cu I • 31189 < | cb TE V VOLUMUL II Actele de proprietate ale Casei Obştiei Târgului \ Bârlad Urmate de 2 documente îrr facsimile ţi 2 închipuiri d6 hărţi J T de -x PREOTJJL JOĂN ANTONOV1CI Econom-Stâvrofor. Licenfîat-îfl Teologie. Profesor de Religiune. Membru în Consistorhil Superior Bisericesc B A R L A D TIPOGRAFIA NE.CULAI P. pEIU * 9 A 2 \ DOCUMENTE BARLADENE DOCUMENTE BÂRLĂDENE VOLUMUL II Actele de proprietate ale Casei Obştiei Târgului Bârlad Urmate de 2 documente în facsimile şi 2 închipuiri de hărţi de PREOTUL IOAN ANTONOVICI Econom-Stavrofor. Licenţiat în Teologie. Profesor de Religiune. Membru în Consistoriul Superior Bisericesc BÂRLAD TIPOGRAFIA N ECU LA I P. PEIU PREFAŢA Imprimând, în acest volum, documentele Casei Obştiei, din oraşul Bârlad, cred necesar a da aici câteva lămuriri asupra - lor, pentru a se puteâ cunoaşte împrejurările ce au contribuit la înfiinţarea acestei Case. Toate actele de proprietate ale Casei Obştiei, până la a-nul 1905, s’an păstrat de epitropi întro lădiţă sigilată; de atunci însă au fost scoase şi, prin d-l Nicolai Nicorescu, au fost depuse la Academia Română, spre o mai sigură păstrare. Cel mai vechiu document al Bârladului, unicul din veacul al XV, este hrisovul din anul i495^ Prin acest act, Marele Ştefan, în interesul râdicării şi a susţinerii oraşului Bârlad, pe de o parte înseamnă şi hotărăşte ocolul cu satele ce trebuiau să fie sub ascultarea acestui oraş,—pe întinderea dela râul Tutova şi spre răsărit, probabil, până deasupra comunei de astăzi a Epu-.y renilor, şi dela satul Drujăşti, comuna Bacani, spre miază-zi până unde cade făravăţul în Bârlad,—iar pe de alta încuviinţează Bârlădenilor şi anumite privilegii, zicând: „5/ într*aceea ne-atn mai gândit şi am miluit pe şoltuzii şi pe pârgarii şi pe toţi oamenii săraci din târgul nostru din Bârlad şi le-am întărit obiceiul lor cel vechiu, ca nici unul din oamenii ce trăesc în Bârlad, să nu plătească vama cea mică acolo la Bârlad, dela nici o marfă, afară de cei ce vor căra peşte; aceştia să dea dela maje un peşte, iar dela o căruţă tot un peşte; alt ceva nimic* l). 1). Voi. defa(a, p. 1—3. Din veacul al XVI Bârladul nu are nici un document; din al X Vil—numai 6 şi o listă cu 9 rezumate de acte; iar din al XVIII şi XIX,— dispune de cele mai multe. Unii din Domnitorii veacurilor XVI şi XVII, nerespectând hotarnica şi privilegiile acordate Bârladului de Marele Ştefany au dăruit silişti şi moşii, rând pe rând, din hotarul acestui oraşy pe la mai mulţi boeri, răsplătindu-i pentru diferite servicii făcute de dânşii Domniei şi lării. In anul 1711, Tatarii, revărsându-se cu o groaznică furie asupra Moldovei de-jos, au prădat şi au ars cumplit şi oraşul Bârlad. Cu acest trist prilej au perit documentele Bisericilor V şi ale oraşului, intre care şi amintitul hrisov dela. Marele Ştefan2). Darurile Domneşti cu bucăţi de loc din hotarul Bârladului s’au urmat şi în veacul XVIII,—mfingândU'Se cu ele nu numai în coastele, dar şi în inima oraşului. Aşâ, Constantin Vodă Raco-viţă, in anul 1752, clărueşte vel urmaşului Dediu Codrianu mo-şia Dealu-mare z); şi tot acest Domn peste 5 ani, în 1757, afi-erosăşte mănăstirii sf Samoil, din Focşani, moşia din prejurut Bârladului, ce serviă locuitorilor acestui târ^pentru păişunatul vitelor, pentru sămănături şi pentru fâtiaţuri *). Bieţii Bârlădeni suferise cum suferise dezbrăcările dinainte, dar aceasta de pe urmă, aţin-gându-i în existenţa zilnică, îi îngrozi cu totul. De astă dată, ne având vre-un hrisov cu care să se apere şifiindu-le teamă ca nu cumva administraţia mănăstirii să-i supere cu încasarea adeţiului, au trimis la Iaşi pe câţi-va dintre ei, să se jăluiască lui Vodă, arătând Măriei Sale că dânşii vse află la loc greu, în drumul cel mare, unde nu puţine greutăţi şi supărări întimpină în toată vrenieau, înţelegând, prin aceste, poclvoadele, caii de olac, găzduirile, şi multe altele. Domnul, ţinând seamă de aceste plângeri, prin Carte de apărare din 12 Martie 1757, hotărăşte: „De case (Bârlâdenii) să nu de nici un ban chirie, nici de piv- 1) Doc. Bnrl. I, pag. 1-3. 2) Voi. defaţă p. 78, 330-332. 3) Lucrarea mea, Fraţii Gheorghie si Necitlai Rosca Codreanu, Bârlad, Tip. Q. V. Munteanu, 1908, Documente, p. 11. 4) Volumul defaţă, p. 32. niţile lor, cum nici din grâdi'ii să nn-i zăciuiască, ce num din ţarini şi djj) fâneţe şi din prisăcj, dela câmp, să-şi dee zăciuialatt.... • Bătiădenii insa, in temeiul dreptului de stăpânire şi a obiceiului din vechiu, nu voiau să platiascâ nimic; din care pricină au urmat in curs de peste o jumătate de veac neîncetate judecăţi cu stăpânii moşiei din prejurul oraşului. Dar, nu le-au fost de ajuns Bârlâdenilor necazul cu tn-streinarea moşiei dinprejur, la 25 Noemvrie 1784 li s*au adaos o supărare şi mai mare : Alexandru Constantin Mavrocordat Voevod dărueşte câminariului Iordachi Balş însăşi vatra târgului, hotărând anume şi venitul ce avea să iee dela locurile de case, dela vânzătorii de vin şi rachiu, cum şi dela vitele ce să vor vinde la zilele de târg şi la iarmaroace l). Vestea despre această daniey căzând ca un trăsnit asupra târgoveţilor Bârlădeni, i-a făcut să cerceteze acum cu o extraordinară sir-guinţă, pentru a oblici pe unde sar pute găsi scrisorile sau documentele pierdute ale oraşului. Şi cu ajutorul lui Dumnezeu dânşii, între alte ispisoace de moşii, au dat în Bugeag de însuşi hrisovul dela Ştefan-cel-Mare y), pe care l'au găsit la un tătar, Râgep Mârza, care eră bine cunoscut boerilor din Divanul Domnesc 3). De acest hrisov târgoveţii s* aii şi folosit în procesul ce l'au avut cu căminariul Balş, în ziua de 11 'August 1793, pentru vatra târgului *). In cursul dezbaterilor acestui proces, întrebaţi fiind Bârlădenii că, dacă au avut un asemenea hrisov, de ce nu s'au apărat cu el în potriva daniei din i757 şi au recurs la Carte de apărare din 12 Martie acelaş an,—dânşii au răspuns : „ Că sau dat la mâna lor (acea Carte de apărare) în vreme când ei ispisocu lui . Ştefan Vodă nu l'au avut la mâna lor, nici l'au ştiut unde este, fiind răsărit dela dânşii ; căci de Var fi avut pute în toată vreme să să apere“ 5). 1) Voi. defaţa, p. 176 şi 328—333. 2) A se vede hrisovul în facsimil, la urma acestui volum. 3) Volum, defaţa. p. 176—180. 4) Ibidem, 5) Voi. defaţă p. 33). Răspunsul acesta ne dovedeşte că hrisovul şi celelalto documente au fost răpite de Tatarii din 1711, cari au luat şi documentele Bisericilor, nu de acei din 1758. in procesul dintre Bârlădeni şi Balş, Divanul\ văzând ia amândouă părţile hrisoave Domneşti, a lăsat curmarea chesti-unei la chibzuirea Domnului l). Acesta desigur că a dat dreptate Bârlâdenilor, de oarece aceştia n au mai fost supăraţi pe viitor de către nimeni, pentru vatra târgului. Nu tot aşâ de repede s’a putut isprăvi şi cu moşia din jurul târgului,—urmându-se ne încetate judecăţi între Bârlădeni şi stăpânitorii moşiei până la anul i8i5, când totul a luat sfârşit prin cumpărarea acestei moşii de către cei dintâi cu suma de 180,000 lei vechi. Apoi, tot în acel an, coproprietarii târgoveţi, îtitocmindu-şi un Regulament pentru administrarea moşiei, au ales şi o epitro-pie compusă din 6 persoane : 2 boeri şi 4 neguţitori 2). Iată deci cum şi pentru ce syau înfiinţat Casa Proprietăţii sau a Obştiei în târgul Bârladului. Ca acest prilej, aduc respectoasele şi călduroasele mele mulţumiri tuturor acelora cari au binevoit a mă sprijini la imprimarea acestui volum. Econ. I. Anfonovici Bârlad, 27 Decemvrie 1912. 1) Voi. de faţă, p. 332. 2. id. pag. 201—207. ♦ACADEMIEI âOMk^ Actele de proprietate ale Casei Obştiei Târgului Bârlad. I. 1495. Ştefan cel Mare, Domnul Moldoveihotărăşte întinderea moşiei ce din veacuri sa ţinut de Târgul Bârladului; cumpără însăşi o silişte cu 100 zloţi tăia răsti şi o dă să se ţie de acelaş hotar; şi întăreşte locuitorilor Bârlădeni ca nici unul să nu plătiască vama cea mică pentru ori-ce marfă, afară de cărătorii de peşte, cari au să dee de fie-care majă ori căruţă câte un peşte. t Din mila lui Dumnezeu noi Ştefan Voevod, Domnul Ţarii Moldovei. Facem cunoscut prin această carte a noastră tuturor calor ce se vor uita la dânşa sau o vor auzi cetindu-se, că aceşti adevăraţi şoltuzi şi pârgari şi toţi târgoveţii noştri din târgul Bârladului, aşişderea şi toţi oamenii săraci din toate satele ce se ţin de acel târg şi sânt aşezaţi pe hotarul lui, au venit înaintea noastră şi înaintea tuturor boerilor noştri Moldoveneşti şi ne-au rugat pe noi să le cercetăm hotarul lor cel vechiu, care din veacuri s’a ţinut de acel târg al Bârladului. Deci noi le-am cercetat lor şi le-am însemnat pe unde au fost şi (cât) s’a ţinut (de ei) din vechime : începând din sus din malul Bârladului, dela o salce şi dela o movilă săpată şi peste şes la dealul cel mare, la movila 1 2 săpată; de acolo peste câmp la movila săpată şi iarăş peste câmp la altă movilă săpată ; deacolo la marginea dumbrăvii, la doi stejari îngemănaţi şi însemnaţi ; deacolo tot prin dumbravă, din stejar în stejar, câţi sânt însemnaţi, până la marginea făgetului, în vârful dealului drn faţa Lipeneştilor; de acolo din vârful dealului în jos tot prin făgetul Leahului, dea-lungul opcinei, până la drumul ce trece dela câmpul lung la Trestiana, apoi pe acest drum la răspântie ; apoi iarăşi pe drumul ce merge între Brădeşti şi între Lieşti, în jos până la marginea pădurii lângă dumbravă, unde este o groapă «ăpată ; şi apoi iarăşi peste dumbravă şi peste drumul ce merge dela Brădeşti la Lieşti, până la un stejar însemnat ; deacolo tot pe lângă dumbravă şi mai jos de Şuşneşti spre câmp până la un stejar ce este singur ; deacolo drept peste câmp Ia movila săpată ce sa află mai sus de Cehani ; de acolo drept la...... la movila săpată şi la Jeravăţ şi pe mat- ca cea veche a Jeravăţului la vale din jos de Hrăneşti, până unde se varsă Jeravăţul în Bârlad ; apoi drept peste Bârlad la movila săpată ce este pe malul Bârladului ; deacolo drept peste şes şi peste drum la movila săpată ; deacolo drept spre deal la dumbrava roşie, la un stejar însemnat, şi peste dumbrava roşie drept la ruptură şi la malul Tutovei, la movila săpată, din jos de Roşcani ; de acolo tot pe matca Tutovei, pe apă în sus, până la gura pârăului Crângului, la movila săpată ; deacolo peste câmp la deal până la o dumbravă, la un stejar însemnat ; deacolo pe dumbravă în sus până la capul râdiului şi până la capul ţarinilor Periianilor, la doi stejari îngemănaţi şi însemnaţi; apoi pe sub marginea pădurei şi pe vârf(ul dealului) Periianilor la un stejar însemnat ; deacolo prin valea Seacă la deal la doi stejari însemnaţi ; deacolo prin Secşoara la un stejar însemnat; deacolo drept la Smila şi peste Smila la o fântână ce să află între Portari şi între Drujeşti, şi la movila săpată ; apoi peste ceretei la deal la movila săpată ; deacolo peste câmp la mo- vila săpată ; deacolo drept peste câmp şi peste drum şi peste şes şi peste Bârlad la salcea din malul Bârladului, de unde arii început întăiu, Acesta este întreg hotarul târgului Bar- 3 Iadului şi al tuturor satelor şi seliştilor ce sânt sub ascultarea târgului Bârladului. Şi într’aceea au mai venit înaintea noastră şi înaintea tuturor boerilor noştri moldoveneşti Anuşca şi sora ei Muşa, fetele lui Mihăilă Tudor, fiul lui Petru Tu-dor, şi nepoţii lor Ivanco cu surorile sale Oliuşca şi Drăgă-lina, copii lui Jurja, şi verii lor Isaico cu fratele său Silion şi citsororile sale Neagşa, şi Drăgălina, copiii lui Ivanco, aşişderea şi vărul lor Cârstea cu surorile sale Podoleanca şi Stana şi Nastea şi Neagşa. copiii lui Coste Danovici, toţi nepoţi lui Petru Tudor, de bună voea lor, de nimenea nesiliţi nici asupriţi, şi şi-au vândut dreapta lor ocină din uri-cul lor cel drept, din uricul moşului lor Petru Tudor şi din hrisovul ce a avut acela dela moşul nostru, dela Alexandru voevod, o selişte pe Tutova, anume Ivancea dela Tătarca, care selişte e aşezată în afară de hotarul târgului mai sus scris, şi au vândut acea selişte însăşi domniei mele pentru 100 zloţi tătăreşti. Şi am plătit domnia mea toţi aceşti 100 zloţi tătăreşti în mânile tuturor celor ce-i scriem mai sus, înaintea tuturor boerilor noştri moldoveneşti. Şi dupăce am plătit tot deplin, domnia mea am dat şi acea selişte, ca să se ţie de târgul nostru al Bârladului. Iar hotarul acelei se-lişti să fie după hotarul cel vechiu, pe unde din veac au lăcuit. Şi într’aceea ne-am mai gândit şi am miluit pe şol-tuzii şi pe pârgarii şi pe toţi oamenii săraci din târgul nostru din Bârlad şi le-am întărit obiceiul lor cel vechiu, ca nici unul din oamenii ce trăesc în Bârlad să nu plătească vama cea mică acolo la Bârlad, dela nici o marfă, afară de cei ce vor căra peşte ; aceştia să dea dela maje un peşte, iar dela o căruţă tot un peşte; alt ceva nimic. Si spre aceasta este credinţa domniei noastre mai sus scrisului Ştefan voevod şi credinţa prea iubiţilor fii ai domniei noastre Alexandru şi Bogdan-Vlad, şi credinţa boerilor noştri, credinţa dumnealui Duma pârcălabului, credinţa dumnealui Boldor vornicului, credinţa dumnealui Hărrnan, credinţa dumnealui Ştefiil, credinţa dumnealui Muşat, credinţa dumnealui Toader părcalabului de Ho(tin).... (restul e rgpt). NOTE Documentul e scris în slavonă pe pergament, având înălţimea de 25 c. rri. 5 m. m. şi Iăţ'mea de 55 c. m. 5 m. m. ; partea de jos cu numele unui număr de boeri martori, cu data şi c. 1. lipseşte. 11 imprimăm după traducerea făcută şi publicată de d-1 I. Bogdan, profesor de limbele slave la Uni. versitatea din Bu;ureşti, în Convorbiri Literare, No. 1, Ianuarie, 1907, sub titlul de Hotarnica Bârladului. Domnia sa însoţeşte această traducere şi de mai multe note din care reproducem următoarele : «Documentul prin care «Ştefan cel Mare statorniceşte hotarele oraşului Bârlad era cunoscut până «acOm din două copii ale unei traduceri ce nu pare să fie mai vecile «decât sec. XVIII : una e publicată de d-I Gh. Qhibănescu în broşura «Din domnia lui Ştefan cel Mare» (laşi 1904 extras dîn «Arhiva»), p p. 59—61, «fără o indicaţie bibliografică mai precisă, alta de d. N. lorga în «Studii şi «documente cu privire la Istoria Românilor», voi. VII (Bucureşti, 1904), p p. «206—20S, cu indicaţia «copie de pe Ia 1790» (din hârtiile familiei Canta). «Că ambele copii au acelaş izvor, se vede atât din titlu, care este aproape «identic în amândouă, cât şi din text care, cu toate deosebirele, presupune «aceeaşi traducere primitivă. In nki una nu se dau boerii martori. «Originalul acestui document l-am găsit printre hârtiile Obştiei ora-«şului Bârlad ce se păstrau până acum un an (1906) în Casa Obştiei, «într’o lădiţă ale cărei pece[i nu fuseseră desfăcute de multă vreme I). El va «intra în colecţia de documente interne ale Iui Ştefan cel Mare, pe care o «pregătesc. Aci dau numai o traducere cu câte-va note necesare pentru «înţelegerea ei, deoarece traducerea cunoscută prin publicaţiile d*lor Iofga «şi Ghibănescu nu e nici exactă, nici completă. «Nefiind completă, şi lipsindu-i mai ales boerii martori, pe cari tra* «ducătorul nu i-a putut ceti în original, ea n’a putut fi datată precis; nefiind «exactă, ea ar putea să dea naştere Ia interpretări greşite asupra unor fapte «interesante din organizaţia noastră munic'pală veche, dacă cineva s’ar în-«cercâ să scoată tot ce se poate scoate dintrînsa. «D. Ghibănescu nici n’a înccrcat s’o dateze ; d. lorga, găsind între «martori pe Bogdan-Vlad, fiul lui Ştefan, a pus’o cu drept cuvânt în «1481 «sau anii următori». Având acum o parte din lista martorilor (Duma păr-«calabul, Boldor vornicul, Hărimn, Şteful, Muşat şi Toader părcalabul «de Hotin ; restul nu s’a păstrat, de oare-ce documentul e rupt Ia «sfârşit), noi putem preciza mai de aproape această dată : ea trebue «să fie 1495, de oare-ce numeroase documente ale Iui Ştefan cel Mare din «acest an, mai ales din Ianuarie, Februarie şi Martie, au întocmai aceeaşi «listă de boeri. In Ianuarie 1496, aceeaşi listă prezintă oare cari schimbări, «ce se msnţin şi în documentele ulterioare. Afară de aceasta, toate docu-«mentele din 1495 citează printre nţartori, ca şi hotarnica Bârladului, pe cei doi fii ai lui Ştefan, Alexandru şi Bogdan-Vlad. 1). Al. Papadopol Calimah, care a scris o monografie asupra Hâr-ladului (Notiţă istorică despre Bârlad, 1889), n’a cunoscut cuprinsul acestei lădiţe. 5 «Asupra datei 1495 cred, aşa dar, că nu mai poate încăpea îndoială. »Cât pentru importanţa documentului, ea e foarte mare. El ne arată «lămurit diferitele clase de populaţiune ale unui oraş vechiu moldovean : a) «.roltazii 1) şi părgarii înfrânte, b) tă)gnveiii sau orăşenii, adecă locuitorii târgului sau oraşului, c) săracii, adică locuitorii satelor ce se aflau sub «ascultarea târgului; el ne dă o dovadă preţioasă de întinderea cea mare «a teritoriilor sau ocoalelor orăşeneşti în sec. al 15-lea şi de unele privilegii «comerciale ale lor ; ne arată modul de hotărnicie al oraşelor care nu se «deosebia de acel al satelor; ne dă ştiri asupra neamului lui Petru Tudor «şi Coste Danovici, boeri cunoscuţi din vremsa lui Alexandru cel Bun şi «Ştefan cel Mare, ş. a. m. In sfârşit, documentul acesta e important şi prin «faptul că e cea mai veche hotarnică de oraş, păstrată In limba slavă, şi «cel mai vechiu act privitor la viaţă municipală a Bârladului (v. N lorga, «Studii şi documente cu privire la Istoria Românilor, Voi. VI, p. 12 şi «531 : un act dela 1590), după cel publicat de mine în «Documente mol-«doveneşti din arh. Braşovului,» Buc. 1905, p. 60—61 (c. 1434—1437). «Din traducerea noastră se va vedea cât de nesigure sânt traduce-«rile vechi şi cu câtă precauţiune trebuesc ele utilizate, în lipsa originalelor». II. • % 1637 (7145) Aprilie 7. Vasilie Vodă Lupu dârueşte lui Palade vel vameşul o silişte Cetăţuio cu vad de moară, pe pârâul Bârladului şi cu locuri de iazuri pe pârâul Trestiana, ce este in ţinutul Bârladului, ocolul Bârladului. t Cu mila lui Dumnezeu Noi Ion Vasilie Voevod Domn fării Moldovei. Facem ştire cu această carte a noastră tuturor celor ce se vor uită pe dânsa sau cetin-du-se o vor auzi, adecă acest adevărat şi credincios boeriul Nostru Păladie vel vameş au slujit cu dreptate şi cu credinţă altor mai înnainle răposaţi Domni, ce au fost mai înnainte de Noi, iar astă-zi slujăşte şi Domnii Meii şi ţării Noastre cu dreptate şi credincioasă slujbă. Drept aceea, văzând Noi. a lui dreaptă şi credincoasă slujbă cătră Noi, i-am dăruit lui, miluindu-1 cu deosebită a Noastră milă, şi i-am dat, şi i-am întărit, şi l’am miluit dela Noi în pământul nostru al Moldovei cu o silişte anume Cctăiuia, cu vad de moară pe pârăul Bârladului şi cu locuri de iazuri pe pârăul Tresti-eriii, ce iaste în ţinutul Bârladului, care acest sat mai înnainte au fost drept al nostru Domnesc de ocolul târgului nostru 1) Unul în funcţiune şi ceilalţi foşti şoltuzi. 6 al Bârladului. Drept aceae, această de mai sus scrisă silişte anume Cetăţuia, cu vad de moară pe pârăul Bârladului, şi cu locuri de iazuri pe pârăul Trestianei în gura Trestienei, să-i fie dela Domnie Mea, de mai sus scris, boeriului nostru lui Păladi vel vameş, driaptă danie şi miluire, şi ocină şi moşie, şi întăritură şi uric cu tot venitul, lui, şi feciorilor îui, nepoţilor şi strănepoţilor lui, şi tot neamu lui, cine să va alege mai de aproape, neclătit nici o dinioară în vecii veacilor. Hotarul de mai sus scris sat anume Cetătuia să fie din toate părţile după hotarul cel vechiu, pe unde au umbla din veci. Şi la aceasta iaste credinţa Domniei Noastre det mai sus scris, Noi Ion Vasile Voevod, şi credinţa a prea iubitului fiiu al Domniei Afele, Ioan Voevod, şi credinţa boerilor noştri : credinţa d-sale lui Savin Prăjescul vel vornic ţărei de jos, credinţa d-sale Dumitraşco Şoldan vel vornic ţării de sus, credinţa d-sale Qavril hatman şi Părcalab Sucevei, credinţa d-sale Petriceico părcalab Hotinului, credinţa d-sale Zamfirachi părcalab Niamţului, credinţa d-sale Dumitraşco părcalab Romanului, credinţa d-sale Grigori Urechi spatariul, credinţa d-sale Apostol Catargiului postelnicul, credinţa d-sale Gheorghie paharnicul, credinţa d-sale Iorda-chi visternicul, credinţa d-sale Grama stolnicul, credin{a d-sale Dumitraşco comisul, şi credinţa tuturor alor noştri Moldoveneşti boeri a mari şi a mici. Iar după viiaţa Noastră şi Domnie cine va fi Domnu din fiii Noştri sau din ni amu Nostru, sau iarăşi cari pre cine Domnul Dumnezeu va alege să fie Domn pământului Nostru al Moldovei, acela să nu strice a Noastră danie, şi miluire, şi dires, ci să aibă a întări, pentru că-i iaste lui driaptă danie şi miluire şi slujitură; cine se va ispiti a strica pe acest al Nostru dires, acela să fie blăstămat şi proclet de Domnul Dumnezău, făcătoriul ceriului şi al pământului, şi de pre sfânta lui Maica, şi de 12 sfinţi mai marilor Apostoli, şi de 4 Evanghelişti, şi de 318 sfinţi părinţi din cetatea Nicheii, şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie cel de trei ori blăstămat, întru ne sfârşiţii veq şi munci, amin. Iar pentru mai mare tărie şi întăritură, tu. turor de mai sus scrise, arh poroncit credincios şi cinstit boeriului nostru d-lui Gavrilaş vel logofăt ca să scrfe, şi a Noas- 7 tră pecete să o spânzure de această adevărată scrisoare â Noastră. Lt, 7145 Ap. 7. S’au scris, în Iaşi, de lonaşco Mânje. Ion Vasilie Voevod. Qavrilaş vel Logofăt. NOTĂ. După o veche truducere, sub care se afla următoarea însemnare : «S’au poslăduitşi s’au găsit întocmai cu cel sârbesc la 7 Aug. 1813» Ion ia nul talmaciu ni. 1667 (7175) Iunie 9. Ilieş Alexandru Voevod, în urma hotarnicei făcută de Bejati Gheuca, întăreşte . stăpânirea comisului Ştefan Cerchez asupra Fruntişănilor şi Balumireştilor. Suret scos de pe ispisooul dela Ilieş Alexandru Wod, din let. 7175 Iunie 9. Adecă au venit înaintea noastră şi înaintea alor noştrii Moldoveneşti boeri, a mari şi a mici, boerul nostru Ştefan Cerchez comisul, şî au cerşut la noi hotarnic să-i aleagă ş\ să-i stâlpiască hotarul satului său Frunteşanilor, despre hotarul târgului Bârladului ; şi iarăş să mai aleagă şi alt hotar ce este lui danie dela Duca Voevod şi dela Domniia mea. Deci Domniia mea, dinpreună cu tot sfatul nostru, am ales pe boerul nostru Bejan Gheocay ce-au fost pitar mare, ş\ l’am trimes acolo de au strâns preoţi, şi boeri, şi orăşeni din târgu, din Bârlad, şi oameni buni de ţară şi di prin pre-jur megieşi, anume: Gavriil preot Domnesc^ din Bârlad, şi preotul Uiiriac, iarăş din Bârlad, şi Mihai, şi Proca, şi Totna starostele, şi Necoară căpitanul de Coviirlniu, şi alţi oameni buni. Şi au ales acele hotare şi le-au stâlpit cum au fost pe dreptate : mers’au doi oameni bătrâni cu brazda în cap pe unde au ţinut Roşea cel bătrân hotarul Frunteşănilor, şi precum scrie zapisul cel de danie şi de miluire dela Duca Wod şi dela Domniia mea. Hotarul se începe întăiu danie despre hotarul târgului Bârladului, şî despre hotarul Frunţi-sânilor, din valea Trestienii până în hotarul Cetăţuei, dela podul lui Clefaş în gios pe Trestiana până în/hotarul Cetă- 8 ţuei, unde este o movilă, şi lângă movilă o vălce ce se cheamă Dumbrăviţa ; şi din vălcea Ia deal peste drumul ce merge Ia târgul Bârladului în sus spre Odăile Vinteştilor, pe lângă odăile lor despre răsărit, şi în sus până în hotarul Pepenilor, până în obârşia Vârlezului, unde este un păr, din gios de drumul târgului Fâlciului; şi de acole în gios iarăş spre Odăiţe Vinteştilor, şi în gios pe muchea dealului, în zarea dealului despre răsărit ; şi de acole la vale, în Valea Balumireştilor, .^i trece peste vale pe din gios de un iaz bătrân, ce au fost acolo, şi ie la deal până într’un păr; şi de acole cu semne prin copaci pre la capetele unor pământuri ce vin despre Odăile Vinteştilor în sus şi în gios ; şi de a-cole la deal până unde s’au pus semne ; şi de acole iarăş spre vale pe deasupra Brehnei, mai la vale de zarea dealu-lului, spre matca Brehnei până iar la podul lui Clefaş ; iar de acole în sus să începe hotarul Frunteşănilor, dela podul lui Clefaş în sus, alăture cu cestea semne ce s’au hotărât despre hotarul târgului Bârladului şi despre hotarul Frunteşănilor şi a Popenilor. Iar hotarul Frunteşănilor s’au ales deosebi de acela hotar ce este alăture cu dania comisului, până unde au început a să hotărî din drumul cel mare, din obârşia îabălnii, precum ne-au arătat şi scrisoarea mărturie dela hotarnicul iscălită şi pecetluită cu pecetea târgului Bârladului. Crezut-am şi Domnie me şi dela noi încă-ş am dat şi am întărit boeriului nostru, lui Ştefan comisul, aşa precum mai sus scrie în semne, că să-i hie şi dela Domnie ine ocină, şi moşie, şi danie, şi miluire, lui şi giunânesei îui, şi cuconilor lui şi nepoţilor, strănepoţilor, şi uric şi întări-Uiră, neclătit, ne ruşâit nici odinioară în veci. Let. 7175 Iunie 9. NOTĂ. Dedesubt are această însemnare : «Suret întocma scos de pe cel adevărat hrisov», 1813 Săpt. 10. Ioan Jora spatar. IV. 1696 (7205) Septemvrie 1, îasi. Antioh Constantin Voevod milueşte pe marele vornic Vasilie Costache cu un vad de moară tn apa Bârladului, mahalaua Podeni, pentru slujbele cu credinţă şi dreptate ce a făcut Domniei şi Ţării, $ f Ion Anfioh Constantin Voevoda bojiiu milos-tiiu gospodar zemil Moldavscoi. Adecă Domnia Me socotindu pre al Nostru adevărat cinstit şi credincios boeriu dumnealui Vasilie Costache mareli vornic, slujindu Domnii Meii cu credinţă şi cu dreptate şi ţ(ă)râi, Domniia Me încă-ş dintra a Noastră osebită miiă m’am milostivit şi l’am miluit c’un vad de moară într’apa Bârladului ce-i la Podeni, în ho^ tarul târgului Bârladului, ca să-i fie dela Domniia Me driaptă ocină şi moşie, danie şi miluire, dumisali în veci, şi giupânesăi dumisale, şi cuconilor, şi nepoţilor, strănepoţilor, şi a toată săminţie cini să va aleagi mai aproape, neclătită şi ne ruşăită ; iară'după a Noastră viiaţă şi Domnie, pre cine Dumnezău va aleagi DonVnu a fi ţărâi Moldovei din fraţii Noştri sau dintr’alt niam, pohtim pire Domnia Sa ca să li îndemne milostivul Dumnezău mai vârtos a dă şi a întări a Noastră danie şi miluire, precum şi Domnifa Me am dat şi ^ am întărit miluirili altor răpăosaţi Domni, ce-au îostu mai înainte de Noi, iară n’am stricat nici am râsâpit. U las It. 7205 Săpt. 1. (~C S2“DT) !on Anfioh Constantin Wod. f Vasilie Rugină pi st. V. 1697 (7206) Septemvrie 26. învoiala şi aşezareaJQ: cută între vel stolnicul Ilie Enachi şi vel vornicul Vasilie Cos-tachi, pentru morile lor de pe Bărlad. f llie Enachi vel stolnic scriu cu acest zapis al meu, precum, după moltă gâlceava ce-am avotu cu dumnialui Vasilie Costachii vel vornic pentru morile mele ce-su din sus de târgul Bârladului, aşe ne am învoitu şi ni-am aşezatu cu dumnialui vornicul Vasilie: se-mi aşezu eu morile meii şi să fie trii rote, iar a patra rotă se o lipsiascu ; şi dumnia lui încă şi-au pogorât iazul dumisali mai gios, şi s’au pusu boru (bouru) Domnescu la stâlpii lăptocilor morilor meii ; deci se n’aibă dumnialui vornicul sau fiii dumisali a ezi ia- io zu\ dumisali mai înaltu, ca să nu agiungă apa dela morili dumisali la morile meii; se înnece borul dela morile meii, ce aşe ni-am aşezat, aceste trii rote a meii se n’aibă înnecătură despre morile dumisali nici odată nimic, şi aşe se îmbie şi a dumisali şi ale meii, şi acmu se n’aibă dumnialui despre mine nici o nevoe, nici o gâlceavă. Şi această aşezari şi tocmală s’au făcot denainte dumilor-sale : Ştefan Scârlet armaş, Dabijii vel clucer, Pavăl Bujra-nul biv vel sulger, Ionu Păl(a)dii biv tvori lugfăt, Coste Adam tvori lugfăt, Toader Boj(oranu) vornic. Şi pentru credinţa am iscălit şi eu, şi aceşti boeri, să se ştie. ' U Bârlad, lt. 7206 Sep. 26. Az llii Enachi vel stolnic. Ştefan Scârlet armaş iscăl. Az Dabija vel clucer. Pavăl Buj(oranu) biv sulger. Ion P(a)l(a)di biv logofăt. Az Coste Adam vtori logofăt iscal. Az Todir Bjoranu vornic. Solomon comis. A(z) Vasilie vornic iscaL Toader Abăgeru. Dumitraşco Pascul. Qavril @ Mandre, f Btjenuci am iscălit. (Nedescifrabil)* (Un nume cu litere greceşti nedescifrabil)# NOTĂ. După actul original, pe a cărui margine scriitorul a adăogat : «Inse înblându morili s’au pos ipus) borul (bourul)». Semnaturile cu propriul condeiu s’au subliniet. ■ VI 1769 (72O 6) Decemvrie 2. învoiala dintre fraţii Toa• der şi Vasilie Costache pentru „ vadurile de moară ce le aveau pe Trestiana. f Adecă eu, Toader Costachî, scriem (scriu) şi măr-turisăscu cu acestu adevărat zapis al meu, curti milostivin-du-să Măria sa Antioh Costantin Vodă de a_u dat un vad de moară în locul târgului Bârladului dumisali mai marelui fratelui nostru Vasilie Costache vel vornic şi, avându şi eu un vad de moară mai gios de acela, în Trestiana, l’am învoit pre dum-n(ia)lui badea vornicul să-şi facă dumn(ia)lui moară în vadul unde i-au dat Măria Sa Vodă ; căci, şi noi rămâindu mici săraci de părinţi, mi-au purtat de grije dumn(ia)lui şi nu m’au ales din cuconii dumisali, deci şi eu am învoit dumisale cu acestu vad ; iară noi, când ne va ajunge prilejul a face f II moară, să facem în capul hotarului, ca să îmbie şi moară dumisale ; şi cându mi s’ar tâmplă şi mie a faci moară, ca să aibă dumn(ia)lui badea vornicul a-m da agiutor la făcutul morii din cât Iar agiunge prilejul pe dumn(ia)Iui. Şi acest zapis l’am făcut dinainte dumisale badii Lupului Costache biv vel vist, şi a dumisale badii lui Solomon şetrariul, şi dinainte dumisale Iui Coste Adam vţori logofăt, şi a lui Vasilachie vornicului de Bârlad, şi a Pascului deacolo, şi altora cari mai gios s’au iscălit. Şi pentru mai mare credinţăy am iscălit noi şi dumn(ia)lor, cari sînt în zapis, ca să se ştie. U las, It 7206 Dechemvrie 2., Toader Gostachie iscal. Lupu Costachi biv vel vist iscal. Ivaşco Razu vel sulger. Azi Costi Adam vtori logofăt. Az Vasilie vornic iscal. f Pas A cui ot Bârlad. NOTĂ. După actul original. Badea, bădiţa, bădia, îi vorbă ce se a-dresează de fratele mai mic celui mai mare, de unde rezultă că ordinea în care s’au născut fraţii aceştia Cosiăcheşti, feciori a lui Gavriliţă Costache, îi aceasta : Vasilie, Lupu, Solomon şi Toader. Trestiiana,—sat, ce se aflâ pe atunci în dreptul Cetăţuei, spre răsărit, deci lângă apa Bârladului, în care se aflâ şi vadul de moară a lui Toader Costache. A 169B (7207) Decemvrie 3. Antioh Constantin Voevod dârueşte lui aga Gheorghie o bucată de loc din hotarul târgului Bârlad. Suret scos asemine cu ispi^ocul cel adevărat. f Noi Anfioh Cosfandtn Voevod boj. milosfiiu gospodar Zemli Moldavscoi. Adecă Domnia me socotind că răposaţii Domni ci au fost mai înnainte de noi ş’au miluit pe ai lor boerini şi credincioasă slugi, Domnia mea încă am miluit pre al nostru credincios boerin d-lui Gheorghie aga, pentru căci, slujind Domnii meii cu dreptate şi cu credinţă şi ţării, m’am milostivitu Domnie me şi i-am dat o bucată de loc din hotarul târgului Bârladului. Care locu să începe din apa Bârladului, pe apa Trestienii, alăturea cu locul lui Toader, ficiorul răposatului Gavril vornicul, şi merge pe apa Trestienii spre soare-răsare până la un loc ce să 11 chiamă Lotegiune, ce să împreună cu hotarul mănăstirei Grăjdenilor; iar în gios pe Bârlad, în frunţi, să începe din vadul Ghiunoii, unde-i vadul morilor hrâniştii, ce au fost a Floreştilor călugăreşti, şi cu vad de moara în Bârlad să-şi facă ; şi de acolo mergi alăture cu hotarul călugăresc, tot din semne în semne şi din piatră în piatră, până în zare dealului, şi acolo să împreună cu hotarul călugărilor de Bursuci ; şi de acolo pe deal mergi păn la nişte nuci deasupra Lote-giunei şi pogoară drept în Lotegiune. Şi s’au măsurat locul din vadul morii lui Toader în gios până în vadul Floreştilor (şi) s’au aflat o mie şi opt zăci de stânjâni, pentru acee ca să-i hie dumisale lui Gneorghie aga del& Domnie rne dreapta ocină şi miluire în veci ; iar după a noastră viaţă şi Domnie pre cine Dumnezău va alegi a fi Domn, din fiii noştrii sau din fraţi sau cine va fi, pohtimu Domnie sa ca să nu strâce nici să răpască a noastră danie şi miluire, precum nici Domnie noastră n’am strâcat daniile şi miluirile răposaţilor Domni ci au fostu mai înnainte de noi, ce mai vârtos să aibă a da şi a întări, ca pentru pomană veşnică să hie. Toe pisămu. Lt: 7207 [)ech. 3. (MD Noi Antioh Consfandin Voevod. NOTĂ După o veche copie, sub care se afla următoarea notiţa : »Eu sângur Pamu scris din cuvântu în cuvântu.» loan Sturza spatar. Cine sîl fie Gheorghie aga ? VIII Fară data. Scrisori pentru un vad de moară din târgu Bârladului. 1659 (7167) Iunie 7. Carte dela Gheorghie Ghica Wod, precum au miluit pe IIie Şăptilici, vel vor de ţara de gios, cu un vad de moară pe Bârlad, mai sus de târgu Bârladului, unde au fost vadul cel bătrân, care vad âu fost drept Domnescu. 13 1670 (7178) August. 12. Carte dela Duca VVoda cătră şoltuzul i pârgarii şi la toţi târgoveţii, din târgu Bârladului, precum au jăluit boeriul Măriii Sale Enachi paharnicul al doilea, pentru rândul morilor ce are acolo, din sus de târgul Bârladului, zicându că vin oameni cu cară de aduc la moară să-şi macine, iar voi tărgoveţăi luaţi carăle oamenilor dela mori şi le triimeteţi in podvoadă, care podvoadă sănteţi voi datori să le rădicaţi, şi faceţi multă sminteală oamenilor\ şi poronceşti : podvoadile ce vin asupra târgului să le râdicaţi voi târgoveţâi, precum cui fost o bice iu, iar dela mori să nit mai iei carăle oamenilor. 1679 (7188) Noem. 12. Carte dela Ştefan Petru VVoda, întăritură lui Enachi cluceru cel mare pe a sa driaptă ocină şi cumpărătură pe un vad de moară, ce este în apa Bârladului, pe locul târgului Bârladului şi mai sus de târgu, care vad de moară au fost danie vornicului Şeptilici dela Qhica Vodă, şi apoi feciorii lui Şeptilici vornicu l’au vândut lui Enachi vel clucer, după zapisul de cumpărătură ce-au arătat şi ispisoace de întăritură dela Ilieş Vodă şi dela Duca Vodă. 1679 (7205) Iulie 10. Carte gospod dela ,4ntiohie Constantin VVoda cătră Vasâlie Costachi vel vornic, precum au jăluit dumnialui Ilie stolnicul cel mare pentru morile ce ai făcut d-ta în Bârlad, din gios de morile d-sale, zicându că agiungi apa, din iazul d-tali de înniacă morile d-sali, şi încă să sue apa şi pe lăptoace, şi poronceşti : de este cu putinţă să pogori iazul mai gios, să nu înnece morile d-sale, bine ; de nu, să tai d-mneta iazul să margă apa, să nu aibă nevoe de morile d-sale, că aşa fam zâs d-tale, când te-ai apucat de mori acolo, şi d*ta ai zâs că nu vor ave nevoe nici să face pagubă la morile d-sale. 1696 (7205) Sept. 10. Ispisoc dela Antiohi Cons-tandin Wod de miluire şi întăritură lui llie Enachi vel stolnic pe a lui driaptă ocină şi moşie, un vad de moară, ci este într’apa Bârladului, pe din sus de târgu Bârladului, undi au fost vadu cel bătrân a târgului Bârladului, ce-au fost drept Domnesc, şi răposatul Domn Qhica Vodă au dat da- 14 nie Iui llie Şăptilici, ce au fost vornic mari, şi Ana, giu păneasa Iui llie Şăptiliciu vornicul, înpreună cu feciorii ei? Grigoraş comis şi Dumitraşcu, şi cu alţi feciori a ei, au vândut acest vad de moară lui Enachi ce-au fost clucer mare, părintele (lui) llie vel stolnic, drept-... lei» precum au arătat llie stolnicul şi ispisocu dela Qh ica Vodă, de danie lui Şeptilici vornicul, cum şi zapisul dela Ana, giupâniasa lui Şeptilici vornicul, şi dela feciorii ei, şi ispisocu dela Ilieş Alexandru Vodă, i dela Duca Vodă, şi dela Ştefan Pătru Vodă. 1696 (7205) Aug. 5. Carte dela Antiohi Costandin VVoda, prin care dă volnicie Dabijăi vel cluc. şi lui Avran post. ca să margă la morile vorn. Vasâlie ce li-au făcut mai gios de morile stolnicului, într’apa Bârladului, şi să aibă a le pogorâ pără a scădea apa dela morile stolnicului, să pogoare apa supt lâptoace, precum au fost şi mai înnainte vreme ; iar de or unblâ şi morile vornicului, bine; de nu, să nu le hi făcut, că aşa i s’au zâs. 1697 (7206). Săpt.... Carte dela Antioh Constan-din Wod cătră Mitre Apostul vel vornic, precum au venit llie stolnicul cu mărturie dela d-ta, arătând că ai aflat 2 roate înnecate dela morile lui llie stolnicu şi că ai tăet iazul vorn. Vasâlie şi s’au diznecat morile stolnicului, şi precum ai întrebat pe morarii vornicului Vasâlie ca, de s’a pute să pogoară morile vornicului mai gios şi să poată înblâ, să nu agiungă apa iazului vornicului la morile stolnicului, să înneci, şi au dat samă că să va pute, şi cum că Vasâle vornicul au arătat Mării sale că are loc să pogoare şi să nu agiungă apa iazului dumisale la morile stolnicului, şi poron-ceşti lui Mitre Apostul vel vornic: să margă sângur la morile stolnicului llie, fiind acum diznecate, şi să facă bouri într un stălpu a lâptoacilor în faţa ap ii, şi să margă să pue morarii vornicului şi ispravnicii d-sale să-şi pogoare morile cum vor socoti ei şi să prindă apa iazului şi, de nu s’a sui apa s’agiungă la morile stolnicului, să în-nece semnul Domnesc, să fii morile d-lui vornicului şi să înble, iar de să va sui apa să înneci sămnul ce-i pune, a 15 tunce să tai morile vornicului până în pământ şi să se strâce să nu mai fie. Şi să faci mărturie la mâna stolnicului llie. 1697 (7206) Sapi. 26- Scrisoare lui Vasilie Costachi vel vor, fiind întărită şi cu iscăliturile veliţilor boeri, precum* după multă gâlceavă ce au avut cu llie stolnicul pentru morile d-sale, ce sânt din sus de târgul Bârladului, ni-am învoit şi ni-am aşăzat cu d-lui, şi ni-am pogorât iazul inai gios şi s’au pus bour Domnescu în stâlpii lăptoacilor morilor stolnicului, în faţa apii, când inblâ morile. Decisă n’aibu eu a ezi mai sus ca să nu agiungă apa iazului meu să în-nece bourul ce-i la morile stolnicului. Şi aşa ni-am aşăzat-* să înble la mini 2 roate, iar la d-lui, llie stolnicul, să fie 3 roate, iar a patra roată să lipsască ; aşijdere morile fraţini. meu, lui Toader, care au fost în gârlă, să n’aibă morile d-lui stolnicului nici o nevoe nici de morile fraţini-meu, căci eu m’am aşăzat cu frati-meu. Si această tocmală s’au făcut dinainte lui Ştefan Scârlet armaşul, şi a Dabijâi Scârlet vel clucer, şi a lui Pavăl Bâjoranu sulger iul, şi Ion Păladi logo-ătul, şi Costea Adam vt. togofăt, şi Toader Bâjoranu vornic. 1696 (7205) Sept. 1. Carte dela Antiohi Oonstandin VVoda, precum au miluit pe d-lui Vasâle Costache vel vornic, ca să-şi facă (moară) într’apa Bârladului pe locul Dom-n?s:u a târgului Bârladului, în Podine (Podeni), iar llie vel stolnicul au dat jalobă precum că are mori din sus de târgul Bârladu, într’apa Bârladului, în vadul cel vechiu Domnescu, ce-au fost a târgului Bârladului, şi l’au dat danie Qhica Vodă, arătând întărituri şi dela alţi Domni. Pentru acee hotărăşti : vadul cel bătrân să nu să strâce, după danie Domnilor, şi să nu fie volnic Vasâle vornicul să facă mori în Podine (Podeni), să înnece morile lui llie stolnicul; iar de nu or înnecâ şi nu or ave morile stolnicului llie nevoe de morile ce va face Vasâle vornicul, atunce să fie volnicu a-şi face mori pe danie ce i-am dat; iar înnecându vadul cel vechiu, să fie volnic llie stolnicul a le tăe, casă n’aibă stricăciuni morile d-sale. IX. 1704 f7212) Aprilie 27* Constantin Coliţe, tocmindu-se 16 cu soacra sa, Anastasia Gnrioae, ca să-i dee 15 lei, declară că nu va avi treabă cu casele şi pivniţa şi nici cu nimica alta. f Adecă eu Costantifn) Coliţe, ginereli Anastasii Gu-roi, scriu la mâ(na) dumisali cu această scrisoarea adevărată a mea pecum m’am tocmit cu dumneei să-mi de cenci spră-zeci lei, iar eu să nu aib trebă cu casăle nici cu nemic, nici-cu pivniţa, cu nimica ce-ar hi, şi alteli. Şi m’am tocmit denainte lui Gavrilă Mandrea, şi Vasile Ceornei, şi Vasilie Praj(a), Iordachii snâ Praj(a), Gavril Siva, Ion sin Siva, Toader Siva, Ştefan Miftoadi. let 7212 Mes. Ap. 27. Gav^ril. Vasiglii. Vasili ® Praja. Iordachi Q Praja. Gav rel Siva. Ion Q Siva. Toader Q Siva. Şte £fân Miftoadi. f Popa Ignat ot Bârlad. f Popa Simion am Scris zăpisu. (Dos. No. 444, fila 69). X. 1708 (7214) Martie, Zapisullui Aftonasie,, egumenul tnâ-năstirei Bursucii, prin care adevereşte că cu preţul dc 205 lei 10 potronici întoarce boerului locui Pălade siliştea Cetăţuia sau Trestiana, ce o cumpărase dela Iordachi Toma Cantacuzino cu 170 lei. Adică eu Afianasie, egumenul de mănăstirea Bursucii, mărturisesc cu zapisul meu la manele d-sale loan Paladi vel vist, precum să se ştie c’am fost cumpărat eu o moşie anumi sâlişte Cetăţue, care se numeşte Trestiiana, în ţinutul Tutovii, cu vad de moară în apa Bârladului, şi cu loc de heleşteu, şi cu vad de moară în apa Trestienii, şi cu tot venitul,—dela d-lui Iordachi Toma Cantacuzino, nepotul d-lui, drept 170 lei. La care vânzare ne întâmplându se d-lui Ion Paladi vist într’acee vreme in ţara, şi agiungând pe d-lui lor-dachi Toma o nevoe, au venit de au căzut la mine ş’am fost cumpărat acel sat, care s’a pomenit mai sus, într'acet bani 170 lei bătuţi ; după aceea au venit şi d-lui Ion Paladi vel vist şi, fiind această moşie a moşilor săi vândută la mine, 17 m'au tras la giudecată. Deci, eu văzând cum fiind ace moşie de pe unchiul d-sale, Gavril Pălade biv vel sulger, fratele părintelui d-lui, Toader Pălade biv vel vornic, singur am socotit că am fost cumpărat fără caii această moşie, că nu mi s’au căzut să încap, ci, cunoscând cum este giudecata după lege ţării, că mai volnic au fost d-lui să cumpere, fiind niam mai de aproape a lui Gavril Pălade sulger, şi la giudecată n’am mai eşit, ci de bună voe m’am învoit cu d-lui Ion Pălade vel vist de ş’au răscumpărat moşie aceasta dela mine, şi mi-au dat banii deplin, capite şi cu dobândă cu tot 205 lei 10 potronici, bani gata, precum ne-am aşăzat din-nainte dumilor-sale boerilor celor mari şi a mici, anume : Ion Buhuş biv vel logofăt, Antiohi Jora biv vel logofăt, Lupu Costache vel vornic, Iordachi Rosăt biv vel vornic, Dumitrachi Racoviţă hatman, Manolachi Costache biv vel vornic, Manoîache Rosăt vel vornic, Neculai Rosăt vel postelnic, Dediul vel spatar, Ion Sturza vel paharnic, Gavril Miclescu biv vel paharnic, Dabija Scarlat biv vel paharnic, Gheorghie biv vel paharnic, Preda Păladi biv stolnic, Ionaş-cu Isăcescu biv medelnicer, Aftcinasie Egumen mânâstirei Bursucii. (urmează semnăturile boerilor de faţă). NOTĂ. După o copie adeverită de Mitropolitul Venianim al Moldovei la 27 Ghenerie 1814. XI 1708 (7216) Martie 20. Vornicii de Bârlad, pe temeiul mai multor mărturii, adeveresc pentru un loc, din oraşul Bârlad, că este Domnesc, şi că nu~i proprietatea lui Lupaşc Ţiganul şi nici o lui Toader AbăgeruL f Preacum au vinit înnainte noastră, vornicilor de Bârlad, Lupaşco Ţiganul cu cinstită Carte Mării sali lui Vodfă^, scriindu la noi ca să lja luăm sama pentru o casă, ce are Lupaşco făcută de dânsul în târgu în Bârlad şi zicând Toader Abăgerul că acel loc esti a lui, cumpărat dela Baboiu Ţiganul. Deci noi, pe cinstită poronca Mării şajj. lui Vodă, am chemat orăşeni bătrâni ş-am întreabat de acel loc p(e)- 2. cum esti ; ş-au mărturisit Gavril Mandrea, şi Mihai, şi Martin Gherghef, şi Vasilii Prajia, şi Toader Chirănuş, şi Toma starosti^ şi alţi orăşeni, cum acel loc n’au fostu a lui Ba-boiu, că esti loc Domnescu,. nicT~încapi Ţiganul să vânză, că Ţiganul n’ari moşii. Deci noi, văzându aceşti oameni că mărturisăscu într’acesta chip, am făcut această mărturii la mâna lui Lupaşco cum Toader n’ari triabă cu locul, că esti loc Domnescu ; şi lui Toader încă i-am pus zi să-şi aducă zapisul şi zua (ziua) au trecut şi zapTsul n’aju adus. Noi am iscălit ca să fii de creadinţă, am iscălit, (let) 7216 Mart 20. f Popa S im ion martor cum..(rupt) grăit Mandre şi Mi ha. f Noi vcrnicei ot Bârladu. Vasile /(... (rupt) ata. Gavril ^ Mandre. Vasilii ® Praja. Măr^tin Gherghel. Mi^ha. Toader Kirănuş. f Lupaşcu Cimbala iscal. Lupul Ţâfârdan am scris. { L. P. T. B. ) (Din pach. No. 33). XII (Fără datăf probabil 1710). Nastasia Ourioae, fata Ducăi, face danie mănăstirii Râchitoasa (jad. Tecuciului) o cas î cu două dughene şi cu o pivniţă dinaintea casei, ce sănt în tărgul Bârladului. f Adecă eu Nastasiia Gurioae, fata Ducăi de Bârlad, fac această scrisoare a mea precum de nime silită nici asuprită, ce de a mea bună voe am dat ş-am dăruit sfinţii mănăstiri Răchitoasii, ce iaste pre apa ‘ Zeletinului pe o des-părţitură, unde iaste hramul Uspeniiai Maicii Preaceste, am dat danie o case cu dooă dugheani, ce-s în păreateli casii, şi cu pivni(e dinnaintea casii,—careli sintu în târgu în Bâr’ ladu, în faţa târgului. Acea;te case le-am datu ca se-mi fi-pomenire în veaci la sfinteli Leturghie, mie şi părinţilor mei» anume: Simio>ui Duca şi maica mea, Antimiia, şi cu tot rodul meu. Ori pe cini or milui Dumnezeu a fi stăpânitor, egumjen, la acea sfântă mănăstiri Răchitoasa ş-alţi părenţi toţi să fie datori a ne pomenirea în veaci la. sfântul Jertăv-nic(sic) ; aşijdereli şi din featele meale, şi din ginerei mei» 19 şi din nepoţii mei, şi din strenepoţii mei, nime să n’aibă triabă a se amestecarea după săvârşeniia mea ; iar cărei s’ar ispiti a se amesteca a face vro gâlceavă să fie trecleatu şi procleatu, şi aforisit de 318 oteţi carii s’au strânsu în Nichiia, şi să-i fie pârâşă Maica Preacistă înainte înfricatului giudeţ. Şi (la) această tocmală, când am dat ş-am dăruit, s’au tâmplatu mulţi oameni buni, târgoveţi, şi înaintea şol~ tuzului cu 12 pârgari, şi dinaintea preuţilor domneşti, şi di' naintea vornicilor de Bârlad\ ş-alţi oameni buni, carii mai gios s’au iscălit, şi s’au pus şi peciatea târgului. ("L. P. T. B. J Popa Ignat ot Bârlad is(cal). Ayj;j.(ik tz[xov BcoovTjTcoc rS IiDTrSXary^ (j,a4or/;tr>a<\ Az Gavril Silicariu iscal. Erei Lupul.... martur iscal. XaC7) Tiopr^ SaoxaXcţ (nediscifrabil). (Dos. No! 444, fila 65). XIII. laşi, 1711 Ianuarie 12. Dimitrie Cantemir Voevod întăreşte 9 ’ dania făcută mănăstirii Răchitoasa de către Nastasia Gurioae ce constă intro casă cu două dughene şi o pivniţă. t Dimitrie Cantemir Voevod bj. milost. zemli Moldavscoi. Adecă au venit înnainte noastră rugăţoriul nostru şgumgnul şi cu tot siborul dela svnta mănăstire Ră-chitoa^şa^ de pe apa Zejetinului, unde iaste hramul Adormirea svntei Pj^acistii, şi ni-gu .arătat un zapis cu peceatea târgu|ui Bârladului, cu mărturie a şoliuzului de acolo, şi cu 12 pârgari, şi cu iscălituri a preuţi domneşti, şi a vornicilor de Bârlad, şi altor oameni buni şi de frunte ; scjţii^diî,_şi mărturisindu întru acel zapis precum au venit înnaintea lor Nastasiia Qurioae, fata Ducăi de Bârlad, de nime silită, nici asuprită, ce de a ei bună voe au dat dâ&ie şvntei mănăstiri Răchitoasăi o casă cu două dughiiane, ce-s în păreatele casăi, şi cu pivniţa denainte casăi ; c^ijg...„şintu în târgu în Bârlad, în faţa târgului, ca să-i fie pomenire în veagi la svntele Leturghii, ca să o pj^r.Qnească şi pe dânsa şi părinţii ei, anume Simion Duca, şi' Ântimiia, şi pe tot rodul lor; şi cu mare blăstăni au legat ca să n’aibă, după moartea ei 20 a să amestecarea la această danie nici dintre feciorii ei, nici dintru nepoţii şi strănepoţii ei, ce ca să fie svntei mănăstiri moşie în veaci. Pentru aceaia şi noi, dacă am văzut acel zagis încredinţat cu atâte mărturii, şi cu ispisoc de întăritură dela Domniia lui Mihai Racoviţă Vodă, am crezut, şi am dat şi am întărit svntei mănăstiri Răchitoasăi pre acea casă cu doaă dughiiane şi cu pivniţa ce s’au pomenit mai sus, din târgu din Bârlad, în faţa târgului, ca să le fie şi dela noi deriapţă ociaik şi moşie, şi danie^şi ispisoc, cu tot venitul stjtioj^mc) în veaci. Şi altu nime să nu să ameastice peste Carte noastră. U las, lt. 7219 Gen. 12. (Dimitrie K. Voevoda) ( L. P. D. ) Gligori diiac. (Dos. No. 444/1842, fila 66). XIV ’ lasi, 1729 (7237) Iulie 8. Grigorie Ghica Voevod scrie biv vei tnedelniceralui Vasile Sturza, ca să cerceteze jâluirea ce i s’a făcut de către Neofit, egumenul dela Răchitoasa, pentru un loc din târgul Bârladului, pe care Constantin, gincrile Nas-tasiei Gurioaei, îşi făcuse o casă pe ne drept. Ion Grigorie Ghica Voevoda boj. milost. Gpdarâ zemli Moldavscoi. Scrie Domnie mea la boeriul nostru dumnalui Vasilie S.t urzea biv vel med(elnicer), sănătate. Facem ştire că Domnii meii jelut rugătoriul nostru Neofit egumănul de Răchitoasa şi cu tot săborul pe un Constantin, ginerile Nastasiii Gurioae, zicând că ş-au făcut casă pe nişte locu a mănăstirii din târgu din Bârlad, ce au danie dila soacra lui Constantin pe zapis ci ni-au arătat. h Deci să cauţi dumn(a^ta să le iai sama şi, hiind aşi cum jiluiră, să dai a înţălegi acelui Constantin să se aşezi cu egumănul, ori să-i întoarcă egumenul cheltuiala casăi ce ar hi dreptu să ţie ial, ori să-şi rădice casa di pe acel locu, cum a hi dreptu să-i aşezi dumnata acolo. Aceasta scriem. U las, let 7237 luli 8. *; (~L- p- DQ (Dos. No. 444, fila 63). XV Bârlad, 1730 (7238) August 29. Ispravnicul de Bârlad, din porunca lui Vodă, alege o casă cu pivniţă a mănăs- tirii Răchitoasa de o altă casă, tot intrun părete, a nepoţilor Nastasăei Guroaia. f Facem ştiri cu această scrisoari a noastră că pâ-rjmdu-să difaţi Niofit egumenul di Răchitoasa cu Constantin Diaconul şi cu frati-său Toadir, nepoţii Nastasâii Guroaia, înnaintea Mării sali lui Vodă, şi dâo.du-i Mărie sa rămaşi, şi cu tot sfatul Mării sali, pentru o casă cu pivniţi, cari au avut Nastasâia Guroia aici în târgul Bârladului, şi au fost-o dat danie stâi (sfintei) mănăstirii Răchitoasăi, şi au fost făcut şi zapis di danie răpăosatului Viniamin egumănul di Răchitoasa ; deci acmu s’au sculat părinţiii egumănul di Răchitoasa anumi Niofit, ş-au mersu la luminatu Divanul Mării sali lui Vodă, şi s-au pârât difaţi la Divan cu nipoţii Nastasâiai Guroaia, carii mai sus s’au pomenit, şi arătând egumănul zapisul cil di danie dila Nastasâia Guroaia MSv\ sali lui Vodă, Mărie sa au socotit ş-au giudicat pi sfânta pravilă ca să ţi ia egumănul acil loc di casă, cari au fostu dat acea pomenită Nastasâia. Guroaia, să-şi stăpâniască locul cu paci,—şi ni arătă şi Cârti di rămas dila Mărie sa Vodă; iar Costantin Diiaconul şi cu Toadir, fratili său, nepoţi Nastasâii Guroaia, jăluind Mării sali' lui Vodă că au doao locuri di casă şi cu loc di pivniţă, şi egumănul cu* locul casăi şi cu a pivniţiii \[ înpreasoară şi locul casăi lor; şi ni adu-sără o luminată Cârti Mării sali lui Vodă, întru cari ni porunceşti Mărie sa ca să chiemăm pi părintili egumă- 22 nul di Răchitoasa şi pi alţi orăşini bătrâni, de aici din 6ârlad, să mergem şi să alegem danie mănăstirii, casa cu pivniţa, şi să aligem şi locul casăi ci avi aceşti nipoţi ai Guroial Ci noi pi luminată porunca Mării sali lui Vodă am mersu dinpreaună cu părintele egumănul, şi cu preauţi di aici din Bârlad, şi cu mulţi orăşini bătrâni, la aceli casă, ş-am gă-s:t doao casă făcuţi pi acil locu şi groapa pivniţii la cornul casăi disprea răsărit, ş-am măsurat locul casăi Nastasâi Gu-roe picum au dat samă oameni bătrâni, ş-am găsit 2 casă făcuţi într’un păreţi : o casă dispre răsărit s’au aflat pi locul Nastasâi Guroe cu pivniţa, iar o casă, cari esti dispre apus, s’au aflat (pe) locul Domnescu, —cari rămânea părintele) egumănul de Răchitoasa stăpănitor pi casa disprea răsărit şi pi locul pivniţâi. Deci, noi toţi târgoviţii, văzându că rămâni părintili egumănul să stăpânească acea casă cu pivniţa, şi vrând să scoaţi pi nipoţii Nastasâi Guroia din casă, şi văzându sărăcie lor, am căzut noi cu rugămin(t)i Ia părin-ilî, şi părintili s’au milostivitu şi i-au lăsat tot în casă să şad(ă^, să-şi stăpâniască casa, şi cu acea casă părintili triabă să n’aibă ; iar din streaşăna casăi disprea răsărit şi pi dinainte pivniţii şepte stânjâni şi giumătati, în frunte, şi şepti stânjâni şi giumătate în curmezăş, să-şi facă sfinţie sa părintili pivniţă şi casă pi pivniţă, şi să-şi stăpâniască moşie după giu- decata Mării sali lui Vodă şi după arătarea noastră târgoveţilor. Şi la această scrisoarea s’au tâmplat mulţi preoţi şi orăşeni bătrâni de aici din târgu din Bârlad, carii mai gios ş’au iscălit, iar carii n’au ştiut cârti ş-au pus digituli, ca să să crează. U Bârlad lt 7238 Avg. 29. iitr {Ion, ...... lat, ispravnic ot Bârlad.) 23 (Eu preot Grozav potropop) mă aru tânplat faţe. (Eu preu(iu)l Ion sin Toader Siva) m'am Hat (tâmplat). Eu Toma ||| soltuz ot Bârlad. PanaitQzăt Crâslii otam faţi. Ermonah Isaie ot Floreşti m-ătn tâplat faţa. Eu Lupul Q Praja. Eu Iftemie Siva. Eu Gavriliţi @ Tuciuri. Eu Nica zet...t Eu Mihă@iţă Unguru. Eu Ursul jj Curărarulu. Eu Vidră @ Siva.Eu Proca ^ Calinu. (Dos. No. 444 fila 67). XVI 1743 (7251) Martie \.. Târgoveţii Bârlădeni dâruesc un loc de casă lui Ion Abagiu, fost beşleagă, pentru că de multă vreme trăeste Intre ei şi au luat parte împreună la nevoile pământului. Din ziiili Marii sali Ion Constantin Nicolae Voevoda, ca mila lui Dumnezeu Domnu tărâi Mol-dovii. f Adecă noi bătrânii orăşeni de târgu de Bârlad, din-preună şi cu alţii cari mai gios nom (ne vom) iscăli, făcut-am această adevărată scrisoare a noastră la mâna lui Ion Abagiu, cărei au fostu şi be.^liagă, precum tâmplându-i-să traiul aici de multă vriame între noi,*şi trăgându........... la nevoile pământului, neavând loc nicăiure în târgu ca să-şi facă casă, să-şi chivirnisască viiaţa, au căzut cu rugăminte, ca să i să dia un loc pe loc gpd să-şi facă ; deci şi noi am socotit şi i-am dat un loc după casă Vântului, care casă au dat’o Vântul fiatii ei Paraschivii, şi i-am dat şesă stânjini^ despre răsărit, în frunte ; si 8 stânjini, dinapoi, spre......... Şi, făcându-şi casă, despre noi nici o supăr(are) să n’aibă, să trăiască cu pace; iar de s’ar scula cinevâ dintre noi, ca sa-i facă vro supărare preia vro giudecată, să nu să ţie in Samă, căci noi aşiâ i-am datu, şi aşe am socotit, sa să odihniască cu pace. Şi noi pentru credinţa am iscălit. Lt 7251 Martie 1. f E(u) preot Grozav biv potropop in am tlâplat. Ion Nica biv vor(nic) ot Bârlad. Neculaiu Bonta biv vor(nic) ot Bdriada. f Toma Starosti de soronari. Şi eu Arsâni Negrul mar-tur zet popa Grozav. Gavril Tudori vor(nic). Iliaş sin Pendazi. Du mitra seu staroste de cibo tari. Ion zet Chiriţoe mar tur. Eu Lupul zet Tomii vornicul martur. Vasili sin Stati Pizdan. Ştefan zet Vrabie. Neculaiu Mandre. Eu Constantin Mandre. Preotul Lupulu ot Podeni. Preot Vădan ot Poden(i). Şi eu preutul Panhilu ot biserica Pascului. Eu Crăste soltuzul am iscălit. Eu Lupul Vântul iscal. Eu preutul Ion sin Toader Siva ot Bârlad iscal. Eu diiacon Constantin sin Br........ ot Bârlad. Şi eu G(a)~ vâril sin popii lui Ion Bostan am fost faţă cându au dat. Şi eu Manolache Co.... vornic oft) Bârlad am fostu faţă. Ei Constantin Praj(a) starosti sop:ni2ri niain iscălit. (Din pach. No. 33). XVII 1744 (7252) Maia 22- LllPul sin Lupul Vântul vinde un stânjin de loc lui Ion Abăgerul drept j Ici bătuţi. f Adică eu Lupulu sin Lupulu Vântului ot Bârladu, făcut-am zapisul meu la mâna lui Ion Abăgerului ot Bârladu, cumu să ştie că am vândut dumisali 1 stânjânu de locu din gios de o casă, ce au şăzut Uzun Mehmet, a Vântului, şi din sus de casa Vântoe a Nastasiii, ca să-i fie dumisale moşie, şi ficiorilor, şi nepoţilor, şi strănepoţilor. Şi i-am vândut deareaptu 5 lei bătuţi. Şi la tocmala nostră au fostu mulţi omeni buni, cari. mai gios s’au iscălit. Şi pentru mai adevărată creadinţă me-mu pusu şi iscălitura mai giosu ca să să crează. Şi eu preutul Ioniţă protopop niam tâmp lat. Let 7252 Maiu 22. f Eu Lupul sin Vântulu depreună cu soţul meu Nas-tasie iscal Nica Vor(nic) ot Bârladu. f Neculai Siva iscaL Stăvâf $ sin Iliiaş Pandazi martur şi am pus şi degitulu. f Eu Costantin Praja starostile de sopunari martur. (Din pach. No. 33). XVIII 1744 (7252) Iunie 26. Sandul sin Lupa seu Ţiganu staroste în Bârlad vinde un loc cu casă şi pivniţă lui Ioniţâ Mâţăblândă drept 16 lei} bani noi. f Adecă eu Sandul sin Lupaşcu Ţiganu staroste ot Bârlad, făcut-am acestu adevărat zapis al nostru la mâna d(umisale) Ioniţi Mâtiblândă precum să (să) ştii că em (i-am) vânfdu)t un loc cu casa (şi) pivniţi dela părintele meu, drept lei 16, bani noi. Şi am vândut eu Sandul sin Lupaşcu cu ştere tuturor fraţilor mei, să-i fie lui dreptă o-cină şi moşie, şi copiilor, şi nepoţilor şi strănepoţilor, în veci. Iar cine s’ar sculă dintre fraţii mei urmând pâră asupra dumisali să aibu-i a da banii (nedescifrabil) Ia vro giudecată cătă cheltuială să fii a noastră. Şi pentru credinţa me-m pus degetul ca să să creză. *7252 Iunie 26. Şi eu popa Ion Hriţcu. Popa Done am scris zapisuL Eu Q Sandul sân Lupaşcu. Şi eu ţfy Toader zât Lupu Puşcă am fost faţă. Eu Neculai Boul vornic ni am tâmplat. Eu @ Constantin Vidră. Eu Ion sin Enache. (Din pachetul No. 33). XIX 1754 (7262) Aprilie 10* Ion Mâţăblândă vinde un loc lui Chir iac Ţiganu drept 12 lei. Adecă eu, Ion Mâţăblândă, făcut-am adevărat zapisul meu la mâna lui Chiriac Ţiganu vătav şi Ionii, fâmei lui, precum să să ştie : că, cu(m)părându eu o casă cu pivniţă dela Sandulu, ficiorul lui Lupaşcu Ţiganu, şi, tâmplându-să de s’au stricat casa, au rămas locul şi pivniţa ; dar, agiun-gându-mă pe mine nevoe, am vândutu acel loc lui Chiriac Ţiganu drept 12 lei, bani, ca să-i fie lui driaptă ocină şi mo-şi(e), lui, şi feceorilor lui, în veci, pentrucă alţii nu încăpe să cumpere, fiindu Chiriac nepot lui Lupaşcu Ţiganu. Şi, când ani vândutu, s’au tâmplat mulţi oameni batrini şi pre-uţi, cari s’or iscăli în gios. 7262 Ap. 10. Eu Ion Mâţăblândă am vândut Eu Gavril sin Mâţăblândă @ f Erei Dimofti. Eu Sandul slug(a) Vlădicăi. Eu Antohi sin Gligorăşoi rezăş am primit cu voe me. ||| Şi eu preutul Manole protopop ani scris. Eu Barbul logof. ni am tâmplat la această toc(mală). (Pe contra pagină). Acestu zapis î’am întărit şi eu cu iscălitura me. după ci s’au măsurat locul despre Antohii. Vasâle Duca is(pravnic^ târgului. La velet 7266 luli 21 din. XX 1757 (7265) Ianuarie 13. Constantin Mihai Cehan Racoviţă voevod, însărcinând pe Ştefan Popăscul, vornicul de poartă, şi pe Andreiu Cozma, mazil, cu măsurarea vetrei târgului Bârladului, le determină şi seninele pe unde trebue să meargă. t Ion Consfandin Mihai Cehan Racovifa VVod boj miiost gpod. zemli Moldavscoi. Dupăcum s’an socotit să se hotărască vatra târgului cu aceste semne : în-cepându întăiu din sus de târgu, din malul Bârladului, unde cade matca vâlcelei ce vini dela gura văi Perienilor ; şi vâlceaua la deal spre apus, pe din sus de Biserica gpd, şi tot vâlceaua la dial până în drumul cel mari; şi apoi drumul cel mare în gios până în dreptul Bisericii Ungureşti; şi apoi drept spre răsărit, pin Biserica Unguriască, până în malul Bârladului; şi apoi apa Bârladului în sus până în gura vălcelii, unde s’au început dintăiu. Volnicim Domnie Me pe numiţii hotarni(ci) pe aceste semne să hotărâţi vatra târgului. Aceasta poruncim. Vlet 7265 Ghenarie 13. (TTsnx") XXI 1757 (7265) Fevrtiarie 20. Hotărnicii Ştefan Popăscu> vornicul de poartă, şi Andriiu Cozma, mazil, aleg şi hotărăsc 27 locul Domnesc dinprejurul târgului Bârlad, dăruit mănăstirii sfântului prooroc Sam'iil, din Focşani, de Costantin Mihai Cehan Racoviţă voevod. f Facem ştire cu această mărturie hotarnică, că, din Luminată poronca a Pre Înălţatului şi Luminatului Domnului nostru Măria sa Ion Costandin Mihai Cehan Racoviţă voevod, orânduindu-ne pe noi cu Luminata Carte Mării sale, întru care ni s’au poroncit ca să mergem la târgu la Bârlad şi să aleaffem tot locul domnescu cât iaste împregiurul târgului, şi să-l hotărâm de cătră alte locuri şi moşii, ce sânt înpregiur ; deci noi, pe Luminata porunca Mării sale am vinit la târgu la Bârlad ş-am chemat pe toţi târgoveţii cei mai bătrâni şi preuţj şi, arătându-le Luminată porunca Mării sale, ca să ne arăte tot locul domnescu cât iaste, au mărsu toţi depreună cu noi şi cu alţi megieşi di pe înprejur, carii s’au tâmplat, şi ni-au arătat tot locul cât iaste loc domnesc înpregiurul târgului. Şi, făcând noi o ffine de 20 de stânjini şi stânjinul de opt palme domneşti, am început a măsura locul: întăi de cătră apus, începând din sus, din Gura-Smilii, drept din apa bârladului, din hotarul dumilor sale numiţilor Pălădeşti. unde am pus o piatră hotar, drept lângă hotarul Pălădeştilor, în malul Bârladului ; şi, dintr’această piatră, am purces a măsură cu fune dreptu de curmezişu peste şesu, în spre apus, şi drept peste o moviliţă, unde iaste piatră hotar a Pălădeştilor; ş-am mai mărsu tot peste şesu până în drumul cel mare, ce merge pe lângă costişe, şi s’au aflat 39 de funi, şi acole am pus o piatră hotar, drept lângă drum şi supt cos- tişe, mai din sus de ruptură / şi iar am purces tot de curmeziş peste piscu, şi acolea în muchea piscului s’au găsit o piatră hotar a Pălădeştilor; ş-am mersu tot de curmeziş peste vălceaoa Sohodueşului, şi deacole la di 1 pănă în zarea dialului, unde s’au găsit iar o piatră hotar a Pă-lădeşilor ; ş-am mai mărsu tot de curmeziş pănă în matca Văii Săci, care vale vine dela Perieni, şi pănă acolea s’au aflat 54 funii, şi acolea drept în matca Văii Săci am pus o piatra hotar lângă drum ; şi acolea iar am purces tot de curmezişu asupra Crângului, şi tot alaturea cu moşie dumilor sale Pălădeştilor, şi până în drumul ce merge la Bogeşti, pe 28 lângă zare dialului, şi s’au aflat 36 funi, şi acolea, lângă drum, iar am pus o piatră hotar ; şi iar am purces peste dial şi pănă în Valea Ţărinii, şi am aflat 15 funii, şi iar am pus o piatră hotar drept în matca Văii Ţarinii, în dreptul unui ulmu ; şi iar am purces la dial până în marginea Crângului, unde am găsit iar o piatră hotar a Pălădeştilor, şi am mersu de curmeziş piste dialul Crângului şi până în matca Văii Crângului, şi s’au aflat 32 funi, şi acolea drept în matca Văii Crângului iar am pus o piatră hotar ; şi iar am purces la dial tot de curmeziş peste Crângu până ce-am eşit în Dumbravă, unde am găsit o piatră hotar vechiu, în coltul locului acestuia, unde să tâlneaşte cu locul Ceucanilor a dumisale Ion Bogdan vel logofăt, şi s’au aflat 14 stânjini 1), şi acolea, în colţul locului, iar am pus o piatră hotar, drept lângă hotarul cel vechiu ; şi aşia s’au aflat această margine pe din sus, alăturea cu locul dumilor sale numiţilor Pălă-deşti, care din apa Bârladului, de unde am început a măsură, şi până în locul Ceucanilor au cuprins 190 funi, iar stânjini fac 3800, curmezişul acest pi din sus ; şi dintr’această piatră, din colţul locului, am început a măsură lungul locului în* gios, alăturea cu moşiia dumisali BogJan vel logofăt, pe muchia dialului pin Dumbravă şi pănă într’un drum ce merge pe muchia dialului, şi s’au sflat 27 funi, şi iar am pus o piatră hotar lângă drum ; ^i iar am purces tot pe muchia dialului- în gios, tot alăturea cu moşiia dum. vel logofăt, şi •am mărsu 14 funi, şi iar am pus o piatră hotar .lângă drum în muchia dialului ; şi de acolea tot zarea dialului am mărsu pănă la Pietrile lui Cantimir, unde am găsit un hotar vechiu iar a d-sale vel logofăt Bogdan, în fundul văii ce să cheamă Valia llii, şi s’au afat 51 funi, şi acolea, drept lângă drum, iar am pus o piatră hotar, lângă hotarul cel vechiu, fiind colţul locului din gios ;—care, din colţul locului din sus şi până în acest colţu, dela aceste Pietre a lui Cantimir, au cuprinsu 92 funi, iar stânjini fac 1840, lungul locului pe despre apus ; şi de acolea am purces a măsură drept la vale 1) Aci trebui cetit funii cum îi Hrisovul respectiv* 29 pe matca Văii Ilii pin pietrile ce sint hotară vechi, a d-sale vel logofăt Bogdan, şi până la gura Văii llii, în şesul Bârladului, şi s’au aflat 87 funi, şi acolea iar am pus o piatră hotar, lângă piatra ce este veche a d-sale vel logofăt Bogdan ; şi de acolea am măsurat drept de curmeziş peste şesul Bârladului, şi tot alăture* cu locul d-sale vel logofăt Bogdan, şi până în malul apii Bârladului, şi s’au aflat 44 funi, şi iar am pus o piatră hotar în malul Bârladului, în colţul locului din gios şi despre răsărit; care dela Pietrele lui Cantemir şi până într’această piatră din malul Bârladului au cuprinsu curmezişul acestui loc pi din gios 131 funi, iar sfânjini fac 2620; şi de acole am purces a măsură lungul locului în sus, alăture cu apa Bârladului, pe şesu, şi până în vatra târgului, drept Bisârica Ungurească, şi s’au aflat 125 funii; iar stânjini fac 2500, lungul locului din gios de târgu şi despre apus; şi iar am purces a măsură lungul locului ce iaste din sus de târgu, începând din vatra târgului, din vălceoa ce este hotar, şi până în hotarul dumilor sale Pălădeştilor, drept Gura-Smilii, în moviliţă, şi s’au aflat 82 funii, iar stânjini fac 1640, lungul locului din sus de târgu, alăture cu apa Bârladului pe despre apus,—şi aşiâ s’au incheiat tot locut cât s’au aflat Domnescu despre apus ; şi încă l’am măsura-şi pe mijloc de curmeziş, adică din vatra târgului din drumul cel mare, ce merge pi din dial de Bisărica • Domniascâ, şi până în hotarul dum. vel logofătului Bogdan, şi s’au aflat 133 funi, iar stânjini fac 2660 curmezişul pe mijlocul locului; aşij-derea am măsurat locul iarăş Domnescu cât s’au aflat despre răsărit, începând cu măsura din locul dum. sărdariului Dediului Codrianul, drept din apa Bârladului, şi dintr’o movilă, în care movilă am pus o piatră hotar, drept în vârful movilii; şi de acolea am măsurat alăturea cu locul sardariu-lui Dediul până în gura vălcelii ce vine dela olărie, şi s’au aflat 23 funii, şi acolea iar am pus o piatră hotar drept la gura vălcelii lângă piatra sărdariului Dediului ; şi de acolea am măsurat pe vâlcea Ia dial în spre răsărit şi până în za-, rea dialului, unde să tâlneaşte locul acesta cu moşiia mănăstirii Grăjdenilor, în piatra ce este în colţul locului 30 sărdariului Dediul din gios şî-n dial, şi's’au aflat 32 funii, şi acolea iar am pus o piatră hotar în colţul locului din sus şi despre răsărit, care, din apa Bârladului şi pănă într’această piatră, au cuprinsu 55 funii, iar stânjini fac 1100, marginea pe din sus ; şi de acolea am măsurat drept în gios lungul locului, pe dispre răsărit şi pe dial alăture cu moşiia Grăj-denilor şi până în moşia dumilor sale Pălădeştilor ce este din gios de târgu, de cătră răsărit, şi s’au găsit 43 funi, şi acolea am pus o piatră hotar, lângă piatra ce este hotar a dum. Pălădeştilor ; şi de acolea am purces drept de curmeziş în spre apus, alăture cu moşie a dum. Pălădeştilor, şi în zarea dealului, din sus de un nuc, am pus piatră hotar ; ş-am mersu tot curmezişu la vale şi peste şesu până în apa Bârladului, drept moara dum. Pălădeştilor, şi s’au aflat 43 funii, iar stânjini fac 860, marginea locului pe din gios de curmeziş, şi iar am pus o piatră hotar lângă drum în dreptul morii ; şi de acolea am măsurat lungul locului în sus, pe lângă apa Bârladului pe şesu şi până iar în locul sărdariului Dediul, în movilă, de unde s’au început a se măsură, şi s’au aflat 68 funi, iar stânjini fac 1360, lungul locului pe şesu pe lângă apa Bârladului ; şi aşiâ s’au încheiat această bucată de locu Domnescu ce s’au aflat de cătră răsărit, în care loc au intrat şi Podenii în măsură ; şi-ncă l’am mai măsurat acest loc şi pe mijloc de curmeziş, adică din apa Bârladului, dela capul podului Domnescu şi până în moşiia mănăstirii Grăjdenilor, şi s’au aflat 75 funii, iar stânjini fac 1500, curmezişul pe mijloc. Care acestu loc, cât s’au aflat pe de amândoâ părţile de apa Bârladului şi împregiurul târgului, l’au dat Mărie sa Vodă danie sffntii mănăstiri a Mării sale dela Focşeni, unde să prăznueşte sfântul proroc Samoil, care loc este osăbit de vatra târgului, care n’au intrat în măsurătoarea locului de mai sus arătată. Aşijderea am măsurat şi vatra târgului Bârladului după luminată poronca şi ţidula ce ni-au dat cu pecetea Mării sale, arătând în siamne cât să rămâe vatra târgului» care să nu între în măsurătoarea locului mănăstirii, şi am pus pietre în cute-patru colţurile locului, ca să să ştie până 31 unde este locul mănăstirii, şi-ntăi am pits o piatră în malul Bârladului, din sus, în gura vălcelii, ci vini di pi din sus de Biserica Domniască, şi dela gura Văii-Săci, ce vine dela Perieni ; şi altă piatra am pus în marginea drumului celui mare, ce merge pi din dial de Biserica gd.,—şi iar în malul vălcelii, în colţul dela dial şi din sus ; şi altă piatră am pus în colţul din gios şi dela dial, îndreptul Bisericei Ungureşti -şi altă piatră drept în malul Bârladului, din vale de Bise; rica Ungurească. Şi aşiâ s’au încheiat vatra târgului Bârla-l dului, care l’au lăsat Mărie sa Vod(ă^ ne dat nemărui. Deci noi, pe luminată poronca Mării sale lui Vodă, am ales ' ş-am hotărât tot locul cât s’au aflat Domnescu, pe unde au arătat târgoveţii ce-i bătrâni. Şi la această hotărâre s’au tâmplat: Vasilie Duca, ispravnicul târgului Bârladul, şi Toader Boul, căpitanul de mezil ot Bârlad, şi preutul Andreiu Brăescul, protopopu ot Bârlad, şi preutul Manole, biv potropop, şi preutul Ion Siva ot Bârlad, şi Preutul Timottie ot Bârlad ; şi târgoveţii anume: Qavriliţe Tudori, şi Vasilie Qhizdan, şi Ion Colea, şi Ştefan Tătarul, şi Ion Călămaz, şi Neculai Armanu, şi Ştefan Vraghie, şi Vasilie Buliche, şi Vasilie Chirinuş, şi Martin Ungurul, şi Grigoraş Andor, şi loniţi zet Magdii, şi Ştefan Abrihan, şi Stancul Bărbier, şi Toader Prajea, şi Lupan Raţea, şi Văsile Pârţul, şi Pătraşco sin Dumitraşco Ciobotar şi Toader Chiper, şi Lupul Pinteleiu, şi Andrîi Grigoraş, şi loniţă Pârţul, şi Todosie, şi Stahie Ilicel, şi Ion şoltuzul ot Bârlad, şi Ion Siva, şi alţi târgoveţi, toţi câţi s’au tâmplat* carii pentru credinţă au pus şi pecetea târgului Bârladului şi preuţij s’au iscălit depreună cu noi, şi cu alţi boeri mazili carii s’au iscălit. Ot Bârlad, It. 7265 Fevr. 20. Ştefan Popăscnl vornic de poirtă hotarnic. Andrein Cozma mazil hotărnicii. Vasile Duca ispravnic târgului Bârladului, loa-der Bo l căpitan de mezel ot Bârlad. Vasile Constantin va-meş. f Erei Andriiu Brăescul pioijpop. ţ Erei M2nole proin protopop. f Erei lâna să Buciumaş ot Bârlad. f Erei Timofti ot Bârlad. Erei Vasile Parcul ot Bârlad ni am tâmplat. Eu Erei Ion sin Toader Siva. Erei Constantin. 32 Şi noi toţi târgoveţii de Bârlad, înpreonă cu şoltuzul de Bârlad anumi Ion, ni-am tâmplat şi am pus pecete târgului in loc de iscăliturile noastre. NOTĂ. Hotarnica îi scrisa pe o coala de hârtie riglata. Pecetea îi im* primată cu cerneală neagră şi-i compusă din 2 cercuri concentrice, având cu chirilice în cercul dela margine : ţ PECETEA TÂRGULUI BARLADULU. Figura dela mijloc nu se poate distinge. Această pecete, dupflcum se vede, nu seamănă cu nici una din cele date în facsimile de d-1 Pap. Calimah în Notiţa istorică despre Bârlad, pag. 82 şi 83. XXII 1757 (7265) fără lună şji zi. Constantin Mihail Cehan Racoviţă Voevod dârueşte moşia dinprejnrul târgului. . Bârlad mănăstirii sfântului prooroc Samiiil din Focşani. I f lor\ Consfandin Mihail Cihan Raeovifî Voevod bji iu milosfiiu gospodar zemli Moldavscoi. Dat am Domnia Me ş’am întărit cu acest hrisov al Domnii Meale sfinţii şi dumnăzăeaştii noastre mănăstiri a sfântului proroc Samuil, din Focşani, pre a sa driaptă moşie dela târgu Bârladului ot ţinutul* Tutovii, care moşie fiind drept loc Domnesc, Domnie Mea l’am dat şi l’am afierosât, cu hrisovul Domnii Mele, aceştii sfinte mănăstiri. La care am trimis de s’au şi hotărât locul pre boerii noştrii: Ştefan Popăscul, vornicul de poartă,.şi Andrian Cozma, mazil. Dela cărei au venit mărturie hotarnică, întru care sânt iscăliţi şi capetile târgului Bârladului, cum şi târgoveţii de Bârlad, şi preoţi, ş’au pus pecete târgului, anume : Vasile Duca, ispravnicul de Bârlad, 33 şi Toader Boul, căpitanul de niezâl *), şî Vasilie Constantin mazil, vameşul de Bârlad, şi protopopa Andrei Brăesct:!, şi protopopa 2) Manole, şi preutul T i m o f t*i e, şi preutul Vasilie Pascul, şi preutul Tanasie Buciumaş, şi preutul Ion Siva, şi preutul Constantin, şi Ion şoltiizul de Bârlad, şi toţi târgoveţii* Scriind numiţii hotărnici, Ştefan Popăscul vornecu şi Andrian Cozma, că au mărsu cu toţii di-au hotărât tot locul cât s’au găsit dreptu Domnesc-i, de giur-înpregiur, cu fune de doaî zăci de stânjini, şi stânjânui de optu palme gpd,—începându-se hotarul întăiu dispre apus dreptu din stâlpul hotar ce-au pus în malul Bârladului, din sus de gura Smilii, unde acole, lângă hotarul ce-au pus, este şi hotarul moşiii vornicului Ion Palade, ce desparte moşie sa de locul acesta care au fost Domnescu ; şi de acole, din malul Bârladului, merge hotarul drept deacurmezişu piste şăsu spre apus şi piste o moviliţă, unde este hotar a vornicului Pălade, de acolo tot înnainte şi pe şăsu în drumul cel mare ce merge pe lângă costişe, şi s’au aflat 39 funi, şi acole au pus piatră hotar, lângă drum şi supt costişe, mai din sus de ruptură ; de acole tot diacurmeziş piste piscu, şi acole s’au găsit in muche piscului o piatră hotar a vornicului Pălade; acole tot diacurmeziş piste Vălceaoa Sohodueşului, şi la dial până în zare dialului în piatra hotar a vorn. Pălade; de acolo tot deacurmeziş pănă în matca Văii Seci, ce vine deia Perieni, şi până acole s’au găsit 54 funi, şi acole, drept în matca Văii Seci au pus hotar lângă drum ; de acole tot dia’ curmeziş asupra Crângului, tot alăture cu moşie vorn. Pălade şi până în drumul ce merge la Bogeşti, pe lângă zare dialului, şi s’au găsit 36 funii, şi acole lângă drum iară au pus piatră hotar ; de acole piste dial şi până în Vale Ţari-nilor, şi s’au aflat 15 funii, şi au pus hotar în matca Văii Ţarenii, în dreptul unui ulmu ; de acole Ia dial până în margine Crângului, la hotarul moşiei vorn. Pălade; de acole tot deacurmeziş piste dialul Crângului şi până în matca Văii Crângului, şi s'au găsit 32 funi, şi acole dreptu în matca Vai Crângului au pus piatră ; deacole la dial tot diacur^ \) Poştă 2) Proin protopop. 3 34 meziş peste Crângu până esă în Dumbravă la o piatră hotar, ce iaste în colţul locului acestue, unde să tâlneşte cu locul' Ceucanilor, moşie dumisale Ion Bogdan vel logofăt, şi s’au găsit 14 funi, şi acole în colţul locului s’au pus hotar alăture cu hotarul cel vechiu. Aceste sunt hotarăle ale părţii pe din sus, alăture cu moşie vornicului Pălade, care, din apa Bârladului, de unde au început întăi, şi până în hotarul Ceucanilor, au cuprinsu o sută noaî z2ci de funi, iar stânjini fac 3800, curmezişul locului pe din sus. Deci, din colţul locului au măsurat lungul locului în gios, alăture cu Ceqcanii dumisale vel logofăt, pe muche dialului prin Dumbravă şi până drumul ce merge pe muche dialului, şi s’au găsit 27 funi, şi au pus hotar lângă drum; deacole tot pe muche dialului în gios, alăture cu Ceucanii, până unde s’au plinit 14 funi, unde acole iară au pus hotar lângă drum în muche dialului ; deacole tot zarea dialului până la Pietrele lui Cantemir, unde au găsit hotar vechiu a Ceucanilor, in fundul văi ce se chiamă Vale Ilii, şi s’au găsit 51 funi, şi a-cole lângă drum au pus hotar lângă hotarul cel vechiu, fiind colţul locului din gios. Care din colţul locului din sus şi până într’acest colţu, dela aceste Pietre a lui Cantimir, s’au găsit 92 funi, iară stânjâni fac 1840, lungul locului pe dispre apus. Iară deacole drept la vale pre matca Văi llii prin hotarăle vechi a dumisale lui Bogdan vel logofăt şi până la gura Văi llii, în.şesul Bârladului, şi s’au găsit 87 funi, şi acole iară au pus hotar, lângă hotarul ce s’au găsit vechiu ; deacole dreptu deacurmeziş piste şăsul Bârladului, şi tot alature cu hotarăle moşiii lui vel logofăt, şi până în malul apii Bârladului, şi s’au găsit 44 de funi, ş’au pus hotar în malul Bârladului, în colţul locului din gios şi dispre răsărit. Care dela Pietrele lui Cantemir şi până într’a-ceastă piatră hotar, din malul Bârladului, au cuprinsu curmezişul acestui loc al marginei moşiei pe din gios 131 funi iară stânjâni fac 2620. Şi deacole au măsurat lungul locului în sus, alăture, cu apa Bârladului, pe şăsu şi până în vatra târgului, drept Biserica Ungurească, şi s’au găsit 125 de funi, iar stânjini fac 2500, lungul locului din gios de 35 târgu şi dispre apus. Şi iară au măsurat lungul locului ce este din sus de târgu, începând din vatra târgului, din văl-ceaoa ce este hotar şi până in hotarul moşii vornicului Ion Palade, drept gura-Smilii, în moviliţe, şi s’au găsit 82 funi, iar stânjini fac 1640, lungul locului din sus de târgu, alăture cu apa Bârladului, şi pe dispre apus. Şi aşe s’au încheet tot locul cât s’au aflat Domnescu dispre apus şi l’au măsurat şi pe miiloc deacurmeziş, adecă din vatra târgului, din drumul cel mare ce merge pe din dial de Biserică Domnească şi până în hotarul Ceucanilor a dumisale lui Ion Bogdan vel logofăt şf s’au găsit 133 funi, iară stânjini fac 1660, curmezişul pe mijlocu locului. Aşij-dere au măsurat locu iarăş Domnescu cât s’au aflat dispre răsărit, începând cu măsura din hotarul Dediului Codrianul sârdar, drept din apa Bârladului din piatra hotar ce-au pus în-tr’o movilă ; de acole, alăture cu moşie Codrianului, până la gura vălcelii ce vine dela Olărie, şi s’au găsit 23 funi, ş’au pus piatră hotar dreptu la gura vălcelii lângă hotarul moşii Dediului sărdar; deacole pe vălce la dial, spre răsărit, şi până în zare dialului, unde să înpreună locul acesta cu hotarul moşiei mănăstirii Grăjdenilor, în piatra ce este în coltul moşii Dediului sărdar, din gios şi în dial, şi s’au găsit 32 funi, ş’au pus hotar în coltul locului din sus şi dispre răsărit. Care, din apa Bârladului şi pănă într’această piatră, au cuprins 55 funi, iară stânjini fac 1100, margene pe din sus. Şi deacole dreptu în giosu, lungul locului, pe dispre răsărit şi pe dial alăture cu moşie Grăjdenilor şi până în moşie vornicului Pălade, ce este din gio^ de târgu, de cătră răsărit, şi s’au găsit 43 funi. ş’au pus hitar lângă hotarul cel vechiu a vornicului Pălade ; deacoll drept deacurmeziş n spre apus, alăture cu hotarul vornicului Pălade, şi în zare dialului, din sus de un nuc, au pus hotar ; deacole tot curmeziş la vale şi piste şesu până în apa Bârladului dreptu moara vornicului Pâlade} unde până aice s’au găsit 43 fu>îi, iară stânjini fac 860, margine locului pe din gios deacurmeziş, s’au pus hotar lângă drum,-în dreptul morii. Şi deacolo au măsurat lungul locului în sus, pe lângă apa Bârla* 36 dului pre şesu până în hotarul Dediului sărdar, la movilă, de unde s’au început a să măsură, unde s’au găsit 68 funi» iară stânjini fac 1360, lungul locului pe şesu pe lângă apa Bârladului. Şi aşe s’au încheet şi această bucată de loc Domnescu, ce s’&u aflat dispre răsărit, în care loc au întrat şi Podeanii în măsură. Şi iarăş au mai măsurat locul acesta şi pre mijloc diacurmeziş, adecă din apa Bârladului, dela capul podului Domnescu, şi până în moşie mănăstirii Grăjdenilor, şi s’au găsit 75 funi, iară stânjini fac 1500, _ curmezişul pre mijloc. Care acest loc gsd cât s’au aflat pe deamândoao părţile de apa Bârladillui şi împregiurul târgului, aşe cu a-ceste semne de sus scrise l’au hotărât. După aceasta au măsurat şi vatra târgului Bârladului ; după ţidula cil pecete gospod, ce li-am arătat înscris, încât să rămăe vatra târgului, care loc să nu între în botarâle mănăstirii noastre : şi întăi au pus o piatră în malul Bârladului din sus în gura vălcelii ce vine pe din sus de Biserica Domniască, şi dela gura Vâii-Sgci ce vine dela Perieni ; şi alt hotar au mai pus în margine drumului celui mare, ce merge pe din dial de Biserica Gsd, şi iară în malul vălcelii în coltul dela dial şi din sus ; şi alt hotar au pus în colţul din gios şi dela dial în dreptul Bisericei Ungureşti; şi alt hotar drept în malul Bârladului, din vale de Biserica Ungurească. Şi aşe s’au încheet vatra târgului Bârladului, care s’au lăsat ne dat mănăstirii noastre. Drept aceasta, dupâcum s’au ales şi s’au hotărât, Domniia Me incă am întărit cu Hrisovul acesta stăpânirea sfinţii şi dumnăzăeştii noastre mănăstiri, ca să-i fie driaptă ocină şi afierosâre cu tot hotarul cu tot vinitul locului în semnele cum s’au ales. Şi spre aceasta este credinţa Domnii Mele de mai susu scrisu, Ion Constandin Mihail Cihan Racoviţi Voevod, şi credinţa a cinstiţi şi credincioşi boerii Domnii Mele cei mari ai Divanului, dumnealor : Radul Ra-coviţi biv velJLogofăt, i Ion Bogdan vel logofăt, i Manolache Costache vel vornic de ţara di giosu, i lordache Balşe vel vornic de ţara de sus, i Dumitraşco Palade vel vist., i Aris-tarho vel spat., i Vasilie Razul hat. i părcalab Sucevii, i 37 Antohie Genet vel post., i Ioniţe Cantacuzino vel ban, i Constandin Sturze vel pah., i lordache Costache vel stol., i lordache Bălăsache vel cămănar, i lordache Hrisosculeo vel comis, şi credinţa tuturor boerilor a mari şi mici. 7265 luna. Ion Constandin Voevod. ( L. P. D. ) Ion Bogdan vel logofăt. Ştefan Buhăescul 3 logofăt, procitoh. XXIII 1757 (7265) Martie 12 Carte de apărare dela Constantin Racoviţă Voevod, prin care târgoveţii Bârlădeni sunt scutiţi de chirie pentru case şi pivniţe, cum şi de zăciuele din grădini, obligaţii fiind însă a dă zăciuială mănăstirii sf Sa-muildin Focşani numai din ţarini, din fânaţe şi din priseci, dela câmp. f Ion Constandin Mihail Cihan Râcoviti VVoda boj. milosiiiu gospodar zemli Moldavscoi. Facem ştire cu a-ceastă Carte a Domnii Mele pentru târgoveţii din târgu de Bâtlcd: că, dupăce am dat Domniia Me şi am afierosât locill Domnescu, ce s’au găsât la Bâriad, sfinţii şi dumnăzăeştii noastre mănăstiri sfântului slăvitului proroc Samuil, din Fccşeni care Joc s’au şi hotărât în semne cu vornici de poartă, cum pe largu arată Hrisovul Domnii Mele hotarnec,—viind câţiva din. târgoveţi la Divan ni-au dat răvaş de jalobă, arătând că poate să se supere dispre călugării dela această mănăstire şi pentru casăle lor, să nu cumva să le cee şi de casă obiceiul ce au mănăstirile, de iau de casă dela alţi lăcuitori ce şăd pe moşâile mănăstireşti şi să-i zăciuiască şi din grădini ce au pe lângă case. Ce dară, ca să fie ei bine-încre-dinţaţi că nu vor fi supăraţi cu de acest fel ce-au jăluit, iată că li s’au dat această Carte a Domnii Mele prin care hotărâm : de casă să nu de nici un ban chirie, nici de piv-niţile lor, cum nici din grădini să nu-i zăciuiască, ce numai ) din ţarini şi din fâneţe şi din priseci, dela câmpu, să-ş de zăciuiala, fiindcă şi când era locul gd nu să dejmue cu de acest fel, de vreme ce sint şi ei lăcuitori la un loc ca acesta 38 vi drumul cel mare inpărâtescu. Şi cum poruncim aşe să se urmeze,*într alt chip să nu fie. Aceasta înştiinţăm. 7265 Mart 12. ( L. P. D. ) Procit 3 logofăt. XXIV 1757 (7265) Maia 20. Preotul Ion Siva, inpreună eu ptciiicasa sa, Maria, dăruesc un loc de dugheană, în mijlocul târgului, finului lor Dămiati şi soţiei acestuia, Ilinca. Adecă eu preutul Ion sin Toder Siva şi înpreună cu preutasa me, Mărie, făcut-am zapisul nostru la mâna dumisale finului Dămiian şi a nepotă noastră, Ilincăi, finii, pe-cmn să să ştie : că i-am dat danie un loc de dugheană în mijlocul târgului, între locul lui lftime Sivii, spre ameză-zi ; şi spre meză-noapte pără în locul lui Microu; şi spre apus până în drum; şi spre răsărit pănă în uliţă. Şi acestu lo(c)esti, în sus şi în gios, trii stânjini şi doa palme, şi stânjânul câte optu palme; şi fam dat să-i fie draptă ocină şi moşie în veci, lui şi copiilor lui, şi a nepoci (nepoţi), şi a strănepoţi. Măcar căi acestu loc era dat de părinţii mei, la morte lor, tot nepo* tă-me, Ilincăi, dar şi eu m’am milostivit şi n’am stricat zisa părinţilor mei, şi fam dat ca, după morte me, să stăpânască cu pace ; iar de s’ar rădică cineva din namul meu peste zapisul meu şi peste diiata părinţilor mei, să fie suptu blăstămul lui Dumnezău şi suplu blăstămul nostru; dar finul, Dămiian, ş cu fina, Ilinca, nepota noastră» după morte lor, să-l de fiică sa Măriei, ce este botezată de mine. Şi cându am dat s’au tâmplat omi(ni) buni, preuţi, care mai gios să vor iscăli. 7265 Maiu 20. Erei Ion sin Toder Siva preut gospod iscălit şi am dat cit voe me şi a soţi:lui meu, Mar(i)e. f Erei Andreiu Brăeseul potropop ni am tâmplat. Şi eu preutul Manole sin Lupului Praje, am scris cu zisa preutului Ion Sivii şi a preutesei Mariii. f Eu preutu Timofte ni am tâmplat faţe. Şi eu preutu Vasile Praja. 39 Eu Vasil(e) Calteş num ah m'am tâmplat faie. Eu Vasile Buzinschie sin Ion, m’am tâmplat faţă. Eu Necula Abagiu m’am tâmplat faţă. Eu Vele Abagiu m'am tâmplat faţă (Din pacb. 33). XXV 1758 (7266) Iulie 15. Scariat Grigorie Ghica voevod întăreşte stăpânirea sfinţii mănăstiri a proorocului Samuil, din Focşani, asupra locului ce sau aflat Domnesc la târgul Bârladului, a-fieiosât acelei mănăstiri de cane Constantin Vodă Racoviţă. Noi ScarSaf Grigori Ghica Voevod bejiiu mles-fsiu gpdar zemEi Moldauscoi. Facem ştire cu acestu hrisov a Domnii mele tuturor cui să caai a şti, pentru sfânta şi Dumnezeiasca mănăstire a sfântului proroc Samuil din Focşeni, dila care mănăstire viindu părintâi călugări au arătat un hrisov dela Domnie sa Costantin Vodă Racoviţă din velet 7265, întru care scrie: că, dupăce au săvârşit sfânta mănăstre de tot lucrul, i-au dat danie ş-au miluit pe sfânta mănăstire cu tot locul cât s’au aflat Domnescu la târgul Bârladului, ot ţinutul Tutovii, afierosându-1 sfinţii mănăstiri cu hrisovul Domnii sale ; la care au trimis de s’au şi hotărât locul pre boerii noştri, Ştefan Popăscu vornicul de poartă şi Andrian Cozma mazâl, dela care hotărnici au trimisu mărturie hotarnică cu iscăliturile tuturor căpite-niilor din târgul Bârladului, pe care hotarnică au întărit şi Domnie sa cu ispisocul Domnii sale, în cari mai pre largu arată Toate sămnile locului anume. Drept aceia şi Domnie me dacă am văzut hrisovul Domnii sale Costantin Vodă Racoviţi, Domnie me încaş am dat şi am întărit cu hrisovul Domnii mele stăpânire sfinţii mănăstiri pe tot locul cât s’au aflat Domnescu, care l’au dat şi l’au afierosât sfinţii mănăstire în toate sămnile precum s’au ale'?’ şi s’au hotărât de numiţii hotărnici ; şi să-i fie sfinţii mănăstiri driaptă ocină şi moşie cu tot vinitul, şi cu tot hotarul, neruşiit, stătător în vecu. Şi spre- aceasta esti credinţa însumi Domnii mele, Noi Scarlat Grigorii Ghica Wod, şi credinţa a pre iubiţi fii Domnii mele, Alixandru Wod, şi Mihai Wod, şi Niculai 40 Wod, şi Qrigorii Wod, şi Ghiorghii Wod ; şi credinţa a cinstiji şi credincioşi boerii Domnii mele, cei mari, Ion Bogdan vel iogofăt, Lupul Balş vel vor di ţara-de-gios, Vasâle Rusăt vel vor de ţara-de*sus, Vasâle Razul hat, părcălabu Sucevii, Alixandru vel post, Io:i Paladi vel vist, Eilip Ca-targiu vel spat, Costandin Sturza vel ban, Neculai Rusăt vel pah, Ianacachi vel cămânar, Vasâle Costachi vel stol, Costa-chi Muruz vel comis ; şi credinţa a tuturor boerilor Domnii mele, mari şi mici. Şi s’au scris hrisovul acesta în oraşu Eşilor, la scaunul Domnii mele la anii, velet 7266 luli 15. ( L. P. D. ) Ion Bogdan vel logofăt. Manolache Bogdan 3 logof. protit. XXVI 1758 (7266) Iulie 27. Chiriac Ţiganul cu soţia sa, Ioana, şi cu feciorii lor, vând un loc logofătului llie drept 25 lei. Adec(ă) eu Chiriac Ţiganul cu femeia mea, Ioana, şi cu feciorii noştri, făcut-am adevărat zapisul nostru la mâna dumisale log. llie sânt dumisale Sandului văt(av), precum să să ştie : că, având noi un loc aici în târgu în Bârlad, care loc şi noao ne-a fost cumpărătură dela Ion Mâtăblănda» precum arată şi zapisul lui cel vechiu de cumpărătură, ce avem noi dela dânsu, şi pe noi agiungându-ne nevoe şi ne trebuindu-ne nici locul, l’am scos vânzătoriu ; si am întrebat pe rezeşii noştri ca să-l cumpere, ei au zis că n’or da pre-ţulu care ceiu eu; deci, aîlându-să dumnialui log. llie a ne dâ preţul, i-am dat locui dumisale drept doaozăci şi cinci lei. Şi s’au măsurat locul de dum. giupânul Vasâle Duca ispravnic târgului i de dum. Toader Boul căpitan, între mulţi oameni, şi s’au aflat, în lung zeace pol stânjeni gpd, şi în lat, ze?u:c senini. Ş» să U,Urăşte din gios cu Tuchilă, şi din sus cu Lupul Bunda , despre răsărit cu Ion Mâţăblândă i Antohii sânt Gligoroşoae, despre apus drumul cel mare al Ţarigrad(ului). Deci, văzând plata deplină în mânule noastre, i-am dat acest adevărat zapis la mâna dumisale, dinpreună cu ceale vechi zapise, să fie dreaptă ocină şi moşie, d-sale, şi feciorilor dumisale, în veci cu pace să stăpânească. Şi 41 când s’au vândut locul acesta s’au tâmplat mulţi eameni bătrâni şi tineri, preoţi şi răzăşi Bârlădeni, şi alţii carii mai gios s’au iscălit. Şi pentru dreapta credinţă ne-am pus şi degateli. leat 7266 Iuli 27. Eu Chiriac fp Ţiganu am vândut. Eu Ioana ^ femeae lui. f Erei Mano le protopop niani tâmplat. f Erei Constantin. Eu Ierei Dima am scris zapisul. Eu Ioneţe zăt Magdei^Eu Lupul staroste de cizmari^ Eu Glegoraşcu Bflbuzan §| Eu Antohi sint Glegoroşoai Teader Boul ni am tâmplat. Eu Andrei sin Glegorăşoai^f Gheor ghie Boul niam întâmplat. Eu Roman sin Glegorăşoae ^ Eu Sirbul Popoiul m’am tâmplat. Eu Crâste 9 sin Gligorăşoae. Vasâle Duca is(pravnic) târgului. Enachi Nica. XXVII 1759 (7267) Februarie 3. Ioati Teodor voevod întăreşte stăpânirea, sfintei mănăstiri a proorocului Samoil, din târgul Focşanilor, asupra moşiei Bârladului, ce i se afierosâse de Constantin Vodă Racoviţă. Gta mila lui Dumnezău Noi loan Teodor Voe~ vod Domn fŞrâi Moldovei. Facem ştire cu acestu hrisov al Domnii meii tuturor cui să cadi a şti, pentru sfnta şi Dumnezăiasca mănăstire a sfântului prorocu Samuil din târgul Focşenilor, şi la care mănăstire viind rugătoriul nostru (loc alb) eginrienul au arătat un hrisov dela Domnie sa Scarlat Ghica Vodă, făcut după hrisovu Domnii sale Costantin Vodă Racoviţă, la velet 7266, întru care scrie : că, dupăce au săvârşit sfânta mănăstire di tot lucrul, făcându-să din temeiu,-de Domnia sa Costantin Vodă, i-au mai dat danie şi au mai miluit pe sfânta mănăstire cu tot locul cât s’au aflat dreptu Domnescu la târgu! Bârladului, în ţânutul Tutovii. La cari au trimes Domnia sa de s’au şi hotărât locul pre boerii noştri, Ştefan Popăscul vornicul de poartă şi Andrian Cozma mazâl, dela cari hotărnici au trimes mărturie hotarnică cu iscăliturile tuturor capiteniiloru din târgul Bârladului; pe care hotarnică au întărit şi Domnie sa Cos- 42 tantin Vodă cu ispisocul Domniii sale, în care mai pre larg arată toate semnile locului anume. Drept aceia dar şi Domnie ine dacă am văzut acest hrisov a Domnii sale Scarlat Vodă, făcut pe hrisovu Domnii sale Costantin Yocă Racoviţă, Domnie me încă asămene am dat şi am întărit, cu hrisovul Domnii mele, stăpânire sfinţii mănăstiri pe tot locul cât s’au aflat Domnescu, cari l’au dat şi l’au afierosât sfinţii mănăstiri ]n_Joatj_samnile,^/precum li s’au ales şi s’au hotărât de numiţâi hotărnici; şi să-i fie sfinţii mănăstiri driaptă ocină şi moşie cu tot vinitul şi cu tot hotarul, neclătit, ne ruşiit, stătător în vecu. Şi spre aceasta esti credinţa însumi Domnii meii. Ioan Teodor Wod, şi credinţa a pre iubiţi fiii Domnii mele, Grigorii Wod, Alixandru Wod; şi credinţa a cinstiţi şi credincioşi boerii Domnii mele : Ion Bogdan vel logofăt floc alb) vel vor. de ţara de gios, i (loc alb) vel vor de ţara de sus, i Ştefan Rusăt hatman i părcalab Suce-vii, i Mihalachi vel postelnic, i loniţă Cantacuzino vel spatar, i (loc alb) vel visternic, Andrunachi vel ban, loniţă vel paharnic, (loc alb) vel căminar, Constantin Cogălniceanu vel stolnic, lanacachi vel comis ; şi credinţa a tuturor boerilor mari şi mici. Si s’au scris hrisovu acesta în oraşu Eşilor, la scaunul Domnii meii, de Iun Ghindă logofăt. la vlet 7267 Fevr. 3. Noi loan Voevod. ( L7 P. D~ ) Dumittaşc 3 logofăt procit. S’au trecut la condică. XXVIII 1760 (7268) Iunie 1. Ioan Teodor Voevod întăreşte lui llie, fecior Sandului xătavu, stăpânirea asupra unui loc, din oraşul Bârlad, cumpărat dela Chiriac Ţiganu şi solia sa, Ioana, în preţ de 25 lei. Gu mila lui Dumnezău Noi loan Teodor Voe-Voda Domnu tărâi Moldovii. Facem ştire cu acestu hrisov a Domnii mele tuturor cui să cade a şti: că iată au venit înainte Domnii mele şi înnainte a tot sfatul nostru llie, ficiorul Sandului vatav, şi ni-au arătatu-ne un zapis din 43 let 7265 Iulie 27, dela un Chiriac Ţiganu şi dela femeia sa? Ioana ; în care am văzut şi pre alţi oameni buni şi preuţi iscăliţi marturi, puindu-şi numele şi degetele lor, anume : preutul Manole proin protopop, din târgului Bârladului; şi preotul Costantin otam ; şi preutul Dima, care au scris şi zapisul ; şi Toader Boul căpitan din Bârlad ; şi Qheorghei Boul ; şi Vasile Duca, ispravnic târgul Bârladului; şi Enachi Nica ; şi Ioniţi, gineriie Magdii ; şi Lupul, slarostile de cizmari ; şi Qrigoraşco Balbuzan ; şi Antohie sin Grigoraş, şi Andrei sin Grigoraş ; şi Roman sin Grigorăşoaii ; şi Sir-bul Popoiu ; şi alţii. Scriind, precum ei de bună voe lor, de nimeni siliţi, nici asupriţi, având ei un loc în târgu Bârladului şi scoţându-1 vânzător, întăi au întrebat pe toţi ră-zăşii, şi nice unora trebuindu-le, ca să-l cumpere, şi, găsin-du-se acestu llie, ficior Sandului vatav, i li-au vândut fă-cându-i plata deplină în mâniile lui, 25 de lei. Care loc şi lor le-au fostu cumpărătură dela loan Mâţăblândă, dupăcum s’au văzut şi zăpisâle cele vechi. Şi s’au măsurat locu di Vasile Duca, ispravnicul târgului, şi de Toader Bou căpitan, fiind şi alţi oameni; şi s’au aflat în lungu zece stânjini şi giumătate gpd, şi în lat zece stânjini ; şi să hotărăşte din gios cu Tuchilă, şi din sus cu Lupul Bunda; iar despre răsărit cu Ion Mâţăblândă i Antohie sin Grigorăşoai ; despre apus drumul cel mare a Ţar/gradului; şi aşa s’au încheiat măsura acestui loc. Drept aceia şi Domnie me dacă am văzut acestu zapisu de vânzare, iscălit de acei marturi, ce s’au zisu mai susu, am crezut, şi dăm dela Domnia me şi întărim lui llie sin Sandul vatav mazil pe acel loc cu tot hotar ce s’au zis rnai sus ; ca să-i fie şi dela Domnie me driaptă ocină şi cumpărătură, şi urie de întărituri, neclătit, şi ne ruşiit nici o dânâoară în veci, lui, şi ficiorilor lui, şi nepoţilor, şi strănepoţilor; şi alţii să nu să amestice peste acestu hrisov a Domnii meii. Şi spre aceasta este credinţa a însu-mi Domnii mele, Noi loan Teodor VVoda, şi credinţa a^pre iubiţi fiii Domnii mele Giigorie VVoda, şi Alexandru VVcda, şi credinţa a tuturor boerilor Domnii mele a mari şi mici. Şi s’au scris hrisov(u) acesta în Eşi de Simion Burghele. Vlet 7268 luni l. i' >• ^ i Vel logof. procit. (Din pach. No. 33) XXIX 1760 (7268) Iunie 15. Toader sin Ion Abâgeru şi Toader Prodan vând un loc de casă Ilincăi Tuchiloaei în preţ de 91 lei. Adică eu Toader sin lonu Abăger, şi eu^ Toader Prodan, făcut-am zupisul nostru la mâna dujnisale Ilincăi Tu-chiloai, precum~să să ştii, că, având noi un loc di casă, rămas dila tatăl nostru, cu pivniţi, şi rămânând Toader Pro-dan Ia o datorie adică Ilincăi Tuchiloai cu 56 DjOl lei di pe o buti de vin, şi preutului Ion Hritcu cu 20 lei', cari să fac 76 pol (lei), şi mai dându-mi şi mii 15 lei bani gata, au sţ^Jut la paci $i i-am dat locul acel de casă, ca să nti-i mai fii frati-mieu, Toader. Prodan, dattfaru nici cu un ban, nici d-s^li, nici preutului loanu Hriţcu, tot dumniei să-l plătească. Dar locul este de mari opt stânjâni lungul şi şej)te dea-curmezişul, dupăcum răspundu şi zapisâle celi vechi, şi a-tata i-am dat şi noi ; iar din opt stânjâni cât rămân p^n în casa Tacului Mândrii să n’aibă trebă, fiind loc Domnescu, s’au dat lui Prodan, ca să-şi facă casă, de târgoveţi ; şi noi cât răspunde zapisile tătâni nostru i-am dat de bună voia noastră dumisali, ca să-i fie dumisali driaptă ocină moşii în veci. Şi pentru credinţa ne-m şi iscălit mai gios, ca să să crează. 7268 luni 15. Eu Toader Banii. Eu Toader Prodan. Erei Manole protopop. Ştefan Vraghie. Lupul Penteleu staroste. Constantin Raţă. Enachi Nica. Eu Vasili Pizdan star. mani tâmplat. Vasile K(e)vav staroste. Şi eu Vasâle Duca ispravnic târgului am iscălit, prii-mindu-si şi o parti şi alta. ^ (Din pach. 50). 45 NOTĂ. Constatăm că Ilinca Tuchilă, curea făcut Biserica ce-i poarta numele, erâ văduvă pe la 1760. Că s’a făcut Biserica după ce i-a murit bărbatul sau pe când el trăia şi anume la ce an, iată o chestie de discurcat XXX 1760 (7268) Iulie 19. Standul, ginerile lui Lupaşc, înpreunâ cu femeia sa, Maria, dau zapis la mâna starostelui Chiriac, pentru un loc de casă. Adecă eu Standul, ginerile lui Lupaşcu, din Bârlad, împreună cu femeia me, Mariia, dat-am zapisul nostru la mâna starostelui Chiriac, precum să să şitie că, dându-i noi un loc de casă, ce-au fost a părinţilor noştri, aici în târgu în Bârlad, ca să-şi facă casă pe dânsul, care loc fiind cum- părat de un Ion Mâţăblândă drept şepte-spre-zece lei. Şi ni-au fost tocmala între noi ca să de banii lui Mâţăblândă în-napoi, dar să grijască şi pe părinţii noştri. Şi, dând Chiriac banii lui Mâţăblândă, au luat locul la stăpânire lui ; dar acum viind noi aici, Ia Bârlad, şi înştiinţându-ne cumcă Chiriac numai banii lui Mâţăblândă au dat, dar pe părinţii noştri nu i-au pomenit după tocmala ce am avut, ram tras la giudecată înainte d-lui giupîtiului Vasile Ducăi, isp. târgului, si d-lui ni l'au dat pe Chiriaca rămas, şi ni-am învoit dinainte d-sale pentru grije(le^ morţilor noştri şi mi-au dat şepte lei, adi(că) 7. Şi de acum înainte Chiriac sau nevasta lui, Ioana, să n’aibă treabă cu grija morţilor fioştri, fiindcă, după învoiala ce ne-am învoit, ni-au dat toată cheltuiala în mâna noastră, şi de acum noi să ne grijim morţii, iar Chiriac să-şi stăpâniască locul cu pace de cătră tot niamul nostru. Şi pentru credinţa ni-am pus şi degetile mai gios. Lt. 7268 Iuli 19. Sar de s’âr scula cineva din fraţii mei sau din surori sau din niamul meu, ca să facă vr’o supărare lui Chiriac sau să-l tragă la vro giudecată, să nu li să ţie în samă, ce să şi caute cu mine, iar Chiriac să aibă pace, fiindcă, când am făcut aşăzare aceasta şi am luat banii dela Chiriac în mâna me, s’au tâmplat şi alţi oameni cărei s’au iscălit mai gios. Eu Standul, zăt Lupaşcu, ot Bârlad. £ ■46 Eu Mărie, fata lui Lupaşcu. ^1 Eu Ion Călămaz, martur Q Eu Todosie Tăbăcar, martur. Q Eu Lupul Penteleiu st(a)roste, martur Q Eu Verga Ţoş, martur. $ Eu Neculiţa Cimbală, martur £ Enachi Nica. (Din pach. 33) XXXI 1761 (7269) Uiniţ 16. Ion Ţăfârdan, inpreună cu soţia sa, Aniţa, vând un loc de dugheană, ce 4 aveau în oraşul Bârlad, la uliţă, lui Ivan Micron drept 37 lei. f Adică eu, Ionu Ţăfărdan, înpreună cu soţul meu, Aniţa, şi cu fii mei, Toader i Neculai, scriem şi mărturisim cu acest încredinţat zapis a nostru, precum având noi un locu de dughian(ă) aici în târgu in Bârladu, la uliţă, între du-ghiana lui Neculai Blănar(u) sân Crâstii şi între dughiana preutului lonu Sivii, care loc ne era noaă dat zestre dela soacră-me, Catrina Microiasa, şi, agiungându-nea nevoe, căzând la grea datorie, şi viindu-ne om gpd ca să pliniască dila noi, şi ne având noi nici o putinţă ca să plătim ace datorie, ce era asupra noastră, am scos acestu locu. de mai sus arătat, vânzător; şi fiind acest loc di pe nevasta-me, Aniţa, s’au aflat cumpărător cumaatul meu, Ivan Microu, fratele soţului meu, Aniţa, şi învoindu-ne noi la tocmală dinainte a mulţi oamini şi neguţitori, i-am vândut acest locu de mai sus arătat, cumnatului Ivan Microu, drept trei-zăci şi şepte de lei ; şi, dându*ne banii deplin în mână noastră, i-am dat şi noi această (scrisoare) la mâna cumnatului Ivan şi a cumnatei An(i)ţăi, ca să-i fie driaptă ocină şi moşie dumilor sale, şi fiilor dumilor sale, nepoţilor şi strănepoţilor, în veci; iar cine s’ar scula din ficiorii noştri sau din rudeniile noastre, ca să facă vr’o supărare cumnatului Ivan, ori la ce giudecată s’ar tâmplă, să nu le să ţie în samă, de vremi că noi am vândut de bună voe de ni-am scos laţul de datorie din grumazi Şi, la această tocmală, s’au tâmplat 47 mulţi târgoveţi şi pre(uţi) cari s’au şi iscălit mai gios ; şj pentru mai bună credinţă ni-am pusu şi degitile. Lt. 7269 luni 16. Eu Ion Ţifârdan am vândut^ f Erei Andrei Brăescul proin protopop. Eu Aniţa am vândut £ Erei Manole proin protopop mam tâmplat. Eu Toader Oăldărar mart(ur) ^ Lupulu zet Tomii martur. Eu Ioniţi Aprodu martfur). Q Eu Verga Ţoşu martur f Erei Ghiorghi Brâ(escu). Eu Neculaiu Arman martur. £ lerodiacon înochint IvancuL (Comunicat de d-1 Gh. P. Iordan, funcţionar la Casa Obştiei). XXXII 1772 Octomvrie 25. Gligoraş sin Andor cu soţia şi fiul său dăruesc 7 stânjini de loc boerului Iordachi Iamandi. f Adecă eu Gligoraş sin Andor, înpreună cu soţul meu, Câte, şi cu fiiul meu, Ion, adeverim cu această scrisoare a noastră, pentru că din parte noastră de moşie, din târgul Bârladului, ce-am avut di pe maică-me, Magdav sora Frangolei, ce ni s’au vinit patrli-spre-zece stânjini, în frunte, despre uliţă, şi înapoi iar patru-spre-zece stânjini păn în locul lui Frangole ; dintr’aceşti patru-spre-zece stânjini am dăruit şi am dat danie parte me şepte stânjini, în frunte, d-sale cuconului lordache Iamandi vt. pah. ca să-i fie d-sale ocină, şi moşie, şi giupânesăi d-sale, cuconilor, şi nepoţilor, strănepoţilor, în veci. Şi această moşie să hotăreşte, din gios, cu cinci stânjini de loc a târgului, adecă loc Domnesc ; iar din sus, să hotăreşte cu şepte stânjini, parte fraţilor mei. Care această moşie ne este noao baştină dila moşii şi dila părinţii noştri ; şi de aici înainte să fie d-lui stăpânitor pe această parte, atâta în frunte locului, cum şi înapoi, după-cum scrie mai sus. Şi la această danie s’au tâmplat mulţi oameni, megieşi şi boeri şi peuţi, cari s’au iscălit' mai gios Şi noi pentru mai bună credinţa am pus degitile. Lt. 1772 Oct. 25. 48 Eu Gligoraş® Andor, nepot Frangoleî. Eu Câte £ Eu Ion® sin fecior lui Gligoraş. Ban Lupa Costachi martur. Ion Negii martur. Ştefan Duca martur. (Patru semnături nediscifrabile). Şi eu Enachi Nica căpit(an) am scris acestu zapis cu zisa lui Grigoraş sin Andor şi a femeii lui, Câtei, şi a fiiu-său, lui Ion, şi am şi iscălit. Enachi Neca căpitan. (Di.1 pach. 50). NOTĂ. Iordachi Iavnandi a avut fecior pe Qavril Iamandi. xxxm 1774 Fevruarie 11. Cinci târgoveţi vând un loc de casă 41/'2 stânjini, faţa, giupânului Vasile, nepot Ducăiy in preţ de 4 6 lei. Adică eu Iorge Tudosă, şi iau Lupan Raţe, şi iau Lupaşcu Raţe, şi iau Ghiorghia Raţe, şi iau Vasile Raţe, cari mai gios ne-am iscălit, dat-am adevărat zapisul nostru la mâna d-sali giupânului Vasile, nepot Ducăi, precum să să ştiia că am vândut noi un loc de casă patru pol stânjeni, faţa, despre soare-apune, întru care să hotărăşte, din gios cu starostile Lupul Bunda şi, din sus, să hotărăşte cu Câte, fata lui Balent, şi înapoi sint optu stânjeni din frunte locului. Şi noi am vândut de bună voia noastră, ca să-i fiia dreaptă ocină şi moşiia, dumisale, şi feciorilor dumisale în veci de veci ; însă cumpărătoare locului iaste cumpărat şi am dat bani drepţi 46 lei, adică patru-zăci şi şasă lei. Şi, pentru mai adevărată credinţa noastră, ne-am (pus) numele şi de-gitili, ca să fiia de adeverinţe. Eu Iorge Tudosă. |j§ Eu Lupan Raţe. @ Eu Lupaşcu Raţe. ^ Eu Gheorghiia Raţe. Eu Vasile Reţe ne-am pus degetile. 0 Şi iau Costandin Ars ani am scris c:i zis 2 lort sânt martur, Bârlad. (Din pach. 50), 49 XXXIV 1774 Februarie 20. Patra târgoveţi vând an loc de casă, 4 Y2 stânjeni, faţa, lai loniţă Tudosă. Adecă eu Lupan Raţe, şi eu Lupaşcu Raţe, şi eu Ghe-orghie Raţe, şi eu Vasile Raţe, dat-am adivărat zapisul nostru la mâna dumisal(e) loniţi Todosâi, precum să să ştii că i-am vândut noâi un locu de casă 4 pol stânjin(i), faţa, despre sore-apun(e), şi lungul înapoi spre sore-răsar(e), s* stânjini 8, adică optu stânjini. Şi noâi am vândut cu voe noastră, să fii lui loniţă ocenă moşâi, feciorilor, strănepoţilor, tîn veci neclătit. Şi, când s’au făcut acestu zapis, s’au în-âmplat mulţâ omini bltră(ni) şi tener(i) târgoveţi, car(i) maâi gios i-amu iscălit şi i-am pusu şi degitel(i). Let 1774 Fevr. 20 Eu Ion Ghizdan m’am întâ(mplat) şi amu pu(s) degetul®' Eu Gheorghii Zâneca jjj Eu Ştefan Barbulg Eu Stancu Vraghii flj Eu Crâste Gligoraş @ Eu M(iyhaiu Epuri ||J Eu Crâste Bode vornicul am scris cu zisa lor. Şi tocmala i-au fostu bani 30 lei, adică trii zăci lei. (Din pach. 50). NOTĂ. Pe foaia a doua a actului, ce servă de învălitoare, să află notele: I). «Zapisul lui Lupan Raţe şi alţii, cu care vând 4 1[2 stj. lui loniţă Tudosă, 1774» ; 2). «Ioniţe Raţe şi Toma Raţe’ dau danie His. sf. Neculai fişeni». 1775 Ianuarie 28. Târgoveţii Bârlădeni dăruest 3 stânjeni pol loc, în faţă, lui Stancu Vraghii, pentrucă a fost trăitor şi a luat parte cu dânşii la toate nevoile pământului şi la îndeplinirea poroncilor Domneşti. Adecă noi, târgoveţâi Bârlădeni, dat-am adevărată scrisor(e) noastră la mâna (lui) Stancu Vraghii, precum să să ştii că, fiind el trăitor cu noi la to(a^t(e) nevoile pământului şi la poroncile Domneşti, au cerşut dela noi ca să-i arătăm o bucăţă de loc; i-am arătat trii stânjâni pol în faţă, alăture cu Prăngate, pe din gios, iar înapoi cât stăpâneşti şi Lupul Bode. Şi, pentru mai bună încredinţare, am dat a- 4 50 ceastă scrisore la mâna Stanctilui Vraghii şi a soţului său, câ să le fii drapâtă ocin(ă) moşii, şi feciorilor, şi ne-poţâlor, şi strănepoţâlor, în veci, neclătet. Şi am şi iscălit mai gios ca să să crază. Let 1775 Qnr. 28. f Eu Neculeţa Q Eu Ştefan Siva Vornecu ^ t Eu Costanden Raţă (gjf Eu Qavlă (Gavrilă) Cândageu @ t Eu Ghiorghie Zâneca Q Eu lon(i)ţă Tudosă @ f Eu Toder Cheper Q Eu Costin Chiper Q f Eu Ghiorghii Enache ^ Eu Gheorghii Neculeţa ^ f Eu Şărban Blănar Q Eu Crăste Ciocan & y Eu Once Raţă @ Eu Sandul Pârţul Q f Eu Toader Călămaz ^ f Eu Andriiu Pârţul fjl Şi am scris eu Constandin Căpit(an) cu zâ(sa) lor a târgoveţâlor. (Din pach. No. 33). XXXVI 1776 Iunie. 30. Todor Bârbieriu închiriază o dugheană dela stolnicul Iordachi (Iamandi) cu 18 lei pe an. \ Dat-am scrisoarea me la cinstită mâna d-sali coconului Iordachie (Iamandi) stolnicu, precum să să ştie că am loat o dugheană cu chirie într’un an şi am tocmit’o cu d-lui lei opt-spră-zăce şi cu aceştii bani s’a pus zi pe lună câte un leu pol. Şi pentru credinţa, ne ştiind carte, am pus degetul. Let 1776 luni 30. Eu Todor Bîrbieru platnic. (Din pach. 50) NOTĂ. Pe contra pagină se află însemnările : «1 leu 20 par. mi-atr dat pe luna Iulii, 25» ; şi mai jos : «Zapisul Iui Todor Bărbieru de chirie dughenii, 1776 Iunie 30, \6 Iei jc an». XXXVII v: 1777 Iunie 3. Catinca, fata Grozii, finieia lui Dumirii Văcaru, Vinde un loc de baştină din descălecătoare jicnicemlm Mihalache Cerchez, pe uliţa cea veche, drept 3 lei. Adică eu Catrina, fata Grozii, fimeia lui Dumitru Vă- 51 caru, dat-am adivărat zapisu meu la mâna dumisale jic. Mi-halachi Cerchez, ispravnicu de ţânut. Tutovii, precum să să -ştii că, având un loc di baştină den descălecătoare, pe din sus di locul mătuşi-me, Câtii, dispre amiazi-zi, pe uliţa ce vechi, în târgul Bârladului, de a me bună voe, ne silită de nime, l’am vândut dumisali drept trii lei. Care loc măsU' rându-să pe uliţa ce veche, în faţa târgului, a eşit trii stânjini curmezişul ; şi la celalant capăt, despre soare^apuni, iar trii stânjini ; şi lungul doă-zăci stânjini; care să potriveşte lungul acesllri locu cu curmezişul locului tce l’au vândut mătuşi-me, Câta, iarăşi dumisale, pe din gios di locul meu, şi s’au făcut masă. Şi aceşti bani de mai sus arătaţi i-am * luat toţi deplin în mâna me. Deci, dumnalui şi cuconii dumisali, câţi îi va dărui Dumnezău, să aibă a stăpâni acest locu, ocină în veci, cu bună paci de cătră noi şi de cătră tot niamul nostru, ori ce-i va fi voe să facă pe locul acesta. Şi, când s’au făcut acest zapis, au fost şi alţi migieşi faţ», cari s’au iscălit mai gios. Şi pentru mai adivărată credinţi ni-am iscălit şi noi, şi câţi s’au aflat din niamul nostru, .pu-indu-ne şi degitile în loc de pecete, ca să să crează. 1777 Iunie 3. 0 Eu Dumitru Văcaru am vândut de bună voe. Eu Catrina, fata Qrozăi, fim^ia lui Dumitru, nepoată Câtii. ® Eu Aniţa, mumă Catrinii vânzătoarii. £ Eu Gheorghi fratile vânzătoarii. Eu nepotul Catrinii. ficiorul lui Gheorghi. Eu Neculiţă Cimbală m’am tâmplat faţi şi sânt martur. Eu Gheorghi a Zinicăi martur. Eu Ioniţi Mandre martur. Eu Toader Chiper martur. Eu Ştefan Sava martur. Eu Gheorghi Proca martur. Eu Gavril Raţi martur. XXXVIII 1777 (tflie 27- Alegerea unui loc de casă şi de dugheni cu pivniţă a mănăştirei Răchitoasa, danie dela Nastasia Guroaia. Din poronca, • d-sale pah(arnicului) Costand(in) Paladi î 52 a d-şali jâc(nicerului) Mihălache Cerchez, ispravnici ţinutului Tutoyii, ce ne-au rânduit dumnilor ca, după porunca Măre* sale lui Vod(ă), ce le-au dus sfinţia sa părintele Partene Sculi, egumen sfinţii mănăstiri Rachitoasa, ca să i să aliagă un loc de casă şi de dugheni i cu priviţă de aicea din târgului Bârladului, carele loc l’au dat cu zapis di danie sfintei mănăstiri Răchitoasăi Nastasâia Quroae pentru pomenire su-flitilor lor. Noi, după poroncă, am mersu la numitul loc cu toţi bătrânii târgului şi, dupăcum am ştiutu starea locului şi arătarea zapisului de danie, făcând stânjân Domnescu, am măsurat faţa locului, spri soari^răsare, 7 pol stânjâni, iar înapoi, spri soari-apuie, iarăşi 7 pol stânjâni. Iar faţa locului să hotărăşti cu d-lui spat. Manolachi Bogdan, iar pe din gios să hotărăşte cu d-lui pah. Alixandru Răşcan, careli acestu loc u Tam şi însemnat. Şi pentru credinţa şi mai bună adiverinţă am dat şi noi această mărturia la mâna sfinţei sali egumenul ca să-i fei di credinţă. 1 777 iuni 27. Constantin staroste de negustori am iscâlet fiindu orânduit de dumnelor ispravnicii. Erei Grigori rnam tâplat la hotărâta acestui loc. Eu Neculiţă Cimbala mart(ur/ Eu loniţă Mandrea mart(ur) Eu Dima Ceucan mart(ur). Costandin logofăt. Coste Bode ma(ni) întâmplat. (Dos. No. 444 fila 64). XXXIX 1777 (făra luna si zi). Câta şi fiiul său, lori, vând un loc de casă, în târgul Bârladului, pe uliţa veche, biv vel jăcnicerului Mihalache Cerchez, ispravnic de ţinutul Tutoveiy în 30 lei, Adecă eu Câta, înpreună cu fiu mieu, Ion, dat-am a-devărat zapisu nostru la mâna dumisale Mihalachi Cerchez biv vel jâc(nicer), ispravnic de ţinut. Tutovii, precum să să ştie că, având noi un loc de casă de baştină, din dăscălica-toare aici în târgul Bârladului, pe uliţa cea veche, între Toader Piper şi între locu Catrinii, fetii Grozii, fâmeia lui Dumitru Văcaru, de a noastră bună voe şi ne sâliţi dă nimeni, Tam 53 vândut dumisale în trei-zeci lei. Care loc măsurându-să au eşit în fa(a târgului pe uliţa cea veche, dăspre soare-răsare, lungul 23 stânj. Domnnşti ; şi din dos, dăspre soare-apune, lungul, iarăşi 23 stânj. şi în curmeziş, şi la un capăt şi la altu, 20 stânjâni. Şi aceşti bani de mai sus arătaţi i-am luat toţi deplin în mănile noastre; şi d-lui de acum înainte să aibă a stăpâni acest loc ocină în veci, atât d-sale, cum şi cocoanii dumisale, câţi Dumnezeu îi va dărui, cu bună pace de cătră noi şi de cătră tot neamul nostru, ori ce va fi voia dumisale să facă pe acest loc. Şi, când s’au făcut acest zapis, au fost şi alţi megiiaşi faţă, cari s’au iscălit mai jos. Şi, pentru mai adivărată credinţă, ne-am iscălit şi noi şi din neamul nostru câţi s’au aflat aice, puindu-ne şi degitile în loc de pecete ca să să crează. 1777. Q Eu Câta am vândut. Q| Eu Ion sân Câta am vândut. 0 Eu Catrina, sora Câtii, cu voe me au vândut acest loc. @ Eu Ursachi, vărul Câtii, cu voe me am vândut acest loc. Q Eu Neculai Cimbala am fost faţă şi sânt martur. £ Eu Toader Chiper am fost faţi şi sânt martur. £ Eu Ştefana Sava am fost faţi şi sânt martur. Eu Vasile Vidră am fost faţi şi sânt martur. XL 1777 Iulie 2. Stancul Vraghie vinde 4 stânjini de loc, pe uliţa nouă, cumnatului său Constantin Popicâi drept 60 lei. Adică eu, Stancul, din târgul Bârladului, scriu şi măr-turisăsc cu acest adivărat zapis al mieu : precum eu de nime silit, nici asuprit, ci di a noastră bună voia, am vândut a mea dreaptă ocină şi moşie, un loc de dugheană, dumisale cumnatului Costantin, şi la carile luând drept lei 60, bani gata. Carea loc iaste pă uliţa noăy parte despre răsărit, alăture cu Lupul Bode blănariul, din sus, şi lângă Pragati, din gios ; şi locul iasta patru stânjâni, la uliţă, iar înapoi, spre răsărit, şăpte stânjini, şi stânjinul de opt palme bărbă- teşti de mijloc. Deci, văzând şi deplină plată în mânule meale, bani gata, am dat deala mâna mea această scrisoare dumisale mai sus numitului, cumnatului Costantin Popicăi, ca să-i fie dreaptă ocină şi moşie, şi giupânesăi dumisale şi coconilor dumisale, care i-a dărui Dumnezeu. Şi, când am vândut acel loc, am întreabat pre toate neamurile mele şi prea răzăşii miei, şi nimene nu s’au aflat să cumpearea, carii s’au şi iscălit mai gios; şi s’au întâmplat şi alţi oameni buni şi preuţi, carii s’au şi iscălit, şi încă am pus degetul ; şi i-am dat şi zapisul cel vechiu, ce ave de danie deala târgoveţii bătrâni, ca să fie mai de bună credinţă Let 1 777 Iulie 2. Eu Stancul Vraghie am vândut cu voia mea şi am pus şi degetul.® Şi eu Catrina am vândut cu voia mea şi am pus şi degetul. O (Loc alb ca 20 c. m. în linie verticală). Eu Diia(co)n Ion am scris cu zisa dumnilor sale. (Din pach, No. 33). XLI 1777 August (fără zi). Grigorie Ghica Voevod întăreşte lui Mihalache Cerchez biv vel jitnicer stăpânirea a două locuri în oraşul Bârlad pe uliţa cea veche, unul cumpărat dela Câta şi feciorul ei Ion, şi celalalt dela Catrina (fata Grozlf) şi dela Dumitru Vă car iu, bărbatul ei. Cu mila lui Dumnezeu Noi Grigori Alexandru Ghica Wod Dom ferâi Moldaviii. Facem ştire] cu acest hrisov al Domnii Mele tuturor cui se cade a şti că, viind înnaintea Domnii Mele şi a tot sfatul nostru credincios boe-riul nostru Mihalache Cerchez biv vel jitnicer arătatu-ni-au un zapis a Câtii şi a lui Ion fecior Câtei, vânzătorii, din lt 1777, fiind puse mai gios numele a câţiva oameni, ce s’au tâmplat faţă, marturi, anume : Catrina, sor Câtei, care scrie că cu voe iai au vândut, şi Ursache, văr Câtei, cu voe lui au vândut, şi Necolai Cimbala martur, i Toader Chiper, martur, i Ştefan Sava martur, i Vasile Vidră martur, prin 55 care arata numiţii vânzători, Câta şi feciorul său Ion, că din bună voe lor au vândut lui Mihalache Cerchez biv vel jitnicer, un loc din târgul Bârladului ce au avut iai de baştină pe uliţa cea veche, între Toader Piperiu şi între locul Catrinei, fata Grozii, femeia lui Dumitru Vacariu. Acesta Ta vândut drept 30 lei, care i-au şi luat în mâna lor. Şi a-rată că acest Ioc măsurându-se. au eşit in faţa târgului pe i liţa cea veche, dinspre răsărit, lungul, 23 stânjini gospod ; şi din gios, dinspre apus, lungul, iarăş 23 stj. gospod, şi în curmeziş şi la un capăt şi la altul 20 stânjini gospod. Aşij-derea ni-au mai arătat Mihalache Cerchez biv vel jitnicer şi alt zapis dela Catrina, fata Grozii, femeia lui Dumitru Vacariu, şi dela Dumitru Vacariu, bărbatul său, din let 1777 luni 3, fiind puse mai gios şi numele a câţi-va oameni, ce s’au tâmplat faţă, marturi, şi anume: Aniţa, muma Catrinei, vânzătoarii, i Gheorghie, frate vânzătoarii, i nepotul Catrinii vânzătoarii, feciorul lui Gheorghie, i Necuiiţi Cimbală, i Gheorghie a Zenicăi, i Ioniţe Mandre, i Toader Chiper, i Ştefan Sava, i Gheorghie Proca, i Gavril Raţi ; prin care zapis arată, numiţii vânzători, că din bună voe lor au vândut, lui Mihalache Cerchez biv vel jitnicer, un loc din târgul Bârladului ce au avut ei de baştină, pe uliţa cea veche, în târgul Bârladului, pe din sus de locul mătuşirsa Câtii, despre amează-zi. Acesta l’au vândut drept 3 lei. Care loc, măsurântiu-se au eşit, pe uliţa cea veche în faţa târgului, trei stânjâni curmezişul, şi la celalalt capăt, despre apus, iar trei stânjâni ; şi lungul doozăci stânjâni, care se potriveşte, lungul acestui Ioc cu curmezişul locului ce l’au avut mătuşi-sa Câta, pe din gios de locul acesta. Deci, cerşind Mihalache Cerchez biv vel jitnicer ca să i se facă întăritură Gospod, şi văzând Domnie Mea a-ceste zepise încredinţate şi iscălite de aţâţa oameni marturi, am crezut, pentru aceaia iată, printr’acesta hrisov al Domnii Mele, întărim credincios boeriului nostru Mihalache Cerchez biv vel jitnicer, ca, după zapisele mai sus arătate, să aibă a-şi stăpâni locurile din Bârlad, precum se cuprind la zapise deplin, în bună pace, ial şi ficiorii şi neam din 56 neamul său. Şi să-i fie hrisov de întăritură, ne clintit şi ne ruşiit nici odinioară în veci, puind şi a Noastră Domniască iscălitură şi pecete. Anii 1777 August. Grigorie Ghica Wod. ^ L. P. L). ) Ioan Balş vel logofăt procitohu. (Nediscifrabil) XLII 1778 Iunie 21. Mat mulţi locuitori din Grâjdeni şi de pe aiurea dau o mărturie încredinţată la mâna Egumenului schitului Grăjdenii, prin care adeveresc hotarele pe uncie au siapânit, acest schit, în Dumbrăviţa şi în Frunţi se ni. f A1ucându-ne sfinţia sa părintele Egumenu Kjr Iosâf dela mănăstirea Grăjdenii, dintr’acest ţinut al Tutovii, Carte de blestem a Pieosfinţiei sale părintelui Mitropolitului, ca să mărturisâm adevărul, dupăcum ştim, pentru moşia Tresiiana a d-sale pah. Costandin Palade, ce-au hotărât’o anţărtu şi, la hotărâtu aceştei moşii, ar fi trecut piste moşia Dumbrâ-viţa a mănăstirei, până în drumul cel mare, şi ar fi luat patru pietre hotară vechi : adică Dumbrăviţa cea mare ş,* Dumbrăviţa cea mică tufoasă, şi Movila Puseului, şi până la drumul cel mare, unde au fos Cruce. Noi, cari mai gios neam iscălit, dupăcum ştim şi am apucat din bătrâni stăpânind tot numita mănăstire, văzând Carte de blestem, mărturisim în frica lui Dumnezeu cu sufletele noastre : cumcă mănăstire au stăpânitu până în drumul vdneţii cel vechiu, ce este părăsâtu, care este faţi şi o piatră hotar veche, şi pana la nuc, şi până la Movila Pascului, şi până la Cruce, dupăcum arată şi hotarnica a mănăstirei / iar nu numai până în drumul cel mare, până unde s’au întinsu d-lui pah. care piste aceste petre ce au sărit d-lui pah. de s’au întinsu de au luat din moşia mănăstirii cu greşală s’au luat; căci noi aşâ am apucat din bătrâni stăpânind totu mănăstire, care şi dijmă am dat mănăstirii dupe acest locu. Aşijdire şi despre Fritntişăni iarăşi ştim că au stăpânit mănăstire, din Movilele Gemine, ce este hotar vechiu, până în drumul Ba-lomireştilor ce au fost un păr cu bouri gospod, şi de 57 acole purcede drumul în gios până la lazu Comisoaei. Şi, dupăcum ştim stăpânire veche aceştei moşii, arătăm în frica lui Dumnezeu, şi pentru credinţa am dat această mărturie la mâna sfinţiei sale Egumenului Iosâf ca să-i fie de îndrep. tare. 1778 luni 21. Eu Vasâli sân Manoli ot Grăjdeni, ce am fost dijmuitor martur® Eu lordache sân Lemnar ottam tij dijmuitor, martur® Eu Vasâli sân Dumitru ottam tij dijmuitor, martur® Eu Neculai llie ot Dealu-mare, om de 70 ani, martur^ Eu Toader Călmaz, om de 61 ani„ martur® Eu Lupul sân Lazăr ot Grăjdeni, om de 59 ani, marturjj|. Eu Arhirie Râpan, om de 60 ani, martur ® Eu Gheorghie Chiperiu, om de 62 ani, martur® Eu Costandin Dnmnişor (?), om de 72 ani, martur^ Eu Costandin sân Manole om de 72 ani, martur® Eu .preut Vasile Praja ştiu că am dat dijma Egumânulu(i) pe ace bucăţe de loc. f Eu preutul Ion ot D(e)alul mare aşâ (totastfel) ştim. Eu preutul A(n)donii sin popa Vârlan ani dat dijmă pe ace bucăţi di moşii. (O adeverire a celor 2 ispravnici de Tutova). Aceşti oameni ce sânt iscăliţi într’această mărturie au venit cu toţii înnaintea noastră şi au mărturisit cu sufletele lor că tot mănăstirea au stăpânit acea bucată de moşie, dupăcum arată în mărturie, şi am iscălit şi noi. Costantin Catargiu vel spatar. Mihalachi Cerchez jicnicer XLIII 1779 Iulie 4. Constantin Dimitrie Moruz Voevod porunceşte hii Iancu Ove ce anu, ispravnicul de Tutova, şi lui Iordachi Ghnica, ca să cerceteze pricina dintre Iosaf Egumenul schitului Grăjdenii şi pah. Const. Palade, pentru o parte de moşie Dumbrăviţa. Noi Costandin Dimitrie Muruz VVoda boj. mii. gosp. zemli Moldavscoi. Credincioşi boerii Domnii Mele, Iancul Greceanu biv vel paharnic, ispravnic de ţinutul Tutovii, i d-ta lor 68 dachi Gheuca biv vel medelnicer, să face ştire d-voâstră că prin jaloba ce a dat Domniei mele Iosaf, egumenul dela schitul Grăjdenii, a arătat cumcă schitul acesta, acolo la ţinutul Tutovii, are o moşie anume Dumbrăviţa, care se mărgineşte alăture cu o_ moşie a d-lui paharnicului Costandin, Păladi anume Trestiana, şi, Cu hotărâtura ce-a făcut, în anul trecut, d-lui pah. Păladi moşiei Trestiana, cu mare nedreptate s’ar fi luat o bucată de loc din driapta moşia schitului, trecând peste patru 4 petre hotare; apoi prin cercetare ce a făcut egumenul, după carte de blăstăm, prin megieşii deacolo, au luat mărturii de pe la toţi aceia în care măturisesc că s’au făcut împresurare, cu hotărâtura de atunci, şi mai ales şi mărturia hotarnică a mănăstrei ar fi dovedind înpresu-rare acie, fiind arătate anume hotarăle şi semnele moşii. Deci, cerând aemu egumănu dreptate, iată dar scrimu-vă d-voastră să mergeţi la stare moşiilor şi, strângând la locul de pricină pe toţi răzăşii şi alţi înpregiuraşi, după scrisori hotarnice şi alte dovezi încredinţate ce vor fi, atât la d-lui pahanicul şi la egumănu, de iznoavă să faceţi cercetare cu a-măruntul ca să aflaţi şi să dovediţi de s’au făcut hotărâtur. acie cu dreptate ce s’au căzut, ori de s’au făcut vreo grea şală precum arată egumenu; şi, în ce chip veţi aflâ adevărul şi dreptate, cu mărturia d-voastre pe largul să înştiinţaţi pe Domnia Me, ca, după mărturia d-voastre, dupăce se vor cerceta aice cu Divanul Domniei Mele pricina, în ce chip se va cunoaşte că iaste cu dreptu să se hotărască, ca să nu mai rămâe pricină de gâlceavă nici la o parte. Şi, pentru ca să nu se facă lungire cu cercetarea aceasta, d-lui pah. i s’au pus soroc ca, la sfârşitul lunei aceştia, Iulie, negreşit să se afle cu scrisorile d-sale acolo la stare moşiilor; deci, la soroc, viind d-lui pah.. d-voastre veţi face căzuta cercetare precum poroncim Domnia Me. Aceasta scrimu-vă. 1772 Iulie 4 (î . P. D ) Procit. vel logofăt. S’au trecut la condică. XLIV 1780 Aprilie 1. Catrina, fata Grozii, şi ca soţul eif Dumitru Giurcanu, vând un loc, In oraşul Bârlad, preoţilor Qri-gori Angheluţă şi Constantin Bostan, drept 18 lei. 59 Âdică eu Catrina, fata Grozii, dinpreună cu soţul meti^ Dumitru Giurcan, dat-am adevărat zapisu nostru la mâna sfinţiilor sali părintelui Grigori Angheluţi i a părintelui Cos-tandin Bostan, precum să să ştii că di nimini siliţi, nici a-supriţi, ci de a noastră bună voi am vândut driaptă ocină şi moşii; carele loc este alăture cu locu d-lui jâcfnicerului) Mihalachi Oerchezu, di(n) gios ; carile loc este : în frunte 4 stânjâni adică patru stânjâni, şi înapoi doă-zăci şi doi stân-jâni, spre sore-apuni. Şi l’am vândut dreptu optu-spră-zeci lei. Şi, văzându şi noi plata în mânile noastre, am dat sfinţiilor sale ca se le fii driaptă ocină ,şi moşii în veci neclătit, sfinţiilor sali, şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor sfinţiilor sali, în veci neclătit. Dar, de s’ar scula cin(e)va din niamurile noastre ca să întorcă, să fie de noi ne ertat. De cari s’au mai întâmplat şi alţi oameni buni, bătrâni şi tineri, care mai gios s’au iscălit, şi cari n’au ştiut carte au pus degetul. Şi, pentru mai adevărată credinţa, am pus şi noi degetile. 1780 April 1. ^ Eu Catrina fata Grozii am pus degetul. Eu Dumitru Giurcan am pus degetu. Eu Costantin staroste de negustori martnr. Erei Costantin proi(n) prot(opop). Costandin logof. Staroste Dumitru de blătiari. Gheorghie Proea mar tur. XLV 1780 Iunie 18. Jicnicerul Mihalache Cerchez vinde un loc pe uliţa veche cu 11 perechi de dughene, tot sub un aco-peremânt, lui Moscu Pop Ion, căpitan de Puţeni, în preţ de 1500 lei. Adeverez cu acestu adivărat zapis că, având 26 stân-jini di loc în târgul Bârladului, pe uliţa veche, dupecum mai pi largu arată zapisâle vânzătorilor şi hrisovul de intăritură a vrednicului întru pominiri Marii Sali răposatului Grigorii Ghica Vodă, prin careli locu cu a ine cheltuială am făcut 1 l perechi de dughene tot supt un acoperemânt; deci, aceste de ma-sus arătate dughene, cum şi locul, de a me bună voe li-ain vândut întru una mie cinci sute de Iii d-saîi Moscului Pop 60 îonu căpitan de Puteni, şi dumnealui mi-au plătit toţi banii deplin. Şi de acum înainte să aibă a stăpâni cu aciste zapi-se în veci, nestrămutat, atât d-lui, cât şi fii d-lui, şi niam din niamul d-lui, şi niminea din niamurile mile, atât fra-te-meu, cât şi din niamurile, să nu fie volnici a răscumpără fiindcă sânt cu a me cheltuială. Şi pentru credinţa am iscălit, puindu-mi şi pecete me. 1780 luni 18. ( L. P.) Mihalcichi Cetchez Jăcnicer. Erei Matiolachi Boul prot(opop) martur. (Două semnături nediscifrabile) Nr^oXa; t^tgc ttootsAVrf/.oţ jjaptYjoac. Neculiţa Cimbala vornic Bârladului martur. Mavftog Ay^'i^S \yj.rjzr\rjr, Eu Andrii Grigoraş martur. Nyj*/.oXac licovaravTYjv#. ţj.af/cY^oc. Eu Costandin Raţi martur (nedescifrabil). Xpi^roc. Sot/apovXs lisj.r.rr^oţ. lrimie Eşanu martur. Eu Leon brat Bunda martur. Gheorghie Nacu martur. Costandin Bungenu martur. Ş/ eu Costandin Pireţenu logof. am scris zapisul cu zisa d-lui jâc. Mihalachi şi sânt martur. XLVI 1780 Iunie 22. Măria femeia lui Neculai Frangulea, împreună cu fiii săi, vinde 7 stânjini de loc, în frunte, pe uliţa nouă, biv vel stolnicului lordache Iamandi drept 60 lei. Adecă eu Maria, fimiia Iui Neculai Erangulii, înpreună cu ficiorii miei, anume Ion, i Niculai, i Catrina, Ilinca, datam adivărat zapisul nostru la cinstită mâna dumisale coconului lordache Iamandi biv vel stolnic, precum să să ştie că di nimini sâliţi, nici asupriţi, ci de a noastră bună voe am vândut d-sale a noastră dreptă ocină şi moşie, ci avem pe uliţa noâ, 1 stânjâni adică şapte stânjini, în frunte, şi înapoi 12 stânjini, spre soare-răsari, pănă în loculu lui Andor Grigoraş, drept 60 lei adică şasă-zici-Iii, carile acist loc ni este noâa dupi barbatul mieu Neculai, ficor lui Frangulii, frate cu Magda şi Iancul, ungurii; carile acistu locu să ho- 61 tăraşti, din sus, cu dughinili lui Vasale Vidră şi, din gios, cu 7 stânjini, dughini, ci sânt a dumisale stolnicului lordachi Iamandi, ci-i sântu danie date de Qrigoraş sân Andoru şi de fâmeia lui, Câte, şi de Ion fiiul lor. Care acistu Qrigoraş Andoru este ficior Magdii, sor răp(osatului) Fraftgulii. Dici, văzând şi noi această bună plată în mâinile noastre, am dat acistu zapis al nostru la mâna dumisale cuconu Iordache Iamandi, şi a d sale cucoanii, şi a cuconilor d-sale, şi a nipoţilor dumisale, ca să li fie în veci ocină şi moşie neclătită; iar oricini să va scula din fraţii mii, sau din rudili mele, cu mini să-şi caute, iar dumn-alui să fii în paci. Şi, când am făcut acestu zapis, s’au întâmplat mulţi boeri şi oamini de cinsti, cari mai gios s’au iscălit. Şi, pentru mai adivarată' credinţă, ni-am pus digitili mai gios ca să să criază. 1780 luni 22. Eu Mariia, fimiia lui Niculai Frangulii, am vândut® Eu Ion, sân Mariia Frangulesei, am pus degitul® Eu Niculai, sân Marii Frangulesei, am pus digitul® Eu Catrina, sân Marii Frangulesei, am pus digitul® Eu Ilinca, sân Marii Frangulesei, am pus digitul® Eu Catrina, soţ lui loniţă sân Milii, fată lancul(ui) ce a fost frate cu Frangule cel bătrân, martur® Eu Câţi, fimiia lui Qrigoraş Andor, nepoată lui Frangule, martur® lordachi Caza biv vel med. Văzând şi eu că di a lor bună voi au vândut şi au luat plată deplină, pentru ca să să creazi amu iscălit. Costantin Paladi pah. martur. Erei Manolachi Boul prot(opop) martur. Erei Panaite martur ® Eu Neculiţa Cimbală vornic di Bârlad martur. ® Eu Costandin Raţă martur ^ Eu Gheorghi Enachi martur ţgţ Eu Vasâle Vidră martur® Eu Leon Pintilii martur® Eu Neculai Gaşpar martur ® Eu loniţă Tudosă martur® Eu Lupul Chiper martur ® Costandin logofăt am scris cu zisa vânzătorilor şi sânt şi martur. (Din pach. 50). 62 XLVII 1781 Aprilie II. Safta, soţia lui Ilie Prăngati, ditipreunâ cu feciorii săi, vindt 10 siânjini loc in frunte,-la uliţă, lui Constantin Şlicariul drept 85 lei. Adică eu, Safta, soţu lui Ilie Prăngati, dinpreună cu feciorii miei anume Qhiorghi şi Todosie, dat-am adivărat za-pisul nostru la mâna d-sali giupânului Costantin Şlicariului precum să să ştie ca de nime asupriţi nice siliţi, ci de a noastră bună voe am vândut a noastră driaptă ocină şi moşie aice în târgul Bârladului ; carele loc iasti la uliţa din gios dispre răsărit, şi să hotărăşti din sus cu Bunda, şi din gios cu locul lui Tuchilă, iar despre răsărit cu Io»î Mâţă-blândă; dar locul iaste în frunte, la uliţe, zece stânjâni, iar în lungu zeci şi gumătati gpd, dupăciim arată şi în hrisovul gpd şi într’alti zapise de cumpărătură. Dar noi, când am vândut d-sali, am intrebat toate niamurile noastre şi răzăşii, şi nu s’au aflat nime să cumpere; atunci s’au aflat d-sa cum-părătoriul şi l’am vândut d-sali drept optzeci şi cinci, lei; şi, văzând şi noi plata în manile noastre deplinu, l’am dat d-sali ca să-i fie d-sali ocină şi moşie în veci neclătit, d-sali, şi giupânesii d-sali, şi feciorilor dumisali, şi strănepoţilor dumisali. Dar, di s’ar sculă din noi, sau din feciorii noştri, sau din nepoţii noştri, ca să întoarcă, să nu fie volnici; sau şi la vreo giudecată de vor mergi, să nu li să ţie în samă. Şi, când am făcut acestu zapis, s’au întâmplat mulţi oameni buni, tineri şi bătrâni, şi preoţ', care s’o şi iscălit’ şi care nu aii ştiut carte ş-au pus degetu. Velet 1781 Apr. II. Eu Safta soţ lui Ilie Prăngati® am vândut Eu Qhiorghi sin lui Ilie Prăngati am vândut Şfr Eu Todosie, fata lui Ilie Prăngati, am vândut®) Eu Dumitraşcu Prangati, fraţi lui Ilei Prangati mani iscălit. Erei Grigori mam tâmplat. Iva^co 6 Aiovjoio; ispoţiava/o? {j,7.fyT7jpo Ta avcoftsv Erei Ştefan tnatn tâmplat. (şi eu Dionisie ieromonahul întăresc cele de mai sus). Eu Vasile sin Popa Calu niani întâmplat. Eu preotul Grigoraş am scris cm zisa lor. (Din pah. No. 33.) 63 XLVIII 1783 Iunie 27* Mănăstirea Răchitoasa dă vel logofătului Ioan Cantacuzino un vad de moară pe apa Bârladului, primind n schimb o dugheană cil cămara ei in târgul Tecuciului. Gavriil Mitropolit Moldaviei. Incredinţăz cu acestu zapis al mieu la cinstită mâna dumisale Ioan Kant. vel logofăt, să să ştie că, având mănăstirea Răchitoasa un vadu de moară pe apa Bârladului, în ţinutul Tutovii, din sus de târgul Bârladului, care vadu au fost dat mănăstirii dela llie Enache vel spatar, ctitorul mănăstirii Răchitoasei, şi fiindcă mănăstirea într atâta somă de ani n’au avut nici un folos de acel vadu, că de l’ar fi ezit nu era cu putinţă a-1 ţine din pricina Bârladului, dipe-cum şi în alte rânduri s’au ezit şi fără zăbavă s’âu rupt iazurile şi s’au pricinuit marea pagubă mănăstirii. Am socotit pentru folosul mănăstirii şi, învoindu-mă cu dumnealui de bună voia mea, am cerşut cu sfatul celoralalti fraţi Egumeni Vatopedeni, ca să-m dea dumnealui schimbu o dughia-nă din dughenile ce are în târgu Tecuciului şi, primindu-să dumnealui, am făcut schimbu vu voia şi primirea a îmbea părţile. Şi i-am dat dumisale, acest vadu dc moară ce să arată mai sus, ca să-i fie dumisali, şi coconilor şi nepoţilor d-sale moşie vecinică, şi să le stăpânească dumnealui şi tot neamul d-sale despre m-re cu pace ; şi d-lui încă au dat supt stăpânirea m-rei schimbu pentru acest vad de moară o dugheană cu cămara ei, cea mai dela margine, din dughenile ce are în târgul Tecuciului. Şi am dat şi toate zapisâle şi în-tăriturile Domneşti, ce are m-re pe acestu vadu, în mâna d-sale. Deci, pentru mai adivărată credinţa, ca să să ştie că acest schimbu s’au făcut cu bună voinţa şi priimirea noastră, pentru mai mult folosul mănăstirii, am dat acest adevărat zapis al mieu de schimbu la mâna d-sale, ca să aibă dumnealui, după zapisul acesta, a-şi face şi întărituri Domneşti Şi am iscălit cu mâna şi slova mea. lt. 1783 luni 27. (L. F. M. R. Hram. Adormire Maicii D-lui). PsxTjioaoav Ilap&svsos £>7cs7pa<|>a. 64 Xspa'p'iJi o tic Mtpac [jApric l(oa*/«T/a 5 r/j; I>C')s.vnac: ajxprx. 3A Xs^avSp S [j.apr'jŢ. ’lwaxsljjL llpsrCisra |j,a4oror. O/*. Z,?0/z martur. (Pe contra pagină). Fiind schimbul acesta cu bună priimire de îmbe părţile, spre mai bună încredinţare am adeverit cu ale noastre iscălituri. 1783 luni 28 dn. N. Rosei vel vornic. Acest zapis l’am scris cu zisa păr. egumen de Răchi. toasa Partenie. lordachi cap. mart. XLIX 1784 Iulie 14. Antohi, feciorul Gligoroşoaei, impreunâ cu soţia şi cu fii săi, vinde un loc de casa giupânului Constând in Slicariul în preţ de 10 lei. Adică eu Antohi sân a Gfigoroşoia, înpreună cu soţul meu şi înpreună cu fiii mei anumi Dămiian şi Cole, şi cu fiicele mele, având eu un Ioc di casă, din dosul locului lui Prăngati, despre răsărit, din locul lui Prăngate, şăpti stânjâni în spre răsărit şi opt stânjâni lungul, în sus, am vândut dumisale giupânului Costantin Slicariul, ni siliţi şi ne asupriţi di uimi, ci de a noastră di bună voia am vândut dumisale în 10 Iei, să-i fie dumisale dreptă ocină şi moşie, baştină în veci, să fie a dumisale. Şi la această vânzare s’au întâmplat mulţi bătrâni şi tineri, anume : eu Neculiţa Cimbalaf şi eu Gh(e)orghi Proca, şi eu Andriiu a Gligoroşoia, şi eu Gh(e)-orghi a Zinicăi, şi eu Ghfo/orghi Enachi, şi eu Costantin Ţangul, şi eu Nicula Gaşpar, şi eu Vasile Vidră, şi eu vornicul Costin Chiper, ne-m întâmplat la această vânzare şi am măsurat şi locul dipecu(m^ arată mai sus. Eu Antohi vânzătoriul m’am iscălit şi am pus şi degi-tul înpreună cu feciori mei, anumi: Damiian vânzătorJJ i Cole vânzător© Let 1784 Iulie 14 Şi eu dascal(u) Andriiu ot bisărica Ducăi am scris cu ziza dumilor sale. (D\n pach. 33). 65 L 1785 Noemvrle. Ispravnicii de Tutova, Iordachi Larn-brino paharnic şi Gh Costandachi stolnic, cercetează pricina dintre baba Câte şi stolniceasa Todosăica, soţia răposatului Iordachi Iamandi, pentru un loc de 7 stânjini din târgul Bârladului. f După luminată Carte Pre Înălţat Domnului nostru Mărie sa Alexandru Ioan A^avrocordat Wod, ci ni-au adus babaCâtea unguroanca, prin care hi să poronceşte că, după jalba ci au dat Mării sali lui Vodă, au arătat că aice, la târgul Bârladului, dela acest ţinut al Tutovii, are şapti stânjini de loc rămas clironomiia dela niamurile sali; pe care loc, din oareş-care pricină dela câtâva vremi, Far fi luat la stăpânire dumneaiei stolniceasa Todosâica a răposatului stolnic Iordachi Iamandi, şi ni să poronceşti ca să facim de ştire d-sali stolnicesei, ca să-şi triimată vichil să ste defaţii la cercetare ci vom faci. După luminată poronca Mării sale lui Vodă, viind defaţi vichilul d-sali stolnicesei, şi defaţi fiind şi numita jăluitoare, baba Câtea, s’au întrebat pe vichilu d-sali stolnicesii ci ari a răspundi şi cu ci întemeiari ţâne la stăpâniri acel loc; ne-au arătat'mai întăiu un zapis din leat 1 772 Noemvrie 25, dela Grigoraş sân Andor şi dela soţul său însuşi baba Câtea, şi fiiul lor, loan, prin cari scriu şi mărturisăsc că de a lor bună voie au dat danie dintr’a lor dreaptă moşie şapti stânjini de loc, frunte, şi patrusprăzăci stânjini, înapoi, bez şapti stânjini, iarăş frunte, ci au rămas la fraţii ei; şi diosăbit că este încredinţat cu iscăliturili a câţiva boeri şi oameni de cinste, dar şi însuşi baba Câtea n’au tăgăduit şi au arătat adevăr că este bini dată; al doile iarăş ne-au mai arătat vichilu d-sali stolnicesei şi alt zapis din leat 1780 Iunie 22, dela Mariia, fămeia lui Neculaiu Frango-lii, şi dela fiii săi loan, i Neculaiu, i Catnna, şi Ilinca, prin carili scriu şi mărturisăsc că de a lor bună voe au vândut a lor dreaptă moşie, şapte stânjini de loc frunte, şi doispră-zăci stânjini înapoi/spre soare-răsare, la uliţa, noă, pi din sus, alăture cu cii şapti stânjini, danie dila Grigoraş Andor şi baba Câtea, în care zapis sânt iscăliţi vânzătorii cu peceţile lor, şi încredinţat şi cu iscăliturile "altor oameni de credinţi, 5 66 dinpreună şi cu însuşi baba Câtea. După a cărora încredinţate zapise s’au cerut babii Câtei să ne arăte de mai ari ceva a răspundi; ea ne-au arătat, fiindcă răposatul stolnic lor-dachi Iamandi au cumpărat acel loc, afară de şapti stânjini danie lor dela neamul său, di cinci ani, dela care vremi şi pănă acum şi-a fi întorsu banii cu care au cumpărat locul^ şi fiind ea rudinii să-I ia la stăpânire iai. S’au întrebat de au fost vândut acel loc,’ sau cu vre un chip de amanet, au arătat adevăr că neamul său l’au vândut de istov, ?i ncă fiind ea faţi, precum s’au şi iscălit la zapis, dar fiind de la rudinia ei să protimisăşti a-1 stăpâni mai mult ea. După a căria curgeri di pricină am judecat: de vremi că acel loc dumneei stolniceasa îl are cumpărături cu zapise, undi nici baba Câtea n’au tăgăduit, şi mai ales fiind şi însuşi baba Câtea iscălită la zapis; şi di au avut a cumpăra, să fi cumpărat atunci, fiind faţă, iar nu acmu, când pe locu acela s’au făcut dugheni cu atâta cheltuială; ci dumneei stolniceasa să-şi stăpânească locu în paci di cătră baba Câtea, precum au cumpărat dela vânzători cu voia şi primiire a tuturor ră-zăşilor, şi mai ales că având danie locu, ci s’au arătat mai sus, dila baba Câtea, alăture cu hcel cumpărat, după dreptate i s’au căzut protimişire de a-1 cumpăra dumneei stolniceasa. Şi, după cercetare ci s’au făcut, s’au dat şi de cătră noi această adeverinţi. 1785 Noembrie Iordachi Lambrino pah. Gh. Costand(ache) stolnic. “(Din pach. 50) NOTĂ. Pe foaia de deasupra, ce serveşte de învălitoare, se află următoarea însemnare: «Carte de giudecata cu baba Câtea pentru un loc din Bârlad, 1785, prin cari să dă dreptate stolnic. Todosâicăi Catargiu». LI 1786 Ianuarie (fără zi). Spatarul Iordachir luând in schimb moşia Bârladului dela mănăstirea sfântului Samoil, din Focşani, o dă iarăşi în schimb sur or ei sale, Catrina Cantacu-ziniy pentru alte moşii dela (inului Hâdă ului, dând aceştia şi 1000 lei şi 4 sălaşe de ţigani; in acelaşi timp cumpără dela soră-sa şi un loc in Iaşi cu preţ de 2jo lei. Gavriil mitropolit Moldaviei. 67 Adeverez printr’această scrisoare de învoială şi aşezare ce-am făcut cu prea iubita sora me, dumneei spătăreasa Catrina Cantacuzini, că având dum.i. trebuinţă peutru o moşie mai aproapi de casa dumneei şi găsind moşie Bârladului, Ia ţinutul Tutovii, împrejurul târgului, a poorocului Samoilă, ce iaste mitoc mănăstirii sfântului Spiridon den Iaşi; care moşie socotind’o dumneei, fiindu-i aproape de casă, că-i va fi de folosul şi odihna dumneeii, m’au rugat ca să mă sihsc cu chipul ce voiu putea ca numai să o iau dela mănăstire şi să o dau dumneei şi dumneei, pentru această moşie, să-mi dea schimb alte părţi de moşie, ce le are dumn. zestre şi depărtate de casa dumneei, de unde nu poate aveâ folosul ce poate să-l aibă dela moşie aceasta, fiindu-i aproape de casă. Deci, după rugămintea şi cerirea dumneii, am făcut schimbătură cu mănăstire sfântului Spiridon şi am dat m-rei o moşie dreaptă a mea părinţască, şi m-re mi-au dat moşie Bârladului ; şi eu încă am dat’o suri-me, dumn. Catrinii Canta, şi dumn. încă mi-au dat mie schimb părţile de moşii, anumi: Feteştii, Trăistenii, şi Doine mândre, şi Nelipeşti, ce sânt la ţinutul Hârlăului. Şi osăbit, ca pentru să nu mai fie de acum niciodată între noi pricină sau cerire unul dela altul mai mult nici odinioară, încă i-am m**i dat dumneii sorori-me una mie lei bani gata şi patru sălaşe de ţigani piste schimbul moşiilor. Deci după această aşăzare şi învoială ce-am făcut între noi, să avem fieşte-carele a ni stăpâni lucrurile sale cu bună pace, ne mai supărând, nici mai cerşând unul dela altul nemic; aşijdire şi pentru optu stânjâni de loc ce-au avut dumneii danie dela unchiul nostru losaf Canta, care loc iaste în laşi, lipit de locul unde sânt dughenile mele, m’am aşă-zat şi pentru locul acesta şi l’am cumpărat drept doao sute cinci zeci de lei, ca să-şi cumpere la Bârlad alt loc, fiindcă acesta, îngustând u-sâ din pricina podului, nu era de nici o trebuinţă. Şi aşa printr’această scrisoare s’au încheiat toate pricinili între noi, ne mai rămâind a mai cere unul dela altul nici odinioară nemjcă. Şi pentru credinţa am iscălit. 1786 Qhen. 68 lordache Canta spatar. Iacob Episcop Huşului. D. Sturz a vel logofăt. (Două semnături ne descifrabile/ Grigore pit am scris acest zapis şi sânt şi martur. LII 1786 Maici 10. Scrisoarea de învoială făcută din partea a şease delegaţi Bârlădeni cătră Spătăreasa Catrina, privitoare la pământul din jurul târgului, ce eră de trebuinţă târgoveţilor pentru arături, fânaţuri, case şi imaşuri. Adică noi toţi târgoveţii, din Bârlad, făcut-am această scrisoare a noastră de învoială Ia mâna d-sale spăt. Catrinii, precum să se ştie că moşie din pregiurul târgului Bârladului, care este a d-sale, luată cu schimbu dela fratele d-sale spata-riiil Iordachi Cantacuzino, care şi d-lui au luat’o iarăş cu schim-b.u dela mănăstire proorocului Samuil, din Focşani, ce iaste mi-toh sfântului Spiridon, care, fiindu-ne noao trebuitoare pentru hrana noastră şi a vitilor noastre, din însuşi bună voia noastră, fără a nu mai ave cuvânt de răspunsu nici odininoară, sau a trece piste această scrisoare de învoială ce dăm, cum şi dumnaei să nu rămâe păgubaşă de drept venitul moşiei sale, ca o stăpână ce iaste moşii, ni-am aşăzat cu dumnaei spăt. într’acestaş chip : pentru atăturile şi fânaţul ce vom face pe moşie dumisale să dăm dijma obicinuită, după ponturi ; casăle, câte vor fi pe moşie d-sale, afară din vatra târgului, ce iaste hotărâtă, să aibă a-şi da adetiul după ponturi ; iar pentru imaşul vitilor noastre, pentru ca să fie ştiut locul păn(ă) unde să se pască, de vite, şi pentru ca să nu i se pricinuiască d-sale păgubire mai multă cu călcare vitelor, după cât loc va socoti d-lui vornicul Costandin Păladi că va fi pentru trebuinţa iamaşului vitelor noastre, şi va pune semne, pe atâta să avem a câlcâ şi a nu plăti nimică d-sale spătăresii; iar de vor trece mai mult piste locul cât îl va însămnâ d-l.ui vornicul Costandin Păladi, atunce să avem a plăti stricăciune şi paguba cee ce s’a face d-sale spătăresii. Şi, fiindcă acest imaş ce-1 va însemnă d-lui vornicul Constandin Păladi, dumnaei spăt. Catrina îl lasă şi să păgu- 69 beşti a nu luâ nimică dela noi, numai pentru trebuinţa vitilor noastre a târgoveţilor, iar nu şi pentru a altora, streini, pentru aceasta dar şi noi: să nu fim volnici a luâ vite streine a boeri sau a mazili cu nume că ar fi a noastre şi să le paş-tim pe imaşul acesta, ce ni l’au lăsat dumnaei pentru trebuinţa vitilor noastre, ce numai drepte vitile noastre a târgoveţilor să aibă a să păşuna, iar nu altele streine. Şi când să va dovedi cum că s’au priimit de cătră noi niscaiva vite a altora streini, au boereşti,' au negustoreşti, ori a cui ar fi ş\ s’au amestecat prin v/tile noastre cu nume de a târgoveţilor, atunce pe aceli vite streine, ce să vor dovedi, să avem noi a plăti păşunatul acelor vite, şi să fim şi noi vinovaţi de certare, ca unii ce n’am urmat după tocmala aceştii scrisori, şi ca unii ce n’am cunoscut binile ce ne face dumnaei spăt. Catrina, de nu ne ia nimica pentru imaşul vitilor noastre. Şi, spre încredinţare a tuturor acestor de mai sus arătate, am dat această scrisoare a noastră înnainte d-sale vel logofătului, ca să fie de credinţă la mâna d-sale spătă-răsii, în care ni-am şi iscălit, puindu-ne şi degitile cu bună voe şi preimire noastră ca unii ce sântem din parte tuturor târgoveţilor treimeşi. La suhaturi şi la loc de stâni să nu intrăm cu arături, ca să se păgubasca dumnaei. 1786 Maiu 10. Costandin căpitan am iscălit fi Eu Qheorghie Proca am pus degitul cu voe me. Q Eu Toader Calamaz tij am pus degitul cu voe mea, Q Eu Costandin Ţangul tij am pus degitul cu vo6 mea. Eu Qheorghie Zinica tij cu voe mea. Eu Şărban Blănariul am pus degitul cu bună voe şi prii-mire noastră şi a tuturor târgoveţilor. (O însemnare) Această scrisoare de învoială, dându-o târgoveţii, din Bârlad, înnainte me cu bunâvoe şi primire lor, am încredinţat*o şi cu a me iscălitură. G. Sturza vel logofăt. (O altă însemnare) Această scrisoare de învoială am scris’o cu voe şi prei-inirea târgoveţilor de mai sus numiţi. Vasile Racliş diac. 70 LIII 1786 Maiu 13. Alexandru Ion Mavrocordat Voevod poroii-ceşte vel vornicului Const. Pălade ca' să meargă la maşia dinpre-giurul târgului Bârladului şi să aleagă, cât va socoti şi precât va fi şi cu voia spătăresei Catrinei Sturzoaei, o parte de loc pentru imaşul vitelor Bârlâdenilor, pentru care aceştia nan a plăti nici o dare. Noi Alexandra loan Mavrocordat VVoda boj. milost. gosp. Zem. Moldavscoi. Cinstit şi credincios boeriul Domniei Mele d-ta Costandin Păladi vel vornic, sănătate: Fiindcă, după multe jalobe ce-au dat Domniei Me!e târgoveţii din Bârlad, arătând multe pricini pentru moşie din prejurul târgului Bârladului, ce iaste a d-sale spăt. Catrinii Sturzoaei, luată cu schimbu dela fratele d-sale, spăt. Iordachi Cant., care şi d lui a luat’o iarăşi cu schimbu del mănăstirea proorocului Samuil din Focşani, ce iaste metoh sfântului Spiridon, din Iaşi, cu care jalbe a lor fiind rânduiţi la al Nostru cinstit şi credincios boeriu, d-lui Gheorghie Sturza vel logofăt, după toată cercetarea ce s’au făcut de către d-lui pricinilor acestora, fiind fată şi d-lui spat. lorda-chi Cant., vechil din partea surorei d-sale spat. Catrinei, pentru toate alte pricini s’au hotărât în ce chip să se urmeze, după scrisorile de învoială ce au dat înnaintea d-sale vel logofătului amândouă părţite, una la mâna altia; iar cât pentru imaşul vitelor, cerându târgoveţii ca. să nu fie supăraţi, a plăti, la care cerere a lor nici d-nii spăt. n’au mai pricinuit ca să plătiascâ, dar an cerut ca să fie deosebit şi ştiut locu de hnaş, pentru ca nu cu cuvânt de i/naş să se calce moşia toată, să se pricinuiască d-sale spăl. mare păgubire, căci destul că dumnaei să păgubeşte de acel venit al păşunatului vitilor lor dar nu şi mai mult. Pentru care iată scriem dumitale, mergând acolo la stare locului, s:i faci cercetare şi, pentru cât loc vei socoli d-ta ca să fii pentru imaşul vitilor lor şi va rămâne mulţămită şi d-nei spăt., să-l însemnezi cu sămne hotar, ca să se ştie cât iaste, poroncind târgoveţilor câ piste sămnele ce vei pune d-ta, mai mult să nu treacă cu vitile 71 nici să facă d-sale spăt. întru nimic supărare. Şi, după alegere ce^vei race, să dai la mâna d-sale spăt. şi mărturie iscălită de dumneta cu arătare semnelor ce vei pune. Aceasta scriem. 1786 Maiu 13. NOTA. După porunca originală, care a fost îndoită, aşa că deasupra se află scrisă următoarea adresă : «Cinst. şi credincios boeru! Domnie* Msie, d-lui Costandin PalaJi vel vornic. D-!ui spăt. forJajîii Cant.» Apoi «Sau trecut la condică. Andrei Condicar». LIV 1787 Maiu 28- Anton Croitorii cu soţia sa, Măriuţa, vinde o casă cu chivnitâ si cu opradâ şi cu grădină din do^ s^Cc^sei^ne având treabă pentru moşie (locul de sub ele), lui dascalul (J^heorglUe^înpreţ de 65 TeI7~ ------------- r^Adica eu, Anton Croitoru, cu soţia mea, Măriuţa, datam adSvaraf'şTîncredinţat zăpîsui nostru la cinstita mâna dumisali dascalului (Jheorghie, precum să sa—ştie că i-am dat d-Iui o casă, cu chivniţă, şi cu ogradă, şi cu grădină din dosul casai, care_casjL_eşţg lângă Sandul Boul şi lângă căpitanul Nastase ; însă numai casa şi cu celi mai sus numite i-am vândut, iar pentru moşie eu nu arfrTPiabă. Şi i-am vândut-o de bună voia noastră, ne siliţi, nici asupriţi de nimeni, ci de a^Tîtyastră bună voe. Şi i-am vândut’o urept şaizeci şi cinci de lei, carT“bani i-anriuat tefi—depttn în mâine-le noastre. Şi d-lui să aibă a stăpâni cu pace, şi copii de copii d-sale, în veci^necfâiit,. ca pe o driaptă ocină şi moşie a dumisali. Şi, cânTT^nr făcut^acestu zapis, au fostu şi alţi oameni, cari mai gios să vor iscăli. Insă nimeni din nianuil nostru să na fie volnftr-tr^sâ~sculă ca 5ă îTTToârca cumpărătura înapoi, fiindcăam^vândut’o cu ştirea tuturor înprejura-şilor. Şi pentru credinţa ne-am pusu degitile. ---------------------- 1787 Mai 28. |j| Eu Anton Croitoru am vândut. ^ Eu Măriuţa, soţia lui Anton, am vândut. Eu Pavăl Croitoru m’am tâmplat. Eu Neculai Hmdji^ tâmplat. Eu Eno Vasiloulu m’am tâmplat. $i acestu zapis s’au scris de mine cu zisa dumisale lui Anton Croitoru, şi am şi iscălit. Toader dascal NOTĂ. «Iar pentru moşie eu nu am treabă» înseamnă ca pentru locul de sub acarete trebue să se plătească bezman proprietarului. LV (Fără an, desigur 1787) Iunie 8* Todosiicâ Catargiu stolniceasa, soţia răposatului Iordachi Iamandi, se jălueşte Mării sale lui Vodă asupra babei Câte unguroanca pentru nişte loc de dughene. Jăluesc Mării tale că cu cinci-spre-zăci ani mai înnainte, trăind răposatul soţul meu, stolnicu Iordachi Iamandi, am avut d*ţi danii şapti stânjâni de loc în târgul Bârladului dela un Gligoraş sân Andor şi fimeia lui, Câtea, unguri, şi cu opt ani în urma aceştii danii mai viind o Mariia, fimeia lui Checliiu Frangulii, cumnată acistor ce-au dat daniia, au scos vânzători şi alţi şapti stânjâni de loc, alăture cu cei daţi danii şi cumpărându-i iarăş soţul mieu. Şi acum în anul trecut, după moartea soţului mieu, m’am îndatorit cu mulţi bani şi am plătit herăste, şi am dat bani la meşteri, să fac dugheni pi acel loc ; iar acum să râdică ace Câte unguroanca şi-mi popreşti acei şapte stânjâni de loc, ci-i am cumpăraţi cu zapis, în cari zapis de vânzări esti şi însuşi iscălită, fiind faţă la ace vânzare. Mă rog, milostive Doamne, să mi. să facă o luminată Carte Mării tali dumnalor boerii Ispravnici, dela acest ţinut al Tutovii, ca să cerceteze această pricină aice la stare locului, unde este şi locul şi pricinuitoare faţi şi, dupăcum vor cunoaşti cu dreptati, să să dea şi mărturie, cu cari, mai rămâind pricină, să ni putem căută şi la luminatul Divan. Prea plecată la mila Mării tali, Todosâica Cat irgiu stolniceasa. Mergi la d-lui vel logofăt. (Ne descifr.) Iunie 8 (Din pach. 23). NOTĂ. Ţinând seamă ca dania, de care se vorbeşte mai sus, s’a făcut în 1772 Oct. 25 (Doc. XXXII), iar Iordachi Iamandi a murit în 1786, am dat jaîobei defaţă veleatul 1787. n LVI 1787 Iunie 10. Alexandru Ioan Ipsilant Voevod porunceşte Ispravnicilor de ţinutul lutovei, ca să cerceteze pricina dintre stolniceasa Todosiica Catargiu şi Câtea unguroanca pentru nişte loc de dughene. Noî Alexandru loan Ipsilant VVoda boj. milost. gpodar zeml'i Moldavscoi. Cinstiţi şi credincioşi boerii Domnii mele d-voastre Manolachi Conache biv vel ban i Costachi Crop biv vel clucer, ispravnici de ţinutul Tutovii, sănătate. Dumneii Todosiica Catargiu stolniceasa prin jaloba ce au dat Domnii mele, au arătat că, din patru spre zece stânjâni de loc ce ari acolo, în târgului Bârladului, adică şapte stânjâni danie dela un Grigoraş, ungur, i dela femeia lui, Câte, şi şapte cumpărătură dela Mariia, femeia lui Neculai Frangulii, s’ar fi sculând acum acea Câtea unguroanca, dupăce a plătit cherestea şi au dat bani şi la meşteri, ca să-şi facă dughene, şi popreşte acei şapte stânjâni de loc ce-i are cumpărătură dela numita mai sus cu zapis, întru care ar fi iscălită şi ea. Pentru care, cerşând dela Domniia mea dreptate, scriem d-voastre să aduceţi pe acea Câte un-guroancă faţă, unde fiind şi vechilu stolnicesei, şi prin giu-decată, dupăcum a fi drept, să le hotărâţi, dând şi carte de giudecată la partea ce s’ar cădea ; iar când, cu hotărârea d-voastre, vre o parte nu să va mulţămi, cu mărturie de curgirea pricinii pre Iargu şi prin zi de sorocu să-i trimiteţi Ia Divan ca de aicea, dupăcum a fi drept, să li să hotărască. 1787 luni 10. (Din pach. 50). NOTĂ. Pe foaia a doua, ce servă de învălitoare, se afla adresa: «Cinst. credincioşi boerii Domnii mele, d-lui Manolache Conache biv vel ban i Costache Crop biv vel clucer, ispravnici de ţinut. Tutovii. Şî la coţul din dreapta, jos: Todosiica Catargiu stolniceasa». LVII 1790 August 21. Cartea de judecată a Isprăvniciei prin care să dă rămasă pe baba Câte, după înfăţişarea ce a avut cu Qavril Iamandi. 74 Difaţă înaintea noastră s’au judecat d-lui Gavril iamandi şi cu baba Câte unguroanca de aici, din târgul Bâr-dului, pentru şapti stânjini de loc ci sânt pe uliţa nooa despre răsărit, pe carili loc îl are cumpărat di răposatul părin-tili d-sale, stolnicul lordachi Iamandi, dila Mariia, fimeia lui Neculai Frangului, înpreună şi fii săi, Ion, i Neculai, şi fe-tili sali, Catrina şi Hinca, cu 60 lei, bani gata, dupăcum şi prin zapisul de vânzări, ci iasti la mâna d-sali Gavril Iamandi din let 1780 Iunie 22, să arată, în carili zapis de vânzări iasti iscălită şi Câte fiind faţă; apoi la let 1785, sculându-să baba Câte au tras la giudecată pe d-neei stoln. Todosâica, maica d-sali, arătând cumcă în cinci ani de când ari locul la stăpâniri ş-a fi scos acei bani ci au dat, şi ea, ca o rudenie, să protimisăşli a-1 luâ pe loc la stăpânire sa; deci d-lor boerii ispravnici, d-lui lordachi Larn-brino biv vel paharnic şi d-lui stolnicul Gheorghii Costan-dachi, văzând o ceriri a babii Câtii cu totul fără caii, pen trucă ea bani n’au dat spre răscumpărare locului, fiind de faţă Ia vânzări şi mai ales s’au şi iscălit în zapisu de vânzări, şi s’au dat rămasă pe baba Câte, rămâind bună stă-pânitoare d-mneei stolniceasa Todosâia. După carile giudecată s’au dat şi cârti de giudecată la mâna d-mneii stolniciasei, ci iasti faţă ; acum de iznoavă, iarăş sculându-să baba Câte, au cerut giudecată şi, viind înainte noastră, s’au întrebat ci ari să răspundă ; ea au arătat ca în zăci ani de când iasti acel loc Ia stăpânire d-sali Gavril Iamandi ş-a fi întorsu acei bani ci au dat răposatul părinte d-lui, şi acum i să cadi să rămâi locul acela la stăpânire ei. S’au mai întrebat di cătră noi di mai ari ceva a răspundi şi di ari vre o scrisoari la mână pentru pricina aceasta ,* ea ni-au arătat ca alt răspunsu dicât acesta, ci să arată mai sus, nu ari altul, cum şi nici o scrisoare. Deci, văzându-să şi de cătră noi că cerire babii Câtii iasti fără nici o caii, fiindcă răposatul stolnic lordachi Iamandi, părintile d-sali Gavril Iamandi, au cumpărat acel loc cu bani pi carili au făcut şi bina, şi într’atâţa ani, de când îl are la stăpâniri, baba Câte n’au cerut ca să de bani; şi să ia pi loc ; şi mai ales că chiar di ar da şi banii, acei 75 60 lei, n'ari nici o dreptati, căci ea au fost fată la vânzări şi s’au şi iscălit în zapisul de vânzări, şi atunce n’au zte nimica. Şi, văzându-să di cătră noi, atât scrisorile ce sânt la mâna numitului Gavril Iamandi, cât şi stăpâniri de aţâţa ani, am gasât cu dreptul ca să fii şi de acum bun stăpânitor, dupăcum au fost şi până acum. Şi, după hotărâre ce am dat pricinii, am dat şi această adiverinţă. 1790 Av. 21. (Nedescifrabil) (Din pach. 50). LV III 1792 Iuli 9. Porocicn Vasilie Eşatm este desărcinat de îngrijirea ce o avea. asupra unei mori din Bârlad. D-sali porocînicu Vasâli Eşanu sănătate. Fiindcă moara din Bârlad am vândut’o la soltan-mezat d-sali jăcn. Necolai, iată te înştiinţez că de acum înainte să nu te mai amestici la moară, ce să o faci teslem la mâna d-sali jăcnicerului. De bine voitori. I1«\S (nediscifr.) (17)92 Iuli 9. LIX 1792 August 9. Anaforaua către Măria Sa Vodă din partea boerilor divanişti prin care arată că, întrucât prin hrisovul Domnului Costantin Mihail Cehan Racoviţă sa dăruit ni-tei sf. Sa/noii din Focşani moşia din jurul târgului Bârladului, şi tot de acest Domn, prin hrisov, Bârlădenii au fost scutiţi mai pe urmă ' de orice dări pentru case, pivniţi şi grădini,, lasă ca in înţelegerile ivite între ei şi spătăreasa Ca- trina Sturzoaea, stăpână de acum a moşiei, potrivit dovezilor la cercetarea pricind, să se rezolveze de cătră însuşi Măria Sa. Prea Iftnatfafe Doamne, La Innălţimea Ta au dat jalobă toţi lâcuitorii târgoveţi, dela târgul Barladului, aratand ca atat vatra târgului cat şi moşia de pinpregiur dintru început au fost domnească, şi încă dela Domnul Ştefan Wod bătrânul au fost dată pe seama târgoveţilor, ca să se hrăniască pe dânsa, dupăcum ar fi arătând ispisocul ce au dela pomenitul Domn. Şi în sumă de multă curgere de ani tot de cătră târgoveţi s’ar fi 76 stăpânit, până în domnia răposatului Domn Costandin Mi-hail #Cehan Racoviţă VVod, care Domn apoi locul di pe în-pregiurul târgului, după hotărâtura ce s’au făcut, l’au afie-rosit mănăstirii sfântului proroc Samoil din Pocşă.ii ; hotă-rându-se osebit şi vatra târgului cât să fie şi lăsându-o ne dată nimărui, dupăcum ar fi arătând hrisovul ce s’au dat la mănăstire. Şi atuncea, fiind îngrijaţi târgoveţii ca pe urmă să nu se supere de către Egumeni cu luarea adetiului de casă şi c/j dijmă din grădini, ar fi venit de au jăluit pomenitului Domn şi le-ar fi dat şi lor osăbit hrisov : ca pentru case i pivniţe şi pentru grădini, să nu fie supăraţi cu nimica. Şi, în câtă vreme au fost moşia la stăpânirea mănăstirii, s’ar fi păzit nestrămutat după acea hotărâre, ne fiind ei supăraţi ; iar de vro şease ani încoace, de când moşia aceia a întrat cu schimbu la stăpânirea d-sale spat. Catrina Sturzoae, ne urmând hrisovului ce au, în tăriia d-sale, în câteva rânduri, s’au ispitit şi să ispiteşte a-i supără cu multe chipuri, până în Domnia Măriii Sale Alexandru Ion Mavrocordat VVod, fiind ei siliţi a veni de au jăluit, şi cu a lor jalobă rânduin-du-se la răposatul Qheorghie Sturza, fiind vel logofăt, pe acei ce ar fi putut să de răspunsu i-ar fi izgonit, şi oprind numai pe cari s’au socotit a fi mai proşti, şi îngrozindu-i cu închisori s’ar fi luat o scrisoare din partea lor în chip de învoială cătră d-mneii spăt. ca să-i de adet, dupăcare scrisoare d-mneii acum şi mai mult i-ar fi supârând. Şi fac rugăminte să te milos tiveşti înălţimea Ta asupra lor, fiindcă se află la loc greu, în drumul cel mare, unde nu puţine greutăţi şi supărări întimpină în toată vremea : că, dupăcum din vechiu nu sau supărat, cum şi în vremea ce srau stăpânit moşia de numita mănăstire, să nu fie supăraţi nici de cătră d-mneii spăt., în-noindu-li-se şi hrisovul ce zic că au, şi ne porunceşti ca să cercetăm şi cu anaforâ să înştiinţăm. După a Innălţimii Tale poroncă, fiind de faţă scoşi cu vechilu d-sale spăt. înnaintea noastră, s’au făcut întrebare vechilului ce are să răspundă în potriva jalobei târgoveţilor, şi vechilul au arătat: Intăi, hrisovul dela răposatul Domn Costandin Mihail 77 Cehan Racovită VVod, din 7265, prin care arată în ce chip s’au hotărât, de hotărnicii ce să rânduise, locul gospod, din pregiurul târgului Bârladul, pe care l’a afierosit mănăstirii sfântului proroc Samoil, şi arată în ce chip s’a hotărât şi vatra târgului, care au rămas ne dată. Al doilea, o scrisoare din 1786 Maiu 8, dela câţi-vâ târgoveţi din Bârlad, încredinţată fiind şi cu iscălitura răposatului logofăt Qheorghie Sturza, prin care arată că a făcut învoială cu d-mneii spăt. într’acest chip, adică moşia din-prejurul târgului Bârladu, care este a d-mneii spăt. luată cu schimbu dela fratile d-sale, d-lui spăt. lordachi Canta, care şi d-lui a luat’o iarăş cu schimbu dela mănăstirea sfântului proroc Samoil, şi fiindu-le trebuitoare pentru hrana lor şi a vitelor, din însuşi a lor bună voie, fără a nu mai ave cuvânt de răspuns niciodinioară sau a trece peste scrisoarea aceasta, şi pentru ca să nu rămâe d-mneii păgubaşă de drept I venitul moşiei d-sale, s’au aşezat ca pentru araturile şi fâna-| ţul ce vor face pe moşie să de dijma obicinuită după pon- ; turi ; pentru casâle câte vor fi pe moşia d-sale, afară din va- tra târgului ce iaste hotărâtă, încă să aibă a dă adetiul după ponturi\ iar imaşul vitelor, pentruca să fie ştiut locu până unde să se pască, şi pentru ca să nu se pricinuiască păgu-bire mai multă cu călcarea vitelor, să fie dupăcât loc va socoti d-lui vornicul Costandin Păladi, şi pe acel loc de uriaş să nu plătiască nimica la d-mneii spăt; iar trecând mai mult, să plătiască stricăciune ce se va face, legându-se ca numai vitele lor să pască, iar nu şi altele streine. Al treilea, o carte gospod din 1786 Maiu 13, dela Măriia Sa Alexandru Ioan Mavrocordat VVod, poroncitoare cătră d-lui vornicu Palade ca, după învoiala ce s’au făcut între târgoveţii de Bârlad, şi între d-mneii spăt. Catrina, să margă la faţa lo- cului, să socotiască cât loc le va trebui pentru imaşul vitelor, şi să-l însemneze cu semne hotare. Al patrulea, scrisoare dela d-lui vornicu Costandin Păiade tot dintru acelaş an, Iunie 26, întru care arată că, după poroncă, au mărsu la faţa lucului şi au socotit locul pentru imaş; că în partea de gios iaste îndestul până la 78 Puţul lui Ciocârlie ; iar în sus până la Balta Oii; iar spre apus le-au rămas foarte puţin loc, fiindcă în zarea dealului sântu ţarinile târgoveţilor, cum şi spre răsărit, până în hotarul sârdăresii Catrinii Codreniţii; însă, din Balta Oii şi până în apa Bârladului, numai şăsul iar nu şi dealurile Al cincilea, o înştiinţare către Innălţimea Ta dela d-lui Aga Alecu lancu Leu, ispravnic de Tutova, din 28 a tre-cutii luni Iulie, întru care arată că după cartea Innălţimei Tale ce i-au dus d-mneii spăt. Catrina, că unîi din târgoveţi în tăriia lor ar fi întrat pe driaptă moşiia d-sale de şi-au făcut case, şi-i calcă şi moşiia cu vitile, poroncindu-i-se ca să cerceteze şi ce a fi drept să îndepliniască după punturile visteriei ; iar fiind pricina într’alt chip şi. ne putându-i aşeza acolo, cu mărturie şi cu zi de soroc să-i trimită la Divan ; arată că i-au chemat de faţă şi au cercetat, şi văzând dovezile, şi la o parte şi la alta, cum şi răspunzind târgoveţii că mai înnainte le-au fost casele şi mai afară de vatra târgului de cum sânt acum, precum se cunosc şi temeliile, şi nici odată supăraţi de către Egumenii dela prorocul Samiol n’au fost, fară numai au dat dijmă Ia câmp, dupăcum le hotărăşte hrisovul, şi, cerându-se ca să vie la Divan, d-lui altă hotărâre acolo n’au făcut. S’au întrebat şi pe târgoveţi, cu ce cuvânt nu plătescu adetiul de casele ce sânt făcute pe locul ce iaste afară din vatra târgului ; ei au răspuns că niciodată n’au plătit, arătând spre dovadă : Iatăi, un suret de pe un ispisoc dela Domnul Ştefan Wod bătrânul, pentru care arată în ce chip s’au hotărât locul târgului Bârladului, şi mai cumpărând dela nişte răzăşi o silişte pe Tutova, anume lvancea dela Tătarca, a lasat şi acea silişte ca să fie iarăşi supt ascultarea târgoveţilor din Bârlad. Al doilea, o carte din 7265 Mart 12, dela răposatul Domn Costandin Mihaii Cehan Racoviţă Wod, întru care arată că, după ce au afierosit locul domnesc, ce s’au găsit la Bârlad, sfinţii şi dumnezeeştii mănăstiri prorocului Samoil din Focşani, care loc s’au şi hotărât în sămne cu 79 vornici de poârtă, cum pre larg arată hrisovul hotarnic, viind câţiva din târgoveţi Ia Divan de au dat jalobă, arătând că poate să se supere despre călugării dela această mănăstire şi pentru casile lor să nu Ie cumva cee şi de casă obiceiul ce au mănăstirile de iau de casă dela alţi lăcuitori ce şăd pe moşiile mănăstireşti, şi să-i zăciuiască şi din grădini ce au pe lângă casă, şi ca să fie ei bine încredinţaţi că nu vor fi supăraţi cu de acest fel ce-au jăluit, le-au dat cartea aceasta prin care hotărăşte : de casă să nu de nici un ban chirie, nici de pivniţile lor, cum nici din grădini să nu-i zăciuiască, ce numai din ţarini, din fănaţe şi din prisăci, dela câmp, să-şi de zăciuială, fiindcă si când eră loc.gospod nu se dijmuia cu de acest fel, de vreme ce sânt si ei lăcuitori la un loc ca acesta, în drumul cel mare împărătesc. Al treilea, un râvaş de jalobă ce-au dat la venirea Măriei Sale Alexandru Ioan Ipsilant VVod, pentru supărarea ce li să făcea de cătră d-mneii spăt. Catrina, poroncind în dosul răvaşului cătră ispravnicii de Tutova ca, după hrisov şi obiceiul ce au avut târgoveţii şi când era moşiia supt stăpânirea mănăstirii, iarăş asemene să se urmeze, şi să nu îngă-duiască pe d-mneii spăt. să le facă mai multă supărare ; iar având mai mult a răspunde să vie la Divan, întărind po-ronca şi cu pecetea Măriei Sale. Pre Innălţate Doamne, aceasta fiind jaloba târgoveţilor şi dovezile ce au, cum şi răspunsurile i dovezile d-mneii spăt. Catrinii Sturzoae, precum arătăm mai sus, şi fiindcă Domnul ce au afierosit cu hrisov locul dinpregiurul târgului, Ia mănăstirea sfântului proroc Samoil, tot acelaş Domn, prin deosebită Carte ce dă târgoveţilor în urmă, hotărăşte ca să nu fie supăraţi întru nimica pentru case, i pivniţi şi grădini, de cătră noi nici o hotărâre nu se poate face asupra acestii pricini, fiind hrisoave Domneşti şi la o parte şi la alta, ce hotărâre rămâne la Pre înnalta înţelepciunea Innălţimii Tale, şi înştiinţăm. 1792 Avgust 9. A Inălţiunii Tale pre plecate slugi. 80 (2 Semnăturii de vel logofeţi şi 2 semnături de vel vornici, ne descifrabile). Manolache Conache vel vornic. LX 1793 Ianuarie 4. Spatarul Gheorghie Costandachi răspunde vel vornicului Iordachi Cantacuzino că, in pricina moşiei spalarului Costantin Paladi, ce să hotărăşte cu moşia târgului Bârladului, a făcut cu adevărat o hotărnicie din poronca lui Grigore Ghica Vodă, dar despre partea moşiei târgului nu sa arătat atunci nime ne să lăspundă. Cu frăţască dragoste şi cu plecăciuni mă închin dumi-tali arhon vel vist. Pentru pricina moşiii d-sali spăt. Costandin Paladi, ci esti aici la ţinutu Tutovii, ci să hotărăşti cu moşie târgului Bârladului, adivărat eu am fostu rânduit hotarnicu în anii trecuţi din poronca răposatului Domn Qrigorii Qhica Vodă, înpreună cu răposatul spatar Costandin Sturza şi, dinpreună cu noi, eră şi d-lui spatarul Costandin Paladi, fiind că d-lui adusăsă poroncă ca să-i hotărâm moşie d-sali dispri parte moşiii mănăstirii Qrăjdenii. Şi, dipicum am hotărât, am dat şi carte hotarnică, luând oamini bătrâni din satu Qrăjdenii ; şi pi undi au mărturisit acii oamini că ţin hotarâli, am mer-su şi noi cu trăsurili, dar dispri parte mo^ii târgului, ci să nume atunci a svântului Samoilă, vichil nu eră ca să răs-punză. Şi, dipicum imi aducu aminti, aşa înştiinţăzu pe d-ta. Şi sântu al d-tali ca un fraţi şi slugă. 1793 Qhen. 4. Gheorghi Cost(andachi) spatar. NOTÂ. Pe foai\i ce serveşte de învăliloare îi urmatoarea adresă: «Cinstit al meu mai mari ca un fraţi d-sali Iordachi Cantacuzino vel vist cu îrâţască dragoste şi cu plecăciuni». 'Iot pe învâlitoare mai este şi următoare însemnare : «Carte spat. Costandachi că nu s’au văzut scrisorile Bârladului la hotărât.» LXI 1793 Maiu 17. Mihail Constantin Suţu Voevod întăreşte stăpânirea biv vel jicnicerului Neculai Lincinl asupra a nişte mori cu vadul lor} din apa Bârladului, cumpărate prin sultan 81 mezat dela casa lui Mateiu Cantacuzino. Cu mila lui Dumnezeu Noi Miha'*l Consfandin Suful VVoda Domn tării Moldaviei. Innaintea Domniei mele, viind al nostru credincios boeriu d-lui Neculaiu Lin-ciul biv vel jicnicer, s’au rugat Domniei mele ca să i să facă întăritură pe nişte mori cu vadul lor din apa Bârladului, lângă târgul Bârladului, ci li-au cumpărat prin sultan-mezat dela casa d-sali Mateiu Cantacuzino. Asupra cărora mori, înpreună cu zapisul de vânzare, ni-au arătat şi scrisorile vechi şi noao, ce i s’au dat de cătră vânzătoriu, adecă : Intăiu o Carte gospod dela răpousatul Domnul Gheor-ghi Ghica VVod, din anii 7167 Iunie 3, întărită cu iscălitura şi pecetea gospod, prin care arată Domniia sa că au miluit pe Ilie Şeptilici, vornicul cel mare de ţara de gios, cu un vad de moară pe Bârlad, mai sus de târgul Bârladului, unde au fost vadul cel bătrân, care vad au fost drept Domnesc, pe care vad îi întăreşti stăpânire în veci. I altă Carte gospod dela răpousatul Domnul Duca VVod, din anii 7178 Avgust 12, ce scrie la Şoltuz şi la Pârgari şi la toţi târgoveţii din Bârlad, ca să nu să ia la podvoadă carăle ce vin cu pâine să maceni Ia morile de sus arătate, ci podvezăle să le rădice târgoveţii, precum au fost obiceiul din vechi, şi mai mult să nu îndrăzniască a supăra, că apoi să vor pedepsi. I altă Carte gospod dela răpousatul Domnul Ştefan Petru VVod, din anii 7181 Noemvrie 19, întărită cu iscălitura şi pecete gospod, prin care arată Domniia sa că au dat şi au întărit unui Enachi, cluceriul cel mare, pre a sa driaptă ocină şi cumpărătură, pre un vad de moară ci iasti în apa Bârladului, pre locul târgului Bârladalui, şi mai sus de târgu ; care vad de moară au fost danie vornicului Şeptilici dela Ghica VVod, şi ficiorii lui Şeptilici Iau vândut acelui Enache vel cluceriu; dela care s’aij văzut atuncea şi zapis de vânzare şi ispisoaci de întăritură dela Ilieş VVod şi dela Duca VVod, după care şi Domniia sa îi întăreşte stăpânire în veci. 1 altă Carte gospod dela Antiohie Costandin VVod, din 6 82 anii 7205 Iulie 10, ce scrie cătră Vasile Costachi marile vornic, prin care arată că s’au jăluit Ilie stolnicii cel mare, că numitul vornic Costachi şi-ar fi făcut mori în Bârlad, din gios de morile stolnicului Ilie, şi agiunge apa de inneacă morile stolnicului, încât merge apa de să sui şi pe lăptoace, pentru care îi poronceşti de să poate să-şi pogoare iazul mai gios, să nu înneci morile stolnicului, iar de nu iaste alt chip să tai d-lui iazul, căci aşa arată ca iar fi zis Dnmniia sa şi din gură, când s’au apucat de mori, cum pre larg arată aceiaşi Carte. I altă Carte gospod tij dela Antiohi Costandin VVod, prin care arată că, dupăce Domniia sa au miluit pe Vasilie Costachi vel vornic ca să-şi facă mori în apa Bârladului, pe loc Domnesc a târgului Bârladului, în Podeni, au venit la Domniia sa Ilie vel stolnic cu jaloba că, având el mori din sus de târgul Bârladului, în apa Bârladului, în vadul cel vechiu Domnescu, ce au fost a târgului Bârladului şi l’au fost dăruit Qhica VVod, şi în urma Qhîcăi ar fi arătat stolnicul întărituri dela câţi-va Domni de danii şi de întăritură părintelui său, Enachi cluceriu, pentru care Domnia sa au socotit vadul cel bătrân să nu să strâce şi daniia Domnilor; şi fiindcă vornicul Vasilie Costachi au făcut mori în Podeni, mai gios de morile stolnicului Ilie, înneacă vadul stolnicului cel vechiu, au poroncit Domniia sa să nu fie volnic, Vasilie Costachi vornicu a-şi face mori ca să înnece şi să strâce morile stolnicului Ilie ; iar înnecând, voiniceşte pe stolnicul Ilie ca să aibă a tăia morile sali ce sânt vechi şi danie şi miluire dela Domnii ce-au fost înnaintea Domniei sali, cum pre larg arată aceiaşi Carte ce s’au văzut întărită cu pecetea gospod. I altă Carte gospod, tij dela acelaş Domnu Antiohi Costandin VVod, din anii 7205 August 5, data de volnicie boerilor Domniii sali: Dabijăi vel cliucer şi Avram postelnicul, ca să fie tari şi puternici cu Carte Domniii sali, a mergi la morile vornicului Vasile, ce li-au făcut din gios di morile stolnicului, şi să aibă a le pogorâ păr a scăde apa dela morile stolnicului să pogoare apa supt lăptoace, precum au 83 fost din vechiu, i din ispisocu tij dela Antiohie Costandin Wod, din anii 7205 Septemvrie 10, întărit cu iscălitura şi pecetea Domnii sali ; prin care arată că au dat şi au întărit lui llie Enachi vel stolnic pre a lui driaptă ocină şi moşie, un vad de mori, ci este în apa Bârladului, dinsus de târgul Bârladului, unde au fost vadul cel bătrân al târgului Bârlad, care acest vad de mori au fost drept Domnesc şi răposatul Domn Qhica Wod l’au dat danie lui llie Şaptelici, ce au fost vornic mari ; apoi Ana, giupâneasa lui, înpreună cu ficiorii săi, Grigoraş comisul şi Dumitraşc, au vândut acest vad de mori lui Enachi ce au fost cliucer mari, tatăl lui llie vel stolnic, după care şi Domniia sa au dat şi au întărit stăpânire în veci. 1 Caltă arte gospod, tij dela acelaş Domnu, Antiohi Costandin Wod, din anii 7206 Septemvre, întărită cu pecete gospod, ce scrie la Mitria Apostol vel vornic că llie stolnicul au arătat înaintea Domniii sali o mărturie dela acel Mitrea că, după a Domniii sali poroncă, au mers şi au cercetat morile stolnicului şi li-au aflat înnecate doă roate, şi precum au tăet iazul vornicului Vasile şi s’au scurs apa di s’au deznecat morile slolnicului ; şi arată Domniia sa că, viind înnaintea Domniii sali Vasilie vornicu, au zis că are loc să pogoare şi să nu agiungă apa iazului său la morile stolnicului şi poronceşti ca, de va fi aşa, să aibă voe să înble morile stolnicului, iar de se va sui apa să înneci morile stolnicului, poronceşti lui Mitrea să margă la morile vornicului şi să le tai pără în pământ şi să strâci să nu mai fie acolo mori, nici în zâlele Mării sali, nici în urmă; căci fiind vad vechiu şi danie vechi, Domniia sa n’au voit să de să facă vad nou şi să să strâce cel vechiu ; şi-i scrie cu hotărâre ca să nu mai aştepti altă Carte sau alt răspunsu, fără de cât poronceşti Domniia sa cu atâta giudecată să obârşască, cum pre largu arată aceiaşi Carte gospod. In urma cărora scrisori vechi au arătat şi un zapis din anii 1783 Iunie 27, dela Precuvioşiia sa Parthenie Seu li, egumen mănăstirii Răchitoasăi, întărit cu pecetea aceiaşi mănăstiri şi adiverit cu iscălitura răpousatului Qavriil Mitro- 84 polit Moldaviei, şi marturi iscăliţi, Serafim, arhimandrit şi egumen de mănăstire Miera, i Ioachim, egumen mănăstirii Vi-zantiei, i Ioachim, egumen de mănăstirea Precista, i Qrigoraş Leon paharnic şi, mai gios, adeverită de d-lui Neculai Rosăt, biv vel logofăt, fiind atuncea vel vornic; întru care scrie că, având mănăstire Răchitoasa un vad de moară în apa Bârladului, în ţinutul Tutovii, din sus de târgul Bârladului, care vad arată că au fost dat mănăstirii dela Ilie Enachi vel spatar, ctitor mănăstirii, şi, findcă mănăstire întratâta sumă de ani n’au avut nici un folos dela acel vad, au socotit şi sfatul celorlalţi egumeni Vatopedinei, pentru folosul mănăstirii, şi au făcut schimbu cu răpousatul logofăt I o a n Cantacuzino într’acestaş chip, adecă: datu-i-au mănăstire vadul de moară, ce să arată mai sus, de istov în veci ; şi răpousatul logofăt au dat schimbu o dugheană cu camara ei din dughenile ci ave în târgul Tecuciului, cei mai din margine, pre care arată că au şi luat’o mănăstire în stăpânire, dând mănăstire şi toate zapisâle şi întăriturile Domneşti, ce ave mănăstire pe acel vad, în mâna răpousa-tului logofăt, cum mai pre largu arată acelaş zapis. Apoi, în urma acestor tuturor scrisori, ni-au arătat acum d-lui jâcniceru Nicolai şi zapisul de vânzare cu carele au cumpărat dela sultan-mezat morile ce au fost făcut răpousatul logofăt Ion Cantacuzino în vadul acesta cu a sa cheltuială cu vad cu tot ; care zapis s’au văzut scris din anul trecut 1792 Iulie 9, adeverit cu pecete d lui vist. Ma-teiu Cantacuzino, i cu pecete şi însuşi iscălitura Domniţii Ralu Calimahi, i cu pecete şi iscălitura d-li Ivan Severin general consul al Roşiei, şi încredinţat cu iscălitura Preosvin-ţiisale Părintelui Mitropolit Moldaviej Kir lacov, i cu iscăliturile cinstiţilor şi credincioşi veliţilor boeri a Divanului Domniei meii, întru care zapio aşa arată numiţii vânzători : că, scoţând la sultan mezet o moară cu vadu ei ce ave în apa Bârladului, la ţinutul Tutovii, din sus de târgul Bârladului, care, strâgându-să la sultan-mezat în destulă vremi şi, ne mai adăogând alţii, au rămas cu cel mai de pre urmă preţ 3500 lei, adecă trei mii cinci sute lei, asupra d-sali jâcniceriului 85 Neculaiu, cu care preţ mulţămindu-să i-au vândut de istov moara aceasta cu vadul ei ; şi d-lui jâcniceriul, făcând plată deplin preţul de sus arătat, au dat acel zapis de vânzare înpreună cu toate scrisorile vechi ce au avut pe ace moară, prin care zapis îl voiniceşti ca să o stăpâniască în veci cu pace, cum pre larg arată acelaş zapis, care s’au văzut şi de Domniia me. După care iată şi Domniia me, prin acest al nostru Domnesc Hrisov, dăm şi întărim stăpânire credincios boeriu-lui Domniei meii, d-sali Neculaiu Linciul biv vel jâcnicer, pe aceli mori din apa Bârladului pe de îmbe părţile, din sus de târgu, cu tot locul lor precum au fost din vechiu. Pe care să aibă a le stăpâni cu bună pace în veci, atât d-lui cât şi urmaşii clironomi, asupra căriia Hrisovul Domniei meii acesta să i fie de întăritură stătători neclătit şi ne ruşiet niciodinioâră în veci. Care Hrisov s’au întărit cu a noastră Domniască iscălitură şi peceti. S’au scris la Scaonul Domniei meii în oraşul Iaşii, întru ce dintăi Domnie a noastră la Moldaviia, de Costandin Popovici diiac. Anii 1793 Maiu 17. Noi Mihail Suţu Wod. ( XTT^Dr ) • • • • Vel logof. procitoh. lordache 3 logofăt procitoh. S’au trecut în condica de Hrisoave. Matei Cosiiti condicar. LXII 1793 Decemvrie 10. Scrisoarea lui Costa Ghianu pe care o dă la mâna Arhimandritului Anania, egumenul mănăstirei sfântului Dimitrie din Galaţi, şi a biv vel postelnicului Celibi Aleco Eticuleu, pentru nişte dughene din târgul Bârladului. Adiverez cu aceată încredinţată scrisoare a mea pentru unsprezăce dugheni, din târgul Bârladului, a lui Qiani Hagi Teodoru, ce li-au avut amanet la răpousatul fratile meu Nicola Capitan drept patru sute lei, din cari luând răpousatul frate-meu o somă de bani, câţi mai rămăsăsă i-am luat eu acum pe toţi deplin dela svinţiia sa părintile arhimandritul 86 Ananla egumenu mănăstirii svântului Dimitrie din Galaţi şi dela d-lui Celibi Aleco Enculeu biv vel post. Şi am dat za-pisul de datorie a lui Giani, cum şi alte scrisori pentru stăpânire dughenilor, i un hrisov pentru locul dughenilor, la svinţia sa părintele arhimandritul şi la d-lui post(elnicul), ca la unii ce au rămas dughenile amanet pentru această datorie, având şi d-lor osăbită datorie la numitul Giani. Şi spre încredinţare m’am iscălit însu-mi. 1793 Dech. 10. Kcaia 717.VS jJ.a' otpuS ÎSV/cXa vat yX'.fsQw.ososovo ta zatoDsv (Costa Ghianu fratele răposatului căpitan Nicola şi clironom întăresc cele mai de sus). Ta avS ei4o'[J.sva aa-pa ta socoasv o\a o AXsJavSjOOC lav^S/.sooc 7.a: s8oaa r/j; soysvsia o\a ra Y^ajj.'iaua tov sp^aGiipiov svey=ikoa Afy/'jiavcpir/jc Avaviac (Banii zişi mai sus i-au dat toţi boeriul postelnic Aiexandru Ianculeu şi a dat nobleţei sale scrisorile tuturor dudghenilor Arhimandritul Anania). Cu zisa numitului Costa, fratele şi clironomul răpousa-tului Nicola Căpitan, am scris şi sânt martur. (Nedescifr.) LXIII 1795 Iulie 21. Alexandru han Calunah Voevod, Domnii Moldovii, scrie isrpavnicilor de Tutova ca, până va veni negii-ţitorul Pransin, din Galaţi, ca să se apuce de dres iazul morilor cumpărate de boerii Ştefan- şi Ion Sturza, dânşii să rânduiască pe cineva ca să vadă ce stricăciuni are acel iaz şi ce meremet îi trebue. Noi Alexandra Ican Gălirtlafo Woda cu mila lui Dumnezeu Domn tarii Moldaviei. Credincioşi boerii Domnii meii, d-lui Costandin Carageâ biv vel comis i d-lui Gheorghi Bogdan biv vel caminar, ispravnici de ţinutul Tutovii, sănătate. Prin jaloba ce au dat cătră Domnia me, d-lui banul Ştefan Sturza i d-lui caminar Ioan Sturza au arătat cumcă cu mezat au cumpărat nişte mori în apa Bârladului dela medelnicerul Necolai, pe care mori avându-le în orândâ, pe un an de zile, un Pransin, ne-guţitor din Galaţi, şi acela fiind îoidatorit a întocmi ezătura 87 morilor dupăcum se cade, nu l’au smintit boerii cumpărători din orânda lui până i se va înplini vadeaoa ; dar, fiindcă acela n’ar fi având purtare de grijă ca să vie să întomiască ezetura, dupăcum iaste legat, şi vadeaoa ss aproprie, şi boerii cumpărători cer siguranţia d sale, ca nu pe urmă să nu li se întâmple vreo păgubire, s’au scris Cartea Domniei meii cătră d-lui pârcălabul de Galaţi, ca să poroncească acelui neguţitor să vie să întocmiască morile. Dar, pentru ca să nu fie mai măltă pricină în urmă, după ce va veni el sau îşi va trimite vechil, d-voastre mai întăi să rânduiţi pe cine veţi socoti, oameni cu înţelegere, ca să vadă ce stricăciuni are iazul şi ce meremet îi trebue, şi în ce chip este în-datorit acel neguţitoriu ca să-l tocmiască, şi să-i arătaţi că întocma să urmeze după legătura lui, să nu încurce numai lucrul cu chip că se va mântui; căci, dacă nu va urmă după legătura lui şi în urmă se va pricinui păgubire boerilor cumpărători, el va fi îndatorat a răspunde la ace păgubire. Şi, în ce chip va luă pricina aceasta sfârşit, să daţi d-voastre şi adeverinţă la partea ce se va căde. 1795 Iulie 21. NOTA. Pe partea de dinafară a poruncii, în afară de pecetea Domnească în ceară roşie şi de «Procit, vel logofăt, cum şi de «s’au trecut la condică, M. Condicar»,—se afla şi adresa: «Credincioşi boerii Domniei meii, d-lui Constandin Carageâ biv vel comis i d-lui Gheorghi Bogdan biv vel caminar, ispravnici de ţinut. Tutovii, cu sănătate să se d£»; şi mai jos: «D-lor banul Ştefan Sturza şi Ioan Sturza caminar». LXIV 1795 August 12. Isprâvnicia Tutovii însărcinează pe mai mulţi târgoveţi ca să aleagă şi să hotărască trei locuri, ce sânt în târgul Bârladului, dăruite mănăstirii Răchitoasa de Câte unguroanca. D-ta Mateiu Merar, i d-ta căpitan Costantin Buleche, i d-ta Iordachi Boule, sănătate; înpreună cu d-voastră să luaţi pe Gheorghie Proca, pe Calamaz, i pe Costantin Ţangul, i pe Leon Pintelei, i pe Gaşpar, şi pe alţi bătrâni ai târgului; şi să mergeţi să ale(ge)ţi şi să hotărâţi trei locuri ce sintu aice în târgu Bârladul, careli locuri sintu a Câtei un-guroancei, şea (sic) părintele egumenu de Răchitoasa ne-au 88 ârătat ca sint date danie sfintei mănăstiri Răchitoasa de Câte pentru pomenire ei; şi cere părintele egumenu ca să(se) aliagă şi să să hotărască acele trei locuri, dupăcum le va arăta Ioan^ feciorul Câtei; şi să faceţi cercetare cât locu este dreptu al Câtei, şi cine a făcut bina pe acele locuri, şi cu ci tocmală au avut cu Câte; şi, făcându cercetare pentru ioc cât va fi dreptu ai Câtei, care este dat danie sfintei mănăstiri Răchitoasăi, să măsuraţi cu stânjânul şi să daţi mărturie iscălită de d-voas-tre şi de bătrânii târgului; care mărturie, fiind făcută cu rânduială şi cu preimire celor ci să răzăşescu cu acele locuri, să o iscălem şi noi. Să faceţi cercetare şi pentru cei ce au făcut binale pe acele locuri şi cu cât bezmen pe an, şi să înştiinţaţi întru adevăr. 