DOCUMENTE BUCOVINENE DE TEODOR BALAN CONF. UNIV. VOLUMUL V 1745-1760 Editura Mitropoliei Bucovinei CERNĂUŢI 1939 Tiparul „Mitropolitul Silvestru* www.dacoromanica.ro /. P. S. S. Mitropolitului Visarlon al Bucovinei, graţie munificenţei căruia s’a tipărit acest volum de documente, profundă recunoştinţă şi respectuos omagiu pentru gestul de adevărat mecen. www.dacoromanica.ro 1. 1745, Septemvrie 27. Ioan Nicolai Mavrocordat Voevod întăreşte lui Miron Mutul, fiul lui Ionită Costin hatman, satul Şepintii, ţinutul Cernăuţilor. Io Ioan Nicolai Voevod bojiiu milostiiu gospodar zemli moldavscoi. Dat-am cartea domnii mele lui Miron Mutul sin lui loniţă Costin hatman să fie volnic cu carte domnii mele a opri şi a stăpâni moşie sa anume Şepinţii la ţinutul Cernăuţilor după hotarnica ce zisă că are, fiind ace moşie hotărâtă şi stălpită şi nime peste hotarăle sale să nu intre cu înpresurare sau să e ceva de pe locul său, iară de are cineva a răspunde, să aibă a merge la ispravnicul ţinutului şi ispravnicul să cerce pricina după scrisorile lor şi cum să va căde cu dreptu să hotărască pricina, iară fără giudecată nime să n’aibă a să atinge de moşie sa şi nime să nu ste înpotriva cărţii domnii mele. Septemvrie 27, 7254. Original, hârtie, pecete mare rotundă, dela d-na Sofia Costin din Şipenit. Vezi şi V. A. Urechia: Miron Costin I pag. 717. Alte documente: 1. 1742 -------: Părţile de moşie ale lui Miron log., fiul lui Costin hatman, şi ale soţiei sale Ilina, fiica lui Ion Movilă. Moşiile lui Miron Costin s’au împărţit pe 3 fraţi: 1) Ion Costin hatman, fiul lui Miron Costin, a primit: satul Săciuriceni (Suceava), Volcinet (Suceava), Va Româneşti (Suceava), Lujenii şi Şepintii (Cernăuţi), parte din Băhrineşti şi din Corlăteşti (Suceava). 2) Safta stolniceasa (Zosimova): Parte din Rugăşeşti. 3) Tudosca spăt. Zmucilă: Godniscii (Cernăuţi). (Să fie vorba de Godineşti?). (Miron Costin: Opere complete ed. de V. A. Urechia, Bucureşti 1888, tip. Acad. Române II 534). 2. 1744 Aprilie 15: Sandul Tăutul şi Toader Sava comunică starostelui de Cernăuţi că au despărţit Şipenitul, satul www.dacoromanica.ro — 4 — Ilianei Mutoaie, de Dubovăt (Vi'tencu A.: Vechi documente moldoveneşti, Cernăuţi 1925, pag. 21, nrl. XXIII). 1745, Octoravrie, 13. 2. Ioan Mavrocordat Voevod acordă lui Gavril Neculce dreptul să tină pod peste Prut lângă satul său Boian. Noi Ioan Nicolai Voevod bojiiu milostiiu gospodar zemlî moldavscoi. Datam carte Domnii mele credincios boieriului nostru Du-lui Gavril Neculce vel medelnicer să fie volnic cu carte Domnii mele a tăne pod la Boean peste apa Prutului precum au tănut şi pănă acum şi săşi ea venitul podului după obiceiu şi nimi să nu ste înpotrivă cărţii Domnii mele. Velet, 7254 Oct(omvrie) 13. proci log. Copie, Arhivele Stat. Cernăuţi, Liber Relationum II 12. Alte documente: 1. 1751, Aprilie 13: C-tin Mihai Cehan Racovită Voevod confirmă lui Ilie Neculce, fost III spătar, dreptul a tine podul peste Prut în dreptul satului său Boian (Copie, Ibidem pag. 13). 2. 1753, Iulie 28: Matei Qhica Voevod, conţinut identic, (Copie, Ibidem pag. 14). 3. 1757, Mai 25: Scarlat Qhica Voevod, conţinut identic, „de nime să n’aibă nici o opreală sau învălueală” (Ibidem pag. 11). 3. 1745, Noemvrie 4. Dumitraşco Bainschi, fost vătaf de stolnicei, dărueşte nepotului său Ion, fiul lui Şerban Flondor medelnicer, moşia Bainţe, ţinutul Sucevii. Adică eu Dumitraşco Bainschi biv vătav de stolnicei fac ştire cu această dieată precum să să ştie că am socotit ca în urmă după vieată sămi rămăi pomenire şi am dat danie a me www.dacoromanica.ro — 5 — ocină şi moşie sat întreg BainţU ot tânut(ul) Sucevii nepotului meu de soră lui Ion săn med(elnicer) Şărban Flondor care moşie îmi este dela tată meu sărdari Vasale Bainschi ce să trage depe moşu Orăş hatmanu. Deci am dato dame ca săi fie şi lui dela mine ocină şi moşie şi lui şi copiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor lui în veci, să să tragă pomenire den neam în neam şi altul nimine să nu să amestece şi cu această dieată de danie să aibă a stăpâni în veci neclătit nice odinioară, ear cine sar ispiti de ar străca această dieată acela să nu fie ertat de Dumnezău şi de a lui maică şi să fit blăstămat de 12 apostoli şi de 318 sfinţi o te ti ce au fost în cetate Nichei şi lăcaşu săi fii cu Iuda în veci; şi la aceasta am întărit cu iscălitura me şi pentru mai adevărată credinţă au mai iscălit şi alţi boeri care sau întâmplat. Let 7254 Noemvrie 4. Dumitraşco Bainschi biv vătav. Andrei Potlog biv vel şat(rar). Manole Zandr vel căp(itan). Miron Gafenco vel stolnic. Această dieată şi danie am scriso eu cu zăsa Du-le vărului Dumitraşco Bainschi după cum mau învăţat şi am şi iscălit Sandu Ţiura. Copie, Arhivele Stat. Cernăuţi, Liber Contractuum An-tiquorum II 366. Despre satul Baintii există puţine documente. Următoarele au putut fi găsite: 1. 1598, Apr. 11: Mărica Hăsăneasa, fata Nastei, nepoata Cristei, face, schimb de moşii, dând verii sale Elinca, fata Anei, a treia parte de Baintii. (Qhibănescu Qh. Surete şi izvoade IX 65). 2. 1607, Mart. 10: Macri, văduva răp. Macri armaş, posedă î. a. moşia Baintii din tin. Sucevii. (Qhibănescu Qh.: Suretie şi izvoare IX 65). Qhibănescu ne informează că e vorba de Nastea Macri, fiica Cristei (vezi tot aici IX pag. 84). Despre familia Bainschi vezi Arhiva genealogică (Sever Zotla) Anul II, Iaşi, 1913, pag. 84—93 şi 110—122. www.dacoromanica.ro — 6 — Iaşi, 1746, Ianuarie 12. 4. Fostul mare medelnicer Gavril Neculce primeşte ordin dela domn să nu ia diima locului situat între Boian şi Ostrifa, pentru care este conflict între el şi mănăstirea Putna, proprietara satului Ostrita. + Noi loan Nicolae Voevoda bojiiu miiostiiu gospodar zemli mddavscoi. Scriem domniea mea la boeriul nostru Gavril Neculcea biv vel med(elnicer), facem ştire dum(itale) că aice ne deaderâ jalobă părinţii călugări dela svănta mănăstirea Putna că ai oprit dumneata dijma locului celui de pricină între Ostrifa lor ş’intre Boianul dumitale, pentru care iată că-ti poroncim dijma aceea cătă va fi depe locul acel de pricină toată să stea neclătită, să nu te atingi a lua sau a ruşei ceva pană nu s’a hotăra pricina, că iată de primăvară la sv(e)tăi Gheorghi or vini hotărnicii cei rânduiţi acolo şi după ce or hotăra, atunce a cui a rămâne locul acela va lua şi dijma, aceasta scriem. Şi carte dela mana călugărilor să nu să ea. U las, Iet 7254 Ghen. 12. 111. log. Original, hârtie, pecete mică roşie, Arhivele mitropoliei Cernăuţi, fasc. 2 lit. E. Sub Ostrita se înţeleg astăzi satele Mahala şi Cotul Os-tritei. Satul Ostrita de astăzi s’a chemat pe vremuri Clişcăuţi. Vezi doc. 1764 Ian. 13. 5. 1746, April 8. Vecinii din Câmpulungul Rusesc îşi vând lazurile. Miron Ga-fenco este trimis la fata locului ca să cerceteze. loan Voevod bojiiu miiostiiu gospodar zemli moldavscoi. Scrie Domniea me la boearul nostru Miron Gafenco stolnic, vornic de Câmpulung Rusăsc, ît facem ştire că Domniea me ne spus cinstiţi Şi credincioşi boeri noştri Du-lui Sandul Sturze www.dacoromanica.ro — 7 — vel logofet şi Toader Păladi visternic şi alt răzeş ce au părţi de moşie în Cămpulutigu şi în Putila şi în Răstoace şi în Vij-tiiţa cumcă de o samă de vreme sau învăţat oamenii ce sănt vecini acolo întră cele sate deş văndu lazurile dela o parte unor stăpăni la alţ oameni a altui Sităpăn unii dela alţii şi cu această pricină unii den stăpăni rămăind fără de lazuri şi li să micşuriază moşiele, pentru care lucru Domniea me am socotit că nu este cu cale a vinde ţărani moşiea stăpânească ce eată căt scriem să caut să înbli pe toate lazurile aceste şi să eai sama pentru tote lazurile şi orice laz vei afla vândut den vecinii unui stăpân la vecini altui stăpân, tote acele lazuri să le eai dela mâna cumpărătorilor şi să le dai la mâna stăpânului a cui va fi parte de moşie, eară cumpărătorii săş ea ce ar fi dat dela vânzători şi Domniea me înainte ît poroncesc să le dai tuturor poroncă, nime din ţărani să nu mai vănză lazuri, iară care nar întălege pe unii ca aceea săi cerci. Aceasta ît scriem. Let 7254 April 8. Copie, Arh. Stat. Cernăuţi, Liber Relationum III 195. Despre Câmpulungul Rusesc ne dau relaţiile răspunsurile date la ponturile generalului rus Elem: 1769: „Câmpulungul rusesc este tot din tănutul Cemău-tului se megieşeşte de o parte cu Ţara Leşască, iar de altă parte cu Ţara Ungurească şi hotarul despre Ţara Leşască este părăul ce se numeşte Cirimuşul Negru, însă Leşii de o samă de vreme s’au întins cu stăpânirea în jos, păn la Cirimuşul Albu, şi au cuprins la stăpânire cu împresurare vr’o câteva sate de a Moldovii între aceste doă părae, cum şi Ungurii trecând preste hotarele vechi s’au întins cu stăpânirea în munţii Moldovii, la Suceava, la Neamţ, la Bacău, la Putna, care tănu-turi se megieşesc cu Ţara Ungurească şi această împresurare ce se face în locul Moldovii despre Leşi şi despre Unguri (cum s'au zis) se dovedeşte din hrisoavele vechi mănăstireşti şi boe-reşti, din care sănt ştiute hotarele tării despre acele părţi. Bădica vornic la Câmpulungul rusesc. (Arhiva românească (Cogălniceanu) I pag. 142). In valea Ceremuşului se găsesc şi alte sate. Publicăm următoarele documente despre de: 1. 1711, Febr. 9: Isaia Nacul, egumenul mănăstirii Ho-mor, face zapis la mâna nepotului său Dumitraş Macrei, pitar, precum i-a dat danie între altele a patra parte de Milie, tin. Cernăuţi, cu vecinii. Această parte de sat fusese zălojită de Ilie Drăgutescul, cumnatul lui Isaia Nacul, fratelui său Dumi- www.dacoromanica.ro — 8 — traşco paharnic drept 90 lei. Neputând întoarce banii, Isaia Nacul a plătit suma şi a luat partea de moşie. (Arhivele Statului Bucureşti, Condica Asachi No. 261, pag. 342). 2.1724: Se scrie carte vornicului Gavril că şătrariul (Constantin) Părvuil are un sat la Cernăuţi pe Ceremuş şi oamenii au fugit din acel sat neavând dreptate. Să caute ca oamenii ceştia să nu aibă strâmbătate. (Acad. Română. Docum. 212/CLXXXV). Satul şătrarului Părvul a fost Călineştii, tin. Cernăuţi, vezi volumul IV, pag. 196—7. 3. 1740, Febr. 5: Grigore Ghica Voevod pentru vecinii din jumătate Câmpulungul Rusesc, V* Putila şi V12 Răstoace, tin. Cernăuţi, care moşii sunt ale lui Sandul Sturza vel logofăt şi Toader Păladie vel visternic, cumpărătură şi danie dela neamul lor Safta, fata Predii (Paladie) stolnicul, şi până acum birul lor a fost tot cu Câmpulungul. Jcluind oamenii că au multe călcări şi nedreptăţi decâtră vornicul lor, aceşti boieri cer să li se deosebească vecinii depe acele moşii cu osăbit birul lor, ca să is-tovască du-lor la cămară şi vornicii de acolo să nu se mai a-mestece. Dar ca să-i deosebească numai pe vecinii lor, nu va fi cu folos „numai toate satele Câmpulungului rusesc şi vorni-ciea de acolo au socotit ş-au dat-o asupra du-lor-sale pe cine vor socoti să pue vorneci, să poarte de grijă'oamenilor şi tot birul lor şi berbecii cei obicinuiţi ce-i dau pentru goştina lor di la du-lor, să-i ştiea domniia şi toate dăjdile lor la vreame, du-lor să istovască la cămara gospod şi stăpânii satelor să aibă a-ş lua numai venitul obicinuit dela vecinii lor, iară cu altă supărare pintre oameni să nu înble”. Deci de acum înainte boierii Sturzea şi Paladie să poarte de grijă şi pe cine vor socoti să pue vornic şi birul a tot Câmpulungul rusescu la vreme să istovască du-lor la cămara gospod. Şi starostii de Cernăuţi întru nimică să nu-i amestece. (Arhivele Statului Bucureşti, Condica Asachi, No. 261, pag. 341). 6. 1746, Iulie 4. Se face schimb de moşii: Gavril Neculce dă satul Prilipce, ţinutul Cernăuţi, şi primeşte dela Manole Varlaam târgoveţ de Botoşani o parte de Sinehău, acelaş tinut. (Tradus în româneşte după o copie germană). Eu Gavril Niculcea biv vel medelnicer fac ştire cu acest zapis al meu dat în mânile lui Manole Varlaam târgoveţ de www.dacoromanica.ro — 9 — Botoşani, precum din bună voia noastră am făcut tocmala şi schimbul cu satele noastre, anume: eu Gavril Niculcea dau lui Manole Varlaam întreg satul Prilipce, ţinutul Cernăuţi, la Nistru, baştină dela părinţii mei, hotărît şi înzestrat cu semne hotare de părintele meu şi de mine cu toti vecinii ce se află în el, cu hotarul despre Chiselău cu drumul mare şi cu muchea dealului, iar du-lui Manole Varlaam dă lui Gavriil Niculcea pentru acel sat al du-sale două părţi din sătuli Senihău, ce le are dela socrul său luon Bere şi jumătate din a cincea parte a satului întreg, care jumătate o cumpărase luon Bere dela luon Grierosu, iar Grierosu o primise danie dela Toader Ţintă şi schimbând zapisele de cumpărătură, de danie şi mărturiile hotaraice am dat unul altuia această tocmală şi schimb în fata du-sale Sandul Sturza mare logofăt ca să stăpânească în pace fiecare moşia sa, iar dacă rudele lui Manole sau răzeşii din Senihău s’ar scula împotriva rţiea cerând părţile mele, du-lui Manole să le desbată şi pentru mai mare credinţă am iscălit. 4 Iulie 7254. Gavril Niculcea biv vel medelnicer. Sturza vel logofăt, luon Niculcea spătar, Lupul biv vel stolnic martor, Nicolae Paladii III logofăt, Alexandru Niculcea biv II paharnic. Arhivele Statului Cernăuţi, pachetul Prelipce şi Liber Granicialium VII 486—7, unde se găseşte copia germană. Textul german publicat la Wickcnhauser: Die deutschen Sîedlun-gen in der Bukowina, tomul I pag. 110. Alt document despre satul Prelipce: 1762, Aug. 5: Grigori Ioan Calimah Voevod pentru nişte Nemţi străini veniţi din regiunea Breslau cari s’au aşezat în ţinutul Cernăuţi pe timpul lui Ioan Calimah Voevod (1758— 1761). Li se întăresc privilegiile, fiecare om cu casă va plăti pe an 10 lei, repartizaţi în 4 sferturi, de sfert câte 2 lei şi 60 bani noi şi 5 parale răsura; să nu amestece săteni între ei. Dese tina de albine şi goştina de porci vor da boiereşte ca boierii anume din 10 bucăţi 1 leu bani vechi; goştina de oi vor da câte 3 parale nouă goştinarilor de străini. Pentru vite mari ca boi, vaci, cai şi iepe nu vor da bir, ci numai aceia cari fac negoţ cu ele, cari vor plăti vama după obicei. Să-i conducă şi să-i judece vornicul lor ales de ei. Pentru moarte de om vor fi jude* cati la divan. Altul să nu-i globească. Dacă au ceartă cu oamenii de tară se vor adresa vornicului lor, starostelui sau vor merge la divan. Să-şi facă biserică, să tie preoţi şi învăţători. Iar www.dacoromanica.ro — 10 — unde se vor aşeza să se înţeleagă cu stăpânul moşiei. Să fie volnici a-şi cumpăra şi moşie. Să nu li se ia cai de olac. Cine va mai veni din străini să aibă scuteală de bir pe 3 luni. După aceasta să plătească. (Din Wickenhauser: Die deutschen Siedlungen in der Bukowina, voi. I pag. 110—114). 7. Cernăuţi, 1746, August 3. Se face schimb de moşii: Gligorie Diacon dă a 1/s parte de Pleşeniţa ţinutul Cernăuţi, şi primeşte dela Ionită Strâşca a 1!e parte de Căbeşti, acelaş tinut. (Tradus în româneşte după o copie germană). Adecă eu Gligorie Diacon de Pleşeniţa, nepotul lui On~ ciul de Zamostie, strănepotul lui lonaşco Isar am dat zapisul meu în mânile lui Ionită Strâşca paharnic, ca să se ştie că am făcut schimb dându-i a opta parte de Pleşeniţa la părâul Brus-niţa, ţinutul Cernăuţi, care parte e despre Zeleneu, cu vad de moară pe acea parte, pentru a şesa parte de Căbeşti, aşijdt're în ţinutul Cernăuţi, care parte de Pleşeniţa îmi este dreaptă ocină dela moşul meu lonaşco Isar şi să-i fie acea a opta parte dreaptă ocină şi schimb lui, jupânesii sale, copiilor, nepoţilor şi strănepoţilor săi neschimbat în veci, şi nime din fiii, ginerii mei şi din rudele mele să nu răstoarne acest schimb fiind dreapta mea ocină şi să stăpânească în pace Ionită Strâşca acea parte cu toate veniturile din vatra satului, din câmp, din pădure şi din toate locurile acelei părţi şi la această tocmală au fost fată boierii, mazilii, fiii de mazil şi alţi oameni buni şi pentru mai mare credinţă am iscălit. Cernăuţi, 3 August 7254. Gligorie Diacon. Laurenti staroste de Cernăuţi, Buzilă fost mare jitnicer, Gavril Neculce fost mare medelnicer, Gavril Motoc, Ilie Motoc, Sandul Tăutul, Stroescu comis, Gheorghe Părvu mare căpitan, Gavril Volcinschi, Constantin Brahă, Gheorghe Mitescul, Va-sile Cracalia, Ursachi Isar, Grigori Cracalie, Şerban Flondor www.dacoromanica.ro — 11 — medelnicer, Vasile Drăghinici, Vasile Dumici căpitan, Constantin lanăş, Miron Gafenco fost ÎI stolnic. Eu diacul Paladie am scris cu zisa lor. Din Arhivele Statului Cernăuţi, pachetul Pleşenita. unde se află copia germană. Acest document se află si în următoarea redactiune: 1746, Aug. 3: Ioniţă Strâşca paharnic dă molitvii sale părintelui Grigori, nepot Onciului ot Zamoste din V2 a V2 parte, partea de mijloc, din Căbeşti şi primeşte din /h a V« parte, deci din tot satul a Vs parte, partea de jos, din Pleşenita pe apa Brusnitii. Partea de Căbeşti îi este dela strămoşul său Onciul fost staroste. (Copie, proprietatea noastră). Alte documente: 1. 1755, Iulie 7, laşi: Matei Ghica Voevod face ştire, că a venit Ionită Strâşca păh. mazil ot Cernăuţi şi a arătat un zapis din 7254/1746 Aug 3 dela un Grigorie Diaconul care se cheamă din călugărie Ghervasie încredinţat de Lorint staroste Cernăuţi, Gavril Neculce biv vel med., Vasilă Buzilă vel jitn. Gri-goraş Stroescul comis, Gh. Pârvul vel căpitan, Şerban Flondor mazil, Miron Gafenco biv ftori stolnic, Sandul Tăutul mazil, Ursachi Isar căpitan, Ilie Motoc mazil, Gavril Motoc, Gavril Volcinschi, C-tin Brahă, Grigoraş Cracalie, Gh. Mitescul, Va-silie Drăghinici, Vasile căpitan de bărani, C-tin lanăş căpitan, Păladi zet Onciului diac, zicând în zapis, precum Grigore Diacon a făcut schimb cu Ionită Strâşca păh. dându-i driapta sa moşie din Pleşinită, tin. Cernăuţi, pe apa Brusnitii, din V2 a patra parte partea de jos despre Zeleneu, deci din tot satul a Vs parte, iar Ionită Strâşca păh. i-a dat lui Grigorie Diaconul partea lui de moşie din Căbeşti, tin Cernăuţi, din V2 a Va parte. A mai arătat alt zapis de mărturie din 7258/1750 Mai 13 dela Ionită Talpă nepot de fată lui C-tin Păunei, cu iscălitura lui şi a boierului Iordachi Cantacuzino biv vel log., Sandul Sturza biv vel log., Ion Sturza vel spatar, Simion Cheşco uricar scriind că Ionită Talpă a făcut schimb cu Ionită Strâşca păh. dându-i moşia sa de baştină din Pleşinită, pe apa Brusnitii, tin. Cernăuţi, din V2 a V4 parte iar Ionită Strâşca i-au dat un ţigan anume Chirioa sin Ursului şi al Ilenii şi 40 lei bani gata. A mai arătat Strâşca un zapis dela Ghervasie călugărul şi ginerele acestuia Ion Bărbierul, iscălit de Vasilie Crupenschi starostele Cernăuţi, Velicioo Onciul mazil, Vasilie căpitan de bărani, Pă-lad zet Onciului diacon ot Cernăuţi, din anul 7261/1752 Noem-vrie 30, precum Strâşca pe locurile din Pleşinită şi-a făcut casă, biserică şi moară. Alt zapis din anul 7262/1753 Noemvrie 5 dela Ghervasie călugăr, precum i-a vândut lui Strâşca şi un pomăt în Pleşinită drept 5 lei. Domnul întăreşte. Copie românească, Arh. Stat. Cernăuţi, Liber Relationum IV 30—32. www.dacoromanica.ro — 12 — 2. Fără dată, Cernăuţi: Ursachi, fiul popii Iuon de Ber-beşti, nepotul de fiică al lui Diacon Gligorie, zis în călugărie Qhervasie, vinde pentru 400 lei partea sa de Pleşenifa, tin. Cernăuţi, lui Ionită Strâşca biv vel căpitan şi fiului acestuia Vasilie Strâşca fost II pah., anume a Vs parte din jumătate. Această parte Diacon Qligorie zis Qhervasie o dăduse fiicei sale Catarina, căs. cu popa Iuon de Berbeşti şi o moştenise dela strămoşul său Ionaşco Isar. Semnează î. a.: Mihalachi secretar, Alexandru Ilschi, Damian Holban, Iuon Bărbier, ginerele lui Diacon Qligorie de Căbeşti, Sanda sofia lui Iuon Bărbier, fiica lui Diacon Qligorie. A scris Ştefan Bălănel logofăt. (Arh. Stat. Cernăuţi, Liber Qranicialium IX 10—11). Despre Pleşeniita vezi doc. din 1750 Mai 3. 8. 1746, Septemvrie 4. Anita Perjul dăruete fratelui ei Gheorghi partea ei de moşie din Vascăuţi ţinutul Sucevii, şi Verbăuii, ţinutul Cernăuţi. Adică eu Anita sora lui Gligoraş şi a lui Gheorghie şi a lui Costantin căpitan, ficiori lui Neculai Perjului, cunoscând eu Anita sfârşitul vieţi mele am socotit pentru cele ce avem frăţeşte dela părinţi noştri moşii şi vecini şi ţigani şi altă ce sar mai afla din toată aceasta parte me ce mi sai alege din fraţi mam dat cu toate aceste ce sar alege frătine meu lui Gheorghie ca să le stăpăniască, iară alţi fraţi să naibă triabă, nici nepoţi, căci la toată neputinţa me mau căutat, iară după moarte mea încă să mă grijască. Deci cănd am făcut aceasta diiată au fost duhovnicul mieu preotul Niculae fată, şi frate meu Gheorghie şi badea Condorat şi badea Petraşco, frate badelui Condrat şi Toader căpitan Axapan (?) şi- Lupul copil în casă şi alţi boeri şi oameni buni, care mai gios sau iscălit. Iară cine din fraţi sau din nepoţi sar scula ca să strice aceasta dreaptă diiată a me. căci că şi toată cheltuiala ceau cerut cumnată mea Maria fă-meea frătine meu lui Costantin Perjul, tot frate meu Gheorghie au plătito în trii rânduri ce sau giudecat întrun rănd 120 lei şi întrun rănd 20 lei cheltuială şi întrun rănd 60 lei zicând că a/r fi luoat venitul dipe moşii şi toate aceste liau plătii) frate meu Gheorghie fără de cheltuială cea fi cheltuit el. Deci pentru aceasta dreaptă diiată cine sa scula ca să strice să fie blăstamat www.dacoromanica.ro — 13 — de domnul dumnezeu şi de maica precista şi de 12 apostoli şi de 318 oteţi dela Nechiea, herul, petrile, lemnile să putrezească, iară trupurile lor să ste întregi şi pentru credinţă miam pus degetul. 7255, Septemvrie 4. Eu Aniţa fata Nicolai Perjului. Erei Nicolai, Condurat martor, tămplăndumă faţă Septe(mvrie) în 3, Petraşco Perjul. Şi eu Toader Aciupanuf!) mazil. Eu Nicolae dascal ot Stefi Nicolai am scris cu zisa Aniţii. Copie, Arh. Stat. Cernăuţi, Liber Instrumentorum II, 12. 9. 1746, Septemvrie 15. Toiana, văduva lui Solomon Botez şătrar, vinde lui Lupul Balş satul Şcheia de lângă târgul Sucevii. (Tradus în româneşte după o copie germană). Adecă eu T of ana, văduva răpousatului Solomon Botez fost mare şătrar, cu fiul meu luon şi cu fiica mea Paraschiva, jupăneasa lui Gavrilaş Niculcea fost mare medelnicer, care a fost stearpă am dat adevărat zapisul nostru la mâna du-sale Lupul Balş fost mare ban, precum noi de nime siliţi nici asupriţi ci de bună voia noastră ne-am înţeles, fiind datori negustorilor, şi am vândut a noastră dreaptă ocină şi moşie anume întreg satul Scheia, ţinutul Sucevii, pentru 1000 lei, cu un vad de moară pe apa Sucevii şi cu o moară, cu fânaţe, cu un vad de moară pe pârâul satului Şcheia şi hotarul se întâlneşte pe din sus cu târgul Sucevii şi merge lângă mănăstirea St. Ilie până unde sunt semnele de hotar, spre miazăzi prin câmp până la hotarul Stroieştilor, mai sus se întâlneşte cu hotarul Buninţilor şi peste apa Sucevii până 'la moşia mănăstirii Dragomirna şi se întâlneşte şi cu Volcăneşti, unde a curs din vechime apa Sucevii după vechile hotare cum le-au stăpânit părinţii şi moşii noştri şi acest sat întreg Şcheia cu moara pe apa Sucevii şi cu vecini, după cum s’a zis mai sus, am vândut din a noastră bună voie du-sale Lupul Balş biv vel ban pentru 1000 lei, dându-i toate www.dacoromanica.ro — 14 — dresele vechi despre acel sat Şcheia, care sat i-a venit răp. meu soţ Solomon Botez şatrar dela moşul său Nicolae Mogălde fost mare paharnic şi dela ruda sa stearpă Vasile Ropceanul şi fratele lui Sandul Ropceanul ca să-i fie lui, copiilor, nepoţilor şi strănepoţilor 'lui dreaptă ocină şi moşie în veci şi să-şi ia şi ispisoc de întăritură şi nime să nu se amestece rugând toate rudele mele şi nevoind nimeni a o cumpăna', şi fiica mea Paras-chiva să nu se amestece pentru mori sau alte lucruri, vânzând moşia în faţa ei din a noastră bună voie şi plătindu-ne cumpărătorul toţi banii iar eu voiu căuta zapisul de danie al lui Rop-ceanul şi alte zapise, iar dacă ar fi pierdute, toate câte s’ar găsi să n’aibă putere fiind obligată a i le da toate, şi la această tocmală au fost boieri mari şi mici cari au iscălit şi pentru mai mare credinţă am iscălit împreună cu copiii mei şi am pus pecetea. 15 Septemvrie 7255. Tofana şătnaroaia am vândut împreună cu copiii mei. luon Botez, fiul lui Solomon fost mare şătrar. Paraschiva medelniceroaia. lordachi Balş ban, lordachi păharnic, Constantin Canta-cuzino păharnic, Mihalachi biv vel sulger, lordachi biv vel pitar, Constantin Balş, Petru Cheşco fost văbav, Toader Buhus postelnic. Arhivele Statului Cernăuţi, Pachetul Schela, şi Liber Gra-nicialium III, pag. 60—65, unde se găseşte copia germană. Se notează aici, că suma de „lei 1000” este trecută în document de o mână străină. Traducerea rom. publicată de noi în Codrul Cosminului II—III, 1925—26, pag. 617—618. Alte documente: 1.1754, Aprilie 2: Matei Ghica W. trimite pe boierii Dinul Cantacuzino biv vel pah., Pascal biv vel medeln., ispravnicii ţinutului Suceava, Bădiliţă fost vornic de Suceava, ca să hotărască satul Şcheia al lui Lupul Balş biv vel ban. Vor lua de fiecare piatră de hotar 1 galbăn pentru marele logbfăt, şi-şi vor lua după obiceiu şi pentru munca lor (Ibidem, Liber Gran. III, pag. 65—67). 2. 1754, Noemvrie 30: Hotarnica satului Şcheia, s’au chemat mulţi oameni bătrâni şi megieşi. La răsărit dela apa Su-cevii, cursul cel vechiu, unde e un teiu cu buor, cu apa în sus până la o poiană, peste apa Sucevii prin luncă cătră asfinţit deasupra gurei părâului Buninţilor, la un deal surpat, pârâul Buninţilor în sus până la gura unui părâu ce vine dela poiana www.dacoromanica.ro — 15 — lui Mălai şi se varsă în pârâul Lomniţei, prin pădure la o movilă la cârşma lui Mogâldea, peste păraie, la heleşteul Zgârcei la drumul MivoVenilor tot spre apus lai fântâna putredă, la drumul Săsciorului, peste drumul Câmpulungului până la hotarul dela St. Ilie. S’au pus multe pietre de hotar (Ibidem, Liber Granic. III, pag. 69—75). 3. 1798, Septemvrie 2: Alexandru Calimah VV. Boierul Constantin Balş fost mare vornic dă ginerului său Iordachi Rosăt vel visternic moşia Şcheia. Domnul întăreşte dania. (Copie, Arhivele Stat. Cernăuţi, Liber Redationum III, pag. 297—298). Satul Volcăneşti a dispărut. 10. . laşi, 1746, Octomvrie 5. Vecinii din Stăneşti, ţinutul Cernăuţi, nedând dijma pe 4 ani sunt ţinuţi s'o dea pentru trecut şi în viitor. + Noi loan Nicolae Voevod bojiiu milostiiu gospodar zemli moldavscoi. Credincios boeariului' nostru dumnealui Lorenţi starostele de Cernăuţi îţ facem ştire că viind aice aceşti mazili Ur-sache Isariu şi Sandul Brănzanul şi Toader Goian şi Neculai Licperdu şalţi Iraţi a lor răzeaşii de Stăneşti dela ţinutul Cernăuţilor arătară mărturie dumilor sale jicniceriului Vasilie Bu-zilă ş’alui Gheorghe Părvul căpitanul de Coţmani scriind că făcând jalobă aceşti mazili pentru oamenii ţărani ce trăescu cu case pe hotarul Stăneştilor precum că nau dela dânşii nici o slujbă şi că nu numai că nu liar fi slujind ce şi ocărăscu pe stăpâni, iau chemat acei boeri faţă pe mojici şi au luat sama şi după cărţi domneşti şi răvăşelele stărosteşti ce liau arătat aceşti mazili de supunere acelor mojici ce şed pe locul mazililor şi mojicii nau vrut să să mai plece ascultării, liau făcut dreptate jicniceriul Vasili şi cu Părvul alegăndule mojicilor ca să de stăpânilor moşii pentru 4 ani ce sau aflat trecuţi căte 20 parale care fac 2 lei de om pe patru ani trecuţi, iară de anul acesta care sau început dela Martie liau hotărât să aibă iarăş a da căte 2 lei de om pe an de care sau făcut şi izvod cu iscăliturile dumilor sale însemnând anume cine căţ bani sănt să de care mărturie şi izvod Iii vide dumnata şi vii înţălege pre largu care socotială ni sau părut şi noaâ că este cu dreptate dispre www.dacoromanica.ro — 16 — amăndoaâ părţile şi dreptu aceea iată căt poroncim văzind carte domnii mele să cauţi să rănduesti ficiori să le pliniască banii de acei patru ani trecuţi si pentru anul acesta ce sau început dela Martie cum şi pentru alţi ani viitori, să dai poroncă cu tărie ţăranilor de Stăneşti ori acei bani căte 2 lei pe an să de stăpânilor ori cărei nor pute să de bani să meargă să le slujască după hotărâre şi cărei vor munci să fie plătiţi cu munca lor de acei căte doi lei pe an şi pe această socotială săi supui dumnata ca să facă urmare şi să nu ne mai vie ja-lobă. Aceasta poroncim. U las. let 7255 Oct(omvrie) 5. logofăt. Tanasă logofăt de taină. Alte documente cu privire la satul Stăneşti, ţinutul Cernăuţi: 1. 7596 Aprilie 9: Au venit înaintea lui Irimie Moghila VV. Drăgan Jadovanul vătav ot Jadova, Ion Ţicşe de acolo, Drăgşan, Luca şi Qrigori de acolo şi au permis lui Vasilie diac de Călineşti să-şi ia apă la moara sa din pârâul Brusnitii din satul lor Stăneşti până la hotarul Călineştilor. (Arh. Stat. Cernăuţi, Liber Contractuum novorum IX pag. 107, regest în limba română). 2. începutul secol. XVII: Ion Ţicşe vistemicul vinde lui Qrama sulger dela Călineşti pentru 31 taleri partea sa din Stăneşti câtă se va alege. (Arh. Stat. Cernăuţi, Liber contrac-tuum novorum IX pag. 109, regest în limba română). 3. 1612 Mai 1: Coste Jadovanul din Cuciur vinde partea sa de Stăneşti cu vecinul Ion cu feciorii săi pentru 30 taleri lui Qrama starostele de Cernăuţi. Semnează Ionaşco diac, Mi sail vornic de Dorohoi şi şoltuzul de Cernăuţi cu 12 părgari (Arh. Stat. Cernăuţi. Liber Contractuum novorum IX pag. 108, regest în limba română). 4. 1617, April 20: Ilinca Iloae şi ficiorul ei Nicolae vând partea lor de Stăneşti, ce o au dela moaşa lor Borodcoaie, câtă se va alege partea lor, lui Qrama fost staroste pt. 50 taleri. (Arh. Stat. Cernăuţi, Ibidem pag. 109, regest în limba română). 5. Fără an: Na sta. fata lui Andronic, vinde partea ei de Stăneşti lui Dumitraşco, fiul Costii (Jadovanul?), pentru 20 lei bătuti. (Ibidem pag. 109, regest în 'limba română). 6. 1619 Septemvrie 17: Gaşpar Vodă întăreşte fiilor lui Vasilie Qrama fost sulger anume Isar diac, Qavril, Toader, fiicelor Gaftona, Godronia şi Tudora partea de Stăneşti a părintelui lor cumpărată dela Ilinca Iloaie şi feciorul ei Nicolae. (Ibidem pag. 110, regest în limba română). www.dacoromanica.ro — 17 — In doc. noastre voi. I pag. 171 este menţionat Iloaie de Volcinet, pe care îl credeam bărbat. Dacă e identic cu Ilinca Iloae, atunci avem în tata noastră pe I'linca Stârcea, căsătorită cu Ilea de Volcinet, aşa dară pe Ilinca Iloaie. Despre Ilea de Volcinet vezi voi. II pag. 138 şi Arhiva genealogică II, 1913 pag. 90. 11. Stăneşti, 1746, Octomvrie 30. încercarea nereuşită de a aplana cearta ivită între Vlădeşti, Goeneşti şi Ursache Isar pentru împărtala moşiei Stăneşti, ţinutul Cernăuţi. Milostive şi luminate Domne, să fii Mărie Ta s(ă)n(ă)tos. Cu plecată scrisore noastră facem ştire Mării Ta (le) că niau adus Ion Vlad pisariul cu frate său Andronachi Vlad o luminată carte a Mării Tale întru care ne poronceşte Mărie Ta să mergim la sat la, Stăneşti ce este pe pârâul Brusnitii în ţinutul Cernăuţilor şi pe mărturie de giudecată ce au avut Vlă-deştii cu Ursachi Isar căpitan şi cu alţi răzeşi de Stăneşti înnain'te Dumilor sale Loronţi, starostele de Cernăuţi şi Vasile Buzilă biv vel jitnicer să împărtim şi să hotărâm satul Stăneşti în trei părţi: o parte să dăm Vlădeştilor cu niamul lor şi o parte Isăreştilor cu Goeneşti şi la alţi, şi altă parte lui Si-mion Mintiei cu preutul Costantin Semaca cu niamurile lor ca să tie fieşte cari cu niamurile sale în stâlpul său pe scrisori ce or arăta şi pe luminată poronca Mării Tale am mersu, am chemat înnainte noastră pe toti răzeşii cari sau tămplatu anume: Ursachi Isar căpitan şi Ştefan Capşe şi Toader Arbure cari trag parte Costii de Lucavăt şi Nacul Goian cu frate sau Ion Goian căpitan ficiorii lui Ghiorghită Goian şi To... ficiorul lui Gavril Goian şi Ghiorghită Veriha diaconul şi Ghiorghită săn Costantin care aceşti trag din parte Gramii şi leam arătat poronca Marii Tale şi leam zis să margă să ne arete marginele hotarului Stăneştilor de cătră toate părţile şi apoi să măsurăm tot locul Stăneştilor şi să împărtim şi să le hotărâm pe poronca Mării Tale. Iar Nacul Goian cu frate său Ion Goian căpitan au răspunsu cumcă ei la giudecata acelor boeri de mai sus scrişi nau fost nici să tin de acea giudeoată, aşăjdere şi Ursachi Isar T. Balan, Documente bucovinene, V 2 www.dacoromanica.ro — 18 — căpitan din preună cu alţi răzeşi din parte sa şi ei încă au răspunsu zicând că de osăbit de cumpărături ce au dipe moşii lor ar fi mai având moşie şi de baştină, a treia partea de sat de Stăneşti parte din gios decătră Călineşti dipe strămoşul lor Vasilie Grama şi dipe moşul lor Coste de Lucavăţ care parte o număsc ei Lucavătul şi tot această a treia parte din gios trăgăndo şi Vlădeştii de zic că este a lor moşie de baştină dipe moşii lor, au fost mărsu Isar căpitan cu alţi răzeşi din partea sa de au jeluit pe Vlădeşti Mării Sale lui Ion Vodă şi aducând carte Ia Domnealor Loronti starostele de Cernăuţi şi răpăusatul Vasile Buzilă jitnicer ca să ia sama cu Vlădeştii şi stând ei fată înainte acelor boeri zic că nar fi vrut să le facă dreptate ce au dat în stăpânire Vlădeştilor atea a treia parte de sat parte din gios şi au răspunsu eu totii că nu să tin de acea giudecată nici primescu să hotărască pân nu şor mai întreba şi la luminat Divanul Mării Tale ou Vlădeştii şi cu alte niamuri a lor şi întrebăndui noi de or fi mai avănd nescareva drese care ar fi scriind şi pe moşie ce zice că au baştină dipe moşii lor Grama şi Coste şi nu le ar fi arătat în giudecata acelor boeri de mai sus scrişi să le arete acmu la noi şi să le luăm sama ca doară om pute astăzi şi să le hotărâm părţile pe po-ronca Mării Tale şi nu niau mai arătat nici o scrisoare şi au răspunsu că de şi mai au mers(a) arăta la luminat Divanul Mării Tale şi aşe şau pus zi ca Vlădeştii înainte noastră de astăzi Oc(tomvrie) 30 păn în 15 zile a lui Noe(mvrie) să să afle cu totii la luminat Divanul Mării Tale zicând că or mai lua cu sine şi pe alţii din răzeşi lor cu scrisori ce or mai afla şi la ceea, aşijdere şi o carte ce dederă samă că este la Brăn-zanul făcută pe înpărtala Grămoei pe urma unui ispisoc dela Vasilie Vodă şi viind ei de fată înainte Mării Tale, Mărie Ta vei giude(oa) pecum a fi mila Mării Tale. Stăneş'tii, let 7255 Octomvrie 30. Robii Mării Tale Manole Zanfir căpitan. Miron Gafertco biv stolnic. Copie românească, Arhivele Statului Cernăuţi, pachetul Stăneşti, ţinutul Cernăuţi. Alt document: 1753, Aug. 3: Matei Ghica VV. Ion Vlad diac şi fratele său AndrOnachi Vlad şi nepotul lor Coce şi rudele lor au dat www.dacoromanica.ro — 19 — în judecată pe Ursachi Isar şi rudele lui pentru a 7s parte Stă-nesti la apa Brusnitei, tin. Cernăuţi, partea de jos, zicând că o au dela moaşa lor Frăsiiana, nepoata lui Drăgşan, dar s’a sculat Ursachi Isar dând în judepată pe Ion Vlad. Vlad a fost dat rămas şi partea aceasta de Stăneşti a trecut la Ursachi Isar. Jeluindu-se Vlădeştii, domnul trimite pe Radu Racovită mare log. şi acesta găseşte că Ursachi Isar cu fraţii şi rudele lui nu stăpâneşte decât părţile cumpărate de strămoşul lor Va-silie Qrama biv vel sulger de Calineşti şi de moşul lor Coste, dar numai în partea de sus şi mijloc, iar partea de jos e a Ylădeştilor. S’iam înpăcat: Isăreştii să stăpânească două părţi partea de sus şi de mijloc, iar Vlădeştii partea de jos. (Arh. Stat. Cernăuţi, pachetul Stăneşti şi Liber Granicia-lium VIII 158—163). Hotarnica Stăneştilor din 1760 Iulie 9, tot aici. Liber Gran. VIII 164—169). 12. 1746, Noemvrie 23. Paraschiva, nepoata Coşotanului, cedează lui Gheorghe Perjul a 74 parte de Verbăuti pentru o datorie ce a avut-o la el. (Tradus în româneşte după o copie germană). Adecă eu Paraschiva, fiica Aniţei, care a fost fiica* Coşotanului, împreună cu copii mei Gavril şi Grigorie am dat adevărat zapisul nostru în mănile vărului nostru Gheorghie Perjul, ca să se ştie că am avut în ţinutul Cernăuţilor a patra parte de sat Verbâuţi despre partea vărului nostru Gheorghie Perjul care moşie a fost tinută cu cheltuiala cumnatei noastre Maria Perjoaie, şi au venit asupra noastră din cheltuieli 42 lei şi 13 74 bani, şi neputănd plăti l-am rugat pe Gheorghie Perjul să ne aducă aceşti bani dela nişte negustori, ca să putem plăti Măriei Perjoaia, iar Gheorghie Perjul l-a rugat pe vărul său Condurat Perjul medelnicer, care a împrumutat a-ceşti bani cu dobândă dela Mahmet Aga Mostaţa şi aşa i-am plătit Măriei Perjoaia, dar după patru ani şi jumătate suma cu dobândă de lei 12 s’a ridicat la 84 lei 30 bani, cari bani i-a cerut Turcul dela Gheorghie Perjul, iar el Perjul dela noi, şi neputănd noi plăti i-am dat lui Perjul a noastră a patra parte www.dacoromanica.ro — 20 — de Verbăuţi, de aceea să nu mai avem nimica cu această moşie ci să-i fie dreaptă ocină şi moşie lui şi copiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor lui cu toate veniturile în veci şi nime să nu se amestece şi să-şi facă întăritură domnească şi la a-ceastă tocmală a noastră au fost fată boieri şi slugi domneşti cari ău iscălit. Văzând de bună voie tocmală şi plata deplină şi. /pentru mai mare credinţă şi întărire am pus degetele noastre. 23 Noemvrie 7255. Eu Paraschiva fiica Anitei, nepoa'ta lui Coşotanul am pus degetul. Eu Gavril, fiul Paraschivei; eu Grigorie, fiul Paraschivei, Andrei Russet vel logofăt, această tocmală s’a făcut în fata mea şi s’a făcut zapisul. Vasile Buhaiescu biv vel pitar, Procop Muntianu am fost fată, Stoica Lucaş, Vasile Cărăiman, am fost fată, Maftei Aron am fost fată. Arhivele Statului Cernăuţi, Liber Granicialium X pag. 292—295, unde se află copia germană. Alte documente: 1. 1757, Iulie 19: Se cercetează pricina Măriei Perjoaia şi a fiului ei Iordachi cu Silion Onciul şi nepoţii acestuia Ion, Sandul şi Ştefan, fiii lui Săul, pt. moşiile Vascăuti, Bănila, Lu-cavăt şi Panca, toate tin. Sucevii, zicând Perjoaia că le are dela soţul ei C-tin Perjul, nepotul Coşotanului, iar Coşotanul le primise cu soţia sa Dobruşca, fiica Măricutii, care a fost soţia lui Vasilie Onoescul. Silion Onciul răspunde că are aceste părţi de moşie dela tatăl său Gheorghită Onciul, fiul lui Vasile Oncescul şi al Măricutii. La prima şi a doua judecată i s’a dat dreptate Perjoaiei. Dar în partea lui Gheorghită să nu se amestece. La a treia judecată Săuleştii arată un zapis în care scrie că Vasile Oncescul, soţul Maricutei, strămoaşa Perjeştilor, n’a avut decât doi copii anume pe Dobruşca, jupâneasa lui Pavel Coşotanul, moaşa Perjeştilor şi pe Gheorghită, părintele lui Silion, că acest Oncescul a dat fiului său Gheorghită părţile de moşie din Vascăuti, Bănila şi Lucavăt, iar Dobruşca a primit Şerpinti şi Cerlena, ti». Hotin, Bahrineşti ţin. Sucevii, Lucavăt şi o parte de Boian tin. Cernăuţi. Perjoaia a răspuns că are moşiile Şerpinti şi Cerlena dela Hotin dela moşul ei Pavăl Co-şătamul, şi după împărtala dela 1668 Aug. 4 a venit Ilenii Va Verbăuţi, lk Verbăuţi lui Lupaşcu şi Gligoraşco, fiii lui Sturza, Vs Cerlena lui Pavăl Coşătanul, moşul Perjeştilor. (A noastră: Familia Onciul pag. 90—92 nrl. 79). www.dacoromanica.ro — 21 — 2. 1765, Iulie 7: Se face împărtala între Gheorghi, Gli-goraş, Anita şi Constantin, copiii lui Constantin Perjul şi ai Măriei, fiica lui Pavai Coşătanul. Va Verbăuti, fin. Cernăuţi, în afairă de Vi parte a Pa-raschivei Rogozoaiei ce a vândut-o lui Gheorghie Perjul, s’a împărţit în 4 părţi între cei patru copii ai lui Nicolai Perjul. Vi6 parte de Vascăuti, tin. Sucevii, adecă partea' Măriei Perjoaiei s’a împărţit la fel între cei patru copii. Vs parte de Lucavăt şi Berhomete, tin. Sucevii, amândouă într’un hotar, s’a, împărţit în patru părţi anume o parte Săuleştilor, o parte Axanei dela care se trage Stubei, o parte Paraschivei Rogozoaiei, o parte Măriei Perjoiaiei, care parte s’a împărţiţi în 4 părţi între copiii ei Gheorghi, Gligoraş, Anita şi C-tin. Va Bănila s’a împărţit în 3 părţi: lui Gheorghită, dela care se trag Săuleştii, Marianei, dela care se trage Paraschiva Ro-gozoaia şi Măriei Perjoaiei, fiica Dobruşchei, dela care se trag Perjeştii. Partea Măriei Perjoaiei s’a împărţit în 4 părţi între cei 4 copii ai ei. Va Panca, tinut Sucevii, s’a împărţit în 3 părţi, una s’a dat lui Gheorghită, dela care se trag Săuleştii, una Marianei, dela care se trage Paraschiva Rogozoaie, şi alta Mairiei Perjoaiei, fiica Dobruşchei, dela care se trag Perjeştii. Urmează acum un schimb de moşii între membrii familiei Perjul. (Arh. Stat. Cernăuţi, Liber Granicialium X pag. 300 şi pachetul Verbăuti). Pentru o mai bună înţelegere a înrudirii familiilor menţionate aici vezi a noastră: Familia Onciul, ramura Onciul din Lucavăt, la anexe. 13. Iaşi, 1746, Noemvrie 26. E ceartă pentru părţi din satul Verbăuti, ţinutul Cernăuţi, între Gheorghe Perjul şi Maria, văduva lui Constantin Perjul. Sunt trimişi boieri ca să cerceteze. + Noi loan Nicolae Voevod boj. mii. gospd. zemli mol-davscoi. Scriem Domnie Me la credincios boearii noştri Dumne-lor Lorenti. starostele de Cernăuţi i Gheorghie Părvul vel căpitan de Cotmani i Andrei Potlog med(elnicer), vă facem ştire că aice sau jăluit Gheorghie Perjul zicând că şepte părţi din giumătate de sat de Vărbovăţu din ţinutul Cernăuţilor sintu www.dacoromanica.ro — 22 — drepte a sale pre care dede samă că are şi scrisori care lit vide Dumna Voastră. Iară a opta parte dintraceeaş giumătate de sat de Vărbovăt este a cumnaţii sale Marii ceau tinuto Costan-tin Perjul. Dară giumătate de sat de Vărbovătu este a unchiului lui Qheorghi Perjul, a lui Lupaşco, însuş numai a lui, iară alţii nau triabă şi sintu cinci ani decănd au pus măna cumnata lui Mărie pe aceli şapte părţi a lui Gheorghi Perjul şi pe acea giumătate de sat ce este parte lui Lupaşco şi le stăpâneşte ea. Şi ce este vinitul locului tot ea îl mănâncă fără nici o cale, care dede samă Gheorghie Perjul că şi acea giumătate de sat de Vărbovăt parte lui Lupaşco unchiului său este în sama sa dată de copii lui Lupaşco, de care lucru poroncim Dumilor Voastre să chemaţi fată pe Mărie, cumnata lui Gheorghie, şi să le luaţi sama cu ce rădăcină au pus măna ea pe aceli şepte părţi parte lui Gheorghie Perjul şi pe acea giumătate de sat parte lui Lupaşco şi cum viti cunoaşte dreptate să giudecati şi să hotărăti pricina cu carte de giudecată şi de sa fi amestecat fără ispravă să luaţi sama şi pentru vinitul moşii de cinci ani încoace ceau luat şi ce sa dovedi cau luat şi să cade să de înapoi. Dumnata Staroste să şi plineşti şi să dai la măna lui Gheorghi Perjul. Iară neodihnindusă o parte cu giudecata Dumilor Voastre şi sar trage la Divan să le puneţi soroc şi săi trimiţi cu mărturie să vie aice să ste fată la Divan şi să mai luaţi Dumna Voastră sama lui Gheorghie Perjul şi cu aceşti oameni cu Ştefan vor(nicul) ot Iurcăuti şi cu Iancul jid(anul) ot Zăstavna şi cu popa Ion ot Boenciuc pentru nişte vite şi săi giudecati hotărând pricina cu carte de giudecată. Aceasta scriem. U las, let 7255, Noemvrie 26. vel logofăt. Original, hârtie, pecete, Forum Nobilium Cernăuţi, Pu-pillaria 1117. 14. 1746, Decemvrie 12. Ştefan Strâşca dărueşte nepoatei sale Gafita a patra parte de Pedecăuti. (Tradus în româneşte după o copie germană). Eu gios iscălitul Ştefan Strâşca armaş împreună cu Ilinca, giupăneasa mea, scriem şi mărturisim cu acest al nostru zapis, www.dacoromanica.ro — 23 — pre cum de nîme siliţi nici asupriţi ci de a noastră bună voe am dat şi am dăruit a patra parte de Pedecăuţi ce ne este nouă cumpărătură dreaptă dela (Anita) giupăneasa lui (Gavril) Do-brenschi, nepoatei mele Gafiţei, fiica lui Mihalache, ruda mea, pe care Gafiţa în anii copilăriei am luat-o copil de suflet, am crescut-o pănă am măritat-o, ca să o stăpânească în veci cu toate locurile şi toate veniturile. Şi nime din rudele noastre, nepoţi sau strănepoţi să nu se amestece şi cine din rudele mele s’ar amesteca, unul ca acela să fie afurisit şi blăstămat de cei 318 sfinţi părinţi de Nicea. La faicerea acestui zapis au fost -fată duhovnicul meu Dânilâ de Călineşti şi alţi fii de boieri şi oameni buni şi neştiind carte am apăsat degetele noastre. 12 Decemvrie 7255. Ştefan Strâşca armaş. + Ilinca armăşoaia. Eu Ieromonah Teofan am fost fată la facerea acestui zapis. Theodosie. Arhivele Statului Cernăuţi, Liber testamentorum II pag. 167. Publicată în a noastră: Familia Onciul pag. 76—77. Traducerea germană în aceeaş arhivă, Liber Gramicialium IX pag. 148. Mihalache este Mihalachi Străşca. La 1759 Dec. 4, se întăreşte această parte Gafitei, fata lui Mihalachi Strâşca, căsătorită cu Andronachi Vlad (Arh. Stat, Cernăuţi, Liber Rela-tionum III pag. 283, publicat! în a noastră: Familia Onciul pag. 93 nrl. 80). Alte documente despre satul Pedecăuţi: 1. 1759, Dec. 2: Ştefan Roset vel log., Iordachi Balş vel vornic, Mihalachi Sturza vel vornic comunică, că se ceartă Ionită Strâşca vel căpitan cu Andronachi Vlad şi Ilie Strâşca pentru moşiile Călineşti şi Pedecăuţi, tinut Cernăuţi. Ionită Strâşca a arătat o carte de judecată a lui Iordachi Cantacu-zino mare log. din 1750 Aug. 30 în care scrie că Vasilie Strâşca, a dat ginerelui său drept zestre a V4 parte Călineşti, tinut Cernăuţi; o jalobă a lui Ştefan căp. că Zosineştii i-au ocupat partea lui de Călineştii; un zapis de schimb din 1717 Ian. 2 iscălit de Hâncul staroste, Dumitraşco Calmutchi căp. şi Toader Cocială căp., după care Ştefan armaşul şi Mihalachi, fiul Măriei Strâşculesei, cu Ştefan căp. au schimbat V* Pedecăuţi pentru V4 Călineşti; o carte de judecată din 1725 Oct. 20, după care s’au adjudecat lui Gheorghie Pârvul 5V2 jirebii din această V4 parte de Călineşti pentru suma de 30 lei dată lui Ştefan Strâşca,. Celelalte părţi de moşie au rămas în seama lui Ştefan Strâşca armaşul. Deci Ştefan armaşul şi fratele său Mihalachi au răsturnat schimbul. Ionită Strâşca neaivând părţi nici în Pedecăuţi, nici în Călineşti a dat în judecată pe Gheorghe www.dacoromanica.ro — 24 — Pârvul, care la judecată a fost silit să primească suma de lei 30 dată lui Ştefan Strâşca armaşul, unchiul lui Ionită Strâşca; astfel s’aiu dat în seama lui Ionită Strâşca V4 Călineşti; o carte de judecată din 1748 Iunie 23 a lui Iordachi Cantacuzino log. după care Ionită Strâşca a primit V4 Călineşti, iar An-dronachi Vlad şi Ilie Strâşca V4 Pedecăuti; o carte de judecată a lui Sandul Sturza log. din 1742 Iulie 15 în care scrie că Ştefan armaşul şi Mihalachi Strâşca au dait la împărtală lui Ionită Strâşca căp., fiul lui Ştefan Strâşca căpitan, V4 Pedecăuti cumpărată dela Anita, soţia lui Qavrilă Dobrenschi pentru o datorie a părinţilor lor. De aceea s’a hotărît să se dea lui Ionită Strâşca V4 parte Pedecăuti cu vecini, iar lui Ilie Strâşca şi rudelor sale Vs Pedecăuti şi Vs Teutri; un zapis din 1700 Mai 12, după care Qavrilă Dobrenschi a vândut lui Ştefan căp., părintele lui Ionită Strâşca, pentru suma de 100 lei V4 parte de Pedecăuti- Ionită Strâşca posedă jumătate de Pedecăuti. Deci se hotăreşte, ca Ionită Strâşca să stăpânească V2 Pedecăuti şi 74 Călineşti. (Arh. Stat. Cernăuţi, pachetul Pedecăuti). 