi întărire a tuturor celor scrise mai sus am poruncii credinciosului şi cinstitului nostru bol ea rin panului Sire ici mare logofăt să scrie şi să atârne pecetea noastră la această a noastră adevărată scrisoare. A scris Dumitru în laşi, anul 7097 luna Iunie 20. Din Dan Dimitrie : Cronica episcopiei de Rădăuţi, pag. 197—201, unde se găseşte textul slavon şi traducerea românească. Traduceri germane se găsesc în Arhivele Statului Cernăuţi, documentele Borinic nrl 12, Liber Fundaticnum IU, pag. 131 — 136 şi V, pag. 87 şi pachetul Volovăţ. Traducerea germană fără partea primă a fost publicată în Wickenhauser F. A. : Geschichte und Urkunden des Klosters Solka, pag. 64—66. Un extras în limba română in Dan Dim.; Mănăstirea Suceviţa, pag. 127—128, nrl 18. Amintit la G. Popovici: Ocoalele iugaene,. pag. 1013. Documente anterioare despre satul Volovăţ: 1421 (Decemvrie 13) : Alexandru cel Bun împreună cu fiul său Ilicaş dărueşîe fostei sale soţii Rimgaila târgul Şiret şi Volhoveţul — 113 — cu satele şi cătunele, cu mori, heleştee, vămi, datorii, dări, produse şi cu toate veniturile (Cosiăchcscu M.: O* c. I, pag. 1-41 —142), 1455 Octomvrie 7, Hotin: Petru VV. depune regelui polon Cazimir jurământul de fidelitate şi întăreşte mamei sale, marii cneaghine Maria, mătuşa regelui polon, târgul Şirei cu vama, mori şi cu toate veniturile şi Olhovet cu mori, Tătari, cu lovişfele şi cu ioale veniturile, în schimb pentru Hoiinul retrocedat de Poloni (Costăchescu M.: O, c. II, pag. 773-775). 1456 Iunie 29, Suceava: Petru VV. depunând regelui polon Cazimir jurământul de fidelitate promite să dea în chip de zestre principesei Maria, văduva lui Uie VV, târgul Şirete cu suburbia şi satele ce se tiu de ea şi satul Olchowiecz cu satele careţi aparţin din vechime, cu toate veniturile din tot locul (Costăchescu M.: O. c. II, pag. 781-782). 1490 Martie 15, Suceava: Ştefan cel Mare supune biserica din Vălhoveţ episcopiei de Rădăuţi (I. Bogdan: O. c. I, pag. 407). In acest document sunt amintite 2 biserici la Vălhovet. I. Bogdan (I, pag. 416) crede că satul Vălhoveţ a avut 2 biserici. Din notele lui Neculai Costin rezultă, că vechea biserică de lemn dela Volovăţ fusese zidită de Dragoş Vodă. Ştefan cel Mare a mutata) Ia Putna. iar la Volovăţ sa ridicat alta de piatră (Cronice [Cogălniceanu] edifia II, voi. I, pag. 133, nota 1). Vezi despre acest lucru la Uricarul XIV, pag. 181-182. 45. [înainte de 1591, August 29]. Fraţii Stroici dau surorii lor Olenţa o parte din satul Mariineşti, titlului Cernău|i· f Pan Stroici mare logofăt şi Qavrilaş şi Grigore proigumen şi Simion vistiernic recunoaştem noi înşine, că am dat surorii noastre Olenţa o parte din satul Mariineşti, care este o parte dela mama noastră, răpousata Angheîina. De aceea nime din noi sau din fraţii noştri şi din surorile noastre să nu aibă a o tulbura pe ea în faţa acesiei scrisori a noastre, după care avem sa-i facem ei şi privilegiu de înfaritură şi uric dela domnul nostru Petru Vodă. Şi noi toii, fraţi şi surori, de asemenea avem să împărţim cu dreptate celelalte sate care sânt dela tatăl şi dela mama noastră. Aceasta să se ştie. Din Karadja C. şi M.: Documentele moşiilor Cantacuzineşti din Bucovina pag. 21, unde este publicat textul slavon cu traducerea românească, reprodusă aici de noi. Satul Mariineşti se află în ţinutul Cernăuţi, la Nistru, şi se cheamă astăzi Ocna. T. B*kn, Documente bucevincne, I. 8 — 114 — 1591, Martie 16. 46. Petru Şchiopul conferă satul Dubăuji diacului Pepele pentru serviciile făcute ţării Moldovii. [Tradus în româneşte de pe o copie germană]. Suret de pe un ispisoc sârbesc dela Domnul Petru din 7099/ 1591 Martie 16. Noi Petru VV. din mila lui Dumnezeu Domn, fiul lui Ştefan Domn {arii Moldovii, facem ştire cu această carte tuturor cari o vor auzi cetindu-se pentru sluga noastră Pepele diacul, fost cămaraş, că ne-au slujit cu dreptate şi cu credinţă nouă şi ţării noastre Moldova, şi văzând şi noi cea cu dreptate şi cu credinţă catră noi slujbă l-am miluit cu un sat în a noastră ţară a Moldovei, un sat pustiu anume Dobovăf din ţinutul Cernăuţilor peste apa Prutului cu un vad de moară în pârâul Sipeniţului care sat pustiu a fost supt ascultare Sipinţilor şi pe acest loc pustiu să aibă Du-lui a face din nou sat şi să fie dela noi uric cu toate veniturile lui şi lot neamului sau. Acest sat a fosi domnesc şi i-am dat iui parte pentru credinţa ară* tată, parte pentru că a făcut bine vistieriei noastre ajutând*o cu 15.000 bani turceşti, fiind Turcii răi cu noi şi a dat banii aceştia Turcilor pentru ajutorul ţarii noastre Moldova. Şi având a plăti aceşti bani ceruţi pc nedrept şi fiind satul acela pustiu de peste Prut din ţinutul Cernăuţilor cu un vad dc moara în pârâul Sipeniţului să fie despre toate părţile după vechiul hotar până unde au apucat din veac. Pentru aceasta este credinţa mai sus numitei Domniei noa* sfre Petru VW. şi a iubitului său fiu Ştefan VVy> a celor trei epi* scopi ai Moldovei adecă părintele Ciheorglie mitropolii de Suceava, părintele Âgafton episcop de Roman, şi părintele Ghedeon episcop de Rădăuţi şi credinţa tuturor boierilor noştri ai Moldovei, a mari şi a mici, şi pe cine Ua alege Dumnezeu Domn în ţara Moldovei din fii noştri sau din rudele noastre sau pe cine îl va învrednici Dum* nezeu, acela să nu strice această danie a noastră, ci s'o întărească fiindcă i*a dat satul acela pentru slujbele sale credincioase ajutând ţara cu bani cu 15.000. Iar cine ar cuteza sa strice această danie şi întărilură a noastră, unul ca acela să nu fie erfat de Dumnezeu, ci să fie blasfamaf de maica precesfa, de cei 12 apostoli şi de 318 părinţi dela Nichea. Pentru mai mare credinţă am poruncii credincioasei noastre slugi Du*lui Lupul Slroici să scrie uricul şi să atârne pecetea. Gavril metropolit, Costachi vel logofăt, Depaii (?) vel Spătar. - 115 - Copie germană în Arhivele Statului Cernăuţi, Liber Granicia-tium IV pag. 50. A fost publicat în a noastră: Cetatea Hmielov pag. 20—21. Un scurt regest la Iorga N.: Studii şi doc. V pag. 396, Documente anterioare cu privire la Dubăuji: 1464 Noemvrie 2, Suceava, Ştefan cel Mare: Satele Ciartoria, Dubovăţul şi Oşihlib se întăresc boierului Andreico Ciortorîischi (I. Bogdan: Doc. Ştefan c. Mare I pag. 85—86). La 1617 Aprilie 8 Radul Minea întăreşte lui Necoara Prăjes-cul fost visternic salul Dubăuji; linului Cernăuţi (Iorga N.: Studii şi doc. XI pag. 88 N*tu! 183). 47. Iaşi, 1592, Mai 3 Onciul Hearfea cumpără satul Cernăcăul (Cincău), (mutul Cernăuji, dela Drăghici Borotco; Borotco îl cumpără dela Ionaşco, fiul lui Ion Iafco, fostul stolnic; domnul confirmă cumpărătura lui Onciul Hearfea. /H[h]/i[o]ctik5 kojkiio Iw flpwH KoeRo^a rocno^ap» 3iat/tH 4t04J,dBCK0H. HttddlfHHTO 4HHH/H MC CUM 4HCT04I NdLUHiH BScHîdi KTO Hd Hf41 KK3pHT H4H HTSmIH ir® 8C4UUJHT WJK TOT HCTIIHHIH caSra H4tii O Hm® 4 X'kpiyb s&Tdr C48>kh4 H4/tt npaso it B'kpno, T'kat 4thl RH^KUIH HpdBO H B’fcpHO C48jKE0\f ero ^0 K4C 2K440R44H 6C4tU ţro WCOGNOI® HdtUiW 41H40CTII® H ^44H H IlOTKp&AHdH ecatw wt Hac 8 Hauieu 3I4mh 8 aioa^diiCKoi® ero npaRoi® WTHHN8 H BHK8ll/UHie HC npHBH/IIE KSntJKIIOtO HTO H4td4 WT U e t p a Eoibo^h «40 na Havfc TIrpH;KKs84 8 koâocth mp- HORCKOI® H C& 414HHH HT» Wll C0I1H K8l)H/t UIT A a r H '■ E. 0-p 0 T K 0 BHBUIIH KE4 KZTdr C8U4BCKIH 34 f^H4 THCtlH H ^B’fc CT4 T4/tcpe cpecpzHHX hto toc BHuieiiHC4Hoe ceao Hd Havk Mepu^KaSa 8 B040CTH ’IfpHOKCKOH SH4 KSfKtKNOI® AParHH^ IlOpOTKORH WT IwNdllJKO CbIHS IdlţKO BHBUJIH CT04NHK HC lipHKH4l6 KSllCJK-HOIO WO H4144 IWH IdlţKO KHRtUIH CT04HHK WT CTdparO HiTp4 KoeBOr\H K4K® f\A (CT e<«8 WT H4C 8pHK H WTH11H8 CX B&Cfli ^OlţO^ 6418 H A'bTHat ero H 8H0H4T041 H np‘k8H0‘l4T04< H lip'kltlS-p'k'roai h kkc64i8 po^oy ero kto rfe eat8 H3Bep(T h4HK4h?knih N6nop8lIJ6HO HHK04H H4 K'fcKXI. A ţOTdp TOIO llpHi^piMÎHOIO C640 H4 Hârb MepH^.KS84 8 B040rTH HepHOBCKOH ^4 6CT WT 8chx CTOpOH no CT4p04t8 \0T4p8 nOK8^4 H3 K'fcKd 01KHR44H. fi Hd TO fCT B’fepd Hdlliero roCriO^CTBd BHllteilHCdHHdrO Iw tlpwH Eoeso^d, - 116 - ff S'fefld 60»p HdUUHX, K'fcpi (Idila KlÎM&Md AKOpHHKd ^O/IH'faH 3(MAH, K. fi. HBdHd ^BOpHHKd J’OpH'kH 3ÎMAU, B. 11. JK»pH npXKdddBd X«THHCKhlX, B. 11. EfJKdH flpKKdddK NfdtflţKdro, B. ri. (x)N*IK*d H II. IwHdlUKO llpKKdddBOEf pOdldHCKHX, B. n. ÎN^pW nepTdp cSmîbîkih, b. n. Onp‘fe nocTMHHKd, b. n. Eoct r AHH. Traducere. Iaşi. 1592. Mai 3. Din mila lui D*zeu Io Aron VV, Domu Ţării Moldovîi. Facem şlire cu această scrisoare a noastră tuturor cari o vor vedea sau o vor auzi cefindu-se, precum sluga noastră cinstită OncIuJ Hearţea vătag ne*a slujii cu dreptate şi cu cinste, şi văzând a lui dreaptă şi credincioasă slujbă cătră noi l-am miluit cu deosebita noastră milă şi i-am dat şi i*am întărit dela noi în tara noastră a Moldovei a lui dreaptă ocina şi cumpărătură din ispisocul de cumpărătură ce*! avea dela Petru VV., salul anume Cernăcăul, (inului Cernăuji, şi cu moară ce şi l*a cumpărat dela Drăghici Rorofco, fost mare vătag de Suceava, pentru 1200 taleri de argint, care mai sus scrisul sat anume Cernăcăul, (inului Cernăuji, a fost lui Drăghici Borotco cum* părătură dela Ionaşco fiul lui lafco, fost stolnic, după ispisoc de cumpărătură ce*l avea Ion lafco fost stolnic dela Petru VV. cel Bă* trân, ca să*i fie dela noi uric şi ocină cu tot venitul lui şi copiilor lui şi nepojilor şi strănepoţilor şi râsstrănepojilor şi întreg neamului lui care se va alege mai aproape neruşiil nici odinioară în veci. Şi hotarul acelui mai sus zisul sal anume Cernăcăul, (inului Cernăuţi, să fie din toate părţile după vechiul hotar pe unde a umblat de veac. Şi la aceasta este credinţa domniei noastre, mai sus scrisul loAroh W„ şi cr. boierilor noştri, cr. p. Bucium dvornic al (arii de jos, 0 - 117 - cr, p. Ivan dvornic al tării de sus, cr. p. Jore pârcălab de Hotin, cr. p. Bejan pârcălab de Neam}, cr. p. Onciul şi p. lonaşco parcă» labi de Roman, cr. p. Andrei portar de Suceava, cr. p. Oprea po» stelnic, cr. p. Cosfantin spătar, cr. p. mici, şi după moartea noastră cine va fi domn din copiii noştri sau din neamul nostru sau pe cine [îl va alege D»zeu sa fie domn tării noastre] moldoveneşti, acela să nu strice a noastră danie şi întărire, ci să=i deie şi să»i întărească fiindcă i*am dat şi Uam întărit a lui dreaptă ocină şi cumpărătură şi pentru mai mare întărire a celor scrise mai sus am poruncit cinsti» tului şi credinciosului nostru boier panului Barlădeanul marele logofăt să scrie şi sa atârne pecetea noastră la această a noastră scrisoare. A scris Cârsiea Mihăilescul în Iaşi, anul ?100, luna Mai 3. Din „Arhiva istorică a României“ III, pag. 200—201. Vezi docum. nostru din 1546. Aprilie 14. Iaşi,. 1593. August 5. 48. Aron, Domnul Moldovei, dărueşte mănăstirii Putna satul Pleşinfi, [inului Suceava, fost ascultător de ocolul Badeufilor. "j* Iw flpWN Ku'fGW,\ ROHtlftO Ai[m]a[*]cT1IIO r[o]cn[o^d]pK 3IA1AH 410A;\4KCKWH, (*)îk r[o]c[nc]^]cT]R'HtKiH h npHcASuiNH kk WKoaoy Hd^lSl^ HNO TldK r[o]cn[o]^[cT]K«/MH OyAl[H]A[o]cTHBHX CtS H ,l,d-^OJJOAl HAI H IIO Ai[h] A 0 Rd^O Al WT HC llpHIMAIiy 34 ^44HII H 110-A|[h]a0K4NIî, IJKI HAI4WT WT IJll’pd EoiKO^kl H WT ^pSrHţ i»p‘k^ hhx «[K'bjronoMHKUiHX rocno^dpiiy, 44 ciro pd^i kako ICT HAI H WT r[o]c[lK*]ri,[cT]Kd/MH WTHHH8 H r\ddHII H 8TRpK>K-^IHII TOI RHUII1HC4H0I CIAO CK BkCIAl ^0\*0^,0A1 110 CT4pOAl8 \0-Tdp8 nOK8yt,4 H3 K‘kKd WKHEdAH H r\ă HAldIOT CEA'fcHH H3 TorO CIA4 rif)HCA$X4TH WT H4I1IH Al[o]AIEHHHH, WT irSAlIHd H WT Al[o]-Kd\H WT Cfif'fcjTda AlOHdCTHpH. 4 Sp,k^HHI|)H WT Ed^lSlţ ^4 HI HAldIOT EAA0E4TH HAH H\ IIOT’kl’HSTH CK WKOA 8 pdKOT HAH 8 IIO^KOd^iy dHH HN HHKTO ^4 CI HI 8A1HIU4IT np’fc,!, CHA1 AHC-T0A1 H4UIHA1. Hhc[4h] 8 Iac, RA^tro] spd flRr. i. r|o]c,i[o]4H}HK pm[i]. lTAHrojm4 Aoro^s. .... lIiniA’k. 118 - Traducere. Iaşi, 1593, August 5. Io Aron VV. din mila lui Dumnezeu Domn ţârii Moldovei. Iafă domnia mea s’a milostivii şi a întării sfintei mănăstiri dc Puîna satul anume Pleşinfii, ţinutul Sucevii, care acel mai sus scris sat a fost drept domnesc ascultător de ocolul Badeuţilor şi domnia mea s’a milostivit şi a dat din privilcghîul de danie ce*l au dela Petru W. şi dela alţi răpousaţi domni înaintea lui ca sa fie şi dela domnia mea ocină şi danie şi întărire pentru acel sat mai sus scris cu tot venitul pe vechiul hotar pe unde a umblat de veac şi să aibă să* tenii din acel sat să asculte dc rugătorii noştri, de egumenul şi de monahii sfintei mănăstiri şi ureadnicii de Badeiiţi să n’aîbă a»i băntui sau a*i trage la ocol nici la lucru, nici la podvoade şi altul nime sa nu se amestece înaintea acestei scrisori a noastre. Scris în Iaşi, anul T101, August 5. Domnul însuşi a poruncit. Gligcrcea logofăt. Pepelea. Copie slavonă. Arhivele Statului Cernăuţi. Pachetul Pleşiniţa. O copie germană a fost publicată în Wickenhauser F. A.: Ge-schichfc der Kloster Woronetz und Pufna pag. 199. A fost citată la Gcorge Popovici: Ocoalele iugaene pag. 1013, 49. Cernăuţi, 1595 Februarie 8. Ilie vătaful de Barbeşti şi Fâdor Orbul se ceartă pentru nişte părţi de moşie din Hluboca şi Baniţa. Se împacă în faţa starostelui de Cernăuţi Sidorie, Fador Orbul dând adversarului său partea sa de moşie din Şişcluţi, ţinutul Cernăuţi. *}" fiTO A3 IUN (rM^Opll CTdpOCT'k Mipllv'KCKIM CK'fe,\HTM-CTB&dl CHk,\op C/Uiini pd,\H iiikhx Mdcrm 3d wtniinS wt cm XdSBOKd H WT ((A likNH/td plK$UI,d Hdl CdTdC 4?K RIvCTdilCA 4>b^op cd'kum ii npo,(,dd *uct nd wtnhhS wt cîa Xd^Rond h WT C(d KkNHdd MdCT HdlUlS Ck CKOH.MH MdCTH II HI HdldBIllH NH KdKOI ^kdO HNO Hdl EdTdT KklIpOUIdd $ HdC KdKO [rupt] HdidEdt Hdt rţdTM ^kM Ck 4>kJ,Op CdlIlIM ^d CTdllST dHlţliH llp'k^ N0pT$ r[oc]n[o],ţ,|dpCK8 ^d COIiH NHTdWT Ck NHiH pdf\H TH\’ KHU.I miCdNNHX UdCTIÎI 3d WTHHH8 H UkCTdKIUHC k:lTÎp CdiniM II Ck 119 ^OKpm H Srtiv'ilH/l lld HA B4Td\· KdKO ,\d NE TAJKET tro H HÎ IJpllEE,ţET El’0 IU KE4TS&M$ HH HiMdET Bk3ETH «IdCT ir« 3d WTHHHS WT Cido IIIll}KKOKU,H S BTfW\ ROdUli TirdT H ^pSr Hd Hil ,\d K*,\ST 8 AUlpHO H EHd lipi T«H TOKdlE.'K .... FdBlţH H T\pkrdH WT Hid,\[«Kd] H KttCHdlli rpddld ^HWK WT KddlIHEljJI H HcdllKC· BdTdr WT KdpdR‘IHII{ II EEfl. (I 4kN. Traducere. Cernăuţi, 1595 Februarie 8. Adică cu pan Sidorie, staroste de Cernăuţi, mărturisim cu această scrisoare a noastră precum au venit înaintea noastră Ilea va-iavul din Barbeşîi şi cu Fador Orbul şi l-a tras de faţă în judecată înaintea noastră Ilea vatavul pe Fador Orbul pentru o parte de ocină din satul Hluboca şi din satul Bănite zicând Ilea vatavul că s’a sculat Fador Orbul şi a vândut partea de ocină din satul Hluboca şi din satul Băniia şi anume partea lui Ilea cu părţile sale şi neavând nici o treabă. Şi Ilea vatavul ne roagă pe noi (*Tupt*) ce zi de soroc avem să*i dam ca să stea faţa înaintea porţii domneşti cu Fador Orbul ca să se desbaiă cu ei acele părţi de ocină, mai sus scrise. Şi sculandu-se Fador Orbul împreună cu oameni buni Uau rugat pe Ilea vatavul sa nu-1 tragă în judecată şi să nu*l bage la cheltuiala, ci sa iea partea lui de ocina din satul Şizcauţi în ţinutul Cernăuţilor câtă i se va alege partea lui din vatra satului şi din câmp şi din hcleşfeu şi din tot venitul, pentru părţile de ocina amintite mai sus din satul Hluboca şi din satul Băniia şi să nu mai tragă în judecată unul pc altul ci să fie pe pace. Şi a fost la această tocmeală (*Tupt*) şi Drăgan din Ja(d)ov(a) şi Vasile Grama diac din Calineşti şi Isac vatavul din Carabciu şi Draghici aprodul din Ivancăuţi şi Ţântă vatavul, iot de acolo, şi alfi mulţi oameni erau la această tocmeală. Şi pentru mai bună credinţă am întării cu pecetea noastră acest adevărat za pis al nostru. Scris în târg Cernăuţi, 7103 ziua 8 Februarie, — 120 Original, hârtie, Arhivele Statului Cernăuţi, pachetul Hliboca, a fost publicat de S. Reli în Codrul Cosminului anul II—III pag. 438—9. Satul Hliboca este amintit pentru prima dată la 1490 Martie 15, când biserica satului Hluboca cu preotul se supun episcopiei de Rădăuţi^ (L Bogdan; Doc. Ştefan c. Mare I pag. 405—409). Documentele anterioare ref. la Hliboca. 1491 Martie, Vaslui, Ştefan cel Mare: Bătrânul ludea a primit satul Hluboca mai sus de Derehlui dela Alexandru cel Bun, fiul său Pavel ludea vinde jumătate de sat Hluboca lui: Stan Babici şi Iachim Babici pentru 150 zlofi lat. şi cealaltă jumătate fratelui aces* fora lui Andriaş Babici, fot pentru 150 zloţi tăt. Domnul confirmă vânzarea (I. Bogdan Doc, Ştefan cel Mare I. 462—463, reprodus din Wickenhauser F. A. : Geschichfe der Kloster Woroneiz und Putna pag. 201—203). In Bucovina sunt două sate cu numele Bănila ; Unul din ţinutul Cernăuţi, zis Banila rusească, altul în ţinutul Sucevii, zis Bă* nila moldovenească. Despre Bănila româneasca ne dau ştiri urma* toarele documente. 1428 August 17, Suceava, Alexandru cel Bun ; Boieriul Sianciul primeşte satul Bănila (Costăchescu M. ; Doc. moldoveneşti. I pag. 220-222. 1555 Mai 7, Alexandru Lăpuşneanu : Fedco şi sora sa Ma* ruşca, copiii Magdei, rudele lor Alexandru şi Avram Banilovschi diac şi sora lor Fedca, copiii lui Ioan Banilovschi, nepojii Iui Danco Banilovschi, primesc întărire pentru satele Bănila şi Iugeşti (Igeşti), după uricul strămoşului lor Standul primii dela Alexandru cel Bun. (Vezi revista Ioan Neculce VII, 1928 pag. 301—303, articolul d*lui Sever Zotta : Semi*mileniul unui document). O copie germană a acestui document cu unele lipsuri în text se află în Arhivele Sta* fului Cernăuţi, Liber Granicialium IV 236—23f). 50. Suceava, 1598, Martie 20. Parasca, soţia lui Grigori Udre, nepoata lui Luca Arbure, portar de Suceava, dă satul Solea, ţinut Suceava, şi primeşte în schimb dela mitr. Gheorghe Moghila satul Stănileşti, ţin. Hotin. Satul Solea se dă mănăstirii Suceviţa. -J- Eh nwb wTHd h c[u]Hd h r[BA]r[o]ro A[8]Xd> c[K/ft]Tdd e^HHOC^ipua H Ht$ă3r\4lAHMAA ddIHN. Oi A3 pdB Kd[d]-a[h]kkk M*tro r[ocnoA]4 E[or]d h cn[d]td Hdunr* I[c]8[cd X[piiCT]d, TpWHHlCKIH M0K/10HHK IIW QştAUH MtVHAA d«[H]d[o]cTJIO r[oCno[A[d]ph 3ÎMAH dUVd^dBCKOH SNddUNHTO HHNHdt HC CUM dHCT9M HdlUfl/U BhffeiU KTO Hd HfdI Bh3pHT H/1H - 121 Cro SCdHUJHT WJKC TOTd HCTHHHd IlkpdCKd AOMKd O^OKIH WH«Kd ndHd il&KH ilpEgpC nOpTdp'k CgHdBCKdrO H $H$Kd GoXIHHHHd H HdCTdCIHHd H GTdHMHHd H iftdpiHHHHH H dtlHH, 4’kl|i(p(/H ndHd /I8kh dpsKpc nopTdp'k cSsdBCKdFO, KH'trHH'fe ndHS rpnropic S^pH, H ,vkl|Jd CH HdCTdCId, WH$Kd G9^«KIH, np'kwHSKd ndHd A$kh dpeSpc nopTdp'k cSndBCKdno. KH'fcrHH'b Tod,\epd TSpnn RCdHKdro BdTdrd cSldECKdrO. npiH^OLU-fc np-fc^ HddlH H np^ TpHdtH c[ka]t/IM»H 3CdtdH HdUICH Kwp rEWprid AlwrHdd AlHTpWnOdHTd c&idBCKdro h Enp drd^wHd cn[HCKo]rid pwdUHCKdro h Khp EkTH WT T’kdd CEOCrO, H dHIIIHddCA Ck TOC CEdO H ^ddd WHSUH CROCK RHUICIIHCdHH'kH IlkpdC^H ^klJJH O^OKIH AktfJCpH ndHd AStW ilpESpE KH'krHHH ndHd S^pH, KdKO ^d HdtdCT ch no-(HHHdTH H ,^d Bk^CT CH WCOEHO TOC RHUJCnHtdHHOC CEdO OodKd WT HHI11CX ndCdlENHKOB CH WTHHH$ H ^'fc^HHH^, Td H3drkN$dH Ck w[T]i^Cdi h RpdTOdt r[ocno]^[cT]Bdd(H Knp TcwpriCiH /Horiidd /HHTpOPOdHT cSldBCKIH H ^dd Hdf c[8A]TH'kcii H3dt*kH$ 3d H3-dvknS CROW llpdROW WTHHH& H 4,’k^HHH8 H KHK&ldCHIC CEdO Hd Hdfk OTkHHdCIfJIH Ck dl*kcTO 3d CTdRH H 3d dldCHH 8 ROdOCT XOTHHCKOdlS MTO TOC CCdO E'fcuJE cfE/kjTH'fccH HOdOBHHd ^'fc^HHHd d nOdORHHd R’kujC c[BA]TH‘kcH KSlIdCHHHd WT HdCdlCHHKd CBOCrO WT ndHd /'kSdIHTpd MorHdHHd H SpHK 3d ^’k^HHHS C3K HdlddH pW^HTCdH H ^’k^WBC H\ WT IdlH EwEBW^, H WT 8pHK 3d K8nc% E3i HM&A e[EA]TH'fccH WT IIcTpd KoCBO^ d pd^H EWdlUCH Kp'kllOCT H nOTBpkJK^E HI d H TOKdICJK, r[oCno]^[cT]Bdd!H cqic npH^dX 8* — 122 — BHIlJEnHCdHH'kti UhiUCU,«. ΚνΗϊΓΗΗΗ &ΑΡ11· Ak4JIPH (χ>Α0Κ,Η· WHSkJ ÎÏNHHd Η $H$Kd ndHd Δ&ΚΗ A]d Efcrjd h cn[d]cd Nduuro I[rSr]d X]pncT]d pdAH lld/HAT U pdAH ^ΐυΐΚΗΛΓΟ cn[d]cENId HdUJEl’O H c[ba]to-ΠΟΜΗΒΙΙΙΗχ w[TC]n,k H pOAHTEd fldUIHţ H pdAH 3ApdRld T'fcdEC-NdrO r[0CII0]A[tT]Bd(MH H Bb3/U0L\E/UHHH\' H WT R[or]d AdPWBdHHHX HAA» γ[ο£ΓΙο]α-[ct]b$îMH H WT KoCTdNTIIH Æiorildd KwfEWA H r[oCllo]AJKH fêpEHH H Aidplti H KdTHpHHH H EpdTIIddi rjoCIIO jA[CTjR8dUI KdKO Ad ΕΠ’ TWE BHIJICnHCdHHOE CEdO GwdKd MTO ECT Kd nOTWU,,fe Owdl^fc H Cb dtdEHM S (rOdiyfc H Cb l^pKOB KddIEHIII II Cb AB*PWE KddtEHIH K Cb CdAWEE H CddTHHddtH H Cb CTWMNHKH Cb pHBddth NOii8ck3AdHHOrt»8 dr[o]dBH NdlUEII c[BA]T‘kn dTÔHdCTHpiO WT 0$4Ε-BHH,[d] WT HdC SpHK H WTHHN$ Ck RkCEd» AwXwAwdl HElIOKOd'fc-EHdtO HHKO/IHJk[e| Hd B^Kkl. d \‘WTdp TOd»8 BHllJEnHCdHHOdtS CEdO OwdKd A<* fCT WT SCHX CTOpWNII ΠΟ CTdpOrtlS XOTdpS ΠΟ Κ$Α<* H3 R'bKd wjKitKddH, d rid το ECT o'kpd NduiEro r]ocno]A[cT]sd BHUIEIIHCdHHdrO HHK$4HîK x&h AAKdTH> MH Paeov P4kot4th, im HAHIII MA4THTH, HM H 4CJJpll, HH C4$>K$ 34 KpJKII AHli 34 4NH Sr 34 \OA\j HH r*p[UHHH$ 34 WKlţH JHH 34 C&MM, HH 34 J1MH4I, 4HH HHO HTO K04HKH\' ^aRIffjUJf CMT H4 HHHJf SKOrHjf". (Original, hârtie, pecete rotundă lipită pe o hârtie pătrată, Arhiva mitrop* Cernău|i, fără număr ; o copie cu data de 1623 Martie 5 la Uricarul XVIII pag. 337*—340. Copia germană tot cu data de 1623 Martie 5 la Wickenhauser: Solka pag. 82—84, nrl XVIII). 51. Suceava, 1598, Octomvric 23. Ieremie Movilă permite ca boierii Pătraşcu Sturza şi Tătiful să-şi stăpânească părţile de moşie din satul Călineşti pe Ceremuş până ce le vor desbate la divan. [Tradus în româneşte depe o copie germană]. Noi Ieremie VV. din mila lui Dumnezeu domn Ţării Moldovii. Am dat scrisoarea noastră slugii noastre lui Pătraşcu Sturza visternic şi lui Tău tul tot visternic, ca ,sa fie volnici a opri ocina lor din satul Călineşti, începând dela fântâna albă pana la Cornova că-tră hotarul Volochei, după cum a umblat hotarul satului Călineşti din vechime, până vor veni înaintea noastră pentru a se pârî pentru această ocina. Suceava, 23 Ocfomvrie 7107. Domnul însuşi a poruncii. Marele logofăt a cetit. Originalul a fost scris în limba slavonă şi a fost tradus in româneşte de Tănasie fost cămaraş. Autorităţile austriace au făcut la anul 1782 o copie germană care se găseşte ia Arhivele Statului Cernăuţi, pachetul Călineşti pe Ceremuş şi Liber Granicialium IV 432—3. E vorba de satul Călineşti, tinutul Cernăuţi; alt sat cu acest nume se găseşte în ţinutul Sucevii, se chiamă astăzi Călineştii lui Cuparencu, satul de origine al familiei Eminescu. - 128 52. 1599 Februarie 8. Marina, fiica Magdei Lcnja, împreuna cu fiul ei Bilav vinde partea ei de moşie din satul Lenjeşti lui Cracalia, starostele de Cernău}i. [Tradus în româneşte depe o copie germană]. Eu Marina, fiica Magdei Lenfoaiei, din satul Lenjeşti cu fiul meu Bilav, iată de nime silită nici nevoită, ci de a mea bună voie am venii cu fiul meu Bilav şi am vândut partea mea de Lenjeşti, câtă parte mi se va alege din a patra parte, din stâlpul care este şi stâlpul lui Petru, fratele Magdei, unde este şi jumătate, partea mea, câta mi se va alege în sat în Lenjeşti, din câmp şi din fânaje, din pădure, din tufişuri şi din heleştee; această parte am vândut eu îm*, preună cu fiul meu în oraş lui Cracalia, staroste de Cernăuţi, pentru 25 taleri de argint. Şi la aceasta au fost fajă oameni buni anume : Sămion Paşin vatag, Grigorie Paşin vatag, Onciul şoltuzul oraşului Cernăuţi şi 12 pârgari. Pecetea oraşului a fost apăsată pe această scrisoare a noastră. Scris, let Π0?" Februarie 8. Din Wickenhauser F. A.: Bochotin pag. 69, unde se găseşte textul german. Copia românească a fost publicata în a noastră ; Familia Onciul pag. 16—17. 1599. Mărite 30. 53. Eremie Movilă întăreşte mănăstirii Homor satele Buboiugii ţinutul Chigheci, dăruit de log. Toader Boboiug, Draguşeşti care se cheamă Mihăileşti pe Bahlui, ţinut Cârligăfurii, şi iezerul Oreahov cu gârlele sale. f d!L[h]a[$c]tiw e[o]?kiîio mm îw SpiMira ΛΙογκλλ Bojeoa r[oc]-"MaMp* 3<λ\λη aumajkckoh. 3ιΜΛΜΝΗΤ* MHHHM HC CHW AHCTWM MdlIlHM KLC/ftiU KTO HA ΝΙΛ1 KBSpHT ΗΛΗ ΙΓ0 SCdHUlHT WJKI TOTH HCTHHHIH M^JiMENHlţH NdLUH (Ι'βΜΕΗ H CE EECMtU ([γ*]*Κ W (?) EpdTliaMH llpiSEHKdiailţHM ΚΉ 0[ΒΛ]ΉϊΗ HdlliH At[o]AEH MCHdCTHp XOAWpCTÎH fCT JfpAHA $C- ΠΕΗΙΙ ΠΡ^[ελ]τ^Η '|[η](ΤΪΗ Η ίΤρ^ΕΛ^ΓΟΟΛΦΚΙΗ^Η Κλ[α]Αμ[η]|^Ι N4-HIIH KjoropOAHjui Η Πρ[μ]0ΗΟΑ[/Λ]βΪΗ AI[d]pm Κ4Λ0Κ4ΛΗ fCMH H]f IV CC E H CIO H4I1J1I0 Αι[η]λ[*](ΊΊΙ* ^ΑΛΗ Η ΠΟΤΕρΕ^ΗΛΗ «CMH ΗΛ\ WT HAC - 129 - $ HAIIl'tO 3#Mj111 AUVA^AKCT'klf H y llpAKlH WTNHHH h A AAH IC H jU[||]a[o]-bahh c[KAjT'kn auvacthph vvr ny npAKiiy npHBHAiniy nto hauah wt ctapapo GTtÿatia (|κΓ[ηκ Εογ^ληλ h wt Hcr pa Eoibca* h ιιοτβρκ/Κ- WT ÎlflfgANApa RlOîBO^I Cf AO ιιλ H.tt'k U$KOIOÿlH WT ΠΟ Il lift TpOKHM $ BfAHKOf KpLNI!!^ $ BOAOCT Klfï\ÂMCKOAt$ ha KAKOlTb H CK avbCTO ha âUairif S Kd&cirk hto τογ[ο] ccaa ha nark EoßoioyiH ict ,\αακιι c[u/ft]T'kn axohacthp wt maua ToA^cpa Rogokta ΛΟΓοφίΤΑ, no-T0A> TOr[o] CIAA ΚΗΛ \€pA\AA ΙΓΟ IÏBAH SlHAp rVw·114 WT IWANd Koi-K*A ΚΟΓΛΑ ΚΗΛ BKHÄrt ÏWAN KoiBOt\ CMOBI GKCbitt MOHACTHpH.tt H T blWAlf C’k AHtţfAl llpbA HAAth TAJK[c] HkaH gjHAp 30CTAA a λ\[ο]λικ-NHLţH HJIIII KHlUfpCMfMNHy $JipAKHAHc|Λ] IVT ΚΚ«ΓΟ Uctllfir[^j HAKONA Il flOCTAKIMH COBH φίρκκ K\ 3A4T, HHO AUţf WBp'klIţiOTCjt £K wfc-Κ0ΜΛ\ RpfeiWIHH llOKliy IlpilBIlAlf H AII II CJIH COâ\«l [t j IbANS SüJdp Λ«1 HI HAMUT rk K*kpOB4TH ΙΙΗΚΟΑΗΜφ] HA Κ’ΙζΚΜ, Η WT ΤΟΛΙ ΤΗ>Κ Α4ΛΗ Η ΠΟΤρΚΑΗΛΗ ÉCAXH Λ\|θ]ΛίΚΗ«ΚθΛ\ ΗΑΙΙΙΗΛΙ KlUUfpfHIHIlIKH WT c|ba]TsMI MOIMCTHp XoAUVp c|K/A]T‘kl1 liy TlpABOU WTHHN$ H f\AAH\( If Λ\] h]-ALKANIC c[ßA]T’bn AlOHACTHp II npHKHAJf WT ÎLvigAH.^pK EOCROA t\H* CMO S KOMVCT ΚρΚΛΗΓΛνΤ$ρΐΗ HA Hitt'k /\ρΚΓ^ΐυ€ψΙΗ ΝΑ EdyA$H ΝΤΟ Ck THlIp ΗΑΜΗ&Τ ΛΪΗ\Ί;ΗΑ|φΠΙ CK Λ\ΛΗΙΙΗ NA ΕΛΥΑ*!! MTO TOT CiΛΟ §CT ΑΛΛΗ,ί c[B/A_jT'kn .ttONdCTUp WT IIAIIA \aï\A nOpTApik CShAB- cKApjo] il wt Knisniirk iro To^scia, \*ίκα illkpiiBA, whSka îiana KoBjWH lif'kpÎH flOCTCAIlHKd H \}At\U TOPO CMA ilA IKWk ΛΐΗ\'ΚΗΑίψΙΙΙ CK ΛΜΗΙΙΙΙ 3 Edy<\SH WH ri τΙϊΓΑΛΗΟκ CK A\[ojAi£tJMIlH HA LU H KAAôrfpH wt Γαλατλ lipii ληη flp^HA Εοικο,νι h ηριι r\Hi\ γ|οοηο]λ[(τ]κ[α]α\η ΠΟΙΙΙΪΚ ΕΗΛ γ\ΑΛ ΗΛ\ HfTpK EOCKO,V CIAO iffTpHKAHIil WT WKOA HInAU^ HSAViiHIIO pA-\H CMC ftlM\'KHAII|lH Jl JIOTOiW ilpWII ΚθΙΚΟτ\ IIAKH ΚΙνΗ^Λ «T0 KK WKOAS ΤΛΛ\ ΓκΛΚΤ^ΗΠ HO CT AAH H Hp'kffiA* » CK Λ A Λ ι\\ [>]-Al B H H U, H K Λ11 ■ 1 i WT KHIJJIpIMtÜHlSH AA O H ACTH p yOiV\WpCT'nU SlIpAKHAHC^ WT KKCirO HAKOHA If pA#i,N iWAHHII H>iî ΚΗΛΗ CKTKOpHAII ΓκΛΚΤ^ΝΙΗ 3 I rupf j ΜΙΛΙΐμΐί, IlUfJK ΗΑηΛΛΤΗΑΗ Hitt XOiWOpKNH KKCK KiAT$UA$ Tplf cIct ta Afp cpiKphhHy, h ho wt cKf\A ha npbrv λιιι,ι wiipTbiui>TCi?\ rk H kKOihw κρκΛ\ΐΗίΐ irkKHy ηρΗΚΗΑΐι :ja hha^HS m hc hamutcav R'bpo- RATH HiiKv\UnK{fj HA K'kKH H THÎK t\A*\tt H llOTRpK^HAH ICA\H RHJIII- pfMcmrkH ([κα|τ1ϊιι a\omacthp yoiUOpCTkn npABOio wthhhS h xkà-1111 (!) ïi λ\[η]λ[ο|βληι: hc npiiRHAiî wt CTApAi’o Ο'ΓβφίΐΐΛ (!) c[ki]hk ΚοΓΛΑΜΑ H WT IifTpA EoiKO^V H w r llOTBpK?KrMHli WT CirL°J Βοιβολ ιληη κ*3ΐρ h 4 . . . (rupt] * · . . [Cf)pb]\'OK^A ck κκ- ckttH rpKAAiWH K NlOA\SAr\AKCKA.\HI WT KpCTK ΙΓΟ M CK IIpSTC!^ H CK Kic yoTAp iro 11 ck A\-kcro îia auhm ha llp^riit KpOM^b wt T, Bal.m, Documcnk· bucoviacm·, I, 9 — 130 - KK RKC'kjf pbâhlllHHf H TOT MÎSCTO 3 A A\AHli fCT ^dHIt WT CfrO IIlTpA KoîROA, T^M pd^H TOi KBCI KHHJfnHCANHOC KAKO A4 *CT BHIllt-pIMfHHtH cfR^jT^H A\0HACTHp JfOA'lWpCT’kH H WT HAC tfpHK H WTHHHH CB BbCfM HfHOpSUIÎHHH HHK0AH?K[<] HA K^KM A JOTAp T'bM RHUHllHCdHHHAt CMAM H W3fp$ H T0r[o] AVbCTO 3A AUHUH H CK RKCTkA\H rphAAA\H ,\d «CT CTApHAlH JfOTApH HOK$Ad H3 K*bKA WMHBdAH, A HA TO ICT B’fcpA HdUJtrO r[0CH0]A[CT]Kd KHlIlf llHCdHHdrO A\H IiV dpiAMB iUorHAA BoiKC^ H Hp'kBBSAIOCAEH KATO c[ki]hA r[0C-no]/k,[CT]BAAIH IW KOCTAHTHH EOIKO^ H K^bpA BOiap HdUJHJf K. îl. Xp^Kf ^BOpHHKd AU’AN'kH 3fA\AH, R. fi. rAHrOpM’fe ^ROpHHKd TOpU^bH 3fA\AH, K. tî. rHWprra nbpKKAAKd JfOTHHCKdrO, K, fi. ^SiUHTpS H îl. ip*^ANd HbpKBAdEOKf HfAMIţKK£, K. H. TOA^fpA H 11. ToAndHd HKp[ttEk]AABOKf pOA\dHCKH£, B. H. (rHA\HWHd fllorHAd nLpKKAAKA C$MAKCKdlT0, K. n. ^pk-TAHA nOCTIAHHKA, B. n. BoCIWKA CilBTdp’fc, K. II. BbpHOKCKH MdUJHHKA, B. n. TAHrOpU CTOAMHKd, K. n. KhpbHMAjHA] KOA1HCA H B'fcpA RBC^X ROIA p HALUHJf MOA^AKCKHJ, KfAHKHJf H A\AAH]f, A HO NAWHA\ ?KHROTA\ KTO Kh^iT r[0CHO]A[d]piv WT A^tHX HdUIHX HAH WT NdUJfrO pO^A HAH IIAK Koro B[or]K H3GtptT r[ocno]^[d]pf Al KHTH SIMAH HA11I1H AIWA-AAKCT'fcn TOT KH HinOpSlliHA HAUJirO ^ăAHÎi H nOTKpK^K^fHlf KHUIÎ-piMfHH’bH c[RAs]T-feH A\OHACTflp; dAf KH ^dA H SKp’kniiA TIOMTO KT npAR0< AddHli H a\[h[a[o]rahiî h wt np-bAHHJf r[ocno]A[A]pB,‘a kto rk nOKSCHT paSOpHTH KHIIJCnHCAHNOH NdUJiH nOTKpK/K^ÎHlf H ^AdMlf H iW[h]a[o]RAHU U WT iip*b^HH\' r[eCllcŢ\[d]pf]f c[ba]t1îM AlOHdCTHp, a tot Ad H< ha\aît khth npoipiN wt r[ocrK\\]A E[or]a h wt np[n]- m[h]cTIA iro A\[d]Tfph H WT Kbrkx cfK/EvjTHjf dA\HH, d IId BOAUlHH Kp'kllOCT H IlOTKphJK^iHU KkCIAlS RHUIHIHCdHHOA\8 EfA’k AH fCA\H HA-UIIA\$ K'fcpHOMS H nOMTiHHOiWS BOA’bpHHS HdHti (ÎTpOHM$ KfAHK0A\S AOrW^iT^ I1HCATH H H MU$ niMAT âdK-kâATH Kb HCTHHHOMS AHCT8 HALlffA\$, IIhCAA HfBOJKdTKO, KAf’fcjTO 3p3 MCl^d llîdpT. A -VHH' 6pfMif fllor[HAd] Koiboa, Gtpohh aop[o$ît]. Traducere. 1599. Martie 30. f Din mila lui Dumnezeu noi Io Eremia Moghila VV. Domn Ţării Moldovii. Facem şlire cu aceaslă scrisoare a noaslră luturor cari o vor vedea sau o vor auzi cetindu-se, precum rugătorii noştri egumen nul jşi cu tofi ai săi fraţi întru Hrisfos împreună trăitori în sf. - 131 nostru lăcaş dc rugăciune Mănăstirea Homor unde este hramul ador# mirii preasfinfei cinstitei şi preabinecuvânfaiei stăpâne noastre născătoare de dumnezeu şi pururea fecioară Maria i-am miluit cu deo* sebila noastră milă, am dat şi Ie*am întărit dela noi în tara noastră moldovenească ale lor drepte ocine şi danie şi milă sfintei mănăstiri din ale lor drepte privileghii ce au avut dela bătrânul Ştefan, fiul lui Bogdan şi dela Petru W. şi întărire dela Alexandru VV. satul anume Buboiugii mai jos de troian în fântâna mare în Jinutul Chi* gheaci la Cavova şi cu loc de moară în Cavova, care sat anume Boboiugii esie danie sf· mănăstiri dela pan Toader Boboiug logofăt, mai târziu a stăpânit acel sat Ivan uşar, danie dela Ioan VV. când a luat Ioan VV. satele tuturor mănăstirilor şi s au tras de fa|ă îna* intea noastră şi Ivan uşar a rămas şi rugătorii noştri mai sus amintiţi s’au îndreptat din toată legea noastră şi şi-au pus sieşi ferăie 24 zloji, dar dacă ar eşi la iveală după oarecare vreme niscaiva pri* vileghii sau ispisoace ale lui Ivan uşar să n’aibă credinţă nici odinioară în veci, şi aşijdere am dat şi am întărit rugătorilor noştri mai sus zişi dela sf. mănăstire Homor a lor sfântă dreaptă ocină şi danie şi miluire sfintei mănăstiri şi privileghiul dela Alexandru VV un sat în Jinutul Cărligăturii anume Drăguşeştii pe Bahlui care acuma se cheamă Mibăileştii cu mori pe Bahlui şi care acel sat este danie sf. mănăstiri dela panul Dan portar de Suceava şi dela cneaghina Iui Todoriat fiica Măriei, nepoata panului Cozma Şearpe postelnic şi pentru acel sat anume Mihăileştii cu mori pe Bahlui ei s*au părît cu rugătorii noştri călugării dela mănăstirea Galaia în zilele lui Aron VV. şi în zilele domniei mele fiindcă le*a fost dat Petru VV. satul Peiricami dela ocolul Neamjului schimb pentru satul Mihaileşfi şi mai târziu Aron VV. iar l-a luat la ocolul de acolo, [iar] Gălăfenii au rămas şi înainte şi acuma, iar rugătorii noştri dela mai sus zisa mănăstire Homor s au îndreptat din toată legea şi pentru nevoile pe care au făcut Gălăfeanii în [Mih]ăileşti iarăşi le*au plătit lor Ho* morenii toată cheltuiala 30 taleri de argint, iar de acuma înainte dacă sar ivi în oarecare vreme niscaiva privileghii de schimb să n'aiba crezare nici odinioară în veci, şi iarăşi am dat şi am întării mai sus zisei sf. mănăstiri de Homor dreapta ocină şi danie şi miluire din privileghiul dela bătrânul Ştefan, fiul lui Bogdan şi dela Petru VV. şi din întărire dela acelaş Petru VV. un iezăr [Orea]hovuJ cu toate gârlele şi şomoldoacele dela crucea lui şi cu PruleJ şi cu tot hotarul lui şi cu un loc de moara pe Prulet, afara de cel al fu* - 132 ~ furor răzeşilor şi acel loc de moară este danie delà acelaş Petru VV. de aceea toate acele scrise mai sus sa fie mai sus zisei sf. mănăstiri Homor şi delà noi uric şi ocină cu toi venitul neruşiit nici odinioară în vecii vecilor, iar hotarul celor mai sus scrise sate şi iezer şi acel loc de mori şi cu toate gârlele să fie după vechile hotare pe unde au umblat din veac, şi la aceasta este credinţa domniei noastre mai sus scrise noi Io Eremia Moghila VV. şi a preaiubitului fiu al domniei mele Io Constantin VV. şi cr. boierilor noştri, cr. panului Ureachc dvornicul ţarii de jos, cr. p. Gtigorcea dvornicul ţarii de sus, cr. p. Ghiorghie pârcălab de Hoiin, cr. p. Dumitru şi p. Ştefan pârcălabi de Neamţ, cr. p. Toader şi p. Ciolpan pârcălabi de Roman cr. p. Simion Moghila pârcălab de Suceava, cr. p. Drăgan postelnic, cr. p. Bosioc spătar, cr. p. Bărnovschi ceaşnic, cr. p. Gligorie stolnic, cr. p. Cărăim[anJ comis şi cr. tuturor boierilor noştri moldoveneşti, mari şi mici, iar după moartea noastră cine va fi domn din copiii noştri sau din neamul nostru sau pe ori cine îl va alege dumnezeu să fie domn ţării noastre moldoveneşti, acela să nu răstoarne a noastră danie şi întărire mai sus zisei sf. mănăstiri, d să dea şi să întărească fiind dreaptă danie şi miluire delà domnii înaintaşi, iar cine va cuteza să strice mai sus scrisa noastră întărire şi danie şi miluire şi delà domnii înaintaşi sfintei mănăstiri, acela să nu fie iertat dc domnul dumnezeu şi de preacurata maica sa şi de foţi sfinţii amin şî pentru mai mare întărire şi confirmare a tuturor ceior scrise mai sus am poruncit credinciosului şi cinstitului nostru boliarin panului Sire ici mare logofăt să scrie şi să lege pecetea noastră de aceasta a noastră adevărată scrisoare. A scris Nebojafco, anul ?10f luna Martie 30 zile. Eremie Moghila VV., Stroici logofăt. Originalul, pergament, pecetea rupta. Arhiva mitropoliei Cernăuţi fascie. 79. Traducerea germană la Wickcnhauscr : Homor pag. 106-109 nrl XIV. La 1598 Aprilie 2f, Suceava, mân. Homor avuse ceartă cu Ion uşarul care le împresurase satul Boboiugii mai jos de Troian. Călugării plătesc ferie 24 zloţi şi primesc în stăpânire satul (Arh. Stat. Cernăuţi, copie germană, din documentele aduse din Lvov). - 133 - 54* [Dupp(H H d3 ca.u ^,8aiHTpauiKo AIm\‘8/1obhh imcaa ch 3Hamiai Bhcbai hto chiu numeai h amor aw^i TphroRi^H ţoTHHCKm. toc 3nTpk*»d H SplUd ^Rd-Nd^CCÎT ROdH WT NdUJHX ROd K$ni5KHHţ, d nOTOdl KOr^d M» npHUIdH Hd r«Cll[o^dJptk[cT]RO Ck HpCdUd /UorHdd EolBO^d d HwHdllJKO CrTpkHd Rhld ilOd«p H pd^M TH^ BOdHX H ttMH OCltpdd t^u8 ‘IdCT 3d WTHHN8 WT CldO KoraH WT RHUIHIH k8t HdCT tro ’ITO C'fc H3BipÎT, d nOTOiH CdBkCTdd HkTpdlUKO (jTpkMd SpdT IwHdUJKO (^TpkHd H npmUOri ^0 HdC H IKddOBdd efe np'fe^ NddtH Hd HwHdUIK9 BpdT iro KdK9 WH ilpO^dd CR9I9 HdCT 3d WTHHH8 MT9 ck fd<8 npHXO^H/19 nod «dO llOEiljlHH WT E9d9CT ^»pOgOI Ck CTdRH CTi dtdHH Hd BdUJCkR H npo^dd H rkHPH SpHKdp d n9T9dt OECTddcfe II kT palii KO (rTpkHd H RkCnp9UJHd Hd HdC H 3dflddTHd Hddt KKCHţ THX BklUIHlHCdHHHX ^KdHd^fCCT R9dH WT CB9HX A«dtdlllHH H OCTdBXOrtl 8 BOKOIO T8w HdCT ^9 p8K Ilk-TpdUIK9 OTpkHd Kkt8 4dCT HX TptTSW MdCT CtdO RHUIHdd UdCT - 135 - wt cmo Reiau, toi’« pd^w wt ct^d Hd np·^ nhkto ci h* SiHHUJdCT np«fe^ CHAl dHCTO/M HdlilHdt. HHdMd H< ES^IT, IIhc[ Alexa cu fraţii săi, fiii lui Petran vătavul, Cosma cu fraţii săi, fiii Paraschii, Stanca cu fraţii ei, copiii Nastei, apoi rudele lor Luca cu fraţii sai, fiii Manuşchii, luon Ţintă cu. fraţii săi, fiii Soficăi, Ilinca cu fraţii ei, copiii Fedcai, şi Drăgşan cu fraţii săi, fiii Olenii, toţi nepoţii şi strănepoţii lui Dragoş uşar, şi, înfălnindu-se cu toţii, de nime siliţi nici asupriţi ci de a lor bună voie au împărţit ale lor drepte ocine şi moşii, anume satul Ivancăuţi, ţinutul Cernăuţi, ce se găseşte lângă o mlaştină şi Ua fost primit strămoşul lor Dragoş uşarul dela - 138 - rapousatul Ştefan Vodă cel Bătrân şi au venit slugilor noastre lui Antonie visfernicet cu fraţii săi, fiii lui Cosma, lui Atexa cu fraţii săi, fiii lui Petran vătavul, lui Cosma cu fraţii săi, fiii Paraschii, şi Sfancăi cu fraţii ei, copii Nastei din cele trei părţi ale satului Ivan* cău}i jumătatea de jos, aşijdere le-au venit lor împreună cu rudele lor, cu Luca şi frajii săi, fiii Manuşchii, cu luon Ţintă cu frajii săi, fiii Soficăi, cu Ilinca şi frafii ei, copiii Fedcăi, şi cu Dragşan cu frajii săi, fiii Olenii la dreptele lor părji jumătate din cele trei părji, partea de sus şi sa aibă jumătate şi din heleştee, moară, câmp şi pădure; de aceea le-am dat ispisocul nostru şi moşia cu toate veniturile şi nime să nu se amestece. 