ROM ANIAE i ■% i B 1 ŢARA ROMÂNEASCA Voi. XXX www.dacoromanica.ro HISTORICA’! ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢE ISTORICE ŞI ARHEOLOGIE Documenta ROMANIAE HISTOR1CA COMITETUL DE COORDONARE: Acad. ŞTEFAN PASCU, acad. ŞTEFAN ŞTEFĂNESCU, t acad. ALEXANDRU ELIAN, f dr. DAMASCHIN MIOC, prof. univ. IOAN CAPROŞU, f prof. univ. dr. CONSTANTIN CIHODARU, AUREL RĂDUŢIU, LEON ŞIMANSCHI EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE www.dacoromanica.ro ACADEMIA ROMÂNĂ INSTITUTUL DE ISTORIE „NICOLAE IORGA” B.ŢflRa ROMANe^sca VOLUMUli XXX 1645 VOLUM ÎNTOCMIT DE VIOLETA BARBU, MARIETA CHIPER, GHEORGHE LAZĂR EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE Bucureşti, 1998 www.dacoromanica.ro Copyright © Editura Academiei Române, 1998 Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate editurii. Adresa: EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE RO-76117, Bucureşti, Calea 13 Septembrie, nr. 13, sector 5 Tel. 040-1-411 90 08, Tel./Fax. 410 34 48 Fax 410 39 83 e-mail: edacad@ns.ear.ro Redactor. NICULINA FLOREA Tehnoredactor: D1ANA RUSU Bun de tipar: 18.05.1998. Format: 16/70 x 100. Coli de tipar: 36,75 C.Z. pentru biblioteci mari: ( 9(498)(001-12) F ( 9(498.1)«1645»(001-I2) C.Z. pentru biblioteci mici: 9 ISBN 973-27-0620-1 ISBN 973-27-0474-8 www.dacoromanica.ro STUDIU INTRODUCTIV 1. INVENTARUL DOCUMENTAR ŞI LOCUL DE PĂSTRARE Volumul de faţă, al XXX-lea din seria B a colecţiei Documenta Romaniae Historica, cuprinde documente, rezumate şi menţiuni ale unor acte interne emise în Ţara Românească în anul 1645. Verificarea autenticităţii şi a datelor cronologice pe care le conţin documentele a dus la reţinerea a 358 de documente şi rezumate, cărora le-am adăugat un document numerotat cu 147bis şi 17 menţiuni, anexate într-o listă separată, întrucât semnalarea lor nu a intrat, până acum, în vederile colecţiei DRH. Menţiunile au fost numerotate în continuare de la 359-375 şi indexate. Patru documente, unul grecesc şi trei româneşti, considerate a fi, în urma examenului intern, îndoielnice sau false, s-au publicat într-o anexă, numerotate de la I-IV şi indexate separat. După forma în care ni s-au transmis, 285 sunt originale (236 româneşti, 47 slave şi 2 greceşti), 51 sunt copii (50 româneşti, 1 slav), 3 sunt traduceri mai vechi ale unor documente slave, iar 18 sunt rezumate. Din numărul propriu-zis de documente (341), cele în limba slavă reprezintă o proporţie de aproximativ 14%, ceea ce, raportat, de pildă, la anul 1635, când acest procent atingea 29%, reprezintă o dislocuire extrem de rapidă a slavonei chiar din cancelaria domnească. Gele 341 de documente au fost transcrise din următoarele fonduri: 311 din Arhivele Statului Bucureşti, 1 din depozitele Muzeului de Artă şi Istorie al Municipiului Bucureşti, 4 din departamentul Colecţii speciale al Bibliotecii Naţionale, 2 din colecţiile Bibliotecii Academiei Române (fotocopii din fondul Leandros Vranoussis), 2 după publicaţii, 3 de la Arhivele Statului Prahova, câte 1 de la Muzeul Judeţean de Istorie din Ploieşti, Arhivele Statului Buzău, Vrancea şi Vâlcea, 1 de la Arhivele Statului Mehedinţi, 3 de la Muzeul Olteniei (Craiova), 1 de la Muzeul Porţile de Fier, Drobeta Turnu-Severin, 1 de la Arhivele Statului Dolj, 1 de la Osterreichisches Staatsarchiv (după fotocopie la Arhivele Statului Bucureşti) şi 1 la Magyar orszâgos leveltâr. Kossuth Leveltâr (după microfilm la Arhivele Statului Bucureşti). Cele 18 rezumate au fost recoltate după cum urmează: 7 provin din fondul „Fişele generalului Năsturel”, 5 au fost depistate în diverse publicaţii, iar 6 în condici de documente aflate la Arhivele Statului Bucureşti. www.dacoromanica.ro V 2. DATAREA DOCUMENTELOR Cea mai mare parte a documentelor reţinute spre publicare posedă indicaţii cronologice complete: an, lună, zi. Trei documente având văleatul 7153 au fost redate după componenţa divanului v. Lista documentelor cu dată rectificată. Dintre acestea, doc. din 10 martie (Arh. St. Buc., Doc. ist., CI/13 a, b) şi 20 noiembrie (ibid., A.N., CXII/52) au fost redatate în 1646, după prezenţa în divan a lui Ghiorma mare ban, care a deţinut această funcţie începând cu luna ianuarie a anului 1646. Documentul din 6 iulie (Arh. St. Dâmboviţa, A.N., nr. 4547/303) are ca martori mari boieri cu ranguri corespunzătoare anului 1651. Din cele 358 documente şi rezumate, un număr de 23 de documente aveau data incompletă. în urma operaţiilor de conjectură menţionate de flecare dată, în cazul acestor date s-au completat elemente de cronologie: întreaga dată a documentului (doc. 1, 2, 82, 108, 109, 110), anul (doc. 10, 30, 90, 126, 166, 278, 279), lunile (interval) (doc. 3, 154, 156, 287), luna (doc. 39, 160), luna şi ziua (doc. 106), ziua (doc. 84, 107, 159). Documentul 75 a fost datat în intervalul 1645-1654, iar cele aflate între nr. 257 şi 275 au dată lărgită. 3. NOMENCLATURA DOCUMENTELOR Parcurgerea documentelor interne emise în anul 1645 oferă date privitoare la termenii ce desemnau noţiunea de „act” sau de „scrisoare”. Cel mai frecvent utilizat este termenul de carte (KHHra) însemnând: carte de proprietate, de aşezământ, de înfrăţire, de judecată, de iertare, de pradă, de schimb, de hotărnicie, de pâră etc. Cartea domnească este, prin ea însăşi, ca obiect material, un simbol al autorităţii: de aceea, expunerea ei în faţa supuşilor, „spânzurarea” ei este o somaţie la ascultare şi supunere. Două documente din 6 februarie 1645 (doc. 43 şi 44) atestă această practică: răvaşul lui Evstratie al doilea vistier Leurdeanu către sătenii din Boldurugeşti şi porunca domnului către aceiaşi, somându-i să dea ascultare călugărilor de la Plumbuita. Acelaşi termen denumeşte în doc. 92 (10 aprilie 1645) raportul de expertiză al jurătorilor, care trebuia trimis la domnie, în doc. 156 (13 mai 1645) o „carte de volnicie”, iar în doc. 203 are sensul de „testament”. Cu acelaşi sens este întrebuinţat termenul de diată. Tot atât de frecvent este utilizat termenul de zapis pentru actele private: zapis de vânzare-cumpărare, de înfrăţire, de mărturie, de pace, de schimb. Pentru actele solemne, se întrebuinţează termenul de hrisov; doc. 196 (13 iunie 1645) consemnează obiceiul expunctării (cu chinovar) a unei ocini care era scoasă astfel dintr-un hrisov ce fusese falsificat anterior, ras şi „mânjit”. Printre actele solemne emise în acest an se află şi un hrisov care VI www.dacoromanica.ro respectă sensul etimologic al termenului xpuoâjiouXoţ = „bulă de aur” - doc. 52 din 28 februarie 1645, pecetluit cu o bulă de aur; în textul documentului se apelează la termenul de 3AAT0(i6'<âTHHK,l>, calc al celui grecesc. Actele din această perioadă înregistrează şi termenul de răvaş (răvăşel) cu sensul special de „act domnesc” (doc. 7, 8 ianuarie 1645, doc. 309, 14 octombrie 1645). Doc. 105 (16 aprilie 1645) pomeneşte şi termenul turcesc hoget pentru un act certificând eliberarea din robie (turcească sau tătărască) a unui rumân, Pascu, fost al mănăstirii Cozia. Pentru a desemna un registru sau o listă de nume, au fost întrebuinţaţi termenii catastih (doc. 3, (ian.-aug.) 1645 „catastih de bir”, doc. 188, 209) şi respectiv foiţă (doc. 93, 11 aprilie 1645 cuprinzând rumânii moşiilor Cilieni şi Crăceşti). 4. EMITENŢII DOCUMENTELOR Categoriile de emitenţi ai celor 358 de documente incluse în acest volum sunt extrem de diverse. Prezenţa femeilor în calitate de vânzător-cumpărător sau donator (doc. 76, 93, 102, 107, 133, 162, 169, 170 etc.) atestă menţinerea deplinătăţii drepturilor lor juridice în această perioadă. Uneori, ele participă, alături de soţii lor sau de părinţii lor, la actul de vânzare-cumpărare: doc. 74, 99, 221 etc. Din punct de vedere social, tranzacţiile aparţin în general ţăranilor liberi, obştilor săteşti (doc. 26, 210, 313, 328), micii boierimi (doc. 5, 6, 13, 17, 18, 19, 27 etc.), negustorilor (doc. 23, 55, 347), militarilor (doc. 32, 34, 207, 236, 310, 317), marilor dregători (doc. 85, 114, 152, 185, 192). O bună parte din documente (119), ceea ce înseamnă 31%, emană de la autoritatea domnească, susţinută în 61 dintre acte şi de divanul marilor dregători. Alte foruri judecătoreşti, în afara domniei şi a divanului, ca instanţă supremă, sunt: marele vornic (doc. 11, 138, 164, 314) sau judeţul oraşului (doc. 217). Ierarhia ecleziastică, în calitate de emitent, este reprezentată prin: patriarhi, ca autori ai unor cărţi de blestem sau de adeverire (doc. 75,292,323,367), mitropoliţi (doc. 97, 156), episcop (doc. 115). 5. SCRIBII DOCUMENTELOR în ciuda frecventei folosiri a formulei scriu şi mărturisesc eu (cutare), majoritatea documentelor transcrise în acest volum nu sunt autografe ale emitenţilor, care au apelat la profesionişti ai scrisului, cum ar fi: logofeţi, dieci, preoţi. Excepţie o fac: Duca ceauş (doc. 33), Hrizea clucer (doc. 59), Tudor log. din Bujorani (doc. 73) etc. Dintre logofeţii cancelariei domneşti, se remarcă prin aspectul estetic al scrisului şi prin acurateţe: Soare (doc. 47, 79, 90, 111, 123 etc.), Mareş VII www.dacoromanica.ro Ghiurghiuvici (doc. 39, 58, 116), Dumitru (Boldici) (doc. 30, 97, 98, 115, 143), Pârvul Radulovici (80, 137, 213), Stoica Şerbanovici (23, 78, 153). Din punct de vedere artistic, o frumuseţe aparte degajă mai ales compoziţiile heraldice, iniţialele iluminate şi frontispiciile care împodobesc hrisoavele caligrafiate de logofeţii: Soare, Lepădat, Pârvul Radulovici şi Mareş Ghiurghiuvici. Soare logofăt manifestă o preferinţă pentru iniţialele ornate în chinovar verde şi auriu, integrate unor compoziţii zoomorfe, cum este de pildă letrina din hrisovul emis la Târgovişte în 28 martie 1645 prin care Matei Basarab dăruieşte mănăstirii Căldăruşani un cuantum anual din sarea exploatată în ocnele de la Ghitioara. Şarpele încoronat care înghite un păun, miniatură ce surmontează litera b, aminteşte perfect de stilul decorativ a ceea ce specialiştii au numit, în istoria miniaturii manuscrise româneşti, „şcoala mitropolitului Ştefan”, vizibil impregnată de elemente baroce. Ca şi-n epocile anterioare, meseria de logofăt de cancelarie se moştenea adesea din tată-n fiu: un exemplu îl constituie cei doi logofeţi Lepădat, dintre care tatăl - Lepădat cel Bătrân - este şi un talentat miniaturist. Dar cel mai iscusit caligraf şi miniaturist al cancelariei domneşti rămâne, fără îndoială, Pârvul Radulovici, autorul unor remarcabile compoziţii heraldice şi al unor frontispicii historiate. Sub aspect estetic, cel mai izbutit dintre hrisoavele scrise de el în 1645 este actul din 29 martie prin care domnul dăruieşte mănăstirii Căldăruşani vama de la balta satului Ciorani. Originalitatea compoziţiei heraldice plasată în frontispiciu constă în prezenţa unor mobile heraldice insolite în stema Ţării Româneşti: turn de cetate şi creneluri aflate în planul secund al stemei, flancând acvila crucigeră, conturnată1. Modelul acestei compoziţii pare să fie hrisovul din 20 oct. 1639 (Arh. St. Buc., Mitrop. Ţ. Rom. CXXXI/11) executat de Mihalcea logofăt şi decorat de un misterios Bogza, hrisov în care se remarcă, alături de compoziţia barocă reprezentând pe Maica Domnului cu pruncul Isus, şi prezenţa unui turn, plasat la picioarele acvilei2. Un alt caligraf şi scrib al cancelariei domneşti, căruia i-a fost încredinţată scrierea şi împodobirea hrisovului pentru baia de la Giurgiu (28 februarie) este polonezul Alexandru Vitold. în maniera altor documente, emise anterior, cum ar fi, de pildă, cel din 8 decembrie 1640 (Arh. St. Buc. „Peceţi”, 1/5 7)3, stema prezintă un element iconografic întâlnit şi în compoziţiile heraldice ale tipăriturilor epocii lui Matei Basarab: un personaj aşezat pe un jilţ. Actul din 1645 mai are şi o altă particularitate comună cu hrisovul din 8 decembrie 1640: participarea 1 Vezi Gh. Buluţă, Sultana Craia, Manuscrise miniate şi ornate din epoca lui Matei Basarab, Bucureşti, 1984, p. 71 şi pi. XXXV (b); Veronica Vasilescu, Ornamentaţia şi miniaturile documentelor din Ţara Românească până la Constantin Brăncoveanu, în „Revista arhivelor”, XI, ^968, nr. 2, p. 258. 2 Vezi Gh. Buluţă, Sultana Craia, op. cit., p. 69. 3 Ibidem, p. 69-70. VIII www.dacoromanica.ro lui Udrişte Năsturel la întocmirea şi decorarea lor, eruditului cărturar putându-i-se atribui concepţia heraldică căreia i se subordonează cele două documente. O altă categorie de scribi este recrutată din cler: preoţi de mir, diaconi, dascăli, care asigurau redactarea actelor în mediul rural şi în instituţiile Bisericii (ex: popa Mihai de la Episcopia Buzăului - doc. 62 -, diaconul Paraschiva de la Mitropolie - doc. 96). Multe documente (142, 173, 221, 291, 322 etc.) poartă semnătura logofeţilor din mediul sătesc, unii dintre ei, ca Udrişte, fiul lui Oprea logofăt din Şirineasa, sau Tudor Olănescu, fiul lui Stanciul logofăt din Olăneşti, ducând mai departe profesia moştenită de la părinţi. Boierii ştiutori de carte fac adesea oficiul de scribi: Dragomir pârcălab din Rătivoieşti (doc. 13), Cârstea căpitan (doc. 160), Ianache ceauş (doc. 176), Băde paharnic (doc. 219), iar la nevoie, se poate apela şi la serviciile pictorilor de biserici, cum este acel Calohna, după toate aparenţele, un alogen (doc. 10, 44). 