ROMANI AE ■C 'JZ 2 TARA ş ROMANEASCĂ www.dacoromanica.ro ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢE ISTORICE ŞI ARHEOLOGIE Documenta romaimiae H ISTORICA COMITETUL DE COORDONARE: tAcad. ŞTEFAN PASCU, acad. ŞTEFAN ŞTEFĂNESCU, tacad. ALEXANDRU ELIAN, f dr. DAMASCHIN MIOC, prof. univ. dr. IOAN CAPROŞU, f prof. univ. dr. CONSTANTIN CIHODARU, AUREL RĂDUŢIU, LEON ŞIMANSCHI EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE www.dacoromanica.ro ACADEMIA ROMÂNĂ INSTITUTUL DE ISTORIE „NICOLAEIORGA” B.ŢflRfl ROMÂNCaSCA voLWMia XXXIV (1649) VOLUM ÎNTOCMIT DE VIOLETA BARBU, GHEORGHE LAZĂR, OANA RIZESCU s EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE Bucureşti, 2002 www.dacoromanica.ro Copyright © Editura Academiei Române, 2002. Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate editurii. Adresa: EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE RO-76117, Bucureşti, România Calea 13 Septembrie nr. 13, sector 5 Tel. 040-21-4119008; 040-21-4103200; 040-21-4103448 Fax 040-21-4103938 e-mail: edacadear.ro www.ear.ro CARTEA A APĂRUT CU SPRDINUL MINISTERULUI CULTURII ŞI CULTELOR Redactor: NICULINA FLOREA Tehnoredactor: DANIELA FLORESCU Bun de tipar: 4.10.2002 Format: 16/70 x 100 Coli de tipar: 27,75 C.Z. pentru biblioteci mari: 9(498.1)«1649»(00-12) C.Z. pentru biblioteci mici: 9(498) ISBN: 973-27-0891-3 973-27-0474-8 Imprimat în România Tipografia: SEMNE www.dacoromanica.ro STUDIU INTRODUCTIV Volumul XXXTV din seria B a colecţiei Documenta Romaniae Historica include un număr de 306 documente, rezumate şi menţiuni ale documentelor interne, emise in Ţara Românească, în anul 1649, în timpul domniei lui Matei Basarab. Bilanţul diplomatic obţinut în urma analizei paleografice, filologice şi conjecturale a materialului documentar se prezintă astfel: celor 285 de documente li se adaugă 17 rezumate şi 4 menţiuni, numerotate la sfârşit de la 303 la 306. Raportat la anii anteriori, numărul de documente care ne-a parvenit este într-o vizibilă descreştere, dacă ţinem seama că în 1645, numărul total de poziţii era de 375. Examenul privind autenticitatea pieselor publicate nu a dus la depistarea unor documente false ori îndoielnice, pentru această perioadă; nici în cazul documentului 162, zapisul din 15 august 1649 (DANIC, M-rea Trivalea, IV/15 a), scris pe aceeaşi filă cu un document din 18 aprilie 1645', privitor la cumpărături de ocini în Sămara, ca şi alte documente de pe acelaşi suport1 2, scrise de aceeaşi mână, nu există elemente suficiente pentru a proba calitatea lui îndoielnică, afirmată de editorii rezumatului acestui document3, în baza unor considerente paleografice. Faptul că pe acelaşi suport se află scrise mai multe documente de aceeaşi mână, datând dintr-un interval de timp apropiat şi referitoare la aceeaşi pricină nu constituie un fapt neobişnuit4 5. Din punctul de vedere al criticii interne, toate persoanele menţionate în aceste documente sunt reale, iar actele au fost transcrise apoi în condicile mănăstirii Trivalea (DANIC, ms. 371 şi 477), ceea ce înseamnă că în posteritate nu li s-a negat valoarea juridică probatorie. După forma în care ni s-au transmis, 229 sunt originale (207 româneşti, dintre care 3 traduceri după originale slavone, 22 slavone), iar 56 sunt copii (54 româneşti şi 2 slavone); în ceea ce priveşte rezumatele, 16 sunt româneşti, iar I este în limba greacă. Proporţia documentelor în altă limbă decât română (slavonă ori greacă) este în continuă şi sensibilă scădere, de la 14% în 1645 la 8% în 1649, fapt grăitor pentru rapiditatea procesului de naţionalizare a administraţiei în Ţara Românească. 1 V. DRH, B, voi. XXX, ed. de Violeta Barbu. Maneta Chiper, Gh. Lazăr, Bucureşti, 1998, p. 143, nr. 113. 1 Cf. Marcel-Dumitru Ciucă, Silvia Vătafu-Găitan, Catalogul documentelor Ţării Româneşti din Arhivele Statului, VI, Bucureşti, 1993, p. 65. 3 Ibidem. * Ibidem, nr. 427, 494 şi 1 121 (documentul din 8 mai 1648, pe aceeaşi filă cu documentul din 5 decembrie 1650). www.dacoromanica.ro V Volumul reuneşte documente din următoarele fonduri: 28S din Arhivele Naţionale Istorice Centrale (DANIC), 7 de la Muzeul de Istorie şi Artă al Municipiului Bucureşti, 3 de la Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale (DJAN) Prahova, 3 din Colecţiile Speciale ale Bibliotecii Naţionale, 1 de la DJAN Iaşi şi 4 după publicaţii. Rezumatele au fost redate după cum urmează: 9 după condici de la DANIC, 5 după regeşte din fondul de documente I. C. Cantacuzino şi 3 după fişele întocmite de generalul Petre V. Năsturel, ambele depuneri aflate tot la DANIC. Exprimăm, şi pe această cale, gratitudine conducerilor acestor instituţii, precum şi tuturor celor care ne-au înlesnit accesul la colecţii. 1. DATAREA DOCUMENTELOR Nu puţine au fost problemele speciale de datare cu care ne-am confruntat în alcătuirea acestui volum. Cu cât înaintăm către jumătatea secolului al XVII-lea şi către sfârşitul domniei lui Matei Basarab, o domnie relativ productivă în privinţa masei documentare, se înmulţesc acele acte, care. în lipsa unor indicii cronologice clare, au fost atribuite acestei perioade. Cum fiecare intervenţie sau întregire a editorilor în privinţa datării a fost motivată la descrierea arheografică a fiecărui document în parte, ne mărginim aici să schiţăm doar o imagine statistică a acestor intervenţii şi să oferim câteva detalii particulare asupra unor cazuri de datare mai deosebite. în afară de cele trei documente cu dată rectificată prezente în lista de la sfârşitul volumului, s-au completat: întreaga dată a documentului (45, 73, 139, 155, 278), anul (77, 104), lunile (interval) (208, 209, 289), ziua (51). Aşa cum am arătat mai sus, volumul conţine un număr relativ mare de documente cu dată lărgită, purtând văleatul 7158: 182-206. Cele 24 de poziţii sunt ocupate de 9 rezumate româneşti ale unor documente pierdute, dintre care 5 din fondul I. C. Cantacuzino, 1 rezumat în limba greacă, 10 documente originale de la DANIC, 3 copii din acelaşi depozit, dintre care una este o traducere românească a unui document slavon şi 1 document original de la Muzeul de Istorie şi Artă al Municipiului Bucureşti. Sistemul de datare folosit în documentele editate este cel obişnuit în diplomatica epocii: documentul 228, un hrisov domnesc emis la Târgovişte menţionează în mod excepţional şi sfântul zilei „în ziua Sf. Prooroc Zaharia’', documentul 216, care posedă toate elementele de datare uzuale, adaugă şi perioada domniei: „în zilele lui Matei voievod”, iar documentul 209 este datat atât după cronologia bizantină, cât şi după cea occidentală. Se cuvine să mai zăbovim asupra documentul 209, pentru care noi am propus data de septembrie 1 - decembrie 31,1649: un hrisov solemn prin care domnul Matei Basarab întăreşte mănăstirii Radu Vodă toate posesiunile şi daniile anterioare ale ctitorilor şi confirmă statutul ei de metoh al mănăstirii Iviron de la Muntele Athos. VI www.dacoromanica.ro Asupra datării acestui important act de danie, aflat la mănăstirea Ivir, s-au pronunţat diferit editorii săi mai vechi: Stoica Nicolaescu5, care a oferit o traducere românească, a citit în locul lunii şi zilei, care astăzi sunt ilizibile, data de 16 ianuarie, care nu se potriveşte cu anul 1649 şi respectiv văleatul 7158 conţinute în menţiunea scribului, Radu Sârbul, care foloseşte ambele sisteme cronologice: ,JŞi a scris Radul Sârbul, în cetatea de scaun Târgovişte, luna [...] în anul de la Adam curgând 7158, de la Naşterea Iui Hristos anul 1649”. Grigore Nandriş care a editat documentul în limba originală şi în traducere* 6 nu a propus nici o conjecturare sau o restrângere a datei; părerea sa a fost împărtăşită apoi de ceilalţi cercetători care s-au aplecat asupra acestui hrisov: T. Bodogae7, Petre Ş. Năsturel8, Virgil Cândea9. Credem că menţionarea datei în sistemul anno Domini este un temei suficient pentru a restrânge intervalul la ultimele patru luni ale anului 1649. Pe de altă parte, atragem aici atenţia asupra a două elemente ce trebuie luate în seamă în discutarea problemelor datării acestui act. Cel dintâi este prezenţa, printre martorii din divan ai documentul 209, a marelui stolnic Dumitru Filişanul, mort deja la o dată situată în intervalul 15 aprilie 1649 (ultima menţionare ca martor în divan v. documentul 72, cf. alte două documente 69 şi 71 din aceeaşi zi care îl omit din divan) şi 4 mai 1649, când domnul îl însărcinează pe Necula pârcălab să împartă averea răposatului stolnic între urmaşii săi, soţia şi copiii (documentul 83). Cel de-al doilea îl reprezintă existenţa unui alt hrisov, absolut similar cu cel în discuţie, ignorat până acum de toţi cei care s-au ocupat cu studiul relaţiilor Ţării Româneşti cu Sfântul Munte10. Datat 20 august 1648, actul a fost emis la Bucureşti şi a fost scris de logofătul Soare, cu cheltuiala egumenului Athanasie de la mănăstirea Radu Vodă, care este şi beneficiarul lui. Alte diferenţe, cu excepţia elementelor enumerate mai sus şi a decoraţiei miniate11, nici nu ! Documente cu privire la istoricul mănăstirii Radul Vodă din Bucureşti. în ..Bucureşti*’, III. 1937. nr. 1-2. p. 28-33. 6 Documente româneşti în limba slavă din mănăstirile Muntelui Athos, Bucureşti, 1936. p. 194-206. 7 Ajutoarele româneşti la mănăstirile de la Sfântul Munte Athos. Bucureşti, 1940, p. 14], * Le Mont Athos et Ies Roumains, Roma, 1986, p. 122. 9 Mărturii româneşti peste hotare, I, Bucureşti, 1991, p. 487. 10 Referiri Ia acest document fac Şt. D. Grecianu, Genealogiile documentate ale familiilor boiereşti, II. Bucureşti. 1913—1916, p. 363 şi P. V. Năsturel, Genealogia Năsturelilor, In RIAF, XI, 1910. p. 44; rez. în Cat. Ţ. Rom.. VI, p. 455-458. 11 Documentul din 1648 are un frontispiciu heraldic, in timp ce hrisovul păstrat la mănăstirea lviron este decorat cu o miniatură reprezentând, in chenare din vrejuri şi flori, cei trei îngeri din Cina din Mamvri, prefigurare a Sfintei Treimi, însuşi hramul mănăstirii Sfânta Troiţă, v. Gh. Buluţă. Sultana Craia, Manuscrise miniate şi ornate din epoca lui Matei Basarab, Bucureşti, 1984, p. 72. nr. 45, unde se reproduce descrierea făcută de Gr. Nandriş, op. cit., fără vreo interpretare iconografică. Tema este foarte rară în arta munteană a manuscriselor miniate şi poartă numele de Xenodohia; cel care o tratează într-o manieră extrem de rafinată atât din punct de vedere teologic, cât şi artistic este mitropolitul Anastasie Crimca, în ale cărui manuscrise apare de trei ori: 1609, 1615, 1617, v. şi Alfred Hackel, Die Trinităt in der Kunst. Eine ikonographische Untersuchung, Berlin, 1931 şi Gh. Popescu-Vâlcea, La miniature roumaine, Bucureşti, 1982. reprod. nr. 85 şi 95. www.dacoromanica.ro VII pot fi sesizate la o comparaţie chiar foarte atentă a celor două documente. Nu mai rămâne decât să constatăm că ne aflăm în faţa a două acte pereche: cel dintâi, DANIC Peceţi 1/6 a rămas în ţară, în posesia mănăstirii Radu Vodă, cum o arată şi cota mai veche a sulului (Radu Vodă, XLII1/6), iar cel de-al doilea, redactat mai târziu, în 1649, la Târgovişte, a fost destinat călugărilor ivireni, beneficiarii impliciţi ai celor peste 33 de moşii, sate şi prăvălii enumerate în cuprinsul documentelor. Această ipoteză explică în bună parte şi inadvertenţa prezenţei ca martor în divan a marelui stolnic Dumitru Filişanu la o dată la care nu mai era în viaţă. Este posibil ca Radu Sârbul să fi primit porunca de a realiza hrisovul hărăzit Muntelui Athos în 1649, după 1 septembrie, când Filişanu nu mai era în viaţă; cum cel de-al doilea act era un duplicat al primului, scribul l-a inclus automat şi pe marele stolnic. Practica realizării unor duplicate care să intre în posesia atât a donatorului, cât şi a beneficiarului ori a vânzătorului şi cumpărătorului nu s-a împământenit în Ţările Române; numai noul posesor al unui bun mobil sau imobil avea nevoie de înscrisuri probatorii. Excepţiile, cum este cazul acestei perechi de documente sau a celor cu numerele 48 şi 51 privitoare la schimb de moşii, nu fac decât să confirme regula. 2. LOCUL DE EMITERE Majoritatea hrisoavelor domneşti au ca loc de emitere cancelaria de la Târgovişte (documentele 4, 7, 16, 25, 29, 48, 50, 59, 69, 71, 85, 126, 132, 141, 148-151,154, 163, 177, 209, 212, 213, 233, 263, 268, 271-273, 286, 287, 289, 292, 302). Dacă ar fi să deducem itinerariul voievodului, urmărind traseul locurilor în care s-au redactat actelor emise de cancelaria domnească, n-ar fi greu de constatat că şi în 1649, Matei Basarab şi-a petrecut cea mai mare parte a anului la curtea de la Târgovişte, în luna octombrie a venit la Bucureşti, de unde au fost emise documentele 238 şi 242, în noiembrie s-a întors la Târgovişte, iar în prima săptămână a lui decembrie, pe cât se pare, se găsea din nou la Bucureşti, de unde emite hrisovul din 8 decembrie, aflat în volumul de faţă, la nr. 285. Restul lunii, până la sfârşitul anului, şi l-a petrecut în vechea reşedinţă domnească atât de dragă lui, singura care-i dădea un sentiment de siguranţă, mai ales după 164012. Ca şi în anii anteriori, pendularea domnului între cele două capitale are aceleaşi ritmuri anuale, aproape ritualizate. în virtutea obiceiurilor deja cunoscute de supuşii săi13, un scurt interludiu la curţile părinteşti de la Brâncoveni, în perioada 28 mai - 1 iunie, împreună cu tot sfatul aflat „în divan aicea la Brâncoveni”, ne este documentat de 12 Dan Berindei, Oraşul Bucureşti, reşedinţă şi capitală a Ţârii Româneşti (1459-1862). Bucureşti, 1963, p. 54-55. 13 Virgil Drăghiceanu, Curţile domneşti brăncoveneşti. Curţi şi conace fărâmate, în BCM1, 1911, p. 58; Valentin Al. Georgescu, Petre Strihan, Judecata domnească in Ţara Românească şi Moldova. 1611-1831. Partea I, Bucureşti, 1979, p. 174. VIII www.dacoromanica.ro întăririle domneşti în beneficiul mănăstirii Tismana (documentul 103), dar şi al unor persoane private (documentele 104-107). 3. NOMENCLATURA DOCUMENTELOR Parcurgerea documentelor oferă o diversitate terminologică aplicată actelor, dar nu şi o precizie corespunzătoare conţinutului lor. Termenul generic este cel de carte domnească, de judecată, de mărturie, „de pace şi răpaos”, adică de întărire şi confirmare, de răscumpărare, de schimb. O carte dintre numeroasele hrisoave produse de egumenul mănăstirii Tismana în sprijinul procesului său cu Pătraşco, ginerele lui Colţea din Pleşoi, este numită „uşoară1' (documentul 103). Fiind vorba de o carte voievodală, este posibil ca epitetul „uşoară'’ să însemne o întărire care nu e validată în faţa divanului. în acelaşi document, apare sintagma „hrisov de miluitură bătrână”, iar în documentul 26, un zapis privat, se pomeneşte de „ uricul vechi de cumpărătură”, care este încredinţat noului proprietar. Actele private sunt numite în general zapise (documentele 25, 69, 70, 126,132, 145,213 etc.), care pot fi de zestre (documentul 149), sau Ia moarte cu mare blestem (documentele 127, 285), ceea ce arată că termenul avea şi accepţia de diată, în alte testamente (documentele 11, 123), nu se recurge la nici o terminologie anume. Când un testament se reduce la lista unor lăsăminte şi nu prezintă nici unul din formularele caracteristice acestui tip de act, este numit catastih: aşa se invocă de pildă diata lui Dumitru Filişanu (documentul 74) într-un ulterior act de partaj între succesori (documentul 83). în mod analog, documentul prin care se stabileşte cota-parte din masa succesorală este numit foiţă (documentul 194). într-un act de judecată domnească din 30 august, Matei Basarab foloseşte termenul de jalbă (documentul 131) pentru plângerile formulate de soborul mănăstirii Argeş. Numeroase sunt răvaşele (scrisorile) domneşti de convocare a jurătorilor pentru litigiile de proprietate: documentele 3,49, 56, 72, 88, 99, III, 115, 126, 130, 145, 155,209 245,254,257. 4. EMITENŢII DOCUMENTELOR Structura socială a emitenţilor are următoarea configuraţie: ţăranii liberi, obştile săteşti şi mica boierime fără rang (98 de documente, reprezentând o treime din total), boierii cu rang şi marii dregători (70 de documente reprezentând 20%, din care doar 4 aparţin unor mari dregători), domnul singur sau împreună cu divanul (73 de documente adică 21%), femei, indiferent de categoria socială, ca emitenţi principali (28 de documente), curteni14 (călăraşi, iuzbaşale, căpitani, 14 Potrivit terminologiei propuse de N. Stoicescu, Rolul curtenilor şi slujitorilor din Ţara Românească şi Moldova ca instrumente de reprimare a luptei ţărănimii, în „Studii. Revista de istorie", XV, 1962, nr. 3, p. 631-649. www.dacoromanica.ro IX stegari, roşii) etc. (14 de documente), cler consacrat şi secular (9 documente), slujitori de toate categoriile (9 documente), negustori (3 documente), orăşeni, meşteşugari (2 documente). Nu trebuie să ne înşele prezenţa majoritară, între emitenţi, a categoriei ţăranilor liberi, a obştilor săteşti sau a micii boierimi: aceasta nu implică neapărat un anume dinamism social. Conţinutul acestor acte arată că este vorba în particular de două situaţii: ori de tranzacţii făcute în interiorul aceleiaşi categorii, ceea ce arată o anume instabilitate a proprietăţii, fie de vânzări către categorii situate pe o treaptă socială superioară (mare boierime, negustori, domn), de cele mai multe ori părţi din obşti. După cum se poate constata, ierarhia ecleziastică este reprezentată în calitate de instanţă emitentă cu totul sporadic, confirmându-se o dată în plus rolul foarte palid jucat de Biserică în administrarea justiţiei: o carte patriarhală amintită doar într-un perilipsis al mănăstirii Gruiu (documentul 188), o carte de afurisenie a mitropolitului Ştefan (documentul 290) şi o hotărâre pronunţată de episcopul Serafim al Buzăului (documentul 80). 5. SCRIBII DOCUMENTELOR Practica actelor autografe, în care emitentul sau beneficiarul tranzacţiei a scris el însuşi documentul, se regăseşte şi în totul de documentul ale anului 1649. Mihai clucer din Hărgetoaia îşi scrie el însuşi zapisul prin care îi vinde lui Ghiorma mare ban un sălaş de ţigani (documentul 2), ca şi popa Ion Oche (documentul 14) ori popa Pătru din Şchei (documentul 135). Cea mai mare parte a documentelor private din mediul rural se datorează unor ştiutori de carte, aparţinând la două categorii de scribi: preoţi şi logofeţi: Necula logofăt din Ţigăneşti, Necula logofăt din Câmpulung, Mihai logofăt, Oprea logofăt din Budişteni, popa Manea din Murgaşi, popa Ilie din Argeş, popa Stănilă din Trestie, popa Oancea din Târcov, popa Iacov din Câmpulung etc. Meseria de pisar se moşteneşte din tată-n fiu ca în cazul lui Udrişte, fiul lui Oprea logofăt, Dan logofăt, fiul lui Marco logofăt. Cancelaria domnească este slujită de logofeţii profesionişti: Stoica Şerbanovici, Calen, Soare, Mareş Ghiurghiuvici, Dumitru Boldescu-Boldici, Lepădat cel Bătrân, Dima logofăt, ucenic al lui Lepădat. Unii dintre ei aveau atribuţii precise, aşa cum reiese din modul în care semnează: Mihai este logofăt al divanului (documentul 102), deşi execută un act privat, iar Sava este logofăt aflat în subordinea marelui comis (documentul 302). In ceea ce priveşte arta ilustrării hrisoavelor domneşti, în afara documentului 209, împodobit cu miniaturi executate de Radu Sârbu şi descris mai sus (v. n. II), doar un singur alt pergament (documentul 50) atrage atenţia, fără să intre în categoria X www.dacoromanica.ro exemplarelor de excepţie; pentru omarea letrinei iniţiale, logofătul Dimitrie Boldici a recurs, in afară de tradiţionalul chinovar, şi la tuş galben şi albastru. Deşi aşa-numita şcoală a mitropolitului Ştefan al Ungrovlahiei a produs manuscrise de un înalt rafinament artistic, cancelaria domnească se află, sub acest aspect, într-un vizibil declin. Radu Sârbu, ilustratorul şi scribul actului de danie de la mănăstirea Iviron, nu mai decorează vreun alt document, în schimb, în perioada 1653-1657, va lucra două alte opere artistice remarcabile: Slujebnicul păstrat la BAR, ms. slav. 651, şi cel de la Muzeul de-Artă al României, păstrat sub cota ms. slav. 2215. Deşi s-au remarcat similitudinile în maniera tradiţională slavă de decoraţie geometrică şi stilizată a celor două codice, stil specific lui Radu Sârbu, Slujebnicul păstrat la Muzeul de Artă i-a fost atribuit doar de puţin timp, prin descifrarea criptogramei sub care Radu Sârbu şi-a ascuns semnătura16. Avem motive temeinice să credem că şi dubletul poruncit pentru a lua drumul Athosului trebuie să fi fost ilustrat în aceeaşi manieră arhaizantă, armonioasă şi caldă din punct de vedere cromatic, precisă şi fastuoasă la nivelul detaliilor, al frizelor şi al entrelacs-urilor, dar primitivă şi aproape folclorică, în ceea ce priveşte siluetele şi chipurile umane. Această incapacitate a artistului de a depăşi canoanele tradiţiei sau măcar de a le reproduce în formele perfecte bizantine în care o face un alt artist contemporan, călugărul grec Antim din Ianina17, ucenic al mitropolitului Luca, este izbitoare mai ales în portretele familiei Brâncoveanu, păstrate pe cele două file aflate în Biblioteca Academiei Sârbe din Belgrad. Gustul lui Radu Sârbu se îndreaptă către un stil complet diferit de grupul de manuscrise cunoscute ca aparţinând Şcolii mitropolitului Ştefan, puternic influenţată de şcoala veneto-cretană şi de arta barocă occidentală. 6. ELEMENTELE MATERIALE ALE DOCUMENTELOR a) MATERIA SUBIACENTĂ Aşa cum era de aşteptat, hârtia constituie suportul cel mai frecvent al documentelor studiate. Este vorba, în majoritatea cazurilor, de formatul difolio, cu dimensiuni situate în medie în jurul cifrelor 32 x 20 cm. Doar 9 dintre documente sunt scrise pe pergament, toate în limba slavonă. Am notat trei moduri de a denumi pergamentul în limba epocii: „carte de piele” (documentul 7), „coajnică” (documentele 202,303), „carte în piele de iepure” (documentul 4). Trebuie remarcată 15 Gh. Buluţă, Sultana Craia, op. cit., p. 72. 16 Violeta Barbu, Preliminarii la naţionalizarea serviciului divin: principalele versiuni româneşti ale simbolului credinţei (1650-1713), în LR, 11 (1991), p. 27. 17 S. M. Pelekanidis, P. C. Christou, C. H. Tsioumis, S. N. Kadas, Threasures of Mont Athos, llluminated Manuscripte, Atena, 1974,1, p. 296-301; Gh. Buluţă, Sultana Craia, op. cit., p. 12-13. www.dacoromanica.ro XI deci această schimbare majoră petrecută în înfăţişarea („chipul”) hrisoavelor solemne, chiar faţă de anii imediat precedenţi, în care aproape toate documentele slavone se bucurau de un material elegant şi preţios, cum este pergamentul. în stadiul alcătuirii acestui volum, DÂNIC se afla în campanie de restaurare a documentelor medievale, astfel încât datele prezente în descrierea arheografică nu mai reflectă actuala stare de conservare a acestor piese. Documentul nr. 139 este păstrat fragmentar, având lipsă o jumătate din partea de jos a filei, inclusiv porţiunea cu data. Alte documente au fost lipite pe un alt suport de hârtie: 98, 147, 253, 296. Lacune provocate de pierderi ale materialului subiacent prezintă şi documentele: 26, 64, 71, 94,108, 122, 123, 130, 233, 267, iar probleme de editare au pus şi alte acte pătate de cerneală şi de umezeală, ca de pildă: 223, 273. Documentul 86, achiziţionat nu de multă vreme, a fost ros de carii şi lipit apoi cu un amestec de faină şi apă. b) CERNEALA Pentru scrierea actelor uzuale, cerneala brună, de diverse nuanţe, şi cerneala neagră sunt cele mai frecvent folosite. în schimb, pentru documentele voievodale, chinovarul a servit la iniţială şi monogramă, ca şi la semnătura voievodului. Conform practicii curente în epocă, expunctarea cu chinovar avea relevanţă juridică, cum se întâmplă în cazul hrisovului din 17 ianuarie, în care domnul intervine cu o modificare, cerându-i logofătului al doilea Udrişte Năsturel să scoată cu chinovar unele moşii şi din „cartea de piele” a pârâşului (documentul 7). Uneori, alături de chinovar, apare şi tuşul, iar pentru împodobirea documentului 50, s-a recurs şi la cerneală galbenă şi albastră. Semnătura episcopului Serafim de pe documentul 80 s-a făcut probabil cu aur coloidal, peste care s-a turnat nisip, pentru absorbţie. 7. SIGILIILE Nici unul din documentele anului 1649 nu beneficiază de sigiliu atârnat. Sigiliul timbrat cu timbru-foiţă şi cu timbru dantelat a fost pus pe 32 de acte. Timbrul a fost cusut în documentul 71 cu mătase roşie. Extrem de interesantă este utilizarea unui timbru de la un act mai vechi, a cărui hotărâre este invocată într-o pricină ce se rejudecă sub Matei Basarab. Aşa se face că peste sigiliul documentului 7, din 17 ianuarie, prin care Matei Basarab întăreşte sătenilor din Smârci stăpânirea asupra ocinilor lor, s-a cusut foiţa-timbru a unui act emis de voievodul Radu Mihnea, amintit între probele aduse la judecată. Acelaşi procedeu se poate observa şi la sigilarea hrisovului domnesc din 30 martie (documentul 30), în beneficiul mănăstirii Tismana: în locul sigiliului lui Matei XII www.dacoromanica.ro Basarab, s-a lipit în poziţie culcată foiţa-timbru cu sigiliul din 1628 al lui Alexandru voievod Iliaş. Un singur document prezintă timbru fix cu ceară roşie aplicată între file, şi anume: un act emis de la moşia Brâncoveni, în 28 mai (documentul 103), două hrisoave din 23 iulie (documentele 149 şi 150), octombrie 10 (documentul 257). în mod inexplicabil, două întăriri domneşti, din 6 şi, respectiv, 8 august, nu poartă nici o urmă de pecetluire (documentele 154 şi 157). Ceara verde, rezervată celorlalţi dregători a fost utilizată de către ispravnicul scaunului Bucureştilor, Loiz clucer (documentul 35), şi de către episcopul Serafim al Buzăului (documentul 80). Sigiliul aplicat foloseşte cerneala sau chinovarul; domnul l-a întrebuinţat în cazul câtorva porunci sau răvaşe domneşti. Sigiliul inelar al domnului, de formă ortogonală, singur sau împreună cu alte sigilii avea dimensiunile de 1,4 x 1,6; două documente sunt validate prin cosigilare, alături de sigiliul inelar al domnului fiind aplicate în fum şi trei sigilii ecleziastice - cel al mitropolitului Ştefan, al episcopului Serafim al Buzăului şi al lui Ignatie, episcopul Râmnicului -, precum şi alte 15 sigilii inelare boiereşti (documentele 48 şi 51). Emil Vârtosu18 este de părere că această procedură aplicată unor acte private, prin care domnul şi nepotul său, Preda Brancoveanu, fac schimb de moşii cu Socol Comăţeanul mare clucer, are drept scop eliminarea oricărei suspiciuni de parţialitate şi deci de nulitate juridică a unui act emis de domn în calitatea sa de persoană privată. Un număr de 92 de documente sunt validate cu sigilii inelare aplicate în tuş, fum şi chinovar. Câteva poartă un număr important de sigilii: documentul 48, 19 sigilii, documentul 51,20 de sigilii, documentele 225 şi 300, 8 sigilii. Din categoria sigiliilor orăşeneşti se remarcă cel al oraşului Râmnic, aplicat pe un act, prin care mai mulţi orăşeni, judeţi şi meşteşugari, îi vând lui Dragomir postelnic, fiul vătafului Anghel din Mihăieşti, o vie la Troian, întrucât fostul ei posesor a fugit. Iconografia lui înfăţişează, potrivit interpretării lui Emil Vârtosu19, imaginea Sfintei Treimi: trei personaje, dintre care cel din mijloc este flancat de soare şi lună (Dumnezeu Tatăl Creator), iar cel din dreapta ţine în mână un coş (Sfântul Duh care poartă darurile). Acelaşi cercetător a identificat pe documentul 299 sigiliul iconografic al oraşului Târgovişte, reprezentând pe Maica Domnului orantă; legenda sigiliului a substituit, în epoca lui Matei Basarab, o altă legendă mai veche, probabil în limba latină, datând, ca şi tema iconografică, din epoca de început a oraşului, când organizarea municipală aparţinea probabil coloniştilor alogeni catolici. Fapt curios, documentul astfel pecetluit este un act de vânzare al unor orăşeni din Târgovişte, dar printre martori nu se află judeţul cu cei 12 pârgari, ca în toate celelalte acte pe care a 11 Din sigilogra/ia Moldovei şi a Ţării Româneşti, în DIR, voi. II, Bucureşti, 1956, p. 376. 