2. 1782, Mai 2, Oşohttb: In fata comisiei austriace apare Iuonită Strişca şi declară că stăpâneşte V2 Piedecăuti, pe care a moştenit-o. La 6 Iunie a apărut Vasile Vlad şi declară că stăpâneşte V4 Piedecăuti şi împreună cu rudele sale Vs Piedecăuti. Ştefan armaiş dăruise această V4 parte mamei sale. Dela mama sa a primit şi a Vs parte. Dumitraş Tăutul declară că stăpâneşte V10 Piedecăuti. Această parte vine dela Sanda, fata lui Gheorghită Curt. Se constată că Vis Piedecăuti a fost trasă la satul vecin Nepolocăuti. (Tot aici, Liber Granicialium IX 130). 3. 1794, Apr. 12: Anita Jienita dă copiilor ei Ilinca, Dumitraş, Grigorie şi Paraschiva a Vie Piedecăuti şi V12 Carapciu tin. Cernăuţi. (Tot aici, Liber Haereditatum V 111). 4. 1795, Mart. 12: Gheorghi Tăutul, fiul lui Coste, vinde lui Ursachi Păunei partea sa de Piedecăuti pentru 252 floreni Rheinisch. (Tot aici, Liber Haered. IX 31). 5. 1795, Iunie 10: Monahul Dumitraşco dă nepotului său Ion Strâşca pentru binefacerile primite dela el partea sa de Piedecăuti, din a Vs parte, partea ce i se va alege. (Tot aici, Liber Haered. II 310). 6.1796, Ian. 20: Dumitraş Tăutul vinde lui Gheorghie Chi-rilovici partea sa de Piedecăuti pentru 100 floreni Rheinisch. (Tot aici, Liber Haered. VI 59). www.dacoromanica.ro — 25 — 15, 1747 Ianuarie 19. Se arată în ce fel au împărţit copiii lui Gheorghie Hăjdău anume Vasilie, Maria, Ruxanda şi Safta moşiile părintelui lor. Suret dipe scrisoare (a) lui Sandul Hăjdău din leat 7255 Ghinar 19. Fac ştire cu această scrisoare a me, că întămplându-să de am găsăt o înpărtală a lui Gheorghie Hăjdău pentru moşiile sale ce ş-au înpărţit ficiorilor săi, lui Vasilie Hăjdău şi Marii ce au tinut-o Bainschi şi Rucsandii, ce-au tinut Zaharie şi Saftii, găsăndu-o eu această înpărtală la Safta, fata lui Hăjdău, în care scrie c’au dat lordăneştii fici(i) sale Marii şi fiului său lui Vasilie Hăjdău i-au dat Nihorenii şi ficii sale Rucsandii Păşcăuţii şi giumătate de sat de Tulbureni, şi Saftii parte de Medveja, iară Dănjenii şi parte de Bunenii ce să va alege, şi parte de Şăndrenii ce să va alege să ne înpartă frăţeşte şi tămplăndu-să la vreme Moscalilor când ni-au jecuit Moscalii, s’au răsăritu şi acea înpărţală dela mine; deci precum ştiu cu sufletul meu şi tiin(!) minte să scrie într’ace înpărtală pentru aceste moşii ce să numescu mai sus, am dat această mărturie a me la măna lui Grigorie Hăjdău, ficiorii (!) lui Vasilie Hăjdău, nepot lui Gheorghie Hăjdău, şi pentru credinţă am iscălit. Văleat 7270 Septemvrie 28. Samdul Hăjdău, Grigoraş Hăjdău. Constantin medelnicer am scris cu zisa Sandului şi sănt şi martor. Aşa cum scrie mai sus au dat samă înainte noastră Sandul Hăjdău, precum arată mărturiia lui aceasta. Sturza vel logofăt, Andrei Ruset logofăt, Mihalache Cos-t(ache). vornic, Bartolomei arhimandrit Putnii adeverez. Paho-mie igumen Putnii, Antonie ecleziarh Putnii, Simion Buhuş biv vel paharnic adeverez, Lupul Hadămbul vornic de poartă, Ştefan Stărce. Copie. A fost publicată în a noastră: Noui documente privitoare la familia Hăjdău pag. 6 nrl. III (Extras din Analele Dobrogei Anul VII, 1926). O copie germană în Arhivele Statului Cernăuţi, Liber pranicialium IV pag. 401—402. Satul Iordăneşti este situat în ţinutul Sucevii. Despre celelalte sate ne dă informaţii următorul document: 1. 7665 Iunie 29. împărţeala între copii lui Efrim Hăjdău fost pârcălab de Hotin. Primeşte: www.dacoromanica.ro — 26 — Gheorghi: Satul Păşcăutf, V2 sălişte Tulbureni, V2 sat Nihoreni, toate din ţinutul Hotinului. Ştefan: Satul Dolineni, parte din Cruhlic, ţinutul Hotinului. Maria: Satul Bărlintii pe Şiret, ţinutul Sucevii, V2 Nihoreni la Nistru (Hotin). Gafiţa: Vs Şăndreni şi V2 Dumeni, amândouă din ţinutul Hotinului, o parte din Costiceni (Hotin). Miron: Satul Cinicăuti cate acuma se cheamă Hăjdău, parte de Nesfoae, amândouă tin. Hotin. Axana: V2 Bălhăuti, V2 Tulbureni silişte, parte din Hru-săvăt, parte din Tuleni, toate din Hotin. Satul Medveja, ţinutul Hotin, rămâne să se împartă frăţeşte. Din a noastră: Nouă documente priv. Ia familia Hăjdău pag. 5 nrl. II. In hotarnica din 1761 Noemvrie 2 scrie că satul Ardăneştii în hotar cu satul Ropcea a fost dăruit mănăstirii Putna de Qrigorie Hăjdău. (Copie, arhiva mân. Putna nrl. 9). Deci numele vechiu al satului Iordăneşti este Ardăneşti. Despre Iordăneşti vezi şi doc. 1757 Sept. 23. Despre satul Bărlintii următ. documente: 1. 1747 Dec. 4, laşi: Grigori Ghica Voevod. A venit Sandul Hăjdău, fiul lui Miron Hăjdău fost pârcălab de Hotin, Andrei Balş spătar şi Grigori Hăjdău, fiul lui Vasile Hăjdău, je-luind Sandul Hăjdău, că Andrei Balş şi Grigori Hăjdău cer părţi de Bărlinti pe apa Şiretului, tin. Sucevii. Moşia Bărlintii fusese a moaşei sale Maria, dela care a moştenit-o el. Anume tatăl său Miron a cumpărat moşia' B. dela sora sa Maria, fiica lui Efrem Hăjdău. Moşia se întăreşte lui Sandul Hăjdău. (Din T. Balan: Noui doc. priv. la familia Hăjdău pag. 7—9snrl. IV). 2. 1782, Sept. 10: Ilinca Stârcidalia apare în fata comisiei austriace şi declară că posedă satul Burlenita sau Stârcea, drept moştenire dela părintele ei Sandul Hăjdău. (Arh. Stat. Cernăuţi, Liber Haereditaitum XIX 93). 3. 1787, Febr. 6: Ilinca Stârcioaia dă fiicei sale Catrina, căs. cu Gheorghe Goian, pelângă lucruri 6 fălci în satul Bur-linte, situate lângă biserică. (Tot aici pag. 95). 4.1800, Apr. 25, Cernăuţi: Ilinca Stârcioaie, fiica răp. Sandul Hăjdău, înzestrase în trecut pe fiicele ei Catrina Goeneasa, Bălaş» Calmuceasa şi Casandra ce fusese căsătorită cu Ionită Rehtivan. Acuma înzestrează pe fii. Fiii Gheorghe şi Ştefan primesc din Bărlintă sau Stârcea tot satul fără a opta parte. A 78 parte este dată fiicei Catrina. (Copie, Arh. Stat. Cernăuţi, Liber Testamentorum II 185—191). A fost publicată în a noastră: Noui doc. priv. la familia Hăjdău, Cernăuţi, 1926, pag. 16—19 nrl. XIV. www.dacoromanica.ro — 27 — 5. 1803, Mai 6, Cireş: Mihalachi Qoian, fiul răp. Gheorghi Goian din satul Cireş, îmbolnăvindu-se grav, dărueşte fraţilor săi Nicolai, Ştefan, Iordachi, Scărlătachi şi Zoita părţile sale din Bănii'», Cireş, Jadova şi Bârlinte sau Stârce şi Davideni, ca să le stăpânească frăţeşte. Maria, căs. cu Sandulachi Ca-plan, sora lui Mihalachi, fusese înzestrată înainte vreme, fraţii Nicolai şi Ştefan sunt ţinuţi să dea suma de 1000 lei fetei lui Mihalachi Goian anume Carolina, făcută „din păcatele sale” cu Rozalia, fiica lui Ignatz Nagel, iar Rozaliei vor da pe an câte 100 lei. Semnează: Iordachi Goian, Ladislaus von Şzabo. A scris Ioan Daşchevici. (Copie). 6. 1810, Dec. 13: In anul 1798 a murit Catrina Goian lăsând în urma ei 4 fii (Nicolai, Ştefan, Iordachi şi Scarlatachi) şi 2 fete (Suzana, căs. cu Ioan Dunca, şi Maria, căs. cu Caplan). In urma înţelegerii avute în 1810, Mai 5, toti moştenitorii Goia-neşti dau surorii lor Zoita sau Suzana partea lor din Bărlintă sau Stârce. (Tot aici, Liber Haereditatum XX pag. 403). 7. 1822, Sept. 14: Gheorghe Stârce posedă V2 şi V« de Bărlinte sau Stârce. Partea lui este evaluată la suma> de 7110 Gulden Convenzional Munze. (Tot aici pag. 405). 8. 1824, Dec. 19: Zoita sau Susana Dunca năs. Goian dă fiicei sale Maria Dunca toată partea ei de Bărlinte sau Stârce, pentru cazul că se va mărita cu consimţământul părintelui ei Ioan Dunca. (Tot aici pag. 405). 9. 1832, Ian. 19: Ioan Dunca vinde în numele fiilor săi Nicolai şi Ştefan partea de Bărlinte a fiicei sale Maria Theo-dori. A cumpărat Ştefan Mikuli cu 1200 ducati de aur. (Tot aici, Liber Haereditatum XX 659). 10. 1833, Mart. 28, Bărlinte: Testamentul lui Gheorghe von Stârcea. El dărueşte fiului Iancul von Stârcea toată partea sa din Bărlinte. Fiul Emanuil va primi suma de 4000 lei în argint. Fiul Matei von Stârcea suma de 3500 lei argint şi până la majorat va sta sub povătuirea mamei sale Elisaveta von Stârcea născută Ilschi. Fiicele Susana şi Victoria vor‘primi la nunta lor câte 5.000 lei argint. Fica Catinca căs. Cernevsca a fost înzestrată mai nainte vreme. Fiica Marghiolita căs. cu contele Kornisch din Ardeal la fel. Dar murind şi lăsând o fiică anume Amalia, aceasta primeşte drept cadou suma de 500 lei argint. Fiii Constantin şi Alecu Stârcea, având purtare rea, au fost desmoşteniti. Totuşi fiecare din ei va primi câte 500 lei argint. Semnează: Filip Ieremievici parohul Tereblecei şi protopresviter Socevii, Georigus Chotinczan, Vasile Scintilla Triviallehrer, Theodor Georgiewicz. (Copie, tot aici, Liber, Instrumentorum IX 332). 11. 1836, Sept. 12: Tatăl Ioan Dunca este declarat moş- www.dacoromanica.ro — 28 — tenitorul fiicei sale Maria Theodori, a ginerelui său Alexander Theodori si a fiilor săi Nicolai şi Ştefan Dunca. (Tot aici, Liber Haereditatum XX 659). 16. 1747, Februarie 13. Satul Toporăuti fiind aşezat cu rupta, slujitorii ţinutului Cernăuţi sunt ţinuţi să o observe. + Io Grîgorie Ghica W. bojiiu milostiiu gospodar zemli moldavscoi. Scriem domniea mea la boerii şi la staroste(le) de Cernăuţi şi la toti slujitorii carii viti înbla ori cu ce feliu de slujbe a domnii mele la ţinutul Cernăutului, facem ştire tuturor pentru Toporăuti satul sfinţii m(ă)n(ă)stiri lui Bamovschi, iată că domniea mea m-am milostivit şi l-am diosăbitu de altă tară şi l-am aşezatu cu rupta la visterie şi banii lor va plăti egumenul di la Bamovschi aici la visterie pentru aceea domn (ia) voastră boeari şi dumn(ea)ta staroste de Cernăuţi şi voi toti slujitorii carii viti fi ori cu ce feliu de slujbe a domnii mele la acel tinut de mai sus numitu dacă viti vide Carte d(o)mnii mel(e) toti să vă feriţi întru nimică di dânsul să nu vă atingeţi şi nici cu un feliu di angării sau cu zlotării acolo în satu să nu întrati, ori ce-ar fi pe altă tară, aişijdere şi dumnata staroste de Cernăuţi să dai foarte bună pace acestui satu nici cu clăci de coasă, nici cu alte lucruri domneşti sau a durmtale să nu-i superi, ce să le dai bună pace, şi să aibă pace şi de solăritu şi de cai de olacu şi de podvozi, nime caii lor di olac sau carăle sau cărutile lor la podvozi măcară şi cu cărţi domneşti de ari ave totu să le dea pace, nime să nu îndrăzniască a supăra, aşijdire şi voi şugubinari şi alţi globnici foarte să vă feriţi de satul acesta, nime întru nimică cătu de puţin să nu-i supăraţi nici trăsură pentru alţi să nu le faceţi, că ori cine sari ispiti a le face mai multu valu piste carte d(o)mnii mel(e), unii ca aceea vori fi di mare certare de la domniea mea într'altu chipu n’a fi. Aceasta scriem. U las, let 7255 Feb. 13. Grigori Ghica W. Original, hârtie pecete roşie, Arhiva Mitropoliei Cernăuţi, nrl 20. www.dacoromanica.ro — 29 — Alte documente ref. la satul Toporăuti: 1. 1733, Mai 13, laşi: Constantin Nicolai W. scrie starostelui de Cernăuţi şi slugilor domneşti pentru Toporăuti, care sat este aşezat cu rupta la visterie şi banii lor îi va plăti egumenul de Barnovschi, nime să nu între în sat cu zlotării şi alte angherii. Starostele să nu supere pe oamenii satului nici cu coasa, nici cu alte lucruri, nici cu clăci gospod, ci sunt scutiţi de olăcari, podvodari, globnici şi şugubinâri (Original, hârtie, Arh. Mitrop. Cernăuţi, nrl 14). 2. 1752, Martie 18: Const. Mihai Cehan-Racovită, egum. dela Barnovschi, Procopie, intervine pentru Toporăuti şi satul Juşca. Se dispune ca oamenii să fie apăraţi de angherii, să plă-' tească birul după aşezarea ce s’a făcut în toată tara, să nu fie supăraţi cu solărit, gloabe, deşugubini, nici cu clăci stărosteşti, să fie apăraţi de cai de olac, podvoadă, conăcari şi alte slugi domneşti sau boiereşti (Original, hârtie, Arhiva Mitrop. Cernăuţi, nrl 5). 3. 1756, August 21: Constantin Mihai Cehan-Racovită pentru două sate ale mân. Barnovschi anume: Toporăuti şi Juşca, oamenii să fie apăraţi de angherii adecă de solărit, gloabe, şugubini, clăci ale starostiei, cai de olac, podvozi, conace, de oameni gospod şi slugi boereşti, să plătească numai birul visteriei după aşezarea ce s’a făcut cu toti lăcuitorii tării (Original, hârtie, Arhiva Mitr. Cernăuţi, nrl 7). 4. 1757, Mai 25: Scarlat Qhica pentru trei sate ale mân. Barnovschi anume: Toporăuti, Juşca şi Hlinceşti, ţin. Cernăuţi, oamenii să fie apăraţi de angării adecă de solărit, gloabe, deşugubini, clăci stărosteşti şi de alte cheltuieli, de cai de olac, podvoade, conacuri şi de alte slugi domneşti şi boiereşti (Original, hârtie, Arhiva Mitrop. Cernăuţi, nrl l). 5. 1782, Aprilie 2, Cernăuţi: Comisia austriacă constată, că satele Toporăuti, Trestiana şi V2 Vascăuti aparţin mănăstirii Barnovschi. Satul Dracinita este proprietatea mânăst. Pobrata, iar jumătate Bahrineşti a mânăst. Cetătuia. Tot atunci mân. Barnovschi dovedeşte că stăpâneşte în Bucovina V2 Vascăuti, Volcinetul, Trestiana, Toporăuţi, Voiceni sau Vascăuti; toate au fost cedate pentru administrare lui Theodorus Mustaţă. (Arh. Stat. Cernăuţi, Liber Haereditatum XVIII, 330). Voiceni sau Vascăuti pare a fi o greşală, de oarece în Bucovina nu există un sat cu numele de Voiceni. Despre satul Volcinet se zice la 1745, Mai 15, că fusese proprietatea lui Balica hatman. Dela acesta, probabil, satul a trecut la mân. Barnovschi (Arh. Stat. Cernăuţi, Liber Funda-tionum III, 211—218). Despre satul Dracinita: 1. 1782, Mart. 15: Hrisant, egumenul mân. Pobrata, tri- www.dacoromanica.ro — 30 — mite pe călugărul Iorest ca să răspundă în fata comisiei aus-triace pentru moşia Dracenită. (Arh. Sta/t. Cernăuţi, pachetul Dracinita). 2. 1782, Aprilie 3, Cernăuţi: Călugărul Iorest apare în fata comisiei austiriace şi declară că mân. Pobrata stăpâneşte în^ Bucovina moşia Dracenita. Această moşie fusese dăruită mănăstirii, dar nu se ştie de cine, fiindcă documentele s’au pierdut. O bucată de pământ din satul Costeşti a fost trasă la Dracenita. (Tot aici). 3. 1793, Mai 9, Constantinopole: Antim patriarhul de Ierusalim scrie că în urma hotărîrii sale din 8 Iulie 1791 a încheiat cu Todori Musteaţă din Moldova un contract emfiteutic pentru 5 moşii din Bucovina ale mân. Barnovschi şi Pobrata: Toporăuti, Tristiana, Volcinet şi V2 Vascăuti pe Şirete şi Dra-cinet pentru preţul anual de 2050 lei turceşti. La fel se arendează cu acest prilej lui Todori Musteată V2 Bahrineşti a mân. Cetătuia, pentru preţul anual de 60 lei turceşti, care se vor plăti mănăstirii Cetătuia. (Tot aici, Liber Contractuum Novorum V 71). 4. 1798, Oct. 12, Cernăuţi: Preotul din Dracinita Nicolai Zaharovici se jelueşte consistoriului asupra arendaşilor moşiei Dracinita anume Ştefan Haivas şi Antonaş Lazar că au luat o parte din sesia preotescă, nu-1 lasă să macine gratuit la moara satului, i-au bătut argatul, şi chiar au cutezat să-l ocărască şi să batjocurească pe preot, şi că lucrează cu oamenii şi în zile de sărbătoare. (Arh. Stat. Cernăuţi, ctele Craizamtului fascicola 74). 5. 1808 —-----Toader Musteată, posesorul emfiteutic, a- rendează Iui Nicolai şi Iacob Miculi moşia Dracinita, cu preţul de 7000 lei pe an. (Tot aci, Liber Pelationum IV 313). Şirete, 1747, Martie 30. 17. Ioan Mavrocordat Voevod dărueşte lui Constantin Sturza o bucată din târgul Şirete, zisă Verpole. (Tradus în româneşte după o copie germană). Milostive şi luminate stăpâne, să trăieşti Măria Ta. Noi mai jos iscăliţii facem ştire Măriei Tale, precum ne-a sosit porunca cu care ni se poronceşte ca să mergem Ia târgul Şirete şi să hotărîm întreg hotarul domnesc, şi să dăm partea www.dacoromanica.ro — 31 — de sus pentru hrana târgoveţilor, iar partea de jos s’o dăm du-sale Constantin Sturza mare clucer, fiind miluit cu partea aceea de Măria Ta; drept aceea am chemat pe târgoveţi măsurând întreg hotarul domnesc după cum ni l-au arătat ei, şi am găsit peste tot 2616 stânjeni, după care am dat du-sale clucerului 1050 stânjeni, în partea de jos despre Rudeşti, iar 1566 stânjeni din partea de sus am lăsat târgoveţilor pentru hrana lor şi am hotărît partea clucerului despre locul târgului punând pietre, şi începe hotarul dela malul Siretelui dela o odaie, care este mai sus de lazul lui Grosarul făcut din pădure verde, în sus la Rivna la un izvor ce este în vârful dealului mai jos de Poiana Popescului, de aici în jos la Poiana Luca şi tot spre apus peste Neguscina, unde s’a pus piatră lângă drumul ce duce la Grămeşti, de aici tot spre apus la nişte plopi, de aici la baltă rotundă şi peste pârâul Neguşcinei drept la două movilite, de aici puţin la stânga, unde s’a pus sus pe Horait o piatră şi peste Horait la drumul Iancului, unde s’a pus piatră, şi peste drum tot spre apus până unde se sfârşeşte hotarul târgului. Aceasta facem ştire Măriei Tale şi să fiii Măria Ta sănătos. In târgul Şirete, la 30 Martie 7255. Slugile plecate Adam Panca pitar, loniţă Mănos şătrar, Lefter căpitan, Dumitraş Stroici postelnic, lordachi Cârste. Din Arhivele Statului Cernăuţi, Liber Qranicialium X, 76—79 şi pachetul Verpole, unde se găseşte copia germană. Satul Verpole sau Neguşcina, astăzi Negostina, s’a format aşa dară pe hotarul târgului Şirete. Alt document: 1. Fără dată, probabil secol XVII: Hotarul târgului Şirete, începe la apa Siretelui la gura părâului Drăguşeni, acest părâu în sus până unde se sfârşeşte hotarul Drăguşenilor, de aici peste câmp înspre pădure, prin pădure, peste câmp la vale la obârşia Şerlevetului, pârâul Şerlevetul în jos până unde cade în Ruda, cu Ruda peste câmp spre Rudita, spre Pleşnita la balta rotundă, drumul în sus până ajunge drumul Iancului la trei movile, de aici peste câmp drept în jos până la capătul Balcăufului, peste părâu peste câmp la nişte plopi în stâncă, în sus peste câmp până la dealul cu trei movile peste câmp până mai sus de Rudeşti, în pădure, prin pădure, peste câmp, peste o mlaştină, peste câmp la un pâr, peste drumul ce vine dela Grămeşti, în pădure, în valea adâncă, prin pădure la un paltin, la marginea pădurii, în jos la vadul Siretelui, Şiretele în sus la nişte copaci unde părăseşte Şiretele, peste Dubova www.dacoromanica.ro — 32 — drept la bahna, peste bahnă, la fântâna putredă la pădure unde dă în drumul mare, drumul în sus până dincolo de Gura Gribovetului, mai sus de Griboveţ, părăseşte drumul drept peste câmp la poienile Siretelui, unde cade pârâul Drăguşanilor în Şirete. (Arh. Statl. Cernăuţi, Liber Granicialium VIII, 515—517 copie germană). Cuvântul Verpole derivă dela Verhpole, cum i se zice satului la 1782 de cătră comisia austriacă. Verhpole înseamnă pământ pe vârf. 18. 1747, Iunie 15. împărţirea moşiilor răpăosatului Gavril Miclescul, fost mare logofăt. Partea lui Constantin Miclescu păharnic: Satu întreg Pâuşeştii cu alte părţi împrejur. Pol sat Bâhnăşenii la Bacău, cu parte de Moineşti. Doi bătrâni la Bărbleştii ot Vaslui. Pol sat Zaharieştii la Suceava. Partea ce s’ar alege din Cetereni pe Bacău. Partea Marii: Satu întreg^Peleţcanii pe Prut ot Eşi. Satu întreg Potângenii-Sămmeştn la Jijie tij la Eşi. Pol sat CuguruX la Cernăuţi. (= Cuciurul). Pol sat Tăutrele la Cernăuţi. Partea Anesii: Satu întreg Călineştii la Putna. Satu întreg Antileştii la Suciavă. Pol sat' Răvecăuţi la Cernăuţi. Părţile ce s’or alege din Zmeeşti la Niamtu şi Râvoenii la Suceava. A patra parte de Pedecăuţi la Cernăuţi. Acest suret s’au scos de pe înpărtala ce au avut părinţii noştri. 7255, Iunie 15. Ştefan Miclescu div vel ban. www.dacoromanica.ro — 33 — Copie românească, Uricarul XI pag. 227. Un document despre Zâhăreşti, ţinutul Sucevii: 1765, August 5: Au ceartă pentru Zăhăreşti Sandul Mic-lescul d. jicn. şi fratele său Gavril Miclescul post. cu Petrea Cheşcu fost m. şatrar, zicând cei doi fraţi că Z. le este moştenire dela strămoşul Tudosie Dubău şi moşul lor Gavril Miclescul, dar pe timpul lui Racovită Voevod Cheşculeştii le-au luat acest sat. Făcându-se cercetare s’a găsit că Z. fusese al Maricăi, fata lui Ion Hăra vornic, (la 1577 şi 1578), trecând apoi la urmaşii ei, V2 a venit lui Gheorghe Cărcu aprod şi fraţilor lui Vasile, Costin, nepoţii Maricăi, fiii lui Ionaşco Cârcu (la 1605). Vasile a dat partea sa mamei sale Cărcoaia, aceasta a dat-o fiilor lui Costin anume Niculai, Irimica portar şi Nasta-sia, soţia lui Ţica post. Irimica, fiind sterp dă partea sa, V3 din jumătate, nepotului său Tudosie Dubău; la fel a rămas acestuia şi a Ve parte a lui Nicolai. Pentru cealaltă jumătate de Z. Micleştii au arătat un za-pis din 1687 dela Anisia, soţia lui Grigoraş Şeptelici, cu fiii ei Ion, Ilie şi Sandul în care vinde V4 Z. lui Tudosie Dubău. Grig. Şeptelici primise danie dela Ileana Venculetoaia stoln. S’a dat dreptate Micleştilor (Revista Arhivelor I No. 2, 1925, pag. 275—284). Despre satul Cuciurul Mic, tiu. Cernăuţi, urm. doc.: 1747, Aug. 4: Ştefan Miclescu fost şătrar vinde lui Sandul Sturza mare log. V2 sat Cuciurul Mic, tin. Cernăuţi, ce o are depe moşul său Dubău, iar Dubău o primise în dar dela Maria, jupâneasa lui Irimie Cărcu portar, fiica lui Onciul Iu-raşcovici (A noastră: Familia Onciul pag. 78 nrl. 69). Despre satul Revacăuti următ. documente: 1. 1768, August 8: Vasilie Rată fost mare căpitan, fiul răp. Ionită Rată gramatic, împreună cu soţia sa Safta a împrumutat dela Ionită Cantacuzino mare visternic o sumă de bani, pentru care i-a zălojit toate moşiile sale. Dar neputând întoarce banii la trei soroace, Rată îi dă în schimb următ. sate: Revacăuti la Prut, tin. Cernăuţi sat întreg moştenit dela părinţi, V4 şi Vs Vijnita, 3 părţi din V2 Vijnita fără partea lui Giur-giuvan şi fără jumătate Vijnita a Sturzeştilor, Vs Putila fără Vs parte a lui Giurgiuvan, fără a Vs parte a Sturzeştilor, fără Vs parte a lui Nicolai Gafenco, fără 74 parte a lui Turculet şi fără 74 parte a lui Ionită Flondor şi a 7» parte Cohăneşti tin. Iaşi. Aceste moşii Cantacuzino le-a socotit drept 2400 lei. Semnează: Toader Giurgiuvan biv vel căpitan; a scris Dumitraşco Vărnav căpitan. (Arh. Stat. Cernăuţi, Liber Granicialium VI 980—985). 2. 1782, Dec. 11, Suceava: Iuon Cantacuzino biv vel logofăt, trăitor în Moldova, a trimis pe Ilie Cârste şătrar să răspundă în fata comisiei austriace în privinţa satului Revacăuti. Cantacuzino l-a cumpărat dela Vasile Rată căpitan. A fost judecată pentru Revacăuti cu Mihalachi Giurgiuvan. T. Balan, Documente 3 — 34 — (Tot aici, Liber Granic. VI 868—871). 3. 1816, Mm 18, Bălti, Basarabia: Matei Cantacuzino, general rus, a avut 2 fii anume Alexandru şi Gheorghe. Aceştia au împărţit astfel moşiile lor din Bucovina: Alexandru s/4 şi Gheorghie XU. Gheorghie a vândut fratelui său Alexandru partea sa pentru suma de 7000 ducati olandeji. Tribunalul din Cernăuţi ordonă înscrierea pe numele lui Alexandru Cantacuzino a următ. moşii: moşia întreagă Revacăuti. s/s Vijnita şi V8 Putila. (Tot aici, Liber Haereditatum XI 243). 4. 1821, Mart. 7, Chisinău: Principele Alexandru Cantacuzino, fiul lui Matei, dă delegaţie soţiei sale Elisavetfa Mihalov-na, născută Taragan, să vândă moşia Revacăuti. Ea o vinde lui Hristodulo Petrino pentru suma de 3000 ducati olandeji în aur. (Tot aici, Liber fiaered. XXIII 152). 5. 1822, April 10: Hristodulo Petrino spătar cedează fraţilor Gregor şi Ioseph Ritter von Simonowicz moşia Revacăuti. (Tot aici, Liber Haered. XXIII 152). 19. Suceava, 1747, Iunie 20. Cu prilejul stabilirii hotarului satului Arenii, proprietatea mitropoliei de Suceava, s'a constatat că o delnită aparţine mănăstirii Sf. Ilie. Chestiunea urmează să se desbată la divan. + Facem ştire cu această mărturie a noastră, că fiind orânduiţi de am hotărătu satul Arenii a sfinţii mitropolii, care moşie este lângă târgul Sucevii şi am hotărătu pe semnile ce arată la ispisocul lui sfete Ilie di danie şi di miluire ce-au datu Măria Sa Mihai Vodă, dar în hotarul Arenilor arată şi egumenul di sfeti Ilie că are o delnită di cumpărătură dila un Dima Iolăş tărgovăt di Suceavă şi ace cumpărătură dila acel Dima Iolăş fiind că au stăpănit-o până acum, dară acum hotărăn-du-să moşie Arenii ce-au vinitu această cumpărătură în parte Arenilor, deci acum înpingăndu-i mitropolie din stăpânire li-am datu voe să aibă a merge cu scrisorile la divan şi cum va alegi divanul, aşa va fi şi li-am datu şi dila noi această mărturie iscălită de noi. U Suciavă, let 7255 Ian. 20. Simion Cheşco uricar. Gligoraş Agărăciu vor(nic) glotnii. Original, hârtie, Arhiva mitropoliei Cernăuţi, fase 52, lit. M. Alt document despre moşia Arenii: www.dacoromanica.ro — 35 — 1. 1766, lan. 23: Anafora boierească. După poroncă domnească se ia sama între Zota si Nicolai, fiul lui Vasile Pădure, târgoveţi din târgul Sucevii cu Macarie, dichiul mitropoliei de Suceava. Zota si Nicolai Pădure s’au jeluit că au delnite de fânate si locuri de prisăci lângă moşia Arenii a mitropoliei Sucevii si Macrie dichiul nu-i lasă să stăpânească, ci-i dijmu-eşte. Jeluitorii arată nişte zapise de cumpărătură dela alţi târgoveţi din Suceava, iar mitrop. Gavril arată un hrisov dela Grigori Ghica Voevod din 1747 în care întăreşte hotarnica A-renilor făcută de Grigoraş Agărăciu vornic de poartă si Si-mion Chescul uricar, după care s’a cercetat conflictul si s’a dovedit dă jeluitorii n’au dreptate „de vreme ce moşia Arenii din început au fost loc domnescu”. Moisie Movila Voevod au dat-o danie lui Frangolea vătav de aprozi si fratelui său Irimia Vănculet fost agă, si prin vânzare a intrat în stăpânirea mitropoliei; însă târgoveţii „precum să obicinueşte la locurile cele domneşti” si-au deosebit delnite de fânate si locuri de prisăci, vânzându-le unii altora „ca pe nişte locuri streine, iar nu drepte a lor”. Târgoveţii n’au ispisoace de danie dela vre’un domn, totuşi apăruseră odată ta divan si au fost daţi rămaşi din judecata divanului, hotărându-se ca mitropolia să stăpânească tot locul satului Arenii. Deci si acuma se hotăreşte ca mitropolia să rămână în stăpânirea Arenilor. Zota s’a mai jeluit că pe locurile sale din târg ţiganii mitropoliei si-au ridicat case. Boerii socotesc că ar trebui trimişi ispravnicii să aleagă locurile lui Zota,^ iar de vor veni casele ţiganilor pe locurile lui Zota, se vor învoi cu Zota să-i dea „băzmăn pentru loc” sau îi va muta mitropolia. S’a mai jeluit Zota că având el o bucată de loc din hotarul târgului Suceava ce se numeşte „Groapa Postolăchioai" Macarie dichiul i-ar fi luat iarba zicând că e locul mân. Sf. Ilie. S’a dovedit că e locul mănăstirii. Domnul hotăreşte, că satul Arenii este dreaptă cumpărătură a mitropoliei, si numai ea îl va stăpâni. (Original, hârtie, pecete mică roşie, Arhiva mitrop. Cernăuţi fasc. 52 lit Ee.). 20. 1747, Iunie 21. Tănasie Ţintă dărueşte schitului Bereiniţa o parte din moşia Bănila, ţinutul Cernăuţi. (Tradus în româneşte după o copie germană). Eu Tănasie Ţintă căpitan, fiul lui Tudosie Ţintă de Vi-lauce, fac ştire cu acest adevărat zapisul mieu, precum să www.dacoromanica.ro — 36 — se ştie că pelângă părţile de .moşie pe care le-au dat părinţii miei, am avut şi eu după împărtala pe care am avut-o cu llie Ţintă şi cu sora mea anume Drâguna Mâlâiasă, jumătate din a opta parte din satul Bănila la apa Ceremuşului cu o parte de moară şi cu vecini, care parte ne-a venit dela maica noastră Aftimia, fiica lui Cocoran de Bănila, dar fiind •în hotarul Bănilei la pârâul Berejnita un schit, pe care l-a zidit moşul nostru Isac Cocoran, eu nefiind căsătorit şi ne-având nici lucru» nici moştenitori, aflându-mă la bătrâneţe şi la mare slăbiciune m’am socotit şi am dat jumătate din a opta parte de sat de Bănila cu partea mea de moară şi din sălişte şi cu toti vecinii, toate lazurile, pădure şi cu toate veniturile acelui schit, ca să-i fie după moartea mea sf. schit dreaptă ocină şi moşie afară de bucata de pământ, pe care am dăruit-o bisericii de Bănila, pentru care să aibă a se ruga călugării, cei de acuma cât şi > ei în viitor, pentru sufletul meu şi al părinţilor mei, iar ciire din nepoţii mei sau din rudele mele ar cuteza a răsturna această danie a mea, unul ca acela să nu fie ertat de Domnul nostru Isus Hristos, de preacurata maica sa şi de toţi sfinţii şi să aibă a răspunde la straşnicul judeţ şi pentru mai mare credinţă am iscălit. 21 Iunie 7255.- Tănasie Ţintă căpitan. Gheorghe Turcul postelnic, martor, Mjiron Gafenco stolnic am fost faţă. Lupu Popşul..., popa Grigorie, Veli-cico Onciul am scris după zisa lui Tănasie Ţintă căpitan. Sandul Arapu paharnic. Arh. Stat. Cernăuţi. Liber Granicialium II pag. 212— 215, unde se află textul german. Vezi şi Erast Hostiuc: Schiturile şi sihăstriile Bucovinei de altă dată, Cernăuţi, 1936, tip. Mitropolitul Silvestru pag. 133—134. Despre schitul Berejnita, situat pe hotarul Bănilii pe Ceremuş următ. două documente: 1. 1748, Mai 26, Bănila pe Ceremuş: Tănasie Ţintă dă pentru sufletul său şi cel al părinţilor săi schitului Berejnita depe hotarul Bănilii pe Ceremuş partea sa de moşie din Bănila pe Ceremuş cu vecini şi lazuri, şi cu un vad de moară, Face vechil pe Miron Gafenco să-i împlinească cele hotărîte de el. De faţă au fost: protopopul Gligorie din Bănila, Co-staşco vornic de Bănila, Constantin Cocoran şi Vasilie Grierosu. www.dacoromanica.ro — 37 — (Arh. Stat. Cernăuţi, Liber Qranicialium II 216—218). 2. 1782, Febr. 15: Egumenul de Berejnita (nu i se zice pe nume) apare în fata comisiei austriace şi dedară că schitul Berejnita a fost zidit de mazilul Miron Qafenco. Schitul poseda a Vis parte de Bănila dăruită lui de Tănasie Ţintă căpitan cu fraţii săi. Schitul avuse şi un vad de moară, dar trebuind să plătească pentru el fumăritul, şi neputând plăti, l-a părăsit. (Arh. Stat. Cernăuţi, Liber Qranic. II 209). Declaraţia egumenului trebuie rectificată. Schitul Berejnita fusese zidit de Isac Cocoran şi înzestrat de Tanasie Ţintă. Miron Qafenco n’a fost decât executorul daniei lui T. Ţintă. Despre schitul Berejnita vezi T. Onciul: Fondul religio-nar pag. 60—61. Spiţa neamului Cocoran şi Ţintă vezi doc. 1704 Mart 25. Despre satul Bănila pe Ceremuş urm. documente: 1. 1740, Oct. 14: Toader Carp fost II jitnicer, Qheorghe Pârvul medelnicer raportează despre cearta ivită între Bănila şi Milie. Milie este V* a lui Sandul Sturza mare log şi a lui Toader Paladi mare vist. şi lh a lui Dumitraş Bainschi fost vă-tav de stolnicei. Bănila pe Ceremuş este a lui Miron Qafenco uricar, Moisi Cocoranul, Tănasie Ţintă, şi a altor răzeşi. Intre amândouă satele este un pământ pe care stăpânii de Milie l-au ocupat zicând că ştiu dela părinţii şi moşii lor că pe tiinpul lui Drăgutescul acest pământ ţinuse de satul Milie. Stăpânii de Bănila au arătat o hotarnică făcută de Neniul vornic pe timpul lui Vasilie Vodă, după care pământul acesta ţinuse de Bănila. Bănila are dreptate. (Arh. Stat. Cernăuţi, Liber Qranicialium I 204—215). 2. 1741, Iulie 15: Ioan Ralis staroste despre conflictul dintre satele Bănila şi Milie. Pământul pentru care ele se ceartă înoepe la Ceremuş, merge prin pădure până la hotarul Luca-vătului. Ioan Ralis a mers la sf. biserică unde se aflau răzeşii de Bănila anume Qheorghe Turcul postelnic, Miron Qafenco II stolnic, Tănasie Ţintă căpitan şi Costaşco, nepotul lui Qheorghe Cocoranul. Ieşind din biserică şi discutând conflictul, a rămas ca Miron Qafenco stolnic împreună cu 4 vecini să jure în biserică. Văzând însă Bainschi că Qafenco cu oamenii săi sunt gata să jure, a dorit să se împace. S’au împăcat: Bănila a cedat o parte a pământului în litigiu în folosul satului Milie. (Tot aici, Liber Qranic. I 215—222). 3.1768, Iulie 22: Qrigori Ion Calimah VV. întăreşte lui Ni-colai Qafenco fost vornic de Câmpulungul Rusesc şi fratelui său Dumitraş Qafenco fost II stolnic, nepoţii şi strănepoţii Măriei Qafencioaiei, sora lui Pavel Rugină fost mare sulger, jumătate de sat Bănila pe Ceremuş. (Tot aici, Liber Qranic. I 202—204). www.dacoromanica.ro — 38 — 4. 1774, Martie 26: Costaşco mazil de Bănila la Ceremus apare la divan având proces cu Tarasie Cocoran căpitan de Cazaci, zicând că Tarasie şi el stăpânesc XU Bănila. Dar Tarasie l-a alungat colonizând Cazaci pe această parte de moşie. Tarasie răspunde că Costaşco nu e din Cocoran şi n’are parte de moşie. Costaşco arată împărtala lui Gheorghe Cocoran din 1654 Oct. 12, după care acesta a dăruit copiilor săi Stanca, Nastasia, Vasilie şi Măriuta V4 Bănila, Costaşco descinde dela Nastasia, fiica lui Gh. Cocoran, iar Tarasie dela Vasilie Cocoran. Stanca şi Măriuta au fost sterpe, părţile lor căzând la Nastasia şi Vasilie. Se hotăreşte, ca Costaşco să stăpânească Vs Bănila, la fel şi Tarasie. (Tot aici, Liber Granic. I 233—237). 5. 1779, Noemvrie: Ioan Cantacuzino biv vel log. şi Las-carache Russet hatman vechilii mân. Sf. Spiridon raportează: Sf. Spiridon dă lui Leon Imbo (Imbault) biv vel paharnic moşia Şerăuti primită dela Ioan Cantacuzino biv vel aga, Bănila (rusească) cu părţi din Răstoace primită dela Constantin Cocoran şi primeşte în schimb şase dugheni în Iaşi, cumpărate mai nain-te dela Constantin suiulgiu biv vel şatrar. Patru dugheni se află în uliţa mare lângă cişmeaua veche, iar două lângă poarta curţii domneşti lângă cişmeaua mică. Leon Imbault a mai dat 500 lei pentru reparaţia dughenilor. 6. 1779, Noem. 29: Leon Imbo biv vel paharnic arată za-pisul cu schimbul făcut cu Sf. Spiridon. S’a găsit că dughenile din Iaşi aduc un venit anual de 600 lei, iar moşiile numai 480 lei, anume Şerăuti 360 lei, Bănila 120 lei. Dar dughenile fiind vechi, Imbo a fost tinut să mai dea mănăstirii suma de 500 lei. Domnul confirmă. (Amândouă doc. la Arh. Stat. Cernăuţi, pachetul Şerăuti). 7. 1783, Apr. 25: Apare Dumitraş Gafenco şi declară în fata comisiei austriace că posedă V2 Bănila Rusească. Moşul său Dumitraş Gafenco o moştenise cu fata lui Ştefan Rugină vornic. Apar Gheorghe Lenta, Iordachi Ciolpan şi Toader. Mălai şi declară că împreună posedă V4 Bănila rusească. Lenta, Ciolpan şi Panaite Stroescul posedă Vs Bănila rusească dela fetele lui Tăutul, soţiile lor. Toader Mălai cu mănăstirea Berejnita posedă Vs Bănila. Iacob conte Logoteti, ginerele lui Leon Im-bault, posedă V12 Bănila, moştenite dela socrul său. Constantin, fiul popii Gheorghe, care-şi zice Cocoran, posedă V12 Bănila. Moşul său a fost căsătorit cu Nastasia, fiica lui Gheorghe Cocoran. (Arh. Stat. Cernăuţi, Liber Granicialium I 175—198). 8. 1785, Sept. 4, Şirete: Ga vrii Cucurean, fiul lui Toader, şi Iordachi Giurgiuvan pentru judecata ce o au cu contele Iacob Logoteti pentru 74 Bănila tin. Cernăuţi, care parte le este depe moşul lor Gheorghi Cocorean. Această parte se împarte în 4 www.dacoromanica.ro — 39 — părţi între copiii lui Gheorghi Cocorean anume Vasile, Stanca, Nastasia şi Măriuta. S’a sculat Constantin, fiul lui Vasile Coco-rean, cu fiica sa Sarafima şi a dat partea sa danie la sf. Spiri-don. Contele Logoteti a făcut schimb cu Sf. Spiridon de unde s’au tras neînţelegeri. Pentru a le curma se încheie o înţelegere. Contele va stăpâni partea lui Vasile şi a Stanei, iar Gavril Cocorean şi Iordachi Giurgiuvan partea Nastasiei. Partea Măriu-tei, fata lui Gheorghi Cocoreanul se va împărţi în 6 părţi, din care 5 părţi va stăpâni contele Logoteti, iar Va parte vor stăpâni ei. (Arh. Stat. Cernăuţi, Liber Contractuum Novorum II 185). 9. 1785, Noemv. 27: Testamentul Adrienei Imbault. Fiica ei Ecaterina nu mai trăieşte. Soţul acesteia, contele Iacob Logoteti, a rămas cu 6 copii: Leon, Iosef, Alois, Francisc, Maria căs. Wyszynski, şi Susanna. Nepoţii ei primesc moşia Şerăuti, tin. Cernăuţi, o parte de Bănila pe Ceremuş cu parte din }^ăsto&c6 (Tot aici, Liber Testamentorum I 75—91 şi II 444). 10. 1789, Febr. 14, Cernăuţi: Contele Iacob (Giacomo) Logoteti dă în arendă lui Ios (Iosel Schwender, Evreu din Vij-nita) Vi Bănila cu partea cumpărată dela Panaite Stroescul, drept 400 lei pe an. (Tot aici, Liber Contract. Novorum V 143). 11. 1788, Noemv. 14: Constantin Cocoran lasă „cu limbă de moarte” copiilor săi anume: Gavril, Ioan, Pentelei şi Maria ce a tinut-o Iordachi Butura din Ivancăuti, părţile sale din Bănila rusască, Lucavăt, Panca şi Bănila moldovenească, să stăpânească frăţeşte. (Copie, Forum Nobilium Cernăuţi, Pupillaria 662). 12. 1793, Mai 23, Bănila: Nastasia, jupăneasa răp. Nicolai Gafenco, se învoeşte cu fiii ei Andrei şi Vasile. Aceştia moştenesc toată averea părinţilor din Bănila, dar asigură traiul mamei lor. (Copie, Arh. Stat. Cernăuţi, Pactorum Dotalia pag. 14). 13. 1797, Apr. 8, Zvinece: Anita Răut şi Mihalachi Răut vând soţilor Ionită Volcinschi de Zvinece şi soţiei acestuia Zoi-ta Volcinschi din Cracalie lhi Bănila pe Ceremuş pentru suma de 400 galbini. (Tot aici, Liber Relationum III 108—110). 14. 1797, Noem. 2: /oan Zota căpitan îşi scrie testamentul. El dărueşte copiilor săi Vasile, Maria, Catrina, Anita, moşiile sale. Vasile primeşte moşia Vs Popelnici şi toată partea de Bănila. Fetele primesc sume de bani. Să aibă a plăti 40 sărindare, să dea 800 lei pentru catapiteazma bisericii. Menţionaţi nepoţii Enăcache Zota, Toader Zota şi Ştefan Bobii. La fel Mihalachi Cernauschi. (Copie, tot aici, Liber Instrumentorum IX pag. 579). 15. 1798, Mai 24, Bănila rusască: Ioan Cucorean din Bă-jaila Rusească înzestrează pe fiica sa Odochita, căs. cu Gavril www.dacoromanica.ro — 40 — Borşan, fiul lui Nicolai Borşan din Bănila Moldovenească, dându-i o parte de Mihova, alăturea de partea fratelui său Ga-vril Cucorean, si o parte de Lopusna pe Şiretul Mare. Martori: Nicolai Vasilco, Zaharieş Albievici (semnătură armenească). A scris Lucas Levitchi. (Copie, tot aici, Pactorum Dotalia pag. 90). 16. 1802, lan. 18, Bănila (rusească): Maria, soţul răp. Ion Cucorean dă fiicei sale Nastasia părţile sale din Bănila (rusească), Lucavăt, Jadova, Vilavce si Panca. Nastasia era căsătorită cu Condorachi Pătrascu. Martori: Toader Cucorean. Toader Răp ta, Axenia Cucorănita, ierei Dumitru Vălăgorschi. A scris Ioan Străsca. 17. 1807, Noem. 21: Susanna von Schonfeld născ. Logofeţi, soţia lui Ignatz von Schonfeld, vinde Esterei contesa Lo-goteti, născută baroneasa Locella, partea sa de moşie din Bănila, Şerăuti si Răstoace. (Arh. Stat. Cernăuţi, Liber Haereditatum XIX 191). 18. 1823, Mai 23, Bănila rusească: Vasile Lenta, fiul răp. Grigori Lenta, simtindu-se slab îsi scrie testamentul. El dă-rueste partea sa de Bănila (rusească) ce o are după maica sa Maria, fiica lui Costin Tăutul, nepoţilor săi de frate Alexandru Si Vasilică. Fratele lui Vasile Lenta se cheamă Matei. Surorile lui Vasile anume Balasa şi Zoita să nu se amestece, pentrucă numai fratele Matei l-a căutat şi-l caută la slăbăciunea sa. Martori: Ilie frunză, Matei Lenta, Vasilie Velehorschi paroh, Costachi Frunză. (Copie, Tot aici, Liber Instrumentorum IV 223). Despre schitul Berejnita vezi Erast Hostiuo: „Schituri si sihăstrii din Bucovina de altă dată” în „Biserica ortodoxă română” Anul III 1935, Bucureşti nrl. 7—8 pag. 335—340. La 1852 Ianuarie 16, în urma aprobării din partea împăratului, comisia din Galitia (Staatsguterverăuszerungskom-mission) a vândut prin licitaţie publică partea de Bănila a Fondului religionar. A cumpărat-o pentru suma de 13.064 Gulden Einlosungsschein Vasile Gafenco. (Arh. Stat. Cernăuţi, Liber bonorum extraneum cleri II pag. 21). 1747, Iunie 21. 21. Familia Ţintă posedă jumătate de sat Zvinecea, ţinutul Cernăuţi. Gheorghe Ţintă dărueşte schitului Luca partea sa. (Tradus în româneşte după o copie germană). Eu Tănasi Ţintă căpitan împreună cu fratele meu Ilie Ţintă şi cu sora mea, ce o tine Mălai, fac ştire cu acest zapis www.dacoromanica.ro — 41 — al meu, precum am primit jumătate de sat Zvinecea dela maica noastră Iftimia, fiica lui Isac Cocoran, care sat este la Nistru în ţinutul Cernăuţilor. La împărţala noastră am cunoscut, că din jumătatea acestui sat jumătate este a fratelui nostru Ilie, iar din cealaltă jumătate o parte este a mea, iar alta a surorii mele Drăguna Mălai, după care am şi stăpânit partea mea din întreg satul. Dar neavând copii, am dăruit partea mea din satul Zvinecea lui Gheorghe, fiul fratelui meu Ilie Ţintă, care parte a fost deosebită de părţile de pământ date schitului, care se află aproape de Nistru. Şi să-i fie lui Gheorghe dreaptă ocină în veci. Pentru aceasta nepotul meu să aibă a mă ţinea şi a mă ajuta la nevoie până la moarte. După moartea mea să mă cinstească ca pe părintele său şi nime din nepoţii mei să nu se amestece, fiindcă am dat cu voia mea. Şi să fie a lui Gheorghe, fiind copilul fratelui meu şi finul meu şi l-am făcut drept fiul meu. Iar cine ar cuteza să răstoarne această danie a mea, unul ca acela să fie blăstămat de Dumnezeu, de Maica preacurata şi de toţi sfinţii şi pentru mai mare credinţă am iscălit. 7255, Iunie 21. Tănasi Ţintă, căpitan. Eu Velicico Onciuleac am scris cuvintele fratelui meu Tănasi făcând zapisul acesta pentru a patra parte de pământ, pe care el a dăruit-o lui Gheorghe, nepotul său frate. Iar Gheorghe a dat această parte schitului Luca ce-i pe Nistru în mânile călugărului şi egumenului Gherman. Şi am iscălit. Gheorghe Ţintă. Eu Nicolai Manoli. Şi eu am iscălit zapisul lui Gheorghe dat sfintei mănăstiri Eu popa Ilie de Răpujăniţă. Iar hotarul acestei părţi dăruită schitului Luca începe Ia Nistru şi la partea de Prelipce a du-sale Manoli, cu Nistru la vale până la drumul îngust,- de aici la deal la pârâul Ciuroc, drumul în sus peste deal la piatra culcată, drept cu drumul la hotarul Prelipcei, valea în jos la hotarul Prelipcei până la Nistru, de aici la dealul lângă Nistru. Din F. A. Wickenhauser: Die deutschen Siedelungen in der Bukowina, Czernowitz 1885, I. Băndchen, Druck von Ru-dolf Eckhard, pag. 100—101, nrl 4 şi pag. 99—100, nrl 1. www.dacoromanica.ro — 42 — Schitul Luca, situat la Nistru lângă satul Zvinecea, a fost zidit de Tănasi Ţintă'pela anul 1740. (Tot aici, pag. 99, şi Isidor Onciul: Fondul religionar, pag. 55). Spiţa neamului Cocoran şi Ţintă vezi doc. din 1704, Martie 25. Despre satul Zvinecea, tin. Cernăuţi, urm. doc.: 1. 1747, Iunie 20, Vilauce: Tănasi Ţintă căp. cu fraţii săi Ilie şi Draguna Mălăiasa posedă V2 Zvinecea pe Nistru după maica lor Aftimia, fata lui Isac Cocoranul. Neavând copii, dărueşte partea sa, Ve parte Zvinecea, nepotului său Qheorghe, fiul lui Ilie. (A noastră: Familia Onciul, pag. 77—78, nrl 68). 2. 1755, Mai 16: Sunt chemaţi în fata boierilor semnaţi Tanasachi Rămădan vatav de aprozi, Toma Luca medelnicer, Toader Volcinschi, fiul lui Vasilie Volcinschi fost cămăraş de ocnă, Nicolae Qafenco, fiul lui Miron Qafenco biv vel stolnic, având ceartă pentru o datorie de 275 lei a lui Rugină sulger. S’a dovedit că Pavel Rugină fusese dator lui Ştefan Luca vist., tatăl lui Toma Luca med., cu suma de lei 275 şi plecând la Moscova, unde a murit, datoria a rămas neplătită. Ştefan Luca arătă divanului că Rugină posedă în ţinutul Cernăuţi V2 moşie Zvinecea, după care această moşie fu poprită. Acuma Toma Luca i-a dat în judecată pe Nicolai Qafenco şi Toader Volcinschi, care stăpânesc acea moşie pentru acea datorie de 275 lei. Aceştia răspund că nu e partea lui Rugină, ci a moaşei lor Grozava, ce a fost jupâneasa lui Constantin Cocoran, care Grozava fusese soră cu Nastasia, mama lui Pavel Rugină, şi sora lui Nacul fost staroste de Cernăuţi, dela care se trage Volcinschi cu fraţii săi. S’a dovedit că Grozava murise fără diată, şi că V2 de Zvinecea ce o tine Toader Volcinschi fusese a Grozavei, iar Toma Luca se leagă de ei cu nedreptate. Boierii hotăresc ca Toader Volcinschi să stăpânească în pace acea V* moşie Zvinecea, iar Toma Luca să primească parte din moşiile lui Pavel Rugină. A fost chemat Nicolae Gafenco, nepotul lui Rugină, care arătă o împărtală a Nastasiei, mama lui Pavel Rugină, din 1692, între copiii ri Maria, jupăneasa lui Gafenco uricar şi Pavel Rugină, şi că în partea lui Pavel Rugină au căzut: Vi Şilişeu, tin. Dorohoi, V4 Banila, tin. Cernăuţi, Ve Comă-neşti, tin. Dorohoi; din partea moaşei sale Grozava i-a venit: V4 Babin cu parte de Stepeniuca, tin. Cernăuţi, Vie parte Molnita. Din moşiile lui Rugină unele s’au înstrăinat: V4 Silişeu s’a dat lui Dumitru Macri vel ban pentru o datorie de 50 găleţi de pâne, V4 Babin s’a dat mitropolitului Antonie, V4 Banila, tin.'Cernăuţi şi Ve Comăneşti, tin. Dorohoi, Vie Molnita, tin. Cernăuţi şi Ţiganii sunt ai lui Pavel. S’a hotărît ca Toma Luca să primească jumătate din partea lui P. Rugină. Dar Nicolae Gafenco a promis să plătească datoria până în 3 luni. A rămas ca Toader Volcinschi să stăpânească în pace V2 Zvinecea. www.dacoromanica.ro — 43 — Boierii: Iacob mitropolitul Moldovei, Ioan Bogdan vel log., C-tin Balş biv vel vornic, Alexandru vel postelnic, Ia- nachi Sutu hatman, Aristarh vist., Vasilie Russet vel vist. A scris Panaite. Domnul Matei Qhica confirmă la 31/5 1755. (Arhivele Statului Cernăuţi, Liber Contractuum Novorum XI, pag. 45—53, şi L. Testamentorum I, pag. 179. Traducerea germană, tot aici, Liber Qranicialium VIII, pag. 339—353. A fost publicat în a noastră: Familia Onciul cu data de 31 Aug., pag. 84—89, nrl 77. 3. 