ROMANIAE < x o s g TARA 2 ROMÂNEASCĂ Voi. XXXI www.dacoromanica.ro ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢE ISTORICE ŞI ARHEOLOGIE Documenta romaniae HISTORICA COMITETUL DE COORDONARE: t Acad. ŞTEFAN PASCU, acad. ŞTEFAN ŞTEFĂNESCU, t acad. ALEXANDRU ELIAN, f dr. DAMASCHIN MIOC, prof. univ. dr. IOAN CAPROŞU, f prof. univ. dr. CONSTANTIN CIHODARU, AUREL RĂDUŢIU, LEON ŞIMANSCHI B EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE www.dacoromanica.ro ACADEMIA ROMÂNĂ INSTITUTUL DE ISTORIE „NICOLAEIORGA” B.ŢflRfl ROMflNCdSCa VOLUMUL XXXI (1646) VOLUM ÎNTOCMIT DE VIOLETA BARBU, CONSTANŢA GHIŢULESCU, ANDREEA IANCU, GHEORGHE LAZĂR, O ANA RIZESCU A EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE Bucureşti, 2003 www.dacoromanica.ro Copyright © Editura Academiei Române, 2003. Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate editurii. Adresa: EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE RO-76117, Bucureşti, România Calea 13 Septembrie nr. 13, sector 5 Tel.: 040-21-4119008; 040-21-4103200; 040-21-4103448 Fax: 040-21-4103983 e-mail: edacad@ear.ro www.ear.ro CARTEA A APĂRUT CU SPRIJINUL MINISTERULUI CULTURII ŞI CULTELOR Redactor: NICULINA FLOREA Tehnoredactor: LUI/A STAN Bun de tipar: 27.XI.2003 Format: 16/70x100 Coli de tipar: 37,5 C.Z. pentru biblioteci mari: 9(498-1)«1646»(00-12) C.Z. pentru biblioteci mici: 9(498) 973-27-0982-0 ISBN: ------------- 973-27-0474-8 Imprimat în România Tipografia: www.dacoromanica.ro STUDIU INTRODUCTIV Volumul XXXI din seria B a colecţiei Documenta Romaniae Historica include 380 de documente, rezumate şi menţiuni ale documentelor interne, emise în Ţara Românească în anul 1646, în timpul domniei lui Matei Basarab. Bilanţul diplomatic obţinut în urma analizei paleografice, filologice şi conjecturale a materialului documentar se prezintă astfel: celor 354 de documente li se adaugă 16 rezumate şi 10 menţiuni, numerotate la sfârşit de la 371 la 380. Un document păstrat într-o colecţie privată din SUA, parvenit, prin bunăvoinţa lui Paul Cemovodeanu, când volumul era sub tipar, a primit poziţia 253 bis. După limba în care sunt redactate, 329 de documente în limba română, 41 de documente sunt slavone, 6 documente sunt greceşti, ca şi 4 menţiuni aflate într-un perilipsis întocmit de familia Cantacuzino. După forma în care ni s-au transmis, 299 sunt originale (261 româneşti şi 38 slavone), 46 sunt copii (44 româneşti şi 2 traduceri de pe documente slavone), iar 9 documente au fost redate după publicaţii. Proporţia documentelor în altă limbă decât română (slavonă ori greacă) este în continuă şi sensibilă scădere, de la 14% în 1645 la 8% în 1649, fapt grăitor pentru rapiditatea procesului de naţionalizare a administraţiei în Ţara Romanească. Volumul reuneşte documente din următoarele unsprezece fonduri: 11 de la Muzeul de Istorie şi Artă al Municipiului Bucureşti, câte 4 de la Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale (DJAN) Prahova şi Colecţiile Speciale ale Bibliotecii Naţionale, câte 3 Muzeul Gorjului (Târgu-Jiu) şi Biblioteca Academiei Române, 2 de la DJAN Dolj, câte 1 de la DJAN Iaşi şi Vâlcea, Muzeul Judeţean Argeş şi Muzeul Olteniei (Craiova), iar restul de la Arhivele Naţionale Istorice Centrale (ANIC). Exprimăm, şi pe această cale, gratitudine conducerilor acestor instituţii, precum şi tuturor celor care ne-au înlesnit accesul la colecţii. Nu puţine au fost problemele iscate de starea actuală de conservare a unor acte. In ciuda demersurilor noastre insistente, accesul la originalele câtorva documente foarte degradate nu ne-a fost permis. Documentul nr. 123, cu data 3 mai, o înnoire domnească a privilegiilor oraşului Câmpulung, păstrat la DANIC cu cota Suluri/6 într-o stare avansată de degradare, nu a putut fi consultat în depozitele arhivistice; de aceea am recurs la ultima sa ediţie din 1999. Aceleaşi dificultăţi au fost întâmpinate în cazul documentului 214, foarte şters şi degradat, aflat la DJAN Prahova şi al documentului 323, rupt, ros de carii şi dezlipit de pe un alt document. Nu am putut oferi în acest volum mai mult decât un rezumat pe cât s-a putut complet al conţinutului lizibil al acestor acte. La data la care am V www.dacoromanica.ro alcătuit acest volum, nu am regăsit în depozitele în care erau semnalate în evidenţele noastre documentul cu nr. 40 de la Muzeul Olteniei (doc. 143), reprodus după o transcriere mai veche, aflată în arhiva DRH, realizată de generaţii anterioare de paleografi, arhivişti şi cercetători şi păstrată azi în Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”. Verificarea autenticităţii documentelor în vederea publicării este o datorie a fiecărui editor. în urma examenului paleografie şi conjectural, am identificat ca îndoielnic actul cu data de 29 august, păstrat la DANIC, sub cota Ep. Argeş, XVIII/3. Deşi ni se păstrează ca un act original, actul a fost contestat ca autentic de către o comisie, întrunită la 14 martie 1723, şi alcătuită din Varlaam, egumenul mănăstirii Aninoasa, Mihail, egumenul de la Vieroş, Iorga, judeţul oraşului Câmpulung, şi alţii, care au precizat într-o notă tergală că zapisul de vânzare al unor săteni din Stoieneşti, judeţul Dâmboviţa către marele clucer Socol Comăţeanul „este rău” şi, prin urmare, nu se regăseşte nici în ocolnica lui Matei Basarab. De aceea, comisia îl confiscă de la Daniil, egumenul mănăstirii Sfântul Ioan din Bucureşti, în posesia căruia se afla şi îl restituie moşnenilor din Stoieneşti. Pus în relaţie cu alt zapis emis în aceeaşi zi (documentul 263), din acelaşi pachet de documente ale Episcopiei Argeş, documentul considerat de comisia din 1732 a fi „rău” se referă la o altă vânzare către Socol clucer a aceloraşi săteni din Stoieneşti şi anume patru fraţi: Micudă, Aldea, Istratie şi Lazăr. Aceştia erau înfrăţiţi pe un moş, ceea ce ne conduce la concluzia că, deşi persoanele şi locurile sunt autentice, documentul de sub cota Ep. Argeş XVIII/3 atestă o tranzacţie care, în realitate, nu a avut loc. în schimb, au rămas în lista documentelor autentice două acte pe care editorii regestelor lor, Marcel-Dumitru Ciucă1 şi Silvia Vătafu-Găitan, le consideră suspecte sau îndoielnice. Amândouă poartă data de 14 iunie. Cel dintâi (documentul 195) a stârnit dubii celor doi autori, pentru faptul că posedă un dublet, ambele fiind acte originale. între cele două există inadvertenţe semnalate de autori în nota care însoţeşte regestul acestui document: suma vânzărilor este diferită, ca şi lista martorilor. Cea dintâi neconcordanţă poate fi explicată prin moneda de calcul diferită: 1 800 de bani (documentul 195)/40 de ughi (dublet). în privinţa celorlalte nepotriviri, ele sunt doar aparente: fiecare dintre cele două originale oferă o informaţie în plus, sunt, cu alte cuvinte, în raport de complementaritate şi nu de contradicţie: ex. Nedelco snă popa (document 195)/Nedelco sin popei Udrişte (dublet); Dobre snă Dârjan din Călceşti (document 195)/ Dobre sin Dârjan (dublet); Badul (document 195)/Badiul cel Mic (dublet) etc. Celălalt document judecat ca îndoielnic este o hotărnicie a satului Scăieşti, posesiune a mănăstirii Gura Motrulyi, efectuată de o comisie de 24 de boieri hotărnici. Hotărnicia se păstrează înfr-un număr de cinci copii, între care există 1 Marcel-Dumitru Ciucă, Silvia Vătafu-Găitan, Catalogul documentelor Ţării Româneşti din Arhivele Statului, voi. VI, Bucureşti, 1993, p. 210, nr. 538. VI www.dacoromanica.ro diferenţe (documentul 197). Aceste deosebiri sunt de'două categorii: erori de copişti care au deformat fonetic numele proprii, fie antroponime, fie topice (Metrea devine Metea, Conda devine Cânda, Hrasnic devine Rasnic etc.), ori omisiuni (semne de hotar, numele ispravnicilor Ia hotărnicie). Am considerat că aceste diferenţe sunt explicabile prin statutul de copii pe care îl au toate versiunile acestui document, ele nefiind de natură să altereze în mod semnificativ conţinutul documentului. 1. DATAREA DOCUMENTELOR Nu puţine au fost problemele speciale de datare cu care ne-am confruntat în alcătuirea acestui volum. Cu cât înaintăm către jumătatea secolului al XVH-lea, o domnie relativ productivă în privinţa masei documentare, se înmulţesc acele acte, care, în lipsa unor indicii cronologice clare, au fost atribuite acestei perioade. Cum fiecare intervenţie sau întregire a editorilor în privinţa datării a fost motivată la descrierea arheografică a fiecărui document în parte, ne mărginim aici să schiţăm doar o imagine statistică a acestor intervenţii şi să oferim câteva detalii particulare asupra unor cazuri de datare mai deosebite. în afara documentelor cu dată rectificată, prezente în lista de la sfârşitul volumului, s-au completat: întreaga dată a documentului (55, 59, 100, 144, 319, 320, 341, 344), anul (40, 53, 177, 232, 329), luna (interval) (294-296, 302), luna şi ziua (5, 104, 121), ziua (22). De asemenea, volumul conţine un număr relativ mare de documente cu dată lărgită, purtând văleatul 7155: 266-281. Sistemul de datare folosit în documentele editate este cel obişnuit în diplomatica epocii. Documentele greceşti (74, 75, 117, 282) au data indicată prin indiction. într-un hrisov din 13 noiembrie 164<6> (documentul 324), anul este redat cu cifre latine, ca milesim, de la naşterea lui Cristos. în documentul 219, luna iulie apare sub numele ei popular de „cuptor”. 2. LOCUL DE EMITERE Majoritatea hrisoavelor domneşti au ca loc de emitere cancelaria de la Târgovişte (documentele 4, 9-11,19, 23, 27, 52, 53, 77, 78, 86, 96, 97, 108, 111, 123, 129, 134, 156, 161, 166, 192, 200, 203, 209, 214, 222, 281, 331, 333, 335, 354, 362, 364, 365). în acelaşi oraş,-sunt redactate şi zapise private, unele dintre ele ale orăşenilor târgovişteni, altele privindu-i pe boierii divăniţi care îşi aveau reşedinţa în capitala ţării (documentele 324, 334, 336 etc.). Dacă ar fi să deducem itinerariul voievodului, urmărind traseul locurilor în care s-au redactat actelor emise de cancelaria domnească, n-ar fi greu de constatat că şi în 1646, Matei Basarab şi-a petrecut cea mai mare parte a anului la curtea de la Târgovişte. în lunile august - septembrie, domnul s-a aflat la Bucureşti, oraş din VII www.dacoromanica.ro a cărui cancelarie sunt emise mai multe acte; este probabil ca documentul nr. 5, redactat la Bucureşti şi datat conjectural ianuarie - august, după componenţa divanului, să fie mai degrabă scris în luna august, dacă vom corobora componenţa divanului cu locul de emitere. La începutul lunii octombrie, urmând itinerariul culesului viilor, devenit deja un ritual anual, îl regăsim pe voievod în ţară, în drumul podgoriilor, întorcându-se probabil la Târgovişte: o întărire dată lui Ştefan spătar din Urecheşti este emisă chiar în acest sat (documentul 306). 3. NOMENCLATURA DOCUMENTELOR Parcurgerea documentelor oferă o diversitate terminologică aplicată actelor, dar nu şi o precizie corespunzătoare conţinutului lor. Termenul generic este cel de carte domnească, de judecată, de mărturie, de volnicie, de rămas, de milă etc. Prezenţa în ţară a patriarhului Alexandriei, Ioanichie, a lăsat urme în cărţi de afurisenie (documentele 44, 354, 365). în conformitate cu locul din ce în ce mai important pe care îl ocupă documentele în cadrul procedurii de judecată, dispariţia sau distrugerea „cărţilor” trebuia dovedită ea însăşi juridic. De aceea, cei interesaţi se străduiesc să răscumpere „cu colac” documente pierdute, cum este cazul cu acelaşi Ştefan spătar din Urecheşti, care plăteşte doi boi pentru a recăpăta un hrisov de proprietate de la Petru Cercel: pentru că au venit Ştefan spatar aici, înaintea domnii mele la conacul de la Uricheşti, de au jeluit şi au spus cum această carte de ocina lu Pătru voievod, ce scrie mai sus, au fost perită de căndu răutăţile. Iar cându au fost acum în zilele domniei mele, iar această carte, ea se-au aflat la Bogdan vtorii stolnic. Deci, ş-au cerşut colacul cum easte obiceiul. Iar alalţi săteni den sat, ei n-au vrut să dea la cheltuială să-şi răscumpere cartea, ce au aruncat cheltuiala numai la Ştefan spatar şi zic că sânt ceşti moşi numai ai lui. Şi i-au luat sătenii 2 boi ai lu Ştefan, de i-au dat la Bogdan stolnic pentru colac şi i-au sorocit şi de faţă n-au v[enit]” (documentul 306). Regula ca un act de proprietate să fie predat cumpărătorului, atunci când tranzacţia s-a încheiat şi vânzătorul a intrat în posesia banilor, apare clar exprimată în documentul 303: ,f)eci într-aceea Tanasie egumenul, el, pentru să nu m-aibă gălceavă, împăcatu-se-au cu popa Dragul clisiiariul şi cu Dumitru gramatic de le-au dat ughi 40, pentru vad, ca să aibă călugării pace şi au dat popa Dragul cărţile şi zapisele ce au avut toate în mâna călugărilor, iar Dumitru gramatic, el au oprit cartea lu Şerban voievod de n-au vrut să o dea călugărilor, căce nu i-au dat popa Dragul clisiiar lu Dumitru den bani nimic”. Testamentele continuă să se numească diată sau zapis la vreme de moarte (documentele 3, 8, 44, 74, 98). Numeroase sunt răvaşele (scrisorile) domneşti de convocare a jurătorilor pentru litigiile de proprietate: documentele 69, 258, 294, VIII www.dacoromanica.ro 308, 313, 314, 317, 321, 330, 345, 346, 363, 366. Răvaşele autografe se numesc „cu slova lui” (document 255). 4. EMITENŢII DOCUMENTELOR Structura socială a emitenţilor are următoarea configuraţie: ţăranii liberi, obştile săteşti şi mica boierime fără rang (117 documente reprezentând mai mult de o treime din total), boierii cu rang şi marii dregători (81 de documente reprezentând 21%, din care doar 4 aparţin unor mari dregători), domnul singur sau împreună cu divanul (93 de documente adică 22%), femei, indiferent de categoria socială, ca emitenţi principali (28 de documente), curteni (călăraşi, iuzbaşale, căpitani, stegari, roşii etc. (19 documente), cler consacrat şi secular (15 documente), slujitori de toate categoriile (9 documente), negustori (3 documente), orăşeni, meşteşugari (4 documente). Nu putem să nu remarcăm, în intervalul 1645-1650, proporţia importantă şi constantă, aproape două treimi, a documentelor emise de persoane private, altele decât domnia,. Dar valoarea probatorie a unui document de drept civil încheiat de către particulari, cu excepţia proprietăţilor donative, depindea, în perioada anterioară domniei lui Matei Basarab, de întărirea posterioară a zapisului privat ori reîntărirea domnească a unor hrisoave solemne mai vechi, singura capabilă să asigure unui act legalitatea şi autenticitatea. Astfel, domnia era instituţia privilegiată care acorda proprietăţi donative, conferea un titlul juridic de dobândire a proprietăţii, autentifica tranzacţiile private. Răsturnarea completă a raportului dintre domnesc şi privat în vremea lui Matei Basarab, dovedită prin examinarea categoriilor de emitenţi, ne arată că, în lipsa unor instanţe administrative locale, cum apar în Moldova, şi în lipsa locurilor de adeverire (loca credibilia) specifice Transilvaniei, actorii sociali nu se mai supun constrângerii confirmării domneşti, ci operează în subsidiaritate, realizând transferurile de proprietate doar pe baza înscrisurilor private. Aceasta nu înseamnă câtuşi de puţin o diminuare a competenţelor juridico-administrative ale autorităţii domneşti, ci o restructurare a nivelelor acesteia. 5. SCRIBII DOCUMENTELOR Una dintre profesiile cu cea mai mare continuitate, cea de logofăt de cancelarie, are reprezentanţi de vază: Stoica Şerbanovici, Calin, Soare, Mareş Ghiurghiuvici, Dumitru Boldescu-Boldici, Lepădat cel Bătrân, Dima logofăt, ucenic al lui Lepădat, Stan Stanovici Creţulescul. Unele hrisoave domneşti cu destinaţie precisă nu sunt scrise de personalul cancelariei domneşti, ci de logofeţii din partea locului: prin hrisovul din 12 ianuarie, Matei Basarab acordă numeroase privilegii satului Călimăneşti (j. Vâlcea), slobozie a mănăstirii Cozia, cu condiţia IX www.dacoromanica.ro să repare şi să întreţină drumul „la strâmtoarea ce merge pe marginea apei Oltului” (documentul 80). Caligraful acestui act este logofătul Toader Olănescu, a cărui familie este originară din Olăneşti. Cea mai mare parte a documentelor private din mediul rural se datorează unor ştiutori de carte, aparţinând la două categorii de scribi: preoţi şi logofeţi: Necula logofăt din Ţigăneşti, Necula logofăt din Câmpulung, Mihai logofăt, Oprea logofăt din Budişteni, popa Manea din Murgaşi, popa Ilie din Argeş, popa Stănilă din Trestie, popa Oancea din Târcov, popa Iacov din Câmpulung etc. Un nepot al episcopului Ştefan, Lupul, îndeplineşte oficiul de grămătic al episcopiei Buzăului (documentul 225). în privinţa artei decoraţiei, unul din cele mai frumoase şi mai des reproduse2 documente din domnia lui Matei Basarab este hrisovul de danie pentru mănăstirea Doiceşti, cunoscută ulterior sub numele de schitul Lăculeţe (documentul 83). Caracterul particular al compoziţiei ca şi calitatea ornamentaţiei conferă unicitate acestei capodopere a cancelariei domnului3. Un frontispiciu bogat decorat deschide hrisovul, având în centrul lui un. scut-cartuş de factură barocă, surmonat de o cruce. Crucea este flancată liber de aştri antropomorfi, soarele şi luna în crai-nou. în centrul scutului este plasată stema Ţării Româneşti, corbul-acvilă cruciger4, contumat spre stânga, profilat pe un fond albastru, presărat cu stele aurii. De o parte şi de alta a scutului, pornesc graţioase vrejuri involte, pline de flori pictate în aur coloidal şi de păsări. Acest chenar floral, de o mare varietate a formelor, încadrează tot textul hrisovului. Miniaţuristul a tratat într-un mod original şi iniţiala cu care începe documentul: litera V ascunde silueta unui înger îmbrăcat într-o tunică purpurie, purtând crucea care ţine locul invocaţiei simbolice. în partea dreaptă a pergamentului străjuieşte imaginea patronului mănăstirii, Sfântul proroc Ilie, hrănit de corb. Silueta personajului, într-o postură dinamică, este proiectată pe fondul unui steag .verde. Monograma amplă, executată în aur, cu litere filiforme înalte mărgineşte portretul donatorilor, plasat în partea de jos a documentului. Matei Basarab şi doamna Elina, în costume de aparat brodate cu aur, încoronaţi cu coroane deschise, poartă chivotul mănăstirii. Cu acelaşi rost de a indica funcţia de ctitor, voievodul poartă în mână o năframă. Personajele se decupează pe acelaşi tip de fundal ca şi stema, între cele două compoziţii realizându-se o simetrie armonioasă. 2 N. lorga, Les Arts mineurs en Roumanie, Bucureşti, 1934, fig. 82; E. Vârtosu, Chryssobulles valaques ornes de portraits princiers. Bucureşti, 1947, descriere la p. 5-6 şi reproducere pi. 1; Veronica Vasilescu, Ornamentaţia şi miniatura'documentelor din Ţara Românească până la Constatin Brăncoveanu, în «Revista arhivelor», XI, 1968, p. 261; Traian lonescu-Nişcov, Maria Soveja, Acte de cancelarie domnească. Ornamente şi miniaturi, Bucureşti, 1974, pl. Vili şi IX; Mărturii ale trecutului. Album de documente, întocmit de Maria Soveja, Ioana Burlacu, loan Opriş, Bucureşti, 1981, reprod. 97; G. Popescu Vâlcea, Miniatura românească, Bucureşti, 1982, fig. 128; Idem, La miniature roumaine, Bucureşti, 1982, reprod. 128. 3 Gheorghe Buluţâ, Sultana Craia, Manuscrise miniate şi ornate din epoca lui Matei Basarab, Bucureşti, 1984, pl. XXXVllla. 4 Dan Cemovodeanu, Ştiinţa şi arta heraldică în România, Bucureşti, 1977, p. 47. X www.dacoromanica.ro De dimensiuni uriaşe, documentul 156, prin care domnul îşi întăreşte un mare număr de proprietăţi (sate, ocini, bălţi, vaduri de moară, rumâni, ţigani), închinate apoi mănăstirilor Căldăruşani şi Gura Motrului, ctitoriile sale, se remarcă şi prin frumuseţea decoraţiei. Ca şi în actul hărăzit mănăstirii de la Lăculeţe (Doiceşti), frontispiciul bogat, cu flori şi vrejuri, este străjuit de stema ţării, în scut oval, înconjurat de frunze brune şi timbrat de o coroană deschisă. Vulturul contumat, pe un câmp albastru, este flancat în partea stângă de un turn, în care unii cercetători au văzut o reprezentare a turnului Chindiei, similară cu cea din frontispiciul documentului din 29 martie 1645, în beneficiul tot al mănăstirii Căldăruşani5. Mănăstirii Crasna îi este destinat actul din 2 decembrie (documentul 355)6, opera logofătului Pârvul, care a realizat, probabil, cea de-a treia compoziţie heraldică din lotul de documente editate în prezentul volum. într-un scut-cartuş, stema ţării este surmonată de o coroană închisă de factură occidentală. De o parte şi de alta a stemei, caligraful a presărat, în chip asimetric, pomi şi flori, de diferite forme şi dimensiuni, fără preocuparea expresă de a realiza o compoziţie. Iniţiala este împodobită cu entrelacs, într-o manieră tradiţional-bizantină 6. ELEMENTELE MATERIALE ALE DOCUMENTELOR a) MATERIA SUBIACENTĂ Aşa cum era de aşteptat, hârtia constituie suportul cel mai frecvent al documentelor studiate. Este vorba, în majoritatea cazurilor, de formatul difolio, cu dimensiuni situate în medie în jurul cifrelor 32x20 cm; o excepţie este documentul păstrat la DANIC sub cota Suluri/6. Douăzeci şi şapte de documente sunt scrise pe pergament, toate în limba slavă. Trebuie remarcată deci schimbarea majoră pertrecută în înfăţişarea „chipul” hrisoavelor solemne, chiar faţă de anii imediat precedenţi, în care aproape toate documentele slavone se bucurau de un material elegant şi preţios, cum este pergamentul. în stadiul alcătuirii acestui volum, ANIC se afla în plină campanie de restaurare a documentelor medievale, astfel încât datele prezente în descrierea arheografică nu mai reflectă actuala stare de conservare a acestor piese. în afara celor precizate în prima secţiune a acestui studiu privitor la dificultăţile provocate de degradarea avansată a suportului anumitor documente, un număr important de alte acte prezintă pierderi materiale care au îngreunat citirea şi transcrierea lor. Uneori, pentru întregirea pasajelor deteriorate, am apelat la copii, precizând aceasta pentru fiecare ca? în parte. Documentul nr. 323 este dezlipit de pe un alt 5 DRH, B, XXX, voi. întocmit de Violeta Barbu, Marieta Chiper şi George Lazăr, Bucureşti, 1998, p. 111-114; reprod. la Gh. Buluţă, Sultana Craia, op cit., pi. XXXVb. 6 Reproducere la Marcel-Dumitru Ciucă, Silvia Vătafu-Găitan, op. cit., Bucureşti, p. 245. XI www.dacoromanica.ro suport şi prezintă rosături de carii. Alte documente au fost lipite pe un alt suport de hârtie: 20, 94, 257 etc. sau pe bucăţi de mătase, cum s-a procedat în cazul documentului 156, ale cărui dimensiuni mari au necesitat consolidarea pentru a putea fi manipulat. Lacune provocate de pierderi ale materialului subiacent prezintă şi documentele: 98, 100 şi 101, căruia îi lipseşte jumătatea de sus a filei, textul păstrat fragmentar fiind doar de patru rânduri, 131,253, 336 etc. b) CERNEALA Pentru scrierea actelor uzuale, cerneala brună, de diverse nuanţe, şi cerneala neagră sunt cele mai frecvent folosite. în schimb, pentru documentele voievodale, chinovaruPa servit la iniţială şi monogramă, ca şi la semnătura voievodului. într-un hrisov, emis la data de 4, pentru iniţială s-a folosit cerneală brun închis, în documentul 23, monograma este ornată cu chinovar galben şi verde. Un fapt particular merită să fie semnalat: un act de danie privată, a lui Iordache vornic către mănăstirea Malamoc (documentul 49), se bucură de iniţiale ornate cu tuş roşu şi verde. De o atenţie aparte, din punct de vedere al aspectului estetic, s-au bucurat câteva documente. în afara celor trei hrisoave cu miniaturi descrise mai sus, întărirea domnească pentru satul Măgurele, în beneficiul vistiernicului Evstratie Leurdeanul şi al soţiei acestuia, Elina, nepoata lui Mihai Viteazul (documentul 52), este decorat cu o superbă letrină executată în chinovar, tuş verde, albastru brun şi în aur coloidal, folosite şi la monograma voievodală. Alteori, letrina este desenată în aur coloidal ca şi monograma domnului. Tot aur, dar pulbere, a fost întrebuinţat pentru semnătură de către patrairhul Partenie al Constantinopolului. 7. FORMULARUL DOCUMENTELOR Din punctul de vedere al evoluţiei formularului diplomatic, sfârşitul celei dintâi jumătăţi a veacului al XVII-lea se caracterizează printr-o simplificare vădită a protocolului, determinată de regresul vizibil al hrisoavelor solemne, dar şi printr-o diversitate înnoitoare a formulelor diplomatice din alte secvenţe ale documentelor. Protocolul. Invocaţia simbolică monogramatică este prezentă, în general, în majoritatea actelor, simplă ori ornamentată cu vrejuri, volute şi noduri, în cazul actelor emise de cancelaria domnească. Intitulaţia în varianta dezvoltată „herţeg al Amlaşului şi Făgăraşului” se întâlneşte în documentele care posedă şi arengă 86,156, 200,355; cât despre celelalte hrisoave emise în numele voievodului, ele se deschid cu varianta simplă, enunţată sau în limba slavonă, sau în româneşte. Intitulaţia cu filiaţie „nepot al bătrânului Basarab voievod” mai apare în limba slavonă în documentele româneşti (222, 260). XII www.dacoromanica.ro O foarte pompoasă intitulaţie îl flatează pe patriarhul Ioanichie al Alexandriei, căruia i se întăreşte, la 10 februarie, slobozia de la Segarcea: ,preasfinfitului şi prealuminatului părinte al părinţilor şi păstor al păstorilor, al treisprezecelea apostol învăţător a toată lumea, chir Ioanichie, papă pătriarh al acestui loc ” (documentul 27). Inscripţia şi salutaţia, specifice stilului epistolar, se întâlnesc în poruncile domneşti de obicei în limba slavonă, chiar dacă restul actului este scris în limba română. Anaforalele boierilor hotărnici, deşi sunt rapoarte cu caracter juridic, apelează la formule epistolare: „Prea milostive şi prealuminate doamne, să fii măria ta sănătos” (documentul 152). Adevărată podoabă retorică, arenga este din ce în ce mai rară în documentele epocii. Totuşi patru hrisoave slavone beneficiază de două tipuri de arengi: 86, 156, 200, 355. Pentru 86, 200 şi 355 s-a recurs la o formulă comună, des utilizată în diplomatica slavo-română încă din veacul al XlV-lea, cea care are în componenţă, potrivit identificărilor operate de Petre P. Panaitescu, pasaje din Geneză prin care Moise instituie zeciuiala, Epistola lui Pavel către evrei, Evanghelia după Matei, Epistola lui Pavel către corinteni, psalmii 31 şi 41. Cât despre arenga documentului 156, redactat de logofătul Mihalcea, aceasta reia formula de tip intitulatio. 8. CONŢINUTUL DOCUMENTELOR Anul pe care îl ilustrăm în acest volum, prin totalitatea masei documentare pe care ne-a lăsat-o, este bogat în evenimente ce privesc viaţa Bisericii. Doi înalţi prelaţi ortodocşi au trecut prin Ţara Românească sau au avut relaţii ce au lăsat urme în documentele interne. Cel dintâi este Partenie al II-lea, zis şi cel Tânăr, patriarh ecumenic, de la care ni s-au păstrat patru documente în limba greacă: 74, 75, 117 şi 282. Cele dintâi,'74 şi 75, purtând indictionul 14 (anul 1646) şi luna aprilie, sunt redactate la cererea expresă a egumenului grec Athanasie al mănăstirii Radu Vodă (Sfânta Troiţă) şi privesc patrimoniul acestei mănăstiri. La moartea lui, prin diata întocmită la 26 iulie 16427, marele vornic Hrizea din Bălteni ceruse să fie îngropat în mănăstirea Radu Vodă, căreia îi închină «sate, rumâni, ocini, mori, vii, ţigani şi alte lucruri» (documentul 74). Egumenul Athanasie cere o carte de blestem pentru această danie, ceea ce şi capătă, în conformitate cu principiul de drept care atestă deplina proprietate asupra bunurilor închinate lăcaşurilor divine: «cuvântul dreptăţii şi porunca dumnezeiască vor ca cele odată dăruite lui Dumnezeu să fie întotdeauna de neclintit şi neînstrăinate» (documentul 74). Un tip particular de 7 Nicolae Stoicescu, Dicţionar al marilor dregători din Ţara Românească şi Moldova, secolele X1V-XVII, Bucureşti, 1971, p. 196. XIII www.dacoromanica.ro carte de afurisenie este documentul 75, în pricina mănăstirii cu grecul Alexios, care a încălcat pământul acesteia, a tăiat copacii, a plantat o vie şi nu vrea să părăsească proprietatea mănăstirească. Dat fiind comportamentul condamnabil al lui Alexios, patriarhul de Constantinopol îl afuriseşte, adăugând la blestemul de după moarte, pedeapsa prezentă, adică excluderea din Biserică în timpul vieţii, ceea ce echivalează cu îndepărtarea din viaţa comunitară: «şi dat afară din Biserica lui Cristos împreună cu soţia şi copiii şi nimeni să nu-l slujească în Biserică sau să-l sfinţească, să se întâlnească cu el, să discute cu el, să bea împreună cu el sau să-l firitisească şi nici să nu se învrednicească de mormânt». în ciuda afuriseniei înfricoşătoare, care nu pare să fie prima, dacă dăm crezare unei menţiuni din anul 1645® ce pomeneşte o altă carte de blestem a aceluiaşi Partenie, litigiul nu este clarificat nici în 1647, când şase boieri luaţi pe răvaşe domneşti sunt trimişi să cerceteze dacă viile de la Izvorani ale lui Alexios grecul, care nu pare să mai fie în viaţă, de vreme ce este reprezentat de urmaşii săi, au fost sădite pe «căminii bătrâni» ai unor rumâni de baştină ai mănăstirii, decedaţi între timp, sau pe locul unei păduri meree8 9. O altă carte de blestem este solicitată de Radu Mihalcea Cândescu mare comis pentru ctitoria sa de la Bradu10 11 (documentul 117); cu un an înainte, boierul ceruse o astfel de întărire şi de la patriarhul Paisie al Ierusalimului11. Cu documentul 282, datat septembrie 1646, se atinge zona relaţiilor Bisericii Ungrovlahiei cu patriarhia ecumenică, prin problema alegerii mitropolitului. Deşi limba documentului trădează nesiguranţă, chiar şi în comparaţie cu documente interne redactate în limba greacă din anul 1646 (documentele 14 şi 15), chiar dacă destinatarul, mitropolitul Teofil, este numit, prin inversiune, Filoteu, aspectul paleografie al documentului original, semnăturile ierarhilor sinodali nu ne îngăduie să-l considerăm drept un act îndoielnic. Cu tc&te acestea, conţinutul său nu este uşor de înţeles, iar din felul în care este redactat, deducem că gramata este un răspuns la o solicitare a mitropolitului Teofil. Premiza de la care pleacă solicitantul este aceea că un ierarh, care are responsabilitatea misiuni) sale, trebuie să pună ordine în succesiunea sa, în aşa fel încât după moartea lui, Biserica să rămână cu totul în linişte şi pace. Apoi doreşte ca, în cazul retragerii sale din scaun (parathesis), mitropolia să fie încredinţată 8 DRH, B, XXX, nr. 372, cu data de 2 noiembrie, confuzie probabilă cu cartea de afurisenie din aceeaşi dată, semnată de Ioanichie patriarh al Alexandriei în pricina dintre Alexios şi egumenul Athanasie de la Sfânta Troiţă, Ibidem, nr. 323, p. 355-357; cf. documentul, considerat de editorii volumului (Violeta Barbu, Mareta Chiper şi Gheorghe Lazăr) drept îndoielnic (p. 393-396), emis de Partenie şi contrasemnat pe margine de Ioanichie al Alexandriei. 9 DRH, B, XXXII, nr. 122, p. 131-132. 10 Nicolae Stoicescu, Bibliografia localităţilor şi monumentelor feudale din România, I, Ţara Românească, Editura Mitropoliei Olteniei, 1970, p. 85-86; marele comis apare ctitor împreună cu fraţii săi: Gheorghe, Moise şi Nicoară. 11 DRH, B, XXX. nr. 182, p. 223-224. XIV www.dacoromanica.ro unei persoane „din partea locului”, bărbat vrednic, cu bun nume, experimentat în treburile Bisericii. In sprijinul acestei cereri, se invocă „obiceiul vechi afirmat şi mărturisit de toţi” ca ierarhul eparhiei să fie ales de ţară, de boieri şi de fruntaşii ţării şi să fie un bărbat originar din eparhie şi nu de alt neam. împreună cu sinodul, patriarhul acceptă ca 1: în cazul retragerii din scaun, mitropolitul să poată desemna un urmaş, confirmat apoi prin alegerea ţării şi prin votul canonic al soborului „hotărârea de acolo”; 2. în cazul morţii mitropolitului, să se urmeze procedura alegerii de către domn, episcopi, boieri şi fruntaşi, fără daruri, favoruri şi corupere; candidadul poate fi „din partea locului, dacă acest obicei există”, fie din alt neam, urmând să fie confirmat apoi de patriarhia din Constantinopol. Interesantă este şi percepţia în epocă a mizei acestei gramate, oglindită în nota tergală care o însoţeşte: „Cărţile de voie a arhiereului ţărăi, ca să aleagă, să pue în urma lui pe cine va vrea, însă om de ţeară, cu voia obştii, a domnului, a boiarilor, adecă a ceatei bisericeşti şi mireneştf,u. Este oare acest act o consfinţire a dreptului românilor de a-şi alege, conform obiceiului vechi invocat de ei, ierarhi autohtoni ? Mai degrabă nu, căci patriarhul ecumenic nu acordă acest drept exclusiv pentru „oamenii de ţară” şi nu exclude pe alţii, de alt neam. îndoielile sale asupra solidităţii temeiului invocat de ierarhul muntean ca fiind „obiceiul vechi” sunt pe deplin îndreptăţite, dacă se ţine seama de numărul important de ierarhi greci care l-au precedat pe Teofil în scaunul Ungrovlahiei. în schimb, apare destul de limpede că patriarhul Constantinopolului şi sinodul patriarhal încuviinţează, în chip explicit, procedura de alegere internă ca fiind canonică şi recunoaşte această autonomie a mitropoliei Ungrovlahiei, afirmată răspicat, dar unilateral, în Carta de libertăţi de la Bucureşti a lui Leon Tomşa din 1631: ,*4lta: mitropoliia, episcupiile, egumeniile să nu se schimbe pre mită, ce să fie pre săbor. Să nu fie volnic patriiarhul a tremite aicea în ţeară nici vlădică, nici episcup, nici egumen, ce pre cine va alege ţeara şi sfatul, vlădică sau piscup, acela să fie. Numai să tremiţă la patriarhul să dea blagoslovenie, cum au fost de vac”12 13. De asemenea, acceptă ca în caz de parathesis, mitropolitul care se retrage să aibă capacitatea de a desemna un succesor, ce urmează să fie validat de aceleaşi instanţe, adică „soborul ţării”. Se explică astfel maniera în care a ajuns mitropolit Antim Ivireanul, despre care Istoria domniei lui Constantin Brâncoveanu, a lui Radu Greceanu, scrie că bătrânul mitropolit Teodosie a lăsat „diiată ca să rămâie în urma lui păstoriu sfinţia sa părintele Râmnicului, chir Antim”14. Fireşte, există şi alte posibilităţi de lectură ale acestui document. Una dintre ele ţine seama de conjunctura internă, creată de eventualii rivali la scaunul mitropolitan. Absenţa aproape totală a lui Teofil din documentele interne dintre anii 1647 şi 1648, când moare, ne arată un om ce nu se mai afla în putere; de aici, 12 Marcel-Dumitru Ciucă, Silvia Vătafu-Găitan, op. cit., voi. VI, p. 245. 13 DRH, B, XXIII, nr. 255, p. 405^t06. 14 Mircea Păcurariu, Istoria Bisercii Ortodoxe Române, voi. II, Bucureşti, 1992, p. 196. XV www.dacoromanica.ro probabil, şi gândul retragerii. Or, un puternic candidat părea să fie Ignatie Sârbul, prietenul şj agentul diplomatic al lui Matei Basarabls, succesor al lui Teofil în fruntea eparhiei Râmnicului şi principalul beneficiar al depunerii mitropolitului Ştefan în 1653. Din această perspectivă, curentul naţional în fruntea căruia se plasează Teofil şi pe care îl mărturiseşte gramata patriarhală pare a se contrapune grupului clericilor sud-dunăreni din care făceau parte Ignatie, Meletie Macedoneanul, Ştefan din Ohrida. Ioanichie Diodios, patriarh al Alexandriei (1645-1648), care şi-a ocupat locul cu ajutor moldovean, este pomenit în anul 1646, în documentele 27, 44, 222, 261, 365. Critica internă a acestor acte ne conduce la concluzia că patriarhul a fost prezent în Valahia, la începutul anului şi în lunile iulie-august, documentul 365, datat în luna decembrie, atestând prezenţa lui într-o perioadă anterioară. La 10 februarie, Matei Basarab întăreşte patriarhiei de Alexandria slobozia Segarcei, scutind-o de toate dările şi „mâncăturile” de peste an, confirmând hotărârea emisă în gramata patriarhului Chirii al Constantinopolului din 1626 pentru desfiinţarea sloboziillor15 16 şi în care Segarcea se află exceptată, alături de alte patru. împreună cu domnul Matei Basarab şi cu mitropolitul Teofil, Ioanichie al Alexandriei participă la judecarea pricinii pe care mănăstirea Vieroşi o are cu rumânii din Bezdead ce se răscumpăraseră de la urmaşii ctitorilor, jupâneasa Anca din Coiani şi Şerban postelnicul (documentele 222 şi 261). Deşi rumânii cumpăraseră satul Ştiubeiele, cu ştirea unor urmaşi ai ctitorilor, şi îl dăruiseră mănăstirii, în schimbul libertăţii lor, soborul şi egumenul se plâng că acest sat este departe şi nu le aduce nici un folos. Pierderea acestui proces de către rumânii din Bezdead, care urmaseră regula de răscumpărare prin schimb, prevăzută de dreptul cutumiar, reprezintă o speţă juridică nouă, în care domnul şi un înalt prelat acordă mănăstirii, ca persoană juridică, privilegiul de a refuza răscumpărarea unor ţărani aserviţi, în ciuda acordului preexistent al ctitorilor. O pricină de drept civil (drept al familiei), care are ca obiect două instituţii cutumiare: „ginerirea pe curte” şi „prefacerea fetei în loc de fecior” este arbitrată de acelaşi patriarh (documentul 44)17. La vreme de slăbiciune şi bătrâneţe „bagat-au jupâneasa Anca pre Stanciu logofătul, ginere în casă”, lăsându-i jumătate din tot avutul: moşii, rumâni, vii. Dacă jupâneasa apelează la dreptul obicinuielnic, punându-şi voinţa testamentară la adăpost de contestaţii prin tăria legăturii patriarhale, patriarhul invocă un fragment din pravilă pentru a întări actul: „să judece părinţii pe feciori, iar nu feciorii pe părinţi”, doar ca o susţinere a puterii 15 Aurelian Sacerdoţeanu (Şerban Rezuş), Despre mitropolitul Ignatie Sârbul, în BOR, LXX Vili, 1960, nr. 11-12, p. 1054-1077; Idem, Iarăşi despre mitropolitul Ignatie Sârbul, în BOR, LXXX11, 1934, p. 1084-1099. 16 DRH, B, XXI, nr. 56, p. 96-98; ultima ediţie a gramatei la Daniel Barbu, O arheologie constituţională românească. Studii şi documente. Bucureşti, 2000, p. 72-74. 17 Violeta Barbu, Privilegiul mezinului: eseu asupra sistemelor de moştenire în Ţara Românească, în „Arhiva genealogică”, III (VIII), 1998, p. 49-62. XVI www.dacoromanica.ro autorităţii paterne, căci este limpede că în pravilă această cutumă nu se află enunţată ca o regulă de drept. Tot la intersecţia între două sisteme de drept, cel pozitiv canonic şi cel cutumiar, se aşează actul 365, privitor la împărţeala averilor lui Vădislav logofăt din Arşi, în prezenţa patriarhului Ioanichie, care a asistat şi la moartea acestui boier. Potrivit pravilei bizantine, la moartea unuia din cei doi soţi care îşi dobândiseră averea împreună şi nu au avut urmaşi, aportul de zestre al soţiei fiind neglijabil, moştenirea se împarte în trei părţi, după achitarea datoriilor: o parte revine soţiei supravieţuitoare, altă parte este cuvenită rudelor mortului, iar cea de-a treia este hărăzită să „să împarţă la săraci, la mişăi, unde se va îngrupa oasele”. Conformitatea cu pravila ce avea să se traducă în româneşte şase ani mai târziu (.îndreptarea Legii, glava 272)18 este perfectă. Greu de crezut, dar cu toată tăria autorităţii patriarhale exprimată în această împărţeală, rudele lui Vădislav logofătul poartă pâri cu văduva supravieţuitoare până la a doua generaţie. Deducem din evoluţia acestui proces că acceptarea prevederilor dreptului de moştenire din nomocanon nu se producea decât cu rezistenţă din partea actorilor sociali, obişnuiţi să regleze conflictele în baza regulilor cutumiare ori să spere în bunăvoinţa subiectivă a domnului. în al doilea rând, pricinile în care patriarhul Ioanichi a dat o hotărâre invocă întotdeauna pravila, adică dreptul pozitiv care se opune, în cazurile judecate, dreptului cutumiar. Prin apelul la dreptul pozitiv, înaltul prelat contribuie la crearea unei „culturi juridice” în Valahia, înaintea editării îndreptării Legii, de către mitropolitul Ştefan. Putem adăuga astfel această pagină nouă la dosarul relaţiilor Patriarhiei de Alexandria cu Ţările Române, constiuit în bibliografia de specialitate cu precădere pe baza documentelor externe şi a rolului pe care Ioanichie l-a avut în „disputa sinaiţilor”19. în procesul de reformă al vieţii monastice promovate de domnul Matei Basarab şi de ierarhii ţării, anul 1646 nu este deloc lipsit de însemnătate, prin cele două aşezăminte din 2 decembrie orânduite spre a fi îndreptare a vieţii de obşte în două dintre cele mai vechi lavre ale ţării: Cozia şi Câmpulung. Practic, documentele 353 şi 354 reiau punctele „punerii de lege” ale sinodului convocat de Mihai Viteazul la 13 aprilie 1596, reluate de Radu Leon şi întărite la 7 aprilie 1630. în ochii acestui domn, „Tocmeala pentru viaţa mănăstirească de obşte din Ţara Românească” a lui Mihai Viteazul este inspirată de scrisorile se sânt puse ca nişte legi pentru săbornica obşte” ale patriarhului Ieremia al Constantinopolului. Elementul de legătură între iniţiativa lui Mihai Viteazul şi pravilele lui Matei Basarab din 1646 este Teofil, fost episcop al Râmnicului în domnia lui Mihai Viteazul. Un imbold trebuie să-i fi venit domnului nu numai din reforma ce privea scoaterea de sub 18 îndreptarea Legii (1652), ed. întocmită sub redacţia lui Andrei Rădulescu, Bucureşti, 1963, glava 272. 19 Dimitrie G. Ionescu, Relaţiile Ţărilor Române cu patriarhia de Alexandria, Bucureşti, 1935, p. 17-23; Ioan Pulpea-Rămureanu, Legăturile patriarhiei de Alexandria cu Ţările Române, în „Studii teologice”, VIII, 1956, nr. 1-2, p. 67-72. XVII www.dacoromanica.ro atâmare a mănăstirilor închinate, înfăptuită în 1639-1640, ci şi din ataşamentul său faţă de modelul monastic al obştejitiei, pe care îl exprimă atât de limpede în actele de nou ctitor al mănăstirii de la Câmpulung şi care vor servi mai târziu şi lui Constantin Brâncoveanu în fondarea Hurezilor. Actele din 2 decembrie nu sunt identice. Dacă aşezământul hărăzit Câmpulungului se mărgineşte să repete hrisovul lui Mihai Viteazul, cel pentru Cozia are un dublu caracter, de sinteză şi contractual. Fiindcă se deschide cu iertarea de toate „greutăţile şi dajdile” ce cad asupra mănăstirilor, aşezământul întăreşte privilegiile acordate de Leon Tomşa, în 1632, concomitent, mănăstirilor şi preoţilor. Pentru că, mai apoi, ataşează aceste privilegii de exigenţele respectării scrupuloase a regulii monastice a „vieţii de obşte”, actul său are un caracter implicit contractual. Dar creativitatea juridică a domnului Matei Basarab nu se dezminte, căci voievodul nu se mulţumeşte să întărească şi să sintetizeze normele instituite de Mihai Viteazul şi Leon Tomşa. Acelaşi document se referă la eventualitatea ca domnul şi ţara, aflaţi la vreme de nevoie, să fie constrânşi să se împrumute la vreo mănăstire pentru a ieşi din impas: „atunce foarte degrabă şi fără nemică zăbavă, cu mare grijă şi cu frica lui Dumnezeu să intoarcă şi să plătească împrumuta şi datoriia ce va hi luat de la fieştece mănăstire, tocmind cele mai de folos”. Nu este de mirare că domnul purcede la recunoaşterea statutului de creditor public al ţării şi al domniei, pe care mănăstirile îl au. Intre documentele aceluiaşi an, se află două acte greceşti care privesc pricina dintre marele sluger Dimitrie Filişanul şi Dionisie, egumenul mănăstirii Crasna (documentele 14 şi 15), căruia i se impută cheltuirea unei sume importante de bani (89 de ughi şi jumătate) pe care slugerul i-a depus la mănăstire spre păstrare. Contribuţia domnului Matei Basarab la înzestrarea unor mănăstiri, unele ctitorii ale sale, este impresionantă în acest an. Dacă am lua în consideraţie numai documentul 156, din 21 mai, ce înşiră un număr important de proprietăţi (moşii, ocini, vii, mori şi vaduri de moară, rumâni, ţigani) pe care domnul şi le întăreşte sieşi, spre a le dărui mai apoi mănăstirilor Căldăruşani, Măxineni, Dobromima, Doiceşti (Lăculeţe) şi Gura Motrului, ar fi suficient spre a contura imaginea efortului ctitoricesc desfăşurat în 1646. Achiziţiile sunt sistematice, desfăşurate după un plan bine stabilit. Este vorba, în cea mai mare parte, de mici delniţe ale unor oameni liberi, cum sunt cei din Plătăreşti, fugiţi de bir peste Dunăre şi constrânşi, prin instrumente fiscale sau prin confiscare, să-şi piardă libertatea şi dreptul de posesie asupra pământului. Provenienţa banilor cu care au fost făcute aceste achiziţii este desluşită, în chip apăsat, în final: ,J*entru că aceste mai sus-zise sate şi vecini şi ocine şi vii le-am cumpărat domnia mea tot pe bani gata din venitul domniei mele, din dreptele averi ale domniei mele şi am dat domnia mea tot bani gata la mâinile lor din punga domniei mele şi tot cu zapisele de la mâinile lor şi cu mulţi boieri martori, scrişi în zapisele lor”. Venitul domniei, dreptele averi şi punga domniei par să fie în această formulare echivelente. Denumesc ele, oare, aşa cum pare să fie intenţia domnului, persoana lui privată, clar delimitată de XVIII www.dacoromanica.ro vistieria domnească ? Pe parcursul actului, daniile domneşti sunt amestecate cu danii private ale altor mici boieri, cărora voievodul le întăreşte închinarea către ctitoriile sale în calitate de domn, deci ca instituţie publică. în al doilea rând, mai multe dintre aceste achiziţii au ca sursă incapacitatea de a plăti birul talerelor: în categoria neplatnicilor nu intră doar cultivatorii liberi, pe ocinile lor, ci şi slujitorii, cum este cazul cu Seva arbănaşul din Căpreni, nepotul lui Gheorghe beşliul, care îşi închină lui Matei Basarab ocina cu vecinii din satul Hănişeşti, neputându-şi achita darea talerului. De aceea asemănarea cu procesul de constituire a domeniului funciar al lui Mihai Viteazul este izbitoare, cu deosebirea că, în cazul domnului Matei Basarab, rezultatul este consolidarea domeniului mănăstiresc. Plasarea geografică, înspre răsărit, intenţiile dezvăluite de pisanii, mai ales în cazul Dobromimei , înzestrată cu posesii în ţinutul Putnei şi al Măxinenilor, i-au condus pe unii cercetători să încadreze pe aceste lăcaşuri în planul de consolidare cu fortificaţii a flancului estic. Dacă se cunosc împrejurările în care au fost ridicate mănăstirile Dobromima şi Măxineni, atenţia specială de care se bucură mănăstirea de la Doiceşti (schitul Lăculeţe) este mai puţin explicabilă20 21. Cărui fapt major se datorează fastuosul hrisov cu miniaturi (documentul 83), prin care Matei Basarb.şi soţia lui, doamna Elina, îşi afirmă calitatea de ctitori, dăruind dedine, odăjdii şi vinăriciul domnesc ? Din cuprinsul documentului, înţelegem că domnul şi-i asociază la actul fondaţional pe boierii din Bărbăteşti şi Doiceşti, Tudor clucer şi Ştefan cihodar,' ispravnicii construcţiei. Dar nu de numele acestora va rămâne legat schitul, chiar dacă sub Constantin Brancoveanu, lăcaşul este pomenit ca ridicat „pe moşiile Bărbăteştilor şi Doiceşti lor”22. Una din rarele lăcaşuri de femei din Ţara Românească de la jumătatea secolului al XVII-lea, mănăstirea Doiceşti este asociată, şi prin numele satului (Păroaia), cu un misterios personaj, jupâneasa Ecaterina Păroaia. în 1652, maica Ecaterina, cu ocazia tunderii ei în călugărie „botezându-se a doua oară”, înzestrează mănăstirea cu vii la Loloieşti, stupi, boi, vaci şi oi23. Ecaterina nu este însă o jupâneasă oarecare, pentru că „tată) şi stareţul ei” la intrarea în călugărie este însuşi mitropolitul ţării, Ştefan. Câteva elemente de genealogie ale acestui personaj luminează mai bine importanţa acordată de domnul Matei Basarab modestei mănăstiri de la Doiceşti. Ecaterina, pe numele mirenesc Elina, este fiica lui Staico vornic din Şinteşti, origine cu care se mândreşte: Jupâneasă şi fată de boier”. Şi pe drept cuvânt, fiindcă este sora marelui agă Radu Popescu-Şintescu, cunoscut ca rudă a domnului, şi anume, cumnat cu doamna Elina24, probabil prin 20 Veniamin Nicolae, Ctitoriile lui Matei Basarab, Bucureşti, 1982, p. 84 şi 98. 21 Ibidem, p. 83-84; v. şi pisania, la Aurel Gheorghiu, Două lăcaşuri sfinte din trecut, mănăstirea Panaghia şi schitul Lăculeţe, în BOR, 1963, nr. 11-12, p. 1 213-1 214. 22 G. Potra, Tezaurul documentar al judeţului Dâmboviţa, Muzeul judeţean Dâmboviţa, 1972, p. 549-550. 23 Marcel Dumitru Ciucă, Silvia Vătafu-Găitan, Melentina Bâzgan, Catalogul documentelor Ţării Româneşti, voi. VII, Bucureşti, 1999, nr. 606 şî întărirea domnească nr. 719. 