ROMANIAE g TARA > ROMÂNEASCA Voi. XXXVII www.dacoromanica.ro ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢE ISTORICE ŞI ARHEOLOGIE Documenta roman iae HISTORICA COMITETUL DE COORDONARE: Acad. CAMIL MUREŞAN, acad. ŞTEFAN ŞTEFĂNESCU, prof. univ. dr. IOAN CAPROŞU. i EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE www.dacoromanica.ro ACADEMIA ROMÂNĂ INSTITUTUL DE ISTORIE „NICOLAE IORGA” B.ŢflRfl ROMÂNeaSCă VOLUMUL XXXVII (1652) VOLUM ÎNTOCMIT DE VIOLETA BARBU, t CONSTANTIN BĂLAN, FLORINA MANUELA CONSTANTIN EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE Bucureşti, 2006 www.dacoromanica.ro Copyright Editura Academiei Române, 2006. Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate editurii. Adresa: EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE Calea 13 Septembrie nr. 13, sector 5 050711, Bucureşti, România Tel.: 4021-3188106,4021-3188146, Fax: 4021-3182444 E-mail: edacad@ear.ro Adresa web: www.ear.ro CARTEA A APĂRUT CU SPRIJINUL MINISTERULUI CULTURII ŞI CULTELOR, PRIN ADMINISTRAŢIA FONDULUI CULTURAL NAŢIONAL Redactor: Ana BOROŞ Tehnoredactor: Daniela FLORESCU Coperta: Mariana ŞERBĂNESCU Bun de tipar: 25.08.2006 Format: 16/70x100 Coli de tipar: 33,75 Tiraj: 250 exemplare C.Z. pentru biblioteci mici: 9 www.dacoromanica.ro STUDIU INTRODUCTIV 1. INVENTARUL DOCUMENTELOR ŞI LOCUL DE PĂSTRARE Cel de-al XXXVII-lea volum ai seriei B a colecţiei Documenta Romaniae Historica reuneşte documente, rezumate şi menţiuni ale unor acte interne emise în Ţara Românească, în anul 1652, în vremea domniei lui Matei Basarab. Urmare a examenului paleografie, filologic şi istoric al acestor documente, am reţinut spre publicare un număr de 341 documente şi rezumate de documente, la care am adăugat o listă de 5 menţiuni ale unor acte astăzi pierdute. Lista a fost anexată separat, dar numerotată în continuare de la 342 la 346 şi indexată laolaltă cu restul documentelor. In această listă am inclus două rezumate ale unor documente, care, în ciuda eforturilor noastre, nu au putut fi depistate în depozitele unde au fost semnalate cu circa o jumătate de secol în urmă: un document păstrat la Muzeul Olteniei din Craiova (nr. 344) şi altul (nr. 346) semnalat la Biblioteca V. A. Urechi a din Galaţi, de unde a fost ulterior transferat. Intr-o situaţie asemănătoare se află şi actul original nr. 278, din 18 august 1652 (redat sub formă de regest) provenind din fondul de Documente Istorice, lipsă în momentul încheierii acestui volum atât din depozitele Direcţiei Naţionale a Arhivelor Istorice Centrale, cât şi din depozitele Bibliotecii Academiei Române. După forma şi limba în care ni s-au păstrat, 278 sunt originale (16 slave, 1 grecesc şi 261 româneşti), 40 sunt copii, 13 sunt rezumate, două sunt traduceri ale unor documente slavone astăzi pierdute, două acte (un original şi o copie) se conservă sub formă de fotografii de arhivă, iar şase documente (2 slave şi 4 româneşti) au fost redate după editări anterioare (publicaţii), originalul lor fiind pierdut. Anul 1652 se încadrează în tendinţa de declin a limbii slave. Procentul de documente slave scade constant şi inexorabil, după 1645, când ponderea acestei limbi era de 14%. In schimb, se remarcă raportul foarte bun între originale şi copii. Cele 319 documente propriu-zise se află răspândite într-un mare număr de depozite: 276 la Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale (= DANIQ (13 slave, 1 grecesc şi 262 româneşti), 14 la Muzeul de Istorie şi Artă al Municipiului Bucureşti (1 slav şi 13 româneşti), 4 la Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale (=DJAN) Prahova, 3 la DJAN Dolj, 1 slav la DJAN Argeş, 2 româneşti la Arhivele Naţionale Maghiare de la Budapesta (reproduse după microfilme aflate la DANIC), 1 românesc şi 1 slav la Muzeul Olteniei din Craiova, 1 la Muzeul Naţional de Istorie, 8 româneşti la Biblioteca Naţională-Colecţii Speciale şi 1 la Biblioteca Academiei Române, 1 la www.dacoromanica.ro V Episcopia Râmnicului şi 1 slav la Mănăstirea Xiropotamu (Muntele Athos, Grecia), 4 în Colecţia privată Şerban G. G. Cantacuzino (Statele Unite, actualmente Colecţia ing. Alexandru Edeleanu). Fişele de semnalare aflate în arhiva DRH a institutului nostru au fost, în această privinţă, de un mare ajutor. Graţie lor, am putut identifica, în arhivele de provincie sau în depozitele muzeelor, un număr de documente ce nu se regăseau în nici o evidenţă publicată. De asemenea, faţă de documentele şi rezumatele de documente din anul 1652 aflate în custodia DANIC şi repertoriate în Catalogul documentelor româneşti (1650-1653), voi. VII1, prezentul volum al colecţiei DRH include în plus 10 acte, majoritatea originale provenite din fondul de Documente istorice, care au fost supuse unui examen riguros de datare. Tuturor celor care ne-au înlesnit accesul în aceste fonduri şi ne-au facilitat cercetările le mulţumim şi pe această cale: prof. Marcel-Dumitru Ciucă (DANIC), Ion Mamina (Biblioteca Naţională-Colecţii Speciale), Dragoş Dolea (Muzeul de Istorie şi Artă al Municipiului Bucureşti), Toma Rădulescu (Muzeul Olteniei, Craiova), Carmen Anton-Manea (Muzeul Naţional de Istorie), Raluca Andreescu (DJAN Prahova). 2. DATAREA DOCUMENTELOR Cea mai mare parte a documentelor reţinute spre publicare posedă indicaţii cronologice complete: an, sub forma văleatului, lună, zi. Nici un act nu a fost datat de către scrib, folosindu-se o sărbătoare religioasă, ori prin referire la cronologia occidentală. în urma operaţiilor corespunzătoare de conjectură, menţionate de fiecare dată la sfârşitul documentului, s-au completat elementele de cronologie care lipseau. Au fost redatate: prin completarea anului, lunii şi a zilei, documentele 61, 125 şi 295; prin completarea lunii şi a zilei, documentul 163; prin completarea anului, documentele 212, 271, 330. O listă de documente cu dată rectificată se află ataşată, conform uzanţelor colecţiei, la sfârşitul volumului. Hrisovul din 21 mai cu văleatul 7160 (doc. 181), prin care voievodul Matei Basarab reconfirmă mănăstirii Dealu moşia Răzvad cu vinăriciul domnesc, menţionat în literatura de specialitate sub data 1651, înscrisă pe traducerea din 1844 făcută de Gheorghe Peşacov, a fost redatat 165<2>, an căruia îi corespunde de altfel şi divanul menţionat în document. Patru documente şi rezumate (284-287) au data lărgită, prin interpretarea văleatului 7160. 3. LOCUL DE EMITERE Majoritatea hrisoavelor domneşti au ca loc de emitere cancelaria de la Târgovişte (doc. 3, 17, 18, 22, 24, 26, 32, 37, 57, 73, 77, 96, 116, 129, 137-140, 1 întocmit de Marcel-Dumitru Ciucă, Silvia Vătafii-Găitan şi Melentina Bâzgan, Bucureşti, 1999. VI www.dacoromanica.ro 144, 147, 152, 156-158, 161, 163, 165, 181, 194, 195, 198, 205, 214, 217, 243, 248, 249, 252, 261, 262, 266, 274, 296, 298). Tot la Târgovişte s-au întocmit şi 18 zapise pecetluind tranzacţii ale unor particulari, atât locuitori ai capitalei ţării, cât şi persoane venite din alte zone. Un număr de documente (doc. 309, 322, 337-339) au ca loc de emitere Bucureşti. Ca şi în anii anteriori, domnul se muta în lunile de toamnă târzie şi iarnă la cealaltă curte domnească de la Bucureşti. 4. NOMENCLATURA DOCUMENTELOR Termenul cel mai frecvent utilizat în nomenclatura documentelor este cel de carte domnească, de moşie, de cumpărătoare, de schimb, de hotărnicie, de aşezământ etc. Scutirile şi privilegiile sunt cărţi de pace şi răpaos (doc. 322). Referirea la acte anterioare, emise de domnii înaintaşi se realizează prin termenul de cărţi bătrâne (doc. 181). Actele private sunt numite în general zapise, adică contracte de vânzare-cumpărare, schimb, împrumut de bani etc. Când părţile contractante cad la învoială asupra înfrăţirii, ca formă de stăpânire, zapisele sunt de pace şi de frăţie (doc. 139, 140). Ca şi cărţile domneşti, zapisele pot fi falsificate .mincinoase” (doc. 145, 307, 311, 313, 338, 339). Numărul relativ mare al unor astfel de acte mincinoase „rele, viclene” ne arată că, o dată cu extinderea practicii producerii actelor în probatoriul proceselor de proprietate, a crescut şi tendinţa de a le falsifica. în urma judecăţilor purtate, astfel de documente sunt anulate de către domn împreună cu divanul sau chiar de către boierii j urători (doc. 338) prin distrugerea lor fizică sau prin confiscare: cazuri de cărţi, zapise sparte, călcate şi puse jos sunt pomenite în documentele 137-140, 145, 239, 240, 307, 311, 313. Zapisele pot fi aşadar falsificate, dar şi furate. Un exemplu interesant de sustragere a cărţilor de proprietate, în scopul ascunderii adevărului şi al uzuipării dreptului de stăpânire se găseşte în mărturia Vladei din Sufleni. Aceasta recunoaşte că, la îndemnul tatălui ei, pe vremea când era copilă în casa lui, a sustras actele de proprietate ale unei moşii stăpânite în frăţie de către mai multe persoane „ceată”: ,Jar când am fost încă fată, învăţatu-m-au tată-mieu, Stăneslav şâ unchiu-mieu, Gonfe, că Pascalie are o soră, fată de sema me, ce m-au învăţat ta-mieu şâ unchiu-meiu, Gonţe, umblând eu cu ace fată, dor aş fura cărţile, o carte ce au fost de moşie. Şâ pre cuvântulu lor, furatu-o-am şi o am dat lor. Şâ au fost dată până acum. Când au fost acum, în zilele dumnelui domnu nostru, Matei vodă, sculatu-e-au Pascalie de au cerut moşie. Noi am zis că n-are mai multu de 5 stânjăne. Pascalie ne-au cerut carte de moşie, noi n-am avut de unde o da, ce ne-au sorocit la curte, înainte domnu nostru, la Matei vodă. Deca am mers la curte, dumnelui nu ne-au putut lua sema, ce ne-au făcut o carte la boierul dumnelui, Răzvan căpitan, ispravnicul den Oraş ot Floci, să caute de rândul aceştii cărţi. Căpitanul www.dacoromanica.ro VII ne-au dat lege să jurăm cu 6 jurători, cum nu este carte la noi, nici ştim de ştire. Iar noi n-am putut jura” (doc. 295). O altă dovadă a creşterii, în această epocă, a importanţei actelor, autentificate ^ sau nu, în litigiile de proprietate, se află în grija de a le reconstitui, dacă au fost pierdute sau distruse. Dispariţia actelor de proprietate în vremuri tulburi, cum ar fi năvălirea tătarilor în vremea domniei lui Simion Movilă, îi aduce la domnie pe unii proprietari, chiar dacă au trecut zeci de ani de la nefericitele întâmplări (doc. 95, 165, 285, 293). După conţinut şi forma protocolară, actele repertoriate sunt: hrisoave domneşti, răvaşe domneşti de convocare a jurătorilor pentru litigii de proprietate, zapise private, acte de donaţie, testamente, contracte de înfrăţire, cărţi de afurisenie şi de blestem. Un loc aparte îl ocupă catastifele de rumâni (doc. 229) şi listele de cheltuieli (doc. 203, lista cheltuielilor făcute şi a datoriilor contractate de negustorul Ghiurghis şi doc. 256, lista cheltuielilor logofătului Stoica Liidescu pentru amenajarea unui heleşteu la Valea Pasării). 5. EMITENŢII DOCUMENTELOR Categoriile de emitenţi preponderente în ansamblul celor 341 documente editate sunt: ţăranii liberi, obştile săteşti, orăşenii, mica boierime fără rang (176 documente, reprezentând un procent de 51%), domnul singur sau împreună cu divanul (92 documente, reprezentând 27%), boierii cu rang şi marii dregători (19 documente, reprezentând 5,6%). Celelalte procente se distribuie după cum urmează: 21 documente au ca emitenţi femei, singure sau asociate la tranzacţii operate de soţii sau rudele lor de sex masculin, 8 documente sunt emise de slujitori militari (căpitani, iuzbaşale, roşii etc.), 15 de către călugări izolaţi sau cler secular, egumeni, ierarhia ecleziastică fiind prezentă în calitate de instanţă emitentă cu totul sporadic (mitropolitul Ştefan I, episcopul Serafim al Buzăului, episcopul Ignatie al Râmnicului sau întregul sobor: doc. 24,26,33, 57,143,252). Documentul 319 din 11 noiembrie o are ca emitentă pe doamna Elina, soţia domnului ţării. Doamna îl înştiinţează pe Pană cămăraşul că a cumpărat de la Udiea comis şi jupâneasa lui, Alexandra, fata lui Petre clucer, satul Hărăşti cu rumâni. Doi dintre aceştia fiind fugiţi la casa de la Părdeşti a cămăraşului, în locul lor, doamnei i s-au dat ţigani. în sfârşit, ca autorităţi administrativ-judecătoreşti, în afara domniei, a divanului şi a mitropolitului, mai emite porunci marele vornic Preda Brâncoveanu (doc. 206,228). în comparaţie cu anii precedenţi, se remarcă o creştere uşoară a primei categorii de emitenţi, alcătuită din obşti săteşti, ţărani liberi, orăşeni şi o scădere a celei de-a treia, boierii cu ranguri mici şi marii dregători. Explicaţia este cât se poate de simplă: potrivit cutumei, emitentul unui act de tranzacţie este vânzătorul. Aşadar, dinamica cifrelor ne indică o înmulţire a vânzărilor de ocini şi o creştere a VIII www.dacoromanica.ro aservirii ţăranilor liberi, iar beneficiarii nu sunt alţii decât boierii mici şi mari. A doua observaţie ia în consideraţie relativa stabilitate a activităţii instituţiei domniei şi a divanului, în comparaţie cu anul 16502. în ciuda bătrâneţii, a bolilor, a permanentei presiuni politice şi fiscale la care era supus domnul din partea „neprietenilor”, ţara era domnită cu aceeaşi autoritate, întocmită şi administrată cu aceeaşi grijă ca şi în anii dinainte. în plus, tipărirea monumentalei pravile de la Târgovişte (îndreptarea Legii), la capătul unei laborioase munci de tălmăcire şi de colaţionare a izvoarelor, face din anul 1652 anul naşterii dreptului pozitiv în Ţara Românească şi o piatră de hotar pentru evoluţia sistemului administrativ-judecătoresc al Vechiului Regim. 6. SCRIBII DOCUMENTELOR Există, în lotul de documente ale anului 1652, un număr relativ mic de acte autografe, scrise chiar de emitentul sau beneficiarul tranzacţiei. Profesioniştii scrisului, adică logofeţii de cancelarie, sunt buni cunoscători ai limbii slavone ca: Dumitru Boldiciu, Stan, Stoica Şerbanovici-Ludescu care scrie acte în beneficiul domniei şi al familiei Cantacuzino, Mihalcea, fiul marelui logofăt Paraschiva şi Radu Sârbu, faimos miniaturist, copist de manuscrise şi logofăt „de pe lângă marele vornic”3. Hrisoavele în limba română sau acte importante emise de privaţi sunt scrise de Mareş Ghiorghievici Băjescu şi Dumitru Boldiciu. Scrierea zapiselor private pare să fie din ce în ce mai mult îndeletnicirea logofeţilor, prezenţi, dacă nu în toate satele, cel puţin în cele mai populate. Logofeţii privaţi, angajaţi cu slujbă pe lângă diverse persoane - boieri, căpetenii ale armatei - îşi fac simţită prezenţa: Stoica Şerbanovici Ludescu, logofăt al familiei Cantacuzino, Grigore, logofătul căpitanului Dumitru din Gherghiţa, Radu Sârbu, logofăt al marelui vornic Preda Brâncoveanu. Lumea satelor şi a oraşelor recurgea de asemenea, la ştiinţa de carte a preoţilor. Câteva zapise poartă semnătura unor diaci şi grămătici, mai mulţi din oraşul Târgovişte, unde oamenii veneau de peste tot să-şi întocmească acte, care urmau apoi să primească întărirea domnească: Dumitraşco, fiul popii Vasile din Târgovişte, Chirul logofăt, Diicul logofăt între aceste categorii de scribi, există fireşti deosebiri în privinţa deprinderii şi practicii scrisului, pe care, ca editori, le-am pus în evidenţă prin sistemul de note filologice şi prin transcrierea interpretativă, folosită în scopul stabilirii normei interne a documentului, nu a pronunţiei scribului. 2 Cf. DRH, B, voi. XXXV, Bucureşti, 2003, studiu introductiv, p. VIII. 3 Radu Sârbu a executat la mănăstirea Brâncoveni între anii 1653 şi 1654, preţiosul manuscris al Slujebnicului slavon, împodobit cu portretele perechii voievodale şi cu cele ale marelui vornic Preda Brâncoveanu şi al soţiei acestuia, Păuna: Gheorghe Buluţă şi Sultana Ciaia, Manuscrise miniate fi ornate din epoca lui Matei Basarab, Bucureşti, 1984, p. 18-19. IX www.dacoromanica.ro 7. ELEMENTELE MATERIALE ALE DOCUMENTELOR a) MATERIA SUBIACENTĂ Hârtia constituie suportul cel mai frecvent al documentelor ce ne-au parvenit din acest an. Dimensiunile curente variază în jurul cifrelor 32 x 20 cm, iar hârtia s-a folosit pe lung. Pentru hrisoavele solemne, dimensiunile materialului sunt sensibil mai mari, variind între 43 x 30 cm şi 51 x 70 cm, iar materialul preferat rămâne încă pergamentul. Din Colecţia Diplomatice, cele două hrisoave de judecată din 18 ianuarie (doc. 24 şi 26) impresionează prin dimensiuni (56 x 70) şi prin calitatea pergamentului. Cel mai lung hrisov transcris în acest volum este nr. 181 (143 x 21,5), aşternut pe hârtie lipită pe pânză albă. Fapt demn de a fi remarcat, în comparaţie cu anii precedenţi, aproape toate documentele redactate în limba slavonă beneficiază de un suport de pergament. Câteva acte au fost scrise pe acelaşi suport cu alte documente, fie că se refereau la aceeaşi chestiune, fie că hârtia continua să rămână o marfă scumpă (doc. 65, 67). Este impresionant în acest sens numărul relativ mare de documente care au fila a doua înjumătăţită sau lipsă în proporţie de două treimi, spre a fi folosită, probabil la aştemerea altui zapis. Cu excepţia lipsurilor provocate de modul în care au fost pliate, mai mult de jumătate din documente au porţiuni degradate, şterse, rupte. Intrate de curând într-un proces de restaurare, multe din acte prezintă pierderi materiale, uneori chiar fragmente întregi, care nu mai pot fi recuperate. Porţiunile afectate de pete, rupturi sau alte cauze au fost întregite, fie după formularul diplomatic, fie, acolo unde a fost posibil, luând ca temei copiile păstrate. Aceste completări au fost de frecare dată semnalate în note (ex. gr. doc. 67, 68,77, 161,176, 190,192, 200, 201 etc.). b) CERNEALA Pentru scrierea documentelor uzuale, cerneala brună de diverse nuanţe, ca şi cerneala neagră, sunt cel mai des folosite. Chinovarul era rezervat hrisoavelor voievodale, pentru semnătură, invocaţia simbolică şi iniţiale. Dintre hrisoave, se remarcă prin calitatea artistică a miniaturii cel invocat mai sus (doc. 181), danie a lui Matei Basarab în beneficiul mănăstirii Dealu*. Fără îndoială unul din cele mai frumoase exemplare de documente provenite din cancelaria lui Matei Basarab, hrisovul mănăstirii Dealu a fost împodobit de miniaturistul Radu Sârbu cu un frontispiciu alcătuit din două registre. In registrul 4 4 Veronica Vasilescu, Ornamentaţia şi miniaturile documentelor din Ţara Românească până la Constantin Brâncoveanu, în „Revista Arhivelor”, XI, 1968, nr. 2, p. 260, fig. 9; Traian Ionescu-Nişcov, Maria Soveja, Acte de cancelarie domnească. Ornamente fi miniaturi, Bucureşti, 1974, pl. X şi XI; Gheorghe Popescu-Vâlcea, Miniatura românească. Bucureşti, 1982, p. 118, reprod. fig. 129, 130; Gheorghe Bulu(ă şi Sultana Craia, op. cit., p. 72-73. X www.dacoromanica.ro superior, într-un medalion rotund cu diametrul de 54 mm, a fost reprezentată o compoziţie heraldică: stema Ţării Româneşti, pasărea cruciată neagră contumată cu aripile deschise, flancată de aştri3. Două sunt particularităţile acestei compoziţii heraldice: crucea este surmontată de o coroană deschisă şi se sprijină pe o altă cruce orizontală cu care formează un unghi de 90 de grade. Stema este flancată la baza ei de doi păuni, contumaţi, element decorativ comun atât miniaturilor bizantine cât şi barocului occidental. în registrul al doilea, miniaturistul a realizat o compoziţie votivă. Intr-un chenar bogat decorat cu flori şi vrejuri albastre şi roşii pe fond de aur, Sfântul Nicolae, patronul mănăstirii, în veşmânt de mare ierarh binecuvântează perechea voievodală. Domnul Matei Basarab şi doamna Elina poartă coroane deschise şi sunt înveşmântaţi în caftane brodate, tivite cu blană. în centrul tabloului votiv, este plasat un vas decorativ cu flori stilizate, cu păuni şi păsări. Aceleaşi elemente decorative, flori şi vrejuri stilizate, păsări şi păuni ornamentează iniţiala hrisovului. Oglinda textului este bordată de un chenar îngust, ornat cu desen floral, stilizat în aur, negru şi roşu-brun. în ansamblu, recunoaştem în această miniatură modul de alcătuire a compoziţiilor votive ale miniaturistului Radu Sârbu din Slujebnicul slav datat 1653-1654. 8. SIGILIILE Uzanţa peceţilor atârnate este în vizibil regres în a doua jumătate a domniei lui Matei Basarab. Nici un hrisov solemn nu poartă urmele peceţilor atârnate. Practica de cancelarie generalizează sigiliul domnesc mijlociu aplicat în chinovar sau timbrat, cusut cu lână albastră ca la hrisovul slavon 280 din 26 august. Poruncile domneşti sunt autentificate cu sigiliul inelar al domnului de formă octogonală. Excepţie de la această regulă o face porunca 309 din 25 octombrie a voievodului Matei Basarab, adresată arhiepiscopului Buzăului, Serafim, închisă cu sigiliu timbrat cu timbru fix. Conform uzanţelor corespunzătoare rangului sau demnităţii ecleziastice, mitropolitul Ungrovlahiei, Ştefan (doc. 33 şi 143), Preda Brâncoveanu mare vomic (doc. 228) întrebuinţează sigilii inelare în ceară verde sau sistemul sigilării cu ceara între file. în afară de sigilii inelare ale unor persoane, semnalăm prezenţa, sporadică ce-i drept, a sigiliilor unor instituţii. Documentul 236 din 5 iulie, o adeverire a lui Vlaicu iuzbaşa din Piteşti, fost pârcălab, poartă sigiliul oraşului, iar actul 164 din 11 mai, prin care boierii luaţi de mitropolitul Ştefan şi de Mihart logofăt jură în mănăstirea Gura Motrului, este validat cu pecetea acestui lăcaş. Un alt sigiliu ecleziastic, cel al mănăstirii Gruiu, este aplicat pe documentul 216 din 18 iunie. 5 5 Dan Cemovodeanu. Ştiinţa fi arta heraldică din România, Bucureşti, 1977, p. 51. www.dacoromanica.ro XI 9. FORMULARUL DOCUMENTELOR Protocolul. Invocaţia simbolică (crucea) este în general prezentă în majoritatea actelor, simplă sau ornamentată cu vrejuri, volute şi noduri. în spiritul tradiţiei munteneşti, crucea împodobită este lungă, pe lăţimea primelor 5-6 rânduri, atât în hrisoavele domneşti, cât şi în zapisele private. Intitulaţia în varianta dezvoltată a fost complet abandonată în formularul documentelor din acest an. Varianta simplă, conţinând numele voievodului, titlul şi devoţiunea este nelipsită în actele domneşti, atât în limba slavă, cât şi în cele în limba română, care sunt precedate de această intitulaţie în limba slavonă. O formulă similară întrebuinţează şi doamna Ţării Româneşti, Elina. Redactată tot în limba slavonă, intitulaţia episcopală se deosebeşte de cea voievodală prin înlocuirea cuvântului „milă” (din mila lui Dumnezeu) cu „puterea” (cm puterea lui Dunmezeu). în actele private, intitulaţia cuprinde numele emitentului (cel mai adesea numai numele de botez), precedat de formula adecă eu (excepţie doc. 247, 251) şi urmat de calitatea emitentului, provenienţa, descendenţa pe linie paternă sau, în cazul emitentelor, precizarea referitoare la soţii lor. Dregătorii importanţi, care au şi competenţe judecătoreşti, ca de pildă marele vornic, îşi enunţă direct numele şi rangul, fără să mai apeleze la formula amintită: adecă eu. Câteva documente nu posedă intitulaţia, ci încep direct cu formula scris-am sau să să ştie. Inscripţia şi salutafia, specifice stilului epistolar, sunt prezente împreună în poruncile adresate de domn marilor săi dregători sau slujitorilor apropiaţi: urarea de „sănătate” (salutatio) este prezentă în poruncile adresate lui Mihai comis din Cioceni (doc. 185) şi lui Radu Popescu-Şintescul mare agă (doc. 186). O singură arengă din categoria celor binecunoscute în tradiţia diplomaticii veacurilor anterioare (referinţa la Cartea Facerii) înfrumuseţează hrisovul cu nr. 181, hărăzit mănăstirii Dealu. Contextul. în unele scrisori, se face auzită intervenţia, adică precizarea că actul este rezultatul solicitării cuiva: Cătră aceasta vă dau ştire domnia mea, pentru că aici naintea domnii mele, venit-au boiarinul domnii mele, Radul logofăt Dudescul, de au spus pentru călugării de la Sfânta Troiţă, cum că-i strică hotarul despre dânşii de la moşăia Dudeştilor (doc. 185). Un caz curios, dar pilduitor pentru simţul dreptăţii de care era însufleţit bătrânul voievod este un act pe care domnul îl emite în urma unei reclamaţii prin care unul din slujitorii săi, Avram, se plânge de un abuz comis de însuşi domnul ţării (doc. 120). Voievodul Matei Basarab luase o fată de ţigan din ţigănia lui Avram şi nu îi plătise acestuia preţul cuvenit. Prin urmare, domnul recunoaşte faptele şi plăteşte preţul cerut, dând şi un zapis la mâna îndrăzneţului slu jitor, a cărui încredere în cinstea domnului pare clădită pe o lungă experienţă. Elemente ale narafiei, legate de biografii, hiclenii, etape ale judecăţii etc. vor fi abordate în secţiunea dedicată Conţinutului documentelor. xn www.dacoromanica.ro Dispoziţia beneficiază uneori de motivaţii de ordin moral, care provin din autoritatea lucrului judecat, rareori invocată în documentele noastre medievale. Asigurarea executării stipulaţiilor actului este garantată, ca de obicei, de sancţiune. Documentele din epoca lui Matei Basarab se disting prin asprimea pedepselor materiale, ajungând până la pedeapsa capitală. Porunci straşnice de pedepsire a slujbaşilor acuzaţi de abuzuri sunt adresate chiar celor care au de suferit de pe urma acestor ilegalităţi. Egumenul de la mănăstirea Argeş este sfătuit să-şi facă singur dreptate, dacă va mai fi hărţuit de birari: Pentru cari lucru crez că bine ştii cum te-am şi mai învăţat domnia mea, carii vin la tini să le dai în cap, să moară ca nişti câini. Şi f-am făcut şi cărţili domnii mele, ci să cauţi, di vreme ci vii videa cartea domnii mele, carii vor vini la tini în cap să li dai, să moară, să-ş caute la sat oaminii, să-ş ia birul ca un birar, că pintru aceea ia plocoanili, să te lase pri sfinţia ta tot omul în pace (doc. 300). Bătaia în divan, ca pedeapsă pentru încercarea de a intra în posesia unei moşii, fără dreptate, este administrată, în chip pilduitor şi pedagogic, celor care produc documente făcute cu înşelăciune (doc. 145, 311-313). Gherghe Negrul se pârăşte cu episcopul Buzăului şi cu boierii Meiuteşti pentru o moşie la Vemeşti, producând în divan o carte a 24 de boieri şi alte titluri de proprietate. Vina lui rămâne neclară, dar pedeapsa este drastică, pe măsura fie a mâniei pe care o astfel de pretenţie a stâmit-o voievodului, fie pe măsura rangului episcopului Buzăului, ale cărui drepturi fuseseră contestate: „într-aceea, noi am mersu cu Gherghe Negrul şi llina şi Dobra înaintea domnu nostru de faţă, de ne-am pârât şi l-am rămas şi l-au bătut pe Gherghe în divan ca pe un om înşelătoriu şi fur de pământ şi i-au luat toate cărţile şi zapisele celor 24 de boiari, de le-au spart şi ni le-au dat în mâna noastră”. Scoaterea din divan cu mare „scârbă şi ruşine” (doc. 145, 147, 158, 262, 332, 339) este o pedeapsă simbolică, un fel de supunere la oprobiul public urmată de dizgraţie, modalitate la care domnul recurge pentru a îndulci osânda materială. Pedeapsa spirituală sub forma blestemului, în variantele dezvoltate sau mai restrânse, nu lipseşte din testamente şi nici din hrisoavele solemne. Cu adevărat „înfricoşător şi groaznic”, blestemul din cele două cărţi de afurisenie alcătuite cu ocazia judecării boierilor delapidatori din vistieria ţării şi din cămara domnească (doc. 24 şi 26) este o parafrază a psalmului canonic 107: „Care blăstem într-această carte a noastră arătămu-l cum pre om ca acela să-l bată Dumnezeu şi în trup şi în suflet, să-i vie cursa carea nu o ştie şi într-acea cursă să cază, să-i fie curtea pustie şi întru lăcaşul lui să n-aibă cine lăcui, să se şteargă numele lui den cărţile vieţii, să nu să scrie cu derepfii, să puie Dumnezeu pre păcătosul asupra lui şi diiavolul să stea de-a dreapta lui, când se va judeca, să iasă osândit şi rugăciunea lui să fie întru păcat şi să-i fie zilele puţine, dregătoria să i-o ia altul. Să-i fie fecirii rămaşi săraci şi muiarea lui văduvă, goniţi să fie den casa lor, datornicii să caute toate câte sânt ale lor, să jăhuiască striinii osteneala lui, osfentitor să n-aibă, nici să fie cineva a-l milui, într-un neam să se măture pomeana lui şi să se pomenească cu strâmbii şi cu strămbătatea părinţilor www.dacoromanica.ro XIII lui fi să gonească vrăjmaşul sufletul lui, să-l ajungă şi să-l calce în pământ şi vestea lui în ţărână să o puie şi să se măture de pre pământ pomeana lui şi la sfârşenie să să ia cu păgânii şi la zioa de-nfrecoşata judecată să nu vază slava lu Dumnezeu. Foc, spuză, vânt şi vihor să-i fie partea păharului, împreună cu Iuda şi cu Ariie şi acestea să i s întămpleze a le nimeri în valea matcei focului cu de trei ori anathima a 318 sfinţi părinţi de la soborul Nichii”. Blestemul a fost pronunţat în biserică, de către soborul arhiereilor, al egumenilor şi al preoţilor ţării, cu toţii îmbrăcaţi în odăjdii şi stingând făcliile. Unele diate sau cărţi de danie adaugă, pe lângă imprecaţiile obişnuite, formula: „şi sa n-aibă unde veni după mine”, prin care se oglindeşte solidaritatea de neam şi dincolo de moarte. In sfârşit, în chestiunea autentificării, întărirea unui testament întocmit de Stanciu iuzbaşa la 3 iulie 1652 prilejuieşte constatarea că testatorul a vrut să-şi pună diata la adăpost de contestări, implorând ca aceasta să fie adeverită de domn. Printr-o formulă de adresare directă, petiţionară, Stanciu iuzbaşa face apel atât la tăria legăturii blestemului, cât şi la autoritatea domnească, obligând-o să intervină cu puterea ultimelor dorinţe in articulo morţiş: ,J*rea milostive şi luminate Doamne, rog pre milostivul Dumnezău pentru sănătatea mării tale să întăreşti măria ta această scrisoare care am lăsat eu jupăneasei mele. Aceasta mă rog mării tale. Dumnezău să-ţ lungească zilele mării tale, să hii măria ta sănătos”. 10. CONŢINUTUL DOCUMENTELOR O varietate de probleme de istorie socială îşi găsesc în materialul acestui volum un substanţial suport documentar. încă din primele zile ale anului 1652, apele domniei, tulburate deja de cererea de tribut venită din partea tătarilor şi de reaprinderea adversităţii mocnite dintre domn şi Vasile Lupu6, sunt învolburate şi dinlăuntrul ţării de condamnarea publică a delapidatorilor Stroe Leurdeanul, mare vistier, Radu Fărcăşanu, vistier al doilea şi cămăraşul Tudor. Prin două acte emise în aceeaşi zi, 18 ianuarie (doc. 24 şi 26), domnul, divanul şi alţi dregători, împreună cu mai-marii oştirii şi cu soborul episcopilor şi al egumenilor condamnă public fapta celor trei „furi” din cămară, vistierie şi haraci. Procesul al cărui verdict final îl reprezintă cele două cărţi de afurisenie, cea domnească şi cea bisericească, începuse cu un an în urmă, la 20 ianuarie 1651, când domnul poruncise un bilanţ financiar al vistieriei şi al cămării domneşti de care răspundeau cei trei dregători. în această primă fază, o comisie alcătuită din marii dregători ai ţării şi şase negustori „au luat seama cămării”, au numărat banii şi au pecetluit lăzile cu pecetea domnească: „Când au fost acum, în cursul anilor 7159, ghenarie 20 dni, pus-au domnia mea boiari mari, ca să-m ia seama a cămărăi şi să-m numere banii carii 6 Nicolae Stoicescu. Matei Basarab, Bucureşti, 1988, p. 185. XIV www.dacoromanica.ro au fost număraţi iar de dinşii şi pecetluite Iadele cu pecete domnii mele”. în urma acestui control financiar, s-a constatat spargerea unei lăzi mari şi un deficit de 85 de pungi a câte 500 de taleri, adică o delapidare de 42 500 de taleri. Ce valoare avea această sumă de bani ? Să o comparăm cu datele furnizate de rezidentul imperial la Poartă, Schmidt: la 1643, tributul ţării, fără daruri şi plăţi extraordinare se ridica la 130 000 de taleri. Alte surse contemporane (episcopul catolic Pietro Deodato, bailul veneţian Alessandri) prezintă şi ele cifre asemănătoare7. Din cuprinsul documentului reiese că domnul le ceruse celor trei boieri să-i jure credinţă, să-i slujească cu dreptate, să nu-1 fure şi să nu-1 trădeze. în schimbul slujbei fidele, voievodul se angajase să-i răsplătească cu milă mare şi cinste, adică cu boierie. Contractul dintre domn şi demnitarii săi fusese întărit şi cu cărţi de blestem. După constatarea delapidării, în faza a doua a anchetei, domnul le porunceşte celor trei să depună în faţa lui bilanţul financiar al veniturilor intrate în vistieria ţării şi în cămara domnească, dar boierii nu pot să dea seama decât pe ultimii trei ani. în a treia fază, domnul dă o şi mai mare amploare şi publicitate anchetei. De data aceasta, Matei Basarab le cere tuturor boierilor, mari şi mici şi mazili, responsabili de administraţia ţării şi de încasarea birurilor şi a haraciului să fie confruntaţi cu acuzaţii, ca să se dovedească, cu mărturia lor, sumele predate la vistierie, cămara domnească şi la Ţarigrad. în final, „ei nicicum, nici aşa n-au putut da samă, ce i-au aflat şi i-au adeverit furifăţişaţi şi den cămară şi den vistierie şi den haraci şi den bani ce se- trimis la Ţarigradu, pentru care lucru şi furtişag am stătut domnia mea a le tăia capetele ca unor furi şi spărgători de casa domnii mele şi călcători de jurământ şi de lege”. Expresia „furi făţişaţi” adică „hoţi dovediţi” este importantă pentru suita de procese de delapidare în care se încadrează acest caz: Stoichiţă din Strâmba, fraţii Staico şi Vlad Rudeanul, Necula Catargiul, Dumitru Dudescu8. De această dată, anchetei i se dă o maximă publicitate, iar domnul insistă pe existenţa probelor delapidării. în sfârşit, faţă de cazurile pomenite mai sus, dintre care unul, Dumitru Dudescu, judecat tot de Matei Basarab, modul de pedepsire al vinovaţilor este atipic. Pentru speijur, trădare şi delapidare, cei trei ar trebui să fie pasibili, conform pravilei, de pedeapsa capitală şi de confiscarea averii, pentru recuperarea pagubei. Despre aceasta din urmă nu este deloc vorba în cele două documente, fapt de mirare, căci executarea financiară fusese, până atunci, practic, singura pedeapsă administrată şi ispăşită de ceilalţi boieri acuzaţi de delapidare. în schimb, domnul se dovedeşte clement „ca să nu-m spurcu sufletul cu nişte călcători de jurământ”, din raţiuni creştine. Se mulţumeşte doar să arunce, împreună cu toţi arhiereii, egumenii şi preoţii ţării, mare blestem 7 Ion Sârbu, Relaţiile externe ale lui Matei vodă Basarab, trad. de Rudolf Grăf, Timişoara, 1992, p. 244-245, n. 192. 