ROMAHIAE UI S TARA > ROMANEASCA Voi. XXXVI www.dacoromanica.ro ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢE ISTORICE ŞI ARHEOLOGIE Documenta romaniae HISTORICA COMITETUL DE COORDONARE: Acad. CAMIL MUREŞAN, acad. ŞTEFAN ŞTEFÂNESCU, prof. univ. dr. IOAN CAPROŞU, I EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE www.dacoromanica.ro ACADEMIA ROMÂNĂ INSTITUTUL DE ISTORIE „NICOLAE IORGA” B.ŢflRfl R0M3NC3SC3 VOLUMUL XXXVI (1651) VOLUM ÎNTOCMIT DE O ANA RIZESCU Şi MARCEL-DUMITRU CIUCĂ EDITURA ACADEMIEI ROMANE Bucureşti, 2006 www.dacoromanica.ro Copyright © Editura Academiei Române, 2006. Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate editurii. Adresa: EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE Calea 13 Septembrie nr. 13, sector 5 050711, Bucureşti, România Tel.: 4021-3188106; 4021-3188146; Fax:4021-3182444 E-mail: edacad@ear.ro Adresa web: www.ear.ro CARTEA A APĂRUT CU SPRIJINUL AUTORITĂŢII NAŢIONALE PENTRU CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ Redactor: Ana BOROŞ Tehnoredactor: Daniela FLORESCU Coperta: Mariana ŞERBĂNESCU Bun de tipar: 23.11.2006 Format: 16/70x 100 Coli de tipar: 29,25 C.Z. pentru biblioteci mari: 9 (498.1) «1651» (00-12) C.Z. pentru biblioteci mici: 9 (498) www.dacoromanica.ro STUDIU INTRODUCTIV 1. INVENTARUL DOCUMENTAR ŞI LOCUL DE PĂSTRARE Volumul XXXVI din seria B a colecţiei Documenta Romaniae Historica cuprinde documente, rezumate, menţiuni, ale unor acte interne emise în Ţara Românească în anul 1651, şi aparatul critic al acestora. La constituirea acestei ediţii am avut ca material de bază fişele de semnalare a documentelor, fişele bibliografice şi transcrierile, realizate de-a lungul timpului de colectivul de „Izvoare şi instrumente de lucru” al Institutului de Istorie „Nicolae Iorga”. Acestora li s-au adăugat cataloagele de documente şi inventarele instituţiilor româneşti şi străine, ce au în custodie documente istorice româneşti. Verificarea autenticităţii, a datelor cronologice şi examenul intern al documentelor semnalate a dus la păstrarea a 278 de documente şi rezumate. De asemenea, menţiunile sub formă de perilipsis din manuscrise sau din publicaţii au fost introduse în volum şi numerotate în continuare de la 279 la 296, indexate şi fără a mai fi semnalate în lista de rezumate a volumului. După forma în care ni s-au transmis, 186 de documente sunt originale (161 româneşti, 24 slave şi 1 grecesc). Anul 1651 înregistrează utilizarea limbii române într-un procent covârşitor, procentul de 9 % reprezentat de documentele în limba slavă fiind cărţi domneşti de întărirea stăpânirii unor bunuri, acordate unor boieri care fac achiziţii recente de proprietăţi sau în beneficiul unor mănăstiri. Cea mai mare parte din documentele publicate în acest volum provin din fondurile de la Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale din Bucureşti (în continuare DANIQ. Doar 29 de documente provin din alte 15 depozite, răspândite peste tot în ţară, şi din publicaţii, în felul următor: 10 provin din Muzeul de Istorie şi Artă al Municipiului Bucureşti (doc. 5, 77, 173, 189, 231, 256, 262, 264, 270, 277), 3 din colecţiile Bibliotecii Academiei Române (doc. 19, 81, 213), 1 din colecţiile speciale ale Bibliotecii Naţionale (doc. 26), 3 de la Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale Covasna (doc. 100, 128, 129), 1 de la Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale Iaşi (doc. 43), 1 de la Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale Dâmboviţa (doc. 148), 1 de la Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale Vâlcea (doc. 120), 1 de la Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale Mehedinţi (doc. 197), 1 de la Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale Dolj (doc. 255), 1 de la Magyar Orszăgos Leveltâr. Kossuth Leveltâr (microfilm aflat la DANIC din Bucureşti, doc. 85), 1 de la Muzeul Olteniei din Craiova (doc. 7), 1 din S.U.A., colecţia privată a d-lui G. Cantacuzino-Edeleanu (doc. 29), 1 de la Muzeul www.dacoromanica.ro V Bucovinei din Suceava (doc. 258), 1 de la Muzeul judeţean Prahova (doc. 119), 2 din Grecia, de la mănăstirea Simonopetra (doc. 127, 170). Alte 4 documente sunt date după publicaţii (doc. 135, 136, 185, 263), iar 9 rezumate de la DANIC au fost introduse în volum pe poziţiile: 63,72,104,147,156,177,184,257,271. După suport şi scris, doc. 212 din data de 21 septembrie 1651 ar părea îndoielnic, întrucât hârtia, mult mai subţire, cu 4 dungi drepte m filigran, îl plasează la o dată ulterioară anului 1651. Am decis să-l păstrăm întrucât, conjecturat cu doc. 269 şi 273 din 21 şi, respectiv, 23 decembrie, el se încadrează logic într-o suită. Toate aceste trei documente se referă la înstrăinarea prin zălogirea şi apoi vânzarea unui sfert din muntele Leaota de către Ivan din Dragoslavele şi de fiii acestuia, Lepădat şi Radul, împreună cu mama lor, Maria. Beneficiarul acestor acte este Micul Işărcu. în ordine cronologică, acţiunile sunt următoarele: la 21 septembrie se realizează un împrumut cu zălogire de munte, la 21 decembrie se menţionează că între timp Ivan a murit, moment m care se vinde o parte din munte şi este consemnat că actul de zălogire anterior, cel îndoielnic după suport, a fost „spart”, iar la 23 decembrie se realizează o nouă zălogire. Toate aceste trei documente au copii păstrate în condica Episcopiei de Buzău, ms. 204, f. 349-351, fiind scrise în condică unul după celălalt, fără alte documente intercalate. în aceste condiţii, documentul care ne apărea îndoielnic după suport l-am considerat o copie realizată mai târziu, fie după actul original ce apare menţionat ca „distrus” în 21 decembrie, fie după o copie târzie păstrată, poate, chiar într-o condică. Condiţiile în care s-a zălogit muntele sunt reamintite în alte documente de la sfârşitul secolului al XVII-lea, mulţi ani mai târziu, atunci când urmaşii celor care au dat bani zălog vând la rândul lor partea de munte la care se refereau documentele mai sus-menţionate. Astfel, la 29 ianuarie 1700 (7208), Ion, fiul celui care a primit muntele zălog, Micul Işărcu, vinde lui popa Necula: -„muntele Leaota, partea lui Lepădat şi a Radului, frate-său, adică din tot muntele a patra parte, care au fost pus de ei zălog la părinţii noştri drept lei 12 şi ş-au pus şi zi zălog până în ani cinci, că de vor da bani, să le fie muntele slobod, iar de nu vor da banii la zi, să fie muntele stătător. Deci trecând multă vreme până au murit şi ei, şi părinţii noştri, şi au trecut ani 48 şi de munte n-au mai căutat să-l mai scoaţă; deci ajungându-ne pe noi vreme de nevoie şi de lipsă, am mers de ne-am tocmit” (cf. ms. 204, f. 352). De asemenea, la 1 septembrie 1694 (7203), într-un alt document din aceeaşi condică, se menţionează exact sumele tranzacţionate în 1651: „pentru să se ştie că dând noi nişte bani feciorilor lui Ivan Boţoacă din Bogăteşti, anume: Lepădat şi Radului lei 16 pol, tătâne-său, lui Ivan, i-am dat lei 4 pol şi feciorilor lui, Lepădat şi Radului lei 12, care fac împreună lei 16 pol. Şi aceşti bani i-am dat pre partea lor de munte Leaota” (ms. 204, f. 351). Este posibil deci, ca în aceste condiţii să se fi realizat şi copia actului din 21 septembrie 1651. Din toate aceste considerente, indiferent care ar putea fi motivaţiile actorilor din epocă ce au dus la distrugerea sau refacerea ulterioară a unor acte, toate cele trei documente au fost introduse în corpusul volumului şi nu plasate într-o listă separată de documente îndoielnice. Atragem însă aici atenţia asupra specificităţii lor. VI www.dacoromanica.ro 2. DATAREA DOCUMENTELOR Documentele reţinute pentru publicare poartă văleatul 7159 (ianuarie-august) şi 7160 (septembrie-decembrie). Volumul mai cuprinde 20 documente cu dată lărgită, care au văleatul exprimat 7160 (nr. 177-193). Cea mai mare parte a documentelor reţinute pentru publicare posedă indicaţii cronologice complete: an, lună, zi. Fiind însă vorba de anul care delimitează a doua jumătate a secolului al XVII-lea, au mai fost reţinute spre publicare acele documente care deşi nu au data exprimată explicit, potrivit informaţiilor conţinute, pot fi plasate în jurul acestui an. Ele au fost introduse în volum pe primele poziţii, cu cca 1651 (nr. 1, 2, 3), motivându-se pentru fiecare, ce elemente au condus la păstrarea lor. într-o listă specială, plasată imediat după lista de menţiuni, au fost semnalate alte două documente care, deşi au data de 1651, au fost redatate. Primul document din această listă de documente rectificate, cu data de 15 iulie 1651, nu aparţine de fapt acestui an, fiind menţionată o vânzare în favoarea lui Drăguşanu, mare paharnic, care moare în slujbă în anul 1650. L-am redatat în funcţie de acesta şi după martorii înscrişi în document. Un al doilea document din această listă care are data de 24 noiembrie 1651 exprimată clar şi corespunzând acestui volum, menţionează o vânzare de moşie „la vreme de nevoie”, în vremea lui „Gligorie vodă”, fără a avea alte elemente de datare care să permită identificarea acestei perioade grele, amintită vag. Din acest motiv l-am redatat după Gligorie vodă Ghica (1660-1664), considerându-1 ca fiind cel mai devreme din 1660. Gramata patriarhală cu indiction 4 iunie a fost introdusă în acest volum cu data de 17-30 iunie, potrivit datelor în care patriarhul Athanasie a ocupat scaunul Constantinopolului. în privinţa altor elemente de cronologie cuprinse în documente, menţionăm că uneori acestea explică văleatul ca dată de la facerea lumii „de la Adam până acuma”. Nici un document din acest an nu este datat de la Naşterea lui Isus Hristos şi nici un document de cancelarie nu se raportează la anul domniei lui Matei Basarab. Două documente sunt datate 9 martie, „ziua sfinţilor mucenici” (doc. 47 şi 48). 3. NOMENCLATURA DOCUMENTELOR Termenii cu care sunt desemnate actele din anul 1651 sunt cei specifici epocii, specializaţi după conţinutul redat, fără a putea surprinde vreo inovaţie. Actele domneşti sunt cărţi sau hrisoave, indiferent dacă sunt scrisori, porunci sau confirmări de proprietate. Răvaş continuă să fie specializat pentru actul domnesc de desemnare a boierilor hotărnici, jurători, tocmelnici, ce erau delegaţi de domnie pentru o anchetă VII www.dacoromanica.ro în teritoriu şi care realizau o judecată preliminară. Termenul poate semnifica „însemnare”, căci valoarea lui este de a înregistra numele persoanelor desemnate de către domnul ţării şi asupra desemnării cărora părţile au căzut deja de acord. Actul prin care aceşti boieri „luaţi pe răvaşe domneşti” îl informează pe domn asupra rezultatului la care au ajuns, poartă numele de zapis. Tot acest ultim termen desemnează şi marea majoritate a actelor private. 4. EMITENŢII DOCUMENTELOR Din cele 278 de documente incluse în acest volum, 58 au ca emitent domnul Ţării Româneşti (doc. 11, 13, 19, 25, 31, 40, 42, 43, 45, 56, 59, 61, 62, 65, 69, 70, 71, 77-79, 88-90, 92, 104, 105, 107, 109, 113-117, 122, 124, 129, 135, 136, 139, 140, 142, 144, 145, 148, 151, 156, 157, 165, 170, 193, 207, 222, 229, 230, 245, 258,272,274). Din ansamblul actelor private se remarcă emitenţii femei: Neacşa (doc. 15), Stana Neguroaia (doc. 23), Maria (doc. 44), Afiimia (doc. 82), Neacşa (doc. 97), Despa (doc. 98), Neaga Oloaga (doc. 195), Maria (doc. 214), Elina doamna (doc. 118), Stanca Vasilitei (doc. 216), Maria (doc. 227), Dumitra vorniceasa (doc. 236), Maria călugăriţa (doc. 237), Drăgaica baba (doc. 253), Dumitra din Cotina (doc. 255), Dobra (doc. 260). De asemenea, emitenţi speciali mai sunt: marele vomic Dragomir (doc. 60), Buliga mare capitan (doc. 64, 84), Constantin mare postelnic (doc. 111), doamna Elina (doc. 118), patriarhul Constantinopolului Athanasios (doc. 123). Ca o entitate aparte, sunt amintiţi ca emitenţi sătenii (doc. 3, 9, 86, 219) sau boierii judecători în număr de 6, 12 (doc. 30, 38, 41, 95, 138, 208, 209), cei din urmă de fiecare dată cu numele înscrise în răvaşe. 5. SCRIBII DOCUMENTELOR Din cele 58 de documente domneşti, 24 nu au scribul specificat, 20 fiind scrise după „însăşi spusa domnului” (doc. 11, 25, 31, 56, 61, 62, 65, 69, 70, 109, 115, 122, 135, 136, 140, 144, 145, 222, 229, 230) iar alte 31 beneficiază de aportul unui scrib de cancelarie. Scriu documente domneşti 13 logofeţi de cancelarie: Dumitraşco, Dumitru Boldiciu, un alt Dumitru, Mareş Ghiorghiuvici, Mihalcea, Neagoe, Necula Boldiciu, Radul, Radul fiul lui Mihalcea, Soare, Stan, Stoica Şerbanovici, Tudor Olănescu, remarcându-se şi o specializare a celor care scriu documente în limba slavă: Dumitru Boldiciu (doc. 13, 43, 88, 113, 148, 151, 245, 274); Dumitru (doc. 40, 42, 107, 142), Mihalcea (doc. 19, 77, 90), Soare (doc. 45, 71), Radul (doc. 59), Tudor Olănescu (doc. 157), Stan (doc. 124, 258), Mareş Ghiorghiuvici (doc. 165). Scriu documente domneşti în româneşte: Dumitraşco (doc. 129), Necula Boldiciu (doc. 79), Neagoe (doc. 90), Radul, fiul lui Mihalcea (doc. 139), Stoica Şerbanovici log. (doc. 107). Aceiaşi scribi pot fi solicitaţi pentru scrierea unor documente private, cum este, de exemplu, Dumitru Bodiciu, logofăt VIII www.dacoromanica.ro utilizat cu precădere în cancelaria domnească, care apare în calitate de scrib şi în documente private (doc. 213,239,243). Scriu în calitate de emitenţi ai actelor: Cârstea popă (doc. 1), Papa paharnic (doc. 2), Daicul (doc. 5), Voinea păhărnicel (doc. 12), Chiriac logofăt (doc. 16), Tudor sluger (doc. 20), Răduţul clucer (doc. 22), Iane paharnic (doc. 34, 35), Cârstea dorobanţ (doc. 37), Radu Negrescu (doc. 51), lanachi (doc. 57), Coman (doc. 58), Guliga mare căpitan (doc. 64, 84), Stoen săpunar (doc. 93), Ilie (doc. 99), Preda clucer (doc. 101), Băilă (doc. 103), Gheorghe vornic (doc. 106), Anghel (doc. 108), Chirca popa (doc. 120), Voico (doc. 121), Şerb (doc. 126), Radu Drăgăncescu (doc. 130), Ivaşco (doc. 134), Sava cel mare (doc. 137), Dumitru Iorga (doc. 143), Lupşă (doc. 152), Radu mare logofăt (doc. 153), Bălan roşul (doc. 155), Mogoş (doc. 158), Giurgiu (doc. 159, 160), Bălu (doc. 161), Muşat (doc. 164), Albul (doc. 166), Dragomir (doc. 167), Necula (doc. 196), Stoica (doc. 197), Udreicu (doc. 200), Stan (doc. 205), etc. 6. CARACTERLE EXTERNE ALE DOCUMENTELOR a) MATERIA SUBIACENTĂ Hârtia este suportul material al majorităţii documentelor din acest volum. Pentru actele obişnuite s-a folosit o jumătate de coală. Pentru documentele mai lungi s-au folosit bucăţi mai mari, pliate în două, formând un difolio. Acestea sunt scrise în epocă cel mai adesea pe o singură foaie, fila a doua având notiţe ulterioare, de obicei, însemnări ale custozilor. Pe pergament sunt 12 documente slave (doc. 13, 45, 71, 88, 90, 117, 124, 151,157,165,207,274), la egalitate cu cele ce sunt scrise pe hârtie. în general, se poate aprecia că actele care ne-au parvenit din acest an se află într-o stare bună de conservare. Roase de carii, pătate şi înnegrite sunt doc. 3, 79, 102 şi 207. Din doc. 79 ni s-a păstrat 2/6, fiind practic imposibilă reconstituirea inteligibilă a textului. Doc. 115 este lipit pe un suport vechi, părţile aflate la îmbinare fiind imposibil de citit. Cernelurile utilizate sunt variaţii de brun, uneori negru. Pentru semnătura domnului sau pentru iniţiale s-a utilizat chinovarul. b) SIGILIILE Documentele anului 1651 sunt autentificate autograf sau prin scrierea numelui de către scribul documentului şi însoţite de amprentă digitală, sigiliu inelar în fum sau în tuş. Cele mai numeroase sigilii private sunt cele imprimate în fum şi tuş (doc. 5, 6, 12, 14, 16, 22, 24, 26, 27, 30, 31, 34-36, 38, 41, 53, 57, 64, 76, 83, 84, 94, 95, 101, 106, 111, 119, 124, 130-134, 137, 138, 141, 150, 154, 162, 169, IX www.dacoromanica.ro 171, 172, 199, 201, 211, 215, 220, 228, 236, 252, 275). Purtători de sigilii au funcţii administrative şi însoţesc cel mai adesea sigiliul de aparat cu semnătură autografă (doc. 64, 84, etc.). Actele domneşti folosesc cel mai adesea sigiliul mijlociu timbrat (doc. 13,43, 45, 56, 59, 60, 78, 88, 90, 105, 107, 117, 124, 139, 140, 142, 145, 148, 151, 157, 165,207,274), care în unele documente este căzut (doc. 43, 45,60, 90,207,274). Mai sunt folosite sigiliul aplicat în ceară roşie (doc. 77, căzut), sigiliul cu timbru mobil (doc. 40, 89,113,245,258). Excelent conservat este sigiliul timbrat din doc. 43. în chinovar sunt fie sigiliile inelare domneşti (doc. 61, 65, 108, 122,144, 222), fie cele mijlocii (11, 25, 32, 69, 70, 114, 115, 230). Fără urme de validare sau sigilare este doc. 71, explicaţii pentru acest fapt fiind date la document. Din categoria sigiliilor aplicate fac parte cele în ceară verde, aparţinând lui Dragomir mare vornic, Buliga mare căpitan, sigiliul ecleziastic al episcopului Serafim de la Buzău şi sigiliul ecleziastic de la mănăstirea Gruiu (doc. 255). Radul căpitan foloseşte un sigiliu iconografic (doc. 133). Se mai cuvine amintită şi utilizarea aceluiaşi sigiliu de către două persoane diferite (doc. 172), pentru care vezi şi fig. nr. 20. Martorii greci ai documentelor din acest an semnează autograf, cu precizarea „mărturie” în limba greacă (doc. 16,27,34,35,83,103,141,244,275). 7. CARACTERLE INTERNE ALE DOCUMENTELOR a) LIMBA în vocabularul documentelor acestui an sunt foarte puţine elemente de noutate. Amintim mahalagii (doc. 36), acolisit (doc. 87), chiurciubaşa (doc. 34, 35, 36), cel din urmă ca urmare a participării grecilor ca martori la actele româneşti. Scrierea în limba română rămâne influenţată de scrierea slavă. Metateza este utilizată în covârşitoare măsură. Foarte rare sunt cazurile în care începutul frazelor este marcat cu majusculă. b) FORMULARUL DOCUMENTELOR Invocaţia simbolică. Crucea este prezentată în mai toate actele din acest volum, excepţie fac copiile manuscrise. Nu se întâlnesc cazuri de invocaţie verbală. Intitulaţia domnului cuprinde formula simplă ce conţine numele voievodului şi titlul, sau cu specificarea teritoriului: „ţ MYaocthi» Eojkmio, lw Matcio Eacspaba BftHBOAA H rOCIIOAHNh rhCOA 36MA6 OVtypOBAAXHCKOe H 3ADA€H€CKH6”(dOC. 129). Un •• singur document semnalează strămoşii domnului: „ţ MhaoctYi» Box’iio, Iw Matgio EACApABA BOHBOA'h H rOCIIOAHHh BhCOH ^6MA6 OyIT^WBAAXHHCKOB, Bh8k BBAHKArA H X www.dacoromanica.ro np’bAOBparA, CTaporo, noKOHHomS Iw Eacapaba boceoa*” (doc. 89), calitatea de nepot al domnului Neagoe Basarab (1512-1521) fiind comună mai multor domni, printre care şi lui Radu Şerban voievod (1601-1612). Singurul document emis de doamna Elina se deschide cu: „t Iw rocnoacA* 6ahna namaanhu* 3ba\a6 Eaaiuko€. nHiuemâ rocnoACTBO mm np-bwc4>ewmeNNMA\8 h Bor H3Ep4NN0M$ npxHejvuMApuT KHp Capa<|>ha\ enHCKonetfA ot Eîtebovf, 3ApABi'e!” (doc. 118). Patriarhul Constantinopolului se intitulează: „t Athanasie, din mila lui Dumnezeu, arhiepiscop al Constantinopolei, Noua Romă şi patriarh ecumenic” (doc. 123). în actele private de proprietate se menţine intitulaţia care cuprinde numele emitentului (numai numele de botez), precedat de adverbul adecă şi pronumele personal eu, uneori şi de calitatea emitentului, domiciliul şi de descendenţa pe linie paternă sau maternă. Salutaţia este specifică stilului epistolar şi caracterizează poruncile domneşti sau scrisorile înalţilor dregători, cuprinzând urări de bine sau de sănătate. Formula utilizată atât de domn cât şi de ceilalţi emitenţi este zdravie, utilizată în slavă sau în traducerea românească, sănătate: „IlHuiem rocnoACTao mh, ca^^m tociioactbo mh, Popescu căpitan de Buzău, sapabhc!” (doc. 144), „f Iw rocnoxAa 6ahha hamaahhua 3ba\a6 Eaaiukoc. IlHUiemâ rocnoACTBO mh np’kwc^euimeHHHAnâ h Eor h3bpahhoah8 APXH6AIVAHAPHT KHp CApA<|kHA\ 6nHCK0nC>YA OT EfabCAf, SAP^bVc!” (dOC. 118). Salutaţia cu care îşi începe scrisoarea Radul mare logofăt exprimă o inovaţie şi, dacă nu este o adăugire târzie, căci documentul ni s-a păstrat sub formă de copie, marchează progrese evidente ale stilului epistolar: ,Jupan Radu vel logofăt scris-am la al nostru fecior Apostolache comis, sănătate pohtescu dumitale şi nepoatii Voicăi şi cosii dumitale! De vei întreba dumita de sănătatea noastră, cu mila lu Dumnezeu, sântem sănătoşi' (doc. 153). Mult mai complexă stilistic este adresarea patriarhului Athanasie: „t Prea sfinţite mitropolit al Ungrovlahiei şi preacinstit exarh al plaiurilor, iubite frate întru duhul sfânt şi împreună slujitor, prea cuvioşi egumeni ai sfintelor şi cinstitelor mănăstiri, prea cinstiţi boieri şi vrednici negustori, har să vă fie vouă şi pace de la Dumnezeu!" (doc. 123). Documentele din acest an nu sunt spectaculoase din punct de vedere al formularului diplomatic. Nici unul dintre documentele slave nu prezintă o arengă, ele fiind confirmări domneşti de proprietate prin poruncă domnească sau ca urmare a unei judecăţi în divanul ţării. Ameninţarea cu „certarea domnească”, mare, rea şi cu rea scârbă continuă să rămână sancţiunile cele mai frecvente adăugate clauzelor prohibitive. Cel mai adesea, domnul proferează ameninţări: „că de nu vă veţi muta, bine să ştiţi că voiu să tremiţ domnia mea om domnescu să vă spargă casele fără de voia voastră. Să nu văpae într-altu chip\" (doc. 25). Pedeapsa spirituală caracterizează hrisoavele domneşti, fără să fie prezente XI www.dacoromanica.ro clemente de noutate: „Şi am pus domnia mea şi blestem: în urma noastră, pe cine îl va alege Domnul Dumnezeu să fie domn şi stăpânitor al Ţării Româneşti, ori din ruda noastră, ori din alt neam, îl rog să înnoiască şi să întărească această carte a domniei mele de învoială, cum este mai sus scris. Pe acela Domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească în domnia lui, şi în viaţa viitoare, sufletul lui. Iar dacă nu va cinsti şi nu va întări, ci-l va călca şi în uitare îl va lăsa, acela să fie de trei ori blestemat şi anatema de 318 părinţi care au fost la Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Aria la un loc, Amin' (doc. 13). Un blestem privat mai amplu prezintă doc. 211, o danie la vreme de boală şi de moarte: „Iar după moartea mea, cine să va scula dentru rudeniia mea, boierului mieu, să spargă acest zapis al mieu, să fie afurisit şi anatema şi proclet de 318 sfinţi părinţi de la Nicheia, şi să putrezască lemnele şi pietrile iar trupul acelui om să nu mai putrezască şi să lăcuiască cu Iuda şi cu Ariia la un loc, pentru că aşa am lăsat la moartea mea”. Sub acest aspect, piesa cea mai elaborată a volumului o constituie tot cartea patriarhului Athanasie: „să fie afurisiţi de Dumnezeu, Domnul atoateţiitorul şi blestemaţi, şi neiertaţi, şi nendezlegaţi după moarte, pietrele şi fierul să se topească, dar aceştia niciodată, să moştenească lepra lui Ghieza şi spânzurătoarea lui luda, văitându-se să umble, şi tremurând pe pământ cum a umblat Cain, şi procopseală să nu vadă niciodată şi să aibă parte şi de blestemele celor trei sute optsprezece sfinţi părinţi de Dumnezeu purtători de la Niceea şi de cele ale celor de la alte sinoade. Iar Berea, fiind mustrat cu ştirea tuturor şi stăruind în nedreptate, să fie şi în afara bisericii, cu toată familia, nimeni să nu-l bage în biserică sau să-l sfinţească sau să-l tămâieze sau să-i dea prescură sau să mănânce şi să bea împreună cu el sau să aibă vreo legătură cu el sau să-l salute sau, după moarte, să-i facă parte de mormânt, sub pedeapsă de grea urgie şi de blestem nedezlegat, până nu vor face toţi cum scriem şi vorfi iertaţi' (doc. 123). Şi urarea finală, ca şi salutaţia, este specifică stilului epistolar. Subscrierile conferă caracterul de autenticitate al unui act şi sunt sub formă de iscălituri, ale persoanelor care luau parte fie la emiterea actelor, fie la scrierea lor. Au fost menţionate în descrierea arheografică a documentelor situaţiile în care subscrierile sunt însoţite de amprente digitale sau sigilii inelare. Subscrierile domneşti care încheie hrisoavele, sunt compuse, ca şi până acum, din subscrierea neautografă a domnului, - cu litere mai mari decât cele utilizate în textul actului, în cerneală roşie, culoare ce reprezintă semnul suveranităţii domnului, având un spaţiu liber în formula domnească între nume şi invocaţia simbolică -, urmată de cea autografă. Subscrierea autografă în actele private este în limba română sau în limba greacă, pentru martorii aparţinând acestei etnii. Martorii apar sub denumirea consacrată de mărturii, scrisă în româneşte sau greceşte. în cărţile şi hrisoavele domneşti, prezentarea martorilor divanului se face în ordinea următoare: „Ghiorma, mare ban al Craiovei şi jupan Dragomir, mare XII www.dacoromanica.ro vornic şi jupan Radul, mare logofăt şi jupan Stroe Fiera, mare vistier şi jupan Diicul, mare spătar şi jupan Preda Brâncoveanul, mare clucer şi jupan Barbul, mare stolnic şi jupan Hriza, mare paharnic şi jupan Radul Mihalcea, mare comis şi jupan Costandin, mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Radul mare logofăt” (doc. 13). Schimbă poziţia uneori marele clucer şi marele stolnic cu marele paharnic şi marele comis. De la doc. 43, ce datează din luna martie, Ghinea îl înlocuieşte pe Stroe în funcţia de mare vistier. Se mai adaugă divanului în acest an, sporadic, Nicoară mare portar (vezi şi indicele onomastic al volumului). 