24 N. Stoicescu, Dicţionar al marilor dregători, p. 239. XIX www.dacoromanica.ro soţia lui, Stanca, despre care documentele nu ne spun nimic altceva. Pe de altă parte, Ecaterina Păroaia a fost soţia lui Para fost mare paharnic şi logofăt de vistierie25. în unele documente, din perioada 1633-1639 este pomenit ca „din Doiceşti”26, ceea ce poate să însemne că, fie a cumpărat în această zonă, fie că era rudă cu boierii din Doiceşti, viitori ispravnici ai mănăstirii. E greu de spus dacă intenţia lui Matei Basarab şi a doamnei Elina de a construi o mănăstire în hotarele Doiceştilor şi Bărbăteştilor a fost influenţată în vreun fel de dorinţa de a se călugări a rudei lor, Elina Păroaia, sau aceasta s-a folosit doar de existenţa unei obşti feminine pe pământuri ce aparţinuseră soţului ei, pentru a se retrage la bătrâneţe. Prezenţa mitropolitului Ştefan ne îndeamnă să credem că înrudirea maicii Ecaterina cu doamna Elina nu era un amănunt nesemnificativ. * Fiind o lucrare de colaborare, editorii găsesc că este necesar să precizeze partea de contribuţie a fiecăruia: Violeta Barbu a realizat colaţionarea finală integrală a celor 330 de documente româneşti, a redactat indicii de nume proprii ai literelor A,M,N,0,Ş,T,Ţ,U,V,Z, a făcut revizuirea generală a indicelui de materii şi a redactat studiul introductiv; Gheorghe Lazăr a transcris cele 41 de documentele slavone şi a realizat traducerea lor în limba română, a redactat rezumatele acestora, indicii literelor P,R,S şi a efectuat revizuirea generală a indicelui de nume proprii; Oana Rizescu a transcris documentele corespunzătoare lunilor ianuarie-aprilie şi data lărgită, a redactat rezumatele acestora, indicele de numele proprii de la literele B,C,D şi bibliografia; Constanţa Ghiţulescu a transcris documentele corespunzătoare lunilor mai - iulie, a redactat rezumatele acestora şi a întocmit indicii de nume proprii ai literelor E,F,G,H,I,J,L; Andreea Iancu a transcris documentele corespunzătoare lunilor august-decembrie, a redactat rezumatele acestora şi a întocmit indicii de materii; în sfârşit, Manuelei Popescu-Mihuţ, cercetător la Institutul de Studii Sud-Est Europene, îi datorăm transcrierea, colaţionarea şi traducerea documentelor şi rezumatelor în limba greacă. O asigurăm şi aici de preţuirea şi recunoştinţa noastră. De asemenea, se cuvine să amintim faptul că această echipă a beneficiat, în parte, de un număr de transcrieri mai vechi, rezultate din activitatea anterioară a colectivelor de cercetători prestigioşi, dintre care amintim aici, cu toată gratitudinea şi pietatea, pe: Petre P. Panaitescu, Damaschin Mioc, Aurelian Sacerdoţeanu, Emil Vârtosu, Aurora Ilieş. Marieta Chiper şi-a adus contribuţia la prima fază de constituire a volumului. Precizăm că toate aceste documente au fost retranscrise după noile norme ale colecţiei şi colaţionate cu originalele păstrate în arhive. 25 Cf. N. Soicescu, op. cit., p. 222, care deosebeşte un Para mare paharnic de Para logofăt de vistierie, căsătorit cu sora lui Radu Popescu Şintescu. Indicii de la DRH, B, XXI, XXII, XXIII, înregistrează însă un singur personaj. 26 V. Marcel Dumitru Ciucă, Silvia Vătafu-Găitan, Catalogul documentelor Ţării Româneşti, voi. IV, 1633-1639, s. v. Para logofăt de vistierie. XX www.dacoromanica.ro Autorii sunt recunoscători mai ales generozităţii lui Constantin Bălan, lector răbdător şi exigent al documentelor slavone ale acestui volum. Lui Marcel-Dumitru Ciucă (ANIC) îi suntem deopotrivă îndatoraţi pentru sprijinul constant acordat. în sfârşit, mulţumită devotamentului faţă de acest proiect al Secţiei de Ştiinţe Istorice şi Arheologie a Academiei Române, al conducerii Editurii Academiei şi al redactorei Nina Florea, această colecţie prestigioasă a mai progresat cu încă un volum. Violeta Barbu XXI www.dacoromanica.ro PRESCURTĂRI - BIBLIOGRAFIE Andreescu, Contrib. m-rea Tutana Andreescu, M-rea Cornet Andreescu, M., M-rea Trivalea Anuichi, Relaţii Aricescu, Indice Arta secolului al XVII-lea , Ep. Râmnicului Bălaşa, Doc. Sf. Treime = Andreescu, Şt., Contribuţii cu privire la trecutul mănăstirii Tutana, în „Mitropolia Olteniei”, an. XVIII, 1966, nr. 3-4, p. 251-287. = Andreescu, Şt., Trei veacuri de la întemeierea mănăstirii Cornet şi a bisericii de la Băjeşti (1666-1966), în „Mitropolia Olteniei”, an. XVIII, 1966, nr. 7-8, p. 674-687. = Andreescu, Mihail, Istoricul mănăstirii Trivalea de la fundare până la 1800. Domeniul funciar şi fondul de documente, Bucureşti, 2001. = Anuichi, Silviu, Relaţii bisericeşti româno-sărbe în secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea, în BOR, an. XCVD, 1979, nr. 7-8, p. 869-1056; în extras 1980. = Aricescu, C., Indice de documentele aflate în Arhiva Statului şi nepublicate încă, în „Revista istorică a Arhivelor României”, Broşura I, Bucureşti, 1874; Broşura II, Bucureşti, 1876. = De la Matei Basarab la Constantin Brâncoveanu. Arta secolului al XVII-lea, Bucureşti, 1992. = , Sfânta Episcopie a eparhiei Râmnicului-Noul Severin în trecut şi acum, Bucureşti, 1906. = Bălaşa, pr. D., Documente păstrate în arhiva bisericii „Sfânta Treime” din Craiova, în „Mitropolia Olteniei”, XXVI, 1974, nr. 1-2, p. 125-131. XXIII www.dacoromanica.ro Bălan, Cemovodeanu, Doc. inedite Bărbulescu, Cercetări Bărbulescu, Relations Bengescu, M-rile închinate Berechet, Golgota Bogdan, D., Daniile româneşti Bulat, M-rea Argeş Buluţă, Craia, Manuscrise miniate Catalog Drobeta Tr. Severin Cat. Ţ. Rom., VI = Bălan, Constantin, Cemovodeanu, P., Documente inedite slavo-romăne din Ţara Românească din veacurile al XVI-lea şi al XVII-lea, în „Romanoslavica”, Istorie, XI, 1965, p. 333-355. = Bărbulescu, Ilie, Cercetări istorico-filologice, Bucureşti, 1900. = Bărbulescu, Ilie, Relations des Roumains avec Ies Serbes, Ies Bulgares, Ies Grecs et la Croaţie, en liaison avec la question macedo-roumaine, Iaşi, 1912. = Bengescu II, Gr., Mănăstirile zise închinate din România, în „Revista română pentru ştiinţe, litere şi arte”, voi. III, Bucureşti, 1863, p. 264-294. = Berechet, Şt., Catagrafia din 1847 a Mănăstirei Golgota, în „Amvonul”, an. XVIII, 1915, nr. 9, p. 272-282. = Bogdan, Damian, Daniile româneşti la Athos, în „Arhiva românească”, nr. 6, 1941, p. 263-309; în extras, Bucureşti, 1948. = Bulat, T. G., Ştiri documentare despre mănăstirea Argeşului în timpul domniei lui Matei Vodă Basarab (1632-1654), în BOR, an. XCIII, 1975, nr. 3-4, p. 360-370. = Buluţă, Gheorghe, Craia, Sultana, Manuscrise miniate şi ornate din epoca lui Matei Basarab, Bucureşti, 1984. = Catalog de documente privitoare la istoria municipiului Drobeta Tr. Severin, partea a Il-a (1560— 1900), întocmit de Nicolae Chipurici şi Mite Măneanu, Drobeta Tumu-Severin, 1972. = Catalogul documentelor Ţării Româneşti din Arhivele Statului, voi. VI (1645-1649), întocmit de MarceU Dumitru Ciucă, Silvia Vătafu-Găitan, Bucureşti, 1993. XXIV www.dacoromanica.ro Cândea, I., Măxineni Cândea, V., Mărturii Chir iţă, Doc. brâncovene Cipariu, Muntele Athos Codrescu, Uricarul Creţeanu, Doc.jud. Prahova Creţeanu, Schit. Topolniţa Cristocea, Vasilescu, Documente Filitti, Arh. Cantacuzino Florescu, Un sfetnic Furnică, Din ist. comerţului Furtună, Ucenicii stareţului Paisie Gheorghiu, Golgota = Cândea, Ionel, Mănăstirea Măxineni, Brăila, 1996. = Cândea, Virgil, Mărturii româneşti peste hotare, voi. I, Bucureşti, 1991. = Chiriţă, I., Documente brâncovene şi oltene, în „Arhivele Olteniei”, an. XVII, 1938, nr. 95-96, p. 71-80; an. XVIII, 1939, nr. 101-103, p. 137-140. = Cipariu, T., Muntele Athos şi monasteriile lui, în „Archivu pentru filologiea şi istoria”, 1867, p. 170— 177, 195-200. = Codrescu, Theodor, Uricarul sau colecţiune de diferite acte care pot servi la istoria românilor, XXV, Iaşi, 1895. = Creţeanu, Radu, Documente din judeţul Prahova, în „Studii. Revista de istorie”, XXni, 1970, nr. 5, p. 971-972. = Creţeanu, Radu, Documentele schitului Topolniţa, în „Mitropolia Olteniei”, an. XV, 1963, nr. 5-6, p. 449-464. = Cristocea, Spiridon, Vasilescu, Veronica, Documente domneşti din colecţia Muzeului judeţean Argeş, în „Studii şi comunicări”, Muzeul Câmpulung-Muscel, 1984. = Filitti, I. C., Arhiva Gheorghe Grigore Cantacuzino, Bucureşti, 1919. = Florescu, George D., Un sfetnic al lui Matei Basarab ginere al lui Mihai Viteazul, în „Revista istorică română”, voi. XI-Xn, 1941-1942, p. 66-94. = Furnică, D. Z., Din istoria comerţului la români, mai ales băcănia, Bucureşti, 1908. = Furtună, D., Ucenicii stareţului Paisie în mănăstirile Cernica şi Căldăruşani, Bucureşti <1927>. = Gheorghiu, I. Aurel, Golgota. Pagini din istoria bisericii române, în „Glasul Bisericii”, an. XXI, 1962, nr. 3-4, p. 318-341. XXV www.dacoromanica.ro Ghibănescu, Surele = Ghibănescu, Gh., Surete şi izvoade, VI, Iaşi, 1909. Giurescu, Stud. de ist. soc. = Giurescu, C., Studii de istorie socială, Bucureşti, 1943. Grecianu, Genealogiile = Grecianu, Ştefan D., Genealogiile documentate ale familiilor boiereşti, voi. I---III, Bucureşti, 1913-1916. Ionaşcu, Bis., chipuri şi doc. = Ionaşcu, I., Biserici, chipuri şi documente din Olt, Craiova, 1934. Ionaşcu, Date noi = Ionaşcu, Ion, Date noi relative la Radu Vodă Mihnea în Ţara Românească, în „Studii. Revista de istorie”, XVI, nr. 3, 1961, p. 699-720. Ionaşcu, Doc. Şerbâneşti = Ionaşcu, Ion, Documentele moşiilor schitului Şerbăneşti-Morunglavi din Vâlcea, în „Arhivele Olteniei”, XVII, Ionaşcu, Doc. Oltenia 1938, nr. 97-100, p. 289-310. = Ionaşcu, Ion, Documente privitoare la Oltenia şi jud. Olt, în „Arhivele Olteniei”, XIV, 1935, nr. 77-78, p. 107-124. Ionaşcu, Mărturii Radu Popescu = Ionaşcu, Ion, Mărturii relative la cronicarul Radu Popescu, în „Revista istorică română”, voi. XV, fasc. I, Ionaşcu, Mitrop. Ignatie Sârbul 1945, p. 17-34. = Ionaşcu, Ion, Data morţii mitropolitului mrntean Ignatie Sârbul, în „Revista istorică română”, voi. XIII, fasc. II, 1943, p. 37-51. Ionaşcu, M-rea Ciolanu = Ionaşcu, Ion, Ştiri nouă asupra mănăstirii Ciolanu (Buzău), Buzău, 1936, extras din revista „îngerul”, VIII, 1936, nr. 1-2. Ionaşcu, M-rea Curtea de Argeş = Ionaşcu, Ion, Din relaţiile mănăstirii Curtea de Argeş cu orăşenii argeşeni, în „Revista istorică română”, voi. XIV, fasc. II, 1944, p. 458-466. Ionaşcu, M-rea Tărgşor = Ionaşcu, Ion, Mănăstirea Târgşor. Un fost metoh al spitalului Pantelimon, Bucureşti, 1938. Ionescu-Gion, Ist. Buc. = Ionescu-Gion, C. I., Istoria Bucureştilor, Bucureşti, 1899. Ionescu-Nişcov, Soveja, = Ionescu-Nişcov, Traian,' Soveja, Ornamente şi miniaturi Maria, Acte de cancelarie domnească. XXVI www.dacoromanica.ro Iordan, Ignatie mitrop. Ţ. Rom. Iorga, Doc. prahovene Iorga, Les arts mineurs Iorga, Notele unui istoric Iorga, St. şi doc. Izvoare doc. vâlcene Lehr, Factori Mano, Fam. Mano Mărturii ale trecutului Micu, Lungu, Domeniul Micu, Lungu, Date noi Ornamente şi miniaturi, Bucureşti, 1974. = Iordan, Al., Ignatie mitropolitul Ţării Româneşti, în „Cercetări istorice. Revistă de istorie românească”, an. XIII-XVI, 1940, nr. 1-2, Iaşi, p. 385-404. = Iorga, Nicolae, Documente prahovene şi dâmboviţene privitoare la moşiile lui Scarlat Greceanu, în „Buletinul Comisiei Istorice a României”, voi. XI, 1932, p. 53-87. = Iorga, Nicolae, Les arts mineurs en Roumanie, Bucureşti, 1934. = Iorga, Nicolae, Notele unui istoric cu privire la evenimentele din Balcani, în AARMSI, s. II, t. XXXV, 1912, p. 154-155. = Iorga, Nicolae, Studii şi documente cu privire la istoria românilor, voi. V, VI, Bucureşti, 1903, 1905. = Izvoare documentare vâlcene, voi. III, întocmit de Dumitru Andronie şi Ion Soare, Bucureşti, 1996. = Lehr, Lia, Factori determinanţi în evoluţia demografică a Ţării Româneşti în secolul al XVII-lea, în SMIM, VII, 1974, p. 161-203. = Mano, Constantin George, Documente din secolele al XVI-lea - al XlX-lea privitoare la familia Mano, Bucureşti, 1907. = Mărturii ale trecutului. Album de documente, întocmit de Maria Soveja, Ioana Burlacu, Ioan Opriş, Bucureşti, 1981. = Micu, Iolanda, Lungu, Radu, Domeniul lui Matei Basarab, în „Revista de istorie”, t. XXXV, 1982, nr. 12, p. 1 313-1 329. = Micu, Iolanda, Lungu, Radu, Date noi privind domeniul lui Matei Basarab din Ţara Românească, în „Revista de XXVII www.dacoromanica.ro Minea, Boga, Cum se moşteneau moşiile Mioc, Materiale rom. Nandriş, Athos Năstase, Marinescu, Les actes roumains Năsturel, Genealogia Năsturelilor Neda, Ştiri mărunte Nicolaescu, Documente Nicolăescu-Plopşor, Doc. olteneşti Nicolăescu-Plopşor, Monografia Nicolăescu-Plopşor, Şucu, Documente privitoare la moşiile din j. Dolj XXVIII istorie”, t. XXXVI, 1983, nr. 10, p. 1 028-1 033. = Minea, I., Boga, L. T., Cum se moşteneau moşiile în Ţara Românească până la sfârşitul sec. al XVI-lea? Contribuţiuni la istoria vechiului drept din Ţara Românească, în „Cercetări Istorice. Revistă de istorie românească”, an. XIII-XVI, 1940, nr. 1-2, Iaşi, p. 1-52. = Mioc, Damaschin, Materiale româneşti din arhive străine, în SMIM, VI, 1973, p. 325-347. = Nandriş, Gr., Documente româneşti în limba slavă de la mănăstirile Muntelui Athos. 1372-1558, publicate după fotografiile şi notele lui Gabriel Millet, Bucureşti, 1937. = Năstase, Dumitru, Marinescu, Florin, Les actes roumains de Simonopetra (Mont Athos), Athenes, 1987. = Năsturel, general P. V., Genealogia Năsturelilor, în „Revista pentru istorie, archeologie şi filologie”, voi. XI, 1910, p. 37-71, 282-330; XII, 1911, p. 7-43; XIII, 1912, p. 46-90. = Neda, Ioan M., Ştiri mărunte din trecutul bisericii Flămânda (Bucureşti) şi schiturilor Robaia şi Văleni (Argeş), în „Revista istorică română”, VIII, 1938, p. 245-251. = Nicolaescu, Stoica, Documente cu privire la Mateiaş voievod, în „Arhivele Olteniei”, XX, 1941, nr. 113-118, p. 73-80. = Nicolăescu-Plopşor, C. S., Documente olteneşti, I, Arhivele Statului, Craiova, 1933. = Nicolăescu-Plopşor, C. S., Monografia judeţului Dolj. Izvoare istorice, III, în „Oltenia”, cartea a Xll-a, 1945. = Nicolăescu-Plopşor, C. S., Şucu, I., Documente privitoare la moşiile www.dacoromanica.ro Obedeanu, Dumitru Filişanu Panaitescu, Dreptul de strămutare Pleşia, Schit. Toplonifa Popescu, Fabricile de hârtie Popescu-Vâlcea, La miniature roumaine Popescu-Vâlcea, Miniatura românească Potra, Contrib. ist. ţiganilor Potra, Matei Basarab Potra, Tezaurul Rachieru, Noi achiziţii Râuţescu, Câmpulung Muscel Brativoieşti, Gioroc şi Puţuri din jud. Dolj, în „Oltenia”, cartea a Il-a, 1941, nr. 1-4, p. 25-26. = Obedeanu, Const. V., Dumitru Filişanu, în „Arhivele Olteniei”, VII, 1928, nr. 39-40, p. 415^118. = Panaitescu, Petre P., Dreptul de strămutare al ţăranilor în Ţările Române (până la mijlocul secolului al XVII-lea), în SMIM, 1,1956, p. 63-122. = Pleşia, Dan, Tot cu privire la Schitul Topolniţa, în „Mitropolia Olteniei”, an. XV, 1963, nr. 5-6, p. 347-361. = Popescu, M., Fabricile de hârtie ale lui Matei Basarab, în „Revista istorică română”, NU, 1937, p. 121-134. = Popescu-Vâlcea, G., La miniature roumaine, Bucureşti, 1982. = Popescu-Vâlcea, G., Miniatura românească, Bucureşti, 1982. = Potra, George, Contribuţii la istoricul ţiganilor din România, Bucureşti, 1939. = Potra, George, Matei Basarab în lumina unor documente referitoare la răsplătiri de servicii, iertări de rumănie şi ordine date, în „Matei Basarab şi Bucureştii”, Muzeul de Istorie a Municipiului Bucureşti, Bucureşti, 1983, p. 35-47. = Potra, George, Tezaurul documentar al judeţului Dămboviţa (1418-1800), Târgovişte, 1972. = Rachieru, M., Noi achiziţii şi preluări de documente făcute în ultimii ani de Filiala Arhivelor Statului jud. Prahova, în File din trecutul istoric al judeţului Prahova, editat de Comitetul de Cultură şi Artă al judeţului Prahova, Ploieşti, 1971, p. 275-278. = Râuţescu, pr. Ioan, Câmpulung Muscel. Monografie istorică, Câmpulung, 1943. XXIX www.dacoromanica.ro Răuţescu, Dragoslavele Rezachevici, Fenomene Romanescu, Patrafirul Buzeştilor România. Album Sacerdoţeanu, Arhiva m-rii Cozia Sacerdoţeanu, Fabrica de hârtie Simache, Satul Coslegi Simonescu, Cea mai veche colecţie doc. Stoicescu, Addenda et Corigenda Stoicescu, Constructori ruşi Stoicescu, Matei Basarab Stoicescu, Subalternii marilor dregători = Răuţescu, Ioan, Dragoslavele, ed. a Il-a, Câmpulung, 1937. = Rezachevici, Constantin, Fenomene de criză social-politică în Ţara Românească în veacul al XVU-lea, în SMIM, IX, 1978, p. 57-84. = Romanescu, M., Patrafirul Buzeştilor de la Banya (Boka Kotorska), în „Arhivele Olteniei”, XVII, 1938. = România. Istorie în documente. Album, întocmit de Ioana Burlacu, Maria Dogaru, Silvia Popovici, Ioan Opriş, Maria Soveja, Bucureşti, 1992. = Sacerdoţeanu, Aurelian, Din arhiva mănăstirii Cozia, în „Hrisovul”, VI, 1946, p. 39—47. = Sacerdoţeanu, A., Fabrica de hârtie din Râmnicul Vălcii în secolul al XVII-lea, în „Buridava. Studii şi materiale”, Muzeul Judeţean Vâlcea, 1972, p. 273-290. = Simache, N. I., Creşterea domeniului feudal în sec. al XVII-lea Contribuţii la monografia satului Coslegi din judeţul Prahova, în Studii şi materiale privitoate la trecutul istoric al judeţului Prahova, II, 1969, p. 197-223. = Simonescu, Dan, Cea mai veche colecţie tipărită de documente româneşti, în „Mitropolia Olteniei”, an. XXII, 1970, nr. 5-8, p. 493-523. = Stoicescu, Nicolae, Addenda et Corigenda, în SMIM, X, 1983. = Stoicescu, Nicolae, Constructori ruşi de iazuri în secolul al XVII-lea în Ţara Românească şi Moldova, în SMIM, III, 1959, p. 373-378. = Stoicescu, Nicolae, Matei Basarab, Bucureşti, 1988. = Stoicescu, Nicolae, Despre subalternii marilor dregători din Ţara Românească şi Moldova (sec. XV - mijlocul sec. XVIII), în SMIM, VI, 1973, p. 61-90. XXX www.dacoromanica.ro Şerbănescu, M-rea Snagov Ştefânescu, Catalog Ştefânescu, Mioc, Ţărănimea Ştefulescu, Crasna Ştefulescu, Doc. slavo-rom. Ştefulescu, Gorjul ist. şi pit. Ştefulescu, Tismana Ştefulescu, Un document Teodorescu, Achiziţii noi Tezaur dâmboviţean Tezaur vălcean Trandafirescu, Album Trâmbaciu, Pâmuţă, Pânza cu vechiile privilegii = Şerbănescu, N., Istoria măriăstirii Snagov, Bucureşti, 1944. = Ştefânescu, Liviu, Catalogul documentelor epocii lui Matei Basarab păstrate în colecţiile Muzeului de Istorie a Municipiului Bucureşti, în Matei Basarab şi Bucureştii, Muzeul de Istorie a Municipiului Bucureşti, Bucureşti, 1983, p. 143-165. = Ştefânescu, Ştefan, Mioc, Damaschin, Ţărănimea în Ţara Românească în veacul al XVII-lea, în „Revista istorică”, 1979, nr. 12, p. 121-135. = Ştefulescu, Al., Schitul Crasna, Bucureşti, 1910. = Ştefulescu, Al., Documente slavo-române relative la Gorj (1406- 1665), Târgu-Jiului, 1908. = Ştefulescu, Al., Gorjul istoric şi pitoresc, Târgu Jiu, 1904. = Ştefulescu, Al., Mănăstirea Tismana, ed. a Il-a, Bucureşti, 1909. = Ştefulescu, Al., Un document slavic inedit privitor la istoria judeţului Gorjiu, în „Jiul”, an. I, 1894, nr. 3, p. 8-12. = Teodorescu, Virgil, Achiziţii noi, în „Revista arhivelor”, an. LI, voi. XXXVI, 1974, nr. 1-2, p. 309-326. = Direcţia Generală a Arhivelor Statului, Din tezaurul arhivistic dâmboviţean. Catalog de documente (1526-1848), Bucureşti, 1993. = Tezaur medieval vâlcean. Catalogul documentelor de la Arhivele Statului din Rămnicu-Vălcea (1388-1715), întocmit de Cornel iu Tamaş, Ioan Soare, Carmen Andreescu, voi. I, Bucureşti, 1983. = Trandafirescu, Natalia, Album de paleografie greacă, Bucureşti, 1993. = Trâmbaciu, Şt., Pâmuţă, Gh., Pânza (ocolnica) cu vechile privilegii ale oraşului Câmpulung Muşcel, XXXI www.dacoromanica.ro Turdeanu, Din vechile schimburi Turdeanu, Din vechile schimburi 1215-1747, Piteşti, 1999. Urechia, Memoriu = Turdeanu, Emil, Din vechile schimburi culturale dintre români şi iugoslavi, în „Cercetări literare”, nr. 3, 1938, p. 141-218. = Urechia, V. A., Memoriu asupra perioadei din istoria românilor de la 1774-1786, însoţit de documente cu totul inedite, în AARMSI, seria a Il-a, tom. XII, 1889-1890, p. 117-123. Vasilescu, A. A., M-rea Bradu = Vasilescu, Aurel A., Mănăstirea Bradu de pe Nişcov, în BOR, ari'. LV, 1937, nr. 1-2, p. 60-89. Vasilescu, C. R., M-rea Golgota = Vasilescu, C. R., Mănăstirea Golgota, în BOR, an. LV, 1937, nr. 3-4, p. 156-174. Vasilescu, V., Ornamentaţia = Vasilescu, Veronica, Ornamentaţia şi miniatura documentelor din Ţara Românească până la Constantin Brâncoveanu, în „Revista arhivelor”, XI, 1968, p. 121-135. Vârtosu, Chryssobulles valaques = Vârtosu, Emil, Chryssobulles valaques omes de portraits princiers, Bucureşti, 1947. XXXII www.dacoromanica.ro REZUMATELE DOCUMENTELOR 1646 1.1646 (7154) ianuarie'1. Duia postelnic din Dobroţei, fiul lui Oprea din Cârlig, vinde lui Apostolache comis şi soţiei sale, Voichiţa, 80 de stânjeni de ocină în Cârlig, . 2.1646 (7154) ianuarie 1. Oprea din Goleşti şi fiul său, Radu, vând lui Tiodor vie la Corbeni, . 3.1646 (7154) ianuarie 2. Serafim monahul, fiul lui Iorga din Pătârlage, dăruieşte la moartea sa, mănăstirii Bradu şi egumenului Partenie, partea sa de moşie din Bădeni, . 4.1646 (7154) ianuarie 4, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte lui Dumitru Filişanul sluger şi fiilor lui satul Pârâia, j. Mehedinţi, cu rumâni, în urma judecăţii cu rumânii în divan. 5.1646 (7154) 4, Bucureşti, Matei Basarab voievod întăreşte lui Datco din Prundeni, j. Vâlcea, să fie liber de rumânie din partea lui Dragomir postelnic Prundeanul, deoarece acesta s-a răscumpărat pentru 12 ughi şi jumătate. 6.1646 (7154) ianuarie 7. Dragnea, fiul. lui Rusul din Muşcel, vinde lui Barbul căpitan şi fiului acestuia, Barbul spătar din Bădeni, ocine şi vie în Bădeni, . 7.1646 (7154) ianuarie 8. Dragomir Prundeanu postelnic vinde lui Radu postelnic al doilea, fiul lui Vladul logofăt Rudeanul, satele Diancii şi Văcăreşti, j. Olt, cu rumâni. 8.1646 (7154) ianuarie 8. Nedelea, nepoata lui Pârvul logofăt din Coteşti, fiind bătrână şi fără feciori, lasă nepoţilor ei, Evstratie al doilea vistier şi Elincăi vistiereasa, fata doamnei Ancuţa, câte o jumătate de moşie cu vie în Ştefâneşti, . 9.1646 (7154) ianuarie 10, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte mănăstirii Argeş şi egumenului Leontie judecata, vama şi tot venitul din oraşul Argeş. 10. <1646 ianuarie-1647 decembrie> 10, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte lui Dragomir mare vornic case cu loc în Târgovişte, care au fost ale lui Ianache banul Catargiul, pentru slujbă dreaptă şi credincioasă. 11.1646 (7154) ianuarie 12, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte satului Călimăneşti, j. Vâlcea, slobozie a mănăstirii Cozia, să fie liber de vinăriciul domnesc şi de poclonul de nume. 12.1646 (7154) ianuarie 12, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte mănăstirii Cozia, j. Vâlcea, şi egumenului Ştefan, un rumân Pavel, fiul lui Bâra din XXXIII www.dacoromanica.ro Vădăstriţa, în urma unei judecţi în divan, după ce acesta fugise din satul mănăstirii la Bucureşti. 13.1646 (7154) ianuarie 12, Tărgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte lui Radul al doilea postelnic, fiul lui Vladul logofăt Rudeanul, satele Diiancii şi Văcăreştii, cu rumâni, fără partea lui Dragomir postelnicul Prundeanul. 14.1646 (7154) ianuarie 14. Teofil, mitropolitul Ungrovlahiei, împuterniceşte pe Dimitrie Filişanu sluger să ia 89 de ughi şi jumătate din cei 150 pe care şi-i depusese spre păstrare la mănăstirea Crasna şi care fuseseră cheltuiţi abuziv de către fostul egumen al acestei mănăstiri, Dionisie. 15.1646 (7154) ianuarie 15. Matei Basarab voievod împuterniceşte pe Dimitrie Filişanu mare sluger să cheme în judecată pe Dionisie, fost egumen al mănăstirii Crasna, ca să-i plătească cei 89 de ughi datorie. 16.1646 (7154) ianuarie 16, Tărgovişte■ Boanca, mama lui Dumitru logofăt din Tărgovişte, şi nora ei Neacşa vând lui Defta, ginerele Boancăi, vii în dealul Târgoviştei. \1.1646 (7154) ianuarie 20. Zaroschi vătaf şi soţiia lui, Dobra, fiica lui Stoica din Glupavi, vând lui Gheorghe vistier ocina lor în Glupavi. 18.1646 (7154) ianuarie 21. Şărban, Staniia, Radul, Andrei, Petco şi Tode, fiii lui Todea din Moşoaia, vând lui Ivan Cortofleş şi fiilor acestuia moşie la Sămara, din funia miclească. 19.1646 (7154) ianuarie 21, Tărgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte lui Radu Dudescul logofăt, ocine la Corbuşori, j. Muşcel, Vulpeşti, j. Teleorman, vie în dealul Bârzeştilor şi un vecin, Vasilie. 20.1646 (7154) ianuarie 25. Dragomir Prundeanu lasă zălog lui Mareş din Buciumeni un sălaş de ţigani şi jumătate din via şi ocina de la Călina, pentru 100 de galbeni împrumutaţi. 21.1646 (7154) ianuarie 28. Vlaicul Corneei şi fiii săi, Gherghina şi Necpla, vând egumenului Melchisedec al mănăstirii Câmpulung, un loc lângă moara mănăstirii. 22.1646 (7154) ianuarie <30>. Stoica şi fraţii săi, Tatul şi Nedea, vând lui Mihalachi spătar, fiul banului Pavlache, moşie în Ciocăneşti, . 23.1646 (7154) februarie 1, Tărgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte lui Dima logofăt din Miarea şi soţiei sale, Catrina, fiica comisului Nica, satul Crăişanii, . 24.1646 (7154) februarie 3. Iordache vornic dăruieşte egumenului mănăstirii Malamocul pe care a zidit-o din temelie, moşiile sale din Urlaţi şi Miheleasca, . 25.1646 (7154) februarie 8. Tatul Robul vinde lui Mircea, fiul lui Dobre stolnicul,moşie în Mirceşti, . 26.1646 (7154) februarie 10. Roman din Brăileşti zălogeşte lui Stoica logofăt moşia lui Borţoe din Bătieşti pentru 1 500 de aspri, împrumutaţi pe un an de zile. 27.1646 (7154) februarie 10, Tărgovişte, Matei Basarab voievod întăreşte patriarhiei din Alexandria şi patriarhului acesteia, Ioanichie, satul Segarcea, . XXXIV www.dacoromanica.ro 28.1646 (7154) februarie 10, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte lui Evstratie al doilea vistier şi soţiei sale, Elina, nepoata doamnei Stanca, ocină şi rumâni în satul Măgurelele, j. Ilfov. 29.1646 (7154) februarie 12, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte lui Buliga căpitan de dorobanţi din Ciovârnăşani mănăstirea Topolniţa, care este la marginea ţării. 30.1646 (7154) februarie 15. Stroe, fiul lui Dragomir, vinde lui Stoica logofăt delniţa lui Ştefan din funia roteană din , cu vad de moară şi pomet. 31.1646 (7154) februarie 15. Matei Basarab voievod întăreşte lui Văsiiu din Vlădeşti şi soţiei sale, Neaga, fata lui Baraghiu, delniţa lui Marco din Berivoieşti dată ei ca zestre, după o judecată cu doi din fraţii ei. 32.1646 (7154) februarie 16. Albul şi soţia lui, Dragna din Cândeşti, vând egumenului Nectarie de la mănăstirea Bradul din Nişcov, o casă cu pomet şi vie. 33.1646 (7154) februarie 16. Iane şi fratele său, Stanciu din Ciocăneşti, vând lui Mihalache spătar partea lor de moşie din sat. 34.1646 (7154) februarie 16. Pătru, fratele lui Ion logofătul din Cârstieneşti, mărturiseşte soţiei sale, Boba, şi fiilor lor, Todoran, Preda şi Toma, că a cumpărat delniţele din Cârstieneşti şi Corşor împreună cu fratele său, Ion, căruia însă i-a dat bani pe ele. 35.1646 (7154) februarie 16. Radu şi Manea vând lui Stoica logofătul locuri în Gura Hotarului 01oga şi Piscul Petricanului, . 36.1646 (7154) februarie 16. Stana, fiica lui Staico din Cătun, şi fiul său, Gheorghe, vând lui Radu logofăt din Cocorăşti, jumătate de ocină din satul Negeşti, . 37.1646 (7154) februarie 20, Târgovişte. Megiaşii din Mirc'eşti, j. Ialomiţa, mărturisesc că renunţă la partea lor din cei 250 de stânjeni de ocină vânduţi* de ■Elina vistiereasa lui Constantin Cantacuzino mare postelnic. 38.1646 (7154) februarie 23. Luca ieromonahul, nastavnicul mănăstirii Snagov, învoieşte pe Radu iuzbaşa din Târşor să facă vie pe locul de la Negovani al mănăstirii, pe care i l-a cedat Ignatie, fostul egumen. 39.1646 (7154) februarie 23. Stana, fiica lui Stanciul vătaf, vinde lui Răzvan căpitan 90 de stânjeni de ocină din Ceganii de la Baltă, . 40. <1646> martie. Radu, nepotul Gherghinei din Jideni, vinde lui Stan, fiul Ţânculei, partea sa de moşie. 41.1646 (7154) martie 1. Neaga <01oaga>, fiica lui Radu Mălaie, şi fiii ei, Radul şi Oprea, vând lui Stoica logofăt ocină în Bătieşti, . 42.1646 (7154) martie 3. Fraţii Neacşu şi Oprea vând lui Lepădat căpitan via lor în dealul cel nou de la Moldovani, . 43.1646 (7154) martie 3. Teofil, mitropolitul Ungrovlahiei, întăreşte lui Buliga căpitan de dorobanţi din Ciovârnăşani, j. Mehedinţi, mănăstirea Topolniţa, fiindcă a înzestrat-o cu moşii. XXXV www.dacoromanica.ro 44.1646 (7154) martie 4. Ioanichie, patriarhul Alexandriei, întăreşte lui Standul logofăt şi jupânesei lui, Tudosia, fiica Ancăi din Budişteni, zestrea primită de la mama ei, jumătate din moşiile Budişteni, Dobroeştii de Sus şi de Jos şi Crângureni, cu vii şi cu rumâni. 45.1646 (7154) martie 4. Stoica, fiul lui Dobre, vinde lui Necula 12 stânjeni de ocină în Pupezeni, . 46.1646 (7154) martie 7. Dragomir, fiul lui Dobre, vinde lui Pătru negustor vie în dealul Leşcioarele . 47.1646 (7154) martie 9. Răcnea răscumpără de la Manea, Drăgoi, Neagoe şi Dobre cu 800 de bani partea moşului său, Şerban din Cătiaş. 48.1646 (7154) martie 9, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte lui Ivaşco clucer din Cepari, satul Stolniceştii de Sus, , în urma unei judecăţi. 49.1646 (7154) martie 10. Istratie al doilea vistier dăruieşte surorii sale, Anghelina, şi fratelui său, Nedelcu paharnic, partea sa din satul Gabrul, j. Dolj, cu rumâni. 50.1646 (7154) martie 10. Popa Manea adevereşte că a cumpărat de la Neagu, fiul lui Ignat, ocina de lângă apa Cricovului. 50 bis. 1646 (7154) martie 10. Doisprezece boieri hotărnici aleg partea de moşie de la Ieremoneşti a pârcălabului Necula din Glogova dinspre Preda, Neagoe, Cosma şi alţi megieşi din sat 51.1646 (7154) martie 10. Radu şi Dumitru schimbă ocina lor din Mătăsari cu cea din Creţuleşti a lui Pătru pârcălab. 52.1646 (7154) martie 10, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte lui Costandin mare postelnic ocină la Mirceşti, j. Ialomiţa, cumpărată de la Elina, soţia lui Evstratie al doilea vistier, nepoata lui Mihai Viteazul. 53. <1646 (7154)> martie 10, Târgovişte. Matei Basarab voievod adevereşte lui Socol fost mare clucer că în anul 1645 împreună cu nepotul său, Preda mare clucer, au cercetat partea lor din Răzvad, care o aveau de la bunicul lor, Datco armaş. 54.1646 (7154) martie 11, Târgovişte. Manea al lui Misea şi fratele său, Dumitru, din satul Fata vând lui Stroe mare vistier, partea lor de moşie din sat, din Fata, j. Olt, cu 3 rumâni. 55, . Rumânii din Broscari care s-au scris la slujbă ca să scape de rumânie. 56.1646 (7154) martie 14, Heleşteul de la Elhov. Matei Basarab voievod porunceşte lui Vlădilă ţiganul şi ţigăncii lui, Dumitra, să lase în pace pe Vintilă, fiul lui Lăudat din Beleţi, j. Muşcel, pentru 1 000 ae bani. 57.1646 (7154) martie 14. Standul şi fratele său, Neagul, vând lui Martin o ogradă la Titeşti, j. Argeş. 58.1646 (7154) martie 14. Matei Basarab voievod întăreşte lui Necula pârcălab din Glogova pe Dragomir şi Drăghici, vecini din Broscari, j. Mehedinţi. 59. . Plasa rumânilor din Broscari cumpărată de Nicola pârcălab de la Preda spătar din Ciuturoaia . XXXVI www.dacoromanica.ro 60.1646 (7154) martie 15. Radul, Oprea al Bădesei, Dumitru Piscotan şi alţi megiaşi mărturisesc despre moşiile lui Stanciu şi ale lui Stanislav, de la Păuşeşti, j. Vâlcea, în Păltinet, Buzduganul de Jos şi altele. 61.1646 (7154) martie 16. Voico, fiul lui Simion pitărelul, vinde lui Stroe mare vistier o vie în dealul Ştefâneştilor, . 62.1646 (7154) martie 18. Matei Basarab voievod întăreşte mănăstirii Argeş şi egumenului Leontie judecata în oraşul Argeş cu tot venitul. 63.1646 (7154) martie 18. Şerban, fiul lui Mareea, şi Micul, fiul lui Stoica Marceai, vând popii Nedelo un loc de casa din Gura Văii Leghinat ia Stroeşti, j. Muşcel. 64.1646 (7154) martie 20. Ioana, soţia postelnicului Udrea din Cosoba, vinde jupânului Paraschi, 100 de stânjeni de ocină în Sărujeşti, . 65.1646 (7154) martie 21. Vlad împreună cu fratele său, Stoica, şi cu sora sa, Neacşa, vând lui Necol căpitan moşia de la Răstoaca. 66.1646 (7154) martie 22. Popa Manea din Mărăcinenii de Sus cu fraţii şi fiii săi, Stoica, fiul popii Lupea, cu fiii săi, şi Ana şi .Maria, fetele lui Stoian Ghindarul din Mărăcinenii Mehedinţului, vând lui Moise spătar doi ţigani. 67.1646 (7154) martie 23. Stan vătaf de dărăbanţi şi verii lui, Stoia şi Stanciul, vând lui Albul şi fratelui său, popa Duma şi altora, ocină în satul Demiani. 68.1646 (7154) martie 25. Radu Mocanul din Băjeşti cu fiii lui, Stan şi Bădilă, adeveresc lui Mareş logofăt că îi datorează 16 ughi şi jumătate până la Paşti. 69.1646 (7154) martie 26. Megieşii din Recea, Fometeşti, Costeşti şi Măldăreşti, j. Vâlcea, mărturisesc pentru moşia din Hurezi popei Idul, cum că nu este a lor. 70.1646 (7154) martie 30.' Gherghe Grecul vinde lui Necula 8 stânjeni de ocină în Pupezeni, . 71.1646 (7154) martie 30. Gherghe Grecul vinde lui Necula 8 stânjeni de ocină în Pupezeni, . 72.1646 (7154) martie 31. Matei Basarab voievod porunceşte lui Ghiorma mare ban al Craiovei să aducă nişte rumâni ai mănăstirii Tismana din satul Ploştina, înscrişi la călăraşi. 73.1646 (7154) aprilie. Locuitorii satului Godeni, j. Muşcel, vând egumenului Melchisedec de la mănăstirea Câmpulung o parte din muntele Muşuroaiele. 74.1646 (7154) aprilie, indiction 14. Partenie, patriarhul Constantinopolului, întăreşte diata lui Hrizea mare vornic pentru averea lăsată mănăstirii Radu Vodă. 75.1646 (7154) aprilie, indiction 14. Partenie, patriarhul Constantinopolului, dă blestem pentru Alexie care a sădit vie pe un loc de la Izvorani al mănăstirii Sf. Troiţă. 76.1646 (7154) aprilie 1. Arbănaş vinde lui Apostolache comis o parte din moşia de la Glodeni, din apa Cricovului, . 77.1646 (7154) aprilie 2, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte mănăstirii Clocociov satele Toloceşti şi Căcăţoi, ale cărei cărţi de moştenire au fost arse în vremea lui Alexandru Iliaş. XXXVII www.dac0romanica.ro 78.1646 (7154) aprilie 2, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte mănăstirii Cobia şi egumenului Damaschin o vie în dealul Cătunului, j. Muşcel. 79.1646 (7154) aprilie 4. Şerban, Neagoe, Radu Ionescu şi Ştefan Ciochină din Brăieşti mărturisesc lui Mihăilă Merlar, ginerele lui Bratu, că moşia din Negoşina este dată zestre lui Mihail, ginerele lui Bratu, care a plătit prada de 6 boi a socrului său pentru jurământ strâmb. 80.1646 (7154) aprilie 4. Matei Basarab voievod porunceşte lui Mihnea fost mare stolnic, acum cămăraş la Ocnele Mari, să lase în pace slobozia Călimăneşti a mănăstirii Cozia pentru cârpă de moară. 81.1646 (7154) aprilie 4. Matei Basarab voievod voiniceşte pe Necula pârcălab sa-şi aleagă moşia de la Ermoneşti, . 82.1646 (7154) aprilie 5. Iane şi fiii săi, Ştefan şi Stoica, vând lui Pană moşie în Slăvileşti, . 83.1646 (7154) aprilie 6. Ghica, fiul lui Simion din Piteşti, vinde lui Stroe mare vistier vie în dealul Izvoranilor, la Huma, lângă viile mănăstirii Vierăş, . 84.1646 (7154) aprilie 8. Dima armaşul din Mierea vinde lui Pană postelnic din Părdeşti o fată de ţigan, Anca. 85.1646 (7154) aprilie 9. Neagoe, fiul lui Ivan din Cârlig, Radu şi Drăgan, fiii lui Voico, şi Stanciul, fiul lui Bădilă din Cârlig, vând ocinele lor lui Apostolache comis. 86.1646 (7154) aprilie 9, Târgovişte. Matei -Basarab voievod întăreşte mănăstirii Doiceşti daniile făcute de Tudor clucer, ginerele lui Nan postelnic din Bărbăteşti şi de Ştefan cihodar. 87.1646 (7154) aprilie 10. Drăghici, fiul lui Radu Ţarălungă din Cârligaţi, j. Vlaşca, şi fiul său vând lui Eustratie al doilea vistier un răzor de vie în dealul Ştefaneştilor la Piteşti. 88.1646 (7154) aprilie 10. Toader şi nepotul său, Drăghici din Băneasa, vând lui Radu armaş şi mănăstirii lui Urecheştii, moşia lor din Băneasa . 89.1646 (7154) aprilie 12. Vasilie vornic din Băneşti cu soţia, Marga, şi fiii lor, Micul şi Neagul, vând lui Eustratie al doilea vistier un răzor de vie în dealul Ştefaneştilor, . 90.1646 (7154) aprilie 12. Matei Basarab voievod întăreşte eliberarea din rumânie a lui Radu şi a altora din Bătrâni, j..Sac. 91.1646 (7154) aprilie 13. Andrei spătar adevereşte lui Matei Basarab voievod că a cumpărat de la sora lui, Anca, un sălaş de ţigani, zestre dată de tatăl lor, pentru care s-a tocmit cu domnul. 92.1646 (7154) aprilie 13. Stanciu din Izvorani vinde mănăstirii Câmpulung şi egumenului Melchisedec o vie în dealul Izvoranilor. 93.1646 (7154) aprilie 15. Vlaicul stolnicelul, fiul lui Micul din Stoieneşti, vinde lui Socol fost mare clucer un loc de casă, grădină şi livadă în Stoieneşti. XXXVIII www.dacoromanica.ro 94.1646 (7154) aprilie 16. Matei Basarab voievod întăreşte mănăstirii Golgota şi egumenului, popa Zaharia, satul Poiana Popii din Valea Lungă, în urma unei judecăţi. 95.1646 (7154) aprilie 17. Patriarhul Alexandriei dă carte de blestem megieşilor din jurul Leleştilor şi Băjeştilor, j. Dâmboviţa, ca să jure dacă cele două sate au fost unite şi să adeverească cui au aparţinut. 96.1646 (7154) aprilie 18, Târgovişle. Matei Basarab voievod întăreşte lui Deadul şi lui Anghel, fiii lui Andreiu şi ai Evdii, ocină la Viţicheşti, în urma unei judecăţi. 97.1646 (7154) aprilie 18, Tărgovişte. Mai mulţi megieşi din Vătăşani pe Urlui, j. Teleorman, se vând rumâni lui Pătru neguţător. 98.1646 (7154) aprilie 20. Vintilă postelnic din Săteni, neavând fii, lasă moştenire prin diată soţiei şi fiicelor sale moşiile din Săteni, Popşa, Vâlcana, Gostavăţ şi altele. 99.1646 (7154) aprilie 21. Tănasie cizmarul şi soţia sa, Voica, mărturisesc că au primit înapoi de la Pană Palimari galbenii plătiţi pentru un loc de casă. 100. <Ăttte 1646 (7154) aprilie 22>. Lăudat din Beleţi şi nepotul lui, Simion, adeveresc lui Radul postelnic din Beleţi că se împacă asupra unui vad de moară, după ce au avut pâră în divan pentru cursul apei. 101.1646 (7154) aprilie 22. Simion, fiul lui Lăudat din Beleţi, pierde procesul cu Radul postelnic din Beleţi, pentru un vad de moară din Beleţi. 102.1646 (7154) aprilie 23. Leca Meiotă postelnic vinde lui Apostolache comis ocină şi rumâni la Păpeni, . 103.1646 (7154) aprilie 23. Megieşii din satul Şchiopeni, j. Buzău, se obligă să înapoieze partea de bir plătită în lipsa lor de Marco mare armaş şi de Dumitraşco stolnic. 104.1646 (7154) . Matei Basarab voievod întăreşte lui Drăghici spătar, fiul Papei logofăt din Greci, vie în dealul Dobrotenilor, ocină în Butoiul şi o ţigancă. 105.1646 (7154) aprilie 25. Matei Basarab voievod orânduieşte boierii hotărnici ai mănăstirii Crasna pentru moşia de la Crasna. 106.1646 (7154) aprilie 26. Chera şi Tănasie fac un schimb de vii la Goleşti, j. Argeş. 101.1646 (7154) aprilie 26. Ţuga vinde lui Bunea vistier moşia sa din Duşăşti, . 108.1646 (7154) aprilie 26, Tărgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte lui Dragomir mare vornic mori cu vaduri în Tărgovişte, cu grădini şi cu vie, fără vinărici şi cu loc de casă. 109.1646 (7154) aprilie 26. Matei Basarab voievod întăreşte lui Udrea postelnic din Bibeşti, fiul lui Vlăduţul, ocină la Jupâneşti, partea lui Radul Paşte şi a fratelui său, Hamza. 110.1646 (7154) aprilie 28. Lamba neguţătorul vinde lui Varlaam, egumenul mănăstirii Căldăruşani, vie la Valea Lupului, . XXXIX www.dacoromanica.ro 111.1646 (7154) aprilie 28, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte lui Stan şi lui Lupul, fiii lui Badea din Măţău, să fie slobozi din rumânie din partea lui Cungre şi Ionaşcu, fiii lui Radul Robul din Suslăneşti. 112.1646 (7154) aprilie 29. Stoian aprodul din Băjeşti arată cheltuielile pentru facerea unui heleşteu . 113.1646 (7154) aprilie 29. 12 boieri hotărnici aleg hotarul satului Trestenicul, j. Mehedinţi, cumpărat de Buliga căpitan de la Colţea căpitan. 114.1646 (7154) aprilie 29. Matei Basarab voievod dă voie lui Loiz sluger să vândă satul Herăşti al lui Pătru clucer Aslan, pentru a putea plăti datoria lui Ghinea clucer şi pentru care acesta se pusese chezaş. 115.1646 (7154) aprilie 30. Gherghina, fiul lui Dobre Benghe din Stoieneşti, vinde ocină în Cornet lui Gherghe vistier şi soţiei sale, Ioana 116..7646 (7154) aprilie 30. Pătru, fiul lui Radul din Glupavi, vinde ocină în Glupavi lui Gherghe vistier şi soţiei sale, Ioana. 117.1646 (7154) mai,f. z., indiction 14. Parthenie, patriarh ecumenic, scrie mitropolitului Ţării Româneşti, egumenilor, boierilor şi negustorilor din Târgovişte şi Bucureşti că întăreşte dania făcută de Radul comis mănăstirii Bradu. 118.1646(7154)7nai f. z. Matei Basarab voievod porunceşte ca Tudor vornic din Răteşti să fie lăsat în pace de Belde Kelemen din Ţara Ungurească pentru o datorie pe care o plătise la turci în locul lui Ţudor vornic. 119. 1646 (7154) mai 2. Baba Dobra, fata lui Bobici, Pătru şi fiii săi: Radul, Stoian şi Stan şi Ghedeon vând lui Antonie cămăraş părţile lor de ocină din Opintiţi, . 120. 1646 (7154) mai 2. Matei Basarab voievod numeşte 12 boieri pentru a alege şi hotărnici moşiile fraţilor clucerului Gheorghe şi slugerul Pătru de la Băleni şi Băcani, . 121. 1646 (7154) . Antonie cămăraş dăruieşte mănăstirii Banu moşia Opintiţi, . 122.1646 (7154) mai 3. Voico, fratele lui Iacov, vinde mănăstirii Brâncoveni şi egumenului Gavriil cinci răzoare de vie cu 60 de ughi şi 150 de costande. 123. 1646 (7154) mai 3, Târgovişte. Matei Basarab voievod scuteşte de dări şi acordă privilegii orăşenilor din Câmpulung. 124.1646 (7154) mai 3. Bica vinde lui Ştefan ocină la Răspopi . 125. 1646 (7154) mai 4. Drăghici, fiul lui Lupu din Miroslăveni, vinde lui Vlădislav postelnic din Belcin o vie în Cârcea, , cu 120 de ughi. 126. 1646 (7154) mai 6. Radu Lepşa şi fratele său, Radul din Carcadulea, vând lui Lupul vornic din Lapoş partea lor de moşie din sat cu 16 ughi. XL www.dacoromanica.ro 127. 1646 (7154) mai 6. Sătenii din Bordeşti, j. Râmnicu Sărat vând lui Matei Basarab voievod vie în dealul Bordeştilor, , cu 35 ughi. 128. 1646 (7154) mai 6. Stanciul, fiul Simei din Râmnic, vinde lui Stroe spătar şi lui Mihalcea postelnic, fiii lui Tănasie paharnic din Stăneşti, un loc la Bujoreni cu 2 000 de bani. 129.1646 (7154) mai 6, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte Stancăi, fata lui Ivan Ţuţulea din Piteşti, părţi de moşie la Izvorani, . 130. 1646 (7154) mai 7. Matei Basarab voievod porunceşte la 12 boieri să hotărnicească ocina de la Băleni, , a lui Gheorghe clucer . 131.1646 (7154) mai 8. Garabiceanu şi maica Sofronia vând lui Dumitraşco, fiul lui Botaşanul din Mărăcineni, ocina lor din Odobeni, . 132. 1646 (7154) mai 8. Matei Basarab voievod întăreşte jupânesei Maria a logofătului Stoica din Fărcaş, un rumân, Gherghie din Coluneşti, două ţigănci, Voica şi Marina, şi un ţigan, Dumitru Gărdea. 133.1646 (7154) mai 8. Matei Basarab voievod întăreşte lui Mirean şi fratelui său Iane, fiii lui Sima din Mărăcineni, j. Buzău, 4 pogoane de vie în dealul Vemeştilor. 134. 1646 (7154) mai 8, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte Stancăi, fata lui Ivan Ţuţulea din Piteşti, şi fiului ei, Sava, vii în dealul Izvoranilor, . 135. 1646 (7154) mai 9. Patru boieri tocmelnici luaţi pe răvaşe domneşti de Ianoş din Domireşti şi de egumenul Daniil al mănăstirii Deduleşti adeveresc că ocina din Bădiceşti, nu a fost niciodată închinată mănăstirii. 136. 1646 (7154) mai 9. Matei Basarab voievod porunceşte la 6 boieri să împartă livezile şi curăturile de la Băleni, , ale fraţilor Gheorghe clucer şi Pătru sluger. 137. 1646 (7154) mai 10. Cemica şi Stanciul, fiii lui Radu din Vătăşani, , se vând rumâni lui Petre neguţător pentru 43 de ughi. 138. 1646 (7154) mai 10. 12 boieri hotărnicesc ocina de la Băleni, , a lui Gheorghe clucer şi Pătru sluger. 139. 1646 (7154) mai 10. Matei Basarab voievod voiniceşte pe Ileana clucereasa din Părdeşti, , să-i strângă pe toţi rumânii fugiţi. 140. 1646 (7154) mai 12. Matei Basarab voievod orânduieşte 12 boieri hotărnici ca să aleagă şi să hotărască ocina de la Găieşti , şi Chiliani, a lui Stroe mare vistier Leurdeanul. XLI www.dacoromanica.ro 141.1646 (7154) mai 12. Matei Basarab voievod porunceşte satelor Jiblea şi Călimăneşti, , să nu mai încalce hotarele moşiilor mănăstirii Cozia. 142. 1646 (7154) mai 14. Stanca şi Floarea, fiicele lui Diicul din Samara, vând partea lor de moşie din sat lui Costandin căpitanul Gălăţeanul cu 10 ughi. 143. 1646 (7154) mai 15. Hamza, Bălăci şi Cârstea, feciorii Şobondei din Birci, vând lui Stoica Glodeanul vie în dealul Negoieştilor, . 144. . Dişcul pârcălab de la Topana şi rumânii din acelaşi sat al mănăstirii dau mărturie lui Matei Basarab voievod în privinţa unora dintre ei care vor să se răscumpere de rumânie. 145. 1646 (7154) mai 16. Matei Basarab voievod hotărăşte ca rumânii din Topana ai mănăstirii Argeş, înscrişi la slujitori, să rămână aserviţi. 146. 1646 (7154) mai 17. Matei Basarab voievod porunceşte lui Stroe Lurdeanul mare vistier să nu mai calce hotarul mănăstirii Argeş. 147.1646 (7154) mai 18. Popa Manea cumpără un pogon şi un ferdel de vie în ocina voicească de la Dumitru Iorga cu 13 ughi. 148. 1646 (7154) mai 18. Stoica paharnic din Loloieşti vinde lui Micu din Săruleşti 8 pogoane de loc de pădure pentru un cal. 149. 1646 (7154) mai 19. Mu'şa şi Ivana, fiicele lui Dumbrăvoiul, vând lui Negoiţă paharnic un pământ în câmpul Cârlomăneştilor, . 150. 1646 (7154) mai 20. 12 boieri hotărnicesc moşia din Găieşti, , cumpărată de Stroe mare vistier de la Udrea. 151. 164 (7154) mai 20. Uncheaşul Mircea din Lăcurine vinde popii Stan nişte meri şi pruni la Topile, , cu 1 ughi. 152. 1646 (7154) mai 20. Radu, nepotul lui Ciocan şi fratele lui, Vâlsan, vând lui Stan mai multe moşii la Jideni, . 153.1646 (7154) mai 20.Tatul al lui Drăgănel din Pârşcov vinde lui. Şerban din Trestia şi fraţilor lui, Creţotă, Lepădat şi popa Mihai, partea lui de moşie din sat cu 25 de ughi. 154.1646 (7154) mai 20. Tudor Cârjeu din Budişteni hotărniceşte nişte moşii din Cacaleţi, . 155.1646 (7154) mai 21*Petco, fiul lui Bogdan din Bucu, j. Ialomiţa, vinde lui Leca pitar al doilea ocină, cu 7 costande stânjenul. 156. 1646 (7154) mai 21, Târgovişte. Matei Basarab voievod îşi întăreşte ocini la Plătăreşti, Lupia, Răduleşti, , şi altele. 157. 1646 (7154) mai 22. Moşnenii satului Băbeni - Drăgan, fiul lui Sibiu, Badea Mălaia, Stoica Ţestu şi alţii - adeveresc celor 12 boieri hotărnici şi dregătorului domnesc, Neagu vătaf de aprozi, hotarele ocinii lui Hadâr. XLII www.dacoromanica.ro 158. 1646 (7154) mai 22. Stan Grosul vinde lui Apostolache comis ocinile Cârlig şi Lindiceşti, 159.1646 (7154) mai 24. Mareş cumpără 15 stânjeni de ocină în Pârşcoveni de la Hilip, fiul lui Neagul cu 900 de aspri. 160.1646 (7154) mai 24. Nenciul din Pădeni, fiul lui Costea, vinde lui Tudor din Frăţileşti moşie la Bădeni, cu 12 lei şi jumătate. 161. 1646 (7154) mai 24, Târgovişte. Matei Basarab voievod dăruieşte lui Moise spătar, fiul lui Mihalcea vornic din Pătârlagele, ocină la Şopârliga din Cătunul de Sus, j. Buzău, pentru slujbă dreaptă şi credincioasă. 162. 1646 (7154) mai 25. 12 boieri hotărnici aleg moşia din Băbeni, , a lui Mareş căpitan din Ploieşti, Iordache vornic din Cozleci şi Cazan cu ceata lui. 163. 1646 (7154) mai 25. 12 boieri hotărnici aleg moşia din Băbeni, , a lui Mareş căpitan din Ploieşti, Iordache vornic din Cozleci şi Cazan cu ceata lui. 164. 1646 (7154) mai 25. Iordache vornic de Cozleci adevereşte lui Tudor din Târşor că au venit 12 boieri, împreună cu Neagul vătaf de aprozi şi de postelnicei şi le-au hotărât satul Băbeni, . 165. 1646 (7154) mai 26. Matai Basarb voievod orânduieşte megiaşii tocmelnici ai lui Radu Căpăţână din Berteşti şi ai lui Cioban din Ciobăneşti pentru un loc şi nişte garduri. 166. 1646 (7154) mai 26, Târgovişte. Locuitorii din satul Cocicodia, , se vând rumâni lui Matei Basarab voievod, cu moşiile şi cu fiii lor. 167.1646 (7154) mai 26. Neagul din Lindiceşti cu fiii săi, Dumitru şi Lazăr, vând o parte de moşie lui Apostolache comis. 