DOCUMENTE BUCOVINENE DE TF.ODOR RALAN DOC. UNIV. VOLUMUL IE 1573-1720 Editura consiliului eparhial al Mitropoliei Bucovinei CERNĂUŢI 1937 iiparul glasul bucovinei 20295 www.dacoromanica.ro DOCUMENTE BUCOVINENE DE TEODOR BALAN DOC. UNIV. A KJ° volumul ni 1573-1720 Editura consiliului eparhial al Mitropoliei Bucovinei CERNĂUŢI 1937 tiparul glasul bucovinei 20295 www.dacoromanica.ro 1. laţi, 1573, Martie 17. Ion Voevod întăreşte fraţilor Iuraşco şi Vladco satul Carapciul pe Şirete, lin. Sucevii. iHh/lOCTilO EoJKIIO IodHk EoiBO^d, CklHk (rTC^SdHd EoEBO^d, rocnoAdph 3e/H/1h iQod^dBCKOH. OjKE npiH^OUffe np>k^ HddlH H llp'k^ HdlUH/HH /MOd^dBCKM/HH BO/fkpH HdUIH C/l8rH IopdlUKO H EpdT fro E/td^KO, ,yfcTH <&&AOpH, 8h8K0BE /Edr^H H CECTpH EH 108UJH, np'fcSHOMdTOBI (rH/HH âui/hpH, 8/HO/lHTH HdC H IipOCHTH CEB'k OT HdC 8pHK CE/td fipdBOW «THHH8 H HC npHBM/tiE/H l|JO H/Hd/tk np'b^'fe^ H)J (rH/Hd BfilAp'fc 3dK8llEH OT np'fe^'k^d Hduiiro CTdpdro GTEijsdHd Eoebo^h Hd CEdO EdpdllMHS/l Hd (rHp'kT'k, /HH H Ck HdlUH/MH Eod'kpH HCKd\0/M H OBp'kTO^O/H C& HdUJH/MH ^Uld/HH dJKE ECT H/H npdBd «THHHd H ^'k^HHHd H ^^O^O/H H/H H STEp^HlţO/H H/H Ci CH/H HdUIH/H 3Hd/HEHHTO/H /IHCTO/H, KdKO ECT H/H H OT HdC 8pHK H OTHHHd AKOBE H np-fejK^E CK RHiCE/Hk ^0\0^0/H H/H H A'feTE/H H\ H SHOMdTO/H H 11 p'kSHOHdTO/H H np‘fel|JlOp‘feTO/H H BTi CE/H8 pO^S H\, KTOpH [ffe] H3BEpET HdHB/IHUIHH HEllOpSuJEHO HHKOdHJKE Hd B'kKIH, d \0TdP TC,e np'k^pEMEHIH CE/IO Hd H/H'fc Edpdn*lH8/t Hd Gup'bT'fe ^d ECT OT BrkC*fex CTOpOH Ck BKC'k/HH CBOH/HH CTdpH/HH XOTdpH lIOKS^d H3 B'blK( fCdlH Hdl Adi,H H noTKpTv^HdH, 3d l|JO KT Hdl llpdKd OTHHHd H /^^HUnd, d Hd BOdUIIH Kp*kn0CT H nOTKpTOK^IHI* T*kdt KrkC‘fcaii TwMurk [şters] .... [aaah] m ndTKpkAHrtH K iro npdBOI» WTHHHS H BHKSfldlHII THJK WT TOH BbCUIIlHCdHHOlO CfdO WT IlOdOBHHd CfdO in.pbSUH BblUlH-kd MdCT TpiTdd MdCT Cb CTdBOBf MTO fCT fAlS BHKgfldfHlf WT ^SMHTpdUIKO CHb APhrH4 WT BbCTdBHd 3d IlfTAfC’bT Tddip BHTHX n[f]H[-b]SH ^OEpHX, H TH5K J\,MM H flOTBpb>KA<»IA\ «M$ BbCfa MdCT IOHdUJKOKH H CfCTpH irO Hd^HH IdHKd cfe HSBipiT TH$K WT TOH BhlIlinHCdHHOlO CfdO WT IIIfpbglţH, SdHIJK fipOAddH WHH MdCT fro WT B^AHdM’k MTO EHdO BHKgndfHlf WTII,8 frO fUbTfldlU WT (rTfKd-b, H TH>K H nOTBpbJK^dfM fldKHIK BbILUriHCdHHOMg Cd$3H lldIU I’d- BpHddUI BHB CTdpOCT H HHUIdd MdCT 3d WTHHH$ THJK WT TOH Bbllll-fiHCdHHOio CfdO wt nifpb»HH Bbck MdCT rdHropif Donurb fJK wh coeh KgflHd WT IIhK8pdp CHb SdHHKbH BH»K TdHrOpif llonUrb 3d HfTAfC-bT TddfpH CpfEpbHHX o flfH[-b]SH A0EPHX> MTO ™ BKIUipfMfHHdd MdCT 3d wthhhS Ekido AaaH|‘ IlbK^pdpio wt a^A *ro rdHropif Doniirk, h TdKOJK fi,im H nOTBpb>KA T*r* PaAH Bbcbx KblIUmlCdHHHX MdCT 3d WTHHHdX Cb CTdBOBf KdKO Aa fcT H WT HdC CdtJSH Hdlllfdft# FdBpHddllI BHB CTdpOCTI SpHK H WTHHH$ H BH- www.dacoromanica.ro ~ 5 — KlnAfHIi l«S H A^thX ,ro Ck BkCIM HinOKOA-bEHMAA HHKO- AHtKf HA K-kKH R-feHHIH, TOPO pA£l H HH HHKTO £A CA HI &MHUIAIT np«A CHM AHCTOM HAUIHM, IIhc 8 Iac«x> bato spA ÎHapT si. f r[oc]n[o]^[H]Hk KIA’ba. friAHT-k KIA AOroţ 8l i HCK4AA. f HHKoapfk]. Traducere. 1622, Martie 12, Iaşi. f Io Ştefan Tomşea.... [am dai] şi am întărit slugii noastre fui Gavrilaş fost staroste de Cernăuţi.... [a lui] cumpărătură ce a avut«o dela Radul [Voevod]... din ispisoc de întăritură dela Gaşpar Voevod jumătate de sat Şerăufi cu heleştee ... ce este lui cumpărătură dela Ionaşco, fiul răpăosaiului Lupul Stroici... mare logofăt şi a patra parte iot din acel mai sus scris sat de Şerăuti ce*i este cumpărătură dela Gligorie, ţiul lui Jadovanul, aşijdere şi altă a patra parte tot din acel mai sus scris sat de Şerăufi ce=i este cumpărătură dela to(i ne» pojii Stancăi, acele toate mai sus scrise părţi de ocină de Şerău|i cu heleştee a cumpărat sluga noastră Gavrilaş fost staroste pentru 100 taleri de argint, bani buni, şi 150 oi cu mici, aşijdere ii dăm şi îi întărim tot a lui dreaptă ocină şi cumpărătură tot din acel mai sus scris sat din jumătate de sat Şerăuti, partea de sus, a treia parte cu heleştee ce»i este cumpărătură dela Dumitraşco, fiul lui Drăghici din Zăstavna, pentru 50 taleri bătufi, bani buni, şi iarăşi îi dăm şi îi întărim toate părţile lui Ionaşco şi ale surorii lui Ileana câte se vor alege tot din acel mai sus scris sat de Şerăuti, pentruca ei au vândut păr(ile lui de Budilcea ce au fost cumpărăturile tatălui său Măteiaş dela Stecla, şi iarăşi dăm şi întărim aceleiaş mai sus scrise slugi a noastre Gavrilaş fost staroste şi altă parte de ocină tot din acel mai sus scris sat de Şerăuti toate părţile lui Gligorie Popşea pe care le»a cumpărat sieşi dela Păcurar, fiul Elincăi, nepot lui Gligorie Popşea, pentru 50 taleri de argint, bani buni, care acea mai sus zisă parte de ocină a fost danie lui Păcurar dela moşul, său Gligorie Popşea, şi la fel dăm şi întărim aceluiaş mai sus scris Gavrilaş fost staroste a lui dreaptă ocină şi cumpărătură din jumătate de sat de Doroşeuji a patra parte care-i la Nistru, tiuutul Cernăuţi, ce»i este cumpărătură dela Mărinca, fiica lui Petric, nepoata lui Costescu, pentru 40 taleri www.dacoromanica.ro - 6 - de argint, care acea parte de ocină a fost tocmit-o măi sus scrisa cu sora ei Antemiia a Iui Pefriman, ele amândouă surorile, şi a dat Mărinca toată partea ei.. . din satul Boiancîuc surorii sale Antemiia a lui Pefriman ca sa fie ea volnică a vinde toată partea lor din satul Doroşeuţi şi zapisul ce au avut între ele Ua dat în manile slugii noastre Gavrilaş staroste şi iarăşi dăm şi întărim tot mai sus scrisei slugi a noastre Gavrilaş fost staroste a Iui dreaptă ocină şi cumpărătură din a patra parte de sat de Laslăuţi jumătate, din sat şi în câmp şi pe amândouă văile unde se va alege partea lui Ionaşco Hear|ea şi loc de heleşteu care el şi-a cumpărat dela Ionaşco Heartea, fratele lui Simion dc Pilipăuţi, pentru 45 taleri de argint, bani buni, de aceea toate acele mai sus scrise părţi de ocină cu heleştee ca să fie şi dela noi slugii noastre Gavrilaş fost staroste uric şi ocină şi cumpărătură Iui şi copiilor lui cu tot venitul nesmintite nici odată in vecii vecilor, de aceea nime altul să nu se amestece înaintea acestei scrisori a noastre. Scris în Iaşi, anul 7130 Martie 12. t Domnul a poruncit, f Ghianghea mare logofăt a poruncit şi a iscălit, f Nicoară. .Originalul, hârtie, pecetea de chinovar lipită; dela d-1 Radu Grigorcea din Prisăcăreni, ţinutul Storojineţ. Marii arinca 3. Pela 1602, Decemvrie. Ieremie Careu făcând cercetare a găsit că heleşteul Jorghiciul din Calafindeşti este al lui Hulubei. Mărturie Careului ci sau primit la Vodă după ce au cercetat pricina pentru heleşteu. Dam ştire Mării Tale că au venit înainte noastră Dunmeei spă* lăroae Ciogoîoae cu cinstită carte Mării Tale iscălită scriind la noi pentru uh heleşteu ce are fa sat la Calafindeşti şi acum să ames* teica şi Hulubei zăcăndu ca are treabă la acel heleşteu ce se chîamă JbrghicYut. Deci noi am strâns oameni depen pregiur şi iăm dât ştire şi lui Hulubei cu cinstita carte Mării Tale şi icu poronca noastră www.dacoromanica.ro — 7 - să vie de fa|ă, iar el nau vrui să vie ci noi dacă am văzui că nu vine la lege şi văzăndu aceşti oameni băirăni i»am întrebai precum şiiu ei cu sufletele lor ; ei aşa au mărturisit cum decând au apucat ei şi ştiu ei toi ştiu că au ţănut Ciogoleştii acel heleşteu. Iar stă» pănie lui Hulubei noi ştim şi am [ajpucat că să începe cornul moşii din dumbrăvijă dintron pisc din pieatră, merge drept alălure cu Ca» lafindeştii drept în gura părăului peste ^heleşteul Ciogolei în pieatră din gura părăului din peatră drept matca părăului spre răsărit ce vine dela podeţ păn la on loc şi apucă la dămbu peste culme piscului peste drum în părău în peatră, din peatră drept la răsărit la deal pe de asupra unii obârşii de părău, ce cură spre satul Botoşin|ăi în peatră, din peatră drept la răsărit peste codru în poeană în peatră unde se întâlnesc moşiele în capete Calafindeştii, Botoşiniţăi cu Bli» leştei (1) Iar noi dacfâf am văzut aşa nam lăsat să se crează numai cu cuvintele ci iam pus di au giurat şi tot aşa au mărturisit cari sau şi dovidit semne de hotar după mărturie lor acestor oameni bătrâni anume Tomşe din Şerbăufi şi Vasale din Crăiniceşti şi Condre Păs» cariul, aşa cum dela Ştefan Vodă Tomşe tot au gonit acel hălăşteu şi iot aşa au [a]pucat şi vinea Mimbeus (?), stariţul dila sfânta mă» năstire dila Suciviţa, iar au mărturisit întru acesta chip şi Gligoraş vătămanul din Şerbăufi şi mu'ţi oameni buni şi bătrâni. Deci noi dacă am văzut mărturisănd şi giurănd întru acesta chip, noi am so» cotit şi am hotărât să coboare iazul cum au fost din vec ca să ră* măe moşife] lui Hulubei fără păgubire. Noi facem ştire Măriei Dumitale aşijdire şi pentru jarini, ne scrie în cinstită carte Măriei Dumitale sa socotim, deci am socotit şi am aflat cum spătăroae Ciogoloae şau prins farină cu Şerbăufi şi şiau îngrădit ţarina, iar Hulubei nau îngrădit nici ţitari nu şau pus ci nu» mai [lipseşte] ... însă laşa.. . au apucat bucatele oamenilor din Ca» lafindeşti fără de lege şi fără de întrebare şi le ţăne şi pănă acum. Deci noi facem ştire Măriei Dumitale, Mărie Dumita îi vei giudeca după cum va fi mila Măriei Dumitale, milostivul Dumnezeu să dă» ruiască să fii Măriia Ta sănătos întru mulţi ani şi buni, o hi, amin. Semnătura indescifrabilă, vel vor[nic]. Originalul în Arhiva Tribunalului din Cernăuţi, pachetul Suc» tiessia cum tutela 35—56. www.dacoromanica.ro — 8 — 4. fP«la 1663]. Solomon Bărlădeanul, mare vornic de (ara de sus, fiind în proces cu Nastasia Crăescul pentru jumătate de sat Revna, jinutul Cer* năufi, plăteşte suma de 50 lei părţii adverse şi ia în stăpânire întreg satul. [Tradus în româneşte după o copie germană]. Eu Eustatie Dabija [din mila lui D*zeu Domn Ţării Moldova]. Iată şu venit înaintea noastră şi înaintea boierilor noştri, a mari şi a mici, Nasfasia jupăneasa lui Pătraşcu Ctâescut, cu ginerele ei Cirste şi Ânchinida, jupăneasa lui Cârste şi fata Nastasiei, cu alţi fii ai Nastasiei anume Vasile şi Nicolae, fiii lui Pătraşcu Crâescul şi l-au pârît pe credinciosul şi cinstitul nostru boier Solomon Bar* lădeanu mare vornic de \ata de sus pentru satul Revna, finului Cer* năufi, zicând Nastasia Crăescul cu Cârste, Ânchinida, Vasile şi Nicolae că jumătate de sat de Revna le-a venit lor dela moaşa lor Crăescul care a cumpărata) dela Ionaşco Stroici arătându-ne şi un zapis de cumpărătură iscălit de Ionaşco Stroici şi alte cărţi domneşti dela Radul*Voevod. Boierul nostru Solomon vornic ne*a arătat Ia fel zapise de vânzare şi cumpărătură despre jumătate de sat Revna zicând că Sidor zălojise acea jumătate de sat lui Tăutul pentru 100 de taleri şi fiind boierul nostru Solomon vornic nepot Tăutului stă* pâneşte acea jumătate de sat pentru datoria făcută la moşul său Tău* tul. Noi am judecat după legea tării, hotărînd ca sau Nastasia cu copiii ei să dea boierului nostru Solomon vornic banii ca datorie a Tăutului şi să stăpânească întreg satul Revna, sau boierul nostru Solomon vornic să cumpere jumătate de sat sau să stăpânească amândoi satul frăţeşte. Nastasia cu fiii ei .au răspuns: Că nu sunt în stare nici să plătească boierului nostru Solomon vornic banii ca o datorie a Tăutului nici să stăpânească satul frăţeşte, ci fiind săraci l*au rugat pe boierul nostru Solomon vornic şi s’au învoit de bună voia lor ca el să.le mai dea 50 lei bani gata, ceea ce s’a şi întâmplat şi ei au dat şi ,cealaltă jumătate a satului Revna* boierului nostru Solomon vornic cu toate ispisoacelc domneşti ca să o stăpânească .... [restul deteriorat]. www.dacoromanica.ro - 9 - Arhivele Stalului Cernăuţi, Documentele Bortnic No. 75, unde se află copia germană. Puţin timp mai târziu Solomon Bârlădean a dăruit satul Revna marelui Schit din Polonia, căci la 1666 Septem* vrie 1 Iliaş Alexandru confirmă acestui Schit satul Revna, vezi do* cum. din 1666 Sept. 1. 5. 1663, Februarie, 25. Istratie Dabija întăreşte diata lui Isac Cocoranul cu care acesta lasă păr|ile sale de moşie din Horoşăufi, Boianciuc, Culeufi, Zvi* necea, Iurcăufi, Vasileu, Bănila, Româneşti copiilor săi Lupa, Mi* ron, Catarina, Aftimia, Candachia, Constantin şi Săcuianul. [Tradus în româneşte după o copie germană] Copie depe un ispisoc din 25 Februarie TI71. Noi Istratie Dabija VV. cu miîa lui Dumnezeu Domnu Ţării Moldovii, Adecă au venit înaintea noastră şi înaintea tuturor boie* rilor noştri, a mari şi a mici, sluga noastră D*lui Constantin Cocoranul şi fratele său Săcuianul, fii lui Isac Cocoranul, şi ne*au arătat un zapis făcut şi iscălit de tatăl lor Isac Cocoranul şi scris de fratele acestuia Gheorghe Cocoranul, şi iscălit încă de popa Onofrei de Zamostie, duhovicul lui Isac Cocoranul, şi de popa Alexa scriind şi mărturisind şi zicând în acel zapis că tatăl lor Isac Cocoranul a împărat la moartea sa în fa|a duhovnicului său mai sus amintit şi a fratelui său Gheorghe Cocoranul şi a altor oameni buni toate mo* şiile sale baştină şi cumpărătură între copiii săi după cum se vede în acel zapis şi s’au cunoscut atât scrisoarea lui Gheorghe Cocoranul cât şi iscălitura lui Isac Cocoranul, care zapis este făcut cu mare blăstăm şi împărfala a fost aşa, împărţind toate moşiile sale, cumpă* rături şi altă avere mişcătoare, intre copiii săi şi hotarînd cu limbă de moarte fiecăruia partea sa, anume fiicei sale Lupa şi lui Miron a venit întreg satul Hroşăufi din ţinutul Cernăuţilor care i*a fost parte cumpărătură, parte baştină, cu un heleşteu bun, cu moară şi cu alte lucruri, şi partea sa câtă i se va alege din a treia parte de sat de Boianciuc împreună cu partea din satul Culeuf cu toate lucrurile, tot în ţinutul Cernăuţilor. www.dacoromanica.ro - fo - Fiicelor sale Catarina şi Attitnia îfttfeg salul Zv//ieceâ cu Copie defectă, Arhivele Statului Cernăuţi, Liber Serethfensittm> 'II 237. fe vorba de Carapciu pe Ceremuş, ţin. Cernăuţi. www.dacoromanica.ro - 12 - r. .Iaşi, 1664, Martie 9. Mănăstirea Putna, neputând plăti gostina de oi impusă ţării de Eustratie Dabija Vodă pentru o datorie a lui Vasilie Lupu, vinde lui Straiulat Brahă şi soţiei acestuia Anifa satul Novoseliţa, ţinut Cernăuţi» zis pe vremuri Urvicolesa. Se arată hotarul. Io Eustratie Dabija VV. bojiiu milostiiu gospodar zemli mol* davscoi. Adecă au venit înaintea noastră şi înaintea tuturor boiarilor noştri, a mari şi a mici, Şiră iu lat Brahă şi ne-au arătat înaintea noastră un zapis de cumpărătură pre sat de A'ovoselifa ce s’au chemat mai de demult Urvicolesa, ce iaste în ţinutul Cernăuţilor, iscălit şi pecetluit cu peceatia şi iscălitura episcopului de Rădăuţi şi cu peceatia şi iscă* litura ep. Anhilohie şi lonichie şi Ghervasie şi loasaf şi Nicolae şi Aftanasie şi Ioan şi tot soborul din sventa mănăstire dela Putna scriind şi mărturisind întracel zapis al lor, cum ci avăndu mare nevoe în zileli domnii meale despre gorsţina de oi ce*am fost pus toate mă* năstirile să dea gorştină de s’au plătit cu aceia bani o datorie a lui Vasilie Vodă, pentru aceaia nevoe neavându de unde lua bani să*şi plătească gorştină oilor făcuUau săbor cu toţii şi au scos la vânzare acesta sat Novoseliţa, neaflăndu*să altul nime să cumpere, ■ aflatu*s’au acesta ce mai sus scriem Strătulat Brahă şi cu fămeaia sa Aniţa şi s’au tocmit cu părinţii călugări şi cu iot săborul de la Putna şi au cumpărat satul cela Novoseliţa drept 300 lei bătuţi şi le*au dat toţi banii gata denaintea noastră şi denaintea tuturor boiarilor noştri, de ş*au plătit gorştină cu aceia bani şi uricele ce au avut pre acela sat pre Novoseliţă de la bătrânul Ştefan Vodă şi de întăritură de la Va* silie Vodă încă l*au dat pre mana lui Strătulat Brahă, iar dintr un uric matca a toate satele s’au ras acesta sat; deci de să vor afla nes* cari drease pre acesta sat să nu să crează, iar hotarul acestuia sat a Novoselifei să înceape în seamiie din ceput despre Godineşti şi despre Lucovifa, mearge drept spre un piscu, iară de acolo spre Plosca şi de aici spre drumul copanei (= săpat), iară de acolo drept în obărşiia văi caluşcăi, şi de acolea spre troian, iară de acolea la un vuz şi la un stejar, de aici la movila gropilor, iară de [a]colo drept culmea dea* lului la poiana lui Beleaiu, iară de aici codru până în hotarul S/roe* ştilor, atăta [iaste hofjarul satului Novoseliţei; pentru aceaia şi domnia jnea dacă am văzut de bună voia lor focmală şi de plină plată cu www.dacoromanica.ro - 13 - bani gaia, domnia mea încă am dai şi am întării slugei noastre lui' Sirătulat Brahă şi fameei sale Aniţei acela sat Noyoseliţa ce iaste latinului Cernăuţilor ca să fie lui dreaptă ocină şi cumpărătură şi uric şi întăritură cu tot venitul acelui sat neclătit nici odinioară în veaţi.. In da se ne umişaei pread sim listom năşim. Sam gospodin cazai. U las, vlt. 7172 msţa Mart 9. Pisai Mihael vel logofăt. Copie românească. O parte a documentului vezi Uricarul XXII pag. 77—78. Vuz = strâmtoare. Documente anterioare referitoare la satul Urvicolesa: 1. 1461 August 12, Suceava: Se ceartă pentru satele Urvi* colesa, Stroinţii şi Molniţa boierii Crasnăş şi Jurj Necorescu cu Husin şi soţia acestuia Măruşca, fata lui Ion Munteanu. Se dove* deşte că Ion Munteanu avusese un uric adevărat dela Alexandru cel Bun, astfel aceste sate au fost adjudecate lui Husin şi soţiei sale Măruşca (I. Bogdan: Doc. Ştef. c. Mare I 48). 2. 1503 Februarie 2, Suceava: Ştefan cel Mare.confirmă mâ* năsiirii Putna î. a. satele Stroinţii şi Urvicolesa, ţinutul Cernăuţi, lă* sate de răposatul Simca (I. Bogdan: Ibidem 1 pag. 215). 3. 1520 August 21, Suceava: Ştefan VV. întăreşte mănăstirii Putna î. a. satele Stroinţii şi Urvicolesa (Vezi voi. II, pag. 5—10, nrl. 2). 4. 1565Mai 7, Iaşi: Alexandru VV. întăreşte lui Iordachi Ţura portar de Suceava î.ffa. satele Mamorniţa, Locoviţa, Molniţa şi 10-fălci de vie la Nooseliţa. (Arhivele Basarabiei, 1930. Anul II, Nr. 2, pag. 241-242). Interesantă este hotarnica Nouă*Săliţei din ţinutul Cernăuţi-din anul 5. 1765 Iunie 9: Ştefan Tabără vornic de poartă este trimis să aleagă a V4 de Noao-Săliţâ a lui Hie Cracaliz şi a fratelui său Mihalachie, mazili din ţinutul Dorohoiului, şi alta a V* parte a Ru-xandei Murguliţoaie, văduva lui Alexandru Murguleţ, şi 5 părţi din ju* mătate de sat a lui Costachi Volcinschi. Au fost chemaţi megieşii de prin prejur anume Ion Flondor de Lucoviţa, Const. Lepădat de aici, Ion Holban din Buda, cu fratele său Toader şi vărul său Va* sile, fiul lui Uie Holban din Buda, Sandul şi Ion Brahă din Be* ceşti. S’au îndreptat semnele după un ispisoc din 1667 Mai 9. Ho* tarul este: Dela o piatră pusă lângă pârâul Hatnaia, peste drumul Lucoviţei, în poiana Plăsca, aici rămân Godineştii şi purcede Luco* viţa la drumul săpat, prin capul văii Câluşcăi, peste vale în troian, la movila gropilor, muchea dealului în poiana lui Belei şi prin codru până in hotarul Stroeştilor. Hotarul despre Buda l*a arătat Ion Hol* www.dacoromanica.ro ban. Hotarul Inlre Noao Silita şi Strointii care acuma se cheamă Eiuda, începe la o piatră în malul părâului Halnaia, peste păduricea Hafnaia, pomătul Scripii, dialul Crutighiu, peste drumul Lucovijăi s’a pus o piatră în „săgiata dialului", tot muchea dealului până în hotarul Stroieşfilor. (Original, Forum Nobilium Cernăuţi, pachetul cu documente vechi). Satul Noua Sălita menţionat în această hotărnici fusese situat între satele Buda, Godineşti şi Beceşti, şi nu este identic cu satul Noua Suliţa care este situat la Prut pe hotarul Bucovinei şi al Ba* sarabiei. Satul Noua Sălita a dispărut. Interesant şi important este faptul că satul Strointii se cheamă astăzi Buda. Deci cu ajutorul acestui document se poate stabili unde au fost satele Urvicolesa şi Strointii. Urvicolesa a fost situată la Sud de Godineşti, iar Strointii glmt identici cu satul Buda. Astăzi există două sate cu numele Buda : Buda Mare şi Buda Mică. E posibil că Buda Mică este identică cu Urvicolesa. Despre Novosălita în legătură cu familia Brahă vezi Arhiva genealogică (Sever Zotta), 1913, voi. II, pag. 33. 8. Iaşi, 1664, Iulie 16. Şătrarul Rugină este trimis să hotărască jumătate de sat Onut şi Maletinfe, amândouă din (mutul Cernăuţi- f Noi Isfrafie Dabija VV. bojiu milostiiu gospodar zemli mol* davscoi. Scrie domniia me la boearinul nostru la domnialui Rugină şătrariul, dămu ştire dacă vei vede carte svatului Domnii mele la domnita, să mergi la satu la Onutu şă la Maletinifă, să strângi oameni buni şă bătrâni din sus şă din gios dipren pregiur să hotă* răşti giumălate de satu Onutu şă satulu Malitenijă, să alegi hotarul dispre Şăşcăuti şă dispre aiurile, de cum va fi şa cu direptul să le alegi şă precum vii găsi, iar cu direptate să ne faci de acolo şă o mărturie la svatul Domnii mele, precum vii găsi acole. Toe pişem. U las, let 7172 Iuli 16. Saam gospod veleal. Original, hârtie, pecete, dela d*l Ştefan Bachnicki, stăpânul de astăzi al satului Maiatinet. www.dacoromanica.ro - 15 9. Iaşi, 1664, August 20. Pârcălabul de Hotin Gligori Hăbăşăscul este trimis să hotărască părţile de moşie din Onut şi Maleatineţ ale sulgerului Toader Jora. f Noi Evstratie Dabija Voevod bojeiu milostiiu gospodar zemli moldavscoi. Scriem Domniea mea la credincios boiarinul nosiru dumnelui Gligori Hăbăşăscul pârcălabul de Hotin, dăm ştire dacă vei vedea carte Domnii meale, iar dumneata să mergi la sat la Onut şi la Ma-leatinfi şi la . . . şi sa strângi oameni buni mcgiiaşi şi den sus şi din gios şi să alegi toate părţile boiarinului nostru lui Toader Jorăi sulgeariul din tot locul cu iot hotarul despre [al(i răzeşi şi să pui şi stâlpi, aşijdere şi păne ce vor hi arătat răzeaşii pri locul boerinului nostru ce mai sus scriem şi le vor hi strânsu şi de a zeace nau vrut să dea, să aibă a da păine şi să hie şi de certare. Aceasta scriem Domniea mea, în alt chip să nu fie. Saam gospod veleal U las, let 7172 August 20 Original, dela d=l Ştefan Bachnicki, proprietarul de astăzi al satului Malatinef. Spiţa neamului Jora vezi Ghibănescu Gh.: Surete XVII, pag. XIX şi XXII, pag. 23 şi V 285. In ultimul document se zice, că moaşa lui Toader Jora sulgerul anume Ana Joroae a fost soră cu Pătraşco Ţâra, moşul lui Vasile Stârcea. 10. Iaşi, 1665 Ianuarie 28. Istratie Dabija VV întăreşte între altele a patra parte de Ivan* cău|i lui Ilie Dracea, care a cumpărata dela fraţii Ionaşco şi Ştefan, fiii lui Pilipovschi. [Tradus în româneşte după o copie germană], f Noi Istratie Dabija Voevod din mila lui Dumnezeu Domn Ţării Moldovei. Adecă au venit înaintea noastră şi înaintea boierilor noştri, a mari şi a mici, sluga noastră Ilie Drace şi ne*au arătat un zapis în* credinjat de mulţi oameni buni şi boieri, anume de Savin starostele de Cernăuţi, Andrei Talpă, Vasilie Turcul şi de al(i oameni scriind că Ionaşco Trinca împreună cu jupăneasa sa Catarina, fiica lui Isac Cocoranul, şi Anghilina, fiica lui Buculei, au venit înaintea lor şi au vândut a lor dreaptă ocină şi moşie din a lor bună voie de nime www.dacoromanica.ro - 16 ~ sili(i jumătate de sat de Zvinece, finului Cernăuţilor, partea satului cu heleşteu şi cu vad de moară, cu câmp, fanate, pădure, cu po* mete şi prisăci, cu toate veniturile acestei jumătăţi de sat, slugii noastre lui HieDracea, staroste de Cernăuţi, şi jupănesii sale Nasfasia pentru 100 lei bătufi. Âşijderea ne-au arătat sluga noastră Ilie Dracea alt zapis in' credinfat de oameni buni şi târgoveţi, adecă de Gherman de Şirete, Strătulat Braha, Ivan namesnic de Şirete, Agopşa Colatin ot tam, Toader Dohafco şi de lonaşcu Braha, scriind şi au vinii înaintea lor Ionaşco şi fratele său Ştefan, fiii lui Pilipovschi., şi au vândut a lor dreaptă ocină şi moşie de nime siliţi nici asupriţi, anume a patra parte de Ivancăufi, tij în finului Cernăuţilor, pe care o stăpânesc cu ispisoc dela Ştefan Vodă, partea din sat cu heleştee, fânafe, câmp, pădure, pomeie şi prisăci, cu toate veniturile acestei a patra parte de sat, slugii noastre lui Ilie Dracea şi jupânesii sale Nastasia pentru 120 lei bătufi, care bani a plătit deplin în mânile mai sus numiţilor vânzători. Iară hotarul satului Zvinece să rămâie cum arată în uric. Dar hotarul satului Ivancăufi este dela Cofman unde este vechiul hotar, drumul Hemeiului în sus, de aici cătră Oşehlib la drumul Heme• iului, însă cătră Nipolocăufi şi Orăşeni hotarul este tot cu drumul Hemeiului, de aici până la hotarul Havrilăufilor, însă dela Havri* lăufi până unde Uau stăpânit din veci, iar de aici tot cu Holcoveful în sus până la piatră, dela această piatră drept în sus cătră Davi* deuţi, de aici drept la un copac, dela acest copac la deal drumul până la hotarul Cofmanului, unde se întâlneşte 'cu drumul He* meiului. Văzând a lor bună învoială şi cumpărătură şi plată deplină, le->am crezut şi am dat şi am întărit şi dela noi lui Ilie Drace şi ju« pănesei sale Nastasia ca să stăpânească acea jumătate de sat de Zvinece şi a patra parte de sat de Ivancăufi după cum s’a scris mai sus, şi să le fie lor, şi copiilor lor dreaptă ocină şi moşie, şi cum* părătură şi întăritură neruşiit în veci. Iaşi, la 28 Ianuarie 7173. Domnul singur a poruncit. Nicolae Buhuş vel logofăt, iscal. Copie germană, Arhivele Statului Cernăuţi la Liber Granicia* lium IV 268—270 şi pachetul Ivancăufi. A fost publicată în a noas* tră: Cetatea Hmielov, pag. 21—22. www.dacoromanica.ro ~ 17 — 11. laţi, 1665, Iunie 19. Apa Sucevii mutându«şi cursul a rupt în trei locuri hotarul satului Rus. Satul Iugşeni le*a ocupat. Domnul Ţării hotăreşte ca vechiul hotar al satului Rus să rămână neschimbat, iar pământurile ocupate să fie restituite satului Rus. [Tradus în româneşte după o copie germană]. Noi Eusiratie Dabija VV. din mila lui Dumnezeu Domn Ţării Moldovii. A venit înaintea boierilor noştri moldoveneşti, a mari şi a mici, sluga noastră Bejan Balş cu vecinii săi din satul Rus, (inului Su* ceava, şi s’a jâluii cu mare jalbă pentru hotarul satului Rus, precum apa Sucevii, când e mare, fiind satul lângă apă, a rupt pe trei locuri pământul şi l’a despărţit despre Iugşeni, iar oamenii din Iugşeni (in hotarul Iugşenilor până la apă luând astfel o mare parte din hotarul satului Rus, după cum ne-a mărturisit şi boierul nostru Buhuş, mare logofăt, zicând că a văzut cu ochii săi cum apa Sucevii a rupt o bucată din Rus şi le*a făcut pagubă. De aceea domnia mea cu sfatul tuturor boierilor noştri am găsit, că după obiceiul tării acele trei bucă(i rupte din satul Rus să stăpânească stăpânul de Rus şi hotarul să fie pe unde a umblat apa Sucevii din vechime după cum a fost în vremurile trecute, aşijderd şi satul Iugşeni să aibă hotarul pe unde din vechime a fost apa Sucevii şi la cele 3 bucă(i de pământ rupte satul Iugşeni să n'aibă treabă, iar poiana şi lazurile din hotarul de Rus să le folosească (ăranii din satul Rus, iar cine nu locuieşte pe hotarul satului Rus să n’aibă parte de acele câmpuri, iar dacă au făcut lazuri să ia banii înapoi dela oamenii cărora le-au dai bani, după cum scrie cartea domnească dela Vasilie Vodă, şi această treabă să nu se mai părască. Iaşi, 7173, Iunie 19. Sfraiul Rugină* Arhivele Statului Cernău(i, Liber Granicialium VII 233—236, unde se găseşte copia germană. Este vorba de Rus aşezat la apa Sucevii. T. Balan, Documente bucovinene, Dl. www.dacoromanica.ro - 18 - 12. 1665, Iunie 20. Săliştea Stroinfii, ţinutul Cernăuţi, s’a împărţit în două, primind din ea câte o jumătate Diacon Filimon şi Strătulat Brahă. [Tradus in româneşte după o copie germană]. Al nostru cinstit părinte şi mare logofăt dudui Solomon Bărlă* deanul să trăifi mulţi ani. Vă facem ştire că au venit la noi cu o cinstită carte domnească Diacon Filimon cu Sirăiulai Brahă ca să strângem oameni buni şi să mergem la săliştea Siroinfi, (inului Cer» năuţi, care sălişte au cumpărata) amândoi dela mânăstirea Putnei şi să împărtim în două hotarul şi să dăm jumătate lui Diacon Filimon şi jumătate lui Strătulat Brahă. Iar noi am strâns oameni buni me* gieşi de prin prejur şi slugi domneşti anume pe Sirăiulai Volcinschi de Lucavifă, Arseni Volcinschi, Gheorghifă Bere*Bună, Gligoraş de Senihău, pe Silvestru, fiul Măcicii(?) şi pe alfi mai mulţi fii de boieri şi oameni buni şi mergând la acea sălişte, am împărtit-o după dreptate în 2 păr(i, însemnând mijlocul hotarului cu semne, anume întâiu despre hotarul Godineştilor lângă părâul Hatnei, de aici peste părâu drept prin pădurea Hatnei lângă pomătul lui Scrip, de aici drept prin pădure la Cruteighiu, unde s’a pus piatră, de. aici în sus peste drumul Lucovitei şi mai departe sub pădure la o piatră, care s’a pus în vârful unui deal între două păraie, de aici sub pădure la un deal la marginea pădurii, de aici drept la drumul Olencii, care laie un coif al pădurii şi iese într’o poiană drept la piatra dela mar» ginea pădurii, de aici drept prin pădure la celalalt hotar de Siroieşti, apoi s’au învoit de bună voie luând Strătulat partea de sus zisă partea Novoselifei, iar Diacon Filimon partea de jos cu Stroinfii vechi, iar noi Vă dăm de ştire, cum am găsit drept cu sufletele noastre şi să trăifi mulţi ani. Arhivele Statului Cernăuţi, pachetul Novoselifa şi Liber Gra» nicialium VII pag. 117—119, unde se găseşte copia germană. Documentele anterioare ref. la Stroinfii şi Urvicolesa s’au dat la doc. din 1664 Martie 9. Aici am constatat că satul Stroinfii este identic cu satul Buda din Moldova. Mai la Nord de satul Buda a fost satul Novosălifa, dispărut astăzi. Se poate, ca satul Novosălifa să fie identic cu Buda Mică din ziua de astăzi. www.dacoromanica.ro - 19 - 13. laşi, i 665, Iulie 5. Starostele Dumitraşco şi Vornicul de poartă Ursul sunt trimişi să stabilească hotarul satului Maletinţi al boierului Toderaşco Jora şi să împartă în două amândouă satele Onut dând câte o jumătate lui Toderaşco Jora şi spătăroaiei Alexandra, văduva visternicului Iordachi Cantacuzino. f Noi Evstratie Dabija VV. bojiiu milostiiu gospodar zemli moldavscoi. Scriem Domnia mea la boiarinul nostru Dumitraşco ce au fost vistearnic, starostea de CernăuR, dându»vă ştire că ni sau jeluit boea* rinul nostru Toderaşco Jora, ce au fost sulgeariu, zicând cum satul seu Maletin(ii la Cernăuţi are înpresurăiură hotarul satului de cătră alte sate a spătăroae lui Iordachi, deci Domniea mea am trimis pe boiarinul nostru pre Ursul vornicul de poartă, deci vei mearge şi tu dinpreună cu dânsul acolo la sat la Maletinfi şi să strângeţi oamini buni de prin pregiur megieaşi, însă să nu Re oameni vecini, nici din satul Jorăi nici din satele spătăroaei ce alţi megieaşi de prin pregiur oameni buni şi bătrâni, şi să socotiR foarte pre direptate, nemărui să nu fătări(i şi să înblafi prin pregiurul Maletinjilor pre unde au fost hotarul de v[e]ac şi să puneţi stâlpi şi seamne de cătră sat de cătră Sfăuceani şi despre alte hotară a altor sate ce vor hi prin pre giurul Maletintilor precum a hi mai cu direptul, aşijderea să mearge(i iarăşi înpreună la amăndoă Onuturile, şi la cel de sus şi la cel de gios, şi să căuta(i hotarăle prin pregiurul pre unde au fost de v[e]ac şi pre cum vor şti oameni buni că va hi mai cu direptul să tocmiji stâlpii şi seamnele şi apoi să daţi amăndoror Onuturilor câte în giumătate, Onutul din sus giumătate de sat să Re boiarinul nostru Jora, iară giumătate de Onut să Re spătăroaea lui Iordachi, şi Onutul din gios iarăşi să Re Jora giumătate de Onut şi spătăroaea iarăşi giumătate şi precum vei stâlpi la Maletinjii şi precum vei împărţi Onuturile şi vei tocmi seamnele şi stâlpii prin pregiur să ne dai ştire cu seri* soare. Toe pişem. U las, let 7173 Iuli 5 dni. Saam gospod veleal. Buhuş vel logofăt, Stratul. www.dacoromanica.ro - 20 - Original, hârtie, dela d-1 Ştefan Bachnicki, proprietarul de as* tăzi al satului Malatinef. Vezi documentul nostru din 1652 Martie 4, unde amândouă Onuturile, câte o jumătate, sunt trecute pe seama Alexandrei, fiica lui Gavrilaş Mateiaş şi sofia vist. Iordachi Can* tacuzino. 14. Colnar, 1665, Septemvrie 10. Se face schimb de vii: Dumitraşco diacul dă via sa din Cotnar, iar loan, egumenul mănăstirii Pufna, via din Iaşi din Dealul Copoului. f Adecă eu Dumiiraşoo diiacul, ficiorul lui Cara, den tărg de Cotnar şi cu femeaea mea Dochifa scriem şi mărturisim noi cu ceastă scrisoare a noastră de nime siliţi nici asupriţi ce de a noastră bună voe am făcut schimbu cu părintele loan, egumenul de la sfânta mănăstire de Ia Putna, şi cu fot soborul sfintei mănăstiri, cu. părin* fele loasaf şi cu Todosie şi cu loanichie şi Ghervasie pisar şi Fi-lofei, Ânfilohie şi Lazar, şi cu alţi părinfi a sfintei mănăstiri, am dat noi nişte vii a noastre carele aveam noi la tărg la Cotnar în farina ce să cheamă Vulpea ce săntu într’o cărare cu viile sfinLi mănăs* tiri Putnei, care vii săntu cumpărătura noastră dereaptă dela Dumi* traşco Tăbărcă de tărg de Suceav[a] şi dela Toader Armanul ce*au fostu şoltuz în Suceavfa], iar părintele loan egumenul şi cu tot să* borul sfintei mănăstiri Putnei mi-au dat nişte vii la laşi în Dealul Copoului în fafă, care vii au dat dumnealui Stroescul ce*au fost vor* nic de poartă pentru sufletul giupăneasei dumisale a Măricuţei, featei Nastasiei, a featei călugăroaei, de au scris la sfântul pomealnic, deci văzăndu egumenul şi cu fot săborul că le iaste preste mănă a lucra şi viile noastre mai bune şi într’o cărare şi noao încă ni e preste mănă a le lucra ne*au mai dat părinţii doao giumătăfi de vii de Iaşi şi cinsprăzeace veadre de vin de Hărlău şi le*am dat noi viile noas* tre den Vulpea cu tot locul lor cu ţealină cu iot căt să va aleage şi ei ne*au dat acele vii den Copou precum au ţinut dumnealui [loc gol] Stroescul vornicul cu giupăneasa dumisale Măricuţa, fata Nastasiei, featei călugăroaiei. Această iocmală s’au făcut cu voea a fraţine mieu lui Chiriiac şi a surorii meale a Catrinei şi cu voea a ginerelui mieu ... [rupt] ... gorie păharnicului celui mare şi dinaintea dumisale lui Mihălache neguţătoriului de laş, ginerului călugăroaei, şi Evloghie,. www.dacoromanica.ro - 21 egumenul de Solea, şi Petru Dorcoş cel bătrân de tărg de Cotnar şi al(i oameni buni, deci de acum innainte să hie aceaste vii ce am dat noi aicea la Cotnar dereapte ocini şi moşii cu tot locul şi cu tot ve* nitul în veaci, pentru mare credinţa am scris eu cu mana mea şi dumnealor boiari au iscălit, să să ştie. Pis u Cotnar, vel apo/k, Gtn i. Gligorie vel ceaşnic. (O iscălitură indescifrabilă). Original, hârtie, arhiva mănăstirii Putna nrl 67. 15. Iaşi, 1665, Ociomvrie 24. Ursul Ciogolea de Rugăşeşti şi Hulubei rămânând datori din gorştina de oi dela (mutul Sucevii, pun zălog părţile lor de moşie din Rugăşeşti, Sănăuţi, Vlădeni şi Hriţcani (in. Hotin. Adică eu Ursul Ciogolea de Rugăşeşti scriem şi mărturisăm cu cest zapis al meu, cum am rămas din gorştina de oi la (inului Suciavei cu noâzăci şi şiapte de lei împreună cu Hulubeiu, deci noi n’am avut banii, ce ni-am rugat dumisaal[e] lui Vasilie Stărcia vor» nicul de poartă, de ni»au luat pre chezăşie şi au luat bani cu camătă de la negu(itori dumnealui Stărcia vornicul şi au dat pentru noi Ia gialipi pre lună din zeace unsprăzeace, iară noi am pus zălog la dumnealui vornicul toate părţile noastre din Rugăşeşti la Suciavâ şi din Sănaufi la Suciavâ şi din Vlădiani la Suciavă şi din Hrifcani la Hotin, şi ne»am apucat de astăzi Octovri în 24 păn în doă săp» iămâni, să»i dăm banii dumisaali, iară di n’om da banii dumisaal[e] la zi, să (ie toate părţile noastre dintr’aciaste sate peitoare şi pentru credinfa aceasta tămplatu»s’a la acesta zapis sv[i]n(iile saale Pătraşco protopopul de tărgu de Iaşi şi Costantin preutul di la s[ve]tii Di*' mitrie şi Tasie preutul di la besiărica Ghianghei şi cu tofii am iscălit şi eu Strătulat am scris, uricariul. U las, l[ea]t 7174 msfaa Oct. 24 dni. Ursul, Hulubeiu. Az popa Pătraşco protopop iscal, az popa Costantin iscal, az Toader iscal, az popa Tasie iscal. Din Gh. Ghibănescu: Surete şi izvoade XXII, pag. 12 — 13. Alt document cu privire la Rugăşeşti: www.dacoromanica.ro - 22 ~ 1613 Martie 26 : Şlefan Tomşa, Teta şi surorile ei Sofronia, Marica şi nepoţii lor Pefrea şi Ionaşco, fiii lui Gheorghe Albotă, toţi nepoţii lui Albotă fost mare vornic, se jăluesc împotriva lui Isac Balica, fost hatman. Acesta le-a luat 7, Vlădeni, 1/b Corlăteanii pe Jijia, ţin. Dorohoi, şi le-a dat pt. lh Vlădeni = V2 Rugăşeşfi pe Şiret, ţin, Sucevii, şi acea V2 Rugăşeşţi Balica o luase în tărie dela Dochia Drăcioae şi dela fiii lui Mateiaş; pt. Va Corlăteani le-a dat satul Durneşti. Dl. le întoarce Vlădeni, Corlăteni şi Durneşti (Ghi* bănescu: Surete XX, pag. 208—209, Nr. 182). Sănăuţii au fost sat răzăşesc. Iată documentele: 1. 1606, Mai: Ştefan de Valeva şi cu Gafina, fata lui Dumitru din Sănăuţi, vinde rudei sale Mihaşco Dracea şi soţiei acestuia Nastasia din satul Sănăuţi, ţin. Suceava, din jumătate a V« parte, partea de jos, cu loc de moară şi cu iazuri pentru 80 taleri. Au fost de faţă Leanjea fost staroste, Iuraşco Dracea fost staroste şi Ihnat Ştefcovici. (Gh. Ghibănescu: Ispisoace şi zapise, voi. I, partea II, pag. 48, nrl. 24). Ţinutul Soroca este greşit în loc de ţinutul Suceava. Nici anul nu pare a fi corect, de oarece acest document mai e publicat cu data de 1662 Mai (Gh. Ghibănescu: Ispisoace şi za* pişe, voi. III, partea I, pag. 203, nrl 146). 2. 1620, Mart 15, Iaşi: Dumitraşco Mihul cumpără o parte de Sănăuţi dela Dumitru Suilă, fiul lui Suilă dvornic, anume jumă* tate din a 7* parte de jearabie, din jumătatea de jos, cu heleşteu şi loc de moară în pârâul Moln:(ei pentru 60 taleri curaţi şi 2 vaci. Dar s’a sculat Iuraşco Drace sulger cu cneaghina sa Sinea şi i*a luat moşia cu judecată restituindu*i suma cheltuită. I se mai întăreşte lui Iuraşco Drace sulger şi soţiei sale Sinea 3 părţi din toi satul Cu* liceani, ţin. Suceava, cumpărate dela Ionaşco, fiul lui Stroici log, care Stroici le cumpărase dela Dumitru Suilă şi dela Agafia Tolocicoaie, . sora lui Dumitru Ponici. (Gh. Ghibănescu : Ispisoace şi zapise, voi. I, partea II, pag. 131-133, nrl 73). 3. 1638, Ian. 24: Au avut zi înaintea domnului ţării d*lui Pătraşco din Horbincşli cu Drăceştii din Sănăuţi pentru partea lui Suilă din Sănăuţi. Drăceştii nevenind au „rămas de zi şi den toată lege". (Gh. Ghibănescu: Ispisoace şi zapise, voi II, partea I, pag. 146, nrl 113). 4. 1638, Iunie 6: Pătraşco din Horbineşti e în proces cu Dră* ceştii, fiii lui Iuraşco Dracea, pentru o parte de Sănăuţi a lui Suilă, anume 41h jirebii. Această parte fusese cumpărată de Muşat pos* telnic dela Dumitru Suilă. Şi Drăceştii au arătat un zapis de cum* părătură pe aceste jirebii. Zapisul lui Muşat fiind mai vechiu, s’a judecat „pe dreptate şi după lege pământului" că Pătraşco are drep* tate. Acesta a plătit ferie 24 zloţi. (Tot aici, pag. 166, nrl 127). www.dacoromanica.ro — 23 — 5. 1642, Martie 18, Iaşi: Toader Petriceaico marele vornic al (ării de 9U9 cumpărase dela Antimia Turetcoae pentru 100 lei bătuţi o parte de Şilişăul de Sus. Trebuind să restitue suma, Antimia în loc de bani Ua dat lui Petriceaico o parte de Sănăufi, jin. Sucevii. Dar Gavrilaş log, a arătat un uric şi direase dela Dumitraşco Tureafca precum a moştenii toată partea acestuia. Gavrilaş plăteşte lui Petriceaico banii şi rămâne stăpân. (Gh. Ghibanescu : Ispisoace şi Zapise voi. II partea II. pag. ir—18 nrl 7). 6, 1643, August 25, Iaşi: Vasile VV. întăreşte lui Isac o parte de Sănăufi ţin. Sucevii, partea lui Eremie Dracii, 4 jirebii cu 2 vecini, cu V2 vad de moară pe Molnifa. (Tot aici pag. 44—45 nrl. 24). 7. 1644, Martie 29, Iaşi: Irimia, fiulDracei, vinde toată partea sa de Sănăufi, fin. Sucevii, 4 jirebii cu 4 oameni menţionaţi cu nu» mele şi Va vad de moară pe Molnija şi cu casele tatălui său Iuraşco Drace celui bătrân, fost pârcălab, lui Velicico fost comis, drept 50 galbeni bani buni. (Tot aici, pag, 53 nrl. 31). 8, 1645, Iulie 11: Gafa, fata lui Pilipovschi, nepoata Ihnătoaiei, strănepoata Elinei Daşcuvna, vinde o jirebie din Sănăufi lui Gavrilaş log. (Tot aici, pag. 79 nrl. 47). Ihnatoaia este Varvarca, văduva lui Ihnatco din Valeva, (Vezi voi. I pag. 133 nrl. 54). 9, 1648, Martie 6, Halici: Pătraşco Horbinescul, sojul Saftei, fata lui Pătraşco Muşat, vinde 4 V2 jirebii din Sănăufi, fin. Sucevii, partea lui Suilă, cu 3 vecini menfionafi cu numele lui Gavrilaş log. „căcea iaste şi dumnealui răzeş" drept 80 taleri de argint. Vânzarea s’a efectuif „cu întrebarea tuturor răzeaşilor". (Tot aici, pag. 139—140 nrl. 861. 10, 1652, Aprilie 12, Iaşi: Cârstea Dracea, fiul lui Iuraşco Dracea, vinde ocina sa, adecă 4 jireabii din Sănăufi la Şiret, fin. Sucevii, cu V2 moară, grădini şi case gata şi 3 vecini menfionafi cu numele, cneaghinei Ileana comisioaiei, fiica răp. Gavrilaş fost mare log., pentru 120 lei băfufi. (Gh. Ghibănescu : Ispisoace şi Zapise III, partea I, pag. 27—29 nrl. 19). 