8. CONŢINUTUL DOCUMENTELOR Documentele anului 1651 fiind preponderent private, conţinutul lor reflectă nivelul tranzacţiilor din societatea românească şi conţin, cu precădere, informaţii de viaţă economică. Sub raportul evenimentelor politice, se face referire la tabăra de la Finta ca loc de emitere al doc. 209, plasând operaţiunile militare în luna septembrie a acestui an. Elementele de fiscalitate sunt cele caracteristice întregii domnii a lui Matei Basarab, exprimate în documente ce prezintă fugi de bir, vânzări ca rumâni, datorii private etc. în acest context, mănăstirilor li se acordă sprijin material de către domnie, sub forma de mertice de sare. Construcţia de heleştee reprezintă subiect de litigiu între mănăstirile Plumbuita şi Sărindar. în acest context, sunt menţionaţi constructorii ruşi de iazuri, care în istoriografia română au mai făcut obiectul unor descrieri, după cum se menţionează şi la descrierea doc. 227 din 30 octombrie 1651. Informaţiile din documentele acestui an, în ciuda monotoniei lor, întregesc genealogii, plasează în timp personaje istorice. Astfel, doc. 76 este important pentru descendenţa lui Pătraşcu voievod, fiind consemnată fiica acestuia, Marica, şi fiul acesteia, Radul Bidiviul. Jocul de interese ce prevalează într-o acţiune de hotărnicire este redat de scrisoarea lui Radu mare logofăt (doc. 154) în limbaj pitoresc: ,ji nu i-am dat (...), că mărăcini ca aceia aş fi găsit eu de-aş fi cumpărat stănjănul câte o costandă, ci apucasem de-m făcusem sat şi case şi mori acolea, ci n-aveam ce face. Iar nici i-aş fi dat eu, măcar câte o costandă, să cumpăr eu mărăcinii altuia”. De altfel, doc. 154 este important prin elementele de limbă, deşi el ni s-a păstrat sub formă de copie: ,Jar dă veţi avea voi alte pizme, cu pizmele voastre să stricaţi unul altuia, acelea să le lăsaţi, că nu sânt bune de nimic, ci cu voială şi cu binişoru, tot easte mai cu pace şi mai cu odihnă. Şi această carte ce-ţi scriu, măcar o citeşte la acei boieri, la toţi câţi sânt hotărnici, să o auză. Ci dumnlor vor socoti cu înţelepciunea dumnlor cum vor mai bine, aşa vor face. Să fii sănătos, aminF. Datele acestui volum întregesc elemente de istorie socială şi permit continuarea analizelor seriale pentru diverse domenii de cercetare. Oana Rizescu XIII www.dacoromanica.ro NOTĂ ASUPRA EDIŢIEI La transcrierea documentelor pentru acest volum s-au avut în vedere normele de transcriere a documentelor, stabilite de către Violeta Barbu pentru volumul XXX (1645), apărut în 1998. Ele preconizau aplicarea normelor de transcriere fonetică interpretativă. Rostul prezentei ediţii a fost de a transpune textele prezentând particularităţi de limbă şi de scriere, cu înlăturarea minimă, şi doar a ceea ce e lipsit de valoare fonetică reală. Am considerat că rostirea autorului intră numai într-un procent oarecare în limba textului, imposibil de apreciat, care reflectă şi elemente de limbă inexistente în epoca în care trăieşte el sau existente în alte arii dialectale. De aceea, am reţinut toate grafiile, nefiind în măsură să apreciem cărora le corespund, sau le-au corespuns cândva, rostiri ale limbii române (şi ale graiurilor ei). Reprezen-tativitatea textelor pentru limba epocii şi pentru grafia utilizată rămâne să fie apreciată de specialişti. în cazul acestui volum am pornit de la premisa că orice interpretare implică, inevitabil, un procent mai mare sau mai mic de subiectivitate. Rostul acestei transcrieri nu a fost acela de a lămuri chestiuni litigioase, ci de a oferi echivalentul cel mai exact al unui text scris în alt alfabet. Şi mai ales, în nici un caz, nu am dorit să ne substituim istoricului limbii române. Textele provin din toate judeţele munteneşti şi olteneşti şi reflectă norme literare locale, care sunt respectate în anumite regiuni ale Ţării Româneşti. Mărimea lor este mică şi este greu de stabilit care era pronunţia scriitorului pentru a o reproduce întocmai. „Robi ai literei”, nu credem că am scăpat nici noi interpretării slovelor. Am apreciat că interpretarea grafiei chirilice trebuie lăsată pe seama specialiştilor în fonologie şi fonetică istorică. De aceea, am preferat să urmăm cât mai de aproape textul documentului, considerând că trădăm mai puţin spiritul epocii, dacă ne conformăm tradiţiei grafice a secolului al XVII-lea. Aparatul critic precizează variante, toate intervenţiile editorului în text, erorile evidente de scriere care au fost corijate, semnalează grafii străine, notaţiile ad. marg sau intercalate, alea mânu, ad. interlinear, cu altă cerneală, corectările realizate de autorul însuşi. Am procedat tacit la transcrierea întregii paradigme a verbului a fi cu ea în loc de ia, deşi semnul grafic cel mai răspândit în epocă este ia. Tacit au fost scrise conform regulilor limbii române actuale cuvintele care în epocă prezintă metateze (Crâstea, l-am transcris Cârstea, Prâvul-Pârvul, Trâgovişte-Târgovişte, Hrsova-Hârsova etc). La fel s-a procedat în interpretarea semnului t în cuvinte Adu (fiind XV www.dacoromanica.ro transcris den,) Innahnte (transcris înainte), 1ttnp€oi(‘H'k (transcris împreună). Au fost păstrate necorijate formele nediftongate ca în: nostre, morte, iar transcrierea lui h sau e a respectat grafia scribului, dacă acesta l-a utilizat consecvent, chiar şi atunci când în limba actuală cuvântul este redat cu celălalt caracter. Utilizarea celorlalte elemente constitutive ale aparatului, parantezele, sunt cele adoptate pentru voi. XXX (1645) şi aplicate tuturor volumelor succesive. Volumul XXXVI (1651) al colecţiei DRH reprezintă o parte dintr-un program individual de cercetare derulat la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” în perioada ianuarie 2003 - martie 2006, ce a dispus şi de colaborarea externă a d-lui Marcel-Dumitru Ciucă (Arhivele Naţionale Istorice Centrale) pentru documentele slave şi a d-nei Emanuela Popescu-Mihuţ (Institutul de Studii Sud-Est Europene) pentru documentul grecesc. La constituirea acestei ediţii am beneficiat de arhiva internă a colectivului de „Izvoare şi instrumente de lucru” care cuprinde, în principal, transcrieri, fişe de semnalare şi fişe bibliografice realizate de echipele precedente de cercetători. Fişele de semnalare realizate pentru acest volum de către vechiul colectiv au fost în număr de 313, cuprinzând semnalările unor originale şi copii, referitoare la 243 de cazuri individualizate. Autorii acestora, potrivit semnăturilor de pe verso-ul fişelor, au fost: M. Anineanu, Vanghelie Antoniu, Al. Balintescu, Ion Comănescu, Andrei Damaschin, S. Dimitriu, Al. Elian, Ion Fănuică, Radu Greceanu, Aurora Ilieş, Gheorghe Lăzărescu, Ileana Leonte, M. Mircescu, Gheorghe Nicolăiasa, Pândele Olteanu, P. P. Panaitescu, Adriana Pippidi, Alice Popescu, Theodora Rădulescu, Mihai Regleanu, Constantin Rezachevici, Georgeta Russu, Aurelian Sacerdoţeanu, Ion Şucu, Ion Vasile. Aceştia semnează câte doi aceeaşi fişă de semnalare, însă nu avem nici un indiciu că tot ei au fost cei care au realizat transcrierile. De asemenea, există un număr de 89 de fişe bibliografice, nesemnate, cărora li se adaugă 24 de fişe realizate de noua echipă de după 1990, din publicaţiile recente. Din cele 278 de documente câte reprezintă volumul actual, am avut la dispoziţie 103 transcrieri. Unele din acestea sunt dactilografiate, fără a se putea identifica cine au fost exact autorii transcrierilor. Explicit sunt menţionaţi doar câţiva: Pândele Olteanu, Al. Elian, Constantin Rezachevici. Toate aceste transcrieri vechi au fost colaţionate cu originalele şi retranscrise potrivit normelor adoptate pentru voi. XXX (1645). Oana Rizescu a asigurat transcrierea sau colaţionarea tuturor documentelor româneşti, realizarea întregului aparat critic al volumului, precum şi a rezumatelor româneşti, a listei de Prescurtări-Bibliografie, a listei de menţiuni, a indicelui onomastic şi a celui de materii pentru toate documentele din volum. Marcel-Dumitru Ciucă a asigurat transcrierea şi traducerea celor 24 de documente slave, transcrierea şi traducerea pasajelor mai ample în limba slavă, conţinute de documentele româneşti. Domnia sa a beneficiat de 6 transcrieri slave realizate de P.P. Panaitescu şi Pândele Olteanu, pe care le-a colaţionat cu XVI www.dacoromanica.ro originalele. Sprijinul domniei sale a fost nepreţuit şi pentru documentele româneşti, întrucât toate transcrierile documentelor româneşti efectuate iniţial după fotocopii sau micofilme au fost recitite în prezenţa sa, cu confruntarea în paralel a originalului, lucru ce a permis o acurateţe sporită a transcrierii şi a descrierii arheografice. Emanuela Popescu Mihuţ a realizat colaţionarea cu originalul grecesc a unei transcrieri mai vechi existente la Institutul de istorie, realizată de Ion Vasile şi Alexandru Elian. De asemenea, domnia sa a transcris semnăturile greceşti din documentele româneşti. Ioana Voia (Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”/„Revista istorică”) a asigurat traducerea rezumatelor în limba franceză. Claudiei Albert (Institutul de Istorie „N. Iorga”) i se datorează culegerea integrală a textelor slave şi a marii majorităţi a documentelor româneşti, după cum Dimitris Kousouris (EHESS, Paris) a asigurat culegerea documentului grecesc. Corectura finală şi toate operaţiile pregătirii pentru tipar au fost făcute de Oana Rizescu. Realizarea unui volum DRH reprezintă un efort considerabil, a cărui ducere la bun sfârşit nu ar fi putut avea loc fără colaborarea şi sincronizarea exemplară a tuturor celor care au contribuit la el. Modelul oferit de domnul Constantin Bălan a constituit de multe ori factorul psihologic necesar deblocării multor situaţii dificile. Dăruirea pe care a avut-o pentru colecţiile de documente, respectul pentru lucrul bine făcut şi sufletul cald cu care ne-a înconjurat întotdeauna cu superbă mărinimie, fac ca acest volum să fie dedicat memoriei domniei sale. XVII www.dacoromanica.ro PRESCURTĂRI - BIBLIOGRAFIE Andreescu, M., M-rea Trivalea Aricescu, Indice Berbecaru, Doc. de la Matei Basarab Berechet, Golgota Cat. Ţ. Rom., voi. VII Cemovodeanu, Doc. rom. Creţeanu, Schituri oltene Cristea, Căldăruşani = Andreescu, Mihail, Istoricul mănăstirii Trivalea de la fundare până la 1800. Domeniul funciar şi fondul de documente, Bucureşti, 2001. = Aricescu, C., Indice de documentele aflate în Arhiva Statului şi nepublicate încă, în „Revista istorică a Arhivelor României”, Broşura I, Bucureşti, 1874; Broşura II, Bucureşti, 1876. = Berbecaru, Valeriu, Două documente inedite de la Matei Basarab, în „Studia Valahica”, II, 1970, p. 247-251. = Berechet, Şt., Catagrafia din 1847 a Mănăstirei Golgota, în .Amvonul”, an XVIII, 1915-1916, nr. 9, p. 272-282. = Catalogul documentelor Ţării Româneşti din Arhivele Statului, voi. VII (1650-1653), întocmit de Marcel-Dumitru Ciucă, Silvia Vătafu-Găitan, Bucureşti, 1999. = Cemovodeanu, Paul, L. Demeny şi Lucia Dumitrescu, Documente româneşti din secolele XVI-XVU în Arhivele Statului din Sfîntu Gheorghe, în „Ahita”, Muzeul Sf. Gheorghe, voi. 1,1970, p. 137-156. = Creţeanu, Radu, Schituri oltene necunoscute, în „Mitropolia Olteniei”, an XV, 1963, nr. 5-6, p. 35-77. = Cristea, Gherasim, Istoricul XIX www.dacoromanica.ro Cristocea, Mareş Băjescu Doc.jud. Teleorman Donat, Dicţionarul geografic Dumitraşcu, Tamaş, Râmnicul medieval Dumitru, Doc. Fieni Florea, Doc. Cantacuzino Florea, Două doc. Furtună, Ucenicii stareţului Paisie Ghibănescu, Surete Giurescu, Stud. de ist. socială Grecianu, Genealogiile Sfintei mănăstiri Căldăruşani, Rm. Vâlcea, 1996. = Cristocea, Spiridon I., Din trecutul marii boierimi muntene. Marele ban Mareş Băjescu, Brăila, 2005. = Direcţia Generală a Arhivelor Statului, Documente referitoare la istoria judeţului Teleorman, 1441-1700. Catalog, voi. I, Bucureşti, 1989. = Donat, Ion, Dicţionarul geografic al Olteniei. Lucrările pregătitoare, în .Arhivele Olteniei”, an XVI, 1937, nr. 92-94, p. 443-451. = Dumitraşcu, Gheorghe şi Comeliu Tamaş, Râmnicul medieval. Studii şi documente, Rm. Vâlcea, 1995. = Dumitru, S., Documente privitoare la aşezarea Fieni din judeţul Dâmboviţa, în „Acta Valahica”, t 3, 1972, p. 185-196. = Florea, Pavel Mircea, Documentele colecţiei Canatcuzino-Ede-leanu (SUA): 1530-1852, Bucureşti, 2005. = Florea, Pavel Mircea, Două documente de la Matei Basarab şi unul de la Constantin Şerban voievod, în „Hrisovul. Buletin al Facultăţii de Arhivistică”, serie nouă, voi. VII, 2002, p. 261-271. = Furtună, D., Ucenicii stareţului Paisie în mănăstirile Cemica şi Căldăruşani, Bucureşti, <1927>. = Ghibănescu, Gh., Surete şi Izvoade, voi. VI, Iaşi, 1909. = Giurescu, Constantin, Studii de istorie socială. Vechimea rumăniei. Despre rumâni. Despre boieri, ediţia a Il-a, Bucureşti, 1993. = Grecianu, Ştefan D., Genealogiile XX www.dacoromanica.ro Gufu, Scrierea chirilică Ionaşcu, Stoica Ludescu Ionaşcu, Doc. Şerbăneşti Ionaşcu, Mărturii Radu Popescu Ionaşcu, M-rea Târgşor Ionaşcu, Schitul Grăjdana Ionaşcu, Vechimea mănăstirii Ionescu, Ist. Cotrocenilor Iorga, Doc. Urlăţene Iorga, Moşneni vieri documentate ale familiilor boiereşti, voi. I-III, Bucureşti, 1913-1916. = Guţu, Olimpia, Scrierea chirilică slavo-română. Album de documente, Bucureşti, Direcţia Generală a Arhivelor Statului, 1988. = Ionaşcu, Ion, Despre logofătul Stoica Ludescu, în „Analele Univerităţii C. I. Parhon. Seria Ştiinţe Sociale-Istorie”, nr. 5, 1956, p. 261-297. = Ionaşcu, Ion, Documentele moşiilor schitului Şerbăneşti- Morunglavi din Vâlcea, în „Arhivele Olteniei”, XVII, 1938, nr. 97-100, p. 289-310. = Ionaşcu, Ion, Mărturii relative la cronicarul Radu Popescu, în „Revista Istorică Română”, voi. XV, fasc. I, 1945, p. 17-34. = Ionaşcu, Ion, Mănăstirea Târgşor. Un fost metoh al spitalului Pantelimon, Bucureşti, 1938. = Ionaşcu, Ion, Un fost metoh al Pantelimonului: Schitul Grăjdana, Buzău, 1936; Ibidem, Bucureşti, 1938. = Ionaşcu, Ion, Vechimea mănăstirii din Pădurea cea Mare de la Bolintin, în „Revista Istorică Română”, nr. XV, 1937, p. 321-338. = Ionescu, G.M., Istoria Cotrocenilor, Lupeştilor (Sf. Elefte-rie) şi Grozăveştilor, Bucureşti, 1902. = Iorga, Nicolae, Documente urlăţene, în „Buletinul Comisiei Istorice a României”, voi. V, 1926, p. 177-315. = Iorga, Nicolae, Din viaţa moşnenilor vieri ai ţinutului Săcuianilor, în AARMSI, s. II, t XXXIV, 1911-1912, p. 65-94 . XXI www.dacoromanica.ro Iorga, St. şi doc. Marinescu, POYMANIKA Năstase, Marinescu, Les ades roumains Năsturel, Genealogia Năsturelilor Nicolăescu-Plopşor, Doc. olteneşti Nicolăescu-Plopşor, Monografia Pâmuţă, Răuţă, Rucăr-Muscel Pâmuţă, Trâmbaciu, Doc. Câmpulung-Muşcel Perianu, Un negustor brăilean Pleşia, Andreeescu, M-rea Gruiul Popescu-Cilieni, Donat, Doc. Sâmbotin = Iorga, Nicolae, Studii şi documente cu privire la istoria românilor, voi. V, Bucureşti, 1905. = Marinescu, Florin, POYMANIKA EITPA0A TOY AriOY OPOYZ APXEIO IEPAZ MONE AITOY 11AYAOY (Acte româneşti de la Sfântul Munte. Arhiva sfintei mănăstiri a Sfântului Pavel), K.N.E.E.I.E., 79, A0HNA, 2002. = Năstase, Dumitru, Marinescu, Florin, Les ades roumains de Simonopetra (Mont Athos), Athenes, 1987. = Năsturel, general P.V., Genealogia Năsturelilor, în „Revista pentru istorie, archeologie şi filologie”, voi. XI, 1910, p. 37-71, 282-330; XII, 1911, p. 7-43; XIII, 1912, p. 46-90. = Nicolăescu-Plopşor, C.S., Documente olteneşti, Arhivele Statului, Craiova, 1933. Nicolăescu-Plopşor, C.S., Monografia judeţului Dolj, în „Oltenia”, XII, 1945, p. 1-192. = Pâmuţă, Gheorghe, Răuţă, Mihai, Tezaurul documentelor comunei Rucăr-Muscel, Judeţul Argeş, voi. V (1377-1699), Bucureşti, 2004. = Pâmuţă, Gheorghe, Trâmbaciu, Ştefan, Documente şi inscripţii privind istoria oraşului Câmpulung-Muşcel, voi. I, Bucureşti, 1999. = Perianu, R.I., Un negustor brăilean prieten cu Matei Basarab, în „Revista Istorică Română”, voi. XVI, fasc. I, 1946, p. 344-354. = Pleşia, Dan şi Ştefan Andreescu, Mănăstirea Gruiul, în „Glasul Bisericii”, XXIV, 1965, nr. 11-12, p. 1121-1154. = Popescu-Cilieni, Ion şi Ion Donat, Documentele neamului Sâmbotin, în „Arhivele Olteniei”, an XVIII, 1939, XXII www.dacoromanica.ro Potra, Contrib. ist. ţiganilor Potra, Tezaurul Răuţescu, Câmpulung Muşcel Răuţescu, Dragoslavele Răuţescu, Topoloveni Sacerdoţeanu, Regleanu, Facsimile Sacerdoţeanu, Patru acte Sachelarescu, Plumbuita Soveja, Contribuţii Stoicescu, Constructori ruşi Stoicescu, Dicţ. marilor dregători Stoicescu, Matei Basarab Stoicescu, Subalternii marilor dregători nr. 104-106, p. 468-476. = Potra, G., Contribuţii la istoricul ţiganilor din România, Bucureşti, 1939. = Potra, G., Tezaurul documentar al judeţului Dâmboviţa (1418-1800), Târgovişte, 1972. = Răuţescu, Ioan, Câmpulung Muşcel. Monografie istorică, Câmpulung, 1943. = Răuţescu, Ioan, Dragoslavele, ed. a Il-a, Câmpulung, 1937. = Răuţescu, Ioan, Topoloveni. Monografie istorică, Bucureşti, 1939. = Sacerdoţeanu, Aurelian şi Mihail G. Regleanu, Culegere de facsimile — serie greaaî, Bucureşti, 1942. = Sacerdoţeanu, A., Patru acte din Mozăceni-Argeş, în „Revista Istorică Română”, XXIV, 1938, p. 210. = Sachelarescu, Ion, Din istoria Bucureştilor. Plumbuita, Bucureşti, 1940. = Soveja, Maria, Contribuţii la cunoaşterea problematicii pe care o ridică cercetarea documentelor din timpul lui Matei Basarab (1632-1654), în „Revista Arhivelor”, nr. 2, 1973, p. 182-187. = Stoicescu, Nicolae, Constructori ruşi de iazuri în secolul al XVII-lea în Ţara Românească şi Moldova, în SMIM,m, 1959, p. 373-378. = Stoicescu, Nicolae, Dicţionar al marilor dregători din Ţara Românească şi Moldova (sec. XIV-XVII), Bucureşti, 1971. = Stoicescu, Nicolae, Matei Basarab, Bucureşti, 1988. = Stoicescu, Nicolae, Despre subalternii marilor dregători din Ţara Românească şi Moldova (sec. XXIII www.dacoromanica.ro Ştefânescu, Catalog Ştefulescu, Crasna Ştefulescu, Gorjul ist. şi pit. Ştefulescu, Istoria Tg. Jiului Ştefulescu, încercare Ştefulescu, Strâmba Tezaur vâlcean Vlădăianu, Doc. Vlădaia XV- mijlocul sec. XVIII), în SMIM, VI, 1973, p. 61-90. = Ştefânescu, Liviu, Catalogul documentelor epocii lui Matei Basarab păstrate în colecţiile Muzeului de istorie a municipiului Bucureşti, în „Matei Basarab şi Bucureştii”, Muzeul de istorie a municipiului Bucureşti, Bucureşti, 1983, p. 143-165. = Ştefulescu, Al., Schitul Crasna, Bucureşti, 1910. = Ştefulescu, Al., Gorjul istoric şi pitoresc, Târgu Jiului, 1904. = Ştefulescu, Al., Istoria Târgu Jiului, Târgu Jiului, 1906. = Ştefulescu, Al., încercare asupra istoriei Târgu Jiiului, Bucuresci, 1899. = Ştefulescu, Al., Mănăstirea Strâmba, Târgu Jiului, 1906. = Tezaur medieval vâlcean. Catalogul documentelor de la Arhivele Statului din Râmnicu-Vâlcea (1388-1715), întocmit de Corneliu Tamaş, Ioan Soare, Carmen Andreescu, voi. I, Bucureşti, 1983. = Vlădăianu, Ion I., Documente privitoare la moşia Vlădaia (Mehedinţi), în „Arhivele Olteniei”, an XVII, 1938, nr. 95-96, p. 32-141, 80-93. XXIV www.dacoromanica.ro REZUMATELE DOCUMENTELOR 1. . Popa Cârstea vinde lui Liontie, egumenul mănăstirii Argeş, locul lui din Martin, , cu 1 ughi, bani gata. 2. . Papa paharnic, fiul lui Buzinca comis, împreună cu fiul său, Udrea, vând lui Andrei căpitan 1 stânjen de ocină la Cepturile, j. Sac, cu 2 ughi şi jumătate. 3. . Megieşii din Şuteşti, , se vând rumâni lui Ghinea vistier. 4.1651 (7159) ianuarie. Marcu cumpără de la Stan şi Nan din Fiani 16 stânjeni de moşie în Mlăci, . 5.1651 (7159) ianuarie 6. Daicul vinde lui Cârstian 60 de stânjeni în Berciugov, . 6.1651 (7159) ianuarie 9. Voica şi fratele lui, Radul, fiii lui Rădichia din Vemeşti, vând lui Lefter ceauş vie, pădure, loc de casă şi altele în Valea Teancului, , cu 30 de ughi şi jumătate. 7.1651 (7159) ianuarie 11. Nicola şi Negoiţă din Răscăiaţi se tocmesc cu vărul lor, Filp din Baia, pentru doi copii de ţigan pentru care vor să-i dea în schimb o moşie. 8.1651 (7159) ianuarie 11. Popa Radu, diaconul Stanciu şi popa Petru vând popii Neguţu un loc din Faţă, , cu 82 de bani. 9.1651 (7159) ianuarie 11. Megiiaşii din Samara mărturisesc că au o datorie de 28 de ughi la căpitanul Gălăţeanul. 10.1651 (7159) ianuarie 12. Bârcă şi Stanciul din Bărbăteşti vând lui Pătraşco paharnic şi fratelui acestuia, Giura, moşie în Bărbăteşti, . 11.1651 (7159) ianuarie 13. Matei Basarab voievod porunceşte boierilor tocmelnici ai lui Goran logofăt şi ai lui Vladul iuzbaşa să cerceteze pe teren moşiile familiei Drăgoiescu. 12.1651 (7159) ianuarie 14. Voinea, paharnic din Văleni, vinde lui Chirca postelnic 91 de stânjeni de moşie în Văleni pentru 3 400 de bani. 13.1651 (7159) ianuarie 15, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte lui Matei, mare cămăraş, şi lui Udrişte, spătar al doilea, stăpânirea satului Bărluiul, j. Romanaţi. 14.1651 (7159) ianuarie 16. Vlăduf şi fratele său, Vlaicul, fiii lui Darie din Bratia, se împacă cu Mareş logofăt şi fac schimb de delniţe. XXV www.dacoromanica.ro 15.1651 (7159) ianuarie 20. Neacşa din Pârscoveni vinde lui Moise, spătar din Cândeşti, 50 de stânjeni de moşie în Pârscoveni, . 16.1651 (7159) ianuarie 22, Târgovişte. Chiriac, logofăt din Ştefoaia, vinde lui Petru neguţător o ocină în Gănşteşti, . 17.1651 (7159) ianuarie 22. Goran logofăt dăruieşte mănăstirii din Plăviceni partea lui de moşie din Plăviceni, j. Romanaţi. 18.1651 (7159) ianuarie 22. Neagul din Craiova, fiul lui Oprea iuzbaşa, vinde egumenului losif de la mănăstirea Bucovăţ moşia sa din Hlamna, . 19.1651 (7159) ianuarie 22. Matei Basarab voievod întăreşte lui Necula, pârcălab din Glogova, moşii şi rumâni în Săcele, j. Gorj. 20.1651 (7159) ianuarie 23. Tudor sluger adevereşte că jupânii Dumitru şi Vasile din Nicope au cumpărat satul Băcăleştii, , cu ştirea lui, de la fiica sa, Samfira, sat pe care aceasta îl primise de zestre. 21.1651 (7159) ianuarie 23. Vladul din Porumbreni şi fiul său, Oprea, vând lui Preda Brâncoveanul, mare clucer, 100 de stânjeni de ocină în Porumbreani, . 22.1651 (7159) ianuarie 24. Răduţul clucer adevereşte că Ghinea, mare ban, i-a plătit o datorie mai veche şi el i-a dat pentru aceasta un ţigan. 23.1651 (7159) ianuarie 26. Stana Neguroaia din Negovani vinde lui Dumitraşco spătar via sa din dealul Negovanilor, , pentru 12 ughi şi 5 costande. 24. Post 26 ianuarie 1651 <7159>. Neacşul şi soacra sa, Stana Neguroaia din Negovani, vând lui Dumitraşco spătar 5 pogoane de vie în dealul Negovanilor, , pentru 12 ughi şi 5 costande. 25.1651 (7159) ianuarie 27. Matei Basarab voievod scrie satului Stăneşti din j. Ilfov să-şi mute casele de pe moşia lui Radu Dudescu logofăt. 26.1651 (7159) februarie. Stroe din Priboiani împreună cu feciorii săi schimbă cu Radul postelnic un loc din Leordeni cu un altul în Priboiani, . 27.1651 (7159) februarie 4. Ghinea cojocarul cu fratele său, Franţa neguţătorul, vând lui Moise spătarul mai multe părţi de ocină din satele Steanca de Sus şi de Jos, j. Ialomiţa, cu rumâni. 28.1651 (7159) februarie 6. Dragomir, Marin şi Teodoru, vând lui Stan din Păcăleşti un loc de vie în Păcăleşti, . 29.1651 (7159) februarie 9. Nedelea împreună cu feciorii săi vând lui Dumitru, pârcălab din Bucureşti, 7 stânjeni de ocină în Stâlpeni, . 30.1651 (7159) februarie 11. 6 boieri judecă pricinile dintre mănăstirile Plumbuita şi Sărindar pentru construirea unui zăgaz pe apa Dîmboviţei. 31.1651 (7159) februarie 15. Matei Basarab voievod porunceşte celor 12 boieri hotărnici luaţi de Stanciul logofăt şi de Oprea logofăt să aleagă moşiile acestora de cele ale uncheaşului Vasilie din Budişteni, . XXVI www.dacoromanica.ro 32.1651 (7159) februarie 16. Prode şi Gomea, fiii lui Stan din Ulicioi, vând lui Preda pârcălab din Mănileşti o vie în dealul Ulicioilor, . 33.1651 (7159) februarie 17. Stoia şi alţii vând lui Iorga părţile lor de vie din sat, din Găleşăşti, j. Argeş. 34.1651 (7159) februarie 20. Iane, paharnic din Spineni, vinde mănăstirii Căldăruşani o jumătate de pivniţă şi 2 prăvălii <în Târgovişte>. 35.1651 (7159) februarie 20. Iane, paharnic din Spineni, vinde lui Costandin şi soţiei acestuia, Despa, o jumătate de pivniţă şi 2 prăvălii <în Târgovişte>. 36.1651 (7159) februarie 20 . 4 boieri judecători numiţi de Matei Basarab voievod întăresc lui Costandin şi soţiei acestuia, Despa, o jumătate de pivniţă, cu loc şi prăvălii în Târgovişte. 37.1651 (7159) februarie 21. Cârstea dorobanţul vinde spătarului Mihalache, fiul lui Pavalache ban, partea sa de ocină din Ghimpeani, . 38.1651 (7159) februarie 21. 12 boieri adeveresc că popa Ianache şi fratele său, Radu, au cheltuit 10 ughi pentru treapăd şi pentru cei 12 boieri. 39.1651 (7159) februarie 23. Dragomir din Cârlomăneşti vinde lui Isaia, iuzbaşa din Buzău, 3 pogoane de vie, cu casă şi cu pomi în Cârlomăneşti, . 40.1651 (7159) februarie 23, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte lui Costandin şi jupânesei sale, Despa, stăpânirea unei jumătăţi de pivniţă şi a unei jumătăţi de loc cu prăvălii în Târgovişte. 41. 1651 (7159) februarie 25. 12 boieri hotărnici aleg partea logofeţilor Stan şi Oprea şi a altor megieşi din Budişteni, , de partea lui Vasile Mogoşanul. 42.1651 (7159) februarie 25, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte lui Radul Mihalcea, mare comis, stăpânirea unui munte şi a unei ocine în Drajna de Jos, j. Sac, hotărnicite cu 12 boieri. 