168. 1646 (7154) mai 27. Radul, fiul lui Vladul din Luciani, Muşa, fiica lui Coman şi Marin, nepotul lui Vladul, zălogesc la Isar toată moşia lor de la Ruşii lui Chirtop cu 5 ughi. 169.1646 (7154) mai 28. Dionisie şi soţia lui, Ana, vând Iui Radu Mihalcea Cândescu mare comis o ţigancă, Nedelea caţaveica cu doi copii, care fuseseră fugiţi în Moldova. 170. 1646 (7154) mai 28. Megiaşii tocmelnici ai lui Gherghina şi Hamza adeveresc pentru viile din Alun ale acestora. 171.1646 (7154) mai 28. Pădure pârcălab de curte arată că Braşov cu fiul său s-au răscumpărat din rumânie cu locul lor. 172. 1646 (7154) mai 28. Matei Basarab voievod întăreşte lui Stanciul şi fiului său, Filip din Baia de Fier, jumătate din moşia lui Radu Ticuci. XLIII www.dacoromanica.ro 173. 1646 (7154) mai 29, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte unchiaşului Braşov delniţa sa din Bărbuleşti, , fără amestecul fratelui său, Radul şi a norei sale, Sora. 174. 1646 (7154) mai 29. Matei Basarab voievod întăreşte mănăstirii Câmpulung şi egumenului Melhisedec muntele Moşoroaele, . 175. 1646 (7154) mai 29. Matei Basarab voievod porunceşte lui Preda din Lereşti să lase în pace pe oamenii din Godeni, pentru muntele Muşuroaele, pe care l-a vândut mănăstirii Câmpulung. 176. 1646 (7154) mai 30. Matei Basarab voievod întăreşte egumenului Atanasie de la mănăstirea Radu Vodă din Bucureşti ca oamenii mănăstirii să apere ocina acesteia de la Ciumernic, . 177. <1646> (7154) mai 30. Vintilă şi nepotul său, Vlad Răspopu, fiul popii Duma, vând lui Apostolache comis moşie în Mâstâneşti, , cu 13 ughi. 178. 1646 (7154) mai 31. Matei Basarab voievod întăreşte lui Radul Dudescul logofăt ocină la Ciumernic, . 179. 1646 (7154) mai 31. Matei Basarab voievod întăreşte lui Pătraşco logofăt şi fratelui său Giura ocină în satul Şerbăneşti, , cu rumâni, în urma unei judecăţi. 180. 1646 (7154) iunie 1. Ifrim din Hurezi, fiul popii Colţea, vinde lui Stroe mare vistier un pogon de vie în dealul Ştefăneştilor, , cu 2 400 de bani. 181.1646 (7154) iunie 1. Matei Basarab voievod întăreşte lui Dragul, fiul lui Vâlcan din Stroieşti, j. Sac, ocină în sat. 182. 1646 (7154) iunie 1, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte lui Lupşa vornic şi lui Vâlcul, fiii lui Cemat logofăt din Puţintei, moşie în dealul Verneştilor, . 183. 1646 (7154) iunie 2. Dragomir mare vornic, Preda mare clucer şi Radu căpitan de roşii din Fărcaşa, cu 24 de boieri hotărnici aleg moşia lui Diicu Buicescu mare Spătar din Măniceşti, Ursoaia, Flocoşani şi Păhuleasa. 184. 1646 (7154) iunie 2. 12 boieri tocmelnici aleg moşia din Grădişte, , a lui Dumitru stolnic şi a fiului său, Stanciul postelnic, dinspre Stroe postelnic şi fratele său, Pătraşco. 185. 1646 (7154) iunie 2, Târgovişte. Matei Basarab voievod dăruieşte lui Tănasie portar al doilea siliştea Uieşti, pe Valea Câinelui, j. Teleorman. 186. 1646 (7154) iunie 3. Calciul, Toader, Manea, Stanciul şi alţii din Trânşani, , vând părţile lor de ocină lui Calciul. 187. 1646 (7154) iunie 5. Stan Baltac şi fraţii săi, Pascu şi Radu, vând lui Lazăr vie în dealul Săsenilor, , cu 12 ughi. 188. 1646 (7154) iunie 5. Tudor, nepot lui Stan Lungul din Trestieni, vinde lui Sava postelnic din Negoeşti moşie în sat cu 5 ughi. XLIV www.dacoromanica.ro 189. 1646 (7154) iunie 5. 24 de boieri hotărnici aleg satele şi moşiile mănăstirii Căldăruşani, împreună cu ispravnicul domnului, Preda sluger, şi întocmesc catastih. 190. 1646 (7154) iunie 7. Giurgea cumpăra de la Barbu ocină în Ciorăşti, , cu 1 300 de bani. 191. 1646 (7154) iunie 8. Neguţ vătaf din Ţâţa mărturiseşte că şi-a aşezat stâna din greşeală pe ocina mănăstirii Golgota, . 192. 1646 (7154) iunie 8, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte lui Neagoe şi Ion, fiii bătrânului Braşov din Bărbuleţ, j. Dâmboviţa, eliberarea din rumânie din partea lui Pădure pârcălab din Lazuri. 193.1646 (7154) iunie 10. Matei Basarab voievod întăreşte lui Pană Pepano, fratele lui Ghinea negustor, satul Codreni, j. Ilfov. 194. 1646 (7154) iunie 12. Matei Basarab voievod întăreşte egumenului mănăstirii Vieroşi ca oamenii şi posluşnicii acesteia să ia dijma de pe ocinele mănăstirii de la Bărcuţa şi Urâţi, . 195. 1646 (7154) iunie 14. Albul şi fratele său, Nedelco, fiii lui Gatie şi ai Dobrei din Dărăşti, vând lui Radu armaş toată partea lor de ocină din sat cu 1 800.de bani. 196.1646 (7154) iunie 14, Muscel. Gheorghe din Valea Lupului vinde popii Voicu şi fraţilor săi, Toma şi Borcea, partea lui de ocină de lângă hotarul satului Muscel, . 197. 1646 (7154) iunie 14. 24 de boieri hotărnicesc ocina Scăieşti, , a mănăstirii Gura Motrului. 198.1646 (7154) iunie 15, Pojogeni. Hriza vinde lui Anghel din Brătuie un loc din satul Ugrin, , cu plaiul de vie şi livezi de fân, cu 3 000 de aspri. 199. 1646 (7154) iunie 15. Stana, Dochiţa şi Stoica, fetele lui Vâlsan din Imosa, vând lui Lepădat căpitan moşia lor din hotarul Moişescului, , cu 3 000 de aspri. 200. 1646 (7154) iunie 15, Târgovişte. Matei Basarab voievod dăruieşte mănăstirii Trebinie de pe Coasta Dalmaţiei un oboroc anual de 1 800 de aspri şi călugărilor care vor veni să-l ia 200 de aspri. 201. 1646 (7154) iunie 16. Marcu, fratele lui Neniul, vinde lui Bunea vistier partea lui din Crăvinescu. 202. 1646 (7154) iunie 16. 24 de boieri hotărnicesc satul Cocicodia, j. Mehedinţi. 203. 1646 (7154) iunie 18, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte lui Pătru negustor nişte rumâni. 204. 1646 (7154) iunie 20. Gheorghe din Hăbud, fiul lui Stoica din Dărmăneşti, vinde moşie lui Stroe mare vistier. XLV www.dacoromanica.ro 205. 1646 (7154) iunie 20, Focşani. Pinteleiu vornic de Ţara Moldovei, din ţinutul Bârlad, de pe'Tutova, şi fratele său, Gavril, vând lui Pană paharnic un ţigan, cu 30 de galbeni. 206. 1646 (7154) iunie 20. Stoica paharnic şi fiul său, Radul din Dragomireşti, vând lui Radul mare logofăt vie în dealul Loloieştilor, . 207. 1646 (7154) iunie 20. Matei Basarab voievod întăreşte lui Neagul, ginerele lui Dumitru Frăngot, şi femeii lui, Sora, moşie în satul Bătrâni, j. Sac. 208. 1646 (7154) iunie 26. Matei Basarab voievod porunceşte megieşi lor luaţi de Stanca şi nepoata sa, Despa, să adeverească pentru moşia lor din Boteni, . 209. 1646 (7154) iunie 28, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte lui Pătraşco postelnic din Bucşani, fiul lui Bărcan, fost mare stolnic, ocină în Stănislăveşti, j. Olt. 210. 1646 (7154) iulie 1. Arbănaş, fiul lui Toader din Chiojdeni, vinde lui Apostolache comis şi soţiei lui, Voichiţa, ocină în hotarul Vaideeştilor, . 211. 1646 (7154) iulie 1. Danciul Pârâianul logofăt din Mileşti şi alţi boieri hotărnicesc moşia Ciocadia a Barbului Rogojanul postelnic. 212. 1646 (7154) iulie 1. Matei Basarab voievod întăreşte mănăstirii de la Câmpulung şi egumenului Melhisedec muntele Clăbucetul al satului Voineşti, . 213.1646 (7154) iulie 2. Matei Basarab voievod porunceşte unor megieşi din Bădeni să adevereze pentru muntele Gruiul Ursului al mănăstirii Câmpulung. 214. 1646 (7154) iulie 4, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte lui Spahiul cămăraş vie în dealul Crângurenilor, . 215. 1646 (7154) iulie 6. Standul ceauş şi fratele său, Costea, dau zestre surorilor lor doi vecini din Voineşti, . 216. 1646 (7154) iulie 6. Stepan paharnic şi alţii vând lui Matei Basarab voievod partea lor de moşie din Zăval, . 217. 1646 (7154) iulie 7, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte lui Bunea vistier moşiile şi rumânii cumpj&aţi în Gabrov, Grădiştea de Jos, Glăvăneşti, Goleşti şi altele. 218.1646 (7154) iulie 8. Nicula, nepotul lui Bulăroiul, vinde popii Jipa din Vemeşti un vad de o roată de moară cu 12 iighi. 219.1646-(7154) (cuptor) 8. Radul Răgălie, Manea şi sora lui, Briia, vând lui Apostolache comis, partea lor de ocină din Lăcureni, , cu 10 ughi şi jumătate. 220. 1646 (7154) iulie 9. Apostol şi Macarie din Ojogeni vând partea lor de ocină din Lipăreşti, , lui Radul logofăt din Ţigăneşti. XLVI www.dacoromanica.ro 221. 1646 (7154) iulie 9, Craiova. Păuna, jupâneasa lui Staico din Ohaba, vinde o ţigancă lui Ghiorma mare ban al Craiovei. 222. 1646 (7154) iulie 10, Târgovişte. Matei Basarb voievod întăreşte mănăstirii Vieroş jumătate din satul Bezdeadu, , cu rumâni, în urma unei judecăţi. 223. 1646 (7154) iulie 12. 24 de boieri hotărnicesc satul Măceşul, j. Dolj, al lui Matei Basarab voievod. 224. 1646 (7154) iulie 13. Matei Basarab voievod întăreşte lui Dumitru mare sluger jumătate din satul Gârla agăi Stamatie cu 7 rumâni. 225. 1646 (7154) iulie 14. Creţu din Buzău dăruieşte Episcopiei partea sa de ocină de la Negrească, . 226.1646 (7154) iulie 15, Târgovişte. Gligorie, frate cu Vasilei şi Crăciun, şi Ştefan, fratele lui Ion Răspopul, se vând rumâni lui Radu Dudescu logofăt. 227. 1646 (7154) iulie 16. Nistor din Târgovişte vinde lui Drăguşin mare paharnic un loc de case pe Ialomiţa. 228.1646 (7154) iulie 20. Mihalcea, Toma şi Dumitru cu soţiile lor schimbă moşia lor din Voiceşti cu moşia din Buiceşti a lui Condilo postelnic. 229. 1646 (7154) iulie 22. Matei Basarab voievod porunceşte lui Manole portar să aleagă ocina de la Gorganele, , a mănăstirii Radu Vodă. 230.1646 (7154) iulie 23, Bucureşti. Stoica paharnic din Dragomireşti şi fiii lui, Radu şi Aron, fac schimb de moşie cu egumenul Athanasie de la mănăstirea Radu Vodă. 231. 1646 (7154) iulie 24. Leca al doilea pitar, fiul agăi Oprea, vinde lui Hrănită postelnic din Blagodeşti ocină la Murgeni cu 294 de ughi. 232.16<4>6 (71<5>4) iulie 24. Marina, jupâneasa lui Drăghici logofătul din Pleşoi, şi fiul ei, Andrei, vând lui Matei Basarab voievod satul Seaca, j. Mehedinţi, cu rumâni. 233. 1646 (7154) iulie 27. Oprea din Gurbăneşti vinde lui Costandin mare serdar ocină la Băleni, . 234.1646 (7154) iulie 28. Mihăilă din Urseşti dăruieşte egumenului Soffonie partea lui de ocină din sat. 235. 1646 ( 7154) august 1. Necula, Paraschiva, Bădica şi Radul din Dârza vând lui Stoica postelnic ocină în Dârza, , partea lui Oprea. 236.1646 ( 7154) august 1. Satul Stroieştii: uncheşul Cereaşă, Radul, fiul lui Danciul, Stanciul, fiul lui Mirul, Şerban, fiul lui Tohan, Stanciul Măcăneţul şi alţii vând lui Udrea Doicescul clucer ocină în sat, partea lui Dârjeală şi a nepotului său, Radul. 237.1646 ( 7154) august 3, Bucureşti. Pătru negustor adevereşte Grăjdanei, fata lui Miho logofăt, că satul Vătăşanii, j. Teleorman, i s-a vândut în rumânie. XLVII www.dacoromanica.ro 238. 1646 ( 7154) august 3. Matei Basarab voievod întăreşte lui Stanciul logofăt, fiul'lui Sava Văcărescul, roata de moară de sus şi jumătate din cea de jos, pentru care s-a pârât cu Vasilca, mama sa vitregă. 239.1646 ( 7154) august 5. Badea din Măteşti şi fratele lui, Ianache, vând lui Radu mare comis ocină în sat, pe partea pielească, din matca Buzăului. )240. 1646 ( 7154) august 5. Jupâneasa Maria, soţia lui Pavlache banul, dăruieşte mănăstirii Babele moţia Cacaleţi, j. Vlaşca. 241. 1646 ( 7154) august 7, Bucureşti. Matei Basarab întăreşte lui Braţul spătărel, fiul lui Oprea, moşie în satul Frăsinetul de Sus, j. Ilfov. 242.1646 ( 7154) august 8. Vişa, fiica uncheaşului Stanciu Ceapă, vinde lui Bunea vistierul moşie în Duşeşti, . 243.1646 ( 7154) august 11. Mai mulţi săteni din Băbeni îşi zălogesc ocinele lui Baico şi Iano, negustori din Gherghiţa. 244. 1646 ( 7154) august 14, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte lui Pătraşco logofăt şi lui Giura, fiii popii Ianachi din Morânglavi, jumătate din satul Şerbăneşti, j. Vâlcea, după judecată în divan. 245. 1646 ( 7154) august 15. Nicola din Colibaşi şi fiul său, Giurge, dau zaţ)is lui Dragomir, fiul lui Ivăniş, pentru moşia Teiul Hulmii şi vadul de moară din Drăstila. 246. 1646 ( 7154) august 15. Voinea din Mâstăneşti, fiul lui Vlad, vinde lui Apostolache comis trei pogoane de ţelină în Gruiu şi Sperlea, . 247. 1646 ( 7154) august 17. Laţco se vinde rumân ceauşului Luppl din Străia cu 15 galbeni. 248. 1646 ( 7154) august 19, Bucureşti. Preda Brâncoveanu mare clucer adeverşte că uncheaşul Mihai Cârlig din Bălteni, j. Mehedinţi, nu i s-a vândut rumân. 249. 1646 (7154) august 19. Matei Basarab voievod împuterniceşte pe jupâniţa Neacşa, fiica lui Costea sluger, cu fiii ei, Nedelco şi Mihalcea, să-şi strângă rumânii şi ţiganii fugiţi din ţară. 250. 1646 (7154) august 19. Matei Basarab voievod împuterniceşte pe Neagoe din Fata cu fiul său să-şi ia bucatele vândute de armăşelul Manea şi fratele său, Dumitru. 251. 1646 (7154) august 19. Matei Basarab voievod întăreşte lui Tatomir şi Gavril ocine în Ciutureşti, , pentru că a plătit dările unor oameni fugiţi. 252. 1646 (7154) august 20. Dobre ţiganul şi Neaga vând egumenului de la mănăstirea Câmpulung pe fiica lor, Stancea. 253. 1646 (7154) august 20. Megieşii din Duşani mărturisesc că Neagul, Radu şi Mihnea stăpânesc pe drept ocinele cumpărate de tatăl lor, Barbul logofăt. 253 bis. 1646 (7154) august 20. Aneşu din Stâlpeni, împreună cu feciorii lui, Bogdan şi Obreaten, vând lui Gherghie vistier un răzor de vie în dealul Stâlpenilor. 254. 1646 (7154) august 20, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte lui Eustratie Leurdeanul al doilea vistier ocină şi rumâni în satul Măgurele, , partea Neacşei, ruda doamnei Stanca. XLVIII www.dacoromanica.ro 255. 1646 (7154) august 20, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte răscumpărarea unor rumâni din satul Megiaşi, j. Ilfov, de la Bunea vistier. 256. 1646 (7154) august 20. Matei Basarab voievod întăreşte mănăstirii Radu Vodă moşia Gorgănele, j. Ilfov. 257. 1646 (7154) august 21. Ignatie, arhiepiscop al Râmnicului, schimbă ţigani cu Iordache vornic. 258. 1646 (7154) august 25. Şase boieri hotărnicesc moşia din Dărăşti, , a lui Radu armaş şi a surorii sale, Maria. 259. 1646 (7154) august 25. Stroe, fiul lui Andrieş, vinde lui Dumitru ocina Gâlmeni şi un loc în Piscul cu Cremene. 260. 1646 (7154) august 26. Matei Basarab voievod întăreşte lui Dumitru mare sluger Filişanu satul Spinişorul de Jos, j. Mehedinţi, cu ţigani. 261. 1646 (7154) august 27. Ioanichie, patriarhul Alexandriei, întăreşte mănăstirii Vieroş jumătate din satul Bezdead, j. Dâmboviţa. 262.1646 (7154) august 27. Preda sluger cu 12 boieri hotărnici adevereşte că Muşa a dăruit mănăstirii Căldăruşani partea ei din ocina Vărăştilor, . 263.1646 (7154) august 29. Micudă, fiul lui Pârvul, şi fiii săi vând lui Socol clucer ocină în Stoieneşti, . 264.1646 (7154) august 29. Tihan, fiul lui Dragomir din Dohoţei, j. Ilfov, cu Stana şi fiii, dăruiesc mănăstire Căldăruşani partea lor de moşie. 265.1646 (7154) august 29. Matei Basarab voievod întăreşte Iui Pătraşco şi lui Giura din Morunglavi o ţigancă, Stanca. 266. <1646 septembrie 1 - 1647 august 31>, 7155. Bădica din Valea lui Dobrotă cu fiul său, Soare, vând ocină la Drumceşti cu 3 ughi şi 3 costande. 267. <1646 septembrie 1 - 1647 august 31>, 7155. Bădicul din Valea lui Dobrotă, fiul lui Spanciul roşul, vinde lui Radul Cocorăscu mare logofăt 34 de stânjeni de ocină în Valea Leicăi cu 680 de bani. 268. <1646 septembrie 1 - 1647 august 31>, 7155. Dragomir, fiul lui Stănislav diacon, vinde lui Efrem, fiul lui Iorga din Pătârlage, un pogon de ţelină pentru 600 de bani gata. 269. <1646 septembrie 1 - 1647 august 31>, 7155. Bătrânii dragosloveni adeveresc preotesei Ruja, fata Micului din Dragoslavele, că tatăl său a plătit boierilor pentru eliberarea de rumânie. 270. <1646 septembrie 1 - 1647 august 31>, 7155. Ilie din Periaţi, ginerele lui Păcală din Răteşti, vinde lui Radul Cocorăscu mare logofăt, 40 de stânjeni de ocină în Răteşti şi altele. 271. <1646 septembrie 1 - 1647 august 31>, 7155. Lepădat ceauşul, fiul lui Pravăţ din Gherghiţa, împrumută 30 de ughi de la Varlaam, egumenul mănăstirii Căldăruşani, cu dobânda de doisprezece pentru 10 şi cu termenul la un an de zile. 272. <1646 septembrie 1 - 1647 august 31>, 7155. Marin cel bătrân, roşul din Sulimanul, vinde lui Crăciun din Uleşti, moşie din plasa perească pentru 16 galbeni. XLIX www.dacoromanica.ro 273. <1646 septembrie 1 - 1647 august 31>, 7155. Neagolea vinde popii Stan un răzor de ocină din Muchea Iui Carlii . 274. <1646 septembrie 1 -1647 august 31>, 7155. Neagolea vinde Iui Voico un răzor de ocină din Muchea Iui Carlii . 275. <1646 septembrie 1 - 1647 august 31>, 7155. Onofrie şi Zaharia vând Iui Gherghe două funii de pământ cu 700 de aspri. 276. <1646 septembrie 1 - 1647 august 31>, 7155. Sara, fosta soţie a Iui Tudor vornic, şi fiul ei, Gherghe, vând Iui Radu Cocorăscu mare logofăt 12 stânjeni de ocină cu pomet şi cu livezi pentru 360 de bani. 277. <1646 septembrie 1 - 1647 august 31>, 7155. Stoica din Stânceasca şi fratele său, Radu, vând Iui Dumitru Fărâmiţescul din Gherghiţa 2 pogoane şi jumătate de ocină. 278. <1646 septembrie 1 - 1647 august 31>, 7155. Matei Basarab voievod întăreşte mănăstirii Vărbila şi egumenului David viile unui rumîn al mănăstirii din Bădeni, acuzat de sătenii din Bădeni de fugă de bir. 279. <1646 septembrie 1 - 1647 august 31>, 7155. Matei Basarab voievod întăreşte mănăstirii Vărbila şi egumenului David dreptul de a lua dijma din satele mănăstirii: Ţăţârlige, Urseşti, Bădeni şi Brăneşti, . 280. <1646 septembrie 1 - 1647 august 31>, 7155. Matei Basarab voievod împuterniceşte mănăstirea Vărbila şi pe egumenul David să-şi ia dijma de pe ocina din Urseşti în urma unei judecăţi. 281. <1646 septembrie 1 - 1647 august 31>, 7155. Matei Basarab voievod întăreşte Iui Gherghe vistier şi Bunea vistier ocină în Dârza, j. Vlaşca, fostă a unor megieşi fugiţi de bir. 282.1646 septembrie, f.z., indiction 15. Partenie, patriarh al Constantinopolului, la cererea mitropolitului Teofil, întăreşte procedura de alegere a succesorului Iui de către domn, boieri şi cler. 283.1646 (7154) septembrie 1. Păhămiceii din Cucuruz vând Iui Gheorghe, fost vistier al doilea, şi lui Bunea, fost mare vistier ocină în Dârza, . 284.1646 (7154) septembrie 1. Matei Basarab voievod întăreşte mănăstirii Căldăruşani şi egumenului Varlaam 4 funii de ocină din satul Dobroţăi, . 285.1646 (7154) septembrie 3, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte Iui Ianache, fiul popii Borcea, clisiarhul din Bucureşti, şi jupânesei lui, Elina, fata Iui Fiera logofăt din Ageşti, moşie la Ageşti, j. Ilfov. 286.1646 (7154) septembrie 3, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte Iui Laţco, fratelui său, Lăudat, şi unchiului lor, Crăciun din Glogova, ocină în satul Mănăstirea, cumpărată de la Novac din Vrabeţi. 287.1646 (7154) septembrie 4, Bucureşti. Badea şi Drăghici, fiii Măriei, vând lui Lăudat ocină Ia Româneşti, . 288.1646 (7154) septembrie 6, Bucureşti Matei Basarab voievod întăreşte Iui Bunea fost al doilea vistier, ocină cu rumâni în Mogăşeşi, j. Vlaşca. L www.dacoromanica.ro 289.1646 (7154) septembrie 6, Bucureşti Matei Basarab voievod întăreşte Grăjdanei, fiica lui Miho logofăt, soacra lui Pană logofăt de vistierie, satul Vătăşanii pe Urluiu, j. Teleorman, şi cu rumâni. 290.1646 (7154) septembrie 6, Bucureşti Matei Basarab voievod întăreşte mănăstirii Robaia ocină în Robaia, j. Argeş, cu rumâni şi pomana dată de Radul armaş. 291.1646 (7154) septembrie 11. Matei Basarab voievod întăreşte mănăstirii Radu Vodă o vie la Izvorani, . 292.1646 (7154) septembrie 12. Simedrea mărturiseşte înaintea satului Turburea că va fi rumân lui Ghinea, dacă nu-i va întoarce banii daţi pentru el, când a fost fugit. 293.1646 (7154) septembrie 12, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte mănăstirii Radu Vodă vinăriciul domnesc de la Văleni din Dealul Piteştilor. 294. <1646 septembrie —1647 august> 14, 7155. Matei Basarab voievod întăreşte lui Albul logofăt din Lângeşti şi fiului său, Iane, 7 delniţe în satul Năpârteni, j. Muşcel. 295 .<1646 septembrie -1647 august> 15, 7155. Bogdan şi Stan din Vaideel vând comisului Apostolache vii în dealul Gorunului, . 296. <1646 septembrie -1647 august> 15, 7155. Vlădaia, femeia lui Stanciu Săbiştean din Râmnic, cu fiii, vând lui Costandin cămăraşul din Sărăcineşti, moşie în Olteni, . 297.1646 (7154) septembrie 16. Ianache, fiul lui Radoslav din Balosin, vinde lui Negoiţă comis moşie în Cârtojani, . 298.1646 (7154) septembrie 20. Dedul ceauşul, fiul lui Stan, vinde lui Necula Mârşăviţ ocină în Dudeşti, . 299.1646 (7154) septembrie 21, Bucureşti. Băluţă şi fiul său, Gropeiu, dau lui Lepădat căpitan ocină în Tâmavă şi în Hurezi, , pentru o datorie făcută de Preda, fiul lui Băluţă. 300.1646 (7154) septembrie 22. Stroe Leurdeanul mare vistier, Costandin Cantacuzino mare postelnic şi Eustratie Lurdeanul al doilea vistier poruncesc vinăricerilor din dealul Ciocăneştilor şi Vălenilor să lase pe Atanasie, egumenul mănăstirii Radu Vodă, să-şi strângă vinăriciul. 301.1646 (7154) septembrie 22. Matei Basarab voievod întăreşte lui Tănase negustor o casă în Stănceşti, . 302. <1646 septembrie -1647 august> 23, 7155. 24 de boieri jurători ai slugerului Dumitru Filişanul şi ai verilor săi aleg ocina de la Vârşiţa, , de satele slugerului Nicula. 303.1646 (7154) septembrie 25, Bucureşti Matei Basarab voievod întăreşte mănăstirii Radu Vodă un vad de moară pe Dâmboviţa, în urma unei judecăţi. 304.1646 (7154) octombrie 3. 12 boieri hotărnicesc ocina din Ciumemic a lui Sava logofăt şi a lui Tudosie Rudeanul logofăt. LI www.dacoromanica.ro 305.1646 (7154) octombrie 3. Dobromir dă fiicei sale, Sora, via din Crângureni drept zestre. 306.1646 (7154) octombrie 4, Uricheşti. Matei Basarab voievod întăreşte lui Ştefan spătar ocină în Uricheşti în-urma unei judecăţi cu sătenii de acolo. 307.1646 (7154) octombrie 5. Ion din Bobeni zălogeşte lui Pătraşco şi Giurei din Morunglavi un ţigan al lui pentru nişte galbeni. 308.1646 (7154) octombrie 11. Preda logofăt cu 6 boieri hotărnici aleg moşia din Vălenii de Jos, dăruită mănăstirii Tisău de Ivăniş vornic. 309. <1646> octombrie 14. Băluţă din Târnava cu fiii Preda şi Gropea adeveresc lui Lepădat căpitan că Preda i-a fost dator 42 de ughi. 310.1646 (7154) octombrie 15. Tecuşan şi Radu vând lui Negoiţă comis al doilea parte din Băjeşti a socrului lor, Oprea. 311.1646 (7154) octombrie 17. Băncilă, Dobrotă şi Mircea vând ocina din Bucul bătrân. 312.1646 (7154) octombrie 20. Mume din Herăşti vinde lui Matei logofăt din Obedeni partea lui din Herăşti, . 313.7646 (7154) octombrie 21. 12 boieri hotărnici aleg ocina lui Ivaşco, Spinciu şi alţii din Vlădeni de partea mănăstirii Mărgineni. 314. 7646 (7154) octombrie 27. 12 boieri hotărnici aleg moşiile mănăstirii Plătăreşti. 315. 7646 (7154) octombrie 27. Matei Basarab voievod cumpără ocina Brâncii, pe care o dă mănăstirii Mihai Vodă în schimbul alteia. 316. 7646 (7154) octombrie 28. Ana şi ginerele ei, Ambrozie vând lui Radu mare comis ocina răţească de pe Buzău. 317. 7646 (7154) octombrie .31. Matei Basarab voievod porunceşte lui Stanciul al doilea portar să aleagă împreună cu 12 boieri, moşia de la Stoieşti a lui Borcea vornic. 318. 7646 (7155) noiembrie fz. Pădure, fiul lui Oprea, vinde lui Costandin căpitan o vie cu 15 ughi. 319. <7646 (7155) noiembrie fz>. Pădure, Stoica, Şerban şi Goţa vând lui Costandin căpitan o jumătatş de funie de moşie la pârâul Veaţii, din funia răţească , preţuită cu 300 de bani gata. 320. <7646 (7155) noiembrie f.z>. Stoica vinde lui Costandin via de lângă Fiera cu 2 ughi şi jumătate. 321. 7646 (7155) noiembrie 10. 12 boieri cu Leca al doilea portar lipesc alte ocini la ocina câmpenească a lui Borcea vornic. 322. 7646 (7155) noiembrie 10. Udrea sluger din Doiceşti primeşte de la Luca, egumenul mănăstirii Snagov, un vad de moară laNemireşti în schimbul a 30 de oi. 323. 7646 (7155) noiembrie 13. Albul şi fraţii lui, feciorii lui Oprea din Retevoieşti, schimbă cu Nicola Mărşăviţ şi jupâneasa lui, Dumitra, doi ţigani. LII www.dacoromanica.ro 324.164<6> (715<5>) noiembrie 13, Tărgovişte. Drăghici postelnic, fiul lui Muja din Răteşti, şi soţia lui, Neacşa, fiica lui Ivan paharnic din Băjeşti, se înfrăţesc cu Mareş logofăt Băjescu şi îi vând un rumân. 325.1646 (7155) noiembrie 15. Ancuţa şi fiii, Hrizea şi Dumitraşco din Pietroşani, vând egumenului Melchisedec de la mănăstirea Câmpulung un rumân cu trei fii. 326.1646 (7155) noiembrie 15. Dragomir din Samara vinde lui Ivan Cortofleş un loc în Gura Frăsinelului, . 327.1646 (7155) noiembrie 16. Hilohie din Găureni se vinde vecin lui lorga postelnic. 328.1646 (7155) noiembrie 19. Stana vinde surorii sale, Stanca, toată partea sa de ocină din Păcăleşti, , pentru 362 de bani şi două obroace de grâu. 329. <1646> noiembrie 20. loan, egumenul mănăstirii Căluiu şi banul Radu Buzescu slobozesc cinci rumâni fugiţi de pe moşia mănăstirii în Cocorăşti şi Măneşti, . 330.1646 (7155) noiembrie 20. Matei Basarab voievod întăreşte lui Negoiţă paharnic satele Căpoteştii, Burciuleştii şi Săteştii, cumpărate de la lorga căpitan. 331. <1646-1647> noiembrie 20, Tărgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte lui Radu mare logofăt, pentru dreaptă şi credincioasă slujbă, ocină pustie, fără bir, în Mărăcineni, j. Ialomiţa, ocină nescrisă în catastih la vistieria domnească. 332.1646 (7155) noiembrie 22, Tărgovişte. Chirca postelnic din Curtişoara şi jupâneasa lui, Dumitrana, dau ocina lor din Berteşti cu rumâni lui Eustratie Leurdeanul al doilea vistier, primind în schimb ocină cu rumâni în Coluneşti, . 333.1646 (7155) noiembrie 22, Tărgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte mănăstirii Vaideei şi egumenului Partenie viile cumpărate în dealul Năienilor. 334.1646 (7155) noiembrie 23, Tărgovişte. Novac Sârbu postelnic vinde lui Radu mare căpitan moşia de la Groşii lui Laţcu, . 335.1646 (7155) noiembrie 23, Tărgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte mănăstirii Crasna ocini la Drăgoieşti, Bulzeşti şi Voieteşti, . 336. 1646 (7155) noiembrie 25. Popa Badea şi Radomir din Cocul vând lui Costandin căpitan jumătate din funia câinişească, . 337.1646 (7155) noiembrie 25. Badea şi Stan vând lui Costandin căpitan două crivine la Câinişani, . 338.1646 (7155) noiembrie 25. Danciul, fiul lui Bonghiciul şi alţii vând lui Costandin Gălăţeanu curătura din Zlapia, . 339.1646 (7155) noiembrie 25. Danciul, Tudor şi Stancu vând lui Costandin căpitan o crivină în Coada Lioanului, . 340.1646 (7155) noiembrie 25. Ion şi cumnatul său Draguş vând lui Costandin căpitan o vie la Samara,. 341. <1646 noiembrie 25>. Ion şi cumnatul său, Drăguş, vând căpitanului Gălăţeanu o funie de loc din Gura Răduioasei, j. Argeş, cu un ughi. LIII www.dacoromanica.ro 342.1646 (7155) noiembrie 25. Oprea şi Patru vând lui Costandin căpitan o jumătate de curătură din Coada Zlăpiuţii, . 343.1646 (7155) noiembrie 25. Opriş vinde lui Costandin căpitan moşia din funia mănească din Samara, . 344. <1646 noiembrie 25> 7155. Radu Mâinii vinde lui Costandin căpitan o funie de loc în Rogoz, . 345.1646 (7155) noiembrie 25. Şase megieşi judecă pricina dintre Stanca şi Despa pentru o ocină în Boteni, . 346.1646 (7155) noiembrie 25. Teofîl, mitropolitul Ţării Româneşti, dă carte de blestem boierilor care sunt pe răvaşul domnului ca să caute moşiile vornicului Iordache, ale jupânesei Ioana, ale egumenului David de la mănăstirea Vărbila şi ale megieşilor dimprejurul locului. 347.1646 (7155) noiembrie 26. Radu din Osica se vinde rumân cu partea lui de ocină lui Preda mare clucer Brâcoveanu. 348.1646 (7155) noiembrie 27. Bălan vinde lui Costandin mare serdar un pogon şi jumătate de vie la Loloieşti, . 349.1646 (7155) noiembrie 27. Drăgaia vinde lui Bunea vistier partea lui de moşie din Grozeşti, . 350.1646 (7155) noiembrie 28. Marco mare armaş vinde lui Moise spătar jumătate din Şchiopeni, , fără rumâni. 351.1646 (7155) decembrie 1. Leca din Băneşti se împrumută la Stroe Leurdeanu mare vistier, zălogind două delniţe la Ştefâneşti, . 352.1646 (7155) decembrie 1. Paraschiva, fiul lui Răzvan postelnic din Rumceni, şi Baico vând lui Ştefan, episcopul Buzăului, 50 de stânjeni de ocină la Maxin, . 353.1646 (7155) decembrie 2. Matei Basarab voievod stabileşte mănăstirilor din toată ţara, ca şi mănăstirii Câmpulung, aşezământul de organizare. 354.1646 (7155) decembrie 2, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte tuturor mănăstirilor din Ţara Românească, precum şi mănăstirii Cozia, aşezămintele privind organizarea lor. 355.1646 (7155) decembrie 2, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte mănăstirii Crasna, ridicată din temelie de Dumitru mare sluger din Filiaşi, satele Voinegeşti, Burila, Deveselul, . 356.1646 (7155) decembrie 6. Vlad mărturiseşte că Stoian şi verii lui au vândut un vad de moară lui Stanciul Bora. 357.1646 (7155) decembrie 7. Şerbana, fiica lui Cârstea, vinde lui Gherghe vistier partea ei de moşie din Glupavi, . 358.1646 (7155) decembrie 8. Matei Basarab voievod întăreşte mănăstirii Cozia satele Jiblea şi Brădiţeni, oprind pe bănişori să se mai amestece în colectarea dărilor. 359.1646 (7155) decembrie 10. Neagu şi Dumitru, fiii lui Dragomir, vând mănăstirii Bradu vie la Cândeşti, . LIV www.dacoromanica.ro 360.1646 (7155) decembrie 10. Nica paharnic schimbă loc pentru vii la Săteni cu Cârstea postelnic. 361.1646 (7155) decembrie 12. Pascul, fiul lui Bâra din Samara, «vinde lui Ivan Cortofleş din Piteşti un loc în funia rătească. 362.1646 (7155) decembrie 12, Târgovişte. Matei Basarab întăreşte lui Necula logofăt din Sărăcineşti şi soţiei lui, satul Guşoianii, j. Vâlcea, cu rumâni, precum şi alte cumpărături de ocini şi de rumâni. 363.1646 (7155) decembrie 15. Şase boieri hotărnici aleg lui Iordache vătaf, jupânesii Ioana şi mănăstirii Vărbila părţile lor din moşia Ţăţârlige, . 364.1646 (7155) decembrie 15, Târgovişte. Matei Basarab întăreşte lui Barbu mare stolnic din Ivancăuţi ocină în Mârşi, j. Vlaşca, partea lui Oancea şi Muşat, fratele lui Pahomie. 365.1646 (7155) decembrie 18, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte Tudorei împărţirea averii lui Vladislav logofăt din Arşi, fostul ei soţ, aşa cum a facut-o patriarhul Ioanichie al Alexandriei. 366.1646 (7155) decembrie 20, Târgovişte. 24 de boieri hotărnicesc moşiile şi munţii mănăstirii Câmpulung în Voineşti, Bogăteşti şi Bădeni, . 367.1646 (7155) decembrie 26. Tatul paharnic din Popeşti şi sora lui, Voica, vând lui Radu Dudescu logofăt ocine în Stăneşti, . 368.1646 (7155) decembrie 27. Stanciu Dorotei vinde popii Manea partea lui din ocina necşească de la Urlaţi, . 369.1646 (7155) decembrie 28. Balaur, Stancu şi fiii săi vând lui Işfan postelnic siliştea de la arie. 370.1646 (7155) decembrie 30. Iuga din Corşori vinde lui Ion vătaf un loc din Crucea de Piatră, la Corşori, . LV www.dacoromanica.ro www.dacoromanica.ro RESUMES DES DOCUMENTS 1. Le ler janvier 1646 (7154). Le postelnic Duia de Dobrotei, fils d’Oprea de Cârlig, vend â Pecuyer Apostolache et â l’epouse de ce demier, Voichiţa, 80 toises de terre â Cârlig, . 2. Le ler janvier 1646 (7154). Oprea de Goleşti et son fils, Radu, vendent â Tiodor un vignoble â Corbeni, . 3. Le 2 janvier 1646 (7154). Le moine Serafim, fils d’Iorga de Pătârlage, legue au monastere de Bradu et au superieur Partenie sa part de terre â Bădeni, . 4. Târgovişte, le 4 janvier 1646 (7154). Le voivode Matei Basarab confirme au sluger Dumitru Filişanul et aux fils de ce demier le village de Pârâia, district de Mehedinţi, avec des serfs, â la suite d’un proces avec Ies serfs au divan. 5. Bucarest, le 4 1646 (7154). Le voivode Matej Basarab confirme â Datco de Prundeni, district de Vâlcea, ancien serf du postelnic Dragomir Prundeanul, son rachat du servage contre 12 ughi et demi. 6. Le 7 janvier 1646 (7154). Dragnea, fils de Rusul de Muşcel, vend au capitaine Barbul et au fils de ce demier, le porte-glaive Barbul de Bădeni, des terres et des vignobles â Bădeni, . 7. Le 8 janvier 1646 (7154). Le postelnic Dragomir Prundeanu vend au second postelnic Radu, fils du logothete Vladul Rudeanul, Ies villages de Dianca et de Văcăreşti, district d’Olt, avec des serfs. 8. Le 8 janvier 1646 (7154). Nedelea, petite-fille du logothete Pârvul de Coteşti, etant agee et n’ayant pas de fils, donne â chacun de ses petits-fils, le second tresorier Evstratie et l’epouse du tresorier Elinca, fille de dame Ancuţa, une moitie de terre avec vignoble, â Ştefaneşti, . 9. Târgovişte, le 10 janvier 1646 (7154). Le voi'vode Matei Basarab confirme au monastere d’Argeş et au superieur Leontie le droit de rendre justice et de prelever la douane et tout le revenu de la viile d’ Argeş. 10. Târgovişte, le 10 . Le voivode Matei Basarab confirme au grand vornic Dragomir des terres avec des terrains â Târgovişte, ayant appartenu auparavant au ban Ianache Carargiul, pour fidele et honnete service. 11. Târgovişte, le 12 janvier 1646 (7154). Le voivode Matei Basarab exempt le village de Calimăneşti, district de Vâlcea, slobozie du monast&re de Cozia, de l’impot sur le vin du au Prince et du present de nom. LVII www.dacoromanica.ro 12. Târgovişte, le 12 janvier 1646 (7154). Le voivode Matei Basarab confirme au monastere de Cozia, district de Vâlcea, et au superieur Ştefan un serf, Pavel, fils de Bâra de Vădăstriţa, â la suite d’un proces au divan, le serf ayant fuit le village du monastere pour se rendre â Bucarest. 13. Târgovişte, le 12 janvier 1646 (7154). Le voivode Matei Basarab confirme au second postelnic Radul, fils du logothete Vladul Rudeanul, Ies villages de Diianca et de Văcăreşti, avec des serfs, exception faite de la part du postelnic Dragomir Prundeanul. 14. Le 14 janvier 1646 (7154). Teofil, metropolitain de Valachie, autorise le sluger Dimitrie Filişanu â pre/idre 89 ughi et demi des 150 ughi qu’il avait dâposes au monastere de Crasna et que l’ancien superieur Dionisie a depenses â tort. 15. Le 15 janvier 1646 (7154). Le voivode Matei Basarab autorise le grand sluger Dimitrie Filişanu d’appeler en justice Dionisie, ancien superieur du monastere de Crasna, au sujet d’une dette de 89 ughi. 16. Târgovişte, le 16 janvier 1646 (7154). Boanca, mere du logothete Dumitru de Târgovişte, et sa belle-fille, Neacşa, vendent â Defta, beau-fils de Boanca, des vignobles sur le coteau de Târgovişte. 17. Le 10 janvier 1646 (7154). L’intendant Zaroschi et son epouse Dobra, fille de Stoica de Glupavi, vendent au tresorier Gheorghe leur terre â Glupavi. 18. Le 21 janvier 1646 (7154). Şărban, Stăniia, Radul, Andrei, Petco et Tode, fils de Todea de Moşoaia, vendent â Ivan Cortofleş et aux fils de ce dernier une terre â Sămara, faisant pârtie de la terre de Micleasca. 19. Târgovişte, le 21 janvier 1646 (7154). Le voivode Matei Basarab confirme au logothete Radu Dudescul des terres â Corbuşori, district de Muşcel, â Vulpeşti, district de Teleorman, un vignoble sur le coteau des Bârzeşti et un serf, Vasilie. 20. Le 25 janvier 1646 (7154). Dragomir Prundeanu met en gage chez Mareş de Buciumeni une familie de Tsiganes et la moitie d’un vignoble et d’une terre â Călina, contre 100 pieces d’or. 21 .Le 28 janvier 1646 (7154). Vlaicul Corneei et ses fils, Gherghina et Necula, vendent â Melchisedec, superieur du monastere de Câmpulung, un terrain preş du moulin du monastere. 22. janvier 1646 (7154). Stoica et ses freres, Tatul et Nedea, vendent au porte-glaive Mihalachi, fils du ban Pavâche, une terre â Ciocăneşti, . 23. Târgovişte, le 1" fevrier 1646 (7154). Le voivode Matei Basarab confirme au logothete Dima de Miarea et â l’epouse de ce dernier, Catrina, fille de l’ecuyer Nica, le village de Crăişani, < district de Mehedinţi>. 24. Le 3 fevrier 1646 (7154). Le vprnic Iordache donne au superieur du monastere de Malamocul, qu’il a fait bâtir, ses terres d’Urlaţi et de Miheleasca . 25. Le 8 fevrier 1646 (7154). Tatul Robul vend â Mircea, fils du stolnic Dobre, une terre â Mirceşti, . LVIII www.dacoromanica.ro 26. Le 10 fevrier 1646 (7154). Roman de Brăileşti met en gage chez le logothete Stoica la terre de Borţoe de Bătieşti contre 1500 aspres empruntes pour la duree d’un an. 27. Târgovişte, le 10 fevrier 1646 (7154). Le voivode Matei Basarab confirme au patriarcat d’Alexandria et au patriarche Ioanichie le village de Segarcea, . 28. Târgovişte, le 10 fevrier 1646 (7154). Le voivode Matei Basarab confirme au second tresorier Evstratie et â l’epouse de ce demier, Elina, petite-fille de dame Stanca, une terre et des serfs au village de Măgurele, district d’Ilfov. 29. Târgovişte, le 12 fevrier 1646 (7154). Le voivode Matei Basarab confirme au capitaine de dorobanţi (soldats â cheval) Buliga de Ciovâmăşani le monastere de Topolniţa, qui se trouve â la frontiere du pays. 30. Le 15 fevrier 1646 (7154). Stroe, fils de Dragomir, vend au logothete Stoica la bande de terre de Ştefan, faisant pârtie de la terre de Roteana de , avec un gue de moulin et des arbres fruitiers. 31. Le 75 fevrier 1646 (7154). Le voivode Matei Basarab confirme â Văsiiu de Vlădeşti et â l’epouse de ce dernier, Neaga, fille de Baraghiu, la bande de terre de Marco de Berivoieşti, reţue par celle-ci en dot, â la suite d’un proces avec deux de ses freres. 32. Le 16 fevrier 1646 (7154). Albul et son epouse, Dragna de Cândeşti, vendent â Nectarie, superieur du monastere de Bradul de Nişcov, une terre avec un verger et pn vignoble. 33. Le 16 fevrier 1646 (7154). Iane et son frere, Stanciu de Ciocăneşti, vendent au porte-glaive Mihalache leur part de terre au village. 34. Le 16 fevrier 1646 (7154). Pătru, frere du logothete Ion de Cârstieneşti, porte temoignage devant son epouse, Boba, et leurs fils, Todoran, Preda et Toma, du fait qu’il a achete Ies bandes de terre de Cârstieneşti et de Corşor avec son frere, Ion, versant toutefois de l’argent â ce demier. 35. Le 16 fevrier 1646 (7154). Radu et Manea vendent au logothete Stoica des terrains â Gura Hotarului 01oga et â Piscul Petricanului, <â Bătieşti, district de Muşcel>. 36. Le 16 fevrier 1646 (7154). Stana, fille de Staico de Cătun, et son fils, Gheorghe, vendent au logothete Radu de Cocorăşti, la moite d’une terre au village de Negeşti, . 37. Târgovişte, le 20 fevrier 1646 (7154). Les paysans libres de Mirceşti, district d’Ialomiţa, confirment qu’ils renoncent â leur part des 250 toises de terre vendues par l’epouse de tresorier Elina au grand postelnic Constantin Cantacuzino. 38. Le 23 fevrier 1646 (7154). Le moine Luca, nastavnic du monastere de Snagov, autorise Yiuzbaşa Radu de Târşor â planter une vigne sur la terre de Negovani appartenant au monastere, cedee par l’ancien superieur Ignatie. 39. Le 23 fevrier 1646 (7154). Stana, fille de l’intendant Stanciul, vend au capitaine Răzvan 90 toises de terre â Ceganii de la Baltă, . LIX www.dacoromanica.ro 40. Marş <1646>. Radu, petit-fils de Gherghina de Jideni, vend sa part de terre â Stan, fils de Ţânculea. 41. Le 1a marş 1646 (7154). Neaga <01oaga>, fille de Radu Mălaie et ses fils, Radul et Oprea, vendent au logothete Stoica une terre â Bătieşti, . 42. Le 3 marş 1646 (7154). Les frâres Neacşu et Oprea vendent au capitaine Lepădat leur vignoble â Dealul cel Nou de Moldovani, . 43. Le 3 marş 1646 (7154). Teofil, metropolitain de l’Ungrovalachie, confirme au capitaine de dorobanţi Buliga de Ciovâmăşani, district de Mehedinţi, le monastere de Topolniţa, ce demier ayant donne des terres au monastere. 44. Le 4 marş 1646 (7154). Ioanichie, patriarche d’Alexandria, confirme au logothete Stanciul et â joupaneasa Tudosia, epouse de ce dernier et fille d’Anca de Budişteni, la dot reţue de sa mere, la moitie des terres de Budişteni, de Dobroeştii de Sus et de Jos et de Crângureni, avec des vignobles et des serfs. 45. Le 4 marş 1646 (7154). Stoica, fils de Dobre, vend âNecula 12 toises de terre â Pupezeni, . 46. Le 7 marş 1646 (7154). Dragomir, fils de Dobre, vend au marchand Pătru un vignoble sur le coteau de Leşcioarele . 47. Le 9 marş 1646 (7154). Răcnea rachete de Manea, de Drăgoi,'de Neagoe et de Dobre, contre 800 bani, la part de son grand-pere, Şerban de Cătiaş. 48. Tărgovişte, le 9 marş 1646 (7154). Le voivode Matei Basarab confirme au clucer Ivaşco de Cepari le village de Stolniceştii de Sus, , â la suite d’un proces. 49. Le 10 marş 1646 (7154). Le second tresorier Istratie donne â sa soeur, Anghelina, et â son frere, Pechanson Nedelcu, sa part du village de Gabrul, district de Dolj, avec des serfs. 50. Le 10 marş 1646 (7154). Popa Manea confirme avoir achete âNeagu, fils d’Ignat, la terre preş de l’eau du Cricov. 50 bis. Le 10 marş 1646 (7154). Douze boyars delimitent la part de terre d’Ieremoneşti appartenant au pârcălab Necula de Glogova, par rapport aux terres de Preda, de Neagoe, de Cosma et d’autres paysans libres du village. 51 .Le 10 marş 1646 (7154). Radu et Dumitru echangent leur terre de Mătăsari contre celle de Creţuleşti, appartenant au pârcălab Pătru. 52. Tărgovişte, le 10 marş 1646 (7154). Le voivode Matei Basarab confirme au grand postelnic Constandin une terre â Mirceşti, district d’Ialomiţa, achetee â Elina, epouse du second tresorier Evstratie, petite-fille de Michel le Brave. 53. Tărgovişte, le 10 marş <1646 (7154)>. Le voivode Matei Basarab confirme â l’ancien grand sluger Socol le fait que pendant l’annee 1645, celui-ci a delimite avec le petit-fils du voivode, le grand clucer Preda, leur part de Răzvad, heritee de leur grand-pere, le prevot Datco. 54. Tărgovişte, le 11 marş 1646 (7154). Manea al lui Misea et son frere, Dumitru, du village de Fata, vendent au grand tresorier Stroe, leur part de terre au village de Fata, district d’Olt, avec trois serfs. LX www.dacoromanica.ro 55. . Les serfs de Broscari qui se sont inscrits pour service afin de s’affranchir du servage. 56. Heleşteul de la Elhov, le 14 marş 1646 (7154). Le voivode Matei Basarab ordonne au Tsigane Vlădilă et â sa Tsigane, Dumitra, de ne plus reclamer la somme de 1 000 pieces de Vintilă, fils de Lăudat de Beleţi, district de Muşcel. 57. Le 14 marş 1646 (7154). Standul et son frere, Neagul, vendent â Martin un terrain â Titeşti, district d’Argeş. 58. Le 14 marş 1646 (7154). Le voivode Matei Basarab confirme au pârcălab Necula de Glogova deux serfs de Broscari, district de Mehedinţi, notamment Dragomir et Drăghici. 59. . Liste des serfs de Broscari, achetee par le pârcălab Nicola au porte-glaive Preda de Ciuturoaia . 60. Le 15 marş 1646 (7154). Radul, Oprea al Bădesei, Dumitru Piscotan et d’autres paysans libres portent temoignage au sujet des terres de Păuşeşti, district de Vâlcea, de Păltinet, de Buzduganul de Jos, etc., appartenant â Stanciu et â Stanislav. 61 .Le 16 marş 1646 (7154). Voico, fils du petit panetier Simion, vend au grand tresorier Stroe Leurdeanul une vigne sur le coteau de Ştefaneşti, . 62. Le 18 marş 1646 (7154). Le voivode Matei Basarab confirme au monastere d’Argeş et au superieur Leontie le droit de rendre justice et de prelever tout le revenu de la viile d’Argeş. 63. Le 18 marş 1646 (7154). Şerban, fils de Mareea, et Micul, fils de Stoica Mareea, vendent au pretre Nedelco un terrain de maison â Gura Văii Leghinat, â Stroeşti, district de Muşcel. 64. Le 20 marş 1646 (7154). Ioana, epouse du postelnic Udrea de Cosoba, vend au joupan Parasco, 100 toises de terre â Săruleşti, . 65. Le 21 marş 1646 (7154). Vlad et son frere, Stoica, et sa soeur, Neacşa, vendent au capitaine Necol la terre de Răstoaca. 66. Le 22 marş 1646 (7154). Le pretre Manea de Mărăcinenii de Sus avec ses freres et ses fils, Stoica, le fils du pretre Lupea, avec ses fils, et Ana et Maria, les filles de Stoian Ghindarul de Mărăcinenii Mehedinţului, vendent au porte-glaive Moise deux Tsiganes. 67. Le 23 marş 1646 (7154). L’intendant de dorobanţi Stan et ses cousins, Stoia et Stanciul, vendent â Albul et au frere de ce dernier, le pretre Duma, ainsi qu’â d’autres, une terre au village de Demiani. 68. Le 25 marş 1646 (7154). Radu Mocanul de Băjeşti et ses fils, Stan et Bădilă, confirment devoir 16 ughi et demi au logothete Mareş, terme de remboursement jusqu’aux Pâques. 69. Le 26 marş 1646 (7154). Les paysans libres de Recea, de Fometeşti, de Costeşti et de Măldăreşti, district de Vâlcea, portent temoignage au sujet de la terre de Hurezi, comme appartenant au pretre Idul et non pas â eux. 70. Le 30 marş 1646 (7154). Gherghe Grecul vend â Necula huit toises de terre â Pupezeni, . LXI www.dacoromanica.ro 71. Le 30 marş 1646 (7154). Gherghe Grecul vend â Necula huit toises de terre â Pupezeni, . 72. Le 31 marş 1646 (7154). Le voivode Matei Basarab ordonne â Ghiorma, grand ban de Craiova de ramener quelques serfs appartenant au monastere de Tismana du village de Ploştina, enrolles dans Ies troupes de chevalerie. 73. Avril 1646 (7154). Les habitants du village de Godeni, district de Muşcel, vendent â Melchisedec, superieur du monastere de Câmpulung, une part du mont Muşuroaiele . 74. Avril 1646 (7154), indiction 14. Partenie, patriarche de Constantinople, confirme le testament du grand vornic Hrizea au sujet de la fortune leguee au monastere de Radu Vodă de Bucarest. 75. Avril 1646 (7154), indiction 14. Partenie, patriarche de Constantinople, jette l’anatheme sur Alexie pour avoir plante abusivement une vigne sur un terrain d’Izvorani, appartenant au monastere de Radu Vodă de Bucarest. 76. Le ler avril 1646 (7154). Arbănaş vend â l’ecuyer Apostolache une part de la terre de Glodeni, sur le Cricov, . 77. Târgovişte, le 2 avril 1646 (7154). Le voivode Matei Basarab confirme au monastere de Clocociov les villages de Toloceşti et de Căcăţoi, dont les documents de propriete ont ete brules au temps du voivode Alexandru Iliaş. 78. Târgovişte, le 2 avril 1646 (7154). Le voivode Matei Basarab confirme au monastâre de Cobia et au superieur Damaschin un vignoble sur le coteau de Cătunu, district de Muşcel et Pădureţ. 79. Le 4 avril 1646 (7154). Şerban, Neagoe, Radu Ionescu et Ştefan Ciochină de Brăieşti portent temoignage devant Mihăilă Merlar, beau-fils de Bratu, que la terre de Negoşina est donnee en dot â Mihail, beau-fils de Bratu, qui a paye le montant de 6 boeufs en compte de son beau-pere, pour faux temoignage. 80. Le 4 avril 1646 (7154). Le voivode Matei Basarab ordonne â l’ancien grand stolnic Mihnea, â present cămăraş â Ocnele Mari, de ne plus reclamer la contribution en chiffon pour le moulin â papier de la slobozia de Călimăneşti appartenant au monastere de Cozia. 81. Le 4 avril 1646 (7154). Le voivode Matei Basarab autorise le pârcălab Necula â delimiter la terre d’Ermoneşti, . 82. Le 5 avril 1646 (7154). Iane et ses fils, Ştefan et Stoica, vendent â Pană une terre â Slăvileşti, . 83. Le 6 avril 1646 (7-154). Ghica, fils de Simion de Piteşti, vend au grand tresorier Stroe, un vignoble sur le coteau d’Izvorani, â Huma, preş des vignobles du monastere de Vierăş, . 84. Le 8 avril 1646 (7154). Le prevot Dima de Mierea vend au postelnic Pană de Părdeşti une jeune Tsigane, Anca. 85. Le 9 avril 1646 (7154). Neagoe, fils d’Ivan de Cârlig, Radu et Drăgan, fils de Voico, et Stanciul, fils de Bădilă de Cârlig, vendent leur terres â l’ecuyer Apostolache. LXII www.dacoromanica.ro 86. Tărgovişte, le 9 avril 1646 (7154). Le voivode Matei Basarab confirme au monastere de Doiceşti Ies dons faits par le clucer Tudor, beau-fils du postelnic Nan de Bărbăteşti, et par le cihodar Ştefan. 87. Le 10 avril 1646 (7154). Drăghici, fils de Radu Ţarălungă de Cârligaţi, district de Vlaşca, et son fils vendent au second tresorier Eustratie Leurdeanul un carre de vigne sur le coteau de Ştefăneşti, â Piteşti. 88. Le 10 avril 1646 (7154). Toader et son petit-fils, Drăghici de Băneasa, vendent â l’ecuyer Radu et au monastere d’Urecheşti leur terre de Băneasa, district d’Ilfov. 89. Le 12 avril 1646 (7154). Le vornic Vasilie de Băneşti et son epouse, Marga, et leur fils, Micul et Neagul, vendent au second tresorier Eustratie Leurdeanul un carre de vigne sur le coteau de Ştefăneşti, . 90. Le 12 avril 1646 (7154). Le voivode Matei Basarab confirme â Radu et â d’autres serfs de Bătrâni, district de Sac, leur affranchissement du servage. 