8 Mai 7112. Arhivele Statului Cernăuji, pachetul Ivancăuji şi Liber Granit cialium IV pag, 266—268. Vezi documentul din 1473 Mai 7, dania 1ui Ştefan cel Mare căiră Dragoş uşarul publicat ca regest în limba germană, regest pe alocuri greşit, în I. Bogdan; Doc. lui Ştefan c* Mare I. 180—181 şi traducerea românească mai completă cu îndrept tarea greşelilor în a noastră: Cetatea Hmielov pag. 14. Satul Ivan* cauţi $e aminteşte prima dată în 1452 Qcfomvrie 27 Suceava, Alexandru Vodă: Manea, fiul Globnicului, cu fiii săi Luca, Iurie şi Lazar vând săliştele lor pustii la grani}ă anume Ivancauti, Pogorilouţi şi Hatcinti lui Mihail logofătul (Cosiăchescu M.; Doc. mold. II 421—423). Iaşi, 1604, Iulie 2T 59. Frajii Isac, Ionaşco şi Toader Mătieşeşti cu surorile lor, fiii lui Toader uricar, nepoţii lui Ivanco logofăt vând partea lor de moşie din Boian lui Pătraşco Stârcea diac pentru 65 taleri de argint. Hw fflcrtMA Kmrwaa bokmo a\[h]a[oc]tiio r[or]n[c>Ad]Pk <*imah auvaaarckow. ©>K nplH^Cinlv llp^A NAA\H H fip^A HdlUHA\H BC'A'fcpH CrtSTH HilIIlH HCdK H EpATfeRf ir* IWHdUJKO H Toa^ip dÎLTIIIUIipi H CfCTpH HJf HdCTdClM Kl HAtMlM H h wh$k A$A\KTp$ c[h]hr flHNA, Sch TodA«p SpHKdp, whSkokî HraNKO Aorojjsfrr], no HJf BOÂH HHKHM HfnCHi&KA*HH 4MH npHCHAOKANH H llpOAAAH iipdKO» wthhh# h a^Ahhh^ wt h\' npAKAro SpHKd MTO HAţAA a*A HRANK* A0r0^[iT| 34 I10TRpUKAÎHIÎ WT a'aaa*™ Ecf- B*A· HdCT HX MKKOCk HA\ HSEtpiT WT TpiTOH MACT RHIUNtH [MACT] - 139 - WT CIAO litraH HTO $ RtAtCT *IfpHK$H TA ilpC>AAAH CA$3*b N]cTiio r[ec]fl[oj^[a](lK 36,HdH /HUMrlrdKCK>JH. GDîk njjiH^oiu'fc np*fer^ Ndaui h riţvk,\ Hdiuii/Mii KOd'bpn diftcna KtfkrHH'b 3a)ţaţma TkStS/i. a^u*.*1 Emhmn. kh8kfe H npOAdda cbohx npdKdd wthiihS h a^A* HHH$ ABd WHţl'fcKIH Ck A^WB* H Ck CÎÎCHA1 WT ttd« Rd\*pHMf[|JH WT R0d[o]CT cS*ldKCK6H Tdd llţK^ddd HdlilidlS R'fejlHOdlS H IlOM-TfHHOdtK K0/«Ik(IHHS il[d]H8 ©pklll XiTdfdH II llpkKdddK C$UdRCKH H KH'fcrHN'k ero i&dpiHIţH 3d UliCTAitHîT Tddip CţUKpkHHX KdKO Ad iCT iM$ lipdBdd WTHHHd H RKKSlldfHIÎ H S RdT(Jk H Hd TlO/l'k H Ad H/HdIT Ck TB0^Ht[h] CÎB't M SpHK Hd TH^ AKd ÎKHp'lîlîlH RHUJ flHfdHHIH H 3dIlddTMd H/tl HCndkHdd Ck IIHH'lî3H rOTOKHţ. d HHUIÎH NHKTO Ad C'fc Hf dtHUJdfT. 1Ihc[i1h] 8 Iac. Rdf'kTo] 3pii iHdH ri. (rddl r[o cjn[o]a[h]N k Rkd'fcd. (rTpoHH Rid dorotJsfT. HwKd KT«pn dcro zicând că de 10 T. Bal an, Documente buccvincnc, I. - 146 — nime siliţi nici asupriţi ci de bună voia lor au vândut a lor dreaptă ocină,* baştină şi cumpărătură, din satul Corlăteşti, ce o au dela şira* moşul lor Ioan Corlai, care Ioan Corlat a stăpânit a opta parte din tot satul Corlăteşti pe apa Moldovei, ţinutul Suceava, cu vecini, moară şi vaduri de moară cu ispisoc domnesc dela Alexandru Vodă cel Bătrân şi dela Petru Voevod, credinciosului nostru visfernic Toader Boul pentru 200 taleri bătuţi şi moşia cumpărată a fost a părintelui lor Dănilă şi a unchiului lor, a lui Bercea, care plată s'a făcut de plin în fa}a noastră şi a boierilor noştri, şi întărim această cumpărătură din partea noastră şi să fie ocina cumpărătorului cu toate veniturile şi nime să nu se amestece, 7U9. Movila Constantin VV., Palraşco mare logofăt. Arhivele Statului, Cernăuţi, pachetul Corlăteşti şi Liber Gra* nicialium IV, 473—474, unde se găseşte copia germană. 68, Putna, 1612, Ianuarie 1T. Ghervasie egumenul şi întreg soborul mănăstirii Putna comunică preoţilor din finului Sucevit, că au trimis pe călugărul Ioan să facă inspecţie bisericilor şi să strângă dările: câte 2 galbini şi 2 po' Ironici pentru prescuri, câte 2 potronici pentru lumânări şi câte trei pătrare de grăunţe şi 2 potronici pentru hârtie. Smeritul ieromonah Ghervasie egumenul şi tot întru Domnul smerit sobor din mănăstire Putna scriem pace şi blagoslovenie tuturor preoţilor şi diaconilor din finului Sucevii, dându-vă ştire, precum am ales pre fratele nostru Ioan ieromonahul precum ca sa strângă dâjdi dela fieşte care, preofi şi diaconi, câte doi galbeni şi câte doi potro* nici pentru prescuri şi câte doi potronici pentru lumânări şi câte trei păirări de grăunte şi câte un poironic pentru hârtie precum iasfc obi-ceaiul, şi iar aş ca să aibă a cerceta şi a căuta pre la toate bisearicile cum sa fin pentru ogradă şi pentru acoperemănl şi pentru crucile din vărvul bisearicii şi în lăuntru ca să aibă a cerceta de iaste anfimis şi sfintele vasă şi alte rânduele a sfintei bisearici, iar de nu se vor afla unile ca acestea pre acela preot să aibă a certa şi a-1 globi după leage, şi iarăş ca să aibă a cerceta şl pentru cei ce vieţuiesc făr de leage pentru amestecarea de sânge şi pentru rudenii şi pentru cumătrii şi pentru necununii, şi pentru alte far de legi pre unii ca - 147 — aceşiie ca să aibă a^i certa şi a*i globi după leage şi după pravilele sfinţilor apostoli şi a purtătorilor de Dumnezeu părinţi, după vechiul obiceaiu, ori unde ar fi prin satele mănăstirii, drept aceaea nimine ca să nu aibă voe, că nu li să va {ine în samă, deci ca să nu aibă nimene a să pune în potrivă înainte acestei scrisori a noastră, pen* tru aceasta scriem şi să fiji sănătoşi întru H| ristojs, amin. Pis u Puf noi. 3pK Ghen. 3Î. Copie romanească, Arhiva mănăstirii Putna, fără număr. Anul nesigur. ___________ 69. Suceava, 1613, Iunie 1. Şiefan Tomşa, Domnul Moldovei, dărueşte mănăstirii Sf. Ilie o bucată de pământ din hotarul satului Şcheia, care sat se {ine de ocolul târgului Suceava. Se dă hotarul acestei bucăţi de pământ. ■f OTEi|SdH e[o]hîIÎW A»[H]rf[o]cTIW r[«c]n[o]^[dpk 3EdldH K r[oCllo]^[c,pjB[d]dtH Rd[d]ronp9H3B9dHX HdllJHdt Bd[d]-rH,H H CK'b'MHdt Cp^^Ed! WT BkCEA NdllJEA ^[SjlliEA H WT fi[«r]d (19dt91|lld M ^d^O)(k E8dd r,,\C Slld^dET 8 p*fen'fc UI K (AH dl 8 KOHEIţ CTdBS Al[ «>]H[d]CTHpCK«dl8, Td WTT9/Vfc rOpH (lOTOKOdl Hd3HBdEdlAH E8dd ^dîK KOHEl^ CTdll8 iîftd-HdCIE ESiJPd KddgPEp P^EJK ECT IIOCTdBdEHd E^Hd KddlEM r^f CK BkKSdd'bn'CA Ck XCTdp TpkroKCKdpfo], d WTTOd’b lipOCTO Hd r\Hd AO ^p8rdd KddtEH HO^dH H'tîKd^pOS'fc Hd WB04I9 11 ^pSfdd KddtEH fl^dH H>feKHX dlOPHd WT XOTdp’fc Tpkrd H y\0 y\p8rd Kd-d«H 'ITO Hd WKOMW H TH/K ^0 ^p8rd KddlElt 8 RpiP IlOTOiyb X8K8d H np9CT0 8 d'kc ^0 E^EH BEpEC 4T0 Hd HE/H ECT bSWJJ 84HHEN, Td WTTOd'b CBE 119 KpdK> d'btd KOKOdl ndKH ,1,9 K9HEIţ d*fefd WT Kk IlIlUAH P^E (CT ll8wp 8'IHHEH 8 E^EM K8K H HpdKO WTTOd'fe Kk neTOl^ HIkiAH £0 {AHa K<, Dumitru. Arhivele Statului Cernăuţi, Liber Fundancnum V 193 — 197, unde se găseşte copia germană. O copie germană scurtată este public cată la Wickenhauser : Solka, pag. 72. Amintit la G. Popovici: Ocoalele iugacne, pag. 1013. Satele Badeuţi, Crăiniceşii (scris şi Crăniceşfi) şi Ivancicăuţi (scris şi Vancicăuţi) sunt amintite prima dată la 1490 Martie 15, făcând parte din ţinutul Sucevii (I. Bogdan : Doc. lui Ştefan cel Mare I, 407). Satele Ivancicăuţi şi Părlăşani au dispărut. Crăiniceşii) se cheamă- astăzi: Grăniceşii. Satul Drăgăneşfi a dispărut la fel. Badeuţi a format centrul administrativ pentru un număr de safe în jurul său, şi era domeniu domnesc condus de un vornic (vezi doc. nostru din 1582 Februarie 24). Ştefan cel Mare obişnuia să petreacă la Badeufi. Documentele din 1503 Sept. 8 şi 1503 Sept 13 sunt date din Badeuţi (I. Bogdan: O. c. II, pag. 227 şi 228). - 151 - n. Iaşi, 1615 Martie 29. Isac Stârcea primeşte întărire pentra a treia parte de Boian, Jinuiu Cernăuţi, reclamată de copiii lui Toader uricar. ■f Hw G'rii|iaH EofKo^a b[o]wicio <«[n]d[ec[Tno r[oc]n[o]- A[<»]pk 3E/HAH Al-J/l^aRCKOH. (x)îK UplHA'MlJ'fc HddlH H np'tiA HdUIHUIH KO/VtpH CdBrd HdllJ HtdK MuTIEUJECK$d H EpdT EH Toa^ep H CECTpH HdCTdCId H GodO/HId . . . . H (rAErtllhl H WH$K H\ ţlr8'l,MT('8 c[h]hu ilHHd RUCH c[h]h[o]bE Tod^ip SpHKdp H T’fcrdAH 3d dlll^E np*fc^ HddHI Hd fd$r HdllJ HcdK GTpU'l'k ^HdK pd^,ll E^Hd HdCT 3d WTMHHS WT CEdO Eo«H HTO 15 BOdOCT 4EpKU8CKOd«i WT TpETdd HdCT WT BHUIHdd MdCT HTO C*k H3KEpET WT TpETdd MdCT H Kd3ddll WHH d;« ECT H/H 3d d Cd8r HdUi HcdK Gl'phH’fc WH Kd3drt d>K ECT Eκιιο a\u U GthJmuk Ecerca TwauiiorhmL· r[oc]n[o|AÎA|pk 3ΙΛ\λη mwaaakckch. G'Jjke r[cc]n[o[A[cT]K[a]i\\H no Kkivi r[ocno],\<* ck πολιεκιιικ k[c]- ÎKIE.Wk, Ck3A4\'WA\ HAU IA Λ\[ο]λΚΛ c[ra]tAA AU'HACTHpk γ[ο]λΕΑ\Α GWAKA ΓΑέ ICT ΧΡΛΛ^ cjKAjTWAt H RkCCXRAAHH.W M KpkXWKHkJX Afl]OCTO]Ak jffTpd Η ΚΑΚΑΑ, Λ r[oc]nMf\[CT]K[AlA\H Kd[A]rORvMH\'WA\k ΠΟ APSrHjfk Κι\| Λ{riV$ CTp0 Ε ΗIΗ ΜΤΟ CkTROpH\'WA\ Kk €[κλ]τΑ4 ittONdCTHp'fe yWT’k-jfWitt Κ^ιΊΗΤΗ II \"0Λ0ΙΙΗ ϋ,ΜΓΑΗΗ Kk c[ka]T0M$ A\OllACTHpS A4 Β^Λλτκ WA\HOiî,fc\'k flOTpliliHHjfk Α^ΛΑΝΙΗ Kk TU\\\/KE WKp’bTAAHCA CIH cfki]“ hore BWiVkpcKux ha «i.w'k Gara ^LahmeS h CECTpa εγο T$A*Pd H rOnptmA h khSkoke h\' KapTHK h cîct$a πχ Γδ&*ηα h Amoctoa η CECTpA ΕΓΟ TpOSARA C[hl]M0RE âTlEAM'kîVH BkCH A*™ Η ΚΗ$^Η ^KHMiS ehkuk>a\$ cTApoKfHA ΕΓΟ H Ck c[ki]nk ίΓΟ PA,\$d H GtAHKSa Ck MtUA ΕΓΟ \i MAAH ΕΓΟ MTO WH ΚΗΛ î;8ii ha wt o rom wt imalmkoh seamh wt HcmicoK μτο ηλ\αλ wt ΚΛΑΜίΚΙΐχ iT|0Cils>jA[rt]plt, Η (ΐτίΠΑΗ KH$K GtOIîKOKH H \$U,A Ck /KEHd ΕΓO H MAAH EIT0 MTO WM K$HHA WT KpAT^A ΚΕΛ KOAUIC H WT dÎCK$ MTO HA^AA WT lÎETpA K*EK*AH, frr\d T'krAAC/ii Ck Οτρ^Μ,ΙΜΝ KMKililH CTApOCTH pAA« WT CHjf l^lirdHJi H 30CTAA ΕΓ0 CB AHCT 3Λ CK'kAATErtCTKO WT ΛΪΜ^Η^ βΟΕ-ΚΟΑ4 A\lSHT’kHCKJH H Ck rtHCT WT c[kl]llOBE lipAT^A H WT ΑΙΟΓΟΙΙΙ, K^TOpiH A4ΛΗ H HpOAdAM M\8 THJ ί^ΗΓΑΗΗ, Η ΗAK WT HCITHCOK 3A n^TRpk^A^Hic wm1 Προιι Koîkcaa h wt (^peaua J1oek$a4 τογ[ο] paah ~ 154 - r[*CR*]A[CT]B[4]A\H KAK© KHA'kytdl HJ WT A0BPA B©ATfc Hp*A*ÄI,lf d rföcnojAfcT]K[a],\\H sanAATHX©A\ rb ,p$KH iiy kkcm tih khujîhhcahhih n[n]H[/k]3H P©T©KHX HCilAbHO $ SrH WT llp^A KRCfP© ChR*TA p[©C-m$]a[ct]k[]A[cT(R[a|A\H h p©AHTiAi*u r[©cn©jAfcT]R[d]A\H h r[©cn©]A>K[.Hj » t[c»cho]a[ct]r8a\h h e[aa]p©aannhax c[hi]u*gtM p[©cîi©]a[ct]kSaxh, T©r[©] paAH \A CÖT X©A©RH IţMPANH Hfn©p$UJfHNH RK R’fcKhJ KiC4HHy7 IIONttK r[oC»o]A[CT]R|a]A\H KÖIIHX©AX Hjf HA flpARIH fl[H]lf[Tk].?il r[0C-no]A[cT]R[a]A\Hf a ha t© îct R-fcpa caaxoaxS p[©cn©]A[cT|R[aJjA[A|piA\ KHTH NAIIJfM 3IAXAH AXCAAAKCT'klf, WH Er© AX[h]a| ©c]Tkl AA Hf paaOpHT HAIlie M AXHA©KANIf, fJK Al[fljA©RdX©AX C[R/ft]TAd AXOHACTHp 41 Ti ilA^E f\d SKpfolHT II flv^AX) h]j\S|tP c[rm]tÎAX AXOHACTHp H cjBA]TWM HpKRH, WKO A* ^ ctBi ÎlAAX’kT SCTpMIT KK ri^A$4fHl» h[a]pctr^ r[c^|>khc, a kt© c|^] ückScht t^path hau rr^hihath hx WT c[ka]TAA AXCHACTHp H pa.3©pHT na*W'kT r[©CII©jA[CTjR[A|iWH TAK©- Kaar© 3 K©ra pA3©pH rn-kR b[©]«ih, h a4 h©p8t wt SfAXA'k naAX’kT ir© Cb iu$a\©a\ h aa R^Ai'r wt p[©ch©aJa Eforja np©KAlsT h TpfKA’kT H WT np[H |m[h]cTAA li[©]p© AXfajTpb Cn[A]c©KA H WT A ÎRAHriAHCTH II CAi\\H\' c[ra]trIX Rpi»X©RHHX anf©CT©|Ab lifTpA H 11 AR Ad H npOMIHX CfRAXjTWX RpbXWKHblX AilfoCTojAk H WT THI c[rm|tWX B|Ad]P©HWCHHX w[te[hK HAUJHX Mit Rb HhKIM lipdR©CAaRlf STRphAHIIJAX, H Hp©Kl©’kTlf flptER© Aa nplHA*T HA PAAR’k EP© M A* HAXAET B HACTlf Cb Rb3bnHK-UHHAXH rA[dP©AH]ll^ ild X[pHc]TA, KpbK «r© NA HHX H Hd HAA^ Hf H CK l^A^ HpkAdTEAfAX Rb EE3K©HEMHII3 AXA^KH dAXHH, d HAH KOAIUIH - 155 - KiVk.'ltCT W nOTKpK;KrViHIÎ T*A\$ KhCfiW# KHlllCÎiHC«|ll!IOA\^ KtA‘liJlH tCMH HAINIM* R‘kpH*AtS H ll*imHH*A\S EOrtkpHH* ILUlS HlKHtjttpS ElA^M-AU H$ KIAHK*At$ A*r*$rr ÎIHCATH H ÎMI Ut* FII'UT lljlHB'k^ATtl K CIA\$ 1ICTHHH*A1$ AHCT$ H4UltA\S. IltfCdA HWHAIHK* A*r*$IT * bnt% KA|/fe]T* 30KI* A\CI^A i\\am KÎ XHH. Traducere* Iaşi, 1615, Mai 12. t Din mila lui Dumnezeu noi Io Ştefan Tomşovici VV. Donm Ţarii Moldo vii. Adecă domnia mea cu voia stăpânului cu ajutorul lui Dumnezeu am ridicat al nostru lăcaş de rugăciune sf. mănăstire zisă Solea unde este hramul sfinţilor şi de tot lăudaţilor şi mai înalţi apostoli Petru şi Pavel, iar domnia mea am binevoit urmând alte faceri de bine care s'au făcut pentru sfânta mănăstire am vrut să cumpăr şi robi ţigani pentru sf* mânăsire ca sa fie pentru multe lucruri de trebuinţă şi unde au fost crescuţi aceşti fii de boieri anume Sa va Dânceu şi sora lui Tu* dora şi Oprina şi nepoţii lor Varfic şi sora lor Gafîona şi Apostol şi sora lui Grozava, copiii lui Medelean, toţi copiii şi nepoţii lui Dânceu > fost staroste din ţinutul Tecuci şi au venit înaintea domniei mele şi înaintea întregului sfat al domniei mele de nime siliţi nici asupriţi şi au vândut domniei mele ai lor drepţi robi ţigani anume Oancea cu soţia lui şi cu copiii lui şi Chervasie cu sofia lui şi copiii lui, şi Ştefan cu soţia lui şi copiii lui, cari acei ţigani au fost ai pă* rintelui lor Dânceu dreaptă danie şi pomană dela nânaşul Iui Braţul mare comis din Ţara Românească şi Slavul cu soţia lui şi copiii lui pe care Ua cumpărat dela Frujina din aceeaş ţară şi Şerban cu soţia lui şi copiii lui şi Stoica cu soţia lui şi copiii lui şi Sandăr cu soţia lui şi cu fiul lui Radul şi Stancul cu soţia lui şi copiii lui pe cari i*a cumpărat dela Mogoş din Ţara Românească din ispisocul cc Ua avut dela domnii din Ţara Românească şi Stepau, nepotul lui Stoica, şi Duţa cu soţia lui şi copiii lui pe cari i*a cumpărat dela Braţul mare comis şi dela Mogoş din aceeaş ţară, pe foţi aceşti ţigani i*au vândut domniei mele pentru 400 ughi fără de dreptele lor urice din ispisocul de întărire şi din cartea de judecată ce Ie-a avut dela Petru VV. când s au tras la judecată cu Sirufjian fost staroste pentru acei pomeniţii ţigani şi Ua dat rămas cu scrisoarea de mărturie dela Mihnea, Voevodul Munteniei, şi cu scrisoarea dela fiii lui Braţul şi dela Mogoş, cari i*au dat şi Uau vândut pe acei ţigani şi iar din ispisocul de în* - 156 - tarire dela Aron VV. şi dela Eremia VV., dc aceea domnia mea văzând a lor de buna voie vânzare, iar domnia mea am plătit în manile lor to}i acei mai sus scrişii bani gata deplin 400 ughi înaintea ' întregului sfat al domniei mele, al arhiereilor şi rugătorilor la Dumnezeu Kir Anastasie, arhiepiscop şi mitropolit de Suceava, şi Kir Pavel episcop de Roman şi Kir Aftanasie episcop de Rădăuţi şi înaintea boierilor domniei mele, mari şi mici, şi pe urmă ca să dea domnia mea acei ţigani to|i cu soţiile şi copiii lor sf. lăcaş de rugăciune şi mănăstirii noastre mai sus scrise Solea pentru pomenirea domniei mele şi a părinţilor domniei mele şi a doamnei domniei mele şi a fiilor domniei mele dăruiţi de milă, de aceea să fie robii ţigani neruşiit în vecii vecilor, întrucât domnia mea i»a cumpărat pe drepţii bani ai domniei mele, şi la aceasta este credinţa domniei mele mai sus scrisul noi Io Sîefan Tomşevid W. şi cr. boierilor noştri, cr. panului Ursu mare dvornic al Jării de jos, cr* p. Mărza mare dvornic al Jării de sus, cr, p. Todica şi Petru pârcălabi de Hotin, cr. p. Radul pârcălab dc Ncam{, cr, p, pârcălab de Roman, cr, p. Slurza hetman şi pârcălab de Suceava, cr. p. Enachi postelnic, cr. p. Diamandi spătar, cr. p. Akxa ceaşnic, cr, p. Ghiorghi stolnic, cr. p. Alexandru visternic, cr. p. Gligorie comis şi cr. tuturor boierilor noştri moldoveneşti, mari şi mici, iar după moartea noastră cine va fi domn din copiii noştri sau din neamul nostru sau pe oricine va alege Dumnezeu sa fie domn tării noastre moldoveneşti, milostenia lui sa nu strice a noastră danie şi miluire care am miluiî sf. mănăstire pentru totdeauna ci să o întărească şi sa miluească sf· mănăstire şi sf. biserică, ca să*şi facă şi sieşi pomenire pentru dobândirea împărăţiei dumnezeeşti, iar cine va cuteza $ă-i tragă în judecată şi să*i scoată dela sf. mănăstire şi $a strice pomenirea domniei mele, pe acela să cada mânia lui Dumnezeu şi să dispară cu strigăt depe acest pământ amintirea lui şi să fie blăstămat şi afurisit de domnul Dumnezeu şi de preacurata maica domnului mâniuiloarea şi de cei 4 evanghelişti şi chiar de sfinţii mai înalţi apostoli Petru şi Pavel şi ceilalţi sfinţi mai înalţi apostoli şi de cei 318 sfinţi purtători de milă părinţi ai noştri, cari au întărit la Nichea credinţa dreptmăritoare şi afurisenia lui Arie să vie pe capul lui şi să aibă parte cu cei ce au strigat şi au rostit vorbe rele împotriva lui Hristos, sângele lui pe ei şi pe copiii lor şi cu Iuda trădătorul în munca fără sfârşii, iar pentru mai mare credinţă şi înfă* rire celor scrise mai sus am poruncii credinciosului şi cinstitului nostru - 157 - boliarin panului Nechifor Beldiinan marc logofăt să scrie şi sa lege a noaslră pecete dc această a noastră adevărată scrisoare. A scris Ionaşco logofăt, în Iaşi, anul 7123 luna Mai 12 zile. Original, pergament, Arhiva mitropoliei Cernăuţi nrl 15. Pecetea atârnată dc o sfoară împletită, roşu cu fire de aur, are următ. text: GTujuHEi Eoijwa Excit* Mani* ciik TwMiU’k R**r*aa TcnAP atAtAH ma. (textul pe o parte deteriorat). Copie germana la Wickenhauser: Solka pag. 72—75 nrl. VII. 73. laşi, 1615, Iulie 28. Ştefan Vodă, Domnul Moldovei, cumpără satul Cajvana, finului Suceava, dela sofii Vasiie şi Tofana Şepfelici pentru 1000 ughi şi-l dărueşte mănăstirii Solea. [Tradus în româneşte depe o copie germana]. Noi Ştefan W. din mila lui D-zeu Domn Ţării Moldovii, fiul preacinstitului Tomşa VV. Precum au venit înaintea noastră şi înaintea întregului nostru sfat sluga noastră Vasiie Şepfelici şi jupâneasa lui Tofana, fiica Afonei, care a fost fiica lui Solomon vislernic, şi fiii lor Ionaşco, Vasiie, Lupul şi Grozava de nime siliţi nici asupriţi, ci din bună voia lor şi au vândut domniei noastre după dreptele lor urice şi scrisori a lor dreaptă ocina şi moşie un sat lângă mănăstirea noastră Solea, anume Cajvana, ţinut Suceava, pe apa Căjvanei, unde cade în Solonef, cu toi hotarul, cu câmpul şi cu toate veniturile din tot hotarul şi au vândut domniei noastre pentru 1000 ughi. Şi văzând domnia noastră a lor bună voie, cu care ne-au vândut, am dat în manile mai sus zisei slugi a noastre Vasiie Şepielici, jupănesei sale Tofana şi tuturor fiilor lor, aceşti bani înaintea arhiereilor noştri, a sfinţiilor lor din MoU dova: du^Iui Anastasi arhiepiscop şi mitropolit de Suceava, du-lui Pa vel, episcop de Roman, du*lui Aftanasi, episcop de Rădăuţi, şi înaintea întregului nostru sfat, al boierilor, mari şi mici. Iar domnia noastră am dat acel sat lăcaşului nostru de rugăciune, sfintei mănăstiri Solea, unde este hramul sf. apostoli Petru şi Pavel, ca să fie dela noi mai sus amintitei sf. mănăstiri pomenire cu toate hotarele vechi, cu poieni şi cu fănaţe şi cu toate veniturile din câmp, din apa, din pă* dure dela domnia noastră, dela jupăneasa domniei noastre, dela copiii - 158 - ce ne*a dăruit D-zeu şi penlru sufletul şi iertarea păcatelor noastre, şi a părinţilor noştri, neruşiit nici odinioară în veci. (Urmează formula de blăstăm). Scris în Iaşi, anul 7123, luna Iulie 28» Ştefan W, Ion treti logofăt. Arhiva mitropoliei Cernăuţi No. 32 şi Arhivele Sfatului Cernău|i. Liber Fundationum V pag. 186—189, unde se găseşte copia germană. Copia germană e publicată în WickenhauserF, A.: Solka pag. 75—76. 74. Iaşi, 1615 August 1. Mitropolitul Gheorghe a cumpărat satul Solea dela Udrea cel Orb dând 300 ughi, o cupă de argint şi satul Stănileşti, ţinut Hoiin, şi dăruind satul Solea mănăstirii Suceviţa. Ştefan Tomşa răstoarnă această danie, despăgubind mănăstirea Suceviţa şi dăruind mănăstirii Solea satul cu acelaş nume. t fflMaMcru» e[*]hui* a\ki Ivv Gti$an Eoîko^ rJocnojAWpb Hia\ah awaaabckv'h, cfu'jub EA[a]ro4[H]cTHKArc> Gt^aha Twaujiii K*ts*A> W7K r[ocuoJ,\[cT|K[a]iUH cb EA[d]r*B*AftiiM\ b[o)mua\ cb3-HAiU'kAi a\[o]aea* c[ka]taa *uoHACTHpb p[V]aîaua Owaka \'pCTo]AW*Ub Il*Tp8 H IIaRAS H TCT^A $B0 rfoCnojAfe^KfdjiWH I3KWJK RHA'kA'WAVh H TCTC C*AC» HA HAvk &0AKA Rb ÎIATb A\OHACTHpH HKt SfiHUIA r[0Cllo],\[H]llA CROirO H JW^HAh CWO WNO WT pAHT rtwprif nORpKT TpM era SrapcKbix ii *xha k$iu cpmpbHd &f\piRH CivfencwuS h wtbpa~ THAb fA\S H ir\H* CfAO WT CKOHJf WMH3HH HA HA\A GTAvMHAiipiH $ ROAOCT JfOTMHCKOAU» H Rb3#ftAL WT Mir* CIA* GlVAKA M &At\ EWA irO A\*HACTHp$ CRO#A\$ GSMÎRHUH, Kb TOA\ r[oCno]r\[CT]K[a|iWH llpH3pAXWA\b ApXlip^M RhCH H frSAWNM WT Kb KOAHKHJ A\OHACTHpdX'h H K$ni40 Cb KbCiA\b CbR’kTWĂ\b r^CHOj^fcTjK^iWH EEAHKHA1H H A\A AH AM) BOA’kpH CbTKOpHyWAIV H WKp'kTAAOCA KAK* TIH ClAOKf KOTOpHd C$Tb 110- rSRAfNIrl Rb X'HTA'klICTBO HfnO^OBAITOA H3I1TH Rb npC^iHKU HAM BK KSiWKCTK*, H^BH T*rO pAA» r[ocno]A[rr]E[A]iWH NfRb3\"*T'kX’*A\ Î3K0 i\A HiWAtT narSK^ TAA c[ea]taA A\OHACTflpb H CfAO WT Hf/Yi r\A Rb3-AMTCA Rb TAUpi U,* pd^H TH^ TpH CT^ SfApCKHy K TA A KSilA Cp8-KpKHA 'ITC &AA TiWprif A\HTpOnOAHT pA^H CfAO GWAKA, A r[0CU0],\-[ct]b[a]a\H K$ftH\'*A\ cj’BAjT'kH A\*HACT»lpH GShîBHUH t\KA\ RAAMiyb - 159 - 3a KHNOrpAA# KfrTHdplO Kk rOpL pa^H TpH CTa ^rapeKHXb 3AATIIHX wt. . , [lipseşte] . . . Gac wt KtTtiapio hx>kî m HdnHcax*A\ Bk katacthx wp4iu£K0A\$ h sahî}·« kha^X**' Taa c[km]taa MOKdCTHpb WKCHp^T'feKinacA k uorpasACNa c;M|ia wt kî3go>khhx rt’bxosk r[oc-TI0]A[CT]fi[ajAlH 8A\[h]a[o]cTHKMXOMCM H lljll cfKAjT'fen AIOH4- CTHpH CIAiWH COTk Sr HCpRCNH 3A4TKÎX H i&UA K^Jld CpiKpkNA, H T$n> C IA* GTAHHiUlJIIH naKbJ KkăBpATHXOM cfK^T'bH At0N4CTHpH GBHERHîţH KOTtplH CfAO EkJA \l$HX*r\HAt/ii Rk M4CT T$4AÎp$ AlSp- r$Atiţb apiwauik 3^x8 toa\8>k KAP'fe ca1în*a\$ ir** ncxSRkia Kk xht- A’feHCTRO KOITA^ CdM Tk TtAA'pb MSprSAfl^k Kh3AKKâ^A *b HHHAIH npHB’kSH I4K* CiKf K npiHAOUIA WT A’lvCKOH 3fA\AN Ck MH*?KfCTR0 A’bX*K n KaaaK^K c& a\îmca\ h uthia\ ha a r[*ciio]A[cx]R[4]AtH h na a StAiUVk RAHÎ/ft H RÎAHK p43E0l* CRTKOpKUlM Ck r|ccno]A[CT]fi[a]A\H 8 2Khkiio pkK/Tk, hxjkî a\[ii]a[o]cthkih K[*r]k HOAAfr>KH «oA ai«mia\ r[o- Cl IC1] A [CT] R4MH, T*r* pa A» CiAO WNO A<* *CT c[l5M]T'kH AWHACTHpH Ck RkCtiMIrl XOT4pAA\H H ir* H'il*p$LJIÎH NHKOAHKi HA K'bKhl KkMNHXj TdKCWA* H RkJUKflHcaNIft RHHCrpaAC>Bl( MTC r|>CllC>]A[CT]R]a]AlH KSnHX<>A\ c[Kav]T'kH AlOHaCTHpH Aa (H Hinop^llliHH HHKOAHK kk K[k]Khj, a Ttn ceaa\hx cote $r 3AaTKix m Taa K$na cpiKpkua Aax*\\o r|ccnc»]A|^T]k[a]A\H rci n-bH^sn totorh Kk p*K4X uhu tota* CAU|K>A\$ ir$A\m$ H RkCfMS Cb£*p$ WT TAA c[ka]T44 MCHdCTHpk n» HAWItAX >KI C8T CIH UptUOHAX IIdHKp4Tli IfpaiOHaX 6h^X, lip- Aumax Hhkon, i. ftiiacracK h 0îwa*c« îi 0ioAHnx h 3axapia h A$ka H Iw4Mb îl AM3K*Nk GiRfpIMHk H AIEaK*H /BHXAHA H AlraKOHk GiAI-KiCTpk H KKCkiW KpdTirasW JKHTIAiAt AVMfdCTHpa TCrO WT llp^A *0- Xifpiwai h c[KA]T|H|TiAb namHx a^aaabckhx KHp ilnacxaciS apxu-n[irc]i<[c[n8 h A^HTpon^AHT^ cSMaKCKOA\$ h KHp IIasA$ fn[HcjK[o]n9 p*A\atiCK*A\$ h KHp ilA«Ndci8 i»[«c]K[o]n» pAA*KCKOA\$ H wt npi:A KkCiro cbk'Wa Hamcro kiahi^hm h auaha\ s*A-kpoAi h wt upi^A |r^-a\puoa\ wt c[Kas]Tkix A\^wacTHpax HX«f iiHcama h umaTH^ MCTHHHO CKtA[i]TIACTK8A\Tk CIAO 'M WUW* r[$]AÎAUrO GcAKd MTO fCT. H4 T0A1ÎK# P'kl\’b H Kk nAvTk A\OHdCTHpH HdUJfH a r[ccn«»]A[CT]-K|a]a\H nplMX^U Kk c[ba]Tw\V\8 HailJÎA\S A\OHaCTHp^ Gwaî^h rfojAfA^H ck Bkc biWH x^rapaaui u ncatHa*^H îi ck KkrbA\H A*X*AaMH Ir^ Ck CA[a]r0KOACHI(A\ KkCirO CpABkCiMS KklUlinHCaHHarO CkKOpa H KtmAfiU c[kW\|t1sH iWCHJCTHpH H CTKOpHX^M CÎAO TOrP fi,A KAf\*Tk AUTWXk c[R/A]T0A\6 HAUlkW^ .WOHaCTHpS Hin^p^llJÎHb HHKOAH>K[î} ha KiKki KtHHWXk Kk naA^Tb h Bk WTnSi|iiHif rp’hxtM r[^ciio]A“ [ct]kÎA1S H P<>AHTÎAIA\ P[oCllo]A[CT]B[a]A\H, CîlA\ >KI Ha $B-kp(HII Kk- - 160 - C*AX RkJLIIinHCAHHHAt ICT R'bpA CAAXOAXS r[*Cn*]A[CT]R$A\H KklIUUll·*-CAHNOAX# AXkJ Jw ©TIRANA E»(ROA TWAXLUIRHM H R. KCiap HdUJHX, R. n. £pcSAA RtAHRAl'O SIAIAM, R, n. rAKplHAA /HphHH RCAHKAr* A^^PNHKA RhlIlJH'kH 3CAXAH, K. (1. ÎTiTpM H [lipSCŞle] Hpk-KAAARkl X^THMCKHJfh, R. îl. PaA$AA npkKAAABk N-feAXfLţKkl, R. II. [lipseştej FipkRAAAR HOKOrpaA^KlH, B. n. <îTSpSH JfiTAtAHA H nepTApt CS^JAK CKArO, B, n, (INAKH TIOCTfAMHKd, R* II. ^IRAUHA" CIlkTAP'k, R. n, flAlgH MAWNHKA, R. n. 0AKAiHK EAVA*Th TAKc>Rk] ck KkSAiniiRuiMMH ua r^cneA]* HAIUire 1[c]$[caJ X[pHCT]a r[A,\rCAH]ipiA\? KpkR iro HA N«X H HA H’kA^Xk H^K, H t\ă HAUÎTb MACTk CK f^A*'* npkAATIAlAX r|ec]n[e]AHIAX Rk I2E3K*II('INI;K AX Hwhaiuk* tpetih aer. n«c. Traducere. laşi, 1615 Augusl 1. f Din mila lui Dumnezeu noi Io Ştefan VV Domn Ţării Moldovei, fiul preacinstitului Ştefan Tomşa VV. Adecă domnia mea cu mila şi voia lui Dumnezeu am zidit lă* - 161 - caşul nostru de rugăciune sf. mănăstire zisă Solea, hramul sfinţilor mai inal(i apostoli Petru şi Pavel, şi văzând atunci domnia mea şi acel sat anume Solea stând in drumul mănăstirii noastre care sat s’a pierdut în viclenie de Arbure care l-a ucis pe domnul său, şi a umblat salul din mână în mână până când mitropolitul Gheorghie a încre* dinţat trei sute ughi şi o cupă de argint lui Udrea cel Orb şi i-a dai şi un sat din ocinile sale anume Stă ni Ieşi li în finului Hoţi nul ui şi a luat delà el satul Solea şi l-a dat mânăsiirii sale Sucevifa, pe urmă a chemat domnia mea pe iofi arhiereii şi egumenii din câteya mănăstiri şi împreună cu întreg sfatul domniei mele, cu boierii mari şi mici, am făcui sfat şi sa găsit, precum acele sate care au fost pier* dute în viclenie nu se cade să fie puse la vânzare sau la cumpărare ; deci de aceia domnia mea n’a voit, ca să aibă pagubă acea sf. mâ* năsiire şi satul să i se ia cu judecată, ci pentru acei 300 ughi şi acea cupă de argint ce a dat mitropolitul Gheorghie pentru satul Solea domnia mea a cumpărat si. mănăstiri Sucevifa două fălci de vie la Cotnar în deal pentru 300 ughi de aur delà Sas din Cotnar, pe cari i*am şi scris în catastihul orăşenesc, dar fiindcă am văzut acea sf. mănăstire păgubită şi prădată fiind de Leşii fără dumnezeu, domnia mea s'a milostivit şi i*am mai dat sf. mănăstiri şapte sute ughi roşii de aur şi o cupă de argint şi acel sat Stănileşţii iarăşi i*am întors sf. mănăstiri Suceviţa care sat i*a fost venit în partea lui Toader Murgulef armas, ginerele acelui Udrea celui Orb, pe care l*a pierdut in viclenie când singur acel Toader Murgul cţ s*a legai cu alfi pribegi ca şi el şi a venit din far a leşasca cu o mulţime de Leşi şi Cazaci cu sabie şi cu foc asupra domniei noastre şi asupra far ii noastre şi a făcut marc rasboiu cu domnia mea la apa Jijiei, pe cari însă milostivul dumnezeu i*a pus sub sabia domniei mele, de aceea să fie acel sat sf. mănăstiri cu toate hotarele şi veniturile sale neruşiif nici odinioară în vecii vecilor ; la fel şi mai sus scrisele vii pe care le-a cumpărat domnia mea sf. mănăstiri sa fie ei nes* mintite nici odinioară în veci, iar acei şapte sute ughi de aur şi acea cupa de argint am dai domnia mea toţi bani gata în manile egumenului de alunei şi ale întregului sobor delà acea sf. mănăstire, cari după nume sunt aceştia: iermonah Pancrafie egumen, iermonah Enob, i. Nicon, i. Anastasie şi Fteodosie şi Fieolipi şi Zabaria şi Luca şi loan şi diaconul Severiian şi diaconul Mihail şi diaconul Selevesfru şi tuturor fraţilor trăitori în cea mănăstire, înaintea arhie* reilor şi sfinţiilor noastre moldoveneşti : Kir Anastasie arhiepiscop şi T. Balan, Documente bucovinzne, T, 11 - 162 - mitropolit dc Suceava, şi Kir Paveî episcop de Roman şi Kir Afta* nasie episcop dc Rădăuţi şi înainiea întregului sfat al nostru, boierii mari şi mici, şi înaintea egumenilor dela 9 sfinte mănăstiri, a căror semnătură şi pecete mărturisesc adevărat, dar satul zis Solea care este pe acclaş râu şi în drumul mănăstirii noastre l*am luat domnia mea la sf, mănăstire zisă Solea cu toate hotarele sale şi cu poienile şi cu toate veniturile sale cu bună voinţă şi întreaga inimă a între* gului mai sus scris sobor şi a ceior ce trăiesc în sf. mănăstire Su* cevifa şi am făcut acel sat să fie mcloh si. noastre mănăstiri nesmintit nici odinioară în vecii vecilor pentru pomenirea şi pentru iertarea pă* calelor domniei mele şi a părinţilor domniei meie, iar pentru credinţa tuturor celor scrise mai sus este credinţa domniei melc însăşi, mai sus scrisul noi Io Ştefan Tomşcvici VV. şi ci\ boierilor noştri, cr. panului U.rsu mare dvornic al larii de jos, cr. p. Gavriil Mârza marc dvornic al ţarii de sus, cr. p. Petru şi pârcălabi de Hoiin, cr. p. Radul pârcălab de Neam}, cr. p. , pârcălab de Novograd, cr. p. Sturza hatman şi portar de Suceava, cr. p. Enachi postelnic, cr. p. Diiamandi spătar, cr. p. Alexa ceaşnic, cr. p. Alexandru vistcrnic, cr. p. Grigori comis şi cr. tuturor boierilor noştri moldoveneşti, mari şi mici, iar după moartea noastră pe cine îl va alege dumnezeu sa fie domn ţării noastre moldoveneşti, el, mila sa, sa nu răstoarne a noastră bună tocmeală şi pomenirea noastră ce am făcut mănăstirii noastre, iar cine ar cuteza să răstoarne a noastră binefacere pe care domnia mea cu sfatul obştesc am sfătuit şi am : făcut spre binele obştesc al amânduror mănăstirilor, unul ca acela sa fie blăstămal şi afurisit dc domnul dumnezeu făcătorul cerului şi ai pământului şi de preacurata maică a domnului dumnezeu şi mântui* torului nostru Isus Hristos şi de cei 12 sf. înalţi apostoli între cari şi cei patru evanghelişii, la fel şi cei 318 sf. părinţi ai noştri închinători lui dumnezeu cari au întărit adevărata credinţă în cetatea Nicheii şi cu Aria nebunul nimicitorul treimii, anathema 'pe suflet, şi imul ca acela să n aibă înainiea straşnicului judeţ al lui Hristos iertare dela înşişi sf. mai mari apostoli ai lui Hristos Petru şi Pavel şi cu întregul sobor aposiolicesc şi să fie condamnat cu cei cari au sirigat la domnul nostru Isus Hristos şi au rostit vorbe urâte, sângele lui pe ei şi pe copiii lor şi să aibă parte cu Iuda trădătorul domnului în munca fără sfârşit amin, şi pentru mai mare întărire şi confirmare am poruncit credinciosului şi cinstitului boliarin panului Nechjfcr Belclbnan marele - 163 logofăt să scrie şi să lege pecetea noastră la această adevărată seri* soare a noastră. Scris m Iaşi, anul 7123 luna August 1 zile* Ştefan VV. Ionaşco logofătul al III-lea a scris. Pergament, original, Arhiva mitropoliei Cernăuţi fascie. 23. Tra* ducerea nemtască la Wickenhauser : Solka pag. 76—79 nrl. IX. Un extras în limba română la Dan D. : Mănăstirea Succvita pag. 131 nrl 29. Traducerea germană la Arhivele Statului Cernăuţi, Liber Fundafionum V 175—181. Citat la Isidor Onciul: Fondul religionar pag. 44. Despre familia Murgulet vezi doc. nostru din 1642 Dec. 3. 75. laşi, 1615, Ociomvrit 25. Ştefan Tomşa cumpărând salul Botoşani, ţinutul Sucevii, cu 700 ughi îl dărueşte mănăstirii Solea. j Tradus în româneşte depe o copie germană]. Noi Ştefan Tomşevid VV. din mila lui D-zeu Domn Ţării Moldovei. Cu ajutorul lui D-zcu şi la rugămintea sf. noastre mănăstiri anume Solea unde este hramul sf. apostoli Petru şi Pa vel a holărît domnia mea să miluiască aceasta a noastră sf. mănăstire cu sate c:umpărându~ie cu drepţii săi bani, şi dând de ştire domnia mea tutu* rora cari au de vânzare sate, să vie şi să ie vândă după dreaptă înţelegeie şi venind boieri dintr’o parte şi din alta anume Anastasia, fata Michej, nepoata Răcatoaiei, cu fiul ei Ieremie şi sora lui Marica, jupan easa du-sale Constantin Ca reu şi fraţii ei Andrei, Ştefan, Va-silie, Ipatie, Nicolai şi Constantin şi rudele lor Ionaşco şi fratele său Vasilie paharnic şi sora lor Anesia, jupăneasa lui Simeon diac, şi fraţii ei Dumitraşco, Ionaşco şi Gripina, copiii Nasfei, şi Ana şi Anastasia şi , fetele Drăguţii, loji nepoţii şi strănepoţii Răcăioaiei şi de nime siliţi nici asupriji ci de a lor bună voie au venit înaintea noastră şi înaintea întregului nostru sfat, a proistoşilor bisericii lui D-zeu şi sf. părinţi ai Moldovei: du-lui Anastasie arhU episcopul şi mitropolitul Sucevei, du-lui Âfanasie episcop de Roman şi du-lui Pa vel episcop de Rădăuţi, şi înaintea marilor noştri boieri Ionaşco Ghenghe mare logofăt şi Mârza mare vornic de ţara de jos şi Nicoară mare vornic de tara de sus şi Gligorie Ciolpan hatman — 164 — şi înaintea tuturor boierilor noştri, a mari şi a mici, şi cu ajutorul lui D^zeu ne-am învoit şi au vândut domniei noastre a lor dreaptă ocină după uricul de cumpărătură, ce*l aveau strămoşii lor delà Stefan Vodă bătrânul, un sat anume Botoşani, ţinutul Suceava pe apa părâului Soloneţul mic şi cu loc de moară pe pârâul amintit cu toate fănaţele şi poenile ce se cheamă Şcrba şi cu toate hotarele în bucovina şi cu câmp şi cu holme şi peste holme şi cu plaiuri şi peste plaiuri unde au fost vechile hotare ale Cajvanei şi cu Botoşani cu toate veniturile din tot locul pe unde au fost de veci, şi au vândut acel sat domniei noastre pentru 700 ughi şi a plătit de plin domnia mea cu bani gata dând în manile lor toţi acei 700 ughi înaintea întregului nostru sfat şi pentru mai mare credinţă am scris numele lor, precum am cumpărat domnia mea satul Botoşani delà ei. Iar domnia mea am dat sf. noastre mănăstiri Solea la rugămintea ei şi pentru pome* nirea domniei noastre şi iertarea păcatelor noastre şi a părinţilor noştri şi a doamnelor noastre, a copiilor noştri pe cari ne*a dăruit D-zeu, ca să fie sf. mănăstiri dreaptă ocină cu toate veniturile, neruşiit în veci. Şi cine va cuteza sa strice această dreaptă a noastră cumpărătură cu niscaiva drese, sau să împărţească acele trei sate, care se ţin una, pe care le-a cumpărat domnia mea cu drepfii săi bani şi le*am dat sf. noastre mănăstiri, unul ca acela să fie blastămat şi trecleat de domnul D^zeu, ziditorul cerului şi al pământului de maica precis ta, de cei doi apostoli mai de seama Petru şi Pavel, de cei 4 evanghe* lişti şi de toţi apostolii, şi de cei 318 sf. părinţi de Nichca, cari l-au blastămat pe Arie, şi să aibă parte cu blăstămajii de Jidovi, cari au strigat împotriva lui Isus Hristos, sângele lui peste noi şi peste copiii noştri şi să fie cu Iuda în veci, amin. Scris în Iaşi anul 7124, luna Octomvrie 25. Domnul singur a poruncit. Stefan Tomşevici VV. Din Ârhivele Statului Cernăuţi, Liber Fundafionutn V pag. 181 — 185, şi Ârhiva mitropoliei Cernăuţi nrl 33, unde se găseşie copia germană. Aceasta a fost publicată cu multe schimbări în text în Wickenhauser F. À.: Solka pag. 79—80. Satul Botoşani se cheamă astăzi Boiuşana. - 165 - Iaşi, 1616, Augusl 20. ?6. Ionaşcu Stroici dărueşte mănăstirii Dragomirna satele Drujeşti şi Tăistreni, ţinutul Hărlău, Bărsăneşti, ţinutul Dorohoi, şi satul Broscăuţi, ţinutul Cernăuţi. Of 8E0 43 HwildlilKO (rTpOHM CS'k^fTf/ICT[B]$A Ck CH4I sârme wt np^ uiT^jiţi fimcHon Mht()o;]s4N h wt np'b^ ii4H r'bHrA Ef/iHKiH aoroijsfT h wt 11^4 nan Koctî Et^ok ehr M4111 HMK H WT II4H F'kprHHd H WT llp'kw HHH4IH BOd'kpH It 4443H4H KOTOplH npHK4l6HH4HCA Rrk T0 H4CT KdKW 43 rk414-Tp’kAtţlf HfE£4H4dHI( H SCpTv^lf pO^HTf41H H4IIIH)( 11411 il8n84 CrpOHM Bfd 4WT0lJifT H KH'ferHHH flT0 HdCKd4HHH KA ([s'kjTdâ WEHT14 NdpHlţ44<8 4,pdrOdtHpHd H^fJK fCT XpdiH C'kUJfCTBId c[K,k]T4l’« a8\4 f)Kf H4 m[£c]t[h]mA BmhHHKH H df)[oc]T|o]4hl f}Ki T44 c[E'k]Tdd WEHT44H Ck3vţ4« WT HdUlH pO^HTtdH H CTv H4U1 lip’kwc[BA|t{ifHH4ro WTlţd KHp ÎÎH4CT4Clf KpH/UKOBHM dpXlfriHCKOlI H 41MTp0fl04HT cSMdBrKIH, TdKOJK^fpf H 43 NHKH41 HfnOHB'A^fH 4HH npHCtl40E4N H'k 34 4IOd ^OEpdd BOd’fc Brh3^f4’kx ri04tH40R4TH H WKp'klIHTH ncarkH H ScpT^lf pO^HTf4IH H411IK T44 cfB'fcjTdd ' aionacTHp [na] H4tak ^paroauipMd c-k k41uhx np4BHx r\,kl^HHHH h bh-KirrafH» rk «40 ,l,p8>Kfiţmi 8 bo4wct Xp’kaoc'k h crk «4« TrkH-CTp'fcHIH 8 R040CT Xp'k40R H «46 E'kprkHtlţlH 8 R04WCT ,1,0-pOrOlO H «40 EopHCK'kBlţlH 8 KW4WCT MipllkS^CKIH H Ck. £84 Boroscăufi > Boriscaufi sunt apariţii filologice. Forma originală este Broscăufi. Despre satele Dămidcni la Prut şi sălişfea Bărsăneşti mai jos de Carpiniş, fin. Dorohoi, ne dă informaţii doc. din 161f Mai 30, Iaşi al lui Radul Mihiica. Amândouă log. Stroici le dăruise mân. Dragomirna. Ştefan Tomşa le-a luat fiind supărat pe Vasile, fiul lui Siroici, care se aliase cu Polonii şi cu Constantin Movilă. Acuma rnitrop. Anastasie prezintă dania log. Siroici, stricată de vreme, iar d*l se îndură şi le restitui Dragomirnei. Pentru această binefacere mifrop. Anastasie dărui domnului 6 cai în preţ de 200 ughi. Ghenghe mare log. (Arh. Statului Ccrnăufi, între documentele aduse din Lvov), vezi şi întărirea pentru satele Drujeşti, Tăisfreni, Bărsăneşti ş! DimL· deani din 1641 Aprilie 22 în Uricarul XXIII pag. 144. Despre Drujeşti vezi pag. 20. n. 1617, Ianuarie lo. Aniimia, văduva lui Dimiirie Lenţa, cu copiii ei Marica, Anghelina, Magda şi Miron primesc îniărîtură domnească pentru satele Horo-şăufi, Boîanciuc, Doroşăufi, Costeşti, Iurcăufi şi Vasileu. |Tradus în româneşte depe o copie germana]. Noi Radul W. din mila lui D-zeu Domnii Ţării Moldovii. lata că au venit înaintea noastră şi înaintea tuturor boierilor noştri, a mari şi a mici, Aniimia, văduva lui Dimiirie Leafa, fost staroste, cu fiicele ei Marica, Anghelina, Magda şi cu fiul ei Miron, nepofii lui Andrei Lenfa9 şi s au jeluit arătând mărturia marilor boieri, a altor oameni buni şi megieşi împrejuraşi ca şi a slugilor domneşti, - 168 - că Tătarii le*au furat ispisoacclc domneşti pe care le-au fost primit strămoşii lor dela răpousaţii domni pentru moşiile lor de baştină şi de cumpărătura anume Horoşaufi care este sub pădure cu un heleşteu şi o moară şi pentru părţile de moşie ale lui Len(a din Boianciuc, Doroşăufi şi Cosieşîi, {inului Cernăuţilor, pentru care strămoşii lor au avut drese dela Ştefan Vodă că le^au ars bisericile şi casa din lurcăufi şi văzând noi jalobele şi mărturiile lor, am crezute pe An-iimia şi Uam întărit şi i^am dat ei, Antimiei, văduva lui Dimiiric Lenţa, "fost staroste, şi copiilor ei Marica, Anghelina, Miron şi Magda, nepoţii lui Andrei Lenta, acele sus amintite moşii şi ocine anume Ho~ roşăufi ceri sub pădure cu heleşteu şi cu moară, a treia parte de sat de Iurcăuft cu două heleştce, trei părţi din patru părfi de sat de Va* siteu lângă Nistru cu o 'moară la parau şi alte părţi de moşii la Roianciuc, Doroşăufi şi Costeşti, ca să le fie lor şi dela domnia noastră ocină şi moşie în veci neruşiif, şi nime sa nu se amestece împotriva ispisocului nostru domnesc* Domnul singur a poruncii. Let 15 Ianuarie 7125. Arhivele Stalului Cernăuţi, Liber Granicialium I p. 88, unde se găseşte copia germana. Traducerea românească a fost publicată în a noastră: Familia Onciul pag. 22—23. Din ştirile furnizate în acest document, bazându^ne în datele istorice adunate în a noastră familia Onciul pag. IX. se poate alcătui următoarea tabelă genealogică; Andrei Lenţa de Iurcăufi. Dimitrie Lenţa, fost staroste de Cernăuţi cb 3fA\AH .