19 Ibidem, p. 476. www.dacoromanica.ro XIII mai fost identificat sigiliul, ci doar popa Irimiia de Ia biserica Sfânta Petca20, aflată in incinta curţii domneşti. Actul din 24 decembrie 1649 ne-ar lăsa să credem că pecetea oraşului nu se afla în posesia exclusivă a municipalităţii, ci şi a altor persoane onorabile care erau preoţii bisericii mici domneşti, astfel încât credem că nu greşim prea mult, dacă vedem în ea un fel de „pecete autentică”, cum era cea a capitlurilor transilvane, care. slujea deopotrivă la autentificarea actelor de drept civil ale laicilor şi clericilor. Sigiliile ecleziastice sunt sigiliile personale ale ierarhilor, toate de tip iconografic: cea a mitropolitului Ştefan reprezentând înălţarea la cer a Maicii Domnului, cea a arhiepiscopului Ignatie al Râmnicului reprezentându-1 pe Sfântul Nicolae şi cea a episcopului Serafim al Buzăului, purtând gravată tema iconografică Adormirea Maicii Domnului (documentul 48). Sigiliul digital pentru cei neştiutori de carte este o modalitate mult răspândită de validare. Consemnăm, pentru evoluţia acestei practici, documentul din 21 aprilie, în care, lângă amprenta digitală, se află şi însemnarea „degetul Cârstii”; în mod analog, în documentele 121 şi 124, amprenta digitală a emitentului este identificată cu cuvintele: „degetul Radului”, „degetul lu Vlad”. 8. FORMULARUL DOCUMENTELOR Din punctul de vedere al evoluţiei formularului diplomatic, sfârşitul celei dintâi jumătăţi a veacului al XVII-Iea se caracterizează printr-o simplificare vădită a protocolului, determinată de regresul vizibil al hrisoavelor solemne, dar şi printr-o diversitate înnoitoare a formulelor diplomatice din alte secvenţe ale documentelor. Protocolul. Invocaţia simbolică monogramatică este prezentă, în general, în majoritatea actelor, simplă ori ornamentată cu vrejuri, volute şi noduri, în cazul actelor emise de cancelaria domnească; urmează apoi forma subiectivă, foarte rar exprimată în limba slavonă cu ajutorul pronumelui (documentul 6). Intitulaţia în varianta dezvoltată „herţeg al Amlaşului şi Făgăraşului” se întâlneşte într-un singur document (209); cât despre celelalte hrisoave emise în numele voievodului, ele se deschid cu varianta simplă, enunţată sau în limba slavonă, sau în româneşte. Nici unul din hrisoavele editate în acest volum nu conţin intitulaţia cu filiaţie, iar unele porunci domneşti sunt lipsite complet de această parte (documentul 23). Inscripţia şi salutafia, specifice stilului epistolar, se întâlnesc în poruncile domneşti de obicei în limba slavonă, chiar dacă restul actului este scris în limba română. Anaforalele boierilor hotărnici, deşi sunt rapoarte cu caracter juridic, apelează la formule epistolare: „Prea milostive şi prealuminate doamne, să fii “•Cristian Moisescu, Tărgovifte. Monumente istorice şi de artă, B cureşti, 1979, p. 122-129. XIV www.dacoromanica.ro măria ta sănătos” (documentul 152). Supusă unor metamorfoze, formula de salut consacrată epistolelor, (Şi Dumnezeu să te bucure) devine în anaforale aproape de nerecunoscut, într-atât este de coruptă: „ogiradovatis” (documentele 110, 112). Adevărată podoabă retorică, arenga este din ce în ce mai rară în documentele epocii. Un singur exemplu am înregistrat în protocolul hrisovului 209 destinat mănăstirii Ivir: s-a recurs la o formulă comună, des utilizată în diplomatica slavo-română încă din veacul al XTV-lea, cea care are în componenţă, potrivit identificărilor operate de Petre P. Panaitescu, pasaje din Geneză prin care Moise instituie zeciuiala, Epistola lui Pavel către evrei, Evanghelia după Matei, Epistola lui Pavel către corinteni, psalmii 31 şi 41. Contextul. Potrivit regulii comune a actelor interne, intervenţia nu apare decât în hotărâri destinate mănăstirilor: egumenul Galaction, de la mănăstirea bucureşteană Sfânta Troiţă, se plânge că rumânii din Chiseleţul şi lăturaşii nu vor să execute corvezile cerute de obştea monastică (documentul 136), iar Leontie, stareţul mănăstirii Argeş, intervine împotriva abuzurilor săvârşite de roşii din judeţ, care voiau să-i impună la bir pe scutelnicii din Flămânzeşti (documentul 221). Raportul dintre pena spiritualis şi pena materialis se schimbă în documentele din acest an în favoarea pedepsei materiale. Blestemul ca pedeapsă spirituală apare într-un număr restrâns de documente (documente 13, 14, 64, 85, 107, 123, 154, 156, 209, 212, 268); chiar şi în daniile către mănăstiri, categorie de documente în care blestemul era nelipsit, pedeapsa spirituală nu mai este amintită: ex. gr. 289, 297. în schimb, autoritatea domnească îşi găseşte cele mai plastice şi mai vehemente expresii, directe sau impersonale, pentru a-şi impune autoritatea: ,/nare urgie va petrece de către domnia med” (documentul 106) „Dar în ce chip faceţi voi lucrure ca acestea ? Nu easte ruşine ci cartea domnii mele în seamă nu o băgaţi şi mila domnii mele veţi să o spargeţH (documentul 221) . Nici amenzile nu sunt ocolite: „orcine va mai scorni pâră de aici înaite pentru această moşie, să fie cheltuiala de la acelei (documentul 113); ,jă aveţi a vă ferirea, nemenile ocini acolo să nu cumpere; bine să ştie că acei bani vor fi domneşti şî ocina va fi pierdută' (documentul 105); „iar cene va mai scorni pâră sau gâlcevi să fie de mare ruşine şi să dea 100 ughi gloabă’ (documentul 115). Arestarea şi aducerea la domnie sub escorta armaşilor, cu care sunt ameninţaţi rumânii din satul Chiseleţul al mănăstirii Radu Vodă (documentul 136)21, bătaia în divan, ca supremă pedeapsă materială, (corporală) (documentul 302) sunt doar câteva din formele de exercitare a autorităţii potrivit sistemului delict-pedeapsă, reflexele unei voinţe de ordonare a societăţii conform unor norme de justiţie şi de administraţie patriarhală. 21 Lidia Demdny. Lajos Demdny, Nicolae Stoicescu, Răscoala seimenilor sau răscoala populară? 1655, Bucureşti, 1968, p. 79: N. Stoicescu, Matei Basarab, Bucureşti, 1988, p. 50—51. XV www.dacoromanica.ro 9. CONŢINUTUL DOCUMENTELOR Anul 1649 nu este unul bogat în evenimente politice, nici în plan intern, nici în plan extern. Cu totul modestă este şi recolta de informaţii privind rememorarea unor fapte petrecute în anii sau în domniile anterioare, astfel încât am găsit necesar să insistăm aici mai degrabă asupra aspectelor de istorie socială şi de istorie a instituţiilor. Daniile domneşti către mănăstiri'înregistrează confirmarea donaţiilor anterioare, hărăzite de înaintaşii săi ctitori de la Radu Vodă în beneficiul mănăstirii Ivir (documentul 209), o danie către mănăstirea Strehaia (documentul 289), o alta către mănăstirea Golgota (documentul 297). Documentul 289, prin care domnul dăruieşte mănăstirii Strehaia moşia Stângăceaua din Faţă, fostă a clucerului Preda Cepleanu, aduce o lumină în controversa privind începuturile acestui lăcaş: opinii mai vechi nu recunoşteau lui Matei Basarab decât meritul de a fi refăcut acest lăcaş, ridicat în vechime de boierii Craioveşti22. în schimb, Nicolae Stoicescu23 şi Veniamin Micle24 îl consideră pe domn ca prim fondator, pe baza pisaniei din 164S şi a documentelor ulterioare de danie. Hrisovul din 11 1649 are următoarea dispoziţie: „iar domnii mele şi răposaţilor ctitori care au câştigat această moştenire, pomană în veci”; formularea dovedeşte încadrarea domnului într-un şir de ctitori care-şi lasă mănăstirea moştenire din generaţie în generaţie. Ultima danie discutată aici este amintită în documentul 297 din 20 decembrie, în partea deţinută de Sefer armeanul şi o dăruise lăcaşului, întărindu-i patrimoniul funciar, sărăcit de repetatele jafuri ale turcilor şi ale ungurilor lui Gabriel Bethlen. Nici donaţiile pentru credincioasă slujbă nu depăşesc o limită modestă, într-o epocă în care nu mai au loc expediţii militare şi nici importante tratative diplomatice. Excepţia este dată de un miare dregător, marele logofăt. Răsplătit pentru fidelitatea şi devotamentul arătate pe tot parcursul vieţii sale publice, marelui logofăt Radu Cocorăscu i se confirmă un vad de moară pe apa Prahovei, pe ocina domnească de la Gherghiţa, prilej cu care domnul face elogiul retrospectiv al întregii cariere a dregătorului său: „Pentru că însumi domnia mea am miluit cum este mai sus scris, pentru că este un boier bătrân şi a slujit la toţi domnii, tot cu dreaptă slujbă in tot locul şi cu râvnă bună s-a ridicat pentru domnia mea şi pentru ţara domniei mele” (documentul 212). Marelui logofăt nu i se recunosc virtuţi ca fidelitatea şi devotamentul exclusiv faţă de domnul în funcţie, cum glăsuiau formulele de danie mai vechi, în care era pomenită „slujba credincioasă cu vărsare de sânge”, ci abnegaţia dovedită într-o funcţie publică, faţă de binele obştesc, întruchipat de autoritatea adesea schimbătoare a 22 AAR, Partea administrativă şi dezbateri, seria a Il-a, tom. XXIII, 1900-1901, p. 9-10. 23 N. Soicescu, Bibliografia localităţilor şi monumentelor feudale din România, Editura Mitropoliei Olteniei, 1970, II, p. 601. 24 Veniamin Micle, Ctitoriile lui Matei Basarab, Bucureşti, 1982, p. 100. XVI www.dacoromanica.ro domnilor. Domnul întăreşte, de asemenea, scutirile de dări pentru locuitorii de pe moşia Palanga, dăruită de domnul Radu Şerban marelui logofăt Radu Cocorăscu pentru dreaptă şi credincioasă slujbă în ţări străine (documentele 76, 106). într-adevăr, Radu Cocorăscu, în vremea când era simplu logofăt, a făcut parte dintre boierii pribegi, care alcătuiau curtea lui Radu Şerban de la Viena25. De altfel, devotamentul lui Cocorăscu, vreme de douăzeci de ani, şi faţă de Matei Basarab i-a adus marelui dregător o considerabilă avere personală, aşa cum o atestă procesele de partaj între fiul său mezin, Ianache, şi moştenitorii fraţilor săi mai mari, Radu şi Vlad, la mult timp după moartea lui, în 1692. Mitropolitul Theodosie avea să declare atunci: „Deci noi ştiind şi auzind de casa tătâne-său, acelui boiariu bătrân Radu logofăt Cocorăscul, cum că au fost vistiar mare şi logofăt mare 20 de ani in zilele lui Matei vodă, ştim să fi rămas multă avuţie şi odoară după moartea lu?’26 27. Alţi beneficiari ai unor danii „pentru dreaptă şi credincioasă slujbă” sunt: Negoiţă paharnic (documentul 13), Albul comis din Brezoaie, tatăl lui Necula postelnic şi Radu comis (documentul 130), precum şi un simplu slujitor, un anume Radu paicul, dăruit cu siliştea de la Braniştea (documentul 82). în calitate de persoană privată, domnul împreună cu nepotul său, Preda Brâncoveanu, ca posesori ai titlului de preemţiune prin moştenire de rudenie, fac schimb de moşii, case şi biserică la Răzvad ale marelui clucer Socol Comăţeanul (documentele 48, 31). Aceste documente pereche, fiecare în parte având ca emitent persoanele ce au făcut schimbul, prezintă interes din mai multe puncte de vedere. Pricina legată de satul Răzvad are la origine un proces de protimisis, desfăşurat în 1643, când domnul şi nepotul său, cu judecata ţării, au luat de la Socol Comăţeanul o jumătate din satul Răzvad, care li se cuvenea în virtutea protimisisului de rudenie, fiind moşie strămoşească de la „moşul lor”, Datco armaşul, bunicul boierilor Craioveşti. Călcătorii protimisisului, boierii care îi vânduseră lui Socol moşia de la Răzvad, sunt pedepsiţi să-l despăgubească pe acesta „moşie pentru moşie deplin şi vii pentru vii şi livezi pentru livezi şi curături pentru curătur?’21. în ciuda acestui fapt, noua delimitare ajungând cu hotarul şi casele, viile şi biserica de piatră, ridicată, în 164428, de boierul Comăţeanul în Răzvad, îl nemulţumeşte profund. Situaţia juridică astfel creată se poate înscrie în speţa numită „protimisisul stăpânului locului faţă de cel ce are o construcţie pe acel loc”, care se va reglementa de-abia în a doua jumătate a secolului următor, o dată cu dezvoltarea 25 DRH, B, voi. XXII, ed. de Damaschin Mioc, Bucureşti, 1969, p. 425-426, documentul din 1629. 26 DANIC, Doc. ist, CXII/75; în aceeaşi pricini ibidem, CXli/73, 74 şi 76. 27 George Potra, Tezaurul documentar al judeţului Dămboviţa, Bucureşti, 1972, p. 224, documentul din 10 martie . 2* G. D. Florcscu, Un sfetnic al lui Matei Basarab, ginerele lui Mihai Viteazul, în RIR, XI-XII, 1941—1942, p. 73. XVII www.dacoromanica.ro dreptului de proprietate urbană29. Soluţia nu poate fi decât răscumpărarea prin schimb: Socol, „neîndurându-se de case şi de biserica lui şi de vii, căzut-au la dumniia mea cu multă rugăciune”, oferind în schimbul lor satul Ştiubeiele cu toţi rumânii. Dar situaţia acestui sat nu era nici ea clarificată. Şi în cazul lui, este vorba de un proces de protimisis, ai cărui titulari sunt alte două rude, de data aceasta acelaşi mare clucer Socol şi postelnicul Constantin Cantacuzino, ambii urmaşi ai Măriei Floreasca, numită în acest document „moaşa” celor doi (documentul 150). Rudenia dintre cei doi mari boieri şi legătura lor cu Maria Floreasca este reală şi a fost deja evidenţiată de George D. Florescu, care nu cunoştea însă documentele din 164930, referitoare la o relaţie în temeiul căreia ambii dregători sunt egali moştenitori ai averii mamei lui Radu Florescu. Tatăl Măriei din Floreşti, Drăghici Vintilescu mare vornic, era cumnat cu Radu Craiovescu din care cobora doamna Elina, soţia postelnicului Cantacuzino, iar o soră a Măriei, Voica, s-a căsătorit cu Vintilă din Comăţeni, mare vornic, străbunicul patern al lui Socol Comăţeanu. După ce recapătă satul Ştiubeiele, aflat în litigiu cu satul Bezdead, cei doi boieri se pun de acord şi Cantacuzino îi cedează marelui clucer Socol dreptul de a stăpâni integral acea moşie, pe care o schimbă apoi cu domnul Matei Basarab. O aplicare interesantă a dreptului de preemţiune şi de răscumpărare o constituie pricina dintre Dumitru Filipescu mare stolnic şi nepoţii săi, urmaşi ai Elinei, soţia lui Antonie din Popeşti, nepoata lui Staico din Bucov. Mărul discordiei era moşia de la Comarnic, stăpânită pe din două de Filipescu şi de mătuşa lui, Elina. Aceasta „la greutatea ei” (documentul 272) o zălogise la ruda sa pentru 130 de galbeni. Neputând să achite la termen împrumutul, Elina îşi pierde partea de moşie zălogită. Este rândul nepoţilor ei de soră să invoce dreptul lor de protimitari, dar domnul invocă termenul de prescriere de 13 ani şi arată „că nu este legea ţării” să se întoarcă banii după atâta vreme. O altă normă nouă în materie de protimisis este preemţivnea de cumpărător, aplicată în documentul din 30 mai (documentul 105), prin care postelnicului Iordache Pârşcoveanu, fiul lui Trufanda vistiernic, îi este îngăduit să cumpere ocină în Ruseneşti, iar altcineva, roşii sau ţăranii, deşi moşneni, să nu poată concura, pentru că el este cumpărător mai vechi în acel sat. Precedentul juridic, care va eroda precedenţa băştinaşului, va fi încurajat chiar de obşti. Mulţi membri ai obştei preferă să vândă aceluiaşi cumpărător, care achiziţionează astfel aproape toată proprietatea (documentele 120, 121, 124). Pe de altă parte, în chip contradictoriu, instituţia domniei se face garantă a preemţiunii, denunţând încercări de a pătrunde în proprietate sub pretextul protimisisului de devălmăşie; în chip categoric, voievodul nu tolerează pretextul frăţiei pentru a intra în ocină „cu furiş”. De aceea lui Damaschin şi lui Amza, care întrebuinţaseră acest tertip, 29 Valentin Al. Georgescu, Preemfiunea tn istoria dreptului românesc. Bucureşti, 1965, p. 75. 30 G. D. Florescu, op. cit., p. 79-83 şi tabel cronologic. XVIII www.dacoromanica.ro pentru a intra în moşia de la Flocoşi, domnul le ţine o lecţie: JJerept aceea, bine să ştiţi voi că cu poveşti ca acelea nu să intră pren moşii, ci să căutaţi să vă luaţi şi voi banit”. Deşi adesea contradictorii, unele din documentele anului 1649 atestă evoluţia procedurii de judecată la jumătatea secolului al XVII-lea, mai ales în procesele civile. Se remarcă îndeosebi diversitatea şi concurenţa mijloacelor probatorii, care rămân însă în continuare în sfera mărturiei orale. Jurământul, ca forma procedurală, însoţit sau nu de blestemul ordalie, se află in regres faţă de proba mărturiei: „a mărturisi” sau „a afla cu sufletele noastre” sunt două formule juridice intens folosite în toate procesele civile. Câteva cazuri de jurământ solemn merită atenţia din punctul de vedere al evoluţiei procedurii şi a locului acestei mărturii probatorii în ansamblul procesului. In litigiul dintre Dragomir portar şi Fota paharnic, în privinţa ocinei şi a rumânilor de la Pupezeni (documentul 3 din 8 ianuarie), cum părţile nu pot să producă nici o dovadă scrisă în sprijinul nici al apărării, nici al acuzării, părţii păgubite, adică reclamantului Dragomir portar, domnul şi divanul îi „dau lege” 12 boieri martori ca să jure. Jurământul a avut loc în „biserica domnească din Comăţel”. In prezenţa nu numai a celor 12 boieri, ci şi a judeţului cu 12 pârgari şi a unui om domnesc. Elementele inedite sunt: fixarea locului de depunere a jurământului într-o biserică „domnească”31, ca şi prezenţa nu numai a cetei de 12 boieri desemnaţi de domnie, ci şi a judeţului cu 12 pârgari. Alte locuri de prestare a jurământului solemn sunt: episcopia (documentul 80), scaunul (documentul 53), mitropolia (documentul 272). Faptul că jurământul este suprema probă rezultă şi din situaţiile de deferire a lui. Refuzarea depunerii jurământului era interpretată de obicei ca o recunoaştere a pretenţiei părţii adverse. Cel mai interesant caz este procesul dintre Socol Comăţeanul şi boierii Creţuleşti, pentru moşia de la Bărbuleţul. In prima fază a procesului, domnul cere ca Maria, nepoata lui Cemica vornic, cea care era acuzată că vânduse moşia în taină lui Socol, încălcând dreptul de protimisis al boierilor Creţuleşti, să se prezinte la curte pentru jurământ, cu mâinile pe Evanghelie. Din această fază nu ni s-a păstrat decât răvaşul de citaţie (documentul 247). în faza a doua, pârâtul pretinde ca jupâneasa Stanca Creţulescu să jure că a oferit la timp banii pentru a răscumpăra partea de moşie: „şi au stătut jupâneasa bucuroasă la zi să jure după pofta lur (documentul 272). Nemulţumit cu aceasta, Socol insistă: ,Jar deacă la zi au văzut că va să jure, au intorsu pâra intr-alt chip, cum nu o crede numai pe dânsa a jura, ce să ia lege 12 boiarC\ Precedentul este interesant, căci dovedeşte că proba jurământului devine, în această speţă, o formă juridică în care părţile aflate în contencios îşi administrau singure justiţia, domnia sau * divanul având un rol subsidiar. De altfel, Stanca este de părere că pârâşul ei are o atitudine abuzivă faţă de procedură „poartă divanul de val” (documentul 272), iar consecinţa este că şi pârâta deferă, la rândul ei, jurământul reclamantului; acesta se sustrage, acceptă să revină la 31 Despre ctitoria de la Comăţel. cu hramul Sf. Nestor. v. N. Stoicescu, Bibliografia, voi. I. p. 196; localitatea Comăţel avea statut de târg domnesc. www.dacoromanica.ro XIX cea dintâi dintre exigenţele sale, adică jurământul jupânesei, numai că aceasta. „luându-1 de mână”, îl duce la mitropolie, ca să jure amândouă părţile. Socol se declară înfrânt şi îşi ia banii cu care vrusese „în taină şi pe furiş” să intre în moşiile Creţuleştilor şi nu mai are loc nici un jurământ. Din spirala acestui proces deducem că puterea probatorie a jurământului decizoriu, de necontestat până în acest moment în procedura civilă32, este pusă la îndoială, dar cel care are îndrăzneala să o relativizeze (Socol Comăţeanul) este nevoit să sufere consecinţele, care se rezumă la pierderea titlului de proprietate, ilegal dobândit. Dar cum onoarea este un bun simbolic aproape necunoscut în această societate, Comăţeanul nu este compromis şi nici nu i se cer despăgubiri pentru modul în care a produs daune morale unei persoane în vârstă, cum era în momentul acela jupâneasa Stanca Creţulescu. Mărturia de tip colectiv arhaic, ca mărturie simplă sau însoţită de jurământ, rămâne o structură probatorie dominantă în procedura juridică din documentele noastre. Diferită în esenţa ei se dovedeşte mărturia cojurătorilor adeVeritori, aşezarea prin jurători tocmelnici şi hotărnicirea prin boieri jurători hotărnici33. Situaţia din anul 1649 confirmă teoria lui Gheorghe Cronţ privitoare la feudalizarea acestei instituţii, adică substituirea „oamenilor buni şi bătrâni” cu boieri jurători sau cojurători. Procesul stârnit de situaţia Dobrei-Maria călugăriţa, ai cărei fii erau în robie la turci, este un bun prilej pentru a observa cum procedura îmbină mărturia individuală cu mărturia colectivă a boierilor tocmelnici şi cu mărturia de tip arhaic a „oamenilor buni şi bătrâni”. La 21 octombrie, domnul orânduieşte urmaşilor lui Nan vătaf din Săcuieni şi ai Dobrei călugăriţa şase boieri hotărnici, pentru a cerceta câţi stânjeni de ocină a avut aceasta în Plăseni şi cui i-a lăsat la moartea ei (documentul 242). Boierii caută patru „oameni buni şi bătrâni”, care se comportă însă ca nişte martori individuali şi obţin mărturia fiecăruia în parte. Ni s-au păstrat doar două din aceste declaraţii: Radul dorobanţul, fiul adoptiv al Dobrei (documentul 254) şi lonaşco comis, care fusese martor la testamentul făcut de Dobra cu limba de moarte (documentul 278). De asemenea, pentru a determina hotarele, au găsit pe unul din cei 12 jurători ai Dobrei-Marie, când s-a hotărnicit moşia în zilele lui Radu Mihnea. Astfel, acest colectiv de jurători determină procedura, stabilesc tipurile de probe, cercetează şi caută martori vechi, confirmă hotarele şi pun în posesie mănăstirea Plumbuita, cea căreia îi era destinată ocina din Plăseni. în final, ne vom opri asupra câtorva aspecte ce sunt parte integrantă a orizontului de viaţă cotidiană a lumii valahe de la mijlocul veacului al XVII-lea. Moartea marelui stolnic Dumitru Filişanu, petrecută în intervalul 15 aprilie - 4 mai. dă loc la aprige dispute patrimoniale între văduva acestuia, Maria, şi fiii ei. în ciuda faptului că boierul întocmise, din precauţie, un catastif cu rânduirea averilor 32 Valentin Al. Georgescu, Judecata domnească în Ţara Românească şi Moldova, partea a doua. Bucureşti. 1982, p. 31-34. ’3 Ibidem, p. 76; Gh. Cronţ, Instituţiile medievale româneşti: înfrăţirea de moşie. Jurătorii. Bucureşti. 