16. Iaşi, 1666, Ianuarie 11. Gheorghe Duca, Domnul Moldovei, scuteşte de dări opt posluşnici ai mănăstirii Putna. t Io Duca Voevod bojiiu milostiiu gospodar zemli moldavscoi. Scriem domniia mea la tofi slujitorii carii vefi înbla cu toate slujbele www.dacoromanica.ro - 24 - domnii meale dămu-vă şlire că domniia mea m’am milostivii şi am întării din cărţile altor domni ce au fostu mai nainte de noi opfu posluşnici a svinfei mănăstiri a Putnei să fie în pace de toate dările şi angheriile de căte sintu pre al(i mişăi in (ara domnii meale, numai să aibă ei a da la vreamea birului cum şi altă (ară, iară cinezi va învălui preste cartea domnii meale de mare certare va hi dela domnia mea, toe pişem. Saam gospodin veleal. U las, let sp«A rm. ai AHh- lo Duca Voevod. Stratul. Original, hârtie, pecetea rotundă de ceară roşie, dispărută. Ar* hiva mănăstirii Putna nrl 169. 17. Iaşi, 1666 Mai 1. Duca VV. dărueşte marelui postelnic Stamaii pentru serviciile fă* cute satul Stroeşti, (mutul Sucevii. Noi Duca W. bojiiu milostiiu gospodar zemli moldavscoi. Adecă acest adevărat boieriu a nostru credincios şi cinstit Stamati postelnicul cel mare slujănd mai de nainte la al(i răpousafi domni ce au fost înainte noastră şi (ărăi ai mei (!) şi domnii mele şi earăşi şi (ărăi slujind cu mare dreptate şi credinfă pentru ace[ea] domnie me văzând slujba lui din osăbită mila noastră miluitu*l*am cu un sat anume Stroeşti la tănut Sucevii cu vecini şi cu curţi gata şi cu he* leştei şi cu tot venitul, care sat mi*au fost domnii mele dre[a]ptă cum* părătură dela Andrieş clucearul, feciorul lui Toderaşco ce au fost logofăt mare, pentru o mie şi cinci sute de lei bani gata, acesta sat să*i fie du*le şi cuconilor dude şi nepofălor şi stiănepofălor şi a to[a]t|e] rudele sale cine să va alege mai aproape neruşiit întreg, pentru acei şi pe urmă noastră pre cine va alege dumnezău a fi domn fării Moldovii ca să-i întărească du*sale daniea noastră, pentru că acei este pentru dreapta slujba lui daniea şi miluire, aceasta şi dom* niei mele au fost dreaptă cumpărătură, earăşi de s’ar ispiti a ruşii danie şi miluire noastră să fie ne ertat de domnu dumnezău şi de lo(i sfin(ii amin. Pis u las, Mai fi., Let 3p»,v Noi Duca VV. Copie românească. Arhivele Statului Cernăuţi, Liber Contrac* tuum Novorum II. pag. 511. Traducerea germană tot aici, Liber www.dacoromanica.ro - 25 - Granicialium VIII pag 111 — 112 şi pachetul Stroeşti, cu următoarele schimbări: 30 Aprilie pentru 1 Mai, şi Andrieş clucearul, feciorul lui Dumitraşco fost mare logofăt, pentru: feciorul lui Toderaşcu log. mare. Documente anterioare ref. la satul Stroeşti, ţinutul Suceava: 1. 1429 Iunie 3, Suceava: Alexandru cel Bun întăreşte lui Lazăr, Stanciul şi Costea, fiii lui Ivan vornicul, satele tatălui lor : Stroinfii şi Zaharinei, la obârşia Şumuzului (Costăchescu M. I. pag 269—270). La 1617 Aprilie 16 satul Stroeştii, mai sus de târgul Sucevii în „fundul Şomuzului", ţinutul Suceava, se confirmă vornicului Nestor Ureche (Ghibănescu : Surete II pag. 168—172 nrl 62). Desluşiri despre trecutul satului Stroeşti dela obârşia Şomuzului ne dă doc. din 1768 Iulie 5: Iordachi Cantacuzino şătrar, Mihalachi Carp vornic de poartă fac hotarnica satului Stroeşti la Şomuz al şătrarului C-tin Stamati. S’au chemat megieşii Ilie Cârste biv vel şătrar din Costina, Vasilie Calmutchi mazil din Părhăuji şi egum. Chirii de Ilişeşti. C-tin Stamati arată un ispisoc din 7086/1578 dela Petru VV. în care scrie că satul Str. dela obârşia Şomuzului cu o moară pe pârâul Balaceana fusese al lui Toader vist. şi fu împărţit în două. O parte trecu la Todosia Tăbucioaia, (despre rest nu menţionează unde a trecut, probabil la Andreiaş, fiul Toader sau Toderaşco). Sa* tul fiind pustiu, călugării de Ilişeşti s’au întins cu moşia lor Săsciori dela pârâul Balacena până în vârful dealului. Călugării de Ilişeşti arată un ispisoc dela Ştefan Vodă cel bătrân, precum acest domn miluise mân. Moldovifa cu moşia Săsciori, dare moşie fu cumpărată dela ei de Isăcescul cu 100 lei, voind a zidi mănăstirea Ilişeşti. Prin Ilişeşti curge pârâul Ilişasca, care se împreună cu pârâul Balaceana dincolo de deal în partea de sus a Săsciorilor, de aici întâi pârâul se cheamă Balaceana, iar lângă Costina i se zice pârâul Costinei. Se face hotarnica, care în urmă e primită şi de călugării de Ilişeşti. Semnează : Meletei egum., Veniamin călugăr, ieromonah Anton, sub* diacon Naftanail, Ghedeon călugăr, Silvestru căi. şi Ioasaf căi. (Arh. Stat. Cernăuţi, pachetul Stroeşti şi Liber Granicialium VIU 112-118). ___________ 18. Ilişâani, 1666, Mai 1. Se trimit vornicul Ilie Dracea, visternicul Dumitraşco şi Prodan Drăguşescul să stabilească hotarul satului Maletinte al boerului Toderaşco Jora şi amândouă satele Onut. t Noi Duca VV. bojiiu milostiiu gospodar zemli moldavscoi. Scriem Domnia mea la boiarii noştri la Ilie Dracea vornicul de gloată şi la Dumitraşco ce au fost vistiiarnic şi la Prodan Dră* www.dacoromanica.ro - 26 - guşescul dămu'Vă şlire că Domniei meale sau jeluit boiarinul nostru Toderaşco Jora, ce au fost sulgear zicând înaintea Domniei meale că are înpresurătură de oamenii dumisale lordachioae spătăroai şi iau luat o bucată de loc din hotarul Maletinifilor, pentru cesta lucru daca veţi vedea cartea Domniei meale iară să meargeţi acolo şi să strănge|i oameni buni din sus şi din gios megeiaşi de pen prejur şi şi să socoii(i foarte cu dreptate maare de răndul acelui loc pre unde au ţinut Gavrilaş ce au fostu logofăt maare, pre acolo să fie şi dum* neaei spătăroaia şi să stălpiţi locul Jorăi sulgeriul despre locul dumi* sale spătăroaii, aşijdire să meargiţi la sat la Ortul şi să aleageţi tot hotarul satului Onutului despre alte hofară [ale] altor saate şi daacă veţi aleage despre alte hotară să căuta|i să da|i satu lui în doao şi să aleage|i giumătaaie de sat ce iaste iar a boiarinului nostru a Jorăi din vatra saatului şi din cămpu şi din pădure şi din tot locul şi să stălpifi partea Jori despre partea [lipseşte] şi foarte drept să socotiţi să alea» ge(i şi să stălpiţi cum mai sus scriem, nemărui să nu făţăriţi şi pre-* cum ve)i aleage să faceţi mărturie, să ne daţi ştire. Toe pişem gospodsvim, inac ne ucinim. Saam gospod veleal. U Ilişeani, let 7174 Mai 1. Original, dela d*l Ştefan Bachnicki, proprietarul de astăzi al satului Malatineţ; vezi doc. din 1665 Iulie 5. In volumul II pag. 150 presupusesem că pe cale de vânzare satul Maletin}ii a trecut dela Vasile Vartic la Toader Jora. După izvodul moşiilor lui Toderaşco Jora din 1721 Febr. 15 (Ghibănescu Gh. : Cuzeştii, Iaşi, lip. Dacia, 1912 pag. 269 ~ 271) se poate vedea că T. Jora fusese căsătorit cu Vasilca, fiica lui Vasile Vartic. Averea se împarte între vornicul Sturzea, Safla spătăroaia a răp. Dumitraşco Cuza, Âni(a a răp. Irimica Jora vel căpitan, Solomon Bokz biv vel şetrar şi Sandul Silion. Ani(a pri* meşte î. a. următoarele sate din ţinutul Cernăuţi: Mliatăuti şi Dăonuţii. Mliatăuţi trebuie identificaţi cu Maletinţe, iar Dăonuţii cu Dinăuţii din ţinutul Hotinului. 19. Chiseleu, 1666, Iulie 7. Hotarnica satului Maletinţe, ţinutul Cernăuţi. .... [Defect] ... logofăt să fii dumneata sănătos facem ştire dumitale că au venit la noi dumnealui Toader Jora ce au fost sulger www.dacoromanica.ro - 27 - cu cinstită carte Măriei sale lui Vodă scriind la noi să meargem la sat la Ma[le]tint'n să alegem hotarul despre satele dumisale spătăroi despre Stăuceni [şi] Şijcăufi tă[m]plăndunisă şi noo trimişi aice de Măriia sa Vodă la .... şi cum au fost strânşi şi aice cu Toder am mărs la sat la Malitinfii şi [am] dat ştire satelor să iasă la hotărâre, dici dela domnaei spătăroe nau venit uimea nici den sat den Stăuceni nau eşit nici un omu la hotărâre, iar den sat den Jijcău(i au eşit numai vătămanul de au fost la hotărâre, dumiialui sulgerul au dat ştire şi dumisale spătăroi şi dumneaei nau trimis pre nimea, aşa au dat samă dumnealui sulgerul, iar .... [defect] .... iar dumnealui sulgerul au dus trei oameni .... cari de demult au fost lăcuitori mai de demultu la satul dumesale sulgerul la Maletinfii şi au fugii de câtăva vremea şi lăcuescu în (ara leşască şi au luat brazdele in cap şi au mărs despre hotarele leşeşti den Bohrebeşti preste de[ajl den vale păn întru piscu unde să înpreună hotarul Male|i[ni]|ilor cu Jijcău(i, de acole pre desupra vărtopului de .... păntro mohilă, deci den-iraceia mohilă tot de .... până la altă mohilă unde să înpreună cu hotarul Jujenefului vale păn la un hălăşteu, deci dela coda hăleşteului întro mohilifă unde să înpreună hotarul Malitin(ilor cu a Stăucenilor deci di .... la de[a]l în drumu, deci ia drumul până în mohilă ce mare unde să înpreună hotarul Malilin(ilor cu a Havrelăufilor şi cu a Stăucenilor, însă întâi au fost hotărât acel hotar de Andreian şi cu al(i oameni şi au fost şi stâlpii de Andreian, iar apoi dumnealui spâ* tarul, dumnăzăul pomenesc, au făcut carte şi au trimis pre Rugină şi pre Ţăntă, deci Ţăntă aşe au mărturisit cum la cel hotar Jora nau fost ce numai ce au venit de satele dumisale spătarului oameni la ce hotărâre, iar oamenii streini nau fost de necăiure, iar oameni cari au mărs acum cu brazdele în cap, iar au mărs pre unde au hotărât Andreian care de multu luaţi oameni buni, iar dumnealui Jora şi oameni dumisale nau fost la ce hotărâre şi la cesta mărturfie] că au fost cu (inului şi de [a]iure toţi au şi iscălit să să ştie. U Cheselev, 7174 Iuli 7. Urmează iscăliturile. Original, dela d-1 Ştefan Bachnicki, proprietarul de astăzi al satului Malatinef. www.dacoromanica.ro - 28 - 20. laţi, 1666, Septemvrie 1. Iliaş Alexandru, Domnul Moldovei, întăreşte Schitului Mare din Polonia satele Mamaieşti şi Revna, ţinutul Cernăuţi. [Tradus în româneşte după o copie germană]. (Se fac întâi reflexii religioase . ..) Io Iliaş Alexandru VV, din mila lui D-zeu Domn Ţării Moldova. Adecă cu bună voia noastră şi cu binecuvântarea celor patru ierarhi ai ţării noastre moldoveneşti şi cu sfatul tuturor boierilor noştri ai ţării Moldovei am dat şi am dăruit sf. mănăstiri Schitul din ţara leşască unde este hramul răstignirii lui Hristos, un sat anume Ma* maieşti, ţinutul Cernăuţi, cu 20 case ţărăneşti, care sat a fost dreaptă ocină a mănăstirii Suceviţa cu mori în apa Prutului, cu heleştee, cu mori în heleştee şi cu 4 prisăci cu toate veniturile ; de acuma înainte să trimită rugătorii noştri călugării dela Schit pe călugării lor în acest meioh, iar ţăranii să asculte de acest schit şi să fie scutit satul cu ţăranii şi cu prisăcile de toate dările anume de zlotul haraciului, de camănă, şi de dajdie, de taleri, de podvoade şi desetina de stupi, de gostina de oi şi porci, de solărit, de cai de olac, de dare depe pa* mânt (Grundzins, dijma ?) necerând staroştii nemic dela acel sat şi dela acei ţărani. Şi celelalte slugi ale noastre dabilari şi deşugubinari să nu cuteze a intra în acel sat. Dacă s’ar întâmpla între ţărani oa* meni răi, hoţi sau ucigaşi, pe unul ca acela să*l dea călugării pe mâna dreptăţii, rămânând călugării scutiţi de celelalte dajdii. Iar oamenii străini din ţara leşască aşijdere să nu le ceară nemic ţăranilor şi să nu le ia dăjdii, ci să rămâie scutiţi de toate dările, ci ei vor lucra numai sf. mănăstiri de Schit. Şi la visteria noastră n’au să facă nici un lucru şi să rămâie acel sat Mamaieşti dreaptă ocină a sf. mănă* ştiri a Schitului neruşiit în veci, după uricile şi întăriturile ce le au dela alţi domni, înaintaşi ai noştri. Iar rugătorii călugări dela sf. mănăstire a Schitului să scrie numele nostru în catastihul şi în pomelnicul ei şi să ţie pentru noi an de an câte un sărindar, după obiceiul creştinesc cât va sta acea mânăstire. Şi am mai dat si am întărit acelei mănăstiri de Schit satul adecă săliştea anume Revna, aproape de Mamaieşti, care sălişte este dreaptă danie a Schitului dela marele şi credinciosul nostru boier dudui Solomon Bărlădeanul mare logofăt, ca să fie Schitului şi dela noi www.dacoromanica.ro - 29 ~ dreaptă moşie şi danie şi întăritură cu toate veniturile neruşiit in veci şi nime Să nu se scoale împotriva acestei a noastre scrisori, aceasta scriem şi să nu fie altfel. Domnul singur a poruncit. Iaşi, anul 7175 Septemvrie 1. Io lliaş VV. Arhivele Statului Cernău|i, documentele Bortnic No. 36. Vezi şi Erast Hostiuc : Schiturile şi sihăstriile Bucovinei de altă dată, Cer* nău|i 1936, pag. 176. Mănăstirea Sucevifa a fost închinată Marelui Schit din Polonia de Vasile Lupu la 1648 Martie 31. (vezi doc. latin la IsidorOnciul : Fondul religionar pag. 65—67 notai). Un regest la Iorga : Studii şi Doc. VI pag. 126 Nrl 5. Extrasul în limba română la D. Dan: Mănăstirea Sucevifa pag. 204. Traducerea polonă se găseşte la Ţele* viei Iulian : Istoria Schitului Maniava pag. LXXXVI—LXXXVIII. Despre Revna vezi docum. din 1663 şi Dan D. : Mănăstirea Sucevifa pag. 206, Ţelevici XCII—XCIV. întăriri ale docum. Mă* măieştilor sunt din anii: 1665 Martie 18 (D. Dan : O. c. pag. 205 şi Ţelevici: O. c. pag. XC—XCII), 1669 Februarie 9 (Arh. Stat. Cern. pachetul Mamaieşti, Ţelevici XCIV—XCVI), 1673 Martie26 (Arh. Stat. Cern. pach. Mamaieşti). In documentul din 1665 Martie (Dan D. : Sucevifa pag. 205) scutirile se citează astfel: „scutindu-i de dări, zlofi pentru haraci, ughi, camăn, bezmăn, taleri, arac (?), desetina albinelor, goştina oilor şi porcilor, darea pentru sare şi mori, cai de olac şi podvoade". Ispisocul Mămăieştilor din anul 1668 al lui lliaş Alexandru este amintit înlr’un regest la Kozak E : Resultate meiner Forschungen im Kloster Suczawitza (în Archiv fur slawische Philologie XV 1893 pag. 203). Originalul nu se mai găseşte la mănăstirea Sucevifa, unde fusese pe vremuri. Despre scutirile acordate Mămăieştilor vezi doc. din 1667 Iulie 15. 21. Iaşi, 1666, Septemvrie 15. lliaş Alexandru, Domnul Moldovei, întărind mănăstirii Putna o bucată de pământ din hotarul târgului Şirete îi dărueşte bezmănăria acestui loc. f Io Uiiaş Alexandru Voevod, bojiiu milostiiu gospodar zemli moldavscoi. Adecă domniia mea m’am m[il]ostivit şi am dat ş’am întărit la sv[ă]nta m[â]n[ă]stire la Pulna cu o bucată mare de tărgul Sireatiului www.dacoromanica.ro - 30 - şi cu bezmănăriea ca să aibă ei a da la sv[ă]nfa m[â]n[ă]stire ce mai sus scriem Putnaa pentru căci au cărţi şi dela alţi domni ce au fosfu mai denainte de noi, pentru aceaea şi dela domniia mea ca să le hie daare şi miluire cu tot venitul, iară caare căminaar sau bezmănaar va învălui, de mare certare va hi dela domniia mea, inac ne budet. Saam gospodin veleal. U las., vl[ea]t spot Alena Grn. Gi. Iliaş VV. Original, hârtie, pecetea mică de ceară roşie — arhiva mănăstirii Putna nrl 54. Mănăstirea Putna stăpânea satul Grecii lângă Şirete, pe malul stâng al râului Şirete, şi a primit la 1617" Iulie 11 tot malul Şiretului mai jos de târgul Şirete (vezi voi. I pag. 253 nrl 149. Aici se va Îndrepta anul 1650 în 1617, căci s a scris greşit apun (= 7158) în loc de apKi (=7125), cum este corect). 22. 1666, Oclomvrie, 5. Dumitra, fiica Cracaliei, vinde Alexandrei, sofia spătarului Iordachi Caniacuzino, partea ei de moşie din Rohozna, ţinutul Cernăuţi. Surei dipe un zapis a Dumitrii, fata lui Cracalie, pentru o parte din Rohozna, din velet 7175 Ocfomvrie 5. f Adică eu Dumliijra, fata Cracaliei, scriu şi mărturisăsc cu acesta zapes al meu, cum am vănduf dumisale spăfăroii lordăcoaii o parte din sat din Rohozna, care să va alege din a trie parte a opta parte ci să va alege parte me şi din cănpu şi din heleşfee şi din morâ, deci mi*au plătit dumnaei de plin precum c’am neguţat cu dumnaei 15 ug[hi] şi în tocmala nostră s’au prilejăt dumnalor Ghioi* ghiţă Şepfelici ce au fost al doile logofăt şi Velicicu Cosfău şi Va* silie Braşovanul şi Gligorie Marăş şi eu popa Ioniţă Păşeau am scris eu cu măna me şi pentru credinţa am şă iscălit. U Cernăuţi, lif 7253 April. 9. Manoli Zanfir căpitan, Şerban Flondor medelnicer m'am tămplat. Data de 1745 Aprilie 9 se referă la facerea copiei. Tot din acest timp sunt şi cei doi martori. Vasilie Braşovanul pare a fi Vasilie Ropceanul. www.dacoromanica.ro - 31 - Salul Rohozna, salul întreg fără a treia parte, a trecut dela Alexandra Cantacuzino la ginerele ei Gheorghe Ursachi (vezi Iulian Marinescu: Doc. relative la familia Neculce, în Buletinul comisiei istorice a României voi. IV, Bucureşti 1925, pag. 29). 23. Iaşi, 166?, Martie, 12. Iliaş Alexandru, Domnul Moldovii, întăreşte lui Vaslle, Nicolae şi Constantin Cazacei, fiii lui Gligorie Cazacul, moşiile Lucavă{ şi Pancăufi, ţinutul Sucevii, ce le stăpânesc după un uric al lui Alexandru cel Bun. Noi Iliaş Alixandru VV. bojiiu milostiu gospodar zemli mol* davscoi. Adecă domniia mea dăm şi întărim slugilor noastre lui Vasilie Cazacei şi fraţilor lui Nicolae şi Constantin, feciorii lui Gligorie Că* zăcui, şi săminţiei lor lui Dumitraşco, feciorul lui Coste, din uric de întăritură de la Alixandru Vodă cel Băfrăn cc*au avut strămoşii lor Iurie şi Cuzma şi Motruna, feciorii lui Stan Lucavef, şi Simion şi Coste [şi] Dicniş şi Şandru, feciorii lui Şerbcovici, pre doă sate ce sintu în (inului Suciavei anume Lucavăful şi Pancoufii şi cu toate poenile şi cu păduri şi cu izvoară şi Siriatul în sus şi Mihudrea şi cu toate păraele căte trage în săne şi cu toate părţile pre unde au fost hotarul de v[e]ac, aşa ca să le fie şi dela domniia mia slugilor noastre lui Vasilie Căzăcel şi fraţilor lui Nicolae şi Constantin, fe* ciorii lui Gligorie Cazacul, şi săminţiei lor lui Dumitraşco, feciorul lui Coste, şi altor săminjii a lor carii vor mai hi, ca să le fie şi dela domniia mia diriaptă otcină şi moşie din tot locul cu tot vinitul şi uric şi întăritură în viaci neclătite şi neruşăite nici[o]dănăoară şi alt[ul] nime să nu să amiastece. Sam gospodar veleal. U las, vleaf 7175, Mart 12. Nicolai Buhuş vel logofăt, Din Bielous pag. 9 nrl II. Mai este publicat în Alex. Vitencu : Documente moldoveneşti din Bucovina Cernăuţi 1929 pag. 9 nrl 1. O copie românească se găseşte la Arhivele Statului Cernăuţi, Liber Contractuum novorum II pag. 75. Traducerea germană, tot aici Liber gran. VII 419—420. Sunt citaţi ca stăpâni ai Lucavetului, la începutul sec. XVII, boierii: Coste de Lucaveţ şi Gligorie Căzacul (Rosetti A.: Lettres www.dacoromanica.ro - 32 - roumain p. 252) şi Ia 1610 Och 9 suni aminti|i: Dumilraşco, ginerele lui Dobreanschi din Lucavăf, Condrea Vameşul şi Dobroş, şoltuzul din largul Cernău|i (Uricarul XIX pag. 7). Uricul lui Alexandru cel Bun la care se referă documenlul nostru este: 1428 Februarie 16, Suceava : Alexandru cel Bun întăreşte lui lurie, Cozma şi surorii lor Motruna, copiii lui Stan Lucavef, apoi lui Simeon, Costea, Dieniş şi Şandru, fiii lui Şerbco, moşiile lor Lucave|ul şi Pancăufii şi cu Mihodrea. (Costăchescu M. : I 201—203). Satul Pancăufi se cheamă astăzi Panca. Alte documente: 1. 1649, Iulie 29, Iaşi: Vasile Voevod dă carte slugii anume Isar de Călineşti ca să stăpânească satul Lucaviful, partea lui Gri* gori, în Bănila partea care i se va alege şi în Pănceşti, pentrucă Grigori a vândut nişte părţi de moşie ale lui Isar din apa Vluboca, din Igeşti şi din Pătrăufi. Toderaşco vel logofăt. (Arh. Stat. Cernăuţi, Liber Contractuum Novorum X 159). 2. 1667 Septemvrie 12: Se ceartă Vasile, Nicolae şi Con* stantin, fiii lui Gligorie Căzacul, pentru o moară din Lucavăf. S’a găsit, că Vasile şi Constantin mutaseră „moara cea bătrână din cela cap de iaz în cilalalt cap peste vale în cea parte", şi au finut*o 2 ani. S’a dat lui Nicolai s’o (ie un an, iar de atunci încoace să le fie moara „fră(eşte“. Semnează : Arsenie Volcinschi, Isac Barbovschi şi Petre Canuea. Hotărnicii au fost: Gligoraşco Gherman fost vornic de poartă, Pilat căpitanul şi Isac Goian. (Copie românească). 3. 1673 Martie 3: Vasilie şi Constantin, ficiorii lui Gligorie de Lucavăf, au luat dela Solomon log. 17 poloboace de m:ere, 30 lei polobocul, banii vor întoarce la Sf. Ilie, „făr cuvinte multe". (Copie românească). 4. 1693 Decemvrie 9: Anifa, văduva răp. Solomon logofăt, scr.e pentru Vasile şi frafii săi, feciorii lui Constantin din Lucavăf, nepofii lui Vasilco, pt 500 lei datorie despre nişte miere luată dela Solomon log, au rămas nedafi 320 lei, datoria s’a redus de bună voe la 180 lei, pt. această datorie au dat un cal sur drept 40 lei, rămâ* nând datorie de 140 lei. A fost de fafă între alfii Ursul Murgulef părc. (Copie românească). 5. 1695 Noemvrie 11 Pănceşti: Ana, văduva răp. Solomon Bârlădeanul log., comunică că Vasilie şi Velicico, feciorii lui Constantin Cheşcu din Lucavef, fiind datori părintele lor C. şi unchiul lor Va* silco 500 lei bani noi, şi rămânând la sfârşit o datorie de 180 lei, au plătit toată datoria. Li se face zapis de stingere a datoriei. De fafă Tudosie Dubău vel logofăt. (Copie românească). 6 1701 Aug. 25, Jadova: Vasilie şiVilicico, ficiorii Cheşcăi, şi unchiul lor Vasilco pt. datoria cătră Solomon log. Se împacă definitiv, unul altuia ertând datoria (copie românească). www.dacoromanica.ro — 33 - 24. Iaşi, J66r, Mai 20. Ionaşco Isar şi Ştefan, nepotul lui Piliposchi, având conflict pentru o parte a moşiei Bărbeşti, se adresează Domnului Ţării. Ştefan n’a apărut în faţa Domnului şi astfel partea de moşie s’a acordat lui Ionaşco Isar. f Io Ilieaş Alexandru VV. bojiiu milosiiiu gospodar zemli mol» davscoi. Adecă au avut zi Ionaşco Isar cu Ştefan, nepotul lui Piliposchi să vie să stea de faf[ă] înnaintea domnii meale amândoi sâ*ş intreabe pentru o parte de ocină din satu din Bărbeşti,, deci Ionaşco Isar au vinit aicea la zi şi ne*au arătat hărtiea cea de zi daată ce le*au fosiu făcut Gligoraşco comisul căndu le»au dat zi şi au aşteptaatu Ionaşco Isar preste zi irii săptămâni, iară Ştefan, nepotul lui Piliposchie, n'au mai vinit, penira ceaea Ştefan, nepotul lui Piliposchie, au rămas de zi şi din toată leagea |ărăi, iară Ionaşco Isar s’au îndireaptat dena» intea noastră, pentru ace[ea] să aibă aş finea a sa direaptă ocină şi moşie ce are la Bărbeşti precum au finul moşii şi părinţii săi, iară Ştefan, nepotul lui Piliposchie, să nu aibă nici o treabă acolo la aceale moşii şi aceasta pără să nu să mai părască nici [o]dănăoară. Saam gospodin veleal. U las, let Mai K. vel logofăt uci. Original hârtie, pecetea mare rotundă neagră apăsată pe hârtie. Arhiva mănăstirii Puina nrl 168. 25. 166?, Iunie, 10. Hotarnica satului Pidicăufi, finului Cernăufi. Suret dipi o mărturie hotamică dela Ionaşco Pilat căpitan şi di la Ionaşco Isar şi di la Isac Goian den let 7175 luni 10. t Intru cinstit al nostru mai mare părinte d»lui Solomon Bâr* ladianul log. cel mare multă sănătate poftim dela milostivul dumnezeu săfi trcameafă-------• — cătră aceasta dăm ştire du»[tale] den cinstită carte Mărie sale domnului nostru Ilieş Alexandru VV. ce neau venit ca să strângem oameni buni şi bătrâni megieşi de pen pregiur să mergem la sat la Pidicăufi ce eşti pe Prut în (mutul Cernăuţilor şi T. Balan, Documente bucovinene, III. 3 www.dacoromanica.ro - 34 - să alegem fol hotarul satului ce mai sus scriem di spre alţi ce săntu înpregiur, dacă am văzut cinstită carte Măriei sale lui Vodă mărsam cu oameni buni di am ales pe unde au socotit ei cu sufletele lor că au fost tiindu acestu sat Pidicăufi mai di di multu şi pi cum niau arătat noi am pus şi ştălpuri şi dintăi am început dispre hotarul Ră* văcăuţilor stălpu am pus la vad la Dirălău din gios di vad în capul satului Răvăcău|ilor şi caută stălpu pin lunca dreptu în Prufu, iar al doile stălpu am pus peşti drum în movila cea lungă şi de acolo loveşti stălpu dreptu peşti cămpu la altu stălpu ce sau pus din gios di un ezăş şi di acolo dreptu pişti cămpu la altu stălpu ce eşti mai gios di drumul cel mare ce mergi la Sni[a]tin şi de acolo dreptu la o fănlănă ce să chiamă Aredchii (?) sau pus un stălpu în dial de asupra fântânii şi di acolo dreptu peşti podiş la o movilă ce eşti de asupra în deal ce sau aflat insămnală şi acolo încă sau pus un stălpu în vărvul movilii şi de acolo dreptu la o făntănă ce eşti supt dial la cununa dialului undi să împreună hotarul Pedicău|ilor cu a Oşihli* bilor şi di acolo în sus pre cununa dialului până la o făntănă VeU hovă|ului den gios di făntănă unde să împreună hotarul Nepolocău» Iilor şi di acolo dreptu pi drum sau pus un stălpu şi di acolo drept pi drum la vale pre din sus di făntănă ce să chiamă Pianovi|a, supt dial acolo încă sau pus un stălpu lăngă făntănă supt dial şi di acolo drept peşti drumul cel. mare a Sni[a]iinului pre şăs sau pus iarăş un stălpu şi di acolo iarăş dreptu peste şăs lăngă o baltă din sus sau pus un stălpu şi di acolo dreptu la col|ul pădurei din gios di Nipolocău|i la Camena şi de acolo peşti baltă pre din sus di Pied£cău|i peşti şăs la un stălpu ce sau pus în margine pădurei şi de acole dreptu la Prut, acesta este hotarul Piedecău|ilor di împre» giur dispre alte sate. Aşăjdire am ales toată ocină din Piedicău|i ce niau arătat diresă du*ei giupăneasă Mărie, fata Onciului Iuraşcovici, giupăneasa lui Cărcu ceau fostu portar, şi sau aflat pe diresă că ari du-ei şepti părfi di sat di Piedecăufi iară optă parte sau aflat că eşti a feciorilor lui Gligori Căzăcescului de Lucavă|u pre diresă ce au ei şi sau socotit di li sau hotărât şi lor şi li sau pus stălpu a opta parte de sat, parti din sus de spre Nepolocău|i, şi sau aşăzat în vatra şi în cămpu, şi du*ei giupănesăi Marii i sau ales şapti păr|i den sat din gios despre Răvăcău|i în vatra şi în cămpu şi sau aşăzat satul Piedecăujii, la care socotială sau prelijăt oameni buni anume Dronciu den Răvăcău|i şi Ion Cordiş şi carili orecănd au avut şi ocină la Piedecău|i şi Nichifor www.dacoromanica.ro 35 - Ploscon oi Draciniţa şi Vasălie Copatco din Lujenii şi Mihailo Ivelo ot Piedecău|i şi Ionaşco Vlaico şi Că-----------Blihneţi oi Ravăcăuţi şi Mihailo oi Nipolocăuţi şi Ionaşco oi Costeşti şi Consiandin Să* văscul oi Broscăuţi şi al|i mulţi oameni buni. De aceasta dăm ştire şi milostivul dumnezău di----------să milu* iască pi Du*[ia] cu pace şi cu sănătate di la domnul. Amin. Copie românească primită dela familia Pătraşcu din Cernăuţi. Traducerea germană se găseşte în Arhivele Statului Cernăuţi, Liber Granicialium IX pag. 145 şi Pachetul Piedecăuţi. Din ea s’a pu* blicat în traducere românească partea primă în T. Bălan : Cetatea Hmielov pag. 22—23, iar restul în T. Balan: Familia Onciul pag. 49. 26. 166T, Iulie, 15. Hotarnica satului Mămăieşti, ţinutul Cernăuţi. [Tradus în româneşte după o copie germană]. Cinstite doamne şi părintele nostru mare logofăt, sănătate, vă facem ştire, precum au venit la noi călugării dela sf. mănăstire Marele Schi1 cu o preacinstită carte dela luminat Măria Sa Vodă, zi* când ca să mergem la satul Mămăieşti şi să cercetăm hotarele din toate păr(ile, şi mergând încolo am strâns oameni buni şi bătrâni pe Stroiescul fost vornic, pe Zota vechilul lui Miron vornic, pe dregă* torul de Lujăni, pe popa de Lujăni şi pe al(i mulţi oameni buni şi s’au aflat trei oameni bătrâni anume Andrei cel Negru din satul lui Miron Vornicul carele au fost de Mămăieşti de moşie şi de demult ieşit din Mămăieşti, al doile Iuon Costenco iarăşi din sat Lujăni, al treile Ion Hilibarco din Lenţeşti, deci am mers despre Lenţeşti la un stălp ce au fost de demult pus şi-l scosese de pre locul lui şi l-am tocmit, carele stâlp este împotriva unor plopi mari cari stau în ţărmurile Prutului, ce este împotriva lor o poiană cu şanţuri de se cheamă Bila. De acolo peste o baltă şi peste drumul cel mare unde este într’o baltă un stâlp, de aici peste pârâul ce se cheamă Soviţa peste Rudca, de aici peste câmp din stâlp în stâlp până la un drum despre Sobanij, de aici pe drum în sus până unde se despart dru* murile, între drumuri la un stejar ce este cu buor şi un stâlp de piatră sub stejar, de aici peste câmp până unde se întâlnesc mai multe dru* muri, hotarele dela Vitiliuca şi dela Valeva, unde s’a pus stâlp, de aici pe drum în jos la un isvor zis Hliboca şi cu isvorul la vale şi www.dacoromanica.ro - 36 - iarăşi pesfe Zoifa (Sovifa)din stâlp în stâlp la o movilă mare, care des» parle Lujăni de Mămăieşti, de aici pesle apa Prutului, pârâul Revnovo în sus până la Spasca, unde am făcut o movilă şi am pus piatră de hotar, de aici iarăşi prin pădure la poiana Bilăi cu trei şanţuri, anume la şanjul din mijloc până unde se 'întinde hotarul Cernăuţilor. Şi am scris această mărturie hotarnică, precum am găsit cu mulţi oameni buni, ca să se creadă, şi să*şi scoată şi ispisoc domnesc, aceasta dăm ştire şi să fii dumneata sănătos, în Hristos, amin. 7175 Iunie 15. Lupul Stroiescu Sluga plecată şi credincioasă Gligoraşco Gherman. Pentru ca călugării să nu poată schimba această mărturie ho* tarnică, am iscălit. Iordachi Cantacuzino paharnic. Nicolae Cocan (?) Sluga plecată Ionaşco Isar am fost fată la hotarnică cu al(i oameni buni. Copie germană, Arhivele Statului Cernău(i, pachetul Mamaieşti şi Liber fundationum V pag. 269—271, amândouă cu data de 15 Iunie 1667. Data de 15 Iulie este stabilită de Urechia V. A. Miron Costin pag. 721—722, unde se reproduce o parte a documentului în în limba română, un fapt care a facilitat mult reconstruirea documen* tului. Hotarnica publicată de Dan D : Mănăstirea Sucevija pag. 208— 209 nrl 1. „Zoita pisteroaiea" este greşit scris şi trebuie îndreptat în „Sovifa, piste Rudca". Sobanit este satul Sobranef. Rudca este câmpul la Est de pârâul Sovifa, situat între satele Şubranet şi Rohozna. Alte documente : 1. 1669 Februarie 9, laşi: Duca Vodă întăreşte Schitului din tara leşască satul Mamaieşti, {'mutul Cernăuţi, cu 20 case de vecini, care sat este proprietatea mănăstirii Sucevifa, cu mori pe Prut, cu patru prisăci; satul se scuteşte de solărit, de ughi, de taleri, de pod* voade, de cai de olac, de desetină, de gostină de oi şi porci, de morărit şi toate celelalte angherii. Se întăreşte schitului şi săliştea Revna în hotar cu Mamaieştii care sat Revna fusese danie Schitului dela mare logofăt Bărlădianul (Arh. Stat. Cernăuţi, pachetul Mamaieştii). 2. 1673, Martie 26 : Ştefan Petriceicu VV. întăreşte Marelui Schit din Ţara leşască satul Mămăieşti cu 20 case de vecini, care sat este proprietatea mân. Sucevifa, cu mori pe Prut, cu 4 prisăci. Satul e scutit de solărit, de ughi, taleri, podvoade, de desetină, goş* tină de oi şi porci, de cai de olac şi celelalte angherii; Se mai în* târeşte săliştea Revna, dania marelui log. Solomon Bărlădianul (Arh. Stat. Cernăuţi, pachetul Mamaieşti). www.dacoromanica.ro - 37 — Hotarnice ale Mămăieşiilor din anii 1760, 1762 şi 1763 la Dan Dimiirie ; Mănăstirea Suceviţa pag. 211—215. Despre scutirile acordate Mămăieştilor vezi doc. din 1666 Septembrie 1. Despre satul Revna urmat, document; 1. 1760 Mai 11: La porunca domnească se face hotarul sa* tului Rivnovo, (in. Cernăuţi. Moşia aceasta fusese a răp. Nicolae, care a dat’o zestre lui C*tin Macri jitnicer. La judecata ce s’a făcut, moşia Rivnovo fu adjudecată Schitului din Ţara leşască. Se dă ho* tarul Mămăieştilor şi al Revnei. (Copie germană, proprietatea noastră). Hotarnica Mămăieştilor din 7. 1763 Iulie 16: Călugării dela Schitul din Ţara leşească aduc poruncă domnească pt. facerea hotarnicei Mămăieştilor. Comisul Stro* eseul împresoară cu hotarul Sobraneţului. La hotarnică a fost faţă î. a. şi Şerban Flondor fiind în vârstă de 80 ani. Hotarul este: Dela Prut, poiana Bilav, drumul mare, peste părâul Soviţa, peste Rudca, hotarul Lenţeştilor, drumul Sobraneţului, la hotarul Viieliuchei şi Valovei. Pietrile mutate de Stroescul s’au pus la loc. Semnează : C*tin Sturza vel spatar, C*lin Macri vel jitnicer, Ioan Beldiman biv vel căpitan, Potlog căpitan, Ioniţă Strâşca biv vel căpitan, Ştefan Zota biv vel şatrar a scris. (Ârh. Stat. Cernăuţi, pachetul Mamaieşti şi Liber fundationum V 271-277). 2. 1767, Iunie 20; G rigori Ioan Calimah VV. scuteşte de dări metohul Schitului dela Mămăieşti, aşijdere şi cei 12 oameni streini, Ruşi, ce s’ar aduce din Ţara Leşască. (N. Iorga : Studii şi doc. VI pag. 134 nrl. 25). 27. 1668, Septemvrie 1. Teofil egumenul cu tot soborul mănăstirii Neamţ neputând plăti goştina de oi şi fălceria de vii, impuse de domnie, vănd marelui visternic Ursachie satul Telebeacinţe, ţinutul Sucevii. f Ieremie ermonah, Theofil egumen i ves săbor ot s*taa mă* năstire nemeţcomu pre anume ermonah Ghenadie i erm. Simion i er. Ifrosin i er, Ioii i er. Veniiamin i erodiiacon Efrem i Paîadie lij i Ghervasie i monah Sevasiiian mărturisim noi singuri pre noi cu acest adevărat zapis al nostru pentru o nevoe ce au venit asupra svintei m[ă]năstiri de ne*au pus să dăm gorşlină de oi şi să plătim cu bani precum au pus şi pre alte svinte mănăstiri pre toate şi iarăş fâkeriea de vii toi să dăm bani câte un taler pre falce, deci neavănd www.dacoromanica.ro ~ 38 ~ noi cu ce plăti aceste nevoi ce mai sus scriu noi ne*am vorovif cu voea tuturor am vândut dumisale lui Ursachie marel[e] visternic o moşie a svintei mănăstiri direaptă anume satul Tilibeacintii cu tot ho* tarul şi cu vad de moară într’apa Sireatilui ce sint în (mutul Su* ceavei prea apa Sireatiului drept 250 de lei bani gata lei bătu(i şi zeace boi buni şi un cal, dumnealui Ursachie vistearnicul ne*a făcut de plin toată plata cum mai sus scrie şi noi cu banii ce am luat dela dumnealui ne*am plătit toate nevoile cari mai [sus] scriu, deacidupă săvărşeniea noastră sau şi pănă vom hi vii nime dintre fraţii noştr( dintru călugări să n’aibă a să scula a gâlcevi pre dumnealui, ce să*i fie dumisale direaptă moşie acest sat anume Tilibeacintii cu tot ve* nitul, iar carele din fraţii noştri, dentru călugări ce vor hi după să* vărşiia noastră sau şi întru via(a noastră, aceluea călugăr întru nemică să nu i să crează nici la un giude(, pentru căci că noi n’am făcut această tocmeală pentru vro zbordăciune, ce de mare nevoe şi greu* latea svintei mănăstiri şi pre mai mare credin(ă am pus şi peceatea svintei mănăstiri şi ne*am iscălit şi numerele (!) ca să fie de toată credin(a cine va ceti, să fie sănătos. U lasob, vel 7177 Septemvrie] 1 den. Semnăturile indescifrabile. Original, hârtie, pecetea mănăstirii Neam}, Arhiva mitropoliei Cernăuţi. Satele Telebeacin(e şi Tristianeful fusese proprietatea mânăs* firii Neamţ (vezi doc. din 1508 febr. 2 voi. I pag. 2—5). La 1669 Aprilie 19, Iaşi, Ursachi vist. cumpără şi siliştea Trestianct (Paul Mihailovici: Regestele actelor moldoveneşti din arhiva dela Constan* tinopol a sf. mormânt, Chişinău, 1934 pag. 14 nrl 118). Infărifura acestei cumpărături, tot aici pag. 14 nrl 119. Astfel amândouă satele, pe atunci silişti, sunt trecute la 16TO că aparfin lui Gli. Ursache vist. (Buletinul comisiei istorice a României IV. pag. 21). 28. Iaţ.i, 1668, Octomvrie 15. Se stinge conflictul ivit între jupăneasa lui Pelin cu rudele ei, şi între Andreiaş, fost medelnicer, pentru o parte de moşie de Ilişeşti, (mutul Sucevii. f Noi lliiaş Alexandru Voevod bojiiu milostiiu gospodar zemli moldavscoi. Adecă sau părăt de fa( înnaintea domniei meale şi nainte a tot svatul domniei meale giupăneasa lui Pelin ceau fost visternic www.dacoromanica.ro 39 - cu Angheluşe şi cu Toader din Ilişeaşti pentru o parte de ocini din Ilişeaşti ce au fostu cumpărătura] lui Toderaşco logofătul dela tatăl lor Păcurar şi dila alte sămenjii a lor şi Andriaş ceau fostu midel* nicear, feciorul Toderaşco logof., au dăruit acea parte de ocină din Ilişeaşti cu vecini şi cu mori şi cu tot vinitul lui Pelin vistearnicul, iară Angheluşe şi Toader aşe dagaat (?) înnaintea domniei meale cum au avut strămbătate ei dispre Toderaşco ceau fost logof. pentra cea parte de ocină, dici domniia mea am chemat pre Andreiaş ceau fostu midealnicear mare, feciorul lui Toderaşco logof., şi au stătut de fafă cu dănşii înnaintea domniei meale şi au îndirăptat cum le*au fostu direaptea cumpărătur[ă] dila Păcurar şi dila alte sămenjii a lor, dici au rămas giupăneasa lui Pelin vistearnicul pre Angheluşe şi pre Toader ca să naibă ei a să mai [amesteca] pentr[u] aceae ocină nici odinioară în veci prestea cartea domniei meale, tda se ne umişaet. U las, vel 7177 Oct. 15. Saam gpdn veleal. Semnătura Domnului. Original, hârtie, Pecete rotundă, Arhivele Stat. Cernăuţi pa» chelul Ilişeşti, Despre satul Ilişeşti vezi August Nibio : Das Kloster Ilişeşti, Radautz 1927, tipogr. F, Hanicki. Cernăuţi. Jupâneasa lui Pelin se cheamă Nastasia, vezi doc. din 1668 Noemv. 16. 29. 1668, Oclomvrie 29. Maria, fata lui Onciul Iuraşcovici, văduva Iui Eremie Careu, dă* rueşte a patra parte din moşia Iurcău]i, nepotului ei Dumitraşcu Nacul şi fiului acestuia Iliaş. Maria, fata Onciului Iuraşcovici din Şendriceani, giupăneasa răposatului Eremie Cârcu, ce au fost portar, au dat şi au dăruit ne* potului său lui Dumitraşcul Nacul, ce au fost logofăt, şi fiului lui Iliiaş, fiindu-i ei fini de botez, a ei dreaptă ocină şi moşie a patra parte de sat de Iurcăufi ce sint supt codru, în (ănutul Cernăujului. Arată că a opta parte i*au fost ei baştină despre moşul Leanfea ce au fost staroste, iar a opta parte i*au fost ei cumpărătură (dela ru* deale lor Gliguja şi dela fimeaia lui Anija, nepoată Leanfi) împreună cu giupănul ei Eremiia Cârcu portariul. Şi neavând ia coconi au www.dacoromanica.ro - 40 - dăruit'O celor de sus zişi, iar pentru un heleşteu ce au fost din gios de sat e/it, să fie pre sama ei pană va fi vie, iar după trecirea vieţii ei să fie şi helesteaul al nepotului său şi al finului său lăsând şi blăsiăm ca să nu să strice daniia ei. 7177, Octombrie 29, Regest. Dela d-1 Constantin Onciul, avocat, Cernăuţi. Reprodus în a noastră Familia Onciul pag. 51 nrl. 43. O copie cu greşeli n text la Ghibănescu : Surele şi izvoade V pag. 185 nrl 6. 30. Iaşi, 1668, Noemvrie 16. Se întăreşte Nastasiei Pelin şi fiicei sale Irina partea de moşie din llişeşti, ţinutul Sucevii, dăruită lor de Andreiaş medeln. Această parte fusese cumpărată de Toderaşco logofătul, tata lui Andreiaş, dela Ion Popşul şi popa Păcurar. Noi Ilieaş Alexandru Voevod bojiiu milostiiu gospodar zemli moldavscoi. Adecă domniia mea dăm şi întărim giupănesăi Nastasii ceau fost după Pelin ceau fost vistearnic şi fiicii sale Irinii pre a lor dreaptă ocină şi moşie cii daanie fiicii sale Irinii deusăbi de alţi cu* eoni ce mai are toată partea de ocină ceau fost a lui [Toderjaşco ceauî fost logofăt mare în satu în Uişăşii ce sânt în (inului Suceavii aceaea o au dăruito boiarinul nostru Andreiaş ceau fostu medelni* cear mare, feciorul lui Toderaşco logofătul, acei cucoane a lui Pelini vistearnicul, care ocină au fost dreaptă cumpărătură părintelui său lu Toderaşco log. dela Ion Popşului, fratele Vlădicăi lui Ivloghie, şi dela popa Păcurar şi dela alţii răzeaşi din Ilişăşti, dici în zileale lui Gheorghe Ştefan Vodă fostu o au dat lui Pelin vistearnicul Andreiaş medeal* niceariul şi au fost făcutu şi direase dila sinea lui Pelin vistearnicul de danie pre acea ocină ce o au cumpărat tată său dela acii răzeaşi ce scriu mai sus şi direse ceau fostu avându de cumpărătură dila acii răzeaşi toate i leau fost dat la mâna lor, iară cându au fostu în cursul anilor vl. 7177/1669 sau furatu zapisăle visfearniceasii Peli* neasjai] şi vrându acii răzeaşi (p&3Aiui) să [se] scoale cu pără asupra ei zicându cum leau făcut Toderaşco logofătul înpresurare cu acea ocină, iară boerinul nostru ce mai sus scriem Andreiaş medealnicer au stătut înprotiva lor şi nau avut cum pără pre giupăneasa lui Pelin pentru acea ocină pentru căci leau fostu direaptă cumpărătură şi leau www.dacoromanica.ro - 41 făcut şi alt zapis de iznoavă de danie acii cucoane Irinii, fata Pelineas[ii], pentra ceaea şi domniia me dăm şi întărim lor pre acea parte de ocină cu lazuri şi cu poiană şi cu fănat şi cu locuri de ţarină şi cu fot vinitul câtă parte de ocină au ţinut Toderaşco logof. ca săi fie lor dreaptă ocină şi moşie neclătită şi neruşeifă nici odănăoară în veaci şi aliu nime ca să naibă a să mai amesteca la acea ocină, nici a mai dobândi nici odănăoară. Sam gspdn. veleal. U las, vl. 7177 Noemv. 