învăţ<ăt>ură cân s-au pricit Sătana cu Dumnzu şi 93* cându să posti Fiiu lui Dumnzu în 40 de zile şi în 40 de nopţi; după acea să sui în măgura Elionului în vreamea aceaea cându-să sui Isus pre măgura Elionului, zisă’ ucenilor săi: „Ni, să ne posti/n!“. Şi să posti în 40 de zile şi în 40 nopţi. Şi ştiu diavolul că să posteaşte Fiiul sfânt şi să mânie diavol pre Dumnezu. Şi zisă1 Fiiu/ lui Dumnzu cătră diavolul: „Blăstăma-te-voiu, diavole, ieşi de la Dumnzu/ viu sau mi spune de unde ai vini/’. Zisă1 diavolu/: „Acar de unde am vini/ eu, ce grije ai tu?” Şi zisă1: „Dară tu de unde ai vinit sau de unde eşti?” Răspusă Isus şi zisă’:„Eu simtu de la şireagurile2 ceriului”. Zisă1 diavolul: „Tu eşti Fiiul Celuie de sus”. Răspunsă-Isus: „Bine ştii tu, diavole, că eu-s Fiiu/ Celuia de sus”.Zisă1 diavolu/:“ Deacă3 eşti Fiiul Celuie de sus, tu pasă acolo în ceriu şi şezi acolo la scaunu/ Tatălui, că al tău iaste ceriu/, iară pământul iaste a/ mieu. Dară derep ce ai vini t tu aice?” Răspunsă Isus şi zisă1: „Eu amu vinii, diavole, aice, să te pierzu pre tine de pre faţa pământului, să nu înşeli mai mulţi oamini.” Zisă1 diavolul lui Isus cu mânie: „Ai tău iaste ceriu/, iară al mieu iaste pământu/”. Răspunsă Isus şi zisă1: “Dară, Sătano, derep ce-/ 1 Scris : 3hc ?altă lecţiune posibilă xise. 2 Scris: LUtipiafVpHAe. 3 Scris: a»akt*. 244 DISPUTA LUI ISUS CU SATANA pare4 c-am eu deştinsu// din ceriu din braţele Tatălui sfânt5 aici6 gios pre pământu, pintr-aceaea ca să te pierzu7 pre tine şi să te aruncu suptu adâncu/iadului”. Zisă1 Sătana: „Cu greu-mi cad mie aceastea cuvinte ce-m grăieşti tu, mie, acmu, ce acmuş-îţ voiu eu arăta putearea îngerilor miei,că-i fără de număru putearea mea, că îngeri miei-s foarte mândri şi înţelepţi şi-s şi tari şi te voiu pierde pre tine cu îngeri cu tot, ca pre u« mincinos şi prostu”. Răspunsă Isus: „O, amar ţie, diavole, şi îngerilor, tăi şi luminilor tale că pintr-aceaea amu vinitu pre pământu, ca să te pierzu cu îngeri-ţi cu totu şi să te arzu cu focu/ năstămatu”. Zisă1 diavolu/: „Ce simtu dară luminile meale?” Răspunsă Hristos: “Luminile tale şi slugile tale, Sătano, sintu aceşte: furi şi tâlhari şi vrăjmaşi şi făcători de răotăţi şi curvarii şi curvele şi mândri în deşertu, fârmăcătorii şi fărmăcătoarele ceale ce iau laptele şi untu/ altor vaci şi-/ lipăscu ia a sale şi cealea ce iau mana8 grâului şi o9 pun lingă a/ său ş-apoi fac prinoase şi prescuri şi cumândări în numele lui Dumnzu că aceaea jirtvă iaste în numele tău; iară luminile tale, diavole10, simtu11 ceale fărmăcătoare ce iau inima oaminiloru şi cealea ce iau putearea12 şi vârtutea altor bărbaţi şi o9 pun la bărbaţi săi şi cealea ce iau putearea şi sănătatea şi vârtutea feciorilor altora şi o9 pun la ai săi şi ceia ce gioară hamişu şi ceia ce fac războaie13 între domni şi despărţire între fraţi, acealea-s lucrurile şi minunile tale, diavole.” Zisă1 4 Scris iniţial: ni» K>tn$Hm£, apoi s-a barat cu două linii secvenţa w niinStim S, adăugându-se deasupra lui m4 slova 14 şi în continuare scriindu-se nape. 5 Seri: cmb. 6 Scris: AH^ialtă lecţiune posibilă: aice. 7 Scris iniţial: apoi cuvântul a fost barat cu o linie. 