1969, p. 123. XX www.dacoromanica.ro (documentul 73), domnul este nevoit să-l delege pe Necula pârcălab să medieze între părţile aflate în conflict şi să ducă la îndeplinire dispoziţiile lui Filişanu (documentul 83). Averea, mobilă şi imobilă, alcătuită din: moşii, case, trăsură, animale, vite, bijuterii şi haine este rostuită după voinţa capului familiei, iar fiul mezin este beneficiar, conform dreptului cutumiar, al casei părinteşti. Alte testamente mai întocmesc: Bilţi din Peştişani (documentul 218), paharnicul Constantin (documentul 12), Tudor stolnic (documentul 123). Toate au ca destinatar o mănăstire sau o episcopie. Paharnicul Constantin doreşte în schimbul viei hărăzite de el, să i se permită înmormântarea în episcopia Râmnicului, ,.să i se gătească casă de veci”. Stolnicul Tudor, care mărturiseşte despre sine „eu n-am fost vre boiaren mare, ce hrana şi boieria mea au fost plugul şi via”, lasă toată averea soţiei sale, Tudora, cu care a trăit atâta vreme, având împreună şi „cuconi”. Bilţi din Peştişani, închinătorul unei vii către schitul Vovidenia al mănăstirii Tismana, îşi motivează dania cu tema vanitos vanitatum: ,fiindu la vreme de bătrâneţe şi slăbiciune şi văzând eu că această lume este petrecătoare şi nimenelui nemic nu rămâne pre această lume” (documentul 218). Alte două documente sunt dătătoare de seamă, flecare în felul său, de gradul de respect de care se bucurau călugării în mijlocul comunităţilor laice din apropierea mănăstirilor. O pagină aproape zguduitoare (documentul 50) relatează cum o ceata de săteni din Peştişani au vândut, în 1584, ocina din Ploştina Drăgoieştilor popii Ioan şi călugărului Vasile, care au ridicat pe ea un schit, metoh al mănăstirii Tismana. In zilele voievodului Radu Şerban, vânzătorii i-au ucis pe cei doi ctitori acolo, la schitul lor, şi au reintrat în ocina pe care o vânduseră odinioară. în domnia lui Matei Basarab se consumă alte episoade ale acestei istorii tenebroase: trăgându-se din sângele celor omorâţi, călugărul Andonie de la mănăstirea Tismana a tăiat pădurea, a curăţat locul unde altădată fusese schitul înaintaşilor săi şi a construit, spre pomenirea lor, biserică şi chilii. Urmaşii ucigaşilor de altădată s-au sculat cu pâră şi l-au oprit să construiască moară. Pârâtul împreună cu egumenul de la Tismana îşi susţin drepturile la domnie pe baza înscrisurilor vechi, iar domnul închină schitul Tismanei. în sfârşit, un document din 30 august (documentul 181) apără dreptul de judecată acordat mănăstirii Argeş, în chip de imunitate feudală, asupra delictelor penale de tipul mortasipiei (delictelor de moravuri prevăzute de dreptul canonic), în ciuda protestelor orăşenilor şi sătenilor din Flămânzeni, care pretindeau, spre indignarea domnului, că monahii „umblau cu femeile lor”34. * Fiind o lucrare de colaborare, editorii găsesc că este necesar să precizeze că fiecare dintre ei îşi asumă răspunderea pentru întreaga muncă de redactare a acestui volum. De asemenea, se cuvine să amintim faptul că această echipă a 34 N. Stoicescu, Matei Basarab, p. 52; Violeta Barbu. Vocaţia monastici a elitelor in epoca lui Matei Basarab. în SMIM, XIV, 1996, p. 83. www.dacoromanica.ro XXI beneficiat, în parte, de un număr de transcrieri mai vechi, rezultate din activitatea anterioară a colectivelor de cercetători prestigioşi, dintre care amintim aici, cu toată gratitudinea şi pietatea, pe: Petre P. Panaitescu, Damaschin Mioc, Aurelian Sacerdoţeanu, Emil Vârtosu, Aurora Ilieş. Precizăm că toate aceste documente au fost retranscrise după noile norme ale colecţiei şi colaţionate cu originalele păstrate în arhive. Autorii sunt recunoscători mai ales generozităţii lui Constantin Bălan, lector răbdător şi exigent al acestui volum, care a împărtăşit cu noi dificultăţile şi bucuriile presupuse de progresia unei serii academice de o atare anvergură. Sprijinului constant al lui Marcel-Dumitru Ciucă (DANIC) îi suntem deopotrivă îndatoraţi. în sfârşit, angajamentul şi devotamentul faţă de acest proiect al Secţiei de Ştiinţe Istorice şi Arheologie a Academiei Române, al conducerii Editurii Academiei şi, în special, al redactorei Nina Florea au făcut ca această prestigioasă colecţie să progreseze cu încă un pas. Violeta Barbu XXII www.dacoromanica.ro PRESCURTĂRI-BIBLIOGRAFIE Adam, Doc. inedite Andreescu, M., M-rea Trivalea Andreescu, M-rea Cornet Aricescu, Indice , Ep. Râmnicului Balş, Barbu, Vocaţia monastică Bălan, Cemovodeanu, Doc. inedite Bălăşel, Hrisoave domneşti = Adam, Marieta, Documente inedite din arhiva Cretzulescu, în SMIM, VI, 1973, p. 359-361. = Andreescu, Mihail, Istoricul mănăstirii Trivale, Bucureşti, 2001. = Andreescu, Şt., Trei veacuri de la întemeierea mănăstirii Cornet şi a bisericii de la Băjeşti (1666-1966). în „Mitropolia Olteniei”, XVIII, 1966, nr. 7-8, p. 674-687. = Aricescu, C., Indice de documente aflate în Arhiva Statului şi nepublicate încă, în „Revista istorică a Arhivelor României”, Broşura I, Bucureşti, 1874; Broşura II, Bucureşti, 1876. = , Sfânta Episcopie a eparhiei Râmnicului Noul Severin în trecut şi acum, Bucureşti, 1906. = Balş, G., , în AARMS1, s. II, t. XL1X, 1928-1929, p. 76-77. = Barbu, Violeta, Vocaţia monastică a elitelor în epoca lui Matei Basarab, în SMIM, voi. XIV, 1996, p. 71-83. = Bălan, C., Cemovodeanu, Paul, Documente inedite din Ţara Românească din veacurile al XVI- lea şi al XVII-lea, în „Romanoslavica”, XI, 1965, Istorie, p. 333-355. = Bălăşel, T., Hrisoave domneşti şi alte feluri de documente, în copie sau regeşte, cu privire la satul www.dacoromanica.ro XXIII Berechet, Judecata Berechet, M-rea Golgota Bodogae, Ajutoare româneşti Bogdan, D., Daniile româneşti Bulat, M-rea Argeş Buluţă, Craia, Manuscrise miniate Cat. Ţ Rom., m, V, VI Cărăbiş, Doc. jud. Gorj Cândea, Mărturii Bogdăneştii, judeţul Vâlcea, transcrise de Pr. T. Bălăşel, în „Arhivele Olteniei”, XIX, 1940, nr. 107-120, p. 112-134. = Berechet, Ştefan, Judecata la Români ' până în secolul al XVIU-lea, Chişinău, 1926. = Berechet, Ştefan, Catagrafia din 1847 a mănăstirei Golgota, în „Amvonul”, an. XVIII, 1915, nr. 9, p. 272-282. = Bodogae, T., Ajutoare româneşti la mănăstirile din Sfântul Munte Athos, Bucureşti, 1940. = Bogdan, D., Daniile româneşti la Athos, Bucureşti, 1941, extras din „Arhiva românească” 6, 1941, p. 263-309. = Bulat, T. G., Ştiri documentare despre mănăstirea Argeşului în timpul domniei lui Matei Basarab {1632-1654), în „Biserica Ortodoxă Română”, XCID, 1975, nr. 3-4, p. 360-370. = Buluţă, Gh., Craia, Sultana, Manuscrise miniate şi ornate din epoca lui Matei Basarab, Bucureşti, 1984. = Catalogul documentelor Ţării Romaneşti din Arhivele Statului III, {1621-1632), Bucureşti, 1978; V {1640-1644), întocmit Marcel-Dumitru Ciucă, Doina Duca-Tinculescu, Silvia Vătafu-Găitan, Bucureşti, 1985; VI (1645-1649), întocmit de Marcel-Dumitru Ciucă şi Silvia Vătafu-Găitan, Bucureşti, 1993. = Cărăbiş, Vasile, Documente din judeţul Gorj - sec. al XVll-lea, în „Mitropolia Olteniei”, XXV, 1973, nr. 1-2, p. 164-168. = Cândea, V., Mărturii româneşti peste hotare, I, Bucureşti, 1991. XXIV www.dacoromanica.ro Chiriţă, Boierii Brăncoveni Chiriţă, Doc. brăncovene Creşterea colecţiilor Dinculescu, Documente de la Negoieşti Dinculescu, Un zapis şi o carte Donat, Plasa lui Mihai Viteazul Drăghiceanu, Argeş Erbiceanu, Monastirile româneşti Florescu, Doc. Crefeşti şi Brădeşti Fortunescu, Creţeştii şi Brădeştii Furtună, Ucenicii stareţului Paisie = Chiriţă, Ilie, Boierii Brăncoveni {Adaosuri), în „Arhivele Olteniei”, XV, 1936, nr. 8S-88, p. 353-358. = Chirţă, Ilie, Documente brăncovene şi oltene, în „Arhivele Olteniei”, XVII, 1938, nr. 95-96, p. 71-80; XVID, 1939, nr. 101-103, p. 134-147. = Creşterea colecţiilor în anul 1905, Bucureşti, 1907. = Dinculescu, N. G., Documente de la Negoieşti Mehedinţi comunicate de N. G. Dinculescu, în „Arhivele Olteniei”, II, nr. 9, 1923, p. 379-380. = Dinculescu, N. G., Un zapis şi o carte domnească din Negoieşti Mehedinţi, în „Arhivele Olteniei” m, 1924, nr. 15, p. 430-431. = Donat, I., Plasa lui Mihai Viteazul, în „Arhivele Olteniei”, 1934, XIII, p. 326. =Drăghiceanu, Virgil, Curtea domnească din Argeş. Note istorice şi arheologice, în „Buletinul Comisiunii Monumentelor istorice”, X-XVI, 1917-1923, Bucureşti, 1923, p. 9-76. = Erbiceanu, C., Material pentru istoria universală bisericească şi laică a românilor. Monastirile româneşti, m „Biserica Ortodoxă Română”, XIII, 1889-1890, p. 280-287. = Florescu, G. D., Romanescu, M., Documente privitoare la Creţeşti şi Brădeşti, în .Arhivele Olteniei”, XXn, 1943, nr. 129-130, p. 97-124. = Fortunescu, C. D., Florescu, G. D., Romanescu, M., Două neamuri oltene: Creţeştii şi Brădeştii, Craiova, 1944. = Furtună, D., Ucenicii stareţului Paisie în mănăstirile Cemica şi Căldăruşani cu un scurt istoric asupra acestor monastiri, Bucureşti, <1927>. www.dacoromanica.ro XXV Georgescu, Judecata domnească Giurescu, Vechimea rumâniei Giurescu, Studii de ist. Giurescu, Studii de ist. soc. Giurescu, Contribufii Grecianu, Genealogiile Hagi-Mosco, Doc. olteneşti Haşdeu, Doc. inedite Haşdeu, Etymologicum Magnum Ionaşcu, Bis., chipuri şi doc. Ionaşcu, Doc. Oltenia Ionaşcu, Doc. Şerbăneşti = Georgescu, Valentin Al., Strihan, Petre, Judecata domnească în Ţara Românească şi Moldova (1611-1831), Partea I, Organizarea judecătorească, voi. I (1611-1740), Bucureşti, 1979. = Giurescu, Constantin, Vechimea rumâniei şi legătura lui Mihai Viteazul, în AARMSI, s. II, t. XXXVH, 1914, p. 479-543. = Giurescu, Constantin, Studii de istorie, ed. de Dinu C. Giurescu, Bucureşti, 1993. = Giurescu, Constantin, Studii de istorie socială, Bucureşti, 1943. = Giurescu, C.C., Contribuţii la studiul marilor dregători, în „Buletinul Comisiei Monumentelor istorice”, voi. V, 1926. = Grecianu, Şt. D., Genealogiile documentate ale familiilor boiereşti, voi. I—III, Bucureşti, 1913-1916. = Hagi-Mosco, Emanuel, Documente olteneşti, în „Arhivele Olteniei”, IX, 1930, nr. 49-50, p. 179,189. = Haşdeu, B. P., Documente inedite române, în „Arhiva istorică a României”, an. I, nr. 14, p. 105-110. = Haşdeu, B. P., Etymologicum Magnum Romaniae. Dicţionarul limbei istorice şi poporane a românilor, 3, Bucureşti, 1976. = Ionaşcu, I., Biserici, chipuri şi documente din Olt, Craiova, 1934. = Ionaşcu, I., Documente privitoare la Oltenia şi jud. Olt, în „Arhivele Olteniei”, XVII, 1938, nr. 97-100, p. 289-300. = Ionaşcu, I., Documentele moşiilor schitului Şerbăneşti Morunglavi, în „Arhivele Olteniei”, XVII, 1938, nr. 97-100, p. 289-310. XXVI www.dacoromanica.ro Ionaşcu, M-rea Ciolanu lonaşcu, M-rea Curtea de Argeş Ionaşcu, M-rea Târgşor Ionaşcu, Stoica Ludescu Iordan, Ignatie mitrop. Ţ. Rom. Iorga, Ist. Bisericii rom. Iorga, Doc. prahovene şi dâmboviţene Iorga, Doc. urlăţene Iorga, Studii şi doc. Mano, Fam. Mano Nandriş, Doc. Athos = Ionaşcu I., Ştiri nouă asupra mănăstirii Ciolanu (Buzău), Buzău, 1936, extras din revista „îngerul”, VIU, nr. 1-2. = Ionaşcu, I., Din relaţiile mănăstirii Curtea de Argeş cu orăşenii argeşeni, în „Revista istorică română”, voi. XIV, fasc. II, 1944, p. 458-466. = Ionaşcu, I., Mănăstirea Târgşor, un fost metoh al spitalului Pantelimon, Bucureşti, 1938. = Ionaşcu, I., Despre logofătul Stoica Ludescu şi paternitatea cronicii , în „Analele Universităţii ”, Bucureşti, 5, 1956, p. 261-299. = Iordan, Al., Ignatie mitropolitul Ţării Româneşti, în „Cercetări istorice”, XIII-XIV, 1940, nr. 1-2, p. 385-404. = Iorga, N., Istoria Bisericii româneşti şi a vieţii religioase a românilor, ed. a doua, Vălenii de Munte, voi. I, 1929. = Iorga, N., Documente prahovene şi dâmboviţene privitoare la moşiile lui Scarlat Greceanu, în „Buletinul Comisiei istorice a României”, XI, 1932, p. 53-87. = Iorga, N., Documente urlăţene, „Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice”, V, 1926, p. 177-315. = Iorga, N., Studii şi documente cu privire la istoria românilor, voi. V, Bucureşti, 1903. = Mano, C. G., Documente din secolele al XVI-lea-al XlX-lea, privitoare la familia Mano, Bucureşti, 1907. = Nandriş, Gr., Documente româneşti în limba slavă din mănăstirile www.dacoromanica.ro xxvn Năstase, Marinescu, Les actes roumains Năsturel, Le mont Athos Năsturel, Neamul boierilor Pârşcoveni Năsturel, Radu Şerban şi Matei Basarab Nicolae, Ctitoriile Nicolaescu, Documente Sf. Treime Nicolăescu-Plopşor, Monografia Oprescu-Bucureşti, Documente Piteşti Mărturii documentare Plopşor, Zapis Vărbiţa Potra, Doc. Bucureşti Muntelui Athos. 1372-1558, publicate după fotografiile şi notele lui Gabriel Marcel, Bucureşti, 1937. = Năstase, Dumitru, Marinescu F., Les actes roumains de Simonopetra (Mont Athos), Athenes, 1987. = Năsturel, P. Ş., Le mont Athos et les roumains, Roma, 1986. = Năsturel, P. V., Neamul boierilor Pârşcoveni, în „Literatură şi artă română”, IX, 1905, p. 97—102; 167-174; 285-292; 364-374; 567-574; 727-735. = Năsturel, P. V., Radu Şerban şi Matei Basarab, în „Literatura şi arta română”, XL 1907, p. 557-573. = Nicolae, Veniamin, Ctitoriile lui Matei Basarab, Bucureşti, 1982. = Nicolaescu, Stoica, Documente cu privire la istoricul mănăstirii Sf. Treime (Radu Vodă) din Bucureşti, în „Bucureşti”, 3, 1937, nr. 1-2, p. 28-33. = Nicolăescu-Plopşor, C. S., Monografia judeţului Dolj. Izvoare istorice, III, în „Oltenia”, cartea a XH-a, 1945. = Oprescu-Bucureşti, l. Anton, Documente comunicate de I. Anton Oprescu-Bucureşti, în „Arhivele Olteniei” I, nr. 4, 1922, p. 417. = Piteşti. Mărturii documentare 1388-1944, ed. întocmită de Teodor Mavrodin, Mircea Gâlcă, Violeta Sima, Lucian Pribeagu, Dan Pintilie, voi. L Bucureşti, 1988. = Plopşor, N., Zapis de vânzare al jupânesei Călina către Matei Basarab voievod pentru satul Vărbiţa de Jos, în ,.Arhivele Olteniei”, an. III, nr. 15,1924, p. 432. = Potra, George, Documente privitoare la istoria oraşului Bucureşti (1594-1821), Bucureşti, 1961. XXVIII www.dacoromanica.ro Potra, Tezaurul Romanescu, Despre Brădeşti Rosetti, Pământul Sacerdoţeanu, Cemeţi Sacerdoţeanu, Moara din Râmnic Stoicescu, Dicţ. marilor dregători Stoicescu, Matei Basarab Stoicescu, Sfatul domnesc Stoicescu, Subalternii marilor dregători Ştefanescu, Catalog Ştefulescu, Din trecutul Gorjului = Potra, George, Tezaurul documentar al judeţului Dâmboviţa (1418-1800), Târgovişte, 1972. = Romanescu, Marcel, Ceva despre Brădeşti, în „Arhivele Olteniei”, XXII, 1943, nr. 125-130, p. 50-74. = Rosetti, Radu, Pământul, sătenii şi stăpânii în Moldova, voi. I, Bucureşti, 1907. = Sacerdoţeanu, A., Satul şi mănăstirea Cemeţi, în „Mitropolia Olteniei”, Xm, 1961, nr. 1^1, p. 50-70. = Sacerdoţeanu, A., Moara din Râmnic a mănăstirii Govora, în „Mitropolia Olteniei”, XV, 1963, nr. 5-6, p. 371-390. = Stoicescu, N., Dicţionar al marilor dregători din Ţara Românească şi Moldova. Sec. XIV-XVII, Bucureşti, 1971. = Stoicescu, N., Matei Basarab, Bucureşti, 1988. = Stoicescu, N., Sfatul domnesc şi marii dregători din Ţara Românească şi Moldova (sec. XIV-XVII), Bucureşti, 1968. = Stoicescu, N., Despre subalternii marilor dregători din Ţara Românească şi Moldova, sec. al XV-lea -mijlocul sec. al XVIII-lea, SMIM, VI, 1973, p. 61-90. = Ştefanescu, L., Catalogul documentelor epocii lui Matei Basarab păstrate în colecţiile Muzeului de istorie al municipiului Bucureşti, în voi. Matei Basarab şi Bucureştii, Bucureşti, 1983, p. 143-165. = Ştefulescu, Al., Din trecutul Gorjului. Satele dispărute. Satele care şi-au schimbat numele. Configuraţia Gorjului-Culele, în www.dacoromanica.ro XXIX Ştefulescu, Doc. slavo-române Ştefulescu, Gorjtd ist. şi pit. Ştefiilescu, Polovragii Ştefulescu, Tismana Tezaur vâlcean Uriţescu, Schitul Trivalea Vârtosu, Criptografia Vitan, Consideraţii privind ornamentele Xenopol, Ist. românilor „Societatea Geografică Română” XXVIII, 1907, nr. l,p. 17-160. = Ştefulescu, Al., Documente slavo-române relative la Gorj (1406-1665), Târgu-Jiu, 1908. =• Ştefulescu, Al., Gorjul istoric şi pitoresc, Târgu-Jiu, 1904. = Ştefulescu, Al., Polovragii, Târgu-Jiului, 1906. = Ştefulescu, Al., Mănăstirea Tismana, Bucureşti, 1909. = Tezaur medieval vrâncean. Catalogul documentelor de la Arhivele Statului din Rămnicu Vâlcea (1388-1715), întocmit de Comeliu Tamaş, Ioan Soare, Carmen Andreescu, voi. 1, Bucureşti, 1983. = Uriţescu, Gr., Schitul Trivalea din Piteşti, în „Mitropolia Olteniei”, XVH, 1965, nr. 3^1, p. 187-267. = Vârtosu, Emil, Din criptografia românească, extras din „Studii teologice”, XVIII, 1966, nr. 56, p. 261-317. = Vitan, Ion, Consideraţii privind ornamentele şi miniaturile documentelor munteneşti din secolele XVI-XIX, în „Revista arhivelor”, nr. 4, 1993, p. 448-471. = Xenopol, A. D., Istoria românilor din Dacia Traiană, ed. a patra, voi. IV, Bucureşti, 1993. XXX www.dacoromanica.ro REZUMATELE DOCUMENTELOR 1.1649 (7157) ianuarie 1. Fiicele lui Stan şi ale Diicăi, Neaga, Anca, Muşa şi Cârstiana, vând lui Udrea un loc de ţelină <în Ploieşti>. 2.1649 (7157) ianuarie 3. Mihai clucerul din Hărgetoaia vinde lui Ghiorma mare ban al Craiovei un sălaş de ţigani cumpărat de la Răduţul din Medvejde. 3.1649 (7157) ianuarie 8, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte lui Dragomir portar din Poiana, j. Ialomiţa, ocină şi vecini în sat la Pupezenii de pe Mostişte, j. Ilfov, în urma unei judecăţi cu Fota paharnic, fiul lui Radu armaş. 4.1649 (7157) ianuarie 12, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte lui Stoica logofăt <Şerbanovici>, fiul lui Şerban din Săcşori, păcrţi de ocină, vii, heleştee în: Săcşori, Bolească, Găneştii de Sus şi Bogaţii de Sus. 5.1649 (7157) ianuarie 14. Neagoe cu fraţii lui mărturisesc pentru cele opt funii din hotarul Mălurenilor: o funie dăruită mănăstirii Vieroşi, iar celelalte şapte vândute lui Stroe mare vistiernic . 6.1649 (7157) ianuarie 17. Manole portar al doilea adevereşte lui Coman Ogrătinel din Mănieciu că s-a învoit cu Ilieştii pentru un loc de casă în Podişor şi alte locuri şi pământuri. 7.1649 (7157) ianuarie 17, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte lui Nedelco roşu şi altora ocină la Smârci, Afumaţi, j. Prahova, în urma unei judecăţi, urmând să fie eliberaţi din rumânie din partea Muşei şi a fiilor acesteia. 8.1649 (7157) ianuarie 18. Velica, fiica lui Stoica din Budişteni, împreună cu fiul ei, vând lui Stanciu logofăt nişte ocini cu rumâni în Dobroieştii de Jos, j. Argeş. 9.1649 (7157) ianuarie 20. Socol şi soţia lui, Ilina, vând lui Leca pitarul ocină în Bucul de Sus. 10.1649 (7157) ianuarie 20. Stan şi fiul său, Radu din Negeşti, mărturisesc că vor da jupânului Manta patru locuri, arătură de câte o zi în cazul în care nu vor restitui la timp suma împrumutată. 11.1649 (7157) ianuarie 23. Paharnicul Constantin dăruieşte episcopului de Râmnic o vie la Bujoreni, 3 iepe şi 4 boi în schimbul dreptului de a fi îngropat în episcopie. 12.1649 (7157) ianuarie 23. Matei Basarab voievod porunceşte locuitorilor din satul Tătarul să se întoarcă la casele lor şi să înapoieze toţi banii pe care logofătul Radu Dudescu i-a plătit pentru dăjdiile lor. 13.1649 (7157) ianuarie 25. Matei Basarab voievod întăreşte lui Negoiţă paharnic satul Dăneşti, j. Buzău. www.dacoromanica.ro XXXI 14.1649 (7157) ianuarie 31. Popa Ion Oche vinde lui Mateiaş, fiul banului Pavlache, moşia lui din Ciocăneşti, fără rumâni. 15.1649 (7157) februarie. Bogoe împreună cu fratele său, Comea, dau un loc de casă la Făsâiu şi nişte pământuri fiilor Căzănescului. 16.1649 (7157) februarie 3, Târgovişte. Dragoslav şi fiul său, Neacşul din Bribinari, j. Teleorman, vând lui Chirca postelnic moşia şi moara de la Văleni, cumpărate de la Şerbu din Piscu. 17.1649 (7157) februarie 3. Ion diaconul, nepotul lui Marin din Argeş, împreună cu soţia şi copiii, vând jupânului Mihai din Bucureşti un sălaş de ţigani fugiţi. 18.1649 (7157) februarie 4. în prezenţa judeţului şi a celor 12 pârgari din Argeş, Oprea dăruieşte sătenilor din Turburea şi lui Dragomir roşu şi tuturor fraţilor de moşie partea lui de moşie. 19.1649 (7157) februarie 4. Tudor paharnic din Vlădeni şi cumnatul lui, Oancea Lerescul, se tocmesc cu Pârvu spătar, ginerele lui Ivan şuvarul, pentru cele rămase de la soacra lor. 20.1649 (7157) februarie 5. Şerban din Slănicul de Jos, împreună cu fiii săi, se vând rumâni lui Stroe mare vistier împreună cu moşia lor. 21.1649 (7157) februarie 11. Vasile, fiul lui Dragomir din Stănceşti, vinde lui Pintrea ocină în Berindeşti din partea bodească. 22.1649 (7157) februarie 12. Badea diacon şi fraţii lui vând lui Constantin căpitan ocină din funia rătească . 23.1649 (7159) februarie 15. Matei Basarab voievod scuteşte de diverse dări pe dârvarii posluşnici ai mănăstirii Mislea. 24.1649 (7157) februarie 18. Aprodul Stoica Mârşăviţ vinde lui Radu <Şintescu-Popescu> mare agă ocină la Dârza, partea lui Oprea cumpărată de la alţi săteni din satul Dârza. 25.1649 (7157) februarie 18, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte lui Pătraşco paharnic şi fratelui său, Giura logofăt din Morunglavi, j. Romanaţi, moşia din Şerbăneşti, j. Dâmboviţa, partea egumenului Ioan de la mănăstirea Căluiu. 26.1649 (7157) februarie 20. Gheorghie vinde lui Radu mare căpitan partea lui de moşie din Urecheşti. 27.1649 (7157) februarie 20. Toma din Poienărei vinde lui Ion vătaf partea lui de moşie din Trestiani. 28.1649 (7157) februarie 21. Daniil vinde fiului său. Tudor, via de la Troian cumpărată cu bani din zestrea nevestei. 29.1649 (7157) februarie 23, Târgovişte. Udrica comis şi soţia lui, Alexandra, fata lui Petru Aslan clucer, vând doamnei Elina, soţia lui Matei Basarab, satul Herăşti, j. Ilfov, împreună cu rumânii, balta şi două roate de moară pe apa Ialomiţei. 30.1649 (7157) februarie 25. Chiriac logofăt din Ştefoaia şi fiatele său, Sava logofăt, fiii lui Stan logofăt, vând lui Petru neguţătorul ocină în Ştefoaia, j. Vlaşca, şi vad de moară pe Neajlov. XXXII www.dacoromanica.ro 31.1649 (7157) februarie 25. Chiriţă, fiul lui Dumitru din Târşor, se vinde rumân lui Radu mare comis, pentru 10 ughi. 32.1649 (7157) februarie 27. Oprea şi Barbu din Cârstieneşti vând un loc lângă Valea Rugilor lui Ion logofăt. 33.1649 (7157) februarie 27. Matei Basarab voievod porunceşte ca metohul din Piteşti al mănăstirii Cotmeana şi ţiganii să fie în pace de dări din partea pârcălabilor din oraş. 34.1649 (7157) februarie 28. Slujitorii din steagul iuzbaşalelor Coman şi Pătraşco din Viforâta se angajează să nu mai taie braniştea din a mănăstirii Radu Vodă. 35.1649 (7157) februarie 28. Loizu clucer, ispravnicul oraşului Bucureşti, întăreşte egumenului mănăstirii Sfânta Troiţă o ţigancă, primită în schimbul alteia de la Dumitru şi fratele său, fiii lui Bircă din Creţeşti, în urma unei judecăţi. 36.1649 (7157) martie 5. Ona Curescu din Şchei lasă moştenire nepotului său, Alăman, pe care l-a înfiat, moşia sa din sat, cu condiţia ca acesta să o împartă pe din două cu fiii fratelui său, Stan. 37.1649 (7157) martie 6. Oprea, fiul lui Vâlsan, vinde lui Dragotă postelnic, fiul banului Barbul ocină la Sulari. 38.1649 (7157) martie 9. Albul, fiul lui Oprea logofăt din Rătivoeşti, lasă zălog lui Stroe mare vistier delniţelele de la Ştefaneşti, pentru nişte bani împrumutaţi fără dobândă. 39.1649 (7157) martie 10. Vlaicu logofăt din Jugur cu fiii şi fraţii lui vând lui Ianache spătar, fiul lui Socol mare clucer, moşie şi rumâni în Poenari, j. Muscel. 40.1649 (7157) martie 13. Stan Coţofană şi fiii săi din Turburea se vând rumâni cu tot cu moşie lui Gherghe vornicul Serdănescu. 41.1649 (7157) martie 18. Popa Radu din Nucşoara adevereşte că egumenul Leontie de la mănăstirea Argeş a răscumpărat de la el un loc. 42.1649 (7157) martie 21. Oprea judeţul şi alţi orăşeni din Râmnic vând lui Dragomir postelnic, fiul vătafului Anghel din Mihăieşti, o vie la Troian, care a aparţinut lui Lepădat care a fugit. 43.1649 (7157) martie 24. Voico, fiul lui Simion pitar din Găeşti, vinde lui Stroe mare vistier ocină la Ştefaneşti, j. Argeş. 44.1649 (7157) martie 26. Teodor, fiul vătafului Neguţ, cumpără de la Stanciu vătaf şi de la Stan din Ţâţa câte un loc în Valea Ţâţei, j. Dâmboviţa. 45. . Mărturie despre cumpărăturile pe care le-au făcut în Valea Ţâţei Dumitru şi Teodor, feciorii lui Neguţ vătaf din Ţâţa. 46.1649 (7157) martie 29. Matei Basarab voievod scuteşte de bir pe lopătarii mănăstirii Sfânta Troiţă din Bucureşti, ca să păzească mahalaua mănăstirii. 47.1649 (7157) martie 30. Stoica, fiul lui Răzmeriţă din Cândeşti, vinde lui . Gherghe spătar două pământuri în câmp la Cândeşti, din partea lui Negruş. XXXIII www.dacoromanica.ro 48.1647 (7157) martie 30, Târgovişte. Matei Basarab voievod şi nepotul său, Preda Brâncoveanu mare clucer, fac schimb de sate cu Socol fost mare clucer, dând jumătate din satul Răzvad, j. Dâmboviţa, fără rumâni, cu casele, viile şi biserica de piatră şi primind în schimb satul Ştiubeiele, j. Mehedinţi, cu rumâni. 49.1647 (7157) martie 30. Matei Basarab voievod porunceşte la 12 boieri hotărnici să aleagă moşia Budişteni a lui Stanciu logofăt şi Oprea logofăt dinspre partea lui Anania şi Mihai căpitan. 50.1649 (7157) martie 30, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte mănăstirii Tismana ocină în Ploştina Drăgoieştilor, pe care se zidise mai înainte un metoh al mănăstirii, de către popa Ioan şi călugărul Vasile. 51.1649 (7157) martie <30>, Târgovişte. Socol Comăţeanul fost mare clucer adevereşte schimbul pe care l-a făcut cu domnul Matei Basarab şi cu nepotul acestuia, marele clucer Preda Brâncoveanu, pentru moşiile, viile, casele şi biserica de piatră de la Răzvad, schimbate pentru satul Ştiubeiele. 52.1649 (7157) aprilie 1. Matei Basarab voievod porunceşte celor 12 megieşi să jure dacă Sârbu şi fiii săi n-au fost rumâni ai Mitroaiei vorniceasa şi nici ai soţiei lui Vasile vistier. 53.1649 (7157) aprilie 1. Matei Basarab voievod porunceşte celor 12 megieşi să jure dacă Vlad Sfitac din Călugăreni a fost sau nu rumân al Mitroaiei vorniceasa sau al soţiei lui Vasile vistier. 54.1649 (7157) aprilie 5. Marin ceauşul cu fratele său, Oprea, şi alţi orăşeni din Bucureşti vând lui Dedu trei răzoare de vie în dealul Bucureştilor, iar acesta le dăruieşte mănăstirii Plumbuita spre a se răscumpăra de rumânie cu toată casa. 55.1649 (7157) aprilie 5. Uncheaşul Sava, Pătraşco şi fratele lui, Stoica din Gomeni vând lui Andrei mare şătrar partea lui de moşie, fără rumâni, cu vad de moară şi pădure. 56.1649 (7157) aprilie 5. Matei Basarab voievod porunceşte la 12 boieri să hotărnicească moşiile mănăstirii Tismana dinspre satele Groşani şi Racoţi. 57.1649 (7157) aprilie 8. Dedul din Budişteni, fiul lui Mihăilă, vinde lui Oprea şi Mihai partea lui de ocină de la Piscul lui Detcul. 58.1649 (7157) aprilie 8. Oprea, Stoca şi Tudor vând cumnatului lor, Radu, o vie la Măicăneşti cu toată moşia. 59.1649 (7157) aprilie 10, Târgovişte. Lupul şi fraţii săi, Damaschin şi Matei din Stâgăceaua din Faţă, j. Mehedinţi, se vând rumâni cu fiii şi părţile lor de moşie din sat lui Matei Basarab voievod, după ce se răscumpăraseră de la Burloagă, care îi iertase la moartea sa. 60.1649 (7157) aprilie 10. Radu, fiul lui Cârstian şi Mihnea, fiul popii Mihnea din Vărăşti vând popii Radu din Cătun partea lor de moşie din siliştea Vărăştilor. 61.1649 (7157) aprilie 10. Stanciu din Negeşti cu mama şi fraţii săi vând lui Manta locuri în Lunca Plopului şi în Priboi. 62.1649 (7157) aprilie 11. Fota postelnic din Baloteşti vinde o păresişte de vie la Crângureni lui Aniniş din Budişteni. XXXIV www.dacoromanica.ro 63.1649 (7157) aprilie 11. Vida, fata lui Dragotă din Murgaş, lasă moştenire lui Lie partea ei de moşie din Murgaş, în schimbul pomenilor după moarte. 64.1649 (7157) aprilie 13, Tărgovişte. Ghiorma mare ban al Craiovei şi soţia sa, Neacşa, închină schitul Câmul mănăstirii Căldăruşani cu toate moşiile, viile, morile, argintăria şi cu tot venitul. 65.1649 (7157) aprilie 15. Ioana, soţia lui Udrea postelnic din Cosoba, vinde jupânului Parasco 50 de stânjeni de ocină în Cosoba. 66.1649 (7157) aprilie 15. Stanca, soţia lui Petru din Drăgioi, vinde lui Preda Brâncoveanul mare clucer ocină în sat, pentru a face rost de bani să-şi pomenească feciorii morţi. 67.1649 (7157) aprilie 15. Şerbu şi fiii săi vând lui Stanciu logofăt din Budişteni o delniţă în Dobroieştii de Jos, j. Muscel. 