16. Original hârtie, pecete ocfogenală lipită. Arh. Statului Cernăuţi, pachetul Ilişeşti. ____________ 31. Iaşi, 1669, Martie 15. Gheorghe Duca, Domnul Moldovei, scuteşte de toate dările casa şi metohul din târgul Şiretului ale mănăstirii Putna, la fel şi pe morarii de acolo ai acestei mănăstiri. f Io Duca Voevod bojiiu milostiiu gospodar zemli moldavscoi. Scriem domniia mea la toate slugile noastre căţi veţi îmbla cu toate slujbele domnii meale la ţinutul Suceavei, la zlotaşi şi la leoaşi şi la tăleraşi şi la gălbănaşi şi la ortaşi şi la pârcălabi şi la globnici şi la deşugubinari şi la olăcari şi la podvodari şi la alţi dăbilari, la toţi câţi veţi înbla la acel ţinut, deaca veţi vedea cartea domnii meale iară voi toţi ca să ave|i a lăsa foarte în pace casa şi metohul sv[in]tei mănăstiri a Putnei ce au la târgul Sireatiului şi morarii de acolo dela mori anume pre Finchi şi pre Ion şi Eriariul şi alţi oameni cari vor avea acolea la acel mctoh, toţi să hie în pace precum le scriu cărţile dela alţi domni ce au fost mai de nainte de noi să nu faceţi ocol acolea nici să le înfricoşeaţi oamenii, aceasta vă scriem domniia mea, întralt chip să nu faceţi. U las, let, 3p©3 Mart. «. Io Duca VV. Original, hârtie, pecete de ceară roşie, dispărută. Arhiva mână* ştirii Putna nrl 135. www.dacoromanica.ro — 42 - 32. Iaşi, 1669, Iulie 21. Duca V. trimite pe Gheorghie Şeptelici să cerceteze conflictul ivit între Paladi stolnicul şi Paholceşti pentru jumătate de sat de Caii' neşti, ţinutul Cernăufi. f Io Duca W. bojiiu milostiiu gospodar zemli moldavscoi. Scriem domnia mea la boiarinul nostru, la Ghiorghie Şeptelici, ce*au fostu logofătu, damuri ştire pentru o pâră ce au Paholceştii cu boiarinul nostru, cu Paladie stolnicul, pentru giumătate de satu de Călineşti, ce zic Paholceştii c’au ţinut ei cu Tăutul logofătu, iară Paladie stolnicul au răspunsu înaintea domnii meale, cumu au ţinutu Paholceştii mai de demultu numai a opta parte dinir’acel satu din Călineşti. Deci ţi s’au fostu mai scrisu dumitale, ca să le socoteşti acolo, şi s’au fostu strânsu şi oameni să giure şi ai scrisu dumneataa(l) şi o mărturie aici, precum s’au fostu strânsu oameni să giure, şi încă n’au giurat, nici li s’au alesu locurile. Deci iată că de iznoavă scriemu dumitaale să mergi acolo la Călineşti, să socoteşti iarăşi, cu oameni buni şi să aducă Paholceştii acei giurători şi să aleagă Paladie stolnicul 12 oameni şi Paholceştii iarăşi 12 oameni; însă să nu hie oameni proşti, să nu zică c’au auzit, ce numai carii vor şti bine cu sufletele lor c’au ţinut PahoU ceştii cu Tăutul logofăt, aşea să giure acei 24 de oameni buni; deci, precum vor giura şi să va afla c’au ţinut ei giumătate de sat, aşea să faci o mărturie de acolo, să ne dai ştire aicea, iar de nu vor întră la giurămănt oamenii şi să va afla c’au ţinut ei a opta parte, cum zice Paladie, iarăşi să ne dai ştire (formulele slavone de încheiere). U las, lt. 7177 Iulie 21. Din Iorga : Studii şi documente voi. XXII pag. 235 nrl IX. Pecete domnească cu chinovar. Numele logofătului şi al diacului rupte. 33. 1669, Octomvrie 15. Moşiile lui Toader Murguleţ fost mare armaş se împart pe cinci fraţi. f Ocinile lui Toader Murgulefu ce au fostu armaşu mare şi a giupăneasăi lui, ce s’au înpărţit pre cinci fraţi, vl(ea)t 7178 Oc[tomvrie] 15 dni. f Giumătaate de sat de Parhaufi s’au vinit în parte lui -Ionaşco www.dacoromanica.ro - 43 — Balşu şi lui Tudosie Dubău şi măluşilor saale Biluşcăi şi Solomii, ficiori Ir[i]mii lui Murgulef, şi a pafra parte de sal de Mărăfăi cu vecini şi cu lol vinitul. f Giumălaate de sal de Todereşti şi a patra parte de saat de Mărăfăi s’au venit cu vecinii şi cu tof vinitul în parte lui Dumitraşco şi a surorilor lui Marii, feciori lui Andrei Murgulef. f Giumălaate de saat de Mihalciu şi a patra parte iarăşi din' tr’acel sat ce sânlu la (inului Cernăufului s’au venit în parte lui Niculai şi a fraţilor săi, feciori lui Ştefan Murgulef, cu tot vinitul, cu vecini. Giumălaate de sal de Todereşti şi a şesa parte de Cos/ăna s’au vinit în parte unchiu[lui] nostru lui Ipatii Murgulef, cu vecinii şi cu tot vinitul. Giumălaate de saat de Părhăufi s’au venit în partea Măricăi Cărcoae şi a patra paarte de satu de Mihalciu ce săntu la Cernăuţi, cu tot venitul. Vl[eat] 7178 Oc[tomvrie] 15. Az Ionaşco Balş biv pârcălab, az Tudosie Dubău biv păr[călab], az Pavel Ţica, az Nicolai Murgulef iscal, az Dumitraşco Murgulef iscal, az Gligoraşco .... iscal, az Ion iscal, eu Nica încă m’am tâmpla! la această tocmală. Din Arhiva istorică a României UI pag. 248 nrl 14. Alte documente: 1. 1641 Aprilie 13: Vasile Lupu întăreşte lui Ieremie Murgulef şi frafitor săi Andrei, Ştefan şi Ipalie satul Todereşti, finului Sucevii, pe apa Solonefuluî, care sat le venise dela strămoşul lor Totruşanul log. cu uric dela bătrânul Ştefan VV. şi dela Petru VV. (Iorga N: Studii şi doc. V pag. 551). 2. 1667: Măricufa, giupâneasa lui Cârcu cel Bătrân, fata lui Toader Murgulef fost armaş, şi cu feciorul ei Neculai Cârcu şi fata Nastasia, sofia lui Eni Ţica post. împotriva lui Tudose Dubău pentru parte de Zahareşti şi Părhăufi (Iorga N: Studii şi doc. VII pag. 212 nrl 21). Documente anterioare priv. la satele Todereşti şi Costâna: 1. 1439 Martie 12, Suceava: Ilie şi Ştefan VV dăruesc mân. Moldovifa câte 12 vase de vin pe an şi posada la Moldova cu tot venitul acestei posade în schimb pentru satul Todereşti pe care i Ua luat. (Costăchescu II 31—33 nrl 11). 2. 1490 Martie 15, Suceava: Ştefan cel Mare supune epis' copiei de Rădăufi biserica dela gura Costinei. (I. Bogdan Doc.: I 407 nrl 214). Astăzi o parte din hofarul satului Costâna se cheamă Berendeşti. Deci satul Costâna de astăzi cuprinde şi hotarul satului Berendeşti, care a dispărut. www.dacoromanica.ro ~ 44 — 34. Iaşi, 1669, Ociomvrie 20. Se frimit Dumifraşco starostele, Arsenie Volcinschi şi Ionaşco Isar la satul Verbăufi, ţinutul Cernăuţi, să stălpească jumătate de acel sat copiilor lui Vasile Sturza : a patra parte rămasă lor dela moaşa Iliana, sora lui Stroici log., cealaltă a patra parte primită danie dela Cârste Drace şi Iordachi spătarul. Noi Duca Voevod bojiiu milostiiu gospodar zemli moldavscoi. Scriem Domnie me la slugile noastre la Du[mi]traşcu staroste de Cernău(i şi la Ârsenie Volcinschi şi la Ionaşco Isar din movişru(?) care viind carte Domnii mele, iar voi să mergeţi la satul la Verbăufi ce sântu la ţinutul Cernăuţilor şi să strângeţi oameni buni megieşi di pin prejur şi să alegeţi a patra parte de sat de Verbovăfi din parte din gios care parte este dreaptă moşiia coconilor lui Vasilie Sturza despre moaşa lor Iliana, sora lui Stroici logofăt. Deci ca să alegeji aceasta parte dispre alţi fraţi prin zapis ce au de înpărţală dela al{i fraţi a lor, deci ca să o stălpiţi din cămpu şi din vatra satului şi din heleştei şi din tot locul cu tot venitul, aşişdere să le mai alegeţi iarăşi şi altă a patra parte ce este din sus, care parte au fost zălojifă la Iordachi Perjul căminariul de Cărste Draci, parte lui şi a lui Iordachi spatariul sau dat danie coconilor lui Vasile Sturza şi aceia parte ca să o alegeţi şi să o stălpiţi din selişie şi din câmpu şi din heleşteea şi din tot locul, aşijdere săi socotiţi hotarul acelui satu dispre alte hotară precum au umblat hotarul de demult, şi precum veţi alege şi stâlpi părţile ce să scriu mai sus să faceţi o mărturie încredinţată dela voi şi să daţi ştire Domniei mele. Din poroncă. las, văleat 7178 Ociomvrie 20. Copie, proprietatea noastră. Documente anterioare : 1448 Februarie 23, Colomea : Roman Vodă întăreşte lui Didrih Buceaschi satele Vasilăul pe Nistru, satul lui Boris, Cuciurul, satul lui Lenţovici, Iurcăuţii şi Verbouţii. (Costăchescu M. II pag. 305—307). www.dacoromanica.ro - 45 - 35. 1669, Noemvrie 15. Maria, sofia lui Cosiin Careu, dă ginerelui ei Gligoraş Gherman a Vi parte de Părhăuţi, ţinutul Sucevii. [Tradus în româneşte după o copie germană] Adecă eu Maria Cârcoaia, fiica cea mai mare a lui Toader Murgulef, fost armaş, scriu şi mărturisesc cu acest adevărat zapis al meu, că de nime silită ci de a mea bună voie am dat şi am dăruit a mea dreaptă ocină şi moşie anume a patra parte de sat de Păr* hăufi cu vecini şi cu toate veniturile ginerelui meu lui Gligoraş Gher= man vornic şi nepoatei mele Safta care parte de moşie am fost dat*o ca zestre fiului meu Ieremie Careu, care înainte de moartea sa a daf*o lui Gavrilaş Dobrenchi, dar neputând da mai sus amintitul fiu această moşie pe care a primit-o ca zestre, a dat ginerele meu Gli* goraş Gherman 31 stupi ginerelui fiicei mele, a Ţicoaiei, cari stupi era sări întoarcă ginerele meu Dumitraşco, fiul lui Coste de Lucavăf, dar ei n’au întors stupii ci i*au tinut trei ani zicând că n’au stupi, şi văzând cu nuri întorc stupii şi socotind că stupii se vor fi înmulţit vreme de trei ani la 280, de aceea să nu cuteze niniene din ginerii şi nepoţii mei, şi ginerii fiicei mele, a Ţicoaiei, să se amestece în această dreaptă danie a mea şi să nu o răstoarne. La facerea acestei danii au fost de faţă Dudui Ştefan Boul, fost mare vornic, Du-lui Nacul stolnic, Dudui Gligoraşco Do* brenschi, Dudui Cârste, fiul Braţului de Lucăceni, popa Iftimie de Stupea, popa Ionaşco de Ilişeşfi, popa de Pârleşti care locueşte la călugări, popa de Stroeşfi şi alţi oameni buni şi feciori de boieri. Şi pentru mai mare credinţă am iscălit cu toţii. Let, 15 Noemvrie 7178. Marica Cârcoaia Andrieş (Ţica) Nacul biv vel stolnic Cârste Avram căpitan Vornic glofni Pavel Ţica Ândriaş Abăza. Arhivele Statului Cernăuţi, Liber Granicialium II p. 68—70, unde se găseşte copia germană. Fata Măriei Cârcu s’a chemat Nas* tasia şi a fost căsătorită cu post. Eni Ţica (Revista Arhivelor I nrl 2 pag. 284 (1925) şi documentul din 1765, tot aici pag 275—283). www.dacoromanica.ro — 46 — 36. 16r0, Ianuarie 1. Ileana comisoaia, fata logofătului Gavrilaş Mafeiaş, lasă surorii sale Alecsandra, sofia spătarului Iordachi Cantacuzino, toată averea sa mobilă şi imobilă. Noi Duca Voevoda bojiiu milostiiu gospodar zemli moldavscoi. Adecă au venit înnaintea noastră şi înnaintea a lor noştri mol* doveneşti boeri, şi mari şi mici, Ileana comisoaie, fata răposatului Ga* vrilaş ce au fostu logofăt, de au mărturisit întracesta chip : tămplân* dusă a rămănea săracă de giupănu sau Ândriaş comisul şi ne avăndu cuconi din trupul ei, năzuifau la dumnealui cumnatul ei, la Iordachie spătariul, el o au primit ca pre o soru a lui şi o au finul la cinstea şi nemic nau avut apărat sau osibit din casa lui întru viiafa lui pană au fost viu, ce au şezut şi sau odihnit ca şi în casăle sale, aşijderea şi după moartea lui Iordachie spătariu iarăşi sau ţinut cu sorusa Âle* xandra, giupăneasa a lui Iordachie spătariul, întru loc şi deala dânsa iarăş nau avut nemic apărat sau osăbit ce sau ţinut amăndoă întrun loc. Pentraceia şi ea văzindu atăta bine şi cinstea dela dânşii au so* cotit e singură de bună voe ei de şau dat toate ocinile, şi vii şi ţigani, şi bucate şi odoare şi argintu şi hainele ceau avut surorii sale Alee* sandrei giupăneasei lui Iordachie spătariul şi cuconilor ei. Şi după moarte ei toate să hie a ei, numai să aibă â o griji şi a o comănda şi săi facă pomeniţi, cum este obiceiul creştinesc, iară de să va tăm* pla surorisa moarte înnaintea ei, iară e tot să aibă a se ţine cu ne* poţii ei, cuconii surorisa a Alecsandrei spătăroei în viaja ei. Iară după moartea ei, iarăş să rămăe aceste toate ce se scriu mai sus nepoţilor ei, ficiorii surori sale Alecsandrei spătăroaei ce se scriu mai sus, iară alţi nepoţi sau alte rude a ei, nime să naibă treabă cu aceste ocini şi odoară şi argintu şi haine şi bucate, fără numai surusa Alecsandra şi cu feciorii ei. Pentraceea şi Domnia me dacă am văzut de a ei bună voea danie văzută dela dânsa de au dat cu voia ei surori sale Alee* sandrei spătăroei şi cuconilor ei, Domnia mea încă am dat şi amin* tărit să (ie sorusa Alecsandra spătăroae şi cuconii ei toate acele moşii şi odoară şi argintu şi haine şi bucate ce va ave, nici să naibă treabă din tralfi nepofi sau alte rude, fără numai Alecsandra spătăroaie şi cu ficiorii ei ca să le hie lor dreapte moşii neclătit nici odănăoară în veci înnaintea cărţii Domniei meale. Sam gospodin veleal. Veleat 7178, mese} Ghen[ar] 1 den. Noi Duca Voevoda. www.dacoromanica.ro ~ 47 — Din Codrescu: Uricarul DC pag. 315. Partea Uenii comisoaia a fost : Satul Haliri, Grozinfi, Malinfi, Bocicăuti, Boreşti, Burnevul şi Ocna, Oşovul, Va Şişcăufi, Va De* revcău|i, Va Mihalceni, 3 părţi Cerlena Mare, toate din finului Ho* linului; 3 părfi de Babina, 3 părfi de Stepaniuca, 3 părfi Boianciuc, Va Doroşăufi, Va Vasileu, Va Cernauca, 1/a Boian, V* Lehăceni, toate din finului Cernăufi; Satul Paltine), Budieni, Borodeşeni, Lo* peni, toate finului Dorohoiului; 1U Vascăufi, o parte Sinăufi, toate fin. Sucevii; Uriceni, Limbeni, amândouă fin. Iaşilor; 6 fălci vie la Dealul domnesc; 4 fălci vie dela episcop of Cram; 2 fălci vie la Hărlău; 2 fălci vie lângă Iaşi pe muntele Ursul. (Vezi Volumul I. pag. 257 nrl 153). 37. 1670, Fibruarie 1. Se judecă cearta ivită intre Stroescul şi logofătul Neniul, fiecare având a stăpâni o jumătate din satul Cirnacăul (Cincău). Surei dipi carte Ducăi Vodă lei 7178 Februarie 1. Scriem Domnie me la slugile noastre starosti di Cirnăufi dămuvă ştiri pentru o pâră ce au avut sluga noastră Stroescul cu Dumnalui Neniul logofăt pentru satul pentru Cirnacău zicând Stroescul că are giumătate di sat di Cirnacău şi Neniul giumătate şi oaminii Neniului ară pre acel hotaru di să hrăniscu, şi Neniul li ea di a zăce, şi voi* niceşti şi pre alfi oameni streini di ară pre acel hotaru şi tot Neniul li ea di a zăce şi Stroescului nui dă nimică, pentru acista lucru dacă vifi vide carte Domnii mele, iară voi socotifi cu oaminii buni, di vremi ce va fi având Stroescul cu oaminii lui, giumătate di sat şi Neniul earăş giumătate di sat, să aibă Neniul aş lua di a zăce dila oami* nii lui, iar dila alfii care vor fi având oamini streini să aibă a li lua Stroescul di a zăce cu oaminii lui, iar di va fi păni mai multă, aoa* meni streini, di pri di lăture să stră[ngă păine toată la un loc şi so Inpartă în giumătate. Aceasta scriem. Let 7250 luni 6. Două semnături indescifrabile. Copie. Din Arhivele Statului din Cernăufi, pachetul Cincău.. www.dacoromanica.ro - 48 - 38. 16K), Mai 3. Iorga, fiul lui Sima> cu jupâneasa sa Axania vinde negustorului lene pentru 20 lei prisaca sa de sub cetăfue din târgul Şirete. [Tradus în româneşte după o copie germană]. Adecă eu Iorga, fiul lui Sima, din tărgul Şiretului cu jupăneasa mea Axania scriem şi mărturisim cu acest al nostru adevărat zapis, precum noi de nime siliţi nici asupriţi ci de a voastră bună voie am vândut o bucată de pământ de prisacă sub cetătue până unde sein* tinde grădina dela marginea Sucevii (?) până la luncă, după cum a stă* pânit*o părintele meu Tănasie Sima şi părinţii lui ca dreaptă cum* părătură a lor după vechile lor zapise, du*sale lui lene, fiul lui Tă* nasie lene, negustor pentru 20 lei bani gata ca să*i fie lui, copiilor lui dreaptă Cumpărătură şi moşie, iar rudele mele să n’aibă treabă, fiind partea mea moştenită dela părin|ii miei... de fată fiind du*lui Iordachi..., Ienachi Horodiga, Gheorghe Ioleş, Miron fiul lui Cucic, Iorga, nepotul lui Saul, Vasile ginerele Necşoaiei şi noi oamenii bă* trâni cari am fost faţă am iscălit pentru mai mare credinţă şi am apă* sat pecefile noastre . Eu Lupul Crăscul am scris zapisul. 3 Mai nrs. (Locul pecetei) Axania. Ionifă Gheorghi martor am iscălit. Gheorghi Panei (?) nepotul său martor. Iordachi martor, Miron Dumitru martor, Ienachi Barbălată martor, Vasile Mirat martor, Iorga. Din Arhivele Statului Cernăuţi, pachetul Şirete şi Liber Gra--nicialium VIII pag 545—547, unde se găseşte copia germană. Alte documente despre târgul Şirete ; /. 1756 Aprilie 17: C*tin Cehan Racovijă dărueşte mânăs. Putna o bucată de pământ din hotarul târgului Şiretei ncă nedăruită. (Wickenhauser: Homor pag 188—190 nrl. 15). 2. 1756 Mai 8: Vasile Başotă fost mare med., Petrea Cheşco fost mare căpitan hotăresc săliştca Prilipca a târgului Şirete care a fost dăruită mân. Putna. Se dau hotarele (Ibidem pag 190—192 nrl 16). www.dacoromanica.ro - 49 - 39. I6rO, Mai 13. Impărfala moşiilor lui Mafeiaş Stârce. Eto az Miron Costăn vel dvomic doini zemli scriem şi dăm ştire cu această scrisoare a noastră cum au venit înaintea noastră Miron Stărce şi Gheorghe frate său, feciorii lui Costan, şi Părvul, nepofii lui Pătraşco Stărce, şi verii primari lor Pătraşco şi Mărie şi popa Ga-vril, feciorii lui Vasilie, nepofii lui Ionaşco Stărce, şi iar verii primari a lor Strătulat şi Arsăni, feciorii lui Gheorghi, nepofi Dumitrei, şi fratele nostru du-lui Solomon Bărlădeanu logofăt, iar văr primar a lor, feciorul lui Isac, nepot Gaftonii, tofi sfrânepofi lui Mafeiaş Stărce, şi ne*au mărturisit pentru moşia ce au avut despre moşii lor cei mai sus scrişi şi despre strămoşul lor Mafeiaş Stărce, cum a fost neîm* părfită şi au finul cine unde au putut şi unii dintre dânşii o au şi vân' dut, deci nu se pot tocmi, ci au poftit cu tofii să stăm noi să împăr* fim, deci noi am stătut la mijlocul lor şi cu voia lor şi am împărfit deci lui Pătraşco Stărce ce este moş lui Miron şi lui Andronic Păr* vul s’au ales şi i s’au dat a patra parte de sat de Călineşti ce sini la Cernăufi şi a treia parte de Onut de sus, iar la Cernăufi; iar lui Pătraşco şi Măriei şi popii lui Gavril, feciorii lui Vasilie, nepofi lui Ionaşco Stârcii, li s’au venit şi li s’au ales a patra parte de Călineşti dela Cernăufi şi a opta parte de Boian de la Cernăufi, iar lui Strătulat şi lui Arsănic li sau ales şi li s’au dat a patra parte iar de sat de Călineşti şi a şasea parte de Lucovi([a] de la Cernăufi, iar du*lc lui Solomon log. cel mare ce este nepot Gaftonii i s’au venit iar a patra parte de sat Călineşti dela Cernăufi şi a opta parte de sat den Bo* beşti de la Dorolioi; numai Ionaşco Stârce pănă a fi impărfala s’au sculat de au vândut acea a opta parte de sat Bobeşti ce i*au fost venit Gaftonii, deci pentru aceea a opta parte s’au învoit acum Pă* traşco şi Mărie şi popa Gavril şi au dat du-sale lui Solomon log. den cea a patra parte de Călineşti ce li s’au fost venit lor unsprezece jărebii şi două jărebii rămân lor, deci acmu alte părfi precum mai sus scriem şi pre impărfala ce s’au împărfit, iar du-lui Solomon log. să aibă a fine jumătate de sat de Călineşti fără două jărebii, iar Pă* traşco şi Mărie şi popa Gavril să fie dentr’aceea a patra parte de Călineşti numai două jărebii; iar ceea a opta parte de Bobeşti de la Dorohoi să o fie cine o va fi cumpărat şi d-lui Solomon log. să nu se amestece; aşijdere şi cea a opta parte de sat de Boian ce s’au fost venit în partea lui Ionaşco Stărce au fost luat Stroici ce au fost T. B«lan, Documente bucovinene, 1)1. 4 www.dacoromanica.ro - 50 - log. mare pentru 12 boi dela Ionaşco Stărce, apoi s’au sculat Pă* traşco Stărce, moşul lui Miron, al lui Gheorghie şi al lui Andronic, şi au dat acei.'12 boi lui Stroici log, şi au luat acea a opta parte deBoian; Deci acmu aceea a opta parte de Boian să aibă a o (ine nepoţii lui Pătraşco Stărce toţi care mai sus scriem, iar nepoţii lui Ionaşco Stărce nici o treabă să nu aibă acolo şi intr’acest chip precum s’au împăr* tit şi precum scrie mai sus cine-şi părjile în veci de veci; iar o parte ce au fost de pe Stârceşti dela Şoicăufi la Dorohoi s’au sculat to{i fraţii câ(i mai sus a.criem şi o au dat lui Pătraşco şi Măriei şi popii lui Ga* vrii, nepo(ii lui Ionaşco Stârcii, de vor pufea»o scoate să fie a lor, numai nime dintru al(i fraţi sau nepo(i sau rude să nu se amestice, iar de n’or putea*o scoate ei, să nu aibă a mai dodei pe cestelalie rude, ci să fie aşezarea lor precum mai sus scriem, iar de va mai îmbla cineva dintre dânşii sco(ând nescaiva zapise sau alte gâlcevi să fie şi de ruşine. Şi la această aşezare cu voia lor cu a tuturora fost*au du«lui Gligoraş Hăbâşescul vornicul cel mare de tara de sus şi dudui Neculae Racoviji hatman şi pentru mai mare credinţă s’au iscălit aici împreună cu aceşti boieri; deci să aibă a-şi face şi drese domneşti. Şi eu Mihul uricar am scris. Miron Cosiin vel vornic, Gligoraş Hăbâşescul vel vornic, Ne* culai Racovifă hatman, Solomon Bărlădeanul log., Miron Stărce biv vornic, Andrei Pârvul, Gbeorgbe Stărce, Ursul Stărce, Stratulat vornic. Din Urechia V. A: Miron Costin I pag. 698—699. O nouă împărtală cu părfi de Călineşti s’a făcui la: /. 1748 Ianuarie 18: Se ceartă Ioni(ă Strâşca pah., fiul lui Ştefan Străşca, cu Gheorghe Părvul căpitan, fiul lui Părvul şătrar, pentru 21 jirebii din satul Călineştii pe apa Bruzni(ii, (in. Cernăuţi. Se referă la împăr(ala din 16 adecă TI84= 1676. Cum însă la 1676 Gheorghe Duca n’a stăpânit, am schimbat anul în 3pna adecă 7187 = 1679. Mănăstirea Putna primise în dar o cădelniţă dela marele visternic Iuga la 1476. Ian. 25 (Bogdan I: Doc. Ştefan c. Mare I 211 nrl. CXV). Altă cădelniţă fusese dăruită de Ştefan cel Mare la 1470 April 12 (Arhiva românească (Cogălniceanu) ed. II, voi II pag. 314). 57. laşi, 1679, luni 25. Luca, căpitanul de curteni de (mutul Sucevii, primeşte dreptul s㻺i opriască veniturile depe moşia sa Plavalar, finului Sucevii. f Miron Costin vel log[ofăt] i Neculai Rădco (?) vel logofăt Gavril Costachi vel vornic dat»am scrisoarea noastră Lucăi căpiţa» nului de curteni de tinuful Suceavii să fie tare şi puternic cu seri» soare nostră de a tine şi de a opri a sa driaptă ocină şi moşii den sat din Pleavălari ce*i la ţinutul Sucevei pre dresă ce are şi să aibă a lua de această din păne şi din făna}e şi din pomeate şi din fot locul cu tot venitul ce va hi pre acea moşii, iar cui va părea cu ştrâmbu să vie de fată şi să aducă şi dresă lor şi nime să nu ste înprotiva scrisorii noastre. U las, let 7187, luni 25. Miron vel logofăt. Necolai vel logofăt, iscal. Gavrel vel vornic. Original, hârtie. Din Forum nobilium Cernău[i, pachetul Suc» cesia cum tutella 35 — 56. A Ve parte Plăvâlari a trecut mai târziu la Gheorghe Ursachi, mare visternic, care l’a cumpărat cu 100 lei dela Vasile Merescul şi fraţii săi, nepoţii Băzăceanului (Vezi Buletinul comisiei istorice a României voi. IV, Bucureşti 1925, pag. 20). www.dacoromanica.ro 71 — 58. 1^80, Aprilie 1. Grozava, fala lui Isac de Sînehău, văduva lui Constantin Cocora* nul, având pricină se împacă cu rudele ei Miron Cocoranul, Va* sile Căzăcescul, Tudosie Ţintă, Costaşco Turculcf şi Trinca pen* tru părfile de moşie din Putila, Răspopi, Zamosiie, Bănila, Horo* şăufi, Doroşăufi, Zvinece, Bobeni, Babin şi Stepeneuca. Sureiul zapisului Grozavei, fata lui Isac [de] Sinihău, femeaca lui Constantin Cocoranul. din veleat 7188 April. Adec[ă] eu Grozava, fata lui Isac [de] Săneheiu, giupăneasa răposatului Constantin Cucuranului, facem ştire cu cestu zapis al meu cum noi neputănduni învoi cu cumna|ii mei anume Miron Cuco* ranut şi Vasile Căzăcescul şi Tudosie Ţintă şi cu Costaşco căpita-nut Turcutefu şi cu Trinca; deci după moarte sofului meu Constau* fin Cucoranul am eşit la multă gălceavă şi întrebare, deci avându eu zapis la mâna mea de la mâna sofului mieu Constantin Cucoranul scriind întracest chip, după moarte lui ca să mă lase to(i fraţii sofului meu în păci întru nemic să nu să amestece, ci văzând şi eu că nu ne putem tocmi am eşit la divanul Mării sale Ducăi Vodă de nam părăt de faf cu cumnaţii miei carii mai sus scriem, deci văzând cum* nafii mei arătând eu zapis de la soful Constantin Cucoranul, lam scos de nau giudecaf Mărie sa Duca Vod şi cu tot sfatul Marii sale ca să aibă ei a mă lăsa în pace : dintru toată agonisita ce au avuf împreună şi au rămas după moarte lui la mini din bucate şi din toată povăjie casăi şi din haine şi din arginturi şi din tot ce va fi rămas a casăi după moarte sofului meu carile mai sus se scrie, la acest întru nemic să nu se amestece; iară den moşii carile liam cumpărat de* preună cu soful meu Constantin Cucoranul aşia neu ales giudeful să le împărfim în giumătate din toate moşiile în gium[ă]tate cu toate ve* niturile din toate locurile şi cu vecini tot în giumătate; deci eu încă văzind cum iaste giudeful niam învoit de bună voea noastră şi niam făcut aceste zapise de împărfală să fin eu singur[ă] din toate cumpă* râturile în gium[ă]tate den moşii carile liam cumpărat cu soful mieu Constantin Cucoranul depreună, deci mie mi s’au vinit singură satele anume : Din giumâtaate de sat de Putila giumătaate, carea să chiam a patra parte din tot satul cu tot vinitul în tot locul şi cu vecini cari fac oameni... pre o parte, aşişderile s’au vinit cumnafilor mei carii www.dacoromanica.ro - 72 - sunfu mai sus scrişi din sal din Putila din giumtaate de sat iar gium*-tate, carea să chiam a patra parte de sat cu tot vinitul din iot tocul şi cu vecinii cari fac oameni... prea o parte aceii moşii. Aşişderile mi s’au vinii mie singură din tot satul din Răspopi a treia parte câte giumătate, cari fac pre o parte din tot satul a şas parte cu tot vinitul din tot locul şi cu vicini cari fac oameni... pre o parte. Insă aceste moşii sunt pre Cirimuş la finului Cernăuţilor. Aşişderea s’au mai vinit cumnaţilor a patra parte din sat din Zamostie şi din giumătate de sat Banila din parte de sus a şes parte. Aşişderile sau mai vinit cumnaţilor mei giumătate de sat de Hroşeuţi cu parte ce să va alege din sat de Durăşăufi şi mi s’au vinit giumtaate de sat de la Vînece cu tot vinitul din tot locul şi cu vecinii carii fac oameni... Aşişderile mi s’au venit din a patra parte de sat den Bobeni cu tot venitul din tot locul şi cu vecinii carii fac oameni.... Aşişderile mi s’au venit din a patra parte ot Babini ce este cumpărătură de la alalţi şi a opta parte de sat de Sfepeneuca cu tot vinitui care este tij cumpărătură de la alanţi. Aceste părţi fac toate giumtaate de sat carile scriu mai sus; însă aceasta învoial[ăJ şi aşezătură ni«am tocmit şi neam învoit să fim tocmiţi în veci nedăiiţi şi neruşeiţi şi de pre aceste zapise ca să avem a ne face şi drese domneşti. Iar carii din" tre noi se va scula a scorni vreo pără ori din ruda me ori din ruda cumnaţilor mei să fie închinaţi la poarta domneas[că] cu patruzăcide galbeni venetici şi să fie de mare ruşine, însă aceasta învoială] şi aşezare o am făcut denainte a boiari de neam anume dumnealui Du* miiraşco, Tudosăe Dubău vel spătar şi Iiiaş Drăgufăscul vel armaş. Ion Siroescul căpitanul, Iordachi braţ ego, Miion Hijdău căpitanul za dărăbani şi Isac Golan vornicul de Poartă, Cărsiiian căpitanul za Lăpuşna, Nacul braţ ego, Ionaşco Isar i Vasile Cucoranul vatavul za hatmanul şi noi toţi aceştia boeri cari mai sus sintem scrişi am is" călit ca să fie de mare credinţă şi eu Dănilă biv condicar am scris,. Lt. 7231 April 30 am scris eu Vasilie uricar acest suret. f Gro" zava, f Miron Hijdău, f Isăcescul braţ ego, f Tudosie Dubău vel spătar, f Hiaş Drăguţescul, f Isac Goian vornic glotnii, f Iordachi Stroescul, Ion Stroescul, Ionaşco Isar. Din Ghibănescu G. : Ispisoace şi Zapise IV 1 pag 40—42 nrl 30; regest la Iorga : Studii şi doc. V pag 44 nrl 208. Reprodus în a. noastră Fam. Onciul p. 52—54 nrl 44. Trinca ţinea pe Caiarina, fiica lui Isac Cocoranul, vezi doc. din 1665 Ian. 28. Satul Răspopi nu se poate identifica. Vinece este satul Zvinece, ţinutul Cernăuţi. www.dacoromanica.ro - 73 - Documente anterioare despre satul Zamostie. 1. 1433 Dec 13, Landei: Viadislav Iagello, regele polon, sta* bileşte astfel hotarul Moldovei despre Polonia „Iar Vascou|ii Uam lăsat lui Ştefan VV. cătră Ţara Moldovei cu toate câte aparţin acestui sat de demult. Iar între satele noastre Zamostăe şi Vilavce şi între Ţara Mol* dovei, după cum au umblat de demult prin pădure, aşa să aibă a umbla şi acuma" (Costăchescu o. c. II 661 nrl 100). Alt document despre familia Cocoranul : 1. 1654 Oct. 12: Gheorghi Cocoranul cu limbă de moarte îşi face diata dând copiilor săi: Antimia, Adam, Antioh şi Apostol V2 Mihileşti, (in. Hărlău şi Vs Căsvancea. Copiii Stanca, Nastasia, Va* silie şi Mariu|a primise 1/i Bănila, (inului Cernăuţi, cu vecini, moară cu 2 pietre, 2 piue. De fa(ă fratele Isac Cocoranul, Pătraşco Ţintă de Zamostie, Ieremie Tăutul de Vilaucea, Foca Tăutul de aici, Mi* haşco de aici, vornicul Alexandru, Drăgujescul de Milia, duhovnicul Alecsa de Banila. A scris Du*fraşco de Zamostie (Arh. Stat. Cer*-nău(i, pachetul Bănila, Cernău(i). 59. 1682, Septemvrie 8. Gavril Focencu cu soţia sa Anghelina vând unchiului lor Hulubei partea lor de moşie din satul Botoşiniţa, ţinutul Sucevii, pentru 90 lei bani gata. Suret de [pej un zapis de cumpărătură den let 7191/1682 Sept. 8. Adecă eu Gavril Focencu şi cu soţul meu Anghelina cum noi de nimene siliţi şi ne asuprjţi, ce am văndui noi de bună voea nosiră dreaptă ocină şi moşie ce am avut in sat în Boloşinifa, la (ănutul Su* cevii, deci am vândut uncheşului, lui Hulubei, deci am vândut drept-triizăci de lei bani gata, deci de acum săi fie Dumisale şi cucoanilor Dumisale ocină driaptă şi moşie în veci cu iot venitul, cu fănaţă şi pomăi şi cu pădure şi cu apă şi cu tot venitul ce să va alege pe ace parte de gios, giumătate de sat, dreaptă parte şi iam întrebai şi pe alţi fraţi ce nau vrut să cumpere, iar Dunfnelui uncţhjeşul Hulubei au cumpărat şi n[e]au plătit de plin cum neu fost negoţul să naiba pu* iere a răscumpăra alţi fraţi sau a întoarce şi de nainie popi de Şer* băuţi şi Pătraşcu de acolo şi diaconul de acolo Vasile Gafencu de Costecei (?) şi ni vasta tot acelui de acolo şi eu săngur am scris za* pisul şi mam iscălii ca să să criază. Gavril Focencu. Original hârtie, din Forum Nobilium Cernăuţi. Traducerea ger* mană la Arh. Stai. Cernăuţi. Liber Granicialium II pag 94 cu data greşită de 7131 = 1622 Sept. 8. E Botăşiniţa pe Horaiţ. www.dacoromanica.ro ~ 74 ~ 60. Iaşi, 1683, Ianuarie 9. Duca Vodă întăreşte mân. Moldovifa satul Vama şi ordonă să se spargă casele Câtnpulungenilor ridicate pe hotarul acestui sat. f Io Duca VV. bojiiu milosiiiu gospodar zemli moldavscoi zemli ucrainscoi., Dat*am cartea domnia mea rugăloriului nostru lui Lazar egu* menul dela svânta mănăstire dela Moldovifa şi a lot săborul de acolo Ca să (ie [volnici şi pujtemici cu cartea domnii meale a-şi Jinea şi a*şi apăra a lor dreaptă ocină şi moşie nişte curăţifuri ce easte la sat la Vamă unde easta satul sfintei mănăstiri cari moşie le iaste lor danie dela răposaatul Alecsandru Vodă cu uric de danie, iar vecinii mănăstirii de acolo dela Vama au făcut acele cură|ături pe moşiea mănăstirii să să hrăniască, iar acum s’au sculat vecinii mănăstirii şi au văndut... [Câmpulungenilor]... de ş-au făcut case pe moşiea mă* năstirii, pentru ace numai ca să aibă a*şi finea ei moşiea pre urice ce au şi să le spargă şi casăle Cănpulungeanilor de pre moşiea mă* năstirii, iar Cănpulungeanii intra cui mână sor hi dat banii de acolo să-şi ea, iar moşiea mănăstirii să o lase în pace căci curaturile acea* lea nu le*au făcut să le vănză ce le*au făcut să să hrăniască, iar a le vinde nu*s volnici şi nime să nu cutează a sta împrotiva cărţii dom* nii meale. Saam gospodin veleal. U las, let 7191, Ghen. 9. ... vel logofăt. Original, hârtie, pecetea roşie. Arhiva mitropoliei Cernăuţi, fasc. 60. Regest la V. A. Urechia : Miron Cosfin I pag 711. Textul ger* man la Wickenhauser: Moldowifza pag 111 —112 nrl CXLII. Documente anterioare despre satul Vama: 1. 1409 Noemvrie 18, Suceava: Alexandru cel Bun întăreşte mân. Moldo vi (a „Vama Moldo vi(ei“ (Costăchescu I 73 nrl 25). 2. 1411 Aprilie 14, Suceava: Alexandru cel Bun întăreşte mân. Moldovifa „Vama Moldoviţei". Hotarul este dela vadul Mol* dovii mai jos de satul Câmpulung cu poiana drept la gura pârâul ui Jerezea, cu părâul în sus la obârşie, de acolo la Măgura Moşului, la Răscoli, la Măgura Plopul, la fântâna sărată, Dealul Frasinului drept la Părâul Valea Sacă, în jos cu Suha unde cade în Moldova, peste Moldova în părâul Cetefel, în sus la vârful Dealului Mare, tot cu obcina dealurilor mari cu toate izvoarele cari cad în Moldova, în Mol* dovifa ia obârşia Frumosul unde cade în Moldovi(a, peste Moldo* www.dacoromanica.ro — 75 — vita la gura părâului Deaea, la obârşia Deii, muntele, pe dealul Pal» iinul unde cade în Moldova în vad mai jos de satul Câmpulung, unde s’a început. (Costachescu I 81 nrl 29). 3. 1447 Febr. 11, Suceava: Ştefan V. întăreşte mân. Mol» dovi|a Vama mai jos de mânăstire, la gura Moldovifei şi satul Vama, unde a fost jude Cârstea (Costachescu II pag 281 nrl 76). 4. 1499 Noemvrie 15, Hârlău: Ştefan cel Mare confirmă mâ» năstirii Moldovifa satul la Moldova, la gura Moldovifei, şi vama dela Moldovifa (I. Bogdan II 143 nrl 77). Alt document: 1756 Iulie 16: Este ceartă între mănăstirile Moldovifa şi Vo» ronef, prima stăpânind Vama, a doua satele Ştiulbicanii şi Bucureşti (Capucodrului). Călugării de Voronef aduc ispisoace şterse şi fă» cându»se controlul nu s’a putut afla unde este Toplifa rece. Moldovifa s’a primit cu o carte de blăstăm şi a arătat că Toplifa rece este drept la gura Suhii Mari lângă gura Văii săci, de aici Opcina drept Ia As» cufita, care Opcină se cheamă Dialul Frasinului. Astfel s’au părăsit is» pisoacele Voronefului şi s’a controlat hotarul satului Vama după uri» cui lui Alecsandru Vodă. El merge dela vadul peste Moldova din jos de satul Câmpulung cu poiană în gura Jerezii, în sus la obăr» şie, la Măgura Moşului, la Răscoale, la Măgura Plopului, fântâna sărată, unde se cheamă Măgura Sărată lângă Ascufita, şi Sărata cu Ascuţita easte tot un munte, din Fântâna sărată la opcină peste As» cufita se coboară pe Dialul Frasănului, tot opcina până în Valea sacă, cu pârâul Văii săci pe lângă Toplifa reace în jos până în apa Mol» dovii, peste Moldova drept în gura Suhii mari, unde se cheamă la pârâul lui Cefăfel, păiâul în sus la vârful Dealului celui Mare, opcina Dealului celui Mare cu toate izvoarele ce cad în Moldova şi Moldo» vifa, la obârşia Frumosul, la gura Frumosul, peste Moldovifa în gura apei Deaii, la vârful Deaii plaiul pe dialul Paltinul unde cade în Mol» dova la vad mai jos de satul Câmpulung. Oamenii cari au arătat hotarul: Ionichie proegumen, loan proe» gumen, preotul Mihailă de Vamă, Gligorie Negură d'n Câmpulung. Toader Lehaci din Cplg, Pintilie Şuhanea din Cplg, Ion Şuhanea din Cplg. Lupul Ţiriboc din Frumosul, Vasile Sasul din Vamă, Pintilie Şişfac din Vama, Gligoraş Şiştac de acolo, Petrea Lazea de acolo, Gligorie Bădalea, Axintie Leontieş, Nistor Cupă, Ursul Balmuş, Va» sile Călinescul, Matei Tămpăscul, Gligorie Bosancul, Nistor Lazea, Sandul Chirufă, ermonah Calistru proegumen, monah Daniil, monah Samoil, Ştefan Coşciug şi Gavril Lucanul. Ştefan Popăscul vornic de poartă, Vasile Başotă biv vel med., Constantin Lână med. Mănăstirea Voronef a fost dată rămasă. www.dacoromanica.ro - 76 — (Original, hârfie, arh. mitropoliei Cernăuţi, fasc. 60 lit. F. Jereza, astăzi Pârâul Căldăruşa, este pârâul care se varsă în Mol* dova în dreptul părâului Hurghiş. Măgura Moşului este identică cu Măgura cailor, unde este obârşia părâului Sălătruc. Măgura Sărată identică cu Ascuţita (1024). Dealul Frasinului face parte din Ascu|ita. Pârâul Văii seci este scris greşit de Costăchescu voi. 181—2 „oy coyiKHHoy P’kna" (tradus r Pârâul Soartei) în loc de „oy coyWHHoy p-feiu“ care înseamnă „In Pă* râul sec" adecă „în Pârâul Văii seci". Dealul Mare (846 m) se cheamă şi astăzi astfel. Opcina Dealului Mare este identică cu Muchea Dea* lului Mare, care începe la Rogoşa şi ajunge până la Bobeica (1207 m) şi Comarnic (1184); Dealul Paltinul se află la Sud de Muntele Dea (1196m) şi Tomnaticul (1294 m). Aici este obârşia părâului Hurghiş care şi astăzi formează hotarul între Vama şi Câmpulung. Rarăul şi Todorescul sunt doi munţi vecini. La 1642 Martie 30 (voi. II pag. 116 — 118) se vorbeşte de un singur munte Rarăul şi Toderescul. Cum la aceşti munţi se lovesc braniştile, s’a stabilit, oa mân. Moldoviţa să aibă muntele Toderescul, iar mân. Voroneţ Pris* lopul Toderescului. Din această repartizare se poate deduce, că mun* tele Toderescul este identic cu Rarăul, iar Prislopul Toderescului cu Toderescul de astăzi. Deci pe vremuri se cunoşteau: Rarăul sau Toderescul şi Pris* lopul Toderescului; astăzi nu se cunoaşte decât Rarăul şi Toderescul. Toderescul de astăzi este Prislopul Toderescului din trecut. In dreptul gurei Suhei Mari, la malul stâng al Moldovei, se deschide valea zisă „Cetăţea". După studii făcute la faţa locului s’a putut constata, că pârâul de aici se cheamă „Pârâul Cetăţelei". Aşa dară este greşit: Pârâul lui Ceiăţel. Despre Toderescul vezi doc. 1630 Oct. 26 (voi. II pag. 95—97 nrl. 41). Despre Vama vezi doc. din 1719 Aprilie 15. Despre braniştea Voroneţului vezi doc. din 1738 Iulie 24 pu* blicat de Vartolomei Mazereanu : Condica mănăstirii Voroneţul, edi* tată de Skn. FI. Marian, Suceava, 1900, tipografia societ. bucovi* nene din Cernăuţi, pag. 10—12 nrl. 11. 61. laţi, 1683, Martie 11. Gheorghe Duca, Domnul Moldovei, ordona armăşelului Ceţuri să*l caute pe vecinul Ştefan Şchiopul şi să»l readucă la mănăstirea Putna. ţ Io Duca Voevod bojiiu milostiiu gospodar zernli moldavscoi i zernli ucrainscoi. Dat«am carte domnii mele slugii noastre Ceţuri arinăşel să fle www.dacoromanica.ro - 77 — volnic cu carte domnii mele a merge unde va afla pe Ştefan Şchiopul, fratele lui Plantos (?), carile este vecin sv[in]tei mănăstiri Putnei şi au luat şi hârtie dela Cărligătură şi s'au răspunsu dela Putna şi la bir Uau plătit cu bucatele mănăstirii, pentru aceea ori unde l*or afla să aibă a*l lua de gur[ă] ş’a (ine cu toate bucatele lui şi să*l ducă la sfânta mănăstire să-ş plătească şi birul şi să fie de slujbă sv[in]tei mănăstiri, pentru căci este vecin dreptu de moşie sv[in]tei mănăstiri şi nime să nu cuteze a sta înprotiva cărţii domnii mele, toe pisem. U las, let 3(m Mart fli. Original, hârtie, pecete roşie mică octogenală apăsată pe hârtie, Arhiva mănăstirii Putna nrl52. 62. Focşani, 1686, Aprilie 28. Ilie Drăguţăscu fost sărdar vinde sărdarului Vasflie Bainschi păr* file sale de moşie: jumătate de Milie şi a patra parte de Putila, ţinutul Cernăuţi, pentru suma de lei 600. f Adecă eu Ilie Drăgufăscul bir sărdar scriu şi mărturisesc cu ceastu adevărat zapis al mieu, cum eu de nime nevoit nici asuprit, ci de a mea bună voe am văndut a meale dreapte ocine şi moşii, giumătate de sat de Milie cu vecini şi cu giumătate de mori şi cu tot venitul din cămpu şi din pădure, din tot vinitul care ieste paarte (!) mea osăbit din partea altor fraţi ai miei. Aşişdere am mai vândut şi a patra parte de Putila, paartea (!) mea, iarăşi cu vecini, cari să vor vini în partea mea cu tot venitul din cămpu şi din păduri. Aceste moşii le*am văndut du-sale lui Vas silie Bainschi sărdariul, dreapt şease sute lei bani gata şi mi-au dat dumnalui toţi banii aceşti şeasă sute de lei gata întru mănuli meali şi nimic nu s’au pus somă mai multă în zapis făr numai căt am luat bani gata din mănuli dumisale, dar ca să*i fie dumisale dreapte moşii în veaci neclătite dumisale şi giupăneasăi dumisale şi cuconilor dumi* sale şi nepoţilor şi strănepoţilor în veaci, şi să aibă a-şi face dum* nealui şi direas domnesc şi la aceasta tocmală prilejăt*u*s’au mulţi boiari şi feciori de boiari anume dumnealor: Ion Siroescul, biv jitni* ciar şi dudui Mitre căpitanul ceai mare de margine şi dudui lor* dache Siroescul biv vornic za Dolhopole şi Păirăşcan căpitanul şi alţi mulţi boiari şi feciori de boiari caari (!) vor iscăli mai gios şi eu www.dacoromanica.ro - 78 - sangur cu mana mea am scris zapisul şi pentru mai mare credinţare am şi iscălit şi aceai boiari tot, ca să să ştie. U Focşani, Aprfilie] 28, let 7194. llie Drăgufăscul biv sărdar, Vasilie Dă mia n logof., lordachi S/roescuI biv vornic, Ionică Stroescul biv jifn[icer], Gheorghi Apostol. Din Vitencu Alexandru: Vechi documente moldoveneşti pag. 11 nrl 13. D'l Vitencu nu a reprodus toate semnăturile. Despre Milie vezi doc. din 1623 Aprilie 2. In copia germana ce se găseşte la Arhivele Stat. Cernăuţi, pachetul Milie, lista martorilor este: llie Drăguţăscul biv sărdar, Safta (soţia lui llie Drag.), Vasilie Dămian III. logofăt, Gheorghe Stărcea hiv pitar, lordachi Slroescu biv vornic, Iuon Stroescu biv jitniccr, Anfioh mare pitar, Dimitrie. Alt document: 1. 1691, Mai 20: Safta sărdăroaie (văduva lui llie Draguţăscu fost sărdar) mărturiseşte, că împreună cu soţul ei a vândut lui Vasilie Bainschi Va sat Milia şi V* Putila. Dresele nu i le-a dat neavândude. Preţul moşiilor: 700 lei bătuţi. (Tot aici, pag. 13 nrl XIV). Despre conflictul lui Dumitraşco Baenschi din Milie cu Evreul Hrşco din Cuturi, Polonia, vezi: (Tot aici, pag. 16—19, nrl XVII şi XVIII şi Revista „Ion Neculce" IV pag. 243). Pentru o parte din Milie s'a certat Antimia Turcul med. cu un Leah zis Şumlianschi, vezi Vitencu: (Tot aici pag. 19 nrl XIX). Despre Milie ne dau informaţii documentele din : 1. 1619, Mai 30, laşi: Gavril diacu se judecă cu ruda sa Tâutul biv log. pt. 15 jirebii din Bălileşii drept 63 taleri bătuţi. Tăutul avusese tocmală pentru satul Milie, pe care l»a răscumpărat în urmă dela jupăneasa lui Stroici vel log. (Uricarul X pag. 152 — 153) 2. 