1 Violeta Barbu, „Furtişagul” din vistieria ţării: de la justiţia sumară la proces (Ţara Românească, secolul al XVII-lea), I, „Revista Istorică”, t. XV, 2004, nr. 3-4, p. 83-100; II, „Revista Istorică”, t. XVI, 2005, nr. 1-2, p. 143-152. www.dacoromanica.ro XV asupra acelor urmaşi în scaun care le vor mai da ranguri, mile şi le vor mai arăta încredere de acum înainte „a le umbla pre nescare menciuni ale lor”. Aparent simbolică, pedeapsa aleasă de domn, dezonoarea publică, este menită să îngrădească mai târziu, după moartea domnului, accesul acestor boieri la eventuale slujbe publice. în economia acestei judecăţi, domnul pune mai presus de paguba şi de răul pe care i l-au pricinuit cei trei boieri, binele obştesc viitor al ţării. Nici un domn nu mai trebuie să aibă încredere în cei trei „furi făţişi”. încercând să înţelegem raţiunea acestei măsuri, ne dăm seama că ea se încadrează în logica altor obligaţii, pe care blestemul le impune domnilor succesori. Aşa cum generozitatea daniilor trebuia întărită şi continuată de urmaşi, într-o continuitate pozitivă a obiceiului bun, în mod analog, obiceiul rău, interzis sau întrerupt sau cenzurat de voinţa unui domn, nu mai trebuie reluat. O suită de procese purtate în anul 1652 şi care ni s-au păstrat în 8 documente9, ne ajută să înţelegem mai bine cum se constituie în instanţă (divanul lui. Matei Basarab) efectele juridice ale „legăturii lui Mihai” ca unică probă juridică. Un grup de rumâni sunt revendicaţi atât de Mitropolie, ca fiind prinşi de legătură în satul ei, la Horeaviţa, cât şi de urmaşii lui Cioană comis, ca fiind fugiţi din Horeaviţa şi prinşi de legătură în satul lor, Cocicodia. Pare destul de evident că singura probă admisă în instanţă este cea a jurătorilor, a căror memorie să fie contemporană cu evenimentele. De aceea, cel puţin două legi, una de 6 jurători şi alta de 12 jurători au dificultăţi în a convinge; caz fără precedent, trei din jurători sunt contestaţi de urmaşii lui Cioană comis şi substituiţi. în această criză de credibilitate, domnul însuşi instituie o inovaţie procedurală, potrivit dreptului său nelimitat din modelul administraţiei patriarhale a justiţiei de a interveni, înlăturând formele şi mijloacele de probă considerate iraţionale. Fiindcă nu mai crede pe nimeni - cu alte cuvinte domnul nu-şi mai arată acordul cu o procedură judiciară consacrată de uz - trimite la un martor anume, „uncheaşul Lepădat din Strehaia”, ca el să jure în biserică pe Evanghelie „cu mare afurisenie”, în faţa egumenului despre starea de fapt în vremea „legăturii lui Mihai”10. Motivul raţional invocat pentru această răsturnare a procedurii este acela al credibilităţii: „pre tine voi să te crez, şi te jur şi te leg cu numele lui Dumnezeu, ştiindu-te om bătrân şi cu o mână de suflet”. Factorul constrângător nu lipseşte din această procedură de excepţie: de va umbla „cu făţării ori cu cuvinte ale altora”, domnul va trimite un om domnesc, care-i „va umbla pe urmă şi va adeveri lucrul tot”, şi „rea scârbă va petrece” din partea domnului. Alte aspecte de istorie socială dar şi de antropologie istorică şi de istorie a vieţii cotidiene se regăsesc în paginile diatelor publicate în acest volum, 9 Documentele cu data de: 24 aprilie, 27 aprilie, 11 mai, 31 mai, 26 iulie, 28 iulie, 6 august, 13 august 1652, regeşte la C. Giurescu, Vechimea rumâniei, p. 104-107 şi comentariu la Violeta Barbu, Legătura lui Mihai fi efectele ei juridice tn prima jumătate a secolului al XVll-lea. O nouă abordare, în „Revista Istorică”, t. XIII, 2002, nr. 3-4, p. 99-110. 101. Chiriţă, Documente brăncovene şi oltene, în ,Arhivele Olteniei”, XVIII, 1939, p. 145-146. XVI www.dacoromanica.ro documentele 7, 78, 232, 249, 305, 320, 322. Cu o singură excepţie, diata Ancuţei, fiica logofătului Radu Dudescu, testamentele editate se încadrează în categoria: cupluri fără copii, soţul (Stanciu iuzbaşa, Dragomir mare vomic din Plăviceni, căpitanul Arsenie Şoimul şi Apostolache comis din Mâstâneşti) privilegiază, din ansamblul moştenitorilor, pe soţie. O altă parte importantă a bunurilor este hărăzită unei ctitorii: Dragomir mare vomic dăruieşte sate, rumâni, vite şi stupi mănăstirii de la Aluniş, Arsenie Şoimul mănăstirii de la Râncăciov, iar Apostolache comis mănăstirii din satul Mâstâneşti. O simplă comparaţie a acestor testamente, care sunt totodată şi inventare de averi duce la rezultate uimitoare: averea uriaşă a unui homo novus cum pare să fie căpitanul Arsenie depăşeşte cu mult ceea ce agonisise în dregătoria sa Dragomir mare vomic, şi el un om fără trecut. * Ne facem o datorie de onoare în a preciza că în realizarea acestui volum suntem tributari muncii de depistare a documentelor, realizată de generaţiile anterioare de editori ai colecţiei, între care amintim aici, cu toată deferenţa pe: P. P. Panaitescu, Al. Elian, Aurora Ilieş, Teodora Rădulescu, Marta Anineanu şi Anicuţa Popescu. în arhiva DIR (Documente privitoare la Istoria României) s-au aflat 186 de transcrieri ale unor documente aferente anului 1652 (manuscrise şi dactilograme necolaţionate), realizate în anul 1949 de către: V. Antoniu 10, I. Vasile 7, M. Regleanu 12, G. Lăzărescu 5,1. Comănescu 7,1. Şucu 8 şi 38 de colaţionări, G. Russu 6, S. Dumitru 4,1. Fănuică 6, Alice Popescu 9, Al. Bălintescu 10, VI. Brădescu 4, Viorica Secărescu 7, I. Chiţimia 11, R. Greceanu 8, Mehmet Băjan, 7, A. Damaschin 6; 53 de transcrieri nu sunt semnate. Dintre cele 186 de transcrieri vechi, 60 nu au fost utilizate în nici o fază a alcătuirii volumului: 24 erau efectuate după copii pentru care cercetările noastre au dovedit că există originale, iar un număr de 36 de transcrieri, fiind manuscrise, făceau imposibilă adăugarea corecturilor rezultate din colaţionarea cu originalele arhivistice, din schimbarea normelor de transcriere şi a ortografiei, a adăugării pasajelor slavone şi greceşti, a descrierii arheografice, a notelor filologice etc. Celelalte 125 de transcrieri, reprezentând circa 30% din totalitatea documentelor incluse în volum au fost supuse tuturor acestor operaţiuni şi redate după normele filologice de transcriere fonetică interpretativă şi de alcătuire a aparatului critic, enunţate în Nota noastră asupra ediţiei de la volumul XXX. Volumul XXXVH este dedicat memoriei lui Constantin Bălan, cel mai fidel slujitor şi susţinător al colecţiei DRH, seria B. Dincolo de generozitatea cu care şi-a transmis nepreţuita sa experienţă de slavist şi paleograf generaţiilor mai tinere, Constantin Bălan a lăsat în urma sa pilda unei vocaţii trăite cu pasiune şi modestie, gratuitatea abnegaţiei faţă de binele comun, nobleţea credinţei în comuniunea de idealuri care leagă generaţiile. Lui i se datorează transcrierea documentelor slavone incluse în acest volum. Florina Manuela Constantin a transcris documentele lunilor www.dacoromanica.ro xvn februarie, martie, mai, august, septembrie şi decembrie, a întocmit lista de referinţe bibliografice, indicele de materii şi literele E, F, G, H, I, J, L, Ş, T, Ţ, U şi Z ale indicelui de nume proprii. Violeta Barbu a transcris documentele lunilor ianuarie, aprilie, iunie, iulie, octombrie şi noiembrie, a alcătuit lista rezumatelor, indicii corespunzători literelor M, N, O, P, R, S şi V şi a asigurat colaţionarea finală a tuturor documentelor cuprinse în volum. Rezumatele în limba franceză au fost alcătuite de Ioana Voia, iar Claudia Albert a asigurat, cu răbdare şi solicitudine, procesarea documentelor româneşti şi slavone. Autoarele mulţumesc prof. Tudor Teoteoi pentru transcrierea şi traducerea unui document şi a unui pasaj în limba greacă. Violeta Barbu xvm www.dacoromanica.ro PRESCURTĂRI-BIBLIOGRAFIE Andreescu M., M-rea Trivale Aricescu, Indice , Ep. Râmnicului Bălăşel, Cărţi de blestem Bălăşel, Hrisoave domneşti , Cartea Obşteştii Adunări = Andreescu, Mihail, Istoricul mănăstirii Trivale de la fundare până la 1800. Domeniul funciar şi fondul de documente, Bucureşti, 2001. = Aricescu, C., Indice de documentele aflate în Arhiva Statului şi nepublicate încă, în „Revista istorică a Arhivelor României”, Broşura I, Bucureşti, 1874; Broşura H, -Bucureşti, 1876. = , Sfânta Episcopie a eparhiei Râmnicului - Noul Severin în trecut şi acum, Bucureşti, 1906. = Bălăşel, Teodor, Trei cărţi de blestem patrierhiceşti, în .Arhivele Olteniei”, an XVI, 1937, nr. 89-94, p. 113-116. = Bălăşel, Teodor, Hrisoave domneşti şi alte feluri de documente, în copie sau regeşte, cu privire la satul Bogdăneştii, judeţul Vâlcea, în .Arhivele Olteniei”, an XIX, 1940, nr. 107-112, p. 112-134. = , Cartea Obşteştii Adunări a Ţării pentru trei boieri dovediţi de furi banilor Vistierii, în .Magazin istoric pentru Dacia”, I, 1845, p. 126-130. www.dacoromanica.ro XIX Berechet, Obiceiul pământului = Berechet Ştefan, Obiceiul pământului românesc, Iaşi, 1930. Bodea, Cemovodeanu, Vatra Bălceştilor = Bodea, Cornelia, Cemovodeanu, Paul, Nestorescu-Bălceşti, Horia, Vatra Bălceştilor, Băbeşti pe Topolog, 1971. Bodogae, Ajutoare româneşti = Bodogae, Teodor, Ajutoarele româneşti la mănăstirile din Sfântul Munte Athos, Sibiu, 1940. Bogdan D., Daniile româneşti = Bogdan, Damian P., Despre daniile româneşti la Athos, în .Arhiva românească”, VI, 1941, Buluţă, Craia, Manuscrise miniate p. 263-309. = Buluţă, Gh., Craia, Sultana, Manuscrise miniate şi ornate din epoca lui Matei Basarab, Bucureşti, 1984. CaL Ţ. Rom., VI = Catalogul documentelor Ţării Româneşti din Arhivele Naţionale, voi. VI (1645-1649), întocmit de Marcel-Dumitru Ciucă şi Silvia Vătafu-Găitan, Bucureşti, 1993. Cat. Ţ. Rom., VII = Catalogul documentelor Ţării Româneşti din Arhivele Naţionale, voi. Vn (1650-1653), întocmit de Marcel-Dumitru Ciucă, Silvia Vătafu-Găitan şi Melentina Bâzgan, Bucureşti, 1999. Cărăbiş, Doc. jud. Gorj = Cărăbiş, Vasile, Documente din judeţul Gorj - sec. XVII, în „Mitropolia Olteniei”, an XXV, 1973, nr. 1-2, p. 164-168. Cărăbiş, Valea Jaleşului = Cărăbiş, Vasile, Documente de pe Valea Jaleşului, Târgu- Jiu, 1982. Cândea, Măxineni = Cândea, Ionel, Mănăstirea Măxineni, Brăila, 1996. Cândea, Mărturii = Cândea, Virgil, Mărturii româneşti peste hotare, voi. I, Bucureşti, 1991, voi. n, Bucureşti, 1998. XX www.dacoromanica.ro Chintă, Boierii brâncoveni Chiri ţă, Doc. brâncovene Comori vâlcene Dache, Dezvoltarea Bucureştilor Demetrescu, Două sureturi Doc.jud. Teleorman Doc. Xiropotam = Chiriţă, Die, Boierii Brâncoveni (Adaosuri) în .Arhivele Olteniei”, an XV, 1936, nr. 86-88, p. 353-358. = Chiriţă, Hie, Documente brâncovene şi oltene, în .Arhivele Olteniei”, an XVII, 1938, nr. 95-96, p. 71-80; an XVIII, 1939, nr. 101-103, p. 134-147. = Ciobotea, Dinică, Ilie, Li viu-Marius, Structuri sociale pe Valea Drinceu Mehedinţi. Documente, Craiova, 2003. = Comori arhivistice vâlcene. Catalogul documentelor de la Arhivele Statului din Râmnicu Vâlcea (1467-1800), voi. II, Bucureşti, 1985. = Dache, Petre, Consideraţii privind dezvoltarea Bucureştilor în vremea lui Matei Basarab, în Matei Basarab şi Bucureştii, Muzeul de istorie a municipiului Bucureşti, Bucureşti, 1983, p. 23-29. = Demetrescu, M. V., Două sureturi, în .Arhivele Olteniei”, an B, 1923, nr. 7, p. 209-214. = Direcţia Generală a Arhivelor Statului, Documente referitoare la istoria judeţului Teleorman 1441-1700. Catalog, întocmit de Maria Georgescu şi Gh. Popa, voi. I, Bucureşti, 1989. = Documente româneşti din arhiva mănăstirii Xiropotam de la Muntele Athos. Catalog, voi. I, editat de Florin Marinescu, Ioan Caproşu, Petronel Zahariuc, Iaşi, 2005. = , în .Analele Ciobotea, Hie, Structuri soc. pe Valea Drincei www.dacoromanica.ro XXI Drăghiceanu, Palatul lui Brâncoveanu Dumitraşcu, Tamaş, Râmnicul medieval Dumitrescu, Schitul Hotărani Filitti, Arh. Cantacuzino Fillitti, Condica Filitti, Ctitorii Filitti, Org. adm. a Principatelor Florea, Documente Academiei Române”, seria D, Partea administrativă şi dezbaterile, t. XXH, 1899-1900, p. 126-130. = Drăghiceanu, Virgil, Palatul lui Constantin Vodă Brâncoveanu din Bucureşti, în ,3uletinul Comisiunii Monumentelor Istorice”, an XIX, 1926, p. 1. = Dumitraşcu, Gheorghe, Tamaş, Comeliu, Râmnicul medieval. Studii şi documente, Râmnicu Vâlcea, 1995. = Dumitrescu, Al. T., Despre schitul Hotărani, în ,.Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice”, an V, 1912, p. 125-128. = Filitti, Ioan C., Arhiva Gheorghe Grigore Cantacuzino, Bucureşti, 1919. = Filitti, Ioan C., Condica Poenarilor-Almăjani, m .Arhivele Olteniei”, an VUI, 1929, nr. 43-44, p. 284-308. = Filitti, Ioan C., Ctitorii de la Plăviceni-Olt şi neamul Doamnei Stancăi, în .Arhivele Olteniei”, an VI, 1927, nr. 32-33, p. 266-281. = Filitti, Ioan C., Despre vechea organizare administrativă a Principatelor Române, în ,.Revista de Drept Public”, IX, 1934, nr. 5-8, p. 190-217. = Horea, Pâvd Mircea, Documentele colecţiei Cantacuzino-Edeleanu (S.U.A.) 1530-1852, Bucureşti, 2005. =Florescu, Geoige D., Romanescu, Marcel, Documente privitoare la Crefeşti şi Brădeşti, în Florescu, Romanescu, Doc. Crefeşti şi Brădeşti xxn www.dacoromanica.ro Furtună, Ucenicii stareţului Paisie .Arhivele Olteniei”, an XXII, 1943, nr. 125-130, p. 97-126. = Furtună, D., Ucenicii stareţului Paisie în Mănăstirile Cemica şi Căldăruşani, cu un scurt istoric asupra acestor mănăstiri, Bucureşti, <1927>. Georgescu, Dreptul rom. = Georgescu, Valentin Al., Preemţiunea în istoria dreptului românesc. Dreptul de protimisis în Ţara Românească şi Moldova, Bucureşti, 1965. Georgian, Doc. privitoare la m-rile rom. = Georgian, Pamfil, Câteva documente privitoare la mănăstirile româneşti, în „Revista Istorică”, an XVII, 1931, nr. 10-12, p. 285-293. Ghibănescu, Doc. slavo-române = Ghibănescu, Gh., Documente slavo-române, în „T. Codrescu. Revistă Istorică”, an n, nr. 8, 1933, p. 113-119. Ghibănescu, Surete = Ghibănescu, Gh., Surete si izvoade, voi. VI, Iaşi, 1909. Giurescu, Ist. românilor = Giurescu, Constantin C., Istoria românilor, voi. II, ed. Dinu C. Giurescu, Bucureşti, 2000. Giurescu, Matei Basarab = Giurescu, Constantin C., Matei Basarab, cel mai mare ctitor bisericesc al neamului nostru. Ştiri noi despre Giurescu, Stud. de ist. socială lăcaşurile lui. Bucureşti, 1946. = Giurescu, Constantin, Studii de istorie socială Vechimea rumâniei. Despre rumâni Despre boieri, ed. II, Bucureşti, 1943. Grecianu, Genealogiile = Grecianu, Ştefan D., Genealogiile documentate ale familiilor boiereşti, I---III, Bucureşti, 1913-1916. Hoi thesauroi = Pelikanidou, M., Chrestou, Panagiotis K., Mauropoloulou- xxm www.dacoromanica.ro Ionaşcu, Documente inedite Ionaşcu, Doc. Şerbăneşti Ionaşcu, M-rea Ciolanu Ionaşcu, M-rea Curtea de Argeş Ionaşcu, M-rea Plăviceni-Olt Ionaşcu, Schitul Grăjdana Ionaşcu, Stoica Ludescu Ionescu-Gion, Ist. Buc. Tsioume, Chrys., Kada, Sotiriou N., Hoi thesauroi tou Hagiou Orous, Atena, 1979. = Ionaşcu, Ion, Documente inedite din perioada 1517-1774, în „Studii”, an VEI, 1955, nr. 4, p. 103-112. = Ionaşcu, Ion, Documentele moşiilor Schitului Şerbăneşti-Morunglavu (Vâlcea), în „Arhivele Olteniei", an XIX, 1940, nr. 107-112, p. 152-174. = Ionaşcu, Ion, Ştiri nouă asupra mănăstirii Ciolanu (Buzău), cu 42 documente, extras din revista „îngerul”, Buzău, VIU, 1936, nr. 1-2. = Ionaşcu, Ion, Din relaţiile mănăstirii Curtea de Argeş cu orăşenii argeşeni, în „Revista istorică română”, voi. XIV, fasc. II, 1944, p. 458-466. = Ionaşcu, Ion, Mănăstirea Plăviceni-Olt şi ctitorii ei, în .Albina”, an XXXIX, 1936, p. 18. = Ionaşcu, Ion, Un fost metoh al Pantelimonului: Schitul Grăjdana (Buzău), cu documente şi regeşte mai ales din arhiva Eforiei Spitalelor Civile, Buzău, 1936. = Ionaşcu, I., Despre logofătul Stoica Ludescu şi paternitatea cronicii „Istoria Ţării Româneşti", în .Analele Universităţii C. I. Parhon”, Seria Ştiinţe Sociale-Istorie, 1956, nr. 5, p. 261-297. = Ionescu-Gion, G. I., Istoria Bucureştilor, Bucureşti, 1899. = Ionescu-Nişcov, Traian, Soveja, Maria, Acte de cancelarie Ionescu-Nişcov, Soveja, Ornamente şi miniaturi XXIV www.dacoromanica.ro domnească Ornamente şi miniaturi. Bucureşti, 1974. Iordan, Ignatie mitrop. Ţ. Rom. = Iordan, Al., Ignatie mitropolitul Ţării Româneşti, în „Cercetări istorice”, XDI-XVI, Iaşi, 1940, nr. 1-2, p. 385-404. Iorga, St. şi doc. = Iorga, Nicolae, Studii şi documente cu privire la istoria românilor, voi. V, partea I, Bucureşti, 1903. Ktena, Ta Keimiliarcheia = Ktena, Christophor, Ta Keimeliarcheia tes en Hagio Orei hieras monis tou Docheiariou, în „Epeteris Hetaireias Byzantinon Spoudon”, Marineskou, Roumanika 7, 1930, p. 49-50. = Marineskou, Florin, Roumanika eggrafa tou Hagiou Orous. Archeio Hieras Mones Minea, Boga, Cum se moşteneau moşiile Hiropotamou, 1.1, Atena, 1997. = Minea, Ioan, Boga, Lucian T., Cum se moşteneau moşiile în Ţara Românească până la sfârşitul sec. al XVI-lea. Contribu{iuni la istoria vechiului drept din Ţara Românească, in „Cercetări istorice”. Revistă de istorie românească, an Xffl-XVI, 1940, nr. 1-2, p. 1-52. Nandriş, Doc. Athos = Nandriş, Gr., Documente româneşti în limba slavă din mănăstirile Muntelui Athos. 1372-1558, publicate după fotografiile şi notele lui Gabriel Millet, Bucureşti, 1937. = Năsturel, general P. V., Năsturel, Genealogia Năsturelilor Genealogia Năsturelilor, în „Revista pentru istorie, archeologie şi filologie”, voi. XI, 1910, p. 37-71, 282-330; XII, 1911, p. 7-43. XXV www.dacoromanica.ro Năsturel, Neamul boierilor Părşcoveni Nestorescu, Corn. Stoiceni Nicolăescu-Plopşor, Monografia Olteanu, Meşteşugurile Perianu, Un negustor brăilean Pleşia, Andreescu, M-rea Gruiul Popescu-Vâlcea, Miniatura românească Potra, Contrib. ist. ţiganilor Potra, Doc. Bucureşti Potra, Tezaurul = Năsturel, general P. V., Neamul boierilor Părşcoveni, în „Literatură şi artă română”, IX, 1905, nr. 3, p. 167-174. = Nestorescu, Constanţa, Contribuţii documentare la o monografie a comunei Stoiceni, 1652-1834, în „Studia et acta Musei Nicolae Bălcescu”, 1970-1971, Bălceşti pe Topolog, 1971, p. 505-535. = Nicolăescu - Plopşor, Constantin S., Monografia judeţului Dolj. Izvoare istorice, voi. IU, în „Oltenia”, cartea XII, ianuarie 1945. = Olteanu, Ştefan, Meşteşugurile din Bucureşti în secolele XVI şi XVII, în „Studii”. Revistă de istorie, an XH, 1959, nr. 5, p. 71-112. = Perianu, Radu L, Un negustor brăilean prieten cu Matei Basarab, în „Revista istorică română”, voi. XVI, fasc. I, 1946, p. 344-354. = Pleşia, Dan, Andreescu, Ştefan, Mănăstirea Gruiul, în „Glasul Bisericii”, XXIV, 1965, nr. 11-12, p. 1121-1154. = Popescu-Vâlcea, Gh., Miniatura românească, Bucureşti, 1982. = Potra, George, Contribufiuni la istoricul ţiganilor din România, Bucureşti, 1939. = Potra, George, Documente privitoare la istoria oraşului Bucureşti (1594-1821), Bucureşti, 1961. = Potra, George, Tezaurul documentar al judeţului XXVI www.dacoromanica.ro Potra, Ţiganii Rădulescu-Codin, Comuna Corbi Răuţescu, Dragoslavele Răuţescu, Rădulescu-Codin, Dragoslavele Răzeşul, Iarăşi despre mitrop. Ignatie Sârbul „Rev. Arch.” Rizescu, Cessio bonorum Rosetti, Pământul Sacerdoţeanu, „ Catarii” Dâmbovifa (1418-1800), Târgovişte, 1972. = Potra, George, Despre ţiganii domneşti, mănăstireşti şi boiereşti, în „Revista istorică română”, voi. V-VI, 1935-1936, p. 295-320. = Rădulescu - Codin, C., Muscelul nostru. Comuna Corbi şi locuitorii săi, Câmpulung, 1922. = Răuţescu, Ioan, Dragoslavele, ed. a Il-a, Câmpulung, 1937. = Răuţescu, I., Rădulescu-Codin, C., Dragoslavele, Câmpulung, 1923. = Răzeşul, Şerban, , Iarăşi despre mitropolitul Ignatie Sârbul, în ,3iserica Ortodoxă Română”, an LXXXII, 1964, nr. 11-12, p. 1085-1099. = „Revista Archivelor Statului Român”, seria I-a, iniţiată de Cezar Bolliac, . = Rizescu, Oana, Cessio bonorum şi intervenţia statului în reglementarea datoriilor private. Curama şi „lepădarea datoriilor” în divan, în Ţara Românească a secolului al XVII-lea, în „Revista Istorică”, s. n., tom XV, 2004, nr. 3-4, p. 101-138. = Rosetti, Radu, Pământul, sătenii şi stăpânii în Moldova , voi. I, Bucureşti, 1907. = Sacerdoţeanu, Aurelian, „Catarii” la Râmnicul Vâlcea, în „Mitropolia Olteniei”, an XIII, 1961, nr. 5-6, p. 317-330. www.dacoromanica.ro xxvn Simache, Satul Fulga = Simache, Nicolae L, Creşterea domeniului feudal în secolul al XVII-lea. Cotropirea pământurilor ţăranilor din Fulga, în „Studii şi materiale privitoare la trecutul istoric al judeţului 'Prahova”, Ploieşti, voi. m, 1970, p. 107-176. Stoicescu, Constructori ruşi = Stoicescu, Nicolae, Constructori ruşi de iazuri în secolul al XVII-lea în Ţara Românească şi Moldova, în „Studii şi materiale de istorie Stoicescu, Dicf. marilor dregători medie”, m, 1959, p. 373-378. = Stoicescu, Nicolae, Dicţionar al marilor dregători din Ţara Românească şi Moldova, sec. XIV-XVII, Bucureşti, 1971. Stoicescu, Matei Basarab = Stoicescu, Nicolae, Matei Stoicescu, Subalternii marilor dregători Basarab, Bucureşti, 1988. = Stoicescu, Nicolae, Despre subalternii marilor dregători din Ţara Românească şi Moldova (sec. XV--- mijlocul sec. XVIII), în „Studii şi materiale de istorie medie”, VI, 1973, p. 61-90. Şerbănescu, M-rea Snagov = Şerbănescu N., Istoria mănăstirii Snagov, Bucureşti, 1944. Ştefanescu, Catalog = Ştefănescu, Liviu, Catalogul documentelor epocii lui Matei Basarab păstrate în colecţiile Muzeului de istorie a municipiului Bucureşti, în Matei Basarab şi Bucureştii, Muzeul de istorie a municipiului Bucureşti, Bucureşti, 1983, p. 143-165. = Ştefulescu, Al., Din trecutul Gorjului Satele dispărute. Satele Ştefulescu, Din trecutul Gorjului care şi-au schimbat numele. xxvnr www.dacoromanica.ro Configuraţia Gorjului. Culele, în „Societatea Geografică Română”. Buletin, an XXVIII, 1907, nr. l,p. 2-160. Ştefulescu, Gorjul ist. şi pit. = Ştefulescu, Al., Gorjul istoric şi pitoresc, Târgu-Jiu, 1904. Ştefulescu, încercare ist. Tg. Jiu = Ştefulescu, Al., încercare asupra istoriei Târgu-Jiiului, Bucureşti, 1899. Ştefulescu, Tg. Jiul = Ştefulescu, Istoria Târgu- Jiului, ed. a Ii-a, Târgu-Jiului, 1906. Ştefulescu, Tismana = Ştefulescu, Al., Mănăstirea Tismana, ed. a D-a, Bucureşti, 1909. Tamaş, C., Acte vâlcene = Tamaş, Comeliu, Vasile, Ion Constantin, Acte documentare vâlcene. Catalog de documente, 1404-1816, Râmnicu Vâlcea, 1999. Tezaur vâlcean = Direcţia Generală a Arhivelor Statului, Tezaur medieval vâlcean. Catalogul documentelor de la Arhivele Statului din Râmnicu-Vâlcea (1388-1715), întocmit de Comeliu Tamaş, Ioan Soare, Carmen Andreescu, voi. I, Bucureşti, 1983. Vasilescu, V., Ornamentaţia = Vasilescu, Veronica, Ornamentaţia şi miniatura documentelor din Ţara Românească până la Constantin Brâncoveanu, în „Revista Arhivelor”, XI, 1968, nr. 2, p. 121-135. www.dacoromanica.ro XXIX REZUMATELE DOCUMENTELOR 1. 1652 (7160) ianuarie 3. Slujitorii din Bârca, , mărturisesc asupra hotarelor unei moşii a călugărului Sava de la mănăstirea Sadova. 2. 1652 (7160) ianuarie 3. Ianache spătar, fiul lui Socol clucer Comăţeanul, vinde lui Anania, fiul lui Vasile roşul din Budişteni şi fraţilor acestuia, o vie în dealul Crângurenilor, . 3. 1652 (7160) ianuarie 3, Târgovişte. Matei Basarab voievod scuteşte mănăstirea Mâstâneşti, j. Sac, ctitorie a lui Apostolache comis, de toate dăjdile şi impozitele anuale şi porunceşte slujbaşilor însărcinaţi cu încasarea lor să lase în pace acest lăcaş. 4. 1652 (7160) ianuarie 4. Iane şi fratele său, Lupu, fiii lui Stanciu Sărăţeanul, fac schimb de ţigani, suflet pentru suflet. 5. 1652 (7160) ianuarie 5. Megiaşii din Şerbăneşti mărturisesc că Toader vinde lui Tănase căpitan o moşie la Cucuteni, . 6. 1652 (7160) ianuarie 8. Matei Basarab voievod întăreşte lui Apostolache comis mai mulţi rumâni cumpăraţi de la Chiriţă roşul, în urma unei judecăţi cu Leca Meiută. 7. 1652 (7160) ianuarie 8. Matei Basarab voievod întăreşte lui Stan negustor un rumân, Stan Lulea, din Copăcioasa, j. Goij, precum şi jumătate din moşia unchiului său, Standul din Scoarţa, pentru că i-a făcut pomenile. 8. 1652 (7160) ianuarie 9. Mihai, fiul lui Radu din Sârbi, mărturiseşte mitropolitului Ştefan al Ungrovlahiei că s-a eliberat din rumânie, dăruind în locul său o ţigancă mănăstirii Câmpulung, cap pentru cap. 9. 1652 (7160) ianuarie 9. Matei Basarab voievod întăreşte lui Bunea Grădişteanu mare sluger să fie volnic să-şi vândă cui va vrea viile şi moşiile de la Bozieni , pentru că a respectat dreptul de protimisis al moşnenilor. 10. 1652 (7160) ianuarie 10. Mihalache spătar Caragea şi fratele său, Matei, fiii banului Pavlache, împreună cu mama lor, băneasa Maria, vând unchiului lor, Apostolache comis, moşia de la Popeşti, j. Rm. Sărat, cu vii şi cu mori pe apa Cricovului, dăruită apoi de acesta, ctitoriei sale de la Mâstâneşti. 11. 1652 (7160) ianuarie 12. Nicula, fiul lui Pănăiate, vinde părintelui Nectarie de la mănăstirea Bradul 24 de stânjeni cu casă, fosta zestre a mamei sale. 12. 1652 (7160) ianuarie 12. Matei Basarab voievod întăreşte lui Muşat vistiemicel părţi de ocină la Nănişori, j. Ialomiţa. www.dacoromanica.ro XXXI 13. 1652 (7160) ianuarie 13. Gavril şi Neagoe vând lui Dumitraşcu stolnicul din Filipeşti partea lor din muntele Mirii, j. Prahova. 14. 1652 (7160) ianuarie 14. Badea aprod din Copileşti, j. Dâmboviţa dăruieşte mănăstirii Argeş 30 stânjeni de ocină în satul Cărămideşti, j. Dâmboviţa. 15. 1652 (7160) ianuarie 14. Oancea vinde lui Tatul şi Cârstea o casă cu pivniţă <în Dobreşti, j. Argeş>. 16. 1652 (7160) ianuarie 15. Sătenii din Negraşi, j. Vlaşca, se vând rumâni cu ocinele lor postelnicului lordache Pârşcoveanu. 17. 1652 (7160) ianuarie 15, Târgovişte. Şase boieri hotărnici dau carte de judecată lui lordache postelnic Pârşcoveanu, pentru satele Frăţeşti, j. Vlaşca şi Lungi, j. Dâmboviţa, în judecata cu Neaga Mitroaia vorniceasa. 18. 1652 (7160) ianuarie 15, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte cartea de judecată a celor 6 boieri luaţi pe răvaşe de lordache postelnic pentru satele Frăţeşti, j. Vlaşca şi Lungi, j. Dâmboviţa, în judecata cu Neaga Mitroaia vorniceasa. 19. 1652 (7160) ianuarie 15. Matei Basarab voievod întăreşte stăpânirea lui lordache postelnic Pârşcoveanu asupra satului Lungi, , cu rumâni, fost al lui Marco Danovici mare armaş. 20. 1652 (7160) ianuarie 15. Matei Basarab voievod întăreşte rumânilor mănăstirii Argeş din slobozia Flămânzeşti, j. Argeş, să aibă pace de către toţi birarii şi slujitorii care strâng dăjdii, ei fiind numai pentru slujba mănăstirii. 21. 1652 (7160) ianuarie 16. Crivăţ şi cu fiii săi din Ştefăneşti, , se vând rumâni lui Constantin Cantacuzino mare postelnic . 22. 1652 (7160) ianuarie 16, Târgovişte. Manolache, Dragomir, Alexandru, Arvat şi Ion, fiii Iui Badea din Luciani, j. Ilfov, vând cu 16 400 de aspri ocină în satul Zăblăiani, lui Leca sluger, respectând dreptul de protimisis al lui Radu Popescu-Şintescu mare agă. 23. 1652 (7160) ianuarie 18. Stoian din Negeşti, , vinde lui Dumitru o livadă la Măgurile. 24. 1652 (7160) ianuarie 18, Târgovişte. Mitropolitul Ştefan împreună cu toţi episcopii, egumenii, cu boierii şi dregătorii ţării adeveresc judecata făcută asupra vistiernicilor Stroe Leurdeanu, Radu Fărcăşanul şi Tudor cămăraşul, care au delapidat banii vistieriei şi dau carte de blestem ca aceşti vinovaţi să nu mai ocupe pe viitor dregătorii. 25. 1652 (7160) ianuarie 18. Matei Basarab voievod întăreşte lui Manole roşul, fiul lui Necula din Preşneni, j. Mehedinţi, via lui Radu al lui Bălan, fugit în Transilvania. 26. 1652 (7160) ianuarie 18, Târgovişte. Matei Basarab voievod, în prezenţa mitropolitului Ştefan împreună cu toţi episcopii, egumenii, cu boierii şi dregătorii ţării dă cartea sa de judecată făcută asupra vistiernicilor Stroe Leurdeanu, Radu Fărcăşanul şi Tudor cămăraşul, care au delapidat banii vistieriei şi le iartă vieţile, dar dă carte de blestem ca aceşti vinovaţi să nu mai ocupe pe viitor dregătorii. xxxn www.dacoromanica.ro 27. 1652 (7160) ianuarie 19. Gheorghe rândaşul şi fiul său, Necula din Ştefaneşti j. Muşcel, se vând rumâni lui Constantin Cantacuzino mare postelnic pentru 2 800 de aspri. 28. 1652 (7160) ianuarie 20. Ieromonahul Luca, egumen al mănăstirii Snagov adevereşte că a cumpărat de la Neagoe o pivniţă cu 16 ughi în Târgovişte, pe care o dăruieşte apoi mănăstirii. 29. 1652 (7160) ianuarie 20. Neagoe adevereşte că a vândut ieromonahului Luca, egumen al mănăstirii Snagov, o pivniţă cu 30 de ughi în Târgovişte, în schimbul scrierii familiei sale în pomelnicul mănăstirii. 30. 1652 (7160) ianuarie 20. Nedelco din Borduşani vinde lui Moise spătar 100 de stânjeni de ocină în Steanca, j. Ialomiţa. 31. 1652 (7160) ianuarie 28. Foca din Bărbăteşti, vinde fraţilor Pătraşco şi Giura logofăt din Morunglavi, 12 locuri de arat din funia lui Dumitru Bidiviul. 32. 1652 (7160) ianuarie 28, Târgovişte. Paraschiva postelnic, frate cu Cemica vornic din Borus, j. Ilfov, vinde lui Ghinea Brătăşanu mare vistier, partea lui de moşie din Petreşti, j. Vlaşca. 33. 1652 (7160) ianuarie 29. Mitropolitul Ştefan al Ungrovlahiei dă carte de blestem boierilor şi megiaşilor luaţi pe răvaşe să hotărnicească ocinele de la Rogova şi Broscari, j. Mehedinţi. 34. 1652 (7160) ianuarie 30. Mihai, fiul lui Staico din Ohaba, vinde lui Iacov căpitan partea lui de moşie de la Văgiuleşti, , fără rumâni, cu 12 ughi. 35. 1652 (7160) ianuarie 30. Ştefan împreună cu Coman şi Radul Robul din Cârstieneşti vând lui Ion vătaf patru locuri în Muşcel. 36. 1652 (7160) ianuarie 30. Voico din Corşori vinde lui Ion vătaf şapte locuri în Muşcel. 37. 1652 (7160) ianuarie 30, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte egumenului Leontie al mănăstirii Argeş şi soborului mănăstirii vama de la ' Ocna Mică, jumătate din partea domnească. 38. 1652 (7160) ianuarie 31. Şase boieri hotărnici luaţi pe răvaşe de Lefter din Odobeni şi de Dragomir căpitan din Răteşti delimitează moşiile acestora de la Răteşti şi Ojăşti, . 39. 1652 (7160) februarie. Dragomir, fiul lui Stănia din Vâltureşti, , dăruieşte finului său, Tudor, la botez, un loc în Cârcinov, din jos de Gura Cimpoii. 40. 1652 (7160) februarie 1. Sătenii din Gârbovi, , se vând rumâni lui Semen logofăt. 41. 1652 (7160) februarie 1. Stanciul din Murseşti, fiul lui Vlad Temeligă, vinde lui Ştefan logofăt din Ciorani, partea sa de moşie, fără rumâni, pentru 12 ughi şi jumătate. www.dacoromanica.ro XXXIII 42. 1652 (7160) februarie 2. Serafim, episcop al Buzăului, întăreşte lui Dragomir căpitan din Răteşti, în urma unei judecăţi cu Lefter din Odobeni, moşiile de la Răteşti şi Ojăşti, . 43. 1652 (7160) februarie 3. Oprea cu fiul său, Radu şi fratele lui, Mihăilă, vând lui Florea şi fratelui acestuia, Radu, o prăvălie ui Bucureşti pentru 52 de ughi. 44. 1652 (7160) februarie 9. Ionaşco, fiul lui Dumitru din Muscureni, vinde lui Negoiţă clucer moşie în Muscureni, j. Brăila. 45. <1652 (7160) februarie 15>. Megiaşii din Groşi, , adeveresc că au împrumutat de la mitropolitul Ştefan 60 de ughi ca să plătească birurile, obligându-se să restituie banii şi, în plus, să lucreze o vie. 46. 1652 (7160) februarie 16. Megiaşii tocmelnici luaţi pe răvaşe de popa Stan din Băbeni şi de călugăriţa Neacşa, fiica lui Hodor, delimitează părţile acestora din ocina de la Băbeni, . 47. 1652 (7160) februarie 18. Rustea postelnic din Târgu-Jiu cumpără de la Iovan din Vădeni, , un loc în sat. 48. 1652 (7160) februarie 20. Păun, fiul lui Cireş din Râmnic, vinde popii Ion din Căzăneşti un loc de arătură, mai sus de oraşul Râmnic. 49. 1652 (7160) februarie 20. Radul şi cumnatul său, Enache, vând lui Vladul căpitan viile de la Doi pentru 16 ughi şi jumătate. 50. 1652 (7160) februarie 20. Standul Ţuţulea, soţia sa, Calea şi fiii lor vând jupânului Petru Pustiul a treia parte din viile , pentru 9 ughi. 51. 1652 (7160) februarie 20. Vasile al lui Tărcău vinde lui Dumitru din Şerbăneşti, , ocină ui sat pentru stricăciunile provocate de fraţii Iui. 52. 1652 (7160) februarie 21. Stanciul vinde jupânului Simion o fântână . 53. 1652 (7160) februarie 24. Udrea comis vinde lui Alexandru postelnic un rumân, Stan, fiul lui Stanciul din Fântânele, pentru 15 ughi. 54. 1652 (7160) februarie 25. Matei Basarab voievod întăreşte mănăstirii Plătăreşti moşiile Mileasca, Tufeanca, Rânzeasca, Plătăreştii de Jos, Uscaţi şi Răsciori, . 55. 1652 (7160) februarie 26. Leca logofăt, fiul lui Palaloga logofăt, vinde lui Niţul, fratele lui Vlad pârcălabul din Bălţaţi, o vie în dealul Bălţaţilor, . 56. 1652 (7160) februarie 26. Matei Basarab voievod învoieşte pe egumenul mănăstirii Snagov, Luca, să îl aducă în satul Drăgoieşti pe Negrilă şi pe fratele acestuia, ca să-şi plătească dările. 57. 1652 (7160) februarie 26, Tărgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte mănăstirii Tismana, egumenului acesteia, Nicodim şi lui Mihai Filişanul comis al doilea satul Rogova, j. Mehedinţi, cotropit de sătenii din Broscari. 58. 1652 (7160) februarie 27. Neacşul, fiul lui Ghinea din Drăgăneşti, vinde lui Iosif din Putineiu, , 90 de stânjeni de ocină m sat. XXXIV www.dacoromanica.ro 59. 1652 (7160) februarie 27. Radul, fiul lui Lăudat din Drăgăneşti, vinde lui Iosif din Putineiu, , 50 de stânjeni de ocină în sat. 60. 1652 (7160) februarie 27. Matei Basarab voievod porunceşte celor şase megiaşi tocmelnici luaţi pe răvaş domnesc de Arbănaş din Fundeni şi de Stoica din Glodeni să cerceteze şi să adevereze despre moşia lui Arbănaş de la Glodeni, . 61. . Şase megiaşi tocmelnici luaţi pe răvaş domnesc de Arbănaş din Fundeni şi de Stoica din Glodeni adeveresc despre moşia lui Arbănaş de la Glodeni, , ca fiind moşteană şi cumpărată. 62. 1652 (7160) februarie 29. Uncheaşul Barbul din Cârstieneşti, , vinde lui Oprea din Poienărei un loc la Gloduri, cu 85 de bani. 63. 1652 (7160) februarie 29. Lăudat din Scoruş vinde lui Simion şi fraţilor acestuia partea lui de ocină la Scoruş, , pentru 500 de bani. 64. 1652 (7160) martie 1. Megiaşii din Comanca, j. Romanaţi, se vând rumâni lui Gorgan al doilea clucer, lui Necula şi lui Fota, fiii marelui paharnic Drăguşin Deleanu, împreună cu partea lor de moşie. 