68.1649 (7157) aprilie 15. Vladul vinde lui Todoran iuzbaşa 20 de stânjeni din moşia rogojenească la Goştela de Jos. 69.1649 (7157) aprilie 15, Tărgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte lui Mareş logofăt şi soţiei sale, Maria, o vie şi o jumătate de delniţă la Ştefaneşti, j. Argeş, şi o fată de ţigan, primite de zestre de la postelnicul Constantin Cantacuzino, din a cărui casă era jupâneasa Maria. 70.1649 (7157) aprilie 15. Matei Basarab voievod întăreşte mănăstirii Prahoviţa, ctitorită de Ghermano ieromonah, moşii în dealul Fâstâcilor, în Gura Teleajenului. 71.1649 (7157) aprilie 15, Tărgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte lui Diicul mare spătar din Buiceşti şi fiilor lui un vecin Stan cu fiii lui din Şchei, j. Argeş, împreună cu ocina lui din sat, cu vii, livezi şi pomet. 72.1649 (7157) aprilie 15, Tărgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte lui Marco mare armaş doi vecini din Lungi, Vladul Sfitac şi Sârbul cu fiii lor, pe care-i avea de la mătuşa sa, Neaga Mitroaia vorniceasa. 73. . Diata lui Dumitru Filişanu mare stolnic prin care îşi împarte averea soţiei şi copiilor. 74.1649 (7157) aprilie 20. Danciu din Sămara vinde lui Constantin Gălăţeanul căpitan un loc în funia iepurească. 75.1649 (7157) aprilie 20. Stoica şi cumnatul său, Drăguş , vând lui Constantin Gălăţeanul căpitan mai multe locuri în sat la Sămara. 76.1649 (7155) aprilie 20. Matei Basarab voievod scuteşte de dăjdii 10 oameni străini de pe moşia Palanga a lui Radu Cocorăscu mare logofăt, cu condiţia să slujească şi domnului. 77. <1649> aprilie 20. Mărturie că Neguţ vătaf din Ţâţa şi feciorii săi au cumpărat moşie la Priboiu de la Pantazie . 78.1649 (7157) aprilie 21. Cârstea, fiul lui Radu din Pârscoveni, vinde lui Moise spătar ocină în Pârscoveni pe Călmăţui, j. Buzău. 79.1649 (7157) aprilie 28. Irimia mărturiseşte prin zapis că tatăl său, Oprea, a vândut lui Todor ocină în Cioroiaşi. www.dacoromanica.ro XXXV 80.1647 (7155) aprilie 28. Serafim, episcopul Buzăului, adevereşte că Jipa postelnic din Vemeşti nu este dator cu bani lui Sava căpitan. 81.1649 (7157) mai 1. Balacan, Stan Tălpigă şi alţii din satul Negraşi, j. Vlaşca, adeveresc lui Dragomir mare vornic că îi vor aduce două zapise pentru care au fost închişi. 82.1649 (7157) mai 2. Matei Basarab voievod dăruieşte lui Radu paicul siliştea Braniştea, j. Dîmboviţa, pentru dreaptă şi credincioasă slujbă. 83.1649 (7157) mai 4. Matei Basarab voievod îl însărcinează pe Necula pârcălab să împartă averea lui Dumitru Filişanu între soţie şi copii, potrivit cu catastiful întocmit de stolnic, şi să pună astfel capăt certurilor. 84.1649 (7157) mai 4. Matei Basarab voievod întăreşte lui Neagoe căpitan satul Răduceşti, j. Buzău, fost al lui Stan Zeamăneagră, precum şi alte locuri şi vii în Topliceni şi Bordeşti. 85.1649 (7157) mai 5, Tărgovişte. Matei Basarab voievod dăruieşte mănăstirii Valea anual 100 de bolovani de sare de la ocna domnească de la Ocna Mică. 86.1649 (7157) mai 6. Neagu şi Tatu, megiaşi din Creţeşti mărturisesc că fiii lui Radu din Copăceni au avut o judecată pentru nişte moşii din Creţeşti cu Dragu, fiul lui Mercan, din Conţeşti. 87.1649 (7157) mai 6. Pârvu, nepotul lui Andrei din Sărăcineşti, vinde un loc în Slinuri. 88.1649 (7157) mai 8. Doisprezece boieri jurători, luaţi pe răvaşe de Calotă roşul din Târşor, hotărnicesc viile acestuia din Drăgoşăşti, Sărasca şi Pelineasca, delimitându-le de partea lui Tatu şi a lui Stanciu. 89.1649 (7157) mai 11. Vlădaia, soţia lui Iane postelnic din Pleşoi, şi fiii ei vând lui Barbu banul jumătate din moşia Şimnicul de Sus, fără rumâni. 90.1649 (7157) mai 13. Calotă cu fiii lui şi Matei mărturisesc că două pogoane de vie din funia lor de la Păcăleşti sunt ale popii Stan, aşa cum au hotărât mai înainte doisprezece boieri jurători. 91.1649 (7157) mai 13. Mai mulţi săteni din Ciorâca adeveresc că s-au răscumpărat din rumânie de la Stroe mare vistier. 92.1649 (7157) mai 14. Drăghici din Necşeşti adevereşte că negustorii Velisarie şi Sima l-au împrumutat cu 25 de ughi, în schimbul zălogirii moşiei lui. 93.1649 (7157) mai 18. Martin, Stan şi Neagoe vând lui Ion vătaf o grădină în Poienărei, cu şezutul casei şi cânepişte. 94.1649 (7157) mai 18. Mai mulţi săteni din Tătarul se obligă să plătească darea talerului lui Radu Dudescu logofăt, care i-a luat în chezăşie şi i-a scos de la închisoare. 95.1649 (7157) mai 20. Marin din Pietroşiţa cumpără un loc de la Vlad şi Ursu din Ruşeţu cel Mare. 96.1649 (7157) mai 21. Stroe Buţescu şi soţia lui, Stana, închină mănăstirii Mislea moşia lor de la Stroiasca. 97.1649 (7157) mai 24. Mircea, fiul Ancăi, nepotul lui Negruş din Cândeşti, vinde lui Moise spătar un loc alături de viile acestuia de la Sfânta. XXXVI www.dacoromanica.ro 98.1649 (7157) mai 25. Buzea şi fraţii lui, fiii lui Nica din Muţi, vând lui Diicu Buicescu mare spătar, moşia lor din sat. 99.1649 (7157) mai 25. Iorga armaşul din Bogaţi şi Şerban din Priboiani hotărăsc împărţirea dintre Radu din Bogăţelul de Sus şi popa Ivan din Beleţi, pentru codrii de pe dealul Glâmboacelor şi din Piscul Frumuşălului, aceştia din urmă făcând schimb unul cu celălalt. 100.1649 (7157) mai 25. Mogoş căpitanul şi alţi boieri mărturisesc despre învoiala dintre fraţii Moise spătar, Gheorghe spătar şi Negoiţă paharnic pentru două vaduri de moară la Cândeşti şi Gura Nişcovului. 101.1649 (7157) mai 25. Stoica şi fraţii lui din Săteşeşti vând lui Velisarie logofăt şi lui Sima ocina lor laNecşeştii de Jos, j. Teleorman. 102.1649 (7157) mai 28. Preda clucer Cepleanu face schimb de ţigani cu egumenul Antonie de la mănăstirea Plăviceni, ca să nu se spargă sălaşele. 103.1649 (7157) mai 28 . Matei Basarab voievod întăreşte mănăstirii Tismana satul Comani, j. Mehedinţi, în urma unei judecăţi cu Pătraşco, ginerele lui Colţea din Pleşoi. 104.16<4>9 (71<5>7) mai 28. Matei Basarab voievod întăreşte doamnei sale, Elina, rumânii din satul Pietrile, j. Vlaşca, şi moşiile de la Pietrile şi Deadilov, partea lui Preda sluger şi partea mănăstirii Nucetul, pentru aceasta din urmă doamna dând în schimb partea ei din moşia Dulceni, j. Teleorman, cu 17 rumâni. 105.1649 (7157) mai 30. Matei Basarab voievod împuterniceşte pe Iordache postelnic să cumpere ocină în satul Ruseneşti, în baza dreptului de protimisis. 106.1649 (7157) mai 30. Matei Basarab voievod porunceşte locuitorilor de la Palanga care erau scutiţi de dări să asculte de Radu mare logofăt şi să lucreze la mori şi la casa boierească, pentru că această moşie i-a fost dăruită de voievodul Radu Şerban, pentru dreaptă şi credincioasă slujbă ţării. 107.1649(7157) mai 30, Brâncovenu Matei Basarab voievod întăreşte popii Radu un loc de vie din dealul Drăgăşanilor, dăruit de Stan şi vărul lui, Stoichiţă, ca să fie pomenit la liturghie. 108.1647 (7155) iunie 1. Matei Basarab voievod întăreşte lui Condilă postelnic şi soţiei sale, Stanca, ocină în Stolniceni şi partea mănăstirii Slătioara, care au fost de zestre ale Stancăi, de la tatăl ei, Pârvu Rudeanu logofăt. 109.1649 (7157) iunie 3. Ion al Tomei din Băjeşti şi nepotul lui, Toma, vând lui Mareş logofăt 4 locuri lângă hotarul Hârteştilor. 110.1649 (7157) iunie 5. Doisprezece boieri scriu domnului Matei Basarab că au fost luaţi de către Radu Dudescu logofăt ca să-i hotărnicească moşia lui de la Stăneşti de cea a Muşei vorniceasa, soţia lui Borcea vornicul, după ce satul a avut o pâră cu Muşa pentru vătămare corporală. 111.1649 (7157) iunie 5. Doisprezece boieri scriu domnului Matei Basarab despre hotărnicirea moşiei de la Stăneşti a lui Radu Dudescu logofăt dinspre Muşa vorniceasa. www.dacoromanica.ro XXXVII 112.164<9> (715<7>) iunie 5. Doisprezece boieri, aleşi de Radu Dudescu logofăt pentru hotărnicirea moşiei sale de la Stăneşti, scriu domnului Matei Basarab că au trecut pe la Drăceşti, delimitând această moşie de cea de la Floreasca. 113.1649 (7157) iunie 5. Stan postelnic şi fiii lui se împacă cu Popeştii, fiii lui popa Nan din Amărăşti, în pricina unei ocini în Câmpul Vrăpcinului. 114.1649 (7157) iunie 6, Criva. Bărcan stolnic din Vrăneşti vinde lui Stroe Leurdeanul mare vistier ocină la Udeni, j. Vlaşca. 115.1649 (7157) iunie 7. Şase boieri aleg partea ce se cuvine fraţilor Ivan şi Vintilă, fiii lui Nedelco din Bucu, din bucatele rămase de pe urma tatălui lor. 116.1649 (7157) iunie 7. Matei Basarab voievod voiniceşte pe Iordache postelnic să ia dijma de pe ocina de la Stejarul care a aparţinut tatălui său, Trufanda vistier. 117.1649 (7157) iunie 8. Matei Basarab voievod întăreşte Măriei stolniceasa, cea de-a doua soţie a lui Dumitru Filişanul, mare stolnic, precum şi nepoţilor ei, satele Anini cu rumâni, Filiaşi şi Frasinul. 118.1649 (7157) iunie 10. Ion, fiul lui Manea, nepotul călugăriţei din Scurteşti, vinde lui Moise spătar ocină la Scurteşti, împreună cu o vie roditoare. 119.1649 (7157) iunie 10. Radu şi Tătulea, fiii lui Oprea postelnic din Goleşti, vând mănăstirii Argeş un loc la Stejari. 120.1649 (7157) iunie 10. Tărchilă, fiul lui Bodea din Scurteşti, vinde lui Moise spătar ocină şi vie în sat. 121.1649 (7157) iunie 16. Radu din Scurteşti, fiul uncheaşului Nan, vinde lui Moşie spătar ocină şi vie în sat. 122.1649 (7157) iunie 16. Tudor stolnic lasă moştenire prin diată fiicei sale, Elina, moşia de la Comu, cu rumâni, vie şi ţigani. 123.1649 (7157) iunie 16. Tudor stolnic lasă moştenire prin diată soţiei lui, Tudora, două sălaşe de ţigani, moşie la Crătuneşti, bani, dobitoace, stupi, vii şi căruţă cu patru cai. 124.1649 (7157) iunie 16. Vlad din Scurteşti, fiul lui Balea croitor, vinde lui Moise spătar ocină în sat şi un pogon de vie. 125.1649 (7157) iunie 16. Mara, fata lui Mihai, vinde lui Petru negustor două răzoare de vie părăsită la Lescioare. 126.1649 (7157) iunie 20, Tărgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte lui Radu din Cocorăşti mare logofăt moşiile cu rumânii din satele: Cătunul, Suslăneşti, Cegani şi Smedeşti. 127.1649 (7157) iunie 20, Tărgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte slobozirea din rumânie a sătenilor din Cerneţ, j. Mehedinţi, eliberare făcută de Radu Buzescu la moartea sa, împreună cu jumătate de sat. 128.1649 (7157) iunie 22. Matei Basarab voievod porunceşte lui Gherghe vistier să înapoieze banii datoraţi logofătului Radu Dudescu, pentru ocina de la Ciumemic, pentru că s-a încălcat protimisisul, iar lui Damaschin şi Hamza să înapoieze ocina de la Flocoşi, din acelaşi motiv. XXXVIII www.dacoromanica.ro 129.1649 (7157) iunie 23. Jupâneasa Călina, soţia lui Barbu Brădescu fost mare stolnic, şi fiul ei, Preda, mărturisesc că Andrei spătar a avut o datorie la stolnic, pentru care pusese zălog satul Vărbiţe de Jos. Neachitându-se datoria, jupâneasa Călina vinde satul domnului Matei Basarab. 130.1649 (7157) iunie 24. Matei Basarab voievod întăreşte lui Necula postelnic şi fratelui său, Radu comis al doilea, fiii lui Albul comis din Brezoaia, pentru dreapta slujbă a tatălui lor. ocină în Şovârcu, j. Vlaşca, pe care a confiscat-o de la moşnenii fugiţi peste Dunăre la turci, ca să nu-şi plătească birul. 131.1649 (7157) iunie 25. Matei Basarab voievod porunceşte la patru boieri să aleagă un loc potrivit la Stănuleşti, pentru a se construi o moară a mănăstirii Bradu. 132.1649 (7157) iunie 28, Tărgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte lui Nan din Bănuleşti şi fiilor lui mai multe ocini cumpărate la Vemeşti, j. Buzău. 133.1649 (7157) iunie 29. Zapise de cumpărătură ale lui: Pârvul către Mircea armaş pentru Un loc în Câmpul de Jos la , pentru o livadă în Obârşia Ibrului, ale lui Nicola şi Dragomir către acelaşi, pentru un loc la Moara Călugărului, ale lui Bălan la Strămătura etc. 134.1649 (7157) iulie 1. Chera şi fratele ei, Iovan, vând lui Tănase o vie părăsită la Goleşti. 135. 1649 (7157) iulie 1. Popa Pătru vinde lui Diicul mare spătar o vie la Schei, j. Vlaşca. 136.1649 (7157) iulie 2. Matei Basarab voievod porunceşte rumânilor şi lăturaşilor din Chiseleţ să asculte de egumenul mănăstirii Sfânta Troiţă şi să efectueze toate corvezile cerute de acesta. 137.1649 (7157) iulie 5. Neagoe, fiul lui Pera din Târgovişte vinde lui Nedelcu paharnic o vie la Feţe şi o putină. 138.1649 (7157) iulie 6. Stoica şi fraţii lui, fiii lui Spinea din Băşceni, vând lui Dragul iuzbaşa din Cislău partea lor din ocina miculească. 139. <1649 (7157) iulie 8>. Văsiu vinde lui Ion, fiul lui Manea din Păcăleşti, loc în Gălbeneasca şi Păcăleşti. 140.1649 (7157) iulie 9. Radu Cosobeanu vinde jupânului Parasco 100 de stânjeni de ocină <în Cosoba>. 141.1649 (7157) iulie 10, Tărgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte lui Stanciu logofăt din Budişteni ocină în Dobroieştii de Jos şi Budişteni. stabilindu-le hotarele. 142.1649 (7157) iulie 14. Vlad postelnicul din Dranoviţ vinde lui Ghinea clucer trei răzoare de vie în dealul Gărdeştilor. 143.1649 (7157) iulie 15. Albul, fiul lui Oprea logofăt din Rătivoeşti şi soţia lui, Maria, vând lui Stroe mare vistier moşie la Năpârteni. 144.1649 (7157) iulie 15. Neacşul, fiul lui Ştefan din Mereni, vinde lui Mihalache spătar ocină fără rumâni în Mereni. 145.1649 (7157) iulie 15. Patru boieri mărturisesc că Radu Dudescu logofăt s-a împăcat cu Sava logofăt din Cuştereni în pricina avută pentru ocina de la Tâmbureştii de la Baltă. www.dacoromanica.ro XXXIX 146.1649 (7157) iulie 17. Creaţa din Câmpulung, împreună cu soţul ei, Ionaşcu, şi fiii ei vând lui Stroe mare vistier Leurdeanul vârful viilor de la Ştefaneşti şi un rumân cu feciorii lui. 147.1649 (7157) iulie 18. Tudor logofăt din Bujorani vinde fratelui său, Voicu paharnic, o silişte în Olteni. 148.1649 (7157) iulie 20, Târgovişle. Matei Basarab voievod întăreşte lui Radu Dudescu logofăt ocină la Stăneştii cu Racilele, j. Ilfov, partea Muşei vorniceasa, în temeiul cărţii de hotărnicie a 12 boieri. 149.1649 (7157) iulie 23, Tărgovişie. Matei Basarab voievod porunceşte lui Sava logofăt Cuştereanul să lepede lui Radu Dudescu logofăt 120 de ughi pentru moşia de la Tâmbureşi, după ce a fost dovedit că ajurat strâmb. 150.1649 (7157) iulie 23, Tărgovişie. Matei Basarab voievod întăreşte lui Socol Comăţeanul mare clucer şi lui Constantin Cantacuzino mare postelnic satul Ştiubeiele de la Blatniţa, j. Mehedinţi, cu rumâni, în urma unei judecăţi cu satul Bezdead. 151.1649 (7157) iulie 26, Tărgovişie. Matei Basarab voievod întăreşte lui Socol Comăţeanul, fost mare clucer, satul Răzvad, j. Dâmboviţa, partea domnului şi a nepotului său, Preda Brâncoveanul mare clucer, cu case şi biserică de piatră. 152.1649 (7157) august 1. Doisprezece boieri hotărnici luaţi pe răvaşe domneşti aleg moşia din Pupezeni a lui Fota paharnic şi a lui Dragomir portar din Poiana. 153.1649 (7157) august 5. Vlad al Bandei şi fiul său, Lupul, vând lui Mihai căpitan moşie la Cornişani. 154.2649 (7157) august 6, Tărgovişie. Matei Basarab voievod dăruieşte mănăstirii Glavacioc 200 de bolovani de sare anual de la Ocna Mică. 155. . Matei Basarab voievod scrie celor 24 de boieri hotărnici, luaţi de Barbu ban, că egumenul de la mănăstirea Bucovăţ are o moşie, Perişoru, lipită de moşia Sulari. 156.1649 (7157) august 8. Ştefan mitropolitul Ţării Româneşti îndeamnă sub blestem pe cei 24 de boieri luaţi de Barbu! ban să aleagă cu dreptate moşia din Sulari a acestuia dinspre moşia Perişoru a mănăstirii Bucovăţ. 157.1649 (7157) august 8. Matei Basarab voievod întăreşte ca Stroe paharnic, fiul lui Apostol portar, să-şi poată vinde partea sa de moşie cui va vrea, în urma unei judecăţi cu nepotul său, cu care este înfrăţit. 158.1649 (7157) august 10. Drăghici din Necşeşti se împrumută 25 ughi de la negustorii Velisarie şi Sima , punând zălog partea lui de ocină de la Necşeşti. 159.1649 (7157) august 11. Calen, călăraş din Buzuieşti, vinde ocină lui Şerban vistier din funia cumpărată de el de la Matei. 160.1649 (7157) august 11. Patru boieri, luaţi pe răvaşe, împreună cu boierii din jurul locului, hotărăsc amplasarea unui vad de moară şi hotarele moşiei de la Stănuleşti a mănăstirii Bradu. 161.1649 (7157) august 15. Oprea spătarul, fiul lui Stanislav din Vaideel, vinde lui Apostolache comis ocină la Mâstâneşti cu vad de moară şi vii. XL www.dacoromanica.ro 162.1649 (7157) august 15. Pătru, fiul lui Drăghici din Sămara, vinde lui Ivan Cortofleş a treia parte de silişte din funia miclească. 163.1649 (7157) august 15, Tărgovişte. Vladul, nepotul lui Voiculeţ din Cosoba, şi cumnatul lui, Dumitraşco, vând lui Parasco negustor ocină în sat cu baltă şi vad de moară. 164.1649 (7157) august 16. Iani zaraful lasă zălog lui Radu Dudescu logofăt ocina din Flocoşi în schimbul unor galbeni pentru plata birului. 165.1649 (7157) august 16. Nicola pârcălab din Glogova mărturiseşte că a primit o ţigancă de la mănăstirea Tismana în schimb pentru aceea pe care i-o datora mănăstirea. 166.1649 (7157) august 16. Staico, fiul lui Radu vinde lui Petru ocină în Gâşteşti. 161.1649 (7157) august 17. Drăghici postelnic din Fărcăşeşti cu soţia lui, Safira, şi fiii lui dăruiesc mănăstirii Tismana partea lor de moşie din Câlnicu de Sus, ca Drăghici să fie îngropat la mănăstire. 168.1649 (7157) august 17. Vlada, fiica Maricăi din Bârzeşti, adevereşte lui Radu Dudescu logofăt că mama ei i-a vândut două răzoare de vie în dealul Bârzeştilor. 169.1649 (7157) august 18. Mihăilă, fiul lui Silion din Scurteşti, vinde lui Moise spătar ocină în Scurteşti, din partea mămărască. 170.1649 (7157) august 18. Stan Paiurelea din Scurteşti vinde lui Moise spătar ocină în Scurteşti din partea miculească. 171.1649 (7157) august 20. Radu, fiul lui Petru şi fiul său, Nan, vând negustorilor Sima şi Velisarie ocină în Pârţianu, j. Ialomiţa. 172.1649 (7157) august 20. Spiridon din Mălureni iuzbaşa vinde lui Moise spătar ocină la Mălureni, j. Buzău. 173.1649 (7157) august 23. Hrisovul lui Matei Basarab voievod în care se arată că Florica, fiica lui Mihai Viteazul, a fost căsătorită cu Preda clucer din Greci şi a avut două fete, Buica şi Ilina. 174.1649 (7157) august 24. Cartea de hotărnicie a 24 de boieri luaţi de Barbu ban şi de egumenul Ioasaf pentru moşiile de la Suiam şi Perişorul ale mănăstirii Bucovăţ. 175.1649 (7157) august 24. Drăghici din Pleşoi, fiul lui Nan, vinde lui Barbu fost mare ban partea lui de moşie din Mărăcini şi Tâmova. 176.1649 (7157 august 25. Dumitraşcu din Scurteşti, fiul lui Radu, vinde lui Moise spătar ocină la Scurteşti din partea văsiiască. 177.1649 (7157) august 26, Tărgovişte. Barbul , fiul lui Stanciu postelnic din Dâlga, vinde lui Stroe mare vistier partea sa de ocină din Padea, j. Dolj. 178.1649 (7157) august 28. Leca Meiută din Berileşti, fiul lui Neagoe armaş, şi fiul său, Neagoe, vând lui Matei Basarab voievod ocină la Sărata din satul Murgeni, pe care domnul o dăruieşte mănăstirii Vaideei. XLI www.dacoromanica.ro 179.1649 (7157) august 29. Mătuşa Dobra şi fiica ei, Neaga din Sămara, vând jupânului Ivan ocină în funia budească. 180.1649 (7157) august 30. Mile din Steanca şi fiii săi vând lui Hranete şi fiului acestuia, Gheorghe, ocină în Steanca. 181.1649 (7157) august 30. Matei Basarab voievod porunceşte orăşenilor din Argeş şi rumânilor din Flămânzeşti să nu mai acuze pe călugării de la mănăstirea Argeş de conduită imorală. 182. <1649 septembrie 1-1650 august 31>, 7158. Badea vinde lui Simion şi vărului său, Vintilă, moşie în Priboiani, în hotarul Zătrii. 183. <1649 septembrie 1-1650 august 31>,7158. Bunea vistier cumpără un rumân şi o funie de ocină de la Ilie, fiul uncheaşului Oprea. 184. <1649 septembrie 1-1650 august 31>, 7158. Chiriac, fiul lui Neagu din Măcreşti, vinde o ocină lui Badea şi Ianiu. 185. <1649 septembrie 1-1650 august 31>, 7158. Comana, cu soţul ei, Mihail, şi cu fiii ei, Andrei şi Lazăr, vând nepotului lor, popa Colţea un vad de moară pe care împreună îl primiseră moştenire. 186. <1649 septembrie 1-1650 august 31>, 7158. Costin şetrarul cu fraţii săi, Neagu şi Dumitraşcu comis, împart averea rămasă de la tatăl lor, Andrei şetrar: bani, vite, cai, stupi şi ţigani. 187. <1649 septembrie 1-1650 august 31>, 7158. Dobre şi Neagul vând lui Stan şi Radu ocină în Dobroţi. 188. <1649 septembrie 1-1650 august 31>, 7158. Cartea patriarhală către 12 boieri hotărnici ai mănăstirii Gruiu. 189. <1649 septembrie 1-1650 august 31>, 7158. Cartea a şase boieri hortamici dată jupânesei Iana la împărţirea moşiilor, rumânilor şi ţiganilor cu fiii ei, Leca, Apostol şi Ghinea. 190. <1649 septembrie 1-1650 august 31>, 7158. Doisprezece boieri hotărnici luaţi pe răvaşe de Ioan, egumenul mănăstirii Tismana hotărnicesc, împreună cu Gheorghe portar, moşia cumpărată de mănăstire la Groşani. 191. <1649 septembrie 1-1650 august 31>, 7158. Doisprezece boieri hotărnici luaţi pe răvaşe de Ioan, egumenul mănăstirii Tismana, hotărnicesc moşia de baştină a mănăstirii de la Ploştina. 192. <1649 septembrie 1-1650 august 31>, 7158. Doisprezece boieri hortamici, luaţi pe răvaşe domneşti de Ioan, egumenul mănăstirii Tismana, hotărnicesc moşia mănăstirii de la Racoţi. 193. <1649 septembrie 1-1650 august 31>, 7158. Ion, fiul lui Marin şi cu Dobre vând lui Constantin mare postelnic 10 stânjeni de moşie la Clinceni. 194. <1649 septembrie 1-1650 august 31>, 7158. Foiţă cuprinzând partea pe care a primit-o Leca de la împărţirea averii mamei sale, jupâneasa Iana, cu fraţii săi, Apostol şi Ghinea. XLII www.dacoromanica.ro 195. <1649 septembrie — 1650 august 31>, 7158. Leca dă fraţilor săi, Apostol şi Ghinea, partea lui de moşie din Căzăneşti pentru 300 de galbeni. 196. <1649 septembrie 1-1650 august 31>, <7158>. Marga, fiica lui Stanciu tunar, vinde egumenului Teodol de la mănăstirea Mărgineni, un Ioc la Târgovişte, lângă morile mănăstirii. 197. <1649 septembrie 1-1650 august 31>, 7158. Miroslav iuzbaşa din Gherghiţa vinde mănăstirii Căldăruşani ocină la Bărboşii Mari de Sus. 198. <1649 septembrie 1-1650 august 31>, <7158>. Nicola, fiul Marei din Groşani, se vinde rumân mănăstirii Tismana, împreună cu partea sa de ocină. 199. <1649 septembrie 1—1650 august 31>, 7158. Opriş rumânul mărturiseşte egumenului mănăstirii Cozia că se va întoarce în satul Jiblea Ia Paşti. 200. <1649 septembrie 1-1650 august 31>, 7158. Zapisul Iui Radu postelnic din Beleţi pentru părţi de moşie. 201. <1649 septembrie 1—1650 august 31>, 7158. Zapisul Iui Stan şi Stoica, cu fraţii lor din Ţigăneşti, pentru părţi de moşie <în Beleţi>. 202. <1649 septembrie 1—1650 august Jl>, 7158. Coajnica (pergament) a jupânesei Stanca pentru nişte ţigani. 203. <1649 septembrie 1-1650 august 31>, 7158. Stroe roşior şi fiul său, Stoica, vând nepotului lor, Dragul iuzbaşa, toată partea lor de ocină din Ţigăneşti. 204. <1649 septembrie 1-1650 august 31>, <7158>. Megiaşii din Şăineşti luaţi de Mirean şi Vasilache hotărăsc părţile acestora din Şăineşti şi îi înfrăţesc pe pădure. 205. <1649 septembrie 1—1650 august 31>, 7158. Vavila călugăr vinde Iui Dragul iuzbaşa de roşii din Cislău partea Iui dintr-un vad de moară din Dârstea. 206. <1649 septembrie 1-1650 august 31>, 7158. Matei Basarab voievod întăreşte Iui Bunea mare sluger moşii în Nucuşoara, cu rumânii care înainte au fost megieşi, iar apoi s-au vândut rumâni de bunăvoie. 207.1649 (7158) septembrie. Stanca, fata uncheaşului Coman, vinde Iui Cârlan postelnic partea ei de moşie la Blăjoi. 208.1649 (7158) . Hotărnicia moşiei Stângăceaua de Jos aparţinând voievodului Matei Basarab. 209.1649 , Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte mănăstirii Sfânta Troiţă din Bucureşti, metoh al mănăstirii Ivir de Ia Muntele Athos, danii vechi şi cumpărături. 210.1649 (7158) septembrie 3. Matei Basarab voievod porunceşte Ia patru boieri să cerceteze pricina dintre Nectarie, egumenul mănăstirii Bradu, şi Balea logofătul pentru un vad de moară la Stănuleşti. 211.7649 (7158) septembrie 5. Stanca, soţia lui Paraschiva din Surdeşti, împreună cu fiica ei, Sorea, vând lui Udrea sluger moşie la Surdeşti, pentru plata birului, deoarece soţul ei a fugit în Moldova. 212.1649 (7158) septembrie 5, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte Iui Radu logofăt un vad de moară pe ocina domnească din Gherghiţa pentru dreaptă şi credincioasă slujbă. XLIII www.dacoromanica.ro 213.1649 (7158) septembrie 5, Tărgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte mănăstirii Vaideei ocină la Sărata în satul Murgeni, j. Ialomiţa, cumpărată de voievod de la Leca Meiută şi de la fiul acestuia, Negoiţă. 214.1649(7158) septembrie 6. Drăghici logofăt vinde vărului său, Radu logofăt, partea lui de moşie la Lipăreşti, pe care şi el o cumpărase de la Cârstea şi Apostol. 215.1649 (7158) septembrie 8. Dada şi Stan din Tătuleşti, împreună cu fiii lor, se vând rumâni lui Drăguşin mare paharnic. 216.1649 (7158) septembrie 8 <în zilele lui Matei voievod>. Uncheaşul Ivănel vinde lui Neagoe, fiul lui Bădică, partea sa de moşie din partea ivănească, cu munte şi vad de moară, pentru doi boi. 217.1649 (7158) septembrie 9. Nedelco, fiul lui Bolea, vinde lui Gherghe spătar două pământuri din moşul Procicani în sat, în Cândeşti. 218.1649 (7158) septembrie 10. Bilţi din Peştişani, la bătrâneţe şi slăbiciune, închină schitului Vovidenia al mănăstirii Tismana, o vie în dealul Gurănilor, ca să fie pomenit. 219.1649 (7158) septembrie 10. Neagoe Bădicescu cumpără o parte din moşia Dimiani , din partea cotească şi udrească. 220.1649 (7158) septembrielO. Voico din Corşori vinde lui Ion vătaf 4 locuri în sat. 221.1649 (7158) septembrie 10. Matei Basarab voievod porunceşte roşilor din judeţul Argeş să nu pună la bir pe oamenii din Flămânzeşti, scutiţi de domn, scrişi pe nume în cartea domnească. 222.1649 (7158) septembrie 14. Sava, fiul lui Iorga, cu mama sa, Muşa din oraşul Floci, vând lui Apostolache comis ocină în Păpeni, j. Ialomiţa. 223.1649 (7158) septembrie 18. Matei Basarab voievod întăreşte lui Pahomie, egumenul mănăstirii Sadova, pe Marina ţiganca cu fetele ei, ca să nu le dea nimănui, deoarece pentru ele au făcut schimb Preda Brâncoveanu mare clucer cu doamna Elina. 224.1649 (7158) septembrie 20. Mihalcea roşul din Jădeni adevereşte că a vândut lui Dediul căpitan un vad de moară şi moară la Gudureşti, având câştig de cauză împotriva lui Mihalcea, fratele lui pe ruşală. 