1764, Oci. 30: Ion Flondor mazil din ţin. Cernăuţi se je» lueşte contra lui Ioniţă Sturza mare vornic de ţara de jos şi a lui C»tin Palade mare stolnic, zicând că»i împresoară jumătatea de sus a satului Milie ţin. Cernăuţi. Boierii Ştefăniţă Ruset vel log. şi Las» carachi Ruset III. log. cercetează şi constată că Va din această Va Milie fusese a mamei lui Flondor, cealaltă Va din Va a lui D*traşco Bainschi, fratele mamei sale. Dumitraşco fiind sterp, Ion FI. a stă» pânit toată Va din Milie, dar mergând s’o ia în stăpânire a găsit»o ocupată de părinţii boierilor amintiţi mai sus, anume Sandul Sturza log. şi Toader Paladi visternic. Ei ziceau că Bainschi, care le fusese dator suma de 250 lei, le-a dăruit această Va Milie. S’a hotărît ca Ion Flondor1 să stăpânească această Va Milie, resfituindu-i-se toate scrisorile pe această Va de sal. (Arh. Stat. Cernăuţi, Documentele Flondoreşli nrl 686). www.dacoromanica.ro - 79 1686, Iunie 16. 63. Paraschiva călugărita, văduva lui Ionaşcu Brahă, darueşfe lui Gli * gorie, părcălab de Neamţ, părfi de moşie din Vlădeni, Culiceni şi Rugăşeşti, pentrucă a salvai dela moarte pe fiul ei Vasilie. [Tradus în româneşte după o copie germană]. Noi Constantin VV. din mila lui D*zeu Domu Ţării Moldovă. Iată a venit înaintea noastră şi înaintea boierilor noştri moldo* veneşti, a mari şi a mici, sluga noastră credincioasă pârcălabul de NeamJ Gligorie fost armaş şi ne*a arătat un zapis de danie dela Pa* raschiva călugărita, ce a fost jupăneasa rapăus. Ionaşcu Brahă, şi dela fiii ei Vasilie, Gligoraşco şi Constantin cu multe mărturii ale rugătorilor noştri Misail episcop de Rădăuji, Visarion egumen de Agapia, Serafim fost episcop de Rădăuţi, Ioan egumen de NeamJ, Efrim egumen de Săcu, Tofan călugăr de Agapia, popa Spiruf de Cotnar, popa Toader de Neamţ, popa Apostol de Topolifa şi Ni» colae Hăbăşescul părcălab de Neam}, Gheorghifă Dociul, Gavril Greca, Iuon Boreş, Toader Mălai, Vasilie Torcoman ... şi bătrânul Pavai de Topolita scriind că Paraschiva călugărita cu fiii ei Vasilie, Gligoraşco şi Constantin de nime silită nici asuprită ci de a ei bună voie a dăruit ale ei şi ale copiilor ei drepte părfi de moşie după is* pisocul de întăritură a răp. domn Ştefan cel Bătrân şi după cărfile de judecată dela Ştefan Tomşa W. şi Vasilie VV. anume a treia parte de Vlădeni, a treia parte de Culiceni şi iarăşi a treia parte de sat Rugăşeşti la Şirete, finului Suceava, cu vaduri de moară pe Şiret şi pe Molnijă cu toate veniturile în vatra satului, în câmp şi din tot ho* tarul, fostului armaş Gligorie părcălab de Neamţ, pentrucă a fost bun cu fiul ei, care părăsind Moldova, (ara sa, a fugit în (ara leşească, dar neputându*se odihni acolo a fugit de acolo şi întorcându*se în Moldova a făcut multe, năpăsti oamenilor*, dar bunul D*zeu neputând răbda atâtea fără de legi, a fost prins şi adus aici la noi, unde divanul l*a pedepsit la moarte, dar boierul nostru fost armaş, Gligorie, acuma pârcălabul de Neamf, venind la noi şi rugându»ne în genunchi pen* tru via{a lui Vasilie, fiul Paraschivei, iată noi ascullându*l pentru slujbele sale cinstite şi credincioase i*am dăruit via(a lui Vasile mai sus amintit, dar având Gligorie pârcălabul multe cheltuieli până l*a scos din temniţă şi văzând noi şi zapisul cu atâtea mărturii am dat şi dela noi slugii noastre lui Gligorie fost armaş, acuma părcălab de www.dacoromanica.ro - 80 - Neam}, părţile de moşie zise mai sus şi i le*am întărit ca să le stă' pânească ca o dreaptă ocină a sa cu toate veniturile în veci şi nime să nu cuteze să se amestece împotriva scrisorii noastre. 16 Iunie 7194. Constantin VV. Toader Beldiman. Arhivele Sfatului Cernăuţi, pachetul Rogojeşti, şi Liber Gra' nicialium VI pag. 1050—1053 şi VII 393—395, unde se găseşte •copia germană. Alte documente: 1. (1621~ 1623) : Ştefan Tomşa VV, fiul lui Ştefan Tomşa, darueşte mănăstirii Solea, zidită de el următoarele safe: Lozna (Su= ceava), V2 Culiceni, 2 părţi din satul Derzna (Derzca?), 2 părţi Că' Uneşti toate din (in. Suceava, pe Şiret. Aceste sate fusese ale lui Vasile Stroicel ce a perit în viclenie când s’a ridicat contra domniei la Jijia. Ştefan Tomşa a mai dat mănăstirii Solea V2 Ionăşeni fin. Sucevii, care fusese a lui Grigoraş Arbore păharnic, şi V2 Şerbă' neşi (in. Sucevii care fusese a lui Andronic păharnic, pentru pome' i.irea sofiei sale Axeniei, a fiicei sale Magdalina şi a fiilor săi. (Miron Costin : Opere complete ed. de V. A. Urechia, Bu' euieşti 1888, tip. Acad. Române, II 538—539). 2. 1696 Septemvrie 4 : Antioh Constantin VV., Gligorie, mare căp i an şi pârcălab de Neam}, arată ispisocul lui Constantin VV. în care scrie că Paraschiva călugărita, ce a fost jupăneasa lui Ionifă Brahă, şi fiii ei Vasilie, Gligoraşco şi Constantin dăruesc V* Vlă' deni, Vs Culiceni şi Va Rugăşeşti, finului Sucevii cu vaduri de moară pe Şiret şi pe Molnifa, lui Gligorie mare căp. şi părc. de Neanif, salvând dela moarte pe fiul ei Vasilie „care a părăsit tara Moldovei şi a fugit în fara leşască pentru o vină, dar neputându'Se odihni a fugit de acolo venind în fara Moldovei şi făcând multe răutăţi. Ne' putând răbda D«zeu atâta răutate, a fost prins şi dus la divan, unde după isprăvile sale a fost judecat să i se ia viaja“. Gligorie căzând la picioarele lui Constantin VV. s’a rugat pentru iertarea lui Vasilie. A fost iertat. Au fost mari cheltuieli cu scoaterea lui din temniţă. (Arh. Sfat. Cernăuţi, pachetul Rogojeşti şi Liber Granicialium VI 1054-1057 şi VII 395-397). 3. Fără an, August 30: Grigorie Ghica VV. întăreşte lui Sandul Darie, ginerele lui Gligorie, fost mare căpitan V* Culiceni, V* Ru' găşeşti şi Va Vlădeni, (inului Sucevii. (Ibidem, Liber Granic. VI 1057—1058). www.dacoromanica.ro - 81 - 64. 168r, August 21. Dumitraş Lângă vinde partea sa de moşie din Comăreşti lui Isac şi Gheorghe Goian. [Tradus in româneşte după o copie germană]. Adecă eu Dumitraş, fiul lui Constantin Lângă, nepotul lui Lângă cel bătrân din Comăreşti, scriu şi mărturisesc cu această adevărată scrisoare a mea precum de nime silit nici asuprit, ci de a mea bună voe am vândut din a mea dreaptă moşie, poiana ce se cheamă la gura heleşteului, a doua (poiană) în deal în dreptul celei dintâi, a treia însă sub oblasul (?) cel de sus, apoi a patra sub mocir (?) care se chiamă la Locică, vornicului Isac Goian şi lui Gheorghe Goian pentru 15 bani (?) şi pentru o vacă cu un viţel socotită în preţ de 8 lei bătuţi ca să le fie lor, copiilor lor, nepoţilor şi strănepoţilor dreaptă moşie şi cumpărătură în veci. La facerea acestui zapis am fost faţă popa Toma din Jadova, popa Anton din Bănila, diaconul Costin din Jadova, Onciul din Vilauce, Toader, fratele Onciului ot tam, Gligorie Tabără din Jadova, Ştefan şi Andrei, fii lui Vlad ot tam, Nichifor Scripa ot tam, apoi Radca şi Racoce, fii Tomchii ot tam, şi văzând noi mai sus iscăliţii a lor bună învoeală şi plata deplină ne-am iscălit pentru mai bună credinţă şi am apăsat degetele ca să se ştie. Let, 21 August H95. Dumitraş, fiul lui Costin Lângă. Popa Toma, Toader, fratele Onciului, Gligorie Tabără, Gligoraş, fiul lui Gligorie. Arhivele Statului Cernăuţi, Liber Granicialium VI pag. 51, unde se găseşte copia germană. Traducerea rom. a fost publicată în a noastră Fam. Onciul pag. 54 nrl 45. 65. 1691, Noemvrie 14. Raifta, fata lui Lupul Popăscul, lasă soţului ei Miron Cucoranul şi nepoatei sale Aniţa, soţia lui Gheorghe Goian, părţile ei de moşie din Ispas şi Câmpulungul rusesc, ţinutul Cernăuţi. f Adecă eu Raifta, fata Lupului Popăscului, nepoata Tăutului bătrânului, mărturisăsc cu cest adevărat zapis al mieu cum m’au în* T. Balan, Documente bucovineue, III. 6 www.dacoromanica.ro - 82 — prisurat bolă şi eu la răul mieu am socotit şi am dat parte me de Ispas cată să va alege parte me dentr’a patra parte a patra parte să fie a dumisale sojului mieu lui Miron Cucoranul şi [a] Anifăi Goi= nesăi, nepoţii mele, că numai căce o. au făcut soro me, iară eu o am crescut şi am căsătorit-oo şi am socotit să (âe so|ul Mir.on în Iotă viiafa domisale înpreună cu nepota me cu Anifa, iară după. sfârşitul so|ului mieu să fie [a] Ani|ăi şi fiilor ei şi nepo|ilor ei în veci cu iot venitul satului şi cu toţi oamenii anume Sava Chis[e]li|ă cu toţi ficiorii lui şi pe Pavai.... [îndoitură] .... Covăleştii tij cu copii şi Luca şi Fădor şi Gavril Şăpneştii (?) tij cu copii lor şi Fădor şi Ivan şi ■ Iascan Ariceştii tij cu toţi copii lor, Ghierman şi Roman şi Andrei Zaharieşfii tij cu toţi copii şi Gafton Luchinescul şi Procop Burniţa şi Simion Robul şi Gligori Frenţii cu ficiorul lui, aceşfe sânt de moşie fără ... şi Dumitraş Luchianici şi fără Nifor Florciuc . . . aşijdere şi parte me de Câmpulung care au fost giumătate de tot satul, apoi dentr’acea giumătate au luat Andrei Grohovschi a tree parte, iară cele doâ părţi rămân a mele să fie şi aceste iară so|ului mieu în*-priună cu Ani}a să ţâe până va fi so|ul mieu viu, iară după [s]fâr* şitul so|ului mieu să |âe Ani|a ... [îndoitură]... în veci, iară den al|i fra|i sau nepo|i nime să nu să atingă şi atunce când au făcut acesta zapis tămplatu's’au duhaunicul mieu popa Luchian den Milie şi popa Nichita den Ispas şi Pătraşco Tăutul unchiul mieu şi nepotu mieu Sandul Vol|in|chi şi al|i oameni buni şi pentru credin|a am pus pecete şi preu|ăi şi boerii s’au [iscălit şi] iscăliturile să fie de credin|ă. U vlet, 7200 Noe[mvrie] 14. Popa Luchian, popa Nichita, Pătraşco Tăutul. Original, hârtie, dela d-d conte Gheorghe Vasilco, Cernăuţi. 66. Iaşi, 1693, Septemvrie 28. Constantin Duca, Domnul Moldovei, stabileşte obligaţiile ţăranilor din Câmpulungul rusesc. [Tradus în româneşte după o copie germană]. Constantin Duca VV., din mila lui D-zeu Domn Ţării Moldovii. Domnia mea dăm şi întărim pentru locuitorii de Câmpulungul rusesc, Putila şi Răstoace, 'ţinutul Cernăuţi, pentru jaloba ce au dat împotriva stăpânilor lor de acolo zicând, că dela început încă pe când strămoşii lor au locuit pe aceste fănaje, lăzuind locurile cu mânile lor www.dacoromanica.ro - 83 din pădure verde au dai stăpânilor lor dijma anume fruntaşii 9, mij* locaşii 6, şi cei săraci 3 păturnichi de fiecare casă, iar pentru lazuri câte 2 parale de fiecare stănjen de fân, şi aşa au jtrăit ei un timp nesupărafi, dară dela un timp încoace li se cere dijma ca şi dela ceilalţi locuitori ai ţării, deşi n’au pământ roditor, şi sunt bătuţi peste măsură şi primesc şi alte pedepse,’ din care pricină s’au jeluit de mai multe ori la Domnia noastră, după care munţii au fost luaţi de domnie şi timp de 14 ani n’a trecut pe acolo nici un stăpân, după cum se vede din ispisocul domnesc al lui Gheorghe Ştefan VV. şi din ispi-so£ul de danie al lui Vasile VV, care i*a miluit şi le*a dat muntele Cuzeneni(?). Dar acuma se jeluesc din nou oamenii aceştia zicând că sunt supăraţi pentru lazuri şi pentru dijmă, de aceea domnia mea po» runceşte cinstitului boier du-sale llie Drăgufescul sărdar şi du-sale Ştefan Rugină fost vornic de poartă, care pe vremuri au fost vornici de Câmpulungul rusesc şi au ştire despre toate acele lucruri, ca să cerceteze cearta ivită între stăpâni şi aceşti locuitori înaintea cinstiţilor boieri ai domniei mele du*lui Pavel Donici fost mare spătar şi Teodor Albotă fost mare armaş, staroste de Cernăuţi, dându-ne aceşti boieri ştire despre faptele acelor locuitori, precum iau în stăpânire lazurile şi le vând unul altuia, unii le vând şi se mută in alte locuri, alţii provoacă ceartă şi bătăi, apoi se împacă şi sărăcesc astfel, cei săraci şi cei beţivi plătesc învoiala cu preţul lazurilor lor. Din această pricină se împresoară lazurile de alţi stăpâni, şi plătind locuitorii din veniturile lor când se apără de împresurare, de aceea un locuitor este silit să plătească la 3 sau la 4 stăpâni, adecă dela câţi stăpâni a primit lazurile, după cum e cu dreptate, iar pădurile sunt ale stăpânilor stăpânind fiecare partea sa după ispisoace şi-şi trage veniturile; dar locuitorii nesocotind aceasta se împotrivesc stăpânilor, şi li se cădea pedeapsa, şi fâcându=şi şi câmpuri bune de sămânat, au şi vite; deci dară rămânând ei la dijma lor de până acuma, n’ar fi cu dreptate, iar cât despre vânzarea lazurilor şi certele ivite din cauza aceasta, acestea nu s’ar putea curma altfel, decât prin facerea hotarelor între stăpâni. Văzând Domnia mea că boierii amintiţi mai sus au judecat cu dreptate, am dat şi am întărit şi dela noi această orănduială făcută între stăpâni şi locuitori cu acest hrisov al nostru, după care toţi munţii, din ocolul Câmpulungului rusesc, se stabilesc în viitor astfel: 1) Locuitorii rămân cu lazurile făcute de mâna lor, iar cât despre lazurile zălojite fără ştirea stăpânilor lor, aceştia, adecă stăpânii, www.dacoromanica.ro - 84 - să fie volnici în lol timpul să şi le ia din nou în stăpânire, iar de acuma să fie oprit a le vinde la alţii. 2) Locuitorii vor da dijma anume fruntaşii 2 lei, mijlocaşii 1 leu 30 parale, cei săraci 1 leu, iar din lazuri pentru un stănjen de fân 3 parale fără deosebire, iar din roadele pământului a zecea. Cât despre vănat cu puştile sau cu alte măestrii, pescuit.. . [lipseşte .. . după obiceiul de până acuma. Dară ca să fie cu dreptate, am poruncit domnia mea marelui logofăt, ca să trimită la Câmpulung doi vornici de poartă, şi să hotărască părţile stăpânilor după dresele ce le au sfălpindu-le, *iar locuitorii vor da dijma după orândeala de mai sus, adecă pentru casă vor da aceluia, pe pământul căruia locuesc, iar pentru fân să dea acolo unde«şi au lazurile. Domnia mea poruncim să se urmeze în tocmai, ca să le fie uric şi înfăritură în veci neruşiit, dar fiind locurile de acolo foarte anevoioase am poruncit vornicului de Câmpulung să ţie pace între ei până se va face hotărârea poruncită de noi, iar dacă locuitorii se vor împotrivi vornicului de Câmpulung, să fie certa(i numai de el şi să-i şi pedepsească, şi să n’aibă strămbătate despre aceasta dela stăpâni sau oamenii lor. Aceasta poruncim. Iaşi, 28 Septemvrie 7202. Noi Constantin Duca W. Dumitraşco Ruset mare logofăt. Dumitraş uricar. Din Arhivele Statului Cernăuţi, pachetul Câmpulung rusesc. O copie germană tipărită la Wickenhauser F. A: Moldauisch und Russisch Kimpolung, pag. 36—39. Despre satele din ocolul Câmpulungului rusesc vezi doc. din 1647 Mai 20 şi 1647 August 15. Muntele Cuzeneni este scris greşit. La Sud de Pufila se află un munte lung situat între izvoarele Sucevii şi pârâul Pufila, zis astăzi Racova. Vârful său se chema Senna. (1285 m.) Este probabil identic cu muntele menjionaf în document. 67. Iaşi, 1695, Mai 31. Anastasia, fiica doamnei Dafina, dărueşie mănăstirii Cetătuia 1h sat Bahrineşti, [mutul Sucevii, pentru pomenirea lui Nicolae visternicul şi a jupânesii sale Alecsandra. [Tradus în româneşte după o copie germană]. Noi Anastasia, domnita doamnei Dafina, facem ştire cu această scrisoare a noastră pentru jumătate de sat Bahrineşti, (inului Sucevii, www.dacoromanica.ro - 85 - care sal l-a fost cumpărat Nicolae visternicul şi jupâneasa sa Alecsandra dela Grama cămăraşul şi pentru părţi de ocină din Pipircani, (inului Soroca, cum dovedesc zapisele de cumpărătură ale lui Ramandi (?) şi ale fratelui său, precum am dat şi am dăruit sf. mănăstiri Cetă(uia, unde este hramul sf. apostoli, să fie pentru pomenirea lui Nicolae şi a jupânesii sale Alecsandra, ca trupurile lor să fie duse şi astrucate acolo, după cum au zis pe patul de moarte, dar neputând face aceasta din pricina vremii rele, am lăsat în seama lui Parftenie egumen de sf. mânăsire Cetăfuia şi ain dat acest zapis în manile sfinţiei sale şi am dăruit pentru pomenirea lor ca să ducă trupurile lor şi să le astruce acolo în biserică, după cum au dorit la sfârşitul vieţii lor; de aceea le-am dat ca să le fie dreaptă ocină în veci şi să-şi facă şi întăriiură domnească, iar cine ar cuteza să răstoarne această danie sau să le ia, unul ca acela să fie blăstămat şi afurisit de domnul D*zeu, de cei 318 sfinţi părinţi de Nichea şi pentru mai mare credinţă am pus pecetea şi am iscălit cu mâna mea. Iaşi, 31 Mai 7203. Anastasia domnită. Arhivele Statului Cernău(i, pachetul Bahrineşfi, unde se găseşte copia germana. Satul Pipircani nu mai există astăzi în Basarabia. In schimb se găseşte în jude(ul Soroca, plasa Năduşită, satul Parcani. Poate este identic cu Pipircani. Dafina a fost fata lui Ionaşcu Jora. Pela 1630—40 s’a căsătorit cu boierul Dumitru Buhuş, şi a născut pe Anastasia. După moartea so(ului ei, Dafina s’a căsătorit cu serdarul Ştefan, cu care a convieţuit pufin. A treia oară Dafina s’a măritat cu vornicul Istraii Dabija care în urmă ajunse domn. Anastasia, fiica ei din prima căsătorie, a fost sojia lui Gheorghe Duca VV. (C. Gane: Trecute vieţi de doamne şi domnije, 1933, edit. Universul, Bucureşti voi. I pag. 369—370). 68. Cosleşti, 1695, Septemvrie 20. Ilie Lasiiuca zălojeşte lui Ion Vlădescul partea lui Machidon din satul Cumăreşti, ţinutul Sucevii, pentru 11 lei bătuţi ce i*a împrumutat. Adecă eu Ilie Lastiuca scriu şi mărturisesc cu acest adevărat zapis al mieu, cum eu de bună voe me am luat dela dumnealui Ion Vlădescul unsprezece lei bătuţi şi pentru acei unsprezece lei am ză* www.dacoromanica.ro - 86 - lojit foată parie lui Machidon din sat din Cumăreşti ce easte pre apa Şiretului la ţinutul Sucevii, deci aceasta parte a lui Machidon care am zălojif la dumnelui altul să nu o răscumpere, numai eu ori feciorul meu, pentru căci cănd mi-au fost nevoe altul nu mi-au făcut bine din oameni miei, pentru acee numai eu ori feciorul meu să întoarcă şi la acest zapis s’au întâmplat dumnalui Darie Brănzanul şi Enachi fecioru[l] Pahulcii şi popa Malici şi popa din Cosfeşti şi alţi oameni buni megieaşi şi pentru credinţă foţi ne-am pus pecejăle şi iscăliturile, să să ştie. U Cosfeşti, let 3C^ (7204) Septemvrie] K (20). Eu Andrei am scris. Acest zapis Uau plătit Lastiuca cu ri (13) lei Şerban Butuce vel căpitan. Şi eu Ilie Lastiuca m’am întâmplat martor cum au luat frate Gavril patru taleri dela d-[lui] Ion Vlădescul şi au — — — atunce şi popa Malici de Jadova să să ştie — — — — — acei patru taleri că au luat au pus zălog parte tă — — — — din Cumăreşti. • Copie românească defectă, Arhivele Statului Cernăuţi, Liber Contractuum novorum VIII pag. 126. 69. 1696, Âprilc lf. Vasile Căzăcescul şi cu fraţii săi dăruesc mănăstirii Vijnita o poiană din satul Lucavăt, ţinuful Sucevii. Adecă eu Vasilie Căzăcescul şi eu Gavril Lucavefchi şi eu Ghiorghifă Onciulescul şi eu Darie Onciulescul cu toji fraţii lui şi cu To[a]der Bercea cu toţi fraţii lui facem ştire cu acest zapis al nostru, precum noi cu toţi fraţii [noştri] ne*am învoit şi am dat danie den hotarul Lucavăfului o poiană ci este în obârşie Mihoderca des* pre Vijnită, am dat la mănăstire, la episcopie, ci este făcută de Sfinfia Sa Episcopul Niculai vlădica di Rădăuţi acolo la Vijnifa şi să fie danie şi moşie la hramul svănfului Niculai în veci neclintit şi pentru credin(â ni-am pus degetul şi iscălitura ca să fie de credinţă. April 17, l[ea]t 7204. www.dacoromanica.ro - 87 - f Vasile Căzăcescul, f Gavril Lucavefchi, f Gheorghifă On* ciul, f To[a[der Berciul cu fraţii lui, f Savan cu fraţii lui. Constantin Turcul staroste rpjimăsfru. Şi eu Lupul Cherescul m’am tămplat. Şi eu Petre Roşcov ici m’am tămplat. Şi eu Ion Avram am scris zapisul. Copie românească. La 1782 ermonahul Samuilă, egumenul schitului*Vijnija, a dat comisiei ausfriace. următoarele lămuriri cu privire la originea schitului său: Ctitorii sunt Nicolai, episcopul Rădăuţilor, (episcopul Nicolai Vasilievici a păstorit la 1694—1695), şi Constantin Turcul. (Arh. Stat. Cernăuţi, pachetul Vijniţa, Dan D.: Cronica epis* scopiei de Rădăuţi pag. 95 şi 263—4, şi Isidor Onciul: Fondul re* ligionar pag. 57 nrl XVI). Scrisori de danie nu s’au păstrat. 70. 1696, Aprilie 20. Mihalaşco, nepotul lui Coste de Lucavăf, vinde partea sa de moşie din Lucavăf, Berhomet şi Pancăuţi luiVasilco, fiul lui Grigori Căzăcescul. Adecă eu Mihalaşco, nepotul lui Coste din Lucavăţ, feciorul Gaftonei, scriu şi mărturisăsc cu acest zapes al meu, precum am vândut parte me ce am aut în Lucavef şi în Berhomete şi în Pan-covef, din parte Cosfii, ce au fost parte me şi în Lucavăţ şi din cămp şi din toate ce easie venitul locului şi am vândut cu 12 lei dudui lui Vasilco, ficiorul Căzăcescului Grigori, săd fie moşie dude şi fe* ciorilor du*sale în veci şi nime să nu să amestece întru nimică şi la tocmala noastră au fost Isar, feciorul Vinivii (?) din Carabciu, şi Iacob Botezat din Vascăuţi şi Loghean şi Leonfi şi Toma, feciorii popii den Berhomet, şi Vasile şi eu popa Vasăle am scris zapesul să să ştie şi pentru credinţă am pus şi peceţăle şi cu lazurile lui Rat, să să ştie tot peste tot hotarul. Velet, 7204 April 20. Eu Mihalaşco Drăghici. Eu Isar Viniva (?), Iacob Botezat. Copie defectă, Arh. Stat. Cernăuţi, Liber Contractuum novo-rum II pag. 612. Despre această chestiune vezi documentul din 1667 Martie 12. www.dacoromanica.ro - 88 - 71. Iaşi 1696 Mai I. Fostul sulger Dumiiraşco Ursachie vinde căpitanului Alexandru Uschi jumătate de sat din Crasna, ţinutul Sucevii. Adecă eu Dumitraşco Ursachie biv vel sulgear scriu şi mar-turisăscu cu aceastu adevărat zapis al mieu precum de a me bună voea am vândut a me diriaptă ocină şi moşie giumătate de sat de Crasna, ce este la (inului Sucevii, dumisale lui Alecsandru căpitanul direptu trei sute lei bătuţi cu tot locul şi venitul ce să va afla pre acea parte de loc şi cu toţi vecinii căţi sor afla că sânt direpti vecini din Crasna din moşi, din strămoşi, care moşie îm estea mie dela moşul mieu Iordachi Ca[n]iacuzeno ceau fost visternic mare drept ca săi fie dumisale şi giupănesii dumisale şi cuconilor dumisale di' reaptă ocină şi moşie în veci de veci şi alte direse vechi de vor mai afla pe urmă la mine toate să aibu a le da la măna dumisale căp£ tanului Alecsandru sau şi aiurele de vor hi undeva răsărite să nu să (ie nici întro samă şi să fie volnic pe zapisul mieu aş face şi ispisoc domnescu şi la această tocmală sau tămplat dumnalui Vasilie Cos* tache vel vornic şi dumnalui Vasilie Cafnjtacuzeno vel spatar şi dumnalui Ilie Cajnjtacuzeno vel comis şi dumnalui Neculai Başotă vel medelnicer şi dumnalui Ion Sturze vel jicnicer şi alţi boiari cari toţi sănt iscăli(i mai gios şi eu pentru credinţa am iscălit. U las, let 7204 Mai 1. Dumiiraşcu Ursachie Vasilie Cosiachi vel vornic Vasilie C[anlacuzeno] spătar Neculai Başotă med[elnicer] Ion Sturze jic[nicer]. Ilie C[antacuzenoJ comis, indescifrabil. Eu Ştefan Ciolpan — — — am scris. Original, primit dela d*l Vasile Marcu, deputat, Cernăuţi. Po* sedăm un pomelnic din anul 1835 al familiei Ilschi, unde se zice: „Alexandru Ilschi căpitan, acesta au fost Liah dela Litva den oraşul Grodno şi aflându«se cu oaste leşască la margine tării leşeşti i s’au dat stârostie târgului Horodinca ; acest Alexandru Elschi (Ilschi) au zidit biserica rusască în târgul Horodinca den dial, şi altă bise* rică în satul Saraflnetul lângă Horodenca, care biserică sau fost stricat şi la anu 1793 den temelie sau prifăcut de Alexandru Elschi, fe* dorul lui Niculai Elschi, nepot lui Alexandru Ilschi căpitanu. Acest www.dacoromanica.ro - 89 - Alexandru Itschi căpiianu au luat soţie pe Mărie ; aceasta au fost fiica lui Theodor Petriceaicu vornicul, nepoată de frate Domnului Moldovii Ştefan Petriceaicu VV. la anul 1643". Neculai Elschi, fiiul lui Alexandru Elschi căp.; acesta s’a căsătorit cu Elena, fiica lui Iordachi Fleondor şi au născut pe Alexandru Elschi, acesta este ctitorul bisericii den Crasna, ca* rele au zidit*o den temelie la anul 1792 şi s’au sfinţit la anul 1793 Sept. 25. Tot acest Alexandru Elschi au înnoit den temelie biserica den Sarafinef lângă Horodinca şi au răposat la 25 Mai, în anul 1800 şi s’au îngropat la biserica den Crasna. Acest Alexandru Uschi au avut soţie pe Anna, fiica lui Toader Curt şi a Marii, fiica lui Theodor Başotă. Toader Curt au fost om strein den Bulgarie; Anna, soţul ctitorului au răposat la anul 1830 August 23. Filiaţia este următoare : Alexandru Uschi şi Anna, fiica Iui Toader Curt. I I I . Iordachi, a trăit la Iaşi, f Ilie, născut 1769, t 1844 Niculai, mort în Liov, Ia 1817, căs. cu Zoita fiica Ianuarie 1, căs. cu Elena, studii la t 1796, înmor» stolnicului Neculce (moartă fiica lui Dumitraş Gheor* mântat în biserica sf. Ono» 1817). ghiu şi Zoitii, fiica şatra* trei în Liov. rului Ioan Arbore (moartă 1865 Aug. 7/19). Fiicele lui Alexandru şi ale Anei: Mărie, căs. Dumitraş Cra* calie, călugăriţă, Iliana căs. cu Ghiorghie Tăutul vornicul, Nastasăe cas. cu Vasale Vasălco, Safta căs. cu Gheorghe Stârce, Paraschiva căs. cu Ioniţă Perjul, Casandra căs. cu Ilie Calmuschi, Catrina căs. cu păh. Gavril Istrati, călugăriţă. Ilie, ultimul din neamul Uschi, a adoptat o nepoată a soţiei sale Elena Rali, care s’a căsătorit cu Ema* nuil Stârce. Alt document priv. la satul Crasna: 1730, Ianuarie, 15, Iaşi: Grigorie Ghica întăreşte lui Miron Gafenco uricar, ginerele lui Alccsandru căpitanul, V2 Crasna. Cea* lalfă jumătate de sat este a mănăstirii Putna. (Dan D.: Cronica episcopiei Rădăuţi pag. 187 — 189 nrl 20). 72. Bănila, 1696, Noemvrie 4. Se atribue lui Gheorghe Goian o parte din Ispas, iar cumnatului său Ludovic Groholschi o parte din Câmpulungul Rusesc. f Ilie Mofoc medelniceariul, Necolai Murgulef log., Iamandi sulgeriu, Constantin Turcul staroste de Cernăuţi, facem ştire cu www.dacoromanica.ro - 90 - această scrisoare a noastră, cum s’au părăt înainte noastră Gheorghi Goian cu socru său Ândrei Groholschie pentru a patra parte din giumătate din tot satul din Ispas, care parte au fost a Antimiei, fetii Lupului Popescului, şi ne-au arătat Gheorghi Goian şi un zapis dela socră sa cum au dat cu limbă de moarte parte acea din Ispas featii seale Anifii, jupănesii lui Gheorghie Goian, iar fiiului său lui Liudivic au datu din giumătate de sat din CâmpuLlungu a friea parte cu vecinii cu fotul, deci noi văzând acel zapis dela duhovnic a răpoosafei Antimiei iscălit de Păfrăşcan Tăutul şi de trei preoţi carii au fost la răpoosarea Antimiei, am făcut această mărturie du* misale lui Gheorghie Goian să fie volnic Gheorghie Goian a ţinea parte din Ispas ce i*au dat soacră sa, iar Liudivic, fiiul Antimiei, să ţie la CămpuUlungu cum scrie zapisul şi să fie de credinţă la fieşte ce jumătate căci făind noi trimişi de Măria Ta la craiul să judecăm această pără. Aceasta scriem. U Bănila. Ilie Motoc biv med. iscal, Murgulefu biv log. Copie, dela dl conte Gheorghe Vasilco, Cernăuţi. In copie este trecută data de 1699. Greşala fiind evidentă, am schimbat punând anul 1696. Despre Câmpulungul rusesc şi Ispas urmăf. documente : 1. 1618 Dec. 4, Iaşi: Radul W. întăreşte popii Diacul moşia şi cumpărătura sa satul Câmpulungul în munte pe Ceremuşul Alb cu toate poienile de pe hotarul acela şi pe Putila „şi pe amândouă părţăle a Ceremuşului Alb până la Ceremuşul Negru unde cade în Ceremuşul Alb, iar de acolo pe de ceasta parte a pământului nostru până la vărvul munţilor Nemciciului şi pănă la munţii unde sânt locuri de stăni, iar dela Hostoveţ pănă la sfărşătul Lucoviţului în po* triva Muntelui celui Negru", care sat fusese zălojit de Zaharie Tăutul, socrul popii Diiacul, pf. 100 galbeni ungureşti şi în urmă răscumpărat de popa Diiac. Din acest sat popa Diiacul a dat socrului său Zaharie Tăutul pf. hrană jumătate, iar după moartea lui, popa Diacul va stăpâni întreg satul. (Copie dela d. conte Gheorghe Vasilco, Cernăuţi). Documentul acesta este o dovadă mai mult, că hotarul Mol* dovei se întinsese odată până la Ceremuşul Negru. Vezi voi. II la indice, sub „Hotarul Moldovei". 2. 1634 Mari 20, Iaşi: Moisie Moghila VV. A venit Tăutul log. şi a părîf pe sora sa Avrămiia, fata lui Zaharia Tăutul, şi pe fiiul ei Lupul Popăscul pf. satul Câmpulung (A^roi nOA'b) ce*i pe Cirimuşul Alb, ţin. Cernăuţi; nici Avrămiia, nici Lupul Popăscul nu*i dau nemic. Avrămiia arată un zapis al părintelui ei Zaharia Tăutul, zicând că acesta zălojisc acel sat lui Sfroici log. pf. 100 www.dacoromanica.ro - 91 - tighi galbeni (8th :k©ath) şi popa Diiac cu femeia sa Avrămiia, fata Zahariei, a dat acei 100 ughi galbeni răscumpărând satul. S’au in* ţeles, ca Zaharie Tăutul să ridice veniturile dinfr’o jumătate de saL Astfel Avrămiia s’a îndreptat punând şi ferăe în visferie. Tăutul a fost dat rămas. (Originalul slavon, dela dl. conte Gheorghe Vasilco, Cernăuţi). 3. 1698, Iulie 24, Bănila pe Ceremuş: C-tin Turcul staroste de Cernăuţi şi rohmisfru. Liudivic, ficiorul lui (Andrei) Grohovschi, pâreşte pe Gheorghiţă Goian pt. 1h din V* parte de Ispas şi fot atâta din Câmpulungul rusesc, care moşie fusese a Antimiei, fata Lupului Popescului, mama lui Liudivic şi a Aniţii Goenesei. La moartea ei Antimia a chemat pe duhovnicul ei popa Fodor şi popa Miron din Ispas şi popa Petrichie de Vascăuţi şi popa Ion Moldovanul şi Constantin diiaconul din Jadova să-i facă masle, chemând şi şlahtici din Ispas şi a împărţit acele două moşii feciorilor ei, lui Liudvic i*a dat partea de Câmpulung, iar fetii sale Aniţii Goeaneasii partea de Ispas. Zapisele au fost scrise de unchiul său Pătraşco Tăutul. Ară* tând Goian acest zapis, Liudvic necrezând ceru să fie aduşi acei preoţi şi să jure pe sufletele lor cu mâna pe evanghelie. Starostele „le*a făcut giudeţu cu mulţi feciori de boiari" şi a judecat să sta* pânească toţi, cum scrie în zapis. Dar fiind craiul Sobeskie la Snetin şi având şlehticii atâta gâlceava, a trimis craiul la hraniţă pe corni* sării Moţoc med., Nicolai Murguleţ şi pe Iamandi, cu care prilej s’a părăf din nou Grohovschi cu Goian. S’a judecat la fel. Semnează : C*tin Turcul staroste. Miron Cucoran, Gheorghiţă Onciul, Vasile Tăutul şi Andronic Vlad. (Copie dela d. conte Gheorghe Vasilco, Cernăuţi). 4. 1701, Iulie, 8: C*tin Duca VV. scrie sfaroşfilor de Cer* năuţi să meargă la CâmpuUlungu rusesc şi să oprească V* de sat CâmpuUlungul rusesc, partea Goeneştilor, a lui Gheorghie Goian, care iasfe dcpe Goeneasă, să o oprească despre Grohovschi Leahul care şade în ţara leşască, şi s’o dea lui Gheorghi Goian. Să opriască şi partea Putilei. Ion Buhuş vel log. (Copie dela d. conte Gheorghie Vasilco, Cernăuţi). 5. 1709, Apr. 11: Liudivic Groholschi, feciorul Antimiei, fata Lupului Popescului, zălojeşte moşia sa, din jumătate a Vb parte de CămpuUlungul rusesc, ţin. Cernăuţi pe apa Cirimuşuluf, lui C*tin Turcul fost mare medeln. pt. 60 lei bătuţi pe un an de zile. Dacă nu va restitui la termen banii, moşia va rămânea a lui Turcul. De faţă Ion Avraam, Ion Vasălco de Zamosfie, Ion Căzăcescul de Lu* cavăţu, C*tin Mălai. (Originalul, dela d. conte Gheorghe Vasilco, Cernăuţi). 6. 1719, Apr. 25: Ştefan Luca şi Neagoe Ciudin scriu dom* nului, că Antimia jupâneasa răp. C*tin Turcul fost med., a venit cu carte domnească ca să i se ie sama cu Miron sărdariul şi Toader Goian pentru 1/i Cârppu*lungul rusesc, care parte o zălojise Gro* hovschi lui C*iin Turcul pt. 80 (?) lei bătuţi. Grohovschi, care n’a www.dacoromanica.ro - 92 - restituit banii, a închinat moşia sărdarului Miron, care o stăpâneşte. La cercetare s’a constatat, că Grohovschi a închinat moşia fără is* pravă, moşia fiind „pusă cu zi“. Toader Goian şi Ion Vasilco, cum--natul său, sunt rudele cele mai apropiate şi au fost învita|i să res* tituie Antimiei banii. Dacă nu vor face, Miron sărdarul să fie în drept a răscumpăra moşia. (Copie, dela d. conte Gheorghe Vasilco, Cernăuţi). 7. 1719, Iunie 13, Iaşi: Mihai Racovijă VV. dă carte lui Toader Goian şi fraţilor lui să fie volnici a stăpâni a V» parte din jumătate de sat Câmpulungul rusesc, care parte fusese a unchiului lor Liudvic Grohovschi, apoi zălojită şi vândută lui C-tin Turcul medeln. Ei au răscumpărata din măna (Antimiei), jupâneasa lui C-tin Turcul. Să mai stăpânească din jumătate de sat două părţi, ce au danie dela Raifta Cucorănija. (Original, pecete mare rotundă, apăsată, dela d. conte Gheorghe Vasilco, Cernău|i). Diata Raiftei Cucorănifa, vezi doc. din 1691 Noemvrie 14. Despre hotarul Moldovei la Ceremuş vezi Codrul Cosminului, voi. IX, 1935, pag. 275—282. Se va îndrepta în voi. II pag. 81 rândul 29 şi 36 din Popul diiacul, cum este scris în: popa Diacul. Servindu-ne de datele istorice furnisate de primele două vo*-lume ale noastre şi de documentele de fată, dăm următoarea spiţă a neamului Tăutul. Zaharia Tăutul, pela 1600 (cas. cu Anesia, fiica lui Văsian, nepoata Crăstinei) Mihai Tăutul, pela 1630 Ionaşco Tăutul Avrămia pârcălab de Holin, logofăi (căs, cu popa Diiacul) Grigori, Neculai,Tudosia, Antimia, Nastasia Lupul Popescul Raifta Antimia (căs. cu Miron Cocoranul) (căs. cu Andrei Qrohovschi din Polonia) Anifa Ludovic Gr, (căs. cu Gheorghe Goian) Toader Goian www.dacoromanica.ro -93 - 73. 169r, Martie 8. Se face schimb de moşii: Solomon Cosiachi dă jumătate de sat lacobeşti, jinutul Sucevii, şi primeşte dela cumnatul său Dumitraşco Ursachi satul Toderenii, jinutul Faldului. f Adecă eu Solomon Costachi biv vel şătrariu şi cu femeea mea Catrina, fata răpousatului Ursachi visternicul, facem ştire cu acestu adevărat zapis al mieu, precum ne-am tocmit şi ne=am .învoit .şi am făcut schimbătură cu dumnelui cumnatul Dumitraşco Ursachi biv vel sulgeriu şi i-am datu du[mi]sale giufmă]tate de safu de lacobeşti cu vecinii ce easte la jinutul Sucevii cu giumăfate de locu den vatra satului şi cu vadu de moară într’apa Sucevii şi cu giu-mătafe de locu de jarinfă] şi den fănaji şi den totu locul şi den totu venitul, care satu îm este mica de moşie de pre femeea mea Catrina, fata răpousatului Ursachi visternicul, iar dumnelui cumnatul Dumi* traşco Ursachi sulgeriul mi-au datu satul Toderenii cu vecinii ce este în jinutul Faldului, care safu este du[mi]sale de moşiea de pre «maica du[mi]sale Mariea, fata răpousatului Iordachi visternicul, pentru aceea ace moşiea ce am datu du[mi]sale giufmăjtate de safu de lacobeşti cu vecinii ce easte la jinutul Sucevii să fiea du-sale driaptă ocină şi moşiea şi giupănesii du-sale şi cuconilor du»sale şi de pre acestu adevărafu zapis al nostru, să aibă dumnelui a-ş face şi deres domnescu şi înfr’aceasfă tocmală a noastră s’au fămplafu dumnelui Iliea Catacuzeno biv vel comis şi dumnelui cumnatul nostru Ion Baiş vel mcdelniceriu şi dumnelui Neculai Başofă biv vel medelni* ceriu şi dumnelui Ion Sfurze biv vel jicnicer şi dumnelui Ion Buhuş biv comis şi pentru mai mare credinţa am iscălit şi aceşti boeri foji au iscălit căji mai sus săntu pomeniji pentru [ca] să fiea de credinjă. Lct 7205, Mart 8. Solomon Costachi şatrar, Catrina. Ion Baiş med. Ilie Cantacuzino, Ion Sturzea jicnicer, Ion Buhuş, Neculai Başotă. Original, hârtie, dela dl conte Gheorghe Vasilco, Cernăuţi. Alt document: 1. 1667 Ianuarie 20, Iaşi: Gavrilaş Talpă dă visfernicului Ursachi jumătate de sat lacobeşti jin. Sucevii, ce o are depe femeia sa Mariea, fata lui Ilie Arapul, iar Ursachi îi dă Va sat Şărbeşfi jin. Neam}, ce o cumpărase dela Tănasie şi Ion, ficiorii lui Enachie vis* www.dacoromanica.ro - 94 - iernicul, care moşie le venise acestora dela inma lor Ileana, fata lui Ionaşco Talpă. Visfernicul a mai adăogat 160 lei bătuţi. (Original, hârtie, dela dl conte Gheorghe Vasilco din Cernăuţi). Vezi şi Buletinul comisiei istorice a României voi. IV, Bucu* reşti 1925, pag. 20. 74. Orăşeni, 1697, Iunie. Micuţa, fata lui Gligorie Cazacul, căsătorită cu Brânzanul, vinde fraţilor ei Vasilco şi Constantin Cheşco partea ei de Lucavăţ, iar Vasilco refuză să cedeze jumătate din această parte lui Vasilie şi lui Velicico, fiii lui Constantin Cheşco. Adecă eu Micufa, fata lui Gligori Cazacului, sora lui Vasilco de Lucavăţ şi a lui Constantin Chieşco, făcut-am aciastă adivărată mărturie la măna nepoţilor miei, ci*mi sunt de frate a lui Cosfanfin Chieşco, anume Vasilie şi Vilicico, cum dăndu-mi părinţii miei zestre neşfe vecini anume Paliiceştii şi Cosma şi Ilie şi parte de ocină la Lucavăţ împreună cu fraţii miei ce eu fiind căsătorită după Brânzanul şi avănd neşfe moşii zălogife de pre bărbatu [meu] am vândut acea parte de loc de Lucavăţ şi cu vecini cu fot fraţilor miei lui Vasilco şi Cosfantin Chieşco şi cum ni-au fost tocmeala ni-au plătit diplin, drept aceea am făcut aceasta încredinţată mărturie cu suflet nivătămaf mărturisesc, cum au cumpărat amândoi fraţii, ci să aibă frate mieu Vasilco a împărţi în doauă şi moşie şi vecini căt vor hi împreună cu nepoţii miei ci mai sus scriem, ficiorii lui Cosfanfin Chieşco, ca mie nu-mi trebueşie să^mi împresure sufletul că sănf la vreme de băfrănie şi oi vre să moriu şi cum îmi este frate Vasilco aşe şi Cosfanfin, ci nu-mi trebueşie să părfi[nesc] nici unuia, ci cum ştiu drept aşa mărturisesc cu sufletul mieu, căci nepoţii mei aceştia au rămas mici de părintele lor şi au fost înstrăinaţi de pe locurile lor şi nimică de astea n’au ştiut, ci vinind la mine şi înfrebăndu*mă şi jă* luind, cum unchiul lor, frate mieu Vasilco, nu va să le facă parte din a zăcea nici din moşie nici din vecini, cum am ştiut am mărturisit, drept aceea ca să aibă a împărţi cu nepoţii şi moşie şi vecini şi la această mărturie s’au_prilejit ficiori de boeri de ţară anume Du* mitraşco Buhuş postelnicul şi Ilie Şipfilici medelnicerul fiind pribegi întră ceasfă parte de loc în ţara de sus şi alţi oameni buni carii mai jos au iscălit şi pentru credinţa mi*am pus şi degetul. www.dacoromanica.ro - 95 - U Orăşeni, l[ea]f 7205 luni. Micuţa, fata Căzăcescului. Uie Şipfilici m’am fămplaf. Dumitru Buhuş. Copie românească. Alte documente privitoare la familia Cazacul : 1. 1701, Iulie 20. Ion Avrarn, şi Ion Căzăcescul pentru dajdia neplătită a lui Neculai. învoiala se face astfel: Vasilie şiVelicicu fiii lui Costantin Cheşco, să vândă jumătate din partea unchiului lor Neculai (Copie românească). 2. 1708, Iulie 23., Iaşi: Antioh Constantin V. Vasilie ficiorul lui Gligorie din Lucavăţ se jălueşte contra unchiului său Neculai, ficiorul lui Gligorie. Tatăl său Constantin fusese „pus la o cruce" cu unchiul Neculai pentru dăjdi, rămâind neplăfife dăjdile au fost puse zălog odoare, neplătindu-se dăjdiile s’au pierdut odoarele. I se dă drept lui Vasile să fie toate satele şi toţi vecinii unchiului său Neculai, acesta fiind vinovat de neplata dăjdiilor. Rămâne ca seminţia lui Nicolai să răscumpere. (Copie românească). 3. 1709, Iunie 23. Velicico comunică că are „multă strâmbă* tate şi făfărie" dela fratele său Vasilie Cheşcu pentru datorii şi alte gâlcevi, şi acel Vasilie vânduse fără ştirea lui partea lor de Berhomet şi Lucavăf lui Const. Turcul fost medeln. pt. 120 lei: Velicico îm* prumuiă dela Calisirai episc. Rădău|i 120 lei şi dându*i lui Turculeţ, a răscumpărat moşia de mai sus. Moşia a fost zalojiiă episcopului până „când om da banii toţi să ne luăm moşie" (Copie românească). 4. 1736 Iulie 15: I se dă drept lui Velicico Cheşco să-şi ţie vecinii din Berhomet şi Lucavăţ împotriva fiului surorii sale Aniţa, anume Gheorghifă, (Copie românească). 5. 1742, Februarie 20: Ion Vasilco, ficiorul lui Vasilie şi socrul lui Sandul Pelin biv vel căpitan, iese la divan cu unchiul său Velicico Cheşco pt. părţi din Lucavăf şi Pancăuţi. Se împacă: Ju* mătate din „Bătrânul Ioniceşfilor" să stăpânească Velicico Cheşco, iar jumătate toţi fiii lui Vasilco (Copie românească). 6. 1745 Ianuarie 20: Sandul Pelin biv. vel căpitan împreună cu soţia sa Ileana vinde lui Mihalachi Cheşco med. un vecin anume Ştefan Hatmanul din Lucavăţ cu toţi ficiorii lui şi cu toate lazurile lor pt. 25 lei. Acest vecin fusese cumpărat dela Ştefan Vlad. (Co* pie românească). www.dacoromanica.ro — 96 - 75. Berhomet, 1698, Februarie 23. Ian, fiul lui Vasilco Lucavefchi din Sniatin şi fratele său Mihailo vând lui Vasilco, fiul lui Gligorie Căzăcescul, părţile lor de moşie din Lucavăţ, Berhomete şi Panceşti, ţinutul Sucevii. f Adecă eu Ian, ficiorul lui Vasilco dăn Snetăn Lucavăţchi, şi Mihailo, frate meau, facem ştir[e] cu ceasta scrisor[e] nosiră cum noi dă bun[ă] voe nostră am fugit (?) şi am vândut ce am avut moşie de pre părănţii noştri care moşie am avut la Lucavăf şi la Berho= mete şi la Panceşti şi am vândut dumisale lui Vasălco, ficiorul lui Gligore Căzăcescul, şi lui Gorghifă Vivor şi am vândut cu vecini cu tot şi cu lazuri şi cu tot vănetul şi pomete câte sânt în par[tea] nostră şi le-am vândut cinci zăci dă lei bătuţi şi ne-au dat tot bani gata şi văcini anume carii am vândut.... Ion Măglei, şi Toder Pauluc, Simion Danco, Gorghi Danco, Gor[ghi] Răus, Macsim Răus, Si» mion Suş şi Sam[son] Holoşne, Gligori Androne şi i-am vândut să le hie dumilor moşie şi cumpărătură] în veci şi lor şi fi[ciori]lor dumilor sale şi la iocmala nostră s’au prilejit Dumitraşco Simionciu şi Gligorie Săul şi Toder Bercea şi Toder Vonciul şi Savin şi Vărlan călugăr şi Loghin sân ego şi mulţi oameni şi pentru credinţă au pus peceţile i iscăliturile ca să să ştie şi aceşti oameni carii sănt dă faţ[ă] Ion Măglei lui Vasălco, iar Toder Pavluc lui Ghorghiţă Vivor. Let 3cs, u Berhomete. Făb[ruarie] 23. Ian Lukawecki, Michal Lukawecki. f Az Loghin, f az Berce Toder, flon Sâmionce, Toder On» ciul, f az Gligorie Săul. [Restul semnăturilor indescifrabile]. Original, hârtie, dela dl. conte Gheorghe Vasilco, Cernăuţi. Co» pia românească la Arh. Stat. Cernăuţi Liber Relationum III 214. O copie germană la Arhivele Stat. Cernăuţi, pachetul Lucaveţ şi Liber Ganicialium VII pag. 33, cu data de Februarie 3. Gorghiţă Vivor este Gheorghiţă Viore. Fraţii Gavril şi Vasile (Vasilco), fiii lui Dumitraşco, şi nepoţii de frate ai lui Coste de Lucaveţ au intrat în serviciul Poloniei. Iată documentele: 1. 