\\*afviKCK*L ©>k npniA* n\vK\ HdittH Iatac wt Kwahhhîu, ce epaT ir* IlErpatiiKo OTpKM'k m ce bhSk iro HcaK ©TpE>rk wt AsIsh (?) paA» wt Tprra mact 3a wtnhhS wt cm* Barau Tprraa mact, uacr Cfp’k^uj, h ck mamn wt BHiuuaa mact mt* kSîiha Ta mact wthhnS wt ua KaaSrtpH wt c[ra]taa aiohacthp wt XcAtop raiceoK npHT*A\ moair- NMK0 HA UI irSAMUS H g*C CEEOp WT iUtlMCTHp X*A\*p H MdpT$0IICHA npirA r[ocno]A[cr]R[a]Mi* aîk ispo^aai wv« ta mact aa wt[hh|ii$ Iaoaikh 3A ^OSp* CROHf KOAM H EHA HM r\[i[Mk ^A fiS^ÎT RE #|HK c[ka]- T[*]ro Iwah Hokih np-kA iT[cicn*|i\jcT|K|ajA\n uti* Iaoai ua . . . . KpAT cno|A|H]uk kia-ka, Ra|/k]T[*] 3pKi Ion. a·· Traducere. 1617, Iunie 14. Noi Radul VV, din mila lui Dumnezeu Domn Ţării Moldovii. Eală că au venit înaintea noastră Iloaie de Volcinef cu fratele lui Pătraşco Stârcea şi cu nepotul lui Isac Stârce de Pueaui (?) pentru a treia parte din a treia parte de Boian, partea dc mijloc, cu moară în partea de sus care parte au cumpărat dela călugării sfintei mănăstiri Homor, aşijdere a venit lugătoriul nostru egumenul cu tot soborul sfintei mănăstiri de Homor zicând înaintea domniei noastre, precum au vândut lui Iloaie această parte de moşie din bună voia lor. Şi li s*a pus zi de soroc ca să vie înaintea Domniei noastre la sfântul Ioan cel Nou, la care zi de soroc a venit Iloaie, însă fratele lui Pătraşco Stârcea şi nepotul lui Isac Stârcea n'au venit, ci au rămas din toate legile noastre. De aceea am dat Domnia mea ca sa fie Iloaie această parte ca dreaptă a sa ocină, din a treia parte a treia parte de sat de — 172 — Boian, cu moară şi cu tot venitul. Iar cine ar avea ceva împotrivă să vie cu scrisorile ce le are la Domnia noastră. Altfel să nu fie. însuşi Domnul a poruncit, Let. 7125, luni 14. Copie slavonă. Arhivele Statului Cernăuţi, pachetul Boian. Aici se găseşte şi o copie germană. 81. laşi, 1618, Mai 28, Pe un fănaţ al oraşului Cernăuţi, la stânga Prutului, au fost omorîţi doi Leşi. Oraşul se leapădă de fănaţ, iar Gavrilaş, fostul staroste, şi Constantin Cracalia diac plătesc această moarte de om şi obţin fanaţul. [Tradus în româneşte depe o copie germană]. Noi Radul VV. din mila lui Dumnezeu Domn Ţârii Moldovii. Am dat această scrisoare a Domniei mele slugilor noastre, lui Gavrilaş, fost staroste, şi lui Constantin Cracalia, diac de Rohozna, ţinutul Cernăuţilor, ca să fie volnici cu această scrisoare a Domniei mele sa stăpâneasca şi să ţie unele fănaţe dela Cernăuţeni, pe care fanate, care sânt dincolo de Prut, au fost omorîţi doi Leşi. Şi văzând locuitorii de Cernăuţi că le merge rău au făgăduit aceste fănaţe pentru moartea acelor Leşi zicând că acel hotar se ţine de Rohozna şi de Şerăufi. Şi mai sus amintiţii boeri au pierdut pentru moartea acelor Leşi trei oameni de Şerăuţi şi doi de Rohozna şi Leşii au prins pe un fiu al lui Cracalia, fost staroste, pe care fiu Uau răscumpărat dela moarte din Cameniţa plătind 300 taleri de argint pentru moartea acelor Leşi; iar slugile noastre mai sus amintite, Gavrilaş şi Constantin Cracalia diac, mai au o scrisoare dela Ieremie VV. că au făcut plată pentru acele fănaţe. Iar noi crezând acestei scrisori am poruncit sa stăpânească acele fănaţe cu toate veniturile lor. Iar dacă vor avea vre-o supărare dela orăşeni, atunci aceştia sa vie la Domnia noastră şi la Divan să dea banii mai sus amintiţi şi să-şi ia fănaţele. Şi nime să nu cuteze să se împotrivească, să le ia acele fănaţe sau săi stea împotriva acestei scrisori ă Domniei noastre. Domnul singur a poruncit. Iaşi, let 7126 Mai 28. Din Wickenhauser F, A.: Bochoiin pag. 70, unde este publi* cată CQpia germană; vezi doc. din 1627 Aprilie 8. - 173 - 82. laşi. 1620, Martie 20. Gaşpar Vodă, Domnul Moldovei, dărueşte mănăstirii Solea salul Crăiniceşti, care a fost domnesc, ascultător de ocolul Radeufilor. ■J- Hw T d ui n a p E01B04 g[o]>kik* 'm[hMî]ct,w i’[oeno]-A[<»]ph 3MMH /M©/1A0y\dd[dj 3d ^ORfOW HdlllS EOdH H’feKHiH HfllO-HS/Kr\fHd dHH lipHCH40RdHd Td lipOfXd4[d| fC/Hkl ||dN$ GDflkllt KC-4HKH ,\R0pHHK H KH'fcrHNIH 4«[h]4[oCTn] 1104 JKÎp'kRIIO J14K 8 «40 KdVdHHeijlll $ RHIUM’fcn MdCT 3d IJCTHd^ÎC’liT Td/Uţl, IdKO ^d ek,\ît ax 4«J h]/s[octh] wt .... HinopSujiHd d npH ora . . . npHKdioc'k ^duSa wt E» . . . . r*k h lÎHKOdţi E8y\HH- CiCIH II KkSdK&l WT ASltdEkl^ SI G3hMK>4 WT I d/H H Toljdn] WT >Kd,\0Rd H ÆldKH^ON WT KkdSkfUIHH SI OkiHdM'k WT KS^HNlţlH Il H III IX dUljrtSX 410,1,111 ^ÎBpiH ^d ck 3HdfT. AidH K£. [anul lipseşiej. Traducere. [Pda 1620] Mai 29. Âdică eu Ihnat, fiul Tifiianei, fiica lui Manciul din Lîahrineşti, mărturisesc pe mine însumi cu acest al meu zapis, precum de nime silit nici asuprit ci de a noastră bună voie am vândut milei sale dom* nului Oraş marele vornic de ţara de sus şi jupânesii milei sale Mărica o parte de ocină din Bahrineşiii o jireabie cu tot folosul din salul acela, din partea de sus, pentru 25 taleri, şi iarăşi (am venit) eu Mărica fiica lui Uiaş de acolo, nepoata lui Manciul, şi iarăşi am vândut din buna voia noastră de nime siliră nici asuprită şî am vândut panului Oraş mare dvornic şi jupânesii milei sale jumătate de jireabie tot în satul Bahrineşti, în pariea de sus pentru 50 taleri ca să fie milei lor delà noi [ocină şi moşie] neruşiit şi danie ... şi s’au întâmplat la aceasta Danul din Bo ... tea şi Nicoar'â Budimchi şi Cazacul din Lucaveţ şi - 1T6 - Onchil de acolo şi Go[ianJ din Jadova şi Machidon din Cămlreşfi şi Sămacea din Budintii şi alţi mulţi oameni buni, ca să se şlie. Maiu 29. Copie slavonă, Arh. Stat. Cernăuţi, pachelul Bahrineşti. S5. Bohozna, 1620, Iunie 22. Satul Rohozna se împărfeşfe în trei părfi între visternicul Iordachi Cantacuzino, vornicul Ion Prăjcscul şi între Cracalia cu familia Brâtizanul, f Rugină vornicul dăm ştire cu această scrisoare a noastră cum ne*u trimis Mărie Sa Vodă cu cinstită carte Mării sale sa mergem la sal Rohozna ce iaste în tănutul Cernăuţilor să alegem a treaia parte de sat de Rohozna Dumisale lui lordachie vis tern icul cel mare ce iaste Dumisale cumpărătură de Dumnelui răpăusaful Gavrilaş logofătul dela Isac de Cos tin eşti, deci noi am mărsu şi am strănsu omeni buni bătrâni megiiaşi de prcn pregiur şi slugi domneşti şi am ales aceasta a treia parte de sat de Rohozna den vatra satului şi den cănpu şi denfra apa şi den tot venitul său Dumisale lui lordachie visternicul cel mare a treia parte den vatra satului parte de mijloc, iar parte den sus sau venit dumisale lui Ion Prajescul vornicul cel marc, iar parte de gios sau venit lui Cracai ie şi Brănzeneştihr cu rudele lor, aşijdere toloaca den gios de sat despre Jucica sau înpărţit în trei parii, parte de mijloc este a Dumisale a visternicului; Iar despre ră* sării este a Dumisale a vornicului, iar despre apus iaste a lui Cra* calic cu Brănzăneşii, iar un ungu den gios de acia toloacă au rămas să hie a tustrele părţile, sa le hie dc cânepă, iar toloaca satului sau lăsaiu în protiva satului cineş în proiiva pârtii sale pana în hotarul Lenfeştilor şi a Ghinisovchei, iar hotarul cel mare sau înpăr(ef în trei părţi den Sobrancic pan în vatra satului, parte dc mijloc este a Dumisale a visternicului, iar parte den sus este a dumisale a vornicului, iar parte den gios iaste a lui Cracalie cu Brănzăneşii, iar o bucată de hotar ce iaste despre hotarul Şirău(ilor iar sau înpăr(it în trei părţi, parte de mijloc este a dumisale a visternicului, iar parte den sus este a dumisale a vornicului, iar parte den gios este a lui Cracalie cu Brănzâneşti, iar o poiana mică ce iaste după bahna Rohozni despre Ghinisovca este a tustrele părţi, aşijdere sau venit aumisale visternicului, a treia parte den haleşteul cel mare den sus de sat şi cu a treia - 177 - parte dc moară dentra acela hăleşleu şi dumisale vornicului iar sau venii a treia parte dentra acela hăleşleu cu a treia parte de moara şi lui Cracalie cu Brănzăneşti iar li sau venit a treia parfe dentra acela hăleşleu cu a treia parte de moară» aşijdere o moară ce iaste în sat le iaste în trei parii, o parte a dumisale a visiernicului, a doao parte a dumisale a vornicului, a treia parte a lui Cracalie cu Brarizăn^şii, iar pre parau! ce vine despre hotarul Şi rău fi lor şi a Budilicei şi a Jutichei au Dumnelor in trei locuri cate giumăfaic de vad de moară despre hotarul Rohoznei vinisă prea tustrele părţele căfi giumăiate de vad de moară, iar cele trei giumătăţi de vaduri de moara sănfu a Dumisale a visiernicului, în cela tărmure pre hotarul Şirăuţilor şi a Budilicei şe a Jucichei ce iaste cătră ţărmurile Rohoznei, iar hotarul Rohoznei este sfălpit cu stâlpi de piatră despre toate satele pren pre* giur şi tustrele părţile, iar despărţite cu pialrc pretutindere şi la adastă hotărâre său tămplat Pătraşco Ţăntă şi Isar Grama şi Ghiorghifă Danga şi Păt/rjaşcu Lasiiuca şi Vasilie şi Dumitru şi Paşina şi Ştefan cel bătrân şi Credari (?) şi Tre tel iac şi alţi mulţi oameni buni me* geiaşi de pren pregiur şi slugi domneşti, pentru mai mare credinfa nem pus iscăliturile şe pecefele şi degetele şi sa aibă Dumnelor aş face şe derese domneşti dc pre aciastu zapis al nostru ca să să ştie. U Rohozna, Let 7128 Iunie 22. Rugina dvornic. Pătraşco 'j antă (L. S.), Ghiorghi Danga (L. S.), Pătraşcu La* stiuca (L. S.), Vasilie (L. S.), Dumitru f> Treteliacf, Paşina f9 Ştefan Stare i\ Credar f. Original, din Arhiva Tribunalului din Cernăuţi la „Successia cum tutella” 131. 86. laşi, 1622. Mai 7. Isac, diacul de Cosiîneşii, vinde vornicului Gavrilaş Mateiaş a treia parte de Rohozna, finului Cernăuţilor. f Sea Dumitraşco vel logofăt i Gheanghea vel dvornic doineai zcmli i Grama vel stolnic i Constantin paharnic i Patraşco Başot[ăJ logofăt i Păşea visteamic i Ionasco Jora dvornic i Arsenie dvornic i Isac Stărcea pitar i Constantin Stărcea i Neral i Constantin Dră-găşescut i Todosie Udrea i Vasilie Murgulef i inih mnogo panovei 12 T. B.’îcin. Documente bucovineni', I, — 178 - sinih panschih mărturisim noi cu acest zapis al nostru cum au venit înaintea noastră Isac diiacul din Costineşti, feciorul Tudorei, nepotul lui Romanco, cum de nimene nevoit nici îndemnat ce de bună voia sa au vândut a treae parte de sat de Rohozna ce easte în finului Cernăuţilor cu vaduri de moară în doâ locuri câte giumătate, unul în sat, altul în lunca şi cu a treea parte de hăleştcul de sus, şau vândut giupănului Gavrilaş vornicul cel mare de tara de sus dirept o sută şi patru zeci de zloţi de argintu şau luat bani . . . pentru aceea ca săi hie dumisale ocină şi moşie cu tot venitul şi spre mai mare credinţă şi mărturie neam pus şi pecetile cătră acest zapis adevărat al nostru să şe ştie, şi Dumifraşcu Mihălovici am scris. U las, 7130 Mai 7. Dumitraşcu Ştefan vel logofăt. Gheanghea vel dvornic. lonaşco Jora dvor[nic]. Raşca visternic. Constantin Drăgăşescul. 3 semnături indescifrabile. Original, Din arhiva Tribunalului din Cernău}i, la „Successia cum tutella“ nrl 131. 87. Iaşi, 1622, Decemvrie 20. Un număr de boieri dela curte mărturisesc, că Vasilie şi Lupul, fiii Tofanei, şi ruda lor Lupul, fiul Samfirii, au vândut mănăstirii Solea satul lor Hrinceş-i, finutu! Suceava. •j* Oi SCO dthl rMNP'fe dOI\ H HMKOdpA Rf/I ^KOpHHK ^OdN'kH 3fainii H iHlIpOII EphHOKCKff )(dTdli»ll II j[,$d1liTpdliJK0 I|If/|SdH RM ^ROpNHK l'OpN'kll 3CdldH H FlWpriC R(A I10CT6/1HHK H flllOCTOd KdTdpyHSa Rfa 'iuujhhk h Amku wa cntTdp h AliiţkimdKm Rfd RHCTIldpNHK II IlVH RM KO/HHC 11 iidi'HdlE PoUlKd Rfd dpdldlll ti lÎHKOdţm BTwpm aor. h /l8n8a Tprrm aor., wjk aiu cK,k:rirf !,i’fa-cTRSHdi citai minimi iînramfai KaKO iipmi^ourk np’k^ Hdaiki Kdcimu h rlSu8a c[tm]noke To<|>aHjj h imfauuHK A8riUa c['Ki]uh Oaai^Hpii bhîSk (lipseşte) h np'kRiiSi: (lipseşte) no h\* ,\oi;poio Roaio miKimi Nfiion'i:"ri,fHit arm npiicHaoRdim ii npo^ddH uţ npdKow WTNHN8 II ,yfc^HHHS WT lipdRdrO SpHKd 1|T0 HrUda A^CT]RdCH r[ocJll|o]4[H]Hk H 8 HdC KMHKOK) R'fcpHOCT H ilOTBpkJK^fHIf. i dlkl BkCH MpH/IOJKHrtH iCiHH HiUJ IlEHdT Kk Cf/H8 HCTHHHOiHg dlICTS HdlHEdlS. TIhc 8 Mcox, K/vkT 3pdd ,x*k k. ridHr'k dor (pecete). EdpllOKCKIH XK ±Mi\\ H IlOTKpkJKAdi A\ itt[o]AfKHHKWAV NdliiHAţ KdASripWA\ WT c[KA]T4a A\OH4CTKp GwdKd HJf npdKJH WTHHHM 4T0 A^a TwMJirk fiOEBCA H WT HCIlpHBHAIH 34 UC>TKpk/KA*HIE wt cdA\or[o] r[tcn*]AfrB[4]MK kk npkBOE r[oc]n[*]A[c]TK* h wt Ha*-âa»APk Hai ram E*eb*ah cea* na mut E a a u, n wt b[*]awct G$i|dB'k H Ck MAHti Bk CSMABCtIîH H Ck BkCktUK \'WTdpdA\H rr* H S TC*A\ TH/K fi'ăUW H IlOTKpklKAdtM CÎtiAjT’kH ANOIUCTHp CWAlţls MiTHpH CtAWBt Ud HAVk p k I* k H t l|l l H II K p k 11 H M î l|l I H K Edll-UHKkSLţlH H II k p A H III d IU H H Ck BkrkA\H A*](wA‘lA*H U>KÎ Ud HHf, UTO TIH CEAWBI JlkC’fe K’bX’* r[*CllO]A[apc]KH H HA3H K4d\'A\C/k WT *K*A EdA^iyi H *hh mt* wt Bk fi* Tp’bB^ r[cKATBpkîKAdfA\ *AH* CfAO.JId HAVb H) B d Η M|l I H WT BOdlVCT A*P * .V*■*CKOA\$ Ck CTdBWBf H Ck Λ\ΛΗΗ KOTOplH CMO ΒΗΛ np-k^KA« npHcASumi Kk wkoa# a*P*Xwi*ck*a'S ît*w κκλ wcTpksaa ιντ τaA\ HcdK FaaHKa \έτλ\αη [rupt] [κ]3Ϊλ eha fro cfB'k a iiotwm Η3Γ$ΚΗΛ fro Bk X'HTA’buCTKO fl’Ad Up IHA* Ck Λ\64ΕΛ\ H Ck AUlWîKkCTRÔ ίΙΊφνΚ HJA cm 3ΕΛΙΑΑ K Hd ©ΤίφΑΝΑ ROfKOAH Η $ TOAV THîK I14K AdfiU Η ΠΟΤΚρκίΚΑ^Λ' γ[κα]τ4η A\WHdCTHpH Gwdll/fc *An* «4* Ha hav!* Λ\ί Η I S rowro k[o]awct 4to toi ceao ripiiJKA* eha HcdK BaaHKd χττΜΑΗ h npii/rkntiA eha fro Kk ivkoaS κκκκυΐίΗννΛΐ a iiotwm Η3Γ$ΕΗΛ fro Bk yiiTA^HCTBO ll’A* Bk3dBH3aaC’k Ck KoCTdHTHH Κοεβοτ\ na GTfÿâUid Koekoa h ha CKHUTpS ηηγγηβαγ[ο] ιψ]ρΐ h 8 t[o]m THÎK AaÉA' H UOTBpkJKAdfAV ο[βα]τΊϊΚ AUVHdCTKp Gwdivb AKd CfAWBE Hd IIAVk /lwBNdd H K k Λ H H f φ I H 4 TO 8 r[o]aWCT CÖ4dKCKOI 4T0 TUI CEAlVKf B^ffif llpIvîKA* EdCHAIf GTpOHM Η Η3Γ8ΕΗΛ H% Bk XllTA’bHCTBO fl’Ad nprHA* CK A\E4fA\ H Ck WrNfM HdA cita SfiVak Ck tttHUT AMJWÎKCTRO Α4ί£Η'Κ li Kk3dKlVR H Hd OTfÿdHd Rof ROAH H 8 Τ0Λ\ TH/K MdK Aai*" *AHC" ΗΛ'^ G T W p f ψ I H 4T0 « b[o]awct jfhpdWK 4T0 Tot ciao np^A* ΚΚ,Λ γ[οο]π[ο]α[α]ρ[ο]κο h $ TWA\ TH^K lldK ài\ii\\ H nOTttpkHk ceaa Hd twanjki noTCH’k, H $ TOM THÎK AdiM H llOTBpkîKAAEM cffi^jT^H A\OHdCTHp Gwdlţ-k IA»* CfAO Hd HAVb iloACdtHIH « b[o]aWCT φΚΛΜΙΙΟ Ck BkCfA\ A*~ yOAWA\ 4T0 TOf CfdO B Kid npdR r[ocjn[o]A[dpC]KO H χνΐ'ΑΜΛ WT pAvKkl Bk p^UH H S TVViW THÎK AdXWA' M nOTBpkAHJfWiU cfKikjT’feH AIWHdCTHp Gumi^ fAH0 CîiX* Hd HiW-b S c τ ua S b[o]awct wpxRpT8Hd KCLWHCd, H R. KkC’fcjf EWQp NdlDHjf i\\WAAd&CKH£ RfAHKHJf H AţdAHJf* d 110 Hd|J|EA\Ş KHRtT'fe KTO KkAiT r[oCllo]A[d]p^ WT A'bTIK NdUIHJf HAH WT Hdintro pw^d HAH ndKbl KOrO K[o]rk HSKipET r[C?nlo]A[d|pfA\ [rupt]------------ 3IAIAH MWAAdKCT-kH TWT EH HA* NEilOpSlIIHA HdWfrt AddHld H "0-TRpkJKA^HId HHA dEH. HA\ Add H [^KpknHAj d KTO C'k nOKSCHT H ApkSHIT pd30pHTH HdlHl H nOTRpkHH A\[o]AHKNHK HiUU tr$A\EH$ H KkCluU Ck- Kop wt cfK'bjTtU A\0HacTHp pctOAid* cjVkjTH Han, dămu-vă ştire ca a|i trimis pre ceşti calugăraşi şi cu carte de Ia voi de la sabor de vă jeluiţi pentru rândul celui Ioc de ocină domnească ce v--am dat domnia mea a col ea şi a neşte posluşnici, ce vani dat a col ea pre acel loc să vă hie vecini şi posluşnici cum întră Şcheaii pre hotarul vostru şi învăluescu pre acei posluşnici, volnic iaste domnul cu locul dom-'* nescu să facă cu dânsul ce va vrea şi să~l da cui va vrea, direplu acea dea ca veţi vedea cartea domnii mealc, iar voi să socotiţi hotarul acelui loc pre cine veţi prinde în hotarul acelui loc ce v--am dat dom**’ niia mea să-l batejfi] cu trei sute de toiage pan să vor zdrobi, iar de nu ve([i] face aşea cum iaste învăţătura domnii mcale vom trimite de vor face voao aceaea certare, nimica să nu vă teame|[i], de aceia oameni ce-i veţ[i[ prinde pre acela loc, iar de va hi carea cumva doniniia mea vom da samă de aceea oameni şi cu domniia mea [î]ş vor întreba, aşîjdere acei oameni ce v*am dat domniia mea posluşnici să-i certaf[i] să posluşească şi să lucrează mănăstirei la ce va hi lucrul şi posluşeniia, insa şi voi să socotiţi când vor veni Ia magherniţă cu bucate şi cu băutură că aceea vă sin fu voao vecini şi pos-luşnici, aceasta vă scriem, inac ne ucinife, inac ne budet. Sam gospod veleal U las, 7131 Iul[ie] 11, Pătraşco. Original, hârtie, pecete mare rotundă, roşie. Arhiva mitropoliei Cernăuţi, vezi doc. 1619 Martie 1. 91. Iaşi, 1624, Martie 1T. Radul Vodă, Domnul Moldovei, dărueşte lui Duca, fost uşier, satul Teseuţii, din ocolul Sucevii. f Io Radul Voevoda bojiiu milostiu gospodar zemli moldavscoi. Adecă domniia mea m‘am milostivit şi am dat şi am miluit pre - 189 - sluga noastră credincioasă Duca, cc au fosl uşcar mare, cu un sal anume Teşeufii, ce iasie direpiu domnescu şi au fost ascultăndu de ocolul largului Suceavei, pentru slujbă direaptă cu credinţă ce au slujit noao şi ţărăi. Deci ca să-i hie lui dare şi miluire cu tot venitul şi lui şi feciorilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor lui şi înprăştiia}ilor lui şi a toată sementiia lui, cine i să va aleage mai aproape, neclătit nici dănăoară în vcaci. Şi aşijderi pre urmă noastră cine va dărui Dum-nezău întru a noastră ţară a Moldovei, din feciorii noştri sau din sămentiia noastră sau hie cine va aleage Dumnezău să hie Domnu, tot ca să aibă lui a-i da şi a-i întări pre acela sat ce scriem mai sus anume Teşeufii. Iar cine sa va ispiti să râsipasca a noastră dare şi miluire, ca sa hie irecleat şi procleaf de Ia Domnul Dumnăzău ce au făcut ceriul şi pământul şi dela preacurata a lui Maică şi de la io\i svinţii şi de la doisprăzece apostoli şi de la trei suie şi oplusprăzeace svinti părinfi ce simiu în Nechei şi de la patru evangheleşii şi ca să aibă parte cu Iuda şi cu procleatul Aria întru muncile veacilor ncsvărşite, amin. Sam gospodin veleaL U las, vă lcafo 7132 Marte 17. Io Radul Voevoda f Pătraşco. Din Ioan Bianu: Documente româneşti partea I, tom, I fasc. 1—2 pag. 91 nrh 101. 92. Suceava, 1625, Ianuarie 21. Prodan diacul, feciorul lui Ionaşco Lenfovici, vinde lui Condrea vameşul jumătate de moşie de Vasileu, finului Cernăuţi, pentru 100 taleri băfufi. Ţ Ho Pd^Sil KoîKOA e[o]>KUO A\[u]a[o]CT|R> r[c»c]li[c>y\A]pk 3ÎAUH A\*At\AKCK*\\, npinT\f n oii A kaaui ;h up'k,\ ii] d Jiikha\m EOjvfcpu caSra hjiij lipOA^N AirdK C[«]Hk IWHAIUKO KIlSK lIlbpHKH cicvpu flflilţlt HtKHAl lipHCHAOKAN HK 34 ÎIT[o] &0AI0 H npc*A44 ckoa lipdxaa wtk[h]hj h a^Ai|[1|]1u hh* »*40khma wt cîao Eacha*$ irro na HncTpS ne Avkrro ha awhn ha iiOToiţ’k faAKkS h cl Avkc['fo] sa a\oc[t] im iincTpS Taa npofviA h|aJiii6a\S: fcfcpHOMS BOa’bpHHS KoHAP’b a\hthhk kîa p^v* *A|M CTC* TAAfp eh- THTf, AAÎ nOAOKHHA WT TAA KHIHÎIIHCAKIM ISOAOKHUA CIAO PiACMAiŞ KHAO - 190 ~ *μ$ npdEA'* hsmihS cl fmîauhhh,h *γο κη^γηη4$ ιΙντεμιμ Αινι;ολ* hck ckne t\ Alupou, a ta ιιρηεηλι# mto ηλ\λλ sa λ^Α«1 hJh8 a 1VH plK$M d>K Η3ΓΗΕ HJIJAH ÎAAVA ΟοΛΤΛΜ Cb TdTdpH $ A’bcKOÎ 2ΙΜΛΪ< ΠρΠ r\HH . . . . KofEOA & HdpfAiN» ΜΤΟ ΗΛΜΛ ΗΛ H3AVbNH0 IVH ΑΛΛ 8 p$KH KOA'kpHHS n|jjni6A\8 ΚΗΐΗΠΗΜΝΗΟΛ^ί KOH^p-fc ΚίΛ Λ1ΗΤΝΙ1Κ TdîK KbCT4jlC*k KONAP'k Λ\ΗΤΜΗΚ » 3ΛΠΛΛΤΗΛ THJf KHUJMH~ canin ii[H]N|;kj3H ecr hchaeho îih ρ$κκ ΠμοΑ·**1 A,MK P τλλ. ehth ΑΛΙ pa^i ΤΟΛ KHUJpÎMÎHHd Η3Λ\ίΜΜ|ί A lipOA*11 γ\ΑΛ ΙΙΛίΛΗΝΗΚ CKOH KH’krHH tlCHtţOdÎ I^Hd *MCT 3Λ WTlUfHS TpiTdd MACT WT ΙΙΟΛΟΚΗΗΛ CIAO lopKOSlţH, Eb TOAt γ[00ΠΟ]α[<ΪΤ]κ[ο]λ\Η filKO 8&ΙΙΑ^Χ*Α' 3d A*KP* E ΟΛΙΙ OH TOKAMtt U ΠΟΛΝΟΙΟ ΠΛ4Τ*, A ΛΜΙ TJKOîKAΚ Hd E*kKrl, MH'I A* H* $Λ\Ηί1ΐΛί'τΗί. îlHc[dNj $ (rS^dR-k, [κ_|λ[4γγο 3p.ir J^M^apjdj ka. r!o|cu[oA»i]Hb EfA'kd. A$*UJTpS QΤίφΛΗ ΚίΛ. ΛΟΓΟφίΤ. ^OEpflICKH. Traducere, Suceava, 1625, Ianuarie 21. Surd de pre un ispisoc dela Radul Vodă pe pol sat de Vasileu. din anul 7133 Ghenar 21. Noi Radul Voevod cu mila lui Dumnezeu Domnu pământului Moldovei. Adecă au vini! înainte noastră şi înainte boiarilor noştri sluga noastră Prodan diiacul, ficiorul lui lonaşco Lenţovici, nepotut Mă-ricai, de nime silit nici asuprii ce de a lui bună voie şi au vândut a sa driapfă ocina şi moşie şi schimbafură giumatate de sat de Vasileu ce easte pe Nistru şi cu loc de moră pe părăul Galcău şi cu loc de pod în Nistru» aceaea au vândut credinciosului nostru boiar Condrii vameşului celui mare, drept o sută de taleri bătuji, iar acea giumatate mai sus scrisa giumătate de sat de Vasileu, iau fost lui driaptă schim-bătură cu rudenie lui, jupăniasa Antimiea Lenfoae, iar drease ce au avut de moşie el au zis că liau prăpădii cănd au mărsu Galga Soltan cu Tătarii în pământul leşescu în zilele lui Gaşpar Vodă, iar dresul ce au avut de schimbătură el nau dat în manile boiariului nostru ce easte mai sus scris, Condrii vameşului celui mare, şi sculându^să Condre vameşul au plătit aceşti mai sus scrişi bani ίο|ΐ deplin în - 191 - manile lui Prodan di ia cui o sută de taler i băiuti, iar pentru acea mai sus zisa schimbătură Prodan au dai rudenii sale jupăneasii Len-toae o parte de ocină a triea parte din giuinăfate de sat de Iurcăufi, pentru aceaea Domniea mea dacă am văzut de bună voe toemală şi de plină plată şi noi aşijderea de la noi am dat şi am întărit boiari-nului nostru mai sus scris Condrii vameşul pre acea mai sus zisă giumăiaie de sat de Vasileu, cum ca să fie lui şi dela noi driapiă ocină şi cumpărătură cu tot vi ni tul nechitit nici odinioară în vcaci şi altul ca şa nu să amesiice. Demnul au poroncit. Scris în Suceava, let 7133 Ghenar 21. Tălcuit de Joasaf Luca ieromonah. Copie slavonă, la Tribunalul din Cernăuţi, pachetul cu docu* mente vechi. Aici se află şi traducerea românească pe care o reproducem aici. SatulVasileu sa întărit la 1586 Mai 14 de căiră Petru Vodă, Măgdalinei, ginerelui ci Nicolae aprod, fiului ei Avram diac, şi Solomiei (lorga N.: Studii şi doc. VII pag. 209 No. 4). Trei pătrimi de Vasileu se întăresc la 1617 Ian. 15 Anfimiei Lenja, şi copiilor ei Mărica, Anghelina, Miron şi Magda (A noastră: Familia Onciul pag. 22—23). 93. Pcla 1625. Mintă, fata lui Măfiaş, vîndc lui Gavrilaş, staroste de Cernăuţi, partea surorii sale Magda din salul Tuiinef- ţinutul Cernăuţi. f Adecă eu Mania, fata iui Mafiias, marrorisesc cu însum pic mane cu cesiă scrisoare me [că] de nămene mânată năce nevoită [ce] de bună voea mc am vândut parte scrore me Magdei den sat den Uginef den tot salul ce se va alege ci parte ei den sat şi den hă-leşteu şi den mor[ă] şi am vândut giu panului (iavrilaş, staroste de Cernăuţi, derept cinci zeci de taleri ... şi pre mal mare marioriia eu mă am pus mană, de esta se se .ştie. Semnătura indescifrabilă. Arhivele Statului Cernăuţi, pachetul Iujinet, — 192 - 94. 1625, Februarie 12. Are loc o înţelegere: Mânăsiirea Suceviţa dă mânăstirei Solea satul Hrinceşti şi seliştele Ciaplinţii şi Iazlovăţ şi primeşte satele Iubăneşti şi Cărstineşti. f Smearenie ermonah Aftanasie egumen şi cu tot săborul sf[i]nfei m[â]n[ă]ştir[i] Sucevife dăm ştir[e] cu acest zapis al nostru cum noi de bună voia noastră am făcut schimbăturfă] cu părintele ep[is]c[o]put Evloghie de Rădăuţi şi cu sf[â]nta m[â]n[ă]stir[e] Solea de am dat Hrinceştii şi seliştea Ciaplinţilor şi a Iazlovătului şi ne-au dat Iubă-neştii şi Cărstineştii ca să fie schimbătură în veaci, căci acelfe] sat[el Hrinceştii şi Iazlovăful şi Ciaplinţii au fost cumpărătură dereaptă a vlădicăi lui Gheorghie, printracea nime dintru călugări[i] noştri *să n’aibă a [se] mai mesteca sau a 'ntorce aceasta tocmală şi schimbătură^ în veaci de veaci amin. Vl[ea]to 7133, Feb. 12. f Ermonah Aftanasie egumen i ves săbor ot s[ve]taa monastir Sucea viţcoi. Original, hârtie, pecetea mănăstirii Suceviţa : j cta ihmat wt AtotidCTHp GSMiKHU,a. Arhiva mitropoliei Cernăuţi, fasc. 26. Numele Cărstineşti este scris pe un loc ras. O copie germană în Arhivele Stalului Cernăuţi, Liber Fundalionum V, pag. 190. A fost publicată în Wickenhauser F. A.: Solka, pag. 91 —92. Ciaplinţii, astăzi dispărut, a fost un sat în apropierea Hrinceştilor şi nu este de confundat cu Ciaplinţii, care fusese cătun al Coţmanului, ţinutul Cernăuţi. 95. Harlău, 1625 luni 26, Radul, Domnul Moldovei, întăreşte lui Ionaşco Moga şi lui Păcurar, nepoţii lui Popşea, părţile lor din Ilişeşti, ţinutul Suceava. f Io Radul Voevod bojiiu mlstiiu gfospodar] zemli moldavscoi. Datam cartea domniei meale slugilor noastre lui Ionaşco Moga şi lui Păcurar, nepoţii Popşei den Ilişeşle, spre ace ei cu cartea domniei mele ca să fie tari şi puternici a ţănea şi a apăra dereapta ocena lor den sat den Ileşeşle a patra parte, partea den mijloc, ca să aibă ei a ţinea pre unde au fănut şi moşu său Popşea şi iunchiul lor Nechita Popşescul cum le scrie şi’n uree de ’npărţală ce leau împărţet or Mălaiu şi cu Vicol, pentraceaea şi ei ca săş ţie toată partea lor - 193 - ce le se [cuvine] den ţarină, den făneaţă, den poene, iar cui va păre cu strâmbul el să vie săş înireabe, prentraceaea nemerele să nu cuteze a ţănea sau a opri prespre (!) cartea dumn[i]ci 4nele. U Hralău, let TI33 luni 26. C;î[os]p[o]d[i]n veleal. Co/bcea. Original, hârtie, două peceţi rotunde stricate, Arhivele Statului Cernăuţi, Pachetul Ilişeşti. La 1636 Septemvrie 8 Ion, ginerele Popşoaoi, pâreşte peToader de Ilişeşti pentru o jirebie. Domnul hotăreşte, ca Toader să-i întoarcă lui Ion banii luaţi şi să-şi ţie jirebia (Uricarul XIV, 165—6). 96. Cernăuţi, 1625 Septemvrie 21. Glîgorcca, fiul lui Matiaş de Sinăufi, ncpoiul lui Rohozna diac, vinde starostelui Gavriiaş a şasea parte de Jujinef, finului Cernăuţi. r (îto i'i Fdiirop'id c[h]hii iliaTiîdiu wt GnutSu,« hiuSt ÎV(Ooüil r5,idK didpTSpliCHdt Ch CHdS dMCTOd! IfdLUHAl KdKO iCMH SlpO,\di! IJJCCTdd 4dCT 3d WTIIHHd WT CidO Io>KHH(lţ 4T0 Ci H3-RCi’.tT MdCT mcia, lldtlÜ FdEpHddUJ CTdpOCT'fc 3d Tptl ^ÎCiT Td-d£p E.'ITHJJ HKKMd’ HSnpHCÜdORdll dHH HHKlidl HéÎIOHSjK^éH . . . CK AlOiO ,\OKpdd KOd'li H THÎK fCdlH T^ddH HCI1HC0K Ch /HOId CtC-Tpd ÀimsTd ipo éc/uh amaaii wt iide^duf\pd KoiRo.i.d h npH Tdd TOK-Hddd ratau autor o a'S,ys r\oKpn\" JUvimiu:;» chiir Tr8t8/I ii ii/vfc .... h iat'brHuîi <>pMdr\£ti h Al tipii &,\piMin ti Iw-ttaiUKO . ... ii livttdUJKo . . . . că Etc uphi’dp. M/rk ^irdK micda h ,\a‘l£ minime Kepn h Kp'knccTH ripuaoaiH/ut fcaui Hdutu ru-•idTii tîii ceaiS ncTititoaiS naujHdiS samicS. Hlicjanj S 4tp[H0lf’IJr] Rdi'fcTO 3par\ (rflî. Kd. Traducere. Cernăuţi, 1625 Septemvrie 2î. Iată eu Gligorcea, fiul lui Matiiaş de Sinăufi, nepotul lui Rohozna diac, mărturisim cu această scrisoare a noastră, precum am vândut a şasea parte de ocină din satul Jujinet, câtă parte se va alege a mea, panului Gavriiaş staroste pentru 30 taleri bătuţi, de nime silit nici asuprit, ci de a mea bună voie şi aşijdere i-am dat ispisocul delà sora mea Mintă pe care îl aveam delà Alexandru VV* şi la această tocmală au fost de faţă mulţi oameni buni, lonaşco fiul T. Bolan, Documcnic bucovineuc, I. 13 - 194 ~ lui Tăutul şi Ilea . . . . şi jupăneasa lui Bărladen (Bărlădean ?) şi Mihai Udrenii şilonaşco .... şi Ionaşco .... cu toţi părgarii. Ilea diac a scris şi pentru mai bună credinţă şi întărire am pus pecetea noastră pe acest al nostru cinstit zapis. Scris în Cer[nău(i], anul 7134, Septemvrie 21. Copie slavonă, Arhivele Statului Cernăuţi, pachetul Jujinef. Vezi doc. din 1625 nrl. 93, 97. Iaşi, 1626, Martie 30. Miron Barnovschi, Domnul Moldovei, întăreşle lui Isac Stârcea satul Onutul de Sus, jumătatea de jos. f Io Miron Bărnovschie Moghila VV, din mila lui D-zeu Domn Ţării Moldovii, domnia mea a dat şi a întărit slugii noastre Isac Stârcea diac dreapta lui ocină şi cumpărătură, satul Onutul de Sus, dar jumătatea de jos, cu moară şi cu tot venitul, care este la ţinutul Cernăuţilor, dintr’un ispisoc de cumpărătură pe care îl are el dela Gaşpar*Voivod, că el şi-a cumpărat acea jumătate de sat*Onut dela Ionaşco Stroici, fiul lui Stroici logofătul, pentru 140 de taleri de argint şi din dires de cumpărătură pe care l-a avut tatăl său Stroici logofăt dela Ieremia Moghilă Voevod. Deaceea să-i fie şi dela Domnia mea dreaptă danie şi cumpărătură şi întărire pentru acea mai sus scrisă jumătate de sat Onut, cu moară şi cu tot venitul, nemişcat în veci. Iar alţii să nu se amestece. însuşi Domnul a poruncit. în Iaşi, 7134, Martie 30. Dumitraşco Ştefan, mare logofăt. Toma. Din Karadja C*tin şi Marcela: Documentele moşiilor cantacu-zineşti din Bucovina, pag. 22, unde se găseşte textul slavon şi traducerea românească. La Onutul de Jos, sau la partea de sus a Cnutului de Sus, se referă documentul din a. 1632 Martie 1, Iaşi, în care copiii lui Simion Hărea şi Ana Joroae, împărţesc averea părintească: Ionaşco şi Gheorghe Jora primesc câte a patra parte de Unot, ţinutul Cernăuţi (I. Bianu : Documente româneşti, pag. 198—199, nr. 214). La 1636 Ianuarie 15 Isac Stârcea pierde partea sa de Onutul de Sus, fiind silit a o ceda boierului Gavrilaş Mateiaş pentru un furt ce l-a comis (Karadja: O. c., pap. 29—30). Pe partea lui G. Mateiaş Lupul Stroescul îşi face sat nou cu numele Şimuşin, în partea care - 195 - pe vremuri se chemase „Parăinchi“. Lupul zice, că bucata aceasta d£ pământ se (ine de satul său Toporucivca. Se constată dreptatea lui G. Mateiaş şi casele dela Şimuşin se dărâmă (1645 29/XI, Karadja: O. c., pag. 42—43). Jumătatea de Onut a lui Gavrilaş Mateiaş se întăreşte la 1654 22/V vist Iordachi Cantacuzino, ginerele lui G. Mateiaş (Arhiva genealogică II, pag. 45). La fel 1660 Iulie 25 (Karadja: O. c., pag. 4Z) şi 1668 (Ghibănescu G.: Surete şi izvoade XII, pag. 20). 98. Suceava, 1626 Iulie 3. Membrii familiei Mihălescul se împart cu părţile lor de moşie din Buhuceşti, Botoşinţe şi Oglinzi. f Adică noi ficiorii Mih[ă]lescului şi cu surorile Mih[ă]lescului cu Tudosca şi cu Nasiasăea şi Odochiea şi Parasca noi di bună voi noastră neam tocmit şi neam împărţit aii noastri drepţi ocini şi moşii şi ni sau vinit pe un fraţi câţi giumătate di sat, vinitusau Mih[ă]lescului Stratului săn Ionaşco Mih[ă]lescu şi lui mătuşi sa Tudosca sat întreg Buhuceşti di la ţinutul Neamţului şi sau vinit Nasîasăi şi lui Bilei giumătate di sat di Botăşi[n]ţi pi Horaiţ şi în vatră şi în cămpu şi sau vinit lui Vasili Mih[ă]lescu giumătate di sat în Oglinzi şi earăş sau tocmit Odochiea şi cu sora sa Parasca pe giumătate di sat ui Botăşiniţ[a] şi pe giumătate di sat di Oglinzi ce ii sau vinit di nainte uncheşului Gligori şi a ficiorului său Nicolai şi Gligori săn mezăn şi Lupului săn căp[itan], şi eu Costantin giupănul Parascai încă am fost la tocmala noastră şi Roman Sivarsăş (?) şi Ionaşco, uncheşul Tudoschii, şi pentru mai mari credinţă neam pus peceţile şi neam iscălit şi această tocmal[ă] au fost în Botăşiniţ[a] la casa lui Lazar Cizmariul, să să ştii. Pis u Suceavă. Let 7134 Iuli 3. Eu Grigori Ghenghe pisai. Eu Ârlemi iscal. Du mitra şco săn Tudosca. Lupu săn Dumitraşco căp.[iian]. Ursul Gdngcş (?) iscal. Original. Arhivele Statului Cernăuţi, Pachetul Botoşăniţa. - 196 ~ 99. Iaşi, 162r, Martie 23. Miron Barnovschi, Domnul Moldovii, face schimb de moşii, dând marelui vornic Lupul satul Ruşi, finului Suceava, şi 300 galbeni ungureşti, şi primind satele Chindivani şi Solomoneşii pe care le dărueşte mănăstirii Hangu. [Tradus în româneşte depe o copie germana]. Noi Miron Barnovschi Movilă VVf din mila lui D-zeu Domn Ţării Moldovii. Precum ne*am învoit cu cinstitul şi credinciosul boier du-lui Lupul mare vornic, dând schimb pentru schimb, dând domnia mea boierului amintit mai sus salul Puşi, ocolul Sucevii, şi 300 ughi, iar boierul ne*a dai ale sale drepte ocini şi moşii anume Chindivani sub munte şi Solomoneşii, ocolul Neamţ, care amândouă satele anume Chindivani şi Solomoneşii domnia mea le-am dat mănăstirii Hangu făcută de noi şi închinată intrării în biserică a maicii domnului, şi sa-i fie salul zis mai sus Ruşi, ocolul Suceava, dela domnia noastră dreaplă ocină şi moşie in veci cu toate veniturile şi nime să nu se amestece împotriva acestei scrisori a domniei mele. Domnul însuşi a poruncit. Iaşi, 23 Martie H35, Arhivele Statului Cernăuţi, pachetul Ruşi şi Liber (iranicialium VII pag. 224—2.25, unde se gaseşie copia germană. Despre salul Ruşi vezi doc. din 1665 Iunie 29. ICO. laşi, 1627 Aprilie 8. Miron Barnovschi, Domnul Moldovii, întăreşte lui 'Gavrilaş şi lui Dimitrie Cracalia nişte fânaje lângă satul Jucica şi lui Gavrilaş singur satul Denisiuca. [Tradus în româneşte depe o copie germană]. Noi Miron Barnovschi Moghila VV. din mila lui Dumnezeu Domn Ţării Moldovii. Precum au slujit cu credinţa' Domniei noastre sluga noastră credincioasă boiarinul Gavrilaş, pârcălab de Ilotin, şi sluga noastră Dimitrie Cracalia, şi văzând a lor dreaptă şi credincioasă slujbă cafră noi şi fara noastră, i*am miluit cu deosebita noastră milă şi le*am dat şi întărit în tara noastră moldovenească câteva fanate care au fost sub ascultarea oraşului Cernăuţi. Acolo pe acele fanate au fosi omor!