6. ELEMENTELE MATERIALE ALE DOCUMENTELOR a) MATERIA SUBIACENTĂ Hârtia constituie suportul material al majorităţii documentelor cuprinse în acest volum. Pentru întocmirea actelor obişnuite (zapise de vânzare-cumpărare), s-a folosit o jumătate de coală, cel mai adesea având formatul: 31 x 20 cm. Pentru documentele mai lungi, s-a recurs la plierea în două a unei coli, obţi-nându-se un difolio. Pe pergament au fost redactate hrisoavele de cancelarie, având întărirea domnească şi a divanului. Pergamentul rămâne, şi-n această epocă, suportul predilect al actelor în limba slavonă: astfel, din 46 de documente slave, 33 au fost aşternute pe pergament, în timp ce dintr-un număr de mai bine de 300 de documente în limba română, doar unul (doc. 343, 30 noiembrie 1645) se bucură de acest privilegiu. întrucât o descriere arheografică detaliată a documentelor nu a intrat în specificul colecţiei DRH, nici volumul nostru nu cuprinde decât date extrem de sumare privind starea de conservare a documentului, peceţile şi sigiliile care-1 adeveresc. în ansamblu, se poate aprecia că actele care ne-au parvenit din acest an sunt într-o bună stare de conservare, porţiunile ilizibile datorându-se cel mai adesea sistemului de pliere. Unele documente prezintă pierderi importante datorate degradării suportului: 8, 84 (mâncat de carii), 107 (lipsă 1/3 din text), 210, 243, 287. în astfel de cazuri, pentru completarea textului am recurs, acolo unde a fost posibil, la câpii, semnalând în note aceste intervenţii. O seamă de documente au suferit o restaurare modernă (doc. 14, 141, 142, 222), altele au fost lipite la un moment dat, pentru a fi consolidate, pe un nou suport: pânză sau hârtie pânzată (doc. 5, 79, 167, 169, 181). www.dacoromanica.ro IX b) CERNEALA Nu se pot /ace prea multe observaţii în legătură cu cerneala utilizată la scrierea documentelor. Cele mai multe dintre ele sunt scrise cu cerneală brună, de diverse nuanţe, de la brun deschis la brun închis. Alături de cerneala brună, s-a întrebuinţat, în puţine cazuri, şi cerneala neagră, iar, pentru iniţiale, semnătura domnului sau pentru peceţi, chinovarul. într-un document în limba greacă, socotit de noi ca îndoielnic în privinţa datei (v. Anexă Documente îndoielnice şi false, februarie 1645, doc. I), semnătura patriarhului Ioanichie al Alexandriei, ba şi indictionul au fost executate cu cerneală brună închis, amestecată cu aur coloidal. 7. SIGILIILE Aproape jumătate din actele emise în această epocă, mai exact 49%, posedă sigilii de variate tipuri: bule sigilare, sigilii atârnate, aplicate, sigilii timbrate şi sigilii imprimate. Unul dintre documentele anului 1645, hrisovul solemn pentru baia de la Giurgiu (28 februarie), a fost sigilat cu o bulă de aur lamelară, alcătuită din două plăci de aur rotunde, bombate, una dintre cele 7 bule conservate în sfragistica românească a Vechiului Regim şi descrise pentru prima dată de C. Moisil4. Pe avers se află gravată stema Ţării Româneşti, dc tipul Nova plantatio, combinată cu acvila crucigeră şi flancată de soare şi lună, timbrată de o coroană cu cinci fleuroane. Stema este înconjurată de legenda! f Iw MATeto Eacapabi. Bobboa m rocnOAHNb Rtcwe5 6 3eArApAUjtf xeP^€r (herţeg al Amlaşului şi Făgăraşului). Formula simplă, cuprinzând numele voievodului, titlul şi devoţiunea este, în schimb, mult mai răspândită; ea caracterizează toate actele domneşti, inclusiv pe cele în limba română, la începutul cărora textul formulei continuă să apară în limba slavonă, în trei documente (32, 69, 203), intitulaţia simplă este asociată cu filiaţia: bn^k BGAHKdro h np'feAOKparo CTAparo noKOMHHOA\tf Iw Eacapak bogboa (nepot marelui şi preabunului, bătrânului, răposatului Io Basarab voievod). Singurul document emis de doamna Elina în această perioadă (doc. 169) se deschide cu următoarea intitulaţie: îw rocno^AA 6ahha. în actele de proprietate, intitulaţia cuprinde numele emitentului (numai numele de botez, obicei caracteristic documentelor munteneşti, menţinut şi-n această epocă) precedat de pronumele personal eu, uneori şi de calitatea emitentului, domiciliul, precum şi descendenţa pe linie paternă (doc. 61, 73, 355 etc.). Din ce în ce mai frecvent (doc. 13, 53, 255, 310, 341 etc.), intitulaţia este precedată de adverbul adecă. Ierarhii îşi precizează în intitulaţia actelor emise de ei rangul ecleziastic: IIIeo^HA, Eoarfeio MMAocmîio ApxîenucKoyn h MumponOAÎm BT»ce 3gmag VrrpoBAAXÎHCKoe (doc. 156), „Ioanichie, din mila lui Dumnezeu, papă şi patriarh al marii cetăţi Alexandria şi judecător a toată lumea” (doc. 323), „Paisios, din mila lui Dumnezeu, patriarh al Sfintei cetăţi Ierusalim şi al întregii Palestine” (doc. 182). în acelaşi act, întărirea patriarhală a unui testament, este prezentă, în mod excepţional, inscripţia: „Preavestitul boier, comisul Radu, al preastrălucitului domnitor”. Salutaţia, caracteristică numai stilului epistolar, este prezentă într-un singur document, o scrisoare adresată de Matei Basarab, la 11 iunie, episcopului Ştefan al Buzăului: ea se deschide cu urarea 3APa[bhg] şi se închide cu salutul: h MNoro Te criACh. Arenga, ca podoabă retorică a diplomaticii, poate fi întâlnită, în formula ei dezvoltată12, într-un singur document din 1645 - hrisovul solemn din 28 februarie -pentru baia de la Giurgiu. Cea dintâi parte a acestei arengi, plasată imediat după 10 P. Chaunu, La mori â Paris, Paris, 1983, p. 28. 11 Violeta Barbu, „Sic moriemur": Discours Upon Death in Wallachia during The Ancien Regime, în „Revue Roumaine d’Histoire”, XXXIII, 1994, nr. 1 2, p. 114. 12 Damian P. Bogdan, op. cit., p. 86-87. XII www.dacoromanica.ro invocaţia simbolică, prezintă o formulă mai rară, al cărei conţinut teologic (invocarea Sf. Treimi, apoi a cortului mărturiei şi, în sfârşit, a apostolului Petru ca începător al Bisericii universale) denotă o eventuală influenţă apuseană, explicabilă prin faptul că redactorul actului este Alexandru Vitold, secretarul pentru limbile latină şi poloneză al domnului: „Cea care din nefiinţă în fiinţă toate le-a prefăcut, cele văzute şi cele nevăzute, Treime fără de început, căreia într-o fiinţă ne închinăm şi cea slăvită în trei părţi alcătuitoare, a Tatălui şi a Fiului şi a Sfanţului Duh nedespărţite, fiinţă fără păcat, sfinţenie neînţeleasă, putere neoprită, marea bunătăţilor, unul Dumnezeu atotcuprinzător, care, spunând Legea, a poruncit lui Moise să ridice cortul în care să se aducă rugăciuni şi rugi pentru îmbunarea lui, în înfăţişarea trupească a spus fruntaşului apostol Petru: «Tu eşti Petru şi pe această piatră voi zidi biserica mea şi porţile iadului le va învinge»”. Cea de-a doua parte a arengii reproduce toposul mimării gestului pilduitor al înaintaşilor, domni ai Ţării Româneşti. Această variantă prescurtată, plasată după intitulaţie, se regăseşte şi în doc. 79, 80 şi 111. Din contextul propriu-zis al documentelor (notificafia, expoziţia, dispoziţia) se pot desprinde informaţii interesante despre evenimentele petrecute în alte domnii, rememorate cu prilejul deschiderii unor procese: doc. 41, 196, 209, 343. Dispoziţia conţine uneori şi o clauză prohibitivă care interzice încălcarea prevederilor actului. Iată de pildă clauza prohibitorie inserată în doc. 193 din 11 iunie prin care voievodul îi deleagă toată puterea de judecată episcopului Ştefan al Buzăului: „Deci, de vreme ce veri vedea cartea domni(i)i mele, iar sfinţia ta să cauţi cu boiari şi cu preoţi şi cu oameni buni şi bătrâni, pre cărţi şi pre sfânta pravilă de toate amestecăturile ce vor avea întru dânşii, să-i judeci şi să-i tocmeşti sfinţia ta pre direptate, cum vei afla, ca să nu mai vie gălceavă aici la domnia mea. Şi cum îi veri aşeza, să faci ştire domni(i)i mele, că am lăsat domnia mea numai pre sfinţia ta ”. Clauza prohibitivă este un element nelipsit din testamente; iată, de pildă, formula întrebuinţată în diata din 10 aprilie 1645, a călugăriţei Dionisia (doc. 91): „Iară după moartea me, să n-aibă nimene treabă din rudeniile mele cu această moşie, nici nepoţi(i) miei, nice părintele episcopul de la Buzău, nici altu nimene, căci săntu moşiile mele”. Sancţiunea, sub forma pedepsei materiale şi a celei spirituale, urmează după clauza prohibitivă. Ameninţarea cu „certarea domnească”, formă de pedeapsă materială, este frecventă în actele emise de Matei Basarab, asociată uneori şi cu amenda penală, achitabilă la domnie (doc. 2, 167, 322) sau la banul Craiovei (doc. 282). „Certarea domnească” poate fi „mare”, „rea” sau cu „multă scârbă” (doc. 81, 89, 117, 141). Pedeapsa spirituală sub forma diverselor variante de blestem prezente în 35 de documente (v. Indicele de materii s.v. blestem) caracterizează unele hrisoave domneşti, cărţile de blestem ale patriarhilor (în variantele cele mai complex elaborate) şi, din domeniul actelor private, testamentele prin care cel ce testează vrea să pună la adăpost donaţia faţă de eventualele atacuri. www.dacoromanica.ro XIII Coroboraţia, specifică actelor de vânzare-cumpărare, testamentelor sau donaţiilor, urmează uzanţa proprie documentelor elaborate în Ţara Românească. Un exemplu ilustrativ îl constituie coroboraţia doc. 52 (28 februarie 1645): „Apoi, noi înşine, cu mâna proprie, am iscălit şi am poruncit să se atârne pecetea noastră sobornicească”. Menţiunea ispravnicului, cu excepţia documentelor aflate în seama marelui logofăt, îl priveşte, în intervalul de care ne ocupăm, pe Udrişte Năsturel, logofăt al doilea, care-şi semnează uneori actele supervizate de el în partea dreaptă jos a documentului: npoHTemto mhow BTopuH Aoro6TOM (doc. 11), m HCnpABHHK, fi AH OYApHLţje N'LCTfe’pCA, BTOpÎH CA0B0n0A0)KHMK (doC. 78). Uneori, la redactarea documentului colaborează un alt logofăt decât scribul respectivului act; în general, e vorba de profesionişti ai scrisului cu mai multă experienţă: Alexandru Vitold şi Lepădat cel Bătrân. 9. CONŢINUTUL DOCUMENTELOR Deşi relativ numeroase, documentele interne ale anului 1645 nu excelează prin varietate şi nici printr-un larg evantai de informaţii care să îmbogăţească istoria evenimenţială. în schimb, înmulţirea spectaculoasă a actelor particulare în raport cu cele emanate de puterea domnească favorizează demersurile ce ţin de istoria socială, de cea a instituţiilor ori a mentalităţilor, demersuri cărora le este absolut necesară serialitatea documentelor, adică o densitate mare pe o anumită unitate cronologică. Sub raportul evenimentelor politice, se cuvin semnalate aici trei documente ce consemnează amintirea a două episoade de istorie militară: doc. 41, datat 3 februarie şi doc. 68 şi 69, datate 13 şi, respectiv, 14 martie. Cel dintâi hrisov, publicat şi comentat deja de Constantin Rezachievici13, aminteşte lupta dintre Mihai Viteazul şi Simeon Movilă de la Gura Nişcovului, luptă la care a luat parte şi viitorul domn Radu Şerban, în vremea aceea paharnic. Celelalte două documente se referă la „lupta de la Bucureşti”, ce a avut loc la 21 octombrie 1632 şi la care au participat doi boieri credincioşi ai voievodului: Drăghici logofăt şi Ianiu postelnic din Pleşoi. Răsplătiţi generos, în 1645, cu sate aparţinând până atunci unor boieri declaraţi hicleni, cei doi „ cu străduinţă bună s-au străduit şi întru nimic nu şi-au cruţat sângele, în tot locul, unde au fost porunca domniei mele şi-n trebili ţării”. Mai exact, aşa cum menţionează hrisoavele, Drăghici logofăt şi Ianiu postelnic îşi merită recompensa pentru slujba îndeplinită la Ţarigrad şi pentru contribuţia adusă în repurtarea victoriei de la Bucureşti. 15 15 Bătălia de la Gura Nişcovului (august 1601). Contribuţii privind istoria Ţării Româneşti in epoca lui Mihai Viteazul şi activitatea militară a lui Radu Şerban înaintea domniei, în „Studii”, tom- XXIV.