43.1651 (7159) martie <1-31>. Matei Basarab voievod întăreşte lui Mogoş, căpitan de roşii din Păuleşti, j. Prahova, mai mulţi ţigani fugiţi în Ţara Turcească şi aduşi în ţară de către acesta pe cheltuiala lui. 44.1651 (7159) martie 3. Maria şi fiii săi, Ghin şi Stanciul, fiii lui Mitrea, vând lui Chirca Holbescul un loc <în Brăneşti, j. Dâmboviţa>, la Valea Cetăţii. 45.1651 (7159) martie 5. Matei Basarab voievod întăreşte mănăstirii Valea un obroc de 100 de bolovani de sare anual de la Ocna Mică. 46.1651 (7159) martie 7. Dragomir vinde jupânului Laiba 80 de stânjeni de moşie la Curta, . 47.1651 (7159) martie 9, în ziua de 40 de mucenici. Radu, fiul lui Braţul, vinde jupânului Manta moşia lui din Negeşti, j. Muşcel. XXVII www.dacoromanica.ro 48.1651 (7159) martie 9, în ziua de 40 de mucenici. Vlad diaconul şi fratele său, Stanciul, fiii lui Cârstea Păţea din Hinţeşti, vând lui Stanciu vătaf din Băşineşti 2 stânjeni de ocină în Jugurani,j. Sac. 49.1651 (7159) martie 9. Vlaicu dă fiului său Albul jumătate din partea sa de moşie cu casă, ca să-l îngrijească în timpul vieţii. 50.1651 (7159) martie 14. Oprea, Barbul şi Păcală din Zăvoiu vând lui Godea, Căliman, Tudor şi Vasilie 30 de stânjeni de moşie în Zăvoiu, . 51.1651 (7159) martie 15. Radu Negrescul ia cu împrumut 2 400 de bani de la egumenul Partenie de la mănăstirea Crasna. 52.1651 (7159) martie 16. Pravăţ, Marin şi Stan vând lui Negoiţă din Cerbureni un Ioc în Cerneală, . 53.1651 (7159) martie 16. Stan, Şerban şi Udrea din Rădăcineşti vând viile lor din Grindul Florei, lui Pârvu şi altor săteni din Cârstieneşti. 54.1651 (7159) martie 20. Manolie şi fiul său, Stoica, vând Stancăi şi fiului acesteia, Tudor, un loc de grădină cu 4 ughi şi jumătate. 55.1651 (7159) martie 20. Panghe şi baba Dobra cumpără la vreme de foamete 2 pogoane şi jumătate de vie în dealul Zoreştilor, , cu 15 ughi. 56.1651 (7159) martie 28. Matei Basarab voievod judecă pricina dintre mănăstirile Plumbuita şi Sărindar pentru un zăgaz pe apa Dâmboviţei şi întăreşte celei dintâi stăpânirea acestuia. 57.1651 (7159) martie 31. Ianachi şi Crăciuna vând lui Negoiţă paharnic, Gherghe şi Moise spătar o roată de moară în Gârla Cândeştilor . 58.1651 (7159) aprilie 1. Coman din Corşori şi soţia sa, Malea, vând lui Ion vătaf un loc la Obreja, . 59. Post 165<1> (715<9>) aprilie 1. Matei Basarab voievod întăreşte lui Radul, roşul din Şuiei, j. Argeş, o vie cumpărată cu 1 300 de aspri de la popa Oprian din Şuiei. 60.1651 (7159) aprilie 2. Dragomir, mare vornic, judecă pricina dintre popa Nichifor de la mănăstirea Glavacioc şi Ghinea cupeţ pentru o casă la Târgovişte. 61.1651 (7159) aprilie 2. Matei Basarab voievod scuteşte de bir oamenii din jurul episcopiei de Buzău care depind de aceasta. 62.1651 (7159) aprilie 3. Matei Basarab voievod porunceşte egumenului de la mănăstirea Corlate să lase la păşunat vitele aparţinând mănăstirii Gura Motmlui, căci a închinat mănăstirea Corlate metoh la mănăstirea Gura Motrului. 63.1651 (7159) aprilie 7. Dima şi fratele său, Tănase, vând lui Patru negustor viile lor de la Leşcioare, , şi un ciric de delniţă. 64.1651 (7159) aprilie 8. Buliga, mare căpitan, scrie lui Francul, Stan şi altor vameşi să păzească hotarele mănăstirii Sfânta Troiţă şi să dea înapoi ceea ce au luat din balta . XXVIII www.dacoromanica.ro 65.1651 (7159) aprilie 10. Matei Basarab voievod întăreşte lui Lăudat, comis din Vlădeni şi jupânesei sale, Ancuţa, moşii şi rumâni în Blagodeşti şi Murgeni, . 66.1651 (7159) aprilie 11. Stroe vinde lui Chiriian vie, casă şi pădure pe lângă Nucet, . 67.1651 (7159) aprilie 14. Radu Ţaroga vinde lui Tudor Olănescul logofăt poiana numită Valea lui Micu, , cu 13 taleri. 68.1651 (7159) aprilie 15. Stoica, fiul lui Pătru din Sălătruc, se vinde rumân mănăstirii Cozia împreună cu fiii săi, pentru 2 000 de bani. 69.1651 (7159) aprilie 15. Matei Basarab voievod întăreşte lui Danciul fost ceauş ocina cumpărată de acesta în Popeşti, j. Ialomiţa, scutind-o şi de dijmă. 70.1651 (7159) aprilie 15, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte lui Moise spătar jumătate de sat în Şchiopeni, j. Buzău, în urma unei judecăţi. 71.1651 (7159) aprilie 16, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte lui Danciul, ceauş de spătărei din Burăneşti, mai multe ocini în Popeşti, j. Ialomiţa. 72.1651 (7159) aprilie 17. Dima şi fratele lui, Tănase, fiii lui Fătul, se împrumută de la Pătru negustor cu 36 de taleri, punând zălog o jumătate de delniţă de la Leşcioare, . 73.1651 (7159) aprilie 17. Stănilă, postelnic din Vălcăneşti, , vinde egumenului loanichie de la mănăstirea Jitianul un sălaş de ţigani cu 80 de ughi. 74.1651 (7159) aprilie 20. Mihaiu din Negraşi dăruieşte mănăstirii Brebu un vad de moară lângă Doftana, . 75.1651 (7159) aprilie 20. Vâlcul din Bălişoara împreună cu fiii săi vând lui Moise spătar 20 de stânjeni de ocină în Mogoşeşti, pe Călmăţuiu, , cu 2 ughi. 76.1651 (7159) aprilie 23. Gheorghe clucer împreună cu fratele său, Pătru sluger, fiii lui Ivaşco vornic din Băleni, dau vărului lor, Pătraşco postelnic din Bucşani, jumătate din satul Răduleşti, numit şi Căcaţi, din j. Prahova, în schimbul a 9 000 de aspri. 77.1651 (7159) aprilie 26, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte lui Pătraşcu, postelnicul din Bucşani, şi soţiei acestuia, Maria, jumătate din satul Răduleşti, numit şi Căcaţii, j. Prahova. 78.1651 (7159) aprilie 27, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte lui Negoiţă paharnic, fiul lui Preda postelnic din Tătărani, satul Brăgăreşti, j. Prahova, cu rumâni. 79. <1651, 27 aprilie - februarie 26, 1652>, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte răscumpărarea de românie a mai multor români de către Mihai Cepleanul, căpitan din Bălceşti, . 80.1651 (7159) aprilie 28. Manea, fiul lui Dragomir, nepotul popii Danciu, dăruieşte postelnicului Dedul toată partea lui de moşie din Sihle, . 81.1651 (7159) aprilie 30. Preda spătar din Cepturoaia vinde lui Pătraşco şi Giurei din Morunglavi, , o ţigancă pentru 24 de ughi. www.dacoromanica.ro XXIX 82.1651 (7159) mai 2. Afimiia din Jugălie şi fiul său, Necula spătar, dăruiesc lui Preda mare clucer o jumătate de funie de ocină în Jugălie, . 83.1651 (7159) mai 6. Barbul din Domireşti şi Dumitru, fiul lui Sfărgol, vând lui Iane ocină în Făurei, , cu 7 ughi. 84.1651 (7159) mai 9. Buliga mare căpitan, Pană cămăraşul şi Giura clucer întăresc egumenului de la mănăstirea Sfânta Troiţă balta cu gârla şi hotarul Paraipanilor, în conformitate cu cărţile domneşti. 85.1651 (7159) mai 11. Tatul cu fiii săi, Irimiia, Soare, Stan şi Stoica, se vând rumâni lui Iordachi postelnic pentru 32 de ughi. 86.1651 (7159) mai 12. Megieşii din Fieni şi din Ţâţa împreună cu Gheorghe al doilea portar hotărnicesc ocinile lor de cele ale mănăstirii Căldăruşani, la cererea egumenului Varlaam. 87.1651 (7159) mai 15. Stanciul, fiul lui Magâdea din Bârca, dă cumnatului său, Rainea Sârbul, o jumătate de funie de moşie din Bârca, . 88.1651 (7159) mai 15, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte stăpânirea mănăstirii Căldăruşani pe mai multe ocini din Fieni şi din Ţâţa, j. Dâmboviţa. 89.1651 (7159) mai 15, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte lui Pătru vătaf din Corşori, j. Muşcel, o jumătate de delniţă în sat. 90.1651 (7159) mai 15, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte ca obroc mănăstirii Sadova, j. Dolj, 120 de bolovani de sare pe an de la Ocnele Mari. 91.1651 (7159) mai 17. Oprea, fiul lui Neagu din Scurteşti, vinde lui Moise spătar 16 stânjeni de ocină în Scurteşti, . 92.1651 (7159) mai 17, Târgovişte. Matei Basarab voievod dăruieşte mănăstirii Sadova ocini cu rumâni în Gârleni, j. Dolj. 93.1651 (7159) mai 19. Stoen săpunariul cu soţia şi fiii săi vând egumenului Leontie de la mănăstirea Argeş 5 răzoare de vie la Goleşti, , cu 10 ughi. 94.1651 (7159) mai 21. Ilina băneasa dă lui Radu Scoarţă din Cacaleţi, , pe Bărlui ţiganul în locul altui ţigan, pe care i l-a vândut Radul banul cu 30 de ughi. 95.1651 (7159) mai 22. 12 boieri luaţi pe răvaşe domneşti hotărăsc moşia Fântânelele, j. Sac, a mănăstirii Gruiu, dinspre Pădure postelnic, Dumitru logofăt şi a soţiei lui Grama pitar din Cepturile. 96.1651 (7159) mai 27. Stan Măciucă din Băşineşti, Radul al popii Oprea din Finţeşti şi alţii adeversc că au fost luaţi pe cartea lui Dragomir mare vornic, pentru a cerceta starea unei moşii pe care Cârstea postelnic a vândut-o lui Vlad Inimărea în . 97.1651 (7159) mai 27. Neacşa, sora lui Vlad Inimărea, mărturiseşte că şi-a vândut Cârstea postelnic a patra parte dintr-o ocină lui Vlad Inimărea, cu 25 de ughi. XXX www.dacoromanica.ro 98.1651 (7159) mai 28. Despa şi fiii săi, Udrea şi Colţea, fiii lui Radul postelnic din Găeşti, , vând unchiului lor, Iorga cojocar, 85 de stânjeni de ocină cu 56 de galbeni. 99.1651 (7159) mai 29. Ilie împreună cu soţia sa, Despa, vând lui Iorga o parte de ocină în Găeşti, . 100.1651 (7159) mai 30. Preda şi fratele său, Ghierghina, fiii lui Stoica postelnic din Urdari, vând jupânesei Hârşova moşia lor din Dragomireşti, , cu rumâni, vii şi livezi cu 230 de ughi. 101.1651 (7159) iunie 1. Preda, clucer din Greci, zălogeşte cumnaţilor săi, Barbu, mare cupar, şi Matei, mare cămăraş, 10 ţigani pentru o datorie de 200 de galbeni. 102. <1 iunie - 3 iulie 1651>. Stoia Arsul împreună cu fratele său, Opriş, dau mărturie pentru cheltuieli de judecată. 103.1651 (7159) iunie 2. Băilă din Boteni, j. Vlaşca, împreună cu feciorii săi, se vând rumâni lui Bunea, mare sluger, pentru 60 de ughi. 104.1651 (7159) iunie 2. Matei Basarab voievod întăreşte lui Diicu, mare spătar, şi fiilor săi moşie la Minceşti, j. Olt. 105.1651 (7159) iunie 4. Matei Basarab voievod întăreşte lui Neagul vătaf de aprozi satul Băcăleşti, j. Olt, cu rumânii, în urma unei judecăţi în divan. 106.1651 (7159) iunie 6. Gheorghe, vornic din Sărdăneşti, dă mărturie mănăstirii Strâmba şi ctitorilor ei că s-au judecat în divan pentru o ţigancă a mănăstirii. 107.1651 (7159) iunie 6. Matei Basarab voievod întăreşte mănăstirii Câmpulung vii în dealurile Piteştilor şi Izvoranilor, un loc de casă lângă mănăstire în Câmpulung, precum şi mai mulţi ţigani. 108.1651 (7159) iunie 7. Anghel din oraşul de Floci se împacă cu Partenie, egumenul mănăstirii Vaideei, privind stăpânirea moşiei Sărăţeni, , în urma intervenţiei lui Mihai ceauş, trimis de către domnul Matei Basarab. 109.1651 (7159) iunie 8. Matei Basarab voievod porunceşte judeţului oraşului Argeş şi mai multora care au mori pe acelaşi iaz cu mănăstirea să contribuie la reparaţiile şi cheltuielile comune. 110.1651 (7159) iunie 10. Badea pârcălab şi nepotul său, Tudoran paharnic, fac schimb de ţigani. 111.1651 (7159) iunie 10. Constandin, mare postelnic, adevereşte că Barbul Bădeanul căpitan i-a arătat nişte zapise ale lui Gavrilă spătar în care se arată că acesta i-a vândut sus-numitului o roată de moară în Zoreşti, , cu 13 ughi. 112.1651 (7159) iunie 10. Neacşul din Urseşti, , dăruieşte vărului său, Irimia, şi lui Florea partea lui de moşie din sat şi alte două pământuri. 113.1651 (7159) iunie 10, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte lui Dumitraşco Filipescu, fost mare stolnic, un sălaş de ţigani pentru care acesta se judecase cu Stan pârcălabul. www.dacoromanica.ro XXXI 114.1651 (7159) iunie 12. Matei Basarab voievod porunceşte celor 6 boieri tocmelnici luaţi de Vasilie, egumenul mănăstirii Bistriţa, şi de alţi câţiva oameni din Măldăreşti să cerceteze pricina dintre aceştia referitoare la nişte ţigani. 115.1651 (7159) iunie 12. Matei Basarab voievod întăreşte lui Ianachi, fiul lui popa Borcea, partea lui din satul Agieşti, j. Ilfov, pentru care s-a judecat cu Mircea vornicul. 116.1651 (7159) iunie 12. Matei Basarab voievod întăreşte lui Moise spătar din Cândeşti, fiul lui Mihalcea vornic, stăpânirea moşiei Odobeni, . 117.1651 (7159) iunie 12. Matei Basarab voievod întăreşte răscumpărarea din rumânie a lui Tănasie, Stoica şi Radul, fiii lui Neagoe, de către Vladul Bârsescul iuzbaşa, cu 21 şi jumătate de ughi. 118.1651 (7159) iunie 13. Doamna Elina îi scrie lui Serafim, episcop de Buzău, în legătură cu înapoierea de către acesta a unei ţigănci. 119.1651 (7159) iunie 13. Şase boieri luaţi pe răvaşe domneşti de Apostol, fiul lui Deadiul din Călineşti, aleg ţiganii din Ţigăneşti. 120.1651 (7159) iunie 15. însemnarea popii Chirca despre cumpărăturile pe care Ie-a făcut în Cămşor, , de la Ion, fiul lui Grama, cu 133 de bani. 121.1651 (7159) iunie 15. Voico, fiul lui Simion pitar din Găeşti, vinde lui Iorga cojocar moşie în Găeşti, j. Vlaşca. 122.1651 (7159) iunie 15. Matei Basarab voievod întăreşte mănăstirii Câmpulung nişte ţigani pe care îi revendicase şi Mitropolia din Bucureşti. 123.1651 (7159) iunie 17-30, indiction 4. Athanasios, arhiepiscop de Constantinopol, scrie mitropolitului Ţării Româneşti despre plângerea lui Ioasaf, egumenul mănăstirii Sfinţii Apostoli, împotriva lui Berea, referitoare la încălcarea hotarului moşiei Goştile, . 124.1651 (7159) iunie 17. Matei Basarab voievod întăreşte lui Gavrilă diacon, fiul lui Boldea, ocini şi vii în Şchei, Gârliţa şi Urziceni, j. Sac. 125.1651 (7159) iunie 18. Stroe din Zorileşti şi fiii săi se vând rumâni lui Iordache postelnic, fiul lui Trufanda vistier, împreună cu părţile lor de ocini din Zorileşti şi din Turiia, , pentru 17 ughi. 126.1651 (7159) iunie 18. Şerb, fiul lui Băcică din Ghimpeni, j. Vlaşca, se vinde rumân lui Buliga, mare căpitan, împreună cu fiul său, Luca, şi cu partea iui de moşie, pentru 31 de ughi. 127.1651 (7159) iunie 19. Ignatie, egumenul mănăstirii Mihai vodă, schimbă vadul de moară de pe Neajlov, de la Bucşanii de Jos, al mănăstirii Bolintin, pentru un ţigan. 128.1651 (7159) iunie 23. 6 boieri luaţi pe răvaşe domneşti din divan de către Hârsova spătăreasa şi de Gherghina stolnic şi fratele său, Dumitraşco căpitan, scriu domnului Matei Basarab despre felul în care au judecat în privinţa satului Dragomireştii, j. Dolj, aflat în litigiu. XXXII www.dacoromanica.ro 129.1651 (7159) iunie 23. Matei Basarab voievod întăreşte Hârsovei spătăreasa, stăpânirea satului Dragomireşti, j. Dolj, cu rumâni, în urma judecăţii în divan, potrivit cărţii de judecată a şase boieri. 130.1651 (7159) iunie 24. Radu Drăgănăcescul din Izbiceni, , schimbă o ţigancă cu alta, de la mănăstirea Cozia. 131.1651 (7159) iunie 24. Ivan împreună cu soţia sa, Neacşa, şi cu fiul lor, Barbu, vând lui Trifu, postelnic din Târgovişte, patru răzoare de vie în dealul Izvoranilor, în Valea Ştefâneştilor, , precum şi un ciric de delniţă în Izvorani pentru 130 de ughi. 132.1651 (7159) iunie 24. Ivan, vistiernic din Călceşti, împreună cu soţia sa, Neacşa, şi fiul lor, Barbu, vând lui Trifu, postelnic din Târgovişte, vii în dealul Izvoranilor, în Valea Ştefâneştilor, , şi un ciric de vie pentru 154 de ughi. 133.1651 (7159) iunie 25. Badea din Brăila dăruieşte episcopiei de Buzău partea lui de moşie din laşul, . 134.1651 (7159) iunie 26. Ivaşco logofăt din Copăceni vinde lui Marco, mare armaş, pe rumânul Dumitru Buzilă şi o parte de silişte în Călineşti, j. Argeş, cu 11 ughi. 135.1651 (7159) iunie 27. Matei Basarab voievod numeşte 12 boieri jurători care să cerceteze cui aparţin feciorii Ţuicului, dacă aceştia sunt rumânii lui Barbul mare stolnic din satul Zlaşma, j. Mehedinţi, sau sunt din satul Băgăltin, din Ţara Ungurească. 136.1651 (7159) iunie 27. Matei Basarab voievod întăreşte lui Stanciu, fiul Jumării din Suslăneşti şi soţiei sale, Velica, fiica lui Micul, o casă şi un loc de casă în Dragoslavele, . 137.1651 (7159) iunie 28. Sava cel mare din Mărăcineni împreună cu fiii săi fac schimb de ţigănci cu Serafim, episcopul de Buzău. 138.1651 (7159) iulie 1. 12 boieri hotărnicesc ocina lui Stanciu vătaf din Băşineşti în hotarul Moceştilor, . 139.1651 (7159) iulie 1, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte lui Borcea iuzbaşa şi fratelui său, Tudor paharnic, ocina Dudeştii, j. Buzău, pe care domnul a dat-o tatălui lor, Radu căpitan, pentru slujbă dreaptă şi credincioasă. 140.1651 (7159) iulie 1. Matei Basarab voievod porunceşte lui Vlad pârcălab şi fratelui acestuia, Cătăniţă din Bălţaţi, , să caute moşiile, rumânii şi ţiganii ce au aparţinut lui Calotă şi Dumitru, fiii lui Palaloga logofăt, pentru a le schimba cu unele pe care le-au cumpărat deja, fără să fi respectat dreptul de preemţiune. 141.1651 (7159) iulie 2. Dumitru, fiul lui Vasile Culea din Nicopoe, adevereşte că partea lui din satul Băcăleşti, j. Olt, este a Iui Neagu vătaful. 142.1651 (7159) iulie 2, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte lui Neagul, vătaf de păhămicei, un sălaş de ţigani cumpărat cu 100 de taleri de la Sava, nepotul jupaniţei Cherana. XXXIII www.dacoromanica.ro 143.1651 (7159) iulie 3. Dumitru Iorga şi popa Manea scriu că în urma unei anchete, 12 boieri jurători au cercetat şi au adeverit că moşia moşului lor Necşat le aparţine. 144.1651 (7159) iulie 3. Matei Basarab voievod îi porunceşte lui Popescu căpitan din Buzău să-i pedepsească pe călăraşii de la Dudeşti care încalcă hotarele moşiei Dudeşti, , aparţinând lui Tudor paharnic. 145.1651 (7159) iulie 3, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte slobozirea din rumânie de către Preda logofăt a lui Radul, Oprea, Tudor, Radul şi Dan din Neagomir, j. Mehedinţi. 146.1651 (7159) iulie 5. Drăghici, fiul lui Cinbrea din Tigveni , vinde lui Preda, armaş din Uieşti, o cedvârte de loc cu 100 de bani. 147.1651 (7159) iulie 5. Jupâneasa Paraschiva din Cocorăşti cu fii săi, Cârstea şi Ghiorma, vând lui Negoiţă paharnic o ţigancă cu 18 ughi. 148.1651 (7159) iulie 6. Matei Basarab voievod întăreşte popii Stan, şi soţiei sale, Ruja, ocină în Dragoslavele, . 149.1651 (7159) iulie 8. Barbul Coleşanul vinde lui Radul mare agă 100 de stânjeni în Coleşani, . 150.1651 (7159) iulie 8. Popa Negoiţă, fiul popii Lăudat din Hinţeşti, vinde lui Stanciul vătaf din Băşineşti ocini şi pogoane de ţelină în Jugureni, . 151.1651 (7159) iulie 12, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte lui Moise spătar din Cândeşti ocină în Odobeni, j. Buzău. 152.1651 (7159) iulie 16. Lupşă, fiul lui Mirea, dăruieşte mănăstirii Brâncoveni partea sa de moşie din Perşani, . 153. Ante 1651 (7159) iulie 20. Radul mare logofăt scrie „feciorului” Apostolache comis şi „nepoatei” Voica înştiinţându-i despre starea mai multor moşii din Ojogeni, Slătioare şi Togozeni, , ce urmează să fie hotărnicite. 154.1651 (7159) iulie 20. Apostolache comis lasă prin testament soţiei sale, Voichiţa, ocină şi mori în Togozeni, . 155.1651 (7159) iulie 23. Bălan, roşul din Păltineni, împreună cu fiii săi vând lui Dumitru, fiul lui Ţachia, 3 pogoane de vie în dealul Cârlomăneştilor, , şi o grădină în Mânja cu 27 de ughi. 156.1651 (7159) august 1. Matei Basarab voievod întăreşte lui Măciucă şi fiilor săi, Radul şi Anghel, moşii în Miceşti, Călăreşti şi Cârtojani, . 157.1651 (7159) august 2, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte lui Radu mare logofăt satul Cătunul şi mai multe ocini în Suslăneşti, j. Dâmboviţa, Smedeşti, j. Buzău, Dobroţei, Şcheai şi Cegani, j. Ialomiţa. 158.1651 (7159) august 3. Mogoş, fiul Guţei din Poenari, vinde a patra parte dintr-o funie de moşie din Poenari, j. Teleorman, lui Bunea mare sluger, pentru 1 000 de bani. XXXIV www.dacoromanica.ro 159.1651 (7159) august 7. Giurgiu, fiul lui Staico din Puturoasa , vinde lui Dumitraşco clucer 200 de stânjeni din moşia Teiul, cu 30 de bani stânjenul. 160.1651 (7159) august 7. Giurgiu, fiul lui Staico din Puturoasa , vinde lui Dumitraşco clucer mai multe moşii şi vii în sat. 161. 1651 (7159) august 8. Bălu din Surdeşti împreună cu fiii săi vând lui Radu, clucer din Şchei, moşie în Lăţească, . 162.1651 (7159) august 8. Iane, fiul lui Dobre, vinde lui Radul, clucer din Şchei, 58 de stânjeni de ocină în Surdeşti, , cu 40 de bani gata. 163.1651 (7159) august 8. Stamate călăraşul din Surdeşti vinde lui Radu, clucer din Şchei, moşie la Lăţească, . 164.1651 (7159) august 10. Muşat, fiul lui Căliman din Grozeşti, împreună cu soţia sa, Prodana, dăruiesc mănăstirii cu hramul Uspenie Bogorodiţa (Iordăcheanu) un loc de heleşteu la Fântâna Laşcăi, . 165.1651 (7159) august 11, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte lui Ratea şi Iuga, fiii lui Mircea, eliberarea din rumânie. 166.1651 (7159) august 12. Albul, fiul lui Dumitru din Sulari, , împreună cu vărul său, Pârvul Păcul, vând lui Dragotă postelnic partea lor de moşie din sat, 60 de stânjeni, cu 9 ughi şi jumătate. 167.1651 (7159) august 15. Dragomir, fiul Muşei, vinde lui Tănasie portar partea sa de moşie din Uieşti , cu 4 500 de aspri. 168.1651 (7159) august 17. Comea, fiul lui Gheorghe din Jugureni, vinde lui Stanciu vătaf din Băşineşti un pogon de ţelină în hotarul năngicesc şi jumătate de stânjen de ocină la Capul Comorăi, în Jugurani, , cu 350 de bani. 170.1651 (7159) august 17. Matei Basarab voievod întăreşte lui Badea spătar şi cumnatului său, Ivan, moşii în Băceşti, Stoborăşti şi Stoileşti, j. Teleorman. 171.1651 (7159) august 23. Dragomir, fiul lui Vlad Pozmâlcă, din Jugurani, vinde lui Stanciu vătaf din Băşineşti ocină şi loc de casă în Jugurani, . 172.1651 (7159) august 23. Dragosin, armaş al doilea, împreună cu fiatele său, Balicea, şi cu nepotul lor, Dumitru, vând lui Stanciu, vătaf din Băşineşti, ocină în Jugurani, , cu 3 ughi şi jumătate. 174.1651 (7159) august 30. Dragoe, fiul lui Radu din Tarcov, j. Buzău, vinde lui Negoiţă paharnic 34 de stânjeni de ocină în sat cu 9 costande de argint stânjenul. 175.1651 (7159) august 30. Muşat din Grozeşti, fiul lui Căliman, vinde lui Iordache vornic 40 de stânjeni din partea lui Dragolea, din Grozeşti, , cu 9 costande de argint stânjenul. 177. <1651 septembrie 1 -1652 august 31> 7160. Stan Bode se înfrăţeşte cu Franţa, dăruindu-i acestuia o delniţă în Negeşti, , şi un rumân pentru 35 de ughi. 178. <1651 septembrie 1 - 1652 august 31>, 7160. Radul Bogosul vinde lui Ivan şi fiilor săi, Şărban şi Mane, a cincea parte din funia tătărască , cu 5 ughi şi 15 potronici. 179. <1651 septembrie 1 - 1652 august 31>, 7160. Dumitru Boncescul din Sărăcineşti, , vinde lui Pârvul, logofăt din Olăneşti, jumătate dintr-un vad de moară, cu 7 ughi şi jumătate. 180. <1651 septembrie 1 - 1652 august 31>, 7160. Coman şi alţii vând lui Vasilache căpitan o roată de moară cu 7 ughi. 181. <1651 septembrie 1 - 1652 august 31>, 7160. Crăciun din Sărăcineşti, , împreună cu nepotul său, Badea, şi cu vărul acestuia, Anghel, vând lui Pârvu logofăt din Olăneşti o jumătate dintr-un un vad de moară pe care îl aveau împreună cu Bonceştii, cu 7 ughi şi jumătate. 182. <1651 septembrie - 1652 august>f 1, 7160. Dragomir împreună cu fiii săi, Cozma şi Gherghiţă, vând jumătate de pogon de vie şi o jumătate de stânjen de ocină cu 9 ughi, pentru o datorie mai veche. 183. <1651 septembrie 1 - 1652 august 31>, 7160. Drăguşin cumpără de la Standul Goran vătaf un loc <în Fiiani, j. Dâmboviţa>, cu 270 de bani. 184. <1651 septembrie 1 - 1652 august 31> 7160. Ene postelnic din Drănic vinde lui Ispas portar 40 de stânjeni de moşie în Drănic, . 185. <1651 septembrie 1 -1652 august 31> 7160. Gherghe, fiul Mihalcei din Târgul Jiului, vinde pogoane de ţelină cu 6 ughi 186. <1651 septembrie 1 -1652 august 31> 7160. Mitre împreună cu fratele său, Radu, vând lui Simedru partea de ocină a tatălui lor, Cărste, . 187. <1651 septembrie 1 - 1652 august 31> 7160. Neagul din Bucov, , vinde lui Neagul Ţucală vie în Bucov, . 188. <1651 septembrie 1 - 1652 august 31> 7160. Nicoară vinde popii Necula o parte de delniţă în Izvorani, , cu pădure şi cu partea lui de vinărici, cu 9 ughi şi jumătate. 189. <1651 septembrie 1 -1652 august 31> 7160. Oprea, fiul lui Voinea din Ogrăzi, vinde lui Stoia logofăt din Brătieni ocina Iui din Ogrăzi, j. Vlaşca. 190. <1651 septembrie 1 - 1652 august 31> 7160. Simtion, fiul Iui Radu Belciu, vinde lui Radu iuzbaşa 10 stânjeni de moşie la Afumaţi, . 191. <1651 septembrie 1 - 1652 august 31> 7160. Vasile împreună cu soţia sa, Calea, şi fiul lor, Vasile din Bucureşti, se înfrăţesc cu Vasilache căpitan, XXXVI www.dacoromanica.ro dăruindu-i o roată de moară în hotarul Jidenilor, , iar cumnata lui, Comana, îi vinde un alt vad, cu 7 ughi. 192. <1651 septembrie 1 - 1652 august 31>, 7160. 12 boieri luaţi pe răvaşe domneşti de Staico iuzbaşa şi de Braţul ceauş hotărnicesc ocina acestora de cea a sătenilor din Berciugov, . 193. <1651 septembrie 1 - 1652 august 31> 7160. Matai Basarab voievod întăreşte lui Tudor fost mare cămăraş satul Boteni, j. Dâmboviţa. 194.1651 (7160) septembrie 1. Micul, fiul lui Brutea din Brăneşti, împreună cu fratele său, Dumitru, şi cu cumnata lor, Marina, vând lui Stoian clucer, hagiul din Cepturile, 14 stânjeni de ocină în Brăgăreşti, , cu 66 de bani stânjenul. 195.1651 (7160) septembrie 1. Neaga Oloaga dăruieşte o ocină fiilor lui Stoica logofăt, în contul unei datorii, dar şi ca să o pomenească. 