65. 1652 (7160) martie 1. Mihăilă, fiul lui Şerbu Bechişescu, vinde lui Pârvu din Cârstieneşti, , două răzoare de vie în Buciumaşi. 66. 1652 (7160) martie 3. Anghel vinde lui Stan şelarul partea lui de loc sterp. 67. 1652 (7160) martie 3. Dragul postelnic şi Stanciul vând împreună cu fraţii lor de ocină un loc sterp. 68. 1652 (7160) martie 3. Gudea şi fraţii lui de ocină, Ursu şi Stan, răscumpără de la Şerban din Bădeni ocina de la Cucuteni, , jumătate din partea lui Stoica Păţea. 69. 1652 (7160) martie 3. Lupul din Urziceni şi fratele său, Moş, vând lui Bran, fratelui său, Dragomir iuzbaşa şi altora partea lor de moşie din Urziceni, , pentru 12 ughi. 70. 1652 (7160) martie 3. Manola preoteasa şi fiii ei, Hrizea diac şi Dumitraşco, vând lui Pană Palimar şi fiului acestuia, Zota, un loc pe care soţul ei, popa Vasilie, îl căpătase de pomană. 71. 1652 (7160) martie 3. Stoica şi fiii lui vând lui Petriman logofătul o livadă de fân , pe lângă poiana Mircii. 72. <1652 (7160) martie 3>. Voichiţa preoteasa şi cu fiii ei, Petriman, Despa şi Cârstian, adeveresc că au dăruit mănăstirii Viforâta o curătură în moşia Bărbăteştilor, să fie pomană pentru Mircea şi Dragomir. 73. <1652 (7160) martie 3>. Matei Basarab voievod întăreşte lui Stanciu vătaf din Băşineşti, j. Sac, stăpânirea asupra a doi stânjeni de ocină, a unui loc de casă cu îngrăditură şi pomet, cumpărate de la Vlad diaconul şi de la fratele lui, Stanciul, în satul Jugureni, . 74. 1652 (7160) martie 4. Stamate paharnic, fiul lui Miloş logofăt, face schimb de ţigani cu mănăstirea Tismana. www.dacoromanica.ro XXXV 75. 1652 (7160) martie 4. Vasilca vinde lui Stanciu o moşie . 76. 1652 (7160) martie 5. Ivan şi soţia sa, Dobra, vând fraţilor Standul şi Ghinea diaconul o pivniţă cu silişte şi grădină pentru 900 de bani. 77. 1652 (7160) martie 5, Târgovişte. Călugăriţa Ecaterina Păroaia, fiica lui Staico vornic din Şinteşti, după ce a fost tunsă în călugărie de mitropolitul Ştefan, lasă ctitoriei lui Matei Basarab, mănăstirii Bărbăteşti şi stareţei Salomeea, pogoane de vie la Loloieşti, vite şi stupi. 78. 1652 (7160) martie 6. Dragomir mare vornic din Plăviceni lasă prin diată averea sa soţiei sale, Dina şi mănăstirii ctitorite de el de la Aluniş, . 79. 1652 (7160) martie 6. Matei Basarab voievod întăreşte lui Gorgan clucer, fiul lui Drăguşin Deleanu, fost mare paharnic, satul Stoieneşti, j. Prahova, cu rumâni, mori, confiscat de la Stroe Leurdeanu, fost mare vistier, pentru delapidare. 80. 1652 (7160) martie 8. Ignatie, episcop al Râmnicului întăreşte lui Stanciu şi lui Ghinea, fiii popii Vancea, stăpânirea peste partea lui Stanciu Sarchiz din Bogdăneşti, , pentru o datorie. 81. 1652 (7160) martie 8. Cartea de hotărnicie a patru boieri luaţi de Pătraşco postelnicul, ginerele lui Hrizan postelnicul, pentru moara lui de pe moşia Şotângenilor, . 82. 1652 (7160) martie 8. Stanciu şi fratele său, Bratco din Stâlpeni,< j. Dfov>, vând moşie în sat, cumnatului lor. Badea şi sorei lor, Muşa. 83. 1652 (7160) martie 9. Satul Steanca, , adevereşte că Hrănite postelnic Blagodescul a plătit darea de miere şi găleata lui Ursea, fiul lui Necula beşliul, iar acesta i-a zălogit, în schimb, partea lui de ocină în sat. 84. 1652 (7160) martie 10. Pătru Busuioc şi Iane din Târgu-Jiu vând lui Voicu armaşul şi fratelui său, Ciuciur, partea lor de moşie din Pişteşti, , cu vad de moară şi silişte de casă, pentru 19 ughi. 85. 1652 (7160) martie 10. Matei Basarab voievod întăreşte lui Lupu Buliga mare căpitan rumânii din Ghimpeni, j. Vlaşca, care i s-au vândut cu părţile lor de moşie şi nişte ţigani. 86. 1652 (7160) martie 11. Stoica şi fiul său. Stoica, fratele lui Băilă din Boteni, , se vând rumâni lui Bunea Grădişteanu mare sluger, cu partea lor de moşie, pentru 3 600 de bani. 87. 1652 (7160) martie 12. Roman şi fratele lui. Slavul din Slănicul de Jos, , se vând rumâni cu moşia lor lui Stroe Leurdeanu vistier cu 4 bani gata şi un bou în valoare de 4 000 de bani. 88. 1652 (7160) martie 12. Radul, nepotul lui Papa logofăt, vinde lui Manea stegar şi fratelui acestuia, Dobre din Fefelei, , moşie din hotarul Scurtescu şi Fefeleanca, cu 19 ughi. 89. 1652 (7160) martie 12. Matei Basarab voievod întăreşte lui Moise spătar 72 de stânjeni din Bălişoara, , cumpăraţi de la Grigore Cocoş iuzbaşa. 90. 1652 (7160) martie 13. Jipa, fiul popii Stan , vinde un pogon de vie în Ograda, , pentru 9 ughi gata. XXXVI www.dacoromanica.ro 91. 1652 (7160) martie 13, Racoviţa. Mai mulţi săteni din Racoviţa vând lui Dateo din Cârstieneşti 10 fălci de locuri în Ostrovul Bejanului, , cu 9 ughi. 92. 1652 (7160) martie 13, Racoviţa. Mai mulţi săteni din Racoviţa vând lui Dateo din Cârstieneşti 15 falei de locuri din Valea Muierii, , în jos de Ostrov, pentru 19 ughi. 93. 1652 (7160) martie 15. Megiaşii din Ciocănari, j. Dâmboviţa, din cauza birurilor, împrumută de la Radu Cocorăscu mare logofăt 50 de ughi, iar, de nu vor plăti, să-i fie rumâni cu toată moşia şi cu fiii lor. 94. 1652 (7160) martie 15. Neagoe Desculţul şi soţia lui, Teodosia, împreună cu fiii lor, Marco şi Ioan, vând lui Mitrea postelnic un loc cu pomi, împietrit de el, pentru 500 de bani. 95. 1652 (7160) martie 15. Udrea şi fratele său, Stoica, fii lui Radu Butimanu, cu soţiile lor şi cu fiii lor vând lui Mihai logofăt partea lor de moşie la Băleni, , cu pomet şi vad de moară, pentru 2 800 de bani. 96. 1652 (7160) martie 15, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte lui Badea din Poienărei, , moşia Iui din Poienărei, cumpărată de la megiaşii din sat. 97. 1652 (7160) martie 17. Grăjdana, fata lui Necula, comis din Ioneşti, , vinde lui Iordache postelnic Pârşcoveanul, ful lui Trufanda vistier, partea sa de ocină în sat, cu 20 de ughi şi cu ştirea rudelor. 98. 1652 (7160) martie 17. Standul vinde părintelui Ghermano de la mănăstirea Praoviţa un pogon de vie <în dealul Scăienilor, j. Prahova>, cu 17 ughi şi jumătate. 99. 1652 (7160) martie 18. Uncheaşul Şerban pârcălab cu fiul său, Costea, vând Bunei Grădişteanu vistier a patra parte dintr-o funie din Grădiştea de Sus, , pe 2000 de bani. 100. 1652 (7160) martie 20. Stoica logofăt şi Mihăilă diacon vând lui Radu spătar un loc din moşia , dăruieşte surorii sale, Anca şi soţului acesteia, Gheorghe, partea din sat a mamei sale, Stanca. 104. 1652 (7160) martie 25. Matei Basarab voievod voiniceşte pe Dima postelnic, fiul postelnicului Udrea din Padea, j. Dolj, să ia de la Bălăci postelnic nişte rumâni şi nişte ţigani, partea lui frăţească pe din două. 105. 1652 (7160) martie 26. Neaga Oloaga din Bătieşti, , lasă la moartea ei lui Stoica logofăt toată moşia ei , fiindcă a fost adăpostită şi îngrijită de acesta. XXXVII www.dacoromanica.ro 106. 1652 (7160) martie 27. Giura spătar şi cumnatul lui, Preda paharnic, împreună cu jupânesele lor au luat doi boieri să le împartă moştenirea rămasă de la socrul lor, Lepădat căpitan din Ţigureşti, . 107. 1652 (7160) martie 28. Matei Basarab voievod întăreşte lui Neagul vătaf de aprozi şi postelnici un copil de ţigan, Florea, fiul lui Vreameş, orânduit de domn globnic pe ţigănia domnească şi pedepsit pentru că luase un alt copil de ţigan şi îl vânduse. 108. 1652 (7160) martie 30. Nedelco, fiul lui Muşat Bolea din Cândeşti, , vinde lui Nectarie, egumenul mănăstirii Bradul, 3 pogoane de ţelină în dealul Cândeştilor, pentru 1 200 de bani. 109. 1652 (7160) martie 30. Paraschiva, Neagul şi Mareş, fiii lui Barbu din Loloieşti, , vând lui Ghinea logofăt un pogon de vie în deal, pentru 19 ughi şi 5 costande. 110. 1652 (7160) martie 30. Sebe şi fiul său, Tomea, au cumpărat de la Vlad al popii Dragomir 15 de stânjeni de ocină în Stănceşti şi în Bojora, , cu 5 ughi. 111. 1652 (7160) martie 30. Voico din Corşori, , vinde lui Ion vătaf un loc în siliştea satului, pentru 300 de bani gata. 112. 1652 (7160) martie 31. Cătălina vătăşoaia vinde o vie în dealul Târgoviştei lui Martin vătaf de ţarigrădeni, cu 70 de ughi. 113. 1652 (7160) martie 31. Douăzeci şi patru de boieri, luaţi pe răvaşe domneşti de Vasile şi de nepotul său, Stan din Budişteni, , hotărnicesc moşia acestora dinspre Stanciu logofăt, Oprea logofăt şi ceata lui. 114. 1652 (7160) aprilie 6. Stan şi fratele său, Oprican, vând lui Mihai clucer şi soţiei acestuia, Brânduşa, moşia din Meanţi, , pentru 57 de ughi. 115. 1652 (7160) aprilie 7. Văsiiu, fiul lui popa Necula din Cărunţi, nepotul lui Văsiiu cel Mare, vinde lui Zino şi soţiei lui, Bina şi fiilor lor, Mâinea şi Stan, moşie în Fefelei, , cu 27 de ughi şi un rând de haine. 116. 1652 (7160) aprilie 8, Târgovişte. Mănăilă din Grădiştea de Sus cu fiul său, Matei, vând marelui sluger Bunea Grădişteanu, partea lor de moşie în Grădiştea de Coastă, , cu vie şi cu tot venitul pentru 1 700 aspri. 117. 1652 (7160) aprilie 10. Iuga vinde lui Ion vătaf 9 locuri din câmpul Corşorilor, , pentru 1 000 de bani gata. 118. 1652 (7160) aprilie 10. Stroe, fiul popei Dragomir din Stoieneşti, împreună cu soţia şi cu copiii lui adeveresc că s-a vândut rumân cu toată familia şi cu ocina sa lui Marin din Curtea de Argeş. 119. 1652 (7160) aprilie 11. Mătuşa Stana, fiica uncheaşului Lăudat din Dârza, şi fiul ei, Stan, vând ginerelui ei, Nedelco şi fetei ei, Deaca, ocină în sat, căci a pomenit-o ginerele ei. 120. 1652 (7160) aprilie 12. Matei Basarab voievod dă lui Avram o ţigancă în schimbul Radei, fiica lui Ion, căci Avram s-a plâns că domnul nu i-a plătit-o. 121. 1652 (7160) aprilie 14. Matei Basarab voievod orânduieşte doisprezece boieri să hotărnicească moşia din Bădeni, , a mănăstirii Bradul. XXX vm www.dacoromanica.ro 122. 1652 (7160) aprilie 18. Sătenii din Bârzeşti vând lui Tudor logofăt moşia lui Marcu, fiul lui Vidat cel Şchiop, cu vie, pentru 1 600 de bani, fiindcă au plătit gloaba domnească pentru un fiu al lui Marcu, care a furat un cal. 123. 1652 (7160) aprilie 18. Bogdan, fiul lui Neagul Bogdănesei, vinde mănăstirii Bradul şi egumenului Nectarie o moşie la Nişcov, , 70 de stânjeni cu 1 600 de aspri, trecându-şi părinţii în pomelnic. 124. 1652 (7160) aprilie 18. Jupâneasa Stana a lui Lică din Gherghiţa, , şi fiul ei, Ilie, adeveresc lui Varlaam, egumenul mănăstirii Căldăruşani că au luat de la el 80 de ughi cu dobândă, punând un ţigan cu două copile de ţigan drept zălog. 125. <1652 (7160) aprilie 18>. Ispas, fiul lui Radu Chiruchei, vinde mănăstirii Bradul şi egumenului Nectarie 5 stânjeni de moşie cu 200 de aspri. 126. 1652 (7160) aprilie 20. Şărbu, fiul lui Stănislav al Muşii din Popeşti, , vinde lui Idrea postelnic 30 de stânjeni de moşie pentru 3 ughi. 127. 1652 (7160) aprilie 20. Vlad al Chiţii din Mereşti vinde lui Alexe, ginerele lui Lefter din Odobeni, 8 stânjeni de ocină la Bănceşti, , din apa Buzăului, cu 4 ughi şi jumătate. 128. 1652 (7160) aprilie 21. Arsenie şi fratele lui, Ivan, vând lui Pătru vornic o vie . 129. 1652 (7160) aprilie 22, Târgovişte. Rădilă împreună cu cei cinci fii ai săi şi cu fratele lui, Stoica, se vând rumâni logofătului al doilea Udrişte Năsturel, pentru 16 taleri şi jumătate. 130. 1652 (7160) aprilie 23. Sătenii înfrăţiţi pe moşia Băleasca, , se învoiesc cu egumenul mănăstirii Bradul să hotărnicească şi să delimiteze moşia lor de cea a jupânesei Stanca. 131. 1652 (7160) aprilie 23. Megiaşii din Beleţi, , vând lui Nichifor şi lui Radu o cânepişte, pentru 200 de bani, ca să poată plăti birul şi găleata. 132. 1652 (7160) aprilie 23. Stan Pulăian pune zălog la popa din Valea lui Bragu o livadă la Dragoslavele, . 133. 1652 (7160) aprilie 24. Radu pârcălabul din Negraşi, j. Vlaşca, se vinde împreună cu fiii săi rumân postelnicului Iordache Pârşcoveanul, fiul lui Trufanda vistier. 134. 1652 (7160) aprilie 24. Matei Basarab voievod porunceşte celor şase boieri jurători să jure în pricina dintre Necula Necorescul şi Mihart logofăt, dacă feciorii lui Nistor sunt rumâni din Horeaoviţa sau din Padina, , şi unde i-a apucat legătura lui Mihai vodă. 135. 1652 (7160) aprilie 24. Matei Basarab voievod porunceşte celor doisprezece boieri hotărnici să aleagă moşia mănăstirii Cozia din Cărăreni, , de către moşia lui Vasile postelnic. 136. 1652 (7160) aprilie 25. Sătenii din Ioneşti, , adeveresc postelnicului al doilea Iordache Pârşcoveanul că, dat fiind că acesta le-a plătit birul şi alte dăjdii în valoare de 280 de ughi, ei se angajează să înapoieze lui Iordache suma de bani datorată. www.dacoromanica.ro XXXIX 137. 1652 (7160) aprilie 26, Târgovişte. Ieromonahul Daniil, soborul şi ctitorii mănăstirii Pinul se învoiesc cu Radu Mihalcea Cândescul mare comis şi cu fraţii acestuia, Neagoe clucer, Gherghe spătar şi Moise spătar, pentru muntele Penteleul şi pentru satul Brăieşti, . 138. 1652 (7160) aprilie 26, Târgovişte. Radu Mihalcea Cândescul mare comis şi cu fraţii acestuia, Neagoe clucer, Gherghe spătar şi Moise spătar, se învoiesc cu ieromonahul Daniil, soborul şi ctitorii mănăstirii Pinul pentru muntele Penteleul şi pentru satul Brăieşti. 139. 1652 (7160) aprilie 26, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte lui Radu Mihalcea Cândescul mare comis şi fraţilor acestuia, Neagoe clucer, Gherghe spătar şi Moise spătar, să ţină pe din două, frăţeşte, muntele Penteleul, iar boierii Cândeşti iartă, pentru înfrăţire, o datorie pe care o aveau rumânii din satul Brăieşti. 140. 1652 (7160) aprilie 26, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte ieromonahului Daniil, soborului şi ctitorilor mănăstirii Pinul, boierii din Sărata, să stăpânească pe din două cu Radu Mihalcea Cândescul mare comis şi cu fraţii acestuia, Neagoe clucer, Gherghe spătar şi Moise spătar muntele Penteleul. 141. 1652 (7160) aprilie 27. Badea iuzbaşa vinde lui Iordache postelnic Pârşcoveanul, fiul lui Trufanda vistier, a treia parte de moşie din Cemăteşti, , pentru 40 de ughi. 142. 1652 (7160) aprilie 27. Douăzeci şi patru de boieri hotărnici mărturisesc pentru moşia de la Vemeşti, , pusă zălog de Balco la Stanciu armaş Meiutescul. 143. 1652 (7160) aprilie 27. Ştefan, mitropolitul Ungrovlahiei, dă carte de blestem egumenului Efrem de la mănăstirea Gura Motrului şi megiaşilor din jurul locului pentru rumânii din Coşcodia, , pentru care se judecă cu Mihart logofăt. 144. 1652 (7160) aprilie 28, Târgovişte. Radu, fiul lui Dragiul şi cu jupâneasa lui, Maria, vând lui Constantin Cantacuzino mare postelnic o delniţă la Ştefaneşti, j. Muşcel. 145. 1652 (7160) aprilie 28. Matei Basarab voievod întăreşte lui Leca postelnic Meiutescul şi altora din Berileşti, j. Ialomiţa, 95 stânjeni de ocină în Vemeşti. 146. 1652 (7160) aprilie 29. Pătraşco postelnic, fiul lui Udrişte din Câmpina şi soţia lui, Stana, vând lui Stoica logofăt două funii de moşie la Săcşori cu 15 ughi. 147. 1652 (7160) aprilie 30, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte lui Stoian din Cătunul lui Laiotă, j. Sac, moşie pe Valea Hotarului cu vii, în urma unei judecăţi cu Godean şi Stoica vătaf din Năiani. 148. 1652 (7160) aprilie <30>. Matei Basarab voievod porunceşte la 12 boieri hotărnici să delimiteze moşia de la Căzăneşti.cj. Ialomiţa>, vândută de Iane zaraful din Bucureşti şi să o lipească de moşia mănăstirii Căldăruşani. XL www.dacoromanica.ro 149. 1652 (7160) mai 1. Baico, fiul lui Neguţ din Lehceşti, j. Muşcel şi fiul lui, Baico se vând rumâni cu toată ocina din sat lui Radu Creţulescu logofăt, pentru 25 de ughi. 150. 1652 (7160) mai 1. Nan din Negoieşti vinde lui Mihai căpitan din Bălceşti, , partea lui de moşie din Novaci cu pomet şi plai de munte pentru 13 ughi. 151. 1652 (7160) mai 1. Pătru, fiul lui Neagoe din Lehceşti, j. Muşcel, împreună cu fiii lui se vând rumâni logofătului Radu Creţulescu, cu moşia lor pentru 75 de ughi. 152. 1652 (7160) mai 3, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte lui Radu spătărelul, fiul lui Vlad şi fiilor săi, Staia şi Vlad din Steanca, 30 de stânjeni de ocină în sat, cu baltă. 153. 1652 (7160) mai 4. Mihăilă Buhaiul din Mihneşti, , vinde lui Mihăilă fost paharnic din Puţintei o vie a unor hoţi, ce s-au răscumpărat de la moarte în schimbul viei. 154. 1652 (7160) mai 5. Popa Radu din Bogaţi vinde lui Necula logofăt din Ţigăneşti partea sa de moşie din Ţigăneşti, . 155. 1652 (7160) mai 5. Sora, soţia lui Cârstea din Turburea, şi fiul ei, Stan, adeveresc naşului Dragomir că-i sunt datori cu 16 ughi. 156. 1652 (7160) mai 5, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte mănăstirii Sadova şi egumenului Pahomie o moşie la Bârca, j. Dolj, închinată mănăstirii de Sava monah. 157. 1652 (7160) mai 6, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte sătenilor din Bârca, j. Dolj, moşiile de la Bârca şi de la Sinov, după ce le-au răscumpărat cu 40 de galbeni de la Gavrilaşco paharnic, fiul lui Radu vornic din Desa. 158. 1652 (7160) mai 6, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte clucerului Preda, fiul comisului Buzinca din Răduleşti, j. Dfov, ocini la Răduleşti şi Maia. 159. 1652 (7160) mai 7. Rada adevereşte că a cumpărat, împreună cu ginerele ei, Mihăilă, moşie la Băleni, , pe care o împarte apoi între acesta şi celelalte trei fiice ale sale. 160. 1652 (7160) mai 8. Mihart şi soţia lui, Ulivera, adeveresc că Vădislav clucerul a plătit datoria pe care ei o aveau la Stroe Leurdeanul, 185 de ughi, pentru care au pus zălog a opta parte din moşia lor de la Fântâna, , cu rumâni. 161. 1652 (7160) mai 10, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte lui Lupu Buliga mare căpitan din Ciovâmişani, , mai mulţi rumâni şi ţigani cumpăraţi cu zapise de la diverşi boieri. 162. 1652 (7160) mai 10. Matei Basarab voievod întăreşte mănăstirii Câmpulung şi egumenului Dionisie casele cu pivniţe care au fost ale lui Andrei mătăsar, în contul unei datorii a acestuia, de 100 de ughi, contractată la egumen. 163. 1652 (7160) , Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte mănăstirii lui Dediul postelnic de la Râmnic şi egumenului acesteia, Daniel o XLI www.dacoromanica.ro ocină la Tigoiul, , a treia parte din sat, cu viile, un loc de casă, £> cânepişte etc., vândute mănăstirii de urmaşii lui Răchită. 164. 1652 (7160) mai 11. Mai mulţi megiaşi luaţi pe răvaşe domneşti de mitropolitul Ştefan al Ungrovlahiei şi de Mihart logofăt, fiul lui Cioană comis, mărturisesc despre nişte rumâni, feciorii lui Nistor, pe care i-a apucat legătura lui Mihai la Horeaviţa, , care era sat al Mitropoliei. 165. 1652 (7160) mai 11, Târgovişte. Matei Basarab voievod porunceşte egumenului mănăstirii Măxineni şi uncheaşului Băluţă din Părdăliceşti, , să aleagă părţile din Muscureni ale lui Şerban logofăt, nepotul lui Neagoe Prundeanul, întrucât doreşte să le cumpere ca să le dăruiască mănăstirii. 166. 1652 (7160) mai 12. Gavrilă împreună cu fiii săi, Stan, Voinea şi Şerbu din Negraşi, j. Vlaşca, se vând rumâni lui Iordache Pârşcoveanul postelnic, cu moşia lor din sat, pentru 37 de ughi. 167. 1652 (7160) mai 14. Doisprezece boieri hotărnici, luaţi de egumenul de la Căldăruşani, delimitează 130 stânjeni de ocină la Căzăneşti, , a lui Iane zaraf şi îi lipesc de moşia mănăstirii. 168. 1652 (7160) mai 14. Voicu şi Dumitru vând o delniţă şi jumătate de sat lui Manea şi Gavril din Boteni, . 169. 1652 (7160) mai 14. Ştefan din Stoieneşti, , fiul lui Chiriac, face schimb de ţigani cu Negoiţă clucer. 170. 1652 (7160) mai 15. Şerban, fiul lui Greul, vinde lui Stan, megiaş din Dobromir, , 100 de stânjeni cumpăraţi de la părinţii lui. 171. 1652 (7160) mai 16. Stoica din Goleşti, , vinde arhimandritului Leontie, egumen la mănăstirea Argeş, un loc la Cornet pentru 200 de bani. 172. 1652 (7160) mai 17. Popa Manea şi fraţii lui din Mărăcineni, , mărturisesc că Radu Mihalcea Cândescu mare comis a răscumpărat de la moarte un copil de ţigan cu 40 de ughi, aceştia învoindu-se ca acest copilul să revină marelui comis. 173. 1652 (7160) mai 18. Vlad spătarul din Oteteleşani vinde lui Pătraşco paharnicul din Morunglavi, , pe Stan ţiganul cu 6 ughi. 174. 1652 (7160) mai 18. Matei Basarab voievod porunceşte celor 12 boieri hotărnici ai lui Bunea Grădişteanu sluger să delimiteze moşia acestuia de la Bozieni, . 175. 1652 (7160) mai 19. Ivan, fiul lui Stoian, vinde lui Artenie, fiul popii Isar, patru răzoare de vie în dealul Băsanului, , pentru 19 ughi şi jumătate. 176. 1652 (7160) mai 20. Bogdan vinde lui Oprea Manole siliştea lui Dan, pentru că acesta era dator şi nu şi-a putut achita datoria. 177. 1652 (7160) mm 20. Fătul din Cărunţi, , dăruieşte popii Teodosie un stânjen de ocină la Şchei pentru trei sărăcuste. 178. 1652 (7160) mai 20. Mafia şi Dragolea vând jupânului Pătru moşia lor din Gâşteşti, . 179. 1652 (7160) mai 21. Nan al Dospinei vinde lui Neagoe Goga din Cozleci, trei pogoane şi o cedvârte de ţelină, cu câte doi lei pogonul. XLII www.dacoromanica.ro 180. 1652 (7160) mai 21. Negole cu fiul său, Staico şi Stanciu din Stâlpeni, , vând 10 stânjeni de ocină în sat, lui Gheorghe Caridi vistier. 181. 1652 (7160) mai 21, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte mănăstirii Dealu şi egumenului acesteia, Ioan, moşia de la Răzvad, , cu vinăriciul domnesc, precum şi ocina de la Viforâta. 182. 1652 (7160) mai 24. Drăgulin şi cumnatul lui, Simion din Ungheni, adeveresc că au împrumutat bani de la Stroe Leurdeanul vistier şi de la Radu postelnic şi neputând achita datoria, se vând rumâni. 183. 1652 (7160) mai 25. Şase boieri hotărnici împart moşia de la Stănceasca între megiaşii din Berceni, Standul iuzbaşa şi fratele lui, Dancea şi uncheaşul Floca din Cârtojani. 184. 1652 (7160) mai 28. Matei Basarab voievod porunceşte la şase boieri hotărnici să delimiteze moşia de la Cârstieneşti, , a marelui sluger Bunea Grădişteanu. 186. 1652 (7160) mai 29. Matei Basarab voievod scrie lui Radu Popescu-Şintescu mare agă şi lui Cazan postelnicul, ispravnicul scaunului Bucureşti, că Radu Dudescu logofăt s-a plâns că monahii de la mănăstirea Radu Vodă îi încalcă hotarul. 187. 1652 (7160) mai 30. Stan, feciorul Stoicăi, nepotul lui Nistor din Rusăneşti, vinde lui Spahiul al doilea postelnic, moşie în Rusăneşti, , pentru 16 ughi. 188. 1652 (7160) mai 30. Matei Basarab voievod porunceşte celor doisprezece boieri jurători ai megiaşilor din Găvăneştii de Sus, , să jure că părinţii lor nu au vândut părţi din această moşie. 189. 1652 (7160) mai 31. Neaga preoteasa cu fiii ei din Cârlomăneşti, , vinde lui Stoican parte dintr-o pivniţă. 190. 1652 (7160) mai 31. Matei Basarab voievod scrie lui Dumitru portar din Strâmba să înapoieze lui Stoican din Cârlomăneşti, , nişte cai. 191. 1652 (7160) mai 31. Matei Basarab voievod porunceşte celor doisprezece boieri jurători ai lui Necula Necorescu pârcălab să jure pentru nişte rumâni din Horeaoviţa, , în pricina cu Mihart logofăt, fiul lui Cioană comis. 192. 1652 (7160) iunie. Muşat, fiul lui Căliman din Grozeşti, vinde vornicului Iorgache moşie pe apa Cricovului, . 193. 1652 (7160) iunie. Stanciu, fiul lui Sarchiz, vinde lui Stroe logofăt din Olăneşti o parte de moşie în Sâmbotin, , partea cumpărată de la Ion Suru, din siliştea satului şi din dealul cu vii, pentru 600 de aspri. 194. 1652 (7160) iunie 1, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte lui Pârvul, fiul lui Baldovin din Sohodol, j. Goij, ocini cumpărate de el în sat şi în Brebinari, j. Goij. www.dacoromanica.ro XLm 195. 1652 (7160) iunie 2, Tărgovişte. Teodosie moldoveanul pescarul şi fiii săi, Dima şi Badea, se vând rumâni mănăstirii Căldăruşani. 196. 1652 (7160) iunie 2. Matei Basarab voievod împuterniceşte mănăstirea Căldăruşani să ia în stăpânire moşiile lui Iane zaraful de la Căzăneşti, Crunţi etc. . 197. 1652 (7160) iunie 3. Doisprezece boieri hotărnicesc moşia de la Boziani, , a lui Bunea Grădişteanu mare sluger. 198. 1652 (7160) iunie 3, Tărgovişte. Vladul Turcaşul din Micşuneşti şi fiul său vitreg, Stan, se vând rumâni mănăstirii Căldăruşani. 199. 1652 (7160) iunie 3. Jupaniţa Vişa, soţia lui Neagoiu Grama pitar, dăruieşte mănăstirii Adormirea Maicii Domnului din Grozeşti, , moşia ei de la Grozeşti. 200. 1652 (7160) iunie 5. Şase megiaşi luaţi pe răvaşe domneşti de popa Mihai şi de Petru iuzbaşa adeveresc pentru via vîndută de Anghel din Buzău, reclamată de sora acestuia, Roaba. 201. 1652 (7160) iunie 6. Doisprezece boieri hotărnici adeveresc şi jură că Dumitra este moştenitoarea ocinilor din Frăsinet şi din Proşca, . 202. 1652 (7160) iunie 7. Calcea, fiica lui Calciu portar, vinde lui Gheorghe vistier Caridi şi soţiei lui, Ioana, o jumătate de funie la Glupavi, . 203. 1652 (7160) iunie 7. Listă de cheluieli a negustorului Ghiurghis, cuprinzând mărfuri şi datorii. 204. 1652 (7160) iunie 7. Malea şi Costandin Toboş adeveresc că popa Simca şi fratele său, Pătru, au primit de la vara lor, Malea, fiica lui Radu Sălceanul, partea tatălui ei din ocinile de la Salcia şi Fundeni, . 205. 1652 (7160) iunie 10, Tărgovişte. Bobe din Ciliani , se vinde rumân doamnei Anca, fiica voievodului Radu Şerban, pentru 17 ughi, în locul lui Bunea. 206. 1652 (7160) iunie 10. Preda Brâncoveanu mare vomic scrie prietenului său, Loiz clucer, în pricina dintre Mircea şi Pătru, armaşi din Drăgăşani, cu Mihalcea birarul de armăşei, privind datorii de la plata birului. 207. 1652 (7160) iunie 10. Pătru postelnic din Muşcel, fiul lui Chisar vomic, se învoieşte cu cumnata sa, Tudora, fiica popei Tudosie din Şchei, asupra moştenirii ce se cuvine din partea fratelui lui Pătru, Preda şi a nepotului acestuia, Preda. 208. 1652 (7160) iunie IZ Mai mulţi săteni din Purcăreni adeveresc egumenului de la mănăstirea Vieroş schimbul satului Mălureni, , pe care ei se angajează să-l ţină, iar mănăstirea, ocina de la Purcăreni, , pentru care egumenul a plătit o diferenţă de 11 ughi. 209. 1652 (7160) iunie 13. Manea şi fratele său, Vasile din Stănuleşti, vând egumenului Nectarie de la mănăstirea Bradu o jumătate de roată de moară cu 1600 de aspri. 210. 1652 (7160) iunie 14. Şase boieri adeveritori luaţi pe răvaşe de Bărcan stolnicul, Vâlcul postelnicul şi soţia acestuia Stancea, adeveresc pentru moşia din Vrăneşti, . XLIV www.dacoromanica.ro 211. 1652 (7160) iunie 14. Matei Basarab voievod porunceşte lui Drăgan şi fiilor acestuia şi altor megiaşi să jure că sunt rumâni din Ştiubeiele, , şi nu din Broscari, ai lui Necula pârcălabul. 212. <1652> iunie 14. Paraschiva postelnic vinde jupânului Necula Mârşeviţ un pogon de vie nedajnică. 213. 1652 (7160) iunie 15. Tudor din Grozeşti vinde lui Oprea partea lui de ocină, Grozeşti, . 214. 1652 (7160) iunie 16, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte mănăstirii Bărbăteşti trei pogoane de vie de la Loloieşti, , făcute danie de călugăriţa Ecaterina, fiica lui Staico vornic din Şinteşti. 215. 1652 (7160) iunie 17. Lefter din Odobeni şi fiii săi vând lui Moise spătar ocină în Odobeni, . 216. 1652 (7160) iunie 18. Dumitru Măndescu căpitan din Gherghiţa cumpără lui Leontie, nepotul lui Leontie, fost egumen al mănăstirii Gruiu, vie în dealul Loloieştilor, , pentru 8 000 de bani, o iapă cu mânzul ei. 217. 1652 (7160) iunie 18, Târgovişte. Treizeci şi nouă de săteni din Negraşi şi din Răceni, j. Vlaşca, se vând rumâni postelnicului Iordache Pârşcoveanul, fiul lui Trufanda vistier, pentru 1 996 de ughi. 218. 1652 (7160) iunie 20. Gherghina stolnic şi fratele lui, Dumitraşco vând lui Negoiţă clucer un ţigan cu 26 ughi. 219. 1652 (7160) iunie 21. Simeon şi fratele său, Damian, vând lui Matei Basarab voievod ocină la Surani, j. Sac, fără rumâni. 220. 1652 (7160) iunie 24. Patru boieri tocmelnici judecă pe Dumitru căpitan şi pe Tanasie postelnic pentru nişte vii şi livezi în dealul Sătenilor , pe care ar fi trebuit să le stăpânească frăţeşte, pe din două. 221. 1652 (7160) iunie 26. Matei Basarab voievod porunceşte la şase boieri hotărnici luaţi de Radu Dudescu logofăt şi de fiul lui, Spiridon, să cerceteze la faţa locului şi să citească actele de proprietate ale părţilor fiecăruia din moşia de la Cârstieneşti,< j. Hfov>. 222. .1652 (7160) iunie 27. Matei Basarab voievod întăreşte cumpărătorilor moşiile de la Bozieni, , foste ale lui Bunea Grădişteanu mare sluger. 223. 1652 (7160) iunie 28. Mihai vinde lui Damian iuzbaşa un pogon de ţelină în capul viilor, . 224. 1652 (7160) iunie 30. Mitrea stolnicul vinde fratelui său, Pană, un loc la Cerbureni, , cu 500 de bani. 225. 1652 (7160) iunie 30. Cincizeci şi trei de săteni din Negraşi şi din Răceni, j. Vlaşca, se vând rumâni, cu fiii lor, postelnicului Iordache , fiul lui Trufanda vistier, pentru 1 281 de ughi. 226. 1652 (7160) iulie 1. Matei Basarab voievod porunceşte la şase boieri tocmelnici să judece pe Stoica logofăt şi pe unchiul său, Dumitru logofăt din Piteşti, în pricina unui heleşteu făcut pe moşia lui Stoica din Valea Pasării. www.dacoromanica.ro XLV 227. 1652 (7160) iulie 2. Ivan slugerul vinde case în Târgovişte lui Brătia logofăt, în schimbul a 400 de stânjeni de ocină la Cămârzeni, , în valoare de 120 de ughi. 228. 1652 (7160) iulie 3. Preda Brâncoveanu mare vornic dă lui Dumitraşco postelnic din Cepari şi jupânesei lui, Caplea, un ţigan, Ion Gugul cu fiii lui, răscumpărat de aceştia de gloabă pentru furt 229. 1652 (7160) iulie 3. Catastif al rumânilor din Negraşi care s-au vândut lui Iordache postelnic Pârşcoveanul, fiul lui Trufanda vistier. 230. 1652 (7160) iuUe 3. Radu şi Graţii lui, Alexe şi Colţea, fiii lui Colţea din Şcheai, nepoţii lui Preda armaş din Poiana, vând lui Barbu, fiul lui Barbul din Poiana şi fraţilor lui 50 de stânjeni de moşie la Poiana şi partea lor de moşie din Cacaleţi. 231. 1652 (7160) iulie 3. Radu şi fraţii lui, Alexe şi Colţea, fiii lui Colţea din Şcheai, nepoţii lui Preda armaş din Poiana, vând lui Barbu roşul, fiul lui Barbul din Poiana şi fraţilor lui, 50 de stânjeni de moşie la Poiana şi două grădini peste Ialomiţa. 232. 1652 (7160) iulie 3. Stanciu iuzbaşa lasă prin diată soţiei lui Călina, fata jupânesei Neacşa, o parte din moşiile şi bucatele sale, vite, cai, oi, haine, scule, fiindcă au fost cumpărate cu banii cîştigaţi de el. 233. 1652 (7160) iulie 4. Dobre, fiul lui Bratu din Stâlpeni, , împreună cu Nedelea vând lui Gherghe Caridi visitierul ocină în sat. 234. 1652 (7160) iulie 4. Neagoe, fiul lui Bobeşca din Stâlpeni, , vinde ocină în sat şi un răzor de vie. 235. 1652 (7160) iulie 4. Popa Vlad dă zestre fiicei sale, Vişa şi ginerelui lui, patru pogoane de ţelină, ocină şi casă în Jugurani, , precum şi ocina găgenească. 236. 1652 (7160) iulie 5. Vlaicu iuzbaşa vinde egumenului Dionisie de la Câmpulung casa şi via de la Izvorani a lui Stan hoţul, care fusese luat în chezăşie şi fugise. 237. 1652 (7160) iulie 7. Necula, fiul lui Bobe din Ruşi, vinde lui Negoiţă şi Radu ceauş din Gurguiaţi moşie în Prigoriţi, . 238. 1652 (7160) iulie 7. Necula, fiul lui Bobe din Ruşi, vinde lui Radu ceauş din Gurguiaţi moşie în Prigoriţi, , cu 5 ughi. 239. 1652 (7160) iulie 7. Şase boieri luaţi pe răvaşe domneşti de Negoiţă al doilea comis, de Calotă vătaf din Câmpina şi de Radul Luminatul din Urlaţi judecă pentru moşia Stânceşti din j. Sac. 240. 1652 (7160) iulie 8. Satul Scăieni se învoieşte cu episcopul Buzăului, Serafim, să nu calce ocina mănăstirii Aluniş din Pinişorul, . 241. 1652 (7160) iulie 8. Stoica, fiul lui Gulie din Hinţeşti, vinde lui Stanciu vătaf din Băşineşti, ocină la Jugureni , locuri de casă, pomete, delniţe de fân, pădure, vaduri de moară pe apa Nişcovului pentru 9 ughi şi jumătate. 242. 1652 (7160) iulie 9. Matei Basarab voievod întăreşte mănăstirii Câmpulung şi egumenului Dionisie viile din dealul Piteştilor, casele din Câmpulung şi toată moşia popii Mihăilă, vândute pentru 60 de ughi. XLVI www.dacoromanica.ro 243. 1652 (7160) iulie 10, Tărgovişte. Cârstea, Şerban, Bădilă şi Drăgulin, megiaşii din satul Mişei, j. Vlaşca, se vând rumâni lui Drăghici logofăt din Crângeni, j. Olt, pentru 45 de ughi. 244. 1652 (7160) iulie 10, Câmpulung. Dragomir, fiul lui Stan Tebeică din Bădeni, j. Muşcel, dăruieşte mănăstirii Câmpulung şi egumenului Dionisie, partea lui de moşie din sat şi o livadă, pentru a fi scris în pomelnic. 245. 1652 (7160) iulie 10. Mihai căpitanul se judecă cu Stoica Glodeanul pentru 140 de ughi, banii proveniţi din darea percepută de pârcălăbia oraşului Târgu-Jiu, iar domnul porunceşte ca Mihai căpitanul să fie închis. 246. 1652 (7160) iulie 10. Jupâneasa Stanca din Muşcel şi fiii ei, Ivaşco, Stan, Tudoran, Micul, Dragomir şi Radul, vând lui Barbu căpitan din Bădeni şi fiului acestuia, Barbul, nişte vaduri şi roate de moară pe apa Buzăului. 247. 1652 (7160) iulie 15. Popa Mircea, Cârloman şi Stroe din Mişei, j. Vlaşca, adeveresc că uncheaşul Cârstea cu ceata lui le-au achitat banii datoraţi pentru plata birului satului Mişei, vânzându-se în schimb rumâni lui Drăghici logofăt din Crângeni. 248. 1652 (7160) iulie 16, Tărgovişte. Şase boieri tocmelnici trimişi pe răvaşe de Matei Basarab voievod să judece pe Stoica logofăt şi pe unchiul său, Dumitru logofăt din Piteşti, în pricina unui heleşteu făcut pe moşia lui Stoica din Valea Pasării, cercetează toată cheluiala şi decid cum să ţină cei doi heleşteul. 249. 1652 (7160) iulie 16, Tărgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte lui Moise spătar şi lui Vâlcul logofăt, ginerii logofătului Radu Dudescu şi jupâneselor lor, Elina şi Marica, moşiile de la Slănic, j. Muşcel şi de la Futeştii de Baltă, j. Ialomiţa, lăsate de sora jupâneselor, Ancuţa, la moartea ei. 250. 1652 (7160) iulie 17. Ciulin, vătaf de ţigani domneşti adevereşte schimbul de ţigani ce s-a făcut cu episcopul Serafim al Buzăului. 251. 1652 (7160) iulie 18. Crăciun armaş adevereşte că a cumpăraat de la Stamate paharnic doi ţigani, iar pentru al treilea i-a înapoiat banii. 252. 1652 (7160) iulie 18, Tărgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte mănăstirii Sfânta Ecaterina din Bucureşti şi egumenului Gherasim moşie şi vii lângă mănăstire, pe un loc ce a fost odinioară domnesc, împresurate de Dragomir din Plăviceni, fost mare vornic. 253. 