225.1649 (7158) septembrie 22. Sin şi fratele său, Robe, şi surorile lor, Stana şi Ştefania din Ungurei, vând o ocină lui Moise spătar, fiul lui Mihalcea vornic din Pătârlage. 226.1649 (7158) septembrie 22. Stoica şi fratele său, Marin, vând lui Moise spătar, fiul lui Mihalcea vornic din Pătârlage, ocină în Scurteşti. 227.1649 (7158) septembrie 23. Odor şi Radu, fiii lui Sibiiu, dăruiesc fratelui lor, Cazan, partea de moşie din Bădeni, căci se înfrăţesc pe acea moşie. 228.1649 (7158) septembrie 23 , Tărgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte lui Fuga ocină în satul Coţăiani, pe apa Ialomiţei, judeţul Dâmboviţa, stabilindu-i hotarele. XLIV www.dacoromanica.ro 229.1649 (7158) septembrie 26. Drăghici logofăt din Pleşoi adevereşte lui Iordache , fiul lui Trufanda vistier, satul Stejarul, cu care l-a miluit vodă. 230.1649 (7158) septembrie 28. Stana, fiica lui Drăgan, vinde lui Moise spătar, fiul lui Mihalcea vornic din Pătârlage, ocină la Scurteşti. 231.1649 (7158) octombrie 1. Vişa, soţia lui Nan vătaf din Săcuiani, şi fiul ei, Rădan ceauş, dăruiesc şi vând mănăstirii Plumbuita o parte din moşia Plăseni, lăsată lor de călugăriţa Dobra, pentru pomenirea lui Nan. 232.1649 (7158) octombrie 2. Matei Basarab voievod scrie jupânesei Stanca din Creţuleşti pentru pâra dintre Radu logofăt şi jupânul Socol clucer, pentru un rumân din Bărbuleţ. 233.1649 (7158) octombrie 10, Tărgovişte. Matei Basarab voievod porunceşte oamenilor care au vii la Topoloveni, pe moşia mănăstirii Nucet, să-şi plătească vinăriciul. 234.1649 (7158) octombrie 13. Manta, fiul lui Pană din Câmpulung, şi Calea, jupâneasa lui Franţa, vând lui Stroe mare vistier Leurdeanu o vie de la Huma. 235.1649 (7158) octombrie 14. Enache, fiul pustnicului din Conţeşti, vinde lui Stroe mare vistier un pogon de vie la Huma. 236.1649(7158) octombrie 14. Stanciu logofăt din Bogăteşti vinde lui Stroe mare vistier vie la Huma, cumpărată de el de la Stan Ureche din Izvorani. 237.1649 (7158) octombrie 18. Stoica, fiul lui Răzmeriţă, vinde lui Moise spătar, fiul lui Mihalcea vornic din Pătârlage, pământ în Cândeşti. 238-1649 (7158) octombrie 20, Bucureşti. Stanciu al lui Sarachin vinde lui Theodor, egumen al mănăstirii Cozia, o moşie la Bogdăneşti cu 2 400 de ughi. 239.1649 (7158) octombrie 20. Matei Basarab voievod întăreşte lui Pătraşco paharnic şi Giura logofăt, fiii popii Ianachi din Moranglavi, moşii în Iaşi şi Tomeşti, j. Romanaţi, partea lui Vichentie monah, fiul lui Manea Morunglavu, şi a vărului său, Radul. 240.1649 (7158) octombrie 21. Ionaşcu, fiul lui Popoce, vinde lui Moise spătar, fiul lui Mihalcea vornic din Pătârlage, o ocină in Scurteşti. 241.1649 (7158) octombrie 21. Toader, fiul lui Negoia Ciovlicul, vinde lui Moise spătar, fiul lui Mihalcea vornic din Pătârlage, ocină la Scurteşti. 242.1649 (7158) octombrie 21, Bucureşti orânduieşte şase boieri adeveritori ai lui Cârstea paharnic din Plăseni lui Radu ceauş şi Dumitrei, nepoata Dobrei călugăriţa, să cerceteze câţi stânjeni de ocină a avut Dobra călugăriţa în Plăseni. 243.1649 (7158) octombrie 21. Datco Groşanul din Groşăneşti şi fiii săi, Vlad şi Stroe, vând lui Moise spătar din Pătârlage, ocină în Răspopi . 244.1649 (7158) octombrie 23. Ion Baştea din Titeşti vinde naşului său, Martin, locuri în câmp. XLV www.dacoromanica.ro 245.1649 (7158) octombrie 24. Şase boieri hotărnici adeveresc că i se cuvine lui Radu Dudescu logofăt să răscumpere moşia cumpărată de Gherghe vistier în Ciumemic, fără ştirea lui, de la Mircea căpitan. 246.1649 (7158) octombrie 25. Fătul, fiul uncheaşului Ion, vinde lui Apostolache comis mai multe pogoane de ţelină la Mâstâneşti. 247.1649 (7158) octombrie 25. Matei Basarab voievod scrie jupânesei Maria în pricina dintre Radul logofăt Creţulescul şi Socol clucer Comăţeanul pentru un rumân din Bărbuleţ, chemând-o să vină să jure la curte. 248.1649 (7158) octombrie 26. Mircea din Călugăreni, fiul lui Iancu, vinde lui Apostolache comis ocină în Fundeni. 249.1649 (7158) octombrie 30. Agaton şi nepotul său, Mihai din Bărboşii cei Mari, vând lui Matei Basarab voievod ocină la Bărboşi, j. Ilfov. 250.16<4>9 (71<5>8) noiembrie 1. Opriş şi soţia lui, Stoica, împreună cu fiii lor, vând lui Nicula din Stânceşti vie în dealul Cemăteştilor. 251.1649 (7158) noiembrie 2. Stroe roşu din Călugăreni, fiul uncheaşului Vlad, vinde lui Apostolache comis ocină în Fundeni, a treia parte din moşul Godean. 252.1649 (7158) noiembrie 4. Barbu şi fiul său, Neagoe, vând lui Ion vătaf din Corşori două livezi, una la Trestie, cealaltă la Lacul lui Bour. 253.1649 (7158) noiembrie 4. Cârstian, fiul lui Lupu din Cocul, vinde lui Iorgachi vornic, partea lui de moşie şi grădini cu pomi în sat, fără partea fratelui său. 254.1649 (7158) noiembrie 4. Radu , fiul adoptiv al călugăriţei , mărturiseşte că moşia de la Plăseni a fost lăsată moştenire lui Nan vătaf de către călugăriţa Dobra, dacă nu vor veni feciorii ei din robie. 255.1649 (7158) noiembrie 5. Baico, fiul lui Tatomir din Şaineşti, vinde lui Mirean şi fratelui său, Iane din Mărăcineni, ocină în satul Şăineşti. 256.1649 (7158) noiembrie 5. Chirana, fata lui Dumitru Bulăroiul din Maxin, adevereşte popii Jipa că fiul ei, Necola, a vândut acestuia un scoc de moară, pentru plata birului. 257.1649 (7158) noiembrie 6. Doisprezece boieri hotărnicesc moşia domnească din Stângăceaua din Dos şi din Faţă. 258.1649 (7158) noiembrie 8, . Gheorghe cojocar, ginerele lui Barbu din Păpeni, şi fiii săi vând lui Apostolache comis ocina din Păpeni, din partea de zestre de la socrul lui. 259.1649 (7158) noiembrie 9. Matei Basarab voievod porunceşte unor boieri tocmelnici să cerceteze pricina pentru nişte ţigani dintre Galaction, egumen la mănăstirea Radu Vodă, şi Stanciu logofăt. 260.1649 (7158) noiembrie 13. Cârstiian din Peştişani vinde egumenului Ioan de la mănăstirea Tismana a patra parte de moşie în hotarul Hobiţei. 261.1649 (7158) noiembrie 13. Tănasie căpitan dăruieşte mănăstirii de la Căldăruşani ocină stearpă fără rumâni la Fiiani, pentru pomana lui, a lui Matei Basarab şi a doamnei Elina. XLVI www.dacoromanica.ro 262.1649 (7158) noiembrie 14. Mihăilă şi fiul lui din Fundeni vând lui Apostolache comis ocină în Fundeni, jumătate de moş. 263.1649 (7158) noiembrie 16, Tărgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte lui Dumitraşcu Filipescu fost mare stolnic şi fiului său, Pană, a patra parte din ocina de la Ciumemic, partea mătuşii lor, jupâneasa Elina, nepoata lui Staico paharnic din Bucov. 264.1649 (7158) noiembrie 17. Uncheaşul Şerbu Opincă vinde lui Chircă postelnic ocina lui din Văleni, j. Olt, fără rumâni. 165.1649 (7158) noiembrie 17. Radu cazacul şi fiul său, Lupul din Cepturile, dăruiesc mănăstirii Plumbuita 20 de stânjeni de moşie, cumpăraţi de la Cârstea al Chiajnei din Plăseni. 266.1649 (7158) noiembrie 21. Dumitraşcu, fiul lui Radu logofăt din Scurteşti, vinde lui Moise spătar ocină şi vie în Scurteşti, din partea grabicinească. 267.1649 (7158) noiembrie 23. Radu, fiul lui Neagu din Matiţa şi soţia iui, Stanca şi fiul lor, Radu, adeveresc schimbul de moşie cu popa Stan şi fratele lui, Manea, pentru ocinele de la Turceşti şi Păcăleşti, cu livezi şi pomet. 268.1649 (7158) noiembrie 23, Tărgovişte. Matei Basarab voievod eliberează din vecinie pe popa Oprea din Titeşti, fiul lui Badea grămătic, din partea monahului Teofil de la mănăstirea Cozia. 269.1649 (7158) noiembrie 24. Nepoţii lui Vlad ceauşul lasă mătuşii lor, Stana, moşiile de la Măgura şi Pâcleni, cum hotărâse unchiul lor, la moartea sa. 270.1649 (7158) noiembrie 25. Badea şi soţia lui, Rada, vând lui Simion şi fraţilor lui, fiii lui Tatu şi altora, moşie la Priboieni, în hotarul Zatrii, partea de cumpărătură şi cea de zestre. 271.1649 (7158) noiembrie 25, Tărgovişte. Pătru şi fiul său, Tudor din Pătrăreşti, vând lui Leca pitar, fiul agăi Oprea, ocină în Bucul de Sus, j. Ialomiţa, «din bogate lipse». 272.1649 (7158) noiembrie 25, Tărgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte jupânesei Stanca, soţia lui Stan logofăt Creţulescu şi fiilor ei, ocina la Bărbuleţu, j. Dâmboviţa, în urma unei judecăţi cu Socol clucer Comăţeanu, care nu a putut să jure la mitropolie. 273.1649 (7158) noiembrie 25, Tărgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte popii Radu, fiul lui Neacşu logofăt din Potoc, ocină la Ludeşti, j. Dâmboviţa, cumpărată de la diverşi megiaşi din sat. 274.1649 (7158) noiembrie 26. Jupâneasa Elina, fata Măriei, nepoata postelnicului Staico din Bucov, care se împrumutase cu 170 de ughi la nepotul ei, Dumitru Filişanu fost mare stolnic, şi pusese zălog partea ei de moşie din Comarnic, neputând achita datoria, pierde moşia. 275.1649 (7158) noiembrie 26. Iano, fiul Melicăi, vinde lui Hrănite postelnic Blagodescu un loc de casă moştenit de la bunicul mamei lui, Ţintoaia. 276.1649 (7158) noiembrie 29. Neagoe, fiul lui Braşov din Bărbuleţu, vinde lui Radu logofăt Creţulescu un loc în sat, numit «Locul lui Giurcov». XLVII www.dacoromanica.ro 277.1649 (7158) noiembrie 30. Drăghici, fiul lui Radu postelnic Ţarălungă, şi fiul său, Marin, vând lui Drăguşin mare paharnic o livadă de meri, casă cu pivniţă, moară la Cârligaţi. 278. . Ionaşco comis adevereşte celor şase boieri hotărnici ai moşiei Plăseni că călugăriţa a lăsat la moartea ei moşia lui Nan vătaf, dacă nu i se vor întoarce fiii din robie. 279.1649 (7158) decembrie 1. Şerb al lui Badea din Săcşori vinde lui Stoica logofăt jumătate de funie de ocină şi heleşteu în sat. 280.1649 (7158) decembrie 1. Şase boieri hotărnicesc partea din Plăseni a călugăriţei Maria şi adeveresc că ea a lăsat-o moştenire, la moartea ei, lui Nan vătaf, dacă nici unul dintre fiii ei nu se va întoarce din robie, parte pe care fiul acesteia, Dan Ceauş, o închină la mănăstirea Plumbuita. 281.1649 (7158) decembrie 2. Stana din Potoceni, soţia ceauşului Vlad Mârzacul din Pâcleni, vinde fraţilor Negoiţă paharnic, Moise spătar şi Gherghe spătar moşie la Pâcleni, j. Buzău, şi la Turcu. 282.1649 (7158) decembrie 2. Iane, fratele lui Rădici, împreună cu mama lui, Maria, vând jupânului Manta o livadă la Crucea Cârlegii . 283.1649 (7158) decembrie 5. Radu din Uleşti şi soţia lui, Ilinca, vând lui Radu mare logofăt ocină la Gorgan. 284.1649 (7158) decembrie 8, Bucureşti Matei Basarab voievod întăreşte că Dănilă, fiul lui Stan, nu a fost rumân lui Preda vornic Cepleanu şi fiilor acestuia, Mihai spătar şi Preda postelnic, ci al mănăstirii Tismana. 285.1649 (7158) decembrie 9. Stan, fiu lui Şerbu; şi cu Mihnea vând negustorilor Velisarie şi Sima ocină la Necşeştii de Jos. 286.1649 (7158) decembrie 10, Târgovişte. Jupânul Iane şi soţia lui, Voica, vând lui Tudorache o prăvălie în Bucureşti, lipită de prăvălia Duşcăi. 287.1649 (7158) decembrie 10, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte mănăstirii Gura Motrului moşii la Gura Şuşiţii şi Gura Motrului, alese dinspre megieşii din Şuşiţa şi împietrite de doisprezece boieri hotărnici. 288.1649 (7158) decembrie 11. Condilo postelnic şi soţia sa, Stanca Rudeanca, vând lui Fătul nişte ţigani din ţigănia jupânesei Stanca. 289.1649 (7158) 11, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte mănăstirii Strehaia moşii la Stângăcelele, j. Mehedinţi, partea de moştenire şi cumpărătură a vornicului Preda Cepleanu, împreună cu rumânii. 290.1649 (7158) decembrie 12. Şase boieri, luaţi pe răvaşe domneşti, hotărăsc în pricina dintre egumenul mănăstirii Radu Vodă, Galaction şi Stanciu logofăt din Văcăreşti pentru nişte ţigani, acesta având şi carte de afurisenie de la mitropolitul Ştefan. 290bis. (1649) decembrie 19. Sin din Dăieşti vinde lui Pârvul paharnic din Fălcoi ocină în Sâmbotin pentru 11 ughi. 291.1649 (7158) decembrie 15. Dragomir şi fratele său, Novac, pun zălog la Datco iuzbaşa livada din Vârtop, pentru 3 ughi. XLVIII www.dacoromanica.ro 292.1649 (7158) decembrie 15. Jupâneasa Maria vinde lui Fătul braşoveanul un ţigan, Băjan, pentru 30 de ughi. 293.1649 (7158) decembrie 16. Radu, fiul vornicului Pătraşco din Şuiei, pune zălog la Datco iuzbaşa din Cârsteneşti o livadă din Frasen, pentru 330 de bani. 294.1649 (7158) decembrie id.Văsii se vinde rumân lui Nicola pârcălab din Oraviţa, cu 20 de ughi, bani vlădiceşti. 295.1649 (7158) decembrie 17. Florea, fiul lui Stănilă din Căldăruşi şi fraţii săi, vând lui Radu mare comis ocină Ia Căldăruşi, j. Buzău, pentru 11 ughi. 296.1649 (7158) decembrie 19. Ion şi Drăghici vând o vie din răzorul lui Mitrea până în gardul popii Iaşi lui Vâlsul din Argeş. 297.1649 (7158) decembrie 20, Tărgovişte. Matei Basrab voievod întăreşte mănăstirii Golgota ocină la Cârligaţi, precum şi o livadă la Cojocari, j. Vlaşca cu meri, case şi pivniţă, partea lui Radu Ţarălungă postelnic, pe care fiul acestuia, Drăghici, o vânduse lui Drăguşin Deleanui mare paharnic, fără ştirea mănăstirii. 298.1649 (7158) decembrie 21. Barbu din Cârsteneşti cu fiul său, Neagoe şi cu nepoţii săi vând lui Ion vătaf din Corşori un* loc la Crânguri. 299.1649 (7158) decembrie 24. Ana, fata lui Sima din Tărgovişte, nepoata Spinciului cel Mare, vinde lui Nedelco paharnic o vie la Feţe, zestre de la mama ei. 300.1649 (7158) decembrie 28. Fârtat din Şchei, j. Argeş, cu soţia şi un fiu, Dobre şi alţi megiaşi din sat se vând rumâni lui Diicu Buicescu, mare spătar, cu toată moşia şi viile din deal. 301.1649 (7158) decembrie 29. Neagoe, fiul lui Mareş, vinde lui Moise spătar din Pătârlagele o ocină la Pârscoveni, pentru 900 de bani. 302.1649 (7158 ) decembrie 31, Tărgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte lui Bălan din Negoieşti, un sfert de ocină în Negoieşti, j. Mehedinţi pentru care s-a judecat cu Gherghina şi Căliian. XLIX www.dacoromanica.ro www.dacoromanica.ro RESUMES DES DOCUMENTS 1.1*janvier 1649 (7157). Les filles de Stan et Diica, Neaga, Anca, Muşa et Cârstiana, vendent ă Udrea un terrain en jachere <â Ploieşti>. 2.3 janvier 1649 (7157). Le clucer Mihai de Hărgetoaia vend â Ghiorma, grand ban de Craiova, une familie de Tsiganes achetee â Răduţul de Medvejde. 3. 8 janvier 1649 (7157), Târgovişte. Le voi'vode Matei Basarab confirme au portier Dragomir de Poiana, district de Ialomiţa, le droit de possession sur une terre et des serfs au village de Pupezenii sur Mostişte, district de Ilfov, â la suite d’un proces avec l’echanson Fota, fils du prevot Radu. 4.12 janvier 1649 (7157), Târgovişte. Le voivode Matei Basarab confirme au logothete Stoica <Şerbanovici>, fils de Şerban de Săcşori, des parties de terre, des vignes, un etang â Săcşori, Bolească, Găneştii de Sus. 5.14 janvier 1649 (7157). Neagoe et ses freres portent temoignage au sujet de huit cordes de la terre de Mălureni: une corde de terre donnee au monastere de Vieroşi, ainsi que sept autres vendues au grand tresorier Stroe . 6.17 janvier 1649 (7157). Le second portier Manole confirme que Coman Ogrătinel de Mănieciu est tombe d’accord avec les Iliescu au sujet d’un emplacement de maison â Podişor et d’autres terrains et terres. 1.17 janvier 1649 (7157), Târgovişte. Le voivode Matei Basarab confirme au roşu Nedelco et â d’autres le droit de possession «sur une terre â Smârci, Afumaţi, district de Prahova, â la suite d’un proces, avec leur affranchissement du servage accorde par Muşa et ses fils. 8.18 janvier 1649 (7157). Velica, fille de Stoica de Budişteni, et le fils de la sous-dite vendent au logothete Stanciu des terres avec des serfs â Dobroieştii de Jos, district de Muşcel et Pădureţ. 9. 20 janvier 1649 (7157). Socol et sa femme, Ilina, vendent au panetier Leca une terre â Bucul de Sus. 10. 20 janvier 1649 (7157). Stan et son fils, Radu de Negeşti, s’engagent â faire don au joupan Manta quatre terrains, labourage d’une joumee, en cas de ne pas pouvoir rembourser â temps la somme empruntee. 11.23 janvier 1649 (7157). L’dchanson Constantin fait don â l’eveque de Râmnic une vigne â Bujoreni, 3 juments et 4 boeufs, en echange du droit d’etre en terre â l’eveche. 12.20 janvier 1649 (7157). Le voivode Matei Basarab ordonne aux habitants du village de Tătarul de retoumer â leurs maisons et de restituer tout l’argent que le logothete Radu Dudescu a verse pour couvrir leurs impots. LI www.dacoromanica.ro 13.25 janvier 1649 (7157). Le voivode Matei Basarab confirme â l’echanson Negoiţă le droit de possession sur le village de Dăneşti, district de Buzău. 14.31 janvier 1649 (7157). Le pretre Ion Oche vend â Mateiaş, fils du ban Pavlache, sa terre â Ciocăneşti, sans serfs. 15. Fevrier 1649 (7157). Bogoe et son frere, Comea, font don aux fils de Căzănescu un emplacement de maison â Făsâiu et des terres. 16.5 fevrier 1649 (7157), Târgovişte. Dragoslav et son fils, Neacşul de Bribinari, district de Teleorman, vendent au postelnic Chirca la terre et le moulin de Văleni, achetes â Şerbu de Piscu. 17. 3 fevrier 1649 (7157). Le diacre Ion, petit-fils de Marin d’Argeş, avec sa femme et ses enfants vendent au joupan Mihai de Bucarest une familie de Tziganes enfuits. 18. 4 fevrier 1649 (7157). En presence du maire et des 12 echevins de la viile de Argeş, Oprea fait don sa pârtie de terre aux villageois de Turburea et au roşu Dragomir et â tous Ies frăres de terre de ce demier. 19.4 fevrier 1649 (7157). L’echanson Tudor de Vlădeni et son beau-frere, Oancea Lerescul, s’entendent avec le porte-glaive Pârvu, beau-fils du şufar Ivan, au sujet de l’heritage laisse par leur bel le-mere. 20. 5 fevrier 1649 (7157). Şerban de Slănicul de Jos et Ies fils du sous-dit se vendent en servage au grand tresorier Stroe , y compris leur terre. 21.11 fevrier 1649 (7157). Vasile, fils de Dragomir de Stănceşti, vend â Pintrea une terre â Berindeşti, faisant pârtie de la terre Bodeasca. 22.12 fevrier 1649 (7157). Le diacre Badea et ses frere vendent au capitaine Constantin une terre faisant pârtie de la terre Răteasca <â Samara>. 23.15 fevrier 1649 (7157). Le voivode Matei Basarab exempte de diverses taxes Ies dârvari serviteurs de monastere de Mislea. 24.18fevrier 1649 (7157). L’ecuyer Stoica Mârşăviţ vend â Radu <Şintescu-Popescu>, grand aga, la pârtie de terre de Oprea, achetee â d’autres villageois du village de Dârza. 25.18 fevrier 1649 (7157), Târgovişte. Le voivode Matei Basarab confirme â l’echanson Patraşco et au frere de celui-ci, Giura de Morunglavi, district de Dâmboviţa, la terre de Şerbaneşti, pârtie de terre appartenant â l’hdgoumene Ioan du monastere de Căluiu. 26.20 fevrier 1649 (7157). Gheorghie vend au grand capitaine Radu sa pârtie de terre â Urecheşti. 27.20 fevrier 1649 (7157). Toma de Poienărei vend â l'intendant Ion sa pârtie de terre â Trestiani. 28.21 fevrier 1649 (7157). Daniil vend â son fils, Tudor, la vigne de Troian, achetde argent comptant, de la dot de son epouse. 29.23 fevrier 1649 (7157), Târgovişte. L’ecuyer Udrica et son epouse, Alexandra, fille du clucer Petru Aslan, vendent â dame Elina, epouse de Matei Basarab, le village de Heraşti, district de Ilfov, avec des serfs. LII www.dacoromanica.ro 30.25 fevrier 1649 (7157). Le logothete Chiriac de Ştefoaia et son frere, le logothete Sava, fils du logothete Stan, vendent au marchand Petru une terre â Ştefoaia, district de Vlaşca, et un emplacement de moulin sur le Neajlov. 31.25 fevrier 1649 (7157). Chiriţă, fils de Dumitru de Târşov, se vend comme serf â Radu , grand ecuyer, contre 10 ughi. 32.27 fevrier 1649 (7157). Oprea et Barbu de Cârstieneşti vendent au logothete Ion un terrain preş de Valea Rugilor. 33.27fevrier 1649 (7157). Le voivode Matei Basarab ordonne que la filiale de Piteşti appartenant au monastere de Cotmeana et Ies Tsiganes ne soient plus importunes par Ies pârcălabi de la viile au sujet des impots. 34.28fevrier 1649 (7157). Les miliciens des escadrons des iuzbaşale Coman et Patraşco de Viforâta s’engagent â ne plus couper la foret de du monastere de Radu-Vodă. 35. 28 fevrier 1649 (7157). Le clucer Loizu, băile de la viile de Bucarest, confirme â Phegoumene de monastere de Sfânta Troiţă le droit de possession sur une Tsigane echangee pour une autre avec Dumitru et son frere, fils de Bircă de Creţeşti, â la suite d’un proces. 36. 5 marş 1649 (7157). Ona Curescu de Şchei legue â son petit-fils, Alăman, qu’il a adopte, sa terre au village, â condition que ce demier la partage en deux avec les fils de son frere, Stan. 37. 6 marş 1649 (7157). Oprea, fils de Vâlsan, vend au postelnic Dragotă, fils du ban Barbul , une terre â Sulari. 38. 9 marş 1649 (7157). Albul, fils du logothete Oprea de Rativoeşti, met en gage au grand tresorier Stroe les bandes de terre de Ştefaneşti, contre de l’argent emprunte sans interet. 39.10 marş 1649 (7157). Le logothete Vlaicu de Jugur, avec ses fils et ses freres, vendent au porte-glaive Ianache, fils du grand clucer Socol , une terre et des serfs â Poenari, district de Muşcel. 40.13 marş 1649 (7157). Stan Coţofană et ses fils de Turburea se vendent comme serfs au vornic Gheghe Serdănescu, avec leur terre. 41.18 marş 1649 (7157). Le pretre Radu de Nucşoara confirme que Phegoumene Leontie du monastere d’Argeş a rachete de lui un terrain. 42. 21 marş 1649 (7157). L’âchevin Oprea et d’autres habitants de la viile de Râmnic vendent au postelnic Dragomir, fils de Pintendant Anghel de Mihăieşti, une vigne â Troian, ayant appartenu â Lepădat, qui s’est enfuit. 43. 24 marş 1649 (7157). Voico, fils du panetier Simion de Găeşti, vend au grand tresorier Stroe une terre â Ştefaneşti, district de Argeş. 44. 26 marş 1649 (7157). Teodor, fils de Pintendant Neguţ, achete un terrain â Pintendant Stanciu et un autre â Stan de Ţâţa, les deux se trouvant â Valea Ţâţei, district de Dâmboviţa. 45. . Temoignage concemant les achats faits â Valea Ţâţei par Dumitru et Teodor, fils de Pintendant Neguţ de Ţâţa. LIII www.dacoromanica.ro 46.29 marş 1649 (7157). Le voivode Matei Basarab exempte d’impot Ies rameurs du monastere Sfânta Troiţă de Bucarest, afin que ceux-ci gardent le faubourg du monastere. 47.30 marş 1649 (7157). Stoica, fils de Răzmeriţă de Cândeşti, vend au porte-glaive Gherghe deux terres au champ â Cândeşti, faisant pârtie de la terre de Negruş. 48. 30 marş 1649 (7157), Tărgovişte. Le voivode Matei Basarab et son petit-fils, le grand clucer Preda Brâncoveanu, font un echange de villages avec l’ancien grand clucer Socol , donnant la moitie du village de Răzvad, district de Dâmboviţa, sans serfs, avec Ies maisons, Ies vignes et l’eglise en pierre, et recevant en echange le village de Ştiubeiele, district de Mehedinţi, avec des serfs. 49.30 marş 1649 (7157). Le voivode Matei Basarab ordonne â 12 boyards arpenteurs de delimiter la terre de Budişteni, appartenant aux logothetes Stanciu et Oprea, par rapport â Anania et au capitaine Mihai. 50.30 marş 1649 (7157), Tărgovişte. Le voivode Matei Basarab confirme au monastere de Tismana le droit de possession sur une terre â Ploştina Drăgoieştilor, sur laquelle le pretre Ioan et le moine Vasile avaient bâti auparavant une maison appartenant au monastere. 51. <30> marş 1649 (7157). L’ancien grand clucer Socol Cornăţeanul confirme l’echange fait avec le prince Matei Basarab et le petit-fils de celui-ci, le grand clucer Preda Brâncoveanu, comprenant Ies terres, Ies vignes, Ies maisons et l’eglise en pierre de Răzvad, echangees pour le village de Ştiubeiele. 52.1" avril 1649 (7157). Le voivode Matei Basarab ordonne â 12 paysans libres de porter temoignage si Sârbu et ses fils n’ont pas et6 Ies serfs de la vorniceasa Mitroaia ou de l’epouse du tresorier Vasile. 53.1" avril 1649 (7157). Le voivode Matei Basarab ordonne â 12 paysans libres de porter temoignage si Vlad Sfitac de Călugăreni a ete ou non le serf de la vorniceasa Mitroaia ou de l’epouse du tresorier Vasile. 54. 5 avril 1649 (7157). Le ceauş Marin avec son frere et autres habitants de la viile de Bucarest vendent â Dedu trois carrăs de vigne au coteau de Bucarest, ce demier Ies donnant au monastere de Plumbuita, pour se racheter du servage avec toute sa familie. 55. 5 avril 1649 (7157). Le vieillard Sava, Pătraşco et son frere, Stoica de Gomeni, vendent au grand şătrar Andrei leur pârtie de terre, sans serfs, avec un gue de moulin et une foret. 56. 5 avril 1649 (7157). Le voivode Matei Basarab ordonne â 12 boyards de delimiter Ies terres du monastere de Tismana par rapport aux villages de Groşani et Racoţi. 57. 8 avril 1649 (7157). Dedul de Budişteni, fils de Mihăilă, vend â Oprea et â Mihai sa pârtie de terre â Piscul lui Detcul. 58. 8 avril 1649 (7157). Oprea, Stoica et Turdor vendent â leur beau-frere, Radu, une vigne â Măicăneşti, avec toute la terre. 59.10 avril 1649 (7157), Tărgovişte. Lupu et ses freres, Damaschin et Matei de Stângaceaua din Faţă, district de Mehedinţi, se vendent comme serfs avec leurs LIV www.dacoromanica.ro fils et leurs parties de terre au village au voivode Matei Basarab, apres s’etre rachete de Burloagă, qui Ies avait affranchi â sa mort. 60.10 avril 1649 (7157). Radu, fils de Cârstian, et Mihnea, fils du pretre Mihnea de Vărăşti, vendent au Radu de Cătun leur pârtie de terre, incluse dans la terre de Vărăşti. 61.10 avril 1649 (7157). Stanciu de Negreşti, sa mere et ses frere vendent â Manta des terrains â Lunca Plopului et â Priboi. 62.11 avril 1649 (7157). Fota postelnic de Baloteşti vend â Aniniş de Budişteni une vigne â Crângureni. 63.11 avril 1649 (7157). Vida, fille de Dragotă de Murgaş, legue â Lie sa pârtie de terre â Murgaş, pour que des aumones soient faites en sa memoire apres sa mort. 64.13 avril 1649 (7157). Ghiorma, le grand ban de Craiova, et sa femme, Neacşa, dedient l’hermitage de Câmul au monastere de Căldăruşani, avec toutes Ies terres, Ies vignes, Ies moulins, l’orfevrerie et tout le revenu. 65.15 avril 1649 (7157). Ioana, epouse du postelnic Udrea de Cosoba, vend au joupan Parasco 50 stânjeni de terre â Cosoba. 66.15 avril 1649 (7157). Stanca, epouse de Petru de Drăgioi, vend au grand clucer Preda Brâncoveanu une terre au village, pour se procurer l’argent necessaire pour des aumones en memoire de ses fils trepassâs. 