196.1651 (7160) septembrie 3. Necula, fiul lui Simion Străpăligă, vinde lui Oancea partea sa de loc din Lihăceşti, , cu 300 de bani. 197.1651 (7160) septembrie 3. Stoica, fiul lui Voicilă din Ciuliniţă, vinde lui Belciu şi fratelui său, Gozdea, 14 stânjeni de moşie în Ciuliniţă, , cu 7 ughi. 198.1651 (7160) septembrie 5. 6 boieri luaţi pe răvaşe domneşti judecă pricina dintre Stan sarageoa şi Matei Bârzoi, cu jupâneasa Maria din Călineşti pentru o vie în dealul Bălţaţilor, . 199.1651 (7160) septembrie 8, Târgovişte. Stoian împreună şi soţia sa, Stanca, şi cu fiii lor vând lui Radu mare comis partea lor de moşie din satul Bădeani, , cu 60 de ughi. 200.1651 (7160) septembrie 9. Udreicu din Ştefoaia vinde lui Pătru neguţător o jumătate de funie de moşie în Ştefoaia, lângă Găşteşti, j. Vlaşca, şi vadul de moară din Neajlov, cu 4 200 de bani. 201.1651 (7160) septembrie 10, Târgovişte. Badea postelnic împreună cu fiii săi, Gheorghe şi Tudoraşco, vând o vie în dealul Târgoviştei lui Nicoară mare portar. 202.1651 (7160) septembrie 10. Ghioca armaş vinde lui Hamza spătar două vii în Căreia, , pentru 7 ughi. 203. Cea. 14 septembrie 1651 <7160>. Dumitru, fiul uncheaşului Vlad din Netoţi, , vinde lui Tănasie căpitan toată moşia sa, 60 de stânjeni, cu 9 ughi. 204.1651 (7160) 14. Stanciu din Cacaleţi vinde lui Tanasie căpitan 73 de stânjeni de moşie în Netoţi, , cu 11 ughi. 205.1651 (7160) septembrie 15. Stan, fiul lui Florea, şi Nechifor din Bordeşti vând egumenului Chirii de la mănăstirea Măxineni mai multe pogoane de vie în Bordeşti, . XXXVII www.dacoromanica.ro 206.1651 (7160) septembrie 15. Standul vinde naşului său, Preda, partea lui de vie , cu 8 ughi. 207.1651 (7160) septembrie 15, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte lui Gheorghe spătar din Cândeşti, j. Buzău, ocini şi ţigani în Cândeşti şi Giuleşti, lângă Şiret, j. Rm. Sărat. 208. <1651 septembrie - <1652 august >16, (7160). 6 boieri luaţi pe răvaşe domneşti de Bunea mare slujer hotărnicesc moşia acestuia din Bădeşti, . 209. <1651 septembrie - < 1652 august >17,(7160). 6 boieri luaţi pe răvaşe domneşti de popa Stepan, Standul şi popa Negre cercetează amplasamentul unor heleştee. 210. <1651 septembrie - < 1652 august> 18, 7160. Tudor din Bărăşti împreună cu fiii săi vând lui Dobre Hoşteanul 12 stânjeni de moşie în Bărăşti, , cu 12 ughi. 211.1651 (7160) septembrie 20, în tabără la Finta. Dumitru, roşu din Cârstiineşti, vinde vărului său, Preda roşul, doi copii de rumâni, Borcea şi Pătru, fiii lui Radu din Cârstiineşti, j. Argeş. 212.1651 (7160) septembrie 21, în schela domnului. Lepădat şi fratele său, Radul, împrumută bani de la Negoiţă şi Micul din Dragoslavele, punând zălog partea lor din muntele Leaota. 213.1651 (7160) septembrie 22. Dan şi Vladul, fiii lui Todoro din Oroşani, , vând lui Badea căpitan 100 de stânjeni de ocină în sat, în Oroşani, cu vaduri de moară, cu câte 2 costande şi 2 bani stânjenul. 214.1651 (7160) septembrie 22. Maria, soţia lui Preda din Şerbăneşti, lasă moştenire nepoţilor săi, Manea şi Dragomir, partea bărbatului ei din moşia Şerbăneşti, . 215.1651 (7160) septembrie 22. Tudor, logofăt din Drăgoieşti, împreună cu feciorii săi vând partea lor de moşie din Căzăneşti cu rumâni, lui Necula pârcălab din Glogova, . 216.1651 (7160) septembrie 22. Stanca Vasilitei împreună cu soţul ei, Datco, vând lui Dămiian iuzbaşa două pogoane şi jumătate din viile primite zestre în Vemeşti, , cu 30 de galbeni. 217.1651 (7160) septembrie 23, Târgovişte. Necula zugrav împreună cu soţia şi copiii din Bucureşti vând lui Nicoară mare portar o vie în dealul Târgoviştei. 218.1651 (7160) septembrie 26. Manciul vinde lui Lazăr, Mihaiu şi Nedelco, fiii lui Mircea ceauş din Gruieni, 100 stânjeni de moşie în Zâmă <în Gruieni, j. Teleorman>, cu 10 ughi. 219. <1651 septembrie - 1652 august>, 30, 7160. Sătenii din Moşoaia, , bătrâni şi tineri, vând lui Apostol, negustor din Piteşti, via Iui Radul Găvozdu cu 4 galbeni pentru plata birului. 220. Post 1651 (7160) octombrie 3. Răin din Ocolişte împreună cu nepoţii săi iau boieri hotărnici pentru moşia din Măneşti, . XXXVIII www.dacoromanica.ro 221.1651 (7160) octombrie 7. Stănilă postelnic vinde egumenului Ioanichie de la mănăstirea Jitianu un ţigan pe nume Stan. 222.1651 (7160) octombrie 7. Matei Basarab voievod întăreşte mănăstirii Sfânta Troiţă din Bucureşti vinăriciul din dealul Vălenilor, . 223.1651 (7160) octombrie 20. Oprea şi Standul, fiii lui Lepşa, vând lui Stroe vistier o vie la Huma, j. Muşcel. 224.1651 (7160) octombrie 21. Badea Tudorănescul vinde arhimandritului Leontie de la mănăstirea Argeş, 2 răzoare de vie la Goleşti, , cu 5 ughi. 225.1651 (7160) octombrie 23. Orăşenii din Câmpulung se tocmesc cu Serafim, egumenul de la mănăstirea Radu Vodă, asupra cotei din vinăriciul domnesc şi asupra altor dări care-i revin mănăstirii. 226.1651 (7160) octombrie 24. Stoica şi Stănie vând lui Simion şi altora partea lor din Scoruş, <în Beleţi, j. Muşcel>. 227.1651 (7160) octombrie 25. Maria, fiica lui Tatul Stănimirescul, împreună cu soţul, Stoian, şi nepoţii lor, Stoica şi Neaga, vând lui Radu, mare comis, ocină în Stănimirul, j. Ilfov. 228.1651 (7160) octombrie 27. Borce, fiul lui Manie Vulpe, vinde lui State şi soţiei sale, Chirea, un loc cu case şi grădină, pentru 7 ughi. 229.1651 (7160) octombrie 30, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte lui Stoica logofăt două heleştee în satul Peteşti, j. Ilfov. 230.1651 (7160) octombrie 30, Bucureşti. Matei Basarab voievod scuteşte pe jupâneasa Tudora, văduva lui Tudoru Topoloveanul stolnic, de toate birurile şi dările. 231.1651 (7160) noiembrie. Cârstea, paharnic din Călimăneşti, dăruieşte nepotului său Cârstea Copilul, fiul căpitanului Gherghe din Râmnic, 3 funii de ocină la Plăsosiu. 232.1651 (7160) noiembrie 1. Mâţâcan din Cosmubeşti împreună cu fratele său Ştefan şi cu mama lor, Buica, vând unchiului lor, Vetrea, un pogon şi jumătate în dealul Cândeştilor, în Strâmta, j. Buzău, cu 16 galbeni. 233.1651 (7160) noiembrie 1. Stoica, fratele lui Boilă, vinde lui Bunea, mare sluger, partea sa de ocină din Boteni, j. Vlaşca. 234.1651 (7160) noiembrie 6. Leaotă, Dode şi Dobre se vând rumâni lui Bunea mare sluger, împreună cu moşiile lor din Finţeştii de Jos, Preoţeşti, Orbească, j. Teleorman. 235.1651 (7160) noiembrie 8. Cârstea, spătar din Mălăieşti, , face schimb de ţigani cu Serafim, episcopul de Buzău. 236.1651 (7160) noiembrie 8. Dumitra vorniceasa împreună cu fiii săi vând lui Vintilă moşia de la între Boili, <în Ţara Loviştei, j. Argeş>, cu 2 600 de bani. 237.1651 (7160) noiembrie 9. Maria călugăriţa vinde lui popa Ion şi altora partea ei de moşie din Jugurani, , cu 2 000 de bani. XXXIX www.dacoromanica.ro 238.1651 (7160) noiembrie 9. Mihăilă, postelnic din Mereani, vinde lui Mihalachi spătar 80 de stânjeni de moşie în Mereani, . 239.1651 (7160) noiembrie 10. Popa Vasilie împreună cu fraţii săi de ocină vând lui Oancea din Muşcel, , 2 pogoane de ţelină la Valea Părului. 240.1651 (7160) noiembrie 11, Târgovişte. Megieşii din Bărboşii de Jos, j. Ilfov, vând 1 940 de stânjeni de ocină în sat, mănăstirii Căldăruşani, cu 194 de ughi. 241.1651 (7160) noiembrie 11. Stan împreună cu fratele său, Andrei, vând lui Pârvu o parte de vie în Graiul Florii, , cu 900 de bani, 242.1651 (7160) noiembrie 12. Stan împreună cu fratele său, Preda, vând lui Necolai din Glagova partea lor de ocină din Gârbovi, , cu 17 ughi. 243.1651 (7160) noiembrie 13. Mihalcea şi Stoica dau partea lor de moară din Jideni, , lui Ursea şi fiului acestuia, Gheorghe, pentru o datorie. 244.1651 (7160) noiembrie 13. Vâlcul şi fiii săi din Orbească de Sus, j. Teleorman, se vând rumâni lui Bunea clucerul, cu 6 480 de aspri. 245.1651 (7160) noiembrie 13. Matei Basarab voievod întăreşte lui Preda paharnic şi soţiei sale, Stoiana, fiica lui Lepădat căpitan, stăpânirea pe din două cu cumnatul său, Ghiura, şi soţia acestuia, Maria, sora Stoianei, a ocinelor, vecinilor şi ţiganilor pe care le avusese socrul lor, Lepădat căpitan, în Ţigureşti, Târnov, Bârza, . 246.1651 (7160) noiembrie 20. Stoica Băştoia vinde lui Leontie, egumenul mănăstirii Argeş, un loc la Cornet <în Goleşti, j. Argeş>, cu 200 de aspri. 247.1651 (7160) noiembrie 20. Dumitra Bechescul postelnic vinde lui Leontie, egumenul mănăstirii Argeş, două locuri în Lazuri, în satul Goleşti, , cu 750 de aspri. 248.1651 (7160) noiembrie 20. Ion Belescul vinde lui Leontie, egumenul mănăstirii Argeş, un loc la Cornet, în satul Goleşti, , cu 200 de aspri. 249.1651 (7160) noiembrie 20. Stoica Ciofrângeanu vinde lui Leontie, egumenul mănăstirii Argeş, două locuri în Lazuri, în satul Goleşti, , cu 600 de aspri. 250.1651 (7160) noiembrie 20. Negruş vinde lui Ion din Păcăleşti 1 răzor de ocină din Ghimpeneasca, , cu 150 de aspri. 251.1651 (7160) noiembrie 21. Dobra împreună cu fiul ei, Iane, vând lui Ion vătaf o parte de loc din Graiul Predei, <în Corşori, j. Muşcel>, cu 90 de bani. 252.1651 (7160) noiembrie 25. Andreiu şi Mărgărita împrumută 100 de ughi de la popa Dionisie, pentru care pun zălog case în Târgovişte. 253.1651 (7160) noiembrie 25. Drăgaica din Dârza, fiica lui Lăudat, dăruieşte la vreme de moarte nepotului ei, Stan, partea ei de ocină din Dârza, . 254.1651 (7160) noiembrie 26. Cârstian vinde lui Mihăilache spătar partea lui de ocină din Mireni, , cu 2 000 de bani. XL www.dacoromanica.ro 255.1651 (7160) noiembrie 26. Jupâneasa Dumitra din Cotină adevereşte ginerelui său, Dumitraşco, că a înzestrat-o pe fiica ei, Elina, cu moşii în Câmeşti şi Filiaşi, . 256.1651 (7160) decembrie. Iane vornicul din Târgovişte vinde lui Mihalcea comisul moşia lui de la Nenceşti, , cu 7 ughi şi jumătate. 257.1651 (7160) decembrie 8. Vladul din Dobroşeşti împreună cu fiii săi se vând rumâni lui Radu logofăt şi fratelui său, Păduroiu din Creţuleşti, pentru 32 de bani ungureşti. 258.1651 (7160) decembrie 8. Matei Basarab voievod întăreşte eliberarea din rumânie a lui Necula, fiul lui Stan Pupăză, şi a fiilor acestuia de către băneasa Elina. 259.1651 (7160) decembrie 9. Radu împreună cu fraţii săi, fiii lui Damaschin călugărul, vând lui Ghinea mare vistier 5 răzoare de vie şi un teasc în dealul Gârdeştilor. 260.1651 (7160) decembrie 10. Dobra a lui Avram, fiica lui Golea, vinde lui Neacşul Şugorde un stânjen şi jumătate de moşie la Brebu, , cu 300 de bani şi 5 costande. 261.1651 (7160) decembrie 10. Stan Moţog şi Stanciu vând lui Stanciu din Surani o ocină în Oprişori, cu 3 000 de aspri de argint. 262.1651 (7160) decembrie 15. Badea împreună cu fiii săi, Stan şi Drăgan, vând lui Costea postelnic 20 de stânjeni în satul Găliganul, cu 4 ughi şi jumătate. 263.1651 (7160) decembrie 15. Boierii jurători luaţi pe răvaşe domneşti de către Radu din Drăgoieşti şi Petru din Larga cercetează dacă muntele Larga a fost vândut de strămoşii acestora moşilor lui Ilie din Cârligei. 264.1651 (7160) decembrie 15. Stan, fiul lui Bumea din Târcov, vinde lui Dumitru, , 1 pogon şi jumătate de cetvârte de vie în dealul Cârlomăneştilor, , cu 1 800 de bani gata. 265.1651 (7160) decembrie 15. Tatul împreună cu fiii săi vând lui Costea postelnic ocină în Găliganul. 266.1651 (7160) decembrie 16. Popa Oprea din Zăgoneani împreună cu fiii săi vând lui Gherghi postelnic şi altora partea lor de moşie din Zăgoneani, . 267.1651 (7160) decembrie 18. Nan şi fratele său, Andrei, vând lui Teodor un loc în Poiani, <în Ţâţa, j. Dâmboviţa>, cu 1 ughi. 268.1651 (7160) decembrie 21. Giurgea postelnic din Puturoasa, împreună cu fraţii săi şi vărul său, Badea, vând lui Preda Brâncoveanu vornic trei ţigani 269.1651 (7160) decembrie 21. Lepădat împreună cu rudele sale vând lui Neagoe şi lui Işărcu din Dragoslavele partea lor din muntele Leaota, 270.1651 (7160) decembrie 21. Vasile postelnicul şi fiul său, Cemica, vând lui Radu Dudescu logofăt ocina de la Plopi, <în Săcueni, j. Ilfov>, cu 5 ughi şi jumătate. www.dacoromanica.ro XLI 271.1651 (7160) decembrie 22. Rădilă şi fratele său, Stoica, vând lui Udrişte Năsturel mare logofăt un sat cu rumâni. 272.1651 (7160) decembrie 22, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte mănăstirii Sadova satul Zăvalul din j. Olt, cu toţi rumânii. 273.1651 (7160) decembrie 23, în schela domnului. Lepădat, Radul şi mama lor, Maria, pun zălog la Negoiţă şi Micul partea lor din muntele Leaota pentru 6 ughi. 274.1651 (7160) decembrie 23, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte lui Moise spătar, fiul lui Mihalcea vornic, ocinile cumpărate în Steanca de Sus, . 275.1651 (7160) decembrie 24. Stroe postelnic şi soţia Iui, Marica, vând Iui Pătraşco paharnic, fiul lui Pătraşco postelnic din Bucşani, moşia lor numită Bărseşti, la Urziceni, j. Ialomiţa, cu 9 ughi. 276.1651 (7160) decembrie 25, . Necula şi Stan, fiii popii Ion din Cacova de Sus, vând logofătului Matei din Cacova o silişte la Merii Albi , cu 1 300 bani. 277.1651 (7160) decembrie 26. Radu, paharnic din Săveşti, dăruieşte mănăstirii Mihai Vodă, moşia lui din Botenii de Sus şi mai multe vii la Bărbăteşti, aproape de Târgovişte. 278.1651 (7160) decembrie 30. Pietrea, paharnic din Moceşti, vinde lui Moise, căpitan de roşii, ocină în Pârscoveni, , cu 500 de bani şi 4 costande. XLII www.dacoromanica.ro Resumes des documents 1. . Le pretre Cârstea vend â Liontie, hegoumâne du monastâre d’Argeş, son terrain de Martin, , contre 1 ughi, argent comptant. 2. . L’echanson Papa, fils de l’ecuyer Buzinca, avec son fils, Udrea, vendent au capitaine Andrei 1 stănjen de terre â Cepturile, district de Sac, contre 2 ughi et demi. 3. . Les villageois de Şuteşti, , se vendent rumâni au tresorier Ghinea. 4. Janvier 1651 (7159). Marcu achete â Stan et â Nan de Fiani 16 stânjeni de terre â Mlăci, . 5. Le 6 janvier 1651 (7159). Daicul vend â Cârstian 60 stânjeni â Berciugov, . 6. Le 9 janvier 1651 (7159). Voica et son firere, Radul, fils de Rădichia de Vemeşti, vendent au ceauş Lefter un vignoble, une foret, un terrain de construction etc. â Valea Teancului, , contre 30 de ughi et demi. 7. Le 11 janvier 1651 (7159). Nicola et Negoiţă de Răscăiaţi negocient avec leur cousin, Filp de Baia, au sujet de deux jeunes Tziganes pour lesquels ils veulent lui donner une terre en echange. 8. Le 11 janvier 1651 (7159). Le pretre Radu, le diacre Stanciu et le pretre Petru vendent au pretre Neguţu un terrain â Faţă, contre 82 bani. 9. Le 11 janvier 1651 (7159). Les paysans libres de Samara tSmoignent avoir une dette de 28 de ughi envers le capitaine Gălăţeanul. 10. Le 12 janvier 1651 (7159). Bârcă et Standul de Bărbăteşti vendent â l’dchanson Pătraşco et â son frâre, Giura, une terre â Bărbăteşti, . 11. Le 13 janvier 1651 (7159). Le voivode Matei Basarab ordonne aux boyards du logothete Goran et de Vladul iuzbaşa d’enqueter sur place au sujet des terres de la familie Drăgoiescu. 12. Le 14 janvier 1651 (7159). L’echanson Voinea de Văleni vend au postelnic Chirca 91 stânjeni de terre â Văleni . 16. Tărgovişte, le 22 janvier 1651 (7159). Le logothete Chiriac de Ştefoaia vend au marchand Petru une terre â Gănşteşti . 17. Le 22 janvier 1651 (7159). Le logothete Goran de Plăviceni doime au monastere de Plăviceni sa terre de Plăviceni, district de Romanaţi. 18. Le 22 janvier 1651 (7159). Neagul de Craiova, fils d’Oprea iuzbaşa, vend â l’hegoumene Iosif du monastere de Bucăvăţ sa terre de Hlamna . 19. Le 22 janvier 1651 (7159). Le voivode Matei Basarab confirme au pârcălab Necula de Glogova plusieurs terres et serfs â Săcele, district de Goij. 20. Le 23 janvier 1651 (7159). Le sluger Tudor confirme que jupan Dumitru et jupan Vasile de Nicope ont achetâ â sa fille, Samfira, qui l’en a informâ, le village de Băcăleştii , reţu par elle en dot. 21. Le 23 janvier 1651 (7159). Vladul de Porumbreani et son fils, Oprea, vendent au grand clucer Preda Brâncoveanul 100 stânjeni â Porumbreani . 22. Le 24 janvier 1651 (7159). Le clucer Răduţul confirme que le grand ban Ghinea lui a rembourse une ancienne dette et qu’il, en âchange, lui a donne un Tzigane. 23. Le 26 janvier 1651 (7159). Stana Neguroaia de Negovani vend au porte-glaive Dumitraşco sa vigne au coteau de Negovani . Neacşul et sa belle-mere, Stana Neguroaia de Negovani, vendent au porte-glaive Dumitraşco 5 arpents de vigne au coteau de Negovani contre 12 ughi et 5 costande. 25. Le 27 janvier 1651 (7159). Le voivode Matei Basarab ordonne par ecrit au village de Stăneşti, district d’Ilfov, de demenager de la terre du logothete Radu Dudescu. 26. Le fevrier 1651 (7159). Stroe de Priboiani et ses fils âchangent avec le postelnic Radul un terrain â Leordeni pour un autre â Priboiani, . 27. Le 4 fevrier 1651 (7159). Le pelletier Ghinea et son frâre, le marchand Franţa, vendent au porte-glaive Moise plusieurs terres aux villages de Steanca de Sus et de Jos, district de Ialomiţa, avec des serfs. 28. Le 6 fevrier 1651 (7159). Dragomir, Marin et Teodora, vendent â Stan de Păcăleşti un terrain de vigne â Păcăleşti . XLIV www.dacoromanica.ro 29. Le 9 fevrier 1651 (7159). Nedelea et ses fils vendent au pârcălab Dumitru de Bucureşti 7 stânjeni de terre â Stâlpeni . 30. Le 11 fevrier 1651 (7159). Six boyards trancbent le litige entre le Monastere de Plumbuita et le monastere de Sărindar, au sujet de la construction d’une digue sur la Dâmboviţa. 31. Le 15 fevrier 1651 (7159). Le voivode Matei Basarab ordonne aux 12 boyards dâlimiteurs, pris par le logothete Stanciul et le logothete Oprea, de delimiter Ies terres de ceux-ci par rapport aux terres de Vasilie de Budişteni . 32. Le 16 fevrier 1651 (7159). Prode et Gomea, fils de Stan d’Ulicioi, vendent au pârcălab Preda de Mănileşti un vignoble au coteau d’Ulicioi . 33. Le 17 fevrier 1651 (7159). Stoia et d’autres vendent â Iorga leurs vignobles au village de Gălăşeşti, district d’Argeş. 34. Le 20 fdvrier 1651 (7159). L’echanson Iane de Spineni vend au monastere de Căldăruşani la moitie d’un cellier et 2 boutiques <â Târgovişte>. 35. Le 20 fevrier 1651 (7159). L’echanson Iane de Spineni vend â Costande et â son epouse, Despa, la moitie d’un cellier et 2 boutiques <â Târgovişte>. 36. , le 20 fevrier 1651 (7159). Quatre boyards designes par le voi'vode Matei Basarab confirment â Costandin et â son epouse, Despa, la moitiâ d’un cellier avec un terrain et des boutiques â Târgovişte. 37. Le 21 fevrier 1651 (7159). Cârstea, le dorobanţu, vend au porte-glaive Mihalache, fils du ban Pavalache, sa pârtie de terre â Gbimpeni . 38. Le 21 fevrier 1651 (7159). Douze boyards confirment que le prâtre Ianache et son fr£re, Radu, ont depense 10 ughi avec le treapăd et Ies douze boyards. 39. Le 23 fdvrier 1651 (7159). Dragomir de Cârlomăneşti vend â Isaia, iuzbaşa de Buzău, 3 arpents de vigne â Cârlomăneşti, , avec une maison et des arbres fruitiers, faisant pârtie de la terre appelde « bozăiasca ». 40. Târgovişte, le 23 fevrier 1651 (7159). Le voivode Matei Basarab confirme â Costandin et â son 6pouse, jupâneasa Despa, une moitie de cellier et une moitie de terrain avec des boutiques â Târgovişte. 41. Le 25 fevrier 1651 (7159). Douze boyards arpenteurs delimitent la terre appartenant au logothete Stan et au logothete Oprea, ainsi qu’â d’autres paysans libres de Budişteni, , par rapport â la terre de Vasile Mogoşanul. 42. Târgovişte, le 25 fevrier 1651 (7159). Le voivode Matei Basarab confirme â Radul Mihalcea, grand ecuyer, le droit de proprietâ sur un mont et une terre â Drajna de Jos, district de Sac, delimitee avec 12 boyards. 43. Le <1-31> marş 1651 (7159). Le voi'vode Matei Basarab confirme au capitaine de roşii Mogoş de Păuleşti, district de Prahova, plusieurs Tziganes qui XLV www.dacoromanica.ro s’âtaient enfuis au Pays Turc et que celui-ci a ramenâs au pays, avec ses propres dâpenses. 44. Le 3 marş 1651 (7159). Maria et ses fils, Ghin et Stanciul, fils de Mitrea, vendent â Chirca Holbescul un terrain <â Brăneşti, district de Dâmboviţa>, â Valea Cetăţii. 45. Le 5 marş 1651 (7159). Le voivode Matei Basarab confirme au Monastere de Valea 100 blocs de sel d’Ocna Mică par an. 46. Le 7 marş 1651 (7159). Dragomir vend â jupăn Laiba 80 stânjeni de terre â Curta, . 47. Le 9 marş 1651 (7159), au jours des quarante martyrs. Radu, fils de Braţul, vend â jupan Manta sa terre de Negeşti, district de Muşcel. 48. Le 9 marş 1651 (7159, au jours des quarante martyrs. Le diacre Vlad et son frere, Stanciul, fils de Cârstea Păţea de Hinţeşti, vendent au vătaf Stanciu de Băşineşti 2 stânjeni de terre â Jugurani, district de Sac. 49. Le 9 marş 1651 (7159). Vlaicu donne â son fils, Albul, la moitie de sa terre, avec une maison, pour que ce demier prenne soin de lui durant sa vie. 50. Le 14 marş 1651 (7159). Oprea, Barbul et Păcală de Zăvoiu vendent â Godea, â Căliman, â Tudor et â Vasilie 30 stânjeni de terre â Zăvoiu . 51. Le 15 marş 1651 (7159). Radu Negrescul emprunte 2 400 bani â l’hdgoumene Partenie du monastere de Crasna. 52. Le 16 marş 1651 (7159). Pravăţ, Marin et Stan vendent â Negoiţă de Cerbureni un terrain â Cerneală, . 53. Le 16 marş 1651 (7159). Stan, Şerban et Udrea de Rădăcineşti vendent â Pârvu et â d’autres villageois de Cârstieneşti leurs vignobles de Grindul Florei, . 54. Le 20 marş 1651 (7159). Manolie et son fils, Stoica, vendent â Stanca et â son fils, Tudor, un terrain de jardin, contre 4 ughi et demi. 55. Le 20 marş 1651 (7159). Panghe et Dobra achetent â temps de disette 2 arpents et demi de vigne au coteau de Zoreşti, , contre 15 ughi. 56. Le 28 marş 1651 (7159). Le voivode Matei Basarab tranche le litige entre le monastere de Plumbuita et le monastâre de Sărindar au sujet d’une digue sur la Dâmboviţa et confirme le droit de proprietâ du premier. 57. Le 31 marş 1651 (7159). Ianachi et Crăciuna vendent â l’echanson Negoiţă, â Gherghe et au porte-glaive Moise une roue de moulin â Gârla Cândeştilor . 58. Le Ier avril 1651 (7159). Coman de Corşori et son epouse, Malea, vendent au vătaf Ion un terrain â Obreja, . 59. Post Ier avril 165<1> (715<9>). Le voivode Matei Basarab confirme â Radul, roşul de Şuiei, district d’Argeş, un vignoble achetâ au pretre Oprian de Şuiei contre 1 300 aspres. XLVI www.dacoromanica.ro 60. Le 2 avril 1651 (7159). Le grand vornic Dragomir tranche le litige qui oppose le prâtre Nichifor du monastere de Glavacioc et Ghinea, marchand, au sujet d’une maison â Târgovişte. 61. Le 2 avril 1651 (7159). Le voivode Matei Basarab exempt d’impot Ies gens se trouvant aux alentours de P6vech6 de Buzău et qui en dependent. 62. Le 3 avril 1651 (7159). Le voivode Matei Basarab ordonne â Phegoumene du Monastfre de Corlate de laisser pâturer le betail appartenant au monastere de Gura Motrului, car il a dfelte le monastere de Corlate au monastere de Gura Motrului. 63. Le 7 avril 1651 (7159). Dima et son frere, Tănase, vendent au marchand Patru leurs vignes de Leşcioare et un dric de delniţă. 64. Le 8 avril 1651 (7159). Le grand capitaine Buliga ferit â Frâncul, â Stan et â d’autres prfeeveurs de douane de garder la terre du monastere de Sfânta Troiţă et de rembourser ce qu’ils ont perşu pour P6tang . 65. Le 10 avril 1651 (7159). Le voivode Matei Basarab confirme â l’feuyer Lăudat de Vlădeni et â son 6pouse, jupâneasa Ancuţa, des terres et des serfs â Blagodeşti et â Murgeni, . 66. Le 11 avril 1651 (7159). Stroe vend â Chiriian un vignoble, une maison et une foret preş de Nucet. 61. Le 14 avril 1651 (7159). Radu Ţaroga vend au logothete Tudor Olănescul la clairiere portant le nom de Valea lui Micu, , contre 13 thalers. 68. Le 15 avril 1651 (7159). Stoica, fils de Pătru de Sălătruc, s’asservit au monastere de Cozia avec ses fils, contre 2 000 bani. 69. Le 15 avril 1651 (7159). Le voivode Matei Basarab confirme â l’ancien ceauş Danciul la terre achetfe â Popeşti, district d’Ialomiţa, qu’il exempt de dîme. 70. Le 15 avril 1651 (7159), Târgovişte. Le voivode Matei Basarab confirme au porte-glaive Moise la moitie du village de Şchiopeni, district de Buzău, â la suite d’un proces. 71. Târgovişte, le 16 avril 1651 (7159). Le voivode Matei Basarab confirme au ceauş de spătărei Danciul de Burăneşti, plusieurs terres â Popeşti, district d’Ialomiţa. 12. Le 17 avril 1651 (7159). Dima et con frere, Tănase, fils de Fătul, emprunte au marchand Pătru 56 thalers, en mettant en gage une moitte de delniţă â Leşcioare . 73. Le 17 avril 1651 (7159). Le postelnic Stănilă de Vălcăneşti , vend â Phegoumene Ioanichie du monastere de Jitianul une familie de Tziganes, contre 80 ughi. 74. Le 20 avril 1651 (7159). Mihaiu de Negraşi donne au monastere de Brebu un gue de moulin preş de Doftana. XLVII www.dacoromanica.ro 75. Le 20 avril 1651 (7159). Vâlcul de Bălişoara et ses fils vendent au porte-glaive Moise 20 stânjeni de terre â Mogoşeşti, sur le Călmăţuiu, , contre 2 ughi. 76. Le 23 avril 1651 (7159). Le clucer Gherghe et son firâre, le sluger Pătru, fils du vornic Ivaşco de Băleni, donnent â leur cousin, le postelnic Pătraşco de Bucşani, la moitie du village de Răduleşti, portant aussi le nom de Căcaţi, district de Prahova, contre 9 000 aspres. 77. Târgovişte, le 26 avril 1651 (7159). Le voivode Matei Basarab confirme au postelnic Pătraşcu de Bucşani, et â son âpouse, Maria, la moitiâ du village de Răduleşti, portant aussi le nom de Căcaţii, district de Prahova. 