1795 Av. 12. (Nedescifrabil) (Dos. No. 444, fila 70) LXV 1795 Octomvrie 9. Raportul comisiunei numite de Isprăvit icie pentru a alege un loc a postelnicului Alexandru Ian-culeit, ce-l avea Cumpărat dela banul Mihalache Cerchez, iar a cesta dela Catrina Grozoaia. Din cinstită poronca dumilor sali ispr. di ţinut. Tutovii fiind orânduiţi ca se facem cercetare a trii stânjeni di locu ce-au fostu vândut di Catrina Qrozoia, fimeia lui Dumitru Văcariul, prin care pe largu se arată prin zapisu de vânzări ce-au dat în mâna dumisali banului Mihalachi Cerchez, când i Iau vândut la let 1777 Iulie 3; cari locu iaste din gios de locul riiătuşii sali Câtiuai, ce-l vâridusă mai înainte tot dumisali banului Cerchez, în vreme ce iarâ dum. Mihalachi Cerchez zimnicer, di pi cari zapis s’au făcut şi hrisovu gospod dum. banu dila Măria sa răposatul Gligori Alexandru Ghica Wod, la let 1777 Avgust 1. Deci noi, după poronca dumilor sali boerilor, am mersu în faţa locului cu pricina şi, făcând stânjenu di opt palme gospod, după putere zapisului şi a hrisovului, am măsurat acei trii stânjeni tocma, şi s’au dat în stăpânire dumisali postelnicului Alexandru Ianculeu, fiindcă aceşti locuri di mai sus arătate sânt toate cumpărate 89 di dum. dila dumnealui banu Mihalachi Cerchez. Diosăbit s’au mai măsurat trii stânjeni iarăş gospod, cari s’au lăsat la stăpânire babii Catrina Qrozoia; dar, dila aceşti trei stânjeni în gips, mai sânt trii stânjeni îngrădiţi in ograda babii, căruia loc, fâcându-să cercetare, aceşti trii stânjini s’au găsit înpregiuraţi cu nedreptate cu gardul babii\ pentru care noi am socotit a fi cu caii ca se se strice gardul di pi numiiul locu şi să îndrepte locul la uliţă, spre folosul obştei, dupăcum au fost şi mai înainte acel loc tot slobod. Şi, după cercetare ce-am făcut, n’am lipsit a înştiinţa pe d-voastre; dar, ce de pe urmă hotărâre rămâne la înţelepciune dumnilor voastri. let 95 Oct. 9. Crâstu pol(covnic) Mav$cc Costandin laşanu căpitan. (Nedescifrabil) loniţă Popa. Sandu Bou. Dela ispravnicia ţinutului Tutovei După această cercetare ce s’au făcut de rânduiţii, ce sânt iscăliţi în mărturie, spre mai bună pliroforie şi aflare a adevărului, am mersu şi însuşi la faţa locului şi, făcând de iznoavă cercetare pricinii şi scrisorilor acestor trei stânjâni, am pus de au şi măsurat spre alegire, atât acestor 3 stânjâni a d-lui post. Aleco, ce are cumpărătură, cât şi a celor trei stânjâni ce ari numita Catrina Qrozoia, alăture cu aceşti trei stânjâni a d-sali post.; şi osăbindu-să, după putere scrisorilor şi arătare împregiuraşilor, s’au dat înstăpânire d-sali post. ca să-i stăpânească cu pace de către numita Qrozoae, aceşti trei stânjâni cumpăraţi de d-lui postelnicul. Costachi Caragea LXVI 1796 Ianuarie 26. Preotul Constantin Bostan, dinpreu-nă cu fiul sân, Dumitrachi, vând o bucată de loc, din târgul Bârladului, biv vel postelnicului Alecu Ianculeu, în 40 lei. Adică eu preotul Costandin Bostan, dinpreună cu fiul meu, Dumitrache, dat-am adevărat şi încredinţat zapisul nostru la cinstită mâna d-sali cuconului Alecu Ianculeo bev vel postelnic/ precum să să ştii că în târgul Bârladului, alăture 00 cu locul ce au fost mai denainti a d-sali banului Mehaîachi Cerchez şi acum să stăpâneşti de d-lui postelnicul, avem şi noi o bucată de locu din partea de gios, ce să hotărăşti cu drumul despre amiază-zi, ce ne este cumpărat cu zapes dela Dumitru Giurcanu i dela Catrina, fata Grozoi, cari loc faţa, despre răsărit, este patru stânjâni gpod, şi dosul, despre a-pus, doa-zăci şi doi de stânjâni gpod. Pentru cari de a noastră bună voi l’am vândut d-sali post(elnicului) în 40 lei, dân-du-i şi zapesul de cumpărătură, cum şi hotarnica a d-sali ispravnicului din velet. 1795, deci să aibă d-lui a l stăpâni, fiindu-i ocină în veci. Şi, pentru mai adevărată credinţă, ni-am iscălit atât noi, cum şi alţi megieşi, de martori. 1795 Ghen. 26. Ereu preotu (sic) Costantin Bostan adeverez. Dumitrachi Popa adeverez. LXVII 1797 Iulie 24. Ştefan Sturza ban şi Ioan Sturza cami-tiaty roagă pe Domn să se facă o Carte către Ispravnicii de Tu-tova şi către pitarul Vasile Potlog, carii să cerceteze şi să curme pricina ce o au cu vornicul C. Păladi, pentru nişte mori de pe apa Bârladului. Pre înălţate Doamne, Jăluim Mării Tale că la târgu Bârladului, în apa Bârladului, avem o moară şi, din gios de această moară, are moară şi d-lui vornicul Constandin Pălade, care moară, ne lăsându-o în măsurile ce au fost mai înnainte, au râdicat-o mai mult decât au fost trebuinţă şi ne înneacă morile. Căruia într’atâte rânduri i-am zis ca să scoboare morile în măsurile ce au fost; d-lui ne poartă tot cu prelungiri, zicând uneori că le-au scoborât, uneori că va trimete vechil să scoboare, şi nici într’o lucrare nu pune, ce numai ne păgubeşte, de care, Măria Ta, nu mai putem suferi o păgubire şi o strâm-bătate ca aceasta ce ni să pricinueşte de către d-lui vornicu. Ne rugăm Măriei Tale să ni se facă o Carte către d-lor Ispravnicii şi cătră d-lui pitarul Vasile Potlog, ca să meargă să cerceteze, cumpănind şi apa, ca să se vază ce strâmbă-tate tragem de către d-lui; poroncindu-se prin Carte ca să ri mată şi d-lui vechil să fie faţă, şi când nu se va mulţămi 91 pen cercetare ce vor face boerii, atunce, pen zi de soroc, să venim la Divan să ne giudecăm. 97 Iulie. A Măriei Tale prea plecate slugi, Ştefan Sturza Ban, Ioan Sturza Cam(inar). {Rezolu(ia) D-lui vel logofăt. Să se scrie Carte. (Nedescifr.) logof. 97 Iulie 24. LXVIII 1800 Ianuarie 11. Diata lui Constantin Ş li car iul prin care regulează cum să i se înpartâ averea, după moarte, Intre solia, fiicele şi rudele sale. Eu Costantin Şlicariul, fiind în viaţă, am făcut diiată între niamurile mele, la mâna soţii mele; Mărie, şi fiicii mele, Măriucăi, precum să să ştii în ce chip să să clironomisască toati aii mele, după ducere mea din lumea aceasta, dupăcum sufletul meu au rânduit, şi limba me au grăit, şi mân(a) me mai gios va iscăli. Dupăce să vor arăta toati, cari prin-tr’această diiată să vor cuprinde, atât toati părţile arătaţi celi ce li-am dat soţii mele, şi fiici mele, şi niamurilor, cum şi celi ce am să dau şi cele ce am să iau, dupăcum în gios arăt. 1800 Ghenar 11. 2 dugheni în uliţa.dela pod în gios, unde şediam, li-am dat soţului meu, Mărie. 2 dughene, (ce) sânt alăturia, li-am dat fiicii mele, Măriucăi, zestre. 1 dughiană, alăturia cu a fiicii mele, am dat-o fini-me Măriuţa, zestre. 2 dughene, ce sânt tot într’acest rând, cu pivniţă sub dânsele, să fie pentru grija mia asupra soţului meu. 2, ce mai* sânt, din gios de a lui Antohi Blănar, ginerelui Vasile Eşanu, între locu lui Ene sân Gheorghe Aba-geru, aceste doă li-am dat niamurilor mele. 1 cum şi o parte de moşie anume Murgenii, ce să află în ţânutul Vasluiului, pe din sus de Mânzeşti, ce esti hotărâtă de mine cu toată cheltuiala mea, cu hotarnica şi zapisul defaţă, partea mea ce să alege, să fie a niamurilor. 4 boi i-am dat fiicii mele, IVlarii, zestre. 4 vaci am dat fiicii mele, Marii, zestre. 1 vacă am dat finii mele, Măriuţa, zestre. 1 vacă roşie am dat-o argatului, Dumitru, hacul lui. 1 cal ce este asupra soţului meu. 7 vase vin li-am lăsat asupra soţului meu, să fie pentru grija mea şi pentru datorie. Şi toate ale casăi, strae, arămuri, li-am dat asupra soţii mele şi a fiicii mele. Marfa ce am la Păun lăsată cu (loc alb) preţ: 20 cuşme leşeşti cu fundul de postav. 14 cuşme leşeşti cu plisă. 3 cuşme mocăneşti, negre. 2 cuşme cu fundul de chele. Aceste de sus arătate sânt la Păun, să să vânză, să să dia la datorie. Marfă ce am la Gheorghi Mocanu: 1 Malotia di şal cu sângep alb. 6 Misăzi di pântece de sângep alb, şi aceasta să să vânză, să să dea la datorie. 2 locuri pe uliţa veche, între Năstasă Pârţul şi între locul Bisericii gospod, unul să fie a Bisericii gospod, ce l-am uat zestre, iar unul, ce l-am cumpărat, să fie a sfântului proroc Ilie. Cele ce am să iau: Lei 453 La logofătu Costantin Tăutu după zapisu ce am la mine. Ce am să dau pe la unii pe la alţii: Lei 60 La Păun Blanariu. 40 La părintile prot(opop) loanu cu sânetul meu. 250 La părintele Igumenu Qreceanu. 300 La dum. cucoana Catrina Sturzoi. 5 La Ioniţi Popa. 2 La Baş-Bulubaş Ianachi. 2 păr. 20 La fratili meu Toader. 30 La loniţi Vârlan, bez zece lei ce am să dau chiria casăi. “689" 93 Toati aceşti di sus arătati, întru această diiată, ce am lăsat-o la mâna soţii mele şi a fiicei mele, să să păzas-că nestrămutat până la al doile venire; să aibă a-şi stăpâni fieşte-carili după cum li-am împărţit; şi nimine din niamurile mele să nu aibă a trage pâră sau giudecată cu soţul meu sau fiica mea; iar care din neamurile mele să vor scula, să nu li să ţie în samă; şi încă de mine să fie ne ertaţi, şi de Dumnezeu. Şi când am făcut această diiată s’au întâmplat şi părinţii cari mai gios să vor iscăli, cum şi niamurile mele, cum şi eu am iscălit cu mâna me. Eu Consta(n)tin Şllcarul. 1800 Qhenar II Q Eu Catrina, sor d-sale adeverez. Manolachi (Cocu) erei am fosta faţă. Ion Praja (erei) am fosta faţă, Qhenar II. Io-niţi Fele erei am fost faţă. Costantin erei o(t) Ibăneşti am fost faţă. Costantin erei am fost faţă. Şi eu am scris cu zisa d-sale şi sânt martur, Qheorghi.......... Şi la facere acestii diiaţi fiind faţe şi văzând că cu a-mândurora părţile este priimire am întărit şi cu a noastre iscălituri. Matheiu prot(opop). Ioan prot(opop). (Din pachetul 33). NOTĂ. Matheiu prot. poate să fie preotul Matheiu Brăescu; cât despre loan prot. cunosc, după scrisoare, că-i preotul Ioan Damian; că şi unul şi altul erau protopopi pe la anul 1800, nu pot încă afirma. Preotul Ioan Damian a fost desigur protopop oraşului Bârlad şi deci ţinut. Tutova de la 1802—1824; nu ştiu însă dacă dânsul a fost în această slujbă de pe la 1800. Cât despre preotul Matheiu Brăescu că a fost protopop şi încă unde nu ştiu nimic; atât ştiu până acum că acesta a fost ca preot la Dealu-Mari şî că trăia pe la 1794 (Doc. Bârl. I, p. 310 şi 369). LXIX 1800 Septemvrie 12- Constantin Alexandru Ipsilant Voevod rândueşte pe boerii Vasile Botianu biv vel stolnic şi pe Gavril Iamandi biv vel medelnicer, să cerceteze pricina de împre-surare a moşiei Bârladul, a d-iieii spătăresei Catrina Sturzoaii, de cătră moşia Trestiana, a d-lui Const. Paladi biv vel vornic. Ion Gonstandin Alaxndru Ipsilant VVoda ca mila 94 lui D-zeu Domn ferei Moldaviei. Credincioşi boerii Domnii meii, d-iui Vasâli Botian biv vel stolnic i d-lui Gavril laman-di biv vel medelnicer, fiindcă dumneii spătăreasa'Catrina Sturzoai au făcut arătare prin jalobă, cumcă moşia d-sale Bârladul să împresoară de cătră moşia Trestiana, a d-sale Constandin Paladi biv vel vornic, şi au făcut cerire ca să să dezbată de subt împresurare, iată dar vă poroncitn Domnie me să mergeţi la faţa locului, unde fiind defaţă atât vechilu d-sale spătăresii i vechilu d-sale vornicului Paîadi cu scrisorile numitelor moşii, şi alţi megieşi, să faceţi cu amă-runtu cercetare pricinii aceştia în frica lui Dumnezeu (fiind şi Carte de blăstăm spre descoperire adevărului). Şi, dacă din scrisori sau din mărturii a oameni vrednici de credinţe veţi aflâ că moşiia d-sali pătimeşte vre-o împresurare, să o desbateţi de subt toată împresurare şi, pe la locurile ce va fi trebuinţe şi-i va dâ dreptate, să puneţi şi pietre hotară; şi, după alegere şi hotărâre ce veţi face, să daţi şi mărturie hotarnică la mâna d-sale spătăresii întru care pre larg să arătaţi suma stânjânilor în lung şi în curmeziş, cum şi semnile hotară pe la ce locuri s’au pus, şi cum s’au deosebit moşia d-sali spătăresii de cătră moşia d-sali vornicului; aşijdere şi cu ce moşie să megieşeşte de cătră fişte-care parte, întrucare iscălindu-să, să se iscălească şi megieşii şi alţii ce se vor întâmplă; câ, aducându-să aice şi cercetându-să de d-lui vel logofătul, de va fi făcută cu dreptate şi far de asupreala nimărui, să să facă d-sale spătăresii întăritură dela Domnie me, iar dacă la hotărât ar naşte vre-o pricină între megieşi, atunce pietre hotară la parte ce va fi cu pricină să nu puneţi, ci, făcând hartă închipuită de stare locului şi mărturie înscris de toată curgere pricinii, să să de la parte ce să va căde, ca, viind la Divanul Domnii meii, să să de hotărâre dupăcum se va cunoaşte a fi cu dreptate. 1800 Săpt. 12, (L7S7 D.) Procit, vel logofăt. S’au trecut, M. Condicar. 'k (Fără dată, probabil 1800) Iunie 4. Spatarul Mi hatachi Cerchez scrie unui boeriu ca să intervină la spâtăreasa Catrina Sturza, proprietara moşiei Bârladului, spre a nu fi lip-sit de dreptul de protimisis asupra acaretului ce are, intrucât dumneii îşi primeşte bezmânui pe locul respectiv. Cu bună dimineaţa mă închin dumitali arhn. spat. Am întăles celi ce-mi scrii dumneta. D-ta însuşi ai văzut că eu n’am vândut trioşâe dum., ce am vândut protimi-sâs, din care protimisâs ori eu oi face casă, ori oi dărui pro-timlsâsa altue, luându-şi dumneii cucoana Catrina bezmânul, mi se pare că nici Mărie sa Vodă nu m’a popri. Apoi dumneii cu ci cuvânt să mă păgubască de binaoa casăi cari ini-au râsâpit-o mahalagiii târgoveţi, ne având om ca s’o păzască. Apoi, găsindu eu om, ca să nu mă păgubăscu de ace^ bina, cu ci cuvânt voeşte dumneii ca să mă păgubască, ’ câîiti eu de interesul nu mă ating, lipon a să catandisască triaba, ca pentru acest pont să dau jalubă, şi nădăjduesc că-m voiu găsş dreptate dela milostivul stăpân. Eu mă rog ca să arăţi d-mneii: ca ori dumneii sâ-m de aceşti bani, ori dumneii să-l de altui om locul, numai eu să nu mă păgubăscu; căci, luându-şi bezmânul ori dela mine, ori dela altul, nu poate să popriască, şi numai cât o să nască vorbă, şi poate să să jăluiască şi alfîi de asămine pricini. Şi eu mă rog d-tali să vorbiţi cu d-mneii ca să să pue la cale şi să am răspunsul cel desăvârşit, ca să ştiu şi eu cum mă voiu puni la cale. Şi sânt al d-tali ca un frate şi slugă. Iunie 4. Mih(alachi Cerchez) spat. LXXI (Fără dar», probabil 1800) Iunie 5. Spatariul Mi-halachi Cerchez roagă pe spâtăreasa Catrina Sturza ca să nu fie oprit de dreptul de a-şi face un acaret cu plată de bezmen, pe locul proprietatea ei, şi pe care dânsul avusăse mai inaintt o casă. Cu plecăciune sărut cinstită mâna d-tali cucoană Ca-trino spăt. 96 Cu plecăciune am priimit scrisoare d-tali şi, din scrisoarea d-tali, înţălegând că pricina au arătat d-tali; într’alt chip pricina este, dupăcum arăt d-tali mai gios. Intăi, că cine au arătat d-t^li că Iuraşcu n’au avut casă acolo deosebită de a Vântulesâi, şi mai mari încă decât a Vântulesâi, şi casă au fost pănă în anul trecut, în care casă am avut un ţigan al meu, anume Dragne, de o păzâ, şi, fugindu ţiganul, ne având pe cini să puiu înnăuntru, au fost închisă; mahalagiii, după obiceiu lor, furând astăzi un lemn, mâine altul, fiind eu lipsit de acasă, când m’am trezit în anul trecut, dupăce am venit dela Qalaţi, am găsit numai costoroavile înşârate şi 6 căpriori; şi acel lemn .ram dat unui ţâgan, anumi Vasâli, a d-lui căminariului lordache Giur-ge, şi în câtă vremi au şăzut ţiganul meu în casă, dela let 1791, ce am luat eu casa dela Iuraşcu, ţiganul meu a plătit bezmăn pe tot anul omului d-tali; apoi iată dar că Vântulea-sa au arătat minciuni d-tali că ia plăteşti bezmăn pe locul casăi iai cât îi cuprins; iar locul lui Iuraşcu este afară din ograda ei, şi altă temelie de casă, dupăcum este hotărât încă din isprăvnicie pah. loniţă Negre, cari sânt defaţă, şi cu însuşi răvaşul d-lui, care şi acela este defaţă, şi Vântu-leasă, făcându-şi ogradă acum pe urmă, au intrat într’o bucăţică de loc a casăi lui Iuraşcu. D-ta îmi scrii că eu aş fi făcut schimb cu Iuraşcu casa cu locul eî, cu moşie cu tot, că aşa să înţălegi că au arătat’o d-lui; eu cu Iuraşcu am făcut schimbu, dându-i două pogoane de vie la Nicoreşti, şi el rtii-an dat casa lui, binaoa şi p rotim isâs, adică discălică-tura hi, iar nu moşăe; asămine şi eu am vândut Chiţâgăi protimisâs, ca unul ce am avut casă pe moşia d-tali, şi bez-mănul să-l plătească; care iată copie după zapisul vânzării, ce am făcut, îl trimesăiu dumitali, din care te vei încredinţa d-ta că eu nicicacum nu mă atingu de interesul dumitali. Apoi săgiudece însuşi înţelepciunea d-tali: dând eu sau altul bezmănul d-tali, să cade să mă popreşti d-ta să nu-mi fac eu casă, ori să nu dau altue? în vremi când şi eu sânt unul din lăcuitorii Bârladului, supărându-mă mai mult şi de cât alţi boeri, ci lăcuescu în Bârladu, dupăcum d-tali este ştiută. Apoi, găsindu eu un om ci-m plăteşti binaoa casăi ce am 97 prăpădit’o, nu să cader să mă păgubeşti d-ta. Şi mă rog pli-roforiseşte-te d-ta din copia zapisului vânzării ci triimăt du-mitale, şi nădăjduescu că însuşi d-ta vei cunoaşte datorie ci mi-am păzât eu; şi, de nu-ţi va fi d-tali cu supărare, când vei ave vremi d-ta, să-m poronceşti ca să viu şi să arăt d-tali toate scrisorile, şi vei cunoaşte d-ta însuşi că nici o scrisoare nu se atinge de interesul d-tali, şi nădăjduescu că însuşi d-ta îmi vei găsâ dreptate, şi sânt al d-tali mai mic slugă. Iunie 5. Mihfalache Cerchez) spat. (Ceva mai jos:) „Protimisăs de descălecătoare*. LXXII 1801 Aprilie 23. Lupul sân Toader Chiper vinde biv vel vornicului Alexandru Ianculeu un loc cu 2 dnghene întrun părete, în târgul Bârladului, drept 165 lei. Adică eu Lupul sân Toader Chiper, di aice, din târgul Bârladului, înpreună cu copiii mei, adiveresc cu acest zapis al meu la cinstită mâna d-sali boeriului Alixandru lan-culeu biv vel vornic, precum să să ştii că am vândut d-lui driaptă ocină şi moşie a me un loc cu doă dugheni într’un păreţi, aice, în târgul Bârladului; ci să hotărăşti pi din gios cu locu dughenilor d-sali boeriului, şi, pi din sus, cu locu frăţini-meu, Costin Chiper; care loc este, în frunte, trii stânjâni şi un şfert, cu stânj ânu târgului, şi înapoi, spre apusul soarealui, doă zaci stânjâni (pi cari loc îl am şi eu baştină dila tatăl meu, Toader Chiper), drept una sută şasă zăci şi cinci lei, cari bani i-am luat toti diplin în mânile meii; şi fiind de nimine sâlit/nici asuprit, ci cu bună priimirea mea şi a copiilor mei, şi a tuturor niamurilor meii. I-am datu a-cestu zapis cu cari să aibă d-lui a stăpâni locul ci i-am vândut, cu pace, ca pi o driaptă (moşie) şi ocină a d-sali; şi oricari din niamurili meii să va scula cu protimisâri, să nu li să ţie în samă, fiindcă vânzare aceasta a me au fost cu ştire şi voia tuturor. Şi pentru mai adivărată credinţă mi-am pus degitu, atât eu, cât şi copiii mei, fiind şi alţi oamini cinstiţi faţi. 1801 ,4pr. 23. 7 98 0 Eu Lupul sân Toader Chiper adiverez. @ Eu Aniţa fimee lui Toader Chiper, mama Lupului, adiverez. Eu Qheorghi sân Lupul Chiper adiverez. 0 Eu Neculai sân Lupul Chiper adiverez*. (Eu Maria fimeia mortului Costin Chiper, dinpreună cu copiii mei, adiverez fiind cu voia me. Ionifi Popa martur. (O semnătură nedescifrabilă). Dela Isprăvnicia Tutovii Pe toţi aceşti din zapisul acesta iscăliţi, aducându-să şi înainte noastră, pe care întrebându-să, cu toţii au arătat că cu bună primire lor au vândut, pentru acee am încredinţat şi cu a noastre iscălituri. 801 Apr. 26. (Nedescifrabil) LXXIII 1801 Aprile 24. Teodosie, egumenul schitului Grăjcfenii, roagă pe Măria Sa Vodă ca, cu prilejul hotărniciei ce urmează a se face moşiei Catrinei Sturzoaei de către banu Gavril Iamandi şi stolnicul Vasile Boteanu, să se facă cercetare de a-ceşti boeri şi asupra înpresurării ce moşia schitului sufere din partea vornicului C. Paladi şi a spătăresei Sturzoaei. Pre Innaltafe Doamne. # F Jăluesc Mării Tale că schitul Grăidenii, dela ţinutul Tutovii, are o moşie Dumbraviţa, care pe de o parte, se hotărăşte cu o moşie a d-sale vorn. Costandin Palade, pe de altă parte cu o moşie a d-sale spătăresei Catrinii Stur-zoai ; şi fiindcă d-mneii spâtăreasa acum a luat Carte Domnească cătră d-lui banu Qavril Iamandi şi cătră d-lui stolnicul Vasile Boteanu. ca să-i hotărască moşie d-sale, mă rog, fie mila Măriei Tale, să se scrie Domneasca Carte tot cătră aceşti boeri să facă cercetare ; că moşia schitului se află supt înpresurare despre moşie d-sale vorn. Costandin Palade şi despre moşie d-sale spătăresei Catrinii Sturzoae. Şi când, după hotarnica ce avem acolo, nu vom rămâne odihniţi, să venim la Divan cu mărturii şi cu harta ce ne vor da, ca să se de hătărâre. 99 Rugătoriul Măriei Tale Teodoyie, Egumenii dela schitul Qrăjdeni, ţinuta Tutovii. (Rezoluţia). Megi la d-lui vel logofătul. 801 Apr. 24. (Nedescifrabil). LXXIV 1801 Maiu 29. Spâtăreasa Catinca Canta roagă pe Domn să rânduiască un vornic de poartă şi alţi boeri spre a-i hotâri moşia din pregiurul târgului Bârladului, dân-du-se sfârşit pricinei de împresurare ce pătimeşte din partea vornicului Palade. Pre Innalfate Doamne, Moşia, ce este înpregiuru târgului Bârladului, este a me, luată cu schimbu dela Sfete Samoilă, care moşie la o margine se hotărăşte despre răsărit, peste apa Bârladului, cu d-lui vornicul Constantin Păladi, cu o moşie a d-sale Trestiana, cu care moşie a d-sale îmi face o mare înpresu-rare, luându-mi o bucată de loc din moşia me, atât despre răsărit de apa Bârladului, cât şi despre apus de apa Bârladului. Pentru care, la luna trecută Septemvrie, am jăluit Innălţimei Tale, ca să mi se rânduiască hotărnici, ca să-mi hotărască pricina aceasta a înpresurărei ce-mi face vornicul şi, dând carte la boerii rânduiţi, ban Gavril Iamandi şi stolnicul Vasile Boteanu, d-lor au scris Carte cătră d-lui vornicul ca să-şi trimată vechilu cu scrisorile să ste la cercetare şi, păr acum, n’a mai trimes, şi eu trag o mare pagubă. Mă rog Innălţimei Tale să mi se rânduiască un vornic de poartă, dinpreună cu boeri rânduiţi, să vie să-mi hotărască moşie, poroncindu-se şi d-sale vornicului Păladi ca numaidecât să-şi trimat^ vechil cu scrisorile la faţa locului, ca să se cerceteze şi să-mi aflu dreptate, şi ce a fi mila Măriei Tale. Pre plecată la mila Măriei Tale. Catinca Canta spătărase. (Rezoluţia) D-ta vel logofăt să arăţi d-sale vornicului ca să-şi treimată vechil cu scrisoarei la faţa locului, ca să se de sfârşit. 1801 Mai 29. (Nedescifrabil). LXXV 1801 Iunie 7- Mar ia, fata Grozii, vinde boeriului Alecu 100 Enculeu un loc baştină de pe maică sa, cu preţ de 120 lei. Adecă eu Maria, fata Grozii, fâmeia lui Ursachi, din târgul Bârladului, dat-am adevărat şi încredinţat zapisul meu la cinstită mână d-sali Alecu Encoliu biv vel vornic, precum să să ştii că eu aice, în târgul Bârladului, am un loc de baştină părinţesc, de pe maică-me, Catrina Grozoi ; cari loc, pe din sus, să hotărăşte cu locul dughenilor dela dial şi mergi în uliţă, iar despre răsărit, faţa, să hotărăşte cu uliţa vechi, şi despre apus să hotărăşti iar cu locul d-sali şi cu drumu ce vini dela deal ; pentru cari loc de sus numit, ne-fiindu-mi trebuitoriu, m’am socotit şi de a me bună voi, de nimeni silită, nici asuprită, l’am vândut d-sali boerului, fiind şi răzăş, cu preţ de 120 lei, cari bani toţi deplini i-am luat dela d-lui în manuli meii ; şi de acum înainte să aibâ d-lui a-l stăpâni în veci, ne supărat de cătră nimini, ca pi o driaptă ocină şi moşii a d-sali. Şi pentru mai adevărată credinţă, ne ştiindu carte, am pus numili şi degetili. 1801 luni 7. Q Eu Mariia, fata Grozii, vânzătoare, înpreună cu copiii mei. (Două semnături nedescifrabile). Ioniţi Popa martur. Şi eu am scris cu zisa ei şi sânt martur. Ion Chicoş diiac. Dela Isprăvnicia Tutovii Viind şi înainte Isprăv. au dat acest zapis cu bună priimire ei şi s’au încredinţat cu aii noastri iscălituri. 801 luni 7. (Nedescifrabil). LXXVI 1801 Decemvrie 1. învoiala lui Vasile sări Ştefan Duca cu giupănul llie BăcjI.il pe:iiru o parte de loc, ce era din sus de dugheana acestuia. Adică eu Vasile sân Ştefan Duca, dat-am adivarat şi încredinţat zapisu meu la mâna dum. giupânului llii Băcalul, precum să să ştii că e-m dat parte de loc din susudughenii dumisali, ci este slobod, din gardul meu şi păn în grajdiu, i l’am dat dumisale supt stăpânire să fii, la care dumnialui ş-au făcut şi utnblâtor(i) pe ace parte de loc. Şi bezmăn să aibă .dumnialui a-mi da pe tot anul câte doi Iii, şi d-lui să aibă a-1 stăpâni ca pe locu d-lui, cât şi nem de nemul d-lui ; er când eu voi ave a face ceva pe ace parte de loc, ce i l-am dat, eu să aibu a-i da dumisale, pentru bucăţica ace de loc, un stânjân Domnescu din grajdiu, din dosul dughe-nii dumisale, şi d-sa să aibă a-mi da tot câte doi Iii pe tot anul. Şi d-lui să stăpâniască cu pace, nesupărat di nimine ; er, având vre’o supărare despre cineva, să aib a răspunde eu. Şi pentru mai adivărată credinţă am iscălit cu mâna me. 1801 Dech. 1. Vasile Daca. Şi eu dascalu Verga am iscălit cu zisa dumnilor sale. LXXVI1 1801 Decemvrie 7- Alexandru Nicolae Suţu Voevod, la cerirea şi jâluirea târgoveţilor Bârlădeni, hotărăşte că adunările de târg în oraşul Bârlad, pentru sare, făină lemne şi alte lucruri, să se facă in medianul de lângă Biserica sf Dimitrie şi Biserica Domneasca, şi în medianul de lângă Biserica Ducăi (Vovidenia); iar pentru vite în ocolul de lângă movilă. Dease-tnene poronceşte ca vameşii, mortasapii şi beşleaga să numai în-drăzniască a luâ fără plată dela acei ce aduc spre vânzare peşte proaspăt, raci, verdeţuri, legume verzi şi uscate, hereste şi altele ca aceste. Cu mila lui Dumnezău Noi Alexandru Nicolae Sutu Woda Domnu tarii Moldâviei. Inştinţare să faci prin acest Hrisov a\ Domniiai mele că, după multă pricină de neînvoială ce au avut dela o vreme încoace locuitorii târgoveţi, din târgul Bârladului, dela ţinut. Tutovii, pentru adunările de târg ci să fac acolo, jăluindu uneori cei din parte de gios şi cerând să să facă adunarea vitelor şi a carălor i a altor lucruri ci să duc la vânzare, în partea dispre dânşii: alte ori jăluind cei din partea de sus şi cerându să să facă adunările de târgu la alte locuri; cu care cerire ci făcea unii în potriva altora, deapururea umbla cheltuindu-să şi per-zându-şi vremea cu venirea la Iaşi să jăluiască. Şi, după jalobile ci ni-au dat numiţâi târgoveţi, vrând Domniia mea 102 ca să ne încredinţăm de a lor pricină, şi să aflăm şi chipul cel mai cuviincios spre punerea lor la cale, ca să fie cu odihna şi mulţămirca tuturor, s’au rânduit de cătră Domniia mea pe al nostru cinstit şi credincios boer dumnalui Mano-lachi Dimachi biv vel spatar, ca să margă la târgul Bârladului să facă cercetare şi să umble şi piste tot locul să vadă în ce chip este starea târgului şi la ce locuri încă acum să fac adunările di târg, şi precum va cunoaşte că este mai di folos şi di odihna tuturor, de a putea toţi a face alijveriş să dea mărturie înscris, şi să facă şi hartă de starea locului cu sămni arătătoare la ci parte de loc să să facă adunarea carălor şi a altor lucruri ce vin de vânzare. Unde, mergând dumnalui şi cercetându cu amăruntul, au făcui măr-turiia înscris şi hartă de starea locului în sămni şi le-au dat la mâna târgoveţilor; cu carea viind aicea amândoă părţile din târgoveţi, adecă cei din parte din gios şi cei din parte de sus, Ii s’au făcut întrebare de sânt priimiţi şi mul-ţămiţi după cercetare şi alegirea ci s’au făcut de cătră d-lui spataru pentru adunările de târg în ce chip să să urmeză ; şi ei au arătat toţi că acea socotială este făcută cu a lor bună priimire şi irHţămire. Care hartă cercetându-să şi de cătră al nostru cinstit şi credincios boer dumnalui Grigoraş Sturza vel vist. şi socotind că locurile ci sânt alese prin semne de a să faci adunările de târg, atât pentru vite cât şi pentru cară, sint cu caii, că le cade cu lesnire ‘tuturor a agiunge şi a-şi faci alijverişul trebuincios ; şi, văzându-să şi priimirea şi mulţămirea amândoror părţilor, şi că n’au mai rămas pricină între dânşii, pentru aceia iată şi Domniia mea prin acest al nostru Domnesc Hrisov întărim şi hotărâm : ca adunările de târg de aice înnainte să să facă ni strămutat la locuriie ci mai gios să arată, care s’au primit şi de cătră târgoveţi ; adecă carăle cu sarea i cu făină, i cu legumi şi cu orice altă, şi alte lucruri, ci să vor duce de vânzare, să să adune în medianurile ci sânt la mijlocul târgului, pe lângă Bisărica sfântului Dimitrie şi pe lângă .Bisărica gospod, ş\ în meideanul dela Bisăricâ Ducăi, în partea târgului din sus ; iară adunarea vitelor să să făcă unde au fost oco- 103 ul din vechiu, lângă Movilă din sus, în partea târgului din gios, stricându-să şi o bucată de gard cu care este cuprinsă Movila, ca să rămâe tot locul acela deşchis ; şi să să facă ocolul vitelor pe dinafara dughenilor şi a casilor ci sânt pe acel loc, ca să rămâe acele casă şi dugheni în lăuntrul ocolului ; şi alte casă sau dugheni acolo în lăuntrul nimine să nu fie volnici nici într’un chip de aicea înnainte a mai face, ci numai acele ce s’au aflat în vreme de acum, să rămâe bine făcute şi statornice. Şi la ocolul vitelor să să lasă numai trii porţi, la locurile ci să vor socoti că a fi trebuinţă, iar nu mai multe; şi nici să fie volnici nimine a mai deş-chide vre-o poartă sau portiţă pe din dosul dughenilor i a casilor ce sânt în lăuntru, ca să nu să pricinuiască vre o păgubire vămii. Insă acei cu casile şi cu dughenile din lăuntrul ocolului să dea şi scrisoare iscălită şi cu chizăşie la măna va-mişilor di Bârlad că nu să vor abate nici cu un chip a meta-hirisl vre un vicleşug cu care să aducă pagubă slujbii vămii; şi că oricând să vor dovedi că au făcut niscaiva agiunsături şi chipuri de vicleşug cu cinevâ, nu numai să aibă a răs-pundi şi a plăti, ci încă să să şi pedepsască. Nimine din neguţitorii târgoveţi din Bâriad să nu îndrăznească a scoate mărfuri de prin dughenile lor la zile di târg, dupăcum unii pâră acum an fost obicinuit, ci /teste care să-şi facă alijverişul prin dughenile lor; cum nici de pin crâşme să nu fie iarăşi nimine volnici a scoate vin şi a duce la adunarea, târgului, ci fieşte cari, acei cu crâşmă, să-şi vândă vinul la pivniţa şi crâşma lui. Osăbit au mai jăluit târgoveţii Domniei meale că vameşii şi mortasipii, cum şi beşleaga, la adunările di târg ci să fac, s’au obicinuit de (i)eu de la cei ci vin de aduc de vânzare peşte proaspăt, raci, i verdeţuri, şi alte legumi verzi şi uscate, şi din cherestele, şi altile ca aceste, din toate cum pot fără de nici o plată cu chip de vamă şi mortasipie; c.u care urmări nu numai că pricinuesc lăcuitorilor supărare şi păgubire, dar să faci şi înpedecare lăcuitorilor că nu aduc celi trebuincioasă di vândut. Care, şi la această arătare a lor, socotind Domniia mea că aceste urmări ce să fac, sint numai apucături şi chipuri de jac; căci, pe acile lucruri ce să 104 ârată mai sus, care sânt din ţară, nu este să plătiască ili-mine nici vamă, nici mortasipie, ci vameşii au să ia numai vama de pe celi ci să cuprindu prin Catalogu vămii, şi mortasipii au să ia iarăş numai mortasipia di pe vitele ci să vând la zile de târg şi la iarmaroace, iară alta n’au să ia dela nimine nimică. Pentru aceia hotărâm prin Hrisovul acesta a Domniiai mele ca de aice înnainte şi acestea urmări să lipsască şi să conteniască cu totul ; şi nici vameşii, nici mortasipii, nici beşliaga, să nu îndrăzniască a mai supăra şi a luâ dela cineva lucru de un ban măcar fără de plată din cele arătate ce vor aduce lăcuitorii de vânzare. Şi pentru ca să să păzască această rânduială şi hotărâre, ci s’au făcut spre odihna tuturor târgoveţilor, li s’au dat acest hrisov al Domniiai inele la mână, întărit cu a noastră Oomniască iscălitură şi pecete, ca să le fiia întăritură statornică şi nestrămutată nici odinioară în veci. Deci poroncim Domniia mea şi dumnilorvoastre Ispravnici de ţinutul Tutovii, ca să fiţi cu privighere şi cu purtare de grijă ca deapurure să să păzască întocma de cătră toţi precum mai sus prin Hrisovul acesta să hotărăşte. Scrisu-s’au Hrisovul acesta la Scaonul Domniiai mele în oraşul Iaşii, întru cea dintăi Domniia a noastră la Moldaviia în anul dintăi. La anul 1801 Dechemvrie 7. Alexandru Sutu VVod. ( L Pl) . ) Gr. Sturza vel vist procit. S’au trecut la condica visteriei. Costandin Veisa ot vist. LXXVI1I 1802 lunuaric 27 .Alexandru Neculai Suţu Voevod scrie biv vel vornicului Gavril Conachi, ca să cerceteze pricina de împresurate ce pătimeşte moşia Bârladul a d-sali spătăresei Catrina Sturzoae, din partea moşiei vornicului Constandin Palade şi a altor moşii megieşite. Noi Alexandru Neculai Sutu Woda cu mila lui Dumnezau Domn tarii Moldaviei. Cinstit credincios bo-eriul Domnii meii d-lui Gavril Conachi biv vel vornic, să- 105 nătate. Prin jaloba ce-au dat cătră Domnie me dumneii spa-tăriasa Catrina Sturzoae au făcut arători că, la ţânutul Tutovii, ar fi avându o moşie anumi Bârladul, cari s’ar fi în-presurându atât de cătră moşie d-sali vornicului Costandin Paladi, cum şi dispre alte moşii megieşite, şi cercetându să i să scoată de supt inpresurari. Iată scriem d-tali să mergi la fata locului, unde, strângându defaţă pe toţi megieşii, după osăbită Carte Domnii meii ce li s’au scris, faţă fiindu şi dumneii spătăriasa sau vechilul d-sali, fieşte cari cu toate scrisorile ce vor fi având, să faci cercetări pre cu amărunt şi, dovedindu-să că numita moşie s’ar fi înpresurând dispre vre o parti, să îndreptezi, scoţând-o de supt toată înpresu-rare. Şi, de nu va rămâne nici o pricină, să pui şi pietri hotară, după care să dai şi mărturie hotarnică iscălită pe obiceiu, adiverită şi de dumneii, cu arătari în sămni şi în stânjâni ; iar dacă acolo cu cercetare d-tali va rămâne vre o parte nemulţămită, sau la hotărât va naşte pricină, pietri hotără, la locul de pricină, să nu să pui, ci cu mărturie şi hartă să vie la Divan. 1802 Qhen. 27. i '• '■" > (Pe contra pagină, jos :j S’au trecut. Mt. Cond. LXXIX 1802 Fevrtiarie 20. Logofătul Paşcanu scrie surorei mai mari sau leliţei sale, Catrina Sturza, în privinţa celor ce eră rugat despre vornicii Konachi şi Paladi. Cu plecăciune sărut cinstita mâna d-tali, Scrisoare d-tali am luat şi cele ci-mi scrii am văzut, şi cât dela d-lui vornicu Konachi, iată răspuns îţi triimet ; iar pentru d-lui vornicu Paladi, au dat răspuns că d-lui tot ari să vii intr’acolo şi, având vremi, va vini şi la pricina ceririi d-tali. Şi sânt al d-tali frate mai mic şi slugă. 1802 Fevr. 20. Paşcanu logof. NOTĂ. Pe foaia a doua, ce se *va de învălitoare, se află următoarea însemnare: «Cinst. a me mai mare sor d-neii leli(ii Catrinii Sturza spat. cu plecăciune». Alăture de aceasta se mai află şi altă însemnare : «Carte logof. Paşcan pentru venirea lui Paladi». 100 LXXX 1803 Ianuarie 6. Alexandra Constantin Muruz Voevod porunceşte Ispravnicilor de ţinutul Tutovei ca să pună la cale în privinţa celor reclamate de spâtăreasa Ecaterina Cantacuzini asupra casapilor şi a altor târgoveţi, cari îşi pasc vitele pe moşia ei, şi încă întrun număr mai mare decât se cuvine şi fără a-i plăti venitul. Noi Alixandru Consfandin Muruz VVod cu mila lui Dumnezeu Domn tSr*i Maldauîei. Credincioşi boerii Domnii meii dumnevoastre Ispr. ţinutului Tutova, sănătate. Dumneii spat. Ecaterina Cantacuzini prin jaloba cătră Domnie me au făcut arătare pentru strâmbătate şi păgubire ci i să pricinueşte moşii d-sale de cătră târgoveţii şi lăcuitorii din târgu Bârladului: întâi, că acii ci şed pe locu Domnesc, vitele ci au le pascu pe moşie dumisale ; al doi le, că casapii nu aduc numai câte 50 sau câte 100 oi pentru tăet, ci fac stâni câte 1000 şi 2000 oi, şi calcă moşie dumisali fără a să învoi; al triile, că lăcuitorii târgului acelue, afară di vitile ce ţin pentru trebuinţa lor, aduc unii câte 50 şi câte 100 vite tamazlâcu şi pasc şi acie altă bucată mare di loc ; pentru cari au cerşut ca, după dreptate şi după obiceiu pământului, să să facă de aice punire la cale. Pentru cari seri im d-voastre ca îndată să trimiteţi doi-trii din fruntaşii târgului ca cu chip ci să va socoti, unde, atât dum. spatariasa să nu i să pricinuiască păgubire, cât şi lăcuitorilor să nu li să facă vre o asuprire, să pue la cale. 1803 .Ianuarie 6. LXXXI 1803 Aprilie 8. Constantin Todosâidin preună cu soţia şi cu feciorii săi dau un loc de casă giupânului Ivan Vâlniolu şi feciorului acestuia, Mihalache. Adecă eu Constandinu Todosâi dinpreună cu soţul meu Mărie, şi cu ficiorii mei, Todor şi Qrigoraş şi cu Dumitra, şi cu cei ce s’or naşte mai pe urmă, precum să să ştie că am dat un loc de casă în grădină, din dosul casăi m£le ; şi, pentru încredinţare ca (să) să ştie, i-am dat zapisu nostru la mâna d-sali giupânului lvanu Vâlniolu, şi la ficioru 107 nostru (sic), Mihalachi, sân lui Ivanu Vâlniolu ; şi i-am dat de bună voe noastră, de nimene siliţâ şi asupriţi, şi să-i fie loc bun dat de a noastră voie ; şi n’aibă nici de fraţii noştri, şi nepoţii noştri, a să scula ca să cei din loc cât de puţânti. Şi pentru încredinţare, ne ştiind carte, am pus numile şi degitile, şi marturi. 1803 Apr. 8. 0 Eu Costantinu Todosâi am dat de bună voe me. Q Eu Mărie soţul lui Costantinu am dat de bună voe me. Eu Costantinu Potolica nepot lui Costantinu Todosâi. Eu Qavrilă Ursanu m’am întâmplat faţă. Eu Radu Dulghiaru m’am întâmplat faţă. Eu Andrica Sârbul m’am întâmplat faţă. Eu Gheorghi laşanu am scris cu zisa lor de mai sus arătaţi. LXXX11 1804 Martie 1. Alexandru Costantin Muruz Voevod porunceşte Ispravnicilor de ţinutul Tutovei ca să pună la cale in privinţa celor reclamatitc de spătăreasa Ecaterina Cantacuzino asupra casapilor şi altor târgoveţi din Bârlad, că nu i-ar fi plătind adetiul moşiei. Noi Alexandru Constandin Muruz VVoda cu mila lui Dumnezău Domn tarii Moldaviii. Credincioşi boerii Domniii mele d-voastre Ispravnici de ţinutul Tutovei, sănătate. Domnii mele prin jalubă ne-au făcut arătare dumneei spat. Ecaterina Cantacuzino, cumcă dispre cei ce şăd pe moşie d*mneii, care iasti o parte din locul târgului Bârladului, i s’ar fi pricinuind multă păgubire şi stricăciune : întâi, că casapii, ce sânt acolo întracel târgu, vitile ce li-ar fi strângând pentru tăet şi alijverişul lor le-ar fi ţâind pe moşiia d-sali fără nici o învoială; al doilea, toţi acie care sânt cu lă-cuinţa în vatra târgului, îşi pascu vitele iarăş fără a da adetiul moşii; şi al treilea, că şi acei şăd pe moşiia d-sali ar fi ţâind vite mai multe piste trebuinţa lor; şi cerşând ca pentru toate acestea să să pui la cale. Scriem d-voastre să-i înfăţoşaţi pe toţi c-cie şi, cercetând, să puneţi la cale, ca să nu să păgubiască dumniei spătăriasa de drept vinitul moşii d-sali, iog învoindu-i cu mulţămirea amândurora părţâle; iar de va rămâne vre o part? nemulţămită, pre largu să înştiinţaţi aice, ca să să facă punere la cale. 1804 Mart 1. NOTĂ. Pe foaia a doua a coalei, ce serva de învălitoare, se află pecetea domnească în ceară roşie cu dala 1793. LXXXI1I 1804 Apriil 6. Gavril Ungureanu vinde o casă în mahala, cu ISO lei, lui Neculai Alde. Adecă eu, Gavril Ungureanu, dat-am adevărat şi încredinţat zapisul meu la mâna d-lui giupânului Neculai Alde, precum să să ştie că em (i-am) vândut o casă în mahala, lângă Paraschiv Gălăţanu, cu locul ei înpregiur, cu preţ 150 lei adecă o sută cinci şi cinci zăci lei, care casă este a mea dreaptă şi ne fiind^ silit nici asupriUde nimine, ci de a me bună voe i-am vândut’o şi cu voe frăţi-ni-men Nica. Şi d-lui să aibă a stăpâni fără nici o supărare de nimene ; iar, întâmplându-se a se scula cineva cu vre o judecată, atuncksă aibu a răspunde eu ori Ia ce judecată va fi. Şi, pentru mai adevărată credinţa, am pus numele şi degetul. 1804 April 6. Eu Gavril Ungureanu, adeverez. Eu Nica, brat lui Gavril, martur şi am pus degetul^ Eu Vasile Ciupescu, martur. Eu Ştefan Băcalu, martur. Eu Criste Bacalu, martur. Şi eu am scris (Nedescifrabil). LXXX1V 1804 Iunie 16. Dumitru Conduragiu cu soţia sa, Cununa, vând un loc de casă giupânului Gheorghie Crâstian, cu 25 lei, pe care loc are să plătiască însă bezmân spătăresei Catrina Sturzoae. Adică eu, Dumitru Coduragiu, dinpreună cu soţul meu, Cununa, dat-am adivărat zapisul nostru la mâna d-sali giupânului Gheorghii Crâstiianu pentru ca să să ştii că, având eu un loc di casă aice în târgu, între Gavril Huiudul şi în- 109 ri Zaharia Blănariu 1, din dosul casâi lui Negoiţe, l-am vân-dutu dumisali cu bani, şi cu tocmală în 25 lei, şi banii am luat deplinu în mânili meii, iar pi cari loc ari d-lui să plătiască bezmă(n) d-sali spătăresâi Catrina Sturzoi. Şi di astăzi înainti să aibă d-lui a-1 stăpâni în paci; iar întâmplându-se, când ar vre dumnialui să-şi facă casă şi sculându-să cineva ca să nu-1 lasă, să fiu eu răspunzătorîu. Şi, pentru mai adiva-rată credinţa, am şi iscălit. 1804 luni 16. Eu Dumitru am vândut şi eu Cununa soţii. Şi eu am scris cu zisa lor. Gavrilaş. LXXXV 1804 Iunie 30. Spâtăreasa Catrina Sturza se jelueşte Domnului despre impresurarea ce pătimeşte moşia sa din pre-giurul Bârladului de cătră moşia Trestiana a vornicului Palade, şi-L roagă să fie rânduită a se înfăţişă cu numitul in giudecată la Divan. Divanul îngădue vornicului de a face o nouă măsoriş-te şi o hartă închipuitoare de starea locului, după care numai, de va mai fi trebuinţă, se va urmă cu judecata. Pre înălţate Doamne, La o moşie ce am înpregiurul târgului Bârladului, mi se face o mare înpresurare de cătră d-lui vornicul Costandin Paladi, de cătră o moşie a d-sale, Trestiana, ce se megieşeşte cu moşia me, care în multe rânduri am jăluit cătră alţi luminaţi Domni, şi am sc os boeri hotărnici, ca să hotărască şi să-mi scoată înpresurare ce mi s’a făcut de d-lui şi> din pricină că d- lui nicidecum n’a vrut ca să vie la faţa locului, n’au putut boerii rânduiţi ca să hotărască, şi moşia mea stă tot sub înpresurare, păgubindu-mă de venit. Pentru care mă rog Innălţimei Tale ca să fiu rânduit la Divan ca să mă giudece, să-mi aflu dreptate, căci nu mai pot suferi paguba ce mi se pricinueşte, şi ce a fi mila Măriei Tale. A Innălţimii Tale, pre plecată. Catrina Sturza spat. (Rezoluţia) No. 252. D-lui ve^ vornic d e aprozi, prin cercetare dumilor sale veliţilor boeri să se pue la cale. 1804 Iunie 30 (Nedescifrabil) (Hotărâre Divanului) S’au înfăţoşat la Divan innaintea 110 noastră d lui spat Stefănachi Sturza, vechil fiind din partea d-sale spătăresei, cu d-lui vornicul Cost. Paladi, şi arătând d-lui vornicul că harta ce-a scos d-lui spat. nu este închipuită şi potrivită după stare locului, şi pentru aceia nici un răspuns nu poate să de în protiva jalobei d-sale spătăresei ; şi însuşi d-lui vornicu şi-a pus vade înaintea noastră ca, la stârşitul viitoarei luni Septemvrie, negreşit va merge singur d-lui la faţa locului cu ingineria şi închipuind hartă întocma după stare locului, în stânjini şi în semne, după scrisori ce au de imbe părţile; şi apoi vor eşi în cercetarea giudecăţii (dacă nu se vor putea învoi acolo la faţa locului) şi, precum va da dreptate, aşa seva urma şi stăpânirea între d-lor; şi, fiind această vade priimită de imbe părţile, s’au încredinţat şi de cătră noi. 1804 Iulie 12. Balş vel vornic (şi alte patru semnături nedescifrabile). LXXXVI 1804 Iulie 14. Ştefan Sturza, vechil spătăresei Catrinei Sturzoaei, roagă pe Maria Sa Vodă ca să rânduiască pe Gavril Iamandi şi pe Ioan fora, spre a luă parte la cercetarea ce se va face în chestia încălcărei moşiei Bârladidui de către moşia Trestiana, ceia-ce Măria. Sa încuviinţază. Pre lnalfate Doamne, După giudecata ce am avut înnaintea Divanului, din poroiTca Innălţimei Tale, cu d-lui vornicul Costandin Paladi pentru o bucată de loc, ce înpresoară cu moşia d-sale Trestiana, din moşia Bârladului, a d-sale spătăresei Catrinei Sturza, s’a hotărât, puindu se vade, ca la Săptemvrie să margă la faţa locului însuşi d-lui vornicu sau vechil, ca să cerceteze pricina. Mă rog Innălţimei Tale ca să se rânduiască ho-tarnic pe d lui ban Gavril Iamandi i pe pah. Ioan Jora, să margă la faţa locului ca să cerceteze pricina aceasta, şi, cum vor găsi cu caii, să dee mărturie înscris. ^ A Innălţimei Tale pre plecată slugă, Ştefan Sturza, vt-chil spătăresei Catrinei Sturzoaii. (Rezoluţie). Mergi la d-lui vel logofăt de ţara de gios. (Nedescifrabil). 111 Noi Alexandru Costandin Moruz VVod cu mila lui Dumnezeu Domn tării Moldavii. Cinstiţi credincioşi boerii Domnii meii, d-ta Gavril Iamandi biv vel ban, i d-ta Ion Jora biv vel paharnic, sănătate. Din jaloba aceasta pre larg veţi înţelege arătarea şi cererea d-misali spătăresii Ecaterina Sturza; deci, fiindcă la înfăţoşarea ce au avut înnainte d-sali veliţilor boeri, prin vechil, d-lui spataru Ştefan Sturza, fiiul d-sali, cu d-lui vornicul Costandin Păladi, pentru înpre-surarea ce-ar fi pătimind moşia Bârladului a d-sale spătăresii, de cătră moşia Trestiana a d-sali vornicului Păladi ; şi arătând d-lui vornicu că harta nu este închipuită după stare locului, însuşi d-lui vornicu şi-a pus vade ca la sfârşitul viitoarei luni, Săptemvrie, negreşit va merge singur la faţa locului cu inginer şi, închipuind hartă întocma după stare locului, în stânjâni şi în semni, după scrisorile ce au de îmbi părţile, după aceea vor eşi în cercetarea giudecăţei (dacă nu se vor pute invoî acolo la faţa locului) şi, precum va dă dreptatea, aşa le va urma şi stăpânirea între d-lor. Şi, fiindcă d-voastre sânteţi cerşuţi din partea dumneii spătăresei să fiţi faţă la aceiaşi cercetare, drept aceia vă rânduim şi vă poruncim că, la arătata vade, să mergeţi la faţa locului şi, înpreună cu d-Ior boerii ce vor fi rânduiţi din partea d-lui vornicului, să faceţi cerşuta cercetare în frica lui Dumnezău şi fără părtinire .?i, unindu-vă la cercetare, veţi iscăli dimpreună harta şi mărturia ce ve-ţi da; iar neunindu-vă, apoi d-voastră veţi da osebită mărturie, precum veţi cunoaşte întru adevăr, şi veţi închipui şi hartă cu bună înţelegire, întocma după stare locului, cu care prin zi de soroc, vor veni la Divan, de unde vor luâ hotărâre precum va fi drept. 1804 Iulie 21. ( L. P. D. ) Procit. Vel logofăt. LXXXVII 1806 Maiu |5. Spatarul Ştefan vinde un vad de moară, ce se află din sus de târgul Bârladului, comisului loniţă Paladi in 3250 lei. Eu cel mai gios fac arătare, pentr’această scrisoare a me, precum să se ştie că un vad de moară ce l’am avut 112 cumpărat dela d-lui sardariu Neculai Linsu, pe care l’au a-vut şi el cumpărat dela visternicul Mateiu Cantacuzino pen tsultan-mezat, acest vad de moară, ce se află den sus de ârgu Bârladului, în apa Bârladului, dinpreună şi cu toată heresteaoa morilor acelor vechi i heră, nefiindu-mi trebuito-riu, l’am vândut d-sale comisului loniţă Palade în trei mii două sute cinci zăci lei de istov. Pe care vad de moară să aibă d-lui, după putere scrisorilor, a stăpâni în veci, atât d-lui cât şi neamul d-sale, pentru care vad i-am dat şi toate scrisorile vechi şi nouă. Şi pentru credinţă am iscălit, iscălind şi cei ce s’au mai întâmplat la facerea acestui sinet. 806 Maiu 15. Ştefan spatar am vândut LXXXVI1I 1806 Iunie 13. Scrisoarea prin care se cere învoire dela Catrina Storzoae spătăreasa de cătră fratele său, pentru a consimţi la vânzarea unui vad de moară în apa Bârladului, ce Jace feciorul ei, cu 3000 lei, către vornicul C. Paladi. Cu plecăciune mă închin dumitali leii Catrino. Fiindcă d-lui nepotul Stefănachi spatarul, fiiul d-tali, un vad de moară ce are cumpărat dela sardariul Nicolai în apa Bârladului, pe moşia d-lui, care vaJ, ne fiindu-i dumisali trebuincios, l’au vândut d-lui vornicului Costandin Paladi drept 3000 lei. Deci, înştiinţez pe d-ta că de nu-ti este d-tali trebuitor, să mă înştiinţezi ca să iscălesc şi eu într’acel zapis de vânzare. Şi sunt al d-tali mai mic frate şi slugă. (Nedescifrabil) 1806 Iunie 13 (O notă) îndată să se scrie. LXXXIX 1806 Iulie (!• Ecaterina Sturza spătăreasa, jăluindu-se Domnului despre şicanele ce-i face vornicul C. Paladi, îl roagă pe Măria Sa să pună la cale ca numitul să vină la faţa locului pentru a se pute face cercetarea în prninţa încălcărei moşiei Bârladului de moşia Trestiana. Pre Innălţate Doamne, Intr’atâte rânduri am jăluit înnălţimei tale asupra d-sale 113 vornicului Costantin Paladî, pentru o înpresurare ce-mi face moşiei mele, ce am Ia târgu Bârladului, cu moşia d sale Trestiana, ca să vie la faţa locului cu scrisorile să ste de faţă să se hotărască moşia; şi, eu ducând hotărnici la faţa locului, d-lui n’au voit a-şi trimete vechili cu scrisorile, pentru care şi giudecată am avut, în anii trecuţi, la Divan, şi şi-a pus vade că a veni la faţa locului şi iarăş nu a venit, mă rog înălţimii tale să-m aflu dreptate. Şi de vreme că d-lui nu vra nicidecum să vie la faţa locului ca să ia sfârşit, să mi să de în stăpânire asupra bucăţii acui de loc, căci destul lam tras pe d-lui atât la faţa locului, cât şi la Divan, şi d-lui nicidecum nu s’a supus, a puni la cale să nu-mi mai înpresoare moşia şi să vie la faţa locului în vreme ce au venit hotărnicii. Şi ce a fi mila Mării Tale. Pre plecată la mila Mării Tale, Ecaterina Sturza spat. (Rezoluţia). D-lui vel logofăt al ţării de gios, să se în-datoriască d-lui vornicu Păladi câ, îndată ce vor înştiinţa hotărnicii că au mărsu la faţa locului, să-şi rânduiască vechil. (Nedescifrabil). Noi Alexandru Gonşt. Moruz VVod cu mila lui Dumnezău Domn tării Moldaviei. Cinstiţi credincioşi boerii Domnii Meii, d-ta Gavril Konachi biv vel vornic i d-ta Ioan Jora biv vel paharnic, sănătate. Din jaloba aceasta ce a dat’o Domniei Mele Ecaterina Sturza spâtăreasa, pre larg veţi înţelegi arătare şi cerire ce face, ca să i se scoată moşia sa ce ar fi având’o pinpregiurul târgului Bârladului, de supt înpresurare ce ar fi suferind’o despre moşia Trestiana a d-sali vornicului Costandin Păladi. Drept aceia, fiind d-voastre cerşuţi din partea jăluitoarei, vă orânduim Domnie Me şi poruncim ca să mergeţi la faţa locului, unde fată fiind şi d-lui vornicul Constandin PalaJi sau vechilul ce-şi va rândul deplin răspunzătorii!, după deosebită Carte Domnii Meii de poroncă ce i s’au scris, i alţi megieşi şi înpregiuraşi, pe care îi va cere trebuinţa, precum şi jăluitoarea, fiişticare cu toate scrisorile ce vor fi având, să cercetaţi foarte cu amărunt : ca mai întăi să aflaţi cele drepte şi adevărate margini a numitei moşii, pe unde vor fi umblat din vechiu şi, de 8 114 veţi cunoaşte că pătimeşte vre o înpresurare, să îndreptaţi, măsurându-o în stânjini, stâlpindu-o şi cu petre hotare pe locurile ce va cere trebuinţa şi va da dreptate, după care îi veţi da jăluitoarei şi mărturie hotarnică iscălită pe obiceiu ; iar când, la cercetarea şi hotărâtura ce veţi face, va naşte pricină de nemulţămire despre vre o parte, atunce la locui acel de pricină cu petre hatare nu veţi stâlpi, ci, făcând mărturie cu arătarea pricinei pre larg şi hartă închipuită de starea locului, să le daţi la partea ce se va cade şi prin zi de soroc, ce le veţi pune, vor venî aice la Divan, ca să li se dee ce desăvârşită hotărâre. 1806 Iulie 13. ( L. P. D. ) Vel logofăt. XC 1806 August. 2* Răvaşul Saftei Sturza cătră cumnata sa, Elenco Sturza, privitor la documentele unor mori. Cu fratasca dragoste mă închin d-tali pre iubita surioara, Răvaşu d-tali cu o nespusă bucurie am luat şi nentru a d-tali fericită sănătate foarte s’au bucurat sufletul meu şi am slăvit pe Prea Puternicul Dumnezeu, pentru a-1 cărue-ş milă mă aflu sănătoasă, şi mă rog—mă rog, nu mă uita. Scrisorile morilor le-am dat toate câte au fost aici la ficio- ru d-tali, dar noă scrisori sânt la Păladi, şi cum a veni li-oi trimite la dascalu. Pe Plohirie s’o săruţi pentru mine, mă rog, şi sânt a d-tali iubită sor. 1806 Av. 2. Xa*rca NOTĂ. Pe partea dinafară a scrisorii se afla următoarea adresă : «Cinst. a me iubită sor, d-le cumnatei Elenco Sturza cu frăţască dragoste.» XCI 1806 August 14. Protopopul Ioan Dainian şl alţi trei târgoveţi, fiind rânduiţi de Isprăvnicie, aleg şi hotărăsc un loc a Chiţii, fata lui Saulea Damian, ce-l are pe vatra târgului, in coada uliţii mari, ce merge spre sfânta Biserică gospod. 115 Târgul B&rlsdttfui Din poronca cinstitii Isprănicii Tutova, prin ţâdulă fiind rânduiţi ca să alegim şi să hotărâm un locu a Chiţii, fetii Sauiii Dămian, ce-1 are aici în târgu, pe vatra târgului, in coada u li fii mari, ce merge spre sfânta Bisâricâ gpd, în rândul despre amiază-zi; după poroncă, mergându la faţa locului, unde i-am mai strânsu şi pe alţi mahalagii di pe înpregiur, şi în-tăi am cerşut să ni arăţi scrisori ci ari pe acel locu, ca să vedem ce cuprindere au ; şi au scos di ni-au arătat : întăi, un zapis din velet 7260 (1752) Avgust 20, în carile scrie Gavril Tudori cu Safta, soţul său, cum că di un locu di doă casi şi di o pivniţă, ce-1 au şi ei di baştină dela moşul lor Crâste, şi ei îl dau danie sfinţii sali protopopului Manoli dela Bârlad ; ni-au mai arătat şi altu zapis, totu pentru a-cestu locu, dela velet 1777 Sept. 25, în carili scrie preotul Ioan sân protopopului Manoli, că-şi vinde locul acesta Iui Tudorii sân Vasili Chirinuş întru o sută de lei / ni-au mai arătat şi alt sapis din leatu 1 796 Pevruarie 22, dela Tudori Chirinuş, tot pentru acest loc, în care scrie Tudori că-1 vin-pe cumnatului său, Saulii, ce. iaste tată Chirii, şi Saule îş dă locul acesta de zestre fiicii sali, Chirii. Deci noi, după cuprinderea scrisorilor, am făcut stânjânu de opt palmi gospod, şi măsurând întăiu capătul despre răsărit, din locul Iui Mihai Pascul spre fântâna soponarilor, şi s’au găsit opt stânjâni ; asămine s’au găsit şi la capătul despre apus, pi margine uliţii, ci esti lăsată pentru locul d-sali coniisu-lui Costandin Sturza, ce-1 ari cumpărat dela Gheorghi Proca, şi pentru locul acesta, în margine despre miază-noapte, ci mergi pi margine uliţii, şi în dreptul hanului d-sali. spătăre-săi Catrina Sturza, ci iaste făcut pe locul Penioaşului, s’au găsit 15 stânjâni, cum şi margine despre amiază-zâ şi alăture cu huidiţa ci s’au lăsat tot din trupul locului acestuia, ca să fie pentru mersul la fântână, şi s’au găsit 12 pol stânjâni. Şi aşa s’au încheiat în măsorişte tot locul, puindu- să şi pietri, sămni despărţitoare de alte locuri. Şi măcar că locul acesta, după cuprinderea scrisorilor, nu scrii în somă de stânjâni, dar să vedi că ar fi fost mai mari, di 116 vremi că grăeşti zapisu cel dintăi că este locu de doă casă şi de pivniţă; dar, pentru ca să nu fie vr’o pricină în urmă. dispre vre o parte, s’au lăsat locu pentru toati uliţili ci sînt pin pregiur, tot din trupul locului acestuia, fiindcă cei lalţi mahalacii ci să megieşesc cu acestu locu, ci au fost cuprins în stăpânire toate locurile, după cuprindere scrisorilor, cu binalile ce au făcut, şi locul acesta, ci este stârpu, s’au mic-şurat cu uliţili ce au cerut trebuinţa ca să să lasă, fiind pentru folosul tuturor; dar, dacă în urmă vre o dată a veni vreme să să prifacă binalile, megieşii cari atunce trebue să lasă toţi din trupul a toate locurile câte un pol stânjini, din locul pentru acele uliţe şi, până atunce, îi va mai tragi şi ei în stăpânire din uliţile ci s’au lăsat, acum numai din capul său, fiindcă în zapisul cel dintăi grăeşti viu : că să hotărăşti şi dispre amiază-noapte cu locul Peneoaşului, şi pe despre a-pus cu locul lui Qavril Bostan, ce să numeşti a Procăi, la care să cunoaşti cumcă atunce n’au fostu uliţă pe acolo ; iar acum, dela o vremi încoaci, au cerut trebuinţa să să facă ; şi pentru aceasta, găsindu-se numai locul ei slobod şi necoprinsu cu bina, au rămas de s’au făcut uliţi numai pe trupul locului ei, la carili au suferit să rămâi răbdătoari până când să vor deschide şi alte locuri, şi atunci să vor puni la caii, la cercetările ce să vor faci atunci ; iar acum precât s’au putut într’acestu chip s’au hătărât precum mai sus pre largu să arată. Şi, după măsoriştea şi hotărâre ci am făcut acestui locu, dăm dela noi această mărturie hotarnică cu cari să-şi poată stăpâni locul după scrisorile ci ari în paci, şi de nime supărată. 1806 Avgust 14. (Iscăliţi) Ioan Damian prot(opnp). Vasile Eşariu polcovnic. Vasili Popa postelnic. Mile Dumitriu. Epitropia Proprîefafii acestui oraş Bârlad. Copia aceasta poslăduindu-să din cuvântu în cuvântu şi fiind întocmai cu orighinalu, să dă d-lui sărdariu Vasili Chiru, potrivit cerirei ce au făcut prin petiţia înregistrată supt No. 319, prin adeverire subscrişilor mădulari ipitropi mşoji acestui oraş Bârlad şi punire peceţii. 1855 luni 21. 117 (Iscăliţi) C. Racliş. GJieorghi Gălcâ. Costachi Popovici. No. 198. ( lTpT) (Dosar 1219 fila 59). T85T XCII 1809 lulî 18. Divanul Cnejiei Moldaviei scrie Isprăvni-ci ei de Tutova să nu îngă du iască lui Velică Brânză şt altor târgoveţi de a-şi face ogrăzi şi zidiri fără a se învoi cu spătă-reasa Ecaterina Sturza. Dela Divanul Cnejiei Moldaviei. Către cinstita Isprăvnicie a finutului Tutovii. Dumneii spătăriasa Ecaterina Sturza au făcut arătare. că, pe moşiia d-£ali Bârladul ce o are înpregiurul târgului, hotărâtă şi stâlpită, unii din târgove{i cu obrăznicie ar fi vrând să între în moşiia d-sali, trecând piste semnili hotară ca să-şi facă zidiri de casă şi ogrăzi fără ştirea şi învoiala d-sali, dupăcum un Velichii Bârlădianul s’ar fi apucat acum să-şi facă ogrăzi şi zidiri, ne învoindu-să cu d-mneii spătăriasa. Pentru care iată să scrie d-voastre ca nicidecum să nu îngăduiţi pe acel Velichii, cum nici pe alţii, a îndrăzni mai mult cât de puţin, ca să- facă supărare d-sali spătăresăi, fără ştirea şi învoiala d-sali; căci apoi să vor certa şi vor rămâne şi păgubaşi de orice lucru vor îndrăzni a face pe moşiia d-sali spăt. fără învoiala şi ştire d-sali; puind la cale acolo precum să porunceşti, ca mai mult să nu vie jalobă pentru această pricină, trimeţând şi răspunsu Divanului că aţi prii-mit cartea aceasta şi că aţi urmat întocma. (Semnează 5 boeri divanişti). XC111 1809 Iulie 31. Divanul Cnejiei Moldaviei scrie Isprăvni-cici de Tatova să nu îngăduiascâ lui Velică Brânză de a-şi lărgi ograda, ci să caute de a-l învoi cu spătăriasa Ecaterina Sturza pentru plata bezmănului cuvenit pe toate binalele câte se cuprind în ograda veche. Dela Divanul Cnejiei Moldaviei către cinstita Isprăvnicie Tutovii. 118 în trecutili zili, după jaloba ce-au dat aice un Velică Bârlădian, ce-şi zice şi Brânză, pentru un loc ce însuşi el au arătat şi d-voastre, prin osăbită înştiinţări, aţi arătat că are cu bezmăn pe moşiia Bârladu a d-sali spătăresâi Ecaterina Sturza, şi că nu l’ar fi îngăduind de a-şi face binale, s’au fost scris d-voastre ca să cercetaţi pricina, fiindcă el aice n’au arătat nici o dovadă, ce numai zisuri, şi, după dreptate ne păgubindu-să dumniaii spătăriasa, să puneţi la la caii ca să nu mai vie să jăluiască. Acum dumniaii spătăriasa înştiinţază aice că acel Velică, umblând cu chipuri viclene, vra ca să-şi mai lărgiască ograda şi să-şi mai marias-că locul den cât l’au avut luat dela ' dumniaii spătăriasa mai dinainte cu chip ca să-şi mai facă binâli şi să o păgu-bască. Deci iată că să scrie d-voastre ca sâ cercetaţi cu amănuntul de s’au mai întins acel Velică cu ograda lui mai mult decât a avut’o mai dinainte, ori nu ; şi de s’a fi întins cât de puţin mai mult, ori cu ograda, ori cu un şopron, cei scrie d-niaii spătăriasa, nici cu un chip d-voastre să nu-1 îngăduiţi a treci, ci pe cât i-au fost ograda vechi atâta să ţie ; şi să-l învoiţi cu d-niaii spătăriasa ca să plătiască bez-mănul pe toate acele binale câte să cuprind în ograda vechi ; şi locul acela, ce au fost în ograda vechi, să să măsoare în stânjini, pentru ca să nu să supere mai mult d-niaii spătăriasa, atât despre acesta, cât şi despre alţii, cu vreo întindere de binali piste locul ce l’au avut mai înnainte luat cu bezmăn, ca mai mult jaloba să nu vie pentru această pricină. 1809 Iuli 31. (Semnaţi 4 boeri divanişti). XC1V 1809 August 12. Divanul Cnejiei Moldavin în puternice şi e pe spătăreasa Ecaterina Sturza şi pe omul ce-l va ave rânduit, să-şi aperi moşia Bârlad în potriva târgoveţilor, caii ar voi să treacă cu vite sau cu îngrădituri fără ştire şi învoirea dumneii. Dclă Divanul Cnejiei Moldaviei. Dumniaii spătăreasa Ecaterina Sturza au făcut arătari 110 la Divan că moşia d-sali Bârladu, ci esti înpregiurul târgului, s’ar fi călcând de vite streine şi de unii din târgoveţii Bârladului, cari fară a să învoi cu dumniaii, cu obrăznicie vor să între ca să îngrădiască, prinzând locuri de casă şi de ogrăzi, cu cari dumniaii spătăresăi i să pricinueşti multă păgubire, şi au cerşut punere la caii. Deci să dă dumniaii spătăresăi Carte aceasta dela Divan cu cari să înputerniceşti pe dumniaii şi pe omul ce-1 va ave rânduit, ca să-şi poată apără moşiia d-sali de cătră ori cari din megiiaşi sau târ- goveţi, să nu fie volnici nime, nici cu vite, nici cu îngrădituri, a trece piste hotaru moşiei d-sali fără de ştire şi fără a să învoi cu dumniaii. Şi să porunceşte şi d-voastre Ispravnici de ţinut Tutova ca pe acei ce vor îndrăzni mai mult ca să triacă piste hotarâle moşiei d-sali spătăresăi în tărie şi fără învoială, să nu-i îngăduiţi nici cu un chip, ci să i nfrânaţi, ca mai multă supărare şi păgubire să nu facă ^d-sali, şi jalobă să nu mai vie pentru această pricină, ci să să urmeză întocma dupăcum să arată prin această Carte de apărare, ce s’au dat la mâna d-sali spătăresăi. D. Sturza vornic. Vasile Rosăt vornic. (2 semnături ne- descifrabile). xcv 1809 Ocforrwrie 24. Diata Măriei Constantin Şlicariu prin care dispune în ce chip să i se clironotnisască averea de către moştenitori şi să fie aceştia purtători de grijă pentru sufletul său. Eu Mariia, fiica lui Dămiian Slevnen, soţiia răposatului Costandin Şlicar de aici din târgu Bârlad, în viiaţă fiind şi întregime minţii, iar nu în beţâi de mo(a)rte, făcut-am această adevărată diiată pentru toate lucrurile mele, în ce chip să să clironomisască de moştenitorii mei, după ducire me din lume aceasta, şi să fie purtători de grijă pentru sufletul meu. Dupăcum m’am încredinţat, în viiaţă fiind, afirosăsc şi înpart cu cuget bun şi cu inimă curată, din cele ci me-u rămas ale mele şi ale soţii mele, făcute în ostenelili noastre, dupăcum 120 şi diiata răposatului din ducere d-lui de aici mai pre largu arată zăstrile meii şi cusuru datoriilor ce am plătit pe urma d-sali ; şi, ca una ce am cunoscut har şi agiutor, dăruesc acisti ci mai gios să vor arătă la fieşte cari faţă : o dughenă în capul din sus, alăture cu Păun, o dau nepoatii mele Pră-sinii ; al doile dugheniţă o dau nepoatei mele Catrinii,-fiicele părintelui protopop Ioan, fraţi mii ; dooă dugheni, ce sânt date zăstri fiicii noastre Măriucăi de răposatu, să nu aibă nimeni trebuinţă ; altă dugheană, ci este dată iarăş de răposatu finii şi ficii sale Măriuţăi, iaraş să ş-o stăpâniască cu paci, după diiata răposatului; o dugheană, ce este alăture cu a Măriuţăi, o dau nopoatei mele loanii, fiica lui Toader Şlicariu, frate răposatului soţului meu ; o dugheană, ce este cu pivniţă supt dânsa, o dau sfintei Bisărici gospod pentru pomenirea sufletului meu şi a soţului meu, să fim pomeniţi la sfântul jărtvenic ; dooă dugheni ce sânt diosăbiti di aceste dugheni le-u dat răposatu nemurilor să le stăpânescă fără supărare, dupăcum şi pă(nă^ acum, fără supărare despre nemurile mele ; cum şi o parte de moşie clin ţinutul Vasluiului, pe din gios de satu Mânjăştii, dupăcum răposatu au dat-o nemurilor, dată să fie, înpreună gu aceli dooă dugheni în sus arătate, care şi acele sânt făcute din ostenelili noastre ; cum şi locurile dughenilor, zestre me, ci au dat răposatu, unul sfinteii Bisărici gospod şi unul sfântului proroc llii, după voinţa d-sali, date să fie şi de mine; şi să le stăpânească sfintele Bisărici ca pe nişte ocine drepte în veci ; cum şi toate afirosările ce am înpărţit nepoatelor, ne supărate să fie dispre fraţi, şi surori, şi nepoate, atât despre nennil meu şi a răposatului soţiei mele ; căci, cu ce au fost la putinţă, au agiutat şi soţia me şi eu, după cum pre largu această diiată adiverează; o Icoană, ci esti cumpărată şapte zăci lei, să fie a lui Mihălache sân lui Toader ; una prostire mătasă şi una fată prină (pernă) mari i dooă mici, le dau iarăşi loanii, fiica iarăşi lui Toader. Şi aşa să să urmeze, nesupârând nici o parte pi altă parti, nici nepoţâi mei să nu aducă supărări di ciriri nepoţilor mele, cari îndrăznind a cercă şi giudecăţi, să nu li să ţâi ni(ci) în- 121 tru o samă ; căci ca una volnică am fostu pişti lucrul meu şi am afirosât, şi îndatorite sânt întru Dumnezâu să mă gri-jască după rânduiala creştinească., făcăndu-mi şi un pod i una fiinţând la locuri ci ar trebui, ne dându-mă uitării în viaţa d-sali şi a fiilor d-sali. Şi, dupăcum limba me au grăit, am încredinţat şi însuşi cu al meu deget, ne ştiind carte să mă iscălesc, poftind feţe cinstite, preoţi şi negustori, de au încredinţat această diiată cu a dumnilor sali iscălituri di adivă-raţi marturi. 809 Oct. 24. dp Eu Mariia, fiica lui Damiian Slevnenu, soţ răposatului Costandin Şlicariu, adiverez. Erei Vasile Sârbii ot biserica gpod, mat tur. Erei Ioan Praja am fostu faţă la facere aceşti dieţi. Eu am scris cu zâsa Marii şi sânt martur. Damiian dascal. XCV1 1810 Iulie 10. Mari a cu soţul său Dumiirachi Grecii cer dela Divanul Domnesc să li se dce voe de a-şi vinde două dughene şi o casă, ce sânt de zestre. Rezumat. Maria, fată de suflet a mortului Costantin Şlicarul, cu soţul sau, Dumitrachi Grecul, prin petiţiune arătând Divanului Cnejiei Moldovei că au în târgul Bârladului „doă dugheni şi o case din dos în Uliţa Cizmăriei, între Tanasă Ciobotaru şi între Anton Ciobotarutt, c?r ca să li să învoiască de a le vinde spre a-şi pute plăti datoriile făcute din „întâmplările vremilor“, şi aceasta cu atât mai mult că copii nu au. Pe contra pagină, Divanul cere ştiinţă dela Isprăvnicia Tutovii dacă numiţii au acaretele arătate şi dacă este adevărat că n’au copii. (Din pach. 33). XCVII 1810 Ocfomvrie 20. Paharnicul Ioan fora, Ispravnicul de Tutova, cercetând jăluirea făcută de Tcofîl, Egumenul de Răchitoasa, pentru un loc din târgul Bârladului, pe care Maria, fata Soldei, voia să-şi facă nişte binale, găseşte că mănăstirea 122 are dreptate, şi, fiindcă pârata s’a arătat netnulţămită, Jîxază părţilor zi de infăţoşare înaintea Divanului la 20 Martie 1811. Guvioşie sa Teofil, egumenii sfintei mănăstiri Răchitoasa, făcând arătari că, având mănăstire un loc aice în târgu Bârladului, o Mărie, fata Şoldoai, ar fi făcând binali pe a-cel loc ; pentru cari, aducându-să pe numita femei faţi şi făcându-i- întrebări cu ce puteri puni stăpâniri pe locul mănăstirii, au răspunsu : că acei loc l’ar fi având luat încă de mortul cel în tăi bărbat al ei, Gheorghie căpitanu, cu bezmăn dela mănăstiri arătând şi o scrisori dela proin egumenu, Arhimandritul Gherasim, în care arată că i-au dat acel loc cu bezman, câte 4 lei pe an, numitului căpitan ; având şi adeverinţele egumenului că au şi plătit bezmăn numai pe trei ani, şi fiind trecuţi 9 ani şi mai bini, de când s’au dat acel loc, şi bezmăn s’a plătit numai pe trei ani, egumenu au făcut cerire, de vremi că bărbatul ei au murit şi ii nu s’au ţinut de contract, ca să plătiască bezman pe tot anul, să-şi iei locul în stăpânire mănăstirii. La cari cerire pe egumen nu s’au putut înpotrivi, fiind cu tot cuvântul dreptăţii, întăi că, cătră acel ci au dat proin egumenu contractul, au murit; al doile, soţie sa, după moartea barbatului ii n’au urmat a păzi legătura contractului şi au păgubit mănăstire de bezman pe 6 ani şi mai bini ; al triile, că, după tocmala, încă păr acum pi loc nici o bina n’au făcut; s’au socotit ca numitul egumen să-şi ei locul în stăpânire mănăstirii, şi de bezman, ce n’au plătit păr acum, să rămâi păgubaş; şi Mărie Şoldoai să rămâi de loc răbdătoare, de vremi ci în şasă ani şi mai bini n’au urmat a păzi legătura contractului ci au fost cătră mortul bărbată-său; cu cari nemulţămin-du-să li s’au pus vade ca la 20 zili a viitoarei luni Mart să să afli amândoă părtili la cinstitul Divan, de undi să ei ce disăvârşit hotărâre. 1810 Octomvrie 20. Ioan Jora pali. (Dos. No. 444, fila 71). 7842 XCVIII 18H April II. Divanul Cnejiei Moldav iei înputerniceşte 123 pe spcitariul Ioan Sturza, epitropul nevârstnicei clironoatne Puicii erie Miclescu, cum şi pe vechilul ce d4ui va orândul purtător de grijă asupra moşiei Bârladului. proprietatea acestei dironoame. Dela Divanul Cnejiei Moldaviei. Datu-s’a Cartea Divanului d-sali spat. loan Sturza orânduitului Epitrop a nevârstnicei clironoatne Pulherie Miclescu şi vechilului ce va rândul d-lui purtător de grijă asupra moşiei Bârladului deia ţinut. Tutovii, ce este a clironoa-mei, cu care să fie volnic a ţine şi a stăpâni numita moşie în toate hotarăle ei, după scrisori ; şi a lua obicinuitul venit din tot locul, după ponturi şi după obiceiul pământului şi după aşăzări, atât dela cei ce lăcuesc pe numită moşie, cât şi dela lăturaşii ce se vor fi hrănind pe dânsa ; şi nimine, nici din lăcuitorii moşiei, nici din lăturaşi, să nu îndrăzniască a face îngrădituri şi alte ce vor ave trebuinţă pe numita moşie, fără ştirea şi fără a se învoi cu d-lui spat. Epitropul sau cu vechilul ce va rândui. Pentru care să porunceşte şi d-v. ispravnici de ţinut. Tutovii, ca să daţi tot cuviinciosul chip de agiutor d-sali şi vechilului, a ţine şi a stăpâni numita moşie în toate hoiarăle ei, şi a strânge de pe dânsa şi tot obicinuitul venit, după ponturi şi după a pământului obiceiu şi după aşăzări ; şi pe acei ce se vor arătă înpotrivitori să-i supuneţi a urmă la toate întocmâ hotărârei ponturilor şi pă- mântescului obiceiu şi aşăzării. 1811 Apr. 11 (Urmează f) semnături de boeri divanişti şi a trecătorului în condică, nedescifrabile). XC1X 1811 Noemvrie 23. Costache Dila scrie fratelui său, Gheorghie, ca locul pe care dânsul a avut o casă, în Bârlad, să nu i se înstrăineze, fiindcă voeştc să facă o alta, şi dijma, ce a fi, o va plăti. Proschino, Bade Gheorghi, eu am avut o casă cumpărată aice lâ(n)gă Gheorghi Popoiu, pă cari casă am şi zapisu şi iată că-1 triimăsăiu ca să-l vezi. Şi ace casă am avut’o dată cu 124 chirii în vreme când şăde Turci ; apoi, după venirea Moscalilor răniţi.... s’au stricat ; acum audu că locul acela l’ai fi datu altora. Frate, eu pără acum n’am putut să facu casa la locu, dur de acum nădăjduescu să o facu, şi te poftescu ca să nu mi să de locul nimănui; iar dijma ce a fi şi eu oi plăti, numai te poftesc să nu mi se superi locul. Iar eu sânt a dumitali slugă. Costachi Diia. 23 Noem. 1811. C 1812 Aprilie I. Arsăni Cojocarul vinde o casă cu loc cu tot căpitanului Petrache (Duda) Dude seu în pţeţ de 1000 lei. Adică eu Arsăni Cojocarii, de aice den târgul Bârladului, carile mai gios îmi voi puni numile şi degitul în loc de iscălitură, încredinţez prin acest zapes al meu ce dau d-sali căpitanului Petrachi (Duda) Dudescu, precum să să ştii că de nemene sâlit, neci asuprit, ci di a me bună voe am vândut dumisali o casă a me cu loc cu tot aici, în târgul Bârladului, ci iasti pi vatra târgului, după cuprindere hotarnecei ce am iscălită di răposatul postelnicul Vasile la-şanu şi de d-lui postelnicelu Vasile Popa, din leat 1804 Octom. 10, cari casă şi loc şi eu le-am avut descâlecâturâ veche, ca şi uiţi Bdrlădeni. Şi tocmală am făcut cu dumnialui ca să-m dei una mie lei, pe cari bani arătaţi, după tocmala săvârşită prin bună voe mea, am şi priimit toţi deplin în mâna me ; şi de astăzi înainte volnic să fie d-lui a-şi stăpâni casa ce am vândut d-sali cu locul ei, ca pre drept lucrul d-sali, în pace şi nestrămutatat de cătră nimene, cum şi fiii, nepoţii, şi strănepoţii d-sali, în veci neclătiţi. Şi la vânzare aceasta am întrebat pe toati neamurile mele şi pe înprejuraşii mei şi, ne trebuindu-le nici unora, am vândut’o d-sali căpitanului Petrachi, şi au iscălit şi nimurile mele, cari mai gios să arată ; iar când den înpotrivă râdicându-să cineva, sau din neamurile mele, sau dintre alţii străini, megieşi sau alţii, asupra vânzării aceştia, cu cuvânt de înpo-trivire, ca să supere pe d-lui numitul cumpărătorul, Ia aceasta eu mă înJatorescu să aibu a răspunde ori la ce s’ar întâmpla. Şi, pentru ce mai adivărată credinţă, am dat zapisul a- 125 cesta şi me-am pus numele şi degetul, ne ştiind carte, rugând pe alţi oamini streini şi neguţitori, ce s’au întâmplat faţe la vânzare aceasta, de s’au iscălit de marturi. 1812 Apr. 1 Eu Arsăni Cojocaru am vândut şi me-am pus nu-mile şi degetul. Eu Ioniţi, sân lui Arsăni, am vândut şi me-am pus numile şi degetul, ne ştiind carte. Eu Toader Crivăţu, brat Arsăne vânzătorul, me-am pus numile şi degetul, şi sânt martur. @ Eu Eni Bungean am fost faţă şi sânt martur. Eu loan Adreiu Blănaru am fost faţă şi sint martur. Costandin Mitici am fostu faţă şi sănt martur. Eu Vasili sin Neculaiu atu fost faţa şi sânt martur. Eu Magi Iordachi Eftimiu am fostu faţă şi sânt martur. Eu Cole zăt Antohi am fost faţă şi sânt martur. Vasile Popa postelnicel am fostu fa ti. Mile Dimitriu. Şi eu Vasili sân Iordachi Holbau ui am întânplat faţă la vânzare a-ceasta şi sânt martur. Vişcaz Bode martur. Costachi Agârici mar tur. (,41te 5 semnături nedescifrabile). Iordachi, am scris aceasta cu primire vânzătorilor. (Din pact. 49). CI 1812 Septemvrie 24- Spatarul Ioan Sturza se jălueşte Divanului că boerii din tăind Bârladului cu întinderea ogrăzilor strămtorează imaşul târgoveţilor. Camina nil Iordachi Giurge este însărcinat să facă cercetare la faţa locului. Pre cinstita Divanul Cnejieî Moldaviei, Toţi boerii ce trăescu pe moşâe târgului Bârlad cu casâli şi cu ogrăzi, grădini, livezi, udăi de vite şi arii, au cuprins imaşul târgoveţilor de ispravă, că acum ţarina şi fâ-naţul nu să poati a să diosăbi pentru însus această strâmtorare ; precum acum d-lui med. Petrachi Negre, prifăcându-şi ograda, s’au lăţâtu atâta că nu numai că drumurile le închide, precumu şi spat. Cerchez zălueşti, dar, nemulţămin- 126 du-se cu şăsul şă lăţăşti şi pe dial. Pentru o nesuferită faptă ca a dumilorsali jăluindu-mă, facu, ştiutu Cinstitului Divan, cerând punere la cale, cu a să strâcâ lăţime d-lui med. şi, măcar că nici unul din d-lor nu dau adetiu pentru locuri, nimic dară încai să nu smintească imasul carile esti hotă-râtu di(n) vreme Luminaţilor Domni, ori să-mu dei voi să-l dau eu la pământu, precum aş fi şi făcut’o cu însus volni-citoari cărţâle Luminaţilor Domni şi a Cinstitului Divan ; dar, socotind că mai bine ocârmuirea să-ş înputerniciască hotărâre ei cee ce zâce (că nimine să nu fii volnicu a-ş faci binali şi altile fără învoire cu mine epitropul nevrâşnidi sau cu vechilul meu) şi de acee, înştiinţându, mă rog să fiu pus la cale. Ioan Sturza spa tar. (Rezoluţie^ Să să scrii carte către d-lui căminar lordachi Giurge, ca să cerceteze şi să înştiinţăze Divanu. 1812 Sept. 24. (Nedescifrabil). Defa Divanu Cnejiei Moldaviei. Către cin st d-lui cam. lordachi Giurge. Din ialoba aceasta vei înţălegi supărări ce pricinueşti d-lui medeluicerul Petrachi Negre lăcuitorilor din târgul Bârladul cu zaplazii casei ce acum au făcut. Deci, să scrie d-tali să faci cercetare pricinii foarte cu amăruntul şi precum să va dovedi adevărul, acolo la faţa locului, să triimeţi Divanului înştiinţare. Balş vornic. 1812 Sept. 25. Cil 1813 Ianuarie 23. Maria, fata răposatului Constantin Slicariul, înpreună cu soţul său, Dimitrachi Grecii, vând două dughene şi o casă, prin sultan mezat, protopopului Ioan Dă-/nian, în preţ de 1210 lei. Adică eu Mariia, fata răposatului Costandin Şlicariul, înpreună cu soţul meu, Dumitrachi Grecu, de aici din târgul Bârladului, scriem şi mărturisâm cu acest zapis al nostru 127 la cinstită mâna sfinţii sali părintelui Ioan Damiianu protopop), fraţi drept maicii meii, Marii Şlicăriţii, precum să să ştii că, după jaloba ci am dat Mării Sali lui Vodă şi poron-citoare Carte Domnească ci am adus la d-lor boiarii ispravnici de aice, ca să-mi pot vinde prin sultan-mezat doaă du-ghini şi o casă di dindosul acistor dugheni, ci li am pi vatra târgului, în uliţa bogasâiarilor, drepţi ale meii zăstri, date dela arătatii părinţi ; cari dugheni sânt lipite iarăş de dughenili svinţii sali, alături într’un păreţi pi din gios, şi între dughiana lui Antonu. D-lor boiarii Ispravnici, rânduindu ţâdulă Ia tealelu târgului, după poronca s’au strâgatu la mezat în curgere vremii hotărâtă, încă şi mai mult, undi şi adăogând muşterii pi obiciiu, cel mai de pe urmă muşteriu arătându-să svinţie sa cu 1210 lei, adică una mii doă suti zăci lei, şi ni mai sporindu alţii cu mai mult preţu, rămânându şi noi mulţămiţi, am cerut di s’au făcut cu arătatul preţu şi cel desăvârşit hariciu asupra svinţii sali părintilui Ioanu Dămiian prot(opop) înainte cinstiţii Isprăvnicii. Dar, pentru mai buna statornicii a vânzării, priimindu-ni toţi banii 1210 flie) deplin în mâinili noastre, i-am dat şi acest zapis la mâna sfinţii sale, să aibă a-şi stăpâni dughenili arătate şi casa cu tot locul lor, după scrisorili vechi ci sânt în cuprinsul acistor dugheni şi casă, ci sânt la svinţie sa, ni supărat dispre nimini să fii, atât svinţie sa, cât şi urmaşii svinţii sali, în veci neclătit şi ne răşuit stăpânitori ; dându-i şi doaă Cărţi Domneşti, împreună şi cu ţidula mezatului, ci s’au săvârşit acum, întru cuprinsul zapisului, asupra svinţii sali, după cari să aibă a-şi faci şi întărituri Domneşti. Şi, când am dat acest zapis, s’au întâmplat şi alti feţi cinstite, cari să vor iscăli de marturi, rugând cinstita Isprăvnicie di s’au şi încredinţat. Şi, pentru mai adivărată credinţă, neştiind carte, ni-am pus numile şi degitili în loc de peceţi. 1815 Qhenar 22. jj| Eu Mariia fiica Iui Costandin Şlicar adeverez. Q Eu Dumitrachi Qrecu, soţ Mariii prin ce întăi legiuita cununie cu dânsa, adeverez. 128 Zapisu acista s’au scris in Isprăivnicia ţinutului Tutovii, şi am iscălit di martur. Costachi Agă raci. Isp răvrvciia Tutovii Viind şi înainte noastră numiţii vânzători şi arătându că zapisul acesta l’au dat cu bună voia şi primire lor, s’a n credinţat şi cu ale noastre iscălituri. 1815 Ghen. 23. Ioan Jora Spatar. (Din pach. 33). Cili 1813 Septemvrie 1 1. Mărturiile Di ia con ului Antohi şi a lui Vasilie Lnchian, pentru nişte vaduri de moară in apa Bârladului, pentru o grădină şi pentru un nuc. Noi care mai gios ne vom iscăli, dat-am mărturiia noastră la mâna dumisali spătarului loniţă Sturza. pentru, că întrebaţi fiind de d-lui de câte vaduri de' moară ştim dela moara vornicului Palade şi până la podul cel mare, noi ştim, înfrica lui Dumnezău, moara, unde am apucat’o noi, care să cunoaşte până astăzi iazu şi şaranpoii, în apa Bâr-ladui ; şi moara care-i făcută acum de iznoavă în gura gâr-lii, mai sus dela aceia lantă cât ai zvârli cu băţu / iar mai în sus n’am apucat, fără numai, umblând după pâscuit cu năvodul, am dat de nişte taraşi şi pari în dreptul Cără-midăriei, unde esîe acu, dar nu ştim : de moară or fi, ori de alt ceva. Şi iarăşi am fost întrebaţi pentru stăpânirea d-sale vornicului Palade, pe unde am apucat; noi ştim că am a-pucat o grădină, care şi acum este în dreptul morii, care să vinde de vechilii proroctilui Samoiiă dijma şi o cumpără târgoveţii, anume prot(opopul) Manolachi Bou, şi Arsănie Mandrea, i Toader Căldăraru ; aceştia o ţine cu anu, şi luâ dijma; iar acum, cum stăpâneşti, noi nu ştim. întrebaţi am fost şi pentru un nuc, ce să pomeneşte în hotarnica d-sali ; noi am fost acolo şi am arătat locul, unde au fost, lângă fântâniţă, cam din sus şi dela deal. Şi aceste toate le mărturisim în frica lui Dumnezău, prin Carte de blestăm care am auzit cetindu-să, şi spre cre- / 129 dinţa, am iscălit cu mâna me eu. Eu Diaconul martur A(n)~ tohi. gp Eu Vasili Luchiian am pus degitul de martur. Şi eu Gheorghie Radovici dasc. am scris cu zisa bătrânilor. Dând aceste mărturii de sus arătate numiţii, ce sânt trecute numele lor, s’au încredinţat şi de mini. 1813 Săpt. 11. Ioan Jora spatar. C1V 1813 Martie 7. Mărturia spa tari ului Mihalachi Cerchez prin care, in urma cercetării făcute, dă dreptate protopopului Ioan DImian, în pivniţa celor reclamate la Domnie în protiva sa, în chestie de chironomie, de cătră Catrina Abageriţa. Dela spătăriei! Mihalachi Cerchez Catrina Abageriţa, din târgul Bârladului, după jaloba ci au dat Mării sali lui Vodă, arătând că, având fraţi pe răposatul Costandin Şlicariul, cari, ne având alţi clironomi, toati averili sali, li-ar fi pretenderisât sfinţie sa protopopul Ioan, sub cuvânt că soţie răposatului au fost soră cu sfinţie sa, şi că ea să află lipsită de clironomie frăţască fără a să în-părtăşi cu ceva, ni-au adus cârti poroncitoari ca să cercetăm şi după dreptati să punem la caii, odihnind pe jăluitoare. După cari poroncă, aducând defaţă pe potropopu, s’au întrebat, fiind faţă şi jăluitoare, ci rămăşâţuri sunt şi supt ci cuvânt pretenderiseşti toate rămăşâţurile ; au răspuns că de la sâni nici o mişcări supărătoari n’au făcut, nici nu voeşti a faci, decât urmează Dieţâi din velet 1800 Ghenarie 11 a răposatului Costaniin Şlicariul, ci o lasă la savârşirea sa, şi după cuprindere Dieţâi surori-sa, iaraşi la săvârşire sa, dată, întru carile pre larg si arată toate locurile mişcătoari şi cui să înparti anumi (iscăliţi fiind amândoâ Dieţâle de obrază vrednici de crezări, cari s’au întâmplat atunce acolo faţăy, înpărţând întăiu pren Diiată răposatu Şiicariu aşa, adică: No. 2 Dugheni în uliţa dela pod în gios. 2 Dugheni tig, pentru grija sa. 1 Cal. 9 130 7 Vase de vin, iarăşi pentru grijă, şi pentru datorii. 20 cuşme leşeşti cu fundul de postav 14 Cuşme tij. leşeşti cu plisă. 3 Cuşme mocăneşti. 2 Cuşme cu fundul de cheli. 