1763, Iunie 14, Iaşi: Qrigori Ion Calimah, apare la divan Toader Volcinschi mazil, fiul lui Vasilie Volcinschi fost cămăraş de ocnă, şi nepotul său Toader Nacul diac de 'visterie, pentru V* Zvinecea, tin. Cernăuţi. înainte cu 3 ani s’a zidit în Polonia un târg cu iarmaroc, iar stăpânul de moşie de acolo, a zidit 4 poduri, iar vitele şi trăsurile calcă moşia Zvinecea. Şi se permite boerilor moldoveni dela Zvinecea să facă poduri pe Nistru, Se va trece în Polonia pe podurile moldoveneşti, iar în Moldova pe cele polone. Şi brodina se va plăti ca şi Ia Soroca. Urmează preturile. (Arh. Stat. Cernăuţi, Liber Qranicialium VIII, 362—372; Wickenhauser: Deutsche Ansiedelungen, pag. 102—104, şi N. Iorga: Documente privitoare la Familia Callimahi II, pag. 188, nrl 76). Este vorba de târgul Zalescichi din Polonia, care se află la Nistru în dreptul satului moldovenesc Zvinecea. Târgul Zalescichi a fost centru comercial. Iată docum.: 1754, August 30, Varşovia: Augustl III, regele Poloniei, stabileşte Ia Zalescichi patru iarmaroace pe an în: Aprilie, Mai, August şi Noemvrie. Negustorii se vor bucura de mari libertăţi. (Wickenhauser: Die deutschen Ansiedelungen in der Bukowina, I. Băndchen, pag. 101—102). 1747, Iunie 27. 22. Grigori Ghica VV. trimite boieri să hotărască moşia Pătrăuti, ţinutul Sucevii. (Tradus în româneşte după o copie germană). Noi Grigori Ghica W. din mila lui Dumnezeu Domn Ţării Moldovii. Scriem Ia cinstitul părinte şi rugătorul nostru Sfinţia Sa Iacob, episcop de Rădăuţi şi la boierii noştri d-lui Dinul Canta-cuzino păharnic şi Bădeliţă vornic, vă facem ştire, precum s’a www.dacoromanica.ro — 44 — jeluit înaintea noastră călugărita Natalia dela Pătrăuti cu întreg soborul zicând, precum mpşia lor Pătrăuti, care se hotăreşte cu mănăstirea Dragomirna şi cu o moşie a mănăstirii St. Ilie, şi mai sus cu Costina, moşia lui lordachi Cârste, se împresoară şi ne-au rugat să le trimitem hotărnici ca s’o hotărască. De aceea vă poruncim, să mergeţi acolo şi să chemaţi pe călugării de St. Ilie şi Dragomirna şi pe lordachi Cârste cu toate scrisorile lor, şi pe ceilalţi răzeşi şi megieşi de prin prejur, să cercetaţi toate scrisorile ce vor arăta şi ascultând martori buni şi să hotărîti cum veţi crede că e drept şi cum se va dovedi că a fost hotarul din veacuri şi cum veţi găsi că e cu dreptate şi cum veţi face hotarul să daţi o mărturie hotarnică cui se cuvine. Aceasta poruncim. 7255, Iulie 27. Marele logofăt. Arh. Stat. Cernăuţi, Liber Qranicialium IX, 40—41; text german. Vezi Wickenhauser: Homor, pag. 220—221, nrl 4; Erast Hostiuc: Istoricul mân. de maici Pătrăuti, pag. 23. Aici trecută data de: 27 Iulie. Alte documente: 1. 1761, Sept. 16: Calistrat, arhimandrit de Putna, şi Qheorghe fost mare şătrar ispravnic, fac hotarul Pătrăutilor despre Dragomirna. Egumenul de Dragomirna n’a voit să vie. (Wickenhauser: Homor, pag. 221—222, nrl 6). 2. 1765, Iunie 15: Qrigori Alex. Qhica scrie boierilor Ior-dachi Cantacuzino fost mare spătar, C-tin Cananău fost mare păh., C-tin Cogălniceanu fost mare stolnic, ispravnicii ţinutului Suceava, că s’a jeluit Sofia starita cu tot soborul mân. Pătrăuti la Suceava împotriva lui Radul căpitan, că împresoară cu satul său Dărmăneşti satul mănăstirii anume Pătrăuti, ei să meargă la fata locului şi să facă hotarul satului Pătrăuti şi o mărturie hotarnică. (Wickenhauser: Homor, pag. 222—224, nrl 7). Satul menţionat se cheamă astăzi Pătrăuti pe Suceava, pentru a-1 deosebi de Pătrăuti pe Şirete, tot din tinuiul Sucevii. 1747, Iulie 4. 23. Ştefan Gherghel vinde fratelui său Nicolae o parte de moşie din Băişeşti, ţinutul Sucevii. (Tradus în româneşte după o copie germană). Eu jos iscălitul Ştefan Gherghel am dat zapisul meu în mânile fratelui meu Nicolae Gherghel, precum i-am vândut www.dacoromanica.ro — 45 — partea mea de Băişeşti, jumătate din jumătatea de sus a satului, care se hotăreşte cu moşia Corlăteşti a lui Brăescul, pentru 55 lei, ca să-i fie dreaptă ocină şi moşie şi cumpărătură în veci şi pentru mai mare credinţă am iscălit. 4 Iulie 7255. Ştefan Gherghel postelnic. Arhivele Statului Cernăuţi, pachetul Băişeşti, şi Liber Granicialium I, pag. 9 şi 21, unde se găseşte copia germană. Traducerea germană publicată în Wickenhauser: Homor, pag. 130, nrl 34. Corlăteştii se cheamă aştăzi Brăieşti, după Brăescul menţionat în acest document. 24. Iaşi, 1747, August 4. Grigori Ghica Voevod dispune să se stabilească hotarul între satele Boian şi Ostrita, ţinutul Cernăuţi, şi Boianul să se împartă între fraţii Gavril şi Ilie, fiii lui Ioan Neculce vornicul. + Io Grigorie Ghica Voevod bojiiu milost(iiu) gospodar zemli moldavscoi. Scriem Domnia mea la boiarii noştri dumnialor Moisei Cucoranul biv vel pit(ar) i Ion Zosin vtor(i) logofăt, facem ştire dumilor Voastre, că aice la Domnia mea au dat jalobă boerii noştri dumnia-Ior Gavril Neculce biv vel med. şi fratele dumi-sale llie biv vtor(i) spătar, fii dumisale răposatului Ion Neculce biv vel vor(nic), zicăndu, precum au o moşie anume Boianul acolo la ţinutul Cernăuţilor şi li s’ar înpresura ace moşie de cătră Ostriţa, moşia mănăstirii, Putnii, pentru care pricină ar fi mai mersu hotărnici în câteva rânduri, ca să le îndrepteză hotarăle între Boian şi între Ostrita şi nu le s’ar mai fi hotărât. Deci iată că vă orănduimu să rtiergeţi la acele moşii, să chemaţi pe călugării de Putna cu scrisorile şi cu marturi, şi să strângeţi şi oameni buni megieşi şi răzăşi de prin prejur fată, să luaţi sama foarte cu amănuntul şi cu bună dreptate, şi precum veţi afla şi îti cunoaşte dreptate să îndreptaţi hotarul între Boian şi între Ostrita şi s(ă) stălpiti cu pietre, după cum s’a căde cu dreptate, ca s(ă) aibă sfârşit astă pricină de hotărâre şi după ce veţi hotără să luaţi sama şi între fiii răposa- www.dacoromanica.ro — 46 — tului vornicului Ion ca s(ă) înpărţiti moşia Boianului între fraţi după diiată ce vor arăta de înpărtală părintească şi cum a fi mai drept să aşezaţi şi precum veţi hotări şi-ti aşeza să daţi şi mărturii în semne pe părţi ca să le dăm şi dela noi întăritură. U las, leat 7255 Avgust 4. Din Arhiva genealogică II pag. 48—49. Sub Ostrita se înţeleg satele Mahala şi Cotul Ostritei. Satul Ostrita de astăzi s’a chemat pe vremuri Clişcăuti. Vezi doc. 1764 Ian. 13. 25. Ispas, 1747, August 10. Ştefan Tăutul vinde lui Andrieş Potlog un vecin cu numele Anton Laluşca. (Tradus în româneşte după o copie germană). Adecă eu Ştefan, fiul lui luon Tăutul, am dat zapisul meu la mâna nepotului meu Andrieş Potlog fost mare cafegiu, precum eu din bună voia mea i-am vândut un vecin din Câmpulungul rusesc anume Anton Laluşca cu toate lazurile sale pentru 30 lei bani gata, ca să-i fie lui, jupânesii lui, copiilor şi nepoţilor lui drept vecin în veci şi la această vânzare şi tocmală au fost fată boieri şi oameni buni bătrâni cari au iscălit şi cu zapisul acesta să-l stăpânească şi să-şi facă întăritură domnească şi pentru mai mare credinţă ne-am iscălit noi toti .fraţii. Ispas, 10 August 7255. Ştefan Tăutul. Dumitraş Tăutul, Constantin Tăutul, Dumitraş Bainschi biv vel stolnic martor. Toader Volcinschi am fost fată, loniţă Flondor, Toader Păunei am fost fată, loniţă Mălai ginerele lui Tăutul. Eu Gavril, fiul lui Toader Mohorât am scris acest zapis cu zisa lui Ştefan Tăutul. Arhivele Statului Cernăuţi, pachetul Câmpulungul rusesc, unde se găseşte copia germană. Alte documente de acest fel: www.dacoromanica.ro — 47 — 1. 1741, Mai 1: Ştefan Vlad cu soţul său Mărie vând lui Sandul Pelin vornic de Câmpulung un vecin anume Ştefan Hatman, fiul lui Sămion Hatman, cu lazuri ce s’ar alege partea dintre fraţi, drept 23 lei bani noi „ca să-i fie drept vecin în veci”. A scris Tofan egumenul schitului Jadova. (Original, Arh. Stat. Cernăuţi, documentele familiei Flon-1 dor nrl. 157). 2. 1752, Martie: Ştefan Tăutul vinde lui Andrei Potlog sătrar un vecin din Câmpulungul Rusesc anume Gligori Biucaci pentru 25 lei bani gata. Semnează: DumitraşcO' Tăutul, N(ico-lai) Grieros, Constantin Tăutul, Vasilie Grieros. A scris Vasilie Drăghinici. (Arh. Stat. Cernăuţi, pachetul Câmpulungul Rusesc). 26. laşi, 1747, Septemvrie 22. Grigori Ghica Voevod scrie boierilor Dumitraşcu şi Manoli să cerceteze conflictul ivit între Toader Păunei şi Gavril Niculce pentru moşia Vale va, ţinutul Cernăuţi. (Tradus în româneşte după o copie germană). Noi Grigorie Ghica Voevod din mila lui D-zeu Domn Ţării Moldovii. Scriem la cinstitul şi credinciosul nostru boier Dumitraşco mare ban şi la starostele nostru de Cernăuţi şi la Manole fost mare căpitan şi facem ştire, precum s’a jeluit înaintea noastră Toader Păunei, fiul lui GUgoraş Păunei, zicând că stăpâneşte a treia parte de sat de Valova şi mai are aici o moară şi c parte cumpărătură şi astfel era să stăpânească acel sat Valeva în două cu du-lui Gavril Niculcea medelnicer, dar Gavril Ni-culcea îl împresură stăpânind două părţi lăsându-i numai o parte, iar acele două părţi du-lui medelnicerul vrea să le schimbe cu Volcinceştii pentru altă moşie, şi s’a mai jeluit că i s’au luat trei vaci cu vitei pentru o moarte de om, şi deşi are câteva scrisori domneşti, nu i-a întors nemic nici Iuon (Niculcea) vornicul, pe când trăia, nici fiul acestuia Gavril medelnicerul, şi a mai zis, că du-lui medelnicerul ia veniturile şi dela a treia parte a sa, şi ca să i se facă dreptate a fost trimis la credinciosul nostru boier Sandu Sturza mare logofăt, dar nefiind fată www.dacoromanica.ro — 48 — du-lui Qavril medelnicerul, l-am trimis la voi şi dacă veţi vedea scrisoarea domniei noastre să-l chemaţi la judecată zi-cându-i că dacă nu va veni la judecată i se va da lui Păunei scrisoarea domniei mele pentru jumătate de sat de Valova, dar împresurându-se din moşia lui Păunei o parte pentru Cot-mani a episcopiei de Rădăuţi, se va lua din moşia lui Qavril medelnicerul cu un om gospod, deci dacă nu va veni la judecată să ne daţi ştire, iar dacă va veni se va judeca după za-pise şi zisa cinstiţilor martori, iar ce va fi de îndreptat veţi face după dreptate... (lipseşte ..., iar cine nu va fi mulţumit cu judecată şi va voi să vie la divan, să le faceţi judecata şi să le daţi soroc ca să vie la noi, ca să hotărîm în divan. Aceasta poruncim. Iaşi, 22 Septemvrie 7256. Marele Logofăt. Arhivele Statului Cernăuţi, pachetul Valeva, unde se găseşte copia germană. Altă copie germană tot aici Liber Grani-cialium IX 511—514. 27. 1747, Octomvrie 18. Scutirile acordate sihăstriei Putnei. Io Grigorie Ghica Voevod b(o)jieiu m(i)l(o)stiiu g(o)s-p(o)d(a)r zemle moldavscoi. Facem ştire cu această carte.a d(o)mnii meale tuturor cui să cade a şti pentru rugătorii noştri Kir Dosoftei şi cu alţi părinţi călugăraşi sihastrii dela Putna, că iată viind ei înainte domnii meale şi arătându-ne testamentul nostru pe obiceaiu de milă ce li-am fost făcut domniea mea la domniile noastre ceale dentăi, dompiea mea iarăş m’am milostivit şi pentru multă evlavie ce’am avut asupra acestor precuviioşi părinţi călugăraşi ce să află petrecători acolo la acea sf(â)ntă săhăstrie, asemenea li-am dat şi li-am înnoit şi li-am întărit pe obiceaiul de milă ce-au avut ei şi înaiinte vreame, ca să aibă a scuti la vreamea deseatenii 300 de stupi, nici un ban deseatenă să nu dea ca să fie pentru treaba sf(i)ntei bisearici şi să aibă a lua pre an den vama cea mare domniască căte patruzăci mertă de grâu şi căte www.dacoromanica.ro — 49 — 20 mertă săcară, însă bani să li să dea pe preţul pâinii cum s’a vinde ca să-ş cumpere ei păine de acolo de unde le este pe-treacerea; aşijderea să aibă a mai lua şi câte 20 ocă unt de lemnu şi căte 3 ocă tămâe şi câte 5 camene de peaşte moron şi 5 camene de crap şi 6 ocă lumini de ceară şi 7 părechi ci-bote şi 7 cojoace, însă când va fi vama dată în credinţă să să dea această milă den venitul domnii, iar când va fi vama în cumpărătură să să dea den venitul vameşilor pe obicei; aşijderea să aibă a lua dela pivniţa g(o)sp(o)d şi căte 150 vedre vin şi acel vin să li să ducă cu chirie dela domnie mea pănă la săhăstrie; aşijderea m’am milostivit domniea mea şi li-am dat ca să aibă şi 5 liud(e) posluşnici să fie pentru slujba sfinţiilor sale; drept aceea dar dumneavoastră boeari şi voi slujitori vă-zind carte domnii meale toti să urmaţi la toate precum arată mai sus, nime afară den hotarul cărţii domnii meale să nu pă-şască; aşijderea nice bucatele sihăstrii sau a posluşnicilor pentru alţii să nu li să tragă şi măcar di ar da alte cărţi de milă a altora; iar această sf(â)ntă sihăstrie şi posluşnicii sihastrii nici odată să nu să supere şi milele de mai sus arătate tot deplin să li să dea; aşijderea şi în urma domnii noastre pre cărei Dumnăzău va milui cu domniea aceştii ţări poftim prea iubiţii domni ca să dea şi să miluiască şi să întăriască această putină milă ce-am orânduit sf(i)ntei sihăstrii pentru a lor veacinică pomenire, aceasta facem ştire. L. 7256 Oc(tomvrie) 18. Original, hârtie, pecetea şi iscălitura domnească, din arhiva mân. Putna. nrl. 87. Alte documente despre sihătria Putnei; 1. /729, Apr. 23: Qheorghie arhiepiscop şi mitropolitul Mol-doviei face ştire pentru ieromonahul Sila dela săhăstrie Putna’ care doreşte să plece la sf. peştera Pecersca să se închine. Se dă această carte „să margă cu pace şi la mersu şi la vinit, despre nime să nu aibă nici un supăr”. (Original, hârtie, pecetea mitrop. Sucevii, din arhiva mănăstirii Putnei nrl. 84). 2. 1756, Apr. 3: Constantin Mihail Racovită Voevod face ştire pentru părinţii săhaştrii dela schitul Putna şi le întăreşte daniile: 40 merte de grâu, 20 merte săcară, 24 ocă unt de lemn, 3 ocă tămâie pe an, câte 5 camene moron, 5 camene crap, 6 ocă ceară de lumini, 7 părechi cibote şi 7 cojoace; dela pivniţa gospod 100 vedre vin care li se vor transporta la sihăstrie; se scutesc 300 stupi de deseatină, pentru 200 vedre vin ce-1 T. Balan, Documente bucovinene. V 4 www.dacoromanica.ro — 50 — vor aduce din jos se porunceşte vădrarilor vădrărit să nu ia, nici la tablă să nu scrie, ci numâi tidulă să de că s’au vădrărit, dară bani să nu ia. (Original, hârtie, tot aici nrl. 89). 3. 1757, Iulie 15: Scarlat Ghica Voevod pentru Sila shim-nicul şi alţi călugări săhaştrii dela săhăstria Putnei, le întăreşte privilegiile. Sunt următ. schimbări în comparaţie cu do-cum. precedent: 20 ocă unt de lemn, 150 vedre de vin, 5 liude posluşnici scutiţi de bir. Se face deosebire între vama dată în credinţă şi cea dată în cumpărătură. (Tot aici nrl. 90). 4. 1758,Dec. 17: Ioan Theodor Calimah Voevod înoeşte shimnicului Sila şi călugărilor săhaştrii dela săhăstria Putna milele primite: 300 stupi scutiţi de desetină, vor lua pe an din vama cea mare câte 40 mertă de grâu, câte 20 mertă săcară, anume echivalentul în bani, câte 20 ocă unt de lemn, 3 ocă tămâie, 5 cămine peşte moron, 5 cămine crap, 6 ocă lumini de ceară, 7 părechi cibote şi 7 cojoace. Dacă vama va fi dată „în credinţă” se va da din venitul domniei, iar dacă va fi „în cumpărătură” se va da din venitul vameşilor pe obicei. Din pivniţa domnească vor lua pe an 150 vedre vin, care li se va duce cu chirie până la sihăstrie; primesc 5 liude posluşnici cari vor fi scutiţi de bir şi nu vor fi traşi pentru vina altora. (Original, hârtie, arhiva mân. Putna nrl. 91). 5. 1761, Noemvrie 20: Grigori Ioan Voevod pentru Sila shimnicul şi alţi călugări dela săhăstria Putna, primesc scutiri pentru 300 stupi de deseatină, vor lua pe an câte 40 mertă grâu, 20 mertă săcară, 20 ocă unt de lemn, 3 ocă tămâie, 5 camene moron, 5 camene crap, 6 ocă lumini de creară, 7 părechi cibote, 7 cojoace; toate aceste, afară de stupi, se vor da de două ori pe an dela ocna domniască, V2 sf. Dimitrie, V2 sf. Gheorghi, vor lua pe an din Ocna domnească câte 50 lei pentru 150 vedre vin, şi aceşti bani se vor lua în două rate, la cele două zile de serbătoare, 5 oameni posluşnici scutiţi de birul la visterie, posluşnicii vor fi duşi înaintea ispravnicului şi înaintea marelui visternic să li să de pecetluiri roşi pe fetfele lor „ca să fie cunoscuţi dentraltă tară”, nu se va lua trăsură pentru alţii din bucatele sihăstrii sau ale posluşnicilor ei. (Original, pecete domnească roşie, semnătura domnului. Arhiva mân. Putna nrl. 94). Vezi şi Iorga N.: Doc. priv. la familia Callimachi I pag. 452—453 nrl. 81. 6. 1767, Iunie 9: Grigori Ioan Calimah Voevod pentru Sila shimnicul. La fel cu documentul precedent (Original, pecete, tot aici nrl. 99). 7. 1781, Martie 10: Smeritul staret Sila apropiindu-i-se sfârşitul vieţii a socotit împreună cu cinstiţii fraţi şi au ales pe fratele Naftan duhovnicul să rămână staret şi părinte fraţilor şi purtător de grijă al sf. lăcaş al sf. săhăstrii Putna. Semnează: stareţul Sila, Andriian ieromonah, Theoctist ieromonah, monah Alexi, Calistrat monah, .............ieromonah. www.dacoromanica.ro — 51 — (Original, Arh. mân. Putna nrl. 105, pecetea sihăstriei Putna). 8. 1782, Ian. 12: Dosiftei episcopul Rădăutului pentru să-hăstriea Putna fiind lipsită de hrană, de pâine, legume, şi de altele, stareţul cu ceilalţi bătrâni shimnici au socotit să se a-dreseze episcopului, trimiţând pe doi călugări anume Calistru monah şi Casiian monah; de aceea episcopul apelează la creştini să dea ajutor sihăstriei „cu ce vă veţi îndura”. (Original, hârtie, arhiva mân. Putna nrl. 107). 9. 1783, Ian. 5: Dosoftei episcop scrie sihăstriei că nu poate face sihăstriei aşezare în scris. Se va convoca consisto-riul şi se va da ajutor. Deocamdată trimite 60 lei. (Original, arh. Putnei nrl. 11Q). 10. 1783, Mai 18: Gavril mitropolitul Moldovei scrie pentru săhăstriea Putnei cu hramul Bunei Vestiri la care a fost staret Sila până la pristăvirea sa, iar acum este staret Kir Naf-tan, acesta a arătat greul trai şi a zis că acoperişul s’a stricat şi plouă în biserică, chiliile s’au risipit de vechime, îndeamnă pe creştini să dea ajutor. (Original, arhiva mân. Putna nrl. 109). Despre sihăstria Putnei vezi Eugen A. Kozak: Die In-schriften aus der Bukowina, Wien, 1903, pag. 95—97; Simeon Reli: Cei din urmă sihastri ai Bucovinei în cartea „Din Bucovina vremurilor grele”, Cernăuţi 1926, la „Marca Ţării” pag. 3—22; Dimitrie Dan: Mănăstirea şi comuna Putna, Bucureşti, Carol Gobl 1905, pag. 113—115; Egumenul Sila: Istoricul sihăstriei Putnei, editat de Teodor Balan, Cernăuţi 1936, Glasul Bucovinei. 1747, Decemvrie 28. 28. Dumitraşco Calmăşul este trimis să împace pe Toader Arbure cu Ursachi Isar. + Io Grigori Ghica Voevod bojiiu milostiiu gospodar zemli moldavscoi. Scriem domnia mea credincios boeriului nostru dumn(ea) lui Dumitraşco Calmăşul ve 1 ban, facem ştire că aici la domnie mea au dat jalobă Toader Arbure pi unchiu său Ursachi Isar zicând Arbure că ar fi având multă strâmbătate despre unchiu său Isar că avănd moşie şi vecini tot depreună ar fi tot vândut Isar şi din moşii şi din vecini şi lui parte nu au făcut, pentru care iat(ă) că-t scriem luând cartea domnii meale ca www.dacoromanica.ro — 52 — chemi dumn(ea)ta fată pe Isar şi să le iai sama pre amăruntul şi ci-i adeveri că i s’a face parte lui Arbure dintr’aceale ce au vândut Isar să-i plineşti du-ta dila Isar şi după cum vei cunoaşte că s’a cădea cu cale şi cu dreptate să-i aşăzi dând şi mărturie la măna cui să va cădea ca să nu ne mai vie cu ja-lobă. Aceasta scriem. Dic(hemvrie) 28, let 7255. Original, Arhivele Statului Cernăuţi, pachetul cu actele nobiliare. 29. 1748, Ianuarie 15. Panţirii din Tereblecea nu vor să dea mănăstirii Putna dijma. Este trimis pentru cercetare căpitanul Lefter. f Noi Grigorie Ghica Voevod bojiiu milostiiu gospodar zemli moldavscoi. Scriem Domniea me la boeariul nostru Lefter vel căpi-t(an) de Ropce îti facem ştire că ni-au jăluit rugătorii noştri Dosoftei egumenul şi cu tot soborul dela măn(ă)stire de la Putna zicând că are mănăstire o moşie ce să chiamă Tereblecea pe care lăcuesc păntirăi şi zisără cau avut tocmală cu dânşii pe anul trecut să de căte un leu de căsariu şi acum nu vor să le de apărăndu-se cu putere pantărăi, de dare lucru iată căti poroncim săi aduci pe pantiri fată şi să iai sama şi să afli cum au fostu tocmala lor şi după cum au fost tocmiţi aşa trebue să urmezi şi săi apuci să înplineşti dela dânşii căci cu acea pricină ce pun ei nu pot să păgubască mănăstire că de sint ei slujitori au dela noi osăbită milă că să scutesc de bir, dară cei hacul pământului să cade să de şi numai să plineşti dela dânşii şi de aice înnainte iarăş să stai săi aşezi cu părinţii călugări ca să de vinitul moşii şi carte să nu să ea de la egumen, aceastati poroncim. (L. P.) let. 7256, Ghen. 15, Original, hârtie, arhiva mitropoliei Cernăuţi nrl. 83. Traducerea germană în Arh. Stat. Cernăuţi, pachetul Putna. www.dacoromanica.ro — 53 — 1748, Martie 25. 30. Fiii lui Grigori Ungurian vând lui Manoli Zamfir căpitan un laz. Manoli îl dărueşte în urmă mănăstirii Horecea. (Tradus în româneşte după o copie germană). Eu Ion şi fratele meu Toader, fiii lui Grigori Ungurian de Cernăuţi, dăm acest drept zapisul nostru în mânile lui Manoli, mare căpitan de Cernăuţi şi Coţmani, precum de nime siliţi nici asupriţi, ci din a noastră bună voie i-am vândut un laz ce ne-a venit dela părintele şi moşul nostru pentru 10 lei nemţeşci, bani noi, şi să-l stăpânească în veci, iar cine din fraţii noştri sau din nepoţii noştri sau din rudele noastre ar cuteza să se scoale împotriva du-sale pentru acel laz, cu noi să aibă de lucru şi mai sus zisul căpitan să stăpânească în pace acel laz şi lazul se găseşte în spre- satul Horecea lângă fânaţul Horecei şi pentru mai mare credinţă am iscălit şi alţi târgoveţi au apăsat degetele lor. Anul 7256, luna Martie 25. Eu Ion, fiul lui Grigori Ungurian. Eu Toader, fiul lui Grigori Ungurian am vândut. Eu popa Avacum. Eu Istrati, cumnatul lui Ion şi al lui Toader, eu Constantin Futilă martor, eu Gheorghe Veriga martor, eu Vasile căpitan de barani, martor, eu Petru Cojocar, eu Dimitrie Mihailescul martor. Eu Ion dascal am fost faţă şi am scris după zisa du-lor sale. Acest laz, ce l-am cumpărat dela Ion şi Toader, fiii lui Grigori Ungurian, am dăruit sf. mănăstiri Horecea pentru sufletul meu şi al părinţilor mei şi să-i fie ocină în veci şi pentru mai mare credinţă am iscălit şi l-am rugat pe du-lui starostele, care este faţă să iscălească. Anul 7256, luna Mai 10. Manoli Zamfir Vasile Crupenschi căpitan staroste Din Arh. Stat. Cernăuţi, unde se află copia germană. Vezi şi EFast Hostiuc: Schiturile şi sihăstriile Bucovinei de altă dată, Cernăuţi, 1936, pag. 147—148. Alte documente despre mănăstirea Horecea: www.dacoromanica.ro — 54 — 1. 1738, Dec. 31: Grigori Qhica Voevod scrie la boearii şi la toti slujitorii care vor îmbla cu slujba la ţinutul Cernăuţilor pentru 6 oameni streini ce va aduce din tara leşască sfinţia sa Kir Antonie mitropolitul ca să-i aşeze la schitul mitropolitului ce easte la Horeci, tin. Cernăuţi, domnia mea am făcut milă ertându-i pre acei oameni de toate dările şi angheriile ori câte ar fi pe altă tară, ei nici odată nemănui nemic să nu de, fără numai la vremea hârtiilor vor da câte un galbăn de om, iară cu altele ce ar mai eşi pe banii hârtiilor să nu fie supăraţi, căci i-am lăsat să fie numai de triaba sfinţiei sale părintelui mitropolit, să poarte de grijă acei moşii, să-i strângă dejma locului şi alte posluşanie, de aceea D-ta staroste de Cernăuţi şi alţi boeari şi slujitori şi vel căpitan de Cotmani văzând cartea domniei mele, toti să vă feriţi de oamenii acestie. (Original, hârtie, Arhivele Statului Bucureşti, Mân. Dol-jeşti, pachetul ÎS, nrl. 1). 2. 1739, Mai 15: Qrigori Qhica Voevod face ştire pentru un schit anume Horece delângă episcopia Rădăuţilor, unde este hramul naşterii preasfintei fecioare Maria, care schit fiind făcut de cinstitul iubitoriul de Dumnezeu şi al nostru părinte Kiriu Kir Antonie mitropolit încă din arhidiaconia sa şi sprijinind 12 călugăraşi la acest schit, domnia mea m’am milostivit şi le-am eartat deseatina de stupi pănă la 150 stupi şi văcă-ritul pe 2 cai şi 2 boi ce au de posluşanie lor, pentru aceste vite nimănui nici un ban să nu de, ca să fie de chivernisala lor, deci care veţi îmbla cu slujba deseatinii şi a văcăritului să aveţi a urma, după cum mai sus poroncim, roagă pe domnii care vor urma să întărească această milă. (Original, hârtie, tot aici, Mân. Doljeşti, pachetul 18, nrl. 2). 1749, Aprilie 8. 31. Monahul Iuon Brăescul dărueşte mănăstirii Slatina jumătate de moşie din Corlăteşti, ţinutul Sucevii. (Tradus în româneşte după o copie germană). Eu monahul luon Brăescul împreună cu Solomon şi cu Safta am dat scrisoarea pentru jumătate de sat de Corlăteşti, partea de sus, mănăstirii Slatina, ca să fie puternică a stăpâni acea jumătate de sat cu o moară şi vecini după moartea mea şi să-i fie mai sus amintitei mănăstiri dreaptă ocină şi moşie în veci, iar după moartea mea să nu fie nime volnic a scoate www.dacoromanica.ro — 55 — pe sora mea din acea moşie un an întreg, ci să rămâie aici până îşi va clădi o casă pe moşia ei, şi pentru acea moşie să fie datori călugării a face la timp acaftisme cu toate obiceiurile bisericeşti după obiceiu pentru mine şi părinţii mei, iar cihe nu va ţinea cele mai sus scrise unul ca acela să nu fie iertat şi să răspundă înaintea înfricoşatului judeţ. Aşijdere am pus în această diată toate vitele ce le am patru boi, două vaci, un cal, o eapă, 39 stupi şi zece capre. Aşijdere să fie cunoscute şi datoriile, ca să se plătească cât se va putea cu vitele mele, 83 lei cu dobânda sunt dator lui Simeon Pistruc din Roman, 60 lei fără 12 lui Sandul pentru cari am fost chizeş că va restitui la toamnă lui Hagi Ismail Bişlag, 50 lei 30 bani lui loan Armean din Suceava, 15 lei căpitanului lenachi vornic de Câmpulung. Şi pentru alte datorii, dacă ar eşi la iveală să se ştie că i-am plătit du-sale Aristârh două datorii şi să aibă a răspunde cu sufletul său fiindcă nu mi-a dat scrisorile, altă datorie la călugărul Crupinschi, şi acestuia i-am plătit-o fără să-mi întoarcă scrisorile. Dar dacă cineva din nepoţii mei ar cuteza să răstoarne această diată a mea, unul ca acela să nu fie iertat de domnul Dumnezeu. De aceea răspund cu sufletul meu că am plătit totul, iar dacă ar ieşi la iveală scrisorile să fie fără putere. Şi pentru mai mare credinţă am iscălit şi am dat ispi-socul sf. mănăstiri, deşi jumătate de sat este a mamei (?) mele a Mălăiesi dar fiindcă ispisocul a fost în mănă' mea l-am dat soborului mănăstirii. 8 Aprilie 7257. Monah luon Brâescu. Sandu Apăru (?) paharnic. loniţă Gore. Costachi Gore. Gheorghi Gore. Arh. Stiat. Cernăuţi, pachetul Slatina şi Liber Fundatio-num III 228—231. Corlăteştii se cheamă astăzi Brăieşti. Despre satele Corlăteşti şi Stejereni reproducem doc. din: 1743, lan. 20; Au fost două surori anume Sinica Mălăiasa şi Safta Hăbăşăscul. Safta a avut o fiică anume Catrina, care fusese întâi căsătorită cu Prodan, iar a doua oară cu Solomon Brăescul. Copiii Iui Solomon Brăescul şi ai Catrinei s’au chemat Neculai şi Maria. Se face împărtală. Sinica JVlălăiasa primeşte satul întreg Stejăreani şi V2 Corlăteştii, amândouă din. www.dacoromanica.ro — 56 — ţinutul Sucevii, şi V* Perişor din ţinutul Lăpuşnei. Catrina primeşte V2 Spărietii, Maria V2 Spărietii din tin. Lăpuşnei, iar Ne-culai Brăescul V2 Corlăteşti. t (Sava V. Aurel: Documente privitoare la târgul şi ţinutul Lăpuşnei, Bucureşti 1937, Fundaţia Regele Carol I, pag. 184—'185). Iaşi, 1749, Iunie 15. 32. Ursachl Isar şi Andrei Căzăcescul se ceartă cu Mihalachi Cal-muţchi pentru părţi de moşie din Lucavăţ şi Panceşti, ţinutul Sucevii. Sau giudecat înainte noastră Ursachi Isar şi Andrei Căzăcescul şi Toader Viore şi Mihalachi Calmuţchi pentru păr-tăle din Lucavăţ şi din Pănceşti dela ţinutul Sucevii, parte lui Coste cel bătrân cerând Calmuţchi parte Magdii fata lui Ga-vril, nepot de frate Costii a cui au fost moşiea arătând Cal-mutchi un zapis de cumpărătură ce au cumpărat tată său Du-mitraşco Calmuţchi dela Magda din iet 7220/1712 în care zapis easte iscălit Macri pitari şi Ion Neniu spater şi alţi şi au stăpânit Dumitraşco Calmuţchi păr au murit, ear după moarte sa au tras Isar şi cu alţi ai săi la giudecată la Mărie Sa Grigori Vodă pe Calmuţchi şi pre Agafia fimee lui Dumitraşco Cal-mutchi zicând că li sor căde lor să cumpere fiind moşiea dipi neamul lor şi li sau hotărât giudecata păr întro lună şi giu-mătate să de bani să ea moşiea, ear de nor întoarce bani la zi să fi moşie venită la Calmuţchi după cum arată carte gospod din let 7238/1730 şi nau mai întors banii şi au rămas moşie tot la stăpânire lui Calmuţchi, însă acea parte a Magdii sau adeverit că easte din dieata lui Coste moşul lor din let 7150/1642 în care dieată scrie toate părţăle de moşie ceau dat fetelor şi feciorilor săi adecă toată parte căt au aut Coste în Lucavăţ şi în Pănceşti cât sa alege parte sa pre giumătlate au dat fiului său lui Dumitraşco şi murind Dumitraşco fără copii au rămas acea giumătate de parte sa în parte Mărieana şi cu Cărsti-na surorile sale din care să trage Isari cu alte neam(uri) a lor ear giumătate din toată parte lui Coste, din Lucavăţ Şi din Pănceşti au dato nepoţilor săi de fată lui Vasilco şi Ha- www.dacoromanica.ro — 57 — vrilo. Deci aceasta parte pe giumătate au vânduto Magda, fata lui Havrilo, lui Calmutchi cu zapis la let 7220/1712, iar parte lui Vasilco au vândut-o feciori săi Iani i Mihailo lui Vasale Căzăcescu şi lui Viore din care sănt Andrei Căzăcescu şi Toader Viore, eară Mărieanii, fata Costii, ce au ţănuto Isar eau dat parte în Stăneşti şi Cărstănii, ear fata lui Costii, ce au tănuto Drace iau dat parte în Bănila, pentru aceasta li sau hotărât giudecata săş fie cineş parte precum arătăm mai sus după dieata lui Coste priimindusă cu toţii şi am dat lui Isar aceasta carte dela noi să aibă aş tăne parte sa după cum arată mai sus, însă aceste părţi nefiind hotărâte să li să hotărască moşiea de ispravnicul ţinutului după poronca gospod ce are. A-ceasta facem ştire. U las, let 7257, luni 15. lordachi Canta vel vornic. Copie. Arhivele Statului Cernăuţi, Liber Relationum II pag. 92—93. Traducerea germană tot aici, Liber Qranicialium VII pag. 23—25 şi pachetul Lucavet. 33. 1750, Mai 3. Se face schimb de moşii: Ionită Talpă dă partea sa de moşie din Pleşenita, ţinutul Cernăuţi, şi primeşte dela loniţă Străşca ţigani şi o sumă de bani. (Tradus în româneşte după o copie germană). Adecă eu loniţă Talpă, nepot de fată al lui Constantin Păunei, scriu şi mărturisesc cu acest adevărat zapisul meu la măna căpitanului loniţă Străşca păharnic al doilea, ca să se ştie, precum ne-am învoit din bună voia noastră şi am făcut schimb dăndu-i partea mea de sat de Pleşeniţa, ţinutul Cernăuţi, la apa Brusniţii, care parte de moşie se hotăreşte cu partea cumnatului meu Străşca, pe care a schimbat-o cu Diacon Gligorie tot la Pleşeniţa, şi care face a patra parte din jumătate de sat cu vad de moară pe părăul Brusniţii şi primind pe Ţiganul Toader cu ţiganca şi fiii lui, cari Ţigani se trag dela Ţiganul Ionaşco Paţuco şi suma de 25 lei, după cum se www.dacoromanica.ro — 58 — vede mai pe larg în zapisul ce i-am dat la mana lui, ca să-i fie lui, jupănesii lui, copiilor, nepoţilor şi strănepoţilor dreaptă ocină şi moşie în veci şi nime din rudele mele să nu se amestece la această învoială fiind făcută de bună voie, despre care pentru credinţă am dat unul altuia zapise iscălite de boierii şi slugile boiereşti cari au fost de faţă şi eu Simion Cheşco uricar am scris la zisa lor şi sunt martor. 3 Mai 7258. loniţtî Talpă iscal. Această tocmală s’a făcut în faţa noastră: lordachi Cantacuzino vel logofăt, Sturza logofăt, Ion Sturza vel spătar. Adecă eu Ioniţă Talpă mărturisesc cu acest adevărat zapisul meu la măna cumnatului meu Iuoniţă Străşca, precum venind la du-sa ca să-mi dea cei 25 lei şi familia de Ţigani după cum zice în zapisul iscălit de boieri, s’a întâmplat că Ţiganii fugise în ţara leşască, de aceea mi-a dat alt Ţigani din acelaş neam anume Chirică, fiul lui Ursul, dar nefiind la fel mi-a mai dat 43 lei, şi să stăpânească în veci moşia după zapis şi nime din rudele mele să nu se amestece la această tocmală şi pentru credinţă am iscălit. 10 August 7258. Ioniţă Talpă iscal. Ghervasi de Căbeşti, nepotul lui Onciul, Velişco On-ciul iscal. Din Arhivele Statului Cernăuţi, Liber Qranicialium IX pag. 9—10, unde se află copia germană. Alte documente: 1. 1736, Sept. 20: Hotarnica satului Pleşeniţa, Grigori Ur-sachi post, Manoli Zamfir biv vel căpitan, Toader Sturza vornic glotni primesc ordin dela Grigori Ghica VV. să hotărască satul Pleşeniţa, ţin. Cernăuţi, la apa Brusniţii, şi să deosebească 1U parte a lui lordachi Cantacuzino mare vornic de ţară de jos, primită în dar dela Mihai Micul fost vornic de C-lungul rusesc şi soţia sa Safta, fata răp. Preda fost mare stolnic, şi altă parte a lui I. Cant. cumpărată dela Apostol Mihul fost mare căpitian de Coţman, care parte fusese a lui Solomon Băr-lădeanul fost mare log. S’a făcut odgon, odgonul de 33 stân-jini, stânjinul de 8 palme. (Arh. Stat. Cernăuţi, Liber Granicialium IX 14—20). A-postol Mihul se cheamă şi Apostol Mihuleţ. www.dacoromanica.ro — 59 — 2. 1739, Aug. 14: Grigore Ghica W. întăreşte lui Iorda-chi Cantacuzino vornicul tării de jos moşia şi cumpărătura sa anume Vi Plesenita ce o are dela moşul său Boul vornic, V* Plesenita cumpărată dela căp. (Apostol) Mihulet. Intervenind un schimb lui I. Cantacuzino a rămas partea de sus a Pleşeni-tei şi Vi Costeşti, tin. Cernăuţi, cumpărată dela Mihulet, o parte de Berbeşti zisă Melenişte ce a vândut-o Safta Catichi, fata lui Preda stolnicul, lui Calmutchi fără ştirea rudelor. Ior-dachi întoarce lui Calmutchi banii şi ia locul. Se trimit să hotărască Miron Darie fost mare sărdar, Moise Cocoran uricar şi Nicolae vătăman. (Arh. Stat. Cernăuţi, pachetul Pleşenita). Safta Catichi a fost fata lui Preda Paladi stolnicul şi soţia lui Mihai Micul, fost vornic de Câmpulungul rusesc. Deci Mihai Micul este Mihai Catichi. Pleşenita se cheamă astăzi Zeleneu. Despre Pelşenita vezi doc. din 1746, August 3. 34. Iaşi, 1750, Mai 26. Vasilie, fiul lui Toader armaşul, vinde pentru suma de 100 lei lui llie Holban a patra parte de sat Stroieşti, ţinutul Cernăuţi. (Tradus în româneşte după o copie germană). Adecă eu Vasilie, fiul lui Toader armaşul, am dat acest adevărat zapis al mieu în mănile lui llie Holban, precum din bună voia mea i-am vândut a mea dreaptă ocină şi moşie anume a patra parte de sat de Stroeşti, ţinutul Cernăuţilor, ce am cumpărat-o dela vărul meu Toader Munteanul şi dela mătuşa mea Maria, fiica lui Gligoraş Ciocârlie, cu toti vecinii şi cu vad de moară şi cu toate veniturile pentru 100 lei, ca să-i fie lui, copiilor, nepoţilor şi tuturor strănepoţilor în veci şi i-am dat şi vechile zapise ca să-şi facă ispisoc domnesc şi la această tocmală şi plata deplină au fost fată mulţi boieri şi feciori de boieri şi alţi oameni buni cari au iscălit anume Angheluta Tă-bărtă visternic şi Nicolai Tăbărtă postelnic şi pentru mai mare credinţă am iscălit. laşi, 26 Mai 7258. Vasilie, fiul lui Toader armaşul. Hurmuzachi, fiul lui Vasilie armaşul, postelnic. www.dacoromanica.ro — 60 — Angheluţa Tăbărţă visternic, Nicolai Tăbărţă. I-am dat şi zapisul despre fănatele lui Talpă al unchiului meu Toader scriind ca să stăpânim frăţeşte cu clironomii lui Toader. Vasilie armaşul. lordachi leni. Cu această vânzare i-am dat toate veniturile cu loc de vatră, cu heleşteu şi heleştee mici, cu prisăci şi nefiind amintite în zapis le-am scris aici. Vasilie, fiul lui Toader armaşul, eu Costantin — am fost faţă la cumpărătură, Ghedeon Ciomărtan monah. Din Arhivele Statului Cernăuţi, pachetul Stroeşti şi Liber Qranicialium VIII 134—135, unde se află copia germană. Alt document: 1. 1753, Noemvrie 15: Matei Qhica VV. pentru gâlceava ce o are Qavril mare căp şi fratele său C-tin, fiii lui Sandul Volcinschi mare căp., nepoţii Alexandrei Tăutuleasa, cu verii lor Gligoraş Stroiescul comis pt. moşiile rămase neîmpărtite dela moşul lor Lupul Stroiescul. La 1741 s’au împărţit moşiile între cei şase copiii ai lui Lupul Stroiescul, 3 băieţi şi 3 fete anume: Ioan Stroiescul, Dumitraşco, părintele lui Qligoraş comis, şi lordachi, Alexandra Tăutuleasa, moaşa Volcinceştilor, Nastasia şi Antimia. Sterpi au rămas lordachi, Nastasia şi Antimia. Ioan primise V2 Stroieşti, ceilalţi au rămas cu moşiile neîmpărţite. Au venit în seama lui Ioan V2 Novoseliţa, ţin. Cernăuţi, o parte de Pologeşti şi Pomărla, ţin. Dorohoi, o parte la Stăneşti Ia Suceava, o parte de Broscăuţi, ţin. Cernăuţi, în seama lui Dumitraşco, părintele lui Qligoraş Stroescul, a venit întreg satul Şubraneţ, ţin. Cernăuţi, V2 Calna (?) ţin. Suceava, V2 Marti-neşti, ţin. Cernăuţi, V2 Dobronăuţi ţin. Cernăuţi. I s’a dat o parte mai mare fiind fiu. Alexandra Tăutuleasa împreună cu Potlogeştii a primit întreg satul Cincău, ţin. Cernăuţi, toate părţile din Mamurinţe şi Vq Herţa, ţin. Cernăuţi, şi V2 Dobro-, năuţi, ţin. Cernăuţi. Nefiind mulţumit, Qligoraş Stroiescul trase la divan pe Volcinceşti; S’au numit boieri judecători, cari nimicind împăr-ţala, au făcut alta la 1742 dând Volcinceştilor V2 Şubraneţ şi Cincău. Dar Cincău trece totuşi la Qligoraş Stroiescul, care pt. acest sat dă Volcinceştilor V2 Dobronăuţi şi V2 Toporuciuca. La fel rămân la Volcinceşti părţile din Pologeşti, Pomârla, Sta-neşti şi Broscăuţi. Nici cu aceasta împărţală Qligoraş Stroiescul n’a fost mulţumit, trăgând din nou la 1752 la divan pe Volcinceşti. Dar Qligoraş a rămas din judecată. (Arh. Stat. Cernăuţi, pachetul Stroieşti). Satul Pologeşti nu se poate identifica. Calna trebuie să fie greşală. Nu ştim care sat se ascunde sub acest nume greşit. www.dacoromanica.ro — 61 — 1750, Iunie 13. 35. Domnul tării întăreşte mănăstirii Slatina Jumătatea de sat Cor-Iăteşti, ţinutul Sucevii, primită dela monahuf Ioan Brăescul. + Io Costandin Mihail Cehart Răcoviţă Voevod bojiiu mi'lostiiu gospodar zemli moldavscoi. Dat-am carte domnii meale rugătoriului nostru lui ier-monah Ghedeon igumenul şi cu tot săborul dela svănta mănăstire Slatina să fie volneci cu carte domnii meale a stăpâni giumătate de sat de Corlâteaşti, parte din sus, ce sănt pe Moldova în tănutul Sucevii după diiată ce ni-au arătat părinţii călugări dela monah Ioan Brăescul din văletul 7257 (= 1749) Ap(rilie) 8 scriind c’au dat acea giumătate de sat cu moară şi cu tot venitul ei afară din vecini sfintei mănăstiri Slatinei ca după moarte sa să o stăpăniască m(ă)n(ă)ştire şi pentru pamente lui la ziua ca să aibă a-i face pomenire lui şi părinţilor lui, lui Solomon şi Saftei pe obiceiu cu caftist şi cu tot prohodul, drept aceaea după diiata lui să fie volnici să stăpăniască părinţii călugări dela Slatina această giumătate de sat de Cor-lăteşti, parte din sus şi cu moară ce este cu bună pace şi să le fie şi dela domniia mea driaptă ocină şi moşie şi ispisoc de întăritură neclătit şi neruşeit nici odănăoară în veci şi altul nime să nu să amestece, iară avănd cineva alta a răspunde să vie la divan. (Adăugat). De vreme că acest Brăescu s’au călugărit la acea mănăstire şi-a dat moşie sa mănăstirii. Vito 7258 luni 13. Cant. vel log......log. Original, Academia Română, Doc. CLXXXVI, nrl 272, pecete roşie apăsată. Alte documente: 1. 1624, Aug. 14, laşi: Dumitraşco vel log., Aslan vel dvornic tării de jos, Nicoară vel dvomic tării de sus, Simion Gheuca vel spătar, certifică că a venit giupâneasa lui Dămiian visternic şi a mărturisit că a vândut lui Boul fost visternic numai părţile ei din Corlăteşti şi Stejereani, iar părţile lui Toader şi ale lui Isac nu le-a vândut. S’a dovedit că aceste părţi au fost scrise cu înşelăciune într’un zapis al lui Niculachie www.dacoromanica.ro — 62 — stolnicul şi al ficiorilor Boului. Deci Niculache cu fiii Boului au rămas din toată leagea, iar Toader şi Isac şi-au pus ferăie. (Original, Academia Română, Documentul 191/1). 2. 1754, Iunie: Matei Ghica VV. Radul Racovită vel log. este trimis de domn la satul Corlăteştii, tin. Sucevii, pe apa Sucevii, care fusese al Brăescului, adecă al lui Neculai şi al surorii sale Maria. Neculai Br. călugărindu-se a dat mănăstirii Slatina V* Corlăteşti, partea de sus, cu moară în toplită. De fată au fost Parftenie egumenul Slatinei, Maria cu fiii ei Ionită şi Gheorghe, boierii megiiaşi Neculai Gherghel medeln., Ior-dachi Cazimir, nepotul lui Mălai şi al Brăescului. S’a făcut funie de 18 stânjeni, stânjenul de 8 palme. S’a măsurat pe şesul Moldovei pe 'lungul moşiei şi s’au găsit 109 funii, pe fiecare parte au venit 5472 funii, săliştea cea veche, pârâul Corlatii, pârâul Gogăi, se întâlneşte cu moşia Stejereani, proprietatea Mălăesăi. (Original, Acad. Română, Documentul 186/273). 3. 1765, Iunie 15: Grigori Alexandru Ghica VV. scrie lui Dinul Cantacuzino biv vel ban şi vornic de Câmpulung, şi lui' Costandin Canano biv vel paharnic ispravnicul de Suceava. A dat jalobă Ghenadie, egumenul Slatinii, zicând că la 7257 (1749) Ion Brăescul a dăruit mănăstirii V2 Corlăteşti. Acum un an s’au sculat nişte nepoţi ai Brăescului anume Ion Gori, Costache şi Gheorghe care cu carte gospod stăpânesc această jumătate. Domnul ordonă cercetare. (Original, tot aici, documentul 186/275). 4. 1767, Ian. 16: Un număr de boieri dau seamă domnului Grigori Alexandru Ghica VV. că s’au judecat înaintea lor Iftodie, egumenul de Slatina, cu Costachie Gorie şi cu fratele lui Gheorghe Gorie mazili de Suceava zicând aceştia că moşul lor Ion Brăescul monahul „în viata lui ar fi prăpădit prilejul tatălui lor” şi ar fi vândut 72 Brăeşti din ţinutul Hârlău la streini, că ei au rămas copii mici dela părinţi; moşul lor a dat mănăstirii Slatina 72 Corlăteşti. Ei cer ca să li se dea acea jumătate de Corlăteşti. Egumenul Iftodie arată diata lui Brăescul iscălită de Sandul Arapu şi de Ionită Gorea, fratele lor mai mare, făcută cu mare blăstăm. Jumătate de Corlăteşti a rămas a Slatinii. (Original, tot aici, Documentul 186/276). 5. 1767, Ian. 18: Grigori Alexandru Ghica VV. A venit Miftodie, egumentul Slatinei, arătând scrisori pe 72 Corlăteşti, partea de sus, pe Moldova şic ere întăritură domnească pe această jumătate de moşie. I se dă ispisoc de întăritură după cum doreşte. (Original, pecete roşie mică, tot aici, Documentul 181/90). www.dacoromanica.ro — 63 — 1750, Iulie 5. Starostele de Cernăuţi Crupinschi împarte moşiile lui Buculei anume: Vasiieu, Horoşăuti, Stefaniuca şi Babin între descendenţii acestuia, anume familiile Vlaicu, Drace şi Turcul. Suret dipe carte de giudecată ceau avut Turcul cu Du-ei Vlăiculeasa la Du-Iui Crupinschi, staroste de Cernăuţi. Viind Dumnalui postelnic Gheorghi Turcul şi cu Raifta Vlăiculeasa cu ficiorii ei pentru nişti moşii ce are dila moşul lor aici la ţănutul Cernăuţilor fiind amândoi dintrun moş Vlăiculeasa cu postelnicul Qhiorghi Turcul din Buculei. Am stătut di leam luat sama pre amăruntu pe scrisori ci au avut şi pi spuse di am ales din toate moşiile cătă parte i să vine Vlăicu-lesii din fieşte care moşiile şi anume giumătate di sat di Vasiieu a lui Buculei care aceasta giumătate di sat au înpărtito în trii părţi la trii fete a lui anume: Aniţa din care este Vlăiculeasa şi Anghelina din care este Du-lui postelnic Qhiorghi Turcul şi Safîa din care este llie Drace şi sau vinit la aceste trii surori la fiişte care din giumătate di sat a trie parte, dar sau găsăt o cumpărătură dila llie Dracea la Du-lui postelnic Qhiorghi Turcul din giumătate di sat a patra parte, eară cătă parte au mai ramas nivăndută a lui llie Drace, ficioru Saftii, niavănd ficior el au rămas să să înpartă Vlăiculeasa şi cu Du-lui postelnic Qhiorghi Turcul din giumătate di sat giumătate adică din tot satul a patra parte şi din ceelaltă parte ce au rămas iar a patra parte ce scrie mai sus cumpărătură a Drace şi rămăni Vlăiculeasa din a patra parte di sat trii părţi şi mai rămăind Turcului o parte dintrace a patra aşijdiri sau aflat şi în Hroş(o)uţi a patra parte de sat şi să înparte iar în trii părţi pi trii surori Saftii şi Aniţii şi Anghelinii, dar Aniţa au vândut parte ei nipotului său lui llie Drace, ficior Saftii, şi dela llie Drace au cumpărat Andrieş Turcul, iar parte Dracii cei dela maică sa Safta au rămas să să înpartă Vlăiculeasa cu Turcul, acum de vreme că Drace au fost stărpu şi să vine Vlăiculeasi din parte... (defect) ...a trie parte di sat aşa să... (defect) ..., aşijdere sau aflat jumătate di sat în Sti-păniuca şi giumătate di sat în Babin şi iar să înparte şi aceasta în trii părţi pi acele trii suror anume Safta şi Aniţa şi Anghe- www.dacoromanica.ro — 64 — lina, dar Anita iar au vândut parte ei la Ilie Drace, nipotu său, ficior Saftii, şi Ilie Drace au pus zălog la Ursachie visternic şi ficiori lui Ursachie au vândut lui Vasile Drăghinici şi scu-lăndusă acmu Dumnelui postelnic Qhiorghi Turcul fiind neam Dracii au întorsu banii lui Vasile Drăghinici 60 lei că atât sau dovedit la giudicata banului Macriiu cu zapisul Anităi ce scrie că au vândut parte ei lui Ilie Draoe drept 60 lei, dar găsăndusă acmu că să cade Vlăiculeasi să întorcă bani, fiind e din Anita, aşa am socotit să întorcă Vlăiculeasa bani postelnicului Qhiorghi Turcul acii 60 lei şi să stăpânească parte Aniţii, iar parte Dracii iar să să înpartă cu Du-lui postelnic Qhiorghi Turcul şi rămăind să stăpânească Vlăiculeasa a patra parte din Babin şi a patra parte di Stăpăniuca dănd acii 60 lei care scriu mai sus şi au pus zi Vlăiculesi să de bani la sfeti Niculai, iar din Stăpăniuca sau socotit din a trie parte din giumătate di sat ce au fost a Dracii să ea Vlăiculeasa giumătate adică din giumătate di sat a şăse parte săş ea vinitul iar la alt parte să nu să amestece ci să de bani la ziua ci i sa pus, aşijdire zăsă Vlăiculeasa că mai are parte şi în Costeşti şi în Culeuţi, pentru aceste au răspunsu Du-lui postelnic Qhiorghi Turcul să mai rămăe păn în toamnă ca să caute scrisori ce va găsă pentru aceste două moşii să ste la giudecată că la Costeşti stăpânesc Brănzenii şi alegând şi aceste i să va hotără a le găsă parte ei dispre parte Du-lui postelnic Qhiorghi Turcului cu stâlpi şi păn a să alege părtăle ei am dat căte o scrisoare di aceste di amăndoâ părtăle una Du-lui postelnic Qhiorghi Turcului şi una Vlăiculesi. 