1652 (7160) iulie 19. Doisprezece boieri hotărnici luaţi cu răvaşe domneşti de către Teodor de la mănăstirea Cozia şi de către Vasilie postelnic aleg moşia de la Răscăiaţi dinspre satul Cuşmirul, . 254. 1652 (7160) iulie 20. Radu al lui Chisar vinde popii Paraschiva o moşie în hotarul Beţivilor , cu 66 de bani stânjenul. 255. 1652 (7160) iulie 20. Stan al lui Bilă vinde vornicului Joimea un loc de arat. 256. 1652 (7160) iulie 20. Lista cheltuielilor pe care le-a făcut Stoica logofăt Ludescu Şerbanovici pentru heleşteul pe care l-a făcut pe moşia lui de la Piteşti. XLVII www.dacoromanica.ro 257. 1652 (7160) iulie 20. Matei Basarab voievod porunceşte lui Pătraşco comis să dea banii lui Bunea Grădişteanu mare sluger pentru partea lui din moşia Bozieni, . 258. 1652 (7160) iulie 21. Stanciu, megiaş din Mărghiia, j. Teleorman, împreună cu fiii lui se vând rumâni lui Tudor cămăraş, împreună cu moşiile lor. 259. 1652 (7160) iulie 21. Matei Basarab voievod întăreşte lui Dobromir şi lui Nedelco din Fundeni nişte pământuri. 260. 1652 (7160) iulie 25. Andrei, Avram, Pătru şi Mirea vând lui Neagoe din Vulpeni, , locurile de la Crângul Stupilor cu 2 ughi. 261. 1652 (7160) iulie 25, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte mănăstirii Dochiaru, mănăstirea Mâstâneşti, ctitorită de Apostolache comis. 262. 1652 (7160) iulie 25, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte lui Iordache postelnic Pârşcoveanul, fiul lui Trufanda vistier stăpânirea peste satele Negraşi şi Răceni, care i s-au vîndut rumâni. 263. 1652 (7160) iulie 26. Matei Basarab voievod porunceşte celor doisprezece megiaşi luaţi pe răvaşe de Nicula Nicorescul din Horeaoviţa, , şi de Mihart logofătul, fiul lui Cioană comis, ca să jure pentru Aldea şi fraţii lui dacă i-a apucat legătura lui Mihai vodă în Horeaoviţa sau în Coşcodia. 264. 1652 (7160) iulie 28. Matei Basarab voievod porunceşte egumenului Nicolae de la mănăstirea Strehaia să ia jurămînt de la uncheaşul Lepădat pentru Aldea şi fraţii lui dacă i-a apucat legătura lui Mihai vodă în Horeaoviţa sau în Coşcodia. 265. 1652 (7160) august 1. Călugăriţa Sofronia vinde jupânului Chircă Hulubescul moşia de la Fântâna Catarăi, , cu 7 ughi. 266. 1652 (7160) august 1, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte lui Iordache postelnic Pârşcoveanul, fiul lui Trufanda vistier, stăpânirea peste satele Negraşi, j. Vlaşca şi Răceni, care i s-au vândut rumâni. 267. 1652 (7160) august 5. Braţul din Lehceşti, j. Muşcel şi soţia lui, Anca, fiica lui Neagoe, vând lui Radu logofăt, fiul lui Stan logofăt din Creţuleşti, două delniţe din sat cu 19 ughi. 268. 1652 (7160) august 5. Matei Basarab voievod întăreşte lui Mihai al doilea comis, fiul lui Tănase paharnic din Bărbăteşti, j. Dâmboviţa, moşie în Iunoteşti, Bucoviel şi Vâjâitele, j. Sac, precum şi alte cumpărături. 269. 1652 (7160) august 6. Raia şi cu fratele ei, Iane din Loloieşti, , vând popii Drăgoi din Robăneşti partea de ocină a unchiului lor. 270. 1652 (7160) august 6. Udrea Balei vinde unchiului său, Radu Podgoreanul, partea lui de moşie la Afiimăciorii cei Mici, Amaru şi Călmăţuiu, j. Sac, pentru 16 ughi. 271. <1652> (7160) august 6. Doisprezece megiaşi luaţi pe răvaşe domneşti jură la mănăstirea Strehaia, în faţa egumenului Nicolae şi a lui Gherghe al doilea portar domnesc, că pe Aldea şi pe fraţii lui i-a apucat legătura lui Mihai la . Horeaoviţa, . XLVHI www.dacoromanica.ro 272. 1652 (7160) august 7. Mihăilă din Padeş vinde jupânului Nicolae din Tismana moşie în Grindu, , pentru 8 ughi. 273. 1652 (7160) august 10. Crăciun vinde lui Dumitru logofăt partea sa dintr-un vad de moară de la Balş, , pentru 5 ughi. 274. 1652 (7160) august 13, Târgovişte. Matei Basarab voivod întăreşte Mitropoliei Ungrovlahiei pe rumânii din Horeaoviţa, j. Mehedinţi, după repetate procese cu Mihart logofăt, fiul lui Cioană comis. 275. 1652 (7160) august 16. Răduţul clucer din Medvejdea, , se învoieşte să facă schimb de ţigănci cu Nicodim, egumenul Tismanei. 276. 1652 (7160) august 17. Şase megiaşi luaţi pe răvaşe domneşti de popa Stepan şi fiul său, Stanciul şi de către popa Negre stăvilesc heleşteul de la Grozeşti, , pentru că se afla pe locul lui Muşat. 277. 1652 (7160) august 18. Badea, Vişan, Cârstea şi fraţii lor din Popeşti vând lui Mihai din Burăneşti, , 18 stânjeni de moşie din partea lui Dobrişan pentru 1 100 de aspri. 278. 1652 (7160) august 18. Gheorghe roşul şi fratele lui, Iane din Juguri, j. Muşcel, vând lui Pârvu pitar din Vlădeşti un rumân cu femeia lui şi cu un copil şi cu fraţii lui, cu toţii fiii lui Stan Găozea, pentru 26 ughi. 279. 1652 (7160) august 25. Tudor judeţul şi cei doisprezece pârgari din Oraşul de Floci, , întăresc lui Macarie, egumenul de la Flămânda, nişte vii şi case cumpărate de el în dealul oraşului. 280. 1652 (7160) august 26. Matei Basarab voievod întăreşte lui Dumitru, fiul lui Ţachia din Zoreşti, j. Buzău, moşii cumpărate în Mărăcinenii Mehedinţului, j. Buzău şi în alte locuri. 281. 1652 (7160) august 27. Megiaşii din Bârca, , adeveresc că au luat bani cu dobândă de la Hlizea, ca să-şi răscumpere moşia. 282. 1652 (7160) august 27. Megiaşii din Bârca, , mărturisesc că uncheaşul Ion Lobodă a vândut o jumătate de funie la Bârca, lui Stan şi Stanciul. 283. 1652 (7160) august 30. Sima cămăraş din Lipăreşti vinde lui Radu logofăt din Ţigăneşti moşie la Lipăreşti, , cumpărături de la diverşi săteni, în total 241 de stânjeni. 284. <1652 septembrie 1-1653 august 31>7161. Anghel, fiul lui Vişan din Drăgăneşti, vinde lui Iosif din Putineiu 50 de stânjeni la Drăgăneşti cu 5 ughi. 285. <1652 septembrie 1-1653 august 31>7161. Bâra, Vlad, Nifon şi Frăcea, ginerii lui Ovreiaş din Pătârlage, , se învoiesc cu Dumitru Filipescu stolnic şi cu fiul acestuia, Pană logofăt, ctitorii mănăstirii Vărbila, să stăpânească o parte din moşia Pătârlagele. 286. <1652 septembrie 1-1653 august 31>7161. Muşat şi fiii săi dau lui Radu şi fratelui său, Petco, 33 de stânjeni de moşie, pentru că avea o datorie, când îl globiseră armaşii pentru că a găsit o comoară. 287. <1652 septembrie 1-1653 august 31>7161. Matei Basarab voievod întăreşte mnăstirii Mărgineni ocină la Pătârlagele şi la Tega, j. Sac, danie a lui Pană Filipescu şi a tatălui acestuia, Dumitraşco stolnic. www.dacoromanica.ro XLIX 288. 1652 (7161) septembrie 2. Popa Nan din Trestia cumpără de la Stănigoi, fiul lui Bragă, ocină în Pleşcoi, , pentru 30 de ughi. 289. 1652 (7161) septembrie 2. Neagoe postelnic din Poiani şi fiul său, Nicola, vând lui Pană cămăraşul din Pârdeşti, , un ţigan cu fiul său pentru 50 de ughi. 290. 1652 (7161) septembrie 4. Matei Basarab voievod scuteşte pe Opriş vătaful de plăieşi din Găureşti, j. Goij, de plata birului, de miere, ceară şi alte dări, ca să facă de strajă pe plaiul Vâlcanului şi să păzească potecile. 291. 1652 (7161) septembrie 6. Pătru Turcul vinde lui Pătraşco postelnic şi fratelui acestuia partea sa de ocină din Târseni, . 292. 1652 (7161) septembrie 8. Neagoe vinde lui Barbu din Bârzoteni, , un codru de loc din partea Floreştilor pentru 10 taleri, un râmător gras şi o pereche de nădragi. 293. 1652 (7161) septembrie 15. Mai mulţi săteni din Cândeşti mărturisesc despre cumpărăturile lui Vlad şi ale fiului său, Dragul din Cândeşti, : 10 stânjeni de moşie şi 5 pogoane de vie în valoare de 50 de ughi, făcute în timpul voievodului Mihnea Turcitul, pentru că zapisele vechi s-au pierdut când au năvălit tătarii în timpul Iui Radu Şerban vodă. 294. 1652 (7161) septembrie 20. Matei Basarab voievod dă doisprezece boieri jurători care să jure în pricina dintre Pascali din Sufleni, şi Vlada şi Şerbu, pentru moşie în sat. 295. <1652 (7161) septembrie 20>. Vlada mărturiseşte că a furat o cartea de moşie a lui Pascalie şi că acesta are jumătate din moşia Sufleni, . 296. 1652 (7161) septembrie 22, Târgovişte. Sătenii din Comanca, j. Vâlcea, se vând rumâni lui Barbul mare cupar şi fratelui acestuia, Udrişte mare cămăraş, cu mic, cu mare, pentru 822 de ughi. 297. 1652 (7161) septembrie 22. Matei Basarab voievod porunceşte lui Mihai Filişanu comis să nu mai revendice rumânii mănăstirii Tismana, pe care domnul îi dăduse de pomană mănăstirii. 298. 1652 (7161) septembrie 22, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte lui Radu Mihalcea Când eseu mare comis 500 de stânjeni din moşia Plăseni pe Mostişte, j. Ilfov, cumpăraţi de la Ghionea postelnic din Brânceni şi de la nepotul acestuia, Nica paharnic. 299. 1652 (7161) septembrie 25. Sătenii din Jirov, , împrumută de la Semen logofăt din Glogova, 43 de ughi jumătate, cu dobândă. 300. 1652 (7161) septembrie 26. Matei Basarab voievod întăreşte egumenului mănăstirii Argeş să nu plătească nimic birarilor care nu au dreptul să ia bir din satele mănăstirii, iar pentru oamenii care au fost de pază când s-au furat banii sârbilor, aceştia să plătească paguba. 301. 1652 (7161) octombrie. Pantazi vinde lui Manea Vlădiloaie o sfoară de moşie la Ţâţa, , pentru 6 ughi. 302. 1652 (7161) octombrie 5. Drăghici din Necşeşti zălogeşte negustorilor Sima şi Velisarie partea lui de moşie din Necşeşti, j. Teleorman. L www.dacoromanica.ro 303. 1652 (7161) octombrie 8. Drume din Tătărăi închină mănăstirii Flămânda şi egumenului Macarie un pogon de vie în dealul Viespeştilor, . 304. 1652 (7161) octombrie 8. Episcopul de Buzău, Serafim, întăreşte egumenului Macarie un pogon de vie în dealul Viespeştilor, , dăruit de Drume din Tătărăi. 305. 1652 (7161) octombrie 10. Diata căpitanului Arsenie <Şoimul>, ctitorul mănăstirii Râncăciovul, care îşi împarte averea între soţie, fraţi şi ctitoria lui de la Râncăciov. 306. 1652 (7161) octombrie 10. Matei Basarab voievod scrie lui Ivaşco vătaf să lase pe egumenul Serafim de Ia Sfânta Troiţă (Radu Vodă) să ia vinăriciul din dealul Vălenilor . 307. 1652 (7161) octombrie 11. Matei Basarab voievod închină mănăstirii Sfânta Ecaterina din Bucureşti vii şi ocină la Gorgani în Bucureşti. 308. 1652 (7161) octombrie 20. Şerban, Vlad, Radul şi Stan din Căteşti, , vând o moşie în sat cu 3 400 bani gata. 309. 1652 (7161) octombrie 25. Matei Basarab voievod scrie episcopului Buzăului, Serafim, să se judece cu Negoiţă clucer pentru că împresoară moşia episcopiei de la laşul, , dăruită de negustorul Badea din Brăila. 310. 1652 (7161) octombrie 28. Bănişorii din j. Goij hotărăsc ca Stoica Sulea şi Nicola din Poieni să fie lăsaţi în pace de Radu şi de Şurlin din Aniniş, , pentru că nu sunt vinovaţi de furt. 311. 1652 (7161) noiembrie 1. Boierii Meiuteşti, fiii Iui Neagoe Meiutescul, clucer din Băleşti, j. Ialomiţa, se înfrăţesc cu episcopul Serafim al Buzăului pe partea de moşie a lui Balco, la Vemeşti, pe Valea Teancului. 312. 1652 (7161) noiembrie 1. Şase boieri hotărnici luaţi de boierii Meiuteşti pe răvaşe domneşti aleg moşia de la Vemeşti, j. Buzău, partea lui Balco, care era înfrăţit cu Larion, a cărui parte o deţinea episcopia Buzăului. 313. 1652 (7161) noiembrie 1. Episcopul Serafim al Buzăului se înfrăţeşte cu boierii Meiuteşti, fiii lui Neagoe Meiutescul, clucer din Băleşti, j. Ialomiţa, pe partea de moşie a lui Balco, la Vemeşti, pe Valea Teancului. 314. 1652 (7161) noiembrie 2. Matei Basarab voievod întăreşte lui Bunea Grădişteanu mare sluger, moşii la Mogoşăşti, Grădiştea de Sus şi de Jos, j. Vlaşca. 315. 1652 (7161) noiembrie 5. Dumitru Vărgatul din Bucureşti vinde lui Constantin Cantacuzino mare postelnic un loc în mahalaua Tabacilor pentru 2 000 de aspri. 316. 1652 (7161) noiembrie 9. Micul cu soţia lui şi cu fiii lui vând popii Ivaşco din Argeş moşia din Zăgoneni, , cu 12 ughi, iar o altă parte o dau de pomană pentru tatăl lor. 317. 1652 (7161) noiembrie 10. Jupâneasa Maria şi cu fiul ei, Iane paharnic din Spineni, , vând lui Jipa comis un sălaş de ţigani cu 105 ughi. www.dacoromanica.ro LI 318. 1652 (7161) noiembrie 10. Matei Basarab voievod întăreşte stăpânirea lui Oprea vătaf asupra satului Preoţeşti cu rumânii şi cu tot venitul, cumpărat de la Preda spătar din Cepturoaia, nepotul lui Preda banul, pentru 6 600 de aspri. 319. 1652 (7161) noiembrie 11. Doamna Elina îl înştiinţează pe Pană cămăraşul că a cumpărat de la Udrea comis şi jupâneasa lui, Alexandra, fata lui Petre clucer, satul Herăşti cu rumâni, în locul cărora i s-au dat ţigani. 320. 1652 (7161) noiembrie 17, Bucureşti Toma postelnicul din Ţarigrad, cumnat cu Apostolache comis, cu Pavlache ban şi cu Costea comis confirmă cumnatei sale Voica, soţia lui Apostolache comis că se învoieşte cu cele lăsate de cumnatul său şi mai cere diferite lucruri, în contul unor zapise întocmite de Apostolache comis. 321. 1652 (7161) noiembrie 18. Papa paharnic, fiul clucerului Buzinca vinde lui Radu Mihalcea Cândescu mare comis jumătate din moşiile Pieleasca şi Măteasca, cu vad de moară, 160 de stânjeni pentru 160 de taleri. 322. 1652 (7161) noiembrie 20, Bucureşti Matei Basarab voievod întăreşte Voicăi din Ojogeni, jupâneasa lui Apostolache comis, cele lăsate de soţul ei şi învoiala făcută cu Toma postelnicul din Ţarigrad, cumnat cu Apostolache comis, cu Pavlache ban şi cu Costea comis. 323. 1652 (7161) noiembrie 21. Matei Basarab voievod porunceşte celor 24 de boieri luaţi pe răvaşe domneşti de Gherghe, Dina şi Dobra din Vemeşti, , să jure încă o dată pentru moşia Meiuteştilor. 324. 1652 (7161) noiembrie 25. Bârcă din Bărbăreşti cu fiii, Stan, Tudor şi Ivan vând lui Barbu mare cupar, moşia lor din Bărbăreşti, j. Romanaţi, şi cu via de la Ursoaia pentru 10 ughi, cu angajamentul ca, dacă moşia nu va acoperi aceşti bani, să mai cumpere ei altă moşie ca să împlinească suma sau să fie rumâni. 325. 1652 (7161) noiembrie 26. Sătenii din Dobruşa lucrează via jupânesei Elina vorniceasa, pentru că aceasta le-a împrumutat 7 ughi până la Paşti. 326. 1652 (7161) noiembrie 27. Doisprezece megiaşi hotărnici aleg hotarele moşiei Găvăneştii de Coastă, , pe care au dat-o s-o ţină Episcopia Buzăului. 327. 1652 (7161) noiembrie 30. Vâlcu din Mirceşti vinde lui Vâlcu Grădişteanu logofăt partea sa de moşie din Mirceşti, . 328. 1652 (7161) decembrie 1. Vlad stolnicul împrumută de la Gherghe şufariul 105 ughi pentru un an, cu dobândă. 329. 1652 (7161) decembrie 8. Zaharia din Costieni se înfrăţeşte cu Dobre din Bălteni dându-i 100 de stânjeni de ocină la Costieni, , primind în schimb doi boi, o iapă mânză şi o vacă cu viţel. 330. 1652 (7<1>61) decembrie 9. Barbu şi fiul său, Pătru din Poieni, j. Vlaşca, se vând vecini lui Negoiţă logofăt, fiul lui Vintilă vornic, pentru 16 ughi. 331. 1652 (7161) decembrie 14. Coman comis, fiul agăi Neagu şi Şerban, nepot lui Neagoe Prundeanul, vând egumenului Chirii de la mănăstirea Măxineni 100 de stânjeni din satul Muscureni, , cu 15 bani stânjenul. LII www.dacoromanica.ro 332. 1652 (7161) decembrie 15. Matei Basarab voievod întăreşte feciorilor lui Albul comis, Necola postelnic şi Radu comis, moşia Şovârcu, , pentru care au avut pâră cu Gherghe ceauş. 333. 1652 (7161) decembrie 16. Simedru şi fiul său, Tatul, vând nepotului Pascul partea lor de moşie la Coleşani, . 334. 1652 (7161) decembrie 18. Manga din Oraşul de Floci dăruieşte egumenului Macarie de la mănăstirea Flămânda partea unchiului ei, moşia din Bucşa, , ca să-i treacă în pomelnic. 335. 1652 (7161) decembrie 20, Târgovişte. Fiii lui Necula vând lui Vlad stolnicul din Săteni o vie în dealul Sătenilor, , pentru 120 de ughi. 336. 1652 (7161) decembrie 25. Sătenii din Dragoslavele, , judecă împreună cu Marco schilerul că Stan Vâlna şi feciorii lui pot să ţină un loc la Runcul, răscumpărat cu 2 ughi. 337. 1652 (7161) decembrie 25, . Necula şi Stan cu fraţii lor, fiii popii Ion din Cacova de Sus, vând lui Matei logofăt o silişte la Merii Albi, , pentru 1 300 de bani. 338. 1652 (7161) decembrie 26, Bucureşti Matei Basarab voievod întăreşte Episcopiei Buzăului şi episcopului Serafim satele Pojorâţi, Stănuleşti, Găvăneştii de Sus, Periaţi, j. Buzău, cu rumâni. 339. 1652 (7161) decembrie 28, Bucureşti Boierii divanului întăresc episcopului Serafim al Buzăului şi boierilor Meiuteşti moşia cumpărată de la Balco din Vemeşti, câştigată în urma unei judecăţi cu Gherghe Negrul. 340. 1652 (7161) decembrie 29. Sin din Cegani, , vinde lui Vasile postelnic, fiul lui Preda spătar, şi nepotului acestuia, Nica logofăt 30 stânjeni în sat. 341. 1652 (7161) decembrie 30. Stan, fiul lui Frăţilă şi alţii din satul Muscureni, , vând lui Matei Basarab voievod 1 000 de stânjeni de ocină în satul lor, cu 75 de ughi. www.dacoromanica.ro un RESUMES DES DOCUMENTS 1. 3 janvier 1652 (7160). Les servants de Bârca, , temoignent au sujet des limites d’une terre appartenant au moine Sava du monastere de Sado va. 2. 3 janvier 1652 (7160). Le porte-glaive Ianache, fils du clucer Socol Comăţeanul, vend â Anania, fils de Vasile le militaire de Budişteni et â ses freres, un vignoble au coteau de Crângureni, . 3. Târgovişte, 3 janvier 1652 (7160). Le voivode Matei Basarab exempt le monastâre de Mâstâneşti, departement de Sac, fonde par l’ecuyer Apostolache, de toute contribution et tout impot annuels et ordonne aux gens charg6s de les prelever de ne plus importuner cet etablissement. 4. 4 janvier 1652 (7160). Iane et son fiere, Lupu, fils de Stanciu Sărăţeanul, font un echange de Tziganes, âme pour âme. 5. 5 janvier 1652 (7160). Les paysans libres de Şerbăneşti temoignent que Toader vend au capitaine Tănase une terre â Cucuteni, . 6. 8 janvier 1652 (7160). Le Voivode Matei Basarab confirme â l’ecuyer Apostolache plusieurs serfs achetes â Chiriţă le militaire, â la suite d’un proces avec Leca Meiută. 7. 8 janvier 1652 (7160). Le Voivode Matei Basarab confirme au marchand Stan un serf, Stan Lulea de Copăcioasa, departement de Gotj, ainsi que la moitie de la terre de son oncle, Standul de Scoarţa, pour s’etre charge du service de commemoration. 8. 9 janvier 1652 (7160). Mihai, fils de Radu de Sârbi, temoigne au .Metropolitain Ştefan d’Ungrovlachie s’etre affranchi, en donnant au monastere de Câmpulung une Tzigane en echange, tete pour tete. 9. 9 janvier 1652 (7160). Le Voivode Matei Basarab confirme au grand sluger Bunea Grădişteanu la liberte de vendre â qui il voudra les vignobles et les terres de Bozieni, , pour avoir respecte le droit de preemption des heritiers. 10. 10 janvier 1652 (7160). Le porte-glaive Mihalache Caragea et son frere, Matei, fils du ban Pavlache, avec leur mere, băneasa Maria, vendent â leur oncle, l’ecuyer Apostolache, la terre de Popeşti, departement de Râmnicu Sărat, avec des vignes et des moulins sur le Cricov, donnăe par ce demier, par la suite, â 1’etablissement fonde par lui â Mâstâneşti. 11. 12 janvier 1652 (7160). Nicula, fils de Pănăiate, vend au Pere Nectarie du monastere de Bradul 24 toises avec une maison, l’ancienne dot de sa mere. LV www.dacoromanica.ro 12. 12 janvier 1652 (7160). Le Voivode Matei Basarab confirme au vistiemicel Muşat des terres â Nănişori, departement d’Ialomiţa. 13. 13 janvier 1652 (7160). Gavril et Neagoe vendent au senechal Dumitraşcu de Filipeşti leur part du montagne Mirii au departement de Prahova. 14. 14 janvier 1652 (7160). L’ecuyer Badea de Copileşti, departement de Dâmboviţa, fait don au monastere d’Argeş 30 toises de terre au village de Cărămideşti, departement de Dâmboviţa. 15. 14 janvier 1652 (7160). Oancea vend â Tatul et â Cârstea une maison avec un cellier <â Dobreşti, departement d’Argeş>. 16. 15 janvier 1652 (7160). Les villageois de Negraşi, departement de Vlaşca, s’asservissent avec leurs terres â l’echanson Iordache Pirşcoveanu. 17. Târgovişte, 15 janvier 1652 (7160). Six boyards delimiteurs donnent â l’echanson Iordache Pârşcoveanu la sentence au sujet des villages de Frăţeşti, departement de Vlaşca, et de Lungi, departement de Dâmboviţa, dans son proces contre la vorniceasa Neaga Mitroaia. 18. Târgovişte, 15 janvier 1652 (7160). Le Voivode Matei Basarab confirme la sentence donnee par 6 boyards pris avec ordres ecrits par l’&hanson Iordache au sujet des villages de Frăţeşti, departement de Vlaşca, et de Lungi, departement de Dâmboviţa, dans le proces contre la vorniceasa Neaga Mitroaia. 19. 15 janvier 1652 (7160). Le Voivode Matei Basarab confirme le droit de propriete de l’echanson Iordache Pârşcoveanu au sujet du village de Lungi, , avec des serfs, ayant appartenu auparavant au grand prevot Marco Danovici. 20. 15 janvier 1652 (7160). Le Voivode Matei Basarab confirme aux serfs du monastere d’Argeş de slobozia Flămânzeşti, departement d’Argeş, le droit de ne plus etre importunăs par les preleveurs d’impot, ces serfs se trouvant exclusivement au service du monastere. 21. 16 janvier 1652 (7160). Crivăţ de Ştefăneşti et ses fils, , s’asservissent au grand echanson Constantin Cantacuzino. 22. Târgovişte, 16 janvier 1652 (7160). Manolache, Dragomir, Alexandru, Arvat et Ion, fils de Badea de Luciani, departement d’Ilfov, vendent au sluger Leca, contre 16 400 aspres, une terre au village de Zăblăiani, en respectant le droit de preemption du grand aga Radu Popescu-Şintescu. 23. 18 janvier 1652 (7160). Stoian de Negeşti, , vend â Dumitru un verger â Măgurile. 24. Târgovişte, 18 janvier 1652 (7160). Le Metropolitain Ştefan, avec tous les eveques, les hegoumenes, les boyards et les hauts fonctionnaires du pays, confirme le verdict donne au sujet des tresoriers Stroe Leurdeanu, Radu Fărcăşanul et Tudor cămăraşul, qui ont dilapide l’argent de la tresorerie, et ordonne sous peine de malediction que ces coupables n’occupent â l’avenir aucune autre fonction publique. 25. 18 janvier 1652 (7160). Le Voivode Matei Basarab confirme â Manole le militaire, fils de Necula de Preşneni, departement de Mehedinţi, le vignoble de Radu al lui Bălan, qui s’est enfui en Transilvanie. LVI www.dacoromanica.ro 26. Târgovişte, 18 janvier 1652 (7160). Le Voivode Matei Basarab, en presence du Metropolitain Ştefan, avec tous Ies eveques, Ies hegoumenes, Ies boyards et Ies hauts fonctionnaires du pays, donne sa sentence au sujet des tresoriers Stroe Leurdeanu, Radu Fărcăşanul et Tudor cămăraşul, qui ont dilapidă l’argent de la tresorerie, et leur epargne la vie, mais ordonne sous peine de malediction que ces coupables n’occupent â l’avenir aucune autre fonction publique. 27. 19 janvier 1652 (7160). Gheorghe rândaşul et son fils, Necula de Ştefaneşti, departement de Muşcel, s’asservissent au grand echanson Constantin Cantacuzino, contre 2 800 aspres. 28. 20 janvier 1652 (7160). L’hieromoine Luca, hegoumene du monastere de Snagov, confirme avoir achete â Neagoe, contre 16 pieces d’or, un cellier â Târgovişte, dont il fait donne par la suite au monastere. 29. 20 janvier 1652 (7160). Neagoe confirme avoir vendu â l’hieromoine Luca, hegoumene du monastere de Snagov, un cellier â Târgovişte, contre 30 pieces d’or, pour que sa familie soit commemoree au monastere. 30. 20 janvier 1652 (7160). Nedelco de Borduşani vend au porte-glaive Moise 100 toises de terre â Steanca, departement d’lalomiţa. 31. 28 janvier 1652 (7160). Foca de Bărbăreşti, , vend aux fferes Pătraşco et Giura logothete de Morunglavi, 12 terrains labourables faisant pârtie de la terre de Dumitru Bidiviul. 32. Târgovişte, 28 janvier 1652 (7160). L’echanson Paraschiva, ffere du vornic Cemica de Borus, departement d’Ilfov, vend au grand tresorier Ghinea Brătăşanu sa terre de Petreşti, departement de Vlaşca. 33. 29 janvier 1652 (7160). Le Metropolitain Ştefan d’Ungrovlachie ordonne sous peine de malediction aux boyards et aux paysans libres pris avec ordres ecrits de delimiter Ies terres de Rogova et de Broscari, . 34. 30 janvier 1652 (7160). Mihai, fils de Staico d’Ohaba, vend au capitaine Iacov sa terre de Văgiuleşti, , sans serfs, contre 12 pieces d’or. 35. 30janvier 1652 (7160). Ştefan, avec Coman et Radul Robul de Cârstieneşti, vendent â l’intendant Ion quatre terrains â Muşcel. 36. 30janvier 1652 (7160). Voico de Corşori vend â l’intendant Ion sept terrains â Muşcel. 37. Târgovişte, 30 janvier 1652 (7160). Le Voivode Matei Basarab confirme â 1’hegoumene Leontie du monastere d’Argeş et au synode du monastere la moitiă de la part de l’impât d’Ocna Mică revenant au Prince. 38. 31 janvier 1652 (7160). Six boyards delimiteurs, pris avec ordres ecrits par Lefter d’Odobeni et par le capitaine Dragomir de Răteşti, delimitent Ies terres leur appartenant â Răteşti et â Ojăşti, . 39. Fevrier 1652 (7160). Dragomir, fils de Stănia de Vâltureşti, , donne â son filleul, Tudor, au bapteme, un terrain â Cârcinov, â la limite inferieure de Gura Cimpoii. www.dacoromanica.ro Lvn 40. 1" fevrier 1652 (7160). Les villageois de Gârbovi, , s’asservissent au logothâte Semen. 41. 1" fevrier 1652 (7160). Stanciul de Murseşti, fils de Vlad Temeligă, vend au logothâte Şerban de Ciorani sa terre, sans serfs, contre 12 piâces d’or et demi. 42. 2 fevrier 1652 (7160). Serafim, Eveque de Buzău, confirme au capitaine Dragomir de Răteşti les terres de Răteşti et d’Ojăşti, , â la suite d’un proces avec Lefter d’Odobeni. 43. 3 fevrier 1652 (7160). Oprea, avec son fils, Radu, et son frâre, Mihăilă, vend â Florea et â son frere, Radu, une boutique â Bucarest, contre 52 piâces d’or. 44. 9 fevrier 1652 (7160). Ionaşco, fils de Dumitru de Muscureni, vend au clucer Negoiţă une terre â Muscureni, departement de Brăila. 45. <15 fevrier 1652 (7160)>. Les paysans libres de Groşi, , confirment avoir emprunte au Metropolitain Ştefan 60 piâces d’or, pour payer l’impot, et s’obligent â rembourser cet argent et, en plus, â travailler un vignoble. 46. 16 fevrier 1652 (7160). Les paysans libres dâlimiteurs, pris avec ordres ecrits par le pretre Stan de Băbeni et la religieuse Neacşa, fille de Hodor, delimitent la terre leur appartenant â Băbeni, . 47. 18 fevrier 1652 (7160). L’echanson Rustea de Târgu-Jiu achâte â Iovan de Vădeni, , un terrain au village. 48. 20fevrier 1652 (7160). Păun, fils de Cireş de Râmnic, vend au pretre Ion de Căzăneşti un terrain au champ, â la limite superieure de la viile de Râmnic. 49. 20 fevrier 1652 (7160). Radul et son beau-frâre, Enache, vendent au capitaine Vladul les vignobles de Doi <â Dealul Grecii, departement d’Dfov>, contre 16 pieces d’or et demi. 50. 20 fevrier 1652 (7160). Stanciul Ţuţulea, son epouse, Calea, et leurs fils vendent au marchand Petru Pustiul le tiers des vignobles de Valea Mare, contre 9 piâces d’or. 51. 20 fevrier 1652 (7160). Vasile de Tărcău vend â Dumitru de Şerbăneşti, , une terre au village, pour le dedommager des degâts causes par ses frâres. 52. 21 fevrier 1652 (7160). Stanciul vend au marchand Simion un puit <â Valea Mare, departement de Dâmboviţa>. 53. 24 fevrier 1652 (7160). L’ecuyer Udrea vend â l’echanson Alexandru un serf, Stan, fils de Stanciul deFântânele, contre 15 piâces d’or. 54. 25 fevrier 1652 (7160). Le Voivode Matei Basarab confirme au monastâre de Plătăreşti les terres de Mileasca, Tufeanca, Rânzeasca, Plătăreştii de Jos, Uscaţi et Răsciori, . 55. 26fevrier 1652 (7160). Le logothâte Leca, fils du logothâte Palaloga, vend â Niţul, ffâre du pârcălab Vlad de Bălţaţi, un vignoble au coteau de Bălţaţi, . 56. 26fevrier 1652 (7160). Le Voivode Matei Basarab autorise l’hegoumâne du monastâre de Snagov, Luca, â ramener les serfs Negrită et son frâre au village de Drăgoieşti, pour qu’ils paient leurs contributions. Lvm www.dacoromanica.ro 57. Târgovişte, 26 fevrier 1652 (7160). Le Voivode Matei Basarab confirme au monastere de Tismana, â son hegoumene, Nicodim, et au second ecuyer Mihai Filişanul le village de Rogova, departement de Mehedinţi, occupe abusivement par Ies villageois de Broscari. 58. 27fevrier 1652 (7160). Neacşul, fils de Ghinea de Drăgăneşti, vend â Iosif de Putineiu, , 90 toises de terre au village. 59. 27fevrier 1652 (7160). Radul, fils de Lăudat de Drăgăneşti, vend â Iosif de Putineiu, , 50 toises de terre au village. 60. 27fevrier 1652 (7160). Le Voivode Matei Basarab ordonne aux six paysans libres ddimiteurs, pris avec ordres ecrits du Prince par Arbănaş de Fundeni et Stoica de Glodeni, d’enqueter et de porter temoignage au sujet de la terre de Glodeni, , appartenant â Arbănaş. 61. . Six paysans libres dălimiteurs, pris avec ordres ecrits du Prince par Arbănaş de Fundeni et Stoica de Glodeni, confirment que la terre de Glodeni, , appartenant â Arbănaş, a ete reşue en heritage et achetee. 62. 29fevrier 1652 (7160). Pere Barbul de Cârstieneşti, , vend â Oprea de Poienărei un terrain â Gloduri, contre 85 bani. 63. 29 fevrier 1652 (7160). Lăudat de Scoruş vend â Simion et â ses freres sa terre de Scoruş, , contre 500 bani. 64. 1" marş 1652 (7160). Les paysans libres de Comanca, departement de Romanaţi, s’asservissent au second clucer Gorgan, â Necula et â Fota, fils du grand echanson Drăguşin Deleanu, avec leur terre. 65. 1" marş 1652 (7160). Mihăilă, fils de Şerbu Bechişescu, vend â Pârvu de Cârstieneşti, , deux carres de vigne â Buciumaşi. 66. 3 marş 1652 (7160). Anghel vend au sellier Stan sa terre en friche. 67. 3 marş 1652 (7160). L’echanson Dragul et Standul vendent, avec les gens auxquels ils sont affreris, un terrain en friche. 68. 3 marş 1652 (7160). Gudea et les gens auxquels il est affreri, Ursu et Stan, rachetent â Şerban de Bădeni la terre de Cucuteni, , la moite de la terre appartenant â Stoica Păţea. 69. 3 marş 1652 (7160). Lupul de Urziceni et son frere, Moş, vendent â Bran, â son frere, Dragomir iuzbaşa, et â d’autres leur terre d’Urziceni, , contre 12 pieces d’or. 70. 3 marş 1652 (7160). Manola, l’epouse de Vasilie, pretre â Târgovişte et ses fils, le diacre Hlizea et Dumitraşco, vendent â Pană Palimar et a son fils, Zota, un terrain que le pretre Vasilie avait reţu en don. 71. 3 marş 1652 (7160). Stoica et ses fils vendent au logothete Petriman un verger â foin , prâs de la clairiere de Mircea. 72. <3 marş 1652 (7160)>. L’epouse de pretre Voichiţa et ses fils, Petriman, Despa et Cârstian, confirment avoir donne au monastere de Viforâta une terre en friche inclue dans la terre de Bărbăteşti, en faisant ainsi aumone pour Mircea et pour Dragomir. LIX www.dacoromanica.ro 73. <3 marş 1652 (7160)>. Le Voivode Matei Basarab confirme â l’intendant Stanciu de Băşineşti, departement de Sac, deux toises de terre, un terrain de construction avec cloture et des arbres fruitiers, achetes au diacre Vlad et â son frere, Standul, au village de Jugureni, departement de Prahova. 74. 4 marş 1652 (7160). L’echanson Stamate, fils du logothete Miloş, fait un echange de Tziganes avec le monastere de Tismana. 75. 4 marş 1652 (7160). Vasilca vend â Stanciu une terre <â Roata, departement d’Hfov>. 76. 5 marş 1652 (7160). Ivan et son epouse, Dobra, vendent â Standul et â son frere, le diacre Ghinea, un cellier avec une silişte et un jardin, contre 900 bani. 77. Târgovişte, 5 marş 1652 (7160). La religieuse Ecaterina Pâroaia, fille du vornic Staico de Şinteşti, apres avoir pris le voile en presence du Metropolitain Ştefan, donne â l’etablissement fonde par Matei Basarab, au monastere de Bărbăteşti et â la mere superieure Salomeea, des arpents de vigne â Loloieşti, du bdtail et des ruches. 78. 6 marş 1652 (7160). Le grand vornic Dragomir de Plăviceni legue ses biens â son epouse, Hina, et au monastere fonde par lui â Aluniş, . 79. 6 marş 1652 (7160). Le Voivode Matei Basarab confirme au clucer Gorgan, fils de Drăguşin Deleanu, ancien grand echanson, le village de Stoieneşti, departement de Prahova, avec des serfs et des moulins, confisque â l’ancien grand tresorier Stroe Leurdeanu pour dilapidation. 80. 8 marş 1652 (7160). Ignatie, Eveque du Râmnic, confirme â Stanciu et Ghinea, fils du pretre Vancea, le droit de possession sur la terre de Bogdăneşti, , confisquee â Stanciu Sarchiz, pour une dette. 81. 8 marş 1652 (7160). Acte de delimitation emis par quatre boyards pris par l’echanson Pătraşco, beau-fils de l’echanson Hrizan, au sujet de son moulin se trouvant sur la terre de Şotângeni, . 82. 8 marş 1652 (7160). Stanciu et son frere, Bratco de Stâlpeni, , vendent une terre au village â leur beau-frere, Badea, et â leur soeur, Muşa. 83. 9 marş 1652 (7160). Le village de Steanca, , confirme que 1’echanson Hrănite Blagodescul a paye la taxe sur le miel et găleata pour Ursea, fils de Necula beşliul, et celui-ci, en echange, a mis en gage chez lui sa terre au village. 84. 10 marş 1652 (7160). Pătru Busuioc et Iane de Târgu-Jiu vendent au prevot Voicu et â son frere, Ciuciur, leur terre de Pişteşti, , avec un gue de moulin et un terrain de construction, contre 19 pieces d’or. 85. 10 marş 1652 (7160). Le Voivode Matei Basarab confirme au grand capitaine Lupu Buliga Ies serfs de Ghimpeni, departement de Vlaşca, qui se sont asservis â lui avec leur terres et avec des Tziganes. 86. 11 marş 1652 (7160). Stoica et son fils, Stoica, frere de Băilă de Boteni, , s’asservissent au grand sluger Bunea Grădişteanu, avec leur terre, contre 3 600 bani. LX www.dacoromanica.ro 87. 12 marş 1652 (7160). Roman et son fiere, Slavul de Slănicul de Jos, , s’asservissent avec leur terre au tresorier Stroe Leurdeanu, contre 4000 bani argent comptant et un boeuf valant 900 bani. 88. 12 marş 1652 (7160). Radul, petit-fils du logothete Papa, vend au stegar Manea et â son fiere, Dobre de Fefelei, , une terre â Scurtescu et â Fefeleanca, contre 19 pieces d’or. 89. 12 marş 1652 (7160). Le Voivode Matei Basarab confirme au porte-glaive Moise 72 toises de Bălişoara, , achetes â Grigore Cocoş iuzbaşa. 90. 13 marş 1652 (7160). Jipa, fils du pretre Stan , vend un arpent de vigne â Ograda, , contre 9 pieces d’or argent comptant. 91. Racoviţa, 13 marş 1652 (7160). Plusieurs villageois de Racoviţa vendent â Datco de Cârstieneşti 10 fălci de terrain â Ostrovul Bejanului, , contre 9 pieces d’or. 92. Racoviţa, 13 marş 1652 (7160). Plusieurs villageois de Racoviţa vendent â Datco de Cârstieneşti ÎS fălci de terrain â Valea Muierii, departement d’Argeş, â la limite inferieure d’Ostrov, contre 19 pieces d’or. 93. 15 marş 1652 (7160). Les paysans libres de Ciocănari, departement de Dâmboviţa, empruntent au grand logothete Radu Cocorăscu 50 pieces d’or, pour payer l’impot, et s’engagent â devenir ses serfs, avec toute leur terre et avec leurs fils, au cas ou ils ne rembourseront pas la dette. 