1 Malote de şal cu sângeap alb. 6 Misăzi de pânteci de sângeap; 453 (lei) să să ia delă logofătul Costandia Tăutu, după zapisul său. (Aceste le lasă răposatu Şlicaru prin Diiată soţului său i pentru grija sufletului şi pentru de a plăti toati datoriile, carile iarăş prin Diiată, după arătare sa. coprind 689 lei 20 parale. După acest condeiu, iarăşi prin Diiată înparti şi dă fiicilor lor, ci au avut luaţi de suflet (căci din trupul lor roadă ce-au făcut n’au trăit), pi cari din copilărie, dupăci li-au botezat tot el, Ii au crescut pără li-au şi măritat, însă : No. 2 Dugheni de alăture, j Aceste li-au dat fiicii sale 4 Boi. ^ Mariii. 4 Vaci. 1 1 Dugheană. I Li-au dat fiicii sali Măriuţâi. 1 Vacă. j 2 Dugheni, pe din gios de a lui Antohi. ) H"au ^al ^l~ , i .. w i \ luitoarei cu 1 Farti de moşii ot Vasluiu. \ fraţ^i ei 1 Vetcă au dat’o unui argat, ci au slujit, în potriva hacului lui. Aceste sânt cuprinsâle din Diiată cătră soţia sa, la ceasul de săvârşire, afierosând şi doaâ locuri de dugheni dintre Nastasâi Pârţul şi dintre locul Bisericii gospod, unul Bisericii gospod şi unul Bisericii prorocului Ilii, pentru ve-cinica pomenire lor. Asupra cărora din ceasul acela s’au urmat stăpânire de cătră toţi întocma, mai vârtos jăluitoare cu fraţâi săi, fără alt cuvânt a nemulţămirii, li au şi luoat în stăpâniri, şi fără să fii în vre o însărcinări cu griji i 131 pentru de a plăti la datoriile mortului. Apoi, după treciri de vremi, venind şi soţiia sa supt ce neurnită datorii a săvârşirii, iarăşi dintr’ale sale rămasă înparte într’acestaş chip, adică : No. 1 Faţă de dughiană, în capul din sus, alăture cu Păun, o dă Frasinii. 1 Dugheniţă o dă Catrinii. (Fiiciile Protopopului, nepoate răposatei de fraţi, ca să o grijască după legea creştinească). 1 Dughiană, ci este alăture cu a Măriuţii, au dat’o nepoată-sa loanii, fiica Iui Toader Şlicariul, fratele răposatului soţului său. 1 Dughiană iarăşi au dat’o sfinţii Biserici gospod pentru pomenirea sa. Cum şi alti mărunţuşuri, iarăşi li-au înpărţât pi la locurile ci au lăsat’o inima, întărind şi pentru celi afierosâte de răposatul so(ul său, ca întocma, după ace înpărţală să să urmeze; fiindcă aceşti toati rămasă s’au făcut de dânşii amândoi, dupăci au încheet ce dintăi cununii, iar nu că au fost făcuţi de cătră dânsul mai înainte, sau răm-tsă dela părinţâi lui. Aşa dar, văzându-să aceşti Dieţi şi cu această alcătuiri înpărţelile, undi sânt câteva obrază iscăliţi spre încredinţări, am întrebat şi pe Catrina Abăgeriţa ci răspundi în pricina aceasta şi pentru ci sfârşit au dat jalobă ? Şi au răspuns cum că ea, în pricina aceasta, nimică nu mai adăogi, decât ginerii săi şi cu un ficior, cunoscând prin scoposul lor, că li s’ar căde a tragi şi din aceli fiirositi fiicilor protopopului), precum şi jaloba de cătră dânşii este făcută pe numele ei, iar nu că au adaosul ei (loc alb ca 2 c. m.), au adaos Nica sân Catrinii jăluitoarii şi Chiriac zet ei, cumcă supt dughenile răpousatului ar fi 6 stânjâni loc a părintelui lor amanet pentru 30 de lei. Cercetând şi . pentru aceasta, am aflat că nu sânt 6 stânjâni, ci numai 4, pe cari stânjâni cu bună tocmală i-au vândut tatul lor, Toader Stancu, în 30 lei, înpreună şi cu sofia sa Catrina jăluitoare, răposatului Costandin Şlicariul, fiind datori cu acei bani unui preot (de care însuşi jăluitoare n’au tăgăduit/ 132 Deci dar, asupra tuturor dovezâlor şi a sâguranţâi lor, ci s’au văzut, am cunoscut că rău şi fără nici un cuvânt pricinuesc supărări protopopului, mai vârtos că însuşi dela sini de zestre surori-sa, cari esti de toţi megieşâi ştiută, ple-cându-să, nici o pretenţâi nu mai faci (cari zestre, dupăci s’au fost mişălit cnmnatu-său răposat, au perdut’o, au dat’o la datorii). Pentru aceasta dar s’au dat sfinţii sali această mărturii la mână, ca, de-1 vor ceri ficiorii şi ginerii jălui-toarii de iznoavă în giudecată, să să poată înţălegi cursul pricinii şi să li să dei ce desăvârşit hotărâre de cătră luminatul Divan. 1813 Mart. 7. Mihalachi Cerchez. (Din pach. 33) CV 1813 Aprilie 2 0 scrisoare cătră vornicul loniţă Sturza in chestia unor drumuri (uliţi) din Bârlad. Ca multă plecăciune sărut cinsită mâna dumitali, Fiindcă pe moşâe târgului Bârladului, a dumisali cu-coanii Profiriţăi, am cumpărat o casă cu locul ei, cuprinsu ce este între d-lui ban Costachi Iamandi şi slugerul Pavăl Duca, dela d-lui pah. Ion Cuza ; pe lângă care casă s’au obicinuit, după vreme, a fi doă drumuri, şi pe lângă ograda d-sali ban Iamandi şi pe lângă ograda slugerului Pavăl Duca ; care acel drum, ce să obicînueşte pe lângă ograda banului Iamandi, trece pe locul ogrăzii acestei cumpărat de mini, ca pe un locu ce gard, acum de vre o doi ani, nu are ; şi, voind eu acum să cuprind locul cu gardu din gardul ogrăzâi banului Iamandi şi să rămâe drum mare tot acel vechiu pe lângă ograda slugerului Pavăl Duca, care, din vechiu, după arătnre megL'şilor boeri, s’au obicinuit, şi pe acesta îl găsăsc cu cuviinţă ca să rămâi drum deşchis ; m’au oprit vechilul moşâii ca să nu îngrădesc până nu va ave porunca d-tali, de este cu cale a fi doă drumuri sau numai unul ; şi fiindcă de cătră toţi boerii megieşi să gă-săşti cu caii ca numai drumul acel vechiu să rămâe, iar cel pe lângă ograda banului Iamandi să să închidă, fiind cu 133 totul netrebnic, precum şi mărturie d-lorsali încredinţază, pe care o triimet d-tali ca să să vază ; pentru aceasta mă rog şi eu dragostei şi bunătăţii d-tali ca să bine voeşti a mi să da voe ca să să închidă drumul acestu netrebnic şi să prind gard li din gardul ogrăzii d-sali banului Iamandi, rămâind în destul drum acel pe lângă ograda slugerului Pavăl Duca, care din vechiu s’au obicinuit, şi eu încă (să) nu rămâi atâta de cu totul strâmtorat cu locul acestei ogrăzi a casăi cumpărate ; cred că d-mneii cucoana Profiriţa (la care cu plecăciune mă închin) nu va pricinui, ce mai vârtos nădăj-duesc a mă agiutâ la pricina aceasta ; căci de multă grijă a talharilor pe vreme vărei, cum şi alte multe pricini, siliţi sântern a ni lăsă casâli di pi la ţară si a stă pe la târguri; mă rog, cucoani Ionită, să nu fiiu oprit de a nu îngrădi acestu locu, ne cerşând vre un lucr^. supărătorii! sau de paguba d-sali cucoanei Profiriţăi, ce mai vârtos rog bunătatea d-tali ca să să dei poruncă vechilului moşâii ca să-mi arăţi de unde să prindu gardu, pentru ca nu vre unii din megieşi, ne ştiind eu stare locului şi cât să mă întind cu ograda, să-mi iei şi din dreptul meu, ci să m arâte acee cât va fi poronca d sali. De aceasta mă rog, aşteptând şi cinstit răspunsul d-tali, ca să ştiu în ce chip să-mă puiu la caii, căci am cârat 40 cară nuele în Bârlad spre îngrădire tocului acestue şi, din pricina opririi vichilului, s’au uscat cu totul aceste nuele, rămând netrebnice. Şi sânt al d-tali mai mic şi plecată slugă. 1813 Apr. 2. (Nedescifrabil) NOTĂ. Pe fo£i2 a doua, ce servă de învâlitoare, se afla însemnarea următoare: «Cinst. al meu mai mari d-sali arhon vornic loniţă Sturza cu multă plecăciune». Tot pe această faţă, cu un condeiu mai târziu, se vede : «Pah. Cuza». CVI 1813 Aprilie 24. Dima, fiul lui Panaite, ia cu bezmăn un loc stârp dela Prohiriţa Sturzoaia. Adecă eu, Dima sânt Panaite dat-am sistemul meu la 134 mâna d-sale cucoanii Proheriţa Sturzoae, precum ştiut să fie ca me-u dat un loc de casă pe moşiia d-sale cu bezmen câte 3 lei pe an. Insă locul este între Neculae Moise, i Vasile Moise, loc stărp. Şi pentru adevărată credinţă me-m pus numele şi degetul. 1813 April 24. ^ Eu Dima adeverez. Eu Panainte am fost faţă. Eu Ene Mungiu am fost faţă. Şi eu Gheorghe Braşoveanu am scris cu zisa dumnilor sale. NOTĂ. Intre târgoveţii bezmănari, după acte, se mai pot cita: Ştefan sân Costandin Chicoş (1813 Iunie 12); Dumitru Sârbu bucătari u (1813 Fevr. 3), fiind faţă la facerea zapisului respectiv : Neculai Mocanul, Stan Abăgerul, Toader Sârbu, şi Qheorghie Braşovanu, care a scris ; Costandin G or ovei u (1813 Iulie 15), fiind faţă : Grigoraş sân Toader Holban, Gavri! Conduragiu şi Vasile sân lordachi Holban, ca scriitor; Dumiru Sârbu (1813 Avg. 19); Glieorghie Cozocariul (1813 Iulie 16), scriindu-se actul de Mmiolachi Zahariul ;. Chirica Cheftănarti (1813 Iunie 17;, scrie D'onosa ; Cost in sân Todeiaşcu Roman ^1813 Iunie 18), scrie Gavril Necoară; kndriiu Aegm f!813 Iunie 15,), scrie Vasile sân lordachi Holban; Grigorie Gditdnaru (1813 Iulie 19;, scrie lonită Fălcianu ; Paruş Nicolau (1813 Aug. 19), pentru un loc peste pod ; Gligirie Idrasc (1812 Iulie 23), se află faţă Ştelanachi Ch tariu ; Ion Gavriliţă (1813 Apr. 1), scrie Gavril Nicoară ; Vele hârbul TâbZcariul (1813 Fevr. 11), fiind faţă : Ion Tăbăca-riul, !:ne Sârbul, Arghiri; Neculi sân Viad, faţă fiind (Jiigori Blflnariu ; Şte/Cinachi Gălăţana (1811 Dech. 8). CVII 1813 Iunie 15. La cetirea făcută de spataral loati Sturza, cp I tropul Pulberi ei Micleasca, Scarlat Alex. Calini ah Voevod po-ronceşti ispravnicilor de lutova ca nime din Bărlădeni, fără de învoirea vechilului rânduit de epitrop, să nu-şi facă nici un fel de binale pe moşia ce va fi dreaptă a Pulheriei Micleasca, în prejurul vetrii târgului Bârladului. Pre Innalfate Doamne, Pe moşie de înpregiuru vetrii târgului Bârladului a Pulheriei Micleasca, căria sânt eu epitrop, boerii de pe în-pregiur, sânguri dela sine, făr să se învoiască cu vechilu rânduit de mine, se voinicesc şi-şi fac case i alte acareturi 135 cum şi o samă din locuitori fac binale, vânzându-le cu loc cu tot cui voesc, şi aşe cumpără şi vând fără ştire vechilului pe care vrând vechilul a nu-i îngădui, d-lor boerii cum şi lăcuitorii, înpotrivindu se, lucrează. Pentru care mă rog Innălţimei Tale ca să se facă poruncitoare Carte cătră d-lor boerii ispravnici de ţinutu acela, înputernicind pe vechilul rânduit de mine acolo să poată opri pe oricine ar vre să-şi facă ori ce lucru pe ace moşie fără de învoiere cu dânsu, ca să-şi aibă şi clironoama folosul său, şi cum va fi mila Inălţâmei Tale. A Innălţămei Tale pre plecată slugă, Ioan Sturza spatar. (Rezoluţie). Dumneta vel logofăt să pui la cale cu dreptate ce să va căde. Sturza vel logofăt, 1813 Iunie 15 (Urmează poronca Domniască). Noi Scarlat Alexandru Galimah Wod, cu mila lui Dumnezău Domn tării Moldaviei. Cinstiţi şi credincioşi boerii Domniei mele d-voastre ispravnici ţinutului Tutovii, sănătate. Veţi înţelege din jaloba aceasta arătarea şi cerirea ce face d-lui spat. Ioan Sturza / deci să scrie dum-nevoastră ca să cercetaţi şi .fiind precum arată, atunce să faceţi oprire tuturor acelora, oricare vor fi, că făr de învo iala vechilului rânduit acolo de cătră d-lui spatarul, să nu facă nici un fel de binale pe moşia ce va fi dreaptă a d-sali Pulheriei Micleasca, înpregiurul vetrii târgului Bârladului, căria este epitrop d-lui spatariul, şi nici vânzări unul dela altul să nu facă făr de ştirea vechilului, ca să nu se păgu-biască stăpâna moşiei de drept folosul ce ar pute să aibă. Iar fiind pricina întralt chip, să trimeteţi înştiinţare cătră d-lui vel logofăt. 1813 Iunie 19. ( L. P. D. ) Procit, vel logofăt. Trecut. CV1II 1813 August 13, Scarlat Alexandru Calimah Voevod, la ccrirea epi tropii lui. Pulheriei Micleasca de a se hotărî şi a. se rădică planul moşiei Bârladului, porunceşte ca, la vremea când * 136 vor veni hotărnicii, să se afle fată. şi toţi răzăşii inpregiuraşi cu documentele ce vor ave spre a se da sfârşit cercetării şi hotărăturii. Moi Scariaf Alexandra Galimah Wod ca mila lui Dumnezău Domn tării Moldaviei. Fiindcă d-lui spat. Ioan Sturza, cu osăbită Carte Domniei meii, au luat hotar-nic pe d-lui spat. Ioan Jora şi inginer ca să hotărască şi să rădice plan moşiei Bârladului, a dumneii Pulheriei Mi-cliasca (cărie esti d-lui epitrop), şi osăbit să rădice plan şi vetrii târgului ; la cari hotărâtură şi râdicări de planuri ceri trebuinţa a să aflâ faţi cu scrisori şi toţi răzăşii i alţi megieşi inpregiuraşi; Drept aceia, să dă ştire şi poroncim Domnia me tuturor răzăşilor şi megiaşilor inpregiuraşi, ca în vreme ce va mergi la faţa locului rânduitul boiar hotarnic cu inginerii* 1 şi vor lua şliri, îndată cu toţii să margă cu toate scrisoarile ce vor ave, ori însuşi, sau vechili deplin răspunzători să-şi triimiată ca să ste defaţi la toată cercetare ce va face; căci, ne mergând sau vechil oetriimeţând, precum ,să porunceşti, atunce hotarnicul rânduit, după poronca ce ari, va da sfârşit cercetării şi hotărâturii după scrisorile ce va vede; şi în urmă, ori care să va arăta cu jaloba din înprotivă, nici o ascultare nn i să va da. 1813 Avgust 12. ( L. P. D ) Trocit, Vel logofăt. Trecut. CIX 1813 Septemvrie 10. Martorii, Vasile Lazăr şi Ion a Catrinei, declam că Movila, Pa senini este acea. din jos de drumul vechiu a Grăjdenilor, un rând de pământuri. Noi acii cari mai gios ni vom puni numile şi deget iii, drepţi din vechi lăcuitori şi născuţi în satul Grăjdenii, între* baţi fiindu di d-lui spat. loniţă Sturza, după carte de blăs- tăm ci ne-u dat di am cetit’o, să arătăm adevărul după ştiinţa ci vom ave din vechi, şi celi auzite dela părinţii noştri, adică să spunem : cari s’a numit din vechiu Movila Pas- 137 cului. Deci, noi cu cuget curat am arătat : că dila cei bătrâni şi părinţi ai noştri aşa ştim şi mărturisăm cu sufletile noastre pentru Movila Pascului că esti acee ci-i. din gios din drumul vechi a Grăjdenilor, un rând di pământuri ; şi, după această ştiinţă a noastră, dăm şi în-cris ştiinţa şi mărturie noastră, în cari ne-m pus şi degitili pentru credinţa. 813 Sept. 10 U Eu Vasili Lazoru, trecut pişti opt-zăci di ani, măr-turisăscu cele mai sus scrisă. @ Eu Ion a Catrinii, trecut pişti şăpti zăci de ani, mărturisăscu cele mai sus scrisă, că le-m auzit din gura a celor bătrâni vechi Grăjdeni. (încredinţarea Isprăvniciei.) Sâmeon Bădrăgan i Grigoraş Vârtosul şi Lupul Co-ruiu, aducându-ni această mărturii, ni au încredinţat că, după carte de blăstăm ce li s’au cetit în satu lor Grăjdenii în auzul lor, celor bătrâni şi tineri, acii di mai sus arătaţi, Va-sâli Lazor şi Ion a Catrinii, au dat această măîturii, pentru care, încredinţându-mă şi ii prin carte de blăstăm că-i de dânşii dată, s’au încredinţat şi de mini. Ioan Jora spatar. CX 1813 Septemvrie 11. Declaraţiunea martorului Toader Morariu în privinţa, unor vaduri de moara, câte ştie că sunt de la moara vornicului Paladi în sus şi până la podul cel mare, ce este făcut în oraş peste apa Bârladului. Eu, care mai gios voiu pune numele şi degitul, dat-am mărturia me la mâna dumisale spătarului loniţă Sturza, precum ştiut să fie că, întrebat fiind de dumnealui pentru vaduri de moară că te ştiu dela moara, dumisale vornicului Palade în sus şi până la podul cel mare, care este făcut peste apa Bârladului,. eu ştiu, în frica lui Dumnezău, că moara am apucat eu făcută, şi am mai prefăcut’o eu în doă rânduri ; şi, dupăce s’au stricat, am mu ta Vo în gârla morii tot eu, unde umblă acu, eu am muncit la dânsâie; şi alt vad de moară ştiu în dreptul cărămidăriei, unde este acu, am văzut 138 tăraşii cu ochii i şaranpoi; şi alt vad de moară am văzut drept casa lui Toader Antohi, şaranpoi, iar de când or fi şi acui a fi fost stăpânire n’am apucat, nici nu ştiu. Şi aceste le mărturisăscu cu sufletul meu, după Carte de blăstăm ce au adus spatarul loniţă, şi spre credinţă am pus degitu, ne ştiind carte. (§| Eu Toader Moraru martur şi am pus degitul. Gheorghie Radovici dascal am scris cu zisa lui Toader Moraru. 1813 Sept. 11. (Încredinţarea Isprăvniciei) Din luminata poronca Pre înălţat Domnului nostru Mării Sali Scarlat Alexandru Galimah Vodă, fiindu orânduit ca să cercetez picinili de hotarâ a moşâi Bârladului, între d-lui vornicu Costantin Palade şi între dumnaii Prohiriţa Miclescu, viindu acest Toader Morariu au mărturisât pentru pricina morilor, precum în mărturia aceasta să arată , însă la vadul cel din sus arată ca ar fi găsăt şi o stavilă ca *le trii sau patru palmi mâlită, între şaranpoi, care mărturie s’au încredinţat. 1813 Sept. 11. Ioan Jora spatar. NOTA. Pe pagina foaei de deasupra se afla următoarea înseninare: «Mărturii pentru vadu de moară cu No. 12, în prejma acelui all vad cu No. 25, cari mărturisăşli şi pentru vadu cu No. 13 şi 14.» CXI 1813 Decemvrie 20. Spatarul Neculai Dimachi se jălueşte lui Vodă în privinţa nedreptăţilor ce i s’ar face de lăcuitori cu vânzările şi schimburile de acarete pe moşia sa Bârladul. Prea Inălfate Doamne, Jăluesc înălţimii tali că am la ţânutul Tutovii moşia Bârladul, zăstre, pe care unii din boeri, fără a faci vro învoială cu nimini, au cuprins locuri şi ş-au făcut casă, hanuri, dughene, şi alte acareturi, pe care nici un ban bezman n’au plătit ; şi fiindcă dintr’aceia pot să să facă şi sudeţi, precum spatariul Cerchez din Bârlad, poate, după hotărâre trahta-turilor, să să disfacă, să vândă sau să schimbe aceli aca- 139 returi; pentru aceia mă rog lnălţimei tale să fie luminată poronca Mării tale cătră d-lor Ispravnicii de Tutova: ca atât pentru dum. spatar Cerchezu, cum şi pentru alţii, ci s’ar fi mai sudeţât, dacă va arăta vechilului meu că este loc fără tocmală, cu râpire £uprinsu pi moşia me, sau să opriască vânzările şi schimburile, sau să facă arătare de-obştie tuturor că aceli acareturi sunt numai binalile acelor ce li-au făcut, iar locul al meu, ca să pot pi urmă pren cercetare giudecăţii a-mi căută dreptul meu. A lnălţimei tali^plecată slugă. Neculai Dimache spatar. (Mai jos :) Comitetul disfacerii va faci cuviincioasa lucrare jălui-toriului. 1813 Dech. 20. Costandin Bogdan ftori logofăt. . CXIl 1813 Decemvrie 26. Scarlat Alex. Calimah Voevod, motivat de cerirea spat arului Neculai Dimachi, scrie Ispravnicilor de Tutova ca să cerceteze căţi şi cine sunt acei cari îşi au făcute binale pe locul spatarului fără de învoele cu stăpănii. după vremi ai moşiei, şi a le pune în vedere că nan voe a. schimba sau vinde locurile de sub acele binale sau din îngrădituri, mai ales acum când cei de supt protecţie rusască caută a-şi desface averile din dreapta Prutului. Nai Scarlaf Alexandru Calimah VVd, cu mila lui Dumnezeu Domn larii Moldaviei. Cinstiţi şi credincioşi boerii Domniei mele, d-voastre Ispravnici de ţinutul Tutovii, sănătate, lată se închide d-voastre copie de pe ja-loba ce au dat cătră Noi cinstit şi credincios boeriul Domniei mele, d-lui Neculai Dimachi biv vel spatar, ca să vă pliroforisiţi de arătare şi cerire ce au făcut. După care să scrie d-voastre: să cercetaţi, ca să se ştie câţi şi cine sini a-ceia carii şi au făcut binale pe locul d-sale spat. şi cu ce toc-mele ; şi pentru toţi aceia ce nu vor ove tocmele sau învoele a acelor după vremi stăpâni a moşiei, arătate prin scrisori anume pe numele fie căruia, să faceţi publicaţie că nu au voe a schimbă V 140 sau a vinde locurile cuprinse supt binale şi îngrădituri, fără a arată scrisori de învoială sau de toanele a stăpănilor numitei moşii. Cum şi pentru cei ce s’au arătat pănă. acum supt protecţie rusască, dupăcum spat. Chcrchez şi alţii ce se vor mai arătă, care, după puterea împărăjeştilor tractaturi, au să se desfacă de averile lor cele din driapta Prutului, şi fac schi/n-bături sau vânzări, să se de în ştire tuturor că nu cumva schimbătorii sau cumpărătorii să se înşele cumcă locurile cuprinse ar fi a acelor cu binale, a cumpără sau a schimbă fără a. arătă acei ce se desfac scrisori de învoele, căci în urmă. nu se vor pute îndreptă că nan ştiut. Şi de urmare ce veţi face să aşteaptă şi răspunsurile d-voastre că aţi urmat întocma. 1813 Pechembrie 26. NOTA. In afară de pecetea Domniască, pc partea de dinafară, ce servă de învălitoare, se află adresa: «Cinstiţi şi credincioşii boerii Domn. mele, dv. isprav. de ţinutul Tulovii, sănătate», şi mai jos : «D-lui spat. Necuiai Dimachi, Tutova » CX1I1 1814 Fevruaric 20. Anaforaua veliţilor boeri ai Divanului Domnesc prin care dan dreptate spotarului Necolai Dimachi în procesul ce a avut cu vornicul Constantin Paladi, supusul rusăsc, pentru despărţirea hotarului dintre moşia Bârladului şi moşia Cetăţuia sau Trestiana. Pre Inălfafe Doamne, înălţimii tali au dat jalobă d-lui spatariu Necolai Dimachi, cerşând ca să aibă giudecată cu supusul rusăsc d-lui vornicu Costandin Paladi, spre a-şi aflâ îndestulare dreptăţii / pentru că, la ţinutul Tutovii, din locul târgului Bârladului ar fi având o moşie de zestre, dată de cătră soacra d-sali răposata spă(tă)riasa Catrina Sturzoai ; care moşie, mai înainte, ar fi fost a mănăstirii svântului proroc Samoil din târgul Focşanilor, dintru cari ce mai multă parti iasti pişti apa Bârladului, dispre apus, unde şi târgul să află ; iar o parte iaste piste apa Bârladului, despre răsărit, unde acolo, alăture cu ace parti de loc a d-sali şi alăture şi cu 141 moşia schitului Grăjdenii, ar fi având şi d-lui vornicu o moşie, ce să numeşte Cetăţile, căria îi zic şi Trestiana ; ş! d-lui vornicu, fără de nici o dovadă vrednică, ci numai după o hotarnică făcută în anii trecuţi, după gurili unor oameni, şi fără să să fi văuit scrisorile mănăstirii prorocului Samoil, dupăce acolo pişti Bârlad, despre răsărit, îi faci multă în-presurari, atât locului d-sali Cetăţuia şi piste apa Bârladului, despre apus, şi-i faci şi acolo înpresurare, cuprinzându-i şi nişte vaduri de mori ce are în apa Bârladului, cum şi câteva case a l â c a i t o r i l o r di pi driaptă imşia d-sali, cum să arată în plan. Pentru cari pricină, după luminată poronca înălţimii tali, înfăţoşându-să înainte noastră, la Divan, cu d-lui vornicu, în fiinţa defaţi şi a d-sali dragomanului cinstitului general consulat al Rosăii, unde, dupăce mai în-tăi s’au văzut de cătră noi planu râdicat după meşterşugul ingineresc, atât de stare numitelor moşii, ce sânt în pricină, şi cu toate sămnili, cât şi a altora megieşiţi, de cari trebuinţa au cerşut, pe cari plan şi însuşi d-lui vornicu 1’au mărturisit de adivarăt întru toati ; apoi am întrat şi în cercetare scrisorilor şi a răspunsurilor ce-au arătat fieşte cari parti, cari au fost aceşti în gios arătaţi. 1. 7145 (1637) Ap. 7. O tălmăcire a unui ispisoc sârbesc a Domnului Vasili VVod, cuprnzătoriu : că au miluit pe Paladi vel vamiş cu o silişii ce să numeşti Cetăţuia, cu vad de moară pe pârău Bârladului şi cu locuri de iazuri pe pârăul Trestiianii, ce iaste la ţinuţii Bârladului; care acest sat mai înainte au fost drept Domnesc de ocolul târgului Bârladului, şi ca să-i fiia ace silişti Cetăţuia, şi cu vad de moară pe pârău Bârladului, şi cu locuri de iazuri pe pârău Trestienii, în gura Trestienii, driaptă ocină în veci, lui şi a toată seminţenia sa ; şi hotarul acelui sat să fiia din toati părţile, după hotărârile celi vechi, pe unde au umblat din vac. 2. 7216 (1708) Mart 7. Ispisoc a Damului Miha Racoviţi VVod, cuprinzătoriu : că Aftanasii, egumenu mănăs-t irii Bursucii, au fost cumpărat dela mede. lordachi Toma 142 nepotul vist. Ioan Paladi, o moşie anumi silişte Cetă(uia, ce să numeşti Trestiana, cu vad de moară în apa Bârladului, şi cu alt vad de moară şi cu loc de heleşteu pe apa Trestienii, drept 170 lei; şi că, învoindu-să, vist. Ioan Paladi au răscumpărat ace moşie dela egumenu, asupra căria i să întăreşte stăpânire vist., înpreună şi cu celi mai sus pomeniţi vaduri de moară şi locuri de heleştei, şi cu toată apa Bârladului cât cuprindi această moşia pe di amândouă părţili ; şi să aibă a-şi faci şi mori într’amândoaă ţârmurile apei Bârladului unde i-ar plăce, şi altu să nu să amestici. 3. 1776 Rug. 29. Hotarnică pe moşia Cetăţuia, făcută la ace vremi de cătră răposatul spatar Costandin Sturza, socrul d-li spatar Necolai Dimachi, i de spat. Ciheorghie Costandachi, fiind la ace vremi med(elnicer), i de Petrachi vt vist. şi de Ştefan Mirce, vornic de poartă, ce din poron-că Domniască au fost rânduiţi hotărnici. După mărturisire a câţi-va oameni, prin carte de blăstăm, că, dupăcum au a- pucat stăpânirile boerilor Pălădeşti, hotarul acei moşii, în parte de gios, iaste apa Trestienii, lovindu-să alăture cu moşiia mănăstirii Bursucii, mergând alăture, cătră răsărit, tot pe apa Trestienii, până unde să loveşti cu moşiia schitului Grăjdenii, dispre răsărit ; şi de acolo purcede moşia în sus, cătră mează-noapti, pe margine râpii Dumbrăviţii, de cătră apus, alăture cu o moviliţă ce vini pe moşia Cetăţuia, arătată în plan supt No. 3 ; şi de acolo treci la dial, tot alăture cu râpa Dumbrăviţii, ce desparte moşia schitului Grăjdenii (ce mai înaiute au fost a unui comis Ştefan Cerchez), şi între drumurili ce vin pe diasupra iaste o piatră hotar vechiu, arătată în plan supt No. 4 ; şi de a-colo purcede cătră apus pe drum, tot alăture cu moşia schitului Grăjdenii, păn în răspintinili drumurilor, în zarea dialului, cari răspintini iasti arătată în plan supt No. 8, unde acolo ar fi fost si o cruce, şi acolo moşia Grăjdenilor stă ; şi moşia Cetăţue purcede la vali, alăture cu moşia prorocu-lui Samoil, şi să pogoară, trecând peste şăs, până în apa Bârladului, la gura Gârlii ce să numeşte Tupiloai, însemnată 143 în plan la No. 141) ; iar moşia prorocului Samoil, fiind ne aliasă şi ne hotărâtă, în trecuţii ani ar fi venit hotărnici, Ştefan Popăscu vornicul de poartă, i Andrei Cosma mazil, şi Vasili Duca, şi fără să fie şi scrisorile d-sali vornicului Pa-ladi faţi, fiind atunce paharnic, nici să întrebi pe oameni pe undi au urmat stăpânire boerilor Pălădeşti, hotărând toati părţili cătră apus de apa Bârladului, am purces măsurând şi pa'rte moşii cătră răsărit de apa Bârladului, trăgând cu funia alăture cu Bisărica ungurească, pe din gios, şi au trecut în ceia parte, măsurându pe din sus de gura gâr-lii Tupiloei ; şi de acolo, trecând drept piste şesul Bârladului, s’au suit în zare dialului pân la un loc şi au pus hotar ; şi de acolo au purces la vali, spre apus, câtră apa Bârladutui, şi mergând pe din sus de un nuc, au pus alt hotar; şi de acolo tot la vali, drept la apa Bârladului, păn în capătul ezăturii morii d-sali vornicului, şi această partei cum şi silişte Cetăţui, ce iaste piste apa Bârladului, dispre apus, s’au înpresurat de cătră mănăstire ; mărturisând acii oameni şi aceasta: că dela Gura Tupiloai moşia d-sali vornicului treci piste apa Bârladului, cătră apus, pe din gius de Bisărica unguriască până în şanţul Cetăţuia arătat în plan în potriva No. 12 ; şi de acolo purcedi in gios tot pe şanţu pân undi dă în apa Bârladului, la gura Trestienii, şi acolo să închei ; însă cumcâ au umblat hotarul chiar pe şanţul Cetăţui, adivărul n’au putut şti, fiindcă nu s’ar fi găsit nici un hotar ; cum şi pentru o moară ce-au fost făcută într’un din gios de târg, undi nici odată n’ar fi mai fost vad, încă ar fi mărturisit un preotul Praja, i Toadir Chiperiu, cum că ace moară ar fi fost din sus de gura gârlii Tupiloai', dar acui va fi fost n’au ştiut ; şi s’ar fi cunoscut de cătră hotărnici că acee ar fi fost moara ce-au fost făcut'o fiii vornicului Vasili Costachi; căci altă mo^ră din gios de târgul Bârladului n’ar fi fost şi mai din gios de acee a Pălădeştilor ; şi dintr’aceasta s’ar fi luminat cumcă pintre 1) Constatam că în 1776 gârla aceasta se numiâ Tupiloaei, dela ctitora Bisericii aşa zisă. 144 moşia Pălădeştilor şi pintre vadul ac e! de moară a vornicului Vasili Costachi n’ar fi fost loc Do:niesc, ce din moşia Pălădeştilor ; şi sar fi dovedit ca hotarul moşiei Cetăţuii mergi drept prin gura Gărlii Tapiloai, iar dzla ş .intui Cetăţui spre apus, neputăndu-săi şti cât mergi această moşie şi pentru ca să nu să facă greşală, au holărăt să fie hotar şanţul Cetăţui> căci încungiură tot satul Cetăţuia, păn undi dă Trestiana în apa Bârladului, şi apoi arată că pi aceli sămni au făcut şi măsuri cu stânjin Domnesc, purcegând cu misura întâi din funtul (fundul) văii Dumbrăviţii, din hotarul vechiu, ce este arătat ia plan supt No. 4 ; şi la vali, alăture cu râpa despre apus, pintri movila ce vechi, pe imşia d-sali vornicului, şi tot la vali pân în părăul Trestienii, undi să disparti moşia schitului Qrăjdenii şi moşia mănăstirii Bursucilor, pănă undi s’au găsit 1076 stânjini, fundul despre răsărit, şi au pus piatră în malul pârăului Trestienii ; şi măsurând şi mijlocul din răspintinile drumurilor, de undi au fost n cruce, undi, la această hotărâtură, au pus piatră, care acest loc, să arată în plan la No. 8; şi, pan iarăş în apa Trestienii, s’au aflat 1217 stânjâni, şi iar au mai pus piatră hotar ; şi au mai pus şi altă piatră în gura gărlii Tapiloai; şi de acolo, trecând pişti apa Bârladului, pi din gios de Bisărica ungurească, pân în dreptul şanţului din sus, şi iarăşi au pus piatră, fund(u^ despre apus ; şi de acolo au purces ca măsura in gios pe şanţul Cetăţui păn la Gura Trestienii, unde dă pâ-râul şanţului Cetăţui în apa Bârladului, păn undi s’au găsit 1140 stânjini, şi iar au pus hotar. 4. 7220 (*712) Mai \Q. Carte a Domnului Necolai Alexandru Voevod de pâră ce au fost între clucerii Gavril Costachi i fratili său postelnicul Toader Costachi, fiii vornicului Vasili Costachi, pentru un vad de moară di pi apa Bârladului, din gios de târgu, ce l’au avut vornicu Vasili Costachi danii dela Domnul Antiohi Wod, unde altă dată n’au mai fost vad; în care făcându-şi mori vornicul Vasili Costachi, li-ar fi ţinut câtva vremi, fiind lângă hotarul salului Cetăţuia. Şi pentru ardere morilor spat. loan Paladi, răspunzând spat. loan Păladi că acel sat, Cetăţuia, mai în- 145 năinti vremi a fost a moşului său, vist. Paladi şi, după moartea lui, au rămas în stăpânire fiului său, slugerul Gavril Păladi, fraţi cu părintili său, vornicul Toader Paladi şi, după-ce şi slugerul Gavril Păladi s’au săvârşit din viată, au rămas satul în stăpânire soţii sali şi a fiilor săi ; şi giupâniasa sulgeriului Gavril Păladi, căsătorindu-şi o fiică după ficiorul Tomii vornicul, i-au dat şi satu Cetăţaia zestri / şi piste puţină vremi săvârşindu-si din viaţi şi acel ficior al vornicului Tomii, ar fi luat pe giupâniasa sa vornicul Gavril, făcând cu dânsa şi un ficior anumi Toader. Şi cât au trăit vornicul Gavril au avut şi mori în vadul cel bătrân al satului Cetăţuia ; iar după mortea lui, fiul lui Toader, fiind un copil, n’au putut să ţie morile, şi s’au pustiit ; şi vornicul Vasili Costachi, fiind fraţi cu Toader, fiiul vornicului Gavril, di pi tată, atunce, găsind prilej, şi-au făcut şi el mori în vadul acel ce i-1 dedesă Domnul Anteohi VVod, undi altă dată n’au mai fost vad, şi li-au ţi(nu)tu, căci fratili său Toader nu i-au stătut pricinuitor ; iar după moarte lui Toader Gavril, satul Cetăţuia au rămas la stăpânire fratilui său di pi mamă, med. lordachi Toma, şi el l’au' vândut mănăstirii Bursucii, dela cari mănăstire l’au răscumpărat însuşi (adică spat. Ioan Paladi) ; şi, dupăce şi-au făcut şi mori în vadul cel bătrân al Cetăţui, morili vornicului Vasili Costachi, din vadul cel nou, înnecându-să, s’ar fi dat pe ficiorii vornicului Vasili Costachi rămaşi din giudecată, ca să nu mai aibă mori a-colo. Şi, după prada tătarâlor, morili sali s’ar fi aflat arsi, şi a ficiorilor vornicului Vasili Costachi, cele pustiite, ne arsă, şi fără nici o giudecată li-au şi dres de umblă ; şi, după cerire ce-au făcut spat. Ioan Paladi, având dreptati, s’au hotărât : ca morili ficiorilor vornicului Vasili Costachi să să strâce deacolo, să nu mai fie, de vremi ce vadul lor s’au dovedit nou, cum mai pre larg arată Carte. — După această Cârti iar au vrut d-lui vornicu a dă dovadă că moşia d-sali Cetăţuia în sus s’ar întinde păn în gura gârlii Tupiloai, căci vadul cel bătrân al morilor d-sali, ce-1 respunde ispisocul Domnului Vasili VVod, ar fi acel ce 10 146 în plan iaste arătat sub No. 12, iar vadul vornicului Vasili Costachi, acel dat de cătră Domnul Antioh VVod, ar fi fost acel ce iasti însămnat în plan dinsus de gura gârlei Tupiloai ; şi, pentrucă eră aproape de hotarul locului Cetăţui şi nu pute să fii mori acolo, dupăcum nici mai fusăsă altă dată, pentru aceia spat. Ioan Păladi cu giudecată i-au lipsit pe ficiorii vornicului Vasili Costachi, ca să nu mai aibă mori acolo. 5. Au mai arătat d-lui vornicu o Cârti a d-sali logo- fătului lordachi Cantacuzino, ce la anu 1793 Mart 10, o scrii cătră spat. Qheorghie Costandachi şi cătră banu Mi-halachi Cerchez, arătându-li giudecata ce-au avut sora d-sali răp. spătăriasi Catrina Sturza la Divan şi cu d-lui vornicu Paladi pentru pricina aceştii înpresurări a moşiiai şi că pişti apa Bârladului, dispre apus, s’ar fi cunoscut c ă nu poati să triaeă d-lui vornicu cu stăpânire niciodată , ci pentru înpresurare tocului dispre răsărit, di pişti apa Bârladului, undi iasti şi satu ce-l numeşte d-lui vornicu, Morunii, neputându-să da sfârşit dela Divan, după carte Dipartamentului ce li s’ar fi scris, fiind d-lui vornicu sudet, ar fi rămas să să mai facă cercetare de cătră d-lor la faţa locului : de au fost acest sat dintru început acolo şi de au avut stăpânire necurmată boerii Pălădeşti asupra acelui sat cu 40 ani mai înainti de a să hoiărâ moşia târgului Bârladului, îl pofteşte ca să urme-ză a face căzuta cercetare după cuviinţa dreptăţii.şi, în ce chip să va dovedi pricina, să de mărturie, cum mai pre larg arată Carte. 6. Copia di pi mărturia de cercetarea ce s’ar fi făcut de cătră numiţii boeri rânduiţi, tot dintracel an 1793 Mart 20, cuprizătoari : că, Ia cercetare ce, după carte de blăstăm, ar fi f£cut un Ion Crăciun din Morăni în vârstă ca de 80 ani, şi cu alţii înpreună, ar fi mărturisit că satul Morăiui dela moşii şi părinţii lor tot acolo, undi şi acum să află, Tar fi apucat, iar nu la alt loc; şi mai înainte de hotărâtura lui Ştefan Popă seu vornicu de poarta, când au hotărât moşia pro-rocului Samoil, tot Pălădeştii Car fi stăpânit; iar dela hotărâ- 147 tura Popâscului până când au hotărât spatariul Costandin Sturza, far fi stăpânit prorocul Sa/nod ; apoi dela hotărâtura spat. Sturza şi pâ'i la darea aceştii mărturii a lor, tot boerii Pălă-deşti far fi stăpânit. Şi întrebându-i de au trecut cu stăpânire şi pişti apa Bârladului, la apus, şi au răspunsu : că nu ştiu să fi trecut, fiindcă nici vre un venit nu ave acel loc di pişti Bârlad, căci era numai imaş de vite / iar numi de Ce- tătuia nu ştiu nici ar fi apucat ca să fie la alt loc pe ace moşie, afară de ace Cetăţui ci iaste în dreptul acei moşii piste apa Bârladului, la apus. Al doile, ar fi mai eşit un preotul Grigoraş Brăescu ot Dialu-mari, carili iarăş ar fi mărturisit : că, în urma hotărâturii vornicului Popăscu, moşia prorocului Samoil ar fi ţinut’o în orândă 4 ani părintili său şi cu alt tovarăş ; şi din câmpu lua dijmă din toati, cum şi adetiul de casi ; şi măcar că în tocmală eră şi locu de pişti Bârlad, cispre apus, dar, fiind loc făr de nici un venit, cu stăpânire n’ar fi trecut, şi nici aiure loc cu numi de Cetăţui pe ace moşie nu ştie să fie altu, fără numai tot pe acel ce iasti pişti apa Bârladului, dispri apus ; şi aş'i să şi stăpâne moşia de cătră călugări păn lâ hotărâtura spat. Costandin Sturza. Al triile, unul iarăşi dintru acei marturi, anumi Ion Crăciun din Morăni, iarăşi ar fi mai adaos a mărturisi: că el ar ave ştiinţa dela socru-său, Vlasi, morariul, că în gura Trestienii, din sus de pârău Trestienii, ar fi apucat că ar ji fost curte unui boeriu, Curci, undi ar fi fost şi Bisărica, şi pivniţi cu hrube, şî fântâni., numindu-să ace nu: ie tot a Pălădeştilor ; din cari o fântână încă o au fost destupat un Marca jidovul, ce-ar fi avut şi odăi 4—5 ani acolo, undi şi acum sar fi cunăscând. Al patrule, şi un Gheorghii Proca, din târgu, ar fi mărturisit: că şi el, în urma hotărâturii Popăscului, ar fi ţinut trei ani moşia prorocului Samoil, şi din câmpu, dispre răsărit, lua dijmă din toati, precum şi adetiul de casi dela lăcuitorii Moreni, iar pişti apa Bârladului, dispre apus, măcar că era în tocmală şi acel loc păn în zare dialului Tutovii, dar, fiind loc stărpu, n’ar fi trecut cu stăpânire ; şi aşa s’ar fi stăpânit de călugări păn la hotărâtura spat. Stur- 148 za, şi de atunci şi pan acum stăpânesc iarăş Pălădeştii, iar pişti Bârlad, la apus, n’ar fi trecut ; cum şi Cetăţui tot a-colo la acel loc, undi şi cialalţi marturi arată, ştii că iasti, iar la alt loc nu ştii ca să mai fie. 7. 1813 Aug. 17. Carte lnnălţimii Sali cătră d-lui vel logofăt Lupul Balş, fiind atunce vornic, prin cari, după ja- loba ce-au dat Epitropii casii soacrii d-sali spat. Necolai Dimachi cu ceriri ca să să scoată moşia de supt înpresurare, şi, păn s’a da sfârşit, să să popriască şi mezatu vânzării moşiai d-sali vornicului ce-au dat fiicii d-sali, să rândueşti pe d-lui să meargă la faţa locului şi, după cercetare ce va faci, în ce chip va dovedi, înpreună cu plan să de şi mărturie la parte ce să va cade, cu cari viind la Divan să li să de sfârşit. 8- 18^3 Săpf. 18. Mărturia încredinţată a unui Ştefan Mazilur în vârstă de 50 ani, că tatăl său a fost trăitoriu în Morăni, din gios de târgu, şi l’ar fi auzit vorbind cu alţi oamini bătrâni că, la doaă cercetări ce s’ar fi făcut moşii Cetăţuia a Pălădeştilor, una de cătră spat. Costandin Sturza, şi alta de cătră spat. Qheorghii Costandachi şi spat. Miha-iachi Cerchez, cei mai bătrâni oameni ar fi mărturisit: că veche stăpâniri a părintelui d-sali, vornicului Păladi, ar fi fost prin gura gârlii Tupiloai şi la dial, spre răsărit, pân la cruci, la răspintini, arătat în plan supt No. 8; şi de acolo drumul vechiu al Grăjdenilor pân în coada Dumbrăviţii mari, arătată în plan la No. 4 ; şi de acolo, la vali, pişti coasta Dumbrăviţii, dispre apus, pân în apa Trestienii, şi apa Trestienii pân în Bârlad; şi satul Morănii tot Pălădeştii îl stăpâne; iar după ce-au luat moşia târgului prorocul Samoil, au dijmuit o bucată de loc păn rând au hotărât spat. Costandin Sturza, şi atunce, după mărturia bătrânilor, au rămas iar în stăpânire Pălădeştilor, dupăcum şi acum să află ; în frica lui Dumnezău aşa ar fi auzit pe tatăl său vorbind, şi că la cea dintăi ceicetari ar fi fost şi el defaţi, găsindu-să, după mărturiile bătrânilor, şi vadurili celi de mori a Pălădeştilor în apa Bârladului, în mal, despre apus, în dreptul casii părin- 149 telui său ce o ave în Morăni, şi în dreptul cărămidarii c6 iasti acum, dispre apus de apa Bârladului, undi au şi arătat locu, fiind de faţi şi spat. Ioan Sturza, cum şi spat. loan Jora; şi tot la ce dintăi cercetări au mai arătat bătrânii şi alt vad de moară în apa Bârladului, din sus de gura gărlei Tupi-loai, undi s’ar fi găsit şi taraşii, iar acui va fi fost ace moară n’ar fi auzit; cum şi pentru Cetăţue încă ar fi auzit dela tatăl său şi dela bătrâni că alt loc cu acel nume aiure asupra acei moşii nu iasti, decât acel ce iasti de cătră apus piste apa Bârladului, în dreptul acei moşii; şi ar fi auzit că şi pe sătenii din Morăni îi duce boerii Pălădeşti la lucrul boe-reseului la Susăni. 9. 1813 Sept. 18 Altă mărturie iarăşi încredinţată dela un Verga Tufă, în vârstă de 40 ani : că stăpânire moşiei Cetăţui o ştii precum şi dela tatăl său şi (dela) alţi bătrâni ar fi auzit că iasti pi la gura gârlii Tupiloai, şi la Cruci în răspintini, şi la dial păn în coada Dumbrăviţii mari, tot drumul Grăjdenilor, şi de acolo la Trestiana şi păn undi dă Trestiana în Bârlad; cum şi pentru satul Morănii ar fi auzit din bătrâni că din vechimi tot de boerii Pălădeşti s’ar fi stăpânit, ducând şi pe săteni la lucru la Susăni; şi asămine şi Cetăţuia, alta afară de ace ce iasti în dreptul acei moşii, pişti Bârlad, despre apus, nu ştie ca să mai fie pe ace meşie, nici ar fi auzit. 1. 7200 luni 20. Copie încredinţată de răposatul logofăt Iordachi Cantacuzino di pi hotarnica moşii schitului Grăjdenii, ce iasti pişti Bârlad, despre răsărit, făcută la ace vremi de cătră Dabija vt. logofăt, i de cătră Vasili vornic de Bârlad, ce din poronca Do.iv.iiască au fost rânduiţi hotărnici, prin cari arată că, după ce au mersu la faţa locului cu mulţi oameni buni, au îuceput a stâlpi moşia din sămni în sămni, purcegând întăi cin obârşia văii Dumbrăviţii cei mari, undi au pus şi o piatră Jin sus de drumul cel mari, ce vini delâ Grăjdeni şi treci la Bârlad, care piatră este arătată în plan la No. 4, şi în coada dumbrăviţii s’au pus sămnu Crucii în-tr’un copaciu ; şi de acolo au purces pişti drumul cel mari 150 în gios pre un hat pân în vălceaoa Dumbrăviţii cei mici, şi au pus în vălce al doile piatră di lăture drumului ce mergi în Trestiana, a caria pietri găsându să acum numai locu, esti arătat în plan supt No. 5 ; şi de acolo au purces pre hat pe margine unor pământuri până la capitili unor pământuri, ce vin dela movila Pascului în gos, şi au pus al triile piatră în capitili pământurilor, ce iasti arătată în plan la No. 6 ; şi de acolo au purc es alăture cu aceli pământuri, pe din vali de movilă ce în'plan iasti arătată la No. 7, şi au pus a patra piatră între drumul cel mari, ce vini dela Grăjdeni şi treci la Bârlad, şi între drumul ce vini din gura Trestienii şi treci pişti drumul cel mari şi o ia în sus, pe din dial de odaia Cimbalei (adică în răspintine drumurilor), ce iastî arătată în plan supt No. 8, iar odaia Cimbalei supt No. 30 ; şi de acolo tot pe drum în sus s’au pus al cincile piatră în muche unuii vâlcele, unde să costeşti, drumul lângă nişti tufii, unde-i săpătura Ghergului, arătată în plan sput No. 9 ; şi de acolo au purces tot pe drum în sus şi s’au pus al şasăle piatră lângă din dial de odaia Cimbalii, undi vini drumul deacurmeziş ; şi de acolo au purces tot pe drum în sus şi au pus al şaptile piatră din dial de odaia Pas-cui ui şi din vali de drumu, careodae iasti arătată în plan supt No. 31 ; şi de acolo au purces tot pe drum în sus şi s’au pus al optule hotar în movila sapatâ, ce iasti în tufi deasupra Dialului-mari, şi apoi arată şi alti sămni încungiurătoare. 2. 1778 luni 21. O mărturie dela câţi-va oameni, ce dupa cârti de blăstăm o dau schitului Grăjdenii de ştinţa ce din vfechimi au asupra hotarălor moşiii sali, prin care arată că cu hotărâtura' ce şi-au făcut în anii trecuţi d-lui pah. Costandin Paladi moşiii sali Trestiana, ar fi trecut pişti mo-dumbrăviţii a schitului păn în drumul cel mari şi ar fi luat patru pietri hotară vechi a schitului, adică Dumbrăvi-ţa ce mari şi Z)umbrăviţa ce mică tufoasă, arătată în plan la No. 4 şi 5, şi movila Pascului arătată în plan la No. 7 ; şi păn la drumul cel mari undi au fost Cruce, cari drum să arată în plan la No, 8, asupra caria pricini şi în frica lui 151 Dumnezău mărturisăsc cum că tot schitul au stăpânit pan în drumul velnitii cel vechiu, ci-i părăsit, undi iasti şi o piatră hatar vechiu arătată în plan la No. 10. că i s’au găsit locul, şi păn la nucu arătat în plan la No. 11, şi păn la mo- vila Pascului, şi păn Ia Cruci, dupăcum arată şi hotarnica schitului ; iar nu numai păn în drumul cel mari păn undi cu greşală s’au întins d-lui paharnicii, cum mai pre larg arată mărturia, cari Ia unili sămni să potriveşti întncma cu hotarnica de sus arătată. 3. 7265. Ispisoc a Domnului Costandin Mihail Cehan Racoviţi YTVod cuprinzător : că cu îmşia dela târgul Bârladului, fiind loc Domnesc, miluind pe mănăstire sfântului pro-roc Samoil din Focşani, au triimis şi hotărnici pe Ştefan Popăscul vornic de poartă şi pe Andrian Cozma mazilul, cari hotărnici, după cercetare ce-au făcut înpreună şi cu mulţi târgoveţi, din târgul Bârladului, cei mai de frunte oameni, pe cari să arată anumi cât loc s’au dovedit drept Domnesc l’au ales şi l’au hotărât de giur-înpregiur. Şi, după hotarnica ce-au dat numiţii hotărnici, i să întăreşte mănăstirii stăpânire prin sămniii în gios arătati, adică întâi să începe hotarul dispre apus dintr’un stâlp ce-au pus în malul Bârladului, în gura Similii, undi iasti dispărţitor şi hotarul moşiai vornicului loan Paladi ; şi, dupăce arată toate sămniii hotară ce-au pus, şi măsurile ce-au făcut în stânjini în lungu spre apus, a marginii ce-i din sus, şi a capătului dispre a- pus, apoi să întoarce şi pe margine ce din gios iarăş în lungii spre răsărit păn iar în malul Bârladului cel dispre apus, undi iar au pus piatră hotar colţul din gios ; şi din piatra aceia s’au măsurat lungul locului în sus alăture cu apa Bârladului, pe şăs, şi păn în vatra târgului drept Bisărica ungurească, păn undi s’au aflat 2500 stânjini Domneşti, şi atât iasti lungul locului, din gios de târgu dispre apus; şi au măsurat şi lungul locului ce iasti din sus de târgu începând din vatra târgului, din valceaoa ce iasti hotar şi păn în hotarul moşiai vornicului Ioan Paladi din gura Similii, 162 âdica de undi au început cu măsura întăi şi, şi ace lungimi tot dispre apus, s’au aflat 1640 stânjini, adică tot alăture cu apa Bârladului. Şi, dupăce au încheiat tot locul acesta, pişti apa Bârladului de cătră apus, apoi au trecut şi pişti apa Bârladului de cătră răsărit, şi asămine au hotărât şi acolo cât loc s’au aflat Domnesc, începând cu măsura întăi din hotarul Dediului sardariul, drept din apa Bârladului din piatră hotar ce s’au pus într’o movilă, şi tot alăture cu moşia sardariului, şi înnainti spre răsărit păn în zare dialului, undi să înpreună locul acest Domnesc cu hotarul moşiai Grăjdenilor, în piatra ce iasti colţu moşiai Dediului Sardariul, şi au pus piatră în colţul locului din sus dispre răsărit, care din apa Bârladului şi păn acolo, margine ce pi din sus în lungu, au cuprinsu 1100 stânjini ; şi de acolo drept în gios lungul locului pe dispre răsărit şi pi dial, alăture cu moşia Grăjdenilor, şi păn în moşia vornicu-Iu« Paladi, ce iasti din gios de tărgu, de cătră răsărit, şi au pus hotar lângă hotarul cel vechiu a vornicului Paladi, păn undi s’au aflat 860 stânjini ; şi de acolo drept diacurmezişul, spre apus, alăture cu hotarul vornicului Paladi, şi zare dialului, din sus de un nuc, au pus hotar ; de acolo tot cur-mezişu la vali şi pişti şăs pân în apa Bârladului, drept moara vornicului Păladi, păn undi au eşit iar 860 stânjini şi iar au pus hotar lângă drum în dreptul morii ; şi de acolo au măsurat lungul locului, în sus, pre lângă apa Bârladului pre şăs, păn iar în hotarul Dediului sardariul, la movila de undi s’au început a să măsura păn undi s’au aflat 1360 stânjini / şi aşa s’au încheiat şi această bucată de loc Domnesc, ce s’au aflat dispre răsărit, in cori măsuri au intrat şi Podenii. Şi măsurându-1 locul acesta şi prin mijloc, dela capătul podului şi păn în moşia mănăstirii Grăjdenilor, s’au aflat 1500 stânjini. 4. 7266 Icili 15. Ispisoc dela Domnul Scarlat Ghica VVod, întăritoriu mănăstirii prorocului Samoil pe moşia sa târgului Bârladului, întocma după ispisocul Domnului Costandin Mihail Cehan Racoviţi VVod, de sus arătat. 153 5. 7267 Fevr. 3. Asămine ispisoc întăritoriu mănăstirii şi dela Domnul Ioan Theodor VVod. Şi, pe lângă aceste scrisori de sus arătati, au mai arătat d-lui spatariul şi alte scrisori, adică jalobi i Cărţi Domneşti, în pricina aceştii înpresurări, atât după cerire e-gumenului de Qrăjdeni, cât şi după cerire soacrii d-sali, răposata spătăriasi Catrina Sturza / precum şi în urmă, după săvârşirea sa din viaţi, de cătră epitropii casii sali, cari sânt porniţi dela anii 1779, adică cu trei ani în urma hotă-râturii ce ş an făcut d-lui vornicu Costandin Paladi, şi până la anul 1812, cari n’au mai fost trebuinţi a să mai arăta aice cuprindire lor. 6. O mărturii din anul 1813, din luna lui Săptemvri, încredinţată de cătră d-lui spat. Ion Jora şi dată de cătră aceşti în gios numiţi după Carte de blăstăm, adică de cătră un Vasâli Lazăr în vârstă pişti 80 ani, şi o fâmei Catrina în vârstă de 70 ani, lăcuitori din satu Qrăjdeni, că movila Pascului o ştiu numită tot pe ace ce în plan să arată supt No. 7, iar nu alta. Din înpotrivă asupra aceştii Cărţi a Domnului Neculai Alexandru VVod, ce-au arătat d-lui vornicu Costandin Păladi spre ace dovadă ce zici, şi d-lui spatariul Dimachi încă au arătat aceşti scrisori, adică : 1- 7205 Sapf. 1. lspisocul Domnului Antiohi Costandin VVod pentru acel vad de moară din apa Bârladului, ce s’au dat danie vornicului Vasili Costachi, în cari să răspun-di : că acel vad iasti in Podeni, în hotarul târgului Bârladului, iar nu lângă hotarul Cetăţui, cum să arată în Carte Domnului Necolai Alexandru VVod. 2. 7206 Săpf. 26. O scrisoari a stolnicului Ilie Ena-chi, ce să afla pe atunce stăpân celui din sus de târgul bârladului vad de mori, ce iasti arătat în plan supt No. 15, iscălit şi de mulţi boeri marturi, întri cari iasti iscălit şi Ioan Paladi tvori logofăt, ce o dă la mâna vornicului Vasili Costachi, arătând că, după toată gâlceava ce-au avut pentru pricina morilor, s’au învoit el să-şi aşăzi morili sale ce-s ( din sus de târg-ul Bârladului, ca să fie cu trei roati, iar a patra roată să lipsască ; şi vornicu Vasili Costachi încă ş-au pogorât iazul său mai gios, şi s’au pus şi bouri Domneşti la stâlpii lăptoacilor morilor sali, şi aşa să-ş ţie morili ca să nu să înnece una pe alta. 3. 7206 Dech. 2. A lui Toader Costachi, acel pomenit prin Carte Domnului Neculai Alecsandru Wod, fraţi cu vornicul Vasili Costachi di pi tată, ce era la ace vremi stăpân moşiii Cetăţuei sau Trestiana, ce o dă la mâna vornicului Vasili Costachi; arătând că vornicu mai mari său fraţi, având un vad de moară în locul târgului Bârladalui, dat de Antiohi Vodă, şi, având şi el un vad de moară mai gios de acela în Trestiana, l’au învoit pe frati-său vornicu ca să-şi facă mori în vadul acela unde i Iau dat Domnia ; şi pe dânsul încă când îl va agiutâ putinţa ca să-şi facă mori, să-şi facă în capul hotarului, ca să poată umblă şi morile fratilui său. Răspunzând spat. că înnainte acestor scrisori a d-sali, ce sânt mai vechi, cuvântul acela ce să zici prin Carte Domnului Neculai Alecsandru Wod, cari iasti cu 14 ani mai în urmă, că vadul vornicului Vasili Costachi ar fi lângă hotarul satului Cetăţuia, n’ar fi vrednic nici de o credinţi, ca să poată agiutâ d-lui vornicului ceva la scoposul d-sali, când scrisorii! d-sali lămurit arată : că acel vad iasti în Podeni şi în hotarul târgului Bârladului ; şi după atâta sumă de ani trecută, de undi să poati şti că vadul vornicului Vasili Costachi au fost din sus de gârla Tupiloai şi n’au fost din gios de gura gărlii Tupiloai, undi şi acum, în câteva locuri, sânt sâmni că au fost mori, cum să arată la plan ; căci Podeni să nume toată mahala oa ace ci iasti in cu prins ui apii Bârladului şi a gârlii Tupiloai, cum iar să arată la plan, apoi al. 4. Y)-\u\ spat. şi spre dovadă că nici vadul acel vechiu a Cetăţui din apa Bârladului, ce să pomeneşti prin ispisocul Domnului Vasili Voevod, n’ar fi acel ce zice d-luj vornicul, cari în plan iasti însămnat supt No. 12, ce-ar fi 155 mult mai în gios la locul ce iasti însămnat la plan sub No. 27, unde, tot acolo, mai spre răsărit, ar fi defaţi şi silişte Cetăţuia, di pe a răria numire s’ar fi dat numi şi acelui loc de moşie ce-I stăpâneşti d-lui vornicu. încă au mai arătat un suret di pi un ispisoc a Domnului Antiohi Costandin VVod, din anii 7207 Dech. 3 ; cuprinzător pre o bucată de loc din locul hotarului târgului Bârladului, ce au dat’o danie unui aga Gheorghii, ce acel loc să începi din apa Bârladului şi purcedi spre răsărit, alăture cu moşia d-sali vornicului, pe Trestiana, cum să arată la plan, şi precum şi ispisocul scrii că să începi din apa Bârladului., pe apa Trestienii, alăture cu locul vornicului Toadir Gavril, adică acelui ce-şi zice şi Costachi, ce s’au pomenit şi mai sus prin scrisoare sa dela No. 3 arătată, ce eră stăpân moşiai Cetăţui ; şi mergi pe apa Trestienii, spre soari-răsari, păn la un loc ce să chiamă Botegiune, ce să înpreună cu hotarul moşii Grăjdenilor; iar în gios pe apa Bârladului în frunţi să începi din Vadul Gheonoi, unde-i vadul morilor Hrăneşti, ce-au fost a Floreştilor, şi cu vad de moară în Bârlad să-şi facă ; şi de acolo alăture cu hotarul călugăresc, din sămni în sămni, păr în zare dialului ; şi dupăce mai arată şi alti sămni, apoi zice că s’au măsurat şi locul, şi de vadul morilor Iui Toader, adică dela locul undi iasti însemnat. în plan supt No. 27, şi în gios păn vadul Floreşiilor, la locul însămnat în plan supt No. 28, s’au aflat 1080 stânjini, ca să fie driaptă ocină în veci, cum mai pre larg arată ispisocul. Răspunzând d-lui spatariul că atât ispisocul acesta, cât şi zapisul lui Toader Gavril, ce-şi zici şi Costachi, arătat dela No. 3, îndestulă dovadă ar fi că acel de locul însămnat în plan supt No. 27, ar fi cel bătrân vad de moară ce-1 pomeneşti ispisocul Domnului Vasili VVod, căci şi măsura făcându-să din vadul cel din gios al Floreştilor, dela No. 28 şi păn la 27, iasă întocma şi deplin 1080 stânjinii dupăcum ispisocul arată, precum mai ales să poati faci cercări şi pe plan; care, Ia aceasta, după apropiere ce să vedi câ ari şi silişte de acel loc arătat în plan supt No 27, nici giudecăţii nu-i rămâni îndoială că nu ar fi aşa, pentru că şi ispisocul Domnului Vasili Wod grăeşti curat „o silişte ce să numeşti Cetăţuia cu vad de moară pe pârău Bârladului şi cu locuri de iazuri pe pârău Trestienii, undi acolo esti şi silişti şi Trestiana", şi să vedi că boerii Pălădeşti după vremi ş-au mutat vadul mai în sus, tot pe moşia lor la No. 12, undi şi morili îşi ave făcute atunce, când s’au hotărât moşia prorocului "Samoil, iar nu că eră acolo vadul cel bătrân. 5. 1813 Săpt. 11. Mărturia încredinţată şi dată după Carte de blăstăm de cătră un Toader Morariul, prin cari arată că, dela moara d-sali vornicului Paladi în sus păn la podul cel mari, el a apucat moară făcută pişti apa Bârladului şi au mai prifăcut şi el în două rânduri şi, dupăce s’au stricat, au şi mutat-o în gârlă, undi şi acum să află ; şi alt vad de moară ştii că au fost în dreptul cărămidârii, undi şi acum sânt taraşi ; aşijdire şi alt vad mai iasti drept casa lui Toader Antohi, iar de când or fi făcuţi şi cini li-ar fi stăpânit nu ştii. 6- 18*3 Săpt. II. Mărturia a unui diacon Antohi i Vesili Luchian, iarăşi încredinţată, ce tot după Carte, de blăstăm o dau, arătând că moară au apucat în apa Bârladului] undi sint şi acum şarcimpoi, şi moara undi-i făcută acum mai sus de aceia, iar mai în sus. n’au apucat, fără numai, undi iasti cărămidăria acum, mai sint nişti taraşi, dar de moară de vor fi fost sau alt cevâ iai nu ştiu ; cum şi stăpânire boerilor Pălădeşti o ştiu că au apucat o grădină ce în plan iasti arătată supt No. 24, cari şi acum iasti faţă, şi prorocul Samoil vinde venitul grădinii şi o cumpără târgoveţii, dar acum, cum să urmează stăpânire, iai nu ştiu ; şi nucul ce să cuprinde în hotarnica spătăresii Sturzoai, ştiindu-1 lângă o fântâniţi, au mers di i-au arătat şi locu, carili iasti însămnat în plan supt No. 11, iar mai mult nu ştiu. Pro Inălfafe Doamne, Aceste câte ni s’au arătat sint dovezili amândoror părţilor, în pricina aceasta, la cari d-lui vornicul mai întăi pen- 157 iru locul acel dispre apus de pistî apa Bârladului, vra a să ^puternici de a a-1 stăpâni după aceşti răspunsuri, adică : că de nu-i şi scria ispisocul d-sali acel dela Domnul^ Vasili VVod, că moşia d-lui ar trece şi la apus pişti apa Bârla dului, păn undi acum îşi urmează stăpânire, după hotarnica ace ce ari făcută la anii 1776, după mărturia aceloraş de atunci oameni, cari ar fi ştiut şi din vechiu stăpânire părin-tilui d-saii ; dar, dacă numili moşii d-sali iasti Cetăţuia, dupăcum şi aceluiaşi loc, îndestul ar pute fi cunoscut că şi numili moşii d-sali tot di pi numili aceluiaş loc trebui să să fi dat atunce de cătră Domnul Vasili Voivod ; şi când şi pişti apa Bârladului despre răsărit necăiri alt loc cu acel numi nu să află, apoi şi mai desăvârşit ar fi dovedit că moşia d-săli ar treci şi la apus pişti apa Bârladului spre a-şi cuprindi şi locul numilui său ; de undi dar nici după un cuvânt de dreptate nu socoteşte că d-lui spatarul ar pute să-l înpingă din stăpânire acelui loc pişti Bârlad, dispre răsărit, după cuprindire ispisocului Domnului Costandin Mihail Cehan Racoviţi VVod, ce-1 are d-lui spatarul ară(tă)tor în sămni şi în măsuri, carili iasti din anii 7265 / căci şi atunce la aceiaşi hotărâtură, cuprinsă pin acelaş ispisoc,. ce s’au făcut moşiei d-sali, dacă s’ar fi văzut şi ispisocul d-sali, acel dela Domnul Vasili .VVod, sau s’ar fi întrebat şi s’ar fi cercetat pe oamenii ce ave ştinţa cum s’au urmat stăpânire părintelui d-sali din vechimi, iarăşi nu s’ar fi putut de a i să cuprindi şi locul acela a d-sali în hotarnica mănăstirii prorocului Samoil, în vremi ce şi cu ispisocul Domnului Vasili VVod şi cu mărturia oamenilor îl dovide că iasti drept al d-sali. Al doile, şi pentru strămutarea hotarului din sus de gura Tupiloai, di pişti apa Bârladului, de cătră răsărit, ce tot după ispisocul Domnului Costandin Mihail Cehan Racoviţi VVoa, cum şi după hotarnica schitului Qrăjdenii, vra ca să-i facă d-lui spatarul de a-1 înpingi pe d lui în gios păn în locul morilor d-sali celor vechi, îsămnat în plan supt No. 12; şi la aceiaşi cerire iarăşi n’ar cunoaşti că 158 poate ave d-lui spatariu vre o dreptate, căci deşî iasti hotarnica d-sali mai din urmă decât ispisocul acela a d-saii spătarului şj decât hotarnica schitului, dar hotarnica a d-sali ar fi făcută pe mărturia aceloraş de atunce oameni după Carte de blăstăm, cari acei oameni ave toată ştiinţa de stăpânire părintilui d-sali cum s’au urmat din vechimi, încă di pi când nici nu ave mănăstire prorocului Samoil moşia aceasta, şi când, cu mărturiile în sus arătati, dovedeşti stăpânire ce-ar fi avut, şi d-lui şi părintili d-lui, şi asupra lăcuitorilor ce sint cu lăcuinţa dela gura gârlii Tupilioai în gios sub numi de satul d-sali Morănii, apoi îndestulă tărie i să pare că ar pute ave hotarnica d-sali ; căci, dacă n’ar fi fost şi pe acolo moşia d-sali, cum s’ar fi putut sâ stăpâniască şi pe lăcui-torii aceiia supt numili de satu d-sali ; şi, deşi puni d-lui spataru înnainte şi cuvântul acela di zici că şi vadul de mori a vornicului Vasili Costachi s’ar fi putut să fie şi din gios de gura gârlii Topiloai, undi să găsăsc însămnări că ar fi fost mori, căci în ispisocul Domnului Antiohi Costandin Wod să arată că acel vad iasti în Podeni, şi Podeni s’ar fi numit şi toati casili locuitorilor, ce sint pe din gios de gârla Topiloai, dar nici cu acelaş zis iarăşi nimic nu s’ar pute agiutâ d-lui spataru / pentrucă vadul vornicului Vasili Costachi iasti ştiut şi dovedit că au fost acel ce iasti insâmnat în plan din sus de gura gârlii Tupiloai, iar în locurile a celi din gios de gura gârlii tot niamul cl-sali ar fi avut mori; pentrucă după vremi li-au tot mutat din loc în loc, ca unii ce-au fost volnici a-şi faci mori pe hotarul moşii lor undi ar fi voit; cari, şi aceşti însămnări de locuri de mori ce să găsăsc, iarăşi îndestulă dovadă i-ar fi d-sali de stăpânire ce-ar fi avut asupra acelui loc şi moşii şi strămoşii d-sali; apoi că şi Podeni numai mahalaoa lăcuitorilor ace ce purcede dela gura gârlii Tupiloai în sus sar fi numind, iar dela gura gârlii în gios tot satul Morănii ce l’au stăpânit d-lui sar fi numit şi să numeşti, dupăcum aceasta de cătră toţi ar fi ştiut şi mărturisit; şi în scurt că, dacă moşia d-sali dupăcum dovedeşti cu ispisocul Domnului Vasili Wod, au fost moşie Domniască, apoi 159 niciodată nu s’ar ri putut ca să fie cu o micşurore ca aceîa, dupăcum, acum, d-lui spatariul vra să o facă. După cari toati aceşti răspunsuri a d-sali vornicului, stând noi a luâ sama cu amăruntul, nu socotim că ar pute ave d-lui vre o deplină dreptati de a-şi stăpâni moşia d-sali întru întregime cari o ceri, după sămnili şi măsurili ce-i arată hotarnica d-sali ace din anii 1776 ; căci, întăi, pentru locul acel de pişti apa Bârladului, dispre apus, ce-1 ceri în numili moşiei d-sali, însuşi ispisocul Domnului Vasili VVod nu arată că moşia d-sali la apus treci şi pişti apa Bârladului, şi nici zici că ace moşie au făcut’o danii strămoşului d-sali şi cu vre o Cetăţue în fiinţa iai pe dânsa, ca, cu acel chip, să să poată întinde d-lui pişti apa Bârladului, să cuprindă şi locul acela numit, după mărturia acelor oameni, Cetăţuia; ce curat zici că i-au dat o silişte numită Cetăţuia, şi cu vad de moară pe apa Bârladului, şi cu locuri de iazuri pe părăul Trestienii ; dupăcum aceasta şi în pildă msti văzut şi ştiut şi în zi(ua) de astăzi, că nici o moşie nu-şi are pe dânsa aeve şi fiinţa numilui său ce poartă, dupăcum d-lui vornicu vra să-şi facă moşia d-sali cu acel zis, ce rru-mai numi ; apoi când pe locul .acela nici silişie de sat nu iasti. precum nici Cetăţile, ce numai un şanţu, făcut cine ştie din ce vremi şi pentru ce trebuinţi va fi fost; şi cănd şi silişte moşiai d-sali, ce-i răspândi ispisocul, şi cu vadul de moară în apa Bârladului, cum să arată la plan, iasti dovedit, ce să şi află defaţi de ceia parte pişti apa Bârladului, dispre răsărit, în gura Trestienii, ce cuvânt de dreptati poati ave d-lui vornicu numai după păreri, ca să triacă cu stăpânire şi la apus pişti apa Bârladului / şi mai ales că, când au răscumpărat vist. Ioan Păladi moşia aceia dela egumenu de Bursuci, cum a-diverează ispisocul Domnului Mihai Racoviţi VVod, dacă şi locul acela di pişti apa Bârladului, dispre apus, ar fi fost tot din trupul moşiei aceştia, dupăcum, acum, vornicu zice, trebuinţi ar fii fost să mai zică pomenitul Domn prin ispisoc că-i dă şi toată apa Bârladului cât cuprindi ace moşie pe de amândpaă părţile, să-şl facă mori într amândoaă ţărmurili apii Bârladului; fiindcă, dacă era al său locul acesta ce-1 cere d-lui vornicu, o ave şi apa Bârladului toată, şi nu mai era trebuinţă să zică şi Domnul că-i dă şi apa ; undi dar şi 160 dintr'aceasta mai desăvârşit iasti dovedit că şi pe la ace vremi moşia d-lui vornicului nu trece şi pişti apa Bârladu- lui, la apus, şi atunce Domnul Mihai Racoviţi Wod i au dat şi celalalt mal al apii Bârladului despre apus, iar nu mai mult alt; după cari aceşti dovezi şi mărturia acelor marturi ce-au mărturisit atunce la hotărâtura ce s’au făcut moşiei d-sali vornicului, că ar şti că moşia d-sali treci şi la apus pişti apa Bârladului, după veche stăpâniri ce-ar fi şi avut boerii Pălădeşti, iarăşi să dovedeşti de neadevărată, şi mai ales că şi însuşi ei, dupăce cu mărturia lor o trec pe moşia d-sali vornicului şi pişti Bârlad, nu ştiu păn undi să o mai ducă şi-i pun hotar şanţul. Al doilea şi pentru pricina locului dela răsărit, di pişti apa bârladului, iarăşi înnainte hotarnicei schitului Grăjdenii, ce iasti de 121 de ani mai bini, şi a ispisocului Domnului Costandin Mihail Cehan Racoviţi Wod ce-l ari d-lui spataru, carili iasti mai vechiu cu 19 ani decât hotarnica d-sali vornicului, şi arătătoriu în sămni şi în măsuri ce loc poate să cuprindă hotarnica acei a d-sale vornicului, dacă celi mai vechi scrisori a d-sali nu sint arătă-toari în niscaiva sămni sau măsuri; şi când m a i ales şi mărturia aceloraş marturi, după cari s’au făcut şi hotarnica d-sali, nu numai că, după dovezili în sus arătate, să dovedeşti de neadevărat, dar şi după ispisocul Domnului Costandin Mihail Cehan Racoviti Wod ; pentru că ei zic şi aceasta : că la hotărâtura ce s’au făcut moşiei prorocului Samoil, nu numai că scrisorili n’ar fi fost să să vadă, dar nici oamenilor cari ave ştiinţi de stăpânire boerilor Pălădeşti nu li s’ar fi făcut întrebări, şi au hotărât cum au vrut hotărnicii, înpresurând moşia d-sali vornicului; cari cât pentru scrisorile d lui vornicului că n’ar fi fost ca să să vadă, şi aşa să fie măcar că să să fi şi văzut, dacă în sămni sau în măsuri nu sint arătătoari, tot atâta faci ori di s’ar fi văzut sau de nu s’au văzut. Dar pentru cuvântu ce zic ei că nu s’ar fi făcut întrebări nici oamenilor cari ave ştiinţi, la a-ceasta pomenitul ispisoc Domnesc arată : că la ace hotărâ-tură au fost de faţi şi toţi cei mai de frunţi târgoveţi, din târgul Bârladului, preoţi şi alţii ce anumi au şi iscălit ia hotarnică ; cari vra să zică că aciia eră cei mai cu ştiinţi 161 oameni, şi de stăpânire boerilor Pălădeşti, şi de cât era drept locul Domnesc, ce s’au dat mănăstirii prorocului Samoil. După cari şi această dovadă, tot hotărâtura cuprinsă prin ispisocul d-saii spatarului are tăria ei, ca una ce iasti şi cu 19 ani mai vechi; iar hotarnica d-sali vornicului cu totul rămâni fără nici o puteri, şi nici cu cuvântul acela, după mărturiili de sus arătati, că ar fi stăpânit şi pe lăcuitorii ce sint dela gura gârlii Tupiloaii în gios sub numi de satul Morănii, iarăş nimic nu să agiută d-lui, pentrucă şi mărturiili a-cele sint una în potriva altia : uneori că au stăpânit mănăstire pror. Samoil, şi alti ori d-lui vornicu ; şi unile mărturii nu pot ave nici un temeiu ; şi nici cu cuvântul acela că dela gura gârlii Tupiloai în gios, în locurili acele ce să găsăsc însămnati tot niamul d-sali ar fi avut mori, tot nimic nu să poati agiuta, numai după zisili d-lui din gură, căci nici poati şti de atâta sumă de ani, de mori vor fi fost aceli însămnări sau de alti trebuinti ; şi de cini vor fi fost făcuţi, dupăcum la aceasta şi însuşi d-lui nu poati să de vre o încredinţări. Şi de cătră noi aşa să socoteşti : Că d-lui şpatariul Necolai Dimachi după tot cuvântul dreptăţii să agiută a-şi tragi în stăpâniri întregime trupului moşii d-lui, atât pişti apa Bârladului, dispre apus, cât şi dispre răsărit, întocma şi pre-deplin după toati sămniii cuprinsă la ispisocul Domnului Costandin .Mihail Cehan Racoviţi Wod ; precum asămine şi schitui Qrăjdenii locul acela întocma, după cuprindire hotărnicii sali, prin aceli ştiuti şi dovedite sămni fireşti, cari sint defaţi ; dar, fiindcă d-lui vornicu arată nemulţămiri asupra giudecăţii noastri, ce desăvârşit hotărâri rămâni la înălţime ta. 1814 Fevr. 20. A Innălţimii tali cătră D-zeu smerit rugător, t Venîamin Mitropolii Moldaviei. i plecaţi slugi, Costandin Balş vel logofăt. . AUxandru Leal vel vornic. Toader Balş vel vornic. Şărban Negel vel vornic, lirisoverghi vel vornic. Atidrunachi Donici agă. CXIV 1814 Iulie 6. Scarlat Alexandru Calimah Voevod, motivat de jalba târgoveţilor Bârlădeni asupra biv spatariului Ne- 11 162 culai Di mac hi, care le cere bezmâti pentru casele şi aşâzârile lor, în contra hrisoavelor ce au dela Ştefan Cel-Mare şi dela Cons-tandin Mihail Cehan Racovită Voevod, rândueşte zi de judecată la Divan pe la sfârşitul lui Septemvrie. Noi Scarlat Alexandru Calimah Woda, cu mila lui Dumnezeu Domn tarii Moldaviei. Cinstit şi credincios boeriul Domniei mele, d-ta Neculai Dimachi biv vel spatar, sănătate. Domniii mele au dat jalobă toţi boerii i boerănăşii i neguţitorii şi alţi lăcuitori, ci au casă şi aşăzare în târgul Bârladului, cu cerire să aibă giudecată cu d-ta, pentru că, decând d-ta cu zestre ai luat moşie ce este în-pregiurul târgului Bârladului, ai fi vrând a-i supune supt bezmăn cu casăle şi aşăzările lor de pe locul ce, după ispisocul Domnului Ştefan Voevod i altul dela Costandin Mihail Cehan Racoviţă VVod, îl au drept a lor ; în puterea cărora ispisoace şi-au făcut şi aşăzările ce au, şi ori şi când mai înnainte au fost supăraţi de cătră stăpânii locului, ce d-ta îl cei acum (sub) ascultare, nu li s’au dat, rămânând ei în odihnă ; iar acum d-ta n’ai fi contenind a le face supărări, pentru care au cerut ca cu Divanul Domniii mele să li să de hotărâre. Drept aceia scriem Domnia me d-tali câ îndată ce vei primi poronca aceasta, cu toate dovezile ce vei ave să te scoli şi să vii la Divan, ca să se cerceteze pricina şi să se de hotărâre, să nu şadă oamenii aice de se afanisesc cu cheltuiala; căci, de nu vei urma a veni, apoi târgoveţilor, după ispisocul Domnului Cehan Racoviţă VVod şi alte dovezi ce mai au, le se va întări stăpânirea şi cu Carte Domniei mele, şi, în urmă orice arătare vei face,, nu vei fi ascultat, aceasta. 1814 Iulie 6. fMai departe se adaoge cu alt-fel de scrisoare:) Insă, fiindcă, prin jaloba ce ai dat d-ta, ai cerut vade, în pricina aceasta, pănâ la sfârşitul lui Săptemvrie, fiind acum vremea lucrului, ţi se dă această vade, şi pără atunce se va urma stăpânirea târgului, după care s’au urmat şi an şi anţirţ, iar la vade negreşit să te afli. NOTĂ. Pe partea de deasupra a acestei porunci, în afară de pe? cetea Qomniască în ceară roşie, de semnătura lui «Qheorghie Bănari, diac 163 de Divan» şi de «Procit, vel logofăt» se afla şi adresa: «Cinstit şi credincios boierului Domniii mele, d-ta Neculai Dimachi biv vel spatar, sănătate» şi mai jos.* «Târgoveţii din Bârlad*. cxv 1814 Iulie 21. Toţi locuitorii târgului Bârladului jâluin-indu-se câ spătarul N. Dimachi le impune bezmăn câte 10—12 lei de fiecare casă făcută la mahala, cum şi plata pentru i/naş, pănă la regularea chestiei prin judecată, la Divan, Domnul Calimah poronceşte Ispravnicilor de Tutova de a nu se îngădui tacă luarea unor asemenea dări. Noi Scarlaf Alexandra Calimah Wod, ca mila lai Dumnezeu Domn tării Moldaviei. Cinstiţi şi credincioşi boerii Domniei mele d-voastre ispravnici de ţinutu Tutovii, sănătate. Toţi boerii i boerănaşii i neguţitorii şi ceilalţi lăcuitori, din târgu Bârladului, au făcut arătare că ei, din moşii şi părinţii lor, fiind lăcuiţi într’acel târg, unde şi-au făcut şi aşâzări, fără să fie supăraţi cu vre o dare, iar acum, decând cu zăstri a intrat d-lui spat. Neculai Dimachi stăpâ-nitor moşiei de prin prejurul târgului, le-ar fi pricinuind multe supărări cu strâmtoririle imaşului şi cu oprire de a nu face case pe la mahalali trăitorii dintr’acel târg, cerândn-le să de zapis că vor a plăti bezmăn câte 10 şi 12 lei pe an, şi apoi să aibă voe a-şi face case ; pentru care s’au fost scris Cartea Domnii mele cătră d-lui spatarul ca să vie să ste în giudecată cu jăluitorii, şi d-lui şi-a pus vade că va veni la sfârşitul viitoarei luni Săptemvrie. Drept aceia să scrie d-voastre câ, până se va sfârşi giudecata, să nu îngăduiţi pe d-lui spat. sau pe vechilii d-sale a supăra pe târgoveţi la vre o cerire de bezmăn sau de imaş pentru vitele lor ; şi după giudecată, cum dreptatea va da, aşa se va urmă şi stăpânire. 1814 Iulie 21. NOTA, Pe partea exterioară a documentului in afară de pecetea Domnească întipărită în ceară roşie, se mai află şi adresa: 'rPA A11 MARII ir&apa ;ji zaXvjy friv/jsiv. (Profira Dimachi a.m vândut cu voia mea) 192 Nec. Dimachi spat : cu priimire me s’au făcut vânzare aceasta. loan Sturza spatar. Iordachi Canla logofăt. Alecu Canta agă. Râducanu Roset hatman, martur. Grigore Ghica vornic. Costachi Canla vornic. Diniitracfu Canta spatar. IoanTautul ban, martur. Dela Divan. Macar că vânzarea pentru locul de zăstre nemişcătoriu dispre partea femeii, ce este supusă bărbatului, dela pravilă să întăreşte după trecere de doi ani, când osăbit încredin-ţază că au fost cu bună voinţă ei, pentru lipsirea cuvântului că au fost ori pentru dragoste ori pentra frica bărbatului, dar această vânzare să deosăbeşte, urmând în pricina aceasta prigonirile de sus arătate, cari covârşâ păgubirea pe folosul vânzătoarii decât că ar fi avut moşiia aceasta. Şi, pentru ca desăvârşât să lipsască prigonirile acele aducătoare de pagubă şi la o parte şi alta, fiind vânzarea aceasta cu bună voinţa d-mneii şi a boeriului d-sali, şi cu siătuire şi cu voia boerilor rudenii, ce i-au fost Epitropi, cătră care unindu-să şi socotinţa giudecăţii şi găsându-să cu toată cuviinţa, s’au dat slobodă voe la amândoă părţile şi a vinde şi a cumpără cu cea desăvârşit hotărâre, fără a să mai dizlegâ vre o dată vânzarea aceasta supt nici un cuvânt ; ce de veci să aibă tăriia ei nestrămutată, întărindu-să zapisul acesta şi de cătră a giudecăţii hotărâre. 1815 Fevruarie 3 zile. Costachi Ghica logofăt. Costandin Balş logofăt. Lupu Balş logofăt. Sărbaru Negel vornic. Costachi Canta vornic. Iordachi Ghica logofăt. (Urmează încă 4 semnături de boeri nedescifrabile). CXXII 1815 Fevruarie (fără zi). Scarlat Alexandru Calimah Voevod tută feste stăpânirea târgoveţilor Bârlădeni asupra moşiei cumpărate dela Profira Dimachi, născuta 37 iele seu. Cu mila lui Dumnezeu Noi Scarlat Alexandru Calimah Voevod Domn tarei Moldovei-J n ş t i n ţ a r e se face cu acest hrisov a Domniei mele» tuturor cui se cuvine a şti că, arătându-ne al' nostru cinstit 193 şi credincios boer Dumnelui Grigorîe Sturza vel logofăt de tara de jos, zapisul Dumisale Spătăresei Profira Miclească, soţia Dumisale Spatarului Nicolae Dimaki, care este din zi întăi a lunei acestei Februarie a anului curgător, iscălit de Dumneii i de so{ul Dumisale, i de boerii rudenii a Dumisale ce i*au fost epitropi : Dumnelui lordaki Cantacuzino, biv vel logofăt, i dumnelui Ioan Sturza, biv vel spatar, şi de alţi boeri, încredinţat şi de duinnelor Veliţii boeri a Divanului Domn;ei mele, prin care se cuprinde că mănăstirea Sfântului Prooroc Samoil din târgul Facşani, ce este mitoh a mănăstirei sfântului Spiridon de aice tdin oraşul laşii, având a-fierosire dela ctitorul ei, fericitul întru pomenire Domn Constantin Mihail Cehan Racoviţă Voevod, moşia dela târgul Bârladului ot ţinutul Tutovei, hotărâtă şi stâlpită, şi măsurată în lung şi în curmeziş, afară de vatra târgului, precum arată chrisovul aceluiaşi Domn ce este din anii 7265, şi alte următoare chrisoave de întăritură ; în urmă la anii 1785 Decembrie 10, Epitropii mănăstirei sfântului Speridon, ce se afla întru acea vreme, anume: reposaţii Sofronie Irinopoleos, i Lascaracki Roset, fiind vel vornic, şi lordachf Ohika vornic, au făcut schimb cu Dumnelui biv vel logofătu Iordachi Canta-tacuzino, fiind spatar ; adecă, Epitropii au dat dumisale logofătului moşia Bârladu, şi dumnelui logofătul au dat la mănăstire moşia Vădurelele, satu întreg, la ţinutul Sorocăi; precum arată scrisoarea de schimb, adeverită de Mitropolitul ţerii şi de Veliţii Logofeţi de atunce, întărită şi cu chrisov tot dintr’acel an, Decembrie 26, dela Domnia Sa Alexandru Ioan Mavrocordat Voevod. Iar după aceia, la anii 1786 Ghe-nar, dumnialui Logofătul Iordachi Cantacuzino, fiind spatar încă, prin învoială au făcut schimb cu sora Dumisale repo-sata spătăreasa Catrina Cantacuzini, care au fost moa.^ă dumisale spătăresei Profirei, dând d-lui logofătul surorei sale moşia Bârladul, şi luând dela soru-sa nişte părţi de moşie la ţinutul Hârlăului, cum arată scrisoarea de schimbu adeverită de Mitropolitul ţerii, i Episcopul Huşului şi Veliţii boeri de atuncea. Pe urmă, spătăreasa Catrina Cantacuzini, între altele ce au dat zetre fiicei sale Elena, maica dumisale 13 194 spătăresei Profirei, când au căsătorit-o după stolnicul Dimi-traki Miclescul, i-au dat şi moşia Bârladul, precum arată foaia de zestre, iscălită de spătăreasa Catrina Cantacuzini; iar dela stolniceasa Elena au remas la fiica sa, adecă dumneaei spătăreasa Profira, soţia dumisale spatarului Neculae Dimaki, precum arată izvodul din anul 1813 Noembrie 21, iscălit de dumnelui spatarul Ioan Sturza văr-primare cu stolniceasa Elena, ce au fost şi epitrop dumisale spătăresei Profira. Dar fiindcă locuitorii târgoveţi din târgul Bârladului, din vreme în vreme s’au întins cu casele şi alte binale, pe locul acel cuprinsu în hrisovul pomenitului Domn, l’au fost afierosit la numita mănăstire, şi aflându-se şi la mâna târgoveţilor o carte tot dela acelaş Domn, şi tot dintru acelaş an Martie 12, în urma hrisovului mănăstirei, în care carte hotăreşte să nu deie de casă nici un ban chirie, nici de piv-niţile lor, cum nici din grădini se nu-i zeciuiască mănăstirea, ce numai din ţarini şi din fânaţe şi din prisăci dela câmpu să-şi dea zeciuiala, în cuprinderea acelei cărţi întemeindu-se târgoveţii, făceau pricinuiri atât la cei de mai nainte stă-pânitori, cât şi către dumneii spătăreasa Profira, ca să nu dea adetiul obicinuit după pujerea hrisoavelor ce are, întin-zindu-se pricina şi la înfăţoşarea judecăţei Divanului, de unde deosebindu-se câţi-va din boerii ce locuesc într’acel târg, anume dumnealui spatarul Gavril Iamandi, i spatarul Ioan Costaki, i banul ioan Iamandi, i medelnicerul Petrachi Negrea, i medelnicerul Panaite Docan, i medelnicerul lordaki Oprişan şi sulgeriul Vasili Kiru, arătându-se din partea tuturor târgoveţilor, şi scoţând vorbă că cu toţii de obştie ar vroi să o cumpere de istov, spre acea vorbă s’au sfătuit şi dumneii spătăreasa Profira cu soţul dumisali şi cu Epitropii ce i-au avut, cum şi cu dumnealor veliţii boeri a Divanului, şi cu toţii într’un cuvânt au sfătuit-o; ca spre izbrănirea tuturor pricinilor ce eră pricinuitoare de pagube şi spre mai bun folosul dumisale, dacă-i vor da preţ mulţumitor, iaste mai cu cuviinţă să o vândă de istov; şi aşâ, cunoscând şi însuşi dumneii, au stătut în tocmală cu dumnelor mai sus numiţii boeri, prin obraze mijlocitoare alesă şi dintru o parte 195 şi alta, şi s’au suit la preţ până la una sută opt-zeci mii lei, care preţ cunoscându-1 pentru mai bun folosul dumisale şi mai cu liniştire, decât că ar fi avut moşia aceasta supusă întru atâte pricini la atâta norod, şi aşâ remâind întru ce desăvârşit mulţămire a preţului, din buna voe dumisale au vândut numita moşie cu toate acareturile ce se află pe dânsa, şi cu un vad de moară ce este osebit cumpărat dela dumne-lui visternicul Matei Cantacuzino, cu osebite scrisori; având putere cumpărătorii a-şi căuta dreptăţile moşiei după cuprinderea scrisorilor, şi a trage şi împresurări, dacă vor fi, ca nişte vecinici stăpâni, fără a mai fi dumneii supusă la vre o răspundere pentru vre o dinpotrivă urmare, ce ori de va lipsi cevâ din cuprinderea scrisorilor, sau de se va adaoge, pentru cumpărători să fie şi folosul şi paguba ; aşiiderea şi pentru câte danii sau aşăzări ce vor fi pe locuri, dupăce moşia aceasta au trecut cu zestre la maica dumisale spătăresei, şi până acum, şi acei cu daniile sau aşezările vor pricinui a nu. plăti la preţul cumpărăturii după analoghia ce-i va ajunge, să fie slobozi cumpărătorii a-şi căută cu unii ca aceia prin drumul giudecăţei, pentru că nişte aşâ danii sau aşezări nu pot să-şi mai aibă puterea sau lucrarea lor, afară numai dacă se vor afla vre unele cu încredinţare făcute de maica dumisale, acelea au să rămâie statornice. Şi aşâ după tocmala arătată, priimind dumneii şi toţi banii deplin, pe lângă zapisul acesta, le-au dat şi toate scrisorile ce au avut vechi şi noao, în care zapis, dupăce s’au văzut iscăliţi dumnelor, şi rudeniile, şi alţi martori, s’au văzut că şi din partea Divanului se încredinţează cu aceste cuvinte : „Măcar că vânzarea pentru lucru de zestre nemişcător dispre partea femeei, ce este supusă bărbatului, dela pravilă se întăreşte după trecerea de doi ani, când osebit încredinţează că au fost cu bună voinţa ei, pentru lipsirea cuvântului că au fost ori pentru dragoste, sau pentru frica bărbatului, dar această vânzare se deosebeşte, urmând în mijloc prigonirea desus arătată, care covârşia păgubirea pe. folosul vânzătoarei, iar preţul ce l’au dat cumpărătorii, este cu mult mai bun folos a vânzătoarei, decât că ar fi avut moşia a- 196 ceasta ; şi pentru ca desăvârşit să lipsească prigonirile a-celea aducătoare de pagube şi la o parte şi la alta, fiind vânzarea aceasta cu bună voinţa dumisale spătăresei Profira, şi a soţului dumisale, şi sfătuirea şi voia boerilor rudenii ce i-au fost epitropi, cătră care unindu-se şi socotinţa giudecăţii şi găsind cu toată cuviinţa, au dat slobodă voe la amândouă părţile şi a vinde şi cumpăra, şi ce desăvârşit hotărâre, fără a se mai deslegâ vr-o dată vânzarea aceasta sub nici un cuvânt, ce în veci să aibă tăria ei nestremutată.“ Asupra căruia zapis «rătându-ne dumnealui vel logofătu rugămintea numiţilor cumpărători târgoveţi, pentru a li se întări lor cumpărătura aceasta, ni-au arătat şi un ispisok vechiu Sârbesc dela Domnul Ştefan Voevod bătrânul, în cuprindere cu întărire de privileghii a nu fi supuşi târgoveţii din Bârlad cu nici un fel de dare, fără numai pentru peştile ce vor cară spre vânzare ; şi pe* lângă ispisocul acesta ală-turându-se şi cartea Domnului Costantin Mihail Cehan Ra-coviţă Voevod, acea mai sus pomenită, din anij 7265 Martie 12, dată la mâna târgoveţilor în cuprindere : „Că, după ce domnia sa au afierosit locul domnesc ce s’au aflat la Bârlad, mănăstirei proorocului Samoil, le dă lor întărire de privileghii, ca nu cumva să fie ei supăraţi de către mănăstire cu vre o dare, nici. pentru casele lor, nici pentru pivniţele lor, cum nici din grădini să nu*i zeciuiascău. Ear în urma acestor privileghii, spre apărarea lor de vre o dare s’au intemeeat şi cu deosebite hrisoave vechi şi nouă, pentru locuri de case, i dugheni cumpărate unii dela alţii din târgul Bârladului. „Drept aceia în cuprinderea dovezilor aratate cu lă-murile cunoscându-se veche locuinţă a târgului acestuia, cu statornicie de privilegii, d.n;! ce ne-am încredinţat Domnia mea fără indoire pentru dreapta cerirea lor-, care urmează spre mai multă întămiare acestui târg, vederat fiindcă cu dreaptă legiuire şi protimisis la cumpărarea moşiei, mai ales lor se cuvine ca unor vechi megieşi cu locul târgului, lângă care dintru învechime au fostu alăturată şi moşia aceasta ; încredinţându-ne asemine şi pentru cumpărătura ce au făcut 197 numiţii târgoveţi a moşiei unite cu târgul, după zapisul ce ce s’au pomenit mai sus a dumisali spătăresei Profira Mi-clescu, i a soţului dumisale, că este prin buna-voinţa şi a dumilor-sale boerilor rudenii, ce i-au acut şi epitropi, legiuită şi cu dreaptă socotinţă a Preosfinţitului Mitropolit al ţerii şi a dumilor-sale Veliţilor boeri, spre cea mai desăvârşit folosinţă a vânzătoarei şi îndămânarea cumpărătorilor, dar şi spre de istov contenire a prigonirilor ce urma, întru desăvârşit unire şi a Domniei Mele la dreaptă legiuire ce s’au făcut pentru vânzarea acestei moşii, spre de ajuns îndemânare cu mulţămire amânduror părţilor. -- desăvârşită, dreaptă, şi cuviincioasă cunoaştem cererea numiţilor târgoveţi, şi prin hrisovul acesta a Domniei mele dăm şi întărim vecinică stăpânire şi apărare de obştie a tuturor târgoveţilor din numitul târg, şi legiuim dreaptă stăpânire lor cu vecinică întemeiate asupra moşiei unită cu vatra târgului, care pe drepţi banii lor prin bună învoire şi dreaptă legiuire o au cumpărat dela dumneii spătăreasa Profira Miclescu şi soţul său du m ne! ui spătarul Ni col ai Dimaki, ca să o .stăpânească în toate hotarele ei întocmai după zapisul de cumpărătură şi după scrisorile vechi şi no'auă ce le-au luat ei împreună cu zapisul cumpărăturei, din tot locul şi cu tot venitul, ca pe o dreaptă ocină şi moşie a lor. Ear spre vecinică întemeiere a celor mai sus cuprinse, hrisovul acesta Domnie mele să le fie lor, şi în urmă clironomilor, din neam în neam, statornică întăritură, neclătit şi nerăşuit nici odinioară în veci, care s’au întărit şi cu a Noastră Domnească iscălitură şi pecete. Scrisu-s’au hrisovul acesta la scaunul Domniei, mele în oraşul Iaşii, în al treilea an al cei de al doile Domnie a Noastră la Moldavia şi s’au dat dela anii dela Mântuitorul Hristos 1815, Pevruarie. Noi Scarlat &!exandra Voevod Q~' '• ) Grigote Sturza Vel logofăt, prociloh. lordachi Ghika Vel logofăt, prociloh. S’au trecut în condică, Mateiu Kozma Kluceriu. 198 CXXIII 1815 Maiu 2. Hrisovul Domnului Scarlat Alexandru Ca-limah prin care se înfiinţază venitul jugâretului şi a cotului în oraşul Bârlad, pentru facerea şi întreţinerea uliţilor şi a podurilor, scutind de orice dare 30 oameni aduşi de peste hotar, cari s:i fie numai pentru slujba acestor poduri. Cu mila lui Dumnezeu Noi Scarlaf Alexandru Calimah Voevod Domn ţarii Moldaviei. Pretutindine oraşâ-le şi politiil.e au întemeiat cinstea noroadelor, căci aceste au fost totdeauna lăcaşurile unde s’au sălăşluit luminile învăţăturilor şi iscusânţa meşteşugurilor. Intru aceste au înflorit cele mai multe din folosâtoarele izvodiri a omenirii, şi între toate altele, aceste şi însuşi vieţuirea omenească trăgându-o prin frâile polîtisârii din asprimea prostiii, au adus’o în starea aceasta plăcută a hunii cuviinţă. Intru acest chip politiile, în tot locul unde s’au ocrotit prin îngrijirile cele cuviincioasă, a-colo au izvorât şi tot felul de folosuri spre obşteasca petrecere : acolo s’au întemeiat neguţitoriile, acolo s’au răvărsat bogăţiile, şi într’un cuvânt acolo s’au sălăşluit tot binele şi fericirea norodului; căci acolo şi plugariul şi păstorul Şj tot cel ce lucrează pământul află cuviincioasă plată a ostenelilor lor, şi să folosăşte fieşte-care cu cele trebuincioase spre înlesnirea stării sale. Domnie me avându-le aceste în cunoştinţă şi socotind cât urmează a fi îngrijirea stăpânirii spre întemeiare bunii stări a oraşilor şi a politiilor, luat-am aminte la obşteasca cerire ce ni-au făcut prin jalobă boerii şi alţii din lăcuitorii târgului Bârladului pentru uliţile şi podurile din târgul acesta, — rugându-se ca să facem Domnie mea cuvincioasd punere la cale, spre a să aduce întru îndreptare şi în starea înlesnirii. Arătându-ne ca acest târg, din vreme în vreme luând adăugire, au venit acum întrun număr nu puţin de lăcuitori,—bneri, neguţitori. şi din alte osăbite stări; însă, din pricina lipsei de poduri şi a neînlesnirii uliţilor, în vremea tom-nii şi a primăverii, precum şi în alte întâmplări de vărsări de ape, săpându-să uliţile, năruindu să şi făcăndu-să cu totul neumblate, pătimesc cea mai grea supărarey nu numai cei din lă-untru vieţuitori, dar şi drumeţii trecători, şi toţi cei de afară 199 din lăcuitori, şi alţii care, pentru neaparatâ trebuinţă, sunt sâliţi a intră în târg în asămine vremi; agiungân.1, tăngă aceste, de multeori a să şi închide de istov tărgul, şi a veni în cea mai simţitoare lipsă despre cele trebuincioasă, lemne, zahirele, ,9/ tf/te lucruri neapărate ale vieţuirii. Drept aceia, asupra arătărilor acestora şi a rugătoarii obşteşti ceriri ce ne-au făcut, încredinţându-ne Domnie mea şi binevoind a face cuviincioasa punere la cale spre îndreptarea uliţilor acestui târg ; şi osăbit, văzând cătră aceasta şi râvna cea vrednică de laudă din partea boerilor şi a celorlalţi din lăcuitorii târgului, ce s’au arătat cu jalobă, priimind a pune fieştecare şi dela sine cheltuială spre râdicarea nevoii şi a pătimirii ce sufăr, am socotit şi ca pentru un lucru de obştească folosinţă, iată prin acest al nostru Domnesc hrisov hotărâm şi facem statornic şi nestrămutat venit podurilor din numitul târg a Bârladului a-ceste următoare, adică : Să aibă a luâ alte patru parale de tot giugul dela carâle ce vor întră în târgu încărcate cu orice fel de mărfuri, sau trecătoare fiind mărfurile sau acolo având a să descărca-, asămine şi dela toate carăle ce se vor încărcă de a-colo din târgu şi vor eşi ca să margă în orice parte, sâ ia iarăşi câte patru parale de tot giugul; iar carăle ce vor întră cu zahirele scui cherestele împărăteşti, nu au să sâ supere cu plata acestui venit, precum şi carăle ce vor intră sau vor eşi deşerte din târg; asămine şi acele ale boerilor şi a altora, cu care îşi vor aduce lemne, fân, zahirele, şi orice alte podvozi, pentru însuşi trebuinţa casă lor lor, iar nu de neguţitorie,—să nu fie supărate cu plata venitului acestuia. Deosăbit sâ aibă a luă şi venitul cotuiui de acolo din târg câte zece părale de bute şi câte cinci parale de poloboc cu vin, rachiu sau horilcă, ce să va măsură cu colul acolo în târg. Aceste venituri, pe fieştecare strângându-să după rânduiala de mai sus arătată, fără să să facă vre o asuprire cuiva cu cerire de un ban mai mult piste cât se hotărăşte, să să întrebuinţeze în toată vremea numai în trebuinţa podurilor. Şi spre aceasta sâ vor orândul şi înadinşi Epitropi pe cari să vor socoti cu alegirea dumilor sale boierilor şi a celor mai aleşi din lăcuitorii târgoveţi, carii sâ sâ însărcinezi cu strângirea veniturilor arătate, având voia sau în aed in- ţâ sâ le caute sau sâ le vândă cu anul prin strigări la mezat, cui sa va găsâ să de preţul cel mai bun spre mai multă folosinţă podurilor ; şi, ţiind socoteală Epitropii curată de câţi bani vor cuprinde aceste venituri şi de întrebuinţarea lor, să facă socoteală pe fieştecare an şi să o de ca să să vadă şi să să cercetezi de către dumnealor boerii, şi. alţii ce să vor alegi spre aceasta. Deosâbit hotărâm Domnie mea ca gâsindn-se şi trei zăci liudi, oameni streini, aduşi de acum înainte de piste hotar, fără bir în Visterie, şi fără nici un amestec cu lăcuitorii ţării a ce ştie, să-i aibă în toată vremea spre lucrul şi slujba podurilor, cunoscuţi sub nume de podari; scutiţi fiind aceşti oameni de birul Visteriei şi de toate alte dări şi havalele ce vor fi asupra altor lăcuitori, iai întru nimică şi cât de puţin despre nimene să nu fie supăraţi, pentru ca să să afle nelipsiţi dela slujba podurilor. Deci, spre statornică şi nestrămutată urmarea acestor m:u sus orânduite şi hotărâte, s’au dat acest al nostru Domnesc hrisov, întărit cu a noastră Domnească iscălitură şi pecete. Poftind şi pe cei din urma noastră luminaţi D6m-ni, fraţii noştrii, carii din Pronia ceriască să vor orândui întru ocârmuirea ţării ace^lle, cunoscând folosinţa acestui lucru de obşteasca trebuinţa numitului târg, nu numai să nu strămute aceste de mai sus cuprinsî, ce mai vârtos să le întăriască şi să adaogă cele prin putinţă, pentru a Domniilor sale laudă şi nesfârşită proslăvire. S’au scris la Scaonul Domniei mele în oraşul Eşii, întru â doa Domnie a noastră la Moldavie, în anul al treilea. La let 1815 Maiu 2. Noi Scarlai Alexandru Calimah Wod. (Trprar) Iordachi Roset vel vist procit. (am văzut), VprrorA Pt7.oCajj.vYj? F Acr/OikTsr. S’au trecut în condica Visteriei, Constandin Veisa. CXXIV 1815 Ijnie 26. Scrisoarea banului Drăghici către căminarul Costache Cerchez în chestiunea avaetului ce trebuiâ sâ plâ- 201 tiascâ nişte care cu sare la trecerea peste podul târgului Bârladului. Cu frăfască dragoste mă închin d-tale, Am priimit frătasca scrisoare d-tali din 22 a aceştii luni, am înţăles şi cele scrisă, pentru carăle cu sareat ce sar fi împotrivit a plăti ava e tul podii iui, din târgul Bât Iadului, după cuprinderea hrisovului; şi, scriind pentru aceasta d-lui post. Calimah la Casa Ocnilor şi Casa făcând întrebare Visteriei, s’au dat răspuns că neapărat trebue. să plătiască, fiind scutite numai carăle cu zahire şi chereste împărătească, după cuprindere hrisovului, iar nu alţii. Şi dar d-voastre veţi strânge avaetul hotărât fără nici o înpotrivire. Şi sunt al d-tali ca un frate i slugă. 