}i doi Leşi şi văzând oraşul Cernăuţi că ie merge rău din pricina Leşilor, au tăgăduit acele fânaje zicând că nu sunt dc hotarul oraşului Cernăuţi. Pentru aceşti Leşi omoriti au pierdut ei trei oameni de Şerăufi şi doi de Rohoznaf iar Leşii au prins pe un frate al lui Dimitrie Cracalia, pe fiul lui Cracalia cel Bătrân, fost staroste, şi l-au răscumpărat din manile lor şi le*au dat 300 taleri de argint. Acestea toate au dat pentru acei Leşi omorî}i* Şi iarăşi dăm şi boliarinului nostru lui Gavrilaş pârcălab un sat mic anume Denisiuca cu heleştee şi cu toate veniturile depe fâ-najele de Jucicaf căci acest sat mic a fost sub ascultarea oraşulu Cernăufi. Aşa dară să fie aceste fânaje boliarinului nostru Gavrilaş pârcălab şi Dimitrie Cracalia, ear satul mic Denisiuca lui Gavrilaş pârcălab, dreaptă ocină, lor şi copiilor lor neruşiif în veci. Şi cine va cuteza să strice această a noastră danie şi miluire, unul ca acela să fie blăstămat şi afurisit de domnul Du-zeu, făcătorul ceriului şi al pa* mântului şi dc iofi sfin}ii. Şi nime să nu se amestece. Domnul singur a poruncit. Scris în Iaşi, lei TI35 Aprilie 8. Din Wickenhauser: Bochoîin pag. 71. întăririle acestui document din anii 1630—1635, Ibidem pag. 71—81. Despre fanat ul de lângă Cernăuţi vezi doc. din 1618, Mai 28. 101. Iaşi, 162Γ Decemvrie 9. Miron Barnovschi dărueşte bisericii Adormirii Maicii Domnului din Iaşi satul Toporăuţi, ţinutul Cernăuţi, scutind satul de toate dările faţa de stat. (Se fac reflecţii religioase şi se invocă spriiinul boierilor şi a celor 4 demnitari bisericeşti din Suceava, Roman, Rădăuţi şi Huşi) Şi am dat şi am miluit acea mai sus scrisă a noastră casă de ru* gaciune cu un sat anume Toporăufii cu iazuri şi cu moara, cari este în ţinutul Cernăuţilor, care saf a fost adevărat strămoşesc al domniei mele şi dc aceea deci domnia mea am dat şi am miluit şi ani închinai acea sfântă mai sus scrisă biserică din târgul Iaşilor şt cu acel sat Toporăuji sfântului, prcamărifului şi dc viată primitorului mormânt şi dătătorului nostru de viată d-lui nostru Isus Hristos care sa făcut om şi acolo ne-a răscumpărat pre noi de păcatul strămoşesc şi din manile diavolului, deci a dat domnia mea acolo unde este hramul învierii d*lui d^zeului şi mântuitorului nostru L H. la sfânta şi marea biserică din cetatea Ierusalimului, de unde este începutul, capul şi întărirea credinţei noastre şi ca să aibă a asculta* pe oamenii pe cari patriarhii Ierusalimului îi vor trimite acolo şi am ertat aed sat Toporăuţi de toate dabilele, ca să n’aibă a ne da nici o dare (dan), nici mare, nici mică, să n’aibă a ne lucra nici un lucru, nici să plătească iliş, nici sulgiu pentru vaci nici pentru oi, să n’aibă a ne da nici o angherie, şi aşijderc să se ierte din acel sat Toporăuii 1500 oi ţărăneşti, cari trec drept 150 oi domneşti, şi 1000 stupi ţărăneşti, cari trec drept 100 stupi domneşti şi 500 porci ţărăneşti, cari trec drept 50 vieri domneşti, atâta cât scriem mai sus, ca să fie lăsaţi în pace, fără pecetluit şi să nu fie învăluiţi cu nemic, iar dacă s’ar întâmpla să aibă mai mult, decât scriem mai sus, să li se ia gorştina şi deseatina după dreptate, cum se ia şi dela alt pământ şi să fie din oatemai sus scrise dabile şi angherii, după cum sunt şi alţi oameni din ţara domniei mele ; nici globnicii nici deşugubinarii să n’aibă treabă acolo, dar întâmplându-se vre-o moarte de om "marii dvornici să n’aibă treabă a cerceta sau a lua gloabe din acel sat, ci să aibă a lua călugării dela sf. mănăstire ce domnia mea am zidit în târgul Iaşilor şi să strângă acestea toate ca să trimită la călugării de pe lângă biserica din Ierusalim, ca să le fie lor pentru încălţăminte şi pentru alte tre-buinţi ale acelui sfânt loc şi ale bisericii lui D-zeu, (numele domniei se va scrie în pomelnic, călugării să nu-şi pue ureadnic, ci ţăranii şi-l vor pune, iar pentru podvoade la Iaşi odată, pe an, ce vor aduce, vor vinde în Iaşi şi vor da banii egumenului dela Iaşi, ca să-i trimită la Ierusalim) credinţa boierilor Ionaşco Ghiianghe mare dvornic al ţării de jos, Nicoară hetman şi pârcălab de Suceava, Gavrilaş mare dvornic al ţării de sus, Gheorgkiz Jorea pârcălab de Hotin, Gheorghie părc. de Neamţ, Bleandea părc. de Roman, Costin postelnic, Savin spătar, Constantin Cantacuzino ceaşnic, Lupul visiearnic, Grama stolnic, Mihail Furtuna comis, şi credinţa tururor boierilor noştri moldoveneşti mari şi mici. (Urmează afurisenia în caz de nesocotire, mare logofăt Dumitraşcu Ştefan, a scris Borăleanul). In Iaşi 7136 Dec[emvrie] 9. Miron B'arnovschi W. Din Dan Dimitrie: Cronica episcopiei de Rădăuţi p. 202—208, - 199 - unde se găseşte textul slavon şi traducerea românească. Traducerea germană se găseşte la Wickenhauser : Bochoiin p. 72 — 75. Documentele ulterioare întăritoare : 1633 August 25, Iaşi. Moisie Moghila : Satul Toporou(i se scuteşte de gorştina de oi şi de porci, de desetina de albini, de iliş, de sulgiu, de camăn, bezmăn şi cepărie, pentru aceste dări vor fi în pace dc pecetluit. Pârcălabii de Hotin, staroştii de Cernăuţi, globnicii, deşugubinarii, olăcarii şi podvodarii nu*i vor supăra şi nu vor intra în sat, căci deşugubina va fi a călugărilor. (Original, hârtie. Arhiva mitropoliei Cernăuţi nrl 19 şi Wickenhauser: Bochotin pag. 76—77). Scutirea din 1652 Aprilie 14, vezi Arhiva istorică tom. I partea II pag. 190. 1 ZOO Februarie 15, Iaşi, Antioh Cantemir: Toporoutii se scutesc de galbini de case, lei, zloţi, camăn, bezmen, iliş, sulgiu, solărit, giobnicii şi deşugubinarii nu vor intra în sat, se scutesc 1500 oi dc gorştină, 1400 stupi de desetină şi 500 mascuri de gorştină. Pentru mai mult vor da dare la visterie, numai darea pe an va fi de (lipseşte) ughi, se mai scutesc de pecetluit. (Dan Dimitrie : Cronica episcopiei de Rădăuţi pag. 175 — 177, unde se publică textul românesc. O traducere germană se găseşte la Wickenhauser: Bochotin pag. 88—89. Aici se adaugă că darea pe an va fi de 124 galbini, plătibili în 4 sferturi, sfertul de 31 galbeni). 1Z02 Februarie 16, Iaşi, C-tin Duca : Toporoutii se scutesc de camănă şi bezmen depe cârşrna şi velnita ce se află acolo. (Arhiva mitrop. Cernăuţi nrl. 20, copia germană la Wickenhauser: O. c. pag. 89—90). 1T03 Noemvrie 30, Iaşi, Mihai Racoviţă : Toporoutii se scutesc de galbini de casc, iei, zioji, camănă, bezmăn, cepărie, buâr, iliş, sulgiu, unt, miere şi solărit; globnicii şi deşugubinarii nu vor intra. Se mai scutesc 1500 oi ţărăneşti (= 150 oi domneşti) de gorştină, 1000 stupi ţărăneşti (= 100 stupi domneşti) dc desetină, 500 mascuri ţărăneşti (= 50 mascuri domneşti). Pentru ce au mai mult, vor plăţi la visteria domnului, vor da pe an câte 124 ughi, pe sfert câte 31 ughi. (Arhiva mitropoliei Cernăuţi nrl 18. Dan D. : O. c. pag. 177-179). . Mai urmează două privilegii din anul WQ5 luni 2 (Wicken-hauscr O. c. pag. 93—94) şi 1707 Noemvrie 17 (Wickerîhauser O. c. pag. 95—96) cari conjin scutirile amintite în documentele anterioare. Scutirile din 1710 Februarie 3 şi 1711 Noemvrie 20 nu sunt decât indicate (Wickenhauser O. c. pag. 97). Documente anterioare cu privire la Toporăuji: 1412 Aprilie 5, Suceava, Alexandru cel Bun : Se aminteşte satul Toporouti în dreptul satului Cernavca de sus, care (Cernavca) se dărueşte lui Jurca Dragoiescul (Costăchescu I pag. 98). 1436 Septemvrie 19 Liov, Iliaş Vodă : Intre boierii cari întăresc jurământul domnului moldovean cătră Poloni este şi Ste}co Jurjevici Topcrcvschi. (Costăchescu II pag. 701). - 200 - La 1489 Oct. 14, se dă lista unor stăpâni ai Top. : Salul fusese al lui Mi hui Siarostici, a frecat la fiul acestuia Fedco .Staiosfici, delà d la fii săi Standul, Ivanco şi Isaîco ; aceştia il vând pf. 400 zloţi pârcălabului Harman, iar delà Harman trece la 1489 Oct. 14 în scama fratelui său Tcader (Bogdan : Doc. Ştefan c. Marc I. 380). 102. Iaşi, 1628 Noemvrie 5. Se face schimb de moşii: Mănăstirea Homor dă satul Dersca, dania log. Bubuiog, şi primeşte dela logofătul Stroici părţi din satul Băişeşti; ispisoc nu s’a făcut cu acest prilej. Ivindu^se în urmă cearta cu fiii lui Ionaşco Rofompănescul, Miron Barnovschi, Domnul, recunoaşte schimbul făcut şi mân. Homor rămâne cu părţile de moşie din Băişeşti. *p Hw AlHpoti EapHOKCKif AIorHdd boero^ eojkiio diHdomio rocno^apt 3EdtdH /HOd,ydKCKOH. CD?K npiH^OUI'k np>b^ Hd(HM H np‘b^ · BkCHdlH HdUlf iHH Aioa^aBCKHAiH so/rfcp BidHKHdiH h /uaacatH dt[o]dEBNHK nani CrSatfH H BEC CkGOp WT c[ll/ik]Tdd (HOHdCTHp Hd3HBdE/UdrO XoklU CkATpOHH CdJH CKOfK) pkKd ^0 BMKKliM nO/H'fcHHK H H/Hdd ÎTddUT WT ^0 TO^, HHO rjoenojA* [cr]R[d]iUH tdKOJK WKp’feTOXOiM Ck npdK^Oi KdKO tCT AddHIE H dl[H]dfo]Edme cţKAjT’kH dtOHdCTHp tHîX MdCT WT C£dO ^EpcKd 34 HwNdUIKO OTpOHM d r[oCn»]^[cT]B[d]dlH HdKHJK H WT KdC AM<’X°'H h n»TRpkAHX«/H c[RA]ThH dtOHdCTHp, T'kdt pd^H IdKO A<> gbaet h wt r[ocno]A[rr]R[d]dUi npdRdd a,,h|< h H WTh[h]h8 H A'^Ahhh^ h SPhk h nOTKpkJKA*HIÎ HEIlOpSllJEHHO HHKOdHJK Hd R*kKH H HH C H£ S/HHWdET lip'tîA CH Ilinca, fiica Sofroniei, nepoata lui Toader, nu stăpâneşte nemic în acea a treia parte de sat de Boian. Ear Domnia Noastră a poruncit lui Isac Stârcea şi fraţilor săi să aducă scrisorile ce le au pe acea. parte de Boian, dar ei nu au adus nemic şi au fost dafi rămaşi din toată legea noastră, ear giupăneasa Ilinca, fiica Sofroniei, nepoata lui Toader, a venit la soroc cu scrisorile ei, au aşteptat o zi şi a dovedit dreptatea ei şi a plătii 12 zlofi la visteria Domniei noastre. De aceea am dat şi am întărit şi Domnia mea pentru Ilinca, fiica Sofroniei, nepoata lui Toader, pentru această parte de moşie, din a treia parte de Boian, ca să-i fie şi dela noi ocină şi moşie cu toate veniturile. Ear Isac Stârcea cu fraţii săi să n’aibă a se mai judeca, şi să nu găsească dreptate împotriva acestei scrisori a Domniei noastre. Domnul a poruncit. Scris în Iaşi, let 7141 Noemvrie 10. Ghianghia, mare logofăt, Nica. Copie slavonă, Arhivele Stalului Cernăuţi, pachetul Boian, unde se găseşte şi o copie germană. 105. 1653, Mai 13. Condrea vameşul vinde vornicului Gtavrilaş Mateiaş 7-2 moşia Vasileu, {in. Cernăuţi, pentru 260 lei. Se ni smi az Lupul dvornic i Roşea dvornic i Furtuna comis i Tudor pârcălab, Ipatie Murgulef i Ştefan Zugravul i Nacul', adecă au venit înaintea noastră Condrea vameşul de nime nevoit nici înbieai ce de bună voia sa de au vândut giumătate de sat den Vasileu de {anului Cernăuţilor den ispisoc şi den derease de cumpărătură ce au avut dela Prodan au văndutu-â dumisale lui Gavrilaş dvornicul dereptu doâ sute şi şeasezăci de lei ca săi hie dumisale dereptu ocină şi moşie în veaci şi ca să hie Dumnealui volnic aş face şi derease domneşti prea cea ocină şi nime să.naibă nis o treabă a să amesteca întracea giumătate de sat ce au văndutu-â Cond[r]e vamăşul şi pre mai mare credin{ă ce am văzut noi că au mărturisit singur Condrea vamăşul înaintea noastră şi iam văzut iscălitura şi peceatea noi încă neam pus- — 206 — pccefile şi iscăliturile ca sa hie de credinţă unde să va arăta acestu zapis ca să să ştie. Şi cu Petru Grasul am scris. U las, 7141, Mai 13 zile. Lupul biv dvornic Roşea vornic Slefan Zugrav Fur luna comis Murgulef Ipati Qavrilaş NjcuI Tudor percalab Condri vamâş Petrea Grasul Copie rom. Arhiva Tribunalului Cernăuţi, pachetul cu documente vechi. Cealaltă jumătate de sat se găseşte în stăpânirea lui Dumitraşco Tureatca şi delà el trece în stăpânirea văduvei sale Aiv temiu. Vezi doc. din 1641 Mai 25 în Uricarul XXIII pag. 159— lfcl şi pag. 164. laşi, 1633, August 29. 106. Se confirmă că Cendre vameşul a vândut vornicului Gavrilaş Măiiaş jumătate de moşie Vasileu pentru 260 lei bătuţi. •f Iw iftoimio illoriiaa Eoeso^d k[o]>kho K WT1 KdHUJElflH H IJWCddţWdl Td KhltlJ£l|JH H CK THJf AKd CTSildy HTW CKTKWp'fe'r KH'krHH'k KpCTIEH'kcd CK c[k|]h[o]rE EH H CK KEC npH^WA IIWI'AE HWRHAdWT Hdp'feAEHIE H\ BK3Hd gore Ropceanul, şi ne*a arătat: 1. Un zapis dela Grigorie şi Solomon, fiii lui Măiiaş de S/* năufi, precum au vândut soţului ei Gligori Ropceanul satul Bros* - 220 - căufi, ţinutul Cernăuţi, pentru 200 taleri bătuţi în faţa multor oameni megieşi de prin prejur anume Miron de Carapciu, Goian de Ja-dova, fiii lui Toader, Coste de Lucavăţ, Machidon de Comăreşti şi Ignat. 2. Un zapis dela Vidraşco şi Cârsie, fiii IIin căi, fata lui Coste de Petriceni, precum ea Anastasia cu soţul ei zis mai sus au cumpărat dela mai sus amintiţii Vidraşco şi Cârsie, fiii Ilincăi, două părţi de moşie din satul Storojonef cât li se vor alege în fata lui Coste şoltuz cu 12 pârgari din târgul Şiret, Goian de Jadova, Coste de Lucavăţ, Berce de acolo, popa Nicoară de Jadova şi in faţa altor oameni buni bătrâni pentru 100 taleri băiuţi. 3. Un zapis dc mărturie dela Siwion Mălai, fosi visternic, Pătraşco, pârcălab, Toderaşco Şoldan, Constantin Ciogole, Coce, Vidraşco, Gavrilce de Vascăufi şi dela alţi oameni buni bătrâni, 4. Un zapis dela Gavril, fiiul lui Selenco, Ana, fata Todosiei, sora lui Gavril Selenco, precum ei au vândut a patra parte de sat de Petriceni, ţinutul Sucevii, care parte le-a venit dela unchiul lor sterp Anton, fiul lui Cos7e, pentru 36 taleri bătuţi, iar Ana, fata Todosiei, a mai vândut altă parte, partea mamei sale Nastasiei, ju-pâneasa lui Gligorie Popceanul aga, pentru 60 taleri bătuţi în faţa popii Tircn de Măndăcăufi, Drăgan Vascănel şi a ailor oameni buni bătrâni. Văzând aşadară zapisul lor iscălit de oameni buni pentru părţile de moşie din satul Broscăufi, ţinutul Cernăuţi, şi pentru satele Storojinef, Stăneşti sub codru şi Petriceni, ţinutul Suceava, am dat şi am întărit şi dela noi acele părţi de moşie, ca să fie şi dela noi dreaptă ocină şi cumpărătura lor, copiilor, nepoţilor şi strănepoţilor neruşiii în veci, şi nime să nu cuteze a se amesteca împotriva acestei cărţi a noastre* Scris în Iaşi, 10 Iunie 7146* Domnul însuşi a poruncit. Marele logofăt a iscălit. Borăleanul. Arhivele Stalului Cernăuţi, pachetul Broscauţi, unde se găseşte copia germană. Zapisul nrl. 3 se referă la satul Stăneşti, ţinutul Suceava. - 221 ~ 118. Iaşi, 1638, Iunie 15. Vasile Lupul, Domnul Moldovii, frimite fret boieri să hotărască din satul Bainţi, ţinutul Sucevii, partea lui Grigori jifnicerul şi a lui Nicolai Cucaza Pefriceaico. f Io Vasilie W. bo|iiu milosfiiu gospodar zemli moldavscoi. Scriem domnie mea la slugile domnii mealc la Irimie la Mur* gutef §i la Miron din Carapciu şi la Ga vrii de Vascaufi, dămu-vă ştire, deacâ vefi vedea cartea domnii mele, iar voi să mcargeţi la Bainţi şi să strângeţi oameni buni şi bătrâni megiaşi să hotărâţi acolo boiarinului domnii meale credincios şi cinstii Grigori iîfniciarul cel mare şi slugii meale lui Nicolaiu Cucaza fPelfriceaico, să căutaţi dreasale boiarinului domnii meale Grigori jitniciarul cel mare şi la • . . - , deci pc . . . * meargeţi de o parte şi parte .... lui ce se va [alege] iarăşi de o parte în vatra satului ... 1 câmpul tot să aleageţi de o parte. De aceasta scriem domnia mea şi întrall chip sa nu faceţi. las, velei 7146 Iun[ie] 15. Gavril .... vel logofăt. Din Vitencu Alcx.: Vechi documente moldoveneşti, pag. 8, nrl. 5. 119, t638, August 22. Vasile Vârf ic are ceartă cu mănăstirea Gala ta pentru satul Male* / tinţii, ţinutul Cernăuţi, dar dovedindu*$e că mănăstirea a stăpânit satul Malinţii, ţinutul Hotinului, Vasile Vartic rămâne stăpânul satului. Surei depe un ispisoc dela Vasilie Vodă pe satul Maletinţii, din anul 7146/1638 August 22. f Noi Vasilie Voevod cu mila Iui Dumnezeu domnul păman* fului Moldovii, adică au vinit înainte noastră şi înaintea tuturor boea^ rilor noştri moldoveneşti, mari şi mici, rugătorii noştri călugării dela sfânta mănăstire Gala fa şi s’au întrebat faţă înaintea noastră cu sluga noastră Vasilie Vartic ficiorul lui Gavril Vârf ic, nepotul lin Iuraşco Vartic, pentru un sat pre a nu mea Maleiinţii ce easte în ţinutul Cernăuţilor zicând călugării că acel sat easte danie sfinţii mănăstiri dela moşul lui Iuraşco Vartic şi au arătat un ispisoe dela Petru Vodă cel de pe urmă scriind întru acel ispisoc cum easte danie dela lu^ 222 — raşco Varlic un sat pre anumea Maletinţii din ţinutul Hotinului, iar sluga noastră Vasilie Vartic au arătat un uric dela Petru Vodă cel bătrân şi un ispisoc de împărţire dela Ieremiea Vodă Moghila scriind satul Maletinţii din ţinutul Cernăuţilor şi noi am socotii şi am ispitit cu oameni buni ca doar ei vor şti cu sufletele sale cum în vre oarecare vreame au ţinut călugării acel sat Maleiinţii din ţinutul Cer* năuţilor, iar ei aşea au mărturisit că nu ştiu nemică nici au ţinut că* lugării acel sat nici odată şi sau legat şi de alt sat pre anumea Ma-linfii din ţinutul Hotinului. După aceaca iarăşi sau lăsat pentru că sau aflat de moşiea a altor oameni de acolo şi călugării dela sfânta mănăstire Galafa au rămas din toată leage pământului, iar sluga noastră Vasile Varlic sau îndreptat şi au pus luiş fierăea în vistierie domnii meale cum ca să aibă luiş a ţinea satul Maletinţii din ţinutul Cernăuţilor, iar rugătorii noştri călugării ca sa aibă a căuta în ţinutul Hotinului de vor afla oarecare sat $au oarecare selişte întru acel ţinut, ca să să leage şi ca să aibă ei a să întreba cu leage driaptă când vor afla oarecare sat pre acest numea Maiinţii, iar sluga noastră Vasilie Vartic ca să aibă a rămânea în pace, pentru că acel ispisoc care au arătat călugării nu pomeneaşte în ţinutul Cernăuţilor ce în ţinutul Hotinului, pentru aceaea ca să nu aibă a să mai întreba pentru aceasta nici odinăoară în veaci şi altul să nu să amestice. Săngur Domnul au poruncit, fiind Gavriil Matieaşi vel logofăt. Scriş în /aş de Şandir (?) Tălcutf de Ioasaf Luca ierei. Se află la d*l Dr. Ştefan Bachnicki, stăpânul de astăzi al sa* tului. Un regest al acestui document, cu data de 1638 August 20, la Iorga N.: Studii şi documente VII, p. 210, No. 12. Docu* meniul dela Petru Vodă, de care este vorba aici, este publicai în Hurmuzachi: Documente, vo!. XI, p. 900 şi poarta data de 1586 Mai T. 120. Iaşi, 1639, Mai 13. Dumilraşco Burlă cu mama sa Ileana vinde logofătului Gavrilaş Maieiaş Jumătate de sat, partea de sus, de Martineşti, ţinutul Cernăuţi (astăzi Ocna). Adecă noi Dumifraşco goldan mare vornic de ţara de jos şi Toader Pefriceaicu mare vornic de ţara de sus şi Iordachi fost marc vistearnic şi Toma mare stolnic şi ErafcfH vel cliucear şi Grama - 223 - vel jitnicear şi Bălan aga şi tiacQviţjâj Cehan al doilea logofei, şi Pătraşco Ciogolca pârcălab de Holin şi Gheorghe Roşea fost vis* karnic şi En: nil Ga dvornic şi Nean iul d vornic şi Co[njsiantin dvornic şi Păfraşco fost postelnic şi alţi boieri delà curtea Măriei Sale dom* nului scriem acest zapis ai nostru de mărturie, cum că au venit înaintea noastră Dumiiraşco Burlă · . - (rupt), cu mama lui Ileana şi de bună voia lor, de nimeni siliţi nici a$upri|i au vândut dreapta lor ocină şi moşie dinfr’un uric ce au avut delà Ştefan Voevod, jumătate de sat de Martineşli, partea de sus, cu loc de iaz şi cu tot venitul, care este «în finut Cernăuţilor, au vândut*o milei sale du*sale Gavrilaş Măîiiaş marele logofăt drept . . . . (loc alb în text) . * . - de lei batufî şi s*a ridicai du-lui Gavrilaş Mătiiaş marele logofăt şi a plătit deplin acei mai sus scrişi bani . . (lipseşte) . Ici băinji in manile lui Dumiiraşco Burlă şi a mamei sale Ileana în faţa noastră a tuturora. Şi deci noi văzând a lor bună tocmala şi plată deplina, i*am iuta rit şi noi milei sale du*sale Gavrilaş .Mătiiaş marc logofăt prin aceasta mărturie a noastră ca să aibă a-şi face şi hrisov delà Măria Sa Domnul Şi noi pentru mai mare putere şi în* tărire am aşezat peccfile noastre şi cu propriile noastre mâni am is* călit acest adevărat zapis al nostru. Şi eu Borăleanul uricar însumi am scris cu propria mea mână, să se ştie. Scris în laşi, anul X\ 4T, Mai 13. (Urmează iscăliturile boierilor amintiţi mai sus), Din Karadja C. şi M. : Documentele moşiilor cantacuzineşii din Bucovina, pag. 38—39, nrl. 12, unde se găseşte textul slavon împreuna cu traducerea românească. Cealaltă jumătate de sat de Martineşfi se întăreşte la 1644, Âprilie 24, lui Lupul Stroescul (Ka* radja, p. 40—41). ____________ 121. 1640...... 10. Ioana, strănepoata Gribincei, vinde lui Zaharia, nepotul Nechitei şi strănepotul lui Vasilie Machidon, partea ei de moşie din Comă* reşti, ţinutul Suceava, pentru 20 taleri. [Tradus în româneşte depe o copie germană]* Adecă eu Ioana, nepoata Solcmiei, strănepoata Gribincei de Comăreşti, ţinu! Suceava, mărturisesc precum de ninie silită nici ne* voita ci de a mea bună voie am vândut partea mea de ocină de - 224 - Comăreşti din vatra satului, din câmp, şi lazurile cumpărate de mine, lui Zaharia, fiul popei luon şi al îleanei, nepotul Nichifei, strănepotul lui fVasilie Machidon, pentru 20 taleri, ca $ă~i fie Iui, copiilor lui, nepoţilor lui şi strănepoţilor lui dreaptă ocină şi moşie neruşiit în veci, şi la această tocmală au fost faţa mulfi oameni anume popa Ignat, Du mi franco de Zastavna, Ignat, Pitic, şi Ionaşco Machidon şi pentru credinţă am pus pecetea şi alţi oameni buni au iscălit. 7148 [luna lipseşte] 10. Ionaşco Pilaf, popa Ignat de Cernăuţi, Pitic, luon Tudan, Dumiiraşco de Zastavna. A scris Vasilie Căzăcescul. Arhivele Statului Cernăuţi, Liber Granicialium, VI, 43—44, unde sc găseşte copia germană. Vezi documentul din 1610 August 3. 122. Iaşi, 1640, Martie 12. Vasilc Lupu, Domnul Mcldovis, confirmă lui Coste de Lucavăţ părţile de moşie cumpărate în satul Ivancăuţi, ţinutul Cernăuţi. [Tradus în româneşte depe o copie germană]. Noi Vasilie VV. din mila Iui D-zeu Domn Ţării Moldovii. Iată că a venit înaintea noastră şi înaintea a!or noştri moldoveneşti boieri, a mari şi a mici, sluga noastră Coste de Lucavăţ cu un zapis de mărturie delà Goian din Jadova, fiul lui Pătraşco, delà fratele lui l eader, delà Cos/;;?, delà Filip de aici, delà Vasilie de Lucavăţ, delà Bereta, delà Gligorie Căzacovici, şi delà Simeon scriind şi mărturisind în acel zapis, precum a venit la ei Agafia preuteasa, fata lui Drăgşan, şi de nime silita nici nevoită ci de a ei bună voie a făcut o învoială cu sluga noastră Coste de Lucavăţ, precum a dat Agafia din partea lui Drăgşan a patra parte din satul fvancăufi, ţinutul Cernăuţi, pentru a patra parte de sat de Sfăneşfi, lot partea lui Drăgşan, pe care o cumpărase sluga noastră Coste. Şi a mai arătat sluga noastră un zapis de mărturie delà Goian de Ja-deva, fiul lui Pătraşco, delà fratele lui Toader, delà Crăciun, delà lrilip de aici, delà Vasilie Onciul de Lucavăţ, delà Bercea, delà (irigori CăzacovicS şi delà Simeon de aici scriind şi mărturisind, că a venit înaintea lor Andronic de Ivancauţi şi de nime silit nici asuprit, ci de a sa bună voie a vândut dreapta sa ocină şi moşie a opta - 225 - parte din jumătate de sal de Ivancăuţi cu foaie veniturile rudei sale slugii noastre lui Cosie pentru 40 taleri bâitjfi, cari bani ba plătit deplin sluga noastră Coste, Văzând domnia mea şi tot sfatul nostru acele za pişe de mărturie şi buna lor învoială, cumpărătură şi schimb şi plata deplină, am dat şi domnia mea dda noi acele ocini de Ivan-căitji anume a patra parte, a lui Drăgşan, şi a opia parte din jumătate de sat cu toate veniturile din vatra salului, din câmp şi fânaje şi cu toate pământurile ce se Jin de ele slugii noastre lui Coste şi bani întărit, ca să-i fie şi dela noi dreaptă ocină şi moşie, schimb şi cumpărătură, lui, copiilor lui, nepoţilor, strănepoţilor şi tuturor cliro* rîomilor săi cu foaie veniturile neruşiit în veci, ni mc să nu se amestece. Iaşi, 12 Martie, 7148, Domnul însuşi a poruncit. da vrii Cheşco vel logofăt. Ionaşco. Arhivele Statului Cernăuţi, pachetul Ivancâuji şi Liber Cirani-cialium IV, pag, 264—266, unde sc găseşte copia germană. 123. Vcrjv!^. 1640, Septemvrie 7. Mănăstirea Vcronef vinde lui Lupul Slroescui satul Şubranef, };m:fuî Cernăuţi, pentru o păreche de odăjdii şi câţiva stupi, [Tradus în româneşte depe o copie "germanăj. Tiu ieromonah Nicolai împreună cu întreg soborul mănăstirii Vorouef, scriem şi mărturisim cu acest za pis al nostru, precum a veni! la noi dudui Lupul Sfroescul, iar noi din bună voia noastră bam vândut sălişîea Şubranef, ţinutul Cernăufi, în preţ de 100 gab berii, care sai a fost al nostru şi ne-a dat du-lui Sfrccscul o păroche cc odăjdii lucrate din damasc, iar pentru rămăşiţa ne-a dat stupi, ca să aibă biserica pentru lumânări. Şi vânzarea s’a făcut în arhonda* ricu! mănăstirii şi a fost de fată întreg soborul mănăstirii anume : ie-romenahul Theodor, Niafanie, Tarask> Han fon, Mihai!, Iuon şi ieromonah Crherghen/ie. Şi i-am dat saliştea cu toate uricele, pe care mănăstirea le avea dela ctitorul ei, pe care D-zeu sad aibă în pace, şi nime din călugării mănăstirii de azi şi cei în viitor să nu poată răsturna această vânzare a noastră, pentrucă bam dat, ca să-i fie ocină hi veci. Şi pentru mai marc credinţă am pus pecetea mănăstirii, 7149 Septembrie 7. Ieromonah Nicolai, ieromonah Hariton şi ieromonah Za har ie. 15 T. Documente !>acovir.enc, 1. - 226 ~ Arhivele Statului Cernăuţi. Liber Granicialium III pag. 24—26, unde se găseşte copia germană ; copia germană publicată la Wicken* hauser: Geschichte der Klosier Wcroneiz und Putna pag. 113—114. întărirea acestei cumpărături la 1643 Februarie 20 (Liber Granit cialium III pag. 34—35. Arhivele Statului Cemău|i). Satul Sobranef este amintit pentru prima dată la 1435 Octom-vrie 18, când Ilie Vodă dărueşte satele Sobranef, în ţinutul Ţeaţinu^ lui, şi Vascovţi, satul iui Mişca, lui Stan Babici (Costăchescu No. I. pag. 420). ___________ Calineşti, 1641, Martie 8. 124. Onaca şi rudele ei vând copiilor lui Grama de Calineşti părţile lor de moşie din Lucavăţ, Bănila, Igeşti, Hliboca, Pănceşti şi Stăneşfi pentru 150 galbeni bani gata. [Tradus în româneşte depe o copie latina]. Adică eu Onacat fiica Vasilinii, şi Măriufa şi Gheorghie, copiii Saftei, şi Ionică, fiul lui Constantin, nepoţii Vasilinii, de bună voia noastră, de nime siliţi nici nevoiţi am vândut părţile noastre câte ni se vor alege din satele Lucavăf, Bănila, Igeşti, Hlîboca, ţinutul Succvii, şi o sălişle ce se chiamă Pănceşti la Şirete, iot ţinutul Su-cevii, şi din satul Stăneşîi, ţinutul Cernăuţi, părţile noastre care se ver alege despre fraţii noştri, fratelui nostru anume Petre, fiul lui Isac, fratelui său Toader şi surorilor sale Ana, Gaftona şi Toader, copiiilui Grama de Calineşti, cu toate veniturile pentru 150 galbeni bani gata, ca să le fie lor dreaptă ocină şi ,1a această învoială au fost fată oameni buni şi boieri, anume Toader Goian de Jadova, Fi lip de aici, popa Nicolae de aici, popa lonaşco de aici şi Nicolae tot de aici, Coste de Lucavăf, Berci u, Onciul Va sil ie de aici, Machidon de Comareşii şi Isac Cocoran de Banda, şi Pătraşco Ţintă de Zamostie şi Nicolae de Vilavcea şi Ieremia, fratele sau,, tot de aici, popa Călin de Călineşti şi Nicolae fiul său, Părvul de Ccstina şi pentru mai mare credinţă am pus pecefile şi $ă*şi facă şi tspisoc domnesc. Eu Salifchi am scris şi am pus pecetea. Vecinii cari erau pe moşia Bănila anume Petre şi Alexa tatu luat frăţeşte Isac cu fratele său Toader, adecă Petre să fie al lui Isac, iar Alexa al lui Toader, şi ceilalţi fra{i să nu se amestece. Dat in Călineşti, 8 Martie 7149. Isac Cocoran de Bănila, popa Vasilie de aici, Nicolae Berciu, şi Toader. — 227 — Arhivele Stalului Cernăuţi, pachetul Lucavaţ. Originalul fusese scris în limba slavonă, a fost tradus în româneşte la 26 Martie 1779 de Constantin Pârvul Ober-dvornic, iar din româneşfcrin nemţeşte la 24 Septemvrie 1782 de translatorul austriac Alexandru Pop, la ordinul căpitanului austriac Algey de Lusfnau. Cu privire la satul Bănila şi Igeşfi vezi nota la doc* din 1595 Februarie 8. Documentele anterioare cu privire la Lucavăj şi Panceşti (astăzi Lucaviţa şi Panca): 1428 Februarie 16, Suceava : fiii lui Stan LucaveJ anume Iurie, Cczma şi sora lor Moiruna, şi fiii lui Şerbco anume Simcon, Coslca Dieniş şi Şandru primesc întărifură pentru satele Lucavcţ şi Pan* covţe (Costăchescu I, 202). 1490 Martie 15, Suceava; Biserica din Lucaveţ, ţinutul Su* cevii, se supune episcopiei de Rădăuţi (I. Bogdan I, 406). Ia*?, 1641, Mai 21. 125. Vasiîc Lttpu, Domnul Moldovii, confirmă Antimiei a şeasa parte de moşie din Bălăceam, ţinutul Suceava. Noi Vasile Voevoda bojiiu milostiiu gospodar zemli moldavscoi. Adecă s au pârît de faţă înnaintea domniei moale Dumitraşco Dobrenschi şi Stratulat şi Ded ... şi Mălai aş şi Gorcea cu giu* păneasa Aniimiia ce au fost a lui Dumitraşco pentru a şeasa parte cl? Bălăceam zicându ci ca au fost acealu sat al lui Dumitraşco un* chiul lor şi acum Aniimiia au vândut acea parte de sat, deci dumniia mea i*am judecat după leagea ţărăi pentru căci Anfemiia au arătat dela Dumitraşco, cum după moarte sa toate ocinile lui să fie a ei să facă co-i va ii voia, deci dumnia mea Fam pus zi dacă au vândut Antemiia acea parte de sat şi li-i moşii (= moşie) lor să'ntoarca ei acea parte de loc in doao săptămâni sa-i dea bani dreptu cat au fost vândut, iar ei la zi nau venii să aduefă] bani ş*au aşteptat Aniimiia după zi 3 săptămâni şi lot nau mai venit, deci au rămas ei denainte domnii meale şi din toată leagea ţărăi, iar Aniimiia ş*au pus firăia în visfear domnii meali şi s’au îndreptat ca să nu mai aibă ei nici o lre[ajba în B>ălăceani, toi pişem. li las, vieat 7149 Mai 21. Sam gespodin vcleal. Din Uricarul lui Godrescu XXIII, p. 158—159. Transcrierea cu litere latine îri Uricarul XXII pag. 64—65. Antimia este văduva lui Dumitraşco Tureatca. I se confirmă moşiile bărbatului ei, între — 228 ~ cari Vo parte de Bălăccni, în 1641 Mai 25 (Uricarul XXIII, pag, 159—161), Documente anterioare referitoare la satul Balaceana, ţinutul Suceava sunt: 1624—1625: Strătulat Dobretchi cumpără dela descendenţii părc. Petru o parte de Bălăceam pentru 80 taleri (I, Biar.u : Doc, româneşti I, p. 112), 1629 August 2 : Strătulat Dobrenchi ot Bălăccani cumpără dela Miron, nepotul Candachiei, fata Petrei parc,, partea sa de Bălăceam pentru 30 taleri (I, Bianu : O, c. I. pag, 163—4). Biserica din Balaceani, {inului Sucevii, se supune la 1490 Martie 15 episcopiei de Rădaufi (I. Bogdan I, pag, 407). înainte de 1640, 126. Simion diacul din Soloneţ împreună cu rudele sale vând jumătate de sat de Bălăceam, {inului Sucevii, lui Strătulat Dobrenschi pentru 200 taleri de argint. f Adecă noi Simăon diiacul den Solonef şi Gligorcea diiacul den Ilişeşti şi Dumiiraşco frate sau şi Irimiia Murgulcf şi Toader Gherman şi popa lonaşco de Suceavja] dela sv, Fteodor şi Pafaiî de Homor mărturisim cu scrisoarea noastră cum au venit înnainiea noastră Mărica şi sororile ei Ghervasiia şi Todosiia şi Pada, feaiele Ghepfelinii (?), nepoatele Nasfasii, sirenepoatclc Candactm, şi aşijderea semen|iia lor Ileana şi Măr iu ţa, feateie Chindinei, nepoatele Can-dachii, aşijderea seminjiia lor Teta, fămeaia lui jDrJăghici, fala Căr-canei (?), nepoata Candachiei, toţi nepoţii lui Toader visiernicui şi au vândut a lor direapiă ocină şi moşie dentra lor ocine dereptu ce ai: avut moşul lor Toader visiernicui dela Ştefan Vodă cel Bătrân den giumăiafe de satu den Bălăceam partea den sus despre Ilişeşti cu loc de mo[a]ră şi de heleşieau şi cu pomai şi cu lazuri şi cu iot venitul, accaia o au vândut lui Sfrăiulaf Dobrenschi derepi c (200) de taleri de argint, numai cc au rămas ne vândută de toată partea Candachiei o jirebie şi giumătate de jirabie a lui Miron, fratele Teiii, deci Strătulat Dobrenschi au plătii deplin acei bani de naintea noastră Intru mănul[e] Măricăi şi a Ghervasiei şi a Todosiei şi a Radei şi a Ileanei şi a Măritei şi a Tetei, to}i nepoţii Candachiei şi sfrene[po]{ii lui Toader visiernicui, deci dac’ am văzut tocmai [a] bun[ăj şi plata de plin [ă] ne*am făcut cest za pis ca sa-i hie de mărturie, dentra cesta zapis să*şi facă şi derease domneşti, [Data lipseşte], Simion diacul ot Sohnef (pecete), Gligorcea pis [al] (pecete). Pop[a} lonaşco (pecete). Original, hârtie, Arhiva mănăstirii Putna nrl 75. 229 — 127. Iaşi, 1641 Iulie. Marele logofăt Gavrtlaş Mateiaş cumpără parfi de moşie din Zas-tavna dela nepotul său Dumitraşco şi dela ginerele acestuia Toader Drăghici. Hw EdCHdii KocBo,ţ gojkieio dUidorriw rociio^dp 3ididH dlOdr|,dBCKOH. 0>KE nplH^e IIHddtH M np'k^ BXCHiHH HdUlH.HH d»Od-^dRCKHdiH BOd'fepH BEdHKHdtH H dtddHdtH C/Uft’d NdLilk EdCHdIE ckinx ^ydiirrpdiiJKo ehyk raRpu/utn REddioJKk doro;|$ET no «ro ^ORpoH KOd’fc HEKK/H NEIJONyjK^EN H HEIipHCHdOBdN H lipo^dd CROE HpdEd OTHHMd K OT METKEpTdld HdCTk OT CEdO SdCTdRHd TptTdld MdCTk OT HdCT OT*H irO ^ydiHTpdUJKO MTO V EOdOCTM MEpHKyi^KO/H$ OT [RdTpS | CEdO H OT nod'fe H OT l^pHN# H OT CTdKOEX H CX C'fcHOJKdTdlH H Ck KECK npi^O^X, TOE OHZ - npo^ddX yHKO CBOEdiy ROd'fepy HdUlEdiy B'fcpHOdiy H nO'ITEHHO-HY |ldN$ FdEpHddllJI» BEdiMOÎKk dOI’OijsET pdr4,H E^Hd CTO H ^Kd^ErkTK TddEplH CpEEpkNHX· Td>Kk llplll^E np^ HddUI H np'fe^ KC'fe/HH HdUlHtMH GOd'kpil Tod^EpX ^.pxrHMI â'kTK ^ydtHTpdlllKO H CklHOEE ErO EdCHdIE H IIpHHd H EdCHdKd KliyKH ^y/HHTpdlllKO KoCTdprd (?) IIO HX& ,\OlîpOH ROd'fe HHKH/Hk HEnONY.'Kr\EHH dHH npHCHdOBdHH 11 llpo^ddlt HX llpdBdia OTHHHd H 'Vb^llHlld DdKK OT T01d METEEpTdld HdCT OT TorOJKh CEdO SdCTdBHd THJK TpETdld UdCTk OT MdCTH ^«(MIITpdlUKO OT EdTpY CEdO li OT IIOd*fc H OT IţdpKHX H OT CTdRX H OT d'fecii H CX C'liHOKdTdlH (I CE RECk llpI^O^*, TOE oh npo^dd Tdiiodi^EpE y»Ko cEOfdty BkiiuEnHCdHHOdiy eo se află sub suveranitatea Porţii otomane şi este stăpânită acum de Voevodul Vasilie, împreună cu Mareşalul mai sus amintit şi am însemnat hotarul jur împrejur cu pietre hotare. Arhivele Statului Cernăuţi, unde se găseşte copia germană, iâcuiâ la Cernăuţi, 1T84 Octomvrie 9, de tălmaciul austriac Predetiş. A fost publicata în traducere rom. în broşura noastră: Ţara Sepe~ nicului pag. 16. Alte Documente rcf. la hotarul Moldovei cătră Polonia : 1400 Martie 25 : Ivaşco, fiul lui Petru W. promite că va ceda regelui poion Ţara Sepenicului şi cetăţile ei ce sânt în ea după vechea graniţă (n* rp.umiy*). Cosfâchcscu II, 619 şi 620. 1433 Decemvrie 13: Vladislav regele polon stabileşte hotarul Poloniei cătră Moldova: „iar între aceste oraşe (Ţeţin şiHmelov) şi între Ţara noastră a Rusiei va fi această graniţă veşnica: mai întâi între oraşul nostru Snîatin şi între Şepinţî care Şepinţi aparţine Mol* dovei, pe aceste Ic desparte râul Colocin, iar delà râul Colocin drept peste câmpia Bolohovului până la râul cel mare Dnistrul, mai sus de satul Potoc care sat Potoc aparţine Ţării Moldovei şi delà acest sat în jos pc Nistru până la Mare aparţine cătră Ţara Moldovei. .. Iar Vascouţii i*am lăsat lui Stefan VV. cătră Ţara Moldovei, cu roate caic aparţin catrâ acest sat de demult. Zamostie şi Vilavcea sânt intre satele noastre. Iar din codrul Ţârii Moldovei cum au umblat hotarele de demnii, totaşa vor umbla şi acuma, in vecii vecilora (Cos* îăchescu II, 661 şi 662). 