78. Târgovişte, le 27 avril 1651 (7159). Le voivode Matei Basarab confirme â l’echanson Negoiţă, fils du postelnic Preda de Tătărani, le village de Brăgăreşti, district de Prahova, avec des serfs. 79. . Le voivode Matei Basarab confirme le rachat du servage de plusieurs serfs appaitenant au capitaine Mihai Cepleanul de Bălceşti, . 80. Le 28 avril 1651 (7159). Manea, fils de Dragomir, petit-fils du pretre Danciu, donne au postelnic Dedul toute sa terre de Sihle, . 81. Le 30 avril 1651 (7159). Le porte-glaive Preda de Cepturoaia vend â Pătraşco et â Giurei de Morunglavi , une Tzigane, contre 24 ughi. 82. Le 2 mai 1651 (7159). Afimiia de Jugălie et son fils, le porte-glaive Necula, donnent au grand clucer Preda une moitiâ de coide de terre â Jugălie, . 83. Le 6 mai 1651 (7159). Barbul de Domireşti et Dumitru, fils de Sfârgol, vendent â Iane une terre â Făurei , contre 7 ughi. 84. Le 9 mai 1651 (7159). Le grand capitaine Buliga, le cămăraş Pană et le clucer Giura confirment â l’hegoumene du monastere de Sfânta Troiţă l’etang avec la riviere et la terre de Paraipani, selon Ies titres de propriete dmis par Ie Prince. 85. Le 9 mai 1651 (7159). Tatul et ses fils, Irimiia, Soare, Stan et Stoica, s’asservissent au postelnic Iordachi, contre 32 de ughi. 86. Le 12 mai 1651 (7159). Les paysans libres de Fieni et de Ţâţa, avec Gheorghe, second portier, delimitent leurs terres par rapport â celles du monastâre de Căldăruşani, sur la demande de l’hegoumene Varlaam. 87. Le 15 mai 1651 (7159). Standul, fils de Magâdea de Bârca, donne â son beau-frde, Rainea Sârbul, une moitiâ de corde de terre â Bârca. 88. Târgovişte, le 15 mai 1651 (7159). Le voivode Matei Basarab confirme au monastere de Căldăruşani plusieurs terres â Fieni et â Ţâţa, district de Dâmboviţa. 89. Târgovişte, le 15 mai 1651 (7159). Le voivode Matei Basarab confirme au vătaf Pătru de Corşori, district de Muşcel et Pădureţ, la moitiâ d’une delniţă au village. XLVIII www.dacoromanica.ro 90. Târgovişte, le 15 mai 1651 (7159). Le voivode Matei Basarab confirme au monastere de Sadova, district de Dolj, un obroc de 120 blocs de sel d’Ocnele Mari par an. 91. Le 17 mai 1651 (7159). Oprea, fils de Neagu de Scurteşti, vend au porte-glaive Moise 16 stânjeni de terre â Scurteşti, . 92. Târgovişte, le 17 mai 1651 (7159). Le voivode Matei Basarab donne au monastere de Sadova des terres avec des serfs â Gârleni, district de Dolj. 93. Le 19 mai 1651 (7159). Stoen săpunariul, avcc son epouse et ses fils, vendent â l’hegoumene Leontie du monastere d’Argeş 5 carres de vigne â Goleşti, , contre 10 ughi. 94. Le 21 mai 1651 (7159). La băneasa Ilina donne â Radu Scoarţă de Cacaleţi, , le Tzigane Bărlui, â la place d’un autre que le ban Radul lui a vendu contre 30 ughi. 95. Le 22 mai 1651 (7159). Douze boyards, pris avec ordres ecrits du prince, delimitent la terre de Fânânelele, district de Sac, appartenant au monastere de Gruiu, par rapport aux terres du postelnic Pădure, du logothete Dumitru et de l’epouse du panetier Grama de Cepturile. 96. Le 27 mai 1651 (7159). Stan Măciucă de Băşineşti et d’autres temoignent avoir ete pris par le grand vornic Dragomir, avec ordre ecrit, pour enqueter sur le statut d’une terre que le postelnic Cârstea a vendue â Vlad Inimărea au . 97. Le 27 mai 1651 (7159). Neacşa, soeur de Vlad Inimărea, temoigne avoir vendu au postelnic Cârstea la quatrieme pârtie de sa terre â Vlad Inimărea, contre 25 ughi. 98. Le 28 mai 1651 (7159). Despa et ses fils, Udrea et Colţea, fils du postelnic Radul de Găeşti, , vendent â leur oncle, le pelletier Iorga, 85 stânjeni de terre, contre 56 pieces d’or. 99. Le 29 mai 1651 (7159). Uie avec son âpouse, Despa, vendent â Iorga une terre â Găeşti, . 100. Le 30 mai 1651 (7159). Preda et son frere, Ghierghina, fils du postelnic Stoica d’Urdari, vendent â jupâneasa Hârşova leur terre de Dragomireşti, , avec des serfs, des vignobles et des vergers, contre 230 ughi. 101. Le Ier juin 1651 (7159). Preda, clucer de Greci, met en gage chez ses beaux-freres, Barbu, grand cupar, et Matei, grand cămăraş, 10 Tziganes en compte d’une dette de 200 pieces d’or. 102. . Stoia Arsul avec son frere, Opriş, temoignent pour leurs dâpenses de jugement. 103. Le 2 juin 1651 (7159). Băilă de Boteni, district de Vlaşca, et ses fils s’asservissent â Bunea, vel sluger, contre 60 ughi. 104. Le 2 juin 1651 (7159). Le voivode Matei Basarab confirme au grand porte-glaive Diicu et â ses fils une terre â Minceşti, district d’Olt. XLIX www.dacoromanica.ro 105. Le 4 juitt 1651 (7159). Le voivode Matei Basarab confirme â Neagul, vătaf d’ecuyers, le village de Băcăleşti, district d’Olt, avec Ies serfs, â la suite d’un proces au Divan. 106. Le 6 juin 1651 (7159). Gheorghe, vornic de Sărdăneşti, confirme au monastere de Strâmba et â ses fondateurs avoir compăru au divan au sujet d’une Tzigane appartenant â ce monastere. 107. Le 6 juin 1651 (7159). Le voivode Matei Basarab confirme au monastere de Câmpulung des vignobles aux coteaux de Piteşti et d’Izvorani, un terrain de construction prâs du monastere, â Câmpulung, ainsi que plusieurs Tziganes. 108. Le 7 juin 1651 (7159). Anghel de la viile de Floci s’entend avec Partenie, hdgoumene du monastere de Vaideei, au sujet de la terre de Sărăţeni, , â la suite de l’intervention du ceauş Mihai, envoye par le prince Matei Basarab. 109. Le 8 juin 1651 (7159). Le voivode Matei Basarab ordonne au maire de la viile d’Argeş et â d’autres qui ont des moulins sur le meme etang avec le monastere de contribuer aux frais de reparation et aux depenses communes. 110. Le 10 juin 1651 (7159). Le pârcălab Badea et son petit-fils, l’âchanson Tudoran, font un echange de Tziganes. 111. Le 10 juin 1651 (7159). Le grand postelnic Constandin confirme que le capitaine Barbul Bădeanul lui a fait voir des ecrits du porte-glaive Gavrilă, desquels il rdsulte que celui-ci a vendu au susdit une roue de moulin â Zoreşti, , contre 13 ughi. 112. Le 10 juin 1651 (7159). Neacşul d’Urseşti, , donne â son cousin, Irimia, et â Florea sa terre au village et deux autres terres. 113. Târgovişte, le 10 juin 1651 (7159). Le voivode Matei Basarab confirme â Dumitraşco Filipescu, ancien grand stolnic, une familie de Tziganes pour laquelle il avait eu un procâs avec le pârcălab Stan. 114. Le 12 juin 1651 (7159). Le voivode Matei Basarab ordonne aux 6 boyards delimiteurs pris par Vasilie, hegoumene du monastere de Bistriţa, et par quelques gens de Măldăreşti de trancher leur litige au sujet de quelques Tziganes. 115. Le 12 juin 1651 (7159). Le voivode Matei Basarab confirme â Ianachi, fils du pretre Borcea, sa part du village d’Agieşti, district d’Ilfov, pour laquelle il a eu un proces avec le vornic Mircea. 116. Le 12 juin 1651 (7159). Le voivode Matei Basarab confirme au porte-glaive Moise de Cândeşti, fils du vornic Mihalcea, la terre d’Odobeni, . 117. Le 12 juin 1651 (7159). Le voivode Matei Basarab confirme l’affranchissement du servage de Tănasie, de Stoica et de Radul, fils de Neagoe, par Vladul Bărsescul, iuzbaşa, contre 21 ughi et demi. 118. Le 13 juin 1651 (7159). La princesse Elina ecrit â Serafim, eveque de Buzău, afin que celui-ci lui rende une Tzigane. L www.dacoromanica.ro 119.1651 (7159) iunie 13. Six boyards pris par F6crit princier par Apostol, le fils de Dedul de Călineşti, partagent Ies Tziganes de Ţigăneşti. 120. Le 15 juin 1651 (7159). Enregistrement des biens achetes par le pretre Chirca â Cămşor, , â Ion, fils de Grama, contre 133 bani. 121. Le 15 juin 1651 (7159). Voico, fils de Simion, panetier de Găeşti, vend au pelletier Iorga une terre â Găeşti, district de Vlaşca. 122. Le 15 juin 1651 (7159). Le voivode Matei Basarab confirme au monastâre de Câmpulung des Tziganes, qui avaient 6t6 âgalement revendiquâs par l’Eglise Metropolitaine de Bucarest. 123.1651 (7159) iunie 17-30, indiction 4. Athanaios, archeveque de Constantinople, âcrit au Metropolitain de Valachie au sujet de la râclamation d’Ioasaf, hdgoumâne du monastâre de Sfinţii Apostoli, contre Berea, qui a p^netre abusivement sur la terre de Goştile, . 124. Le 17 juin 1651 (7159). Le voivode Matei Basarab confirme au diacre Gavrilă, fils de Boldea, des terres et des vignobles â Şchei, â Gârliţa et â Urziceni, district de Sac. 125. Le 18 juin 1651 (7159). Stroe de Zorileşti et ses fils s’asservissent au postelnic Iordache, fils du tresorier Trufanda, avec leurs terres de Zorileşti et de Turiia, , contre 17 ughi. 126. Le 18 juin 1651 (7159). Şerb, fils de Băcică de Ghimpeni, district de Vlaşca, s’asservit au grand capitaine Buliga avec son fils, Luca, et sa terre, contre 31 ughi. 127. Le 19 juin 1651 (7159). Ignatie, hegoumene du monastere de Mihai Vodă, 6change le gu6 de moulin sur le Neajlov de Bucşanii de Jos, , appartenant au monastere de Bolintin, pour un Tzigane. 128. Le 23 juin 1651 (7159). Six boyards pris par ordre princier emis dans le divan par Hârsova et par le stolnic Gherghina et son frere, le capitaine Dumitraşco, 6crivent au voivode Matei Basarab au sujet du verdict concernant le village de Dragomireştii, district de Dolj, se trouvant en litige. 129. Le 23 juin 1651 (7159). Le voivode Matei Basarab confirme â Hârsova, le village de Dragomireşti, district de Dolj, avec des serfs, â la suite d’un proeds dans le divan princier, en conformite avec verdict donne par six boyards. 130. Le 24 juin 1651 (7159). Radu Drăgânăcescul d’Izbiceni, , âchange une Tzigane avec une autre du monastâre de Cozia. 131. Le 24 juin 1651 (7159). Ivan , fils du moine Baibu, avec son 6pouse, Neacşa, et leur fils, Barbu, vendent au postelnic Trifu de Târgovişte quatre carr6s de vigne au coteau d’Izvorani, â Valea Ştefâneştilor, , ainsi qu’un dric de delniţă â Izvorani, contre 130 ughi. 132. Le 24 juin 1651 (7159). Le tresorier Ivan de Călceşti, fils du moine Barbu, avec son âpouse, Neacşa, et leur fils, Barbu, vendent au postelnic Trifu de Târgovişte des vignobles au coteau d’Izvorani, â Valea Ştefâneştilor, , et un dric de vigne, contre 154 ughi. LI www.dacoromanica.ro 133. Le 25 juin 1651 (7159)* Badea de Brăila donne â l’Eveche de Buzău sa terre de laşul, . 134. Le 26 juin 1651 (7159). Ivaşco, logothete de Copăceni, vend au grand pr6v6t Marco le serf Dumitru Buzilă et une part de silişte â Călineşti, district d’Argeş, contre 11 ughi. 135. Le 27 juin 1651 (7159). Le voivode Matei Basarab dâsigne 12 boyards jureurs afin de determiner si Ies fils de Ţuicul sont Ies serfs du grand stolnic Barbul, du village de Zlagma, district de Mehedinţi, ou s’ils sont du village de Băgăltin, de Pays Hongrois. 136. Le 27 juin 1651 (7159). Le voivode Matei Basarab confirme â Stanciu, fils de Jumara de Suslăneşti, et â son epouse, Velica, fille de Micul, une maison et un terrain de construction â Dragoslavele, . 137. Le 28 juin 1651 (7159). Sava cel mare de Mărăcineni et ses fils font un echange de Tziganes avec Serafim, eveque de Buzău. 138. Le Ier juillet 1651 (7159). Douze boyards dâlimitent la terre de de Moceşti, , appartenant â Stanciu, vătaf de Băşineşti. 139. Târgovişte, le Ier juillet 1651 (7159). Le voivode Matei Basarab confirme â Borcea iuzbaşa et â son frere, l’echanson Tudor, la terre de Dudeştii, district de Buzău, que le Prince a donnâe â leur pâre, le capitaine Radu, pour bon et fidele service. 140. Le Ier juillet 1651 (7159). Le voivode Matei Basarab ordonne au pârcălab Vlad et â son frere, Cătăniţă, de Bălţaţi, , d’enqueter au sujet des terres, des serfs et des Tziganes ayant appartenu â Calotă et â Dumitru, fils du logothete Palaloga, pour Ies âchanger contre des achats dejâ faits par ceux-ci sans avoir respecte le droit de prâemption. 141. Le 2 juillet 1651 (7159). Dumitru, fils de Vaselie Culea de Nicopoe, confirme que sa part du village de Băcăleşti, district d’Olt, appartient au vătaf Neagu. 142. Târgovişte, le 2 juillet 1651 (7159). Le voivode Matei Basarab confirme â Neagul, vătaf de spătămicei, une familie de Tziganes achetee contre 100 thalers â Sava, petit-fils de jupâniţa Cherana. 143. Le 3 juillet 1651 (7159). Dumitru Iorga et le prâtre Manea tâmoignent par ecrit qu’â la suite d’une enquete, 12 boyards jureurs ont enquetâ au sujet de la terre de leur parent, Necşat, et ont determine qu’elle leur appartenait. 144. Le 3 juillet 1651 (7159). Le voivode Matei Basarab ordonne au capitaine Popescu de Buzău de punir Ies călăraşi de Dudeşti qui sont entres abusivement sur la terre de Dudeşti, , appartenant â Pechanson Tudor. 145. Târgovişte, le 3 juillet 1651 (7159). Le voivode Matei Basarab confirme Paffranchissement du servage de Radul, d’Oprea, de Tudor, de Radul et de Dan de Neagomir, district de Mehedinţi, par le logothete Preda. 146. Le 5 juillet 1651 (7159). Drăghici, fils de Cinbrea de Tigveni, , vend â Preda, prâvât d’Uieşti, une cedvărte de terrain, contre 100 bani. LII www.dacoromanica.ro 147. Le 5 juillet 1651 (7159). Jupâneasa Paraschiva de Cocorăşti et ses fils, Cârstea et Ghiorma, vendent â I’echanson Negoiţă une Tzigane, contre 18 ughi. 148. Le 6 juillet 1651 (7159). Le voivode Matei Basarab confirme au prfitre Stan et â son 6pouse, Ruja, une terre â Dragoslavele, . 149. Le 8 juillet 1651 (7159). Barbul Coleşanul vend au grand aga Radul 100 stânjeni â Coleşani, . 150. Le 8 juillet 1651 (7159). Le pretre Negoiţă, fils du pretre Lăudat de Hinţeşti, vend au vătaf Stanciul de Băşineşti des terres et des arpents de felină â Jugureni, . 151. Târgovişte, le 12 juillet 1651 (7159). Le vo'ivode Matei Basarab confirme au porte-glaive Moise de Cândeşti une terre â Odobeni, district de Buzău. 152. Le 16 juillet 1651 (7159). Lupşă, fils de Mirea, donne au monastere de Brâncoveni sa terre de Perşani, . 153. Ante 20 juillet 1651 (7159). Le grand logothete Radul 6crit au « fils », l’ecuyer Apostolache, et â la « petite-fille », Voica, au sujet des plusieurs terres â Ojogeni, â Slătioare et â Togozeni, , qui seront â delimiter. 154. Le 20 juillet 1651 (7159). L’ecuyer Apostolache legue â son 6pouse, Voichiţa, une terre et des moulins â Togozeni, . 155. Le 23 juillet 1651 (7159). Bălan, roşu de Păltineni, et ses fils vendent â Dumitru, fils de Ţachia, 3 arpents de vigne au coteau de Cârlomăneşti, , et un jardin â Mânja, contre 27 ughi. 156. Le Ier aout 1651 (7159). Le voivode Matei Basarab confirme â Măciucă et â ses fils, Radul et Anghel, des terres â Miceşti, â Călăreşti et â Cârtojani, . 157. Târgovişte, le 2 aout 1651 (7159). Le voivode Matei Basarab confirme au grand logothete Radu le village de Cătunul et plusieurs terres â Suslăneşti, district de Dâmboviţa, â Smedeşti, district de Buzău, â Dobroţei, â Şcheai et â Cegani, district d’Ialomiţa. 158. Le 3 aout 1651 (7159). Mogoş, fils de Guţa de Poenari, district de Teleorman, vend au grand sluger Bunea le quart d’une corde de terre â Poenari, contre 1 000 bani. 159. Le 7 aout 1651 (7159). Giurgiu de Puturoasa, , fils de Staico, vend au clucer Dumitraşco, 200 stânjeni de la terre de Teiul, contre 30 bani le stânjen. 160. Le 7 aout 1651 (7159). Giurgiu de Puturoasa , fils de Staico, vend au clucer Dumitraşco plusieurs terres et vignobles au village, â Carastea et au coteau de Ghizdavul. 161. Le 8 aout 1651 (7159). Bălu de Surdeşti et ses fils de vendent au clucer Radu de Şchei une terre â Lăţească, . 162. Le 8 aout 1651 (7159). Iane, fils de Dobre, vend au clucer Radul de Şchei 58 stânjeni de sa terre â Surdeşti, , contre 40 bani argent comptant. www.dacoromanica.ro LIII 163. Le 8 aoăt 1651 (7159). Stamate, călăraş de Surdeşti, vend au clucer Radu de Şchei une terre â Lăţasca, . 164. Le 10 aout 1651 (7159). Muşat, fils de Căliman de Grozeşti, et son epouse, Prodana, donnent au Monastere d’Uspenie Bogorodiţa (Iordăcheanu) un terrain pour amânagement d’un dtang â Fântâna Laşcăi, . 165. Tărgovişte, le 11 aout 1651 (7159). Le voivode Matei Basarab confirme l’affranchissement du servage de Ratea et de Iuga, fils de Mircea. 166. Le 12 aout 1651 (7159). Albul, fils de Dumitru de Sulari, , avec son cousin, Pârvul Păcul, vendent au postelnic Dragotă leur terre au village, notamment 60 stânjeni, contre 9 ughi et demi. 167. Le 15 aout 1651 (7159). Dragomir, fils de Muşa, vend au portier Tănasie sa terre d’Uieşti, , de Valea Câinelui, contre 4 500 aspres. 168. Le 17 aout 1651 (7159). Comea, fils de Gheorghe de Jugureni, vend au vătaf Stanciu de Băşineşti un arpent de felină faisant pârtie de la terre de Năngiceasca et un demi stănjen de terre â Capul Comorăi, â Jugurani, , contre 350 bani. 170. Le 17 aout 1651 (7159). Le voivode Matei Basarab confirme au spathaire Badea et a son beau-frâre, Ivan, plusieurs terres dans Băceşti, Stoborăşti et Stoileşti, district de Teleorman. 171. Le 23 aoăt 1651 (7159). Dragomir de Jugurani, fils de Vlad Pozmâlcă, vend â Stanciu, vătaf de Băşineşti, une terre et un terrain de construction â Jugurani, . 172. Le 23 aout 1651 (7159). Le second prevot Dragosin, son frâre, Balicea, et leur neveu, Dumitru, vendent â Stanciu, vătaf de Băşineşti, une terre â Jugurani , contre 3 ughi et demi. 174. Le 30 aout 1651 (7159). Dragoe, fils de Radu de Tarcov, district de Buzău, vend â l’echanson Negoiţă 34 stânjeni de terre au village, contre 9 costande d’argent pour le stănjen. 175. Le 30 aout 1651 (7159). Muşat de Grozeşti, fils de Căliman, vend au vornic Iordache 40 stânjeni de la terre de Grozeşti, , appartenant â Dragolea, contre 6 ughi. 176. Le 30 aout 1651 (7159). Stănilă vend â l’echanson Negoiţă 14 stânjeni de terre « â partir des fontaines et jusqu’au bord de Buzău » , contre 9 costande d’argent le stănjen. 177. 7160. Stan Bode s’afrerit â Franţa, lui donnant une delniţă â Negeşti, , avec un serf, contre 35 ughi. LIV www.dacoromanica.ro 178. 7160. Radul Bogosul vend â Ivan et â ses fils, Şărban et Mane, la cinquidme part de la terre de Tătăreasca, , contre 5 ughi et 15 potronici. 179. 7160. Dumitru Boncescul de Sărăcineşti vend au logothete Pârvul d’Olăneşti la moiti6 d’un gu6 de moulin, contre 7 ughi et demi. 180. 7160. Coman et d’autres vendent au capitaine Vasilache une roue de moulin contre 7 ughi. 181. 7160. Crăciun de Sărăcineşti, , avec son petit-fils, Badea, et le cousin de celui-ci, Anghel, vendent â Pârvu, logothete d’Olăneşti, une moitie de gue de moulin qu’ils tenaient avec Ies Boncescu, contre 7 ughi et demi. 182. Le Ier 7160. Dragomir et ses fils, Cozma et Gherghiţă, vendent une moitie d’arpent de vigne et un demi stănjen de terre, contre 9 ughi, en compte d’une ancienne dette. 183. 7160. Drăguşin achete au v&a/Stanciul Goran un terrain <â Fiiani, district de Dâmboviţa>, contre 270 bani. 184. 7160. Ene, postelnic de Drănic, vend au portier Ispas 40 stânjeni de tere â Drănic . 185. 7160. Gherghe, fils de Mihalcea de Târgul Jiului vend plusieurs pogoane de felină contre 6 ughi. 186. 7160. Mitre avec son frere, Radu, vendent â Simedru la terre appartenant â leur pere, Cârste. 187. 7160. Neagul de Bucov, , vend â Neagul Ţucală un vignoble â Bucov, . 188. 7160. Nicoară vend au pretre Necula une delniţă â Izvorani, , avec une foret et avec sa part de l’impot sur le vin, contre 9 ughi et demi. 189. 7160. Oprea, fils de Voinea d’Ogrăzi, vend â Stoia, logothete de Brătieni, sa terre d’Ogrăzi, district de Vlaşca. 190. 7160. Simtion, fils de Radu Belciu, vend â Radu, iuzbaşa, 10 stânjeni de terre â Afumaţi, . 191. 7160. Vasile avec son epouse, Calea, et leur fils, Vasile de Bucarest, s’affrdrissent au capitaine Vasilache, lui donnant une roue de moulin â Jideni, , et sa belle-sceur de celui-ci, Comana, lui vend un autre gu6, contre 7 ughi. 192. 7160. Douze boyards pris avec ordres ecrits du prince par Staico, iuzbaşa, et par le ceauş Braţul, delimitent la terre de ces demiers par rapport â celle appartenant aux villageois de Berciugov, . LV www.dacoromanica.ro 193. 7160. Le voivode Matei Uasarab confirme â Tudor, ancien grand cămăraş, le village de Boteni, district de Dâmboviţa. 194. Le Ier septembre 1651 (7160). Micul, fils de Brutea de Brăneşti, avec son frâre, Dumitru, et sa belle-soeur, Marina, vendent au clucer Stoian, hagiu de ('epturile, 14 stânjeni de terre â Brăgăreşti, , contre 66 bani le stănjen. 195. Le Ier septembre 1651 (7160). Neaga Oloaga , donne une terre aux fils du logothete Stoica, en compte d’une dette, mais aussi pour qu’elle soit commemoree par ceux-ci. 196. Le 3 septembre 1651 (7160). Necula, fils de Simion Străpăligă de Lihăceşti, vend â Oancea un terrain â Lihăceşti, , contre 300 hani. 197. Le 3 septembre 1651 (7160). Stoica, fils de Voicilă de Ciuliniţă, vend â Bclciu et â son fiere, Gozdea, 14 stânjeni de tere â Ciuliniţă, , contre 7 ughi. 198. Le 5 septembre 1651 (7160). Six boyards pris avec ordres ecrits du prince tranchent le litige entre Stan sarageoa et Matei Bârzoi, d’une part, et jupăneasa Maria de Călineşti, d’autre part, au sujet d’un vignoble au coteau de Bălţaţi, . 199. Târgovişte, le 8 septembre 1651 (7160). Stoian et son 6pouse, Stanca, avec leurs fils, vendent au grand ecuyer Radu leur part du village de Bădeani, , contre 60 ughi. 200. Le 9 septembre 1651 (7160). Udreicu de Ştefoaia vend au marchand Pătru une moitie de corde de terre â Ştefoaia, prds de Găşteşti, district de Vlaşca, et le gu6 de moulin sur le Neajlov, contre 4 200 bani. 201. Târgovişte, le 10 septembre 1651 (7160). Le postelnic Badea et ses fils, Gheorghe et Tudoraşco, vendent au grand portier Nicoară un vignoble au coteau de Târgovişte. 202. Le 10 septembre 1651 (7160). Le prevot Ghioca vend au porte-glaive Hamza deux vignobles â Căreia, , contre 7 ughi. 203. Cea. 14 septembre 1651 <7160>. Dumitru, fils de Vlad de Netoţi, , vend au capitaine Tănasie toute sa terre, notamment 60 stânjeni, contre 9 ughi. 204. Le 14 septembre 1651 (7160). Stanciu de Cacaleţi vend au capitaine Tanasie 73 stânjeni de terre â Netoţi, , contre 11 ughi. 205. Le 15 septembre 1651 (7160). Stan, fils de Florea, et Nechifor de Bordeşti, vendent â l’hegoumâne Chirii du monastere de Măxineni plusieurs arpents de vigne â Bordeşti, . 206. Le 15 septembre 1651 (7160). Stanciul vend â son parrain, Preda, sa part de vigne , contre 8 ughi. LVI www.dacoromanica.ro 207. Tărgovişte, le 15 septembre 1651 (7160). Le voivode Matei Basarab confirme â Gheorghe, porte-glaive de Cândeşti, district de Buzău, des terres et des Tziganes â Cândeşti et â Giuleşti, prâs du Şiret, district de Rm. Sărat et Brăila 208. Le 16 7160. Six boyards pris avec ordres ecrits du Prince par le grand slujer Bunea delimitent la terre de Bădeşti, , appartenant â celui-ci. 209. <1651 septembrie> - < 1652 august >17, (7160). Six boyards pris par ordre 6crit du prince par le pretre Stepan, Standul et Negre, cherchent l’emplacement de certains etangs. 210. Le 18 7160. Tudor de Bărăşti et ses fils vendent â Dobre Hoşteanul 12 stânjeni de tere â Bărăşti, , contre 12 ughi. 211. Au câmp de Finta, le 20 septembre 1651 (7160). Dumitru, roşu de Cârstiineşti, district d’Argeş, vend â son cousin, le roşu Preda, deux jeunes serfs, Borcea et Pătru, fils de Radu de Cârstiineşti. 212. A la douane prindere, 21 septembre 1651 (7160). Lepădat et son frere, Radu, empruntent de l’argent de la part de Negoiţă et Micul de Dragoslavele, mettant en gage leur mont Leaota. 213. Le 22 septembre 1651 (7160). Dan et Vladul, fils de Todoro d’Oroşani, , vendent au capitaine Badea 100 stânjeni de terre au village, â Oroşani, avec des gues de moulin, contre 2 costande et 2 bani le stânjen. 214. Le 22 septembre 1651 (7160). Jupăneasa Maria, Spouse de Preda de Şerbăneşti, legue â ses petits-fils, Manea et Dragomir, la terre de Şerbăneşti, , ayant appartenue â son âpoux. 215. Le 22 septembre 1651 (7160). Tudor, logothete de Drăgoieşti, , et ses fils vendent â Necula, pârcălab de Glogova, leur terre de Căzăneşti, avec des serfs. 216. Le 22 septembre 1651 (7160). Stanca Vasilitei et son epoux, Datco, vendent â Dămiian, iuzbaşa, deux arpents et demi des vignobles de Vemeşti, , reţus en dot, contre 30 pieces d’or. 217. Tărgovişte, le 23 septembre 1651 (7160). Le peintre Necula de Bucarest, avec son âpouse et leurs enfants, vend au grand portier Nicoară une vigne au coteau de Tărgovişte. 218. Le 26 septembre 1651 (7160). Manciul vend â Lazăr, â Mihaiu et â Nedelco, fils de Mircea, ceauş de Gruieni, 100 stânjeni de tere â Zâmă, , contre 10 ughi. 219. Le 30 7160. Les villageois de Moşoaia, , jeunes et vieux, vendent au marchand Apostol de Piteşti lc vignoble de Radul Găvozdu, contre 4 pieces d’or, afin de payer l’impot. 220. Post 3 octobre 1651 (7160). Răin d’Ocolişte et ses petits-fils delimitent avec des boyards arpenteurs la terre de Măneşti, . www.dacoromanica.ro LVII 221. Le 7 octobre 1651 (7160). Le postelnic Stănilă vend â Thdgoumene Ioanichie de Jitianu un Tzigane, nomm6 Stan. 222. Le 7 octobre 1651 (7160). Le voivode Matei Basarab confirme au monastâre de Sf. Troiţă de Bucarest le droit de prdlever l’impot sur le vin au coteau de Văleni, . 223. Le 20 octobre 1651 (7160). Oprea et Standul, fils de Lepşa, vendent au trSsorier Stroe un vignoble â Huma, district de Muşcel. 