7258 Iuli 5. Copie, Forum Nobilium din Cernăuţi, pachetul cu documente vechi. Alte documente despre Horoşăuti: 1.1762, Oct. 3: Ştefan, Mihalachi şi Ilie Vlaico şi Mariuta, fiica lui Andrieş Vlaico, având ceartă cu postelnicul Qheorghe Turcul pentru părţi din Hroşăuti, Boianciuc şi Culeut au apărut la Divan şi la insistenta boierilor divanului s’au împăcat: Turcul cedează o parte, astfel Vlăiculeştii primesc V* Hroşăuti, obligându-se a nu se amesteca în satele Culeut §i Boianciuc. In satele Vasileu, Babin şi Stepeniuca va stăpâni fiecare deosebit. La Doroşăuti şi Costeşti, dacă se vor dobândi părţi de moşie, va stăpâni în jumătate Turcul cu Vlăiculeştii. Semnează Arghirie ban, staroste. A scris Andrei Daşcovici. www.dacoromanica.ro — 65 — (Arh. Stat. Cernăuţi, Liber Granicialium IV, 95—99). 2. 17£7, Noemvrie 5: Grigori Ioan Calimah W. Se face ştire pentru cearta ce au avut-o Ilie posăt vel clucer, fiul hatmanului Vasilie Rosăt, cu Tănasie Blănariul şi Savin, fiul Ma-riuţii, şi Ioniţă, nepotul lui Savin, Mihalachi şi Maria, fata Axiniţii, ce a tinut-o Sandul Gândul, jeluind aceşti oameni asupra clucerului Rosăt precum având ei moşii în toate moşiile ce luase hatmanul Vasilie Rosăt dela postelnicul Gheorghe Turculet, Ilie Rosăt nu-i lasă să stăpânească părţile ce le au dela un Dumitru Lenta, care a făcut pe Magda, şi Magda au făcut 2 fete anume Maria şi Anghelina. Fiind toti de fată, Ilie Rosăt spune că nu ştie că ei sunt neam cu Turculet arătând o anaforă în care scrie că Dumitru Lenta avuse 4 copii: Magda, care a avut două fete: Maria şi Safta; Maria a făcut pe Ileana şi feciorul acesteia este Tănasie Blănarul. Dar s’a arătat alt zapis, după care Maria neavând copii a dat V4 Hroşăuti lui C-tin Cucoranul. Neaducând dovadă jalobaşii sunt daţi rămaşi. Se scrie carte cu poroncă lui Grigoraş starostele de Cernăuţi să dea mărturie dela cine descinde Blănarul. Neaducând mărturia, jalobaşii au fost daţi rămaşi din nou. (Arh. Statului Cernăuţi, pachetul Horoşăuti). Spiţa familiei Lenta, vezi volumul I, pag. 168. 3. 1782, Iunie 19: In fata comisiei austriace se fac următ. declaraţii: Ilie Vlaico stăpâneşte“3eH50rani V4 Hoîoşăuti, moştenită dela părinţi şi moşi. Simeon Turkul stăpâneşte s/t Horoşăuti, moştenite dela părinţi şi moşi. Moşul său Isac Cocoran cumpărase 2/4 Horoşăuti, V4 Horoşăuti Simeon Turkul l-a primit dela părinţi. Un sfert de Horoşăuti Isac Cocoran l-a primit dela familia Lenta, dar l-a dat în urmă familiei Vlaico. (Tot aici, Liber Granicialium IV, 71—75). 4. 1789, Oct. 28: Constantin Vlaico din Horoşăuti dă fiicii sale Gafita drept zestre partea de moşie din Vilauce, ce o are după soţul său Nastasia, iar din Horoşăuti jumătate din partea sa, iar partea maicei sale câtă se va alege din Cuciur, Bros-căuti, Vascăuti, Lucavăt şi Vioreni. Socrul lui C. Vlaico este Grigoraş Topa. (Tot aici, Pactorum Dotalia, 48). 5.1796, Oct. 13, Horoşăuti: Gheorghe Vlaico şi cumnathl său Vasilie Vlad fac schimb cu nişte pământuri din Horoşăuti. (Tot aici, Liber Contract. Novorum XI, 91—92). 6. 1811, Dec. 27: Tribunalul din Cernăuţi decretează, ca toate moşiile din Bucovina ale răp. Simon ~Turkulr~anume: Pohorlăuti, Zastavna, Culeut, Horoşăuti, Hlibooa, Pătrăuti, Bănilav Putila, Boranciuc şi Budenita, să fie trecute în proprietatea lui Thadăus Turkul. (Tot aici, Liber Haereditatum XIX, 209). T. Balan, Documente bucovinene, V 5 www.dacoromanica.ro — 66 — 7. 1831. Mai 19: Wartan Warteresiewicz cumpără pentru suma de 100.000 Gulden Convenţional Mtinze toată moşia Zastavna şi *A Horoşăuti, care fusese ale lui Thadăus Turkul. (Tot aici, Liber Haeredit. XIX, 211). Testamentul lui Thadăus Turcul vezi doc. 1762, Oct. 3, anexa 15. laşi, 1750, Septemvrie 1. 37.. Constantin Racovită VV. întăreşte lui Constantin Sturza fost mare stolnic o bucată de pământ din hotarul târgului Şirete zisă Verpole. (Tradus în româneşte după o copie geţmană). Noi Constantin Mihai Cehan Racovită Voevod din mila lui Dumnezeu Domn Ţării Moldovii. Arătându-ne al nostru cinstit şi credincios boier Constantin Sturza biv vel stolnic diata Mării Sale Domnului Nicolae în care arată, că Măria Sa l-a miluit pentru dreapta şi credincioasa slujbă, aşijdere fiindcă Măria Sa l-a cununat, cu o bucată de pământ mai gios cătră Rudeşti din hotarul târgului domnesc Şirete cu un heleşteu în pârâul Horaet care bucată de pământ se întinde dela apa Siretelui către apus până la capătul hotarului domnesc, după cum mai pre larg arată hotarnica boierilor hotărnici, a lui Miron Gorovei cămăraş şi a lui Bădălită fost vornic de Suceava, cari au fost trimişi să hotărască bucata aceasta de pământ, despătind-o de celalalt hotar dându-i partea de jos cătră Rudeşti, iar partea de sus rămânând pentru hrana târgoveţilor, şi această bucată de pământ i-a dăruit Măria Sa lui Constantin Sturza şi l-a miliut. De aceea noi aşijdere am dat şi am întărit această bucată de pământ arătată în diată du-sale lui Constantin Sturza, ca să-i fie dreaptă ocină şi moşie şi întăritură cu tot hotarul şi toate veniturile neruşiit în veci şi poftim şi pe alţi domni, pe cari Dumnezeu îi va alege după noi, ca să nu răstoarne această danie, după cum nici noi n’am răsturnat dania înaintaşului nostru, ci s’o întărească. laşi, let 1 Septemvrie 7259. Constantin Voevod. www.dacoromanica.ro — 67 — lordachi mare logofăt am cetit. Eu Ştefan Buhăiescul cămăraş am scris. Arhivele Statului Cernăuţi, pachetul Verpole, unde se găseşte copia germană. Despre Verpole vezi doc. din 1747, Martie 30. Alte documente despre Verpole: 1. 1783, Apr. 11: In fata comisiei austriace-apare Andro-nic, vechilul lui Constantin Sturza, şi declară că principele Iuon Nicolai dăruise stăpânului său o parte din hotarul târgului Şirete. Pe această bucată de pământ s’a întemeiat un sat. Hotarul Bucovinei a tăiat în două satul. Partea din Moldova se cheamă Verpole, cea din cordon, adecă din Bucovina, se cheamă Neguscina sau Slobozia. Hotarnica satului s’a făcut în zilele de 19—20/5 1783. Satul Verpole sau Negoscina se hotăreşte cu râul Şirete, cu târgul Şirete, cu pământurile dăruite mănăstirii Putna de târg, cu schitul zis Mânăstioara, cu vechiul hotar al târgului zis Coila, ce, pretinde mân. Putna, se cheamă Vicşani, cu satele Balcăuti şi Rudeşti. (Arh. Stat. Cernăuţi, pachetul Verpole). 2. 1798, Aug. 13: Boierul lordachi Ramadan cu soţia sa Smaranda vând partea lor de Negoscina câştigată prin schimb baronilor Nicolai şi Iacob Kapri de Mărătăi, fiii lui Andrei Kapri. Preţul 30.000 floreni. Ramadan câştigase această parte dela spătarul (ensiferus) Vasile Niculce, ruda (affine) răp. Conlstantin Sturza vornic. Ramadan luase toată partea de Verpole din Bucovina, zisă Negoscina. (Tot aici, Liber Haereditatum XV, 23) . 3. 1806, Apr. 23: Mihai, fiul lui Hagi Iosef Panicevici, cumpără dela baronii Nicolai şi Iacob Kapri pentru suma de 15.000 galbeni turceşti Va de Verpole, zisă Negostina. (Tot aici, Liber Haereditatum XV, 25). 4. 1826, Iunie 12, Negostina: Testamentul lui Mihai, fiul lui Hagi Iosef Panicevici. Panicevici luase de copil mic pe Andrieş, fiul baronului Nicolai Andrieş Capri, adoptându-1 în urmă. De aceea îl face singurul moştenitor al său şi-i dărueste Va din Negostina, partea de jos, ce o are dela cumnaţii săi Niculai şi Iacob baron Capri. Bolta din târgul Focşani o dă-rueşte nepotului său Iosef, fiul preutului Vărtan şi al surorii sale Florica. Soţia sa Sarica va trăi din veniturile averii sale până la moarte. Semnează: Mihai Hagi Iosef Panicevici (semnătură armenească). Marcus, fiul preutului Mardiros, preut armean de Suceava (semn. arm.), Simon Baronce (semn. arm.), Andronic Mane (semn. arm.). Tradus din armeneşte în nemţeşte de Ioseph Ritter von Simonowitz, Iohann Krzystofowicz, Qabriel Waldberger, gra-duierter Chefarzt der I. gal(izischen) Cordons-Abtheilung. www.dacoromanica.ro — 68 — (Tot aici, Liber Intrumentorum VI, 491). Andrieş Capri a moştenit astfel toată Negostina, care este jumătate din Verpole. 5. 1831, Dec. 22: Iacob baron Kapri vinde fraţilor săi Andreas şi Deodat baron Kapri pentru preţul de 14.000 ducati a V* parte din tot satul Verpole, zis şi Negostina. (Tot aici, Liber Haereditatum XV, 359). Adecă Iacob Kapri a vândut V2 din Negostina bucovineană. 1751, Aprilie 16. 38. Domnul tării scuteşte de daidie pe Toader Goian. Noi Costantin Mihai Cehan Racoviţă Voevod bojiiu mi-lostiiu gospodar zemli moldavscoi. Facem ştire cu această carte a domniei mele pentru Toader Goian mazil dela ţinutul Cernăutului, carele fiind vec mazil şi tot cu dajdea să în visterie, iar acum întămplăndu-să de au venit la mare sărăciea şi slăbăciune mai vârtos fiind lipsit şi de viderile ochilor, domniea me m’am milostivit şi l-am ertat de dajdea lui răzindu-să şi numele lui din tabla mazililor, pentru aceiea Du-(Voastră) boeri i slujitori care veţi umbla cu slujbile domniei mele la mai sus numit tănut văzind carte domniei mele toti să aveţi a da bună pace, întru nimică să nu-1 supăraţi. Aceasta scriem. Let 7259 Ap(rilie) 16. Proci vel log. Copie, Arhivele Statului Cernăuţi, pachetul cu actele nobiliare. 1751, Aprilie 24. 39. Târgoveţii de Cernăuţi se scutesc de solărit. (Tradus în româneşte după o copie germană). Noi Constantin Cehan Racoviţă Voevod din mila lui Dumnezeu Domn Ţării Moldovii. www.dacoromanica.ro — 69 — Jeluindu-se târgoveţii din târgul Cernăuţi, Moldoveni şi Jidovi, precum ei şi lăcuitorii de Horece, cari se află în hotarul târgului, nici odată n’au dat solăritul zicând că au avut ispi-soace dela domnii trecuţi, cari ispisoace le-au fost luate de răpousatul Nicolai Cosfcin biv vel jitnicer, fiind atunci staroste de Cernăuţi, în vremea domniei domnului Constantin Ni-colae W. zicând că vrea să le vadă oprindu-le la el, dar puţin mai târziu ne mai fiind staroste târgoveţii i-au cerut ispisoacele, la care el a răspuns că nu le mai are la mână, dar le va trimite dela Iaşi, şi murind puţin mai în urmă, ispisoacele mai sus zise s’au pierdut, de aceea au cerut dreptate nefiind obiceiu ca să plătească solăritul, şi cerându-li-se solăritul de aceea am dat târgoveţilor de Cernăuţi această carte a domnii noastre poruncind să nu plătească solăritul după cum le-a fost obiceiul şi să se apere de zapcii, iar cine se va împotrivi acestei cărţi a domniei noastre, unul ca acela se va pedepsi. Altfel să nu fie. 24 Aprilie 7259. Din Arhivele Statului Cernăuţi, pachetul Cernăuţi, unde se află copia germană. Alte documente: 1. 1753, Noemvrie 23: Matei Ghica W. scuteşte pe târgoveţii de Cernăuţi, Moldoveni şi Jidovi, de solărit. (Ibidem). 2. 1760, Martie 29: Ioan Calimah VV. înoeşte privilegiul, la fel ca în doc. anterioare. (Ibidem). 3. 1766, Oct. 1: La fel. (Ibidem). Locuitorii ţinutului Cernăuţi, consumând sare adusă din Ţara leşască, erau ţinuţi să plătească solăritul. 1751, Mai 8. 40. Constantin Mihail Cehan Racoviţă Voevod trimite pe ispravnicul Dinul Cantacuzino să hotărască locul din târgul Sucevil ce este al mănăstirii Sî. Ilie şi se împresoară de cătră Armenii din Suceava. + Nod Costandin Mihail Cehan Racoviţă W. bojiiu mi-lostiiu gospodar zemli moldavscoi. Scriem domniea mea la credincios boeariul nostru dum-nalui Dinu Cantacuzino biv vel păh(arnic) ispravnecul de www.dacoromanica.ro — 70 — ţinutul Sucevii, it(i) facem ştire că viind înainte domnii mele igumenul Parthenie dela m(ă)n(ă)sfi(i)re dela s(ve)tăii Ilie au arătat ispiisoc de danie dela pre înălţat părintele domnii mele Măriea sa Mihai Vodă pe o bucată de loc din hotarul târgului Sucevii, c’au dat-o danie mănăstirii de 25 ani care este şi hotărâtă în semne pe cum pe largu tarată ispisocul Mării Sale, care danie am întărit-o şi domniea mea cu hrisovul domni* mele, numai ni-au înştiinţat domniea mea dela numitul egumen, precum Armenii de Suceavă au luat câtva din locul acesta cu doao rânduri de hotarneci ce’au dus ei acolo, care hotameci nesocotind ispisocul părintelui domnii mele au luat din bucata această de loc danie mănăstirii ş-au dat beasearicii armeneşti şi schitului armenesc şi cu mărturiile hotarnecilor s’au apărat Armenii, de nici de a zece n’au vrut să lase pe călugări să ea, pentru care poruncim domitale să eai din mănule Armenilor hotărniciile ce au şi să le dai în măna egumenului să ni le aducă aice la domniea mea şi petrile ce-au pus hotar-nesef baron Kapri satele Teodoreşti, Solonet şi Liteni. (Tot aici, pag. 251). Săliştea Covas(n)a menţionată în procesul verbal de proprietatea mân. Homor s’a aflat în ţinutul Iaşilor, în braniştea la Vânători lângă Tutora. Iată documentele: 1. 1626, Apr. 11: Barnovschi Voevod întăreşte mân. Homor prisaca pe Buhotin în Covasnită, ce o are după un uric al lui Ştefan Voevod. (Uricarul XVI 262—263). www.dacoromanica.ro — 131 — 2. 1631, Febr. 8: Se dă hotarul prisăcii din Covasnită, tin. Iaşi, în branişte la Vânători. (Tot aici, pag. 263—265 şi 267). Despre mănăstirea Homor: 1. 1782, Ian. 2: Anthim, egumenul mân. Homorul, fiind împcdecat, trimite în locul său pe călugărul Pahomie cu toate scrisorile, vechi şi nouă, ca să răspundă în fata comisiei aus-triace pentru averea mănăstirii. (Proprietatea noastră). 2. 1815, Apr. 23: O seamă de ţărani din Mănăstirea Ho-morului, între ei Istrati şi Zaharia Buburutan, Isaia Boca, Ion Bodăi, Dumitru Pârtul şi alţii, se jăluesc Craisamtului din Cernăuţi că li s’au dat loc de hrană, pădure verde, pe care au lă-zu:t-o Acuma stăpânirea le-au luat Iazurile. Roagă să li se restituie lazul că „nedăndu-ni-să lazul înapoi, să va răsipi tot satul, care s’au dus 25 gospodari din pricina pământului hrănii vieţii”. (Arh. Stat. Cernăuţi, Actele Craisamtului, fascicola 99). 71. Iaşi, 1756, Ianuarie 12. Anaforaua boierească despre satul Costâna, ţinutul Sucevii. Noi Maftei Qhica Voevod bojiiu milostiiu gospodar zemli moldavscoi. Cetindusă aceasta nafora dinainte Domnii mele şi văzând Domniea me că cu cale şi cu dreptate sau judecat po-roncim şi Domniea me la toate întră acesta chip să să urmeze aceasta poroncim 1756 Februarie în 4. Pre înnăltate Doamne, Inştiintăndune Măriea ta că fiind noi cu totii adunaţi în Divanul domnesc au eşit înnainte noastră ermonah Qhedion egumen de la mănăstirea Voronetul şi Serafim Cucul monah şi erodieacon Macarie călugării de la Voroneţ şi au cerşăt giu-decată cu llie ficiorul lui lordachi Crăstea şi a Marii, fetii lui loan Abăza logofăt pentru giumătate de sat de Costâna parte ce de sus ce iasti aceasta moşii pi părăul Costăna în ţănutul Sucevii trăgând călugării din Voronet aceasta giumătati di sat parte din sus cătră stăpânirea lor cu un uric bătrân ce sau aflat la măna lor de la Ilieş Vodă, ficiorul lui Petru Vodă din 205 ani întru cari scrie Ilieş Vodă că au miluit pre mănăstirea Voronetul cu giumătate di sat de Costăna şi cu moră în Costăna părăul satului ce zăce că au foist dreaptă moşiea a www.dacoromanica.ro — 132 — sa pentru ca să să pomenească la mănăstire sufletul lui Petre Vartic hatmanul atăta scrie uricul dar nu arată cari giumă-tate de sat de Costăna iasti partea de sus au parte di gios. Iară mai mult decât ispisocul lui Ilieş Vodă nu sau văzut la mâna călugărilor de Voronet. nici cărţi domneşti nici stăpânire de atunce pănă astăz fiind 205 ani trecuţi şi călugării din Voronet aceştiea ce au eşit aemu la giudecată au mărturisit că în zălele vărstii lor fiind unul cu barba albă nau stăpânit, dar ciea laltă giumătate de sat de Costăna, adică parte de gios am, avut o dovadă de fată la această giudecată; iarăş uric dela Petru Vodă tatul lui Ilieş Vodă din anii 7054/1546 adică cu patru ani mai de nainte de căt uricul lui Ilieş Vodă încă nu le(?) egumenului de la mănăstirea Săntilie scriind Petru Vodă prin uricul său că din bună vrerea sa au dat danie şi miluire mănăstirii Săntilie giumătate de sat de Costăna parte cea din gios cu mora în părăul satului cari aceasta giumătate di sat de Costăna partea de gios au fost din vechi dreaptă a sa şi o stăpâneşte Săntiliea şi pănă astăz cu pace precum au mărturisit şi călugării cei dela Voronet şi Ilie a-cesta nipotu lui Abăza şi nici călugării di Voronet nau umblat să tragă cătră stăpânirea Voronetului parte ce din gios ce ei au cerşut parte ce din sus ce să află supt stăpânirea lui Ilie Crăstea, nipotu lui Abăza, deci văzând noi că în mănule călugărilor din Voronet alta nu să află nici Scrisori nici stăpânire de 205 ani, ci numai acel uric a Iui Ilieş Vodă cu care nau putut să dovedească că au mai stăpânit am întrebat pi Ilie, nipotul lui Abăza el cu ce temei stăpâneşti giumătate de sat de Costăna parte ce din sus; deci el neau arătat aceşti îndreptări cari sau scris mai gios una după alta după vele-turile lor, întăi carte de la Vasilie Vodă din anii 7149/1641 April 19 scriind cătră Erimie Murgulet şi la Dumitraşco Şepti-lici şi Qrigorcea Dimeşti(?) ca să margă la sat la Costăna şi să cheme fată oameni buni şi bătrâni şi cu tot acei oameni să socotească şi să aleagă parte Dociului păharnic decâtră alt fraţi răzeşi atăta din vatra satului cât şi ţarină ce vor fi pământul şi fănat, aşijdere şi vadurile de moră săş tăi fieşti care cineş vadul său cum au tănut bătrânii, al doile parti zapis dela Vasălie Vodă din anii 7151/1642 Septemvrie 20 scriind că sau părăt di fată Borăleanul uricariul, socrul Dociului păharnic, şi Dociul ginere său cu Toader, ficiorul Părvului din Costăna» www.dacoromanica.ro — 133 — şi cu fraţii lui şi cu cumnatul lor cu Iorga pentru nişte mori ce au făcut Părvul cu Borileanul uricar pi locul Borilieanului care nau dat Dociului ginere său şi nu să pot învoi şi sănt trii părţ în Costăna şi cu trii răzeşi au vaduri de mor cineş pe partea sa; deci sau hotărât pricina lor ca săş facă Părvul moară undi au fost moşă său şi Dociul păharnic săş ţăe moara, ce au făcut în vadul ce eau dat socrul său cu pace; altă carte iară de la Vasălie Vodă din anii 7151/1642 Octomvrie 6 scriind la nişte boeari arătând că sau părăt de faţă Borălea-nul uricar şi Dociul, ginirile lui cu Părvul, pentru moşăea Costăna şi au arătat la Divan şi deresile ce au avut şi din de-resăle lor sau găsăt cu giudeţul drept ca să stăpânească fieşti cine cum au ţănut şi mai de nainte căte a triea parte din giu-mătate de sat den parte de sus cum şi vaduri de mor(ă), iarăş să ţăe cineş vadul pe cum şi înainte; altă cârti iarăş dela Vasălie Vodă din anii 7153/1645 Februarie 7 scriind cătră Ilie Şeptilici portariul de Suceavă arătând iară gâlceava rezeşilor pentru morCă); aşijdcre un zapis dila Ipatie Murguleţ din anii 7173/1665 Februar 20 încredinţat cu multe iscălituri de mărturii scriind că au dat danie nipoţălor săi lui Tudosie Du-bău ce au fost pârcălab şi frăţăni său Dumitraşco a triea parte din giumătate di sat de Costăna din parte de sus ce au fost parte lui fără o jărebie, ce au dato danie lui Andrei Abăza vi'sternic cu deosăbit zapis cari cu aceasta jirăbie iaste de plin a triea parte din giumătate de sat, altă carte de la Duca Vodă 7174/1665 Dichemvrie 1 întărind lui Tudosăe Dubău şi lui Dumitraşco frăţăni său pre daniea aceasta ce liau dat Ipatie Murguleţ ca să le fie moşie stătătoari, altu zapis iarăş dela Ipatiea Murguleţ întimieat iarăşi cu mulţi iscălituri de marturi scriind şi măriurisănd Ipatie că den bună vrerea lui au dat daniea lui Simion fiiul lui Andrei Abăza visternic o jirebie de moşăe din moşăea ce au avut în Costăna, pentru căutare şi mila ce' au avut dela Andrei Abăza la boala lui şi la alte întâmplări dăndui şi bani gata de sau cheltuit. Alt zapis dela Tudosie Dubău şi dela fraţi său Dumitraşco din anii 7178/1670 Februar 10 întru cari sănt iscăliţi marturi Ioan Racoviţă vel comis şi Nacul biv vel stolnic şi alţi zeci boeari scriind ceau vândut lor dreaptă moşăe şi danie a triea parte din giumătate de sat de Costăna din parte de sus, ce au avut ei danie dela unchiul lor Ipatie Murguleţ fără o jărăbie tot dintra www.dacoromanica.ro — 134 — aceea a triea parte ce au dăruito Ipatiea lui Simion Abăza, fiiul lui Andrei Abăza visternic, mai de nainte aceasta a triea parte din giumătate de sat, au vănduto ei lui Andrei Abăza visternic şi giupănesii Saftii drept o sută lei. Ispisoc dela Duca Vodă tot de odată cu zapisul de vânzare întărind lui Abăza visternic stăpânirea pi aceasta a triea parte de sat de Costăna, ce au cumpărat de la Tudosii Dubău şi dela fratile lui Dumitraşco drept o sută lei, aceşti sănt îndreptările lui Ilie, nipotu lui Ioan Abăza logofăt, pre nipotul lui Andrei A-băza visternic la cari după ce am citit noi toati scrisorile a-cesti adică ispisoacile domneşti, uricul dela Petru Vodă ce au dat giumătate de sat de Costăna parte ce din gios ce o scrie că au fost din vec dreapta a sa şi al doile uric dela Ilieş Vodă, fiiul lui Petru Vodă, cari iasti cu patru ani mai pe urmă. Stând a socoti ca să putem nemeri cum iasti cu dreptul am găsăt cu conoştinta noastră că Petru Vodă nau avut mai mult decăt giumătate de sat de Costăna parte ce din gios, că de ar fi avut satul întreg ar fi scris în uric că giumătate de sat au dat Săntili şi giumătate nau dat, ce căt au avut atăta au şi dat. Şi Ilieş Vodă, fiiul lui Petru Vodă, prin niştiinţă au făcut şi el uric tot pri aceasta giumătate de sat Voronefului întru cari nu pomeneşti nimic de daniea tătănisău şi noi ştim, Doamne, din scrisorile luminatălor domni ce au fost oblădui-tori tării aceştiea, că cănd au dat danie pre la mănăstiri au dat sati întregi iară de au fost giumătăt de sati giumătăt au dat şi Domnii pre cum au avut aşa au şi dat şi aşa au şi scris vprin hrisoavii. Al triele pont de dovadă iasti şi nestăpănirea că de ar fi fost daniea lui Ilieş Vodă ce au dat Voronefului bună ar fi înnoit călugării hrisovul şi dila alt luminat domni, ce au fost după Ilieş Vodă ce sa vedea că uricul ce au făcut Voro-netului au fost tot pre ace giumătate de sat de Costăna parte din gios ce o stăpâneşti Săntilie. Şi atăta moşie au avut Petru Vodă căt au şi dat, pentru aceea nu sau mai înnoit şi dela alt domni uricul nici au mai stăpânit cu dânsul vreodată ră-măind la mănăstire uricul lui Ilieş Vodă ca un lucru de nici un folos. Al patruli pontrus iasti şi aceasta ce sau găsăt temei atăte scrisori dela Vasălie Vodă, cârti 3 şi ispisoace şi zapise în mănule lui Ilie nipotul lui Abăza logofăt şi dela Duca Vodă întăritură căt şi temeliea stăpânirii nau lipsit din măna lui Abăza şi a nepotălor lui încă şi aceasta arătăm Mării Tale www.dacoromanica.ro — 135 — că unii din noi boeari ştim şi pi Abăza, căn,d ave casă în Costăna şi stăpăniea şi am şi găzduit în casa lui Abăza fiind cu slujbile visterii la tănutul Sucevii şi Iordachi Cărste gi-nirele lui Ioan Abăza tatăl acestuea Ilie ce au stătut acu la giudecată încă acolo au trăit la Costăna pănă ce au murit nu de mult ce cu toată dreptate noi am găsăt că nau nici o cale călugării de Voroneţ a mai înbla să tragă cu acel uric răsuflat moşiea şi cu cale iasti să ea şi uricul din măna lor să să arunci în foc. Iară lui Ilie nipotul lui Abăza fraţi săi cu ale-gire noastră sau întărit stăpânirea lor, prin îndreptările ce au la mănă şi pe temeliea stăpânirii cari o au şi pănă astăz, dar ce desăvârşită hotărâre rămâne la Măriea Ta, aceasta înştiinţăm. Scrisam eu Tănasii Petrachi, logofătul de taină. Plecaţi robii Mării Tale U Iaşî, 7264 luna Ghenari 12 zăle. Iordache Cant(acuzino) logofăt Radu Racovită. Copie, Arh. Stat. Cernăuţi, Liber testamentorum I pag. 262. Alte documente despre satul Costăna: 1. 1581: Ispisoc dela Iancul Voevod, în care scrie că la domnie sa au venit Gavril Udre şi Gligorie Udre şi nepoţii lor, feciorii lui Isaiu Udre, şi au părît pe călugării dela mănăstirea sf. Ilie pentru satul Costina şi urice ce au avut dela părintele domniei sale Petră Vodă încă le-au aduls înainte domnii sale, deci domnie sa cu tot sfatul au socotit a lor urice; deci în uri-cile Udreştilor spune .Berendeştii pe apa Costânăi pe de ceaea parte de apa Costinei, iar dreasele călugărilor dela sf. Ilie Spun giumătate de sat de Costina, giumătate din gios pre a-măndoao părţile apei Costinei; deci Udreştii au rămas, iar călugării s’au îndreptat ş-au pus fiereea în visteriea gospod. (Regest, Academia Română, Manuscris No. 143). 2. 1613: Ispisoc dela'Ştefan Vodă, intru care (scrie) că domnie sa au dat ş-au întărit sf. mănăstiri sfeati Ilie proroc pe giumătate de sat Costina, partea din gios, şi cu mori în părăul Costinei ce easte în ţinutul Socevii, care giumătate de sat au fost danie şi miluire sf. mănăstiri dela Petru Vodă. Pentru a-ceaea ca să fie şi dela domnie sa dreaptă ocină sf. mănăstiri, iar hotarul acei giumătăti de sat ca să fie din tot satul giumătate, iar de cătră alte părţi pe hotarul veachiu. (Regest, tot aici). 3. 1782, Noemv. 11: Fraţii Ilie Cărste şătrar şi Iuon Cărste sulger declară în fata comisiei austriace că stăpânesc V2 Costăna. Cealaltă jumătate a satului este a mân. St. Ilie. (Arh. Stat. Cernăuţi. Liber Haereditatum XII 231—287)» www.dacoromanica.ro — 136 — 4. 1S0S, Apr. 4: Ilie Cârste şătrar, mort la 1797 Martie 5 a lăsat în urma sa cinci copii. Ileana căs. cu Chesco stolnic, Catarina căs. cu Gavril lene postelnic, Toader, Gheorghie şi Iuon. Părţile sale de moşie din Costăna, Lucavet şi Panca se împart între ei în părţi egale. (Tot aici, Liber Haeredit. XXI 216). 5. 1808, luni 10: Iuon Cârste paharnic dărueşte nepotului său Iuon Cârste 1/i Costâna, V2 Părhăuti, V2 Dărmăneşti şi V2 Berindeşti. In schimb nepotul Iuon îi da moşia Ioneasa fin. Sucevii din Moldova şi suma de 6143 ducati. (Tot aici, Liber Haered. XII 291) şi Instrumentorum I 18—19). Mănăstirea Sf. Ilie a stăpânit şi satul zis Satul-Mare din ţinutul Sucevii. Dăm aici hotarnica acestui sat: 1.1582: Uric dela lancul Voevod, întru care scrie că domnie sa au dat şi au miluit a sa sfântă rugă, sfânta mănăstire ce să zice a sfântului proroc Ilie cu un sat pe apa Sucevei, anume Satul Mare şi cu mori în pârâul Satului Mare, care sat au fost drept gospod ascultător cătră ocolul Badeutilor încă din zilele bătrânului Ştefan Vodă, iar hotarul acelui mai sus zis sat începându-să despre Badeuti din apa Socevii prin luncă, prin mijlocul hăleştcului la stălpu şi de acolo prin mijlocul hăleşteului în sus păn la fântâna Ştefului şi de acolo păn în pieatra din gios şi de acolo în piatra din sus şi de acolo troianul păn la apa Volovătului şi de acolo în sus pe apă şi din apă prin coltoave dela satul Volovăţul şi de acolo la hotarul Rădăuţilor în movile, iar din movile la pârâul Hroncea în-protiva plopului, preste apa Polzinii în movile şi de acolo pe lângă hotarul Chişcăteştilor (Mişcăteştilor, Măcicăteşti) într’o movilă, şi de acolo drept la apa Socevei înpotriva Durneştilor şi de acolo în gios pe apa Socevei păn la Drăgăneşti, atâta easte tot hotarul Satului Mare, pentru ca să fie şi dela domnie sa driaptă ocină şi moşie sfintei mănăstiri în veaci. (Regest. Academia Română, Manuscris No. 143). 72. 1756, Ianuarie 27 Păharnicul Gligorie şi Vasile Zota stabilesc valoarea casei din satul Cincău, ţinutul Cernăuţi, a Paraschivei Baţura. Pah. Gligor şi Vor(nic) Vasal Iote săn(ă)tate, văzând răvaşul meu să mergiţi la Cincău şi să videţ o casă a Paras-chivii fata Baţurii, cumnata lui Ştefan Tabără, ca di căt priţ este şi după cum îţ socoti cu drepţate să arătat priţul casăi în www.dacoromanica.ro — 137 — dosul răvaşului acestue şi săi platiască Ştefan Tabără casa şi ei săi dat poroncă săş caute casă aiure şi la sorocul ce sa pus să ias din casă şi din hotarul Cincăului de vrem că sau curmat cu hotărâre ca săi dei păci lui Ştefan Tabără după cum văzum(!) şi cărţile de giudicat şi chiltueli ceau făcut Tabără cari cu dreptate era e să facă ace chiltuială fiindu soră mai mar(e), numai fiindu că este parte muieriască am mai oghirtit(l) pi Tabără peste dreptate săi plătiască casa şi să de pace lui Ştefan Tabără. Acest sorocul sau pus. 7264 Ghin 27. Den porun(ca) domni săli am marsă la Cincău şi am văzut o căsul(ie) mică de nuel(e) şi vec(he) şi am socotit preţul calsăi un leu pol că mai multu nu făce şi pentru credinţa am iscălit. 7264 Feb(ruarie) 12. Gligor pah. Vasăle Zo(ta) vor(nic). Original, Arhivele Stat. Cernăuţi, pachetul Cincău. Alte documente: 1. 1754, Iulie 7: Dochita, femeia lui Ion Bătură Mutul, mărturiseşte cumnatului ei Ştefan Tabără căpitan, că atunci când s’a căsătorit a găsit în casa soţului ei pe cumnaţii ei Ursachi Bătură şi Paraschiva, fiind „pe o pâne” în casa socrului ei. Amândoi cumnaţii au şi rămas în această casă. (Arh. Stat. Cernăuţi, pachetul Cincău). 2. 1754, Aug. 11: Apare Ştefan Tabără şi arată mărturia Dochitei, femeia lui Ion Bătură Mutul în care scrie pt. cumnaţii ei Paraschiva şi Ursachi Bătură, cari şezând la mâncare nedespărţiţi în casa tatului lor. Dochita mărturiseşte că toate vânzările s’au făcut cu ştirea Paraschivci, (Ibidem). 3. 1756, Mai 22: Paraschiva, săracă di la Cernăuţi se je-lueşte împotriva cumnatului ei Ştefan Tabără, care a scos-o din satul Cincău, care stăpâneşte pe nedrept tot satul Cincău, iar ei i-au dat moşia la loc puţin în „şliahul Turcilor”, şi acuma a dat-o afară din casă cu călăraşi. Cere dreptate. (Ibidem). 4. 1756, Mai 25: C-tin Mihail Racovită Voevod dă carte Paraschivei dela Cernăuţi să sorocească pe Ştefan Tabără, să vie cu el la divan, pt. moşia Cincău. Ziua de soroc e 8 Iunie. Nevinind la zi i se va trimite om gospod cu ciobote de-1 va aduce.. (Ibidem). www.dacoromanica.ro — 138 — 5. 1756, Iunie 18: C-tin Mihai Cehan Racovită W. rân-dueşte pe Ioan Bogdan vel log. Iordachi Balş vel vornic. Va-silie Rusăt vel spătar să ia sama lui Ştefan Tabără mazil dela Cernăuţi cu cumnata sa Paraschiva, fata Baţiurii căpitan, pt. o moşie părintească a lor. Să judece cu anafora iscălită şi să înştiinţeze. (Ibidem). 73. 1756, Februarie 21. Mibalachi Sturza, ginerele monahului Varlaam Ursachi, primeşte o parte a satului Rohozna, ţinutul Cernăuţi, ocupată pe nedrept de Vasilie Cracalia. (Tradus în româneşte după o copie germană). La luminata poroncă a Mării Sale Matei Qhica Voevod s’â judecat înaintea noastră Mihalachi Sturza, ginerele lui Var: laam Ursachi călugăr, cu Vasilie Cracalia, mazil de Rohozna, ţinutul Cernăuţi, pentru a opta parte de sat de Rohozna anume pentru partea lui Dumitrachi, pe care a fost cumpărat-o bătrânul Ursachi mare visternic, care a fost cumpărat şi trei părţi dela alţi stăpâni de aici, pentrucă Manoli Zamfir, fostul căpitan de Cotmani, care a fost bogat, a ocrotit pe fiii lui Ursachi visternicul cari au sărăcit, în locul părintelui lor, şi deci a stăpânit toată viata acele părţi de moşie din Rohozna. dar după moartea lui a împresurat Vasilie Cracalie vechil, fiind cu locuinţa în Rohozna, şi având aici unele părţi de moşie în afară de partea lui Ursachi* şi a opta parte a lui Dumitrachi. Dar întrebând Mihalachi Sturza, ginerele lui Ursachi, pe Vasilie Cracalia, cu ce drept a luat acea parte a lui Dumitrachi, a răspuns, că căpitanul Zamfir botezând una din. fetele sale şi fiind fată ca martor la nunta ei, i-a dăruit, fiindu-i fină, acea parte de moşie. De aceea ne-a adus Mihalachi Sturza luminata poroncă ca să cercetăm gâlceava lor, şi fiind fată unul şi altul, l-am întrebat pe Vasilie Cracalia cu ce drept stăpâneşte a opta parte, partea lui Dumitrachi nefiind rudă cu Ursachi, la care a răspuns Cracalia, precum căpitanul Manoli a dăruit-o fiicei sale botezând-o şi fiind martor la nunta ei, după care am cerut să ne arate o scrisoare de danie dela Manoli sau un zapis despre acea a www.dacoromanica.ro — 139 — opta parte, după care ar fi vândut urmaşii lui Ursachi lui Ma-noli sau altuia vreo parte de moşie, la care a răspuns, că Ma-noli căpitanul n’avuse timp să-l facă, dar este martor Andrei Potlog şatrarul. Şi a fost chemat acest Andrei şi a fost întrebat, iar el a răspuns, precum după nunta fiicei a auzit dela Vasilie Cracalie, că i-a cerut lui Manoli acea parte, iar acesta a răspuns că i-a da şi a mai zis Potlog şatrar, că Artimon. egumenul de Horecea, fiind duhovnicul lui Manoli căpitan, a scris diata acestuia la zisa lui, şi a fost chemat egumenul, fiind fată Cracalie, şi a zis, precum Manole căpitan l-a chemat înainte de moarte, fiindu-i duhovnic şi i-a poruncit să scrie diata despre moşiile sale, împărţind moşiile sale cui a vrut, dar despre acea parte de moşie nu este vorba nici în diată, nici n’are ştire că ar fi dăruit-o cuiva. Văzând, precum Cracalie nu arată nici un zapis dela Manole, nici nu scrie în diată despre acea moşie, s’a cunoscut că Manole a făgăduit acea parte fiicei lui Cracalie pentru a scăpa de neplăceri, dar se ştie că Manole nu a fost volnic a face ce vrea cu acea parte de moşie ci a stăpânit-o numai ca vechil cât a trăit, iar zapisele se găsiau totdeauna la clironomii lui Ursachi, de aceea a fost dat rămas Vasilie Cracalie şi partea de moşie s’a dat lui Mi-halache ca să o stăpânească după zapisele ce sunt la neamul lui Ursachi, şi după această judecată i-am dat lui Mihalachi Sturza o carte de judecată iscălită. 21 Februarie 7264. Iuon Iamandi, jitnicer. Arhivele Statului Cernăuţi, pachetul Rohozna şi Liber Granicialium VII 176—180, unde se află copia germană. Hctarnica Rohoznei este din anul: 1. 1763, Septemvrie 12: Partea de Rohozna a lui Mihala-chi Sturza vel vornic se împresoară de Gligoraş Stroescul. Starostele de Cernăuţi C-tin Sturza spătar trimite câţiva boieri să cerceteze. A fost de fată vechilul lui Mihalachi cu dresele, şi au fost chemaţi Crăcălieştii şi Brânzăneştii. Hotarul începe la fântâna lângă pârâul Iazovetului, care desparte Rohozna de Şerăuti şi Zadobriuca, cu hotarul Zadobriuchii, fântâna putredă, la hotarul Sobranetului, al Jucichei, pârâul Budilcei. S’a dovedit că Stroescul împresoară şi s’a restabilit hotarul. (Arh. Stat. Cernăuţi, Liber Granicialium VII 165—171). www.dacoromanica.ro — 140 — 74. 1756, Aprilie 16. Ştefan Tăutul vinde lui Dumitraşco Paladi pentru suma de 35 lei a opta parte de sat de Rugăşeşti, ţinutul Sucevii. (Tradus în româneşte după o copie germană). Adecă eu Ştefan Tăutul, fiul lui lonită Tăutul din Rudeşti, ţinutul Sucevii, dau zapisul meu, precum de nime isilit nici asuprit, ci de a mea bună voie am vândut a mea dreaptă ocină şi moşie a opta parte de Rugăşeşti la apa Siretelui, ţinutul Sucevii, ce o am dela părintele meu Ioniţă Tăutul, cu toate veniturile du-sale Dumitraşco Paladi mare visternic pentru 35 lei, ca sâ-i fie lui, copiilor lui, nepoţilor şi strănepoţilor dreaptă moşie şi cumpărătură în veci şi la aceasta a noastră tocmală şi cumpărătură au fost faţă boierii cari au iscălit şi pentru mai mare credinţă am iscălit. 16 Aprilie 7264. Ştefan Tăutul. Eu popa Ştefan de Qrămeşti, ţinutul Sucevii, martor. Din Arhivele Statului Cernăuţi, Liber Granicialium VIII pag. 58, unde se află copia germană. 75. 1756, Iulie 17. Hotarnica satului Bercheşeşti, ţinutul Sucevii. t Facem ştire cu această mărturie hotarnică că din luminată poronca pre înălţatului domnului nostru Mărie Sa Ion Costandin Mihai Cehan Racoviţa Voevod fiind noi orânduiţi cu luminată cartea Mării Sale întru carea ni s’a poroncit ca să meargem la o moşie a sfinţii mănăstiri a Moldoviţii anume Bercheşeştii care moşie easte în ţinutul Sucevii pe apa Moldo-vii carea pi din sus să hotăreaşte cu moşiea mănăstirii Vorone-ţului anume Bucureştii, iară pe din gios să hotăreaşte cu moşie mănăstirii Slatinii anume Todereştii, deci noi pe luminată poronca Mării sale lui Vodă am mărsu la această moşie şi am www.dacoromanica.ro — 141 — chemat şi pea părintel(e) Macarie egumănul de Voroneţ şi căutând noi scrisorile Moldovitii am scos un uric de la Ştefan Vodă cel Bun din vălet 6981/1473 Săpt(emvrie) 13 pe satul Ber-cheşeştii care uric arată hotarăle şi seamnele acestui sat Ber-cheşeşti, arătând că să înceape dela balta măstacănului la vadul rău şi de acolea pe părăul Qogăi în sus până la obârşie părăului Gogăi şi de acolo apucă drumul carălor până la parăul muncelului pănă la obârşia lui, şi de la obărşiea părăului muncelului dialul pănă la obărşiea părăului runcului şi de acolo părăul runcului în gios pănă la podul lui Hasnăş, şi de la podul lui Hasnăş drept la obărşiea părăului Brăcaciu-lui, şi de la obârşie Brăcaciului la obărşiea părăului lupoaii şi-n gios pi părăul lupoaii pănă la vadul făguleţului, şi de la vadul făguleţului drept peste Moldova la ştiaja lui Vlaşin drept gura Bălcoaei, şi de acolo ea în gios pe părăul Bălcoaei pănă la poenita Todereştilor, şi de acolo drumul prin mijlocul poeniţii până unde cade drumul în vadul bătrân a topliţii, şi de la vad drumul pănă la poiana Boldii şi peste Moldova drept gura roşie lăngă balta măstacănului, de unde s’au început întăi şi au scos şi egum(enul) de Voronet un uric dela Bogdan Vodă din vlet (lipseşte), care uric scrie seamnele hotarălor Bucureaştilor ce sint pi din sus de Birchişeşti şi iar arată seamnele pănă la obârşie runcului şi ea părăul runcului la vale peste pădure pănă în părăul muncelului şi de acolea merge drept pe la gura părăului muncelului şi treace piste Moldova drept la gura Bălcoaei unde arată şi ispisocul Moldovitii şi la amândouă capetele moşiilor, adecă despre răsărit unde arată la obărşiea runcului cum şi Ia gura Bălcoaei la capul despre apus peste Moldova iarăş să potrivăscu uricele amândouă şi pricină hu este, iar dela obârşie runcului mai la vale fiind neşte poeni de ţarină pi din gios de părăul runcului drept alăturea cu părăul runcului nu mai vin pe hotarul Birchişeştilor, iar călugării de Voroneţ arată că le scrie uricul lor să ea pin mijlocul acelor poeni, dar noi n’am putut înţeleage uricul bine fiind pe sărbie ş-am lăsat această pricină pănă s’a tălmăci uricul bine să să înţeliagă drept şi precum va scrie acel uric fiind făcut mai pe urmă decăt a Moldoviţii aşea să ţie călugării de Voroneţ şi de acolo mai la vale iarăş cerşind călugării de Moldoviţă să margă pe părăul lupoaei, iar călugării de Voro-neţ au pus pricină să margă pe părăul muncelului, precum le www.dacoromanica.ro — 142 — scrie uricul lor şi iarăş am socotii; noi să fie pe unde dă pă-răul muncelului şi de acolo drept peste apa Moldovii şi de .acolea drept gura părăului muncelului am făcut un buăr într’un ştejar şi dela ştejar drept peste apa Moldovii drept gura Băl-coaei la o rădăcină de măr unde s’au pus o piatră hotar în malul unii topliţă unde au fostu ştiaja lui Vlaşin şi dintr’aceas-tă piatră drept la gura Bălcoaei şi aşea s’au aşezat cu călugării de Voronef, iar pentru marginea hotarului din gios unde să hotăreaşte cu moşie Slatinii cu Todoreştii am chemat pe egumenul de Slatină să-ş scoată scrisorile ş-au trimis egumenul pe Qhedeoan proegumăn de Slatină şi viind la noi Ghe-deoan au spus precum că n’au nici un uric de acea moşie To-dereştii, cum nici de alte moşii ce- mai are mănăstirea lor, deci văzind noi că n’au scrisori am mărsu drept la marginea hotarului Berchişeştilor din gios şi despre răsărit drept gura roşie şi am mărsu dreptu piste apa Moldovii la Topliţa veche unde s’au făcut un buăr într’un arin şi de acolea să ea topliţa în sus pănă unde dă Bălcoae într’această topliţă şi de acolo ea Bălcoae în sus pănă în gura Bălcoaei, unde s’au făcut buăr într’un giugastru şi aşea s’au hotărât şi marginea din gios despre moşiea Slatinii, şi macar că călugării de Slatină arată c’au stăpânit ace bucată de loc ce easte lăngă Todereştii lor, dar scrisori n’au arătat, deci noi am hotărât pe ispisocul lui Ştefan Vodă ce are Moldoviţa arătând din seamne în semne tot hotarul înpregiur, numai au rămas pricina poeniţilor ce Sint pe părăul runcului şi muncelului neputănd noi tălmăci u-ricul Voroneţului cel dela Bogdan Vodă ş-au lăsat după cum s’a înţeleage dintr’acel uric aşea să rămăe şi noi după cum am ales ş-am cunoscut din urice am hotărât, după cum scrie mai sus şi despre călugării de Voroneţ şi despre călugării de Slatină pentru aceasta am făcut această mărturie hotamică la măna sfinţii sale părintelui Kir Ghiorghie egumenul de Mol-doviţă ş-a tot soborul sfinţii mănăstiri a Moldoviţii ş-am în-credinţat-o cu iscăliturile noastre mai gios ca să-i fie de credinţă. Let 7264 Iul(ie) 17. ............biv vel med., Ştefan Popăscul vor(nic) de poartă, (o iscălitură indescifrabilă). Original hârtie, arhiva mitropoliei Cernăuţi fasc. 61 Lit. I. www.dacoromanica.ro — 143 — Alte documente: 1. 1774, Iulie 29: Mitrop. Qavril scrie lui Kir Meftodie, egum. de Solea, şi lui Kir Macarie, egum. de St. Ilie, să cerceteze hotarele satului Bercheşeşti. (Original, hârtie, 'Arhivla mitrop. Cernăuţi, fascie. 61 Litera K). 2. 1774, Aug. 20: Meftodie de Solea, şi Macarie de St. Ilie fac hotarnica satului Bercheşeşti, al. mân. Moldovita. Se hotăreşte cu satul Bucureştii al mân. Voronetul şi cu Tode-reştii al mân. Slatina. De fată Venedict egumenul de Moldovita, ierodiacon Neofit, monahii Pahomie şi Daniil, trei din Moldovita şi oameni bătrâni din Bercheşeşti; din Voronet au venit ieromonahul Nifont dichiu, şi monahul Theodosie; a fost şi Sofronie egumenul de Slatina cu proegumenul Parftenie şi ieromonahul Serafim. Au scos un uric dela Ştefan Vodă cel Bun din 1473 Sept. 13, în care se arată hotarele Bercheşeşti-lor. Voronetul a scos un uric din 1515. Mân. Moldovita a mai arătat un uric din 1533 April 11 al lui Petru Voevod şi altul de la 1546 Mai 27, în care se întăreşte uricul lui Ştefan Voevod. S’au luat după uricul lui Ştefan Voevod pornind dela^Bal-ta Mesteacănului la vadul rău, pârâul Qoga până la obârşie, pârâul Muneelului până la obârşie, pârâul Runcului în jos la podul Hasnăş, în obârşia părâului Bărcaciului, în obârşia părâului Lupoi, în jos până la gură, unde s’a făcut buor într’un arin, la un piscuşor, drumul ce merge la Câmpulung, deasupra apii Moldovii într’o dălmă, lângă scursură, o groapă în chip de pivniţă, peste apa Moldovii, peste o gârlişoară veche lângă casa lui Iftimi Mateş, în gura Bălcoi, unde dă în Toplita veche, Toplita în jos, poiana Todereştilor, la gura Cerlenii. (Tot aici, fascie. 61 Litera L.). 3. 1774, Sept. 30: Mitrop. Qavril întăreşte hotarnica. (Tot aici fascie. 61 Litera M.). 4. 1776, Aug. 18: Meftodie dichiu de Suceava. Ilie Cărste biv vel şătrar, von Schvelm Hauptmann vom II. Qarnisons In • fanterie Regiment, Bernhard Christ Oberlieutenant făcând hotarnica Bercheşeştilor constată, că mân. Moldovita cu tot dreptul stăpâneşte după ispisocul lui Ştefan Vodă. Ei astfel scriu generalului Spleny: „Luminate gheneral, proastă cunoştinţa noastră aşe dă că mănăstire Moldovita are mari dreptate să stăpăniască după sămnile ce scriu în ispisocul lui Ştefan Voevod şi mân. Voronetul să liagă cu mari strămbătate de moşie Moldovităi... întărindu-i-să şi stăpânire cu a Mării Tale luminată carte”. (Tot aici, fascie. 61 Litera N.). www.dacoromanica.ro — 144 — 1756, Iulie 25. 76. Mihalache Cheşco se plânge, că ţăranii depe moşia sa Luca-văţul, ţinutul Sucevii, refuză să dea dijmă. Ion Costandin Mihail Cehan Racoviţă Voevod bojiiu mi-lostiiu gospodar zemli moldaviscoi, cinstit şi credincios boerul Domniei mele Du-lui lordachi biv vel paharnic i staroste den Cernăuţi sănătate îţ facem ştire că neau jeluit Mihalache Cheşco medelnicer zicând că ominii din satul Vijniţa şi dela Ispas să hrănescu pe moşie sa care moşie este la ţinutul Sucevei anume Lucavâţul şi nu vor acei oamini să de dejma moşii pe obiceiu pentru ca iată viind aici şi au trimes vichilul său ca să margă să strângă dejma moşiei. Deci care din omini nu sau supus a da dejma pe obicei să înplineşte, da la unii ca aciea şi săi supui ca să urmeze după cum poroncim, aceasta scriem. Velet 7264, Iuli 25. proci vel logofăt. Copie, Arhivele Stat. Cernăuţi, Liber Relationum III pag. 216. Alte documente despre satele Panca şi Lucavăţ: 1. 1752, hdie 29: Sandul Onciul, fiul lui Darie Onciul, nepotul lui Patraşcu Onciul va stăpâni în jumătate cu Perjoaia partea strămoşului său Dumitraşcu Onciul din satele Bănila, Panca şi Lucavăţ, toate ţin. Sucevii. (A noastră: Familia Onciul pag. 82—83 nrl. 74). 2. 1755, Noemvrie 20: Paraschiva şi Silion, fiii lui Gheor-ghiţă Onciul neputând plăti o datorie dau în schimb lui Mihalache Cheşcu a Vs parte de Lucavăţ şi Berhomete, ţin. Sucevii. (Ibidem pag. 89—90 nrl. 78). 3. 1762, Aug. 17: Qrigori Ioan Voevod. Mihalachi Cheşco biv vel jicnicer s’a jeluit pentru Berhometile, ţinutul Sucevii. Tăutuleştii şi alţi răzeşi din Vijniţa au împresurat o parte de Berhomet. Dijmă nu dau. Anul trecut un .aprod a incasat dela ei dijma anume 7 boi. Domnul întăreşte lui Cheşco moşia Berhometile. A mai zis Cheşco că un unchiu al său anume Viore are a opta parte de Berhomete şi pus-o zălog la Alexandru Vasilco mazil drept 13 lei şi murind, moşia a rămas la Vasilco. Cheşco a trimis banii, dar Vasilco nu dă moşia. Cheşco fiind rudă mai aproape cu Viore şi moşia fiind într’un hotar „lui i să cade ca să o stăpâniascâ”. Domnul hotâreşte: Cheşco să dea banii şi www.dacoromanica.ro — 145 — să ia moşia. Dar dacă Vasilco s’ar supăra „uşa divanului domnii mele este deschisă să vie să ste de fată”. Cheşco mai are o parte în Panca, ţinutul Sucevii, anume V2 sat a sa, iar Va a lui Alecsandru Vasilco. In partea lui Vasilco se află şi partea Calmuteştilor, cari împresoară partea lui Cheşco. (Original, dela d-1 conte Qheorghe Vasilco, Cernăuţi). 4. 1766, Dec. 3: Constantin Cheşco împrumută dela Ioan Cantacuzino hatman suma de 1000 lei cu 10 la sută dobândă şi-i zălojeşte satele Berhomete şi Panca din ţinutul Sucevii, şi satul Lajul din ţinutul Romanului. Dacă nu va restitui suma la vadea, hatmanul va fi în drept să le vândă şi dacă banii nu vor ajunge, Cheşco va fi tinut să completeze suma. (Arhivele Stat. Cernăuţi pachetul Panca). 5. 1772, Sept. 12: Dela divanul cuejiei Moldovei. La divan a dat jalobă Alecsandru Vasilco mazil ot Suceavă zicând că posedă moşiile Lucavătul, Berhometele şi Pancăutii care se „răzăşesc” împreună cu a du-sale şătrar Ilie Cârste, dar moşiile nefiind hotărîte, ei nu se pot învoi; de aceea divanul trimite pe Iordache Canano medelnicer şi Toader Silioan med. să meargă la fata locului pentru cercetare. (Original, dela d-1 conte Qheorghe Vasilco din Cernăuţi). Cincău, 1756, August 9. 