67.15 avril 1649 (7157). Şerbu et ses fils vendent â l’intendant Stanciu de Budişteni une bande de terre â Dobroieştii de Jos. 68.15 avril 1649 (7157). Vladul vend k Viuzbaşa Todom 20 toises de la terre de Rogojeneasca, â Goştela de Jos. 69.15 avril 1649 (7157), Târgovişte. Le voi'vode Matei Basarab confirme au logothete Mareş et â Pepouse de celui-ci, Maria, le droit de possession sur une vigne et la moitie d’une bande de terre â Ştefaneşti, district de Argeş, ainsi que sur une jeune fille tsigane, toutes reţues en dot du postelnic Constantin Cantacuzino, dame Maria faisant pârtie de la familie de ce demier. 70.15 avril 1649 (7157). Le voivode Matei Basarab confirme au monastere de Prahoviţa, fon de par Ghermano, moine ordonne pretre, le droit de possession sur des terres au coteau de Fâstâci, â Gura Teleajenului. 71. JJ avril 1649 (7157). Le voivode Matei Basarab confirme au grand porte-glaive Diicul et â ses fils le droit de possession sur un serf, Stan, et sur ses fils de Şchei, district de Argeş, avec sa terre au village, avec des vignes, des vergers et des arbres fruitiers. 72.15 avril 1649 (7157), Târgovişte. Le voivode Matei Basarab confirme au grand prevot Marco le droit de possession sur deux serfs de Lungi, Vladul Sfitac et Sârbul, avec leurs fils, que le sous-dit tenait de sa tante, la vorniceasa Neaga Mitroaia. 73. . Testament du grand stolnic Dumitru Filişanu, par lequel celui-ci partage ses biens entre sa femme et ses enfants. LV www.dacoromanica.ro 74.20 avril 1649 (7157). Danciu de Sămara vend au capitaine Constantin Gălăţeanul un terain faisant pârtie de la terre de Iepureasca. 75.20 avril 1649 (7157). Stoica et son beau-frere, Drăguş , vendent au capitaine Constantin Gălăţeanul des terrains au village de Sămara. 76.20 avril 1649 (7157). Le voivode Matei Basarab exempte d’impots 10 etrangers se trouvant sur la terre de Palanga appartenant au grand logothete Radu Cocorăscu, â condition qu’ils travaillent aussi pour le prince. 77.20 avril <1649>. Temoignage montrant que l’intendant Neguţ de Ţâţa et ses fils ont achete â Pantazie une terre de â Priboiu. 78.21 avril 1649 (7157). Cârstea, fils de Radu de Pârscoveni, vend au porte-glaive Moise une terre â Pârscoveni, sur Călmăţui, district de Buzău. 79. 28 avril 1649 (7157). Irimia temoigne par ecrit que son pere, Oprea, a vendu â Todor une terre â Cioroiaşi. 80.28 avril 1649 (7157). Serafim, eveque de Buzău, confirme que le postelnic Jipa de Vemeşti ne doit pas de l’argent au capitaine Sava. 81.1* mai 1649 (7157). Balacan, Stan Tălpigă, et d’autres du village de Negraşi, district de Vlaşca, s’engagent d’apporter au grand vornic Dragomir deux actes pour lesquels ils ont ete enfermes. 82. 2 mai 1649 (7157). Matei Basarab donne au paie Radu la terre de Braniştea, district de Dâmboviţa, en recconaissance pour son devouement et ses fideles Services. 83.4 mai 1649 (7157). Le voivode Matei Basarab fait charger le pârcălab Necula de partager Ies biens de Dumitru Filişanu entre l’epouse et Ies enfants de ce demier, en conformite avec l’inventaire dresse par le stolnic et de mettre ainsi fin â toute dispute. 84.4 mai 1649 (7157). Le voivode Matei Basarab confirme au capitaine Neagoe le droit de possession sur la village de Răduceşti, district de Buzău, ayant appartenu â Stan Zeamăneagră, ainsi que sur d’autres terrains et vignes â Topliceni et â Bordeşti. 85.5 mai 1649 (7157), Târgovişte. Le voivode Matei Basarab fait un don annuel au monastere de Valea 100 blocs de sel de la saline prindere de Ocna Mică. 86. 6 mai 1649 (7157). Neagu et Tatu, paysans de Creţeşti, confirme que Radu de Copăceni a eu un proces avec Dragu, fils de Mercan de Conţeşti, au sujet de quelques terres â Creţeşti. 87. 6 mai 1649 (7157). Pârvu, petit-fils de Andrei de Sărăcineşti, vend un terrain â Slinuri. 88.8 mai 1649 (7157). Les douze boyards cojureurs, engages par le roşu Calotă de Târşor avec mandat princier, delimitent les vignes de ce demier â Drăgoşăşti, Săraca et Pelineasca par rapport â cel les appartenant â Tatu et â Stanciu. 89.11 mai 1649 (7157). Vlădaia, epouse du postelnic Iane de Pleşoi, et ses fils vendent au ban Barbu la moitie de la terre de Şimnicul de Sus, sans serfs. LVI www.dacoromanica.ro 90.13 mai 1649 (7157). Calotă et ses fils, ainsi que Matei confirment que deux arpents de vigne de leur terre â Păcăleşti appartiennent au pretre Stan, comme Ies douze boyards cojureurs l’ont etabli auparavant. 91.13 mai 1649 (7157). Plusieurs villageois de Ciorâca temoignent qu’ils se sont rachetes du servage du grand tresorier Stroe . 92.14 mai 1649 (7157). Drăghici de Necşeşti confirme que Ies marchands Velisarie et Sima lui ont prete 25 unghi, contre la mise en gage de sa terre. 93.18 mai 1649 (7157). Martin, Stan et Neagoe vendent â l’intendant Ion un jardin â Poenărei, avec l’emplacement de la maison et une cheneviere. 94.18 mai 1649 (7157). Plusieurs villageois de Tătarul s’engagent â payer l’impot du thaler au logothete Radu Dudescu, qui s’est porte garant pour eux et qui Ies a fait sortir de prison. 95. 20 mai 1649 (7157). Marin de Pietroşiţa anchete un terrain â Vlad et â Ursu de Ruşeţu cel Mare. 96. 21 mai 1649 (7157). Stroe Buţescu et sa femme, Stana, font don au monastere de Mislea leur terre de Stroiasca. 97. 24 mai 1649 (7157). Mircea, fils de Anca, petit-fils de Negruş de Cândeşti, vend au porte-glaive Moise un terrain situe preş des vignes de ce demier â Sfânta. 98. 25 mai 1649 (7157). Buzea et ses freres, fils de Nica de Muţi, vendent au grand porte-glaive Diicu Buicescu leur terre au village. 99. 25 mai 1649 (7157). Le prevot Iorga de Bogaţi et Şerban de Priboiani confirment le partage des forets sur le coteau de Glâmboacele et â Piscul Frumuşălului entre Radu de Bogăţelul de Sus et le pretre Ivan de Beleţi, ces demiers faisant un echange entre eux. 100.25 mai 1649 (7157). Le capitaine Mogoş et d’autres boyards confirment l’accord entre le porte-glaive Moise et ses freres, le porte-glaive Gheorghe et l’echanson Negoiţă, au sujet de deux gues de moulin â Cândeşti et â Gura Nişcovului. 101.25 mai 1649 (7157). Stoica et ses freres de Săteşeşti vendent au logothete Velisarie et â Sima leur terre â Necşeştii de Jos, district de Teleorman. 102. 28 mai 1649 (7157). Le clucer Preda Cepleanu fait un echange de Tsiganes avec Antonie, hegoumene du monastere de Plăviceni, pour ne pas diviser Ies familles de Tsiganes. 103. 28 mai 1649 (7157) . Le voivode Matei Basarab confirme au monastere de Tismana le droit de possession sur le village de Comani, district de Mehedinţi, â la suite d’un proces avec Pătraşco, beau-fils de Colţea de Pleşoi. 104. 28 mai 16<4>9 (71<5>7). Le voivode Matei Basarab confirme â son epouse, Elina, le droit de possession sur Ies serfs du village de Pietrile, district de Vlaşca, et sur Ies terres de Pietrile et de Deadilov, en pârtie appartenant au sluger Preda et en pârtie appartenant au monastere de Nucetul, pour cette demiere, la dame donnant en 6change sa pârtie de la terre de Dulceni, district de Teleorman, avec 17 serfs. LVII www.dacoromanica.ro 105. 30 mai 1649 (7157). Le voivode Matei Basarab autorise le postelnic Iordache â acheter une terre au village de Ruseneşti, conformement au droit de protimisis. 106. 30 mai 1649 (7157). Le voivode Matei Basarab ordonne aux villageois de Palanga, qui etaient exempts de toute taxe, d’obeir au grand logothete Radu et de travailler aux moulins et â la maison du boyard, puisque cette seigneurie lui a ete donnee par le prince Radu Şerban, en reconnaissance pour son devouement au service du pays. 107. 30 mai 1649 (7157), BrâncovenL Le voivode Matei Basarab confirme au pretre Radu le droit de possession sur un terrain de vigne au coteau de Drăgăşani, donne par Stan et le cousin de ce demier, Stoichiţă, pour que leurs noms soient inclus dans l’obituaire. 108.1° juin 1649 (7157). Le voivode Matei Basarab confirme au postelnic Condilă et â Pepouse de celui-ci, Stanca, le droit de possession sur une terre â Stolniceni et sur la pârtie de terre du monastere de Slătioara qu’elle a reţues en dot de son pere, le logothete Pârvu Rudeanu. 109. 3 juin 1649 (7157). Ion, fils de Toma de Băjeşti, et son petit-fils, Toma, vendent au logothete Mareş 4 terrains preş de la terre de Hârteşti. 110.5 juin 1649 (7157). Douze boyards arpenteurs informent par ecrit le voivode Matei Basarab qu’ils ont ete engages par le logothete Radu Dudescu pour delimiter la terre de ce demier â Stăneşti par rapport â celle appartenant â la vorniceasa Muşa, epouse du vornic Borcea, â la suite d’une reclamation du village contre Muşa. au sujet d’atteinte corporelle. 111. 5 juin 1649 (7157). Douze boyards dresse un rapport au voivode Matei Basarab au sujet de la delimitation de la terre du Radu Dudescu â Stăneşti, par rapport â celle de la vorniceasa Muşa. 112. 5 juin 16<4>9 (71<5>7). Douze boyards arpenteurs engages par le logothete Radu Dudescu pour delimiter sa terre â Stăneşti sont passes par Drăceşti, delimitant cette terre par rapport â celle de Floreasca. 113. 5 juin 1649 (7157). Le postelnic Stan et ses fils se mettent d’accord avec Ies Popescu, Ies fils du pretre Nan de Amăraşti, au sujet d’une terre â Câmpul Vrăpciunului. 114. 6 juin 1649 (7157), Criva. Le stolnic Bărcan de Vrăneşti vend au grand tresorier Stroe Leurdeanul une terre â Udeni, district de Vlaşca. 115. 7 juin 1649 (7157). Six boyards delimitent la pârtie de terre qui revient aux freres Ivan et Vintilă, fils de Nedelco de Bucu, des legs laisse par leur pere. 116. 7 juin 1649 (7157). Le voivode Matei Basarab autorise le postelnic Iordache de prelever Ia dîme sur la terre de Stejarul qui a appartenu â son pere, le tresorier Trufanda. 117.8 juin 1649 (7157). Le voivode Matei Basarab confirme â la stolniceasa Maria, la seconde epouse du grand stolnic Dumitru Filişanul, ainsi qu’â ses petits-fils, le droit de possession sur Ies villages de Anini, avec des serfs, de Filiaşi et de Frăsinul. LVIII www.dacoromanica.ro 118. lOjuitt 1649 (7157). Ion, fils de Manea, petit-fils de la nonne de Scurteşti, vend au porte-glaive Moise une terre â Scurteşti, avec une vigne avec raisins. 119.10 juin 1649 (7157). Radu et Tătulea, fils du postelnic Oprea de Goleşti, vendent au monastere de Argeş un terrain â Stejari. 120.10 juin 1649 (7157). Tărchilă, fils de Bodea de Scurteşti, vend au porte-glaive Moise une terre et une vigne au village. 121.16 juin 1649 (7157). Radu de Scurteşti, fils du vieillard Nan, vend au porte-glaive Moise une terre et une vigne au village. 122.16 juin 1649 (7157). Le stolnic Tudor legue â sa fille, Elina, la terre de Comu, avec des serfs, une vigne et des Tsiganes. 123.16 juin 1649 (7157). Le stolnic Tudor legue â son epouse, Tudora, deux familles tsiganes, une terre â Crătuneşti, de l’argent, du betail, des ruches, des vignes et un chariot â quatre chevaux. 124.16 juin 1649 (7157). Vlad de Scurteşti, fils du tailleur Balea, vend au porte-glaive Moise une terre au village et un arpent de vigne. 125.16 juin 1649 (7157). Mara, fille de Mihai, vend au marchand Petru deux carres de vigne laissee en friche â Lescioare. 126. 20juin 1649 (7157), Târgovişte. Le voivode Matei Basarab confirme au grand logothete Radu de Cocorăşti le droit de possession sur Ies terres de Cătunul, Suslăneşti, Cegani et Smedeşti, avec des serfs. 127. 20 juin 1649 (7157), Târgovişte. Le voivode Matei Basarab confirme l’affranchissement du servage des villageois de Cemeţ, district de Mehedinţi, affranchissement accorde par Radu Buzescu â sa mort, avec la moitie du village. 128.22 juin 1649 (7157). Le voivode Matei Basarab ordonne au tresorier Gherghe de restituer Pargent du au logothete Radu Dudescu pour la terre de Ciumemic, pour violation du protimis, et â Damaschin et Hamza de restituer la terre de Flocoşi, pour la mâme raison. 129.23 juin 1649 (7157). La dame Călina, epouse de l’ancien grand stolnic Barbu Brădescu, et son fils, Preda, confirment que le porte-glaive Andrei a eu une dette env6rs le stolnic, pour laquelle il a mis en gage le village de Vărbiţa de Jos. La dette n’ayant pas ete payde, la dame Călina vend le village â Matei Basarab. 130. 24 juin 1649 (7157). Le voivode Matei Basarab confirme au postelnic Necula et â son frere, le second ecuyer Radu, fils de Pecuyer Albul de Brezoaia, le droit de possession sur une terre â Şovârcu, district de Vlaşca, qu’il a confisquee aux paysans libres qui ont traversă le Danube chez Ies Turcs, fiiyant l’impot. 131.25 juin 1649 (7157). Le voivode Matei Basarab ordonne â quatre boyards de choisir un terrain convenable â Stănuleşti, pour la construction d’un moulin pour le monastere de Bradu. 132. 28 juin 1649 (7157), Târgovişte. Le voivode Matei Basarab confirme â Nan de Bănuleşti et aux fils de celui-ci le droit de possession sur plusieurs terres achetees â Vemeşti, district de Buzău. 133. 29 juin 1649 (7157). Actes d’achat rediges par Pârvu â Pintention du prevot Mircea pour un terrain â Câmpul de Jos â , pour un verger â LIX www.dacoromanica.ro Obârşia Ibrului, par Nicola et Dragomir, â Pintention du meme prevot Mircea pour un terrain â Moara Călugărului, par Bălan â Strămătura etc. 134.1° juillet 1649 (7157). Chera et son frere, Iovan, vendent â Tănase une vigne laissee en friche â Goleşti. 135.1a juillet 1649 (7157). Le pretre Pătru vend au porte-glaive Diicul une vigne â Şchei, district de Vlaşca. 136.2 juillet 1649 (7157). Le voivode Matei Basarab ordonne aux serfs et aux paysons libres de Chiseleţ d’obeir â Phegoumene du monastere Sfânta Troiţă et d’executer toutes Ies corvees requises par le sous-dit. 137. 5 juillet 1649 (7157). Neagoe, fils de Pera de Târgovişte, vend â Pechanson Nedelcu une vigne â Feţe et une cuve. 138. 6 juillet 1649 (7157). Stoica et ses freres, fils de Spinea de Băşceni, vendent â Yiuzbaşa Dragul de Cislău leur pârtie de la terre de Miculeasca. 139. <8 juillet 1649 (7157)>. Văsiu vend â Ion, fils de Manea de Păcăleşti, des terrains â Gălbeneasca et â Păcăleşti. 140. 9 juillet 1649 (7157). Radu Cosobeanu vend au joupan Parasco 100 cordes de terre <â Cosoba>. 141.10 juillet 1649 (7157). Le voivode Matei Basarab confirme au logothete Staneiu de Budişteni le droit de possession sur des terres â Dobroieştii de Jos et â Budişteni, en Ies delimitant. 142.14 juillet 1649 (7157). Le postelnic Vlad de Dranoviţ vend au clucer Ghinea 3 carres de vigne au coteau de Gărdeşti. 143.15 juillet 1649 (7157). Albul, fils du logothete Oprea de Rătivoieşti, et son epouse, Maria, vendent au grand trdsorier Stroe une terre â Năpârteni. 144.15 juillet 1649 (7157). Neacşu, fils de Ştefan de Mereni, vend au porte-glaive Mihalache une terre sans serfs â Mereni. 145.15 juillet 1649 (7157). Quatre boyards confirment que le logothete Radu Dudescu s’est mis d’accord avec le logothete Sava de Cuştereni au sujet de la terre de Tâmbureştii de Baltă. 146.17juillet 1649 (7157). Creaţa de Câmpulung, son epoux, Ionaşcu, et ses fils vendent au grand tresorier Stroe Leurdeanul une pârtie des vignes de Ştefâneşti et un serf avec ses fils. 147.18 juillet 1649 (7157). Le logothete Tudor de Bujorani vend â son frere, Pechanson Voicu, une terre â Olteni. 148. 20 juillet 1649 (7157), Târgovişte. Le voivode Matei Basarab confirme au logothete Radu Dudescu le droit de possession sur une terre â Stăneştii cu Racilele, district de Ilfov, la pârtie de la vorniceasa Muşa, en base de Pacte de delimitation redige par 12 boyards. 149. 23 juillet 1649 (7157), Târgovişte. Le voivode Matei Basarab ordonne au logothete Sava Cuştereanul de payer au logothete Radu Dudescu 120 unghi pour la terre de Tâmbureşti, s’etant avere qu’il a porte faux temoignage. 150. 23 juillet 1649 (7157), Târgovişte. Le voivode Matei Basarab confirme au grand clucer Socol Comăţeanul et au grand postelnic Constantin Cantacuzino le LX www.dacoromanica.ro droit de possession sur le village de Ştiubeiele de la Blatniţa, district de Mehedinţi, avec des serfs â la suite d’un proces avec le village de Bezdead. 151. 26 juillet 1649 (7157), Târgovişte. Le voivode Matei Basarab confirme â l’ancien grand clucer Socol Comăţeanul le droit de possession sur le village de Răzvad, district de Dâmboviţa, la pârtie du prince et de son petit-fils, le grand clucer Preda Brâncoveanu, avec des maisons et une eglise en pierre. 152. la aout 1649 (7157). Douze boyards arpenteurs, engages par mandats princiers, delimitent la terre de Pupezeni de l’ăchanson Fota et du portier Dragomir de Poiana. 153. 5 aout 1649 (7157). Vlad, fils de Banda, et son fils, Lupul, vendent au capitaine Mihai une terre â Comişani. 154. 6 aout 1649 (7157), Târgovişte. Le voivode Matei Basarab fait un don annuel au monastere de Glavacioc 200 blocs de sel de Ocna Mică. 155. . Le voivode Matei Basarab fait savoir par ecrit aux 24 boyards arpenteurs engages par le ban Barbu que Phegoumene du monastere de Bucovăţ possede une terre, Perişorul, s’avoisinant avec la terre de Sulari. 156. 8 aout 1649 (7157). Ştefan, le metropolite de Valachie, sous peine de malediction exige que Ies 24 boyards engages par le ban Barbu delimitent correctement la terre de Sculări de ce demier, par rapport â celle du monastere de Bucovăţ. 157. 8 aout 1649 (7157). Le voivode Matei Basarab confirme â l'echanson Stroe, fils du portier Apostol, le droit de vendre sa pârtie de terre ă qui bon lui semble, â la suite d’un proces avec son petit-fils, avec lequel il est affreri. 158.10 aout 1649 (7157). Drăghici de Necşeşti emprunte 25 unghi aux marchands Velisarie et Sima, en mettant en gage sa pârtie de terre â Necşeşti. 159.11 aout 1649 (7157). Le Calen de Buzuieşti vend au tresorier Şerban une terre faisant pârtie de la terre achetee par lui â Matei. 160.11 aoât 1649 (7157). Quatre boyards engages en base de mandat princier, avec Ies boyards du pays, decident de l’emplacement d’un gue de moulin et delimitent la terre de Stănuleşti appartenant au monastăre de Bradu. 161.15 aout 1649 (7157). Le porte-glaive Oprea, fils de Stanislav de Vaideel, vend â l’ecuyer Apostolache une terre â Mâstâneşti, avec un gue de moulin et des vignes. 162.15 aoât 1649 (7157). Patru, fils de Drăghici de Sămara, vend â Ivan Cortofleş le tiers d’une terre faisant pârtie de la terre de Micleasca. 163.15 aout 1649 (7157), Târgovişte. Vladul, petit-fils de Voiculeţ de Cosoba, et son beau-frere, Dumitraşco, vendent au marchand Parasco une terre au village avec un etang et un gue de moulin. 164.16 aout 1649 (7157). L’usurier Iani met en gage au logothete Radu Dudescu la terre de Flocoşi, contre une somme en pieces d’or lui servant â payer l’impdt. 165.16 aout 1649 (7157). Le pârcălab Nicola de Glogova confirme avoir reţu du monastere de Tismana une Tsigane, en echange pour celle qu’il devait au monastere. LXI www.dacoromanica.ro 166.16 aout 1649 (7157). Staico, fils de Radu, vend â Petru une terre â Gâşteşti. 167.17 aout 1649 (7157). Le postelnic Drăghici de Fărcăşeşti, son epouse, Safira, et ses fils donnent au monastere de Tismana leur pârtie de terre â Câlnicu de Sus, pour que Drăghici puisse etre enterre au monastere. 168.17 aout (7157). Vlada, fille de Marica de Bârzeşti, confirme au logothete Radu Dudescu que sa mere lui a vendu deux carres de vigne au coteau de Bârzeşti. 169.18 aout 1649 (7157). Mihăilă, fils de Silion de Scurteşti, vend au porte-glaive Moise une terre â Scurteşti, faisant pârtie de la terre de Mămăriască. 170.18 aoât 1649 (7157). Stan Paiurelea de Scurteşti vend au porte-glaive Moise une terre â Scurteşti, faisant pârtie de la terre de Miculeasca. 171. 20 aout 1649 (7157). Radu, fils de Petru, et son fils, Nan, vendent aux marchands Sima et Velisarie une terre â Pârţianu, district de Ialomiţa. 172.20 aout 1649 (7157). Le iuzbaşa Spiridon de Mălureni vend au porte-glaive Moise une terre â Mălureni, district de Buzău. 173.23 aout 1649 (7157). Acte du voivode Matei Basarab, confirmant que Florica, fille de Michel le Brave, a ete mariee au clucer Preda de Greci et a eu deux filles, Buica et Ilina. 174.24 aout 1649 (7157). Acte de delimitation redige par 24 boyards engages par le ban Barbu et par l’hegoumene Ioasaf au sujet des terres de Sularu et de Petrişoru, appartenant au monastere de Bucovăţ. 175. 24 aoutl649 (7157). Drăghici de Pleşoi, fils de Nan, vend â Barbu, ancien ban, ses parties de terre â Mărăcini et â Tâmova. 176.25 aout 1649 (7157). Dumitraşcu de Scurteşti, fils de Radu, vend au porte-glaive Moise une terre â Scurteşti, faisant pârtie de la terre de Văsiia. 177.26 aout 1649 (7157), Târgovişte. Barbu, fils du postelnic Stanciu de Dâlga, vend au grand tresorier Stroe sa pârtie de terre â Padea, district de Dolj. 178. 28 aout 1649 (7157). Leca Meiută de Berileşti, fils du prevot Neagoe, et son fils, Neagoe, vendent au voi'vode Matei Basarab une terre â Sărata, village de Murgeni, que le prince donne au monastere de Vaideei. 179.29 aout 1649 (7157). La vieille Dobra et sa fille, Neaga de Sămara, vendent au joupan Ivan une terre faisant pârtie de la terre de Budeasca. 180.30 aout 1649 (7157). Mile de Steanca et ses fils vendent â Hranete et au fils de celui-ci, Gheorghe, une terre â Steanca. 181. 30 aout 1649 (7157). Le voivode Matei Basarab ordonne aux habitants de Argeş et aux serfs de Flămânzeşti de ne plus accuser d’immoralite Ies moines du monastere de Argeş. 182. <30 aout 1650 -1° septembre 1649>, 7158. Badea vend â Simion et au cousin de celui-ci, Vintilă, une terre â Priboiani, preş de Zătra. 183. <30 aout 1650 -1° septembre 1649>, 7158. Le tresorier Bunea achete â llie, fils du veillard Oprea, un serf et une corde de terre. 184. <30 aout 1650 - 1" septembre 1649>, 7158. Chiriac, fils de Neagu de . Măcreşti, vend une terre â Badea et â Ianiu. LXII www.dacoromanica.ro 185. <30 aout 1650 - 1a septembre 1649>, 7158. Comana, son epoux, Mihail, et ses fils, Andrei et Lazăr, vendent â leur petit-fils, pretre Colţea, un gue de moulin qu’ils avaient repu comme leg tous ensemble. 186. <30 aout 1650 -1* septembre 1649>, 7158. Le şetrar Costin et ses freres, Neagu et l’ecuyer Dumitraşcu, se partagent Ies legs laisses par leur pere, le şetrar Andrei: de l’argent, du betail, des chevaux, des mches et des Tsiganes. 187. <30 aout 1650 - la septembre 1649>, 7158. Dobre et Neagul vendent â Stan et â Radu une terre â Dobroţi. 188. <30 aout 1650 — 1a septembre 1649>, 7158. Charte du patriarche â l’intention de 12 boyards arpenteurs du monastere de Gruiu. 189. <30 aout 1650 -1" septembre 1649>, 7158. Attestation de six boyards arpenteurs â l’intention de la dame Iana, pour le partage des terres, des serfs et des Tsiganes avec ses fils, Leca, Apostol et Ghinea. 190. <30 aout 1650 -1a septembre 1649>, 7158. Douze boyards arpenteurs engages avec mandat par Ioan, hegoumene du monastere de Tismana, delimitent avec le portier Gheorghe la terre achetee par le monastere â Groşani. 191. <30 aoOt 1650 -1* septembre 1649>, 7158. Douze boyards delimiteurs engages avec mandat par Ioan, l’hegoumene de Tismana delimitent la terre de patrimoine du monastere â Ploştina. 192. <30 aout 1650 -1" septembre 1649>, 7158. Douze boyards arpenteurs engages avec mandat par Ioan, l’hegoumene du monastere de Tismana delimitent la terre du monastere â Racoţi. 193. <30 aout 1650 - 1" septembre 1649>, 7158. Ioan, fils de Marin, et Dobre vendent au grand postelnic Constantin 10 cordes de terre â Clinceni. 194. <30 aout 1650 - 1* septembre 1649>, 7158. Ecrit au sujet de la pârtie reşue par Leca au partage des legs de sa mere, la dame Iana, avec ses freres, Apostol et Ghinea. 195. <30 aout 1650 - la september 1649>, 7158. Leca donne â ses freres, Apostol et Ghinea, sa pârtie de terre â Căzăneşti, contre 300 pieces d’or. 196. <30 aout 1650 - 1" septembre 1649>, <7158>. Marga, fille de l’artilleur Stanciu, vend â Teodol, hegoumene du monastere de Mărgineni, un terrain â Târgovişte, preş des moulins du monastere. 197. <30 aout 1650 - 1" septembre 1649>, 7158. Le iuzbaşa Miroslav de Gherghiţa vend au monastere de Căldăruşani une terre â Bărboşii Mari de Sus. 198. <30 aout 1650 - 1" septembre 1649>, <7158>. Nicola, fils de Mara de Groşani, se vend en servage au monastere de Tismana, avec sa pârtie de terre. 199. <30 aout 1650 - ler septembre 1649>, 7158. Le serf Opriş s’engage devant 1’hegoumene du monastere de Cozia de retourner au village de Jiblea aux Pâques. 200. <30 aout 1650 -1a septembre 1649>, 7158. Ecrit du postelnic Radu de Beleţi au sujet de quelques parties de terre. LXIII www.dacoromanica.ro 201. <30 aout 1650 -1" septembre 1649>, 7158. Ecrit de Stan et de Stoica avec ses freres de Ţigăneşti, concemant des parties de terre <â Beleţi>. 202. <30 aout 1650 - la septembre 1649>, 7158. Le parchemin de la dame Stanca au sujet de quelques Tsiganes. 203. <30 aoăt 1650 - 1° septembre 1649>, 7158. Le roşior Stroe et son fils, Stoica, vendent â leur petit-fils, le iuzbaşa Dragul, toute leur pârtie de terre â Ţigăneşti. 204. <30 aout 1650 - 1" septembre 1649>, <7158>. Les paysans libres de Şăineşti, engages par Mirean et Vasilache, delimitent les parties de terne des sous-dits â Şăineşti et les afîrerissent sur la foret. 205. <30 aout 1650 -1" septembre 1649>, <7158>. Le moine Vavila vend â Dragul, iuzbaşa de roşii de Cislău, sa pârtie d’un gue de moulin â Dârstea. 206. <30 aout 1650 - la septembre 1649>, <7158>. Le voivode Matei Basarab confirme au grand sluger Bunea le droit de possession sur des terres â Nucşoara, avec des serfs, qui ont ete paysans libres auparavant, mais qui ensuite se sont vendus en servage de leur bon gre. 207. Septembre 1649 (7158). Stanca, fille du vieillard Coman, vend au postelnic Cârlan sa pârtie de terre â Blăjoi. 208. <1° septembre - 5 novembre> 1649, <7158>. Delimitation de la terre de Stângăceaua de Jos appartenant au voivode Matei Basarab. 209. 1649, Tărgovişte. Matei Basarab confirme au monastere Sfânta Troiţă de Bucarest, filiale du monastere Ivir du Mont Athos, des dons anciens et des achats. 210.3 septembre 1649 (7158). Le voivode Matei Basarab ordonne â quatre boyards de trancher le differend opposant Nectarie, hegoumene du monastere de Bradu, et le logothete Balea au sujet d’un gue de moulin â Stănuleşti. 211. 