224. Le 21 octobre 1651 (7160). Badea Tudorănescul vend â l’archimandrite Leontie du monastere d’Argeş 2 carres de vigne â Goleşti, , contre 5 ughi. 225. Le 23 octobre 1651 (7160). Les habitants de la viile de Câmpulung s’entendent avec Serafim, hâgoumâne du monastere de Radu Vodă, au sujet de la part qui revient au monastere de l’impât sur le vin du au prince et d’autres taxes. 226. Le 24 octobre 1651 (7160). Stoica et Stănie vendent â Simion et â d’autres leur part de Scoruş, . 227. Le 25 octobre 1651 (7160). Maria, fille de Tatul Stănimirescul, son 6poux, Stoian, et leurs petits-fils, Stoica et Neaga, vendent au grand 6cuyer Radu une terre â Stănimirul, district d’Ilfov. 228. Le 27 octobre 1651 (7160). Borce, fils de Manie Vulpe, vend â State et â son 6pouse, Chirea, un terrain avec des maisons et un jardin, contre 7 ughi. 229. Bucarest, le 30 octobre 1651 (7160). Le voivode Matei Basarab confirme au logothete Stoica deux etangs au village de Peteşti, district d’Ilfov. 230. Bucarest, le 30 octobre 1651 (7160). Le voivode Matei Basarab exempt jupăneasa Tudora, veuve du stolnic Tudoru Topoloveanul, de tous les impots et les taxes. 231. novembre 1651 (7160). Cârstea, dchanson de Călimăneşti, donne â son petit-fils, Cârstea Copilul, fils du capitaine Gherghe de Râmnic, 3 cordes de terre â Plăsosiu. 232. Le Ier novembre 1651 (7160). Mâţâcan de Cosmubeşti, district de Buzău, avec son frere, Ştefan, et sa mere, Buica, vendent â Tonele Vetrea, un arpent et demi au coteau de Cândeşti, â Strâmta, contre 16 piâces d’or. 233. Le Ier novembre 1651 (7160). Stoica, frâre de Boilă, vend au grand sluger Bunea sa terre de Boteni, district de Vlaşca. 234. Le 6 novembre 1651 (7160). Leaotă, Dode et Dobre s’asservissent au grand sluger Bunea avec leurs terres de Finţeştii de Jos, de Preoţeşti et d’Orbeasca, district de Teleorman. 235. Le 8 novembre 1651 (7160). Cârstea, porte-glaive de Mălăeşti, , fait un 6change de Tziganes avec Serafim, 6veque de Buzău. 236. Le 8 novembre 1651 (7160). La vorniceasa Dumitra et ses fils vendent â Vintilă la terre de între Boili <Ţara Loviştei, district d’Argeş>, contre 2 600 bani. 237. Le 9 novembre 1651 (7160). La religieuse Maria vend sa terre de Jugurani, , au pretre Ion et â d’autres, contre 2 000 bani. LVIII www.dacoromanica.ro 238. Le 9 novembre 1651 (7160). Mihăilă, postelnic de Mereani, vend au porte-glaive Mihalachi 80 stânjeni de tere â Mereani, . 239. Le 10 novembre 1651 (7160). Le prâtre Vasilie et Ies gens auxquels il est . affrdri vendent â Oncea de Muşcel, , 2 arpents de felină â Valea Părului. 240. Târgovişte, le 11 novembre 1651 (7160). Les paysans libres de Bărboşii de Jos, district d’Ilfov, vendent au monastâre de Căldăruşani 1 940 stânjeni de terre au village, contre 194 ughi. 241. Le 11 novembre 1651 (7160). Stan et son frere, Andrei, vendent â Pârvu une vigne â Graiul Florii, , contre 900 bani. 242. Le 12 novembre 1651 (7160). Stan et son frâre, Preda, vendent â Necolai de Glagova leur terre de Gârbovi, , contre 17 ughi. 243. Le 13 novembre 1651 (7160). Mihalcea et Stoica donnent â Ursea et â son fils, Gheorghie, leur part de moulin â Jideni, , en compte d’une dette. 244. Le 13 novembre 1651 (7160). Vâlcu d’Orbeasca de Sus, district de Teleorman, et ses fils s’asservissent au clucer Bunea, contre 6 480 aspres. 245. Le 13 novembre 1651 (7160). Le voivode Matei Basarab confirme â l’âchanson Preda et â son 6pouse, Stoiana, fille du capitaine Lepădat, des droits 6gaux de possession avec le beau-frâre de l’echanson Preda, Ghiura, et i’epouse de celui-ci, Marfa, soeur de Stoiana, sur les terres, les serfs et les Tziganes de Ţigureşti, de Tâmov et de Bârza, , hdrites du beau-pâre de l’echanson Preda, le capitaine Lepădat. 246. Le 20 novembre 1651 (7160). Stoica Băştoia vend â Leontie, hegoumâne du monastâre d’Argeş, un terrain â Cornet, , contre 200 aspres. 241. Le 20 novembre 1651 (7160). Le postelnic Dumitra Bechescul vend â Leontie, hegoumene du monastere d’Argeş, deux terrains â Lazuri, au village de Goleşti, , contre 750 aspres. 248. Le 20 novembre 1651 (7160). Ion Belescul vend â Leontie, hegoumene du monastâre d’Argeş, un terrain â Cornet, au village de Goleşti, , contre 200 aspres. 249. Le 20 novembre 1651 (7160). Stoica Ciofrângeanu vend â Leontie, hegoumâne du monastere d’Argeş, deux terrains â Lazuri, au village de Goleşti, , contre 600 aspres. 250. Le 20 novembre 1651 (7160). Negraş vend â Ion de Păcăleşti 1 carrd dc terre â Ghimpeneasca, , contre 150 aspres. 251. Le 21 novembre 1651 (7160). Dobra et son fils, Iane, vendent au vătaf Ion un terrain â Graiul Predei, <â Corşori, district de Muşcel >, contre 90 bani. 252. Le 25 novembre 1651 (7160). Andreiu et Mărgărita emprantent 100 ughi au pretre Dionisie, en compte desquels ils mettent en gage des maisons â Târgovişte. LIX www.dacoromanica.ro 253. Le 25 novembre 1651 (7160). Drăgaica de Dârza, fille de Lăudat, legue â son petit-fils, Stan, sa terre de Dârza, . 254. Le 26 novembre 1651 (7160). Cârstian vend au porte-glaive Mihăilache sa terre de Mireni, , contre 2 000 bani. 255. Le 26 novembre 1651 (7160). Jupăneasa Dumitra de Cotină confirme â son beau-fils, Dumitraşco, avoir donnâ en dot â sa fille, Elina, des terres â Câmeşti et â Filiaşi, . 256. decembre 1651 (7160). Iane, vornic de Târgovişte, vend â l’ecuyer Mihalcea sa terre de Nenceşti, , contre 7 ughi et demi. 151. Le 8 decembre 1651 (7160). Vladul de Dobroşeşti et ses fils s’asservissent au logothete Radu et â son fiere, Păduroiu de Creţuleşti, contre 32 bani hongrois. 258. Le 8 decembre 1651 (7160). Le vo'ivode Matei Basarab confirme le rachat du servage de Necula, fils de Pupăză et de ses fils, appartenant â Elina, la femme du ban Radu Buzescu. 259. Le 9 decembre 1651 (7160). Radu et ses frâres, fils du moine Damaschin, vendent au grand tresorier Ghinea 5 carrâs de vigne au coteau de Gârdeşti, avec une presse. 260. Le 10 decembre 1651 (7160). Dobra lui Avram, fille de Golea, vend â Neacşul Şugorde un stânjen et demi de terre â Brebu, , contre 300 bani et S costande. 261. Le 10 decembre 1651 (7160). Stan Moţog et Stanciu vendent â Stanciu de Surani une terre â Oprişori, , contre 3 000 aspres d’argent, achetGe au temps du voivode Mihnea. 262. Le 15 ddcembre 1651 (7160). Badea et ses fils, Stan et Drăgan, vendent au postelnic Costea 20 stânjeni au village de Găliganul, contre 4 ughi et demi. 263. Le 15 decembre 1651 (7160). Les boyards jureurs pris par ordres ecrits du prince par Radu de Drăgoieşti et Petru de Larga enquetent afin de determiner si le Mont Larga a etâ vendu par les aîeux des deux aux aîeux d’Ilie de Cârligei. 264. Le 15 ddcembre 1651 (7160). Stan, fils de Bumea de Târcov, vend â Dumitru. , 1 arpent et demi de cetvârte de vigne au coteau de Cârlomăneşti, , contre 1 800 bani argent comptant. 265. Le 15 decembre 1651 (7160). Tatul avec ses fils vendent au postelnic Costea une terre â Găliganul. 266. Le 16 decembre 1651 (7160). Le pretre Oprea de Zăgoneani et fils vendent au postelnic Gherghi et â d’autres leur terre de Zăgoneani, . 267. Le 18 ddcembre 1651 (7160). Nan et son frfcre, Andrei, vendent â Teodor un terrain â Poiani, <Ţâţa, district de Dâmboviţa>, contre 1 ughi. 268. Le 21 decembre 1651 (7160). Le postelnic Giurgea de Puturoasa, ses freres et son cousin, Badea, vendent au vornic Preda Brâncoveanu trois Tziganes. LX www.dacoromanica.ro 269. Le 21 decembre 1651 (7160). Lepădat et ses parents vendent â Neagoe et â Işărcu de Dragoslavele leur part du Mont Leaota, . 270. Le 21 ddcembre 1651 (7160). Le postelnic Vasile et son fils, Cemica, vendent au logothete Radu Dudescu une terre â Plopi, , contre 5 ughi et demi. 271 .Le 22 decembre 1651 (7160). Rădilă et son frere, Stoica, vendent au grand logothete Udrişte Năsturel un village avec des serfs. 272. Tărgovişte, le 22 decembre 1651 (7160). Le voivode Matei Basarab confirme au monastere de Sadova le village de Zăvalul, district d’Olt, avec tous Ies serfs. 273. Â la douane prindere, le 23 decembre 1651 (7160). Lepădat, Radul et leur mere, Maria, mettent en gage chez Negoiţă et Micul leur part du Mont Leaota, contre 6 ughi. 274. Tărgovişte, le 23 decembre 1651 (7160). Le voivode Matei Basarab confirme au porte-glaive Moise, fils du vornic Mihalcea, Ies terres achetăes â Steanca de Sus, . 275. Le 24 ddcembre 1651 (7160). Le postelnic Stroe et son epouse, Marica, vendent â l’âchanson Pătraşco, fils du postelnic Pătraşco de Bucşani, leur terre appelee Bărseşti, â Urziceni, district d’Ialomiţa, contre 9 ughi. 276. , le 25 ddcembre 1651 (7160). Necula et Stan, fils du pretre Ion de Cacova de Sus, vendent au logothete Matei de Cacova une silişte â Merii Albi, , contre 1 300 bani. 277. Le 26 ddcembre 1651 (7160). L’echanson Radu de Săveşti donne au monastere de Mihai Vodă, sa terre de Botenii de Sus et plusieurs vignobles â Bărbăteşti, pr6s de Tărgovişte. 278. Le 30 ddcembre 1651 (7160). L’echanson Pietrea de Moceşti vend â Moise, capitaine de roşii, une terre â Pârscoveni, , contre 500 bani et 4 costande. LXI www.dacoromanica.ro www.dacoromanica.ro DOCUMENTE 1 Cea 1651 t Adecă scris-am eu, popa Cârstea, cum să să ştie că am vândut locul din Martin părintelui egumenului ieromonah Liontie de la sfânta mănăstire de la Argeşu. Şi bani s-au dat gata, 1 ughi. Şi mărturii a fostu anume: buni megiaşi, uncheaşul Vladul şi Albul Vidoiul şi Vasilie şi Stoica Ciufrăgeanul şi Andreiu Măricescul. Tâmplatu-s-au şi Radul aprodul1 şi Oprea. Şi pintru credinţa, pusu-ne-amu şi dăgetul2 în locu de pecete. Eu popa Cârstea. Eu Vladul. Eu Albul. Eu Vasilie. Eu Stoica. Eu Adreu. DANIC.Ep. Argeş, VI/ll. Orig. rom., hârtie (34 x 21,5), cu şase amprente digitale intercalate în semnături. Datat după alte cumpărături ale lui Leontie şi după popa Cârstea . Reg., Cat. Ţ. Rom., voi. VII, nr. 541. 1«npoAOft. * A'KM^StSa. 2 Cea 1651 t Adecă eu, Papa paharnic, dempreună cu jupânesa me, şi cu coconei Udre, fâcut-am1 zapisulu miu, la mâna finului Andreiu, ca să fiia de mare crenţă, că i-am vândut u stânjunu de ocenă den Cepturili, însă den partea noastră2, dereptu bani gata, ughi 2 pol, ca să fii moşii lui, şi copiilor, câţi Dumnezeu i va3 dărui, pentru neşte bani ce au luat Papa păhamic de cându lepsa. Şi ne-m tocmit de a noastră2 bunăvoie, fără de nece o selă. Şi acestă tocmelă, mulţe oameni4 buni au fostu, anume: Crace iuzbaşa ot Dobrotene, 1 www.dacoromanica.ro Gherghii ciorulu lu Pătraşco paharnic, Fătul roşul ot tam, Mane dorobanţu ot tam, Tatul roşul ot Proşcă, Chirtop iuzbaşa ot Călugărene, Stanciul portarul ot Bucureşte. Pentru adevărata creden<ţă>, pusu-ne-m şi degetele şi iscăleturele, ca să se creză. Acesta am scris eu, Draghii ot Călugărene. Papa păhamic. Nedele. Udră. DANIC, M-rea Cotroceni, XXXVI1/22. Orig. rom, hârtie (31,5 x 21,5), datat după alte cumpărături din Cepturile ale lui Papa paharnic. Copie ibid., ms. 206, f. 534v. Reg., Cat. Ţ. Rom., voi. VII, nr. 542. 1 „cut-am”, repetat şi barat. 2 NOCTpb. 3 Bb. 4 0M6NH. 3 Cea <1651-1653> Adecă noi, aceşti m[e]'giiaşi den satu den Şuteşti, den judeţu V[âlci]'i, de pre apa Peşceniie, anume: Tudor i Radul i Muşat, scris-am şi mărtu[risimu c]'u acesta al nostru zapis, ca să fie de mare [crj'edinţă la mâna dumnelui, jupan G[hinea vj'istiiar, cum să se să ştie că am fostu până ac[um ...]' tot megiiaşi, şi noi, şi cu feciori[i noştrj'i, şi cu toate moşiile noastre2. Iar [când]1 au fosto acum, în zilele mării sale d[omnu nos]'tru, Io Mateiu voievoda, iar noi ne-m vândut [dj'umnelui rumâni, noi şi cu toţi fecio[rii noj'ştri, şi cu toate moşiile noastre2, de [a nj'oastră3 bunăvoie, fără de nici o silă [... moşij'ile den câmpu, den apă, den pădure, den sileşte s[a]'tului, den delul cu viile, de peste tot [hota]‘rul, den hotar până <în> hotar. însă eu, Tudor, cu feciorii mii, anume: Chircă i Apostol i T[udo]'sie i Dobromir şi cu câţi Dumnezeu îmi4 va da, dereptu bani gata, aspri 8 200. Şi eu, Radul, cu f[eciori]'i mei5, anume : Ivaşco [i]1 Drăghici i Iorga i [M]'atei şi cu câţi Dum[neze]'u îmi2 va da, derept [bani]1 gata aspri 7 600. Şi eu, [M]'uşatu, şi cu feciorii mei5, anume: Vă[...]‘ câţi Dumnezeu [îmi va dărui]1, dereptu bani gata, aspri 3 400, păntru că n[e-am vânduj't d[u]'mnelui [...]' în mă[...]', ca să fim dumnelui rumâni6 şi noi ş[i ... noşj'tri, şi dumnealui şi coconilor [...]l zapisul. 2 www.dacoromanica.ro DANIC, A.N., XCVII/2. Orig. rom., hârtie (30 x 27,5), foarte deteriorat, lipseşte complet partea finală cu data. Datat după Ghinea vistier, mort în 1653. Reg., Cat Ţ. Rom., voi. VII, nr. 543. 1 Loc rupt în orig. 2 NACTpe. 3 NOCTpk. 4 in. 3 MH6. 6 p8m8hh. 4 1651 (7159) ianuarie t Să să ştii cum a cumpărat Marco o locu din Mlăci de la Stan şi de la Nanu di Fiiani1, şi de lungo2, di mal, până <în> hotarul Bezdedul, şi de latu, de stâjine 16. Şe i-a3 datu Marco bani gata 6004. Şi câdu a făcut acistu zapisu a fotu mulţi5 oameni6 mărturi: di Fiiani, Negoe, Negre, Stanciol, Stoica, Drăgoşin. Pis measeţa ghinarie, vă leat 7159 <1651>. DANIC, Mitrop. Ţ. Rom., XXXIX/14. Orig. rom., hârtie (17,5 x 16). Copii ibid.: mss. 127, f. 291v(f.l.z.); 134, f. 262-262v. EDIŢII: Potra, Tezaurul, p. 266-267 (nr. 423); reg., Cat. Ţ. Rom., voi. VII, nr. 311. 1 (DHAHÎe. 2 3 Repetat 4 Cifra a fost corectată. 5 A\8ti\uîe. 6 OM8HM. 5 1651 (7159) ianuarie 6 t Scris-am eu, Daicol, al meu zapis la mâna Cârstei cel mic şi a feciorilor1 lui, cum să se ştie că i-am vândut eu, Diicul uncheaşul, Cârstei şi feciorilor2 lui, ocenă în Berciugov, însă stânjeni 60, dereptu aspri gata 1 600. 3 www.dacoromanica.ro Şi u am vândut eu, de a mea bunăvoie, să-i fie muşăi stătătoare, lui şi feciorilor3 loi, vă ohamnecă. Şi cându se-au făcut acestu zapis, fust-au cu şter tuturur megeiaşlur, anume: Staicu iuzbaşa i Stăneslav i Zure i Nica spătar i Ion ot Băleni i Neacşul şi alalţi toţi. Şi pentru credenţa, me-m pos şi pecete şi iscăletura. Pis measeţa ghenarie 6 dni, vă leat 7159 <1651>. Eu Staico iuzbaşa. Eu Deicol. Eu Zure. Ion. Neacşul. Eu Nica. Muz. de Ist şi Artă al Mun. Buc., nr. 28 608. Orig. rom., hârtie (18 x 24), cu patru sigilii inelare în tuş puse pe un rând în partea de jos a documentului, fără a se putea preciza în dreptul căror nume. 1 4>WHpHAOp. 14>'fe|<8pHA0p. 14>«,<8pHA8p. 6 1651 (7159) ianuarie 9 t Adecă eu, Voico, cu frate-miu, Radu, feciorii lu Răchilă ot Vemeşti, scriem şi mărturisim cu acest al nostru zapis, ca să hie de mare credinţă la mâna ceauşului Lefter, feciorul Standului ot Vemeşti, pentru să se ştie că i-am vândut dumnii lui tri pogoane de vie lucrată şi doa pogoane ţelină pădure şi cu loc de casă, deriptu ughi 30 pol. însă aceste vii fost-au pri partea prodilească, pre Valea Teancului, din sus de fântână. Şi le-am vândut de bunăvoia noastră, fără nici o silă şi cu ştirea tuturor megiiaşilor demprejur, ca să hie dumnealui moşie în veac. Şi cându se-au vândut aceste vii, fost-au şi mărturii la tocmeala noastră, anume: ot Vemeşti, popa Jipa i popa Gherghe i Jipa postelnic i Balea logofăt i Ianobie i Avram, Dumitru căpitan i Mihalcea i Cristiian i Prodea [...]', i Prodea i Jipa sin Jipa postelnic i Radul cupeţ. Şi se-au tâmplat şi Muşat ba ot Urlaţi i Ionaşco spătar. Şi pentru mai mare credinţă, pusu-ne-am degetele şi peceţile. Şi am scris eu, Jipa Soriscul ot Vemeşti. Pis ghenarie 9 dni, leat 7159 <1651>. ţ Şi mărturie, sătenii di sat, anume: Vasilie i Stoica i Dumitru Boldici, Ionaşco croitor i Oancea. 4 www.dacoromanica.ro Voico. Radu. Eu Muşatu. DANIC, Fond Cantacuzino, V 7. Orig. rom., hârtie (30 x 21), cu două amprente digitale puse în dreptul semnăturii lui Voico şi Radu şi un sigiliu inelar în fiim pus în dreptul semnăturii lui Muşatu. Reg., Cat Ţ Rom., voi. VH, nr. 294. 1 Loc rupt în orig. 7 1651 (7159) ianuarie 11 t Eu, Nicola şi Negoiţă ot Răscăiaţi, scris-a[m l]'a mâna vărului Filip ot Baie, cum să să ştie că ne-am tocmit de a noastră bunăvoie, cum să să ştie că i s-au venit 2 copii de ţigan din ţigăniia Drăgoieştilor. Dici, aceşti copii i-au lăsat pre sama noastră până vom aşâza şi moşiile. Dici, să2 avem a-i da moşie de cât va fi preţul copiilor, din partea noastră. Şi mărturie, când ne-am tocmit, fost-au: Stan armaşul Oteşanul şi Groza armaş. Pis measeţa ghenarie 11 dni, vă leat 7159 <1651>. Eu Ni[c]'ola ot Răscăiaţi. Eu Nigoiţe. Muz. Olteniei, Craiova, Col. Doc., 1/6213. Orig. rom., hârtie (20 x 17). 1 2 Loc rupt în orig. <4. 8 1651 (7159) ianuarie 11 Adecă eu, popa Radu, eu, diconu Stanciu şi eu, popa Petru, scris-am zapisul nostru la mâna popi Neguţu, cum să să ştie că i-m vândut un loc din Faţă, care loc am fost dimpreună cu Preda postelnicu. Şi i l-am vândut 5 www.dacoromanica.ro din vale până în vârful cel mare, cum merge vâlceaua în sus. Şi i l-am vândut dreptu bani gata 82. Şi l-am vândut de a noastră bunăvoie, cu ştirea1 tuturor megiaşilor din sus şi din jos, iar cine se va scula cu vreo ceartă sau vreo2 gâlceavă, să fie afurisit şi procle3 şi anatima de 318 sfinţi de la Nicheia, să fie la un locu4 Iuda şi cu Arie; lemnili şi pietrili să putrească, iar trupul acelui să nu putrească în veci. Şi mărturie au fostu mulţ oameni buni, anume: Dobre pârcălabu, Stanu diconu, Oprea Gărditu, Stoiian Mucea, Stoiianu Vulpe şi popa Necula. Şi pentru mai mare credinţă, pusu-ne-am şi degitile mai jos, zapisul ca crează: popa Radu, diaconu Stanciu, popa Petre. Pis luna ghenarie 11, vă leat 7159 <1651>. Şi am scris eu, Mihaiu, nepotul popii Neguţu. DANIC, Col. Doc. Munteneşti, LXXI/5. Copie rom. din 1843. Reg., Cat. Ţ Rom., voi. VII, nr. 295. 1 l(lfnpH. 2«p. 3 npoK&te. * „la un locu” repetat. 9 1651 (7159) ianuarie 11 Adecă noi, megiiaşii ot Samara, anume: Danciul Corcodel cu fii-mieu şi eu, uncheaş Stanciu Băzeache cu fii-mieu, şi eu, Radul Mâinei, şi eu, Vladul lui Păţăilă cu ffate-mieu, şi eu, Muşat cu ffate-mieu, şi eu, Danciul cel mic cu ffate-mieu, şi eu, Pădure cu fraţii miei cu toţi, şi eu, Pătru al lui Drăghiciu, şi eu, uncheaşul Bodea cu fii-mieu, şi eu, Radul lui Pătru, şi eu, Stan Pârlat cu feciorii miei, şi eu, Drăguşin, şi eu, Opriş, şi eu, Mirean, şi eu, Dragomir Bonchiciu, scriem şi mărturisim cu acesta al nostru zapis, ca să fie de mare credinţă la mâna căpitanului Gălăţeanului, cum să să ştie că ne-au plătit dumnealui de găleată cu ughi 28 şi neam pus zioa să-i dăm banii la Paşti. Şi ne-am tocmit să-i hărăcim viia toată, căci ne-au făcut dumnealui bine dă ne-au plătit dă găleată. Iar dă nu vom da banii la zi, să aibă a i să scrie aceşti bani la ceilalţi, care bani au fost luaţi mai dă dinainte, mai de demult, de umblă zece a doi. Aceasta scriem şi mărturisim. Şi pentru credinţa, ne-am pus şi degetele mai jos, ca să să crează. Pis measeţa ghenarie 11 dni, leat 7159 <1651>. 6 www.dacoromanica.ro Noi megiiaşii ot Samara, carii sâtem scrişi anume mai sus, plamici. DANIC, Ms. 477, f. 65-65v. Copie rom. Reg., Cat Ţ. Rom., voi. VII, nr. 296. 10 1651 (7159) ianuarie 12 Adecă eu, Bârcă i Stanciul, şi feciorii noştri: Stan i Toader i Vladul i Pătru ot Bărbăreşti, acesta al nostru zapis la mâna pehamic Pătraşco i frăţini-seu Giurei ot Morglav, cum să fie de mare credinţă că le-am vândut ocină în Bărbăreşti de a noastră bunăvoia, însă fără nici o silă, partea Oprei Codiei, feciorul Somnei, câtă să va alege toată, din câmp, şi din pădure, şi din apă, şi din vad de moară1, şi din şăzutul satului, şi cu viia, şi preste tot hotarul, cât se va alege. însă că noi încă o-m fost cumpărat de la Bogdana, fata Oprei Codiei, nepoata Somnei. Şi o-m vândut ughi 11, cu ştirea tuturor megiiaşilor şi boiarilor ot Bărbăreşti. Şi mărturie, ot Bărbăreşti, când au fost la tocmeala noastră, fost-au: Foca, feciorul Radului lu Căpăţină, şi Radul, feciorul lu Voicuş, şi Radul Moţ şi Moronglav, Avram i Drăgan i Radul Meghia, cum să le fie lor moşiia ohabnică şi stătătoare, şi feciorilor şi nepoţilor şi strănepoţilor. Pis az, Stanciul. Şi păntru credinţe, pusu-ne-am şi peceţile. Pis measeţa ghenarie 12 dni, vă leat 7159 <1651>. Eu Bârcă. Eu Pătru. Eu Stan. Eu Toader. Eu Vladul. Eu Stanciul. Eu Radul Meghe. Eu Drăgan. Eu Avram. Eu Foca. DANIC, Doc. ist, CCCLXXI/228. Orig. rom., hârtie (34,5 x 21,5), cu zece amprente digitale puse câte una în dreptul fiecărei semnături. 1 MOph. 7 www.dacoromanica.ro 11 1651 (7159) ianuarie 13 t 3ag BOA’bpnM tocmitori ai lu Goran logofăt cu ceata lui şi ai Vladului iuzbaşa cu ceata lui, boiarii anume: ot Băleni, Ghirghi cliucer, i ot Mileşti, Danciul capitan, i ot [...]' Leca pitariul, i ot Titoi, Crăciun logofăt, i ot Zătreni, Stanciul iuzbaşa, i ot Glogova2, Necula pârcălab, ca să socotească pentru neşte moşii ce au fost împresurate de Buzăşti, moşile Drăgoeştilor, sate şi ţigani, câte să vor afla, să le împartă cui ce i să va cădea. Şă să socotească despre alalţi fraţi lu Goran logofăt şă Vladul iuzbaşa, păntru căci au purtat ei3 pâră pentru acele moşi, să le aleagă înainte ce li să va cădea şâ să le socotească chiiltuiala ce vor fi4 chiiltuit într-atâta vr6me delungat, cum vor socoti aceşti boiari şâ vor afla cu sufletele lor, aşa să întărească cu scriptura lor, să fii aşăzat cu judecată dreaptă. H cam pe«ie rocnoACTBA MH. IIhc rHNApie ri' a^nh, a4t ^pîi^. <16S1>. Ţ Iw AAATdO EACApABA BW6BWAA, MHA0CTÎ6I0 EoxTeiO rOOlOAHN'h. «• Iw MAT6W B06B0AA DANIC, Doc. ist., MDXCH/2,3. Orig. rom., hârtie (20 x 14,5), sigiliu mijlociu în chinovar. Dublet pe aceeaşi pagină. Reg., Cat. Ţ Rom., voi. VII, nr. 297. 1 Loc alb în orig. 2 Scris peste alt cuvânt 2 HCM. 12 1651 (7159) ianuarie 14 ţ Adec<ă> eu, Voinea păhăraicelul ot Vălenii, scris-am şi mărturisescu cu acesta a meu zapis, ca să fie de mare credinţă la mâna dumnealui Chircăi postelnic, cum să să ştie că i-am vândut moşie den Văleni, însă stânjin 91, den apă, den pădurea, den câmpu, de peste tot hotarul, şi me-u dat bani gata 3 400. Şi să-i fie dumnilui moşâi strămoşie, dumnealui şi coconilor dumnelui. Şi pentru credinţa, me-m pus pecetea şi iscălitura, ca să crează. Şi mărturie fost: Dobrin logofăt ot Ungurei şi Dăijan iuzbaşa şi Tudor pehamic ot Greci, şi alţi boiari car vor punea peceţile şi iscăliturile. Pis ghinarie 14 dni, leat 7159 <1651>. 8 www.dacoromanica.ro t Dobrin logofăt, t Eu Voinea peharaic1 t Eu Dărjan iuzbaşa. t Eu Tudor pehamic. ţ Eu Radul ceauş, ţ Eu Alaman. t Eu Pătru ot Aluniş. t Eu Dumtru ot Vaideei. DANIC, Doc. ist, CCCLXXVII/135. Orig. rom., hârtie (20 x 17), cu două sigilii inelare în tuş puse In dreptul numelor lui Dobrin logofăt şi Tudor paharnic şi şase amprente digitale puse In dreptul celorlalţi semnatari, inclusiv in dreptul semnăturii autografe. 1 Semnătură autografă. 13 1651 (7159) ianuarie 15, Târgovişte f MhaoctYgio EoskYgk», Iw Matgio Eacapab bogboai’ h rocnoA'iNt bt»coh ^gmag OV'rrppoBAdx'iHCKoe. Aabat rocnoACTBO mh cYh iiohgaghYm rocnoACTBA mh BOA’bpHHH rOCIlOACTBd MH MaTGIO EGA K'hM'hpAIII H BpATOAl CH, OlfApeiflG BTOpYH CIIATAp, H ChC CHHOBH «X GAHlţGSKG fiori» A ACT, IAK02KG &A cSt HM CGAO ET»Pa8iOA WT POMAHAlţH, BtC CGAO, ChC BtC X^TApOM H ChC BCHX BGHHHH H ChC BT»C X^A^OM, WT nOA, H WT UiSmS, H WT 80AA H WT lipGţ BhC XOTApOM, WT X9TdP A® X*TdP< n® CTApH X^TApH H BGAtSH, ţAHGHCG GCT TOrO CGA, EtpASlOA, BHU1G nHC, WHH cSt BHA BT»C AIOaYh KHGSH NAA WHHHG «X- iI I10T0M, KtAA GCT BHA HtH'k, BT» AN|H rOCIlOACTBA MH, A CGA^NIH WT TAM, WT TOPO CGAA, WT EltpASlO, WHH, CkKOXE H-feKOG AK»AIH ^AH H BGXAAHHIJH ţA BHp H 7,A X Ap AH IO A HhCTHTOM IţAplO, CG BtCTANHA TGpG GCT BGrAA WT CGA H WCTABHA GCT AtA'lNOBG HM nScTA H BHp$A rOOlOACItS, A®a. H HH2K6 Bh GA«H WBpAţ H'feCT X®TftA AA TA npYHABT HA CGA H HA BHp, Ht BtCIlAATHA BOA'kpHHH T0CI10ACTBA MH, MaTGIO KTiMTipAUl H SaPGIJIH CIIATAp, Bh CA^A HM, ţA BHp, H 7,A MG A, H 7,A X*pAHH 8 BMCTIHplA rOCnOACTBA MH, HrAG»G GCT BHA hSxA* TOCIIOACTBA MH H TGrO X®P6B« WBAHG TAAGpH [...]’, BT» GAHH aIt, T,A IIAliHO HHH ItSllHO SrH [...]’. Et TOM, AilATGIO KtMlipAUI H OlfAP^IflH CIIATAp, AKO EHA^A CHlţG, KAKO HG XOKIOT Ad npYHAGT HA A^A'HHA «X, HA A<*>KBOBG «X A<* TA I1AAI{]AGT, WHH GCT CKAţAA rocnoACTBA mh, 8 ahbah. 