150L Decemvrie, Cracovia : „Et sciat deminus orator, quod limites antiqui et veri fueruni et sunt circa Coiaczir.o" (L Bogdan : Doc. St, c. Mare II, 458). - 234 - 1503 No em vrie 3—5, Cernăufi : Osfensuri ex uf raque parie jusficiam suam super limifibus diu constituas inter regnum Serenissimi domini mei (regele polon) d dominium Moldavie“ (I. Bogdan : O. c> II, 478). 1546 Noemvrie 30. Tratatul de pace înfre Ilie VV. şi Poloni : „ Limites anfiqui conservabuniur“ (Inventarium pag. 142 şi Arhiva istorică tom II, pag. 59). 1691, Februarie 28 : „La Moldavie. .. a mezzo giorno termina col Danubio, a septemtrione con li monii della Polonia, ad Oriente con parte del Mar Negro, ci fiume Nyster si no a Kaminiez, da dove la linea passa al aqua Zeremus ohe piu basso di Zniatin entra nel Prut, a ponente con TAlpi della Transilvania e fiumetto Milko“. Hurmuzaki : Doc. Vi, pag. 368. Descripţie Moldaviae (Buc. 1872) pag. 4: „Cuius liiora (Nistru) olim tantum ad Choiinum usque Moldavie! iuris erant, recta linea înde per Prufum et Czirimusz fluvios fines, illius regionis descri-bente, post vero Stephani M. virtute adiacens ex Podoliac ,pente provincia usque ad ostium rivuli Seraphincz Moldavicae adiecta est potestafi : afque, iia hodie coniuncti inter se amnes Tyras, Seraphincz. Colaczin d Czirimusz, boréales Moldaviae limites, ubi provincia Campus Longus Rufhenus est, constituunt“. Indicaţiile lui Canfemir l-au făcut pe d*l Miron Korduba sa tragă pe hartă o linie dreaptă delà ITotin la gura Ceremuşului şi să susjină că o parte a « Moldovei de Sus aparfinuse Poloniei (Korduba Miron : Zur Frage) vezi şi Nistor Ia neu : Die moldauischen Ansprüche auf Pokutien. 1782, Februarie 19 ; Răspunsurile Divanului Moldovei la întrebările generalului Enzenberg : „Hofarăle Moldovei* mat înainte după ştiinţă au fost până la Sara fi nit de cătră Horodinca şi pârâul Sara* finitului până în Nistru şi din întâmplările turburarilor sau lăţit Leşii cu stăpânirea“. Uricarul XI, 265—266. Despre Ţara Sepenicului vezi Doc. din 1662 Mai 12. 1642, Septemvrie 4. 131. Coste dc Lucavăf împăr^eşte între copiii şi rudele sale moşiile sale de Stâneşti, Bănila şi lvancăufL [Tradus in româneşte depc o copie germană |. Copia împărţelii lui Coste dc Lucavăt, cu care a împărţit mo* şiile şi vecinii înfre copiii săi, după cum sc poate vedea din cele ce urmează, vid 4 Septemvrie 7151. Adecă eu Coste de Luat vă f scriu şi mărturisesc cu această scrisoare a mea, că am împărţit moşiile mele între copiii mei şi am dai ginerelui meu îsar ioaiă partea mea dc Stâneşti, ce am cumpără* ură, cu vecini, cu toate veniturile, lui Drace aşi jder e toată partea mea de Banila ce am cumpărătură cu moară, cu vecini, cu toate veniturile, iar lui Dumitraşco (fiul) şi nepoţilor mei din Lucavăf şi Pa aceşti câtă moşie li se va alege din ceilalţi fraţi cu moară, cu vecini, cu toate veniturile, iar pentru cumpărătură ce am avut cu fratele meu Dumitrâş la Stăneşti şi Ivancăufi am cugetai şi am dat nepoţilor mei lui Ga vrii şi lui Vasilco toată partea mea de Ivancău(i, iar partea de Stăneşti am luat-o şi am dat*o lui Isar. La această împărţeală au fost fată fratele meu Berce, Gligore Cazac, Vasile Onciul, Pătraşco Goian, şi fratele lui Toader, Cosma Cosovanul şi alji oameni buni cari au iscălit. După această împărţeală să stăpânească copiii mei moşiile mele, iar cine va cuteza să răstoarne această împărţeală, asupra lui să cadă blăstămul ce scriu mai gios. Această copie a împărţelii lui Coste de Lucavaţ, care se găseşte între scrisorile noastre am scris-o eu Mihalache Cheşco biv vd med. Arhivele Statului Cernăuţi, pachetul Stăneşti, unde se afla copia germană. Lvii 1642, Decemvrie 3. 132. Sc dă măr furie precum Icremic Busuioc a dăruit lui lercmie Mur* guleţ a şasea parte de Dărmăneşti, ţinutul Sucevii, [Tradus în româneşte depe o copie germanăj. Noi Vasilie VV, din mila iui Dumnezeu Domn Ţării Moldo vii. Facem ştire tuturor ca să se ştie, că a venit înnaintea noastră şi înnaintea boierilor noşiri sluga noastră Ieremie Murgulef şi ne-a arătat un zapis iscălii dc Gheorghie Ştefan logofătul al treilea, apoi de Pa vel} Vornicul de Poartă, Nacul Sim ion, Dumitraşco de Ca lin eşti şi de mulţi oameni, fii de boieri, şi de slugi domneşti scriind şi mărturisind că Ieremie Busuioc, fiul răpousatului [lipseşte] Busuioc, fost mare spătar, i-a chemat la sine înnaintea morţii sale şi de nime silii nici asprit în faţa lor a dăruit dreapta sa ocină şi moşie adecă a treia parte, din jumătate a satului Dărmăneşti din ţinutul Sucevii slugii noastre lui Ieremie Murgulef căci fiind sărac şi nea vând pe nime să grijască de sufletul său ţinând un sărindar după legea creştinească, despre care a făcut zapis cu mare jurământ înnainie de moarte ca nime din rude, fraţii sau nepoţii săi, să nu sc amestece la această parte de moşie, iar noi văzând acel zapis iscălit de duhovnic şi de - 236 - mulji boieri am crezut şi am dat sus numitei slugii noastre lui îeremie Murgulef acea a treia parte din jumătate a satului Dârmăneşii ca şi dela noi să*i fie lui, copiilor lui, nepoţilor, strănepoţilor şi rudelor sale mai aproape dreaptă ocină şi danie neruşiit in veci şi nime să nu să amestece împotriva zapisului nostru domnesc. în Iaşi, 3 Decemvrie 7151. Gavrilaş vel logofăt. Păiraşco. Arhivele Statului Cernăuţi, pachetul Darmăneşti, unde se gă* seşte copia germană. Un scurt regest la Iorga N.; Studii şi aocum. V, pag. 399. Satul Darmăneşti este amintit întâiu între anii 1429—1432, când se vorbeşte despre nişte Greci din Darmăneşti (Costăchescu M. I pag. 254), ar la anul 1499 Ştefan cel Mare confirmă Tajei, fata lui Petru Dărman, şi verci sale Vasca, fata Nastasiei, amândouă nepoatele lui Stoian, care a fost fiul lui Dărman, satele Darmăneşti pe Suceava, Darmăneşti pe Jijia şi un sat pe Prut (I. Bogdan II 166—167). Familia Murgulef apare pda sfârşitul secol, al XVI-lea ; din ea face parte Ilinca Murgulef, sofia lui Doxachi Hurmuzachi, părintele frafilor Hurmuzachi dela Cernauca din Bucovina. Se pare că au fost mai multe familii Murguleţ, întrucât întâlnim la 1598 pe Costin Mur* gulef din Frasin (Soroca, Basarabia) în Ghibănescu Gh.: Surele şi izvoade IX p. 67, şi pe Ionaşco Murgulef ot .Băseani, după anul 1621, în Ghibănescu: Ispisoace II, partea I p. 52. Pe amândoi nu*i putem plasa între membrii familiei Murgulef, dela care descinde cu* noscufa Ilinca. D*l Sever Zotia a crezut în identitatea familiei Mur* gulef = Turculef (Arhiva genealogica II pag. 234—236). Cel dintâiu Murgulef este Toader Murgulef armaşul, căsătorit cu Anastasia, a fost fata Parascăi (cas. cu Grigore Udre vătaful) şi nepoata Qdochiei, fata lui Luca Arbure (vezi doc. din 1598 Martie 20 şi Arhiva genealogică I 201). Toader Murgulef moşteni cu sofia sa satul Solea, care fusese al lui Luca Arbure. Dar luând partea Elisavetei, văduva lui îeremie Movilă, Ştefan Tomşa confiscă acest sat. In documentul nostru din 1615, Iulie 31, Iaşi, publicat cu data 1 Aug. 1615 în Wickenhauser: Solka p. 76 — 79, se zice despre atitudinea lui Toader Murgulef „Şi sa întovărăşit cu fugari şi a venit din fara leşască cu mulfi Leşi şi Cazaci, cu sabie şi cu foc împotriva domniei noastre şi împotriva tării noastre şi au făcut lăzboiu mare cu domnia mea la apa Jijiei". E lupia dela „Cornul lui Sas" descrisă de Mircn Costin (în Miron Costin ed. Urechia pag. 460—461) vezi despre Solea, pierdută dc Toader Murgulef „in hiclenie" Uricarul XVIII p. 296, explicafii genealogice la pag. 303—304). Toader Murgulef avusese satul Sârbi, care a trecut prin vânzare la 1603 Sept. 3 la Todosia sofia !ui Gorcea Udrea (Ghibănescu Gh.; Ispisoace I2 pag. 26—27). Anastasia a murit la 1635 Aprilie 3 şi este înmormântată în - 237 - biserica satului Părhăuţi lângă Suceava (Kozak E.: Die Inschriften aus der Buîcowioa pag 56). Aceasta Anastasia este mama lui Irimic Murguleţ. Fraţii săi au fost Ştefan, Ipatie, Andrei şi Mărica. Găsim citaţi pe lrimie, Ştefan şi Ipatie la 1593 Iulie 7 (L Bianu: Doc. român. 1,4). La 1618 Icremie Murgulef scrie un zapis (Cihibăncscu: Ispisoace L· pag. 118). La 1625 Ian. 12lercmie Murguleţ cu fraţi; săi face schimb, dând satul Solea mănăsf. cu acest nume, şi primind satul Mihalciul, ţin. Cernăuţi (Arhiva istorică III pag. 218). Ştefan Mur-guieţ cumpără la 1637 Iunie 6 a patra parte de sat Vascăuţi pe Si* rcte dela Tofana, soţia hatmanului Şeptelici (Arh. ist. III 221). La 1638 Ian. 15 lrimie, Andrei, Ipatie, Mărica şi Ştefan scriu pt. nişte vii la Coinar (Arh. ist. III p. 223). La 1652 Ianuarie 22 Ieremîc mai e în viaţa (Ghibăncscu; Surde III 108). Irimic Murguleţ a fost casat, cu Candachia, fata lui Dragotă Toader vornic (Buletinul comis. ist. a României voi. .1 pag. 182), iar Ştefan cu Zlafa, fata lui Dumitraşcu Şeptclici din prima sa căsătorie (Arh. ist. III p. 226 şi Uricarul XXIII pag. 219 şî 231). Andrei M. cumpără la 1648 Martie 4 o parte din satul Lăctna, ţin. Dorohoi (Uricarul XXIII pag. 217—18). Anisia, fata lui lrimie M. a murit la 1.624 Oct. 23 şi este înmormântată în biserica dda Părhăuţi (Kozak: Inschriften pag. 57). In. Buletinul Comis, ist. a României I pag. 182, Ghibăncscu : Surefe XIV pag. XXXV (introducere), la Marian S. Fi.: Biserica din Părhăuţi în Bucovina, A. A. R. s. II tom. IX 1886—87, pag. 28 şi în Revista arhivelor TT, 1925 pag. 284 se dau tabele genealogice despre descen* denţii imediaţi ai lui lrimie Murguleţ. Ştefan Murguleţ a fost ucis la 1650, când a intrat în Moldova Hmil cu Calga Sultanul. Miron Costin (ed. Urechea I pag. 578) zice „Şi au perii şi Ştefan Murgulef la Cernăuţi, pământean vestit intre curte” (vezi doc, din 1598 Martie 20). IiIDisp.î Ib42], Ncvmvrie 30. 133. Apostol Cehan cumpără dda nepoţii îui Stratul paharnic a opta parte de Orăşeni, ţinutul Cernăuţi, pentru Î5 galbeni. Se ubo mi Apostol Cehan i Vasilie Bolişor i Oraş i Sîamati î fvaşco i Sa va i Vasilie Crăjeu, nepoţi Straiului paharnic, dam ştire cu cesiu zapis al nostru, cum am vândut o parte de moşie a unchiului nostru a Stratului din giumătate de sat a patra parte din Orăşeani la Cernăuji, vandut*am fratelui nostru lui Apostol Cehan direpi 15 gaU beni bani buni şi în tocmala noastră au fost Mihoci aprod şi Coz-mi fa Baci, mai pro marc credinţă no-am pus pecefile şi am iscălit ca să se ştie. U ias, Noev. 30. Va si Ie Bolişor iscal, az Sa va diiac pisai i iscal. Sîamati, Ivaşco iscal. - 238 — Din Ghibănescu : Surele şi izvoade VIE 289—290. La 1638 Februarie 25, jumătate de sar Orăşeni frece în proprietatea iui Gram a stolnic şi a lui Ionaşco, nepoţii lui Oraş hatmanul (T. Bălan : Familia Onciul pag. 35). 1643, [restul lipseşte]. 134. Postelnicul llie Şeptilici având conflict cu mănăstirea Suceviţa pentru satele Hrinceşti şi Iazlcvăţ, se împacă şi, cedând aceste sate mănăstirii, primeşte în schimb satul Şerbăuţi, ţinutul Suceava. f Adecă noi IIie Şeptilici vel postealnicu şi cu sămienţiiie moale scriem şi mărturisim cu cesiu za pis al nostru, cum am avut pară înaintea Mării Sale lui Vodă cu călugării dela mănăstire dela Sucea vi (a pentru sat pentru Hrinceşti şi pentru lazlovăf, care sate ne*au fostu noao moşii drepte şi am avui împresu[ră]tură dela Radul Vodă şi le-au dat mănăstirii, deci am eşif la divanul Marii Sale lui Vodă cu dânşii şi ne-am parai, deci Măriia Sa Vodă şi cu tot sfatul Mării Sale ne*au giudecat după obiceaiul ţării ca să aducem noi marturi, cum am ţinut acele safe pana la Iremie Vodă şi pana la Gaspar Vodă şi până la Ştefan Vodă, deci noi după leagea ce n[e]-au făcui Măriia Sa Vodă şi cu lot sfatul Mării Sale am adus martuii, cum am tinuf aceli sate pana la acei domni ce mai sus scriem şi ne^au dai satele iarăşi pe sama noastră, după aceea şi călugării carii au fost mai bătrâni au mărturisii, cum au avut maică noastră mare îm* presurarc dela Radul Vodă de au luat acele sate şi le-au dat mă*· năsiirii, pentru aceaie şi călugării cu iot săboriul, bătrâni şi tineri, s au învoit ci în dea ei şi ne-au dat satul Şărbăufi pe Iloraef, ce ieaste în ţinutul Sucea vei şi doo falei de vii la Cotnar în deal la Creajeşti şi ne-au dat şi uricea şi zapis ce au avui pe acea ocină şi pe acele vii pentru aceli sate ce mai sus scriem şi noi am văzut că nu este întocma cu cele ocine ce ne*am tocmit şi am lăsat pe cum s-au învoit ei în dea ei şi noi le^am dat uricile şi zapiseale Hrinceştilor şi a Iazlovăţului şi de acum înaintea di să va mai afla vrun direas pi aceli sale ca să avem a*l da iarăşi călugărilor, iară cine va mai scorni pără de aemu înaintea piste acesfu adevărat zapis at nostru, ca să fie de gloabă la cinstită poarta Mării Sale lui Vodă şi să*şi piarză şi partea de ocină şi în tocmala noastră au fost dumnealui Miron Buche sulgeariul cel mare şi dumnealui lonifă Prăjescul vistearnicul al doilea şi dumnealui Neculai Buhuş logofătul al treile şi dumnealui Neculai Racovifă ce au fostu postealnic şl - 239 - dumnealui Vasilie Mogalde posiealnic şi Şoldan visicarnicul al freile şi Gligoraşco Ghica posiealnicul şi Andronic comisul si Ştefan Pe* Iriceaico şi Mironaşco Stârcea şi Roşea vornicul şi Mirauf vornicii de poartă şi alţi boeri şi feciori de boeri sau tămplat intra ceas tea tocmal[ă|. Deci noi daca am văzui tocmah de bună vce am iscălit şi am pus pecefile ca să Ie fie de credinţă acestu adevărat zapis şi cu Dubău diac am scris, r 151 · . . .şi ziua .... az Şeptilici vel postelnic, az „ Neculai Buhuş logofăt, „ „ Ştefan Pefriciaico biv ceaşnic, „ „ Mironaşco Stârcea, „ » Miron Buc ioc vel sulger, „ „ Vasilie Mogâldea postelnic, * „ Vasile, Ghiorghi Ghica, Dumiiraşco Roşea dvornic, foni fă Prâjescul visfernic, Neculai Racovifa biv, postelnic, Şoldan vis ternie, Mirâuţ vornic. Original la Arhiva mitropoliei Cernăuţi nrl. 5, copia germană la Arhivele Statului Cernăuţi, pachetul Ilrinceşti. Despre Hrinceşii vezi doc, 1588, Ianuarie 11. 135, 1643, Martie 30. Ion Ciolpan, nepotul lui Ghenghe logofăt, vinde lui Isac Mironescul părţile sale de moşie din Lucoviţa, ţinutul Cernăuţi, pentru suma de 150 ughi, iar fostul staroste de Cernăuţi Marcu îi vinde 10 ji* rebii din acest sat pentru suma de 150 taleri. [Tradus în româneşte depe o copie germană]. Noi Vasilie W. din mila lui Dumnezeu Domn Ţării Moldovii. Facem ştire tuturora, cui se cade a şti, precum a venit înaintea noastră şi înaintea boierilor noştri moldoveneşti, a mari şi a mici, sluga noastră Ion Ciolpan, nepotul răpousafului Ghenghe logofăt şi dc nime silit nici nevoit, ci de a lui bună voie a vândut a sa dreaptă ocină şi moşie, partea de mijloc din sat de Lucovifa, ţinut Cernăufi,, şi 3 jirebii din a treia parte, partea de jos, pc care lc-a ales moşul său Ghenghe logofăt pe timpul lui Vasilie Vodă şi pe care le cumpărase după dreptele sale zapise anume delà Gorce Volcinschi, Io* naşco Dobrenschi uricar, Dumitraşco, ginerele lui Dobrenski ceL Bătrân, delà Vasile Răspop şi delà . şi delà Mihu vornic şi delà Magda şi delà Ionaşco, fitil Gafei, şi a mai cumpărat ‘Ghenghe - 240 - logofătul 4 jirebii din satul Lucovifa, partea de jos, dela Mardama (?) şi Tofan şi deia Sfanca jupăneasa lui, fiica lui Vasean Corn eseul, şi toate aceste părţi din vatra satului, din câmp, din apa şi cin pădure cu toate veniturile ic-a vândut mai sus zisul ion Ciolpan slugii »noastre iui Isac Mironescul, căpitan de Sine hau, pentru 150 ughi bani gata. După aceasta sa jaluit Gorce Volcinschi, ginerele lui Dobrenschi cel Bătrân, împotriva lui Isac Mironescul având pâră, arătând un ispisoc dela Icremie Moghilă V V. pentru nişte părţi de ocină din satul mai sus zîs Lucovifa, anume pentru a treia parte, partea de mijloc, partea O lenei şi partea Dor oh anei, zicând că aceste două părţi le-a cumpărat Dobrenschi, socrul său, dela Olena şi dela fiul ei Drăghici, nepotul Solomiei, şi dela Dorohana, dar nu le-a vândut lui Ghenghc logofăt .şi le stăpâneşte Isac Mironescul în puterea sa. Şi a răspuns sluga noastră mai sus zisul Mironescul zicând ca a cumpărat părţile Olenei şi Dorohanei odată cu celelalte părţi de ocină dela Ion Ciolpan, nepotul lui Ghenghc logofăt - . . . .Şi a venit înaintea noastră Ciolpan şi sa părit cu Gorce Volcinsclii, a ratând u- ne zapisul lui Gorce Volcinschi, al lui louaşco Dobrenschi uricar şi ispisocul Iui Dobrcnsdht uricar dela Irimie Vodă, din care am văzu! că sau vândut lui, Ghenghc logofăt părţile mai sus zise de Lucoviţa cu partea Olenei şi partea Dorohanei, şi cetind şi ispisocul lui Gorce Volcinschi am văzul că se cuprind în ele acele părţi de moşie zise mai sus; deaceea a fost dat rămas din toată legea ţării Gorcca Voltei n schi şi dovedindu-se dreptatea lui Prăjcscul vel medelnicer, a lui ion Ciolpan şi isac Mironescul, au dat Isac în visieria noastră 24 zloţi ca să stăpânească în pace părţile sale, după cum ie-a stăpânit Ghenghc şi să nu se mai parască. Şi a mai venit înaintea noastră şi înaintea boierilor noştri Marcu fost staroste de Cernăuţi şi de nime silit nici asuprii, ci de a lui bună voie a vândut a sa dreaptă ocină anume zece jirebii din satul Lu~ covifa, partea de jos, din câmp, din apă, din pădure cu tot venitul care jirebii le*a cumpărat dela Maxim Cârvopis şi jupâneasa lui 1rina, fata Sumanuloaici (?), şi dela fratele ei Tiront dela sora ei Maricufa, copiii Sumanuloaici (?), le-a vândut slugii noastre lui Isac Mironescul pentru 150 taleri bani gaia şi văzând noi a lor bună toc-m$lă şi plata deplină, am dat şi noi mai sus amintitului Isac Mironescul a treia parte de sat Lucoviţa, partea de mijloc, şi cele \T jirebii din partea de jos cu loc de moară .... ca sâ-i fie lui, copiilor lui, nepoţilor lui şi împrăştiaţilor lui dreaptă ocină cu toate ve* - 241 - niturile în veci, şi hotarul acelei moşii de Lucoviţa anume a treia parte, partea de mijloc, cele 3 jirebii să fie după hotarnica pe care a lăsat sa o facă Ghenghe logofăt în vremea lui Radul VV. de cătră Onciul Iuraşcovici, iar hotarul celor 14 jirebii sa fie după vechiul hotar după cum a umblat din veci. Şi la aceasta este credinţa domniei noastre, noi Vasilie VV. şi cr. fiilor noştri Ştefan şi loan şi cr. tuturor boierilor noştri, mari şi mici, şi cine va fi domn după moartea noastră din copiii noştri sau din rudele noastre sau pe cine Dumnezeu îl va alege domn ţării acesteia, unul ca acela să nu răstoarne întărirea noastră, ci să o întărească, fiind a lui dreaptă ocină şi cumpărătură pentru drepţii săi bani şi pentru mai mare întărire* a celor scrise mai sus am poruncit credinciosului nostru, boier Toderaşcu mare logofăt să scrie şi să atârne pecetea noastră la această a noastră dreaptă scrisoare. 7151 Martie 30. Toderaşco vel logofăt. Arhivele Statului Cernăuţi, Liber Granicialium VI, 445—450, unde se găseşte copia germană. Isac Mironescul, zis şi Isac de Sinehău, este fiul lui Miron Onciul şi nepotul lui Onciul cel Bătrân, zis şi Onciul Herţa (Vezi a noastră: Familia Onciul, anexe,cramura lui Onciul Herţa). Satul Lucovi}a, ţinutul Cernauji, este amintit pentru prima dată la 1488 Aprilie 3, cu prilejul facerii holarnicei satului Cozminul (I. Bogdan : O. c., I, pag. 334). J3e». SueCiiva, 1643, Iulie 5. Vasile Lupu, Domnul Moldo vii, întăreşte mănăstirii Putna siliştea Grecii de lângă oraşul Şiret şi ordonă oamenilor cari s’au aşezat pe ea, sa o părăsească. t Io Vasilie W bojiiu milostiiu gospodar zemli moldavscoi, Dat*am cartea domniei mcale rugătorilor noştri egumenului şi a tot saborul dela svănta mănăstire dela Putna spre aceaea să fie tari şi putearnici cu cartea domnii meale a ţinea şi a*ş apăra a lor di-reaptă ocină şi dare svinfei mănăstiri siliştea Grecii ce iaste în ţinutul Sucea vei lângă fărg lăngă Sireatiu cu vad de moară şi cu sladnij[ă| şi cu tot venitul pre seamnele ceale bătrân[e] pre unde le spun uri* cile, iar cine va fi arafu sau cosătu pre hotarul acei silişti sau va fi făcut cas[âj sau odae să aibă a le lua de a zeacea din păne şi din T. Balan, Documente bucovinonc, I, 16 - 242 - fan şi din iot venitul şi să*ş muie casele sau odăile de pre hotarul lor. ă Hs a\hc[aht] KpHK^d HAWfT ctjt ah [iţi m] . . [rupt] . . H npHHICHT H ittdH R*AUIC ÎIHKT* Uî CAVklOT t\pb^KdTH HAH w[T]nHpdT np^\ CHM AHCTOM r[0cjn| c]^[ct]k[j]a\H, HHAK HI E$AIT. Gddi\\ r[cc]n[c*]A[H]nk rc*,vka. S G$M4K['k]l Ba[|t] 3pHci AlCl^d Iod. I. KfA. AtfroţfjT Original, hârtie, pecetea roşie rotundă apăsată pe hârtie, Arhiva mănăstirii Putna, nrl. 59. Satul Grecii a dispărut. Documente anterioare priv. la satul Grecii : 1. 1464 Septemvrie 12, Suceava: Toader Prodan pisar cumpără Satul Grecii de lângă târgul Şiretului cu 300 zloţi turceşti dela mitrop. Teoctist (I. Bogdan, I, p. 83). 2. 1488 Aprilie 6, Suceava: Se face schimb de moşii: Ştefan c. Mare dă seliştea Gromobitnaia de lângă Nistru şi ia dela Marina, fata lui Toader Prodan, soţia lui Luca Iacobescul, şi dela nepoata ei Marina, fata lui Lazor Prodănescul, satul Grecii de lângă Şirete şi*l dărueşfe mănăstirii Putna (I. Bogdan, I, 346—348 şi II, 215). 3. 1520 August 21, Suceava : Ştefan Vodă întăreşte mân. Putna î. a. salul Greci pe Şiret lângă oraşul Şiret (Leatopis zaneatii arheogr. comisii, IV, p, 8—12). Documentele salului Grecii sunt amintite în Dan Dim.: Mâ* năstirea şi comuna Putna, p. 180—181. 13r, 1644. Onciul luraşcovici şi cu neamurile sale împărjesc intre ei părţile de moşie din Zasiavna, Boianciuc şi Touire, toate din ţinutul Cernăuţi. Surei ce sau scos depe o împărtală frăfască ce sau văzut ruptă vechi de velei T152, 1644 dela Onciul luraşcovici, dela Dumilraşco din Zasiavna şi Iuraşco şi frate său Nalivaicu, Grigorie Grozăvăscul, earăşi din Zasiavna, aceştii sânt iscăliţi toţi în învoeala. Adecă eu Onciul luraşcovici, Dumitraşcu din Zasiavna şi Iuraşco şi frate său Nalivaicu şi Grigorie Grozăvăscul ear din Zasiavna scriem şi mărturisim cu scrisoare noastră cum am ales din satul Boianciucul din a treia parte de sat giumătate, aceasta parte a lui Iuraşco şi cu frate său Nalivaicu, car giumătate este a lui Grigorie Grozăvăscul; aşijdire liam mai ales din Touirea: din sat a riea parte giumătate, car giumătate este a lui Iuraşco cu frate său - 243 - Nalivdicu şi giumătate csie a lui Grigork Grozavăscul; şi ear din Zăstavna Hani ales din giumăiaie de sat a lor era lăsat .... parte, car este a lui . . . Iuraşco cu frate său Nalîvaicu, ear giumătate este a lui Grigorie Grozavăscul cc Ie va fi moşie şi aşijdire liam mai ales şi cumpărăturile ce au în Zăstavna din giumătate de sat din [aj şesa parte a iriea parte şi le este în giumătate lui Iuraşco şi cu frate său Nalivaicu, ear giumătate a lui Grigorie Grozăvăscuî, deci lor le sânt drepte ocini şi moşii, sa să ştie. lordachi, logofăt de divan. Copie romanească, Arhivele Sfatului Cernăuţi, Liber Conirac* iuum uovorum IV pag. 103. Satele Boianciuc şi Toutre au fost pro* prietatea lui Vasco Dumitrahoviei, iar la 1551 strănepoţii lui împărfesc acesie safe între ei. (veziT. Bălan : Familia Onciul p. 5—6, şi 9—10). Parii din Boianciuc trec la 1617, Ianuarie 15 la copiii lui Dimiirie Lenja (Fam. Onciul p. 22), iar la 1640, Iunie 3 la Dumifraşco, ne* potul Lenfei (Ibidem p. 37). La 1638 Onciul luraşcovici pierde a treia parte de Toutre, şi ea se atribuie lui Iuraşcu Drace (Ibidem pag. 35—36). ____________ 138. 1644, Ianuarie 12. Se întăreşte marelui vornic Bucium salul Vijniţa şi se face şi ho* ta mica satului. [Tradus in‘ româneşte depe o copie germană] Adică Domnia mea am dat şi am îniăril cinstitei şi credincioasei noastre slugi d*sale Bucium mare vornic a lui dreaptă ocină şi moşie satul Vijniţa la Ceremuş, finului Cernăuţi, cu vecini, care sat i*a venit delà logofătul Tăutut după zapiscle lui Tomşa VV. şi ale altor înaintaşi ai noştri. Şi hotarele acestui sat Vijniţa încep după holarnica făcută la porunca noastră de boierii noştri Vasilie Roşea şi Constantin Cïo£o/c vornicul delà malul Ceremuşului lângă hotarul Ispasului, de aici în sus în pădure până la Cereşincat dc aici coama dealului până la plopii negri, unde sa pus piatră, de aici prin Chicera solea, de aici la Perebrisf şi prin Botna şi tot cu Opcina până la Ocolina şi delà Ocolina iarăşi la Opcina până la hotarul Răstoacelor, apoi lângă hotarul .Răstoacelor până la Ceremuş şi acesta este întreg hotarul salului Vijnifa. De aceea am dat domnia mea şi am întărit. 7152 Ianuarie 12. Arhivele Statului Cernăuţi, pachetul Vijniţa, unde se găseşte copia germană. Un scurt i egesf la Iorga N. : Studii şi doc. V p, 399. — 244 - 139. Zastavna, 1644. Se aleg lui Dumitraşco părţile sale de moşie din Zastavna, ţinutul Cernăuţi. t Eu Onciul Iuraşcovici (rupi) biv sta roşie i Dumitraşco dc Zastavna şi Iuraşco şi Nalivaico şi Grigă Grozăveascul scriem şi mărturisim cu scrisoarea noastră, cum am ales lui Dumitraşco în Zaslavna din giumătate de sat a şasa parte (rupt) ... ce-i este moşie, aşijdere ce are şi cumpărătură în Zastavna, din giumătate din sat, dan a şăsa parte a treia parte, şi iarăşi mai are Dumitraşco ce au cumpărat din partea lui Andruşco, dan giumătate de sat, dan a şesa parte a treia parte (rupt) ... cumpărat dela fata lui Andruşco, şi iarăşi ce i se va alege moşie şi din (rupt) . ♦. ocină şî moşie în toate ocinile, cu toi venitul, sa se ştie. Pis u Zastavna, vl. X\52. Az Onciul Iuraşcovici iscal, Petraşco, Toder, Ion Cazacul iscal. Pis Grigorie Grozăvescul. Din Karadja C. şi M.: O. c. pag. 40 nrl 14. Onciul Iuraşcovici stăpânea a paira parte de Zastavna (vezi doc. din 1624 14/XI, în T. Bălan : Familia Onciul pag. 26 — 2J\ 140, Iaşi, 1640, Martie 24, Coste Barbovschi vinde o parte din sat din Lenţeşii lui Alecsa, fiul Măriei Cracalia. [Tradus în româneşte depe o copie germană). Adecă eu Coste Barbovschi împreună cu jupăneasa mea An-ghelina, fata lui Pafuc Cracalia, scriem şi mărturisim cu acest zapis al nostru că de ninie siliţi nici asupri}], ci de a noastră bună voie am vândut a noastră ocină şi moşie din satul Lenţeşii la Prut, Jinuiul Cernău}i, din tot satul partea lui Pafuc Cracalia câtă i se va alege cu toate veniturile lui Alecsa, fiul Măriei Cracalia, pentru 18 lei băiuţi bani gata şi s’a sculat Alecsa Cracalia şi a făcut în manile noastre plata deplină, acei 18 lei bătuţi scrişi mai sus, şi la această învoială au fost fa}ă du-lui Constantin Drăguşescul, Petru ...» Isac Cucoran, Isar Grama şi Brânzan, Iordan (?) Drăguşescu şi eu Ion - 245 - diacul am scris. Văzând a lor bună învoiala şi plata deplină, am dat şi dela noi şi am întărit lui Alecsa Cracalia, ca să*şi scoată şi şi ispisoc domnesc, ca să-i fie dreaptă ocină şi moşie şi pentru mai mare credinţă am pus degetele şi am iscălit ca să se creadă. In zilele lui Vasilie Voevod* Iaşi, 24 Martie fi53· Eu Coste Barbovschi am iscălit, Ion am iscălit, hac Cucoran am iscălit, Cost. Drăguşescu. Din Wickenhauser: Bochotin pag. 81—82, unde este tipărită copia germană. 141. t645, August 4. Isac de Valeva vinde vornicului Gavrilaş Mafeiaş a treia parte de sat de Valeva, ţinutul Cernăuţi* [Tradus în româneşte depe o copie germană]. Adecă cu Isac, fiul lui Gavril, unchiul lui Toader de Valeva, cu nepotul mieu Roman şi fiul lui Cosfin scriem şi mărturisim cu acest zapis al nostru, precum de nime siliţi ci de a noastră buna voie am vândut a noastră dreaptă ocină şi moşie a treia parte de sat de Valeva, partea de jos, cu heleşteul, câmpul, pomăful, pădurea şi cu toate veniturile lui Gavrilaş vornicul în faja Du^sale Dima staroste de Cernăuţi, Ciohodar namesnic, Lupul vameş, Zota de Cernăuţi, Ştefan Unguranul ot tam şi Lazar de Cernăuţi pentru [lipseşte] ... şi pentru mai tnare credinţă ani iscălit şi am apăsat pecetile noastre, ca să sa ştie. r 153 August 4. Lupul Trandafir, martor, Ştefan şi Lazar martori. Eu Grigori diac din Cernăuţi am scris* Arhivele Statului Cernăuţi, Liber Granicialium IX pag. 505— 506* Partea această de Valeva trece în proprietatea vist. lordachi Canfacuzino, ginerele lui Gavrilaş Mateiaş (vezi docum. din 1654 Aug. 12, în Arhiva genealogica II pag, 47). - 245 - 14 2. Iaşi, 1646 Aprilie 1. Vasile Lupu, Demnul Moldovei, întăreşte mănăstirii Putna locui care se cheamă St. Onufri cu tot ce sc fine de eî, pe care mănăstirea l*a primii dela popa Mihul din oraşul Şiret. -J* Hw KacHam Koirc^ KjVjwii-o Ai[H]a[o]cTiio r[cc]n[o]^[d]pK 3iMAH /HOar\dliCKOU. G0?K rfccjllfo^IcTlliJdJiHH £AA H n*TlipK^hd H riOHOBIMII iCMH HM At[*]riEBtlHKOAI NdIUiUM K4/i8np1 WT c[Rab]TM MONdCTHp HdSHKdMMA USTtHCKOH CCT JfpdiH cflt'^TKlţ ScilOllt Rfl[dJrV HdUJ* H RforOpO^uju,^ U(>HCHC^[A\]K«kll fiLăţm CK t-\HO AlfktT* WT AttN4CTIIp r^l C*fc HORIT ([R'fcjTOH Îx)h8î|^>î10 CK 4PK0K H CK CA£ M CK rkNNOHCdTIi M itvfecTO HA WpdTU KOTOpiM dvfeTO E'kwk HM c[R,lîjT'k» MOHdCTMp llpdRdd ^ddNlt H AdPc’ rănii uit non dlhţ$/i wt Ompitckihm TKprS mto uih cokm CH^AA WT JfOTdpS TKproRl^-kdl T^fltt] KKIUl IITUiMI WTH CI1HCOK 4T0 HMAA c[bf,k]rrdd jHOHdCTHp WT ^dfgdH^pS fiofRO^ AtKH8-lUH'kHORKL Toro pd^l TOE c[RrkjTrdd iMOMdCTHp H ^pKOK U CK C'fcNCOKdTHU KdKO tţd ICT 11 WT r[oc]n[o]^[cT] K[a].4IH llpdRdd WTNHN$ H ^ddHII H SpHK U nOT3pKJKT\IHU CK RKCTkdl vţv'\v\t,OAt HinopSlIlIHO NHKC/1H2KI Ud R^KIH. (l HH ,\ă C’k HI g/UHlUdCT. & IdC, Rdf'fejTO JlpH-V jVICIţd fiii. d vlNH- To^fpdUIKO Rid dor, Iaşi, 1646 Aprilie 1. T r :i d u c e r c, t Io Va$///e W, din mila iui Dumnezeu Domn Ţarii MolJovii. Adecă domnia mea am dat şi. am întării şi am confirmai rugătorilor noştri călugărilor dda sf. mănăstire zisă Puipa unde este hramul sf. adormiri a stăpânei noastre şi născătoarei de Dumnezeu pururea fecioară Maria un loc de mănăstire care se cheamă a sf. Onufrei cu biserică şi cu pomăi şi cu fanate şi loc de ar ai care loc a fost sfintei mănăstiri dreaptă danie şi daruşag dda popa Mihul dela târgul Şiretului pe care el şi Ta aşezat din hotarul târgului după cum scriem mai sus din ispisoc cc I*a avut sf. mănăstire dela Alexandru Lăpuşneanui VV. de aceea sa fie acea sf, mănăstire cu biserica şi cu pomăf şi cu fanate şi dela domnia mea dreaptă ocină şi danie şi uric şi întărire cu iot venitul neruşiii nici odinioară în veci, şi altul sa nu se amestece. In /aş/, anul 7154, luna Apfrilic] 1 zile. Toderaşco vel logofăt. - 247 - Original, hârtie, pecetea apăsata pe hârtie. Arhiva mănăstirii Putna nrl 61. Traducerea’germană la Wickenhauser: Homor pag. 182—183 nrl 9. Locul pe care este zidită mănăstirea Sf. Omifri s'a stabilit la anul 1673 şi s'a găsit ca se atinge cu hotarele satelor Drăguşeni, Frătăuji, Bain|e, Bahrineşti şi Banceşti (Wickenhauser : Ibidem 183—185). Mănăstirea St. Omifri a fost zidită de Ştefan Petriceicu, care o înzestrează cu satele: Banceşti mai sus de târgul Şirete, Durneşfi „unde este locul strămoşilor noştri“. Tătăraşeni „zidind biserica şi neputând zidi nemic pe lângă ea . . dacă cu voia domniei vor stăpâni Tatărăşeni, călugării vor zidi şi celelalte acareic.“ (Wickenhauser: Ibidem p. 185—186, Doc. din anul 1680 Ianuarie 12). La mai dat şi a patra parte de Drăguşeni, cumpărată dela Nacu Volcinschi cu 80 zloţi (Wickenhauser: Ibidem p. 185, şi 186—187). Nicolai Coslin vorbind despre prima domnie a lui Ştefan Petriceicu (1672'—74) zice „Şi au făcut sânta monaslire lângă târgul Şiretului, hramul sântului Onufrie, pe care au sânjit-o păr. Dosoftei mitrop. tarii“. Cronice ed. II, voi. II, pag. 9). Iaşi, 1646 Mai 15. 143. Vasile Vodă îniăreşle fraţilor Miron şi Coslin, fiii lui Sava de Pleşe.niţa, părţile de moşie din salul Cuciur ul Mic, cumpărate dela Coste Jadovan şi lonaşco, fiul Gaftonii. [Tradus în româneşte depe o copie germanăl. Noi Vasiiie VV. din mila lui Dumnezeu Domn Ţării Moldovii. Facem ştire precum au venit înaintea noastră şi înaintea boie* rilor noştri sluga noastră Miron şi fratele său Cost in, fiii lui Sava de Pleşenifa, şi ne*au arătat un zapis de cumpărătură iscălit pentru mai mare credinţă de sluga noastră Toader Tău tul de Vilavce, Isac Cocor an de Bânila, Păirasco Ţintă, Pitic de Berbeşti, Bahrin de Hlinija, Tudan de Cosfeşti, Juraşco Pilaf de Călineşti, Vâslite pos* telnicel de Staneuţi (?), Gheorghită, fiul . . ., Grama de acolo, Pă* traşco Ciorne huz, Vasiiie fiul lui Dumitraşco, Mă ti aş fiul popei de Berbeşli, lonaşco Dragii ici de Ivim cauţi, Vasilie de acolo, de . , . de acolo, Vasile Lastiuca şi de mulţi oameni buni, bătrâni şi tineri, şi de megieşi de prin prejur zicând, precum zapisul acela s'a făcut în faţa lor pentru o parte de ocină din satul Cuciur, anume juma* taie din jumătate de sat, cu trei heleştee, cu prisacă şi cu toate ve* niturile de vărul lor Jadovan Coste pentru 80 taleri de argint, şi au mai cumpărat dela acesta 4 jirebii [din satul Prilipce] pentru 50 taleri bătuţi, şi în faţa aceloraş martori au mai cumpărat în acel aş sat Cuciur, ţinutul Cernăuţi, dela lonaşco, fiul Gaftonii, unchiul lui Ja* do van, pentru 50 taleri bătuţi toate părţile sale care $e vor alege — 248 - despre fratele său cu heleştee, mori, prisăci, şi cu toate veniturile câmpului. Văzând mărturia atâtor oameni cinstiţi, foţi voinici aleşi, am crezut domnia mea şi am dat şi dela noi şi ani întărit slugilor noastre anume Miron şi fratele sau Costin păr file satului Cuciur amintite mai sus, ca să le fie şi dela noi dreaptă ocina şi cumpără* tură cu toate veniturile în veci, şi nime să nu se amestece în veci şi neruşiit. Sa scris în Iaşi, 7154 Mai 15. însuşi Domnul a poruncit, Toderaşco mare logofăt. Dumitru. Arhivele Statului Cernăuţi, Liber Granicialium IV, 460—462, unde se găseşte copia germană. Vezi doc. din 1637. 144. Suceava, 164r Iulie 15. Vasile Lupu, Domnul Moldovii, întăreşte dania făcută de Safta împreună cu copiii şi cu fraţii ei visiernicului Iordachî cu părţile ei de moşie din Rugăşeşti, ţinutul Suceava, moştenite dela moşul lor Isac Balica. [Tradus în româneşte depe o copie germană]. Noi Vasile W. din mila lui D*zcu Domn Ţării Moldovii. Iată că a venit înaintea noastră şi înaintea boierilor noştri, a mari şi a mici, Safta, giupăneasa Şoltuzului, cu fiul ei Ăndrieş, cu fraţii ei Ioachim, Miron şi Nicolae, copiii lui DumitraşcOy şi de nime siliţi nici asupriţi ci de a lor bună voe au dat şi au dăruit toate păr* ţile lor de moşie câte li se vor alege la Rugăşeşti, la [Şirete], ţinutul Suceava, care le*au moştenit dela moşul lor Isac Balica hatman, cinstitului şi credinciosului nostru boier lordache vislernic şi giupă* nesii sale şi copiilor săi, fiind aceste părţi departe de celelalte moşii ale lor şi nu le pot stăpâni. Văzând a lor bună învoială şi danie, am dat şi dela noi părţile de moşie ale satului amintit mai sus Ru* gaşeşii care au fost ale lui Isac Balica marelui vislernic cu toate ve* niturile şi i le*am întării ca să*i fie şi dela noi danie şi ocină cu toate veniturile neruşiit în veci şi nime altul să nu se amestece în aceasta a noastră carie. Suceava, 15 Iulie 7155. Domnul însuş a poruncii. Toderaşco mare logofăt. Arhivele Sfatului Cernăuţi, pachetul Rogojeşfi şi Liber Gram* cialium VIII 64—65, unde se găseşte copia germană. 