8 Scris: MbHA. 9 Scris: 10 Scris în continuare M€, cuvânt barat apoi de scrib. 11 Scris în continuare a, barat apoi cu o linie. 12 Scris în continuare a- 13 Scris: p*t>3S06. DISPUTA LUI ISUS CU SATANA 245 diavolul: ”Bine ştii tu c-aceastea-s luminile meale! Vezi, dară, T . A/!V că-5 mai puteamic eu decâ tine şi mai/ mulţi-s ceia facu ^ lucrurile meale decât a tale.” Răspunsă Isus şi zisă1: „O, vai de tine şi de putearea şi de luminile tale, becisnice şi prăpădite, dif-vole! Amaru şi ţie şi puterii tale.” Zise: “Vezi, mişeale, de n-aş eu avea frică de îngeri tăi şi de sluga ta, de Ilie prorocu/, vedeare-ai tu, acmu, ce-aş face eu cu tine.” Răspu în somnu şi-i înfrici să nu să închine mie, ce să să închine numai ţie. Ce nu îmbli cu dereptul? Şi tu eşti prilistitoriu, că te-ai născutu dintr-o14 muiare, ca şi alalţi oamini.” Răspunsă Isus: „ Derep gici că m-am născu? din muiere, derept să să sfmţască cuvântu/ mieu, că eu amu născu/ pre Adamu din pământu pre chipu/ mieu şi pre obrazu/ mieu şi nu voiu să mă desparţu de el, nice de toată sămânţa lui.” Zisă1 Sătana: „Dară omul, deacă3 va greşi ţie şi va face lucrurile meale, atunci duce-te-vei de la dânsu/ şi să-/ laşi mie?”. Răspusă Isus: „ Ba, Sătano, ce mai vârtosu voiu fi cu el, că-i voiu tremite boală şi-l voiu certa cu durori în multă vreame şi-i voiu înmulţi custu/ şi în durorile lui va strâga cătră mine şi-l voiu ierta, iară carele nu va lăuda numele mieu eu-/ voiu osândi şi-l voiu tremite în focu/ năstămatu”. Zisă iară diavolu/: „ Dară oamini ce voru face voia mea, ce vei face lor?” Răspunsă Isus: „Ascultă, diavole, că-/ mai spuş că deacă15 va face omu/ voia ta, iară// şi cistea mea o9 va pierde. Aştepta-l-voiu până ^5r în 30 şi până în 60 de ai şi de să va întoarce şi să-ş ispoveduiască păcatele lor şi să să întoarcă cătră mine şi să facă poruncile meale: călătorilor sălaş să le deie şi mişei să-i miluiască, goli să-i îmbrace, flămânzi să-i hrăniască, însătaţi să-i adape, postitori să-i cistească. La sfânta besearecă, la cortu/ lui Dumnzu, va mearge de să va ruga 14 Scris: AHHTpo. 15 Scris: AaKt. 246 DISPUTA LUI ISUS CU SATANA şi va gice: «Doamne, mihiiaşte-ne că ţ-a/7\ greşitu ţie, Doamne!». Eu-1 voiu ierta şi deacă3 să va schimba de aice, da-voiu sufletu/ lui în mâna lui Mihaiu/ ş-a lui Gavriilu, şi-l voru duce în sus.” Zisă1 Sătana: „ Dară unde are fi ceale 26 de vame scaune, a meale şi slugile şi domniile meale şi puterile meale?”. Răspunsă Isus: „ O, amar ţie, diavole, şi tăriilor16 tale, că câf vei vedea putearea şi lumina îngerilor miei, ţie-ţi va peri toată putearea ta. Iară îngeri miei vorduce sufletu/ dereptului în părăţiile ceriului şi întru lumina sfinţilor miei.” Zisă1 Sătana: „Dară omu/ ce nu să va pocăi şi nimeamicilor nu va da sălaş, şi flămânzilor hrană şi sătoşilor apă, şi neagiunându, şi după mortu până la groapă nu va mearge, şi posnicilor nu va face milă, şi la besărecă nu va mearge, şi elu să va face că-i omu bu şi nu va fi om bu/2?”