Ţ971,, nr. 6, p. 1152-1155. XIV www.dacoromanica.ro Misiunea lor la Poartă a precedat cu puţin înfruntarea armată din 21 octombrie; delegaţia trimisă de Matei Basarab propunea dublarea tributului, „dacă li se îngăduie să-şi aleagă singuri domnul”14 15 16. Succesul misiunii celor doi boieri a fost recompensat cu promptitudine, chiar la câteva zile după bătălia de la Plumbuita, la 24 octombrie 1632: „pentru dreaptă şi credincioasă slujbă ce au slujit domni(i)i mele asupra ţerăi la împărăţie la Ţarigradu şi căndu au venit vrăjmaşii domni(i)i mele asupra fdrâi şi a domni(i)i mele aicea la scaun în Bucureşti, cu oaste şi cu mare războiu"'5. Pe cât de generos se arata Matei Basarab faţă de boierii credincioşi, pe atât de neînduplecat se dovedeşte faţă de cazurile de hîclenie, mai ales atunci când eite vorba de perseverenţă în atitudinea trădătoare din partea celor care fuseseră deja avertizaţi. înfr-o astfel de situajie s-au aflat Catrina, soacra lui Trufanda postelnic, nepotul ei Iordache postelnic şi ginerele ei Mânui postelnic, care, nesocotind invitaţia domnului de a se întoarce în ţară, „s-au dus să facă mult amestec pe la Ţarigrad şi vicleşuguri pe la alţi domni... şi au făcut multă cheltuială ţărăi", domnul cheltuind pentru a zădărnici, se înţelege, intrigile puse de ei la cale în capitala otomană şi pe lângă Vasile Lupu (doc. 68, 13 martie şi doc. 69, 14 martie). Pedeapsa domnească este confiscarea averii, căci, aşa cum se exprimă tăios însuşi voievodul cu privire la un alt caz de hiclenie, cel al lui Iane căpitan, „omul hitlean şi vânzătoriu de domnu, nu î să cade a ţinea moşii în ţeară" (doc. 343, 30 noiembrie). Defecţiunea lui Iane căpitan, care fusese deja pedepsit în 1643, când „nu s-a aflat la greutatea şi la nevoia domniei şi a ţării şi la slujba împăratului, la oaste, ci a fugit în Ţara Turcească şi în alte părţi"'6, îi atrage din partea domnului epitetul de „striin”, aluzie şi la originea probabil grecească a personajului. Autoritatea domnească se exercită şi în cazuri mai simple de nesupunere, fie sub forma amenzilor băneşti (doc. 2, 167, 322), fie sub cea a admonestării solemne; „certare mare” (doc. 81, 89), „rea scârbă” (doc. 141). în cadrul judecăţii domneşti, autoritatea princiară se sprijină pe divan în 61 de documente. Intr-un număr redus de acte (doc. 4, 16, 102, 188, 222, 237, 242), marii boieri din sfat întăresc hotărârea în absenţa domnului17, fără a se putea totuşi vorbi de decizii formale, ci numai de judecăţi de fado, urmând a fi ulterior sancţionate de voievod. în schimb, se poate observa cu uşurinţă creşterea ponderii poruncilor domneşti referitoare la pricini simple, în care autoritatea cuvântului voievodului este singura instanţă18. Alte foruri judecătoreşti sunt: marele vornic 14 Vezi Nicolae Stoicescu, Matei Basarab, Bucureşti, 1988, p. 28. 15 DRH, voi. XXIII, p. 623-624. 16 Cf. doc. rezumat la M. Ciucă, Doina Duca-Tinculescu, Silvia Vătafu-Găitan, Catalogul documentelor Ţării Româneşti din Arhivele Statului (1640-1644), voi. V, Bucureşti, 1985, p. 456. 17 Valentin Al. Georgescu şi Petre Strihan, Judecata domnească în Ţara Românească şi Moldova (1611-1831), voi. J, Bucureşti, 1979, p. 83. 18 Vezi Al. Georgescu şi P. Strihan, op. cit., p. 62-63. www.dacoromanica.ro XV (doc. 11, 138, 164, 314), judeţul oraşului (doc. 217), episcopul Râmnicului, Ştefan (doc. 115), ispravnicul oraşului Bucureşti, Mitrea pitar (doc. 238), ispravnicul scaunului Craiovei, Dragotă postelnic (doc. 282, 327) etc. Extrem de activă este instituţia boierilor judecători (tocmelnici, jurători, hotărnici), delegaţi prin „răvaşe domneşti” câte 2, 4, 6, 12 sau 24 la soluţionarea unor pricini locale; în cele mai multe cazuri (17 documente), sunt convocaţi 12 boieri ca instanţă superioară, peste judecata pronunţată anterior de 6 boieri. Doc. 343, din 30 noiembrie, atestă şi participarea sfatului ţării la o judecată domnească: „tot sveatul ţărâi şi divanul şi săborul sfintelor şi dumnezeieşti lavrele ţărâi”19 a luat deja o hotărâre, pe care domnul o întăreşte. Beneficiari sunt Evstratie Leurdeanul, vistiernic al doilea şi Elina, nepoata lui Mihai Viteazul, cărora li se confirmă stăpânirea, fără răscumpărare, asupra satelor agonisite de Mihai Viteazul şi de doamna Stanca înainte de domnie. Hrisoavele rezultate în urma judecăţilor domneşti invoca „legea dumnezeiască” ori „cuvântul pravilei” (doc. 149, 193), temeiurile judecăţii fiind înscrisurile produse în instanţă, jurământul „înaintea bisericii” (doc. 198), „în biserică pe evanghelie” (doc. 147), la soroc etc. Instituţia jurătorilor şi cojurătorilor rămâne, ca şi cea a înfrăţirii (doc. 40, 41, 86, 127, 128, 131, 135) extrem de activă. Cea mai mare parte a masei documentare se referă la stăpânirea pământului. Dreptul de posesie, prioritatea la moştenire sau cumpărare sunt susţinute prin evocarea vechimii „moşiilor, ocinilor bătrâne, de la întemeierea ţării” (v. doc. 11, 90, 123, 196, 254) sau a protimisisului (doc. 30, 49, 76, 89, 127, 153, 192 etc.). Un număr de documente — dintre care cel din 30 noiembrie (doc. 343) este, neîndoielnic, piesa cea mai interesantă - constituie o parte importantă a dosarului reconstituirii domeniului fiinciar al lui Mihai Viteazul în, beneficiul urmaşelor sale, doamna Ancuţa, nora voievodului, şi fiica acesteia, Elina vistiereasa. Hotărârea de restitutio a lui Matei Basarab trebuie plasată în contextul relaţiilor domnului cu nepotul lui Mihai Viteazul, Mihai Pătraşcu20, frate al domniţei Elina, devenită soţia Leurdeanului. începând din 1640, Mihai Pătraşcu va fi recomandat imperialilor de către Matei Basarab ca virtual succesor la tron şi ca reprezentant autorizat al domnului muntean pentru rezolvarea afacerilor acestuia în teritoriile Casei de Austria. Hrisovul din 30 noiembrie, cel mai important act din dosarul refacerii domeniului boieresc al lui Mihai Viteazul, necunoscut lui Ion Donat21, întăreşte stăpânirea Elinei asupra a şapte sate din ţinutul Mehedinţi, cărora li se adaugă un sat (Cârlomanul) în judeţul Olt, ceea ce reprezintă o treime din totalul satelor redobândite de descendentele lui Mihai Viteazul după întoarcerea lor în ţară din 1640. 19 Ibidem, p. 69. 20 Ştefan Andreescu, Moştenirea politică a lui Mihai Viteazul la.mijlocul veacului XVII (I), în XlIA „A. D. Xenopol”, XXII, 1985, nr. 2, p. 423. 21 Satele lui Mihai Viteazul, în SMIM, voi. iV 1960, p. 480 sq. xyi www.dacoromanica.ro Câteva dintre cele mai semnificative aspecte din domeniul relaţiilor sociale şi al fiscalităţii, caracteristice domniei lui Matei Basarab, pot fi desprinse din documentele anului 1645. în acest sens, este grăitor doc. 3 (ianuarie-august) privitor la megiaşii din satul Dăieşti, fugari din pricina dării introduse de domn, talerul22: „domnia mea făcut-am sama ţărăi, de i-am pus talere cineşpre capul lui”; în lipsa sătenilor, birul a fost plătit de Preda şi Udrea logofăt „de la casa lor, fără voia lor, cu bani gata şi cu vita, cu vaci, cu boi, cu cai şi cu oi şi cu stupi şi cu haine, până şi cărţile şi odăjdiile bisericii au luoat". întorşi la casele lor, sătenii fugari încearcă să răscumpere părţile de ocină ce le-au fost confiscate pentru achitarea birului, jeluindu-se şi domnului. Hotărârea acestuia este însă nestrămutată: „şi fiindu ei neşte oameni răi şi hi(c)leni şi n-au fost dând bir nicăirea, ce numai ce au fost umblând cu minciuni şi le-au plătit moşiile lor Preda şi Udrişte logofăt până şi-au pus tot ce au avut pentru Dăieşti, pentru moşiile lor, scosu-i-am domnia mea cu mare ruşine den divan şi am dat domnia mea să le fie moşiile vândute, cum le-au vândut, că au vrut să şi le plătească ei, deacă i-au durut mima”. Un alt caz semnificativ de sustragere de la plata birului este cel al lui Nedelco din Tâncăbeşti, fugit împreună cu feciorii lui de pe moşia lui Preda spătar, fiul lui Nica logofăt (doc. 147 din 8 mai); soluţia găsită de fugar este schimbarea identităţii: fiul său Manea, depistat „cu colac” de către marele logofăt Radu în satul Prisaca, pretinde că tatăl său se chema Stoica Frunză, că a fost călăraş la Ploieşti, unde a şi murit în urmă cu 20 de ani; se fac cercetări şi, în urma mărturiei lui Mareş, căpitan de călăraşi din Ploieşti, este găsit în sfârşit rumânul Nedelco, ascuns în oraşul Floci, la moara Paleologăi. Fuga de dări (doc. 3, 81, 200, 210, 217, 275, 291, 304, 349, 364) duce uneori până la părăsirea ţării (doc. 63, fuga în Moldova; doc. 60, fuga peste Dunăre). Unul din remediile puse în lucru pentru a stăvili exodul este chezăşia: 17 săteni din satul Tătarul, judeţul Ilfov (doc. 304 din 9 octombrie) se angajează, prin chezăşie reciprocă, în faţa logofătului Radu Dudescu, să nu fugă de la plata birului, „ iar deaca nu vom putea, să ne facă domnu nostru, Io Mateiu Basarab voievod, ce-i va fi voia cu noi, numai să avem a fi toţi 'de faţă. Iar care den noi nu vom purta grijă să ne păzim oamenii, ce vor fugi, să avem a le plăti noi, chezăşii, birurile lor". Alte aspecte ale vieţii sociale privesc integrarea alogenilor. Un hrisov domnesc din 2 iulie (doc. 209), în beneficiul lui Gheorghe, căpitan de unguri, mărturiseşte despre dorinţa domnului de a coloniza pe ocinile lăsate pustii de „oameni răi şi înşelători", „fugari de bir şi de haraciul cinstitului împărat", „oameni străini, fie unguri, sârbi, greci”, care vor dori să locuiască acolo, fără bir, doar cu condiţia de a sluji căpitanului Gheorghe. Acesta, probabil calvin, fusese botezat de domn, venind „din întuneric la lumină, la legea creştinească". 22 Despre taler, vezi Damaschin Mioc, Despre mortul de impunere şi percepere a birului în Ţara Românească, în SMIM, II, 1957, p. 57 sq. www.dacoromanica.ro XVII 0 minoritate în creştere este cea grecească, mai ales prin negustorimea care cumpără proprietăţi ori practică împrumutul cu dobândă cămătărească (doc. 194, 254, 323, 367 etc.), activitate în care se remarcă şi unii rezidenţi turci (doc. 214, 348). Judecând după semnăturile ce însoţesc unele documente, o parte din egumenii mănăstirilor continuă să fie grecii, în ciuda eforturilor domniei de a întări, şi în acest domeniu, elementul românesc. în domeniul istoriei ecleziastice, trebuie consemnate mai întâi daniile voievodale în beneficiul Marii Lavre Sf. Ecaterina de pe muntele Sinai, căreia 1 se dăruieşte venitul băii de la Giurgiu (doc. 52, 28 februarie)23, cea a lui Vădislav logofăt către mănăstirea Nucet (doc. 292, 1 octombrie), întărită de patriarhul Ioanichie al Alexandriei, cea a bănesei Dionisia, călugăriţă, în beneficiul mănăstirii Duşco (doc. 91,10 aprilie) etc. în ansamblul măsurilor luate de voievod pentru a îngrădi practica închinării mănăstirilor, trebuie plasat doc. 75 (23 martie 1645 - aprilie 1654), cuprinzând porunca lui Paisie, patriarh al Ierusalimului adresată tuturor egumenilor Ţării Româneşti de a trimite socoteala tuturor veniturilor mănăstirii lor: vite, grâne, moşii, sub supravegherea boierilor delegaţi de domnie. Toate aceste aspecte desprinse din documentele acestui volum invită la o relansare a studiilor de istorie socială, ecleziastică şi a mentalităţilor consacrate societăţii româneşti din Valahia la jumătatea secolului al XVII-iea. VIOLETA BARBU 23 Documentul a fost valorificat deja de Ştefan Andreescu, Une fondation de Matei Basa-rab ă Giurgiu. în „Revue Roumaine d’Histoire”, tom. XXV, 1986, nr. 4, p. 343-349, şi de Marcel-Dumitru Ciucă, Reconstituirea hrisovului solemn al lui Matei Basarab din 28 februarie 1645 dat Mănăstirii Sf. Ecaterina de la Muntele Sinai, în ,Arhiva românească”, tom. I, fasc. 1/1995, p. 159-173. XVIII www.dacoromanica.ro NOTĂ ASUPRA EDIŢIEI Ediţia de faţă reuneşte documentele româneşti, slave şi greceşti ale anului 1645. în transcrierea acestor documente am aplicat normele de transcriere fonetică interpretativă stabilite pentru colecţia D.R.H., cu toate modificările care au survenit de-a lungul perioadei care s-a scurs de la întemeierea ei şi până astăzi. în acord cu achiziţiile mai noi în domeniul istoriei limbii, filologiei şi tehnicii editării diplomatice1, am considerat necesar să aducem unele îmbunătăţiri acestor norme, pe de-o parte în intenţia diminuării diferenţelor dintre ediţiile de texte vechi elaborate în ultimele două decenii2 şi ediţiile de documente, iar pe de altă parte, cu scopul de a conferi mai multă coerenţă, în plan filologic şi lingvistic, vechiului sistem de transcriere. Evident că aceste inovaţii nu au schimbat esenţa acestui sistem, pentru ca în cronologia colecţiei să se păstreze o firească şi necesară continuitate. Credem că este utilă, de aceea, o reluare aici a principalelor norme de transcriere, pentru a se putea urmări, mai uşor, acele puncte de diferenţă faţă de volumele anterioare. Intenţia noastră s-a îndreptat spre realizarea unui sistem de transcriere fonetică interpretativă echilibrat, de ajuns de suplu şi de simplu potrivit cu specificul unei colecţii de documente nonliterare, destinate în special istoricilor, dar şi în acord cu punctele de vedere ale filologilor şi istoricilor limbii. Principiile metodologice care au stat la baza normelor de transcriere aplicate în această ediţie au fost următoarele3: 1. Transcrierea fonetică interpretativă urmăreşte aplicarea normelor ortografiei actuale, cu excepţia situaţiilor în care anumite alternanţe grafice se datorează: a) încrucişării dintre tradiţia grafică şi realitatea fonetică; b) oscilaţiilor existente în vorbirea scribului; c) interferenţei dintre realitatea fonetică şi modelul etimonului slav. 1 Violeta Barbu, Probleme fi orientări in editarea literaturii medievale, în „Limba română”, XXXVII, 1988, nr. 2, p. 143 151. 