1676 Febr. 4: Ioan HI Sobieski, regele Poloniei, conferă fraţilor Gabriel şi Basilius Lukawiecki rangul de nobili poloni pt. ser* viciile militare prestate statului polon (Copie, dela d. conte Gheorghe Vasilco, Cernăuţi). 2. 1681, Ian. 24, Iaşi: Divanul Moldovei certifică că fraţii Ga» www.dacoromanica.ro - 97 - briei şi Basil Lukawiecki suni boieri moldoveni. Moldova fusese co» Ionizata cu Romani de împ. Traian. Alungaţi de Aiila şi de Taiari, Romanii s’au retras în munţi. Mai târziu din munţii Maramureşului a venit principele Dragoş, întemeind Moldova. Până la domnia lui Bogdan, fiul lui Ştefan cel Mare, Moldova a fost independentă. Fraţii Gabriel şi Basil Lukaweicki sunt nobili moldoveni, posedă satul Lu» cavăj pe Şirete, ţinutul Sucevii. Semnează î. a. Dosoftei, mitropolit şi Miron Costin mare log. al Moldovei. (Original polon scris, cu caractere cursive, probabil de însuşi Miron Costin, pecetea mitropoliei Moldovei. Boerii semnează cu IU tere cirilice, afară de Miron Costin şi Drăgufescul, cari scriu cu li» tere latine. Dela d. conte Gheorghe Vasilco, Cernăuţi). 3. 1690 Sept. 14, Lagărul de Duchowiec: Stanislaus Iohann Iablonowski mare hetman al coroanei etc.: Lansează un ordin cătră to(i polcovnicii, colonel» şi rohmistrii pomenindurie să scutească de contribuţie moşiile Lucavcf şi Bănila. (Original polon, dela d. conte Gheorghe Vasilco, Cernăuţi). 4. 1691, Noemb. 4, Lagărul lângă Sniatin: Stanislaus Iablo» nowski mare hetman al coroanei comunică subalternilor săi că mo» şiile lpi Lucaviejchi stau sub scutul regelui polon. Se vor scuti de contribujii. (Original polon, dela d. conte Gheorghe Vasilco, Cernăuţi). Spiţa neamului Vasilco vezi doc. din \T\2 Ian. 10. 76. Mihalcea, 1698, Septembrie 15. Sandul, fiul lui Ion vătavul, şi sofia sa Irina vând lui Lupaşcu Murgulef rohmistru ocina lor din Lehăceni, finului Cernăufi, ce au primit»o în dar dela Nacu Isăcescul. f Adecă cu Sandul, fiicioru lui Ion văţpvului, şi cu femeia me cu Irina, scriu şi mărturisăscu cu accstu adevăratu zapis al nostru, precum de nime silitu, nice asupritu, ce de a noastră bună voe am vândufu dumisaale lui Lupaşco Murgulef roh[mistru] a no[a]stră dre[a]ptă ocină şi moşie, care moşie am avut danie dela nănaşul mieu Nacul Isăcescul, care parte mi»au cumpărat»o nănaşul mieu dela Ghiorghii, ficiorul lui Dumitru Lihicinschi, o parte de ocină din saatu, din giumătete de saatu, din paarte de sus, din a paatra paarte, a paatra parte, de saatu şi cu baaltă ce iaste pe acea paarte şi cu tot vinitul acer părţi, care paarte iaste aliasă dintr alte părţi, am vân» duf»o dumisale dreptu cin[ci]zăci de lei, ca să hie dumisaale ocină şi moşie şi cuconilor dumisaale şi nepoţilor dumisaale şi strănepoţilor T. Balan, Doaimcnic bucovincnc, HI. ^ www.dacoromanica.ro - 98 - dumisaale în veci, şi nime dintre noi, nici dintru fiiciorii noştri ca să n’aibă a să mesteca întru nemic, iar cine să v’ar ispiti să hie neer» tatu de Dumnezeu şi de noi de tuţi (!). şi i*am datu dumisaale şi zapisul care Uam avutu dela nănaşu mieu şi m’aam apucatu să-i dau dumisaale şi zapisul dela Ghiorghii Lihicinschi, carii au vândutu acea moşie nănaşu[lui] mieu, ca să aibă dumnelui dipe aceste zapis[e] a»ş face şi ispisoc domnescu ca să-i hie dumisaale moşiia şi la această tocmală a no[a]siră s’aau tămplatu mulţi fiiciori de boeri şi megiiaşi di pin pregiur, care s’aau şi iscălitu, să hie de credinţă ; deci şi noi pentru mai mare credinţa ne — am iscălit şi ne — am pus şi degitile. f Pis u Mihaalcii, mias[eţ] Săp, 15, văleat 7207. f Az Sandul sin Ion vătav şi soţul mieu Irina ne*am iscălitu. f Şi eu Nicolai Arbure steg[ar] am scris zapisul şi pentru ere» dinţa m’am iscălit. Âz Sandul Arbure steg[ar] iscal. Din Arhiva istorică a României III pag. 264 nrl 59. Lupaşcu Murguleţ a plecat în Polonia la 1678 odată cu So» bieski, vezi Iorga _N: Docum. privit, la familia Callimachi voi. I pag, XXV-XXVI. Mercenarii români în slujba Polonilor se adresează la 1698 astfel lui Lupaşcu Murguleţ opmistru: „Deci noi fiind străini într’a» ceastă ţară străină am năzuit la Murguleţ opinistrul, dă am dat veste dumnealui, fiind creştin dă ai noştri (Iorga N : Studii şi doc. V pag. 47). 1. 1705, Octombrie 18, Zwolin : Mariana, văduva lui Ştefan Petriceicu, cedează lui Luca (Lupaşcu) Murguleţ rohmistru in armata mareşalului Lubomirski, fiul lui Nicolae Murguleţ staroste de Cer» năuţi, o sumă de bani. (Arhivă istorică HI pag. 272—373 nrl 67). 2. (1703—1705) : Mihai Racoviţă VV dă drept lui Lupaşcu Murguleţ să aducă la săliştea sa din satul (probabil Lehăceni) din Cernăuţi oameni străini din ţara leşească, şi vor fi liberi de dări timp de 6 luni de zile (Urechia V. A.: Notiţe despre slobozii, An. Ac. Rom. s. II. tom. IX Mem. secţiei ist. 1886—87 pag. 167). 3. 1715, April 23: Fata lui Lupaşcu Murguleţ rohmistru se logodeşte în Polonia cu Mihail Ganul, fiul lui Vasile Mărzăscul din ţinutul Orheiului „i se promit ginerelui 2000 zloţi fără drept la moşie, iar după ce a hi mila lui D»zău să eşim în ţară la pământul nostru" să aibă şi el drept la moşie. (Arh. ist. HI pag. 276 nrl 70)“. 4. La 1707 : Lupul Murguleţ dărueşte mănăstirii Solea o evangelie (Vorobchievici Ipolit: Sf. măn. Dragomirna, Suceava, pag. 45). 5. 1723, Aug. 16, Cernău(i: Toader armaşul, fiul luiDămian, Toader Murguleţ din Mihalcea, Ştefan Volcinschi, fiul lui Stratulat, ginerele lui Ioan Stroescul fost mare jitnicir vând (cui ?) Lehăcenii, www.dacoromanica.ro - 99 partea lor dela Vasiiie Cracalia armaş. De fată Constantin biv vel comis, Miron Darie serdar, Ursachi Isar, Lupul Tăutul, Leica biv pan (ban?), Manole vameşul, Miron Tăutul din Lehăceni. (Iorga N : Studii şi doc. V pag. 409). Despre dania.lui Nacu Isâcescu făcută lui Sandu vezi doc. din 16r8 Iunie 20. 77. Iaşi, 1699, Iulie 26. Antioh Cantemir, Domnul Moldovei, dispune în ce fel să fie po* tolită cearta ivită între fiii lui Cheşco şi Vasilco şi între şă* trarul Pavel Rugină pentru câţiva munţi dela Putila şi Lucavăţ. [Traducere în româneşte după o copie germană]. Eu Antioh Constantin VV, din mila iui D*zeu Domn Ţării Moldovii. Scriem la boerii noştri Goianeşti, şi le facem ştire pentru multe judecă(i, ce au avut la noi Vasiiie şi fratele său Velicico, fiii lui Cheşco, şi luon, fiul lui Vasilco, cu du*lui Pavel Rugină mare şătrar pentru nişte poieni care se află pe hotarul Lucavăfului Intre părţile fiilor lui Cheşco şi fiul lui Vasilco, şi între hotarul Putilei a du*sale şătrar, zicând dudui Rugină şătrar că aceste poieni anume Conarca, Tb* varniful, Sagnista, Lubovcul, Troianul, Prislopul, Ciocălte şi Ian* ciulova se (in de hotarul său de Putila şi Răstoace, iar fiii lui Cheşco cu fiul lui Vasile au zis că sunt ale lor şi le*au stăpânit cu ho* tarul Lucavăţului strămoşii, părinţii lor şi ei până acum; deaceea am hotărî* şi am dat să cerceteze cinstitul nostru boier Pavel Ciocărtan mare păharnic şi Ienachi mare stolnic şi să*i împace şi ei după dreptate au găsit că toţi să vie la ei, să meargă la faţa locului şi să strângă oamenii buni megieşi de prin prejur, dar nu din oamenii şă* trarului, nici din cei ai feciorilor lui Cheşco şi ai lui Vasilco, şi să găsească 12 oameni buni care să jure, precum le este cunoscut, că părinţii şi moşii copiilor lui Cheşco şi ai lui Vasilco au stăpânit acolo poieni pe când trăiau, apoi să aleagă 3 sau 4 oameni din aceşti mar* tori cari vor fi mai de credinţă şi să*i trimită încoace, ca să măr* iurisască şi înaintea noastră, apoi să facă şi o scrisoare de mărturie, după cum vor spune martorii, ca să le facem întăritură, precum să www.dacoromanica.ro — 100 — stăpânească ei, precum au stăpânii părinţii şi moşii lor; dară dacă fiii lui Cheşco nu vor putea aduce martori să ne dea ştire după obiceiu, aşijdere a zis dudui şăirar că pescuind oamenii săi li se iau mrejele şi sunt bătufi, iar vitele sale se opresc dela păşune, la care au răs* puns fiii lui Cheşco astfel: Nici un sătean nu poate să pescuiască sau să pască vitele pe munte fără ştirea stăpânului. De aceea vor as* culta pe megieşi şi oamenii bătrâni şi după cum vor auzi, aşa să ne dea ştire. Iaşi, 26 Iulie 7207. To}i boierii marelui divan. Arhivele Statului Cernăuţi, pachetul Lucavăf, unde se găseşte copia germană. Alt document: 1. 1699 Oclomvrie 28, Jadova: Boierii trimişi să cerceteze au strâns pe următorii megieşi: Ghiorghijă de Zamostie, Onciul de Vi» lauce, popa Matei de Carapciu, Ion Negrul călăraş de Carapciu, Şte* fan călăraş de acolo, Tănase Chihai fot de acolo, Joan Popovici dia* conul, Ştefan Vlad de Jadova, Andronic Vlad curteanul, Isac Vlad, Radca şi Racoce, ficiorii Iui Matei de Voloca, şi feciorii lui Cior* nohuz din Bănila şi au constatat că acei munfi şi poieni se fin de Lucavăt şi fuseseră stăpânifi de strămoşii Cheşcăi şi ai lui Vasilco, căci Lucavătul este „sat vechiu din descălecatul fărei dela Dragoş Vodă", iar Putila şi Răstoacile sunt „descălecate mult mai dincoace". Oamenii străini, ce*şi pasc vitele acolo la munte, dau din fiecare grup de oi câte un berbec, iar peşte n’au voie să prindă. (Copie românească). Munfii menfionafi se află în Est de râul Ceremuş între locali* tăfile Răstoace şi Putila. Conarca = A 1089 la pârâul Lăpuşna la Vest de satul Meje* brodi în valea Şiretului. Tovarniful = Pârâul Tovarnifa, la Vest de muntele Conarca, se varsă în Ceremuş din sus de satul Răstoace. Sagnisfa = m. 1152, la Vest de satul Lăpuşna. Lubovcul = Lu* boc la SV. de Sagnisfa. Troianul = Trairen A 1223 la Vest de sa* ful Lăpuşna. Ciocâlte = m. 13481a Vest de localitatea Şipote. Prislop m. 1179 la SV. de Ciocâlte. Ianciulova = m. 969 în valea Tovarnifului, la VNV de locali* fatea Mejebrodi. www.dacoromanica.ro — 101 - 78. Mihalce, 1699, August 16. Ghiorghie Isar şi soţia sa Merla, fala lui Neculai Murguleţ, se învoesc cu rohmistrul Lupaşcu Murguleţ pentru moşiile Mihalce, Lucaveţ şi Vasileu. f Adecă eu Ghiorghie Isar şi cu soţul mieu cu Merla, fata dumisale răpăusatului Neculai Murgulef biv logofăt, scriem şi măr-* lurisim cu acestu adevărat zapis al nostru la măna dumisale fratelui Lupaşco Murgulef rohmistrul de nime nesilit nici asuprit, ce de a nostră bună voe ni*am învoit şi ne*[a]m aşezat pentru parte den zestre ce cui se cuvine mie den fo[a]fe moşiile ce mi s’au vinif mie parte mea dela răpăusatul părinteale nostru den to[a]fe părţile ce să vor aleage cu vecini cu to[a]t[ă] partea den Mihalce: aşijdere şi partea de Lucavef care o tine dumnalui frafelea Lupaşcu Murguleţ pentru o partea de Vasileau, care parte au vândut dumnalui răpăusatul pă* rintele nosfrul (!) Neculai Murguleţ lui Ilie Drace, acea parte au fostu danie dela răpăusatul Cărc[u] portariul dumisale fratelui Lupaşcu, deci or fieşte cine dentru fraţii noştri s’ar scula să o răscumpere iar noi ca să nu ne amesteacăm la nemic, că aşe ni-am aşezat cu dumnalui fratele dentru to[a]fe zestrele mele am vândut dumisale fratelui direptu o sută şi patruzăci de lei să fie dumisale pomană şi giupăncsii du* misale şi cuconilor şi nepoţilor şi strănepoţilor dumilorsale, aşijderea banii ce am luat pe zestreale meale ca să*m răscumpăr pe acei bani o moşie, a patra parte de Lucaveţ, ca să nu*m pierzi zestrele soţului mieu, deci ce*am vândut dumisale fratelui ca să*i fie dumisale mo* şie în veci, iar cine s’ar ispiti dentru noi sau cuconii noştri sau ne* poţii sau alte rude a nostrea care s’ar scula să străce această toc* mealâ a no[a]sfră ca să fie neertat şi să fie afurisit şi treclet şi proclet şi pentru [mai] mare credinţă am şi iscălit, ca să fie de ere* dinţă şi la această tocmeală a no[a]stră s’au tămplat mulţi boeri şi oa* meni buni. U Mihalce, vl[ea]t 7207 mesfţa] Av[gust] 16 dnă. Şi eu Ion Nacul am scris zapisul ca să fie de credinţa şi m’am tămplat la această tocmeală. f Şi eu Andreiaş Mălai zet Ghiorghiţă Isar m’am tămplat la această tocmeală. www.dacoromanica.ro - 102 - f Âz Ghiorghie Isar iscal. f Mierla am pus degeful, az Toa* der Murgulet iscal, az Sandul Leh[a]cinschi, az Toader Tăutul iscal. Lucavef esfe Lucavija {inului Cernău|i. Din Arhiva istorică a României III pag. 265 nrl '60. Documente referitoare la Niculai (Nacu) Murgulet: 1. 1662 Martie 12: Vin la domn Ursachie marele vameş şi jupăneasa sa Ilinca şi sora acesteia Măricu|a şi Neculai Murgulet şi femeia sa Ileana, loji ficiorii lui Gheorghe (?) hatmanul, loji nepojii lui Vasilie Vodă (Iorga N.: Studii şi doc. V, pag. 87 nrl 51). 2. 1662 Sept. 26, Iaşi: Is}rati Dabija, Ncculai Murgulet să fie în drept a stăpâni satul Păstrăveanii, tin. Neamţ, care fusese al lui Ga* vrii hatmanul şi a rămas al feciorilor acestuia : Radul şi Âbăza ; după moartea acestora a trecut la Maricufa, vara lor. D*1 ia satul dela Maricuja şi*l dă lui Neculai MurguleJ şi sofiei acestuia Ileana, fata lui Iani pah., nepoata hătmănesei lui Gavril hătmanul. (Arhiva istorică a Rom. III, pag. 244 nrl 40). La 1664 Sept. 28 Neculai Murgule} este staroste de Cernăuţi (Ghibănescu : Surele IV, pag. 100). 3. 1669 Iunie 27, Iaşi: Duca Vodă întăreşte lui Neculae Mur* gule}, ginerele lui Iane pah., satul Mărgineam, }in. Neam}. Iane îl pri* mise în dar dela Malcoci fost pârcălab (Arhiva ist. a Rom. III, pag. 245 nrl 41). V, La 1674 Dec. Niculai MurguleJ este staroste de Cernăuţi (Arh. st. a României HI, pag. 249 nrl 45). 4. 1677 Mai 17, Iaşi: Ştefan Brăescul fost comis cumpără moşia Lămăşeni delângă Baia dela cumnatul său Ivaşco, ficiorul Ciau* şui ui, şi dela sofia acestuia Safta, vara lui Şt. Brăescu şi fata lui (Neculac) Murgulef şi a Măriei, care a fost fata lui Cârstian log. (Grecianu P. Şt.: Genealogiile I, pag. 306. Vezi despre aceasta şi Iorga N.: Studii şi doc. V, pag. 714). 5. 1680 Iunie 8: Duca V. dă satul Lămăşiani, fin. Sucevii, lui Vasile Dămian vătavul, care moşie fusese cumpărată de Ştefan Brăescu comis dela Ivaşcu, fiul Ceauşului, nepotul lui Ghiorghie Bă* leanul şi dela jupâneasa lui Safia, fata Nacului Murgulef şi a Măriei, fata lui Cărstiianu log. Vasile Dămian (ine pe Ilinca, sora Saftei, la fel fata lui Nacu Murgulef, (Iorga N.: Studii şi doc. III, pag. 21). 6. 1683 Sept. 17: Miron, fiul lui Lazar Cotuşchi, vinde un loc de moară în Cernăuţi lui Nicolai Murgulef II log. pt. 20 lei bă* tu(i (Arh. ist. a României III, pag. 53 şi Iorga N.: Studii şi doc. V. pag. 71). 7. 1688, Aug. 22: Se povesteşte despre Vrancea „aşijderea şi preotul Ioan Ciochină din Vrancea cu nepotul seu Nicolai Murgulefu post. iarăşi au dăruit (mănăstirii Mira) a lor dreaptă otcină şi moşie www.dacoromanica.ro — 103 — din giosu de gura Reghiului în poenifa Hliza Oleşască". (Uricarul, voi. II, ediţia I, pag. 3). 8. 1695 Mai, 30: Ion Sobieski scrie lui Uiaş Mofoc şi lui Ni* culai Murgulet că a înfrânat pe Dimitrie Isăcescu ca să nu le mai facă vre-o piedică la moşia Waniow (Arh. ist. a Rom. III, pag. 262 —3 nrl 58). * Neculai Murgulef fugise pela 1680 în Polonia de groaza biru* , rilor lui Gheorghe Duca (Nicolai Costin în Cronici ed. II, voi. II, pag. 23). Alt document în legătură cu familia Murgule}; 1643 Mai 2i Alecsandru Murgulet şi Gligoraş Volcinschi au venit la Ghiorghită fost mare sulger, staroste de Cernăuţi, pt. moşia Păclenii din Ţara Rom. pe care Volcinschi a vândut^o fără s’o fi împăr(it. Voie. este (inut să întoarcă lui Murgule} 66 stănjini şi să*i dea moşia pt. moşie în Moldova. (Iorga N.: Studii şi doc. XXII, pag. 381). Despre satul Lucavija, ţinutul Cemău(i, ne informează documentul din 1643 Martie 30, în care se zice că Ion Ciolpan vinde lui Isac Mironescu, căpitan de Sinăhău, acest sat pt. suma 150 ughi. Ciolpan moştenise satul dela moşul său Ghenghe log. Acesta il luase dela Gorce Volcinschi şi Ionaşco Dobrenchi (Iorga N. : Studii şi doc. V, pag. 399). La 1814 Oct. 12 Scarlat Calimach VV. dă lui Vasile, fiul lui Iordachi Murgule} urmat, dovadă de curgerea familiei sale: Primul din familie a fost Cosma Murgulef, fost vornic mare după ispisocul arătat din anul 15r5. împărţeala din 1644 menţionează pe Ieremie Murgulef cu frafii săi Ştefan şi Andrei. împărţeala din 1669 Oct. 15 menfionează pe Tudosie Dubău vel log. şi Ionaşcu Balş, ginerii lui Ieremie Murgulef, şi pe Neculai Murgulef care a finul pe fata lui Iani păharn., nepoata lui Gavril hatman, ce a fost frate cu Vasile Lupu VV. şi pe Vasile Murgulef. Menfionăm, că Cosma Murgulef este inexistent. Nici legătura cu Cosma Murgu, boier moldovean din prima jumătate a seco* lului al XVI-lea, nu este dovedită. Adăogăm spifa neamului Murgulef : www.dacoromanica.ro Spi^a neamului Murgulet Toader Turcea zis Murgulet căs. cu Nastasia, fiica lui Grigori Udrea cel Orb Irimie „ I Andrei Ştefan f 1650 căs. cu Zlala, fata lui Dumitraşco Şeptelici Dumitraşco Maria Ştefan j Anisia Nastasia Salomia Biluşca Neculai Careu Nastasia Careu f 23/X 1624 căs.cuGhe* căs. cu Arse» căs. cu Isar căs. cu Eni Ţica lafie Dubău nieDobretchi vataf Aniţa Gheorghe Isar căs. că Dumitraşco de căs. cu Merla, fata Lucavef lui Neculai Murgulet Gavrilaş Ursachi Isar Ipatie Măricufa căs. cu Careu cel bătrân, portar de Suceava Dumitraşco Ursul Niculae j j I. căs. cu Ileana, fata lui Axana Necuîai Jani paharnic1) căs. cu Qligoraşco (fiastrul lui Ursui) căs. cu Maria, fata lui Bontăş Cărstian logofăt Aniţa Vasile Maria Lupaşco Iudita Safta (fala Măriei) Ilinca((ata I^Jarici) Merla J căs. cu Toader Mo|oc căs.cuIvaşcoBaleanul căs. cu Vasile Dămian căs. cu Gheorghe Isar O fată Gavril jv/o/oc Ursachi lsar căs. cu Mihail Ganul *) Ileana lui Niculae M. este nepoata hătmănesii lui Gavril hatmanul, fratele lui Vasile Lupu, Domnul Moldovei. www.dacoromanica.ro - 105 — 79, 1T00, Luna lipseşte] 12. Maria, fiica Gafifii şi nepoafa lui Onciul Iuraşcovici, se împacă cu Gavril Miclescul păharnic, primind a patra parte de Teutri şi dând a şesa parte de Zăstavna. [Tradus în româneşte după o copie germană]. Adecă eu Maria, fiica Gafifii, nepoata lui Onciul Iuraşcovici, cu ginerele meu Ştefan căpitan (Străşca) scriem şi mărturisim cu acest adevărat zapis al nostru la mâna Du-lui Gavril fost al doile paharnic, fiul lui Miclescul păharnic, ginerile răpousatui mare logofăt, precum având pricină cu Du-lui păharnic pentru nişte moşii rămase dela Iu* raşca vornic şi dăruite Du-lui păharnic şi mamei sale porteroaia, ne* poafa lui Iuraşco vornic, fiica lui Onciul [Iuraşcovici], am iners la judecată şi arătând Du-lui toate scrisorile sale şi dania şi cercetân» du-se ele cu amănuntul s’au găsit şi un zapis pentru o sălişte care scrie pe aceaşi sălişte care ne-a fost lăsată nouă de [Onciul] Iuraş» covici vornic şi se află în stăpânirea noastră ; dară nescriind în acest zapis că noi avem a moşteni o parte de Zastavna şi Teutri, nici pu* fând a arăta vre-o carte despre aceasta, s’a judecat să căutăm mar» tori oameni bătrâni cari ştiu că părinţii noştri au stăpânit părţi de moşiile sus amintite, şi atunci să stăpânim acele părţi de moşie; dar neputând găsi şi aduce martori, l*am rugat pe Du»lui păharnic să se împace cu noi de bună voie, după care Du»lui ne»a dăruit din cliro-nomia lui Iuraşco vornic a patra parte din sat de Teutri, însă cu observarea dacă cineva din rude ar avea dreptate la aceste părţi de moşie să»l despăgubim noi din aceasta a patra parte de Teutri ; însă noi i*am dat Du»sale păharnicului a şesa parte din jumătate de sat de Zastavna primindu*ne ca nime din rudele noastre să nu aibă a cere nemic. Acest zapis s’a scris în fata Du»lui Darie Donici mare logofăt şi a altor boieri mari şi mici şi pentru mai mare credinţă am iscălit. Let 7208 [Luna lipseşte] 12. * Maria, fiica Gafifii. f Ştefan, ginerile Măriei. Darie Donici vel logofăt. Arhivele Sfatului Cernăuţi Liber Granicialium IX pag. 246. Traducerea românească a fost publicată în noastră Familia Onciul pag. 55 nrl 46. www.dacoromanica.ro - 106 - 80. fPtla iroo]. Maria Cărăgioaie, fata Anei de Meleşăuţi, dărueşte nepoatei sale Maria, căsătorită cu Ion, fiul lui Vănţul din Vărtop, jumătate de sat Meleşăuţi, ţinutul Suceava. [Tradus în româneşte după o copie germană]. Adecă eu Maria Cărăgioaie, fata Anei de Meleşăufi, scriu şi mărturisesc precum am dat partea mea de Meleşăufi, jumătate de sat, jumătatea de sus, care mi s’a ales danie dela mama mea Ana, ne* poatei mele Maria, ca să o stăpânească cu tot venitul, cu vecinii câfi mi se cuvin, eu neavând copii din trupul mieu ; de aceea eu, de nime silită nici nevoită, am socotit să*i dau această parte danie dela mine cu prilejul căsătoriei sale cu Ion, fiul lui Vănful din Vărtop, şi să o întăresc şi nime din fraţii miei, sau din neamul meu să nu se amestece la această danie a mea, ce am dat*o. Iar cine s’ar scula împotriva voinţei mele, unul ca acela să fie blăstămat de mine, de domnul Isus Hrisfos, de maica domnului, şi de cei 318 sfinţi, părinţi. Şi la facerea acestei danii de bună voie au fost faţă Iafco vataf, Ie* remie şi Sabin Băsăcian, popa Nicolai, Sofronia, sofia lui Vasile va* taman, şi pentru mai mare credinţă am iscălit şi am apăsat degetele. Şi eu Maria Cărăgioaie am apăsat degetul, ca să se creadă. Maria Cărăgioaie, popa Nicolai, eu Iafco vataf, leremie lolăş, eu Băsăcean, eu Vasile privighetorul(?), Sofronia, sofia lui Vasile, eu Iachentie popa de Meleşăufi am venit şi am fost faţă. Din Wickenhauser: Solka pag. 102, unde se găseşte copia germană. „Privighetor" este tradus din nemţescul „Aufseher". Nu ştim ce cuvânt a fost în original. Vărtop este sat învecinat cu Meleşăufi. 81. Iaşi, 1700, Februarie 2. Antioh Cantemir VV. scuteşte satul Toporăuţi al mănăstirii Barnovschi de multe dări cătră domnie. f Intru numele părintelui şi a fiiului şi duhului svăntu, troiţa una fiindu neînpărfită. Iată eu şărbul despotăriului mieu domnului dumnezău şi măn* luitoriului nostru lui Isus Hrisfos şi svintei troijă cu adivărat închi* nător Io Antioh Constandin VV. cu mila lui du»zău domnu ţărăi www.dacoromanica.ro - 10? - Moldovii, adecă domniea mea bine vrănd cu a noastră bună vreari şi cu a noastră bună voe şi cu inimă curată şi luminată din tot su* fletul nostru şi de la dumnezău cu agiutor, domniea mea socotind şi vrănd a bune lucruri ce au făcut alţi răpousaji domni ce au fostu na» inte de noi, din libovul ce au avut cătră dumnezău şi cătră sfintele beserici şi m[ă]n[ă]stiri şi cătră a lui dumnezău rugători ciea ci pri dănşi i-au miluit şi le-au întărit pentru mântuirea sufletelor săli, de* reptu aceaea şi domniea mea cătu*i după putearea noastră rugăm pre domnul ca să ne urmeză şi pre noi întru bune lucruri, dereptu aceaea şi domniea mea cu bună cuvântare lui dumnezău şi cu bl[agoslo]vi* niea sfinţii sale părintilui Kir Sa vi arhiepiscop şi mitropolitul Sucevii şi alisul Misail episcopul de Roman şi Kir (LaurentieJ episcopul di Rădăuţi şi Kir Varlaam episcopul di Huşi şi cu vrere sfatului nostru boearii Moldovii, mari şi mici, domniea mea m'am milostivit şi am dat şi am întărit din deres[e] bătrâne dela alţi răpousati domni ce au fost mainte de noi, pre un sat a svintii mănăstiri a lui Barnovschi din tărgu din Eşi, unde easte hramul adormirei presvintii despotoarii noasfri şi a lui Hristos născătoare, purure ficioară Marica, pre nume satul Toporăufii în (inului Cernăuţilor ca să nu dea nici o dare, nici mare nici mică, nici galbeni de casă, nici lei, nici zlo(i, nici camănă, nici bezmen, nici iliş, nici sulgiu, nici solărie, şi voi globnici şi de* şugubinari ca să nu întrafi întracestu satu, de câte dări sinfu pre al(i mişei în \ara domnii mele, aşijderile şi câte (1500) di oi di gor* ştină ci iaste din vinitul domnii meale şi fl1* (1090) de stupi di de* setină din vinitul domnii meali şi câte $ (500) di mascuri din gor* ştină din vinitul domnii meali preste toati, iar ci le va treci mai multu de atăte ca să aibă a lua în visteriea domnii meeale, numai ca să aibă a da într un an de d[oJa ori câte [lipseşte], iar altă nemică mai multu să nu aibă a lua, ce acisfa vinit ci scrie mai sus să aibă a lua egumenul dela svânta mănăstire lui Barnovschi şi ca să aibă egumenul a trimite acişti bani la svănta şi dumnăzăiasca beserică a Ierusali* mului ca să hie acolo de tămăe şi de făclii şi de alte ci trebue svintii mănăstiri şi acelui svănfu loc şi aceale toate căte mai sus scrie ca să aibă a le lăsa lor făr pidiluifu, aşea am tocmit cu tot sfatul nostru, iară rugătorii noştri svintii părinţi călugări ci sintu acolo şi aici pe* frecători ca să aibă şi prinos a ne scrie la‘ svântul şi marile pomelnic şi pre doamna domnii meali; aşijderile şi pre părinţii domnii noastre ca să să pomenească întru toate dumnezăcşfile slujbe după obiceiul besericii, a rugare milostivul dumnezău pentru a noastră viiajă şi er* www.dacoromanica.ro — 108 — tare păcatelor a noastre şi a părinţilor noştri, iară după a noastră viiafă şi domnie cine va fi domnu înfr’a noastră (ară a Moldovii ca să n’aibă a strica a noastră danie şi miluire ci ca să aibă a da şi întări sfinţii mănăstiri ce scrie mai sus, iar cine s’ari ispiti a strica a noastră miluire şi fărgul (?) ca să-=-l apuci pe dânsul măniea lui dumnezău şi să-l inghiţă pământul cum şi pre Daftan şi Aviron şi să hie fricleaf şi procleaf de domnul dumnezău făcătoriul ceriului şi a pământului şi di pre cinstita lui maică şi de 12 apostoli şi de 4 evanghilişfi şi de 318 svinţi părinţi ce au fost în Nechiea, cetate cea svănfă, şi de pă-rinfile patriarhul Irusalimului şi să aibă parte cu Iuda şi friclefu Ariea, în veci. U las, let 7208 Feb. 15. Anfioh Canfimir VV. Original, hârtie, pecete roşie mică, Arhiva mitropoliei Cernăuţi nrl 12. Despre Toporăuţi vezi documentele din 1658 August 7 şi 1710 Dec. 26. 82. ireo, Aprilie 2. Gheorghie Isar vinde medelnicerului Constantin Turcul o parte din moşia Bănila moldovenească, ţinutul Suceava. [Tradus în româneşte după o copie germană]. Adecă eu Gheorghie lsar scriu şi mărturisesc cu acest adevărat zapis al mieu, precum fiind în mare nevoie l-am rugat pe du-dui Con* sianiin Turcul medelnicer şi miluindu*se Dudui şi ajufându*mă cu vite şi cu bani fiindu*ne astfel de mare ajutor, Fam dat du*sale Turcul partea mea de Bănila moldovenească, ce a cumpăraFo părintele meu Isar dela Vasilie Postelnicescul, anume a şasea parte din a treia parte de sat, ca să-i fie lui, pelângă partea pe care Fam vândut şi pentru care Fam dat un zapis deosebit, şi copiilor lui dreaptă danie în veci. Şi pentru mai mare credinţă am iscălit, împreună cu boierii şi fraţii cari au fost faţă la facerea acestui zapis şi am dat şi zapisul de cumpărătură dela Postelnicescul. 2 Aprilie 7208. Gheorghie lsar. Petre, Iuon, Vasile, Tănasie Ţintă martor, Iuon Vasilco martor, Eu Constantin Mălai am scris. www.dacoromanica.ro — 109 — Din Arhivele Statului Cernău|i, Liber Granicialium I 170—171 unde se află copie germană. Alt document: 1709 Iulie 10: Gheorghe Isar vinde medelnicerului Constantin Turcul rohmistru % din 1/z Bănila, ţinutul Sucevii, pt. 45 lei. De faţă Vasile Cocoran părc. Gheorghieş fost armaş şi Acsente Pogor. Despre familia Turcul vezi Ghibănescu Gh.: Surete XX pag. 83. 83. 1700, August 28. Dumitraşco Ursachi vinde lui Iuon Abăza jumătate de sat de Iacobeşti, ţinutul Sucevii, pentru 330 lei bani gata. [Tradus în româneşte după o copie germană]. Adecă eu Dumitraşco Ursachi, biv vel sulger, scriu şi mărturisesc cu acest adevărat zapis al mieu, precum de nime silit nici asuprit, ci de a mea bună voie am vândut dreapta mea ocină şi moşie, anume jumătate de sat de Iacobeşti la apa Sucevii, ţinutul Suceava, la gura părâului Horaeţ, moştenită dela răp. părintele meu Ursachi fost mare visternic cu vad de moară pe apa Sucevii şi pe părâul Horaeţ, cu câmpuri, fănaţe, pădure, cu toţi vecinii câţi se vor găsi că a avut răp. părintele mieu pe această moşie Iacobeşti cu toate veniturile acestei părţi, lui Iuon Abăza postelnic pentru 330 lei, bani gata, silindu-mă nevoia ca s’o vând, am rugat întâiu rudele mele şi răzeşii dar moşia fiind pustie n’a voit nime să o cumpere, văzând aşa dară, că nime din rudele mele sau din răzeşi nu vrea să o cumpere, am vândut-o du*sale Ioan Abăza postelnic, iar când va fi pace îp (ară şi se va scula cineva din rudele mele sau din răzeşi ca să întoarcă du-sale Iuon Abăza banii, eu am să răspund, căci fiind in nevoie am rugat pe toţi şi nime n’a voit s’o cumpere, dar dudui Iuon Abăza m’a ajutai, împrumutând banii dela Turci şi dândud în mâna mea, dar dacă se va hotărî prin judecată să se întoarcă banii, eu să am a»i întoarce banii cu dobânda obişnuită la negustori, de 20% pe an. Şi la acest zapis au fost faţă Savi mitropolitul Sucevii, Vasilie biv vel spatar, Lupul biv vel visternic, Ilie comis, Başolă biv vel medelnicer, Iuon Paladi vel clucer, Solomon biv vel şatrar, Vasilie www.dacoromanica.ro — 110 - Balş II. logofăt, Stroici II, spatar, Nicolai Buhuş vornic de Botoşani şi alţi boieri mari şi mici cari au iscălit şi să*şi facă şi ispisoc domnesc, şi am iscălit. 28 August 7208. Savi mitropolit de Suceava, Vasilie fost spătar, Lupul Costachi biv vel visternic, Vasilie Balş II, logofăt, Nicolae Başotă medelnicer, Iuon Paladi vel clucer, Dumitraşco Macri postelnic, Constantin Sbiera comis, Nicolae Buhuş comis, Nicolae Başotă medelnicer, Dumitru Buhuş vornic, Iuon Niculce aga, Gheorghi biv serdar, Dumitraş Buhuş. Eu Ştefan Măguran stolnic am scris. Arhivele Statului Cernăuţi, pachetul Iacobeşti şi Liber Grani-cialium IV pag. 280—282 unde se găseşte copia germană. Această jumătate de sat Iacobeşti Gheorghe Ursachi vistcrnicul a câştigat*o prin schimbul ce l-a făcut cu Gavrilaş Talpă, care o avea zestre dela so|ia sa Maria (Bulei, comis, istorice a Rom. voi. IV pag. 20). 84. laşi, 1701, Aprilie 20. Constantin Duca VV. scrie ţăranilor din Vicove şi Frătăufi cari s’au împrăştiat de răul birurilor, că le*a uşurat birul tocmindu'i cu rupta. f Noi Costantin Duca Voevod bojiiu milostiiu gospodar zemli moldavscoi. Scriem domnie mea la foţi mişeaii noştri ţarani de G/cove şi de Frataufi vă facem ştire iată că înţăliasăm dintru rugătoriul nostru părintele egumenul dila svănta mănăstire Putna precum v'aţi spămăntat pentru nevoile ce sânt şi pe altă ţară şi aţi început a fugi, de care lucru iată că domnie mea m’am milostivit şi v’am tocmit cu ruptoare să daţi precum viţi vide şi carte ce voi trimite iscălită de noi, deci să şti(i că numai pă cât vă eşti ruptoare ve|i da, iar la altă la nimică nu viţi fi amestecafi cu altă fără, nici alţi slujitori nici pârcălabi pentre voi nu vor intra, deci iată că vă scriem domnie mea nimică să nu vă spămăntaţi nici să vă răsipiji, ce să vă apucaţi de hrană şi de pămănt şi carii dintre voi s or hi dus pe toţi să-i aduceţi la urmă, pentru căci domnie me v’au lăsat să fiţi de posluşanie acei svintei mănăstiri şi pentru paza poticilor ce sânt în prijma voastră, precum www.dacoromanica.ro — ill — au fost de v[e]ac şi la alţi domni ce au foslu maiinte de noi, aceasta vă scriem. U las, let. 7209 Ap[rilie] 20. (Original, hârtie, pecetea roşie mica, Arhiva mân. Putna nrl 174). 85. 1701, Iulie 8. Regest despre satul lurcăuţi, ţinutul Cernăuţi. Consiandin Duca Voevoda au giudecat pc Ion Figarschi cu Sfroici postelnicu pentru a patra parte de sat de Iurcăufi. Figarschi au arătat un dres dela Vasilie Vodă scriind pc a patra parte că iaste a lui Figarschi şi a seminţiei sale. Iar Stroici postelnicu au scos un zapis de cumpărătură dela Pofomir şi de la giupăniasa lui Nastasiia scriind acel zapis pe giumătate de sat de lurcăuţi că au vândut lui Dumifraşcu pitaru, tatălui lui Stroici postelnicu. Deci Măriia Sa au giudecat şi au luat sama cu dreptate pentru a patra parte de sat de Iurcăufi cum au vândut-o rău Potomir şi cu giupăniasa sa Nastasiia şi acea a patra parte ce-au vândut-o rău Potomir au dat să o fie Ion Figarschi precum îi scriia dreasul, iar Stroici postelnicu să fie volnic a căuta altă moşie a lui Pofomir sau a giupăneasăi sale Nasfasiei ca să o ia în locul aceşfii moşii ce-au vândut rău lui Dumifraşcu pitarul această a patra parte de sat de lurcăuţi şi această pără să nu să mai părască nici odinioară. 7209 Iuli 8. Regest, dela dl. Constantin Onciul, avocat, Cernăuţi. Vezi cartea de judecată despre lurcăuţi din 1776 Iulie 2 în a noastră Familia Onciul pag. 106—110 nrl 91. 86. 1701, Iulie 23. Safta Lupaşco vinde cumnatei sale Ileana, soţia răp. Iordache Cantacuzino satul Şişcăuţi, ţinutul Cernăuţi, pentru 300 lei. f Adecă eu Safta spătăroea a răposatului Lupaşco facem ştire cu această scrisore a mea la mâna Dumisale cumnată mea Ileanii sfolniceasii a răposatului Iordachie Cantacuzino ce au fost stolnic mare de nime silită nici asuprită ce de a mea bună voe am vândut www.dacoromanica.ro - 112 — un sal înireg cu lol holarul ce a fi având în cămpu, în pădure şi apă cu lol venitul ce va avea şi cu vecini ce să vor afla dinlr acest sal ce easte la (inului Cernăuţilor anume Şişcăufii care această moşie îm easti mii direaplă ocină dela părinţii miei. Deci fiindu mie nevoe am scos acesl sat la vânzare şi am înlrebat Iote rudile meale ca să cumpere şi nau vrut să cumpere făr numai dumneaei cumnată mea Ileana care mai sus easte pomenită tâmplănduisă avându şi alte sălişti prin pregiurul acesfii sălişte Iau cumpărat Dumniea ei dela mine direpl trii sute de lei şi miau dat Dumneaei bani de plin întru mănulfej meale, deci ca săi fie Dumisale direaptă ocină şi moşie în veaci dumisale şi cuconilor dumisale şi nepoţilor şi la aceasta tocmală a nostră sau iămplat mulţi boeari cari mai gios săntu iscăliţi şi pentru credinţa miam pus peceatea mai gios ca să să ştie. 7209, Iulie 23. Două iscălituri indescifrabile. Copie românească, Arhivele Statului Cernăuţi, pachetul Şişcăuţi. 87. 1701, Iulie 24. Angheluşa, fata Nacului din Ilişeşti, vinde două jirebii din satul Ilişeşfi, ţinutul Suceava, vornicului Ionaşco Isăcescul pentru 30 lei. f Adecă eu Ângheluşa, fata Nacului, sora lui Constantin, ficior Nacului de Ilişeşti, scriu şi mărturisescu cu acesfu adevărat zapiş al mieu de nime silită nici asuprită ce de a me bună voe am vândut a me dreaptă ocină şi moşie den sat den Ilişeşti den parte Nacului unde au ţinut cu logofătul şi cu Mărie Peliniasă am vândut parte me doo jirebii cu vecini anume ficiorii lui Borşu Ursul cu fraţii lui şi ficiorii Cosmei şi alţi chit sor mai găsi de a Nacului am vândut dude vornicului Ionaşco Is[ă]cescul dreptu 30 lei ca săd fie dude dr[e]aptă ocină şi moşie în veci şi cuconilor dude şi la acestă tocmală ’ sau tonplat Irina sfolniciasja] şi sora dude Mărie comisoe Peliniasă şi [Gheorghe] Creţul de Ilişeşti şi alţi boeri şi omini buni cari mai gios au iscălit şi eu Gheorghe Măţoc am scris zapisul. ]f. 7209, Iuli 24 den. Angheluşa, Mărie Peliniasa, Irina stolniceasa, Gheorghe Creţul, Gheorghe Măfoc. www.dacoromanica.ro - 113 - Original, hârtie, Arh. Stat. Cernăuţi, Pachetul Ilişeşti. Despre Angheluşa vezi August Nibio: Das Kloster Ilişeşti, Radautz 192ÎT. pag. 4. Părinţii lui Ionaşco Isăcescul au fost Niculai I. şi Mierla, fata lui Gligoraş Stârcea, vezi Arhiva genealogică I. pag. \ 73 88. laţi, 1702, Iunie 5. Constantin Duca VV. scuteşte pe călugării de Putna de desetinfe ţărănească pentru stupii ceri au deosebit de stupii mănăstirii. f Noi Constantin Duca Voevod bojiiu milostiiu gospodar zemli moldavscoi. Scriem domniia mea la deseatnicii de Suceavă, vă facem ştire că au făcut jalobă la domniia mea rugăioriul nostru egumenul dela sfânta mănăstire dela Putna zicăndu că faceţi val călugărilor dela mănăstire carii au stupi usăbi de a mănăstirii şi le luaţi deseatina ţărăniască, pentru acesta lucru iată că vă scriem dacă veţi vedea cartea domnii meale sări lăsaţi în pace de deseatină pre toţi călugării câfi şi are hi la svânta mănăstire ori preut ori călugăr carii ar hi aşezători şi petrecători la sfânta mănăstire, nemic de acum înnainte să nu le faceţi val de deseatină ce să aibă bună pace că cine s'are ispiti a le face ori cât de puţin val peste cartea domnii meale va B de mare certare, aceasta scriem. U las, let ’ acesta a stricat izvodul şi „au încărcat pe Sturza cu câ(iva bani ca să să mân» tuiască de datorie Cerbului ce era asupra lui să de". Cerbul Jidovul îl păreşfe pe timpul lui Antiohie VV pe Mihulet pentru această da» forie, iar acesta a aruncat datoria pe Sturza arătând izvodul fals: i s’a dai putere lui Mihulet să vândă casele lui Sturza din „Eş“, a făcut»o şi a mai luat şi 30 mafce şi nişte pâne. Inforcăndu»se Sturza din tara leşască au fost orânduiţi boieri să le ia sama. Asupra Sturzii „nimică nu s’au aflat". Mihulet nemulţumit, a cerut să»l judece Lupul, care la 1702 fusese visfernic. Şi acuma s’a dovedit, că Mihulet sfri» case izvoadele şi umblase cu vicleşug. Mihulet a fost dat rămas, şi a fost (inul să»i restituie casa şi lucrurile luate. (Revista Ioan Ne» culce, fascicola VIII, 1930 pag. 67—68). www.dacoromanica.ro - 148 - 2. 1710 Noemvrie 27, Iaşi: O seamă de boieri în frunte cu Antonie mitrop. fac ştire Ia mâna Agafifei, jupăneasa Iui Dumitraşco Calmufchi fost căpitan mare, pt. cearta Iui Mihulef căp. şi Jidovul Cerbul din tara leşască pt nişte bani ce*i dăduse Cerbul lui Matei Sturza şi lui Mihulef, fiind ei cu văcăritul la fânului Cernăufălor pe timpul lui C*tin Duca ; Cerbul cerea banii, Mihulef se „mântuia" zicând că*i „mâncase" Sturza. Au rămas banii nedafi 3 ani, Infor* cându*se Matei Sturza din fara leşască, amândoi au stătut la divan şi Mihulef „gândind că s’au prăpădit izvodul cu Matei St. au tot stricat şi au adaos mai la toate condeile cu meşterşugurile lui asupra lui M. Sturza şi banii au fost mâncaţi de Mihuleţ". Tofi boierii l’au „dat rămas şi platnic Cerbului Jidovului", la 1708. I s’a dat voe Cerbului să vândă V2 de Bărbeşti, datoria lui Mihulef fiind de 394 lei, dar dând 50 lei, a rămas dator cu 344 lei, cheltuiala face în plus 50 lei; i s’a dat timp 2 săpt. să plătiască datoria ; Mihulef n’a putut plăti şi a fugit. Moşia a fost cumpărată de Ion Păladi vist. cu 230 lei bani gata. Dar Dumitraşco Calmufchi zicând că acea parte de moşie se trage dela Solomon log., care o dăduse danie Nastasiei stol* nicesii, soacra lui Mihulef; fiind rudă, Calmufchi restitue lui Paladi banii cheltuiţi. (Arhivele Stat. Cernăufi,LiberRelafionumII pag. 77—83). 3. 1716 Martie 7 Iaşi: Mihai Racovifă VV scrie starostelui de Cernăufi, că s’a jeluit fostul căpitan Mihulef pe Cerbul Jidovul zicând că „i-a prăpădit" nişte moşii din Berbeşti, Costeşti, Pleşinfii şi Botăşinfii pentru nişte datorii. Starostele să cheme pe Cerbul la judecată, să strângă megieşii din Călineşti, Costeşti, Dracinifa, Hli* nifa şi Bobeşti să „ia sania cu mare dreptate despre îmbe părfile şi nice la o parte nice la alta să nu făfărifi" şi pe urmă să le dea zi să meargă la divan şi să-şi aducă scrisorile iscălite de „tofi finutaşii" „să li să curme giudecata gâlcevilor lor" (Arh. Stat. Cernăufi, pa* chelul Bărbeşti). 4. 1720 Noemvrie 3, Iaşi: Apostol Mihulef pâreşte pe D*traşco Calmufchi, zicând că plătise Cerbului toată datoria până la 7 lei. Calmufchi văzând „că vine asupra lui gălceavă mare despre Mihulef" a plecat la Sneatin la feciorii Cerbului luând zapisele bătrânului Cerbul. Domnul văzând „cum Mihulef au înblat în pără fără de ispravă" a luat din mâna lui toate dresele făcute cu meşterşuguri rupânduJe, dăndu*l rămas „din tot giudeful a firii". Iar de acuma înainte de va mai scorni vr’o pâră să fie „de ruşine" şi „de gloabă". (Arh. Stat. Cernăufi, Liber Relafionum II 83—89). 5. 172 7 Mai 30: Grigori Ghica căfră Şerban Cantacuzino pos* telnic, staroste de Cernăufi. Mihulef a făcut jâlobă pentru giumâtate de sat de Bărbeşti, arătând şi zapise de „mult pref". Dacă va veni Mihulef, starostele să cheme pe „tofi împregiuraşii" cu toate scriso* rile şi pe Iacob, fiul Cerbului, să facă surele depe toate zapisele, să facă mărturie şi împreună cu sureturile să trimată dosarul la domn. (Arh. Stat. Cernăufi, pachetul Bărbeşti). 6. 1731 Septemvrie 17, Iaşi: Grigori Ghica dă carte lui Mi* www.dacoromanica.ro - 149 - hule| biv vel căpitan să stăpânească moşia sa 1h Bărbeşfi pe apa Brusni|ei, cu cumpărături din Plesniţa, Costeşti şi Bofăşeniţa cu vecinii, care îi sunt zestre dela soacra sa Nastasia jupăneasa lui Con* stantin, pentru care moşii a fost dator 394 lei, şi s’au dat pe mâna Jidovilor; zice că a plătit datoria. Moşia s’a vândut lui Dumifraşco Calmu|chi care nici un ban n’ar fi dat acel Jidov, dară mâna pe moşie tot au pus. A murit Calmu|chi şi Cerbul Jidov şi acuma domnia a scris o carte lui Radul Racoviţă jitnicer starostele de Cer* nău|i, acesta a dat ţnărfurie, precum fiii Cerbului au declarat, că tatăl lor a vândut lui Calmu|chi moşia pentru 60 lei, dar Calmu|chi n’a dat aceşti bani, iar domnul dă carte lui Mihule| să*şi stăpânească moşia în pace. (Din Bielous pag. 19—20, nrl X). 