9 www.dacoromanica.ro Tem pdA'f, h rocnoACTBO mh ct»m iweaax h c8ahx, no npABA h no ţAKOH, kSiiho C1»C BCHXMH nOMTCHHMH (îpABHTEAIH TOCnOACTBA MH H A*A*X TOCnOACTBO MM BEHHHH WBEM BOA’fepH CbC A^AIHOBE H ChC ChiHOBH «X, H CI»C BT»C, A<* c8t HM BEHHHH WX^BA WTpOKHM, H BhSkOM H np^BH^METOM, BT» BtxS, nOMTO pAAI* WHH, tAKOXE H’tKOE AIOaVh ţAH H BEXAAHHLţH nOrHBH^A A^A'NOBE «X H nAAAA ECT H WHH BEHHHH. (I CIH BHU1E pEHEHH BOA^pH, MATEIO KT»MT»pAIII H 0\fAPHipe CnATdp, WHH ECT AOBHBAA WT KT» TOCnOACTBO MH CI»C npABA H B'kpHA Ca8xb8 H ChC HErOBH npABH ACnpH, KAKO ECT BHU1E nHC, IAKOXE M c8t HM A’bAINHO H BEHHHH CT»C A^BpO MHpHA H AA HMATH ChBHpATH nO K^A'i' Xck6t BHTH BETAAH H pdCHndAH. H nOCTABHXOM TOCnOACTBO MH H KAET<|>0: Bl» CAtA HAUIHX Koro HţBEpET rocnoAi» Bon» bhth rocnoAApi» h baaaaahijS 3gmae Baaiukoe, hah wt ci»poahhka HAUIHX, HAH WT HHO nAtMENHK MOAIOBH A* HMATT» nOHOBHTE H 8tBP1»aYt£ CIA KHHrA rocnoACTBA mh no ScTpoeme kako ect bhuie nuc, Toro TocnoAi» Bon» a* pa iiohtet H A* CT»XPAHHT Bl» rOCnOACTEt ErO H AA b8a^T Btut A&U1A Ero. fl AIJIEAHXE HE nOHTET H HE ^TEptAHT, A HO nOnEpET H Bl» WBBEHIE WCTABHT, TOrO A* €CT TptKAET h aha«Yma wt thi wtt»uh exe c8t bi> Hhk'ie h a* hmat hactYio C1»C IOaa h ct»c (Ipia HA EAHH MECTO, AMHH. Cexe 8bo h cbeaeteaie nocTABHXOM rocnoA£T. IlHC Aţ, A^'l'TpS AWrW^ET BOAA'iHIO, Bl» HACTOA rpAAY TpT»rl$BHI|J£, M’kCElţA TEHAp'lE A^HH H WT 0AAMA AW H’hH’b, Bl» CErO (ÎHCAHIE, TEHEhYa A'kTOM Bl» A*kT ^pH-O-, t Iw Mateio bwebwaa, mhaoctYeio BoxYeio rocnoAHHi». Iw Mateio boeboaa t Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod şi domn a toată Ţara Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierilor domniei mele, Matei mare cămăraş şi fratelui său, Udrişte al doilea spătar, şi cu fiii lor, câţi Dumnezeu le-a dăruit, ca să le fie satul Bărluiul, din Romanaţi, tot satul, cu tot hotarul şi cu toţi vecinii şi cu tot venitul, din câmp şi din pădure, şi din apă şi de peste tot hotarul, din hotar până în hotar, pe vechi hotară şi semne, pentru că acest sat, Bărluiul, mai sus-scris, ei au fost toţi oameni cnezi peste ocinele lor. Iar apoi, când a fost acum, în zilele domniei mele, iar sătenii de acolo, din acel sat din Bărluiu, ei, ca nişte oameni răi şi fugari de bir şi de haraciul 10 www.dacoromanica.ro cinstitului împărat, s-au ridicat de au fugit din sat şi au rămas dedinele lor pustii şi birul domnesc, jos, şi nici într-un chip nu au vrut să vină la sat şi la bir, ci i-au plătit boierii domniei mele, Matei cămăraş şi Udrişte spătar, în urma lor, de bir, şi de miere, şi de haraci în vistieria domniei mele, unde a fost nevoia domniei mele şi nevoia ţării, însă taleri [...]', într-un an, care fac împreună ughi Pentru aceea, Matei cămăraş şi Udrişte spătar, dacă au văzut aşa, cum nu vor să vină la dedinele lor şi la dăjdiile lor, să le plătească, ei au spus domniei mele, în divan. Drept aceea, şi domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege, împreună cu toţi cinstiţii dregătorii domniei mele şi i-am dat domnia mea vecini acestor boieri, cu dedinele lor şi cu fiii lor şi cu tot, ca să le fie vecini ohabă fiilor, nepoţilor şi strănepoţilor, în veac, pentru că ei, ca nişte oameni răi şi fugari, au pierdut dedinele lor şi au căzut şi ei vecini. Iar aceşti mai sus-zişi boieri, Matei cămăraş şi Udrişte spătar, ei i-au dobândit de la domnia mea cu dreaptă şi credincioasă slujbă şi cu ai lor drepţi aspri, cum este mai sus scris, ca să le fie dedină şi vecini cu bună pace şi aibă să-i adune de pe unde au fugit şi s-au risipit. Şi am pus domnia mea şi blestem: în urma noastră, pe cine îl va alege Domnul Dumnezeu să fie domn şi stăpânitor al Ţării Româneşti ori din ruda noastră, ori din alt neam îl rog să înnoiască şi să întărească această carte a domniei mele de învoială, cum este mai sus scris. Pe acela Domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească în domnia lui şi în viaţa viitoare, sufletul lui. Iar dacă nu va cinsti şi nu va întări, ci-1 va călca, şi în uitare îl va lăsa, acela să fie de trei ori blestemat şi anatema de 318 părinţi care au fost la Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Aria la un loc, amin. Iată dar şi martori am pus domnia mea: Ghiorma mare ban al Craiovei şi jupan Dragomir mare vornic şi jupan Radul mare logofăt şi jupan Stroe Fiera vistier şi jupan Diicul spătar şi jupan Preda Brâncoveanul clucer şi jupan Barbul stolnic şi jupan Hriza mare paharnic şi jupan Radul Mihalcea comis şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Radul mare logofăt. Am scris eu, Dumitru logofăt Boldiciu, în cetatea de scaun Târgovişte, luna ianuarie 15 zile şi de la Adam până acum, la această scriere, cursul anilor, în anul 7159 <1651 >. f Io Matei voievod, din mila lui Dumnezeu domn. Io Matei voievod . DANIC, Doc. ist., LIX/36. Orig. slav, perg. (36 x 50,5), sigiliu mijlociu, timbrat Reg., Cat. Ţ. Rom., voi. VII, nr. 298. 1 1 Loc alb în orig. 11 www.dacoromanica.ro 14 1651 (7159) ianuarie 16, Târgovişte f Adecă eu, Vlăduţ, şi cu frate-mieu, Vlaicul, feciorii lu Darie din Bratie, scris-am acesta al mieu zapis, să fie de mare credinţă la mâna lui Mareş logofăt, cum să să ştie că am avut multă gâlceavă pentru delneţa lui Cârjeu şi pentru a lu Neagoe, care au ţinut Mareşu logofăt, ce i-au fostu dăruit Gavril spătar. Şi am avut şi pâră naintea domnu nostru, Mateiu voivod. Şi măriia sa ne-au fostu judcat ca să jurămu noi cu 12 boiari pentru aceste delneţe ce scriu mai sus. ar apoi, noi n-am jurat, ce am socotit de ne-am împăcat denaintea a mulţi boiari. însă schimbatu-ne-au, dă ne-au dat Mareş logofăt ddlniţa lu Neagoe den câmpu, den pădure, den apa şi de preste tot hotarul, ca să fie a noastră, de moşie. Iar noi pentru aceasta i-am dat delneţa Călcăi den câmpu, den pădure, den apa, de preste tot hotarul. Şi să aibă a ţinea şi delneţa lu Câijeu de la beserică, cum am ţinut şi noi până acum, den şezutul satului, den câmpu, den pădure, de preste tot hotarul. Şi încă pentru această delniţă a lu Câijeu, ne-au mai dat dumnealui petru pace, ughi 5, ca să-i fie dumnealui acdste 2 dâlneţe, a lu Câijeu şi a Călcăi, de moşie, de strămoşie, lui şi coconilor în veaci, iar altă pâră de acum nainte să nu mai avem, că ne-am împăcat de bunăvoia noastră, denaintea a mulţi boiari carii s-au tâmplat la tocmeala noastră, pre nume: Marco postelnic schilear i Pârvul vomecul ot Vlădăşti i Tudoran postelnic ot Lereşti i Manta ot Negeşti i Braţul vătahul ot Bratie i Nan ot tam i Dragomir ot Lereşti i Dragne vătahul ot Berevoieşti i Dumitru aprodul ot Golgota. Şi aceasta tocmeală am făcut- în casa jupânului Andreiu ot Târgovişte. Şi pentru credenţa, ne-am pus şi degetele în loc de peceţi. Şi am scris eu, Nan logofăt ot Berevoieşti. Pis measeţa ghenarie 16 dni, vă leat 7159 <1651>. Eu Marco postelnic t Pârvul vornic Eu Vlaicul Dragomir Braţul vătaf ot Bratie Tudoran Manta Năgescu Vlăduţ Dragne vătaf Dumitru aprodul1. DANIC, Doc. ist., MDLVIII/10 Orig. rom., hârtie (31 x 21), cu şapte sigilii inelare puse în dreptul numelor lui Marco postelnic, Pârvul vornic, Dragomir, Braţul vătaf, Tudoran, Manta Negescu, Dragne vătaf şi Dumitru aprodul şi trei amprente digitale puse în dreptul numelor lui Vlaicul, Vlăduţ şi Dragne vătaf. Reg., Cat. Ţ Rom., voi. VII, nr. 300; menţ, Cristocea, Mareş Băjescu, p. 52. 1 1 Semnături autografe. 12 www.dacoromanica.ro 15 1651 (7159) ianuarie 20 f Adecă eu, Neacşa den Pârscoveni, fameia Neagului, scriu şi mărturisesc cu zapisul mieu, la mâna spătului Moisi de Cândeşti, ca să-i fie de mare credinţă, pentru că i-am vândut 50 de stânjini de moşie de Pârscoveni, den partea mea, ce easte de la mumă-mea, anume1 Stana, să-i fie moşie dumnealui, şi coconilor dumnealui, în veci. Pentru că mi-au dat dumnealui, spătarul Moisi, în mâna mea, bani ughi 15, de mi-au fost de cheltuială când mi-am descoperit şi ne-am scos moşia de cine au fost împresurată. Deci, deaca mi-am scos toată moşia de unde au fost împresurată, neavând eu banii să-i dau spătariului Moisi, datu-i-am derept acei 15 galbini, 50 de stânjini de moşie, den partea mea care scrie mai sus. Iar altă ocină mi-au rămas nevândută. însă această ocină o am vândut de a mea bunăvoie şi cu ştirea girelor miei, anume: Sin şi Nan, fără nici o silă. Şi o am vândut dinaintea cinstitului părintelui nostru chir Serafim, episcopol Buzeului. Şi au fost mărturie boiari, anume: Popescul căpitan şi Ghioighe iuzbaşa şi Grigorie Cocoş iuzbaşa şi Negul iuzbaşa şi Borcea iuzbaşa şi Stan iuzbaşa şi alţii mulţi. H NAnHeax fMcotioceu Mhxaha2. IThc rHHApielc a^hh, <165I>. Serafim episcop3 Neacşa. Sin. Nan. DANIC, Ep. Buzău, LXXH/14. Orig. rom., hârtie (33,5 x 20,5), cu un sigiliu episcopal, aplicat în ceară verde şi cu trei amprente digitale puse în dreptul numelor lui Neacşa, Sin şi Nan. Copie ibid., ms.173, f. 152M53. Reg., Cat. Ţ Rom., voi. VII, nr. 301. 1 AAHOfMe. 3 „Şi a scris purtătorul de rasă, Mihail'’. 3 Semnătură autografă. 16 1651 (7159) ianuarie 22, Târgovişte ţ Adecă eu, Chiriiac logofăt ot Ştefoaia, scris-am acest zapis al meu, să fie dă mare credinţă la mâna jupânului Patru neguţătorul, cum să să ştie că i-am vândut o 13 www.dacoromanica.ro parte dă cină dă Gănşteşti, însă parte Ancăi, care ocină o-u fost cumpărat vornicul Gherghe Spoma, apoi au căzut iar la mama Stanca, însă stânjăni 84, derept bani 800, bani gata. Şi acistă ocină i-am vândut- apoi, căci am fost mai vându mai naite şi alte ocini. Deci i-am vâdut dumnelui şi acistă parte, să fie iar la dumnelui. Şi mărturie: jupânul Ghioga neguţătorul şi Dima a lu Moscu şi Dobre braţ iuzbaşa Oprei. Acesta am scris la Târgovişte. Şi pentru creţa, m-am pus pecete şi iscălitura. Pis measeţa ghenarie 22 dni, vă leat 7159 <1651>. Eu Chiriac t Eu Tudoran sin Iane paharnic ot Aninoasa t Tepys1 Atţioş Mocncou, paprlpd^ Dobre braţ iuzbaşa Oprea3. DAN1C, M-rea Radu Vodă, XXI/ 15. Orig. rom., hârtie (30 x 20,5), cu un sigiliu inelar pus în dreptul semnăturii lui Chiriac. Copii ibid.: C/l, f. 6; Doc. ist., MDCL/101; ms. 256, £ 679-679v (nr. 993). Reg., Cat, Ţ. Rom., voi. VII, nr. 302. 1 „Gheorghe”. 2 „Dima al lui Moscu, martor”. 3 Semnături autografe. 17 1651 (7159) ianuarie 22 ţ Eu, Goran logofăt, scris-am adastă scriptură, însumi cu mâna1 mea, ca să să ştie păntru partea mea de moşie, multă, puţină, câtă să va al6ge, în sat, în Plăviceni ot sudstvo Romanaţi, partea mamei mele, jupânesii Radei, fata lu Neagomir. Eu de bunăvoie o-m dat la sfânta mănăstire de la Plăviceni, unde este hramul Sventi Arhanghel Mihail, care mănăstire o zidit den temei jupânul Dragomir vel vornic. Aşijdirea, am mai dat şi 130 stânjăni de moşie în sat, în Plăviceni, care ocină o cumpărat tată-mieu, Vladul logofăt, de la Orzea, den funea lui, încă în zilele lu Mihai vodă. Adastă moşie să fie mănăstirei în veaci, iar dumnalui, jupânul Dragomir vel vornic, să aibă a scrie la svântul jărtăvnic [...]2 nume, să să pomenească în vecie. Şi am scris acest zapis eu, Goran logofăt, însumi cu mâna mea. 14 www.dacoromanica.ro Measeţa ghenarie 22, vă leat 7159 <1651>. t S-au scris la pomeanic aceste num, rudiniia lu Goran logofăt: f Vladul, t Rada, f Maţii, t Goran, f Anca, f Mihul, f Dima. DANIC, Doc. ist., DXCIV/19. Orig. rom., hârtie (20 x 17), cu un sigiliu inelar în tuş pus la sfârşitul documentului, aparţinând, probabil, lui Goran logofăt Copie ibid., ms. 4235, f. 42 Reg., Cat. Ţ Rom., voi. VII, nr. 304, redat după Fişele g-ral Năsturel, sub dată. 2 Loc alb în orig. 18 1651 (7159) ianuarie 22 Adecă eu, Negul sân Oprii iuzbaşăi ot Craiova, scris-am şi mărturisescu cu acesta al mieu zapis, ca să fie de mare credinţă la mâna părintelui egumenului Iosiv de la sfânta mănăstire de la Bucovăţ, cum să să şti că i-am vândutu toată moşie m[ea]‘ din Hlamna şi e o au fost cumpărat tată-miu, Opre iuzbaşa, di Barbul ot Hlamna şi de la frate-său, Iscru. Şi au vândut-o drept bani gata, ughi 15. Şi am vândut-o de a mea bunăvoie şi fără nici o silă şi cu ştirea tuturor fraţilor mii şi a vecinilor miei de ocină, din sus şi din jos. Şi cându am făcut această tocmeală şi când mi-au dat banii, fost-am mărturii: Coste căpitan, socră-mieu, şi Manea sân Badului ot Craiova, şi alţii care ş-or pune peceţile1 2 şi iscăliturile mai jos. Pentru credinţa mi-am pusu pecete şi iscălitura, că să să creză şi să ştie. Şi am scris Nedelco Stama, paharnic. Ghenarie 22, leat 7159 <1651>. Eu Negul, t Eu Manea. Eu Coste. DANIC, Ms. 722, f. 165M66. Copie rom. Reg., Cat. Ţ. Rom., voi. VII, nr. 303. 1 Loc şters în orig. 2 neveiwvh. 15 www.dacoromanica.ro 19 1651 (7159) ianuarie 22 ţ AVhaoctYeio Eoxieio, Iw Mate» Eacapaba boeboaa h rocnoAMNi» bi»coh ^eavah OlflTppOBAAxYNCKOE. &ARXT TOCnOACTBO A\H cYlO nOBEA'kllYlO TOCnOACTBA A\H B’fcpNNOM BOAtpHN TOCnOACTBA MH, Nek8a£H II'UPK'BAAeSa WT TAOrOBA, WT c8a MEXBAHNIţH, H CUC CHNOBH ETO SAHIţHXE Em8 Eoru A ACT, BkKOXE Aa ECT Em8 WMMHT» H BENHNH 8 CEA 8 Cmc, 8 C&ACTBO ropXHA, [uit nOAto]1, H WT U|8m8, H WT BOAA, H WT CEAAAHIflE CEAOB H CbC EpOAOBE 7,A BOAHNHlţA, [H WT BHNO]’rpAAY H WT np£ţ BU XOTApOM, BApE EAHKA CE XTET HţEpATH, nONEXE cYe BHUIE pEMEHH BE1HNH WT CEAO WT ClkMEAE BHAH c8t BT.C KNESh[...]' H CbC CHNOBH HAU H CbC BT»C£ MACtYe HM TjA W1Hn8, WT NAH np-feXA€ Bpt’bME]1. d nOTOM, K1>AA ECTT» BHA HHN'fe, Bl» AT»HH TOCnOACTBA MH, A WNH CAMH, WT CBOHX Aospo BOAIO H BEţ HH EANA CHAOCT, npHHAET NA BOA'fcpHH TOCnOACTBA MH, NEk8aA n'kpK'hAAESA, TEpE CE npOAAA BEHHNH, WNH H CbC BT.CH CHNOBH HM, H CbC BlkCEM MACtYiO ţA W1Hn8, H BltţEA ECT BT»C NOBIţH TOTOBH, KOMOXAO HO TAAb8 Em8 H no CHHOBH WEAHE: 8pc8 H CbC CHNOBH ETO, Il^pB^A, H Ilvrp8, H A^A\YTp8, ACnpH H CtAHNIOA, CbC CHHOBH ETO, ApATOMHp H PaAYa. ACnpH reX’, H M8 UI AT, CbC CHHOBH ETO, TepTE H ApATOMHp, ACnpH rEy; H PAAYa KpitCTE, CbC CHNOBH ETO, IlvrpS, H CTAN, H ApATOMHp, H {1^8 A, H HBAN, ACnpH ^iC', H GtANMIOA, BpAT Paa8aOB Kpi»CTEH, ACnpH ,3f; H II'UTpS AA HfOK8ptCEH, ACnpH H EacYaYe, ACnpH ^b; h Oaba, Acnpn h ^axapYa, cuc chhobh ero, m»Tp8, h Ctoian, h A8n8A, ACnpH rEy; h LţlHpE-bio wt Aoaei(ih h cuc chnobh ero, AIhx'uha-u h Ctohka, h CbC BbCAX MACT ETO %A WMHn8 WT AOAEtflH, ACnpH ^AX; H T8A0p MSuTblţEA, ACnpH H AAN nSHKb, CbC CHNOBH ETO, Il'UTpS. H CtANMIOA, H ApATOMHp, ACnpH H A8n8A a8 n^-UHA-u, h CbC chnobh Ero, t8aop, h Ctomh, h Otan, h Iwn, h Paa8a, ACnpH H A$MHTp8 AA a8 M’UN'UHA’U, H CbC CHNOBH ETO, OTAN H Paa8a, ACfipH ^ H Paa8a a8 M8iUAT, CbC CHNOBH ETO, A8n8A, H ApATOMHp, H NEk8aA, ACnpH H Paa8a a8 MlOK8p, CbC CHNOBH ETO, T8a«P H A^MHTpS, ACfipH H Paa8 a8 8pc8, CbC CHNlt ETO, Hek8aA, ACfipH jr\ H TEpTE, CHNlt ţAXApYEH, ACnpH H KpbCTi AA Ctanmioa8h, CbC chnobh eto, Paa8a, h Aan, h Antea, h €0np-fe, ACnpH Jf; H CtANMIOA, CHNT» GtANMIOa8h, BpAT RpTiCTEH, CbC CHNOBH ETO, A8ii8a H OTAN, ACnpH rec; H np-UB^A, CHN-U CTAN PbHNl», CbC CHNOBH ETO, Iwn8, H nvrp8, H IWANElll, H Hban, h fiHwpt, Acnpn ^ox; h IIp-ueSa a8 T8M0raA'u, cuc chnobe eto, Otan, Acnpn rĂ; H A^MHTpS, CHNT» ^AXApiH, CbC CHNOBE ETO, A AN, ACnpH ^BW; H Ilvrp8 AA a8 M8uiAT, CbC CHNO ETO, CTANMfOA, ACfipH ,TT; H HtrOE, CHNT» OnpEH KpAMEH, CbC CHNT» ETO, BHNTHAT», ACfipH ,fp; H Hek8aA AA [...]* , BpAT NtrOEB, CbC CHN1> ETO, 16 www.dacoromanica.ro Ctan, dcnpH ,rp, mhh kSiiho dcnpH ^p^k. H ri^ga gcti cYb bich bhuii pbmbhh bbmhnh bic hobijh totobh ha p8kamh hx. WT Hd p^Kd BOA'kpHHOM rOCIIOACTBd MH, NgkSaGB ni>pK1vAdB8A, H BHA’hX TOOIOACTBO MM H ţdnHC Hd p8Kd BOA-bpHH rOCnOACTBd MM BHUie nHCdA, CIC BICHX BOA'kpH AHBAhSaOB rOCnOACTBd MM, BBAHIţHXB H MAAH, HdnHCdHH Bl ţdnHC. H lldKHXe Aa GCT BOA'kpHH rOCIIOACTBd MM, l1dN HgkSaBH nipKlAdGSA, WMHh8 8 CCA 8 6pM0Nei|IH, WT c8a MGXeAHNIJH, [WT nOAlO]1, H WT U)8m8, H WT BOAd, H WT C€AdAHI|ie CBAOB, H WT npGţ BIC X^TdpOM, nONGJKG cYg RHUIl pBMBHd WMHHl WT CBA WT 6pM0N6l|IH BHAd BCTl d BOA'kpHHOM TOCnOACTBO MM BXB BCTl BHIDl nHCdH, nOAOBHN8 ţd WMHn8 [...]' H BIC Api»>KdA BCT C'l'6 WMHh8, CIC A^BpO MHpNO, ItSnHO CIC MGrHIdUIBM WT TdMO, A® AHH rOCIIOACTBd MM. fl nOTOM, KlAd €CT BHA HHH’t, Bl A^HH rOCnOACTBd MM, d BOA’kpHH rocnoACTBd mh, NgkSaa ihpkiaabSa, a wh hs[________]' cYe wmhh8 cic MBrarauriVi ţd K8nHO, d h8 €CT BlţBA St BOA'kpH WT AHBAh8a rocnoACTBd MH, no piBdlBl rocnoACTBd mh, Tepe bct HţepdA wmhha bm8 wt ki MBnnauiH wt tamo h tctara [...]' cic 8xd h SeGAG^irkeT. (I nOTOM BICTdHHA CG c8t IIpGAA [...]' CIC CHHOBH Gro, 4,An8a H CTHpYldH, T6pe 6CT npOAdA MdCT HM ţd WMHh8 WT 6pM0H6l|IH, KOAHKO BCT HMdA, BICd, no [...]' ţd BOAd /UOTp8, CGJKGNH CAH ţd ,AW ţd dCnpH TOTOBH. H ndK nOKSnHA BOA'kpHH rocnoACTBd MH, N6K8dd nipKIAdf&A, wmhh8 8 GpMOHGIjJH WT Hd [...]' WT nOAOBHHO ţd WMHHd [...]' ţd W ţd dCnpH TOTOBH. H ndKH nOKSnHA BOA'kpHH rocnoACTBd MH, H€K8Ad nipKIAdBSA, wmhh8 8 SpMOHGIflH WT Hd PdA^A H WT Hd A«BpOMHp[...]' WT HţBdpHd, MdCT HM, BlCdX, ţd WMHn8 [...]' MOTpSdOB, ţd JZ Tfi. dcnpH TOTOBH. fl nOTOM no[...]' BCT ţHdMBHdA cYfi BOA'kpH cYb WMHh8 H npOAdA BCT CIB MGrYldUIH MdCTYlO HM ţd WMHh8, d cYg fSt BOA'kpH WHH npHA’knMA BCT cYb wmhh8 Wt[...]' H OlfKdMBHHT BCT. GSbAMB &A CB ţNdGT H BBA*kSB XOTdpOM! WT BpOAOM C^ipiH, no nOAlO H^TBIIcSaSh, AOpH 8 BpiX^A IlpHBBH H AOpH 8 BOAd Maa8a8h, AOpH 8 X«Tdp8d IlBUIM'kHBH [...]' WT X«Tdp8d 6pM0HBI|IHA0p H QAT'kHHAOB, A^pH 8 MdTKd BOABB H npBţ BOAd MOTp8dOB Nd[...]l BAHH MBCTO MTO CB ţOBB BpirklKBAB, wt 8cTd AakSaob, no noAio, npsx aP$m8a t8[_______]', 8 x«tap8a Kaiiuhbi|ihawp h no XOTdp 8 A^A, ndKH A^pn 8 X^Tdp8d RaII1IH61{IHAWP, H ndK A&P1* 8 BOAd MOTp8dWB. H npOAdAOUIB BCT cYb BICH BHUll pGMBHHH BBMHHH H WMHHB HXCB c8t BHUIB pGMGHHt...]1 CBOHX A®GpO BOAIO H BBţ HH BAHd CHAWCT H CIC ţHdMB BlctM BOA’kpOM H d MGrHIdlllBM WT WKpiCT M6CTOm[...]2 WT Hd p8KdMd HX> BIC nO HOBlţH TOTOBH. Ccro pdAH, AdA^X H rocnoACTBd MH BOA'kpHH rocnoACTBd mh, HgkSaa nipKlAdB8d, Ad 6CT 6m8 cYb BBMHHH H WMHHB WXAb8, Bm8 H CHHOBH Bm8, H Bh8kOM www.dacoromanica.ro 17 H np-faBH^MeTO/H [...]2. Cerce 8bo h CB'bA'bTeAie iioctabh^ rocnoACTBO a\h: kSiiah rîwp/vvA bca ban KpAAEBCKH, H K&IAH AfATOrtAMp , H ftSllAH PAA$A B6A AWrW<|kST, H I1AN CTpoe E6A BHCT'l’iap, H IIAH AiMk8a BEA tllATAp, H 11 AH ITpEAA E6A KAlOMEp, H I1AH [KOCTAHAHh]2 BEA nOCTEAHHK, H IIAH Paa8a BEA KOAIHC, H 11 AH XpHţA BEA IlE^ApHHK, H Eita-fe BEA CAâxEp. H HClipABHHK, Paa8a BEA AWTW^ET. HcnHCA\ Aţ, MH\AA>l'fc AOrO^ET, Mi(61(A TEH^Ap’lE KB A^HH, A*bT ^)IH<«>I ţ Iw Matei» bwebwaa. mhaoctî'ei» EorcYei», rocnoAHHi». Iw Matei» boeboaa f Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod şi domn a toată Ţara Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele credinciosului boier al domniei mele, Neculei pârcălabul din Glogova, din judeţul Mehedinţi, şi cu fiii lui, câţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie ocină şi vecini în satul Săcele, în judeţul Goiji, [din câmp]1, şi din pădure, şi din apă, şi din vatra satului şi cu vaduri de moară, <şi din vii> şi de peste tot hotarul, oricât se va alege, pentru că aceşti mai sus-zişi vecini din satul Săcele au fost, toţi, cnezi [...]' şi cu fiii lor şi cu toate părţile lor de ocină, de mai înainte vreme. Iar după aceea, când a fost acum, în zilele domniei mele, iar ei singuri, de a lor bunăvoie şi fără nici o silă, au venit la boierul domniei mele, Necula pârcălabul, de s-au vândut vecini, ei şi cu toţi fiii lor, şi cu toate părţile de ocină, şi au luat tot bani gata, fiecare pe capul lui şi pe fiii [...]' însă: Ursu cu fiii lui, Pârvul şi Pătru şi Dumitru, aspri 7 0001; şi Standul, cu fiii lui, Dragomir şi Radul, aspri 5 600; şi Muşat, cu fiii lui, Gherghe şi Dragomir, aspri S 400; şi Radul Cârste, cu fiii Iui, Pătru şi Stan şi Dragomir şi Pârvul şi Ivan, aspri 6 200; şi Stanciul, fratele lui Radul Cârstei, aspri 2 000; şi Pătru al Ciucureasei, aspri 2 700; şi Vasilie, aspri 2 000; şi Sava aspri 2 000; şi Zaharie, cu fiii lui, Pătru şi Stoian şi Lupul, aspri 5 400; şi Ştirbeaiu din Loleşti şi cu fiii lui, Mihăilă şi Stoica, şi cu toată partea lui de ocină din Loleşti, aspri 4 600; şi Tudor Muşăţel, aspri 2 000; şi Dan Puică, cu fiii Iui, Pătru şi Stanciul şi Dragomir, aspri 5 600; şi Lupul al lui Pufailă, şi cu fiii Iui, Tudor şi Stoian şi Stan şi Ion şi Radul, aspri 9 000; şi Dumitru al lui Mănăilă şi cu fiii lui, Stan şi Radul, aspri S 200; şi Radul lui Muşat cu fiii lui, Lupul şi Dragomir şi Necula, aspri 6 400; şi Radul lui Ciucur cu fiii lui, Tudor şi Dumitru, aspri 5 600; şi Radu lui Ursu cu fiul lui, Necula, aspri 3 000; şi Gherghe, fiul Zahariei, aspri 2 000; şi Cârstea al Standului cu fiii lui, Radul şi Dan şi Anghel şi Oprea, aspri 8 000; şi Stanciul, fiul Standului, fratele Cârstei, cu fiii lui, Lupul şi Stan, aspri 5 200; şi Pârvul, fiul lui Stan Găină, cu fiii lui, Ionu şi Pătru şi Ioaneş şi Ivan şi Vioră, aspri 9 600; şi Pârvul lui Tumoială, cu fiul lui, Stan, aspri 4 000; şi Dumitru, fiul Zaharii, cu fiul lui, Dan, aspri 2 800; şi Pătru al lui Muşat, cu fiul lui, Stanciul, aspri 3 300; şi Neagoe, fiul Oprei Cracei, cu fiul Iui, Vintilă, aspri 3 100; 18 www.dacoromanica.ro şi Necula al [...]', frate cu Neagoe, cu fiul lui, Stan, aspri 3 100, care fac împreună 120 000 aspri. Şi au luat aceşti toţi mai sus-zişi vecini toţi banii gata în mâinile lor, din mâna boierului domniei mele, a lui Necula pârcălabul, şi am văzut domnia mea şi zapis la mâna boierului domniei mele mai sus scris, cu toţi boierii divanului domniei mele, mari şi mici, scrişi în zapis. Şi iarăşi să fie boierului domniei mele, pan Neculei pârcălab, ocină în satul Ermoneşti, din judeţul Mehedinţi, [din câmp]1 şi din pădure şi din apă şi din vatra satului şi de peste tot hotarul, pentru că această mai sus-zisă ocină din satul Ermoneşti a fost a boierului domniei mele, care este mai sus-scris, jumătate de ocină [...]‘ şi tot a ţinut această ocină, cu bună pace, împreună cu megiaşii de acolo, până în zilele domniei mele. Iar apoi, când a fost acuma, în zilele domniei mele, iar boierul domniei mele, Necula pârcălabul, iar el nu [...]' această ocină cu megiaşii împreună, ci a luat 12 boieri din divanul domniei mele, pe răvaşe ale domniei mele, de a ales ocina lui dinspre megiaşii de acolo şi au tras [...]' cu funia şi au pus semne. Iar apoi s-a sculat Preda [...]' cu fiii lui, Danul şi Stirian, de au vândut partea lor de ocină din Ermoneşti, câtă au avut, toată, pe [...]’ dinspre apa Motrului, stânjeni 238, pentru 4 800 de aspri gata. Şi iar a cumpărat boierul domniei mele, Necula pârcălabul, ocină în Ermoneşti de la [...]' din jumătate de ocină [...]', pentru 800 de aspri gata. Şi iarăşi a cumpărat boierul domniei mele, Necula pârcălabul, ocină în Ermoneşti, de la Radul şi de la Dobromir [...]' din Izvama, partea lui, toată, de ocină [...]' Motrului, pentru 1 000 de aspri gata. Iar apoi, după [...]' au însemnat aceşti boieri această ocină şi au vândut aceşti megiaşi părţile lor de ocină, iar aceşti 12 boieri ei au alăturat această ocină din [...]' şi au împietrit-o. însă să se ştie şi hotarăle: din vadul Sfarăi, pe câmpul Certezului, până în Vârful Pribei şi până în apa Malului, până în hotarul Peşceanei [...]' din hotarul Ermoneştilor şi Oltenilor, până în matca apei şi peste apa Motrului, la [...]' un loc ce se numeşte Vârtej ele, din Gura Lacului, pe câmp, peste drumul Tu [...]' în hotarul Clăşneştilor şi pe hotar în jos, iarăşi până în hotarul Clăşneştilor, şi iarăşi în apa Motrului. Şi s-au vândut aceşti toţi mai sus-zişi vecini şi ocine, care sunt mai sus-zise [...]' de a lor bunăvoie şi fără nici o silă şi cu ştirea tuturor boierilor şi a megiaşilor din jurul locului [...]2de la mâinile lor, tot pe bani gata. Pentru aceea, am dat şi domnia mea boierului domniei mele, Necula pârcălabul, ca să-i fie aceşti rumâni şi ocine ohabă, lui şi fiilor lui, şi nepoţilor şi strănepoţilor [...]2. Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Ghiorma mare ban al Craiovei şi jupan Dragomir . ţ Io Matei Basarab, din mila lui Dumnezeu domn. Io Matei voievod B.A.R.F41/L. Fotocopie după orig. slav. 1 Loc pătat, ilizibil. 2 Loc acoperit de foita timbrului. 20 1651 (7159) ianuarie 23 Eu, Tudor slugerul, scris-am acesta al mieu zapis ca să fie la mâna jupânului, Iu Dumitru, şi a jupânului Vasilie de la Nicopol, cum să se ştie c-u cumpărat satul Băcăleştii, că acel sat fostu-l-am dat eu fii-mea, Samfirei, zestre. Deci l-au vândut acestor boiari, cu ştirea mea. Şi voi, rumânilor, să ascultaţi de aceşti boiari, că sânteţi de acum înaintea, rumânilor şi feciorilor, ai lor, iar cărţile voastre, dă când v-aţi vândut mie, toate sânt la mine. Deci să şideţi pri bună pace, că li sânteţi rumâni. Aceasta am scris. Scrie ghena 23 zile, leat 7159 <1651>. Tudor sluger. DANIC, Mitrop. Ţ. Rom., CXLVH/25, f. 1. Copie rom. Întărită in 20 aprilie 1855. Reg., Cat. Ţ. Rom., voi. VII, nr. 306. 21 1651 (7159) ianuarie 23 t Adecă eu, Vladul, dempreună cu fiiu-miu1, Oprea ot Porumbr&ii, scris-am2 şâ mărturisim cu acesta al nostru zapis, ca să fii de bună credinţă, la mâna dumnialui3, jupan Preda vel cliucer Brâncoveanul4, cum să să ştii că am fost bir la vistierie3 bani 18. Dici am fost săraci de nu l-am mai putut birui6 să-l plătim, ce am mersu la dumnialui de ne-am7 rugat de ne-au® luat birul din spatele noastre, acii bani, şâ i-au mutat la satul dumnialui3, la Hodobeşti, de au plătit satul dumnialui3 birul nostru. 20 www.dacoromanica.ro Dici noi9 ne-am sculat de i-am vândut dumnialui3 ocini în Porumbrâni, stânjăni 100, derept bani gata aspri [...]'°, stânjănul câte 10 bani. Alalalţi" bani s-au prens în sama birului12, însă din câmpu, din sileşte, din apa, de preste tot hotarul, orecât să va alege, ocină stearpă, fără de rumâni, ca să-i fii dumnialui moşii ohabnică în veac, şe coconilor dumnialui3, câţi Dumnezeu i va da. Şâ la tocmeala13 noastră, fost-au mulţi boiari mărturii, carii-şi vor pune peceţile ma jos. Şâ pentru mai adeverită credinţă, în loc de peceţi, ne-am pus d&getele. Şe am scris eu, Cânda. Measeţa ghinarie 23 dni, vă leat 7159 <1651>. Eu Vladu. E sin ego, Oprea. DANIC, Doc ist., MDCLXXVm/12. Orig. rom., hârtie (30,5 x 20,5), cu două amprente digitale puse în dreptul celor două semnături. Reg., Cat. Ţ. Rom., voi. VII, nr. 305. 1 mihS. 2 CKpiHCAM. 3 a8mnYaa8hh. 4 Ep-hHKOB-kAHtÎA. 5 BHCmYHpYH. 6 bhp^hY. 7 H^AM. * H-tafi. 9 hohY. 10 Loc alb în orig. 11 aaaaaauh. 13 bhpSaShY. 