2 Eadem, Probleme şi orientări in editarea literaturii române vechi, în „Limba română”, XXXVII, 1988, nr. 3, p. 231 241. 3 Cf. normele elaborate de P. P. Panaitescu şi Damaschin Mioc în DRH, B, voi. I, Bucureşti, 1966, p. XII XVII. Principiile metodologice propuse în acest volum sunt, în bună parte, rodul experienţei colectivului de Limbă literară şi filologie de la Institutul de Lingvistică, din care autoarea a făcut parte; pentru detalii, vezi studiile lingvistice ale ediţiilor de texte vechi româneşti, elaborate în cadrul acestui colectiv şi, mai ales, Alexandru Mareş, studiul introductiv la Documente şi însemnări româneşti din secolul al XVI-lea, Bucureşti, 1979, p. 13 82. www.dacoromanica.ro XIX 2. Documentele fiind texte de mică întindere, este imposibilă stabilirea unei norme interne a fiecărui text; cu toate acestea, au fost emendate, cu redarea în notă a grafiei, toate acele grafii aberante (care nu au acoperire în realitatea fonetică a graiului de tip sudic din a doua jumătate a sec. al XVlI-lea)4, precum şi greşelile evidente ale scribilor (bourdon, repetiţii, haplologie, omisiunile facile etc.). 3. în tratarea grafiilor susceptibile de mai multe interpretări am adoptat următoarele norme: I. Slovele finale suprascrise în cuvinte susceptibile de mai multe interpretări. a) în cuvinte care ar putea avea finala consonantică urmată de i, iu, u P P (AA6Bi>, Aactfmo), slova p a fost coborâtă în rând, considerându-se că fenomenul durificării lui r este frecvent înregistrat în documentele munteneşti după 16005; b) în grafii de tipul nfc^, mo susceptibile de dubla interpretare puş/puşi, toţ/toţi, am urmat norma fiecărui text în parte, ţinând seama că, deşi fenomenul durificării lui ş şi a lui ţ în Ţara Românească este menţionat în documentele sec. al XVII-lea (mult mai rar cel al lui /), totuşi rostirea moale a acestor consoane în poziţie finală este încă, în această epocă, norma majoritară6. în aceste situaţii, hotărâtoare a fost prezenţa în text a unei forme scrise în rând, II. £ (e) la iniţială (de cuvânt, silabă) s-a echivalat cu ie în cuvinte româneşti (voe = voie, ertat = iertat, Eremia = Ieremia etc.)7, dar prin e conform ortografiei actuale, în paradigma verbului a fi, la pron. pers. (eu, el, ea, ei), în împrumuturi recente sau în nume proprii străine, acolo unde şi normele ortografice actuale o indică (nu însă în situaţii ca Gnisalim = Ierusalim, Sinaei = Sinaiei). III. a) •k, a, ta, după consoană, în cuvinte de tipul lege se vor transcrie e = (ga). Tot prin e vor fi echivalate aceste slove şi în împrumuturile din slavonă, maghiară, unde nu mai acţionează fenomenul metafoniei: feliu, nemernic, sfetnic, vrednic. Cuvântul arfeceuţa având o foarte mare frecvenţă în contexte slavone, în transliteraţie a fost redat tot measeţa, cu toate că ’fe se află în acest cuvânt în poziţie metafonică. Spre deosebire de toate celelalte exemple, acest cuvânt n-a evoluat însă ulterior pe teren românesc, prin închiderea diftongului ga la e; 4 Pentru particularităţile fonetice, morfologice şi sintactice ale graiului sudic la jumătatea secolului al XVII-lea, vezi Ion Gheţie, Baza dialectală a românei literare, Bucureşti, 1975, p. 274-286. 5 Ion Gheţie, op. cit., p. 152. 6 Ibidem, p. 140. 7 Ilie Bărbulescu, Fonetica alfabetului chirilic în textele române din veacul al XVI-lea şi al XVII-lea, în legătură cu monumentele paleo-, sârbo-, bulgaro-, ruso- şi româno-slave, Bucureşti, 1904, p. 101; cf. P. P. Panaitescu, D. Mioc, op. cit., p. XVI. XX www.dacoromanica.ro b) la iniţială de cuvânt, silabă, inclusiv în cuvinte de origine slavă, când sunt urmaţi în silaba următoare de e, /, *fe, a, ta au fost transcrişi prin ta (chiar când corespund lui te din limba actuală: iai, muiare, chinuiaşte etc.). Excepţie: a, ta au fost redate prin ga (şi nu prin ia) în cazul lui easte şi al formelor pron. ea, eale, aceea (f. sg.). c) după consoană, în situaţii de tipul ui'fetf, WAtf, Tfe, a au fost transcrişi ga: şe-au; la fel K'feM’b, kamt» = cheamă; cf. însă KtaMi» = chiamă. IV. Succesiunile îa, îta au fost redate prin iia, atât în situaţiile dc tipul avuţiia, împărăţiia, cât şi în chiiamă, piiarde, viia. V. Slovele *b, b, a) la finala silabei sau a cuvintelor, după consoană, corespunzând valorii zero din limba literară contemporană, b, *b nu au fost transcrişi, fiind echivalaţi pronunţiei zero8; b) în cuvinte ca neguţător /neguţător, rădica/rădica, răsipi răsipi, Măstăneşti/Măstăneşti etc., pentru care se cunosc în text alternanţe ă TU, neputând stabili norma textului, am adoptat transcrierea cea mai aproape de limba actuală, întrucât nu se poate face o distincţie grafică între ele. VI. Alternanţele grafice e-H, e—*fe au fost tratate după cum urmează: a) grafiile care, pe plan fonetic, au două realizări posibile (reflectă forme învechite, populare, regionale), de ex: poroncafporunca (asimilare vocalică), cuprinde/coprinde (inovaţie a graiurilor munteneşti), să fii să fie, nişte nişli, pecefile/peceţili (închiderea lui -e final aton la i) au fost menţinute în text9; b) grafiile fără acoperire fonetică de tipul: co, jacot, jorat, jopăneasă, sofiet se explică prin pură confuzie grafică, în transcriere restabilindu-se forma corectă, cu menţionarea grafiei în notă10. Aceeaşi situaţie pentru frecventa notare a lui e în loc de ti, fenomen întâlnit des numai în documentele din Ţara Românească11: boiare/boiari, împărţeli împărţit, oamenet oameni, scresu scrisu, şei şi etc. Grafiile înfăţişate se explică, după părerea lui Alexandru Mareş12, prin 8 Pentru în poziţie finală, am adoptat soluţia transcrierii lui ca u şi nu ca u, cum s-a procedat conform normelor vechi ale colecţiei; motivarea opţiunii la Al. Mareş, op. cit., p. 58 59; vezi de asemenea Andrei Avram, Contribuţii la interpretarea grafiei chirilice a primelor texte româneşti, Bucureşti, 1964, p. 38-45. 9 Vezi I. Rizescu, Consideraţii asupra alternanţei ulo din vechile texte româneşti, în SCL, XVII, 1966, partea 1, nr. 4, p. 495-499. 10 Cf. vechiului sistem de emendare, forma coruptă se îndrepta în notă, vezi P. P. Panaitescu, Damaschin Mioc, loc. cit. 11 Vezi Al. Mareş, op. cit., p. 60. 12 Ibidem. XXI www.dacoromanica.ro confuzia dintre 6 şi H apărută la un moment dat în scrierea semicursivă rapidă şi mai puţin îngrijită, în care s-au folosit grafeme asemănătoare (m, 7). în astfel de situaţii, dacă nu au existat posibilităţi de a determina distribuţia grafică a acestor slove, am echivalat cu e, i în funcţie de pronunţarea cuvintelor respective în limba literară actuală. în unele documente, exemplele fiind atât de numeroase, menţinerea notelor ar fi încărcat inutil aparatul critic. în aceste cazuri, îndreptarea s-a făcut tacit, dar considerăm de datoria noastră să menţionăm aici documentele unde s-a procedat astfel: 2, 26, 67, 129, 294 etc. c) grafiile care reflectă rostiri neromâneşti (fonetisme, forme morfologice) au fost menţinute în text13 14 *. VII. ^ va fi echivalat cu î (^HAHtime = înainte), în (4 = în), îm (.fiim»pAT = împărat)™, n (kt^a = când, £64. = den), m (Ae.fnpek’tn» = dempreună). VIII. «o. s-a transcris t în împrumuturi din limba greâcă sau în nume proprii (Ar&anasie = Atanasie) respectiv ft: por&ă = poftă, ta&ă = taftă. IX. w, o, au fost transcrişi prin ga, cu menţinerea grafiei în aparat, atunci când corespunde diftongului ga din limba contemporană, în situaţii ca MopT6 = moarte, 4>oprne = foarte, considerându-se că fenomenul notării cu o şi w pentru ga nu avea curs în Ţara Românească în această epocă şi că ne aflăm în faţa unei influenţe a ortografiei slave care nu cunoaşte diftongii ua (ga)™. X. Tratarea grafiilor influenţate de reguli ortografice slave. a) metateza consoanelor lichide at», pn» s-a transcris ăl, îl, ăr, îr: ex. AAi»ronoA = Dălgopol, npn>Ki>AAB = pârcălab; b) T», b, având valoare fonetică zero sunt notaţi în unele documente în interiorul cuvântului la sfârşit de silabă: /ui»p'Mntfpii6 = mărturie, tf/ui»BAA = umbla; în această situaţie, nu au fost transcrişi; c) reduplicările vocalice şi consonantice nu au fost menţinute în transcriere, ci au fost emendate cu notă în aparat. Slovele omise au fost redate prin ( ), iar pasajele deteriorate au fost semnalate prin [ ]16. Cuvintele sau slovele repetate au fost semnalate prin notă în aparat. Lacunele de mică întindere au fost semnalate prin [...] cu trimitere în aparat17. Abrevierile au fost întregite tacit. 13 Este cazul doc. 10 şi 44 scrise de Calohna zugrav. 14 Cf. P. P. Panaitescu, Damaschin Mioc, op. cit., p. XVI. ,s Al. Mareş, op. cit., p. 56. 16 Cf. P. P. Panaitescu, Damaschin Mioc, op. cit., p. XVI. 17 Ibidem. XXII www.dacoromanica.ro Tratamentul contextelor slavone din documentele româneşti comportă mai multe situaţii: a) contexte slavone de mai mare întindere conţinând informaţii (nume proprii, date); au fost redate cu caractere chirilice şi traducere în aparat; b) contexte slavone reprezentând formule tipizate de mai mare întindere; au fost redate cu caractere chirilice, fără traducere; o listă a unor astfel de contexte a fost anexată la sfârşitul volumului; c) contexte slavone de mică întindere, sintagme sau cuvinte izolate des utilizate în documentele în limba română; au fost transliterate, fără traducere; o listă cu echivalenţele lor a fost anexată la sfârşitul volumului. NORMELE FOLOSITE LA ÎNTOCMIREA APARATULUI CRITIC Aparatul critic consemnează: a) grafiile emendate în text (greşeli evidente ale scribului, haplologie, grafii rebarbative care nu au acoperire fonetică); ele au fost menţionate direct, în alfabet chirilic; b) alte lecţiuni posibile ale unor grafii interpretate într-un anumit fel; ele au fost precedate de „altă lecţiune”; c) repetiţia unor cuvinte, silabe, slove; pentru cuvinte, în aparat s-a scris repetat, iar pentru silabe ori slove s-a consemnat grafia; d) intervenţii ale scribului (substituiri de litere, ştersături, marginale, interlineare) afectând o literă, grup de litere, cuvânt, sintagmă, secvenţă etc.: 1) intervenţiile marginale au fost precedate de „marg.”; în cazul unei sintagme sau secvenţe, ea a fost reprodusă în text şi repetată în notă între ghilimele cu indicaţia „marg. cifra din text s-a pus la umărul ultimului cuvânt din porţiunea adaosului; 2) substituiri aparţinând scribului: în text s-a redat ultima formă, iar în aparat prima formă cu litere chirilice, precedată de cuvântul iniţial; când substituirea a afectat un cuvânt sau o sintagmă, ele au fost reproduse în aparat precedate de cuvântul iniţial şi urmate de cuvântul barat; 3) adăugirile ulterioare deasupra rândului au fost semnalate în aparat prin reproducerea lor urmată de abrevierile ad. interlinear şi, unde a fost cazul, de a.m. (alea mânu = de altă mână): e) traducerea contextelor slavone sau greceşti; www.dacoromanica.ro XXIII f) specificareâ ,,semnătur(ă)(i) autograf(ă)(e)”; semnăturile neautografe au fost transcrise urmate de un punct; dacă documentul a fost însoţit de semnături autografe, acestea s-au redat fără punct, dar cu notă ce trimite la specificarea din aparatul critic; g) emendările unor forme corupte de nume proprii sau completarea unor lacune după alte documente sau după copii ale aceluiaşi document, cu specificarea cotei de depozit; h) alte observaţii, inadvertenţe etc. ♦ Rubrica ce conţine datele diplomatice a fost îmbogăţită, în acest volum, cu menţiunile, regestele şi rezumatele ce au putut fi recoltate din publicaţiile de specialitate. Această rubrică, inevitabil incompletă, poate constitui însă un sprijin în munca de cercetare a specialiştilor. ♦ Fiind o lucrare de colaborare, autorii găsesc că este necesar să facă publică partea de contribuţie a fiecăruia. Ca şi la volumele anterioare, la baza acestuia, au stat, într-o proporţie de 50%, acte transcrise cu ani în urmă de un numeros colectiv (vezi Introducere la colecţia „Documente privind istoria României”, voi. I, 1956, p. 3-4). Se cuvin amintiţi aici, cu toată recunoştinţa: Petre P. Panaitescu, Emil Vârtosu, Aurelian Sacerdoţeanu, Damaschin Mioc, Aurora Ilieş, Constantin Bălan. Precizăm însă că toate documentele au fost