7, 1735 Mai 12, laşi: Neculai VV. pt. conflictul lui Apostol Mihule| cu sofii Calmu|chi. Boerii trimişi odată la faţa locului au constatat, că Mihule} „umblă fără de ispravă", dar nelăsând domnul lucrul „răzimat" astfel, trimite acuma pe boierii Toader Stârcea vor* nicul de poartă, Şerban Flondor, Gh. Pârvul medelnicer; aceştia au căutat „pe cărţi şi zapise" în absen|a lui Mihule|, care n’a venit, apoi au chemat pe foţi răzeşii „care au'parte în Bărbeşfi şi în Botoşe* ni|ă“ ; aceştia au răspuns „că ei stăpânesc cineş părţile lor cu pace pe hofărăfura lui Rugină vornicul" din timpul lui Eustratie Dabija. S’au căutat pietrele de hotar cu răzeşii şi nu s’a găsit nici o sfrăm* băfafe sau împresurare făcută lui Mihuleţ. (Arh. Sfat. Cernăuţi, Liber Relationum II 71 — 77). tir. Orăşeni, 1709, Iunie 21. Gavril fost mare paharnic vinde lui Constantin Turcul medelnicer jumătate de sat de Zastavna, ţinutul Cernăuţi. [Tradus în româneşte după o copie germană]. Adecă eu Gavril biv vel paharnic scriu şi mărturisesc cu acest adevărat zapis al rhieu, precum de nime silit nici asuprit, ci de a mea bună voie am vândut jumătate de sat de Zastavna ţinut Cer* năuţi cu toate pământurile şi veniturile, care moşie mi*a dai*o ră* pousatul socrul mieu Tudosie Dubău, lui însă i*a dăruit*o moaşa sa Cârcoaia, lui Constantin Turcul medelnicer pentru 225 lei bani gata, ca să*i fie lui, jupănesii lui, copiilor, nepoţilor şi strănepoţilor dreaptă ocină şi moşie neruşiit şi neschimbat în veci şi eu am a*i da toate ispisoacele vechi ca să-şi facă depe ele şi depe zapisul de faţă ispisoc domnesc şi la acest zapis au fost de faţă mulţi boieri, mari şi mici, şi pentru mai mare credinţă am iscălit ca să se ştie. Orăşeni, 21 Iunie 7217. www.dacoromanica.ro - 150 - Gavril biv vel paharnic, Mitre spafar, martor, Laurentie episcop de Roman, Dedul vel spătar, Dabija biv vel paharnic, Gheorghie comis, staroste de Cernăuţi, Timuş Crupinschi postelnic, Grigori Murgulef martor, Constantin Rusu, Constantin Jeru văfav, Gheor* ghie Pisoschi căpitan, Manolache Pădure, Toader biv vel stolnic, Pavel Rugină vel jitnicer, Ienachi vel aga, Constantin vel postelnic. Eu Ienachi diacul am scris. Arhivele Statului Cernăuţi, pachetul Zasfavna, şi Liber Grani* cialium III pag. 149—151, unde se găseşte copia germană. Cărcoaia este Maria, fata lui Onciul Iuraşcovici şi a Magdei, fata lui Dimitrie Lenta din Iurcăuti. S’a căsătorit cu Eremie Careu portar de Su* ceava. Căsătoria a rămas stearpă. Vezi a noastră : Familia Onciul, tabela genealogică a lui Onciul Iuraşcovici. 118. ir09, Iulie 10. Gheorghe Isar vinde lui Constantin Turcul rohmistru a şesa parte din satul Bănila moldovenească pentru suma de 45 lei. [Tradus în româneşte după o copie germană]. Adecă eu Georghie Isar fac ştire cu acest adevărat zapis al meu la mâna du-sale medelnicer Constantin Turcul rohmistru pentru o parte din moşie din sat de Bănila la apa Şiretului, (mut Suceava, anume a treia parte din jumătate de sat, care a treia parte am stă* pânii*o împreună cu Goianeştii, şi jumătate din această parte am vân* dut*o du*sale medelnicer pentru 45 lei ca să-i fie dreaptă ocină şi moşie lui, copiilor lui şi nepoţilor lui, şi nime din rudele mele sau din răzeşi să nu o răscumpere şi să nu*l neliniştească, fiindcă acea moşie am făcut*o vânzătoare şi nime n’a vrut s’o cumpere şi i*am vândut’o de mare nevoie în fata du*sale Vasile Cocoranul pârcălab, a du*sale Gheorghieş fost armaş, a du-sale Axenfie Pogor şi în fafa altor oameni buni cari au fost fa(ă la facerea acestui zapis şi pentru credinţă am iscălit. Şi această parte amintită mai sus am stăpânit*o după cum s’a zis mai sus, împreună cu Gheorghie Goian şi alji Goianeşti. 10 Iulie 1T09. In această parte sunt două lazuri. Eu Georghie Isar iscal, Gheorghieş fost armaş, Axentie Pogor. www.dacoromanica.ro - 151 — Arhivele Statului Cernăuţi, Liber Granicialium I pag. 171 —■ 172, unde se află copia germană. In copia germană se aminteşte, că anul este scris de mână străină. Este probabil că acest zapis este anterior anului 1700, de oarece în doc. din 1700 Aprilie 2 se face menfiune de partea de moşie din Bănila moldovenească cumpărată de Constantin Turcul, 119. Mekşău|i, 1709, August 29. Hotarnica şalelor Hrinceşti, Badeutî, Drăgăneşti şi Crainiceşli, pro.» prielatea mănăstirii Solea. t Milostiv şi-luminat Doamnea, să fie Măriia Ta sănătos. Facem ştire Mării Tale că ne»au vinit o luminată carte a Mării Tale ca să mergem la satele sfintei mănăstiri Solcii anume la sat la Hrinceşti şi la sat la Badeuji şi la sat la Drăgăneşti şi la sat la Crai» niceşti ca să le alegem hotarele despre parte satului Meleşeufilor care acestea safe sănfu pen pregiurul Meleşeufilor pentru căci viindu» nea poroncă dela Măriia Ta cum că le înpresoară hotarăle Gavrilaş nepotul Ancăi Părjăloia log., deci noi văzind luminat cartea Mării Tale am strănsu oameni buni meageeşi de păn pregiur şi au vinit . Măria Ta om bătrân şi strein Lăzorescul şi cu Mănaico şi cu An* dronic vornicul de acolo şau vinit şi oameni vecini a mănăstirii a Soh cii anume Toader O fă tu şi cu nipoful lui Preacop şi Sârghie Bod* nărui şi cu ficiorul lui Toderifă şi braţ lui Toderifă Lupulşă Ăposful nepot lui Abăza şă Grigoraş şi sau fămplaf şi Ghiorghie Huculbiv căp[ifan] fac să săn ego Ursachie şau adus doi călugăraşi şi copii ca de 8 ani ca d’or trăi să ştie... şi al(i oameni buni şi ficiori de boeri cari mai gios săntu iscăliţi şi am ales pe zâsa acestor oameni şi pe dires ce ni»au arătat şi Gavrilaş şi ni»Bu arătat semnile hofarălor cum lovăscu ş»am mersu întâi desprea răsărit din capul hotarului desprea Crăiniceşfi, să începe dintro fănfănă ce easfe în coasta dialului ce să cheamă făntăna rece şi din fănfănă la vale pe la neşfi loză ce»s în şesul Sucevii şapoi la un tei cu odraslă ce easte lângă o baltă în şesu şi dreptu în ţărmurile Sucevii noă cari sau rupfu din Suceava cea veche în zilele Mării Tale în domnie dintâi în vlef 7218 şi ţărmurile despre răsărit în sus păn în ruptura Sucevii şapoi Suceavei pela ca» pul hotarului Meleşeujilor unde să chiamă capul Ciortării şapoi Su» ceava cea veche păn la capul hotarului Meleşeujilor despre Badeufi .şapoi iarăşi fot Suciava cia veche în gios păn ce dă în vale Nelep» www.dacoromanica.ro - 152 - cei tot în gios alăture cu hotarul Meleşeuţilor despre parte Hrinccşti» lor şapoi tot în gios vale Nelepcii ce dă alăture cu hotarul Iacobeş* tilor, şapoi dreptu peste apa Sucevii spre răsărit şi păn aici s’au în* cheiaf hotarele satilor mănăstirii Solcii cum scriu mai sus anume şi câte lazuri şi fănafe vor fi pe Suceava veche şi peste vale Nelepcei despre apus tot Solea să |iea din parte hotarelor lor, iară căţea lazuri şi fănaf şi lazuri vor fi peste Suceava veche şi peste Nelepca des* pre răsărit tot Gavrilaş nepotul Ancăi să fie şi nici Gavrilaş să nu treacă peste apa Sucevii vechi şi peste vale Nelepcii în hotarele Sol* cii spre apus nici călugării cu hotarele lor spre răsărit şi pentru o baltă ce easte pe apa Sucevii mai gios de prisaca lui Abăza pe la capul Ciorfării aceea balta sau socotit să fie a mănăstirii ma Solcii, iară la alte bălţi căte or mai hi mai gios pe Suceava veche şi pe vale Nelepcii să fie tot a lui Gavrilaş, să n’aibă treabă Solea şi aşe am aşezat cu cu bună dreptate şi cu a lor buna voe şi pentru credinţa robii Mării Tale niam iscălit şi degifile ni*am pus ca să să criază în veci de veci. U Meleşăufi, lef 7217 Au[gust] 29. Insă iarăşi s’au socotit dintralor bună voe pentru Suceava ve* che păn ce dă în Nelepca să aibă a ţine iarăşi Solcanii Suceava pe giumătate despre apus din matca Sucevii. Robul Mării Tale Constantin biv vel log. Trei semnături indescifrabile. Original, hârtie, Arhiva mitropoliei Cernăuţi. In locul unde este scris : Crainiceşfi, în doc. scrie: Hiinceşti. Greşala este evidentă şi am pus : Crainiceşti. Satul Drăgăneşfi a fost sat vecin cu Părlişeni şi Ivancicău|i. La Drăgăneşti se aşeză la 1777’ o colonie de Ciangăi fără să plătească arendă mănăstirii Solea. La 1781 s’a încheiat contract cu ei pt. toate trei satele pe timp de 3 ani având a plăti arendă anuală de lei 100 (Wickenhauser: Homor 148). 120. laşi, 1710, Februarie 9. Domnul Ţarii scuteşte pe ţăranii din satul CuciuruUMare, ţinutul Cernăuţi, de unele biruri. Io Nicolae Alexandru VV. bojiiu milostiiu gospodar zemli moldavscoi. Bine vrănd domnie mea a cerca bunele şi fericitele lucruri ce au făcut şi au lucrat alţi blagocisfivi şi răpăosaji domni ce au fostu www.dacoromanica.ro - 153 - înnainte noastră de au făcut sălaşe domnului şi mântuitorului nostru Is. Hr. casă dumnăzăeaşti, mănăstiri şi besearici şi li au întărit şi li au miluit cu veşminte bune şi cu odoară scumpe şi cu ... de milă şi de folos, vreadnice fiindu ca nişte stăpănitori acestui pămănt Moldovei ; dreapta oceaea şi domnie mea socotind că nici un lucru nu stă pre pămăntu nepremenit şi cu moarte ne’nsoţit, cea ca floarea să arată ş> ca un braţ reaci ? şi să răsăpeaşte tot omul, pentru aceaea domnie mea împreaună cu ai noştri presfintiji părin|i alesul Ghedeon arhie* piscop şi mitropolit suceavschi şi alesul Pahomie episcopul de Ro* man şi a. Calistru ep. de Rădăuţi şi a. Sava ep. de Huşi şi cu tot sfatul nostru boerii ţărăi mari şi mici, am luat aminte pentru răndul sfintelor mănăstiri ce sint făcute de răpăosaţii domni şi întărite şi mi* luite de ctitorii lor cu obicei bun şi cu sate de vecini şi cu ţigani şi cu alte mili, ca să le rămăi pe urmă veacinică pomenire, acum la vremurile cea ne aflăm, hiind (ara lipsită şi cu multe nevoi înpreasu* rată şi sfintile mănăstiri lipsite de vecini şi de ţigani ce lea era [de] folos şi de agiutor, macară în căt greu ne aflăm la vremurile aceaste, milostivifu*m'am domnie mea prea sfânta mănăstire Putna ce*i făcută de bunul şi blagocisfivul domnu Ştefan Vodă şi i*am crtat un sat cu veacini anume Cuciurul ce easte la ţinutul Cernăuţilor să fie în pace de deaseatină de stupi şi de gorştină de oi şi de mascuri, căte bucate vor avea acei vecini acei sfinte mănăstiri dintr’acel sat din Cuciur să fie în pace de deaseatină şi de gorştină, să-i gorştiniască egumănul de la acea sfântă mănăstire să fie pentru ceară şi tămăi şi unt de leamnu la candile în sfânta mănăstire. Aşijdirile să fie în pace acei vecini acii sfinte mănăstiri de conace, de podvozi, de cai de olac, de solărie, nici staroştii de Cernăuţi sau deşugubinarii sau globnicii treabă să n’aibă a întră înfr’acel sat a*i giudeca sau a*i globi, fără căt de s’ar tâmpla să facă ei vr’o moarte de om, atuncea să aibă triabă vornicul cel mare» pentru aceaea toţi să aibă a le da bună pace, că cine s’ar ispiti a le face vr’un val peste cartea domnii meale va fi de mare certare. Aşij* dirile după a noastră viaţă şi domnie prea cine dumnezău va aleagi a fi domnu aceaşîii ţâri Moldovii poftim să n’aibă a strica mila şi în* tăritura noastră, precum nici domnie mea nu stricăm mila şi întăritura altor domni ce sau întărit şi au miluit sfintei mănăstire, ce mai vârtos să aibă a da şi a întări şi a milui ca să le rămăi şi lor în urmă veacinica pomenire şi într’alt chip să nu fie. Aceasta scriem g[os]p]odst]v[a]mL U las, 72\8 Febr[uarie] 9 dni. Io Nicolae Voevoda. f Pisai Vasile Popa uricar. www.dacoromanica.ro - 154 - (Original, hârtie, pecetea roşie mică, Arhiva mănăstirii Putna nrl 173). Alte documente: 1. 1759 Ianuarie 15 : Ioan Theodor VV. scrie lui Enăcachi biv vel paharnic şi staroste de Cernăuţi, s’a jăluit egumenul de Putna pentru satul Cuciurul, unde sunt nişte oameni cu bordeie, nu în va* tra satului, ci în cămp la loc de hrană unde fac stricăciune, să cerceteze. (Original, pecete mică roşie, Arhiva mân. Putna nrl 186). 2. 1769 Februarie 9: Grigorie Ioan Calimah VV, scrie lui Gheorghi biv vel medel. şi staroste de Cernăuţi, s’a jeluit Pahomie, egumenul de Putna, împotriva oamenilor de Cuciurul, cari nu vreau să dea venit moşiei şi l*au necinstit cu vorbe de necinste şi de bat* jocură, să cerceteze, să pedepsească pe vinovaji şi să asigure ve* nitul moşiei. (Original, Arhiva mân. Putna nrl 202). 121. Ivancău|i, 1710, Aprilie 5. lordachi Mamurinschi vinde lui Toader Ţura partea sa de moşie din Mamornita, ţinutul Cernăuţi. [Tradus în româneşte după o copie germană] Eu mai jos iscălitul lordachi, fiul lui Gligorie Mamurinschi, am dat acest adevărat zapis al meu în mânile du*sale lui Toader Ţura ca să se ştie că de nime silit nici asuprit ci de a mea bună voie am făcut vânzătoare partea mea de moşie din Mamornifa şi am rugat pe to(i ca să o cumpere, dară Toader Ţura având aice câteva părţi de moşie n’a lăsat pe nime să o cumpere, ci mi*a dat pentru ea un cal drept 15 taleri, o haină nouă drept 8 taleri, un sac de grâne drept un taler şi 2 saci de hrişcă tot drept un taler. Şi la această învoială şi plata deplină au fost faţă du*lui IIschi rohmistru, popa Vasilie Trisca de Ivancăuji, Toader fiul lui Gligoraşco de Sinehău, Mihail căpitan, Mintiei căpitan şi mai mul|i oameni buni şi să-şi fie du=lui Toader Ţura moşia mai sus zisă din vatra satului şi din câmp cu toate ve* niturile şi nime să nu se amestece, fiindcă părintele mi*a dat*o la îm* părteală şi pentru mai mare credinţă am iscălit. Ivancăufi, 5 Aprilie 7218. lordachi Mamurinschi. Ilschi rohmistru, popa Vasile Trisca. Arhivele Statului Cernăuţi, pachetul Mamornita şi Liber Gra* jiicialium VI 519—520, unde se găseşte copia germană. www.dacoromanica.ro — 155 — Alte documente: 1. 1762, Ocf. 15: Ştefan Hâncul, fiul lui Hâncul căpitan, dă zapis la mana lui Ioni|ă Potlog, Dumitraşco Potlog căpitan, Nicolae Poilog, C-tin Volcinschi şi Ileana Volcinceasa, cumnata lui Consfan* lin, precum le vinde a patra parte de sat Mamornita lin. Cernăufi pentru suma de 130 lei noi. Această V* parte Mamornita fusese dă* ruilă de Alexandra, fiica lui Brânzanul de Mamornita, lui lene iz* başa, ginerele lui MurguleJ, moşul lui Hâncul, cu dania din 1697 Mar* lie 15, mai târziu Hâncul căpitan a zălojit*o lui Calistru episcop cu 60 lei, care a dăruit*o mân. Putna. Ştefan Hâncul a răscumpărat*o şi o vinde acuma dându*le dania Alexandrei, fiica lui Brânzarul, din 15 Martie 1697; un ispisoc dela Duca VV. dela 16n Iulie 31, în care se porunceşte lui Dumitraşco pitar şi lui Dumitraşco Boul sta* roştii de Cernăuţi ca să cerceteze cearta ivită între popa Samuilă şi Sfroescul; o scrisoare a lui Ştefan Petru VV. din 1673 Iulie 31 scriind că Lupu Stroescul fost vornic a avut judecată cu Savin Brân* zanul pentru o parte de Mamornifa, Stroescul fiind dat rămas ; o carte a lui Ilieş Alexandru VV. din 166? Aprilie 26 catră Gherman fost vornic scriind că popa Samuilă cu cumnatul său Savin s’au jeluit im* potriva lui Stroescul că le împresoară partea lor; o carte a lui Dabija Vodă din 1664 Febr. 26 poruncind ca Stroescu să fie adus la divan pentru partea de Mamornita; o carte a lui Gheorghe Ştefan VV. scriind starostelui de Cernăuţi, că Constantin de Mamornija s’a jeluit împo* friva lui Stroescul că*i mănâncă veniturile moşiei; o carte a lui Gri* gori Ghica din 1731 Iunie 29 în care se întăreşte mitrop. Anton stăpânirea peste 1/i parte de Mamornita, care*i fusese, zălojită ; o carte a lui C*tin Racovifă VV. din 1750 Ian. 15 căfră Crupinschi sta* roste că Dosoftei egumen de Putna s’a jeluit împotriva lui Gavril Volcinschi, că împresoară partea zălojită mănăstirii; zapisul lui Hân* cui căpitan din 1722 Ocf. 20 despre zălogitura făcută lui Calistru ; chitanţa asupra sumei plătită de mine răscumpărând V* parte Mamor* nifa dela Calistru. Semnează : Ştefan Hâncul şi Arghirie ban staroste. (Arh. Stat. Cernăuţi, pachetul Mamornita). Se pare că în doc. nostru din 1710 Aprilie 5 este vorba de satul Mamurinfi, iar nu de Mamornifa. Vezi doc. din 1721 Septemvrie. 122. Soroceni, 1710, Aprilie 15. Ştefan Sorocean fost vornic împarte între fiii şi ginerii săi toate părţile sale de moşie din Uriceni, Balinfe, Sforojinef, Bersani, Malcăufi, Micşeşti, Coroşin, Roşoşia, Sărbeni, Tolocican şi Hădărăuti. [Tradus în româneşte după o copie germană] Eu Ştefan Sorocean fost vornic fac ştire cu acest zapis al meu, precum am împărţit toate moşiile mele, baştină şi cumpărătură, şi toţi www.dacoromanica.ro - 156 - vecinii între fiii şi ginerii mei, dândiule şi zapis de împărţeală de care să se fină, adecă am dat fiilor miei Alexandru, Toderaşco şi Va* silie toată partea de Uriceni şi Bălinfe, (inului Hotin, partea de Sto* roşonef pe Şirete, ţinutul Sucevii, toată partea de Bersani şi Mal* căufi care parte am primit*o, parte am cumpărat*o, dela Lupaşco, fiul unchiului meu Dumifraşco, şi moşia Sărbeni la Ropcea, primită în dar dela unchiul meu Ropceanul, toate aceste moşii le-am dat ca să le stăpânească fră(eşte, iar lui Mihalachi Banfeş i-am dat părţile de moşie de Micşeşti şi de Tolocican, o mică parte de Ropcea, gi* nerelui meu lui Palie comis i*am dat partea de Coroşin şi Hădărăufi, iar ginerilor mei lui Mihai ş i lui Andrei Âlbota le-am dat jumătate de sat de Roşoşin, (i nu tul Hotin, şi a patra parte de sat de Ropcea la Şirete, finului Suceava, cumpărătură dela Sofronia Ciuriroaia, să stăpânească toate părţile lor după zapisul de împărţeală, aşijdere să stăpânească şi pe vecini după împărţeală şi izvodul ce l-am dat, iar cine din fiii sau ginerii mei ar cuteza să răstoarne această îm* părţeală a mea, unul ca acela să nu fie iertat in veci de Domnul nostru Hristos şi pentru credinţă am iscălit. Soroceni, 15 Aprilie 7218. Ştefan Soroceanul vornic. Din Arhivele Statului Cernăuţi, parchetul Storojineţ şi Liber Granicialium VIII pag. 308—310 unde se găseşte copia germană. Astăzi există în ţinutul Hotin, plasa Lipcani, satul Berlinţe. Ba* linţe se găseşte în judeţul Soroca, plasa Bădiceni. Satul Roşoşani se află în judeţul Hotin, plasa Briceni. Uriceni este astăzi în judeţul Botoşani, plasa Coşula. Rămân ne* identificate satele: Bersani, Malcăuţi, Sărbeni la Ropcea, Micşeşti, Coroşani, Tolocican şi Hădărăufi. 123. mo, Iulie 8. Ileana băniasa dărueşte Marelui Schit din ţara leşască jumătate de sat Mitcău, ţinutul Cernăuţi. [Tradus în româneşte după o copie germană]. Eu Ileana băniasa, jupăneasa lui Savin ban, fata răp. Vasile Ceaurul fost mare logofăt, am dat din bună voia mea jumătate de sat Mitcău ţinutul Cernăuţi, sf. mănăstiri Schitul Mare din far a le* şască, ca să puie călugării numele părinţilor şi ale rudelor mele în www.dacoromanica.ro 157 pomelnic, aşijdere am poruncii ca să facă an de an sărindare pentru noi şi părin(ii noştri cu colive şi ceremonii de înmormântare, cât timp această mănăstire se va găsi în mânile Domnului. Şi pentru aceea nime din nepoţii noştri sau din rudele noastre să nu cuteze să răstoarne această danie a noastră, iar cine o va răsturna, unul ca acela să fie afurisit de sf. Treime, de maica domnului, iar călugării din mănăstire, cari nu vor ceti în fiecare zi pomelnicul nostru cât timp va fi mănăstirea să răspundă înaintea lui Dumnezeu. Şi pentru mai mare credinţă am iscălit şi am pus pecetea. 8 Iulie 7218. Ileana băniasa. Arhivele Statului Cernăuţi, pachetul Mitcău, unde se găseşte copia germană. Un regest la lorga N*: Studii şi doc. V pag. 408 şi Dan : Mănăstirea Sucevija pag. 206 nrl 7. Satul Mitcău se confirmă la 1617 Aprilie 16 lui Nestor Ureche (Ghibănescu G: Surete şi izvoade II pag. 169). Dela Nestor Ureche satul Mitcău trece, la 1643 Martie 9, în seama nepotului său Neculai Ur., fiul lui Vasile, fratele lui Grigori U. cronicarul. (Revista „Ioan Neculce" VI p. 271—272 şi Ghibănescu: Ispisoace şi zapise VI partea II pag. 152—153). Pela 1650 satul Mitcău se găseşte în stă* pânirea lui Nicolae Ureche. Vezi lorga N.: Un mănunchiu de vechi doc. româneşti. Convorbiri literare 1900 pag. 620. 124. Iaşi, mo, Octombrie 5. Dumitraşco Calmutchi, mare căpitan, cumpără jumătate de sat de Bărbeşti, finului Cernăuţi» dela Ion Păladi fost mare visternic pentru 250 lei. Adecă eu Ion Păladi biv vel visternic făcut*am zapisul meu la mâna dumnisale Dumitraşco Calmufchi vel căpitan pentru giu* mătate de sat din Bărbeşti ce este la finului Cernăuţilor, care sat Uam fost cumpărat eu dela Cerbul Jidovul, care ace moşie au fost Iuoat Cerbul dela Mihulet căpitan pentru o datorie ce au fost având la Mihulet Ş* eşindu ace moşie la vânzare din nainte divanului şi tofi boerii mari, am cumpărat'oeu, iară acumaflăndu-să dudui Dumitraşco Calmutchi vel căpitan mai aproape pe acel nume şi de ace moşie, mi*au întorsu d-lui bani ce am dat eu 250 lei şi eu i*am făcut www.dacoromanica.ro - 158 - du»[sale] acest zapis ca să-şi (ie du*lui moşia şi i*am dat şi zapisul cel de cumpărătură şi ispisocul şi când mUau întorsu dudui banii s’au tâmplat şi Du-lor boerii cei mari şi alţ mai mici şi feciori de boeri cari mai gios sau iscălit şi eu pentru mai mare credinţă am iscălita U las, văleat 7219 Oct[omvrie] 5. Ion Păladi vist. loniţă Buhuş vel log. martor, Nicolae Costin vel vornic, Antiohie Jora hatman martor, Gavril vel vist., Ion iţă Balş vel pah., Gligorie Gora vel vist. Copie românească, Arhivele Statului Cernăufi. Liber contrac» tuum novorum IX 65 - 66. Copia germană, tot aici, pachetul Bărbeşii şi Liber Granicialium I 257—8. Despre Cerbul Jidovul şi cearta lui cu căpitanul Mihulef vezi doc. din 1709 Martie 1. Despre originea familiei Calmu(chi vezi Iorga N: Doc. familiei Callimachi II pag. 205—206 nrl 148. Cel dintâi membru cunoscut al familiei Calmutchi este Ian Kahnucky. Acesta trecuse, cu domnul moldovean în Polonia, intră în serviciile militare ale regelui polon şi fu nobilitat de regele Ioan Sobiesky. Diploma de nobilitate poartă data de 1676 Februarie 4. Aici se zice, că regele polon Ioannes tertius conferă lui Ioannes Kalmucky, miles bellica virtute clarus, pt. marile servicii militare dieptul „nobiles scribere, nominare et ab omnibus nominari ac reputari debeant". Se înfeleg Ian Kalmucki şi descendenţi săi. Dăm aici spifa neamului Calmutchi. Ian Calmutchi. Dumitraş, mare căpitan Gheorghie, comis (Berbeşti) (Calineşti) Mihalachi II. păharnic j j Ioan Nicolai Ioan, Dumitraş, Nicolai. Vezi copia diplomei de nobilitare şi declaraţia boerilor buco* vineni în Arhivele Statului Cernăuţi, Doc. Flondoreşti nrl 682 şi 683. www.dacoromanica.ro - 159 - 125 Iaşi, 1T10, Decemvrie 26. Dimifrie Cantemir VV. întăreşte privilegiile satului Toporăuţi, ţinutul Cernăuţi. t Dimifrie Cantemir W.bojiiu milosfiiugospodar zemli moldavscoi. Scriem domniea mea la boeri şi la toţi slujitori, cari veţi înbla ori cu cea feal de slujbe şi porunci domneşti la ţinutul Cernăuţilor, vă dăm şt[i]re tuturor pentru satul Toporăufii carilfe] este a sfintei mănăstiri a lui Barnovschi, iată că am socotit de preunfă] cu tot sfatul nostru şi m’am milostivit de am întărit sfintelor mănăstiri a sfântului mormânt carilfej sinfu supt ascultarea sfiinţii sale patriarhului dela Ier[u]s[a]lim, aşijdcar[e] şi satelor câte sintu a sfintelor mănăstiri Ierţujsţajlimului şi s’au făcut şi testament ca să nu fie nici mănăstirile nici sateal[e] mănăstirilor amestecate cu ţara nici la o darea, căci ei îş vor da cu ruptoarea lor de osebi la visterie, pentru aceaea dacă veţi vedea cartea noastră, iar voi foţi ori boeari, ori alţi sluj[i]tori să l[e] daţi foarte bună pace acestui sat Toporăuţii, întru ncnucă să nu v[ă] amestecaţi la aceaşti oameni, ori de veţi înbla cu scrisori ori pe catasfiv din visterie, întru nimică să nu l[c] faceţi val, căci de s ar scoate şi la izvod cu greaşal[ă] să va scoate, penfr’aceea să n’aibă nici un val. Aşijdeare şi voi starostii de Cernăuţi încă să nu vă amestecaţi la acest sat, de s’ar întâmpla la nescai chelfueali a târgului; aşijdeare şi voi gorşfinari de oi şi deseafnici de stupi şi gorştinari de mascuri încă să aveţi a li da pace acestor oameni de la Toporăuţi de a$ (1500) de oi şi a (1000) de stupi şi (500) de mascuri, căci m’am milostivit şi am crfaf ca să aibă această somă de bucate a gorşfinii egumenul, precum le scrie fesf[a]menful şi de la alţi răpăosaţi domni ce au fostu înainte de noi, iară ce s ar afla mai multu peste această somă vor da pe acealea gorşfină şi deseafin[ă] driaptă ca şi altă ţară ; aşijdeari şi voi solari încă să nu înfrăţi înfr acestu sat nici să luaţi solărie, ce să aveţi a lă sa în pace ; aşijderile şi voi globnici şi duşegubinari încă să n’aveaţi friabă înfr acesta sat nici să»i globiţi nice să-i giudecaţi, căci egumenul de Barnovschi area friab[ă] să*i giudeace şi să-i cerfea pre cei vinovaţi şi să-i şi globească ; aşijdeare şi voi câmănari şi bezmănari şi cepari încă să nu v[ă] amestecaţi,, nici să cereţi nimică dinfr’acestu sat; aşijderi şi voi olăcari şi pod» vodari şi conăcari şi alte slugi domneşti sau boereşfi, toţi să vă feriţi de acestu sat şi de aceşti oameni, macar cu cea porunci veţi fi în» www.dacoromanica.ro — 160 — blănd, de ve|i fi şi cu cărţil[ej domniei meale fot să vă feriţi de acest sat şi să le daţi pace de toate de câte mai sus scriem şi incă şi de alteale ce ar eşi de acum înainte pe altă (ară, iară aceşti oameni întru toate dările să fie în pace, iară cin[e] s’ari ispiti a le face vre un val ori cât de puţin peste carte noastră, unii ca aciea vor fi de mare certarea, întraltu chip n’a hi, aceasta scriem. U las, let 7219 Dec. 26. Dimitrie C[antemir] Voevod. Original, hârtie, pecete roşie mică, Arhiva mitropolieiCernăuţi nrl 10 întărit la 7218 Iaşi Febr. 3. de Necolai Alex. VV. (Orig. hârtie, Arh. mitr. Cern. 21). Despre Toporăufi vezi documentele din 1700 Februarie 2 şi 1723 Dec. 4. Prima menţiune a satului Toporăuţi: 1. 1464, April, 28, Suceava: Ştefan cel Mare întăreşte lui Luca, fiul lui Petru logofăt, satul Toporăuţi, din care jumătate a, primit*o pentru serviciile sale, iar jumătate este moşia soţiei sale Marina, care o cumpărase dela Mihnea. (Mihai Costăchescu: Documente moldoveneşti dela Ştefan cel Mare, Iaşi, 1933, pag. 59—60). 126. Pedicăuji, 1711, Mai 14. Hotarnica satului Pedicăuţi, ţinutul Cernăuţi. Scriem şi dăm mărturie me la măna lui Gavril Dobrenschi viindu Dobrenschi cu carte Mării sale Dimitrie Cantemir Vodă scriindu la dumnealui Luca log[ofăt] staroste de Cernăuţi şi dumnealui dându ace giudecată noao să hotărâm hotarul Pedicăufilor, pecum scrie carte g[ospo]d străns-am megieşi şi oameni buni ş*am căutat hotarul ce»au fost hotărât fiind în zilele lui Ilieş Alexandru Vodă care au fost hotărnici Ionaşco Pilaf căpitan, Ionaşco Isar şi Isac Goian pe stâlpii cei vechi ce-au fost hotărât Mărie, giupăneasa lui Cărcu ce au fost portar, într'acel hotar pe stâlpi am găsit din tot satu [1] şepte părţi a Marii portăroaiei şi a opta parte stălpind din cel dispre Nepolocăuţi, parte ce o ţin Căzăceştii alăture cu ace parte a opta parte am stălpit-o tij a opta parte ce s’au venit Marii Străj* culeşii cu rudele ei alăture cu a Căzăceştilor, dintr’a Străşculesii s’au stâlpii jumătate de sat lui Dobrenschi Gavril care ne*au afăfat danie dată de Maria, giupăneasa lui Cârcu portarul, alăture din gios s’au www.dacoromanica.ro 161 — stâlpii a patra parte de sat lui Ştefan Strâjcâi ce*i cumpărătură dela Gavril Dobrenschi tot din danie dela Cârculiasa, sau stălpit alăture cu hotarul de Nepolocău|i, pentru vecini de moşie de Pedicăuţi s’au împărţit pe părţi, anume s’au vinit pe a opta parte de sat Sirăjculesii Andrii sin Părvul, Timoftei sin Condrii şi s’au vinit pe giumătate de sat lui Gavril Dobrenschi anume Ion Părvul cu doi copii, Fedor Hrapco cu doi copii, Nechita cu un copil a Pârvului, Ihnat Părvul sin .... sin Roman şi s’au vinit pe a patra parte de sat lui Ştefan zet Străjcă, Precop cu un copil, Ilina cu un copil, Luca Cer.... cu un copil, cari au fost fraţi vecini şi cari s’au ştiut pe unde sînt s’au înpărtii, iar de s’or mai găsi mai afară de aceştie ce s’au împărţit iar să înpartă pe părţi, aşa am giudecat şi am hotărât şi am împărţit şi să aibă pe mărturie noastră a»ş face şi direse domneşti pe acestu hotar Gavril Dobrenschi pe giumătate de sat, Ştefan zet Străjcă pe a patra parte de sat, Mărie Străjculiasa pe a opta parte din lot satul făr a 'opta parte ce o fin Câzăceştii cu răzeşii lor, aceasta scriem să se ştie. U Pedicăufi, vlet 7219 Mai 14. Viind la noi aceasta poroncă dela Mărie Sa Vodă şi iămplăn* du*ne*să şi altă poroncă am trimis în locul mieu pe du-lui Toader Botez ca să aleagă şi să împărfască şi hotarăle şi vecini şi precum au aflat drept au ales şi hotarul şi cum s’au învoit l[e]*au înpărţit şi vecinii, văzindo şi cu bun[a] socot[eală] pentru credinţa am iscălit. Logofăt. Copie românească. Arhivele Statului Cernău|i, pachetul Pede» cău|i. Hotarnica Pedecăuţilor amintită aici este din anul 1667, Iunie 10 (vezi documentul). 127. 1711, Noemvrie 12. Micuţa Vasilco, căsătorită cu Andrieş Brânzanu, vinde părţile ei dz moşie din Lucavăţ şi Berhomet pentru a răscumpăra partea de Rohozih) zălojită de soţul ei. [Suret depe un zapis vec\iu din velet 7220 Npemvrie 12]. AdeGă eu Micuţa, sora lui Vasilco, care am fost după Andrieş Brănzanul scriu şi mărturisescu cu acest adevărat zapis al mieu fiindu că având Andrieş Brănzanul Aparte de moşie din Rohozna zălogiiă la Prăjescul din tot satul a treia parte şi stând fraţi Brâu* T. Balan, Documente bucovinene, III» 11 www.dacoromanica.ro 162 - zăneşti să scoală moşiia şi li sau vinii pe Irii fraţi câte 50 de lei parte şi neavând bărbatul mieu Ândrieş Brănzanul să de acei 50 de lei parte lui şi având eu coconi cu dânsul am vândut eu moşiia dela părinţii mei, moşiia dela Lucavăf şi dela Berhomete, am vândut fraţilor mei, eu moşiia me lui Velişco şi lui Constantin şi am dat acei 50 de lei pentru Rohozna care scrie mai sus şi murindumi copii care am avut cu Brănzanul şi râmăindumi o copilă m’am dat eu ginerilui meu Ion Avram şi copiii mele Alexandri cu această moşie de Rohozna ca să o ţie in veci şi nepoţi mei să nu să amestece la această moşie şi danie ; şi Dudui să aibă a mă griji pe mine în viiafa a me, şi la moarte me să mă grijască precumui obiceiul creştinescu şi eu Iordachi Stroescul comisul am scris zapisul cu zisa Micuţăi Brănzăniţii şi la făcutul acestui zapis sau întâmplat mulţi oameni anume Toader biv stegar, Arseni Ţopa, Miron Borce i Ion Brahă şi alţi oameni buni cari sau iscălit mai gios şi noi cu toţi fiindu de faţă văzând aceasta danie, niam iscălii şi niam pus degeiile să fie de bună credinţă, văleful vechiu 7220 Noemvrie 12. Micuţa Brănzănoaia Miron Borce Toader Borce Iordachi Toader Sfărce Arseni Ţopa. Ion Tăutul şi alţi mulţi cari nu sau putut cunoaşte numele lor. Eu lam scris acest suret depe zapisul vechiul fiindu stricat fărăme. Ioan pisar. Arhivele Statului Cernăuţi, Liber Contractuum Novorum IX. pag. 102. 128. Rit, Noemvrie 23. Nicolai Alexandru Mavrocordat VV. dă carte lui Dumitraşco Calmuţchi căpitan şi lui Petrea cafegiul să confişte lucrurile boierilor pribegiţi. Io Nicolai Alicsandru VV. bojiiu milostiiu gospodar zemli moldavscoi. Dat*am cartea domnii meale boiarinului nostru Dumitraşco Cal* mutchi căpitan şi lui Petri cafeg[i]u ca să fie volnici a cerca unde www.dacoromanica.ro — 163 — ar afla ori ce feliu de bucate sau de lucruri de ale boiarilor ce sânt eşifi din fără să aibă a le scrie toate în samă domniască şi ninie să nu cutiază a sta împrotiva căr(i[i] domnii meale. Aceasta scriem. Leat 7220 Noemvrie 23. Din Bielous pag. 17 nrl VIII. 129. 1711, Decemvrie 1. Maria Humă, nepoata lui Andrei Murgulef, vinde a patra parte de Mărăfăi, fin. Sucevii, logofătului Constantin Sbiera. [Tradus în româneşte după o copie germană]. Adecă eu Maria, fiica Dochiei, nepoata Ancăi, care a fost giupăneasa lui Andrei Murgulef şi sora lui Euloghie episcopul, scriu şi mărturisesc cu acest adevărat zapis al meu precum de nime silită nici asuprită ci de a mea bună voie am vândut a mea dreaptă ocină şi moşie, a patra parte, partea de jos, a satului Mărăfăi, finului Su* cevii, care moşie a cumpărat-o mai sus amintitul episcop Euloghie dela Talpă şi a dăruit-o surorii sale Ancăi, moaşa mea, [am vândut] Du-sale lui Constantin Sbiera fost II. logofăt pentru 40 lei bătufi, ca să-i fie lui, giupănesei lui Maria şi copiilor lor dreaptă ocină în veci; iar dacă s’ar scula împotriva cumpărăturii acestei părfi de moşie frafii mei sau rudele mele atunci să se ştie că părinfii noştri le-au dat alte părfi de moşie anume jumătate de sat de Todereşti, întreg satul Me* leşeufi şi o parte de Româneşti, acea moşie însă (Mărăfăi) a fost dreapta ocină a mamei mele Dochifa, şi nime să nu se amestece în această parte de moşie vândută. La facerea acestui zapis au fost fafă Dudui părintele Vărnar dichiu şi Toderaşco Stârce, şi Iordachi, fiul Ghergheloaiei, Sandul Calmufchi şi alfi boieri şi feciori de boieri cari au iscălit. Şi pentru mai mare credinţă am apăsat pecetea mea, însă soful meu Gheorghe Humă a iscălit. Let 1 Decemvrie 7220. Maria. www.dacoromanica.ro - 164 - Gheorghe iscăl. Toderaşco Sîârce, Hâncul am fost fată. Gavril Bainschi iscal. Gheorghifă polcovnic, Sandul Calmutchi. Arhivele Statului Cernăuţi, Liber Granicialium VII pag. 44 şi pachetul Măritei unde se găseşte copia germană. 130. Cernăuţi, 1712, Ianuarie 10. Magda, fiica lui Gavril Lucavetchi, sofia lui Grabovschi, vinde lui Dumitraşco Calmutchi, părţile ei de moşie din Lucavef, Berhomet şi Panca finului Sucevii. [Tradus în româneşte după o copie germană]. Adecă eu Magda, fiiica lui Havrilo Lucavetchi, cu soful mieu Grabovschi şi cu copiii noştri scriem şi mărturisim, precum de nime siliţi nici asupriţi, ci de a noastră bună voie, precum întâiu am dă* ruit partea noastră de ocină din Lucavef, Berhomete şi Panca vă' rului nostru lui Dumitraşco Calmutchi, însă fiind în mare nevoie am pus la vânzare acele mai sus amintite părţi de moşie, dar nime din fraţi neputând cumpăra din pricina daniei dela du*lui Dumitraşco Calmutchi mare căpitan, de aceea noi de nime sili(i nici asupriţi, ci din a noastră voie bună am vândut du»sale a noastră dreaptă moşie şi ocină anume părţile din satele mai sus amintite pentru 250 lei bani gata ca să-i fie lui, copiilor lui, nepoţilor lui şi tuturor urmaşilor lui dăruiţi de d-»zeu, în tot locul cu tot venitul, cu loc de moară, cu munţi după cum scrie în zapisele părintelui meu Havrilo Lucavetchi pe care i le*am predat, dreaptă moşie şi ocină şi la această tocmală au fost tajă boierii mari şi mici cari au iscălit anume du'lui Lupul biv vel visternic, du-lui Dumitraşco Macri biv vel pitar şi staroste de Cernăuţi, Ioan Neniu al doilea spătar şi alfi feciori de boieri şi pentru mai mare credinţă am iscălit şi am apăsat degetele noastre. Cernăufi, 7220 Ianuarie 10. Magda, fiica lui Havrilo Lucavetchi cu copiii noştri. Grabovschi, ginerele lui Havrilo Lucavetchi. www.dacoromanica.ro - 165 — Lupul biv vel vislernic martor, Dumitraşco Macri pitar şi sta» roste de Cernăuţi, Gligoraş Pollog căpitan, Gheorghie iscal, Iuon biv spatar martor. Eu Toader Târse am scris zapisul şi am iscălit pentru credinţă. Dumitraşco am fost fa(ă, Iuon Avram iscal, Gheorghe Cauteş martor, Petru fiul lui Toader Samson căpitan. Arhivele Statului Cernăuţi, pachetul Panca şi Liber Granicia* lium VII 438—9 unde se găseşte copia germană. In baza doc. din 1667 lz/a, 1696 17A, 1697 Iunie, 1698 a/z, 1699 uh, 1704 25/a, 1706 “/#, 1711 lz/n, 1712 10/i, 1725 8/s şi 1730 18/« am construit spiţa neamului Cazacul sau Vasilco, din care descinde şi familia Cheşcu. Vezi şi docum. din 1728 Iunie 4 (T. Balan : Familia Onciul pag. 68—69. nrl 60), unde se vorbeşte despre protopărintii familiei Cazacu. La 1730 Iunie 18, Iaşi se ceartă în fa(a domnului Ursachi Isar şi Gligoraşco Păunei cu Gheorghie Calmutchi şi Agafia, femeia lui Dumitraşco Calmutchi, pt. părţi de Lucavăt şi Panceşti, (imit. Sucevii. Partea lui Havrilo (Havrilo a fost fiul lui Dumitraşco, fratele lui Coste) a cumpărat*o Du-traşco Calmutchi dela Magda, fata lui Havrilo Lu* cavejchi. La judecată se hotăreşte ca Dumitraşco Calmufchi să lip* sească dela acea parte, căci Magda n’ar fi avut dreptul să vândă. Partea aceasta s’a dat lui Ursachi Isar şi Păunei să ţie partea un* chiului lor Dumitraşco. Dar Gh. Calmu(chi şi Agafia cer acuma o nouă judecată şi s’a dovedit că diata lui Coste arătată de Isar şi Păunei a fost rea. De aceea partea lui Havrilo din Lucavăt 5' Panca, vândută de fiica sa Magda, s’a adjudecat Agafiei (Original, hârtie, dela d*l conte Gheorghe Vasilco, Cernău(i). Urmează spiţa neamului Vasilco: www.dacoromanica.ro Neamul Cazacul sau Vasilco Berce O fiică căs. cu Grigori Căzăcescul Ionaşco Coste de Lucavef t 1642 Dumitraşco căs. cu Ani(a Ţica Vasile (Vasilco) Neculai (Vasilco de Lucavet, Lucavieţchi) căs, cu Candachia, fiica lui Isac Cocoranul Constantin Cheşco Micuţa căs. cu Andrieş Brânzanul Vasilie Velicico I Dumitraşco Ânifa c*s'cu ®a^tona Havrilo de Lucavef Vasilco Lucave(chi) Magda căs. cu Grabovschi | | | Mihalaşco Ilinca Gheorghie Ion Vasilco Nasfasia O fată (Ian Lucave(chi) căs. cu Andronachi Vlad căs. cu Iuon Avram | din Bănila moldov. Figarschi Ileana | căs. cu Sandul Pelin O fată căs. cu Sandul Tăulu] www.dacoromanica.ro - i6r - 131. 1712, Iunie 4. Neculai Alexandru Mavrocordat VV trimite la Călineştii pe Ce* remuş pe spătarul Ion Păladi să cerceteze conflictul ivit între Ştefan şi socrul său Vasile Străşca. Noi Neculai Alexandru VV. bojiiu milosfiiu gospodar zemli moldavscoi. Scriem Domnie mea la cinstit şi credincios boerinul nostru, dumnealui Ion Păladi vel spatariu, î(i facem ştire Dumitale că Domnii meale au făcut jalobă Ştefan, ginerele Străşcăi, pe Vasile Străşca socru său zicănd Ştefan ginere său că luându-i o fată i*au fost datu moşie de zeastre la Călineşti a patra parte de satu de Călineşti care ne arătă şi zapis dela socrul lui precum i*au dat danie ace a patra parte de sat de Călineşti cu podani şi ace moşie au fost cu gălciăvi şi au cheltuit Ştefan de au scos*o de gâlceavă şi având Ştefan — — gălceavă între dânşii şi bătae cu socru şi făcând o mărturie nedreaptă dela răpăosatu Preda stolnicul precum n’au venit el cu gălceavă — — cu ginere său şi cu această mărturie i*au luat moşie de care lucru —-------- Dumitale carte Domnii meale, iar Dumneata să chemi pe acei martori ce s’au tâmpla! gâlcevi fa(ă să ste cu Ştefan şi cu socru său Străşca şi să le-------- — iar Dumniata — — — foarte cu mare dreptate şi pentru alte strămbătă(i ce are Ştefan cu socru Străşca şi pentru celea să le iai Dumneata samă şi precum să va adeveri mai cu dreptate să faci Dum-da o mărturie încredinfată că de sor mai trage la Divan[ul] Domnii meale să avem ştire, aceasta scriem. U las, let 7220 luni 4. vel logofăt proci — — Arhivele Statului, pachetul Călineşti pe Ceremuş, din actele rămase dela F. Wickenhauser A fost publicat în Bielous pag. 18, nrl IX. Iaşi, 1712, Iunie 23. 132. Nicolai Alecsandru Mavrocordat VV întăreşte fraţilor Gavril, Nacu şi Vasilie Volcinschi stăpânirea asupra păr[ilor de moşie din Zvi* nece, Babin şi Stepeniuca, toate din (inutul Cernăufi. [Tradus în româneşte după o copie germană]. Noi Nicolai Alexandru V.V. din mila lui D*zeu Domn Ţării Moldovii. www.dacoromanica.ro Am dat scrisoarea domniei mele lui Gavril, Nacu şi Vasilie Volcinschi, precum să fie tari şi puternici a stăpâni ale lor drepte ocine şi moşii, jumătate de sat de Zvinece, (inului Cernăuţi, cu toţi vecinii cari locuesc pe ea, jumătate de sat de Babin, în acelaş ţinut la Nistru, a şasea parte de Stepeniuca, tot în acest ţinut la Nistru, care părţi de moşie le stăpânise mai înainte Rugină jitnicer (o frază neclară) şi aceste moşii le-au venit dela sora moşului lor, dela sora lui Nacul, lata lui Gavril, Nacul şi Vasilie Volcinschi, după cum a mărturisii dudui loan Paladi mare spătar şi văzând domnia mea această mărturie, am dat şi dela noi şi i*am miluit să fie tari şi pu* fernici a lua de a zecea din acele moşii din roade şi să aşeze oameni străini pe ele, iar cine va avea ceva împotrivă, să vie la divan şi nime să nu cuteze a sta împotriva acestei scrisori a noastre. Iaşi, 7220 Iunie 23. Arhivele Statului Cernăuţi, Liber Granicialium VIII pag. 353— 355, unde se găseşte copia germană. Despre Babin şi Stepeniuca vezi doc. din: 1642 Aprilie 29: Apare Lupul Prăjescul cu cuconii lui, ne* poţii Ghengăi mare log. şi cu toţi nepoţii Iui Neagoe strănepoţii lui Crăciun postelnic şi cu nepoţii şi strănepoţii Lenţei celui Bătrân pt. moşiile râmase de strămoşul lor Moţoc cel Bătrân şi se constată, că în partea lui Lenţa cel Bătrân au venit î. a. satele: 1/i Babin, 1/i Stepanovca, amândouă ţin. Cernăuţi, şi 1/z Chelmeşfi, ţin. Hofin. (Copie rom. dela d*l Sava Aurel, preşedinte de Tribunal, Chişinâu). 