77. Hotarnica satului Cincău, tfn. Cernăuţi. Facem ştire cu aceasta mărturie a nostră la măna Du-lorsale Vlădiştilor şi Vlăiculeştilor aducăndu luminată carte a Mării sale lui Vodă la Dumnalui Iordachi Cantacuzino biv vel păharnic, staroste ca să îndrepteză hotarul Cincăului di cătră hotarul Vasăleului şi a Culeuţilor, deci Dumnalui niau orăn-duitu pe noi ca să mărgem la cele sate numite mai sus şi să îndereptăm pricinele ce au între Dumnelor pentru hotară, deci noi pe poronca Du-sale am mărsu şi am strănsu toţi răzăşii din Vasăleu şi din Culeutii şi fiindu şi vechilul Du-sale a Hur-muzăchioi di la Vasăleu şi am eşit la capul hotarului din gios unde să adună Dor(o)şeuţii cu Toutrii şi Vasăleul cu Cincăul şi sau aflatu o piiatră veche hotar întro vălce ce să trage di cătră Cincău aproape di un drum(u)şor ce vine di la Dor(o)-şeutii şi dintraltă piiatră purcedi hotarul Cincăului şi Vasileu-lui în sus pănă la o piiatră în podiş şi din piiatră acee asupra T. Balan, Documente bucovinene, V. 10 www.dacoromanica.ro — 146 — stâncii ci să chiamă Horhoviiana şi peste vale pe din gios di mora Cincăului şi apoi la deal în costa dialului şi sau pus o piiatră în margine stâncii ce să trage asupra Vasăleului şi di acolo purcedi pă deal la o piiatră ce este desupra Cincăului ce este lăngă drum şi di acolo la un dolmu(?) şi preste vale ce este din Cincău în sus şi di acolo apoi dindul pănă la o piiatră ceai pusa acmu aprope di vale undi să opreşte Vasăleul di Culeutii şi aceli petrii sau pus numele Vrănceanul şi Bo-rodea şi iar purcede Cincăul cu Culeutii şi sau pus o piiatră în capul Cincăului dicătră Culeutii, dară în trecuţii ani rădi-căndu hotarnică Du-lui răpăosatul Hurmuzachi cămăraşul 'săş hotărască pol satu Vasăleul dispre Vlădeştii şi Vlăiculeştii şi cu alta hotărâre lăpădăndu Vasăleul Culeutii lăngă drum ce merge din Cincău la Răpujintii şi au înpreunat Vasăleul cu Răpujintii, dară avăndu Dumnelor Costantin Volcinschi i Ştă-fan Tabără i Ioniţă Potlog avăndu un suret di pe un uric di la Pătru Vodă di arată isămne hotarului Culeutilor şi răspunzindu că să întâlneşte Culeutii cu Cincăul şi trage Cincăul pănă undi au lăpădatu Culeutii cu hotărire Dusale Hurmuzachi şi eşindu răzăşi Culiutilor Vlăiculeştii au stătutu pricină cau călcatu hotarul Culeutilor cu hotărire Vasăleului şi au zis căf aiure hotarul Culeutilor cu a Cincăului şi mau dus la acea piatră ce hotărise Hurmuzachi Vasileul dispre Cincău şi au zis că acea piiatră este hotar ceau hotărătu Vrănceanul Culeutii cu Borodca di cătră Cincău şi au rămas multă pricină între dânşii, căci unii trăge a lua cu Cincăul undi au lăpădatu Hurmuzachi şi cu Todir Vlad Culeutii şi au înprăunatu Vasăleul cu Răpujintii fiindu şi o piatră la acel loc care au scoso căpitanul Manole şi văzindu ei că făr giurămintu nu să pote curma acea pricină între dânşii au stătutu la învoială toati răzăşi Vlădiştii ot Vasăleu i Vlăiculeştii ot Culeuti i Du-lui din Cincău şi pre învoiala lor sau pus şi pietrii precum arată în sus şi noi după a Dumilor sale învoială şi a nostră îndirăptare am dat la tustrele părţile cătă o hotarnică ca să le fie di credinţă. U Cincău let 7264 August 9. Şerban Flondor medelnicer. Vasile Cracalie. Ioniţă Strişca păharnic. Gheorghi Turcul postelnic. www.dacoromanica.ro — 147 — Ştefan (Tabără) căpitan. Constantin Volcinschi. loniţă Potlog. Matei Hurmuzachi postelnic. O semnătură indescifrabilă. Copie, Arh. Stat. Cernăuţi, pachetul Cincău. Alte documente despre satul Cincău: 1. 1756, Iulie 24: Vechilul Hormozachioaiei a arătat o pâră asupra lui Ştefan Tabără şi a lui C-tin Volcinschi, zicând că împresoară hotarul Vasileului cu hotarul Cincăului peste hotarnica făcută de Grigoraş Potlog şi Vasile Cracaliea. Se citesc scrisorile aduse de ambele părţi şi se conistată că hotarnica fusese greşit făcută şi amândoi pârâţii au drept să-şi cerce altă bucată de Cincău, a lui Ionită Potlog. Se va stabili situaţia la fata locului. (Original, Arh. Stat. Cernăuţi, pachetul Cincău). 2. 1758, Aug. 1: Hotarnica Cincăului despre Cadubeştii. Movila de sus despre Chiselău şi Zvinece, drumul cel mare până la movila din mijloc, la fântână, la hărtop, unde se întâlneşte satul Cadubeştii cu Zastavna şi Teutri, aici s’au pietre noui, fiind gâlceavă. Semnează: Gligoraş Cracalia, Vasilie Zota vechilul lui C-tin Cantacuzino, Toader Volcinschi. (Tot aici, pachetul Cincău). 3. 1759, Dec. 14: Ioan Teodor Calimah Voevod trimite pe boierii Ionită Beldiman biv vel căpitan şi pe Grigoraş Stro-escul comis la Cincău, să hotărască V3 parte a lui Ştefan Tabără mazil după împărtala ce acesta a avut-o cu C-tin Volcinschi şi cu Potlogeştii, să strângă pe toti răzeşii şi înpregiu-raşii, să ia sama pe scrisori şi pe mărturie a oameni bătrâni, să puie pietre hotare şi în urmă să dea mărturie hotarnica. Dacă va fi bună, domnia va da întăritură. (Original, Forum Nobilium din Cernăuţi, pachetul cu documente vechi). 4. 1762, Febr. 14: Grigori Ioan Calimah Voevod întăreşte mazilului Ştefan Tabără căpitan a V3 parte din jumătate de sat Cincău, baştină şi cumpărătură, şi iarăşi a 7s parte din jumătate ce-i este cumpărătură dela Marica, fata lui Rată, care amândouă părţile fac din tot satul a Va parte. (Original, hârtie, tot aici). 5. 1765, lan. 2: Grigori Alexandru Ghica Voevod întăreşte lui Ştefan Tabără vornic de poartă satele: Cincău, Va Cuciurul Mic, Vi Ivancăuti, V4 Vilavce, Va Lucovita, tin. Cernăuţi, Vs Jadova, tin. Suceava, V4 Adăşeni, V2 sat Votcouti tin. Dorohoî, să-şi pue în aceste sate purtători de grijă, să ia de a zecea, din stupi din 8 unul, iară dacă va fi mai puţin să ia câte o para de stup. (Original, tot aici). www.dacoromanica.ro — 148 — 1756, Septemvrie 7. 78. Satul Mivoveni, ţinutul Sucevii, se întăreşte mănăstirii Pătrăuti. (Tradus în româneşte după o copie germană). Noi Constantin Mihai Cehan Racoviţă Voevod din mila lui D-zeu Domn Ţării Moldovii. Am dat scrisoarea noastră staritei şi călugăriţelor de mănăstirea Pătrăuti, ca să fie puternice a stăpâni moşia lor 'Mivoveni la apa Sucevii ce zisese că este a mănăstirii şi a lua de a zecea din câmp, din fânaţe şi din grădini şi din 50 stupi unul, iar dacă vor fi mai puţin de 50 stupi să ia din fiecare stup câte o para, din tot locul toate veniturile, aşijdere vor da vecinii depe acea moşie câte 2 lei pe an sau vor lucra 12 zile, anume şase vara şi şase iarna, iar cine din vecini s’ar împotrivi poruncim ispravnicului ţinutului să-l pedepsească şi să şi facă sie-şi rob, iar dacă vor avea gălceavă să cerceteze şi să judece, şi nime să nu stea împotriva acestei scrisori a noastre. 7265, 7 Septemvrie. Trecut la condică vel logofăt. Arh. Stat. Cernăuţi, pachetul Patrăuţi şi Liber Granicia-lium IX 44—45 unde se află copia germană. Trad. rom. la Erast Hostiuc: Istoricul mân. de maici Pătrăuti pag. 24. Alt document despre Mivoveni şi Pătrăuti: 1. 1761, Sept. 16: Calistrat arhimandrit de Putna şi Gheorghi biv vel şatrar ispravnic hotăresc moşia (Mivoveni) a mân. Pătrăuti de satul Dragomirna. Egumenul de Drago-mirna, deşi avizat, n’a venit. Au fost luaţi oameni bătrâni ca Gavril Pârţul, Popescul monah, Iuon Mândre, Toader Polo-coşer şi Toader Lazar. Hotarul începe Ia colţul pădurii despre Dragomirna, la apa Sucevii, la poiana comăndaşului. (Arh. Stat. Cernăuţi, pachet Pătrăuti, Hostiuc: Ibidem pag. 26—27). 2. 1765, luni 15: Grigori Alex. Ghica scrie Iui Iordachi Cantacuzino biv vel spatar, C-tin Canano biv vel pah., C-tin Cogălniceanu biv vel stolnic şi ispravnic ţin. Sucevii, s’a plâns stariţa Sofia cu soborul mân. Pătrăuti împotriva lui Radul căpitan zicând că le împresoară moşia Pătrăuti cu moşia lui Dărmăneşti, boierii trimişi să-l cheme pe Radu, să-i ceară is-pisoacele şi să hotărască moşia Pătrăuti. www.dacoromanica.ro — 149 — (Ibidem şi Erast Hostiuc pag. 28—29). 3. 1782, Dec. 11: Praxiea monahie cu tot soborul maicilor dela mân. Pătrăutilor rândueşte cu deplin vechilic pe mo-litfa sa preotul Qrigori ca să le reprezinte în fata comisiei de delimitare austriace. Semnează monahie Praxiea starita, monahie Macariea, m. Casiiana, m. Gafiea, m. Chisicăea, m. Stefanida. (Original, Ibidem şi Erast Hostiuc pag. 33). 1756, Octomvrie 12. 79. Domnul ţării mută târgui boilor din Suceava din jos de biserica Sf. Dimitrie, unde se ţinuse şi în trecut. (Tradus în româneşte după o copie germană). Noi Constantin Mihail Cehan Racoviţă Voevod din mila lui Dumnezeu Domn Ţării Moldovii. Facem ştire cu această carte a domniei noastre pentru biserica domnească St. Dimitrie din târgul din Suceava, precum cercetând domnia mea această mai sus numită biserică m’am încredinţat că este de tot descoperită şi n’are de ni-căiri nici un venit şi pricina a fost de a scăzut până într’atâta lipsă, pentru căci că mai înainte vreme avea agiutoriu că târgul boilor din Suceava se făcea din gios de St. Dimitrie în capul uliţei şi dughenele jidoveşti câte era pe locul bisericei St. Dimitrie cum şi pe locul domnesc da câte duoi lei de dugheană besmen la biserică şi cu acei bani se chivernisia trebuinţele sale, iară dela o vreme încoace prin mijlocirea Armenilor din Suceava s’au mutat târgul boilor din sus în capul uliţei din deal lângă biserica armenească şi St. Dimitrie a rămas lipsit de besmenul locului, de care lucru înştiintându-mă domnia mea n’am suferit strâmbătate sf. biserici şi am hotărît cu aceâstă carte a domniei mele ca târgul boilor să se facă din gios de St. Dimitrie în capul uliţei, unde s’a făcut, iar de biserica armenească să fie lipsit târgul şi Jidovii ce au dughene pe locul bisericii cum şi pe locul domnesc să aibă a da besmenul pentru loc câte duoi lei de dughiană pre an şi asupra acestui vinit am rânduit domnia mea ca să fie om din partea sfinţiei sale pă- www.dacoromanica.ro — 150 — rintelui mitropolitului ţărei ca să iea banii de pe la Jidovi şi să cheltuiască la trebuinţele sfintei biserici şi ca să stea hotărârea aceasta păzită şi nestrămutată iată că poruncim vouă ispravnicilor ţinutului de Suceava să grijiţi ca să se facă ştire tuturora ca să meargă cu boii lor la locul vechiu din gios de biserica St. Dimitrie în capul uliţei şi nime să nu cuteze a merge în sus în capul uliţei din deal lângă biserica armenească şi să urmaţi cu amăruntul porunca mea, iar cine va fi împotrivă să-l pedepsiţi şi să daţi ştire domniei mele ca să fie pedepsiţi mai aspru, altfel să nu fie. 7265, Octomvrie 12. Din I. Fleischer: Zur Qeschichte der Stadt Suceava, în Jahrbuch des bukowiner Landes-Museums 1900, VIII. Jahr-gang, Czernowitz, Buchdrukerei Hermann Czopp, pag. 43—44. Alte documente: 1. 1757, Iulie 19: Scarlat Qhica Voevod văzând cartea lui Constantin Racoviţă Voevod din 1756 o întăreşte şi ordonă ca târgul boilor din Suceava să se ţină mai jos de biserica St. Dimitrie, iar Jidovii 'să dea de dugheană câte 2 lei besmen pe an. (Din „Columna lui Traian” Anul III, 1872, nrl. 11,,pag. 87. Documentul a fost găsit de S. FI. Marian la târgoveţul din Suceava C. Polonic. (Vezi şi I. Fleischer la locul citat pag. 44—45). 2. 1761, Iulie 2, laşi: Qrigori Ioan CalimahVoevod. târgoveţii de Suceava arată o mărturie a lui C-tin Cogălniceanu fost mare stolnic din 1760, Oct. 8 în care scrie că târgoveţii de Suceava înaintaseră o jalobă părintelui domniei noastre, precum târgul rămânând un timp pustiu fără locuinţe omeneşti, s’au adunat oameni, între ei şi străini, făcându-şi case şi dugheni, dar nu pe locul unde fusese târgul de mai de mult, ci mai sus, anume dela curţile domneşti în sus alăturea cu biserica domnească dela sf. Dimitrie şi mai în sus de biserica armenească. Ziua de târg s’a fixat pe Joi. Dar venind târgoveţi mulţi, s’a întins locul târgului în sus, târgul vechiu rămânând pustiu. De aceea C-tin Racoviţă Voevod a trimis pe Lupul Balş şi Dinul Cantacuzino să cerceteze rânduiala târgului. S’a cercetat de două ori şi s’a hotărît locul. Despre târgul vitelor s’a stabilit să rămână acolo unde fusese totdeauna; anume dela biserica fetelor asupra malului Sucevii, pelângă casa armeanului Piele Albă, pe lângă gardul bisericii sf. Dimitrie. Mulţumiţi fiind târgoveţii, Moldoveni, Armeni şi Jidovi, cari au dugheni pe piaţa s’au obligat să dea bisericii sf. Di- www.dacoromanica.ro — 151 — mitrie pe an câte 30 oca ceară, de sf. Dimitrie şi de Paşti, de fiecare dată tot câte 15 ocă. Sunt menţionaţi: pivniţa Ticăi, Jidovul Aron, Solomon starostele de Jidovi, uliţa Ponii, fântâ-. na domnească, casa lui Gheorghită Ghitescul, pivniţa lui Bar-balată, dughenile zarzavagiilor Constantin şi Ionită Foţi, dugheana lui Constantin Băcalul, casa Anitei Trencoaiei, Armeanul Ivan, cârşma şi pivniţa vornicului Balş, Armeanul Pieli-Albă, uliţa târgului, uliţa datornicilor, bogasăeri, mătăsari, blănari, abăgeri, căldărari, ciobotari, opincari, tălpălari, să-rari, olari, steclari, păscari, pitărite. (Tot aici, pag. 45—48 şi N. Iorga: Documente privitoare la familia Callimachi I. 444—449 nrl. 70). 3. 1781, Oct. 25: Nicolai şi Ionită Şeptelici, fiii lui Dumi-traşco Şeptilici, au judecată cu cumnatul lor Constantin Volcinschi, pentru „Locul prisăcii’ delângă Suceava. Volcinschi cere locul fiindcă el fusese proprietatea socrului său. Aduce un dres din 1751, în care Mihai Cehan Racovită Voevod scrie episcopului de Rădăuţi Dosoftei, să cerceteze cearta ivită între Catarina Goioia, isotia lui Iuon Şeptelici, şi fraţii soţului ei pentru moştenirea soţului ei. Altul din 1754 Mart 5 în care Matei Ghica Voevod opreşte moşia lui Iuon Şeptelici pentru Catarina Goioaia. Catarina a fost fata lui Ilie Şeptelici şi soţia lui Ion Şeptelici. Acesta din urmă a fost socrul lui C-tin Volcinschi. Şeptelicenii răspund că tatăl lor Dumitraşco Şeptelici a fost frate cu Iuon, Ştefan şi Costin. Tatăl lor a murit de vreme şi ei au primit moşia din mâna unchiului lor Ştefan. Dar voind să ia în stăpânire locul prisăcii delângă Suceava au aflat că a fost dăruit lui Lupul Balş fost mare logofăt. Balş le-a restituit pământul. Chestiunea nu s’a judecat. (Arh. Stat. Cernăuţi, Liber Granicialium VIII pag. 533—545). 4. 1782, Dec. 11, Suceava: In faţa comisiei austriace a-pare starostele târgului Suceava Gheorghe Tupilat cu pârgarii Iuon Apopi, Andrei Dragomir, Ştefan Zota şi declară că nu ştiu, când şi de cine a fost zidit târgul Sucevii. Atâta ştiu că pe vremuri în târgul Sucevii au fost multe limbi şi multe popoare. Documente n’au. Târgul a fost ruinat în urma invaziilor Ruşilor, Tătarilor, Lipcanilor şi ale Leşilor. Nu cunosc hotarul târgului, dar au auzit că Arenii, Tătăraşii, Gropile şi Băr-nova s’au tinut de Suceava. Biserici de piatră au fost multe, anume Vovidenia. Intrarea în biserică a Maicii Domnului, altă biserică a Sf. Măriei zisă şi Biserica Albă, Sft. Teodor, La Arhangheli, înviere, Vechea Mitropolie la sft. Gheorghe, Mitropolia St. Gheorghe, Sft. Paraschiva, St. Iuon, St. Dumitru, Naşterea St. Iuon, Adormirea Maicii Domnului zisă Ietcani, Bar-novschi şi St. Nicolai. Mai sunt 5 biserici armeneşti şi 2 ungureşti sau săseşti. www.dacoromanica.ro — 152 — Pe vremuri locuiseră în Suceava Domnii Ţării Moldovii, după cum dovedesc ruinele cetăţii. La 1782, Dec. 16 a fost interogat Simeon Tăutul, fost mult timp slujbaş la isprăvnicia Sucevii. Acesta declară că târgul Sucevii a fost dărâmat, iar Radul Voevod l-a refăcut, iar Alexandru Voevod i-a dat întocmirea. Cetatea a fost clădită de vechii Daci! Voevozii moldoveni întâi au locuit în ea, pe urmă au părăsit-o. Ieremie (Movilă) Voevod a refăcut-o. Nu cunoaşte hotarul târgului, dar ştie că Tătăraş, Arenii şi Gropile aparţinuseră târgului. Dar Domnii Moldovei au dăruit bucăţi din hotarul târgului. Şi mănăstirea St. Ilie este clădită pe hotarul târgului. La 1782, Dec. 31, apare Iuon Septelici din Moldova şi declară că stăpâneşte „Poiana lui Şeptelici” zisă şi „Prisaca” situată la malul râului Sucevii. A moştenit poiana dela părinţi şi moşi. Acest loc fusese cumpărat de un oarecare Ieni negustor de Suceava, iar strămoşul lui Septelici a luat de soţie pe fata acestui Ieni. Notările comisiei austriace: Târgul Sucevii a fost întemeiat de Daci şi mărit de domnii moldoveni. Hotarul târgului s’a întins până la Teseuti, Hipoteşti, Bosance, Nemerceni, Liteni, Zahareşti, Stroieşti, Bârnova şi Buninte. După închinarea Moldovii sub puterea Turcilor făcută de Bogdan Voevod, fiul lui Ştefan cel Mare, Moldova a fost invadată adesea de Poloni, Tătari, Ruşi, Suedeji şi Unguri. Ieremie Movilă a refăcut târgul. După invazia lui Sobieski Suceava a rămas bărăsită, pustie. Pe uliţi păşteau vitele Pe urmă s’au aşezat preoţi şi călugări, cari astăzi iau de a zecea dela târgoveţi. (Tot aici, Liber Granicialium VIII 518—529). Vezi şi Rudolî Oassauer: Contributiuni la istoria Sucevei şi a împrejurimei, Suceava, 1927, tip. Hermann Beiner. Aici multe ştiri folositoare despre Suceava. 5. 1789, Martie 10: Ioan Şeptelici certifică că fratele său Nicolai Şeptelici căpitan împrumutase suma de 100 lei dela giu-pânul Gheorghe (Maixner) berariul. Acum murind Nicolai Şeptelici, berarul Gheorghe ia în stăpânire moşia dela Septelici. Semnează Zoita, Maranda şi Catrina, fetele lui Nicolai Şeptelici. (Tot aici, Liber Contractuum Novorum IV 211—212). 6. 1790, Noem. 26: Gheorghius Maixner braxator sucza-viensis cumpără dela Ioan Şeptelici pentru suma de 500 florini portionem praedii Septelici (Poiana Prisăcii). (Tot aici, Liber Haereditatum I pag. 5). 7. 1790, Oct. 27: Ioan Şeptelici vinde lui Gheorghi Maixner partea sa de moşie situată între Itcani şi Şchei, care se numeşte „Locul prisăcii”, însă numai jumătate de poiană drept 515 lei. Semnează soţia Catarina şi copiii Gheorghe şi Vasile Septelici. www.dacoromanica.ro — 153 — (Tot aici, Liber Contractuum Novorum IV 211). 8. 1796, Iulie 8, Cernăuţi: Ion Şeptelici din Zvoresti face înştiinţare, precum la 1787 fratele său Nicolai a vândut jumătate din „Locul prisăcii sau Poiana lui Şeptilici”, căpitanului Piteli. Pe urmă si Ion Şeptelici a vândut acestui Piteli partea sa din poiană pentru 300 lei bani împărăteşti. In zapisul de vânzare s’a iscălit şi un braer (Brăuer = berar) din Suceava, a-nume Maixner, şi un Lazăr Sărindar. Piteli s’a înţeles cu Maixner şi acesta urma să plătească acei 300 lei. Dar Maixner n’a dat banii. In urmă s’au înţeles şi Şeptelici a vândut lui Maixner partea sa pentru 515 lei turceşti. Acuma Piteli s’a întors şi cere moşia. Ion Şeptelici dă acest certificat pentru a se justifica. (Tot aici, Liber Attestatorum 123). După tradiţia familiară Gheorghe Maixner, originar din satul Bizar lângă Villach din Carintia, a sosit în Bucovina pela anul 1772. A zidit întâiu o bfererie în satul Areni, care la 1778 a fost mistuită de un incendiu. In urmă a zidit o nouă bererie în satul Itcani. Despre mitropolia Sucevii: 1. 1782, Mart 4: Ananiea Sevastiea egumenul mân. Bur-dujeni cu Meletie egum. de Ilişeşti şi dichiul mitropoliei declară în fata comisiunii austriace, că la început n’au fost în Moldova decât episcopi. Episcopul de Rădăuţi, fiind primul e-piscop al Moldovii, a fost supus patriarhului de Ohrida. Alexandru cel Bun, după încoronarea sa decătră împăratul Ioan Paleologul a ridicat episcopia de Rădăuţi la rang de mitropolie, supunând-o patriarhiei de Constantinopole. Alexandru cel Bun dăruise episcopiei de Rădăuţi moşiile pe care şi acuma le are. Nu se ştie când s’a mutat la Suceava episcopia de Rădăuţi. Petru Voevod (Muşat?) a zidit biserica Sf. Qheorghe. Nu se ştie dacă is’au donat şi moşii, fiindcă uricele mitropoliei Sucevii au fost duse în Polonia decătră regele Ioan Sobieski. Mitropolia Sucevii stăpâneşte în cordon moşiile Uideştii, Bo-sance, Tătăraşi cu 16 case, Areni cu 15 case, săliştele Nemer-ceni, Bodeni, Frumoasa, Luciu şi Strâmbul, un loc în Suceava zis Ţigănia, o casă cu pivniţă zisă casa lui Hormuta şi un loc cu pivniţă lângă biserica armenească. Nu se ştie cine a donat moşiile Uideşti, Bosance, Bodeni şi Frumoasa. Tătăraşi fusese cumpărat de mitropolitul Ghe-deon dela Maria, văduva lui Ştefan Milescul sărdar şi dela fiul ei Frangole postelnic. Arenii fusese proprietatea unui Turc, dela care i-a cumpărat mitr. Qhedeon. Nemercenii aparţinuse familiei Şeptelici, care i-au vândut mitropolitilor Antonie şi Qheorghe. (Arh. Stat. Cernăuţi, Liber Qranicialium X 355—372). Luciul şi Strâmbul sunt două heleştee. Strâmbul se află pe hotarul satului Bosanci, iar Luciul pe cel al târgului Sucevii. www.dacoromanica.ro — 154 — La 1782, Febr. 12 mitropolitul Moldovei Qavril trimite în Bucovina pe arhiereul Kir Ananiea Sevastia şi pe dicheul mitropoliei Kir Meletii ca să răspundă în fata comisiei austriace pentru moşiile mitropoliei rămase în Moldova. (Proprietatea noastră). Posedăm relativ puţine documente referitoare la ţinutul şi la mitropolia Sucevii, de oarece documentele Sucevii fusese pe vremuri înstrăinate de profesorul secundar Schmied, care le-a vândut Maghiarilor. Ele astăzi se găsesc în Muzeul National din Budapesta. Am reuşit să găsesc următoarele documente: 1. 1715, Martie 1: Necolai Alexandru Mavrocordat Voe-vod scrie la toti slujitorii ţinutului şi ai târgului Sucevii pentru mitropolia Moldovii ajunsă la „mare scăpăciune şi răsăpă din zavistiea nepriitoriului”, întocmind satul Bosancii dela Suceavă cu „rupta”, să dea p$ an 5 sferturi, sfertul de 45 ughi, deci^ într’un an 230 ughi, zlotaşii să nu intre în sat, ci ei vor da banii la vremea sfertului la mâna mitropolitului, iar acesta îi va trimite la visterie. Gorştinarii nu vor lua diseatina de stupi şi gorştina de oi şi de mascuri, ci aceste biruri s’au dăruit mitropolitului „ca să fie de ajutor la sfânta mitropolie”. Preotul din Bosanci îşi va da gorştina şi desetina în mâna mitropolitului, iar disetnicii şi gorştinarii de tară să nu-1 supere. La oamenii de Bosanci să nu între nici un fel de globnici, nici şugubinari, nici pârcălabi de acel tinut, nici vornici de Suceava „nici a-i giudica, nici a-i certa”, îi va judeca şi certa numai mitropolitul. Numai dacă vor face între dânşii moarte de om sau furtuşag „atunce să va socoti cu divanul domnescu”. (Copie, Academia Română, Manuscrisul 237 fol. 487—8, pag. 445—446). 2. 1733, Iunie 24: Constantin Nicolae Mavrocordat Voe-vod face ştire pentru doi orăndari Jidovi ai sf. mitropolii din Suceava, anume Ilie şi Iacob, care se iartă de camănă, bezmăn, cepărit şi de boor şi alte beleale ce sănt pe cărşme, şi de cei 5 lei de pivniţe, să aibă pace pentru orce ar vinde vin sau mied. Iar Jidovii străini ce ar veni sau cei de loc să aibă a da 2 bani de şfart(!) orăndarilor după vechiul obicei şi să aibă voe a vinde. Deci vornicii de Suceava şi târgoveţii de aici să le dea pace de cai de olac, de podvozi, conace, şi de toate cheltuielile ce ar fi pe tărgu; aceşti 2 jidovi numai birul visteriei îl vor da. Aceşti Jidovi au fost scutiţi ca să poată da mitropoliei Sucevii unt de lemn, tămâie şi ceară după obicei. (Copie, Academia Română, Manuscrisul 237, pag. 318, fol. 363). Despre satul Nimerceni şi heleşteul Strâmbul următorul document: 1. 1729, Dec. 24: Gheorghe, mitropolitul Moldovei, dăru-eşte mitropoliei satul Nimercinii cu biserică de piatră şi cu www.dacoromanica.ro — 155 — temelie şi pivniţă dc piatră, din care 7* sat fusese cumpărată de el dela Silioneasa, iar V2 dela Ciudin, amândouă părţile cu suma de 500 lei. Dărueşte totodată şi heleşteul Strâmbul pe valea Capeştei armeneşti, pe care l-a cumpărat dela Ştefan Eni logofăt şi dela Şeptelici pentru suma de 170 lei. (Erbiceanu Constantin: Istoria mitropoliei Moldaviei si Sucevei, Bucureşti 1888, tip. cărţilor bisericeşti, pag. 12, nrl. XIV). 1756, Noemvrie 3. 80. Ion Doclul şi Ilie Străşca reclamă dela Ursachi Isar a 7c parte de sat de Culeut, partea moşului lor Ursul Murguleţ + Suret depe giudecată Du-lui paharnic lordache Can-tacuzino cum arată mai gios. + Facem ştire cu aceasta carte de giudecata nostră precum au vinit înainte nostră Ion Doctul mazăl ot Hărlău cu ne-potu său Ilie săn Mihălache Străşcăi sau giu(de)cat de fat(ă) cu Ursache Isar de aice din tânut Cernăutului pentru a trie parte din giumătate de sat de Coleuţi ce este în tănut(ul) a-cesta care parte o stăpâneşte Isar pe care parte eă este draptă a lui au arătat Dociul şi cu nepotu său Străşca şi un suret depe o înpărtală a moşilor lor Murgeştilor iscălită de Costandin Tăutu, în care arată împărtala şi altor moşii ce au şi arătat întracea înpărtală cumcă giumătate de sat de Coleuţi sau vinit lui Necidai Murguleţ şi Ursului f(r)ătăne său şi Marii surori lor care din Niculai să trage Ursache Isar şi Moţoceştii şi din Ursul să trage Ion Dociul şi nepot-său Ilie Străşca şi din Mărie să trag Hănculeştii şi să vine pe aceşti trii fraţi din giumătate de sat căt o a trie parte şi .Ursache Isar sau (a)co-li(si)t şi stăpâneşte şi parte moşului lor a Ursului la care în-trebăndusă-pe Ursache Isar ce are a răspunde la aceasta au dat samă cumcă moşe-său Niculai Murguleţ ar fi plătit pe Ursul frate său de noazeci lei de bani ce au fost dat în lei pentru care bani fiind chijeş la Sava Bulubaşe pentru 58 lei la Odobaşe a Petrii pentru 62 lei şi aceşti bani iau plătit toti pe care au (a)rătat şi un suret de chizăşi din velet 7110/1602 www.dacoromanica.ro — 156 — Iul(ie) 26 şi pentru acei bani stăpâneşti acea parte a Ursului care pentru această pricină au mai avut întrebăciune înnainte nostră Ion Dociul cu Ursachi Isar zăcând Isaf cum că zapisul cel vec este în tara leşască la un unc a lui anume Lupaşco Murgtdet la Costantinova, deci lam pus ză ca să margă Isar să aducă zapisul şi pecetluitelele de bani daţi şi Ion Dociul să aducă înpărtala moşiilor şi după trecire sorocului căt va vrem(e) Ion Dociul cu nipot său Ilie Străşca au adus înpăr-ţală, iar Ursache Isar nau adus nici zapisul nici pecetluitele de bani daţi care dipi cunoştire nostră am cunoscut că acel suret dipi zapis este răsuflat de vreme că sănt mai bini di 150 ani şi moşu lor şi tatul Dociului au stăpânit şi Ion încă au stăpânit pănă nu de mult şi di nimi nau fost oprit nici nimi di acei bani nu iau zăs nimic şi acmu di cătva ani au scos acest suret şau poprit pi Ion Dociu di acea parti şi cu acel suret stăpâneşti, iar altă dovadă nare nici carte domnască di poprit şi dedi samă Dociul şi cu Străşca că şi căt au trăit pă-rintăi lor încă nau auzăt pominindu nimic di acei bani, dici sau luat suretul acela din măna lui Isar şi iscălindul cu iscălitura nostră sau dat în măna lui med. Străşcăi ca să ste la dănsu şi hotărâm prin această cârti a noastră, Ion Dociul şi cu nipot său Ilie Străşca săş stăpânească parte lor din giu-mătate di sat o a trie parte ce este parte lor dipi moşu lor Ursul Murguleţ. Aşijdire să stăpănască Dociul şi med. Străşca înpreună cu Ursache Isar şi cee laltă a trie parte din giu-mătate di sat parte Marii surorii lui Niculai şi a Ursului din care au eşit Hănculeştii păr să vor arăta ciniva di namul Hănculeştilor şi cini să va răspundi di namul Hănculeştilor dovidindusă cu dovadă bună îş va lua parte la stăpânire lui şi după hotărâre am dat mărturie di giudicată la măna Dociului şi nipot său med. Străşca. lordache Cantacuzino. Noe(mvrie) 3. Let 7265. Şi acest suret am scris dipi giudecată ce o ari la mănă Străşca şi pentru credinţă am iscălit. Vasile (indescifrabil). Original, dela d-1 Isidor Mănescu din Cernăuţi. Spiţa neamului Murguleţ vezi la doc. 1699 Aug. 16. www.dacoromanica.ro — 157 — 1756, Noemvrie 10. 81. Domnul ţării stabileşte atribuţiile starostelui Armenilor din târgul Sucevii. Nos Constantinus Michael Czehan Rakowicz., Dei gratia Voievoda Moldaviae. Significamus hisce literis nostris, quod Armeni in civitate Suczava degentes ab origine sua guoad contributionem ad ca-meram dominicalem persolvi solitam a religuis incolis semper separaţi fuerint; sed recentiori tempore collapsa hac ipsorum constitutione acque tributarii cu religuis mercatoribus et eiatibus incolis redditi, sicque multis oppressionibus et tributis vexaţi et afflicti in mise rum et val de egenul sta turn inciderint: quare nos misericordiam cum ipsis facere volentes eorumque pristinum statum reintegrare cupientes miserti sumus illorum et denuo ipsos a religuis incolis separavimus, constituimusque censum eorum ad cameram nostram persolvendum, quo autem meliorem et tranguilliorem statum agerent, decrevimus et secundum consuetudines quas habuerunt relegimus unum ex ipsis et praefecimus eum in capitaneum vulgo starostam, nem-pe Gregorium Pruncul, qui curam eorum et omnium commu-nitati neceşsariorum geret, plenariam eidem starostae faculta-tem tribuentes, controversias investigandi, causas inter ipsos obvenientes disiuidicandi et componendi, omnes eorum contrac-tus iuxta aegultatem adimplendi, si quando inter se convenire non possent ipsos componendi, nemini autem isub quocumque praetextu in ipsorum negotia se immiscere licebit, tantum dum guaedam maioris momenti causae seu caedes humanae con-tingerent, tales per Divanum nostrum inquirentur, qua propter demandamus vobis omnibus Armenis, ut dicto starostae debitam obedientiam praestetis, et si quas inter vos causas habue-ritis, easdem ab ipso disiudicari !sinectis(?) haec exarervimus(l). Anno ab orbe condito 7265, die 10 Noembris. Constantinus Voievoda. Kogălniczanu secretarius. Traducere latină după originalul românesc, făcută în Lemberg, la 10 Octomvrie 1790 de Ioannes Blazeteski, Reg. Guber. Translator. Se găseşte în Arh. Stat. Cernăuţi, pachetul cu documentele nobilitare. www.dacoromanica.ro — 158 — 1756, Decemvrie 16. 82. Jitnicerul lamandi este trimis să hotărască satele lui Iordachi Cantacuzino. Milostive şi luminate Doamne, să fii Mărie Ta sănătos, + Din luminată poroncă Mării Tale fiind noi rânduiţi ca să hotărâm o moşiea â Du-sale Iordachi Cantacuzino biv vel pah. staroste de Cernăuţi anume Maliteniţii care moşie o ari Dumnialui dela mătuşa Du-sale Ileana Joroai la ţinutul acesta a Cernăutului şi săi alegim şi nişte părţi din satul Ivancăuţi care părţi le au cumpărat Dumnalui dela unii din răzăşi, de acolo din sat, iarăşi la acestu tinut şi săi hotărâm şi satul Uşihlibii tot dila acestu tinut care satu îl are Du-lui dela mătuşa Du-sale răpousata Mariea vistirniceasa a răpousatului vist. Ilie Cantacuzino care acestu satu anume Uşihlibii să ho-tăreşte cu satul anume Dobovăţul a Du-sale Ionită Sturză şi cu satul Berhomet a Du-sale stolnic Costandin Rusăt şi cu satul Ravicăutii a lui Ionită Rate şi cu satul Piedecăuţi a ltii Ioniţă Strâşca mazăl di aice şi cu satul Nepolocăuţii a Tăutuleştilor, iarăşi mazăli di aice şi pentru mazălii aceştie săntu că lipsăti di aice, iar pentru Du-lui spătar Ioniţă Sturza şi Du-lui stolnic Costandin Rusăt şi gramaticul Ionită Rată ne poronceşti Mărie Ta cum că li sau poroncit din luminată poroncă Mării Tale ca să să afle aice la 20 zile a lui Noemvrie or săş trimată vechil cu scrisori şi noi după luminată poroncă Mării Tale nu la 20 a lui Noem(vrie) ce la 10 zile a lui Dec(emvrie) am mersu la numitul sat Uşihlibii şi din numiţii de sus boeri pe nime nam găsit nici vechilii Du-lor sale cu scrisori, iar pe Ionită Strâşca şi pe Andrei Tăutul iam chemat de fată şi fiind că moşiile lor să hotărăscu cu satul Uşihlibii den sus am mersu ca sâ ni areti hotarăle lor şi după cum niau arătat hotarăli din semni în semni atăt Ia moşiile lor căt şi la moşiile numiţilor boeri mai sus fiind că toate alţi moşii razămă cu capătile în hotarul Uşi-hlibului şi după arătare acelor semni ce ni sau arătat rămâne moşie în trii colturi şi la aceasta şi noi Mărie Ta pen cunoştinţa noastră am cunoscut că eşti înpresurat hotarul Uşihlibii cu hotarăli moşiilor numitelor mai sus, numai a hotără nam putut să hotărâm nefiind Dumnalor aice nici vechili Du-lor sale, a-ceasta facem ştire Mării Tale să fii Măria Ta sănătos. www.dacoromanica.ro — 159 — Dich(emvrie) 16 let 7265. Prea plecaţi robii Mării Tale lamandi jic(nicer). Original, hârtie, dela dl. Ştefan Bachnicki, stăpânul de astăzi al satului Malatinet. Despre satul Oşehlib următoarele documente: 1. 1645, Febr. 6: Petru Movilă mitropolit de Chiev, adevereşte că satul Oşehlib, ţin. Cernăuţi, este stăpânit de Pă-traşco Ciogole logofăt. (Iorga N.: Studii şi documente VII, pag. 211, Nrl. 14). 2. 1714: Maria visterniceasa a răp. Ilie Cantacuzino vist. certifică lui Iordachi Cantacuzino că-i dă pentru nişte datorii satul Oşihlib, care i-a venit dela părintele ei Miron. (Ibidem VII pag. 215, nrl. 31). 3. 1735 6: Iordachi Cantacuzino vel log. dă fiului său Iordachi satul Uşăhlib cu vecini, heleştee, sat întreg, parte danie dela mătuşă sa Maria, soţia lui Ilie Cantacuzino vist. parte cumpărătură. (Ibidem VII, pag. 201). Despre Maria visterniceasa şi părintele ei Miron Costin vezi Iorga: Studii şi docum. XI, pag. 80 nrl. 144. 1756, Decemvrie 18. 83. Ursachi Isar vinde lui Alecsandru Vasilco partea sa de moşie din Lucavăt şi Pănceşti, ţinutul Sucevii. Adecă eu Ursachi Isar căpitan cu fimei me Dahina scriu şi mărturisesc cu acest zapes al meu precum am vândut a me dreaptă ocină şi moşie de baştină care mi să trage mie de la strămoşul meu Dumitraşco, ficiorul lui Coste, den Lucaveţ şi den Pănceşti din a şasăsprezece parte de sat giumătate care parte am vândut-o D-lui lui Alicsandro Vasilco med. şi giupâ-nesi Du-lui şi cuconilor du-le şi nepoţilor şi aceasta moşie am vănduto du-le în veci ca să-i fie dreaptă ocină şi moşie de nime sălit, nice asuprit, ce de a me bună voe şi miau făcut Du-lui plata deplin 24 de lei bani gata şi o carte de rămas eam dat cari am aut pe ace parte de giudecată de mam giudecat cu Gheorghi Calmutchi şi cu giupâneasa lui Dumitraşco Calmut-chi, eară de sar mai afla nescaiva scrisori la cineva pe aceasta parte să nu să tăe în samă şi la acest zapes sau întâmplat www.dacoromanica.ro — 160 — mulţi oameni buni şi megieşi care mai gios sau şi iscălit şi eu pentru credinţă am iscălit. Let 7265, Dec(hemvrie) 18. Ursachi Isar căpitan cu fimei me Dahina. Costantin săn Ursului pârcălab ot Ştefăneşti mam întâmplat la acest zapes. Copie românească, Arhivele Statului Cernăuţi, Liber Con-tractuum antiquorum II pag. 614. Traducerea germană tot aici, pachetul Lucavăt, şi Liber Qranicialium VII 32. 1757, Ianuarie 17. 84. Văzând starea rea a mănăstirilor, Constantin Cehan Racovită Voevod, conferă mănăstirii Solea unele uşurări la plata birului. Noi Constantin Mihail Cehan Racoviţă Voevod, bojiiu milostiu gospodar zemli moldavscoi. De vreme ce toată istorie veache şi noaâ îndestul ne a-deveriază că tot omul ce au vietuit în lume în toată ostiniala sa cu nemică altă nu s’au folosit fără numai cu faptile cele bune ce au lucrat în viiata sa, care lucrare a milostenii şi a altor faciri de bine să înparte în multe feliuri de bunătăţi lucrând fiişti cari talantul cel dat dela D(u)mnăzău, după cum însuş Domnul l-au povăţuit, iar mai vârtos aflăm cu adevărat mai mult cunoscute şi văzute facerile de bine acelor ci-au strălucit cu mila şi agiutoriul lor cătră sfintile mănăstiri ce sint lăcaşuri d(u)mnezăeşti, unde deap(u)r(u)rea să jertvueşte şi să săvârşeşte jertva ce de taină a Domnului D(u)mnăzău şi Măntuito-riului nostru Is(us) H(risto)s, cu care agiutoriu de milă ce să agiutoriază de cătră luminaţii oblăduitorii domni şi alţi pravoslavnici creştini, nu numai că de a p(u)r(u)rea măngăea pre părinţii călugări, ce lăcuescu la sfintile lăcaşuri adăpăndu-să cu agiutoriul cel de milă ca de la un izvor necontinit curgăto-riu, ce şi în veacu a să cruţa şi a să păzi bun(ă) stare lor aeve arătate sint, că n’au vrut D(u)mnezău a să chivernisi sfintele d(u)mnăzăeşti lăcaşuri cu alte mijlociri, ce numai cu agiutoriul şi mila pravoslavnicilor creştini; dreapt aciea şi domnie www.dacoromanica.ro — 161 — me dator fiind a lucra talantul cel rânduit noaâ dela D(u)mnă-zău şi nevoindu-ne a sluji sfinţii sale cu cele ce ni-au dăruit bunătate sa cercetam şi am luat aminte şi de stare sfintelor mănăstiri dela parte muntelui dela ţinutul (lipseşte) şi găsindu-le la proastă stare dintru întâmplare rămiritilor ci au vinit asupra acestui pământ şi foarte lipsite de toate podoabile lor şi descoperite şi cu pre puţine bucate cât pittin au rămas să să pustiiască, nu ni-au lăsat ravna(!) ce am avut cu mare dorire cătră aceştea dumnâzăeşti zidiri şi dumnăzăeşti lăcaşuri a li prăvi să să pustiiască, ce din căt ni-au dat măna li-am agiu-torat făcăndu-le câte ceva scăzămănt din dările ce sint asupra bucatelor, cum şi dintr’altile ci-am găsit cu cale, deci fiind şi una dintr’aceste şi sfânta mănăstire Solea unde să cinstesc şi să prăznuescu sfinţii slăvitii şi întru tot lăudaţi mai întăiu apostoli Petru şi Pavel care este zidită de Ştefan Tomşa Vodă, iată dar că i-am dat domnie me aceştii numitei mănăstiri acest hrisov a domnii mele prin care hotărâm <şi rănduim ca să aibă a scuti fiişte când în toată vreme domnii mele o sută stupi de desetină şi o sută oi de goştină şi zăce vite de văcărit şi de conită şi tot vădrăritul pe căt vin va eşi din şase pogoane de vie ce are la Odobeşti, pe aceste bucate nemărui nici un ban să nu de, nici să supere nimi. Aşijdere şi pentru patru lud(e) streini ce ş-ar găsi făr de bir în visterie, iarăş m’am milostivit domnie me şi i-am ertat pe capetile lor de toate dările şi angheriile ori câte ar eşi dela visterie domnii mele, cu nemică să nu să supere, căci vinitul acestor bucate l-am dăruit domnie me sfinţii mănăstiri, ca să chivernisască părinţii călugări, să driagă şi să facă cele răsă-pite şi trebuitoare neagiunsuri şi pentru acest lucru priimit lui D(u)mnăzău rugăm şi poftim cu dragoste d(u)mnăzăiască şi pre luminaţii domni ce vor -fi în urma domnii mele miluiţi de D(u)mnăzău cu domnie aceştii tară (!) ori din niamul domnii mele, ori dintr’alţii, ca să nu strămute nici să lipsască această putină chivernisală ce s’au făcut de stare şi întregime sfintelor mănăstiri, ce încă căt le va da măna să şi mai adaoagă pentru a lor cinste şi fericire şi vecinica pomenire. Noi Constandin Voevoda. Ştefan Buhăescu III logof. procitoh. Original, hârtie, pecete roşie mică, arhiva mitropoliei Cernăuţi fasc. 31, lit. A. Textul german publicat de Wickenhauser: Solka, pag. 123—125, nrl. XCI. T. Balan. Documente bucovinene, V. li www.dacoromanica.ro — 162 — Alte documente: 1. 1768, lan. 14: Grigorie Ioan Calimah Voevod scuteşte pe tot timpul domniei sale mănăstirii Solea (egumen Venedict) 150 oi de goştină, 150 stupi de deseatină, 150 vedre de vin de vădrărit, 2 ocă untu de lemn şi o litră tămâie să aibă a lua pe toată luna din vama cea mare domnească, pe tot anul în tot timpul domniei sale. (Original, hârtie, arhiva mitrop. Cernăuţi, fasc. 31, lit D). 2. 1775, lan. 30: Maria jitniceroaia, văduva lui Gheorghe Cananău jitnicer, cu fiii ei Şerban şi Ioniţă face schimb de moşii. Ea dă munţii Cocoşul, Găina, Valea Porcescul, Botăsul. Mestecăniş, Petrişul, Faţa Câmpulungului (=Dea) şi Muncelul la strajă şi primeşte dela mân. Solea satul Costeşti, ţin. Botoşani. (Arh. Stat. Cernăuţi, Liber Fundationum V, mân. Solea). 3. 1779, Iunie 22: Constantin Muruzi Voevod scuteşte mân. Solea în cordon 200 oi de goştină, 250 vedre vin de vădrărit, 50 vase de vin câte cu patru boi la un vas scutite de vama mare. Dumitrache Vârnav, II log. (Arh. mitrop. Cernăuţi, fasc. 31, lit. E, pecete roşie mică). 4. 1782, lan. 2: In faţa comisiei austriace apare Meftodie egumenul de Solea cu dichiul Ghideon şi declară că ctitorul mân. Solea este Ştefan Tomşa Voevod. Mân. Solea stăpâneşte în cordon satele Solea, Botoşana, Căjvana, Iaslovăţ, Badeuţi, Va Meleşăuţi, Drăgăneşti de care se ţin săliştile Părlişeni şi Ivancicăuţi, unde au fost colonizaţi Unguri, Crăiniceşti, săli-ştea Hrinceşti şi săliştea Ceplinţe. In ocolul Câmpulungului are munţii Cocoşul, Găina, Porcescu şi Botoşul în Fundul Moldovii. In Moldova satele Faraoani ţin. Bacău, Mănăstireni, V* sălişte Ciorsaci şi heleşteul Luciul. Dela ctitor mănăstirea a primit satele Solea, Botoşana, Căjvana, Badeuţi cu Crăiniceşti, Ivancicăuţi şi Părlişeni. Satele Iaslovăţ cu săliştele Hrinceşti şi Ciaplinţe le-a primit în schimb, dând mănăstirii Suceviţa satele Ibăneşti şi Cristineşti. Jumătate Meleşeuţi fusese a lui Va-sile Pădure. Acesta a vândut-o lui Lupul Balş, iar mănăstirea Solea iure vicinitatis a răscumpărat-o restituind lui Balş suma cheltuită de 110 lei. (Arh. Stat Cernăuţi, Liber Fundationum V 129—134). Balta Luciul lângă Fălciu cu toate gârlele sale fusese dăruită mănăstirii Solea de ctitorul Ştefan Tomşa Voevod. (G. Ghibănescu: Surete şi izvoade XXIV pag. 201, nrl. 176). Munţii Cocoşul, Găina, Valea Porcescul, Pietrişul, Mestecăniş, moşia Botăş din Fundul Moldovei, Faţa Câmpuluengului şi Muncel din strajă, toţi din ocolul Câmpulungului Moldovenesc, fusese dăruiţi la 1761, Iunie 29 Măriei jitniceroaiei de-cătră nepotul ei Grigori Ioan Calimah Voevod (Wickenhauser: Geschichte der Kloster Woronetz und Putna, pag. 115—116, www.dacoromanica.ro — 163 — nrl. 12 şi T. V. Stefanelli: Docum. din vechiul ocol al Câmpulungului Moldovenesc pag. 63, nrl. 46). Deoarece trei din munţii amintiţi mai sus au fost vânduţi mai târziu mân. Voronet, adăogăm aici şi docum. acestei mănăstiri. 1. 1775, Martie 10: Maria jitniceroaia, soţia lui Qheorghe Cananău, împreună cu fiii ei Iuon şi Şerban Cananău fac schimb cu egumenul Macarie şi cu soborul mân. Voronet dând 3 munţi anume: Petriş, Muncel din strajă şi Mestecăniş şi primind satul Vlădeni, tin. Botoşani. Vlădeni se hotăreşte cu satul Costeşti, primit dela mân. Solea. (Wickenhauser: Woronetz und Putna pag. 116—117 nrl. 14 şi Stefanelli T. V.: Doc. din vechiul ocol al Câmpulungului Moldovenesc pag. 145). 2. 1781, Dec. 28: In fata comisiei austriace apare egum. Macarie şi declară că mân. Voronet a fost zidită de Ştefan Vodă cel Bătrân, care a zidit şi mănăstirile Putna şi St. Ilie. Mân. Voronet stăpâneşte urm. moşii: Stulbicani cu munţii în jur, şi cu satele Holda şi Crucea, Bucureşti zis astăzi Capu-codrului, Dragoieşti, săliştea Lucăceşti din care jumătate se află dincolo de cordon, Munţii Mestecăniş, Petriş şi Muncel din strajă primiţi în schimb pentru satul Vlădeni, Poiana la Gura Homorului. In Moldova are moşiile: săliştea Balinte la pârâul Başâpl tin. Dorohoi, Ghisdita pe vremuri Hnilovoda, Suhlinte, amândouă tin. Soroca. Lângă Lucăceşti se mai află săliştele Boteşti şi Căcăceni, 4 pogoane vie la Crucea de Sus (tin. Putna). Satul Bucureştii i-a venit dela Petru Vodă, Drăgoieşti dela Vasutca, Lucăceşti dela păhamieul Theodosie călugărit în urmă, Poiana dela Gura Homorului dela Ştefan Voevod, Balinte dela Petru Voevod, Ghisdita dela Gligorce mare vornic de tara de sus. Acest Gligorce i-a dăruit şi moşioarele Boteşti şi Căcăceni, care în urmă i-au fost luate de boeri mai puternici; Suhlinte cfela moşii lui Ieremie şi Gheorghe Movilă; cele 4 pogoane de vie la Crucea de Sus le au dela Paraschiva pităroaia (aceasta le avea dela Ioan Teodor Calimah Voevod din 29 Aug. 1760). Istoricul şatului Vlădeni este: Ştefan cel Mare l-a cumpărat dela Muşa, fiica lui Jurj stolnic, nepoata lui I'saia logofăt, şi dela rudele acestora şi l-a dăruit mănăstirii Voronet. (Arh. Stat. Cernăuţi, pachetul Voronet. Publicat în Wickenhauser: Geschichte der Kloster Woronetz und Putna pag. 117—121). De Stulbicani s’au tinut satele Bucşoaia, Ostra, Gemene, Negrileasa şi Slatioara. ■(Vezi Wickenhauser: O. citat mai sus pag. 122 şi Arh. Statului Cernăuţi, pachetul Voronet). www.dacoromanica.ro — 164 — Vechile documente despre satul Vlădeni, Suhlinte s: Ghisdita: 1. 1489, Martie 14, Suceava: Ştefan cel Mare cumpără dela urmaşii lui Isaia logofătul satul Vlădeni pe Şirete unde a fost Oriş Vlad şi-l dărueşte mân. Voronet. (I. Bogdan: Docum. lui Ştefan cel Mare I 375—378, nrl. 199). 2. ' 1585, Dec. 14: Petru Voevod. Apar fraţii Gheorghie (Movilă) episcopul de Rădăuţi, si Ieremie (Movilă) mare vornic si declară că moşii lor au dăruit mân. Voronet moşia Suhlinte, tin. Soroca. Uricul de danie arzând într’o chilie a mănăstirii, Domnul tării văzând a doua mărturie mare întăreşte mân. Voronet acest sat. Stroici mare log. a poruncit; a scris Dumitru Hescovici. (Arh. Stat. Cernăuţi, pachetul Voronet). 3. 1599, Dec. 17: Ieremie Moghila Voevod. Gligorce mare vornic al tării de sus dărueşte mănăstirii Voronet moşiile Tăistreni cu heleşteu şi mori, Ternauca şi Hnilovoda mai sus de Răut, toate la tin. Soroca. Cere să fie înmormântat în mănăstire. Stroici vel log. a poruncit. A scris Dumitru II logofăt. (Tot aici, pachetul Voronet). Dorinţa marelui vornic Gligorce s’a împlinit. El zace împreună cu mama sa Maria în mănăstirea Voronet. Vezi epitaful la Kozak Eugen: Die Inschriften aus der Bukowina, Wien 1903, pag. 207—208. Despre satele Crucea de Sus si de Jos vezi Bobulescu Const: Schiţă istorică asupra satelor Crucea de Sus si Jos, judeţul Putna. 1757, Martie 20. 85. Iacob mitropolitul Moldovii conferă mănăstirii Putna unele privilegii de ordin bisericesc. Iacob cu mila lui Dumnezeu arhiepiscop si mitropolit Moldaviei. + In ştiinţă, să fie tuturor cui să cade a sti. De vreame ce sf(ân)ta si marea mănăstire Putna, zidire răposatului întru fericire domnu Ştefan Vodă cel Bun dinceput s’au cinstit a să numi cea mai întăi i cap tuturor mănăstirilor pământului Moldovii săngură de sine stăpănitoare necăiuri supusă dintru începutul ei au fost şi este arhimandrie avănd igumenii ei totdeauna protimisire a fi înnalţaţi la stepena arhieriei la sfin- www.dacoromanica.ro — 165 — tele episcopii a aceştii patrii, cum s’au urmat şi pană la smerenie noastră şi lângă altă miluire s’au dat ei protiea, igume-nii ei să slujască cu nabeadernită, cu cruce de piept şi cu cărjă arhimandrească care ei spre a lor vecinică pomenire le-au a-fiorisit aceştii sf(in)te mănăstiri. Drept aceasta şi smerenia noastră aflăm cu cale a întări acest ctitoresc aşezământ şi blagoslovim pe precuviosul arhimandrit Kir Varftolomeu Ma-zereanul cum şi pe cuviosul igumen Kir Calistrat ca la dumne-zeească slujbă să slujască cu pomenitele mai sus podoabe încă cuviosul arhimandrit să aibă voe a sluji şi cu arhimandreasca mitră ce să află la numita mănăstire şi poftim şi pe alţi următori scaunului nostru preasfinţiţii arhierei ca acest ctitoresc aşezământ să-l păzască spre slava lui Dumnezeu pentru cinste aceştii mănăstiri şi a lor vecinică pomenire, amin. Vleat 7265 Mart 20. Iacob mitropolit Moldaviei. Original, hârtie, arhiva mănăstirii Putna, fără număr. Vezi şi Uricarul XIV pag. 179—180. Alte documente ref. la daniile făcute mănăstirii Putna de mitropolitul Iacob. 