249 - Iaşi, 1648, Ianuarie 22, 145. Vasile Lupu, Domnul Moldovii, întăreşte lui Coste Pitic şi so~ crului său Sava părţile de moşie din satul Pleşinţe, linului Cernăuţi, cumpărate dela urmaşii lui Ilea de Berbeşti. [Tradus în româneşte depe o copie germană]. Noi Vasilc W. facem ştire prin această a noastră carie, precunv a venit înaintea noastră şi înaintea boierilor noştri, a mari şi a mici, sluga noastră Coste Piiic şi socrul său Sava şi ne-au arătat un za pis de cumpărătură, precum a cumpărat partea tuturor clironomilor şv urmaşilor lui Nicolai, fiul Hei de Berbeşti, şi a surorilor sale So* lom ia şi Irina, a lui Mătiaş, unchiul Ilei, în faţa multor oameni anume: Dimifrie de Zastavna, Isac de Sinehău, Angliei de Ma* momija, Isac Cocoran de Bănila, Toader Tăulul de Vilauce, Petru Ţintă de acolo, Grigori Beserco de Costeşti, Iuon Todan de acolo» Alexa Costinescu de Berbeşti şi luon Cravef de acolo, şi a mal multor oameni buni. Vânzătorii recunosc zapisul de cumpărătură precum ei de buna voia lor de nime siliţi nici asupriţi au vândut toate ocinele lor din satul Pleşinţe care le-au venit dela o împărţală,. care sat este la părâul Brusnjfa, ţinutul Cernăuţi« Toţi clironomii aminti}i mai sus au vândut toate părţile lor nealese răzeşului lor Cosle. Pitic şi socrului sau Sava pentru 300 taleri, din vatra satului, din câmp, din fânaţe cu heleşteu şi vaduri de moară la părâul Brusniţa. Văzând zapisul lor iscălii de Nicolai, Irina, Soiomia şi Mătiaş în fa}a multor oameni buni, am crezut şi noi şi le*am dat părţile amin* tite mai sus cumpărate cu bani gata din satul Pleşinţe şi le*am în* tării. Iar fiul lui har Grama de Calineşli să nu se amestece în păr* ţile Solomiei din Pleşinţe, fiindcă Soiomia s’a împăcat de mult cu. fratele ei Nicolai făcând schimb de bună voie precum Nicoiai a primit partea Solomiei din Pleşinţe şi Soiomia partea de moară a lui Nicolai din Berbeşti şi mai târziu au vândut slugilor noastre Coste Piiic şi Sava după cum scrie mai sus şi să rămâie lor dreaptă ocină şi moşie cu toate veniturile neruşiii şi neschimbat în veci şi nime să nu se amestece împotriva acestei cărţi a noastre. Iaşi, 22 Ianuarie 7156. Domnul însuşi a poruncit. Ga vrii Stroici mare logofăt. Arhivele Statului Cernăuţi, pachetul Pleşiniţa, unde se găseşte copia germană. Un scurt regest în Iorga N, : Studii şi documente,, V, pag. 400. — 250 - 146. Iaşi, 1648, Martie 4. Nasiasia, jupâneasa lui Grigorie Robceanul, vinde jumălaie de sal dc Broscăuţi, (inului Cernăuţilor, lui Dumitraşco de Călineşti. [Tradus în româneşte depe o copie germană], Suret depe un ispisoc sârbesc Lef 7156. Noi Vasilie W. din mila lui Dumnezeu Domn Ţarii Moldo vii. Facem ştire cu această scrisoare a noastră, precum au venii înaintea noastră şi înaintea boierilor noştri moldoveneşti, a mari şi a mici, Dumitraşco de Călineşti cu o scrisoare de mărturie a multor oameni buni şi voinici, anume Ştefan Murgulef şi Gavrilifă de Vas* căufit Cosma Robceanul, Vasilie Cornaci, Pătraşco Machedon de Comăreşii, Creţul ispravnic de Cofmani scriind şi mărturisind că au venit Nasfasia, giupăneasa lui Gligorie Robceanul şi fiul ei Prodan şi de nime silita nici nevoita ci de a ei bună voie a vândut ocina ei jumătate de sat de Broscăufi, ţinutul Cernăuţilor, care jumătate de sat i-a fost cumpărătura dela Gligore şi Solomon, fiii lui Mătieaş, [a vândut] slugii noastre lui Dumitraşco de Călineşli pentru 200 taleri bătuţi. Văzând domnia mea această dreaptă cumpărătură şi mărturia multor oameni credincioşi, am crezut, am dat şi am întărit mai sus amintitul sat Broscăuţi, ţinutul Cernăuţilor, jumătate de sat slugii noastre credincioase lui Dumitraşco de Călineşti, ca sări fie şi dela noi dreaptă ocina şi moşie în veci neruşiit şi neschimbat. Şi nime să nu sc amestece împotriva acestei scrisori a domniei noastre. însuşi Domnul a poruncit. Iaşi, 4 Martie 7156. Toderaşco mare logofăt. Arhivele Statului Cernăuţi, Pachetul Broscăuţi şi Liber Grani* cialium, IX, pag. 112, unde se găseşte copia germană. Suceava, 1649, Iunie 4. 14T. v Gavrilaş logofătul cumpără satul Şişcăuţi, pentru 350 lei bătuţi, şi o parte din satul Borăuji pentru 60 lei bătuţi, amândouă satele din ţinutul Cernăuţi. Noi Vasilie Vodă bojiin milostin gospodar zemli moldavscoi. Adecă au venit înainte noastră şi înainte a lor noştri moldove* neşii boiari, la cei mai mari şi la cei mici, Mătiiaş şi cu frate său - 251 - Dumifraşco, feciorii Gaftonei preuieasa popci tui Grigorie, nepoţii Hei de Berbcşti şi cu semenJiea lor Dumifraşco cel Bătrân şi cu ficiorul său cu Vasiîie, de bună voia lor de nime nevoit nici asuprii au vândut a lor dreaptă ocină şi moşie un sat întreg anume Şişcăvtii ce sint în ţinutul Cernăuţilor cu loc de hăleşteu şi cu tot venitul căiui unde hotarul pre unde au fost de vechi. Acesta sat Iau văndul Dumisale lui Gavrilaş ce au fost logofăt mare dereptu trei sute şi cinci zaci de lei bătuţi şi leau plătit Dumnealui Gavrilaş logofătul tot de plin acei bani ce mai sus scrişi 350 de lei bătuţi întru mănilc lui Mătei şi frăţine său lui Dumilraşco ficiorii Gafionei preuleasei, ne* poţii Ilei de Berbeşti, şi sementii lor Dumitraşco cel Bătrân şi ficiorului său Vasilie din nainfe noastră şi a boiarilor noştri şi un uric ce au aut strămoşii lor de cumpărătură delà Petru Vodă anume Simion şi frate sau Gherasim vafav şi Vasco şi Dumşa şi sora lor Coropta. şi Anghelina şi nepoata lor Marica şi semenţia lor Panul şi fratele lui Onciul şi surorile lor Nastea şi Vasuica şi Olenca şi unchiul lor Iurie Oraş şi alte semenţii a lor şi dintru ispisoc de pară ce au avut Olenna nepoata Dumşei delà Petru Vodă şi dintralt zapis de mărturie şi de pară ce au avut Ilea văfavul cum sau părăt cu Fador Orbul pentru nişte părţi de ocină a sale din Hloboca şi din Banda de la ţănutul Sucea vei care părţi leau fost văriduf Fador Orbul fără de ispravă şi nau fost avăndu nice o treabă, după aceea iau luat Ilea vaiavul partea lui din Şişcaufi pentru părţile lui din Hloboca şi din Bănila şi din traltu zapis ce au fost cumpărătură lui Gherasim Petrovschi delà Anca şi delà frate seu Mihaih, ficiorii Dumşei, şi delà al{i fraţi a lor, aceastea direase toate cate mai sus scriem leau dat ci pre mana boiarinului nostru ce mai sus scriem Gavrilaş Ma* teiaş logofătul pentru aceea ca să fie Dumisale şi delà noi acel sat ce mai sus să zice Şişcauţi cu loc de hăleşteu şl de moră şi cu tot venitul direapfă ocina şi cumpărătură în veaci şi de acolo aşijdere au venit înnaînic noastră şi înnainte a lor noştri boiari Pafraşco şi cu frate său Dumifraşco, ficiorii lui Ionaşco, nepoţi lui Măfeiaş, şi de a lor bună voc de nime nevoiţi nici asupriţi şau vândut a lor direaptă ocină şi moşie cât să va aleage parte lor din sat din Borăuţi ce iaste în ţănutul Cernăuţilor din tot locul cu tot venitul, aceasta o au vândut Dumisale boiarinului nostru credincios ce mai sus scriem Gavrilaş logofătul derepi şăse zaci de lei bătuţi, şi iarăş au venit înainte noasră şi înainte boiarilor noştri Marica şi cu sora sa Nastas[ijca9 fetele Fiicei şi a Ileanei, nepoatele ♦ . . - de a lor bună voe şau vândut 252 ~ a lor direapia ocină şi moşie câtă se va aleage parie lor iaraş dinlra cela sat din Soraufi din tot locul cu fot venitul, aceasta o au vândut iar Dumisale lui Gavrilaş logofătul dereptu şase zaci de lei băiufi şi aşij* dere neau arătat boiarinul nostru ce mai sus scriem un zapis delar Tudor ginerele Sfancai de Şerăuţi biv staroste la Cernăuji scriindu intra cel zapis cum au fost luat Tudor staroste dela Măteiaş părintele boiarinului nostru Gavrilaş logofătul un cal dobrojenesc dereptu şase zaci de taleri bani buni şi o şea cu toate etniile dereptu 18 talerr bani buni şi un covor dereptu zece taleri buni şi un bulhac polsii ş* cu rădăcini de mărgăritar dires şi cu ploscă de argint şi cu găitan gros de mătasa şi cu canah de hir şi cu mărgăritar năsădit dereptu 60 de taleri buni şi un ţigan anume Maco şi cu Jiganca lui Marica de* repi 240 de florinii şi şau fost zălojit parte lui toată cată să va aleage din Borăuji şt la zi nau avut cu ce plăti ce au lăsat ocina piifoare şi iarăş dăm şi întărim boiarinului nostru celui mai sus scris cu toată parte cată să va aleage dintra cela sat a lui Scripco şi a lui Drăgan şi a Draganesi din uric de cumpărătură ce au avut Mătiiaş de $e* răufi dela Petru Vodă, pentru aceea aceale părft şi sate ce mai su8 scriem ca sa fie şi dela noi direapte ocine şi cumpărături şi uric şi întaritură cu tot venitul ncruşiii nici odinăoară în veaci şi altu nîme sa nu să ameastece. Sam gospod vel ea 1. Pis u Sucea[vaj vlf. 7157 mţa Iunie 4, Toderaşco vel logofăt, Dumitraşco .... Copie românească, Arhivele Statului Cernău|i, pachetul Şişcăufh Suceava» 1650, Iunie 10. 148. Va sile Lupu, Domnul Moldovei, ordonă, ca Vasilie Lasfiuca să stăpânească partea de Costeşti a lui Paliolcea, fiindcă i*a fost zălejifă pentru zece galbeni şi o iapă. Satul Costeşti este situat in ţinutul Cernăuţi. (Tradus în româneşte depe o copie germana]. Noi Vasilie W. din mila lui Dumnezeu Domn Ţării Moldovei. Am dat scrisoarea domniei mele slugii noastre lui Vasilie Las-iiuca, ca să fie puternic a opri şi a stăpâni toata partea lui Pahclce de Cosieş/i din vatra satului, din câmp şi din fănaje şi cu toate ve* - 253 - niiurile ce se tiu de ea, care parie esle zalojită lui Vasilie Lastiuca pentru 10 galbeni şi o iapă având şi un zapis şi nime să nu se amestece în acea parie de moşie până nu i se vor întoarce acei 10 galbeni şi o iapă. Aceasta poruncim şi altfel sa nu fie, însuşi Domnul a poruncit. Suceava, 7158 Iunie 10, Arhivele Statului Cernăufi, Liber Granicialium, VI, 117, unde se găseşte copia germana. Vezi doc, din 1608, Ian, 7. 149, Tabăra mai jos de Iaşi, 1650, Iulie ll. Radul Voevod, Domnul Moldovei, conferă mănăstirii Putna râul mai jos de oraşul Şirete pe lângă morile mănăstireşti, t Hw Pja&i Kcikca e[c]?kiio i\i[h]î\|>]ctu© r[oc]n[c]A[A]pK 3ΙΛ1ΛΜ iWUMAAKCKOn, Aaa[h] η ΓΙΟΝΟΚΗΛΗ fCMH CfAt AHC[TOdl] γ[0Π10Α*τ]β[α]Λ\Η A\[c]-a|î]bNHKS HAlUtiUS frŞiUfH H SCHiU ΚΛΛ$Γ«ρθΛ\ WT IlgTNCH MCHACTHp ΗΛ ΤΟ Αλ CST Λ\ΟΙ*ΗΙ1 H CHAHIH CK CUM AHCTCM NdUJMAl APK*ATH h âacopouHTH p kK$ 6ηρΊγγ*λι wt nhhu iViOHacTHpCKKjy mahhwkk a* SCT I1CTCKA UpCTHK KdAUHH ΤΛΚΟΚΑ1 m RHLlIf MAHNCB ΠΟΚΗίΙΙΙ IlOpOMANd BpOA» ΛΛ m HMdfT HH NKKTC TdM pUE$ AC ΚΗΤΗ, ά ΚΟΓΟ WHH H3KaHA^* TdAl ACK^MH phJR M CST CIIjIIIH $3'kTH ΗΛ\ A\p*k?KH H CdMM II CRI91HIIH npo TC>K HHKTC A*' Hl CAVkfT ΚΚΗΗΑ^Τί nP^A CHM AMCTOjW halii hai. I1hc[an] 9 TdKKp hhxc laccx, κλ[*τ] 3pmi Ica. ai, l'Mtir-k RfA aer. 89, riaurk ΛΟΓοφιτ Ηηκλλ£. T raducerc. Tabăra mai jos de Iaşi, 1650, Iulie 11, f Io Padul VV. din mila lui Dumnezeu Domn Ţării Moldovii, Am dat şi am întărit cu această scrisoare a domniei mele ru* gătorului nostru egumenului şi tuturor călugărilor dela mănăstirea Putna> ca să fie tari şi puternici cu această a noastră scrisoare să stăpânească şi să apere râul mai jos de Şirete, mai jos de morile mat ăsfireşfi până la gura părâului în dreptul pietrii, aşijdere şi mai sus de mori până mai sus de vadul cu podul plutitor, ca să nu aibă nime a prinde acolo peşti, şi pe cine îl vor întâlni prinzând acolo - 254 - peşti să fie puternici să le ia mreaja şi sacii şi totul şi să nu fie permis nimănuia a se sustrage înaintea acestei scrisori a noastre. Scris în Tabăra mai jos de Iaşi, anul 7158, Iulie 11. Ghianghea mare logofăt ara făcut. Ghianghea logofăt. Original, hârtie, pecetea roşie dispărută, Arhiva mănăstirii Putna, 62 „ 1651, Mai 4. 150, Ion Cioban cu sofia sa Nastasia, fata Grigăi, zălojesc partea lor din Costeşti, ţinutul Cernăuţi, pe 15 ani pentru T lei bătuţi. Adecă noi Nasiasiea, fata Grigăi cu Mura, şi cu soţul mieu Hon Cioban din Costeşti mărturisim cu cest zapis al nostru cum am zălogit noi dreaptă ocină şi moşie noastră ce avem în Costeşti în vatra satului şi în ţarină şi cu pomcie de perje şi un păr mare ce iaste în potău şi cu pom ăi de mere şi cu cireăşe şi un fanat de şesă falce şi cu tot venitul ce va hi, aceste toate le*|a]m zălogit cuscrului nostru lui Vasile Dumilraşcovici din Bărbeşti direptu şepte lei bătuţi păn în cinci spre zace ani şi aşe ne iaste tocmală să avem a da bani cât de curindu, iar această moşie noastră cât mai sus scriem lot să fie pre mâna [luij Vasile păn să vor înpleni cinci spră zăci [ani] sau cum mai sus scriem şi când am vrut să zâlojescu am in* trebat de toate rudepej noastre şi nime nau aut prilej săm de bani ce am zăiojit la cuscrul Vasilie, deci să naiba nici o [supărare] Vasilie dela rudenia noastră şi în iocmala noastră au fost popa Mihalachi ot Bărbeşti i Măteiaş i Nichifor văfăman i Fodor Maieici şi Alexandro ot Sneaiin i saniPâtraşco Ciornohuz ot Bărbeşti i Nicolai Ilescu oi tam i Nicolai i Toader braţ ego of Costeşti i Ivan Gorbaci i Vasile Mihales[cu] i Grigoraş Crupca oi Costeşti i mnogo liudo bih şi pentru mai mare credinţă nem pus pcceti şi degetele şi am iscălit ca să creaza. Viei 7159 Mai 4. AÎecsandru Nasiasiea, Ion Cioban Nicolai săn Tudan Toader săn Tudan Ia Macsim Scolomici pre sus iocmala Popa Mihal[achi] vătăman Nichifor Matiiaş iscal Fodor Maieici Copie românească, Arhivele Statului Cernăuţi, pachetul Costeşti. - 255 - 151, 1651, Iulie 28, Naslasia, nepoata lui Ilea de Barbeţi, vinde luiVasile Durniiraş-covici pari ea eî din Costeşti, ţinutul Cernău(^ pentru 20 zloţi. Adecă eu Nastaska femeia rapăusafului Nicolai, faia Solo miei, nepoj a]tâ JJeai de Sârbeşti mărfurisescu însumi pre mine cu acest zapis al mieu cum eu de nime nevoită nici silită ce de a me voc bună am vândut a me ocină şi moşie dreaptă ce să va alege parte me de căira fraţii miei din sat din Costeşti cern este dreaptă moşie de pre maică me Selomie şi o am vândulo vărului meu lui Vasile Dumi* iraşccvici dirept doăzăci dc zloţi bani gata cu vatră de sat şi cu pomii şi cu făna(e şi în ţarina şi cu tot venitul ce va hi şi în focmala noastră au fost faţă Mihalco şi Dumitraş, frate sau Maliiaş din Ber-beşti şi Coste Pili[cJ şi feciorii iui Patraşco tij de Bărboşii şi Mac-sim sân Sofiicăi ot Colomie încă sau tâmpla! în locmala noastră şi. alţi mulţi omeni buni şi pentru mai mare credinţă nem pus degetele , şi iscăliturile căîra acel adevărat zapis al nostru ca să crează. <159 Iulie 28. Dumifraşco. Celelalte semnături indescifrabile. Copie românească, Arhivele Statului Cernăuţi, pachetul Costeşti* . 152. iaşi 1651. Septemvrie 14. Isac Cucoranul, ginerele lui Bogdan Lenţa, se ceartă pentru a patra parte de Costeşti, ţinutul Cernăuţi, cu Ion Tudan. Domnul· le dă soroc în două săptămâni. La soroc numai Tudan apare şi câştigă. f Io Vasilc Voevoda boj. mii. gospodar zemli moldavscoi. Adecă au vinii înainte nostră şi înainte alor noştri moldoveneşti , boeri a mari şi mici sluga nostră Isac Cucoranul, ginirele lui Bogdan Lcnfci, şi sau părăt de faţa sluga nostră Ion Tudan din Costeşti pentru a patra parte de sat din Costeşti ce este la ţinutul Cemăuţului„. zicând Isac Cucoranul că este ace parte a lui driaptă moşie de la moşi a giupănesii lui Bogdan Lenţei şi asuprind pe Ion Tudan, iară Ion Tudan aşa au răspunsu înnainte nostră care au avut Bogdan Lenţa a patra parte din sat din Costeşti el au văndufo acea a patra parte lui Ilieaş Vodă, iar Ilieaş Vodă au dat şi au miluit cu ace a patra parte sfânta mânăsiir[e] ce să numeşti Pobrata şi Isac Cuco- - 256 - ranul nare nici o triabă cu ace parte şi să leagă de alf[ă] a patra parte 'dintracel sat din Costeşti care parte este driaptă moşie a slugii nostre Ion Tudan, numai domnîea me nam crezul nici pe Isac Cucoranul nici pe Ion Tudan ce li*am pus zi în două săptămâni precum saş aducă ei dre[săjle ce or hi avându pe acel sat Costeşti, şi când lcau foslu ziua Ion Tudan au venit la zi şi au foslu înainte nostră cu drisjale] dela bătrânul Ştefan Voevoda pe acel sat Costeşti şi au scris mărturii dela rugători călugări din sfânta mănăstire dela Pobrata ace a patra parte de Costeşti a lui Bogdan Lenţai şi sau îndreptat Ion •ca săş ţie parte, iar Cucoranul sa naiba friaba de acum înnainte în Tudan veci şi de sar ivi nescai zapis să nu să mai criază. Sam g[os]p[o]d vel. U las, Ifeat]. 7160 mesţa Săpt|emvrie] 14. Copie, Arhivele Statului Cernăuţi, Liber Rclationum II pag. 157; a fost publicat în Revista politică, Suceava, 1888 Anul III, 1 Februarie 1888 No. 2 p. 8. 153. Iaşi, 1652, Martie 4. Ieremie, Ileana comisoaia şi Alexandra visterniceasa îtnpărţesc între ei moşiile rămase dela părintele lor, logofătul Gavrilaş Mateiaş. [Tradus în româneşte depe o copie germană). Noi Vasilie Voevod cu mila lui Dumnezeu Domn Ţării Moldovih Facem ştire că au sosit înaintea noastră şi înaintea tuturor boierilor noştri, a mari şi a mici, Du-ei giupăneasa Uiana comiscaie şi sora ei Alexandra visterniceasa şi fratele lor Ieremie, copiii răpou-satului Gavrilaş Mateiaş fost mare logofăt, şi de nime silifi nici asupriţi ci de a lor bună voie s’au înţeles ei în de ei şi au făcut o învoială şi au împărţit moşiile lor rămase lor dela părintele lor, baştină şi cumpărătură, după vechile ispisoace şi cârti de judecată, pe care lc-a primit părintele lor Gavrilaş logofătul dela Domnii cei vechi, cari au domnit înaintea noastră, pentru moşiile sale, întârituri şi cumpărături şi împarţala a fost după cum urmează : Partea lui Irimie a fost salul Stăucenii*Mari, {mutul Cernăuţi, cu două heleştee, alt sat Sfăucenii*vechi cu un li eleşteu, Iujinef cu un heleşieu, satul Şişcăufi cu un heleşteu, satul Jucica, Cuciur şi Denesiuca şi jumătate de sat dc Zastavna cu ur\ heleşieu, jumătate >de sal de Lenteşti, jumătate sal Valova, a patra parte de sat de Ca- — 257 ~ dubeşti, toate în acelaş ţinui ; apoi satul Raşcul, ţinutul Holinului, o moară cu şase pietre, o piuă cu trei pietre la Raşcov, Ghierghinfi şi Vornovăf acelaş ţinut, Podraha cu un heleşfeu, |inui Dorohoiu, satele Căbăceni, Ilişeni, Corneşti cu jumătate Giurgeşti, jumătate de sat de Voifcăufi acelaş fin ut, şi Satul Iucşeni, ţinutul Suceava, şi Salce cu trei păvji de Coristele, satul Crasna, şi trei jirebii de Siăneşti, satul Jlrifcani, ţinutul Iaşilor, o parte de Baloşeni pe apa Jijiei, acelaş ţinut, şi cinci fălci de vie pe munTè1e~13omne$c în Colnar, şi trei şi jumătate fălci în Coci, apoi patru fălci delà episcop of Cram, două fălci lângă Iaşi pe muntele Ursul şi cu toate veniturile. Partea jupănesei Iliana comisoaia a fost satul Halici, ţinutul Heliu, cu helcştee şi toate veniturile, satul Grozinţi, Malin ţi, Bocicauji, Boreşti cu două heleşfee şi satul Burnevul şi Ocna cu heleşteele lor, Oşovul, jumătate de sat Şişcăuţi cu un heleşfeu, jumătate de sat De* rcvcăuţi, jumătate de sat Mihalceni, trei părţi de Cerlena mare, toate în ţinutul Hotin, trei părţi de Babina, ţinutul Cernăuţi, trei părţi de Stcpaniuca, trei părţi de Boianciuc, jumătate de Doroşăuţi, jumătate Vasilou, jumătate Cernauca, a treia parte de Boian, a patra parte dc Lehăceni, toate în ţinutul Cernăuţilor. Sătul Paltineţ ţinutul Dorohoiului, satul Budieni, Borodeşeni şi Lozcni, acelaş ţinut, a patra parte dc Vascăuji, ţinutul Suce vii, o parte de Sinăuţi, acelaş ţinut, şi Uriconi, Limbeni, ţinutul Iaşilor, şi şase fălci vie pe dealul domnesc cel vechiu, patru fălci delà episcop ot Cram, doua fălci la Hărlău, şi două fălci lângă oraşul Iaşi pe muntele Ursul cu toate veniturile. Partea jupănesii Alexandra visierniccasa a fost satul Şerăufa ţinutul Cernăuţilor, cu heleşfeu şi toate veniturile, satul BudilcŞl saiul Chiselău cu heleşfeu, Pohorlăufi cu heleşfeu, satul Martineşti çu doua heleşfee, satul Zadobiouca cu două heleştee, Samuşinul, Prelipce, Ivancăufi, Cernauca de sus, Pilipăufi şi un sat mic Vorohiieni, satul Bobeşti şi O nu tul de sus, Onuful de jos cu jumătate de moară, jumătate de sat Borăufi, jumătate de sat Cernauca de josf jumătate dc sat Rohozna, o parte de Mogoşeşti acelaş ţinut, satul Tarasăuţu ţinutul Hotin, cu toate veniturile, satul Losnat ţinutul Suce vii, şi Ciurbieni, ţinutul Dorohoiului, a patra parte de Drăguşeni şi a patra parte de Băluşeni, acelaş ţinut, cinci fălci vie la Cotnar pe dealul vulpii, patru fălci delà episcop ot Cram, două falei la Urechi pc muntele domnesc, două fălci la ţarina oraşului Iaşi pe muntele Ursul cu toate veniturile. Văzând a lor bună învoială şi împarţala am pus pecetea noastră T. Balan, Documente bucovineni, i. IZ 4 - 258 — domnească pentru sluga noastră Jeremia şi pentru surorile lui, jupa-neasa Ileana eomisoaia şi Alexandra visterniceasa, copiii şi ciironomii răpousatului Gavrilaş Maidaş logofăt pentru mai sus amintitele sate, sate întregi, jumătăţi sau părţi de sate, moşii întregi şi părţi de moşie, cu beleşte? şi mori ridicate şi vii ca să le fie şi dda noi dreaptă ocină şi moşie cu toate veniturile în veci de veci neruşiit şi tihne să nu se amestece împotriva scrisorii noastre domneşti» însuşi Domnul a poruncit. Scris în Iaşi, 4 Martie 7160. Gheorghe Lişan (!) marc logofăt, isca!. Arhivele Statului Cernăuţi în Liber Ciranicialiuin X pag. 207, un scurt regest ai acestui document se află în Arhiva genealogică II p. 100. La 1654 August 12 Iordachi Canlacuzino, ginerele lui Ca-vrilaş Maîeiaş, primeşte iniăriiură peniru 1;± Lenteşri, (cealaltă lU este a lui )on Prăjescul, ye/i doc. din 1660 Iulie 25), 7» parte Valeva (vezi doc. din 1645 Aug. 4), Vo Valeva (vezi doc. din i629 Aug. 8), apoi altă parte de Vatevu şi o parte din Cuciur. (A patra parte din Cuciui· mie se găseşte în stăpânirea lui Miron şî Cosiiu, fiii lui Sava, nepoţi: lui Coste Jadovanui (vezi doc. din 1637). Documentul din 1654 Aug. 12 sc găseşte publicai în Arhiva genealogică Ii pag. 47), în nemfeşie la \Vickenhauser: Bochotin pag. 83—85, iar o copie romanească cu data greşită de J&57 Aug. 12 sc găseşte in Arhiva mănăstirii Puma sub nri 206. AJci iordachi Caniacuzino, ginerele lui Gavrilaş Maieiaş, primeşte întărire pentru părţi de Lenţcşli, Valeva şi Cuciur mic. ttaniLi, 1652, Aprilie 23. 154. Satul Bănila pe Ceremuş se înipărteşte în două între Ştefan Rugina şi fragii Gheorghe şi Îsac Cccoranuî. [Tradus în româneşte depe o copie germana |. Eu Păfraşco Ţinîă şi eu Isar Grama scriem cu aceasta a noastră scrisoare, precum a venit la noi Ştefan Rugină cu o cinstită carte a domniei scriind să mergem la satul Banda la Cereniuş, ţinutul Cernăuţi, şi să-l împărtim între el şi frafii săi, văzând această scrisoare domnească am mers şi am strâns oameni buni şi megieşi de prin prejur şi slugi domneşti şi am împărţit satul Banda în două părţi şi am dat jumătatea de jos a satului lui Ştefan Rugină, iar ju* mătatca de sus lui Gheorghe şi Isac Cocoranul, iar jumătatea de jos a satului până la Coriini}a este a lui Ştefan Rugină, iar jumătatea de sus până la moara de sus a lui Gheorghi şi Isac Cocoranul, ~ 259 - apoi am împărţit fănaţul deasupra satului despre hotarul Miliei mai jos de Zaberej până la Ceremuş în două parii, din care partea de sus până la hotarul Miliei a venit Iui Ştefan Rugină, punând pietre sus şi jos, iar partea despre sat i^a venit lui Ciheorghie şi Isac Co* coranul, adecă până la Coritriiţa, apoi mai sus de Coritnita până la Zaberej. lranaţul ce e mai jos de sat şi merge până la Drumul Popi! nicilcr, a fost împărţit dealungul şi sa pus o piatră la mijloc, din care partea despre Corcin până la piatră i-a venit lui Ştefan Rugină, iar partea despre luncă i-a venit lui Ghecrghe şi Isac Cocoranul, apoî am împărţit fănaţul cătră Coritniţa până la Drumul Popilnleilor oela cuini Corîfniţeî iarăşi în două, venind partea de sus lui Ştefan Rugină, iar cea de jos lui Gheorghe şi Isac Cocoranul; iar fănaţul despre partea de sat a lui Rugina este dincolo 'de Coritniţa la Corcin pană la piatră, iar hotarul de jos al satului ajunge dela Drumul Po-punicilor în jos până la drumul Tucepîlor, unde este o piatră mai jos de drum, iar partea despre Zaberej până la Ceremuş este a lui Gheorghe şi a lui Isac Cocoranul, iar partea dela drumul Tuccpilor iar în jos până aproape dc drumul Draliasinorul, unde este o piatră mai sus dc drum, dela Zaberej drept până la Ceremuş este a lui Ştefan Rugină, iar dela piatră în jos până la o balta unde s’a pus o piatră este a lui Gheorghe şi a lui Isac Cocoranul, iar dela această piatră de lângă haltă până la Berejnîta şi Ceremuş Ua venit iui Ştefan Rugină, iar lunca de sus şi de jos dela hotarul Miiiei pană ia Berejniţa să pască împreună, şi sâni vaduri de moară în partea de jos şi de sus a satului dela strămoşii lor, apoi pădurile şi munţii şi lazurile să stăpânească fiecare partea sa, după cum ic-a stăpânit strămoşul ior Neagoe, înţeiegându-se fraţii între daltă să nu supere unul pe altul, ci să rămâie după cum a fost şi pe vremea strămoşilor lor. Şi la această tocmala au fost fa|ă Dumiiraşco Popovici de Băr-beştî, Coste Pitic de acolo, Ionaşco Croitor de acolo, Irimie de Vilauce, Foca de acolo, şi alţi oameni buni, megieşi de. prin prejur şi sa aibă a-şi scoate ispisoc domnesc, şi pentru mai mare credinţă şi întărire am iscălit şi am pus pecetea. Bănila, 23 Aprilie T160. Păiraşco Ţintă, har drama, Dumiiraşco Popovici Arhivele Statului Cernăuţi, Liber Granicialium I, 199—201 şi pachetul Baniţa ruseasca, unde se găseşte copia germană. - 260 - Popiei înseamnă în limbile slave : cenuşă ; astfel Drumul Po-pilnicilor ar însemna ; Drumul Cărbunarilor, Drumul Drahasinorul ar putea fi pus în legătură cu fraţii Maxim şi Vlad Dragosinovici, cari la 1424 Aug, 31 primesc dela Svidrigailo satul Cosov pe Cercmuş, ca să-l stăpânească după dreptul românesc (I. Bogdan: Câteva ob-servaţiuni as* îndatoririlor militare ale cnejilor moldoveni. An. Ac. Rom. tom. XXIX Mem. s. ist. pag. 14—15). Drumul Tucepilor rămâne necxplicat. 155. Şirele, 1653 Februarie 24. ionaşco Punda şi fiul său Pătraşco din târgul Şiret vând lui G1U goraşco Eşanul casele lor pentru suma de 130 lei bani gata» f Adecă eu Alecsa (?) şoltuzul de târgul Sireatului şi cu ai săi 12 pârgari scriem şi mărturisim cu această scrisoare noastră, cum au vinit înaintea nostra Ionaşco Punda şi cu Păîraşco ficioru său de nimiril[e] săli}, nici de nimirii[e| asupriţi ce de bună voia lor ş^au vândut casele sale cu pihnifă şi locul casei şi cu grajdul le-au vândut într’o suia şi treizeci de lei bani gata lui GÎigoraşco Eşanul şi femei lui anume Cufa ca să*i hie aceale casc şi locul în veci neclăti[iă] dereaptă cumpărătură, iar den rudeniea nostră ca să n’aibă nimiril[e] nici o treabă, numai ca să aibă Gli[go]raşco şi cu fimeia sa şi la iastă tocmală au prilejuit Petrea cumnatul lui Gligoraşco şi popa Gavril şi Lupul a Magdei şi Ion Danca şi Tămaş tij a Magdci şi alţi mulţi omini buni ce au prilejuit şi pre mai mare credinţă pus-am peceate a oraşului ca să crează. U târg Sireat, ms{. Feb. Kfl, vel[eat] spăa. Original, hârtie, pecetea târgului, neagră, rotundă, apăsată pe hârtie reprezentând un cap de sfânt cu o stea la urechea dreaptă. Arhiva mănăstirii Puina nrl 132. INDICE Nutnc de persoane A. Aiianasie episcop Rădăuţi, 154, J 56—T, 159, 162, Aflanasie egum. Sucevifa 192, Aiianasie episc. Roman 149. Aflanasie popa 207, Aga ion episc. Roman 87, 89, 104, 109, 111, 114, 121—3, 125. Aiberf, din Prusia 82—3. Albota postelnic 20, 33—5, 37. AJbu vornic de Suceava 94. Albul spătar 1, 2. Akcsa ceainic 154—5, 160, 162. Akcsa spătar 178—9. Alecsa şoliuz de Şirete 260. Akcsandra vist. 257. Akcsandru, fiul lui lancul Sasu 81-2, 84. Akcsandru fiul lui Eremie Mo* vilă 104. Akcsandru visternic 154, 156, 160, 162. Akcsandru Lâpuşneanul 246. Amfilohi episc. Rădăuţi 121 — 123, i 25. An.anie egum. Putna 23. Anastasie egum. Slatina 217—8. Anastasie mitrop. 86,88, 100, 149, 154, 156 - 7, 159, 161, 163, 167. Andrei hatman şi portar Suc. 96, 101, 109, 112, 116-7. Andreica stolnic 66, 68. Andreica spătar 63—4. Andreica parc. Novograd 66, 68. Andreica ureadnic Badetifi 81. Andronachi parc. Hotin 71, 73. Andronic comis 239. Andronic parc. Hotin 75. Anghcl 218. Ânghel de Mamoriiita 232, 249. Anton procgumcn Solea 208. Anuşca 7, 9. Anuşca Lata 90—2. Atanasic egum. St. Ilie 80. Atanasie episc. Roman 163. Arbure 102-3. Arbure Luca portar Suc. 3, 4, 6, 8, 10-2. 14—6, 18, 21-2, 24-5, 30-1, 49, 52, 59, 121, 123—4, 126 (spiţa neam), 158, 161, 202, 236. Arbure Odochia 121, 124. Arpanti postelnic 144. Aslan postelnic 75. Avram aprod 191. Avram egum. Moldovifa 44 — 5. B. Babici Andreiaş 120. Bahici Iachini 120. Babici Stan 120, 226. Băcioc Coste ceaşnic 165 — 6. Băcioc Toderaşco comis 54* Bachnicki Ştefan 15, 44r 222. Bahrîn 215. Bahrin lonaşco 214. Bahrin de Hlinita 247. Băişescul Bale 55, 57. Balan aga 225. Balan comis 167. 262 - Bale 50, 5i * Băldescul Patraşco 210—1. Balica hatman 87, 89. Baiica Isac hatman 181, 183, 248. Banilovschi Avram 120, 231. Banilovschi Dance 120, 231. Banilovschi loan i20, 231. Bărlădcanu spaiar 101. Bărlici fiul 2, 4. y/ Barbovschi 60— 1, ^ Barbovschi portar Sue. 27, 29, 30-1, 60. Barbovschi Coste 244—5. Barbovschi Ereinie 105—6. Barbovschi Onufri poriar dc Sue. 106-?. Barbovschi Pinfilie 232. Barbovschi Teodosie mifrop. 104. Barnovschi ceaşnic 123,125, 130, 132. Barnovschi postelnic 104. Barnoschi hetman 1?9—80. Barnovschi Miron hatman 9?, 1?8—9, 182, 184. Băsianul Ieremie diac 83—4. Bâsianul Vasile diac 9?. Başota cămaraş 144. Ba şofa Inraşco 144. Başofă luraşco parc. NeamJ 182 — 3, Başofă Pătraşco 1??. Băzdagă 1, 2. Bejan parc. Neam* 116—?. Beldiman Ncchifor log. 155, 15?, 162 Bercea de Lucavăt 220. Berheaci ?6. Bernat parc. Neamf 82, 84. Beserco Grigori 249. Bcvirco Grigori 218. Bilăi vornic {arii de sus ?1, 73, ?5. Bila vi ci Ghcovghe diac 75, Bleandea parc, Roman 198. Bocoicu cludnic 8?, 89. Bodei parc. 63 — 4. Bodei Alecsa 66, 68. Bogdan VV. 3—6. Bogdan fiul lui Pciru Parcs 27, 29, 30-33, 35-6, 60* Bogdan fiul Iui Alex. Lăpufneau 56, 61, 63 — 4, 66, 68. Bogdan, fiul Ivi Ian cui Sasul 81—2, 84. Bogus 74. Bogza Gligor diac 20, 36 -7. Boiştan de Lenjeşti 136. Bolea stolnic 64. 4 Bolişor Vasile 237. Bora Mihail, diac 41. Berăleanul Linear 211, 220r 223., Borce vornic 40, 44, 46. Berce parc. HoJin 38 — 9. 4.2—3. Boroteo 107. Borotco Drăghici vălag Suceava 115-6. Bosioc spătar 123, 125, 130. 132. Boul Nicolai vist. 145. Boul leader vist. 142, 146. Boul Ştefan parc. Neamţ 54. Boureanul Patraşeo diac i 23. 126. Brănzan Ionaşcu 232. Brănzan, 244. Brănzenestii 176. Brut postelnic 78—9, 83—4, 87, 89, 96, 101, 109, i 12. Bubiiiv&Toadcr log. 59, 60 6yv;o=y.) 129, 131,200-1. Buccaischi Dkiiih 136, lc9. Bucioc stolnic 54. Budec Miron suiter 238. Buciiil 32-3. Bucium parc. Orhci 75. Bucium vornic 243. Bucium vomit: ?ara de io;:· π\~-2, 84, 96, 101, 109, i 12, ii6. Bucur eseul Ion 76. Budînsclîi Nicoara 175. Buhuş Neculai log. 1.11 238. Burcc 105. Burcinl parc. Novcgrad Fi. 75. Burla 6c·, 6( — 8. Burla comis 185. Burla Dumilraşcu 223. - 263 Busuioc Iercmie 235. Buzga călugăr I4r—8, C, Calga Sultan 190, 237. Cantacuzino C-tin ceainic 198. Caniacuzino Iordachi 253. Caniacuzino Tema vornic {ara de jos 54. Caraghiosel stolnic 101. Caraiman ceaşnic 104. Caraiman comis 123, 125, 130, 132. Carapdatî 187. Carcovici Petru 42—3, 45—6, 56, 58, 66, 68. Carcovici Petru parc. 50, 53,63 —4. Careu C-rin î 63. Careu Petru 38—40, 59. Cârje Coste stolnic 3, 4. Cârje parc. Neamţ 27, 29,30—1, 60-1, 63-4, 66, 68, 87,89. Cărste parc. Hotin 71, 73. Cărate portar 54. Cărste vornic ţara de sus 104. Cărstieneasa 212—3. Carargiu Apostol postelnic 167. Cafargiu Apostol ceaşnic 178—9. Cafraş Icnaşco 215—6. Cărdeati Toma comis 6,8, 10—2, 14—6, 18, 21-2, 25-6, 59. Caza ce vi ci Gligorie 224. Cazacii 185. Cazac Creorghc 231.* Cazac Gligorie 235. Cazac Ion 244. Cazacul din Lucavăf 175. Cazirnir rege polon 113. Cchan Apostol 237. Cheşco Ga vrii log. 225. Cheşco Mihaiachi 235. Cică rcea Pa rcoa ia i 05, Ciogole C-tiu 220. Ciogoie C-:in piirc. 209. Ciegclc C'-îin vornic 243. Cicgole Pă tras cu părc. HotL: 223. ■Ciohodar namesnic Cernăuţi 245. Ciolpan vameş 50, 52. Ciolpan parc. Roman 130, 132. Ciolpan Draga n parc. Novograd 122, 125. Ciolpan Gligoric hatman 163. Ciolpan Ion 239—40. Ciornchuz Pătraşco 214, 247. 254. Ciortorischi Andrcico 115, 187. Coifcscu Toma 215 — 6. Colun stolnic 20, 33—5, 37. Condre 90—2. Condre părc. Neamţ 6, 8, 10 — 2, 14-6, 18, 21-2, 24-5, 59. Condre vameş 189—91,205—7. Constantin paharnic 177. Constantin spătar 116—7. Constantin fiul lui Petru Rareş 38—40, 42-44, 46. Corasteanul Gheorghc 211. Corcc Sima 20, 59, 60. Corce va taman de Lămăşcni 94. Corlai 34—6, 44, 46. Coriat Ivan 6, 145 — 6. Corlaf Toader 10—12. Cor lat eseul m. vatag Suceava 86,88. Cocoară părc. Hotin 101. Cocoară (Cucoară) stolnic 87, 89. Cocoranul (Cucoranuft i’sac J 68, 214-5, '218, 226, 232, -244, 247, 249, 255—6, 258. Cocoranul (Cuccranul) Gbccrghe 258. Corne vataman de Burhincşfi 95, Ccrriescul Vascan 240. Cosmovici Dumşa diac 60. Cosnovici Ducşa diac 59. Cosovanul Cesma 235. Costadii log. ) 14. Coste ceaşnic 63—4, 66, 68. Coste părc. Neamţ 6, 8, 10—2, 14-16, 13, 21-22, 24-5,59. Coste posadnic 59, Coste de Lucave} 203, 220, 224, 226, 231, 234. Coste ce Pdriceni 220. Coste, de Valeva 245. Cosi in Miron părc. Hotin 54. - 264 — Cosim Nicolai 113. Cosim posi. 198. Cosiin de Lenfeşti 202. Costinescul Alecsa 218, 249. Cozma 6, 11—2, 59. Cozma stolnic 1(4. Cracalia 136, 176. Cracalia Alecsa 244—5. Cracalia Dimifrie 196—7. Cracalia Maria 244. Cracalia Paţuc 244. Cracalia diac 172. Cracalia staroste Cernăuţi 128, 136-7. Crăciun parc, Novograd 20, 33 — 5, 37. Crasnăş visternic 20. Craveţ Ion 249. Creţul ispravnic de Coţmani 250. Crimcovici Ilie diac 95, 97. Crimcovici Anastasie mitr. 165—6 (vezi Anastasie miirop.). Croitor Ionaşco 259. Crupca (."îngeraş 254. Cuciurovschi Boris 187. Curupta (Coropta) 32—3, 251. D. Dabija Eustralie 54. Dan portar Suceava 48—53, 56, 58-9, 129, 131. Dan spatar 3—4, Dan visiernic 40, 45—6. Dan Todosia 48—9. Danciul parc. Novograd 27, 29—31, 60. Danciul parc. Neamţ 20, 33—5, 37. Danciul Ion parc. Neamţ 59, 66, 68. Danciulovicilon parc. Neamţ 56, 58. Dănceu Sava 153, 155. Danga Gheorghiţă 177. Daniil Sihastru 62, 64, 74. Dărman 21. Darman Petru 236. Diamandi spătar 154,156, 160, 162. Dieniş 16,-7, 19. Dima staroste de Cernăuţi 245. Dionisie episc. Roman 208. Dobnici Dutnşa 32. Dobre 19. Dobrenschi Dumifrasco 227. Dobrenschi Ionaşco uricar 239. Dobrenschi Stratulai 228. Doica 1, 49, 52. Dorohana 240. Drace 235. Drace Iuraşco staroste Cernăuft 136. Drace Iuraşco sulger 174. Draco postelnic 167. Dracsin comis 20, 35, 37. Dragan uricar 104. Dragan postelnic 105, 123, 125, 130, 132. Dragan din Jadova 119. Dragănişoaia Erina 185. Draghici Borofeo m. vatag Suceava 115—6. Draghici Toader 229—30. Draghici aprod de Ivancâuţi 119. Drăgoi 62—3, 65, 74—5. Dragoş Vodă 113. Dragoş vornic 3—4. Dragoş uşar 137—8. Dragotescui Iu rea 199. Drăgşan 224—5. Drăgşan spătar 20, 27, 29, 30—1, 33-5,37,60. Dragul parc. Neamţ 71, (3, 75. Drăguşescul C-fin 177—8,211,244. Dragotă parc. Neamţ 101. Dragota Toader vornic 237. Duca visiernic 54. Duca fost uşar 188. Dumitrahovici Vasco 243. Dumifraşco căpitan 104. Dumitraşco de Călineşii 250. Dumitraşco de Zasfavna 218,224-Dumitraşco Stefan log. 177—8. Dumitraşco Ştefan vornic ţara de sus 178—9. Dumitraşco viei 254. Dumitraşcovici Vasile 255. Dumitru ceaşnic 50, 53, 56, 58. - 265 - Dumitru diac 93, 99, 100<—2, 104, 110, 112. Dumilru parc. Neamţ 122, 125,130, 132. Dumitru portar Suceava 63—4, 66, 68. Dumitru postelnic 71, 73. Dumşa diac 8, 10. Dumşa vistemic 27, 29, 30—1, 60. E. Eftimie egum. Homor 56—8. Eftimie egum. Vor o neţ 74. Eftimie proegum, Voroneţ 62, 64. Eminescu, familie 127. Enca parc. Roman 182, 184. Enachi postelnic 154, 156, 160,162. Enoh ermonah 161. Eracle clucer 222. Ercmie visternic 8, 10—2, 14-16, 18, 21-2, 25. Eremie vornic 223. Ercmie vornic ţara de sus 101. . Eremie parc. Neamţ 3, 4. Esanul Grigoraşco 260. Eustatie egum. Pufna 69, 72. Evloghic dascal 2, 98. Evloghie cpisc. Rădăuţi 192, 207, 209. F. Fador orbul 118—9, 251. Fărămea 65, 67. Farcovici Âlbul 55, 57, 59. Fcdor posadnic 59. Felea ceaşnic 27, 29, 30—1, Felea paharnic 60. Feiul log. 93, 102, 104. Filip spătar 81. Filip parc. Roman 101. Filoftei episc. Huşi 104. Foca popa Şirete 105. Foca de Stroeşfi 232. Frunfeş parc. Neamţ 3.' 