133. Iaşi, ir 12, Iulie 4. Nicolai Alexandru Mavrocordat VV. întăreşte Marelui Schit din Ţara leşască satul Pleşeşti, ţinutul Hârlău, dăruit de banul Savin, jumătate Milcău ţinut. Cernăuţi, dăruită de Ileana Savin şi satul Pilipăuţi, ţinut. Cernăuţi, dăruit de Maria, văduva stolnicului Du* mitraşco Ursachi. [Tradus în româneşte după o copie germană]. Noi Nicolai Alexandru VV. din mila lui D*zeu Domn Ţării Moldovii. A venit înaintea noastră şi înaintea boierilor noştri moldoveneşti, a mari şi mici, rugătorul nostru Filare1 egumen şi cu alţi călugări dela Schitul Mare din Ţara Leşască, unde este hramul înălţării sf. cruci. www.dacoromanica.ro - 169 - şi ne*a arătat un zapis dela Sa vin fost mare ban în care scrie, pre» cum din a sa voie bună a dăruit Marelui Schit satul Pleşeşii pe Milealin, (inului Hârlău, cumpărat de moşul său Nacul stolnicul şi moştenit de el. Şi ne*a arătat egumenul alt zapis dela Ileana, jupăneasa lui Savin banul, fiica răp. Vasile Ceaurul fost mare logofăt, precum din a ei voie bună a dăruit acestei mănăstiri anume Schitul jumătate de sat de Miicău, (inului Cernău(i, pentru care jumătate de sat au fost trecu|i în pomelnicul mănăstirii părinjii şi rudele ei, în care zapis este şi blăslăm asupra nepoţilor şi rudelor ei cari vor cuteza să răstoarne dania ei. Aşijdere a arătat egumenul mai sus amintit un zapis de danie a jupănesii Maria, văduva lui Dumifraşco Ursachi fost mare stolnic, precum a dat şi a dăruit mai sus amintitei mănăstiri zis Schit satul întreg anume Pilipăufi, (mutul Cernăuţi, cu toate veniturile din pă» dure, din câmp, şi din tot hotarul după cum au stăpânit moşii şi părin(ii ei după zapisele ce le-au arătat şi acel sat au dat Maria stol» niceasa cu vecini şi cu toate veniturile pentru sufletul răp. ei so(, al lui Dumitraşco Ursachi stolnic, al ei Maria stolniceasa şi al copiilor ei cu blăstăm împotriva copiilor şi rudelor ei cari ar cuteza să răstoarne dania ei. Văzând noi cu întreg sfatul nostru zapisele de danie adevărate şi însoţite de blăstăm, am dai şi domnia mea dela noi mai sus amin» titei mănăstiri anume Schit şi am întărit cu acest ispisoc, precum să stăpânească toate acele sate egumenul cu tot soborul şi să le fie dreaptă moşie şi ocină, nesmintit în vecii vecilor. Aceasta scriem. Iaşi, 4 Iulie 7220. Manolachi Cosiachi vel logofăt. Arhivele Statului Cernăuji, pachetul Mamaieşli, unde se gă» seşle copia germană. Regest la Dan D.: Mănăstirea Sucevifa pag. 207 nrl 8. Hotar.tica Mitcăului, tot aici pag. 215—217 nrl 6. Satul Mitcău (Mâncăul) a trecut la 1643 Martie 9 la Neculai Ureche spătar, nepotul lui Grigori Ureche mare vornic de (ara de jos. (Revista Ioan Neculce voi. VI pag. 271—272). Alte documente despre satul Mitcău : 1. 1778, Febr. 5, Cernăuţi: Iuon Aslan II. paharnic şi lor» dachi Aslan biv vel vătav vând nepotului lor Gheorghie Ruset şătrar şi soţiei lui Maria, fiica lui Ilie Hirescul medelnicer V* Mitcău |in. Cernăuţi la apa Nistrului, partea de jos, pentru suma de 550 ducaji. (Arh. Stat. Cernău(i, Liber Granicialium VI 591—593). www.dacoromanica.ro - 170 - 2. 1782, luni 19, Cernăuţi: Gheorghie Ruset boier din Mol» dova l--a rugat pe Ilie Hirescul medelnicer şi fost staroste de Cer» năufi să plece la Cernăufi şi să dea în numele său declaraţii în fa(a comisiei austriace. Hirescul neputând pleca, l*a trimis pe Iuon Balan. Acesta declară că Gheorghe Ruset stăpâneşte 1/z Mitcău şi o cum» părase la 1778 dela fraţii Iuon şi Iordachi Aslan, fiii lui Dumitraşco medelnicer, pentru 550 ducafi. Satul Mitcău constă din două juma* lăţi. Una se cheamă Mitcău, alta Brod. Brodul aparfine Marelui Schit din Galiţia. Amândouă au un singur hotar şi se hotăreşte numai cu satul Onut. (Tot aici, Liber Granic. VI 583—585). 3- 1789, Ian. 17: Gheorghe Ruset medelnicer cu sofia sa Ileana Rusetoaia vând în înţelegere cu Vasile, Gheorghe şi Nicolai Hirescul 1/t Mitcău lui Ştefan Ayvas pentru 1020 ducafi. (Tot aici, Liber Haereditatum XV 241). 134. tri2, Iulie 12. Gheorphită Isar cu soţia sa Mierla dăruesc pentru binefaceri pri* mite lui Constantin Turcul medelnicer partea lor de moşie din Bănila Moldovenească, ţinutul Sucevii. [Tradus în româneşte după o copie germană]. Adecă eu Gheorghifă Isar împreună cu jupâneasa mea Mierla facem ştire cu acest al nostru zapis, precum din bună voia noastră ne*am înţeles şi am dat a douăsprezecea parte a satului Bănila Moldovenească la râul Şirete, (inutul Sucevii, care sat se împarte din vechime în patru păr(i, iar partea noastră este împărţită în şase părţi, din care noi am avut o parte baştină, iar altă cumpărătură dela Gri-bincea, iar lângă a treia parte din a patra mai sunt câteva lazuri la părâul Crivăţ, zise ale Petreştilor, acestea le*am dat du»sale lui Con* stantin Turcul medelnicer, ca să»i fie lui danie şi moşie în veci, fiindcă ne*a ajutat în nevoia noastră, dându*ne toate cele de trebuinţă şi ne*au făcut multe bunătă(i, iar rudele şi fraţii noştri nu ne»au ajutat când am fost la nevoie, de aceea nime din frafii noştri să nu se amestece în această moşie, nevoind nime să ne ajute, ci numai du»lui medelnicer Turcul, venind la du»lui, şi pentru mai mare credinţă am iscălit. 12 Iuli 7220. Eu Gheorghijă Isar. www.dacoromanica.ro Vasilie Cocoran, Iuon Vasilco, Gheorghifă Onciul căpitan, eu Istratie am scris. Arhivele Statului Cernăuţi, Liber Granicialium I pag. 172—174 unde se găseşte copia germană. Alăturăm hotarnica satului Bănila, (in. Sucevii: 1. 1754, Oct. 15: C*tin Cantacuzino fost paharnic comunică că a hotărî! satul Bănila pe Şiretul de mijloc (= Şiretele cel Mic) re* partizând moşia asupra răzeşilor. Din hotarul Budenifilor spre apus din sus de casa lui Ciornohuz în marginea săliştei, s’au găsit 200 odgoane, odgonul câte 31 stânjeni, stânjenul 8 palme domneşti. Cer* cetând scrisorile răzeşilor s’au găsit V20 parte din tot satul a lui Gheor* ghe Turculef postelnic cumpărătură dela Ursachi Isar, care face 12 odgoane, s’a stălpit. V12 parte din tot satul a lui Ştefan Vlad diacon şi a lui Ion Vlad, fiind loc mai strâmt s’au dat 21 odgoane; s’a stălpit, ammtiie păracle Donaviful, Ionoviful. Vfi parte din tot satul a Goeneştilor, iar cu cumpărăturile dela răzeşi partea Goeneştilor face 1h şi a Vio parte din tot satul, fiind loc mai larg s’a măsurat 76 V2 odgoane, s’a stâlpit. Sunt doi frafi Goe* neşfi: Nacul şi Ion. Vs6 parte a lui Gheorghi|ă diaconul ce*i zic Veriga ; s’a stâlpit. V13 parte a lui Toader Păunei, care face 19 odgoane ; s’a stâlpit. V20 parte a lui Sandul Onciul care face 12 odgoane. 1/i parte şi o jirebie a lui Toader Ciornohuz, loc strâmt, face 55 odgoane. In câmp s’au pus stâlpi, în pădure copacii au fost însemtia|i cu bour. (Arhivele Sfatului Cernăuţi. Liber Relationum III pag. 46). 135. 1713, August 8. Nicolai, fiul lui Ioan, namesnicul târgului Şiret, vinde spătarului Iuon Paladi părţile sale de moşie din satul Rugăşeşti, (inului Sucevii. [Tradus în româneşte după o copie germană]. Adecă eu Nicolai, fiul lui Ioan namesnic de târg de Şiret, scriu şi mărturisesc cu acest zapis al meu la mâna du*sale lui Iuon Pa* ladi mare spătar, ca să se creadă şi să se ştie, precum eu de nime silit nici asuprit, ci din a mea bună voe i*am vândut a patra parte de sat de Rugăşeşti la Şiret, ţinutul Sucevii, din vatra satului, din câmp, din pădure, cu locurile de prisacă, cu grădini, cu moară pe apa Molnifei, din tot locul cu toate veniturile, care moşie a zălojit*o cu mulji ani înainte Gligoraşco Mustafă părintelui meu. Aşijdere www.dacoromanica.ro - 172 - i*am vândut du*sale lui Iuon Paladi a patra parte din acelaş sat Ru* găşeşti, tot din vatra satului, din câmp, din pădure, cu grădini, cu locuri de prisacă, cu vad de moară pe Molni(a, din tot locul cu tot venitul, care moşie a fost a lui Ilie Drace, care aşijderea a zălojit'O cu mulţi ani Înainte părintelui meu, care părfi fac jumătate de sat, şi mi s’a Întărit de divan având şi ispisoc domnesc pe care l-am dat împreună cu zapisele lui Gligoraşco Mustafă şi ale lui Ilie Drace du'sale lui Iuon Paladi, fiind el stăpân pe jumătate de sat şi nu s’a găsit nime din rudele lor ca să le cumpere. De aceea am vândut acele moşii du'sale lui Paladi pentru... (lipseşte)..., bani gata şi i*am dat acest zapis, ca să-i fie lui, jupânesei lui şi copiilor lui după ispisoc şi zapise dreaptă ocină şi moşie neruşiit in veci şi la această tocmală au fost fa(ă mulfi boieri mari şi oameni buni cari au iscălit şi pentru mai mare credinţă am iscălit cu mâna mea. 8 August 7221. Nicolai, fiul lui Ioan namesnic, vânzător. Ânfohi Jora vel logofăt martor, Chiriac Jora vel visternic, Gavril vel vornic martor, Iuon Balş vel ban, Eustahie diac. Eu Ântohie II. logofăt am scris. Arhivele Statului Cernăuji, pachetul Rugăşeşti; Liber Granit cialium VI pag 1061— 1063, şi VII pag 400—401, unde se găseşte copia germană. 136. 1714, Aprilie 29. Maria, văduva lui Dumitraşco Ursachi stolnic, dărueşte mănăstirii Barnovschi, săliştea Tresfianeful, ţinutul Sucevii. [Tradus în româneşte după o copie germană]. Eu Maria Ursăchioaie, văduva lui Dumitraşco, fost mare stol* nic, împreună cu copiii miei fac ştire cu acest zapis al mieu, precum de nime siliţi nici asupri(i, ci de a noastră bună voie am dăruit să* liştea Trestianeful la apa Şiretului ce este în hotar cu Telebecinfe sfintei mănăstiri Barnovschi, unde este hramul Adormirea Maicii Domnului, ca să*i fie dreaptă ocină şi moşie cu toate veniturile, pentru sufletul răpousatului soţului Dumitraşco Ursachi stolnic, careţi astrucat în sf. mănăstire, şi pentru sufletul răp. părinţilor so|ului micit şi am dat sf. sale Iustin egumen de Barnovschi zapisul şi ispisocul de în* tărire pentru acea moşie precum am cumpărat moşia dela mănăstirea www.dacoromanica.ro — 173 - Neamţului, aşijdere am dai din drepţii noştri Ţigani un ferar anume .....ca să-i fie sf. mănăstiri Barnovschi în veci şi să se mai ştie, •că am dat alt zapis la fel despre această moşie în mânile lui Daniil Arapul proegumen, care zisese că fa pierdut, iar dacă s’ar găsi la •cineva acel zapis să nu se creadă şi pentru mai mare credinţă am pus degetul şi a iscălit şi cumnatul meu, dudui Ion Balş vel ban, care a fost faţă la această danie şi eu Axente uricar am scris cu zisa du^sale jupânesei stolnicesii, ca să se ştie. 29 Aprilie 7222. Maria Ursăchioaie. Iuon Balş' vel ban, Vasilie Ceaurul biv vel stolnic. Arh. Sfat. Cernăuţi, pachetul Barnovschi, unde se află copia germană. Regesf la Iorga N.: Studii şi doc. V 408 şi la Paul Mihai* lovici: Regestele actelor moldoveneşti din arhiva dela C*pol a sf. mormânt, Chişinău, 1934 pag. 21 nrl 212. Siliştea Trostianetul vist. Gheorghe Ursachi o cumpărase dela călugării dela mân. Neamţ, vezi doc. din 1668 Sept. 1. 13r. 1714, 11 Iunie 21. Fostul medelnicer Ionaşco Isăcescul zidind mănăstirea Ilişeşti o înzestrează cu o bucată de pământ din jurul mănăstirii cumpărată cu 100 lei dela mănăstirea Moldovifa. [Tradus în româneşte după o copie germană]. Noi întreg săborul mănăstirii Moldovifa anume ieromonah Iuon egumen, ierom. Andrei, ierom. Sava, ierom. Afianasie, călugărul Todor, călugărul Varlaam, călugărul Simeon, căi. Calistru, căi. Io* rest, căi. Todosi, căi. Tofan, cal. Lazar, tineri şi bătrâni, am dat acest zapis în mânile du*sale lui Ionaşco Isăcescul fost mare medel* nicer şi jupânesei sale, precum ajungând sf. mănăstire la mare nevoie neavând sprijin din nici o parte, şi fiind mare nevoie de pâne, după cum este şi în toată tara> Şi făcând ştire sf. sale mitropolitului nostru Ghideon, ca să putem vinde ceva din ceea ce avem. Şi iată ridi* când dudui medelnicer cu ajutorul lui D-zeu o mănăstire la Ilişeşti cu hramul înălţării Maicii Domnului şi având noi o parte de ocină lângă această mănăstire şi dorind dudui a face o faptă bună luând această parte de ocină dela o mănăstire şi dând»o alteia, ne»am în» www.dacoromanica.ro - 174 - voit cu dudui cu 100 lei. Iar dacă după moartea noastră ar cuteza cineva să se împotrivească şi să se amestece, unul ca acela să fie de ruşine la toate judecăţile şi să tie vecinică ocină. Aşijderea am rugat pe sf. sa mitropolitul Ghideon să iscălească şi să întărească şi pentru mai mare credinţă am iscălit fot săborul sf. mănăstiri şi am apăsat pecetea, ca să aibă vecinică credin|ă. 7222, Iunie 21. Fteofan arhimandrit de Moldovija, ieromonah luon egumen, i. Andrei, i. Sava, călugărul Calistru, c. Iuresf, c. Todor, c. Simion, c. Varlaam, c. Todosi, c. Tofan, c. Lazar. Arhivele Sfatului Cernău|i, parchetul Ilişeşfi, unde sc află copia germană. Isidor Onciul în cartea: Fondul reiigionar pag 39 crede că mă' năsfirea Ilişeşfi a fost zidită la 1714, iar August Nibio: Das Klosfer Ilişeşfi pag. 5 zice, că la 1709. Pentru informarea noastră corectă vom reproduce inscripţia ce se află în părefele bisericii din Ilişeşfi : f „Cu vreare latului şi cu agiuloriul Aiului şi cu săvârşire s[fâ]nfului d[u]h; ziditu s’au această s[fâ]ntă şi de via(ă dătătoare m[â]n[ă]stir[e] de d[u]m[ea]lui Ionaşco Isăcescul biv vel mead[elnicer} cu giupăneasa d[u]m[i]sali Alixandra văduăi loncula Alixandru Voe* vod, leal sckk [7222=1714] Iun[ie] K [20]“. (E. Kozak: Die Inschriffen aus der Bukovina pag. 40). Ionaşco Isăcescul a murit în 1720 August 6 şi a fost înmor* mâniat în mănăstirea Ilişeşfi. Iată inscripţia : „f Aice odihneşt[e] robul lui D]u]mn[e]zău Ionaşco Isăceascul biv vel m[edelnicer] care şi această s[fâ]nlă casă au zidit-o din te* melie cu loală cheltuiala d[u]misal[e] înpreună cu giupăneasa d[um]isal[e] Alixandra şi s’au pristăvit în zilel[e] M[ă]ri[i] Sal[c] Io Mihai Ra* covit[ă] Voevod 3ckh [7228=1720] Av[gusfJ s [=6]“. (E. Kozak: Ibidem pag. 41). 138. Iaşi, 1714, August 5. Catarina, văduva lui Solomon Cosfachi, dărueşte patriarhului Hri* sanft din Ierusalim a patra parte de sat de Vascăuţi, ţinutul Su* cevii, iar Hrisanft o dărueşte mănăstirii Barnovschi din Iaşi. [Tradus în româneşte după o copie germana]. Eu Caiarina, văduva răpăusatului Solomon Costachi fost mare clucer, fata lui Ursachi fost mare visternic, facem ştire cu aceasta a noastră adevărată scrisoare precum eu din bună voia mea am dăruit www.dacoromanica.ro - 175 - a patra parte de sat de Vascăufi, finuiul Sucevii, ce este lângă satul Volcinef al mănăstirii Barnovschi, care parte de sat a cumpărat*o părintele msu Ursachi visternic dela Murgulef fost [lipseşte] pentru 400 lei bătufi, aceasta parte de sat cu vecini şi cu toate veniturile am dăruit-o prea cinstitului şi preasfântului părinte Hrisanft, patriarh de Ieiusalim, şi i-am dat şi zapisul lui Murgulef ca să*i fie dreaptă moşie, iar prea sfinţia sa a dai această a patra parte de sat sf. mâ* năstiri Barnovschi pentru sufletul răp. meu părinte Ursachi visternic şi pentru pomenirea soţului meu Solomon clucer şi a fiului meu Constantin şi au fost faţă cumnatul meu du-lui Iuon Balş vel ban şi alţi boieri cari au iscălit şi pentru mai mare credinţă am pus pecetea. Iar eu Axinte uricar am scris cu zisa du*ei clucereasa ca să se ştie. In Iaşi, 5 August 7222. Catarina Solomonoaia. Maria Ursăchioaia, Ion Balş vel ban, Constantin Costachi vel spătar. Arhivele Statului Cernăuţi, parchetul Mân. Barnovschi. Re* gest la Iorga N.: Studii şi doc. V. 408. Publicat la Wickenhauser: Bochotin pag 98 nr 38 cu data 7 August. Aici se găseşte (pag 103—106) doc. din 1728 Noemvr. 30, în care se aminteşte, că la 1668 Sept. 12 Dumitru Murguleţ, fiul lui Ştefan, vânduse lui Ursachi 1/i parte de Vascăuţi. Spiţa neamului Costachi vezi revista „Ioan Neculce" IV pag. 207-227. Pe Dumitru sau Dumitraşcu Murguleţ îl întâlnim între anii 1658—1685: 1658 23/1. Dumitraşco Murguleţ (Ghibănescu : Surete IV pag 129); 1661 5/XII Dumitraşcu Murguleţ „cine*au fost vătav de sineţari" (Iorga N.: Studii şi doc. V pag. 17 nota 4); 1665 28/IX Dumitraşcu Murguleţ (Ghibănescu Gh.: Surete IV pag 100); 1676 29/X Murguleţ vornic de gloată (Ghibănescu: Surete XIII pag 10 şi voi V pag. 31); 1677 16/1 Dumitru Murguleţ vornic de gloată (Ghibănescu: Surete XIII pag 12 şi V pag 34); 1678,30/1 Dumitraşco Murguleţ vornic de gloată (Ghibănescu: Surete V pag 71—72); 1678 20/IV Dumitraşco Murguleţ vornic glotriii (Ghibă* nescu: Surete VIII pag 320); 1679 5/VI Murguleţ vornic de poartă (Ghibănescu : Ispisoace IVi pag 35); 1683 Murguleţ vornic de poartă (Ghibănescu : Ispisoace IVi pag 64—65); 1685 25/VIU Dumitraşco Murguleţ (Urechia: Biserica din cetatea Neamţu, An. Ac. Rom. seria II, tom XI, 1888—9, pag 122). www.dacoromanica.ro - 176 - De fapt Dumitraşco Murguleţ nu vânduse 7* parte de Vas» căufi fin. Sucevii visternicului Ursache decât la 1669 Octomvrie 12 (Mihailovici Paul : Regestele actelor moldoveneşti din arhiva dela Opol, Chişinău, 1934 pag. 14 nrl 124). Doc. nostru din 1714 Aug. 5 este reprodus ca regest la Paul Mihailovici: O. c. pag 21 pag 213 cu greşala Costin în loc de Costachi. 139. 1714, Octomvrie 9. Nicolai Alexandru Mavrocordat VV. dă dreptul lui Pavel Morţun să ridice veniturile depe părţile sale din Budinca, Bălileşti şi Igeşti, toate din ţinutul Sucevii. [Tradus In româneşte după o copie germana]. Noi Nicolae Alexandru VV din mila lui D-zeu Domn Ţării Moldovii. Am dat scrisoarea domniei mele lui Pavel, fiul lui Morţun, ca să fie volnic a lua de a zecea din dreptele sale părţi de moşie din Budiniţa, Bălileşti şi Igeşti, ţinutul Sucevii, din roadele câm« pului, fănaţe, stupi, grădini cu pomi şi cu legume din toate ce s’au sămănat pe acele moşii şi o parte din blănile dela animalele vânate, iar cine ar avea ceva împotriva, acela să vie cu dresele ce le are la divan şi nime să nu fie împotriva acestei scrisori a domniei noastre. 9 Octomvrie 7223. Marele logofăt a cetit. Arhivele Statului Cernău(i, Liber Granicialium IV pag 222, unde se găseşte copia germană. Alte documente despre satul Budiniţa : 1, 1766 Noemvrie 20: Sandu Volcinschi, Alexandru Vasilco, Gheorghe Răpta hotărăsc a V« parte de Budiniţa a Mortuneştilor, ce o au dela strămoaşa Tofana, fata lui Gavril Tăutul. Odgonul de 16 stânjeni, stânjenul de 8 palme domneşti. A şesa parte de sat face 30 odgoane, le mai vine Morţuneştilor şi din restul satului, afară de 9 odgoane şi 2 stânjeni cari sunt ale lui Iuon Goraş soponarul. (Arh. Stat. Cernăufi, pachetul Budiniţa). 2. 1767 Noemvrie 20: Se ceartă pentru parte de Budi' niţa Mor(uneştii cu Ion soponarul. Aceiaşi hotărnici ca în doc. pre* cedent. S’au găsit 109 odgoane şi 2 stânjeni. Mortuneştii primesc • 100 odgoane, restul Iuon soponarul. (Arh. Stat. Cernăuţi, Liber Granicialium II 131 — 133), Hotarnica Budiniţilor fără an, tot aici pag, 138—147, www.dacoromanica.ro Hoiarul satului Gileuţ, ţinutul Cernăuţi. Adecă eu mai gios iscălit şi numit făcutam aceasta scresoare me la mâna du*sale lui Ursachi Isar dennainte (adăogat: rezeşilor) cu sufletul meu pentru locul a Culeuţălor pănă unde sânt, întăeşdata despre Nestru este o făntenă ce o ch[e]am[ă] anume Grabouca, dela Ripujănăţ în cămp aprope peste dumbrava o piatra între pietre pusa, de acolo peste dai (!) drept lozie negre, de acolo drept peste dai (!) o peatra mic[ă] aprope de şliah şi de acolo drept merge spre şliahul sobarilor pănă la hotarul Cadoubeştelor, aşijdere despre Vasăleu să începe tot dela Nestru şi este drept Horodoc în deal o făntena şi pomet de veşeni care să c[he]ama a lui Andronec, de acolo aprope sfălp de peatra drept otaceştălor (?) drept Vasăleu p[e]atra nalta dupe Cencău un perlaz între Ceretei şi de acolo drept merge spre şleahul sobarelor şi pentru mai mare credenţa neşteind scrisore meam pus degetul. Let 1715. Alexandro Sănovauciuc lăcuitor din Horodoc. Original, hârtie, Arh. Stat. Cernăuţi, pachetul Culeuţ. Horodoc va fi identic cu Horodenca din Galiţia. In copia acestui document scrie: Horodenca. 141. Orăşeni, 1715, Februarie 12. Toader Stârcea cu surorile sale Angheluşa Hăjdoaie şi Maria Gogoloaie vând lui Dumitraş Micescul fost mare medelnicer ju* mătate de sat Iacobeşti, ţinutul Suceava, pentru suma de 150 lei. [Tradus în româneşte după o copie germană]. Adecă eu Toader Stârcea cu surorile mele Angheluşa Hăj* doaie şi Maria Ciogoloaie, copiii lui Miron Stârcea, scriem şi măr* turisim cu acest adevărat zapis al nostru, precum de nime siliţi nici asupriţi, ci de a noastră bună voie am vândut a noastră ocină şi moşie, anume jumătate de sat Iacobeşti, jumătatea de jos, cu fânaţe şi cu vad de moară pe Horaeţ pentru 150 lei bani gata lui Dumi* traş Micescul biv vel medelnicer, dar a zecea parte din această ju* mătate a sus zisului sat Iacobeşti i*am dăruit*o împreună cu lazurile, fănaţele peste apa Sucevii şi cu loc de prisacă, ca să*i fie dreaptă T. Balan, Documente bucovinene, HI. 12 www.dacoromanica.ro — 178 — ocină şi moşie în veci şi să fie volnic să*şi facă întăritură domnească pe această moşie şi la această tocmală fau fost faţă boieri şi feciori de boieri cari au iscălit şi alţi oameni buni, şi pentru mai mare credinţă am iscălit. Orăşeni, 12 Februarie 7223. Toader Stârccea iscal, Angheluşa Hăjdoaie, Maria Gogoloaie. Ştefan fost III. visternic, Pătraşco fost mare căpitan, Gheorghie Câr-sican, Iuon fiul lui Dumitraşco, Gavril, fiul lui Cârsiian armaşul, sulger am fost faţă, Luchian, fiul lui Holbau, Gheorghie, Iuon, Oprea> fiul lui Hulubei. Arhivele Statului Cernăuţi, pachetul Iacobeşti, unde se află copia germană. 142. 1715, Februaiie 26. Nicolai Alexandru Mavrocordat V. V. întăreşte lui Toader Samson şi lui Goian a patra parte din satul Berbeşfi, partea moşului lor Ionaşco Isar. [Tradus în româneşte după o copie germană]. Noi Nicolai Alexandru VV. din mila lui D-zeu Domn Ţării Moldovii. Am dat scrisoarea domniei mele slugii noastre lui Toader Sam* son şi lui... Goian, oameni din (ară, precum să stăpânească a lor dreaptă moşie, pe care o au dela socrii lor, nepoţii lui Ionaşco Isar, adecă a patra parte din satul Berbeşti, partea lui Isar, pentru care parte de moşie s’a tras în judecată Ionaşco Isar cu Ştefan fiul Ghi* (ei, nepotul lui Piliposchi, pe timpul domniei lui Ilieş Alexandru, do* vedind atunci Ionaşco Isar pe Ştefan, fiul Ghijei, nepotul lui Pili* poschi, şi arătând Toader Samson şi... [Goian] cartea de judecată a lui Ilieş V., de aceea să }ie şi să stăpânească a patra parte de sat de Berbeşti,... iar cine ar avea ceva împotrivă, unul ca acela să vie cu dresele sale la divan. Aceasta poruncim. 26 Februarie 7223. Gavril vel logofăt. Constantin Dări. Arhivele Statului Cernăuţi, Liber Granidalium I 259—261 şi pachetul Berbeşti, unde se găseşte copia germană. www.dacoromanica.ro - 179 - 143. Iaşi, 1715, Aprilie 1. Maria, văduva lui Ştefan Milescul sărdar, vinde mitropolitului Ghe* deou moşia Tătăraşi, ţinutul Sucevii, pentru suma de lei 200. [Tradus îrr româneşte după o copie germană] Eu Maria, văduva Iui Ştefan Milescul fost sărdar, împreună cu fiul meu Frangole postelnic scriu şi mărturisesc cu adevărat zapisul meu, precum de bună voia noastră de nime siliţi nici asupriţi am vândut a noastră moşie Tătăraşi, ţinutul Sucevii, sfinţiei sale Ghe-deon mitropolitul pentru 200 lei, care moşie am avut»o danie dela răpousaful Dumitraşco Cantacuziuo VV., de aceea i-am dat sf. sale acest zapis pentru acei 200 lei bani gata, ca să fie sf. sale dreaptă ocină şi moşie în tot locul, din pădure, cu loc de moară şi cu toate venitulile în veci, şi să«şi facă şi ispisoc domnesc şi la facerea acestui zapis au fost faţă mai jos iscăliţii boieri ai curţii Mării Sale şi pen* tru mai mare credinţă am iscălit şi am pus pecetea noastră, ca să se ştie. Iaşi, 1 Aprilie 7223. Maria Mileasca sărdăreasa, Frangole Milescu postelnic, lor* dachi Cantacuzino vel logofăt martor, Dumitraşco hatman, Costachi Razu vel paharnic, Gheorghe Ruset vel stolnic. Arhivele Statului Cernăuţi, pachetul Tăferaşi şi Liber Grani* cialium X 444—445, unde se găseşte copia germană. întărirea acestei vânzări poartă data de 1715 August 5 (Tot aici, Liber Granic. X 445—446 şi pachetul Tătăraşi). La lorga N. : Studii şi doc. VII pag. 76 nrl 14 se publică un doc. din 1716 Aprilie 20, în care Maria, văduva lui Ştefan Midescul fost sărdar, împreună cu fiul ei Frangolea vinde lui Ioan Paladi spătar satul Tă* tăraş. Ştirea cu Ioan Paladi este o greşală. Miclescul în loc de MU lescu este la fel o greşală. Tătăraşi a fost moşia situată între târgul Sucevii şi cetatea Su» cevii. (Arh. Sfat. Cernăuţi, pachetul Mitropolia Moldovei). Visternicul Gheorghi Ursachi a stăpânit o bucală de loc cu vad de moară la Tăfăraş, ce i-a fost danie dela Iliaş Alexandru VV. (Buletinul comis, istorice a României voi IV pag 20). www.dacoromanica.ro - 180 - 144. Iaşi, 1715, Iulie 1. Nicolai Alexandru Mavrocordaf VV. dă carte lui Ştefan Străşca să ia dijma depe părţile sale din Româneşti, Turiatca, Nihoreni şi Stăneşti, toate în ţinutul Sucevii. [Tradus în româneşte după o copie germană]. Noi Nicolai Alexandru W. din mila lui D*zeu Domn Ţării Moldovii. Am dat scrisoarea domniei mele lui Ştefan Străşca, ca să fie puternic cu această scrisoare a domniei noastre a lua de a zecea din roade, din fănaţe, grădini, câmp şi din tot pământul depe a sa dreaptă ocină Romaneşti, ţinutul Sucevii, jumătate din a treia parte, cât se va alege partea lui, şi nime să nu cuteze a sta împotriva acestei seri* sori a domniei noastre, şi să ia de a zecea în Turiatca, Nihoreni şi Stăneşti şi din tot locul, iar cine ar avea ceva împotrivă şi vie în* coace şi să*şi aducă şi dresele. Iaşi, anul 7223 Iulie 1. Marele logofăt. Din Wickenhauser: Homor pag 123 nrl XXVI, unde se află copia germană. 145. Iaşi, 1716, Ianuarie 22. Turcul Mahomed Mit vinde mitropolitului Ghedeon moşia Areni, ţinutul Sucevii, pentru suma de 300 lei. [Tradus în româneşte după o copie germană]. Eu jos iscălitul Mahomed Mir, fiul lui Olun, am dat adevărat zapisul mieu la mâna mitropolitului Ghedeon ca să se ştie, precum i*am vândut satul Areni, ţinutul Sucevii, pentru 300 lei, care moşie a fost luată zălog pentru datoria fiului lui Panaiotachi fost mare pos* telnic, şi la această tocmală am fost faţă mai jos iscăliţii târgoveţi şi pentru mai mare credinţă am pus pecetea, ca să i se creadă mitro* politului. Iaşi, 22 Ianuarie 7224. Arhivele Statului Cernăuţi, Pachetul Areni şi Liber Grani* cialium X 446—447, unde se găseşte copia germană. Semnăturile au fost turceşti şi n’au fost trecute în copia ger* mană din causa neştiinţei scrierii turceşti a copistului austriac. www.dacoromanica.ro — 181 — Alte documente privit, la satul Areni: 1. 1747 Aug. 25: Grigori Ghica VV. Apare mitrop. Nichifor pt. Areni, care sat fusese cumpărat de mitrop. Ghedeon dela un negustor turc Mahmed Messiolu pt. 300 lei băfu|i. Satul fusese ză* lojit Turcului pt. o datorie a lui Panaiotachi postelnic. A V* parte de Areni fusese dăruită lui Panaiotachi de Âbăza Ilie, celelalte 3 păr}i P. le cumpărase dela Ilie Abăza fost vornic de Botoşani pt. 450 lei bătu(i, nem|eşti. Se întăreşte mitropoliei. Se dă şi hotarul Arenilor (Arh. Stat. Cernăuţi, Liber Gran. X 447—451 şi pa* chelul Areni). 2. 1752 Martie 27: Radul Racovijă mare vornic şi Costachi Razul hatman cercetează conflictul ivit între mitropolia Sucevii şi târgoveţii de Suceava pt. Areni. Satul Areni fusese întâiu domnesc şi fu dăruit de Moisie Moghila VV lui Frangole vataf de aprozi şi fratelui acestuia Ieremie Vanculet fost aga. Mai târziu satul trecu la Axenia, văduva lui Frangole, care Axenia era soră cu Ursachivist. După moartea Axeniei salul trecu la Ursachi vist. şi în urmă la fiul acestuia Dumitru postelnic. Acesta îl vându lui Ilie Abăza, iar acesta lui Panaiotachi postelnic. P. îl zăloji pt. o datorie Turcului Mersin, iar acesta îl vându mitropoliei de Suceava. Târgoveţ» de Suceava intrară adânc in hotarul satului. Se face din nou hotarul satului Areni, care cuprinde şi heleşteul zis Luciul. Satul se întăreşte mitropoliei, iar târgoveţii de Suceava au fost avizaţi să se retragă (Ibidem, pa* chelul Areni şi Liber Gran. X 452—457). Vist. Gheorghe Ursachi primise satul Arinii în schimb pentru satul Frăţeştii, fin. Neamţ §* suma de 600 lei (Bulet. comis, istorice a României IV pag 21). Numele Turcului se scrie: Mahomed Mir, Messiolu şi Mersin. Nu ştim care formă e corectă. Satul Areni, care fusese situai între târgul Sucevii şi mânăs* tirea Sf. Ilie, a dispărut. S’a păstrat numai numele pentru o parte a hotarului oraşului Sucevii. Holarnica Arenilor stabilită la 1783 este: Dela obârşia părâuluî Areni, mai sus de fântâna Arenilor, la drumul ce duce la Câmpulung, unde se întâlnesc hotarele Arenilor, Sf. Ilie şi târgul Sucevii, la dialul Sf. Ilie, spre miază*zi în coasta dealului. (Arh. Stat. Cern., pachetul Mitropolia Sucevii). 146. trt6, Mai 1. Ioan Stroici, fiul lui Dumitraşco Nacul, dă lui Dumitraşco Macri jumătate de sat de Iurcăuţi, ţinutul Cernăuţi, pentru o datorie plătită Turcului Tunusoglu. [Tradus în româneşte după o copie germană]. Adecă eu jos iscălitul Stroici spătar, fiul lui Dumitraşco Nacul biv vel paharnic, scriu şi mărturisesc cu acest zapisul meu la mâna www.dacoromanica.ro — 182 — vărului meu du-lui Dumifraşco Macri biv pifar, precum de nime silit nici asuprit, ci de a mea bună voie, cheltuind el pentru mine 135 vedre de miere pe care rămăsesem dator Turcului Ahmet Turiu* soglu, i*am dat a mea dreaptă moşie şi ocină anume jumătate de sat de Iurcăufi, |inut Cernău|i, din care o parte era a părintelui meu Dumitraşco Nacul danie dela Mana, jupâneasa lui Careu portarul, iar cealaltă parte a fost schimbătură cu Ârsenie Volcinschi pentru Broscăufi, tot (inutul Cernăuţi, şi aceste două părfi făcând jumătate de sat, după cum scrie în zapisele vechi, de aceea ne*am învoit, fiind el vărul meu şi plătind datoria mea şi i-am dat acest zapis pe jumătate de sat de Iurcăufi, ca să-i fie lui, jupânesei lui, copiilor, nepofilor şi strănepoţilor lui dreaptă ocină în veci, dându-i şi toate zapisele rămase dela părinfii noştri: iar dacă s’ar mai găsi alte zapise despre această jumătate de sat, să nu se creadă şi nime să nu se amestece împotriva acestui zapis iscălit de boieri, şi pentru mai mare credinţă am iscălit cu mâna mea. 1 Mai 7224. Ioan Stroici spătar, /oan Balş biv vel visternic, Solomon Be* rescu biv vel medelnicer, Ştefan Luca biv vel sulger. Arhivele Statului Cernăuţi, pachetul Iurcăufi şi Liber Grani* cialium IV pag 301—303, unde se găseşte o copie germană. E vorba de Ieremie Cârcu portar. Maria, soţia sa, a fost fata lui Onciul Iuraşcovici şi a Magdei, fata lui Dimitrie Lenta din Iurcăufi-(Vezi a noastră Familia Onciul, anexe, ramura lui Onciul Iuraşcovici). nr. irt6, Mai 22. Toader Calmăşul, fost pârcălab de Hotin, vinde lui Ionaşcu Isă« cescul medelnicer partea sa de Bălăceni, finului Sucevii. Adecă eu Toader Calmăşu biv pârcălab hotinschii scriu şi mărturisăscu cu acest zapis al mieu, precum de nimene silit, ce de a mea bună voe şi a fimei mele Nastasiei şi a coconilor miei Ionifă şi Andreiaş am vândut a mea driaptă ocină şi moşie ce am avut în sat în Bălăceni, care moşie am fost cumpărat de la Toader Dobrenchi şi de la Gahifa, fata Cărsti, nepoata lui Dobrenchi, şi am cumpărat de la Dobrenchie o parte în treizăci de lei şi dela Gahi}a parte ei iarăş în treizăci de lei, care mi*au făcut cumpărătura acelor doaâ părfi şes[ej zăci de lei şi apoi acele părfi li*am vândut dumisale lui Ionaşcu www.dacoromanica.ro - 183 — Isăcescului medelniceriului iarăş drept şesezăci de lei, ca să*i fie -dumisale driaptă ocină şi moşie în veci. Si i*am dat dumisale zapisele .acele de cumpărătură amândoaâ şi i*am dat şi ispisoacele ce am avut pe acia cumpărătură şi acest zapis de vânzare i l-am făcut dumisale ■denainte a mul|i oameni buni şi preu( şi feciori de boeri carii săntu iscălit in zapis. Şi pentru credin(a m’am iscălit şi eu şi am scris şi zapisul cu măna mea. 7224, Mai 22. Toader Calmăşul biv pârcălab hofinschii. Ghiorghii Gorovei m’am fămplaf, Dumitraşco Isăcescul m’am tămplat iscal, f Gavril sin Trohin marfur, Grigori, Gavril sin Căr* sfiian martur, Ierei Ivaşco. Din Iorga N.: Documente privitoare la familia Callimachi, Bu* ■cureşti, Insfit. „Minerva" 1902, voi. I, pag. 433. 148. Iaşi, 1716, Iulie. Ghedeon, mitropolitul Sucevii, primeşte satul Securiceni, (inului Su* ce vii, pentru o datorie de 260 lei contractată la el de Constantin Vicol. [Tradus în româneşte după o copie germană). Eu Gheorghi Âposfol biv vel paharnic cu fiii mei Nicolae şi Negru facem ştire cu acest zapis al nostru la mâna sfinţiei sale părintelui Ghedeon arhiepiscop şi mitropolit de Suceava şi de toată Mol* deva pentru satul Securiceni, (inutul Sucevii, cu vecini, care sat l*am fost dat zestre ginerelui nostru lui Constantin Vicol fost postelnic şi având el nevoie de bani am împrumutat 260 lei dela părintele mitro* polit punând zălog satul, ca să piardă satul dacă nu va da banii la vedea şi voind a scoate satul, a dat 70 lei rămânând dator cu 190 lei, dar ajungând în altă nevoie a fugit în Ţara Românească fără ca părintele mitropolit să fi primit un zapis dela el sau dela noi. De aceea ne*a apucat pe noi cari am iscălit zapisul dintâi cerând să*i dăm un zapis adevărat sau să dăm banii şi să luăm înapoi satul, dar fiind noi în mare nevoie n’am putut da banii şi l*am rugat din nou pe sfinfia sa, care ne*a mai dat 30 lei peste cei 190 lei cari sunt da* toria ginerului meu, care fac suma de 220 lei şi i*am dat acest za* pis al nostru, precum Sfinfia Sa să stăpânească mai sus zisul sat Securiceni, (inutul Sucevii, cu vecini, care noi ne vom socoti cu gi* nerele nostru pentru acei bani. Aşijdere să stăpânească în pace ju* www.dacoromanica.ro - 184 - măfate de acelaş sat Securiceni, pentru care jumătate are împresurare dela fiii lui Cosfin căpitanul, zicând că au cumpărat dela Iuon Cos* fin hatman, iar noi ne vom socoti cu du*lor având ceartă cu ei, iar de s’ar întâmpla să fim da(i rămaşi, vom da moşie pentru moşie sau vom întoarce banii, iar Sfinţia Sa mitropolitul să stăpânească satul după zapis şi să*şi facă ispisoc domnesc şi la facerea acestui zapis au fost fa(ă mulfi boieri cari au iscălit şi pentru credinţă am iscălit şi noi. Iaşi, 7224, luna Iulie. Gheorghi Apostol, biv vel paharnic. Negru Apostol biv pitar, Ilie Catargiu mare logofăt, martor. Arhivele Statului Cernăuţi, Liber Granicialium VIII pag. 468— 471 şi pachetul Securiceni, unde se găseşte copia germană. Ispisocul domnesc de întăritură poartă data de Iaşi, 1717 Sep* temvrie 1. (Tot aici pag. 471—475). 149. 1716, August 3. Se face hoiarnica satului Ipoteşti, care se întăreşte lui Şerbul, fiul lui Scarlet. .[Tradus^în româneşte după o copie germană]. Noi Mihai Racovifă VV. din mila lui D*zeu Domn Ţării Moldovii. Am venit înaintea noastră şi înaintea boierilor noştri moldo* veneşti, a mari şi mici, Şerbul, fiul lui Scarlet, nepotul Rustei, şi ne*a arătat un zapis dela Toader Mălai fost II. medelnicer, cu iscă* liturile multor oameni buni, megieşi de prin prejur, scriind şi mărtu* risind, precum la porunca Măriei noastre au hotărît moşia lui Şerbul, sat întreg anume Ipoteşti, (mutul Sucevii, despre moşia Tătăraşi a sfinţiei sale mitropolitului şi despre satul Teşeufi a lui Negoifă Ciu-din comis şi despre alte sate şi au pus semne hotare, şi fiind fa(ă la hotarnică Ioan dichiu de Suceava din partea mitropolitului, şi Ne* goi(ă de partea sa cu to(i megieşii, au întrebat hotărnicii pe Ioan di* chiul şi pe Negoi(ă comis, dacă au la mână ispisoace domneşti în care sunt însemnate hotarele moşiilor şi ei au răspuns, precum au za* pişe despre acele moşii, dar nu ispisoace domneşti, de aceea s’au lă* sat în sama oamenilor buni bătrâni, cari cunosc hotarele, şi a scos dichiul o carte de blăstăm dela mitropolitul împotriva altora cari cu* noscând hotarele nu vor mărturisi adevărul, de aceea a adus Şerbul www.dacoromanica.ro - 185 — [fiul lui] Scarlet, trei oameni anume Gheorghie, Căzacu şi Gheorghifă, fiul Gânschei de Ipoteşti, cari cu sufletele ridicate primind blăstă* mul au zis că cunosc hotarele, şi s’au dat dichiul Ioan şi Negoifă Ciudin comis în sama lor, precum să arate hotarul după cum îl cu* nosc şi să pue semne hotare, şi văzând hotărnicii a lor bună voie şi arătând acei oameni hotarele, dreptate fără strămbătate, au mers ho* tarnicii cu to(i megieşii şi au pus în jurul hotarului de Ipoteşti semne hotare, începând hotarul dela drumul mare care vine dela Rus şi merge pela săliştea Tătăraşi, şi s’a pus piatră lângă drum între Tătăraşi şi Ipoteşti, de aici tot cu marginea hotarului până într’o zănoagă, unde au pus piatră, de aici drept la drumul care vine dela Ipoteşti şi duce la târg (Suceava), unde au pus piatră lângă drum, de aici drept tot cu drumul ce duce la târgul Sucevii până la drumul care care vine dela săliştea Tătăraşi şi merge la podul pietrarului, unde s’a pus piatră, de aici cu drumul în sus la fântâna Cerchesului până la podul pie* harului, dincoace de podişor, de aici cu părâul la vale până la un loc, şi merge peste părâu, unde s’a pus piatră, de aici în sus la altă pia* tră, de aici în jos la o bahnă zisă Şovarul până unde cade bahna în heleşteul lui Ursachi, care heleşteu se ţine de Ipoteşti, de aici tot cu marginea heleşteului până la coada heleşteului, şi hotarul merge drepf sub heleşteu, dela coada heleşteului în jos, unde la un pisc s’a pus piatră, de aici la o movilă ce*i în bahnă la coada heleşteului Par* ţăcului, de aici drept în sus la drumul ce vine dela Bosanci şi merge la Ipoteşti, unde este o movilă, de aici în sus tot cu drumul la altă movilă despre Ipoteşti, unde s’a pus piatră, de aici drepf în jos la marginea unei pădurice, unde s’a pus piatră, de aici drepf prin pă* durice, unde sub pădurice a fost prisaca lui Gavril hatman, care acuma se (ine de Ipoteşti, unde s’a pus piatră, de aici în sus tot cu marginea păduricei până la un păr la marginea păduricei, însemnat cu buor, de aici tot cu drumul peste culmea păduricei, unde în culme care se se cheamă Dona s’a pus piatră, de aici peste drumul mare ce vine dela Rus, mai jos lângă o zănoagă la fântâna Armencei, dela fântână în jos la fântâna lui Alecsa până în părâul ce vine dela săliştea Ipo-teştilor, de aici tot cu părâul până unde a fost podul cel vechiu, mai sus de podul cel nou, de aici în sus cu drumul cel mare ce vine dela Tătăraşi, unde s'a pus piatra cea dintâi şi s’a încheiat întreg hotarul Ipofeştilor. Şi văzând noi această mărturie hofarnicâ cu iscăliturile mul* tor martori, am crezut şi am dat şi dela noi lui Şerbul, [fiul lui] Scar» lef, şi ham întărit, ca sări fie întreg satul Ipoteşti dreaptă ocină şi mo* www.dacoromanica.ro - 186 şie şi întlritură cu foafe veniturile, după cum sa hotărît şi s’a înconjurat cu pietre, neruşiit de nimeni în veci şi nime să nu se amestece împotriva acestui adevărat hrisov al domniei noastre. Aceasta scriem. 3 August 7224. Ilie Calargiu mare logofăt. Arhivele Statului Cernăuţi, Liber Granicialium JX pag. 289— 294, unde este copia germană. Despre Ipoteşti din 1726 vezilorga: Studii şi doc. VII pag. 202. 150. Iaşi, trir, Mai 30. Toader Ţintă a fost refinut de Poloni la Sneatin pentru o faptă a lui Toader Ţura. Reclamând cazul, Domnul trimite pe câţiva boieri să facă cercetare. f Noi Mihai Racovif[ă] Voevod bojiiu milostiiu gospodar zenili moldavscoi. Scriem Domnie me la boeriul nostru Vasale Ropceanul vel căpitan de Cernăufi şi la Samson căpitan şi la Mintiei căpitan, facem ştire că aice la Domnie me s’au jeluit Toader Ţintă pe Toader Ţura zicând că pe vreme Moscalilor fiind Toader Ţiura căpitan şi fugind nişte Leşi din obutul moschicescu, iar Ţura s’au sculatu şi au prinsu pe acei Leşi şi le«au luatu şi cai şi totu ce au avutu şi avănd triabă Toader Ţintă să margă în Snetin şi ştiind el pentru pricina acelor Leşi au întrebatu de Ţura pute»va merge în Snetin să n’aiba vr’un val dela acei Leşi; iar Ţura au zis să margă făr[ă] grij[ă] că el s’au aşezatu cu Leşii şi mărgănd Toader Ţintă în Snetin l’au prinsu acei Leşi şi l’au dizbrăcatu şi Uau luatu şi calul cu şe şi epănge şi trei lei bani şi l’au (inul la închisoare 2 săptămâni şi au făcutu irjultă cheltuială] la închisore, de care lucru văzând carte Domnii meii să chemafi fa}[ă] pe Ţura şi pe un Ianăş şi pe Nalivaico care dede sam[ă] Ţintă că au festu acei oameni la stiagul Ţurăi pe acea vreme şi să le lua}i sama forte cu dreptate şi de va fi aşe pe cum s’au jeluitu Toader Ţintă săi fie fostu paguba pe faptele Ţurăi să-i pliniji paguba dela Ţura, iar de va fi poveste întraltu chip şi neputăndui aşeza să le daţi şi o mărturie la măna cui sar vini, să vie fa([ă] la Divanul Domnii mele. Aceasta scriem. U las, let 7225, Mai 30. Original, hârtie, pecete, dela preotul Dimitrie Furtună, Dorohoi. www.dacoromanica.ro 187 - Legăturile familiei Ţintă cu Polonii au fost intense. Un Ţintă a fost chiar în serviciul Polonilor. Iată documentele: 1. 1712 Oct. 6, castelul Polonsc: Dominic Lubomirsky conte, generalleutnant de cavalerie etc. comunică tuturor subcomandanfilor săi, că Cynla (Ţinta) rotmistrul român (rothmistrz woloski) de sub comanda du-sale pleacă acasă în satul său situat lângă Sniatin. I se dă salvconductul. (Original polon, dela d. conte Gheorghe Vasilco, Cernăuţi). 