13 TOKAlk’bAAA. 22 1651 (7159) ianuarie 24 t Adecă eu, Răduţulu clucer, scriu şi mărturisescu cu acesta al nostru zapis1, ca să2 fie de mare credinţă la mâna jupânului Ghiormei mare ban, pintru o ţigancă ci amu fostu datori la Pătru slujer. Dici eu n-amu avut ţigancă să dau lu Pătru suljer, ci m-au plătit dumnealui, iară eu am dat banului un ţigan, anume Lupul, pintru acea ţigancă, ca să-i fie dumnealui moşie. www.dacoromanica.ro 21 Şi la tocmela noastră3 fost-au boieri mărturie: Nicola pârcălab ot Glogova, Chiriţe cămăraş, Iacov clucer, Nicola ot Stângăce. Şi pintru credinţa, pus-am şi pecete. Ghinarie 24 dni, leat 7159 <1651>. Eu Răduţulu clucer4. DANIC, A.N., CLXXW17. Orig. rom., hârtie (31 x 21), cu un sigiliu inelar in tuş pus in dreptul numelui Răduţul clucer. Reg., Cat. Ţ. Rom., voi. VII, nr. 307. 1 aanHce. 3 ce. 3 HOCTpb. 4 Semnătură autografă. 23 1651 (7159) ianuarie 26 t Adecă eu, Stana Neguroaia, scris-am acesta zapis al mieu, ca să fîi de mare credinţă la mâna dumnealui Dumitraşco spatar, cum să să ştii că am avut o vii di vânzare în dealul Neguvanului, însă numai viia. Deci s-au aflat1 dumnealui de o au cumpărat, însă partea mea, 2 pogoane şi jumătate, şi fiiu nostru, Neacşul, de z6stre, 1 pogon şi jumătate. Şi pogonul câte ughi 12 pol, costande 5. Deci să-i fii dumnealui moşii stătătoare, ohabnică, pentru că o am vândut de a mea bunăvoie, fără nici o silă, cu ştirea tuturor vecinilor din sus şi din jos. Şi când am făcut acesta zapis, fost-au mărturii: părintele popa Drăgan şi Ivan curteanul i Oprea logofăt i Mihalcea logofăt. Şi am scris eu, Negre logofăt ot Măgr61e. Şi pentru credinţa, ne-am pus mai jos şi peceţili şi iscăliturili. Pis ghenarie 26 dni, leat 7159 <1651>. f Iereu Drăgan t Eu Stana Neguroia I Necşul t Eu Oprea Ivan logofătul. DANIC, Doc. ist, CXL/106. Orig. rom., hârtie (30,5 x 21). Reg., Cat. Ţ. Rom., voi. VII, nr. 308. 1 UUT. 22 www.dacoromanica.ro 24 t Adecă eu, Neacşul, împreună cu socră-m, Stana Neguroi ot Negovani, scris-am acesta al nostru zapis, ca să fii de mare credinţă la mâna dumnealui Dumitraşco spatar, cum să să ştii că i-am vândut 5 pogoane de vie, de a noastră1 bunăvoie, în dealul Negovanilor, pogonul câte 12 ughi pol, costande 5. Şi la tocmeala noastră1 fost-au mulţi boiari şi oameni buni mărturii, anume: Alixandru postelnic, Preda pebamic, popa Drăgan ot Măgurele, Mibalcea logofăt, Ivan logofăt, Oprea vătaf, Nedelco curteanul, Dumitru Bugheanul. Iar cine se va mai scula peste acesta zapis cu fo pâră, să aibă a să întreba cu Neacşul şi cu socra lui, Stana Neguroi2. Şi pentru credinţă, pusu-ne-am şi degetele. Neacşul. Stana. Alixandru postelnic3 Preda pehamic3 Popa Drăgan. Mibalcea logofăt. Ivan logofăt. Oprea vătaf. Nedelco. Dumitru Bugheanul. DANIC, Doc. ist., CXL/107. Orig. rom., hârtie (19,5 x 21), cu două sigilii inelare ui tuş puse în dreptul numelor Alixandru postelnic şi Preda paharnic. Datat după doc. precedent, cu cota DANIC, Doc. ist., CXL/106. Reg., Cat. Ţ Rom., voi. VII, nr. 309. 1 NOCTph. 2 Ante Neguroi, scris ot Măgureani şi tăiat. 3 Semnătură autografă. 25 1651 (7159) ianuarie 27 • • f /UlHAOCTÎre EoxTre, Iw Matcio EacapABA bo6boai> h rocnoAHNi», nmnei www.dacoromanica.ro 23 m61e, spus-au boiariul domnii m61e, Radul logofăt Dudescul, cum s-au hotărât de cătră voi cu 12 boiari şi ş-au pus petri şi semne. Şi am văzut domnia mea şi cartea boiarilor de hotărnicie şi cartea domnii mâle făcută pre cartea boiarilor de atâta vrâme. Şi voi nu veţi să vă mai mutaţi pre moşia voastră, ce încă duceţi şi dărăbanţi acolo pre moşia lui, de-ş fac hodăi. De care lucru, deaca veţi vedea această carte a domnii m61, iar voi să căutaţi acum, de primăvară, să vă mutaţi casele şi tot ce veţi avea pre moşia voastră, că de nu vă veţi muta, bine să ştiţi că voiu să tremiţ domnia mea om domnescu să vă spargă casele fără de voia voastră. Să nu vă pae într-altu chip! Aceasta vă scriu. H hcfipabhhk cam pete rocnoA. ţ Iu) Mat6» sceecAV mhaoctYio Eohciio rocnoAHHb. DANIC, Doc. ist, XLffl/141. Orig. rom., hârtie (29,5 x 20,5), sigiliu mijlociu in chinovar. Reg., Cat. Ţ Rom., voi. VII, nr. 310. 1 Stăneşti, cu / final corectat peste n. 26 1651 (7159) februarie t Scris-am eu, Stroe ot Priboiani, cu feciorii mei, anume: Braţul şi Vişanu şi Dumitru şi Barbul şi Opre şi Muşat, acest al nostru zapis, să fii de mare credinţă la mâna Radul postelnic, cum să să ştie ca am schimbat 2 locuri. Noi am dat Radoloi locol onchi nostru, Nenciului den Leordeni, tot, iar Radul postelnic ne-o dat on loc la Priboiani, în laturile lungi, den costă, până în râu. Şi la tocmala noastră1 mărturii au2 fost: Necşul logofăt şi Nechefor şi Muşat şi Simeon şi Preda. Pentru credinţa, pus-ne-m şi peceţile. Pis fevruarie, leat 7159 <1651 >. Eu Braţ. Eu Vişan. Barbu. Dumitru. Oprea. Muşat. B.N., C.S., Col. Doc. ist, CXXVni/3. 24 www.dacoromanica.ro Orig. rom., hârtie (19 x 16), cu trei sigilii inelare puse In dreptul numelor lui Braţ, Vişan şi Muşat şi trei amprente digitale puse în dreptul numelor lui Barbu, Dumitru şi Oprea. 1 2 HOCTpb. 40. 27 1651 (7159) februarie 4 f Adecă eu, jupânul Ghinea cojocariul, dempreună cu frate-mieu, Franţa neguţătoriul, scriem şi mărturisim cu acest zapis al nostru, ca să fie de bună credinţă la mâna lu Moisi spătar, cum să se ştie că am vândut satul Steanca de Sus, den judeţul Ialomiţa, însă partea lu Malcoci, toată. Care sat l-am fost cumpărat şi noi mai denainte vreme de la feciorii lu Malcoci, anume: Iacov i Papa i Radul i Ianiu, de preste tot hotarul, oarecât se va alege, şi cu tot venitul şi cu toţi rumânii, câţi se vor afla de pre acea moşie, ales fără de un rumân, anume Voinea, feciorul lu Dragmir, den plasa lu Iacov, feciorul lu Malcoci, pentru că l-am iertat de rumânie, căci ne-au slujit. Şi iară i-am vândut dumnealui ocină în Steanca de Sus, partea jupânesei Despinei, jupâneasa Vladului logofătul Rudeanul, care o am fostu cumpărat şi noi mai denainte vreme de la dumneaei şi de la feciorii dumneaei, anume: Radul postelnic şi Vladul1 pehamic, însă jumătate de sat şi cu 2 rumâni, anume: Anghel şi Frate, feciorii lu Nedelco, şi cu alţi rumâni, câţi se vor mai afla pre acea moşăe. Şi iar i-am vândut dumnealui ocină în Steanca de Sus, partea Predei, feciorul Braţului comisul ot Ueşti, oarecât se va alege, şi cu un rumân, anume Oana, cu toţi feciorii lui. Şi iar i-am vândut dumnealui ocină în Steanca de Sus, partea lu Pătraşco postelnic ot Bucşani, însă stânjăni 200 şi cu un rumân, anume Manea, cu feciorii lui şi cu alţi rumâni, câţi se vor afla pre această parte de ocină. Şi iară i-am vândut dumnealui ocină în Steanca de Sus, den partea lu Hagi, care ocină o au fostu vândut şi feciorii lu Hagi lu Simpietriu spătărelul mai denainte vreme. Iar apoi noi i-am lepădat banii şi am luat ocina. Şi iar i-am vândut dumnealui ocină în Steanca de Jos, partea lu Adam, feciorul lu Dumitru pâslariul de la oraş, de la Floci, den partea megieşască, stânjăni 40. Şi aceste ocine ce scriu mai sus, fostu-le-am cumpărat şi noi mai denainte vrdme de la aceşti vânzători ce scriu mai sus, în baltă şi în câmpu şi de preste tot hotarul. însă aceste ocine şi cu rumânii ce sântu mai sus-scrise, vândutu-le-am pre bani gata, derept ughi 330. Şi am socotit să fie la toate ocinile, preste tot, stânjăni 800, iară dă2 vor mai lipsi, să avem a-i întumarea bani pre cât va fi lipsa. www.dacoromanica.ro 25 Şi le-am vândut noi ac6ste ocine ce sânt mai sus-scrise, de a noastră bunăvoie, fără de nici o silă, ca să fie dumnealui moşăi ohabnice, stătătoare în v6ci. Şi mărturii încă am pus boiari carii-ş vor pune mai jos peceţile şi iscăliturile lor, ca să se creaza. Şi pentru adevărată credinţa, pus-ne-am peceţile şi iscăliturile. Şi am scris eu, Mihalcea logofăt sin Paraschivei logofăt. Measeţa fevruarie 4 dni, 7159 <1651>. Pătraşco postelnic ot Bucşani ryiţvoţ youvapTţţ TcouXiţTTţif ZypăoTţoq [...j4 Udrea Doicescul Paraschiva sin Laţco din oraşu Floci Negoiţa pehamic Tătăranul Neagul logofăt ot Săcoiani Drăgoi Fălcoianul Badea căpitan ot Comana, mărturie5. DANIC, Doc. ist., CCCLXV1I/133. Orig. rom., hârtie (44 x 29), cu patru sigilii inelare in tuş puse în dreptul celor două semnături greceşti şi în dreptul semnăturilor lui Paraschiva şi Negoiţă paharnic. Reg., Cat. Ţ. Rom., voi. VII, nr. 312. 1 în text greşit: Radul. *«%. 1 „Ghinea cojocarul, vânzător” 4 „Franţa”, apoi loc indescifrabil. 5 Semnături autografe. 28 1651 (7159) februarie 6 t Adecă eu, Dragomir şi Marin şi Teodora, scris-am zapisul nostru, să fie la mâna popei lu Stan de Păcăleşte, cum să să ştie că i-am vândut 3 cedvârţi i pol de loc de vie în braţi viei şi alaturea cu Mătic6ni, den susulu viei, za 500 i 30 de bani gata. Şi mărturie: Stoica i Vlaicul inu Tatul i N6goe sin Stanciului ot Vrăneşti. Pis vă measeţa februarie 6 dni, leat 7159 <1651>. Şi aldămaş 30 . DANIC, Ep. Buzău, XLI/17. 26 www.dacoromanica.ro Orig. rom, hârtie (16,5 x 21), cu cinci amprente digitale Ia final, feri nume. Copie ibid.: mss. 173, f. 204v; 366, f. 23v-24. Reg., Cat. Ţ. Rom., voi. VII, nr. 313. 29 1651 (7159) februarie 9 t Adecă eu, Nedelea cu feciorii miei, scris-am zapisul mieu, ca să fie dă mare credinţă la mâna jupan Dumitru pârcălab ot Bucureşti, cum să să ştie că i-am vândut ocină, stânjăni 7, ot Stâlpeni1, dân câmpu, dân silişte, dân apa, dă preste tot hotarul, cât se vor alege parte acelor 7 stânjăni, şi cu 7 stânjăni dă vie lucrată dân viia dân deal, dă pre lângă Bratco. Şi o-m vândut dă a mea bunăvoie şi fără dă nici o nevoie, însă pre bani gata, derept ughi 6, ca să fie dumnialui moşie în veci şi coconilor dumnialui. Şi la tocmeala noastră2 fost-au oameni3 buni4 satul5 Stâlpeni, na ime: Raico i Bratco i Dobre i Dragomir i Vladul şi alţii carii-ş vor pune peceţile. Şi pântru credinţa, pusu-mi-am şi degetul. Pis fevruarie 9 dni, vă leat 7159 <1651>. Şi am scris eu, Paraschiva, diiaconul dă la beserica domnească . Nedele. Raico. Bratco. Dobre. Dragomir. Vladul. Col. Şerban G. Cantacuzino, SUA. Orig. rom., hârtie (cca. 21 x 29), cu şase amprente digitale puse câte una în dreptul fiecărei semnaturi. EDIŢII: Florea, Doc. Cantacuzino, nr. 24. 1 Ot Stâlpeni, ad. interlinear. 2 HOCTph. 2 OMCNH. 4 buni ad. interlinear, alea mânu. ’aun&t. cu c scris peste a. www.dacoromanica.ro 27 30 1651 (7159) februarie 11 t Adecă noi aceşti 6 boiari, anume: jupan Căzan Năsturel postelnic, ispravnecu lu scaunul Bucureştilor i Dumitru pârcălabul i Damaschin vomiculu i Vlădilă iuzbaşa i jupânul Mânui pârcălabul, e jupânul Deftva neguţătorul, care sântem luaţi de părentele Nechifor, egumenul de la Plumbuita, şi de părentele egumenul de la Sărindar, pre răvaşe domneşti, denaintea mărie sale domnu nostru, Ion Mateiu Basarab voievod, ca să căutăm şi să adăvărămu matca Dâmboveţei2, pre unde au fost matca ce bătrână şi pentru un zăgas ce au făcut Sărindarul pre locul Plumbuitei, cade-se să-l facă au nu să cade? Deci noi am mersu de amu văzut cu ochei noştri, ce am socotitu şi am adăvărat noi, cu sufletele noastre, cum să nu facă Sărindarul acel zăgas pre moşiia Plumbuitei, că nu duce apa pre matca ce bătrână, ce o duce pre un privai. Ce să fie volnec părentele de la Plumbuita să spargă zăgasul, iar Sărindarul de va pute, să aducă apa la matca ce bătrână, să fie volnec să o aducă şi fără de voia Plumbuitei, oricum o va pute aduce, să fie volnic fără nici oprelă, numai să mergă pre matca ce bătrână, pre unde au fost hotarul moşiilor de vec. Aşa-m adăvărat cu sufletele noastre. Pis measeţa fevruarie 11 dni, leat 7159 <1651>. Căzan Năsturel ispravnic ot Bucureşti t Damaschin vornic t Vlădilă iuzbaşa t Mânui pârcălabul3. DANIC, M-rea Plumbuita, II/4. Orig. rom., hârtie (30 x 20,5), cu patru sigilii inelare în fum puse în dreptul fiecărei semnături. Copie ibid., ms. 255, f. 50v-51. Reg., Năsturel, Genealogia Năsturelilor, XI, p. 287; Cat. Ţ. Rom., voi. VII, nr. 314. 1 Loc alb în orig. 2 Ai>Mi>BOBeueH. 3 Semnăturile autografe. 31 1651 (7159) februarie 15 t MHAOCTîeio BoacYeie, Iu) Matck» EAcapasa bobboaa h rocnoAHN'k. IlnuieAV rocnoACTBO mh, voao, 12 boiari hotărnici carii v-au luat pri răvaşe domneşti Stanciul logofăt şi Oprea logofăt şi cu ceata lor ot Budişteani, ca să-i hotărâţi de 28 www.dacoromanica.ro cătră uncheşul Vasilie şi de cătră nepot-său, sâ aveţi a alăturarea moşie lângă moşie, a Stanciului logofăt şi a Oprii logofăt cu ceata lor. Să nu li împărţiţi moşie di moşii, ci să o alăturaţi cum easte obiceaiul ţărăi. Şi pentru o carte ce am fost făcut domnia mea lui Vasilie cu nipot-său, ca să-şi picnească dincătro o vor vrea ei, să nu să bage aceia în samă, că n-au fost toţi di faţă, ci să i-o luaţi, pentru că au venit acum, înaintea1 domnii m61e, di au spus toţi di faţă, şi au spus Stanciul logofăt cum că are ş-alta moşie alăturea şi au rămas uncheşul Vasălie cu nepot-său di lege şi de judicată, dinainte2 domnii mele. Deci voi să aveţi a hotărâ şi a împietri, dimpreună cu sluga domnii mele, cu Dragomir vtori portar, cum va fi mai pre dirept şi cum veţi şti cu ale voastre suflete. Di aceasta vă scriu domnia mea. H HcnpdBNHK, cam pene rocnoACTBA aah. IlHC ^CBpdpb 6Î' AbNH, a4t ,3pN*- <1651>. f Iw A\AT6W BW6BWAA, MHAOCTÎeiO E©5kY6K> rOCnOAHNl. Iw MdTeiO B06B0AA DANIC, M-rea Cotroceni, V/17. Orig. rom., hârtie (33 x 20,5), sigiliu mijlociu in chinovar. Copie ibid., ms. 690, f. 75. Reg., Cat. Ţ. Rom., voi. vn, nr. 315. 1 tHHâHHme. 2 AHHHAHHme. 32 1651 (7159) februarie 16 Adecă eu, Prode şi Gome, feciori popii lui Stan ot Ulicioi, scris-am acest al nostru zapis, ca să fie de mare credinţă la mâna Predei pârcălabu ot Măliceşti, cum să să ştie că i-am vândut o vie din dealu Ulicioilor. Şi o am vândut noi, de a noastră bunăvoie, să fie lui moşie ohamnică, lui şi feciorilor lui şi nepoţilor lui şi strenepoţilor lui; şi am dat drept ughi 12 pol. Iar când va vrea Preda, să vânză Preda acea vie, să aibă a-ntreba feciori popii lui Stan. Şi când am făcut această tocmeală, fost-au atâţea oameni buni mărturii, anume: Preda, feciorul Unguritului, şi Marin, ginerile1 croitorului şi Stan din Radomir şi Pârvul de la Bănceşti şi Preda din Măniceşti şi eu, Preda diaconul din Bălceşti. Şi mărturie şi degitele. Fevruarie 16, leat 7159 <1651>. 29 www.dacoromanica.ro Preda, f Marin. Preda. Pârvul. I Preda. Eu Mărin. Eu Pârvul, martori. DANIC, M-rea Caiuiu, XV/1. Copie rom. Alta copie, ms. 722, f. 229-229v. Reg., Cat. Ţ. Rom., voi. VII, nr. 316. 1 I^HNepHA'fa. 33 1651 (7159) februarie 17 t Adecă eu, Stoia den Găleşăşti ot sud Argeş, scris-am zapisul mieu, să fie de mare credinţă la mâna jupânului Iorgăi, cum să să ştie că i-am vândut partea mea de vie, derept ughi 7. Şi iar eu, Ilina, sora Stoei, me-am vândut şi partea mea dă vie iar jupânului Iorgăi, derept ughi 8. Şi am vândut io, Ianache ot Găleşăşti, iar 2 răzoare de vie, iar jupânului Iorgăi, derept ughi 4. Şi am vândut noi aceste vii, de a noastră bunăvoie, fără nici o silă, cu ştirea toturor vecinilor noştri din sus şi din jos. Şi am luoat toţi banii gata în mâinile noastre, ca să-i fie dumnealui moşie stătătoare, ohabnică în veci. Şi la tocmeala noastră, fost-au mulţi oameni buni mărturie, anume: Lazar ot Găleşăşti i Stan ot tam i Arsenie, sluga lu Matei pehamic, i Standul pârcălabul ot tam şi carii-ş vor pune degetele mai jos. Şi pentru credinţa, mi-am pus şi degetele mai jos, ca să să crează. Pis fevruarie 17 dni, leat 7159 . Eu Stoia ot Gălăşăşti. Eu Ilina ot tam, sora Stoei. Eu Ianache ot Gălăşăşti. t Eu Lazar ot Gălăşăşti, mărturie, t Eu Stan ot tam, mărturie, t Eu Arsenie, mărturie, t Eu Aldea, mărturie, t Eu Stanciul pârcălab ot tam. DANIC, Mitrop. Ţ. Rom., CLXID/4. Orig. rom., hârtie (31 x 21,3), cu trei amprente digitale puse In dreptul semnăturilor lui Stoia, Dina şi Ianache. Reg., Cat. Ţ. Rom., voi. VII, nr. 317. 30 www.dacoromanica.ro 34 1651 (7159) februarie 20 t Adecă eu, Iani păhamic sin Procov ot Târgovişte, scriu şi mărturisesc cu acista al miu zapis, ca să fie dă mare credinţă la mâna egominului1 ot Cădăruşani2, cum să să ştie că i-am vândut jumătate dă pimniţă cu 2 prăvălii, care prălii şi pimniţă o fost cumpărat dă moşu-meu, Fota, dă la popa Mihalco. Şi o-m vândot dă a mea buvoia, ca să fiia sfintei mănăstiri Cădăruşanilor3 moşiia oabnică în veci. Şi mi-u cirut şi zapisile dă cumpărători ci s-au prilejit la mini. Ci-m pus zioa la Paşti să li aduc. Şi am scris eu, Iane sin Procov, cu mâna me şi al jupânesii Marii. Şi păntru credinţa, mi-m pos şi pecite. Şi mulţi oamini buni şi niguţători mărturii, dă ş-au pos piceţile şi iscălitorile. Pis fevruarie 20 dni, leat 7159 <1651>. t [...]4 papnpoq t Kooxavxivoq Kupaţouţutaarig5 t Iane păhamic sân Procov ot Spineni t Ilavoq £7irţpoi) papxipo xa avoGev6 t Afjţioq ricopyow papxipoq7 t Avxpaiyn? youvaprţg ţtapxipo xa avoGev8. DANIC, M-rea Hurezi, XXIX/ 4. Orig. rom., hârtie (30 x 21), cu şase sigilii inelare în fum puse câte una deasupra fiecdrei semnături. Copie ibid.: ms. 449, f. 53 lv. EDIŢII: Potra, Tezaurul, p. 267 (nr. 424); reg., Cat. Ţ. Rom., voi. VII, nr. 318. eromHHeicAeyH. 2 KbA^pâiuAHÎ' cu k scris peste a. 2 KhpbA8p8uiHHIMep. 4 Semnătură indescifrabilă. 5 „Constantin chiurciubaşa”. 6 „Pană Spiru, mărturisesc cele de mai sus”. 7 JDima Gheorghe, martor”. * .Andrei cojocarul, mărturisesc cele de mai sus”. Toate semnăturile sunt autografe. 35 1651 (7159) februarie 20 t Adecă eu, Iano păhamic ot Spineni sin Procov, scris-am acesta al miu zapis, ca să fie1 dă mare credinţă la mâna jupunului Costadin şi a jupânesii www.dacoromanica.ro 31 dumnialui, a Despei, cum să să şti că i-am fost vândut părăţili cumnaţilor, a lu Dumitru şi a lu Lazăr, jumătate dă pimniţă şi cu 2 prăvălii2. Şi acisti prăvălii şi pămniţa o fost cumpărat tată-miu şi3 onchi-miu, Isar. Şi aceste prăvălii au fost cumpărate mai dănainte vreme dă Costadin dă la cumnaţii lui. Şi apoi mi-u dat şi mie4 bani a doa oră pri părţile lor. Acista am scris eu, Iane sin Procov, şi măturisesc. Şi la adastă tocmelă, fost-au oamini buni şi niguţători. Şi păntru credinţa, me-m pus şi pecete şi iscălitora. Pis fevruarie 20 dni, leat 7159 <1651>. [...] ţuxpnpmf Eu, Iane păhamic sin Procov ot Spineni f Afiţioţ ruopyov ţiapxtpoţ6 t navoţ Sîtripov ţiaprripo xa avoGev7. f Koaaxaq yovvapriţ ţiapxripo xa avoGev8 f Koooxag papxtpo xa avoGev9 f Koaxavxivoq Kupa^ouţmaorii;,0. DAN1C, M-rea Golgota, V/11. Orig. rom., hârtie (29,5 x 20,5), cu un sigiliu inelar în tuş pus în dreptul semnăturii lui Dima şi şase sigilii inelare în fum puse îh dreptul celorlalte. Copii ibid.: ms. 228, f. 78-78* (79-79*); Doc. ist, CMLXVHI/ 90. EDIŢII: Potra, Tezaurul, p. 267 (nr. 424); reg., Cat. Ţ Rom., voi. VII, nr. 319. ţHB. npblkAlHV. II! HH. MÎB. Semnătură indescifrabilă. „Dima Gheorghe, martor". „Pană Spini, mărturisesc cele de mai sus”. „Costea cojocarul, mărturisesc cele de mai sus”. „Costea, mărturisesc cele de mai sus”. 0 „Constantin chiurciubaşa". Toate semnăturile sunt autografe. 36 1651 (7159) februarie 20, Adecă noi, ceşti 4 boiari, anume; jupan Radul vel agă i jupan Gheorghie vistier i jupan Neagul vătaf za aprozi i Mihai ceauşul, cărei ne-au dat domnu nostru, Io Matei Basarab voievod, judecători den divan, ca să luom seama şi să judecăm pre Costandin şi pre jupâneasa lui, Despa, fata lu Dumitru grămăticul, 32 www.dacoromanica.ro împreună cu jupâneasa Mania, nora Fotei cel bătrân, şi cu fiiu-său, Iane, pentru o jumătate de pivniţă de aici, den oraş, den Târgovişti, şi cu locul, cât se vor alâge, iar jumătate, şi prăvălii, cât se vor afla nevândute de Dumitru grămăticul, socrul lu Costandin şi de frate-său, popa Mihalco. Deci noi aceşti boiari ce sântem mai sus-scrişi, ne-am strânsu tot împreună, iar jupâneasa Mania, nora Fotei, şi cu fi-său Iane, şi Dumitraşco căpitan Spineanul, care easte al doilea bărbat jupânesei Măriei, ei la judecata noastră n-au vrut să fie. Deci Costandin şi cu jupâneasa lui, Despa, ei ş-au adus mărturiili naintea noastră, anume: părintele popa Chirfotie, clisăriul domnescu, i popa Dumitru sân popei Neanciului i popa Arfenie i popa Gherghie sân Scărlet i Pană postelnic i Gherghie postelnic i jupânul Costandin chiurciubaşa i jupânul Ghinea cojocariul, de au mărturisit cum dupre moartea lu Dumitru grămăticul, tatăl jupânesei Despei, socrul lu Costandin, fostu-i-au rămas doao fâte, anume: Ana şi Ilica, mici, sărace, de le-au crescut Costandin şi le-au măritat. Şi au fostu rămas Dumitru grămăticul şi datoriu ughi 60 şi i-au plătit ginere-său, Costandin, şi neşte scule, preţul lor ughi 50, cin cup ughi 110. Aceste scule fostu-le-au luoat cumnaţii lu Costandin, Dumitru şi Lazar, pentru căci au fost jălojăt părţili lor de pemniţă la Fota cel bătrân derept ughi 50. Şi au stătut pimniţa zălog până au ajunsu dobânda banilor pre capete de s-au umplut ughi 100. Şi au plătit Costandin aceşti bani toţi deplin Fotei cel bătrân iar cumnaţii lui, Dumitru şi Lazăr, ei n-au mai plătit aceşti bani lu Costandin şi să-ş ţie părţile, ci au stătut a fi pre seama cumnatu-său, lu Costandin, pentru banii ce au plătit, care scriu mai sus. Iar dupre aceia, jupâneasa Mariia, nora Fotei, şi cu fiiu-său, Iane, având şi ei jumătate de pimniţă, sculatu-se-au de o au vândut. Şi n-au vândut numai partea lor, ce au vândut pimniţa preste tot, şi ceia jumătate de pimniţă, partea lu Costandin, cu furişul, ca neşte oameni răi şi înşălători. Iar noi, aceşti boiari ce sântem mai sus-scrişi, am adevărat şi am judecat cum să-ş ţie Costandin şi jupâneasa lui, Despa, acea jumătate de pimniţă şi cu locul, cât se va alege, şi cu prăvăliili cu bună pace, cum scriu şi zapisele cumnaţilor lui. Şi au mărturisit naintea noastră şi Dumitru, cumnatul lu Costandin, cum n-au fostu vândut lu Isar, feciorul Fotei, nimic, ce au avut alte tocmeale întru ei. Deci Costandin şi cu jupîneasa lui, Despa, să-ş ţie jumătate de pimniţă şi cu locul ce se va alege şi cu prăvălii, pentru că aşa am aflat şi am judecat. Iar cumpărătorii să-ş caute banii de unde i-au dat, pentru că au fost avut şi mai denainte pâră de faţă înaintea domnu nostru, de cându au fost cursul anilor 7150. Deci domnu nostru i-au fost dat pre seama vornicului Dumitru Dudescul ca să-i judece şi să-i tocmească. într-aceia, vornicul Dumitru fost-au tremis pre Stoica vtori dvomic de au stânsu aceşti preoţi şi neguţători ce scriu mai sus, şi mahalagii, şi au fostu mărturisit toţ cum scrie mai sus. Şi am văzut şi cartea vornicului Stoicăi, de judecată, derăpt la mâna lu Costandin şi a jupăneasei lui Despei, cum să-ş ţie jumătate de pimniţă şi cu locul şi cu prăvăliili. Deci şe noi, aceşti boiari, am aflat şi am judecat într-acesta chip, cum scrie 33 www.dacoromanica.ro mai sus. Iar apoi, Dumitraşco căpitan Spineanul şi cu jupâneasa lui, Mariia, ei nici pre această judecată nu se-au lăsat, ca nişte oameni răi şi neînţelegători, şi neavând frică nimic de Dumnezeu, ci iară s-au sculat cu pâră şi preste aceaste judecăţi şi au mersu de faţă, naintea domnu nostru în divan, cu Costandin şi cu jupâneasa lui, Despa. Deci domnu nostru au scos pre Dumitraşco căpitan Spineanul şi pre jupâneasa lui, Mariia, cu mare scârbă şi ruşâne de divan. Iar Costandin şi jupâneasa lui, Despa, să-ş ţie jumătate de pimniţă şi cu locul şi prăvălii, cu bună pace şi să aibă aş face şi cartea domnu nostru pre cartea noastră, să-i fie moşâe stătătoare în veaci. Aceasta scriem şi mărturisim. Şi pentru mai adeverită credinţă, pusu-ne-am mai jos şi iscăliturili. I napisah az, Stan logofăt. Measeţa februarie 20 dni, leat 7159 <1651> Radul vel agă1 Ghinea vistier1 Mihai ceauş za postelnicei za aprozi1 ţ Ghinea cojocariul. Eu Pană postelnic. Eu Costandin chiurciubaşa, mărturie. DANIC, M-rea Golgota, V/12. Orig. rom., hârtie (44 x 29,5), cu trei sigilii inelare fh fum puse în dreptul semnăturilor lui Radu mare agă, Ghinea vistier şi Mihai ceauş. Copii ibid.: ms. 228, f. 78v-79v (79v-80v); Doc. ist, CMLXVm/91. Reg., Cat. Ţ. Rom., voi. VII, nr. 320. 1 Semnătură autografă. 37 1651 (7159) februarie 21 t Adecă eu, Cârstea1 dorobanţul, screu şi merturesescu2 cu aceste zapese al meu, ca3 să fiiu de mare credenţea la mena spetarului4 Mehalache, feciorului banului Pavalache, cum ses se ştii că6 am vendut tote partea de ocenă de la Ghenpea, den chep, den pedur, den apă, de pestea tot otarul, partea sucru-meu, lu Ion, feciorul Fetuchei de Ghinpea. Şi o-m vendut eu, fere necea o selea, ca să fii moşei stetoarea, dumnelui. Şi la tocmeala nostre, fost-au mulţea megeiaşi de acolea: Vladul, feciorul lu Negoi Spechea ot tam, i Radomerea i Mogoş. Şi au fost şi boiari de pre prejurele 34 www.dacoromanica.ro locului: Radul postelnic ot Bucşani, de Copaci, Şterbul logofăt i Stan roşul. Şi pentru credenţe, me-am pus şi degetul. Pis measeţa fevruarie 21 dni, leat 7159 <1651>. DANIC, Mitrop. Ţ. Rom., CXVH/5. Orig. rom., hSitie (29 x 21). Reg., Cat. Ţ. Rom., voi. VII, nr. 321. 1 KeptT-k. 2 M6pT8pEC6C6K8. 3 Ante ca, scris dum tăiat 4 cneTdp&iSi', cu e corectat peste «. 5ck. 4 irk. 38 1651 (7159) februarie 21 t Adecă noi aceşti [12]' boiari, socotit-ara pintru cheltuiala ce-au cheltuit popa lonac şi frate-seu, Radul, pre treapădul portarul şi cheltuiala boiarilor, acestor 12 boiari, ughi 10. Iar păntru fraţii lor de moşie am socotit de cheltuială să întorcă bani de acum până Sviatove Pătre. Iar de nu vor întoarce2 banii la zi şi va mai trâce, să aibă a ţinea locuri 20. încă să ţie de câmp 10 locuri şi din livezi iar 10. însă am preţuit locul câte 10 costande. Şi aşa-m socotit cu sufletele noastre păntru aceşti bani, însă preste tot, moşiia, locul deal