5 septembre 1649 (7158). Stanca, epouse de Paraschiva de Surdeşti, et sa fille, Sorea, vendent au sluger Udrea une terre â Surdeşti, pour payer l’impât, puisque son mari s’etant enfui en Moldavie. 212.5 septembre 1649 (7158), Tărgovişte. Le voivode Matei Basarab confirme au logothete Radu le droit de possession sur un gue de moulin place sur le domaine princier â Gherghiţa, en recompense pour son devouement et ses bons Services. 213.5 septembre 1649 (7158), Tărgovişte. Le voivode Matei Basarab confirme au monastere de Vaideei le droit de possession sur une terre â Sărata, village de Murgeni, district de Ialomiţa, achetee par le voivode â Leca Meiută et au fils de celui-ci, Negoiţă. 214. 6 septembre 1649 (7158). Le logothete Drăghici vend â son cousin. le logothete Radu, sa pârtie de terre â Lipăreşti, qu’il avait achetee â Cârstea et â Apostol. 215. 8 septembre 1649 (7158). Dada et Stan de Tătuleşti, avec leurs fils, se vendent en servage au grand echanson Draguşin . 216. 8 septembre 1649 (7158) . Le vieillard Ivănel vend â Neagoe, fils de Bădica, sa terre faisant pârtie de la terre de Ivăneasca, avec un mont et un gue de moulin, contre deux boeufs. LXIV www.dacoromanica.ro 217.9 septembre 1649 (7158). Nedelco, fils de Bolea, vend au porte-glaive Gherghe deux terres faisant pârtie de la terre de Procicani, au village, â Cândeşti. 218.10 septembre 1649 (7158). Bilţi de Peştişani, devenant vieux et faible, dedie â l’hermitage de Vovidenia, appartenant au monastere de Tismana, une vigne au coteau de Gurăni, pour que leur noms soit mentionnes dans l’obituaire. 219.10 septembre 1649 (7158). Neagoe Bădicescu achete une pârtie de la terre de Dimiani , faisant pârtie des terres de Coteasca et Udreasca. 220.10 septembre 1649 (7158). Voico de Corşori vend â l’intendant Ion 4 terrains au village. 221.10 septembre 1649 (7158). Le voivode Matei Basarab ordonne aux roşii du district de Argeş de ne pas demander l’impot aux villageois de Flămânzeşti, exempts par le prince et dont Ies noms sont enregistres dans le privilege octroye par le prince. 222.14 sepembre 1649 (7158). Sava, fils de Iorga, et sa mere, Muşa de la viile de Floci, vendent â l’6cuyer Apostolache une terre â Păpeni, district de Ialomiţa. 223.18 septembre 1649 (7158). Le voivode Matei Basarab confirme â Pahomie, hegoumene du monastere de Sadova, le droit de possession sur la Tsigane Marina et ses filles, pour qu’on ne Ies donne â personne, puisque c’est avec el Ies que le grand clucer Preda Brâncoveanu a fait un echange avec doamna Elina. 224.20 septembre 1649 (7158). Le roşu Mihalcea de Jădeni confirme qu’il a vendu au capitaine Dediul un gue de moulin et un moulin â Gudureşti, ayant gagne le proces contre Mihalcea, avec Ie quel il est afifreri sur I’impot ruşală. 225.22 septembre 1649 (7158). Sin, son frere, Robe, et leurs soeurs, Stana et Ştefania de Ungurei, vendent une terre au porte-glaive Moise, fils du vornic Mihalcea de Pătârlage. 226. 22 septembre 1649 (7158). Stoica et son frere, Marin, vendent au porte-glaive Moise, fils du vornic Mihalcea de Pătârlage, une terre â Scurteşti. 227.23 septembre 1649 (7158). Odor et Radu, fils de Sibiiu, donnent â leur frere, Căzan, leur pârtie de terre â Bădeni, puisqu’ils s’affrenssent sur la sous-dite terre. 228.25 septembre 1649 (7158) <ă la fete du Saint Prophete Zaharia>, Târgovişte. Le voivode Matei Basarab confirme â Fuga le droit de possession sur une terre au village de Coţăiani, sur l’Ialomiţa, district de Dâmboviţa, en la delimitant. 229. 26 septembre 1649 (7158). Le logothete Drăghici de Pleşoi confirme â Iordache , fils du tresorier Trufanda, son droit de possession sur le village de Stejarul, octroye par le prince. 230. 28 septembre 1649 (7158). Stana, fille de Drăgan, vend au porte-glaive Moise, fils du vornic Mihalcea de Pătârlage, une tere â Scurteşti. 231.1" octobre 1649 (7158). Vişa, epouse de l’intendant Nan de Săcuiani, et son fils, le ceauş Rădan, donnent et vendent au monastere de Plumbuita une pârtie de la terre de Plăseni, pour que le nom de Nan soit mentionne dans l’obituaire. 232. 2 octobre 1649 (7158). Le voivode Matei Basarab donne un ecrit â la dame Stanca de Creţuleşti au sujet du litige entre le logothete Radu et le joupan Socol, concemant un serf de Bărbuleţ. LXV www.dacoromanica.ro 233.10 octobre 1649 (7158), Tărgovişte. Le voYvode Matei Basarab ordonne â ceux qui detiennent des vignes â Topoioveni, sur la terre du monastere de Nucet, de payer la dîme sur le vin. 234.13 octobre 1649 (7158). Manta, fils de Pană de Câmpulung, et Calea, la dame de Franţa, vendent au grand tresorier Stroe Leurdeanu une vigne â Huma. 235.14 octobre 1649 (7158). Enache, fils de l’eremite de Conţeşti, vend au grand tresorier Stroe Leurdeanu un arpent de vigne â Huma. 236.17 octobre 1649 (7158). Le logothete Stanciu de Bogăţeşti vend au grand tresorier Stroe une vigne â Huma, achetee par lui â Stan Ureche de Izvorani. 237.18 octobre 1649 (7158). Stoica, fils de Răzmeriţă, vend au porte-glaive Moise, fils du vornic Mihalcea de Pătârlage, une terre â Cândeşti. 238.20 octobre 1649 (7158), Bucureşti Stanciu, fils de Sarachin, vend â Theodor, hegoumene du monastere de Cozia, une terre â Bogdăneşti, contre 2 400 ughi. 239.20 octobre 1649 (7158). Le voivode Matei Basarab confirme â Pechanson Pătraşcu et au logothete Giura, fils du pretre Ianachi de Morunglavi, des terres â Iaşi et â Tomeşti, district de Romanaţi, la pârtie du moine Vichentie, fils de Manea Morunglavu, et de son frere, Radul. 240.21 octobre 1649 (7158). Ionaşcu, fils de Popoce, vend au porte-glaive Moise, fils du vornic Mihalcea de Pătârlage, une terre â Scurteşti. 241.21 octobre 1649 (7158). Toader, fils deNegoia Ciovlicul, vend au porte-glaive Moise, fils du vornic Mihalcea de Pătârlage, une terre â Scurteşti. 242. 21 octobre 1649 (7158), Bucureşti choisit six boyards preteurs de serment â Pechanson Cârstea de Plăseni, du ceauş Radu et de Dumitra, petite-fîlle de la nonne Dobra, pour qu'ils etablissent combien de cordes de terre detenait la nonne Dobra â Plăseni. 243. 21 octobre 1649 (7158). Datco Groşanul de Groşăneşti et ses fils, Vlad et Stroe, vendent au porte-glaive Moise de Pătârlage, une terre â Răspopi . 244.23 octobre 1649 (7158). Ion Baştea de Titeşti vend â son parrain. Martin, des terrains au champ. 245.24 octobre 1649 (7158). Six boyards arpenteurs confirment que le logothete Radu Dudescu a le droit de racheter la terre de Ciumemic, achetee par le tresorier Gherghe au capitaine Mircea, a son insu. 246. 25 octobre 1649 (7158). Fătul, fils du vieillard Ion, vend â Pecuyer Apostolache plusieurs arpents de terrain en jachere â Mâstâneşti. 247.25 octobre 1649 (7158). Ecrit du voivode Matei Basarab â Pintention de la dame Maria, au sujet du litige opposant le logothete Radul Creţulescul et le clucer Socol Comăţeanul concemant un serf de Bărbuleţ, lui demandant de venir prefer serment â la cour. 248.26 octobre 1649 (7158). Mircea de Călugăreni, fils de Iancu, vend â Pecuyer Apostolache une terre â Fundeni. LXVI www.dacoromanica.ro 249.30 octobre 1649 (7158). Agaton et son petit-fils, Mihai de Bărboşii cei Mari, vendent au voivode Matei Basarb une terre â Bărboşi, district de Ilfov. 250.7*r novembre 1649 (7158). Opriş, son epouse Stoica et ses fils vendent â Nicula de Stânceşti une vigne au coteau de Cemăteşti. 251.2 novembre 1649 (7157). Le roşu Stroe de Călugăreni, fils du veillard Vlad, vend â l’âcuyer Apostolache une terre â Fundeni, le tiers de la terre de Godean. 252.4 novembre 1649 (7158). Barbu et son fils, Neagoe, vendent â l’intendant Ion de Corşori deux vignobles, une â Trestie et l’autre â Lacul lui Bour. 253.4 novembre 1649 (7158). Cârstian, fils de Lupu de Cocul, vend au vornic Iorgachi sa pârtie de terre et des vergers avec des arbres ffuitiers, au village, excepte la pârtie qui revient â son frere. 254. 4 novembre 1649 (7158). Le Radu, fils adoptif de la nonne , confirme que la terre de Plăseni a ete leguee â l’intendant Nan par la nonne Dobra, au cas ou ses fils captifs aux tures ne reviendraient jamais. 255. 5 novembre 1649 (7158). Baico, fils de Tatomir de Şăineşti, vend â Mirean et â son frâre, Iane de Mărăcineni, une terre au village de Şăineşti. 256. 5 novembre 1649 (7158). Chirana, fille de Dumitru Bulăroiu de Maxin, confirme au pretre Jipa que son fils, Necola, a vendu â celui-ci une auge de moulin, pour payer l’impot. ' 257. 6 novembre 1649 (7158). Douze boyards delimitent la terre du prince â Stângăcile de Dos et de Faţă. 258. 8 novembre 1649 (7158), . Le pelletier Gheorghe, le beau-fils de Barbu de Păpeni, et ses fils, vendent â Pecuyer Apostolache la terre de Păpeni, faisant pârtie de la dot donnee par son beau-pere. 259. 9 novembre 1649 (7158). Le voivode Matei Basarab ordonne â des boyards preteurs de serment de juger le litige entre Galaction, hegoumene du monastere de Radu-Vodă, et le logothete Stanciu, au sujet de quelques Tsiganes. 260.13 novembre 1649 (7158). Cârstiian de Peştişani vend â 1’hegoumene Ioan du monastere de Tismana le quart de la terre se trouvant â cote de Hobiţa. 261.13 novembre 1649 (7158). Le capitaine Tănasie donne au monastere de Căldăruşani une terre sans serfs, â Fiani, en tant qu’aumdne faite en son nom, au nom de Matei Basarab et de doamna Elina. 262.14 novembre 1649 (7158). Mihăilă et son fils de Fundeni vendent â l’ecuyer Apostolache une terre â Fundeni. 263.16 novembre 1649 (7158), Tărgovişte. Le voivode Matei Barsarab confirme â l’ancien grand stolnic Dumitraşcu Filipescu et au fils de ce demier, Pană, le droit de possession sur le quart de la terre de Comarnic, la pârtie de leur tante, la dame Elina, petite-fille de l’echanson Staico de Bucov. 264.17 novembre 1649 (7158). Le veillard Şerbu Opincă vend au postelnic Chircă sa terre â Văleni, district de Olt, sans serfs. 265.17 novembre 1649 (7158). Le cosaque Radu et son fils, Lupul de Cepturile, donnent au monastere de Plumbuita 20 cordes de terre achetees â Cârstea, fils de Chiajna de Plăseni. LXVII www.dacoromanica.ro 266.21 novembre 1649 (7158). Dumitraşcu, fils du logothete Radu de Scurteşti, vend au porte-glaive Moise une terre et une vigne â Scurteşti, faisant pârtie de la terre de Grabicineasca. 267. 23 novembre 1649 (7158). Radu, fils de Neagu de Matiţa, son epouse, Stanca, et leur fils, Radu, confirment Pechange fait avec le pretre Stan et son frere, Manea, comprenant Ies terres de Turceşti et de Păcăleşti, avec des vergers et des arbres fruitiers. 268.23 novembre 1649 (7158), Târgovişte. Le voivode Matei Basarab affranchit du servage le pretre Oprea de Titeşti, fils du scribe Badea, par le moine Teofil du monastere de Cozia. 269.24 novembre 1649 (7158). Les petits-fils du ceauş Vlad cedent â leur tante, Stana, les terres de Măgura et de Pâcleni, ainsi que leur oncle avait legue a sa mort. 270.25 novembre 1649 (7158), Târgovişte. Badea et son epouse, Rada, vendent â Simion et â ses frâres, fils de Tatu, ainsi qu’â d’autres, une terre â Priboieni, s’avoisinant avec la terre de Zatra, la pârtie anchetee et la pârtie reţue en dot. 271.25 novembre 1649 (7158), Târgovişte. Pătru et son fils, Tudor de Pătrăreşti, vendent au panetier Leca, fils de Vaga Oprea, une terre â Bucul de Sus, district de Ialomiţa â cause d’une „grande indigence” (bogate lipse). 212.25 novembre 1649 (7158), Târgovişte. Le voivode Matei Basarab confirme â la dame Stanca, epouse du logothete Stan Creţulescu, et â ses fils une terre â Bărbuleţu, district de Dâmboviţa, â la suite d’un proces avec le clucer Socol Comăţeanu, qui n’a pas pu preter serment â l’eglise metropolitaine. 273.26 novembre 1649 (7158). Le voivode Matei Basarab confirme au pretre Radu, fils du logofăt Neacşu de Potoc, le droit de possession sur une terre â Ludeşti, district de Dâmboviţa, achetee â de divers paysans libres du village. 274.26 novembre 1649 (7158). La dame Elina, petite-fille du postelnic Staico de Bucov, qui avait emprunte 170 ughi â son petit-fils, Dumitru Filişanu, ancien grand stolnic, et avait mis en gage sa pârtie de terre â Comarnic, ne pouvant pas payer sa dette, perd la terre. 275.29 novembre 1649 (7158). Iano, fils de Melica, vend au postelnic Hrănite Blagodescu un emplacement de maison herit6 de son grand-pere maternei, Ţintoaie. 276.30 novembre 1649 (7158). Neagoe, fils de Braşov de Bărbuleţu, vend au logothete Radu Creţulescu un terrain au village, nomme ,£ocul lui Giurcov”. 277.30 novembre 1649 (7158). Drăghici, fils du postelnic Ţarălungă et son fils, Marin, vendent au grand echanson Drăguşin un verger avec des pommiers, une vigne, une maison avec cellier, un moulin â Cârligaţi. 278. . L’ecuyer Ionaşco confirme aux six boyards arpenteurs de la terre de Plăseni que la nonne a legue sa terre â l’intendant Nan, au cas ou ses fils tomb£s captifs aux Turcs ne reviendraient jamais. 279.1" decembre 1649 (7158). Şerb, fils de Badea de Săcşori, vend au logothete Stoica la moitie d’une corde de terre et un etang au village. 280.1* decembre 1649 (7158). Six boyards delimitent la pârtie de terre â Plăseni appartenant â la nonne Maria et confirment qu’elle a legue cette terre â 1’ intendant Nan, LXVIII www.dacoromanica.ro au cas ou ses fils tombes captifs aux Turcs ne reviendraient jamais, pârtie de terre que le fils du sous-dit, le ceauş Dan, donne au monastere de Plumbuita. 281. 2 decembre 1649 (7158). Stana de Potoceni, epouse de ceauş Vlad Mârzacul de Pâcleni, vend â l’echanson Negoiţă, au porte-glaive Moise et au porte-glaive Gherghe, freres, une terre â Pâcleni, district de Buzău, et â Turcu. 282. 2 decembre 1649 (7158). Iane, frere de Rădici, et sa mere, Maria, vendent au joupan Manta un verger â Crucea Cârlegii . 283. 5 dicembre 1649 (7158). Radu Uleşti et son epouse, Ilinca, vendent au grand logothete Radu une terre â Gorgan. 284.8 decembre 1649 (7158), Bucureşti Le voivode Matei Basarab confirme que Danilă, fils de Stan, n’a pas ete le serf du vornic Preda Cepleanu ou des fils de celui-ci, le porte-glaive Mihai et le postelnic Preda, mais du monastere de Tismana. 285. 9 decembre 1649 (7158). Stan, fils de Şerbu, et Mihnea, vendent aux marchands Velisarie et Sima une terre â Negreştii de Jos. 286.10 decembre 1649 (7158), Tărgovişte. Le joupan Iane et son epouse, Voica, vendent â Tudorache une boutique â Bucarest, adossee â la boutique du marchand Duşca. 287.10 decembre 1649 (7158), Tărgovişte. Le voivode Matei Basarab confirme au monastere de Gura Motrului le droit de possession sur des terres â Gura Şuşiţei et â Gura Motrului, delimitees par rapport aux terres des paysans libres de Şuşiţa et marquees avec des pierres. 288.11 decembre 1649 (7158). Le postelnic Condilo et son epouse, Stanca Rudeanca, vendent â Fătul quelques Tsiganes de ceux appartenant â la dame Stanca. 289. ll 1649 (7158), Tărgovişte. Le voivode Matei Basarab confirme au monastere Strehaia le droit de possession sur des terres â Stângăcele, district de Mehedinţi, en pârtie heritees et en pârtie achetees par le vornic Preda Cepleanu, avec des serfs. 290.12 decembre 1649 (7158). Six boyards designes par mandat princiers tranchent le litige entre l’hegoumene de Radu-Vodă, Galaction, et le logothete Stanciu de Văcăreşti au sujet de quelques Tsiganes, ce demier ătant anathematise par ecrit par le metropolite Ştefan. 290 bis. 12 decembre <1649>. Sin de Dăieşti vend â l’echanson Pârvul de Fălcoi une terre en valeur de 11 ughi. 291.15 decembre 1649 (7158). Dragomir et son frere, Novac mettent en gage chez Yiuzbaşa Datco le verger de Vârtop contre 3 ughi. 292.15 decembre 1649 (7158). La dame Maria vend â Fătul braşoveanul un Tsigane, Băjan, contre 30 ughi. 293.16 decembre 1649 (7158). Radu, fils du vornic Pătraşco de Şuiei, met en gage chez Yiuzbaşa Datco de Cârsteneşti un verger â Frasen, pour 330 pieces. 294.16 decembre 1649 (7158). Văsi se vend comme serf au pârcălab Nicola de Oraviţa, contre 20 ughi, „bani vlădiceşti”. LXIX www.dacoromanica.ro 295.77 decembre 1649 (7158). Florea, fils de Stănilă de Căldăruşi, et ses freres, vendent au grand ecuyer Radu une terre â Căldăruşi, district de Buzău, contre 11 ughi. 296.19 decembre 1649 (7158). Ion et Drăghici vendent â Vâlsu de Argeş une vigne s’etendant â partir du care de Mitrea jusqu’â la palissade du pretre de Iaşi. 191.20 decembre 1649 (7158), Târgovişte. Le voivode Matei Basarab confirme au monastere de Golgota le droit de possession sur la terre de Cârligaţi, district de Vlaşca, ainsi que sur un verger â Cojocari, avec des pommiers, des maisons et un cellier, la part du postelnic Radu Ţarălungă, le fils duquel avait vendu au grand echanson Drăguşin Deleanui, â Pinsu du monastere. 298.21 decembre 1649 (7158). Barbu de Cârsteneşti, son fils, Neagoe, et ses petits-fils vendent â Pintendant Ion de Cofşori un terrain â Crânguri. 299.24 decembre 1649 (7158). Ana, fille de Dima de Târgovişte, petite-fille de Spinciu cel Mare de Târgovişte, vend â l’echanson Nedelco une vigne 4 Feţe, reţue en dot de sa mere. 300. 29 decembre 1649 (7158). Fârtat de Şchei, district de Argeş, avec sa femme et un fils, Dobre, et avec d’autres paysans libres du village, se vendent comme serfs au grand porte-glaive Diicu Buicescu, avec toute la terre et Ies vignes au coteau. 301.29 decembre 1649 (7158), Târgovişte. Neagoe, fils de Mareş, vend au porte-glaive Moise de Pătârlagele une terre â Pârşcoveni contre 900 pieces. 302.31 decembre 1649 (7158), Târgovişte. Le voivode Matei Basarab confirme â Bălan de Negoieşti, district de Mehedinţi, le droit de possession sur un quart de terre de Negoieşti, pour lequel il a eu un proces avec Gherghina et Căliian. LXX www.dacoromanica.ro DOCUMENTE 1 1649 (7157) ianuarie 1 t Adecă noi, fetele Iu Stan şi ale Diicăi, pre nume: Neaga şi Anca i Muşa i C<â>rstiiana, scris-am acesta al nostru zapis la mâna Udrei, să fie de mare credinţă, cum să să ştie că i-amu vândut noi o cedvârte i pol de loc ţelină şi cale de caru şi pre bani gata 500 şi aldămaş vedre de vin 3.1 aldămăşari na eme: popa Radul i Mordan roşiul i Stoica călăraş ot Ploieşti i Neagoe Pârjolean i Lupul i Mordan, copilul Albului. Ei» aht» Match bohboa*. flvkceuA retupie anh'ă, bi> A-kT <1649>. t Eu Neaga. Eu Anca. I eu Muşa. I eu C<â>rstiiana. DANIC, Doc. ist, DCXLI/179. Orig. rom., hârtie (21 x 23). 2 1649 (7157) ianuarie 3 t Adecă eu, Mihai cliucer ot Hârjetoe, scriu şi mărturisăscu cu acesta al miu zapis ca să fie de marea credinţă1 la mâna dumnealui, jupan Ghiorma vel ban Craloveschie, cum să să ştie că m-am tocmit cu dumnealui, de a me bunăvoie, de i-am vândut un sălaş de ţigani, anume: Radul ţiganl şi cu ţigaca lui, nume Stoica şi cu feciorul lor, anume Peia şi cu fata lor, anume Rusa. Acest ţigan fostu-l-am cumpărat eu, de la Răduţul cliucer ot Medvej şi de la jupânes lui, cu zapis di mân lor. Deci l-am vândut dumnealui banului, derept ughi 95, bani gata, în mâna me. Şi i l-am vândut de a me bunăvoie, ca să-i fie dumnealui moşie, dumnealui şi coconilor, în veci. Şi câd am făcut aceste toanele fost-u mulţi boiari mărturie, anume: Iacov cliucer ot Cemaia şi din Fratoştiţa, Barbul cliucer i sân ego, Dumitru. Şi pintru adeverită credinţi, pusu-mi-am pecete şi iscălitura mai jos. Şi am scris eu, Mihai cliucer, cu mâna me. Pis ghenarie, 3 dni, vă leat 7157 <1649>. Mihai cliucer3 Iacov clucer. + Parasc[hiv]a2 + Mihai pitar3. 1 www.dacoromanica.ro DANIC, A.N., CLXXVI/15. Orig. rom., hârtie (32,5 x 22), o pecete în tuş aplicat! 1 Kp'feAHHUT. 2 Loc rupt. 2 Semnături autografe. 3 1649 (7157) ianuarie 8, Târgovişte t MhaoctYe» EoxYe», Iw Mate» EACApABA boeboaa h rocnoAHH'h bicoh ^emae SrrppoBAAxVHCKoe. Aabat rocnoACTBO mh cY» noBEAEm» rocnoACTBA mh cA8rh rocnoACTBA mh ApAroMHpos nopTAp, chnt» Koaljeb aSn^a wt IIo»ha wt c8actbo MaOMHIVI, H ChC CHNOBH ETO, EAH14HXE EOI"h fipHfl8cTHT, BKOXE A« m8 ECT WMHh8 H BEMHHH 8 CEAO 8 IlSnE^-feNH WT nO MOCTHtpE WT c8aCTBO 6a\OB, WBAME A^AO 6AI|IOM CH, KOAlţEB ASn^A, BliCAX, WT npE3 BliC CEAO METBp'hTArO A&IO WT nOAlO H WT BOAA Al0CTHl(IEB H ChC BEMHHH, HMENEMI H^tr^A ChC CHNOBH CH H IWHAUIKO ChC CHHOBH CH H AOBpOBOlO ChC CHHOBH CH H UlEpBAH ChC CHHOBH CH H WT CEAAAHIfJE CEAOB H nOCB^AH BdpE EAHKA CE XT6T HţBpAT, ţAHEXE ECT HErOBA CTApA H npABA WMHh8 H ţA a^AhhS wt haa np-kA^A^M ch, He^IiAah EA1418 Koaijeb8 a8hp8a, eipexE wt np’bsKAe Bp-bME wt npH a^n'ie npoMiHM crapH rocnoAApH. ii nOTOM KliAA ECT BHA NHN’fe npH A^h’IE TOCnOACTBO MH, A ApATOMHp nopTAp WH ECT HA\AA tipEHIE pAA*l* CIA METBp'hTArO A^AO ţA CEAO BHIIIE nHC ChC OTA IlEXApHHK, CHHTi IThTpOB ApAAAIII, HXE c8t BHA (îpUTECH^A CI» WMHh8 H EtţlEXE c8t BHA CK&tlOBAA [LhTpS APAAAQiSa, BAipA OOTEB IlEXApHHK, METHpH BEMHHH WT IlSnE^kHH WT APAr0rt'H(WB nopTAp, ha hme: AAhxa» h ITbr8A h Kp-hcrk ci>c chhobh hx, BEţ <8>^nah'ia ApAroMHpoB nopTAp, ţA 8ni'p. Taxe ect np'iHAET fijpâroMup nopTAp npEA rocnoACTBA mh 8 beahk'ih Ahbah TEpfi chnp’fcme ca ţA AH148 ChC ;hmaa wt Aab^a hhxe eahh hobuS. Cero pAA’i’ aaa^X c^a* rocnoACTBo mh CA^rS rocnoACTBo mh ApATOMHpos nopTAp IAK02KE AA M& ECT WHHhS H BEHHHH A^A'iHÎ? H BT» WXAB CHHOBOM H BH&KOM H np^BH^METOM, H HE WT KOrOXAG HEnOKOA’tlBHMO nOpHţMO TOCnOACTBO MH. CE2KE 8bO H CBEAETEaYh rocnoACTBo MH nOCT ABATEŢI K&nAH PkwpMA BEA BAH KpAAEBCKIH H xSnAH ApArOMHp BEA ABOpHHK H xSnAH PaA^A BEAHkYh AWrWAAT AOrO^ET, 8 rpAAîS TpT»rOBHl|J6, M'bcEUA rEHApHE H AbHH H WT ilAAAAA BTj A^TOM ,3pH3. t Iw Mateio bwebwaa, mhaoctYio EoxYio, rocnoAHHi». Iw Mateio boeboaa . t Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod şi domn a toată Ţara Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele, Dragomir portar, fiul lui Colţea Lungul din Poiana din judeţul Ialomiţa şi cu fiii lui, câţi îi va lăsa Dumnezeu, ca să-i fie ocină şi vecini în sat la Pupezeni de pe Mostişte, din judeţul Ilfov, însă partea tatălui său, Colţea Lungul, toată, de peste tot satul a patra parte din câmp şi din apa Mostiştei şi cu vecini cu numele Neagul cu fiii săi şi Ionaşco cu fiii săi şi Dobrovoiu cu fiii săi şi Şerban cu fiii săi şi din vatra 3 www.dacoromanica.ro satului de pretutindeni, oricât se va alege, pentru că este ocina lui veche şi dreaptă şi de moştenire de la străbunicul său Cefalan, tatăl lui Colţea Lungul, încă de mai înainte vreme din zilele altor domni bătrâni. Iar apoi când a fost acum, în zilele domniei mele, Dragomir portar, el a avut pâră pentru această a patra parte de sat, mai sus-scrisă, cu Fota paharnic, fiul lui Pătru armaş, care a cotropit această ocină şi încă a răscumpărat Pătru armaşul, tatăl lui Fota paharnic, patru vecini din Pupezeni din partea lui Dragomir portar, anume: Mihai şi Neagul şi Cârstea cu fiii lor, fără ştirea lui Dragomir portar, pentru 100 ughi. Astfel a venit Dragomir portar înaintea domniei mele în marele divan de s-a pârât de faţă cu Fota paharnic şi aşa pâra Fota paharnic, fiul lui Pătru armaşul, că a vândut această parte de ocină mai sus-scrisă răposatului Mihail voievod, iar Dragomir portar, el s-a plâns în divan spunând aşa că n-a vândut niciodată partea lui, lui Mihai voievod. Intru aceea, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după legea lui Dumnezeu, împreună cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am dat domnia mea lui Dragomir portar legea ţării 12 boieri pe răvaşe domneşti, anume: din Sasul, Dumitru al doilea pitar şi din Obieleşti, Radul al popei şi din Porumbriani, Anghel şi Ganul şi din Comăţel, Antonie şi Necula şi din Sulimanul, Dragomir iuzbaşa şi din Berileşti, Leca Meiută şi din Buga, Nedelco şi din Tătărăi, Drume şi din Frăsinet, Apostol şi Nicoară, ca să jure Dragomir portar cu acei 12 boieri, că n-a vândut partea sa răposatului Mihail voievod, nici nu a luat bani. Astfel, când a fost la zi şi la soroc, Dragomir portar, el a jurat în biserica domniei mele din Comăţel, înaintea slugii domniei mele, Caliu iuzbaşa şi înaintea sudeţului cu 12 pârgari, cum am văzut domnia mea şi am citit şi cartea acestor 12 boieri şi amândouă răvaşele domneşti la mâna lui Dragomir portar. Astfel, a rămas Fota de lege şi de* judecată dinaintea domniei mele că mai mult amestec să nu aibă, iar pentru acei 4 vecini, care au fost răscumpăraţi de vecinie de Pătru armaş, tatăl lui Fota paharnic, pentru 100 ughi, să-i dea Fota paharnic la mâna lui Dragomir portar, vecini pentru vecini sau să întoarcă banii înapoi lui Dragomir portar, pe care i-a luat Pătru armaş de la vecini, pentru că astfel am judecat domnia mea. Iar apoi când a fost după aceea, dacă a ieşit Fota paharnic din divan, el a căzut cu rugăminte să facă pace. Astfel întru aceea, Dragomir portar, el singur de voia lui s-a întocmit de bunăvoie şi s-a împăcat cu [Fota paharnic]1 dinaintea slugilor domniei mele, Stoian al doilea portar şi Lepădat cel bătrân logofăt, de i-a dat Fota paharnic în mâna lui Dragomir portar, pentru acei trei vecini, anume: Mihai cu fiii săi şi Neagul cu fiii săi şi Cârstea cu fiii săi ughi [...]* iar [pentru un] vecin [cu numele]1 Albul cu fiii săi, să şi-l ia Dragomir portar oriunde îl va găsi să-i fie vecin, pentru că a spus Fota paharnic că n-a luat de la Albul nici un ban. De aceea, am dat domnia mea slugii domniei mele, Dragomir portar, ca să-i fie' ocină şi vecini, dedină şi de ohabă, fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Gheorma mare ban al Craiovei şi jupan Dragomir mare vornic şi jupan Radul mare logofăt şi jupan Stroe mare vistier şi jupan Diicul mare spătar şi jupan Preda mare clucer şi pan Dumitru mare 4 www.dacoromanica.ro stolnic şi pan Radul mare comis şi pan Drăguşin mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, Radul mare logofăt. Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea Târgovişte, luna ianuarie 8 zile şi de la Adam în anul 7157 <1649>. t Io Matei voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Mateiu voievod DANIC, Mitrop. Ţ. Rom., XX/1. Orig. slav, perg. (41 x 39), sigiliu timbrat Cu o trad.. ibid.: ms. 128, f. 350-351. Rez.. Aricescu, Indice, 1, p. 16 (nr. 161) cu data: iunie 8; menţ.. Nicolae, Ctitoriile, p. 134, n. 379. 1 Loc rupt în orig. 4 1649 (7157) ianuarie 12, Târgovişte Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod şi domn a toată Ţara Românească. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele, Stoica logofăt, fiul lui Şerban din Săcşori şi fiilor săi, câţi îi va dărui Dumnezeu, ca să-i fie ocină în satul Săcşori de la Pasărea din judeţul Ilfov, însă toată partea lui Echim logofăt 2 funii şi de casă şi cu via şi cu heleşteu, loc de grădină cu pomet, de peste tot hotarul oricât s-ar alege, lui şi fiilor săi de mai sus-spuşi. [Şi iar să fie Stoicăi logofăt moşie în Săcşori, însă toată partea Hrizei, fiul lui Dragomir Cioroiul din Săcşori, funii 3 şi locul casei lui şi cu via şi din heleşteu şi de peste tot hotarul, oricât s-ar alege]1, pentru că a vândut Echim logofăt boierului domniei mele Loiz clucer toată partea funii 2 şi cu casă, de peste tot hotarul, pentru 6000 aspri gata şi cu zapis de la mâna lui de vânzare. De asemenea şi Hrizea Cioroiul el iarăşi a vândut lui Loiz clucer din partea lui o funie şi jumătate şi cu casa şi cu via şi de peste tot hotarul pentru 4 800 taleri gata şi cu zapis de vânzare. Şi iarăşi Hriza Cioroiul el a vândut lui Tatul grădinarul din Bucureşti o funie şi jumătate cu 26002 aspri şi cu zapis de vânzare. Şi le-au dat aceste ocine nefiind el moşneni în Săcşori fără de voia altor moşneni ca să cumpere acolo. Şi nesuferindu-i ca să-i lase să intre alţi oameni străini în Săcşori, fiind moşneni din şezutul satului, imediat s-au sculat aceştia cu pâră şi au întors toţi lui Loiz clucer şi lui Tatul grădinarul câţi scrie mai sus, însă aspri 14 400. Şi încă au mai dat Stoica logofăt Hrizei Cioroiul ughi 3 şi jumătate de s-au plătit de către Udrea armaş din Săcuiani de un treapăd, care fac împreună aspri 15 100. Şi am văzut domnia mea şi zapisul lui Echim3 logofăt şi al lui Hrizea Cioroiul şi al lui Tatul grădinarul de vânzare la mâna Stoicăi logofăt şi au rămas Loiz clucer şi Tatul grădinarul de lege şi de judecată înaintea domniei mele în divan şi de acum înainte să nu mai aibă treabă în Săcşori. 5 www.dacoromanica.ro Şi iar a cumpărat Stoica logofăt ocină in Săcşori de la Dragomir, nepotul lui Dragomir Cioroiul din Săcşori, insă toată partea lui de ocină, o funie întreagă şi cu viile şi din heleşteu şi de peste tot hotarul drept 2 4004 aspri gata şi cu zapis de vânzare. Şi iar a cumpărat Stoica logofăt ocină în Săcşori5, însă partea popei Vişan, o funie jumătate de la Lepădat călăraşul, nepotul popei Vişan din Săcşori drept 1000 aspri gata şi cu zapis de vânzare. Şi iar a cumpărat Stoica logofăt ocină în Săcşori, jumătate de funie de peste tot hotarul de la Lepădat călăraşul, nepotul popei Vişan din Săcşori drept 1200 aspri gata, pe care Lepădat călăraşul a cumpărat-o de la nepoata sa, Stana, fata Dimei, nepotul popei Vişan şi cu zapis de vânzare6. Şi iar să fie lui Stoica logofăt, fiul lui <Şerban logofât>7 în Bolească de la Pasărea ocină 160 stânjeni din câmp, din pădure şi din apă, din siliştea satului şi de peste tot hotarul, oricât se va alege din hotar în hotar, pentru că a cumpărat Stoica logofăt această ocină în Bolească de la Montea şi de las toţi fiii lui Dan al Rodii9 stânjeni 65 drept 1000 aspri şi de la Drasina10 şi de la nepotul ei Paraschiva din Gaia stânjeni 95 drept aspri gata, care fac împreună 160 de stânjeni şi cu zapis de vânzare la curgerea anilor 7153 şi cu mulţi martori11. Şi iar să fie lui Stoica logofăt în sat în Găneştii de Sus ocină, stânjeni 45 de peste tot hotarul pentru că această ocină din Găneştii de Sus, 45 de stânjeni, a cumpărat-o Loiz clucer de la Hrizea din Drăgoeşti şi de la jupaniţa lui, Negoiţa, fata lui Dragomir Cioroiul din Săcşori pentru 1 80012. Şi dacă a prins de veste Stoica logofăt a înapoiat banii lui Loiz clucer fiind mai volnic Stoica logofăt, având el ocină în hotarul din Găneştii de Jos13. Şi iar a cumpărat Stoica logofăt ocină în satul Bogaţii de Sus din judeţul Dâmboviţa partea lui Badea din Bogaţi jumătate cât îi va veni dintr-un sfert de dedină şi de cumpărătura, din pădure şi din câmp şi din apă şi din siliştea satului şi de peste tot hotarul, oricât se va alege şi cu 1 funie de la postelnicul Ivan, fiul lui Badea din Bogaţi şi de la toţi fiii lui, pentru că a cumpărat Stoica logofăt această ocină din Bogaţii de Sus de la Ivan mai sus-scris şi de la Dădui ceauşul din Chiţeşti şi de la fiul său şi de la fiica sa pentru 90014 aspri gata şi cu zapis de cumpărare de la mâna lor. Şi au vândut ei toţi de a lor bunăvoie, fără nici o silă şi cu ştirea tuturor boierilor şi a megieşilor din sus şi din jos şi din jurul locului şi dinaintea domniei mele. Pentru aceea am dat şi domnia mea slugii domniei mele, lui Stoica logofăt ca să-i fie aceste ocine dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Ghiorma15 mare ban şi jupan Dragomir mare vornic şi jupan Radu mare logofăt şi jupan Stroe Fiera mare vistier şi jupan Diicu mare spătar şi jupan Dumitru mare stolnic şi jupan Drăguşin mare paharnic şi jupan Radu16 Mihalcea mare comis şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Radu16 mare logofăt. A scris Dumitru logofăt în cetatea Târgoviştei, luna ianuarie 12 zile şi de la Adam până acum în anul 7157 <1649>. t Io Matei voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. 6 www.dacoromanica.ro BN, Colecţia Documente Istorice, CVII/2. Copie slava, modernă, defectuoasa, transliterată în alfabet latin. EDIŢII: Frag., trad., Ionaşcu, Stoica Ludescu, p. 287. 1 Pasaj omis prin bourdon; completat după Ionaşcu, Stoica Ludescu. p. 287 (traducere defectuoasa, incompleta, datată de autor cca. 1649 din DANIC, Ms. 1414, nr. 3). 2 Cf. Ionaşcu, op. cit., p. 287:3600. 3 în copie Stoica. 4 Cifră refăcută după Ionaşcu, op. cit., p. 287. 5 în copie, post Săcşori urmează un rând barat ce reproduce un rând anterior. 6 Această parte de traducere s-a făcut şi prin colaţionare cu documentul publicat de Ionaşcu, op. cit.,p. 286—287. I Cf. Cat. Ţ. Rom., V, nr. 345, p. 168 (DANIC, Doc. ist.. MCCXXXV/6, cu data 1641 (7149) aprilie 5). 8 Post ot scris pavitan. 9 Cat. Ţ. Rom., V, nr. 345, p. 168. 10 Lectură probabilă; probabil Fruhina sau Dragna. II Această parte de traducere s-a făcut şi prin colaţionare cu documentul din 1641 (7149) aprilie 5 (Cat. Ţ. Rom., V, nr. 345, p. 168). 12 Cf. DANIC, Doc. ist., MCCXXX V/9; copistul a confundat prepoziţia 34 cu cele 2 slove cifrice. 13 Această parte de traducere s-a făcut şi prin colaţionare cu documentul menţionat la n. 12. 14 Lectură probabilă. 15 în text Gheorghia. 16 în text Săul. 5 1649 (7157) ianuarie 14 Adică eu, Neagoe şi cu frate-mieu, Muja şi cu Standul şi cu Oprea scris-am şi mărturisescu cu acest al nostru zapis, să fie la mâa părintelui Nifon, egumen ot Vierâş, pentru să să ştie că sânt în hotarul Mălurenilor funii 8. Dentr-acele 8 funii, au dăruit 1 Vladul carele ot Mălureni, mănăstirii Vierăşul şi au rămas funii 7. Dintr-acele funii 7, noi aceşti fraţi care sântem mai sus scrişi, ne-am tocmit cu Stroe vel vistier, ctitorul Vierăşului, de i-am vândut de a noastră bunăvoie funii 3 dintr-acele 7 funii în bani ughi 60. Deci Stroe vel vistier au dăruit acele funii 3 Vierăşului. Deci de acum nainte, să n-aibă a împărţi cu aceşti boieri cu sânt mai sus-scrişi, den Purcăreni, ocina ot Mălureni cu Vierăşul în doao şi din siliştea şi din câmp şi din apă şi din pădure, de preste tot hotarul, tot în doao, să-i fie Vierăşului moşie ohabnică în veci. Şi mărturii au fost: ot Piscani Matei logofăt, ot Tămăşăşti1 Şteful postelnic, ot Mihoveni Standul, ot Ciumeşti Tănasie, ot Miceşti Crăciun i Stan şlan2, ot Toxsobeşti Stan i Zceaia2 şi Vlad şi alţi oameni buni. Şi pentru credinţa, ne-am pus peceţile. Measeţa ghenarie 14 dni, leat 7157 <1649>. DANIC, Ms. 479, f. 201 v. Copie rom. 7 www.dacoromanica.ro Alte copii: mss. 349, f. 189^190; 484, f. 91-92; 710, f. 643; Doc. ist, MLXIII/141. 1 TaMatut^H, 2 Lectură incertă. 6 1649 (7157) ianuarie 17 t Az, jupânul Manole vtori portaru, dat-am scrisore noastră la mâna lui Coman Ogrătinel ot Mănieciu, precum să să ştie când amu venit de am împărţit ocina de la Măniiaci, au avut Comanu gâlceavă cu Iliiaştie pentru nişte cumpărătoare. Decii au venit dinainte noastră de s-au voitu de i-au dat lui Coman un loc de casă din Podişor până în Căcâce şi din Vale Adâncă un pământ şi din Podulu Săcuiului iar un pământ; la Jugăstrel iar 1 pământ şi în Podişoară iar un pământ; în Lazu lui Voico iar un pământ 1, şi în costa Muşcelului iar un pământ 1, şi în Curmătură, iar un pământ I, şi curatura din1 Poieniţa lui până în Muchea Muşcelului şi până în va[l]e. Şi pentru credinţă, ne-mu2 pus peceţile. Şi la acest aşezământ au fost: Mareş e Calin e Toder e tan Lupşa e Coadă Orăşan e Rădoiu şi mulţi o[ame]3ni buni tot din Măniiaci. t Oncheşi Negoe ot Stăneşti. t E Coad<ă> Oroşan. t Mareş. t E Toder. Ghinarie 17 dni, vă leat 7157 <1649>. DJAN Prahova, Colecţia Documente foi volante, LI/27. Orig. rom., hârtie (17 x 22). Copie, DANIC, ms. 1341, f. 33. 1 ahTh. 2 HCM&M. 3 Loc rupt în orig. 7 1649 (7157) ianuarie 17, Târgovişte t Mhaoct'i'e» EoxYeio, Iw Mateio EdCdpdBd boeboaa h rocnoAHNt bi>coh ^eaaae jirrppoBAdx'ÎHCKOE. Aabat rocnoACTso a\h cYk> noBEA-hme rocnoACTBd a\h caSpeai rOCnOACTBd A\H, HeAEAKOB MEpBEH H CTdM MEpBEH H AldNEB H A°EpOA\HpOB H C1>C BltCH^ BpdTÎEAI «X Tfi WHHH& WT CdtpiiH H Ch MMX ChMOBH, EAHlţEAl Eon» npMlScTHT, (AKOvKE Ap PNHhm ahpsm ‘wh pjovipd ou sxhxpu amVq.V au xaa vvxam y wa HSONia.3 p h samşw ca^d «ta HtisoN vvV xaa adax ‘dpxdou udoxs npioxq ‘hw psxaVouaoj şjşva xHNsvduaH mitişa ‘hsoxoj Hduav nJ\ hjş ONkonuşn Noapi ou h spdu ou vhVşs h vpVavj wa.a hw osxaVouaoj ‘wox a.g -ştiHv pi XHaa.9 aa um^dua-j adax npshV Hianvas ş hw psxaVouaoj Vadu xaVuidu H ’aVoaaos hpXhw HNaV a.s pVjox *soxpVşa.v na wohhş vpV vhs xşa oxh hsovos Xax vhxpvu pj pV axoavi ‘HHahad amus Hmpyaw uiuax ou vhxp+ş 'xaa PNm ‘HNUig xm soxpVşa.y pnşns ‘bovşhhw pdartia.V ‘pmşvv v hw psxaVouaoj HNaV a.s ^.Na.N vhs xaa vVa.a ’woxou y asosxvV X^.aa.a vi h dH9 vi aNHhm ananad amHS aia jVvd hsovos vi Vu samşw wonhş xvVşa.y vn xm vvwHia.s vhs xaa Nm aVoaaos vnpXhw ‘şwa osxaVouaoj v ‘aVosaos vhpXhw şwonnhonou HNaV Hdu vhs xaa vVa.a ‘woxou y •aw^.da aVacţdu xm axHiha aisauşaou pi h şni,V^.V vi aNHhm asvdu h advxa asojaH wh xşa hvh9 aNHhm aHahad amns aia axanou ‘hpshV ş asoVad ajonw a.s hw psxaVouaoj Vadu vpwh xaa oxh şsa.vw h aiuadu pjonw iVpd h aiNHhas iVvd Ha HSONiaa aji xm h HNVig xm soxvVşa.y psşns ‘pmş\y a^ xm HHVososa h HHdnw Ş Xnaa-g Vadu pn vVaj xm xaVşs vV h a.dvxoX oV a.dvxoX xm xvdsiH xhxX aa vsHva advs ‘asodvxoX A&MHTp8 B6A CTOAHHK H X&IAH [...]7 BEA KOMHC H xfolAH Ap’W’SlIIHH BEA IlE^dpHHK H JK&1AH HoCTdHAHH BEA noCTEAHHK. H HCIIpdBHHK, lldH ^A^ipE BTOpH AWrW^CT- H HAI1HCAX Aţ, AHMA, BT» HACTOAHH rpAAT» 8 TpT»rOBH4JE, AvkcEUA TEHAp'lE ^î AkHH H WT flAAMA A® H'hIH'k BT» CErO nHCAHlE TEK&lfJATO A^TOM Bl» A^T ,3pH3. t Ivu Mate» bwebwaa, avhaoctT» Boari», rocnoAmn». Iw Mate» boeboaa , tDin mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod şi domn a toată Ţara Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugilor domniei mele, Nedelco roşul şi Stan roşul şi lui Manea şi lui Dobromir şi cu toţi fraţii lor de ocină din Smârci şi cu toţi fiii lor, câţi le va laşa Dumnezeu, ca să le fie ocină la Afumaţi1 din judeţul Prahova şi ocina din Smârci şi ocina din Bădicioaie2 şi ocina din hotarul lui Cioran şi ocina mocească3 toate de peste toate hotarele, oricât se va alege din hotar în hotar şi să fie de acum înainte toţi în pace şi slobozi de la Muşa, nepoata lui Lăudat din Vieni şi de la fiii ei pentru vecinie şi pentru multă pâră şi ceartă ce au avut înaintea domniei mele în multe rânduri la divan, pentru că aceste mai sus-zise ocine au fost ale lor vechi şi drepte, ocine de moştenire şi de cumpărătură încă dinainte vreme. Iar după aceea, când a fost în zilele răposatului Mihail voievod, domnia lui, Mihail voievod, el a luat de la Lăudat, unchiul Muşei, 84 de boi pentru aceste mai sus-zise ocine pentru bir şi pentru toate dăjdiile. Iar după aceea, când a fost acum în zilele domniei mele Muşa, fiica lui Micul, nepoata lui Laudat din Vieni, ea a apucat pe aceşti megieşi mai sus-zişi ca să plătească acei boi ce i-a dat unchiul său Lăudat, atunci în zilele lui Mihai voievod. Şi au venit înaintea domniei mele la marele divan de s-au pârât de faţă. întru aceea, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege împreună cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi i-a ajuns legea şi judecata ca să plătească acei boi cu 4S0 ughi. Şi le-a pus Muşa şi zi să plătească banii. Astfel, când a fost la zi, megieşii mai sus-scrişi ei nicicum n-au putut să plătească banii, ci au rămas toate aceste mai sus-zise ocine pe seama Muşei, nepoata lui Lăudat, pentru acei bani mai sus-zişi. Intru aceea, megieşii ei nu s-au îndurat de aceste dedine, ci au venit înaintea domniei mele la marele divan cu toţi banii deplin 450 ughi aspri gata, fiind . ispravnic sluga domniei mele Stoian al doilea portar, de au dat banii la mâna Muşei şi a fiilor ei. Şi au rămas aceste dedine iarăşi pe seama lor, însă ocina afumăţească şi ocina smârcească şi ocina bădicioaie4 şi ocina din hotarul lui Cioran şi ocina mocească, însă în afară de ocina vienească, să fie pe seama Muşei5 iar cu celelalte ocine mai sus-scrise să nu aibă Muşa nici o treabă. Şi am pus domnia mea pe Udrişte al doilea logofăt de a scos în divan cu chinovar toate aceste dedine din cartea Muşei, cea din piele. Şi le-a făcut lor Muşa şi zapis de la mâna ei dinaintea domniei mele din divan la mâna acestor roşii şi megieşi că le-a luat toţi banii din divan şi că să nu aibe nici o treabă cu aceste mai sus-zise ocine; numai cu ocina vienească să aibe ea treabă6. Iar dacă va ieşi vreodată o carte de vecinie a lui Simeon vodă, să nu se creadă, ci să stea mincinoasă. 10 www.dacoromanica.ro De aceea, am dat domnia mea slugilor domniei mele Nedeic) roşul şi ui Stan roşul şi lui Manea şi lui Dobromir şi tuturor fraţilor lor de ocină să ’e fie ocinele şi dedinele ohabnice fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Gheorma mare ban al Craiovei şi jupan Dragomir mare vornic şi jupan Radul mare logofăt şi jupan Str[oe mare vistier]7 şi jupan Diicul mare spătar şi jupan Preda mare clucer şi jupan Dumitru mare stolnic şi jupan [Radu]7 mare comis şi jupan Drăguşin mare paharnic şi jupan C tandin mare postelnic. Şi ispravnic, pan Udrişte al doilea logofăt. Şi am scris eu, Dima, în cetatea de scaun la Târgovişte, luna ianuarie 17 zile şi de la Adam până acum la această scriere cursul anilor în anul 7157 <1649>. t lo Matei voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Mateiu voievod . DANIC. Doc. ist., CCCLXIX/54. Orig. slav, perg. (35 x 45). pecete timbrată. Cu două trad. rom., ibid., CCCLXIX/55 (fără sfârşit şi fără dată) şi CCCLXIX/57; o trad. greacă, ibid., CCCLXIX/56. 1 ,.8 A<|>8m«uh'’: la Afumaţi, barat cu chinovar: ad interlinear: npoAAA whh rocnoAcTsâ ahhoae'’: şi ocina din Smărci şi ocina din Bădicioaie, barat cu chinovar. 3 „h whhha iviCM-bcKii'’: şi ocina mocească, barat cu chinovar. 4 „wbahe whhha A4>8A\T>utcKT> H UNHH4 CAipvrkcK'h h whhha 6t»ahhoae”: însă ocina afumăţească şi ocina smărcească şi ocina bădicioaie, barat cu chinovar. 5 ,.H WHHHA MOM-bcK-h, «AH B7>Ht> WT WHHHA BÎEH'kcKV A£ E^AET no pA3A0rA M^UIEb ': şi OcitlO mocească. însă în afară de ocina vienească, să fie pe seama Muşei, barat cu chinovar. 6 ,.T-h>iYi» whhha BiEH'kcK'h aa havat wha Tp-kGv: numai cu ocina vienească să aibă ea treabă, barat cu chinovar. 7 Loc rupt în orig. 8 1649 (7157) ianuarie 18 A Adecă eu, Velica şi cu fiiu-meu Dumitraşco, fata Stoicăi ot Budeşteni, acesta al nostru zapis la mâna Standului logofăt, cum să să ştie că ne-mu tocmitu, de noastră bunăvoie, de i-am vândutu ai mei rumâ anume: Stan, Vasilie, Aiiaiiie cu feciorii lor şi cu 2 delniţe den Dobroiaştii de Jos, dereptu bani gata ughi 48, ca să fie moşie stătătoare, că o-m vândutu noi de a noastră bunăvoie. Şi pentru credinţe, pusu-ne-m şi peceţile. Mărturie: popa Bran, Coste, Pantilie, Neagoe, Vladul, Anghel. Şi am pis eu, Drăgoiu ot Dobneşti. Pis measeţă ghenarie dni 18, vă leat 7157 <1649>. Eu Velica. Eu Dumitraşco. 11 www.dacoromanica.ro t Ventilă cl icer Cânda poştei ic t Necula logofăt mărturie1. DANlC, M-rea Cotrocem, XVI/9. Orig. rom., hârtie (32,5 x 20). Copie ibid.: ms. 690, f. 103v. 1 Semnături autografe. 9 1649 (7157) ianuarie 20 t Adecă eu, Socol dimpreună cu fămăia mea, Ilina, scris-am acesta al nostru zapis ca să fie de mare credinţă la mâna Lecăi pitariului, cum să să ştie că i-am vândut dumnealui ocină ot Bucu din Sus stânjăni 45 dereptu bani gata ughi 6, aspri 21. Şi o am vândut de a nostră bunăvoie2, fără nici o silă, ca să-i fie dur. nealui moşie5 stătătoare. Şi la tocmeala nostră fost-au mulţi boiari mărturie, anume: Radul vel logofăt i Radul vel agă i Vintilă vătah şi Mihalaşco logofăt şi Mavre Pârvul i Dragomir ot Buzăiani. Şi mai mare cridinţă, ne-am pus4 şi degetele. Pis Gavril ot Câm[...]5. Pis ianuarie 20 dnă, leat 7157 <1649>. Socol. Ilina. Băncilă de la Bucu. Mihaiu di Bucu. DANlC, M-rea Cotroceni, IX/16. Orig. rom., hârtie (31 x 21). Copie ibid.: ms. 692, f. 200v. 1 Cifră adăugată ulterior. 2 60\,HT>B’l>€. 3 A n8rt. 5 Omisiune. 10 1649 (7157) ianuarie 20 t Adecă eu, Stan şe cu fie-mieu, Radul den sat ot Negeşte, acest al mieu zapis, ca să fie de mare credenţă la mâna jupânului Mantei, pentru că-i sânt dator 734 de bani de mi-am pus zioa la Paşti, să aibu a-i dări banii la zi. Iar de nu-i voi da banii la zi cum am grăit, să aibă a-i dare 4 locori sunt zăvoi şi sunt priboi, unde-i vor plăcea. însă să fie locorile1 arătură de câtă o zi, cum am luat şi de la Opre un loc în Lunca Plopului. Şi mărturie: popa Simion şi Vâlcul [...] pre den sat. 12 www.dacoromanica.ro Ş[i] am scris eu, Voina logofăt ot Dălgopol2. Şi pă[ntru mai adevărată credinţă]3, me-a[m] pus degetul. Pis measeţa ghenarie 20 dni, leat 7157 <1649>. Stan. Radul. însă locol l-am tocmit câte 180 de bani. Popa Simion. Vâlcul. Oprea. Bănuţ, însă locorile să i le4 dau den parte mea c[...] i au rămas3. DANIC, M-rea Câmpulung, LX/23. Orig. rom., hârtie (33 x 21), rupt la îndoituri. 1 AOKOpHA-k. 2 AvvrhnoA. 3 Loc rupt. 4 «t. 3 Frază ad. marg. 11 1649 (7157) ianuarie 23 f Eu, Costandin paharnic, scris-am al meu zapis la mâna cinstitului1 şi luminatului părintelui episcup Ignatie de la sfânta mănăstire de la Râmnic, ci easte hram Sfeti Nicolae, îndemnatu-m-au Dumnezeu şi Sfeti Nicolae, la vremea de apoi pentru pomana şi păntru sufletul de am gândit să-mi gătesc casă de vecie la sfânta episcupie. Deci am dat viia cea mare de la Bojoreni, den dealul boieresc, ci o am răscumpărat de la logofătul Danciul ot Mileşti, cu galbini 50. Şi am dat 1 loc ci easte la hotar şi 3 iape cu mânzi în pântece şi 4 boi, ca să fie la sfânta mănăstire de ajutor şi de lucru şi nou<ă> de pomană şi de hrană părinţilor. Ca să fie de credinţă şi mărturie câţi sânt mai jos scrişi: maica stariţa de la mănăstir Dăunlemn şi popa Gigorie şi popa Dobre de acolea şi Anghl logofăt de acolea şi Işfan stolnicul şi iuzbaşa Vladul ot Bârseşti şi jupanul Nica şi jupanul Tudoran de la Ocnă. Pis ghenar 23 dni, leat 7157 <1649>. Costandin paharnic t Eu popa Gligorii t Eu stariţa Magdalina t Eu Nica sân Stănislav mărturie t Eu Tudoran Cherei mărturie2. DANIC, Ep. Râmnic, LV/10. Orig. rom., hârtie (33 x 21), 3 peceţi inelare în tuş. Reg., Iordan, Ignatie mitrop. Ţ Rom., p. 401; rez., Ştefulescu, Polovragii, p. 71; . Ep. Râmnicului, p. 42-43. 1 mmctîVt8a8m. ' Semnături autografe. 13 www.dacoromanica.ro 12 1649 (7157) ianuarie 23 t AIhamt'im Ec Yk\ Iw Matei' Eacapaba 66EG0AA h rocnoANT». IIhiiiem romoACTBo mm voao, oamenilor care aţ lăcuit la Tătarul şi v-au apucat seama domnii mele acolo. Cătră aceasta vă dau ştire domnia ipea că aici, naintea domnii mele, jăluit-au boiarinul domnii mele, Radul logofăt Dudescul pentru voi, cum pre vremea ce aţ fost fîigiţ, el v-au plătit miarea şi dăjdili dupre urmă cu atâta bani. Deci când easte acum, unii v-aţ şi strânsu şi v-aţ pus zi ca să i daţ banii. Iar acum nici-i daţ banii, nici vă strângeţ toţ în sat, ci umblaţ tot fugari. Ci sa căutaţ să vă strângeţ toţ în sat, să vă daţ banii, cine câtu-i va face partea. Iar să nu veţ da banii, să ştiţ că v-am dat domnia mea să-i fiţ rumâni. Aceasta vă scriu. H HcnpoBNHK cam pe*i rocnoACTBA mh. IlM« rENApHE KT AHH, BT» A^T ,3pN3 <1649>. Iw Matei' 6webwaa, mhaoctYio BoxYio>rocnoAN'h. DAN1C, Doc. ist., XL1II/114. Orig. rom., hârtie (33,5 x 21,5), rupt la îndoituri şi margini, monograma voievodală în chinovar, pecetea mare domnească în tuş roşu. 13 1649 (7157) ianuarie 25, Târgovişte t MhaoctYio Eox'i'io, Iw Matei' Eacapaba boeboai» h rocnoAiwh. Aabat rocnoACTBo mh c'îe noBEA’kHE rocnoACTBA mh iiontehhomS h B-kpNNOM$ EOA-kpHN rocnoACTBA mh Neronite ne^ApNHK chiHi> Mhxaameh abophhk1 ot Pătârlage şi cu feciorii lui, câţ Domnezeu i va dărui, ca să-i fie lui satul Dăneştii ce să chiamă pre poreclă Futuţii ot sudstvo Buzău pre Călmăţui, alăturea cu săliştea Căldăreştilor toată den câmp i den pădure şi den apă şi de şezutul satului, de preste tot hotarul cu tot venitul, pentru că această moşii fost-au a lu Ion iuzbaşa Găleţeanul. Deci o fostu cumpărat credincios boiarinul domnii mele, Negoiţă pehamic, de la Ion iuzbaşa Găleţeanul derept ughi 8, bani gata. Apoiu, după ce o fostu cumpărat Negoiţă pehamic am fost miluit domnia mea cu această moşie pe frate-său Moisi căpitan, că n-am ştiut că o fostu cumpărat frate-său, Negoiţă pehamic. Apoiu, Negoiţă pehamic, deac-au prins de veste, el au venit cu zapisul lu Ion Găleţeanul iuzbaşa cel de vânzare, de l-au arătat naintea domnii mele, în devan. Derept aceea, i-am făcut această carte a domnii mele la mâna boiarinului domnii mele, lu Negoiţă pehamic, ca să-ş ţie această moşie cu bună pace, cum o au cumpărat. Iar decă va afla că au fostu şi domnească, domnia mea I-am miluit după cumpărătoare să fie şi miluit de domnia mea cu această moşii ce scrii mai sus că el au slujit domnii mea cu dereptate şi ţărâi în tot locul, necruţindu-ş sângele lui. 14 www.dacoromanica.ro Deript aceea, i-am făcut domnia mea această carte a domni) mele ş< de cumpărătoare şi de milă. Şi o-m întărit cu blestem: care o va sparge şi o va călca să fie proclet2 şi anathema de vlădica Hristos şi de 318 sveati oteţi. Iar Moisi spatar treabă să n-aibă. Hnako N-bcT, no p€M rocnoACTBA mh. H HcnpdsmtK cam peq rocnoACTBA mh. IIhc 8 TpiiroBHipe, /wkceivi renApue, kcTanh, bii a^t ,3pi<3 <1649>. t Iw MAT6Î* BWCBWAA, MHAOCT'il© EOîkYkj rOCnOAHH'h. t Iw Matei' boeboaa . Muz. Ist. şi Artă al Mun. Buc., nr. 13968. Orig. rom., hârtie (20 x 30), pecetea domnească în chinovar. Rez., Ştefănescu, Catalog, p. 159, nr. 87. 1 „Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod şi domn. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului şi credinciosului boier al domniei mele Negoiţă pehamic, fiul lui Mihalcea vornic...’’. 2 npiiKAeT. 14 1649 (7157) ianuarie 31 Scris-mu eu, popa Ion acesta alu meu zapis ca1 să se ştie că amu2 vândutu muşie de Ciucăneşti lu Mateieşu, coconul banului Pavlache, însă muşie alesă fără3 români, de stâjini dereptu ughi 20 de me bonăvoie şi cu4 ştere totrolu megieşelor de Ciucăneşte, anume: Crâstea căpitanul, Nede izbaşa, Radul Gebela. Şi ieră eu, popa Oche scriu dopă moarte me cine se va scola de boieri ce scriu mai susus cu4 altă asopreală dă vre rumâni6, să fie tricliţi şi aforisiţi 318 oteţi. Şi amu7 scris eu, popa Ion ot® Comăna9. Pis meseţa ghinarie dnă 31, vă leat 7157 <1649>. DANIC, Ep. Argeş, XIX/34. Orig. rom., hârtie (30 x 21). Copie ibid.: ms. 708, f. 328v. Menţ., Stoicescu, Dicf. marilor dregători, p. 146, n. 6. 1 k8. 2 4Krt\S. 34.pi,. 4 KO. 5 cete. 6 p£mi>hhY. 1 Ad. interlinear. Gok. 9 Post Comăna, urmează me. 15 www.dacoromanica.ro 15 1649 (7157) februarie Eu, Bogoe şi cu frate meu1, Comea dat-am un loc2 cari a fost dat şi mai dinate vrdme, un loc3 di casă de la Făsaiu l-am dat feciorilor Căzănescului, anume Ruse şi un pămâtu în faţa Muşcelului şi altu pământu în Podul4 Săcuiului şi altu pământu la Izvoară, care vom vrea noi, denatea a 6 boiari care a fostu luoaţi di la domnie anume: Manolie portarulu şi Mihaiu ot Sclănin şi Dumitraşco ot tam şi Neagoe ot Stăneşti şi Dragomir ot Ceraş şi Radulu ot Homorâci şi Barbul ot Teişane. Şi o am dat să le fie lor de muşie, cum au fostu şi mai dinnaite vreme. Pis measeţa feurar, vă leat 7157*<1649>. DANIC, M-rea Crasna, II/l. Orig. rom., hârtie (12 x 19), şase peceţi aplicate. 1 m-feS. 2 A0K6. 3 a8k. 4 n8A8A. 5 Cf. Catalog, VI, p. 394, unde doc. este datat 1648. 16 1649 (7157) februarie 3, Târgovişte t Adecă eu, Dragslav, dempreună cu feciorul miu, Nicşul, den sat ot Bribinar ot sudstvo Teleorman, scris-amu şi mărturisim cu acista al nostru zapis, ca să fii de mare credinţă la mâna dumnealui Chircăi postelnic, cum să să ştii că i-am vândut dumnealui toată moşii mea, den sat den Văleni şi cu jum<ă>tate de vad1 de moară şi cu moară făcută în apa Vezii, care moşii o-m fost cumpărat eu de la Şărbu ot Piscu dereptu bani gata, ughi 10. Şi o-m vândut noi de a nostră bunăvoie, fără neci o silă, cu ştiri tutoror fraţilor mii de moşii. Şi la acista tocmită a nostră au fost şi boiari mărturii, anume: Negul ot Birileşti i Dobrin de Unguri i Mircea postelnic. Insă stânjăni 30. Şi pintru cridinţa, ni-m pus şi piceţile2. Şi am scris eu, Standul logofăt u Târgovişti. Pis fevruarie, 3 dni, vă leat 7157 <1649>. Eu Nicşul, ficior Radoslav. Maptr|paq E70 Ilexpo TeA,oo3. DANIC, Doc. ist., CDLXXV11/I29. Orig. rom., hârtie (30,5 x 21). 2 nHUMMCAC. 3 „Martor eu, Petru Telu”. 16 www.dacoromanica.ro 17 1649 7157) februarie 3 t Adică1 eu, Ion diiacnul, nepot lui Marin ot Argiş, îtij, eună cu jupânea mea, Ilinca şi cu feciorii mie, anume: Barbul, Ion, dat-am zapisul mieu, ca să fie de mare credinţe la mâna jupânului Mihaiu ot Bucureşti, cum să să ştie că i-am vândut dumnealui un ţigan însurat, anume Vladul, feciur Oprii cizmariul şi cu 2 fete, anume: Voica şi Ana. Şi aceşti ţigani, fiindu fugiţ la dumnealui şi eu neputându-i găsi, i-am vândut2 dumnealui în bani gata, taleri 34, ca să fie dumnealui ţigani stătători, cu preţ