1. 1756, Ianuarie 2: Iacob arhimandrit şi mitropolit a toată Moldova. Mănăstirea Putna zidită de Ştefan Vodă cel Bun n’a fost făcută metoh nicăiuri, dar acuma învechindu-se s’au surpat atât turnurile cât şi zidurile şi bisearica au crăpat ajungând aproape să se risipească. Iacob mitrop. fiind de postrig dela această mănăstire, s’a îndemnat a seJace ctitor făcându-o nouă, dar fiind vorba să“$e dea mănăstirea Putna metoh mitropoliei tării, Iacob a adunat în sobor pe arhierei şi igumeni oprind prefacerea ei în metoh stabilind să fie slobodă şi nime să nu fie volnic a o face metoh. Formula de blăstăm. (Original, hârtie, iscălitura mitr. Iacob şi a 13 episcopi şi egumeni. Arhiva mân. Putna nrl. 81). Vezi şi Uricarul XIV pag. 182—185. 2. 1758, Iunie 27: Scarlat Grigorie Ghica Voevod Iacob mitropolitul tării voind a face reparaţii la mitropolie, la mănăstirea Putna şi la sihăstria Putnii, a angajat pe Dimitrie calfă pietrar, dar acesta angajându-se şi în alte părţi n’a terminat lucrul. Mitropolitul este în drept a-1 readuce la lucru pe acest Dimitrie. (Original, pecetea mică roşie. Tot aici nrl. 212). 3. 1760: Ioan Calimah Voevod. Mitropolitul Iacob dorind să petreacă restul vieţii la Putna, domnul tării conferă mănăstirii şase oameni de scuteală căsari, oameni de tară, cari vor fi scutiţi de bir, de banii agiutorintei, de chile, de podvozi, cai de olac şi de toate dările şi angăriile ce ar eşi pe altă tară; www.dacoromanica.ro — 166 — pentru aceasta li s’au dat pecetluituri roşii pe fetile lor si birul lor s’a ras dela tabla visteriei; lui Iacob mitropolitul se vor scuti la desetină 500 stupi, la goştină 300 oi, la vădrărit 2.000 vedre vin, el va lua pe tot anul din ocna domnească câte 20 drobi de sare, indiferent dacă ocna va fi „în credinţă” sau „în cumpărătură”. Iar de să va si întâmpla vre-odată după vremi la vre-o trebuinţă să iasă poroncă ca să nu să tie în samă testamenturile”, testamentul acesta totuşi se va ţinea (Original, arhiva mân. Putna, nrl. 82). Vezi si N. Iorga: Docum. privit, la familia Callimachi I 427—429, nrl. 29. 4. 1762, Ianuarie 15: Grigori Calimah Voevod. Iacob fostul mitropolit al Moldovii arată hrisovul părintelui domnului în care scrie că din cauza bolii se retrage din mitropolie. Iacob făcând economii înfrumuseti mitropolia înlăuntru si pe din afară, scotând-o si din datorii. Alegându-si mănăstirea Putna ca loc de ultimă petrecere, i s’a dat din partea domniei milă deosebită. Domnul adaogă nouă milă şi dispune ca Iacob să aibă 6 oameni de scuteală căsari, oameni de tară dela ţinutul Socevii, cari vor fi scutiţi de tot birul lor, de banii agiutorintii, de chile, de podvozi, de cai de olac, şi de toate dările si an-găriile ce ar eşi pe tară; în scopul acesta li s’au dat pecetluituri roşii pe fetile lor şi birul lor s’a ras dela tabla visteriei; la desetină să aibă scutiţi 500 stupi, la goştină 300 oi, la vădrărit 2.000 vedre de vin, din ocna gospod va lua câte 20 drobi de sare pe an, indiferent dacă ocna este încredinţată, sau în cumpărătură; va lua dela ispravnicii Sucevii câte 50 lei pe toată luna din visterie. Testamentul acesta se va ţinea totdeauna. Egumenul de Putna 'să fie acela „pre carele va arăta svintiea Sa că iaste vrednic”. (Original, pecetea mică roşie. Arh. mân. Putna nrl. 46). Vezi si N. Iorga: Documente priv. la familia Callimachi I. 453, nrl. 83). 5. 1764, Iulie: Grigori Alex. Ghica Voevod. A sosit Pa-homie egumenul mân. Putna arătând cărţi de milă dela trecuţii domni pentru o biserică lângă mân. Putna, care se cheamă „Mănăstirea veche”; domnul întăreşte mila ordonând ca în toată vremea domniei sale să se scutească 100 stupi de dese^ tină, 100 oi de goştină şi 8 vite, cai, boi, vaci de văcărit, să fie de chivernisala părinţilor călugăraşi cari lăcuesc la această sf. biserică. (Original, tot aici nrl. 73). 6. 1778, Febr. 11: Iacob» fostul mitropolit al Moldaviei, dărueşte călugărilor dela Putna o prisacă cu stupi, ce iaste în capul stâncii de gios, cu 80 matce şi cu stiubeae deşerte; venitul îl vor împărţi toti călugării „iară mănăstirea întru nemică să nu să ameastece la venitul aceaştii prisăci”. (Original, Tot aici nrl. 74). www.dacoromanica.ro — 167 — Şi alţi călugări şi dregători bisericeşti au înzestrat mănăstirea Putnei. Iată: 1. 1727, Dec. 18: Aftanasie episcopul Romanului fiind pro-ishodnic dintru sf. mănăstire Putna şi ucenicul lui Sava Bălăci mitropolitul şi fiind egumen un timp la mănăstirea Putnei, dărueşte acestei mănăstiri prisaca dela Văitinel cu... matce, să fie călugărilor de păpuci şi alte cheltuieli, egumenul să nu se amestece. (Original, hârtie, arhiva mănăstirii Putna nrl. 23). 2. 1759: Theoctist ieromonah Gheorghiescul simtindu-se slab dărueşte mănăstirii Putna 200 lei pentru a sa vecinica pomenire cari bani se \or întrebuinţa la acoperemântul mănăstirii sau la bolta turnului celui mare, 100 lei ca să se cumpere 10 vite, vaci cu vitei, să fie mănăstireşti, din sămânţă boii se vor vinde, iar vacile vor rămânea pentru hrana călugărilor, o pri-sacă în Vicov de 30 matce, să fie a mănăstirii după rânduiala prisicii dela Voloca; doi boi mari cari se vor vinde, iar din banii lor se vor da 10 lei arhimandritului pentru sărindar la mănăstirea veche, ceilalţi bani să fie de cheltuială la prohod. Iacob mitropolitul va supraveghia executarea testamentului. A scris Varftolomei arhimandritul mân. Putna. (Original, Arh. mân. Putna, nrl. 45). Despre mănăstirea Putnei şi reparaţiile făcute la ea, vezi „Istoria mănăstirii Putna” de Vartoiomei Măzăreanul, în V. A. Urechia: Inscriptiuni după manuscrise, în Analele Academiei Române, Mem. secţiei istorice, seria II, tom. IX, pag.' 57—64. 1757, Mai 26. 86.. Iordachi Cantacuzino, nefiind răzeş, este silit să restituie partea de Ivancăuti cumpărată dela unii răzeşi ai acestui sat. Noi Scarlat Qhica Voevod bojiiu milostiiu gospodar zemli moldavscoi. Facem ştire cu această carte de giudecată a Domnii mele că la Divan înnainte Domnii mele şi a tot sfatul nostru sau pă-răt de fată Ştefan Drăghinda mazăl şi Costantin Ianăş căpitan şi Ion Buţura căpitan cu fraţii lor şi Ion Peliposchi mazil ce sănt cu toţi moşeni în satul Ivancouti la ţinutul Cernăutului, cu Du-lui Iordachi Cantacozeno biv vel paharnic ci este moşan în satul Uşihlibii care să hotărăşti cu Ivancăutii jăluindu întăi a-ceşti moşeni di Ivancăuti care sau numit mai sus că mai fiindu www.dacoromanica.ro — 168 — cu dinşii şi alte niamuri şi răzăşi ai lor în Ivancăuţi moşeni di la o samă dintracei oameni au intrat Du-lui paharnic Iordachi di au cumpărat di un an încoaci nefiindu nici moşan cu dinşii în Ivancăuţi nici rudenie cu vânzătorii; Aşijdere dila o samă di oamini iarăşi au cumpărat moşie în Ivancăuţi pe cari oa-mini nici îi ştii, nici moşie cu dinşii nau, osăbit că avăndu a-ceşti moşeni moară făcută de dinşii pe moşie lor, iar după ce au întrat Du-lui paharnic cu acele cumpărături leau luat moară în săli făr de nici o giudecată înpreună şi cătă va păne din locul moşii şi luindule moara şi iazul din măna lor din nepurtare de grijă a Du-sale paharnic li sau rupt iazul şi moara li sau străcat şi tot peştile căt, Iau avut în iaz au cursu în iazul Du-sale păharnic la Uşehlibi şi la toate aceste au cerşut oa-minii aceştie dreptate, ca să întoarcă banii Du-lui paharnic pe acele cumpărături şi să lipsască dintre dinşii şi să le plătiască şi toată paguba ce au, cari la aceasta întreb'ăndusă şl pe Du-lui paharnic Iordachi ce răspundi săngur Dumnalui nau tăgăduit răspunzindu că nici moşan cu dinşii nu este nici niam cu vânzătorii făr căt fiind răzăşi alăture cu satul Du-sale Uşehlibii şi scotind acei oamini la vărfzare părţile lor liau cumpărat Du-lui. Deci la aceasta luăndu Domnie me sama înpreună cu tot sfatul nostru, şi de vreme că săngur Du-lui paharnic au mărturisit că nici moşan cu dinşii nui, nici niam cu vânzătorii şi de cănd au cumpărat iau zăs oaminii aceştii să nu cumpere că nul vor priimi şi Du-lui nau înţăles: după dreptate am giudecat Domnie me şi am hotărât pe toate acele cumpărături ce au cumpărat Du-lui paharnic să aibă moşenii ai întoarce banii, şi să lăpsască dintre dinşii, însă numai pe părţile cari leau cumpărat Du-lui paharnic şi va fi a vinde moşie în Ivancăuţi, iar di va fi cumpărat d-lui paharnic di la vrunii oameni care nau moşie în Ivancăuţi şi ei vor fi arătat că au, să apuci du-lui paharnic pe acei vânzători, săşi cei banii ce leau dat şi aceia de vor fi ştiind că au moşie îş vor căuta cu oamenii aceştie, iar pentru moara şi păne ceau zăs oaminii, că Iau luat du-lui paharnic şi pentru iazul morii că sau rupt di vor dovedi oaminii aceştie că din nepurtare de grijă a du-lui paharnic sau rupt iazul şi sau străcat moara, iar nu din pricina ploilor ve-indu apa mare sau ruptu, atunce să aibă du-lui păharnic a ezi iazul la loc şi să facă şi moara la loc după cum au fost şi să le plătiască şi toată păne de vreme că du-sale nu i să căde www.dacoromanica.ro — 169 — să ia moara, şi iazul în sală, făr de giudecată, căci di ar fi fost să rămăia moşan. numai parte căt să făce din mucul morii, atăta are de luat, iar nu să ea moara din stăpânire oaminilor dar mai răspunzăndu oaminii aceştie cum că acum bani gata nau să întorcă du-sale paharnic pe acele cumpărături, li sau pus soroc di la divan păr la sfeti Petru să aibă a da moşie la du-lui paharnic pe părţile ce o afla drept şi să lăpsască du-lui paharnic din Ivancăut, şi să de şi toate zapisăle şi ispisoace ce va fi având pe Ivancăut în mâna du-sale paharnic şi această pără să nu să mai părască piste carte domnii mele. Let 7265, Mai 26. Proci vel logofăt de Divan. Copie, Arh. Stat. Cernăuţi, Liber Contractuum novorum, XI, pag. 110. Alte documente despre Ivancăuti, ţinutul Cernăuţi: 1. 1732, August 29: Constantin Silion fost mare medelni-cer, staroste de Cernăuţi, face hotarnica satului Ivancăutilor. S’au găsit 91 odgoane, 32 stânjeni; odgonul de 34 stânjeni, stânjenul de opt palme. Satul este împărţit în 8 bătrâni. Primii patru bătrâni formează partea Ivancăucenilor, restul partea Ja-dovenilor. Bătrânii sunt: 1) Cozma, fiul lui Petran, cu fraţii lui. Menţionaţi Calis-tru ep. Rădăuţilor, Nicolai fiul lui Ivan Armanul, nemesnic de târgul Şiretului, Drace fost staroste de Cernăuţi. 2) Alexa, fiul .lui Petran; menţionaţi Ţântă, ginerele lui Petran şi Drăghici, ginerele lui Petran. 3) Anton visternicel, fiul Cozmii; menţionaţi Tura, Mintiei, Drăghindoaia, Ioan fiul lui Lucavetchi, Costin şi Dumitraş-co Puh. 4) Stanca, fata Nastii; menţionaţi Tura, Mintiei, Mihaşco şi Qrigori Machidon, Toader Ţântă, Gavril Goian, Licperdeştii. 5) Ioan Tăcşă, fiul Sofichii; menţionaţi Tura, Mihaşco, Drăghici, Goian, Mintiei, Dochita fata lui Drăghici, Toader Ţântă, Isac Vlad, Pentelei Coce, Sanda Draghindoaia, fata lui Vasile Drăghici. 6) llinca, fata Fedchii; menţionaţi Tura, Mintiei, Sanda Drăghindoaia, Drăghici aprodul, Costecico. 7) Drăgsan', fiul Elenii; menţionaţi Isac Vlad, Măriena fata Frătienii, Nastasia fata Odochiei, Ioan pisariul, fiul lui Vlad. Enăşeştii, Butureştii, Verenceştii, Gavril Greci, Agafia preuteasa, fata lui Drăgşan. 8) Luca, fiul Maruşchii; menţionaţi Ioan Tabără, Grigori Tabără, nepotul Na'stasiei, fata lui Crăciun, Hilip fiul lui Lucea; Sămaca, Mihail Capsa, amândoi strănepoţii Luchii. (Gazeta mazililor şi răzeşilor III, pag. 237—241 şi Arh. www.dacoromanica.ro — 170 — Stat. Cernăuţi. Liber contractuum novorum XII, pag. 593—607). 2. 1738, Iunie 22: Întărirea documentului anterior (Arh. Stat. Cernăuţi. Liber Relationum III, pag. 565—70). 3. 1757, Iulie 2: Ion Butura căpitan, Constantin Ianăş, ginere, Ştefan Drăghinda mazil, Vasilie Mintiei, Velicico Mintiei, Mihai Lenţa se judecă la divan cu Iordachi Cantacuzino, biv vel paharnic, zicând că sunt „baştină moşeni” în satul Ivancăuti ţin. Cernăuţi şi Deşte ei a intrat I. Cant. cumpărând dela o samă de răzeşi părţile lor de moşie. Ei nu-1 primesc să fie cu dânşii. Domnul hotăreşte: răzeşii să întoarcă lui I. C. banii şi el să lipsească din moşie „de vreme că nici rudă cu vânzătorii nu este, nici răzeş şi i-au zis să nu cumpere”. (Copie, Arh. Stat. Cernăuţi, Liber contractuum novorum XI, pag. 113—117). Hofamica satului Ivancăuti din 1776 Febr. 26, vezi la Forum Nobilium Cernăuţi, Tabularia 536. Alte documente despre Ivancăuti vezi Gazeta mazililor şi răzeşilor, Cernăuţi, 1910, Anul I, pag. 95, 105—106 şi 199—200. Anul II passim. Adăugăm următ. doc. despre Ivancăuti: 1. 1782, Apr. 12: In fata comisiei austriace răzeşii Miha-lachi Ianoş, Nicolai Ianoş, Iordachi Butura. Andrei Ţiganiuc, Andrei Mintiei şi Ion Butura declară că satul Ivancăuti este sat răzăşesc. Răzeşii susţin că sunt urmaşii lui Dragoş uşar, care la 1473 cumpărase satul dela Cârste. (Arh, Stat. Cernăuţi. Pachetul Ivancăuti). 2. 1793, Aug. 21: Toader Mintiei dă părţile sale de Ivan-căuti, Jadova, Comareşti şi Bănila, fiastrului său Mihalachi Mintiei. (Tot aici, Liber Haereditatum XIX, 633). 3. 1794, Mai 19, Ispas: Antimia, fata lui Gheorghieş Tabără şi soţul răp. Ionită Marco, dă copiilor ei Ionaşcu, Dumi-traşcu, Vasile şi Catrina, căs. cu Fratian din Voloca, părţile ei de moşie din Jadova, Vilauce şi Ivancăuti. (Tot aici, Liber contractuum novorum II 666). 4. 1794, Oct. 14: Grigoraş Tudan dă fiicei sale Paraschiva căs. cu Ion Băndaş din Cernăuţi, o parta de moşie din Ivan-căuti. (Tot aici, Pactorum Dotalia, pag. 115). Această danie se completează cu o parte de Vilauce la 1794, Oct. 19. (Tot aici, Liber Contract, nov. X, 220). 5. 1803, Sept. 6: Vasile Grecu cu soţia sa Anita născ. Goian împart averea între copii. Copiii fetei lor Anita ce a fost căsătorită cu Nicolai Tăutul, fata lor Mariuca căs. cu- Vasilie Popovici, fata lor Paraschiva căs. cu Drăghinda, fata Ca-tarina căs. cu protopopul Zaharovici primesc câte o parte de Ivancăuti. Fata Safta căs. cu Tăutul primeşte o parte de Ivan-căuti şi de Comăneşti. Fata Ilinca căs. cu Stanislav o parte de Ivancăuti şi Boianciuc, iar fiul Constantin o parte de Jadova, Ivancăuti, Stăneşti şi Voloca. (Tot aici, Liber Haereditatum XIX, 649). www.dacoromanica.ro — 171 — 6. 1810, Febr. 15, Pedecăuti: Paraschiva Haşmăşoaia, fata lui Constantin Tabără (mama ei a fost Safta, fata lui Isac Vlad) dărueste copiilor ei Anita ce a tinut-o Dumitru Topa. Qafiţa căs. cu Vasile Pocletar, Safta căs. cu Toader Hahon, Smaranda şi Catrina, apoi nepotului ei Vasile Topa părţi de moşie din Ivancăuti, Jadova, Vilauce şi Stăneşti. (Forum Nobilium Cernăuţi, Civilia nrl. 4415, fascicola 138). 1757, Iulie 28. 87. Anaforaua boierească despre satul Doroşăutii, ţinutul Cernăuţi. Suret dipe anaforaua iscălită de Du-lui Ion Bogdan vel logofăt i Costandin Balş biv vel vornic i Lupul Balş vel vornic i Mihalachi Sturzea biv vel vornic. Preaînaltate Doamne. Din luminata poronca Mării-Tale luănd sama între Du-lui Vasile Ruset vel vornic şi între Ştefăniţă lamandi paharnic pricina întră cesta chip am aflat precum arată în gios, Ştefa-ni{ă lamandi paharnic au jăluit Mării Tale că are trei părţi de satul Doroşiuţii la tinut Cernăutului, iar a patra parte de 'sat fiind a unui Ion Mustiaţă, carile în anii trecuţi avănd pe un ficior a lui slugă la răposatu vornicul Iordache Ruset părintele Du-sale vornicului Vasile, carile rămăind datoru cu nişte bani dintro slujbă, au trimis răposatu vornicul Iordache om gospod ca să înpliniască acei bani cu cear găsi dela casa lui Ion Muş-tiată şi tămplăndusă în vreme ceau fostu mersu omul gospod la Ion Mustiaţă diau fostu şi paharnicul Ştefănită acolo la Do-roşiutii şi văzând cau rămas Mustiată să plăniască acei bani şi fiindui, că nu avea cu ce plăti, şi avăndu în grăjă că Mustiată şia da moşiia pentru ace datoria au vinit aice la Iaşi şi au zăs Du-lui vornicului Iordache Rusit de na ave Mustiată cu altă cu ce să să plătiască de ace datorie şi a rămâne săş de parte ce de moşiia, săi facă ştirea ca să de el banii fiind răzeş şi după aceia nau mai avut în ştiinţă pănă acmu cum au mai rămas ace pricină, iar acmu viind un Sandul Zaporojanu gi-nerile lui Ion Mustiată, aice la Iaşi, iau spus cumcă Du-lui www.dacoromanica.ro — 172 — vornic Vasile Rusăt îi scoate depe parte lui Ion Mustiată din Doroşăuti şi venitul moşii din iastă vară îl ia Du-lui şi el fiind răzeş şau cerut dreptate ca să întoarcă bani de vreme ce sau făcut vânzare făr de ştire lui, la care întrebăndusă pe Du-lui vornic Vasile ce are a răspunde, Du-lui au răspunsu că ace moşiia este luată de părintele Du-lui mai înainte de cât de 20 ani arătând întăiu un zapis de la Ion Mustiată scriind că rămăind un fecior a lui datoriu cu 70 lei Du-lui vornic Iordachi dintru slujbă şi apucând vornicul Iordache pe Ion Mustiată pentru bani, iau dat 30 lei, iar pentru 40 lei iau dat ace a patra parte de Doroşăutii cu tocmală întră cest chip căt a trăi Ion Mustiaţă să o stăpăniască tot el, iar după moarte lui Ion Mustiată de nor da ficiorii lui Mustiată acei 40 lei să aibă a le mai da Du-lui vornic 30 lei ca să fiia 70 lei şi să ră-măia moşie de istov, mai arătând Du-lui vornic Vasile şi alt zapis dela ficiorii lui. Ion Mustiată scriind că ne avănd ei ca să de acei 40 lei pentru carii era moşiia zălogită de tatăl lor lpau mai dat Du-lui vornic 30 lei şi au rămas moşiia de istov a Du-sale vornicului, deci văzând noi aceste zapisă la măna Du-lui vornic Vasile făcute de atătă vreme am întrebat pe Ştifănită Iamandi întră tăta vreme cum nau ştiut că Mustiată şau vindut moşiia, el au răspuns ca Du-lui vornic Iordachi cum şi Du-sa vornic Vasile pănă acmu în iastă vară nau mai stăpânit nici au dejmuit, după cum şi Du-lui vornic Vasile au arătat că nau stăpânit, iar acmu după ce iau spus Zaporojanu sau înştiinţat scotindu înainte noastră şi pe Zaporojanu diau mărturisit cumcă cu adevărat păharnicul Ştefănită pără acmu nau ştiut cum că şi Ion Mustiată socru său pănă ceau murit au zis că moşiia este zălogită, iar nu vândută de istov, pentru care luindu noi sama cu amărunt, şi di vreme că răposat vornic Iordache Rusăt au luat zapis dela Ion Mustiată cu tocmală săş stăpăniască tot el moşiia pără căt a trăi, şi apoi după moarte lui di nor da ficiorii acei 40 lei să le mai dei Du-lui vornic 30 lei şi să fiia di i'stov şi di când au luat zapis de vânzare dela ficiorii lui Mustiată încă nau stăpânit, să cunoaşte că Ştifănită Iamandi nau ştiut de vreme ceau fostu cumpărătură şi făr di stăpânire, numai avindu Du-lui vornic Vasile preapus că ar fi ştiut Ştefănită că este moşiia vândută de ficiorii lui Mustiată de istov, am socotit să giure Ştefănită Iamandi că nau ştiut că Mustiată şau vândut moşiia de tstov, şi giurănd www.dacoromanica.ro — 173 — să întoarcă acei 70 lei Du-sale vornicului Vasile şi săşi ia moşiia. Noi Mărie Ta, aşe găsăm a fi cu cale şi cu dreptate, iar ce desăvârşit hotărâre rămâne la înaltă înţălepciune Mării Tale. Let 7265 Iuli 28. Plecaţi slugile* Mării Tale. Copie,’ Arhivele Statului Cernăuţi, Liber Relationum III pag. 76. 1757, August 24. 88. Iftimie Baluşescul are conflict cu răzeşii pentru o parte de Stăneşti, ţinutul Cernăuţi. Ion Scarlat Ghica Voevod bojiiu milostiiu gospodar zemli moldavscof. Scriem Domnia me la cinstit şi credincios boeriul Domnii mele Du-lui lenacachi biv vel pah. > staroste de Cernăuţi, îti facem în ştire că Domnii mele iau dat jalobă Iftimie Baluşescul dela acel ţinut zicând că sânt 18 ani decănd au cumpărat cu zapis den doue părţi din sat din Stăneşti dipe Brusniţa a opta parte şi până acmu zise au stăpânit cu pace, dar acmu sar fi sculat uni den rezeşi cu pricină de zic că ar fi găsit nişte pietri şi le fac că sănt hotar la care zisă căci odată hotar pe acolo nau fost nici au dovada asupra acelor pietri, ce numai cu gurile lor înpresoară, pentru care iată că scriem Du-lor Voastre luănd carte Domnii mele să răndueşti doi mazili oameni de ispravă pe cine vii socoti du-ta dela acel tinut să margă acolo şi să cerceteze toată pricina cu amăruntul şi să arete Du-lor, iar pricina de giudecată ce va fi între dânşii Du-Ta să o cauţi şi cum vii cunoaşte că este cu dreptate să giudeci hotărând pricina prin carte de giudecată ca neodihnindu-se vre-o parte după giudecată ce vii face du-ta şi sar trage la Divan să avem •ştire. Aceasta scriem. Let 7265 Au(gust) 24. proci vel log. www.dacoromanica.ro — 174 — Copie, Arh. Stat. Cernăuţi, Serethensia II 261. Alt document despre Stăneşti, tin. Cernăuţi: 1. 1760, Iulie 9: Ion Vlad aduce o carte domnească pentru satul Stăneşti pe apa Brusnitii, tin. Cernăuţi, au fost chemaţi toti răzeşii şi megieşii depe împrejur. Ursachi Isar a arătat un ispisoc sârbesc dela Eremie Movilă din 1596 April 9 după care Drăgan Jadovanul vătavul, Ion Ţicşe, Drăgşan, Luca şi Qligori au permis lui Vasilie diac de Călineşti să-şi ia apa din pârâul Brusnitii la moara sa. Hotarul între Stăneşti şi Călineşti începe dela semnele lui Enăchita vameşul fost vechil starostiei, la Vedmija iama (groapa urşilor). Stăneşti a fost găsit că are 66 odgoane în curmeziş, odgonul de 32 stânjeni şi o palmă, stânjenul de 8 palme domneşti, care odgoane s’au împărţit pe 3 bătrâni, câte 20 odgoane de bătrân; Bătrânul de jos se cheamă Drăgşan şi a fost împărţit în 4 părţi, din care stăpâneşte şi Ion Vlad. (Arh. Statului Cernăuţi, Liber contractuum novorum IX pag. 110). 1757, Septemvrie 23. 89. Hotarnica moşiei Iordăneşti, ţinutul Sucevii. (Tradus în româneşte după o copie germană). Mărturia hotarnciă, pe care au dat-o Ştefan Stârce, Toa-der Calmuţchi şi Pavel Morţun .în mânile lui Hăjdău, în care scrie precum s’a dat poronca Mării Sale lui Dinu Cantacuzino ,biv vel ban, Lascarachi biv vel comi's, Constantin Cananău stolnic şi lui Constantin Stamati II. paharnic, ca să meargă la Iordăneşti ţinutul Sucevii la apa Şiretului, care este moşia lui Grigorie Hăjdău şi se hotăreşte pe din sus cu Ropce, iar pe din jos cu Carapciu, dar primind şi alte porunci domneşti şi neputând veni au poruncit mai sus amintiţilor mazili, cari venind şi hotărând satul Carapciu şi Ropce după cum scrie în scrisoarea Măriei Sale au găsit la Ropce 80 odgoane, odgonul de 20 stânjini, stânjinul de 8 palme domneşti, după care au măsurat Iordăneşti găsind 60 odgoane de aceeaş mărime şi au pus o piatră în obârşia Turii spre apus care caută drept la apa Siretelui, şi au pus o piatră mai sus de casa lui Halac care Caută la altă piatră care-i pusă dincoace de Şirete spre răsărit www.dacoromanica.ro — 175 — lângă un drum săpat, punând si aici o piatră care caută la dealul unde se loveşte cu hotarul Cuciurului, tot cu muchea dealului în jos până la obârşia Hatiului, tot cu Hatiul care se hotăreşte cu Carapciu, unde s’a pus piatră, care caută drept la gura părâului Hatiului, peste Şirete în sălişte, unde aşijdere au pus piatră, care caută spre apus la o piatră ce-i pusă în stânca dealului, dealul în sus până la obârşia Turii, unde se încheie hotarul şi a fost satul amintit mai sus după porunca Măriei Sale şi hotărît după cum au găsit că e bine punând pietre dând şi lui Grigori Hăjdău o mărturie hotarnicâ ca să i se creadă. Arhivele Statului Cernăuţi, Liber Qranicialium IV pag. 407—409, unde se găseşte copia germană. Vechiul nume al lordăneştilor este Ardăneştii. Vezi documentele din: 1. 1751, Noem. 3: Hotarnica lui... căpitan şi a lui Toader Bădelita vornic. La poruncă domnească s’au dus la Carapciul, ca să-l hotărască de Iordăneşti, satul lui Qrigori Hăjdău. Au întrebat pe oamenii adunaţi dece satele Ropce şi Carapciul trec râul Şirete, iar Iordăneştii nu trec. Oamenii au răspuns, că ştiu dela părinţi că satul Iordăneşti a ajuns numai până la râul Şirete. Qrigori Hăjdău n’a adus drese, ci a întrebat din gură, dece celelalte sate trec râul Şirete, iar Iordăneştii nu trec. A rămas, ca Hăjdău să treacă dincolo de apa Siretelui cu hotarul satului său Iordăneşti. (Wickenhauser: Urkunden des Klosters Moldawiza pag. 137 nrl. 204). 2. 1761. Noemvrie 2: Vasile Buhăiescul biv vel pah. şi Lupul Hadănbul vornic de poartă hotăresc satul Ropce; V* parte este a mân. Putna cumpărată de Calistru fost episcop de Rădăuţi dela Vasilie Ropceanul în 1692, şi dată danie mănăstirii; Hotarul Ropcii începe la cele 3 movile şi e în hotar cu satele Ardăneşti, Carapciu şi Storojinet. Ardăneştii sunt daţi mân. Putna de Qrigori Hăjdău. 3. 1766, lan. 27: Ruxanda, fiica lui Qheorghe Hăjdău, înzestrează pe fiica ei Catrina, căs. cu Lupul Tutuescu, dându-i jumătate de sat de Iordăneşti. (T. Balan: Noui doc. priv. la familia Hăjdău, Cernăuţi 1926, pag. 10—11 nrl. VII). 4. 1773, Noem. 9: Lupul Tutuescul ruptaş din Hârlău, cu soţul său Catrina, fata Ruxandii Hăjdău, dărueşte cumnatului său Nicolae Lăpădatul, fiul Ruxandei, jumătate de sat Iordăneşti. www.dacoromanica.ro — 176 — (Arh. Stat. Cernăuţi, Liber Testamentorum II 68). 5. 1774, Iulie 5: Iordachi Balş fost mare paharnic, face schimb de moşii, dând moşia sa Iordăneşti şi primind' de la mâ-năst. Moldovita moşia Sălăşeni lângă Dumbrăveni, tin. Sucevii. (Arh. Stat. Cernăuţi, pachetul Iordăneşti). 6. 1779, Ianuarie 6: Ioasaf egumen de Putina se plânge că vătaful Nicolae împresoară moşia Iordăneşti a mân. Putna. Ilie Cârste şătrar, ispravnicul de Suceava, judecă la ordinul gen. Enzenberg. Egumenul Ioasaf a arătat un zapis din 1761 Aug. 16, în care scrie că Qrigori Hăjdău, fiul lui Vasilie Hăj-dău, şi frate cu Ruxanda; Maria şi Safta, fetele lui Gheorghi Hăjdău, dăruesc mănăstirii Putna satul Iordăneşti. Vătaful Nicolae răspunde că e numai vechilul Saftei, fiica lui Nicolae, care a fost fiul Ruxandi, care Ruxanda a fost fiica'lui Gheorghi Hăjdău. A arătat o împărtală din 1761 Sept. 28, în care scrie că Gheorghie Hăjdău a dăruit fiicei sale Maria moşia Iordăneşti, fiicei Safta partea de Medveja din raiaua, Hotinului, fiicei Roxanda, dela care descinde Safta, moşia Răşcăuti şi V2 Tulbureni. Maria, sora lui Vasile Hăjdău, fiind stearpă, după moartea ei moşia Iordăneşti a venit la fraţii ei Roxanda şi Vasilie. Vasilie a avut doi fii anume Gheorghi şi Grigori, cari au fost sterpi. De aceea rudele au dăruit mân. Putna moşia Iordăneşti. Moşia I. urma să vină la Roxanda şi Vasilie. Fiii lui Vasilie n’au putut să dăruească şi jumătatea Ruxandei. Aceasta înfiase pe Nicolae, fiul Saftei. Ilie Cârste crede că mân. Putna nu poate stăpâni decât V2 Iordăneşti, cealaltă parte urmează să fie proprietatea Saftei, fiica lui Nicolae, nepoata Ruxandei. 7. 1782: In fata comisiei austriace apare Andrei Borce şi declară că stăpâneşte jumătate Iordăneşti. Această moşie este partea soţiei sale Safta, fiica lui Nicolai Lepădatul, care Safta a primit-o dela mama ei Ruxanda, care a fost sora Măriei celei sterpe. Cealaltă V2 Iordăneşti este a mân. Putna. 8. 1793, Noemv. 6: Ieromonah Toader Popovici şi Tarasie monah fac ştire că C-tin Lăpădat, fiul Ruxandei, care a fost fiica lui Gheorghe Hăjdău a avut 3 fiice, anume Zmaranda, Nastasia şi Catrina, făcute în satul Rădeni, tin. Hârlău cu fe-meia sa Ilinca, fata lui Ion Donciul. Rămâind copilele sărace de părinţi au fost crescute prin case străine mergând la Ta rigrad cu Mărie Sa doamna lui C-tin Moruz Vodă. Acum viind Catrina cu doamna lui Alexandru Moruz Vodă s’a măritat cu Dumitrachi Volcinschi şi voind să şi tragă părţile ei de moşie şi ale ieromonahului Macarie, fiul Saftei, care a fost fata lui Gheorghie Hăjdău, are judecată cu Safta, fata lui Niculae Lăpădat, pentru V2 Iordăneşti, tin. Sucevii. Se mărturiseşte că Catrina este dreaptă fata lui Constantin, fratele lui Nicolae, fiul Roxandei. (Arh. Stat. Cernăuţi, Liber Attestatorum pag. 15—17). www.dacoromanica.ro — 177 — 9. 1812, Mart. 10, Lncovita: Catrina, fiica lui Constantin Lăpădat, care a fost fiul Ruxandei, fata lui Hăjdău, dărueşţe soţului ei Şerban Stârce partea ei de Iordăneşti, anume V< parte de sat fără 40 stânjeni. Primul bărbat al Catrinei a fost (Dumitrachi) Volcinschi. (Tot aici, Liber Instrumentorum I 259). Despre mân. Moldovita şi satele ei dăm următoarele documente: 1. 1755, Iunie 20: Hotarnica satelor Oprişeni şi Provo-rotie ale mân. Moldovita. De fată Dănilachi fost protopop, popa Ioan din Şirete, Gheorghe Perjul din Vascăuti, Ion vătă-man de Muşenita, Gavril Halep de Volcinet, Vasilie vătăman de acolo, Grigoraş Dritcală de Trestiana, Andrei Popescu de Sănăuti, Ion Rotar de Berlinte, Grigoraş Drob de Tereblece, Ştefan Stârce de Berlinte, ginerele lui Sandul Hăjdău. Hotarul începe din colt la miazănoapte dela un stejar cu buor unde se întâlnesc hotarele de Trestiana, Hliboca, Cerepcăuti si Oprisem, pârâul Cotovătul, în marginea codrului la Poiana lui O-pincă, la un pârâu care se varsă în Molnita, fântâna putredă, la scursură, până unde se întâlneşte cu Nihoreni, hotarul Mo-goşeştilor, Poiana Chindina, hotarul Tărăsenilor, pârâul Cotovătul, movila găunoasă, la o iurugă. Vasile Basotă biv vel medeln., Simeon Tăutul. (Arh. Stat. Cernăuţi, Liber Fundatiorum V 51—57 si pachetul Prevorochie). 2. 1782, Ian. 18: In fata comisiei austriace apare călugărul din Moldovita Vasian si declară, că mân. Moldovita a fost zidită de Alexandru Voevod. Dar în urma unei ploi torenţiale muntele a lunecat si a distrus mănăstirea. Petru Rareş Voevod a zidit din nou mănăstirea, în forma în care există si astăzi. Mănăstirea Moldovitei nu stăpâneşte toate moşiile ei, de oarece parte din urice s’au pierdut,parte au fost luate de Poloni. In Bucovina, adecă în cordon, mănăstirea are moşiile: Moldovita, Frumosul, Vama, Moldovita Rusească, Bercheşeşti, Oprişeni, Prohorochi, Va Iordăneşti şi muntele Suhardul Mare. In Moldova are moşiile: Folticeni, Onteni, Văculeşti, Va Zvoreşti, Sarafineşti zis şi Miteşti, săliştea Răciuleni cu o moară, un heleşteu la Cohurlui, 10 pogoane vie la Cruce. Braniştea mănăstirii pe care se găsesc satele Moldovita Rusască şi Frumosul este dania lui Petru Rareş Voevod. Vama a fost dăruită de Alexandru ccl Bun. Satul Bercheşeşti fusese cumpărat de Petru Rareş dela Corlat şi dăruit mănăstirii. Satele Oprişeni şi Prohoroti, amândouă într’un hotar, au fost dăruite mân. de boierul Bârlea. Satul Iordăneşti a fost câştigat pe cale de schimb, dân-du-se mănăstirii Putna Sălăşeni. Mân. Putna a primit acest sat dând lui Iordachi Balş în schimb satul Dumbrăveni. Moldovita n’a putut intra în stăpânirea Iordăneştilor, de oarece Va a fost ocupată de răzeşi, iar jumătate e stăpânită de Putna. T. Balan. Documente bucovinene, V. 12 www.dacoromanica.ro — 178 De aceea Moldovita a cerut restituirea satului Sălăşeni, dar Putna, nu l-a dat. Acum Putna plăteşte anual suma de 100 lei, până va fi în stare să dea Moldovitei alt sat. Suhardul Mare a fost dăruit mănăstirii de Alexandru Voevod la 1410. De 10 ani încoace Regimentul II grăniteresc din Năsăud a ocupat o parte a muntelui, păscându-şi vitele. La 1782, Ian. 22 călugărul Vasian şi-a rectificat declaraţia cu privire la satul Iordăneşti. Mân. Moldovita a primit a-cest sat dela Iordachi Balş, iar nu dela mân. Putna. Mân. Putna dăduse lui Iordachi Balş paharnic satul Iordăneşti primind în schimb alt sat. Pe urmă I. Balş a dat mân. Moldovitei satul Iordăneşti primind în schimb satul Sălăşeni. Dar pentru Iordăneşti au fost multe judecăţi; răzeşii ocupând jumătate de sat şi de aceea Moldovita a cerut să i se restituie satul Sălăşeni. Balş a trimis pe reprezentanţii mănăstirii la Putna. A-ceasta plăteşte mân. Moldovitei suma de 100 lei pe an, până ce se va stinge această ceartă. (Arh. Stat. Cernăuţi, pachetul Moldovita, şi Wickenhau-ser: Die Urkunden des Kloster Moldowiza pag. 214—225). Despre satul Ontănii al mân. Moldovita vezi Q. Ghibă-nescu: Surete XXIV 183 şi 195. Localitatea „Cruce” se află în tinutul Putnei. Vezi Wic-kenhauser: Geschichte der Kloster Woronetz und Putna, Czer-nowitz 1886, pag. 114—115 nrl. 11. 1758, Aprilie 2. 90. Vasilie Sturza vinde lui Dumitraşco Potlog jumătate de sat Verbăuti, tinutul Cernăuţi. (Tradus în româneşte după o copie germană). Adecă eu Vasilie Sturza, fiul lui Lupaşco Sturza, împreună cu soţul mieu Sanda şi cu fiica Maranda am dat acest adevărat zapisul nostru în mânile du-sale Dumitraşco Potlog căpitan, ca să se ştie, precum de nime siliţi nici asupriţi, ci de a mea bună voie am vândut a mea dreaptă ocină şi moşie anume jumătate de sat Verbăuţi, tinutul Cernăuţi, ce mi-a venit dela moşul mieu Vasilie Sturza şi dela părintele meu Lupaşco Sturza, du-sale Potlog pentru 250 lei cu adăogirea precum să fiu tinut a deosebi această moşie vândută de părţile răzeşilor şi hotărînd-o cu cheltuielile mele să i-o dau în stăpânire şi i-am www.dacoromanica.ro — 179 — dat §i toate dresele anume împărtala din 4 August 7176/1668 iscălită de martori a moşilor mei Ileana şi a lui Pavel. după care a căzut în partea părintelui meu Lupaşco şi a fratelui său sterp această moşie, şi o carte de judecată din 8 Mai 7261/1753 în care scrie că am avut judecată cu Maria Perjoaia şi ea a fost dată rămasă după ispisocul lui Duca Vodă din 22 Octomvrie 7178/1669, iar eu am fost întărit stăpân pe această jumătate de sat, după cum se vede niai pe larg din cartea de judecată a Măriei Sale lui Constantin Cehan Racovită, dar neodihnin-du-se Perjoaia s’a dus şi la Măria Sa Scarlat Ghica rămânând şi aici, toate aceste drese, le-am dat du-sale lui Dumitraşco Potlog, iar el mi-a plătit toţi banii, de aceea să stăpânească acel sat cu toate veniturile şi să-i fie în veci nesmintit, iar cine din rudele mele s’ar ridica, pe mine să mă tragă la judecată şi la această tocmală au fost fată boierii cari au iscălit şi pentru mai mare credinţă am iscălit. 2 Aprilie 7266. Vasilie Sturza. Gheorghi II postelnic, Vasilie comis, Hurmuzachi II armaş. Constantin pitar, luoniţă paharnic, Neaniul pitar am fost fată, Gheorghi Boşneag căpitan de barani, Ştefan Zota diac de Cernăuţi am scris, luoniţă Sava. Arhivele Statului Cernăuţi, Liber Granicialium X, 296— 299, unde se află copia germană. Alte documente: 1. 1758, Oct. 10: Şerban Flondor med., C-tin Volcinschi, C-tin Drăguş, Gavril Motoc hotăresc satul Verbăuti, tin. Cernăuţi, proprietatea luf Iordachi Perjul şi Gligoraş Tăutul. Cârs-tache Bălăsachi, ginerele Macrioaiei îi împresoară cu hotarul Iurcăutilor, ocupând şi cimitirul de Verbăuti. S’a dovedit vina lui Bălăsachi şi s’a stabilit din nou hotarul dela 2 pietre la piscul dealului Jorneşti, unde s’a pus piatră, în dealul hlinini, la movila zisă Baba, la movila Paşii, la movila Golda lângă Teutri lângă drumul sobarului, spre ZaStavna la hotarul Cu-ciurului la movila Scurta la fântâna putredă la valea Hliboca, la movila Buzuva. (Copie, Arh. Stat. Cernăuţi, Liber Relationum III 317. Traducerea germană, tot aici, Liber Granicialium X 305—314, cu data de 1759 Aug. 10). , 2. 1759, Aprilie 21: Ioan Theodor Calimah Voevod dă carte lui Iordachi Perjul mazil şi Grigoraş Tăutul mazil ot Cernăuţi să poată soroci la divan pe Dumitraşco Potlog dela www.dacoromanica.ro — 180 Cernăuţi şi pe un răzeş al lor să stea de fată la judecată pt. moşia Verbăuti, care răzeş Vasilie (Sturza) i-a vândut moşia fără ştirea lor, şi acuma „nu vor să-l primască săA încapă el moşan cu dânşii”. La starostele n’au putut să se împace, a-cuma cer judecată la divan. Primesc soroc pe Dumineca Mare, Nevenind la zi vor fi aduşi cu om gospod şi vor da şi ciobote. (Arh. Stat. Cernăuţi, pachetul Verbăuti). 3. Fără dată: Gheorghe Lefter staroste scrie, că a sosit la el Iordachi Perjul şi Gligoraş Tăutul aducând o carte a Mării Sale la adresa lui Dumitraşco Potlog pt. satul Verbăuti. Să vie Dumineca negreşit că nevenind „oi trimete băran cu trapăd”. (Arh. Stat. Cernăuţi, Liber Relationum III 316). 4. 1759, Iulie 15: Ioan Teodor Calimah Voevod scrie lui Gheorghe Lefter staroste de Cernăuţi, Ion Melete vornic de poartă, Şerban Flondor, C-tin Volcinschi, Nicolai Holban, Ga-vril Motoc că s’au jeluit Iordache Perjul şi cumnatul său Gligoraş Tăutul pe Bălăsache Costachi, ginerele lui Macri, pt. moşia Verbovăţ, pe care o împresoară Bălăsache cu Iurcăutii. Domnul trimite pe aceşti boieri să le ia sama foarte cu amă-runtu şi cu bună dreptate, să îndrepte hotarul, să puie pietre. Vor lua câte 2 galbini de piatră, un galbăn pt. hotărnici, iar cellalt pt. ftori logofăt. (Ibidem, Liber Relationum III pag. 310). 1758, Mai 19. 91. Domnul trimite pe ispravnicul de Suceava Constantin Başotă să stingă conflictul ivit Intre Sava stareţul schitului Jadova şi Alecsandru Vasilco pentru satul Lucavăţ, ţinutul Sucevii. -+ Io Scarlat Grigori Ghica Voevod bojiiu milostiiu gospodar zemli moldavscoi. Credincios boeriul domnii mele du-lui Costandin Başotă biv vel med. ispravnecul de ţinutul Sucevii, îţ facemu ştire că domnii mele au datu jalobă Sava stareţul dela schitul Jadova din Suceavă asupra lui Alixandru Vasilco din satu din Lu-caveţ ot Suceavă zicăndu că are nişte părţi de moşii şi nişte vecini acolo în ţinutul Sucevii şi acesta Alicsandru Vasilco în tărie lui făr nici o cale să face stăpănu pe moşii şi pe vecini şi dejmueşte moşiile şi e şi vinitul tot de pe la vecini şi Sava stareţul este păgubaş de venitul moşiilor şi de venitul vecini- www.dacoromanica.ro — 181 — lor lui, la carile ni-au arătat trii cărţi gospod scrise pela ispravnici ca să să giudece cu dânsul şi el nici de cum au dat samă (lui) Sava stareţul că nu să supune nici de cum ca să ste la giudecată, pentru care iată că-ţ scriem du-(tale) luăndu carte domnii mele să cauţ să trimit să-l aduci faţ înainte du-(tale) şi să le ei sama foarte cu amăruntul şi fiindu după cum ni-au jeluitu să cauţ să-i faci dreptate şi ce va fi cu cale de înplinit să şi înplineşti şi după cum vi-i aşeza acolo să dai şi carte de giudecat(ă) la cari parte s’ar căde, iar neodihnindu-să vre-o parte cu giudecata du-(tale) cu sorocu să-i trimet la divanu. Aceasta scriem. Let. 7266 Mai 19. proci vel logof. Original, hârtie, pecete roşie mică octogenală, dela dl. conte Gheorghe Vasilco, Cernăuţi. Conflictul între familiile Vasilco şi Vlad a tinut mult timp. 1. 1764, Dec. 7: Grigori Alexandru Ghica Voevod. Do-siftei episcop de Rădăuţi, Constantin Cogălniceanu biv vel stolnic ispravnic de Suceava comunică, că a dat jalobă Sava Vlad monah dela Suceava asupra unui văr al luiA anume A-lecsandru Vasilco mazil, zicând că având moşii în 4 locuri anume Vi Lucavăt, 74 Berhomete, 7o Panca, toate tinSucevii, şi 74 Vasileu tin. Cernăuţi, care urma să se împarte în două; Vasilco a ocupat totul afară de Vasileu, care a rămas la Vlad. Domnul le ordonă să cerceteze şi să hotărască. (Original, hârtie, dela dl. conte Gheorghe Vasilcc, Cernăuţi). 2. 1765, Iunie 12: Se judecă Sava Vlad staret, fiul lui An-dronic Vlad, cu Alexandru Vasilco, fiul lui Ion Vasilco, zicând Vlad că e văr primar cu Vasilco, şi cum le-au rămas dela moşul Vasilco Căzăeescul 4 sălişti a. Vasileul ot Cernăuţi, Pan-ca, Lucavăt şi Berhometele cu munte la tin. Suceava. Vlad stăpâneşte numai săliştea Vasileul, restul Vasilco, cere dreptate, ca să stăpânească amândoi în toate săliştile. Alecsandru Vasilco răspunde, că la ţinutul Sucevii este o singură sălişte Lucavăţul, iar nu trei. S’a judecat, câte sălişti se vor găsi să stăpânească în jumătate Sava Vlad cu fiii săi Ion şi Toader şi Alecsandru Vasilco. Se face carte lui C-tin Cog(ălniceanu) ispravnic de Suceava, ca să măsoare săliştile şi să le împartă în două. (Ibidem). Despre Schitul Jadova vezi dc. din 1754. www.dacoromanica.ro — 182 — 1758, Iulie 12. 92. Fraţii Sandu şi Toader Brânzanul vând lui Vasiie Brahă partea lor de moşie din satul Costeşti, tinutul Cernăuţi. Adică eu Sandul'Brânzanul şi cu frate meu Toader adeverim noi cu această scrisoare noastră la măna lui Vasiie, feciorul Brah(ăi), precum i-am vândut noi parte noastră de ocină din satul Costeşti cu doaosprezeci lei bani gata ce avem noi depe rtiaica noastră Todosie ce i se trage parte depe Cotu Ion..., şi am vândut această parte mai sus numită să aibă a o stăpâni Vasiie, ficiorul Brah(ăi) din preună cu a- lui baştină ce are depe muma sa Mariufa şi nime din fraţi, nici den nia-mul nostru, nici den copii noştri să n’aibă a-1 supăra (pe) mai sus numitul, iar cine s’ar scula să supere să nu fie iertat dela milostivul Dumnezeu. Velet 7266 Iulie 12. + Şi m’am tămplat Ion Otru(blenca), eu Darie Boha-tiret m’am tămplat. Şi pentru credinţă am întărit şi degetele mi-am pus Eu Sandul Brânzanul, şi eu Toader Brânzanul. Şi eu m’am tămplat lordachi Lastiuca. Deosăbit ce avem cumpărătură dela Vonciul, aceasta parte lui Vasiie sin Brahă n’am vândut nici pomăt(ul) nu i-am vândut, numai i-am dat să tie dela noi. Şi eu Toader dascal am scris cu zăsa lor. Copie românească, Arhivele Statului Cernăuţi, Liber Con-tractuum Novorum XII pag. 104—5. Alte documente: 1. 1754, Aprilie 20: Au venit răzeşii de Costeşti cu un răvaş al lui Enacachi staroste de Cernăuţi la păh. Ion Strâşca ca să meargă la Costeşti, să ia samă cu Sandul Brânzanul, fiul lui Darie, pt. un stâlp al lui Tudan, zicând fraţii Sandul şi Vasiie Brânzanul că stâlpul este dela Tudan care le este moş, dar răzeşii zic că Tudan nu este moş lui Brânzanul, că acel Ion Tudan a luat o văduvă cu copilul ei, care copil s’a chemat Ion Cot. Deci a rămas lipsit Darie Brânzanul de moşia lui Tudan şi să stăpânească acel stâlp Măsian şi Vasiie Şăr-ban şi Dumitraş Hrinciuc. (Revista politică, Suceava, Anul III, din 1 Febr. 1888, pag. 9). www.dacoromanica.ro 183 — 2. 1754, Iunie 22: Matei Ghioa Voevod, au avut conflict Măsian şi Tănasie Coval şi alţi fraţi stăpâni de Costeşti, ţin. Cernăuţi, cu Sandul Brânzanul de Rohozna în fata lui Radu Racovită mare log. zicând Brânzanul că Va Costeşti este a lui, V4 parte, partea de jos, a mân. Pobrata şi V4 parte a răzeşilor. Ispisocul din 1651, Sept 14 zice că Iuon Tudan de Costeşti anume Andrieş Dratva, Tănasie Coval, Măsian Tuta, pt. V* parte Costeşti. Brânzanul este dat rămas şi răzeşii primesc Vt Costeşti fiind descendenţii lui Tudan. (Arh. Stat. Cernăuţi, Liber Granicialium VI 75—81). 3. 1762, Iunie 15: Serban Flondor vel med., Ionită Strâşca biv vel căpitan şi Gheorghe Volcinschi cheamă pe răzeşii de Costeşti anume Andrieş Dratva, Tănasie Coval, Măsian Tudan, Vasile Serban, Toader Cozic şi hotărând satul Costeşti, găsesc că satul fusese împărţit în 4 bătrâni: 1. Lenta, care vându partea sa Măriei Sale lui Ilieş Voevqd care o dărui mân. Pobrata, 2. Foca, fiul lui Larion, cumpărat dela Tudoran de Costeşti, 3. Popescul, 4. Tudan. întreg satul are 88 odgoane, odgonul de 20 stânjeni, stânjenul de 8 palme domneşti. Un bătrân are 22 odgoane. Ibidem, Liber Granicialium VI 81—86). 1758, Iulie 22. 93. Scarlat Grigorie Ghica Voevod întăreşte lui Toma, nepotul lui Dumitraşco Lastiuca, partea sa de moşie din Căbeşti şi Co-măreşti, ţinutul Cernăuţilor. (Tradus în româneşte după o copie germană). Noi Scarlat Grigori Ghica Voevod din mila lui D-zeu Domn Ţării Moldovii. Am dat cartea domniei mele lui Toma, nepotul lui Dumitraşco Lastiuca, din ţinutul Cernăuţilor, ca să fie puternic a stăpâni a sa dreaptă ocină şi moşie la sat la Căbeşti şi Co-măreşti ţinutul Cernăuţilor, pe care moşul său Dumitraşco Lastiuca a avut-o dela Vasilie Gribincea, parte cumpărătură, parte baştină, şi să ia de a zecea după obicei din câmp, din fănate, prisăci, anume dirl 50 stupi unul, dar dacă ar fi mai putini stupi, să ia de fiecare stup 1 Va parale, din pomăt, he-leştee şi din tot locul toate veniturile după ispisoace ce le va avea, şi nime să nu se scoale împotriva acestei cărţi a domnii www.dacoromanica.ro — 184 — mele, iar cine ar avea ceva împotrivă, unul ca acela să vie la divan cu dresele ce le are, aceasta poruncim. 22 Iulie 7266. vel logofăt. Din Arhivele Statului Cernăuţi, Pachetul Cabeşti şi Liber Qranicialium IV 364—365, unde se găseşte copia germană. Alt document. 1762, Iunie 16: Şerban Flondor vel med şi Ionită Strâşca biv vel căpitan cercetează situaţia satului Căbeşti. Sosesc răzeşii Iuon O.trublenca, nepoţii săi Ştefan Lastiuca, Vasilie Bra-hă, şi Simion, Ghervasie călugărul, Iuon Cârste şi arată că jumătatea de sus a Căbeştilor e împărţită în 7 bătrâni, care V2 de sat se trage dela strămoşii lor Crăciun şi Ştefan Cobac. Un bătrân al lui Vasilie Lastiuca şi Dumitraşco Lastiuca a rămas nevândut, un bătrân al Antimiei, al lui Mihăilă şi fraţii lor, copiii lui Ropotă a fost vândut lui Vasilie Lastiuca la 1704; un bătrân al Micuţei, fata lui Crăciun Dimicel, a fost vândut la 1757 lui Pătraşco, Vasilie şi Dumitraşco Lastiuca; jumătate de bătrân al lui Toader Copac şi al lui Ştefan, nepotul lui Dumici a fo'st vândut la 1651 lui Vasilie Lastiuca. Alt bătrân este Solomona, moaşa lui Lupulenco şi a lui Cârste rămas nevândut; alt bătrân este Ionaşco Gribincea, moşul lui Iuon Otru-blenca şi al lui Iuon stolnici?), alt bătrân este Gavril, nepotul lui Căzacul, pe care Căzacul, fiul Cosmii, l-a fost cumpărat dela Patraşco din Româneşti. Satul Căbeşti s’a găsit împărţit în două. (Arh. Stat. Cern. Liber Granicialium IV 377—384). 1758, Iulie 22. 94. loan Flondor se ceartă cu Ilie Stroici pentru satul Baintii, din ţinutul Sucevii. Domnul ordonă cercetarea. + Io Scarlat Grigori Ghica Voevod, bojiiu milostiiu gospodar zemli moldavscoi. Credincios boeriul domnii meale dum. Constandin Ca-nano biv vel stolnic, ispravnic de ţinutu(l) Hărlăului, ît facem ştire că ni-au dat jalobă (Io)an Flondor... zicând că avănd o moşie anume Baintii la tinutu(l) Sucevii, care moşie pără ac-mu... (hârtia defectă)... ce au stăpânit tot cu pace, iară acmu s’au sculat Ilie Stroici mazil ot Hărlău şi zice că ar fi www.dacoromanica.ro — 185 — avăn’d şi el moşie într’acestu sat Bainţii, arătând că ar ti a-vănd şi scrisori şi au luat şi din vinitul moşii şi scrisorile nu-ş arată, după cum mai pre largu vii înţălegi din spunire mai sus numitului jăluitoriu. Pentru care iată că-ţ scriem dumitale văzând (car)te domnii meale să aduci pe Stroici cu toate scrisorile ce a fi avănd de moşie Bainfii şi să le ei sama şi după cum vii afla d-ta cu dreptate să-i giudeci şi de s’a dovedi că Stroici nu are triabă în Bainţi şi făr de cale întră în moşie să socoteşti ce a fi luat din vinitul moşii şi să împlineşti, iară fiind pricina într’alt chip şi nu-i pute aşăza acolo, să le dai zi de sorocu şi cu mărturie d-tale să-i trimiţi la divan. Aceasta scriem. Vlet 7266 Iul(ie) 22. Vel logofăt. Din Alexandru Vitencu: Vechi documente moldoveneşti Cernăuţi, 1925, pag. 25 nrl. XXX. Alte documente despre Ion Flondor: 1. 