2. 1712 Oct. 6: Dominic Lubomirsky, conte, generaUleutnanf de cavalerie. Cynta (Ţinta) rotmistrul moldovenesc de sub comanda marelui hetman al coroanei primeşte comanda asupra grupului său de oameni, cari îl vor asculta şi respecta, după cum se cuvine. (Original polon, dela d-1 conte Gheorghe Vasilco Cernăuţi). 3. 1713 Aug., Lwow: Adam Mikolay Sieniawski conte, ca* stelan şi mare hetman al coroanei, numeşte pe Cynta (Ţinta) roth* mistru al armatei poloneze, îi ordonă să plece la hotarul tării, pentru ■a alcătui aici o cavalerie uşoară de o sută de cai. (Original polon, dela d*l conte Gheorghe Vasilco, Cernăuţi). 4. 1714 Febr. 15, Lwow: Adam Mikolay Sieniawski mare hetman al coroanei etc. Se calculă cheltuielile de întreţinere a trupei uşoare a lui Cynta (Ţinta) constând din 48 cai. înaintaşul lui Ţinta s’a chemat Czurai (Ciurar ?). Original polon, dela d*l conte Gheorghe Vasilco, Cernăuţi). 151. Iaşi, 1717, Octomvrie 25. Dumitraşco Calmufchi încasând pentru Ilie Cafargiu logofăt solă* ritul finutului-Cernăufi, care era venitul logofefiei, n’a dat logofătului toţi banii colectafi. La cercetare s’a constatat, că Calmufchi adunase 1847a ughi. Calmufchi lipsind din fără, Ilie Catargiu primeşte părfile de moşie ale lui Calmufchi din Berbeşti, Pleşinfe, Botăşinfe şi Costeşti, toate din finutul Cemăufi. Ion Mihai Racovifă VV. din mila lui D-zeu Domn Ţării Moldovii. Facem ştire cu această carte a domniei mele tuturor cui să cade a şti, iată că au venit înainte noastră şi înainte arhiereilor fării noastre şi a tot sfatul nostru cinstit şi credincios boiarenul nostru dumnealui Ilie Catargiu vel logofăt şi au făcut mare jalobă pe Du* mitraşco Calmufchi ce au fost căpitan mare zicând dumnealui vel logofăt că în anul trecut la velet 7225 (1717) avănd dumnealui a*ş lua venitul său din logofefie ce are după obicei solăritul la ţinutul CernăQţiioT şi fîînd vrajbă în (ară de către limbi streine şi mai vârtos www.dacoromanica.ro - 188 - de căfră cătani despre Ţara Ungureasca despre aceasta parte de loc, nu Uau încăput vremea sa*ş depărtează slugile sale de lângă dum* nealui ca săd frimafă să-=-i strângă banii solărifului, iară acolo fiind pace la ţinutul Cernăuţilor Uau poftit pe Calmufchi căpitanul, fiind el despre acea parte de loc şi căpitan mare, ca săd facă acea slujba şi strângându cu direpfate să*ş ia şi el pentru osteneala sa 50 lei şi aşea s’au apucat Calmuţchi căd va strânge acel venit şi va trimite banii de plin ce va afla cu credinţă la măna dumisale lui vel logofăt şi după ce au sfrănsu Uau dat numai 190 lei ca[re] fa[c] 62 ughi 8 potronici, iar de alţi bani Uau purtat cu cuvănt dinfr’o zi pân într’alta căd va trimite şi izvod şi bani păn au făcut şi vicleşug de au lăsat mila noastră căpitănia cea mare dela Cernăuţi şi s’au în* chinat la un domnu ungurescu şi cu îndemnare lui au scos pe mulţi din minte din pământeni de au mărsu la steagul lui puindu piedecă de nu va da bir înpărăfescu nici el nici alţi puindu*să înpotriva poroncilor domneşti şi a ţărâi de au făcut multe scăderi ţării cu amestecăturile lui şi apoi au lipsăf şi din ţară şi banii dumisale logofătului nu Uau mai dat şi nepufându*să şti pe cătă somă de bani ar hi strânsu el dinfr’acel solărif, deci domnia me am dat poroncă la dumnealui Lupul biv vel visfernic, starostele de Cernăuţi, de au tremis cercători în tot ţinutul de au întrebat din sat în sat fot de amănuntul cin[e] ce au dai banii solăritului şi s’au aflat c’au luat Calmuţchi 184 ughi pol, pe cum arată izvodul ce easfe iscălit de dudui Lupul visfernic, făr[ă] de cari nu Uar hi putut afla oamini du*sale Lupului visfernic ne avăndu de acolo nici o dobândă ca să cearce slujba cu nevoinţă, carea izvod trimi(ându-l Lupul visfernic pecât au putut afla la domnie me şi domnia mea Uau dat la dudui vel logofăt, de care lucru vă* zându domnia mea aceasfe vidişuguri a lui Calmuţchi, precum au mâncat banii şi au lipsăf şi din ţară supt sprejăneala altor stăpâni, şi făcându jalobă dudui vel logofăt am întrebat de tot sfatul nostru şi aşea am aflat, cum şi acei 50 lei ce Uau făgăduit ddui vel logofăt săd dea Calmuţchi înapoi, că Uau pierdut cu viclenie care fac peste tot mâncaţi banii de dânsul 122 ughi 2 pot[ronici] făr[ă] răsurile banilor, deci pentru aceaşti bani pentru toţi am giudecaf înpreună cu lot sfatul nostru şi cu toată îndrepfăciune Uam dat dumisale lui vel logofăt toate moşiile a lui Dumitraşco Calmufchi anume trei părţi de sat de Berbeşti dela ţinutul Cernăuţilor cu mori şi cu pivă de sucman şi dipe sate ce sânt pe pârâul Brusniţii şi cu vecini cu lot făr[ă] a patra parte ce iaste a lui Isar, aşijdire şi părţile din Pleşinfii şi din www.dacoromanica.ro - 189 - Botăşănţi şi din Costeşti ca să aibă a le stăpăni dudui vel logofăt cu vecini şi cu toate veniturile pentru acei bani care scriem mai sus, căci acel venit din soleria au fost drept a dumisale logofetească. Pentru aceea ca sări fie şi dela domnia mea aceaste moşii driaptâ ocină şi uric di’ntăritură cu tot venitul stătător în vead şi altul nime să n’aibă a se amesteca pread sim lisiom g[os]p[o]d[st]vami. U las, let 7226 Octomvrie 25. Io Mihai Racovifă W. Axintie uricar. Copie, Arhivele Statului Cernăuţi, pachetul Berbeşti. Despre solăritul care se percepea în finului Cernăuţilor aflăm că în (inutul Cernăuţi nu se consuma sare moldovenească ci sare adusă din Polonia. Vezi Dimitrie Onciul: Zur Geschichte der Stadt Czernowitz în „Czernowitzer Zeitung" 1893 Aprilie 6 şi documentul din 1771 Iunie 5. Despre căpitanul Dumitraşco Calmu(chi urm. ştire: 1714 Iulie 28: Pt. Dumitraşco Calmu(chi, căpitan Mare ot Cernăuţi, în locul Hâncului căpitan, căiră „Voi iofi căpitani şi că' lăraşi depe la steaguri de la acel finui“ să-l ascultaţi „pe poronca domniei meale şi a du-sale hatmanului" (Iorga N: Doc. familiei Callimachi II pag. 173 nrl 2). 152.» 1717, Decemvrie 15. lordachi, Şerban şi Toader Cantacuzino primesc întărire pentru moşiile lor din Horodniceni, Tolova, Brădăfel şi Stupea, toate din ţinutul Sucevii, şi alte sate din Moldova. [Tradus în româneşte după o copie germană]. Noi Mihai Racovifă VV. din mila lui D^zeu Domn Ţării Moldovii. Adecă au venit înaintea noastră şi înaintea boierilor noştri, mari şi mici, sluga noastră credincioasă dudui lordachi Cantacuzino vel comis cu frafii săi Şerban şi Toader jăluind pentru o pagubă ce au avut când au venit Nemţii în această (ară cu căpitanul Ferenf şi s’au aşezat în cetatea Neamţului, fiind atunci frafii lui lordachi comis cu toată averea lor în casele lor şi având toate ispisoacele despre moşii şi Ţigani dela moşi şi strămoşi, a scris dudui lordachi comis la fra(ii săi să ia ispisoacele şi ce or mai putea şi să fugă la Iaşi, după care fratele său Şerban a legat toate lucrurile pe un cal, dar lunecând calul pe ghia(ă la vadul Şiretului şi spărgându'Se ghia|a, a căzut calul sub ghiafă cu toate cele ce au fost pe el şi nu le*a www.dacoromanica.ro — 190 - rămas nici un ispisoc despre acele moşii, afară de cele păstrate la Iordachi comis despre Deleni şi Rus, dar nu toate, fiind ispisoacele vechi împreună cu celelalte. Şi văzând a lor jalobă, am (inul sfat cu cei patru sfinţi părinţi episcopi, anume sfinţia sa Ghedeon mifropo» litul Sucevii, Gheorghie episcop de Roman, Calistru episcop de Ră» dău(i, Orest episcop de Huşi şi cu boierii mari şi mici şi arătând ei ■ un izvod asupra moşiilor dela moşul lor Dumitraş visternic, şi văzând şi ispisoc de întăritură pe acel izvod dela Gaspar VV. şi Radul VV şi al(i domni, care ispisoace nu s’au pierdut, le*am dat acest ispisoc pe toate moşiile lor, ca să le stăpânească după vechile hotare a» nume satul Horodniceni cu vecini, heleştee şi mori pe Brădăjel, |in. Suceava, care sat le-a venit dela strămoşul Coste Bucioc fost mare vornic, satul întreg Tolova la Şomuz cu două heleştee, tot |inutul Suceava, care sat îl cumpărase Toderaşco visternic dela Grama că» măraş, satul întreg Brădăjel ce Ua fost cumpărat Toderaşco visternic dela Gavril Brăescul cu mori pe părâul Brădăjel, satul Stupea cu vecini şi heleştee, tot (inului Suceava, care sat Ua fost dăruit moaşa lor Booaia lui Iuon logofăt, satul Deleni cu vecini şi două heleştee la părâul Tulburi, (inului Hârlău, care sat le-a venit dela strămoşul lor Bucioc vornic, care Bucioc îl primise danie dela Constantin Movilă. VV şi înaintaşii acestuia, satul Rus, tot Jinutul Hârlău, cu mori şi heleştee la părâul Rus, care sat \e-a venit dela strămoşul lor Coste Bucioc vornic, Răşcani şi Oreşti (?), tot acest Jinut, pe Miletin cu mori pe părâul Mileiinului, care sate le-a primit danie dela mătuşa (moaşa ?) Lupăşceasa, fiica lui Iordachi Cantacuzino visternic, Bu* zovifa şi Râsteni, Jinutul Hotin, care sate le»au venit dela Coste Bucioc vornic, satul Călineşti, tot Jinutul Hotin, satul Cunicea (?) pe Jijia, Jinutul Iaşi, satul Romani şi Răhărniceni, Jinutul NeamJ, care safe le-au venit dela moşul lor Constantin Ciobanul inare postelnic, o parte de Goşmani, pe care o are dela Iuon Petreu (?), o parte de Hărliceşti pe care o au danie dela Gumul şi dela Bejăneşti, satele Plopeşti, Cărbuneşti, Vătămani, Brăneşti şi o parte Mărgineni care le»au venit dela moşul lor Toderaşco visternic, toate Jinutul NeamJ, aceste safe sunt în partea unchiului lor Vasilie spătarul care fugind în Ţara Românească şi neavând ce mânca a scris la mama du*sale comis şi a luat dela ei două piei de samur, o păreche de cercei cu diamante, un inel cu un diamant mare, alt inel cu zece diamante mici, o păreche brăjare de aur, şase piulije de argint, 200 lei, 300 mierje de grâne, 30 berbeci şi un cal din herghelia lor şi a vândut lui Brân» www.dacoromanica.ro — 191 - covanul calul pentru ICO lei, iar dacă s’ar ridica cineva cu pâră îm* potriva lor, să nu se creadă, fiindcă s’a dovedit în faţa noastră că acele moşii n’au fost cumpărate de ei sau de părintele lor de puţină vreme, ci le au parte dela strămoşul lor Iordachi Cantacuzino visternic* iar acesta le are zestre dela socrul său Bucioc vornic, parte dela moşul lor Constantin Ciobanul fost mare postelnic şi fiind acele moşii ale lor din vechime stăpânindu-le în pace, şi s’ar putea să se scoale cineva împotriva lor ştiindu-se că n’au ispisoace, ele pierzându*se, de aceea am socotit cu întreg sfatul nostru şi am găsit, precum să stăpânească şi în viitor acele moşii, precum le*au stăpânit şi până acuma ; iar hotarele să fie după ştiinţa oamenilor buni, după cum au fost din veac. Iar după moartea noastră pe cine îl va alege D-zeu să fie domn ţării noastre moldoveneşti din fiii noştri sau din străini, să nu răstoarne a noastră întărire ci să o întărească, fiind dată pentru dreptele lor moşii ca să le fie dela noi dreaptă moşie şi întărire cu toate veniturile din tot locul neruşiit în veci. Această scriem. 15 Decemvrie 7226. Ghedeon mitropolitul Moldaviei, Gheorghi episcop de Roman, Orest episcop de Huşi. Ilie Cafargiu vel logofăt, Darie Donici vel vornic, Gavriil MU clescu vornic, Dumitraşco Racoviţă hatman, Ioan Paladi vel spatar, Dimitrie Macri vel ban, Constantin Rusef vel paharnic, Constantin Cosfachi vel visternic, Ştefan Rusef biv vel stolnic, Lupul logofăt, Constantin vel armaş, Cosfachi Razu biv vel logofăt, Ioan Nacu diac dela visterie, Andrei dela visterie, Andronic cămăraş, Ilie dela vis* terie, Ştefan Pârvul biv postelnic, Ursul dda visterie, Nicolae Hri* soverghi spatar, Stroescu postelnic, Grigoraş Cucoranul vornic de poartă, Paisie egumen Goliei, Aftanasi egumen de Barnovschi, Mi* lrofan egumen de sf. Treime. Arhivele Statului Cernăuţi, Pachetul Stupea şi Liber Granicia* lium VIII pag 277—286, unde se găseşte copia germană. Despre Stupea vezi Iorga N: Studii şi doc. VII 181 şi 188. Pe vremuri Horodnicenii formase un sal cu sălişfele Tulova şi Bră* dăţel. La împărţală (1718) Horodnicenii cu săliştile sale veniră în partea lui Şerban Cantacuzino. Dar fugind în Ţara ungurească, aceste trei sate s’au luat pe seama domniei şi la 1742 au fost date lui Cons* lantin Cantacuzino. După 1775 Horodnicenii şi Brădeţel rămaseră în Moldova, Tolova în Bucovina (Iorga : Studii şi doc. VII 187, 197, 202—203 şi Arh. Stat. Cernăuţi, Liber Granicialium IX pag 301). www.dacoromanica.ro - 192 — Doc. anterioare despre Horodniceni: 1 1495 Martie 16, Suceava: Ştefan cel Mare confirmă lui Oană şi Iula Pântece şi rudelor lor jumătate de sat Horodniceni (I. Bogdan II pag 249—251 nrl 121). Satele Români şi Goşmani se găsesc astăzi in judeţul Neam}. Nu se pot identifica satele : Răşcani, Oreşti, Cunicea, Răhărniceni şi Hărliceşti. Aceste nume par a fi scrise greşit. Pe timpul răpirii Bucovinei, săliştea Tolova a fost proprietatea mănăstirii Slatina, Tolova a fost unită cu săliştea vecină Vornicenii, la fel a mân, Slatina, formând astfel satul Tolova. Fiind sălişte pustie, Austria a colonizat-o cu Ceangăi, zicând noului sat Ioseffalva. La 1783 Oct. 4 şi 8 s’a făcut hofarnica săliştei Vorniceni. Ea se ho* tăreşte cu săliştea Tolova, cu satele Zahareşti, Stupea şi Drăgoeşfi. Hotarul începe la Pârâul Tolova, de aici la Pârâul Roşu care se varsă în Pârâul Tolova. Aici amândouă săliştele Vorniceni şi To* Iova intră în Bucovina, fot cu Pârâul Roşu în sus până la Balta Sacă zisă Balta arsă, unde se întâlnesc hotarele dela Vorniceni, To* Iova şi Zahareşti. Aici Vornicenii părăsesc Tolova şi merg cu Za* hareşfi la „Trii movile", peste valea Vornicenilor până la Movila Neagră, unde se întâlnesc hotarele dela Vorniceni, Zahareşti şi Stupea. De aici cu hotarul Stupchii, peste pârâul Stupchei, în Valea cu fân* fânele zisă şi Jifăria, în sus la Pârâul Negru unde sunt hotarele dela Vorniceni, Stupea şi Drăgoieşfi, de aici cu Drăgoieşti, Pârâul Negru la vale, la valea Drăgoiasca, la vârful Ţapului, care desparte Vorni* cenii de Drăgoieşti, la Movila Prepeliţei, de aici la hotarul Buco* vinei până unde Pârâul Roşu cade în Pârâul Tolova. (Arh. Stat. Cernău(i, Liber Fundafionum III 188—193). Despre satul Stupea urm. documente : 1. 1782, Dec. 24, Suceava: In fa(a comisiei ausfriace apare Toma Balş, fiul cel mai mare al văduvei Maria Balşoaia, şi declară ■că mama sa a primit satul Stupea dela părintele ei Toderaşco Can* tacuzino. Documentele Canfacuzineşfilor s’au pierdut. A rămas numai un ispisoc de înfăritură dela Racovi}ă VV. (Arh. Sfat. Cernăufi, Liber Granicialium VIII 265—267). 2. 1803, Sept. 20: Cu judecata divanului moldovenesc satul -Stupea se atribuie lui Toader Balş, moştenitorul răp. Toma Balş. (Tot aici, Liber Haeredifafum XX 275). 3. 1811 Noemvrie: Toader Balş ban dărueşfe nepoatei sale Casandra Balş căs. Iamandi satul Stupea. (Tot aici, pag 277). 4. 1834, Noem. 1, Bârlad: Casandra Iamandi vinde fraţilor Manolachi şi Nicolai Popovici pentru suma de T00 ducafi satul Stupea, pe care*l primise dela Toader Balş vornic. (Tot aici, pag. 279). Despre Tolova adăogăm urmăf. documente : 1. 1783, Iunie 13, Suceava: In faja comisiei austriace apare Iuonită Berciul şi declară că Ienacachi Canfacuzino zis Dinul sfăpâ* www.dacoromanica.ro — 193 - neşte în Bucovina moşiile Teşeuji, Ipoteşti, Corla ta, Căldăruşa şi Tolova. Ultimele două sunt sălişti. Satul Teşeufi fusese cumpărat la 1724 dela Ciudin decătră Iordachi Cantacuzino. Acesta l-a dat fiicei sale Safta, care a fost mama lui Ienacachi. Satul Ipoteşti fusese cumpărat la 1726 de moşul Iordachi Can* tacuzino dela Şerbul Scarlel şi dela sora acestuia Lupa. Satul a trecut la Safta, mama lui Ienacachi. La 1783, Iunie 23, Suceava, se declară că satele Corlata şi Călduruşa fusese cumpărate de Şerban Cantacuzino, unchiul lui Ienacachi. Zapise nu există. La 1783 Dec. 23, Suceava, se declară de acelaş vechil că Şerban Cantacuzino cumpărase Corlata dela Velişcu Panaitachc. Dela Şerban satul a trecut la Constantin, tatăl lui Ienacachi. Tolova este moşie baştină a familiei Cantacuzino. Zapise nu-s. In ce priveşte Căldăruşa se declară că Şerban Cantacuzino o cumpărase dela Uie Şeptelici. Dela Şerban satul a trecut la tatăl lui Ienacachi. (Arh. Stat. Cernăuţi, Liber Granicialium IX 252—261), 2. 1788, Iunie 23 : Fondul Religionar din Bucovina face schimb de moşii, dând moşiile Havorna şi Novoseliţa din Moldova şi pri* mind [dela Cantacuzino] moşiile Corlata, Tolova, Teşăufi şi Ipoteşti. (Totaici, Liber Haereditatum bonorum extraneum deril 193—199). 153. Iaşi, 1718, Februarie 7. Anifa, văduva lui Iordachi Toma, dă Domnului Mihai Racovifă satul Vitiliuca, finului Cernăuţilor, pentru nişte odoare pierdute. Se ubo mi Ghedeon arhiepiscop i mitropolit suceavschii i Gheorghie episcop romanschii i Calistru episcop radovschii i O rest episcop huşchii i Ilie Catargiul vel log. i Darie Donici vel vor. de fara de gios i Gavril Miclescul vel vor. de tara de sus i Dumitraşco Racovifă hatman i pârcălab suceavschii i Ion Păladi vel spat. i Dumitru Macrii vel banu i Constantin Ros[e]t vel pah. i Constandin Costache vel vist. i Gavril Costache vel stol. i Iordache Cantacuzino vel comis i Sandul Crupenschie vel med. i Sandul Sturze vel clucer i Cărste vel pit. i Constantin Silion vtori log. i Lupul Gheuca 3. log. i Vasile Rojnifă i Grigore Cucoran i Toader Cujbă i Gheorghifă i Manoli vornici glotnii şi alţi boeri din curte Mării Sale lui Vodă, scriem şi dăm ştire cu această mărturie a noastră pentru un zapis ce niau arătat luminatul nostru Domnu Mărie Sa Mihai Racovifă VV. dela cumnata Mării sale Anifa medelniceroaea ce au {inuto întăi ră* T. Balan, Documente bucovinene III. 13 www.dacoromanica.ro - 194 - pousalul Iordache Toma med. văr primare cu Mărie Sa Mihai Vodă, care zapis este iscălit şi de noi de boeri scriind Dumneaei Ani(a med. precum după moartea sofului său lui Iordache med. neavănd Dum* nealor cuconi din trupul lor şi rămâiod câteva odoară aur, argintu şi haine la Dumneaei scumpe de a sofului său şi după lege tării şi a sfintei pravile nefîind altă rudă de a lui Iordache Toma med. mai aproape uimea altul fără decât Mărie Sa Mihai Vodă fiind veri primari cu Iordache Toma med., căci şi Mărie Sa Mihai Vodă este nepot de fată răpousatului Toma Cantacuzino ce au fost vornic mare, şi trăgănduo Mărie Sa Vodă pentru căte odoară iau fost rămas care să trag dela moşul Mării Sale Toma vor. ca să dea samă de dân* săle să margă la sănge, deci Dumneaei Aniţa au dat samă că unile sint prăpădite de soful Dumisale de Iordache med. păn au fost viu, iar o samă de odoară liau prăpădit Dumneaei, precum au arătat iz* vod ; ce Mărie Sa Mihai Vodă încă au avut izvod şi nu sau po* trivil cu izvodul a Dumisale medelniceroae, deci din căte odoară sau aflat de faţă la Dumneaei i liau dat Mării Sale cum arată anumi mai gios: Un lanjuh mare de aur cu şepti bulbuci de---------------dramuri şi altul mai mic tij de aur de-----------dramuri. Şi trei ineli de aur, unul cu zamfir şi unul cu rubinuri şi cu un grăun|u de mărgăritar şi unul cu torcos. Iar pentru căti odoară de aur şi argint şi haine şi mărgăritar ce liau prăpădit Dumneaei şi ne avănd de unde le da au căzut cu ru* găminte la sfinfie sa părintele Kir Ghedeon mitropolitul de au stătut la mijloc cu mare rugăminte cătră Mărie Sa Vodă şi iau dat Mării Sale pentru acele odoară prăpădite de Dumneaei a ei driaptă ocină şi moşie un sat anumi Vitămăuca de la {in. Cernăuţilor ca săi fie Mării sale driaptă ocină şi moşie şi cuconilor Măriei Sale cu tot ve* nitul şi cu tot hotarul, şi aşa sau milostivit şi Mărie Sa de au.preimit acel sat dela Dumneaei şi cu atăta o au erfat Mărie Sa pentru acele odoară prăpădite de Dumneaei precum scrie mai sus de aur şi ar* gintu şi mărgăritare şi haine ca să fie de acum înnainte în pace de Mărie Sa Dumneaei şi seminţie Dumisali. Deci şi noi arhiereii şi boearii carii niam numit mai sus văzând întracesta chip învoiala şi zapis de aşezare datam şi am întărit cu acest zapis de mărturie şi dela noi Mării Sale lui Mihai Vodă pre acel sal ce sau pomenii mai sus anumi Vitiuliuca dela (inului Cer* nău|ilor ca săi fie şi dela noi Mării Săli driaptă ocină şi moşie şi www.dacoromanica.ro - 195 - cumpărătură pentru acele odoară prăpădite cum scrie mai sus şi cu* conilor şi nepoţilor Mării sale, şi uric stă[tă]toriu cu fot venitul şi cu tot hotarul neclătit în veci. Şi dresile acestui sat la cine sar afla să aibă a să da la măna Mării Sale lui Vodă, şi pentru mai mare ere* dinţa şi adevărul am întărit cu iscăliturile noastre şi eu Acsinfe uri* cariul am scris să să ştie. U las, 7226 Febr[uarie] 7. Ghedeon Mitropolitul Moldaviei, Gheorghie episcop de Roman, Calistru episcop de Rădăufi, Orest episcop de Huşi, llie Cafargiu vel logofăt, Darie Donici vel vornic, Gavril Miclescul vel vornic, Du* mitraşco Racovită hatman, Iuon Paladi vel .spafar, Dumitru Macri vel ban, Constantin Ruset vel paharnic, Constantin Costachi vel visfernic, Iordachi Cantacuzino vel comis, Sandu Crupinschi biv vel medel* nicer, Gavril Costachi vel stolnic, Sandu Sfurza vel clucer, Lupul Gheuca III. logofăt, Cârste vel pitar, Gligorie Cocoran vornic glofni. Copie românească. Traducerea germană în Arhivele Sfatului Cernăuţi, Liber Granicialium X pag. 96—101. Torcos = fopas. Alte documente: 1. 1746 Mai 14 t Un număr de boieri fac hotarul satul Vifi* liuca, proprietatea lui Gligoraş Costachi vel ban ; hotarul începe la o piatră ce desparte hotarele satelor Mamaieşti, Valeva şi Vitiliuca, Eărâul Sovija tot cu hotarul Mamaieştilor până la drumul mare lângă .ujani, la hotarul Laşchiuchei, cătră Cotmani (Arh. Sfat. Cernăuţi, Ibidem pag. 101 — 109). 2. 1757, Febr. 17: O scrisoare a lui Radu Racovită cătră dom* ni}a Ruxanda Racovită, în care e menţionat satul Viteleuca. (Revista „Ioan Neculce" IX pag. 265), 3. 1782, Apr. 9: Iordachi hatman nepufând veni din cauză de boală, trimite în locul său pe Dumitraşco Poflog stolnic cu toate seri* sorile moşiei ca să răspundă în fafa Comisiei ausfriace pentru satul Vitileuca.. (Arh. Sfat. Cernăuţi, pachetul Vitileuca). 4. 1782. Mai 1: In faja comisiei austriace apare Dumitru Pot* log şi declară că Iordachi Ghica hatman este proprietarul moşiei Vi* tileuca. Iordachi Ghica a luat de soţie pe o nepoată a Domnului Moldovei Mihai Racovijă, care primise de zestre satul Vitileuca. Sta* pâneşte moşia de 20 ani. (Tot aici). 5. 1792, Sept. 8: Intervine un schimb de moşii: Iordachi Ghica biv vel vornic dă suma de 44.000 lei şi moşia Vitileuca din cordun şi primeşte dela Matei Canfa[Cuzino] biv vel visternic moşia Cucufeni, ţin. Cărligăturii. (Uricarul XX. pag. 145—147). www.dacoromanica.ro - 196 - 6. 1818, Oct. 13: Generalul rus Matei Cantacuzino a avut 2 copii: Alexandru şi Gheorghe. Din moşiile din Bucovina Alexandru a primit 8A, iar Gheorghe 74. Dar Gheorghe vinde lui Alexandru partea sa pentru suma de 8000 galbeni olandeji. E vorba de moşiile şi păr|ile de moşie din Sinăufi, Stăneşti, Romaneşti, Vitiliuca şi Vaslăufi. (Arh. Stat. Cernăuţi, Liber Haereditatum XV 370). 7. 1830, Mai 29: Principesa Elisa Cantacuzino, sofia lui Ale* xandru, vinde lui Gregor Pasakas satul Vitiliuca pentru suma de 2800 galbeni olandeji. (Tot aici, Liber Haereditatum I 153 şi XIII 143). 154. 1718, Decemvrie 2. Mihail, fiul Ini Arsenie, vinde căpitanului Manoli Zamfir, fânaţul de lângă târgul Cernăuţi, zis Horecea. [Tradus în româneşte după o copie germană]. Eu Mihail, fiul Ârsenie, împreună cu sojul mieu Todosca, fiica lui Simion Sos, de nime silit nici asuprit ci de a mea bună voie am vândut făna|ul zis Horecea, dela hărtop până la malul Prutului, unde este făna|ul lui Constantin Răşcan, partea căruia se găseşte la ca* pătul tufişului, şi până la apa Prutului şi la hotarul mănăstirii şi la facerea acestui zapis au fost faţă şi alţi târgove|i, oameni buni, bătrâni şi tineri, cari au iscălit şi pentru mai mare credin|ă s’a pus pecetea târgului, şi preful acestui fănaf a fost 15 lei nem|eşti bătuţi şi s’a dat acest zapis în mânile lui Manoli, de a mea bună voie. Anul 7227, luna Decemvrie 2. f Eu Mihail împreună cu sojul mieu Todosca. f Popa Ioan, f eu Pavel popa, f eu Pavel şoltuz martor, f eu Simeon Smoc martor, f eu Simion, fiul călugărului, f eu Gheorghi fost şoltuz, f eu Ion martor, f eu Constantin Hrom martor, f eu Dumitraş martor, eu Mihail martor, f eu Grigori martor, f eu An* dronic martor, f eu Volcicu. Eu Ion ginerele căpitanului am scris după zisa lui Mihail. Arhivele Statului Cernăufi, pachetul Horecea, unde se află copia germană. In document este adăogată următoarea notă: Acest fânaf ce l*am cumpărat dela Mihail, Lam dăruit sf. mănăstiri Horecea pentru sufletul meu şi pentru mai mare credinfă am iscălit. Anul 7254/1745 Septemvrie 8. Manoli Zamfir căpitan. www.dacoromanica.ro După Isidor Onciul: Fondul religionar pag. 62 schitul Horecea fusese întâiu sihăstrie; pela 1 730 Anton fostul episcop de Rădăuţi a zidit o biserică de lemn (vezi şi Dan D.: Cronica episcopiei Rădăuţi pag. 106). Mai târziu Artemon egumenul Horecei zidi la 1766 biserica mănăstirii în forma ei de astăzi. La Isidor Onciul pag. 63 lista moşiilor acestei mănăstiri. Vezi şi Wickenhauser: Horecza, Rădăuji 1908. passim şi Erast Hostiuc : Schiturile şi sihăstriile Bucovinei de altă dată, Cer» năuji, 1936, pag. 145. 155. Iaşi, 1718, Decemvrie 11. Mihai Racoviţă VV. întăreşte Antimiei, văduva lui Constantin Turcul, satul Zastavna cumpărat dela Ileana Cantacuzino şi Gavrilaş Miclescul şi satul Pohorlăuţi cumpărat dela Catarina Cantacuzino. [Tradus în româneşte după o copie germană] Noi Mihai Racovifă VV, din mila lui D-zeu Domn fării Mol* dovei. A venit înaintea noastră şi înaintea boierilor noştri moldove* neşti, a mari şi a mici, Antimia, văduva răpousatului Constantin Turcul fost mare medelnicer, şi ne*a arătat un zapis iscălit de boieri mari şi mici anume Antohie Jora fost mare logofăt, Lupul Bogdan fost mare vornic, Nicolae Costin fost hatman, Ilie Cantacuzino fost mare păharnic, Ioan Niculcea fost agă şi de Ştefan Luca fost lo* gofăt al doilea scriind, precum a venit înaintea acestor boieri Ileana, văduva lui Iordachi fost mare stolnic, împreună cu fiul ei Iordachi de nime silită nici asuprită şi a vândut a ei dreaptă ocină şi moşie jumătate de sat de Zastavna, finului Cernăuţi, răpousatului Constantin Turcul fost mare medelnicer şi jupănesii sale Antimia pentru 260 lei bătuţi, bani gata, care moşie le este dela părinţii lor anume dela râp. Iordachi Cantacuzino fost mare visternic, iar după moartea fiului său Iordachi stolnic, care lăsase datorii şi rămăsese dator şi lui Constantin Turcul cu mai sus amintiţii 260 lei, văduva sa, mai sus amintita Ileana şi fiul ei Iordachi neavând cu ce plăti această datorie, de aceea ea împreună cu cumnata ei Lupăşceasa spătăroaia l*au rugat pe du*lui Constantin Turcul medelnicer ca să primească în locul datoriei jumătatea de sat de Zastavna şi fiindu»i Constantin Turcul rudă aproape după Gavrilaş fost mare logofăt, a primit acea jumătate de sat de Zastavna în locul datoriei de 260 lei. Aşijderea ne*a mai arătat un zapis al lui Gavrilaş Miclescul www.dacoromanica.ro — 198 — mare paharnic iscălit de Laurenfie episcop de Roman şi mulţi bo* ieri, mari şi mici, scriind, precum de nime silit nici asuprit, ci din bună voia lui a vândut cealaltă jumătate de sat Zastavna, ţinutul Cernăufi, pentru 225 lei bani gafa fot răpousafului Constantin Turcul medelnicer, pe care jumătate de sat a primit-o Gavrilaş [Midescul] mare păharnic dela Tudosie Dubău fost mare logofăt, iar lui Tudosie Dubău i*a fost danie dela Cârcoaia, bunica lui, astfel a cumpărat Constantin Turcul fost mare medelnicer fot satul Zastavna ; de aceea am dat şi domnia mea Antimiei medelniceroaia, copiilor ei, şi ne* pofilor ei satul Zastavna, (inutul Cernăufi, şi am întărit ca să-i fie dreaptă ocină şi moşie şi cumpărătură cu toate veniturile nesmintit în veci. Aşijdere dăm şi întărim jupănesii Antimia medelniceroaia şi copiilor ei alt sat anume satul întreg Pohorlăufi, fot (inutul Cernăuţi, pe care l*a cumpărat cu zapisul iscălit de boieri mari dela jupăneasa Catarina visterniceasa, fiica răp. Iordachi Canfacuzino fost mare vis* ternic, şi dela fiul ei Ioan fost agă şi dela ginerele ei Luca visfernic pentru.......lei bani gafa. Văzând domnia mea aceste zapise iscălite de boieri mari şi plata deplină, le*am crezut şi am dat şi dela noi acele mai sus amin* tite două sate Zastavna şi Pohorlău(i, (inutul Cernăufi, jupănesii An* timia medelniceroaia şi copiilor ei, fiii lui Constantin Turcul fost mare medelnicer, şi le*am întărit, ca să le fie şi dela noi dreaptă ocină şi moşie şi întărifură, lor, nepoţilor şi strănepoţilor lor cu toate hotarele şi toate veniturile din toate părţile nesmintit în veci, şi nime să nu se amestece împotriva acestei scrisori a domniei noastre ; aceasta poruncim. Iaşi, 11 Decemvrie 7227, în domnia a treia. Ilie Catargiu vel logofăt. Axenti uricar. Arhivele Statului Cernăuţi, Liber Granidalium IU pag. 151 — 158, unde se găseşte copia germană. Alt document despre Ăntimia Turcul : 1. 1723 Iulie 10: Ileana călugăriţa, fiica lui Vasilie Turcul, împreună cu fiul ei călugărul, dărueste cumnatei sale Antimia, vă* duva lui C*tin Turcul, a V» parte de Boianciuc, ţin. Cernăuţi, ră* masă ei dela tatăl ei şi dela mama ei Lupa, fiica lui Isac Cocoranul, şi partea ei din Horoşăuţi, ce o are dela mătuşa ei Maria Cârcoaia Eortăroaia, care dăduse părţile ei din Teufri şi Pedecăuţi lui Gavrilaş >obrenschi. (Din a noastră: Familia Onciul pag. 62—63 nrl 54). www.dacoromanica.ro ~ 199 - 156. 1719, Februarie 6. Arsenie Ciornohuz ajungând la nevoie vinde diaconului Toma $i popii Şfefan parlea sa de moşie din Bărbeşfi, (inului Cernăuţi. [Tradus în româneşfe după o copie germană]. Adecă eu Arsenie Ciornohuz împreună cu fiul meu Mihailă am dat zapisul nostru la mâna du-sale ierei Toma diacon, a popei Şfefan precum de nime siliţi nici asupriţi ci de a noastră bună voie am pus în vânzare a noastră dreaptă ocină şi moşie de Bărbeşfi, ţinutul Cernăuţi pe apa Brusnifii, din partea lui Ciornohuz, pe care am stăpânii-o împreună cu du-lor mai sus amintiţii, dar ajungând la mare nevoie şi sărăcie am pus la vânzare partea noastră, adecă ju* mătate din jumătatea lui Ciornohuz, şi neputând cumpăra nici unul din fra(ii mei, care aveau drept înaintea lui Toma diacon şi a popei Ştefan, de aceea le-am vândut această moşie lor şi copiilor lor şi nepoţilor lor pentru 12 boi tineri preţuiţi cu 12 lei, pentru 4 saci de hrişcă, sacul câte 2 lei, ca să le Fie lor vecinică ocină, iar la tocmala noastră au fost de faţă mulţi boieri şi megieşi buni, cari au văzut buna noastră învoială şi plata deplină şi am iscălit şi pentru mai mare ere* dinfă am pus pecetea noastră. 6 Februarie 7227, Arsenie Ciornohuz, Mihailă Ciornohuz, Dumitraşco, Vasilie Calmu(chi, Ştefan Părvul postelnic am scris, Vasilie Marco pos* telnic am fost fată, Gheorghi Calmufchi, eu Grigori Ţurcan iscal. Arhivele Sfatului Cernăuţi, pachetul Berbeşti şi Liber Grani* cialium I 263—4 unde se găseşte copia germană. 15f. 1719, Martie 15. Conflictul ivit între fiii lui Părvul şătrarul şi Ştefan Strâşca pen* tru părţi din Călineşti şi Bobeşti, amândouă din (mutul Cernăufi. f Icn Mihai Racovifă VV. etc. facem ştire cu această carte a Domnii mele pentru multă pără ceau avut înainte Domnii mele în câteva rânduri ficiorii Părvului şetrarul şi cu Ştefan Slrăşca pentru nişte părţi de ocină din Călineşti dela ţinutul Cernăuţilor întâi pentru 11 jirebii carele au fost luate de Solomon logofătul dela Ionaşco Stărce; pentru a opta parte de ocină din Bobeaşti ceau fosto văn* www.dacoromanica.ro - 200 - dufu Ionaşco Stărce neavând nici o iriabă şi când au fosf la impar» ţală în zilele Ducăi Vodă celui bălrăn înainle răpăosaţilor boeari a lui Miron Coslin marele vornic şi înainte lui Gligoraşco Hăbă* şescului, iară vornic mare, şi înainte lui Neculai Racovifă hatman şi pentru acea a opta parte din Bobeaşfi sau învoit Pătraşco şi Mariea şi popa Gavril, strămoşii Străşcăi, nepoţii lui Ionaşco Stârcii, şi au dat pentru acea parte din Bobeaşti ce o vănduse Ionaşco Stârcea rău 11 jărăbii din Călineşti şi cu vecini ce i s ar vini pe acele 11 jirebii lui Solomon ^logofătului, deci Solomon logofătul sau sculat şi li»au dat şi eal zestre lui Ândriaş păharnicului, căci îi ţinea o soră, după aceaea şi Andriiaş paharnicul iarăş li au dat zeastre lui Zosin hatmanul; sau sculat ficiorii lui, anume Pătraşco stolnicul şi cu To» deraşco frate său şi liau vândut ficiorilor Părvului şătrarul dreptu un cal pătrar şi o vacă cu viţel şi 22 lei bani carii iau luat dela Turci pe miere câte 8 pof[ronici] pe vadră din domniea lui Neculae Vodă şi la făcutul zapisului nau vrut să le facă zapis de vânzare, ce iau amăgit şi nau făcut zapis de danie zăcând că le easte ruşine a le face zapis de vânzare că nau vândut moşii decănd sânt ei. Iară să ştie zapisul că le va fi stătător. Pe urmă sau sculat iară ei şi au vândut şi Strişcăi lui Ştefan tot aceste 11 jerebii şi sau făcut zapis de vânzare dreptu... lei; deci pentru aceaste 11 jireabie viind feciorii Părvului împreună cu Ştefan Străşca înainte Domnii meale luatu liam sama de amănuntul împreună cu tot sfatul Domnii meale şi s’au aflat şi ficiorii Părvului şi Străşca Ştefan tot întrun chip rudă lui Solomon logofătului şi fiind aceaste 11 jirebii di pe Solo[mon] logo* fătul să aibă a ţinea 5 jirebii şi giumătate ficiorii Părvului şi 5 jirebii şi giumătate Ştefan Străşca şi vecini iară în giumătate săi împartă ce să vor afla pe aceste 11 jirebii. Iară pentru câţi bani cear fi dat Ştefan Străşca lui Pătraşco Zosin stolnicul şi frăţine său lui Tode* raşco, acea sau socotit şi sau giudecat să me[a]rgă Ştefan Străşca în sfânta bisearică şi să giure câţi bani au dat el pe acele 11 jirebii lui Zosin şi pe câţi bani va giura că liau dat să aibă a întoarce pe giumătate de bani lui Ştefan Străşcăi ficiorii Părvului, dară pentru câţi bani au dat ficiorii Părvului Zosin stolnicului li sau dat un om domnesc să meargă să le pliniască banii cu dobândă ce să va face de atunce până acmu. Aşijdere şi pentru a patra parte de sat de Călineşti care au fost a Dumitrii, sora Gaftonii, puind Ştefan Străşca pricină ca să între şi el cumpărător, iarăş liam luat sama şi sau aflat că acea a patra parte de sat au fostu vândută întâi de Miron Voi» www.dacoromanica.ro — 201 - cinschi, ficiorul Dumitrii, lui Isar ceai bătrân, ficiorul Gramii, iar dela Isar au răscumpărato Bărlădeni|a, fata Gaftoniii, mama lui Solomon logofătului fiindu-i rudă mai aproape lui Miron Volcinschi şi au stăpânito şi după dânsa au stăpănito ficiorul ei Solomon logofătul ,* iară Solomon logofătu au dato zestre lui Andriaş paharnicul (iindu-i o soră, iar după moartea lui Andreiaş păharnicul avăndu un fecior Andreiaş anume Iftimie şi agiungăndul o mare lipsă şi sărăcie în zilele răpăosatului Cantimir Vodă şi au scoso la vânzare acea a patra parte şi încă 2 jirebii care au fostu cumpărate de Andreiaş păharnicul de la un Marco, fratele Străşculese cea bătrâne, pe un cal şi pe un poloboc de miere şi liau vândut lui Isac Goian şi fră|ăne său lui Gheorghifă şi liau stăpânit Goian 5 ani, iară Părvul şătrarul nefiind în (ară atunce când au cumpărat Goian şi după ce au venit au eşii la pâră la răpăosatul Can* iemir Vodă şi i*au dat giudecata să întoarcă banii lui Goian fiind Părvul rudă inai aproape lui Andreiaş păharnicul şi răzeaş vechiu în Călineşti şi din vânzare moşii aceastea de când au cumpărato Goian sint 33 de ani cu 29 de ani de când au răscumpărato Părvul şi o stăpâneşte Părvul ; deci şi pentru această a patra parte am socotit domnie me şi împreună cu tot sfatul că îmblănd din mână în mână de ată|a ani şi Străşculiasa au fost tot faţă şi nimic nau mai zis şi fiind şi o vreame de demult lam dat rămas pe Ştefan Străşca din toată leage să nu mai aibă treabă la această a {patra parte de sat şi 2 jirebii sau luat toate dreasele dela mănile Străşcăi ceau avut pe aceste păr(i, iară ficiorii Părvului să aibă aş stăpâni aceste părţi căt scriu mai sus cu vecini şi cu vaduri de moară şi cu tot vinitul şi de ar mai scoate Ştefan Străşca niscai scrisori tăinuite dipe aceste părţi să nu se ţie în samă ce să să ea şi aceale toate dela mănule lui Ştefan Străşca pe cum sau luat şi estelalte carele sau dat la mănile ficiorilor Părvului şi aceasta pâră să nu mai pa* rascâ nici odată de acmu peste carte Domnii meale, aceasta scriem. U las, vlet 7227 Martie 15. vel logofăt. Copie românească, Arh. Sfatului Cernău|i, pachetul Călineşti. Pentru satul Călineşti dăm urm, doc : 1. 1724 Sept. 19, laşi: Mihai Racovi|ă VV. scrie lui Iordachi Ruset biv vel clucer, staroste de Cernăuţi, precum s’a jeluit Ion Tăuful pt. V2 Călineşti zicând că e moşie depe moşul Tăufuleştilor şi rămăind acea moşie a unui Andriaş, nepot Tâutului, a vândut'O lui Pârvu fost şetrar fără ştirea rudelor. Starostele să cheme pe fiii Pârvului şi să le ia sama. www.dacoromanica.ro - 202 - (Uricarul XVII 28—29). Despre satul Bobeşti urmat, documente : 1. 1782, Apr. 5: Gheorghi Beldiman ban având în cordon moşia Bobeştii şi neputând veni la Cernăuţi, face vechil pe Nicolai biv căpitan dela Mirceşti ca să răspundă în fa|a comisiei austriace. (Original, proprietatea noastră). 2. 1782, Mai 16, Iujinej; Nicolai Munza fost căpitan de Mirceşti declară în fa|a comisiei austriace că banul Gheorghi Beldiman posedă întreg satul Bobeşti, moştenit dela tata şi dela moş. (Arhivele Statului Cernăuţi, Liber Granicialium I 267). 3. 1792, lan. 1 : Gheorghe Beldiman biv vel vornic şi Andrei Beldiman biv vel stolnic dau fiului respective nepotului lor Iancul Beldiman III. postelnic între altele moşia Bobeşti din Bucovina. (Tot aici, Liber Testamentorum I pag. 1 — 9). 4. 1792, Nov. 6, Iaşi: Iancul Beldiman biv vel sulger dă generalului Scarlafachi Sturza satul Bobeşti şi primeşte dela el satul Cosăuţi ţin. Soroca. (Tot aici, Liber Haereditatum III pag. 13). 5. 1798, Febr. 1: Generalul Scarlat Sturza vinde prin vechilul său Ioan Măcărescul maior în armata rusă lui Theodor Dobrowolski satul Bobeşti pentru suma de 5596 ducaţi. (Tot aici, Liber Haered. XX 121). 6. 1826, Ian. 17/29: Theodor Dobrowolski Ritter von Buchen* thal dărueşte fiului său Gheorghe satul Bobeşti. (Tot aici, pag. 125). 158. Iaşi, 1719, Aprilie 15. Mihai Racoviţa VV. trimite pe vornicii de Câmpulung să strice casele Câmpulungenilor făcute pe hotarul satului Vama, proprie' tatea mănăstirii Moldoviţa. f Io Mihai Racoviţă VV. bojiiu milostiiu gospodar zemli mol-davscoi. Facem ştire cu această carte a domniei meale tuturor cui să cade a şti precum au venii denainte noastră şi denainie a lor noştri moU doveneşii boeari, a mari şi mici, rugătorii noştri călugării dela mânăs* lire Moldovifă şi au făcut mare jalobă pe oamenii de Cănpulungu zicând precum li*au înpresurat din hotarul sfintei mănăstirii Moldoviţii de Ş'au făcut unii şi case şi alte lăcaşuri puind pricină că au cumpărat pe bani şi easte moşiea a lor, deci domniea mea văzind jaloba lor şi arătând călugării şi urice dela domnăi bătrănăi scriindu in sem* nea hotarul şi cu blăstăm legat, s’au scris o carte a domniei meale la www.dacoromanica.ro 203 - -părintele şi rugătoriul nostru chir Calistru episcopul de Rădăuţi şi la boearii noştri d[u]m[ea]lui Constantin Zbiera biv vel sefrar şi la Va* silie Ciudin biv postfelnic] vornicii de Cânpulungu ca să margă acolo să ea sama acelui hotar pecum vor arăta direasăle sfintei mă* năstiri din seamne în semne şi căte case s’ari afla de a Cănpulun* genilor făcute pe hotarul sfintei mănăstiri toate să le străce, căci am socotit că nu easte nime volnicu nici a vinde nici a cumpăra din ho* tarele sfintelor mănăstiri, iar de ar hi şi cumpărat cineva să păgubaşei căci au cumpărat rău peste leage sfintei pravili şi i*au fostu dobândă căt s’au hrănit până aemu, deci după poronca domniei meale mergând dumnealor acolo înpreună cu sfinfiea sa părintele chir Calistru epis* copul şi cercându pe unde scrie uricul răpăusatului Alexandru VV. din semne în semnea aflat*au câteva casă şi odăi făcute chiar pe ho* tarul sfintei mănăstiri Moldovifii de a Cănpulungeanilor şi în mijlocul fănafului şi întrebându*i pe Cămpulungeani dea au niscaiva drease domneşti pe aceale locuri sau zapisă dela niscaiva oceani (?), oameni de moşiea şi nici unii n’au arătat nemic făr căt au dat samă zicând că au cumpărat dela vecinii sfintei mănăstiri, deci adeverindu*să în* fracesfa chip cum au fostu intrat Cănpulungeanii cu vicleşug pe mo* şiea sfintei mănăstiri Moldovi|ii de s’au fost făcut moşinaşi pe hota* rul mănăstirii, deci am dat poroncâ de li*au aprinsu casăle şi să*i scoafă de tot despre acel hotar şi de acum înnaintea nimiea să nu în* tre făr voea călugărilor pe moşiea sfintei mănăstiri, dreptu aceaea li*am întărit şi dela domniea mea pe