91 .Le 13 avril 1646 (7154). Le porte-glaive Andrei confirme au voivode Matei Basarab qu’il a achete â sa soeur, Anca, une familie de Tsiganes, donnee en dot par leur pere, pour laquelle il a negocie avec le Prince. 92. Le 13 avril 1646 (7154). Stanciu d’Izvorani vend au monastere de Câmpulung et au superieur Melchisedec un vignoble sur le coteau d’Izvorani. 93. Le 15 avril 1646 (7154). Le stolnicel Vlaicul, fils de Micul de Stoieneşti, vend â l’ancien grand clucer Socol un terrain de maison, un jardin et un verger â Stoieneşti. 94. Le 16 avril 1646 (7154). Le voivode Matei Basarab confirme au monastere de Golgota et au pretre Zaharia, superieur de ce monastere, Poiana Popii de Valea Lungă, â la suite d’un proces. 95. Le 17 avril 1646 (7154). Le patriarche d’Alexandria jette l’anatheme sur Ies paysans libres des alentours de Leleşti et de Băjeşti, district de Dâmboviţa, â moins que ceux-ci ne confirment que Ies deux villages ont ete unifies et declarent â qui ils ont appartenu auparavant. 96. Tărgovişte, le 18 avril 1646 (7154). Le voivode Matei Basarab confirme â Deadul et â Anghel, fils d’Andreiu et de Evda, une terre de Viţicheşti, â la suite d’un proces. 97. Tărgovişte, le 18 avril 1646 (7154). Plusieurs paysans libres de Vătăşani pe Urlui, district de Teleorman, se vendent comme serfs au marchand Pătru. 98. Le 20 avril 1646 (7154). Le postelnic Vintilă de Săteni, n’ayant pas de fils, legue par ecrit â son epouse et â ses filles Ies terres de Săteni, de Popşa, de Vâlcana, de Gostavăţ etc. 99. Le 21 avril 1646 (7154). Le cordonnier Tănasie et son epouse, Voica, confirment que Pană Palimari leur a rembourse Ies pieces d’or versees pour un terrain de maison. 100. . Lăudat de Beleţi et son petit-fils, Simion, confirment au postelnic Radul de Beleţi s’etre mis d’acord sur un gue pour lequel ils ont ete appele en justice au divan au sujet du fii de l’eau. LXIII www.dacoromanica.ro 101. Le 22 avril 1646 (7154). Simion, fils de Lăudat de Beleţi, perd le proces avec le postelnic Radul de Beleţi au sujet d’un gue â Beleţi. 102. Le 23 avril 1646 (7154). Le postelnic Leca Meiotă vend â l’ecuyer Apostolache une terre et des serfs â Păpeni, . 103. Le 23 avril 1646 (7154). Les paysans libres du village de Şchiopeni, district de Buzău, s’obligent â rendre leur part d’impot payee pendant leur absence par le grand prevot Marco et le stolnic Dumitraşco. 104. 1646 (7154). Le voivode Matei Basarab confirme au porte-glaive Drăghici, fils du logothete Papa de Greci, un vignoble sur le coteau de Dobroteni, une terre â Butoiul et une Tsigane. 105. Le 25 avril 1646 (7154). Le voivode Matei Basarab designe les boyars qui allons delimiter la terre du monastere de Crasna â Crasna. 106. Le 26 avril 1646 (7154). Chera et Tănasie font un echange de vignobles â Goleşti, district d’Argeş. 107. Le 26 avril 1646 (7154). Ţuga vend au tresorier Bunea sa terre â Duşăşti, . 108. Târgovişte, le 26 avril 1646 (7154). Le voivode Matei Basarab confirme au grand vornic Dragomir des moulins â gue â Târgovişte, des jardins et des vignes, exempts de l’impot sur le vin, et un terrain de maison. 109. Le 26 avril 1646 (7154). Le voivode Matei Basarab confirme au postelnic Udrea de Bibeşti, fils de Vlăduţul, une terre â Jupâneşti, la part de Radul Paştei et du frere de celui-ci, Hamza. 110. Le 28 avril 1646 (7154). Le marchand Lamba vend â Varlaam, superieur du monastere de Căldăruşani, un vignoble â Valea Lupului . 111. Târgovişte, le 28 avril 1646 (7154). Le voivode Matei Basarab confirme â Stan et â Lupul, fils de Badea de Măţău, ancien serfs Cungre et Ionaşcu, fils de Radul Robul de Suslăneşti, leur affranchissement du servage. . 112. Le 29 avril 1646 (7154). L’ecuyer Stoian de Băjeşti temoigne au sujet des depenses faites avec un lac <â Băjeşti>. 113. Le 29 avril 1646 (7154). Douze boyars delimitent le village de Trestenicul, district de Mehedinţi, achete par le capitaine Buliga au capitaine Colţea. 114. Le 29 avril 1646 (7154). Le voivode Matei Basarab autorise le sluger Loiz â vendre le village de Herăşti du clucer Pătru Aslan, afin de payer la dette envers le clucer Ghinea, pour laquelle celui-ci s’etait porte garant. 115. Le 30 avril 1646 (7154). Gherghina, fils de Dobre Benghe de Stoieneşti, vend au tresorier Gherghe et â l’epouse de ce demier, Ioana, une terre â Cornet. 116. Le 30 avril 1646 (7154). Pătru, fils de Radul de Glupavi, vend au tresorier Gherghe et â l’epouse de ce demier, Ioana, une terre â Glupavi. 117. Mai, 1646 (7154), s. j., indiction 14. Parthenie, patriarche oecumenique, ecrit au metropolitain de Valachie, aux superieurs des monasteres, aux boyars et aux marchands de Târgovişte et de Bucureşti pour confirmer le don fait au monastere de Bradu par l’ecuyer Radul. LXIV www.dacoromanica.ro 118. Mai 1646 (7154), s. j. Le voivode Matei Basarab ordonne â Belde Kelemen de Transylvanie de ne plus reclamer au vornic Tudor de Răteşti une dette payee aux Turcs â la place du vornic Tudor. 119. Le 2 mai 1646 (7154). Baba Dobra, fille de Bobici, Pătru et ses fils: Radul, Stoian et Stan et Ghedeon vendent au cămăraş Antonie leurs parts de terre â Opintiţi, . 120. Le 2 mai 1646 (7154). Le voivode Matei Basarab nomme douze boyars pour delimiter Ies terres des fr&res Băleanu, du clucer Gheorghe et du sluger Pătru â Băleni et â Băcani, . 121. 1646 (7154). Le cămăraş Antonie donne au monastere de Banu la terre d’Opintiţi, . 122. Le 3 mai 1646 (7154). Voico, frere d’Iacov, vend au monastere de Brăncoveni et au superieur Gavriil cinq arpents de vigne contre 60 ughi et 150 cos lande. 123. Tărgovişte, le 3 mai 1646 (7154). Le voivode Matei Basarab exempt d’impots et octroie des privilâges aux habitants de la viile de Câmpulung. 124. Le 3 mai 1646 (7154). Bica vend â Ştefan une terre â Răspopi . 125. Le 4 mai 1646 (7154). Drăghici, fils de Lupu de Miroslăveni vend au postelnic Vlădislav de Belcin un vignoble â Cârceu, , contre 120 ughi. 126. Le 6 mai, 1646 (7154). Radu Lepşa et son frere, Radul de Carcadulea, vendent au vornic Lupul de Lapoş leur part de terre au village, contre 16 ughi. 127. Le 6 mai 1646 (7154). Les villageois de Bordeşti, district de Râmnicul Sărat, vendent au voivode Matei Basarab un vignoble sur le coteau de Bordeşti . 130. Le 7 mai 1646 (7154). Le voivode Matei Basarab ordonne â douze boyars de delimiter la terre de Băleni, , appartenant au clucer Gheorghe . 131. Le 8 mai 1646 (7154). Garabiceanu et Ia religteuse Sofronia vendent â Dumitraşco, fils de Botaşanul de Mărăcineni, leur terre d’Odobeni, . 132. Le 8 mai 1646 (7154). Le voivode Matei Basarab confirme â joupaneasa Maria, epouse du logothete Stoica de Fărcaş, un serf, Gherghie de Coluneşti, deux Tsiganes, Voica et Marina, et un Tsigane, Dumitru Gărdea. 133. Le 8 mai 1646 (7154). Le voivode Matei Basarab confirme â Mirean et au frere de celui-ci, Iane, fils de Sima de Mărăcineni, district de Buzău, quatre arpents de vigne sur le coteau de Vemeşti. LXV www.dacoromanica.ro 134. Târgovişte, le 8 mai 1646 (7154). Le voivode Matei Basarab confirme â Stanca, fille d’Ivan Ţuţulea de Piteşti, et â son fils, Sava, des vignobles sur le coteau d’Izvorani, . 135. Le 9 mai 1646 (7154). Quatre boyars designes par le Prince pour juger le litige entre Ianoş de Domireşti et Daniil, superieur du monastere Deduleşti, confirment que la terre de Bădiceşti, n’a jamais ete dediee au monastere. 136. Le 9 mai 1646 (7154). Le voivode Matei Basarab ordonne â six boyars de partager Ies vergers et Ies forets coupees de Băleni, appartenant au clucer Gheorghe et au frere de ce demier, le sluger Pătru. 137. Le 10 mai 1646 (7154). Cemica et Stanciul, fils de Radu de Vătăşani, , se vendent en servage au marchand Petre, contre 43 ughi. 138. Le 10 mai 1646 (7154). Douze boyars delimitent la terre de Băleni, , appartenant au clucer Gheorghe et au sluger Pătru. 139. Le 10 mai 1646 (7154). Le voivode Matei Basarab autorise Pepouse de clucer Ileana de Părdeşti, , â poursuivre et â rassembler tous ses serfs qui se sont enfuits. 140. Le 12 mai 1646 (7154). Le voivode Matei Basarab ordonne â douze boyars de delimiter Ies terres de Găieşti, et de Chiliani, appartenant au grand tresorier Stroe Leurdeanul. 141. Le 12 mai 1646 (7154). Le voivode Matei Basarab ordonne aux villages de Jiblea et de Călimăneşti, , de ne plus empieter sur Ies terres appartenant au monastere de Cozia. 142. Le 14 mai 1646 (7154). Stanca et Floarea, filles de Diicul de Samara, vendent au capitaine Constantin leur part de terre au village, contre 10 ughi. 143. Le 15 mai 1646 (7154). Hamza, Bălăci et Cârstea, fils de Şobondei de Birci, vendent â Stoica Glodeanul un vignoble sur le coteau de Negoieşti . 144. . Le pârcălab Dişcul de Topana et Ies serfs du meme village, appartenant au monastere < d’Argeş>, temoignent au voivode Matei Basarab au sujet de certains d’entre eux qui veulent se racheter du servage. 145. Le 16 mai 1646 (7154). Le voivode Matei Basarab decide que Ies serfs de Topana appartenant au monastere d’Argeş, inscrits dans Ies troupes, resteront en servage. 146. Le 17 mai 1646 (7154). Le voivode Matei Basarab ordonne au grand tresorier Stroe Lurdeanul de ne plus empieter sur la terre appartenant au monastere d’Argeş. 147. Le 18 mai 1646 (7154). Le pretre Manea achete â Dumitru Iorga un arpent et un ferdel de vigne faisant pârtie de la terre de Voiceasca, contre 13 ughi. 148. Le 18 mai 1646 (7154). L’echanson Stoica de Loloieşti vend â Micu de Săruleşti huits arpents de terrain contre un cheval. 149. Le 19 mai 1646 (7154). Muşa et Ivana, Ies filles de Dumbrăvoiul, vendent â l’echanson Negoiţă une terre au champ de Cârlomăneşti, . LXVI www.dacoromanica.ro 150. Le 20 mai 1646 (7154). Douze boyars delimitent Ia terre de Găieşti, , achetee â Udrea par le grand tresorier Stroe Leurdeanul. 151. Le 20 mai 164 (7154). Pere Mircea de Lăcurine vend au pretre Stan des pommiers et des.pruniers âTopile, , contre 1 ughi. 152. Le 20 mai 1646 (7154). Radu, son petit-fils, Ciocan, et son frere, Vâlsan, vendent â Stan plusieurs terres â Jideni, . 153. Le 20 mai 1646 (7154). Tatul al lui Drăgănel de Pârşcovvend au Şerban de Trestia et aux freres de ce demier, Creţotă, Lepădat et le pretre Mihai, la part d’une terre au village, contre 25 de ughi. 154. Le 20 mai 1646 (7154). Tudor Cârjeu de Budişteni delimite des terres â Cacaleţi, . 155. Le 21 mai 1646 (7154). Petco, fils de Bogdan de Bucu, district d’Ialomiţa, vend au second panetier Leca â sept costande le stânjen. 156. Tărgovişte, le 21 mai 1646 (7154). Le voivode Matei Basarab confirme â soi-meme des terres â Plătăreşti, â Lupia, â Răduleşti, , etc. 157. Le 22 mai 1646 (7154). Les petits proprietaires du village de Băbeni -Drăgan, fils de Sibiu, Badea Mălaia, Stoica Ţestu et d’autres - temoignent devant les douze boyars et le haut fonctionnaire princier, l’intendant d’ecuyers Neagu, au sujet des limites de la terre de Hadâr. 158. Le 22 mai 1646 (7154). Stan Grosul vend â l’ecuyer Apostolache les terres de Cârlig et de Lindiceşti. 159. Le 24 mai 1646 (7154). Mareş achete â Hilip, fils de Neagul, 15 toises de terre â Pârşcoveni contre 900 aspres. 160. Le 24 mai 1646 (7154). Nenciul de Pădeni, fils de Costea, vend â Tudor de Frăţileşti une terre â Bădeni contre 12 lei et demi. 161. Tărgovişte, le 24 mai 1646 (7154). Le voivode Matei Basarab fait don au porte-glaive Moise, fils du vornic Mihalcea de Pătârlagele, une terre â Şopârliga de Cătunul de Sus, district de Buzău, pour fidele et honnete service. 162. Le 25 mai 1646 (7154). Douze boyars delimitent la terre de Băbeni, , appartenant au capitaine Mareş de Ploieşti, au vornic Iordache de Cozleci et â Cazan et â sa fferaiche. 163. Le 25 mai 1646 (7154). Douze boyars delimitent la terre de Băbeni, , appartenant au capitaine Mareş de Ploieşti, au vornic Iordache de Cozleci et â Cazan et â sa freraiche. 164. Le 25 mai 1646 (7154). Le vornic Iordache de Cozleci temoignent devant Tudor de Târşor que douze boyars, accompagnies par l’intendant d’ecuyers et de petits postelnici Neagul, se sont presentes sur place et qu’ils ont delimite le village de Băbeni, . 165. Le 26 mai 1646 (7154). Le voivode Matei Basarab designe les paysans libres qui delimiteront un terrain et decideront sur l’emplacement de quelques palisssades pour Radu Căpăţână de Berteşti et Ciqban de Ciobăneşti. LXVII www.dacoromanica.ro 166. Târgovişte, le 2 mai 1646 (7154). Les habitants du village de Cocicodia, , se vendent en servage au voivode Matei Basarab, avec Ieurs terres et leurs flls. 167. Le 26 mai 1646 (7154). Neagul de Lindiceşti et ses fils, Dumitru et lyazăr, vendent â I’ecuyer Apostolache une part de terre. 168. Le 27mai 1646 (7154). Radul, fils de Vladul de Luciani, Muşa, fille de Coman, et Marin, petit-fils de Vladul, mettent an gage chez Isar toute leur terre de Ruşii Iui Chirtop, contre 5 ughi. 169. Le 28 mai 1646 (7154). Dionisie et son epouse, Ana, vendent au grand ecuyer Radu Mihalcea Cândescu une Tsigane, Nedelea caţaveica avec deux enfants, qui s’etaient enfuits en Moldavie. 170. Le 28 mai 1646 (7154). Les paysans libres temoignent au sujet des vignobles d’Alun, appartenant â Gherghina et â Hamza. 171. Le 28 mai 1646 (7154). Le pârcălab de cour Pădure confirme que Braşov et son fils se sont rachetes du servage avec leur terre. 172. Le 28 mai 1646 (7154). Le voivode Matei Basarab confirme â Stanciul et au fils de ce demier, Filip de Baia de Fier, Ia moiti6 de la terre de Radu Ticuci. 173. Târgovişte, le 2 mai 1646 (7154). Le voivode Matei Basarab confirme au pere Braşov sa bande de terre â Bărbuleşti, , sans que son frere Radul et sa belle-fille, Sora, y aient quelque titre. 174. Le 29 mai 1646 (7154). Le voivode Matei Basarab confirme au monastere de Câmpulung et au superieur Melhisedec le mont Moşoroaele, . 175. Le 29 mai 1646 (7154). Le voivode Matei Basarab ordonne â Preda de Lereşti de ne plus importuner Ies gens de Godeni au sujet du mont Muşuroaele, qu’il a vendu au monastere de Câmpulung. 176. Le 30 mai 1646 (7154). Le voivode Matei Basarab confirme â Atanasie, superieur du monastere de Radu .Vodă de Bucureşti, que les gens du monastere sont en droit de defendre la terre de Ciumemic, , appartenant â ce monastere. ,177. Le 30 mai <1646> (7154). Vintilă et son petit-fils, Vlad Răspopu, fils du pretre Duma, vendent â l’ecuyer Apostolache une terre â Mâstăneşti, , contre 13 ughi. 178. Le 31 mai 1646 (7154). Le voivode Matei Basarab confirme au logothete Radul Dudescul une terre â Ciumemic, . 179. Le 31 mai 1646 (7154). Le voivode Matei Basarab confirme au logothete Pătraşco et au frere de ce demier, Giura, une terre au village de Şerbăneşti, , avec des serfs, â Ia suite d’un proces. 180. Le ler juin 1646 (7154). Ifrim de Hurezi, fils du pretre Colţea, vend au grand tresorier Stroe un arpent de vigne sur Ie coteau de Ştefaneşti, , contre 2400 bani. 181. Le ler juin 1646 (7154). Le voivode Matei Basarab confirme â Dragul, fils de Vâlcan de Stroieşti, district de Sac, une terre au village. LXVIII www.dacoromanica.ro 182. Târgovişte, le ler juin 1646 (7154). Le voivode Matei Basarab confirme au vornic Lupşa et â Vâlcul, fils du logothete Cernat de Puţintei, une terre sur le coteau de Vemeşti. 183. Le 2 juin 1646 (7154). Le grand vornic Dragomir, le grand clucer Preda et le capitaine de roşii Radu de Fărcaşa, ainsi que vingt-quatre de boyars delimitent la terre du grand porte-glaive Diicu Buicescu â Măniceşti, â Ursoaia, â Flocoşani et â Păhuleasa. 184. Le 2 juin 1646 (7154). Douze boyars delimitent la terre de Grădişte, , appartenant au stolnic Dumitru et â son fils, le postelnic Stanciul, par rapport â celle appartenant au postelnic Stroe et â son frere, Pătraşco. 185. Târgovişte, le 2 juin 1646 (7154). Le voivode Matei Basarab donne au second portier Tănasie la silişte d’Uieşti, â Valea Câinelui, district de Teleorman. 186. Le 3 juin 1646 (7154). Calciul, Toader, Manea, Stanciul et d’autres gens de Trânşani, , vendent leurs parts de terre â Calciul. 187. Le 5 juin 1646 (7154). Stan Baltac et ses freres, Pascu et Radu, vendent â Lazăr un vignoble sur le coteau de Săseni, , contre 12 ughi. 188. Le 5 juin 1646 (7154). Tudor, petit-fils de Stan Lungul de Trestieni, vend au postelnic Sava de Negoeşti une terre au village, contre 5 ughi. 189. Le 5 juin 1646 (7154). Vingt-quatre de boyars, ainsi que le sluger Preda, prâfet du Prince, delimitent Ies villages et Ies terres appartenant au monastere de Căldăruşani et font rediger un acte. 190. Le 7 juin 1646 (7154). Giurgea achete â Barbu une terre â Ciorăşti, , contre 1300 bani. 191. Le 8 juin 1646 (7154). L’intendant Neguţ de Ţâţa temoigne avoir emplace par erreur sa bergerie sur la terre du monastere de Golgota, . 192. Târgovişte, le 8 juin 1646 (7154). Le voivode Matei Basarab confirme â Neagoe et Ion, fils du vieux Braşov de Bărbuleţ, district de Dâmboviţa, anciens serfs du pârcălab Pădure de Lazuri, leur affranchissement du servage. 193. Le 10 juin 1646 (7154). Le voivode Matei Basarab confirme â Pană Pepano, frere du marchand Ghinea, le village de Codreni, district d’Ilfov. 194. Le 12 juin 1646 (7154). Le voivode Matei Basarab confirme au superieur du monastere de Vieroşi le droit des gens et des serviteurs de ce monastere de prelever l’impot sur Ies terres de Bărcuţa et d’Urâţi, . 195. Le 14 juin 1646 (7154). Albul et son frere, Nedelco, fils de Gatie et de Dobra de Dărăşti, vendent au grand prevot Radu toute leur part de terre au village, contre 1800 bani. 196. Muşcel, le 14 juin 1646 (7154). Gheorghe de Valea Lupului vend au pretre Voicu et aux freres de ce demier, Toma et Borcea, la part de terre preş de la limite du village de Muşcel, . 197. Le 14 juin 1646 (7154). Vingt-quatre boyars delimitent la terre de Scăieşti, , appartenant au monastere de Gura Motrului. LXIX www.dacoromanica.ro 19&. Pojogeni, Le 15 juin 1646 (7154). Hriza vend â Anghel de Brătuie un terrain au village d’Ugrin, , avec le terrain de vigne et des preş, contre 3000 de aspres. 199. Le 15 juin 1646 (7154). Stana, Dochiţa et Stoica, filles de Vâlsan d’Imosa, vendent au capitaine Lepădat leur terre de Moişescul de Jos , contre 3 000 aspres. 200. Târgovişte, le 15 juin 1646 (7154). Le voivode Matei Basarab fait don au monastere de Trebinie de la cote Dalmate une rente annuelle de 1800 aspres et 200 aspres aux moines qui viendront l’emporter. 201. Le 16 juin 1646 (7154). Marcu, frere de Neniul, vend au tresorier Bunea sa part de terre â Crăvinescu. 202. Le 16 juin 1646 (7154). Vingt-quatre boyars delimitent le village de Cocicodia, district de Mehedinţi. 203. Târgovişte, le 18 juin 1646 (7154). Le voivode Matei Basarab confirme au marchand Pătru des serfs. 204. Le 20 juin 1646 (7154). Gheorghe de Hăbud, fils de Stoica de Dărmăneşti, vend une terre au grand tresorier Stroe Leurdeanul. 205. Focşani, le 20 juin 1646 (7154). Le vornic Pinteleiu de la Moldavie, de la region de Bârlad, sur la Tutova, et son frâre, Gavril, vendent â l’echanson Pană un Tsigane, contre 30pieces d’or. 206. Le 20 juin 1646 (7154). L’echanson Stoica et son fils, Radul, de Dragomireşti, vendent au grand logothete Radul un vignoble sur le coteau de Loloieşti, . 207. Le 20 juin 1646 (7154). Le voivode Matei Basarab confirme â Neagul, beau-fils de Dumitru Frăngot, et â l’epouse du premier, Sora, une terre au village de Bătrâni, district de Sac. 208. Le 26 juin 1646 (7154). Le voivode Matei Basarab ordonne aux paysans libres choisis par Stanca et sa petite-fille, Despa, de temoigner au sujet de la terre de Boteni,, appartenant â celles-ci. 209. Târgovişte, le 28 juin 1646 (7154). Le voivode Matei Basarab confirme au postelnic Pătraşco de Bucşani, fils de Bărcan, ancien grand stolnic, la terre de Stănislăveşti, district d’Olt. 210. Le ler juillet 1646 (7154). Arbănaş, fils de Toader de Chiojdeni, vend â l’ecuyer Apostolache et â l’epouse de ce demier, Voichiţa, une terre â Vaideeşti, . 211. Le ler juillet 1646 (7154). Le logothete Danciul Pârâianul de Mileşti et d’autres boyars delimitent la terre de Ciocadia appartenant au postelnic Barbul Rogojanul. 212. Le ler juillet 1646 (7154). Le voivode Matei Basarab confirme au monastere de Câmpulung et au superieur Mehisedec le mont Clăbucetul du village de Voineşti, . LXX www.dacoromanica.ro 213. Le 2 juillet 1646 (7154). Le voivode .Matei Basarab ordonne â des paysans libres de Bădeni â temoigner au sujet du mont Gruiul Ursului du monastere de Câmpulung. 214. Târgovişte, le 4 juillet 1646 (7154). Le voivode Matei Basarab confirme au câmâraş Spahiul une vigne sur le coteau de Crângureni, . 215. Le 6 juillet 1646 (7154). Le ceauş Stanciul et son frere, Costea, donnent en dot â leurs soeurs deux serfs de Voineşti, . 216. Le 6 juillet 1646 (7154). L’echanson Stepan et d’autres vendent au voivode Matei Basarab leur part de terre â Zăval, . 217. Târgovişte, le 7 juillet 1646 (7154). Le voivode Matei Basarab confirme au tresorier Bunea Ies terres et Ies serfs achetes â Gabrov, â Grădiştea de Jos, â Glăvăneşti, â Goleşti etc. 218. Le 8 juillet 1646 (7154). Nicula, le petit-fils, Bulăroiul, vend au pretre Jipa de Verneşti un gue de moulin, contre 12 ughi. 219. Le 8 (cuptor) 1646 (7154). Radul Răgălie, Manea et sa soeur, Briia, vendent â l’ecuyer Apostolache leur part de terre â Lăcureni, , contre 10 ughi et demi. 220. Le 9 juillet 1646 (7154). Apostol et Macarie d’Ojogeni vendent au logothete Radul de Ţigăneşti leur part de terre â Lipăreşti, . 221. Craiova, le 9 juillet 1646 (7154). Joupaneasa Păuna, epouse de Staico d’Ohaba, vend une Tsigane â Ghiorma, grand ban de Craiova. 222. Târgovişte, le 10 juillet 1646 (7154). Le voivode Matei Basarab confirme au monastere Vieroş la moitie du village de Bezdeadu, , avec des serfs, â la suite d’un proces. 223. Le 12 juillet 1646 (7154). Vingt-quatre boyars delimitent le village de Măceşul, district de Dolj, appartenant au voivode Matei Basarab. 224. Le 13 juillet 1646 (7154). Le voivode Matei Basarab confirme au grand sluger Dumitru Filişanu la moitie du village de Gârla agăi Stamatie avec sept serfs. 225. Le 14 juillet 1646 (7154). Creţu de Buzău donne â l’Eveche sa part de terre â Negrească . 226. Târgovişte, le 15 juillet 1646 (7154). Gligorie, frere de Vasilei et de Crăciun, et Ştefan, frere d’Ion Răspopul, se vendent en servage au logothete Radu Dudescu. 227. Le 16 juillet 1646 (7154). Nistor de Târgovişte vend au grand echanson Drăguşin un terrain de maison sur la Ialomiţa. 228. Le 20 juillet 1646 (7154). Mihalcea, Toma et Dumitru et leurs epouses echangent leur terre de Voiceşti contre celle de Buiceşti, appartenant au postelnic Condilo. 229. Le 22 juillet 1646 (7154). Le voivode Matei Basarab ordonne au portier Manole de delimiter la terre de Gorganele , appartenant au monastere de Radu Vodă. LXXI www.dacoromanica.ro 230. Bucarest, le 23 juillet 1646 (7154). L’echanson Stoica de Dragomireşti ot ses fils, Radu et Aron, font un echange de. terres avec Athanasie, superieur du monastere de Radu Vodă. 231. Le 24 juillet 1646 (7154). Le second panetier Leca, fils de Vaga Oprea, vend au postelnic Hrănită de Blagodeşti une terre â Murgeani, contre 294 ughi. 232. Le 24 juillet 1646 16<4>6 (71<5>4). Joupăneasa Marina, epouse du logothete Drăghici de Pleşoi, et son fils, Andrei, vendent au voivode Matei Basarab le village de Seaca, district de Mehedinţi, avec des serfs. 233. Le 27 juillet 1646 (7154). Oprea de Gurbăneşti vend au grand serdar Constandin une terre â Băleni, . 234. Le 28 juillet 1646 (7154). Mihăilă d’Urseşti donne â Sofronie, superieur sa part de terre au village. 235. Le 1a aout 1646 (7154). Necula, Paraschiva, Bădica et Radul de Dârza vendent au postelnic Stoica une terre â Dârza, , la part d’Oprea. 236. Le 1* aout 1646 (7154). Village de Stroieştii: pere Cereaşă, Radul, fils de Danciul, Stanciul, fils de Mirul, Şerban, fils de Tohan, Stanciul Măcăneţul et d’autres, vendend au clucer Udrea Doicescul une terre au village, la part de Dârjeală et de son petit-fils, Radul. 237. Bucarest, le 3 aout 1646 (7154). Le marchand Pătru temoigne pour Grăjdana, fîlle du logothete Mih. 243. Le 11 aout 1646 (71Ş4). Plusieurs villageois de Băbeni mettent en gage leur terres â Baico et â Iano, marchands de Gherghiţa. 244. Bucarest, Le 14 aout 1646 (7154). Le voivode Matei Basarab confirme au logothete Pătraşco et â Giura, fils du pretre Ianachi de Morânglavi, la moitie du village de Şerbăneşti, district de Vâlcea, â la suite d’un proces au divan. 245: Le 15 aout 1646 (7154). Nicola de Colibaşi et son son fils, Giurge, donnent un 6crit â Dragomir, fils d’Ivăniş, au sujet de la terre de Teiul Hulmii et le gue de moulin de Drăstila. LXXII www.dacoromanica.ro 246. Le 15 aout 1646 (7154). Voinea de Mâstăneşti, fils de Vlad, vend â Pecuyer Apostolache trois arpents de jonchere â Gruiu et â Sperlea, . 247. Le 17 aout 1646 (7154). Laţco se vend en servage au ceauş Lupul de Străia contre 15 galbeni. 248. Bucarest, Le 19 aout 1646 (7154). Le grand clucer Preda Brâncoveanu confirme que pere Mihai Cârlig de Bălteni, district de Mehedinţi, ne s’est pas vendu â lui comme serf. 249. Le 19 aout 1646 (7154). Le voivode Matei Basarab autorise joupaniţa Neacşa, fille du sluger Costea, et ses fils, Nedelco et Mihalcea, â rassembler Ies serfs et Ies Tsiganes qui se sont enfuits. 250. Le 19 aout 1646 (7154). Le voivode Matei Basarab autorise Neagoe de Fata et le fils de ce demier â prendre Ies produits vendus par le petit prevot Manea et son frere, Dumitru. 251. Le 19 aout 1646 (7154). Le voivode Matei Basarab confirme â Tatomir et â Gavril des terres â Ciutureşti, , pour avoir paye l’impot de certains qui se sont enfuits. 252. Le 20 aout 1646 (7154). Le Tsigane Dobre et Neaga vendent leur fille, Stancea, au superieur du monastere de Câmpulung. 253. Le 20 aout 1646 (7154). Les serfs de Duşani temoignent du fait que Neagul, Radu et Mihnea ont plein droit de possession sur les terres achetees par leur pere, le logothete Barbul. 253 bis. Le 20 aout 1646 (7154). Aneşu de Stâlpeni, avec ses fils, Bogdan et Obreaten, vendent une vignoble dans la colline de Stâlpenilor, â Gherghie vistier. 254. Bucarest, Le 20 aout 1646 (7154). Le voivode Matei Basarab confirme au second tresorier Eustratie Leurdeanul une terre et des serfs au village de Măgurele , la part de Neacşa, parente de dame Stanca. 255. Bucarest, le 20 aout 1646 (7154). Le voivode Matei Basarab confirme le rachat du servage d’un nombre de serfs du village de Megiaşi, district d’IlfQV, ayant appartenu au tresorier Bunea. 256. Le 20 aout 1646 (7154). Le voi'vode Matei Basarab confirme au monastere de Radu Vodă la terre de Gorgănele, district d’Ilfov. 257. Le 21 aout 1646 (7154). Ignatie, archeveque de Râmnic, fait un echange de Tsiganes avec le vornic Iordache. 258. Le 25 aout 1646 (7154). Six boyars delimitent la terre de Dărăşti, , appartenant au prevot Radu et â sa soeur, Maria. 259. Le 25 aout 1646 (7154). Stroe, fils d’Andrieş, vend â Dumitru la terre de Gâlmeni et un terrain â Piscul cu Cremene. 260. Le 26 aout 1646 (7154). Le voi'vode Matei Basarab confirme au grand sluger Dumitru Filişan le village de Spinişorul de Jos, district de Mehedinţi, avec des Tsiganes. 261. Le 27 aout 1646 (7154). Ioanichie, patriarche d’Alexandria, confirme au monastere de Vieroş la moitie du village de Bezdead, district de Dâmboviţa. LXXIII www.dacoromanica.ro 262. Le 27 aout 1646 (7154). Le sluger Preda et douze boyars temoignent du fait que Muşa a fait don au monastere de Căldăruşani sa part de la terre â Vărăşti, . 263. Le 29 aout 1646 (7154). Micudă, fils de Pârvul et ses fils, vendent au clucer Socol une terre â Stoieneşti, . 264. Le 29 aout 1646 (7154). Tihan, fils de Dragomir de Dohoţei, district d’IIfov, avec Stana et ses fils, donnent au monastere de Căldăruşani Ieur part d’une terre. 265. Le 29 aout 1646 (7154). Le voivode Matei Basarab confirme â Pătraşco et â Giura de Morunglavi une Tsigane, Stanca. 266. <1646 septembrie 1 - 1647 august 31>, 7155. Bădica de Valea â Dobrotă et son fils, Soare, vendent une terre ă Drumceşti contre 3 ughi et 3 costande. 267. , 7155. Bădicul de Valea â Dobrotă, fils du roşu Spanciul, vend au grand Iogothete Radul Cocorăscu 34 toises de terre â Valea Leiăi contre 680 bani. 268. < Le ler septembre 1646 - le 31 aout 1647>, 7155. Dragomir, fils du diacre Stănislav, vend â Efrem, fils d’Iorga de Pătârlage, un arpent de jonchere contre 600 bani, argent comptant. 269. < Le 1" septembre 1646 - le 31 aout 1647>, 7155. Les vieux de Dragosloveni temoignent pour .Ruja, epouse de pretre, fille de Micul de Dragoslavele, que le pere de ce Ilenei a verse de 1’argent aux boyars pour se racheter du servage. 270. < Le ler septembre 1646 - le 31 aout 1647>, 7155. Ilie de Periaţi, beau-fils de Păcală de Răteşti, vend au grand Iogothete Radul Cocorăscu 40 toises de terre â Răteşti etc. 271. < Le 1er septembre 1646 - le 31 aout 1647>, 7155. Le ceauş Lepădat, fils de Pravăţ de Gherghiţa, emprunte 30 ughi ă Varlaam, superieur du monastere de Căldăruşani, avec un interet de douze pour dix et ceci pour Ia duree d’un an. 272. < Le 1" septembre 1646 - le 31 aout 1647>, 7155. Marin cel bătrân, roşul de Sulimanul, vend â Crăciun d’UIeşti, une part de Ia terre de Pereasca contre 16 ducats. 273. < Le 1“ septembre 1646 - le 31 aout 1647>, 7155. Neagolea vend au pretre Stan un carre de terre de Muchea Iui Carlii . 274. < Le la septembre 1646 — le 31 aout 1647>, 7155. Neagolea vend â Voico un carre de terre de Muchea Iui Carlii < ă Păcăleşti, district de Sac>. 275. < Le 1" septembre 1646 - le 31 aout 1647>, 7155. Onofrie et Zaharia vendent ă Gherghe deux cordes de terre contre 700 aspres. 276. < Le 1" septembre 1646 — le 31 aout 1647>, 7155. Sara, ancienne epouse du vornic Tudor, et son fils, Gherghe, vendent au grand Iogothete Radu Cocorăscu douze toises de terre avec des vergers contre 360 bani. LXXIV www.dacoromanica.ro 277. < Le ler septembre 1646 — le 31 aout 1647>, 7155. Stoica de Stânceasca et son frere, Radu, vendent â Dumitru Fărâmiţescul de Gherghiţa deux arpents et demi de terre. 278. < Le ler septembre 1646 - le 31 aout 1647>, 7155. Le voivode Matei Basarab confirme au monastere de Vărbila et au superieur David Ies vignobles d’un serf du monastere de Bădeni accuse par Ies villageois de s’etre enfuit pour ne pas payer l’impot. 279. < Le ler septembre 1646 - le 31 aout 1647>, 7155. Le voivode Matei Basarab confirme au monastere de Vărbila et au superieur David le droit de prelever l’impot sur Ies villages de Ţăţârlige, d’Urseşti, de Bădeni et de Brăneşti, , 7155. Le voivode Matei Basarab autorise le monastere de Vărbila et le superieur David de prelever l’impot sur la terre d’Urseşti, â la suite d’un proces. 281. < Le ler septembre 1646 - le 31 aout 1647>, 7155. Le voivode Matei Basarab confirme au tresorier Gherghe et au tresorier Bunea une terre â Dârza, district de Vlaşca, ayant appartenu â des paysans libres qui se sont enfuits pour ne pas payer l’impot. 282. Septembre 1646, s.j., indiction 15. Partenie, patriarche de Constantinople, sur la demande du metropolitain Teofîl, confirme la procedure d’election du successeur au siege metropolitain par le Prince, Ies boyars et le clerge. 283. Le ler septembre 1646 (7154). Les petits echansons de Cucuruz vendent â l’ancien second tresorier Gheorghe et â l’ancien grand tresorier Bunea une terre â Dârza, . 284. Le ler septembre 1646 (7154). Le voivode Matei Basarab confirme au monastere de Căldăruşani et au superieur Varlaam quatre cordes de terre au village de Dobroţăi, . 285. Bucarest, le 3 septembre 1646 (7154). Le voivode Matei Basarab confirme â Ianache, fîls du pretre Borcea, eclisiarh de Bucarest, et â son epouse, jupaneasa Elina, fîlle du logothete Fiera d’Ageşti, une terre â Ageşti, district d’Ilfov. 286. Bucarest, le 3 septembre 1646 (7154). Le voivode Matei Basarab confirme â Laţco, au frere de celui-ci, Lăudat, et â leur oncle, Crăciun de Glogova, une terre â Mănăstirea , achetee â Novac de Vrabeţi. 287. Bucarest, le 4 septembre 1646 (7154). Badea et Drăghici, fils de Maria, vendent â Lăudat une terre â Româneşti, . 288. Bucarest, le 6 septembre 1646 (7154). Le voivode Matei Basarab confirme â l’ancien second tresorier Bunea une terre avec des serfs â Mogăşeşi, district de Vlaşca. 289. Bucarest, le 6 septembre 1646 (7154). Le voi'vode Matei Basarab confirme â Grăjdana, fîlle du logothete Miho, belle-mere du logothete de tresorerie Pană, le village de Vătăşanii sur l’Urluiu, district de Teleorman, avec des serfs. LXXV www.dacoromanica.ro 290. Bucarest, le 6 septembre 1646 (7154). Le voivode Matei Basarab confirme au monastere de Robaia une terre â Robaia, district d’Argeş, avec des serfs et l’aumone faite par Yarmaş Radul. 291. Le 11 septembre 1646 (7154). Le voivode Matei Basarab confirme au monastere de Radu Vodă un vignoble â Izvorani, . 292..Le 12 septembre 1646 (7154). Simedrea temoigne devant le village de Turburea son asservissement â Ghinea, faute de lui rembourser l’argent que ce demier a verse pour lui lorsqu’il s’etait enfuit. 293. Bucarest, Le 12 septembre 1646 (7154). Le voivode Matei Basarab confirme au monastere de Radu Vodă le droit de prelever l’impot sur le vin â Văleni, sur le coteau de Piteşti. 294. Le 14 < septembre 1646 -aout 1647> 7155. Le voivode Matei Basarab confirme au logothete Albul de Lângeşti et au fils de ce dernier, Iane, sept bandes de terre au village de Năpârteni, district de Muşcel. 295. Le 15 < septembre 1646 -1647 aout> 7155. Bogdan et Stan de Vaideel vendent â l’ecuyer Apostolache des vignobles sur le coteau de Gorunul, . 296. Le 15 < septembre 1646 - 1647 aout> 7155. Vlădaia, epouse de Stanciu Săbiştean de Râmnic, et ses fils vendent au cămâraş Costantin de Sărăcineşti, une terre â Olteni, . 297. Le 16 septembre 1646 (7154). Ianache, fils de Radoslav de Balosin, vend â l’ecuyer Negoiţă une terre â Cârtojani, . 298. Le 20 septembre 1646 (7154). Le ceauş Dedul, fils de Stan, vend â Necula Mârşăviţ une terre â Dudeşti, . 299. Bucarest, le 21 septembre 1646 (7154). Băluţă et son fils, Gropeiu, donnent au capitaine Lepădat une terre â Tâmavă et â Hurezi, , pour couvrir une dette faite par Preda, fils de Băluţă. 300. Le 22 septembre 1646 (7154). Le grand tresorier Stroe Leurdeanul, le grand postelnic Costandin Cantacuzino et le second tresorier Eustratie Lurdeanul ordonnent aux preleveurs de l’impot sur le vin sur le coteau de Ciocăneşti et de Văleni de permettre â Atanasie, superieur du monastere de Radu Vodă, de prelever l’impot sur le vin. 301. Le 22 septembre 1646 (7154). Le voivode Matei Basarab confirme au marchand Tănase une maison â Stănceşti, . 302. Le 23 7155. Vingt-quatre boyars choisis par le sluger Dumitru Filişanul et ses cousins delimitent la terre de Vârşiţa, , par rapport au villages appartenant au sluger Nicula. 303. Bucarest, le 25 septembre 1646 (7154). Le voivode Matei Basarab confirme au monastere de Radu Vodă un gue de moulin sur la Dâmboviţa, â la suite d’un jugement. 304. Le 3 octobre 1646 (7154). Douze boyars delimitent la terre de Ciumemic appartenant au logothete Sava et au logothete Tudosie Rudeanul. LXXVI www.dacoromanica.ro 305. Le 3 octobre 1646 (7154). Dobromir donne en dot â sa fille, Sora, le vignoble de Crângureni. 306. Uricheşti, le 4 octobre 1646 (7154). Le voivode Matei Basarab confirme au porte-glaive Ştefan une terre â Uricheşti, â la suite d’un proces avec Ies villageois du lieu. 307. Le 5 octobre 1646 (7154). Ion de Bobeni met en gage chez Pătraşco et Giurei de Morunglavi un Tsigane, contre des pieces d’or. 308. Le 11 octobre 1646 (7154). Le logothete Preda et six boyars delimitent la terre de Vălenii de Jos, donnee au monastere de Tisău par le vornic Ivăniş. 309. Le 14 octobre <1646>. Băluţă de Târnava et ses fils, Preda et Gropea, confirment au capitaine Lepădat que Preda lui a du 42 ughi. 310. Le 15 octobre 1646 (7154). Tecuşan et Radu vendent au second ecuyer Negoiţă la part de Băjeşti appartenant â leur beau-pere Oprea. 311. Le 17 octobre 1646 (7154). Băncilă, Dobrotă et Mircea vendent la terre de Bucul Bătrân. 312. 1646 (7154) octombrie 20. Mume de Herăşti vend au logothete Matei d’Obedeni sa part de Herăşti, . 313. Le 21 octobre 1646 (7154). Douze boyars delimitent la terre d’Ivaşco, de Spinciu et d’autres villageois de Vlădeni par rapport â celle appartenant au monastere de Mărgineni. 314. Le 27 octobre 1646 (7154). Douze boyars delimitent Ies terres du monastere de Plătăreşti. 315. Le 27 octobre 1646 (7154). Le voivode Matei Basarab achete la terre de Brânca, qu’il donne au monastere de Mihai Vodă, en recevant une autre en echange. 316. Le 28 octobre 1646 (7154). Ana et son beau-fils, Ambrozie, vendent au grand ecuyer Radu la terre de Răţeasca, sur le Buzău. 317. Le 31 octobre 1646 (7154). Le voivode Matei Basarab ordonne au second portier Stanciul de delimiter avec douze boyars la terre du vornic Borcea â Stoieşti. 318. Novembre 1646 (7155) s.j. Pădure, fils d’Oprea, vend au capitaine Costandino un vignoble contre 15 ughi. 319. . Pădure, Stoica, Şerban et Goţa vendent au capitaine Costandino la moitie d’une terre â Pârâul Veaţii, appartenant â la terre de Răţeasca <â Samara>, evaluee â 300 bani, argent comptant. 320. < Novembre 1646 (7155) s.j>. Stoica vend â Costandin le vignoble de Fiera <â Samara> contre 2 ughi et demi. 321. Le 10 novembre 1646 (7155). Douze boyars et le second portier Leca joignent d’autres terres â la terre de Câmpeneasca, appartenant au vornic Borcea. 322. Le 10 novembre 1646 (7155). Le sluger Udrea de Doiceşti reţoit de Luca, superieur du monastere de Snagov, un gue de moulin â Nemireşti contre 30 brebis. 323. Le 13 novembre 1646 (7155). Albul et ses freres, fils d’Oprea de Retevoieşti, echangent deux Tsiganes avec Nicola Mărşăviţ et joupaneasa Dumitra, epouse de ce demier. LXXVII www.dacoromanica.ro 324. Târgovişte, le 13 novembre 164<6> (715<5>). Le postelnic Drăghici, fils de Muja de Răteşti, et son epouse, Neacşa, fille de l’echanson Ivan de Băjeşti, s’afrerissent au grand logothete Mareş Băjescu et vendent â ce dernier un serf. 325. Le 15 novembre 1646 (7155). Ancuţa et ses fils, Hrizea et Dumitraşco de Pietroşani, vendent â Melchisedec, superieur du monastere de Câmpulung, un serf avec trois fils. 326. Le 15 novembre 1646 (7155). Dragomir de Samara vend â Ivan Cortofleş un terrain â Gura Frăsinelului, . 327. Le 16 novembre 1646 (7155). Hilohie de Găureni se vend en servage au postelnic Iorga. 328. Le 19 novembre 1646 (7155). Stana vend â sa soeur, Stanca, toute sa part de terre â Păcăleşti, , contre 362 bani et deux rations de ble. 329. Le 10 novembre <1646 >. Ioan, superieur du monastere de Căluiu, et le ban Radu Buzescu affranchissent du servage cinq serfs qui se sont enfuits de la terre du monastere de Cocorăşti et de Măneşti, . 330. Le 20 novembre 1646 (7155). Le voivode Matei Basarab confirme â l’echanson Negoiţă Ies villages de Căpoteştii, de Burciuleştii et de Săteştii, achetes au capitaine Iorga. 331. Târgovişte, le 20 novembre <1646-1647>. Le voivode Matei Basarab confirme au grand logothete Radu, pour fidele et honnete service, une terre inhabitee, libre d’impot, â Mărăcineni, district d’Ialomiţa, terre non incluse dans Ies registres de la tresorerie du Prince. 332. Târgovişte, le 22 novembre 1646 (7155). Le postelnic Chirca de Curtişoara et joupaneasa Dumitrana, son epouse, donnent au second tresorier Eustratie Leurd’eanul leur terre de Berteşti avec des serfs et reşoivent en echange une terre avec des serfs â Coluneşti, . 333. Târgovişte, le 22 novembre 1646 (7155). Le voivode Matei Basarab confirme au monastere de Vaideei et au superieur Partenie Ies vignobles achetes sur le coteau de Năieni. 334. Târgovişte, le 23 novembre 1646 (7155). Le postelnic Novac Sârbu vend au grand capitaine Radu la terre de Groşii appartenant â Laţcu, . 335. Târgovişte, le 23 novembre 1646 (7155). Le voivode Matei Basarab confirme au monastere de Crasna des terres â Drăgoieşti, â Bulzeşti et â Voieteşti. 336. Le 25 novembre 1646 (7155). Popa Badea et Radomir de Cocul vendent au capitaine Costandin la moitie de la terre de Câinişeasca <â Samara, district d’Argeş>. . 337. Le 25 Novembre 1646 (7155). Badea et Stan vendent au capitaine Costandin Gălăţeanul deux ronceraies â Câinişani, . 338. Le 25 novembre 1646 (7155). Danciul, fils de Bonghiciul et d’autres vendent â Costandin Gălăţeanu la foret coupee de Zlapia, <â Samara, district d’Argeş>. LXXVIII www.dacoromanica.ro 339. Le 25 novembre 1646 (7155). Danciul, Tudor et Stancu vendent au capitaine Costandino Gălăţeanul une ronceraie â Coada Lioanului, <â Samara, district d’Argeş>. 340. Le 25 novembre 1646 (7155). Ion et son beau-frere, Draguş, vendent au capitaine Costandino Gălăţeanul un vignoble â Samara, . 341. . Ion et son beau-frere, Drăguş, vendent au capitaine Costandino Gălăţeanu une corde de terre de Gura Răduioasei <â Sămara>, district d’Argeş, contre 1 ughi. 342. Le 25 novembre 1646 (7155). Oprea et Pătru vendent â capitaine Costandino Gălăţeanu la moitie de la foret coupee de Coada Zlăpiuţii, . 343. Le 25 novembre 1646 (7155). Opriş vend au capitaine Costandin Gălăţeanul la terre faisant pârtie de la terre de Măneasca de Samara, . 344. 7155. Radu Mâinii vend au capitaine Costandin Găliţeanu une corde de terrain â Rogoz, <â Samara, district d’Argeş>. 345. Le 25 novembre 1646 (7155). Six paysans libres jugent un litige entre Stanca et Despa au sujet d’une terre â Boteni, . 346. Le 25 novembre 1646 (7155). Teofil, metropolitain de Valachie, met sur serment Ies boyars designes par le Prince pour delimiter Ies terres du vornic Iordache, de joupaneasa Ioana, de David, superieur du monastere de Vărbila, et des paysans libres du voisinage. 347. Le 26 novembre 1646 (7155). Radu de Osica se vend en servage avec sa part de terre au grand clucer Preda Brâcoveanu. 348. Le 27 novembre 1646 (7155). Bălan vend au grand serdar Costandin un arpent et demi de vigne â Loloeşti, . 349. Le 27 novembre 1646 (7155). Drăgaia vend au tresorier Bunea sa part de terre â Grozeşti, . 350. Le 28 novembre 1646 (7155). Le grand prevot Marco vend au porte-glaive Moise la moitie de Şchiopeni, , sans serfs. 351. Le 1" decembre 1646 (7155). Leca de Băneşti emprunte de l’argent au grand tresorier Stroe Leurdeanu, mettant en gage deux bandes de terre â Ştefâneşti, . 352. Le 1" decembre 1646 (7155). Paraschiva, fils du postelnic Răzvan de Rumceni, et Baico vendent â Ştefan, eveque de Buzău, 50 toises de terre â Maxin, . 353. Le 2 decembre 1646 (7155). Le voivode Matei Basarab octroie â tous Ies monasteres du pays, ainsi que pour le monastere de Câmpulung, la regie et Ies normes de gestion. 354. Târgovişte, le 2 decembre 1646 (7155). Le voivode Matei Basarab confirme â tous Ies monasteres de Valachie, ainsi qu’au monastere de Cozia la regie et Ies normes de gestion. LXXIX www.dacoromanica.ro 355. Târgovişte, le 2 decembre 1646 (7155). Le voivode Matei Basarab confirme au monastere de Crasna, fonde par le grand sluger Dumitru de Filiaşi, Ies villages de Voinegeşti, de Burila, de Deveselul, . 356. Le 6 decembre 1646 (7155). Vlad porte temoignage du fait que Stoian et ses cousins ont vendu â Stanciul Bora une gue de moulin. 357. Le 7 decembre 1646 (7155). Şerbana, fille de Cârstea, vend au tresorier Gherghe sa part de terre â Glupavi, . 358. Le 8 decembre 1646 (7155). Le voivode Matei Basarab confirme au monastere de Cozia Ies villages de Jiblea et de Brădiţeni, en defendant au petits bans de s’occuper de la collecte des impots. 359. Le 10 decembre 1646 (7155). Neagu et Dumitru, fils de Dragomir, vendent au monastere de Bradu un vignoble â Cândeşti, . 360. Le 10 decembre 1646 (7155). L’echanson Nica fait un echange de terrain de vigne â Săteni avec le postelnic Cârstea. 361. Le 12 decembre 1646 (7155). Pascul, fils de Bâra de Samara, vend â Ivan Cortofleş de Piteşti un terrain faisant pârtie de la terre de Răteasca. 362. Târgovişte, le 12 decembre 1646 (7155). Matei Basarab confirme au logothete Necula de Sărăcineşti et â l’epouse de ce demier le village de Guşoianii, district de Vâlcea, avec des serfs, ainsi que d’autres achats de terres et de serfs. 363. Le 15 decembre 1646 (7155). Six boyars delimitent Ies parts de terre â Ţăţârlige, , appartenant â l’intendant Iordache, â joupaneasa Ioana et au monastere Vărbila. 364. Târgovişte, le 15 decembre 1646 (7155). Matei Basarab confirme au grand stolnic Barbu d’Ivanăuţi une terre â Mârşi, district de Vlaşca, la part d’Oancea et de Muşat, frere de Pahomie. 365. Târgovişte, le 18 decembre 1646 (7155). Le voivode Matei Basarab confirme â Tudora son heritage, apres le partage de la fortune du logothete Vladislav d’Arşi, son ancien epoux, tel que dispose par son testament et par Ioanichie, patriarche d’Alexandria. 366. Târgovişte, le 20 decembre 1646 (7155). Vingt-quatre boyars delimitent Ies terres et Ies monts du monastere de Câmpulung â Voineşti, â Bogăteşti et â Bădeni, . 367. Le 26 decembre 1646 (7155). L’echanson Tatul de Popeşti et sa soeur, Voica, vendent au logothete Radu Dudescu des terres â Stăneşti, . 368. Le 27 decembre 1646 (7155). Stanciu Dorotei vend au pretre Manea sa part de la terre Necşeasca d’Urlaţi, . 369. Le 28 decembre 1646 (7155). Balaur, Stancu et ses fils vendent au postelnic Işfan la silişte du champ. 370. Le 30 decembre 1646 (7155). Iuga de Corşori vend â l’intendant Ion un terrain â Crucea de Piatră, â Corşori, . LXXX www.dacoromanica.ro DOCUMENTE 1 1646 (7154) ianuarie 1 Adecă eu, Duia postelnic ot Dobroţei, sin Oprii ot Cârligu, scris-am acest al mieu zapis la mâna jupânului Apostolache comisul şi a jupânesii dumnealui, Voichiţii, ca să fie de mare credinţă, cum să să ştie că le-am vândut dumnealor 80 de stânjăni de ocină de la Cârlig, din racla din mijloc, drept aspri1 gata 800. Şi o am vândut de a mea bunăvoie, fa[ră]2 de nici o silă, ca să le fie dumnelor moşie stătătoare în veci. Şi mărturie: Mihaiu ceauşul ot Şinteşti şi Ilie ot Perieţi şi Stanciul Strizoiul3 ot Dobroţei şi popa Nicula ot Ojogeni şi mulţi boieri s-au întâmplat. Şi pentru credinţă, pus-am şi pecetea. Şi am scris eu, Sava logofăt, ghenarie 1 dni, leat 7154 < 1646>. Duia. t Eu Constandin comisul. f Eu Ilie ot Perieţi. Eu Dragul armaş. DANIC, Ms. 314, f. 471 v (nr. 1). Copie rom. ACnp'lH. 2 Loc rupt în orig. 3 CTpH'hlWrt. 2 1646 (7154) ianuarie 1 t Adecă scris-am eu, Oprea ot Goleşti, şi cu fiiu-mieu, Radul, acesta al nostru zapis, cum să fie de bună credinţă la mâna lu Tiodor, feciorul popei ot Corbeni, cum să se ştie că am vândutu vie1 ot Ciungetu, partea mea de vie şi cu locu sterpu câtu mi să vine pă lângă vie, şi den sus şi den josu, dereptu bani 5 000 şi 1 plocad nou2. Şi am vân[d]ut de bunăvoie noastră, cum să-i fie această vie lu Tiodoru moşie, şi lui şi ficiorilor lui şi nepoţilor lui şi strenepoţilor, până în veacu. 1 www.dacoromanica.ro Şi la acesta zapis şi la tocmeala noastră fost-au mulţi oameni buni mărturie şi buni aldămăşari, pre nume: uncheaşul Vladul curteanul i Nedelco Aliontie i Cârstea i Nedelco Oncescul i Radul postelnic cu frate-său, Tătulea i Eftemie, şi din Bârseşti3, Neagoe Boca şi Nedelco, şi den Opăteşti4, Ion i Dumitru postelnic. Şi păntru mai bună credinţă, pusu-ne-amu şi degetele în locu de peceţi. Pis measeţa ghenarie 1, vă leat 7154 <1646>. Eu Oprea. I Radu. I Vladul. I Nedelco. Cârstea. I Radul postelnic. I Neagoe. t Şi au fost şi Vladul Jidoştenul, sin popei Stoicăi. f Să să ştie cum am dat Tudor Oprei de pe o vie ce-u cumpărat Tudor de la Oprea. Datu-i-am oi 21 tot mari şi i-am dat doi boi, bani 1 300. Şi i-am dat un cal, derept bani 1 000. Şi i-am mai dat un poclad, bani 200. Şi i-am mai dat bani gata 1210. Aceştis bani i-am dat să să ştie. DANIC, Ep. Argeş, VII/9. Orig. rom., hârtie (31 x 20). 1 bYh6, 2 m88. 3 Etpceijje. 4 OnvreipTe. 