retranscrise conform noilor norme propuse în acest volum şi colaţionate cu originalele din diverse arhive. Violeta Barbu a asigurat transcrierea şi colaţionarea documentelor româneşti (312 documente). Marieta Chiper a asigurat transcrierea şi colaţionarea documentelor slavone (47 documente). Natalia Trandafirescu, cercetător la Arhivele Statului Bucureşti, a transcris documentele greceşti (3 documente), pentru care îi mulţumim şi pe această cale. Indicele de nume proprii a fost alcătuit după cum urmează: Violeta Barbu şi Gheorghe Lazăr au întocmit fişele documentelor româneşti şi au redactat integral indicele de nume proprii; Marieta Chiper a întocmit fişele documentelor slavone, iar Violeta Barbu a redactat indicele de materii. Lui Gheorghe Lazăr i se datorează întocmirea bibliografiei şi a referinţelor bibliografice din descrierea arheografică a documentelor, ca şi tabelul documentelor pe fonduri şi corespondenţa între aceste documente şi Catalogul documentelor Ţării Româneşti de la Arhivele Statului (1645-1649), întocmit de Marcel-Dumitru Ciucă şi Silvia Vătafu-Găitan, Bucureşti, 1993. Toate operaţiile pregătirii pentru tipar a volumului ca şi celelalte anexe se datorează Violetei Barbu şi lui Gheorghe Lazăr. XXIV www.dacoromanica.ro ♦ Normele de transcriere a documentelor slavone au fost stabilite în volumul 1 al colecţiei D.R.H., apărut în 1966, de către P. P. Panaitescu şi Damaschin Mioc (p. X11-X1V). Ele preconizau coborârea fără o semnalare specială a consoanelor finale suprascrise şi întregiri tacite într-o serie de cazuri enumerate de editori. Aceste norme corespundeau în general realităţilor lingvistice şi tradiţiei grafice a secolelor X1V-XV1. Pe măsură ce înaintăm în timp, limba slavonă a cancelariei domneşti - care devine unicul emitent sporadic de documente în această limbă -suferă un avansat proces de corupere şi de „românizare”, astfel încât, în epoca lui Matei Basarab, această evoluţie poate fi depistată uşor sub raportul frecventei apariţii a unor cuvinte româneşti, atât nume proprii, cât şi substantive comune, precum şi în extinderea lui casus generalis, în confuzia sau absenţa completă a desinenţelor cazuale. Documentele fiind texte de mică întindere, posibilitatea de a stabili norma fiecărui text în parte rămâne extrem de redusă. în această situaţie, se întrevedeau mai multe soluţii: cea dintâi, recomandată şi practicată de primii editori ai colecţiei, adică coborârea în rând a consoanelor suprascrise fără întregiri - cu puţine excepţii - şi fără semnalarea suprascrierii ar fi dus, în această epocă, la denaturarea masivă a limbii slavone sub aspectul normelor. Pe de altă parte, întregirea tuturor desinenţelor potrivit normelor limbii slavone din perioada clasică ar fi condus la o transcriere excesiv de interpretativă, având drept rezultat o restituire corectă dar artificială, mult îndepărtată de realitatea lingvistică şi grafică a slavonei diplomatice româneşti de la mijlocul secolului al XVII-lea. Alegerea unei soluţii de transcriere interpretativă moderată s-a impus ca o adaptare necesară la acest stadiu de evoluţie al limbii slavone diplomatice. De un real folos, în această privinţă, ne-a fost manualul de Slavă veche şi slavonă românească, apărut la Bucureşti în 1975, redactat de Gheorghe Mihăilă, Mircea Mitu, Lucia Djamo-Diaconiţă, Olga Stoicovici, Emil Vrabie şi coordonat de Pândele Olteanu. Am recurs deci la redarea în paranteze rotunde a consoanelor finale suprascrise cu excepţia: a) cuvintelor sau expresiilor care au intrat ca atare în limba română, menţionate în lista anexă de la finalul volumului: ex: epAT, eCT, bba, AGA, rop, 3GT, wt etc.; b) cuvintelor româneşti (nume comune şi proprii) întrebuinţate în forma flexionară românească: ex: AABOifA, KpciţoifAccKoyA, xpncOBOifA, 3AnncoyA; c) au fost întregite tacit, fără paranteze, anumite cuvinte sau expresii a căror recurenţă în formulele fixe de cancelarie este suficient de mare: ex: rocnoA’i», son», boîbboat», boa*, noAK, uioifMA, rpAA't; d) au fost întregite tacit fără paranteze desinenţele cazului genitiv (ero, NAinero, CB'feTAro), adverbele terminate în silaba ace (tajkb, ceace), reflexivul verbelor pronominale ce (MCKOifmiA ce); e) au fost întregite potrivit normei textului acele grafii care prezentau în acelaşi text şi forma desfăşurată. VIOLETA BARBU XXV www.dacoromanica.ro PRESCURTĂRI - BIBLIOGRAFIE Andreescu, M-rea Cornel = Andreescu, Uue fondaliou = Aricescu, Indice = Balş, Raport = Bilaşa, Documente = Bărbulescu, Relations des Roumains = Berechet, Album paleografie = Berechet, Doc. de drept public = Bogdan, Cinci doc. slavo-rom. = Boicescu, O nepoată a lui Mihai Viteazul = Bulat, M-rea Argeş = Buluţă, Craia, Manuscrise miniate = Andreescu, Şt., Trei veacuri de la întemeierea mănăstirii Cornet şi a bisericii de la Băjeşti (1666 1966), în „Mitropolia Olteniei”, an XVIII, 1966, nr. 7 8, p. 674 687. Andreescu, Şt., Uue fondaliou de Matei Basarab ă Giulgiu, în „Revue Roumaine d’Histoire”, t. XXV, 1986, nr. 4, p. 343 349. Aricescu, C., Indice de documente aflate iu Arhiva Statului şi uepublicate încă, în „Revista istorică a Arhivelor României”, Broşura I, Bucureşti, 1874; Broşura II, Bucureşti, 1876. Balş, G., Raport la şedinţa publică din 12 aprilie 1929 privind o do na] ie de documente, în AAR, p. adm., s. II, t. XLIX (1928 1929), p. 76. Bâlaşa, pr. D., Documente, în „Oltenia”, I, 1940, nr. 9, p. 130 132. Bărbulescu, I., Relations des Roninains avec Ies Serbes, Ies Bulgares, Ies Grecs et la Croaţie eit liaison avec la questiou Macedo-Rouniaine, Iaşi, 1912. Berechet, Şt., Album paleografie juridic, Iaşi, 1939. Berechet, Şt., Documente de drept public şi privat. Sec. XVI XVII, în „întregiri. Buletinul Institutului de Istoria Dreptului Vechi Românesc”, Iaşi, 1938, p. 169 212. Bogdan, I., Cinci documente istorice slavo-roiuăne din Archiva Curţii Imperiale de la Vieua, extras din AARMSI, s. II, t. XI (1888 1889). Boicescu, N. Al., O nepoată a Ini Mihai Viteazul şi coborâtorii ei, în „Arhivele Olteniei”, an XXII, 1943, nr. 125 130, p. 84 86, 125 126. Bulat, T. G., Ştiri documentare despre mănăstirea Argeşului iu timpul domniei lui Matei Vodă Basarab (1632-1654), în „Biserica Ortodoxă Română”, an XCIII, 1975, nr. 3-4, p. 360-370. Buluţă, Gh., Craia, Sultana, Manuscrise miniate şi ornate din epoca lui Matei Basarab, Bucureşti, 1984. www.dacoromanica.ro XXVII Burlacu, Album Cat. Drobeta Tr. Severin Cat. Ţ. Rom. Cândea, Mărturii Chelcea, Neagomireştii Ciucă, Reconstituirea Comori vâlcene Creşterea colecţiilor Cristescu, M-rea Arnota Demetrescu, Ist. oraşului Severin Dobrescu, Documente de moşneni Doc. referitoare Drăghiceanu, Mitrop. Târgoviştei Filitti, Arh. Cantacuzino Filitti, Condica Poenarilot-AImăjani România. Istorie in documente. Album, întocmit de Ioana Burlacu, Maria Dogaru, Silvia Popovici, Ioan Opriş, Maria Soveja, Bucureşti, 1992. Catalog de documente privitoare la istoria municipiului Drobeta Tr. Severin, part. a Il-a (1560-1900), întocmit de N. Chipurici şi Mite Măneanu, Drobeta Tumu-Severin, 1972. Catalogul documentelor Ţării Româneşti din Arhivele Statului, V, (1640-1644), întocmit de Marcel Dumitru Ciucă, Doina Duca-Tinculescu, Silvia Vătafu-Găitan, Bucureşti, 1985; VI (1645 1649), întocmit de Marcel Dumitru Ciucă şi Silvia Vătafu-Găitan, Bucureşti, 1993. Cândea, V., Mărturii româneşti peste hotare, I, Bucureşti, 1991. Chelcea, I., Un sat dispărut: Neagoiuireştii, în „Glasul Bisericii”, an XXIV, 1965, nr. 9 10, p 856 874. Ciucă, Marcel Dumitru, Reconstituirea hrisovului solemn al lui Matei Basarab din 28 febr. !645, dat Mănăstirii Sf. Ecaterina de la Muntele Siuai, în „Arhiva Românească", tom I, fasc. 1 1995, p. 159 173. Contoii arhivistice vâlcene. Catalogul documentelor de la Arhiva Statului din Răinuicu-Vâlcea (1467 1800), întocmit de C. Tamaş, I. Soare, Carmen Manea-Andreescu, Bucureşti, 1985. Biblioteca Academiei Române, Creşterea colecţiilor in anul 1905, Bucureşti, 1907. Cristescu, D., Sfânta mănăstire Arnota, Rm. Vâlcea, 1937. Demetrescu, V., Istoria oraşului Severin, Severin, 1883. Dobrescu, I. C., Documente de moşneni (Brădet-Mehedinţi), în „Revista Arhivelor”, voi. I, 1944, p. 30-46. Documente referitoare la istoria judeţului Teleorman (1441-1700), I, întocmit de Maria Georgescu şi Gheorghe Popa, Bucureşti, 1989. Drăghiceanu, V., Mitropolia Târgoviştei. Note istorice şi arheologice. Bucureşti, 1933. Filitti, I. C., Arhiva Gheorghe Grigore Cantacuzino, Bucureşti, 1919. Filitti, I. C., Condica Poeuarilor-Almăjani, în „Arhivele Olteniei”, an VIII, 1929, nr. 41-42, p. 1-16; nr. 43-44, p. 284-308. XXVIII www.dacoromanica.ro Furnică, Din ist. comerţului Furtună, Ucenicii stareţului Paisie Ghibănescu, Surele Giurescu, Studii de ist. Giurescu, Studii de ist. soc. Grecianu, Genealogiile Hasdeu, Etyniologicuni lonaşcu. Bis., chipul i şi doc. Ionaşcu, Curtea de Argeş lonaşcu, Doc. Şerbaneşti Ionaşcu, însemnări Ionaşcu, M-rea Ciolanu Ionaşcu, Schitul Grăjdaua Ionescu, Relaţiile Ionescu, Gion, Un hrisov inedit Ionescu, G. M., Ist. Cotrocenilor Furnică, D. Z., Din istoria comerţului la români. Mai ales băcănia, Bucureşti, 1908. Furtună, D., Ucenicii stareţului Paisie in mănăstirile Ceruica şi Căldăruşani cu un scurt istoric asupra acestor monastiri. Bucureşti, \ 1927 . Ghibănescu. Gh., Surele şi izvoade (Documente slavo-romăue), VI, Iaşi, 1909. Giurescu, C., Studii de istorie, antologie, îngrijire de ediţie şi introducere de Dinu C. Giurescu, Bucureşti, 1993. Giurescu, C., Studii de istorie socială, Bucureşti, 1943. Grecianu, Şt. D., Genealogiile documentate ale familiilor boiereşti, I, Bucureşti, 1913; II, Bucureşti, 1916. Hasdeu, B. P.. Er\ mologicnm Magnuin Ronianiae. Dicţionarul limbei istorice şi poporane, t. III, Bucureşti, 1893. Ionaşcu, I., Biserici, chipuri şi documente din Olt. • Crâi ova, 1934. Ionaşcu, I-, Dm relaţiile mănăstirii Curtea de Argeş cu orăşenii argeşeni, în „Revista Istorică Română”, XIV, 1944, fasc. II, p. 458-466. Ionaşcu, I., Documentele moşiilor schitului Şerbăneşti-Mornnglavn din Vâlcea, în -Arhivele Olteniei”, an XVII, 1938, nr. 97 100, p. 289 310. Ionaşcu, I., însemnări pe maiginea volumului Monografia judeţului Romanafi de d-nii St. N. Ricnian, Di: Fi: losif, V. Enescu şi căp. Paul Constant, în „Arhivele Olteniei”, an XVI, 1937, nr. 89 91, p. 182 192. Ionaşcu, I., Ştire nonă asupra mănăstirii Ciolan (Buzău), Buzău, 1936; extras din „îngerul”, VIII, nr. I 2. Ionaşcu, I., Un fost metoh al Pantelimonului: Schitul Grăjdaua (Buzău). Cu documente şi registre mai ales din arhiva Eforiei Spitalelor civile, Buzău, 1936. Ionescu, D. G., Relaţiile ţărilor române cn Patriarhia din Alexandria, Bucureşti, 1935. Ionescu, Gion, Un hrisov inedit de la Matei Bararab, în „Revista Arhivelor”, an LVI, voi. XLIII, 1979, nr. 2, p. 184-186. Ionescu, G. M., Istoria Cotrocenilor, Lupescilor (Sf. Elefterie) şi Grozăveştilor, Bucureşti, 1902. XXIX www.dacoromanica.ro Iorga, Studii şi doc. Lehr, Factori Mano, Familia Mano Mazarakis, DvpfioÂrj Mărturii ale trecutului Mioc, Materiale Mosco, Doc. olteneşti Muşeţeanu, M-rea Glavacioc Năstase, Marinescu, Les ades Năsturel, Bis. Stavropoleos Năsturel, Genealogia Năsturelilor Năsturel, Neamul boierilor Părşcoveni Nicolae, Ctitoriile Nicolăescu-Plopşor, Monografia Nicolăescu-Plopşor, Şucu, Documente Iorga, N., Studii şi documente cu privire la istoria românilor, V, VI, VII, X (Braşovul şi românii), XVI, Bucureşti, 1903-1909. Lehr, Lia, Factori determinanţi în evoluţia demografică a Ţării Româneşti în secolul al XVII-lea, în SMIM, VII, 1974, p. 161-203. Mano, C. G., Documente din secolele al XVI-lea şi al XlX-lea privitoare la familia Mano, Bucureşti, 1907. Mazarakis, Gh., 27vpfioÂt) sic rtijv iaxopiav Ttţc sv Aiyutrrtp opdodogov SKKĂtţaiac, Alexandria, 1932. Mărturii ale trecutului. Album de documente, întocmit de Maria Soveja, Ioana Burlacu, Ioan Opriş, Bucureşti, 1981. Mioc, Materiale româneşti din arhive străine, în SMIM, VI, 1973, p. 324 347. Hagi-Mosco, E., Documente olteueşti, în „Arhivele Olteniei”, an IX, 1930, nr. 49 50, p. 179 189. Muşeţeanu, Pr. I., Mănăstirea Glavacioc. Monografie istorică, Bucureşti, 1933. Năstase, D., Marinescu, F., Les ades ronmains de Simonopetra (Mont Athos). Catalogue somniaire, Athines, 1987. Năsturel, gen. P. V., Biserica Stavropoleos din Bucureşti, după documentele din Arhivele Statului, Bucureşti, 1906. Năsturel, gen. P. V., Genealogia Năsturelilor, în „Revista pentru istorie, arheologie şi filologie”, XI, 1910, p. 37-71, 282-330; XII, 1911, p. 7-43; XIII, 1912, p. 46 90; XV, 1914, p. 81-119; XVI, 1915, p. 81-136. Năsturel, gen. P. V., Neamul boierilor Părşcoveni, în „Literatura