94. 15 marş 1652 (7160). Neagoe Desculţul et son epouse, Teodosia, avec leur fils, Marco et Ioan, vendent â l’echanson Mitrea un terrain avec des arbres fruitiers, delimite par lui, contre 500 bani. 95. 15 marş 1652 (7160). Udrea et son frere, Stoica, fils de Radu Butimanu, avec leurs epouses et leurs fils, vendent au logothete Mihai leur terre de Băleni, , avec des arbres fruitiers et un gue de moulin, contre 2 800 bani. 96. Tărgovişte, 15 marş 1652 (7160). Le Voivode Matei Basarab confirme â Badea de Poienărei, , plusieurs terres de Poienărei, achetes aux paysans libres. 97. 17 marş 1652 (7160). Grăjdana, fille de Necula, ecuyer d’Ioneşti, , avec l’accord de ses parents, vend â l’echanson Iordache Pârşcoveanul, fils du tresorier Trufanda, sa terre au village, contre 20 pieces d’or. 98. 17 marş 1652 (7160). Standul vend au pere Ghermano du monastere de Praoviţa un arpent de vigne au coteau de Scăieni, , contre 17 pieces d’or et demi. 99. 18 marş 1652 (7160). Pere Şerban, pârcălab, et son fils, Costea, vendent au tresorier Bunea Grădişteanu le quart d’une corde de terre â Grădiştea de Sus, , contre 2 000 bani. 100. 20 marş 1652 (7160). Le logothete Stoica et le diacre Mihăilă vendent au porte-glaive Radu un terrain <â Episcopia Râmnicului> en aval du moulin. LXI www.dacoromanica.ro 101. 23 marş 1652 (7160). Mihai et ses freres, Răduţul, 1’echanson Nanul, Drăghici et Tudosie, fils de l’echanson Staico d’Ohabă, , vendent â l’echanson Udrea de Bibeşti, le village de Dărmoxa, avec des gues de moulin et trois serfs, ainsi qu’avec la montagne de Dărmoxa, contre 210 pieces d’or. 102. 24 marş 1652 (7160). Balea, le demi-frere de Drăguşin, s’asservit avec ses fils, quel que sera leur nombre, â la dame Drăgana, ancienne epouse du grand echanson, et â ses fils, contre 6 pieces d’or et demi. 103. 25 marş 1652 (7160). Vladul de Bădiceni, , donne â sa soeur, Anca, et â son epoux, Gheorghe, la pârtie de village appartenant â sa mere, Stanca. 104. 25 marş 1652 (7160). Le Voivode Matei Basarab autorise l’echanson Dima, fils de l’echanson Udrea de Padea, departement de Dolj, de s’emparer de la moitiâ des serfs et des Tziganes de son frere, 1’echanson Bălăci, apres partage. 105. 26 marş 1652 (7160). Neaga Oloaga de Bătieşti, , legue â sa mort au logothete Stoica toute sa terre, de la corde de terre , celui-ci lui ayant donne accueil et pris soin d’elle. 106. 27 marş 1652 (7160). Le porte-glaive Giura et son beau-frere, 1’echanson Preda, avec leurs femmes, ont convoque deux boyards, afin qu’ils partagent Ies biens herites de leur beau-pere, le capitaine Lepădat de Ţigureşti, . 107. 28 marş 1652 (7160). Le Voivode Matei Basarab confirme â Neagul, intendant d’ecuyers et d’echansons, un jeune Tzigane, Horea, fils de Vreameş, designe par le Prince preleveur d’amende sur Ies Tsiganes du Prince et puni pour avoir pris et vendu un autre jeune Tzigane. 108. 30 marş 1652 (7160). Nedelco, fils de Muşat Bolea de Cândeşti, , vend â Nectarie, hegoumene du monastere de Bradul, 3 arpents de felină au coteau de Cândeşti, contre 1 200 bani. 109. 30 marş 1652 (7160). Paraschiva, Neagul et Mareş, fils de Barbu de Loloieşti, , vendent au logothete Ghinea un arpent de vigne au coteau, contre 19 pieces d’or et 5 costande. 110. 30 marş 1652 (7160). Sebe et son fils, Tomea, ont achete â Vlad, fils du pretre Dragomir, 15 toises de terre â Stănceşti et â Bojora, , contre 5 pieces d’or. 111. 30 marş 1652 (7160). Voico de Corşori, , vend â P intendant Ion un terrain faisant pârtie de la silişte du village, contre 300 bani argent comptant. 112. 31 marş 1652 (7160). Cătălina vătăşoaia vend un vignoble au coteau de Târgovişte â Martin, intendant d’un corp de militairs du Prince (ţarigrădeni), contre 70 pieces d’or. 113. 31 marş 1652 (7160). Vingt-quatre boyards, pris avec ordres ecrits du Prince par Vasile et son petit-fils, Stan de Budişteni, , delimitent leur terre par rapport aux terres du logothete Stanciu, du logothete Oprea et de sa bande. LXII www.dacoromanica.ro 114. 6 avril 1652 (7160). Stan et son frere, Oprican, vendent au clucer Mihai et â son epouse, Brânduşa, ]a terre de Meanţi, , contre 57 pieces d’or. 115. 7 avril 1652 (7160). Văsiiu, fils du pretre Necula de Cărunţi, petit-fils de Văsiiu cel Mare, vend â Zino et â son epouse, Ilina, et â leurs fils, Mâinea et Stan, une terre â Fefelei, , contre 27 pieces d’or et des vetements. 116. Târgovişte, 8 avril 1652 (7160). Mănăilă de Grădiştea de Sus, et son fils, Matei, vendent au grand sluger Bunea Grădişteanu leur terre de Grădiştea de Coastă, , contre 1 000 bani argent comptant. 118. 10 avril 1652 (7160). Stroe, fils du pretre Dragomir de Stoieneşti, avec son epouse et ses enfants, confirme s’etre asservi â Marin de Curtea d’Argeş avec toute sa familie et avec sa terre. 119. 11 avril 1652 (7160). Mere Stana, fille du Pere Lăudat de Dârza, , avec son fils, Stan, vend â son beau-fils, Nedelco, et â sa fille, Deaca, une terre au village, parce que son genre a fait paye ses messes de commemoration. 120. 12 avril 1652 (7160). Le Voivode Matei Basarab donne â Avram une Tzigane en echange pour Rada, fille d’Ion, Avram s’etant plaint que le Voivode ne lui a pas paye ce qu’il lui devait pour elle. 121. 14 avril 1652 (7160). Le Voivode Matei Basarab designe douze boyards pour delimiter la terre de Bădeni, , appartenant au monastere de Bradul. 122. 18 avril 1652 (7160). Les villageois de Bârzeşti vendent au logothete Tudor la terre de Maieu, fils de Vidat cel Şchiop, avec une vigne, contre 1 600 bani, pour avoir paye l’amende prindere pour un fils de Maieu, qui avait voie un cheval. 123. 18 avril 1652 (7160). Bogdan, fils de Neagul Bogdănesei, vend au monastâre de Bradu et â l’hegoumene Nectarie 70 toises de terre â Nişcov, , contre 1 600 aspres et en inscrivant ses paients dans l’obituaire du monastere. 124. 18 avril 1652 (7160). La dame Stana, epouse de Lică de Gherghiţa, , et son fils, Ilie, confirment â Varlaam, hegoumene du monastere de Căldăruşani, lui avoir emprunte 80 pieces d’or avec interet et mis en gage un Tzigane et deux jeunes autres. 125. <18 avril 1652 (7160)>. Ispas, fils de Radu Chiruchei, vend au monastere de Bradu et â 1’hegoumene Nectarie 5 toises de terre, contre 200 aspres. 126. 20 avril 1652 (7160). Şărbu, fils de Stănislav al Muşii de Popeşti, , vend â l’echanson Idrea 30 toises de terre, contre 3 pieces d’or. 127. 20 avril 1652 (7160). Vlad al Chiţii de Mereşti vend â Alexe, beau-fils de Lefter d’Odobeni, 8 toises de terre â Bănceşti, , sur la riviere de Buzău, contre 4 pieces d’or et demi. www.dacoromanica.ro LXIII 128. 21 avril 1652 (7160). Arsenie et son frere, Ivan, vendent au vornic Patru un vignoble <â Leşcioare, departement d’Argeş>. 129. Tărgovişte, 22 avril 1652 (7160). Rădilă, avec ses cinq fils et avec son frere, Stoica, s’asservit au second logothete Udrişte Năsturel, contre 16 thalers et demi. 130. 23 avril 1652 (7160). Les villageois affreris sur la terre de Băleasca, , conviennent avec l’hegoumene du monastere de Bradul de marquer et de delimiter leur terre par rapport â celle appartenant â la dame Stanca. 131. 23 avril 1652 (7160). Les paysans libres de Beleţi, , vendent â Nichifor et â Radu une plantation de chanvre, contre 200 bani, pour pouvoir payer l’impot et găleata. 132. 23 avril 1652 (7160). Stan Pulăian met en gage chez le pretre de Valea lui Bragu un verger â Dragoslavele, . 133. 24 avril 1652 (7160). Le pârcălab Radu de Negraşi, departement de Vlaşca, s’asservit avec ses fils â l’echanson Iordache Părşcoveanul, fils du tresorier Trufanda. 134. 24 avril 1652 (7160). Le Voivode Matei Basarab ordonne aux six boyards jureurs de temoigner, dans le litige entre Necula Necorescul et le logothete Mihart, d’enqueter si les fils de Nistor sont serfs de Horeaoviţa ou de Padina, , et de decider ou ils se trouvaient â l’epoque ou le Voivode Mihai donna la loi sur le servage. 135. 24 avril 1652 (7160). Le Voivode Matei Basarab ordonne aux douze boyards delimiteurs de delimiter la terre de Cărăreni, , appartenant au monastere de Cozia, par rapport â celle appartenant â l’echanson Vasile. 136. 25 avril 1652 (7160). Les villageois de Ioneşti, departement d’Dfov, confirment au second echanson Iordache Părşcoveanul que, celui-ci ayant paye l’impot et d’autres contributions au montant de 280 pieces d’or, ils s’engagent â lui rembourser la somme due. 137. Tărgovişte, 26 avril 1652 (7160). L’ieromonah Daniil, le synode et les fondateurs du monastere de Pinul s’entendent avec le grand ecuyer Radu Mihalcea Cândescu et avec ses freres, le clucer Neagoe, le porte-glaive Gherghe et le porte-glaive Moise, au sujet du mont Penteleul et du village de Brăieşti, . 138. Tărgovişte, 26 avril 1652 (7160). Le grand ecuyer Radu Mihalcea Cândescu, avec ses freres, le clucer Neagoe, le porte-glaive Gherghe et le porte-glaive Moise, s’entendent avec Vieromonah Daniil, le synode et les fondateurs du monastere de Pinul au sujet du Mont Penteleul et du village de Brăieşti, . 139. Tărgovişte, 26 avril 1652 (7160). Le Voivode Matei Basarab confirme au grand ecuyer Radu Mihalcea Cândescu et â ses frâres, le clucer Neagoe, le porte-glaive Gherghe et le porte-glaive Moise, des droits egaux de possession sur le mont Penteleul, et les boyards de Cândeşti s’engagent, â LXIV www.dacoromanica.ro l’occasion de l’affferissement, â ne plus reclamer une dette contractee par Ies serfs du village de Brăieşti. 140. Tărgovişte, 26 avril 1652 (7160). Le Voivode Matei Basarab confirme â 1’ ieromonah Daniil, au synode et aux fondateurs du monastere de Pinul, Ies boyards de Sărata, des droits egaux de possession sur le Mont Penteleu, avec le grand ecuyer Radu Mihalcea Cândescu, et avec ses fireres, le clucer Neagoe, le porte-glaive Gherghe et le porte-glaive Moise 141. 27 avril 1652 (7160). Badea iuzbaşa vend â 1’echanson Iordache Pârşcoveanul, fils du tresorier Trufanda, le tiers d’une terre â Cemăteşti, , contre 40 pieces d’or. 142. 27 avril 1652 (7160). Vingt-quatre boyards delimiteurs temoignent au sujet de la terre de Vemeşti, , mise en gage par Balco chez le prevot Stanciu Meiutescul. 143. 27 avril 1652 (7160). Ştefan, Metropolitain d’Ungrovlachie, autorise, sous peine de malediction, l’hegoumene Efrem du monastere de Gura Motrului et Ies paysans libres des alentours de preter serment au sujet des serfs de Coşcodia, pour lesquels il a un litige avec le logothete Mihart 144. Tărgovişte, 28 avril 1652 (7160). Radu, fils de Dragiul, avec la dame Maria, vendent au grand echanson Constantin Cantacuzino une bande de terre â Ştefaneşti, departement de Muşcel. 145. 28 avril 1652 (7160). Le Voivode Matei Basarab confirme â 1’echanson Leca et â d’autres de Berileşti, departement d’Ialomiţa, 95 toises de terre â Vemeşti. 146. 29 avril 1652 (7160). L’echanson Pătraşco, fils d’Udrişte de Câmpina, et son epouse, Stana, vendent au logothete Stoica deux cordes de terre â Săcşori, contre 15 pieces d’or. 147. Tărgovişte, 20 avril 1652 (7160). Le Voivode Matei Basarab confirme â Stoian de Cătunul lui Laiotă, departement de Sac, une terre â Valea Hotarului, avec des vignes, â la suite d’un proces avec Godean et l’intendant Stoica de Năiani. 148. <30> avril 1652 (7160). Le Voivode Matei Basarab ordonne â 12 boyards delimiteurs de delimiter la terre de Căzăneşti, , vendue par l’usurier Iane de Bucarest, et de la rajouter â la terre du monastere de Căldăruşani. 149. T' mai 1652 (7160). Baico, fils de Neguţ de Lehceşti, departement de Muşcel, et son fils, Baico, s’asservissent au logothete Radu Creţulescu avec toute leur terre au village, contre 25 pieces d’or. 150. 1" mai 1652 (7160). Nan de Negoieşti vend au capitaine Mihai de Bălceşti, , sa terre de Novaci, avec des arbres fruitiers et une montagne, contre 13 pieces d’or. 151. ltr mai 1652 (7160). Pătru, fils de Neagoe de Lehceşti, departement de Muşcel, et ses fils s’asservissent au logothete Radu , avec leur terre, contre 75 pieces d’or. www.dacoromanica.ro LXV 152. Târgovişte, 3 mai 1652 (7160). Le Voivode Matei Basaiab confirme au spătărel Radu, fils de Vlad, et â ses fils, Staia et Vlad de Steanca, , 30 toises de terre au village, avec un etang. 153. 4 mai 1652 (7160). Mihăilă Buhaiul de Mihneşti, , vend â Mihăilă, ancien echanson de Puţintei, le vignoble appartenant â des voleurs qui ont rachete leurs vies en le donnant en echange. 154. 5 mai 1652 (7160). Popa Radu de Bogaţi vend au logothete Necula de Ţigăneşti sa terre de Ţigăneşti, . 155. 5 mai 1652 (7160). Sora, son epouse Cârstea de Turburea, , et son fils, Stan, confirment au parrain Dragomir lui devoir 16 pieces d’or. 156. Târgovişte, 5 mai 1652 (7160). Le Voivode Matei Basarab confirme au monastere de Sadova et â Fhegoumene Pahomie une terre â Bârca, departement de Dolj, dediee au monastere par le moine Sava. 157. Târgovişte, 6 mai 1652 (7160). Le Voivode Matei Basarab confirme aux villageois de Barca, departement de Dolj, la terre de Bârca et de Sinov, ceux-ci l’ayant rachetee contre 40 pieces d’or de l’echanson Gavrilaşco, fils du vornic Radu de Desa. 158. Târgovişte, 6 mai 1652 (7160). Le Voivode Matei Basarab confirme au clucer Preda, fils de l’ecuyer Buzinca de Răduleşti, departement d’Ilfov, des terres â Răduleşti et â Maia. 159. 7 mai 1652 (7160). Rada confirme avoir achete, avec son beau-fils, Mihăilă, une terre â Băleni, , qu’elle partage ensuite entre ce demier et ses trois autres filles. 160. 8 mai 1652 (7160). Mihart et son epouse, Ulivera, confirment que le clucer Vădislav a paye leur dette envers Stroe Leurdeanul, au montant de 185 pieces d’or, pour laquelle ils avaient mis en gage la huitieme pârtie de leur terre de Fântâna, , avec des serfs. 161. Târgovişte, 10 mai 1652 (7160). Le Voivode Matei Basarab confirme au grand capitaine Lupu Buliga de Ciovâmişani, , plusieurs serfs et des Tziganes achetes â des divers boyards, avec actes ecrits. 162. 10 mai 1652 (7160). Le Voivode Matei Basarab confirme au monastere de Câmpulung et â Fhegoumene Dionisie Ies maisons avec celliers ayant appartenu â Andrei mătăsar, en echange pour une dette de 100 pieces d’or, contractee par ce demier avec Fhegoumene. 163. Târgovişte, 1652 (7160). Le Voivode Matei Basarab confirme au monastere de l’echanson Dediul de Râmnic et â son Fhegoumene, Daniel, une terre â Tigoiul, , le tiers du village, avec des vignobles, un terrain de maison, une plantation de chanvre etc., vendus au monastere par Ies successeurs de Răchită. 164. 11 mai 1652 (7160). Plusieurs paysans libres pris avec ordres ecrits du Prince par le Metropolitain Ştefan d’Ungrovlachie et le logothete Mihart, fils de l’ecuyer Cioană, temoignent au sujet de quelques serfs, Ies fils de Nistor, LXVI www.dacoromanica.ro qui, lorsque le Voivode Mihai donna la loi sur le servage, se trouvaient â Horeaviţa, , village appartenant â la Mitropolie. 165. Târgovişte, 11 mai 1652 (7160). Le Voivode Matei Basarab ordonne â l’hegoumene du monastere de Mâxineni et au Pere Băluţă de Părdăliceşti, , de delimiter Ies terres de Muscureni appartenant â Şerban logothete, petit-fils de Neagoe Prundeanul, celui-ci voulant Ies acheter pour Ies donner ensuite au monastere. 166. 12 mai 1652 (7160). Gavrilă et ses fils, Stan, Voinea et Şerbu de Negraşi, departement de Vlaşca, s’asservissent â l’echanson Iordache Pârşcoveanul, avec leur terre au village, contre 37 pieces d’or. 167. 14 mai 1652 (7160). Douze boyards delimiteurs, pris par l’hegoumene de Căldăruşani, delimitent 130 toises de terre â Căzăneşti, , appartenant â Iane, qu’ils rajoutent â la terre du monastere. 168. 14 mai 1652 (7160). Voicu et Dumitru vendent â Manea et â Gavril de Boteni, , une bande de terre et demi au village. 169. 14 mai 1652 (7160). Ştefan de Stoieneşti, , fils de Chiriac, fait un echange de Tziganes avec le clucer Negoiţă. 170. 15 mai 1652 (7160). Şerban, fils de Greul, vend â Stan, paysan libre de Dobromir, , 100 toises achetes â ses parents. 171. 16 mai 1652 (7160). Stoica de Goleşti, departement d’Argeş, vend â l’Archimandrite Leontie, hegoumene du monastere d’Argeş, un terrain â Cornet, contre 200 bani. 172. 17 mai 1652 (7160). Popa Manea et ses freres de Mărăcineni, , temoignent que le grand ecuyer Radu Mihalcea Cândescu a rachete la vie d’un enfant tzigane contre 40 pieces d’or, et convieruient que l’enfant revient au grand ecuyer. 173. 18 mai 1652 (7160). Le porte-glaive Vlad d’Oteteleşani vend Stan Tziganul â l’echanson Pătraşco de Morunglavi, , contre 6 pieces d’or. 174. 18 mai 1652 (7160). Le Voivode Matei Basarab ordonne aux 12 boyards delimiteurs du sluger Bunea Grădişteanu de delimiter la terre de Bozieni, , appartenant â ce demier. 175. 19 mai 1652 (7160). Ivan, fils de Stoian, vend â Artenie, fils du pretre Isar, quatre carres de vigne au coteau de Băsanul, , contre 19 pieces d’or et demi. 176. 20 mai 1652 (7160). Bogdan vend â Oprea Manole la silişte de Dan, ce demier lui devant de l’argent et ne pouvant le rembourser. 177. 20 mm 1652 (7160). Fătul de Cărunţi, , donne au pretre Teodosie un toise de terre â Şchei, contre trois messes de commemoration. 178. 20 mai 1652 (7160). Mana et Dragolea vendent au marchand Pătru leur terre de Gâşteşti, . 179. 21 meu 1652 (7160). Nan al Dospinei vend â Neagoe Goga de Cozleci, , trois arpents et une cedvărta de felină, â deux lei l’arpent. www.dacoromanica.ro lxvh 180. 21 mai 1652 (7160). Negole avec son fils, Staico, et Stanciu de Stâlpeni, , vendent au tresorier Gheorghe Caridi 10 toises de terre au village. 181. Târgovişte, 21 mai 1652 (7160). Le Voivode Matei Basarab confirme au Monastere de Dealu et â son hegoumene, Ioan, la terre de Răzvad, , avec le droit de prelever l’impot sur le vin du au Prince, ainsi que la terre de Viforâta. 182. 24 mai 1652 (7160). Drăgulin et son beau-frere, Simion de Ungheni, confirment avoir emprunte de l’argent au tresorier Stroe Leurdeanul et â l’echanson Radu et, ne pouvant rembourser la dette, ils s’asservissent. 183. 25 mai 1652 (7160). Six boyards delimiteurs partagent la terre de Stănceasca entre Ies paysans libres de Berceni, Stanciul iuzbaşa et son fiere, Dancea, et le Pere Floca de Cârtojani. 184. 28 mai 1652 (7160). Le Voivode Matei Basarab ordonne â six boyards delimiteurs de delimiter la terre de Cârstieneşti, , appartenant au grand sluger Bunea Grădişteanu. 186. 29 mai 1652 (7160). Le Voivode Matei Basarab ecrit au grand aga Radu Popescu-Şintescu et â l’echanson Cazan, ispravnic de la residence de Bucarest, que le logothete Radu Dudescu s’est plaint au sujet des moines du monastere de Radu Vodă, qui entraient abusivement sur sa terre. 187. 30 mai 1652 (7160). Stan, fils de Stoica, petit-fils de Nistor de Rusăneşti, vend au second echanson Spahiul, une terre â Rusăneşti, , contre 16 pieces d’or. 188. 30 mai 1652 (7160). Le Voivode Matei Basarab ordonne aux douze boyards jureurs des paysans libres de Găvăneştii de Sus, , de jurer que leurs parents n’ont pas vendu des parties de cette terre. 189. 31 mai 1652 (7160). Neaga de Cârlomăneşti, , epouse de pretre Dincă, et ses fils vendent â Stoican une pârtie de cellier. 190. 31 mai 1652 (7160). Le Voivode Matei Basarab ecrit au portier Dumitru de Strâmba de restituer des chevaux â Stoican de Cârlomăneşti, . 191. 31 mai 1652 (7160). Le Voivode Matei Basarab ordonne aux douze boyards jureurs du pârcălab Necula Necorescu de porter temoignage au sujet de quelques serfs de Horeaoviţa, , dans le proces avec le logothete Mihart, fils de l’ecuyer Cioană. 192. Juin 1652 (7160). Muşat, fils de Căliman de Grozeşti, vend au vornic Iorgache une terre sur le Cricov, . 193. Juin 1652 (7160). Stanciu, fils de Sarchiz, vend au logothete Stroe d’Olăneşti une terre â Sâmbotin, , la pârtie de siliştea du village et du coteau avec des vignes achetee â Ion Suru, contre 600 aspres. Lxvm www.dacoromanica.ro 194. Târgovişte, 1" juin 1652 (7160). Le Voivode Matei Basarab confirme â Pârvul, fils de Baldovin de Sohodol, departement de Goij, des terres achetees au village et â Brebinari, departement de Goij. 195. Târgovişte, 2 juin 1652 (7160). Le pecheur Teodosie le moldave et ses fils, Dima et Badea, s’asservissent au monastere de Căldăruşani. 196. 2 juin 1652 (7160). Le Voivode Matei Basarab autorise le monastere de Căldăruşani â prendre en possession Ies teires de Căzăneşti et de Crunţi etc., departement d’Ialomiţa, appartenant au changeur Iane. 197. 3 juin 1652 (7160). Douze boyards delimitent la terre de Boziani, , appartenant au grand sluger Bunea Grădişteanu. 198. Târgovişte, 3 juin 1652 (7160). Vladul Turcaşul de Micşuneşti et son fils, Stan, s’asservissent au monastere de Căldăruşani. 199. 3 juin 1652 (7160). Jupanifa Vişa, epouse du panetier Neagoiu Grama, donne sa terre de Grozeşti au monastere de l’Assomption de Grozeşti, . 200. 5 juin 1652 (7160). Six paysans libres, pris avec ordres ecrits du Prince par le pretre Mihai et par Petru iuzbaşa, temoignent au sujet du vignoble vendu par Anghel de Buzău et reclame par la soeur de ce demier, Roaba. 201. 6 juin 1652 (7160). Douze boyards delimiteurs confirment et jurent que Dumitra est l’heritiere des terres de Frăsinet et de Proşca, . 202. 7 juin 1652 (7160). Calcea, fille du portier Calciu, vend au tresorier Gheorghe Caridi et â son epouse, Ioana, une moitie de corde â Glupavi, . 203. 7 juin 1652 (7160). Liste de depenses du marchand Ghiurghis, contenant des achats et des dettes. 204. 7 juin 1652 (7160). Malea et Costandin Toboş confirment que le pretre Simca et son fr£re, Pătru, ont reşu de leur cousine, Malea, fille de Radu Sălceanul, la terre de Salcia et de Fundeni, , appartenant â son pere. 205. Târgovişte, 10 juin 1652 (7160). Bobe de Ciliani, , s’asservit â princesse Anca, fille du Voivode Radu Şerban, contre 17 pieces d’or, â la place de Bunea. 206. 10juin 1652 (7160). Le grand vornic Preda Brâncoveanu ecrit â son ami, le clucer Loiz, au sujet du litige entre Mircea et Pătru, prevots de Drăgăşani, d’une part, et le preleveur d’impot de armăşei Mihalcea, au sujet de quelques sommes restantes du paiement de l’impot. 207. 10 juin 1652 (7160). L’echanson Pătru de Muşcel, fils du vornic Chisar, s’entend avec sa belle-soeur, Tudora, fille du pretre Tudosie de Şchei, au sujet des legs revenant du frere de Pătru, Preda, et de son petit-fils, Preda. 208. 12 juin 1652 (7160). Plusieurs villageois de Purcăreni confirment â l’hegoumene du monastere de Vieroşi l’echange du village de Mălureni, , qu’ils s’engagent â tenir, contre la terre de Purcăreni, , pour laquelle l’hegoumene a paye une difference de 11 pieces d’or. LXIX www.dacoromanica.ro 209. 13 juin 1652 (7160). Manea et son frere, Vasile de Stănuleşti, vendent â l’hegoumene Nectărie du monastere de Bradu une roue de moulin, contre 1 600 aspres. 210. 14 juin 1652 (7160). Six boyards jureurs, pris avec ordres ecrits par le senechal Bărcan, l’echanson Vâlcul et son epouse, Stancea, temoignent au sujet de la terre de Vrăneşti, . 211. 14 juin 1652 (7160). Le Voivode Matei Basarab ordonne â Drăgan et â ses fils, ainsi qu’â d’autres paysans libres, de temoigner qu’ils sont serfs de Ştiubeiele, , et non pas de Broscari, appartenant au pârcălab Necula. 212. 14 juin <1652>. L’echanson Paraschiva vend au marchand Necula Mârş un arpent de vigne non imposable. 213. 15 juin 1652 (7160). Tudor de Grozeşti vend â Oprea sa terre de Grozeşti, . 214. Târgovişte, 16 juin 1652 (7160). Le Voivode Matei Basarab confirme au monastere de Bărbăteşti trois arpents de vigne â Loloieşti, , donnes par la religieuse Ecaterina, fille du vornic Staico de Şinteşti. 215. 17 juin 1652 (7160). Lefter d’Odobeni et ses fils vendent au porte-glaive Mo'ise une terre â Odobeni, . 216. 18 juin 1652 (7160). Le capitaine Dumitru Măndescu de Gherghiţa achete â Leontie, petit-fils de Leontie, ancien hegoumene du monastere de Gruiu, une vigne au coteau de Loloieşti, , contre 8 000 bani, une juments et son poulain. 217. Târgovişte, 18 juin 1652 (7160). Trente-neuf villageois de Negraşi et de Răceni, departement de Vlaşca, s’asservissent â l’echanson Iordache Pârşcoveanul, fils du tresorier Trufanda, contre 1 996 pieces d’or. 218. 20 juin 1652 (7160). Le senechal Gherghina et son frere, Dumitraşco, vendent au clucer Negoiţă un Tzigane, contre 26 pieces d’or. 219. 21 juin 1652 (7160). Simeon et son frere, Damian, vendent au Voivode Matei Basarab une terre â Surani, departement de Sac, sans serfs. 220. 24juin 1652 (7160). Quatre boyards delimiteurs tranchent le litige entre le capitaine Dumitru et l’echanson Tanasie, au sujet de quelques vignes et vergers au coteau de Săteni , que Ies deux aurait du tenir en possession en parties dgales. 221. 26 juin 1652 (7160). Le Voivode Matei Basarab ordonne â six boyards delimiteurs pris par le logothete Radu Dudescu et ses fils, Spiridon, d’enqueter sur place et d’examiner Ies actes de propriete concemant la terre de Cârstieneşti, . 222. 27 juin 1652 (7160). Le Voivode Matei Basarab confirme le droit de possession des acheteurs des terres du grand sluger Bunea Grădişteanu de Bozieni, . 223. 28juin 1652 (7160). Mihai vend â Damian iuzbaşa un arpent de felină â la limite superieure des vignobles, . LXX www.dacoromanica.ro 224. 30juin 1652 (7160). Le senechal Mitrea vend â son fiere, Pană, un terrain â Cerbureni, , contre 500 bani. 225. 30 juin 1652 (7160). Cinquante-trois villageois de Negraşi et de Răceni, departement de Vlaşca, s’asservissent, avec leurs fils, â l’echanson Iordache, fils du tresorier Trufanda, contre 1 281 pieces d’or. 226. ler juillet 1652 (7160). Le Voivode Matei Basarab ordonne â six boyards delimiteurs de trancher le litige entre le logothete Stoica et son oncle, le logothete Dumitru de Piteşti, au sujet d’un etang amenage sur la terre de Stoica â Valea Pasării. 227. 2 juillet 1652 (7160). Le sluger Ivan vend des maisons â Târgovişte au logothete Brătia, contre 400 toises de terre â Cămârzeni, , au montant de 120 pieces d’or. 228. 3juillet 1652 (7160). Le grand vornic Preda Brâncoveanu donne â l’echanson Dumitraşco de Cepari et â sa dame, Caplea, un Tzigane, Ion Gugul, avec ses fils, pour lequel ils ont paye l’amende pour voi, en le rachetant 229. 3 juillet 1652 (7160). Enregistrement des serfs de Negraşi, qui se sont asservis â l’echanson Iordache Părşcoveanul, fils de Trufanda. 230. 3 juillet 1652 (7160). Radu et ses freres, Alexe et Colţea, fils de Colţea de Şcheai, petit-fils du prevot Preda de Poiana, vendent â Barbu, fils de Barbul de Poiana, et â ses freres 50 toises de terre â Poiana et leur terre de Cacaleţi. 231. 3 juillet 1652 (7160). Radu et ses freres, Alexe et Colţea, fils de Colţea de Şcheai, petit-fils du prevot Preda de Poiana, vendent â Barbu le militaire, fils de Barbul de Poiana et â ses freres 50 toises de terre â Poiana et deux jardins de l’autre cote de la Ialomiţa. 232. 3 juillet 1652 (7160). Stanciu iuzbaşa legue â son epouse Călina, fille de la dame Neacşa, des terres et des biens, du betail, des chevaux, des brebis, des outils, tout ceci etant achete avec de l’argent gagne par lui. 233. 4 juillet 1652 (7160). Dobre, fils de Bratu de Stâlpeni, , et Nedelea vendent au tresorier Gherghe une terre au village. 234. 4 juillet 1652 (7160). Neagoe, fils de Bobeşca de Stâlpeni, , vend une terre au village et un carre de vigne. 235. 4 juillet 1652 (7160). Le pretre Vlad donne en dot â sa fille, Vişa, et â son beau-fils, quatre arpents de (elină, une terre et une maison â Jugurani, , ainsi que la terre de Găgeneasca. 236. 5 juillet 1652 (7160). Vlaicu iuzbaşa vend â l’hegoumene Dionisie de Câmpulung la maison et le vignoble d’Izvorani appartenant au voleur Stan, pour lequel il s’est porte garant et qui s’est enfui par la suite. 237. 7 juillet 1652 (7160). Necula, fils de Bobe de Ruşi, vend â Negoiţă et au ceauş Radu de Gurguiaţi une terre â Prigoriţi, . 238. 7juillet 1652 (7160). Necula, fils de Bobe de Ruşi, vend au ceauş Radu de Gurguiaţi une terre â Prigoriţi, , contre 5 piâces d’or. 239. 7 juillet 1652 (7160). Six boyards, pris avec ordres ecrits du Prince par le second ecuyer Negoiţă, l’intendant Calotă de Câmpina et Radul Luminatul LXXI www.dacoromanica.ro d’Urlaţi, tranchent le litige au sujet de la terre de Stânceşti, departement de Sac. 240. 8 juillet 1652 (7160). Le village de Scăieni s’entend avec l’Eveque de Buzău, Serafim, de ne plus entrer abusivement sur la terre du monastere d’Aluniş de Pinişorul, , appartenant au monastere. 241. 8 juillet 1652 (7160). Stoica, fils de Gulie de Hinţeşti, vend â 1 ’intendant Stanciu de Băşineşti, une terre â Jugureni, < departement de Buzău>, des terrains, des arbres fruitiers, des delniţe â foin, une foret, et des gues de moulin sur le Nişcov, contre 9 pieces d’or et demi. 242. 9 juillet 1652 (7160). Le Voivode Matei Basarab confirme au monastere de Câmpulung et â l’hegoumene Dionisie Ies vignobles au coteau de Piteşti, Ies maisons de Câmpulung et toute la terre du pretre Mihăilă, vendus contre 60 pieces d’or. 243. Târgovişte, 10 juillet 1652 (7160). Cârstea, Şerban, Bădilâ et Drâgulin, paysans libres du village de Mişa, departement de Vlaşca, s’asservissent au logothete Drăghici de Crângeni, departement d’Olt, contre 45 pieces d’or. 244. Câmpulung, 10 juillet 1652 (7160). Dragomir, fils de Stan Tebeică de Bădeni, departement de Muşcel, donne au monastere de Câmpulung et â l’hegoumene Dionisie, sa terre au village et un verger, pour qu’il soit inscrit sur la liste de commemoration du monastere. 245. 10juillet 1652 (7160). Le capitaine Mihai comparait avec Stoica Glodeanul, au sujet de 140 pieces d’or, argent issu de la contribution prelevee par la pârcălăbie de la viile de Târgu-Jiu, et le Prince ordonne que le capitaine Mihai soit mis en prison. 246. 10 juillet 1652 (7160). La dame Stanca de Muşcel et ses fils, Ivaşco, Stan, Tudoran, Micul, Dragomir et Radul, vendent au capitaine Barbu de Bădeni et â son fils, Barbul, des gues et des roues de moulin sur le Buzău. 247. 15juillet 1652 (7160). Popa Mircea, Cârloman et Stroe de Mişei, departement de Vlaşca, confirment que pere Cârstea et sa bande ont rembourse 1’argent du pour le payement de I’impdt au village de Mişa, ceci en s’asservissant au logothete Drăghici de Crângeni. 248. Târgovişte, 16 juillet 1652 (7160). Six boyardsdelimiteurs envoyes avec ordres ecrits par le Voivode Matei Basarab pour trancher le litige entre le logothete Stoica et son oncle, le logothete Dumitru de Piteşti, au sujet d’un etang amenage sur la terre de Stoica â Valea Pasării, prennent note de toutes Ies depenses et etablissent Ies droits de propriete de chacun sur l’etang. 249. Târgovişte, 16 juillet 1652 (7160). Le Voivode Matei Basarab confirme au porte-glaive Moise et au logothete Vâlcul, beaux-fils du logothite Radu Dudescu, et â leur jupănese, Elina et Marica, Ies terres de Slănic, departement de Muşcel, et de Futeştii de Baltă, departement d’lalomiţa, heritees de la soeur defunte des jupănese, Ancuţa. 250. 17juillet 1652 (7160). Ciulin, intendant de Tziganes, confirme l’echange de Tziganes fait avec l’Eveque Serafim de Buzău. LXXII www.dacoromanica.ro 251. 18 juiUet 1652 (7160). Le prevot Crăciun confirme avoir achete â l’dchanson Stamate deux Tziganes et lui avoir rembourse l’argent paye pour un troisieme. 252. Târgovişte, 18 juillet 1652 (7160). Le Voivode Matei Basarab confirme au monastere de Sfânta Ecaterina de Bucarest et â l’hegoumene Gherasim une terre et des vignes preş du monastâre, sur un terrain ayant appartenu aup ara vânt au Prince, delimitees par lancien grand vornic Dragomir din Plăviceni. 253. 19juiUet 1652 (7160). Douze boyards delimiteurs, pris avec ordres 6crits du Prince par Teodor du monastere de Cozia et par l’echanson Vasilie, delimitent la terre de Răscăiaţi par rappoit au village de Cuşmirul, . 254. 20juillet 1652 (7160). Radu al lui Chisar vend au pretre Paraschiva une teme â Beţivilor , contre 66 bani le toise. 255. 20 juillet 1652 (7160). Stan al lui Bilă vend au vornic Joimea un terrain labourable. 256. 20 juillet 1652 (7160). Liste des depenses faites par le logothete Stoica Ludescu Şerbanovici, pour amenager un etang sur sa teme de Piteşti. 257. 20 juillet 1652 (7160). Le Voivode Matei Basarab ordonne â l’ecuyer Pătraşco de rembourser au grand sluger Bunea l’argent verse pour la teme Bozieni, . 258. 21 juiUet 1652 (7160). Stanciu, paysan fibre de Mărghiia, departement de Teleorman, et ses fils s’asservissent au cămăraş Tudor, avec Ieurs temes. 259. 21 juillet 1652 (7160). Le Voivode Matei Basarab confirme des temes â Dobromir et â Nedelco de Fundeni. 260. 25juillet 1652 (7160). Andrei, Avram, Pătru et Mirea de Murgaşi vendent â Neagoe de Vulpeni, , Ies temains de Crângul Stupilor, contre 2 pieces d’or. 261. Târgovişte, 25 juillet 1652 (7160). Le Voivode Matei Basarab confirme au monastere de Dochiaru le monastere de Mâstâneşti, fonde par l’ecuyer Apostolache. 262. Târgovişte, 25 juillet 1652 (7160). Le Voivode Matei Basarab confirme â l’echanson Iordache Pârşcoveanul, fils du tresorier Trufanda Ies villages de Negraşi et de Răceni, qui se sont asservis â lui. 263. 26 juillet 1652 (7160). Le Voivode Matei Basarab ordonne aux douze paysans libres, pris avec ordres ecrits par Nicula Nicorescul de Horeaviţa, , et par le logothete Mihart, fils de l’ecuyer Cioană, de porter temoignage si Aldea et ses frâres se trouvait â Horeaviţa ou â Coşcodia lorsque le Voivode Mihai donna la loi sur le servage. 264. 28 juillet 1652 (7160). Le Voivode Matei Basarab ordonne â l’hegoumene Nicolae du monastere de Strehaia de faire Pâre Lepădat porter tămoignage si Aldea et ses freres se trouvaient â Horeaviţa ou â Coşcodia lorsque le Voivode Mihai donna la loi sur le servage. 