. Răspunsă Isus: „La cela voiu tremite moarte iute şi voiu da sufletii/ lui îngerilor celor iuţi de-i vor arde faţa lui cu arepile ceale de focu, aşea-1 vor duce izbindu-/ şi-l vor arunca în focu/ nestâs ce nu să va stânge niciodată. Şi pre tine, Sătano, va arde şi cu tine, muncindu-să, dercp ce au mai iubi? faptele tale decât a meale.” Şi să întoarsă Isus de cătră elu şi să dusă Isus/ pre o măgură ascuţită şi înaltă. Şi văzu Isus de-acolo un tunearecu mare de diavoli, mulţi câtă frunză şi iarbă, mii de mii şi întunearece de întunearece viindu asupra Mării sale. Şi stătu diavlu/ înaintea acelor diavoli mulţi câtă frunză şi iarbă şi zisă cătră ei: „Feţi miei, no, fiţi tari şi vă întăriţi, că iaca amu Hristos peritoriu au vinif pre noi de să ne piarză; ce noi de-/ vom putea să-l prindemu pre el, iară împărăţiia lui va fi toată a nostră.” Şi dup-aceaea17 iarăş zisă diavolilor: „Păsaţi voi înaintea, mea, iară eu voiu mearge după voi, bătându pravu/ de pre faţa pământului, facându colbu şi fiwz de prav şi-l vom aşea împresura pre Hristos şi pre ucenicii lui şi-i vom pre toţi omorî. Şi văzură ucenicii Domnului pre Sătana viindu cu ate duhuri 16 Prccedat dc kV şi urmat de o slovă barată care pare a fi 17 Scris : am^a; altă Iccţiune posibilă: după aceaea. DISPUTA LUI ISUS CU SATANA 247 necurate asupra18 lor şi din prav nu să nice vedea ce numai glasu/ lor să auziia, glas de înspământare. Şi ieşi diavolu/ 19 afară cu colbu înainte20 de alalţi diavoli aşe de departe ca la o pistrală de locu cu acel pravu. Iară Isus, deacă3 lucruri mari şi grosnice Sfinţia sa încă fugi dinaintele 21 ca la trii pistreale de locu. Şi zisă şti22 Petru apostol cătră Hristos: „Ce vo/72 face, Domne?” Zisă Hristos cătră Pătru apostol: „Ni, să ne pocăimu,23 Petru”. Şi stătu Pătru după spatele lui Hristos şi căotâ peste umăru/ lui Hristos. Şi zisă Hristos ucenicilor lui: „Cine lepădă pre diavolu/ din ceriuri?” Răspunsă sti1' lom: „Tu, Domne”. întreabă şi pre Pătru apostol, şi zisă1 Pătru: „Tu, Doamne, şi Tată/ şi Duhul Sfantu, tustrii sinteţi unu/ cu slavă şi 55 Q6r cu cinste şicu puteare. Şi porunci// Hristos nuorilor să sayo deştingă şi să deştinsără gios pre pământu şi-i răpi pre toţi diavoli şi-i spânzurară24 nuorii ceriului de limbi cu unghiţe de hieru, numai pre Sătana cel mare î/ spânzurară cu capu/ în gios, să poată grăi cu el Hristos. Atunci străgă Sătana25: „Doamne* miluiaşte-mă şi nu mă pierde, că voiu creade şi întru tine şi ni; voiu prilisti mai mulţi oameni ce să vor întoarce toţi cătră tine.’ Ş-auzindu Isus ruga lui, îl slobozi cu toţi îngeri lui şi fugiră toţi în marea cea de focu. Numai Sătana cel mare stătu înaintea' lui Hristos şi-ş îinplu gura sa de veri/z şi inima sa de mânie şi de amărăciune. Cade-să a şti şi aceasta: cându-/ sloboziră giosu, atâta pică de iute, cu capu/ în gios şi să împlătă26 în pământu până în brâu. Dup-acea27, să împlu de verinu ş-apucă o piatră şi 18 Scris : AActfnpa, apoi a a fost barat cu o linie. 19 Scris: ^nAB^A^A. 20 Scris: ^NAHtrree. 