1815 Iunie 26. NOTA. Pe foaia dindărăt a coalei se aria pecetea întipărită cu ceară roşie, pe caro se citeşte : «I. Drăghici», cu litere chirilice; de asemine şi următoarea adrosă : »Cinst. al meu ca un frate, d-sale arhon căminar Cohtaclie Cerchez, cu îrăţască dragoste. Tutova*. 1315 (tară lan? şi zi) şi 1816 Martin 20. Alcătuirea sau Regulamentul întocmit de târgoveţii Bârlădeni pentru administrarea moşiei şi a acareturilor cumpărate dela Profiri ţa Micleasca, soţia spat. Neculai Dimachi. Alcătuire pentru stăpânire moşiii târgului Bârladul ni şi a acareturilor ci s’au cumpărat de veci dela d-niaii Profiriţft Micleasc", soţie d-sali spatarului Neculai Dimachi, după obşteasca socotinţă si mulţămiri. 1815. Paragraful l. Să să statornicească lăcuinţa fieştecăruia precum să află, sau după stare şi trebuinţă ce va ave, ca să nu fie niciodinioară supărat. Liându-şi adiverinţe pi locuri, dela Epitropi, în măsurile lor. Paragraful 2. Hotărându-să Emaşurile de giur-înpregiur să rămâe obşteşte pentru păşune vitelor lăcuitorilor târgului. Paragraful 3. Pe locul Emaşului târgului nimine supt lordachi Drăghici ban. cxxv CAP. I 202 orice cuvânt să nu fie volnic a faci lăcuinţi sau grădini, sau câşli, sau a ţine orice fel de vite particulari, afară de vitele pentru cari esti lăsat Emaş. Paragraful 4. Toată moşie ce prisosăşti la câmpu pentru hrană, afară din Emaşul ci s’au lăsat, să să împartă în stănjâni pe toţi lăcuitorii târgului, şi pe câţi stânjâni va plăti fieştecine, după analoghie ce să va faci, să rămâie vecinic stăpânitor,—hrănindu-se pe dânşii ca pi driaptă moşia sa, fără să fie supus vreodinioară a da dijmă cuiva; însă nimine nu este volnic a vinde sau a schimbă stânjânii săi din câmpu sub orice cuvânt la streini, ci, de va fi silit de vre o nevoe a-i vinde, dator este unul ca acela a face arătare întăi Epi-tropilor rânduiţi, nevoie ci are, şi Epitropii, publicarisând la toată obştiia că cutări om voeşte a-şi vinde stânjânii săi ci-i ari în câmpu, dacă obştiia va primi a-i cumpăra, să răspundă omului acelue banii ci au dat pe aceşti stânjâni^ fără să-l scadă din preţ, sau acel vânzător să cei mai mult ceva dela obştie decât banii ce au dat la analoghia de acum; iar când opştia nu va priimi a cumpără stânjânii aciie, va da înscris vânzătorului că este volnic a-şi vinde stânjânii săi altui lăcuitor a târgului, tot cu preţul analoghiiai de a-cum, fără vre o suiri sau scăderi la preţ; şi câţi din lăcuitori vor priimi a fi părtaşi la cumpărătura stânjânilor acelora, să nu fie depărtaţi, dacă să vor arătă acei ce vor ave trebuinţe a cumpăra moşie pănă în patru zăci zile ; şi această vade să va urmă pentru acei ce vor fi defaţi la publicarisire ce să va face de cătră Epitropi; iar pentru acei ci (să vor) dovedi că n’au fost defaţi, vor fi slobozi a întră într’ace cumpărătură în vade de două luni ; şi, dacă pănă la vădelile arătate nu vor mai pretenderisi alţii, va rămâne vecinic stăpânitor acel ce va răspunde banii vânzătoriului. Paragraful 5. Vânzările ce să vor face, ori din stânjânii moşiiai dela câmp, ori din locurile cuprinse cu lăcuinţe şi cu acareturi, fără încredinţările Epitropilor, să nu să ţie în seamă. CAP II Paragraful 1. Asupra îngrijirii pentru veniturile opşteşti 203 şi pentru orice interes a politiei să fie Epitropi rânduiţi, aleşi de opştie. Paragraful 2. Epitropii să fie şăsi aleşi, doi dintre boiari şi patru dintre negustori. Paragraful 3. Vreme Epitropiiai să fie un anu. Paragraful 4. Epitropii să aibă supt a lor ascultare patru slujitori daţi de opştie pentru săvârşire enteresurilor opşteşti. Paragraful 5. Epitropii să fie socotiţi şi ascultaţi de cătră toţi deopştie fără deosăbire. Paragraful 6. Datorie Epitropilor să fie a socoti chipuri folositoare pentru opştie şi, atârnând înplinirea lor de cătră Cârmuire, să mijlociască atât la stăpânire cât şi la dregători, ca să le dobândiască. Paragraful 7. Epitropii să ţie condică de toate locurile in măsurile lor, cu numele stăpânului, a uliţii sau a maha-lalii, şi să dei adeverinţi fieştecărue, după paragraful 1. cap. 1. Paragraful 8 Epitropii să aibă a da samă, sau pentru purtare lor, sau pentru cele ce le vor intra în mânu, la zăci obrazi înnadins aleşi de opştie, cari să fie patru dinire boiari şi şasi dintre neguţitori târgoveţi. Paragraful 9. Epitropii samă să-şi dee cu Tablă şi cu Samă iscălită, şi, după încheiare Sămii, asemine Samă să-şi iai iscălită de cătră toţi rânduiţii. Paragraful 10. Epitropii să aibă Logofăt cu leafă hotărâtă. Paragraful 11. Leafa Logofătului să fie cinci zăci lei pe lună. Paragraful 12. Epitropii, aflându-să vicleni în purtările lor, să fie răspunzători cu cinste şi avere lor. Paragraful 13. Epitropii niciodinioară să nu poată fi doi odată, cari să fie rudenii. CAP. III Paragraful 1. Venituri opşteşti, de vânzare în orândă şi de istov, să socotesc, adică : a) Morile din Bârlad, afară de Emaşul hotărât ; 204 b) Binalile din lăuntru : casi, hanuri, ce s’au cumpă- rat cu moşie dimpreună ; c) Toate locurile stărpe, ce se vor aflâ fără stăpânii dovedit, afară de robi, cari nu pot să aibă locuri. GAP. IV Paragraful /. Spre plata banilor cumpărăturii moşiiai, i ă binalilor şi a cheltuialilor ce s’au făcut, să să vsniă : a) Venitul moşiiai din afară numai pe an,jl acesta, bez Emaşul hotărât; b) Morile din Bârlad să să vândă kirăşi în orândă ; c) Toate binaiile cumpărate, cu vânzare de istov; d) Toati locurile stărpi, ce se vor aflâ fără stăpânii şi să vor îndreptă, să se vândă de istov. Paragraful 2. Banii ce vor cuprinde aceste vânzări scăzându-se din Soma cumpărăturii moşiiai, ceialalţi bani pi giumătate din Suma cumpărăturii şi cu toată cheltuiala urmată, să să înpartă pi lăcuinţi, i pentru Emaşul ci s’au la* sat spre trebuinţa a toată opştia, în care plată a Emaşului vor intra la analoghie şi toţi acei ci să află cu lăcuinţi şi acareturi pe vatra vechi a târgului, fiind Emaşul lăsat pentru trebuinţa tuturor; iar o parte de bani să să împartă asupra stânjânilor ce prisosăsc la câmpu pentru hrană, urmându-să stăpânirea moşiiai dela câmpu după paragraf 4, cap. 1. Paragraful 3. Cari din lăcuitorii târgului vor ave tre- buinţe a mai prinde loc, din locurile slobode, ce sunt în cuprinsul târgului fără stăpân, arătând Epitropilor trebuinţa ce ari, i se va dâ, şi va plăti la Casa Opştiiai pe acel loc după analoghie ce s’au făcut acum ; iar streinii, pentru locurile ci vor ave trebuinţă a-şi prinde, spre lăcuinţa lor, să plătias-că precum să va pute învoi cu Obştiia. Paragraful 4. Intr’această socoteală de plată să cuprind toţi de obştie fără deosăbiri, cu unire, ca la toati întâmplările iarăşi să fie din înpreună răspunzători. Paragraful «5. Cei ci nu să vor supune a răspunde banii ce se vor analoghisi pe lăcuinţi, acareturi şi locuri slobode, pentru Emaşul hotărât spre trebuinţa opştească, vor rămâne streini de locurile ce vor ave cuprinşi. 205 Paragraful 6. Mântuindu-să plata cumpărăturii moşiiai şi a cheltuialilor, banii ci să vor aduna la Casa Opştească, de cătră Epitropi, să să cheltuiască în trebuinţele folosului şi podoabii Politieaii după socotinţa opştească. CAP. V Paragraful /. Lăcuitorii A/\3renii-de-gio3 şi lăcuitorii din Crâng nu să socotesc între lăcuitorii târ gului, cumpărători moşiiai, ci rămân ca nişte lăcuitori trăitori pe moşie străină, şi să va urmă cu dânşii, pentru adetiul moşii, după hotărâre ponturilor gospod. Paragraful 2. Epitropii locurile ce au să şi le adeverească de cătră epitropii anului viitor. CAP. VI Paragraful 1. Această alcătuire pentru ţinere statorni-ciiai opşteşti, cercetându-să de cătră aleşi şi iscălindu-să de cătră toţi, să fie la un temeiu la toate rânduialile târgului, pe care să să cei şi întăritură dela Pre înalta stăpânire cu urmare de apurure nestrămutat. Gavril Iamandi spatar. O. K'iza ban. Pavel Duca sluger. Pa nai te Doc an mcdelnlcer. Vasile Kjra sluger. Lupul Gheor-ghiu. -t3v(av MavoX'S. Stavri Higi Dinn. E'ii fiagi Dima. Magi lordachi Eftimiu. Ioan Gheorghi u. Sarnuel Engelleiter, K- K- A-geiitie starost. Gheorghe Oprişanu. Kostachi Cerchez caminar. Sandu Bou. Toader Corodeanu vameş. Hiliuţi K.irul postelnic. Damian Boiibâtrân. Nr/.oXaoc Costin Clucer. Gheorghi Gociu. Ioan (Danuan) prot(opop). Gheorghi Duca. Pascal Gane. Ioncio Stoicovici. Ion Constantin. Minai Gălăţanu. Pascal Gane. Ioan preotul Bostaca. Toader Vălcu. Panaite Dimitriu. Costin Paraschiv. Ianachi Dnniitriu. Coste sân han Hotunu. Gheorghie han. V. Ştefăniu poroşnic. Teodor preot Miirgenenu. Vasile preot. Preotul Ştefan. Costandin preot. Teodor preot Stratilat. Cos-tiu preot. Teoiosie preot. Tudoran preot Bagiuretiul. Georg Schiepl, Apoiheker examiner. Vasile preot. Erodiacon Nistor. Vasile Kiriac. Petre Costandin. Ţone Iani Galăţanu. Dumitra-chi Macriu. Mg. Neculiţe. Manolachi Boţ. Ioan Andrei. Pa- 206 naite Anton. Radu Petre. Stoica Abâgeriu. Alicsandru Ag-bas. Apostu sân Mangalian. Tanasă Costandincin. Chiriac Grigoraş. Mihalachi Grecu. Dima Negu, Gheorghi Cârjă. Ghenu Sârbu. Panaite Păun. Mihai Dimitriu. Anton Cizmarul. Dima Bacalu Dobrovici. Dinul Blânarul. Pavel Mândru. Gavril Ieremiia. Petre Croitor iu. Pavăl Popa. Gheorghi Vrăn-ceanu. Crâste Pârţu. Vasile Nicolau. Stoian Vlad. Petru Ocne anu. Gheorghi Alixandriu. Gheorghi Petre. Ioan Dumitrul. Ganciul Stoica. Panait Andrei. Panaite Magi Oulu. Todorachi Magi Oulu. loniţă Cojocarin. Ţvetcu Stoian. Iancu Sârbu. Toniţi Luchian. Gheorghi Ştefan. Costachi Ioan. llie Nicolau. Sava Boegiu. Petrachi Chiriac Popa. Gheorghe Dragomir. Bogdan Graniou. M^rax: Pa/'.:;. Toader Pantazi. Dima Brandeş. Costandachi Za:/y.y(,$\c. Gheorghi Roibu. Manole Kire. loniţă Chilianu. Sandu Buhnilă i Dumitru Borşu i Penciu Tănase (şi alte vr’o 40 semnături nedescifrabile). (ADAOS) 29. Pentru moşie dela câmpu să să înpartă în trei stări de oameni: 10 stânjâni, 7 şi 4, şi pe câţi stânjâni va cuprinde parte fiştecărie mahalale, să să osebească deoparte, —protimindu-să întăi lăcuitorii birnici, a-şi lua parte unde vor ceri. şi apoi neguţitorii, şi apoi boerii. Şi dacă vre unii din mahalagii nu vor ave trebuinţă a lua stânjâni din câmp, parte acelora să o plătească toţi ceilalţi mahalagii a lor, câţi vor vre să întri părtaşi la acei stânjâni,—ne putând încăpe nici boerii, nici neguţitorii, a cumpăra din părţile lăcuitorilor. 30. A sămine urmări să să păzască şi la părţile ce se vor alege neguţătorilor şi boerilor, să nu fie volnic nimeni altul a cumpăra decât dela boer, boerii, şi dela neguţitor, neguţitorii. 31. Acei ce vor a-şi plăti analoghia de stânjâni din locu de hrană, de vor voi a dărui, nu sânt volnici a dărui lăcuitori la boeri, sau la neguţitori, ci iarăşi la lăcuitori ; a-semine să va urma şi pentru boeri şi pentru negustori. Aceste trii ponturi s’au adaos în ponturile alcătuirii, făcute de epitropi, după priimire tuturor lăcuitorilor târgului Bârladului, boeri, neguţitori şi mahalagii birnici. Şi pentru 207 ca să rămâe întru nestrămutare, s’au iscălit şi de cătră mine. Th. Balş vel vornic 1816 Mart 20. CXXVI 1816 Fevruarie 7. Ivindu-se neînţelegeri între lăcuitorii târgului Bârladului, cari au cumpărat' moşia din prejur dela clironoama răposatei Eleana Micleasca, Scarlat Alex. Calimah Vodă rândueşte pe Teodor Balş vel vornic şi pe Mihalache Mavroghe-ni biv vel postelnic, ca să facă cu dreptate cercetare la faţa locului de pricinile neînţelegerii şi să caute a-i linişti. Noi Scarlat Calimah cu mila lui Dumnezeu Domn tarii Moldaviei. Cinstiţi credincioşi boerii Domnii mele, d-ta Teodor Balş vel vornic, d-ta Mihalache Mavroghene biv vel postelnic, sănătate. Lăcuitorii din târgul Bârladului, după multe giudecăţi ce-au avut cu ciironoama răpousatei Eleana Micleasca stolniceasa pentru moşia dinpregiurul târgului Bârladului, şi pentru o parte din numita moşie ce să şi lăcuise de târgoveţi şi în utmă, învoindu-se, au cumpărat'o de veci cu preţ de 180.000 lei, şi aşa, luând sfârşit prigonirile dintru d-neii cli-ronoama şi târgoveţii, au rămas cu toţii, lăcuitorii târgului Bârladului, să răspundă suma banilor cumpărăturii. Unde, mergând la Bârlad, întăi prin aleşi de toţi lăcuitorii târgului, Epitropi boeri şi neguţitorii de acolo au făcut aşăzământ înscris, alcătuire fişte-căruia, cât să dea spre plata banilor moşii, dobânda banilor şi alte cheltuele,—după care aşezământ s’au şi strâns de pe la lăcuitorii târgului suma de 90,000 lei, şi s’au dat d-sale clironoamei. Apoi o sumă din lăcuitorii târgului, voind a strica aşezământul făcut de epitropi şi prii mit de cei mai mulţi fruntaşi neguţitori, cum şi de cei mai mulţi lăcuitori a târgului, s’au în po t ri v i t a da analog de bani pe partea lor ; şi viind la Eşi, şi o parte şi alta, înpotrivitorii, prin jaloba ce au dat cătră Domnia mea, au făcut cerire să se strămute acea alcătuire, făcută de Epitropi şi cei mai mulţi lăcuitori a târgului, sub cuvânt că ar fi nedreaptă şi asupritoare pentru unii. Şi Domnia me, voind a afla alcătuirea Epitropilor şi a celor mai mulţi lă- 208 cuitori a târgului de iaste făcufă cu dreptate şi bună cumpănire, am cerut să ne arate ponturile alcătuirii, înfăţoşân-du-se şi amândouă părţile înaintea Domniei mele, am întărit însu-mi Domnia me acea mai cu amăruntul cercetare; pe care ponturi, vânzându-le şi cercetându-le, le-am găsit făcute după gndmie acelor mai mulţi. Cu toate că înpotrivi-torii cereau prifacere aceştei alcătuiri, arătând că cea mai multă parte iaste ce nu priimeşte această alcătuire, Domnia me nu am dat ascultare, pentru că o învoială ce să face cu priimire şi ştire a mai multei părţi, stăpânire nu o poate pri-face; şi dar de aice nu s’au putut da nici un sfârşit, ci am hotărât că la faţa locului să urmeze cercetare şi punere la cale după cuviinţă, de cătră boerii rânduiţi, şi, ca să nu S3 schimbe ponturile, s’au oprit copie aicea. Şi, fiindcă şi mai înainte până a nu se arătă înpotrivitorii cu jalobă şi a să înfăţoşa înaintea Domniei mele, spre a se strămuta această alcătuire, Epitropii şi cei mai mulţi din lăcuitorii târgului, prin două jalobe cătră Domnia m^a au făcut arătătoare cerire ca să rânduim doi boeri cu poronca Domnii mele, să margă la faţa locului să cerceteze pricinile prigonirilor dintre lăcuitori şi să facă punere la cale după dreptate şi cuviinţă ; deci dar, Domnia me rânduim pe d-voastre şi po-roncim să mergeţi la starea locului, luând de aicea ponturile alcătuirii, de pe care s’au oprit copie, cum şi tabla cea adevărată a Catagrafiei ce s’aa făcut lăcuitorilor şi io cur Hor, care se află la mâna împotrivitorilor. şi mergând acolo să adunaţi pe E-pitropi şi pe toţi lăcuitorii Bârlădeni: şi întăi să faceţi cercetare de sânt aceste ponturi, ce s’au vâzut aicea de cătră însuşi Domnia me, însuşi acele adevărate ; al doilea, să cercetaţi de sunt priimite şi făcute cu ştirea şi priimirea celor mai mulţi din lăcuitorii târgului; al treilea, de s’au şi plătit de cătră lăcuitorii suma arătată prin ialobă ; al patrule, veţi întrebă pe înpotrivitorii ce cuvinte au care cer a priface alcătuirea făcută de Epitropi şi mai mulţi din lăcuitorii silin* 209 du-vă a aflâ pricinile prigonirii dintre dânşii. Şi de veţi adeveri ponturile Alcătuirii că sânt întocma celor văzute de către Domnia me, şi de veţi adeveri că sunt mai puţini înpotrivi-tjrii decât acei cari au priimit şi primesc alcătuirile Epitro-pilor, apoi d-voastră veţi urmâ a statornici Alcătuirea aceasta şi îndatorind pe fiecare a-şi dâ analog de bani, acel a-rătat prin tablă de aşăzare. Veţi cercetă d-voastre şi cheltue-. lele ce-au făcut în vremea ce s’an giudecat vechilii Bârlâdenilor cu clironoama şi pănă când au sfârşit tocmala cumpărăturii moşiei deveci, şi câtă cheltuială veţi adeveri, prin vrednice dovezi şi după Carte de blăstăm ce s’au făcut, numai aceia să se analoghisiască pe locuitorii târgului. Deosebit veţi mai cercetă şi câtă pagubă şi înc ărcare de dobândă şi alte chel-tuele s’au pricinuit lăcuitorilor târgului din împotrivirea răzvrătitorilor, sau din pricina îndemnătorilor, şi pentru aceia veţi face ştire Domniei mele şi veţi ave osăbită poruncă în ce chip să urmaţi. Şi, în de urmare şi punere la cale ce veţi face spre binele obştesc, veţi face înscris şi veţi dâ la mâna Epitropilor, care urmare a d-voastre ^giudecându-se de cătră Domnie me că iaste făcută întocma după dreptatea ce dorită de Domnia noastră, şi fără cât de păţină părtinire, spre a rămâne lăcuitorii în veci întru nestrămutare, Domnia me avem a o întări şi cu al nostru Domnesc hrisov. 1816 Febr. 7 (Ţ^ŢDŢ) Vel logof. procit. CXXV1I 1816 August 30- Scarlat Alexandru Calimah voevod întăreşte Alcătuirea sau Regulamentul ce-şi făcuse Bârlâdcnii pentru stăpânirea moşiei şi a acareturilor cumpărate dela Profira Dimachi, născută Miclescu. Cu mila lui Dumnezeu Noi Scarlat Aiexandu Calimah Domn ferei Moldovei. Facem ştire cu acest hrisov al Domniei Mele, tuturor cui se cuvine a şti, că şezătorii din târgul Bârladului, boeri, neguţitori, şi toate 14 210 obşteştile stări, bine alcătuindu-se între sine de au cu m p ă r a t deveci dela Dumneii Prohira Micleasca, soţia d-sale biv vel spatar N. Dimachi, moşia ce era împrejurul acestui târg, pentru hrana şi îndestularea norodului, dupăcum arată zapisul de vânzare care s’au întărit şi cu al nostru Domnesc hrisov ; apoi iarăşi, între sine, prin boerii trimeşi din partea noastră, dumnelui Teodor Balş vel vornic din ţara de sus, şi dumnealui Mihalaki Mavrogheni biv vel postelnic, cu mulţâmirea tuturor de obştie, alcătuind şi chipurile cuviincioase cum să se împartă şi să se urmeze între sine-şi stăpânirea a acelii moşii şi a acareturilor ce au cumpărat, au făcut înscris ponturi iscălite de toţi, cari sunt aceste în gios arătate : 1. Să se statorniciască locuinţa fiecăruia, precum se află sau după starea şi trebuinţa ce va avea, ca să nu fie nici odinioară supărat, luându-şi adeverinţă pe locuri în măsuri dela epitropii ce s’au ales de obştie. 2. Hotărându-se imaşurile de jur împrejur, să rămâie obşteşti pentru păşunea vitelor locuitorilor târgului. 3. Pe locul imaşului târgului nimenea, sub nici un cuvânt, să nu fie volnic a face lăcuinţe sau grădini sau câşle sau a ţinea ori şi ce fel de vite particulare, afară de vitele pentru care s’au lasat imaşul. 4. Toată moşia ce prisoseşte la câmp pentru hrană, afară de imaşul ce s’au lăsat, să se împartă în stânjini pe toţi lăcuitorii târgului, şi pe câţi stânjini va plăti fireşte cine, după analoghiea ce se va face, să rămâe vecinic stăpânitor, hrănindu-se pe dânşii ca pe o dreaptă moşie a sa, fără să fie supus vreodinioară a da dijmă cuiva; însă nimene să nu fie volnic a vinde sau a schimbă stânjinii săi din câmp la străini sub ori şi ce cu/ân', ci de va fisilit de vre-o nevoie a-i vinde, dator să fie unul ca acela a face întăiu arătare epi-tropilor rânduiţi ce nevoie îl sileşte, şi epitropii, publicări* sind la toată obştia că cutare om voeşte a vinde stânjinii lui ce-i are în câmp, dacă obştia va primi a-i cumpăra, să-i răspundă omului aceluia banii ce au dat pe acei stânjâni, fără să-l scadă din preţ, sau acel vânzător să ciară ceva 211 mai mult dela obştie, decât numai banii ce au dat la analo-ghia de acum ; iar când obştia nu va primi a cumpăra acei slanjâni, să dea înscris vânzătorului că este volnic a-şi vinde slânjânii săi altui locuitor a târgului, tot cu preţul analoghiei de acum, fără vre o sporire sau scădere la preţ, şi câţi din locuitori vor primi a fi părtaşi la cumpărătura acelor stânjini, să nu fie depărtaţi; însă, cei ce se vor arăta că au trebuinţă a cumpăra moşie, să aibă vade pănă în patru zeci zile, care vade se va urmă pentru acei ce vor fi defaţă la publicarisirea ce să va face de cătră epitropi, iar pentru a-cei ce se vor dovedi că n’au fost faţă, nici au ştiut de ace vânzare, vor fi slobozi a intra la acea cumpărătură pănă în vade de două luni şi, dacă pănă la aceste vadele nu vor mai pretenderisi alţii, va rămâne vecinic stăpânitor acel ce va răspunde banii vânzătorului, luându-şi zapis dela vânzător, încredinţat de epitropi şi trecut în condica epitropiceas-că; numai şi epitropii Ia publicarisire să fie cu mare luare aminte ca să nu se facă vr’un chip iconomicos, că vor fi supuşi sub grea răspundere. 5. Vânzările ce se vor face ori de stâniinii moşiei din câmp sau din locurile cuprinse cu locuinţe şi cu acareturi, cari vor fi neîncredinţate de epitropi, să nu se ţie în seamă ; însă la acele vânzări protimisis de răscumpărare cu rudenie şi cu megieşie pentru acei şezători în acest târg vor aveâ, după pravilă şi după obiceiul pământului, în vadelele hotărâte. 6. Asupra îngrijierei pentru veniturile obşteşti şi pentru orice interes a politiei, să fie epitropi rânduiţi, aleşi de obştie, însă şase, adică doi dintre boeri şi patru dintre neguţitori. 7- Vremea epitropiei să fie un an, iar care nu-şi va păzi datoria şi se va purtă cu urmări împotrivă să fie lipsit şi mai înainte de înplinirea anului, şi în locul lui să a-leagă altul, urmându-se cu această rânduială din an în an. 8- Epitropii să aibă sub a lor ascultare patru slujitori daţi de obştie pentru săvârşirea trebuinţilor interesului obştesc. 9. Epitropii să fie socotiţi şi ascultaţi de către toţi de- 212 obştie, fără deosăbire, la cele ce se cuvin spre folosul obştiei, nearătând nimene nici o împotrivire. 10. Datoria epitropilor să fie a socoti chipuri folositoare pentru obştie şi, care din chipuri vor atârnă împlinirea lor la oblăduitorul ţerei, vor cere şi, acele ce se vor cunoaşte a fi cu cale, le vor dobândi prin porunci către dregătorii ţinutului. 11. Epitropii să ţie condică de toate locurile şi măsurile 'or, cu numele stăpânitorilor şi la ce uliţă sau mahala, şi să dee adeverinţă fieştecăruia după pontul întăiu. 12. Epitropii să aibă a da seamă atât de purtările lor, cât şi pentru cele ce le vor intra în mână din veniturile obşteş *i, Ia zece obraze înadins alese de obştie, cari să fie patru dintre hoeri şi şăse dintre negustorii târgoveţi. 13. Epitropii să-şi dea samă cu tablă şi cu samă iscălită de dânşii, şi, după încheerea sămii, asămine samă să-şi iee iscălită de cătră toţi acei rânduiţi. 14. Epitropii să aibă un scriitor cu leafă hotărâtă din veniturile obştiei, care se socoteşte a fi îndestul câte cinci-zăci lei pe lună, după măsura trebuinţei. 15. Epitropii aflându-se vicleni în purtările lor, spre pa- guba obştiei, să fie răspunzători cu cinstea şi averea lor spre pilda şi a altora. ’ 16. Epitropii nici odinioară să nu poată fi doi odată’ care să fie rudenii unul cu altul, pentru ca să lipsească to* felul de prepus spre urmarea împotrivă pentru a lor interes’ |Ţ. Veniturile obştiei, din vânzarea în orândă şi de istov, se socotesc aceste : morile din Bârlad, afară de imaşul hotărît, binalele din lăuntru, case şi hanuri ce s’au cumpărat cu moşia dimpreună, toate locurile sterpe ce se vor aflâ dovedite fără stăpân, afară de robi, cari nu pot să aibă locuri, ce vor şedea pe locurile stăpânilor lor. 18. Spre plata banilor cumpărăturei moşiei, i a binali-lor şi a cheltuelilor ce s’au făcut, să se vândă întăiu venitul moşiei de afară, numai pe anul acesta, fără imaşul hotărât; al doilea să se vândă iarăşi în orândă morile din Bârlad; al treilea, să se vândă de istov toate binalele cumpărate; 213 şi al patrulea, să se vândă iarăşi de istov toate locuri le sterpe ce se vor aflâ fără stăpân şi se vor lămuri de toate pricinile, urmând la vânzare a se lua cel mai bun preţ. 19. Banii ce vor cuprinde aceste vânzări, scăzându-se din suma cumpărăturei moşiei, ceilalţi bani pe jumătate din suma cumpărăturei, şi cu toată cheltuiala urmată, să se împartă pe lăcuinţi pentru imaşul ce s’au lăsat spre trebuinţa a toată obştia, la care plată a imaşului vor intra după analoghie şi toţi acei ce se află cu locuinţi şi cu acareturi pe vatra veche a târgului, fiind imaşul lăsat pentru trebuinţa tuturor; iar cealaltă jumătate de bani să se împartă asupra stânjinilor ce prisosesc la câmp pontru hrană, urmându-se stăpânirea moşiei dela câmp după pontul al patrulea. 20. Care din locuitorii târgului vor a'reâ trebuinţă a mai prinde loc din locurile slobode, ce sunt în cuprisul târgului fără stăpâni, arătând epitropilor trebuinţa ce are, i se va dâ şi va plăti la casa obştiei pe acel loc după analo-ghiea ce s’au făcut acum, iar străinii, pentru locurile ce vor avea trebuinţă a-şi prinde pentru locuinţa lor, să plătiască precum se vor pute învoi cu obştia. 21. Intr’această socoteală de plată se cuprinde toţi de-obştie fără deosebire, cu unire ca la toate întâmplările să fie iarăşi dimpreună răspunzători. 22- Cei ce nu se vor supune a răspunde banii ce se vor analoghisi pe locuinţi, i acareturi şi jocuri slobode pentru imaşul hotărît, spre trebuinţa obştească, vor fi siliţi cu împlinirea prin zapcii Domneşti ; iar care nicidecum nu vor voi a plăti, vor rămâne străini de locurile ce vor avea cuprinse şi, luându-se dela dânşii, se vor da altora cari vor plăti. 23. Mântuindu-se plata cumpărăturii moşiei şi a chel-tuelilor, banii ce se vor aduna la casa obştească, de către Epitropi, să se cheltuiască în trebuinţele folosului şi podoaba politiei după socotinţa obştească. 24. Locuitorii Morănii-de-jos şi locuitorii din Crâng să nu se socotiască între locuitorii târgului cumpărători la moşie, ci să rămâie ca nişte locuitori supuşi adetiului după ho- 214 târârea ponturilor Domneşti. 25. Locurile ce vor avea epitropii, cari se află acum, să şi le adeverească de către epitropii ce vor intra în locul lor la anul viitor, în măsuri precum mai sus se arată. 26. Moşia dela câmp, locul de hrană, să se împartă în trei stări de oameni, adecă: 10 stânjini starea întâia, 7 stân- jini starea a doua, şi 4 stânjini starea a treia; şi întăiu să protimiseascâ locuitorii birnici a-şi luâ partea lor unde vor cere, şi după dânşii negustorii şi apoi boerii; şi câţi slâniini va cuprinde partea fiecăreia mahala să se osăbeas-că cu pietre hotară, şi dacă vreunii dîn mahalagii nu vor avea trebuinţă de stânjini din locul de hrană, partea acelora s’o plătească toţi ceilalţi mahalagii ai lor, neputând încăpe nici boeriu, nici neguţitoriu, ca să cumpere din părţile locuitorilor. 27- Asemenea urmare să se păzească şi la părţile ce se vor alege boerilor, cum şi la părţile ce se vor alege ne- gustorilor, după ce se vor stâlpi cu pietre hotare : să nu fie volnici a cumpără boerii dela negiiţitori, nici neguţitorii dela boeri, precum nici dela lăcuitorii birnici, ci dela boeri să cumpere boerii şi dela neguţitori neguţitorii, şi dela lăcuitori lăcuitorii, neamestecându-se unii la alţii; şi aseminea vor urma şi la dăruiri. 28. Ponturile acestea, după alcătuirea obştească, să se păzească întru toată statornicia fără clintire, iar împărţirea câmpului, cerând trebuinţa de vre-o îndreptare, va fi slobodă a se îndrepta. 29. In pricinile locului şi a moşiei, dregătorii ţinutului să nu se amestece, ci de epitropi să se cerceteze şi să se îndrepteze, după ponturi, iar care nu se vor mulţumi cu cercetarea lor, să vie să jăluiască. 30. Tagma neguţitorească să aibă aleşi dintre dânşii, cari să caute şi să pue la cale pricinile de neînvoire la interesul neguţitoriilor lor, fără a li sta înpotrivă dregătorii ţinutului. 31. Căsăpiile târgului, fiind pentru îndestularea norodului, alcătuirea ţinerei lor cu cel mai jos preţ, fără chipuri 215 interesate, să se socotească de către epitropi. 32- Venitul jugăritului, care prin deosebit hrisov al Domniei Mele s’au dat târgului spre facerea podurilor, de cătră epitropi să să strângă şi ei să se îngrijească de statornicia podurilor, ţiind şi dând seamă curată, precum şi pentru altele, după hotărârea ponturilor, iar alţii să nu se amestece. 33. Epitropii fiind casă a obştiei, ii să se îngrijească şi pentru ţinerea tuturor scrisorilor obşteşti, fără să se amestece alţii. 34. Vânzând epitropii locurile ce se vor găsi fără stăpâni, şi, la vremea vânzărei, nearătându-se nimenea din stăpâni în vadelele hotărâte, pe urmă să nu fie volnici a cere, ci vânzarea să rămâie statornică; şi asemenea se va urma şi pentru acei ce nu vor voi a-şi plăti locurile sterpe sau cu binale, după analoghia urmată de cătră obştie. 35. La trebuinţele obşteşti, ce se arată prin alcătuirea ponturilor, la cele ce va cere trebuinţa, să aibă epitropii a-jutorul cuviincios dela dregătorii ţinutului. Asupra cărora toţi deobştie prin jalobă cătră Domnia Me rugându-se şi cerând ca alcătuirea acestor ponturi să se întărească păzirea urmării lor şi prin Domnescul nostru hrisov, care jaibă rânduindu-o la ai noştri cinstiţi credincioşi boeri, d-lui Vel-logofăt al ţării de gios şi d-lui Vel-vist, ca să cerceteze şi să arate Domniei Mele, d-lor stând şi so- cotind cu luare aminte cererea lor şi cunoscând că toate ponturile de sus arătate, ce s’au alcătuit cu mulţămîrea a toată obşiia, este cu cuviinţă a se păzi şi urmarea lor, şi găsindu-se şi de cătră însumi Domnia Mea a fi cu cale şi a se aduce întru cea mai bună stare locuinţa norodului dintru acest vechiu şi trebuincios târg, ce se află în drumul cel mare, întâmpinătoriu la toate întâmplările, ridicând în toată vremea cele mai mari greutăţi şi mai ales că însuşi cu banii lor au cumpărat moşia şi acareturile arătate : Iată prin acest al Nostru Domnesc hrisov întărim ca întocma şi pre deplin să se păzească fără strămutare urmarea Alcătuirei ce s’au socotit prin ponturile de sus arătate ; şi hrisovul acesta al Domniei Mele să le fie de întăritură sta- 216 tornică, neclintit şi nerăşuit niciodinioară în veci, care s’au întărit şi cu a Noastră Domnească iscălitură şi pecete. Scrisu-s’au hrisovul acesta la scaunul Domniei Mele în oraşul laşii, întru a doilea Domnie a Noastră la Moldavia, în anul 1816, Augus- în 30. Noi Scariad Alexandru Calimah Voevod. QZK) Dumitraki Sturza, procitoh. Iordaki Roset, Vel vist, procitoh. De mine s’au alcătuit, Ioan Tâutul ban. S’au trecut în condică, Mateiu Kozma kliiceriu. CXXVIII 1817 Ocfomvrie 30. Tocmala şi ponturile cu care slugerul Pavăl Duca sa învoit cu Epitropii târgului sâ facă o moară de iznoavă în vadul dela Morânii-de-jos. Epitropii târgului Bârladului Ştiut să fii că prin bună învoială cu d-lui slugerul Pavăl Duca, i s’au dat vadul morii dela Morăni-de-giosu, ce esti a târgului, pe trii ani, ca să facă moară de iznoavă, din temelii, cu această tocmeală şi ponturi, ce mai în gios să arată, adecă : 1. Să aibă a faci moara de iznoavă, din temelii, cu lemn bun sănătos, cu aceeaşi mărime precum au fost şi ce vechi, adecă cu trii roate, acoperită cu scânduri de brad, şi păreţii cu scânduri de stejar. 2. Toată cheresteaoa morii vechi fherâle (fierele) şi pie-trâle să fii a d-sali. 3> Lăcuitorii Bujorânii-de-glos, cari .iu sânt între târgoveţii târgului Şi sunt rămaşi de muiicescu pentru loc şi e-maş câte doâsprezăci zale pe an, i s’au dat d-sali, ca să-i fie pentru ezitu morii, sau ori şi ce alt va vroi cu zilele lor să facă. 4. Orânda crâcimilor din mahalao Bujo rănii-de-gios şi dela moară, să fii a d-sale în curgere acestor trii ani. 5. La împlinire de trii ani să aibă a da moara bună, sănătoasă, făcute toate din noâ, cu pietrile iarăş buni, cum şi iazul bun, sănătosu, ezit bini. 217 6. D-lui să aibă a stăpâni moara făr a dă cevaş trii ani, cari să începu acum, 1817 Octombrie 30, şi să împlinesc 1820 Octombrie 30; iar dacă din întâmplări, păr la va* deoa de trii ani, i să va lua moara din mână de vre o străină pretenţie şi-l va scoate din stăpânire, atunce pe câtă vreme i să va lua din stăpânire, păr la vade, să aibă a i să plăti de cătră epitropii casăi obştii venitul morii, după- cum vor fi dati în orândi şi alte mori megieşite. 7. Toţi târgoveţii, cari vor ave a măcinâ la această moară, să aibă a da iiinml obicinuit ca şi străinii. Şi spre întemeere acestui condract s’au încredinţat cu ale noastre iscălituri şi pecete târgului, dând şi d-lui sluger asămine condract iscălitu. 1817 Octomvrie 30. (TTpŢtŢTT) Costandin Sturza agă. Ioan Gheorghiu. (ADAOS) Fiincă după contractul acesta s’au arătat d-lui slugerul Pavăl Duca nemulţămit numai cu trei ani, ci să hotărăşti a stăpâni moara, arătând o mare pagubă după cheltuelile ce au costat spre a faci acaretul sigur şi temeinic ; deci, mergând şi noi cu răpoosatul aga Costandin Sturza la locul unde să lucrează moara şi, luând sama cu amăruntul, am cunoscut viderat paguba ca unui ce tot lucrul din nou au pornit, unde au întrebuinţat ce mai aliasă chereste ; şi aşâ fiindcă, la vadul cel mai din sus s’au fost dat pe opt ani încă unor străini, răpoosatul boeriu, cunoscând strâmbătate şi paguba ce suferi d-lui slugerul. au găsit cu cale şi au hotărât ca ne apărat să-i sporiască şi a sa stăpânire încă pe trei ani, cu cari să cuprindă şasă ani, dela veletul face* rii acestui contract; şi fiindcă ne-u profvalisât însuşi a pre* faci şi contractul precum s’au vorbit în fiinţa noastră, în cu-rândâ vremi (aga C. Sturza) răpindu-să de sfârşire din viaţa ce ne socotită şi grabnică, noi prin scris mărturisim această îndreptare ce eră să să facă, aflându-ne faţă, şi o găsim în-su-ne cu cuviinţă a să priimi de cătră toată obştiia, spre a 218 nu sâ păgubi ca unul ce este iarăş dintre noi, iar nu străin, însă şi d-lui să aibă a păzi păr în sfârşitul lucrului toată în-temeere precum au pornit urzire, ca să rămâe sigur deapurure folosul obştesc; pentru care am şi iscălit. 1818 Martie 7. G. Cuza spat. Ioan Cuza cam. (Nedescifrabil). G. Opri-şan medelnicer. Panaite Docan mede. (Nedescifrabil). Însuşi eu mergând şi văzând moara ce să lucrează, socotind şi cheltuiala cu care să face, îmi unescu şi a me socotinţă a stăpâni moara în curgere vremii de şese ani. Iamandi spatar. (Din pach. 48) CXXIX 1818 Fevruarie 21. Lugofeţia cea mare scrie Epitropilor târgului Bârladului ca sâ-i trimeată îndată o copie de pe hrisov. Dela logofetiia ce mari Căită cinstit d-lui spatarul Gavril Iamandi şi ceilalţi epitropi a târgului Bârladu. Vechilu ce s’au triimes din parte târgoveţilor spre a jălui şi a să puni la caii ne urmare la câteva din ponturile hrisovului, care vechil, stând aice câtă-va vremi, din pricină că hrisovul nu s’au găsâl trecui nici în condicile Divanului nici în condicele Visteriei, nu s’au putut faci nici o puneri la caii. Pentru aceasta scriem d-voastră, din poronca Mării Sali lui Vodă, ca îndată scoţându-să copie asămine de pe hrisov şi încredinţându-să de cătră d-voastră, să să triimată la logofeţii, şi apoi să va faci punire la caii după urinare dreptăţii. Balş vel logofăt. 18 S 8 Fevr. 21. cxxx 1818 Martie I. Sama de ce au dat şi de ce au rămas să mai dee orândâtorii la Casa Obştiei târgului Bârlad. Sama noastră a orândăforilor cu Opştia târgului Bărlad. Lei Parale 130,166 — Ci am avut să dăm noi orândătorii Ia Epi- tropii rânduiţi, după contract şi sânetul nos- 219 Lei Parale 56,000 — 5,600 — 1,243 — 14 — 50 — 680 — 4,700 — 2,149 - 680 — 571 10 1,802 20 272 — 680 - 43,663 — 1,904 — 1,000 — tru. Ci am dat cătră Opştie. 1818 Mart î. Cum am dat după sâneturile şi rânduelile Opştiei. D-sale spatar. Rosăt cu sânetul Opştiei. 1818 Mrt. 26. Inpliniala Vorniciei de Aprozi. 1818 Mart. 26. Oiobotele lui baş-ciohodar. 1818 Mart. 28. Unui aprod ci au vinit mumbaşir asupra lui baş-ciohodar. Cheltuiala lui baş-ciohodar. Sluger. Ioan Panu, capite, socotiţi cu dobânda lor păn la 18l8Mart 1, după sânetul Opştiei. Spatarului Teodor Edipzaade, capite, socotiţi cu dobânda lor până la 1818 Mart 1, după sânetul Opştiei. Vornicului de poartă Pascal Gane, capite, socotiţi cu dobânda lor pănă la 818 Mart 1, după sânetul Opştiei. Lui Vasali Necula Ianovici, capite, socotiţi cu dobânda lor păn la 818 Mart 1, după sânetul Opştiei. Lui Dumitrachi Păcurariu, capite, socotiţi cu dobânda lor păn la 818 Mart 1, după sânetul Opştiei. Căpitanului Sterian Manoliu, capite, socotiţi cu dobânda păn la 818 Mart 1, după sâne-trul Opştiei. Gavril Alexi, capite, socotiţi cu dobânda lor păn la 818 Mart 1, după sânetul Epitropii or. Slugerului Iancu Kiru, copite, socotiţi cu dobânda lor păn la 818 Mart 1, cu sânetul Opştiei. Ci au avut să dei d-lui banului Mihaiu Iamandi la 1818, şi au dat dintr’înşii numai o sumă. S’au dat dascalului Naum la 1818 Mart 1, cu sânetul Opştiei. S’au dat boerilor când au mers la Eşi în 2!20 Lei Parale giudecată cu vornicu Paladi, prin vornicu Pascal Qane la 1819 Maiu 1. 200 — S’au dat sluger. lancul K»rul când au mers să să giudeci cu vornicul Paladi, la 1820 Maiu 17. 990 — S’au dat împlineala idecliufui, ci au venit in pricina banilor d-sali pah. lordachi Oprişanu la 1820 Dech. 31. 570 35 S’au cheltuit la Eşi, atât în scoatire exofli- sisului dila spâtar. Roşit, cât şi cheltuiala lor. 18 — S’au cumpărat nişte scânduri în socotiala Opştiei, după răvaşul d-sali aga Negre. 136 20 Cheltuiţi în trebuinţa Opştiei. 122,924 5 10 — Cheltuiala aprodului prin mâna lui Sandu Boul. 100 — Oţeretul când au mers cu bani la Eşi. 4 — Chiria întoarcerii lui Necula arnăutul dila Eşi. 19 20 Cumpărătoare unorcondice. 3 - Văruitul Casăi Opştiei. 136 20 7,241 35 130,166 — fac deplin. Perelipsis de ce bani avem a mai da Lei Parale 12,066 — Rămânem datori la Opştie, însă; 7241—35 capite 4824— 5 dobânda 12,066 — 31,000 — La d-lui ban Mihaiu Iamandi. 3,280 — La dascalu Naurn. 3,660 — La postelnicelu Cimbala. 50,500 — Capitalul la tovarăşi. 863 — Lui chir Prasin. 221 Lei Parale 085 — Lui Dimitrachi Duca. 102,054 — Face toată datoriia ci avem să mai răs- pundem după samă, adică una sută doă mii şi cinci zăci şi patru lei. Şi spre plata acestor datorii au rămas d-lor boerii aleşi prin compromes să pui la caii cu chipul ci vor socoti: să să împlinească toate rămăşiţurile câte vor fi după tablă, acele câte vor eşi bune, şi să scadă şi din capitalul nostru pe giumătate, şi să rămâi şi dughenile a Casăi Obştiei, adică dughenile ci s’au cumpărat dela vist. Canta; şi noi să fim desfăcuţi di toate daturile şi luaturile, fără a ne amesteca mai mult şi fără a mai fi supăraţi despre cineva; rămâind ea să plătească aceala care va fi dator, după socotiala ci au dat Samişii prin tablile d-lor sale. Iar acei' cari din tovarăşi vor fi datori la plata rămăşiţurilor datoriilor, să li să ţie în samă pi giumătate di capitalul ci au pus şi cusurul, ce va mai rămâne, să-l răspundă făr cuvânt şi fără mai multă prelungire la boeriul acel ce va fi rânduit spre săvârşire tuturor pricinilor. Şi spre ştiinţă am iscălit cu toţii. 1821 Fevr. 12. Vasâli sluger. Eni Gheorghiu. Magi Iordachi Eftimiu. Toma Va să!iu. Gheorghi Popa. Radul Petroviciu. Va săli Ştefan. Radul Gheorghiu. Iordachi Smădu. Neculai Dimitriu. lorga Gălcă. Mitachi Rachieriu. Vasâli Chiriac. loniţă Bah. Sterian Neculau. Magi Chiriac. Milia Brânză. Vasâli Lupaşcu. CXXXI 1818 Mart5c 12. Costachi Canta vel visternic vinde Obştiei târgului Bârlad dughenele ce le avea clironomie dela ră-pousata soacră-sa, visteriasa Catinca Ianculeu, în preţ de 12,000 leL Costachi Canta vel vist adeverez prin această scrisoare pentru dugenile meii, din târgul Bârladului, ce le am cliro-nomii dela răpousata soacră-me, visteriasa Catinca Ianculeu, ne fiind a-mi trebuitoare li-am vândut deveci Obştii târgului Bârladu în preţ 12,000 lei, cari bani i-am priimit deplin, — şi eu li-am făcut teslim toate scrisorile. Deci, de astăzi îna- 222 inte şi în veci, sâ aibă a li stăpâni, după cuprindire scrisorilor, în paci nesupăraţi. Şi am dat şi această scrisoare întru care am iscălit. 1818 Mart 12. Costachi Canta. vel vist am vândut. CXXXII 1818 Martie 24- Visteria scrie Ispravnicilor de Tutova ca, cu mahalalele târgului şi cu satele cele de prin pregiur, cale de două ceasuri, să sâ facă cărătură de păd ire şi să se în-drepteze toate mlastinele din oraşul Bârladului. Asemine sâ iee * * * măsuri ca, după vremea plugului, oamenii cari sânt plătiţi de Casa Obştiei, aducă numai decât podelile pentru facerea podurilor. Deia Visterie Cătră cinstita Isprăvrticia ţinutului Tutovii Locuitorii orăşeni din târgul Bârladului au jăluit că în vreme de ploi, din pricina tăurilor celor .glodoase, este cu neputinţă umblare carâlor şi a oamenilor, şi să faci zeticni-re şi alijverişului lăcuitorilor şi lipsei de celi trebuincioasă în târgu din neîndemânare intrării lor cu celi de vânzare. Drept aceia, spre nepătimire acestui târgu, să scrie d-voastră ca, cu mahalalile târgului şi cu satile, cari vor fi prin pregiurul târgului caii păn la doă ceasuri, sa să facă o cărătură de pădure şi să să îndrepteze toate mlaştinile ci vor fi. 0-săbit, mai arătând şi Casa Obştiei de acolo că ar fi având plătite podeli şi lăcuitorii, după tocmală, nu li-au mai adus, să scrie d-voastră şi pentru aceasta : ca, după vreme plugului, să să îndatoriască şi să să siltască pe aciia ca să a-ducă podilile numai decât, spre a să pune în lucrare facire podurilor şi să să înlesniască nevoe şi pătimire aceasta a acelui târg. 1818 Mart 24. Constantin Canta vel vist. CXXXIII 1818 Martie 28. Scarlat Alexandru Calimah voevod dispune ca, pe lângă cei 30 Undi încuviinţaţi printrUin hrisov mai dinainte, pentru trebuinţa podurilor din oraşul Bârlad, să se mai poată aduce de peste graniţă încă 20 oameni streini. 223 Noi Scarlat Alexandru Calimah VVoda cu mila lui Dumnezău Domn tării Moldaviei. După arătare ce au făcut Domniei mele obştie lăcuitorilor din târgul Bârladului că 30 liudi, ce s’au hotărât prin osăbit hrisovul Domniei mele ca să-i aibă din oamenii streini, pentru trebuinţa podurilor din acel târg, nu sânt de agiuns ca să-şi poată în-timpinâ această trebuinţă, făcând rugătoare cerire ca să li să mai adaoge, piste aceştia, câţiva oameni, lată prin această carte a Domniei mele hotărâm şi piste 30 liudi, ce să cuprind prin hrisovul pomenit, să mai aibă şi alti doaă zăci liudi\ care oameni să-i găsască din oamenii streini, veniţi de acum înainte de peste hotar, fără să fie din lăcuitorii birnici a pământului acestuia sau din bejenarii veniţi ma-dinainte; şi să-i facă cunoscuţi şi Ia Visterie, spre a să ceri ceta şi, fiind streini precum să arată, să să de şi carte visteriei spre a fi cunoscuţi, ca să rămâi numai în slujba şi trebuinţa podurilor, apăraţi fiind de birul Visteriei şi de orice alte dări şi havaleli ce vor fi asupra altor lăcuitori ai ţării. Poruncim dar Domnie mea d-voastre Ispravnici ai ţinutului să urmaţi întocma dupăcum mai sus să hotărăşti. 1818 Mart 28. (L. l\ D. ) Vel vist. CXXXIV I3f8 Aprile 6* Isprăvnicia Tutovii scrie cătră Epitropii Casei Obştiei spre a cercetă şi, în cazul afirmativ, a opri pe vameşii de târg de a vămui pe acei ce ad::c mâncări pentru trebuinţa oraşului. Dela Isprăvnicia Tutovii Cătră d-|or Epitropii dela Casa Opstii Isprăvnicia au luat înştiinţare că vameşii den târg s’ar fi întinzând a vămui piste poroncile ce sint date, mai ales dela cei cari aduc mâncări de trebuinţa târgului ar fi luând vamă, care lucru este oprit şi cu luminat hrisov gospod. Deci Visterie scrii ca să cercetaţi şi, de va fi aşă, să să o-priască cu totu ; iar dacă nu vor înţălegi să ni înştiinţaţi pe larg. 1818 Apr. 6. (Nedescifrabil) 224 cxxxv 1818 Aprilie 12* Trei mahalagii mărturisesc că Ion, feciorul lui Neculai Bâcalu, de zece ani sufere de dambla şi nu-i vrednic de a-şi chivernisi casa şi copiii. Adică noi mahalagii, cari mai gios vom puni numele şi degetile, încredinţăm cu această mărturie ci o dăm la mâna lui Ion, feciorul lui Neculai Băcalu, din târgul Bârladului, pentru întâmplarea boalei ce i s’au întâmplat de dambla, din care pricină sânt zăci ani de când au rămas mut de limbă şi stricat de mâni şi de piciori, ş\ nu esti vrednic de a-şi chivirnisi casa şi copiii lui, dupăcum să vedi defaţi. Şi pentru aceasta i-am dat această mărturie. 1818 Ajxr. 12. Eu Ivan Dobrovici. Eu Pavăl Abăgeru. Eu Crăciun Abăgeru. Şi noi toţi alţii târgoveţi din Bârlad mărturisim pentru aceasta. Am scris această mărturie cu zisa iscăliţilor, — Eu Toadir logofăt. CXXXVI 1818 Aprilie 30. Visteria scrie către Isprăvni ci a Tutovii să cerceteze'dacă Ion sân Neculai Băcalu este cn totul sărac şi neputincios, mijlocind, în cazai afirmativ, de a fi lăsat mai jos de Casa Obştiei cu adetiul locului, după starea şi putinţa lui, iar de bir sâ nu fie supărat. Dela Visferie Cătră cinstita Isprăvnicie ţinutului Tutovii Vă veţi pliroforisi dv. din alăturata jalobă a acestui Ion sân Neculai Băcalu, din târgul acela, cerire ce faci, ca să fiia uşurat din banii ce i să cer de cătră Epitropii târgului pentru adetiul locului unii dugheni ci ari, cum şi de bir să fiia ertat, aflându-să neputincios şi cu totul sărac. Pentru cari să scrii dv. să cercetaţi şi dacă va fi cu totul sărac şi neputicios, cât pentru adetiul locului, să-l puneţi la caii, a* rătând Epitropilor ca să-l lasă mai gios din ceia ce vor da alţii, după stare şi putinţa lui; iar pentru bir, dacă veţi cu- 225 noaşti că nu esti vrednic ca să plătiască, să daţi poroncă pe capul său să nu-1 superi. 1818 Apr. 30. Constantin Canta vel vist. NOTA. Pe partea de dinafară a foii a doua, ce slujeşte de invfilitoa» re, în afara de pecetea în ceara roşie cu »vel vist«, în mijloc, stă scris cu mâna: «Dela Visterie cătră cinstita Isprăvnicie ţinutului Tutovii*, CXXXVII 1818 Septemvrie 10. Scarlat Alexandru Calimah Voevod înputerniceşte pe vornicii Constantin Paladi, epitropul nepoatei sale nevrăstnice, Zmaranda Roset, ca să siâpdniascâ moşia Cetăţuia în deplină cuprinderea ei, precum au stăpânit până la anul 1814, cu toate acareturile câte au fost pe dânsa sau câte vor mai fi. adaose pe dânsa. Noi Scarlat Alexandru Calimah Woda cu mila lui Dumnezeu Domn ţ?râi Moldaviii. înştiinţări să faci cu această a noastră Domnească carte că, prin jalobili ci au de t d-lui vornicu Costandin Palade, bunul şi epitropul ne-poatii sale, Zmaranda Roset, supusa împărăţii Rtfsii, cătră cinstitul consulatul Rosesc de aici, din I:şi, au arătat: că o parte din moşiia Cetăţuiia, din ţinutul Tutovii, carile moşie iasti driaptă a nevrâstnicii nepoatii sali, ZmaranJa, din moşiile de zestri a răpuosatii maicii sale, carile s’au stăpânit cu pace păn la anu 1814 Mai; iar de atuncea, fără nici o dreptate sau înfăţişare în giudecata Domnii mele cu d-lui vornicii, epitropul nevrâsnicii, sau cu vechilii din parte sa, i s’au luoat o parte mari de loc din numita moşie cu satul i morili şi toati alti acareturi, ci s’au aflat pe acea parte de moşie, di cătră d-lui spatarul Nicolai Dimachi. Pentru care a-cum Domniia mea însu-mi cercetându arătările şi cerire d-lui vornicu, cuprinsă prin aceli jalobe, şi încredinţându-ni că cu adivărat n’au avut pănă acum nici o înfăţoşare în Divanu Domnii mele, nici d-lui vornicu, nici vechil din partea d-sali^ şi, pentru aceia dar, cunoscându-se urmare aceasta cu totul nedreaptă şi fără nici o formă legiuită, hotărâm şi poroncim, înputenicindu pi d-lui vornicu, epitropul nevrâsnicii, câ să stăpânească numita parte de moşie cu tot hotarul moşii a- 15 226 ciia Cetăţue în deplină cuprindire iai, pi de amândoă părţile apii Bârladului, precum au stăpânit păn la anu 1814, cu toate acareturile ei, câţi au fostu pe dânsa, sau câţi să vor mai fi adaose; pentru care şi poroncim şi d-voastre ispravnici de ţinutul Tutovii, să înlesniţi cu toate chipurile stăpânire d-lui vornicului, şi pentru câţi acareturi vor fi fost pe acea perte de moşie sau şi alti lucruri şi acum vor fi lipsind, ori cu totul, sau unili dintr’acele stricate, după cu amăruntul cercetare, ci veţi faje, cum veţi afla întru adevăr să daţi mărturie d-lui vornicului, ca să să pui la cale pentru aceasta, 1818 Sept. 10. (L. P. D.) yei logofăt. S’au trecut la corţdica ţinutului. Chitica Stamati stolnic CXXXVlIi 1838 Decemvrie 13. Locuitorii târgului Bârladului, jâ-luindu-se lui Vodă pentru moara din apa Bârladului ce o luase cu poruncă Domnească vornicul Constantin Paladi, cer ca să li se întoarcă în a lor dreaptă stăpânire. Pre înălţate Doamne, Dupăce noi am cumpărat moşie târgului Bârlad dela dumneei spătăreasa Plofiriţa, soţie d-sa!i spatariului Neculai Dimachi, în putere scrisorilor numiţii moşii, după însuşi întă* ritura ce avem dela înălţime Ta, ca pi drept lucru nostru am făcut o moară în apa Bârladului cu care am cheltuit paisprezăci mii lei; tocnia când am gătit’o * au venit şi d-lui aga Ioniţi Paladi cu poronca înălţimii Tale cătră d-lor Ispravnicii ţinutului ca să o ie de supt stăpânire noastră şi să o dea în stăpânirea d-sali vornicului Paladi şi, după poronca înălţimii Tali, am arătat toată supunerea; dar cunoaştim că întru aceasta ne s’au făcut mari strâmbătate şi asupriri, căci, dacă d-lui vornicu Paladi ari vre o pretenţie, putem fi traşi în giudecata luminatului Divan şi, amândoă părţile înfăţoşân-du-ne scrisorile, am fi văzut a cui este dreptate. [\ntiu ciceasla cu ferbinţi lac râmi ne rugăm înălţimii Tali ca: întăi, pentru moară, ca pe una ce am făcut’o cu banii şi cu toată cheltuiala noastră pe drept locul nostru, să 227 fii poronca înălţimii Tali să ni să de în stăpâniri, şi apoi, d-lui vornicu Paladi dacă ari giudecată cu noi sau vre o deosăbită pretenţii, noi totdeauna sântem gata ; şi atunce, precum va lumina Dumnezău cugetul înălţimii Tali, s:7 va da hotărâri asupra dreptăţii, pentru că a ni luâ locul şi moara fără giudecată şi a rămâne păgubaşi de banii ce am cheltuit, so cotim că nici însuşi înălţime Ta nu-i suferi să priveşti cu ochiul cel plin de milostiviri o nedreptate ca aceasta. Pre plecaţi la mila înălţimii Tali, Toii lăcuitorii din târgul Bârladului. (Rezoluţia). D-ta vel logofăt al Ţării-de-gios, cercetând, puni la caii în urmare dreptăţii. 1818 Dech. 13, No. 528. Vel logofăt. NOTĂ. Asupra cazului cu râpirea morii şi a locului din acea parte, unde se aflau şi 2 mahalale de amândouă părţile apei Bârladului, cu locuitori veniţi de pe aiurea şi aşezaţi acolo, Bârlădenii au dat repeţite jalobe pană ş'-au dobândit dreptatea. Aş:i, dânşii au dat jalobă Ia Domnie, în greceşte şi româneşte, Ia 1819 Maiu 13, registrata sub No. 4501, — semnând: »Noi toţi boerii i neguţitorii şi lăcuitorii r-e ne aflăm în târgul Bârladului*; la 1819 Iunie 6, greceşte şi româneşte, reg. sub No. 5044 ; la l Iunie 1820, reg. sub No. 8588, unde, între altele, zic : »Sântem veniţi aice în Iaşi- mulţi târgoveţi de o săptămână şi ne trece vreme în zădar*; Ia 9 Iunie 1820, reg. sub No. 9060; Ia 1820 Iulie 18, în care jâluitorii zic dela început: »Cu al 3 ja-iobă dăm supărare înalt auzului Mării Tale, că, fiind veniţi mulţi târgoveţi aice în Eşi ca să stăm în giudecată cu d-lui vornicu Costandin Paladi, supusul Roşiei, şădem de cinci săptămâni în cheltuială 40 oameni, fără să fim scoşi în giudecata luminatului Divan, la cari vedem că, cu prelungire, ce ni faci d-lui vornicul de astăzi—mâni, ne afanisim cu cheltuiala şi cu perderea vremii în zădar«l); la 24 Seftemvrie 1822, punându-se rezo’uţ'a : »Fiidcă prin osăbită Carte Domniei meii s’au făcut ştiut ca să triimată ver hi! d-lui vornicu cu scrisorile în giudecată la zi îr.tu Dechemvrie, atunce negreşit vă veţi arăta şi d-vcv\^tră«; la 30 Maiu 1823, reg. sub No. 6618, cu rezoluţia : »Mai fi ţi îngăduitori .pară când va vr.iî d-'ui vornicu s semnat vel lo;oîătu ; la 20 Avgust 1824, în care dela început Bârlădenii zic: »Cu al 3 jalobă dăm supărare milostiv auzului Mării Talis reg. sub No. 2684, cu rezoluţia •* »Veţi mai fi îngăduitori pănă va veni pârâtul boeriu«; la 24 Dech. 1825, în 1) Te foaia a 4 a coalei, pe care-i scrise această jalobă, se află nota următoare: «Marţi la 10 ceasuri este să se cerceteze pricina aceasta la cinstita logofeţie în fiinţa şi cîlenulilor Departamentului Pricinilor streine. 1820 Iunie 26« 228 care jafuîtorii, între altele, zic.- »Cu mari tânguiri jăluim înălţimii Tali.Trej j alobe am mii dat 1. T. asupra aceştii pricini şi ni-au prelungit cu vade ca să vie d-lui din a stânga Prutului dincoace, şi d-lui nici păr acum nu mai vine«, având.rezoluţia : »D-ta vel logofăt, văzând arătările jăluitorilor de ne urmare »pârâtu!i?i, la vadelele ce au avut puse, după cuviinţă pune 1 a cale cerirea »jaluitorilor«; să scrie şi poroncă gospod cătră biv vel postelnic Ioan Jora «şi biv vel spatar Alecul Sturza, prin care le pune î:i vedere acestora, că. * Văzând hotărârile giuJecăţilor co au urmat mai înainte, precum şi hotărâ-»re cuprinsă la a:iaforao:i dela anul 1820, daca va fi făcută îndreptare jălui-»torilor precum să arată, pentru cât loc să va dovedi înpresurat din moşia «târgului bârladului,să să scoată de supt înpresurare şi să să de în stăpâ-*irre opştiei târgului Bârladului, înputernicindu-i a stăpâni întocmai după hotărârile giudecăţilor; şi pârâtul d-lui vorni.:u, dacă va ave osăbite dovezi, »d-Iui sau nepoata d-sali, prin drumul gudecăţîi nu s&it opriţi a nu-şi căut.i« In sfârşit, hrisovul Domnesc de dobândirea acestei giudecăţi s’au dat Bârlă-denilor la 25 Decemv.ie 1825. CXXXIX 1820 A/l a iii 25. Târgoveţii Bârlădeni roagă pe Vodă de a porunci dregătorilor ţinutului Tuiovii să opriască pe vornicul dt poartă Pascal O ane de a-şi face o bina pe locul ce nu-i este dat in regulă de Casa Obştiei. Pre înălţaţi Doamni, La cumpărătura ci s’au făcut moşiii Bârlad de cătră toată obşiia, prin ponturi gospod ni s’au hotărât ca să avem şasă epitropi, adică doi dintre boeri şi patru dintre neguţitori, cari hotărâri să şi urmează; însă, fiindcă un Pascal Qane vornic de poartă, prin chipurile ce au iconomisât numai cu acei doi epitropi din parte boerilor alcătuindu-să, i-au dat un loc de aşăzari în margine târgului fără să să întrebi şi pi cielanţi patru (căci prin ponturi hotărăşti că oriei să va faci numai de cătră unii din epitropi, fără ştire sau priimire ce-lorlanţi, să nu să ţii în samă); în urmă, începând a îngrădi locul, însuşi unul din epitropii ce i-au dat locul, cunoscând că nu-i cu cuviinţi să-i să dei, i-au zis numitului vornic să nu facă vre o lucrare asupra locului, că nu i să poati a i să da, şi el în tării, neuitându-să la aceia, au îngrădit locul şi acum rădică şi benă, unde nicidecum nu este slobod ; pentru că, apoi, oricari dintre noi vor ceri asămine locuri să ni să de, şi, analoghisându-să, nu poate să ne agiungă toată moşiia, mai vârtos când numitul vornic mai ari locuri slobodi pe moşiia târgului; şi de ave trebuinţi de vre o bena poate să facă pe aceli locuri (iar nu să iasă la margine târgului, undi ari intrat şi emaşul vitelor). Ne rugăm ca să să facă lurrinată poroncă gospod cătră d-lor dregătorii de ţinut, să-I opriască a faci benă unde au început, ca pi un neurmător previleghiului ci esti la tot târgul. Şi vecinică pomeniri a rămâne Inăiţimii tali. (Obiectul jalobei) Să rcagă să li să facă Carte gos- | pre p,eca(j ,fl mjja pod cătră dregători pantru o bena ci în I , v.,. .. ™ .. ... • i o , înălţimii Tali, larii au făcut vormcu ele poarta Pascal l rT Gane, ca să-l oprească, nefiind de cuviinţă | ^Oţi tâfgoveţn citii tăi- a o face acole. ( gu Bârladului. (Rezoluţia) D-ta vel logofăt vei scrie Carte, cătră Is-prăvnicia ţinutului ca să cerceteze. (Nedescifrabil). 1820 Mai 20. Dela logofetia ce mari Gătră cinstita Isprăvnicie a ţinutului Tutovii. Veţi înţălegi din jalobă arătare şi cerire jăluitorilor târgoveţi, ca să să opriască lucrare pârâtului vornic de poartă, Pascal Qane, pănă când să vor giudecâ. Drept aceia, din poronca Pre înălţatului Domn să scrie d-voastră ca să cercetaţi şi, fiind precum arată jâluitorii, îndată să să opriască lucrare pârâtului vornic, şi cu mărturii de curgerea pricinii să-i sorociţi a veni fără întârziere în giudecata Divanului. 1820 Mai 29. Dimitrie Sturza vel logofăt. S’au trecut, No. 85. CXL 1820 Iunie tî. Bârlădenii roagă pe Măria Sa Vodă ca să dee o poroncă cătră dregătorii ţinutului pentru a opri pe linii din târgoveţi şi pe alţii de a-şi mai paşte oile şi mascurii şi alte vite de neguţitorie pe emaşul târguluh Pre înălţate Doamne, Jăluim înălţimii Tale că pe emaşu târgului Bârladului ce-1 *avem hotărât pen pregiurul târgului, în ponturile ce avem să hotărăşti ca, afară de vitele mari ce sint pentru hrana fişte-căruia lăcuitoriu, să nu fie slobozi a păşună alteli vite de negustorie mai ales oi şi mascuri; şi unii, acum, trec piste ace hotărâre şi ten somi mari de oi şi de porci cu care strică iarba şi locu, şi vitele pentru casă pătimesc ; deosăbit de cei ce aduc de vânzare şi cumpără vite din târg cu prelungire, cari şi aceia fac o nispusă păgubire fără să-şi caute loc de emaşu să-ş cumpere, ca să nu pătimească vitele târgului. Pentru care ne rugăm Inăl(imiei Tale ca să ni să de luminată Carte cătră d-lor Ispravnicii, ca, pentru toţi acei ce ţen vite mai mult decât celi de trebuinţa casăi, să i îndatoriască d-şi căuta emaş pe alte moşii, ca să-şi ţeia vitele, iar nu acole, unde, nu numai că strâmtează emaşu, dar pricinuesc şi stricăciuni. Şi vecînică pomenire a rămâne inălţimei Tale. (Obiectul ialobei) Să roagă să li să de Carte gospocP j cătră d-!or crematorii de ţinutul Tutovii, I pj-g plecaţi la mila ca să oprească pe unii din lăcuitori şi alţii ce păşunează emaşul târgului cu oi i mascuri şi alte vite de neguţitoriia, şi vitele ce au trebuinţa casâlor pătimesc den pricina acelora. • (Rezoluţia) D-ta vel vist să faci cuviincioasa punire Ia cale. No. 9145. (Nedescifrabil). 1820 Iunie 11. Dela visterie CStra cinstita Isprăvnicie Tutovii Citind jaloba alăturată ce au dat cătră Mărie Sa Vodă lăcuitorii din târgul acela a Bârladului, veţi înţălege arătare ce fac, cerând ca să să opriască pe unii din lăcuitori, ce păşunează emaşul tâigului cu oi şi mascuri de li pătimesc vitile ci !e mi pentru trebuinţa a.s£lor lor. Drept aceia, să serivî d-vo:uh\! sa cercetaţi şi, după dr^ptatate, să puneţi la cule î itiM n j ^trâni’xid-irj nici l.i o parto, nici Li alta, î.i* ştiinţâiii şi pj Visferie. 1820 Iuli 8» Iordachi Rosei vel vist. NOTÂ. be foaia a doua ce Slujeşte de învălitoarc* în afura de pccctea în ceară roşie cu «vel vist«, stă scris: »De!a Visterie, cătră cinstita Is:'răv# liijie tânct. Tutovii, Târgoveţii*. Inălţimei Tale, Toţi lăcuitorii din târgul Bârladului. 231 CXLI 1820 Iulie 23. Vornicul Constantin Paladi roagă pe Consulatul Rusăsc, din Iaşi, ca să mPlociascâ hi Domnul Moldovei de a sili pe lăcuitorii Bârlădeni să-i întoarcă toate păgubi rile ce i sau făcut cu răpirea moşiei Cetăţuia dela anul 1814 şi pănă la 1818; că această moşie să-i meargă, pe viitor, căt merge şi moşia Bârlad; şi să-l învoiască, in puterea proti-misisnlu/, de a răscumpără moşia ce tărgojeţii o cumpărase dela Profira Dimachi. Cătră Pre cinstit împărătesc ConsuUt Rusăsc din Moldavie Vornicu Constandin Paladi. La jaloba me din 30 April am arătat pe largu toată curgire pricinii pentru moşiia Cetăţuia a nevrâstnicii nepoatei mele, Smaranda Roset, şi în ce chip lăcuitorii din târgu Bârladului fără nici un titlu privilighet, fără vre un document s ui scrisoare înputernicitoare, cu silă au întrat în stăpânire moşii Cetăţuia, răpându-mi morile, cum şi o mare parte din loc, atât în parte despre răsărit, cum şi despre apus de apa Bârladului, cu sat şi cu toate acareturile ce s’au aflat pe dânsa; căci scrisorile de secfestru (care vanzătoriul moşii Bârladului, dumnealui vorn. Neculai Dimachi, prin mijlociri luasă la anul 18*14 Mai) cu de nici o dreptate a întră în stăpânire moşiii Cetăţuia, şi prin însuşi zapisul de vânzare cătră târgoveţi dă numai moşia sa cât au avut, Bârladu, în care, dacă s’ar fi cuprinsu ace răpită parte cu nume de sefces-tru, tot nu ar fi avut lăcuitorii din Bârladu vre un titlu pra-vilicesc de a ţine în stăpânire acele răpite. Pe lângă aceste şi prin Domniască Carte a Domnului Calimah din 1818 Sept. 10, iarăşi mi s’au dat î;i stăpânire numita moşie întru deplină cuprindire ei pe de amândoă părţile apii Bârladului, precum am stăpânit’o păn la anul 1824 cu toate acareturile câte au fost pe dânsa. Fiindcă lăcuitorii din târgul Bârladului cu sâla m’au scos din stăpânire drepţii moşii mele, mă rog cinstitului Consulat ca mai întăi să mijlociască la Măria Sa Domnul şi stăpânitoriul Moldaviei, ca lăcuitorii din Bârladu să fie sâliţi a-mi întoarce toate păgubirile câte mi s’au 232 făcut cu răpire moşii dela anul 1814 Maiu şi păn la anul 1818 Sept. 10, care pretenţie să întemeiază pravilii cuprinsă în Vasilicâ tom. 7, faţa 407, § 40 şi 41, ce zice: „ Acel ce cu sâlă s’au scos din stăpânire locului său, are dreptate să iee nu numai rodurile, ci şi. tot folosul şi ori şi ce era să aibă sau să câştige, sau preţurile lor, şi în scurt orice interes e-râ să aiba, dacă nu s’ar fi scos; care interes i să socoteşti din zioa din care alt cineva cu sala l’au isterisit din liniştita stăpânire sau. Şi păn ce nu mi să vor întoarce toate păgu-birile, care mi-au pricinuit Barlădenii cu nebăgare de samă a sfintelor pravili şi a stăpânirii, nu pot fi sâlit a întră în răspundere jalobei ce au pornit; căci pricina trebue mai în-tăi să să aşezi în stare cum au fost mai inainte de sâlnică asuprire din parte Bârlâdenilor, pentru care şi după legiuire Condicii pol., cuprinsă în § 31, rămâne totdeauna răspunzătorii!. Al doile, moşie Cetăţuia, fiind împresurată înca din învechime, în parte despre apus, de cătră moşia Bârladu, cer şi eu, în putere documenturilor mele, ca aceasta moşie să margă peste Bârlad, cătră apus, cât merge moşia Bârladu, fiind surori şi având tot o curgire, şi fiind satu vechiu Domnescu de supt ascultarea ocolului târgului Bârladului. Al fre-i|e, când d-lui vornicu Dimachi hotărasă să vândă moşia Bârladului, eră îndatorit să facă legiuită publicaţâe, ca să să arate în curgire legiuiţii vadeli acel cu dreptate protimisirii, iar prii particuiarnică tocmală ce au alcătuit cu târgoveţii nu mă poate isterisâ din dreptul protimisârii ce am cu cuvântul de megieşie, având moşii şi din sus şi din gios de moşia Bârladului. Pentru aceasta dar, mă rog cinstitului Consulat să facă arătare la Avaria Sa Domnul, ca să să milostivească a hotărâ ca să om voe a răscumpără cu dreptul protimisârii moşia Bârladului, după legiuire pra vililor din Armenopol, Carte 3, titlu 3, § 105, ce zice : „La protimisâre, aceia care va avea cineva pentru înpărtăşire la vre un lucru, trebue să să pue în potrivă vade de zăci ani; adecă, ai avut o casă la care avem eu înpărtăşire, sau megieşie, sau vre o altă dreptate, care îmi da protimisâre, ai vândut casa, ne dându mi înştiinţare mai înainte pentru ca să o cumpăr, atunce mi să 233 pazăşti vadeaoa de zăci ani spre a porni jalobă pentru pro-timisâre ce am; iar de vei zace că în curgire de patru luni eram dator a porni jalobi după pravilă, dar pravila nu o zăci aceasta ne hotărât, căci de Ii-aş fi înştiinţat mai înainte, atunce mi s’ar fi încheeat jaloba cu vadaoa de 4 luni, iar dacă nu m’am înştiinţat mi să păzăşti vadeaoa de zăci ani; iar de vei zâce că eram defaţi când să vinde casa şi nu m’am în potrivit, aceasta nu mă strâca întru nimică, căci şi tu cel ce cumperi vedei că eu am înpărtăşire sau megieşie, sau vre o altă dreptate, şi eram îndatorit a mă înştiinţa mai înainte; deci de m’ai fi înştiiţat, te-ar agiutâ vadeoa de 4 luni, iar fiindcă nu m’ai înştiinţat, mă agiut eu cu vadeoa de zăci anitt. Pour copie coinforme, A(tidrei) Pisarii. 1820 Iulie 23, Eşi. (Rezoluţia pusă pe această copie, primită dela Consulul Rusăsc Pisani.) Dumneta vel vornic de aprozi să înfă-ţoşăzi pricina aceasta dumnealor Veliţilor boeri i a boerilor Departamentului Pricinilor Străine, ca să cerceteze şi prin a-naforâ să avem ştire. 1820 Iulie 24. (Nedescifrabil) CXL1I 1820 (fără lună si zi). Anaforaua Divanului în procesul dintre Bârlădeni şi vornicul Constantin Paladi pentru despărţirea hă tarul ui dintre moşia târgului Bârladului şi moşia Cet&iţaia, prin care să dă dreptate celor dintâi. Pre înălţate Doamne, Înălţimii Tali au dat jalobă toţi lăcuitorii din târgul Bârladului, arătând că la pricina de giudecată ce au cu d-lui vornicu Costandin Paladi, supusul Roşii, pentru o bucată de loc ce li-au răpit din driaptă moşiia lor, ce o au cumpărată deveci dela d-neii Profira Micleasca, soţiia d-sali vornicului Neculai Dimachi, cu care bucată de loc le ia o moară ce o au făcută din nou şi doă mahalale ce sânt pe a-mândoă părţile Bârladului, făcându-le mari păgubire, fără să sâ înfăţoşară în vre o giudecată cu d-lui, decât prin chipu- 234 rile ce au făcut d-lui, arătând prin jalobă cătră Mărie Sa Scarlat Calimah Wod că, din driapta moşiia d-sali ce ari pe Trestiana; i-ar fi înpresurat târgul ace bucată de loc. Care ^arătare a d-sali fiiiiJ cu totul înpotrivă, nici nu i-au chemat în giudecată ca să să înfăţoşăză, ci, luând Carte de stăpânire cătră dregătorii ţinutului şi dregătorii iarăş, fără să-i cheme să-şi de cuvântul, i-au dat în stăpânire d-sali vornicului bucata ace de loc cu toate cele ce se aflâ pe dânsa; pentru care patru jalobe au dat cătră Măriia Sa Scarlat Wod şi nici o punire la caii n’au aflat, prelungind d-lui vornicu, zicând că scrisorile îi sunt piste Prut; de care cerşind punere la caii ca, cu dovezile şi anaforaoa ce au în pricina aceasta, să fie scoşi înainte Înălţimii Tali prin buiur-diu jalobii lor de supt No. 9060, poro(n)ceşti înălţime Ta să să cerceteze pricina, faţă fiind d-lui vornicu Paladi, cum şi din parte cinstitului Consulat al Roşii d-lui dragomanul Tu-dorachi Cruşovanul. Jăluitorii Bârlădeni, pe lângă jaloba lor şi harta inginerească de stare locului, au înfăţoşat şi a-ceste scrisori, adică: 1. Mărturie hotarnică din 7265 dela Ştefan Popăscu vornic de Poartă i Andrian Cozma mazilu (Doc. XXI, în urmă, pag. 26—32). 2. Hrisov din 7265 dela Domnia Sa Constandin Mihail Cehan Racoviţi Wod, întăritoriu m-rii sfântului proroc Samoil din Focşăni, cuprinzând într’însul toate măsurile întocma după hotarnica mai sus arătată, ca să-i fie danie şi miluire în veci, luându-şi şi tot venitul din tot locul (Doc. XXII, în urmă, pag. 32—37). 3. Hrisov dela Domnia Sa Scarlat Grigorie Qhica Wod din 7266 Iuli 15, întăritariu sfintei şi Dumnezăeştii mănăstiri a sfântului proroc Samoil, din Focşeni, pe daniia şi miluire Domnii Sale Constadin Vodă Racoviţă, pe tot lo^ cui cât s’au aflat Domnescu la târgul Bârladului, şi s’au dat de cătră Domniia Sa Costandin Wod danie sfintei m-ri, ca să aibă a-I stăpâni precum s’au ales şi s’au hotărât de cătră Ştefan Popăscu vornic de poartă şi Andriian Cozma mazilu în toate sămnile şi hotarâle, luându-şi şi tot venitul (Doc. XXV, în urmă, pag. 39—40) 235 4. Hrisov din 7267 Fevr. 3, dela D-niia Sâ Ioan Theodo VVod, asămine întărind sfinţii mănăstiri a sfântului proroc Samoil (Doc. XXVII, în urmă, pag. 41—42). 5. înştiinţare dela spatariul Gheorghi Costandachi dinr 1793 (Ianuarie 4), scriind d-sali logofătului lordachi Canta (atunci vel vornic) că în anii trecuţi, când au fost rânduit hotarnic împreună cu spat. Costantin Sturza şi ceilalţi boeri, au fost poronciti ca să hotărască moşia spatar. C. Paladi numai despre moşiia schitului Grăjdenii, iar despre parte prorocului Samoil vechil nu eră ca să răspundă (Doc. XL, în urmă, pag. 80). 6- Carte gospod din 1800 Săpt. 12, dela d-1 Costantin Alexandru Ipsilant VV (Doc. LXIX, în urmă, pag. 93 — 94). 7- Jalobă din 1801 Maiu 22 din partea spătăresăi Catrinii: că, luănd hotărnici pe boerii arătaţi, d-lui vornicu Paladi nu şi-au triinies vechil cu scrisorile. Sâ buiurdisăşti la vel logofăt sâ arâte d-sali vornicului Paladi să-şi triiniată vechil cu scrisorile, să sâ de sfârşitX). 8. Carte gospod din 1802 cătră vornicul Gavril Conachi (Doc. LXXVIII, în urmă, pag. 104—105). 9. Jalobă^ din partea spătăresăi Catrina Sturza din 1804 (Doc. LXXXV, în urmă, pag. 109—110). 10. Jalobă iarăşi din anul 1804, din parte spatarului Ştefan Sturza, fiiul spătăresăi Catrinii (Doc. LXXXVI, în urmă, pag. 110—111). |l. Anaforauâ Divanului din anii 1814 (Doc. CXIII, în urmă, pag. 140—161). 12* Zapis din 1815, iscălit de dumneii Profira Micleasca şi soţul său, d-lui vornicu Neculai Dimachi, fiind spatar, adeverit de Prosfinţitul Mitropolit, precum şi de alţii mulţi din boerii păniânte.ii, marturi (Doc. CXX1, în urmă, pag. 189—192). 83. Hrisov de întăritură dela Domnie Sa Scarlat Alexandru Calimah VVod din 1815 Fevruarie (Doc. CXX1I, în urmă, pag. 192—197). 1) Am dat acest rezumat cu cursivă, pentru că în volumul defaţă nu se cuprinde documentul respectiv, regulă ce se va ur.mi peste tot în transcrierea acestui act. 286 Au mai arătat jâluitorii târgoveţi şi o copie încredinţată de, pe o mărturie hotarnică a schitului Qrăjdenii din 7200, de când sânt 128 de ani, dela un Bej an vt. logofăt i Vasâli vornic de Bârlad, carii arată că din poroncă Domnească au fost rânduiţi, la ace vremi, hotărnici, să aliagâ o bucată de loc din locul târgului Bârladului, ce au fost dat danie de Domnie Sa Antonii Rusăt Wod, stolnicului Ştefan, şi că, mergând cu oameni buni, au purces : întâi, din. obârşia văii Dumbrăviţii cei mari, unde au pus şi piatră din sus de drumul cel mare, ce vine dela Grăjdeni şi trece la Bârlad\ carile sămni a aceşi{; hotărnici sânt şi arătate în planul înfăţoşat de târgoveţi, adică piatra această supt No. 4, şi-n coada Dummbrăviţii mari s’au pus sămnul Crucii întrun copaciu; şi de acolo au purces piste drumul cel mare în gios spre un hat până în vălceaoa Dum brăviţii cei mici, şi au pus în vălci al doile piatră, de lăture drumului ce merge în Trestiana, a căreia piatră locul este arătat în plan supt No. 5; de acolo au purces spre hat, pe margine unor pământuri, ce vin dela movila Pas cui ui în gios, şi au pus al triile piatră în căpiţele pământurilor, ce este arătată în plan supt No. 6; şi de acolo au purces alăture eu acele pământuri pe din vale de movila ce este arătată în plan la. No. 7, şi au pus a patra piatră între drumul cel mari, ce vine dela Grăjdeni şi treci la Bârlad, şi între drumul ce vini din gura Trestienii şi trece peste drumul cel mare şi ia în sus pe din dial de Odaia Cimbalii, adică în răspântine drumurilor, ce este arătată în plan supt No. 8, iar Odaia Cimbalii' supt No. 30; şi de acolo tot pe drum în sus s’au pus al cincile piatră în muche unei vâlcele, unde să coteşte drumul, lângă nişte tufe, uride-i săpătura gârliciului, arătată în plan supt No. 9; şi de acolo au purces tot pe drum în sus şi sau pus al săşăle piatră lângă drum, din dial de Odaia Cimbalii, unde vine drumul diacurme-zişul; şi de acolo au purces tot pe drum în sus, şi au pus al şăptile piatră, din dial de Odae Pascului şi din vale de drum, carele Odae este arătată în plan supt No. 31; şi de acolo au purces tot pe drum în sus şi sau pus al optule hotar în movila sapată. Apoi arată şi celelalte sămni încungiurătoare, adică 237 hotarnica au scos’o spre dovadă, atât egumenul schitului Grăjdenii, carele prin jaloba sa de supt No. 8292 ce au dat Înălţimii Tale îşi cere împresurare moşii schitului, ce ar fi pătimind de cătră moşiia d-sali vornicului Paladi; înfăţoşân-du-ne şi ce adevărată hotarnică, precum şi târgoveţii Bârlădeni pentru împresurare, ce s’ar fi făcut moşii târgului cu hotarnica ace dala 1776, ce o are d-lui vornicu, trecând piste sămnile aceştii vechi hotărnici, şi împresurând atât moşiia shitului Grăjdenii, precum şi locul ce-1 au ei Bârlădenii despre răsărit de apa Bârladului, arătat prin mîsuri în hotarnica ace dela 7265, întărită şi cu pomenitele hrisoave. Pe lângă care s’au văzut şi o mărturie din 1778, dela câţi-va oameni, ce, după Carte de blăstăm, o dau schitului Grăjdenii de ştiinţa ce din învechime arată că au asupra hotarâ-lor moşii numitului schit; şi că, cu hotărâtura ce s’au făcut moşii paharnicului Costandin Paladi, au întrat în m oşie Dum-brăviţa a schitului, arătând şi anunî stăpâiire c e ar fi avut schitul mai înainte de ace hotărâtură. S’au mai văzut şi o Carte gospod din 1779 Iuli 4, dela Domnie Sa Costandin Dimitrie Moruz VVod cătră Isprăvnicia ţinutului Tutovii, după jaloba egumenului dela schitul Grăjdenii, poroncitoare ca să miargă la faţa locului, unde, la vadeaoa ce s’au pus, şi pah. Costandin Paladi ari să fie de faţă, şi să să facă cuviincioasa cercetare şi îndreptare. Răspunzând lăcuitorii Bârlădeni şi aceasta: că, dupăce moşie târgului Bârladu s’au hotărât prin hotărnici la stare locului, s’au dat danie proro-cului Samoil cu hotarnică în măsuri şi în sămni, carile este întărită şi cu hrisoavele Domneşti mai sus însămnate ; şi dupăce şi sămnile hotărnicii schitului Grăjdenii să unesc cu măsurile hotărnicii târgului, apoi ii ar cunoaşte că cu nedreptate le priein.i^te d-lui voriicu Paladi înpresurare cu hatarnica ace dela 1776, făcută în lipsa scrisorilor prorocu * lui Samoil; şi mai ales câod însuşi unul din hotărnici, adică spatarul Gheorghii Costandachi prin înscris mărturisăşti la 1793 că nici au fost poronciţi de domnie să hotărască moşie d-sali vornicului despre moşie prorocului Samoil, ce numai despre moşiia schitului Grăjdenii, şi, când iarăşi acei 238 hotărnici duşi atunce de d-lui vornicul Paladi fără de cuvân au călcat piste sămnile şi măsurile celor mai vechi hotanici. Şi au .urmat şi prigoniri şi înfăţoşări prin giudecăţi spre dărâmare hotărnicii d-sali vornicului, precum la anii 1814 prin anaforaoa Divanului s’au şi anerisit hotarnica d-sali vornicului, puindu-să temei şi dându-să socotinţi din parte giudecăţii: ca atât moşie Bărladu să să stăpâniască după hotarnica şi hrisoavele pomenite, precum şi schitul Qrăjdenii să-şi stăpâniască moşie sa după hotarnica ace din 7200. Cu care hotărâre arătându-să d-lui vornicu nemulţămit şi prelungind a să înfăţoşa, după jaloba d-sali vornicului Dimachi, stăpânul de atunce a târgului Bârladului, s’au pus săcvestru pe venitul locului de pricină, cum şi pe venitul morilor ce le are făcute d-lui vornicu în apa Bârladului pe driaptă moşiia târgului, pănă să va dâ sfârşit giudecăţii şi înainte Domnescului Divan, cum să arată la Carte Domnii Sali Scarlat Calimah Wod, din 1814 Fevr. 20, care au şi înfăţoşat’o acum înainte Divanului; şi că d-lui vornicu, de nu să mulţăme cu giudecata Divanului, trebuia să-i tragă întru înfăţoşare înainte Domnescului Divan, iar nu după patru ani, fără să pome-niască ceva de giudecata ce avusăsă şi de secvestru ce să pusăsă, numai după arătare dumisali să le râdice stăpânire de pe driaptă moşiia lor şi să le ia din stăpânire morile făcute din nou cu o mare cheltuială, şi cerşând ca, atât locul înpresurat cu venitul lui, precum şi morile cu venitul lor, să li să de în stăpânire. In potriva cărora scrisori şi ceriri din partea târgoveţilor, întrebându-să de cătră noi şi pe d-lui vornicu Paladi ce are a răspunii şi ce scrisori are să le arate. D-lui încă prin ce de pe urmă jalobă ce au dat cătră cinstitul Consulat Rusăsc din Eşi, în cuprindire ceririlor din parte nevrăst-nicii nepoatei d-sali, Zmaranda Rosăt, căreia d-lui îi esti ipi-trop, că adică pentru moşiia Cetăţuia de lângă târgul Bârladului, că lăcuitorii Bârlădeni, fără de nici un titlu pravili-licesc, fără vre un document sau scrisoare înpLiternicitoare, cu sila au intrat în stăpânire moşii Cetăţuia, răpindu-i morile cum şi o mare parte de loc, atât în parte despre răsă- 239 rit, cum şi despre apus de apa Bârladului, cu sat şi cu toate acareturile ce s’au aflat pe dânsa; căci şi scrisoare de secvestru, care vânzătoriul moşii Bârladu, d-lui vornicu Neculai Dimachi, prin mijlocire luasă la anul 1814, nu le dă nici o dreptate a întră în stăpânire moşii Cetăţuia, şi prin însuşi zapisul de vânzare cătră târgoveţi dă numai moşiia sa Bârlad câtă au avut’o, iar n.u şi parte ace răpită cu nume de secvestru; pentru care şi prin Domneasca Carte a Domnului Calimah, din 1818 Săptembrie 10, i s’au dat în stăpânire numita moşie în cuprindire ii pe de amândoă părţile apei Bârladului, precum au stăpânit’o pănă la anul 1814, când lăcuitorii In sâlă 1’au scos din stăpânire moşii sale, şi cer-şând ca să fii siliţi lăcuitorii Bârlădeni a-i întoarce toate pă-gubirile câte i s’au făcut cu răpire moşii la anul 1814 şi pănă la anul 1818 Săpt. 10. Care pretenţie s’ar întemeia pe hotărâre pravililor cuprinsă în Vasilicali, la Tom. 7, faţa 407, § 40 şi 41, ce zice: „Acel ce cu sila s’au scos din stăpânire locului său are dreptate să cei nu numai ro-durile, ce şi tot folosul şi oriei irâ să aibă şj să câştigi, sau preţurile lor, şi în scurtu oriei interes irâ să a\b& dacă nu s’ar fi scos; care interes i se socoteşte din zioa din care altul cineva l’au isterisit de liniştită stăpânire sa“. Şi că pănă ce nu i să vor întoarce păgubirile care i-au pricinuit Bârlădenii cu nebăgare de samă în potriva pravililor şi a stăpânirii, nu poate fi silit a intră în răspundire jalobii ce au pornit; căci pricina ar trebui mai întăi să să aşeză în stare cum au fost mai înainte de sâlnica asuprire din parte Bârlădenilor, pentru care şi după legiuire Condicei politiceşti, cuprinsă § 3', rămâne totdeauna răspunzătorii!. Şi iarăşi, că moşiia Cetăţuia, fiind înpresurată încă din învechi-me, în parte despre apus, de cătră moşiia Bârladu, cere d-lui ca, în putere docomenturilor sale, să miargă moşiia sa şi piste Bârlad, cătră apus, cât merge şi moşiia Bârladu, fiind surori şi având tot o curgiri, şi sat vechiu Domnescu de supt ascultarea târgului Bârladu; şi cu;ncă, câ:ij d lui vornicu Dimachi hotărâsă să vândă moşiia Bârladu, eră înda-torit să facă legiuită publicaţii, ca să să arăte în curgire le- 240 giuitii vadele acel cu dreptate protimisirii; iar prin particu-larnică tocmală ce au alcătuit cu târgoveţii, nu l’ar pute is-tirisi din dreptul protimisirii, ce l’ar ave cu cuvântul megieşii, având moşii şi din sus şi din gios de Bârlad; rugându-să ca să i să de voi a răscumpăra moşiia Bârladu cu dritul protimisirii, după legiuirile pravililor din Armenopol, Carte 3, titlu 3, § 105, ce zice: „La protimisire aceia care va ave cineva pentru înpărtăşire la vre un lucru, trebui să să pui în potrivă vade de zeci ania, şi că, ne trecând vadiaoa de zeci ani, d-sali însuşi pravilile i-ar da aciastă dreptate de răscumpărare. Prin buiurdiu aceştii jalobe dela trecuta lună Iuli 24, supt No. 11063, porunceşti înălţime Ta ca să să în-făţoşăză pricina înainte noastră şi, după cercetare ce vom faci, prin anaforâ să facim ştiri Mării Tali. Deci, vrând noi a întră în cercetare pricinii ca să a-flăm şi dovedim ce adevărată despărţire a moşiii Cetăţuia, a d-sali vornicului Costandin Paladi, de cătră moşiia târgului Bârladu, măcar că deodată d-lui vornicu Paladi au vrut a pricijiui întru înfăţoşare scrisorilor, cerşând ca mai întăi târgoveţii Bârlădeni să-i răspundă venitul de patru ani, ce cu răpire l’au luat de pe locul de d-lui mai înainte stăpânit, a- dică dela 1814 şi pănă la 18l8, când însuşi Măriia Sa Dom- nul Calimah, că cu nedreptate i s’au râpit acel loc dm stăpânire d-sali, prin a înălţimii Sali Carte, din aceiaş an 1818, i l’au slobozit întru deplină stăpânire d-sali, şi apoi, dupăce târgoveţii îi vor răspundi venitul, va întră şi în giudecată pentru despărţire moşii d-sali de cătră moşiia Bârladu. Dar apoi, în sfârşit, ni-au înfăţoşat şi d-lui aceste scrisori : î. Tălmăcire di pe ispisocul sârbăsc dela Domnul Vasile Wod din anii 7145 Apr. 7, cuprinzătoriu că Domnia Sa au miluit pe Paladi vel armaş (sic) cu o sâlişti ce să numeşte Cetăţuia, cu vad de moară pe pârăul Bârladului şi cu locuri de iazuri pe pârău Trestienii (Doc. II, în urmă, pag. 5—7). 2. Ispisoc dela Domnul Mihai Racoviţi VVod din 7216 Mart 7 (Doc. X, în urmă, pag. 16 — 17). 3. O carte de giudecată dela Domnia Sa Neculai Ale- 241 xandru VVod din 7220 Mai 18, de pâra ce au fost înainte Do unii Sali între spatariul Ioan Paladi şi între cluceriul Gavril Costachi i fratile său, Toader, fiii vornicului Vasali Cos-stachi, pentru un vad de moară de pe apa Bârladului, din gios de târgu, ce l’au avut vornicu Vasale Costachi danie dela Domnul Antiohie VVod, unde altă dată n’au mai fost vad; în carile făcându-şi mori vornicul Vasâli Costachi, au fost înecând morile de pe moşia Cetăţuia, a spatar. Ioan Paladi, şi, după pricinile ce pre larg să arată la carte că s’au urmat, şi dreptate ce s’au cunoscut a ave spatariul Ioan Paladi, să hotărăşti : ca morile ficiorilor vornicului Vasâli Costachi să să strice de acolo, să nu mai fii, d? vremi ce vadul lor s’au dovedit nou, şi dacă ii, fii numitului vof*nic, nu-şi vor găsi oameni ca să giuri: că ardire morilor spatar. Ioan Paladi nu s’au pricinuit despre dânşii, despre morari u şi alţi oameni ai lor, atunce să-i facă şi morile spat. Ioan Paladi şi să-i de şi venitul de când au ars; după care giudecată tot atunce la 7220 Mai 20 s’au scris şi poroncă cătră dregătorii ţinutului ca întocma să urmeză (Doc. CXI1I, în urmă, pag. 144 — 145, punctul al 4). 