şi arta română”, an IX, 1905, p. 97-102, 167 174, 285-292, 367-374, 567-574, 727-735. Nicolae, Veniamin, Ctitoriile lui Matei Basarab, Bucureşti, 1982. Nicolăescu-Plopşor, C. S., Monografia Judeţului Dolj. Izvoare istorice, voi. III, în „Oltenia”, cartea a XH-a, 8 22 ianuarie 1945. Nicolăescu-Plopşor, C. S., Şucu, I., Documente privitoare la moşiile Brativoeşti, Gioroc şi Puţuri din jud. Dolj, în „Oltenia”, cartea II, 1941, nr. 1-4, p. 16-17. XXX www.dacoromanica.ro Nicolescu, Din genealogia Panaitescu, Dreptul Panaitescu, Obştea Popescu-Răcăreanu, Moşnenii Răcăreni Popescu-Cilieni, Donat, Doc. neamului Sămbotin Potra, Contrib. ist. ţiganilor Potra, Doc. Bucureşti Potra, Doc. oraşului Bucureşti Potra, Tezaurul Răuţescu, Câmpulung Mnşcel Rezachevici, Bătălia de la Gura Nişcovnlni Romanescu, Patrafirul Buzeştilor Rosetti, Pământul Sacerdoţeanu, Arhiva ni-rii Cozia Sacerdoţeanu, Marula Sacerdoţeanu, Moara din Râmnic Sacerdoţeanu, Tndor spudei Nicolescu, I., Din genealogia familiei Golescu. Evstratie vistierul, în „Noua revistă română pentru politică, literatură, ştiinţă şi artă”, an IV, 1901, p. 331-336. Panaitescu, P. P., Dreptul de strămutare in ţările române, în SMIM, I, 1956, p. 63-122. Panaitescu, P. P., Obştea ţărănească iu Ţara Românească şi Moldova, Bucureşti, 1964. Popescu-Răcăreanu, N. M., Moşnenii Răcăreni ot Boanga şi satul lor Răcari, Judeţul Dămboviţa. Fapte şi documente, Târgovişte, 1939. Popescu-Cilieni, I., Donat, I., Documentele neamului Sămbotin, în „Arhivele Olteniei”, an XVIII, 1939, nr. 104-106, p. 468-470. Potra, G., Contribuţii la istoricul ţiganilor din România, Bucureşti, 1939. Potra, G., Documente privitoare la istoria oraşului Bucureşti (1594-1821), Bucureşti, 1961. Potra, G., Documente privitoare la istoria oraşului Bucureşti (1634—1800), Bucureşti, 1982. Potra G., Tezaurul documentar al judeţului Dămboviţa (1418-1800), Târgovişte, 1972. Răuţescu, I., Câmpulung Muşcel. Monografie istorică. Câmpulung Muscel, 1943. Rezachevici, C., Bătălia de la Gura Nişcovului (august 1601). Contribuţii privind istoria Ţării Româneşti in epoca Ini Mihai Viteazul şi activitatea militară a Ini Radu Şerban înaintea domniei, în „Studii. Revistă de istorie”, t. XXIV (1971), nr. 6, p. 1 143-1 157. Romanescu, M., Patrafirul Buzeştilor de la Banja (Boka Kotorska), în „Arhivele Olteniei”, an XVII, 1938, nr. 95 96, p. 1-18. Rosetti, R., Pământul, sătenii şi stăpânii în Moldova, t. I, Bucureşti, 1907. Sacerdoţeanu, A., Din arhiva mănăstirii Cozia, în „Hrisovul”, VI, 1946, p. 65 101. Sacerdoţeanu, A., Marula mi e fiica lui Miliai Viteazul, în „Hrisovul”, I, 1941, p. 218 240. Sacerdoţeanu, A., Moara din Râmnic a mănăstirii Govora, în „Mitropolia Olteniei”, an XV, 1963, nr. 5-6, p. 371-390. Sacerdoţeanu, A., Tudor spadei, viitorul mitropolit Teodosie al Ungrovlahiei (1688—1708), în „Mitropolia Olteniei”, an XXII, 1970, nr. 5-8, p. 639-652. www.dacoromanica.ro XXXI Sacerdoţeanu, Regleanu, Facsimile Sachelarescu, Plumbuita Simache, Cotropirea pământurilor Stancu, Doc. Fieni Stoicescu, Despre org. pazei Stoicescu, Dicţ. marilor dregători Stoicescu, Matei Basarab Stoicescu, Subalternii marilor dregători Şerbănescu, M-rea Snagov Ştefanescu, Catalog Ştefulescu, Din trecutul Gorjului Ştefulescu, Doc. slavo-rom. Ştefulescu, Gorjul ist. fi pit. Ştefulescu, Polovragii Ştefulescu, Tismana Tanoviceanu, Doc. importante Teodorescu, Monografia oraşului Cămpina = Sacerdoţeanu, A., Regleanu, M. G., Culegere de facsimile - serie greacă. Bucureşti, 1942. = Sachelarescu, I., Din istoria Bucureştilor. Plumbuita, Bucureşti, 1940. = Simache, N. I., Creşterea domeuiului feudal in secolul al XVÎI-lea. Cotropirea pământurilor ţăranilor din Fulga, în „Studii şi materiale privitoare la trecutul istoric al Prahovei”, Ploieşti, 1970, p. 107-176. = Stancu, D., Documente privitoare la aşezarea Fieni din judeţul Dâmbovifa, în „Acta Valachica”. Studii şi materiale de istorie a culturii, Târgovişte, 1972, p. 185-196. = Stoicescu, N., Despre organizarea pazei hotarelor iu Ţara Românească in sec. XV-XVII, în SMIM, IV, 1960, p. 191-222. = Stoicescu, N., Dicţionar al marilor dregători din Ţara Romăuească şi Moldova. Sec. XIV-XVII, Bucureşti, 1971. = Stoicescu, N., Matei Basarab, Bucureşti, 1988. = Stoicescu, N., Despre subalternii marilor dregători diu Ţara Românească şi Moldova (sec. XV- mijlocul sec. XVIII), în SMIM, VI, 1973, p. 61-90. = Şerbănescu, N., Istoria mănăstirii Suagov, Bucureşti, 1944, = Ştefanescu, L., Catalogul documentelor epocii lui Matei Basarab păstrate iu colecţiile Muzeului de Istorie al Municipiului Bucureşti, în voi. „Matei Basarab şi Bucureştii", Bucureşti, 1983, p. 143-165. • Ştefulescu, Al., Din trecutul Gorjului. Satele dispărute. Satele care şi-au schimbat numele. Configuraţia Gorjului - Culele, în „Societatea Geografică Română”, an XXVIII, 1907, nr. 1, p. 17-160. = Ştefulescu, Al., Documente slavo-romăne relative la Gorj (1406-1665), Târgu Jiului, 1908. = Ştefulescu, Al., Gorjul istoric şi pitoresc, Târgu Jiului, 1904. = Ştefulescu, Al., Polovragii, Târgu Jiului, 1906. = Ştefulescu, Al., Măuăstirea Tismana, Bucureşti, 1909. = Tanoviceanu, I., Documente importaute, în „Revista pentru istorie, arheologie şi filologie”, XIV, 1913, p. 5-12. = Teodorescu, S., Monografia oraşului Cămpina. Istorie şi documeute, Cămpina, 1924. XXXII www.dacoromanica.ro Tezaur vălcean Vasilescu, Ornamentaţia şi miniaturile Vasilescu, Boiangiu, Scrierea chirilică Vlădăianu, Boierii din Cernaia Tezaur medieval vălcean. Catalogul documentelor de la Arhivele Statului din Rămnicu Vâlcea (1388— 1715), I, întocmit de Tamaş C., Soare I., Andreescu Carmen, Bucureşti, 1983. Vasilescu, Veronica, Ornamentaţia şi miniaturile documentelor din Ţara Românească până la Constantin Brâncoveanu, în „Revista Arhivelor”, XI, 1968, nr. 2, p. 253-264. Vasilescu, Veronica, Boiangiu, Aneta, Scrierea chirilică românească. Album de paleografie, Bucureşti, 1982. Vlădăianu, I., Boierii din Cernaia, în „Arhivele Olteniei”, an XIX, 1940, nr. 107-112, p. 60-66, 83-94. XXXIII www.dacoromanica.ro REZUMATELE DOCUMENTELOR 1. (Circa 1645). Fătul şi fraţii săi, Dumitru şi Radul, vând comisului Apostolache 12 pogoane de ţarină de vie pe Sperlea şi 2 pogoane la pivniţă, la mănăstire (la Mâstâneşti). 2. (Circa 1645), Fieni. Fraţii toţi: Stanciul, Stan, Mare, alt Stan vând jupânului Ghinea ocină în pajişte, o funie şi jumătate cu 2 vaduri (In hotarul Fianilor). 3. 1645 (7153) (ianuarie-august), Tărgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte lui Preda mare clucer şi lui Udrea satul Dăieşti cu rumâni. 4. 1645 (7153) ianuarie 6. Sătenii din Bârzoteni, j. Vâlcea, se vând rumâni cu ocinele lor lui Diicul mare spătar din Buiceşti. 5. 1645 (7153) ianuarie 8. însemnare de bani ce a dat Nicula logofăt unor locuitori din satele Modoia şi Bicoi pentru rumânie. 6. 1645 (7153) ianuarie 8. Pavel postelnic şi cu nepoatele sale vând lui Matei Basarab voievod ocină în Brăgăreşti, j. Sac. 7. 1645 (7153) ianuarie 8. Stan cu fraţii lui şi alţi megieşi vând lui Neagoe paharnic şi lui Gheorghe şi Moise spătari, ocine în Cândeşti. 8. 1645 (7153) ianuarie 8, Tărgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte lui Stoica logofăt din Bătieşti, j. Muşcel şi Pădureţ, ocini şi livezi în Izvorani, cumpărate de la Pană căpitan, Arsenie postelnic din Budeasa şi Radu cojocarul. 9. 1645 (7153) ianuarie 10, Tărgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte lui Dumitru fost mare vornic satul Tătara, j. Ilfov, cu rumâni. 10. 164(5) (715(3)) ianuarie 11. Stanciul şi nepotul lui, Manea, fiul lui Paraschiva din Băleni, vând ocină lui Radul (Potlogeanul). 11. 1645 (7153) ianuarie 12, Tărgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte lui Ion din Poenărei, j. Muşcel şi Pădureţ, ocină în sat. 12. 1645 (7153) ianuarie 14. Calea lasă fiilor ei, popa Ivul şi Radu, toate moşiile, iar pe fiul ei Dumitra îl dezmoşteneşte. 13. 1645 (7153) ianuarie 14. Donca vătaf mărturiseşte că Vlad paharnic face schimb de ţigani cu Matei Basarab voievod. 14. 1645 (7153) ianuarie 14. Vasilie, feciorul lui Jipa din Păuşeşti, vinde lui Sima vistier moşie şi vie în Păuşeşti. ÎS. 1645 (7153) ianuarie 14. Matei Basarab voievod întăreşte ipănăstirii Cozia şi egumenului Ştefan un rumân. 16. 164(5) (715(3)) ianuarie 15. Dumitraşco Spineanul clucer şi Pârvul al doilea postelnic adeveresc schimbul de ocine între mănăstirea Ţânţăreni şi Dumitra Filişanul. 17. 1645 (7153) ianuarie 15. Matei Basarab voievod împuterniceşte pe Necula pârcălabul să prade împreună cu Tănasie al doilea portar pe Manole din Cemaia şi alţii pentru jurământ strâmb. 18. 1645 (7153) ianuarie 15, Tărgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte lui Paraschiva şi Stancăi, fiii lui Ivan postelnic din Rumceni, moşii în Negrească, Jiliştea şi Măxin, în urma unei judecăţi. www.dacoromanica.ro XXXV 19. 1645 (7153) ianuarie 16. Tanasie paharnic din Bărbăteşti vinde fiului său, Pătru logofăt, un rumân. 20. 1645 (7153) ianuarie 16. Zapis de jurători pentru megieşii din Voiceşti, întărit de Matei Basarab voievod. 21. 1645 (7153) ianuarie 17. Neaga, fiica lui Stan, vinde lui Udrea ocină In funia popească din apa Teleajenului. 22. 1645 (7153) ianuarie 17. Matei Basarab voievod porunceşte lui Ghinea roşu din Turbure să-şi ia datoriile de la satele Mălureni şi Brăteşti. 23. 1645 (7153) ianuarie 18. Vasile comis vinde lui Ghinea cupeţ jumătate din satul Năneşti, j. Vlaşca, cu rumâni. 24. 1645 (7153) ianuarie 18. Matei Basarab voievod întăreşte lui Udrea logofăt şi sofiei lui, Caplea, din Rădăcineşti, j. Argeş, o vie cu casă. 25. 1645 (7153) ianuarie 19. Neguţ cu feciorii lui cumpără o parte de moşie a lui Pantazi din Ţâţa. 26. 1645 (7153) ianuarie 20. Roşii, păhămiceii, comişeii şi megieşii din Bănceşti vând lui Necula ocina lui Stanciul Şchiopul pentru partea lui de bir şi de miere. 27. 1645 (7153) ianuarie 20. Cârstea din Fieni vinde lui Neguţ vătaf şi feciorilor lui partea sa de ocină din Lazul cu Socii. 28. 1645 (7153) ianuarie 20. Mânea cu fratele său şi feciorii lui vând lui Iorgachi vornic ocină în Cozleciu şi livadă în Radila. 29. 1645 (7153) ianuarie 20, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte lui Stanciu logofăt din Cârstieneşti un rumân. 30. (1645), ianuarie 20, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte lui Mareş logofăt ocină în Băjeşti, j. Muşcel şi Pădureţ, în urma unei judecăţi. 31. 1645 (7J53) ianuarie 23, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte lui Diicul mare spătar din Buiceşti jumătate din satul Brătivoieşti, j. Dolj, cu rumâni. 32. 1645 (7153) ianuarie 24, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte lui Stanciul logofăt din Cârstieneşti ocină şi rumâni în Bumbeşti, j. Argeş. 33. 1645 (7153) ianuarie 25. Duca ceauş din Piteşti cu fraţii lui vând lui Constandin mare postelnic (Cantacuzino) pivniţă şi locuri de prăvălii în Bucureşti. 34. 1645 (7153) ianuarie 27. Gherghe din Piteşti cu feciorii lui vând lui Constandin Gălăţeanul căpitan moşie şi vii în Sămara. 35. 1645 (7153) ianuarie 28. Matei Basarab voievod împuterniceşte pe Gherghe vistier să-şi ia de la banul Radul Buzescul nişte ţigani. 36. 1645 (7153) ianuarie 28. Matei Basarab voievod întăreşte lui Iştfan stolnic din Câineşti o livadă de la Radul şi o vie in Melcerea, în urma unei judecăţi. 37. 1645 (7153) ianuarie 28. Matei Basarab voievod întăreşte Radei, fiica lui Matei postelnic din Mihăieşti, moşie în Goleşti, j. Muşcel şi Pădureţ, în urma unei judecăţi. 38. 1645 (7153) ianuarie 29. Matei Basarab voievod porunceşte mănăstirii Cozia să renunţe la o ţigancă de la mănăstirea Dintrunlemn. 39. 1645 (7153) (ianuarie) 31, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte iertarea de rumânie a satului Bălfaţii, j. Teleorman. 40. 1645 (7153) februarie 2, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte lui Constantin clucer din Gumno ocină in Mogoşani, j. Vlaşca, fostă a lui Chiriac postelnic din Copăceni. 41. 1645 (7153) februarie 3, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte lui Neagoe moşie în Bădeni, j. Secuieni. 42. 1645 (7153) februarie 6 Evstratie al doilea vistier porunceşte satului Boldurugeşti să dea ascultare mănăstirii Plumbuita. 43. 1645 (7153) februarie 6. Matei Basarab voievod porunceşte satului Boldurugeşti să dea ascultare mănăstirii Plumbuita. XXXVI www.dacoromanica.ro 44. (1645) februarie 6. Crăciun, fiul lui Hodie şi fratele său, Mircea zălogesc lui Radul din Suseni 40 de stânjeni. 45. 1645 (7153) februarie 10, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte megieşilor din Petreştii de Sus, j. Gorj, ocină în sat. 46. 