5 AHE1{1EH. 3 1646 (7154) ianuarie 2 t Adecă , monah Sărafim, feciurol Iorgăi ot Pătârlage, facot-am zapisulu miu la mâna părintelui egomenolui Partenie de la Brad. Deca am mersu la mănăstire la Brad, mi se-au tâmplatu moarte. Deci eu, la moarte, me-am întărit şi am dat parte me de moşie de la Bădeni să fie de pomenă, că altu n-am avot ce da. Eră de feciurie mie şi de fetele mele şi de rodeni me, cine se va ispiti a facere veo gâlceavă, să fie aforisit şi blestemat de 318 oteţe. Hirol şi pitrele să potrezească, eră tropol acelue să no mai potrezească în vec. Şi am scris eu, popaNegoiţă ot Finteşti. Pis measeţa ghenarie dni 2, vă leat 7154 <1646>. f Monah Serafim, mi-m pos degetul pentru credenţa. f Eu, Neja, am fostu şi eu la moarte tătâni-miu şi la pomena tătâni-miu şi mi-m pos şi degetol pentru credenţa. DANIC, M-rea Bradu, Hanul Greci şi Codreni, I bis/3. Orig. rom., hârtie (29,5 x20,5). Copie ibid.: ms. 459, f. 45v. Rez., Vasilescu, A.A., M-rea Bradu, p. 76. 2 www.dacoromanica.ro 4 1646 (7154) ianuarie 4, Târgovişte t MhaoctYeio EowYeio, Iw iUateio Eacapaba boeboatj h rocnoAHHTj btjCOh ^eaiah SSrrpOBAdx'iHCKoe. Aabat rocnoACTBO a\h cVe noB6A6m6 rocnoACTBA a\h EOivbpNH rOCnOACTBA AIH, A^<"HTp8 Crt8»6pK>rt (DhAHIUAh8a H CTjC CTjIHOBH 6A\8, 8AH1J82K6 EOITj np6n8cTHT, IAKO A* 6CTTj 6A\8 C6A0 IlHpTjA COVfACTBO WBAMH WT npe BTjC X®TApOA\ AB6 MACTH, WT nOAlO H WT Iu8a\8 H WT BOA* H WT nO BTjCOAI XOTApOAl, 6AHK0 HţB8pHT CA H CTjC B8MHNIH, nO HIW8I Paa8a E8^6B H ApdrOAlHp, ctjIHTj Hban h GOnp-b r8r8A h Eapb8a IItjATjAIHATj h Ctahmioa IItjATjAIHATj h Ctah fiOTOC H CTjIHTj 6r0, AdAMCKHN H IwH, CTjIHTj CtOHKHnYh H ThNKA, CTjIHTj Paaocaab CTj BpATOAl CH, CTAHMIOA H EApB8A, CTjINTj E1ljTp8 HOpAN8A H ApdrOAlHp EHNA’k, 8hK EAPb8a»B H CnHAB-k H CTj ECHX CTjIHOBH HX, nOH8JK6 Cl'e AB6 MACTH WT C6A0 IlHpAib H CTjC B8MHNIH 62K6 6CT BIjIUIB nHC BblAH CttfT rOCnOACTBA AIH A^AHn8 61JJH2K6 WT HA pOAITBA'lH TOCnOACTBA A\H WT np62KA6 BpitUW. fl nOTOAl, KTjAA 6CTTj BblA npH A1>nYh TABpYHA ittOrHAA B08B0ATj BTj A^T rţpKH„ 6rAA CTjA\ BblA rOCnOACTBO A\H BOA'kp, rocnoACTBO a\h cbAi npOAAA cYe abb macth cb bbmhhYh BOA'kp rocnoACTBA a\h A$A\HTpOB ClS^ep (PhAHIUAH ţA fAf& flHN’bSH rOTOBH 7,A ACBpOBOAib rOCnOACTBA IWH AA 6CTTJ 6Al8 BTj WXAB, CTOAT6AHA; A TpETArO MACT T,A C6A0 OT IlHpJRib ll©K$nHA W ecT ETjpţore wt ha XtjP»TjT0A6, iiak TorAA wmhhtj bb^ bemhhh. H btjC Api>2KAA A8a\htp8 CA8wep cYe abb macth %a wmhhtj cbc bemhnYh wt toi^a caaio btj AC’Gpo IWHpHO BTj AB6A6C6T H C6AAXH A^T. ([ nOTOA\, KTjAA ecT BblA HTjlH-k BTj ATjHIH rOCnOACTBA AIH, AKO pACHIlAA C6 CCAfT cYh B6MHHH WT riHpJWA nO BTj C8AA rOCnOACTAB IWH HHIU8 H nO BTj Ap8rA CTpAHHO, H BTj HN6X C6AA, WH XOT’klJlYH fl,A HX Cb6HpA8T fl,A TA npHB6A€T H BTj nOTpArO HXA HA WH6CT6IA HXTj, A c'lH B8MHHH HX8 8CT B bl UI 8 nHC WHH BTj3BHrH6T np8x H nplHA^T np8A 8 B6AHKIH AHBAH T8p8 8CT CTOAA H Cbnp’klUib C8 BTjCHX %A AHlţ8 CTjC A®Y<^HTp8 Ca8%8P, P6K814JYH B8MHHIH KAKO SKOrO fi,A ChAI npOAAA rOCnOACTBO AIH cYe AB6 MACTH CTjC B8MHHYH WT flHpAA A^BftHTpOB Ca8%8P WHH TOrAA HA npOA^HIB H*kcT BblA 8 C6A0 HHJK8 c8t WT IlHpAib. ETj TOM, TOCnOACTBO IWH HCnpTjBO H*kcT CTj Al B'kpOBAA nO A8/»HTp8 CA8>K6p CTj HCTHh8, HTj CTj Al A^A TOCnOACTBO IWH A8lWHTpOB Ca8%8P ţAKOH KAKO A* ^AKA'kuiS CTjC a8ui8 ero kako c8t cYh bbmhhYh KOTOpiH cbAi npoA^A rocnoACTBO aih. H ^akasa scttj A8AIHTp8 Ca8%8P CTjC a8w8 6r0 np8A MHCTH-kHUIOAl8 WTTjI^8 HAUI8Al8 K^p BATjAIKA 0€W4>HA no CB*kTA 6BAHr8AY8. H BTjICT HA KA8Tb8 HCnpABHHK EOA'kp TOCnOACTBA IWH, N6K0ApTj B8A nOpTAp. Ta%8 8CT WCTAA BTjCHX B8MHHIH WT ţAKOH H WT c8xA6HY6 WT npeA rocnoACTBA iwh. H hcthhctbobax h rocnoACTBO iwh kako sct x°Aha bsmhhYh cbc AACKAHI8, IAKO A<» 8T-kKA6TTj T,A B8MHHAHY8. Cero pAAi’ A*A*\ rocnoACTBO iwh EOA’kp rocnoACTBA a\h, A^<"HTp8 CA8>K6p iako AA 6CT 8Al8 cYh AB€ MACTH %A WMHHTj WT IlHpiWtb H CTjC BCHX B6MHNIH 8AHIJH c8t BbllU6 3 www.dacoromanica.ro nwc wfA BEA AOrO^BT. H A%, npOBO AOrO^ET CAOBOnHCATEA 8 TpAAV TiprOBHIJIE, TEHApiE A A^NH, Bit AtT rţpMÂ. Iw Mateio bwebwaa, avhaocti'eio Boi i io, rocnoAHHi. Iw Mateio boeboaa t Din mila lui Dumnezeu, Io Matei JSasarab voievod şi domn a toată Ţara Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele, Dumitru slugerul Filişanul şi cu fiii lui, câţi i-a lăsat Dumnezeu, ca să-i fie satul Pârâia, judeţul [...]' însă de peste tot hotarul două părţi, din câmp şi din pădure şi din apă şi de peste tot hotarul, cât se va alege şi cu vecinii, anume: Radul lui Buze şi Dragomir, fiul lui Ivan şi Oprea Gugul şi Barbul Pălămidă şi Standul Pălămidă şi Stan Botoc şi fiul lui, Damaschin şi Ion, fiul Stoichinii şi Ţinea, fiul lui Radoslav cu fraţii săi, Stanciul şi Barbul, fiul lui Pătru Cioranul şi Dragomir Bindea, unchiul lui Barbul şi Spilbea şi cu toţi fiii lor, pentru că aceste două părţi din satul Pârâia şi cu vecinii, care sunt mai sus-scrişi, au fost ai domniei mele de moştenire încă de la părinţii domniei mele de mai înainte vreme. Iar apoi, când a fost în zilele lui Gavril Moghila voievod în anul 7128, când am fost domnia mea boier, domnia mea am vândut aceste două părţi cu vecinii boierului domniei mele, Dumitru sluger Filişanu pentru 32 000 bani gata de bunăvoia domniei mele să-i fie de ohabă, stătătoare; iar a treia parte de sat din Pârâia a cumpărat-o Vârjoghe de la Hârjetoaie, iar atunci ocină fără vecini. Şi a tot ţinut Dumitru sluger aceste două părţi de ocină cu vecinii de atunci încoace cu bună pace in douăzeci şi şapte de ani. Iar apoi, când a fost acum în zilele domniei mele, dacă s-au risipit aceşti vecini din Pâraia prin satele domniei mele, alţii prin alte părţi şi în alte sate, el vrând să-i strângă să-i aducă şi pe urma lor la moştenirea lor, aceşti vecini care sunt mai sus-scrişi ei au ridicat pâră şi au venit înainte în divanul cel mare de au stat şi s-au pârât toţi de faţă cu Dumitru sluger, zicând vecinii că atunci când am vândut domnia mea aceste două părţi cu vecinii din Pâraia lui Dumitru sluger ei atunci la vânzare nu au fost în sat, nici nu sânt din Pârâia. întru aceea, domnia mea dintâi nu am crezut pe Dumitru sluger cu adevăr, ci am dat domnia mea lui Dumitru sluger lege, ca să jure cu sufletul lui că aceştia sunt vecinii pe care i-am vândut domnia mea. Şi a jurat Dumitru sluger cu sufletul lui înaintea preacinstitului părintelui nostru chir vlădica Teofil pe Sfânta Evanghelie. Şi a fost la jurământ ispravnic boierul domniei mele, Nicoară mare portar. Astfel, 4 www.dacoromanica.ro au rămas toţi vecinii de lege şi de judecată dinaintea domniei mele. Şi am adeverit şi domnia mea că au umblat vecinii cu înşelăciune, ca să scape de vecinie. Pentru aceea, am dat domnia mea boierului domniei mele, Dumitru sluger, ca să-i fie aceste două părţi de ocină din Pârâia şi cu toţi vecinii câţi sunt mai sus-scrişi ocină de moştenire de ohabă, cum a fost de mai înainte vreme, fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iar dacă vor mai scoate aceşti vecini pâră vreodată să nu se creadă, ci să fie de nimic şi de ruşine, din divan, şi să-i ţină cum i-a vândut domnia mea. Iată martori am pus domnia mea: pan Ghiorma mare ban şi Dragomir mare vornic şi Radul mare logofăt şi Stroe mare vistier şi Diicul mare spătar şi Preda mare clucer şi Barbut mare stolnic şi Radul mare comis -şi Drăguşin mare paharnic şi Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, Radul mare logofăt. Şi eu, Prov logofăt, scriitorul slovelor în cetatea Târgovişte ianuarie 4 zile, în anul 7154 <1646>. Io Matei voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Mateiu voievod DAN1C, M-rea Dintrunlemn, XV111/3. Orig. slav, perg. (34,5 x 41), pecete timbrată. Cu otrad. din 1859. Altătrad. ibid., ms. 445, f. 71. Rez., Grecianu, Genealogiile, 11, p. 328. 1 Loc alb în orig. 5 1646 (7154) cianuarie -august> 4, Bucureşti f iUHAOCTÎ'eiO EoxYeiO, Iw MaTCIO EACApABA B06B0AA H 1’OCnOAHH'h BtCOH ^6a\ac ârrppoBAAXÎHCKoe. Aabat rocnoACTBO a\h cYe noBCACHie rocnoACTBA a\h Aatkob WT FIp^HA’feHH WT C$ACTBO EaIiMA H ChC ChlHOBH 6A\8, 6AHI4HM Eon» npHn£cTHT, IAK0X6 M B^ACT WT n>A4 HAnpCA 8 AUipnO H [c]B0B0AH0 7,A B6MHHAHÎ6, WH H ChlHOBH ero wt kt» AparoAMip FIp^HA'hH^A h wt kt» ctint ero, GSnp'h h wt kt» cuhokh ero h WT KT» B-hCAX n0p!?A6HYA HX> ţA HHXTO BAHTOBAHl'c fi,* H6 MAVAT Tfi B6MHHYB BT» B'kKH. IloHexe Toro mbaobcbii Aatko, hxs cct BHiue nnc, wh bct bha b6mhn£ t,& a^AIhS ApArOANHpOB nOCTCANHK, WT CBAO WT np&HA'hNH, 6l(J6>K6 WT np-bxAB CerO BpflAVe, wt ha poaYtbaYh ero. fl nOTOAt, KTiAA 6CT bYw HTilH-k npH ABNYe rOCnOACTBA A\H, BT» T6H6HY6 A-k[TOA\]2 rţpA\H, A APArOAtHp nOCT6AHHK I^HA^Sa, WH 6CT npOCTHA H CBOBOAHA ecT no Aatko ct»c BoU-h]2 ero, Tepe ce c8t CK^noBAA Aatko wt BeMHHie, wh h ChiHOBH ero wt ktj AP<*roA\Hp nocTeAHHK np^HA’hN^A h wt kt» chim» ero, COnp-k WT 5 www.dacoromanica.ro npSHA'bHH, %A 8r« Bl* nOA, ACnpH rOTOBH. H CBOBOAHaS ECT WN 7,A CBOIO AOBpOBOAlO WT BEMMhYe CEC [8]ţNANÎE BTsCeiW AIEl/l'lAUIOAIV WT WKp’ECTHHAA AVbCTOAfl H WT npCA rocnoACTBA a\m, iakoxe aa ect eahn meaobcice cboboa, aa c^abt itrAexe x0K6T BHTM BOA'b ero. flAH CE Ck8|IOBAA TTsMYw TAAB ero BEţ WMHn8 H TEHţH C*IH BHU1C pEMENH NOBlţH AAA «X 6CT 10WBA WT BOHMEIJIM WT p8KA ErO, TOrAA NA CK8nOBANΣ. H BHAixom rocnoACTBO aivh h ^An«c wt p8ka AparoiWHpoB ţA CK8noBANi£ na p8KA AaTKOB ChC AVN03H BOA'b pH H CBEACTEAIM NAI1HCANH 8 ţAnHC, NA HAIE: WT CAlsBHTSl|JH, T8a<>P AWrW^CT M ^EpNAT BTsTAX M TOAIVA AOrONIO [cY]2A WMHn8 BHUIE nHC, WN ţA NErOB AOBpOBOAlO H ChC 8ţNANIE BTsCEfW MSr'lAUIOAV WT TOp Nţ AOA H WT WKpisCTNHAA AV6CT0AV H WT np6A TOCnOACTBO AIVH. Csro paaY, aaa«X C1l6T H x8nAN CTp06 B6A BMCTl'iap H »8riAN A'|'Hk8a B6A tcnATAp m]2 %8nAN np[6AA B6]2A KAlOMAp H [x8nAN . ,.]2 H »8riAN BaPb8a EpisABC^A BEA CTOANHK H x8nAN AptrSuiHN BEA nEXApNHK H x8nAN KOCTANAHN BEA n[0CTEANHK. H HCIl] pABNHK, PaaSa BEA AWrW^eT. H NAnHCAX Aţ, AsnisAAT CTAp AWrW<|sET Bis NACToUnh]2 TPa[a8]2 B8k8pE((IH, A\[bc£UA ...]2 a [A’ENm]2 H WT flAAAflA A<> NlsIN-b, TEMEN'lA A'bTOAA, B A^T rţp5Â. Iw iUatek» bwebwaa, mhaocti’io EoxYio, rocnoAHNis. Iw Mateio boeboaa t Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod şi domna a toată Ţara Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Datco din Prundeni din judeţul Vâlcea1 şi cu fiii lui, câţi Dumnezeu îi va lăsa, ca să fie de acum înainte în pace şi slobod de vecinie, el şi fiii lui de către Dragomir Prundeanul şi de către fiul lui, Oprea şi de către fiii săi şi de către toate rudele lui, nici o tulburare să nu aibă pentru vecinie în veci. Pentru că acel om, Datco, care este mai sus-scris, el a fost vecin de moştenire a lui Dragomir postelnic, din sat din Prundeni, încă de mai înainte de această vreme, de la părinţii lui. Apoi, când a fost acum în zilele domniei mele, cursul anilor 7148, iar Dragomir postelnic Prundeanul, el l-a iertat şi l-a slobozit pe Datco cu voia lui, de s-a răscumpărat Datco de vecinie, el şi fiii lui de către Dragomir postelnic Prundeanul şi de către fiul lui, Oprea din Prundeni, pentru 12 ughi jumătate, aspri gata. Şi l-a slobozit el de vecinie de a sa bunăvoie cu ştirea tuturor megieşilor din jurul locului şi dinaintea domniei mele, ca să fie un om slobod, să stea unde îi va fi 6 www.dacoromanica.ro voia lui. însă şi-a răscumpărat numai capul lui fără ocină şi acei mai sus-spuşi bani i-a dat Iova din Voiceşti din mâna lui, atunci la răscumpărare. Şi am văzut domnia mea şi zapisul de răscumpărare de la mâna lui Dragomir la mâna lui Datco cu mulţi boieri şi martori scrişi în zapis, anume: din Slăviteşti, Tudor logofăt şi Cemat vătaf şi Toma logofăt şi mulţi oameni, care nu sunt scrişi aici în cartea aceasta. A vândut Ianiu această ocină mai sus-scrisă, el de a lui bunăvoie şi cu ştirea tuturor megieşilor din sus şi din jos şi dimprejurul locului şi dinaintea domniei mele. Pentru aceea, am dat domnia mea lui Datco, ca să fie în pace şi slobod de vecinie, el şi fiii lui.de către Dragomir postelnic Prundeanul şi de către fiii lui şi de către toate rudele lui, de vecinie în veci şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori [punem domnia]2 mea: jupan Ghiorma mare ban al Craiovei [şi jupan]2 Dragomir mare vornic şi jupan Radul mare logofăt şi jupan Stroe mare vistier şi jupan Diicul mare [spătar şi]2 jupan Pr[eda mare]2 clucer şi [jupan...]2 şi jupan Barbul Brădescul mare stolnic şi jupan Drăguşin mare paharnic şi jupan Costandin mare p[ostelnic. Şi isp]2ravnic, Radul mare logofăt. Şi am scris eu, Lepădat bătrânul logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti [luna...]2 4 [zile]2 de la Adam până acum, cursul anilor, în anul 7154 <1646>. Io Matei voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Mateiu voievod < m.p.> DANIC, Colecţia Ionaşcu Ion, II/6. Orig. slav, perg. (34,5 x 38), pecete timbrată. Cu o trad. rom. la BAR, A. 3281, f. 25-26. Datat după divan. EDIŢII: Trad. Ionaşcu, Doc. Şerbâneşti, p. 305. 1 „Eavi<*>” (Vâlcea) adăugat pe un loc lăsat alb. 2 Loc rupt în orig. 6 1646 (7154) ianuarie 7 t Adecă eu, Dragnea, feciurul Rusului din Muşcel, scris-am acesta al mieu zapis, să hie de mare crădenţă la mâna Barbului căpitan şi a fii-său, Barbul spătar ot Bădeni1, cum să si ştee2 că i-om vândutu 2 pogonie de vie3 locrate şi 2 pogoni de ţilinea şi cu 4 stânjănii de ocină, diript4 bani gata, ughi 30 de galbeni, de a mea bonăvoia şi cu ştirea tuturo fraţilor, ca să hie dumnelui moşi ie stătătoare, şi coconeloru5 dumneloi în veciu. 7 www.dacoromanica.ro Şi a această tucmeală fost-au6 mulţi boieri7 şi megieşi, anume: popa Iarciul din Muşcel, Stoian roşul8 ot tam, Crăciun roşul8 ot Bădene1 şi Negoit ot Muşcel i Drăguş ot tamu şi Neagui scaunul ot tam, Negul armaşul sin Dumitru şi Ivaşco roşul8, Stuinu al Draghii şi Gherghii, Udrea, Stoica, fratele lui Dragustin, Miha şi cu mulţi9 megeiaşi, împreună din Muşcel ot [...]10. Şi pentru credinţa, mi-mu pos şi degetul". Pis measeţa ghenarie 7 dni, leat 7154 <1646>. Eu Dragne, feciuru R[usului]10. DANIC, Fond. C. Sărăţeanu, 1/3. Orig. rom., hârtie (30 x 21). 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 II EiAEirh. HJ-fee. a'i'p'iViSto. k8k8h€a©p8. 4>ocni sale, domnu nostru Io Matei Basarab voievod, iar ei se-au sculat cu pâră la divan şi au rădicat şi lege şi au scăpat de rumânie de cătră dinşii. După aceea, ei, ca nişte oameni răi şi hileni, se-au sculat de-au fugit den sat. Şi deca au fugit, au căzut birurili lor şi miarea şi toate nevoile în spinarea mea, pentru căci am avut şi eu parte de ocină în Văcăreşti, de le-am plătit tot eu den casa mea. Şi mi i-au dat domnu nostru mie rumâni cu feciori, cu moşii, cu tot şi să-i plătescu eu de bir şi de toate nevoile la vistiiria domnească, unde au fost păsul ţărâi. 8 www.dacoromanica.ro într-aceea, eu, ştiind că mai denainte vreme au fost tot rumâni pre seama cestor boiari şi neputându-i eu să-i mai plătescu de bir, fâcut-i-am vânzători. Şi am venit naintea mării sale, domnu nostru în divan de m-am tocmit cu postelnicul Radul, sin Vladului logofăt, că i se-au căzut dumnealui de i-am vândut lui, za ughi ISO. Şi au lepădat Radul postelnic şi jupan Diicul2 vel spatar, pre rumânii carii se-au sculat den Diianci de se-au vândut ei dmnealui rumâni şi den Văcăreşti, ughi 115. Şi deca au căzut aceste sate pre seama Radului postelnic, fiind ei tot fugiţi, plătitu-i-au Radul postelnic şi de bir, tot 2 taleri de lună, şi miarea, găleata, bir de haraci, de-au dat ughi 67, costande 6, fac împreună cu ce-au dat mie de-au cumpărat, cu ce-au dat dumnealui, spătariului Diicului, cu ce i-au plătit de bir şi de alte dăjdi ce scrie3 mai sus, preste tot, galbeni 332, costande 6, tot bani gata. Deci să-i poată fi dumnealui moşie ohabnică în veac şi coconilor, nepoţilor, strenepoţilor. Şi am pus toţi boiarii divanului mărturie carii-ş vor pune fieşcarele iscalele mai jos şi peceţile. Aceasta am scris, ca să să ştie. Şi pentru mai adevărată credinţă, mi-am pus şi eu pecetea şi iscala mai jos. Pis Dumitru logofăt u Târgovişte, measeţa ghenarie 8 dni, vă leat 7154 <1646>. t Eu Dragomir Prundenul. DANIC, Mitrop. Ţ. Rom., CXLIX/15. Orig. rom., hârtie (43,5 x 29), pecete inelară, aplicată în fum. Copii ibid.: mss. 132, f. 305; 136, f. 114v-115v. Rez., Ionaşcu, Bis., chipuri şi doc., p. 120. 1 BTOpYl'. 2 A'i'hkSaSh. 3 «KpVeS. 8 1646 (7154) ianuarie 8 t Adecă eu, jupâneasa Nedelia, nepoata Pârvului logofăt ot Coteşti, scris-am şi mărturisescu cu acesta al mieu zapis, ca să fie de mare credinţă la mâna dumnealui nepotu-mieu, jupan Evstratie vtori vistier, şi la mâna nepoată-mea, jupâneasei Elincăi vistiereasei, fata dumneaiei doamnei Ancuţii, cum să să ştie cându au fostu acum în zilele mării sale, domnu nostru, Io Matei Basarab voievoda, iar eu jupâneasa Nedelia, fiind o jupâneasă bătrână şi fără de feciori, socotit-am şi am cugetat întru inima mea, ca să-mi tocmescu casa şi moşiile mele, până sânt vie pre ceastă lume, cum ce voiu tocmi şi voiu lăsa cu limba mea, să fie stătători în urma mea. Pentru care lucru mai vârtos pentru aceasta, socotit-am de am dat şi am dăruit pre nepotu mieu, jupan Evstartie vtori vistier şi pre nepoată-mia, jupâneasa Elinca vistiereasa, den partea unchiu-mieu, Pârvului logofăt, de moşie, câtă au avut la 9 www.dacoromanica.ro Ştefăneşti, cu jumătate de ocină, den câmpu, den pădure, den apă, den siliştea satului, den dealul cu viile, cu vinăriciul şi preste tot hotarul, vericât se va alege. Şi am dăruit nepotu-mieu, jupan Evstartie vtori vistier, şi nepoata-mea, jupâneasei Elincăi vistiereasei, şi o vie făcută ci se chiamă Pietroasa, iar în dealul Ştefăneştilor. Pentru că această jumătate de parte de moşie şi cu viia ce scriu mai sus, fost-au ale unchiu-mieu, Pârvului logofăt, care au fost văru primare cu doamna Elina, muma doamnei Ancuţii. Deci până au fostu feciorii unchiu-mieu, Pârvului logofăt, vii, ţinut-au ei aceste moşii şi vii ce scriu mai sus, tot cu mila doamnei Elinei, că au avut multă căutare şi milă de la dumneaiei şi am vutu şi eu multă milă de la doamna Elina până au fostu dumneaiei. Iară după ce s-au petrecut feciorii unchiu-mieu, Pârvului logofăt, ei alte rudenii mai de aproape n-au avut decât pre mine, ce-au rămas aceste moşii şi vii, ce scriu mai sus, pre seama mea. Şi tot le-am ţinutu cu bună pace. Iar când au fostu acum, văzându şi eu că m-au ajunsu vreme de bătrâneţe şi de slăbiciune, şi avându multă milă şi căutare de nepotu-mieu, jupan Evstratie vtori vistier şi nepoată-mia, jupâneasa Elinca vistiereasa, eu singură am socotit de le-am dat şi am dăruit dumnealor jumătate de moşie den partea unchiu-mieu, Pârvului logofăt, de la Ştefăneşti, şi cu acea vie ce se cheamă Pietroasa, cum scrie mai sus, însă moşie searpă, fără rumâni. Iar altă jumătate de moşie de la Ştefăneşti den partea unchiu-mieu, Pârvului logofăt, şi cu altă vie ce-am avut eu, iar le-am dăruit vară-mea, jupâneasei Elinei postelniceasei a [juj'pânului Costandin vel postelnic, pentru că am avut şi de la dumneaei milă şi căutare. Şi am dat eu şi am dăfruit]1 nepotu-mieu, jupan Evstartie vtori vistier, şi nepotă-mea, jupâneasei Elenei vistiereasei, jumătate den parftea]1 unchiu-mieu, Pârvului logofăt de la Ştefăneşti, şi cu acea vie, ce se cheamă Pietroasa cum scrie mai sus, [de]1 a mea bunăvoie, fără de nici o silă, pentru milă şi căutare ce-am avut de la dumnealor şi pentru pomeană, ca să ne pomenească în urma noastră. Şi să fie dumnealor de moşie ohabnică, şi coconilor dumnealor în vecie. Şi la aceasta tocmeală a mea, fost-au şi mărturie: părintele egumenul Melhiisedec de la sveata mănăstire ot Dălgopol i Marco postelnic i Voinea sin Neacşul pârcălabul ot tam i Dona judeţ ot Dălgopol i Stanciul Focan ot tam i Staico biv judeţ i Baciul diaconul i Nedelco Băciulescul şi alţii cari-şi vor pune peceţile şi iscăliturile mai jos. Şi pentru mai adevărată credinţă, pus-am pecetiâ mea, să să crează. H NAnncAx aţ, Mapem TiwpriOBHi, 2. Jupâneasa Nedelia, nepoata Pârvului logofăt, t M8A.xicjs8sk KaGvyoopsvoţ3 Az Marco Danovici vel armaş Stroe vel vistiar KoovcrcavTiv Kccvtocko^iv4 Pana logofăt Filipescul Marco postelnic Maxst A.oyoSTS L<ă>udat comis 10 www.dacoromanica.ro Standul Focan Eu diiacon Baciul Staico judeţ Iane6 căpitan7. DANIC, Doc. ist., XXIX/193. Orig. rom., hârtie (44 x 29), cu nouă peceţi inelare, aplicate In fum şi în tuş. Copie ibid.: XXIX/44 cu data de 8 septembrie. Rez., Grecianu, Genealogiile, II, p. 294. 1 Loc rupt In orig. 2 „Şi am scris eu, Mareş logofăt Ghiorghiuvici, luna ianuarie 8 zile, în anul 7154 <1646>”. } „ Melhisedec catigumen, mărturie”. 4 „Constandin Cantacuzin”. 5 „Matei logofăt”. 6 Lecţiune probabilă. 7 Semnături autografe. 9 1646 (7154) ianuarie 10, Târgovişte t MhaoctYeio EoxYeio, Iw Mate» Eacapaba boeboat» h rocnoAHHi» bi>coh ^EA\AE 8rrpp0BAd)(IHCK06. A ABAT rOCnOACTBO AltH cYlO nOBEAbuiE TOCnOACTBA AflH CB-bT-bn BO^ecTBH'bH monacthp rAAroAEAuro flpyEui, nrAbxE ect xPdm npbcsbTbH, MhCTH’bn, np-bBAdrOCAOBEHYEH BAAAHMHR6 HAUIE, EorOpOAUţE, npHCHO A'bBH KA6HY6 H BAA\A WT BApOUJ TOCnOACTBA A\H WT flpyGUJ, HXE c8t BHA AAAA H nOAtHAOBAAA BTi CB^TA fWONACTHp BHU1E pEMENA WT nOKOHHHArO, CTApATO Iw EACApAB BOEBOA'h HAH WT npbxAB Bpbrt\G H WT nOKOHHHATO MH^ub BOEBOA*h M WT nOKOHHHOAt Mh^AH BOGBOAt H WT nOKOHHHOAt UlEpBAH BOGBOAt H WT nOKOHHHArO Paa^aa boeboat» Mn^nb h wt Hah^ahaP^ boeboat» HaYaui h wt rocnoACTBO a\h, b AbT r7, pA\H H WT npOMYH CTApH TOCnOAApH, EXE BHBUIE ApbBNIH npbxAB HAC. TaKOXAB, ChA\ AAA H nOAWAOBAA H TOCnOACTBA A\H nO CBbTA fWONACTHp flprEUI$A, TEpE AA CE Apt>>KHT KArt8rGpfH CBAKA c8xA6hYa H AA HA\AT BbţHAtATH CE BAA\A ChC BT»C X®AOKOA\, MTO X0H6T BHTH, WT BApOUl TOCnOACTBA A\H, WT flprEUIH, KAKO c8t BliţHAtAA H WT npbxA^ Bpbrt\G, npH A>>hYE HNNHAt rOCnOAApH, A AP&r HH^TO pABOT H Tpbs8 AA HE HA\AT CfWGUJATH CE ChC C&XABnYE BApOUl8AOB H ChC BAfWA WT BApOUl, HHXE BOrtbpHH, HHXE CA&XEBNHK, HHXE CA^r TOCnOACTKA, HHXE n’hpK'hrtABfH, HHXE BAHH WT C&ACTBO, AIOBO BHTH ABO, BApE AnpOA. HAH ApfWAUI, BApG nOCTEAHHK, HHXE c8ar8 WT BApOUl WT flp^EUI, NHIJJA AA HE CE CAtEUIATH, HHXE ChC c8xA6hY6, HHXE ChC BAfWA, HH GĂINI» MrtOBbKT», BApG MTO MAOBbKT» X0K6T BHTH H pKET nOHAS 11 www.dacoromanica.ro 0J‘E3lUElU0J03Ep‘MMM Z\ hvu h xa't’mjmv vag vgVvj nvuşjk h aHNdogV vag dnwojvdy nvuşjk h HiaaaavvdH nvh vag vwdmaj nvu^k :hw ogxaVouaoj waţvgvxaou aivaxnVaga h ogJvo aaca oxa^-w NMVa vn eiidy aa-a m vVşch ^ oHxavh xvwh vV h oiihhn a-g xga a*M ‘Htia-xm nx^aa ihx im Nvaudg^v h vwhxvnv h xavaa-dx xaa vV vjox ‘hw vgxaVouaoj onvhw oua xngvXan h xado^vd h xndauou $nv ‘xhxhou 3n a»Hvartiv y -oja vgxaVouaoj a-a xHNvdXa-a vV h xh^vhwou vj vV a-jog a-Vouaoj ojox ‘mar'idy dnxavNow vxq.ga ou xagvnwou vV h onvhw vi hw ogxaVouaoj vjhnh oii» xnVq-dgxţj vV h xh3onou vV h HXHXhou vV ‘ouwog waHawH a-a Ha gHvow ‘HHNawavu onnh xm hvh ‘amvN HHNVoda-a xm hvh ‘aoamvvg avwafc a-dvVouaoj h vaxvVvva avN Vq.va a-a hxhg a-jog q.Vouaoj xHhgda-g gwoa ‘hw vgxaVouaoj ougxaamm ou :aiNVNHvavfe h aacartig ‘hw vgxaVouaoj owiadou ‘owH9q.voaouaN oVxojoh xm au | ‘HH^g a-g vn^-wou iVvd dnxavNow vxq.ga vn amavuq-dgş a-a h grtiowou gadnxavNow vjovivd ou modvg xm VNaVacşa h vwvg xaVşg vV a»oaei ‘v^mai’idy dnxavNow şwoxq.93 hw ogxaVouaoj vvV wa-a h anu amna xaa oara ‘aiHraovHW vi ajKHavu ‘vjhnh ojvdoxg h wodajşvva vagd vn hw ogxaVouaoj woXndoaxa-a wa-a ajKHavu ‘ajKvj, hw vgxaVouaoj vjhnh oii.» Vvh h viNvgovnw vi ndrVouaoj wmhodu aaojHNa woXnVa-daxJvo h woXnaoNou wa-a axurtia hw ogxaVouaoj ‘iVrd ojag -xowvda vvi aa-a NvanV xm ŞjtiV^a dnwojvdy ou hw ogxaVouaoj vnVvaiH wa-a şnv ‘vmaVsKga aa-a aacHH ‘vwvg aa-a aacHH ‘3xhvohhn ^gţdx vNVa hh modva xm HitiVşa vvwh xaq.N oava ‘onxaoavdu ou ‘hw ogxaVouaoj vvgogxaHHxaH wa-a h woNvgnV ‘Hdq-vog naa-g aa-a vnV^a h vvVavj wa-a hw ogxaVouaoj ‘wox a-g •vNaV>Kga .i.Vvd h vwvg .i.Vvd aa amţdua-a adax ^tiV^a dnwojvdy aa-a gtmv vi aixNmay vNawgja NvgnV manvag $ hw ogxaVouaoj Vadu vamudu xaa jhv ‘amaVacga $ h gwvg $ gtiVga dnwojvdy h xavmawa aa vV aa amudag^H an Hm ‘ai.xHmav vNawgja gtia-xm v ‘amaV>K^a xm h a-wvg xm ^fiVşja duwojvdy h xavwnia-a vV afonei wodvVouaoj amvgovnw xngvXan vV h xndauou vV dnxavNow H3.xq.9a vwvg $ h amaVftşa a-g xavmawa aa vV ‘xga Hvq.xoX aa-a Hm ‘martdy modvg xm gtiVşa dnwojvdy v ‘hw vgxaVouaoj amaV a-g aamavu ‘^.nhn vhs xaa vVa-a ‘woxou y ‘hw vgxaVouaoj a-g xm xavwanduaa-g vaudm vvi a.aq.9ovh ojox ‘gvvj avvg NHVa xaa ohhvoh ojohw nxvmawa xaaoX aa oxa ada ‘a-wvg g aacHN *amaV>K£ja a-g awHN ‘aa nxvmawa Ha ([aN] vV aacoanhHN ‘axagdva na vV axnrtia Ha v ‘modvg xm gtiVga hx h ogxaVga xm whnvs wvg h WH9vva.ada.u na h jVvd w^x •hw ogxaVouaoj h wa-a m vvV aVwoavx ‘Hvanu amna xaa oava ‘amaxawavx Vvh marhdp dnxavNow ^woxţaa amvgovawou vi a-Vogaog Nvadam woHHHoaou vjhnh h a-Voaaog oivXhw woHHHoaou vjhnh ‘HiJHNa advxa h hw ogxaVouaoj woX^Vng aaoHou ‘ndvVouaoj ndvxa wmhodu amaV ndu xm majdy dnxavNow Hţxţga amaV>K^a vhvvV xaa oava ‘amaaoH>K^V Hm xhVvh^h ^w XvV aixNmav Haw^ja aa-a nxnV^a Xh vV xaVn vV a-H ‘xavjax aH vV aov^Naw^ja viHVH feaa oxXhn ‘amaaoHac^V jVvd modvg g hw vgxaVouaoj vjhnh aa-a CTpOe B6A BHCTl'iap H 11 AH A'i'hkSa B6rt «lATAp H nAN IlpGAA B6A KAlOMAp H nAN Paa8a B6A KOMHC H EApB^A B6A CTOANMK H ApT»r8lUHH B6A n6\ApNHK H x8nAN KOCTAHAHH B6A nOCTGAHHK. H HCnpABHHK, nAH Paa8a B6A AW^V^tS. 2 H HAnHCA^OAV Aţ, Aetll^AAT AOrO^T , Bl» H ACT O AH H rpAAlf Tpi»rOBHl{i6, AvhCGlJA rGHAp'iG^' abh'i'h h wt Haaava, b aLt rţpiiÂ- t Iw Matgio bwgbwaa, a\haoct'i'k> EoîkYio, rocnoAHHi». Iw Matgk» bogboat» t Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod şi domn a toată Ţara Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei, dumnezeieştii mănăstiri numită Argeş, unde este hramul preasfintei, cinstitei, preabinecuvântatei stăpânei noastre de Dumnezeu Născătoare, pururea Fecioară Maria, cinstita Uspenie, ca să fie volnic părintele egumen Leontie împreună cu toţi călugării de la sfânta mănăstire Argeş cu această carte a domniei mele să-şi ţină judecata şi vama din oraşul domniei mele, în Argeş, care a fost dată şi miluită la sfânta mănăstire mai sus-spusă de răposatul, bătrânul Io Basarab voievod mai dinainte vreme şi de răposatul Mihnea voievod şi de răposatul Mihai voievod şi de răposatul Şerban voievod şi de răposatul Radul voievod Mihnea şi de Alexandru voievod Iliaş şi de domnia mea în anul 7146 şi de ceilalţi domni bătrâni, care au fost de demult înainte de noi. De asemenea, am dat şi am miluit şi domnia mea sfânta mănăstire Argeşul ca să-şi ţină călugării toată judecata şi să-şi ia vama cu tot venitul ce va fi din oraşul domniei mele din Argeş, cum au luat şi mai dinainte vreme, în zilele altor domni, iar nimeni altul, treabă şi lucru să nu se amestece în judecata oraşului şi cu vama din oraş, nici boier, nici slujitor, nici slugă domnească, nici pârcălabii, nici banii de judeţ, fie vornic, fie aprod sau armaş, fie postelnic, nici judeţ din oraş din Argeş, cu nimic să nu se amestece nici cu judecata, nici cu vama, nici un om, fie ce om va fi şi va merge cu cartea domniei mele în oraş pentru datorie, nimeni fără ştirea egumenului să nu pârască, ci să meargă să-i judece tot egumenul Leontie să le scoată el datoria, căci este dată judecata sfintei mănăstiri Argeş din zilele celorlalţi domni bătrâni, pentru că am văzut domnia mea şi cărţi vechi, cartea răposatului Mihai voievod şi cartea răposatului Şerban voievod de milă sfintei mănăstiri Argeş pentru întocmire, cum este mai sus-scris. De asemenea am dat-o şi domnia mea. De aceea şi voi pârcălabilor şi voi banilor de judeţ şi tu judeţule de oraş, iar voi încă să vă feriţi, cu nimic să nu vă amestecaţi, nici în judecată, nici în vamă, căci cine se va amesteca atât cât este un fir de păr, acel om mare urgie va primi de la domnia mea. Iar apoi, când a fost acum, iarăşi în zilele domniei mele, iar Dragomir judeţul din oraşul Argeş, el tot a vrut să se amestece în judecata şi în vama sfintei mănăstiri, să calce şi să nimicească mila domnilor, ca să ia şi Dragomir judeţul din vamă şi din judecată; iar părintele egumen Leontie, el nu s-a învoit să se amestece şi Dragomir judeţul în vamă şi în judecată, ci a venit înaintea domniei mele în divanul cel mare egumenul Leontie de faţă cu Dragomir judeţul de s-au pârât 13 www.dacoromanica.ro pentru vamă şi pentru judecată. întru aceea, domnia mea am cercetat şi am judecat cu toţi boierii divanului şi am adeverit domnia mea, după dreptate, că n-au avut judeţii de oraş nici o treabă niciodată nici cu vama, nici cu judecata, ci am scos domnia mea pe Dragomir judeţul din divan cu mare ruşine. Pentru aceea, domnia mea încă am înnoit şi am întărit cărţile celorlalţi domni de milă şi cu această carte a domniei mele. Astfel, iar am făcut domnia mea la mâna călugărilor şi a doua carte, tot de milă, cum este mai sus-scris şi am dat domnia mea sfintei mănăstiri Argeşul, ca să fie vama şi judecata din oraş pe seama mănăstirii ajutor şi de întărire la sfânta mănăstire pentru pomană în veci. <Şi> de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. încă şi blestem: după trecerea domniei mele cui îi va încredinţa Domnul Dumnezeu să fie în urma noastră stăpân şi domn al Ţării Româneşti, sau din rudele noastre sau din alt neam, vă rog în numele Iui Dumnezeu, să cinstiţi şi să înnoiţi şi să întăriţi această carte a domniei mele de milă şi să miluiţi sfânta mănăstire Argeş, pe acela Domnul Dumnezeu să-l miluiască şi să-l păzească în domnia lui. Iar dacă nu va cinsti ci va călca şi va nimici şi va strica această milă a domniei mele, acela să fie de trei ori blestemat şi anatema şi afurisit de 318 sfinţi părinţi, care sunt la Nicheia şi să aibă parte1 cu Iuda şi cu Arie Ia un loc. Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Gheorma mare ban al Craiovei şi jupan Dragomir mare vornic şi jupan Radul mare logofăt şi pan Stroe mare vistier şi pan Diicul mare spătar şi pan Preda mare clucer şi pan Radul mare comis şi Barbul mare stolnic şi Drăguşin mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Ispravnic pan Radul mare logofăt. Şi am scris eu, Lepădat logofăt2 în cetatea de scaun Târgovişte, luna ianuarie 10 zile şi de Ia Adam, în anul 7154 <1646>. t Io Matei voievod, din mila Iui Dumnezeu, domn. Io Mateiu voievod DANIC, Ep. Argeş, XLII/5. Orig. slav, perg. (33 x 46), pecete timbrată. Rez., Aricescu, Indice, I, p. 70 (nr. 935); Bulat, M-rea Argeş, p. 365. 1 mhctY», în orig. 2 “Aem>AAT Aoro<|>i>T” (Lepădat logofăt), adăugat ulterior pe un loc alb. 10 <1646 ianuarie -1647 decembrie> 10, 7155, Târgovişte f Mhaoctî'eio Eoxî'eio, Iw Mateh EacapABA boeboa'î h rocnoAHini b-bcoh ^emae SrrppOBAAX'l'HCKOE. A<*BAT rOCnOACTBO A\H c'i'h nOBEA'hHÎH TOCnOACTBA A\H nOMT6NNOA\8 H B-bpNNOA\8 npABHTEAE TOCnOACTBA A\H, X&IAN AP<*rOA\Hp BEA ABOpNHK H ChC CHHOBH CH, EAHREXE Eonh A*pOBAX> nK0*6 A<> ECT 6rt\8 tchltOE k8kH ChC A\6CTOA\ ţAE, 8 BApoui rocnoACTBA a\h, 8 TpiiroBHipE, m, rop uit abop* rocnoACKA, bah^ t,a p'hKo, 14 www.dacoromanica.ro bt» npAB Bpi>TorpAAY rocnoACK«, nonexe ecT c'ih bhuic peneun k8kh h ci»c mbctom BHAH c8t B1HAK6B EAh8a KATApl/l8rt. TaJK8, KT»AA 6CT BHA H'hIH'k, Bl» AhHH rOCnOACTBA AH, Bl» T6M6HÎA A'kTOM rţpM8, AKO CTOAA r©Cn©ACTB© AH, ChC X0TeH|A BOîkYa, BHtY rOCnOAApi» H BAAAAAHIţ8 HA CTOA A^AOA/l H fip’bA'tAOAA TOCnOACTBA AH, ^A6 Bl» ţ8MA8 BAAUJK06, 8 rpAAY B8k8p61|1H HCnp-hBO, A KATApgYeijjYH, WHH npiHACT HAA TOCnOACTBA MH ChC M^MA H ChC BOHCKA WT ţ6MA6 dăOAAABCKOE H ChC T'hTApH H ChC TOAHKA ^AOMeCTBÎe ţA6 8 ţ6MA6, IAKOXE H^BIII AlOAl'H ^AH H pAţApAAHH WT ţ6MA8. TAXE, AABAA 6CT rOCnOAT» Bon», Tepe 6ct iiaaaa noA nost rocnoACTBA mh h h^baahxom rocnoACTBO mh wt ţ6MA6, ChC ţAA CTpAMOT. H CTOAA BHTH cYh KT»4JM H ChC M6CT0M H ChC B1»C nO pAţAorA rocnoACKA. Bl» TOM, rocnoACTBO MH CMOTpHX©M K8nHO ChC BCHXAAH MHCTHTHMH npABHT8AI-H rocnoACTBA MH H AAA ChM rocnoACTBO MH H nOMHAOBAA no HOMT8HHOm8 H B*kpHHOAA8 npABHTSAlO rocnoACTBO MH, no x8nAH ApArOMHp B6AHKÎH ABOpHHK ChC cYh k8kH H ChC BT»C MECTOM, pAAY npABA H B'kpHA Ca8xe8, MTO 6CT nOCrt8xHA rOCnOACTs8 AH H X0p6B no t8>KAH ţEMA6 H HA LţApHrpAAtf H 8 BT»C M6CT0M H ChC nOABHrOM A<>BpHM nOABHSA C6 H ChC Kpi»B npOAlAB, IAK0X6 A& 6CT 6m8 T.A A^AIHO H Bl» WXA6, CHHOBOM H Bh8kOM H np-tBN8M6TOA\ Bl» B^K, nOH6X6 6CT A^CTSSAA ChC npABA Ca8xe8, A KATAprgYeijiYH, whh sct norHBH8T wt ki> rocnoACTBA mh, ct»c ţAA XHTA'kHCTBO. Cero paaY, hoctabhxom rocnoACTBO mh h ka8t<|»o: Koro HţeepeT TocnoAi» Bon» BHtY TOCnOAApi» H BAAAAT6A ţA6, Bl» ^8MA8 EAAUIKOE, Bl» CA^A HAC, MOAK> BH, AA AI4J6 noHT6T h aa noHOBHT h aa 8t8pi»aht cYa KHHrA rocnoACTBA ah Tjx mhaobahîe, no 8cTp06m6, KAKO 6CT BHU16 nHC, AipEAHXE H6 nOMT8T H H6 nOHOBHT H H6 8TBpi»AHT, HI» nonepeT h hcxabht h bt» webehîe wctabht, Toro aa sct Tpi»KA6T h ana-o-îma wt thi* WThlţH, 8X8 c8t Bl» HskYh H AA HMAT MACTIIO ChC K>AA H ChC dpiA HA 6AHH M6CT0, AMHH. Cexe 8bo h cb6aYt6aYh hoctabhxom rocnoACTBO ah: x8iiah rfwpMA beahkîh BAH KpAASBCKArO H x8llAH PaAYa BSAHkYh AWrW t Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod, şi domn a toată Ţara Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului şi credinciosului dregător al domniei mele, jupan Dragomir mare vornic şi cu fiii săi, câţi i-a dăruit Dumnezeu, ca să-i fie nişte case cu loc aici, în oraşul domniei mele, 15 www.dacoromanica.ro în Târgovişte, din sus de curtea domnească, aproape de râu, în dreapta grădinei domneşti. Pentru că aceste mai sus-spuse case şi cu locul au fost ale lui Ianache banul Catargiul. Apoi, când a fost acum, în zilele domniei mele, în cursul anilor 7145, când am stat domnia mea, cu vrerea lui Dumnezeu, domn şi stăpânitor pe scaunul moşilor şi strămoşilor domniei mele, aici în Ţara Românească întâi, în oraşul Bucureşti, iar Catargieştii, ei au venit asupra domniei mele cu sabia şi cu oaste din ţara Moldovei şi cu tătari şi cu atâtea răutăţi aici în ţară, ca nişte oameni răi şi stricători de ţară. Apoi a dat Domnul Dumnezeu de au căzut sub picioarele domniei mele şi i-am scos domnia mea din ţară, cu rea ruşine, şi au rămas aceste case şi cu locul şi cu tot să fie pe seama domnească. întru aceea, domnia mea am socotit împreună cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am dat domnia mea şi am miluit pe cinstitul şi credinciosul dregător al domniei mele, pe jupan Dragomir mare vornic, cu aceste case şi cu tot locul, pentru dreaptă şi credincioasă slujbă, cu care a slujit domniei mele şi ţării, prin ţări străine şi la Ţarigrad şi în tot locul şi cum s-a ridicat cu râvnă bună şi cu vărsare de sânge, ca să-i fie de moştenire şi de ohabă, fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor în veci, pentru că a dobândit cu dreaptă slujbă, iar Catargieştii, ei le-au pierdut de la domnia mea, cu mare hiclenie. Pentru aceea, am pus domnia şi blestem: pe cine va alege Domnul Dumnezeu să fie domn şi stăpânitor aici în Ţara Românească, în urma noastră îl rog să cinstească şi să înnoiască şi să întărească această carte de miluire a domniei mele, după întocmire, cum este mai sus-scris, iar dacă nu va cinsti şi nu va înnoi şi nu va întări, ci o va călca şi o va nimici şi o va lăsa în uitare, acela să fie de trei ori blestemat şi anatema de 318 părinţi, care sunt la Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie la un loc, amin. Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Ghiorma mare ban al Craiovei şi jupan Radul mare logofăt şi jupan Stroe mare vistier şi jupan Diicul mare spătar şi jupan Preda mare clucer şi jupan Barbul Brădescul mare stolnic şi jupan Drăguşin mare paharnic şi jupan Radul Mihalcea mare comis şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, însăşi spusa domniei mele. A scris Dumitru logofăt în Târgovişte, luna [...]' 10 zile şi de la Adam, în anul 7145 <1636-1637>. t Io Matei voievod, din mija lui Dumnezeu, domn. Io Mateiu voievod Muz. de Ist. şi Artă al Mun. Buc., nr. 26 887. Orig. slav, hârtie (43 x 29), pecete timbrată. Cu otrad. din 1898. Datat după divan. EDIŢII: Trad. Nicolaescu, Documente, p. 76-77; menţ., Rezachevici, Fenomene, p. 78; Stoicescu, Addenda et corigenda, p. 135. 1 1 Loc alb în orig. 16 www.dacoromanica.ro 11 1646 (7154) ianuarie 12, Târgovişte t «WhaoctYeio EohîYeio, Iw Mateio Eacapaga boeboaa h rocnoAHNi bicoh ^eaiae 8rrppOBAA\IHCKOE. AaBAT TOCnOACTBO A\H Cl'lO nOBEA-kHl'e TOCnOACTBA A\H ’ CEAOB KlAHAMHElţlH WT cSaCTBO BlAMA, EÎKE 6CT CAOBOţlA CB*kTOA\8 MOHACTHp HApilţAET CE KoţlA H WTllţ8 Et8a\ENA CtE4>AH, MA"fe>K6 ECT \pAA\8 CB'kTAA H NApEţAEAHMAA TpOHIţl, IAKO AA ECT CEAO KlAHMlHElţJIH WT NHN'k NA np^A 8 MHpHH H CBOGOAHH WT BHNApHMIOA, WGAME A^CTOIAHIA TOCnOACnS H 7,A IIOKAOhS 7,A no HME, BAplH KOAHIţE BMHOrpAAI HAXAIOT TOTO CEAO H BApH KOAHKO BMHOrpAAI X^KMT CITBOpMTM, NH EAHN MAOB'kKl AA NE MMAT (10AATH BHHApHM TOCnOACnS, NH2KE flOKAON, IlONEXE OlfMHAOCTHBH ct CAM TOCnOACTBO MM T6p6 npOCTHT WT BHNApHMIOA TOCnOACHN, IAKO a* MMAT pABOTATH H 8npABMTM n8TA CB*kTOA\8 MONACTMpS KoţlEH NA 8TECNENIA, lAXE nOHAE no KOA KpAMHA BOA6B CDat8aOB. ClIO pABOT fi,* MMAT WNH nEMAA 8npABA-kTH Bl> Bcb Bp^ME, IAKO fi,A MOXMT X®AMTM KAASrEp'lH, MXE c8t npEBblBATEAM 8 TOrO CB-kTb WBHTEA, IAKO fi,A CE npHXpANHT, TOCnOACTBO MM XE H WTlIţklM TOCnOACTBA MM AA ECT nOA\-bN8 Bl B^KBI H NE WT KOTOXAO NEnOKOA-kBHM, nopM^MO rocnoACTBA mm. H ElţlH H KAATBO nOCTABH^OM TOCnOACTBO MM'. Bl CA^A HAC AlţIE KOrO fOCnOAl Eon> H^BEpHT BklTH TOCnOAApb ^EAftAE EAAxYhCKOm8, HAN WT cphAHMN8lO I1AOA rocnoACTBA MM, HAN WT Cl>pOAHHK NAUIE, HAN WT HNO nAEMENHK, ElţlH fi,A nOMTHT H fiA nONOBHT H AA 8Kp’bnHT CIA MHAOBANIA rocnoACTBA MM, TOrO rOCnOAt Eon> A* nOMTET Ero H AA CEXpANHT Eli TOCnOACTBO ErO H Bl> g8aOIPOm8 Bl B^Kl A* 6CT a8iUE Ero. 11 NIKE NE nOMTET H NE 8TBp1>AHT cYa A\HAOBAnYa TOCnOACTBA AUI, TOTO TocnOAl Eon fi/A NE nOMTET ETO H AA NE C1>XpANHT ETO, NH Bl XHBOT ETO, NH Bl b8a84JOm8 Bl B^kS A* ECT a8u!6 ero, NI aa ECT TpHKAAT H ANA'O-HMA H A<ţ>8pHCAN WT THl' WTlIţH, HXE c8t Bl NHKEH, AA HA\AT MACTHIO CIC K)AA H CIC flpl'A NA EAHN A\ECTO, AA\HN. CEXE OyBO H CBEAITEaYe1 nOCTABHXOA\ TOCnOACTBO A\H'. x8nAN TEWpA\A BEA BAN KpAAEBCKH H x8nAN ApATOMHp BEA ABOpNHK H x8nAN PaA^A BEA AOrO<|>eT H x8nAN CTpOE BEA BHCTYlAp H x8nAN2 AiMk8a BEA CnATAp H x8nAN IlpEAA BEA Ka8mAP H x8nAN Ap1>r8uiHN BEA nEXApNHK H x8nAN EAPb8a BEA CTOANHK H x8nAN PaA^A BEA KOA\HC H x8nAN KOCTANAHN BEA nOCTEANHK. H HttlpABNHK, nAN PaA^A BEA AOTO^ET. H NAnHCAX AT,, T8AOp8 G0aINECk8a, NACTOANH rpAAH 8 TpirOBHIţJE, M-bcElţA TENAplE ABNH H WT flAAMA AAXE A® NHN'k TEMENYE aIiTOM, B A^T rţpNA. t Iw Mateio bwebwaa, mmaoctYio EoxYio, rocnoAHNi. Iw Mateio BOHBOAl t Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod şi domn a toată Ţara Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele satului Călimăneşti din judeţul Vâlcea, care este slobozia sfintei mănăstiri numită Cozia şi părintelui 17 www.dacoromanica.ro egumen Ştefan, unde este hramul Sfânta şi nedespărţită Troiţă, ca să fie satul Călimăneştii de acum înainte în pace şi slobod de vinărici însă venitul domnesc şi de poclonul de nume, oricâte vii are acel sat şi oricâte vii vor face, nici un om să nu mai dea vinărici domnesc nici poclon, pentru că s-a milostivit domnia mea de i-am iertat de vinăriciul domnesc, ca să aibă să lucreze şi să îndrepte drumul sfintei mănăstiri Cozia la strâmtoare, care merge pe lângă marginea apei Oltului. Această muncă să aibă ei grijă să o facă în toată vremea, ca să poată să umble călugării care sunt trăitori în acel sfânt lăcaş, ca să se hrănească, iar domniei mele şi părinţilor domniei mele să fie pomană în veci şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Şi încă şi blestem am pus domnia mea: în urma noastră pe cine va alege Domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti, sau din rodul inimii domniei mele, sau din rudele noastre, sau din alt neam, încă să cinstească şi să înnoiască şi să întărească această miluire a domniei mele, pe acela Domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească în domnia lui şi în veacul viitor să-i fie sufletul lui. Iar dacă nu va cinsti şi nu va întări această miluire a domniei mele pe acela Domnul Dumnezeu să nu-l cinstească şi să nu-l păzească nici în viaţa lui, nici în veacul viitor să nu-i fie sufletul lui, ci să fie de trei ori blestemat şi anatema şi afurisit de 318 părinţi, care sunt laNicheia, să aibă parte cu Iuda şi cu Arie la un loc, amin. Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Ghiorma mare ban al Craiovei şi jupan Dragomir mare vornic şi jupan Radul mare logofăt şi jupan Stroe mare vistier şi jupan Diicul mare spătar şi jupan Preda mare clucer şi jupan Drăguşin mare paharnic şi jupan Barbul mare stolnic şi jupan Radul mare comis şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, pan Radul mare logofăt. Şi am scris eu, Tudor Olănescul, în cetatea de scaun în Târgovişte, luna ianuarie 12 zile şi de la Adam până acum cursul anilor, în anul 7156 <1646>. t Io Matei voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Mateiu voievod DANIC, M-rea Cozia, XLIX/IO. Orig. slav, perg. (32,5 x 46,5), pecete timbrată. Trad. ibid., ms. 209, f. 4Iv-42. Rez., Aricescu, Indice, II, p. 118 (nr. 2335) ; Tezaur vălcean, p. 170, nr. 461. 1 CBEa'iTEaYaYe. 2 h xcIIimn. dublat. 12 1646 (7154) ianuarie 12 t iUhaoctîio EoacYw, Iw Mat6h EdcdpdBA bogboaa m rocnoAMHii. Aabat rocnoACTBO aih cYm noBeA-hme rocnocTBd aih, sfintei mănăstiri Cozia şi părintelui 18 www.dacoromanica.ro Ştefan egumenul, ca să fie sfintei mănăstiri un rumân, anume Pavel, feciorul Bârăi din Vădăstriţi, care rumân easte al sfintei mănăstiri de moşie. Şi tot l-au ţinut sfânta mănăstire cu bună pace până au fugit din Vădăstriţi. Iar după ce au fugit, aflatu-l-au părintele egumenul la Bucureşti şi au vrut să-l ia, să-l ducă la sat. Iar Pavel, el au căzut cu rugăciune la egumenul să-l lase acolea, să şază, să-i dea găleata. Iar când au fost acum, l-au1 apucat să-l ducă la sat. Iar Pavel se-au sculat cu pâră, zicând cum nu easte rumân, nici are nici o treabă cu dinsul sfânta mănăstiri. Iar părintele Ştefan egumenul, el au scos şi zapis ce i-au fostu făcut, cum să-i dea găleata, scriindu cu multă mărturie. Dirept aceea, domnia mea am căutat şi am judecat cu tot divanul şi am adevărat foarte bine cum au fost rumân sfinţii mănăstiri. Deci am dat domnia mea să fie rumân ohabnic sfinţii mănăstiri, pentru că au rămas Pavel de lege şi de judecata den divan. HHAKO AA N-fecT. H HCnpABNHK, CAM p6M6 rOttlOACTBA MH. IlHC rEHApl'e bY, A^T rţpNA < 1646>. Iw Matei© Eacapaba bwebwaa, mhaoctieio EoxYeio, rocnoAHN'h. Iw MATEIO BOEBOAA <111. p.> DANIC, M-rea Cozia, XLVII/30. Orig. rom., hârtie (32,5 x 20,5), pecete aplicată. Copie ibid.: ms. 209, f. 294; DJAN Vâlcea, ms. 150, f. 59. Reg., Giurescu, Stud. de ist. socială, p. 164; Aricescu, Indice, 11, p. 113, nr. 2290; Tezaur vîlcean, p. 169, nr. 460. 1 aaa£. 13 1646 (7154) ianuarie 12, Târgovişte t Mhaoctieio Eoxieio, Iw Mateh Eacapaga boeboai h rocnoAHH'h B'hcoH ^emae SrrppOBAAXIHKOE. AaBAT rOCnOACTBO MH CIN nOBEAllHlH rOCnOACTBA MH GOA'bpHH rocnOACTBA MH, PAAlfA BTOpiH nOCTEANHK, ChUTh BAAAlfAOB AWrW<ţ>ET PSa^nSa H ChC ChlHOBH CH, EAHIţEXE Eorh AApOB<*X, IAK02KE A* CCT Em8 CEAO AiiahhYh wt cSactbo C3at B1»C ChC BliC X^TApOAH, ChC BCH)J BEHHHIH H ChC BTiC \OA^KOm WT X®TAp A® X0TAP' H nAK AA ECT Em8 CEAO B'hK'hpEipYH KOA CEA© AYiAHmYh B"hC ChC BT»C X®TApOM H ChC BCHX BEMHN'lH H ChC B"hC A«'XC,AC,K’ WT X0TAP A° X®TAP WBAME BEţ MACT ApArOAAItpOB nOCTEAHHK I^HA^Sa WT B'hK'hpEipH %A A^AINNO, nOHEXE ECT c‘lH BHUIE pEMHNH CEAA A'i'iANmYh H B'hK'hpEipYH 6HAH c8t ţA A^AIHO BEMHHH BAAAYA AOro4>ET PSa^nSa BAipA PAAlfA®B BTOpiH nOCTEAHHK. Taxe, kt»aa ect bha cbaa, bt» ai>nh rocnoACTBA mh a whh noAHrAA np8x h ţAKOH h8 TEKAA ţA BEHHNAN'iE WT KT» ChlHOBH BAAAtfAOB AOrO<ţ»ET PSa^nSa. (I nOCA*k, 19 www.dacoromanica.ro WHH IAKOXE H'kKOE AIOA'i* H ATjKABH CE BTiCTAAHHA TEpE ECT EETAA WT CEAO, H riAAAA ECT BHpOBE H BC^ AA*EOBE HA\ Bl> FlAELjl AP*rOA/VHpOB nOCTEAHHK IIpSHA'bHSA, nOMTO P«aT 6CT HA/VAA TA MACT ţA WMHHTi 8 B’hK’hpElJJH TEpE ECT F1AATHA B1»C WH, WT KTiLJJA ETO, H AABAA ChA/V rOCnOACTBO A\H Aa BHtY EA\8 BEMHHH ChC A’bAINO ChC BTjC h AA HA/VAT F1AATHITE WH 7,A BHp H ţA BCkx AA*EOBE HM. Bl» TOM, APAr0AVHP nOCTEAHHK I^HA^eSa, AKO BHA’trt CHUE KAKO HE MOTO Aa BA F1AATHA H KAKO ECT EHA CIA CEAA AiIANmYh H B'hK'hpEIJjYH BEMHHH BAAAyAOB AOTO^ET PSa^hSa WT HAH np-b^AE Bp’kAAE, nplHACT npEA TOCnOACTBA A\H 8 BEAHkYh AHBAH TEpE CE 8tAKA\HA ChC BOA’tpHH TOCFIOACTBA A\H PaA^A BTOplH FIOCTEAHHK, ChlHTi EAAAYA AOro4>6T PSa^eSa TEpE ECT FipOAABAA £A\8 CIA CEAA AiFAHMi'h H B’hK’hpElJjYH ChC BCHX BEMHHYh H ChC BliC X°AOKOA\ WT nO BT»C X^TApOAA ţA pH 2KHATH TOTOBH H 8a\ETh8a PaA^A FIOCTEAHHK H *8nAH Ai*Hk8aOB BEA C FIAT Ap FIO BEMHhYh WT AlFAHMH H WT B’hK’hpELjlY KOTOpYH CE npOAABAA HAH BEMHHH 8rH pei'. H AKO CTOAA CIA CEAA FIO Pa^AOTA EOA’kpMH TOCnOACTBA A\H, PaAVAOB BTOplH FIOCTEAHHK, EHTH EA\8 BEMHH KAKO ECT EHA H HA EAIJIOM CH, BAAAVa AOTOr8lIIHH BEAHkYh nEXApHHK H x8nAH Koctahahh bea nOCTEAHHK. H HcnpABHHK, x8nAH Paaya bea aoto^et. H Aţ, A^MHTp8 AOTO 20 www.dacoromanica.ro t Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod şi domn a toată Ţara Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele, Radul al doilea postelnic, fiul lui Vladul logofăt Rudeanul şi cu fiii săi, câţi i-a dăruit Dumnezeu, ca să-i fie satul Diancii din judeţul Olt, tot cu tot hotarul, cu toţi vecinii şi cu tot venitul din hotar până în hotar. Şi iar să-i fie.satul Văcăreştii, lângă satul Diancii, tot cu tot hotarul şi cu toţi vecinii şi cu tot venitul, din hotar până în hotar, însă fără partea de moştenire a lui Dragomir postelnic Prudeanul şi Văcăreşti, pentru că aceste sate mai sus-spuse, Diancii şi Văcăreştii, au fost de moştenire vecini ai lui Vladul logofăt Rudeanul, tatăl lui Radul al doilea postelnic. Astfel, când a fost acum, în zilele domniei mele, ei au ridicat pâră şi lege de au scăpat de vecinie de la fiii lui Vladul logofăt Rudeanul. Iar după aceea, ei ca nişte oameni răi şi înşelători s-au sculat de au fugit din sat, şi au căzut birurile şi toate dăjdiile lor pe umerii lui Dragomir postelnic Prundeanul, pentru că a avut acea parte de ocină în Văcăreşti, de a plătit el tot, din casa lui.Şi am dat domnia mea să-i fie vecini cu dedină cu tot şi să-i plătească el de bir şi de toate dăjdiile lor. întru aceea, Dragomir postelnic Prudeanul, dacă a văzut aşa că nu poate să plătească şi că au fost aceste sate, Diancii şi Văcăreştii vecinii lui Vladul logofăt Rudeanul de mai înainte vreme, a venit înaintea domniei mele în divanul cel mare de s-a tocmit cu boierul domniei mele, Radul al doilea postelnic, fiul lui Vlad logofăt Rudeanul, de i-a vândut lui aceste sate Diancii şi Văcăreştii cu toţi vecinii şi cu tot venitul de peste tot hotarul, pentru 150 galbeni gata. Şi a lepădat Radul postelnic şi jupanului Diicul mare spătar pe vecinii din Dianci şi din Văcăreşti, care s-au vândut ei vecini, 115 ughi. Şi dacă au stat aceste sate pe seama boierului domniei mele, Radu al doilea postelnic, să-i fie vecini cum a fost şi la tatăl său, Vladul logofăt şi fiind ei tot fugiţi şi risipiţi în altă parte a tot plătit Radul postelnic 2 taleri pe lună şi mierea şi găleata şi birul haraciului de a dat 67 de galbeni şi 6 costande, fac împreună peste tot cu ce a dat lui Dragomir postelnic Prundeanul de a cumpărat de la ei şi cu ce a dat jupanului Diicul mare spătar de i-a întors pentru vecini şi cu ce a plătit de bir şi de alte dăjdi: 332 galbeni gata, 6 costande. Pentru aceasta, am dat domnia mea boierului domniei mele, Radul al doilea postelnic, fiul lui Vladul logofăt Rudeanul, ca să-i fie aceste sate, Diancii şi Văcăreştii cu tot hotarul şi cu toţi vecinii şi cu tot hotarul, din hotar până în hotar, de moştenire şi de ohabă lui şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor în veac, cum a fost şi mai dinainte vreme, pentru că se cuvine lui să-i cumpere decât altora, cum am văzut domnia mea şi zapisul lui Dragomir postelnic Prundeanul de vânzare cu toţi boierii divanului martori în zapis. Şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Ghiorma mare ban al Craiovei şi jupan Dragomir mare vornic şi jupan Radul mare logofăt şi jupan Stroe vistier şi jupan Diicul mare spătar şi jupan Barbul Brădescul mare stolnic şi jupan Radul Mihalcea mare comis şi jupan Drăguşin mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Radul mare logofăt. 