265. Tr aout 1652 (7160). La religieuse Sofronia vend â jupan Chircă Hulubescul la teme de Fântâna Catarăi, , contre 7 pieces d’or. LX XIII www.dacoromanica.ro 266. Tărgovişte, ler aout 1652 (7160). Le Voivode Matei Basarab confirme â l’echanson Iordache Pârşcoveanul, fils du tresorier Trufanda, Ies villages de Negraşi, departement de Vlaşca, et de Răceni, qui se sont asservis â lui. 267. 5 aout 1652 (7160). Braţul de Lehceşti, departement de Muşcel, et son epouse, Anca, fille de Neagoe, vendent au logothete Radu, fils du logothete Stan de Creţuleşti, deux bandes de tare au village, contre 19 pieces d’or. 268. 5 aout 1652 (7160). Le Voivode Matei Basarab confirme au second ecuyer Mihai, fils de l’echanson Tănase de Bărbăteşti, departement de Dâmboviţa, une terre â Iunoteşti, Bucoviel et Vâjâitele, departement de Sac, ainsi que d’autres achats. 269. 6 aout 1652 (7160). Raia et son frere, Iane de Loloieşti, , vendent au pretre Drăgoi de Robăneşti la terre de leur oncle. 270. 6 aout 1652 (7160). Udrea Balei vend â son oncle, Radu Podgoreanul, sa terre d’Afumăciorii cei Mici, Amaru et Călmăţuiu, departement de Sac, contre 16 pieces d’or. 271. 6 aout <1652> (7160). Douze paysans libres, pris avec ordres ecrits du Voivode, portent temoignage au monastere de Strehaia, devant 1’hegoumene Nicolae et Gherghe, second portier du Voivode, qu’Aldea et ses freres se trouvaient â Horea viţa, , lorsque le Voivode Mihai donna la loi sur le servage. 272. 7 aout 1652 (7160). Mihăilă de Padeş vend â jupan Nicolae de Tismana une terre â Grindu, , contre 8 pieces d’or. 273. 10 aout 1652 (7160). Crăciun vend au logothete Dumitru sa pârtie de gue de moulin â Balş, , contre S pieces d’or. 274. Tărgovişte, 13 aout 1652 (7160). Le Voivode Matei Basarab confirme â l’Eglise Metropolitaine d’Ungrovlachie Ies serfs de Horeaviţa, departement de Mehedinţi, apres de nombreux proces avec le logothete Mihart, fils de 1’ecuyer Cioană. 275. 16 aout 1652 (7160). Răduţul, clucer de Medvejdea, convient de faire un echange de Tziganes avec Nicodim, hegoumene de Tismana. 276. 17 aout 1652 (7160). Six paysans libres, pris avec ordres ecrits du Prince par le pretre Stepan et son fils, Stanciul, et par le pretre Negre, cloturent l’etang de Grozeşti, , celui se trouvant sur la terre de Muşat. 277. 18 aoât 1652 (7160). Badea, Vişan, Cârstea et leurs freres de Popeşti vendent â Mihai de Burăneşti, , 18 toises de terre de Dobrişan, contre 1 100 aspres. 278. 18 aout 1652 (7160). Gheorghe le militaire et son frere, Iane de Juguri, departement de Muşcel, vendent au panetier Pârvu de Vlădeşti un serf avec sa femme, avec un enfant et avec ses freres, tous 6tant Ies fils de Stan Găozea, contre 26 pieces d’or. 279. 25 aout 1652 (7160). Le Juge Tudor et Ies douze pârgari d’Oraşul de Roci, , confirment â Macarie, hegoumene de Hămânda, des vignes et des maisons achetees par celui-ci au coteau de la viile. LXXTV www.dacoromanica.ro 280. 26 aout 1652 (7160). Le Voîvode Matei Basarab confirme â Dumitru, fils de Ţachia de Zoreşti, departement de Buzău, la terre achetee â Mărăcinenii Mehedinţului, departement de Buzău, et d’autres terrains. 281. 27 aout 1652 (7160). Les paysans libres de Bârca, , confument qu’ils ont empruntă â Hrizea de l’argent â intăret, pour racheter leur terre. 282. 27 aout 1652 (7160). Les paysans libres de Bârca, , temoignent que Pere Ion Lobodă a vendu â Stan et â Stanciul une moitie de corde â Bârca. 283. 30 aoăt 1652 (7160). Le cămăraş Sima de Lipăreşti vend au logothete Radu de Ţigăneşti une terre â Lipăreşti, achetee â des villageois, 241 toises en tout. 284. <1" septembre 1652 - 31 aout 1653 >7161. Anghel, fils de Vişan de Drăgăneşti, vend â losif de Putineiu 50 toises â Drăgăneşti, contre 5 pieces d’or. 285. 7161. Bâra, Vlad, Nifon et Frăcea, beaux-fils d’Ovreiaş de Pătârlage, , s’entendent avec le senechal Dumitru Filipescu et son fils, le logothete Pană, fondateurs du monastâre de Vărbila, pour tenir en possession une terre â Pătârlagele. 286. 7161. Muşat et son fils donnent â Radu et â son frere, Petco, 33 toises de terre, pour une dette qu’ils avaient contractee lorsque les prevots leur avaient impose l’amende pour avoir trouve un tresor. 287. 7161. Le Voîvode Matei Basarab confirme au monastere de Mărgineni une terre â Pătârlagele et â Tega, departement de Sac, donnee par Pană Filipescu et son pere, le senechal Dumitraşco. 288. 2 septembre 1652 (7161). Popa Nan de Trestia achete â Stănigoi, fils de Bragă, une terre â Pleşcoi, , contre 30 pieces d’or. 289. 2 septembre 1652 (7161). L’echanson Neagoe de Poiani et son fils, Nicola, vendent au cămăraş Pană de Pârdeşti, , un Tzigane avec son fils, contre 50 pieces d’or. 290. 4 septembre 1652 (7161). Le Voivode Matei Basarab exempt l’intendant de plăieşi Opriş de Găureşti, departement de Goij, de l’impât, de la taxe sur le miel et d’autres contributions, pour que celui-ci garde le Mont Vâlcanul et les sentiers. 291. 6 septembre 1652 (7161). Pătru Turcul vend â l’echanson Pătraşco et â son frere sa terre de Târseni, . 292. 8 septembre 1652 (7161). Neagoe vend â Barbu de Bârzoteni, , un lopin de terrain du cote de Floreşti, contre 10 thalers, un cochon gras et une paire de pantalons. 293. 15 septembre 1652 (7161). Plusieurs villageois de Cândeşti temoignent au sujet des achats de Vlad et de son fils, Dragul de Cândeşti, : 10 toises de terre et 5 arpents de vigne au montant de 50 piâces d’or, achats faits LXXV www.dacoromanica.ro au temps du Voivode Mihnea Turcitul et dont Ies titrcs de propriete ont ete perdus pendant l’invasion tataie au temps du Voivode Radu Şerban. 294. 20 septembre 1652 (7161). Le Voivode Matei Basarab nomme douze boyards jureurs pour qu’ils temoignent dans le litige entre Pascali de Sufleni, d’une part, et Vlada et Şerbu, d’autre part, au sujet d’une terre au village. 295. <20 septembre 1652 (7161)>. Vlada admet avoir voie une titre de propriete concemant une terre appartenant â Pascalie et confirme que celui-ci possede la moitie de la terre de Sufleni, . 296. Târgovişte, 22 septembre 1652 (7161). Les villageois de Comanca, , s’asservissent tous au grand cupar Barbut et â son frere, le grand cămăraş Udrişte, contre 822 pieces d’or. 297. Bucarest, 22 septembre 1652 (7161). Le Voivode Matei Basarab ordonne â l’ecuyer Mihai Filişanu de ne plus revendiquer les serfs appartenant au monastere de Tismana, que le Prince avait donnes â ce monastere. 298. Târgovişte, 22 septembre 1652 (7161). Le Voivode Matei Basarab confirme au grand ecuyer Radu Mihalcea-Cândescu 500 toises de la terre de Plăseni pe Mostişte, departement d’Ufov, achetes â l’echanson Ghionea de Brânceni et â son petit-fils, l’echanson Nica. 299. 25 septembre 1652 (7161). Les villageois de Jirov, , empruntent au logothete Semen de Glogova 43 pieces d’or et demi, â interet. 300. 26 septembre 1652 (7161). Le Voivode Matei Basarab confirme â l’hegoumene du monastere d’Argeş le droit de ne plus rien payer aux preleveurs d’impdts, qui non pas le droit de prelever l’impdt aux villages du monastere, tandis que pour ceux qui ont fait de garde lorsque l’argent des Serbes fut voie, il decide que ceux-ci paient des dommages. 301. Octobre 1652 (7161). Pantazi vend â Manea Vlădiloaie une corde de terre â Ţâţa, , contre 6 pieces d’or. 302. 5 octobre 1652 (7161). Drăghici de Necşeşti met en gage chez les marchands Sima et Velisarie sa terre de Necşeşti, departement de Teleorman. 303. 8 octobre 1652 (7161). Drume de Tătărăi dedie au monastere de Flămânda et â l’hegoumene Macarie un arpent de vigne au coteau de Viespeşti, . 304. 8 octobre 1652 (7161). L’Eveque de Buzău, Serafim, confirme â l’hegoumene Macarie un arpent de vigne â coteau de Viespeşti, departement de Buzău, donne par Drume de Tătărăi. 305. 10 octobre 1652 (7161). Testament du capitaine Arsenie <Şoimul>, fondateur du monastere de Râncăciov, qui partage sa fortune entre son epouse, ses freres et le monastere fonde par lui â Râncăciov. 306. 10 octobre 1652 (7161). Le Voivode Matei Basarab ecrit â l’intendant Ivaşco de permettre â l’hegoumene Serafim de Sfânta Troiţă (Radu Vodă) de prelever l’impot sur le vin au coteau de Văleni . LXXVI www.dacoromanica.ro 307. 11 octobre 1652 (7161). Le Voivode Matei Basarab dedie au monastere de Sfânta Ecaterina de Bucarest des vignes et une terre â Gorgani, BucaresL 308. 20 octobre 1652 (7161). Şerban, Vlad, Radul et Stan de Căteşti, , vendent une terre dans le village. 309. 25 octobre 1652 (7161). Le Voivode Matei Basarab ecrit â l’Eveque de Buzău, Serafim, de comparaître avec le clucer Negoiţă, qui encercle la terre de l’eveche d’laşul, , donnee par le marchand Badea de Brăila. 310. 28 octobre 1652 (7161). Les bănişori du departement de Goij decident que Stoica Sulea et Nicola de Poieni ne soient plus importunes par Radu et par Şurlin d’Aniniş, , car ils ne sont pas coupables de voi. 311. 1" novembre 1652 (7161). Les boyards Meiuteşti, fils de Neagoe Meiutescul, clucer de Băleşti, departement d’Ialomita, s’affrerissent avec l’Eveque Serafim de Buzău sur la terre de Balco de Vemeşti, Valea Teancului. 312. 1" novembre 1652 (7161). Six boyards delimiteurs, pris par les boyards Meiuteşti avec ordres ecrits du Prince, delimitent la terre de Vemeşti, departement de Buzău, appartenant â Balco, qui etait affreri avec Larion, dont la terre appartenait â l’Eveche de Buzău. 313. 1" novembre 1652 (7161). L’Eveque Serafim de Buzău s’affirerit avec les boyards Meiuteşti, fils de Neagoe Meiutescul, clucer de Băleşti, departement d’Ialomita, sur une terre appartenant â Balco de Vemeşti, â Valea Teancului. 314. 2 novembre 1652 (7161). Le Voivode Matei Basarab confirme Mogoşăşti, Grădiştea de Sus et de Jos, departement de Vlaşca, au grand sluger Bunea Grădişteanu. 315. 5 novembre 1652 (7161). Dumitru Vărgatul de Bucarest vend au grand echanson Constantin Cantacuzino un terrain â mahalaua Tabacilor, contre 2 000 aspres. 316. 9 novembre 1652 (7161). Micul, avec son epouse et ses fils, vend au pretre Ivaşco d’Argeş la terre de Zăgoneni, , contre 12 pieces d’or, et donne une autre terre, faisant ainsi aumone en memoire de leur pere. 317. 10 novembre 1652 (7161). La dame Maria et son fils, l’echanson Iane de Spineni, , vendent â l’ecuyer Jipa une familie de Tziganes, contre 105 pieces d’or. 318. 10 novembre 1652 (7161). Le Voivode Matei Basarab confirme le droit de propriete de l’intendant Oprea sur le village de Preoţeşti achete au porte-glaive Preda de Cepturoaia, petit-fils du ban Preda, contre 6 600 aspres, avec les serfs et avec tout le revenu. 319. 11 novembre 1652 (7161). La princesse Elina annonce le cămăraş Pană avoir achete â l’ecuyer Udrea et â sa dame, Alexandra, fille du clucer Petre, le village de Herăşti avec des serfs, â la place desquels on lui a donne des Tziganes. 320. Bucarest, 17 novembre 1652 (7161). L’echanson Toma de Ţarigrad, beau-frere de l’ecuyer Apostolache, avec le ban Pavlache et l’6cuyer Costea, donne son accord â sa belle-soeur, Voica, epouse de l’ecuyer Apostolache, LXXVII www.dacoromanica.ro au sujet des legs de son beau-frere et reclame en plus quelques autres biens, en base des ecrits rediges par 1’ecuyer Apostolache . 321. 18 novembre 1652 (7161). L’echanson Papa, fils du clucer Buzinca, vend au grand ecuyer Radu Mihalcea Cândescu la moitie des terres de Pieleasca et de Măteasca, avec un gue de moulin, 160 toises contre 160 thalers. 322. Bucarest, 20 novembre 1652 (7161). Le Voivode Matei Basarab confirme â Voica d’Ojogeni, dame de l’ecuyer Apostolache, Ies legs laisses par son mari et son accord avec l’echanson Toma de Ţarigrad, beau-frere de l’ecuyer Apostolache, avec le ban Pavlache et avec l’ecuyer Costea. 323. 21 novembre 1652 (7161). Le Voivode Matei Basarab ordonne aux 24 boyards pris avec ordres ecrits du Prince par Gherghe, Bina et Dobra de Vemeşti, , de temoigner une fois de plus au sujet de la terre de Meiuteşti. 324. 25 novembre 1652 (7161). Bârcă de Bărbăreşti et ses fils, Stan, Tudor et Ivan, vendent â Barbu grand cupar, leur terre de Bărbăreşti, departement de Romanaţi, avec le vignoble d’Ursoaia, contre 10 pieces d’or, et s’engagent â acheter une autre terre ou â s’asservir â Barbu, afin de completer la somme, si necessaire. 325. 26 novembre 1652 (7161). Les villageois de Dobruşa travaillent le vignoble de la dame Elina vorniceasa, celle-ci leur ayant prete 7 pieces d’or jusqu’aux Pâques. 326. 27 novembre 1652 (7161). Douze paysans libres delimiteurs delimitent la terre de Găvăneştii de Coastă, , qu’ils ont confiee â l’Eveche de Buzău. 327. 30 novembre 1652 (7161). Vâlcu de Mirceşti vend au logothâte Vâlcu Grădişteanu sa tene de Mirceşti, . 328. ler decembre 1652 (7161). Le senechal Vâlcu Grădişteanu emprunte â Gherghe şufariul 105 pieces d’or pour une annee, â interet. 329. 8 decembre 1652 (7161). Zaharia de Costieni s’affrerit avec Dobre de Bălteni, en lui donnant 100 toises de teire â Costieni, departement de Buzău, et en recevant en echange deux boeufs, une jeune jument et une vache avec un veau. 330. 9 decembre 1652 (7<1>61). Barbu et son fils, Pătru de Poieni, departement de Vlaşca, s’asservissent au logothete Negoiţă, fils du vornic Vintilă, contre 16 pieces d’or. 331. 14 decembre 1652 (7161). L’ecuyer Coman, fils de Vaga Neagu, et Şerban, petit-fils de Neagoe Prundeanul, vendent â l’hegoumene Chirii du monastere de Măxineni 100 toises du village de Muscureni, , contre 15 bani le toise. 332. 15 decembre 1652 (7161). Le Voivode Matei Basarab confirme aux fils de 1’ecuyer Albul, de l’echanson Necola et de l’ecuyer Radu, la tare de Şovârcu, , au sujet de laquelle ils ont ete reclames par le ceauş Gherghe. 333. 16 decembre 1652 (7161). Simedru et son fils, Tatul, vendent au petit-fils Pascul leur terre de Coleşani, . Lxxvm www.dacoromanica.ro 334. 18 decembre 1652 (7161). Manga d’OraşuI de Floci donne â l’hegoumene Macarie du monastere de Flămânda Ia terre de Bucşa, , appartenant â son oncle, pour qu’ils soient inscrits sur Ia liste de commemoration du monastere. 335. Târgovişte, 20 decembre 1652 (7161). Les fils de Necula vendent au senechal Vlad de Săteni un vignoble au coteau de Săteni, , contre 120 pieces d’or. 336. 25 decembre 1652 (7161). Les villageois de Dragoslavele, , et le schiler Marco confirment â Stan Vâlna et â ses fils un terrain â Runcul, rachete contre 2 pieces d’or. 337. , 25 decembre 1652 (7161). Necula et Stan avec ses freres, fils du pretre Ion de Cacova de Sus, vendent au Iogothete Matei une silişte â Merii Albi, , contre 1 300 bani. 338. Bucarest, 26 decembre 1652 (7161). Le Voivode Matei Basarab confirme â I’Eveche de Buzău et â I’Eveque Serafim Ies villages de Pojorâţi, Stănuleşti, Găvăneştii de Sus, Periaţi, departement de Buzău, avec des serfs. 339. Bucarest, 28 decembre 1652 (7161). Les boyards du Divan confirment â I’Eveque Serafim de Buzău et aux boyards de Meiuteşti Ia terre achetee â Balco de Vemeşti, gagnee â Ia suite d’un proces avec Gherghe Negrul. 340. 29 decembre 1652 (7161). Sin de Cegani, , vend â I’echanson Vasile, fils du porte-glaive Preda, et â son petit-fils, Ie Iogothete Nica, 30 toises au village. 341. 30 decembre 1652 (7161). Stan, fils de Frăţilă, et d’autres du village de Muscureni, , vendent au Voivode Matei Basarab 1 000 toises de terre au village, contre 75 pieces d’or. LXXIX www.dacoromanica.ro www.dacoromanica.ro DOCUMENTE l 1652 (7160) ianuarie 3 Noi, slujitorii ot Barca, anume: popa Stoian i Giurca iuzbaşa i Hrana spătar i Voinea i Hrizea i Stoicea ceauş i Dan spătar şi alţii toţi, scris-am zapisul nostru cestui călugăr, anume Sava1 ot sfânta mănăstire Sadova, pentru nişte moşie ce s-au ales a lui Başca, însă stânjeni 170 den Mora Stegarului den josu de vie, până-n locul hotarului Bărcuţii şi den hotară până-n Gârla Cetăţii în piatră, den piatră pre Calea Cornii, până unde să împlini stânjeni iar 170. Deci iase la Dăsnăţui, preste gârlă, până iar în moară, la zăgaz den jos. Aşa ştim şi aşa mărturisim cu sufletele noastre. Şi pentru credinţa, pus-am şi degetile. Ghenarie 3 dni, leat 7160 <1652>. Popa Stoian. Giurca. Hrana. Voinea. Hrizea. Stoicea. Dan2. DANlC, Ms. 715, f. 1036-1036v. Copie rom. Alte copii ibid.: mss. 295, f. 63 şi 2181, f.145-146 (ambele cu: mai f.z.). 1 C«p«. 2 A"". 2 1652 (7160) ianuarie 3 Adecă eu, Ianache spătar snă Socol cliucer, scris-am şi mărturisescu cu acesta al meu zapis, ca să fie de mare credinţă la mâna Ananiei, feciorul lu Vasilie roşul ot Budişteni1 şi la mâna fraţilor lui, anume: Chirca şi Vlaicul, cum să se ştie că le-am vândut o vie den dealul Crângurenilor, care vie mi-au fost dată de zestre jupâneasei mele de socru-mieu, jupan Bunea mare slujer, care vie i-au fostu şi dumnealui de cumpărătoare de la Dumitraşco postelnic, fratele lu Ivaşco cliucer. 1 www.dacoromanica.ro Deci, când au fostu acum, eu o am vândut Ananiei roşul şi fraţilor lui, toată partea mea de moşâie şi de vie, câtă se va alege, însă den moşie câtă easte, să ţie den doao cu Ivaşco cliucer, cum am ţinut şi eu mai denainte vreme şi cu slomnul de la vie şi cu teascul şi cu jgheabul. Şi o am vândut de a mea bunăvoie şi am întrebat toate rudele mele şi toţ fraţii de moşâie şi nimea n-au vrut să cumpere, fără numai ce s-au aflat Anania roşul şi cu fraţii lui, anume: Chirca şi Vlaicul, de au cumpărat derept bani gata ughi 60. însă Anania au cumpărat jumătate şi fraţii lui, Chirca şi Vlaicul, altă jumătate, ca să le fie lor moşâie şi coconilor stătătoare în veci neclintită. Şi mărturie, mulţi boiari care-ş vor pune mai jos peceţili şi iscăliturili. Aceasta scriu şi mărturisescu. Şi pentru mai adeverită credinţă, pusu-mi-am mai jos pecetea şi iscălitura mea. Pis ghenarie 3 dni, leat 7160 <1652>. Ianache spătar Socol cliucer Cârste cliucer Ivaşco clucer Bunea vel slujer Sava logofăt2. DAN1C, M-rea Cotroceni, X1II/9. Orig. rom., hârtie (30 x 21), pecete inelară In fum. Copie ibid.: ms. 690, f. 96. 1 Ei^AHijjeNe. 2 Semnături autografe. 3 1652 (7160) ianuarie 3, Târgovişte t MhaoctYeio EoxYek», Iw Mateh Eacapae boeboai h rocnoAMN'h b'kcoe ^emae OVrrppoBAAXi'HCKOE. Aabat rocnoACTBO cie iiobeaehYe rocnoACTSA mm cB'kT'kH h BO^n.CT'hBN'feH MONACTHp WT flO BOA A KpMBOAOM TAArOAEAAArO MECTENEIJjYh WT C$ACTBO CaK, HTA6*6 ECT XPAM UECHOE OlţaiENIE EoropOAHIVK, BXE ECT CkţAANA H WCNOBANA WT TEMEaYe %A BOA'kpHH TOCriOACTBA MH, fltlOCTOAAKE KOMHcSa, H'KIH’k B*h AkHH TOCriOACTBA MH H WTT»t;8 ErSiWEHA H BltCfeB HNOKOM EAMUE XHbSi|JHX <8T> WBHTtAH TOE. MkOXE A* 6$A^T WT CT»AA NA fip^A $ MHpNO H CBOBOANO ţA AHXMA tlMEAOM H T,A rOpqiHNA WBlţAM H CiţkHNOM H ţA SţAMNCTBO H T,A BHN’kpHM H WT KONH ţA 2 www.dacoromanica.ro UIAdK H T,A KONH IJdpCKHE Ad NE AdBdT, H 7,A C<ţ>dKH AdXEOBE H HXABnYe KOAHKO c8t npH^ A-feT Bl> ţEMAE TOCnOACTBd MH. IIONESKE CkA\ Sa\HAOCTHBHXOA\ TOCnOACTBO MH NdA c'lE CB4t4 MONdCTHp BHU1E piX- TePe CTiM UICTdBHA H npOCTHA TOCnOACTBO MH fi,A ECT WT CIE B’kC'kx 8 MHpNO, IdKOXE H npOMH MONdCTHpTi, nONEXE ECT ChTBOpENd H UICNOBdNd UIT TEMEaYE ţd EOA-kpHNTi rOCIlOACTBd MH, flnOCTOAdKE KOMHC&A, IdKOXE AA e8aBT rOCnOACTB$ MH nOM^N^ H KTHTOpOM bImNOE BliCnOMHNdNYE, nONEXE cYe KOMdTEB H BHNOrpdAl" MTO ECT EHA AAA EOA-kpHN POCnOACTBd MH, fltlOCTOAdKE KOMHC&A, 8 CB^Td A\0N4CTHp BHU1E nHC AdBdA ECT BliCHX WT K0M4TEBE ETO pdAl’ nOM^NS. TfcM pdAl' H BH, AH2KAUpOA\ H rOipHNdpOM ţd UIBIJH H BHNdpEH'kpOM H BIC^X ca8l,ihm rocnoACTBd mh KOTopoE x®ket X0AHTH bi> ca8xee 8 ^hmae rocnoACTBd mh, ©Vf Bp^ME E2KE X0K6T 8aPHT cYe KNHT rOCnOACTBd MH, d BH ELpHXH AA [r]AEAdTE BEAA\d A* BH BdpSeTE H 8 MHpNO A* UICTdBHTE CB4T4 MONdCTHp BHU1E nHC, HHXTO ţd NHL|Jd A& NE EdNTOBdET H 6p6 BOA’fc A& ^NdET TOPd MEAOB'kK'b ţAd Ulpfl'tO BliCnpYHMdTl" UIT KT» TOCnOACTBO MH. H NE UIT KOTOXAO NEnOKOA'kBHAIttl, nOpH^MO rocnoACTBd MH. 614JHXE ţdKAHNdmE nOCTdBA'kEAA TOCnOACTBO MH.’ no UHIUCTBYe TOCnOACTBd MH, KOm8 Bl>p8HHT rOCnOAT» Bon» BHTH rOCnOAdpl H BAdAdTEA ^EMAE BAdUlKOE, HAH UIT CkpOANHX NdUlE HAH UIT HNO nA'kMENHK, A* dlţlH nOHETHT H nONOBHT H 8TBpi»AHT C'lE KNHr rocnoACTBd mh ţd npoLţiENiE, Toro rocnoAt Eor8 a* rd noHSTST h a* ckXpaNHT bt» rocnoACTB-k ero [h] bt» eSabi^jh B-ki^x a^uie ero. fl diţiHAHXE ne noMETET h ne nONOBHT H NE 8TBpT»AHT cYlO KNHr TOCnOACTBd MH d n8 nonEpET H pdţ8pHT HCXdBHT H 7,A UIGBENYE UICTdBHT, TOrO Ad ECT TpTsKAET H d^pHCdN UIT [t]hY CB^TH UITtl^H HXE c8t Bl> NEKEH H Ad HMdT HdCTYw’ C1>C K>Ad H C1>C flpYld2 Nd EAHN MECTO. CEXE 8b© CBEA'kTEAH nOCTdBAilEM TOCnOACTBO MH! x8ndN [...]3 BEA EdN H x8ndN ApdrOMHp BEA ABOpNHK H x8ndN PdAYA BEA AUITUI^ET H x8ndN ThNA BEA BHCTHdp H xSndN A|Hk8a BEA CndTdp H x8ndN IIpEAd BEA KA$HEp H xStldN KoCTdNAHN BEA nOCTEANHK H xSfldN EdpsSd BEA CTOANHK H x8ndN PdAYA BEA KOMHC H x8ndN XpH^k BEA nEXdpNHK H xSndN ESn^ BEA Cd8xEp H x8fl4N NekSaA BEA nHTdp. H HCnpdBHHK, xSndN PdAYA bea AUirUl4>eT- H NdnHCdX AT,, CT4N AUirUl4>eT NdCTOANH TpdAY °Y Tp^rOBELţlE, M^CEl^d rENdplE r^ABNH, d UIT flAdMd AdSKE A® NHN'k, TEHEnYe A*kTO ^p^-t lui MdTEio boeboat», mhaoctYeio Eoxieio, rocnoAHNii. Iui MdTEH bohboai>. fDin mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri de pe apa Cricovului numită Mesteneştii din judeţul Sac, 3 www.dacoromanica.ro unde este hramul cinstitei Adormiri a Născătoarei de Dumnezeu, care este zidită şi fondată din temelii de boierul domniei mele, Apostolache comis, acum în zilele domniei mele şi părintelui egumen şi tuturor călugărilor câţi trăiesc <în> acest lăcaş. Ca să fie de acum înainte în pace şi slobozi de dijma stupilor şi de gorştina oilor şi a porcilor şi de împrumută şi de vinărici şi de cai de olac şi de cai împărăteşti să nu dea şi pentru dăjdiile şi mâncăturile câte sunt peste an în ţara domniei mele. Pentru că ne-am milostivit domnia mea pentru această sfântă mănăstire mai sus-spusă, de am lăsat şi am iertat domnia mea să fie în pace de toate acestea, ca şi celelalte mănăstiri, pentru că este făcută şi ridicată din temelie de boierul domniei mele, Apostolache comisul, ca să fie domniei mele pomană şi ctitorilor veşnică pomenire, pentru că aceste averi şi vii pe care le-a dat boierul domniei mele, Apostolache comisul, la sfânta mănăstire mai sus-scrisă, le-a dat toate din averile lui pentru pomană. Pentru aceasta şi voi, dijmarilor şi gorştinarilor de oi şi vinăricerilor şi toate slugile domniei mele, care veţi merge la slujbe în ţara domniei mele, când veţi vedea cartea domniei mele, iar voi încă să căutaţi foarte să vă feriţi şi să lăsaţi în pace sfânta mănăstire mai sus-scrisă, nimeni cu nimic să nu o tulbure şi încă mai mult să ştie acel om că va primi mare urgie de la domnia mea. Şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. încă şi blestem punem domnia mea: după trecerea domniei mele, cui îi va încredinţa Domnul Dumnezeu să fie domn şi stăpânitor al Ţării Româneşti, sau din rudele noastre sau din alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări această carte de iertare a domniei mele, pe acela Domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească în domnia lui [şi] în veacurile viitoare sufletul lui. Iar dacă nu va cinsti şi nu va înnoi şi nu va întări această carte a domniei mele, ci o va călca şi o va strica şi nimici şi o va lăsa în uitare, acela să fie de trei ori blestemat şi afurisit de 318 sfinţi părinţi care sunt la Niceea şi să aibă parte1 cu Iuda şi cu Arie2 la un loc. Iată dar martori punem domnia mea: jupan [...]3 mare ban şi jupan Dragomir mare vornic şi jupan Radul mare logofăt şi jupan Ghinea mare vistier şi jupan Diicul mare spătar şi jupan Preda mare clucer şi jupan Costandin mare postelnic şi jupan Barbul mare stolnic şi jupan Radul mare comis şi jupan Hlizea mare paharnic şi jupan Bunea mare slujer şi jupan Necula mare pitar. Şi ispravnic, jupan Radul mare logofăt. Şi am scris eu, Stan logofăt în cetatea de scaun în Târgovişte, luna ianuarie 3 zile, iar de la Adam până acum, cursul anilor 7160 <1652>. ţ Io Matei voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Matei voievod. DANIC, M-rea Slobozia lui Ianache şi Apostolache, 1/6. Orig. slav, perg. (30 x 46), rupt în partea dreaptă, pecete timbrată căzută. Iscălitura domnului nu pare autentică. 4 www.dacoromanica.ro 4 1652 (7160) ianuarie 4 Adecă eu, Iane, feciorul Standului Sărăţeanul şi cu fraţii miei1 po ime Lupul, scris-am zapisul nostru, ca să fie de mare credinţă la mâna dumnealui Negoiţă clucerul, cum să să ştie că am avut un ţigan, pre nume Necula, şi au fost fugit şi au avut şi un copilaş mic de ţâţă. Deci dumnealui ni l-au găsit şi l-am făcut vânzătoriu, ce într-alt chip nu ne-am putut tocmi, ce ne-au dat o ţigancă, pre nume Iana, şi cu o copilă, pre nume Neacşa, suflet pentru suflet, şi ne-au mai dat pe deasupra adaos ughi 6. Iar de să va scula altu cineva să zică că n-au fost ţiganul nostru, să aibe să ne apuce dumnealui să-i dăm ţigan pentru ţigan şi copil pentru copil. Şi la tocmala noastră fost-au: dumnealui Gheoca căpitanul şi dumnealui Radul spătarul ot Grozăveşti şi Tănasie postelnicul snă Necula logofătul ot Sărăcineşti. Şi pentru credinţa am pus pecetea şi iscălitura. Şi am scris eu, Ion logofatu. Pis ghenarie 4 dni, vă leat 7160 <1652>. Iane snă Stanciu Sărăţeanu. Gheoca căpitanul. Radu spătarul. Eu Tănase. DANIC, Ms.1234, f. 7. Copie rom. modernă executată de Iuliu Tuducescu. '.Aşaîn text. 5 1652 (7160) ianuarie 5 t Adecă noi, megeşii1 ot Şărbăneşti, scris-am şi mărturisem cu acesta al nostru zapis, ca să fie de mare credenţă la censtită [mâ]2nă a dumnealui jupan Tanasie căpitanul, cum să să ştie că i-[a]2m vândut eu, Toader, partea Standului ot Cucuteni de moşie, toată câtă să alege den câmpu şi den apă şi d[en]2 pădure şi peste tot hotarul, ca să-i fie dumnealui [mo]2şie stătătoare. www.dacoromanica.ro 5 Şi i-om vândut dumnie de a noastră bunăvoia, fără neci o selă. Şi pentru mai adevărată [cr]2edinţă, mai jos pusu-ne-am3 şi dăgetele în loc de pete, dereptu ughi 15. Pis ghenar 5 dni, leat 7160 <1652>. Eu Toader vânzătoriul. Eu Nan4 pârcălab. Eu Vasilie. Eu Radul Caută. Eu Neacşu. Eu Bogorode. Eu Arion. DANIC, Mitrop. Ţ. Rom., XXXVIII/14. Orig. rom., hârtie (25 x 19), foarte prost conservat. 1 Mei^fume. 2 Loc rupt în orig. i nâcâH*bdM. 4 Haah. 6 1652 (7160) ianuarie 8 Cu mila lui Dumnezeu, Io Mateiu Basaraba voievoda, dat-am domniia mea această poruncă a domnii mele boierului1 domnii mele, Apostolache comis, ca să fie volnec cu această carte a domnii mele să aibă a-ş ţinere cu bună pace pre nişte rumâni, pre nume Druma cu feciorii lui ot Păpeni, care rumân fostu-l-au cumpărat de la Chiriţă roşu of Varoş Flocii şi pre alt rumân pre nume Macarie2, iar cu feciorii lui, carile s-au vândut el singur şi cu 12 stânjăni de ocină şi jumătate carii i-au vândut împreună cu Druma, Chiriţă. Pentru că aceşti rumâni fostu-i-au ţinut tot cu bună pace boiarenul domnii mele ce scrie mai sus, de când i-au cumpărat până acum, de sânt 12 ani. Iar când este acum, sculatu-s-au Leca Meiută, ginerile Barbului ot Păpeni, zicând cum că i să cade lui să-i cumpere aceşti rumâni, căci că-i este acum socru Barbul din Păpeni. Şi când au fost cumpărat aceşti rumâni Apostolache comisul n-au fost luat încă Leca Meiută fata Barbului şi n-au avut nici o treabă. Şi încă acest rumân ce scrie mai sus, Macarie, el au fost mai nainte vreme rumân Barbului, ci l-au iertat, iar apoi el iar s-au sculat de s-au vândut. Iar acum şi pentru acesta zicea că este el mai volnic să-l cumpere. Deci au venit înaintea3 domnii mele amândoi de s-au pârât într-acest chip. Intr-aceea, domniia mea am căutat şi i-am judecat împreună cu tot divanul şi am dat domniia mea ca să-ş ţie Apostolache comis aceşti rumâni ce scrie mai sus cu bună pace, pentru că au rămas Leca Meiută de lege şi de judecată dinaintea4 domnii mele şi a tot divanul. Intr-alt chip să nu fie. Şi însumi am zis domniia mea. 6 www.dacoromanica.ro Ghenarie 8 dni, leat 7160 <1652>. DANIC, Ms. 314, f. 241. Copie rom. 1 b»cp8a8a8h. 2 MAKApia. 3tHH4HHT6. 4 ahnnahnte. 7 1652 (7160) ianuarie 8 ţ Mhaocti'cio Eoac'iew, Iw Matsh Eacapaea bocboaa h r©cn©AHNk. A^bat rocnoACTBO mh ciw noBeA’kme rocnoACTBA mh Iu Stan neguţătoriul şi cu ai lui feciori, câţi i va da Dumnezeu, ca să-i fie lui 1 rumân, anume Stan Lulea, den Copăcioasa, de la Jiiul de Sus şi cu un fecior al lui, anume Vlaicul şi cu toată partea lor de moşie den Copăcioasa, vercât se va alege, den câmpu, den pădure, den apă, cu vie în deal şi cu silişti în sat şi preste tot hotarul, den hotar până-cn> hotar. Pentru că acestu rumân, Stan Lulea, ce scrie mai sus şi-mpreună cu fiiu-său, Vlaicul, au venit ei, de a lor bunăvoie la Stan neguţătoriul de se-au vândut cum scrie şi mai sus, pre bani gata, ughi 9 pol şi cu zapis de la mâna lor, de vânzare, cu multe mărturie screse în zapis, anume: Dănuţ den Copăcioasa i Pana i Radul i Dragomir şi Alexe ot tam şi Lupul postelnic den Crasna. Şi iar să fie volnic Stan neguţutoriul a ţinerea jumătate den toată moşiia ce au avut unchiu-său Standul den Scoarţa, du preste tot hotarul, den câmpu, den pădure, den apă şi du pretutindenilea, den hotar până-n hotar, partea unchiu-său Stanciuli, jumătate. Pentru căci, când au fost la vremea Stanciuli de moarte, alt nimenilea den ruda lui n-au vrut să-l caute, fără cât numai Stan neguţătoriul l-au căutat până la petrecerea lui. Şi încă la moartea lui iar Stan neguţătoriul au făcut tot ce tribuiaşti mortului, cu chieltuială de la dânsul, de i-au dat la pamete 3 berbece şi ceară de 200 aspri şi i-au plătit 8 sărăcuste. Şi am văzut domnia mea şi zapisul mortului la mâna lu Stan negţătoriul, făcut cu mare blestem, cum altul den ruda lui să n-aibă treabă cu acea moşie. Deci am dat şi domnia mea lu Stan neguţătoriul ca să ţie această moşie, să-i fie moşie habnică în veci. Hnak© a* N'kcT no pen rocnoACTBA mh. H ncnpABNHK cam pen rocnoA^TBA mh. IIhc reNApi'e h'abnh, A-fcT ^pâ<1652>. DANIC, M-rea Bistriţa, XXXI/6. www.dacoromanica.ro 7 Copie rom. Alte copii ibid.: mss 193, f. 67v-68; 202, f. 273-274; 2166, f. 161v; DJAN Dolj, ms. 3, f. 219v-220. EDIŢII: GhibSnescu, Surete, p. 60, nr. LIX. 8 1652 (7160) ianuarie 9 t Adecă eu, Mihaiu, feciorul Radului ot Sârbi, scriu şi mărturisiscu cu acesta al mieu zapis ca să fie de mare credinţă, la cinstită mâna prealuminatului părintelui mitropolitul chir Ştefan şi la sfânta mitropolie, cum să să ştie că eu am fost rumân sfintei mitropolii den sat den Sârbi. Deci, cându au fost acum în zilele mării sale, domnu nostru Io Mateiu Basarab voievod, iar eu am căzut la sfenţiia lui cu multă rugăciune de ş-au făcut sfenţiia lui pomeană de m-au slobozit de rumânie, de am dat la sfânta mitropolie 1 ţigancă, cap pentru cap, însă ţiganca, anume Ana, fata Oanei ţiganul al mănăstirii de la Câmpul Lungu, care o au luat Necula, feciorul lu Stan ţiganul al sfinţii mitropolii. Iar eu am dat altă ţigancă la mănăstire, la Câmpul Lungu, de am plătit schimbul, ca să fie sfinţii mitropolii Ana ţiganca de moşie ohabnică şi să fiu şi eu un om slobod de cătră sfinta mitropolie de acum înainte. Şi pentru mai adeverată credinţa, pusu-mi-am pecetea şi iscălitura mea, ca să să crează. Pis ghenarie 9 dni, 7160 <1652>. Mihai1. DAN1C, Mitrop. Ţ. Rom. .CCCXLVI/l. Orig. rom., hârtie (29 x 30), pecete inelară în fum. 1 Semnătură autografă 9 1652 (7160) ianuarie 9 Matei Basarab voievod dă carte lui Bunea mare sluger să fie volnic a-şi vinde nişte vii cu moşia pe care o are la Boziiani, cui va vrea „pentru că a mărturisit boiariul domniei mele înaintea domniei mele şi a tot divanul” şi înaintea tuturor moştenitor de acolo şi ei nu au voit să cumpere. 8 www.dacoromanica.ro DANIC, Fişele g-ral Năsturel, sub dată. Rez. 10 1652 (7160) ianuarie 10 f Adecă eu, Mihalache spatar cu frate-meu, Matei, feciorii banului Pavlache, împreună cu mumă noastră, jupâneasa Mariia băneasa, scris-am şi mărturisim cu acesta al nostru zapis, ca să hie de mare credinţă la mâna unchiu-nostru, jupan Apostolache comisul, ca să se ştie, când au fostu acum, în zilele domnu nostru Io Matei Basarab voievod, iar noi, de a noastră bunăvoie, fără nici o silă, vândutu-i-am dumnealui toată parte noastră de moşâie den Popeşti ot sudstvo Slam Râmnic, den câmpu şi den pădure şi den apă şi den şăzutul satului, de preste tot hotarul, cât se va alege şi cu viili şi cu morili den apa Şiretului şi cu rumânii ce se vor alege, derept bani gata, ughi 360. Şi am luoat toţ banii gata în mâna noastră, pentru că au cumpărat dumnealui această moşâie ce scrie mai sus, ca să o dea la mănăstirea dumnealui ce se cheamă Mesteneştii, de la Cricov, hram Uspenie Bogorodiţă, care mănăstire o au făcut dumnealui den temeliia ei, ca să-i fie dumnealui şi părinţilor şi noao, totoror, pomană în vecie, iar călugărilor, care vor fi lăcuitori, să le fie de hrană. Şi la tocmeala noastră, tâmplatu-se-u toţ boiarii cei mari mărturie, anume: jupan Dragomir mare dvomic i jupan Radul vel logofăt i jupan Diicul vel spătar i jupan Ghinea vel vistier i jupan Preda vel clucer i jupan Costandin vel postelnic i jupan Barbul vel stolnic i jupan Radul vel comis i jupan Hrizea vel pehamic i jupan Bunea vel slujer i jupan Necula vel pitar i jupan Preda slujer Buzincăi i pan Udrea clucer Doicescul i Mihai ceuşul şi Colţea dvomicul şi alţi mulţi boiari care-ş vor pune mai jos iscăliturile. Aceasta scriem şi mărturisim. Şi pentru mai adeverită credinţă, pusu-ne-m mai jos peceţili şi iscăliturili. Pis luna ghinarie 10 dni, leat 7160 <1652>. t Mrţ%aXaiaq Kaparţaq1 ticca MaxEYnq2 Radul vel logofăt Diicul vel spătar Dragomir vel vornic Mihaiu ceauş Ghinea vel vistiiar Preda vel clucer 9 www.dacoromanica.ro Preda slujer di Reduleştiu snă Buzinca Udrea cliucer Doicescul Colţea vornic Doicescul Preda logofăt Bunea vel slujer Constantin vel postelnic Necula vel pitar3. DANIC, M-rea Slobozia lui Ianache şi Apostolache, XX/7. Orig. rom., hârtie (42 x 28), 3 peceţi inelare în fum şi tuş. Menţ., Stoicescu, Dicf. marilor dregători, p. 146, n. 3, 232, n.l. 1 „Mihalache Caragea”. 2 „Şi Matei”. 1 Semnături autografe. 