1645 (7153) februarie 13. Matei Basarab voievod întăreşte lui Vlaicul cel bătrân şi lui Ghenghea din Ogretin, j. Sac, jumătate din satul Ceraşi. 47. 1645 (7153) februarie 20, Târgovişte. Matei Basarab voievod scuteşte mănăstirea Urecheşti, j. Râmnicul Sărat, de toate dările şi slujbele de peste an, 48. 1645 (7153) februarie 23, Târgovişte. Matei Basarab voievod scuteşte de vinărici via din dealul Târgoviştei a lui Radu mare logofăt. 49. 1645 (7153) februarie 24, Micşani. Şteful zălogeşte moşia sa din Micşani lui Oprina şi lui Neagul. 50. 1645 (7153) februarie 25. Gherghe diacon cu fratele său, Standul, vând lui Tudor vomic din Răteşti ocină la Mâstâneşti şi la Buzotă. 51. 1645 (7153) februarie 28, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte lui Ghiorma mare sluger nişte ţigani din Moldova. 52. 1645 (7153) februarie 28, Târgovişte. Matei Basarab voievod dăruieşte mănăstirii Marea Lavră de la Sinai venitul băii din cetatea Giurgiului. 53. 1645 (7153) martie 1. Nica postelnic din Săteni vinde lui Bunea vistier un rumân. 54. 1645 (7153) martie 2. Barbu, fiul lui Pătru logofăt din Gârleni, face schimb de ţigănci cu Pahomie, egumenul mănăstirii Sadova. 55. 1645 (7153) martie 2. Manole, negustor din Floci, cu sofia sa vând popii Jipa din Vemeşti ocină în Băiculeşti. 56. 1645 (7153) martie 2. Necula, fiul lui Manole negufător din Floci, şi Tudora, mătuşa lui, vând popii Jipa din Vemeşti ocină în Băiculeşti. 57. 1645 (7153) martie 3, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte lui Neagoe Arbunescul ocină în Cegani, j. Ialomiţa, cumpărată de la Stoica paharnic din Dragomireşti. 58. 164$ (7153) martie 3, Târgovişte. Matei Basarab Voievod întăreşte lui Şerbu, Manolie şi Efrem din Şerpăteşti eliberarea de rumânie de către Muja monah. 59. 1645 (7153) martie 5. Hrizea clucer dăruieşte mănăstirii Sfânta Troifă vii în dealul Sârbenilor. 60. 1645 (7153) martie 5, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte lui Drăguşin mare paharnic din Deleni ocină cu rumâni la Gârleşti, Comăniţa şi Stoiceni şi rumâni în satul Belitori. 61. 1645 (7153) martie 7. Mitrea şi Stoica vând Sincăi un loc în oraşul Râmnic. 62. 1645 (7153) martie 8. Ştefan episcop de Buzău întăreşte lui Jipa postelnic din Vemeşti ocină în Căldăreşti, în urma unei judecăţi. 63. 1645 (7153) martie 8, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte răscumpărarea de rumânie a lui Calotă din Hierăşti, j. Vâlcea. 64. 1645 (7153) martie 9. Constandin cu fiul său se vând rumâni cu moşia lor din Chiceni lui Preda mare clucer. 65. 1645 (7153) martie 9. Mărturie că Dragul cumpără de la Mordan şi Muşa un loc de pădure. 66. 1645 (7153) martie 11. Stoica şi Dona din Studeniţa mărturisesc că sunt rumâni ai mănăstirii Cozia. 67. 1645 (7153) martie 12. Voicu Vâlculescul din Buzău vinde lui Radu din Găgeni ocină în Smedeşti, j. Buzău. 68. 1645 (7153) martie 13, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte lui Drăghici logofăt şi lui Ianiu postelnic din Pleşoi, j. Dolj, satul Stejariul, j. Mehedinţi. 69. 1645 (7153) martie 14, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte lui Lupul vomic ocină cu rumâni în satul Ioneşti, j. Argeş. www.dacoromanica.ro XXXVII 70- 1645 (7153) martie 15. Matei Basarab voievod întăreşte mănăstirii Snagov vama de la gârla Spanţovului. 71. 1645 (7153) martie 16. Radul al doilea armaş vinde o vie lui Văsiu paicul. 72. 1645 (7153) martie ÎS. Petco se vinde rumân mănăstirii Cotmeana în locul lui Radul Brânzecul din Bărbăteşti. 73. 1645 (7153) martie 20. Tudor logofăt din Bujorani vinde lui Nicula al doilea logofăt o vie. 74. 1645 (7153) martie 22. Petrea clucer cu sofia lui zălogesc satul Ciliani la Evstratie al doilea vistier. 75. (1645 martie 23 —1654 aprilie). Paisie, patriarhul Ierusalimului, scrie egumenilor Ţării Româneşti pentru evidenfa veniturilor mănăstireşti. 76. 1645 (7153) martie 25. Buica, fiica lui Preda sluger din Greci, vinde lui Evstratie al doilea vistier moşia sa din Cârlomani, j. Olt. 77. 1645 (7153) martie 27. Matei Basarab voievod întăreşte lui Preda postelnic 3 rumâni ai fratelui său, Radul armaş din Uieşfi. 78. 1645 (7153) martie 28, Tărgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte mănăstirii Banul din Buzău satul Groşanii cu plasele Obidiţi, Căldăreşti şi Mălăieşti, j. Buzău. 79. 1645 (7153) martie 28, Tărgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte mănăstirii Căldăruşani dreptul de a lua în fiecare an 300 bucăţi de sare de la ocna Ghitioara. 80. 1645 (7153) martie 29, Tărgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte mănăstirii Căldăruşani vama de la balta satului Ciorani, j. Ialomiţa şi ocină în Ciorani. 81. 1645 (7153) martie 31. Matei Basarab voievod porunceşte birarilor să nu mai ia bucatele mănăstirii Argeş şi ale satului Flămânzeşti pentru birul satelor Iaşi şi Prăvăleni. 82. (Ante 1645 (7153) aprilie 2). Mănea Groşanul, fiul lui Crăciun Nuţei, se vinde rumân mănăstirii Tismana împreună cu fiii şi moşia sa. 83. 1645 (7153) aprilie 2. Matei Basarab voievod întăreşte mănăstirii Tismana ocină în Groşani, j. Goij. 84. 1645 (7153) aprilie (4), Tărgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte egumenului Neofit de la mănăstirea Menedicul să ia 100 vedre de vin. 85. 1645 (7153) aprilie 5. Diicul mare spătar porunceşte vameşilor să nu mai oprească venitul mănăstirii Sfânta Troiţă de la balta Părăipani. 86. 1645 (7153) aprilie 6. Popa Vancea cu fratele său se înfrăţesc cu Tudor logofăt pe ocina din Sâmbotiji. 87. 1645 (7153) aprilie 6. Popa Vancea vinde lui Tudor logofăt o silişte şi un loc. 88. 1645 (7153) aprilie 7. Stanciul din Mâstâneşti vinde lui Tudor logofăt din Răteşti o vie în dealul Mâstâneştilor. 89. 1645 (7153) aprilie 9. Matei Basarab voievod porunceşte lui Anghel din Floci să ia de la egumenul mănăstirii Vaideei banii pe care i-a împrumutat lui Meiotă în schimbul moşiei acestuia de la Sărăţeni. 90. 16(45) (71(53)) aprilie 9, Tărgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte lui Ţintea şi lui Grosea ocine în Scăieni. 91. 1645 (7153) aprilie 10. Dionisia călugăriţa băneasa închină mănăstirii Duşco şi mănăstirii Banul 6 pogoane de vie. 92. 1645 (7153) aprilie 10. Matei Basarab voievod porunceşte mai multor martori să cerceteze dacă Drăghia din Grozeşti, j. Mehedinţi, este rumân al mănăstirii Tismana. 93. 1645 (7153) aprilie 11. Foiţă de rumânii din Ciliani şi din Crăceşti, j. Olt, vânduţi de Petrea clucer şi soţia sa lui Constandin mare postelnic şi lui Evstratie al doilea vistier. 94. 1645 (7153) aprilie 11. Drăghici logofăt vinde parte din Smârciu lui Manea şi altora. 95. 1645 (7153) aprilie 12. Pătru cu fratele său vând lui Danciul căpitan moşie în Mărăcini, ca să plătească birul de ţară. XXXVIII www.dacoromanica.ro 96. 1645 (7153) aprilie 12. Stan postelnic din Miceşti cu sofia lui vând lui Stanciul logofăt şi Oprei logofăt moşii în: Budişteni, Dobroieştii de Jos şi Crângureni. 97. 1645 (7153) aprilie 12, Tărgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte episcopiei de Buzău moşie la Vemeşti, 171 de stânjeni. 98. 1645 (7153) aprilie 12, Tărgovişte. Matei Basarab voievod porunceşte la 12 boieri să hotărnicească moşiile mănăstirii Menedic: Fureşti, Clociţi, Goicelul şi Săruleşti. 99. 1645 (7153) aprilie 15. Dumitru din Urşani vinde lui Nedelco vătaf din Râmeşti un loc în Sârbi. 100. 1645 (7153) aprilie 15. Neagu armaş şi cu soţia sa vând lui Stoica moşie în Stănceşti. 101. 1645 (7153) aprilie 15, Tărgovişte. Carte de adeverire a şase boieri pentru ocina lui Păiş şi a nepotului său, Udrişte. 102. 1645 (7153) aprilie 15. Petru al doilea clucer cu soţia lui vând Ancăi şi lui Constandin mare postelnic satul Cilianii şi siliştea Crăceştilor de lângă Olt. 103. 1645 (7153) aprilie 16. Badiu vinde lui Mihai şi altora partea lui de ocină în Potlogi. 104. 1645 (7153) aprilie 16. Neguţ vătaf din Ţâţa cu feciorii lui cumpără de la Marin un loc în Fiani. 105. 1645 (7153) aprilie 16. Matei Basarab voievod întăreşte mănăstirii Cozia doi rumâni din Cărăreni în urma unei judecăţi. 106. 1645 (7153) {post aprilie 16). însemnarea de stânjenii de moşie vânduţi la Mitropolie de Teodor, fiul lui Neguţ vătaf din Ţâţa. 107. (1645) aprilie (16). Sora, Anca, Neacşa şi Neaga, fetele lui Stanciul, vând lui Costin şi Voicăi moşie în Crevedia. 108. (Post 1645 aprilie 16). însemnare pentru o iapă murgă luată de Mihai precum şi pentru o parte de moşie şi bani. 109. (Post 1645 aprilie 16). însemnare pentru un cal şi un bou luaţi de Mihai. 110. (Post 1645 aprilie 16). Radu cumpără de la popa Radu din Dudeşti un bou pentru care Radu zălogeşte 4 coţi de postav la Iorga cupeţ. 111. 1645 (7153) aprilie 17, Tărgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte eliberarea de rumânie a satului Ruseneşti, j. Romanaţi. 112. 1645 (7153) aprilie 18. Oprea din Cărăreni recunoaşte că este rumân al mănăstirii Cozia. 113. 1645 (7153) aprilie 18. Pătru, fiul lui Drăghici din Sămara, vinde lui Ivan Cortofleş a treia parte din siliştea sa din funia budească. 114. 1645 (7153) aprilie 18, Tărgovişte. Stroe mare vistier dă mănăstirii Cozia moşii în Frăsinet, j. Romanaţi, şi primeşte în schimb moşii la Floreni şi Grădiştea pe Teleormănel. 115. 1645 (7153) aprilie 18, Tărgovişte. Ştefan, egumen la mănăstirea Cozia, vinde moşiile din Grădiştea şi Floreni pe Teleormănel şi cumpără ocină în Frăsinet, j. Romanaţi. 116. 1645 (7153) aprilie 18, Tărgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte mănăstirii Câmpulung moşii şi rumâni în Moiteni şi Uda, j. Vlaşca. 117. 1645 (7153) aprilie 18. Matei Basarab voievod porunceşte bănişorilor, armăşeilor, schilerilor şi vătafilor de plai să lase în pace satele Corbii de Piatră, Nucşoara şi Domneşti, j. Muşcel. 118. 1645 (7153) aprilie 18. Matei Basarab voievod întăreşte lui Gherghe spătar, Neagoe spătar şi lui Moise spătar doi rumâni din Bădeni cu ocinele lor în urma unei judecăţi. 119. 1645 (7153) aprilie 18. Matei Basarab voievod întăreşte postelnicului Jipa din Vemeşti stăpânirea peste Măteşti, j. Buzău. 120. 1645 (7153) aprilie 20. Ionaşcu, fiul lui Albu din Pârscov, vinde lui Vladul 5 pământuri. 121. 1645 (7153) aprilie 20. Mirean din Sămara vinde lui Ivan un loc din funia câineşească. 122. 1645 (7153) aprilie 20, Tărgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte Muşei Ciurdăreasa şi nepotului ei satul Seaca, j. Mehedinţi, cu rumâni. XXXIX www.dacoromanica.ro 123. 1645 (7153) aprilie 20, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte lui Utmeşe, fiul lui Stan Capugras şi altora din Hurezi, j. Vâlcea, moşie. 124. 1645 (7153) aprilie 21. Vasilie şi Albul din Rătivoeşti vând lui Şerban vistier vii la Ştefăneşti. 125. 1645 (7153) aprilie 22, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte lui Dumitraşcu Filipescul fost mare stolnic rumâni în Măgureni. 126. (1645) aprilie 23, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte lui Ivaşcu armaş Cepariul satele Cepari, Rudeni, Bârseşti, Tigveni, Danul, Surpaţi, j. Argeş. 127. 1645 (7153) aprilie 24, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte lui Pătru paharnic, Dumitraşco şi Pădure ocină, vii şi vecini în Cepturile. 128. 1645 (7153) aprilie 25, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte lui Ion logofăt şi fratelui său ocine în Cârstieneşti şi în Corbuşori, j. Muşcel. 129. 1645 (7153) aprilie 27. Cârstea din Răchitele vinde lui Tudor ocină în Groşi. 130. 1645 (7153) aprilie 27. Şase megiaşi hotărnicesc partea de moşie a lui Isac iuzbaşa şi a lui Ţarălungă. 131. (Post 1645) aprilie 27. Sava din Mărăcineni se înfrăţeşte cu Nicolae, feciorul Horăi din târgul Buzău. 132. 1645 (7153) aprilie 28. Bălăci postelnic primeşte de la Negoiţă paharnic o ţigancă. 133. 1645 (7153) aprilie 30. Vasila, fata lui Radu din Glupavi, şi fetele ei vând lui Gherghe vistier moşia lor din Glupavi. 134. 1645 (7153) mai 1. Dima logofăt din Miiare zălogeşte lui Pană paharnic din Căpreni 2 ţigani. 135. 1645 (7153) mai 1. Mordan din Scăieni şi alţii vând lui Radu mare comis muntele Otaşiului. 136. 1645 (7153) mai 2, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte lui Iacov clucer din Cernaia şi jupânesei lui, Voica, câte jumătate din satele Degeraţii şi Desăraţii, j. Mehedinţi. 137. 1645 (7153) mai 2, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte lui Stanciu logofăt şi lui Oprea logofăt din Budişteni moşii în: Budişteni, Dobroieştii de Jos, Crângureni. 138. 1645 (7153) mai 2, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte lui Stoica Mărgineanu şi fraţilor lui moşie în Conţeşti. 139. 1645 (7153) mai 3. Duca şi vărul său Lupu Sturzul vând lui Pătru şi vărului său, Radu Turturea partea lor de moşie din Brădet. 