21 www.dacoromanica.ro Şi eu. Dumitru logofăt, am scris în cetatea de scaun Târgovişte, luna ianuarie 12 zile şi de la Adam până acum, în anul 7154 <1646>. f Io Matei voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Matei voievod DANIC, Mitrop. Ţ. Rom., CXLIX/16. Orig. slav, perg. (34,5 x 44,5), pecete timbrată. Cu trad. rom, ibid., CXLIX/17; mss.: 132, f. 305; 136, f. 112. Rez., Aricescu, Indice, I, p. 46 (nr. 583); men(., Ionaşcu, Bis., chipuri fi doc., p. 120. 14 1646 (71S4) ianuarie 14 0eo eXecp 0eov ctpxiejtiaKon Kai pr|xpojtoXixT|<; QtiyypopXaxi t ’ApxvepaxiKOv tipexepov YP“M-M-°t eSoaapev xtp evyeveax«x>xcp apx peyctAxp aA,ovx£âp A'np.'nxpicp dnXiaaâvcp 8ia va xov nXr|p6 T|y6v|4.ev ovyKia 90 eKXoq x<5v e^oScov onotf e^oS'taaev 6 r|yovpev eiq xo povaaxTpi xfj<; evyevei xov eiq xt|v Kpaavav, enei8r| Kai xov etxe Pociţi tiyovpevov 8ia va Kvxxd^ xa npâypaxa xotf iepotf povaaxripiov K(x0cb<; npenei, Kaxct xt|v avvr|0ei xdav ieptSv p.ovaaxr|piv> xcov Ka7,oyepiKd>v. Kai eîxev xo iepov povaaxTpi povXKia Kai yevnpaxa ano Kâ0e eTSoq âpKexot, 8iât vot eîvai eiq xo iepov povaax'npi elaoStipa Kai eljoSa. Mexot xatfxa eSoaev t|' evyeveia xov Kai ypoa pexprixot eiq xo p.ovaaxffpi ouyKia 150 vot axeKOvx eiq xo iepov povaaxfjpi 8iot Kaipov otvotyKT|<; Kai ovxco napfiyyeiXe xov Tiyovpevov vot p.r|v xot âljcoSyxaţi. Kai oxav xov ejtfjpev A,oyapiaap6v Kai xov evyaXev ano xt|v t|yovpevi âOecopiOr) 6 Xoypiaapoq xov epTtpoaOev rm~cov Kai xotf apx navov flapjtov, Kai evpeOri jtoXi) eiaoSripa ano xot yevfipaxa xot> iepotf povaaxripiov, Kai evpeOri 6\o âljoSiaapevov Kai KaXcoq Kai KaKcoq, Kai e'bpeOriKav Kai âKeiva xot 150 ovyKia â^o8iaap.eva xa>pt? ^oyov. Kai 8iot pev ovyKia 60'/2 âSexOri 6 apx aXovx£otp ATm.f|xpi eiaoSripa 8iot Kptnoia XP^TI. Ei8e ovyKia 89'/2 epeivev 6 T|yovpev Aiovvai vot 8â>ari eiq xo povaaxfjpi ano xov eavxov xov, oxi 8ev tipnopeae va xot vjtoaxfioţi pe Kaveva repojtov notf xot eScoKev. “O0ev Kai ypcttpopev f| fipexepa ctpxtepcoCTVvri 7154. Ztppayiq / pt|xpojtoX,ixov 22 www.dacoromanica.ro Teofil, din mila lui Dumnezeu, arhiepiscop şi mitropolit al Ungrovlahiei. t Am dat cartea noastră arhierească preacinstitutului boier, marelui sluger Dimitrie Filişanu, ca să-i plătească Dionisie egumenul 90 de ughi, în afara cheltuielilor pe care le-a făcut egumenul la mănăstirea preacinstitutului boier de la Crasna, pentru că-1 pusese egumen, ca să supravegheze bunurile sfintei mănăstiri, cum se cuvine, după obiceiul sfintelor mănăstiri călugăreşti. Şi avea sfânta mănăstire moşii şi bucate destule, de orice fel, ca să fie sfintei mănăstiri venit şi cheltuieli. Pe lângă acestea, au dat dumnealui şi bani în numerar la mănăstire, ISO de ughi, ca să stea la sfânta mănăstire pentru vreme de nevoie şi aşa a poruncit egumenului, să nu-i cheltuiască. Dar când i-a făcut socoteala şi l-a scos din egumenie, i-a cercetat socoteala înaintea noastră şi a boierului Barbu ban şi s-au găsit multe venituri din bucatele sfintei mănăstiri, dar s-a găsit tot cheltuit şi bine şi rău şi s-au găsit şi acei 150 de ughi cheltuiţi fără îndreptăţire. Iar pentru 60 de ughi, i-a primit slugerul Dimitrie venit pentru nişte datorii, iar pe cei 89 de ughi a rămas egumenul Dionisie să-i dea la mănăstire, din al său, pentru că n-a putut să dovedească cu nici un chip unde i-a dat. Pentru aceasta am scris arhieria noastră, 7154 <1646>, ianuarie 14. DANIC, Doc. ist. XC/47 (nr. 2). Copie în limba greacă; altă copie ibid. XV/47 (nr. 1). 15 1646 (7154) ianuarie 15 t 'Hpeîq MatGatoq BaaapâPaq pP8 âAi<» ©of) Tryepobv Ctf)YYpoPA,axi«x<;>. Ai.8op.ev tt|v 7tpoataYr|v tautriv t<5 ripetâpq) juatd) âpx<6vti> pEY&Xq) aXoot^âpţi Aripritpup OiXiaaâvcp 8iâ vâ exn ttiv aSeiocy pe auto to a-bGevtiKov f|p<5v YP“PPa vâ jciâaţi Kai vâ xpapi^ţi tov Aiovuaiov fiYoupevov 8iâ vâ tov jtXr|pa)ar| YPoo petpitâ ouykux 89'A (ouyki eîvai ev TtaXaiov xpwotfv vopiapa ttptbpevov to TtâXai Kai tâ vtfv 7tapâ8 66 a 2), ârceiSr) âatâGri fjYo'6pev elq to povaotfjpi tot) eiţ tfiv Kpâavav, 8iâ vâ Kirctâ^ţi tâ rcpaYpata toi) iepof) povaotripiot), KaGax; Tcpeitei, Kai KaGa><; eîvai awf|Geia t<5v âYi povaatr|pi<(Dv> t<»v KaXoYepiKdSv Kai etxev to iepov povaatfjpi pou^Kia Kai Y^vfipata ano KâGe eîSoq âpKetâ, 8iâ vâ eivai to Pevitov Kai tâ e^oSa tofî iepotî povactipiou Kai petâ taina eSotrev 6 fjpetepoq &px«ov>, peY oXo\)t^âp Aripf|tpi Kai Ypoo petpitâ eiq to iepov povaotiipi, ouYY'-a 150, vâ ateK<»vt eiq to povaotrjpi 8iâ Kaipov âvâYKtiq, TtapaYYE^ovtâq tov vâ pf|v tâ â^oSiâoŢj. 23 www.dacoromanica.ro "Oxav 8e xov e^coCTav ocjto xtjv T)Yovpevi Kai x6v enfţpav XoYocpvaopov EpjtpoaOev xoCxe jtaviepcox<â>xov piŢi:pojtoXî.xov KÎ)p 0eo xfjq Tipexepaq avOevxeiaq peYâXov jtâvov flâpjtov, riCpev noXî) eia68r|pa ano xâ Yev1TPaTa toi) povaaxîipîov KaX<5q Kai KaKdîg ei;o8iaapeva, Kai evpeOriKav Kai avxâ xâ Ypoa ovykux 150, E^oSiaopeva Xcopiq ocvocyktiv <»v xâ ovykux 60'A xâ e8ex0ti 6 ripe- xep apx aXovx£âp, eiq xov XoYapiaapov, 8vâ Kţcnoia xpeTl ovykux 89VS epeivev 6 AiovOai fvy°'bp£v vâ nXTipcbcri ano xov eavxov xov, x«>piţ Kâppî npocpaoiv, enei8r| Kai 8ev f|p.nopeaav vâ xâ vnoaxfiaŢi pe Kocveva xponov. Kai eiSopev Kai xo ^pâfXfxa xot5 jtaviepcox<â>xov âYiov pt|xpojtoXî.xov KVpiov 0eo, peYâXov oXovx^âpri, Kax’ avxt|v xt|v âvcoxepco avp. Avo Kai Tjpeiq âcp ot> eî8apev xo Ypâppa xoO âY'iov prixponoXlxov eiq Xevpaq xov xov EKâpapev Kai xo rpexepov avOevxiKov Ypâppa, 8vâ vâ extl xf|v âSevav vâ niâaţi xov Aiovvaiov TjYovpevov pe axevox vâ nX[r|p(b] aţ| eig xo povaaxfjpi avxâ xâ âvcoxepco 8uxX,t|0evxa Ypoa, ei8e Kai 8[ev] OeXriaei vâ nXtipcbaţi vâ exţi vâ xov pâXţi eig xt|v novaKapiav Kai, âv ov[xe] exţji 8ev jt\r|pcbaŢ|, vâ xov nâpţi avxog enâvco xov Kai vâ xov Kâpţi [o,xv] 0eXt|aei, Kai oacp 8ev nXr|pcbaŢi xâ YPoa, vâ pfjv xov âcpfioţi. Touxbxri evvav ti ripexepa napaYYe^-ia. ’Ev exei 7154. 'Hpeîg Max0avog Baaaapâ(î BP<6>8 Kai fiYepcbv 0’i)YYpoP^«X’'- IcppaYig avOevxucri t Noi, Matei Basarab voievod, din milş lui Dumnezeu, domn al Ungrovlahiei. Dăm această poruncă preacredinciosulpi nostru boier, marelui sluger Dimitrie Filişanu, ca să aibă îngăduinţă cu această a noastră carte domnească să apuce şi să silească pe Dionisie egumenul să-i plătească bani în numerar, ughi 89 şi jumătate, pentru că a fost aşezat egumen la mănăstirea lui de la Crasna, ca să supravegheze bunurile sfintei mănăstiri, cum se cuvine, după obiceiul sfintelor mănăstiri călugăreşti. Şi avea sfânta mănăstire moşii şi bucate de tot felul, din destul, ca să fie sfintei mănăstiri venit şi cheltuieli. Ş după acestea, a dat boierul nostru, marele sluger Dimitrieţ şi bani în numerar la sfânta mănăstire, ughi 150, ca să fie păstraţi la sfânta mănăstire pentru vreme de nevoie, poruncindu-i egumenului să nu-i cheltuiască. Dar când l-au scos din egumenie şi i-au luat seama în faţa preasfinţitului mitropolit, kyr Teofil, şi a boierului domniei noastre, marele ban Barbu, s-a găsit mult venit din bucatele mănăstirii, cheltuite şi bine şi rău şi s-au găsit şi acei 150 de ughi cheltuiţi fără nevoie, din care 60 de ughi şi jumătate i7a primit boierul nostru, la socoteală, pentru anumite nevoi, iar ughi 89 şi jumătate a rămas egumenul Dionisie să-i dea din al său, fără nici un pretext, pentru că nici n-a putut să-i justifice cu nici un chip. 24 www.dacoromanica.ro Şi am văzut şi cartea preasfinţitului mitropolit Teofil în mâinile boeirului nostru, marele sluger, cu această învoială de mai sus. De aceea, şi noi, de când am văzut cartea sfântului mitropolit în mâinile lui, i-am făcut şi cartea noastră domnească, ca să aibă îngăduinţa să-l apuce pe Dionisie egumenul cu strâmtoare să plătească la mănăstire aceşti bani arătaţi mai sus. Iar, dacă nu va vrea să plătească, să aibă a-l băga la puşcărie şi, dacă tot nu va plăti, să-l ia acesta asupră-şi şi să facă cu el ce va voi şi, până nu va plăti banii, să nu-i dea drumul. Aceasta este porunca noastră în anul 7154 <1646>, ianuarie 15. Noi, Matei Basarab voievod şi domn al Ungrovlahiei. DANIC, Doc. ist., XC/46 (b). Copie in limba greacă. Altă copie, ibid., XC/46 (a), fără dată. 16 1646 (7154) ianuarie 16, Târgovişte t Adecă eu, jupâneasa Boancâ, muma lu Dumitru logofăt ot Târgovişte, împreună cu noră-mea, jupâneasa fiiu-mieu lu Dumitru logofăt, scriem şi mărturisim cu acesta al nostru zapis, ca să fie de mare credinţă la mâna gineri-mieu Deftei, ca să să ştie cum i-am vândut cinci bucăţi de vie aici, în dealul Târgoviştii, care bucăţi de vie le-au fost cumpărat şi fiiu-mieu, Dumitru logofăt, de la Spinciul cel bătrân den Târgovişte şi de la fiiu-său, Pano, cu locul, cu livada, cât ţine via cu slomnul, cum easte la vale, aşa şi la mijloc şi la vârh, derept ughi 180, bani gata. Căci noi nu le-am putut ţinea, că am rămas nişte capete de fâmei ca să plătim datoria fiiu-mieu, lu Dumitru logofătul, şi să-l pomenim, să-i facem ce trebuiaşte mortului. Alta, se-au căzut gineri-mieu, Deftei, şi cu fie-mea, Rada, să le cumpere aceste bucăţi de vie, decât să încape alţi striini acole, să ţie. Şi le-am vândut cu ştirea tuturor boiarilor şi a vecinilor, ca să le fie de moşie lor şi coconilor în veci. Şi am dat şi cartea cea domnească de cumpărătoare şi cartea oraşului şi zapisul cel de vânzare şi tot, ca să le poată fi moşie cu pace şi stătătoare ohabnică, de cătră nilea neclintită, căci că ş-au dat ai lui direpţi bani, de-au cumpărat cum scrie mai sus. Şi am pus mulţi boiari şi preoţi şi oameni buni mărturie, cari-şi vor pune ei mai jos iscatele şi peceţi. Această am scris, ca să să ştie. Şi pentru mai adevărată credinţă, ne-am pus şi noi peceţile mai jos. A scris Dumitru logofăt în Târgovişte, luna ianuarie 16 zile, în anul 7154 <1646>. Eu jupâneasa1 Boancă f Eu jupâneasa1 Neacşa Radul vel logofăt f Di icul vel spătar Eu, popa Dobre ot Petreşti Marco Danovici vel armaş2. 25 www.dacoromanica.ro DANIC, M-rea Hurez, XXVIII/1. Orig. rom., hârtie (41,5 x 27,5), trei peceţi inelare, aplicate în tuş. Copii ibid.: XXVIII/2 (nr. 1); mss. 440, f. 632; 720, f. 402v-403.' EDIŢII: Potra, Tezaurul, p. 230-231, nr. 379. 1 xânâN-hca. 2 Semnături autografe. 17 1646 (7154) ianuarie 20 t Adecă eu, Zaroschi vătah, şi cu fameia mi, Dobra, fata Stoicăi den Glupavi, dat-am zapisul nostru la mâna jupanului Gherghe vistiariul, cum să fie mare credinţă, că ne-am tocmit de bunăvoia noastră, de i-am vândut toată partea noastră, cât am avut ocină în sat în Glupavi, de preste tot hotarul, den patru foni ce sântu într-acel hotar, a patra parte dintr-o fone, de acele mari, de preste tot hotarul, den câmpu, den pădure, den apă, den silişti, de preste tot, derept bani gata 1 550 în cea ocină stearpă, fără rumâni, care ocină ne1 au fost dată de părintele nostru, Stoica den Glupavi, noi o am vândut dumnilui, să-i fie moşie ohabnică în preţ ce scrie mai sus. Şi la tocmeala noastră, tâmplatu-s-au mărturie: Goran logofăt ot Olăneşti i Andrei şătrariul i Matei logofăt ot Cacova. Pis measeţa ghenarie 20 dni, vă leat 7154 <1646>. Pecetea lu Zaroschi vătah. t Eu Goran logofăt mărturie, t Eu Matei logofăt mărturie. DANIC, Doc. ist., MDLXXXIX/8. Orig. rom., hârtie (32,5 x 19,5), cu o pecete inelară aplicată în tuş. Reg., Filitti, Arh. Cantacuzino, p. 169, nr. 517; menţ., Ionaşcu, Mărturii Radu Popescu, p. 20. Inifial ae. 18 1646 (7154) ianuarie 21 t Adecă eu, Şărban şi Stăniia şi Radul şi Andreiu şi Petco şi Tode1, feciorii Todei ot Moşoia, al nostru zapis, de mare credinţă la mâna jupan Ivan Cortofleş şi ai feciorilor dumnelui, anume Dumitru i Necula şi câţi Dumnezeu îi va dărui dumnelui, cumu să să ştie că i-am vândutu parte noastră de moşiie den satu den Sămara, den fone micleiască den jumătate2 de fone a3 treia parte, preste tot hotarul şi den selişte, den câmpu, den apă, den del, den 26 www.dacoromanica.ro pădure, de preste tot hotarul, ca să-i fiie liui moşiie şi feciiorilor liui şi4orcinie să va trage de întru dânşii. Şi cându se-u făcut acesta zapis, fost-au mulţi oameni buni mărturie, anume: Once ot Moşoe, Danciul ot tam, Radul Talaba ot tam, Radul spătar ot tam, Pascul ot tam, Stanciul ot Lipiia şi4 Stoica Pipere ot Piteşti. Şi o-m vândutu de a noastră bunăvoie, dereptu bani gata ughi 15. Şi4 păntru credinţă, ne-m pus degetele. Şi am scris eu, Necula logofătul, sin Varlamu ot Piteşti. Pis ghinarie 21 dni, leat 7154 <1646>. Aaahn, EorS bmc aet5. t Şărban. t Stănie. t Radul, t Andreiu. t Petcom. t Tode. t Stoica, t Stanciul. t Once. DANIC, M-rea Trivalea, IV/22. Orig. rom., hârtie (34,5 x 21,5). Copii ibid.: mss. 371, f. 33v-34; 477, f. 51 v -52. ' T8Ae. 2 xâMkTATA. 3 AH. 4 UIMI. 5 „Amin, Dumnezeu să dispună”. 19 1646 (7154) ianuarie 21, Târgovişte t MHAOCTYEIO EOxYlO, Iw MaTEIO EACApABA BOEBOAA H rOCnOAHH-li bi>coh ^eaaah 8rrppoBAd\YHCKOE. Aabat rocnoACTBO a\h cîe noBEAENiE rocnoACTBA mh EOA-bpHN TOCnOACTBA A\H, PaA^A AOrO<ţ>ET A^AECk8a CKC CKINOBH Ero, EAHlţHXE Eon» AdpOBAX. IAK02KE A4 ET WT KopBSuiOpH CKC B%cfex AAECTOBE WT nOAlO H WT Ul86T BHU1E pEMEHH WT pOAÎTEAH ErO, EIJJEXE WT np'faXAE Bp’famE. (I nOTOAt K-hAd ECT BHA N'KIN'h BT» A1>nYe rOCnOACTBA AAH A BOA'bpHH rOCnOACTBA AAH, PdAVrt A«r«4>6T A^AECk8a WH ECT nOK$nHA cYe BHU1E pEMEHE A^ANHlţE WT NAA II%Tp8 H WT BpdTYH ErO, HA HAAE [...]', CKIHOBH H-krOEB AWrW<ţ>ET, AAH AA CEţHAET A'bAHHUA EAAHkSaOB CKC CBAKE AVfaCTOBE 8 nOAlO ţA ,11^ ACnpH TOTOBH H A^ANHlţA 27 www.dacoromanica.ro rpOţdROB ţi fBW ACnpH rOTOBH H A^ANHI^A COaOAEB ţA ACItpH TOTOBH H TpETATO AEA WT A'bANHUA OYt8aEB %A W dClipH TOTOBH H A'bANHUA k8kEB %& [...]' ACnpH TOTOBH H %A J( WKA ^A BOCOK. H npOAAA 6CT IIliTpS CT»C BpATl'lAAA CH BHUIE pEMENH, ChlNOBH N'krOEB AWTW6T WNH ţA CBOHA\ A^EpABOAC, IAKOXE A* ECT PaAYA0B awtw^et A^A6T cYa A^NHUT» ChtYeB WT NAA ni»Tp8 ^HAAplOA WT K0pE8ui0p, ţA ^ ACnpH TOTOBH. 'H ndK noK8nHA Paaya Aoro<|»eT wt naa Cpi»b8a h wt xena eto. Bahna eana A’kANHLJ Paa8aOB rpO^EB IAXE ECT BHA 6AHNEB Aaaa 6h npGKIO WT BAIJJOAA EH, N’faTOE AOTO<|»ET, CT»C BT»ck AAECTOBE 8 nOAlO H WT Ul8an knes noAOBHNO %a a^anhi^ C1»C CBAKE AvfecTOBE 8 nOAlO H 8 Ul8C 6AHH B6MHH, HA HAAE H^rOE CUC ChlHOBH, KOTOpA A’bAHHtuA... ]3p"b IWHOB AWTW^eT, ChlNU EpAB'lEB, EEţ HţHAHlVfc PaA^AOB AWTW^ET [,..]3 c8t WBchTHA PaA^A AWTW^BT CHlţE, WN H8 HţBEUIH CA A* BT.HHTH AP&FH Bt w [...np'm]3A€T npeA rocnoACTBA aah Tepe cmpeuie ce %a ahi*8 ci>c Iwhi> h AOCTh[xAHEAa]3 ^AKOHA H c8xAEHIA H AHBANOAA TEpe ECT flOBpATHA' Paa8a AWrW8T BICHX HOBUH HA %AA [...]3 AHBAH WT AHBAH. TAXE ECT WCTAA IwH AOrOET WT ţAKOH H WT cBxAEhVe WT lipEA rOCflOACTBA AAH. H I1AK AA ECT BOA'hpHH rOCnOACTBA AAH PaAYaob AOTO^BT WMHh8 8 ESaHEIJJH B1> c8aCTBO TEAEWpAAAH, AAH A8a E8He[/h]3 EAHA 8xA 7,A WMHh8 IvhAA WT n©AIO H WT Ui8aa8 H WT BOAA H WT CEAAAHIfJE CEAOB WT HOCb8aH BApE EAHKA CE ^TET HţEpAT WT no EliCOAA XOTApOAA, nOHEXE ECT EHA WT npeţ BT.C CEAW ff 8xH. TAXE ECT nOK8nHA PaA^A AWrW<|>6T WT TEX cie ™ ^XH ?A WMHh8 EAHA 8xA KAKO ECT BHU1E nHC WT HAA ESn-fe, CtlHT» CTpOEB nA'tA\'tlU6CK8A WT IWHEljlH ţA ^X ACnpH TOTOBH. H npOAAHAA ECT E8H-fa WH 7,A AOEPABOAIO CUC ^AIIHC WT p8KA ErO TJk npOAAHIE B A"tT rţpHB H CUC CBEAHTEAIH HAnHCAH 8 ţAnHC. H nAK Aa ECT PAA&AOB AWrW^ET EAHA BHHOrpAAA 8 A^aSa Epi>^El|IHAOp, IAXE ECT AAEXa8 AOţlEB PaaBaOB AWTW^ET cuc AAECTO CUC BT»C A^pH 8 CTAp8 nAOT, nOHEXE IO ECT nOK8nHA PaaBa AWTW^ET Clltt BHHOrpAAA CUC AAECTO AA WT HAA CTAHA, XEHA /UHpHEB H WT ChlHA EH, IlApACKHBA WT El>pţei|JH 7jA fTf ACnpH TOTOBH CUC ţAnHC H CUC CBEAHTEaYe, A MHpHA, WH ECT EHA ElfJEXE nOnSnHA CIA BHHOrpAA WT HAA BpATAHEA CH, NAH AWTW^BT WT BuCUpEipM WT npEXA« Bp'hAAE. H nAK AA ECT BOA'hpHH TOCnOACTBA AAH PAA^AOB AWTW^ET EAHH BEHHH, nO HAAE Eacha'ie, ciihi KpiiCTEB, BpAT flrAmeB, nOHEXE npoAAA BachaYe bemhh8 PaAYAOB, WH 7,A HETOB A°epOBOAIO EEţ HH EAHA CHAOCT, %A ABA KOBHAE, U^HA HAA 8rH H H TJk 8rH A ACnpH TOTOBH CUC tyMlHC WT p8KA ETO %A npOAANIE. H npOAAAAOUlE c'lE BHU1E pEHEHH HAAEHHTY AIOA'i'e HHXHE A^ANHI^E H A’bA'HE, WHH %A CBOHAA AOBpOBOAlO H CUC ^HAHIA BUCEAA AAErYAUlOAA WT TOp Hţ A®a H WT WKpACTHAA AAECTOAA H WT npEA TOCnOACTBA AAH. Geto paaY aaA®X cuaa rocnoACTBO aah BOA'hpHH rocnoACTBA aah Paaya®b Awrw4>€T A^AEck8a, iakoxe a* aa8 ect wmhh8 a^Aiha h bi> wxab cuihoboaa h Bh8kOAA H np*hBH8METOAA H HE WT KOTOXAO HEnOKOA'hBHAAO nOpH^AAO TOOIOACTBA AAH. CEXE H CBEAETEA'lE nOCTABA^AA rocnoACTBO aah: x8nAH TlOWpAAA BEA BAH H x8nAH ApATOAAHp BEA ABOpHHK H x8nAH PaAYa BEA AWTW^ET M *8flAH CTpOE BEA BHCT*l*Ep H x8nAH AYhk8a BEA CnATAp H x8nAH IIpEAA BEA KAlOMEp H x8nAH EaP&8a BEA CTOAHHK H Paa8a MhXAAMA BEA KOAAHC H Api>r8lIlHH BEA neXApHHK H x8nAH KotTAHAHH beahkYh nocTEAHHK. H HcnpABHHK, Paaya bea awtw^et. H HAnHCAX Aţ, Aem>AAT CTAp AWrw4>ET, B1> HACTOA AHBNATO rpAAA TptrOBHljJE, AA-hcEUA TEHApYE KA A1>HH H WT dAAAAA A® HlilH-h TEMEhYe A'hTOAA, B1> CETO nHC AH IE B1> A-hT r7fiHA. 29 www.dacoromanica.ro t Iw MdTCIO BW6BWA1>. rtVMAOCTYlO Eox'l'io, rOCnOAMHT». Iw MdTCIO BOEBOA'k f Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod şi domn a toată Ţara Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele, Radul logofăt Dudescul şi cu fiii lui, câţi i-a dăruit Dumnezeu, ca să-i fie ocină la Corbuşori de lângă Corbii Mari de pe. Râul Doamnei din judeţul Muşcel, însă delniţa lui Vlaicul toată şi delniţa lui Grozav toată şi delniţa lui Oloae toată şi a treia parte din delniţa lui Utule şi delniţa casei din sat, însă partea lui Pătru şi partea fraţilor lui, fiii lui Neagoe logofăt din Corbuşori cu toate locurile din câmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului de pretutindeni, oricât se va alege de peste tot hotarul, pentru că aceste delniţe mai sus-spuse au fost vechi şi drepte ocine şi de moştenire ale fiilor lui Neagoe logofăt mai sus-spuşi de la părinţii lor, însă de mai nainte vreme. Iar apoi, când a fost acum în zilele domniei mele, iar boierul domniei mele Radul logofăt Dudescul, el a cumpărat aceste delniţe mai sus-spuse de la Pătru şi de la fraţii lui, anume [...]' fiii lui Neagoe logofăt, însă se se ştie delniţa lui Vlaicul cu toate locurile din câmp, pentru 2 700 aspri gata şi delniţa lui Grozav, pentru 2 400 aspri gata şi delniţa lui Oloae, pentru 2 800 aspri gata şi a treia parte din delniţa lui Utule, pentru 800 aspri gata şi delniţa casei pentru [..i]1 aspri gata şi pentru 60 ocale de ceară. Şi a vândut Pătru cu fraţii săi mai sus-spuşi, fiii lui Neagoe logofăt, ei de a lor bunăvoie, ca să-i fie lui Radul logofăt de moştenire toate aceste delniţe mai sus-spuse. Şi iar să fie boierului domniei mele, Radul logofăt Dudescul, ocină la Corbi, însă toată partea lui Sitie cu toate locurile în câmp, câte vor fi şi în pădure şi în apă şi din vatra satului şi de peste tot hotarul, pentru că a cumpărat Radul logofăt această delniţă a lui Sitie de la Pătru zidarul din Corbuşori, pentru 2 400 aspri gata. <Şi> iar a cumpărat Radul logofăt de la Sârbul şi de la femeia lui, Elina, o delniţă, a lui Radul Groze care a fost a Elinei, dată ei zestre de tatăl ei, Neagoe logofăt, cu toate locurile din câmp şi din pădure şi din apă şi de peste tot hotarul, pentru 2 000 aspri gata. Şi iar a cumpărat Radul logofăt de la Ştefan cneaz, jumătate de delniţă cu toate locurile în câmp şi în pădure şi în apă şi de peste tot hotarul, pentru 800 aspri gata. <Şi> iar a cumpărat Radul logofăt, ocină la Corbi de la Oprea din Corbuşori, o delniţă dărmănească cu toate locurile din câmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului şi de peste tot hotarul pentru 2 500 aspri gata. Şi iar a cumpărat Radul logofăt o delniţă de la Voico, fratele lui Oprea mai sus-scris, însă delniţa [...]’ cu toate locurile, din câmp şi din pădure şi din apă şi de peste tot hotarul, pentru [...]' aspri. Şi au vândut Oprea şi Voico, [ei]2 de a lor bunăvoie, fără nici o silă. Iar apoi când a fost după aceea, Oprea şi fratele lui, Voico, ei au ridicat pâră înaintea domniei mele pentru aceste două delniţe şi au venit [de s-au]' pârât de faţă cu boierul domniei mele, Radul logofătul Dudescul, şi aşa pârâu Oprea şi Voico că au luat bani de la Radul logofăt cu dobândă, nu au luat ei bani pentru dedină. Iar Radul logofăt, el aşa s-a plâns în divan, zicând că le-a dat pe ocină, nu le-a dat bani cu dobândă. Astfel într-aceea, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege împreună cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am dat domnia 30 www.dacoromanica.ro mea între ei 6 boieri pe răvaşe domneşti, scrişi toţi pe nume, ca să cerceteze şi să adeverească cu sufletele lor după dreptate, cum a fost treaba, fără nici o părtinire. Astfel într-aceea, acei 6 boieri [ei aşa au aflat că]3 nu a dat Radul logofăt bani cu dobândă, ci le-a dat [pe]3 dedină. Şi am văzut domnia mea amândouă răvaşele domneşti şi cartea acelor 6 boieri [...]3 ai lui Radul logofăt. Astfel a rămas Voico şi Oprea de lege şi de judecată dinaintea domniei mele [ca mai]3 mult amestec să nu aibă, ci să-şi ţină Radul logofăt moştenirea [...]3. Şi iar să-i fie lui Radul logofăt Dudescul ocină la Corbuşori o delniţă, a lui Stan şi cu un vecin, anume Neagoe cu fiii săi care delniţă [...]3 lui Ion logofăt, fiul lui Vrabie, fără ştirea lui Radul logofăt. [Dacă a]3 prins de veste Radul logofăt aşa, el nu a lăsat să intre alţii în [moştenire...]3 şi a venit înaintea domniei mele de s-a pârât de faţă cu Ion şi a ajuns [...]3 legea şi judecata şi divanul de a întors Radul logofăt toţi banii înapoi [...]3 divan din divan. Astfel, a rămas Ion logofăt de lege şi de judecată dinaintea domniei mele. Şi iar să-i fie boierului domniei mele, Radul logofăt, ocină la Vulpeşti în judeţul Teleorman, însă partea lui Bune[a]3, o funie de ocină întreagă, din câmp'şi din pădure şi din apă şi din vatra satului de pretutindeni, oricât se va alege de peste tot hotarul, pentru că a fost de peste tot satul 13 funii. Aşa a cumpărat Radul logofăt din aceste 13 funii de ocină o funie cum este mai sus-scris de la Bunea, fiul lui Stroe Pălmăşescul din Ioneşti, pentru 3 600 aspri gata. Şi a vândut Bunea el de bunăvoie cu zapis de la mâna lui de vânzare în anul 7152 şi cu martori scrişi în zapis. Şi iar să-i fie lui Radul logofăt o vie în dealul Bârzeştilor, care este între via lui Radul logofăt cu loc cu tot până la gardul vechi, pentru că a cumpărat Radul logofăt această vie cu loc de la Stana, femeia lui Mircea şi de la fiul ei, Paraschiva din Bârzeşti, pentru 3 100 aspri gata cu zapis şi cu martori, iar Mircea, el încă a cumpărat această vie de la vărul său, Nan logofăt din Văcăreşti, de mai nainte vreme. Şi iar să-i fie boierului domniei mele, Radul logofăt, un vecin, anume Vasilie, fiul lui Cârstea, fratele lui Agapie, pentru că s-a vândut Vasilie vecin lui Radul logofăt, el de a lui bunăvoie fără nici o silă pentru două iepe, preţul lor 13 ughi şi pentru 4 ughi aspri gata cu zapis de la mâna lui de vânzare. Şi au vândut aceşti mai sus-spuşi numiţi oameni delniţele şi dedinele lor, ei de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor, din sus, din jos şi din jurul locului şi dinaintea domniei mele. Pentru aceea, am dat domnia mea boierului domniei mele, Radul logofăt Dudescul, ca să-i fie ocină, dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit după porunca domniei mele. Iată şi martori punem domnia mea: jupan Ghiorma mare ban şi jupan Dragomir mare vornic şi jupan Radul mare logofăt şi jupan Stroe mare vistier şi jupan Diicul mare spătar şi jupan Preda mare clucer şi jupan Barbul mare stolnic şi Radul Mihalcea mare comis şi Drăguşin mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, Radul mare logofăt. Şi am scris eu, Lepădat bătrânul logofăt, în minunata cetate de scaun Târgovişte, luna ianuarie 21 zile şi de la Adam până acum cursul anilor, la această scriere în anul 7154 <1646>. 31 www.dacoromanica.ro t Io Matei voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Mateiu voievod DANIC, Mitrop. Ţ. Rom., XCVIII/32. Orig. slav, hârtie (43,5 x 29), pecete timbrată, căzută. Rez., Aricescu, Indice, I, p. 33 (nr. 416). 1 Loc alb în orig. 2. Loc pătat în orig. 3 Loc rupt în orig. 20 1646 (7154) ianuarie 25 t Adecă eu, Dragomir Prundenul, a[ce]sta al meu zapis, să fie de mare credinţă la mâna lu Mareş ot Buciumeni, cum m-au împrumutat de galbeni o sută, eră eu am pus zălog un sălaş de ţigani, anume: Gan ţiganul şi cu ţiganca' lui, Vlada şi cu 2 fete anume şi cu 2 copii anume. Şi eră am mai pus ocină de la Călina ju[mătate ş]2i vie iar jumătate den par[te m]2e cât am av[ut]2. Şi am pus zi la Simedru3 să-i dau banii. Iar de nu voiu pute câştiga banii, el să aibă a-şi lua păntru aceşti bani ci-s mai sus scrişi, veri aceşti ţigani, veri această ocină a me ju[mă]2tate, cu viili iar jumătate, care-i va fi voie, veri ţiganii, veri ocina, una de el aleasă. Iar cu amândouo să nu fie amestecat, ci cu unele den ele, sau cu ţiganii, sau cu ocina jumătate şi vie iar jumătate. Şi păntru credinţa, pusu-me-m şi pecete şi iscălitura. Pis measeţa ghenarie dni 25, let 7154 <1646>. Eu Dragomir Prundenul Eu Oprea, feciorul lu Dragomir Prundenul4 . DANIC, Ep. Râmnic, LXVII/22. Orig. rom., hârtie (32,5 x 21,5), pecete inelară, aplicată în tuş. Copie ibid.: ms. 707, f. 40. gHHrAHKA. 2 Loc rupt în orig. 3 CHM-bMCApâ. 4 Semnături autografe. 21 1646 (7154) ianuarie 28 t Adecă eu, Vlaicul Corneei, şi cu fiiu-mieu, Gherghina, şi cu fiiu-mieu, Necula, scris-am zapisul nostru, ca să fie de mare credinţă la mâna părintelui 32 www.dacoromanica.ro igumenului Melhisedec de la sfânta mănăstire şi a tuturor călugărilor câţi vor lăcui în sfânta mănăstire. Cum să să ştie c-am vândut sfinţii lui un loc carile easte lângă moara sfintei mănăstiri, derept ughi 7. Şi cât au fost locul nostru de l-am vândut părintelui, pus-am pietre în loc de hotar, ca să să ştie. Şi l-am vândut de bunăvoia mea şi cu ştirea feciorilor miei, cum să fie la sfânta mănăstire stătători. Şi mărturii au foât la această tocmeală: Ghierghie judeţ cu pârgarii şi postelnic Marco şi Staico biv judeţ, Voinea logofăt şi [...]' Bădiţa1 2. Şi pentru credinţă, pusu-ne-am degetele în loc de pecete, ca să se crează. Pis measeţa ghenarie 28, leat 7154 <1646>. Vlaicul. Gherghina. Necula3. DANIC, M-rea Câmpulung, Llll/4. Orig. rom., hârtie (34,5 x 21). Copii ibid.: Doc. ist., CMX/625; MCDXL111/216; mss. 204, f. 434; 709, f. 571. 1 Loc barat care prezintă şi deteriorări. 2 Ad. marg. alia mânu. 3 Semnăturile au incorporate amprenta digitală. 22 1646 (7154) ianuarie <30> t Adecă eu, Stoica, cu fraţii mii, Tatul i Nedea, scris-am acesta al miu zapis, ca să fie de mare credinţă la mâna spătarului Mihalachi sin banului Pavlachi, cum să se ştie că i-am vândut partea noastră de moşie den Ciocăneştii, den funea surdulească, însă stânjăni 48, derăptu galbeni ughi 12, să-i fie dumnealui1 moşie în vece, şi dumnealui1 şi coconilor dumnealui2. Şi mărturii fost-au: Cârstea căpitan i Nedea căpitan şi Radul Giblea şi alţii mulţi. Şi am scris eu, Cârstea căpitan cu mâna mea. Şi păntru credinţă, pus-amu3 degitul. Pis măseţa ghenarie, dni [...]4 vă leat 7154 <1646>. Nedea căpitan5. Cârstea căpitan. DANIC, Ep. Argeş, X1X/28. Orig. rom., hârtie (31,5 x 21), două pece(i inelare aplicate în tuş. Copie ibid.: ms. 708, f. 327v-328 (sub data ianuarie 5). 1 aSa\h6bia8h. 2 A$A\H€rart&H. 3 n8c«4A\8. 4 Loc alb; slova a de Ia cuvântul leat poate avea valoare cifrică. 5 Semnătură autografă. 33 www.dacoromanica.ro 23 1646 (7154) februarie 1, Târgovişte t A\haocti'6io EoxYeio, Iw Matcio EacapaBA bocboa* h rocnoAHHi> Btcoe ^6A\Ae YrrppoBAdxYHCKoe. Aabat rocnoACTBo a\h cYe noBCA-bmc rocnoACTBA a\h cao\t rocnoACTBA a\h Ahanbb AoroŢeT ot MYap-k ot cSactbo [...]' h xânANHiţeB ero KATApHHA, AT»4JHpA NHKIiB KOANHC H CliC CHHOBH 6AHI,16%6 Eorh A^pOBAX2 Ca Să le fie lor satul Crăişanii ot sudstvo [...]', tot satul cu tot hotarul şi cu toţi rumânii şi cu tot venitul, de preste tot hotarul, den câmpu şi den pădure şi den apă şi de şezutul satului şi de pretutindinilea, oarecât să va alege. Pentru că acestu sat Crăişanii ce easte mai sus-scris, fost-au cumpărat de răposatul Mihaiu voievod, moşul jupâneasei Elincăi vistereasa3, fata răposatului Pătraşco voievod, feciorul lu Mihai voievod, încă mai denainte vreme, de cându au fost răposatul Mihai voievod boiarin. Şi s-au fost vândut satul Crăişanii ei, de-a lor bunăvoie, ca să-i fie lui rumâni. Iar după aceea, l-au dăruit domnul Dumnezeu de au fostu şi domnu Ţărâi Rumâneşti. Şi i s-au tâmplat apoiu şi prebegie prin Ţeara Nemţască, iar Nica comis, socrul Dimei logofăt, tatăl jupâneasei Catarinei şi cu frate-său, Miho, ei multu au slujit lu Mihai voievod cu slujbă direaptă şi cu singe vărsat prin Ţeara Nemţască şi printr-alte ţări strine. Şi cu altă milă nu i-au miluit, ce le-au dăruit răposatul Mihai voievod acestu satu Crăişanii cari scrie mai sus, cu tot hotarul şi cu tot venitul lui cu toţi rumânii, ca să-i fie domnii lui pomeană, iar lor ocină şi moşie în veci, lor şi feciorilor lor. Şi tot l-au ţinut Nica comis şi frate-său, Miho, satul Crăişanii cu bună pace până în zilele Radului voievod, când au fost leatul 7120. Iar cându au fost atuncea, iar Nica comis, el au mersu la Preda slujer şi la jupâneasa lui Florica4, fata răposatului Mihai voievod, de au arătat cartea lu Mihai voievod cea de milă, cu mare blestem. Deci Preda slujer şi jupâneasa lui Florica4, deac-au văzut cartea răposatului Mihai voievod cea de milă pre satul Crăişanii, făcut-au şi au întărit şi cu cartea lor cu mare blestem şi cu mulţi boiari mărturie, pre nume: Vintilă, ce au fost vornic mare şi Papa, ce au fost logofăt mare şi Ion, ce au fost pehamic mare şi Necula, ce au fost spătar mare şi Iscrul dvomic şi Paraschiva logofăt şi Mihai şi Barbul den Poiana şi Preda den Ceplea şi Dona vătah. Şi tot l-au ţinut satul Crăişanii cu bună pace Nica comis, până l-au dat zestre fie-sa Catarinei şi ginere-său Dimei logofăt. Aşijderea l-au ţinut şi Dima logofăt şi jupâneasa lui, Catarina, tot cu bună pace, până acum în zilele domnii mele. Iar cându au fost acum, deaca m-au adus domnul Dumnezeu a fi domnu Ţărâi Rumâneşti la scaunul strămoşilor domnii mele, tâmplatu-i-s-au şi doamnei Ancuţăi, doamna răposatului Pătraşco voievod, nora răposatului Mihai voievod, cu fie-sa Elinca vistereasa3 cari-au luoat aicea în ţeară pre cinstit boiarinul domnii mele, jupan Evâtratie vtori vistier. Dece, căutându-şi moşiile moşu-său, lu Mihai voievod, care au fostu cumpărate şi câştigate de boieriia lui, cum o ajunsu legea şi 34 www.dacoromanica.ro judecata, apucatu-s-au şi de satul Crăişanii ca să-l ia. Şi zicea că au fost al lu Mihai voievod şi au venit de s-au pârât de faţă, anintea domnii mele în divan, Dima logofăt ot Miarea şi jupâneasa lui, Catarina, cu Evstratie vistier şi cu jupâneasa lui, Elinca vistereasa3, fata lu Pătraşco voievod, nepoata lu Mihai voievod. Şi au scos Dima logofăt şi jupâneasa lui şi cartea lu Mihai voievod cea de miluitură şi a ginire-său, Predei slugeriul şi a fie-sa, Floricăi cu mare blestem, de s-au cetit în divan. Deriptu aceea, şi domnia mea am judecat pre diript şi pri lege, împreună cu toţi cinstiţii derigătorii domnii mele şi cu tot. divanul. Şi am dat domnia mea satul Crăişanii Dimei logofăt şi jupâneasei lui, Catarinei, ca să-i ţie cu bună pace, cum i-au miluit Mihai voievod, să-i fii de moşie ohabnică în veci. CEXE MfBO H CB6A6T6AÎ6 nOCTABH^ rOCnOACTBO MH: xSlIAN THOpAIA BEA BAN KpAAEBCKÎH H 2k£[1AN AP^OAlHp BEA ABOpNHK H PAA$A BEA AOrO^ET H CTpOE BEA BHCTÎrap H A'ÎHK^A BEA CIlATAp H IIpEAA BEA KAlOMAp H EAp6$A BEA CTOAHHK H PaA$A BEA KOAIHC H Api>r£uiHN BEA IlE^ApHHK H KOCTANAHN BEA nOCTEANHK. H HCnpABHHK, PaaSa BEA AOrO^ET. H HAnHCAX A3, COApE, 8 TptrOBHipE, AI’kcElţA 4>6Bp$ApY6 *A A^HH, WT HAAAIA Bh A'kT r^pHA <1646>. t Iw Matgk» bwgbwaa,' mhaoctYeio EojkVio. rocnc>AHH'*‘-Iw Matek» bogboaa 5 DANIC, M-rea Brâncoveni şi Mânu, XVIII/ 17. Orig. rom., hârtie (43 x 29), pecete timbrată. 1 Loc alb în orig . . 2 „Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod şi domn a toată Ţara Ungrovlahieţ. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele, slugii domniei mele, Dimei logofăt din Miarea din judeţul [...]' şi jupaniţei lui Catarina, fiica Nicăi comis şi cu fiii lui, câţi Dumnezeu îi va dărui”. 3 BHCT€€p*bCA. 4 (DrtOpiHKA. 5 „Iată dar şi martori a pus domnia mea: jupan Ghiorma mare ban al Craiovei şi jupan Dragomir vornic şi Radul mare logofăt şi Stroe- mare vistier şi Diicul mare spătar şi Preda mare cliucer şi Barbul mare stolnic şi Radul mare comis şi Drăguşin mare paharnic şi Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, Radul mare logofăt. Şi am scris eu, Soare, în Târgovişte, luna februarie 1 zile, de la Adam în anul 7154 <1646>. ţ Io Matei voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Mateiu voievod ” 24 1646 (7154) februarie 3 t Eu, Iordache vomecul, scrisoarea mea ca să fie de credinţă la mâna egumenilor care Dumnezău le va da, să fie la sfânta mănăstire Malamocul unde easte 35 www.dacoromanica.ro hramul arhiepiscop Nicolae ciudotvoreţ Mirilichiischii, cum să să ştie că am dat la sfânta mănăstire Malamocul, care cu ajutoriul lui Dumnezău o am zidit eu din temeiu, stânjini de moşie 40 den Scâmăveasca, partea Comei ot Urlaţi şi din Miheleasca, stânjeni 500 din partea mea. Pentru că de altele am dat la mănăstire, iar moşie de câmpu n-am dat, fără de aceasta, ca să fie călugărilor de hrană. Şi să le fie stătătoare. Iar cine va strica cuvântul mieu, au din fetele, au nepoţii miei, măcar cine, acela să fie blestemat de Dumnezeu şi de 318 sfinţi părinţi şi să fie la un loc cu Iuda şi cu Aria, de noi să fie neiertat. Şi când s-au făcut această scrisoare, au fostu mulţi boiari mărturii, carii îş vor pune iscăliturile şi numele mai jos. Şi eu pentru credinţă, mi-am pus pecetea. Fevruarie 3 dni, leat 7154 <1646>. Iordache vornic. Baico ot Gherghiţa, martor. Barbul postelnic, martor. DANIC, Mitrop. Ţ. Rom., XXX/ 11. Orig. rom, hârtie (32 x 21,5), o pecete inelară aplicată în fum. Copii ibid.: Doc. ist., CDXX1/115; ms. 128, f. 256v-257. 25 1646 (7154) februarie 8 t Adecă eu, Tatul Robul, scres-am şi mărturisescu cu zapisul miu, să fie de mare credinţă la mâna Mircii, feciorul stolnicului Dobre, cum să să ştie că i-am vândut toată partea mea de moşie de la Mirceşti, oricâtă se va alege, şi den câmpu şi den pădure şi den apă, de pritutindinilea1. Şi am vândut de bunăvoia mea şi cu în ştirea a mulţi oameni buni, direapt bani gata 2000. Direapt aceea, am făcut zapisul miu la mâna Mircii, feciorul stolnicului Dobre, cum să-i fie acea moşii ohabnică, şi lui şi ficiorilor şi nepoţilor şi strenepoţilor, în vecie. Şi pentru credinţa, n-am avut pecete, ce-am pus degetul. Şi mărturii, anume: Pântea şi Gherghii şi Tudor livinţul. Eu, Dan, aceast-am scris. Pis measeţa fevruarie 8 dni, leat 7154 <1646>. Eu Tatul Robul, păntru credinţă am pus degetul. DANIC, Mitrop. Ţ. Rom., CXVI/5. Orig. rom., hârtie (30 x 21). Copie ibid.; ms. 135, f. 254. npNTNTNNANNNA'l». 36 www.dacoromanica.ro 26 1646 (7154) februarie 10 t Adică eu, Roman ot Brăteleşti, scris-am acesta al meu zapis, ca să hie de mare credenţă la mâna Stoicăi logofăt, cum să să ştie că amu luat bani de la Stoica logofăt pre moşâie Iu Borţoe den Băteşti de o am pus zălog la Stoica logofăt derept, bani gata 1 500, dă acum din fevruarie de 10 zile, până întru anu. Deci, de voiu1 piite da bani la zi, eu să-mi ţâiu2 moşâe, iară de nu i-i voiu1 da banii la zi, să-i fie moşâia stătătoare în veac Stoicăi logofăt, lui3 şi feciorilor4 lui3. Şi mărturie: den sat, Căzan i Radu, Oprea, Lăudat dascălul, den Vâltureşti, Oprea. Pis measeţa fevruarie 10 dni, leat 7154 <1646>. DANIC, Mitrop. Ţ. Rom., XCIII/27. Orig. rom., hârtie (20 x 21). Copie ibid.: ms. 130, f. 535. 1 boVio. 2 UU€W. 3 h8Vh. 4 4>€>4opYf\opo. 27 1646 (7154) februarie 10, Târgovişte t MhAOCTÎÎO ECOKÎ'k», Iw MaT6IO EACApABA B06B0A1> H rOCnOAHHTi BtCOH ^6MAH OVrrppOBAAXÎHCKOH. A<*BAT rOCnO^CTBO A\H CÎ'h nOB6A6NÎ6 TOCnOACTBA A\H CB^Tin B02K6CTBh4h B6AHtvk6H nATpÎ6piIlÎH WT B6AHKAr\V TpAAA flAH^AHAp'ÎHCKArW HA6X6 6CT XPAA\ CbLtTiH H Bt>CI>XBAANArW AnOCTOAA YtfBANreAHCT A/UpKA H CB’bTH’feHUIOrttS H Btcex ctiTaLmuiAro wttiUH otohS h nACTHpnm nACTHp h TpeTÎeAtHAAeceTArw AnOCTOAA B1>C6A6NCK0I0 ONfMHTGA'b KVfp IWAHHKÎ6 nAnA nATpVtApXA C6H WBBIT6AH1, Ca Să fie sfintei şi dumnezeieştii Patrierşii satul Segarcea ot sudstvo [...]2 carele easte slobozie, mai de milă Sfintei Patrierşii, în pace de acum nainte: de dijmă de stupi, de râmători, de gorştină de oi, de vinărici, de cai de olac, de mertice, de podvoade, de bănişori de judeţ şi de toate mâncăturile câte sântu preste an în ţara domnii mâle, de cătră nimea val sau bântuială să n-aibă. Pentru că acest sat Segarcea easte dat şi adaos milă la sfânta Patriarşie încă de alţi cinstiţi şi de Dumnezeu cununaţi domni, ce au fost mai denainte vriame, pentru pomeana, să fie Sfintei Patrierşii de ajutoriu şi întărire, iar posluşnicilor ce vor fi acolea, la metohul Patrierşiei, de hrană şi de îmbrăcăminte. 37 www.dacoromanica.ro Derept aceea, şi domnia mea încă m-am milostivit de l-am lăsat şi l-am iertat de acâstea, de toate câte scriu mai sus, nimea să nu să ispitească a-i învălui, să fie şi domnii mele şi părinţilor domnii mele pomeană în vecie. Numai ispravnicul Sfintei Patrierşii carele va fi să aibă treabă şi să le dea certare, căruia cumu-i va fi vina, iar alt nimea. Aşijderera şi voi toate slugile domnii mele ver carii veţi fi de aceste slujbe ce scriu mai sus, încă să aveţi a vă feri de sloboziia sfintei patrierşii, că cine să va ispiti, rea urgie vor petrece de cătră domnia mea. încă şi după petreceria domnii mele, am întărit această milă cu mare blestem, pe carele va alege domnul Dumnezeu a fi biruitoriu şi domnitoriu ţărâi, încă-1 rog, cu numele lui Dumnezeu, să-l năstăvească Duhul Sfânt, să întărească şi să înnoiască această carte de milă, ca <ş>i pre acela să-l miluiască şi să-l întărească şi să-i [fi]1 2e sufletul în ceea lume la răpaos, în odihnă neîncetatu. Iar carele nu va milui, nici nu va înt[ări a]2ceastă milă, acela să fie proclet şi ana[tima ş]2i afurisit de 318 CBtTH WTLţH HKe C$T BT» NHKH€ H M HiWAT MACtYiO ChC K>A<» H ChC flpIA NA 6AHN iwbcTO BT» B*bKH, AlWHN. C65K6 CB6A6T6AÎ6 tlOCTABH^ TOCnOACTBO AUC I14N Ap<*rOA\Hp B6A ABOpNHK H PAA$A B6A A0r0<|>6T H CTp06 B6A BMCTÎ'iap H AÎHk8a BBA CnATAp H IIp6AA B6A KAK>M€p H EApB$A EptAeCK^A B6A CTOANHK H PAA$A B6A KOAAHC H Apt^lllHN B6A n€)(4pNMK H KOCTANAHN B6A nOCT6AHHK. H HOipABNHK, CAM p€M rOCIlOACTBA A\H. H NAtlHCA)ţ ASliI, n^pB^A AOrO^CT 8 Tp'hrOBMlJJTe, 4^6Bp8Ap'Î6 A^ctTAArO A^HB H WT (l&AMA, A"bT rţpHA <1646>. Iw A\ATex» Eacapaba BW6BWAA, iwmaoctYk» EcokVio, rocnoAMNt. Iw AlAT6l« B06B0AA 3 DANIC, M-rea Zlătari, II/4. Orig. rom., hârtie (40 x 28), pecete aplicată, căzută. Copie ibid.: ms. 725, f. 51-52v. EDIŢII: Nicolăescu Plopşor, Monografia, p. 16-17. 1 „t Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniej mele sfintei şi dumnezeieştii marii Patriarhii din marea cetate Alexandria, unde este hramul sfîntului şi atotlăudatului apostol evanghelist Marcu şi preasfinţitului şi prealuminatului părinte al părinţilor şi păstor al păstorilor, al treisprezecelea apostol învăţător a toată lumea, chir Ioanichie, papa patriarh al acestui loc”. 2 Loc alb în orig. 3 „Sfinţi părinţi cei de la Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Aria la un loc de veci. Amin. Iată şi martori am pus domnia mea: pan Dragomir mare vornic şi Radul mare logofăt şi Stroe mare vistier şi Diicul mare spătar şi Preda mare cliucer şi Barbul Brădescul mare stolnic şi Radul mare comis şi Drăguşin mare paharnic şi Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, însăşi spusa domniei mele. Şi am scris eu, Pârvul logofăt în Târgovişte, februarie în a zecea zi şi de la Adam, anul 7154 (1646). t Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Mateiu voievod ” 38 www.dacoromanica.ro 28 1646 (7154) februarie 10, Târgovişte t MHAOCTYei© EOxYeIO, Iw MAT6H EdCApABA B06B0A1> H rOCnOAHHt B'bCOH ^6AAAH OY©YrrppwBrti»xi'HCK0(V\8. Aabat rocnoACTBO a\h ci'a noB6AAHito rocnoACTBA mh nOMHT8HHOA\8 H B*bpHHOAA8 EOAAp8 rOCnOACTBA MM, x8nAH 6BCTpATl'lO BTOpH BHCTYiap8 H 5KHT6AHHIJ6H 6Aa8, 6aHH8H, Bh8kA rOCnOA*6H CTAHICbH H CbC CbIHbl HJţ, EAHLţbl Borh A^pOBAT HAA&T, IAKW A* 6CTT» HAA WMMH"b H B6MHHH 8 C6A0 iWl»r8p’bA6A6, BT» COICActBO Gh^OB, WEAM6 BCA MACT xSnAHHlţEH MdpYeH, IAX8 BbICT xSnAHHIVb PaAVa9b Ca8>K6P OpexSp'kHSA H BCA MACT BpATWBOAAMCA 8A, nO HAA8I Api'l'HM CflATAp, Cb EpATH 8rO, NdHb nOCTCAHHK H XpHţAH nOCTCAHHK WT B,l>pB,l>T8lţlH, Bm8u,H Apdr8AOH nwpTAp wt Mi>H6i4iH, o\(-hk8 rocnoAxen CtanktiH, A'kA'» nahhi^sh Gahhih BHCriHp'bCA, AAH WT np6^ B1»C C8A© M’br8pAA8Ae TpETAr© MACT H WT nOAl© H WT Ui8aa8 H WT BOA* H WT CAAAAHLJI6 C6AOH H Cb BCH B6MHHH H Cb EpWA WT BOAHHHLJ H WT nO BTsC JţOTAp BAp6 6AHK0 HţBEpHTCA. I10H6X6 CIA Bbl 1111116 p6M6HAA H Cb B6MHHH 7-rW MACT WT Ml>r8pAA6 BblAA 6CT WT A’bAHMO x8nAHHLJ6H A\Apl8H 0)pHx8pANKA H EpATHBHAAMAA 6A, Apt™11 CnATAp H HAN nOCTEAHHK H XpHţAH nOCTEAHHK WT HA npAAAA HX, CTAH Ca8îK6P, WT'bU'b ApAr8AOH nOpTAp WT M'bNELţlH «YHk8 TOCnOA2K6B CTANKbH WT A^AHNO H WT npAAAAHNO, 6^16 WT npEXAG Bp6AAA. fl nOTOAA, 6rAA BbICT HbH’fe, BT» A^Nbl rOCnOACTBA AAH, A Paa8a CA8x6p, A\8xb »8nAHHU6H A\Ap|-6H H Cb UlSpOBH 6Aa8, NAH nOCTEAHHK H nTiTpAlUKO nWCTEAHHK, CbIHb AptrHM CnATAp H Cb XpHţAH nOCTEAHHK WHH BCH BliCTAAHHIIlA CA AI|J6 CbTBOpHA CIA WMHHli H Cb B6MHHH WT >KAlII6 CA B"bC WT 6AHH X®TAP CT»C AP®'ff®Be AB^MA nAACOBE rOCnOA3K8H CtAHKTiH. Taxe, HCnpHKAlOMHCA BT» TAA BpEAAA AA EOAfASTA ^AS B"b ţEAAAH H"b, nOK^nHA 6CT CIA WMHHTi H Cb B6MHHH EOAApH rOCnOACTBA AAH UI'bpBAHb BHCTHEp H x8nAHHUA €rO, NtrA ţA XEATHlţ CM. ff np6^ AAAAHMKO Bp6AAA npHUIEAb 6CT H x8nAHHUA 0AHHA, Bh8kA TOCnOA^KCH CtAHETiM WT npHE-brCTBO WT ţEAAAH UAAAAAHCKOIO H Cb BOAA EOxYsiO nOCArAA CA WT no BOA-bp TOCnOACTBA AAH, nAH 6BCTpATI8 BTOpH BHCTIEp H HAM6T Cb TAHAATH WT C6AH H WT A’bAHHE A^AWAA CA, nOMHHUlYA TOCnOA^KCH CTAHKbH. H nOAAA CA CbC COIfACTBO TOCnOACTBA AAH H A BltCbdA C'bB'bTb X°PeB. KAKO TAC X0KHT WBp'bCTH CA C6AH H A^AHH6 TOCnOAX6B8 CTAHICbH AA B'bţAAET IO BCA HAA pAţAOrA HAA, BApH OlfBO Alţl€ WEpATA6T CA HA B6AHIJH EOAApH npOAAHE, HAH HA AAOHACTHpH nOAAHAOBAHE, HAH HA CA8x6BHHUbl A^POBAHE, HAH WT CbpOAHHKE TOCnOA^KCH CTAHKliB npOAABAHE, HAH AIOBO WT KOrO, tYa BCA A^ BT»ţAA8T IO HAA pAţAWrA H\, B6ţ HH 6AHH nAHe^Ti, nOMTO pAAI* WT TOAHKO Bp*bAA6 BblAA 6CT 39 www.dacoromanica.ro x&imnhua Bahna npH6ArAAA bt» AP&ru hioxah ^bmah h bca A'feAHNe ha\a buaa c8t nâcTH H X°AHA BT»C WT p^KA Bl» p&KA. TA2KB, Bl» TOM nOMHTBN EOAAp rOCnOACTBA MH I1AH 6BCTpAT*l*6B BTOpH BHCTl'lAp H nAHHUA Bm8, 0AHHA CbMOTpHA BCT nO AP^BHO H HţnpiiBO WEpATAA AB€ nAACB WT CI»IO CBAO M'hr$pAA6A6, npHT€CH€H€ IA2KB C&T EhlAh rOCnOA2K6H GtAHKIiH, BAHNA WT A’bAHNO, BAHNA WT nOK&nBNl'B WT HA 0lf2KHKAM CA, xSlIANHIJA NaKUIA H AB'iH Blj^ilA HAI BCT CI» CttfACTBO npABO, KAKO I1HIIIBT HAHI1AHB HţEpANO El» HHHOIO KNHTA TOCnOACTBA MH, IA2KB ChTBOpH CA HA p^KA HM A. ITO CH^ 2KB WEpATAA BCT H CIA nAACh, TpBTArO WBApi» 2K AlţlllO 2K&nAN UIl»pBAH BhlCTHBp npOAABANA ţA BpATHHBAH rOCnOA2K€H CTANKIiH, tYh BOAApH H2KB c8t BhlUIUIB (1HCAHH. Ta2kb, 2K&nAN BbctpatYb BTOpH BHCTHBp H îk8|1AHHI(A BrO, 6AHHA WT 110 cSxABhYa rOCnOACTBA MH H X°P6B. NHKAK02KB HB HţBBpHUIA CA M Bl» HHA6T AP^™ MI02KAH H A<* AP^^BT A^AHHOBB AAAOBOM HMl» HA ChpWANHKOM HM HI», AeYh npiHAC 8 np$X CI» (IAN UIl>pBAH BHCTHBp TBpB CbnpACA ţA AHI^S lipBA rOCnOACTBA MH 8 BBAb AHBAH. Eli TOM, rOCIlOACTBO MH TABAAX H c8a«X H no npABAO H no ţAKOH K^nHO Ch BCH nOHHTBHHHMH npABHTBAH rocnoACTBA mh h a<»A®X rocnoACTBO mh xSnAH BbctpatYbb BTopn bhcthbp h nANSiţEH BrO, 0AHHBH, IAKO Aa pAţBpATHT HOBUH Ull>pBAHOB BHCTHBp BliCnpATl» H A* Api»2KET WHH BT»C CBAO Ml»r8pAAEAE nO TpH nAACOBB WT X®TAP A® X0T*P* ţ*NB2KB c8t WNbl nOBOABHH nOK^nHTH WT ChpOANHKH »X NH2K6AH HHHH MI02KAH. H AbYh npHHBCH nAH BbctpatYbb BTopn bhctYbp bch hobuh 8 ahbah 8rn ch, TBpB no a<*baa hx bct bt» p8ka Uil»pBANOB BHCTirap WT npBA TOCnOACTBA MH. H ChTBOpH Ull»pBAH BHCTHBp H ţAnHC WT NA p^KA BrO NA p^KA 6BCTpATYBB BHCTHBp KAKO A®CTBSAA BCT BrO Ch ţAKON H KAKO BliţMHA BCH NOBIJH BrO ţAnAliNO. H nOAAA H ţAnHC^A Bm8 Br02KB HMAA WT nOK8nENIB H KNHTA rOCnOACTBA MH S2K6 HMAA ChTBOpBNA HAA ţAnHC, KAKO nO MHOrO WT HNA NA npBA UihpBAN BHCTHBp TpBBO HAH MBTAXh A* HB HMAT «Uf CBAO Ml»r8pAAEAE, IAKO B’hţ'kA BCH NOBIJH WT nAbHO Bl» p^KA BrO. H CbnpACA %A AHI40 H WCTAA WT ţAKONA H WT cSsKABnYb WT npBA rocnoACTBA MH H WT AHBAN. fl AlţIBAHXB HţBAAHT UihpBAN BHCTHBp HAH ChINbl BrO H'kKOrAA N-feKIH KNHTH A* HB B’kp8fiT CA HI» A*CTOAT A1.2KH0 [...]' nA'kNBNYB H WT ţAA CTpAMOTA, ţANB2KB CHIJH npHr8peAe. H BHA'fex rOCnOACTBO A\H H ţAnHC^A Ui'hpBAHOB BHCTHep KAKO 6CT BHUie nHC. H nAKhl nOK^nHA nAH GBCTpATYe BTOpH BHCTHep eAHN BeMHNh, HA HA\e Kp-hMIOH, ChlNT» ApArOAVHp H Ch eAHN ChlNT» erO, no HAA6 KAAHN H Ch BCH ChlNhl WT HA TAHrOp'l'e, ChlNT» AaHMIOAOB WT C'hTANH, ţA 8rH H! ACnpH rOTOBH, AAH rAAB6 HAA, B6ţ WMHH'h H Ch ţAnHC UIT pi^KA 6rO UIT npOAANl'e. H nAKhl A* eCT nAH GBCTpATl'eB BHCTHep eAHN BeHHH'h, no HA\e CtAN H Ch BCH ChlNhl 6A\8, NA NAAe BorAAH n Ctan n Ctanmioa, nonele npoAAAOuiA ca wnu caaah b6mhhh nAN GbctpatYbb BHCTHep t,a 8rn A6 ACnpH rOTOBH WT HH^HOAV A^BpOBOAlO, AAH T'hHYlO TAABC HAA, B6ţ WHHH'h H Ch ^AnHC WT pi^K H\ WT npOAAHYe. H nAK AA eCT nAH 6BCTpATYeB BHCTHep 6AHN BeMHN’h, no HA\e t8a*p H Ch BCH ChIHhl 6A\8, nONexe npOAABAA CA WHh CAAA BeMHNh %A AOBpoBOAio ero ţA 8th Te Acnpn totobh h ch ^Annc uit p8ka ero tja npoAAHi'e. H npOAAAOUJA CA cYh BhIUlUie p6M6NH HA\6NHTH AK>AI B6MHNH H Ch BCH ChlNhl HX WT NHXNOm A^BpOBOAlO, B6ţ HH CAINOIO CHAOCT. H nOAOXH HX nAN GBCTpATYe BTOpH BHCTHep, IAKO A<» CCT CeAAAHljJA HAAh HA C6A0 M^rSpeACAC HAA A^AHHA erW. Cero paaY aaa<>X h rocnoACTBO mh noMT€HHOA\8 boaap rocnoACTBA aah nAH GBCTpATl'eB BTOpH BHCTHep H x8nANHU€B €rO GaHNIH IAKO A* CCT HUI WMHHh H BCMHHH 8 ceAO Mi>r8pAAeAe TpeTAro mact wt no Bhc x^TAp h ap^tYh ab^ma nAACOBe a* ci» MHTA6T CA B1>C CCAO U^AT» ChC B*hC XC’T‘*PClM H 0»C BCH BCMHHH KAKO CCT BhIUlUie nHCAHO A* CCT HAA WMHHl A^ANNO H Bl» WXA6T» ChlHOBOAl H Bn8u€A\ H np€BH8M€TOA\ h hc wt Koro HenoKOAABHAAOAA no peMemio rocnoACTBA aah. Ce OlfBO H CBCAHTCAH nOAOBCHX rocnoACTBO aah: x8nAN Tl’wpAAA bcahkYh BAN HpAAeBCKOA\8 H nAN AP*rOA\Hp B€Ah ABOpHHK H nAN Paa8a B€Ah AWrW<ţ>€T H nAN CTpOe B€Ah BHCTHep H nAN AiHk8a BCA CnATAp H nAN BaPb8a Ep^ACC^A B€A CTOANHK H nAHh Paa8a B6A KOAAHC H nAH Aptr8lllHN B6A nCXApNHK H x8nAN KOCTANAHN BCA nocTCAHHK. H HcnpABNHK, nAN PaaSa bca Aoro^eT. H HAnHCAx Aţi>, Ctohka Aoro^eT UI-hpBAHOBHMA 8 ahbnoaa8 rpAAA Tpi>rOBHlţlCKOA\8, AA’kcei^A 4>6Bp8ApYe "7-rW ABNhl H WT dAAA\A BT» AAT r^pNA, AATA xe rocnoAHHA 1646. Ţ Iw MATeiO BWeBWAA, AAHAOCTieiO BoxYeiO, rOCnOAHNh. Iw Matcio BoeBOA'h 41 www.dacoromanica.ro f Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod şi domn a toată Ţara Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului şi credinciosului boier al domniei mele, jupan Evstratie al doilea vistier şi soţiei lui Elina, nepoata doamnei Stanca şi cu fiii lor, câţi Dumnezeu le-a dăruit, ca să le fie ocină şi vecini în satul Măgurelele, în judeţul Ilfov, însă toată partea jupaniţei Maria, care a fost jupaniţa lui Radul sluger Frejureanul şi toată partea verilor ei, anume Drăghici spătar, cu fraţii lui, Nan postelnic şi Hrizan postelnic din Bărbăteşti, nepoţii lui Dragul portar din Măneşti, unchiul doamnei Stanca, bunica paniţei Elina vistiereasa, însă de peste tot satul Măgurelele a treia parte şi din câmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului şi cu toţi vecinii şi cu vad de moară şi de peste tot hotarul, oricât se va alege. Pentru că această mai sus-spusă a treia parte din Măgurele şi cu vecini a fost de moştenire a jupaniţei Maria Frijureanca şi a verilor ei, Drăghici spătar şi Nan postelnic şi Hrizan postelnic, de la străbunicul lor, Stan sluger, tatăl lui Dragul portar din Măneşti, unchiul doamnei Stanca, de moşie şi de strămoşie, încă de mai înainte vreme. Iar apoi când a fost acum, în zilele domniei mele, iar Radul sluger, bărbatul jupaniţei Maria şi cu cumnaţii lui, Nan postelnic şi Pătraşco postelnic, fiul lui Drăghici spătar şi cu Hrizan postelnic, ei toţi s-au ridicat de au făcut vânzătoare această ocină din Măgurele şi cu vecinii. Astfel neamul doamnei Stanca a fost rudă şi sânge cel mai apropiat al acestor boieri şi li s-a cuvenit lor să cumpere, pentru că se trăgea această ocină tot dintr-un bătrân al doamnei Stanca şi se stăpânea tot într-un hotar cu celelalte două plase ale doamnei Stanca. Astfel, neîntâmplându-se în acea vreme să fie ea aici în ţară, boierul domniei mele, Şerban vistier şi jupaniţa lui, Neaga au cumpărat acea ocină şi cu vecini pentru 250 galbeni. Iar peste puţină vreme a venit şi jupaniţa Elina, nepoata doamnei Stanca din pribegie din Ţara Alamaniei şi cu voia lui Dumnezeu s-a măritat după boierul domniei mele, pan Evstratie al doilea vistier şi au început să cerceteze despre satele şi dedinele bunicei sale, răposata doamna Stanca. Şi i s-a dat cu judecata domniei mele şi a tot sfatul ţării, ca unde se vor afla satele şi dedinele doamnei Stanca, să le ia pe toate pe seama lor, fie că se vor găsi vândute la boieri mari, fie miluite la mănăstiri, fie dăruite la slujitori, fie vândute de rudele doamnei Stanca, fie de la oricine, acestea toate să se ia pe seama lor, fără nici un ban, pentru că de atâta vreme a fost în pribegie jupaniţa Elina în alte ţări străine şi toate dedinele au fost pustii şi au tot umblat din mână în mână. Astfel, întru aceasta cinstitul boier al domniei mele, pan Evstratie al doilea vistier şi paniţa lui, Elina au cercetat cu de-amănuntul şi întâi au găsit cotropite două plase din acest sat, Măgurelele, care au fost ale doamnei Stanca, una de moştenire, alta de cumpărătură, de ruda sa jupaniţa Neacşa şi îndată le-a luat cu judecată dreaptă, cum scrie mai amănunţit într-altă carte a domniei mele, care s-a făcut la mâna lor. După acestea s-a găsit şi această plasă, a treia, stăpânită de jupan Şărban vistier vândută de verii doamnei Stanca, acei boieri care sunt mai sus-scrişi. Astfel, jupan Evstratie al doilea vistier şi jupaniţa lui, Elina, după judecata domniei 42 www.dacoromanica.ro mele şi a ţării, nici cum nu s-au învoit să intre alţi străini şi să stăpânească dedinele bunicilor lor şi a rudelor lor, ci au venit la pâră cu pan Şărban vistier de s-au pârât de faţă înaintea domniei mele în marele divan. întru aceea, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege, împreună cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am dat domnia mea jupanului Evstratie al doilea vistier şi paniţei lui, Elina, ca să întoarcă banii înapoi lui Şărban vistier şi să stăpânească ei tot satul Măgurelele, pe trei plase, din hotar până în hotar, pentru că sunt ei mai volnici să cumpere dintre rudele lor decât alţi străini. Şi îndată a adus pan Evstratie al doilea vistier toţi banii în divan, 250 ughi, de i-a dat în mâna lui Şărban vistier dinaintea domniei mele. Şi a făcut Şărban vistier şi zapis de la mâna lui la mâna lui Evstratie vistier, că l-a ajuns cu legea şi că a luat deplin toţi banii. Şi a dat şi zapisul lui de cumpărătură pe care îl avea şi cartea domniei mele pe care o avea făcută după zapis, ca de aici înainte Şărban vistier să nu aibă mai multă treabă sau amestec în satul Măgurele, căci a luat toţi banii deplin în mâna lui. Şi s-au pârât de faţă şi a rămas de lege şi de judecată dinaintea domniei mele, din divan. Şi dacă vreodată va scoate Şărban vistier sau fiii lui nişte cărţi, să nu se creadă, ci să rămână mincinoase şi pentru [aceasta de]1 mare pradă şi de rea ruşine, pentru că aşa s-a apucat el singur dinaintea domniei mele, de bunăvoia lui. Şi iar să-i fie jupanului Evstratie al doilea vistier şi jupaniţei lui, Elina, o vie în satul Măgurelele şi cu heleşteul, care este mai jos de vie, însă pe dedina din plasa de mijloc, care a fost de cumpărătură, a doamnei Stanca, de la ruda sa, jupaniţa Neacşa. Astfel Şărban vistier cumpărase şi în această plasă un ocol de ocină de la Radul neguţătorul din Bucurşeti, care i-a fost şi lui de cumpărătură de la un vecin al doamnei Stanca, care s-a tras în această plasă şi a făcut cu cheltuiala lui şi această vie şi cu heleşteul. Iar dacă a căzut satul Măgurelele şi cu această plasă pe seama panului Evstratie al doilea vistier şi a paniţei lui, Elina, a făcut domnia mea judecată ca să ia Şărban vistier de la vânzător toţi banii lui înapoi, să facă cu el ce va voi, pentru că a cumpărat rău, iar pentru cheltuiala viei şi a heleşteului i-a întors lui Şărban vistier, de a luat de la mâna lui Evstratie vistier asprii gata, 100 taleri, fac 65 de ughi şi jumătate şi 3 costande, ca să nu aibă Şărban vistier nici o treabă în satul Măgurelele. Şi am văzut domnia mea şi zapisul lui Şărban vistier, cum este mai sus-scris. Şi iar a cumpărat pan Evstratie al doilea vistier un vecin, anume Crăciun, fiul lui Dragomir şi cu un fiu al lui, anume Călin şi cu toţi fiii lor, de la Gligorie, fiul lui Danciul din Săteni, pentru 20 ughi, aspri gata, însă capetele lor, fără ocină şi cu zapis de vânzare de la mâna lui. Şi iar să-i fie panului Evstratie vistier un vecin, anume Stan, şi cu toţi fiii lui, anume Bogdan şi Stan şi Stanciul, pentru că s-au vândut ei singuri vecini panului Evstratie vistier, pentru 35 ughi, aspri gata de bunăvoia lor, însă numai capetele lor, fără ocină şi cu zapis de vânzare de la mâna lor. Şi iar să-i fie panului Evstratie vistier un vecin, anume Tudor şi cu toţi fiii lui, pentru că s-a vândut el singur vecin de bunăvoia lui, pentru 20 ughi, aspri gata şi cu zapis de vânzare de la mâna lui. Şi s-au vândut vecini aceşti numiţi oameni mai 43 www.dacoromanica.ro sus-spuşi şi cu toţi fiii lor, de bunăvoia lor, fără nici o silă. Şi i-a aşezat pan Evstratie vistier ca să le fie aşezarea lor la satul Măgurelele pe dedina lui. Pentru aceea, am dat şi domnia mea cinstitului boier al domniei mele, pan Evstratie al doilea vistier şi jupaniţei lui, Elina, ca să le fie ocină şi vecini în satul Măgurelele a treia parte de peste tot hotarul şi celelalte două plase să se împlinească tot satul întreg cu tot hotarul şi cu toţi vecinii, cum este mai sus-scris să le fie ocină, dedină şi de ohabă, fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după spusa domniei mele. Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Ghiorma mare ban al Craiovei şi pan Dragomir mare vornic şi pan Radul mare logofăt şi pan Stroe mare vistier şi pan Diicul mare spătar şi pan Barbul Brădescul mare stolnic şi pan Radul mare comis şi pan Drăguşin mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, pan Radul mare logofăt. Şi am scris eu, Stoica logofăt Şărbanovici, în minunata cetate Târgovişte, luna februarie a 10-a zi şi de la Adam în anul 7154, anul Domnului 1646. t Io Matei voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Mateiu voievod DANIC, Doc. ist., CCXCIV/4. Orig. slav, perg. (35 x 53), pecete timbrată. EDIŢII: Facs., Cat. Ţ Rom., VI, p. 156. 1 Loc rupt In orig. 29 1646 (7154) februarie 12, Târgovişte f AAhaoctYeio EoxYeio, Iw Mateh Eacapaga boeboai' h rocnoAHH-h b-bcoh ^eavae &rrppoBAdxÎHCKoe. A abat rocnoACTBO a\h cYh noBEA-hNHt rocnoACTBd avh B-hpNNOAv8 BOA'hpHN rocnoACTBd AAH, ESaHPA KT»nHTAH ţd A1>pi>BdHUH WT HOB-hpNOUIdNH WT C&ACTBO A\EX6AHNUH H ChC ChlHOBH CH, EAHUEXE Eon» AApOBdX, IdKOXE A* 6CT EAa8 EAHd CB-hTdd AVOHdCTHpE ^OBEAVdrO TonOAHHUd, HrABXE ECT XPdm CB'feTH dpXdHrEA MHXdHA, C1»C BliCdX A^AHNE H ChC Bt»chx X°AOBOAA, BdpE EAHKO H^GEpETCE, nOHEXE ECT cYd CB-hTdd AAOHdCTHp TonOAHHUd BHUIE nHC GHAd ECT ţd A^AIHO WT Hd A^AIH rocnoACTBd AVH, CkTBOpEHd WT TEAVEdYd EH WT NdIO np-h*AE Bp-hAAE WT npE A1»HH npOMIHAV CTdpH TOCnOAApH AP’hBHH. fl nOTOAV, K-hAd ECT 6HA N-hlN"h, BT» A^HH rOOlOACTBd AAH, dKO nOAdpOBdA Avh ECT rocnoAt Eon» no rocnoACTBO avh gha rocnoAdp-i» h baaaaahu8 ^eavae Baauikoe ha A-hAiHd a^Aoav h np-hA-hAom rocnoACTBd avh a rocnoACTBO avh caaotphxoaa c8ipH cYd CB-hTdd AAOHdCTHp TonOAHHUd EAHd AAOHdCTHp AK60B6 H laXABHllE Ko]'aHKO c8t npe^ A^T BT» ţEAVAE rocnoACTBd AIVH WT K"h m'XTO 6dHT0BdHi6 M NE HAVdT, IdKOXE M 6CT CB'feT'feH AVOHdCTHp %A XPdH H 8TBpiiXA6NYE H 60XECTBHHAV HHOKOAV BT» WCTpdB, nOHEXE AP&r X°A0K NS HAVtiA cYd CB'feTdd AVOHdCTHp TonOAHHlţd T'BMYl© AVHAOBdHId WT Hd rOOlOAdpH. TEAV pdAI H BH BOA'fepOM H BHpdpH H BCfeAV Ca8sEAV rOCnOACTBd AVH KOTOpiH X«AHT ChC CA8X6E B-h TOrO c8au8 iUEXEAHHUH 8 Bp-feAV E5KE X«»K6T 8^ApHT cYd KHHrH rOCnOACTBd AVH, d BH EIJJHXE M TAEAdTY BEAAVd A<* BH B-fepSeTE H 8 AVHpHO AA WCTdBHTY CYd CB'feTdd AVOHdCTHp TonOAHHlţd H BEHHHm WT _K©A AVOHdCTHp H BCfex KOAVdTOBE CB'feT'feH AVOHdCTHp, HHlfJd EdHTOBdmE M NE HAVdT, EpE d, TOrO MAOB'tiK'h ţAd WprYE BTiCnpYHAVAET WT KT» TOCIIOACTBO AVH. BlJJHXE H ţdKAEtNdl'NIE , nOCTdBA*feEAV TOCnOACTBO AVH: 110 WTIUECTBYd rocnoACTBd avh Koro HţBEpETE TocnoA'h Eorh bhtY rocnoAdp'h h baaaateae ^eavae BAdUIKOE, AVHAOCTHBH M Td flOHTET H Ad nONOBHT H Ad 8TBp'hAHT cYd AVHAOBdHIE H KHHrn rocnoACTBd avh no ScTpoEniE kako ect bhuje nnc, Toro TocnoA'h Eorh Ad rd nOHHTET H Ad nONOBHT H Ad 8TBpT»AHT BT» rOCnOAdpfc ErO. fl dLţJEAH)KE HE nOHHTET H HE StEP^AHT H HE nONOBHT, dH8 nOHEpET HCXdBHT H BT» WBBEhYe WCTdBHT, TOrO Ad ECT TpiiKAET H dHd'OYAVd WT TH? WTTiUH E>KE c8t Bl» N’hKIH H Ad HAVdT HdCTYlO ChC H>Ad H ChC dpYia Hd EAHH AVECTO H Ad HAVdT MdCT-h ChC npOHH HEB-fepmH i8aeh h Ad e8a6T CEnEpHHK [...]' Hd CrpAHlH^AV cSa^ CB^TH dpXdNTEA MHXdHA, dAVHH. Cexe 8bo h cbeahteae nocTdBA'feAv rocnoACTBo avh: x8ndH TiwpAvd bea bah KpdAEBCKdrO H »8ndH ApdrOAVHp BEAHkYh ABOpHHK H »8ndH PdAYrt beahkYh AWrWET H »8ndH CTpOE BEA BHCTYldp H x8ndH AYhk8a BEA CndTdp H x8ndH IlpEAd Ep-hNKOB'feHSrt BEA KAlOHEp H »8ndH EdpBSrt Epi^C^A BEAHKYH CTOAHHK H »î8ndN ApT»r8lIJHN BEA nEXdpHHK H »8ndH PdAVA MHXdAHd BEA KoCaVHc]1 H x8ndH Kwctahahh Katako^hho beahkYh hocteahhk. H ncnpdBHHK, caav pEH rocnoACTBd avh. H HdnHCdX B-h HdCTOAHH rpdA*f Tp’hrOBHljJE, AVfecEUd 4>BBp8dpYE B? A'hHH H WT flAdAVd Ad*E AO H'hIH'fe B-h CErO nHCAHYd, TEHEHYd A-feTWAV, BT» A^T r^pHA-Iw Mateio bwebwaa, avhaoctYeio EoxYeio, rOCnOAHHT». 45 www.dacoromanica.ro Iw Matgio BoeBOA'h t Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod şi domn a toată Ţara Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele credinciosului boier al domniei mele, Buliga căpitan de dorobanţi din Ciovârnăşani din judeţul Mehedinţi şi cu fiii săi, câţi i-a dăruit Dumnezeu, ca să-i fie o sfântă mănăstire numită Topolniţa, unde este hramul Sfântul Arhanghel Mihail, cu toate dedinile şi cu tot venitul, oricât se va alege, pentru că această sfântă mănăstire Topolniţa mai sus-scrisă a fost de moştenire de la moşii domniei mele, făcută din temelia ei de mai înainte vreme din zilele altor domni bătrâni de demult. Iar apoi, când a fost acum, în zilele domniei mele, dacă m-a dăruit Domnul Dumnezeu pe domnia mea să fiu domn şi stăpân al Ţării Româneşti la dedina moşilor şi stărmoşilor domniei mele am socotit domnia mea este această sfântă mănăstire Topolniţa o mănăstire departe la marginea ţării de la Severin şi a rămas săracă şi lipsită de toate, numai piatră. Şi fiind aproape de casa boierului domniei mele, Buliga căpitan, domnia mea i-am dat-o lui de tot cu toată moştenirea ei ca să-i fie lui de dedină şi să îndrepte ce va trebui acolo la sfânta mănăstire şi să poarte grijă de toate dedinele şi averile sfintei mănăstiri şi să dăruiasă şi el din ce-i va fi putinţă, să fie domniei mele şi moşilor şi strămoşilor domniei mele veşnică pomenire. De asemenea şi boierului domniei mele, Buliga căpitan să-i fie pomană şi să se numească ctitor nou. Şi să fie sfânta mănăstire Topolniţa şi toate averile sfintei mănăstiri şi vecinii, câţi vor fi în jurul sfintei mănăstiri, să trăiască în pace şi iertaţi de bir şi de miere şi de ceară şi de dijma stupilor şi de gorştina oilor şi a porcilor şi de împrumut şi de cai domneşti şi de toate dăjdiile şi mâncăturile câte sunt peste an în ţara domniei mele, de la nimeni să nu aibă tulburare, ca să-i fie sfintei mănăstiri de hrană şi întărire şi dumnezeieştilor călugări de folosinţă, pentru că alt venit nu a avut. această sfântă mănăstire Topolniţa, numai milă de la domni. De aceea şi voi, boieri şi birari şi toate slugile domniei mele care umblaţi cu slujbele în acel judeţ Mehedinţi, în vremea când veţi vedea această carte a domniei mele, voi încă să căutaţi foarte să vă feriţi şi să lăsaţi în pace această sfântă mănăstire Topolniţa şi vecinii de lângă mănăstire şi toate averile sfintei mănăstiri, nici o tulburare să nu aibă, căci acel om rea urgie va primi de la domnia mea. încă şi blestem punem domnia mea: după trecerea domniei mele pe cine va alege Domnul Dumnezeu să fie domn şi stăpân al Ţării Româneşti, vă rog să cinstiţi şi să înnoiţi şi să întăriţi această miluire şi carte a domniei mele după întocmirea cum este mai sus-scrisă şi pe acela Domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l înnoiască şi să-l întărească în domnia lui. Iar dacă nu va cinsti şi nu va înnoi şi nu va întări, ci o va călca şi o va strica şi o va lăsa în uitare, acela să fie de trei ori blestemat şi anatema de 318 sfinţi care sunt la Nikeia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie la un loc şi cu alţi necredincioşi iudei şi să-i fie potrivnic la înfricoşata judecată sfântul arhanghel Mihail, amin. 46 www.dacoromanica.ro Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Ghiorma mare ban al Craiovei şi jupan Dragomir mare vornic şi jupan Radul mare logofăt şi jupan Stroe mare vistier şi jupan Diicul mare spătar şi jupan Preda Brâncoveanul mare clucer şi jupan Barbul Brădescul mare stolnic şi jupan Drăguşin mare paharnic şi jupan Radul Mihalcea mare comis şi jupan Costandin Catacozino mare postelnic. Şi ispravnic, însăşi spusa domniei mele. Şi s-a scris în cetatea de scaun Târgovişte, luna februarie 12 zile şi de la Adam până acum la această scriere, cursul anilor în anul 7154 <1646>. Io Matei voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Mateiu voievod Dumitru logofăt . DANIC, M-rea Tismana, XX/1. Orig. slav, perg. (28,5 x 50), pătat şi rupt la îndoituri, sigiliu mijlociu timbrat. Cu o trad. modernă; alte trad., ibid.: Doc. ist., MCCXXXIV/34; ms. 335, f. 308 v-309 v. EDIŢII: Trad., Creţeanu, Schit. Topolnifa, p. 449-450 (nr. 1); rez., Pleşia, Schit. Topobtiţa, p. 354. 1 Loc rupt în orig. 30 1646 (7154) februarie 15 t Scris-am eu, Stroe, feciorul Iu Dragomir, acesta al mieu zapis, ca să fie de mare credinţă la mâna1 Stoicăi logofet, cum să să ştie că i-am vândut delniţa Iu Ştefan, den funea roteană, den satu şi den pădure şi den câmpu şi den vadul2 de moară şi de preste tot hotarul şi cu pometele, oarecât se va alege, derept bani gata 1 200. Şi o am vândut eu, Stoica, de a mea bunăvoie, cu ştirea tuturor sătenilo den sat, ca să-i hie de moşie stătătoare în veci coconilor. Şi mărturie: popa Cârstea, Căzan i Oprea i Radul cel bătrân i Crăciun i Drăguş i Şărbu i Oancea. Şi pentru credinţă, pus-am şi degetul. Şi iar Oprea mărturie. Pis fevruarie 15 dni, leat 7154 <1646>. DANIC, Mitrop. Ţ. Rom., XCIII/28 a. Orig. rom., hârtie (34 x 21). Copie ibid.: ms. 130, f. 535. 1 MhtlM. 2 b«ai mele, iar Voico şi Vlaicul, feciorii Iu Baraghină, cumnaţii Iu Văsiiu, ei1 au scornit pâră pentru această ocină den Berivoieşti şi au venit naintea domnia mele la divan, de s-au pârât de faţă cu cumnatu-său, Văsiiu şi cu soru-sa, Neaga. Şi aşa pârâia Voico şi Vlaicul, cum nici au vândut ocină, nici au cumpărat Văsiiu nimica de la dânşii, nici au fost dat tată-său, Baraghina, fie-sa, Neagăi, zestre ocină. Iar Văsiiu, el au arătat în divan cartea Iu Leon voievod, de cumpărătoare şi cum au fost dat Baraghină fie-sa, Neagăi, zestre, cum scrie mai sus. într-aceea, domnia mea am căutat şi am judecat pre dereptu şi pre lege cu toţi boiarii divanului şi am [d]at domnia mea Iu Voico şi Vlaicului, legea ţării, 12 megiiaşi, ca să jure de cătră cumnatu-său, Văsiiu şi de cătră soru-sa, Neaga, cum nici au fost vândut, nici au fost dat socru-sa zestre această ocină, ce easte mai sus scrisă. Deci, ei nicicum nu s-au putut apuca de lege să jure. Deci, au rămas de lege şi de judecată. Dereptu aceea, domnii mea, am dat şi am făcut această carte a domnia mele la mâna Iu Văsiiu şi a Neagăi, ca să aibă bună pace şi să-şi ţie ocina cum o au cumpărat şi cum i-au fost dat zestre. Şi de nimenilea opreală să n-aibă preste această carte a domnia mele. Hnako aa n4ct. H cam pene rocnoACTBA mm. IImc m4c61|a 4>eBp$Apîe 6Î. aLt rţpNA <1646>. t Iw Mat6k> BW6BWAA, mhaoctYio EoxYio, rOOlOAHHh. DANIC, Doc. ist., CCCVII/74. Orig. rom., hârtie (30 x 20,5), pecete aplicată. 'ă. 32 1646 (7154) februarie 16 t Adecă eu, Albul, cu fămeia mea, cu Dragna din sat din Cândeşti, scriem şi mărturisim cu acestu zapis al nostru, ca să fie de mare credinţă la svânta mănăstire la Brad de Nişcov, unde easte hramul Svântul marele mucenic Dimitrie Mirotocivago1, 48 www.dacoromanica.ro cum să să ştie c-am vândut egumenului Nectarie de acolo, ce mai sus scriem de la Brad, 3 pogoane de vie cu viţă gata, şi cu casă şi cu pomăt împrejur şi cu un stânjen de loc la câmpu, din hotar până-n hotar, derept 22 de galbeni i pol. Care vie easte în dealul Cândeştilor, alăturea cu viile sventei mănăstiri care mai sus scriem Bradul, ca să fie sventei mănăstiri moşie ohabnică în veci. Şi spre mai mare credinţă, ne-am pus şi peceţile ca să să ştie. Vă leat 7154 <1646>, measeţa fevruarie 16 dni. Popa Oancea ot Cândeşti Jipa ot Vemeşti Neagul ot tam Kou eyo eyupevov ano xoo povaaxripi BpaSoo papxiţpo xa avoGev2 Gheorghe ot Cândeşti Braţul Balotă Avxovtoq Kapapaq papxtipai;3 Az Balea logofăt ot Chiojd, martorie Aripa papxripaq4 Popa Manea . DANIC, Doc. ist., LXXI/161. Orig. rom., hârtie (32 x 20,5). Copie ibid.: ms. 459, f. 95. 1 „Izvoditorul de mir”. 2 „Şi eu, egumenul de la mănăstirea Bradu, mărturisesc cele de mai sus”. 3 „Antonie cămăraş, martor”. 4 „ Dima martor”. 5 Semnături autogafe. 33 1646 (7154) februarie 16 Adecă eu, Iane, cu frate-mieu, Stanciul, feciorii lui Vlade ot Ciocăneşti, scris-am acesta zapis al nostru, ca să fie de mare credinţă la mâna spătariului Mihalache, cum să să ştie că i-am vândut toată partea noastră de moşie den Ciocăneşti, den funiia1 Neculei, stânjăni 60, drept bani gata, însă ughi 12, moşie stearpă fără rumâni. Şi o am vândut de a noastră bunăvoie, fără de nici o silă, să fie dumnealui moşâi ohabnice. Şi la tocmeala noastră fost-au boiari de acolea mărturii: Cârstea căpitan i Nedea căpitan. Şi pentru credinţă, mi-am pus degetul mai jos, ca să să crează. DANIC, Ms. 708, f. 327v. Copie rom. 1 49 www.dacoromanica.ro 34 1646 (7154) februarie 16 t Adecă eu, Pătru, fratele logofătului Ion ot Cârsteneşti, scris-am aceasta al mieu zapis, să fie la mâna femeii mele1 Bobei şi la feciorie miei, anume Todoran şi Preda şi Iona, cum să să ştie că am1 2 mărturisit eu, cu sufletul mieu, naintea preoţilor şi oamenie buni, cum până au fost neîmpărţite cu frati-mieu, Ion logofătul, am cumpărat ot Cârsteneşti delniţa Tatului3 şi de la Negoe I şi de la mătuşa Sora 1 şi Şărbu cu feciorie, cu moşie cu tot4, şi delniţa Tr^stiinesca ot Corşor, delnţa Ţule şi în luncă5 la cireş 2 ot. Şi aceste delniţe să să ştie că sântu cumpăraţi şi den câmpu şi den munte şi de apă şi în tot6 hotarul, cât să va alegi. Şi ere locuri câte sântu cumpărate deosăbit, fără delniţile den Cârsteneşti şi den Corşor şi de Poinarie toate6 sântu cumpărate de fraţii. Şi în Cârsteneşti u vad de moară de la feciorie Manie ere de fraţi. Aceşte sântu cumpărate până a fostu neîmpărţiţi. După aceasta, am dat frati-mieu bani ughi 16. Şi ere am dat bani unui calu ughi za pol şi am dat bani7 unii după oi, ughi [5 pol]8. Şi eu, Pătru, mărturisescu cu sufletul mieu nainte Iu Dumnezău şi nainte besericii şi nainte preoţilor şi nainte a oamenie buni, cum aceste moşii sântu toate6 de frăţie, ere să va vre frati-mieu să le împresoare, să n-aibă unde veni9 sufletul frati-miu după mine, neci nainte lu Dumnezeu. Şi aceast zapis s-au făcut de au fost şi mama denainte ei. Mărturii: popa Apostol şi Diicon şi popa Stoian şi Stan pârcălab şi Negoe pârcălabul şi Stoian, fecior Oancei i Iane, Stan Romcei i Muşat şi Negoe al Filip, Negoe Sărulescul10 şi Stanciul Zbana i Fole i Iuga sinu Diili, Albul Stănici, Stan Carpul, Barbul Tocudan, Negoe Romcei. Pis measeţa fevruarie 16 dni, vă leat 7154 <1646>. Eu Stan pârcălab. Eu Negoe pârcălab. Eu popa Apostol. Eu popa Stoian. Eu Diicon. DANIC, Mitrop. Ţ. Rom., CVIII/10. Orig. rom., hârtie (32,5 x 19,5). 1 Iniţial ama*. 2 *8. 3 Tmt8a8i\ * T9WT. 5 AtHKT,. 6 TOWTe. 7 Post bani urmează 8hei', barat. 8 Loc pătat. 9 a-feNH repetat cu primul cuvânt barat. 10 O’bpSAeCKT.A. 50 www.dacoromanica.ro 35 1646 (7154) februarie 16 t Adecă şi eu, Radul şi Manea, scris-am zapisul nostru la mâna Stoicăi logofet, de credinţă, cum i-am vândutu locul den gura hotarului, derept bani1 gata 70, să-i hie stătătoare. Insă den partea roteană, care easte pre lângă noi. Şi pentru credinţă, pus-am degetele. Şi mărturie: Radul cel bătrân i Oprea Urzică. Pis fevruarie dni 16, vă leat 7154 <1646>. t Şi iar am vândut eu, Radu i Manea, Stoicăi logofăt, un loc lângă iazul morii în capul locului de la Ologa, derept bani gata 80. t Şi iară am vândut eu, Radul şi Manea, jumătate den Piscul Petricanului2, partea noastră toată, dereptu 150. Mărturie: uncheaşul Radul i ot Hărteşti, Braţul i Tran[da]3fira. DANIC, Mitrop. Ţ. Rom., XCIII/28 b. Orig. rom., hârtie (33,5 x 21). Copie ibid.: ms. 130, f. 535. eahh, cu h scris peste a. 2 fipETpflETpHKAHOyAOţf H CU fipETp barat. 3 Loc rupt în orig. 36 1646 (7154) februarie 16 t Adecă eu, Stana şi cu fiiu-mieu, Gherghe, fata lu Staico ot Cătun, scris-am acesta al nostru zapis, să fie de credinţă la mâna jupânului Radului vel logofăt ot Cocorăşti, cum să se ştie că am avut ocină în Negeşti despre mumă-mea, Leanca, însă despre toată ocina a satului Negeştii, jumătate de sat. Şi o am tot ţinut cu bună pace, până acuma, în zilele domnu nostru, Io Mateiu Basarab voievod. Iar dup-aceea, cându au fostu acuma, facut-am această ocină vânzătoare şi mi-am întrebat toţi oamenii miei ca să cumpere această parte de ocină şi nici unul nu s-au apucat să cumpere. Ci am mersu la dumnealui, la jupânul Radul vel logofăt, de m-am tocmit [cu dumnj'ealui de i-am vândut toată partea noastră de ocină den Negeşti, den câmpu, den pădure, den apă şi den ş[ăzut]'ul satului, de preste tot hotariul, den hotar până-n hotar, jumătate den sat, stânjăni 316, stânjinul bani 20, cin bani 6 320. Insă moşie fără de rumâni. Şi ne-au dat dumnealui, jupânul Radu vel logofăt, aceşt[i bani toj'ţi deplin în mâna noastră. Şi o am vândut această ocină de bunăvoia noastră, fără de nice o silă, ca să-i fie d[umnea]'lui moşie în vecie. însă se ştie că satul Negeştii ţinut-am noi jumătate şi nepotu-mieu, Manea jumătate. Deci nepotu-mieu, Manea, el o au fostu vândut mai nainte jupanului Radului vel logofăt, pre bani ga[t]'a, toată partea lui, jumătate de sat. Ci să ţie dumnealui jupânul Radul vel logofăt satul preste tot, den [hotar] până-n hotar. 51 www.dacoromanica.ro Şi la tocmeala noastră fost-au mulţi boiari mărturie, anume: Drăghici spătar [...]' logofăt şi Preda slujer sin Buzincăi comis şi Mogoş căpitan ot Păuleşti şi Dragul [...]' şi Colţea vornicul Doicescul şi alţi boiari cari-şi vor pune peceţile şi isc[ăliturile m]'ai jos. Şi pentru credinţa, ne-am pus şi peceţile mai jos. H Hdnucdx A3 Pa[a$a a] oro<|>eT wt KpeLţSAeipu, A\-kceiţA 4>eBP$âP,e ST, B1> rţpHA2 <1646>. Eu Stana t Eu Gherghe sin Stanii Drăghici spatar Mogoş căpitan Păulescul Dragul iuzbaşa za roşii ot Cislău t Udrea Doicescul3. DANIC, A. N., CXU/53. Orig. rom., hârtie (43 x 29), cinci peceţi inelare, aplicate în fum. 1 Loc rupt în orig. 2 „ Şi am scris eu, Ra[dul l]ogofât din Cre{uleşti, luna februarie 16, în anul 7154 (1646)”. 3 Semnături autografe. 37 1646 (7154) februarie 20, Târgovişte t Noi, toţi megiiaşii den Mirceşti ot sud Ialomiţa, anume: Tudor, nepotul star Grozii, cu toată ceata mea, anume: Radul i Dragomir i Neagul i Nedelco sin star Grozii şi Stan Pârjol cu toată ceata mea, anume: Bălia i Dragotă i Vlădău i Gărguia i Stoica şi Gavril, scriem şi mărturisim cu acest zapis al noostru, ca să fie de mare credenţă la mâna dumnealui jupânului Costandin vel postelnic, cum să se ştie când au fost acum, în zilele măriei sale domnu nostru, Io Matei Basaraba voievod, iar noi ne-am sculat de ne-am răscumpărat de la jupâneasa Elina vistiireasa, toate părţile noastre de moşie câtă am avut în Mirceşti, în hotarul ce l-au pus răposatul Mihai voievod, însă stânjăni 265. Şi au rămas pre seama domniei ei, tot într-acest1 hotar, stânjăni 205, ca să şi-i ţie dumneaei sau să facă cumu-i va fi voia, iar noi treabă să nu avem. După aceea, dumneaei, jupâneasa Elina viistiireasa, au fost făcut tocmeală cu unchiu-său, jupânul Costandin vel postelnic, de i-au dat acei 205 stânjăni să fie pre seama dumnealui, căci are dumnealui şi alte moşii aproape de acestea. Iar după aceea, noi toţi megiiaşii câţi scriem mai sus, ne-am scornit cu pâră, zicând cum ne-au mai rămas moşie nerăscumpărată într-acele2 205 de stânjăni. Şi am venit de am stătut toţi de faţă înaintea domnu nostru în divan. 52 www.dacoromanica.ro într-aceea3, măria lui domnu nostru, ne-au judicat ca să ţinem noi toţi megiiaşii, câţi vom fi şi moşteni şi cumpărători, acele 265 stânjeni ce i-am răscumpărat de la jupâneasa Elina vistiireasa, iar acele 205 stânjăni să-i ţie dumnealui, jupânul Costandin vel postelnic cu bună pace, cum i-au dat nepoată-sa, jupâneasa Elina. Iar noi, de acum nainte, nimic treabă să nu avem măcar o palmă, ce să ne tocmim noi pre ce am răscumpărat a dinseiş, cum vom şti, iar la dumnealui nici unul să nu mai ceară ocină, că ne-am pârât de faţă şi am rămas de lege, cum scrie mai sus. Iar cine se va mai scorni cu pâră ca să ceară ocină la dumnealui, acela să fie de mare pradă şi să paţă rea ruşine, că aşa ne-am prinsu denaintea divanului. Şi noi pentru credinţa, ne-am pus toţi degetile în loc de peceţi. I pisah az, Stoica logofet Şărbanovici u Târgovjşte, fevruarie 20 dni 7154 <1646>. Tudoru. Radul. Dragomir. Neagul. Nedelco. Stan Pârjol. Bălea. Dragotă. Vlădău. Gâmea. Stoica. Gavril. Drăghici portar mărturie4 Evstratie vtori vistier4 Iu Nigoi postelnic4. DANIC, M-rea Sf. Apostoli, III/4. Orig. rom., hârtie (33 x 21). Copii ibid.: XVI-XVII/4, f. 2v-3; ms. 184, f. 158 (nr. 161). 1 trpiJâMetT. 2 trpMH'hAe. 3 tTpMMliia. 4 Semnături autografe. 38 1646 (7154) februarie 23 t Ieromonah Luca, năstavnicul [sfinj'tei mănăstiri ot Sneagov împreună cu tot săborul, scris-am cartea noastră Radului iuzbaşa ot Târşor, ca să fie volnic cu cartea noastră să facă vie pre un loc ce i-au fost dat Ignatie, ce-au fost mai naintea noastră egumen, de-au curat pădure. Deci când au fost acum, venit-au şi la noi de-au spus cum au fost tocmit mai nainte şi au arătat şi zapisul celuia egumen. Dici şi noi încă i-am făcut cartea noastră, să fie volnic cu cartea noastră să-şi pue vie pre acel loc al nostru de la Neagovani, cum scrie mai sus. Iar nimini să nu fie volnic a-l scoaterea de pre acel loc, ci i-am dat cu voia tuturor fraţilor. Şi când am făcut această carte, fost-au şi2 boiari: înâi Mogoş căpitan i Iancul căpitan, Ştiful postelnic i Pano cupeţ ot Târşor. 53 www.dacoromanica.ro Ispisah Radul logofăt, measeţa fevruarie 23, vă leat 7154 <1646>. Eromonah Luca igumen ot Sneagov3. DJAN Prahova, Colecţia documente foi .volante, XLVII/1. Orig. rom., hârtie (28,5 x 21), pecete aplicată în fum. 1 Loc rupt în orig. 2 uie. 3 Semnătură autografă. 39 1646 (7154) februarie 23 t Adecă eu, Stana, fata Standului vătahul, scris-am zapisul mieu, ca să fie de mare credinţă la mâna dumnealui Răzvan căpitanul, cum să se ştie că am vândut 90 de stânjăni de ocină în sat în Cegani de la Baltă den partea mea, derept bani gata ughi 22 pol, stânjănul câte 5 costande. Şi am vândut eu, de bunăvoia mea, fără de nici o silă şi cu ştirea tuturor fraţilor de ocină. Şi la această tocmeală a noastră, fost-au mulţi boiari şi megiiaşi mărturie, anume: Bădealea şi Ciorosoleanu ot Cegani şi popa Anghel şi Vişan i pak ot tam, Sima şi Stoian Găvan şi Pătru postelnic Blagodiscul i Hrănite postelnic şi de la Oraş, Andrei şi Tudoru Iu Pană şi Paraschiva şi Dumitraşco al Hârsafii şi Dumitru Robul şi jupânul Grozea. Şi am scris eu, Costandin logofăt. Şi pentru mai adeverită credinţă, pusu-ne-am şi peceţile. Pis fevruarie 23 dni, leat 7154 (1646). Eu, Stana, fata Standului vătahul Eu, Pătru, postelnic ot Blagodeşti Eu Andrei ot oraşul de Floci Aoopirpacncoq1 Eu Hrănite postelnic din Blagodeşti Eu Tudoru Eu Paraschiva1 2. DANIC, Doc. ist., MDXXIX/88. Orig. rom., hârtie (33,5 x 21), şase peceţi inelare, aplicate în fum. 1 „Dumitraşco”. 2 Şemnături autografe. 54 www.dacoromanica.ro 40 <1646> martie t Adecă eu, Radul, nepot[ul Gh]'erghinii de Jideni, scris-am [a]'cesta a mieu zapis, ca sa fie de mare credin[ţă l]'a mâna lu Stan, feciorul Ţănculie, cum să să ştie că i-am vândut moşiie în Jideni, partea mea toată câtă să va alege, şi den câmpu, pământuri, anume: în imaş la Moviliţa un rozor, la Curmezişur un pămâtu, la Furca Văcarului un rozor, la Lungoci un rozor, în Zăpodie lengă portarul un pământu, de la ţelina Labii încoci un rozor, pe Vale în Zapodie un pământu, la Vineţile un pământu, la Grindu un pământ2, la hotar un răzor şi [...]' pogon de butuci lângă Vadul3 den afară, derept bani 2 000. Şi iar amu vâpdut eu, Vâlc[an]‘, fratele lu Trifan, lu Stan, 2 pogoni i pol de butuci, derept bani 470, ca să fie lu moşie şi feciorilor şi nepoţilor. Şi mărturie au fost de sat: den Jideni, Giura i sin ego Neagul i Dade i sin ego Tudor, Ion Fastac i Stan a lu Pătru, Manea portarul4, Gligorie sin Cămărăzan, Negoe a lu Dobrovoiu. Ş-au scris eu, Com[a]'n [p]'ortarul i Manea Tabacul [i]1 braţ ego Neagul. Ş-am5 vândut eu, Trifan [...]' hotar [...]’ stâlpul Neculie şi Vâlcan. Pis measeţa martie [...]’. DANIC, M-rea Râmnicu Sărat, II/I3 (nr. 2). Orig. rom., hârtie (32 x 22,5), scris pe fila a doua a documentului cu data 20 mai 1646. Datat după doc. din acelaşi an cu cota M-rea Râmnicu Sărat, 11/13 (nr. 1). 1 Loc rupt în orig. 2 n*bmoNT. 3 B4a8a. 4 nSpTâpSft. 5 uia8. 41 1646 (7154) martie 1 f Adecă eu, Neaga <01oaga>‘, fata uncheaşului Radului Mălaiei şi cu feciorie miei anume, Radul şi Oprea, scris-am acesta al nostru zapis, să fie de mare credinţă la mâna Stoicăi logofetului, cum să să ştie că i-am vândut ocină în satu în Bătieşti, însă den fiinea roteană, partea lu Stan şi partea lu Mihaiu, fraţi cu Oancea i Dragolea2, toată, den sat şi den câmpu şi den pădure şi cu vad de moară în vadul de mijlocu, cât i se va cădea şi despre tot hotarul, oarecât să va alegi. Că o am vândut noi, de a noastră bunăvoie, derept bani gata 1 200. însă să să ştie delniţa în lat, stânjăni 14, den mărul cel albu până-n cumpărătoarea de la Şărbu, însă moşie stearpă fără rumâni. Şi o am vândut de a noastră bunăvoie, cu ştirea tuturor sătenilor, ca să-i fie moşie stătătoare în veci coconilor. Şi mărturie: uncheaşul Radul cel bătrân, Căzanu, Oprea, Şărbu i Boja. 55 www.dacoromanica.ro Pis measeţa martie 1 dni, vă leat 7154 <1646>. DAN1C, Mitrop. Ţ. Rom., XCII1/20. Orig. rom., hârtie (34,5 x 21). Copie ibid.: ms. 130, f. 531 (cu văleat 7150-1642). 1 Completat după nota tergală. 2 Cuvintele fraţi cu Oancea i Dragolea, ad. interlinear. 42 1646 (7154) martie 3 t Adecă eu, Necşul şi eu, Oprea, noi amândoi fraţii, zapisul nostru, de mare credinţă la mâna căpitanului Lepădat, cum să se ştie că i-am vândut 6 rozoare de vii în Dealul cel Nou de la Moldoveni, de a noastră bunăvoie, pe bani gata ughi 12. Insă locul este domnescu, iar munca au fost a noastră. Ce me-m vândut dumnelui de a nostră bunăvoie, ca să-i fie dumnealui moşie stătătoari. Şi la această tocmelă a nostră fost-au mulţi boiari, pre nume: fost-au vecinii miei de vie şi den sus şi den jos, anume: Radul vătaf i Iane mătăsarul i Gavril băieşul şi din sus Stan Dor şi Mane plihcaşul. Şi mărturii se-u tâmplat acii: părintele popa Bran clisierul i jupan Leca pitar i Gherghie aga i Amza armaş i Manolie vornic i mulţi oameni buni. Pis measeţa martie 3 dni, leat 7154 <1646>. t Eu [Necjşul Eu Oprea t Eu popa Bran clisierul Eu Leca pitar, sin Oprii aga Gherghe biv pârcălab Eu Hamza armaş1. DAN1C, M-rea Plumbuita, 111/31. Orig. rom., hârtie (34,5 x 21). 1 Semnături autografe. 43 1646 (7154) martie 3 t 06w4»Hrt, MHrtocTi^o Eoxîîo, apxi'enHCKon MHTponoAHT BTitOH 3en\i\e 8rrpoBAAx’i’HCKOMl' dat-am cartea smerenii noastre pre cartea domnu nostru Io Matei Băsărab voievod, credinciosului boiarinului mării sale, Buligăi căpitanul de 56 www.dacoromanica.ro dărăbanţi ot Ciovârşani ot sudstvo Mehedinţi şi cu feciorii lui, câţi Dumnezeu îi va dărui, ca să-i fie sfânta mănăstire ce să chiamă Topolniţa, unde easte hramul Sveti arhanghel Mihail, cu toate moşiile şi cu tot venitul, cât se va afla. Pentru că această sfântă mănăstire Topolniţa, ce easte mai sus zis, fost-au de moşie de la moşii mării sale, den temelia ei, încă denainte vreme, din zilele altoru domni bătrâni de demultu. Iar după aceea, când au fost acum în zilele mării sale, iar deac-au2 dăruit domnul Dumnezeu pre măriia sa a fi domnu şi biruitoru Ţărâei Rumâneşti la moşia moşilor şi strămoşilor mării sale, iar măriia sa au socotit, fiindu această sfântă mănăstire Topolniţa o mănăstire departe, departe la marginea ţărâei, la Severin şi rămase săracă şi scăzută de toate, numai piiatră, şi fiindu aproape de casa boiarinului mării sale Buligăi căpitanul, iar măriia sa o dat de tot şi cu toate moşiile ei, ca să-i fie de moşie şi să aibă a îndirepta toate trebile sfinţii mănăstiri şi să aibă a purta grije de toate moşiile şi bucatele sfintei mănăstiri şi s<ă> adaoge şi el din câtu-i va fi puterea, ca să fie mării sale şi moşilor şi strămoşiilor mării sale vecinică pomană, aşijdirea şi boiarinului mării sale, Buligăi căpitanul, să aibă pomană ce se chiamă ctitoru nou. Şi să fie sfînta mănăstire Topolniţa şi toate bucatele sfintei mănăstiri şi rumânii câţi vor fi împrejurul sfintei mănăstiri lăcuitori, cum scrii cartea domnu nostru, în pace şi iertaţi de bir şi miiare şi de ceară şi de dijma porcilor şi de a stupilor şi de a oilor şi de împrumut şi de cai domneşti şi de toate dăjdiile şi mâncăturile câte sântu în ţara mării sale, de cătră nimea bântuială să n-aibă, ca să fie sfintei mănăstiri de hrană şi de întărire şi dumnezeieştilor călugări de îmbrăcăminte, pentru că alt venit n-are sfînta mănăstire Topolniţa, fără numai mila de la domni. Direptu aceea, şi voi boiari şi birari şi toate slugile mării sale, carii vor îmbla cu veri ce slujbe întru acel judeţ Mehedinţi, în vreme ce veţi vedea cartea mării sale domnu nostru şi această carte a smerenii noastre, iar voi încă foarte să credeţi şi în pace să lăsaţi această sfântă mănăstire Topolniţa şi rumânii de lângă mănăstire şi toate bucatele sfintei mănăstiri, nimica bântuială să n-aibă. Iar acela om care nu va socoti, rea urgie va petrece de cătră măria sa, den ceştea ce sântu acum de faţă. Iar celor după petrecerea mării sale, au pus blăstem fieşcăruia deosebi în tot veacul, pre care va alege domnul Dumnezeu a fi biruitoriu şi domnu Ţărei Rumâneşti, şi pre aceia <î>i roagă măriia sa, cu cartea mării sale şi cu această carte arhierească a smerenii noastre, ca să întărească şi să cinstească şi să înnoiască cu cărţile măriilor sale pre tocmeală, cum scrie mai sus. Iar domnul Dumnezeu ca să-i cinstească şi să-i înnoiască şi să-i întărească întru vieţile domniilor lor. Iar carii nu vor cinsti şi nu vor întări şi nu vor înnoi, ce vor călca şi vor strica şi în uitare vor lăsa, unii ca aceia să fie suptu anathema şi tricleţi şi afurisiţi de vlădica Iisus Hristos şi de 318 oteţ ije vă Nechei, aşijderea să fie şi de smereniia noastră, să aibă parte la un locu cu Iuda şi cu Aria şi să fie după moarte neiertaţi şi nedezlegaţi, în matca focului, în Gheena. De aceasta scriem încredinţat, cu iscălitura şi cu pecetea smerenii noastre. 57 www.dacoromanica.ro TIhc rtupTVe ?■ ahh, Bi» A-bT r^pHA <7154>. t BatiAhka TewHA. r^BpiHA, A\HAOCTIK> EO>KIK», nATpiAp\A C'hpBCKWH . DANIC, M-rea Tismana, XX/2. Orig. rom., hârtie (42 * 28,5), pecete aplicată. Copii ibid.: mss. 330, f. 182v—183; 335, f. 312v—314. Rez., Ştefulescu, Tismana, p. 190. 1 „t Teofil, din mila lui Dumnezeu, arhiepiscop mitropolit a toată Ţara Ungrovlahiei”. 2 k«8, repetat şi al doilea tăiat. 3 „Scris martie 3 dni, vă leat 7154 <1646>. Vlădica Teofil. Gavriil, din mila lui Dumnezeu, patriarh al Serbiei”. 44 1646 (7154) martie 4 Ioavuaoq âAico 0eou nanaţ icai Ttaxpîctpxaţ ttv; ayiaţ noXecoq AXe^avSplaq Kat oucooţievucoq [...]* smereniia noastră facut-am ceastă carte patrierşască la mâna Standului logofăt şi a jupanesei lui Tudosiei, fata jupâneasei Ancăi ot Budeşteni. De care lucru bagat-au jupâneasa Anca pre Standul logofăt ginere în casă şi i-au dat fie-sei, Tudosiei, zestre jumătate din moşii, din Budeşteni jumătate, den Gor Dobroieşti i ot Doi Dobroieşti tot jumătate şi din Crângureani jumătate, viile jumătate, rumânii jumătate, mult, puţin ce au avut jupâneasa Anca, tot pre jumătate. Insă moşiile ei care au avut de la părinţii ei şi de la moşii ei, cum am văzut smerenia noastră şi cărţile preabunului creştin iubitului fiiu întru Duhul Sfânt şi smerenii noastre, Io Mateiu Basaraba voievod şi a celor 6 boiari şi zapisul jupâneasei Ancăi, cum scrie şi în cărţile marii sale că ş-au înzăstrat fata, cum scrie mai sus. Pentru căce fiindu ea întru toata slăbiciunea bătrâneţelor, socotit-au întru enima2 ei, de ş-au tocmit casa şi feciorii, ca să aibă milă de fie-sa, Tudosia şi de ginere-său, Stanciul logofăt, până la moartea ei, iar altă pâră sau gâlceavă să nu fie pre urma ei. Pentru că au împărţit dirept, că au avut 2 feciori, ce tot în doao le-au împărţit moşiile, cum scrie şi sfânta pravilă. Să judece părinţii pre feciori, iar nu feciorii pre părinţi. Dereptu aceasta şi smereniia noastră, încă am întărit cu ceastă carte a noastră patrierşască pre tocmeală cum ş-au tocmit jupâneasa Anca cu zapis den mâna ei, cu ştirea a tuturor rudeniilor ei şi a megiiaşilor şi a boiarilor dimprejurul locului, din sus şi din jos, cum scriu cărţile mării şale. Cum pre carele va alege domnul Dumnezeu a fi biruitoriu după petrecerea mării sale într-acesta chip, sau şi mitropolit, sau ver ce deregătoiru mare va fi, să aibă a întări această judecată, cum am întărit şi smerenia noastră cu această carte patrieşască, ca să stea această tocmeală neclătită şi neschimbată niciodinioară, în 58 www.dacoromanica.ro veacu să fie stătătoare. Iar de să vor mai rica nepoţii jupanesei Ancăi vreodată cu pâră vercându şi cine din deregători sau carii vor fi judecători ţărâi, vor lua a crede şi a primi cuventele lor, ca să spargă această tocmeală ce s-au făcut pre dereptate, să calce judecata mării sale şi ceastă carte patrierşască a noastră, să nu lase după cum s-au tocmit şi s-au aşăzat, ce o vor face într-alt chip, unii ca aceia-să fie procleţi şi anathema şi afurisiţi de vlădica Iisus Hristos şi de cei 318 sveti oteţi ije vă Nichei, să fie dimpreună la un loc cu Iuda şi Ariia. Aşijdere şi de către smerenia noastră încă să fie blestemaţi şi afurisiţi, fierul şi pietrile şi toată făptura lu Dumnezeu să se petreacă, iara trupurile lor nici să se mai petrea, nici să mai putrezească, ce să cadă în fălcile lu Leviathan straşen legaţi în munca de veci, suptu blestemul cel neiertat. Şi la săvîrşenie să se ia cu păgânii şi în zioa cea înfricoşată să nu vază -slava lui Dumnezeu, foc şi spuză şi vânt vihorât să fie partea păharului lor. Aceasta să li se întâmple, a le nemeri în valea mătcii focului cu de trei ori anathema bt» b^kh. IIhc MdpTÎ'e A. A-kT v^pNA <1646>. AXs|av8pla<; Ioavtiaoţ 3. DANIC, M-rea Cotroceni V/l 1. Orig. rom., hârtie (40 * 28). Copie ibid.: ms. 690, f. 72 v-73. 1 „Ioanichie, din mila lui Dumnezeu, papă şi patriarh al sfântului oraş Alexandria şi [judecător] ecumenic”. 2 6NHHMA. 3 „Scris martie 4, anul 7154 <1646>. Ioanichie al Alexandriei”. Semnătură autografă. 45 1646 (7154) martie 4 t Adecă eu, Stoica, feciorul lu Dobre, scris-am zapisul meu ca să fie de mare credinţă la mâna Neculie, cum să să ştie că i-am vîndut ocină în Pupezeni, stânjăni 12, dereptu bani gata 900 şe din câmpu şi din grădină şi di păste tot hotarul. Şi o am cu voia me şi cu ştire tuturor fraţilor, ca să-i fie moşâi în veci, lui şi1 feciorilor lui. Şi la tocmeala noastră fost-au mulţi oameni bune, anume: popa Iano, Mane Cizmescul, Ventilă ot Bucu, Cârste, Dragomir, popa Mărgărit, Stanciul, Stroe, Nedelco, Borce, Radul, Mile, Stavil. Şi păntru credinţă, pusu-me-am degetul. Measeţa martie 4 dni, vă leat 7154 <1646>. t Mane. t Cârste. f Dragomir. f Stanciul. f Eu Ventilă. Eu popa Ene. t Stroe logofăt2. 59 www.dacoromanica.ro DANIC, M-rea Cotroceni, VIII/7. Orig. rom., hârtie (31,5 * 20,5). Copie ibid.: ms. 692, f. 171-172 (sub data: martie 10). uie. 2 Semnătură autografă. 46 1646 (7154) martie 7 Dragomir, fiul lui Dobre, vinde lui Pătru negustor vie în dealul Leşcioarele ', lângă uncheaşul Fătu. DANIC, Doc. ist., MDCLXXXVI/2, f. 11 (nr. 3). Rez. 1 Completat după titlul perilipsisului. 47 1646 (7154) martie'9 t Scris-am acest răvaş al Răcnei, cum ca să fie de mare credinţă, cum să se ştie că au răscuparat Răcnea partea moşu-său, lu Şărban de Cătiăşi de la Manea şi de la Drăgoiu şi de la Neagoe şi de la Dobre. Şi au dat Răcnea acelor fraţi 800 bani. Şi au fost atunci oameni buni mărturie, anume : Mănăilă ot Cătiiaşi i Frăţilă ot tam i Stanul Raei i Stan Paţirei i Stănimir ot Păltineni i Oana i Stoica i Mârzea i Rusin, Crăciun, Oancea, Ion i Neagul i Bălan. Pis measeţa martie 9 dni, vă leat 7154 <1646>. Şi pentru credinţă, au pus degetele. Scriiu Iordache. DANIC, M-rea Banu, IV/15. Orig. rom., hârtie (31 x 12). Copie ibid.: ms. 186, f. 112 (sub data : 1642). 48 <1646-1647> martie 9, Târgovişte t MmaoctY6» Goane», Iw Matc» Eacapaga bo€boaa h rocnoAHtrh bt,cok> ^6a\a» 0\frrppoBAA^ÎHCKoe. Aahat rocnoACTBO mh ci» noBCA'kHYe rocnoACTBA mh BOA-bpHNâ rocnoACTBA mh, Ivaşco cliucer ot Cepari i Stepan ot Drăgoeşti i D [...]', 60 www.dacoromanica.ro ca să le fie lor satul Stolneceii dă Sus, ce să zic Bădeşte, tot satul şi cu tot venitul, din câmpu, din pădure, din apă, din venitul satului, du preste tot hotarul, dân hotar până-n hotar. însă să să ştie [...]' şi hotarăle aceştii ocini: dân Valea Runcului pre dăn sus dă mărul cu gâmeţele în vâlceaua curpenului, de coboară în lunca Cotmeanii, alăturea cu stăjarii pădurii, sus până-n apa Cotmeanii [...]' în valea hotarului, în lacul lu Drăgan [...]' cu tufe în valea [...]* pă drum pă din jos dă păr şi peste turciturile Bruglejoarii, dă să împreună cu zăvoiul în piatra [...]' în hotarul Bărbăteştilor în piatra [...]' în vâlceaua Bruglejoarii [...]' lacul cu ţeperigul [...]' şi peste turciturile [...]' în valea Vlăşcuţii. Deci dân Valea Vlăşcuţii [...]' dân drumu lu Sl[...]' deci tot pă drumu până-n apa Cotmeanii şi pă Cotmeana în jos până-n hotarul Rozeştilor, deci tot pă hotarăle cele bătrâne dă cătră Rozeşti, pă dăn jos dă [...]' Stolnecilor iar la Valea Runcului. Păntru că easte bătrână şi dreaptă ocină a boierinului domnii mele ce scrie mai sus şi au ţinut-o până acum în zilele [...]' cu bună pace. [Iar când]1 au fost acum, venit-au satul Stolnecii dă Jos, ce să chiamă [Bădeşte]1 cu mare pâră şi gâlceavă înaintea domnii mele în divan, zicând cum [...]' hotarul Stolnecilor pă acolo [...]' hotărât unul dă cătră alţii. Deci, domnia mea necrezând neci pre unii, neci pre alţii [am primit şi]1 am dat dă ş-au luat 12 boiari hotărnici dinnaintea domnii mele dân divan, anume: Chirca postelnic Rudeanul [...]' i Drăghia căpitan ot Gurguiaţi i Bărcan ot Paroşani i Lupul ot Găleşăşti i Ştefan ceauşul ot Căţeleşti i Stanciul ot Popeşti i Stanciul [...]' ot Tutăneşti i Radul ot [...]' i Stan ot Urluiani i Vlad ot Cereşani i Radul ot Zărneşti. Deci când au fost la zi şi la soroc, strânsu-se-au aceşti boiari toţi la sat, la Stolnecii de Sus [...]’ tuturor cărţile şi zapisele adevărat cu sufletele lor, cum că tot pă acolo au fostu hotarăle Stolnecilor dă Sus aleşi şi hotărâţi unii dă cătră alţi [...]* şi pă bătrâne hotare [...]* easte mai sus zis, cum am văzut domnie mea şi cartea acestor 12 boiari la mâna boiarului domnii mele, Ivaşco cliucer ot Cepari i Stepan ot Drăgoeşti i D [...]’. Deci domnia mea încă am dat această carte a domnii mele, boiarilor domnii mele ce scrie mai sus, ca să aibă a ţinea şi a stăpâni această ocină cu pace dumnelor şi feciorii şi nepoţii dumnelor, câţi Dumnezeu le va da stătătoare. H Ne wt Koroxe NenoKOA’k'hHMO, nopH3A\o rocnoACTBd mh. Cexe $E0 H CB6AHT6AÎ6 nOCTABA'keM TOCnOACTBA A\H: nAN AparOMHp B6A ABOpNHK H PaA^A B6A AOrO*j>GT H CTpOG B6A BHCTIlAp H EApB$A B6A CTOANHK H PaA$A B6A KOAMIC H APT^UI HN B6A n6^ţApNHK H HoCTANAHN B6A nOCTSAHHK. HcnpABNHK, P*A$A B6A AOro4>6T. IlHC 8 Tpi»rOBHipT6, AVApTÎ’e AHH, A’fcT rţpHA <1646>. Iw MATeW EACApABA BWGBWAA, MHAOCTÎΩ EoxTlO, rOCnOAHNT». Iw Matgk» bo6Boa<* 2 Muz. jud. Argeş, nr. inv. 16 (doc. feudale). Orig. rom., perg. (47,5 x 35), ilizibil, pecete timbrată. Datat după divan: Barbu mare stolnic ocupă această funcţie până în decembrie 1647. 61 www.dacoromanica.ro EDIŢII: Cristocea, Vasilescu, Documente, p. 34—35. 1 Loc şters în original. 2 „Şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. lată dar şi martori punem domnia mea: jupan Dragomir mare vornic şi Radul mare logofăt şi Stroe mare vistier şi Diicul mare spătar şi Preda mare clucer şi Barbul mare stolnic şi Radul mare comis şi. Drăguşin mare paharnic şi Costandin mare postelnic. Ispravnic, Radul mare logofăt. [Scris în] Târgovişte, martie 9 zile, anul 7154 <1646>. Io Matei voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Matei voievod ” 49 1646 (7154) martie 10 Adecă eu, Istratie vel1 vistier însumi, cu mâna mea, scriiu şi mărturisesc cu acesta al mieu zapis, ca să fie de bună credinţă şi de mare credinţă la mâna suroră-mea Anghelini şi a frăţinâne-miu, Nedelco păhamic, ca să să ştie că le-m dăruit satul Gabrul ot sudstvo Dolj, toată câtă easte partea mea dă moşâe, care o am cumpărat de la Parasco negustorul, însă care au fost cumpărată şi Parasco2 de la cumnatu Petre, feciorul lui Aslan vornecul şi cu toţi rumâni, câţi să vor afla dintr-acest seatu, cum le scrie şi în zapis şi în cărţile3 dă moşie, să le fie dumnelor şi coconilor şi nepoţilor dumnelor în veac moşâe stătătoare. Iar cine s-ar is