4. Mărturie hotarnică din 1776 dela spatarul Costandin Sturza i medel. Qheorghie Costandachi i Petrachi Vameşul şi Ştefan Mirce vornic de poartăj cuprinzătoare; Că, din poronca Domnului Grigori Alexandru Ghica VVod, fiind rânduiţi să hotărască o moşii a pah. Costandin Paladi anume Cetăţuiia şi Trestiiana, şi că, după mărturisirile oamenilor şi scrisorile pah. Paladi, au dovedit că hotarul aceştii moşii mergi drept pănă în gura gârlii Tupiloaii, iar din şanţu Ce-tăţuei, spre apus, cât' merge moşiia aceasta n’au putttt şti, căci mai înnainte au fost loc Domnescu ; şi, pentru ca să nu fii vreo greşală, au socotit şanţu Cetăţuii să fii hotar, căci încungiură tot satul, până unde dă Tristiiana în apa Bârladului; arată şi cum au măsurat moşiia Cetăţuia cu stânjinul Domnescu, şi cum au s.tâlpit’o cu pietri hotară, triimeţând numiţii hotărnici şi osăbită înştiinţare cătră Domnie de cercetare şi hotărâtura ce au făcut (Doc. CX1II, în urmă, pag. 142—144, punctul 3). Mai arătând d-lui vornicu şi alte osăbite scrisori, carile 16 242 ne fiind dezlegătoare în pricina despărţirii hotarului, nu s’au mai arătat anumi, cum şi nişte mărturii în ce fel s’ar fi urmat stăpânire niamului Pălădesc pe moşiia Cetăţuia, şi doă proctesturi din parte d-sali Ghinaral Pini, unul din anii 1813, după jaloba celui de atunci stăpân a moşii Cetăţuia, sfetnicul statului şi cavaler Baicov, pentru oprirea ce i-au fost făcut mezatului vânzării moşii Cetăţuia spat. loniţi Sturza; şi al doile din 1814 Iuli 13, după jaloba d-sali vorn. Paladi, cumcă Divanul fără să cerceteze pricina între d-lui şi între stăpânul târgului Bârladu, au făcut anaforâ cu care s’au scos înainte Mării Sale Domnului stăpânitoriu a Moldavii, fără să fii de faţi dragomanul sau d-lui vornicu Paladi ; cu care hotărâre s’au dat o parte mare de loc din moşiia Cetăţuia d-sali vornicului Dimachi, după care altă lucrare nu să vedi decât Carte Mării Sale Domnului Calimah din anii 1818 săpt. 10, cuprinzătoare: că cercetând Domnie Sa şi încredinţându-să că nu au avut nici o înfăţoşare în Divanul Domnii Sale, nici d-lui vornicu, nici vechilul d-sali, în pricina aceasta, şi cunoscându-se urmare aceasta nedreaptă, hotărăşti şi înputerniceşti pe d-lui vornicul Paladi ca să stăpâniască numita parte de moşie cu tot hotarul Cetăţui pe de amândoă părţile apei Bârladului, precum au stăpânit’o până la anul 1814, cu toate acareturile ii câte au fost pe dânsa, sau câte să vor fi mai adaos. Pre Inalfate Doamne, Aceste fiind ceririle şi răspunsurile amândoror părţilor, cum şi scrisorile înfăţoşate câte s’au socotit că atârnă în pricina despărţirii hotarului, cărora stând noi a le lua sama, pentru ce întăi cerire ce face d-lui vornicu Paladi ca să i plătiască lăcuitorii Bârlădeni venitul locului şi a morilor, pă-gubirile ce i s’au pricinuit dela anii 1814, când, după carte de săcvestru ce au luat d-lui vornicu Neculai Dimachi, Bârlădenii au şi pus stăpânire pe tot acel loc şi l’au stăpânit pănă la anii 1818 săpt. 10, când i s’au dat iarăşi în stăpânire d-sali ; văzându-să de cătră noi amândoă acele poronci a Mării Sale Domnului Calimah : ce dela mâna Bârlâdenilor, din 1814, glăsuind că, prelungind d-lui vornicu 243 a să înfotoşă înainte înălţimii Sale, să porunceşti ispravnicilor a să pune săcvestru pe venitul locului de pricină şi a morilor, până când să va da hotărâre giudecăţii ; ce al doile, ce să află la d-lui vornicu, din 1818, că, cercetând Domniia Sa şi încredinţându să că n’au avut nici o înfoţoşare în Divanul Domnii Sale, nici d-lui vornicu, nici vechilul d-sali şi, cunoscându-să urmare aceasta nedreaptă, să înputerniceşti pe d-lui vornicu Paladi a stăpâni tot acel loc cum au stăpânit mai înainte, carile fiind poronci şi hotărâri Domneşti, rămâne cum să va socoti de Măria Ta. Pentru al doile pretenţie ca cu protimisâs să răscumpere moşiia Bârladu, căci însuşi pravilile i-ar fi dând această dreptate unui megieş, noi nu socotim că poate ave vre un cuvânt d-lui vornicu, fiind mai megieşi târgoveţii cu locul cumpărat cu însuşi vatra târgului, care din vechiu este a lor. Iar pentru al triile pretenţie, ca să miargă şi moşiia d-sale precum merge şi moşiia Bârladului în lungu, ce mai vechi scrisoare a d~sale vornicului fiind pe moşiia Cetăţuia ispisocul Domnului Vasili Voevod, acel din 7145, întăritorii! lui Paladi vel armaş (sic) silişte Cetăţuia cu vad de moară pe pârău Bârladului şi cu locuri de iazuri pe pârău Trestienii în gura Trestienii, fără să zică că treci şi Bârladu sau că cuprinde şi acele şanţuri în trupul moşii Cetăţuia, decât că ace silişte să chiamă Cetăţuia, care silişte cu locul ei o şi are d-lui în stăpâniri despre răsărit de apa Bârladului; şi iarăşi ce mai mare dovadă că moşia Cetăţuia a d-sale vornicului Paladi n’au avut amândoă ţărmurile Bârladului este ispisocul Domnului Mihai Racoviţi VVod acel 4in 7216, când vist. Ioan Paladi au răscumpărat moşiia aceasta dela Egumenul mănăstirii Bursucii, întru care, întărindu-i răscumpărătura, să cuprinde : că Domniia Sa încă s’au milostivit şi din osâbită a Domnii Sale milă au dat şi au întărit pre acel sat, ce scrii mai sus, anume Cetăţuia, care să numeşte şi Trestiana, cu vaduri de mori şi cu tot venitul, însă cu toată apa Bârladului cât cuprindi această moşie pe de îtnbe părţile apei, l’au miluit şi Domnia Sa, ca să aibă a-şi faci mori într’a-mândoă ţărmurile apei Bârladului ; deci, de s’ar fi întins 244 moşiia Cetăţuia şi piste apa Bârladului despre apus, şi de ar fi avut stăpânire boerii Pălădeşti piste apa Bârladului, nu pute priimi vist. Ioan Paladi miluire dela pomenitul Domn apa Bârladului pe de îmbe părţile apei, ca să-şi facă mori într’amândoă ţărmurile, ce curată înţălegeri dă ispisocul a-cesta a Domnului Mihai Racoviţi Wod : că moşiia Cetăţuia, după ispisocul Domnului Vasâli Wod, să întinde numai pănă în malul Bârladului cel despre răsărit, iar malul despre apus nu l’au avut boerii Pălădeşti, şi pentru aceasta a primit vist. Pajadi danii şi celalant mal a apei Bârladului, fiind pe vre-mile acele moşiia Bârladu loc Domnescu ; şi iată că hotarul moşii Cetăţuia nici au trecut nici trece în spre apus piste apa Bârladului, decât numai cât ţine moşiia Cetăţuia, după' pomenitul ispisoc a Domnului Mihail Racoviţi Wod are amândoă ţărmurile apei Bârladului ; pentru aceia şi Domnul Costandin iVlihail Cehan Racoviţi Wod întăreşte stăpânire mănăstirii prorocului Samoil pe dania ce i-au făcut din locul târgului Bârladului, după hotărâtura urmată atunce la 7265, arătând şi măsurile alăture cu apa Bârladului, piste care glăsuiri a însuşi scrisorilor d-sali vornicului şi a ispisocului de danii, ce este pi locul târgului, dela pomenitul Domnu, nici cu un chip d-lui vornicu nu să poate întindi cu ace mărturii hotarnică dela 1776, când însuşi a-ceeşi hotărnici, dupăce trec Bârladu înspre apus, arată că n’au putut dovedi stăpânire Pălădeştilor decât că au socotit şanţul să fii hotar ; carele hotarnică fiind în potriva scrisorilor vechi, înfăţoşate despre amândoă părţile, şi mai de atunci fiind jaloba asupra ei, mai întăi din parte schitului Qrăjdenii şi, în urmă, şi din parte stăpânilor Bârladului, cum la rândul scrisorilor să arată, nu poate sta ace hotarnică în potriva scrisorilor şi a hotarnicilor celor mai vechi ce are schitul Qrăjdenii şi târgul Bârladul ; ce după toată dreptatea să protimisăsc hotarnicile vechi a-şi lua întregime locului lor, glăsuind hotârnica ce mai veche a târgului Bârladu măsura locului prorocului Samoil că au mersu pe lângă apa Bârladului. Aşijdire şi pentru înpresurare ce arată târgoveţii ca să pricinueşte locului lor ce-l au despre răsărit de 245 apa Bârladului, tot din cuprinsul dănii prorocului Samoil, fiindcă la schitul Grăjdenii este hotarnică vechi de 128 ani, şi la târgoveţii Bârlădeni este hotarnica şi hrisovul pomenit, în măsuri. Dacă sămnile hotărnicii vechi a schitului sânt dovedite cum pe harta ingineriască sânt arătate ; şi dacă măsurile hrisovului Bârlădenilor dovidesc pănă unde să fii întindere locului Bârladului cătră moşiia Cetăţuia, lesne este sfârşită, prfcina, pe unde trebui să fii despărţire moşii Cetăţuia de cătră moşiia schitului şi locul Bârlădenilor ; precum şi socotim ca să să rânduiască un boeriu ho-tarnic cu luminată poronca înălţimii Tale, sa miargă la faţa locului şi să urmeze stălpire şi osăbire întocma după hotarnica schitului şi după hotarnica şi hrisovul Bârlădenilor, ca, după ace stâlpire şi osăbire, să-şi stăpâniască fieşti-care parte moşiia sa şl cu toate acareturile de pe dânsa. Dar fiindcă d-lui vornicu Paladi s’au arătat nemuiţămit cu socotinţa noastră, hotărâre ce desăvârşit rămâni a să da de cătră înălţime Ta. 1820. A înălţimii Tali plecaţi slugi, Dini. Sturza vel logofăt. (Nedescifrabil) Drăcahi Rosăt vel vornic (Nedescifrabil). Aleea Canta vel vornic. După prahtica iscălită de d-lui vel logofătu Ioan Tăutul ban. NOTĂ. In anaforaua de faţa, dupăcum am văzut, se amintesc în rezumat mai multe documente prezentate de părţi şi, fiindcă unele din ele sunt imprimate, în acest volum, întru toată întinderea lor, de aceia nu le-am mai transcris în totul, ci, spre a se înlătură repetire am indicat numărul fie cărui document şi locul unde se găseşte în urmă. CXLIIl lasi, 1823 Februarie 26. Departamentul Pricinilor Streine a Principatului Moldovei face cunoscut Consulatului Rusăsc din Iaşi, despre judecăţile ce au avut Bârlădenii cu vornicul Paladisupusul Inpărăţiei Roşiei, pentru moşia Cetăţuia, şi dreptatea celor întăi, cum şi vadeaoa ce i s a mai pus acum vornicului pănă la sfârşitul lunei Martie, când, neprezentânda-se la ju- 246 decatâ cu noi dovezi, moşia se va da in stăpânirea jăluitorilor târgoveţi. Dela Departamentul Pricinilor Streine a Printi-patului Moldaviei. înalt Exelentiia Voastră, După multile giudecăţi ce au urmat la anul trecui 1814 cu înfăţoşarea înnainte Divanului pământesc înpreună cu Departamentul aceasta a Pricinilor Streine, pentru pricina de înpresurare ce face supusul Inpărăţiei Rosăei, d-lui vornicu Costandin Palade, în moşiia târgului Bârlaiului cu obucată de loc ce să numeşte Cetăţuia şi o moară din driaptă moşiia târgului ; la care giudecată îndestulă cercetare făcându-să, în fiinţa amânduror părţilor, tuturor dovezilor ce au arătat, s’au cunoscut pe deplin că d-lui vornicu urmează înpresurare în moşiia târgului ; precum şi la anul 1820, după nemulţămire ce au arătat d-lui vornicu, de iznoavă s’au urmat mai cu scumpătate cercetare tuturor dovezilor d-sale vornicului şi a târgoveţilor de cătră Divanul Domnesc, înpreună cu acest Departament, şi s’au dat rămas din toată legea ţării pe d-lui vornicu, fără a să pute agiutâ nici cu o dovadă sau. vre uri cuvânt că ar ave vre o dreptate, căutând d-lui vornicu numai prin chipuri de acolisire a stăpâni parte aceia de moşie şi moara, care este din driaptă moşiia târgului. Pentru care viderată asuprire ce pătimesc târgoveţii, după jaloba ce au mai adaos acum cătră Pre înălţatul Domn stăpânitoriu Moldaviei, cerând ca să-şi afle îndistulare dreptăţii ; Înălţime Sa, prin luminat buiurultiu supt No. 2617, au poroncit acestui Dipartament ca să să facă cunoscut prin locul ce să cuvine d-sale vornicului Palade, puindui-să vade pănă la sfârşitul viitoarei luni, Martie ; in urmare cărei po-ronci, Departamentul are cinste a face rugăminte înalt Excelentei Voastre, ca să bine-voiţi a poronci să să înştiinţeze pe d-lui vornicu pentru această vade ce i s’au pus ; şi, dacă va fi mai găsit alte dovezi noă, care nu s’au arătat la giudecăţile ce s’au căutat mai înainte, apoi negreşit să aibă îngrijire şi până la vade, ori însuşi d-lui sau vechil să-şi rânduiască cu aceste dovezi ; căci, ne fiind următoriu a 247 veni la vadiaoa arătată cu dovezile aceli noă ce va găsi, sau vechil nu va trimete, atunce să va da în stăpânire jă- luitorilor parte acea de loc ce cu înpresurare să stăpâneşti de dumnialui vornicu, şi nici cu un cuvânt nu să va pute agiutâ ; poroncindu-ne prin acest ocazion a aduce cătră înalt Exelenţia Voastră plecatele noastre închinăciuni şi a aştepta cu cinste răspuns de lucrare ce să va urmâ în pricina a-ceasta. Fiind a înalt Exelentii Voastre plecaţi slugi. Aleea Sturza. Costachi Vârnav spatar. Vasili Beldiman spatar. Aleea Balş spatar. NOTĂ. După o veche copîe. CXLIV 1824 Iunie 2. Obşienii târgului Bârladului roagă pe Domnul ţârii să li dee o carte prin care să fie puşi în stăpânirea părţii de moşie şi a morii ce li sa răpit de vornicul Constantin Paladi. Pre Inalfate Doamne, Moşiia dinpregiurul târgului Bârladu deveci o avem .cumpărată dela d-mneii cc. Profiriţa Micleasca, soţie d-lui vornicului Neculai Dimachi, cu toate întăriturile, adecă hrisoave, hotarnice şi altile, undi, ca pi un drept lucru al nostru, moara din-giosul târgului şi iazul, fiind stricată cu totul, o am prifăcut-o din nou; piste doi ani, cu o Carte Domnească, a Domnului Calimah, ce-au adus d-lui vornicu Costandin Paladi, ni-au răpit pomenita moară şi cu o parte de moşie, cu carile, la înfăţoşările ci am avut înainte luminatului Divan în vreme Domnului Suţul VVod, după dovezHe ci avem, ni s’au dat iarăş în stăpânire noastră, precum pre larg să arată prin anaforaoa ci avem de atunce; la carile d-lui vornicu au arătat că ar fi mai având dovezi şi că li va scoate, şi nici până astăzi nu li-au mai înfăţoşat. Milostive Doamne, d-lui vornicu să află din-a-stânga Prutului, moşiia şi moara să stăpâneşti de fiiul şi vechilii d-sali, aflându-ni noi ticăloşii isterisiţi de dreptul nostru ci avem ; în carile pricină doă jalobe am fost dat înălţimii 248 Tale, şi nici o plinire la caii nu s’au făcut ; pentru care, cu aceasta al triile plecată jalubă, cu umilinţă ne rugăm înălţimii Tale ca, din luminata poroncă, să ni să dei o Carte Domnească, cu care să putem stăpâni ace parti răpită, precum şi moara, în cuprindire vrednicilor şi de crezut dovezi ci avem ; şi d-lui vornicu, dacă va fi având dovezile ci au cuvântat că li va găsi prin drumul giudecăţii, iarăşi îşi va lua ace parte întru a d-sali stăpânire, iar pănă atunci să să stăpâniască de noi. Pre plecaţi la mila înălţimii Tale, toţi obştenii târgului Bârladu. Copie buiurdizmoaului Cinstit. Departament va face cuviincioasa punirc Ia cale, facântlu-să cerire a veni pârâtul. 1824 Iunie 2 zile. (Iscălit) Aslan vt, logofăt. CXLV 1824 Octomurie Referatul a Ir ei boeri cătră Domn prin care se arată necazurile ce se fac târgoveţilor Bârlădeni de că ti ăi vornicul Paladi, supus acum împărăţiei Rosiene şi domiciliat în Basarabia, în judecata ce au pentru o bucată de loc a târgului, opinând că, dacă d-lui vornicul nici după ultimul termin de 30 zile ce i s'au pus nu va veni la judecată, sâ se dee sfârşit pricinei numai după dovezile ce târgoveţii vor înfăţoşă. Prea Innălfafe Doamne, Din luminată porunca Innălţimei Tale, ce s’au dat prin luminatul buiuruldiu, din 7 a lunei aceştia, asupra jalobi obştiei târgoveţilor, din Bârlad, cercetându-se cu toată luare aminte lucrările urmate, prin Departamentu aceasta al Pricinilor Streine, pentru pricina înpresurării ci au jăluit numiţii târgoveţi că ar suferi despre supusul Inpărăţiei Rosiene, d-lui vornicul Costantin Păladi, luându-le o parte de loc din moşia târgului, ce să numeşte Cetăţue, şi o moară. S’au aflat aceste lucrări la 17 Fevruarie, anul trecut, 1823, după jaloba numiţilor târgoveţi, în cuprinderea luminatului buiuruL diu, de atunci, a Innălţimei Tale, sub No. 2612, s’au făcut dela acest Departament adres cătră domnul General Inzov, înplinitoriul datoriilor înputernicitului Nemesnic a oblastii Basarabiei, sub No. 5, cu cerere spre a fi silit d-lui vornicul Păladi prin locul de cuviinţă câ, păr la sfârşitul lunei lui Martie a aceluiaş an 1823 (dacă va fi mai găsit alte dovezi în în pricina aceasta, care la giudecăţile de mai înnainte nu i-au arătat), negreşit ori însuşi să vie sau vechil să-şi rânduiască cu aceste dovezi, spre a se dâ hotărâre; căci, ne fiind următor, partea acea de loc ce cu înpresurare o stăpâneşte d-lui vornicul, se va dâ in stăpânirea jăluitorilor, şi nici un cuvânt nu va mai ave d-lui vornicul. Apoi în trecuta luna Iunie, anul curgător, arătându-se cu de iznoavă jalobă numiţii târgoveţi, după luminatul buiuruldiu din 2 Iunie, la 6, a aceeşi luni, s’a făcut al doile adresarisire cătră domnul General.......................gubernatorul oblastii Basarabiei sub No. 1026 ; adăogându-se c erire câ, în vade de 60 zile ce s’au mai pus d-sale vornicului, dacă tot se va arăta ne următoriu d-lui a-şi înfăţoşa dovezile, după cuprindere adresarisirilor de mai înnainte, se va face îndestulare jăluitorilor, dându-li-se în stăpânire parte împresurată după dovezile lor. Deci, în urma adresarisirilor acestora, trecând la mijloc atâta vreme peste vadelele puse, nici un răspuns încâ nu s’au primit; iar după această de acum jalobă, De_ partamentul acesta, spre înplinire datoriilor sale, a mai făcut şi al treile adres la stăpânirea Basarabiei, însemnând d-sale vornicului şi ce de pe urmă pravilicească vade de 30 zile întru care arătându-se iarăşi ne următoriu, atunci dacă vei socoti Înălţimea Ta, prin d-lui vel logofăt , ca o pricină ce jaste de moşii, să se pue la cale îndestularea jăluitorilor după dovezile ce au. 1824 Octomvrie 11. A Innălţimei Tale plecaţi slugi, Ştefan Catargiu vel voinic. A. Balş agă. Alexandru Scor-(eseu spatar. CXLVI \ 824 Noemvrie 28. Obştia târgului Bârladului roagă pe Domn ca sâ rânduiască un boeriu spre a le măsură şL 250 stâlpi cu petre moşia, ca astfel sâ se curme neînţelegerea cu vornicu C. Paladi, pentru care toate formele sunt îndeplinite. Rezoluţie Logofeţia cea mare va rândui boeriu, carele, mergând va măsura locul târgului Bârladului după obiceiu. 1824 Noemvrie 28. Pre Inaltate Doamne, Toate vadelele legiuite puse prin cinstitul Departament al Pricinelor Streine, în pricina moşiei ce ni s’au luat de către d-lui vornicu Costandin Paladi, s’au sfârşit, cum pre larg arată la înştiinţarea ce face cătră înălţimea Ta, care o alăturez. Milostive Doamne, în anaforaoa cinstitului Divan, din anul 1820, la înfăţoşarea ce am avut cu d-lui vornicu în această pricină, găsesc de cuviinţă d-lor veliţii boeri a merge un boeriu la starea locului şi să măsoare moşiia târgului, ce o avem cumpărată deveci dela d-mneii vorniceasa Profira Micleasca, fiindcă această moşie este în măsuri şi în semnele ei. Pentru aceasta ne rugăm Inălţimei Tale, de va socoti Innalta Ta înţelepciune, să se rânduiască un boeriu să margă la faţa locului, să ni se măsoare moşiia după scrisorile ce avem, stâlpindu-o şi cu petre hotară, ca să lipsiască toate prigonirile de cătră megieşi. La a Innălţimii Tale milă pre plecaţi. Toată obştia târgului Bârladului. CXLVI1 1825 Martie 7. Izvod de sâneturile ce sâ găsesc în Casa Obştiei. Lei 400 un sânet a d-lui post. Ioan Costachi din 1819 Apr. 10, ce ia cu înprumutari din banii obştii, dila logof loniţă Matasaru. 70 un alt sânet al cc-nii (cucoanei) d-sali din let 1819 Iuli. 190 un sânet a d-lui slugerului Vasâli Chirul, din 819 Mai 29. 144 un alt sânet sau ţidulă din 818 Apr. 24, ci ia d-lui slugerul dela Lupu Râpan pi locu ci prindi din nou. 12 un sânet Aga Petrache Negre. 130 un sânet din 819 Mart 11 a răposat, aga Petrache Negre, şi d-lui Hatrn. Costache Cerchez. 251 396 un sânet a răposatului spătar Gheorghi Caza, 819 din Mai 21. 600 un sânet a d-lui pah. lordachi Oprişan din let 819 Mart 1. — Un răvaş în chip de sânet a postelnicelului Hiliuţi Chirul din 819 Mart 10. 72 un sânet a d-sali Doftoriului Hubert\) din 819 luni 30. 158 un sânet a d-sali banului Duca ci-1 arată răposatul Pa-naite Docan că ari a răspundi casăi din let 819 Mai 28. 390 o adiverinţă a răposatului Panaite Docan din let 819. — un sânet a d-sali Magi lordachi Eftimiu pentru 2 doco-menturi a bisăricii Vovideniei ci au scos făr di plată, sânetul din 819 Mart 26. — un izvozăl scris de d-lui pahar. Costachi Ioan de banii ce s’au găsit în lada iogofătului loniţă Matasar. 22 un sânet a lui Costachi Croitor brat Visaţi, din 819 luli 10. — O însămnărică cu slova d-lui Hat Cerchez, pentru nişti, bani ci s’au cheltuit în pricina cu Păladi, la Eşi, cheltuiţi de cătră d-lui spatar. Ioan Cuza, fără veleat şi zi. 9 un sâneţel a lui Dimitrachi Ciorăscu din leat 819 Mai 31. (Din pachetul 48) 1). Probabil trăia şi-şi profesa cunoştinţele medicale în Bârlad. NOTĂ. După sinetele aceste am pute zice că Casa Obştiei a îndeplinit pentru prima oră, în Bârlad, şi rolul unei Case de credit. CXLV1II 18^5 Noemvrie 30* Izvod de cheltuiala măruntă a Casăi Opştil In curgirl di patru spră zăci luni di ziliy adică dela anu 824 SăpL 28 şi până la anul 825 Noemvrie 30. Lei Păr. 40 — Pi 40 conturi hârtii de scris. 38 37 Pi 26 cară lemne de foc. 16 24 Pi 14 ocă lumânări său. 9 — S’au dat imeclâcl) lui Neculaiu Arnăutu. 6 — Am dat de au făcut o lădiţă de au pus hârtiile târgului. 3 — Lui Condre lăcătuşu pe o broască la lădiţă. 1 10 O bucată ceară tari roşie pentru pecetluitu lăzi cu hârtiile. ]) Pentru mâncare sau hrană. 252 4 — S’au plătit harabagiului care au adus pe Neculai Arnăutu. 3 20 Pentru mâncare lui pe 4 zâle. 1 — Colacu Isprăvnicii pentru un cal. 20 Un răvaş a Isprăvnicii pentru scoatire oilor di pe imaş. 86 22 Lui Neculaiu Arnăutu din lefa sa. 22 De oţălit un topor. 3 24 S’au cheltuit de au doftorit un cal. 9 3 S’au dat lui Şărban Cojocaru chirii di au dus pi Neculai Arnăutu să aducă pi Haulică. 223 22 Fac cheltuiala măruntă. 1827 Iuli 30. Toader Corodecihii postelnic CXLIX 1826 Ianuarie 20. Ispravnicii târgului Bârlad, in urma judecăţilor urmate şi a poruncii Domneşti primite, însărcinează pe paharnicul Costachi Ioan şi pe stolnicu Vasilie Mihail să iee bucata de loc şi moara cu veniturile tor pe 8 ani de sub stăpânirea vornicului Pălade şi sâ le dee in mâna târgoveţilor Bârlădeni. Postelnicul loan Jora i spatarul Alecu Sturza Cătră cinstiţi d-lor pah. Costachi Ioan i stolnicu Vasâl1 MihaiL Fiindcă după toati pretenţiile făcuţi di cătră Opştiia a-cestui târg a Bârladului prin mulţi jalobi şi giudecăţi mai înainte pentru o bucată di loc şi o moară cu mahalalele di pi amândoaă părţile Bârladului, c\ li s’au luoat de cătră d-lui vornicu Costandin Păladi la anu 1818, din cuprinsu moşiii cumpăraţi dila d-mneii vorniciasa Profiriţa Dimachi, după di iznoavă jalobă ci au dat acum Mării Sali lui Vodă cu cerire : că, de vremi ci d-lui vornicu Păladi, la vadelile ci i s’au pus di cătră stăpâniri, n’au fost următoriu a mergi întru înfăţoşări spre a să da sfârşit giudecăţii, după dovezile cî au târgoveţii, arătati prin doaă anaforali, să fii puşi la caii; după care jalobă ni-au adus luminată Cârti gpod 253 din trecuta lună Dechemvrie 24 anu 825, poroncitoari ca bucata ace di loc cu vinitul ei, înpreună şi cu moara iarăş cu vinitul ei, să li luăm di supt stăpânire d-sali vornicului sau a ginerilui d-sali di nepoată şi să li dăm în stăpânire târgoveţilor; să facim cercetări şi de ci vinit va fi eşit dila 1818 şi până acum, şi di cătră cine s’au luoat, şi să înştiinţăm la cinstita Logofeţii ce mari. Drept aceia, îii cuprindere luminaţii poronci gpod, poftim pe d-voastre ca mai întăi, mergând la moara arătată şi făcând izvod atât de pâine ci veţi găsâ strânsă din uimul morii cu măsură driaptă, cum şi di oriei tacâmuri trebuincioasă pentru moară i vasă, şi di ci stări esti moara şi iazul, în fiinţa vichilului şi a d-sali vornicului, pi cari să să ia de supt stăpânire şi să să de pe sama vichilului ci-şi vor rândui târgoveţii, şi apoi mergând la sămnile mărginilor acii bucăţi de loc, înpresurată de d-lui vornicu din moşiia târgului, după dovezili ci au, şi rădicând stăpânire cu totu a vechilului d-sali vornicului sau a nepotului d-sali, cu oriei să va află pe dânsa, iarăş să o daţi în stăpânire târgoveţilor ; făcând însă lămurit izvod di ci pani, fân, şi oriei vinit va fi din anul acesta, precum şi dila vreme ci s’au luoat dila târgoveţi şi până acum pi fieşte-care anu şi di cătră cini s’au luoat. Şi de întocma urmare să înştiinţaţi pre larg în dosul aceştia, după cari şi noi să urmăm celi .di cuviinţă în cuprindire poroncii. 1826 Qhenar 20. Ioan Jora postelnic. (Aleea) Sturza spatar. (Referat) Următori fiind celor cuprinşi prin pitacul acesta, am mers la moara din gios de pi moşie târgului, unde, chemând defaţi şi pe d-lui post. Boul vechilu d-sale vornicului Paladi, mai întăi am pus de s’au măsurat toată pâine ci s’au găsit adunată din uiumul morii până la zi întăi a aceştii luni Fevruarie, şi s’au găsit trei zăci şi şase chili două spre zăci demerlii popuşoi, pe care s’au pus într’o casi deşartă de acolo, din Mahalaoa Bujorâriu-de-gios, cum şi cinci chili grâu i cinci chili sacară, ci s’au pus în moară pin vasi; pe care, după hotărâre ce am luat pin viu graiu dela d-voastră, am dat pe 254 sama căpitanului Coste din mahalaoa Podenii, atât pâine arătată, cât şi pâine câtă să va mai strânge dela zi întăi încoaci, puindu-să osăbit, fără să să amestici cu aceia ce s’au măsurat, pentru ca să să poată şti cât uium să adună pe fieşti-care lună. Am făcut întrebare vechilului d-sali vornicului, ca să ne arăţi ci uium s’au strâns dela 1818 şi pănă când s’au măsurat pâine ci s’au găsit, şi ni-au dat răspuns ca: pe trei ani, dela 1818 încoace, au fost vândută de d-lui vornicu, atât moara cât şi parte din moşiia târgului ace înpresurată, d-sali sardarului Ioan Cogălniceanu şi nu are ştiinţi; iar dela trei ani încoaci, macar deşi au fost însuşi vechil a d-sali vornicului, nu ţine în minte ce pâine s’au strâns, pentrucă, când îşi încheia sămile cu d-lui vornicu loan Paladi, îi lua din mână toate socotelile şi iz^oa-dile pâinii, şi pentru aceia nu are nici o ştiinţi. I-âm făcut .ntrebari şi pentru venitul ce s’au strâns de pe parte de moşie, cerând ca să ne dei însămnări, şi iarăşi ni-au dat răspuns, ca pe trei ani, ci au fost în vânzări cătră d-lui sardarul Cogălniceanu, nu are ştiinţi, precum şi pe vreme dela trei ani a vânzării încoaci iarăş nu poati să ne dei curată ştiinţă, ci, dupăce să va lua omătul, atunce să poate aflâ cevâ ; căci câte ogoară sint pe ace parte de loc toate sint a lăcuitorilor din mahalaoa Bujorânii, pe care, măsurân-du-să, să să cerceteze pe acei cu ogoarăle, ce pâini au avut sâmânată în fieşte-care an şi câta dejmâ au dat; iar izvod n’au ţinut osăbit ce venit au eşit; şi că în toţi anii dijma şi orice altă o amesteca cu dejma de pe ce adevărată moşie a d-sali vornicului. Ni-au înfăţoşat Gheorghi Morariul şi un izvod de cinci zăci merţi şi cinci demerlii popuşoi, şi zăci merţi una demerlie grâu, ce s’ar fi dat de vechil înpru-mut şi vânduţi la unii şi alţii ; din cari, pentru opt merţi şi una demerlie popuşoi şi trei merţi grâu, ni-au arătat că au luat iai hacul lor ce li s’au venit; şi, făcând întrebări vechilului pentru ace pâine, ni-au răspuns, că, pin socotelile ci au avut cu d-lui vornicu, ar fi fost trecut şi pâine aceasta. Am cercetat şi ce producturi să află pe arătata parte de şi nu s’au aflat alta decât doă coşări cu popuşoi 255 lângă casa unui Savin din mahalaoa Bujorenii, ci au fos^ pristav de moşie, pentru care, întrebând pe vechil, ni-au arătat că popuşoii aceştie ar fi de pi moşie ce adevărată a d-sali vornicului. Moara esti în această stări, adecă : ezăturile şi ham-zaile sint bune, precum şi casa morii, fiind numai lipsi câteva scânduri din păretile din sus ; lucruri proaste şi vechi sint aceste : doă grindei, doă roati de afară, una roată din năuntru, una părechi de piiatri ; tacâmurile morii ce sint defaţi, însă : doă ciocane de morărit, trei băniţi, un mertic, două spre zăci vasi în cari să puni uiumul, însă : 6 polo-boaci, 3 balerci, 2 buţi, 1 cadă,—din care ni -au arătat Gheorghi Morariul că numai o cadă şi un poloboc sint drepţi a morii, iar celelalte ar fi aduşi de vechil. Ni au mai arătat Gheorghi Morariul şi aceasta : că în anu! trecut, dela sfântul Dimitrie şi pănă la lăsatul-săcului de postul cel mari, ştie că la moară s’ar fi strâns uium pişti şapti zăci chili de pâine pişti tot. De cercetare şi urmare ce am făcut, cât şi de ceia ce am putut aflâ, facem ştiut d-voastră. 826 Fevruarie. Costachi Ioan paharnic. Vasâle (Mihail) stolnic. CL 1826 Fevruarie 21. Târgoveţii Bârlădeni, la încercarea făcută de aga Scarlal Do nici, ginerile vornicului Paladi, de a fi pus în stăpânirea morii Casei Obştiei, ce eră în apa Bârladului, în partea din jos, şi a locului din acea parte, cer lui Vodă de a nu-i slobozi vre o Carte de stăpânire, ci de a fixa ambelor părţi o zi de înfăţoşare la Divan. Pre înălţate Doamne, Moşâe târgului Bârladului cumpărându-să de cătră noi, am urmat pacinică stăpânire în dreptele ei hotară înpregiur, precum de cătră cei dinainte stăpâuitori s’au urmat, fără să fie vre o pricină pentru hotar despre nimine pănă la anul 1818, când d-lui vornicu Costandin Paladi, având în epitro-pie moşia Trestiana de alăture, fără nici o mijlocire de giudecată, decât numai cu o sade Carte Domnească, au răşluit 256 din moşâe târgului o bucată de loc, luându-ne şi o moară, ce era făcută pe apa Bârladului cu însuşi cheltuiala noastră; pentru care nu puţine prigoniri am avut cu d-lui prin Divan* de unde şi anaforâ s'au făcut cătră Domnie, dându-ni-să noă dreptate, dar nu ni-am putut infâţoşâ din pricina întâmplărilor urmate; şi, în sfârşit, în anul trecut (1825), după jaloba ce am dat, ni s’au slobozit luminată Carte lnălţimei Tale, dându-ni-să moara şi locul în stăpânire, pe care o stăpânim şi acum. Acum însă d-lui aga Scarlat Doniciu, gine-rile d-sali vornicului, după jaloba ci au dat lnălţimei Tale supt îndreptări că nu ş’ar ave scrisorile şi că n’ar fi deplin în ştiinţa pricinilor moşiii, ceri a-i da ace moară şi cu locul iarăşi în stăpânire. Dar însă, Milostive Doamne, aceste sânt pricinuiri zadarnice, căci toate scrisorile şi toate îndreptările ci ar pute să aibă în pricina aceasta, s’au arătat nu odată în Divan şi sânt cuprinsă prin anaforaoa ci s’au făcut. Şi pentru aceia ne rugăm ca să nu să sloboadă iarăş vre o Carte d-sale agăi de stăpânire, ci să fim sorociţi amândoă părţile, ca să venim în giudecata luminatului Divan, unde, cunoscându-să videratile noastre îndreptări, să fim puşi la cale a ne stăpâni driaptă moşie noastră în dreptile ei hotară precum am stăpânit’o şi mai înainte. Pre plecaţi la mila Înălţimii Tale. Toţi târgoveţii moşăni din târgul Bârladului. (Rezoluţia) D-ta vel logofăt pune la cale cerire jălui-^orilor. 1826 Fevr. 2/. Noi Ioan Sandu Sturza VVod cu mila lui Dumnezeu Domn Ţării Moldaviei. De vreme ce jăluitorii târgoveţi de Bârlad arată că s’a giudecat în pricina aceasta şi au şi anafora cuprinzătoare de toate scrisorile şi a unii părţi şi a altie, după care cer acum de iznoavă a ave giuJecată în Divan; drept aceia sâ puni zi de soroc atât jăluitorilor târgoveţi, precum şi d-lui agăi, ca, la sjâfitul Theodor viitor, negreşit să să ajli amândoă părţile la Divan cu orice scrisori vor ave, ca să stei în giudecată ; pană când, după anaforaoa ci au jăluitorii şi după Carte Domniei meii 257 de mai înainte (1825 Dec. 25), locu şi moara, ci s’au fost luat din moşie târgului, să va stăpâni de cătră jăluitorii târ- 1826 Martie 19. Târgoveţii Bârlădeni, In temeiul judecăţilor avute cu vornicul Paladi şi a dreptăţii dobândite, cer să li se sloboadă un hrisov Domnesc de paşnică şi veşnică stăpânire asupra moşiii şi a locului de dinjos de târg spre a nu fi supăraţi de ginerile vornicului, aga Scarlat Dotiici. (Rezoluţie) Logofeţâe ce mari va puni la caii a să faci hrisovul cerşut cu toate dovJzâlî kârtiile ci a:i, p^itrucl înjugi Do/n lie ml ca un epitropi stându a sa hotărî moşâe, am doveditu pe pâratu înpresurător hsi la faţa locului ş\ în Domnescul Divan procatahului nostru, Domnul Scarlatu Calimah Voevodu. 826 Mart 23. Prea Inalfate Doamne, Necazurile şi păgubitoarile învăluiri ci au pătimit ticălosul nostru târgu despre d-lui Costandin Paladi, nu numai tuturor boerilor deobştie, dar mai vârtos Inăltâmii Tale sânt ştiute şi cunoscute ; dar să adiveresc aceste şi din însuşi formile giudecătoreşti, precum Anaforaoa Opşteştii Adunări din 1814, şi Anaforaoa din 1820, prin care să lămuresc asupritoare d-sale nevălire asupra târgului acestue, cu care au pricinuit simţitoare păgubire. Şi, dupăce întru toate cele lalte închipuiri nu ş-au putut izbândi scoposul câştigării, apoi, in vreme Domnului Calemah, pentru osabită a noastră struncinare, s’au întins cu hotarul Cetăţui, ci este a nepoatii dumisale, şi au cuprinsu o sâmţâtoare bucată de loc pe de amândoâ părţile Bârladului şi cu moara din Bârlad, făcută de noi, din drept cuprinsul moşii târgului, cumpărată de noi, cuprinzând prin această întindere o întreagă mahala de casă lăcuite de târgoveţi. Lipsa d-sale de aice piste hotar an fost pentru noi, întru aceasta, o sâlnică pricină de răbdare în priivire unii aşă viderate păgubiri ; pentrucă, după toate formalnice vadele ci i s’au pus, n’au luat în băgare de samă sau n’au vrut a înţălegi, de care, în sfârşit, cu anaforâ s’au goveţi. 820 Fevr. 23. vel logofăt. CLI 17 258 făcut cunoscută înălţimii Tale la trecutul an 1824, în ne-urmare d-sali şi asuprire noastră ; pe a caria temeiu la 1825 ni s’au dat Carte înălţimii Tale de stăpânire locului înpresurat şi a morii făcută de noi, după care să şi urmează stăpânirea noastră. Dar, spre a numai fi ticăloşii târgoveţi, bântuiţi cu alte osăbite cheltueli prin asămine pricini din parte ginerilui d-sale, d-lui aga Scarlat [)onici, fiindcă moşiia târgului cu hrisovul Domnului Mihail Cehân Racoviţă VVod să mărgineşte înpregiur cu măsuri şi sămne viderate, p 1 ec aţi ne rugăm Înălţimii Tale ca prin forma ace în-chipuitoare spre liniştire noastră, să ni să întăriască stăpânire pe acele măsuri şi sămne şi cu Domnescul înălţimii Tale hrisov spre vecinică pomenire. Pentru care această statornicie a liniştii acestui târg cu toţi de opştie purure vom înălţă rugăc iunile noastre cătră Pre Înaltul Dumnezău pentru întărirea «înălţimii voastre în Domnescul Scaun a oblăduirii. A Înălţimii Tale pre plecaţi slugi. Toţi târgoveţii târgului Bâtladului. (A doua Rezoluţie). Dumneta vel logofăt pune la cale cerire jăluitorilor. 826 Mart 19. Aslan vel logofăt. Noi Ioan Sandu Sturza VVoda cu mila lui Dumnezău Domn tării Moldaviei. Credincios boeriu Domnii mele d-ta Iancu Anghelichi Cam(inar), sănătate. Fiindcă osăbit de Carte Domnii mele din trecutul an 1825 Dechemvrie (25), ce s’au dat târgoveţilor de stăpânire asupra locului înpresurat din moşâe târgului de cătră moşâe Cetăţue, cum şi asupra morii făcută de târgoveţi în Bârlad, după toate formalităţile giudecăţilor de mai înainte urmate, atât la 1814, precum şi la 1820, în sfârşit, acum, pe dovedire scrisorilor, li s’ciu dat târgoveţilor şi hrisovul Domniei mele din trecuta (sic) luna Mai ') întâritoriu stăpânirii pe moşie înpregiurul târgului, după toate sămnile fireşti încunjărătoare hotarului înpregiur, care anume sânt arătate la Domnescul nostru hrisov. Drept aceia, spre liniştită şi păcinică stăpânire a târgoveţilor cu dezbatere tuturor înpresurărilor, ci 1) In original a fost Martie şi s’a îndrept Mai, pentrucă hrisovul este dat la 15 Maiu, dupăcum se vede mai departe. 259 va fi pătimind moşâe târgului, piste sămnile fireşti încungiu-rătoare pomenite anume la hrisovul ci li s’au dat, Domnie me te orânduiţii şi-fi scriem să mergi la stare locului şi urmă rutii întocmai după a hrisovului cuprindere, pe aceleşi sămne fireşti sâ încungiuri moşâe târgului de giur-înpregiur cu stălpire de pietre hotară pe la locurile ce vor fi lipsându, dar mai vârtos despre moşâe Cetăţue, unde sau dezbătut înpresurare. Şi, de întocmai urmare cu stilpire de pietri hotară pe aceleşi sămne pomenite în hrisov, să dai înscris mărturie târgoveţilor, spre a să urmă stăpânire fără mai multă supărare despre megieşi. ( L. P. D. ) 1826 Mai 20. Vel logofăt. CL1I 1826 Maiu 15. Obştia târgului Bârladului cere ca ha-vaetul giugâritului, dat de Domnie pe timpul dela 1816—1826 spre a se face Biserica sfântului Spiridon din Bârlad, să fie întrebuinţat de aici înainte în scopul pentru care a fost înfiinţat. Pre InSltafe Doamne, Havaetul giugâritului din târgul Bârladului avându-1 cu luminate hrisoave întărit pentru cheltuelile târgului, după care, până acum în anul trecut, urmând a să Iuâ acest havaet de obştie, iar atunce, după nevoe ci ave d-neii spătăriasa Safta Sturza spre săvârşire Bisăricii sfântului Spiridon ci au zidit într’acel târg, s’au lăsat de cătră toţi şi, după poronca ci au adus, s’au strânsu ; acum, fiindcă Bi* sărica s’au gătit cu toate podoabile ei, rămâind numai ca să să sfinţască, pentru aceasta prea plecaţi ne rugăm ca, din luminată poroncă, să să alătureze acest vinit, după Z)omneştite hrisoave ci avem, să nu să strămute din fiinţa lor,spre vecînică pomenire. A înălţimii Tale pre plecaţi slugi. Toată Obştia târgului Bârladului. (Rezoluţia). D-ta vel logofăt pune la cale cerire (de) faţă. 1826 Mai 15. Aslan vel logof. 260 Noi Ioan Sandul Sturza cu mila (ui Dumnezau Domn tarii Moldaviei. ; Cinstiţi şi credincioşi boerii Domnii meii d-voastră ispravnici de ţinuiLil Tutovii, sănătate. Din cuprinderea jalobii aceşliia pre largu veţi înţălegi arătare şi cerire ce fac jălu-torii, obştiia târgului Bârladului. Deci, fiindcă întru aceasta după jaloba ce au dat in anul trecut 1824 Fevr. 8, d-lui post. Ioan Jora şi d-mneii spătăriasa Safta Sturza, cerând ca să li să de banii giugăritului, din acel târgu, atât acei cari păn atunce sau strâns în curgire de opt ani, cât şi de atunce în na iute, spre a să întrebuinţă în cheltuiala gătirii Bisăricii sfântului Spiridon de acolo; când, după a d-lor sale cerire, sau şi scris Carte Domniei mele cătră ace Isprăvnicie şi a d-lor Epitropii târgului din aceiaşi vreme, ca, atât acei ce vor fi fost strânşi în curgerea celor 8 ani, cât şi acei bani de atunce şi păn să va găti sfânta Bisărică, să să. dei la cl-lor Epitropii Bisăricii, ca şi d-lor să-i întrebuinţăză în cheltuiala gătirii sfintei Bisărici şi, pentru vreme viitoare, înştiinţând la Domnie me, să să facă punire la caii în ce chip să sâ u r m e z ă ; acum veţi vide arătare jăluitorilor că sfânta Bisărică s’au gătit cu toate podoabile, rămâind numai ca să să sfinţască. De aceia dar, scriind d-voastră ca de este precum jăluitorii arată că sfânta Bisărică s’au gătit, apoi să înştiinţaţi la d-lui vel logofăt, spre a să hotărâ pe vreme viitoare cum să să urmeză. 1826 Maiu 23. i ■ • i Vel logofăt.. Trecut. NOTĂ. Venitul jucăritului şi a cotului, în oraşul Bârlad, s’a înfiinţat prin Hrisovul Domnesc din 2 Maiu 1815 în scopul de a se face şi a se întreţine uliţile şi poJurile. Banii câţi s’au ajunat însă numai dela jugărit în zece ani (1S16 —1826), dupfi-jum vedem, yu fost întrebuinţaţi la facerea Bisericii sfântului Spiridon din Bârlad (A se vede, în urmă, Doc. CXX111, pag. 193—200; aseminea şi Doc. Bârlădene, voi I. pagina 53—55). ' CLII1 1826 Maiu 15. Târgoveţii Bârlădeni, folosindu-se de 261 poronca dată de Domnie banului Chirica şi catninariului îancu Anghelichi pentru despărţirea hotarului moşiei Bârladului despre moşia Cetăţuia a vornicului Paladi, roagă pe Vodă ca să dec rânduiţilor însărcinarea de a constata în aceiaş timp şi venitul morii lor, răpite de vornicul Palade, pe timp de opt ani (ISIS—1820) şi care trebuiă a li se înplini prin dregătorii ţinutului. Pre Inăltate Doamne, D>lui vornicu Costandin Paladi, după înpresurarea ce ni-au făcut cu luarea unii bucăţi de loc pen amândoă părţile Bârladului i mahalali şi moara făcută de noi în Bârlad, dela 1818 şi păr acum au luat tot venitul prin vechili ce-au avut ; care, după luminată Carte înălţimii Tali din trecutu an 1825 Dechemvrie (25), vrând d-lor boerii rânduiţi a cerceta ce venit au fqst, cu tăgăduirea socotelilor ce-au urmat vechilii a-şi da s’au prelungit şi, după ştinţa noastră, s’ar închipui piste 16,000 lei pe opt ani, bez cheltuelile ce a făcut cu giudecăţile ce ni-au pricinuit cu ni stare întru înfăţoşare. Şi, fiindcă merge r.colo d-lui banu Chirica şi d-lui caminar lancu Anghelichi pentru despărţire hotarului despre toate păiţile prin stălpire pe sămnile arătate, prin Iuminatile hrisoave, ne rugăm ca să fie poronciţi şi pentru aciasta a cercelâ şi, pentru cât vinit să va dovedi, să ni să înpliniască prin d-lor dregătorii ţinutului ; iar dacă să vor înpotrivi, să să pui se-cfestru pe venitul moşiei d-lui vornicului ce o ari în pricină şi, după preţu ce să vinde cu anu, să tragim păr când să va înplini banii ce să vor dovedi că avem a tragi pentru celi cuprinsă sau păr va plăti însuş acel venit sau vechilii precum Tau luat; căci într’alt chip nu vom pute a scoate delâ d-lui acel venit, şi a fi spre pomenire vecînică. Ai Înălţimii Tale pre plecaţi, Toţi târgoveţii din Bârlad (Rezoluţia). D-ta vel logofăt pune la cale cerire jăluito-rilor. 1826 Mai 15. Aslan vel logofăt. Dela logofetia ce mare Cătră cinstiti d-lor banul Chirica si caminarul lancul Anghelichi. 262 Din cuprindire jalobii aceştiia pre largu veţi înţăleg, arătare şi cerire ce fac toţi târgoveţii din târgul Bârladului pentru venitul acei mori, care s’au luat de cătră vechilii d-sali vornicului Costandin Pălade şi acum, atât acea moară cât şi locul, care s’au fost înpresurat de cătră d-lui vornicu, s’au dat în stăpânire târgoveţilor. Drept acela, din poronca Mării Sali lui Vodă să scrie d-voastră ca să urmaţi cuviincioasa cercetare, în fiinţa atât a jăluitorilor cât şi a vechililor ce vor fi şi, pentru tot venitul ce să va dovedi luat de vechilii d-sali vornicului, să daţi mărturii de cercetare, ca prin înadinsu zapciu să li facă hplinire dreptului târgoveţilor jăluitori, ca să nu mai iăluiască ; iar d-voastră anumi de întocmai urmare să înştiinţaţi logofeţie. 1826 Mai 28. Vasile Rosât vel logofăt. No. 285. CLIV 1826 Maiu 15. Sandu Sturza Voevod, în urma judecăţilor urmate între vornicul Costandin Paladi, supusul Rusăsc, şi târgoveţii Bârlădeni, pentru despărţirea hotarului moşiei târgului Bârlădului de către hotarul moşiei Cetăţuia, dâ dreptate şi întăreşte stăpânirea acestora din urmă, după scmnile fireşti atătate în hrisoavele Domneşti din anii 1757 (7265) şi 1815. Cu mila lui Dumnozau Noi Sandu Sturza Voevod Domn tarii Moldaviei* înştiinţări facim prin acest al nostru Domnesc hrisov : că, fiind multă pricină de giudecată de multă vremi pentru despărţire hotarului moşii târgului Bârladului de cătră hotarul moşii Cetăţue, a d-sale vornicului Costandin Paladi, supusul Rosâei ; carile vre a dâ strămutări vechilor mărginiri a moşii târgului, ci este întemeiată cu ispisocul Domniii Sale Costandin Mihail Cehan Rocoviţă VVod, din anii 7265 Martie 12, cu o hotarnica a moşiii Cetăţue din anii 1776, făcută de cătră răposatul spatar Costandin Sturza ; s’au întins cu a-ceastă pricină de hotar pănă ce au agiunsu moşie târgului din mână în mână la d-mneii vorniceasa Profiriţa Dimache, 263 căria, aflându-ne Noi Epitropi, s’au cercetat la anul 1813 pricina despărţirii acestor moşii, la faţa locului, cli hotărnici rânduiţi (şi în fiinţa noastră), când atunce îndestulându-ne de pătrundere fiinţii aceştii pricini, atât după dovezile ce s’au văzut din parte moşii târgului, cât şi a semnilor fireşti arătate la ispisocul Domnului Mihail Cehan Racoviţă Wod, precum şi din dovezile moşiii Cetăţuii / pentru care, spre curmare pricinii, la anul 1814 s’au trasu pe d-lui vornicu Paladi în giudecata Divanului şi, cercetându-să pricina cu înfăţoşere dovezilor dispre amândoă părţile şi cu hartă inginerească făcută la ace vremi, s’au dosloşit loate încungiu-rările aceştii pricini, şi s’au cunoscut ace hotărâtură a moşii Cetăţue, făcută la anul 1776, cu totul greşită şi surpată cu putere ispisocului moşiii târgului, ci este şi mai vechiu decât hotarnica Cetăţuii, cum pre largu să cuprinde prin a-naforaoa de giudecata veliţilor bo^ri din aceiaş an 1814. După care vornicul Paladi, prelungindu înfăţoşare cerşută de (el) însuşi la Domnescul Divan, i sau rădicat stăpânire di pi tot locul di pricină şi di pi moara ci ave pe locul târgului în apa Bârladului, cu hotărâre dată prin Carte Procato-hului Nostru Domn Calimah Wod, din aceiaş au ; cu cari lucrări urmate în pricină, la anul 1815 Pevr. 1 au trecută în vânzare diveci tot locul di pin pregiurul târgului cătră târgoveţii Bârlădeni, cu stăpânire şi a locului de pricină cu moara dinpreună. Şi pe această săvârşiri şi-au avut păcl-nică stăpânire târgoveţii pănă la anul 1818, cându iarăşi vonvcu Paladi, uneltind surpare aceştii lucrări, au apucat din potrivă o Carte a Domnului Calimah cu stăpânire asupra locului de pricină şi moara ; care Carte, ne fiindu dată pe drumul ei, nici după înfăţoşare la Domnescul Divan cu anaforaoa din 1814, nici după alte osăbite dovezi, care nu s’ar fi văzut la ace giudecată ; însă n’au stătut lucrătoare ace Carte, ci, după jalobile târgoveţilor, atât în vreme Domnului Calemah, cât şi în vreme Domnului Suţu, ?au pogorât pricina iarăşi în cercetare giu lecăţii Divanului ; şi, cercetându-să şi la anul 1820 de cătră veliţii boeri, iarăşi cu înfăţoşare amândorora părţilor cu scrisorile lor, şi ne arătând d-lui 264 vornicu nici o dovadă alta peste acele văzute dela giudecata dela anul 1814, au unit boerii giudecători tot aceiaşi soco-* tinţă şi dreptate a târgoveţilor cu giudecata dela 1814, cum pre larg să arată prin al doile anaforâ, ci fac şi aciiaşi boeri giudecători la 1820. După care, văzându-să d-lui vornicu Paladi dărmat şi din aceiaşi giudecată şi fără de nici un răzăm altul, iarăşi au alergat la chipul prelungirii / şi, tre-cându în a stânga Prutului, au lăsat pricina nesfârşită, dând apoi şi râizvrâtire in pământul acesta; şi, fiindcă d-lui vornicu Paladi nici după liniştire n’au urmat a veni să sfâr-şască pricina, şi iarăşi ne încetând cu jalobe târgoveţii, ce-rându-şi locul înpresurat şi despăgubire lor, —pentru aceasta Domnie me, de am şi fost îndestulaţi de ştiinţa dreptăţilor lor, atât din cele de mai înainte cercetări urmate, la stare locului, în vreme Epitropiei noastre cum s’au arătat, cât şi din cercetările giudecăţilor urmate până la anul 1820, cu toate dovezile şi din parte vornicului Palade, care sânt arătate pre largu la anaforale, dat- n’am înplinit deodată ceririle târgoveţilor, ci, pentru de a-1 închie din tot cuvântul pe d-lui vornicul, i s’au făcut cunoscute jalobile lor, şi s’au îndatorit ca dacă va fi mai găsit alte dovezi, afară di cele văzute în giudecăţile arătate, ori însuşi să vie în giudecată său să-şi triimată vechil deplin răspunzătorii! ; şi d-lui, arătându-să ne-următoriu în aceasta, răspunzându că nu va veni în giudecată pănă nu va veni Conţulatul, am poroncit Dipartamentu- 1 ui Pricinilor Străine ca să ne facă cunoscut de lucrările chemărilor sale în giudecată şi, la anul 1824 Oct. 21, prin anaforâ făcu cunoscut Domnii mele că s’au pusu d-sale vornicului trii praviliceşti vadele : cea întăi vade la anul 1823 h'evr. 17, prin adresa supt No. 5, ca la sfârşitul lunii lui Mart, aceluiaşi an, ori însuşi să vie sau ^echil să-şi trimată ; al doile#vade la 0 Iunie, prin adresa supt No. 1026 de 60 zâie; şi al triile irai di pe urmă vade iarăşi prin adres de 30 zâle, cu hotărâre că dacă, nici la aceasta al triile di pe urmă vade, nu va urma a veni, sau vechil să-şi 265 trimată, atunce locul înpresurat, înpreună cu moâra, să va da întru deplină stăpânire târgoveţilor Bârlădeni. Din care anaforâ cu toate că ni-am încredinţat de chiemare pârâtului boeriu în giudecată prin trii praviliceşti vadele şi de neurmare sa a veni sau vechil a-şi triimete, dar tot n’am încheet Domneasca noastră hotărâre, spre a linişti cele cu dreptate ceriri a târgoveţilor, şi s’au mai lăsat vremi încă de patru spre zăci luni trecute, şi tot ne urmă-toriu fiind d-lui vornicul a veni în giudecată; aşa, apoi deodată spre a-şi lua măsurile datorii sale şi pentru de a să sali venirea sa în giudecată, la anul 1825 Dech. 25, prin Carte Domniii mele s’au dat în stăpânire jăluitorilor târgoveţi tot locui di pricină, şi cu moara făcută de dânşii. După care în urmă d-lui aga Scarlat Donici, supt a cărue stăpânire cu zăstri au trecut moşie Cetaţue, s’au arătat cu osă-bită jalobă cătră Domniia me, cerându stăpânire locului a-celue şi moara, prin nişte puniri înainte că nu i-ar fi scrisorile aice şi că n’ar fi depiin în ştiinţa pricinilor, prin care au dat a înţălegi eă şi d-lui ar vre să urmeză aceiaşi în-presurare prin chipul prelungirilor. Deci, fiindcă toate răspunsurile şi scrisorile pârâtului boeriu ni-au fost cunoscute şi di mai înainte, cum s’au arătat, şi îndestul cercetate şi dovedite prin giudecăţile cuprinsă la anaforalile din 814 şi 820, n’au rămas îndoială că ar ave vre un cuvânt de dreptate, nici aga Donici, la jaloba sa de acum, nici d-lui vornicu, fiind cunoscut că toate plinirile înainte a dumnilor-sale, în pricina aceasta, li-au avut răză-mate pe doi temeiuri : Intăiu, ca de vreme ci moşie să cheamă Cetăţue ar trebui să aibă şi cetăţue pe dânsa, trăgând spre agiutor la aceasta şi închipuind, a fi cetăţue un hindichiu jăcut de oştirile rusăşti, mergându în giosu, ci este în malul Bârladului dispre apusu, —care închipuire nu poate să aibă nici un temeiu, precum di pildă fieştecare moşie trebue să aibă în faptă lucrare numilui său ; apoi numile moşii Sănceştii noştrii dar s’ar tragi dela său şi ar trebui să aibă său, şi iată închipuire cu totul nepotrivită şi fără 266 nici o asămănafe de cuvânt ; al doile razăm şi temeiu au avut d-lui vornicul Paladi, în pricina aceasta, pe hotarnica ace din 1776, care hotarnică, din doviziie ci s’au văzut, iaste prăvălită în mulţi prihăniri ; întăi, că lucrare ei, pe lângă înpresurare locului târgului, s’au văzut că au călcat şi în hotarul schitului Grăjdenii, care este dovedită prin ce mai vechi hotarnică a aceştii moşii din 7200 Iunie 20, ci este cu 80 ani mai vechi decât hotarnica a moşii Cetăţuii ; şi fiindcă această hotarnică a Cetăţuii nu pomeneşti că s’au văzut nici ispisocul târgului, ci este mai vechiu cu 19 ani, nici învechita hotarnică, viderat s’au cunoscut că, în ne fiinţa acestor scrisori mai vechi a megieşitelor moşii, şi numai pe socotinţa acelor oameni, ce s’au întâmplat la ace hotă-râtură, s’au făcut ace hotarnică, şi, după dreptate şi rându-iala giudeeăţilor, nu poate stă o hârtie ca aceasta în potriva a doă mai puternice şi mai vechi, şi să aibă lucrare ei, şi mai alesu că dintr’un ispisoc a Domnului Mihaiu Racoviţă VVod din 7216 Mart 7, a moşiei Cetăţue, înfăţoşat de d-lui vornicu Paladi, la giudecăţile arătate, s’au luat şi altă descoperire mai temeinică şi oborătoare acii hotărnici a Cetă-ţuei : ca nici o dinioară n’au fost întindere aceştii moşii piste apa Bârladului, cum dovedeşte acel ispisoc, că întărin-du stăpânului moşiii Cetăţuii să facă moară în apa Bârladului pe vadul său şi să cuprindă amândoă malurile cu toată apa Bârladului cât ţine moşie Cetăţue ; din a caruia rostire şi mai desăvârşit cunoştinţa s’au luoat că moşie Cetăţue n’au avut nici un amestic pista apa Bârladului. Deci, deşi am avut aceste temeiuri, după care am fi putut da sfârşii aceştii pricini dela ce întăi jalobă a târgoveţilor ci s’au arătat cătră noi, dar n’am lăsat -a nu i să faci şi praviliceştile chemări pârâtului boeriu în giudecată, precum s’au arătat, ca să nu-i mai rămâe cuvânt ; şi di vremi ci n’au fost următoriu, nici însuşi a veni, nici vechil a-şi triimite, şi pricina încă fiind îndestul cercetată cu giude-căţile arătate dila 1814 şi 1820, în fiinţa scrisorilor şi a pârâtului boeriu, drept aceia am unit şi a noastră socotinţă, cuprinse la aceleşi anaforale, şi, giudecându, hotărâm şi în- 267 tărim : Ca târgoveţii Bârlădeni, la a cărora stăpânire â trecut cu vânzare diveci şi bună credinţă locul acesta di pin pregiurul târgului, cu protimisâs al vetrii târgului, ci dintr’un vechime au fost a lor, să-l stăpâniască deplin în sămnile fireşti, cuprinse la ispisocul hotarnic arătat, din 7265, cum şi în putere hrisovului Procatohului nostru Domnu Calimah VVod, din anul 1815 Fevruarie, întăritoriu cumpărăturii târgoveţilor, cu toate înpregiurările şi hotarâle ci din vechime au fost cunoscute, şi s’au întemiet cu vecinică mărginire şi prin ispisocul arătat, şi cu morile din apa Bârladului ; asupra căriia moşii hrisovul acesta a Domnii mele, care s’au întărit cu a noastră Domniască iscălitură şi pecete, să li fie lor şi moştenitorilor lor din niam în niam uric de întăritură statornică şi nestrămutată niciodinioară în veci. Scrisu-s’au hrisovul acesta la scaunul Domnii noastre în oraşul Iaşii di cinstit şi credincios boeriul nostru Ianachj Stamati biv vel ban, în al patrulea an a cii dintăi Domnie noastră la MaMavia, şi s’au dat la anii dela Mântuitoriul Hristos 1826 Maiu 15. Noi Ioan Sturza VVod. (L. P. D.) Vasile Râset vel logofăt procitoh. S’au trecut în condica de hrisoave supt No. 5 fila 19. Teodor Gaşpar condicar. CLV 1826 Maiu 26. Cartea Logofeţiei cei Mari cătră banul Chirica, prin care îl invită de a luâ parte, înpreună cu căminarul Ianeu knghelichi, la lucrarea pentru despărţirea hotarului moşiei târgului Bârladului de cătră moşia Trestiana şi altor megieşite moşiii. Dela Logofetiia cea mare Cătră cinstit d-lui banul Chirica Fiindcă întru despărţire hotarului moşii târgului Bârladului de cătră moşiia Trestiiana şi altor megieşite moşii, s’au rânduit pe d-lui căminar Iancul Anghelichi cu Poronca Pre Inalţatului Domnu, acum, cerşut fiind şi d-ta din parte târ-veţilor din poronca Mării Sale lui Vodă să scrii d-tali ca în- 268 preună cu d-lui caminar Anghelichi să urmaţi cercetare şi lucrare întocma după cuprindire Domnescului hrisov şi a po-roncii Domneşti, cu care d-lui caminar este orânduit. 1826 Maiu 26. Vasile Rosătu vel logofăt. CLV1 1826 Iunie 23. Banul Chirica şi ca mi narul Iancu Anghelichi, însărcinaţi fiind cu poruncă Domnească ca să cerceteze Săniile Epitropilor Casei Obştiei pe anii 1823, 1824 şi 1825, găsăsc că aceştia, în contra prevederilor hrisovului, au încasat lefuri', pe nedreptul—de cate părere sânt şi cetăţenii Bârlădeni întrebaţi de dânşii. Ginsfiti dumnilor-sali boerilor Opsfii târgului Bârladului. Banii Chirica, caminar Iancul Anghelichi. In cercetarea Sămilor d-sali Epitropilor de mai înainte, ce au fost pe anii 823, 824 şi 825, după luminată poronca gpod ce este cătră noi din curgătoriul an, luni, pe lângă alte osăbite condei, ce să văd în scăderi de pricină' ca să să cerceteze, să. vede scăzută şi îiafa Epitropilor, pe vreme arătată mai sus, în somă peste tot de 4429 lei, bez ce mai cer. Deci, fiindcă în hrisovul preveleghiat a târgului cu-prinzătoriu ponturilor de bună aşăzare a rânduelii Opştii, şi mai ales pentru chipul aşăzării şi a datorii Epitropilor cu rânduire şi schimbare din an în an, atât din parte boerilor precum şi din parte neguţitorilor. nimărui altue nu să hotărăşte dare de liafă decât numai unui logofăt şi la doi slujitori ; după care acest legiuit aşăzătnânt, Epitropii, ce au fost mai înainte păn la 1823, nu să vede să-şi fi scăzut prin Sămi liafă pre sarcina Epitropilor ; şi însuşi d-lor Epitropii, de acum, nu pretinderisăsc liafă pentru Epitropie, care este o patrioticeasă datorie a fieşti căruia din acest târg,—mai vârtos că pravăţul aceştii dreptăţi este Domniasca hotărâre prin hrisov. 269 Pentru aceia, cu căzuta cinste facem dumnilor-voastre întrebare înscris : de este această scădere de liafă a Epitro-pilor, ce au fost, cu deplină voinţa dumnilor-voastre a Opştiii boerilor, de care şi facem poftitoare cerire dumnilor-voastre să însămnaţi în dos voinţa şi socotinţa dumnilor-voastre întru aceasta. 1826 Iunie 23. Chirica ban. Ianca Anghelichi caminar. Cu ştiinţa me nu este de a să da lefi nici găsăsc de cuviinţă. Aleea Sturza spat. Pavai Duca ban. (2 semnături nedescifrabile). Nici din parte me nu să gâsăşti de cuviinţă a să urmă Jn potriva preveleghetului hrisov şi nu pot sub nici un cuvânt a luâ lefe. Ioan Iamandi spatar. (Nedescifrabil). Ilie Vârgolici. lunii 23. Şi din parte noastră să găsăşti de cuviinţă a să urmă ^îtocmai după cuprindire privileghietului hrisov, lunii 24. Miclescu ban. Iaticu Jurge caminar. Pascal Gane stolnic. Ioan Gheuca clucer. Costachi Ioan pah. După a tuturor socotinţă. (Nedescifrabil). Hiliuţi Chim post. Costandin Bou post. Obiceiu n’au fostu a să da liafă Epitropilor, pentru că, ca nişte patrioţi, trebui să slujască patriei ; şi, pentru aceasta, nu găsim de cuviinţi, nici este cu voinţa noastră. 826 luni 27. T. Ştefâniu. Toma Vasiliu. Costantin Abăgeria. Chiriac Popa. Dimitri Gociu. Vasile Chiriac. Bratoiu Stoicoviciu. Mi ha -lachi Iheodoru. Gligori Toma. Radu Petrovici. Magi Neculiti Gligoriu. Ganciu Abăgeru. Vasili Ştefânescul. Toader Muntenii. Mristo Dobrovici. Vasile Nicolau. Eu Stan Ispas. (4 semnături nedescifrabilej. De vreme ce hrisovul privilighet ci are Obştiia aceasta a Bârladului nu iartă rânduire de liafă pentru Epitropi, atât boerilor cât şi neguţitorilor, pentru aceia, ori cari din boeri sau din neguţitori, din vreme luării moşii şi până acum, vor fi luat lefi, după hotărâre .hrisovului să dei înapoi cini ci au luat / asămine şi de aice înainte să să păzască aceasta a 270 nu să da liafă, urmărindu-să după hotărâre hrisovului, datori fiindcă-s toţi a sluji pentru Obştii după aşăzare făcută prin hrisov, dupe mulţămire noastră, ci lefi să vor da şi să vor ţâne în samă numai acelor rânduiţi prin hrisov. 826 lunii 30* .... vornic. CLVI1 1826 Iunie 29. Postelnicul Constantin Bou, cer şut fiind ca să arăte, pe timpul cât a fost vechil (1822—1825), vi nitul morii şi a locului luat, din moşia târgului Bârlad, de vornicul Constantin Paladi, declară că dânsul, dându-şi săniile către a-cesta, nu ş-au oprit copii de pe ele. Cerşut fiind de cătră d-lui banu Chiriec şi d-lui caminar lancu Angheluţi, rânduiţii din poronca gsopd spre cercetare şi dosloşire venitului morei şi a locului, ci s’au fost luat din moşie târgului de cătră d-lui vornicu Costandin Păladi, ca să dau samă de tot acel venit, ca un vechil ce am fost dela 1822 Apr. 23 şi până la 1826 Qhenar 30, cari să cer a să înpli(ni) după hotărâre Măriii Sali lui Vodă din trecuta lună Maiu 28, fac cunoscutu domnilor-sali boerilor rânduiţi: Că eu, ca un vechil ce am fost dela 1822 Apr. 23 şi până la 1825 Octomvrie, am dat samă înscris la d-lui vornicu Costandin Păladi, atât de tot venitu morii, precum şi de tot venitu câmpului; şi dela d-lui să va ceri sama în cari să arată anumi tot venitu pe vreme mai sus arătată, căci eu nu mi-am oprit copie de pe săniile ce am dat, ca să pot da acum pliroforie de venit şi de cheltueli, dar pentru aceasta să poate lua pliroforie, precum arăt mai sus, dela d-lui vornicu. 182G luni 29. Costandin Bou postelnic NOĂĂ. Pe partea de deasupra foaei a doua a actului so află scris: «Scrisoare răposatului Constantin Boulu pentru parte de moşie de în . gios dispre răsărit.» CLV11I 1826 Iulie 14. Aga Scarlat Donici roagă pe boerii rân- 271 du iţi cu cercetarea in chestia impresurării moşiei Cetăţuia ca sâ asculte şi pe vechilul său, posnicclu Constantin Bou. Cu fratască dragoste mă închin d-voastre arhon bane si arhon caminare. * Fiindcă pe moşiia Cetăţuia am vechil pe înfăţoşitoriul răvaşului, postelnicelu Costandin Bou, carile fiindcă are şi oareş-care ştiinţă de pricini asupra înpresurării ce mi să face de târgoveţi, rog pe d-voastre ca să fie ascultat la arătările ce va face. Şi. precum am vorbit asupra dreptului, puneţi d-voastre la cale, ca să rămâiu îndatorit şi a d-voastre ca un frate şi slugă. Scarlat Donici agă. 1826 Iulie 14. CLIX 1826 Iulie 14. Aga Scarlat Donici cere dela Domnie ca să i se invoiască de a. se judecă şi dânsul cu Bârlâdenii in chestia de încălcare a hotarului moşiei Cetăţuia, ceia ce nu i se încuviinţază. Pre Inalfafi Doamne, Moşie Cetăţue ot ţânutul Tutovii, de lângă târgul Bârladului, fiind de zăstri şi de clironomii a soţii meii, Smaranda Rosăt, de pi răposâta maică-sa, Casandra, ca una ci au rămas încă în vrâsta ce mai mică a copilării fără părinţi fireşti şi după pavilă au trebuit să năzuiască cu toată avere sa supt epitropie părintilui şi a bunului său, d-lui vornicu Costandin Paladi, supusul lmpărăţâii Rosâii ; pe lângă cele-lante dar averi a soţâii meii de clironomii de pi Rosăteşti mi s’au vinit să iau şi aceasta moşâi di pi maica-sa, răposata soacră-me Casandra, cu toati dreptăţâli iai. Dapă însoţire me diabe am sosât în Moldavvie, n’am apucat a cunoaşti încă nici moşâili, dar nici dreptăţâle lor, m’am văzut încun-jurat de toati părţili cu feliuri de pretenţâi di hotar şi altile; intri alţâi şi târgoveţâi Bârladului, la Dechemvrie 15,. anului 825, după jaloba lor au scos o luminată poroncă gpod cătră d-lui post. Ioan Jora şi d-lui spat. Alecu Sturza, ispravnici fiind 272 şi epitropi târgu lu. i, c\i si c:rc>';>i> ci-lor ceririle jăluitorilor Bârtădeni şi, după hotărârile giudecâţilor de mai în-naiiite şi a cinaforalii din 1820, să să scoată locu ci sâ va dovedi înpresurat din moşâe târgului de cătră moşâe Cetăţue, şi să să dei supt stăpânire obştii târgului; de aceasta însă a lor lucrări, fiind pe supt cumpăt, fără să-mi dei nici de ştiri prin înfăţoşare mai întăi a jalobii lor, precum cere rânduiala g udecătoriască, sâmţând eu târziu, la 12 Fevruarie, am şâ dat jalobă Inălţâmii Voastri, arătând ace fără de vesti călcări a stăpânirii meii, luând întru a lor stăpâniri moara şi satul, am (arătat şi celelanti încungiurări, rugând pe Inăl-ţâme Voastră, ca, păn voi luâ pliroforii di curgire pricinilor şi de stare locului şi păn îmi voi priimi dovezâle i docomen-turile aceştii moşii, fiind rămasă încă la bunul şi epitropul nostru, d-lui vornicu Costandin Paladi, să mi să sloboadă şi o vade cuviincioasă ca să stau în giudecată ; şi până atun:e, să fiu înputernicit de a-mi stăpâni moara şi satul, precum am stăpânit’o păr la poronca arătată din 15 Dechemvrie anului trecut. De cătră înălţime Voastră n’au fost trecută cu videre rugăminte me şi întocmai mi s’au şi buiurdisât jaloba cătră cinstita logofeţâi ce mari, pe care atunce îndată am şi înfă-ţoşat’o la cinstita logofeţii ce mari; pentru ce şi cum însă nu s’au pus în lucrări nu ştiu, îndestul că eu n’am lipsit'din datorie me şi am înştiinţat şi pe epitropul nostru di celi ci s’au urmat păn la dare aceştii porunci, şi-mi faci răspuns că, gă-sând ocazâion sigur, îmi va trimeti scrisorili şi docomenturile * moşâii, ca dintr’nsâli sâ iau oreş cari luminări a pricinii ; iar într’alt chip prin corespondenţâi nu-i chip de a mi li descoperi. Intru aşteptare dar fiind păr îmi vor veni scrisorili, iată că şi hotărnicii s’au rânduit la stare locului, au şî s t â 1 p i t o bucată de loc din cuprinsul moşâii meii, şi moara mi-au luat’o, şi într’un cuvânt cu puţân am rămas din ce am găsât stăpânindu-să mai înainte. Aceste toate 273 fără să mă dumeresc asupra dreptăţâlor jăluitorilor târgoveţi, precum nici din a li lor scrisori, nici din a!i meii n’am vă' zut nimică, dar nici măcar întrebat n’am fost şi rpai cu diad-insul, însfârşât, am aflat că ace hotărâtură s’ar fi întemeiat pe hrisovul Inălţâmii Voastri, ci s’au dat târgoveţilor. Fiind dar că scrisoriii documenturili moşâii Cetăţui mi s’au trimes acum de cătră d-lui vornicu Costandin Paladi, bunul şi epitropul soţâii meii, dar şi lucrare târgoveţâlor fiind următoari întru tot feliul de înstrâmbătăţâri pentru mini, căci mi s’au luat moşâia şi acareturile din mână fără nici o giudecată sau înfăţoşări cu mini, macar pecât am găsât în stăpânire bunului nostru,—apoi cu toată supunire mă rog Inălţâmii voastri să fiu pus la caii cu îndestulare dreptului meu, şi va fi spre pominiri. A Inălţâmii Voastre plecată slugă. Scarlat Donici agă. (Rezoluţia). Pricina ce cei a să mai cercetă este de prisos, fiind îndestul cercetată, atât la stare locului, cât şi în Divan cu înfăţoşare a toate scrisorile, ce şi acum le ai, fiind faţă şi însuşi d-lui vornicu la doaă înfăţoşări a Divanului şi n’au putut înpotrivi dreptăţile târgoveţilor; apoi şi mărginirile locului ce le cere ispisocul târgului , despre Cetăţui, îndoială nu avem, fiind înşine cercetător la stare locului, şi mâi mult nu poţi fi ascultat. 1826 Iuli 14. (Nedescifrabil) ban. CLX 1826 Septemvrie 30, Spatariul Alecu Sturza, în calitate de epitrop a târgului, cere dela Măria Sa Vadă să porun-ciască dregătorilor de ţinut de a vinde prin mezat binalele acelor dintre târgoveţi cari nu şi-au plătit locurile şi acareturile la Casa Obştiei. Domnul ia măsuri potrivite cu îtiprej urările. Pre InaLfati Doamni, Opştie târgului acestuia aflându-să datoari din cumpărătoare moşiii pi la unie şi alţâi pişti 40,000 lei capiti, bez \% 274 dobânzi, prin jaloba ci au slobozât Epitropii din vremi în vremi au cerut înplinire banilor ci ari opştie pi la unii şi alţâi di pi locuri, şi de cătră Înălţime Ta s’au rânduit idi-cliu înplinitoriu ; după jaloba ci acum de iznoavă am slobo-zit’o, eu aflându-mă Epitropu acestui târgu, şi idicliu rânduit întru înplinire acestor bani ci ari a luoa opştie di pi Ia unii .boiari şi neguţitori oşpteni, nu poati faci nici o lucrări din pricina a feliuri di îngăimeli şi prelungiri dintr’o zj într’alta ; căci banii aceştia au di ai da pi locurile şi acareturili ci au pi această moşii. Milostivi Doamni, aceşti prelungiri, îngăimeli şi încurcături, au făcut pi o samă di opşteni di s’au sărăcit cu cheltuialili, căci numai o samă ş-au plătit locurili, iar unie nu au plătit nici un banu, făcând şi pi Casa Opştiii di a rămâne datoari şi pără acum cu suma di bani mai sus arătată. Pentru cari cu supuniri mă rog înălţimii Tali : fiindcă idicliu nu poati faci nici o lucrări, prin luminată poronca gpodu să să poronciască d-lor boiarilor dregători de ţinut ca prin mezat să să vândă benalile acelor ce au de a da banii în Casa Opştii şi să înpotrivăscu de a-i plăti ; şi banii să-i de aceştii Casă, ca să să poată plăti din datoriile cu cari să află înpovărată, pentru cari vecinică pomeniri va ră-rămâne înălţimii Tali. La mila lnătţimiii Tali, pre plecată slugă. Aleea Starza spatar. (Rezoluţia). D-ta vel logofăt după cuviinţă puni la caii cerire d-sali boerului. 1826 Săpt. 30. No. 2452. Aslan vel logofăt. Noi Ioan Sturza VVod cu mila lui D-zău Oomnu Ţarii Moldaviei. Cetindu-să anaforaoa aceasta înainte Domnii meii şi încredinţându-mă că Oasa Opştiei târgului Bârladului esti cu adivăratînpovarată cu greii datorii din pricina rămăşălnicilor datorii, cum să arată prin 275 anaforâ. Drept aceia, găsându-să de cuviinţi socotinţa dumisali vel logofătului, hotărâm: să să rânduiască un cinovnic a Divanului pe care sa va socoti vrednic, cu cari înpreună epistatul Cămării gospod va rândui şi edicliu vrednic; şi, după ce să va lămuri aceli datorii cu dobânzile ci vor urma, zapciu rânduit să apuci pe toţi acii rămăşălniţi să facă înplinire; iar di vor mai faci prelungire sau înpotrivire a nu plăti, să-i râd ici şi sa i aducă întru înfăţoşări la Camara gospod precum hotărâm şi întărim anaforaoa aceasta cu a noastră Domnească pecete. 1826 Octomvrie 21. ( L. P. D. ) V. logofăt, procit (Anaforâ) Pre înălţate Doamne, Pentru pricina cuprinsă prin jaloba aceasta pentru 40,000 lei, capiti, bez dobânda, ce are rămăşiţă Casa Opştii târgului Bârladului din analoghiile acelui târgu dela o samă din boerii de acolo, după cercetare ce s’au făcut, este cu adivărat că Casa Opştii acelui târgu are a lua aceşti bani după izvodul anume arătătoriu, şi rămăşălnicii prin feliuri de chipuri urnind plata banilor din vreme în vreme, din pricina aceia au rămas Casa Opştii înpovărată cu datorii, purtând greii dobânzi şi întru neputinţă de a plăti creditorilor, care cu necontenire îşi cer dreptul lor. Şi, fiindcă nu o dată s’au rânduit feluri de zapcii, în sfârşit şi ediclii volniciţi, şi nici o săvârşire n’au putut faci de istovire banilor, mai ales încă dela acei ce păn acum nici un ban n’au dat din analoghia ce i-au călcat, a să vinde casâle acelora sau alti acareturi ce au, precum Epitropia cere, să socoteşti piste putinţă, căci nu este numai o casă sau doă ca să să poată închipui a-flare de muşterii, ce rămâni precum de cătră Inălţâme Voas-ră să va găsi de cuviinţă pentru acei îndărăpnici spre plată, 276 să să mijlociască un mai aspru zapcilâc, ca să să poată a-duci întru înplinire suma banilor. Şi, pentru că din acei ră-măşălnici, unii, ce sânt din stare al doile şi al triile, după pliroforia ce s’au luat, să află însărcinaţi în socoteli cu încărcături de dobânzi piste dobânzi / mai mijlocind cătră a-ceasta şi o altă asuprire a Casai Opştiei din parte Epitro-pilor şi a Casierilor, ce au fost mai înainte, cu sume de bani ce trec asupra lor şi vroesc a-i cfitui supt sume de lefe şi altili, piste cuprindire şi hotărâre hrisovului preveleghiat a târgului, care supune pe târgoveţii de acolo a sluji în Epitropii la Casa Opştii fără nici o liafă. Pentru toati aceşti, dacă să va găsi cu cuviinţă de cătră Innălţime Voastră, înpreună cu închipuire zapcilâcului, ce înadins să va rândui spre înlesnire înplinirii banilor, socotinţa slugii Înălţimii Tali este : că neapărăt ceri trebuinţa să să rânduiască şi un cinovnic a Divanului, pe cini să va socoti, ca să lămuriască la stare locului toati socotelile şi să desfacă toati asupririle ce să vor dovedi / şi tot ceia ce să va fi luat de cătră Epitropi dela 1820 şi încoaci, piste cuprindere şi hotărâre hrisovului Opştii, să să înpliniască şi să să dei înapoi. Pentru cari nu lipsăsc a înştiinţa pe înălţimea Ta. 1826 Octomvrie 16. A înălţimii Tali plecată slugă, Vasile Rosât vel logofăt. S’au trecut în condica supt No. 75, fila 441. Toader Gaşpar sardar. CLXI 1829 Martie 22. In pricina de judecată dintre Obştia t ă r g u l u i Bârlad şi aga Scarlat Dotiici, pentru Trestiana, Divanul scrie Ispravnicilor de Tutova câ sa încuviinţat termin de înfăţoşare a doua zi de sf Gheorghie9 cănd trebui să se afle numai decăt. înainte-i vechili cu înscris vechilime din partea Obştiei şi cu toate îndreptările ce vor ave. Divanul judecătoresc a Cnejiei Moldaviei, cătră cinstita Isprăvnicie de ţinutul Tutovii. După cerire ce obştia târgului Bârladului au făcut prin jaloba care au dat şi s’au înfăţoşat prin pitarul Iiie Vârgo-lici, unul din lăcuitorii acelui târg, ca adică să li să pue vade păn la sfântul Gheorghii viitor, de giudecata ce au cu supusul rusăsc d-lui aga Scarlat Donici, prin otnoşenie a-cestui Divan dela 13 a curgătoarei cătră cinstitul Departament a Pricinilor Streine s’au cerut pliroferie de curgire pricinii, fiindcă prin acel cinstit departament s7 u lucrat. După care s’au p r i i m i t răspunsa că în pricina aceasta s’ar fi făcut pristavlenie Departamentului cătră d-1 gheneral Minciac în vreme ce se afiâ înplinitor îndatorirei de Viţă Prezădent (Vice preşedinte) şi că, fiindcă jăluitorii cer a fi păsuiţi în pricină pănă la arătata vade, Divanul acesta să piie la cale de a se aflâ târgoveţii la arătata vade negreşit să se afle, cum pre larg se cuprinde In otnoşenia Departamentului din 18 a curgătoarei cu No. 492. Deci, pe temeiul răspunsului arătat, priimit dela Departament, prin care se arată îngăduirea la vadeoa cerşută de ei, li se sloboade aceiaşi vade şi să scrie d-voastre : câ numaidecât a doua zi după sfântul Gheorghie viitor, să se afle aice deplin vechili din parte a Obştiei cu înscris vechi-limc şi cu toate îndreptările ce vor ave, -căci, de nu se vor aflâ, îndată se va slobozi locul supt stăpânire d-sale Scărlat Donici. D-voastre, de priimirea aceştia şi că aţi urmat a le face cunoscut cuprinderea aceştia, să trimetiţi cătră acest Divan înştiinţare. 1829 Mart 2*2. (Trei semnături nedescifrabile). NOTĂ- Pe partea din afară a actului se află următoarea însemnare: «Pricina Trestienii cu aga Scărlat Donici.» CLXII (Fără dată, probabif 1829). Târgoveţii, roagă pe Divanul judecătoresc (tl Cnejiei Moldaviei să li respecte hotărârile judecăţilor de mai înainte în privinţa locului ce Scarlat Donici cere dela moşia târgului Bârladului. 278 Cătră cinstit Divanul giudicătoresc a Cnejiei Moldaviei. Dila Obştiia târgului Bârladului. Jalobă. După poroncili cinstitului Divan în trii rânduri ci trii zapcii am priimit, ca să vinim să stăm în giudecată cu d-liij aga Scarlat Donici pentru locul ci ceri dila moşiia târgului Bârladul în partea moşii dumisali Cetăţue, ci o ari di zăstri dila d-lui vornicu Const. Paladi ; pi cari loc, prin giudecăţile ci am avut la Divan şi întărirei gospod prin hrisov, l’am scos de supt înpresurari dila d-lui vornicu Paladi, rămâind ca d-lui să ni plătiască şi venitul pi câtă vremi ni-au stăpânit locul cu moara dinpreună. Macar că după dou chiemări di mai înainti am arătat neputinţă di a veni spre înfăţoşiri, pentru neîndemânare docomenturilor, fiind păstrati la loc undi nu putem umblă acum, şi pentru lipsa oamenilor ci ar pute sta în giudecată, fiind rânduiţi în slujbi pentru îndestulare oştilor Împărăteşti, de unde nu pot llpsâ ; dar, după al treile chiemari, înţălegând hotărâre că nu sântem ascultaţi la ara-tare ci am făcut, ca să nu ni arătăm ni supuşi, ni înfăţoşăm cari ni-am întâmplat; dar docomenturi în orighinal nici acum n’am putut aduci, ci di pi condica Obştii, undi sânt docomenturile trecuti, scoţând copii di pi anaforaoa veliţilor boeri din anii 1820, şi di pi hrisovul di intăritură stăpânirii noastri dila luminatul Domn Ioan Sturza VVod, li supunem în videre cinstitului Divan, şi ne rugăm plecaţi ca, după dreptate, să fim mântuiţi de acolisâri. NOTĂ. După o copie veche. CLX1I1 (Fără dată, probabil 1829). Târgoveţii Bârlădeni roagă pe Vice-Prezidentul Divanului Moldovei de a li se respectă hotă rări le judecăţilor de mal înainte în privinţa bucăţii de loc şi a mafii pe care Scârlat Donici voeşte a li ni pi, ba să li se ////- 279 pliniascâ şi venitul respectiv, după hotărârea Domniască, cam şi cheltuelile ce acum li s'au pricinuit. Cătră Ecselenţia sa I). sfetnic de taină şi cavaler, viţiprezădent a Divanului Moldavii, Mafiei lacobliuvici Minciachi. Dila Obştiia târgulai Bârladului, Jalobă. Moşiia târgului Bârladului esti driaptă a noastră, cumpărată de noi, după documenturile ci avem ; această moşii fiind înpresurată dispri moşie Cetăţuia a d-sali vornicului Costandin Paladi, în partea din gios, stăpânitorii di mai în-nainti au avut giudecată la Divan cu dumnialui vornicu şi şi-au aflat dreptati, luând locul înpresurat în stăpâniri cu moara dinpreună, ci era pe acel loc făcută, după care şi noi, cumpărând moşiia, am stăpânit ; dar, văzând înpresurare că să începi iarăşi de cătră d-lui vornicu, am pornit giude-câtă la 1820, şi iarăşi ne-am aflat dreptati ; că locul înpresurat esti drept a moşiei târgului şi mai mult d-lui vornicu să nu să întindă cu Cetăţuia d-sale ; trecând însă dumniakii din a stânga Prutului şi urmându-să răzvrătiri în ţară, au rămas anaforaoa Divanului, ci am luat, ne întărită di Vodă; la 1822, după trecire răzvrătirii, aşezându-să Domn în ţară, iat'ăş am dat jalobă, cerând ca d-lui vornicu să vii să mai ste în giudecată di mai ari diosătrite dovezi, ori de nu, să ni să întăriască anaforaoa pomenită. După cari a noastră jalobă, Di-partamentul Pricinilor Streine, la anul 1823 Fevr. 17, cu No. 5 au făcut cunoscut cărmucrii Oblastii Basarabii că d-lui vornicu esti cerşut în pricina de giudecată ci ari, ca ori însuşi cu dove-zâli, ci îş va fi mai găsât, să vii, ori vechil păr Ia sfârşiţii viitoarei luni Mart, a aceluiaş an, deplin răspunzător să-şi trimată, căci, ni viind, să va întări anaforaoa şi să va da locul în stăpânire târgului ; ni urmând dumnialui, după aceasta, nici a veni, nici vechil a triimiti, s’au mai cerut d-lui încă în dou rânduri cu vadeli hotărâti, şi nici după aceste che- 280 mări ne fiind d-lui următor, precum pri larg să arată în anaforaoa Dipartamentului Pricinilor Străine din 1824 Octom-vrie 21, ci avem, am mai fost prilungiţi încă 14 luni, păsuin-du-să d-lui vornicu, ca să nu-i mai rămâi cuvânt di grăbiri că s’ar fi urmat. După aceste toate prelungiri ci am suferit, iă-luind iarăşi Domnului ţării de sărăcia ci ni să pricinueşti cu stăruiri şi cheltueli, şi ni aflare dreptului nostru, Măriia Sa au întrat în cercetare dovezâlor târgului cu lămuriri şi aflând toată dreptate că avem, şi înţălegând şi din înpotri-vire ce fără măsură a d-sali vornicului, ni-au întărit stăpânire prin hrisov Domnesc; rânduind şi boeri hotărnici ca să vii la faţa locului şi, după hotarnica şi Ispisocul Domnului Costandin Mihail Cihan Racoviţi VVod, din anii 7205, ci ari târgu, să întrigiască stăpânirea moşiei târgului şi să cerceteze şi venitul ci au luat d-lui vornicu, atât di pi locul înpresurat, cât şi di pi o moară ci făcusăm în apa Bârladului (pi cari d-lui pusăsă stăpânire, că ar fi pi locul d-sali), pe câtă vremi !i-au stăpânit cu înpresurari. După cari, boerii rânduiţi, viind la faţa locului şi cercetând hotarâle moşii după documentările arătati, au scos tot locul înpresurat şi l’au alăturat cătră moşiia târgului cu moara dinpreună; la cari alegiri şi deosăbiri fiind defaţă şi dumnialui aga Scarlat Donici, ci ari moşie Cetăţue luată zăstri dila d-lui vornicu Costandin Paladi, au înfăţoşat cătră d-lor boerii hotărnici şi vechil (în 1820) prin răvaş înscris, ca să ste faţă la alegire hotarâlor; iar pentru venit au răspuns că na să amestică, având târgul cu dum.iialui vornicu Paladi a să căută. Şi aşâ, unde ştieni pricina, intri dumnialui şi noi sfârşită, având numai venitul a ne ceri, după hotărâre giude câtii, dumnialui-aga Donici, acum, nu ştim pi ci te mc iu întărindu-sâ, vedem câ au inceput iarăşi a înnoi pricina di giudecată, după jalobili ci ar fi dat cerând-ne spre înfăloşari la Divan; după care ni-au venit pâră acum trii rânduri de zapcii cu triapăd ca să ni rădici, şi la don rânduri ni având documenturili în orighinal difaţă, fiind păstrati la loc undi nu putem umbla, şi ne fîindu-ne şi oamenii 281 ci ar pute sta în giudicatâ slobozi, fiind rânduiţi în slujbi pentru îndestulare oştilor împărăteşti, am plătit triapădul zapciilor şi am dat răspuns di neputinţă ; iar la rândul al triile, văzând că nu sântem ascultaţi, ca sâ nu ne arătăm nesupuşi, plătind şi zapciului, după poroncă, una sută lei, am venit cari ni-am întâmplat, dar docomenturi în orighinal nani putut aduci, fiind precum mai sus arătăm, a numai dou copii scoasă di pi condica obştii, adeverite de ispravnici. Exălenţiia Voastră, ştim că pricinili cercetati şi hotă-râti în Divan odată şi de dou ori şi întăriti di Domni sânt sfârşiţi, la noi videm din înprotivă, că, dupăci pricina noastră esti într’atăte rânduri cercetată, cernută, şi cu atâta prelungire hotărâtă, ca să nu mai rămâi cuvânt di adăogiri ceririi, ni trudim şi ni cheltuim prin tregu in vreme aceasta, când avem a luă, precum mai sus arătăm, venitul de aţâţa ani, ci ni-au răpit în putere ; pantru cari plecaţi ni rugăm, după Inaltili poronci ci sânt la asămine pricini, mai mult să nu fim sâliţi şi să ni să împliniască şi venitul după hotărâre Domniască şi cercetarea de boerii rânduiţi la faţa locului, precum şi cheltuelili ci ni-au pricinuit dumnialui aga Donici în potriva dreptăţâi. NOTÂ. După o copie veche. CLXIV 1830 Iulie 17. Departamentul Pricinilor Streine a Cne-jiei Moldaviei, în urma jalbei date asupra târgoveţilor Bârlădeni pentru o parte din moşiia Cetăţuia, înputerniceşie pe aga Scarlat Donici să-şi iee întru a sa stăpânire locul de pricină precum îaa avut soţia d-sale până la anul 1825, înpreună cu venitul ce se va fi strâns, de când s’au pus secvest.ru, precum şi acel luat mai dinainte de pârâţii târgoveţi, dând drept acestora, dacă nu vor fi mulţămiţi, spre 'a da jalobă de apelaţie. Departamentul Pricinilor Streine a Cnejîei Moldavviii. No. 1282. Pentru o parte din moşiia Cetăţuia, ci esti megieşită 282 cu târgu Bârladului, au întrat cu jalbă la acest Departament d-lui dvornicul, din Besarabie, aga Sc arlat Donici, încă dela luna lui Mai anul 1828, cuprinzătoare: Că avându-o zăstri dela soţie d-sali şi stăpânindu-o în paci, atât casa părintelui soţiei d-saii, cât şi d-lui, pănă la anul 1825, la această epohi, în lipsa sa de aice şi a ducomenturilor, fostul Domn loan Sturza o au slobozit fără nici un feliu de dreptate în stăpânire târgoveţilor din Bârlad. Pentru care pricină, prin cărţile acestui Departament cătră Isprăvnicie de Tutova supt No. 850 şi 899, însămnându-să vadeli epitropilor târgului Bârladu, una din 15 zile şi alta din 30 zile, spre a veni sau a-şi triimite vechil în giudecată, s’au prii i it răspunsurile aceloraşi dregători din 3 şi 11 a lunii lui Iulie a aceluiaş an, 1828, după cerire pârâţâlor Bârlădeni ca să fie păsuiţi pân la luna lui Octomvrie a aceluiaş anu, îndatorindu-să atunce a să înfăţoşa cu dovezile lor ; apoi arătându-să ei neurmători, după aceasta, prin Vornicie de Aprozi s’au triimis zapciu spre aducere lor, cătră carile, căutând pricină de a mai prelungi, au dat răspunsu că nu ar pute scoate de supt peceti docmnenturile in pricină, fiindcă ac ii cari le au pecetluit ar fi inprâştieţi in slujbi ; însă aceasta cunoscându-să o vederată uneltire din parte lor în potriva vadelilor ci şi-au cerut mai înnainte, s’au rânduit de iznoavă zapciu dela vornicie de aprozi ca ori pe dânşii sau pe vechilu lor să-i aducă cu toate dovezile aice / şi, dacă docomentu-rile vor fi pecetluite, de cătră giudecată sâ vor dispecetlui spre căutare pricinii, apoi iarăşi să vor pecetlui la locu; dar şi dupâ aceasta s’au arătat neurmători pârâţii, puindu-şi iarăş vade la 10 Fevruare, anul 1829; după care, în urmare roportului ce s’a făcut cătră Exelenţia saf ost înplinitor D. Viţe-Prezidentul, înstiinţatoriu de lucrările mai sus cuprinsă, pe deoparte s’au prii mit predlojănie Excelenţii sale supt 1278, cuprinzătoare ca să să mai pue pârâţilor vade de doă sau trii luni de zale şi, dacă nu vor veni, să va urma ce mai departe punire la cale ; iar pe de 283 altă parte s’au priimit jaluba ce au dat pârâţii catră Divanul giudecătorescu, cerând însuşi ei o altă vade păn la zioa sfântului Gheorghi (1)829. După toate aceste, însfârşât, văzând giudecata totu neurmare din parte lor, Departamentul, pe temeiul pomenitelor chiemări ce li s’au făcut în curgire de mai bine de unsprezăci luni, şi după înscrisurile ce-au înfăţoşat vechilu d-sale Donici, din care s’au luat dovadă pentru pacînica stăpânire ce-au avut răposatul vornicu Costandin Paladi, bunul şi epitropul soţiei d-sali agăi, pe întreg trupul moşiei aceştie Cetăţuia, după hotărâre Domnului Scarlat Calimah VVod, păn la anul 1825, la luna lui Maiu anul L829 au slobozit poroncă dregătorilor ţinutului, ca să să pue secvestru pe venitul locului de pricină, şi pârâţilor să li să mai pue şi altă vade pân la sfârşitul aceaşi luni Mai (adică potrivit cu vadeoa însemnată prin pomenita predlojă-nie), arătându-li-să părţilor cu hotărâre că, dacă nici la vadeoa aceasta nu vor fi următori a veni, să va da în stăpânire locul de pricină d-sale Donici. Aşâ dar, unde prin lucrare aceasta să socote că pârâţii, văzându-să isterisiţi de venitul locului arătat, ne apârat vor veni întru înfăţoşare^ ei, din potrivă, precum prin răspunsu ci-au dat cătră dregători, după Carte pomenită de secvestru, au arătat îngreuere de a veni, aşijdire şi de atunce încoace n’au urmat a să mai arăta. Pentru care înpregiurări a pricinii aceştie, prin osăbit raport făcându-să cunoscut Exelenţiei sale domnului Viţe-Prezedent, s’au primit predlojănie supt No. 5202, dând voe Departamentului ca să păşască potrivit cu pravilile pământului. Şi, după aceasta, cu adresu Departamentului supt No. 1329, cerându-să dezlegări dela disfiinţatul Divan Obştesc, dacă, după pravile, găsăşti de cuviinţă a să da locu de pricină în spânânire d-sali agăi, s’au priimit răspunsu aceluiaş Divan supt No. 77, punând înajnte că, la asămine pricini, săslu-jăşti de povăţuirile însămnati, prin predlojănie Exelenţiiei sale domnului Viţe-Prezedent de supt No. 5023 şi 5435, cuprin- 284 zătoare că : la hotărârile ce să vor încheia în feluri de pricini, să să păzască formile, şi să fie anumi trecuti pravi-lile pe care să întemeiază giudecata. Aşa dar, după nicon-tenitile străruiri a vechilului d-sale agăi, Departamentul a-cesta al Pricinilor Străine, luând aminte : 1. Vreme decând să tratariseşti această pricină şi va-delile ci au cerut şi s’au pusu numiţilor târgoveţi în curgire mai bine de doi ani ; 2. Predlojănie d. Viţe-Prezedent cu No. 5202, mai sus pomenită, prin care dă voe Departamentului ca să păşascâ potrivit cu prâvilile pământului ; 3. Dezlegare ce-au priimit dela Obştescul Divan pentru chipul cu carile trebuesc pricinile a să hotărâ; 4. Paclnica stăpânire ce-au avut răposatul vornic Costandin Paladi, bunul şl epitropul soţâei d-sali agăi, pe întreg trupul aceştei Cetăţui, după hotărâre Domnului Scarlat Calimah Wod, pân la anul 1825 ; şi al 5. Glăsuire pravililor, carile zic la nearâ 6 a Împăratului Costandin Porfiroghenitul : „Că pârâtul prin trei chie-mări trebue să fie sorocit, puindu-să la fieştecare chemări vade de 30 zile” ; şi adaoge că „dacă nu se va supune, să să dei lucru în posesie jaluitoriului.“ Din pravilile împărăteşti, carte 7, tom I, fila 293, litera; aşijdere la condica împăratului Iustinian, carte 42, tom. II pravila 53, să hotărăşti : „Că nesupunire acelor care nu ascultă giudecătoriului, să înfrâniazi prin păgubire pricinii ; iar ne supus este acela carile prin trii chiemări, sau una în loc de trei, care să numeşti curmătoare chiemare, fiind sorocit, nu urmeazi a să înfăţoşa/ Şi dar, pe aceste temeiuri, au hotărât: Ca d-lui aga Scarlat Donici să iei întru a sa stăpâ-pânire locul de pricină, precum l’au avut soţiia d-sale pân la anul 1825, înpreună cu veniţi^ ce să va fi strâns decând s’au pus secvestru, cum şi acel mai înainte luat de cătră pârâţii târgoveţi. 285 Drept aceia, după hotărâre giudecăţii, s’au dat urma-toare carte d-sale agăi, şi s’au scris dregătorilor ţinutului ca să o aducă întru îndeplinire această hotărâre, triimiţându-li-să şi copie de pe aceasta, ca să o dei pârâţilor târgoveţi, spre, a da în vreme cerşută jalobă de apelaţie, dacă vor fi nemul-ţămiţi. 1830 Iulie 17. A. Balş. Th. Balş. Lascarachi Cant. CLXV 1834 Aprilie 3. Târgoveţii Bârlădeni aduc Ia cunoştinţa Divanului Ţârii-de-jos nedreptatea ce li se face cu moara şi bucată de loc răpită de cătră aga Scarlat Donici şi, fn temeiul hrisoavelor, cer a*şi stăpâni lucrul ce-l au cumpărat cu drepţi banii lor. Cătră cinstitul Divan de Apelafie a ^Ţârii-de-jos Obştia Târgului Bârladului. Jalobă. La anul 1815, prin bună tocmală am cumpărat moşia de aice dinpregiurul vetrii târgului, cât să afla supt stăpânirea d-mneii vornicesăi Profirii, soţiia d-sali vornicului Di-mache, ce o ave şi d-mneii zăstre dela răposata maica d-sali, Uinca Micleasca, fiica răposatei spătăresii Catrina Sturzoai. Şi, după săvârşire a bunii tocmele, ni-au încredinţat şi toate scrisoarile, atât vechi cât şi noă, şi hrisoave de întărituri, spre vecinică stăpânire ; apoi şi noi prin vechilii cei ce am avut de iznoavă s’au făcut hrisov de întăritură dela Domnul Scarlat Calimah VVod, iarăşi de vecinică stăpânire, inputer-nicind stăpânire atât noă, cât şi urmaşilor noştri. După toate hârtiile înputernicitoare de mai înainte, ci s’au zis mai sus. am stăpânit pără la anu! 1818, în care vreme s’au făcut de Obştie şi o moară de iznoavă, când, atunce, s’au arătat răposatul vornic Paladi cu o Carte Domniască, că am fi în-presurând o bucată de loc, precum şi cu locul morii, că am 286 fi rupt din moşia Trestiiana ci o ave pe din gios, pi dispri amiază-zi di moşiia târgului ; cu adevărat că o are, dar sânt hotară din vechiu pără unde este moşiia Trestiana ; şi aşa, după ace Carte Domniască s’au pus sacfestru pi ace parte de moşie şi moară. La anul 1820 au eşit vechilii noştri cu jaloba înainte cinstitului Divan şi, după cele de mai înainte urmate ^iudecăţi, întemeete prin anaforali, hrisoave, şi alte hârtii, precum sânt trecute la anîorao dela 1814, atât a noastre cât şi a răposatului vornicului Palade, şi, Ia giudecata dela 820, de cătră cinstitul Divan s’au dat dreptate tot Obştiei târgului Bârlad, rămâind ca să să hotărască moşiia precum să va dovedi dreptul după hrisovul Domnului Racoviţi, aşa să să stăpâniască ; în urmă răposatul vornic n au urmat după îndatorire giudecăţii, ci îndată au trecut din a stânga Prutului, tot atunce îndată s’au pornit şi răbelii, la cine sâ ne jăluim nani avut; iar, dupăce au venit stăpânire, n’am slăbit cu jalobe precum sânt faţi, şi stăpânire ni-au tot prelungit pâr la 1825, când, atunce, iarăş mai dând jalobă, am fost rânduiţi la logofeţiia ce mare, ca, după toate jalo-bili şi dreptăţili şi praviliceşti vadele ci ş-au pus răposatul vornic ca să vii însuşi în giudecată sau să-şi triimată vechil şi n’au fost următor, să-ni să facă hrisov arătător pentru toată urmare şi să ne rânduiască şi boeri hotărnici, ca să hotărască moşiia după hotarnicele vechi; unde, viind boerii rânduiţi, după hârtiile ce am înfăţoşat şi hotărnici le vechi, au hotărât, trimeţind vechil şi d-lui aga Scarlat Donici, ci este gineri di nepoată răposat, vornic Palade, precum să arată în răvaşu d-sali ce scrii d-lorsale boerilor hotărnici, d-lui banului Chirica Stamate şi d-lui banului lancul Anghe lichi, şi au fost acei hotărâre cu bună priimire, stăpânind noi făr a ne în potrivi / apoi îndată ci au vinit ostili pre puternicii împărăţii Roşiii, sau arătat d-lui aga Scarlat Donici cumcă fără dreptate am fi stăpânind noi ace bucată di loc cu 287 moară, aducându-ne poronca cinstitului Divan ca sâ ne arătăm in giudecată cu toate hârtiile ci avem ; la care noi ni putând mergi, ne fiiniu-ne hârtiile la înJămânî, precum şi din acei carii ştie pricinile giudecăţîlor de mai înainte, au fost întrebuinţaţi în slujbile oşteneşti, precum şi astăzi au adus Carte cinstitului Divan poroncitoare ca să să pue săcfestru şi pi loc ş1 pi moara, pe cari li şi stăpâneşti. Aşa dar, fiindcă ne cunoaştem mult înstrâmbătăţiţi, pentrucă d-lui aga această bucată de loc o au şi dat’o acum in posăsâe, înpreună cu moşia d-sali Trestiana, şi posăsârii au pus pe dânsa în coastele târgului peste 2000 oi, ne rugăm cinstitului Divan ca, după dreptatea hrisoavelor şi a celorlalţi hârtii, întemeeti şi cu petre hotară, să fim puşi la cale, ca să ne putem stăpâni lucrul nostru ce-1 avem cu drepţi banii noştrii cumpărat, căci nici o hârtie (nu are) de a stăpâni d-lui această parte, decât numai un săcfestru, precum mai sus arătăm. 1834 Apriil 3. Noi toţi lăcuitorii târgului Bârladului am iscălitu. Todorachi Teohar. Pantazi M2hale. Toadir sân Gheorghiu. Panaitc The(o)har. Sandol Diaconii. Gheorghe zât Panaite. Ha-ralampie Hagi AngheL Gavril sân Tanasâu. Cole Vasâliu. Aii-xandru Cambur. Sava Buingiii. Gheorghi Stoiciu. Dimitrachi Alecsi. Neculaiu sin Gheorghi Moisiiu. Toderaşc Cozma. Costandin Angheluţi. Gheorghi Moisiiu. Necolaiu sin Savin. Chiriac Telalu. Gheorghi Tănăsâiu. Necolai lurcanu. Bocdano Grama. Gheorghi Alixandriu. Gheorghie Gineti. Tătiasi Cizmariu. Iordan Nacu. Gheorghi Cârâmanu. Dumitrachi Câşlalău. Ion Săidâca-riu. Paneca zâtu Arnăutu. Ion knghelu. Ghejrghi Grusu. Io-niţi Grusu. Gheorghi Raţi. Gheorghi Precoche, Etii Ciolac. Gheorghie sân Ion Răzmeriţă. Gheorghi Răzmeriţi. Gheorghi Chiu-ciuc. Dimetru Chică. Dumitrachi Mihai Gheorglie Mihai. Ion zât Dumitru Botezatu. Anton Nicola. Ilei Neculaiu. Todorache Necolau. Saghin Vraghie. Gheorghi zât Dumitrache Paneca. Zanet Doschin. Gheorghi Dimitriu cojocariu. Tudurachi Vasiliu 288 Glegori Ongiirecinii. Ioan Vântu. Gheorghi Vântul. Ioan preot. loneţi Petcn. Fruimizachl Boingiii. Theodor preot. /"Alte 12 semnături nedescifrabile). NOTA. După o copie în care toate semnăturile sunt originale, ceia ce ne arata că jaloba aceasta a fost făcută în două exemplare. In chestia de care se vorbeşte în jaloba de faţă, târgoveţii Bârlădeni au dat ialobă şi Divanului Domnesc în anul 1832,—în aciiaşi term'ni, adăogindu-se acolo numai atâta: «Şi îndată Vichilii d-sali agăi Scarlat au pus şi ni-au araf emaşul pe unde ne păştâ viţăii, şi nu puţine batjocuri şi astăzi pătimim dispre vichil d-sali; încă şi la 1831 am dat jalobă cătră cinstita Com'sie al 3-le reveduiloare, care jaloba de cătră cinstita Comisie s’au triimes la Eşi la Escelenţia sa d. Viţi-Prezâdent Milcoviciu, căriia nu putem da în urmă ci s’au făcut». CLXV1 1834 Iunie 18* Izvod de documentările moşiei târgului Bârladului. Izvod de toati scrisorile documenturi vechi şi noă a moşii largului Bârladului în perilip>is arătatoriu, ci s’au găsi strânsă în ladă de d-lui slugeru Vasile Popa şi chir Mihalachi Theodoru din vreme ce să aflâ d-lor Epitropi. 1834 Iuli 18. 1. Hrisovul Domnului Ştefan Wod, sărbăscu, fără velet, fiind rupt dintr’însul, prin care întăreşti şi le-giueşti în sămni încungiurare moşii târgului Bârlad. 