1764, Aug. 24: Qrigori Alex. Qhica Voevod scrie lui Păun fost mare păharnic, starostele de Cernăuţi pentru Ion Flondor mazil din Cernăuţi, care se jălueşte împotriva lui Cu-ziuc Gheorghi, care a luat venitul unor oameni ai săi din Putila. (Tot aici, pag. 28—29 nrl. XXXV. 2. 1765, Martie 27, laşi: Grigori Alex. Ghica Voevod. A-par în fata domnului Alexandra, văduva lui Gheorghi Arapu şătrar, cu ginerele ei Ioan Flondor pentru nişte Ţigani. (Tot aici, pag. 29—30 nrl. XXXVI). 3. 1772, Aug. 21: Gligore Stărce vornic face carte de judecată lui Ioan şi Toader Flondor, care se judecă cu vătăma-nul Toma Bezuşco pentru nişte locuri de Putila. (Tot aici, pag. 31—32 nrl. XXXVIII). 4. 1780, Mai 30: Constantin Dimitrie Muruzi Voevod scrie lui Constantin Crupenschi fost mare pah. ispravnicul tin. Dorohoi, lui Sandul Ilie fost mare stolnic, şi Ionită Andrieş fost mare jitni’cer. A dat jalobă Ionită Flondor din cordonul Cernăuţi că are în tin Dorohoiului o moşie anume Bivolarii şi se împresoară despre alte moşii. Să facă cercetare. (Tot aici, pag. 33 nrl. XL). 5. 1801, Martie 12, Stanislau: Vasile Flondor şi Criste Aivas stăpânesc câte o jumătate de Milie, se împacă. (Tot aici, pag. 37—39 nrl. XLVII). www.dacoromanica.ro — 186 — 1758, Iulie 28. 95. Starostele Ianacachi a confiscat dela Gheorghie Grecul o cantitate de fân. Domnul ordonă restituirea. Noi Scarlat Grigorie Ghica Voevod bcyiiu milostiiu gospodar zemli moldavscoi. Credincios boeriul domnii mele Du-lui Ianacachi biv vel paharnic starostele de Cernăuţi, îţ facem ştire că domnii mele au dat mare jalobă cu plângere asupra du-tale Gheorghie Grecul mazil dela. Cernăuţi pentru mare strămbătate ce i-ai făcut zicănd că astă iarnă au cumpărat iarbă de făn ca de vro 300 de fălci de făn dela un Gavrilaşco Motoc ca să-i fie pentru trebuinţa bucatelor sale cu zapis, care zapis s’au şi văzut şi acmu du-ta în tărie ai trimes oameni(i) Du-tale de au cosit iarba aceea dipe ace moşie care au cumpărat el şi l-ai dat în lăture, pentru care pricină ne-au fost foarte cu mirare de acest lucru ce ai făcut ca să cumpere el dela cineva iarbă şi du-ta să-l lipseşti lăsăndu-1 păgubaş şi decăt au dat pe iarbă, pentru care iată că-ţ scriem du-tale văzând carte domnii mele să cauţi cătă iarbă vei fi cosit dipe ace moşie ce au cumpărat el dela Moţoc cu zapis, să dai tot fănul acela la stăpânire lui după dreptate ce are şi cheltuiala ce-i fi făcut du-ta cu dreptate ce are şi cheltuiala ce-i fi făcut du-ta cu dreptate îţ va răsplăti înnapoi, de vreme că ai întrat în moşia lui cu sila şi încă şi cheltuiala ce au făcut cu oameni ce i-au tocmit ca să-i cosască fănul să-i întorci du-ta înnapoi fiind că cu dreptate aşe este şi după cum îţ scriem aşa să urmezi, mai mult jalobă să nu ne vie pentru aceasta, căci vom avea bănat asupra du-tale. Aceasta scriem. Let 7266 Iulie 28. proci vel logof. Copie, Arhivele Statului Cernăuţi, pachetul cu actele nobiliare. Despre originea lui Gheorghe Grecul vezi doc. din 1773, Iulie 30. www.dacoromanica.ro — 187 — 1758, Noemvrie 26. 96. Mihalache Calmutchi, fiind vornic de Câmpulungul rusesc, este tinut să dea socoteală asupra sumelor incasate. Io Ion Theodor Voevod bojiiu milostiiu gospodar zemli moldavscoi. Dat-am cartea domnii meale boiarului nostru Mihalachi Calmuţchi vornicul de Câmpulungul rusescu să fie volnic cu cartea domnii mele a apuca pe vornicul ce au fost mai înnainte în Cămpulungu rusescu ca să dea socotială şi seamă curata de toate căte au fost asupra lui pănă cănd au mersu acest numit vornic, aşijdere să-ş dea sama şi de banii civerturilor ce vor fi rămăşiţă asupra Cămpulungenilor şi acea rămăşiţă ce va fi să o împlinească de la Cămpulungeni acest numitu vornic, care l-am făcut acum, cum şi civert(u)l Câmpulungului rusescu ce sănt obicinuiţi a-1 da la vremea lor iarăş să strângă numitul vornic, iar acel ce au fost mai din nainte vornic dăndu-ş socoteala şi seama de toate poruncim să să rădice de acolo din Cămpulungu să-ş caute de treaba lui, într’alt chip să nu fie. Noemvr(ie) 26, 7267. Din Bielous pag. 23 nrl. XII. 1758, Decemvrie 20. 97. Ordinul cătră zlotaşi. Io loan Theodor Voevod bojiiu milostiiu gospodin zemli moldavscoi. De vreame că în ponturile ce s’au dat zlotaşilor s’au ho-tărît mazălilor şi feciorilor lor să nu li să dea peceti şi fiind că ne-am înştiinţat dela dumnealor boerii că mulţi din feciorii mazălilor să află supt Slujba boearilor pre carii zlotaşii ce www.dacoromanica.ro — 188 — sănt cu slujba aceasta, a poclonului stiagului, necunoscăndu-i vor să le dea peceti şi ne dăndu-li-să unora ca acelora să dă pricină la mulţi arătăndu-să că sănt mazăli şi feciori de ma-zăli ca să nu ea peceti, Zlotaşii încăş a da răvăşalile lor la unii ca aceştiea nu s’au găsit cu cale. Ci am hotărăt să să dea această carte a domniei meale cătră mazălul ..., feciorul ... din ţinutul ... din satul .. ■ chipul lui ..., fata ..., ochii ..., barba ... Şi aşa cu această carte a noastră arătăndu-o atâta la slujbaşi cât şi după slujbă la cercători să fie nesupărat mai sus numitul mazăl. Leat, 7267, Dechemvrie 20. Original, tipărit, pecete roşie, mică octogenală, dela dl. conte Qheorghe Vasilco din Cernăuţi. Iaşi, 1759. 98. Dănilă Giurgiuvan lasă copiilor săi Mihaiu, Toader, Ca ta rina, Gafitâ şl Ileana părţi de moşie din Ciortoria, Vijnija, Putila şi Trileşti. (Tradus în româneşte după o copie germană). Gavril, mitropolitul Moldovei. Adică eu Dănilă Giurgiuvan mazili făcutam această adevărată diată me înnainte morţii mele la mâna D-lorsale fiilor mei precum să să ştie că am împărţit între ei moşiile şi vecinii ce am avut, anume: Adică jumătate de sat de Ciortorie şi a opta parte de sat de Vijniţa, aşijdere a opta parte de sat de Putila, toate din ţinutul Cernăuţilor, cu vecinii ce lăcuesc pe ele am dat fiilor mei lui Mihaiu şi Toader, ear fiicei mele Catarina iam dat a patra parte de sat de Trileşti lăngă Prut, ţinutul Iaşilor, ear fiicei mele Gafiţa iam dat a patra parte de sat de Ciortoria cu doi vecini de Putila, iar fiicei mele Ileana iam dat aşijdere a patra parte de Ciortoria cu doi vecini, iar cât despre celelalte moşii, vecini şi ţigani cari se află în mâni străine să le răs- www.dacoromanica.ro — 189 — cumpere fii miei cu cheltuielile lor sau să le câştige prin giude-cată şi care moşii, vecini sau ţigani le vor câştiga prin giu-decată adele să fie ale lor, iar fiicele să nu să amestece fără cât să aibă a stăpâni acele moşii şi câte doi vecini pe care le-am dat, după cum s’a amintit mai sus, fiind că le-am dat zestre, iar fiilor nu le-am dat nemic afară de aceste moşii; care această împărţală a mea să fie stătătoare în veci şi nime să nu o răstoarne, iar cine va cuteza a o răsturna acela să nu fie ertat de Domnul Dumnezeu, de Maica precista, de sfinţi şi de nime şi să fie blăstămat şi afurisit şi pentru mai mare credinţă am iscălit cu mâna mea, ca să să creadă. U las 7267. Dănilă Giurgiuvan. Eu Nicolae Gafenco vornic am fost faţă cum a iscălit Dănilă Giurgiuvan diata şi neştiind a scrie a ţinut condeiul, iar eu i-am purtat mâna. luoniţă Paladî vel logofăt, martur. Arhivele Statului Cernăuţi, pachetul Ciortoria, unde se află copia germană. Alte documente despre familia Qirgiuvan: 1. 1795, Iunie 24, Ciortoria: Testamentul lui Mihalachi Giurgiuvan, făcut în faţa episcopului Bucovinei Daniile Vlaho-vici. El posedă urm. moşii, parte ale sale, parte zestrea soţiei sale Maria, fiica lui Ioniţă Potlog: întreg satul Ciortoria pe Ceremuş, Ve Vijniţa, Ve Putila, aceste sunt de baştină dela părinţii săi; 74 Trăieşti care acum se cheamă Sculeni, ţin. Iaşilor, cumpărate dela sora sa Catarina Calmuceasa. Dela soţul său Maria pdsedă urm. moşii: Va Mosoriuca, Vs Cincău, V8 Stăneşti şi Nihoreni şi din Pueni, parte din Câmpulungul rusesc, parte din Conetin, din Iabloniţă, V4 Răstoace şi Meje-brod; parte ce se va alege din Cerneşti, tin. Hâflău, ce o are depe maioa ei Catarina, fiica lui Andrei Vârnav din Cerneşti, Primeşte: fiul Matei V2 Ciortoria, partea de jos, bani şi odoare. Fiul Dumitrachi: Vs fără aVie parte din tot satul Cincău, V4 Trileşti, bani şi juvaere. Fiul Gheorghi: Vs Ciortorie, partea de sus, bani şi juvaere, Ve Vijniţa, V* Răstoace şi Mejebrodi şi partea din Câmpulungul rusesc, Ve Putila. Dar Vijniţa, Răstoace şi Câmpulung Matei şi Gheorghi vor stăpâni frăţeşte. Fiica Măriuca 1000 galbeni, 10 şiraguri de mărgăritar de cel bun, 4 rânduri de straie nume cu samur, norcă, cacom şi sângiap negru, o păreche paftale de -argint poleite cu aur, 4 inele de aur, împodobite cu diamant, zmarand, zamfir, rubin, www.dacoromanica.ro — 190 — o păreche cercei cu zmarand şi diamant, o butcă cu 4 cai cu hamuri şi tacâmul lor, o sofra cu 12 zarfuri de argint cu fele-genile lor, 2 ibrice de cafea, 12 părechi cutite cu furculiţe şi linguri de argint. Soţia Maria Vs Mosoriuca, din Stăneşti şi Nihoreni şi Pueni şi din Cerneşti, partea ce se va alege din Ciumuleşti şi Zăuceni, 200 galbini, juvaere. Iar pentru Vs Mi'lie Vs Vijnita, V2 Câmpulungul rusesc, Vs Putila, Vs Răstoace pentru care este judecată cu boierii Stur-zeşti şi Paladeşti, apoi satul întreg Davideni tin. Neamţ, sat întreg Ciorsaci pe Şomuz, tin. Sucevii, sat întreg Brânzeni, tin. Sorocii, sat întreg Gorjeutii cu 3 părţi din Tătcani, tin. Hotin, care aceste moşii sunt zestre maicii sale Maria, fata lui Giorghi Motoc jitnicer, care în urmă ^s’a călugărit, care şi lui Motoc i-au fost date zestre dela socrul său Dumitraş Boul log., apoi pentru sa't întreg Revacăuti pe Prut, tin. Cernăuţi, V« şi Vs Vijnita, Vs Putila, V* Comăneşti, tin. Iaşilor, care părţi el le trage depe vărul său Vasile Rată vel căp., care sunt în pricină de judecată cu Matei Cantacuzino vel vist., deci pt. toate aceste moşii tus patru fii au a pune frăţeşte cheltuiala, şi la câştig a le împărţi frăţeşte. 200 galbeni să se ridice biserică de cărămidă la Ciorto-rie; ţiganii se vor împărţi frăţeşte. Epitrop asupra copiilor va fi Ion Calmutchi din Bărbeşti şi soţia sa Maria. După moartea Măriei, părţile ei de moşie să se împartă numai între feciori. Soţia Maria să n’aibă dreptul a se mărita. Semnează: Daniil Vlahovici episcop, Constantin Pârvul căpitan, Manole Potlog. A scris Petrachi Arhip. (Copie, Arh. Stat. Cernăuţi, Liber TeStamentorum II, pag. 3). Al doilea şi ultimul testament al lui Mihalachi Giurgiu-van are data de 1803, Noemvrie 26 şi este anexat sub numărul 8 ia documentul din 1794, Sept. 5. Despre Putila următ. documente: 1. 1782, Dec. 11, Suceava: Logof. Iuon Cantacuzino a trimis pe Ilie CârSte şătrar ispravnic de Suceava, să facă declaraţii în fata comisiei austriace. I. Cantacuzino stăpâneşte Vs Putila, cumpărată dela Vasile Rată căpitan. Hotamică nu-i fiindcă aici satul se stăpâneşte după numărul ţăranilor. 1783, Mart. 13, Cernăuţi: Iuonită şi Dumitraş Sturza şi Constantin Paladi, reprezentaţi de Iuonită Strişca declară că stăpânesc Vs Putila, moştenită dela tatăl lor Sturza, care o primise dela Safta (Catichi). 1783, Mart 21, Cernăuţi: Mihalachi Giurgiuvan stăpâneşte www.dacoromanica.ro — 191 — 78 Putila, moştenită dela tatăl său Dănilă, care prin judecată a primit-o dela cumnatul său Catichi. 1783, Mart 29, Cernăuţi: Iuonită Flondor stăpâneşte 74 Putila, moştenită dela mama sa. Părintele mamei sale a primit-o dela soţia sa, fiica lui Vasile Bainschi sărdar. Bainschi o cumpărase. 1783, April 15, Cernăuţi: Dumitraş Qafenco stăpâneşte cu nepoţii săi 7s Putila. Moaşa Maria o cumpărase împreună cu fratele ei Rugină. 1783, April 23, Cernăuţi: Tadeus Turcul declară, că familia Turcul stăpâneşte 74 Putila. Constantin Turcul o moştenise dela Ilie Cocoran. Moaşa Antimia medelniceroaia şi Vasile Turcul, tatăl proprietarilor Turculeni de astăzi, au purtat proces şi au câştigat. (Arh. Stat. Cernăuţi, Liber Granicialium VII, 462—466). Despre Vijnita: 1. 1782, Dec. 11, Suceava: In fata comisiei austriace declară Ilie Cărste şătrar ispravnic de Suceava, că Ion Cantacu-zino biv vel logofăt stăpâneşte 3/s Vijnita, cumpărate dela Vasile Rată căpitan, după cum dovedeşte zapisul prezentat la satul Revacăuti. A avut conflict pentru această parte cu Miha-lachi Giurgiuvan, dar a înyins. La 1783, Mart 13, Cernăuţi, Iuonită şi Dumitraş Sturza şi Constantin Paladi, toti din Moldova, declară prin vechilul lor Iuonită Strişca, că stăpânesc pro indiviso jumătate de Vijnita, moştenită dela părinţi. Mama lor Safta, soţia lui Sandul Sturza, şi sora lui Constantin Paladi, părintele proprietarului de astăzi, au cumpărat această jumătate de Vijnita dela mitropolitul Antonie. La 1783, Mart 21, Cernăuţi, declară Mihalachi Giurgiuvan că stăpâneşte 7s Vijnita, moştenită dela părintele său. Acesta o cumpărase dela socrul său Motoc. (Arh. Stat. Cernăuţi, Liber Granicialium IX 412—418). 2. 1798, Febr. 1: împărătescul rosescu gheneral i cavaler Scarlat Sturza vinde, prin vechilul său maiorul Ion Măcăres-cul, lui Ştefan şi Nicolai Aivas, fiii lui Grigori von Aivas, jumătate Vijnita cu parte din târg, 72 şi 7s Câmpulung, 7s Putila, V» Răstoace cu toate cuturile ce se numesc cu alte numiri, precum Petruşeni şi altele, drept suma de 7764 galbini. (Tot aici, Liber Contractuum Novorum XI 259—269). 3. 1798, Aug. 18, Cernăuţi: Graf Iacob Logoteti arendează fraţilor Ştefan şi Necolai von Aivas partea de Vijnita şi 7s Putila, ce le tine în arendă dela generalul Matei Cantacuzino, pe patru ani (1799—1803) pentru preţul de 200 galbini pe an. De fată Alexandru Pap, Gregor Azakiewicz. (Arh. Stat. Cernăuţi, Liber Contractuum Novor. XIII 158). 4. 1799, Mai 1: Ştefan Aivas cedează fratelui său Nicolai www.dacoromanica.ro — 192 — părţile sale de moşie din Vijniţa, Câmpulungul Rusesc, Puti-la şi Răstoace. (Tot aici, Liber Haereditatum XVIII 412). 1759. 99. Hotarnica satului Lenteşti, ţinutul Cernăuţilor. (Tradus în româneşte după o copie germană). Suret depe hotarnica Lenteştilor din 20..... 7267. Noi jos iscăliţii facem ştire cu aceasta mărturie hotarni-că, precum venind cartea Mării Sale la du-lui staroste Gheor-ghie Lefter în care i se porunceşte să hotărască jumătate de sat de Lenteşti a lui Mihalachi Sturza mare vornic de tara de sus, pe care o are dela strămoşul său luon Prăjescul, ne-a trimis pe noi să o facem, după care am mers şi am strâns oameni buni megieşi de prin prejur şi am cercetat hotarul ve-chiu al satului Lenteşti după ispisocul lui Ştefan Vodă cel bătrân din 25 Iulie 7168/1660 care se află la du-lui Sturza şi am mers întâiu la hotarul Mamaieştilor, care desparte Lenteştii, unde am găisit după ispisoc o piatră, de aici la vale la Ghene-seuca de aici în sus tot cercetând hoitarul satului Lenteşti unde am găsit o piatră îngropată, găurită în două locuri şi crăpată între găuri, şi am desgropat-o găsind sub ea hârburi; văzând aşa dară că această piatră e semn de hotar am pufs-o iarăşi la locul ei să fie semn de hotar, şi am mers cătră Prut la capătul podeţului lângă drumul cel mare, unde am pus piatră, de aici drept la malul Prutului şi aşa s’a despărţit partea de sus anume jumătatea de sat a du-sale Mihalache Sturza vel vornic, de partea de jos tot jumătate de sat a mănăstirii Bar-novschi, care parte a fost dăruită acestei mănăstiri de răp. Gri-gorie Voevod, de aici am mers la bucata de pământ ce-i dincolo de bahnă care este hotărîtă din vechime despre Rudca de sus până la Sobranciuc, unde am găsit neschimbat vechiul hotar, din care partea de sus este a du-sale Mihalachi Sturza vel vornic, iar partea de jos a mănăstirii Bamovschi; iar cele trei heleştee depe întreg hotarul Lenteştilor să stăpânească amândouă părţile. www.dacoromanica.ro — 193 — $i am mers dincolo de Prut (= pe malul drept), unde s’a găsit în Bircovata o piatră veche, de aici mai departe în sus la movila mică sub stâncă Ia movila cea mare, de aci peste stâncă la o movilă mică între mesteceni, de aici Ja deal deasupra Storojinetului şi tot prin pădure până unde se întâlnesc hotarele Mihalcei, Mamaieştilor şi Lenţeştilor, unde este o piatră găurită, de aici în jos spre Ghile (=Bila?) lângă părâu, unde aşijdere avea să fie o piatră găurită, care însă n’a fost găsită; aceste locuri, fănate şi păduri sunt ale amânduror părţilor gă-sindu-se hotarele după ispisoc; văzând aşa dară hotarele şi găsindu-le Ia fel cu cele din ispisoc, am dat această hotarnică dela noi şi dela megieşii cari au fost de fată du-sale Mihala-chi Sturza vel vornic, şi am apăsat degetele ca să se crează. Iuon Străşca paharnic, Vasile Dumitrescu vel căpitan, Miron Vărnav am fost fată. Sandul Bobescu de Lenteşti, Va- silie Ungurean de aici, Gheorghi, fiul lui..de aici, Mihăilă Golivaci de aici. Arhivele Statului Cernăuţi, pachetul Lenteşti, unde se găseşte copia germană. Alte documente despre satul Lenteşti: 1. 1782, Mai 11, Coţman: In fata comisiei austriace Toma Iamandi declară că stăpâneşte V2 Lenteşti, pe care o are dela soţia sa. Jumătatea aceasta de Lenteşti fusese a lui Prăjeiscul, dela care a trecut la familia Sturza, dela care descinde soţia sa. Cealaltă jumătate aparţine mănăstirii Barnovschi. (Arh. Stat. Cernăuţi, pachetul Lenteşti). 2. 1793, Sept. 25: Toma Iamandi arendează lui Axentius Simonowicz V2 Lenteşti pe timp de 4 ani. (Tot aici, Liber Haereditatum II 86). 3. 1800, Iuti 7: Tribunalul din Stanîslau înscrie V2 Len-' teşti, Vs Rohozna, V2 Doroşăuti pe numele Paraschivei Iamandi şi al fiilor răp. Toma Iamandi anume Mihai, Alexandru şi Va-silie Iamandi. (Tot aici. Liber Haereditatum XIV 43). 1759, Februarie 5. 100. Se confirmă mănăstirii Putna privilegiile avute în trecut. Domnul pentru Putna „cari eşti zădită de bunul şi fericitul ştefan Vodă cel bătrân”. Dă, pelângă confirmare, „pre tot T. Balan. Documente bucovinene. V. 13 www.dacoromanica.ro — 194 — anul sâ ia cate 150 drobi de sare din ocna domniască, şi branişte, adică moşie sfinţii mănăstiri să fiia stăpânită de părinţâi călugări şi apărată din spre toti în toate hotarăle bătrâne, cum săntu de v(e)acu; dar preufăi să fie supt stăpânire arhiereilor, după cum şi săntu; aşijdere să fie volnică sfinta mănăstire a avea la Galaţi 11 lude streini, păscari, cu vătavii lor, apăraţi şi ertati de tot birul visterii, nice odată la niee un greu al ţărăi nici un ban să nu dea având iai(!) numai posluşaniia lor triaba păscării de peşti pentru hrana părinţilor călugări ce lăcuescu la adastă mănăstire şi peştile ce vor da păscării la mănăstire să fiia în pace de toată vama şi părcălăbie, atăta în Gălati cât şi pe la drumuri; aşijdere şi satele sfinţii mănăstiri să fiia nesupărate şi purure apărate despre toti giudecătorii şi globnicii, alţăi nime să n’aibă a-i giudeca, fără numai egumenul, afară de moarte de om şi furtuşaguri cănd s’ar întâmpla, cari aceste doâ pricini să cuvin a să căuta icu divanul......hotărâm şi po- roncim domnie mea ca să aibă a să face la târgul Săretiului pe toată săptămâna ză de tărgu, Marţa, după cum au fostu şi mai înaintea; vama şi mortasăpiia ce s’a face milufm domnie-mea să o ia sf(ă)nta mănăstire, ca să fiia acesta vini'fe pentru ciară şi untu-de-lemn şi tămâia de triaba bisăricii. Iară vameşii şi mortasăpii de Ţara de sus nici de cum să nu cuteză a cere vama sau mortăsăpiia de la nime pentru vitele ce s’ar vinde Ia zăle de tărgu; şi iarăş o pivniţă de piatră ce iasti în târgul Săretului cu locul iai în pregiur, ce să numeşte pivniţa Bugă-nităi de care ni-am înştiinţat domnie mea c’au fostu a unui Arman carile de o sută de ani au lipsăt de pre aceste locuri şi lipsănd Armanul s’au stăpânit pivniţa aceia şi de răposatul Calistru proin episcop Rădăuţilor căt au fostu în viiaţă şi cu daniia domnii sale Costantin.Vodă Radoviţă s’au dat subt stăpânire sf(i)ntii mănăstiri Putnii”. 50 de vite scutite „de văcărit sau conită” 1000 oi „de goştină”, 800 vedri vin „la vădrărit”, 1000 stupi „de desetină”, 20 scutelnici. „Aşijdere pentru vama şi mortăsăpie vitelor ci-ar trece pe poticele de la târgul Si-retiului în sus căt tine parte ţinutului Sucevii, cu potica Vico-vilor, ce merge în Ţara Ungurească şi potica Berhometului care merge pe apa Săretului în sus în Ţara Leşască, hotărâm domnie mea ca să ia sf(â)nta mănălstire toată mortăsăpie şi vama acelor vite ci-ar trece de vânzare pe aceste locuri după obiceiu”. www.dacoromanica.ro — 195 — Din N. Iorga: Documente privitoare la familia Callima-chi, Bucureşti, instit. „Minerva” 1902, voi. I pag. 433—434 nrl 2. Alte documente: 1. 1756, Iunie 6: Constantin Mihail Cehan Racovită Voe-vod scrie pentru 10 liude păscari, oameni streini fără de bir în visterie, ce are mân. Putna la Galaţi să fie apăraţi de tot birul visteriei în toată vremea domniei 'sale, căci sunt numai de hrana călugărilor. Pentru peştele ce-1 prind aceşti păscari să n’aibă nicio învăluială decătră vameşi sau pârcălabi, cerşindu-le vamă sau părcălăbie. Cine va duce peştele dela Galaţi până la mănăstire nu va plăti nemic. Boierii zlotaşi şi pârcălabii de Galaţi, târgoveţii de Galaţi le vor da pace. Nici pentru alţii bucatele lor să nu se tragă, nici la vreo cheltuială a târgului să nu fie traşi. (Original, pecete roşie mică, Arhiva mân. Putna nrl. 40). 1759, Februarie 20. 101. Domnul tării confirmă mănăstirii Putna vama şi mortasipia târgului Siretiului. Noi Ioan Theodor Voevod bojiiu milostiiu gospodar zemli moldavsfcoi. + Dat-am carte domnii meale rugătorilor noştri egumenului şi tot soborul dela sfânta mănăstire Putna şi pe cine ar, răndui ei să fie volnic cu carte domnii melea a lua vama şi montasipiea dela toţi cei ce ar vinde şi ar cumpăra dobitoace şi altelea la târgul Siretiului şi Siretiul în sus cu potica Ber-hometilor şi cu potica Sucevii, dela toţi aceea omul ce va fi rânduit dela mănăstire să aibă a lua vama şi mortasipiea după obiceaiu, de vreame că le iaste lor miluire cu teistamenturi dela alţi luminaţi domni ce au fost înnamtea noastră, care testament şi domniia mea l-am înnoit, iar vameşii şi mortasipii de ţinutul Sucevii să nu să amestece a lua vama sau morta-sipie dela târgul Şiretului şi dela pot ici le ce arată mai suis şi de vreame că ne-au mai jăluit igumenul de Putna cum că dela . o vreame încoace neguţitorii carii au cumpărat şi au vândut bucate şi altele nefiind testamentul înnoit s’au pus în pricină şi au vrut să-ş dea vama la mănăstire pe obiceaiu şi cum că unii din cei ce strâng vama la Suceavă s’ar fi întins şi la târgul Siretiului şi la poticiile mai sus arătate şi ar fi luat vamă www.dacoromanica.ro — 196 — şi mortasipie dela unii şi alţii.. Deci şi pentru aceştiia să aibă igumenul a cerca şi pe carii den vameşi i-ar afla că au luat vamă sau mortasipie dela Tocurile arătate cum şi neguţitorii ce nu vor fi dat vamă sau mortasipie nici la mănăstire nice la vameşii de Suceavă, dela aceştiea d(el)a toţi prin marafetul du(misale) is(pravnic) de ţănutul Socevii să să înpli-nească căt să va dovedi că au luat vameşii, sau n’au dat ne-guţitorii şi să să dea'Ta sfănta mănăstire ca să nu să păgubească de mila domnii meale; iar carii s’ar arăta întralt chip şi n’ar urma cuvântul poroncii vor fi de mare pedeapsă dela domniea mea, întralt chip nu va fi, ce după cum poroncim aşa să să urmeză. Vleat 7267 Febr(uarie) 20. Proci logofăt. S’a trecut la condică. (Original, pecetie roşie mică, Arhiva mănăstirii Putna, nrl. 44). Alte documente. 1. 1660, lan. 10: + Noi Ştefan Voevod bojiiu milostiiu gospodar zemli moldavscoi. Adecă domniia mea m’am milostivit şi am dat şi am întărit la s(vân)taa mănăstire la Putna cu o camănă mare din trăgul Sireatului şi cu bezmănăriia ca să aibă ei a da la svăntaa mănăstire ce mai sus scrie Putna pentru căci au cărţi şi dela alţi domni ce-au fost mainte de noi, pentru aceăea şi dela domniia mea ca să le fie dare şi miluire cu tot venitul, iară care cămănar va învălui de mare certare va hi dela domniia mea, inac ne budet. Saam gospodin veleal. U las, let 7168 misaţ Ghen. 10. Noi Ştefan Voevod. (Original, hârtie, pecete roşie mică de chinovar, Arhiva mănăstirii Putna nrl. 156). 2. 1759, Febr. 20: Domnul ţării pentru mân. Putna pe o-rânda ce o are în târgul Siretiului la care au purtători de grijă 2 Jidovi domnul dispune ca să fie apăraţi de camănă,, de bez-men, de cepărit, de buor şi de pivnicerit, precum şi de angă-riile târgului ca să nu fie supăraţi cu cai de olac, cu podvozi, conace, cu cheltuielele târgului. Şi acei 2 Jidovi vor lua după obicei câte 2 bani la sfertul de horilcă dela Jidovii străini- şi cei din loc. Jidovii lomei, arhim. 165, 167. Meftodie dichiu 93, li7, 143; eg. Slatina 62; eg. Solea 143, 162. www.dacoromanica.ro — 231 — Meleti, eg. Ilişeşti 153-4; vor. de poartă 180. Miclescu Anesia 32; Const. păh. 32; Gavril log. 32; G. post. 33; Maria 32; Sandul iit. 33; Ştefan ban 32; şătrar 33. Micul Miihai, vor. Câmp. rus 58-9. Mihglachi secretar 12; sulger 14. Mihăilas Vasco 84. Mihăilescu Efimitrie 53. Mihălceanul Pintilie 98. Mihalovici Lazar 88. Mihalovna Elisaveta 34. Mihul Apostol căp. Cotman 58-9. Mikuli Iacob 30; Nicolai 30; Ştefan 27. Milescu Ştefan sărdar 153. Milo Enacachi păh. 211, 217; star. Cern. 217. Milo Enacachi vezi Enacachi. Mintiei 169; Andrei 170; Miha-lachi 170; Simeon 17; Toa-' der 170; Vasile 170; Velicico 170. Miros Fodor 220. Misail vornic Dorohoi 16. Mitescul Gheorghe 10-1; Ion 106; I. căp. 87, 206-7. Mogâlde 15; Nicolai păh. 14. Mohorătu Const. 198; Gavril 46; Toader 46. Morcuşan 95. Mortun 208; Pavel 174; P. căp. 109; Petre 128. Moscalii 25. Mostată Aga Mahmet 19. Motoc Gavril 10-1, 179-80, 202-3; Gavrilaşco 186; Gheorghe 191; Gh. iit. 190; Ilie 10-1; Familie 155. Movilă Gheorghe 163; Gh. ep. Rădăuţi 164; Ieremie 163; I. vor. 164; Ilina 3; Ion 3; Petru mitrop. 159. Munich, general rus 209. Munteanu Dănilă 128; Eremie 210; Procop 20; Simeon 220; Toader 59. Murgulet 201; Anita 105; Ipa-tie 133; Irimie 132; Iudita 202-3; Lupaşco 156, 202-3; Maria 202-3; Mierla 202-3; Nicolai 126, 155-6, 202-3; Ştefan 107, 202-3; Toader 105; Unsul 155-6, 202-3; Familie 155. Mustaţa Ion 171-2; Teodor 29,30. Mutoaia Iliana 4. Mutul Miron vezi Costin Mi-ron. N. Nacul star. Cern. 42; stoln. 133; Dumitraşco 99; Ion 130; I-saia egum. Homor 7-8; Toader diac de vist. 43. Naftan eg. sihăstria Putna 50-1. Nagel Ignatz 27; Rosalia 27. Narkis, eg. Dragomirna 118. Natalia, staritâ Pătrăuti 44. Neniu (Neaniu) log. 110; pitar 179; vor. 37; Ion spăt. 56; Maria 110-1. Neculce din Săliste 208; Alex. armaş 80, 85; A. păh. 9, 87; Contantin corn. 88; Gavril med. 4, 6, 8-11, 13, 45, 47-8; G.căp. 71; Ilie spăt. 4, 45, 80, 82-3, 85, 87; Ion corn. 88; I. spăt. 9, 88; I. vornic 45, 47, 80-1, 85, 89, 105; Paraschiva 14; Vasile ban 87; V. ispr. Cârligătură 87; V. stol. 87; V. spăt. 67, 88, 107; Familie 106. Nemţi 9. Niculai diacon 219; ep. Rădă-utf 96; preot 12-3; va taman 59; vatav 176. Nicoară vor. tăr. de suts 61. Nicodim călug. 121. Niculachie stol. 61-2. Nifont dichiu 143. www.dacoromanica.ro — 232 — O Odobas al Petri 155. Onciul 182; diac 11; star. Cern. 11; Darie 144; Dumitrascu 144; Gheorghită 20-1, 144; Herta 220; Ion 124-5, 198; Iuraşcovici 33, 99; Pătrascu 144; Sandul 144; Silion 20, 92, 144; Vasile 206; Velicico 11, 36, 41, 58; Vrânceanul 146; de Zamostie 10-1, 73, 89, 90. Oncescul Maricuta 20-1; Vasile 20-1. Oră$ hatman 5. Otrublenica Ion 182, 184. P. Pădure Anita 212; Nicolai 35; Toader 212; Vasile 35, 162, 204. Pahomie călug. 130-1; egum. Putna 25, 166, 197. Paisie, eg. Dragomirna 118. Paladi diac 11, 79; hotman 111; Constantin 190-1; C. spătar 98; Dumitraşco 109; D. vist. 110, 140; D. vor. 120, 204; Ioan spăt. 98, 120; Ionită log. 189; Nicolai III log. 9; Preda stol. 8, 58, 75; Safta 8, 58-9, 75; Toader 7, 8; T. vist. 37. Paleolog Ioan împăr. bizanţ. 153. Panca Adam pit. 31. Panicevici Hagi Iosef 67; Mihai 67; Sarica 67. Pap Alexandru 191.. Paraschiva pităroaia 163. Parftenie eg. St. Ilie 70; eg. Slatina 62. Părtul Dumitru 131; Gavril 148. Părvul Andrei 199; Androna-chi 199; Const. căp. 190; C. şătrar 8; Gheorghe 23-4; G. căp. 10-1; G. căp. Cotman 15, 21; G. med. 37; Toader 132-3; Vasile 199. Pasacas Toader 88; Fraţii 88. Pascal isprav. Suceava 14, 108-9, 113; med. 14, 108, 113. Pătras Coste pit. 93. Pătrasco 184; Condorachi 40; Cpndorat 12-3. Patarina Ion 211. Păun păh. 185; star. Cern. 185. Păunei 89, 90; Andrei 74. Const. 11, 57, 72; Gligoraş 47, 71, 73; Ion 74; Sandul 73; Toader 46-8, 71, 123-5, 216; Ursachi 24, 99. Pelin Sandul vor. Câmp. rus. 47. Pelipovschi Ion 167. Perjul Anita 12-3; Condurat med. 19; Const. 20-2; C. căp. 12-3; Gheorghe 12-3, 19-22, 177; Gligoraş 12-3; Ioan 214; Iordaohi 20-22, 179-80; Lupaşco 22. Perjoaia Maria 19-22, 144, 170-80. ' Perjul Niculai 12-3, 21; Pătrasco 13. Perjeştii, Familie 20-2. Petran 169. Petrino Hristodulo ispăt 34. Piele,Albă, armean 150-1. Pistruc Simeon 55. Piteli, ofiţer austriac 153. Pleşca Ilie cămăraş 210. Pocletar Vasile 171. Polanschi Frantz 207. Polocoser Toader 148. Polonii 177. Popăc 103-4. Popescul 183; monah 148; Andrei 177; Ştefan vor. de poartă 142. Popovici 107; Toader călug. 176; Vasile 170. Popovietchi Ştefan 214. Popşul Lupu 36. Potlog 124; căp. 203; Andrei med. 21; A. şătra* 5, 47, 121-2, 139; Andrieş cafegiu 46; Dumitraşco 179-80; D. căp. www.dacoromanica.ro — 233 — 178-9, 216; Grigoraş 147; Io-nită 98, 110-1, 146-7, 189, 210-1; Manele 76-7, 190; M. căp. 98. Potlogeştii 60, 147. Prăjescul 193; Ion 192. Praxia monahă 149. Procopie, egum. Darnovschi 29. Prodan Catrina 55. Pruncul Grigore, staroste de Armeni 157. Puh Dumitraşco 169. R. Racovită Catrina 84, 119-20; Ion 84; I. com. 133; Radir 135; R. log. 62, 104, 111, 120, 123, 183; R. star. Cern. 123; R. vor. 71. Radul căp. 44, 148. Raihman von Hoheneim 198. Ralis Ioan star. Cern. 37. Ramadan Iordachi 67; Tanasa-chi vatav de aprozi 42. Răpta Gheorghe 205-7; Paras-chiva 207; Tanase 206-7; Toader 40, 207; familie 206-7. Rată 111; Ionită 158; I. gramatic 33, 96; Marica 147; Vasile căp. 33, 190, 191. Răut Anita 39; Mihalachi 39. Razul Vasile log. 98. Rehtivan Ionită 26. Reus Gligoraş 206. Rogozoaia Paraschiva 21. Ropceanul Sandul 14; Vasile 14, 175. Ropcenita, agoaia 221. Ropotă 184. Rotar Ion 177. Rugină Nastasia 42; Pavel 191; P. sulger 37, 42; Ştefan vor. 38. Ruset Andrei log. 20, 25; Const. stol. 158; Ilie clucer 65; Iordachi vist. 15; I. vor. 171-2; Laiscaraohe hatm. 38; Maria 209; Ştefan log. 23, 199; Va- silie hatm. 65, 204; V. spăt. 138; V. vist. 43, 120; V. vor. 171-2; Zoita 200. Rotopan Duimitraşco 214. Ruşii 197. S. Semaca 169; Const. 17. Samson Catrina 73, 219; Ion 72; Toader 73, 103; Vasile 73. Sandul Ilie stol. 185. Sanduleac Ilaş 106; Ion 106. Sărcutul Toader 109. Sărindar Lazăr 153. Săuleştii 20-1. Sa va mitrop. 81, 85; staret Ja-dova 180-1; Ionită 179; Toader 3. Săvăscul Gheorghe 124-5: Ion 215; Sandul 215. Savin Grigori 92. Scarlat star. Cern. 76. Seintilla Vasile 27. Serafim, egum. Dobrovăt 84. Sevastia Anania, eg. Burdujeni 153-4. Sila călug. 49, 50; staret sihăstria Putna 51. Silion med. 112; Const. med. 169, 197; C. star. Cern. 169; Ion 209; Tofan post. 208; Ştefan 207, 209; Toader 209; T. med. 145, 205-6, 208. Silioneasa 155. Simionel Pătraşco 126-8. Simtorzoaia Aftimia 80. Siretean Dumitraş 198; Ion vor. de Şirete 197. Sobiesky, rege polon 152-3. Sofia starită Pătrăuti 44, 148. Sofronia, eg. Slatina 143. Solomon istar. de Jidovi 151. Spleny, general 98, 143, 202. Stamati Const 94; C. II pah. 174; C. şătrar 127, 201; Cos-tache sovetnic 93. Stângaci Catrina 215; Gheorghe 215; Ion 214; Raifta 212. www.dacoromanica.ro — 234 — Stanislav Ilinca 170. Stârcea Alecu 27; Elisaveta 27; Emanuil 27; Qheorghe 26-7, 77; Qligorie vor. 185; Iancul 27; Ilinca 17, 26; Ion 96; Io-nită 216; Matei 27; Mihala-chi 93; Ştefan 25-6, 174, 177, 197; Şerban 177; Toader vor. de poartă 103; Vasile 110. Ştefan diacon 101; popă 110, 140; vor. 111; vor. de Iur-căuti 22. Stirbet Const. 210; Nicolai 207-10; Ruxanda 209—10. Strâşca Gaffta 23; Ilie 23-4, 155-6; Ilinca 22-3; Ion 24, 40; I. păh. 104, 112, 182, 193; Icnită 24, 158, 190-1; I. căp. 12, 23, 75, 183-4; I. căp. de Rppcea 215-6; I. pah. 10-1, 57-8, 72, 89, 90, 113, 124-5, 146; Maria 23; Mihalachi 23-4, 155-6; Ştefan 103; Şt. ar-maş 22-4; Şt. căp. 24; Vasile 23; V. păh. 12. Stratea 206. Stroescu Const. căp. 202; Du-mitrasco 60; Gligoraş 139; Gr. com. 10-1, 60, 112, 120, 147, 216; Ion 60; Lupul 60; Panaite 38-9. Ştroici log. 164; ispăt. 97-9; Du-mitraş post. 31, 99; Ilie 98-9, 184-5; Ion 97-9; Lupul 98-9. Sturza log. 25, 58; Const. 67; C. clucer 31; C. spăt. 110, 139; C. star. Cer. 139; C. stol. 66, 109; C. vor. 67, 98; Dumitraş 190-1; D. vor. 98; Gligoraş 20, 74; Ileana 88; Ion spăt. 11, 58; Ionită 158, 190-1; Lupaşco 20, 178-9; Mihalachi 138-9; M. păh. 120; M. vor. 23, 120, 139, 171, 193, 204; M. vor. tara de sus 192, 199; Sandul 191; S. log. 6, 8, 9, 11, 24, 33, 37, 47, 71; Scarlat 191; Toader vor. gloată 58; Vasilie 178-9, 180; Familie 33. Sutu Ionachi hatm. 43. Szabo Ladisllaus 27. S. Schedel Karl 89. Schmied 154. Schvelm căpitan 143. Schmiedbauer ofiţer 98, 206. Şcraba Dumitraş 106; Nicolai 106. Şeptelici Qumitraş 132, 151; Grigoraiş 33; Ilie 151; I. portar Suc. 133; Ion 151-3; Ionită 151; Nicolai 151; N. căp. 152. Şerban stol. 128; Vasile 103, 182-3. Şimonovici Axenti 87, 193; Gre-gor 34; Iacob 87; Iosef 34,67. Ştefanovici Ştefan 89. Ştirbul Gheorghe 99. Ştubei 21. Schonfeld Ignatz 40, 100; Su-sana 39, 40. Schwender Iosel, jidov 39. T. Tabără Const. 171; Dumitraş 101, 214; Gheorghieş 170; Grigori 169; Ion 123-5, 169; Ionită 107; Ştefan 101, 110-1. 136- 7; Ştefan căp. 71, 75, 107, 137- 8, 146-7; St. vor. poartă 147. Tăbărtă Anghelută vist. 59, 60; Nicolai post. 59-60. Talpă 60; Ionită 11, 57-8, 72, 89, 90; Safta 80. Tanase căm. 70; log. 16. Taragan Elisaveta 34. Taraşie că'lug. 176. Tătarii 118, 211-2. Tăutul Alex. 60; Andrei 98-9, 158: Casandra 128-9; Costa-chi 128-9; Coste 24; Costin 40; Const. 46-7, 105-7, 110, 155-6; www.dacoromanica.ro — 235 — Dumitraş 24, 46-7; Gavrilas 205; Gheorghe 24, 128; Gh. vor. 128; Grigoras 123-5, 179, 180; Ion 46, 95, 99. 106-7, 123-5, 128; I. ban 128; I. păh. 129; Ionită 110, 140; Lupul 205-7; Maria 128; Mihalachi 129; Miron 105-6; Nastasia 128; Nicolai 170; Paraschiva 128; Safta 128; Sandul 3, 10-1, 103; Simeon 126-9, 130, 152, 177; S. vor. 129; Ştefan 46, 47, 110, 140; Toader 106, 109; Vasile 128-9; Familie 144, 158, 216. Teofan călug. 23. Theodori Alex. 28; Maria 27-8. Theodosie călug. 127; călug. de Jadova 101; pah. 163. Toader armaş 59, 60; căp. 12; dascal 182; pitar 93; star. Cern. 126. Tofan egum. Jadova 47. Toma 183; protopop 73. Tomca Vasile 220. Totruşan vist. 199. Trencoaia Anita 151. Tudan 183; Grigoras 170; iOn 102-4, 126,182-3; Măsian 183. Tudoran 183. Tufăscoaia 204. Tumurug Dumitraş 215; Ionită 113; Maria 210-1; Neculai 214-5. Tupilat Gh. staroste Suc. 151. Turcul Andrieş 63; Antimia 191; Constantin 191; Gheorghe post. 36-7, 63-5, 112-3, 146. 211; Simeon 65; Tadeus 65-6, 191; Vasile 191. Turculet 33, 76. Tuta Masian 183. Tutuescu Lupul 175-6. T. Tica post 33. Ticşe Ion 16, 169, 174; vist. 16. Ţiganii 57-9, 118, 185, 188. Tiganiue Andrei 170. Ţintă Gheorghe 41, 109. Ţintă Ilie 36, 40; Ivaşcu 205-6; Solomona 206; Tanase 37; T. căp. 35-6, 40-2; Toader 9, 169; Tudosie 35. Topa Dumitru 171; Grigoras 65; Ion vor. 106; Vasile 171. Tura 169. U. Udre Gavril 135; Gligorie 135; Isaia 135. Ungureanu Dumitraş 214; Gri-gori 53; Vasile 193. Ursachi 113; Gheorghe jit. 121-2; vist. 64, 138-9; Grigori post. 58; Varlaam călug. 138; Vasilaş 121-2; de Berbeşti 12; de Buimăceni 128. Ursul părc. 160; de Nepolocăuf 126. V. Vănculet Ileana 33; Irimia Aga 35. Vârgolici Gheorghe 219. Vârleveştii 209. Vârnav Andrei 189; Dumitraş-co căp. 33; Dumitrache 162; Maria 209; Miron 193; Vasi-le 209. Vartan preot 67. Vartic Petre hatm. 132; Vasile 99. Vartolomei. arhim. Putna 25. Văscan 218-20; călug. 178. Văsian călug. 177. Vasile armaş 59, 60; căp. de barani 53; corn. 179; diac 16, 174; vataman 177. Vasilco 56-7; Alexandru 91, 101, 144-5, 159, 180-1, 205-6, 214; Ion 91; Nicolai 40; Vasile 76-7. Vasile III corn. 111. Ion. www.dacoromanica.ro — 236 — Vasutca 163. Velehorschi Dumitru preot 40; Vasile preot 40. Venedict. eg. Moldovita 143; eg. Solea 127, 204. Veniamin ep. Roman 88, 107; mitr. 74, 209. Verenceştii, Familie 169. Veriga Gheorghe 53. Veriha Gheorghită diacon 17; Fraţii 206. Vidale Petrachi star. Cern. 215. Viore 144; Toader 56-7. Vlad Andrei 101; Andronachi 17-9, 23-4, 101, 113; Andro-nic 181, 214; Const. 112; Do-chita 215; Dumitru 212-4; Gheorghe 101, 213-4; Ghe-rasim călug. 213-4; eg. Ja-dova 101-2; Ileana 215; Ion pisar 17; I. diac 18-9; Ion 98. 174. 181, 214-5; Isac 169, 171; Maria 47, 214; Mihala-che 213-4; Oriş 164; Sava 181; S. staret Jadova 181; Ştefan 47, 113-4; Toader 113, 146, 181, 212-4; Vasile 24. 65, 214-5; Vasilasco 101; Familie 17-8, 19 145-7. 212-3. Vlahovici Daniil episc. 189-90; Dimitrie 88; Petre 88. Vlaico 113, 212; Const. 65; Ga-hita 65; Gheorghe 65; Ilie 65; Ioana 212; Ionasco 113; Mi-hai 112-3, 210-2; Raifta 63- 4. 210-2; Ştefan 210-1; Familie 64, 145-7. Vlasin 141. Volcinschi Andrei 106; Arsenie 126; Const. 106, 110-1, 146- 7, 151, 179, 180, 201; Dumi-trachi 176-7; Gavril 10-1, 81, 85; G. căp. 60; Gheorghe 109, 183, 200, 222; Gligoras 206; Ion 200; Ionită 39; Pa-raschiva 200-1; Sandu 201; S. căp. 60; Ştefan .200; Stra-tulat 200; Toader 42-3, 46, 121, 147, 200-1; Vasile 106; V. cămăras 42-3; Zoita 39; Familie 47, 221. W. Waldberger Gabriel 67. Warteresiewicz Wartan 66,100. Wyszynski Maria 39. Z. Zaharie voi. IV 199. Zaharovici protopop 170; Nico-lai preot 30. Zamfir Manoli căp. 5» 18, 47, 58, 78-9, 121-2, 146; căp. de Cotman 53, 138-9; Smaran-da 121-2. Zaporojan Sandul 171-2, 211. Zawirsky Iosef 100; Familie 100. Zmucilă spăt. 3; Tudosca 3. Zosiin Ion log. 45; Safta 3; Familie 23. Zota 35; Enacache 39; Ion căp. 39; Ştefan 151; St. căp. 213; St., diac 179; Toader 39; Vasile 147; V. vor. 136-7; Familie 39. Zub Nicolai 198. Zuz Alexandru 197; Ion 197. Nume geografice. A. B. Adăşeni 147. Baba, movilă 179. Antileşti, tin. Suceava 32. Babca, movilă 112-3. Ardăneşti vezi Iordănesti. Babin, tin. Cernăuţi 42, 63-4, Arenii, tin. Suceava 34-5, 151-3. 210-1. Atos, mănăstire 83. Bacău, tinut 7, 32, 162. www.dacoromanica.ro — 237 — Badeuti, ocol 136; sat 162. Băhnăşeni, tin. Bacău 32. Bahrineşti, tin. Suceava 3, 20, 29, 30, 197. Baintii, tin. Suceava 5, 76-7, 184-5. Băişeşti, ■ tin. Suceava 45, 80, 130. Bălăceni, tin. Suceava 127-8. Balahureni, cătun 87-8. Balcăuti, tin. Suceava 31. 67. Bălcoaia, părâu 141-2. Bălileşti, tin. Suceava 84. Balinte, tin. Dorohoi 163. Balta mesteacănului 141-3; pa-, latina 75; rotundă 31. Bălhăuti, tin. Hotin 26. Bălti, Basarabia 34. Bancăuti 197 (azi Banceşti). Bănila, tin. Cernăuţi 36-40, 42, 65, 94, 101. Bănila, tin. Suceava 20-1, 27, 39, 40. 57, 95, 144, 170. 207. Bărbleşti, tin. Vaslui 32. Bârlad râu 118. Bărlinti, tin. Suceava 26-7, 177 (azi Stârcea). Bârnova, tin. Suceava 118, 151-2 (dispărut). Barnovschi,mănăstire 28-30, 82, 86. 192-3. Basarabia 34, 93. Başău, părâu 163. Belei, poiană 202. Bera, fânat 118. Beceşti, tin. Cernăuţi 202. Berbeşti, tin. Cernăuţi 12, 59, 72-5, 190. Berbeşti, schit 73, 75 (zis şi Ostra). Bercheşeşti, tin. Suceava 140-3, 177. Berejnita. schit 36-40; părâu 36. Berendeşti, tin. Suceava 135-6. 199, 200 (dispărut). Berhomet, tin. Cernăuţi 158. Berhomet, tin. Suceava 21, 74, 76, 91, 144-5, 181. Berhomet, potecă 194-5, 197. Biholar (Bivolar), tin. Dorohoi 76. 185. Bila, tin. Cernăuţi 193. Bilca părâu 97. Bilihora, deal 220. Bizar, sat Carintia 153. Blişceatul, iezer voi. IV 53. Bobeşti, tin. Cernăuţi 89. Bodeni, tin. Suceava 153. Bogănita, pivniţă 194, 197. Bohotin 130. Boian, tin. Cernăuţi 4, 6, 20, 45-6, 80-2, 85-89, 105, 107. Boianciuc, tin. Cernăuţi 22, 64-5, 123-5, 170, 210-1. Borotca, piatră 112, 146. Bosanci, tin. Suceava 152-4, 207, 209. Bosna, poiană 95. Boteşti, tin. Suceava 163. Botoşana, tin. Suceava 162. Botăşan (Botăşul), munte 113- 4. 162. Botoşani, târg 9, 73, 110, 128, 209. Botoşani, tinut 162-3. Botoşel, părâu 114. Brăoaci, părâu 141, 143. Brăieşti, tin. Suceava 45, 55, 80 (fost Corlăteşti). Brăieşti, tin. Hâriău 62. Brânzeni, tin. Soroca 190. Breslau, oraş 9. Broscăuti, tin. Cernăuţi 60, 65. Brusnita, părâu 10-1, 16-7, 19, 57-9, 89, 90, 95, 173-4. Bucovata, poiană 193. Bucovina 29, 30, 34, 65, 67. 84, 87. 118, 130, 153-4, 209, 210. Bucşoaia, tin. Suceava 163. Bucureşti, tin. Suceava 140-3, 163 (azi Capu-codrului). Duda, tin. Cernăuţi 200-2. Buda, regiune 82, 86. Budenita, tin. Suceava 65. Budilce, părâu 139. Buimăceni pe Jijie 128. Buneni 25. Buneşti, tin. Suceava 92-4. www.dacoromanica.ro — 238 — Buninti, ţin. Suceava 13-4, 118, 152. Burdujeni, mănăstire 153. Burgăoani 210. Burghinesti, tin. Suceava 93 (dispărut). Buzuva, movilă 179. C. Căbesti, tin. Cernăuţi 10-2, 58, 89-91, 183-4, 206-7. Cabina, părâu 75. Căcăceni, tin. Suceava 163 (dispărut). Cadubeşti, tin. Cernăuţi 147. Căjvana, tin. Suceava 127, 162; părâu 127. Calafindeşti, tin. Suceava 87-8. Călineşti, tin. Cernăuţi 8, 16, 18-9, 23-4, 174, 205, 218. Călineşti, tin. Suceava 84, 129. Călinestii lui Ienachi 200 (zis Si Gretca). Călineşti, tin Putna 32. Ca'lna 60. Camănca 221. Câmpulung moldov. 15, 143; ocol 130, 162. Câmpulung rusesc 7-8, 46-7, 189-92; ocol 37, 58-9, 187. Cândesti, tin. Suceava 83-4. Capu-codrului vezi Bucureşti. Carapciu, tin. Cernăuţi 24, 174- % 5, 221. Carintia, tară 153. Cărsma lui Mogălde 15. Cep linte (Ciaplinte), tin. Suceava 162 (dispărut). Cerchezeni 128-9. Ceremus, râu 8, 36-8, 74-5, 94, 96, 189-91, 220; Alb 7; Negru 7. Ceres (Ceresenca) poiană 94-96; deal 220. Cerlena, tin. Hotin 20. Cernăuţi târg, 10, 12, 26, 29-30, 53, 69, 79, 88, 90, 99, 100, 128, 137, 170, 179, 186, 190-1, 198, 202, 206, 214. Cernăuţi, tinut 3, 7-12, 15-7, 19, 20-24, 28-9, 32-3, 38-9, 41-3, 45, 54, 57-9, 60, 63-4, 68, 73-5, 80, 82-3, 85-7, 89, 90, 94, 96, 98, 102, 104-7, 110-1, 115, 119, 120-1, 123-5, 138, 147, 155-6, 158-9, 167-71, 174, 178-9, 180-1, 183, 185, 188-91, 200-2, 206, 212-3, 216-9. Cerneşti, tin. Hârlău 189-91. Cerepcăuti, tin. Suceava 177. Cetereni, tin. Bacău 32. Cetătuia, mănăstire 29-30, 197. Chiev, mitropolie 159. Chiliseni, tin. Suceava 207-9. Chindina, poiană 201. Chirbi, părâu 114. Chiseleu, tin. Cernăuţi 9, 100, 147. Chisinău, târg 34. Cincău, tin. Cernăuţi 60, 107, 110-3, 136-8, 145-7, 189-91, 212. Cinicăuti, tin. Hotin 26 (azi Hajdău). Ciocolta, munte 95. Ciorsaci, tin. Suceava 162, 190 (dispărut). Ciortorie, tin. Cernăuţi 188-90. Cireş, tin. Suceava 27. Ciudei, tin. Suceava 207. Ciumărna, munte 95. Ciumulesti 190. Ciuroc, părâu 41. Clemăuti, tin. Suceava 197. Clişcăuti 46, 221 (azi Ostrita). Cobălciu, 77. Cocosul, munte 162. Cohănest'i, tin. Iaşi 33. Cohurlui tinut 127. Coila lângă Şiret 67. Comănesti, tin. Suceava 74, 126-8, 129-31, 170. Comănesti, tin. Dorohoi 42. Comănesti, tin. Iaşi 190. Comaresti, tin. Suceava 96, 170, 183, 205-7. Conceşti, tin. Dorohoi 92. www.dacoromanica.ro — 239 — Conetin, ţin. Cernăuţi 189-91. Constantinopole 30; patriarhie 153. Corcească, părâu 118. Corcescul Mic, părâu 118. Corceşti, tin. Suceava 118. Corjeuti, ţin. Ho,tin 190. Corlata, tin. Suceava'80; părâu 62 (vezi Corlătealele). Corlătealele, tin. Suceava 79, 80. Corlăteşti, tin. Suceava 3, 45, 54-5, 61-2, 80 (azi Brăieşti). Cosmin, tin. Cernăuţi 20}-2. Cosovanul, poiană 97. Costantinova, Polonia 156. Costesti, tin. Cernăuţi 30, 59, 64, 75, 89, 102-4, 126, 163, 182-3. Costeşti, tin. Botoşani 162-3. Costina, tin. Suceava 44, 128, 131-6, 199, 200; părâu 131. 135. Costiceni, tin. Hotin 26. Cotovăt, părâu 177, 201. Cotul Ostriţei, tin. Cernăuţi 45-6 (vezi Ostrita). Cotman, tin. Cernăuţi 15, 21, 48, 53-4, 58, 193. Covasna (Covasnita), tin. Iaşi 130-1. Crainiceşti, tin. Suceava 114-5, 162 (azi Granicesti). s Crasna, tin. Suceava 72. Credinceni, tin. Dorohoi 87. Cristineş’ti 162. Crucea, tin. Putna 127-8, 163-4. Crucea, tin. Suceava 163. Cruhlic, tin. Hotin 26. Cuciurul Mare, tin. Cernăuţi 175, 221. Cuciurul Mic, tin. Cernăuţi 16, 32-3, 65, 106, 123-6, 147, 179, 180. Culeuti, tin. Cernăuţi 64-5, 78, 112-3, 145-7, 155-6, 202-3, 210-3, 214. Culiceni, tin. Suceava 109. Cunarsca, poiană 95. Cupca, tin. Suceava 118, 221-2. D. Dacii 152. Dănjeni 25-6. Dărmănesti, tin. Suceava 44, 136, 148, 200. Davideni, tin. Neamţ 190; tin. Suceava 27. Dea, munte 162. Dealul gropilor 201. Delnită 34. Deneseuoa, tin. Cernăuţi 192 (dispăruifc). Dersca, tin. Suceava 130. Dimitrie sf. biserică, Suceava, 149, 150. Dobronăuti, tin. Cernăuţi 60; tin. Suceava 118. Dobrovătul, mănăstire tin. Vaslui 83-4. Dohotăria, loc. 118. Dolineni, tin. Hotin 26. Domusteni. 77. Dorohoi târg 129; tinut 42, 60, 87, 92, 147, 163, 185. Dorosăuti, tin. Cernăuţi 64, 112-2, 145,-7, 171-2, 193. Dracinita, ţin. Cernăuţi 29, 30, 73, 75-6. Drăgănesti, tin. Suceava 136, 162 (dispărut). Dragoiesti, tin. Suceava 163. Dragomirna mănăstire 13, 44, 117-8; sat 148. Dragomireşti, părâu 117-8; sat 100. 