iti a stri această pomană, să fie proclet şi anathema. Martie 10 dni, 7154 <1646>. Istratie vel1 vistier. DAN1C, Ms. 723, f. 51 lv. Copie rom. EDIŢII: Nicolăescu-Plopşor, Monografia, p. 24-25. 1 în loc de „vtori”. 2 napacKp. 3 KT>pUHA-fe. 50 1646 (7154) martie 10 t Adecă să se ştie cum a cumpărat popa Manea 25 de stânjini de ocina voicească ot Neagul1, sin lu Ignat, derept 1 000 de Bani gata şi să-i măsure pre lângă Neagul lu Ignat. Şi lungul2 ocini easte den apa Cricovului până în hotarul Nucetului. Şi mărturie: ot Nucet, Cârstea lu Drăgoiu, Dumitru Iurga, Stoica lu Ruscă, Stoea Bulucoiul i Stan scaunul, Oancea al Prostiului ot Fundeni, Vlad Stăiescul i braţ Dan. 62 www.dacoromanica.ro I pis Stan ot Năvârleşti. Pis measeţa martie 10 dni, vă leat 7154 <1646>. t Şi pentru credinţă3, ne-am pus şi peceţile. DANIC, Doc. ist., DCCXXXV/74. Orig. rom., scris împreună cu alte 4 zapise pe aceeaşi hârtie. 1 wt ha H-fer&v. 2 AltafrSA. 3 CKCHAHHIW. 50 bis 10 martie 1646 <7154> t 3A6 boiarii hotărnici ai Predei şi ai lu Neagoe şi ai Cozmei, po ime: ot Crainici, Miloş i Laţco, i ot Brătivoieştii, Matei, i ot Ciuperceni, Neagoe i Laţco, i ot Jirov, Manole, i ot Cătun, Ghinea, i ot Glogova, Crăciun, i ot Padeş, Tudosie, i ot Negoeştii, Gherghe paharnic i Drăghici, i ot Strâmba, Pătru, să caute şi să hotărască Ieremoneştii, să aleagă partea de moşie a boiarinului domniei mele Neculei pârcălabul de Glogova despre Preda şi despre Neagoe şi despre Cozma şi despre alalţi megiiaşi den sat carie vor fi acolo părtaşi pre ocină, să o funească şi săpue petrie şi semne pre dereptate, cum easte legea şi obiceiul ţării şi cum vor afla' cu ale lor suflete. Şi ispravnic [...]. Şi zioa la [...] . nuc twfeceivt AtapTieT, eu A-bT^puA <1646>. Iw MdTSH EdCdpdB BWSBWAd, MHrtOCTH6K> EOXÎGIO, rOCnOAHH. DJAN Vâlcea, CCLXV11/1. Orig. rom., ( 14,6 x 20,5). Rez., Izvoare doc. vâlcene, p. 11, n. 4. 1 Cu prima sovă a scrisă peste *. 2 Loc alb în orig. 51 1646 (7154) martie 10 t Adecă eu, Radul, şi cu frate-meu Dumitru, scris-am şi mărturisim cu acest zapis al nostru, ca să fie de mare credinţă la mâna lu Pătru pârcălabul, cum să se ştie că am făcut tocmeală şi schimbu cu dinsul, de i-am dat ocina noastră de la Mătăsari, însă dentr-o jumătate de hotar, a şasea parte de hotarul lu Andreico1, cât se va alege partea noastră den câmp şi de pădure şi de apă şi de preste tot hotarul, 63 www.dacoromanica.ro cât să va alege, însă cum scrie şe cartea lor de moşie, ca să-i fie lui moşie şi coconilor în veac. Şi i-am dat şi cărţile de moşie la mâna lui. Aşijderea şi Pătru pârcălabul, [el]2 încă ne-au dat ocină pentru ocină, partea lui de la Creţuleşti, care au fost cumpărat de la Pătru Titirleţ3, den câmpu şi de pădure şi den apă şi den luncă şi partea de ocină a Iu Stoian, a patra parte însă, până <în> apă4. Şi i-am mai dat şi un loc care au fost cumpărat Pătru de la Dumitru din fundu cîmpului, însă loc de arătură de 2 zi. Şi iar un loc de la Vlădimir de arătură de o zi. Şi am făcut acest schimbu de a noastră bunăvoie, fără de nici o silă, să-i fie şi lui de moşie şi noaos şi coconilor noştri. Şi mărturie încă au fost, la ceastă tocmeală a noastră: de Creţuleşti, Şerban i Stoica i Stan i Manea i Vlădimir i Mihăilă i Buzea i Năstasie, şi den Mătăsarie, Tudor i Tecşan i Dumitru i Dragomir i Mihăilă i Cârstea şi popa Vlad de Creţuleşti şi Dragul logofăt de Târgovişte. Şi pentru credinţă, ne-am pus şi peceţile şi iscăliturile, ca să se crează. Pis measeţa martie 10 dni, vă leat 7154 <1646>. Bogdan stolnic Rdaul ot M[ogo]şani Come Badea spătar Diicul logofăt din Mogoşani6. Muz. de Ist.şi Artă al Mun. Buc., nr. 28 358. Orig. rom., hârtie (30 * 21), trei peceţi inelare, aplicate în tuş. flHApENCKO. 2 Loc ilizibil, pe locul unde hârtia a fost îndoită la restaurare. 3 TiiTHprteu cu slova o scrisă peste primul h. 4 „însă până apă” ad. interlinear. 5 howx- 6 Semnături autografe. 52 1646 (7154) martie 10, Târgovişte t Mhaoct'i'k» EoxYgio, Iw Matgh Eacapaga bogboaî h rocnoAHN'h b'lcoh 2Jg/wah 8âfTppOBAA)(IHCKOAv8 H npOU. A<»BAT rOCnOACTBO A\H CIH nOBGAANIH rOCnOACTBA A\H nOHTGNNO/wS npABHTGAlO rOCnOACTBA AAH nAN KOCTANAHN B6A nOCTGANHK H CtC CtlNbl cro, GAHitiii Eorb a^obat hm8t, iakoxg &a gct ga\8 wuhht, 8 cgao MHpueipYH wt c8a IflAOAVHLtA WGAU6 C6JK6HH C6 WT nOAK» H WT UnCAvB H WT BOAA H WT C6AAAHtp6 C6A0B H WT no B'hC \OTAp 6AHK0 H^B6p6T CA. OHGXe cYlA B'hlllie p6U6HHA WMHH'h BtlAA GCT xSnANGLJGB 0AHHGB, nAHHUA BOAApS TOCnOACTBA A\H xSnAH 6BCTpATIG BTOpH BHCTl'rap, Bh8ka nOKOHHOmS Mh^AIOB BOGBOAb, GLjJG WT npGXA^ BpGAVA. 64 www.dacoromanica.ro fl nOTOM KTiAA 6CT BhlA NTiINA Bli A^Nhl rOCnOACTBA MH, A MEHAllIEH WT CEAO MHpMenj'm, no hm6 t8a®p, bh8k ctap rpoţEH h cit met em8, no hme: Paa\a h ApAroMHp h N-br8rt h Heagako, ctiIhti CTAp rpoţYn h Ctah IliipxoA chc met Ero, no HME Eli A A H AparOTTi H BAliAli$ H PhpHA H CtOHKA H TABpHA, WHH BCH npVHAOUlA TEpE c8t CKSnOBAA WT HA xSnAHHL^A 6aHHA BHCTIHpHHM'kcA, Bct A^AOBE HAMi WT WMHNli H5KE HMAA Bli CEAO MHpMELjj'lH, AAH CE2KEHH C§E. H WCTAA ECT NAA pA^AOrA nAHEL^EB GaHHIH BHCTYHpHHM'bcA CE2KEHH CE, H2KE c8t BltlUIUlE nHCAHH IAKO Aa HMAT WHA Apt^^TH, HAH Aa ChTBOpHT ChC HHX KAKO XOKET BblCT BOAA EH, A tYh MEriAUI HHMT05KE TpEBO Aa NE HMAT. fl nOTOAV, nAHHL^A 0AEHA BHCTYHpHHM'bcA, CliTBOpHA ECT OtfCTpOEHIE ChC 8hKOM CH, x8nAH KOCTAHAHH BEA nOCTEAHHK, TEpE ECT Aaa Em8 CE2KEHH CE AA ECT HAA pA^AOrA Ero WT A'bAHNO H ChC ^AnHC WT pSlCA EA, nOMTO pAAl’ HMAA ECT x8nAH KOCTAHAHH BEA nOCTEAHHK H AP&rE A'tAMHE 6AHţ W CIA. Eli TOM 2KE, cYh MEriAUI H H5KE c8t BlilUIUIH nHC BTiCTAHHA cb c8t ChC np8x, PEk8i|JE KAKO EljJE WCTAA ECT HM WMHHli HECKSnOBAHO Bli TEX CEJKEHH CE. H nplHAOLBA BCH TEpE Chnp-bA CA ţA AHlţ8 npEA rOCnOACTBA MH 8 BEA AHBAH. Eli TOM, rocnoACTso mh taeaaX h cXAMX no npABA& h no ţAKWH K8nn8 c-hc bch homtehhhmh npABHTEAH rOCnOACTBA MH H HCTHNCTBOBAX TOCnOACTBO MH S*bAW A°BpO KAKO NE HMAIO MEriAUlIH NHMT03KE MH02KAHIUH Bli TEX CEJKEHH CE, AKH A* Bbl BhlA HECKSnOBAH, Hli XOAHA ECT ChC A/KKABCTRO. H AbYe WCTAA ECT cYh BhlIUIUE pEMENH A IO Al' WT ţAKON H WT cS^AEhYe WT npEA rOCnOACTBA MH, KAKO AA HMAT Api>XATH WHhl BCH TEX CEJKEHH C§E HJKE CK8nOBAA ECT WT HA nAHHIJA 6AHHA BHCTYHpHHM'bcA, A nO MHOrW AIOBO EANO nAAHO AA ne HMAT Tp’bB'h HTi WHhl WCOBHO AA OlfCTpOHCA KAKO XOKET ţHATH. H BHA*bX rOCnOACTBO MH H ţAnHC^A TEX BHIUE nHCAHH MErYAIU HA p^KA nAH KOCTAHAHHOB BEA nOCTEAHHK, IAKOJKE npEABApHBIUE p-bX. CErO pAAl AA HX rOCnOACTBO MH, JK$nAH KOCTAHAHHOB BEA nOCTEAHHK IAKO AA ECT Em8 TEX CEJKEHH CE WT MHpMEIJIH WMHHli, A'bAHH H Bli WXAE ChlHOBOM H BhSkOM H npEBnSnETOM H HE WT Koro HEnOKOAiîBHMOM HAA pEM rOCnOACTBA MH. Ce oXbo h cbea'i'teah noAOJKHX rocnoACTBO mh: nAH rTopMA bea bah KpAAEBCKOM8 H nAH APAr0MHP BEA ABOpHHK H nAH P*A\A BEA AWrW<|iET H nAH CTpOE BEA BHCTYEp H nAH AYhK'8a BEA CnATAp H EApE^A EpTiAGC^A BEA CTOAHHK H PAA\A MHXAAMA BEA KOMHC H AP'BrSlUHH BEA nEXApHHK H NErOHLVh EeHTHAOBHM BTOpH nOCTEAHHK. H HCnpABHHK, nAH PaA\A BEA AWrW^ET. H nHCAX a^, Ctohka Aoro^GT LUtiPbahobhmh 8 rpAA TpiiroBHi{iECKOM8, MtcbiţA MApTIfi"? A1>Nhl, B A^T r^pHA- Iw Mateio bwebwaa, mhaoctYeio EojkYeio, rocnoAHHii. Iw iUateio boeboati 65 www.dacoromanica.ro t Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod şi domn a toată Ţara Ungrovlahiei şi celelalte. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător al domniei mele, pan Costandin mare postelnic şi cu fiii lui, câţi i-a dăruit Dumnezeu, ca să-i fie ocină în satul Mirceşti din judeţul Ialomiţa, însă 205 stânjeni din câmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului şi de peste tot hotarul, cât se va alege, pentru că această ocină mai sus-spusă a fost a jupaniţei Elina, paniţa boierului domniei mele, jupan Evstratie al doilea vistier, nepoata răposatului Mihai voievod, încă de mai înainte vreme. Iar apoi când a fost acum, în zilele domniei mele, megieşii din satul Mirceşti anume: Tudor, nepotul lui Groze cel bătrân şi cu ceata lui, anume: Radul şi Dragomir şi Neagul şi Nedelco, fiul lui Groze cel bătrân şi Stan Pârjol cu ceata lui, anume: Bâlea şi Dragotă şi Vlădan şi Gârnea şi Stoica şi Gavril, ei toţi au venit de şi-au răscumpărat de la jupaniţa Elina vistiemiceasa, toate părţile lor de ocină, pe care le-au avut în satul Mirceşti, însă 265 stânjeni. Şi au rămas pe seama paniţii Elina vistiereasa 205 stânjeni, care sunt mai sus-scrişi ca să aibă ea să-i stăpânească sau să facă cu ei cum va fi voia ei, iar acei megieşi să nu aibă nici o treabă. Iar apoi, paniţa Elina vistiereasa a făcut întocmire cu unchiul său, jupan Costandin mare postelnic, de i-a dat lui 205 stânjeni să fie pe seama lui de dedină şi cu zapis de la mâna ei, pentru că jupan Costandin mare postelnic a avut şi alte dedine aproape de aceasta. întru aceea, aceşti megiaşi, care sunt mai sus-scrişi, s-au ridicat cu pâră, spunând că le-a mai rămas încă ocină nerăscumpărată în acei 205 stânjeni. Şi au venit toţi de s-au pârât de faţă înaintea domniei mele în divanul cel mare. întru aceea, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege împreună cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am adeverit domnia mea foarte bine că nu au megiaşii nimic mai mult în acei 205 stânjeni, care să fi fost nerăscumpăraţi, ci au umblat cu înşelăciune. Şi îndată au rămas aceşti oameni mai sus-spuşi de lege şi de judecată dinaintea domniei mele, ca să stăpânească ei toţi acei 265 stânjeni, pe care i-au răscumpărat de la paniţa Elina vistiereasa, iar mai mult nici de o palmă să nu aibă treabă, ci ei osebit să se întocmească cum vor şti. Şi am văzut domnia mea şi zapisul acelor megiaşi mai sus-scrişi la mâna panului Costandin mare postelnic, cum am spus mai sus. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea jupanului Costandin mare postelnic ca să-i fie acei 205 stânjeni de la Mirceşti ocină, dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit peste spusa domniei mele. Iată dar şi martori am pus domnia mea: pan Ghiorma mare ban al Craiovei şi pan Dragomir mare vornic şi pan Radul mare logofăt şi pan Stroe mare vistier şi pan Diicul mare spătar şi Barbut Brădescul mare stolnic şi Radul Mihalcea mare comis şi Drăguşin mare paharnic şi Negoiţă Ventilovici al doilea postelnic. Şi ispravnic, pan Radul mare logofăt. Şi am scris eu, Stoica logofăt Şărbanovici, în cetatea Târgovişte, luna martie 10 zile în anul 7154 <1646>. 66 www.dacoromanica.ro Io Matei voievod, din mila Iui Dumnezeu, domn. Io Mateiu voievod DANIC, M-rea Sf. Apostoli, IV/2. Orig. slav., hârtie (29, 5 * 20,5), pecete timbrată. Cu o trad. modernă; altă trad., ibid., II1/5. Rez., Grecianu, Genealogiile, II, p. 396; men(., Bărbulescu, Cercetări, p. 84. 53 1646 (7154) martie 10, Târgovişte t MhAOCTIIO EojKl'eiO, Iw MaTCIO EdCApABA B06B0AI H rOCnOAHHTi BliCOH ^CAVAH OyrppoBAAXiHCKOAv8. Aabat rocnoACTBO avh cYh noBeAAHiio rocnoACTBd avh noMT€HHOAv8 npABHTCAH rocnoACTBd AAH, x8nAH COKOA B*hlB B6A Ka8m6P H ChC ChlHhl €Av8, CAHIţH Bon> AdpoBdA, iakoîk6 aa ce ^hact erAA etuct hiiIha bt» a^hm rocnoACTBA avh, bt» t6M6hYa aat8 ^pitr, rocnoACTBd avh *e h k8iiho chc bh8k rocnoACTBd avh, %8nAH IIpeAA B6A KAlOHep, CbrACAAA ChAV MACT HAUI6 WT P’hţBAA. nOAOBHHO ţA C6AO, lAXC c8t BhA WT HA A"feA^ HAIII6, nAH AATKO Ap AVA UI, ChC COVfAHAHLJIA ţ6AVA6B H B'h^'k rocnoACTso avh, K^nno ct»c bh8k rocnoACTBd avh, nAH IIpeAA bca KAionep, cYa nOAOBHHO ţA C6AO WT HA npABHT6A rOOtOACTBA AVH, nAH COKOA KA^HCp. Eli TOAV, x8nAH COKOA KA^HCp npH^ATHA 6CT npOAABAT6AHH cYeB nOAOBHHO %A C6AO WT PliţBAA, Koe c8t B"hlA npOAAA CIA A^AHHO nAH IBAHOB HopOMA EhB B6A AWrw4>6T, 61416 WT HAH npe>KA6 BpeAVA, no HAV6: WT AHpetţlH, IIpeAA nOCTCAHHK H BpAT ero, COAHMA H WT EtHeipH, A6KA ABOpHHK H Mhk8a nHTApiOA H ChC M€T HAV H wt Aâi>puiA, Mh^aio h bpat ero, Hhkoaa, ctiHiii xSnAHHtteB AIUpYeB, bh8uh %8nAH Ibahob HopOMA Awrw4>eT h no AP^rn npoAATBAHH, H*e c8t BhA npoAAA a^a'iho B-h cYa nOAOBHHO WT CBAO, H IlpHH6CHA HX €CT BCH %A AHI*8 npCA TOCnOACTBA AVH 8 B6AHKIH AHBAH. Eli TOAV, rOCnOACTBO AVH c8aHX*AV ChC BT»C AHBAH H K8nHO ChC WT-hUA HAUierO KHp Tew4>HA AVHTponOAHTA H AM^X rOCnOACTBO AVH nOMTeHHOAv8 npABHT6AK> rOCnOACTBA AVH, nAH COKOAOB KAlOHAp, IAK05K6 AA npHATHA no cYh BOAApH HXB ETilA 6CT npOAAA CIA nOAOBHHO ţA C6AO WT PliţBAA, KAKO 6CT BlilUie nncAHO, lAKOxe m noAABT cav8 a^AHHO paaY a^AHHo %a nA-hno h BHHorpAAi' pAAi' BHHOrpAAl" H AHBe^H pAAl' AHBC^H H WUeipCHIH pAAl’ WUHipeHIH, A* b8a6T pABHO ChC CIA nOAOBHHO %a ceAo chc noAropYe 8 a^a h ch bhhaphm boaapckoav8 h aa haivat nOBpATHTC H nAATHTC B*hC 8HH0 H B1>C npHXOAOK KOAHKO B'hţ'fcA ChAV TOCnOACTBO AVH n8nHo cn> bh8k rocnoACTBA avh, nAH IIpeAA bca ka8m6P, wt haa cYa nOAOBHHO %a ccao WT PliţBAA, KAKO CCT WBHM'klOA ^6AVA6B, nOMTO pAAl‘ B"hlAH c8t npOAAA WH"hl CIA 67 www.dacoromanica.ro IIOAOBHNO 7,A C6AO x8nAN IBANOB NopOMEB 6I4I6 WT npEHCA€ BpEMA H H6 MAMA c8t HH 6AIH06 TpBEA, 7,A MTW €CT ElilA A^AHNA A^A^A» rOCnOACTBO AIH. Cero pAAV A^A°X rocnoACTso «h npABHTEA» rocn©ACTBA mm, imn Cokoaob KA^nep IAK02KE A* NAAAT APT»*ATE KAKO ECT BUUIUIE IIHCANO, WN H ChlNIiI EA/18 H Bn8uH H np'kBNSMHTH H N6 WT KOrO NEnOKOA'feBHAIOAl, no pEMÎA TOCnOACTBA AAH. C6<2K6> 0\fE0 H CBEa'ÎTEAH nOCTABAENH rOCnOACTBO AAH'. nAN TlWpAAA BEA BAN KpAAEBCK0At8 H nAN AP^OAAHp BEA ABOpNHK H nAN PAAIfA BEA AWrWET H nAN CTpOE BEA BHCTIEp H nAN A'ÎHK&A BEA CnATAp H nAN [...]' BEA CTOANHK H nAN PaA^A BEA KOAAHC H nAN AP^SuiHN BEA nEXApNHK H nAN KWCTANAHN BEA nOCTEANHK. H HCnpABNHK, SK^nAN PAA>fA BEA AWrW^ET. H nHCAA CTiAA Aţii, CtOHKA AOrOET lllEpBANOBHM 8 rpAA Tp^rOBNl^EHOA^8, A\*kCEI4A MAPt'ieT' A1>NU Bl» A ATOM ^pNr. t Iw Mateh bwebwaa, mhaoctieio EojkVeio, rocnoAHNh. Iw Mate» bohkoai» t Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod şi domn a toată Ţara Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător al domniei mele, jupan Socol fost mare clucer şi cu fiii lui, câţi i-a dăruit Dumnezeu, ca să se ştie când a fost acum în zilele domniei mele, în cursul anilor 7153, domnia mea şi împreună cu nepotul domniei mele, jupan Preda mare clucer, am cercetat partea noastră din Răzvad, jumătate de sat, care a fost de la bunicul nostru, pan Datco armaş, cu judecata ţării şi am luat domnia mea, împreună cu nepotul domniei mele, pan Preda mare clucer, această jumătate de sat de la dregătorul domniei mele, pan Socol clucer. întru aceea, jupan Socol clucer a apucat pe vânzătorii acestei jumătăţi de sat din Răzvad, care au vândut această dedină panului Ivan Norocea fost mare logofăt, încă de mai înainte vreme anume: din Lireşti, Preda postelnic şi fratele lui, Oancea şi din Băneşti, Leca vornic şi Micul pitarul şi cu ceata lor şi din Mârşa, Mihai şi fratele lui, Nicola, fiii jupaniţei Maria, nepoţii jupanului lvan Norocea logofăt şi pe alţi vânzători, care au vândut dedină în această jumătate de sat, şi i-a adus pe toţi de faţă înaintea domniei mele în marele divan. Intru aceea, domnia mea am judecat cu tot divanul şi împreună cu părintele nostru chir Teofil mitropolit şi am dat domnia mea cinstitului dregător al domniei mele, pan Socol clucer, ca să apuce pe aceşti boieri care au vândut această jumătate de sat din Răzvad, cum este mai sus-scris, ca să-i dea lui dedină pentru dedină deplin şi vie pentru vie şi livezi pentru livezi şi curături pentru curături, să fie tot atât cât această jumătate de sat, cu podgorie la deal şi cu vinărici boieresc şi să întoarcă şi să plătească tot vinul şi tot venitul cât. am luat domnia mea împreună cu nepotul domniei me'le, pan Preda mare clucer, de pe această jumătate de sat din Răzvad, cum este obiceiul ţării, pentru că au vândut ei această jumătate de sat jupanului Ivan Norocea încă de mai înainte vreme şi nu au avut nici o treabă, pentru că a fost dedină a bunicului domniei mele. 68 www.dacoromanica.ro Pentru aceea am dat domnia mea dregătorului domniei mele, pan Socol clucer ca să stăpânească cum este mai sus-scris, el şi fiii lui şi nepoţii şi strănepoţii şi de nimeni neclintit, după spusa domniei mele. Iată dar şi martorii puşi de domnia mea: pan Ghiorma mare ban al Craiovei şi pan Dragomir mare vornic şi pan Radul mare logofăt şi pan Stroe mare vistier şi pan Diicul mare spătar şi pan [...]’ mare stolnic şi pan Radul mare comis şi pan Drăguşin mare paharnic şi pan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Radul mare logofăt. Şi am scris eu, Stoica logofăt Şerbanovici, în cetatea Târgovişte, luna martie 10 zile, în anul 7154 <1646>. t Io Matei voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Mateiu voievod DAN1C, Doc. ist., Cl/13a. Orig. slav, perg. (34 * 52), pecete aplicată, căzută. Cu o trad. din a doua jumătate a sec. al XVlll-lea. Altătrad. ibid., MLXXXV11/131. Datat după divan. EDIŢII: Trad. lorga, Doc. prahovene, p. 60-61; Potra, Tezaurul, p. 223-224, nr. 369; reg., Florescu, Un sfetnic, p. 71, n. 6, p. 72, n. 4; menţ., lonaşcu, Bis., chipuri şi doc., p. 10. 1 Loc alb în orig. 54 1646 (7154) martie 11, Târgovişte t Adecă eu, Manea al Misii, împreună cu frate-meu, Dumitru den sat, den Fata din Olt, scriem şi mărturisim cu acest al nostru zapis, ca să fie de mare credinţă la mâna dumnealui jupânului Stroe vel vistier, cum să ştie că i-am vândutu 3 rumâni den sat den Fata, anume: Manea şi Misea şi Neagoe şi cu toată moşiia lor, cât se va alege, de preste tot hotarul. Şi i-amu vândutu dumnealui şi partea noastră de moşie, iar den sat den Fata, toată cât se va alege, pentru că această moşie şi aceşti rumâni ce sântu mai sus-scrişi, noi i-amu plătit de bir în 4 ani, cu ughi 100. Deci când au fost acum, noi nu i-am mai putut plăti de bir, ci i-am vândut dumnealui, jupânului Stroe vel vistier, derept ughi 120. Şi încă fără aceşti bani ce ne-au dat dumnealui pre aceşti rumâni şi pre moşie, luat-au şi birul să-l plătească dumnealui bani 100. Deci noi aşa ne-amu tocmit de a noastră bunăvoie, de se vor scula vreodată aceşti rumâni cu vreo pâră, să purtămu noi toată pâra ce va fi, iar dumnealui jupan Stroe vel vistier, să n-aibă a se pârâ cu dinşii, ci să ne pârâmu noi. Şi de nu vor fi dumnealui stătători aceşti rumâni care i-amu vândut noi, să fimu noi rumâni cu feciorii noştri în locul loru, că aşa ne-amu tocmit, de a noastră bunăvoie, fără de nici o silă. Şi amu pus şi mărturii pre: Chirca vtori postelnic şi Pana logofăt Filipescul şi alţi boiari cărei îşi vor pune peceţile şi iscăliturile mai jos. 69 www.dacoromanica.ro Şi pentru mai adevărată credinţă, pusu-ne-amu mai jos degetele şi iscăliturile. Am scris eu, Nedelco. Scris în Târgovişte, measeţa martie 11 dni, leat 7154 <1646>. t Manea al Misii, t Dumitru, t Chirca postelnic' Pana logofăt ot Filipeşti, mărturisescu1. DANIC, Doc. ist., XLIII/81. Orig. rom., hârtie (33 * 21). 1 Semnături autografe. 55 Iar plasa din Broscari, ce-au cumpărat Nicola pârcălab di la Preda spătar din Ciuturoaia, rumâni pre nume : Trăilă cu frate-su, Frăţilă şi cu feciorii lor. Şi Dumitru cu ficiori lui. Şi Lăudat cu ficiori lui. Şi Trăilă cu ficiori lui. Şi Pârvul. Şi Dragotă cu ficiori lui. Şi Frâncul cu ficiori lui. Şi Gruia cu ficiori lui. Şi Pârvul cu ficiori lui. Şi Iancul cu ficiori lui. Şi Dumitru cu ficiori lui. Şi Alecsa cu ficiori lui. Şi Dumitru cu ficior lui. Şi Duca cu ficiori lui. Şi Lupul cu ficiori lui. Şi Nicola cu ficiori lui. Şi Dragomir cu ficiori lui. Şi Drăgan. Şi Cânda cu ficiori lui. Şi Preda cu ficiori lui. Şi Danciul cu ficiori Iui. Şi Nedelco cu ficiori lui. Şi Simion cu ficiori lui. Şi Redan cu ficiori lui. 70 www.dacoromanica.ro Şi Stanciul cu ficiori Iui. Şi Nicola cu ficiori Iui. Şi Matei cu ficiori Iui. Şi Iancul cu ficiori Iui. Şi Neagoe cu ficiori Iui. Şi Redicea cu ficiori Iui. Şi Frătolia cu frate-seu. Şi Pătru cu cu ficiori Iui. Şi Nicola cu ficiori Iui. Şi Frăţilă cu ficiori Iui. DJAN Dolj, Colecţia de documente, CCCXLll/2a. Orig. rom., hârtie (31 * 21). Datat după rez. DANIC, Doc. ist., MCMXCVI/5, f. 4, cu data 14 martie 1646. 56 1646 (7154) martie 14, heleşteul de la Ilfov t MhaoctYi© EoxYio, Iw Mat€h Eacapaga bobboaa h rocnoAHNi». Aabat rocnoACTBo a\h acestui copil, anume Vintilă, feciorul Iu Lăudat den Beleţi ot sudstvo Muşcel, ca să fie în pace de cătră Vlădilă ţiganul şi de cătră ţiganca lui Dumitra, peste 1 000 de bani. Că au venit Vintilă de s-au pârât de faţă cu Vlădilă ţiganul şi cu Dumitra ţiganca naintea domnia mele Ia Heleşteul de la Ilhov. Şi aşa pârâia Vlădilă ţiganul şi Dumitra ţiganca, cum au fost dat stăpânu-său Iu Lăudat aceşti bani ce scriu mai sus până au fost viu. Iar Vinilă, el încă s-au plânsu naintea domnii mele, cum au fostu lăsat tată-său, Lăudat, pre Vlădilă şi pre tată-său, Costea, în dajde întru an pentru aceşti 5 galbeni. Intr-aceea, domnia mea am căutat şi am judecat pre dereptul şi pre lege şi am dat domnia mea Iu Vintilă să aibă pace de acum înainte de cătră Vlădilă ţiganul şi de cătră <ţi>ganca Iui Dumitra, mai multu val să n-aibă, pentru ţă s-au pîrît de faţă şi au rămas Vlădilă ţiganul şi ţiganca lui de lege şi de judecată denaintea domnia mele. Şi am făcut domnia mea această carte a domnia mele la mâna Iu Vintilă de pace, mai multu val să n-aibă, că aşa am judecat domnia mea. Hnako aa nLct. H HCnpABNHK CAM p6M rOCnOACTBA MH. flKC AnpÎAÎ'6 A? AH6, aLt f3pHA <1646>. iw JUAT6IO EACApAGA BW66WAA, AMAOCTYGIO EOKI6IO, rOCnOAHHTi. DANIC, M-rea Câmpulung, LXI/14. Orig. rom., hârtie (32,5 x 21,5), pecete aplicată. 71 www.dacoromanica.ro 57 1646 (7154) martie 14 Stanciul şi fratele său, Neagul, vând lui Martin o ogradă la Titeşti, j. Argeş. DANIC, A. N., CLIII/3. Rez. 58 1646 (7154) martie 14 Hrisovul lui Matei Basarab voievod pentru Dragomir şi Drăghici din Broscari că sunt rumâni cumpăraţi de Nicola pârcălabul de la Preda spătar. DANIC, Doc. ist., MCMXCVI/5, f. 4 (nr. 4). Rez. 59 < Post 14 martie 1646 > t ^ se ştie rumânii ot Broscari carii s-au scris la slujbă: Turceştii, Dumitru, Trăilă, Lăudat; Bălăneştii, anume Nedelco, Lupul; t Bădeştii, anume Ion, Lupul, Matei i Nicola Vladul; t Cânda. Aceşti oameni s-au scris, daca me-au perit boiariul, la slujbă, ca să scape de rumânie. DJAN Dolj, Colecţia de documente, CCCXLII/2 (b). Rez. Datat după rez. DANIC, Doc. ist., MCMXCVI/5, f. 4, cu data 14 martie 1646. 60 1646 (7154) martie 15 t Să să ştie moşiia Stanciului ş-a lui Stănislav ', sud Vâlcea: întâiu, moşie den Păltinet unde le-u fostu casele, apoi, Buzduganul den Jos, Buzduganul de Sus, ale lor, ale lui2 Stănislav ş-al Stanciului şi livadie den Ulmi şi livadie de la fântână şi peste Dumbrăviţa, livadie cea mare de supt coastă şi livedea de peste vâlcea, alăturea cu cea mare. Ş-aceste moşii le-m cumpărat tot cu bani şi zapisele s-au pierdut. Văzând că au pierit zapisele, iar noi am strânsu 72 www.dacoromanica.ro megiaşii ş-au semnat cum scrie în sus şi apoi mai jos ne-am pus şi mărturii, ca să nu se împresoare această moşie, că sânt cumpărate tot cu bani gata. Mărturie: eu, Radul i Oprea al Bădesii şi eu, Dumitru Piscotan3 şi eu, Franţa roşiul şi eu, Dumitru Golul, aşa mărturisim noi, cu sufletele noastre, acestor oameni cum au cumpărat cu bani. Şi iar au mai cumpărat un loc de casă alăturea cu Dumitru Piscotan. Aceasta am scris ş-am mărturisit. Martie 15 zile, anul 7154 <1646>. Pis az, Tudor logofet ot Greci. DANIC, M-rea Dintrunlemn, V/44. Orig. rom,, hârtie (21 x 15). ' Completat după nota tergală. 2 Aop. 2 IIhcckotan. 61 1646 (7154) martie 16 t Adecă eu, Voico, feciorul lui Simion pitariul1, scris-am acesta al meu zapis, ca să fie de mare credinţă la mâna lu Stroe vel vistiar, cum să să ştie că i-am vândut o rozor de vi în dealul Ştefâneştilor i pol delniţă care am avut eu, drept ughi 32, jumătate2 de moşie. Deci am vândutu eu, de a mea bunăvoie, fără de nici o sală de nimenea, ca să-i fie dumnealui moşie şi coconilor lui moşie uhabnică şi stătătoare în veci. Şi au fost la tocmeala noastră şi alţi boiari mărtorie: Dragomir cămăraş şi Udrea postelnic şi Vasilie logofăt. Şi pentru credinţa, ne-am pus3 şi peceţile, să să crează. Pis martie 16 dni, leat 7154 <7154>. Eu Voico. Dragomir cămăraş4 Udre postelnic de Băneşti4 Vasili logofăt4. DANIC, Doc. ist., XXIX/187. Orig. rom., hârtie (28,5 x 20). Copie ibid.: XXIX/46. 1 nMTapMAyA. 2 Scris peste alt cuvânt. 3 noc. 4 Semnături autografe. 73 www.dacoromanica.ro 62 1646 (7154) martie 18 t MhaoctTio EoxTio, Iw Mat6m Eacapaba bocboaa h rocnOAHNt. A<»bat rocnOACTBO mh cYto noB6A-bm6 rocnocTBA mm, sfinţii dumnezeieştii mănăstiri Argeşul şi părintelui egumenului Leontie, ca să fie volnici călugării cu ceastă carte a domnii mele de să ţie judecata în oraş cu tot venitul şi de cătră tot omul să aibă pace, nimene să nu se amestece în judecata mănăstirii, nici bani de judeţ, nici pârcălab de oraş, nici slugă domnească. Şi carie va merge cu carte domnii mele la oraş pentru datorie sau măcar ver pentru ce, nimene fără de ştirea egumenului să nu tragă, ci să aibă a mergere la părintele să-i judece şi să le ia seama pre dereptate şi să le scoaţă datorie, cum easte dată1 judecata să hie a mănăstirii încă den zilele altor domni. Şi iar să hie volnic părintele egumenul Leontie şi călugării de la mănăstire, pre carele vor prinde făcând curvie acolea în oraş, au hie boiar mare, ver slugă domnească, roşii, păhămicei, spătărei, armăşăi, postelnicei, aprozi, slugă boierească sau măcar2 veri ce om va hi, să hie volnic părintele Leontie să-l prade, să-i ia tot venitul ce va afla la dinsul şi să-l trimiţi legat aici la domnia mea. Aşijderea şi voi, bănişorilor de judeţ şi voi, pârcălabilor de oraş şi voi, toate slugile domnii mele, deca veţi vedea ceastă carte a domnii mele, iar voi să căutaţi foarte să vă feriţi de judecata mănăstirii de toate lucrurile, cum scrie mai sus, nimene să nu să amestece la judecata mănăstirii, că cine se va ispiti a face într-alt chip, acel om mare certare va avea de cătră domnia mea. HnAKO A* NteT. H HCnpâBHHK, CAM p6KC>X rOOlOACTBA MH. IIhc MApTÎ'e hY a^nh, Atx rţpNA <1646>. Iw Matgw EacApABA BW6BWAA, mhaoctYbio EoxYeio, rOCll ©AH NT». Iw MAT6» BOeBOAd <01. p.> DANIC, Ep. Argeş, LXIX bis/10. Orig. rom., hârtie (32 x 21), pecete aplicată. Reg., Bulat, M-rea Argeş, p. 365; Ionaşcu, M-rea Curtea de Argeş, p. 464; rez., Aricescu, Indice, I, p. 78, nr. 1036. 1 a««t. 2 «âHK«p. 63 1646 (7154) martie 18 Şerban, fiul lui Mareea, şi Micul, fiul lui Stoica Mareea, vând popii Nedelco un loc de casă din Gura Văii Leghinăt cu 2 ughi şi 3 costande. DANIC, M-rea Câmpulung, LX/114 (nr. 1). Rez. 74 www.dacoromanica.ro 64 1646 (7154) martie 20 t Adecă eu, Ioana, jupâneasa postealnicului Udrei de Cosoba, dâmpreună cu feciorii miei, scris-am zapisul mieu, ca să fie de mare credinţă la mâna jupânului Părascu, cum să se ştie că i-am vândut 100 de stânjeni den SăruIeşti, însă chieltuiala ce am chieltuit la moartea auşului, dă mi i-au dat ce mi-au trebuit1 la moarte şi m-au plătit de bir, datu-mi-au ughi 25 pre aceşti stâjăni ce scriu mai sus. Ca să2 se ştie şi moşie ce i-am vândut den matca bătrână până în Cemogârla şi den pădure şi den câmpu şi den apă, ca să-i fie stătătoare şi moşie, lui şi feciorilor lui în veac, moşie. Şi cându se-au vândut aceşti stânjăni, fost-au cu voia cumnată-mieu Răducanului şi cu nepoţii miei, Radul comis şi Necula postealnic. Şi mărturie: postealnic Văsiiu şi Manolachie şifar şi Vintilă vătah, Riga armaş i Manta. Pis az, popa Florea. Pis measeţa martie 20 dni, vă leat 7154 <1646>. t Şi păntru credinţă, mi-amu pus şi pecetea, t Eu jupâneasa Ioana. DANIC, Doc. ist., MCLXXVIII/63. Orig. rom., hârtie (30,5 x 21). 1 TpOlfBOfHT. 2 Repetat. 65 1646 (7154) martie 21 f Adică eu, Vlădulu, şi cu frati-său1, Stoica2, şi co soru3-, Necşa, cumu să se şti acesta zapis a nostru la mâna căpitanol Necola, ca să fie di mare crădinţi, cumu i-am-o vândut-o o funie4 di moşii den delo den Răstucă, den apă, până-n Valea Făgetoloi. Şi într-acei moşii, avot-au şi popa Vlădulu5 a patra parti dintr-o funie4. Şi6 o au dat-o şi el7 căpitanoloi Nicoli. Şi o am dat-o noi, di bunăvoia8 noastră pre bani gata ughi 22. Şi la tocmela noastră fost-au9 fraţi di moşii, anome: Stan şe Todosi şi Şărb10 şi Ceoşo, Tecşan di Mătăsari şi postelnic11 Fătol ot Crăţiuleşti12. Şi am scris eu, popa Lazaro. Şi Vasili ot Mătăsari şi Ghirghi şi Domitro ot tam. Şi petru credinţă, am pos degitile. Pis measeţa martie 21, vă leat 1646 <7154>. 75 www.dacoromanica.ro Muz. de Ist. şi Artă al Mun. Buc., nr. 28 321. Orig. rom., hârtie (31 x 21). 1 4>p«thcmv. 2 CTWfHKâ. 2 ckpoy«. 4 4>OHHH. 5 6 UlOtfH. 7 *A«. * BO»fHfcBO€A. *». 10 IJU'hpBB. 11 flOCTCAHKH. 12 Kp^UIOrtUlH. 66 1646 (7154) martie 22 t Adecă eu, popa Manea ot Gor Mărăcineni', cu fraţi mii şe împreună cu feciori noştrei, şe eu, Stoica, sin popa Lupei, co feciorii noştri, şi eu, Ana şi co suro-me, Marii, fetelea lui Stoian Ghindarlui ot Mărăcineni ot Mehedenţolui, scriem şi mărturisim co acesta al nostru zapis, ca să hie de marea credinţă la mâna dumnealui spătarolui Moi se2, corn că se ştii că am vândot noi de bonăvoie nostră dumealui spătarului Moise pre on ţigan, anumea: Manciul şi pre on fecior3 al lui Oprea. Şi e-m vândut derepto bani gata ughi 40 şi co ştirea totoror fraţilor noştri4, ca să-i hii domeloi moşii neclătit şi feciorilor [câţi D]5umnezău îi va da. Şe câţi ţigani se vor tragi detr-aceşti ţigani şi se vor faci vânzători, să n him volnici a-i vinde altor boieri. Iar să vo vre să-i vendem altora şi va afla, să hie volnec a le lipăda banei. Şi la aceasta tocmeală prelejito-s-au molţi boieri care-ş vor pone şi peceţilea. Şi noi pentru credenţă, poso-ne-am şi degitele. Pis measeţa martie 22 dni, vă leat 7154 <1646>. Am scris6 eu, Vasilache. Eu popa Manea. Au turnat mănăstirea Bradul toţi bani lu Moisi, ughi 50 şi au luat ţiganii să hie ai mănăstirii7. t Eu Tudur. Anca. Mărie. Stoica, sin popa Lupei. 76 www.dacoromanica.ro DANIC, M-rea Bradu, IX/1. Orig. rom., hârtie (32 x 19,5), trei peceţi inelare, aplicate în tuş. 1 Ot Gor Mărăcineni, ad. deasupra rândului. 2 Post Moise, spătar repetat. 3 lEţop. 4 NOUIIţjpE. 5 Loc rupt în orig. 6 CKpOC. 7 /H'hN'hCTpYeV. 67 1646 (7154) martie 23 t Adecă eu, Stan vataf za dărăbanţi1, şi cu văru-meu, Stoia şi Stanciul, scris-am şi mărturesim cu zapisul nostru, să fie de mare credinţă la mâna Albului şi a frăţini-său, popei Dumei şi a iu Drăgan şi a Stoicăi* 2, feciorii lu Stan Ţonţa ot Cudreşeşti, cum să să ştie că le-am vândut neşte ocină în sat, în Demiian, însă stânjăne 140, însă stânjănul câte 2 costande şi den câmpu şi den pădure şi den apă şi den şederea satului şi despre tot hotarul, oricât se va alege den cin până-n cin, cum am ţinut noi, aşa să aibă a ţinere şi ei. Şi am vândut de bunăvoia noastră cu în ştire tutorora oaminilor noştri şi a megiiaşilor, şi den sus şi den jos, ca să le fie lor moşii şi ficiorilor şi nepoţilor şi strinipoţilor, în vecii. Şi păntru cridinţa, pusu-ne-am şi peceţili. Şi cându au scris acest zapis, fost-au oamini buni mărturii: ot Dimiian, Badiul, ficiorul lu Căciulat i Cârlan comisul i Nicula postelnic ot Breazoi i Radul comis ot tam i ot Bircinii, Ghidiea i Braţul aprodul. Acest-am scris. Pis Iani, measeţa martie 23 dni, leat 7154 < 1646>. Eu Stan vataf. Eu Stoica. Eu Stanciul. Cârlan comis mărtur3 Radul comis ot Breazoi3 I Necula postelnic ot Breazoi3. DANIC, Ep. Argeş, LI/8. Orig. rom., hârtie (31 x 20,5), patru peceţi inelare, aplicate în tuş. AtptBANite. 2 CTOHKIiE. 3 Semnături autografe. 77 www.dacoromanica.ro 68 1646 (7154) martie 25 t Adecă eu, Radul Mocanul ot Băşeşti, cu feciorii miei, anume: Stan i Bădilă, scris-am şi mărturisim cu acesta al nostru zapis, ca să fie de mare credinţă la mâna lu Mareş logofăt, cum să se ştie că-i sint datori ughi 16 pol1, să aibă a-i darea la Paşti fără de nici u cuvânt. Pentru că mi-au făcut bene de mi-au dat aceşti bani gata în mâinile mele. Iar să nu-i voi da banii la zi, să avem a-i firea rumâni cu feciorii mei cu moşie de strămoşie, pentru că aşa m-am tocmit dă a mea bunăvoie. Şi mărturie încă au fost la tocmeala noastă: Gheorghe ot Băjeşti, i pak Gherghie grecul i Ianiu i Dumitru ot Bălileşti i Grăjdan spătar şi alţi mulţi carii vor pune mai jos peceţile. Şi pentru credinţă, mi-am pus şi dăgetul. Şi am scris eu, Tuduru Olănescul. Pis martie 25 dni, leat 7154 <1646>. t Eu Radu Mocanul t Bade păharnic t Pârvul spătar t Duminică iuzbaşa ot Lipie Pârvul logofăt iscal t Radul logofăt ot Ţigăneşti t Apostol logofăt ot Poinari2. DANIC, Doc. ist., MDL/38. Orig. rom., hârtie (31,5 * 20,5), 1 sigiliu inelar In tuş al lui Duminică iuzbaşa din Lipia. Rez., Andreescu, M-rea Cornet, p. 677. 1 Repetat. 2 Semnături autografe. 69 1646 (7154) martie 26 t Scris-am noi megiiaşii, anume: ot Recea, Radul i Racul i Dumitru Bondor, ot Fumeteşti, Maniul i ot Costeşti, Mărin i ot Măldăreşti, Neacşul i ot Recea, Radul popei, acesta al nostru zapis, ca să fie de mare credinţă la mâna popei Idului i braţ ego pentru moşiia de Hurezi, pentru că au venit popa Idul1 cu răvaş domnescu. Şi au fostu şi Vasilie de faţă şi Irimii şi Danciul ot2 Meş, să le luom sama, să-i judecăm pre direptate3 şi pe răvaşu domnescu, cum avut-au popa Idul moşii în Hurezi, au n-au avut? 78 www.dacoromanica.ro Deci noi am socotit şi am adevărat cu omeni bătrâni şi aldămăşarii care-i au fost la cumpărătoare ci au fost cumpărat popa Stan în zilele lu Şerban voievod. Şi au văzut şi zapisele celea cumpărătoare den funea voinească, a treia. Şi casa şi moara au fost pre moşiia popei Idului. Deci noi am făcut zapis la mâna popei Idului i braţ ego, să-şi ţie moşia şi să-i fa moara şi casa. Cum i-o a fost stricat, aşa să i-o şi facă, că aşa am judecat cu sufletele noastre. Că am căutat ş-am adevărat, aşa să-şi ţie moşiia în bună pace, că l-au fost asuprindu Vasilie şi Danciul şi Irimii, cându au fost zicându ei că nu easte a popei, că noi aşa am găsit cu sufletele noastre. Pis measeţa aprilie 26 dni, vă leat 7154 <1646>. Radul. Racul. Dumitru Bandor. Maniul. Măr in. Neacşul. Radul. DANIC, M-rea Hurez, 1/7. Orig. rom., hârtie (30,5 * 20). Copie ibid.: ms. 449, f. 21 (cu data 25 martie). 1 6A«fA. 2 WfT. 3 AHpenTiMTe. 70 1646 (7154) martie 30 t Adecă eu, Gherghe grecul, scris-am zapisul mieu la mâna Neculie, cum să să ştie că e-m vândut ocină în Pupezeni, stânjăni 8, dereptu bani 6001, să fie lui moşâie şi feciorilor lui. Şi o am de a me bunăvoie, cu ştire tuturor fraţilor, den câmpu şi den pădure şi den apă şi den grădini, cât i se va căde. Ş-au fost aldămăşari, anume: Mane, popa Mărgărit, Dragomir, Stanciul, Stfoe, Nedelco, Borce, Radul, Mile, Cârste, Stăvilă. Păntru credinţă, pusu-me-m degetul. Measeţa martie 30 dni, vă leat 7154 <1646>. Gherghe. t De la feciorul lui Dobre, de la Stoica, au luatNecula stânjeni 12. Mărturie: popa Mărgărit, Mane, Dragomir, Stanciul, Stroe, Borce, Radul, Stavilă, Mile, Cârste1 2. DANIC, M-rea Cotroceni, VIII/8. Orig. rom., hârtie (21 x 17,5). Copie ibid.: ms. 692, f. 171 v (cu data de 1 martie). 1 Dereptu bani 600, ad. interlinear. 2 Scris pe verso. 79 www.dacoromanica.ro 71 30 martie 1646 (7154) t Adecă eu, Gherghe grecul, scris-am zapisul mieu la mâna Neculii, cum să să ştie că e-m vândut ocină în Pupezeni, stânjăni 8, dereptu bani 600 şi1 den câmpu şi1 în grădină şi despre tot hotarul, ca să-i fie moşâe stătătoare lui şi feciorilor lui, în veci. Şi o am vândut cu voie me şi cu ştire tuturor fraţilor. Şi la tocmeala noastră fost-au mărturie: popa Mărgărit, Dragomir, Standul, Stroe, Nedelco, Borce, Radul, Mane, Mile, Cârste, Stavilă. Păntru credinţă, pusu-me-m degetul. Measeţa martie 30 dni, vă leat 7154 <1646>. Eu popa Ene. DANIC, M-rea Cotroceni, VIII/9, original dublet. Orig. rom., hârtie (20,8 * 17). Copie ibid.: ms. 692, f. 172. uie. Slovele au fost scrise peste alte slove. 72 1646 (7154) martie 31 t MhaoctYio Boxi'io, Iw Matcio Bacapaga bosboaa h rocnoAHtch. (Ihuicm rOCtlOACTBO lUH nOMTSHHOmOtf npABMTSAlO TOCnOACTBA MM, JKOtfnAH THWpAtA B6A BAN HpAA6BCKIH, 3ApABH6!' Cătră aceasta-ţi dau ştire domnia mea, pentru că aici naintea domnii mde au spus părintele Ştefan, egumenul de la Tismana, cum se-au scris neşte rumâni ai sfintei mănăstiri den sat, den Ploştină, călăraşi la Paul căpitan la Strehaia, anume: Stanciul cu frate-său, Dragotă i Staiul. Derept aceea, în vreme ce veţi vedea această carte a domnii mele, dumneata să cauţi să trimiţi oamenii dumitale acolo, la Paul căpitan, să dea rumânii mănăstirii să-i ducă la Ploştină. Mai mult să nu mai scrie rumânii mănăstirii călăraşi. Aşijderea şi tu, Paule căpitan, încă să cauţi să dai rumânii Tismeanii, să-i duci la sat, că apoi bine să ştii că rea scârbă vei avea de cătră domnia mea. HnAKO A* N-kCT. H HCnpABNHK, (AM pEM fOtnOACTBA MM. IlHC AtApT'l'e AA AhNH, Bh a4t r^pNA <1646>. Iw A\at6k> bwebwaa, aahaoctYcio BoxYeio, rocnoAHH'k. Iw tUATEIO BOEBOAA DANIC, M-rea Tismana, LXXXVII/I3. Orig. rom., hârtie (33 x 19,5), pecete aplicată. Reg., Ştefulescu, Tismana, p. 319. '„Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod şi domn. Scriem domnia mea cinstitului dregător al domniei mele, jupan Gheorma mare ban al Craiovei, sănătate!” 80 www.dacoromanica.ro 73 1646 (7154) aprilie f Adică noi, satul Godenii, anume: Radul Urmălan i Brătilă i Raţia i Negoiţă i Vădislav i Martin i Dan, scris-am aceasta al nostru zapis, să fie la mâna părintelui Melhisedec1, egumenul de la sfânta mănăstire lavra ot Dălgopol, de mare credinţă, pentru ca să să ştie că i-am vândut sfinţiei lui muntele nostru, anume Muşuroiele, însă 2 părţi a doi moş, iar o parte a unui moş, ea nu se-au vându, că2 au fost 3 părţi de toate. Iar din cea parte nevândută iar are părintele a treia dată de pomeariă la sfânta mănăstire. Şi însă să să ştie hotarăle: Curmătura Dobrişului şi den sus piatra Detunată şi despre răsărit apa Argişălului hotar şi despre apus păragina toată şi pădurea de razimă în luncă. Şi i-am vândut noi, toţi aceşti oameni ce scriem mai sus, dă bunăvoie a noastră, cu ştirea a tuturor boiarilor şi a vecinilor demprejur şi a tuturor megiiaşilor, dirept ughi 50 gotovi. însă să să ştie că mai vârtos am dat pentru pomeana, ca să ne scrie moşii la sfântul pomenic3, că de la moşi ni se trag acele moşii. însă 2 nume: Bâra i Diica. Şi am dat noi toţi ace moşie de bunăvoie a noastră la sfânta mănăstire, ca să fie moşie în veac, alt nimea treabă şi mestic să n-aibă, că am dat noi mai vârtos pentru pomeana. Şi pentru credinţa, ne-am pus şi degetile. Pis measeţa aprilie [...]4 dni, vă leat 7154 <1646>. Radul Urmălan. Brătilă. Raţia. Negoiţă. Vlădislav. Martin. Dan. DANIC, M-rea Câmpulung, XXXIV/1. Orig. rom., hârtie (34,5 x 21,5). Copii ibid.: Doc. ist., CMX/459; ms. 204, f. 334v. 1 MeAx'iHCEAer. 2 KA. 3 noiwhNNHK. 4 Loc alb în orig. 74 <1646> aprilie, indiction 14. t IfapOevioţ eXeco 0eoo ccpxiE7tlCTK07toq KcovaTocv'uvourtoA.eax;, Neaq 'PtbpTiq leal oiKO'op.EviKOţ 7taxpiâp%T|<; t 'lEponaTE |apo7to/U.ra Oi)yypop7,a%ia<;, 'bjtEpxip.e Kai e^ap%E 7t7,ayr|vd>v, ev ccylcp 7tvi ocyoc7rr|Te âScXcpe Kai auAAeuoupye Kai Xpriaipanaxoi ap%ovxeq Kai 7tpay|aai£'OTai xotf Tp'oyoPiaxou Kai xol) no'OKO'opECTxio'U, %âptq eu)'bţuv o-no 0od. 'O oauibxaxoq fiyo'op.Evoq xfjq a'bOevxtKfjq Kai aEPaapiaq povfjq xfji; 7tavayiaq TpictSoq ccvfivEyKE fiptv oxi 6 ev paKapia xfj Xf)^ei yEvâţiEvoq jioxe 81 www.dacoromanica.ro (ieyaq (îopviKoq Xpli^coi ev tco SvfjCKeiv, eTtapfjKe Kai ctcpiepooae npoq xtjv iepocv xtjv (4.0VTJV axnoti evem apiaq eXermoauvriv, cbq (pal vexai' ev xfj 8ux0t|kţ| aînoC eyYP&tpcoq, xcoP’-a. P^X0U<3> ox^iveq, p.\)X,o\)q, apneXia, Kax^i(îeX,oDq Kai aXKa npây\xaza Kai eneiSfi Kaxoc vopouq xot anat, xw Qeco oupiepcoGevxa etvai 8ioc navxog âvanoaxaaxa Kai ocvatpaipexa SeX,ei 6 vopiKoq Xoyoq Kai tj 0eia otnotpaaiq, 8iâ xo0xo Kai cbq e8elr|0T| xo0 rcapovxoq Ypâtpopev aDvoSiKtSq Kai ocrcocpaivopeGa, yv“M-T1 Kai to>v rcapaxuxovxcov iepcoxâxcov ocpXiepecov Kai xmepxipcov xaîv ev ocyIco 7tv otYanrixdov ripcov 6c8eÂ,(paîv Kai auÂ,Â,eixo\)pY<5v, îva Yevo0oiiq xtjv 8ux0tikt|v xo0 noxe eKeivox) Xpl^ou PopviKoi) PePaiaq Kai âpexanxcbxoo Kai otp.exanovr|xo\) Kai oÂxoq ocpexaGexou oaa xaîv TtpaYpocxcov aîv eiTtopev, kivtixoc r\ Kai ocKivrixa pevcoaiv ev cu eîprixai povaaxripicp npoariX,co|4.eva Kai o«piepcop.eva, âvanoanaaxa Kai âvacpaipexa eiq aidîva xov anavxa, Kax& xrjv Sia0T)KT|v ai)xo0, 07toX.eln.eva 07to xtjv e^oualav xo0 a0xo0 laovaaxriplou cbq KXTipaxa î8ia, Seano^opeva Kai SioiKoopeva napoc xo0 v0v 0 Kaxoc Kaipoug r)Yoo|a.evoo. "Oc, 8’âv xoX,p.TicTxi Kai PouX.T|0TlTI noxe Ka0’ oiovSrjxiva xponov ânoanâaai Kai ocno^evdîaai ai)xâ xffq Kopioxrixoq Kai SioiKTjaecoq Kai e^ouaiaq xo0 ocvcoxepou povaaxripiox) xrjq riavaYlag TpuxSog aKav8aX,l£cov Kai enripeâ^cov xouq npaq xdiîv axrfyevâv, tj 9oy°ctt1P h EYY0V0S h £YY°VTI h aXAoq xiq £k YevoDţ tî ijevog, apxcov rj ocpxopevog, peYag r\ piKog âcpcopiapevoq eiri ano 0o0 Kai Kaxripcop.evoq Kai occuYX<*)PTrroţ ^ai aXinoq pexâc Sâvaxov ev x, ai nexpai, xâ £\)Â,a Kai 6 al8t|poq ouSapcbq e^ânavxoq. ’Ev privi ocnpiX.X.i(p ivSiKxliovoq vnq. t'O XaX,KT(86voq riaxâ)|uoq t'O Zeppcov AaviîjA. t'O ’lajavvivcov KaAAlviKog t'O Tpane^o0vxoq Aaopevxioq t<'0> ZvX,T|Ppiaq MeX,ex\(aoq t Parthenios, din mila lui Dumnezeu, arhiepiscop al Constantinopolului, Noua Romă şi patriarh ecumenic. t Preasfinte mitropolite al Ungrovlahiei, preacinstite şi exarh al plaiurilor, iubit frate întru Sfântul Duh şi deopotrivă liturghisitor, preavrednici boieri şi neguţători ai Târgoviştei şi ai Bucureştiului, să aveţi parte de ocrotire de la Dumnezeu. Preacuviosul egumen al venerabilei mănăstiri domneşti a Sfintei Treimi ne-a relatat că, apropiindu-se de fericitul sfârşit, fostul mare vornic Hrizea, în momentul când a murit, a lăsat şi a afierosit către această sfântă mănăstire, ca milostenie, pentru mântuirea sufletului său, după cum este consemnat în scris în testamentul său, <şi anume>: sate, rumâni, ocine, mori, vii, ţigani şi alte bunuri şi deoarece, în conformitate cu pravilele, atât dumnezeiasca pravilă cât şi cuvântul legii care ca cele odată afierosite lui Dumnezeu să fie pentru totdeauna de nestrămutat şi 82 www.dacoromanica.ro imposibil de înstrăinat, de aceea şi pentru faptul că ne-a fost solicitat acest <înscris>, scriem cu acordul sinodului şi hotărâm cu consimţământul şi al presfinţilor arhierei, care s-au întâmplat a fi de faţă şi al preiubiţilor noştri fraţi întru Duhul Sfânt şi deopotrivă liturghisitori, pentru ca, rămânând testamentul acestui Hrizea vornic autentic şi nestrămutat şi nefalsificat şi cu totul neclintit, câte dintre acestea sunt bunuri mişcătoare şi nemişcătoare, cum am spus să rămână în mănăstirea despre care am vorbit, fiind stătătoare şi afierosite în chip neclintit şi de neschimbat, în tot veacul. Şi, în conformitate cu testamentul acestuia supuse stăpânirii acestei mănăstiri ca proprietăţi ale ei, sub jurisdicţia şi administraţia egumenuluide acum şi de peste vremuri. Iar cel care va îndrăzni şi ar voi cândva, într-un fel oarecare să răpească sau să înstrăineze acestea, de sub autoritatea şi administrarea şi puterea mănăstirii de mai sus a Sfintei Treimi, vociferând şi vătămându-i pe călugări, dintre rude, fie fiică, fie nepot sau nepoată, fie altcineva din neam sau străin, boier sau supus, mare sau mic, afurisit să fie de Dumnezeu şi blestemat şi neiertat şi nedezlegat , după moarte, în veacul de acum şi în cel viitor, partea lui cu Iuda şi cu cei care l-au răstignit pe Domnul; pietrele, lemnul şi fierul se vor topi, el însă niciodată şi bunăstare să nu vadă cu desăvârşire, în luna aprilie, indictionul al paisprezecelea. Pahomios de Halchidon Daniil de Serres Callinicos de Iannina Lavrentios de Trapezunt Meletios de Sylivria1. DANIC, M-rea Radu Vodă, IV/47. Orig. grec, hârtie (41 x 29,5), filigran, rupt la îndoituri, pătat. 1 Semnături autografe. 75 1646 (7154) aprilie, indiction 14 IlapGevioq eXâcp 0,6 6tpxie7tÎCTKO7t0q Kcov«rcavTivov>7t<6>Xea>q Neaq 'Pd>p.T)<; Kai oiKovpeviKoq 7tpi<5tpx,n<9-•flepd)TTE p,po7toXÎTa OvYKpopXaxiaq •07tepTipe Kai e^apXe 7tXaYT|V(5v, ev ocyvci) 7tvi &YaîtT|Te 6c8eX«p>e kocî auXXertoupYe tfjţ fipcov peTpiorrioi; Kai %pr|aip,â>'r'roi apxovTeq Kai 7tpaYpaTai oi ev Ttp M7to’UKOopECTiiQ) %6cpiv eir| ’bp.'vv Kai eipfivriv 7tapâ 0otî. 'O 6aid)TToi; KaGriYo’up.evoq Tfjq axnoae aePaopiai; povfjq Tfjş ctYiaq 'CpuxSoq ev îepopovocfcou; Kai 7tviK0Îq KÎ)p ’AGavocaioi; âvf|VEYKev fipvîv o-a 83 www.dacoromanica.ro Tonoq Tot) povacrnipiou avTO’C ebpiaKexai eiq to KaXobpevov lQ}opoiv exovxaq oxţiva, ocp7teX Kai (IXocxoix; Kai pepiKtjv xorcoGeaiav pexix Siacpopcov SevSpcov K«x>i 8l3o P^cx^cov Zxaxapioo Kai Nx[e]p7tpi(iaq, oîxiveq ecpbtaxTTOv abxoc ev cp acb^ovxeq 8iexeXouv, pexoc 8e to xeXeuxfiaai ainouţ 87taveaT ’AXe^ioq xiq xouvopa 6 pcopaioq Kai Yvcbpriq Si^a xauxoi) xofî TiYoupevou Kai i8iaecoq xaC povaaxr|pi.oo cntfjXGe Kai EKo\|/e xâ SevSpa eKeîva Kai ecpmeuaev ocpTteXcSva iSiorcoiobpevoq fţ8r| awov Tipocpaaeaei Ttavxoioiţ Kai ocSiKeî xo povaaxp. Aia toGto YP^0^6? ânocpaivopeGa aovoSiKcSq, Y^cupţi Ki xcov lepcoxocTcov ocp^iepecov Kai bTtepxipevcov xcuv ev aYicp 7cvi ocYaTtrixdîv ripcov oc8v> Kai aiAXeixoupYcSv, iva xfjq ocXr|0eiaq oiixcoq exotiariq, oapcopiapevoq eîri ano 0-0 Ki Kaxîpapevoq Kai ocPTrt°ţ Kai akuxoq pexa Gâvaxov Kai xupTtaviaioq Kai rj pepîq auxot) pexoc xot> TtpoSoxou ’Iot>8a • ai rcexpai, xa l;<)Xa, 6 aiSipoţ XuGriaovxai, abxoq 8e aoSapcSq • Kai e^exco Kai xâţ âpaq xcuv aYicov 7ipcov xd>v ev NiKaia Kai xcSv XoiroSv ây'uav auv68 Kai e^co xfjq Xf> eKKXriaiaq aî)v Y'uvaflK^ Kai xeKvoiq Kai priSeiţ eXXKtiaiotai abxov ^ âyiâai ^ auvavaaxpacpfj, ii auţupocvai, n avpTuri ii xaiPETinai 'H Kai pexoc Gocvaxov xacpfjq ocţicbai, ev ocpYia Kai occpopiapeva ecoq oi) ocTtoaxri xaC ocXXoxpioi) totcod Kai eâai ai)x6v [eîv]ai ev x[<Ş] povaaxipicp, cbq 6ccpiepopov ai)x<5, Ki navarixai xfjq ocSudaq. Outco yevecQai cbq Sucalcoţ Kai pr| aXXcoq el; ocnocpâaecoq. 'H 8e xofi 0ti x[â]piq eîri tfţutv]- ’Ev exei [a]icp a-cp [%-cp] p-cp ţ’-cp. ’Ev privi oc7ipiXXcp iv<8iKxicov>o<; iSriq. 'O Tpajce^o-Cvxoq Aaupevxioq 'O XaXKri86v nax6pi 'O 7tpâ> rccv Kai Xcbpaq IocKo|} 'O ’lcoavvivcov KaXXÎviK 'O Zi)XriPpiaq MeXexioq 'O MiaxpcSv Neoq)DX Parthenie, din mila lui Dumnezeu, arhiepiscop al Constantinopolului, Noua Romă, şi patriarh ecumenic. Preasfinţite mitropolit al Ungravlahiei, preacinstite şi exarh al plaiurilor, iubit frate întru Duhul Sfânt şi deopotrivă cu noi liturghisitor al smereniei noastre şi preavrednici boieri şi negustori din Bucureşti, să aveţi parte ^e ocrotire şi pace de la Dumnezeu. Preacuviinciosul catigumen al preacinstitei mănăstiri de acolo Sfintei Treimi, printre ieromanhi şi sufleteşti, kyr Athanasios, ne-a relarat că locul acestei mănăstriri se află în numit Izvorani, având ocine, vii şi rumâni şi o fâşie de pământ cu diferiţi pomi şi doi rumâni, Stancu Tătarul şi Dumbravă1, care păzeau toate acestea cât timp au fost în viaţă. După săvârşirea lor, a apărut un oarecare grec şi, ştirea mănăstirii, a venit şi a tăiat aceşti pomi 84 www.dacoromanica.ro şi a plantat o vie. Deşi l-a înştiinţat pe acesta, , cu tot felul de pretexte, să prejudicieze mănăstirea2. Pentru aceasta, scriind, am hotărât, împreună cu tot sinodul, cu ştirea preasfinţiţilor arihierei şi a preacinstiţilor noştri întru Duhul Sfânt iubiţi fraţi şi liturghisitori, acesta fiind adevărul, ca să fie afurisit de Dumnezeu şi blestemat şi neiertat şi după moarte de păcate, şi umflat şi partea lui să fie cu trădătorul luda; pietrele, lemnul, fierul se vor topi, dar el nicidecum; şi să aibă parte de blestemele sfinţilor părinţi de la Niceea şi de la celelalte sfinte sinoade şi dat afară din Biserica lui Hristos, împreună cu soţia şi copiii, şi nimeni să nu-1 slujească în biserică sau să-l sfinţească, să se întâlnească cu el, să discute cu el, să bea împreună cu el sau să-l firitisească şi nici să nu se învrednicească de mormânt, după moarte, ci sub interdicţie şi afurisenie, până nu pleacă din pământul care nu-i aparţine şi nu-1 dă înapoi mănăstirii, ca fiind afierosit acesteia şi astfel va lua sfârşit prejudiciul. Căci aşa s-a hotărât să se procedeze, în spiritul dreptăţii şi nu altfel. Iar voi să aveţi parte de ocrotire de la Dumnezeu. In anul mântuirii 1646, în luna aprilie, indictionul al paisprezecelea. Lavrentios de Trapezunt Pahomios de Halchidon Iacovos fost de Ganos şi Hora Kalinicos de Ianina Meletios de Syliviră Neofit al Mistrei3. DANIC, M-rea Radu Vodă, XVIII/94. Orig. grec, hârtie (41,5 x 30). Facs., Trandafirescu, Album, nr. 54. 1 Numele apar incorect scrise; au fost redate după celelate documente de epocă privitoare la această pricină. 2 Pasaj neclar în orig. 3 Ultimul cuvânt, lectură probabilă; în epocă apare şi un Neofit al Adrianopolei; semnături autografe. 76 1646 (7154) aprilie 1 [Scris-am eu, Arbănaş, zapis la mâna jupânului Apostolache comis, de mare credinţă, să fie din funiea puiască, dintr-un jumătate de moş, a patra parte, vândut în hotarul glodunului, din apa Cricovului]1 până în mal