11 1652 (7160) ianuarie 12 t Adecă eu, Nicula fecior lui Pănăiate, scris-am şi mărturisescu cu acesta al meu zapis ca să fie de mare credinţă la mâna1 părintelui Nictarie de la sfânta mănăstiri ot Brad, cum să se ştie che i-am vândut2 3 eu, Nicul, 24 de stinjini de moşie den apă Buzăului până-n capul ocinei, cu case cu tot, direptu banii ughi 7. Şi această moşie au fostu dat de moşi-meu, Armăga, zăstre muine-me. Iar eu, Nicula, am vândut2 de a me bunevoie şi cu ştiri toturor fraţilor. Şi cându3 s-au făcut acestu zapis, fost-au mulţi oameni buni, anume: Manea pârchelabul domneascu şi Titica den Stănuleşti şi Staico ot tam şi Isar ot tam. Şi eu, Nicula, mi-am pus pentru credinţa şi degetul. Pis ghenar 12 dni, leat 7160 <1652>. Eu Necula. DANIC, M-rea Bradul, Hanul Greci, Codreni, I bis/86. Orig. rom., hârtie (29,5 x 20,7). Copie ibid.: mss. 442, f. 7; 459, f. 116v-117. 1 m8h«. 2 b8haSt. 3 kshaS. 10 www.dacoromanica.ro 12 <1652 (7160) ianuarie 12> t Dat-am cartea domnii mele lu Muşat vistiemicelul cu fraţii lui, Standul i Rusin, feciorii lui Dumitru Păpară din Nănişori ot sudstvo Ialomiţa şi cu feciorii lor, câţi Dumnezeu le va da, ca să le fie lor ocină în Nănişori, den funiia lui Stamatie diiaconul, stânjeni 31, den câmpu, de peste tot hotarul, însă den Valea Fânatului peste apa Cricovului până în fântâna, după coastă* 1 în lungu, iar în largu, den cin până-n cin. Pentru că au fostu cumpărat tatal lor, Dumitru Păpară, această ocină de la megiiaşii den Nănişori, pre nume: Necula Gioroc şi de la gineri-său, Chirtop, în preţ derept 2 020 aspri gata, cu zapis de vânzare şi aldămăşari, anume: Ilie, Dragul, Radul, Ionaş2. Şi iar să fie lui Muşat vistiemicel cu fraţii lui moşie în Nănişori, stânjeni 38 du păste tot hotarul, pentru că s-au înfrăţit Ion, feciorul Stanciului Mărăcineanul cu Muşat vistiemicel şi au dăruit Ion pe Muşat vistiemicel cu aceşti stânjeni de ocină den Nănişori, însă den partea lui Stamatie diiaconul stânjeni 25 şi den codrul lui Vintilă stânjeni 10 şi den partea Radului Zbingheci stânjeni 3. Deci şi Muşat vistiemicel pentru frăţiia, el încă au dăruit pe Ion snă Stanciului Mărăcineanul cu un cal foarte bun, preţul lui, ughi 20, cu zapis de frăţie şi cu mărturii scrişi în zapis. Şi iar au cumpărat Muşat cu fraţii lui moşie în Nănişorii de Jos, stânjeni 50 du păste tot hotarul, den Valea Fânalui până- apa Cricovului, de la Neagoe, vărul lui Cârstiian, stânjeni 40 pol, aspri 40 cin aspri 2 000, cu zapis de vânzare şi cu aldămăşari. Şi iar au cumpărat Muşat vistiemicel cu fraţii lui, ocină în Nănişorii de Jos, de la Dobra, fata lui Cârstiian şi de la feciorii ei, stânjeni 70, du păste tot hotarul, câte 40 de aspri, cin aspri 2 800, cu zapis de vânzare şi cu mărturii. Şi iar să fie lui Muşat vistiemicel ocină în sat în Turdeşti, în Ialomiţa, den partea popei lui Nan şi a frăţine-său, Fracotă, stânjeni 19, iar du păste tot hotarul, păntru că au fost cumpărat tată-său, Dumitru Păpară, această ocină den Surdeşti de la Bealo i Naniia cu verii lor, Gherghe, Mircea, Dragne, derept 700 aspri gata, cu zapis de vânzare şi cu mărturii. Şi au vândut ei toţ ocină de bunăvoia lor, fără de nici o silă, cu ştirea tuturor megiiaşilor den sus şi den jos şi demprejurul locului. Derept am dat şi domnia mea lui Muşat vistiemicel cu fraţi lui ca să-i fie ocină de moşie, lui şi feciorilor lui, ocină în veci. Adică şi mărturie boiarii cei mari. Scris în carte, tot anume. DANIC, Doc. ist., CCCDC/76. Trad. rom. de epocă. Datat după rezumatul care însoţeşte documentul. 1 K$OCT*k. 1 „Radul, Ionaş”, ad. interlinear. 11 www.dacoromanica.ro 13 1652 (7160) ianuarie 13 t Adecă eu, Gavril i Neagoe, feciorul Bustei şi cu alţi fraţi ai noştri ot Băicoi, scriem şi mărturisim cu acesta al nostru zapis, ca să fie de mare credinţă la mâna dumnealui jupânului Dumitraşco stolnicul de Filipeşti şi la fiiul dumnealui, Pana logofăt, cum să să ştie când au fost acum în zilele mării sale, domnu nostru Io Mateiu Basarab voivod, iar noi am venit de ne-am tocmit cu dumnealor de le-am vândut dumnealor toată partea noastră den munţi, ce se chiamă Mirii, sudstvo Prahova. însă de preste tot muntele, doao părţi şi cu pădurile şi cu apa, de preste tot hotarul, pentru aspri 4 800. Şi am vândut noi, de a noastră bunăvoie, cu ştirea tuturor megiiaşilor şi a fraţilor noştri. Şi am luat toţi banii gata în mâinile noastre, ca să le fie dumnealor moşie ohabnică. Şi mărturie, mulţi boiari carii-ş vor pune peceţili şi iscăliturili mai jos. Şi pentru mai adevărată credinţă, pusu-ne-am ddgetile în loc de peceţi şi să să crează. Pis measeţa ghenarie 13 dni, leat 7160 <1652>. t Dragomir vel vornic Eu Radul vel logofăt Ghinea vel vistiar Stroe vistiar Hrizea vel pehamic Bunea vel slujer Radul vel comis Drăghici al doilea vistier Eu Vladul izbaşa ot Bârsăşti, mărturie1. Muz. Ist. şi Artă al Mun. Buc., 27 022. Orig. rom., hârtie (21 x 31,5), 3 pcceţi inelare în tuş. Rez., Ştefănescu, Catalog, p. 162, nr. 112. 1 Semnături autografe. 14 1652 (7160) ianuarie 14 t Adică eu, Badea aprodul ot Copilişti ot sudstvo Dâmboviţa, scris-am şi mărturisescu cu acista al miiu zapis, ca să fii de bună cridinţă la sfânta mănăstiri la Argiş, ci easti hramul [...]*, cum să să ştii că am avut 30 di stânjini di ocină în sat în 12 www.dacoromanica.ro Cărămidişti ot sudstvo Dâmboviţa, pintru că această moşie fostu-o-am cumpărat şi eu di la Dumitru vnuc Busnac cu bani gata 900. Şi o am tot ţinut până acum cu bună pace. Iar când au fostu acum, în zilili mării sale, domnu nostru, eu o am dat această ocină să fii di pomană la sfânta mănăstiri la Argiş, ca să-m fie părinţilor mii şi mii pomană şi să ni pominească la bojestva leturghii la Sveatul Agniţ, când va zici popa: b*k cnoiwkNdN-kA TocnoAd Bord h cntcemid Nduiero2. Pentru că această moşii să lovişti în hotar cu moşiia sfinţii mănăstiri din morili mănăstirii. Pintru că o am dat eu di a me bunăvoie, fără di nici o silă. Şi pintru cridinţa, pusu-mi-am pecdtea. Şi mărturiili, carii ş-or pune piciţili şi iscăliturili. Pis measeţa ghinarie 14 dni, leat 7160 <1652>. Eu Badea aprodu Bade stolnic3 snă Badea şufarul Pătraşco Băceanul Ghiorghi portar Chirca postelnic4. DANIC, Ep. Argeş, LXVVI. Orig. rom., hârtie (29 x 19,5), pecete inelară fn tuş. Copii ibid.: mss. 168, f. 393; 708, f. 360-360v. 1 Loc alb în orig. 2 "Spre pomenirea Domnului Dumnezeu şi spre mântuirea noastră”. 3 ctSahhk. 4 Semnături autografe. 15 1652 (7160) ianuarie 14 Oancea vinde lui Tatul şi Cârstea o casă cu pivniţă <în Dobreşti, j. Argeş>. DANIC, AN, CCCVI/2, nr. 10. Rez. Alte rez., ibid. CCCVI/3, nr. 9 şi CCCVI1/1, nr. 10. 16 1652 (7160) ianuarie 15 t Adecă noi, aceşti oameni den sat, den Negraşi, den judeţul Vlăşcii, anume: Dragne sin Diilă şi Luca şi Stan, feciorul lu Soare Hodorescul şi Vlaicul Muranglă www.dacoromanica.ro 13 şi Ilie şi Albul Băsăilă şi Dobrotă al Nenciului şi Sie şi Radul lu Stănică şi Gavrilă şi Şerbul, scriem şi mărturisim cu acesta al nostru zapis ca să fie de mare credinţă la mâna lui Iordache postelnic, snă Trufanda vistier, cum să se ştie că am fostu judeci mai denainte vreme, noi şi cu toţi feciorii noştri şi cu toate părţile noastre de ocină den câmpu, den pădure, den apă, den siliştea satului, de preste tot hotarul, oarecât se va alege. Iară după aceea, cându au fostu acum, în zilele măriei sale domnu nostru, Io Matei Băsărab voievod, iară noi singuri, de a noastră bunăvoie, fără nici o silă, venit-am la dumnealui la Iordache postelnic, de ne-am vândut rumâni, noi şi cu toţi feciorii noştri şi cu toate părţile noastre de ocină deplin, cum scrie mai sus. Şi am luat toţi banii gata la mâinile noastre de la mâna dumnealui, cineşi pre capetele noastre şi pe feciorii noştri şi pre toate părţile noastre de ocină, însă eu, Dragne snă Diile cu 2 feciori, anume: Vlaicul şi Voico am luat bani, ughi 21; şi eu, Luca, cu 3 feciori, anume: Radul şi Călin şi Voico, am luat bani, ughi 27; şi eu, Stan, feciorul lu Soare Hodorescul, cu 2 feciori, anume: Marin şi Vlaicul, am luat bani, ughi 21 şi eu, Vlaicul Muranglă, cu un fecior, anume Vladul, am luat bani, ughi ÎS; şi eu, Ilie, cu 2 feciori, anume: Vlaicul i Bârsan, am luat bani, ughi 21; şi eu, Albul Băsăilă, cu un fecior, anume Lazăr, am luat bani, ughi 15; şi eu, Dobrotă al Nenciului cu 4 feciori, anume: Oprea i Micul i Vişan i Standul, am luat bani, ughi 33; şi eu, Ilie, cu 2 feciori, anume: Vişan i Baico, am luat bani, ughi 32; şi eu, Radul lu Stănică, cu un fecior, anume Radul, am luat bani, ughi 26; şi eu, Gavrilă, cu 3 feciori, anume: Stan i Voinea i Şerbu, am luat bani, ughi 37; şi eu, Şerbu cu 2 feciori, anume: Stroe i Ganea, am luat bani ughi 26, fac împreună ughi 274. Şi am luat toţi banii deplin câţi scriu mai sus la mâinile noastre de la mâna dumnealui, ca să fim dumnealui rumâni de moşâie stătători în vecie, dumnealui şi coconilor dumnealui şi nepoţilor şi strănepoţilor dumnealui în veac. Şi mărturii încă am pus boiari, carii-ş vor pune peceţile şi iscăliturili lor mai jos. Şi pentru mai adevărată credinţa noastră, ne-am pus degetele în loc de pecete. Şi am scris eu, Mihalcea logofăt, snă Paraschivei logofătul. Measeţa ghenarie 15 dni i ot Adama, tecenie 7160 <1652>. Eu Dragne. Eu Luca. Eu Stan. Eu Vlaicul. Eu Ilie. Eu Albul. Eu Dobrotă. Eu Ilie. Eu Radul. Eu Gavrilă. Eu Şărbu. Muz. IsL şi Artă al Mun. Buc., 27 434. Orig. rom., hârtie (29 x 43,5). Reg., Filitti, Arh. Cantacuzino, p. 141, nr. 419; rez., Ştefănescu, Catalog, p. 162, nr. 109. 14 www.dacoromanica.ro 17 1652 (7160) ianuarie 15, Târgovişte t Adecă noi, 6 boiari judecători: jupan Radul mare logofet, jupan Socol cliucer, jupan Dumitraşco stolnic Filipescu, jupan Constandin vel postelnic, jupan Bunea vel slujer, Drăghici vtori vistier, dat-am cartea noastră de judecată la mâna lu Iordachi postelnic, nepot lu Vasilie vistier, strenepot lu Panno vistier, ca să-i fie lui satul Frăţeşti ot sudstvo Vlaşca şi satul Lungii ot sudstvo Dâmboviţa, toată partea jupâneasii Neagăi vorniceasa Mitroaie, cu toţi rumânii şi cu tot venitul, despre tot hotarul şi de pretutindenilea, pentru că aceste sate, Frăţeştii şi Lungii, fost-au de moşie, de stremoşie, ale jupâneasii Neagăi vorniceasa Mitroaie. Deci, când au fost în zilele lu Simion vodă, iar jupâneasa Neaga vorniceasa, ea au căzut în robie la turci, ce se-au sculat de-au vândut aceste sate ce scriu mai sus, Frăteşti şi Lungii, lu Pano vistier stremoş lu Iordachi postelnic, de se-au răscumpărat den robie, însă Frăţeştii za 28 000 aspri turceşti, iar satul Lungii za 180 galbeni de aur. Şi i-au mai fost dat Pano vistier şi împrumut ughi 40, ca să-i fie moşie Iui şi coconilor. Şi aşa se-au fost tocmit atunce jupâneasa Neaga vorniceasa cu Pano vistier, cum, de nu-i va fi Lungii cu pace, având nişte cuvente şi gâlceavă cu vlădica Eftemie pentru Lungi, să ţie Pano vistier satul Preoţeştii. Şi tot au ţinut Pano vistier aceste sate cu bună pace, până-n zilele răposatului Radului vodă Mihnea. Dup-aceea, după moartea lui, au stătut a fi pre seama ginere-său, lu Vasilie vistier şi a fie-sa, jupâneasii Catrinei. Iar apoi se-au sculat doamna Neaga, muma Radului vodă, cu pâră atunce la Radul vodă, pentru Lungi ca să-i ia, zicând aşa: cum nu i-au fost cumpărat Pano vistier de la jupâneasa Neaga vorniceasa, ce i-au fost pus zălog, ca să-i lepede banii. într-aceea, Vasilie vistier şi jupâneasa lui, Catrina, fata lu Pano vistier, moaşa lui Iordachi postelnic, ei au scos cartea lu Simion vodă de cumpărătoare. Derept aceea, răposatul Radul vodă, domnia lui au căutat şi au judecat pre direptate şi pre lege dumnezeiască cu toţi dregătorii şi au dat să ţie aceste sate şi moşii Vasilie vistier şi jupâneasa lui, Catrina, cum le-au fost ţinut şi tată-său, Pano vistier. Iar doamna Neaga n-au avut treabă, ce au rămas de lege dennaintea fiiu-său, Radul vodă şi tot au ţinut cu pace. Iar dup-aceea, după moartea lor, tâmplându-se primenele şi schimbări, n-au avut cine căuta, ce-au umblat aceste moşii den mână în mână, până au căzut pre seama lu Marco armaş, nepot lu Dan vistier, acum în zilele mării sale domnu nostru, Io Matei Basarab voievod, de le-au ţinut el, fiind acest cocon mic, Iordachi postelnic şi într-altă ţară, şi nefiindu-i cărţile aici. Iar când au fost acum, după moartea lu Marco armaş, având nepotu-său, Negoiţă pehamic, fiul Predei postelnic din Tătărani, nepot doamnii Neagăi, prici şi pâră la divan cu feciorii lu Marco armaş, pentru moşiile Mitroaiei vorniceasa, pentru Brăniştari şi pentru Lungi, şi pentru ţigănie şi pentru altele şi www.dacoromanica.ro 15 luându-ne pre noi, pre ceşti 6 boiari judecători dennaintea domnu nostru, den divan pre răvaşe domneşti, arătatu-ş-au şi Iordachi postelnic cărţile la divan: cartea lu Simion vodă de cumpărătoare, vă leat 7110, şi cartea Radului vodă de pâră şi de rămas cu doamna Neaga, vă leat 7122, şi alte cărţi de pâră şi de rămas cu Neaga nepoata1 şi Mitroaie vorniceasa. Deci, şăzând noi la judecată în vistierie, l-au trimis domnu nostru şi pre dinsul la noi să-i luom seama pre cărţi. Noi încă văzând cărţi bune de cumpărătoare şi de pâră, şi neavând feciorii lu Marco armaş alte cărţi, să-şi arate cu ce treabă au ţinut Lungii, ei au rămas de lege cu Negoiţă pehamic1 şi de judecată. Şi au zis şi înaintea domnu nostru că n-au nici o carte. Deci am dat şi noi lui Iordachi postelnic să-şi ţie Lungii cu pace, cum i-au fost cumpărat stremoşu-său, Pano vistier cu ai lui direpţi aspri. Iar de vor scoate vreodată vreo carte, să nu se crează, că l-au ţinut Marco armaş fără de cale şi fără de nici o treabă. HNAKO A* N-fecT. riHC A^MHTpă AWrO^ET EOAAHMK» 8 ThprOBHIJJ, AvkcELlA reiupie eT a^hh, bt» A-kT ,ţpâ <1652>. t Radul mare logofăt Socol cliucer Constandin vel postelnic Dumitraşco stolnic Bunea mare slujer Drăghici vtori vistiar2. DANIC, Doc. ist., LVIII/34. Orig. rom., hârtie (42,5 x 29). Frag., Năsturel, Neamul boierilor Pârşcoveni, p. 168-169; Menţ., Stoicescu, Dicf. marilor dregători, p. 226,251. 1 Ad. interlinear alia mânu. 2 Semnături autografe. 18 1652 (7160) ianuarie 15, Târgovişte t MhaoctYe» EoxYeio, Iw Mateh EacapaB boeboai* h rocnoAHNt b-bcoh 3£avah OVrrppoBAdxYHCKOE. A*bat rocnoACTBO a\h ciio noBEAimti rocnoACTBA aah EOA'kpHN TOCnOACTBA A\H, IwpAAKH flOCTEANIK, BN$K EaCHaYE BTOpH BHCTÎAp, np'kBNSMHT IlANOB BHCtYaP H CT»C CHNOBH CH EAHIţEXE Eon» A^OBA^ IAK0XE &A ECT EA\8 CEAO OpiiTELţlYH WT EaAIBKA H CEAO ASh^IH WT cSaCTBO Al>MBOBHltA, BCA MACT ftânANHllEB NirhB 16 www.dacoromanica.ro BOpHHMACA MHTpOAC H C1>C BCH\ BEMHHIH H CIC BIC X°A°KOM H WT npEţ B1>C X«TApWM n» CTApH X»TApH H ECA'kSH, ţAHEXE CIA BHUI6 pEHEHH CEAA C AIHpO, HM-klJIE H-kKOE CAOBECE H KpAMOAS CIC BAIAYKA G^TEmYe pAA,Y AShi/iH, AA HMAT AP'BXATH CEAO IipEWTEI|IH. H BIC Api*AA ECT flAHh BHCTIAp cYh CEAA CIC A^BpO MHpHO, A&pH Bl ABHH nOKOHHArO PAAYA BOEBOA AlHXH-k. (I nOTOAl, no CliMpiiT IlAHOB BHCTIAp CTOAA ECT 6HA no pAţAOrA ^ETOm8 c8, BaCaYe BHCTIAp H A AeiJlYpAM CA, xSnAHl'lJER Katphheb. (I nOCA-k, CE BICTAHHA ECT TOCnOXAA NtrA, MATEpA nOKOHHArO PaAY* BOEBOA, cic np§x pAAl ceao A8hi/ih pekSi|iY kako H-kcT bha noK^nHA IIahho bhctYap wt ha xSnAHHlţA H-krA BOpHHMACA AlHTpOAE, Ah8 ECT EHA nOCTABHA ţAAOr, IAKOXE AA ta 8meth8a hwbuYh BachaYe bhctYap ha^aa. Ei> tom, BachaYe bhctYap h xSnAHHLţA ero, KATpHHA, A1>l|J€pA IlAHOB BHCTIAp, A^AA IwpAAKEB nOCTEAHHK, AKO SHA^A CHlţE WHH ECT H^BAAHA KNHTA ChmYwN BOAl WT nOKSnEHIE. Bl TOM nOKOHHArO Paa8a BOEBOA, rocnoACTBA em8 taeaax h cSahx no npAB h no ^akoh EoxYio, nSnHO cic bichx mh nOHTEHHMH npABHTEAH TOCnOACTB^ Em8 H AA6AA ECT TOCnOACTBA Em8 AA Api*HT cYe CEAA «DpiTEIJj'lH H AShi/iH EaCHaYe BHCT'lAp H xSnANHLţA Ero, KATpHHA, KAKO ECT BHA ApiXAA h BA14JOM c8 IlANh bhctYap, a rocnoxAA H-krA H-kcT hmaa Tp-ksS, hi ect WCTAA WT ţAKOH H WT cSxAEhYe WT npEA, TOCnOACTB^ CH PAAYA BOEBOA- H BlCApiBCAA ECT CIC AOBpO MHpNO. fl nOTOM, no ClMplT HM, npHA^HHA CE c8t npOMEHEHIE rOCnOAApHM H HEHM-kljJE HTO AA TAEAAtY WT cYh A'kAlHE, HI BICXOAHA WT piK Bl p$K AOKAE ECT nAAAA Bl p§KA MApKWB ApMAUI, Bh8k AANOB BHCTIAp. fl nOTOM, KIAA ECT BHA HUH-k, Bl A^HH TOCnOACTBA MH, no CIMpiT AUpKWB ApMAUI HM-kA ECT Bh8kOM c8 NErOHlJl nEXApHHK, CHHl IIpEA^B nOCTEAHHK, Bh8k rocnoxAEB Nins np8x h maib ha ahbah cic ciihobh MApKWB ApMAui pAAV A-kAinosE MHTpOAEB BOpHHHACA H pAA'l' EplHHIjJApH H pAA'l' AShI^IH H pAAV LţHrAHH H ApSl». TocnOACTBO MH CIM AABAA HM $ BOA-kpH WT AHBAH cSxABHH no plRAUI TOCnOACKH, no HME-. xSnAH PAAYA BEA AOro4kET, xSnAH COKOA KAlOHEp, xSnAH A^ITpAUIBO CTOAHHK OHAHnECKSA, x8nAH KoCTAHAHH nOCTEAHHK, xSnAH Bân-k BEA CASgiAp, BTOplH BHCTIAp. Taxe c-kAnijiE cm BOA-kpn ha cSxaehYe 8 bhctYhpYa rocnoACTBA mh, npiHAET h www.dacoromanica.ro 17 IwpAdKH nocTEANHK npEA, rocnoACTBO mh ct»c KHHrd Chaiîwn BOAb wt noBâneme bt» rttT ^pf H KNHrd PaAYa BOEBOA ţA np^X H Xâ WCTAA CkC rOOlOXAA NtrA BT» A^T ^PKB H CkC KNHTA CHN$ CH ffAEK^AHApS BOAk ţA npăx CTiC £AHA BnSkT» MHTpOAEB BOpHHMACA, HA HA\E NtrA H Tfi WCTAA. TaKE, CkA\ FIOCAAA rOOlOACTBO A\H H 110 WN HA CIH BHIUE pEMEHH EOAtpH AA B’kţHMAET pAţAOrA no npABOCTVlO. TEA\ pAA’l’, EOA’bp'lH, BHAtllJV KNHrH AOBpH Tfl FlOH^nEHIE H ţA npăx H H£ HAltlţJH CklHOBH MApKWB ApA\AUl ApârH KNHrH aa iioka^aet hhnhto TptsS bha ect Api>3KAA Mapko ApMAiu A$nijYh, WHH ECT WCTAA WT ţAKOH H WT C$XAENÎE H pEKAT» ECT lipEA rOOlOACTBO A\H H lipEA WBEA\ EOAtpH KAKO HE HAV&A HH EAHA KHHrA. TaJKE cYh BHIUE pEMEHH EOAtpH AAA ECT KHHrA HX WT cSxA^hYe IwpAAKEB nOCTEAHHK AA HMAT AP^^KATH ASnI/iH CkC AOBpO A\HpHO. Tea\ paaY, aaaox ct»a\ rocnoACTBO a\h aa ect ba\8 cYh ceaa (Dp'hTEipÎH h ASnI/iH A^AYhO, WXABk WTpOKOM BT» BtKS, KAKO ECT BHA riOK^IlHA A^AOM c8 IlAHk BHCTYAp CkC HErOBH lipABH ACIipH. (I AlfJEAHXE H^BAAHT H’kKOrAA CklHOBH MApKO H’kKIH KNHrH AA NE CE B'bpSET, NT» Aâ CTOHT BT» TTUJJ H AlkXAHBE. H NE WT KOrOXAO NSnOKOAlkBHM nopH^A\0 TOCnOACTBA A\H. CEXE $E0 H CBEAITEA nOCTABHX rocnoACTBO MH: X$nAH ApArOMHp eopHHK, xSnAH PaAYa AOrO^ET, xânAH THH'k BHCTIAp, xânAH AYhkSa CnATAp, BapbSa CTOAHHK, PaAYa AAhXAAMA KOMHC, XpH^A nEXApHHK, X&IAN KOCTANAHN BEAHKYh nOCTEANHK. H HCfipABNHK, X$nAN PaAYa BEA AWPW^ET. H ax, ASavYtp^ Awrw^eT EoaaYmio nahhcax bt, nactoahh rpAAY Tp^rosHipe, A\£CElVk TEHAplE eT A^NH WT AAAMA, BT» A^T ,ţpâ- t Iw Mate» bwebwaa. aihaoctYio EoacY», rOCnOAHHk. Mate» boeboa t Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele, Iordachi postelnic, nepotul lui Vasilie al doilea vistier, strănepotul lui Pană vistier şi cu fiii săi, câţi îi va dărui Dumnezeu, ca să-i fie satul Frăţeştii din Vlaşca şi satul Lungii din judeţul Dâmboviţa, toată partea jupaniţei Neaga vorniceasa Mitroae şi cu toţi vecinii şi cu tot venitul şi de peste tot hotarul pe vechi hotare şi semne, pentru că aceste mai sus spuse sate Frăţeştii şi Lungii au fost de moştenire şi de strămoşie ale jupaniţei Neaga vorniceasa Mitroae. Astfel, când a fost în zilele lui Simion voievod, iar jupaniţa Neaga, ea a căzut în robie la turci; ci s-a ridicat atunci de a vândut aceste sate Frăţeştii şi Lungii, partea ei, lui Pană vistier strămoşul lui Iordache postelnic, de s-a răscumpărat din robie, însă Frăţeştii pentru 28 000 de aspri turceşti, iar satul Lungii pentru 180 de galbeni şi i-a mai dat Pană vistier şi cu împrumut galbeni 40, ca să-i fie lui de moştenire şi de stăpânire fiilor. Şi astfel s-a tocmit jupaniţa Neaga cu Pană vistier că, de nu vor fi Lungii cu pace, având nişte cuvinte şi gâlceavă cu vlădica Eftemie pentru Lungi, să aibă să ţină 18 www.dacoromanica.ro satul Preoţeşti. Şi a ţinut Pană vistier aceste sate cu bună pace, până în zilele răposatului Radul voievod Mihnea. Iar apoi, după moartea lui Pană vistier au stat pe seama ginerelui său, Vasilie vistier şi a fiicei sale, jupaniţa Catrina. Iar după aceea, s-a ridicat doamna Neaga, mama răposatului Radul voievod, cu pâră pentru satul Lungii, spunând că nu a cumpărat Pană vistier de la jupaniţa Neaga vorniceasa Mitroaie, ci a fost pus zălog, ca să-i întoarcă banii înapoi lui Vasilie vistier. întru aceea, Vasilie vistier şi jupaniţa lui, Catrina, fiica lui Pană vistier, bunica lui Iordache postelnic, dacă au văzut aşa, ei au scos cartea lui Simion vodă de cumpărătură. întru aceea, răposatul Radul voievod, domnia lui a cercetat şi a judecat după dreptate şi după legea lui Dumnezeu, împreună cu toţi cinstiţii dregătorii lui şi a dat domnia lui să ţină aceste sate, Frăţeştii şi Lungii, lui Vasilie vistier şi jupaniţa lui, Catrina, cum a ţinut şi tatăl său, Pană vistier, iar doamna Neaga nu a avut treabă, ci a rămas de lege şi de judecată dinaintea domniei sale, Radul voievod. Şi tot a ţinut cu bună pace. Iar apoi, după moartea lui, s-a întâmplat schimbarea domnilor şi neavând cine să cerceteze de aceste moşii, ci au trecut din mână în mână până au căzut în mâna lui Marco armaş, nepotul lui Dan vistier. Iar apoi, când a fost acum, în zilele domniei mele, după moartea lui Marco armaş, nepotul său, Negoiţă paharnic, fiul lui Preda postelnic, nepotul doamnei Neaga, a avut pâră şi ceartă la divan cu fiii lui Marco armaş pentru moşiile Mitroaiei vorniceasa şi pentru Brăniştari şi pentru Lungi şi pentru ţigani şi altele, însumi domnia mea le-am dat lor 6 boieri din divan, aleşi pe răvaşe domneşti, anume: jupan Radul mare logofăt, jupan Socol clucer, jupan Dumitraşco stolnic Filipescul, jupan Costandin postelnic, jupan Bunea mare sluger, Drăghici al doilea vistier. Astfel, aşezându-se aceşti boieri la judecată în vistieria domniei mele, a venit şi Iordache postelnic înaintea domniei mele cu cartea lui Simion vodă de cumpărătură, în anul 7110 şi cartea lui Radul voievod de pâră şi de rămas cu doamna Neaga, în anul 7122 şi cu cartea fiului său, Alexandru vodă, de pâră cu o nepoată a Mitroaei vorniceasa, anume Neaga, şi de rămas. Astfel, l-am pus domnia mea şi pe el lângă acei mai sus-zişi boieri ca să ia seama pentru dreptate. Pentru aceasta, boierii, văzând cărţile bune de cumpărătură şi de pâră şi neavând fiii lui Marco armaş alte cărţi ca să arate în vreun fel că a ţinut Marco armaş Lungii, ei au rămas de lege şi de judecată şi au spus înaintea domniei mele şi înaintea a toţi boierii că nu au nici o carte. Astfel aceşti 6 boieri mai sus-spuşi au dat cartea lor de judecată lui Iordache postelnic, ca să ţină Lungii cu bună pace. Pentru aceasta, am dat însumi domnia mea ca să-i fie lui aceste sate, Frăţeştii şi Lungii, moştenire stătătoare copiilor în veac, cum a cumpărat moşul său Pană vistier cu ai lui drepţi aspri. Iar dacă ar scoate vreodată fiii lui Marco nişte cărţi să nu se creadă, ci să fie în uitare şi mincinoase. Şi de nimeni neclintit după porunca domniei mele. Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Dragomir vornic, jupan Radul logofăt, jupan Ghinea vistier, jupan Diicul spătar, Barbul stolnic, Radul Mihalcea 19 www.dacoromanica.ro comis, Hriza paharnic, jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Radul mare logofăt. Şi eu, Dumitru logofăt Boldiciu, am scris în cetatea de scaun Târgovişte, luna ianuarie 15 zile şi de la Adam, în anul 7160 <1652>. t Io Matei voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Matei voievod DAN1C, Doc. ist., LVm/33. Orig. slav, perg. (37 x 49), pecete mijlocie timbrată. Trad. ibid., Doc. ist., LXXVI/180. Frag., Năsturel, Neamul boierilor Părţcoveni, p. 168; menţ., Grecianu, Genealogiile, II, p. 365; Stoicescu, Dicf. marilor dregători, p. 167. 19 1652 (7160) ianuarie 15 t /WmaoctYe» EoxYeio. Iw Mateio Eacapaba boeboai h rocnoAHNt». rocnoACTBO mm ci» noBEAeme rocnoACTBA mh EOA-kpHN rocnoACTBA mh, Iordachie postelnic, ca să fie volnic cu această carte a domnii mele, de să-şi ţie satul Lungii, tot cu tot hotarul şi cu tot venitul şi cu rumânii şi morile, cu tot ce să va afla, cum au ţinut şi Marco ce au fostu mare armaş. Pentru că acest sat Lungii, ei au fostu de moşie ai boiarinului domnii mele, Iordachie postelnic, încă mai dinaintea vreme. Iar după aceea, când au fostu acum, au venit boiarinul domnii mele, Iordachie postelnic, în divan, de ş-au arătat cărţile, şi l-am adevărat domnia mea foarte bine, cum au fost al lui. Derept aceea, am dat domnia mea să-l ţie cu bună pace. Aşijdirea şi tu, pârcălabe şi voi, tot satul Lungii, deaca veţi vede ceastă carte a domnii mele, iar voi să aviţi ascultarea toţi di omul lu Iordachie postelnic, di toate de ce vă va da învăţătură. Iar carile nu va asculta, acila om va avea mari certare de cătră domnia mea. HcnpABNHK, CAM p€M rOCnOACTBA MH. IlHC rENApiE eT a^hh, aLt ^pâ <1652>. t Iw Mate» bwebwaa, mhaoctYeio Eoxieio, rocnoAHHb. Iw Mate» boeboab DANIC, Doc. ist., LVIII/35. Orig. rom., hârtie (30 x 20), pecete inelară în chinovar. Frag., Năsturel, Neamul boierilor Pârşcoveni, p. 169; men(., Ionaşcu, M-rea Curtea de Argeş, p. 460-461. 20 www.dacoromanica.ro 20 1652 (7160) ianuarie 15 tMHAocTieio EoacYeio, Iw iUateio Bacapaba boeboaa h roctidAHNi». Aabat rocnoAfTBo mh cYeio noBertemeio rocnoACTBA mh acestor rumâni a sfintei menestire domniei mele Argeşului din slobozie Flămânzeştii, ca să aibă de acum înainte pace de cătră toţi birarii carii vor lua bir la judeţul Argeşului, să nu aibă să tragă bucatele sloboziienilor pentru alte sate ale mănăsterii, ce să aibă să caute să-şi ia de la satele carele dau nevoi. Iar sloboziianii i-am lăsat domnia mea să aibă bună pace şi i-am iertat, de care lucru şi voi, toţi slujitorii1, cărei veţi îmbla cu slujbă la judeţul Argeşului, birari au mierari sau găletari, măcar dijmari sau gorştenari sau măcar ce slujitori, tot să aveţi a vă feri de bucatele slobozianilor Flămânzeştii2, să nu le trageţ pentru alte sate a menăsterei, ce să căutaţ să vă luaţ de la acele sate, iar slobozianii să aibă bună pace, pentru că domnia mea i-am iertatu să aibă bună pace, să fie numai de treaba mănăsterei. Iar carele să va ispiti a-i învălui, bine să ştie că mare scârbă va petrece de cătră domnia mea. Şi aceasta carte să fie peste toată cartea domniei mele. H HCnpdBNHK CAM p6H rOfllOACTBA MH. IlHC rENApYE cT A^NH, rt^T ^p^ <1652>. t Iw Mate» bwebwaa, mhaoctYeio Eojkiew, rocnoAHNh. Iw Matek» bohboab DANIC, Ep. Argeş, 11/35. Orig. rom., hârtie (29,5 x 20,5), puţin rupt la îndoituri, 1 pecete inelară în chinovar. 1 caSucStopgh. 21 1652 (7154) ianuarie 16 t Adecă eu, Crivăţ din Ştefaneşti, împreună cu feciorii miei: Dumitru şi Necula şi Peia şi Manea şi Pătru, scriem şi mărturisim cu acesta al mieu zapis, ca să fie de mare credinţă la mâna dumnealui jupânului Costandin vel postelnic, cum să să ştie cându au fost acum în zilele mării sale domiiu nostru, Io Mateiu Basarab voievod, iar eu, Crivăţ, venit-am la dumnealui de m-am tocmit de m-am vândut dumnealui rumân cu feciorii miei, carii scriu mai sus, pentru aspri 7 200. Şi m-am vândut eu cu feciorii miei de a noastră bunăvoie, fără nice o silă. Şi am luat toţi banii gata în mâinili noastre şi cu ştirea tuturor rudeniilor noastre şi a megiiaşilor, ca să-i fim dumnealui rumâni de acum înainte, cu feciorii www.dacoromanica.ro 21 miei ce scriu mai sus şi cu alţii toţi, câţi Dumnezeu ne va da, şi coconilor dumnealui, de moşie ohabnici. Şi mărturie: Tudor cliucer Ştirbeiu şi Iordachi postelnic şi Ivaşco cliucer Ştirbeiu şi Ivan slujer snă Tudor cliucer şi alţi mulţi boiari carii-ş vor pune peceţili şi iscăliturili mai jos. Şi pentru mai adevărată credinţă, pusu-mi-am degetili în loc de peceţi, să să crează. Pis az, Mareş logofăt. Ghenarie 16 zile, leat 7160 <1652>. Eu Crivăţ. Eu Dumitru. Necula. Peia. Manea. Pătru. Stroe vistiar Ianache slujer Eu Ivaşcu postelnic ot Izvor t Pârvul pitar Duminică iuzbaşa t Iordachi snă Trufanda1. DANIC, Doc. ist., XXDC/211. Orig. rom., hârtie (31 x 21), 1 pecete inelară în tuş. Copie ibid: Doc. ist., XXDC/63, f. 15-15v. Menţ., Stoicescu, Dicţ. marilor dregători, p. 246, n. 1. 1 Semnături autografe. 22 1652 (7160) ianuarie 16, Târgovişte t Adecă eu, Manolachi, împreună cu fraţii mei: Alexandru, Dragomiru, Arvat i Ion, feciorii Badei ot Luciani ot Ilfov, scriem şi mărturisim cu acesta al nostru zapis ca să fie de mare credinţă la mâna Lecăi slujer, ca să să ştie cum am avut nişte ocini în sat, în Zăblăiani, a noastră direaptă moşie, însă den hotarul Brătuleştilor până-n hotarul Lucianilor, în lungu şi în lat pre semnele cele bătrâne, cum au ţinut şi părinţii noştri şi moşii noştri mai denainte vreme, alegând fără parte popei Manei senjini S0 şi partea Cârstei postelnic, senjini 50 şi partea lu Şerban cu fraţii lui, senjini 46. Deci când au fost acum, în zilele domnu nostru, Io Matei Basarab voievod, noi o am făcut această moşie vânzătoare, trebuindu-ne şi noao bogate. Ce am întrebat întâiu pre dumnilui, pre jupan Radul vel agă să o cumpere de-i va trebui, căci că i se-au căzut, că se trage despre moşii dumnilui. Iară dumnilui nu i-au trebuit, ce au lăsat pre Leca slujer, cu bunăvoie a o cumpăra de la noi. Deci am făcut tocmelă cu dumnilui, cu Leca slujer, de i-o am vândut această moşie den Zăblăiani, preste hotară şi pre sdmne cum scrie mai sus, partea noastră, 22 www.dacoromanica.ro fără părţile altora, în preţ de 16 400 aspri gata. însă moşia, pământul de acolo, fără de rumânii, den câmpu, den pădure, den apă, den şăzutul satului, despre tot hotarul cum scrie şi mai sus, ca să-i fie dumnilui jupan Radul vel agă a cumpăra, iar Leca slujer să nu cumpere fără ştirea lui. Aceasta am scris, ca să să ştie. Pentru mai adevărat credinţă ne-am pus peceţili. Pis Dumitru logofăt Boldiciu u Târgovişte. Measeţa ghenarie 16 dni i ot Adam vă leat 7160 <1652>. Hrizea vel pehamic Radul vel agă Radu vel comis Ianache slujer Mogoş căpitan za roşii Sava logofăt mărturie Neagul Mihai postelnic ot Comeşti Mihail logofăt mărturie Radul logofăt Creţulescul Semen logofăt ApocyiTcn KccvtcckouCiv1. DANIC, Mitrop. Ţ. Rom., XXXVII/7. Orig. rom., hârtie (42 x 29). Copie ibid.: ms. 127, f. 23 v-24. Menţ., Georgescu, Dreptul rom., p. 81, n. 51. 1 „Drăghici Cantacuzino"; semnături autografe. 23 1652 (7160) ianuarie 18 t Scris-am eu, Stoenu ot Negeşti, zapisu mieu, să fii di mare credenţă la mâna lu Dumitru ot Negeşti, cum să să ştii că i-mu vândut 1 o levade de la Măgurile, dinspre1 popa, să fie arătoare. Şi o am vândut di bunăvoie me şi ficiorilor mie şi cu ştire fraţilor mie. Şi o am vândut bani gata 300 şi să fie lui şi ficiorilor lui moşie în vicu. Ot Negeşti, mărturie: Braţ, Opre, Radul popa, Simion, Vâlcul, Stan, Bode, ot Uliţa, Dragomir, Stoica. Şi am scris eu, popa Radul ot Vlădeşti. Pis luna ghenar 18, vă let 7160 <1652>. www.dacoromanica.ro 23 DANIC, M-rea Câmpulung, X/l 1. Orig. rom., hârtie (26 x 20,5), pătat, aproape ilizibil. Copii ibid: Doc. ist., CMX/185; mss. 204, f. 131v; 2167, f. 127v. 1 AMtHTpe. 