2. 7175 Iuli 9. Copie di pi ispisocul Domnului Ilieş Alexandru Wod, dat comisului Ştefan Cerchez pe moşiia Fruntişănilor, întărită de spataru Ioan jora. 3. 7200 Iuli 20. Copii di pi hotarnica schitului Qrăjdenii, adeverită de Nacialnicul acei vremi, cuprin- zătoari de dispărţire hotarâlor. 4. 7205 Săpt. /. Hrisovul Domnului Antiohie Costandin Wod, prin care milueşti pe Vasâlie Costachi vornicu cu un vad de moara în apa Bârladului, la Podeni, în alăturari cu copie încredinţaţi de trii boeri. 5. 720b. Scrisoarc dela Toader Costachi de învoială ce dă fratilui său Vasalii Costachi vornicu pentru o vatră de iaz. 6. 7206 Săpt. 28. Scrisoare de învoială dela stolnicu llie Enachi ce dă vornicului Vasâle Costachi pentru o moară din Bârlad, în alăturare şi cu copie întocmai. 7. 7201. Dech. 3. Suretul hrisovului Domnului Antiohie Wod prin cari dă danie lui aga Gheorghie o bucată de loc din târgu Bârladului, întărită de Ioan Sturza Wod, fiind atunce spatar. 8. 7206 Săpt. 26. Carte de învoială între llii stolnicu şi între vornicul Vasâli Costachi pentru un vad de moară, cu copie alăturată. 9. 7206 Dech. 2. Suretu di pi învoiala lui Toader Cos- tachi cu Vasâle Costachi pentru un vad de moară. 10. 7216 Mart 5. Copie di pi copiia zapisului ci dă egu- menul de Bursuci d-sali Ioan Paladi vel vist. întărită de Preosfinţitul Mitropolit, doveditoare sămnilor moşiii Cetăţuia. 1!. 72/7 Mart 5. Suret dintru o condică vechi, ^scos dila Mitropolie, de aşăzare între Athanasie egumenul de Bursuci cu vist. Ioan Palade pentru vânzarea moşiii Cetăţuia. 12. 1257 August 20. Suret di pi hotarnica Dabijii biv vel logofăt şi Vasâle biv vornic de Bârlad. 13. 7265 Qhenar 23. Hrisovul Domnului Constandin Mihail Cehan Racoviţă Wod prin cari întăreşti stăpânire prin sâmni anumi târgoveţilor de Bârlad vatra vechi a târgului. 14. 7205 Fevr. 2o. Mărturie hotarnică a Iui Ştefan Popes- cu vornicu de poartă şi AnJrei Cozma m< zii li, în-ciingiurătociri n.oşii lardului Bârlad a prorocului Samoil, după poronca gospod. 15. 7265. Hrisovul Domnului Costandin Mihai Cehanu 290 Racoviţă VVod prin care milueşti mănăstire svt. prooroc Samoil din Focşani cu moşiia târgului Bârlad, ci esti hotărâtă de Ştefan Popescu vornicu de poartă şi Andrei Cozma mazilu. 16- 7265 Fevr. 20. izvod dela Ştefan Popescu şi Andrei Cozma mazilu de măsorişte moşii în cuprindire hotărnicii sale. 17. 7265 Mart 12. Hrisovu Domnului Costandin Mihai Cehan Racoviţi VVod prin cari apără dreptăţili târgoveţilor despre mănăstire prorocului Samoil. 18. 7266 Inii 15. Hrisovul Domnului Scarlat Qhica VVod prin cari întăreşti mănăstirii svt. proorocului Samoil din Focşani moşiia dela târgul Bârladului, după hrisoavile de mai înainte şi hotarnica Popăscului. 19. 7267 Fevr. 7. Hrisovul Domnului Ioan Theodor VVod întăritor moşii târgului mănăstirii proorocului Samoil, în urmare celor de mai înainte. 20. 1778 luni 21. Mărturiia satului Grăjdenii, adeverită de doi boeri, pentru movila Pascului şi stăpânire urmată. 21. 1779 Iuti 4. Carte Domnului Costandin Dimitrie Mo- ruz* VVod cătră Isprăvniciia de Tutova şi lordachi Gheuca medelniceru, ca, după jaloba agumenului de Grăjdeni asupra paharnicului Costandin Paladi, să cerceteze şi să pui la cale. 22. 1783 luni 3. Scrisoare de schimbu‘a egumenului mă- năstirii Răchitoasăi cu Ion Canta vel logofăt pentru un vad de moară din apa Bârladului, dând mănăstirii o dugheană din Tecuciu. 23. 1783 Iuti 13. Carte Domnului Alexandru Ipsilant VVod cătră banu Manoiachi Conachi pentru asupririle târgoveţilor despre spătăriasa Sturzoai. 24. 1784 Noemvrie. Carte Domnului Mihail Costandin Su- ţul Wod cătră Isprăvnicii de Tutova, scriindu-li ca să strâgi Ia mezat morile cu iazul lor, din apa Bârladului, ce vra a le vinde medelc. Neculai. 291 25. /785 Dech. K). Scrisoare de schimbu dela epitropii mănăstirii sv. Spiridon (unde esti închinat şi sv. prooroc Samoil) prin cari dau moşiia târgului Bârladului spat. Iordachi Cantacuzino, luând' în potrivă moşiia Vădurelile din ţinutul Sorocăi. 26. / 785 Dech. 26. Hrisovul Domnului Alexandru Ioan Mavrocordat Wod prin cari întăreşti schimbul urmat între proorocu Samoil cu spat. Iordachi Cantacuzino pentru moşiia Bârladului. 27. 1786 Ghenarie. Scrisoare de schimbu dela spatar. Ior- dachi Canta cătră soru-sa spătăriasa Catrina Sturza, născută Cantacuzino, prin care îi dă în schimbu moşiia Bârladu, luându înpotrivă părţile de moşie Piteştii, Trăistîenii şi alte părţi dila ţinutul Hârlăului. 28. 1786 Maiu 8. învoiala a câţiva lăcuitori Bârlădeni cătră spătăriasa Sturzoaia pentru adetiul moşiii. 29. 1786 Maiu 13. Carte gospod dela Domnul Alexandru Mavrocordat Wod ca, după jaloba târgoveţilor, sa cerceteze pricinili întri ei cu spătăriasa Sturzoaia. 30. 1786 Iunie 26. Carte boeriului rânduit de Domnul Alexandru loan Mavrocordat Wod de mărginire locului de păşunare vitilor târgoveţilor cu dumneii spat. Sturzoae. 31. 1786 funi 26. Copie de pe scrisoare Domnului Ioan Sturza Wod, fiind atunce spatar, prin care arată că, după poronca gpod, au mărginit emaşu târgoveţilor Bârlădeni, întărită fiind de însuşi. 32 1792 Avgust 9. Anaforao veliţilor boeri cătră Domnul aceeşi vremi, după jaluba târgoveţilor asupra spă-tăresâi Stărzoai, la întindire şi înpresurare ci vroe a-i faci pe moşiia lor. 33 i793—Anaforcio veliţilor boeri cătră Domnul aceeşi vre- mi dosloşitoari şi lămuritoare la cerire ci făce caminar Iordachi Balş pentru vatra vechi a târgului. 34- 1793. O scrisoare dela spatarul Ghorghie Costandachi cătră vist. Iordachi Cantacuzino, cuprinzătoari 292 că nu s’ar fi văzul scrisoriii târgului ta hotărâtul mo şiii Cetăţuia. 35. i793 Maiu 17. Hrisovul Domnului Suţul VVod prin cari întăreşti iăcnicerului Neculai Linciul cumpărare morilor cu iazul din apa Bârladului dela casa lui Mateiu Cantacuzino. 36. i795 Qhenarie 11. Vechilimeo medelnicerului Neculai ci dă slugerului Ioan Negre asupra vânzării morii din Bârlad. 37. Un izvod fără velet şi ne iscălit de nimi cuprinzătoriu de câţiva scrisori pentru un vad de moară din târgu Bârladului, însămnat pe dânsul No. 11, alăturat cu scrisoare egumenului mănăstirii sv. prooroc Samoil din 1783 Iuli 12. 38. i797 Iuli 29. Carte Domnului Alexandra Ioan Cali- mah VVod cătră ispravnicii de Tutova şi Vasale Potlog pitar ca, după jaluba banului Ştefan Sturza şi caminar Ioan Sturza, să cerceteze înnecare morii jăluitorilor despre moara vornicului Palade. 39. i800 Săpt. 12. Carte gpod cătră Vasale Boleau stol- nic şi Gavril Iamandi medelnicer ca, după jaluba spătăresăi Catrinii Sturzoaii, să dezbată înpresurare ci pătimeşti cu moşiia târgu despre vornicu Palade. 40. i797 Iuli 24. Jaluba banului Ştefan Sturza şi căminar Ioan Sturza asupra vornicului Palade pentru o moară din Bârlad. 4). i79j Iuli 2i. Carte Domnului Alexandru Ioan Calimah VVod caiicl ispr. de Tutova ca, după jaluba banului Ştefan Sturza şi caminarului Ioan Sturza asupra unui Prasinu din Galaţi, să cerceze strâcăciune urmată la moara şi la iazul, vândută în orândă, din apa Bârladului. 42. iSOl Apr. 24. Jaluba egumenului Theodosie dela schitu Grăjdenii ca la hotărâtul ci să urmează din parte Stnrzoai să să cerceteze şi a schitului. 293 43. ISOi Dech. 7. Hrisovul Domnului Alexandru Neculai Suţul Wod, hotărâtor după jaluba târgoveţilor, mărginind pentru adunările la târg şi pentru toate ale târgului cum să să urmeri 44. i802 Qhenar. 27. Cârti gpod cătră vornicu Gavril Conachi, după jaluba spătăresăi Catrinii Sturzoai, să îndrepteze hotarâle moşii Bârlad. 45. i804 ( Patru jalubi din parte spătăresăi Catrinii Stur- 1804 ( za şi în dos poronci gpod pentru înpresurare 1806 ) ci pătime despre vornicu Paladi. 1805 ) 46. 1806 Maiu i3. Scrisoare de vânzare a spatarului Ştefan Sturza unui vad de moară comis. Ioan Paladi. 47. i806 luni t3. Scrisoare logofătului iordachi Canta cătră spătăriasa Catrina Sturza întrebătoari ca de nu-i trebueşti iazul arătat, să-i întăriască lui Paladi. 48. 1806 Iuli 31. Un izvod iscălit de un Ioan Căpitan pentru scrisorile morilor ce au dat în mâna vechilului d-sali C C. l’eoii Sturzoaii. 4:). 1806 Avgust 1. Scrisoare spătăresăi Safta Sturza cătră cumnată-sa, Elencu Sturza, cuprinzătoare : că scrisorile morilor câte au avuţia sine le-au dat la trimesul ficior, iar 9 scrisori, ci sânt la Paladi, viind le va lua şi !e va triiinete la dascalu. 50. i811 Apr. ii. Carte Divanului dată spat. Ioan Sturza, vechil Sturzoai, ca să poată stăpâni moşiia Bârladului în paci. 51. Doă hărţi a aceştii moşii întărite cu iscălitura râpos. vornic T/ieodor Balş. 52. i813 Qhenar 10. Mărturiia lui Vasâli Lazăr şi Ioana Catrinii, întărită de spat. Jora, pentru movila' Pascului. 53. 1813 luni i9. Carte gpod ca să nu să facă binali fără ştire şi învoire vornicului Dimachi, stăpânitoru moşiii Bârlad. 54 i8r3 Iutii. Jaluba spat. Ioan Sturza cătră Domnul 294 acei vremi, şi în dos poronca gpod cătră spat. Ioan Jora, poroncind ca sardarul Iosâpescu să dei banii re-au Jnat. 55. i8i3 Avgust i3. Carte Domnului Scarlat Alexandru Calimah VVod, că la hotărâtul moşii târgului Bârlad să urmeze a merge toţi răzăşii megieşi. 56. i8r3 Sâpt. il. Mărluriia a vro trii lăcuitori, întărită de spatar. Jora, pentru un vad de moară din apa Bârladului. 57. i8i3 Sâpt. i3. Mărturiia lui Toader Moraru, întărită de spataru Jora, pentru ştiinţa unui vad de moară din apa Bârladului. 58. 1arie în 27 zile. Gheorghe Suţtil. Costachi Cerchez hat. lordachi Grigori.... No. 803, secţia I. (L. P. D, Ţ. de gios). Director, pah. lordachi Pancrati Şef secţiei, lordachi 7.agoră pitar. (Adaos) In temeiul vechilimelii încredinţată de Giudecatoria ţâ-nutului Tutovviei din 1837 Fevr. 12 supt No. 57, din parte obştenilor târgului Bârladului, am cumpărat eu gios iscăle-tul din mezat moşia Cetăţuia cu toate ^pricinile iai. Aşa dar, întăritură Divanului din dos pe numile mieu va sluji încre-dinţătorilor mei pentru vecinică stăpânire pe numita moşie Cetăţuia, potrivit cu preţul ce s’au cumpărat din mezat tu una mie patru suti şi doă zaci galbini, precum şi a rostirii că s’au vândut cu toati pricinile iai. Adeverind aceste de mai sus, iscălesc cu mâna me. Anul 1837 Mart 6 zile. Eşi. Jurge vornic. ’ CLXXIll 1837 Martie 11. Mihail Grigoriu Sturza Voevod întăreşte veşnica stăpânire asupra moşiei Cetăţuia sau Trestiana, cumpărată dela suituvmezat ds cătră vornicul lancu Giurge pe socoteala obştiei târgului Bârladului, în preţ de 1420 galbini. Gti mila lui Qumnezău Noi Mihail Grigoriu Sturza Voevod Domn fării Moldaviei. Prin jaluba ci au dat Domniei Noastre, la 8 a lunii aceştie, dumnelui vornicu lancu Giurge, i spatariul Alecu Sturza, i Vasâle Cole, şi Gavril Răchitosul, au făcut arătare : că obştia târgului Bârladu, având cumpărată deveci moşie Bârladu, acum în trecuta lună Fevr. anul 1837 au cumpărat aceiaşi obştie prin ve- 309 chili, numiţii jăluitori, dela sultan-mezat, şi bucăţica de moşie numită Cetăţue a d-sa!e Smaranda Rosăt, soţia d-sali aga Scarlat Donici, ci iaste alăture cu moşie Bârladului, făcând cerire că, spre vecînică stăpânire a cumpărăturii a-ceştie, să să hărăzască târgului Bârladu şi hrisovul Domniei Noastre. Pe care jalobă în aceiaşi zi, la 8 Mart, prin rezoluţie Domniei Noastre supt No. 905, am poroncit Logoffe)ţiei Dreptăţii : „Incredinţându-să de înplinire formalitalilor cerşute „de pravile în asămine întâmplări, va face legiuita întăritură;* şi Logofeţie, făcând cuvenitele cercetări, au aflat întăritură Divanului Ţării-de-gios din 27 Fevruar anul curgător, supt No. 803, pentru mezatul acesta, în următoarea cuprindere ; „Prin această Carte a Divanului să face cunoscut că, după „îndestulă peripiscă ce au urmat, spre a să înplini din averea „răposatului banul Ioan Rosăt o somă bani cu care au „răsmas datoriu bregadiriului Alecu Qhica, în sfârşit la 20 „Martie 1836 s’au primit jaloba d-lui aga Scarlat Donici, „ginerile răposatului ban Rosăt, cu cerere : ca, spre plata „datoriilor răposatului socrului d-sale, banul Rosăt, să să „vândă prin mezat meşie Cetăţue ci ari la ţânutul Tutovii. „Din povodul căria, la 6 Aprile aceluiaşi an docladarisân-„să presudstviei, cu arătarea cuprindirii documenturilor înfăţoşate la 7 Aprilie s’au încheet următoarea rezoluţie :tt „Fiindcă aceasta moşie iaste a soţiei jăUiitoriului boer şi d-lui „nu o poate înstrăina fără vroinţa şi primire soţiei sale, care „numai pentru întâmplările cuprinsă în § 1641 din Condica „ţâvilă o poate a înstrăina, apoi să va face cunoscut d-sale „că trebue a să înfăţoşa cu jaloba însuşi soţiei d-sali cu „arătare de pricina pentru care nevoită iaste a o înstrăina/4 „După această încheere, la 11 tot Aprilie, supt No. 1130 „făcândU’Să cunoscut dumisali Donici, la 6 Maiu 1836 s’au „priimit jaluba dumisale Smaranda Donici, soţie jăluitoriuiui „boer, întărită şi de catră Giudecătoria Fălciiuhii la 16 Apr. „supt No. 109 cu cereri că, după jaloba soţului d-sali să „înainteze lucrare cu vânzarea numitei moşii. Această ceriri „a d-sali Smaranda Donici decladarisându-să presudstviei, în 310 „temeiul rezoluţiei încheiată la 14 Maiu, la 16 tot Maiu s’au „şi scos în mezat numita moşie Cetăţuie în putere scrisorilor, scriindu-să aiât lsprăvniciilor din acest Prinţipat, pre-,cum şi orăşâeneştii adgii, ca în soroc de* patru zăci zile „să urmeze cu publicaţie după povăţuire ci li s’au dat. In „urma acestor înpregiurări la 8 Iunie i 16 Octomvrie aceluiaşi an 1835, înfăţoşându-să cătră Divan cu o jalobă i „cu un protest, cu ce î.uăiu Arhimandritul lonichie, vechil „Preosfinţitului Mitropolit Grigorie Ieronopoleos, iar cu ce „al doiie însuşi Preosfinţitul Mitropolit, cu arătare că „moşie Grăjdenii a Schitului Grajeenii d»-la ţinutul Tntovii, „s’ar î n p r e s ii r â de moşia Catăţue a dumisale aga Scarlat Donici, şi că mezatul să să opriască pănă ci să va „despresura moşie schitului. La 7 Noernvrie „836, în temeiut rezoluţiei încheete la 4 a aceiaşi luni supt „No. 4287 s’au răspuns Preosfinţitului Mitropolit Grigorie „Ie^opoleos, că aşa precum moşie Cetăţue să vinde în pu-„terea scrisorilor, apoi mezatul nu să poate opri ; căci mezatul, ne fiind cu arătare de măsurile moşiei, nu opreşti „că acel ce au reelamarisit în terminul legiuit să-şi cei dis-„presurare uupă uovezâle ci ar înfăţoşa ia vremea cuvenită, „care ar covârşi pe acele a moşiei ci să vinde. Dar cu toate „aceste moşie Catăţue, ia strigarea mezatului, să va arătă „că să vinde cu pricinile ei ; şi tot asupra acestei moşii „arătându-să cu pretenţie şi târgoveţii de Bârlad pentru despărţirea hotarâlor (a cărue proţăst Della urmiază în Diva-„vanul Domnesc) la 9 Săptemvrie s’au închiet rezoluţie că, „ia strâgare în mezat a moşiei Cetăţue, să să arăţi ca să „vinde şi cu această pricină. In sfârşit vechilul d-sali bri-„gadiresâi, Ecaterina Ghica, d-lui stolnicul Vasâle Dobrovici, „stăruind în săvârşire mezatului pentru de a-şi priimi încre-„dinţătoare sa îndestulare cuviincioasă, la 17 Noernvrie s’au „dociadarisât presudstviei că toate formalitalile alingătoare „de acest mezat s’au îndeplinit, la 23 Nce.nvrie supt No, 7,4513 s’au scris pah. Mihalachi Chinezul, vechilul d-sali 311 „aga Scarlat Donici ca, în vade de 15 zile, să vie la Divan „spre a să da sfârşit mezatului; carele ne înfăţoşându-să în „persoana, ce prin răsponsul din 29 a aceiaşi iun! araîânJ „că iaste bolnav şi că Divanul să mai păsuiască vreo câteva zile cu hareciluire pară când va veni încredinţătoriul „său, la 11 Dech. 836 s’au priimit otnoşănie Consolatului „rosâenesc cu No. 2504,-cu cerire : că de vremi ci vechilul „d-sali Donici nu să întăţoşază !a chiemare ce face „şi moşie iaste scoasă în mezat de însuşi d-lui Donici spre „plata datoriei sale cătră d-lui Ghica, şi pentru că neînfă-„ţoşare vechilului datornicului nu să poate socati de piedică „hareciului, apoi Divanul să pue în-lucrare vânzare pomenitei moşii fără mai multă prelungire, spre îndestulare „dumneii brigadiresăi. Depă rezoluţia încheetă la 22 a ace- „eşi luni Dechemvrie, la 31, tot Dechemvrie,'supt No. 5039, „s’au tăcut cunoscut d-lui aga Donici câ negreşit la 25 „Ghenar trecut să vie la acest Divan spre a să face hare- „ cil ui re pomenitei moşii, căci, ne viind, să va ha recii ui în „nefiinţa d-sale; însă, după aceasta, tot neînfăţoşându să „d-lui Donici, iar vechilul d-mneii brigadiresăi Ghica, prin „câteva jalobi cerând cu stăruinţă a să da sfarşat mezatului, „spre îndestularea încredinţ-ltoarii sale, precum asămine şi „Consulatul rosâenesc prin otnoşănie dela G Fevruarie urmă-„tor supt No. 234, Logofeţie Dreptăţii, prin otnoşănie supt „No. 1353, cerând săvârşire lucrării, rânduind mai vârtos a-„ceasta de pe urmă şi înadins revizor pentru grabnica lu-„crare, la 22 Fevruarie s’au i'ncheet rezoluţie : că în pri-„vire siăruinţii, atât a Consulatului, precum şi a revizorului „rânduit spre acest sfârşit, deşi d-lui Donici nu s’au înfăţoşat, însă la 26 Fevruar următor să să facă strigarea me* „zaţului. După care, în aceiaşi zi, când eră a să face Ingerare mai sus pomenită, înfăţoşându-să şi ci-lui aga Donici „prin formalnic vechil d-lui pah. Ioan VlaJovici cu vechili-„me întărită şi de giudecătorie ţinutului Vasluiu din 25 Fe-„vruar următor supt No. 114, s’au început strigare mezatu-„Iui a moşiei Cetăţue, atât în fiinţa muştereilor ce au fost „faţă, a Dragomanului rosâenesc, şi a Revizorului rânduit 312 „de Logofeţie, precum şi a vechilului d-sali Donici (însă cu „pricinile ei). Care, dela ce de pe urmă strigare a mezatului, pomenita mo^ie au rămas asupra d-sale boeriului vor-„nij lancu Giu«*get cj ina mie patru suîe dou:eci ^albini, „dupăcun să arată şi in ţâJula mezatului, ci iaste întărită „şi de Divan supt Aro. 790 ; întru care iaste iscălit şi însuşi „vechilul d-sali Donici că au rămas- multămit. Drept aceia, „de vreme că mezatul acesta a moşiei Cetăţue, cu pricinile „ei, s’au săvârşit după toate formalitalile cuprinsă prin § „1641 din Condica ţi vilă, apoi Divanul, în temeiul art. al „3-le din anexa ca litera Q, din capul 8-le a Organicescu-„lui Reglement, întăreşte vecînică stăpânire asupra numitei „moşii Cetăţue, atât d-lui boeriului vornic Iancu Giurge, „cât şi clironomilor săi din neam în neam“. Pe lângă care această întăritură a Divanului Ţării-de-gios, Ni s’au mai înfăţoşat prin Logofeţie Dreptăţii scrisoare de vechilime din 20 Qhenar anul curgător din parte Obştiei târgului Bârladu, iscălită de mulţi târgoveţi şi încredinţată de cătră Judecătorie ţânutului Tutova supt No. 57, prin care au înputernicit pe numiţii jăluitori, adică dumnialor: vornicu Giurge i spa^ tarul Alecu Sturza, i Vasâle Cole, şi Gavril Răchitosul, pentru cumpărare moşiei aceştie numită Trăstiana, ci-i zic şi Cetăţue, dela d-lui aga Scarlat Donici, în dosul căria vechi-limele s’au văzut adeverinţa d-lui vornicul Giurge din 26 Fevruar trecut (adică când s’aw făcut harecîluire), că au cumpărat această moşie pe socoteala Obştiei târgului Bârladu, răspunzându-să şi toţi banii de cătră Obştie, cât au trebuit în această cumpărătură; asămine adeverinţă mai vă-zându-să din parte d-lui vornicu Giurge din 6 a lunii aceştia, atât în dosul întăriturii Divanului Ţării-de-gios, cât şi în dosul ţâdulii de mezat, cuprinzătoare că, pe temeiul vechili-melii Obştiei târgului Bârladu, au cumpărat moşie această Cetăţue cu toate pricinile ei. Drept aceia, încredinţându-ne Domnia Noastră din actii-rile mai sus prescrisă pentru veclnica vânzare a moşiei a* 313 ceştia Cetăţue, ci-i zic şi Trestiana, megieşită cu moşie Bârladu, cu toate formalitalile legiuite prin aşăzământuri, şi că s’au plătit şi preţul cumpărăturii de cătră Obştia târgului Bârladu, prin acest hrisov cu a Noastră iscălitură şi peceti, în temeiul art. IV, anexa litera T, din Organicescul Reglement, întărim pacinica şi nestrămutata stăpânire numiţilor târgoveţi şi urmaşilor lor din neam în neam asupra moşiei aceştie, întocmai după cuprindere cărţii Divanului Ţării-de-gios pemenită mai sus. Scrisu-s’au hrisovul acesta la scaunul Domniei în oraşul laşii, în anul al triile a Domniei Noastre. Anul 1837 Mart 11 zile. No. 38. Mihail Sturza Voevod. (L. P. D.) No, 63 ... hat. procit. Director Depart. Justiţiei, îancol Veisa spatar. Pentru şeful secţiei Depart. Dreptăţii, Ştefan Grigoriu caminar. De mine s’au scris şi s’au trecut în condică, Alecu Vuluti pitar. CLXX1V 1849 ianuarie 16. Adeverinţa Epitropilor Casei Obştiei pentru o hotarnică stricată pe alocure, pe care o dau să se scoată de pe ea copie adeverită de judecătorie. Adeverinţă. Supt'iscăliţii Epitropi Casăi Opştiei, din Documenturili moşiei târgului s’au scos hotarnica lui Ştefan Popăscul vornic de poartă, din velet 7265 Fevr. 20, în priviri că esti stricată pe alocure, pentru de a să scoati o copie de pe ea, întărită de giudecătorie! Şi pentru a ei întoarcere să dovideşti prin aceasta. 1849 Qhenar 16. (Nedescitrabiiy K• Alecsă Sardar. G. Cepescu. Hgi Pana-inti Cambur. CLXXV 1849 Noernvrie 30. Adeverinţa Epitropilor Casei Obştiei pentru scoaterea din ladă a hrisovului gospod, spre a*l f 3 U îtifăţoşâ Isprăvniciei, în scopul de a fi supuşi slujitorii ca să plătiască imaşul păşunatuliii cailor. La trebuinţa ce am avut de a îufâţoşâ hrisovul gos-pod Isprăvniciei pentru de a supune pe slujitori ca sa plătiască imaşul păşunatului cailor, după dezlegarea respectivului Departament, l’am scos astăzi din ladă cu hârtiile moşiei târgului,#şi până îl vom pune iarăş la loc, după isprăvirea lucrării ce ne va întimpinâ, va sta aceasta în locu-i supt ale noastre iscălituri, epitropi, ce ne aflăm întăriţi prin jurnalul în-cheet de cătră Opştia acestui oraş. Sârdar Alecsă. G. Cepescu. hgi Panaiti Cambur. CLXXV1 1884 Fevruarie 27. Casa Proprietăţii moşiei târgului Bârlad cumpără moşia Simila dei a Vasile Pogor. Act de eternă vânzare. Subsemnatul Vasile Pogor, domiciliat în Iaşi, fac cunoscut prin prezentul act, că am vândut Casei Proprietăţii moşiei târgului Bârlad, repre^intată prin Domnii Panaite Armaşi!, Hristache Ion, Ştefan Qheorghiu şi Sava Savin, moşia mea Gura Simila şi Horoiata sau Măstăcanii, din plasa Simila, jud. Tutova, venită în proprietatea mea cu actul din 26 Aprilie 1860 sub No. 56 a Curţii de Confirmaţiune a Moldovei, întărit şi de Ministerul Dreptăţii sub No. 4018 din acelaş an. Această moşie, pe care se află casa de locuinţă a proprietăţii cu grădina ei, mai multe case cu locul lor, în-prăştiete, vie, coşere, hambar, rateş, după stăpânirea ei actuală'în ţarină şi afară din ţarină şi care are o întindere de 711 fălci şi 31 prăjini, după măsurarea ce i-a făcut’o domnul Inginer hotarnic Gr. Neculcea, recunoscută de ambele părţi şi în megieşiile ei actuale ; într’un cuvânt, moşia Gura Simila şi Horoiata, cu tot ce are pe ea şi în hotarele ei actuale, nerezervându-mi mie nici un drept prezent sau viitor asupra ei, am vândut-o în preţ de două zeci şi şapte galbeni în aur, fie^care fcilce, sau în lei noui 225,684 plătiţi în aur. Din acest preţ scăzându-se suma de 102,055 lei noui 315 \ şi 20 bani ce mai datoresc Primei Societăţi de Credit fonciar, Român din Bucureşti, din împrumutul de 104,000 lei noui, ce am făcut la 1877, la această Societate, cu ipotecă în moşia Gura Simila şi Horoiata. Restul de 123,628 lei noui şi 80 bani în aur l’am primit, la facerea şi subsemnarea prezentului act, din mânile D4or: Neculai 1. Bujorianu şi Hagi Lazăr Cambur, depozitari ai banilor proprietarilor moşiei târgului Bârlad, după autorizaţiunea ce le-au dat domnii mandatari sus citaţi, de a face această plată. Prin efectuarea plăţii preţului moşiei Gura Simila şi Horoiata sau Măstăcanii, devine proprietate a Casei Proprie-tăţei târgului Bârlad din acest moment chiar, aşa că contractul de arendă al moşiei, care expiră la 23 Aprilie 1886 în persoană d-lui Herşcu Buiu cu dreptul de a primi câştiul moşiei dela 23 Aprilie 1884, precum şi cele-l-alte drepturi şi obligaţiuni cuprinse în el, împrumutul ipotecării ce este făcut de mine la Prima Societate de Credit fonciar Român, plata ratei datorată a se face pentru acest împrumut la 1 Maiu 1884. Capitalul social şi de rezervă ce am la Prima Societcte de Credit, după recipiseie ce posed şi care le-am încredinţat d-lor mandatari, toate acestea trec asupra Casei Proprietâţei târgului Bârlad. Moşia o vând Casei Proprietăţei târgului fără nici o sarcină alta, decât datoria existentă ia Creditul fonciar Român şi fără nici un proces asupra ei şi cel ce există din partea Casei Proprietăţei în contra mea, pentru stricarea ia-maşului, se stânge pentru totdeauna. Dacă moşia ar fi înpresurată de vecini sau de clacaşi, tot pământul s’ar câştigă prin o acţiune în revindecare, precum şi venitul lui va fi numai a Casei Proprietăţei târgului, precum şi ori-ce despăgubire s’ar cere sau s’ar câştigă de la actualul arendaş s’au foştii arendaşi ai moşiei, va fi numai în folosul Casei Proprietăţei târgului. Documentele de proprietate ale moşiei depusă la Creditul fonciar, n am putut să le remit Casei Proprietăţei târgului, ele însă devin proprietatea sa, din acest moment. 316 In virtutea procurilor ce păstrăm dela proprietarii târgului Bârlad, autentificate de Trib. de Tutova sub No. 336 şi 618—83, subsemnaţii Panaite Armaşu, Hristachi Ion, Ştefan Gheorghiu şi Sava Savin, declarăm că cumpărăm moşia Gura Simila şi Horoiata sau Mastacanii pentru casa proprietăţei târgului Bârlad, în condiţiunile prevăzute mai sus. S’a făcut astăzi în 27 Februar 1884 în laşi, unde se va autentifica actul de Tribunalul de laşi, rămâind ca transcrierea lui să să opereze la Trib. de Tutova prin prezentarea lui numai de către Casa Proprietăţei târgului. V. Pogor. P. Armaşu. S. Savin. Ştef. Gheorghiu. Hristachi Ion. România Tribunalul laşi Secţia IlI-a. D-lor Vasile Pogor, Panaite Armaşu, Hristache Ioan, Ştefan Gheorghiu şi Sava Savin, procuratorii Casei proprietăţei târgului Bârlad, cu procurile No. 366 şi 618 în persoană în camera acestui Tribunal, au declarat că sub-semnăturile din prezentul act de eternă vânzare în dublu exemplar, sânt proprii ale lor şi că cele ce conţine sânt din liberul lor consimţimânt. Tribunalul, în baza acestora, declară prezentul act autentic de eternă vânzare, în dubiu exemplar, care s’au trecut în registrul actelor autentice. Taxa de înregistrare, în sumă de 4513 lei 68 bani s’au plătit Casieriei laşi, cum probă recipisa No. 8370. N. Porfirul. N. Nana. (L. S. T. 1.) No. 208 aut. voi. 5. Grefier (nedescifrabil), 1884 Fevruar 27 zile. Proces-Verbal No. 1188. Anul 1884 luna Martie 3 zile. Văzând cererea făcută de d-1 V. Pogor, prin petiţiunea reg, 209—84, şi de d-nii P. Armaşu, Ştefan Gheorghiu, 317 Sava Savin şi Hristache foan, prin petiţia reg. sub No. 250 8, reprezintanţii Obştiei proprietarilor moşiei târgului Bârlad, după procurile autentificate de acest Tribunal sub No. 366 şi 018—83, de a se transcrie actul cu care d-1 Vasile Pogor vinde Casei Proprietăţei moşiei târgului Bârlad, moşia Qura Simila şi Horoiata sau Mastacanii din plasa Simila acest judeţ, cu preţ de 225,684 lei în aur, Văzând că acestui act i s’au dat autenticitate legală de Tribunalul Iaşi, secţiia 111 sub, No. 208 din 27 Februar curent; Văzând că actul format pe hârtie timbru de zece lei, conform legii timbrului, fiind plătită şi taxa de înregistrare cuvenită statului, în sumă de lei 4513 bani 68, dupăcum probă recipisa casieriei jud. laşi No. 8370, ce au prezintat; In virtutea art. 722. Pr. Civ. combinat cu 1295 C. Civ. Tribunalul Ordonă Trascrierea prezentului act în registru respectiv. Economii. E. Cernăteseu. (L. S. T. J. T.) Grefier, O. Bahriti Noi Grefierul Trib. Tutova atestăm că acest act s’a trecut in registrul de Transcripţiuni astăzi 3 Martie 1884 sub No. 194 voi. 1—84. Grefier, G. Bahriti. (L. S. T. J. T.) CLXXVII 1860 Aprilie 26. Cartea de Conjermaţii a Moldaviei în-cuviinţază vânzarea moşiei Simila şi Mastaticii dela districtul Tutova, proprietăţi rămasă dela aga Costachi Greceaiiu. Principatele, Unite-Maldova si Ţara Românească. Curtea de Comfirmaţii a Moldaviei. Z)upă mijlocirea Vorniciei de Aprozi cuprinsă în raportul No. 3065 din 30 Mart anul trecut, urmând a să vinde deveci prin mezat Moşiea Simila şi Mastaticii dela distric. Tutovei, şi osăbit casile din capitalie, proprietăţi rămasă de- 318 la răpos. aga Kostachi Grecianu, spre îndestularea a mai multor creditori cu suma de 12,33! galbini şi 3448 lei, după lista comunicată de Vornicie şi recunoscuţi de d-1 Vist" Panaite Balş, reprezentantul dreptăţilor ds. KKnei Efrosina, născută Văcărescu, so(iea răpos. aga Greceanu ; în urmarea aceştia, cercetându-să titlurile proprietăţii şi vă-zândusă valabile, aciastă Carte, pe temeiul^ mijlocirei Vorni-ciei, au încuviinţat vânzarea lor pe puterea Documenturilor triimasă de Vornicie şi, prin Buletinul No. 41 din 2 1 Mai 1859, s’au publicat în termin de şasă luni ca toţi acei ce ar ave vre un drept asupra arătatilor mai sus proprietăţi să-l reclame la giudec. competentă în citatul termin, încunoştiinţând şi pe aciastă Curte, atât unii ca aceştia cât şi acei ce de mai înainte ar fi a-vând pornită şi s’ar afla in lucrarea vre unui Tribunal, căci la din contra nişte aseminea vor rămâne ca fără fiinţă; de la cari vremi împlinindusă citatul termin de 6 luni a publicaţiei precum şi osăbitele 15. zile de răspectu, ş.i în cursul lor vre un caz împiedecătoriu vânzărei neivindu-să, această Curte din motivul raportului Vorniciei No. 171, au încuviinţat înnaintirea şi a licitaţii de 40 zile; drept care pe de o parte scriindu-să Redacţii cele de cuviinţă pentru adunarea concurenţilor ce vor fi de a cumpăra arătatile moşii sâ să înfăţoşăză la această Curte în toate Vinerile, zile de mezat, ce ar mijloci îi cursul citatului termin de 40 ziie şi mai ales întăia Vineri după espirarea lui, când are a să desăvârşi ad-giudecaţia asupra celui ce ar da mai folositoriu preţ cu banii aduşi în Curte îndată ce mezatul se va aprobă şi de Minist. Dreptăţii, “iar acaretile aflătoare pe moşiea Simila sânt: o părechi case mici de zid în despărţire de şase odăi şi o cămară, acoperemântul vechiu de şândilă; beciu mic de cărămidă; o căsuţă mică pentru portari; altă casă cu 4 odăi de vălătuci, acoperite cu scânduri; alte casă cu trei o-dăi, o bucătărie de cărămită acoperite cu şindilă; alte două mici odăi de vălătuci acoperite cu şindilă, şi deosâbit o găinărie cu odae de vălătuci, stricaţi păreţii, acoperite tot cu şindilă; grajdiu de 12 cai; şură de 4 trăsuri şi un hambariu 319 încăpătorii! de 50 chile, toate aceste de scânduri de brad, subt acoperemânt de şindilă; huîubărie întrun picior acoperită cu tinichea; Biserică bună de zidiu; grădină cu feluriţi copaci şi puţină pădure, în ea florărie de cărămidă acoperită cu şindilă; o moară de două pietre, şi o chioă de sumane; osăbită casă cu două odăi, grajdiu de doi Kai, şi o căsoae supt un acoperemânt, păreţii de vălătuci, învălite cu scânduri; un zămnic; şi două ratişuri cu beciuri, unul la drumul mare cu 4 odăi şi grajdiu acoperite cu scânduri, şi unul la drumul Similei cu 4 dispărţituri stricat şi nelucră-toriu; i osăbită cârşmă pe valea Săcii cu două odăi şi pivniţă de lemn, stricate, şi o moară de vânt; pe Mastatici este un rateş cu beci. Pe diaita, spre urmarea strigărilor şi ad-giudecăţii, sau înfiinţat foaia de licitaţie No. 1049 din II Mart acest anu, şi la 15 a corentei luni April, în urmarea publicaţiei înserată în Monitoriul No. 123 din 5 Mart, fiind ce întâi Vineri după 40 zile, ziua destinată de adgiudecaţie, şi aflândusă stăruitoriu d. iancu Dimitriu creditoriu şi vechilul casei datornice de a să da sfârşit vânzării, s’au înain-tit cuvenitele strigări şi dintre mai mulţi concurenţi ce au fo*tu d. Vasile Pogor au dat preţul cel mai folositorii! suma de 18.000 galbeni opt spre-zăci mii galbeni piste care nevoind a da alţii mai mult şi d-1 Dimitriu mulţămindu-să cu acest preţ s’au şi făcut adgiudecaţia asupra d-s Pogor după condiţiile şi îndatoririle descrisă mai sus aşa; dar, fiindcă pentru răspunderea preţului d-lui Pogor au garantat cu sinetul de cinci mii galbini ce are a luă de la d-1 Alecu Moruz cu ipotecă în moşiea Pekea, apoi Acta obiectului cu adresa No. 1384 s’au triimesu Minist. Dreptăţii spre a observa de sânt îndeplinite formalităţile, dela el sau priimit a-dresa No. 8832 încunoştiinţătoare că formalităţile vânzărei arătatei moşii după observarea ci le-a făcut, găsindu-să îndeplinite, le-au aprobat, cu punere înainte ca Curtea să iei în consideraţie felin! acestei vânzări, care se poate considera mai multu ca de bună voe, şi. numai când sar încredinţa că această vânzare trebue a fi tratată ca sâlnică, atunci să îna intească lucrări în consecvinţă; în urmarea aceştie avân- 320 du-să în privire că mezatul s’au săvârşit după mijlocirea locului competent şi prin urmare s’au cunoscut de Curte că silnic aprobându-să în aşa calitate chiar şi de Minister dreptăţii, şi cunoscândusă şi acum de asemine, s’au făcut cunoscut ds. Pogor a aduce în depozitu preţul arătatilor moşii, după care d-lui cumpărătoriul ecsoflisind întreg preţul vânzării, Curtea, pe acest termeiu şi a formalităţilor urmate prin acest actu, întăreşti vecinică şi pacînica stăpânire a ds. aga Vasile Pogor asupra arătatilor moşii după condiţiile şi îndatoririle descrise mai sus ca pe driaptă proprietate a sa cumpărătură cu bună credinţă dela formal mezat; iar intrarea în stăpânire va urma după ce acest actu se va confirma şi de Ministerul dreptăţii. (2 semnături nedescifrabile). d. Zcimfirescu. /. Ianov. /. Lupcisc. ’ (L. P-) Şef secţiei (nedescifrabil). Secţia ll-a No 56. 1860 Aprilie 26 zile. Principatele-Unite Moldova cu Valahiea Ministerul dreptăţii din Moldova. Pe temeiu că formalităţile acestei vânzări, după observarea ce li sau fâcut de Minist. s’au găsit îndeplinite şi pe temeiul art. al 11-le din închierea Consiliului Miniştrilor, pu-bicată prin Monitorul Oficial No. 58, legalizază actul de faţă şi să dă cumpărătoriului, spre a constata pentru tot deauna dritul său de proprietate asupra obiectului cumpărat. Ministru Secretaru de Stătu. Ad Interim, La depart. dreptăţii, Pasiiea. (L. P. M. j.) Secciunea a Il-a Şeful Secciunei, Misail. No. 4018. Anul 1860 Aprilie 26 zile. * A O A O S 11 "documente găsite în urmă zi •r 323 CLXXV1II 1703 (7216) lanua rie 1. Mih.ii Racoviţă Voevod in-târcşte sfintei mănăstire Răchitoasa, de ps apa lele ti nul ui, stă-pânirea asupra unei case cu două dughene şi o pivniţă in Bârlad, ce i se dăruise de Nastasia Gurioaia. t ton Mihai Racovifa Voevod bajiu milostiiu gospodar zemli Moldavscoi. Adecă au venit înainte Domniei miali şi a totu sfatul nostru rugătoriul nostru Veniiamin egumănulu şi cu tot săborulu dela sfnta mănăstiria Răchitoasa, de pre apa Zeletinului, undia este hramulu Adormirea Maicei Preacistii, şi ni-au arătat un zapis cu peciatea târgului Bârladului, cu mărturie a şoltuzului de acolo şi cu 12 pârgari, şi cu iscălituri a prejţi domneşti, şi a vornicilor de Bârlad, şi altori oameni buni şi de frunte. Scriindu şi măr-turisindu într’acel zapis, precum au venit înnainte lor Nas-tasia Gurioaia, fata Ducăi de Bârladu, de nime silită nici asuprită, ce de a ei bună voia au dat danie sfintei mănăstiri Răchitoasăi o case cu doă dughiani, ce-s în păreatiali casei, şi cu pivniţă denainte casei ; carili sint în târgu în Bârladu, în faţa târgului; ca să-i fie pomeaniria în viaci la sfintiali Leturghiile, ca să o pomeaniască şi pe dânsa, şi pe părinţi ei, anumi Simion Duca şi Antimiia, şi prea tot ro-dulu lor ; şi cu mare blăstdm au legat ca să n’aibâ, după moarte ei, a să amesteacari, la această danie, nice ficiorii ei, nici dintru nepofii şi strănepoţii ei, ce ca să fie sfintei mănăstiri moşiia în viaci. Intru aceaia şi Domniia mea, dacă am văzut aciale zapise încredinţate cu atâte mărturii, am crezut, aşijdiare şi dela Domniia mia am dat şi am întărit sfintei mănăstiri Rachitoasăi pre aciali case cu 2 dughianea şi cu pivniţe, ce s’au pomenit mai sus, din târgu din Bârladu, în faţa târgului ; ca să li fie şi dela Domniia mea driaptă ocină şi moşie, şi danie, şi uric cu tot venitul stătător în viaci. Şi altul nimea să nu se amesteci preadsim listom gospodvami. U las let 7216 Ghen. 1, ftoragu gospodvami. Noi Mihai Racoviţă Voevod. (L. P. D.) Axinte uricaru. (Dos. 444, fila 68). 324 CLXXIX 1785 Decemvrie 10. lordachi Cantacuzino biv vel spatar, in schimbul moşiei Bârlad, dă mănăstirei sf. Sa/nuil din Focşani moşia Vădurelile pe Răut în ţinutul Soroca. Gavriil Mitropolit Moldaviei Adeverim printr’această scrisoare a noastră de schim-bătură Icî mâna d-sali lordachi Cantacuzino biv vel spatar, pentru o moşie anume Bârladu, la ţinutul Tutovii, înpregiu-rli 1 târgului, care moşie o are sfânta mănăstire proorocii Samuil ot Focşani, ce este mitoc mănăstirii sf. Spiridon, danie dată dela răposatu Constantin Cehan Racoviţă VVod ; pe care moşie cerşându-o d lui spataru ca să o facă schimbu cu altă moşie a d-sale anume Vădurelele pe Răut la ţi-nutu Soroca, sat întreg. Măcar că este oprit de a să face schimbu, dar, fiindcă d-lui spataru este unul din cei mai întăi ctitor Ia sf. Spiridon, pentru cele ce părinţii d-sali au dat şi aii afierosât moşii, şi pentru că şi moşie ce dă d-lui spataru schimb mănăstirii, să vinde cu preţ acum pe an 15o lei\ mai cu mult preţ decât moşie ce dă mănăstire schimb d-sale spatarului, care să vinde numai cu o sută două zăci iei, şm, fiindcă dă moşie pentru moşie, iar nu alte lucruri ca să aducă mănăstirii cheltuială cu păgubire, pentru aceasta şi noi, aflându-ne epitropi acum la sf. mănăstire sf. Spridon, văzând că este folos mănăstirii, am priimit cu bună voe noastră şi am făcut acest schimb. Dat-am noi d-s'ali spătarului moşie mănăstirii Bârladu, la ţinutul Tutovii, cu tot venitul din tot locu, cât să cuprinde în danie şi în hotarnică ; şi d-lui spat. au dat la mănăstire moşie Vădurelile, sat întregi pe Răut, ce este în ţinutul Soroca, cu tot venitul din tot Iucul cât să cuprinde în scrisoare şi în hotarnică ; care moşie îi este d-sali baştină. Şi de acum înainte, după schimbul ce s’au făcut, să aibă d-lui spataru a-şi stăpâni numita moşie Bârlad cu bună pace, făcăndu-şi şi dresă Domneşti de pe schimbătura aceasta. Şi i s’au dat şi toate scrisorile moşii aceştie, şi pentru credinţă am iscălit. 1785 Dech. 10. 325 Sojrotiie Erinopoleos. Lascarachi Rosât vel vornic. lordachi Ghica vel vornic. Fiind schimbul acesta făcut şi cu priimire boerilor Epi-tropi, s’au încredinţat zapisu de noi. Necolai Rosât voi logofăt. 1785 Dech. 14. (Registrul dela Casa Obştiei, fila 15). CLXXX 1785 Decemvrie 26- Alexandru Ioan Mavracordat Voevod întăreşte scrisoarea de schimb prin care Iorclachl Canta-cazino biv vel spatar dă moşia Vădnrelile mănăstirei prorocnlni Sa/nnil din Focşani pentru moşia Bârladul. Cu mila lui D*îău Noi Alexandru Ioan Mavro-cordaf VVod Dom Ţării /Violdovii. Facem ştire cu acest hrisov a Domnii mele tuturor cui să cade a şti, că iată al nostru cinstit şi credincios boeriu d lui lordachi Cantacuzino biv vel spatar, viind înainte Domnii mele şi a tot sfatul nostru, arătatu-ni-au o scrisoare dintr’acest an 1785 Dech. 10, iscălită de Epitropii mănăstirii sf. Spiridon i a spitalului din oraşul Eşii, anume sfinţie sa părintele Chir Sofronie Irinopoleos. i d-lui Lascarachi Rosăt vel vornic, i d-lui lordachi Ghica biv vel vornic, şi adeverită cu iscăliturile Pre-osfinţitului Mitropolit al Ţării şi al Nostru duhovnicesc părinte, Chir Gavriil, i a d-sali veliţilor boeri ai Divanului ; prin care scrisoare aşa arată numiţii Epitropi (urmează scrisoarea, care este imprimată în urmă, doc. CLXXIX pagina, 324, după care continuă :) Deci, după scrisoarea aceasta de schimbătură, cerşind d-lui spataru că să i se dei dela Noi ‘întăritură gospod şi Domnie me, văzând schimbul ce s’au făcut că este din bună voe şi cu folos mănăstirii, pentru aceia iată dar că prin-tr’acest hrisov întărim cinstitului şi credinciosului boeriului Nostru, d-sale lordachi Cantacuzino biv vel spatar, ca, după tăria scrisorii Epitropilor mănăstirii sf. Spiridon, ce s’au văzut de Domnie me, să aibă a-şi stăpâni moşia Bârladu, la 326 ţinutul Tutovii, înpregiurul târgului, în bună pace, cu tot venitul din tot locul cât să cuprinde în danii şi în hotarnică, în voci. Şi săji »ie driaptă ocină şi schimbătură, atât d-sali cât şi fiilor, i nepoţilor, şi la niain de niamul d-sali, şi hrisov de întăritură statornic, neclintit şi ne ruşâit niciodini- oară; dupăcum şi mănăstire sf. Spiridon încă să-şi stăpâniască pomenita moşie, Vădurelile, sat intreg pe Răut, ot ţinutul Sorocii, ce au luat schimb dela d-lui spataru, iarăşi cu tot venitul, din tot locul, în veci. Şi s’au întărit hrisovul acesta cu a Noastră Domniască iscălitură şi pecete. Spre a-ceasta este credinţa a însu-mi Domnii mele, Noi Alecsandru loan Mavrocordat Wod, şi credinţa a cinstiţilor şi credincioşi boerii Domnii mele, d-lor: Dimitrie Sturza vel logofăt de Ţara-de-gios, Necolai Rosăt vel logofăt de Ţara-de-sus, Lupul Costachi vel vornic, loan Cantacuzino vel vornic, Iordachi Cantacuzino vel vornic, L a s c a r a c h i Rosăt vel vornic, Costachi Qhica hatman, Costachi Rosăt vel postelnic, Mateiu Cantacuzino vel vist, Scarlat Carage vel c^gă, Costin Catargiu vel spatar, Necolai Balş vel vornic, Costantin Başâtă vel ban, Costache Carage vel comis, loniţă Rosăt vel caminar, Mihalachi Costache vel paharnic, Costachi vel sardar. Toma iamandii vel stolnic, şi credinţa tuturor boerilor noştri mari i mici. Scrisu-s’au hrisovul acesta la scaunul Domnii mele în oraşul Eşii, întru ce dintăi Domnie a Noastră a Moldaviei, în anul dintăi. 1 785 Dech. 2(3. Noi Alecsandru loan Mavrocordat. P. D.) Necolai Rosăt vel logofăt, procit. (Registru I, C. O. fila 15—16). CLXXXI 1Î93 Iulie 28. Mihail Constantin Şutul Voevod conu voacă Divanul Domnesc, la Mitropolie, spre a cercetă şi judecă procesul ce caminarul Iordachi. Bals a făcut târgoveţilor din Bârlad pentru stăpânirea vetrii vechi a acestui oraş. Noi Mihail Costantin Saţul VVod, boj milost. gosp. zamli Moldavscoi. Preosfinţie Ta Părinte Mitropolite, Cinstiţi credincioşi boerii Domnii mele: D-ta Ştefan Sturza biv vel logofăt, „ Necolai Rosăt biv vel logofăt, „ Ioan Canta vel logofăt, „ lordachi Qhica biv vel vornic, Costandin Paladi vel vornic; ,, Costin Catargiu biv vel vornic, „ Deposte vel vornic, „ lordachi Balş biv vel vist, „ Castachi Qhica hatman, Necolai Rosăt vel vornic* „ Costandin Balş vel vornic, Costantin Greceanu biv vel vornic, „ Sandul Sturza biv vel agă, „ Lupul Balş vel spatar, „ Mihai Sturza biv vel vornic za aprozi, „ dimitrie Saule biv vel vornic za aprozi, ,, Qavrilă Conachi biv vel ban. Adunându-vă la sfânta Mitropolie, să ascultaţi cu toată luare aminte cerire ce face d-lui lordachi Balş vel caminar pentru târgu Bârladului; precum cu asămine luare aminte să ascultaţi cele în potrivă răspunsuri şi cereri a lăcuitorilor târgoveţi de acolo. Şi, dupăce să ,vor ceti hrisoavile. atât cele vechi cât şi cele noă, ce să află la amândoă părţile, să hotărâţi care sânt mai drepte - şi mai temeinice, şi mai cuviincioasă la locul acela, după aşăzământ şi obiceiurile pământului, chibzuind şi bine cumpănind cuviinţa ce să cade, spre cumpaniala târgului acestue ; şi, în ce chip veţi găsi cu cale a să urmă, pre larg să înştiinţaţi pe Domnie me cu anaforâ. D-ta vel vornic za aprozi să stai să ie pricina aceasta sfârşit. 1793 Iuli 28. (L. P. D.) Andronachi Donici medelnicer. S’au trecut în condică. (Registru 1 a C, Obşt., fila 17). CLXXXH 1793 August li. Hotărârea Divanului Domnesc în procesul ce a avut caminarul Iordachi Balş cu târgoveţii din Bârlad pentru vatra vechi a acestui oraş. Pre fnaifafe Doamne, Di cătră înălţimea Ta, prin Domneasca ţâdulă, ni s’au poruncit ca, adunându-ne la un loc, să cercetăm şi să alcătuim cu toată luare aminte cerire ci face d-lui caminaru Iordachi Balş pentru târgu Bârladului ; precum asămine să cercetăm şi celi din în potrivă răspunsuri şi ceriri ce fac şi lăcuitorii târgului de acolo ; şi, dupăce să vor ceti de cătră noi, atât hrisoavili cele vechi cât şi cele noă, să hotărâm (apoi) cari sânt mai drepte şi mai temeinici şi mai cuviincioasă a să păzi şi a să urmă la locul acela, după aşăză-mântul şî obiceiul pământului chibzuind şi bine cumpănind cuviinţa ce să cade spre cumpăneâla târgului acestuia ; şi, dupăcum di cătră noi să va găsâ cu caii a să urmă, cu anaforâ pre larg să înştiinţăm. După a Inălţâmii Tale luminată poroncă, adunându-ne la un loc, undi, fiind faţă d-lui caminaru Balş, cum şi numiţii târgoveţi, s’au întrebat de cătră noi mai întăi pe d-lui caminaru ca să arăte ci cerire ari asupra acestui târg, Bârlad ; d-lui au scos di ni-au -arătat un hrisov dela Măriia Sa Alexandru Costandin Wod din let 1784 Noernvrie 2o, prin care s’au văzut scriind : Că Măriia Sa s’au milostivit asupra d-sali căminarului Iordachi Balş şi, pentru ale sali credincioase slujbi cu cari s’ar fi arătat către Măriia Sa, l’au n1i-hiit şi i-au dăruit vatra târgului Bârladului cu toati locurili de prin pregiur căte vor fi drepte Domneşti şi nu să vor află dati danii nimărui de alţi luminaţi Domni mai înainte ; şi întăreşte ca să fie d-sali şi niamului său în veci bună ocină şi să stăpâniască pre diplin cti tot venitul, ca pe o driaptă danii şi miluire dela Măriia Sa. Apoi după hrisov au arătat şi o carte gospod, tot din anul şi luna acee, cu cinci zâli mai în urmă, iarăş dela Mariia Sa Alecsandru Costandin Wod, prin care, după hrisov, să voiniceşte pe d-lui cami- naru ca să aibă a luâ şi tot venitul locului din vatra târgului Bârladului şi de pe tot locul de pe înpregiur pe obi- ceiu ; însă numai bezmăn de casă să iee, i di dugheni şi de oriei zâdiri s’ar află acolo pe locul târgului Bârlad, precum şi’oranda a toată băutura, să fie iarăşi a sa ; ci şi mortasâpie de pe vitele ce să vor vinde, la zale de târguri şi Ia iarmaroace, şi încă să fie al său, venitul să-l iee după hotărâre Condicii ce este în Visterie cu pecete gospod ; şi * porunceşti Măria Sa şi tuturor lăcuitorilor târgoveţi, din Bârlad, ca să aibă cu toţi a urmă la toate întocma cum porunceşte Măriia Sa./După aceste au mai arătat d-lui ca-minarul şi un hrisov de întăritură dela Măriia Sa Alesandrit Costandin Moruz VVod, din anul 1792 Avgust 6, prin care după jaloba caminarului Balş şi după cercetare ce arată Măriia Sa că au făcut prin d-lor veliţii logofeţi de Ţara-de-gios şi de Ţara-de-sus, pentru danie aceasta Domnească a d-sale caminarului, văzând şi însuşi Măriia Sa hrisovu de sus pomenit şi, încredinţându-să, asămine i-au întărit danie de sus pomenită, ca să stăpâniască vatra târgului Bârladului cu tot locul cât va fi drept Domnesc şi ne dat nimărui de alţi Domnii mai dinainte, ca pe a sa driaptă ocină, şi în cât va şâde aice şi va arăta credinţă şi supunere cătră Domn şi iubire cătră Patrie, luându-şi şi tot venitul după rânduiala ce s’au hotărât de cătră Măriia sâ, adecă : de toată bineaoa ce va fi pi vatra târgului să iee bezmânul locului după analogiile chiriei ce va agiunge, din 10 bani unul; cum şi dela toţi acei ce vor ave pivniţi şi vor vinde vin, sâ iee câte 6 lei de bute şi câte 4 lei de poloboc; iar dela cei ce vor vinde rachiu să. iee câte una pâră de ocă ; precum şi mortasâpie pi vitele ce se vor vinde în târg, încă asămine să iee după abiceiu ; iar mai mult nici cu o cerire să nu supere pe nime. Şi, după aceste hrisoave, cere şi acum d-lui caminaru să i să întăriască stăpânire. Deci în potriva acestora întrebându-să şi pe lăcuitorii târgoveţi ce au să răspundă, ei toţi cu un cuvânt au răspuns : Cumcă aceste danii şi afierosări ce-au luat d-lui ca- lîiinaru Balş pi locul acestui târg Bârlad, nu puţină tânguire s’au pricinuit între toţi, între dânşii, când ei din moşii şi strămoşii lor să aflâ înrădăcinaţi şi aşăzaţi cu lăcuinţa în târgu acesta de sumi de ani, după putere a Domneştilor hrisoave vechi şi alte dovezi ce au avut. la mâna lor ; din care măcar că cele mai multe, din înpotrivitoarele tulburări şi robii ce au fost pe locurile acele, s’au prăpădit cu totul, dar şi din câte au rămas şi le au la mâna lor, dnpă putere acelora, ei iarăşi pe locul acestui târg Bârlad, s’au ştiut lăcuitori ca pe o driaptă moşie a lor ; vânzând şi cumpărând şi clironomisând locuri de casă, şi pe dugheni unul de la altul, ca pe nişte drepte ocini ale lor; şi de câte ori s’au robit şi s’au pustiit cu totul târgul acesta ei iarăşi ca la o strămoşască moşie năzuind (cu toate supărările ce-au tras şi trag, aflându-să la un loc greu ca acela), s’au aşazat de au lăcuit şi lăcuesc pănă astăzi ; şi, după aceste, când acum vor rămâne ca să fie daniile d-sali caminarului Balş păzite şi întărite, apoi, osăbit că toate acele mai vechi strămoşăşti a lor miluiri Domneşti şi clironomii părinteşti ci au avut sânt rădicate şi lipsite cu totul, dar şi lor nu puţină durere şi rană li să aduce şi stricăciuni târgului de istov ; şi pentru aceasta şi ei toţi cu plângere cer, rugându-să să aibă dreptate. După a cărora jalobă, cerându-li-să ca să-şi arate şi ei ori ce dovezi vo; ave, au scos de ni-au arătat mai întăi un hrisov vechiu Domnesc, dela Ştefan VVod, care, fiind sârbesc, s’au dat de s’au tălmăcit de Pavăl polcovnicul Debriţ, dela Mitropolie, care tălmăcitoriu, prin suretul ispisocului iscălit de dânsul, arată că, fiind ispisocu foarte vechiu şi fiind şi rupt o bucată dintr’ânsul, au tălmăcit numai pe cât au putut alege, şi nici veleat nu s’au găsat; însă, dupăcât au putut tălmăci aşa s’au văzut scriind : Că viind înnainte Domnii Sale şi a tot sfatul şoltujii şi pârgarii şi toţi târgoveţii din târgul Bârladului, aşijdere şi toti săracii oameni de prin toate satele, ce sânt supt ascultare târgului şi sânt aşă-zate pe hotarul lui, au cerut ca să li caute şi să să alia-gă hotarâle cele vechi, ce au fost din vac a târgului Bârlad; drept aceia şi Domnia Sa li-au căutat şi li-au însămnat pără tinde le-au fost sămnele din vac ; şi arată pre larg anume şi toate sămnele, cum li s’au ales locul, să să ştie ; şi iarăşi arată că însuşi Domniia Sa li-au mai cumpărat şi o sâlişti pe Tutova anume Ivancea dela Tătarca, care şi ace sâlişte tot în lăuntru aceluiaş hotar au lăsat’o Domnia Sa, ca să fie iarăş supt ascultarea târgului Domniei Sale a Bârladului, iar hotaru acei sâlişte să fie după hotarâle cele vechi ; şi iarăşi au mai socotit şi au miluit pe şoltuzii şi toţi săracii oameni din târgu Domnii Sale, Bârlad, şi li-au întărit obiceiul cel vechiu, ca nici unii din oamenii ce trăesc în Bârlad, să nu aibă a plăti nici un feliu de vamă acolo, în târgul Bârladului, nici de un feliu de alijveriş, fără numai acei ce vor căra peşte să aibă a da de o.... un peşte, şi de o căruţă iarăşi un peşte, iar altă nimica, cum pre larg dovedeşte ispisocul. După aceasta au mai arătat o carte gospod dela răposatul Domn Costandin VVod Racoviţă, din let 7265 Mart 12, prin care s’au văz>it scriind pentru târgoveţii din târgul Bârladulu, că, dupăce au dat şi au a-fierosit Domnia Sa locul Domnesc, ce s’au găsât la Bârlad, mănăst. proorocului Samoil din Focşani, care loc s’au şi hotărât în sămni cu vornici de poartă, după cuprindere altui osăbit hrisov oI Domnii Sale, viind câţi va din târgoveţi au jăluit, arătând că poate să să supere despre călugării dela ace mănăstire pentru casâle lor, sau pentru grădinele lor / şi, pentru ca să fie ei bine încredinţaţi că nu vor fi supăraţi nici cu un feliu, li s’au dat Carte aceasta a domnii Sale, prin care să hotărăşte : de casă să nu de nici un ban de chirii, nici de pivniţele lor, cum nici din grădini să nu zăciuiască, ci numai din ţarini, şi din fânaţe, şi din prisăci dela câmpu, să-şi dee zăciuiala, fiindcă şi când eră locul gospod nu să dijmue cu de acest feliu ; de vreme ce şi ei sânt lăcuitori la un loc ca acela, în drumul cel mare împărătesc, cum pre larg devedeşte Carte Domniască. Insa, pentru Cartea aceasta răspund târgoveţii, că sau dat la mâna lor în vreme când ei ispisocu lui Ştefan VVod nu Vau avut la mâna lor, nici fau ştiut unde este, fiind răsărit dela dânşii, 332 căci de Var fi avut pute în toată vreme sâ sâ apere. După a-ceasta au mai arâtat şi alte trei ispisoace Domneşti, întări-turi la unii dintre dânşii, dintre târgoveţi, tot pe locuri de casă şi de dugheni, ce au cumpărat unii dela alţii acolo, în târgul Bârladului; însă un hrisov din let 7*215 Noem. 2, dela răposatul Domn Antioh Constandin Wod ; şi altul din 7268 Iunie 1, dela răposatul Domn Ioan Teodor Wod; şi al trei-le hrisov, acum, mai decurând, dela Măriia Sa Alecsandru Costandin Moruz, din anul 1792 Săpt. 1, întăritură iarăşi la unu dintre jăluitorii târgoveţi, pe 10 dughene cu o cârcîmă şi cu tot locul lor de acolo, din târgul Bârladului, ce cu mezat au cumpărat dela vist. Mateiu Canta ; osăbit de alte scrisori a lor, ce au, vechi, date dela unii cătră alţii : zapise de cumpărături i de schimbături şi de clironomii, şi iarăşi pe locuri de casă şi de dughene, tot de acolo, din târgul Bârladului, care, fiind multe, nu s’au pomenit ; şi osăbit ia-râs şi de alte multe scrisori a lor, ispisoace Domneşti şi zapise ce au avut, care, din îniâmplările tulburărilor şi de robiile ce au suferit (care este ştiut% arată că li-au prăpădit; iar locurile de casă şi de dugheni ce au, după aceia veche şi nestrămutată a lor stăpânire ce au avut, li stăpânesc şi până astăzi. Pre Înălţate Doamne, aceste sânt hrisoavele gospod do* vezâle, cum şi răspunsurile şi dela o parte şi dela alta, dupăcum şi mai susrs’au arătat. Şi, după cercetare ce cu amărunt ce s’au * făcut de cătră noi la pricina aceasta, fiind luminată porunca înălţimii Tale ca, după aşăzământul şi obiceiurile acestui pământ, în ce chip vom găsi cuviinţa ce să cade spre a să urmă la pricina aceasta, să înştiinţăm pe înălţime Ta, noi, aşăzământul şi obiceiul vechiu, care sau urmat şi s’au păzit dintru început şi pănă astăzi în ţara aceasta, dintru £t Divanului Condici cu adevărat că aşa au fost : Ca adică, din locurile cele de parte a târgurilor, pe care să nu fi avut cinevaş casa sa mai dinainte, pe acel loc nu poate cinevaş să-l de sau să-l vândă altue, ne având tărie sa, fiind loc Domnesc ; iar care va fi avut mai dinainte casa sa pe acel loc sau şi acum de va ave, poate şă-1 vândă sau să-l dee 333 cui va vre, măcar de nu va ave nici Carte Domniască pe acel ioc / fiindcă, din întâmplările tulburărilor, de multe or1 pustiindu-să târgurile, şi luminaţii Domni, vrând ca să să x lăcuiască târgurile iarăşi la loc, au dat Cărţi deşchisă, de obştie, cu hotărâre ca ori cine va veni să lăcuiască la târguri, să fie volnici a-şi face casă şi dughene şi locul să rămâi a lui de istov ; şi, după putere acelor luminate Cărţi ce s’au dat de obştie, au rămas locul a lor, şi rămân şi vânzările dela unul la altul iarăşi temeinici şi stătătoare; şi atât vânzătoriul cât şi cumpărâtoriiiî nu rămân îndatoriţi cu vre o dare stăpânului ţării pentru locurile acele, ce sânt după dreptate a lor. Aşâ ne adeverim că au fost dintru început aşăzămân-tul şi obiceiul pământului, şi aşâ s’au păzit pârtă acum ne strămutat / însă acum, la pricina aceasta, fiind de amândouă părţile hrisoave Domneşti, precum să arată, noi nu putem să anerisim nici pe unele nici pe altele, ci înştiinţăm; iar hotărâre ce de săvârşit rămâne la pre înalta înţelepciune Mării Tale. 1793 Avgust 11. A Înălţimii Tale, Cătră Dumnezău smerit rugatoriu, lacob Mitropalit Moldaviei. Pre plecate slugi, Ştefan Sturza vel logofăt. Ioan Canta vel logofăt, Neculai Roşăt logofăt, lordachi vel logofăt. Lascarachi vel vişt. Costandin Paladi vel vornic. Dracachi vel vornic. Costachi Qhica hatman. Teodor Balş vel vonic. Costachi Qriiceaiui vornic. Mihaiu Sturza vornic. (Registru No. 1 al Casei Obştiei, fila 4—7). CLXXX1II (Fără data, probabil 1813 Septembrie). Mărturisirile lui Vasâle Lazor şi Ion a Catrinei pentru Movila Pascului. Eu Vasâle Lazor aşâ ştiu şi spuiu : că esti Movila Pascului dila hotarul târgului, ci să chemă la Cruci, în gios, ca un rându di pământuri, dila drum în gios ; şi dela tatâ- 334 meu am apucat că eră trecut şi el cu bătrâneţile, şi eu ţiu minţi de opt zeci di ani. Şi eu Ion a Catrinei ţin minţi di când s’au scos Lăzii din ţară. Şi aşa ştiu şi spuiu ca şi Vasile Lazor. NOTA. Aceste mărturisiri sunt amintite in urma în Anaforaua din 1814 h'ebr. 20 (sub No. 6 Doc. CXIII, pcd 1 _i co O năstirii Grăjdeni. "a 00 ! 100 49 Vlad Mungiu ....... 2 2 105 50 Toma Târnovitul, <:u 4 stj. din uliţa mari 3 40 225 51 cu 14 «tj. dosul pana 5 45 150 52 ^ în Vlad. 3 38 110 53 Andoni şi~Gheorghi, feciori d-sale 2 59 150 .54 chir Toma........ 3 28 55 55 Feciorii lui Tudurachi ^Chirănuş, 1 29 90 56 în capul podului 2 28 50 57. lociul Abager...... 1 R! 50 58 Enachi Cantaragiu.....( 1 35 50 59 Chenciul Abager.....1 1 36 100 60 Nicola Ignatiu ...... 1 2 38 60 (il Toader Stoica...... 1 40 120 62 Ganciul Ruşciclău , . . . 1 2 28 100 63 Sandul Pârţul...... 1 25 50 64 Leiba sân David jâdov i lăcuinţa sa 1 30 100 65 Meţul Ruşciclău ..... 2 26 50 66 Menciul Răsolgiu. 1 25 50 67 Iosăp jâdov, Iăcuinta..... 1 25 50 68 Manolachi Talpeş...... 1 29 60 69 Chir Ilie Vârgolici , . . . . 1 29 50 70 2. Ulifa mare 1 30 50 71 Gheorghe Radomir . .... 1 30 100 72 Neculi Mungiu . ,..... 2 30 50 73 Sterian Manoil....... 1 30 50 74 Donciul Petrovici...... 1 30 50 7 b Ioan Gheorghiu ) loc cu a Tomii . 1 32 50 76 Caraiani ) Târnovitu . 1 100 77 A sfântului Gheorghi ot Diaiu-mari. 2 40 78 Polcovnicu Ştefan Stoice .... 1 40 79 D-lui slugerul Vasâli Popa . . • 1 80 80 Nistor Popa........ 2 80 81 Preutul Costandin Cocul .... 2 80 82 Safta Doncioai....... 1 Toader Antohi....... Căsandra lui Ion Antohi .... Zoiţa Săcăroai....... Dumitra Săcăroai...... Hagi lordachi....... 346 . c c . stânjini || O? 1 ] parale I o - o c? ? 15 O =3 "3 84 Nistor Popa 2 30 100 85 loniţi Langa........ 3 34 130 86 Preoteasa Ilinca Bălăbăneasă . . 1 28 50 87 Zoiţa sor Giurgii ...... 3 30 150 Huidiţi între Zoiţa neii Elenco Manul, undi şădi Tudorachi şi moş Paroş. 2 80 205 Anghelachi Băcalu. 1 25 206 Loc stărp a logofătului Balş . . 25 45 207 Baba Şoldeoai pe locu (m-rei) Ră- chitoasâi...... • • 1 30 208 Crâcima postelnicelului Costandin Bou ce-i zic şi Brăescu .... 1 50 209 Safta Doncioai bordei afrăţinesău lui Vasâle......... 1 50 210 Andrei Brăescu şi Costandin Alexă zăt Brânzoai .... . . 2 60 211 D-lui Sandu Bou ...... 4 120 Drumul ce merge în uliţa mare între Movilă şi Tudorachi Goiu. 2 4 ,212 Tudorachi Goiul ...... l 30 213 Căpitanul Ion Chirul cu frati-său Hiliuţă 2 80 214 Gheorghi Buliche, bordei stricat . 2 30 .5 CJlijfa Strâmba. 215 Neculai Săhăidăcariul .... 1 30 216 Loc stărp a cumnatei lui, ce este în casă la logof. Panaite . . , 24 20 217 D-lui pah. Coroiu , ... 3 120 _2U5 D-lui lani Hagi Dima Neacşuolu , 3 129 Gura Uliiti Armeneşti c dă în Uliţa Strâmbă. 4 5 219 Vameşul Corodeanul . 2 ' 100 220 Vasâlachi Hârlacu .... 1 50 221 Şărban Bălăban . . ..... 1 40 222 Preoteasa Catrina, soacra d-sali va¬ meşului Corodeanu , 2 20 223 D-mneii Eleno Manul, loc cu nişte şoproani şi pivniţi. . . 3 140 224 Hnnn şătrăresăi Zmarandi 1 10 225 Gheorghi Ţiganul cu fraţii săi, pe locu Răchitoasăi O 120 O 226 Locu unde au fost hanu jăc Strătilă. 59 100 227 Dumitrachi Tiriachiul, crâşmă i o dugheniţă........, 2 100 parale l{ 351 O 228 229 230 231 232 233 234 .'35 236 237 238 239 240 241 242 243 244 24o 2 Ui 247 248 249 250 l I 251 Alexandru Portasăi, loc stărpu Loc slobod a d-mneii slugeriasa . Prăsina i -r^ciiiia (prin) protopopului Grigore Crâcima logoi. Panaiti Nastasâi . 6. M^Salaoa din jos de Căcaina, pe vatra veche. Loc a Bisăricii gospod cu o casă pe dânsu . . , .............. Nicola bucătarul locu maicii sf. ilie. Nastasă Pârţul, casă................... Chiriac Croitoriul Tocolu Preotu Grigoraş ot Dialu-uuire, în Sarărie ne Odăi a sfântului Ilie, jfuc*U 1 °l Crâşma lui Panaiti Păun. Perechii d-lui slugeriului Vasâli Popa i crâcimă aiălure ... Crâcima dascalului Verga . . . Crâcima d-sali Dumitrachi Duca . Crâcima d-sali slugeriului Pavăl Duca................................... Cârcima lui Orâste Pârţul . Nistor Popa, două crâcîme şi căsâ-pie i bărbierie ... .... Mile Brânză, două crâcîme i căsăpie. Gheorghe Balmoş, crâcimă i lăcuinţa' şi bacalie ...... Drumul ee trece piste Căcaiua între Balmoş si între Cliirim:ş. Loc stărp a fetelor preotului Gavril Brăescu . . .... Sava zăt Pufle. lăcuinţa sa . Marin Chirănuş, crâcima i dugheană şi lăcuinţa sa...................... Feciorii lui Vasâli Dumitru, crâcimă i lăcuinţa ............................ Post Costandin Brânză, crâcimă ot poJu Cananăului ... Ion brat căpitan State. . . 352 No. ! No. stânjini | _E _1 cd Curent j dugeen. ea 252 Neculai Pârţul, lăcuinţa ; 1 30 253 Crâcîma lui Mândrilă . , . 1 40 254 Crâcima protopului ot podii Cana• 97 năiilui . . . ,..... l 255 Dugheni a Bisăricii gospod, la poarta 150 Bisericii. ........ 5 256 Ratoşu d-sali spat. Costandin Stur¬ 257 za de lângă Biserica gospod 90 150 Mile Dumitru, crâcima i doă dugheni 2 100 258 Vasâle Cole, dugheniţă .... 1 25 259 Crâcima d-sali hatm. Bogdan, ce 78 260 şâdi Gherghina ...... 1 43 Loc stărp, Dumitru Borş. . , . 20 36 261 Loc stărp, a lui Vasile Epuri . 262 Neculai Andrei, crâcima de lângă 263 Hriste Blănar -...... l 40 264 Hrâste Blănariul...... 3 15( 265 Enachi Mitul zăt Arghiri 1 30 266 Costandin sân Arghiri 1 20 267 Ghenul zăt Arghiri, argintar. 1 20 268 Gheorghi Goiul, han i lăcuinţa sa 1 130 26JL D-lui lani Neacşuolu, în căsăpie 270 vechi. . :....... 2 60 Tij loc stărp de la Crâste Coman 36 29 271 Loc stărp a Săcăroai . . . , 20 16 272 Panaiti brât frumuzachi, loc stărp 30 24 273 Dumitrache Hore...... 30 24 274 Păvălachi Curilă, sau Panaite Anton 275 cumnat lui........ 27 32 Toader Burne, loc stărp lângă (Bis) 26 276 sf, Gheorghi Neculai Trăistarul, casă .... 35 42 7. Mahalaua de pi vatra vechi, din gios de podu gospod 277 Crâcima lui Toader a Chihăiţii, a 57 278 sfântului Gheorghi . . . . , Loc stărp a d-sali spătăresăi Saftei 46 59 Sturzoai, lângă sfântul Gheorghi. 853 - c i ^ i w C3 V O _£ m Z ţj O ! « o. Q. 279 Un loc stărp a Bisăricii sf. Glieor- ghi, alăture cu a spăt. Sturzoai, ce nu s’au măsurat..... 280 Loc stărp a sfântului Neculai, al㬠ture cu cel de sus . . . 42 54 281 Tanasă Gane, casă..... 65 282 D lui Vasâli Duca, loc stărp lângă 66 283 căsăpia jaâuvilur. 86 Sava Goiul cu fraţii săi..... 78 141 284 Logofătu Costachi Agărici, loc stărp 50 90 285 Costandin Cara lani, casa la mahala 63 114 236 lani Avrămiu ... ... 60 108 287 Manolachi sân preotu Onofreiu. 38 30 288 Loc de casă a Prapocicului , . 73 13 () 289 Bratoi Stoica........ 52 94 290 Neculai Doftorul ...... 42 69 291 Toader Stoica ,...... 63 114 292 Gheorghi Radomir zăt Sterian ■. . 84 151 293 Hagi lordachi, casa dela Bogdan. 47 '85 294 Vasâli Abăger ....... 51 92 295 Radu Abăger .... . . 64 115 296 Casa preotului Grosul .... 52 94 297 Odae lui Manoli a Chirii . . . 18 36 298 Lupul Gheorghiu...... 73 134 299 Panaite Andrii....... 30 54 300 lonciul Abăgeriul . . . 63 111 301 Nicola Ignatiu ....... 52 94 302 Şcoala (sinagoga) jadoviasca 6 250 303 Prapocjcu Anastasăi, loc stărp a 304 a nepotu-său....... 44 80 Gheorghi Epuri cu fraţii săi. . . 80 144 305 Petre Croitoriul, pe loc Bisericii sf. 306 Gheorghi......... 52 94 34 64 307 Petre Mungiu....... 61 1 lo 308 Paraschiva femeia lui Ivan braharu 33 60 809 Costandin Abager....... 78 310 Casa lui Hagi Raicul..... 42 76 31 i Casa Iul Ivan Hotunul . . , 49 76 312 Casa lui Colii sân Antohi . . . 67 87 23 354 ■z. -- o •1 313 Gheorghi zăt- Hagi Iordachi . . 4.8 So 314 Ganciul Stoica....... 60 1 !(• 315 D-lui lani Gheorghiu..... 71 128 816 D-lui Hagi Iordachi..... 90 162 317 D-lui slugeru Vasile Popa i d-lui polcovnicii Ştefănică Stoice . 87 157 318 Gh. Netielcu..... . 52 94 319 Stroe zăt Donogeasă..... 34 64 320 D-lui lani Gheorghiu, casa dela 321 Costin Roman 61 1 10 322 Grigoraş Pârţul . 45 58 323 Dumitru Lazor . . • 20 20 324 Petre Dobrovici . ...... ■»2 110 325 Antohi Moisâiu, (fl|8,t la I1"'*) loc stărp 69 89 326 39 70 327 Sandul Pârţul........ 40 52 32 < Dobra vădana ....... 30* 24 329 . Mihalachi Grăideanu..... 60 108 33 0 Panaiti Blănariul ce-i zâc şi Panliil 35 100 331 llie Tăbăcariul....... 87 158 33-> Femelei lui Mirce A b fi ger 56 i nn 1 VJ'J 333 loniţă Langa ,..... 10 184 334 Panaiti Hagiolu ... 84 152 335 Toma Ouleţ ... 65 1 17 336 Ganciul brat Coste băcalu 45 52 337 lani Neacşuolu. , , 81 120 T5T Gheorghi Calfă de chclrari 65 76 339 Stanca femeia lui Puş 58 75 340 Loc stărp a d-sali spatariului NV culai Costachi........ 41 74 341 Nechita bacalu, loc â Vovideniei. . 29 38 342 Preotu Manoli Brăescu' .... 74 12!! 343 Cai.il. Qh Bulichi ‘tiu, casă. 90 1 (;2 344 Tănasă Chetaprizul . . . . 48 87 345 Gheorghi Ualpacciu..... 20 17 346 Grigori Babă (a Bis gospod) . . 36 63 347 Dima Băcalu........ 49 88 348 Anghel Dobrovici 57 102 349 Ivan Dobrovici....... 60 108 350 Constandin a Vergulesăi . . . 51 92 351 Vasâli Lupaşcu, lăcuinţa . . . 36 65 Paraie 355 .,1 c :§ E .- • ■f 05 o ------ - - . - •..........._____ 12 252 Neculai Andrei...... 49 *• 88 253 Nasta.siia lui Costandin Andrei 69 IO0 354 Tache sân Crâste Curilă . . 36 65 355 Gavril Lnpaşcu..... 40 72 356 Dumitrachi Brânză ... 45 81 357 Grădina lui Mile Brânză . 73 13! 358 Necula Băcal...... 16 i-8 359 Casa lui Alexandru Bâra . . . 72 360 Nistor Popa ot Câpitunia de târgu. 73 131 801 Dumitru Tolocan...... 46 6o 362 Căpitanu Petrachi...... 61 110 363 Costandin Gălăţanu brat Ţone 59 108 364 Ol 111 365 Tălpâlâ/ie Tabacarilor . 19 35 -366 Hanul d-sali spătăresăi Saftei Sturza. 68, 122 ‘■.67 Hanu spatarului Cerchez, a Bisericii î 03 185 Gospod ......... 368 Hanu d-sali stolnicesăi Tarsâţa Var- 86 155 dalah .... . 369- Ioan Sanie . . ..... 64 115 370 Toma Braşoveanu, crâşmă . . . 49 88 37 1 Manoli Lupaşcu ,..... 30 65 372 lani Bungean crâcimă i dugheni sau şoproani, lângă Protopop . . . 74 134 373 Ioan Ţugle........ 72 58 374 Hanu d-sali aga Alecu Beldiman, 59 12n 375 Loc slobod în dosul dughenilor lui 30' 54 376 Panaite Andrei...... . 26 4 0 377 Manolachi zăt Cole căsapu . . . 30 4< (Adaos) 378 Locu lui Chiriac Croitorii? ce l’au vândut epistatului Panaite ce este lân(gă) crâcima săvărşitului epistai 2 17 65 Total . . '24,376 (Dela fila 67---73). » 356 , . m & a ® >eo jE 3 ! parale tf O O ® -*= 357 o £ • No. stânjini || 03 J3 ca 2: = dugeen. _E 0 cd (Adaos) 33 Costin Roman, în mahalaoa dela Poştă . . . 46 84 34 Gheorghi Vidră în dosul Huidiului, Căcaina-de-sus....... 40 72 Aceştia sânt din 35 Qavril Blănaru mahalaoa Căcaina- 105 138 36 Vasile Borş > de-gios, în izvod la 90 11-7 37 Anton Chitar post. Hiliuţă . . 40 32 38 Pascal Gane, c :râşma Caşului . 54 98 39 Mărie lui Hilohi ...... 60 78 40 Toma nepot lu i Alecsă Ciobotaru, loc luat acum din sus de Vasâle Duca, 1817 Sept. 17...... 50 100 Total . . 8,77) (Dela fila 73 -74). MAHAULELG DE PWN-PfiEJUfl 1. Mahalaoa Podeni 1 Stan Abăgeru, casă . . . . , 93 167 2 Dobrea Abăgeru, casă .... 147 265 3 Vasili Condoragiu...... 98' 180 4 Gheţul zăt Stan Abăgeru, să să măsoare. . . 60 48 5 Costandin Par\aii ...... 34 27 6 Naşte Ciobotaru . ..... 32 26 7 Vasile Păun . 39 71 8 Gavril zăt Botezătoai..... 28 52 9 Dumitrachi Vulpe...... 36 28 10 Mărie Botezătoai...... 39 31 11 Gavril. zăt Botezătoai, tij ... . 40 52 Neculai Chitarul Mocanu . ... 25 40 13 Stama firneici lui Anton Bacalu . . 50 30 14 Necula zăt dumitru Bucătarul . , 51 92 15 Căpit., Artcul, loc stărp .... 56 73 16 Gheorghi Butnariul..... 71 150 358 *e 03 Q3 o i S cd _e l Z =1 Z "Ş5 cd CJ -5 Q. 17 Hanu lui Hagi Chiriac cu o băcălii, 57 500 pe locu m-rii Qrăjdenii, ce-l are cu bezmăn. ....... 18 Dascalu Qavril, pitărie .... 37 250 i 9 lancul Eşanu, rachierie ot Sterian 42 200 Grecu.......... 20 Nistor Popa, crâcima, / dughiană 41 300 rachierie......... 21 Iancul Eşanul, han i băcănie şi o 400 pitărie .......... 51 22 Gheorghi Vântul, casă i loc de 400 dugheni ......... 103 23 Femeia lui Manolachi Vântul, casă 93 167 24 Hanul, pitărie şi alte dughene a 98 250 d-mneii spăt. Zmaranda Costandachi 25 Casa lui Stoica Pârvul .... 60 78 26 Ficiorii Mitului boengiu, loc stărp 30 în dosul lui Stoica Pârvul . . . 47 27 Hanu lui Z)obre Abăgeru cu o du¬ 98 250 - gheană. 28 Toader Dima tabacaru, casă la maiu 38 30 Bârladului........ 29 Aniţa Ceapragiţa, casă .... 37 28 30 Ştefan Torcaciul...... 29 38 31 Balaşa, fata lui Ion Harabagiu 60 108 32 Hanul lui Ion Petcul cu o dughiană. 69 25c 33 Casa lui Gheorghi Rezmeriţă . . 73 131 34 Enachi Cantaragiu, lăcuinţa . . . 90 180 35 93 167 36 Gheorghi Apostol, să să măsoare 58 75 37 fiind pricină........ lorga Chirimeciu cu fiul său Tudo¬ 65 180 rachi .......... 38 Antohi Mole....., . . 50 40 39 Radul Tăbăcariul...... 48 63 40 Casa lui Z)obre Abageriul . , . 60 108 41 Tanasă Fiştovanu...... 53 95 42 Hârbariul de tâbăcărie a lui Vasile 43 Rezmeriţă......... 17 25 Mihalachi Rachieru), casă . . . 19 25 44 Radul babii Neacşii . . , . . 37 49 359 , --- -......- •........................................ •- cu o O -£= I E 1J ~c5 2 CT> ca 45 Ion Buliga 30 24 46 Hărbariul lui Damian Vidră . 15 22 47 Teascul lui Gheoghie Grosu sau a Buligăl......... 15 30 48 Ştefan Trăistaru, dughenile . . . 37 50 4 9 Vele Feţuitoriul 50 40 50 Măriuţa Scârlătoai ...... 47 41 51 Aniţa Câşlăriţa ....... 45 35 52 Costantin Spânul, cumnat Câşlăriţii 34 27 53 Apostul Tăbăcariul...... 82 107 54 iloniţi Vidraşc ....... 67 87 55 Ştefan Trăistaru....... 44 36 56 Ion Ţuţcăneanul...... 58 56 57 Ion Spânachi, grădinarul . . . 42 34 58 Ion Ciobotarul ZJerebei . . . , 74 60 59 Ion Bălăuţă . . ,..... 49 40 60 Qheorghie Bibirincă..... 57 49 61 Neculai Mocanu....... 60 48 62 Roman vatav ....... 68 54 63 lani Grecul.- .... ... 60 48 f)4 Standul cojocarii . . 57 45 65 Chira vădana....... 35 27 66 Coste Altangiu.......’ 45 36 67 Necula sin ^avin...... •9 46 68 Ion Rezmeriţă, locu crâşmii ce-au fost mai înainte ...... 53 70 69 Cole Sârbul, grădinarul .... 56 44 70 Manole sân Marin Ciobotaru, loc stărp.......... . 59 46 71 Mătei Chică........ 70 91 72 Neculaiu Giurcanu...... 70 56 7 3 Ştefan Năstasă . : 57 45 74 Gheorghi sân Tudurachi Grosul . 52 66 75 Tudorachi Grosul sau Toderaşcu Grosul . ......... 54 66 76 Costin Bacalu sân Paraschiv. . 54 70 77 Enciul sân Radul Dulgherul . . 73 94 78 Eni Macriu........ 60 78 79 Simion sân Marin Altangiu . . . 57 75 80 Marin Altangiu, crâşmă .... 50 90 81 Mihai Acbaş........ 56 100 360 O « -O J 82 Radul Sudilul...... . 45 66 83 Mihai Sară ce l’au omorât tâlharii 61 110 84 Minciul zăt Donei...... 43 77 85 Neculi Mungiu ....... 48 90 86 Done Popazolu....... 52 94 87 Dobriţa fâmeia lui Ivan Pitaru 48 03 88 Casa mortului Stoian Bacalu 44 79 89 Zamfira fâmeia Vlaicului.... 47 50 90 Feciorii Toceneanului, crăclmă i lă- 66 200 cuin(â lor 91 Lupul Buliga, dughenile .... 34 62 92 Safta Buligeasa....... 31 66 93 Dărnian zăt Buliga..... 24 39 94 Ion Petcul (100 lei s’au împlinit) . 50 90 95 Lupul Hurduc...... 59 107 96 Stoian Sârbul, crâşmariul . . . 50 40 97 Cole zăt Prapocic Anastasiei . . 36 30 98 Gheorghie zăt Petcul, crâcimă, i 49 300 băcălie şi lăcuinţa sa ... . 99 Neculaiu Moisâiu. ...... 42 55 100 Baba Catrina cu nepotnl ei , . 29 35 101 Stamati sân Manoli Băcalu . . . 40 72 102 Manoli Bacal-başa...... 44 36 103 Gheorghi Huluba...... 35 46 104 Dascalu Panaiti....... 35 45 105 Anghelachi Bacalu ..... 55 99 106 Chiriac Abăgeru...... 51 92 107 Nicola Arnăutu ...... 51 120 108 Aniţa, fâmeia lui Nechita Bacalu . 30 24 109 loniţă Robul......., . 53 95 110 Angheluţă Tabacariul'..... 57 103 111 Giurge Blănarul, casa i (c)râşma 60 130 112 Casa Chiciulesei ..... 48 88 113 Preotu Ştefan Degeratul .... 53 60 114 Copii lui Tanasă Holban, epitrop 51 93 Toader Vâlcul....... 115 Costantin Aştefanii..... 66 86 116 Costantin Cantaragiu .... 41 54 117 Grigorie sân Mitul boengiu . . , 43 77 118 Done Popazolu, crâcimă . . 58 105 parale 361 . = 03 *e J «G «o « G -c: ca 04 2 o O a. 119 Drăgan Căldăraru, crâşma dela 60 - 150 Toader Antohi....... 120 Qh. Paruş, locul dela loniţă a Şte¬ 60 fanii de dugheni....... 320 121 Vasile Răzmeriţă, loc stărp de 47‘ 200 crâşmă cu fraţii săi . ... 122 Costantin zăt Mihalachi Cioplitul, 32 70 crâşma dela Ivan Varneolu, socru- său........... 123 Hanul lui Toader Moraru . . . 44 270, 124 Dughenile lui Tănasă Păcurariul pe 44 300 locu Vovideniei ...... 125 Hanul lui Ivan Chitariul . . 45 300 126 Dumitru Bucătarii»!..... 17 80 127 Moş Paruş, dugheni .... 15 40 128 Ilie Bărbierul, Ia pod ..... 21 100 129 Radul Rachieriu....... 20 100 130 Mihai Băcalu........ 2U loO 131 Femeia lui Dan Bărbierul . . . 20 70 132 Sava Boengiu, dugheană .... 36 100 133 Ilie Ciobotarul, dagheană i loc sţărp 39 150 alăture ......... 134 Ion Ţâganul, dugheană i lăcuinţa sa 27 100 135 Costandin Ţiganul •...... 15 50 136 Vasili Puişorul..... 45 130 137 Petre Covaci, dugheană i lăcuinţa sa 47 180 138 Iordan Ţiganul cu fraţii săi . . . 52 180 139 Casă a sfântului Nicolai 80 140 140 Panainte Andrei 47 85 141 Qh, Qrecii, dugheană i lăcuinţa sa 42 85 142 Vasili Mindirigiu....... 45 85 143 Ivan Ciobotaru Vălniolu , . . . 46 84 144 Oance Raţă........ 49 80 145 loniţă Raţă........ 67 150 146 Ilie Venin......... 47 85 147 Vasili Luchian cu feciorii săi . . 57 130 148 Grădina lor........ 22 18 149 Dumitru Boengiu ...... 56 126 150 Despina Vădana, cumnata lui Qh. 53 ,06 Paruş . , ........ 151 Radu Rachieriu, crăcimă .... 67 200 362 152 153 254 155 156 157 158 159 100 llii 162 163 164 165 l (io 107 16S 160 170 171 172 173 174 175 176 177 178 179 180 181 182 rsr 184 185 Ca Preotu Ion Praja, crâşmă . . Logofătu Panaiti. crâşmă , Baba Călina......................... Locu stărp a Iui Mihai Boengiu Casa lui Vlad Blănarul Bogdan Gramolu . . Grădina moşului Pa roş Casa moşului Paroş Casa mortului Zanet Cojocarul Simion Altăngiu.................. Grădina preotului Costantin a liţii . ..................... . Preotul Costantin, casa sa . £lav Cuciclău ... Dumitru, nepot lui Păun . Neculai zăt Panciul Panaiti Păun . . . , . .. Petcul Croitoriul . . . , Dima sân Dascalu .... Tij, el, grădina................. Preoteasa Todosâe . . Eni a Măriucăi................... Gheorghe Graful (să să măsoare nefiind trecută în catagrafie; să să pue casa ac.asta asupra frăţine său, Costachi Braşovanul, şi să s şteargă pe Gheorghie Graful Casa lui Novac Ciobotaru Ion Giurcăneanu .... Zamfira Vădana................... Măriuţa Vădana . . Marin Altăngiu, lăcuinţa . Hagi Chiriac................., Grădina d-lui Hagi , . . Nepot lui Hagi Chiriac ce-l chiamă tot Hagi Chiriac.................... Dima Neagul cojocar .... rost and in zăt Vâlneolu Casa Decului, epitrop Carapancul Casa lui Tănasă Ciolacul . . c ;§ J -1 • 03 O -C -13 “■ □L 46 83 42 76 42 56 42 50 43 56 'i4 85 31 25 83 28 53 96 57 103 41 54 58 76 71 93 63 113 58 104 57 103 54 30 40 72 21 49 83 140 65 12' 150 52 67 20 22 53 69 50 65 63 114 62 113 27 48 69 107 57 105 50 90 72 180 51 92 363 , r | c 1 E 1 O) 1 o = 1 1 i 41 f! G I co ca ţ ea 186 Qheorghie sân Qherghiceanu băr¬ 54 70 bierul , . . . ...... 186 Chiriac zat Mocanul, loc stărp . 72 93 188 Casa lui Qh. Mocanu .... 53 95 119 Ivan Slav Ciorbagi...... 70 80 100 Casa lui Tănasă Păcurarul . . . 57 54 191 Radul Inariui........ 79 144 192 Dumitrachi Macriu . . ... 123 220 193 Dima Mungiu....... 50 9( 104 Mitachi sân Câşlalău..... 65 52 195 Neculai zăt Tilici...... 88 1 14 196 Toader Degeratul, casa dela Manoli 30 24 197 Năstasă Rotariul, crâcimă . . . 42 76 198 loniţă Tufă, crâcimă i lăcuinţa 60 1 5< 199 Toader Hagiu, loc stărp .... 40 35 200 Zmăranda Qăinăţoae . . , . . 50 65 201 Qh. Qeneti........ 42 54 202 Tănasă Ciobotaru...... :>5 6li 203 Pima sân Panica, dugheană 74 150 204 Qh. Moisâiu sân Vasile Moisâiu 75 98 205 Toader Antohi . . ... 78 102 206 Radul Tufă . •...... 52 6^ 207 Costandin Todosâi ....... 49 3^ 208 Săndulachi Casapu...... 47 36 209 Hârbaru Iui Ghuorghi Moisăiu 12 10 210 Ion Ursan Tăbăcaru..... 53 97 211 Tij el hârbarul său...... 21 38 212 Panaiti Căpăţină ...... 6i> 48 213 Qh. Qeneti, harbar ...... 30 3^ 214 Crăciun Tăbăcariul , . . . . 56 45 215 Gavril Ursan, grădină .... 49 39 216 Toader Căpăţină, grădinar . . . 30 24 217 Cost. Raţă, grădinar..... 21 17 218 Mihalachi a babei Tudorii . . . 38 32 219 Gavril Ursan, casa, hârbar . . . 65 05 220 Costandin Raţă, zăt Angheiuţi, casa 44 58 221 Toader Căpăţină...... 60 48 222 Panaiti.......... 40 32 223 Diaconii Antohi .... . . 57 40 224 Neculai Moisâiu..... 68 55 225 Casa lui Gheorghi Raţi . . . . 60 78 --------- ---------------- --------------- r 'i i » 3 * c -f O ce O 1 226 Mariâ fata popii Zmăului . . . 6u 227 Stere Qrecu crâcimă . ... 48 228 Sandul Diaconu ....... 36 229 Costandin sân Diaconu Antohi . 54 230 Dima sân Panica...... 53 231 Tij el, grădină....... 50 232 Stavri Hagi Dima cu tatăl d-sali . 72 ?33 Vasilachi Hârlacul ..... 81 234 Stere Grecul..... . . 69 235 Saule Degeratul....... 72 236 Toader Degeratul...... 61 236 Casa răposatului Ioniţi Năstasă 110 2-37 Casa PrapociCului Năstasă a lui 110 Nistor Popa........ 238 Toader Căzacu loc stărp . . . 46 239 Năstasă Grădinariul..... 100 240 Gafiţa, femeia lui loniţă Cărăuşu . 67 241 Casa lui Toader Cărauşu a Bisericii 56 Trei sfetitelor (din Bârlad) . . 242 Grădina lui ’Dima sân Panica . . 58 24'} Grădina Colcii . ..... 44 244 Penciul Abanii ... . 30 245 Toader Rotaru, căiăraş . . . 68 240 lanachi Chiper ciobotar . . . 38 247 Costandin Crăciun . . . 28 248 Toderaşc Crăciun . . . 74 249 Dumitrachi sân Panica , . )6 250 Loc stărp a lui Nastasă Rotaru 40 251 Mitachi Rachieriu, lăcuinţa sa . 61 252 Gh. Cărăman........ 40 253 Preotu Ion Praja, casa .... 71 254 Catrina femeia lui Grigoraş dascalu, 65 casa .... ..... 255 Gavril Alecsă....... 104 256 Neculai brat Radu Rachieriu (Ghe¬ 71 orghiu) ......... 257 Casa mortului Arghiri Argintarul. 58 258 Radu Rachieru . . . . . B4 259 Dumitru Rasolgiu . . . . o 3 2(>0 Preotu Panaiti Praja , , 68 261 Logofătu Panaiti Nastasă . . 78 48 86 29 69 69 42 160 146 140 94 79 138 138 37 130 53 45 75 36 24 54 31 23 97 73 52 110 32 92 84 190 150 46 130 120 1 Hi i 14 365 _ G 5 ’E"1 05 03 C ® _E Z 3 --_______________________ -------- ■: - “■ ---1 03 O 262 Grădina a sf. Neculai .... 30 24 263 ilena tata Hârlacului..... 08 76 264 David Dobrovici cu socru său Giurge......... 65 170 265 Mitachi Croitoru ...... 45 35 266 Ganciul Sârbul, casă i grădină 66 180 267 Tij, un ţarc ce au plătit Petre Ocneanu . .... * 32 41 268 Petre Ocneanu...... 50 40 269 Vasilachi Mutul....... 84 60 270 Baba Mita........ 80 64 271 Andrei Croitoriul...... 44 35 272 Casa lui Mihalachi Hârlacu . . 40 32 273 Loc stărp a lui Ivan cel mort de ciumă.......... 61 80 274 Frumuzachi sân Stoian Bacalu, Ioc stărp. . ........ 48 38 275 Ion Grăjdeanu....... 56 44 276 Dascal Drume....... 65 52 278 Grădina dascalului Drume ce este cu Frumuzachi în pricină . . , 34 44 279 Corteza Vădana....... 66 52 280 65 52 281 Crigori Pâslariul...... 33 26 282 Locu stârp a Demâi Neagul cojocar 36 28 283 Costandachi a Iui Mihai Bacalu . 57 44 284 Nicola sân Mitachi vameşu 33 57 285 loniţă Ţăranul ....... 60 28 28(j lani Niacşiolu....... 73 131 287 Tij grădina sa....... 120 160 288 Enciul Chitaru....... 53 40 289 Casa lui Paraschiv ciobotaru . . 66 52 290 Tănasă Sârma Buiuc . . . . 82 107 291 Mihai Băcalu . . . . . , . 58 130 292 Nezica vădană . ...... 58 . 75 293 Gheorghi Alecsă. 73 110 294 Petre Chiugiu . . .... 78 101 295 Costandin Ciobotaru .... 42 32 296 Ilie Ciobotarul. . . ... 168 208 297 lorga Ciobanul . . .... 44 35 298 Gheorghi Măgearu . .... 46 36 366 1 - ! -= 1 o “ C 23 “ is s: 5 o 299 Standul Qradinarul . . . . , 84 300 Dumitru Şchiopul...... 72 301 Stan Giurcăneanu...... 70 302 Gheorghi brat Standul. . . , . 64 303 Căpitani! Dumitrachi..... 74 304 Grădina lui Sărma Buiuc, ce-au rămas obştească, zicând că nu-i trebueşte, având şi altă grădină cu vie şi loc stărp . . , . . 69 305 Loc de casă a Măgerului . . . 63 306 Stama Ghelbăroae ...... 64 307 Călin Grădinaru....... 116 308 Ion Bujoranul . ,..... 71 309 Mihâi Grădinarul...... 97 310 Toader Olarul ....... 96 311 Dumitru a Neculii ..... 65 312 Tij grădina ce zice că nu-i trebui . 68 313 Casa lui Marin Bejănarul, o plăteşte Ion Buliga........ 94 314 Andrii Ciobotaru...... 89 313 Erangul Grădinarul..... 75 316 Rusă Arnăutu ....... 60 317 Manoli Bălăban....... 82 318 Ion Rusul văcar...... 44 319 Coste Arnăutu ...... 68 320 Zamfira Ciobanu ...... 68 321 Constantin zăt Paroş..... 62 322 Stana Vădana . . . 79 323 Gheorghi Doschinul..... 78 324 Loc stărp a lui Ioniţi Ţăranul . 46 325 Andrii Croitorul ...... 44 326 Un loc a lui Tudurachi Chiulţiu . 40 327 Ion Crâste........ 25 328 Petre Idriceanu . ... 49 328 Jăles Croitorul....... 50 830 Dobre Tuluceanul...... 50 831 Baba Marula vădana .... 48 332 Eni Tucanul . ...... 4o 333 Ileana vădana .... . . 43 334 Caste Tuluceanu ... . . 62 335 Gherghiceanu Tuluceanu . . 55 io 95 91 52 59 55 50 52 92 57 75 75 52 53 76 65 56 48 65 34 48 48 49 63 64 33 31 32 18 40 40 40 30 32 35 52 44 367 o | • cd ; ; 3 52 3t 24 Parale 370 • CJ >cd _E £ CD ca o - 3 “ 52 Ion Roman .... . . 66 54 5::5 Dumitru Roman . . . 60 48 54 loan sân Matei Păladi .... 60 48 55 Vasilachi sân Chirul .... 60 48 56 Qafiţa lui Matei Păladi . t 60 48 57 Stoian Ignat........ 57 44 5* ion Nicorete, bez grădina ce au vândut’o pah. Die să se cerceteze. 57 44 59 Mărica vădana....... 55 44 60 D-lui pah.. Enachi Die . . 235 425 61 D-mneii Eleana Portăsoai . . . 119 214 62 Tudosă Dranga....... 55 48 03 D-lui medel. Panaiti . Docan . . 15.4 278 64 Neculai Budul . . . . . 88 159 - 65 Radu Chirila .... ... 60 78 66 Pavăl sân Toader Rotaru . . . 70 60 67 Matei Dranga....... 68 88 68 Toader Dranga cu Emandachi sân ini .......... 67 121 60 'Manolachi Vlad....... 73 96 7 o .. D lui pah. Costachi Parlapan . . 206 371 1 1 D-îui G rigori lamauui 3U3 545 J 1 72 Gheorghi Marcu...... 67 121 J2- Neaşu M un tea nu.....• . 62 81 74 Dascalu Hriste Grecu . . 150 270 75 D-lui vornicu de poartă Iordachi Liga........ 81 146 76 Dascalu Neculai Grecul 129 168 77 Apt)stiil Tăbăcariul . . 55 44 78 Ştefan Manoli .... 69 91 79 Casa corn. lani .... . . 89 161 80 Manolachi Budu...... 52 68 81 Iamandi Budu ,...... 66 85 82 Ştefan Dole........ ti2 112 83 D-lui polcov Gheorghi Gociul 148 267 84 Neculai Mereuţă ...... 58 75 85 Neculai Buduruş ...... 56 75 86 lani' Palcău........ 56 45 • 87 Stancul Palcău ....... 58 76 88 Gheorghi Palcău...... 59 48 89 Toader Ciobotariul 48 62 371 z § c 03 JE '5 .. ® • CU ‘c1 cd o -c cd 00 o “O co =1- a. 90 Toader Sâmbotin ... 72 128 91 Ion Stegariul ..... . . 57 46 92 Costandachi sân Marcu . . . 54 44 93 Ion Budtil • . . ... 56 45 94 Ivan Munteanu ... 63 81 95 Stancul Marcu .... 51 92 96 Coste Budul..... 78 94 97 Toader Munteanu ... 44 57 98 Gavril Blănariul . . 66 54 99 Lazor Munteanu ... . . 79 102 100 Tănasă Marin ... . 30 39 101 Ianachi Durac , ..... 30 39 102 Neculai Durac . . . . . 76 99 103 loniţă Durac .... . 55 72 104 Manolachi Durac . . . . 40 32 105 Marcu Durac .... . . 42 34 106 Neculai a "Mitului . . ... 50 65 107 Anton a Mitului ... ... 53 69 Necula sân Neacşu . . . . 55 71 » Ion Neacşu ... ...... 47 68 Neculai Costachi...... 66 1 19 Măiiuţa v^ostci, p»aui popa Java 30 24 107 lei 94 stj........ 1 12 Şfefan Durac ... 57 74 113 Toader Durac ... 42 55 114 Preoteasa Safta . . . . 35 28 115 Dumitraşc Popa . . .... 39 32 116 Neculai Popa........ 6 1 80 117 Lee oprit de d lui spat. Ioan jora, 441 1 18 întră în plată spat. Ouza . . . 245 D-lui banu Gheorghi Cu za . . 510 028 Insă: 551 (lei) 306 (stj.) locul casei d-lui ot. mah. Munteni ; 377 (lei) 204 (stj.) alt loc ce-au 119 mai luat despre răsărit. D-lui pah. Ioan Cuza .... 341 614 Insă: 380 (lei) 213 (stj) locul casei d-îui ot mah. Munteni : N(iv - 872 • I O JC I c 2IIJJ 120 12J 122 123 124 125 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 1 1 i 2 .13 .14 ! 5 16 17 18 19 20 234 (lei) I3() < lt ioc ce-ati nuii Uu.t alâmre din sus. Costantin Sâmbotin j Ion Ignat \ Aceştia au . Costantin Vraghii. {locuri în urmă, Vasile Dulgheru Preotu Sava Tij d Iui pah. loan Cuza, loc ce au luat în ii rină. Total . 3. MaHalaoa din sus par în Caeairta. D-lui logofătu Tănasă .' . . . D-mneii stolniceasa Tarsiţa Var-dâlah (423=395 lei au dat) D-lui medelniceru Iordachi Oprişan D-lui spiţârul Samoil . Dascalu Damian ce-au bordeu dela Costantin Costandin Dulgherul . Gheorghi' brat Slaicul Cheptănarul Staicu Cheptănarul j Toma feciorul dăscăliţii cu loc ce l! 12 142 35 39 1 2 243 ()4 i - \ 40 1 i(> 83 98 94 49 107 I3748 196 393 483 537 32 42 13 39 372 32 24 32 185 28 31 10 438 50 24 32 i 98 i No. o J >cd o> ai 1 ; Curent Z 03 (O E a cL ta Q- 23 lani Munteanu, lăcuinţa i crâcimă 48 86 24 Ion Ciupercă Tăbăcar .... 66 87 25 Pascal Gane postelnic, însă cu locu drumului despre amiazi-zi ce vra să-l închidă ........ 119 214 26 D-lui polcovnicu Ionică Blănariul 82 145 27 Crâste Curilă bătrânul r 76 150 28 Andrei Curilă ]să se mă- 29 Neculai Curilă jsoare 30 Vasile Buhnilă zăt Necoara . . 64 115 31 Sandu Bou 147 267 32 D-lui slugeru Ioan Pană ... 126 227 33 Mărie Boculeasă. ...... 62 50 34 Aref Rusul ........ 58 43 35 Aniţa Ruginoai....... 54 43 36 Preoteasa Maria ...... 81 64 • 37 Mihalachi Murguleţ i gineri-său Ion Popa . . ...... 73 94 38 Ştefănachi Scântei, crâşma ot Maf¬ tei Gherghescu . . .... 60 108 39 Casa lui Ion Ciorăscu , . . . 44 79 40 Loc stărp a lui Gheorghi Buzatul, ce au plătit Neculai..... 52 42 41 D-lui şatraru Costachi Die . . . 105 189 42 Vasile Lupaşc, loc stărp ce l’au cumpărat dela şatraru Die. . . 29 53 43 Vatavu Gheorghie Daghie, pitărie i crâcimă......... 46 150 44 Casa lui Alecsa Zgaroiu 41 129 45 Crâşma lui Vasile Lupaşc 52 156 46 Crâcima lui Pascal Gane 68 ^04 47 Costandin Braşovanu..... 59 77 48 D-lui Costachi Ghinovici . . . 91 162 49 Mărie Prescorniţa...... 59 48 50 Enachi Olariul în ograda sf Ioan. 71 91 51 Grigori Dinul Cheptănaru . . , 66 52 52 Vasili sân Preotu Grigoraş . . . 73 94 f> 3 Căpitanul Toma Grecul . . . , 80 144 54 Crâcima Iui Şăiban Lambrino supt Epitropie d-lui medel. Ccstmtin Panaite......... 65 117 374 i Curent i a) ; :r : 1 < CO ! 03 -ii" 1 1 -c c i, i \ *a> !• co : o , _C \ r * ^ z -a , o 55 Ştefan Olariul ..... C >6 44 56 Tcader Mucegaiu, croitor , L 17 3b 57 Andrei Hălmaga ...... 17 38 58 Diaconu Dumitrachi Boţorogă. . 1 51 60 59 ^reotul Qrigori Boţoroga . . . ! 53 C9 60 acov Chetrariul ( 51 91 61 Ştefanachi Scântei, unde şade Ti- tirceasă......... §8 157 62 Apostol Chiper Olariul .... 53 69 63 D lui poroşnicu Dumitrachi Oprişan locu ce a oprit d-lui Clucerii Pangrati......... 180 324 64 Gheorghi Zugravu . . ... 50 40 65 Gheorghi Perianu...... 63 50 66 Baba Titirceasă....... 12 5 67 Petre Rotariul . ...... 56 72 68 loniţă Braşovanul.....•. 54 44 . 69 Ioana Boţorogiasă...... 59 50 70 Lupul Murguleţ, ciobotar 45 36 71 Mile Blănariul....... 63 81 72 Loc oprit de Stan vezeteul Sturzoai 66 108 73 D-lui spatar Costandin Sturza . . 199 359 74 loniţă Pârţul ........ 56 73 75 lonită Ciobotaru. ...... 45 36 76 loniţă Brahariul . . . , . 40 32 77 Lazor Călaraş . . .... 40 32 78 lani Cioclu........ 40 32 79 Vasili Holban....... 40 32 80 Toader Arnăutu ce-au cumpărat de la Stan vezeteu şi au şi plătit 51 41 81 lacov Rusul dulgherul .... 41 32 82 Diaconu Sandu Boţoroga 70 72 83 Simion Braşovanul...... 112 ) 202 84 Costandin Bodoşcă ...... 40 32 85 Manolachi Titircă...... 32 24 86 Cirigori Găitănaru...... 72 93 87 Gheorghi Mohora ...... 67 88 88 Toader Chiperiu Olariul .... n: 204 89 Dobre Călăraşul...... 90 162 90 Crâcima plătit de d-lui med. Cost. Panaiti......... 50 40 375 ^ 3 * M c _E parale j o 91 50 40 92 Ion Butnarii 40 32 93 D-lui Vasâli Duca 235 425 94 Manolachi Borş ...... 