4. Furtuna comis 128, 184, 205—6, Furtuna Mihail comis 198. G. Gavril hatman 167. Ga vrii visternic 7—9. Gavril parc. Hoiin 75, 87, 89. Gavîl spătar 71, 73, 75. Gavril mifrop. 114. Gavril de Vascăuti 220—1, 249-Gavrilaş Maieias 84, 194. Gavrilaş M. parc. Hotin 87, 89,. 133, 196-7. Gavrilaş M staroste Cernăuţi 191, ^ 193. Gavrilaş M. fost staroste 172. Gavrilaş M. vornic 205—7,210—' 1, 245. Gavrilaş M. vornic ţara de sus 178, 198, 203. Gavrilaş M. log. 645} 167, 176, 217-8,222-3,259-30, 251-2, 256, 258. Ghenghe Grigore diac 195. Ghenghe Ionaşco vornic ţara de jos 177-8, 198, 203. Ghenghe Ionaşco log. 163, 165—6, 169, 178— 9, 180,210, 239, 254. Gherman vătav 251. Gherman va taman 74. Gherman comis 104. Ghiorghîe episc. Rădăuţi 86, 88, 101-3. Gheorghe proegum. Solea 208. Gheorghe mifrop. 114, 161. Gheorghe mucenicul 6. Gheorghe ceaşnic 87, 89, 101. 109, 112. Gheorghe paharnic 167. Gheorghe hatman 94. Gheorghe pârcălab 169. Gheorghe parc. Neamţ 104, 198. Gheorghe parc. Hotin 101, 104, 109, 112, 122, 125, 130, 132. Gheorghi postelnic 178—9. Gheorghi stolnic 154, 156. Gheorghe Ştefan log. III, 235. Ghervasie egum. Putna 146. Gheuca Simeon spătar 182, 184. - 266 - Ghica Giigoraşco postelnic 239. Ghideon cpisc. Rădăuţi 109, 111, 113. Glavan visfemic 33—5» 3f. Gligorie ccaşnîc 54. Gligorie comis 154, 156. Gligorie sfolnic 104, 123, 125, 130, 132. Gligorcea diac 212 — 3. GKgorcca vornic jara de sus 122, 125, 130, 132. Giigorcea log. 117—8. Gligufa 168. Golan Pătraşco 230, 235. ■Goian Toader 226, 230, 232. Goian de Jadova 1<5, 203, 220, 224. Goiae parc. Neamţ 87“, 89. Cioiâe paharnic 81. Golăe coaşnic 78, 79. Golea ceaşnic 83—4. Golea Ion logofăt 71, 73. Goreaj Cars tea 126. Grama 219. Grama Coste 231. Grama Lsar 143, 1.77, 203, 214, 244. 249, 258-9. Grama Toader 214. Grama Vasile diac 119. Gr ama jilnîcer 222. Grama stolnic 177, 198. Grama dc Călineşîi 142,· 226. Gribincea 223. Grigori comis 160, 162. Grigore proegumen 113. Grigore miirop, 62, 64, 74. Grigorievici Ga vrii diac 67—8. Grincovici 27, 29, 60. Grincovici părc. Hoiin 6, 8, 10 — 2, 14, 16, 18, 21-2, 24-5, 59. Grozăscul lonaşco 203. •Grozav parc. Novograd. 27, 29, 60.' Grozav părc. Neamţ 20. Grozav vornic 30—1. •Grozăvăscui Grigc-ric 242 — 3,244. H. Hăciugă Pascu 170. Hăjdău Efrim 211. Haliţchi Onciul 105. Hamzea 38—9, 42—3. Hanr/a Trifă 45—6. Hamzovici Andronic diac 56. Hăra parc. Hotin 59. Hăra Ion părc. Hoiin 50, 53. Hă rea Simion 194. Harifon egum. Moldovifa 76. Hârman pârcălab 200/ Harovici Ion părc. Holin 56, 58. Hasăniasa Mărica 174. Herfea Onciul văfag 115—6. Her{a Onciul 241. Hlipco Vasile 186. Hodorici 23. Holovca 48, 51 Hoiitischi Sin 23. Hrabor ocsicinic 38 — 40, 42 — 3, 45 —&! Hrană soaiar 6,8, 10 — 2, 14—16, 18, 21—2, 24-5, 59. Hrană vornic 27, 29, 60. Hrinco 202. Hrizea visicrriic 182, 184. Huni 90—2. Huru Vornic 20, 33 — 6, 38 — 9, 42-3. Huru părc. Neam· 2i, 29, 30—1, 60. Huru Danciul parc. Neamţ 38 — 40, 42-3, 45-6. Huru Efrim 40, 44, 46. Hururoaia (Huruoaia) călugăriţa 54, 93-4, 2i7-8. I Tuful vataman 94. i. lacobescu Luca 242. lane vislcrnic 71, 73, 87, 89. 101. Iane comis 78—9, 81, 83—4. Iane părc. Novograd 20 Ia{cc Ion stolnic 38—9, 115—6. - 267 - Ibrahim Paşa 169. Ieremie visternic 59. Ieremie vornic far a de sus 96. Ignatie preot lurcănţi 97. Ihnatco de Vale. va 133. Ilea diac 194. Iiea dc Berbeci 11S-9, 218, 249, 251, 255. Ileana comisoaia 256 — 7. Iliaş paharnic 59, 98. Iliaş fiul lui Petru Rareş 38—40, 42-3, 44, 46. Ilie parc. Roman 83—4. Ilie fiul lui Bogdan VV. 6. Ilieşescu Ana 6. Ilicşescu Luca 6. Iiişcscu Andreica 93. Ilişescul Roman 76, 99, 100. Iloaia de Volcineţ 171. Ion episc. Rădăuţi 104. Ion logofăt 75. ,Ion parc. Neam} 50, 53, 63—4. Ion comis 27, 29. 30—1, 33—4, oO, 178—9. Ion visternic 50, 53, 59, 63—4, 66, 63, 75. Ion diac 4, 13—4. Ier. diac dc Iaşi .41 — 43. Ion nul lui Aiccs. Lăpuşneanu 56, - o3-4. lonaşco, fiul lui' Aiccs. Lapuşn. 66, 63. lonaşco parc. Novograd 109, 112. lonaşco parc. Neamţ 104. lonaşco vornic tara dc jos 182—3. lonaşco logo fă J 143, lonaşco logofăt III 163. Ionasco diac 76. lenei ui va ta man 94. lordaclii visternic i67, 176, 222. Iosif egum, Solea 208.^ Irimie fiul lui Gavribş Rlaidiaş 256. Isac K)—2f 14, 16, 13, 21-2, 24-5, 59. _ Isac logofătul < . Isac vi stern ic 3, 4. Isac dc Costineşti 176, 178. Isac dc Sinehău 218, 232,240-1. 249. Isac vatav de Carapciu 119. Isaico 48. Isaicescul Şlefui 216. ludea Pavel 120. Iuraşco staroste Cernăuţi 135. Iuraşco vornic gloată 86, 88. Iuraşcovici Onciul staroste 174. Iuraşcovici Onciul 168, 187, 2U, 216, 241-2, 244. Iurescui vornic ţara de sus 81—2, 84. Iuri parc. Roman 83 — 4. Iuri spătar 38—40, 45 — 6. Ivan parc. Neamţ 109, 112. Ivan uşar 129, 131. Ivan vornic 19. Ivan vornic fara de sus 116—7. Ivanco logofăt 138—9. Ivanco pisar 27—8. Ivanco diac visterie 38—9. Ivanco Mihailaş 169. J. Jadovanul 214. Jâdovanul Cosie 214, 24T, 258. Jora Ana 194. Jora parc. Hotin 116—7. Jora Gheorgh* 194. Jora Gheorghe parc. Hotin (98. Jora lonaşco J94. Jora lonaşco vornic 177 —S. Jude, Peiririca 7, 9. Juncul Tema 49, 52. L· Lastiuca Paîraşcu 177. Lastiuca Vasile 214, 252. Lateş 93—4. 217-8. Lajco 65. Lehacinsclii Dumitru 232. Lenta 168 (spija)^ Lenta Andrei 167—8. Len ţa A nilmb î 90 — i, - 263 — Len}a Bogdan 255—6. Lenja Dimilrie 243. Len(a Dimitric staroste 167—8. Leu (a Magda 128. Lenja Marina 128. Lenţovici Ionaşco 189—90. Liciul postelnic 27, 29, 30—1, 60, 63—4. Liciul părc. Neamţ 20, 33—5,37. Lohan stolnic 20. Luca parc. Neamţ 101. Luca Ioasaf ieromonah 191,206—7. Lupul vornic 196, 205—6. Lupul III. log. 178—9. Lupul paharnic 97. Lupul visternic 198. Lupul vameş 245. M. Macarie egum. Neamţ 2, 4. Machidon 143, 175, 226. Machidon Ionaşco 224. Machedon Pătraşco 250. Machedon Vasile 224. Malaev Arjire diac 25—6. Mălai Simeon vist. 220. Manciul din Bahrineşti 175. Mane parc. Neamţ 20. Marcu staroste Cernăuli 240. Maria văduva lui Iiie VV. 113. Măliaş visternic 20. Mătiaş log. 38,40— 2,44 —6 (vezi Gavrilaş Matciaş). Jt Mateiaş din Şinăuji 133—2, 193, 219. Mătiaş din Şerăufi (tata lui Ga-vrilaş Matciaş) 252. Măiieşcşlii 138—9. Măficşcscul Isac 152. Majarina aprod 90—2. Mârzea (Mărza) Gavril vornic tara de sus 147—8, 154, 156, 160, 162. Mărza vornic tara de jos 163. Mastrămba 47. Medelean 153, 155. Medelean stolnic 50, 53, 56, 58—9. Miclin 6. Mihalachie visternic 178—9. Mihail diacon 161. Mihailaş 23. Mihăilescul diac 78, 80, 97. Mihăilescul Cărste diac 81, 116—7. Mihailescul 195. Mihăilescul Stratul 195. Mîhoci aprod 237. Mihul părc.Holin 27, 29, 50 — 1,60. Mihul popa Şiret 246. Mihul portar Suceava 20, 33—5, 37. Minco vataman 19. Mintă, fala lui Matiaş 191, 193. Mirăufi vornic de poartă 239. Miron părc. Neamţ 38—40, 42 — 3, 45—6. Miron de Oarapciu 220, 231. Miron de Sinehău 210—11. Mironescu Isac 240. Misiei Mihail 7, 9. Mitrofan episcop Î65—6. Mitrofan episc.’ Huşi 208. Moga Ionaşco 192. Moga spatar 66, 68. Moga vornic Badeuîi <81. Mogalde Vasile postelnic 239. Moghila 3, 4. Moghila Gheorghe mitrop. (04, 121, 123, 124. Moghila parc. Hofin 40, 45—6, 61, 63—4, 66, 68. Moghila logofăt 63—4, 67—8. Moghila visternic 38 9, 42—3. Moghila postelnic 50, 53. Moghila C-tin 122, 125, 130, 132. Moghila Elisâveta 122, 125. Moghila liremie vornic tara dc sus-87, 89, 108, IU. Moghila Simeon parc. Suceava 130, 132. Moghila Vascan postelnic 59. Moghilici Dumitru 121, 124. Mogoş 153, 155. Motruna 227. Motoc vornic 61, 63—4. - 269 - Motoc C-iin parc, Hoiin 54. Motoc Ion Vornic 66, 68. Mo|oc Ivan sulgcr 11, 12. Movila Ghorghie mitrop. 108, 111. Movila Simeon ceaşnic 108, 111. Movila logofăt 86, 88. Movila postelnic 56, 58. Movila C-tin 167. Movila C-tin, fiul Iui EremicVV. 104. Movilita Dumitru 109, 111. Mura 254. Murgu Cazma 71, 73. Murgu Cozma vornic \ăTă de jos 75. Murgulej familia 236—7. Murgulei Andrei 211, 237. Murgulcf Ieremie 208—9, 221,228, . 235—237. Murgulet Ipatie 205—6. Murgulej Ştefan 237, 250. Murgulet Toader 159, 236. Murgule} Toader armaş 161. Murgulej Vasilie 177. Musteată Teodor 20. Mustevici Carstea 71, 73. N. Nădăbaico spătar 96, 109, 112. Nădăbaico Ion 59. Nădăbaico Ion vornic 50, 53, 56, 58. Nalivaicu 242—3. Neagoe 259. Ncagoe părc. Hoiin 50, 53, 56, 58—9, 63—4, 66, 68. Ncagul stolnic 38—40, 42—3, 45—6. Neaniul vornic 223. Nebojatco diac 130, 132. Ncgrilă 6, 10,14/18, 21-2,24-5, 27, 29, 30-1, 59, 60. Ncgrilă parc. Hoiin 3, 4. Ncgrilă părc. Orhei 71, 73. Nesfeac 74, Nichtfor valaman 254. Nicoară vornic |ara de sus 163, 182-3. Nicoară vornic Jara de jos 178—9. Nicoară hatman 198. Nicoară II. log. 178—9. Nicoară de Todcreşii 145. Nicoară de Jadova 220. Nicola părc. Novograd 87, 89. Nicula portar Suceava 83—4. Nicula stolnic 71, 73, 108, 110. Nicolai portar Suceava 81. Nicolai stolnic 75. Nicolai aprod 191. Niculache stolnic 182, 184. O. Oancea 1. Oanja diac 12—3, 17—8. Onciul 82—3. Onciul şoltuz Cernăuţi 128. Onciul părc. Roman 116—7. Onciul de Lucavet 175, 224. Onciul Halijchi 105. Onciul Herjea vatag 115—6, 241. Onciul Juraşcovici 168, 187, 211, 216, 241-2. 244. Onciul Turaşcovici staroste Cernăuţi 174. Onciul Vasile 235. Onciul Vrănceanul aprod 105—7. Onişor visternic 1, 2. Oprea postelnic 116—7. Oraş ţpfman 104, 140, 174. Oraş vornic tara de sus 175. Oraş Iurie 32—3, 251. Oraş Marica 174. Ormezeovici Machedon diac 20. P. Păcurar 192. Păcurar vornic 105—6. Paholcca din Costeşfi 252* Pahornie episc. Rădăuji 24 — 5, 107. Paisie egum. Voronej 6. Pancratie egum. Sucevifa 16U Pântea 49. - 270 - Paniicel 59. Panul 32 -3/. Purciul Alecsa 232. Partea 19. Paşki Grîgori vaiag 128. Pa^in Sirneoii vatag 128. Patra şco, fini lui Tăhucî 27, 29. Paîraseo comis 20. Pairaşco logofăt 146. Pairaşco pârcălab 220, Părraşco parc. Neamţ 75. Pătraşco parc. Romar. 167. Pâiraşco postelnic 223. Păiraşco vornic 142. Patra şco ceainic 38—40, 42 — 3, 45-6. Pasco comis 63—4, 66, 68. Pavel episc. Rădăuţi 149, 163. Pavel eoiset Roman 154, 156—7, ‘ 159, 162. Petica diac 114, 117—8. Ptiran valav 137. Peîtieă ceainic: 3, 4. Pcfrică comis 3, 4. Petric vornic 6. Pclric parc. Novograd 6,3, 10—2, 14-16, 18, 21-2, 24-5, 59. Perne ion vislernic 58. Pciriceaico Nicolai 221. Pdriceaico Ştefan 239. Pdriceaico Toader vornic ţara de sus 167, 222. Pdricin Ion visicmic 56. Pd rin ian (05. Pctrinca iude 7, 9. Peiru, fiul iui Alex. Lâpuşn. 61, • 63-4, 66, 68. Petru, fitil lui Bogdan VV. 6. Peiru, fratele lui Şicfănifă VV. 8, 11- 2, 16, 18, 21-2, 24-5, 59. , Ptrîru pârcălab 228. Pdru parc. Novograd 109, 112. Petru pâre. Hotin 81—2, 84, 154, 156, 160, 162. Peiru spătar 20, 59. * Peiru voinic 8, 10—2, 14. 16, 18, 21—2, 24-5, 59. Peiru vafanun Pe use. ni 94, Pilai Icnaşeo 214, 224. Pîlărcscu ionaşcu 185. Pitic Coste 218—9, 249, 255, 259. Plasa comis 38—40, 42—3, 45— 6, 50, 53, 56, 58—9. Pod eseu Ghec rgh j ♦ ă 214, Ponici Cosma 185. Popescul ceaşnic 20, 33—5, 37. Popescul parc. Ilofin 20, 167. Popovici Dumitru diac 14 — 5, 23 — 9, 31-2, 60. Popovici Dumitru 22. Popovicî Du-irasco 259. Popovici Luca diac 39—ÎO. Popşea Gligorie 99—100, 170. Poprea din lipeşti 192-Pop$escul Ncchiîa diac 170, 192. Porcul părc. Novograd 75. PrăjesCLil iiicdclrăccr 240. Prăjescu! Ion vornic 175, 258. Prâj eseul lonifă vislernic 11, 238. Prăjescul Lupul civicer 211. Prăjescul Nicoară vist. 115. Prăjescul Savin parc. Roman 167. Prăjescul Şleian stolnic 144. Procclnic ivaşco 48, Proc cinic Lazar 48. Procdnic Sfoian 48. Procdnicov (fraţii) 51. Predau 205 — 7. Prcdan diac 189 -90. Prodan Toadc.r 242. Prodănescul Lazar 242. Punda Iona$co 260. R. Răcăioaia 163. Racovifă Cehan log. 54. Racoviţă Cehan log. II, 223. Racoviţâ hatman 54, Racoviţă Neculai postelnic 238. Racovifa Petru părc. 61. Rădici (Redid) £3 — 4. Rădici sîelnic 78—9, 81. Radul parc. Neamţ 154, 156, 160, !62. J-î5spop Vjsile 239, Râşca visicrnic 177—8, Rimgaila [12. ■•Robceanul Cos in a 250. 'Robe: ea nul (Ropceanu!) Gligorie _ 134, 210, 219-20, 250. Rod na parc. Ncvograd 104. Rchczna Ion diac 82 — 3, 193. Romaşco 65, Te*, T9. Rc-seîîi Icrdachi 20. Rosei ti Nicolai 20. Roşea vornic 205—6, 239. Roşea C^tirs visiernic 148, 169,222. Roşea Vasile arniaş 1(8—9. Rocsanda văduva lui Bogdan V. 70-73. Roiumpan Andrdca 49, 52. Roiompă nescul lonaşcu uricar 200- i. Rugină vornic 176. Rugină Ştefan 258—9 S. Sacisian ceaşnic 6, 8, 10—2, 14—6. 18, 21-2, 25-6. Sicilian paharnic 59. Sarcina 1. Saul iiiaş, 48, 51. Şava 214—5, 218, 249. Sa va Gligoraş pârcălab 105. Sava postelnic 66, 68. Sava stolnic 96. Savin spătar 198. Sămaceâ 175-76. Şcripca 20, 27, 29-31, 33-6. Seknco Ciavril 220. Sdevcsfru diacon 161. S elitra r Nicolai 219. Scverian diacon 161. Sidorie staroste Cernăuţi 118—9. Simaşco vafaman Hipoieşti 94. Simeon diac 163. Simeon egumen Honsor 15, 17. Simeon hatman 122, 125. Simeon vis-crinc i 13, 123, 125. Skcndcr Paşa 169. Siăvliă portar Suceava, 71, <3.75, Solomon logofăt 1 Oi —4. Solomoiî visîeniic 83 —î, i 01, 157. Scioroon Ion vist. 78. 79, 81. Soiomonoscul Dumitri: 'IO. Sora 97. Spancioc: parc:. Novograd 63 4. Stan cneaz !9. Stan cornii 87, 89, 96, iOR ;09, IL?’ Stan spătar 87, 89. Sinnciul i 20. Standul aurariui 62 — 3, 65, 74-- 5. Sianciul pârcălab 97. Stârcea spi{a 69. Stârcea stolnic 6,8, 10 — 2, 14 ···■■&, 18, 21-2, 25—6, 59. Stârcea C-lin 177. Stârcea C-iin parc. Horin 167. Stârcea Drăghici viskrmic 47. Sîârce^ ion pârcălab 65, 67—8. Stârcea [or: parc. Hotir: 26.8, 47. Stârcea îonaşcu 134—5. Stârcea isac 152, 171, 204 — 5. Stârcea Isac pitar 177. Stârcea Maseiaş 65, 67—8. Stârcea Maâaş diac 47. Stârcea Mihul parc. Cei. Albă 26—28. 47. Stârcea Mihui parcai ah 65, 67—8. Stârcea Mironaşco 239. Stârcea Pâtraşco diac 139. Stârcea Pâiraşco 171. Siarosfici Mihui 200. Ştefan diac 99. Ştefan egum. Moldoviia 35—6. Ştefan logofăt i82, 184. Ştefan pâre. Neamţ 130, 132. Ştefan Lăcustă 44, 46. Ştefan, fiul lui Bogdan VV. 6. Ştefan, fiul lui Petru Rareş 38—40, 42 —4, 46. Ştefan, nul lui Petru Şchiopul 101. - 272 - Slefanifa Vodă 7—8. Siirbat Ioan, 55, 57, 59. Stoica comis 71, 73, 75. Slrătulai diac 54. Stroescu Lupul, 225, 232. Siroici Ionaşcu 165—7, 186, 194, 201-2. Siroici Gavril logofăt 249. Siroici Lupul log. 101,114,134—5, 165-6. Siroici Lupul vist. 68. Sfroici Vasile 167, 181, 183. Siroici Simeon vist. 104. Stroici hatman 211. Siroici log. 81, 83-4, 87, 90, 96, 99, 100. 104, 113, 123, 126, 130, 132, 167, 194, 200-1. Sfroici visternic 65, 67. Sirufian staroste 153, 155. Sturza Pătraşco 142. Sturza Pătraşco vist. 127. Sturza hatman 154, 156, 160, 162. Sturza părc. Holin 38—40, 42—3, 45-6. Sturza postelnic 20. Sumanulo^ia 240. ş* Şaider Grigori diac 167. Şandru 6, 10-2, 14, 16, 18, 59. Şandru părc. Novograd 3,4,38—9, 42-3, 45-6. Şandru valaman Stupea 94. Şarpe postelnic, 6, 8, 10—2. 16, ^ 18, 25, 59. ■ Şarpe Cozma post, 3, 4, 14—5, 21-2, 48, 51, 129, 131, 170. Şendrescul spătar, 35,53£6,58—9. Şeptelici Dumitraşcu 149. Şeptelici Vasile 157, Şeptelici Ilie postelnic 238. Şeptelici hatman 237. Şeptelici părc. Holin 20. .Şepielicioaia 104. ► Şerbco 227. .Şerbici Iurie 19. Şoldan Dumitraşco vornic |ara de ^ jos 222. Şoldan Toderaşcu 220. Şoldan visfernic III. 239. Şlefui 3, 4. Şlefui ceaşnic 20. T. Tabaica 94. Tăbuci 26, 28. Tăbuci ceasnic 65, 67. Talabă 27, 29, 30-1, 60. Talabă părc. Holin 6, 8, 10—2, 14-6. 18, 21-2, 24-5, 59. Tălmăci părc. Neamf 54. Talpă Andrei 232. Tăropa părc. Novograd 38—40, 42-3, 45-6. Tanasie cămăraş 127. Tatomir 19. Tăutul 194. Tăutul Anlimia 186. Tăutul C=fin 170. Tăutul Drăgan 139, 149. Tăuful Grigori 186. Tăutul Ion diac 59. Tăutul Mihai 186. Tăutul Mihai părc. Holin 185. Tătlful Nastasia 186. Tăutul Toader 185, 215, 218, 249. Tăutul Tudosia 186. Tăutul Zaharie 140, 170, 185. Tăutul logofăt 2—4, 8, 9, 70, 73, 98, 243. Tăutul visternic 127. Teofan episc. Rădăuţi 30—1. Teofan mitr. Suceava 87,89,217—8. Toader diac 7. •Toader veţnic. 55, 57. Toader lojfcfâl 19.20,28—9,31 —2, 36—7, 57, 60. •Toader păhamic 59. Toader părc. Holin 3,4,20, 33—5, 37, 81-2, 84, Toader parc. Neamţ, TI, 73. Toader pare. Novograd 8, 10—2, 14-6, 18, 20—2, 24-5, 59, _ 123, 125. loader pare. Roman 130, 132. Toader stolnic 30—1. Toader uricar 138—9, 152. Toader vătag 77, T9. Toader visternic 228. Toderaşco logofăt 241, 246, 248, 250, 252. ' Toderaşcu vornic ţara de jos 167. Todica parc. Hotin 154, 156. Todicoaia Anuşca 145. Todcsie monah, i’ostceaşmc 62 — 3, 74. Toma stolnic 167, 222. Toporovschi Sie*co 199. Tofruşan 20, 33—6. Totruşanul 24. Tofruşau logofăt 8, 10—1, 13—15, 17-8, 20, 22, 25-6, 59. Totruşan visternic 6. Te-ruinul Ga vrii visi, 1. ? Toiodcoaie Agafia 185. Trdeliac 177/ Trefanda postelnic 182, 184. Tudan 2 f5. Tudan Ion 224, 249, 255-6. Tndor pârcălab 205—6. Tudor parc. Hotin 182 — 3. Turcea Toader vă ia g Suceava 121-2, 124. Turcul 99, 100. Turcul Gheorghe 203. Turcul Ion visternicel 21—2, 32. Turcul stolnic 211. Tureafca Dumitru 206, 208, 227. I- Ţinte lean 137. Ţintă l!ie 215. Ţintă Mitre 215. Ţintă Pătraşco 177, 214-5, 218, 226, 232, 247, 258-9. Ţiniă Petru 249. Ţintă vătaf 119. T, Bălti:, Docuncnic bucovinesc, I. u. Udrea Grigori 121, 124, 236. Udrea cel orb 158—9, 161. Udrea Todosie 177. Ungurean Ştefan 232, 245. Ungurean parc, Novograd 20. Ureache vornic tara de jos 104, 122, 125, 130, 132. Ureche Grigori spătar 167. Ursachi Ghcorgbc visternic 5. Ursu Ion 49, 52. Ursu vornic (ara de jos 154, 156, 160, 162. V. Varlaam mitr. 208. Varnav călugărul 63, 65. Vartic 42—3. \ Vartic 42—3. ' Vartic tiavril 221. Vartic îuraşco 221. \ Vartic Vasile 221. V------. Varlic ceaşnic 71, 73, 75. Vartic vornic tara de jos 87, 89 Variicovici Petru părcalab 85. Varlicov Petru portar Suceava 1 38—43, 45-6. Vascan parc. Novograd 50, 53, 56, 58—9, 63-4, 66, 68. Vascand Dragau 220. Văscanovici Dumitru 45, 47. Văscanovici Dumitru diac 63. 65. Vasco 10-2,14,16,18,21-2,59. Vasilie paharnic 163. Vasilic parc. Neam} 122, 125. Veaveri{a Iosip, parc. Novograd 50. 53, 56, 58—9, 66, 68. Veaveri|ă pârcălab 63—4. Veaveriţă spătar 104. Veisa parc. Neam| 50,53,56,58—9. jK * Veniamin proegum. Solea 208. Vtdbăfa» Vitoll parc. Novograd 71, 73, 75. Vlad parc. Hotin 20, 27, 29, 30—1, 33-6, 60. 18 - 274 - Vlad, fiul lui Pchu, Şchiopul 8c, 89, 101. Vlăgea Dumilru 212—3. Vîăşin 105. Volcinschi Miron 134. Voie in schi Nacu 187, 247. Volcinschi Gorce 239. Vranceanul Onciul aprod. 105 — T. Vrănceanul Onufri 134. Z. Zbiară TI, 73, 75. Zbiară parc. Novograd 30—1, 33—5, 37. Zbiară 27, 29. Zbiară stolnic 60. Zofa parc. Heliu 109, 112. Zola de Cernăuţi 245. Zofia Sever 120, 127, 231. Zugravul Ştefan 205—6. Nume geografice. A. Aniileşfi, salişfe (ţin. Dorohoi) 20. Avrameni pe VălhoveJ 59. B. Babina, jin. Cernăuţi 25r. Bâcu râu 59. Badeufi sat, Jin. Suceava, 150, 180-2. Badcuji ocol, Jin. Suceava, 80—1, 86, 88, 108, 110, 117-8, 150, 173, 180, 182, 184. Bahlui râu, 48, 50—1, 53—4, 129, 131. Bahrincşti, Jin. Suceava, 95, 140, 175. Baia târg, 144. Băişeşti, fin, Suceava, 49, 50, 52-58, 77, 90-4, 200-1; 212-3, 217-8. Bainţe, Jin. Suceava, 174, 221. Bălăceam, ţin. Suceava 227—8* Bălcoaia parau, lângă Berchişeşti 6. Balinjii, fin* Dorohoi 20. Baloşcni, Jin. Iaşi 257. Băluşeni, lin. Dorohoi 257. Bănila, Jin. Suceava 118—9, 120. 226-7, 251. Bănila, fin. Cernăuţi 215, 218, 226-7, 235, 249, 258-9. Bărbeşii, vezi Berbeşti. Bârlad oraş 42, 44, 56, 58. Bărsâneşti, (in Dorohoi 165 — 7. Bendcr, cetate 233 Berbeşti, ţin. Cernăuţi 61, 77, 79, 186, 214-5, 218-9, 249 254-5. 259. Berbeşti, fin. Cârligăturii 61. Bcrchiaşitl, deal 86, 88. Berchişeşti, Jin. Suceava 6, 11 — 13, 35-6, 44-46, 77. Berchişeşti, mănăstire 44—46. Bcrejnija pârâu, Jin. Cernăuţi 259. Berindeşti, ţin. Suceava 1, 2. Beşilele, gârlă, Jin. Covurlui 16—7, 19, 20, 54. Bilioaia parau, Basarabia 59. Bobeşti, Jin. Cernâuji 257. Bobeşti, Jin. Dorohoi 134 — 5. Boboiugi (Bubuiogi, Biibuiugi) pe Băcu 59. Boboiugi pe pârâul Bilioaia 59. Boboiugi sub troian, Jin. Chighcci 55, 57-9, 129, 131-2. Boicicauji 257. Bohotin parau 16—7, 54. Roianul Mare, Jin. Cernâuji 26 — 28, 47, 66-8, 134-5, 138-9, 152, 204-5, 257. Boianciuc, fifn Cernâuji 168, 186, 242-3, 257. Bolohov, câmpie 233. Borăufi, fin. Cernăuji 251—2, 257. Boreşti, Jin. Hoiin 257. Borhineşti vezi Burhineşfi. - 275 - Boris, satul lui 187. Borodoşeni, ţin. Dorohoi 257. Bcrzeşti, {in. Dorohoi 20. 1 Bosance, ţin. Suceava 94. Boleşti, ţin. Suceava 65, 74 — 5. Bot na, (in. Cernăuţi 243. Botoşani oraş 85. Botoşani, fin. Suceava 208 -Botoşani ocol 181, 183—4. Botoşani, Jin. Suceava 164. r Bqfoşeniţa, ţin. Cernăuţi 77, 79* Botoşenija fin. Suceava 97—8, 195* BrădăjercolJ. 86, 89. Brădăţel parau 74—5. Brăieşti vezi Corlăleşti. Brăneşli pe Sitna 20,57, 59—60, Brăneşti Jin. Botoşani 20. Braniştea Moldoviţei 58—9. Breaza parau, Câmpulung 58. Broscauti, ţin. Cernăuţi 165—7, 220, 250. Broşteani, ţin. Suceava, 181, 183-4, Brusnita pârâu 77, 79, 186, 219, 249. Bucovina, făget 3, 4, 8, 164. Bucureşti, ţin. Suceava, astăzi Capul Codrului 6, 7, 145. Budieni, ţin, Dorohoi 257, Budilce, ţin. Cernăuţi 257 (sat dispărut). Budiriţi, ţin. Cernăuţi 175—6. Buhuoeşti, ţin. Neamţ 195. Bula, #ţin. Suceava 147—8. Bureşti, 7—*9. Burhineşti, tiu. Suceava 94—5. Burnevul, ţin. Hotin 257. Bursa, ţin. Cernăuţi 70, 73. C. Căbaceni, ţin. Dorohoi 257. Căcăceani, ţin. Suceava 65, 75. Căcăceani ocol 181, 183. Ca dubeşti, ţin. Cernăuţi 105—7, 186, 256-7. Cahova parau, ţin. Chigheci 55, 57, 59, 129, 131. Ca) va na pârâu 15c. Cajva na, ţin. Suceava 157, 164, 184. Calineşii, ţin. Cernăuţi 119, 12 i, ""132^3, 186, 214. Calineşii, ţin. Suceava 127, 181, T83. Călugareni pc Jijia 19. Camena parau, ţin. Cernăuţ 70, 72. Camcna, stânca 70, 73. Cameniţa, cetate 172, 234. Câmpulung rusesc 185, 187, 234. Câmpulung judeţ 19, 58. Carabciu, ţin. Cernăuţi 119, 186, 220, 231. Cărarea călugărească 86, 89. Cărjoaia pârâu, ţin. Rotman 181, 183. Cârligătura ţinut 42 — 3, 48, 50—1, 53-4, 129, 131. Carpiniş, ţin. Dorohoi 16r. Cârsiăneia, ţin. Suceava 57. Cârstineşti 192. Cazaci 159, 161, 181, 183. Ceremuş, râu, ţin. Cernăuţi 185 — 6, 243, 258-9. Ccremuşu! Negru 233—4. Cereşinca 243. Ccrlena Marc, ţin. Hotin 257. Cernăcaul (Cincău) ţin. Cernăuţi 38-9, 107, 115-6. Cernauca, ţin. Cernăuţi 199, 210-1, 257. Cernăuţi oraş 119, 172, 194,232. Cernăuţi, ţinut 21, 23, 41—3, 47, 69,72,82-3,85, 106, 114-6, 118-9, 128, 133, 136-7, 139, 141, 152, 165-6, 168, 172, 176, 178, 186, 194, Î97, 205-7, 210,214-6, 219, 221, 223-5, 229-30, 239-40, 243—4, 249. 251, 255—8. Chicera solea 243. Chiciţa, Basarabia 59. Chigheci, ţinut 58, 129, 131. Chindima, poiană 105. Chindioani, ocol Neamţ 196. - 276 - Chiselau, fin. Cernăuţi 257. Ciaplinfi, ţin. Cernăuţi 192, 203, Ciaplinţi, fin. Suceava 104, 192, Ciarloria, ţin. Cernăuţi 115, 186 — 7. Cincău vezi Cernăcaul.· Cîorsaci, ţin. Suceava 181, 183—4, Ciulinctu), gârla 16 — 7, 19,20,54. Ciurbieni, ţin. Dorohoi 257. Clădită, munte 6. C!eja, ţin. Bacău 21. Ciif, ţin. Suceava 208. Clivodin, {in. Cernăuţi 203. Ccbăie, parau 59. Colacul, parau 233—4. C?-mareşti, (în. Suceava 143, 175, 223-4, 226. Corceşti pe Cozancea, jin. Botoşani 20, 59, 60. Corcin 259. Cori'.nifa 258—9. Cordăreni, ţin. Dorohoi 186. Corlafa, ţin. Suceava 77. Corlăteşti, ţin. Suceava 144 —6 (astăzi B răi eşti). Corlăţeale, rin. Suceava 76—7, 99-100 142, 257. Cerneşti, fin. Dorohoi 257. Cerneşti pe Botna 16—7, 19, 20, ^54. Como va 127. Cosmin, ţin. Cernăuţi 70, 73. Costeşti, fin. Cernăuţi 141, 168, 215, 218, 249, 252. Costeşti, ocol Botoşani 181, 183-4, Cosfina, jin, Suceava 40, 226. Cosfina, pârâu 1, 2. Coşuşna pe Botna 59. Cofeleva, Jin, Hotin 169. Cotnar, larg 80— 1, 144, 159, 161, ^ 165-7, 181, 183, 238, 257. Cotoveţ, parau, fin. Suceava 3, 4, 8, 10. Coţmani, ţin. Cernăuţi 203, 250. Covata pe Roholin 54. Covurlui, pisc 18. Covurlui judeţ 19. Crăneşti pe Sifna 55. Crâiniceşti, ocol Badeuţ 150, 173, ' T8a; i82, 184, 209. Crasna, ţin. Suceava 24—6, 2o7. Crasna parau 95. Crăsî icneşti, {în. Dorohoi 20, 104. Criva, fin. Cernăuţi 70, 72. Creajeşti la Cofnar 238. Cucuirul Mic, ţin. Cernăuţi 74, 186-7, 214-5, 247-8, 256, 253. Cuciurul Mare, (in. Cernăuţi 69, 70, 72, 74. Culeufi, fin. Cernăuţi 106—7. D. DărmSneşfi, fin. Suceava 236. DăVrdtrştir ţin. Cernăuţi 203. Davîdova la gura Bacului 59. Dealul Horn or ului 86, 89. Dealul movilei 6. Dealul Solcin 86, 89. Dealul vulturilor 86, 189. Dinisiuca, fin. Cernăuţi 176 — 7, 197, 256. Derebiuî, pârâu, fin. Cernăuţi 3, 4, 8, 10, 70r 73, 120. Derevcăuţi, ţin. TTotin 257. Dersca, fin. Dorohoi 59, 200 — 2. Dimidkni, ţin. Dorohoi 167. Dorohoi, ţinut 165—7, 185, 257. Dorohoi, ocol 181 183. Doroşauţi, ţin. Cernăuţi 168, 257. Draciniţa, ţin. Cemăufi 85, 141. Drăganeşti, ocolul Badeuţi 81, 150, 180, 182, 184. Drăgantil pe Bacău 59. Drăgocşti, fin. Suceava 62, 64—5, 74—6. Dragomirna, mănăstire 96, 165—7. Dragcmireşti, fin. Suceava, sat dis* părut 96. Drâguşani, ţin. Suceava 185—7. Draguşeni, ţin. Dorohoi 85, 141, 257. Drăguşeşti, fin. Cârligăiurii (astăzi Mihăileşti) 48, 50—1, 53—4* 129, 131. - 277 - Drahasinorul, drum 259, 260, Drujeşii, ţin. Hârlău 20, 165—7. Dubauji, ţin. Cernăuţi 114—5, 187. Drumul Drahasinorul, tin. Cernăuji 259-260. Drumul Olhoveţ, (in. Suceava 86, 89. Drumul Popilnicilor 259—60. Drumul Slatinei 86, 89. Drumul Tucepilor, \\r\. Cernăuţi 259-60. Dunărea 23, 234. Dvoriştea lui Dieniş, ţin. Suceava 16, 17, 19, 20, 54. Dvorniceani sub Dumbravă, fin. Dorohoi 15, 17, 19, 20, 54. E. Erboasa 107. F. Faraoani, sat, tin. Bacău 20, 127, 184. Fâlciu ţinut 181, 183. Feredeiani, Jin. Botoşani 20. Fercdeul, jin. Botoşani 20. Feredeu, izvor, ocol Câmpulung 58, Feredieni pe Sifna 59. Ferediani, sat 60. Fetigotca colt 59. Q. Galaia, mănăstire 129, 131, 221. Galcău, pârâu, Cernăuţi 189—190. Gherghinţi» tin. Hotin 257. Ghinisiuca, ţin. Cernăuţi 176—7. Ciuleşti sub Cofnar 80, 81. Giurgcşti, ţin. Dorohoi 257. Glodcani, tin. Dorohoi 16, 17, 19, 20, 54. Gcroclişte 7, Gram eşti pc Prut 30, 31. Giămeşfi pe Suceava 185. Grămcşîi 186. Graniceşii vezi Crainiceşfi. Grecii lângă Şiret 241—2. Grindul Lung, ţin. Covurlui 16, 18. Gro2inţi, jin. Hoiin 257. Gr uşi, la Gruşi, selişte pe pârâul Terebneh 60. Gura-Ho mo rulai, târg 7. H. Hangu, mănăstire 196. Halici, sat, Jin. Hoiin 257. Hârlău, oraş 12, 13, 14, 15, 22, 25, 26, 31, 32, 193, 257. Hârlău, ţinut 165—6. Hatcinte 138. Havrileşti 203. Hipoteşii, astăzi Ipoteşfi jin. Suceava 94. Hirevul poiana 86, 89. Hluboca, (Hliboca) ţin. Suceava 118-9, 120, 226, 251. Hlinifa 84—5, 215. Hlobaca deal 70, 73. Hliviscea 203. Hmelov cetate 233—4. Holm 164. Hclouceni ţin. Soroca i74. Holovăţ vezj, Volovăţ H^or^mâjiăsiîre^T?, 16, 17, 18, 20, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 58, 59,60, 93. 128, 129, 130, 131, 132, 171,200-1, 212-3, 217-8, 228. ITemor deal 86, 89. Homor vale 86, 89. Horaiţ ţin. Suceava 97, Iicraij, deal 195, 209, Horaif, pârâu 238. Hcrpdişiea lui Dcman 70, 72, Horodişte lângă Hârlău 86, 89. Ho rodnic, dea!, ţin. Suceava 86, 88. Horodincă' 234. Hcrodn iedul, parau, jin. Suceava 86, 88. ITorcşăuţi 168. Hoiin, ţinut 108, 111, 161, 169, 222, 257. - 278 - Hofin oraş 113. Hrinceşii, {in. Suceava 101 —104, 178-9, ISO 192, 209, 238. Ilrinea pe llîgaci 57. Hri|cani, {in. Iaşi 257. Hucul, pârâu 147—8. Huşi oraş 28, 29, 39, 40, 41, 45, 47, 48, 67—8. Hruzca, prisaca 24, 25. I. labluneveţ, ţin. Cernăuţi 70, 72. Iaşi, oraş 3, 4, 36, 37, 63, 65, 71, 73, 75, 93-4, 99, 100, 101, 102, 104, 110, 112, 116-7, 117-8 140, 141, 142, 150, 155, 157, 158, 160, 163, 164, 165—6. 169, 172, 173, 174, 178, 179—180, 188, 189, 196, 198, 201-2, 205, 208, 210, 219,220,223, 225,227,229-30, 245, 246, 248, 250, 254, 258. aşi, {inul 257. azlovăjul adişfe 104. azlovăf sal, {in. Suceava 192, 238. 'băjîcşh, {în. Dorohoi 20. uBaneşii, {in. Dorohoi 104, 181, 183, 192. Igeşli, (Iugeşfi, Iuginţi), |in. Suceava 120, 226-7, 231. Ilie sf. mănăstire 40, 80, 147—8. Iligaci, pârâu, Basarabia 55, 57. Ilişeni, fin. Dorohoi 257. Ilişeşti 170, 192, 193, 212-3, 228. loan cel Nou, Suceava 171. Ispas, fin. Cernăuţi 243. lucşeni, (in. Suceava 94, 97, 257. Iujincful, (Uginef), fin. Cernăuţi 82 -3, 84, 133, 191, 193, 256. Iurcău(i, {in. Cernaufi 74, 97, 136, 168, 187, 190-1. Ivancâtifi, {in. Cernaufi 119, 137—8, 150, 180, 182, 184, 186, 224, ^ 225, 235^ 257. 1/ y J. Jadova 175, 203, 220, 226, 230, Jijie, pârâu 159, 161,257. Jucica 176—7, 197, 256. L. Lămăşeni, ţin. Suceava 94, i.-iL 183, 184. Lazul lui Mihail 86, 88. Lazul lui Dăniou 86, 89. Lehâceni, fin. Cernăuţi 257. Lenfeşli, fin. Carnăufi 128, 136, 137, 176, 187, 202, 244, 255, 258. Leşi J59, 161, 172, 181, 183, 197. Levov deal 85. Limbcni fin. Iaşi 257. Lozeni ţin. Dorohoi 257, Lozna fin. Suceava 181, 183, 257. Lovişle 113. Lucaceşfi {în. Suceava 65, 74, 75. Lucăve{ {in. Suceava· 175,203,224. 226-7, 235. Lucovija Jin. Cernăuţi 239—41. M. Madcăuţ, (in. Suceava 81. Măgura (in. Dorohoi 20 Măgura (Humorului) 55—56, 57, 58. Malelinjii, (in. Cernăuţi 13—14, 41-43, 221-2. Mălini, (in. Suceava 54. Mălinţi, {in. Hofin 222, 257. Mamornifa, (in. Cernăuţi 232, 249. Marti urin(i 218 Mănăstirea Berchişcşti 35—6. Mânâsfireni, fin. Botoşani 181, 183-4. Mândâcăufi 220. Mancufi, fin. Suceava 187. Mârâfei. fin. Suceava 209. Marea Neagră 234. Mărginită, ţin, Hoiin 169. - 279 - Marjineşii (Ocna), ţin. Cernăuţi 113· 223, 257. Melgşeuţi. {in. Suceava 207—9. Mihăijeşti, ţin. Bacău 21. Mîhăileşti, fin· Cărligăfură 48, 50-1, 53-4, 129, 131. Mihailovţe, ţin. Suceava 7—9. Mihalcea, ţin. Cernăuţi TO, 72, 237. Mihalceni, ţin. Hoiin 257. Mihuceani, ţin. Suceava 3, 4, 7—9. Milcov pârâu 234. Milefin 95. Miletin părâu 167. Miîie, ţin. Cernăuţi 185, 187, 259. Miicău, ţin. Cernăuţi 231—2. Mogoşeşti, ţin, Cernăuţi 257. Moldova râu 6, 35—6, 44—6,49, 52, 58, 92, 144, .146. Moldova ţara 114—116. Moldo viţa mănăstire 35—6, 44—6, <61 94-100. Molniţa părâu 185. Muşineţ, \h\. Suceava 187. N. Neagra pârâu, ocol C*Lung 58. Neamţ, ocol 129, 131, 196. Neamţ, mănăstire 2, 4, 5. Neamţ, imul 195. Nimereaii 94. Nistru, râu 23, 38—9, 59, 106, 168, 181, 183, 189-90,231-2, ^ 233. Novoseliţa, ţin. Hotin 169. Nuci e^li 19. O. Ocna vezi Martineşti. Ocna, ţin. Hoiin 257. Occiina, munte 243. Oglinzi, ţin. Neamţ 195. Ol hoveţ, ţarină 86, 89. Olhoveţ, drum 86, 89. Olhoveţ vezi Volcvăţ. Onufri St. mănăstire 187, 246, 247 Onut, tin. Cernăuţi 231. Onulul dc sus, tin. Cernăuţi 194—5, 257. Onulul de jos, ţin. Cernăuţi 25î. Opcina uscată, ocolC-Lung 48—9. Opcina 86, 88—9, 243. Opolocanie, munte 186. Orăşeni, ţin. Cernăuţi 237—8. Oreahov, iezar 16—19, 20, 54, 129, 131. Orhei, ocol 181, 183. Orhei, ţinui 181. 183. Osira, munte 16—7, 19, 20, 54. Oşihlib, ţin. Cernăuţi 115, 187. Oşovul, ţin. Hoiin 257. P. Parhauţi, (in. Suceava 237. Paîtîne}, ţin. Dorohoi 257. Pănceşfi (astăzi Pa nea) ţin. Suceava 226-7, 235. Parainchi (astăzi Şimuşin) 195. Părlăşeni, ocol P>ădeuţi 150, 180, 182, 184. Părieşti, ţin. Suceava 16—19, 20, 54. Pazin (astăzi Pozin) ţin. Suceava 8L Peiricani, ocol Neamţ 129, 131. Pelriceni, (in. Suceava 220. Piatra femeilor 86, 89. Pietroasa, deal 86, 88. Pilipăuţi, ţin. Cernăuţi 257. Plai 164. Pleşniţa (Pleşeniţa) ţin. Cernăuţi 61' 77, 79, 186, 214, 219, 247, 249. (astăzi Zeleneu). Pleşniţa (Pleşinţe) ţin. Suceava 100-1; 117-8. Plop, lin. Suceava 81. Ploioriiţa părâu 6. Pobrara mănăstire 84 — 5, 141, 255—6. Podoleani, ţin. Fălciu 181, 183. Podraha, ţin. Dorohoi 257. Pohcrlăuţi, ţin. Cernăuţi 138, 257' Poiana lungă 6. - 280 - Poiana mărului 86, 89. Poiana Hirevul 86, 89. Popilnicii drum 259—60. Poloc, {in. Cernăufi 233. Polonia t06, 233. Poloni 113. Prăpădenia 86, 88. Prelipce, Jin. Cernăuţi 215, 247, 257. Prisaca lui Ardanov (0, 73. Prislop 86, 89. Prislopul Ieculeni 59. Prislopul veţeului 86, 88. Prusia 82—3. Pruteţul 16, 18, 129, 131. Pruful 16, 18—9, 26-8, 30-1, 114, 169, 172, 233-4. Purceleni, sălişfc 60. Purcelul pe Bacău 59. Pufna mănăstire 23—4, 69—70, 72, 100, 117-8, 146, 241,253. Putna sal 113. R. Răchilna pârâu, (in. Hotin 169. Rădăuţi oraş 81. Rădăuţi episcopie 5, 24—5, 30—1, 86, 88, 113. Raşcul, (in. Holin 25i. Raşofa parau, fin. Cernăuţi 231. Răul, râu 55, 57, 181, 183. Repujnita ţin. Cernăuţi 107. Reuseni ţin. Suceava 94. Revna ţin. Cernăuţi 186. Rogojeşii vezi RugâşeşiL-Rohoznâ,' fiii. Cernăuţi 136, 172, 176-8, 197, 257. Româneşti, ţin. Suceava 209. Ropcea, Jin. Suceava 210. Rotopăncşli, ţin. Suceava 94. Ruda, pârâu 7—9. Rudeşti, ţin. Suceava 185. Rugăşcşti, tin. Suceava 185—6. 248. Runc pârâu 6. Runciu pârâu 81. Rusca, vârf 86, 88. Ruşi pe Cobăla 59. Ruşi, ocolul Sucevii 196. S. Slcărei 86, 88. Salcea, ocol Suceava 184, 257. Sadcău, ţin. Cernăuţi 203. Samuşin vezi Şimuşin. Satul Mare, ţin. Suceava 80. Salişte 55. Saliştea lui Dobrc 19. Salişfea lui Dieniş 19-Salişlea Purceleni pc Tcrebneh . 60· Săpoleni, ţin. Doroboi 186. Sapofi latarschi 95. Saucăuţi, lin. Holin 169. Sachereaş, stână 86, 88. Secul, isvor 58, Serafincţ, părâu 233—4. Sepcnic, Ţara vezi Sipînţ. Sitiehău, ţin. Cernăuţi 210, 218, 232,249. Sinăuti, ţin. Suceava 133, 193, 219 257. Sipinfi 21—2, 85, 114, 233. Sipeniţ pârâu 114. Şirete râu 7, 9, 98, 185, 210, 226, 242, 253. Şirete oraş 105, 112—3, 220. 260. Shna pârâu 55, 57, 60, 167. Slatina, 16—17, 19, 20, 54. Slatina, mănăstire 93—4. Slobodca, ţin. Cernăuţi 186. Slobozia, ţin. Roman 181, 183. Sniafin, târg 233, 254. Sobrancic, ţii!. Cernăuţi 176 (vezi Şubraneţ). Sohodui 107. Solea mănăstire 104, 149, 155, i55, 157, 159, 161-4, 173, 178-9, 180-3, 192. 208. Solea părâu 101 —3,121,124,178-9. Solea sat, ţin. Suceava 121—2, ..124-7,158-9, 161-2,208, 236. - 281 - Solcin 86, 89. Soloneţ, fin. Suceava 21,209, 228, Solonet parau 17, 19, 20, 54, 157» Solo neţul ntic parau 164. Solomoneşli, ocol Neamţ 196. Soma 86, 89. Soroca tinut 174. Slana Ursului 86—88. Siăneşti, ţin. Cernăuţi 224, 234. Slăneşli, j’m. Suceava 220, 257. Stănilcşiî, ţin. Hotin 108, 111,121, ^ 124, 158-9, 161. Slanişoara 86, 88. Stavciani, ţin. Dorohoi 15, 17, 19, 20, 54. Stavciani, ţin. Cernăuţi 82 — 3, 106» Siăuccnii vechi, tiu. Cernăuţi 256. Siauccnii Mari, ţin. Cernăuţi 256. Siejcreni, ţin. Suceava 77, 144 —5. Stepaniuca, ţin. Cernăuţi 257. Siorcşfi, ţin» Hărlau 181, 183. Storojineî (Siorojonet) ţin. Suceava "70, T2, 210, 220. Sirimbol 70, <3. Siroeşti, ţin. Cernăuţi 232. Stupea, ţin. Suceava 94.181,183-4. Suceava ocol 1* 95.97, 184, 189, 196. Suceava fmui 22, 54, 92—4, 100-1, 103-4,108, 110, 120, 140,144, 146, 150, 157, 164, 174, 178-9, 180-5, 187, 209—10, 212—3, 217-8, 220, 223, 226, 238, 241, 248, 257. Suceava cras 7, 17—8, 23, 78. 80-1, 83 - 4, 94, 104, 113, 123, 126-7, 137, 149, 191, 195, 217-8, 248, 252-3. Suceava cetate 95. Suceava râu 80 — 1, 101, 150,180, 182, 209, Suceava judeţ 7. ■Suceviîa mănăstire 85, 88, 101 — 4, 109, 111, 122. 