24 1652 (7160) ianuarie 18, Târgovişte t Ştefan, cu mila lui Dumnezeu arhiepiscop1 i mitropolit Zemli Vlaşcoe, împreună cu amândoi fraţii episcupi şi împreună slujitori, chir Ignatie Râmniceschi i chir Serafim Buzăvscomu şi cu toţi egumenii şi cu cei de bună rudă boiari cistiţi şi socotiţi sveatnici dregători şi judecători şi a toată mesererea tocmitori ţării: întâiu jupan Ghiorma, ce-au fost ban mare i jupan Dragmir vel dvomic jupan Radul vel logofăt, jupan Ghinea vel vistiar, jupan Diicul vel spatar, jupan Preda vel cliucer, jupan Constandin vel postelnic, jupan Barbul vel stolnic, jupan Radul Mihalcea vel comis, jupan Bunea vel slugeriu, jupan Hriza vel pehamic, jupan Radul vel armaş i jupan Radul vel agă, jupan Necula vel pitar, Drăghici vtorii vistiar şi toţi boiarii mari şi mici iubiţi şi credincioşi domnu nostru, Io Mateiu Basarab voievod, facem ştire cu această carte săbomicească a noastră, a tuturor, pentru că puind domnu nostru boiari pre Stroe vistiiar mare şi pre Radul den Farcaş vistiariu al doilea şi pre Tudoru cămăraş şi jurându-i cu mâinile pre Sfânta Evanghelie şi făcându-le cărţi cu mare blăstem a patru patriarşi, cum să slujască domnu nostru cu dreptate, să nu-1 fure, nici să-i facă vreo hitlenie, iar lor să le arate domnu nostru milă mare şi cinste, deci ţiind domnu nostru cu dânşii într-o credinţă şi într-o dreptate cu milă şi cu boierie. Iar când au fost acum, în cursul anilor 7159 ghenarie 20 dni, pus-au domnu nostru boiari mari ca să le ia seama a cămărăi şi să-i numere banii carii au fost număraţi iar de dinşii şi pecetluite Iadele cu pecetea domnească. Deci, când au stătut boiarii a număra banii împreună cu 6 neguţători, ei au aflat o ladă mare spartă şi banii domneşti lipsă2, însă pungi 85 şi într-o pungă câte 500 de talere. Deci, deaca au văzut domnul nostru şi noi toţi'lucru ca acesta, i-au apucat ca să-ş dea sama şi de vistierie şi de toate veniturile ţărăi şi de bucatele domnu nostru, ce s-au făcut şi unde s-au înecat. Ei au zis că vor da seama de trei ani, iar mai mult nu pot da seama. într-aceea, măria sa domnu nostru şi noi toţi am pus boiari mari şi mici şi mazâli ca să-ş dea sama înaintea lor de biruri şi de haraciri3 şi de bani ce să trimit la Ţarigradu. Ei nicicum, nici aşa nu ş-au putut da sama, ce i-am aflat şi i-am adeverat noi boiarii şi toată ţeara, furi faţişaţi şi de cămară şi de vistiirie şi den haraciu şi de bani ce să trimit la Ţarigradu. Pentru 24 www.dacoromanica.ro care lucru şi furtişag, au stătut domnul nostru şi noi şi toată ţeara cum să li să taie capetele, ca unor furi şi spărgători de casa domnească şi călcători de jurământ şi de lege. Iar apoi, măria sa, domnu nostru, ca un domnu milostiv şi creştin i-au lăsat ca să nu-ş spurce sufletul cu nişte călcători de jurământ ca aceştia. Numai ce-au lăsat domnul nostru şi noi toţi, cu toată ţara, cu blăstem: care va dărui milostivul Dumnezeu a fi domn [şi]4 biruitoriu Ţărâi Rum<â>neşti în urma mării sale, au den neamul măriei sale, au dentr-alt neam, cine-i va [boieri sau să-i miluiască sau]4 a le umbla [pren nescare]4 minciuni ale lor, [domnu fie]4, mitropolit fie, episcup sau orice boiare mare va fi, ori striin, ori den ţeară, acela de-mpreună cu îndemnătorii lui, să aibă a mo[şneni]4 blăstemul săborului arhiereilor, egumenilor şi a toţi preoţii ţărâi, care blăstem înaintea noastră şi înaintea adunării a toată ţara, în sfintele odăjdii îmbrăcaţi şi cu făcliile aprinse în mână, înfrecoşat şi groaznic făcutu-l-au şi, blăstemând, stinsu-ş-au făcliile, cum easte legea blăstemului. Care blăstem într-această5 carte a noastră arătămu-1 cum pre om ca acela să-l bată Dumnezeu şi în trup şi în suflet, să-i vie cursa carea nu o ştie şi într-acea6 cursă să cază, să-i fie curtea pustie şi întru lăcaşul lui să n-aibă cine lăcui, să se şteargă numele lui den cărţile vieţii, să nu să scrie cu derepţii, să puie Dumnezeu pre păcătosul asupra lui şi diiavolul să stea de-a dreapta lui, când se va judeca, să iasă osândit şi rugăciunea lui să fie întru păcat şi să-i fie zilele puţine, dregătoria să i-o ia altul. Să-i fie fecirii rămaşi săraci şi muiarea lui văduvă, goniţi să fie den casa lor, datornicii să caute toate câte sânt ale lor, să jăhuiască striinii osteneala lui, osfentitor să n-aibă, nici să fie cineva a-1 milui, într-un neam să se măture pomeana lui şi să se pomenească cu strâmbii şi cu strâmbătatea părinţilor lui şi să gonească vrăjmaşul sufletul lui, să-l ajungă şi să-l calce în pământ şi vestea lui în ţărână să o puie şi să se măture de pre pământ pomeana lui şi la sfârşenie să să ia cu păgânii şi la zioa de-nfrecoşata judecată să nu vază slava lu Dumnezeu. Foc, spuză, vânt şi vihor să-i fie partea păharului, împreună cu Iuda şi cu Ariie şi acestea să i s întâmpleze a le nimeri în valea matcei focului cu de trei ori anathima a 318 sfinţi părinţi de la soborul Nichii. Aşijderea şi de cătră domnu nostru şi de cătră noi, toţi arhierei şi egumenii şi de cătră boiarii ţărâi, încă să fie blăstemaţi pentru că nici banii domneşti nu şi i-au luoat domnu nostru toţi, ce încă au rămas asupra lor mulţi bani den toate veniturile. Şi încă li se-au căzut să li se ia şi gloabă, de un ban 6, cum easte legea. Ce i-au lăsat domnu nostru de gloabă, iar de osândă să fie şi ei şi ceia ce-i va boieri pre dinşii. Aceasta scriem şi mărturisim. Şi cătră mai mare credinţă acestui lucru săbomicescu, întărit-am cu peceţili şi cu iscăliturili noastre mai jos, ca să să ştie şi să să crează în tot locul. IIhc 8 rpdA^ Ti»pr<5BMip, reHapue hT a*>hh h wt Aaama aakg aw hMirii tcmcnia A'kTOM, KT» A-fcT ^Q <1652>. www.dacoromanica.ro 25 t Gtg^an ipXHenHCKon h MHTponoAHT 3ema6 BAAiuKoe f CMEpeHk enwcKon HrNATi'e f Cepi^HM enMcicwn E^eBCKH7 Nicodim egumen ot Tismeana Egumen Rafail ot Cotmeana Theodor ieromonah igumen ot Cozia t Ghiorma banul Dragomir vel dvomic t Radul vel logofet Ghinea vel vistiar fDiicul vel spătar Bunea vel slujer Barbul vel stolnic D &pxi|uxv8pttr|<; Aeovxi; xr|<; ©etaq koî iEpaţ Apyeou;8 t Dumitraşco stolnic Filipescul t Socol cliucer Varlaam egumenul ot Căldăroşani Radul vel comis Hrizea vel pehamic Dionisie Dlăgopolscăi Dobrin logofăt ot Ungurei Egumenul ot Plătăreşti, Vasilie Standul stolnic Radul vel agă f Radul vel armaş Costandin postelnic Ion stolnic t Iyoupevoq xtiq dyuxţ TpaiSoq Zepa<|>ip 'iepopova^oq9 Fieraf...]10 f Aevxca; 7ipaypax£UTr|<;n NiKoXaoq eiq xo Kopvix^eA12 Eu Dragomir t Cârstea căpitan Ioan Dealschi t Gherghe vel şifar Radul Ţigănescul Badea căpitan ot Comani, mărturie t Drăgoi căpitan t Radul ot Argeăş Marin căpitan www.dacoromanica.ro Costandin Necola vel pitar Drăghici vtori vistiar Preda t Badea portar Negoiţă comis Badea slujer t Danciul logofăt Pârâianul Calotă cliucer Cocorăscul t Chirca vtori postelnic Tudor Slăvitescul t Vladul pitar Nicola postelnic Eu, Vladul iuzbaşa ot Vâlcea Cânda postelnic Vişean13 slujer Neagul [...]10 Vădislav clucer t Ieromonah Vasilie egumen ot Brebul Pârvul pitar Radul logofăt14. DANIC, Col. Diplomatice, nr. 6 Orig. rom., perg. (61 x 58), şters la îndoituri, pecete mijlocie, timbrată, căzută, 6 peceţi ecleziastice şi 18 boiereşti inelare, în fum şi tuş. EDIŢII: , Cartea Obşteştii Adunări, p. 126-130; „Rev. Arch.", 1/1866, p. 5-7; Răzeşul, Iarăşi despre mitrop. Ignatie Sârbul, p. 1092-1095; reg., Stoicescu, Matei Basarab, p. 58; menţ., Stoicescu, Dicf. marilor dregători, p. 205, n. 7; Rizescu, Cessio bonorum, p. 135. * 1 1 Apxi'enucKăii. 3 AHII\|/'k. 1 x^pAHiepe. 4 Şters la îndoituri, completat după Răzeşul, Iarăşi despre mitrop. Ignatie Sârbul. S1WTpAA‘l'kcTV 6 tHTpaas'b. 7 „Scris în oraşul Târgovişte, ianuarie 18 zile şi de la Adam până acum cursul anilor, în anul 7160. t Ştefan, arhiepiscop şi mitropolit al Ţării Româneşti, t Smeritul episcop Ignatie. t Serafim, episcop al Buzăului.” 8 „Eu, arhimandritul Leontie de la sfânta mănăstire Argeş". 9 „Egumen al Sfintei Troiţe, Serafim ieromonah”. www.dacoromanica.ro 27 10 Restul semnăturii, indescifrabil. 11 „Dcfta negustor”. 12 „Necula din Comăţel”. 13 Lecţiune probabilă. 14 Semnături autografe. 25 1652 (7160) ianuarie 18 t MhaoctV6» Eoxieio, Iw Matbh Eacapaba bobboaa h roenoAHNb. ^abat rocnoACTBO mh cYe» iiobbabhYb rocnoACTBA mh cA8r$ rocnoACTBA mh lui Manolie roşu, feciorul Neculei ot Preşneni ot sudstvo Mehedinţi, ca să fie volnic cu această carte a domnii mele să aibă a ţinerea o vie cu bună pace, care vie au fost a Radului lui Bălan. Pentru că au venit Manolie roşu înaintea domnii mele de s-au jeluit şi au spus cum că acel om, Radul, au avut această vie acolea, iar el apoi s-au sculat de ş-au vândut viia lui Radoslavu iuzbaşa, carele au fugit la Moldova. Deci tatul lui Manolie, el, văzând că vinde viia, temutu-s-au că va fugi şi va rămânea birul asupra lui de-1 va plăti, ce n-au vrut să-l lase să-ş vânză viia, iar Radoslavu iuzbaşa carele au cumpărat viia, el l-au luat în chezăşie pre Radul de la Necula, tatul lui Manolie, cum că nu va fugi, iar de1 va fugi, să-l plătească el de bir. Apoi, cum i-au cumpărat viia, acel om au luat banii şi au fugit în Ţara Ungurească şi au rămas birul asupra lui Manolie, de i l-au plătit. Apoi ei au apucat pre Radoslavu, că au fost chezaş că i-au cumpărat viia [să]2-i plătească birul, iar el n-au avut să i-1 plătească, ce au dat viia lui Manolie, să o ţie cu bună pace şi să plătească birul acelui om. Şi au fugit Radoslavu în Moldova şi tot i-au tras ei birul de l-au plătit în 5 ani, 30 de bani, din bir în bir. Iar când easte acum, acel rumân Radul au venit din Ţara Ungurească şi să scoală să ia viia şi să o mai vânză a doa oară, ca un om rău şi ficlean. Derept aceea, domnia mea am dat ca să-ş ţie Manolie acea vie cu bună pace, cum scrii mai sus, pentru că aşa easte învăţătura domnii mele. HcnpABNHK CAM pCM rOCflOACTBA MH. rine ren Ap tu abnh, a^t <1652>. t Iw MaT€K> BW6BWA*, MHAOeTY» EOXÎÎO, TOCnOAHHb. Iw Mat6io bohboa DANIC, Doc. ist., MDLIV/6. Orig. rom., hârtie (30 x 21), monogramă şi pecete mare în chinovar. 1 2 n. Loc rupt în orig. 28 www.dacoromanica.ro 26 1652 (7160) ianuarie 18, Târgovişte t MhaoctYcm Eoxi'eio, Iw Mateh Edcapd6d boeboai» h rccnoAHNt b-bcoh ^emah OVrTppwBAâx'iHCKoe, dat-am ceasta carte a domnii mele, ca să fie de credinţă întru mijlocul şi înaintea ţărâi domnii mele şi a părintelui nostru, mitropolitul chir Ştefan şi a episcopilor chir Ignatie Râmniceschi i chir Serafim Buzăvscom şi a egumenilor şi a tuturor boiarilor ţărâi1, mari2 şi mici, că, puind domnia mea boiari, pre Stroe vistiiar mare şi pre Radul den Farcaş vistiiar al doilea şi pre Tudoru cămăraş şi jurându-i cu mâinile pre Sfânta Evanghelie şi facându-le cărţi cu mare blăstem şi cu afurisanie a patru patriarşi cum să ne slujască pre dreptate, să nu mă fure, nici să-m facă vreo hitlenie, iar lor să le arăte domnia mea milă mare şi ciste, deci ţiind domnia mea cu dinşii într-o3 dreptate cu milă şi cu boierie. Când au fost acum, în cursul anilor 7159, ghenarie 20 dni, pus-au domnia mea boiari mari, ca să-m ia seama a cămărâi şi să-m numere banii carii au fost număraţi iar de dinşii şi pecetluite Iadele cu pecete domnii mele. Deci când au stătut boiarii a număra banii împreună cu 6 neguţători, ei au aflat o ladă mare spartă şi banii domnii mele lipsă4, însă pungi 85, într-o pungă câte 500 de talere. Deci deaca am văzut domnia mea lucru ca acesta, apucatu-i-am domnia mea să-şi dea sama şi de vistierie şi de toate veniturile ţărâi şi de pre bucatele domnii mele, ce s-au făcut şi unde s-au necat. Ei au zis că vor da sama de trei ani, iar mai demult nu pot da sama. într-aceea, domnia mea şi aşa am pus boiarii cei mari toţi şi mici şi mazâli ca să-ş dea sama înaintea lor de biruri5 şi de haraciuri, de bani ce se- trimis la Ţarigradu. Ei nicicum, nici aşa n-au putut da samă, ce i-au aflat şi i-au adeverit furi făţişaţi şi den cămară şi den vistierie şi den haraci şi den bani ce se- trimis la Ţarigradu, pentru care lucru şi furtişag am stătut domnia mea a le tăia capetele ca unor furi şi spărgători de casa domnii mele şi călcători de jurământ şi de lege. Iar apoi, domnia mea i-am lăsat, ca să nu-m spurcu sufletul cu nişte călcători de jurământ ca aceştia. Numai ce am lăsat cu blăstem: care va dărui milostivul Dumnezeu a fi domnu şi biruitorul Ţărâi Rum<â>neşti în urma domnii mele, au den neamul domnii mele, au dentr-alt neam, cine-i va boieri sau i va milui sau a le umbla pre nescare menciuni ale lor, pre unii ca aceia să-i bată Dumnezeu şi în trup şi în suflet, procleţi să fie şi anathima de vlădica Hristos şi de 318 oteţi eje sut vă Nichii şi să aibă a moşneni blăstemul săborului arhiireilor, egumenilor şi a toţi preoţii ţărâi, care blăstem înaintea noastră şi înainte adunării a toată ţara, în sfintele odăjdii îmbrăcaţi şi cu făcliile aprinse în mână, înfricoşat şi groaznic facutu-l-au şi blăstemând6 stinsu-ş-au făcliile cum easte legea blăstemului. Care blăstem într-această7 carte a noastră arătămu-1 şi noi şi-l punem înainte, cum pre om ca acela, carele va îndrăzni a sparge această săbomicească legătură dempreună cu îndemnătorii lui, să-l spargă Domnul Dumnezeu, să-i vie cursa carea nu o ştie şi vătămarea ce i-au ascunsu să-l cuprinză şi într-acea8 cursă să cază. Să-i fie curtea pustie şi să puie Dumnezeu pre păcătosul asupra lui şi www.dacoromanica.ro 29 diiavolul să stea de-a dereapta lui, când se va judeca să iasă osândit şi rugăciunea lui să fie întru păcat şi să-i fie zilele puţine şi dregătoria lui să o ia altul. Să fie feciorii lui rămaşi săraci şi muiarea lui văduv şi să fie goniţi den casa lor, datornicii să caute toate câte sânt ale lor, să jăhuiască striinii osteneala lui, osfentitor să n-aibă, nici să fie cineva a-1 milui, să fie fecirii lui de pieire, într-un neam să se măture pomeana lui, să se pomenească cu strâmbii şi cu strâmbătatea părinţilor lui înaintea lui Dumnezeu şi să cază de vrăjmaşul lui în deşărt şi vestea lui în ţărână să o puie şi la sfarşenia lui, să să ia cu păgânii. Şi la zioa de înfrecoşata judecată să nu vază slava lu Dumnezeu. Foc, spuză, vânt şi vihor să-i fie partea păharului, împreună cu Iuda şi cu Ariia şi acestea să i se întâmpleze lui a le nimeri în valea matcii focului cu de trei ori anathima în veci. Şi cătră mai mare credinţă acestui lucru săbomicescu, mărturie aducem într-această7 carte a noastră toţi dregătorii noştri. Aşijderea şi de cătră domnia mea încă să fie blăstemaţi, pentru că nici banii domnii mele nu i-am luoat toţi, ce încă au rămas asupra lor mulţi bani den toate veniturele şi încă li se-au căzut să li să ia şi gloabă, de un ban 6, cum easte legea. Ce i-am lăsat domnia mea de gloabă, iar de osândă să fie şi ei şi ceia ce-i va boieri pre dinşii. Mărturie şi boiarii divanului, anume: jupan Dragmir vel dvomic, jupan Radul vel logofet, jupan Ghinea vistier, jupan Diicul spatar, jupan Preda cliucer, jupan Barbul stolnic, jupan Radul Mihalcea comis, jupan Hriza pehamic, jupan Bunea slujer, jupan Necula pitar, jupan Costandin vel postelnic, jupan Radul vel armaş, jupan Radul vel agă, Drăghici vtori9 vistier şi alţi boiari de curte ai doilea şi mazâli. HcripdBNHK CAM p64 rOCtlOACTBA MM. IIhc A^MHTpS Avoro^GT Eoaahwo 8 rpAA$ T'KproBMip, Avbceua reiupYe hT a^hh H WT flAAMA AW HHH-k BT, a1»T <1652>. t Iw Matei© bwebwaa, mmaoctîeio EoxYeio, rocnoAMiit. Iw Matei© bohboa DAN1C, Col. Diplomatice, nr. 5 Orig. rom., perg. (70 x 56), ropt puţin la îndoituri, invocaţia simbolică, iniţiala şi monograma domnească în chinovar, pecete mijlocie, timbrată. EDIŢII: Răzeşul, Iarăşi despre mitrop. Ignatie Sârbul, p. 1095-1096; „Rev. Arch.”, 1/1866, p. 3-5; reg.. Iordan, Ignatie mitrop. Ţ. Rom., p. 402; , Ep. Râmnicului, p. 43-44; rez., Ionescu-Gion, Ist. Buc., p. 739-740; menţ.. Al. T. Dumitrescu, Despre schitul Hotărani, p. 127; Rizescu, Cessio bonorum, p. 136. 1 2 * 4 5 6 1 U-Wp-WHII. 2 MApllH. 1tMTpOO. 4 AHn\|/‘k. 5 cHp^pe. 6 Grt€CT€At’bKT. 30 www.dacoromanica.ro 7 tNTpM'MCT'fc. 8 tHTpAAH-fe. 9 BTdpiH. 27 1652 (7160), ianuarie 19 t Adecă eu, Gherghe rândaşul ot Ştefaneşti sudstvo Muşcel, dempreună cu feciorii miei, anume: Necula şi cu alţii, câţi Dumnezeu îmi va da, scriem şi mărturisim cu acesta al nostru zapis ca să fie de mare credinţă la mâna dumnealui jupânului Costandin vel postelnic, cum să se ştie că eu, de bunăvoia mea, fără nice o silă, venit-am de m-am vândut rumân dumnealui cu fiiu-mieu, Necula şi cu alţi feciori ai miei câţi Dumnezeu îmi va da, za aspri 2 800. Şi am luat toţi banii gata în mâinile mele, ca să-i fiu dumnealui rumân de acum înnainte cu toţi feciorii miei şi dumnealui şi coconilor dumnealui, de moşie, de stremoşie ohabnic. Şi la tocmeala1 noastră, fost-au şi boiari mărturie: jupan Stroe vistier i Iordachi snă Trufanda i Ivaşco postelnic ot Izvor şi alţi mulţi boiari carii-ş vor pune peceţili şi iscăliturili mai jos. Şi pentru mai adevărată credinţa, pusu-mi-am degetul în loc de pecete, să se crează. I pisah az, Mareş logofăt, measeţa ghenar 19 zile, vă leat 7160 <1652>. t Eu Gherghe, cu feciorul mieu, Necula. Stroe vistiar2 Eu Ivaşco postelnic ot Izvor2 Ianache slujer2 Dumenică iuzbaşa2 Pârvul pitar2. DAN1C, Doc. ist., XXIX/210. Orig, rom., hârtie (29,5 x 19,5), 1 pecete inelari în tuş. Copie ibicL: Doc. ist., XXDC/64, f. 15v. 1 T«KM'fe4A4. 2 Semnături autografe. 28 1652 (7160) ianuarie 20 t Iermonahul egumen Sneagovschi scris-am al mieu zapis, ca să fie de mare credinţă la mâna lu Neagoe, cum să să ştie că am cumpărat de la dânsul o pimniţă în www.dacoromanica.ro 31 Târgovişte, derept ughi 16, iar locul curţii până-n portiţă l-au dat Neagoe svintei mănăstiri Sneagovul B^bcacnhc Iţ’kpKB'h EoropoAHUe1 pentru pomana, că i-am scris pre tată-său, Radul şi pre mumă-sa, Muşa şi pre Neagoe şi pre fămeia lui, Muşa, i-am scris la svântul pomeanic. Şi acest zapis l-am scris denaintea a tot săborul svintei mănăstiri. Şi mărturie: popa Sărafim clisar şi popa Avram şi popa Simion şi moşul Sărafim şi moşul Macarie şi slugili svintei mănăstiri: Cârstea i Chiriiac i Neagul i Manea ot Dobruşteşti, cu fraţii lui. Şi am scris eu, Alixandru Grama Pribeag. Measeţa ghenar 20 dni, vă leat 7160 <1652>. Iermunah Luca2. DANIC, Doc. ist., XX/16. Orig. rom., hârtie (23 x 18,5), pecetea mare în fum a mănăstirii Snagov. Copie ibid.: ms. 458, f. 112 v. EDIŢII: text, Potra, Tezaurul, p. 276-277, nr. 434; menţ, Şerbănescu, M-rea Snagov, p. 110,168. 1 „Intrarea în biserică a Maicii Domnului”. 2 Semnătură autografă. 29 1652 (7160) ianuarie 20 t Adecă eu, Negoe ot Târgovişte, scris-am al mieu zapis, ca să fie de mare credinţă la mâna părintelui Lucăi egumen de la svânta mănăstire Snegovul cu hramul E'hseAeNHe IŢhpKB'h EoropoAHife1, cum să să ştie că am vândut o pimniţă a mea de aicea din Târgovişte cu locul curţii până-n portiţă, nu l-am vândut, ci l-am datu svintei mănăstiri păntru pomana, că mi-au scris pre tată-mieu, Radul şi pre mama Muşa şi pre mine şi pre fămeia me, Muşa, la svântul pomenic. Şi acest zapis l-am scris denainte a tot săborul sventei mănăstiri, cum am vândut această pimniţă, derept ughi 30, iar locul curţii l-am datu svintei mănăstiri cum scrie mai sus. Şi mărturie: popa Serafim clisar şi popa Avraam şi popa Simion şi moşul Sărafim şi moşul Macarie şi slugili sventei mănăstiri: Cristea i Chiriiac i Negul i Mane ot Dobruşteşti cu fraţii lui. Şi pentru mai mare credinţă, în loc de pecete, pus-am degetul. Şi am scris eu, Alexandru Grama Pribeag, measeţa ghenar 20 dni, vă leat 7160 <1652>. Eu, Neagoe ot Târgovişte. DANIC, M-rea Snagov, XXXVII/1. Orig. rom., hârtie (24,7 x 17,5). 32 www.dacoromanica.ro Copii ibid.: Doc. ist., CMXII/168, ms. 354, f. 121. 1 .Jntrarea în biserică a Maicii Domnului”. 30 1652 (7160) ianuarie 20 t Adecă eu, Nedelco, feciorul Şărbei den satu den Borduşani, dempreună cu fameia a me, Tudora, fata lu Nedelco ot satu ot Stenca, scris-am şi mărturisescu cu acest zapis al nostru ca să fie de mare credinţă la mâna dumnelui Moisi spătar, cum să se ştie că i-am vândutu dumnelui ocină ot satu la Stenca ot sudstvo Ialomiţa, stânjini 100, den câmpu şi den apă şi den baltă şi den sat, însă den partea megieşască, den hotarul gor de moşul meiatescu, dereptu bani gata, ughi 25. Pentru că am vândut noi1 acestă ocină ce easte2 mai sus-scrisă, de a nostră bunăvoie, fără de nici o silă şi cu ştirea a toată rubedeniea nostră. Şi la acestă tocmelă a nostră întâmplatu-se-au boieri mărturie, po ime: Enuşcul neguţătorul ot Oraş ot Floci i Frangule cupeţ i Andreiu i braţ ego, Paraschiva i Şărba i Ghiorghiţă cupeţ i Dragomiru snă lu Dumitru judeţul. I pisah az, Tudor judeţul snă Gonov ot Oraş ot Floci. Şi pentru credinţa, pusu-ne-amu şi degetele3, pecete pentru ca să4 fie de mare credinţă la mâna dumnealui Moisi spătar, eu, dempreaună cu fămeia me, cu Tudora. Pis measeţa ghenar 20 dni, let 7160 <1652>. Eu Nedelco. t Tudora. Nan. t Franguli5 Andreiu5 Neagul. Tudoran. Tudor judeţul5 Paraschiva lu Laţco5 Radul. DANIC, Doc. ist, CCCLXVI1/134. Orig. rom., hârtie (30,5 x 21,5), 4 peccţi inelare în fum. 1HOEH. 2 HACT*k. ^Aii^rrcui. 4 Repetat 5 Semnături autografe. 33 www.dacoromanica.ro 31 1652 (7160) ianuarie 28 t Scris-am eu, Foca, ficiorul lu Căpăţină ot Bărbăreşti, acesta al meu zapis, să fie de mare credinţă la mâna lu Pătraşco păhamic şi a Giurei logofăt, cum să să ştie că am vândut moşie mea ce au fost a lu Rojdan de cupărătore, însă din fune lu Dumitru Bidiviului ce au fost dat zestre1 de socru-meu, Mitroc. însă să să ştie că am dat 12 locuri arătoare din câp derept ughi 6, să le fie stătătoare ohamnice, lor şi ficiorilor lor. Şi le-am vândut cu ştirea fraţilor mei şi a biiarilor ş-a megilor din sat. Şi mărturie au fost: ot Bărbăreşti, Radul şi Stan ot tam, braţ ego, Vladul ot Băbeni, Mareş ot Dobriceni, S[i]mion ot Morgla, Standul logofăt şi Irimie logofăt şi Manea logofăt. Pis measeţa ghenarie 28, vă leat 7160 <1652>. Eu Foca. Eu Mareş ot Băbeni. Eu Radul ot Bărbăreşti. Eu Vladul. Eu Simion ot Do[l Morunglav]2. Eu Standul logofăt din Mor<ân>glav. Eu Radul din Morgav. Eu Calotă din Diculeşti. DANIC, Doc. ist., CCCLXXI/229. Orig. rom., hârtie (23 x 16,7). Copie BAR, A3281, f. 185v-186v. 1 3ecTp-fc. 2 Loc rupt în orig. 32 1652 (7160) ianuarie 28, Târgovişte t Adecă eu, Paraschiva postelnic, fratele Cemicăi vornicul ot Borus, din sudstvo Elfov, feciorul lu Ionaşco comis, nepot Cemicăi vornicul, scris-am şi mărturisescu cu acesta al mieu zapis, ca să fie de mari cridinţă la mâna domnealui jupan Ghinea mare vistiar, cum să să ştii că i-am vândut dumnealui, partea mea de moşie1 din sat, din Petriştii lu Ionaşco ot sudstvo Vlaşca, jumătate di moşiie, în lungu din apa Argişului până-n apa Neajlovului şi în latu, stânjăni 500, din câmpu, den apă, den păduri, din selişte satului, di pristi tot hotarul, din hotar până-n hotar şi cu 2 famei di rumâni, însă rumânii, anume: Stoian cu 2 ficiori şi Dobrotă cu 2 ficiori şi cu câţi Dumnizeu li va mai da, diript bani gata, ughi 280. Şi mi i-au dat toţi banii2 în mâinile mele. Şi o am vândut eu, de a me bunăvoie, fără nici o silă, cu ştire ffăţini-meu Cimicăi vornicul şi a tuturor oaminilor miei şi a vicinilor şi din sus şi din jos, dimprijuru locului, ca să fii domnealui moşie stătătoare şi ohabnică în viei şi domnealui şi coconilor domnealui. 34 www.dacoromanica.ro Şi la tocmeala noastră, fost-au şi boiari mărturie, anume: jupan Dragomir marele vornic şi alţi boiari, cari-ş vor puni piceţili şi iscăliturili mai jos. Pentru credinţa mi i-am pus[şi eu pi]*cete şi is[călitura]\ ca să să crează. Pis ot Târgovişti, pis measeţa ghenarie 28 dni, leat 7160 <1652>. t Eu Paraschiva Cemica vornicul Costandin vel postelnic Udrişte Năsturel vtori logofăt Pană logofăt Filipescul4. DANIC, Mitrop. Ţ. Rom., CXIV/2. Orig. rom., hârtie (42 x 28,5), rupt puţin la îndoituri, 2 pece(i inelare, în fum şi în tuş. Copie ibicL: ms. 135, f. 213v. 1 mouieH. 2 EANCH. 1 Loc rupt in orig. * Semnături autografe. 33 1652 (7160) ianuarie 29 t IUt6<|>an, MHAOcrîeio Eox'ieio, Ap^uenHCKon h mwTponoAHT bi>coh ^emah OV rrppoBAAxVHCKOA1. Cartea smerenii noastre la dumneavoastră, boiari şi roşii din judeţul Mehedinţilor şi voao, megiiaşilor demprejurul Rogovei şi al Broscarilor, anume: voao, oreovicenilor şi voao, bolboşanilor şi voao, flămânzenilor şi voao, muşteştenilor şi voao, bistricenilor, cătră aceasta vă fac ştire vlădiciia mea să mergeţi să căutaţi şi să adevăraţi cum veţ şti pe dereptate, cu sufletele voastre, să alegeţi hotarăle Rogovei despre Broscari pre hotarălă cele bătrâne, carele au ţinut banul Preda Buzăscul şi Cârstea vornicul. Şi acu s-au sculat broscăreni în zilele mării sale, Io Matei Basarab voivod, împreună cu Nicula pârcălabul, de au călcat hotarul Rogovei şi l-au tăiatu, de l-au luat despre Rogova. Deci vlădiciia mea am văzut cartea mării sale, scriindu cum să meagă egumenul, anume Nicodim ot Tismana, împreună cu toţ călugării şi cu sluga dumnealui, Mihai comisul şi cu portarii anume [...]2, ca să caute şi să alegă hotarăle cele bătrâne ci au ţinut Buzăştii cum scrie mai sus. Dece, de veţ căuta şi veţ adevăra pre dereptate şi nu veţ făţeri, nici despre unii, nici despre alţii, să fiţi iertaţ şi blagosloviţi. Iar, de veţ faţări or despre unii or despre alţii, să fiţi procleţi şi afurisiţi şi anathima de vlădica Isus Hristos şi de 318 sfinţi părinţi de la Nicheia. Aşijderea, să fiţi şi de vlădicia mea, să aveţ parte la www.dacoromanica.ro 35 un loc cu Iuda şi cu Ariia şi cu toţ neiertaţii, lemnele şi pietrile să să topească, iar trupurile vostre să stea tot îmflate şi neputrede în veci. Şi după moarte să fiţi neiertaţ şi nedezlegaţ şi la înfricoşata judecată să luaţ plată împreună cu toţ vrăjmaşii domnului nostru Isus Hristos. De aceasta scrie vlădiciia mea. Pis ghenarie 29 dni, leat 7160 <1652>. Vlădica Ştefan2 3. DANIC, M-rea Tismana, L1I/3. Orig. rom, hârtie, (33 x 20,5), pecete mijlocie în ceară verde, protejată cu scamă. Copii ibid.: mss. 330, f. 46-46v; 337, f. 42-42v; 2173, f. 43-43v. DJAN Dolj, tns. 10, f. 37-38. 1 „Ştefan, din mila lui Dumnezeu, arhiepiscop şi mitropolit a toată (ara Ungrovlahiei”. 2 Loc alb în orig. 3 Semnătură autografă. 34 1652 (7160) ianuarie 30 t Adecă eu, Mihai snă lui Staico din Ohaba, scriu şi mărturisescu cu acesta al miu zapis, ca să1 fie de mare credinţă la mâna lui Iaacov căpitan, cum să ştie că i-am vândut partea2 me de ocină di sat Văgiuleşti, însă3 ocina fără rumâni, câtă să va alege preste ot hotarul. Şi o-m vândut pre bani gata, derept ughi 12, ca să'-i fi[e]4 moşie dumnealui şi coconilor. Şi măr[tu]rie: Stanu [vătaf]4 şi Mihai comisul. Preda păhamic ot [Urdari]4, Stămatie [pă]4hamic, Iane păhamic din Spineni. Şi amu scris eu mâna me. [Ş]4i pătru credinţă, pus-am şi pece. Ghenarie 30 zile, let 7160 <1652>. Eu Mihai Mărturie Mihai comis ot Filişi Preda păhamic rdăreanul Stamatie păhamic ot Pârâu5. BN, Colecfia Doc. ist., XX/75. Orig. rom. hârtie (20,3 x 18,4), pecete inelară, rupt la îndoituri. EDIŢII: Ghibănescu, Doc. slavo-romăne, p. 117, nr. 52. 2 napTa. 31uce. 4 Loc rupt în orig. 1 Semnături autografe. 36 www.dacoromanica.ro 35 1652(7160) ianuarie 30 t Adec<ă> eu, Ştefan, scris-am zapisul meu la mâna lu Ion vătah, cum să să ştie că i-am vândut 4 locure în Muşcel, derept bani gata 420: un loc anume la hotar, altul pă lângă Coman, altul pă lângă Dana, altul pă lângă Robul. Şi le-am vândut de a me bunăvoie, cu ştere tuturor fraţilor mei de moşâie. Aşejdere, şi1 eu, Coman, am vândut un loc în Muşcel pă lângă Ştefan. Şi l-am vândut derept 80 bani. Aşijdere şi eu, Radul Robul den Cârstăneşti, am vândut un loc în Muşcel, de la Săte pă lângă Ştefan, derept 80 de bani, de a me bunăvoie. Şi mărturie au fost: Opre şi Iuga şi Gorun i Voico i Ştefan. Şi pentru credenţa, am pus şi degetele. Pis az, popa Teodor. Pis ghinarie 30, leat 7160 <1652>. Ştefan. Coman. Radul Robul. DANIC, Mitrop. Ţ. Rom., XCVIII/48. Orig. rom., hârtie (30 x 20,5). Copie ibid.: ms. 137, f. 313 v-314. î 1116. 36 1652 (7160) ianuarie 30 t Adecă eu, Voico den Corşori, scris-am acesta zapis al meu, cum să să ştie că i-am vândut 7 locure, dereptu bani gata 780, însă locurele anume: de su Priporu, u loc, între Iuga şi între Voicel, în Muşcel, între Pampul şi între Iuga, la gruiul stăjarului, iar u loc pre supt coastă, până-n pop Radu, altul la tufe, pă lângă Coman, altul la Vale Predei, alt iar în Muşcel, pă lângă Ştefan, ce au fost al Danei; altul despre Poinărei pre cale, la cereş. Şi am vândut aceste locure de bunăvoie nostră, cu ştire a tuturoru fraţilor. Şi mărturii au fost: Iuga şi Goron şi Opre i Coman i Dragomir. Şi pentru credenţa, am pus şi peceţile. Pisah az, popa Tudor. Aceasta am scris. Pis measeţa ghenarie 30 dni, leat 7160 <1652>. Eu Voico. DANIC, Mitrop. Ţ. Rom., XCVIII/49. Orig. rom., hârtie (30,5 x21). Copie ibid.: ms. 137, f. 277v. 37 www.dacoromanica.ro 37 1652 (7160) ianuarie 30, Târgovişte t MhaoctYeio EoxYeio. Iw Mateh EdCdpdB boeboai h rocnoAm» bicoh ^emah OyrrppoBAAx’iHCKoe. A^bat rocnoACTBO mh ci'io noBEA’kNiii rocnoACTBd mh CB*kT*kH. eoxectbnYh monacthp flpreui. XP*A ScnENiE EoropoAHiţe h w+iiuS er^MENd ApxYeAAAHApHT AEWHtYe H BCtiM HMOKOM. CAHLţH XHBSlţlH Bl> WEHT'fcAH TO IdKOXE A& ECT CB'kTOMS MOHACTHp BHUIE (IHCAHA BdMd WT NA MdAd QKNli UIT KOA Tp’hrOBHLJJe. nOAOBHNO KOAHKO ECT WT MdCT rOCnOACKd. nONEXE ECT cYd BHUIE pEMENd BdMTi BHAd ECT AAANd H nOKAOHHAd WT nOKOHNdrO npdA'kA0M rOCnOACTBd MH. EdCdpdB BOEBOA. WEdME BCdX MdCT rOCnC>ACKA. IdKOXE A* CCT CB’kT’kH MONdCTHp ţd XPdNh H rOCnOACTBd Em8 nOM'kNâ B B’feKH. H B"hC BHA cYd BdMd nO pdţAOrd CB’fcTOM# MONdCTHp flp^lEUl ChC B-hc x®A®b®m era. 11 nOTOM. Kl>Ad ECT BHA lipE A^HH flAE^dNApS HOAT» IaYbUI. d WTT»l$ MdTEH MHpeSrt WT A’t*. câlţlH NdCTdBNHK CB’kT’kw MONdCTHp fi.'k.A&A. XPAM 064™ NEKOAdE H cSl|JH EAHH WTlţS %A MECT Nd BCHX rOCnOAdpiH. CB’kTH’k ErO 6HA ECT npOCHA BdMd cYd WT Hd MdAd QKNTi MdCT TOCnOACKd H B-hC BHA 110 pdţAOrd A^aSaOB. d flOCA'k. Kl>Ad BHCT (IdKHXE BliA^NH flAE'ţdNApS B©AT» lAYldUI. cSlţlH Er$MEN WTlilţS MEAEHTYE Hd flprEUl WBp'kTdA ECT KNHrOBE EdCdpdBd BOAT» NdA Cld BHUIE pEMENd BdMd. BCdX MdCT rOCflOACKd WT Nd MdAd G3kH1> H nOKdţdA ECT Hd AHBdN. Bl» tom. rocnoACTBd emS he B-bcxoTtrt aa nonupdET noM'kNd a^A^m rocnoACTBd mh. EdCdpdB BOA1>. NT» ChTBOpHA ECT ScrpOENIE AA AP^HT ApijieUlSd nOAOBHNO ţd BdMd H A’tdSd AP^rA nOAOBHH. IdKOXE AA he bSaSt MAT»B H KdpdNIE B"h HHX- HT» AA BCT MHpHd TocnoAA Bord h cndcd HduiEro Hcoycd XpucTd. noMTO paaY c8t wba abb MOHdCTHpH rOCflOACKH H nOM^Nh KTHTOpOM. KdKO BHA’fex TOCnOACTBO MH KNHr EdCdpdBd BOA1>. BT» A*kT ^KE npEţ CBdKd BdMd H KNHr dAE^dHApS BOA"*» ţd ScrpOENIE H %A WCTdA BT» A'kT ^pKE. H ChTBOpHA ECT H KNHr TOCnOACTBd MH ţd 8tBPT»XA€hYe NdA cYd ScTpOENIE. H BT»C AP1>^dA ECT CHlţE WBd AB't MOHdCTHpHAH. fl nOTOM. KT»AA ECT BHA ndKHXE NHN'fc BT» A*>NH TOCnOACTBd MH. fipEţ HI A^tY, d EI^MENd IWdN A^ACKYh. WH ElţlEXE ECT nOAHrdA np§X PAA> C'A BdMd WT Hd MdAd OkHTi. IdKOXE AA w AptiKHT npEţ B-hC ChC EAHH XPHCOB WT Nd PdA$A BOA1» MHXH-k. ChTBOpEH WT MHp’&A WT fi.'k.A pdAl' BOA-fe CB*kTN*tkH ErO. H npiHABT %A AHlţS ChC EI^MENd AEWHtYe 8 BEAHKIH AHBdN. Eli TOM. TOCnOACTBO MH lldKHXE TAEAdX H cSaHX no npdB h no ţdKON EoxYio, KSnno chc WT-hiţS HduiEMS dpxYenncKSn: h MHTponoAHT KHp CTE4>dH H ChC BCHXMH nOMTEHHMH npdBHTEAE TOCnOACTBd MH. H HE B’hCXOT’kd rocnoACTEO mh aa pd^ApdA SctpoehYe Hack^anapt» boa*»» h nponYH rocnoAApn. ht» 38 www.dacoromanica.ro AM®X cllM rocnoACTBO mh a* ect cYa takmexeni'e ctoateana wba abe monacthpobe, KAK© 6CT BHI11E nHCAN Aa B^AET BAMA HA AB©AW. H WCTAA 6CT Er$MENA IwAH WT ţAKON WT AHBAN. H WT KOrOXAO NEnOKOA’kEHM, IlOpHţMO rOCn©ACTBA MH. H CB6A*I*T6A6 nOCTABHX TOCnOACTBO mh: xfrlAN ÂpArOMHp BWpNHK, JK&IAN PAAYA AWrW^CT, rHHt BMCTl'iap, AÎHk8a OlATAp, EApB^A CTOAHHK, PAAYa KOMHC, XpHţA nexApHHK, Hoctahahh iioctbanhk. H HcnpABHHK, bea Aoro^ET PaaYa- IlHC Aţ, A^MITp^ AOrO^ET EWAAIMIO â rpAAY Tp-krOBHIjlE, M-bcEUA TEHApiE A AkHH H WT flAAMA, B*k A^T ^p^. t Iw Mateio bwebwaa, mhaoctYio EoxY». rocnoAHNh. lw Mateio bohboa t Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele, sfintei, dumnezeieştii mănăstiri Argeş, hramul Adormirea Născătoarei de Dumnezeu şi părintelui egumen arhimandrit Leontie şi tuturor călugărilor, câţi trăiesc în lăcaşul acela, ca să-i fie sfintei mănăstiri mai sus-scrise vama de la Ocna Mică de lângă Târgovişte, jumătate, cât este din partea domnească, pentru că această mai sus-zisă vamă a fost dată şi închinată de răposatul străbunul domniei mele, Basarab voievod, însă toată partea domnească, ca să-i fie sfintei mănăstiri de hrană, iar domniei lui pomenire în veci. Şi a tot fost această vamă pe seama sfintei mănăstiri Argeş, cu tot venitul ei. Iar după aceea, când a fost în zilele lui Alexandru vodă Iliaş, iar părintele Matei Mireul de la Deal, fiind nastavnic al sfintei mănăstiri Dealul, hramul Sfântului Nicolae şi fiind părinte de cinste la toţi domnii, sfinţia sa a cerut vama aceasta de la Ocna Mică, partea domnească. Şi tot a fost pe seama Dealului. Iar apoi, când a fost iarăşi în zilele lui Alexandru vodă Iliaş, fiind egumen părintele Melentie la Argeş, a găsit cărţile lui Basarab vodă pe această mai sus-zisă vamă, toată partea domnească de la Ocna Mică şi a arătat-o la divan. La aceasta, domnia lui nu a vrut să calce pomana strămoşului domniei mele, Basarab vodă, ci a făcut aşezare, să stăpânească Argeşul jumătate de vamă şi Dealul cealaltă jumătate, ca să nu fie ceartă şi gâlceavă între ei, ci să fie pacea Domnului Dumnezeului şi mântuitorului nostru Isus Hristos, pentru că amândouă mănăstirile sânt domneşti şi pomană ctitorilor, cum am văzut domnia mea cartea lui Basarab vodă în anul 7025 peste toată vama şi cartea lui Alexandru vodă, de aşezare şi de rămasj în anul 7125. Şi am făcut şi cartea domniei mele de întărire pe această aşezare. Şi tot au stăpânit astfel amândouă mănăstirile. Iar după aceea, când a fost iarăşi acum în zilele domniei mele, peste 18 ani, iar egumenul Ioan de la Dealul, el iar a ridicat pâră pentru această vamă de la Ocna Mică, ca să o stăpânească peste tot, cu un hrisov de la Radul vodă Mihnea, făcut de www.dacoromanica.ro 39 Mireul de la Deal pentru voia sfinţiei lui. Şi a venit de faţă cu egumenul Leontie la marele divan. La aceasta, domnia mea iarăşi am cercetat şi am judecat după dreptate şi după legea lui Dumnezeu, împreună cu părintele nostru arhiepescop şi mitropolit chir Ştefan şi cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele. Şi n-am vrut domnia mea să rup aşezarea lui Alexandru vodă şi a altor domni, ci am dat domnia mea să fie această întocmire statornică amânduror mănăstirilor, cum este mai sus scris: să fie vama pe din două. Şi a rămas egumenul Ioan de lege din divan. Şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Şi martori am pus domnia mea: jupan Dragomir vornic, jupan Radul logofăt, Ghinea vistier, Diicul spătar, Barbul stolnic, Radul comis, Hriza paharnic, Costandin postelnic. Şi ispravnic, marele logofăt Radul. Am scris eu, Dumitru logofăt Boldiciu, în cetatea Târgovişte, luna ianuarie 30 zile şi de la Adam în anul 7160 <1652>. t Io Matei voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Matei voievod DANIC, Ep. Argeş, XLII/6. Orig. slav, perg. (35 x 48), pecete mijlocie timbrată, cu o trad. rom. din a doua jumătate a sec. XVIII. Rez., Aricescu, Indice, I, p. 70, nr. 936. 38 1652 (7160) ianuarie 31 t Noi, 6 boiari, anume: ot Sărata, Dragomir iuzbaşa, ot Mărăcineni, Sava Benghiul i ot Bănceşti, Nastasie i ot Vemeşti, Jipa postelnic i ot Prâscov, Ivan vataf i ot Mierlari, Dragomir, carii ne-au luat Lefter ot Udobeni şi Dragomir căpitan ot Răteşti cu cemetiia lui, ca să le căutăm pentru nişte moşii den Răteşti şi den Ojăşti. într-aceea, ne-am strânsu cu toţi la sfânta episcupie ot Buzău, înaintea părintelui Serafim episcop şi se-au strânsu toţ bătrânii înainte episcupului şi le-au făcut şi legătură cum să grăiască cu dereptul, cine cum va şti. Intr-aceea, au mărturisit toţ bătrânii demprijurul locului: popi, călugări, oameni bătrâni cam de 100 de ani, cum ei nu ştiu să hie avut Mateiu spatar, nici Dragomir, socrul lui Lefter, nici Lefter, moşii în Răteşti şi în Ojăşti, ci o au ţinut moşii lui Dragomir şi cu cemetii lui aceste moşii den Răteşti şi den Ojăşti, cu bună pace până acum. Deci şi noi, aceşti boiari ce scrie mai sus, auzind atâte oameni buni şi bătrâni mărturisind cu ale lor suflete şi luându legătura arhieriului pre capetele lor, dat-am şi noi lu Dragomir capitan cu cemetii lui, să-ş ţie moşie den Răteşti şi den Ojăşti cu bună pace, cum o au ţinut moşii şi strămoşii lor. 40 www.dacoromanica.ro - Insă oaminii pre nume, carii au mărturisit înainte episcopului şi au luat legătură pre capetele lor, anume: Damaschin călugărul şi Danail călugurul şi popa Dumitru călugurul i Cârstiian ot Policioi şi Bercă ot Păcleni i Stan Văndălacul ot Joseni i Stoica ot tam i Mirce ot tam i Cotean ot tam i Stănilă ot Posobeşti i Neagul Jugănarul ot Neagoşina i Ugrin ot Mărăcineni i Dragomir Lemni Rele ot Cemăteşti i Neagoi Ojăscul şi Vintilă ot tam i Dumitraşco al Dospinei i Lepădat i Stan Bivolul1 ot Crivileşti i Neguleci ot Moşăşti. Aceasta scriem. Pis Dragomir al diacon ot Vemişti, ghenar 31 dni, leat 7160 <1652>. Lupul, în locul Benghiului Dragomir iuzbaşa Jipa Nastasie Dragomir Ivan2. Şi răvaşele domneşti le-au dat la mâna lui Dragomir căpitan cu cemetie lui3. DANIC, Schitul Răteşti, 11/5. Orig. rom., hârtie (31,5 x21,8), rupt la îndoituri, 6 peceţi inelare în fum. 1 EhaboaSa. 2 Semnături autografe. 3 Ad. marg. 39 1652 (7160) februarie Adecă eu, Dragomir ot Vâltureşti, scris-am zapis