87 88 95 Casa ce şăde Arvinti ţiganul . 43 57 96 Toader Ciobotaru cârjan .... 58 46 97 Grigori Vechiul....... 3(5 46 98 Mihalachi Borş ...... 60 80 99 Grigoraş Pârţul...... . 35 28 100 Vasili Angheluţă ...... 44 35 102 Gh. Porumbu ....... 49 40 103 Stan Tăbăcaru , . .... 62 49 104 Angheluţă Ciungul...... 70 56 105 Fânărie d-sali spătăresăi Zmarandii Costandachi . ....... 120 156 106 Proin prot(opop) Grigorie . , . 100 80 107 Safta Spanoai ....... 10 8 108 Crâcima spat. Zmarandei, la poarta d-mneii . . . . , . . 65 83 109 Toader Coranga 90 117 110 Vasile Corodeanu, casa lui . . 60 105 Ui Vasile Bâcle ot sf. Spiridon . . t>2 80 112 lonită Pârle........ 44 32 113 D-lui spat. Gavril Iamandi . -91 524 114 Pânărie d-sali....... 84 109 115 Locul bordeilor ţiganilor d-sali 40 32 116 Crâste Manoli...... . , 74 60 117 Preotu Andrii cu .fraţii săi 8 1 18 D-lui slugeru Pavăl Duca . . 220 396 119 Angheluţi Bărbierul . . f . , 74 60 120 Aniţa lui Avram Tăbăcarul , 54 40 121 Casa lui Manolachi Talpeş . . . 68 123 122 Catrina Botezătoae..... *21 17 123 Costantin Hangecai..... 20 16 i 124 Loc slobod la poarta d-sali banului loniţă Iamandi ..... 66 1 l‘J 1 125 D-lui banul loniţă Iamandi . 388 608 126 D-lui med. Costandin Panaiti . . 156 1 281 127 D-lui banu Costachi Iamandi . : 17C ) 31c i 128 Mihail Răchitosul...... 13C ) I5( ) 129 Casa căpit Iftemi (baş-bulubaş Ion 108 18< ) 130 131 132 133 134 135 136 137 138 139 140 141 142 143 144 145 146 147 148 109 150 151 152 153 154 155 156 157 158 159 160 1 (> 1 '.62 163 Lazor zăt capit. lftemi) .... Dascalu Dămian . *................... Ştefănachi Scântei................... Pascal Ganet casa ce vechi . . Loc slobod a lui Vasâli Bostan . Toma pârţul.......................... Tache sân Crâste Curilă . . . Mile zăt Constând. Zgaroiu . . . Oăpit. loniţă Drăgănescu .... Costandin Zgaroiu.................... D-mneii spat. Safta Sturzoaia . Păvălachi Curilă cu fratile său lordachi ............................ Toader Maftei ....... Ion Chelarul......................... Tăbăcăria lui Păvălachi Curilă Gavriliţă sân Gheorghe a Enăchioaei lacov Zugravul................. Baş-bolubaş Vasili Chicoş Stan Miticiu................... Baba Ioana, soacră-sa . . Loc stărp a lui Neculai Epuri Grigoraş Şlicaru .... Vasili Paşcanu, bez casa Măricăi să să cerceteze...................... Vasâli Lupaşc, grajdul în gârlă . Vasâli Bostaca, locul dela Vlad croitorul ........................... Zamfira prescorniţa ..... Avram zăt Anton Casapii Căpit. loniţă Hiliuţă................ Neculai sân Pavăl Crotoiruf . . Toader zăt Covrig.................... TaşuL Grecul......................... /Aceste 2 locuri, | măsurandu-se în-Ir’o cupr. h :i eşit 104 stj. si sau pus pe nume. lui Cos tan. Pras. 185 lei au dat Prasinu. Maria Covrigiasă Mihalachi Covrig Mihali Grecul 164 165 106 167 168 169 170 171 172 173 174 175 176 177 178 179 180 181 182 183 184 185 186 187 188 189 190 101 192 l'J3 Mihali Grecul, crâcimă i lăcuinţa Ion Ghizdan........................ Matei Rachieriu, lăcuinţa i precupi la podu Cane năalui .... Preotul Ion Bostan, Ioc stărp . Hanu corni*. Bălaşii .... Mile Brânză, casă i soponărie . Manoli Huidiul................... . Loc stărp la poarta Huidiului, s’au dat d-sali Gh. Duca .... Tofana Codrenîţa . . • . • Zaharia Cojocaru . . . Stan ţiganul.................... D-lui vameşu Codreanu . . Baba Maria Munteanca . . . Y'atafu Mitul : 100 dat, 4^ rămaşi Zmăranda Brânzoai .... Loc slobod lângă gros, a preotesăi Aniţăi.............. ... Sandul Covrig .... Catrina Păndichioai Matei Gherghescul . . Manolachi Gociul . . . Vasile Rusul dulgherul . . Preotul Vasâli Sârbul . . . Preoteasa Aniţa.................... Necula sân Dima Ciobotaru Păşunatul oilor, Mile Brânză ni vra să de ........................ Loc prins de Doftorul Uber, 389 lei Loc slobod oprit de părintele Luca Floreşteanu *), rămas (adică neplătit) ............................. • • Loc slărp prins do diaconul S.mdul Arpindiu, răspunzăior. n î?ctî Corodeanu ... ... fînachi ol bu:rz^:n Chir i. inah onst. I de sus i'aSîiîii, i.'H'iiinţa oî 70 35 •24 31 55 80 56 55 5‘» 48 103 •‘)0 82 60 56 56 7ti M) 112 50 82 69 27 216 200 (iO 63 IO; I4:< 28 60 54 150 200 158 15o 73 73 87 186 40 148 108 45 73 0(-.75 202 6 o 148 56 50 2im 389 36" -18 M 18:. 1). Egumenu dela Floreşti, grec de neam. i! a ral 4 378 o ® s -I 2 3 O ..... • - - , : ....... . 3 CO _1 194 Spat. Qavril Iamandi, un loc în fun¬ dul ogrăzii din sus, în crivăţ, al㬠ture cu grădina...... 180 234 195 Loc ce s’au dat d-lui sărdar. loniţă Condurachi ... ... 210 630 195 Polcovnicul Ştefan Danovici 105 222 197 Loc prins de d-hii comis. Necula- chi Ventura...... 215 645 198 Loc prins de Ioan Cană . . . 70 126 199 Stan Munteanu, locu ce i s’au dat acum lângă Toader Ciobotaru şi Mili. Borş, s’au trecut în izvodii dascalului Hriste să priiinască banii 30 60 200 Qavril ţiganu d-sali med. Const. Panaiti, loc ce i s’au dat acum din vale de 1 ocu med. Oprişan, s’au trecut în izvodu lui Hriste şi . au priimit banii toţi..... 50 0 5 232U7 4 Mahalaoa din gios de Căcaina. 1 D-lui spat. Ioan Costachi . . . 2.;,U 416 2 D-mneii spătăriasa Zmaranda . 200 468 3 D-iui caminar Costachi Cerchez . 280 513 4 Tij, fănăria d-lui...... 200 360 5 Tij, locul bordeilor ţiganilor d-sali. 60 78 6 Tij, locu stărpu la poarta d-sa!i (s’au pus asupra stolnicului Co- drianu)...... , . 157 282 7 Hanu d-lui la ocolii de vite . . . 72 300 8 C.;isa lui Hriste soponarul, a lui Nistor Popa........ 62 112 9 Ştefănachi Scântei, crâcimă . . . 79 173 10 Loc stărp a epistatului Panaiii (are şi în Podeni) ....... 40 72 11 Loc stărp a d-lui Ioan Gheorghiu 67 120 12 Costandin a Stânculesăi, crâcimă i lăcuinţa sa........ 89 143 13 lanachi Guliman sau Chicioraga . 60 42 14 Antohi Croitoru cu ginerile său 69 86 15 Ion a Stănculesăi ...... 50 75 parale •o « c £ ’o 73 & O “o ! jL 16 Mărie Todoroai....... 58 65 17 Alexandru Cojocariu..... 56 44 18 Loc siărp la poarta d-lui banului Petrachi Negre, răspunzător Cos- 59 77 tanlin Mitici ....... 19 D Iui banu Petrache Negre să să 540 măsoare ........ .500 20 D-lui sardariu Costachi Lambrino . 160 2 ÎS 21 Solomon Hăulică (36 lei) . . . 51 36 22 Ion vătavul d-sali spatar. Cerchez, 74 134 crâcimă . . . ...... 23 Gheorghi Popoiul ..... 98 128 24 Nistor Popa, casa ce neisprăvită . 64 25 Tij, lăcuinţa d-sali...... 184 3 j | 26 Sfinţie sa protopopul lo.i, lăcuinţa. 106 2 J0 27 Trii dugheni, tij, dela Velică Brânzi 47 1 Mj 28/ Tfanu dascalului Dămian .... 62 112 Ratoşu dela Sturza a protopopului 69 12<» 30 Crâcima lui Dobre Abăgeru . . 48 8^ 31 Baba Tudora ........ 47 5c 32 Crâcima preotului Coslandin Cocul 56 103 33 Ion Tătarul...... 53 65 34 Preoteasa popei lui Onofrei . . . 57 7f> 85 Ştefan Anton . . .... 4 o 81 36 loniţă Anton . . , . 40 5j 37 D-lui spiţăriul Gheorghi, casa dela 99 Panaiti Anton....... 65 38 Ghenul Oroitoriul...... 45 74 39 Ion Miron Croitoriul..... 57 14 40 Loc stărp a Sandului Bou . . 96 17 o 41 Ştefănachi Scântei, lăcuinţa . . . 100 18(; 42 Mărie, sor Doncioai ..... 85 153 43 Safta Doncioai..... 60 108 44 loniţi zăt Brânzoai ...... lll 2oO :,45 Vătavu Vasâli Vidraşc, casa Dreg- 90 neoai .......... 50 46 Gheorghi Vidră tăbăcariu . . . 64 1 io 47 Ianachi Cantaragiu...... 41 73 48 Tij el, 2 dugheni, cu ginerile său 160 Gh. Şlicariul....... 25 49 Ioachim Sârbul....... 110 25u 380 r>o Preotul io/in 1'osia ca 58 105 5 i Ion Pe rin nu ... ol 128 :-2 Neculaiu Blănariul . ... <15 2 O 53 Toma Târnovitul...... i 05 ! 89 54 D-lui cluceru Costin Pangrati . 117 21 1 55 Vasali Bostaca blănar ... 58 107 5(3 Chiriac Gălătanu, lângă Costandin a Stanculesăi....... 59 108 57 Bucur Rachierul . . . . 59 108 58 Anghelşa vădana . . r>l 41 59. Toader Chiţiga 07 90 5. Mahalaoa din gios, spre Ocolu Vitelor. 1- Ioan Vidră tabacar .... 06 • 84 2 Toader Caşul , . .... 66 84 3 Dascalu Gavril, casa undi şâdi Beşleaga. . . . .... 7-4 135 4 Preotul Costandin Cocul, lăcuinţa 93 163 5 Ştefan Băcalu. crâcimă .... 43 85 G - Donez Popazolu, au plătit Menciul zăf, loc stărp ... ol 92 7 Neculai sân Gheorghi . . 40 * 37 H loniţi a Truhinii . . 59 50 9 Gheorghi Cole . . . . 56 100 10 Cheorghi Graful , . 62 111 1 1 Ion Borş . , . . . 64 115 12 loniţi Gâlcă . . 89 200 13 Iorga Gâlcă . . 87 200 1 4 ' Mihai Câte ... . . 60 108 15 Dumitrachi Mustaţă 57 1 «.0 16 Ştvrfan Borş * 06 118 17 1 liana vădana ... 52 (57 i o \.y.} Ursnn ciobotaru! .... 77 131 (9 ■ 'iui mt-delniccru Vasali Mii;e i 353 2» D-lui banu Ioan Givcear.u, ce Sădi Dofirrrl Ubir . .... i 25 22 > 2 i i ioana Yrămoai ...... 50 I0O Dascalu Gavril loc de crikî.nă . 3î) 70 J3 Dmni(raşc Nucă cu fiîisl său 7-1 184 •_u i > a •; b li 1 Pa. i ă, c râ c I n ă 47 85 381 No. Z "Sn ! 1 ---■ ! _E | 1 | Parale || Curent -o | fi santinij 1 5' 1 25 Loc stărp a lui Covrig . . 37 50 26 Vasâli Holbau..... 57 45 27 Costandin Surdul ciobotar . 73 13! 28 Sandul Râşcanul, loc cu o pivniţi. 89 161 29 Nicola Câte ... . 59 77 30 Ioan Vremi ... ... 60 78 31 loniţă Ţiganu, ochincar .... 42 35 32 D-lui Stolnicu Oh. Mitre . . . 160 288 33 Preotul Costandin Tenii 53 95 34 Dascalu Marcu .... 91 164 35 Loc slobod a logoiăt. Sava 58 105 36 Ioan Ciubucciu ... 64 80 37 Ştefan Borş . . ... 63 82 38 loniţă Bungean *...... 36 29 39 loniţă Crângânu . .... 69 55 40 loniţă Ciobotariul...... 48 38 41 Post. Qheorghi Purcel, crâcimă . 84 151 42 Nicu Ciobotariul . .... 44 36 43 Filip Uţă căpitan 90 117 44 Mavrodin Marangozu 68 89 45 Radul Munteanul .... 108 187 46 Crâste Grădinariul...... 8: 106 47 Safta vădana........ 42 33 48 Loc slobod, oprit de Măriuţa vadana 31 26 49 Zamfira vădana . ...... 26 20 ; 50 Vasâli Perianu....... 41 33 51 Apostul Drăgoiu ...... 61 49 52 Filip Breahnă....... 61 41 53 Qlieorghi Bostan călăraş . . . 64 51 54 Istrati Calmâcu....... 61 49 55 Pavăl Croitoriu ... ... 66 65 56 Vasâli Frunză ....... 73 112 57 Necolai Alde 71 1 In 58 Qlieorghi Ciubucciu 68 88 6. Mahalaua din gios .de Oeclu Vitelor. 1 Loc stărp prins de Andronachi V cumnat Hrâstei . . . * 45 58 2 Albu Enachi -. 5 I 66 382 No. o 03 ’cT jj 03 j parale Curent >co cd ---1 1 3 Petre Ciobotarul...... 59 76 4 Andrei Negru....... 62 49 5 Enachi Şărban . # . . . . 56 44 6 Gherasim Rusul....... 101 81 7 Oonstandin Sârbul călăraş . . . 85 68 8 Loc slobod, prins de Andronachi Caimacul......... 75 98 9 Ştefan Chicoş ....... 60 48 10 Iacob Eartalcu 90 118 11 Simion Chicoş.....# 74 6o 12 Gheorghi Mândru...... 72 58 13 A iţa, fâmeia Fârtalnicului . . 66 55 14 Constandin Gorovei...... 62 50 15 Ioan Munteanul zăt Petcul . 77 100 16 Vasâli Năvodariul...... 89 160 j 7 Sandu Calmâcul ... ... 62 112 18 Andrei Ţiganul....... 76 137 19 Hristodor Brătianu . .... 73 96 20 Gheorghi Crâg anul .... 66 86 21 Vasâli Cojocariul...... 51 66 22 Hanu lui Grigori sân Vătavu . . 112 201 Sr 23 Parasc.hiv a Sofronii, crâcimă i l㬠* cuită ......... 76 138 24 Dragomir Păscaru cu fiiul său . . 67 121 25 Mihalachi brat Ştefănachi. . . . 75 136 26 lani Grecul zăt Sturzul .... 68 126 27 Mitocul sfini ei m-ri Ni cim (uiui (s’au făcut danii)......... 28 Pavăl Ciobotarul. ...... 74 90 29 Vasâli Gâlcă ....... 60 78 30 Loc slobod........ 59 77 31 Loc slobod a Bisericii sfinţilor Voi¬ vozi, s’au plătit de d-lui spatar Di- bolu (sic) 144 lei...... 52 67 32 Dobre Sarialbă...... . 120 184 33 Stan Pitarul, crâcimă i pitărie şi l㬠cuinţa sa......... 79 400 34 Loc sloobod a sfinţilor Voivozi . . 35 65 35 Ratoşu d-lui banului Petrachi Negre 99 200 36 Stefanachi Scântei, loc de han la ocolu.......... 48 250 383 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48; 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 ^atoşu d-lui vornicului Hrisoverghii Mihai Gălăţanu...................... Ion Dima precupâni (?) i lăcuinţa Petcul Grădinarul................... loniţă Gălăţanul.................... Dumitrachi a babii Anghelinii . Ioana Vrăjitoare cu nepotu-său Stoian Sârbul, dugheană . • . Barbu Munteanu harabagiu . . Loc stărp a Doftorului Huber, mai ari lăcuinţa....................... s’au dat Doc. cu No. pe lângă care s’au Pavăl Mândru mai alăturat şi 3 palme, 1851 Apr. 15 loniţă sân popa Apostul Bucur Găitănarul . . . Polcovnicul Ştefan Stoice Mărie Botezătoai Magdalina călugăriţa . . Mogoş Ciobotariul . . Nastasia Huhuliasă Neculai Săpătoriul . . Costandin Hore . . . Preotul Dumitru Roşul Capitan loniţă Ştefănachi Ion Dulgherul .... Nistor Negru J'anaragiul . Dumitrachi a Săvoai Sava Ciobotaru .... Căpit. Şărban Bălăban şi căpitan Costandin Bălăban au cumpărat dela căpit. Drăgănescu . . Sotir Grecul ..................... Maria a Neagăi.................... 7. Mahalaoa din gios spre Pocită. Ion Popa 127 53 88 75 75 65 82 57 108 82 86 59 88 50 59 69 72 105 88 66 137 54 68 7 4 51 112 116 81 84 300 254 120 159 97 97 80 148 72 141 107 109 47 70 4o 49 54 57 135 114 86 247 65 64 96 66 202 210 65 l 10 Parale 384- i 1 ■- 03 o z f! ’-s _E cu ■° i o_ _1 2 Căpit. Costandin Alecsă . 81 146 3 Dascalu Efstafii....... 86 155 4 Căpităneasa Alecsoai..... 79 143 5 Preotul Theodosie, cu 19 st. ce au prins pe urmă . . .... 46 100 6 loan sân Hagi Iordachi .... 84 151 7 152 274 8 Ştefan Zogravu ... . . 9 1 118 9 Toader Bostan . . . . 6(5 52 10 Neagul Bejănariul . 100 130 11 Iordachi Zugravii 7 6 65 12 Costantin Bostan il 65 13 Lefteru Munteanu .... 45 36 14 Ratoşu căpit. Iancul Chirul . . . 131 238 15 Savin Tâbăcariul....... 72 69 16 Preoţii Toader, ot sfântul llie, cel mic 100 130 17 Costandachi Hârjău. . ... 86 112 18 Dima Brân.hişă....... 57 73 19 Loc prins de Simion Ciobotaru. 36 05 20 Ştefan Botoşăneanu..... 43 34 21 Irina Cazangita . ..... 86 65 22 llie Cazangiu........ 65 80 23 Hanu d-mneii spătăresăi Sturzoai la ocol ......... 81 246 24 Gavril zăt Qlieorghi Chiorul, călăraş 4 1 72 25 Qh. Chiorul, călăraş , ..... 31 35 26 lancu zăt Fiştovanul. ... 6(i 108 27 Ştefănachi Gălăţanu, han i dughea¬ nă şi lăcuinţa sa...... 60 200 28 Panaiti Galaţanul ficior al lui Şărban 88 113 ! 29 Adam vatavu lui Cârjă . . . 65 52 30 Vasâli Croitorii zăt Barbieriţa 40 6i> 31 Sărban Floari..... 4u 52 32 Sfetcul Abageru, loc stărp 51 11 33 Loc slobod a d lui banului loti'ţă Iamandi ... «SI 145 34 Stan Condaragiu 46 60 35 Mitan călăraş...... 34 27 36 Dima sân Mitan..... 42 30 37 Qh. Creţul, chitar ... 45 36 38 Iordachi Qorovei .... 51 67 Parale 385 e 1 c= 1 --- Oi a> z 1 ! d ® | ; stanjir S. *03 l O i Z Ol -1 -o | 39 51 65 40 Postelnicii Costandin Brânză . . !)3 131 41 Ion Dimitriu (Păţanii) au cumpărat dela loniţă.......* 51 91 42 Preotul Vasâli Grosu, crâcimă 16 8d 43 ^andul Boganul cojocariul . / 73 131 44 Baba Iriceasă . . . . 36 60 45 Gheorghi Cerchez Arnăut M 49 40 Gavril Blănariul...... IU3 13' 47 Vasâli Borş, crâcimă ot Pocită i lăcuinţa sa (La Hvliuţi sânt trecuţi) 90 117 48 Anton Chitariul ....... 40 32 49 Pricopi Agachi...... 49 64 50 Antonia căpitanului Isuf .... 51 66 51 Ilie Trăistar........ 34 42 52 Vasâli Zanet blănar..... 48 39 53 Ştefan Moisăiu cojocar .... 44 79 54 Manoli Chire, crâcimă .... 35 65 55 Aniţa lui Anton Arnăutul . . . 40 52 56 Dima Tăbăcariul 70 91 57 Manoli Chire, lăcuinţa .... II! 20ii 58 Enciul a babii Colţatei (Manuolu) 52 68 59 Ursul nepot vrăjitoarei .... 58 P0 60 Enachi Morariul cu fiul său . : 77 138 61 Sandul Calmâc....... 58 13(1 62 Gheorghi a Dumitrii . * . . 58 102 63 Gheorghi a Dumitrii..... 58 102 64 Ivan Sârbul........ 39 40 65 Gheorghi Conduragiu, Lupul Cio- botariu......... 44 58 6 6 Ghgorghi Ciolacul...... 47 35 67 Manole Chire, dugheană i crâcimă 49 120 68 Filip Duca........ 41 58 69 Ginerile preotului A postul 77 137 70 Dumitra Gramuleasă, znstri lui Gh. Grafu......... 80 144 71 Anghel Bogasierii...... 60 121 72 60 110 73 Gheorghi calfa de dulgheri . . . 56 75 74 Petr£ Croitoru . . .... 57 75 75 53 69 386 76 77 78 79 80 81 82 83 84 85 86 87 88 89 9i) z 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 Ion Puţanu .... Miţul Ruşciclău................ Preotul Tudoranu.................. Pavel Abager...................... Vasilachi Fartalnie............... Manolachi ^bager.................. Loc slobod la poarta sa . . Casa Iui Matei Merariul . (Manole Chire Cojocar) s’ciu scris pe Mârium, soţie lui Manole Chire, fund casa zestre sa ...... Şărban Popa .......................... Neculai Gâlcă......................... Hagi Arghiri ......................... Costandachi Blănarul.................. Mărul a, sor lui Hagi Arghiri . . Ştefan Drăgan, ciobotar . . . . 8- Tot mahalaoa din gios, în Promoroaci. Tudorachi Ciobotar .... Panaiti Cărăcaş .................. Tij Tudorachi Ciobotar, Marula sor lui Tudorachi..................... Gheorghi Babaoa................... Gheorghi Vranceanu Pruteanu . Catrina lui Stoian Sârbul . . Gheorghi Cojocar.................. Andrei Chirieuţi, tăbăcar . . Toader Puiul...................... Gheorghi a Du m/ir ii .... Hârbariul de tăbăcării a lui Ghe orghi a Dumitrii.................. Costandin Tăbăcariul cu grădina Pantazi Cojocar .................. Costin zăt Toader Olariul Toader Olariul.................... Nechita Fartalnicu................ Ion Croitoriul sân Vasâlachi Gheorghina Menciului Sârbul . llie Tăbăcariul, grădina sa , . 69 1 17 76 200 38 54 61 110 36 28 65 I2(i 23 40 87 57 i>4 118 65 117 96 200 106 190 104 200 65 5(> 20 25 61 80 54 40 74 60 58 40 43 35 66 53 58 46 66 53 102 130 56 44 70 80 111 143 9 7 174 98 123 100 90 53 68 51 61 63 50 80 114 parale 887 c= - 03 O tu ^ 03 î cd as O --- =3 O- "O 20 Gheorghi Şchiopul zăt Paslramagiu 84 1 10 21 Loc slobod, Hagi Neculiţi . . . 11 99 22 Crăciun Abăgeriul *..... 43 li 23 Tudoriţa Radului...... 46 37 24 Căpitan Ioan Flore ..... :>9 55 25 lotul Abăgeriul....... 75 13- 26 Dumitrachi Băcalu...... ■)2 i 66 27 Casa lui Mătei Suditul .... K> 37 28 Gheorghi Orbul....... 47 3 7 30 Neculaiu Ciobotariul..... tl 32 31 Hagi Neculiţi ....... 46 sa 32 Tofana, fală mari, bătrână şi saracă 46 30 33 Caramfil grădinarul ..... 49 64 34 Zamfir Sârbul....... 51 66 35 Momi Auturile Jâdov eşti .... I5(. 36 Gavril Căsapu....... 65 85 37 Vasâli Blănaritil Crăciun . . 50 70 38 Ţone Raohieriul....... <>0 117 39 Dumitru Trăistar...... 10 65 40 lordachi Smâdul zăt Oiileţ . . . 73 140 41 Preotul Toader, ot sfântul Ilie, cel 42 lung.......... 58 70 Chiriţă Tăbăcaril...... 54 50 43 Ion Sârbul tăbăcariul..... 49 40 44 Costandin Ciobotariul ..... 27 36 45 Loc prins cu gradina sa ... . 20 16 46 Enciul Ciobotariul...... 45 36 47 Toader Ciobolar Cioroiul, cu grădina 88 70 48 Safta Romănesăi, casă..... 49 39 49 Preotul Costandin zăt călugăriţa . 65 5< 50 Ion Holban........ 50 65 51 Costandin Vântul...... 55 71 52 Vasâli Meleghe Blănaritil .... 50 65 53 Ion Cchiopul cojocariul .... 50 40 54 Postelnic, lancul Chirul .... 113 202 55 Stoian Abăgeriul...... 41 32 56 Stoica Laiul........ 51 120 57 Panaiti Ciupercă, casa .... 61 180 58 Ivan Sârbul, loc de zămnic ce-1 59 cere Toader Olaru..... 16 13 Tij Safta Romănesăi, loc stărp, ce 388 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 l’au oprit acum de grădină ... 46 Costandin sân Ghiţi, loc stărp lângă Crăciun Abăgeru....................... 86 Vasâli Ciupercă, casa lui Hrâste, nepotul-său..........................., 56 Loc stăp lângă Magdalina călugăriţa 72 Loc stărp lângă Ion Dulgheriul şi lângă fântâna ot baba vrăjitoare, după movilă .......................... 48 Loc stărp a Donciului Petrovici brat Radul Abăgeru, din gios de Nistor vornicu.......................... 93 Loc stărp a d-lui lani Gheorghiu i Lupul Gheorghiu şi Radu! Abăgeru din gios de locu Donciului . . . 373 Salhanaoa din gios ..................... 200 Salhanaoa din sus....................... 250 Ioana lui Gheorghiţi Ciobotariul, din gios de Hiliuţi, in sârâturi . 50 Petra Hotezatul dulgherul, lângă casa Iui Hârjău şi din sns de Dima Brănduşi................................ 49 D-lui polcov. Ştefan Stoice, loc stărp lângă Iacob Fartalnic, din gios şi pără în fântână......................... 60 Tij d-lui polcov. Ştefan, lângă Ioan Dulgherul şi lângă fântâna babii Chiracăi................................ 32 Simion, sluga casăi..................... 40 Tudorachi Arnăutul...................... 60 Toader Olariul ot mahalaoa din sus 110 Simion Braşovanul....................... 114 Costad. Bodoşcă ........................ 43 btan Vezeteu ........................... 60 Iacob Dulgherul......................... 65 Loc slobod lângă Iacob Dulgherul 58 Ioniţi Bărbierul, loc prins acum . 70 Ion Canu, lângă loniţi Bărbierul . 70 Vasâli Munteanul........................ 30 37 112 101 360 450 jj parale 389 No. -o stânjini ii palme 1 .5 1 Parale |J Curent 1 83 Ion Terle au plătit la casă banii '). 50 65 84 Loc stărp a preotului Sitnion, lângă 37 140 85 Qavril Nicoară....... 82 Loc stărpu a lui Neculachi Bacalu, lângă Qavril Blănaru şi Anton Chitariul, mahalaoa din gios. . . 86 1). însemnează că cei lalţi de mai sus ne 62 50 87 trecuţi cu sumele în dreptul lor n’au plătit 40 58 88 banii analoghiei. 44 48 99 Loc stărp a lui Costandin Munteanu 60 282 90 Costandin Arnăutul, loc stărp din 157 245 91 sus de locul Floreşteariului (Egu¬ 136 386 92 menul de Floreşti^...... 214 34 Loc stărpu, lordachi zăt Petcul 43 3701.- Croitoriu,lângă L.Munteanu ot Pccîtâ 24376 Ion Costandin cojocar..... 8771 Stolnicii Ioan Codreanu, Ioc stărp 2423:- la poarta spat Cerchez .... 13738 Loc stărp a lui Ştefănachi Scântei 23267 D lui lancu Miclescu, loc din ma¬ ?70i; halaoa Câcainil-de sus..... 131,39t Marin Vezeteu....... (Dela fila 47---66). Total . Recapitularea sumelor de bani dafe de Bârlădeni, după analoghie Locuitorii pentru dughenele şi casele de lăcuinţă din Uliţile şi mahalalele :‘e pe vatra veche...... Pentu dughenele de pe moşie afară de vatra veche . ...... Din Mahalaoa Podenii .... Din Mahalaoa Muntenii .... Din Mah. din sus păr în Câcaina . Din Mah. din gios de Câcaina, cu Mahalaua spre Ocolu Vitelor, Ma- halaoua din gios de Ocolu Vitelor Mahalaua din gios spre Pocită şi Mahalaua în Promoroace . . . Total . TABLA NUMELOR A Abagiu (Ioan) 23, (Necula, Vele) 39. Abăgeru(Toader) 10,44 (Ioan) 24, (Gheorghe) 91, (Chen-ciu) 345, (Pavel) 348 (Vasile, Radu, Const., Ionciul) 353, (Mirce) 354, (Stan, Dobre) 357, (Crăciun, Pavel) 224, (Chiriac) 360, (Sfetcu) 884,(Stoian, Radu} 388. Abanii Pendul, 364. Acbaş Mihrii, 359. Adam Coste, 10. Aftanasie egumen, 17, Aga Alecu lancu Leu, 78. Agache Pricochi, 385. Agărici Costochi, 125, 353. Agbaş Alex., 206. Agiudeanu V., 369. Albu Enachi, 381. Alde Neculai, 381. Alexă Gh., 365. Alecsă C. căpit., 384. Alecsi EmanoiI, 303. Alex. I. Mavrocordat Vv., 65, 70, 172, 189, 325. Alexandru Vv., 3, 39, 42. Alen. I. Ipsilant Vv. 73, 79, | 172. | Alex. I. Calimah Vv., 86, 334. Alex. N. Suţu Vv.. 201, 104, 293. Alex. Ghica hatm., 337. Alex. C. Moruz Vv. 106, 111, 175, 328. Alex. C. Mavrocordat Vv. 176. Alisandriu Gh.. 302. Altăngiu (Simion) 362, (Marin) 349, (Coste) 359. Anania egumen, 8b. Andrei (loan) 347, (Panaite) 353, (Nastasia) 355, (Neculai) 346, 352. Andronachi vornicu, 185-6., Andronachi vel ban, 42. Angheluţi Grigori, 59. Antioh Const. Vv., 9, 10, "î 155, 332. Antohi (Toader) 361, (Ioan) 346. Anton (Ştefan) 379, (Panaite) 352. Antonii Rusăt Vv., 236. Anuşca, 3. Apostol Catargiu, 3. Apostol Gh., 858. 5921 >4potheker examiner, (Qh. Schiepl 205. ^rghir D., 302. /Irghirii Hagi, 347. y4rmanu N., 31. i4rma£ii P., 369. /IrmenOpol (pravelei din)240. j4rnăutu N., 252, 360. Ornanţii Const., 372. ,4rnăutu Toader, 374. Arsăni Cojocarul, 124. /4slan ^nton, 302. ,4ştefanii C.., 360. /Itanasiu Teohar, 299. i4thanasie egumen de Bur-suci, 289. i4vrămiu lani, 353. /Axinte uri car, 32j. B Babă Grigori, 354. Bacal-başa Manoli, 360. Bacalu N., 224. Bacalu (Costea, Neculai, Ch iriazi) 348, (Stoca) 346, (4nghelachi) 343, (f)ima, Moscul) 347, (Ştefan, Hriste Nica, Petre), 356, (Sta-mati, Nichita) 360, (Mihai) 365. Bacalu ,4nton Stama, 357. Bacău (târgul) 184, 187. Bâgu I. preot, ^02. Bahrin Qh. 317. Baicov cavaler, 242. Bâjoreanu (Pavăl, Toader), 15. Balaban Manoli, 360. Balaban Şărban, 350. Balaeş T., 369. Balanţă Ion, 359. Balbuzan Glig., 41, 42. Balmoş Gh., 351. Balş (Const.) 161, 192, (Toader) 161, 293. Balş Lupul vornic, 40, 148, 192. Balş Ioan logof., 56 Balş lordache, 176, 291, 328 Balş Alecu, 247, 249, 285. Balş Panaite, 318. Balta Oii, 78, 172. Balumireşti (valea) 8, 56. Banu T., 44. Bârâ ,41ex., 355. Baroul Ştefan, 49. Bărbierul (Ilie, Dan) 361, ( oniţă) 343, 388. Bârlad (moşia) 291 etc. (târgul, râul) 2, 3, 5, 7, 12 şi în f. multe locuri. Başotă, 343. ! Bejan Gheoca, 7. Btiănarul Marin, 306 Beîdi an V., 247. I Beldiman ,41ecu, 355. Bibirincă Gh., 359. Biserica (ungurească) 26 34, j 143, 169, (Ducăi) 64, 102, (Domnească) 29> 130, (sf. I Dimitrie) 102, (Sf. Spiri- don) 259, 325 (sf. Gheorghi ot Dialu-mari) 345, (sf. N.Tuchilă^ 343, 348, (sf. Gheorghe) 353, (Vo-videnia), 349, (Voevozi] 382. Blanarul (Neculai) 46, (Şăr-j ban) 69, (Păun) 92, 354 356, (Penciul) 356, (Gavril) 357 371, (Giurge) 393 360, (Ion) 368, 373, /Luca) 385, (Vasile) 387. Bode fCrâste) vornic, 49, (Lupu) 49, 53, (Vişan) 125. Bodoşcă Const., 374. Boengiu Sava, 361. Boengiu D., 3G1. Bogasieru Anghel, 385. Bogdan-Vlad, 3—4. Bogdan Ioan, prof. univ., 4. Bogdan loan, v. logof. 28, 34, 40. Bogdan Hatman, 344. Bogdan Gheorghe, 86. -Bogdan Constantin, 139. / Bodin Manolachi, 52. •' Boldor vornic, 3. Bolovan Const., 347. Borş V., 357. Borş Ştef. 380. Borş D., 352. Bostaca I. preot. 380. Bostan C. preot, 59, 90. Bostan Gh., 381, (Gavril) 116, (Toader, Const.) 384. Botezătoae Garril, 357. lotegiune, 155. Botianu Vasâli, 94, 98 292. Botoşăneanu Ştefan, 341. Boţoroga (D. diacon, Gh. preot, Sandu diacon, Ioana) 374. Bou Sandu, 71, 350, 373. Bou (Neculai) 24,(Toader) 31. Bou[Mânolachi protopop) 60, 128, (Gheorghe) 41. Boul (Brăescu) Const.. 350. Boul lordache, 87. Brădeşti (sat) 2. Brăescu Andrei preot, 31, 38, 47. Brăescu Mihai, 349. Brăescu Manoli preot, 354 brăescu Grigoraş, 147. z7 ( brăescu Gbeorghe erei, 47. Briissm Şărban, 69. Brăescu Gavril preot,® 351 • Brânduşă Dima, 384. Brânză fMile) 351, 377, (Velică) 379. (Const; 385. Braşoveanu (Gh.) 134, (lani) 355, (Const.) 373, (Simion) 374, 388. Brătianu Hristodor, 382. Bratoi Stoica 353. Bratovanu Zanet, 367. Brehnei (pârău) 8. Bâeiumaş Tănasă erei, 31, 33. Bucur Mocanu, 349. Budul (Manolache, Iamandi, Neculai) 370. Buduruş Const., 369 Buduruş Neculai, 370. Buhăescul Ştefan, 37. Buhnilă V., 373. Buhuş Ion, 17. Bujoranul I. Neculai, 313. Bujoranul Ion, 366, Bujornul Alex., 369. Bujoranul Pavăl, 10. Buliche C. căpitan, 87. Buliche Gh., 350. Buliche Vasile, 3. Buliihe Perieţanu Gh. căpit, 354. Buliga N., 302. Buliga Ion, 359. Buliga Lupul 360. Bunda Lupul, 40, 48. Bungeanu lani, 355. Bungeanu loniţă, 381. Burghele Simion, 44. Burne Toader, 352. Bursuci (M-trea; 16, 243. Butnariul Gh., 357. Buzinschie V., 39. m c Călaraşu (.«4postul) 372, (Radu) 372. Călămaz Ion. 31. Căl(ă)maz Toader, 57, 69, Căl(ă)maz Costache, 201,205 Căldăraru Drăgan, 344. Căldăraziul V., 356. Calimah Vv., 242, 247, 263. Calimah Ralu, 84. Calmâcu Istrati. 381. Calpacciu Qh., 354. Cambur Alex., 287, 303. Cambur (Ene) 302, (Lazăr) 315. Cană Ioan, 378. Canta (Catrina) 67,99, (Iosaf) 67, (Mateiu) 191, 332, (Dumitrache) 192, (lordache) 68, 192, 291, 325, (Costache) 167, 221,(Alecu) 192, 245, (loan) 333. Cantacuzino (Iordachi Tema) 16, 175, 193, [Ioan] 8< [Mateiu] 81, 195, 326. —Cantacuzini Catrina 67. — Cantacuzino Ecaterina, 106, 189, 193. —Cantacuzino A. P., 339. —Cantaragiu Enachi, 345 358, 379. —Cantaragiu C., 360. —Cantemir (Dimitrie Vodă] 19, 20. Căpăţină Toader, 363. Caraiani lona Qheorghiu, 345. Cara lani C. 353. Caragea [Scarlat] 326[Cost.] 86, 89. Caramanu Qh., 164, 287. Cărămidarul [Ion, Petrachi, Qheorghe, Mihalache] 368. Cărăcaş Panaite, 386. Cărăuşu Ionită 364. Cârjă (loan] 348, (Qheorghe] 206. Casapu Qavril, 387. Câslăriţa An\\a, 359 Oaşul Toader, 390. Catargiu [Ştefan] 249, (Cos-tin) 326. Catargiu Filip, 40. Câte Unguroanca, 68, 72, 74, 87. Cazacu Toader, 364. Cazangita lrina llie, 384. Ceapă Zaharia, 368. Ceapragita Aniţa, 358. Cehani [sat] 2. Ceornei Vasile, 16. Cepescu Q, 313. Cerchez Ştef. comis, 7, 288. Cerchez Mihalache, 51, 60, 88, 173. Cerchez Costache hatm., 250, 308, 378. Cernălescu E. 317. Cetăţuia [seliştea] 5 7, 16 [moşie] 141, 154, 159, 231, 238, 289, 305. Ceucanii [moşie] 28, 34. Cheptănariul [Staicu,Toader, Qh.) 372. Chetaprizul Tănasă, 354. Chică Mateiu, 359. • Chică D, 287. Ohicoş [Ştefan, Simion) 382. Chicoş Ion, 100. Chilianul loniţă, 206. Chinezul Mih., 306. Chiper Const., 368. Chiper [Toader] 31. 53, (Costin] 50, 97. Chiper Ianachi, 364. 395 Chiper Qh. 98, 356. Chiper Lupul, 61, 97. Chirănuş [Tudorachel, 345, [Marin) 351. Chirenuş I., 302. Chirenuş Panaite, 313. Chire Manoli, 385. Chiriac Hagi, 343. Chiriac preot, 7. Chiriac Ţiganul 40, 43 Chiru Vasile, 116, 296. Chirul Hiliuţă, 251. Chirica ban, 261, 268. Chiriac V., 269. Chiricuţă Andrei, 386. Chiru lancu, 295. Chiru Ion căpit., 350. Qhirilă Radu, 370. Chitaru Ionică, 346. Chitarul Ştefan, 367. Chitarul Anton, 389. Chiuciuc Gh.f 2»7 Cimbala Lupaşcu, 18. Cimbala, Neculiţă, 46, 51,64. Cinovnic 275. Ciobatar Anton, 316. Ciobotariul Enciul, 387. Ciobotaru Petre, 382. Ciobotariu [Naşte] 357, [Sava] 383. Ciobotaru V., 366. Ciobotarul [Nicola, Chiriac] 367. Ciocoiul Toader, 347. Ciocârlie*[puţul lui] 78, 172. Ciolacul Qh., 385. Ciolacul Tănasă, 362. Ciolac Eni, 287. Ciorăscu [Ion] 373, [Dimi-trachi] 251. Cocul Tudurache 349. Cocul Const. preot., 345. Codrianu Qrig, 300. Codreanu Cost., 356, Codreanu Ion, 389, 336. Codreanu Mihalce, 349. Codreniţa Tofana, 349. Cogălniceanu Const. v. stol., 42. ------ /. Gheţul Gh., 29c?. Ghibănescu Gh , 4. Ghica Vodă [Grigorie], 13,42. Ghica Iordachi, 167. Ghica Costachi, 167, 192. Ghica Alecu, 305. G Ghica Ecaternia, 306, 310. Ghica Iordachi j2j Ghica loan [fost ministru] 339. Ghizdan Ioan, 377. Ghindă Ion, 42 Giani Hagi Teodoru, 85. Giurcan[i|) D., 59f 90. Giurcanu N., 302, 359. Giurcăneanu Stan, 366. Giurge Iordachi, 126, 372. Gociu Gh., 205, 296, 370. Gociu D., 269. Gociu Manolachr, 377. Goiul (Gh.) 352, (Sava) 353. Goroveiu Const. 13^, 382. Grădinarii Călin, 366. Grădinaru hVangul, 366. Grădinarul Petrul, 383. Graful Gh , 380. Grăjdenii (M-tire) 12, 30, 137. 157, 288, (moşia) 35, 56, 142, 306, (sat) 280. Grăjdeanul Iordachi, 343. Grăjdeanul Mih., 348. 354. Grăjdeanu Ion, 365. Grama Stolnicul, 6. Gramulu Bogdan, 3^3. Grămuliască Dumitra, 343. Greceanu lancu, 57. Greceanu Kostachi, 318. Grecianu loan ban, 380. Grecul D., 121, 165. Grecu (Sterian] 358, (Toma) 373, [Mihali] 377, (Sotir] 38?. Grigoraş Andrii, j\t 60. Grigore A\ex. Ghica Vv, 54, 59, 80, 182, 184, 185. Grigore Ioan, 302. Grigoriu Ştef.. 3\3. (Jrosu G. căpit., 343, 359. 399 Grosu Tud., 359. • Grosu V. preot, 385. Grozavu preot. 23, 24. Guliman Enachi, 377. Gurioaie Nastasia, 18—21, 323. H Hagiul Alecu, jOO. Hagi lordachi, j45, j5j. Hagi (Qh.) j54,(Chiriac) jo&. Hagiolu Panaite, j54. Hagiu Toader, j63-Hârjău Costandachi, j84. Haralambie H. Anghel, 2il. Hârlacu [V.]j49, |Mih.]^65, [Chiriac] j67, [Vasilache] *?64. Hărman, j, 4. Hăulică Solomon, ?79, Holban [lord.] 125, [V.]j74, [Tănasă] j60„ Hore [D.] j52, [Const.] j8?. Horoiata {moşie] jl4. Huber(t] doctor, 251, j77, ?80. Huidui [N.] 71, (Qavril) 108, [D.) j44, [Manoli] 377 Huluba Qh., 360. Hurduc Lupul, J(50. Huşanu Qh., 344. Hrăneşti fsat) 2. Hrâste Blanariul, j52. Hrisoverghi v. vornic, 161, j46. Hriste Croitorul, j44. Hristache Ion, jl4. Hrisosculeo Iordache, 37. Hriţcu Ion preot, 25, 44. —labălnii, 8. —Iacob Episc. Huş., 68. — Iamandi [Qavril] 74, 98, 1 11, 292, 346, [Ioan] 194, (Costache) 132, [Mihaiu]219, [Dimitrie] 300, [lancu] 303, (Qrigorie) 370, [Iordache] 50, 65, 74.— —lanacahi (v. căm.) 40, (v. comis) 42. —lanachi Baş Bulubaş, 92. —lancu Anguelichi, 258, 268. —lancu Cost., 303. —lanculeu Catinca, 221. —Ianov Ioan, 320. —laşanu C. căpit., 89. —laşanu Qh., 107. —Iaşi, 267. —Idriceanu Petre, 3o6. —Ieronopoleos Qrig. Mitrop 305, 310. Ignat preot, 16, 19. Ignat flfteme) 369, (Joan>, 372, (Toader) 369. Ignatiu Nicola, 34$, 353-Ilie Enachi, p, 1 j. Ilie stolnicul, 14, \j. Ilicel Stahie, jl. Ilieş Alex. Vodă, 1 3, Ilii (valea), 2c3 4. Inariul Radu, 3A8. înochint Ivancul, 47, Ioan Ştefan, 338. 400 Ioan Teodor Vv, 41, \j?, 2îs. Ioan Mavrocordat Vv., l pj. Ioan Sturza Vv. 2Sg. Ioan Sandu Sturza, W 256, 1 US’ — loanichie Arhim. j0st 310* - -Ion a Catrinei, jjA. \ —Ion şoituzul de Bârlad, 33. -loniţă Popa, 8p, p2y —lonianul Tălmacii*, 7* —Iordachi Rosăt, 17. .—Iordachi Costache, 37. —lordache Bălăsache, 37. J Jeravăţ (pârâu) 2, Jora Ioan spătar, 8, \28y 136-7, lj3, 166, 252, 260, 27», J71. K Kanta loan, 63. Kirănuş Toader, 1^, I lj. Ki'ănuş Vasile, jL Kir Iosâf egumen, 36. Kjr lacov Mitrop, Mold., 8j. Kiru lancu, 2\p> u Lambrino lordache, 66, 36p. j Lambrino Qh , 337. Lambrino Şărban, 373-Langa Ion iţi, 346, 35 4. ; Lazăr V., 136 i 3j3. Lazor D,, 334. Leahului (lăget), 2. j Leahul loniţă, 36p. j lorga Njcolae (Prof. uniw) 4, —lorga Qâlcă, 22 L —lorga Chirimeciu, 33$> (Tudorache fiu), 3j8. —Torga Ciobanul, 363 lrinopoleos Sofronîe, \8y, 193- Ispravnici de Tutova, 65. Jsae eromonah, 23. Isăcescu (lonaşcu) I7. Ivan cea dela Tatarca, 3. Ivancea (selişte), 331. Ivaşcu Razu, 11. Jora Antiohi, 17. Jora Ioan paharnic, 12L Jurge lancu, 269. Kiru Vasile, 1^0, 2O3, 230. Kostaclie ioan, \9*\ \p4> Kozma Mateiu clucer, 1^/, 2I6. Kuza Ci., 3> Mata sa ru loniţă, 250. Mâţă blândă [Ioan, Gavrilă) 26, 62. Mavroghene Mihai., 207,210. Mazilu Ştef., i 48-Mehniet Uzun, 24. Merar Mateiu, 87. Miclescu Gavril, 17. j Miclescu lancu, ?j6, j89. | Micleasca Profira, 193, 123, 210, 233. | Microu (Ivan) 46, (Catrina) j 46. Miftoadi Ştefan, 16. j Mihaiu Voevod, j(). I Mihail C. Suţu Vv., 81, 85, 327. j Mihai Racoviţă Vv., 141,24?; • 323’ . Mihail Cehan Racoviţă Vv., i 193, 240, 266. Mihai Gr. Sturza Vv.t 304, j 308. i Mile Dumîtriu, 116, 12o. j Mile Brânză I)., 344. I Mirce Ştef. 142. Mitache Croitoru, jfto. Mitre Vasile, 349. Mitre Apostul, 14, 83. Mitici Const,,. J2o, 356. Menciu Const., 298, 302. | Mocanu jGh.] 92, [Neculai] 357. Moisiu Gh„ 287. Moisăi Gh , j02, 363. Moisâiu /înţolii, 354. Moisăiu Neculai j60. Moisăiu Ştefan, 385. Morarii ToaJer, 133 Morănii [sat], 146. Moreniî-de-gios, ^05, 21j. Moruz Alecu, 3X9, * ACADEMIEI* m Movilă lordache, 34y. Minunii (Vlad, Neculi) 345, LPetre)' 853, |Dima| 803. :VW]nteni(-de~sus^rnaliala)l 82. Muntenii de mijloc, 182. Mun tea nu Gh , 343. Mimteanu^NeacsuJ 370, [Ra- I duj «MM, (Toader, Stan) 371, (Cosi.) 389. Murge ni (moşia] 91. i Murge nea tiu T. preot, 205. | Murguleţ Lupu, 374. ' Mdsa, 3. Muşat, 3, 4, N Nacu iordan. 287, 302, Nacu Gheorghe, (ît>. NaciaSnic, 288. Na nu Gheorghe, 00. Natm N., jl6. Nastea, 3. Năstasă Ştef., 359, Neagşa, 8. Neacşuoht H 1). lani, 350,3^ Neacşu Ion, 371. Neagul Dima, 802. Neamţ s . M-tire, 882. Nebunele Toma, 343. NeCo/!:'ă ([Uil;ni'a) Gavnlrt, 349 Neculai Alex. Vv., 144. 154, 240. ! Necula Vasile hmovici, 219. Necula) (Lafari) doctor 353. Nechita Grigoraş 369. ; Nedelcu Oh„ 354 : Negel Şărban, 16l, 189, 19?. Negre loniţă, 96. Negre Petrache, 125,250,3^4 Nelipeşti [moşia) 67, 171. Nemeş mc, 249, Nica (Ioan) 34, (lanachi) 41, 48. Nicolau V., 269, 802. Nicorete loan, .?70/ Ni coreei i (sat) 90. , Nistor Popa, 323, 351, | Novac Gh., 344. o Obştiei [casa] 1, 4, etc.,.^2?. | Ocrieanu Pelre, 365. Odăile Vuileştilor, 8. Olarul (Toader] ?06, [F.na-chi] 373, [Ştefan) 373. Oliuşca, 3. Onotreiu Manolachc, 353, Oprişan (iordachi) 190, 194T 2^1, 348, [Gheorghe; 205 218. Ouatul loniţi, 349. Oujef Toma, 347, j54. P Pâcurariu D, 219. Palade ConsL 51, 56, 94, Păcurariul Tănasă, 361. j 172, 225, 271, Paladi (Ion logof.] 15, 142, jGavril) 17, 145. (Toader, Preda] 17. Păladie v. vameş, 5, 6, Pălade M. Gafiţa, 370. Palcău [lani, Stancul, Qh.] 370. Palacior Qh. 307. Pană Ion, 373. Panaite erei, Oh Pandazi Iliaş, 24. Pan ta zi (Toader> 206, (Me-hale] 287. Pancrati lord., 30 î, 308 Păngrati Costin clucer. 380, Panica Tanasa, 368. Papadopol Cal. Alex,, 4. Papazolu Done, 30d. Paria pa n Cost-, 370. Pascal Gane» 205,210, 201). Pascariul lord., 309. Paşcani Drago mir, 382. Pa şea iui logof., 106. Pâstariul Grigore, 305 Parlhenie Sculi preot, >‘3. Pariul (Vasile, lonila) 31, 374, (Sandu) 50, 3l)4, (Nâslasa] 130,35 \ ,(Crasit‘) 351, [Neculai) 352, (Gri-goraş] 354. Păun l.tlanariul, 92. Păun Panaite, 200,370,351, 362. Pavlu Ion, 298. Pekea (moşie) 319. Peria nu (Gh. ] 374, | Ion] 380. Periiani [sal). 2, 27, 3‘>. Pe leu Ion iţa, 288, ;U>0. Petriceico parc. Hotin., 6. Petro vi ci Radu, 302, Petrovici Donciu, 345, 388 Pietrele lui Cantimir, 28,34. Pinlelei Leon, 87. Pinlîlei Lupul, jI, | Piperii! Toâder, Pire{enu O-, 00 Pisani Andrei consul rusăsc, 233. î Pitarul Stan, 382. | Piteştii [moşie în ţ. Mârlan-| lui] 291; Podeni [mahalaua) 9, 15. ['ogor Vasile^U, 316.319. I Popa Ioniţa 89, 98. j Popa Vasile, 116, 388,351. I A>pa (Dumitru) 90, (Nislori 340. A»pa (Du miiraşe, Neculaî) 37 L Popa C hiriac, 269. Ai pe seu Ştefan. 31, 39, 140, 234. A>păscu Sava 343, i A)peni (sat.) 8. Popoiu Gh,, 123. Popoiu Sârbul. 43. Popovicî Cost., 85, 117. Profiriu N., 316. i /-brtasoai Elena, 3/H. I Părtaşa i /llex.. 351. ! Axlarî [sat) 2. Poştei u ie u H iii li ţa, 365. /’ollog Vasile, 90 292. Prcjja Vasilie preot, 10, 5/. Praja (Lupu) 23, 38, (Const.) 24 {Toader) yi, (îoanl 93, !2î. Praja Ion preot, 314, 362. Praja /'auaite preoi, 344 Prangati Dmnitraşci.i 62. 64. Aangate {Ilie, Saita şi feciorii : Qheorghie şi To-dosia) 62. Pr a poci cu /lnastasăi, 353. Prodan Toader, 44. Proca Gh., 51, 64,87, 115, 147.. i Prut (râul) 334, 404 Aifle Dumitrache, 349. j Puiul Toader, 386. Puişorul V., 36 L R Rach ieru Mitachî, 221, 36-1. I A'achieru (Mih.) 358, (Radu) ! 347, (Enachi) 344, Răchitoasa (Mtire) 18, 2%. Radiitosi.il Gavril, 303. Radiş (Vasile) 19, (Oonst.j 1 17. Racoviţă Duuiîirache hat** ! mau, 1T. —^ Racoviţă (Radu) 1)6, [Mil'O -3:V). ' Radovici Gh.. 129, 13S. j Rado viei Stanciu. 303. ! Radomir Gii., 345, 353, Radu /Vire; 206. _R«cin! babii Neacşii, 358. Răducanu Rosei hatm., 192. Răducanu Cazimir spat., 299. j Răgep Marză, 179. Râpan /Irghirie. 57. Râpan Lupu, 250. Răsoh>iu fMenciu; 345, (-V) 364. Raşcaiui Sandu» 381, 348. Raşcan Alex.. 52. Ra$ci?■/'-. 302. Raia loniţă, 30î. Rii tea (Lupan) 31, (Lupaş-cut Vasile,/ 48. Raţă Consl, 4 lt 50, :;02. s Sacară K-, 300. Săcăroaia Zoiţa, 345 Săcăroaie Despina, 348. j Puşcă Lupu, 25. Aifanu Ion, 386. Răut (râu) 324 Răzmeriţă Gh., 287, 302, 358. Răzmeriţă (Ion) 3o<)f (Vasîle) 36 î. Razul Vasilie hatm., 36. li oblii loniţi, 360. Roman (oraş) 344. Roman Coslîn, 354, 357. Roman (loniţă, Vasile) 369, (D) 370, Rosăt (lordache, Manolachi, NecitlaîJ 17, 40, 64, 84. Roset Iordachi, 200, 216, 230. Roset Smaranda, 225, 3M, 238. Rosăt (Vasile) 40. 262, 268, (Lascarachi; 189, 235, (Neculai) 32o. Roşea ni (sat) 2. Ro^ul D. preoî, 383, RoiarinI Năstasă, 363 Rotarii Toader, 364, Rugină Vasile ptst. 9. Rusei dă u (Ganciu) 343, 345, (Meţul) 345, 386. Rusii Mihai, 349. Rusul îacov, 374. Rusul Vasile, 377. Răhăidăcariul N„ 350. Săidăcariu Ion, 287. Salhanaoa, 388. 405 Samoil spiţer, j/2. | Samoilâ Sfete, 99, I Sâmbotin (T.) 371, (Cj 3 72. Sandu Sturza Vv., 262. Sandol Diaconn, 2^7. j Şăptîiici (Ilie) 12, 83, (,4na) ; 14, {Qrigoraş şi Uumi-traşcu fii] 14. Sară Mihai, 360, Sârbu Vasile erei, 121 Sârbul Stoian, 360, 3, 110, 333, [Grigoraş) 102, ly3, (Mîhaî) 333, [\oau) 29?. Sturza y4lecu, 247, 26p 308. Sturza Costachi, 30?. Sturza Const., 37, 2, 130-Tăutul Ioan ban, 1^2. Tecuci (târg) 03, 84, 290. Teodor Milralache, 26p, 288. Teodor Voevod, 42. Teohar, V.r 287. Teohar Panaite, 287. Teii Christian, 33p. Telal Toader, 346. Teodosîe preot, 99, 384. Teni ConsL preot, 381, Tiriachiul L)., 35a. Ţiganul Gh., j50. Timortie preot, 31, ?3. Ui mul (uim) 21/. Uliţa (veche) 51 f 5gt p2, 100, 343, (noă) 53, 74, i Suditul Radul, 360. • Suţu Vv\, 247, 263. | 8uţul Qh., 301, 308. T Toader Costachi, 280, j Tocuolu Chiriac, 356. i Tolocau D., ^55. | Toma Iordachi, 141. Toma Scarlat, 2y8. Toma D., 344. Tudor Mihăilă, 3. j Tudor Petru, 3, 4. | Tudosă (Iorge) 48. : Tudoran Bagiurenul preot. I 205. Tudoranu preot, 356. Tuduri Gaw, 23, 24. Tufă (loniţă, Radu) 363. Tufă (Vasile] 302, (Verga) \4p. Tuluceanu (i)obre, Coste) 366. Tuluceanu Marin, 367. Tupiloaii (gârla) 143, L5s. Tutova (ţinut ] 3, 51, etc. Ţuţcăneanul ion, 359. Trăistenii (moşie) 67, 171. I Trăstariu Ştef., 35p. | Trăistaru D., 356, ! Trăistaru N>, 352, i Trestiana (sat) 2, 10 (moşie) i 16, 58, g4y 234, (pârâul) j 6, 7, 16, 147, 243. ! Turcoaica Catrina, 34, 3*38. Ureche Grig. spatar, 6. Vacaru D-, 51, 55, 88. Vadul (Ghiunoii, Ploreşti* ior, Morilor hrănîştii) 12, 155, (cel bătrân al târg. Bârlad) \ l>TA. Tabela Numelor din voi tona v i ciy—învăţător. j Ursan Ion, j48, 3d"0, I Ursan Gavrilă, 107," 363. | Uţă Filip căp., 3$\. \ Kalra veche, 343. Katavu L Bârlăd,, J69. Vatopedeni (egumeni) 63, 84, Veisa Cost., 104, 200. ! Kelică Bârlad. (Brânză) 1 LV. Veniamin Mitrop. Moldovei, 1(51, mi ^enin Ilie, 3tfl. Ventura Neculachi, 3ţS. Vergulesei C, 354. Kezeteu Marin, 3 34^. Fladovici I., jOy, 310. j Flaicu Zamfira, 3^0. Vornici dc Bârlad, 18— \y. I Vraghie Stane ul, 4y, 53. Vraghie Ştef., 31, 44. Vrănceanu Gh., 20(5. Kulpe D., 3^7. Kuluţi 41ecu, 313. i z | Zeletin (pârău) 313. Zgaroiu Alecsă, 37 <. j Zinica Gh,, Gp, I Zorzi (Jurge) lancu, 301,308. I Zota Gh., ?46. I Zugravu Gh., 374. 1 ca şi din acesta e filcută de A'. /. An- «ACADEMIEI», TABLA MATERIEI DOCUMENTE BÂRLĂDEME ACTELE DE PROPRIETATE ALE CASEI OBŞTIEI TÂRGULUI BÂRLAD 1495. Ştefan c-^ 1754 (7262) Aprilie 10. MfităblâîHlă vinde un loc lui Chiriac Ţigann drept 12 Ici. . 25 1757 (7265) Ianuarie 13. Constantin Miltai Ci-han Ra- covijâ voevod, însărcinând pe Ştefan Popăscu!, vornicul de pruna, şi pe Andrei Cozma, tnaziî, eu măsurarea vetrei târgului Bârladului, le determina şi semnele pe unde trebue să meargă. . 1757 (7265) Fevruarie 20. Hotărnicii Ştefan Popăscu. vornicul de poartă, şi Andriiu Cozma, Tnazit,- aleg şi hotărăsc locul Domnesc d împrejurul târgului Ba riad, dăruit mănăstirei sfântului proroc Samuil, din Focşani, dc Constantin Mihai Cehan Racoviţă voevod. ........... 1757 (7265) fără lună şi zi. Constantin Mihail Cehan Racoviţă Voevod dărneşte moşia diinpivjun.il târgului Bârlad mănăstirii sfântului Samuil din Focşani..................... 1757 (7265) Marile 12. Carie de apărare dela Constantin Racoviţă Voevod, prin care târgoveţii Bârlădeni sunt scuti fi de chirie pentru case şi pivniţe, cum şi de zăciuele din grădini, obligaţii fiind însă a da zăci mala mănăstirei sf. Samuil din Focşani numai din ţarini, din fânaţe .şi din priseci, dela câmp. > 1757 (7265) Maiu 20. Ocolul Ion Siva împreună cu preuteasa sa, Maria, dăm esc un loc de dugheană, în mijlocii! târ- gului, finului lor Dâmian şi soţiei acestuia, Ilinca. . 1758 (7266) Iulie 15, Scarlat Grigore Ghica voevod întăreşte stăpânirea sfinţii-mănăstiri a prorocului Samuil, din Focşani, asupra locului ce s'au aflat Domnesc Ia târgul Bârladului, afiero-sât acelei mănăstiri de cai re Constantin Vodă Racoviţă. . 1758 (7266) Iulie 27, Chiriac Ţiganul cu soţia si, Ioana, şi eu feciorii lor, vând un loc logofătului llie drept 25 lei. 1759 (7267) Fevruarie 3. Ioatl Teodor voevod întăreşte stăpânirea sfintei mănăstiri a prorocului Samoil, din târgul Focşanilor, asupra moşiei Bârladului, -ce i se afierosâse de Constantin Vodă Racoviţă............................................. 1760 (7268) Iunie 1. loaiî Teodor Voevod întăreşte lui llie, fecior Sandului vătavu, stăpânirea asupra unui loc, din oraşul Bârlad, cumpărat dela Chiriac Ţiganu şi soţia sa. Ioana, în pret de 25 (ei................................................. 1760 (7268) Iunie 15. Toader sin Ion Abăgeru şi Toader Prodrtn vând un loc de casă Ilincăi Tnchiloaei cu preţ de 91 lei....................................................... 1760 (7268) Iulie 19. Standul, ginerile lui Lupaşe, împreună cu fomeia sa, Avaria, dan zapis la mâna starostelui .Chiriac pentru un loc de casă....................... 1761 (7269) Iunie 16. ,on Ţăfârdan, împreună cu sojia sa, Aniţa, având un loc de dugheană, ce-i aveau iu j>raşul Bar iad, la uliţă, lui Ivan Microu drept 37 lei. [V Pag. 1772 Ocfomvrie 25. Oligoraş sin Amior cu soţia şi fiul sau dă mese 7 stânjeni de loc boerul ui Iordachi Iamandi, . 47 1774 Fevruarie ÎL Cinci târgoveţi vând un lot; de casă |4% stânjini, faţa, giupânului Vasile, nepot Ducăi, în preţ de 46 lei/.................................................................. 4'8 1744 Fevruarie 20. Palru târgoveţi vând un loc dc casă, 41:* stânjini faţa, lui [ouiţă Tudosă................................. 47 1775 Ianuarie 28. Târgoveţii Bârlădeni dăruie 3 stânjini pol loc. în faţă, lui Stancu Vraghii, pentru că a fost trai for şi a luat parte cu dânşii la toate nevoile pământului şi la îndeplinirea poruncilor Domneşti................................................... 49 1770 Iunie 30, Todor Bărbi cm închiriază o dugheană de-a stolnicul Iordachi (Iamandi) cu JS lei pe an. ... 50 1777 Iunie 3. Catinca, fata Grozii, fimeia lui Dumitru Văcant, vinde un loc de baştină din descălecătoare jicmcerultti Mihalache Cerchez, pe uliţa cea veche, drept 3 Iei. . . . 50 1777 Iulie 27. Alegerea unui loc dc casă şi de dugheni cu pivniţă a mănăstirei Răchitoasa, danie dela Nastasia Guroaia. 51 1777 (fără lună şi zi). Câta şi fiul său, Ion, vând un loc de casă, în largul Bârladului, pe uliţa veche, biv vel jâcnîcc-rului Mihalache Cerchez, ispravnic de ţinutul Tutovei, în 30 lei. 52 1777 Iulie 2. Slancul Vraghie vinde 4 stânjini de loc, pe uliţa nouă, cumnatului său Constantin Popicăi drept 60 [ei. . 53 1777 August (fără zi). Origore Ghica Voevod întăreşte lui Mihalache Cerchez biv vel jitnicer stăpânirea a două locuri în oraşul Bârlad pe uliţa cea veche, unul cumpărat dela Câta şi feciorul ei, Ion, şi celalalt dela Catrina (fata Grozii) şi dela Dumitru Vacariu, bărbatul ei.................................................. 54- 1778 Iunie 21. mulţi locuitori din Grăjdeni şi de pe aiurea dau o mărturie încredinţată la mâna Kgumenului schitului Grăjdeni, prin care adeveresc hotarele pe unde au-stăpânit, acest schit, în Dumbrăviţa şi în Fruntişeni. . . . . J77Q Iulie 4. Constantin Dimitrie Moruz Voevod porunceşte lui lancu Greceanu, ispravnicul de Tutova, şi lui Iordachi Oh eu ca, ca să cerceteze pricina dintre Iosaf Egumenul schitu li { Grăjdeni şi pah. Const. Riîade, pentru o parte de moşie Dumbrăviţa............................................ , . . . ol 1780 Aprilie 1. Catrina, fata Oro/ii, şi cu soţul ei, Dumitru Giurcatul, vând un loc, în oraşul Bârlad, preoţilor Grigori Anghehiţâ şi Constantin Bostan, drept ÎS lei.......................... 1780 Iunie 18.* Jicni CIT»] Mihalache Cerchez vinde un loc pe uliţa veche cu 11 perechi de dughene, tot sub un acoperemânt, ni Moscu Pop Ion, căpitan de Puţeni, în preţ Ode ^\b.\ 01 . bty V 17S0 Iunie 22 Maria, femeia lui Neculai Frangulea. împreună cu fii săi, vinde 7 stânjini de Ioc în frunte, pe uliţa noua, biv vel stolnicului Iordache Iamandi drept 00 lei. . , 60 1781 Aprilie 11. Safta, sotia Illj îlic P^ngaH, dinprcuuâ cu feciorii săi, vinde 10 stânjini ioc în frunte, la uli^ă, lui Constantin Şiicarul drept 85 Ici.......................................... 02 1783 Iunie 27. Mănăstirea Râchrtoasa dâ vel logofătului Ioan Cantacuzino un vad de moară pe apa Bârladului, primind în -schimb o dugheană cu cămara ei în târgui Tecuci ului. . . 03 1784 Iulie 14, Antohi, feciorul Gligoroşoaei, împreună cu soţia şi cu iii săi, vinde un loc de casă giupânului Constantin Şli-cariul fu preţ de 10 lei............................................... 04 1785 Noemvrie. Ispravnicii de Tutova, lordachi Lambrino paharnic şî Qh. Costandachi stolnic, cercetează pricina dintre baba Câte şi stolniceasa Todosâica, soţia răposatului lordachi Iamandi, pentru un loc de 7 stânjini din târgul Bârladului, . . fâ 1786 Ianuarie (fără zi). Spatarul lordachi, luând în schimb moşia Bârladului dela mănăstirea sfântului Samoil, din Focşani, o da iarăşi în schimb surorci sale, Catrina Cantacuzini, pentru alte moşii dela ţinutul Hârlâului, dând aceştia şi 1000 lei şi 4 sălaşe de ţigani; în acelaş timp cumpără dela sora-sa şi un loc în Iaşi cu preţ de 250 lei............................................. 66 1786 Maiu 10. Scrisoarea de învoială făcută din partea a şease delegaţi Bârlădeni cătră. Spătăreasa Catrina, privitoare la pământul din jurul târgului, ce era de trebuinţă târgoveţilor pentru arături, fânaturi. case şi imaşuri................................1 08 1786 Maiu 13. Alexandru Ion Mavracordat Voevod porunceşte vel vornicu iui Const. Palade ca să meargă la moşia diti- pregiurul târgului Bârladului şi sâ aleagă, cât va socoti şi precât va fi şi cu voia spătăresei Cafrinei Sturzoaei, o parte de loc pentru imaşul viielor Bârlădenilor, pentru care aceştia n'au a plăti nici o dare’................................................................ 70 1787 Ai a ill 28. A n to r i C ro i to r u cu soţi a sa, M a riuţ. a, vin d e o casă cu cliivniţă şi cu ograda şi cu gradină din dosul casei, ne avand treabă pentru moşie (locul dc sub ele), lui dascalul Gheor-ghie în preţ de 05 lei................................................. 71 (Fără an, desigur 1787) Iunie 8. Todosiica Catar-giu stolniceasa, soţia răposatului lordachi Iamandi, se jălueşte Mării Sale lui Vodă asupra babei Câte unguroanea pentru nişte loc de dughene............................................................. 72 1787 Iunie 10. Alexandru Ioan Ipsilant Voevod porunceşte Ispravnicilor de (imnul Tntovei ca să cerceteze pricina dintre stol-n i cea Sii Todosiica Catarg iu şi Câtea unguroanca pentru nişte loc de dughene. .... .... . 73 VI _p&* 1790 August 21. Ginea de judecată a Isprăviiiciei prin care se dă rămasă pc baba Câte, după înfăţişarea ce a avut cu Gavril Iamandi...................................................... 73 1792 Iuli 9. Porocuiicu Vasile Fşanu este desărcinat de îngrijirea ce o avea asupra unei mori din Bârlad. . 75 (j732? August 9. Anaforaua către Măria Sa Vodă din partea ooeritor di va ni şti prin care arată că, întrucât prin -hrisovul Domnului Constantin Mihail Cehan s?a dăruit m-rei' sf. Samoil din Focşani moşia clin jurul târgului Bârladului, şi tot de acest Domn-prin hrisov, Bârlădetiii au fost scutiţi mai pe urmă de orice dări pentru case, pivniţi şi grădini, lasă ca neînţelegerile ivite între ci şi spătăreasa Canina Sturzoaea, stăpâna de acum a moşiei, potrivit dovezilor la cercetarea prici nei, să se rezolveze dc cătră însuşi Măria Sa< ............................................................. 75 1793 Ianuarie 4. spatarul Gheorghie Constaiulachi răs- punde vel vornicului Iordachi Cantacuzino că, în pricina moşiei spataru lui Constantin Pa hule, ce sa hotărăşte cu moşia târgului Bârladului, a făcut cu adevărat o hotărnicie din porunca lui Grigore Ghica Vodă, dar despre partea moşiei târgului nu s’a arătat atunci rumene râ răspundă...................................' , 90 1793 Maiu 17. Mihail Constantin Suţn Voevod întăreşte stăpânirea biv vel jicni cerului Nccubi l. in ciul asupra a nişte mori cu vadul lor din apa Bârladului, cum para Le prin sultan mezat dela casa lui Matei Cantacuzino. .............................. 80 1793 Decemvrie 10. Scrisoarea lui Costa Ghianu pe caic o dă la mâna Arhimandritului Anania, egumenul mănăstirei sfân-Dimitrie din Galaţi, şi a biv postelnicului Celibi Aleco Knculcu? pentru nişte dughene din târgul Bârladului.............................. S5 1795 Iulie 2h Alexandru loan Calimah Voevod, Domnu Moldovei, scrie ispravnicilor de Tutova că, până va veni negii ţi torul Pransîn, din Galaţi, ca sâ se apuce de dres iazul morilor cumpărate de boerii Ştefan şi loan Sturza, dânşii sâ rânduiască pc cineva să vadă ce stricăciuni are acel iaz şi ce moremet ti Irebue. 86 1795 August 12. Isprăvnicia Tutovei însărcinează pe mai mulţi târgoveţi ca sa aleagă şi sa hotărască trti locuri, ce sânt tu târgul Bârladului, dăruite mănăstirii Răchitoasa de Câte unguroanca, 1795 Octomvrie 9. Raportul comisiunei numite dc Isprăv- ii icie pentru a alege un loc a postelnicului Alexandru Ianculeu, ce-l avea cum păr al dela banul Mihalache Cerchez, iar aresta dela Catrina Gimoma.............................................. SS 1796 Ianuarie 26. Preotul Constantin Bostan, dinpreună cu fiul său, Dumitrachi, .vând o bucată de loc, din târgul Bârladului, biv vel postelnicului Alecu Ianculeu, in 40 lei* * . SrJ 1797 Iulie 24 ştefan Sturza ban şi Ion Sturza caminar. roa^ă pe Domn să se Tacă o Carie către ispravnicii tic Tutova şi către pitarii) Vasile Potlog, carii sâ cerceteze şi să curme pricina cc o au cu vornicul C. Păladi, pentru nişte mori de pe apa Bârladului. ................................................................. 1800 Ianuarie ÎL I)iata ^ Constantin Şl i ca iul prin cart regulează cum să i se îupartă averea, după moarte, între soţia, fiicele şi rudele sale. 1800 Septemvrie 12. Constantin Alexandru Ipsilant Yoevod râncîueşte pe boerii Vasile Botianu biv vel stolnic şi pe Gavril Iamandi biv vel medelnicer, să cerceteze pricina ’ de împresurare a moşiei Bârladul, a d-ncii spătăresei Cât rina Sturzoaii, de cătră moşia Trestiana, a d-lui Const. Paladi biv vel vornic. . (Fără dată, probabil 1800) Iunie 4. Spătarul Milinla-chi Cerchez scrie uimi boeriu ca să intervină la spătereasa Catrina Sturza, proprietara moşiei Bârladului, spre a nu fi lipsit de dreptul de protomisis asupra acaretului ce are, întrucât dumneii îşi primeşte bezmânul pe locul respectiv. . (Fără dată, probabil 1800) Iunie 5. Spatariul Mit™- Iaci ii Cerchez roagă pe spâtăreasa Catrina Sturza ca să nu fie o-prit de- dreptul de a-şi face un acaret eu plată de bezmen, pe locul proprietatea ei, şi pe care dânsul avusăse mai înainte o casă. 1801 Aprilie 23. l-upul' sân Toader Chiper vinde biv vel vornicului Alexandru Iau cu leu un loc eu 2 dughene întrun pârele, în târgul Bârladului, drept 165 lei................................. 1801 Aprilie 24. 1 eodosie, egumenul schitului Grăjdenii, ro:!v;i pe Maria Sa Vodă ea, eu prilejul hotărniciei ce urinează a se fiice moşiei Cal vinei Sturzoaei de către banu Gavril Iamandi şî stolnicul Vasile Boteanu, să se facă cercetare de aceşti boeri şi a-snpra împresurăm ce moşia schitului sufere din partea vornicului C Paladi şi a spătăresei Sturzoaei........................................ 1801 Maiu 29. S'piitflrtnsa Catinca Canta roagă pe Domn sa rânduiască un vornic de poartă şi alţi boeri spre a-i hotărî moşia din presiunii târgului Bârladului, dfmdn-se sfârşit pricinei de îrn presura re ce pătimeşte din partea vornicului Pălade. ISO1 Iunie 7. Maria, fata Grozii, vinde boierului Aleeii Knc.uleu un Joc de baştină de pe maică-s'i, cu pre( de 120 lei. 1801 Decemvrie h învoiala lui Vasile sân ŞlcFan Duca cu ginpânul Ilie Băcalu 1 pentru o parte de loc, ce eră. din sus de dugheana acestuia. ......................................................... 1801 Decemvrie 7. Alexandru Nicolae Snţu Voevod, la ceri rea şi jăluirea târgoveţilor Bârlădeni.. hotărăşte ca adunările de târg în oraşul Bârlad, pentru sar^ făină, lemne şi alte lucruri, să VII! să sc facă îii medianul de lângă Biserica Sf. Dimitrie şi Biserica Domneasca, şi în medianul de lângă Biserica Ducăi (Vovideuia); iar pentru vite în ocolul de lângă movilă. Deasemeue porunceşte ca vameşii, mortasapii şi beşleaga să nu mai îndrăznească a [na fără plată dela acei ce aduc spre vânzare peşie proaspăt, raci, verde-ţtiri, legume verzi şi uscate, hereste şi altele ca aceste. . . 101 , 1802 Ianuarie 27. Alexandru Neculai Suţu Voevod scrie biv vel vom icni ui Gavril Gonacii i, ca să cerceteze pricina dc. împresurare ce pătimeşte moşia Bârladul a d-sali spătăresei Canina Sturzoae, din partea moşiei vornicului Constantin Palade şi a altor moşii megieşite.................................... 101 1802 Fevruarie 20. logofătul Paşcanu scrie snrorei mai mari sau leliţei sale, Catrina Sturza, în privinţa celor ce era rugat despre vornicii Conachi şi Paladi. . . , 105 1803 Ianuarie 6. Alexandri! Constantin Moriiz Voevod porunceşte Ispravnicilor de ţinutul Tutovei ca să pună la cale în privinţa celor reclamate dc spătăreasa Ecaterina Cantacuzini asupra casapilor şi a ailor târgoveţi, cari îşi pasc vitele pe moşia ei, şi încă într'un număr mai mare de cât se cuvine şi fără a-i plăti venitul. 106 1803 Aprilie 8. Constantin Todosâi dinpreuna cu soţia şi feciorii săi dau un loc de casă giupânului Ivan Vâlniolu şi feciorului acestuia, Mihalache.......................................... 10f> 1804 Martie 1. Alexandru Constantin Moruz Voevod porunceşte ispravnicilor de ţinutul Tutovei ca să pună la cale în privinţa celor reclamate, dc spătăreasa E ca Ier ir. a Cantacuzino asupra casapilor şi a altor târgoveţi din Bârlad, că nu i-ar fi plătind a deţin! moşiei, . ........................... 107 1804 April 6 Gavril Ungureanu vinde o casă în mahala. cu Î50 ld. lui Neculai Akle........................................ 103 1804 Iunie 16. Dumitru Conduragiu cu soţia s-i, Cununa. vând un loc de casă, giupânului Gheorghe Crâslian, cu 20 lei, pe care loc însă are să plătească bezmăn spătăresei Car rin a Stiu'zoae. 108 1804 Iunie 30. Spătăreasa Catrina Sturza se jâlueştc Domnului despre împresurarea ce pătimeşte moşia sa dinpregjunjl Băr-Iadului de cătră moşia Trestiam ă vornicului Palade, şi-L roagă să fie rânduită a se înfăţişa cu numitul în judecată la Divan. Divanul îngădue vornicului de a face. o nouă măsor îşi e şi o liană închipuitoare de starea locului, după care numai, de va mai fi trebuinţă, se va urma cu judecata, ...... JuO 1804 Iulie 14. Ştefan Sturza, vechil spătăresei Catrinei Sturzoae], roagă p?. Măria Sa Vodă ca să rânduiască pe Gavril iamandi şi pe Ioan Jora, spre a lua parte la cercetarea ce se va face în chestia în cal car ci moşiei Bârladului de către moşia Trestiana, ceia-ce Măria Sa încuviinţează. . . . 110 IX 1806 Maiu 15. Spatarul Ştefan vinde un vad de moară, ce se afla din sus de târgul Bârladului, comisului loniţă Paladi în mi) ieL , .......................................... tu IS06 Iunie 13. Scrisoarea prin care se cere învoire delii Catrina Storzoae spătăreasa de către fratele său, pentru a consimţi la vânzarea unui vad de moară în apa Bârladului, ce face feciorii ei, cu 3000 let, către vornicul C Paladi..................................... 112 1806 Iulie ÎL Ecaterina Sturza spătăreasa, jăluindu-se Domnului despre şicanele ce-i face vornicul C. Păladi, îl roagă pe Măria Sa sâ pună la cale ca numitul sâ vină la faţa locului pentru a se putea face cercetarea în privinţa încălcării moşiii Bar Iad ului de moşia Trestiana.......................................................... 112 1806 August 2. Răvaşul Saftei Sturza cătră cuniuată-sar hlencu Sturza, privitor la documentele unor mori. . . . 114 1806 August 14. Protopopul Ioan Damian şi alţi trei târgoveţi, fiind rânduiţi de Isprăvnicie, aleg şi hotărâse un loc a Chiţii, fata lui Saulea Damian, ce-1 are pe vatra târgului, în coada u-liţii mari, ce merge spre sfânta biserică gospod. . . . 114 1909 Iulie 18. Divanul Cnejiei Moldaviei scrie Isprăvniciei de Tutova să nu îngăduiască lui Velică Brânza şi nici altor târgoveţi dc a tace ogrăzi şi zidiri fără de a se învoi cu spătăreasa E- caterina Sturza.......................................................... 117 1809 Iulie 31, Divanul Cnejiei Moldaviei scrie isprăvniciei de Tutova sâ nu îngăduiască lui Velică Brânză de a-şi lărgi ograda, ci să ca li Le de a-1 învoi cu spălăreasa I Cea Le rin a Sturza pentru plata bozinănului cuvenit pe toate binalele câte se cuprind în o-, grada veche, ........................................... 117 1809 August 12. Divanul Cnejiei Moldaviei împuterniceşte pe spătăreasa Ecaterina Sturza şi pe omul ce-1 avea rânduit, sâ-şi aperi moşia Bârlad în potriva târgoveţilor, cari ar vroi să treacă cu vite sau cu îngrădituri fără ştire şi învoirea dutnneii. . 113 1809 Ocfomvrie 24. Diata Măriei Constantin Şlicariu prin care dispime în ce chip să se clironomisascâ averea de către moştenitori şi sâ fie aceştia purtători de grija pentru sufletul său. 119 1810 Iulie IO. Maria cu soţul său Dumitrache Grecii cer dela Divanul Domnesc sâ li se dee voe de a-şi vinde două du-gliene şi o casa, ce sunt de zestre.................................. 121 1810 Octornvrie 20. Paharnicul Ioan Jora, Ispravnicul de Tutova, cercetând jâluirea făcută de Teofil, Egumenul de Răciii-.toasa, pentru un loc din târgul Bârladului, pe care Maria, fata Soldei, voia să-şi facă binale, găseşte câ mănăstirea are dreptate şi iiind-câ pârâta s'a arătat nemulţumită, fixează părţilor zi de înfăţişare înaintea Divanului la 20 Martie 1S11. , . . . 21 j X 1811 April I!. Divanul Cnejiei Moldaviei îuputcmiceşle pe spaLaruil lo;m Sturza, epitropul n (.‘vârstnicei elironoame Pulcherie Midescn, cum şi pe vechilul ce d-hii va orândui purtător dc grijă asupra moşiei Bârladului, proprietatea acestei clironoatne. 18!I Noemvrie 23. Costache Di ia scrie fratelui sau, Gheorghie, ca locul pe care dânsul a avui o casă, în Bârlad, să nu i se înşirăineze, fiind-că vocşte sa facă o alta, şi dijma, ce a fi, o va plaţi................................................................... 1812 Aprilie l. Arsăni Cojocarul vinde o casă. cu loc cu tot căpitanului Pelraehe (Duda) Dudescu în preţ de Î000 Ici. 1812 Septembrie 24: Spatariu! Ioan Sturza se jălueşte Di- vanului ca boerii din largul Bârladului cu. întinderea ogrăzilor strâmioreazâ imaşul târgoveţilor, Caminarul lordache Giurge este însărcinat să tacă carcetare la faţa locului, .... 1813 Ianuarie 23. Marîa, fata răposatului Constantin Şli- eariul, împreună cu soţul sâur Dimitrachi Grecu, vând două du-gheue şi o casă, prin sultan mezat, protopolului loan Dătnian, în preţ de 1210 lei........................................................ 1813 Septemvrie II. Mărturiile Diaconului Anlobi şi a lui Vasile Ludiian, pentru nişte vaduri de moară în apa Bârladului, pentru o grădină şi pentru un nuc....................................... 1813 Martie 7 Măr L uri a spatariului Mihalachi Cer diez prin care, în urma cercetării făcute, dă treptate protopolului Ioan Dâ-mian, în privinţa celor reclamate la Domnie în potriva sa, în chestie de cliiroiiumie, de calră Catrina Abageriţa. .... 1813 Aprilie 2. scrisoare carra vornicul loniţă Sturza în chestia unor drumuri (uliţij din Bârlad................................. 1813 Aprilie 24. Dtrna, fitil lui Panaite, ia cu hezmăn un loc stârp dela Proh irita Sturzoaia, •.................................. ISI3 Iunie 15. ^a O-rirea făcută de spatarul loan Sturza, epitropul Pulheriei Alici casca, Scarlat Alex Calimah Voevod porunceşte ispravnicilor de Tu Iova ca nime din Bârlădeni, fără de învoirea vechilului rânduit dc epitrop, sâ titi-şi facă nici im fel de binale pe moşia ce va fi dreaptă a Pulheriei Micleasca, în preju-rul vetrei târgului Bârladului, , . , 1813 August 13. Scarlat Alexandru Calimah Voevod, la cerirea epitropului Pulheriei Micleasca de a se hotărî şi a se ridica planul moşiei Bârladului, porunceşte ca< la vremea când vor veni hoiarniciit să se afle faţă şi toţi răzăşii înpregiuni^i cn ck -c tun elitele ce vor avea spre a se da sfârşit cerce Larii şt h oi arăturii- 1813 Septembrie 10. Martorii. Vasile Lazăr şi Ion a a Catrinei, declara că Movilă Pascttlui este acea din jos de drumul vechiu a Grăjdenilor, un rând de pământuri. * Pag. 122 m 124 125 126 123 120 1T2 i:« . r« 135 1 :kv XI 1813 Septembrie II. Declaraţi unea martorului Toatlcr Mo- rari ti îti privinţa unor vaduri dc moară, câte ştie* că sunt dela moara vornicului Paladi în sus şi până la podul cel marc, ce. este făcut în oraş peste apa Bârladului................................. 137 18/3 Decemvrie 20 Spatarul Neculai Dimachi se jălneşte îui Vodă în privinţa nedreptăţilor ce i sar face de locuitori cu vânzările şi schimburile de acarete de pe moşia Bârladul < 138 18f3 Decemvrie 26. Scarlat Alex. Calimah Voevod,, motivat de cerirea spatarului Neculai Dimachi, scrie ispravnicilor de Tutova ca să cerceteze câţi şi cine sunt acei cari îşi au făcute binale pe locul spatariului fără de învoele cu stăpânii după vremi ai moşiei, şi a le pune în vedere că n’au voe a schimba sau vinde locurile de sub acele binale sau din îngrădituri, mai ales acum când cei de supt protecţie rusască caută a-şi desface averile din dreapta Prutului....................................................... 139 1814 Fevruarie 20 A na forau a veliţilor boeri ai Divanului Domnesc prin care dau dreptate spatarului Necolai Dimachi în procesul ce a avut cu vornicul Constant in Paladi, supusul rusăsc, pentru despărţirea hotarului dintre moşia Bârladului şi moşia Cetăţii ia sau Tresliana................................................. 140 1814 Iulie 6. Scarlat Alexandru Calimah Voevod, motivat de jalba târgoveţilor Bârlădeni asupra biv spatariului Neculai Dimachi, care le cere bezmăn pentru casele şi aşezările lor, în contra hrisoavelor ce au dela Ştefau-cel-Mare şi dela .Constandin Mihail Ce jian Racoviţă Voevod, râridueşte zi de judecată la Divan pe la sfârşitul lui Septemvrie. , .................................. 101 1814 Iulie 2L l°ti locuitorii târgului Bârladului jâlHinduse că spătarul N. Dimache le impune bezmăn câte 10-12 lei de fiecare casă făcută la mahala, cum şi plata pentru im aş, până la regula rea chestiei prin judecată, la Divan, Domnul Calimah po-ronceşte Ispravnicilor de Tutova de a nu se îngădui încă luarea unor asemenea dări..................................................... 103 1814 August 8. Scariat Alex. Calimah Voevod, motivat de jalba lui Neculai Dimachi, scrie biv vel spatarului Ioan Jora ca să meargă şi să îndemne pe Bârlădenii răzvrătiţi, spre. a da bocriului toate veniturile şi bezmănurile întocma precum sau urmat an şi anţerţ, urmând ca, la terminul dela finele lui Septemvrie viitor, Divanul să dec dreptatea cui se va căde............................ . 103 1814 Octomvrie 7. Maria, soţia lui Dumslrache Grecii, cere dela Măria Sa Vodă ca sâ-i dee voe de a-şi vinde două dughene şi o casă ce. Ic avea de zestre, şi Vodă îi încuviinţează. 105 1814 Octomvrie 15. Isprăvniciâ Tuto vei porunceşte telalu-lui târg aht i Bârîad să publice în curs dc 40 zile, în cuprinsul iâr- XII U'itlui, că să va vinde prin sol ta n~ ni^it douîi dughene şi o cusă a Măriei, soţia îni I^iiniilru Grecii, drepte ale sale zestre, pentru a-şi plăti da lori a ce făcuse din întâmplarea vremurilor şi a oştirilor. 1814 Decemvrie 10, Scarlat Alexandra Calimah Voevod pune îndatorire veliţilor boeri ca sa se adune la Mitropolie şi sâ asculte cu mare luare aminte jaloba ce a li dat lăcuitorii dîn oraşul Bârlad, pentru moşiia Bârladului, asupra spatarului Neculai Dimachi. 1814 Decemvrie 14. Auaforaua Divanului Domnesc în procesul dintre locuitorii oraşului Bârlad şi spatariul Neculai Dimachi, opinând pentru orânduirea unei comisiuui, compuse clin episcopal eparhiot şi doi boeri mari, care sâ meargă la Bârlad şi, prin lucrarea cc vor face, să liniştească pc amândouă părţile. 1815 Fevruarie 1. Actl11 vânzare pe care Profira Di-machia născută Midescu, îl dâ târgoveţilor din Bârlad pentru tno-.şie ce 1 t-a Lrecut în de veci stăpânire cu preţ de 180,001) lei. . 1815 Fevruarie (fără zi) St'arlat Alexandru Calimah Vo-evod întăreşte stăpânirea târgoveţilor Bârlădeni asupra moşiei cumpărate dela Profira Dimachi, născută Mici eseu, 1815 Maiu 2. Hrisovul Domnului Scarlat Alexandru Ca- ii mah prin care se înfiinţară venitul jugăretuhii şi a cotului în o-raşul Bârlad, pentru facerea şi întreţinerea li li ţi lor şi a podurilor, scutind de orice dare 30 oameni aduşi de peste hotar, cari să fie nun iai pentru slujba acestor poduri. ................................. 1815 Iunie 26, Scrisoarea banului Drăghici către camitia-rul Costache Cerchez în chelii unea a vadului ce trebuia sa piâtias-câ nişte care cu sare la Irecerea peste podul târgului Bârladului. 1815 (fără lună şi zi) şi 1816 Martie 20. Alcătui- rea sau Regulamentul întocmii de târgoveţii Bârlad eu i pentru administrarea moşiei şi a acaretcîor cum parate* dela Profiriţa .Mi ceaşca, soţia spat. Neculai Dimachi........................................ 1816 Fevruarie 7. lvindu-se neînţelegeri înlre lăcuitorii târgului Bârladului, cari au cumpărat moşia din pre jur dela c‘«i-ronoama răposatei iileana Micleasca, Scarlat Alex, Calimah Vodă rândueşte pc Teodor Balş vel vornic şi pe Mihalache Mavrogheni biv vel postelnic, ca sâ facă cu dreptate cercetare la faţa locului de pricinile neînţelegerii şt să caute a-i linişti, . 1816 August 30. Scarlat Alexandru Calimah Voevod în- tăreşte Alcătuirea sau Regulamentul ce-şi făcuse Bârlădenii penirii stăpânirea moşiei şi a acareturilor cumpărate dela Profira Dimachi. născută Miclescu....................................................... 1817 Octomvrie 30. Tocmala şi ponturile cu care si ugerul Pavăl Duca s?a învoit cu Epitropii târgului să facă o moară dc iznoavă îu vadul dela Morănii-de-jos. 105 107 167 189 102 vrs 200 201 207 20Q e>iz XIII 1818 Fevruarie 21. l-ogofeţia cea mare scrie Epitropilor târgului Bârladului ca să-i trimeată îndată o copie de pe hrisov. 1818 Martie 1. Sama de ce au dat şî de ce au rămas sa mai dec orân datorii la Casa Obştiei târgului Bârlad. 1818 Martie 12. Costachi Canta vel visternic vinde Obştiei târgului BîivIad Dughenele ce Ic avea clironomic dela râpousata soacră-sa, visteriasa Catinca Ian culci i, în preţ de 12,000 lei. 1818 Martie 24. Visteria scrie ispravnicilor de Tutova ca, ctt mahalalele târgului şi eu satele cele de prin pregiur, calc de două ceasuri, să se facâ cară tura de pădure şi sâ se îndrepteze toate mlaştinele din oraşttî Bârladului. Asemine să iec măsuri ca, după vremea plugului, oamenii cari sânt plătiţi de Casa Obştiei, să a duca numaidecât podelile pentru facerea podurilor. 1818 Martie 28. Scarlat Alexandru Caliman Voevod dîs-pune ca, pe lângă cei 30 liudi încuviinţaţi prmtr'un hrisov mai dinainte, pentru trebuinţa podurilor din oraşul Bârlad, sâ se mai poată aduce dc peste graniţă in că 20 oameni streini. 1S18 Aprilie 6. Isprăvnicia Tu lovii scrie cătră fcpitropii Casei Obştiei spre a cercetă şir în cazul afirmativ, a opri pe vameşii de târg de a vămui pe cei ce aduc mâncări pentru trebuinţa oraşului, ........................................................... 1818 Aprilie 12. Trei mahalagii mărturisesc că Ion, feciorul lui Neculai Bacalu, de zece ani sufere de dambla şi nu-i vred- nic de a-şi chivernisi casa şi copiii. 1818 Aprilie 30. Visteria scrie către Isprăvnicia Tutovii să cerceteze daca Ion sân Neculai Băcalu este cu totul sărac şi nepu-iinr.ios, mijlocind, în cazul afirmativ, de a fi lăsat mai jos de Casa Obştiei cu adetiul locului, după starea şi putinţa lui, iar de bir sa nu fie supărat......................................................... 1818 Septemvrie 10. Scarlat Alexandru Calimah Voevod împuterniceşte pc vornicu Constantin Paladi, epitropul nepoatei sale nevrâstnice, Zmaranda Roset, ca să stăpâniască moşia Cetăţuia în deplină cuprinderea ei, precum au stăpânit până la anul 1S14, cu toate ac arc tu rî le câte au fost pe dânsa sau câte vor mai fi ada- ose pe dânsa.............................................................. ISIS Decemvrie 13, Locuitorii largului Bârladului, jalu-indu-se lui Vodă pentru moara din apa Bârladului ce o luase cu poronca Domnească vornicul Constantin Paladi, cer ca sali se întoarcă in a lor dreaptă stăpânire......................................... 1820 Maill 25. Târgoveţii Bârlădeni roagă pe Vodă de a porunci dregătorilor ţinutului Tutovii sâ opriascâ pe vornicul de poartă Pascal Garu* de a-şi race o bina pe locul ce nu-i este dat în regulă dc Casa Obştiei* . Pag^ 21S 218 221- 222 222 223 224 224 225 220-22S XIV _Pag^ 1820 Iunie 11. Bârlădenii roagă pe Măria Sa Vodă c;t să il ce <1 poroncă cătră dregătorii ţinutului pentru a opri pe lui ii din târgoveţi şi pc alţii dc a-şi mai pnşte oile şi mascurii şi alte vi-e de neguţitorie pe emaşul largului...................................... 220 /<520 Iulie 23. Vom icni Constantin Paladi roagă pe Consulatul Rusăsc din Iaşi, ca sâ mijlocească la Domnul Moldovei dc a sili pe lăcuitorii Bârlădeni să-i întoarcă toate păgnbtrile cc i sau făcut cu răpirea moşiei Cetăţuia dela anul'1814 şi pănă la ISIS; că această moşie să-i meargă, pe viitor, cât merge şi moşia Bârlad; şi să-1 învoiasca, în puterea proti mi şişului, de a răscumpăra moşia ce târgoveţii o cumpărase dela Profira Dirna;:hi. . . 231 1820 (fără lună şi zi). Anaforaua Divanului în procesul dintre Bârlădeni şi vornicul Constantin Paladi pentru despărţirea hăLarului dintre moşia târgului Bârladului şi moşia Cetăţuiar prin care se dâ dreptate celor dintăi,...................................... 233 laşi, 1823 Fevruarie 26. Departamentul Pricinilor Streine a Principatului Moldovei face cunoscut Consulatului Rusăsc din laşi, despre judecăţile ce au avut Bârlădenii cu vornicul Paladi, supusul împărăţiei Roşiei, pentru moşia Cetăţuia, şi dreptatea celor întâi, cum şi vadeaoa ce i s'a mai pus acum vornicului până ta sfârşitul lunei Martie, când, neprezentând u-se la judecată cu noi dovezi, moşia se va da în stăpânirea jăluitorilor târgoveţi* . 1824 Iunie 2. Obştenii târgului Bârladului roagă pe Domnul ţării să li dec o carte prin care să fie puşi în stăpânirea părţii de moşie şi a morii ce li s^a răpit de vornicut Constantin Paladi. 247 1824 Octom vrie a. Referatul a trei boeri cătră Domn prin care se arată necazuri te ce se fac târgoveţilor Bârlădeni de către vornicu! Paladi, supus acum împărăţiei Rosiene şi domiciliat în Basarabia, în judecata ce au pentru o bucată de loc a târgului, o-pinând că, dacă d-lui vornicul, nici după ultimul termin de 30 zile ce i s?au pus, nu va veni la judecată, să se dee sfârşit pri citi ei numai după dovezile ce târgoveţii vor înfăţoşa. . . . 248 1824 Noemvrie 28. Obştia târgului Bârladului roagă pe Domn ca să rânduiască un boeriu spre a le măsură şi stâlpi cu petre moşia, ca astfel sâ se curme neînţelegerea cu vornicu C Paladi , pentru care toate formele sunt îndeplinite . * . 240 1825 Martie 7. Izvod de sânet uri le ce se găsesc în Casa Obştiei»............................................................... 250 1825 Noe/nvrie 30. Izvod de cheltuiala măruntă a Casăi Opştii în cnrgiri di patru spră zăci luni di zi li, adică dete anu 824 Săpt 28 şi până la anul 825 Noemvrie 30. ... 251 1826 Ianuarie 20. 1 spravnicii târgului Bârlad, în urma judecăţilor urmate şi a poruncii Domneşti primite, însărcinează pe XV paharnicul Costachi loan şi pe stolnicu Vasilie Mi hai I sa iec bucata de Ioc şi moara cu veniturile lor pe 8 ani de sub stăpanirca vornicului Pălade: şi să le ticc în mâna târgoveţilor BârlădetiL f 252 , 1826 Fevruarie 2L Târgoveţii Barlâdeni, la încercarea făcuta de aga Scarlat Donici, ginerile vornicului Paladi, de a fi pus în stăpânirea morii Casei Obştiei, ce eră în apa Bârladului, în partea din jos, şi a lacului din acea parte, cer tui Vodâ de a nu-i slobozi vre-o carte de stăpânire, ei de a fixa ambelor pârţî o zi dc înfăţoşare la Divan. ......................................... 255 1826 Martie 19. Târgoveţii Bârlădeni.. în temeiul judecărilor avute cu vornicul Paladi şi a dreptăţii dobândite, cer să li se sloboadă un hrisov Domnesc de paşnică şi veşnică stăpânire asupra moşiii şi a locului de din jos de târg: spre a nu fi supăraţi de aga Scarlat Donici, ginerile vornicului. 257 1826 Maiu 15. Obştia târgului Bârladului, cere ca havae-ttil giugâritului, dat de Domnie pe timpul dela 1810 1826 spre a se face Biserica sfântului Spiridon din Bârlad, să fie întrebuinţat de aici înainte în scopul pentru care a fost înfiinţai. . . 259 1826 Maiu 15. Târgoveţii Bârlădeni, folosi udu-se de poronca dală de Domnie banului Cliiriea şi caminariului lancu Angli eîichi pentru despărţirea hotarului moşiei Bârladului despre moşia Cetăţuia a vornicului Paladi, roagă pe. Vodă ca sâ dee rânduiţilor însărcinarea de a constata în acelaşi timp şi venitul morii lor, răpite dc vornicul Palade, pe timp de 8 ani (1818 1826). şi care trebuia a li se înplini prin dregătorii ţinutului. . . . 260 1826 Maiu 15. Sandu Sturza Voevod, în urma judecărilor urmate între vornicul Constantin Paladi, supusul rusăsc, şi târgoveţii Bârlădeni, pentru despărţirea hotarului moşiei târgului Bârladului de către hotarul moşiei Cetăţuia, da dreptate şi întăreşte stăpânirea acestora din urmă, după semnele fireşti arătate în hrisoavele Domneşti din anii 1757 (7265) şi 1815. . ... . 262 1826 Maill 26. Cartea Logofeţiei cei Mari cătră banul Chirica, prin care îl invită de a lua parte, împreună cu căminarul lancu Anghelichi, la lucrarea pentru despărţirea hotarului moşiei târgului Bârladului de către moşia Trestiana şi a altor megieşite moşiii. 267 1826 Iunie 23. Banul Chirica şi căminarul lancu Anglie-lichi, însărcinaţi fiind cu poruncă ■ Domnească ca să cerce;e/e Să-mile Kpitropilor Casei Obştiei pe anii 1823, 1824, şi 1825, găsăsc că aceştia, în contra prevederilor hrisovului, au încasat lefuri pe nedreptul, —de care părere sânt şi cetăţenii Bărlâdcni întrebaţi de dânşii.................................................................... 268 1826 Iunie 29. Postelnicul Constantin Bou, cerşiit fiind ca să arate, pe timpul câta fost vechil (1822- -1825), viniuil morii şi XVI [^K- a locului hiat, din moşia târgului Bârlad, de vornicul Constantin Paladi, declara că dânsul, clându-şi sămile către acesla, uu ş7au o- prit copii de pe de. ................................................... 270 1826 Iulie 14. Aga Scarlat Dom'ci roagă pe boerii rânduiţi cu cercetarea în chestia împresurârii moşiei Cctâţuia ca să asculte şi pe vechilul său, posnîcelu Constantin Bou. . . 270 1826 Iulie 14. Aga Scarlat Donici cere dela Domnie ca să i se învoiascâ de a se judecă şi dânsul cu Bârlădenii în chestia, de încălcare a hotarul ui moşiei Cetăţuia, ceia ce nu i se încuviinţează* ............................................................... 271 1826 Septemvrie 30, Spatariul Alecu Sturza, în calitate de epitrop a târgului, cere dda Măria Sa Vodă să porundascâ dregătorilor de ţinut de a vinde prin mezat binalele acelor dintre ■ târgoveţi cari nu şi-au plătit locuri Ic şi acareturile la Casa Obştiei* Domnul ia măsuri potrivite cu înprejurarile............................. 273 1829 Martie 22. In pricină de judecată dintre Obşha târ- gului Bârlad şi aga Scarlat Donici, pentru Trestiana, Divanul scrie Ispravnicilor de Tutova ea sa încuviinţat termin de îtifăţoşare a doua zi de sf. Gheorghie, când trebui să se afle numai decât îna-inte-i vechili cu înscris vechili me din partea Obştiei şi cu toate îndreptările ce vor ave................................................. 27(> (Fără dată, probabil 1829). Târgoveţii roagă pe Diva-nul judecătoresc al Cnejiei Moldaviei să li se respecte hotărârile judecăţilor de mai înainte în privinţa locului ce Scarlat Donici cere dela moşia târgului Bârladului. ................................... 277 (Fără dată, probabil 1829). Târgoveţii Bârlădeni roa-ga pc Vice-Prezidentul Divanului Moldovei de a li se respectă hotărârile judecaţilor de mai înainte în privinţa bucăţii de loc şi a ■ moşii pe care Scărlat Donici voeşie a le răpi, ba să li se împlini ască şi. venitul respectiv, după hotărârea Domniască, cum şi cliei-tuelile ce acum li yau pricinuit,....................................... 27S 1830 Iulie 17. Departamentul Pricinilor Streine a Cnejiei Moldaviei, în urma jalbei date asupra târgoveţilor Bârlădeni pentru o parte din moşiia Cetăţuia, înputerniceşte pe aga Scarlat Donici să-şi iee întru a sa stăpânire locul de pricină precum l'au a-vut soţia d-sale până la anul 1825, înpreună cu venitul ce se va fi strâns, de când sau pus secvestru, precum şi- acel luat mai dinainte de pârâţii târgoveţi, dând drept acestora, dacă nu vor fi mulţam iţi, spre a da jalobă de apelaţie. 281 1834 Aprilie 3. Târgoveţii Bârlădeni aduc la cunoştinţa Divanului Ţării-de jos nedreptatea ce li se face cu moara şi bucala de loc răpit;) de căh'â Aga Scarlat Donici şi, în temeiul hrisoave-lor, cer a-şî stăpâni lucrul ce Iau cumpărat cu drepţii bani lor* 2£5 XVII 1834 furîie 18. Izvod de documemurile moşiei largului Bârladului. .................................. 2£S 1835 funie 22. Târgoveţii Riirlădeni solicită dela noul Domn n\ (arii ca să li în f.ir iască hrisovul ce-l aveau delii Caiimali Vodă pentru cumpănirea moşiei şi să le învoiaseă do a eşi în judecată cu aga Scarlat Donici pentru bucala dc loc şi moara ce li se răpise încă din 1820.......................................... 297 1836 Martie 20, A ga Scarlat Donici, înaintând Divanului '}'arii-de-jos documentele moşiii Cetăţuia, cere de a se scoate această moşie la mezat. ......................................, 209 1836 Aprilie 14. Zmaranda Donici, de acord cu soţul său, cea* Divanului Ţări i-de-jos scoatere la mezat a moşiii Cetăţuia, 300 1837 Ianuarie 20. Obştenii târgului Bârladului împuter- nicesc pe 2 boeri, vornicul lancu Giurge şi spataru Alecu Sturza, şi pe 2 neguţitori, chir Vasile Cole şi chir Gavriil Răchitosul, ca să meargă la Eşi şi sâ cumpere, la mezatul publicat, moşia Cetăţuia sau Trestiana a boieriului aga Scarlat Donici, cum şi de a împrumuta cu dobândă banii ce ar tebui pentru a ei plată * 301 1837 Fevruarie 10. Mihail Grigoriu Sturza Wod regulează a sc face la Bârlad patru iarmaroace pe an: ha 23 Aprilie, 20 Iulie, 14 Septemvrie şi 8 Noernvrie. ♦ ..../ 303 f837 Fevruarie 27. Divanul Apelativ al |ării-de-jos, con- v--statând împlinirea formelor legale pentru • vinderea prin mezat a moşiii Cetăţuia. cumpărată de vornicul lancul Giurge cu 1420 galbeni (în numele obştenilor târgului Bârladului) îi întăreşte veşnica stăpânire asupra ei....................... . 304 f837 Martie 11. Mihail Grigoriu Sturza Voevod întăreşte veşnica stăpânire asupra moşiii Cetâţuea sau Trestiana, cumpărată dela Sultan-mezat de cătră vornicul lancu Giurge pe socoteala ob-şiiei târgului Bârladului, în preţ de 1420 gal bini. . 4 . 308 1849 Ianuarie 16. Adeverinţa Epitropilor Casei Obştiei pentru o hotarnică stricată pe alocure, pe care o dau să se scoată de pe ea copie adeverită de judecătorie. ..... 313 f849 Noernvrie 30. Adeverinţa Epitropilor Casei Ohştei pentru scoaterea din ladă a hrisovului gospod, spre. a-1 înfăţoşa Is-pravniciet. îti scopul de a fi supuşi slujitorii ca sâ plat iască imaşul păşunatului cailor......................................... 313 1884 Fevruarie 27. Cas« Proprietăţei moşiei târgului Bir- Iad cumpără moşia Simila dela Vasile Pogor. , . . 314 1860 Aprilie 26. Curtea de Conformaţii a Moldaviei încuviinţează vânzarea moşiii Simila şi Mastaticii dela districtul Tutova, proprietăţi rămasă cleki aga Costachi Greceanu. . . 317 XVIII ADAOS 11 DOCUMENTE GĂSITE IN URMĂ 1708 (7216) Ianuarie /. Mihai Racoviţă Voevod întăreşte sfintei mănăstiri Răchitoasa, de pe apa Zeletinului, stăpânirea asupra unei case cu două dughene şi o pivniţă în Bârlad, ce i se dăruise de Nastasia Gurioaia........................................ 1785 Decemvrie 10. lordachi Cantacuzino biv vel spatar, în schimbul moşiei Bârlad, dă mânăstirei sf. Samoil din Focşani moşia Vădurelile pe Răut în ţinutul Soroca........................ 1785 Decemvrie 26. Alexandru Ioan Mavrocordat Voevod întăreşte scrisoarea de schimb prin care lordachi Cantacuzino biv vel spatar dă moşia Vădurelile mânăstirei prorocului Samuil din Focşani pentru moşia Bârlad. 1793 Iulie 28. Mihail Constantin Suţul Voevod convoacă Divanul Domnesc, la Mitropolie, spre a cerceta şi judeca procesul ce căminarul lordachi Balş a făcut târgoveţilor din Bârlad pentru stăpânirea vetrii vechi a acestui oraş. 1793 August II. Hotărârea Divanului Domnesc în procesul ce a avut căminarul lordachi Balş cu târgoveţii din Bârlad pentru vatra vechi a acestui oraş. ........................... (Fără dată, probabil 1813 Septemvrie). Mărturisirile lui Vasăle Lazor şi Ion a Catrinei pentru Movila Pascului 1814 Ianuarie 2. isprăvniciâ Tutovii poronceşte căpitanului de târg ca să facă obşteşte cunoscut că acei ce vor trece în stânga Prutului n’au voe să-şi vândă dp pe moşia târgului Bârlad decât numai binalele, nu şi locul de sub ele. 1814 Maiu 7. Scarlat Alexandru Calimah Voevod porunceşte Ispravnicilor de Tutova, ca până se va da sfârşit pricinii dintre Dimachi şi Paladi pentru despărţirea hotarului Bârladului de acel al Cetăţuei, veniturile respective să se strângă şi să se păstreze de vameşul Ştefan Scântee......................................... 1827 Iulie 27. I°an Sandu Sturza Voevod numeşte o co-misiune de trei boeri pentru a cerceta neînţălegerea ivită între vornicul Greceanu, proprietarul moşiei Simila, şi între târgoveţii Bârlădeni, pentru hotarul despărţitor între moşii. 1831 Maiu 15. Divanul Inplinitor scrie boerilor din Epitropia Casei Obştiei că, în ce priveşte amestecul Isprăvniciii in tre-bele acelei Case, a dat cuviincioasa poruncă, iar în ce priveşte ne-inulţămirea orăşenilor cu contractul căsăpiilor, să se îndeletnicească Epitropii rânduiţi a găsi alţi casapi. ........................... 1863 Martie 4. Prefectura de Tutova comunică E_pi_tropiei Casei Obştiei târgului Bârlad o întocmai copie de pe Jurnalul No. 1 al Consiliului de miniştri, ţinut sub Preşedenţia Domnitorului, relativ la administrarea intereselor privitoare pe acM Epitropie. XIX Jj?fL TABLA MĂSORIŞTII TÂRGULUI DELA 1815 PE TOATE MAHALALILE ŞI VATRA VECHE. VATRA VECHE Uliţile şi Mahalalile /. Uliţa veche 343 2. Uliţa mare 345 3. Uliţa Nouă 347 <4. Uliţa Armenească . 349 5. Uliţa Strâmbă ..... 350 6. Mahalaoa din jos de Căcaina pe vatra veche. 351 7. Mahalaoa de pi vatra vechi, din gios de podu gospod. ....... 352 Dughenele de pe moşie afară de vatra vechi 356 MAHALALELE DE PRIN-PREJUR X 1. Mahalaoa Podeni 357 yl2- Mahalaoa Muntenii. 368 3. Mahalaoa din sus păr în Căcaina. . 372 Mahalaoa din gios de Căcaina 378 5. Mahalaoa din gios, spre Ocolu Vitelor 380 6. Mahalaoa din gios de Ocolu Vitelor. 381 7. Mahalaoa din gios spre Pocită 383 S. Mahalaua din jos în Proriioroaci 386 IN DREPTURI Pag. Rândul In loc de: 5a se citească: 5 A frânte frunte 10 23 1769 1697 13 21 1679 1697 15 19 ătul fătul 16 17 (7214) Martie (7216) Martie 7 18 17 1710 1708 64 2 --- BoC*vtt«c {iiipnc 75 10 Porocicu Porocînicu 75 16 Pavş Pa'*» (Calimachi) 80 1 2 semnaturi de vel lo- Neculai Rosăt vei 1 ogof. 1 oan gof.şi 2 seni. de vel vor¬ Canta vel logof. C. Paladi vel nici, nedescifrabile. vornicTeodor Balş vel vom ic 83 ' 14 caltâ altă 102 31 locurile locurile 105 2 arători , arătari 112- ' 4 ĂrgLI târgu 112 27' {Nedescifrabil) lordachi Gaiita logofăt. 132 17 cin sită cinstită 141 23 cuprnzătoriu cuprinzătorii! _ 141 24 silişii silişti 14 f "34 Milia ' " ■" Mihai..... 148 , 16 Sâ se şteargă numărul 3 197 4 acut avut 197 24 acesta Domnie acesta al Domniei '20$ 34 şi mai mulţi . şi cei mai mulţi 227 33 dleminalilor cîlenulilor 245 20 (Nedescifrabil) Dimitric Ralet vel- vornic 245 21 (Nedescifrabil) Costachi Conăclu' vornic 254 34 Locul gol si se com- moşie plecteză cu: .200 29 jucântului jugârit utili 2S8 22 Iuli luni 317 19 Cernăteseu Cernăteseu 346 27 Protd popul Protopopul 347 27 ndriu Andriiu 351 4 prin proin 352 3 protopuiui protopupului .....S—................ v J U ACJ®*»»*; VjoMÂgJ'7 'fete: .1,1 VS&flar