21 Scris: AH*HAHNmeAe. 22 Sl., în traduccrc: s/antul. 2j Preccdat dc slovele cl, barate cu o linie. 24 Scris : cniitistffrbpTi, apoi al doilea t a fost modificat în a. 25 Scris iniţial: xpncmoc, apoi cuvântul a fost barat cu o linie. 26 Scris iniţial: ^nAtfrm»; apoi a fost barat şi deasupra s-a notat t». 27 Scris: AM'fe; altă lecţiune posibilă :după acea. 24S DISPUTA LUI ISUS CU SATANA vru să deaie în Hristos şi hrăpi asupra lui Hristos şi vru să-l apuce cu gura. Şi zisă1 Hristos: „Iară gândeşti, diavole, hiclenşiguri; scopire-aş pre tine, iară scopitu/ mieu iaste sfantu. A? sufla pre tine, iară sufletu/ mieu iaste Duhu Sfantu, derept-aceaea nu voiu sufla pre tine.*’ Atunci zisă1 diavolul: „Până nu m-oiu lupta cu tine28 să nu-w gici pre nume. Că voiu întră la iniir.să Hristos şi zisă1 : „Bine ştii tu, diavole, că eu cu voie amu vini/, pre aceaea, să mă dau în mânule oaminilor păcătoşi şi să moriu pintru Ada/72 şi pintru toţi şi să-i scoţu din mâna ta. Şi-m/ voiu întinde mânule meale pre cruce şi-aceiia cruci să vor închina29 toate limbile. Zisă1 Sătana: „Aşe feciu eu, că învitaiu pre Irodu de tăie capu/ lui Ioa>i.” Răspusă Isus şi zisă1 : „Ioa;?, ce m-au boteza/ într-apa Iordanului, acela-i viu, în părăţie ceriului.’1 Zisă1 diavolul : „Vezi, de te-amj0 vru/ şti eu unde te-ai născutu, vrut-am mearge de-a;7?jl vru/ omorî pre mumă-ta, iară pre tine te-aw29 vru/ ucide şi te-am29 vru încrunta.” Şi iară zisă1 Hristos: „Cine poate îmbla cu ciobote de frunză de smochinu pre ghimpi de spin sau să calce pre el?''. Zisă diavolu/: „Cându născuşi, atunci mă băgaiu la inima lui Iro^ sa te giunghe. Iară sluga ta, Gavrii arhanghel, cum deade veste în Nazaretu că vei naşte din trupu/ ei, aşea deade veaste şi lui Iosifu şi mâne-ta, Mariiei, că îmblă Irod să te omoar<ă>j2. Şi fugiră cu tine în ţara Eghipetului. Noi amu omorât 14 întunearece de prunci, în nume că vor tălni şi pre tine, să te omoară.” Iară Isus Hristos zisă1 pământului. să-l înghiţă pre Sătana şi câ/ zisă aşea, îndată crepă pământu/ 4 sute de stânzini în largu şi să cutremură pământu/ şi '-y Scris iniţial ctf, apoi cuvântul a fost barat cu o linie şi s-a scris în continuarc ct». 29 Scris: Scris: Scris: Scris: ct me u?A\oap; altă lccţiunc posibilă: să te omoar. DISPUTA LUI ISUS CU SATANA 249 să despărţi în 4 laturi. Iară diavolul, deacă3 văzu minune33 ca aceaea să foarte34 înspăimă şi zisă1 : “Ce-i aceasta, Domne?” Zisă1 Hristos: ”Vezi, Sătano, acolo veri întră tu.” Zisă1 diavolul cătră Hristos35: „Domne, câtu-i de-adâncuj6 şi de-a fimduj7 în gios?” Zisă1 Isus: „Atâta easte de-a flindu37, diavole, şi de-adâncu, cât are putea un bărbatu de 33 de ai rădica o piatră până r la capulu pie