124, 158-9, 161-3, 192, 238. Succviţa sat, ţin. Suceava 86 —88. Suha Mare parau 6. Suhane, fin. Covurluî 16, 18. Suhoverh, tiu. Cernăuţi 203. Şcrăuti, tin. Cernăuţi 172, 176—7, 197, 252, 257. Serba, poiană 164. ^erbauti, ţin. Suceava 238. Şcheia, {in. Suceava 20, 147—9, 188. Şcheia pârâu 147—8. Şimuşin, tin. Cernăuţi 194—5, 257, Şizcăuţi, ţin.Cernăuţi 21—2, 32—4 85, 119, 251, 256. Şişcâuţi, ţin. Hotin 169, 257. Şomoldoc, gârlă 16—7,54,129, 131. Şomuzul Mare, râu 181, 183—4. Şubraneţ, ţin. Cernăuţi 225—6. T. Tais reni, ţin. Hârlău 165—6, 167. Tarasâuţi, ţin. Hotin 257. Tărăşeni, ţin. Suceava 105. Târgşcr, deal 86, 89. Tăiari, 113, 168-9, 190. Telebecinţc, ţin. Suceava 2—5 Tăsfazî Terebkcea). Tevebnch parau 60. Teşcioara ţin. Suceava 86, 88 Teşeuţi, ţin. Suceava 189. Timirul 107. Todereşfi ţin. Suceava 54, 145. Tcpila, baltă 19. Topliţa 6, 11, 35—6, 44—6. Topolifa 185—6. Tcpileana, gârlă 16—20, 54. Toporăuţ, ţin. Cernăuţi 197—199. Toperuciuca, ţin. Cernăuţi 231—2 (astăzi Mosoriuca). Toutrc ţin. Cernăuţi 242. Tr avui 107. Tresfiana pârâu 7-9. Trifeşii, 16, 18. Trisfieaneî ţin. Suceava 3—5, 8—10 70, 72 (astăzi Trcsiiana). Troian 16, 18, 55, 81, 232. Tuccpii. drum 259—60. Turcii 114, 169 - 282 - T. » Ţarina Olhoveţului 86, 89. Ţcţin, ţinui 226. Ţuţora 91. U. Unguraşii ţin. Suceava 95, 96— 7. Uriceni, ţin. Iaşi 257. Ursul, munte 257. Ustia, ţin. Orhei 181, 183. V. Valea Homorului 86, 89. Valeva ţiu. Cernăuţi 203, ^03* 253. Vancicâufi vezi Ivajkâuţi Vascăuţi, ţin. Cernăuţi 20, 186—T, '235T'233. Vascauli lin. Suceava 187, 220—1. 257. Vasileu ţin. Cernăuţi 38—9 168, 189-91, 205-7, 257. Vasileuţ deal 107. Vaslui oraş 51, 53. Valeva. ţin. Cernăuţi 133, 245, 256. Vălhovef pârâu 81. Vcrbăuţi, ţin. Cernăuţi 74, 136, ^ 187. Verbinca 107. Verboveţ, vad 86, 89. Vilauce ţin. Cernăuţi 215, 218, 226/249, 259. Vijniţa, ţin. Cernăuţi 185, 187, 243. Vcevodeara ţin. Suceava 86, 88. Voifcăuţi, ţin. Dorohoi 257. Voitir.ul, dea! 86, 88. Voicinef, ţin. Suceava 171. Volovăf (Obvât, Olhoveţ) ţin. Suceava 81, 86,89, 108, 109-11, 112-4. Voioca, ţin. Cernăuţi 20, 127, r 186-7. Voioca ţin. Cernăuţi (pe Derejilui)· 70, 73. Voroisa mică 6. Voroiief mănăstire 6, 62 —4, 74, 200-1, 225. Vornovăj, ţin. Hoiin 257. Vorohtieni, ţin. Holin 257. Vulturi, deal 86, 89. Z, Zadobrouca ţin. Cernăuţi 20, 257. Zabercj 259. Zahareşti, ţin. Suceava 94. Zamostie, ţin. Cernăuţi 215, 226,. 233. Zdsiavna ţin. Cernăuţi 107, 203, 215-6, 218, 224, 229-30, 242—3, 244, 256. Zlalaroaia, prisacă 16—7, 19—20, 54. Zlalunoaia ţin. Hârlău 20. Lucruri A. Angherie 198. Asprii 50, 53, 101, 103, 108, 110, 127. S. Bani turceşti 114. Bezmân 199. Birul Sucevei 101, 103. Buer (bir) 199. Canian (bir) 199. Cepariâ (bir) 199. Cneaz Sfan 19. D. Dabila (bir) 127. Deseiina de albine (bir) 95. i27, 199. Deseîina de porci (bir) 95. — 283 — F. Feria (ierâia) (taxa plătită de căşti« gâtorul procesului) 129, 131—2, _ 152, 174, 205, 212—3. Florinji 252. • G. Galbeni 225—6, 231, 237. Galbeni de aur 211. Galbeni de case (bir) 199. Gloabă (amendă) 23, 198, 238. Globnicii 23, 95. 199. Gorştina de oi si porci (bir) 127, 199. i. Iliş (bir) 127, 198-9. J. Jircbie (lot de pământ) 140, 175, 228, 239—41, 247. Jude Petri nea 7, 9. t. Laz (loc curătit de pădure) 86, 83-9. Lei 20, 106, 205-7. Lei (bir) 199. M. Miere (bir) 199. Moarte de om 23. O. Olăcari (organele care grijesc dc caii de poştă) 199. P. Părgari de Baia 144. Pârgari de Cernăuţi 128, 232. Părgari de Şirete 220, PodVod (prestaţie) 95, 117—8,. 198. Podvodarii 199. Posad 95. Posadtiic 59, 60. Posluşnic (meseriaş neliber) 188. Pripaşarii (organele care grijesc de vitele de pripas) 95. R. Răzeşii 130, 131, 209. S. Solarif (darea sării) 199. Sulgiu (bir) 199. Sulgiu pentru vaci şi oi 127, 198. Sugubina (pruncucidere) 23, 199. Şugubinarii 85, 141, 199. T. Taleri 136, 145,175, 214-6, 219, 224, 228, 240, 249, 252. Taleri bătuţi 54, 84, 105, 145, 217-8, 220, 225, 244, 247, 250-1, 254. Taleri de argint 99, 100, 106, 115-6, 128, 129, 131, 133, 139-40, 143, 172, 174, 194, 197, 210, 228-30, 247. U. ‘ Ughi (monedă) 82—3, 85, 106, \22, 124, 142, 154, 156-7, 161, 164, 167, 178-9, 180, 196, 240. Ughi de aur 159. Ughi roşii 161. Uglr galbeni 99, 100, 104. Ughi dc pe casc (bir) 127. Untul (bir) 199. Ureadnic de Badeuţt 117—8.. - 284 - V. Vamă 113. Vama mica 23. Vama marc a Succvii 23· Valaman Corce de Lamă şeni 94. Vataman Corne de Burhineşti 95. Vataman Gherman de Cuciur 74. Valaman Hu(ul de Iucşeni 94. Valaman lonctul de Bosance 94. Vataman Minco 29. Valaman Nichifor 254. Valaman Petru dc Reuseni 94. Vataman Simaşco de Hipoteşti 94, Vataman Şandru dc Stupea 94. Vornicul de Suceava Albu 94. Z. Zloţi (monedă) 76—7,129, 131,-2, 152, 174, 187, 200, 203, 205, 255. Zloţi dc argint 178. Zloţi tătăreşti 1, 6, 11—2, 20, 32-3, 35, 38-9, 51 -2, 59, 60-1, 77, 79, 90-1, 93, 98-100, 105-6, 120, 202. Zloţi (bir) 199. TABLA DE MATERII. Pagitu, Preia ta..............................................V-VI Documente· 1. 1507, Martie 3. Visternicul Qavril Tofruşanul cumpără dela descendenţii vist. Onişor şi ai fratelui acestuia Băzdâga satul Berindcşfi pe gura Cosihiei tin. Suceava......................................... 1—2 2. 1508, Februarie 2, Iaşi. Bogdan, Domnul Moldovii, în- tăreşte mân. Neamţ satele Telebecinţe şi Tris* liane} dăruite ei de fiul lui Bârlici........... 2—5 3. 1514, Dec, 21, Suceava. Bogdan, D-l Moldovei, cum* pară dela Luca Ilieşescu, nepotul lui Ivan Corlat, satul Bucureşti fin. Suceava, pt. 300 zloţi tăf. şi*l dărueşte mân. Voroneţ. Mănăstirea primeşte şi braniştea din jur. . »........................... 5— 7 4. 1517, Noemv. 9. Ştefan, D-l Moldovei, confirmă vist. Ga vrii, nepotul Anuşchei, jumătaic de Burcşti şi satele Mihailovţi şi Mihuceni, ţin. Suceava. . 7—10 5. 1518, Harlău. Toader Corlat vinde sulg. Ion Motoc un loc de moară pe toplijă pi. 80 zloji tăt.........10—13 6. 1520, Ianuarie 7, Harlău. Ştefan, D*1 Moldovei, dărueşte diacului Ion săiişica Maletinjii tin. Cernăuji. . . 13—15 7. 1520, Iulie Suceava. Ştefan, D-l Moldovei, întăreşte mân. Homor satele Dvoroiceani, Stavceani, Glo* deani, Pârleşti pe obârşia Solone{ului, Dvoriştea lui Dieniş, doua prisăci, una la Cerneşti pe Botna, alta zisă Zlataroaia pe Bohoiin, muntele Ostra cu slatina şi iezerul Oreahov cu gârlele Bcşilele, Ciulineţul şi Topileana. * . . · ♦ . 15—21 8. 1521, Iunie 5, Harlău. Ştefăni}ă Vodă conferă vistier* nicului Ion Turcul satul Şişcăufi fin. Cernăuţi. 21—23 9. 1522, Ianuariel7. Ştcfanijă Vodă, conferă mân.Putna trei mreje de peşte de doua ori pe an, pentru care nu va plăti nici o vamă şi toate gloabele dela judecăţi depe satele ce le stăpâneşte. · . · 23—24 10. 1522, Iunie 30, Hărlau. Ştefăniţă Vodă dărueşte epis* copiei de Rădăuţi prisaca ITruzca din Crasna. . 24—26 - 286 - Pagina, 11· 1528, Aprilie 8, Huşi. Pdru Rareş întăreşte lui Ion Stârcea parc. dc Hofin şi fratelui acestuia Mihul Stârcea părc, de Cetatea de Baltă satul Marele Boian, }in. Cernăuţi...............................26—29 12. 1529, Aprilie 23, Hăilău. Petru Rareş dărueşte epis* copiei Rădăuţi satul Grărneşti pe Prut................29—32 13. 1531, Ion Turcul visternicel vinde lui Simion şi rudelor acestuia satul Şizcăuţi, ţin. Cemăuji, pt. 350 zloţi tăi..........................................32" 34 14. 1533, Aprilie 11, Iaşi, Boierul Corlaf vinde Domnului Ţarii Petru Rareş salul Berchişeşti, fin. Suceava, pt. 480 zloji tăi., iar acesta îl dărueşte mân. Moldovifa..........................................34—37 15. 1546, Aprilie 14, Huşi. Marica şi Agafia, fiicele lui Ivanco diac dela visterie, vând moşia lor Cer* năcăul (Gineau} stolnicului Ion Iaţco..................37—40 16. 1546, Aprilie 21, Huşi. Petru Rareş dărueşte mân. Sf. Ilie jumătate de sat Costina, fin. Suceava. . . 40—41 17. 1546, .. · 20, Bariad. Se face schimb de moşii; Petru Varlic da un sat din ţinutul Cărligafurii şi pri* meşte dela Ion diacul satul Malcafinţii, ţin. Cer* năuţi. PeiruRareş, domnul, confirmă...............41—44 18. 1546, Mai 27, Huşi. Petru Rareş întăreşte mân. Mol* dovitei dania sa salul Berchişeşti pe Moldova ţinutul Suceava;...................·.....44—47 19. 1547, Aprilie 1, Huşi. Iliaş, Domnul Moldovei, dărueşte lui Matiaş Stârcea diac, fiul lui Ion; a A/3 parte din satul Boianul Mare, partea lui Mihul, fostul părc. de Cetatea de Baltă...............................47—48 20. 1555, Aprilie 9, Vaslui. Dan, portar de Suceava şi so{ia sa Todosia, nepoata post. Cozma Şarpe, dăruesc mân. Homor satul Draguşeşti, ţin. Căli* găturii, care se cheamă Mihaileşti, a V» parte de Băişeşti, }in. Suceava, un loc de 3 case în Băişeşti, un rob şi 3 sălaşe de Ţigani.........48—54 21. 1555, Aprilie 20, Bârlad. Alexandu Lăpuşneanu tn* fareşte mân. Homor satul Bubuiugti pe Cahova j primit dela Toader dvornic, Brăneşiii pe Sitna, ambele cute şi plaiul Măgura şi schimbul ce I*a făcut Măgdălina, sfrănepoafa Iui Bale Băişescul, dând mân. Homor a opta parte de Băişeşti, şi primind 2 selişti pe Râut, una la gura părâului Iligaci, şi alta pe Iligaci la fântânile tătăreşti. . . 54—60 ~ 2SZ - Pagina. 22. Pela 1558, Anuşca, nepoata lui Barbovschi, vinde ' lui Barbovschi Va parte de Berbcşfi şi Va parte de Pleşniţa, (iiiut. Cernăuţi, pentru suma dc 70 zloţi făt. . · . ·............................60—62 23. 1558, Aprilie 5, Iaşi. Călugărul Todosic şi sora sa Odochia, copiii lui Drăgoi şi strănepoţii lui Stanciul aurarul, dăruesc mân. Voroneţ satul Drăgoeşti, ţi nut. Suceava..................................62 — 65 24. 1560, Aprilie 3, Huşi. Satul Boian se împarţeşte în 3 părţi între strănepoţii lui Tabuci bătrânul. * . * 65—69 25. 1575, Martie 30, Iaşi. Petru, domnul Moldovii, întă- reşte mân. Putna satul Cuciurul Mare, ţin. Cernăuţi. Satul fusese cumpărat de Ruxanda, soţia lui Bogdan VV., confirmat de Ştefan, fiul lui Petru V.V., şi răcumparat de mân. Putna cu suma dc 400 ughi........................ , . . 69—74 26. 1575, Iulie 16, Iaşi. Strănepoţii boierului Drăgoi dă* ruesc mân. Voroneţ satele Drăgoeşti, Lucăccşti şi Boteşti.....................................74—75 27. 1577, Februarie 27, Corlăţeale. Ionaşco, fiulAnuşcăi, vinde mân. Moldoviţei V» parte din satul Cor* lăţeale, ţin. Suceava, pt. suma de 283 zloţi. . . 76—77 28. 1581, Martie 3, Suceava. Danciul şi ruda $a Eremic vând lui Petre Vatag părţile lor dc moşie din Berbeşii, Pleşniţa şi Botuşăniţa, ţin. Cernăuţi, pt. 240 zloţi tăi.................................'Î7-80 ') 29. 1582, Februarie 24, Suceava. Iancul VV, întăreşte mân. Sf. Tlic satul zis Satul*Mare, din ocolul Badeuţilor, şi întăreşte satul Ciuleşti sub Cotnar. 80—81 30. 1582, Februarie 28, Suceava. Iancul VV. întăreşte fraţilor Onciul, Mihăilaşi, Qrigorie şi Ileana, copiii lui Ion Rohozna diac, satul lujineţ. . . * 82—84 31. 1582, August 22, Botoşani. Iancu VV. darueşte mân, Pobrata satele Hlinija şi Draciniţa...............84—85 32. 1583, Auguşt 6. Petru VV. darueşte mân. Suceviţa satul Suceviţa, diu ocolul Badeuţi................85—90 33. 1585, Iunie 23, Ţuţora. Anuşca Lata cu fiica ei Mag* dali na şi nepoata ei Mărica vând lui Maţarina aprod Vo Băişeşti, ţin. Suceava, pi. 250 zloţi tăt. 90—91 34. 1586, Martie 15, Iaşi. Maţarina aprod şi soţia sa Anisia j vând mân. Homor Ve Băişeşti, ţin. Suceava, cumpărată dela Anuşca Lata, pt. 250 zloţi. . . 92—93 35. 1586, Iunie 19, Iaşi. Petru VV. întăreşte mân. Slatina Vi Băişeşti, ţin. Suceava, primită danie dela călugăriţa Hururoae şi dela Lateş.................93—94 - 288 - Pagina. 36. 1586, August 17. Dvornicul _dc Suceava Alba ho;ă* reşie pari ca din salul Hurhincşii, fin. Suceava, proprietatea mân. Slatina.............. 94—95 37. 1587, Februarie 24, Iaşi. Petru VV. conferă diacului Tlie Crimcovici locul pustiu Unguraşii şi salul Dragcmireşti......................... 95 — 97 38. 1587, Mai 4. Sora, văduvă lui Sianciul parc., dâ fetei * _ ...... ' saleMarica, căs. cu tirîcarul Mihailescu, sarul Bofoşiniţa pe IToraiţ, ţin. Suceava............ 97 anexat. 1492, Martie 30. Lu ca, ficiorul lui Iliaş păh. cu rudele sale, copiii lui Andrei ca Ilişeşcul, vând Domnului ^•2 Boloşinjc pe Şirete pi. 80zlo(i tal.; Domnul o darueşie Iui'Standul şi surorilor sale................ ' S>7 — 98 39. 1587, Mai 22, Iaşi. Mân. Moldo vira cumpără părfi de moşie din salul Corlaţeale, lin. Suceava, dda Ştefan diac, dda Turcul şi Ionaşco Roşea. . ♦ 99—'100 ” 40. 15S7, Oc tom vrie 20, Iaşi. Petru VV, dărueşte fostului mirrop. Anastasie satul Pleşcr.iţa, iin. Suceava, stabilind ca după moartea acestuia satul să treacă în proprietatea mân. Putna..............100- 101 41. 1588, Ianuarie II, iaşi. Ghiorghic, ep. ele Rădăuţi, plătind suma de 70.000 aspri ce o datoreşfe Soloinon din birul ţin. Suceava, primeşte satul Hrinceşîi, şid dărueşie mân. Suceviţa. . . . 101 —104 42. 1588, August 12. Onciul Haiiţchi cu fiii săi Toader, Cazacu şi Dumitru vinde parc. Grigoraş Sava Visat de Tarăşerii (in. Suceava.................... 105 43. 1589, Mai 20. Petru VV. întăreşte lui Onciul Vrân* ceanul aprod satele Cadubeşii, Stăuceni şi Cu-teuii. Se dau holaroicele satelor Cadubeşii şi Culeuţi. . . ·.....................................105—108 44. i589, Iunie 20, Iaşi. Petru VV. dărueşte sioln. Ni- cula satul Helovăţ din ocolul Badeuţiîor. Nictila 11 schimbă, dândud mitrop. Gheorghie Movilă şi primind satul Siănileşii ţin. Hofin. Mitrpp. Gheorghie dărueşte satul Holovăţul mân. Su~ ceviţa, zidită de dânsul.................. . * ♦ 108— 113 45. înainte de lo9l, Aug. 29. Fraţii Sfroici dau surorii lor Olenţa o parte din satul Martineşti, ţin. Cernăuţi. 113 46. 1591, Martie 16. Petru Şchiopul conferă satul Du- băuţi diacului Pepele pt. serviciile făcute ţării Mcldovii.................................. ► . . - 114—115 - 289 — Pagina. 4f. 1592, Mai 3, Iaşi. Onciul Herţea cumpăra satul Cer- năcâul (Cincau), (in. Cernăuţi, delà Drăghici Borotco ; Borotco il cumpără dela Ionaşco, fiul lui Ioan Laţco, fost stolnic.....................115— 11T 48. 1593, August 5, Iaşi. Aron VV. dâmeşte mân. Putna satul Pleşinţi, [in. Suceava, fost ascultător de ocolul Badcuţilor................................117—118 . 49. 1595, Februarie 8, Cernăuţi. Ilea vătaful de Bărbeşti şi Fădor Orbul se ceartă pt. nişte părţi de moşie din Hluboca şi Băriila, Se împacă în fata starostelui din Cernăuţi Sidorie, Fădor Orbul dând adversarului său partea sa de moşie din Sişcăuţi, ţin. Cernăuţi.......................118—120 50. 1598, Martie 20, Suceava. Parasca, soţia lui Grigori lldrea, nepoata Iui Luca Arbure, portar de Suceava, da satul Solea, ţin. Suceava, şi primeşte în schimb dela mitrop. Gheorghe Movilă satul Siănileşii, ţin. Hotin. Satul se dă mân. Sucevija. 120— 12?" 51. 1598, Oct. 23, Suceava. Icremie Movilă VV. per- mite ca boierii Pâfraşcu Sturza şi Tăutul să^şi stăpânească părţile de moşie din satul Călineşii pe Ceremuş până ce le vor desbate la divan. \ 127 y 52. 1599, Febr. 8. Marina, fiica Magdei Lenţa, împreună cu fiul ei Bilav vinde partea ci de moşie din salul Lenţeşti lui Cracalia, staroste de Cernăuţi. 128 53. 1599, Martie 30. Eremie Movilă VV. întăreşte mân. Homor satele Buboiugii, ţin. Chigheci, dăruit de log. Toader Boboiug, Drăguşeşti care se cheamă Mihăileşii, ţin. Căligăturii, şi iezerul Oreahov cu gârlele sale...............................128—132 54. După 1600. Varvarca, văduva lui lhnatco de Valeva vinde lui Gavrilaş, parc. de Hotin, partea ei din satul Iugineţ, ţin. Cernăuţi, pt. 80 taleri de argint. Partea aceasta fusese propriet. lui Căzacu, fiul lui Mateiaş din Sinăuţi...............133—134 55. 1602, Sept. 15, Boian. Lupul Stroici, log. comu- nică că a reţinut o parte de Boian pt. 12 boi pe cari i*a furat Ionaşco Stârcea. Pătraşco, fratele lui Ionaşco Stârcea, plăteşte boii furaţi şi-şi ia partea de Boian ocupată de Lupul Stroici...............................................134—135 56. 1602, Dec. 14, Pohozna. Iuraşco, staroştele de Cer* năuţi, comunică, ca Mărica, fata lui Boiştan de Lenţeşti, a vândut partea ei de ocină din Rohezna, amândouă ţin. Cernăuţi, lui Cracalia. 135—136 T. I^îton, DecyTîU’rUc rucovinciv, !, 19 290 - Pagina. 57. 1603, Iunie 26, Suceava. Ieremie Movilă VV. inia? reşfe fostului staroste Cracalia V* parte din satul Lenfeşti, fin. Cernăufi, cumpărat pt. 36 taleri. 137 58. 1604, Mai 8. Iercmie Movilă VV. împârfeşte satul Ivar.câuti între strănepoţii lui Dragoş uşarul. . 13T— 138 59. 1604, Iulie 2, Iaşi, Kraţii Isac, Ionaşco şi Toader Ma* tieşeşti cu surorile lor, fiii lui Toader uneai, nepofii lui Ivanco log. vând partea lor de moşie din Boian lui Patraşco Stârcea diac pt. 65 taleri de argint.................................138—139 60. 1607, Mai 13, Iaşi. Anesia, sofia lui Zaharie Tăutul, vinde lui Oraş hatman 2 jirebii cu casc din satul Bahrineşti, fin. Suceava...................... 140 61. 1608, Ian. 7 Iaşi. Constantin Movilă VV. dârueşte / mân. Pobrata toate pedepsele şi şugu binele din / satele Drăguşeni, Dracenifa şi Vs sat Coştcşti. 141 62. 1609, Noemvrie 4, Iaşi. Constantin Movilă VV. da vist. Bou! satul Corlâfele, fin. Suceava, pentru 100 ughî............................................ 142 63. 1609, Dec. 17, Călineşti. Se desparte de satul Căli* neşti pc Ccremuş partea de moşie a lui Ci rama de cele ale lui Pătrasco Sfurza şi lăutul. . . 142—143 64. 1610, Aug. 3. ionasco, Toader şi Todosca, stră* nepofii lui Machidon cel Băfrăn, vând lui Za* liarie, nepotul Ncchitei, V-i din satul Comarcşti, fin. Suceava, pi. 120 taleri de argint. ♦ r . . 143 65. 1610, Sept. 8, Cotnari. Boul vist. cumpără părţile de moşie ale Frosichei din satele Sfcjercni şi Corlăteşti............................................. 144 66. 1610, Sept. 20, Baia. Vist. Nicolae Boul cumpără părji de moşie din Corlăteşti, fin. Suceava, dela nepofii Anuşcâi Todicoaiei...........................144—145 67. 1611, Vist. Toader Boul primeşte întăriturâ domnească pt. părfile de moşie din satul Corlăteşti, fin. Sucevii, cumpărate dela descendenţii lui Ioan Corlat...............................................145—146 f68. 1612, Ian. 17, Pufna. Ghervasie cg. şi întreg soborul mân. Putna comunică preoţilor din fin. Sucevii, că au trimis pc călugărul Ioan să iacă inspecţie bisericilor şi să strângă dările: câte 2 galbeni şi 2 potronici pentru prescuri, către 2 pofronici pt. lumânări şi câte 3 pătrare de grăunţe şi 2 , potronici pt. hărfic.............................146—147 - 291 - Pagina. 69. 1613, Iunie 1, Suceava. Ştefan Tomşa VV. dărueşte mân. Sf. Ilie o bucata de pământ din hotarul satului Şcheia, care sat se \\m de ocolul tar* gului Suceava. Se dă hotarul..................147—149 70. 1615, Martie 13, Iaşi. Ştefan Tomşa VV. dărueşte mân. Solea zidită de el satul Badeuji cu satele ascultătoare de ocolul Badeujilor anume Dră* ganeşti, Crainiceşti, Ivancicăuji şi Părlăşani . . 149—150 71. 1615, Martie 29, IaşiVTsac Stârcea primeşte întărire pentru V& parte de Boian, jin. Cernăuţi, reclamată de copiii lui Toader uricar...................151 —152 72. 1615, Mai 12, Iaşi. Ştefan Tomşa VV. cumpără deia nişte boieri un număr de Ţigani robi pt. suma de 400 ughi şi-i dărueşte mân. Solea - . . . 153 —157 73. 1615, Iulie 28, laşi. Ştefan Vodă cumpără satul Caj* vana, Jiu. Suceava, dela sofii Vasile şi Tofana Şeptdici pt. 1.000 ughi şi*l dărueşte mân. Solea 157—158 74. 1615, Aug. 1, Iaşi. Mitr. Gheorghe a cumpărat satul Solea dela Udrca cel Orb dând 300 ughi, o cupă de argint şi satul Siănileşti, fin. Hofin, şi da* ruind satul Solea mân. Sucevifa. Ştefan Tomşa VV. răstoarnă această danie, despăgubind mân. Sucevifa şi dăruind mân. Solea satul cu ace laş nume................... ......................158—163 75. 1615, Oct. 25, Iaşi. Ştefan Tomşa VV. cumpărând satul Botoşani, (inului Sucevii, cu 700 ughi îl dărueşte mân. Solea...........................163—164 76. 1616, Aug. 20, Iaşi. Ionaşcu Stroici dărueşte mân. Dragomirna satele Drujeşii şi Tâisireni, (mutul Hârlau, Bârsăneşti linului Dorohoî, şi satul Broscăufi (inuful Cernăuţi.............♦ *165—167 77. 1617, Ianuarie 15. Antimia, văduva lui Dimitric Len(a, cu copiii ei Marica, Anghelina, Magda şi Miron primesc infăriiura domnească pentru satele Ho* roşăufi, Boianciuc, Doroşăuţi, Costeşti, Iurcăuji şi Vasilcu....................................167—168 78. 1617, Martie 12, Iaşi. Radul VV. restitue boerilor Ghenghe şi C*tîn Roşea moşiile Coteleva, Sau* cauţi, Marginifa şi Novoseli(a luate lor de Gheorghe pârcălab............................. 160 79. 1617, Aprilie 4, Iaşi. Radul VV. scrie unor bocri sa meargă ta satul Iiişeşti (in. Sucevii, pentru a stinge conflictul ivit pentru a patra parte de sat între Nechita Popşescui şi cumnatul său Dumitru Solomcnescu! .......................... 170 - 292 - 80. 81. 82. 83. 84. 85. 86. 87. 88. 89. Pagina ■ 1617, Iunie 14. Lui Iloaie de Volcinef se întăreşte a noua parte de Boian (in. Cernăuţi, cum parai dcla ; mân. Homor împotriva fratelui său Păfiaşcu Stârcea şi a nepoiului său Isac Stârcea · . . 171 —172 1618, Mai 28, Iaşi. Pe un fanat al oraşului Cernăuţi, la stânga Prutului, au fost omorîţi 2 Leşi. Oraşul se leapădă de fânaf, iar Gavrilaş, fostul staroste, şi C-fin Cracalia diac plătesc această moarte de om şi ob(in fânaţul.................. 172 1620, Martie 20, Iaşi. Gaşpar VV. darueşte mân. - ' Solea satul ^Crămiceşti, care a fost domnesc, ascultător de ocolul "Bâdeu(ilor............... 173 1620, Martie 23, Iaşi. Gaşpar VV. Domnul Moldovei, întăreşte Măriei, văduva lui Oraş hatmanul, şi ginerelui ei Onciul Iuraşcovici satul Bainje, (in. Sucevii, reclamai de Iuraşco Drace, bir sulger 174 Pe la 1620, Mai 29. Oraş, vornicul de (ara de sus, cumpără părţi de moşie din satul Bahrineşli, ţin. Suceava, dela Ihnai, nepotul lui Manciul şi Marica, nepoata lui Manciul........................175—176 Iunie 22, Rohozna. Satul Rohozna se împărţeşte în 3 părţi între vist. Iordache Cantacuzino, vornicul Ion Prajescul şi între Cracalia cu familia Brânzanul..................................176—177 Mai 7, Iaşi. Isac, diaconul de Costineşii, vinde vornicului Gavrilaş Maieiaş a lreia parie de Rohozna ţin. Cernăuţi..............................177—178 Dec. 20, Iaşi. Un număr de bceri dcla curte mărturisesc că Vasilie şi Lupul, fiii Tofanei, şi ruda lor Lupul, fiul Zamfirei, au vândut mân. Solea salul lor Hrinceşti (in. Suceava .... 178—180 ___ * 1626,. Radul VV. întăreşte mân. Solea urmă^ "fbareÎe sate : Badcu(i ; din ocolul Baaeuji satele : Dragăneşfi, Crăniceşli, Vancicăuţi, Parlişani; din ţinutul SucevîTi Ciorsaci, Broşteani, Stupea, Lămaşani, Loz na şi Călin eşti; din ocolul Botoşani : Mânăstireni şi Costeşli ; din (in. Dc-rohoi: Iubăneşti şi Durnirm; Storeştii (ţin. Hâvlau), Slobozia ((in. Roman), Podoleani (ţin. Fălciu) şi Usiia (ţin. Orhei)..................180—184 1623, April 2. Ştefan Tomşa VV. întăreşte lui Mihai Tăutul parfile sale de moşie din Grămeşti (Su* ceava), Rudeşti, Rugaşeşii, Vijniţa, Milie, Cam* pulungul rusesc, J&^^^(Ceremuş), Voloca (Ccremuş), Ciorlorîa6, Pivniţa pe Brusnija, Slo-bodca, Ivancăuţi şi Boianciuc........................185 — 187 1622, 1622, 1623- Pagina. 90. 1623, Iulie 11, Iaşi. Ştefan Tomşa VV. întăreşte mau. St. Ilic locul Jelit Ş cheia lângă oraşul Suceava împreună cu pesluşnicii.................... 188 91, 1624, Martie 17, Iaşi. Radul VV. dărueşte lui Duca, fost uşier, satul Teşeuţii din ocolul Succvii . . 188—189 92. 1625, Ian. 21, Suceava. Prodan diacul, feciorul lui lonaşco Lcnţovici, vinde lui Condrea, vameşul, jumătate de moşie de Vasileu ţin. Cernăuţi, pentru 100 taleri bătuţi...............................189—191 93. Pe la 1625, Mintă, fata lui Mateiaş, vin.de lui Cravrilaş, staroste de Cernău|i, partea surorii sale Magda din salul lujineţ, {in. Cernăuţi.......................... 191 94. 1625, Februarie 12. Are loc o înţelegere: mân. Su- cevîja da mân. Solea satul Hrinccşti şi se-lişieic Ceaplinţii şi lazlovăţ şi primeşte satele Iubăneşti şi Cârştineşti.................................. 192 95. 1625, Iunie 26, Hârlău. Radul VV. întăreşte lui Io- naşco Moga şi Iui Păcurar, nepoţii lui Popşea, părţile lor din Ilişeşfi, ţin. Suceava................192—193 96. 1625, Sept. 21, Cernăuţi. Ciligorcea, fiul lui Mateiaş de Sinăuţi, nepotul lui Rohozna diac, vinde starostelui Cravrilaş a 6*a parte de lujineţ ţin. Cernăuţi................... ·.................193—194 97. 1626, Martie 30, Iaşi. Miron Bai navschi VV. înlăreşte lui Isac Stârcea satul Ouuful de sus, jumătatea de jos".......................·...............194—195 98. 1626, Iulie 3, Suceava. Membrii familiei Mihailescu! se împart cu părţile lor de moşie din Buhuceşti, Botoşinţe şi Oglinzi . . ..................... 195 99. 1627, Martie 23, Iaşi. Mi ron Barnovschi VV. tace schimb de moşii, dând marelui vornic Lupul satul Ruşi tin. Suceava şi 300 galbeni ung,, şi primind satele Chindivani şi Solomoneşti pe care le dărueşte mân. Hangu......................... 196 100. 1627, Apr, 8, Iaşi. Mi ron Baranovschi VV. întăreşte lui Gavrilaş şi lui Dim. Cracalia nişte fanate lângă salul Jucica şi lui Gavrilaş singur satul Denisiuca..................................196—197 101. 1627, Dec. 9, Iaşi. Miron Barnovschi VV. dărueşte Z—-~A bisericii Adormirii Maicei Domnului din Iaşi satul Toporatiţi ţin. Cernăuţi, scutind satul de toate dările faţă de stat . - ............ ♦ 197—200 - 294 - Pagina, 102. 1628, Noem. 5, Iaşi. Se face schimb de moşii. mân. Homor da satul Dersca, dania log, Bubuiog, . şi primeşte dcla log. Stroici părfi din satul ] Băişeşti; ispisoc nu sa făcut cu acest prilej. Ivindiu’Se în urmă cearta cu fiii lui Ionaşco Rotompănescul, Miion Barnovschi VV. recunoaşte schimbul făcut şi mân, Homor rămâne cu părţile de moşie din Băişeşti.............. 200 — 202 103. 1629, August 8. Costin dc Lenţcşfi, făcând moarte de om, dă marelui vornic Gavrilaş Mateiaş partea sa de moşie din Valeva pentru a-şi scăpa astfel viaţa............................ 202—203 104. 1632, Noem. 10, Iaşi, Alexandru Iliaş VV. în* tăreşte IIînchei, fiica Sofroniei, a 9-a parte din satul Boian ţin. Cernăuţi, împotriva lui Isac Stârcea care o reclamă........................ 204—205 105. 1633, Mai 13. Condrea vameşul vinde vornicului Ga- vrilaş Mateiaş jumătate din moşia Vasileu ţin. Cernăuţi, pentru 260 lei . * . . ■ .... 106. 1633, Aug. 29, Iaşi. Se confirmă că Condre vameşul a vândut vornicului Gării aş Mateiaş jumătate dc moşie Vasileu pentru 260 lei bătuţi .... IOT. 1633, Aug. 30, Iaşi. Popa Aftanasie vinde jumătatea de sus a satului Meleşăuţi ţin. Suceava lui Evloghie ep. dc Rădăuţi pentru 200 ughi. Cu aceşti bani cumpăra pentru mân. Solea 2 prisăci, una la Clif lângă Solea, alta la salul Botoşani ţin. Suceava............................................... 108. Pe la 1634. Evloghie ep. de Rădăuţi dărueşie satul hjleleşăuţi şi Va de Măreţei, amândouă ţin. Suceava, surorii sale Ană T“................... 109. 1634, Febr. 25, Iaşi. Fraţii Vidraşco şi Cârste vând tui Gligorie Ropceanul a 4*a parte dc moşie din satul Siorojineţ ţin. Suceava.............. 110. 1636, Martie 1T. Pătraşcul Bâldescul vinde lui Ga- vrilaş Mateiaş vornic V« din satul Cernauca pentru 180 galbeni............................. \ 111. 1636, Iulie 2T, Iaşi. Mân. Homor stăpâneşte satul Băişeşti ţin. Suceava în jumătate cu jupâneasa Cârstiencasa ; aceasta a ocupat o parte din hotarul mănăstirii facându-şi 2 piue. Se face cer* cetarc după vechile semne de hotar şi se cons* lata ca mân. Homor a fost nedreptăţită. Se restabileşte vechiul hotar......................................... 205- 206 206- 20T 207- 208 209 210 210-211 211-213 - 295 Pagina. 112, 1637, lonaşcu, fiul lui Gafion şi al (iaflonii, vinde nepojilor săi Miron şi Cosfin, fiii lui Sa va, partea sa de moşie din Cuciurul Mic fin, Cer* năuţi pentru suma de 50 taleri..................- 214 îl 3* 1637, Vilaucea. Coste Jadovanul vinde nepojilor săi Miron şi Costin a 4-a parte de Cuciurul Mic şi 4 jirebii din satul Prclipce, amândouă ţin. Cernăuji * . . ■................................214—215 * 114. 1637, Mai 4, Iaşi. Vasile Lupu VV. întăreşte lui Onctul Iuraşcovici Vs de sat de Zasfavna ţin. Cernăuţi a cumpărat dela nişte răzeşi pentru 500 taleri de argint . . .............* ♦ 215 — 216 115. 1637, Iunie 2, Suceava. Mân. Slatina vinde mân. Homor 6 jirebii din satul Baişeşti (in. Suceava primite dela călugăriţa Hururoaie pentru suma de 80 taleri bătuţi , . . . . ..... . .217—218 116. 1637, Sept. 28. Coste Pitic şi socrul său Sava cumpără dela nişte rude părţile lor de moşie 'din satul Pleşinţe ţin. Cernăuţi ...... 218—219 S17. 1638, Iunie 10, Iaşi. Soţii Naslasia şi Gligorie Pop* ceantil cumpără părţi de moşie din Broscăuţi, Sforojinej, Stăneşti şi Petriceni şi primesc în fă* rire domnească pentru ele................. 219—220 118. 1638, Iunie 15, Iaşi. Vasile Lupţi VV. trimite 3 boeri să hotărască din satul Bainţi ţin. Suceava, partea lui Grigore jitniccrul şi a lui Nicolac Cucăza Petriceaico.............................. 221 119. 1638, August 22, Vasile Vartic are ceartă cu mân. Galata pentru satul Maldinţi, ţin. Cernăuţi, dar dovedindu*se că mân. a stăpânit satul Malinţi ţin. Hotin, Vasile Vartic rămâne stăpân nul satului........................................ 221—222 120. 1639, Mai 13, Iaşi. Dumifraşco Burlă cu mama sa Ileana vinde log. Gavrilaş Mateiaş V2 de sat, partea de sus, de Martineşti ţin. Cernăuţi (astăzi Ocna).............................................. 222-223 121. 1640, . . .10. Ioana, strănepoata Gribincei, vinde lui Zahafia, nepotul Nechitei şi strănepotul lui Vasilic Machidon, partea ei de moşie din Co* măreşti ţin. Suceava, pentru 20 de taleri . . . 223—224 122. 1640, Martie 12, Iaşi. Vasile Lupu VV. confirma lui Coste de Lucavăţ părţile de moşie cumpărate în satul Ivancăuţi ţin. Cernăuţi . ............... 224—225 3 23. 1640, Sept. 7, Voroneţ. Mân. Voronel vinde lui Lupul Stroescul satul Şubraneţ, fin. Cernăuţi, pentru o păreche de odăjdii şi câţiva stupi . . 225—226 - 296 - Pagina«' 124. 1641, Mariie 8, Călineşii. Qnaca şi rudele ei vând copiilor lui Grama de Călineşii părţile lor de moşie din Lucavat, Igeşti, Hliboca, Pănceşti şi Sfaneşfi pentru 150 galbeni bani gata . . . . 226—227 125. 1641, Mai 21, Iaşi. Vasile Lupu VV. confirmă An* timiei a Vft parte de moşie din Bălăceam, (in. Suceava.................................... . · 227—228 126. înainte de 1640, Simion diacul din Solone} împreună cu rudele sale vând V2 sat de Balăceani, fin. Suceava, lui Stratulat Dobrcnschi pentru 200 taleri de argint............................... 228 127. 1641, Iulie, Iaşi. Log. Gavrilaş Mateiaş cumpără părţi de moşie, din Za sta vna dela nepotul său Du* miiraşco şi dela ginerele acestuia Toader Drăghici 229—230 128. 1641, August 24. Fraţii Toader şi Pătraşcu Goian vând popei Mshai din Igeşii o parte din moşia Igeşfi, jin. Suceava, pentru _ 15 galbini . . . 230—231 129. 1642, Iunie 20, Cernăuţi. Coste Grama vinde nepo* tului său Lupul Stroescul săliştea Tcporucivca, fin. Cernăuţi, pentru 200 galbini...............231—232 130. 1642, Iulie 20: Frontiera Moldovei ....... 232—234 131. 1642, Sept. 4. Cosie de Lucavat împărfeşte intre copiii şi rudele sale moşiile sale de Stăneşti, Banila şi Ivancăuţi..................· ...... 234—235 132. 1642. Dec. 3, Iaşi. Se dă mărturie precum Ieremie Busuioc a dăruit lui Ieremie Murgulef a V® parte de Darmăneşii, fin. Suceava.............. 235—237 133. După 1642, Noemv. 30, Iaşi. Apostol Cehan cum* păra dela nepoţii lui Stratul păli. a V8 parte de Orăşeni, {in. Cernăuţi, pentru 15 galbeni 237—238 134. 1643, Post. Ilie Şepfelici, având conflict cu mân. Suceviţa pentru satele Hrinceşti şi Iazlovăt, se împacă şi cedând aceste safe mănăstirii, pri* meşte în schimb satul Scrbăitii, ţin. Suceava 238—239 135. 1643, Martie 30. Ion Ciolpan, nepotul lui Ghenghc log., vinde lui Isac Mironescul părţile sale de moşie din Lucovifa, Jin. Cernăuţi, pentru suma de 150 ughi, iar fostul staroste de Cernăuţi Marcu îi vinde 6 jirebii din acest sat pentru suma de 150 taleri.............................. 239—241 136. 1643, Iulie 5, Suceava. Vasile Lupu VV. întăreşte mân. Putna săliştea Grecii de lângă oraşul Sirete_ şi ordonă oamenilor cari sau aşezatpe ea, sT o părăsească.................................... 241—242 137. 1644, Onciul Iuraşcovici şi cu neamurile sale împărfesc Intre ei părţile de moşie din Zastavna, Boianciuc şi Toutre, toate din fin. Cernăuţi............ 242—243 138. 1644, Ianuarie 12. Se întăreşte vornicului Bucium satul Vijnija şi se face şi hofarnica salului . . 243 139. 1644, Zastavna. Se aleg lui Dumitraşco părfile sale de moşie din Zastavna, (in. Cernăuţi . . . . 244 140. 1645, Martie 24, Iaşi. Coste Barbovschi vinde o parte din sat din Lenfeşti lui Alecsa, fiul Măriei Cracalia....................................... 244—245 141. 1645, August 4. Isac de Valeva vinde vom. Gavrilaş Mateiaş a th parte de sat de Valeva, ţin. Ccrnău}i........................................... 245 142. 1646, Aprilie 1, Iaşi. Vasile Lupu VV. întăreşte mân. Putna locul care se cheamă Si. Onufri cu tot ce se ţine de el, pe care mân. Ua primii dela popa Mihul din oraşul Şirete.......... 246—247 143. 1646, Mai 15, Iaşi. Vasile Lupu VV. întăreşte fra* Jilor Miron şi Cosfin, fiii lui Sa va de Pleşenija, părfile de moşie din satul Cuciurul Mic, cum^ părate dela Coste Jadovan şi Ionaşco, fiul Gafionii............................................247—248 144. 1647, Iulie 15, Suceava. Vasile Lupu VV. întăreşte dania făcută de Safta împreună cu copiii şi fraţii ei vist. Iordachi cu părfile ei de moşie din Rugăşeşli, fin. Suceava, moştenite dela moşul lor Isăc· Baftca................................ 248 145. 1648, lan. 22, Iaşi. Vasile Lupu VV. întăreşte lui Coste Pitic şi socrului său Sava părţile de moşie din satul Pleşinfe fin. Cernăufi, cumpărate dela urmaşii lui Ilea de Berbeşii..................... 249 146. 1648, Martie 4, Iaşi. Nastasia jupăneasa lui Grigorie Robceanul vinde V* de sat de Broscăuti fin. Cernăufi lui Dumifraşcu de Călincşfi .... 250 147. 1649, Iunie 4, Suceava. Gavrilaş log. cumpără satul Şişcăufi pentru 350 lei băiufi şi o parte din satul Borăufi pentru 60 lei băiufi, fin. Cernăufi 250—252 148. 1650, Iunie 10, Suceava. Vasile Lupu VV. ordonă ca Vasilie Lastiuca să stăpânească partea de Costcşti a lui Paholcea, fiindcă i^a fost zălo* jită pentru 10 galbeni şi o iapă, fin. Cernăufi 252—253 149. 1650, Iulie 11, Tabăra Iaşi. Radul VV., conferă mân. Putna râul mai jos de oraşul Şirele pc lângă morile mănăstireşti..................... 253—254 - 298 - Pagina. 150» 1651, Mai 4, Ion Cioban cu so{ia sa Nastasia, fafa Grigăi, zălojesc parica lor din Cosfeşti fin. Cernăuţi, pe 15 ani pentru 7 lei băfufi . · . 254 151. 1651, Iulie 28. Nasfasia, nepoata iui Ilea de Berbeşti, vinde lui Vasile Dumitraşcovici partea ci din Cosleşii fin. Cernăuţi pentru 20 de zloţi . ■ ♦ 255 152. 165J, Sept. 14. Iaşi. Isac Cocoranul, ginerele lui Bogdan Lenţa, se ceartă pentru a 4*a parte de Costeşti ţin. Cernăuţi, cu Ion Tudan * . . . 255—256 153. 1652, Martie 4, Iaşi. Eremie, Ileana com. şi Alexandra vist. îropărţesc între ei moşiile rămase delà pă* rinfele lor log. Gavrilaş Matciaş........... 256—258 154. 1652, Apr. 23, Banila. Satul Bănila peCeremuş se împarteşte în doua între Ştefan Rugină şi fraţii Cocoranul............................ 258—259" 155. 1653, Febr. 24, Şirele. Ionaşco Punda şi fiul său Pătraşcu din târgul Şiret vând lui Gligoraşcu Eşanu casele lor pentru suma de 130 lei bani gaia.............*.......................... 260 \ί,ά ■ -W·'} STEPANIŢĂ J5Î8 __- wIr