118. Drăguseni, tin. Suceava 31; părâu 31-2. Drumul cel Mare 125; lurilur 111; Iancului 31; negustorilor 126; sobarilor 125, 179. Dubăuti, tin. Cernăuţi 4, 158-9. Dubova, moşie, tin. Suceava 31, 221. Dumbrăveni, tin. Suceava 176-7. Dumeni, tin. Hotin 26. www.dacoromanica.ro — 240 — Durăşti, tin. Tecuci 118. Durneşti, tin. Suceava 136. F. Fălchi târg 162. Fălticeni, târg 94, 127. Fântâna la Cireş 209; putredă 15, 32, 139, 177, 179, 222; lui Roman 84; Ştefului 136; tâlharilor 201. Faraoni, tin. Bacău 162. Fărceni, tin. Suceava 222 (azi Prisăcăreni). Feredieni 130. Flămânzi 118. Focşani, târg 67. Franztal, tin. Cernăuţi 202. Frătăuti, tin. Suceava 153. Frumoasa, tin. Suceava 153. Frumosul, sat 127. Fundul-Moldovii 114, 162. Furceni, tin. Tecuci 118. G. Găina, munte 162. Galaţi, târg 194-5. Gemene, tin. Suceava 163. Gheneseuca, vezi Deneseuca. Ghengheşti, tin. So'roca 87. Ghisdita, tin. Soroca 163-4. Glodeni, 130. Godineşitli, tin. Cernăuţi 3, 201. Goga, părâu 62, 141, 143. Golda, movilă 179. Grămeşti, tin. Suceava 31, 110, 140. Gretca vezi Călineştii lui Ie-nachi. Gribovet, părâu 32. Groapa Postolachioaiei 35. Gropile Zahareştilor 151-2. Gura-Homoruilui 163. H. Hagigadar, schit 70. Haraseuca, tin. Cernăuţi 75 (dispărut). Hârlău, târg 155, 175. Hârlău, tinut 62, 92, 118, 176, 184, 189-91. Hatiul, părâu 175. Heghi, moşie 114. Herta, tin. Cernăuţi 60, 107. Herta, tinut 107. Hliboca, tin. Suceava 65, 177; părâu 84; vale 179. Hlinceşiti, tin. Cernăuţi 29. Hlinita, tin. Cernăuţi 74-8; pârâu 75. Hliză, loc 124. Hmelevie, părâu 201. Hnilovoda vezi Ghisdita. Hociungi, loc 129. Holda, tin. Suceava 163. Holoşna, poiană 96. Homor, mănăstire 7, 128, 130-1; sat 131. Horait, părâu 31, 66, 109. Horecea, mănăstire 53-4, 115, 139; sat 53, 69. Horhoviana, stâncă 146. Horodenca, stâncă 113. Horodoc la Nistru 113. Horoşăuti, tin. Cernăuţi 63-6, 210-2, 214-5. Hotin, ţinut 20, 26, 87, 190; raia 176. Hrabova, părâu 201; poiană 201-2. Hreatca, tin. Cernăuţi 202; tin. Suceava 209. Hrinceşiti, tin. Suceava 162 (dispărut). Hroncea, părâu 136. Hruşăvăt, tin. Hotin 26. Hucău, părâu 81-3, 86. Huma, părâu 222. I. Iabloniita, tin. Cernăuţi 189-91. Ianciolova, poiană 95. Iaşi, târg 6, 11, 16, 22, 28-9, 38, 43, 46, 48, 57, 61, 66, 69, 88-9, 90, 100, 104, 108, 117, 125, 128, 130, 150-1, 171, 189, 196, 209, 220. www.dacoromanica.ro — 241 — Iaşi, ţinut 32-3, 130-1, 188-91- Iaşi, cişmeaua mică 38; cişmeaua veche 38; curtea domnească 38. Iaslovăt, tin. Suceava 162; pârâu 139. Iazul lu!i Qoian 95. Ibăneşti 162. Igeştd, tin. Suceava 206. Ilie s*f. mănăstire 13, 15, 34, 44, 70, 132-6, 152, 163, 204. Ilişeşti, mănăstire 127. Ioneasa, tin. Suceava 136, 200. Iordăneşrfci, tin. Suceava 25-6, 174-7, 178. Ipoteşti, tin. Suceava 152. Ispas, tin. Cernăuţi 46, 94, 96, 144. Itcanii, mănăstire 116-7, 151; sat 152-3. Iurcăuti, tin. Cernăuţi 22, 97-9, 100, 179, 180, 211-2. Iurugă 177. Ivancăuti, tin. Cernăuţi 39, 147, 158, 167-71, 207. Ivancicăuti, tin Suceava 162 (dispărut). J. Jadova, tin. Suceava 16, 27, 40, 95, 101-2, 147, 170-1, 207; sat 214; schit 47, 101-2, 180-1, 214. Jijie, râu 32, 128. Jorneşti, deal 179. Jucica, tin. Cernăuţi 29, 82, 86, 139. L. Lacul ratelor 93. Laiul, tin. Roman 145. Laz 36, 53, 91, 131; lui Ciolan 101; Curelarului 220; Gro-sarulu'i 31. Lăpuşna (Lopuşna), tin. Suceava 40, 56;' pârâu 75. Lefile, munte 114. Lehăceni, tin. Cernăuţi 87-9, 105-7. Lehăcenii-Tăutu'lui 106-7. Lenteşti, tin. Cernăuţi 192-3, 217. Letcanii, ţin. Suceava 207-8, 210 (dispărut). Levente, loc 75. Lipnic, rediu 82, 86. Linciotul, fântână 126. LLteni, ţin. Suceava 130, 152. Lomniţa, părâu 15. Luboc, poiană 95. Luca, schit 41. Lucăceni, ţin. Hotin 87. Lucăceşti, ţin. Suceava 163. Lucavăţ, ţin. Suceava 17-8, 20-1, 37, 39, 40, 56-7, 65, 74, 91, 94-6, 136, 144-5, 159, 180-1. Luciul, heleşteu 153; lângă Făl-ciu 162. Lucheul părâu 75. Lucoviţa, ţin. Cernăuţi 147, 200-1. Luzii-Homorului vezi Comă-neşili. Lujeni, ţin. Cernăuţi 3. Lungul, munte 95. Lupoaia, părâu 141. M. Măcicăteşti, ţin. Suceava 136 (dispărut). Măgura, munte 95, 130. Mahala, ţin. Cernăuţi 81-3, (vezi Ostriţa). Malenişte (Meleniişte) ţin. Cernăuţi 59, 73-4 (dispărut). Maliţeniţii, tin. Cernăuţi 119-20, 158-9. Mamaieşti, tin. Cernăuţi 192-3. Mamurinţe, ţin. Cernăuţi 60 dispărut). Mănăstireni 162. Mărăţăi, ţin. Suceava 67. Martineşti, tim. Cernăuţi 60 (azi Ocna). Medveja, ţin. Hotin 25-6, 176. 16 T. Balan: Documente bucovinene, V. www.dacoromanica.ro — 242 — Mejebrod, tin. Suceava 189-91. Meleşeuti, tin. Suceava 162,204. Melităuti (zis şi Hlina) 77. Mesleu, părâu 75. Mestecăniş, munte 162-3. Mihalce, tin. Cernăuţi 193. Mihodrea, părâu 94-6. Mihova, tin. Suceava 40. Mîhuceni, tin. Suceava 201. Miilie, tin. Cernăuţi 7, 37, 76, 185, 190-1. Miteşti vezi Sarafineşti. Mitropolia Moldovei 34-5. Mivoveni, tin. Suceava 15, 148. Mociarca, munte 95. Mogoşeşti, tin. Cernăuţi 177, 202. Modneşti, tin. Bacău 32. Moldova râu 61-2, 114, 140-2; tară 7, 30, 33, 67, 83-4, 87, 93, 99, 118, 130, 152-3, 163-4, 191, 209-11. Moldovita mănăstire 79, 140-3, 176-8; branişte 177; sat 177; rusească 177. Molnita, tin. Cernăuţi 42; părâu 84, 177. Molodia, tin. Cernăuţi 202. Moschici, plaiu 114. Moscova, oraş 42. Mosoriuca, ţin. Cernăuţi 125, 189-91. Movila Paşii 179; Flămânzilor 114. Muncelul la strajă 162-3. Muncelul, părâu 141. Muşenita, tin. Suceava 177. N. Napadova, tin. Soroca 118. Năsăud, regiment 178. Neamţ târg 128; tinut 7, 37, 190; mănăstire 73-4. Neagra, părâu 114. Negrileasa, tin. Suceava 163. Neguscdna, tin. Suceava 31, 67, 68; părâu 31. Nemerceni, tin. Suceava 93, 152-5. Nepolocăuti, tin. Cernăuţi 24, 126, 158. Nesfoaia, tin. Hotin 26. Nevalnita, părâu 201. Nicoreştii de Sus 209. Nicşeni, tin. Hârlău 118. Nihoreni, tin. Suceava 177, 189-91, 201; tin. Hotin 25-6. Nistru, râu 9, 41-3, 112-3, 213. Novoselita, tin. Cernăuţi 60. Novoselita, tin. Cernăuţi, 200-2 (fost Urvicolesa). O. Obârşie la Şomuz, tin. Suceava 122. Ocol Badeuti 136; Câmpulung moldovenesc 130, 162; Câmpulung rusesc 58-9, 187; Si-penit voi. I, 21-2, 84-5, 114-5; Suceava 35. Odobeşti, .târg 161. Ohrida 153. Onofri St. mănăstire 197. Onteni 127, 178. Opcina 114, 201; Beri 118; Varnitei 118. Oprişeni, tin. Suceava 177. Orhei, tinut 100. Ostra schit 73, vezi şi Berbeşti; părâu 73; tin. Suceava 163. Ostrita, tin. Cernăuţi 6, 45-6, 80-3, 85-6 (azi Mahala). Ostrita, tin. Cernăuţi 46 (fost Clişcăuti). Oşehlib, tin. Cernăuţi 159. P. Palatina, baltă 75. Panca, tin. Suceava 20-1, 39, 40, 56-7, 74, 91, 96-7, 136, 144-5, 159, 181 (zis şi Păn-ceşti). Părhăuti, tin. Suceava 136, 200. Pârlisem, tin. Suceava, 162 (dispărut). www.dacoromanica.ro — 243 — Părteşti, tin. Suceava 130. Păşcăuti, tin. Hotin 25-6. Pătrăuti pe Şiret, tin. Suceava 44, 65, 97, 118. Pătrăuti pe Suceava 44. Pătrăuti, mănăstire 44, 148-9. Păuşeşti 32. Pecersca, peştere 49. Peciche, Basarabia 77. Pedecăuti, ţin. Cernăuţi 23-4, 32, 158, 171. Peletcani, tin. Iaşi 32. Perişor, tin. Lăpuişna 56. Petia, curmătură 93. Petriceni, tin. Suceava 221. Petrişul, munte 162-3. Petruşeni, tin. Cernăuţi 191. Plavalar, tin. Suceava 209. Pleşa, munte 95. Pleşenita, tin. Cernăuţi 10-2, 57-9, 74, 89-91, 215-6 (azi Zeleneu). Pleşenita, tin. Suceava 31 (dispărut). Pobrata, mănăstire 29, 30, 75-6, 104, 183. Pohorlăuti, tin. Cernăuţi 65. Poiana Boldii 141; Belei 202; Beri 118; Chindina 177, 201; Comăndaşului 148; Cosova-nului 97; Hrabova 201-2; Luca 31; Mălai 15, 208; O- pincă 177; Popescului 31; Reus 96; Şeptelici 152-3; Zaita 97. Pologeşti 60. Polonia 7, 43, 54, 58, 69, 76, 105, 153, 194, 202-3. Polzina, părâu 136. Pomârla, tin. Dorohoi 60, 100. Popelnici, Qalitia 39. Porcescul, munte 162. Potângeni-Sămineşti, tin. Iaşi 32. Prelipce, tin. Cernăuţi 9, 41. Prisăcăreni vezi Fărceni. Prislop 95; Zobalei 95-6. Provorochie, tin. Suceava 177, 201. Pundişul, părâu 94, 96. Prutul 4, 32-3, 74, 81-2, 86-7, 97, 189-93, 201. Putila, tin. Cernăuţi 7-8, 33-4,. 65, 76, 77, 95, 185, 188-91. Putna mănăstire 6, 25, 32, 44-5, 52, 67, 80-3, 85, 163-4, 167, 175-8, 193-8, 201, 221-2. Putna sihăstrie 48-51, 165. Putna, biserica veche 166. Putna tinut 7, 163. R. Raciuleni, 177. Racova, părâu 109, 208. Rădăuţi, târg 136; episcopie 48, 54, 153. Rădeni, tin. Hârlău 176. Răpujenită, tin. Cernăuţi 41, 146-7, 212. Rarance, tin. Cernăuţi 81, 86. Răstoace, tin. Cernăuţi 7-8, 38, 39, 40, 95, 189-92. Răşcăuti 176. Rătundul, munte 95. Râut, râu 164. Răvoeni, tin. Suceava 32. Ravecăuti (Revacăuti), tin. Cernăuţi 32-4, 158, 190-1. Reuseni, tin. Suceava 207-9. Reusenii Mici 209. Rivna, lângă Şirete 31. Rohozna, tin. Cernăuţi 104, 121-2, 138-9, 183, 193, 217. Roman, târg, 55, 128. Româneşti, tin. Suceava 3, 87-8, 108,-9, 130, 184. Ropce, tin. Suceava 52, 174-6, 221. Rostoşe, părâu 127. Roşoşa, lângă Cernăuţi 128-9. Rovine, scursură 93. Ruda, părâu 31, 84. Rudca, loc 75, 192. Rudeşti, tin. Suceava 31, 66-7, 110, 140 (dispărut). Ruditar părâu 31. Rugăşeşti, tin. Suceava 3, 84, www.dacoromanica.ro — 244 — 109-10, 140. Rugină, părâu 209. Ruginoasa 128. Runcul, părâu 141. Rus, tin. Suceava 207-9. Ruscior, tin. Suceava 118 (dispărut). S. Sadagura 106, 215. Sagnesta, poiană 95. Sălăşeni, tin. Suceava 176-8. Sămineşti, tin. Iaşi 32. Sănăuti .(Sinăuti), tin. Suceava 177. Sarafineşti zis Miteşti 177. Săscior, tin. Suceava 15, 128 (dispărut). Satul Mare, tin. Suceava 136. Sava sf., mănăstire 100. Sculeni vezi Trileşti. Scurta, movilă 179. Secrierul, cătun 87-8. Securiceni, tin. Suceava 3, 209. Sinehău, tin. Cernăuţi 9. Sipint, tin. Cernăuţi 3. Şirete târg 30-1, 66-7, 76, 177, 194-5, 197-8; biserică sf. Ioan 198; bis. sf. Treime 197. Şirete râu 26, 30-2, 40, 66-7, 83-4, 94-7, 109-10, 118, 140, 164, 174-6, 194-7, 205, 221-2. Slatina mănăstire 54-5, 61-2, 80-1, 86, 140-3. Slatioara, tin. Suceava 163. Sniatin, târg 87. Sobari, drum 125, 179. Sobranet, tin. Cernăuţi 60, 125-6, 139, 192. Solea, mănăstire 113-5, 127, 161-2, 204; sat 162. Solonet, tin. Suceava 126-9, 130. Soroca, târg 43; tinut 87, 118, 163-4, 190. Sovita, părâu 125. Spărieti, tin. Lăpuşna 56. Spasoa, poiană 75-6. Spiridon sf. mănăstire, Iaşi 38-9, 87. Stanca, munte 95. Stăneşti, tin. Cernăuţi 15-8, 19, 170-4. Stăneşti, tin. Suceava 60, 189-91. Stanislau 193. Stârcea vezi Berlinte. Stăuceani, Moldova, 130. Stejereni: tin. Suceava 55, 61-2, 80 (dispărut). Stepeneuca (Stefaniuca), tin. Cernăuţi 42, 63-4, 210-2. Stiaja lui Vlaşin 141. Storojinet, tin. Suceava 96, 175, 193. Strahotin, 130. Strâmbul, heleşteu 153-5. Stroeşti, tin. Cernăuţi 59, 60. Stroeşti, tin. Suceava 13, 152. Strointii, tin. Cernăuţi 201. Stulpicani, tin. Suceava 163. Suceava, râu 13-4, 62, 136, 148, 150, 152-3, 207-8. Suceava târg 13, 33-5, 55, 67, 70, 80, 93, 117-8, 128-9, 130, 149-155, 157, 190-1, 209. Suceava, biserica armen. 149-51; bis. sf. Dimitrie 149-51; bis. fetelor 150; drum 93; is-prăvnicie 152; Jidovi 149-51; mitropolie 153-4, 196; potecă 195; Prisaca sau poiana lui Septelici 151-3; târgul boilor 149-51; Tigănia 153. Suceava, tinut 3, 5, 7, 13-4, 20-1, 25-6, 32-3, 44, 56, 60-2, 70, 72, 79, 83-4, 87, 92-4, 96, 108-10, 113-4, 116-8, 122, 126-8, 131, 135-6, 140, 144-5, 147-8, 166, 174-6, 180-1, 184-5, 190, 194-5, 200, 204-5, 210, 221-2. Suceava, ocol 35. Suceveni, tin. Suceava 222. Sucevita, mănăstire 162. Sudeleu, părâu 95-6. Suhardul Mare 177-8. Suhlinte, tin. Soroca 163-4. www.dacoromanica.ro — 245 — S. Săndreni, tin. Hotin 25. Sărbăuti, tin. Sucevii 87-8, 202. Şcheia, tin. Suceava 13-5, 152. Şerăuti, tin. Cernăuţi 38-9, 40. 123-5, 139. Serdenul, munte 95. Şerpinti, tin. Hotin 20. Şilişeu, tin. Dorohoi 42. Serlevet, părâu 31. Sliahul Turcilor 137. Somuz, părâu 122, 190. T. Tăistreni, tin. Soroca 164. Tâmpeşti, tin. Suceava 93. Tărăsău, cătun 87-8. Tărăşeni (Tătărăseni) tin. Suceava 177, 201. Tărnauca, tin. Suceava 118; părâu 118. Tărnauca, tin. Soroca 164. Tătăraş, tin. Suceava 151-2, 153. Tătcani, tin. Hotin 190. Tecuci, tinut 118. Tereblecea, tin. Suceava 27, 52, 177, 221. Teşeuti, tin. Suceava 152. Teutd (Toutri), tin. Cernăuţi 24, 32, 111, 113, 145-7, 179, 180. Tisovet, părâu 97. Todereşti, tin. Suceava 128, 130, 142-3. Tomescu, părâu 118. Tomeşti, tin. Suceava 221-2 (dispărut). Tomnatecul, munte 95. Tonorăuti, tin. Cernăuţi 28-9, 30, 106. Toooruc'uca, tin. Cernăuţi 60, (azi Mosoriuca). Torosonetul, părâu 75. Travian, munte 95. Trestiana, tin. Sucevii 29, 30, 177. Trifeşti, tin. Orhei 100. Trilesti, tin. Iaşi 188-91 (azi Sculeni). Trostenet, părâu 75. Tulbureni, tin. Hotin 25-6, 176. Tuleni, tin. Hotin 26. Tura, părâu 174-5. T. Tănteni, tin. Herta 107. Ţarina Mare, loc 127. Ţărincuta, loc, 123-5, 126. Ţutora, 130. U. Uideşti, tin. Suceava 153, 207-8, 209. Ungurii 7, 162. Ungaria 7, 194. Uriceni 118. Urvicolesia, zisă si Novoselita 200-2, (dispărut). Ursoaia, poiană 97. Urzici, 129. Uşihlibi, tin. Cernăuţi 158-9, 167-8. V. Văculeşti 177. Vadul rău, lac 141. Valeva, tin. Cernăuţi 47-8, 71, 126, 214. Vama, tin. Suceava 177. Vânători, tin. Iaşi, branişte 130-1. Vantănul, munte 95. Varnita, tin. Suceava 118, 197 (dispărut). Varşovia, 43. Vascăuti, tin. Cernăuţi 65, 74-5. Vascăuti, tin. Suceava 20-1, 29, 30 177. Vasi'ieu, tin. Cernăuţi 63-4, 102, 113-4, 145-7, 181, 210-5. Vaslăuti, tin. Cernăuţi 123-5, 126, 216-7. Vaslui, tinut 32, 84. www.dacoromanica.ro — 246 — Vedmija iama, loc 174. Verbăuti, tin. Cernăuţi 19-22, 98, 178-80. Verpole, tin. Suceava 31-2, 67-8, 87 (Verhpcule, Negoscina). Vicov, tin. Suceava 167; potecă 194, 197. Vicşani (o parte din târgul Şirete) 67. Vijnita, tin. Cernăuţi 7-8, 33-4, 39, 94-6, 144, 188-91. Vijnita mănăstire 95. Vilauce, tin. Cernăuţi 35, 40, 42, 65. 94, 101, 147, 170-1, 207. Villach, târg 153. Vioreni, 65. Vlădeni, tin. Botoşani 163-4. Voiceni, tin. Suceava, 29 (azi Vascăuti tin. Suceava). Voina, părâu 127. Voitinel, tin. Suceava 167. Volcăneşti 13. Volcineti, tin. Suceava 3, 17, 29, 30. 177. Voloca pe Ceremuş, tin. Cernăuţi 167, 170, 218-20. Voloşenita, 100. Volovăt, părâu 136. Vorniceni, tin. Suceava 130. Voronet mănăstire 113-4, 131-5, 140-3, 163-4. Votcouti, tin. Dorohoi 147. Vrânceanul, piatră de hotar 146. Z. Zaduibriuca, tin. Cernăuţi 75, 125, 139. Zahareşti, tin. Suceava 32-3, 152. Zalescik, Polonia 43. Zamostie, tin. Cernăuţi 10-1, 73, 89, 90, 126. Zănoagă cu izvoare, loc 124. Zastavna, tin. Cernăuţi 22, 65-6, 147, 179, 180. Zăuceni 190. Zeleneu, tin. Cernăuţi 10-1 (pe vremuri Pleşenita). Zgârcea, heleşteu 15. Zlatunoaia 118. Zmeeşti, tin. Neamţ 32. Zvinece, tin. Cernăuţi 39, 41-3, 111, 147. Zvoreşti 177, 153. Lucruri. A. Acaftisme 55. Agiutorintă, bir 165-6. Angării 28-9, 54, 165-6, 196. B. Bani 9, 19, 49, 50, 53, 155, 161, 196. Banii hârtiilor, bir 54. Bani tesăreşti 214. Berbeci, bir 8. Bezmen 35, 149-51, 154, 196, 209. Bezmănărie 196. Bir 8, 9, 29. Birul visteriei 115-6, 154, 161, 194-5, 217. Boerescul 115, 117, 148, 220. Brodina pe Nistru 43. Buor, bir 154, 196. C. Cai de olac 10, 28-9, 154, 165-6, 196. ’ Camăna 154, 196; c. mare 196; de peşte 49, 50. Cămara domnească 8. Cepărit, bir 154, 196. Chile, bir 165-6. Clacă de coasă 28-9; domnească 29; stărostească 29. Colac, bir, voii. IV 154. Conace 29, 154, 196. www.dacoromanica.ro — 247 — Conită (cunită) 161-2, 194. Cumpăna de sare 117. D. Dajdie 8, 68. ^ 54 Desetina 9, 48-50, 54, 115-6, 154, 161-2, 166, 194. Deşugubină 29. Dijmă 6, 54, 70, 115-7, 144, 147-8, 205, 220-1. Ducati 27, 68, 129, 136, 200, 209; olandeji 34. F. Floreni 67, 152; Rheinisch 24. Fumărit 37. Funii 62. Furdigă, voi. IV 152. Furtusag 194. G. Galbeni 14, 39, 100, 108, 180, 190-1; împărăteşti 124; o-landeji 77, 87-9; turceşti 67. Galbeni, bir 54. Găleţi de pâne 42. Gloabă 29. Goştină 8, 9, 154, 161-2, 166, 194. Gramaticia, voi. IV 154. Gulden 27, 40, 65, 100. H. Hârtii, bir 54. I. Iarmaroacele dela Zalesciki 43. J. Jirebiii 23, 133. L. Lei 8, 9, 11-3, 15-6, 19, 23-4, 27. 30, 33, 38-9, 42, 45-7, 51-2, 57-9, 64, 72-4, 91, 97, 106-7, 110, 120, 128, 134, 140, 144-5, 148, 152-3, 155, 159, 162, 172, 178, 182, 197, 199, 204, 206-7, 212; bătuti 16, 105, 210; moldoveneşti 105; nemţeşti 53; turceşti 30, 130, 153. Lei, bir 149-51, 154. M. Merte de grâu 48, 49. Mortasipie 194-6. Moarte de om 9, 47, 194. O. Ocă 49, 50, 151. Ocna domnească 50, 117, 166, 194. Odgoane 58, 106-7, 109, 111. 123-5, 127-8, 169, 174, 183, 205-6, 214. Orti, bani 220. P. Palme domneşti 58, 62, 109,111, 113, 169, 174, 183, 212-3. Parale 9, 15, 148, 183, 220-1. Părcălăbie 194-5. Peceti, bir 187-8. Pecetluituri 115-6, 156, 166, 217. Pecetluituri roşii 50. Piue de sucmane 82-3, 90. Pivnicerit 196. Podonul steagului 188. Podvozi 28-9, 154, 165-6, 196. Pogoane 161. Posluşanie 54, 194. R. Răvaşe stărosteşti 15. Răsura 9. Rusfet 124. Rupta 28-9, 154. S. Sărindare 119, 120. Scutire de bir 10. www.dacoromanica.ro — 248 — Sferturi 9, 154, 187. Solărit 28-9, 69. Soroc 33. Stânjeni 31, 58, 62, 106, 109, 111, 113, 127-8, 169, 174, 183, 206-7, 212-5. Strajă tării, voi. IV 35. T. Tabla mazililor 68; visteriei 50, 166. Taleri 16, 73, 120; leşeşti' 105. U. Ughi 154. Uliţa, pedeapsă 218. V. Văcărit 54, 115-6, 161-2, 194. Vădrărit 50, 161-2, 166, 194. Vama 9, 194-5; în credinţă 49, 50; în cumpărătură 49, 50; cea mare 48, 50, 162; târgului Şirete 195-7. Vedre de vin 50. Visiterie 115-6. Z. Zlotărie 28, 29. Dregători, slujbaşi. Aga: Cantacuziino Ion 38; Vânculet Irimia 35. Aprozi: 144; Cârcu Gheorghe 33. Armaşi: Macri 5; Neculce Alex. 80, 85; Strâşca Ştefan 22-3; Toader 59, 60; Vasile 59, 60. II. Armaşi: Hurmuzachi 179. Bani: Arghirie 64; Aristarh 74; Balş Iordachi 14; Balş Lupul 13-4, 92; Beldiman Gheorghe 110; Calmăşul Dumitraşco 51: Cantacuzino Const. 208; Can-taculzino Dinu'l 62, 174; Cantacuzino Ianachi 110; Dumitraşco 47; Macri Dumitru 42, 99; Miclescu Ştefan 32; Neculce Vasile 87; Tăutul Ion 128. Bărani: 180; băran stărostesc 124. Baş ceauş: Ciure Teodorachi 93. Cafegii: Eni 114-5; Potlog Andrieş 46. Călăraşi: voi. IV 154. Cămăraşi: Buhăescul Ştefan 67; Gorovei Miron 66; Hurmuzachi 146; Pleşca Ilie 210; Tănase 70. Cămăraşi de ocnă: Volcinschi Vasile 42-3. Căminari: Başotă Ioniită 100; Ciure Teodor 93. www.dacoromanica.ro — 249 — Căpitani: Beldiman Ion 203, 218; Beldi-man Ionită 147, 216; Butura Ion 167, 170; Ca'lmutchi Du-mitrasco 23, 74; Calmutchi Ion 87; Cazimir Gligoraş 93; Cheşco Petre 127, 222; Constantin 201; Cocială Toader 23; Dumici Vasile 11; Dumi-trescu Vasile 193, 216; Go-ian Ion 17, 101; Giurgiuvan Toader 33; Ianăs Const. 11, 167; Ienachi 55; Ionită 78: Isar Ursachi 11, 17-8, 159, 160; Jora Irimica 119, 120; Lefter 31; Marco Vasile 212; Mifcescu Ion 87, 206-7; Mor-tun Pavel 109; Neculce Ga-vrilas 71; Pârvul Const. 190; Pârvul1 Gheorghe 10-1; Perjul Const 12; Potlog 203; Potlog . Dumitraşco 178-9, 216; Potlog Manole 98; Radul 44, 148; Rată Vasile 33, 190, 191; Stroescu Const. 202; Strâşca Ionită 12, 23, 75, 183-4; Strâşca Ştefan 24; Şeptelici Nicolai 152; Tabără Ştefan 71, 75, 107, 137-8, 146-7; Toader 12; Ţintă Tanase 35-6, 40-2; Vârnav Dumitraşco 33; Volcinschi Gavril 60; Volcinschi Sandul 60; Zamfir Manole 5, 18, 47, 58, 78-9, 121-2, 146; Zota Ioan 39; Zota Ştefan 213. Căpitani de barani: Boşneag Gheorghe 179; Dumici Vasile 11; Vasile 53. Căpitani de Cazaci: Cocoran Tarasie 38. Căpitani de Cotman: 54; Mihul Apostol 58; Pârvul Gheorghe 15, 21; Zamfir Manole 53, 138-9. Căpitani de Ropce: Strâşca Ionită 215-6. Căsani: 52. Cluceri: Adam Gavril 208; Calmăşul Dumiitnaşco 110; Iani 83; Ior-dachi 105; Roset Ilie 65; Sturza Const. 31. Comişi: Aristarh Hrisoscoleu 75; Başo-tă Iordachi .74; Lascarache 174; Neculce Ion 88; Raco-vită Ion 133; Stroescu Gri-goraş 10-1, 60, 120, 147, 216; Vasile 179. III. Comişi: Stroescu Grigoraş 112; Vasile 111. Conăcari: 29. Condicari: Iuon Nicolai 76. Desetniici: 116, 154. Diaci: Bălănel Ştefan 12; Ionaşco 16; Isar 16; Onciul 11; Paladi 11, 79; Zota Ştefan 179; Vasile 16; Vlad Ion 18-9. Diaci de visterie: Nacul Teodor 43. Giudecători: 194; de Cernăuţi 216. www.dacoromanica.ro — 250 — Globraici: 28-9. 154. 194. Gostinari: 9, 154. Gramatici: Ionită 111; Rată Ionită 33. 96. Hatmani: Balica 29; Cantacuzino Ion 145; Costin Ionită 3; Orăs 5; Paladi 111; Ruset Lascara-che 38; Ruset Vasile 65, 204; Sutu Ianachi 43; Vartic Petre 132. Ispravnici de Cărligătură: Neculce Vasile 87. Ispravnici de Dorohoi: Crupenschi Const. 185. Ispravnioi de Hâdău: Canano Const. 184. Ispravnici de Suceava: 150, 196; Başotă Const. 180; Cananău Const. 44, 62; Can-tacuzino Dinul 14, 62, 69, 108, 113; Cârste Ilie 117, 176, 190-1; Cogălniceanu Const. 44, 148, 181; Gheorghi 148: Pascal 14. 108-9, 113. Jitniceri: Andrieş Ionită 185; Buzilă 10-11; Buzilă Vasile 11, 15, 17-8; Cananău Gheorghi 162-3: Cheşco Mihalache 144; Costin Nicolai 69; Cocoran Ni-colai 95-7, 118; Hermeziu Ştefan 79; Iamandi 159; Ia- mandi Ion 82, 139; Miclescu Sandul 33; Motoc Gheorghe 190; Ursachi Gheorghe 121-2. II. Jitnicer: Carp Toader 37. Logofeţi: Abăza Ion 131-5; Balş Lupul 151; Bărlădeanul Solomon 58; Bogdan Ion 43, 120, 138, 171; Boul Dumitras 190; Cantacuzino 61; Cantacuzino Ion 33, 38, 191; Cantacuzino Iordachi 11, 23-4, 58, 135, 159; Costachi Manolachi 204; Ciogole Pătraşco 159; Eni Ştefan 155; Iordachi 67; Isa-ia 163; Miclescu Gavri'l 32; Neniu 110; Paladi Ionită 189; Racovită Radu 62, 104, 111, 120, 123, 183; Razul Vasile 98; Ruset Andrei 20, 25; Ruset Ştefan 23, 299; Stroici 164; Sturza 25, 58; Sturza Sandul 6, 8, 9, 11, 24, 33, 37, 47, 71. II. Logofeţi: 180; Dumitru 164; Vârnav Du-mitrache 162; Zosin Ion 45. III. Logofeţi: Buhăescul Ştefan 161; Ionită 115; Paladi NiooJae 9. Logofeţi de taină: Tanase 16. Mazili: 11, 15, 38, 43, 62, 68, 74, 90, 93, 103, 111, 121, 123-5, 127, 138, 147, 155, 158, 167, 170, 174, 179, 186, 197, 208, 216, 219. www.dacoromanica.ro — 251 — Medelniceri: Başotă Const. 180, 208; Başo-tă Vasille 92, 127, 177; Bră-escul Solomon 80; Buhăescu 82; Buhăescu Vasile 86; Cal-mutchi Sandul 109; Canano Iordachi 145; Cheşco Miha-laohi 96, 144; Constantin 25; Drace Grigoraş 71; Flondor Şerban 5, 11, 74-6, 96, 112-3, 146, 179-80, 183-4; Gher-ghel Niculai 62; Line Const. 92; Luca Toma 42; Neculce Gavril 4, 6, 8, 9, 10-1, 13, 45, 47-8; Pârvul Gheorghe 37; Pascal 14, 108, 113; Perjul Condurat 19; Potlog Andrei 21; Silion 112; Silion Const. 169, 197; Silion Toa-der 145, 205-6, 208; Vasilco Alex. 159. II. Medelniceri: Flondor Şerban 124-5. Megieşi-: 45, 62, 81, 85, 94, 96, 108-9, 127, 193. Mortasipi: 194-5. Nămesnici: Ioan Armanul 169. Olăcari: 29. Paharnici: Arapu Sandu 36, 55; Balş Ior-dache 176, 178; Başotă Ionită 93; Buhăescul 199; Buhăescu Vasile 175; Buhuş Simion 25; Calmutchi Mihalache 73- 4, 206; Cananău Const. 44, 62, 148, 201; Cantacuzino • Const. 14; Cantacuzino Dinul 14 ,69, 108, 113; Cantacuzino Iordachi 119, 120, 127, 145, 158, 167-9, 170, 203; Cârste Ion 136; Costachi Ilie 120; Crupenschi Const. 185; Do-ciul 132-3; Dumitraşco 8; E-naoachi 173, 212, 215; Gligor 136-7; Iamandi Ştefan 171-2; Ianacachi 186; Imbault Leon 38, 206; Ionită 179; Iordachi 14, 144; Iuraşco Toader 205; Mavrodin Iordachi 120; Mi-clescu C-tin 32; Milo Enacaohi 211, 217; Mogălde Nicolai 14; Neculce Alex. 87; Păun 185; Strâş-ca Ion 104, 112,182,193; Strâşca Ionită 10-1, 72, 89, 90, 113, 124-5, 146; Strâşca Vasile 12; Sturza Mihalachi 120; Tăutul Ion 129; Teodo-sie 163. II. Paharnici: Neculce Alex. 9; Stamati Const. 174; Strâşca Ionită 57-8. Pantiri: 52. Pârcălabi: 154, 195; Dubău Tudosîe 133-4. Pârcălabi de Galaţi: 195. Pârcălabi de Hotin: Hajdău Efrim 25-6; Hajdău Miron 26. Pârcălabi de Ştefăneşti: Ursul 160. Pârgari: 16, 197. www.dacoromanica.ro — 252 — Pisari: Vlad Ion 17. Pitari: Buhăescu Vasile 20; Cocoranul Moisie 45; Constantin 179; Costachi Const. 98; Feştilă Dinul 93; Iordachi 14; Ma-cri 56; Macri Dumitraş 7; Neaniul 179; Panca Adam 31; Pătraş Coste 93; Toader 93. Podvodari: 29. Polcovnic: Carp Qheorghe 208. Portari de Suceava: Cârcu Irimie 33; Şeptelici Ilie 133. Poslusnici: 49, 50, 54, 115-7, 161, 194-5. Positelnici: Busi'lă Grigoraş 129; Buhus Toader 14; Frangole 153; Gherghel Ştefan 44-5; Gore Ilie 80; Hurmuzachi 59; Hur-muzachi Matei 113, 147, 212-3, 217; lene Gavril 136; Mi-clescu Gavril 33; Silion To-fan 208; Stroici Dumitraş 31; Tăbârtă Nicolai 59, 60; Turcul Gheorghe 36, 63-5, 112-3, 146, 211; Tica 33; Ursa-chi Grigori 58. Răzeşi: 9, 17-8, 37, 45, 73, 75, 79, 81, 85, 93, 95, 96, 102-6,-108-9, 112-3, 123-5, 127-8, 132-3. 145, 147, 158, 168, 170-4,’ 178. 180, 182-4, 197, 205-6, 215-6. Serdari: Bainsclii Vasile 5, 191; Darie Miron 59; Milescu Ştefan 153. Scutelnici: 166, 194. Secretari: Mihalachi 12. Spătari: Balş Andrei 26; Cantacuzino Iordachi 44, 127, 148; Gheu-ca Simeon 61; Iordachi To-deraşco 109; Neculce Ilie 80, 82, 85, 87; Neculce Ion 9, 88; Neculce Vasile 67, 88, 107; Neniu Ion 56; Palade Const. 98; Palade Ion 98, 120; Pe-trino Hristodulo 34; Ruset Vasile 138; Stroici 97-9: Sturza Const. 110, 139; Stur-za Ion 11, 58; Zmucilă 3. II. Spătari: Neculce Ilie 45. III. Spătari: Neculce Ilie 4. Starostii de Cernăuţi: 3, 8, 9, 2S-9, 54; Arapul Ionită 211; Arghirie 64; Calmăsul Dumitraşco 110; Cantacuzino Iordachi 127, 145, 158; Co-stin Nicolai 69; Crupenschi Vasile 11, 53, 72, 78, 89, 90, 121-2; Drace 169; Dumitras-co 47; Enacachi 102-4, 111, 124-5, 173, 182, 212, 215; Grama 16; Grigoraş 65; Ha-lepliuil Ienachi 110: Hâncul 23; Hrisoscu'l 71; Iani 82-3; lanacachi 186; Ieni 126; Im-bault Leon 202, 206; Iordachi www.dacoromanica.ro — 253 — 144; Lefter Gheorghe 112-3, 180, 192, 219; Lenta Dumitru 212; Laurenti (Lorent) 10-1, 15, 17-8, 21; Milo Enacachi 211, 217; Nacul 42; Neculce Const. 88; Onciul 11; Păun 185; Para voi. IV 32; Raco-vită Radu 123; Ralis Ioan 37; Scarlat 76; Silion Const. 169; Sturza Const. 139; Toa-der 126; Vidale Petrachi 215. Staroste de Armeni: Grigore Pruncul 157. Staroste de Jidovi: Solomon 151.' Starostele târgului Suceava: Tupilat Gheorghe 151. Stolnici: Bainschi Dumitras 46; Balş Va-sile 127, 205-7; Cananău Const. 174, 184; Cogălnicea-nu Const. 44, 148, 150, 181; Gafencu Miron 5, 6, 18, 36, 42; Gheuca Costache 209; Hrisoscul 71; Jurj 163; Lupul 9; Nacu'l 133; Neculce Vasile 87; Niculache 61-2; Palade Preda 8, 58, 75; Ru-set Const. 158; Sandul Ilie 185; Sturza Const. 66, 109; Şerban 128. II. Stolnici: Gafenco Dumitraş 37; Gafenco Miron 11, 37. Suiulgiu: Constantin 38. Sulgeri: Cârste Ion 135-6, 199; Crupin-schi Lupul 75; Grama Vasile 16, 19; Mihalache 14; Rugină Pa vel 37, 42. Şăfrari: Arapu Gheorghe 185; Botez Solomon 13-4; Cârste Ilie 33, 93, 117, 135-6, 143, 145, 176, 190-1, 199, 200; Cheşco Petre 33, 197, 208; Constantin 38; Gheorghe 44, 148; Mănos Ionită 31; Miclescu-Ştefan 33; Pârvul Const. 8; Po-tlog Andrei 5, 47, 121-2, 139; Stamati Const. 127, 201. Şoltuz de Cernăuţi: 16. Şugubinari: 28-9, 154. Uricari: Borăleanuil 132-3; Cocoran Moise 59; Cheşco Simeon 11, 34-5, 58; Gafenco Miron 37. Uşari: Dragoş 170; Gheorghe 111. Vădrari: 50. Vameşi: 49, 194-5; Coste 75; Enăchită 174. Vameşi dela Suceava: 196. Vătămani: Bezuşco Toma 185; Nicolai 59; de Crainiceşti 114-5; de Mu-şenita 177; de Volcinet 177. Vătavi: 194; Cheşco Petru 14; Jadova-nul Drăgan 16, 174; Nicolae 176. www.dacoromanica.ro — 254 — Vătavi de aprozi: Frangolea 35; Rămădan Tana-sachi 42. Vătavi de stolnicei: Bainschi Dumitraşco 4, 5, 37. Vecini: 7, 8, 9, 12-3, 16, 24, 36-7, 46-7, 51, 59, 74, 91, 159. Visternici: Abăza Andrei 133-4; Aristarh 43; Aristarh Hrisoscoleu 75-6; Balş Lupul 204; Beldiman Ionită 78; Boul 61; Boul Toa-der 80; Cantacuzino Ilie 158-9; Cantacuzino Ionită 33; Cantacuzino Matei 190; Ca-targiul Filip 117; Damian 61; Gheorghe 75; Luca Ştefan 42; Paliadi Dumitraşco 110, 140; Paladi Toader 7, 8, 37; Roset Iordachi 15; Roset Va-sile 43, 120; Tăbârtă Anghe-lută 59, 60; Ticşe Ion 16; Ur-sachi Gheorghe 64, 138-9. Visternicel: Anton 169. Vornici: Balş 151; Balş Const. 15. 43, 171; Ballş Ionaşco 118; Balş Ionită 88, 107; Balş Iordachi 23, 138; Balş Lupul 171, 208; Boul 59; Cantacuzino Ioan 110; Cantacuzino Ionită 98; Cantacuzino Iordachi 57; Cantacuzino Toader 110; Cantacuzino Toma 84; Ca-zacu Vasile 127; Costachi Lupul 98; Costachi Manola-chr 98; Costachi Mihalache 25; Gafenco Nicolae 189; Ga- vril 8; Hăra Ion 33; Lasca-rache 110; Movilă Ieremie 164; Necuice Ion 45, 47, 80-1, 85, 89, 105; Neniul 37; Paladi Dumitraşco 120, 204; Ra-covită Radu 71; Rugină Ştefan 38; Ruset Iordachi 171-2; Ruset Vasile 171-2; Stârcea Gligore 185; Ştefan 111; Sturza Const. 67, 98; Sturza Dumitraşco 98; Sturza Mi-halachi 23, 120, 139, 171, 193, 204; Tăutul Gheorghe 128; Tăutul Simeon 129; Ţopa Ion 106; Zota Vasile 136-7. Vornici de gloată: Agărăciu Gligoraş 34-5; Ionită 111; Sturza Toader 58. Vornici de poartă: Alimescu Simeon 206; Carp Pi-cioroagă 127; Hadămbul Lupul 25, 175; Melete Ion 180; Popescul Ştefan 142; Stârcea Toader 103; Tabără Ştefan 147. Vornicii tării de sus: Gligorcea 163-4; Nicoară 61; Sturza Mihalachi 192, 199. Vornicii tării de jos: Aslan 61; Balş Iordachi 199; Cantacuzino Iordachi 58-9. Vornicii de Suceava: 154; Bădilită 14, 66; Bădilită Toader 175. Vornicii de Câmpulungul Mol-venesc: Cantacuzino Dinul 62; Ienachi 55. www.dacoromanica.ro — 255 — Vornicii de Câmpulungul Rusesc: Vornicii de Dorohoi: Misail 16. 8; Bădica 7; Calmutchi Miha-lachi 187; Gafenoo Miron 6; Gafenco Nicolai 37; Micul Mihai 58-9; Pelin Sandul 47. Vornicii de Şirete: Siretean Ion 197. Zapcii: 69. Vornicii de sat: 9; Ştefan 22; Costaşco 36. Zlotasi: 116, 154, 187-8, 195. www.dacoromanica.ro TABLA DE MATERII Pagina 1. 1745, Sept. 27, laşi: Ioan Nicolai Mavrocordat Voevod întăreşte Iui Miron Mutul, fiul lui Ionită Costin hatman, satul Sepintii, ţinutul Cernăuţilor......................... 3—4 2. 1745, Oct. 13: Ioan Mavrocordat Voevod acordă lui Qavril Neculce dreptul să tină podul peste Prut lângă satul său Boian. ... 4 3. 1745, Noemv. 4: Dumitraşcu Bainschi fost vătaf de stolnicei dărueşte nepotului său Ion, fiul lui Şerban Flondor medelnicer, moşia Baintii................................... 4—5 4. 1746, lan. 12, laşi: Fostul mare medelnicer Ga-vriil Neculce primeşte ordinul dela domn să nu ia dijma locului situat între Boian şi Ostrita. pentru care este conflict între el şi mănăstirea Putna, proprietara satului Ostrita............................... 6 5. 1746, Aprilie 8: Vecinii din Câmpulungul rusesc vând lazurile lor. Miron Qafenco este trimis la fata locului ca să cerceteze. . . 6—S 6. 1746, Iulie 4: Se face schimb de moşii: Gavril Neculce dă satul PrUipce, tin. Cernăuţi, şi primeşte dela Manole Varliaam târgoveţ de Botoşani o parte de Sinehău, acelaş tinut..................................... 8—10 7. 1746. Aug. 3, Cernăuţi: Se face schimb de moşii: Gligorie Diacon dă a Vs parte de Pleşeni-ta, tinut Cernăuţi, şi primeşte dela Ionită Strâşca a Vs parte de Căbeşti, acelaş tinut. 10—12 8. 1746, Sept. 4: Anita Perjul dărueşte fratelui ei • Gheorghe, partea ei de moşie din Vascăuti tinutul Suceava, şi Verbăuti, tin. Cernăuţi. 12—13 9. 1746, Sept. 15: Tofana, văduva lui Solomon Bo- tez şătrar, vinde lui Lupul Balş satul $ cheia delângă târgul Sucevii............ 13—15 10. 1746, Oct. 5, laşi, Vecinii din Stăneşti, tinutul Cernăuţi, nedând dijma de 4 ani sunt ţinuţi s’o dea pentru trecut şi în viitor. . . . 15—17 T. Balan: documente bucovinene, V. 17 www.dacoromanica.ro — 258 — Pagina 11. 1746, Oct. 30, Stăneşti: încercarea nereuşită de a aplana cearta ivită între Vlădeşti, Goe-neşti şi Ursachi Isar pentru împărtala moşiei Stăneşti, ţinutul Cernăuţi........... 17—19 12. 1746, Noem. 23: Paraschiva, nepoata Coşata- nului, cedează lui Gheorghie Perjul a V* parte Verbăuti pentru o datorie ce a a-vut-o la el............................... 19--21 13. 1746, Noem. 26» laşi: E ceartă pentru satul Ver- băuti între Gheorghie Perjul şi Maria, văduva iui Const. Perjul. Boierii cercetează. 21—22 14. 1746, Dec. 12: Ştefan Străşca dărueşte nepoatei sale Gafita a V* parte Pedecăuti. . . . 22—24 15. 1747, lan. 19: Se arată în ce fel au împărţit co- piii Iui Gheorghie Hăjdău moşiile părintelui lor............................ 25—28 16. 1747, Febr. 13: Satul Toporăuti. fiind aşezat cu rupta, slujitorii ţinutului Cernăuţi sunt ţinuţi s’o observe..................... 28—30 17. 1747, Mart. 30, Şirete: Ioan Mavrocordat Voe- vod dărueşte lui Const. Sturza o bucată din târgul Şirete, zisă Verpole................ 30—32 18. 1747, Iunie 15: Împărţirea moşiilor lui Gavril Miolescul................................. 32—34 19. 1747, Iunie 20, Suceava: Cu prilejul stabilirii ho- tarului satului Areni, s’a constatat că o delnită aparţine mân. St. Ilie. Chestiunea se va desbate la divan.................. 34—35 20. 1747, Iunie 21: Tănasie Ţintă dărueşte schitu- lui Berejnita o parte din Bănila, tin. Cernăuţi................................ 35—40 21. 1747, Iunie 21: Familia Ţintă posedă V* Zvi- necea, Gheorghie Ţintă dărueşte schitului Luca partea sa............................ 40—43 22. 1747, Iunie 27: Grigorie Ghica Voevod trimite boieri să hotărască motia Pătrăuti, tin. Sucevii................................... 43—44 23. 1747, Iulie 4: Ştefan Gherghel vinde fratelui său Nicolae o parte de Băişeşti............... 44—45 24. 1747, Aug. 4, Iaşi: Grigori Ghica voevod dispu- ne să se stabilească hotarul între satele Boian şi Ostrita. Boianul se va împărţi între fraţii Gavril şi Ilie, fiii lui Ioan Ne-culce vornicul............................ 45— 46 25. 1747, Aug. 10 Ispas: Ştefan Tăutul vinde lui An- drieş Potlog un vecin cu numele de An-•fon Lataşca............................... 46—47 www.dacoromanica.ro — 259 — Pagina 26. 1747, Sept. 22, laşi: Grigori Ghica voevod scrie boierilor Dumitraşcu si Manoli să cerceteze conflictul ivit între Toader Păunei şi Gavril Neculce pentru moşia Valeva. . 47—48 27. 1747, Oct. 78; Scutirile acordate sihăstrieiPutnei. 48—51 28. 1747, Dec. 28: Dumitraşco Calmăşuil este trimis să împace pe Toader Arbure cu Ursachi Isar.................................... 51—52 29. 1748, lan. 15: Pantirii din Tereblece nu vor să dea mănăstirii Puitna dijma. Este trimis pentru cercetare căpitanul Lefter.............. 52 30. 1748, Mart. 25: Fiii lui Grigori Ungurian vând lui Manoli Zamfir căpitan un laz. Manoli îl dărueşte mân. Horecea.......... 53—54 31. 1749, Apr. 8: Monahul Iuon Brăescul dărueşte mân. Slatina Vi Corlăteşti, tin. Sucevii. 54—56 32. 1749, Iunie 15, laşi: Ursachi Isar şi Andrei Că- zăcescul se ceartă cu Mihalachi Calmutchi pentru părţi de moşie din Lucavăţ şi Pan-ceşti. ........................... . . .—. 56—57 33. 1750, Mai 3: Se face schimb de moşii: Ionită Talpă dă partea sa de Pleşenita, tin. Cernăuţi, şi primeşte dela Ionită Strâşca ţigani şi bani..................................... 57—59 34. 1750, Mai 26, laşi: Vasilie, fiul lui Toader arma- şul, vinde pentru 100 Iei Iui Ilie Holban a Vi parte Stroieşti, tin. Cernăuţi. . . . 59—60 35. 1750, Iunie 13: Domnul tării întăreşte mân. Sla- tina jumătate de sat Corlăteşti, tin. Sucevii, primită dela monahul Ion Brăescul. 61—62 36. 1750, Iulie 5: Starostele de Cernăuţi Crupinschi împarte moşiile lui Buculei anume Vasileu, Horoşăuţi, Ştefaniuca şi Babin între familiile Vlaicu, Drace şi Turcul.......... 63—66 37. 1750, Sept. 1, laşi: Constantin Racovită Voevod întăreşte lui Con st. Sturza bucata de pă- mânt din hotarul târgului Şirete zisă Ver- pole........................................ 66—68 38. 1751, Aprilie 16: Domnul tării scuteşte de dajdie pe Toader Goian............................. 68 39. 1751, April 24: Târgoveţii de Cernăuţi se seu- •fcpsc Hp 9f>1arit 40. 1751, Mai 8: Consltantin M. Celian Racovită Voevod trimite pe ispravnicul Dinul Can-tacuzino să hotărască locul din târgul Sucevii ce este al mân. Sf. Ilie şi se împresoară decătră Armenii din Suceava. . . 69—70 www.dacoromanica.ro — 260 — 41. 1751, Iunie 3: A treia parte de sat Valeva, tinut Cernăuţi, se întăreşte lui Toader, fiul lui Gligoraş Păunei........................... 42. 1751, Iunie 5: Constantin M. Racovită Voevod întăreşte lui Nioolai Ilschi partea sa de Crasna, ţinutul Sucevii................... 43. 1751, Iulie 8: Ionică Talpă, nepotull lui C-tin Păunei, vinde lui Ion Samson şi Ionită Strâşca partea sa de moşie din Berbeşti, ţinutul Cernăuţi.......................... 44. 1751, Iulie 9: Se face schimb de moşii:Şerban Flondor dă a patra parte de sat Vascăuti şi primeşte dela Arisfcarh întreg satul Hli-nita. Amândouă satele siunt în tinutlul Cernăuţilor.................................. 45. 1751, Iulie 19: Căp. Manoli Zamfir ia în stăpâ- nire moşia Culeut pentru o datorie neplătită a lui Ursachi Isar. Insă neavând copii, dispune ca după moartea sa moşia Culeut să treacă înapoi în proprietatea lui Ursachi Isar sau a urmaşilor săi. * . . . . 46. 1751, Iulie 25: Constantin M. Cehan Racovită Voevod trimite pe fostul jitnicer Ştefan Hermeziu să stabilească hotarele satului Corlâţealele, tinut Sucevii, care sat sie împresoară de răzeşi........................ 47. 1751, Sept. 3: Hotarnica satului Ostrita, tinut Cernăuţi, cu care se termină conflictul de decenii avut cu satul Boian, proprietatea familiei Neculce.......................... 48. 1752, Martie 1: Constantin Racovită Voevod dărueşfce mănăstirii Dobrovăt satul Cân-deşti, tinutul Sucevii.................... 49. 1752, Sept. 3: Hotarnica satului Boian, ţin. Cer- năuţii.................................... 50. 1752, Noem. 30, Cernăuţi: Ghervasie călugărul a dat ginerelui său Ion Bărbier o parte de Pleşinte, tin. Cernăuţi. Această parte trecând în seama lui Ionită Strâşca, călugărul Ghervasie a fost silit de divan să dea ginerelui său o parte de Căbeşti, tin. Cernăuţi..................................... 51. 1753, Apr. 27: Ştefan şi Vasile Capşe vând lui Alexandru Vasilco o parte din moşiile Lu-cavăt, Berhomete şi Pănceşti.............. Pagina 70— 71 71— 72 72— 74 74—78 78— 79 79— 80 80— 83 83—84 85—89 89—91 91—92 www.dacoromanica.ro — 261 — 52. 1753, Aug. 15: Se face schimb de moşii: Const. Line dă jumătate de Buneşti şi primeşte dela Ursachi Davidel a parte Conceşti, tin. Dorohoi................................ 53. 1753, Oct. 2: Hotarnica satului Lucavăţ, tin. Sucevid..................................... 54. 1753, Oct.- 4: Hotarnica satului Panca, tin. Su- cevii....................................... 55. 1753, Dec. 20: Iuon Stroici vinde Tofanei Ma^- crioaia V2 Iurcăuti......................... 56. 1754, Jadova: Ştefan Tabără dărueşte schitului Jadova un laz............................... 57. 1754, Apr. 20: Conflictul pentru părţi de moşie din Costeşti, tin. Cernăuţi................. 58. 1754, Mai 5: Matei Ghica Voevod întăreşte lui Constantin Tăutul V2 sat Lehăceni, tin. Cernăuţi. .................................. 59. 1754, Mai 6, Cincău: Gheorghe Cazavela vinde cumnatului său Ştefan Tabără o parte de Cincău ..................................... 60. 1754, Iulie 22, Iaşi: Domnul tării trimite pe is- pravnicii ţinutului Sucevii 1a satul Româneşti să cerceteze conflictul ivit între Andrei Cuparenco şi Ştefan Căzacul. . . . 61. 1754, Aug. 20: Toader Tăutul vinde lui Dumi- traşco Paladi partea sa de moşie din Ru-găşeşti, tin. Sucevii....................... 62. 1754, Sept. 2: Ionită Grama vinde lui Const. Volcinschi, Ionită Potlog şi Ştefan Tabără V2 sat Cincău, tin. Cernăuţi................ 63. 1754, Sept. 5: Fiind conflict de hotar cu moşia Cincău, Enacachi starostele de Cernăuţi este trimis să hotărască din nou moşia Vasileu..................................... 64. 1754, Oct. 3: Matei Ghica Voevod trimite pe Di- nul Gantacuzino şi Pascal, ispravnicii tin. Sucevii, să cerceteze conflictul ivit între mănăstirile Solea şi Voronet pentru muntele Botăşan, tin. Sucevii.................. 65. 1754, Oct. 15: Scutirile mănăstirii Horecea, tin. Cernăuţi.................................... 66. 1755, Febr. 14: Matei Ghica Voevod întăreşte mân. Iţcani, tin. Sucevii, privilegiile primite dela domnii trecuti stabilind şi obligaţia de muncă a vecinilor depe moşia Itcanilor. Pagina 92—94 94—96 96—97 97—100 101—102 102—104 104—107 107 108— 109 109— 110 110— 111 111—113 113—115 115— 116 116— 118 www.dacoromanica.ro — 262 67. 1755, Martie 25: Iliana, fata lui Irimie Jora, ne- având copii, înfiază pe nepotul ei Iordache Cantaicuzino şi-i dărueşte saittul Malate-niţa, tin. Cernăuţi....................... 68. 1755, Mai 30: Se hotăreşte ca Andrei Potllog ’să stăpânească în pace partea de moşie din Rohozna, primită în dar dela căp. Mano-le Zamfir................................. 69. 1755, Iunie 15: Hotarnica satului Vaslăuţi, tin. Cernăuţi.................................. 70. 1756, Ian. 6: Iuon Dociul dărueşte nepotului său Simeon Tăutul de Comăneşti o parte de moşie din Solonet, tin. Sucevii........... 71. 1756, Ian. 12, Iaşi: Anaforaua boierească despre sa'tul Costăna, tin. Sucevii.............. 72. 1756, lan. 27: Paharnicul Gligorie şi Vasile Zota stabilesc valoarea casei din Cincău a Pa-raschivei Bătură.......................... 73. 1756, Febr. 21: Mihalachi Sturza, ginerele mo- nahului Varlaam Ursachi, primeşte o parte de Rohozna ocupată pe nedrept de Vasilie Cracalia.................................. 74. 1756, Apr. 16: Ştefan Tăutul vinde flui Dumitraş- co Pala di a Vs parte Rugă$e$ti. . . . 75. 1756, hdie 17: Hotarnica satului Bercheşesti. 76. 1756, Iulie 25: Mihalachi Chesco se plânge, că ţăranii depe moşia sa Lucavătul refuză să dea dijma.............................. 77. 1756, Aug. 9, Cincău: Hotarnica satului Cincău. 78. 1756, Sept. 7: Satul Mivoveni se întăreşte mân. Pătrăuti.................................. 79. 1756, Oct. 12: Se stabileşte târgul Sucevii depe lângă biserica Sf. Dimitrie............... 80. 1756, Noem. 3: Ion Dociul şi Ilie Strâşca recla- mă dela Ursachi Isar a Vie parte Culeut, partea moşului lor Ursul Murgulet. . . 81. 1756, Noemv. 10: Domnul tării stabileşte atri- buţiile starostelui Armenilor din târgul Sucevii................................... 82. 1756, Dec. 16: Jitnicerul Iamandi este trimis să hotărască siatele lui Iordachi Cantacuzino. 83. 1756, Dec. 18: Ursachi Isar vinde lui Alexandru Vasilco partea sa de moşie din Lucavăţ şi Păncestt.................................. 84. 1757, lan. 17: Văzând starea rea a mănăstirilor, Const. Cehan Racovită Voevod, conferă mân. Solea unele uşurări la plata birului. Pagina 119—120 121—122 123—126 126—131 131—136 136—138 138—139 140 140—143 144- 145 145— 147 148— 149 149— 155 155—156 157 158— 159 159— 160 160— 164 www.dacoromanica.ro — 263 — 85. 1757, Martie 20: Iiacob, mitropolitul Moldovid, conferă mănăstirii Putna unele privilegii de ordin bisericesc........................ 86. 1757, Mai 26: Iordachi Cantacnzino, nefiind ră- zeş, este silit să restituie partea de Ivan-căuti cumpărată dela unii răzeşi ai acestui sat.................................... 87. 1757, Iulie 28: Anaforaua boierească despre sa- tul Doroşăuttt tin. Cernăuţi............... 88. 1757, Aug. 24: Iftimie Băluşeslcul are conflict cu răzeşii pentru o parte de Stăneşti, tin. Cernăuţi................................... 89. 1757, Sept. 23: Hotamica moşiei lordăneşti, tin. Sucevii............................... 90. 1758, Apr. 2: Viasilie Sturza vinde lui Dumi- traşco Potlog V2 Verbăuţi.................. 91. 1758, Mai 19: Domnul tării trimite pe ispravni- cul! de Suceava Const. Başotă să stingă conflictul ivit între Sava, stareţul Schittu-tului Jiadova şi Alexandru Vasilco pentru satul Lucavăt.............................. 92. 1758, Iulie 12: Fraţii Sandu şi Teodor Brân- zanul vând lui Vâsle Brahă partea lor de Costesti................................ 93. 1758, Iulie 22: Scarlait Qr. Qhica Voevod întă- reşte lui Toma, nepotul lui Dumitraşco Lasltiuca, partea sa de Căbeşti şi Co-măreşti.................................... 94. 1758, Iulie 22: Ioan Flondor se ceartă cu Ilie Stroici pentru satul Bainţii, tin. Sucevii. Domnul ordonă o cercetare.................. 95. 1758, Iulie 28: Starostele Ienacachi a confiscat dela Gheorghi Grecul o cantitate de fân. Domnul ordonă restituirea.................. 96. 1758, Noem. 26: Mihalachi Galmutchi, fiind vornic de Câmpulungul Rusesc, este tinut să dea socoteală asupra sumelor încasate. 97. 1758, Dec. 20: Ordinul către zlotaişi. . . . 98. 1759, Iaşi: Dănilă Giurgiuvan lasă copiilor săi Mihai, Toader, Catarina, Gafita şi Ileana părţi de moşie din Ciortoria, Vijnita, Futila şi Trileşti........................... 99. 1759,...... 20: Hotarnica satului Lenţeşti. 100. 1759, Febr. 5: Se confirmă mănăstirii Putna privilegiile avute în trecut............... Pagina 164—167 167—171 171—173 173— 174 174— 178 178—180 180—181 182— 183 183— 184 184— 185 186 187 187— 188 188— 192 192— 193 193— 195 www.dacoromanica.ro — 264 — Pagina 101. 1759, Febr. 20: Domnul tării conferă mănăstirii Putna vama si morfcasipia târgului Si-retiului..................................195—198 102. 1759, Iulie 7: Andrei Pârvul vinde lui Ilie Câr- ste a Vs parte Costăm, tin. Sucevii. . . 199—200 103. 1759, Aug. 5: Toader si Para9chiva Volcinschi vând lui Const. Volcinschi a 74 parte de Novoseliţa, tin. Cernăuţi................. 200—202 104. 1759, Dec. 20: Gavril Motoc are conflict cu Ursachi Isar pentru moşiile rămase dela familia Murgulet.......................... 202—203 105. 1760, Ian. 20: Visternicul Lupul Bals vinde lui Venedict, egumenul Solcăi, V2 Meleşeuti, tin. Sucevii...................................... 204 106. 1760, lan. 25: Ioan Calimah Voevod întăreşte preotului Iftimie partea sa de Cumăreşti, tin. Sucevii............................... 205—207 107. 1760, Martie 7: Se stabileşte hotarul între sa- tele Reuseni si Chilişeni............... 207—210 108. 1760, Martie 16: Copiii Raiftei Vlaiculesii îm- part între olaltă moşiile Babin, Ştepa- niuca, Culeut, Vasileu şi Hroşăuti. . . 210—212 109. 1760, Mai 18: Jumătate de sat Vasileu se îm- parte între membrii familiei Vlad. . . 212—215 110. 1760, Mai 27: Domnul tării ordonă să se ho- tărască a V4 Plesenita, tin. Cernăuţi, partea lui lonită Strâsca................215—216 111. 1760, Iunie 5: Domnul tării ordonă lui Matei Hurmuzachi si altor boieri să hotărască satul Vaslăuti. . ~......................216—217 112. 1760, Iunie 5: Domnul tării permite ca săliştile Lentesti si Rohozna să fie colonizate cu oameni străini.........................217—218 113. 1760, Iunie 12, laşi: Domnul tării întăreşte preotului Iftimie partea lui de Voloca, tin. Cernăuţi, ce o are dela strămoşii săi Vas- căn si Floare. ........................218—220 114. 1760, Iunie 25: Domnul tării întăreşte Lui Şte- fan, fiul) lui Andoni, a V< parte de Pe-tricern.................................... 220—221 115. 1760, Iulie 11: Ioan Theodor Calimah Voevod întăreşte mânăst. Putna moşiile Dubova, Tereblecea, Camenca, Petricem, Tomeşti, Carapciu, Cupca, Cuciurul Mare, Cleşcă- uti si Ropce............................... 221—222 www.dacoromanica.ro PREŢUL LEI 100. www.dacoromanica.ro