tului şi o are slobozi pre această crepătur£v în ^ gios şi atât are mearge, şi mergându, numai de vântu s-are roade şi s-are face câtu un grăuţu de macu, şi încă n-are agiunge. Atâta-i-i fundu/. Deci acolo-i lăcaşu/ tău, Sătano. „Zisă1 diavolu/: „ Dară dup-aceaea17, ce va fi, Doamne?” Zisă1 Isus: „Nu te voiu pierde, diavole, până cându ţ-am fagăduitu că vei şi tu domni la vreamea de-apoi38, în 3 ai.” Zisă1 diavolu/ : „Doamne, câ voru fi acei 3 ai?” Zisă1 Isus: „Acei 3 ai vor fi numai cât trii luni de-acmu39 şi 3 luni de-atunci câtu 3 ceasuri de-acmu40, 3 ceasuri de-atunci41, cât 3 cearte de-acmu40, iară cearta42 va peri”. Zisă1 diavolul: „Dară, Doamne, dup-aceaea,17 ce va fi?” Zisă Isus: „Dup-aceaea17, întăie va fi că va lăsa snopu/ de grâu o speaie de grâu, şi buciumu/ de vie va lăsa un ciubăru de vinu, şi va fi roadă cu/7i n-au fostu. Atunci va domni Mihail-Craiu şi va bate toţi moaviteani43. Dup-aceaea17 vei domni tu, Sătano, şi vei îmbla cu 12 slugi lângă tine, şi vei gice că eşti tu Hristos, şi vei gice că acei 12 sintu 12 apostoli ai tăi, şi vei prilisti oamini, şi vei gice că n-sun fost eu Hristos, ce eşti, şi Scris în continuare: Kdp, apoi cuvântul a fost barat cu o linie. 34 Scris în continuare Ch, apoi s-a barat cu .o linie. *'5 Scris în continuare A'i, slove barate apoi cu o linie. 36 Scris: AraA'UiKtf. 37 Scris: 38 Scris: ^ranoM. 39 Scris: 40 Scris: £taKMtf. 41 Scris: 42 Scris : MAfSma. 4j Cuvântul este precedat de o slovă barată, probabil r. 250 DISPUTA LUI ISUS CU SATANA vei gicea oameniloru: «Să nu creadeţi, îmblemaţi de vă arătaţi morţi voştri unde-s îngrupaţi!» Şi să vor duce diavoii tăi pre de altă lăture, şi vor întră în morminte, şi vor grăi pre numele celor morţi, şi vor gice: ”«Tatăl» şi «Mamă!» şi «Frate!» şi «Soro!» şl «Soaţe!» eu sintu, şi creadeţi că acesta easte Hristos, cela ce învie morţi“ Şi ce să fie? Şi vei face ciude şi minuni mincinoase, că vei lua paie afumate din streaşina caseii şi le vei freca în palmă şi vei gice că-i grâu, şi din balele tale vei face apă că foame// c-aceaea şi seate va fi, cum n-au mai fostu, nice va fi până atunci. Şi vor mearge oamini la aceaea pâne şi la acea apă, să mănâce şi să beaie. Şi cât vor mânca şi vor bea, îndată vor cigni că atunci să vor ivi comoarăle, pre cărări să voru tăvăli, şi nu vor tribui nimărui de nimică. Dup-aceaea17, va vini Enoh şi Ilie şi vor arăta că eşti mincinosu, ş-apoi nu vor creade întru minciunile tale. Iară tu te vei mâniia şi-i vei omorî pre ei şi-i pune pre un oltariu, cum gice psalom 50: « pre oltariu/ tău viţăi». Dup-aceaea17, vei întră în iadu unde ţ-amu spus.” Zisă1 Sătana: ”Dară dup-aceae17 ce vei face cu derepţi şi cu păcătoşi?” Zisă1 Hristos: ”Amaru ţie, diavole, şi cu luminile tale. Atunci vor deştindea îngeri, scaunu/ mieu şi voiu şedea pre il şi voiu aleage derepţi din păcătoşi.” Zisă1 Sătana cătră Isus: ”Dară lăcaşu/ mieu, unde va fi de-atunci41 înainte?” Răspunsă Isus: "Lăcaşu/ tău, Sătano, va fi cu păcătoşi şi cu alalţi ghimoni în iazeru/ focului năstămatu. Şi voi pune un munte gros de piatră pre gura iadului şi vei acolo petreace. Iară derepţi vor moştini împărăţiia44 ceriului/4 Atunci peri diavolu/. Derept acea, fraţilor, şi noi să ne rugăm să ne deaie Isus Hristos împărăţiia sa cea45 sfântă întru veaci netrecuţi şi nitrecuţi. Aminu. Konefc)46. 44 Scris :.ffi'kp'biţYeA. 45 Scris: ma. 46 Sl., în trad. sfârşit