140. 1645 (7153) mai 3. Micul vinde lui Cârstea ocină la Leoteşti. 141. 1645 (7153) mai 3. Matei Basarab voievod întăreşte lui Hamza moşie în Ungurel, j. Gorj, în urma unei judecăţi. 142. 1645 (7153) mai 4. Doisprezece boieri cercetează pricina dintre mănăstirea Aninoasa şi Negoiţă paharnic şi Dragul iuzbaşa pentru satul Ţigăneşti. 143. 1645 (7153) mai 5, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte lui Diicul mare spătar din Buiceşti moşii şi rumâni în Urşani şi Bârzoteni, j. Vâlcea. 144. 1645 (7153) mai 5, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte lui Radu, Dumitru şi Stanciu din Şuiei ocină în Şuiei, j. Argeş. 145. 1645 (7153) mai 8. Sora, fata Stoicăi, vinde lui Duca ceauş partea ei de ocină. 146. 1645 (7153) mai 8. Vasilie şi Albul din Rătevoieşti vând lui Stroe mare vistier şi lui Şerban vistier via Ştefăneşti. 147. 1645 (7153) mai 8, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte lui Radu mare logofăt un rumân cu fiii lui fugit din Tâncăbeşti, j. Ilfov. 147 bis. 1645 (7153) mai 8. Matei Basarab voievod întăreşte eliberarea din rumânie a lui Stan, şi a fratelui său, Lupul din Crăişani. 148. 1645 (7153) mai 10. Dumitru, nepotul lui Matei din Olăneşti, vinde lui Tudor logofăt părţi de ocină. XL www.dacoromanica.ro 149- 1645 (7153) mai 10. Socol fost mare clucer şi Dumitraşcu Filipescu judecă pricina dintre Necula logofăt, Chisar paharnic şi Constandin paharnic pentru moşia Mihăieşti. 150. 1645 (7153) mai 11. Şase boieri împart ocina Dapcii din Grozeşti între Costea din Cucul şi Păiş din Crângu cu ceata lui. 151. 1645 (7153) mai 11. Dumitru stolnic şi fiul său, Stanciul postelnic, dau zapis lui Bunea vistier pentru nişte ţigani. 152. 1645 (7153) mai 12. Dragomir mare vornic numeşte doi megiaşi să jure pentru Lăudat din Beleţi că şi-a plătit partea sa de bir. 153. 1645 (7153) mai 12, Tărgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte lui Socol fost mare clucer ocină în Lazuri, j. Dâmboviţa. 154. 1645 (7153) (mai-august) 12. Stroe mare vistier dăruieşte fiului său Evstratie al doilea vistier vii în dealul Ştefăneştilor la Piteşti. 155. (Post 1645 mai 12 - ante 1646 martie 14). Lăudat din Beleţi şi nepotul său, Simion, adeveresc lui Radu postelnic din Beleţi că au avut pâră pentru un vad de moară. 156. 1645 (7153) mai 13. Theofil, mitropolitul Ţării Româneşti, porunceşte mai multor boieri şi megiaşi să cerceteze pricina dintre Vucomir iuzbaşa din Bucşăneşti şi Condilă postelnic pentru o stână. 157. 1645 (7153) mai 15. Doisprezece megiaşi adeveresc că Stroe Buzescul are ocină în Stoiasca. 158. 1645 (7153) mai 15, Popeşti. Matei Basarab voievod numeşte doisprezece boieri să hotărnicească ocina Ancăi din satul Ibăneşti. 159. 1645 (7153) mai (16). Cârstea căpitan din Ciocăneşti vinde lui Mihalache spătar ocină în Ciocăneşti. 160. 1645 (7153) (mai) 16. Călin, fratele lui Cârstea căpitan, vinde spătarului Mihalache 25 stânjeni de moşie în Ciocăneşti. 161. 1645 (7153) mai 16. Toma, fiul lui Ştefan din Drăgoteşti, vinde lui Buliga vel căpitan un loc în Simileşti. 162. 1645 (7153) mai 17. Bana, fiica lui Stan, vinde lui Apostolache comis moşie în Lindiceşti. 163. 1645 (7153) mai 17. Cârstea, fiul lui Mihleanciu, vinde lui Dragomir mare vornic vie în satul Ostra. 164. 1645 (7153) mai 18, Podul Piteştilor. Matei Basarab voievod întăreşte lui Opriş ocină în Sămara, j. Argeş, în urma unei judecăţi. 165. 1645 (7153) mai 18, Podul Piteştilor. Matei Basarab voievod numeşte doisprezece boieri să hotărnicească ocinile mănăstirilor: Câmpulung, Sf. Troiţă, Argeş, Vierosi, Mihai-Vodă şi a unor boieri în satul Izvorani. 166. (1645) mai 18. Giurgea, fiul lui Giurgea (din Ciorăşti}, şi mama sa, Stanca, dau mărturie că tatăl lui a înzestrat pe Cherana cu 4 pogoane de vie. 167. 1645 (7153) mai 19. Doisprezece boieri judecă pricina dintre fiii lui Ivan postelnic din Rumceni şi Baico, pentru moşia lui Gherghe Grosul. 168. 1645 (7153) mai 22. Muşat din Hulubeşti, ginerele Şirbei din Ghinteşti, vinde lui Stanciu logofăt moşie în Budişteni. 169. 1645 (7153) mai 24, Conacul de la mănăstirea Babele. Doamna Elina schimbă cu mănăstirea Nucet moşia cu Tumânii din Dulceni, j. Teleorman, şi primeşte în loc moşie cu rumâni în Pietrele, j. Vlaşca. 170. 1645 (7153) mai 25. Dragosina şi fetele ei vând lui Coadă vătaf din Fâcăieni partea lor de ocină. 171. 1645 (7153) mai 25. Drăgoi cu fratele său, Ion şi Matei se învoiesc să vândă lui Anton cămăraş moşia lor din Groşani, în urma unei judecăţi. www.dacoromanica.ro XLI 172. 1645 (7153) mai 25. Mărturie că Stepan câştigă o moşie din Vâlcele de la Stoica Zămescu în urma unei judecăţi. 173. 1645 (7153) mai 26. Crăciun se învoieşte cu fratele său Mircea ca să stăpânească moşia din Băleni, moştenire de la mama lor. 174. 1645 (7153) mai 27, Boteni. Stoica din Boteni cu fraţii lui vând lui Şerbu muntele Boteanul din Rucăr. 175. 1645 (7153) mai 28. Matei Basarab voievod porunceşte lui Stanciu al doilea portar să aleagă partea de moşie din Albeşti a mănăstirii Bradul. 176. 1645 (7153) mai 29. Ghidu căpitan şi soţia lui, Stanca, vând lui Negoiţă paharnic nişte ţigani. 177. i)645 (7153) mai 29. Matei Basarab voievod întăreşte lui Popescu iuzbaşa ocine în Albeştii de pe Călmăţui. 178. 1645 (7153) mai 30, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte mănăstirii Glavaciog satul Cemăteşti, j. Sac, cu vinăriciul domnesc, vinăriciul boieresc, perperul şi cu ploconul. 179. 1645 (7153) mai 30, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte lui Vavila călugăr şi altora moşie la Slătioara, j. Vâlcea. 180. 1645 (7153) mai 31. Matei Basarab voievod porunceşte la doisprezece boieri să aleagă din nou ocina din Ibăneşti Ancăi clucereasa. 181. 1645 (7153) iunie, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte lui Bălăci, fiul lui Vâlcan din Nădanova, j. Mehedinţi, moşia- tatălui său din satul Dălanţi. 182. 1645 (7153) iunie. Paisie, patriarhul Ierusalimului, întăreşte dania lui Radu comis la mănăstirea Bradu la moartea sa. 183. 1645 (7153) iunie 1. Doisprezece boieri cercetează şi judecă pricina dintre Cânda postelnic şi orăşenii din Piteşti pentru o ocină din Izvorani şi pentru o roată de moară. 184. 1645 (7153) iunie 1. Stanciu Mâzgoci cumpără de la popa Cârstea din Dătcoi pogoane de ţelină cu loc de casă. 185. 1645 (7153) iunie 1. Udrea postelnic vinde lui Vădislav postelnic ocină în Fântâna, j. Mehedinţi, cu un rumân. 186. 1645 (7153) iunie 3. Doisprezece boieri hotărnicesc ocina din Albeşti, j. Buzău, a mănăstirii Bradu. 187. 1645 (7153) iunie 4. Dima postelnic şi jupâneasa lui, Boloşina, se tocmesc să fie volnici unul la averea altuia în caz de deces. 188. 1645 (7153) iunie 4. Ioan Bârsescul călugăr cu fiul său şi nepoţii săi vând Ilincăi, soţia lui Radul Buzescul ban, satul Doba de Sus, j. Vâlcea, cu rumânii. 189. 1645 (7153) iunie 6. Gavril spătar cu soţia lui dau partea lor de zestre din Tâmbureşti, cu un rumân lui Radu logofăt Dudescul şi primesc în schimb partea acestuia din Bonţeşti. 190. 1645 (7153) iunie 8. Grecu din Băşeni alege părţile de ocină din Cândeşti, j. Buzău, ale lui Pană neguţător şi Toader. 191. 1645 (7153) iunie 8. Radu Fluieraşul şi Marco Gorgotescul cumpără de la Stan din Ţâţa o parte de moşie. 192. 1645 (7153) iunie 11. Dragomir mare vornic împuterniceşte pe Tudor logofăt să dea lui Grăjdan spătar banii pentru un rumân. 193. 1645 (7153) iunie 11, Bucureşti. Matei Basarab yoievod scrie episcopului Ştefan al Buzăului să judece pricina dintre Marta călugăriţa şi fiii ei pentru o moşie din Pătârlagele, j. Sac. 194. 1645 (7153) iunie 13. Călina vinde moşie la Scăieni popii Dragomir din Târgşor. 195. 1645 (7153) iunie 13. Stan, feciorul lui Radu Petelec din Cârlomăneşti, j. Buzău, vinde lui Radu Ţăpotei şi fiilor lui ocina sa. 196. 1645 (7153) iunie 13. Matei Basarab voievod întăreşte lui Sava logofăt ocină în Ciumernic, j. Ilfov, în urma unei judecăţi. XLII www.dacoromanica.ro 197. 1654 (7153) iunie 15. Neaga din Dărmăneşti cu fiii ei vând lui Duminecă postelnic moşie în Petreşti. 198. 1645 (7153) iunie 15. Oprea cel Bătrân din Bălţaţi şi alţii mărturisesc în pricina dintre Vlad pârcălab şi Stoica logofăt Titeanul. 199. 1645 (7153) iunie 16. Manea vinde Ancăi clucereasa şi feciorilor ei ocină în Ibăneşti, j. Olt. 200. 1645 (7153) iunie 16. Matei Basarab voievod întăreşte lui Lepădat, fiul lui Stanciu banul din Albeşti, j. Ialomiţa, moşiile şi ţiganii bunicului său, Fuga logofăt. 201. 1645 (7153) iunie 17. Partenie, egumenul de la mănăstirea Sf. Ecaterina, s-£ înţeles cu mănăstirea Mihai-Vodă să stăpânească satele Popeşti şi Bănciuleşti, în urma unei judecăţi. 202. 1645 (7153) iunie 17, Bucureşti. Matei Basarab voievod hotărăşte ce parte de bir trebuie să dea Dragomir din Răduceşti, j. Râmnicu-Sărat. 203. 1645 (7153) iunie 17, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte lui Mihai logofăt şi jupâniţei lui ocine în Dobroslăveni, j. Romanaţi, în Grămătici, vie şi casă în Tâigovişte. 204. 1645 (7153) iunie 27. Cârstian Golescu din Otişani vinde lui Nicula logofăt din Sărăcineşti satul Grecşorii din Târâi cu rumâni. 205. 1645 (7153) iunie 27. Toader Placse, Gavril Boldescul şi Ştefan Boldescul dau lui Negoiţi paharnic doi ţigani şi primesc în schimb un cal. 206. 1645 (7153) iulie 1. Jupâneasa Ivana dăruieşte mănăstirii Brâncoveni moşia Studina. 207. 1645 (7153) iulie 1. Răducel cu feciorii lui vând lui Costandin Gălăţeanul căpitan o funie din funia budească. 208. 1645 (7153) iulie 2. Jupâneasa Ivana dăruieşte mănăstirii Brâncoveni un ţigan. 209. 1645 (7153) iulie 2, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte lui Gheorghe căpitan de unguri satul Stăneşti şi o casă în Bucureşti. 210. 1645 (7153) iulie 3. Satul Cucutenii vinde lui Tănase vătaf moşia lui Dan care a fugit din sat fără să-şi plătească birul. 211. 1645 (7153) iulie 10. Matei Basarab voievod scrie lui Barbu clucer din Fratoştiţa şi lui Drăghici postelnic din Poiana despre pâra lui Drăghici, fiul Predei din Brăneşti, cu Fisenţa logofăt. 212. 1645 (7153) iulie 12, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte lui Evstratie al doilea vistier case în Bucureşti, cumpărate de la Dumitraşco postelnic. 213. 1645 (7153) iulie 13. Alexe vinde lui Negoiţă paharnic, lui Gherghe spătar şi Moise spătar ocină în Cândeşti. 214. 1645 (7153) iulie 16. Mihnea cu feciorii lui vinde lui Ghinea din Câmpulung livada Iedera şi alta la Gura Petrişului. 215. 1645 (7153) iulie 16, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte mănăstirii Mihai Vodă jumătate de sat din Popeşti-Bănciuleşti, j. Ilfov, cu vecini şi vaduri de moară. 216. 1645 (7153) iulie 17. Cartea lui Iane judeţul cu doisprezece pârgari pentru alegerea unui loc de casă cu prăvălii în Bucureşti. 217. 1645 (7153) iulie 19. Patru boieri cercetează pricina dintre mănăstirea Menedic şi mănăstirea Malamoc pentru nişte mori la apa Buzăului. 218. 1645 (7153) iulie 20. Jupâneasa Buica din Greci cu feciorii ei vinde lui Pătraşco şi Giura din Morunglavi un copil de ţigan. 219. 1645 (7153) iulie 20- Necula Plăviţoiul vinde lui Pârvu spătar din Vlădeşti 4 pogoane de vie în Coasta Câmpului, j. Muşcel. 220. 1645 (7153) iulie 22, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte mănăstirii Vaideei ocină în Sărăţeni, j. Ialomiţa, în urma unei judecăţi. 221. 1645 (7153) iulie 23. Stanciul Iepurescul vinde lui Buliga mare căpitan partea sa de moşie din Meriş. www.dacoromanica.ro XLin 222. 1645 (7153) iulie 23. Dragna şi alţii vând lui Diicul mare spătar din Buiceşti moşie în Gropşani, j. Romanaţi. 223. 1645 (7153) iulie 25. Gavril şi Ştefan, fiii lui Nicoară comis şi Teodor Placse vând lui Negoiţă paharnic ţigani. 224. 1645 (7153) iulie 25. Stroe postelnic vinde lui Laţco comis moşii în Văgiuleşti şi Menţi cu rumâni. 225. 1645 (7153) iulie 28, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte lui Nan şi fiului său, Manea, lui Lupul şi Vlad Răul moşii în Poiana, j. Sac. 226. 1645 (7153) august Paţa vinde lui Borcea vornic ocină la Stroieşti, j. Argeş. 227. 1645 (7153) august 2, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte lui Negoiţă paharnic ocină la Găujani, j. Râmnic. 228. 1645 (7153) august 3. Şase boieri împreună cu Ştefan episcop de Buzău aleg partea de moşie a lui Vlad Colţeanu din Albeşti, j. Buzău. 229. 1645 (7153) august 3. Gheorghe vistier vinde lui Apostolache comis un ţigan. 230. 1645 (7153) august 4. Drosul postelnic din Braloşteţi vinde lui Gherghe vistier un copil de ţigan. 231. 1645 (7153) august 7, Bucureşti. Popa Şerban din Drăgoieşti, j. Ilfov, cu fiii lui se răscumpără de rumânie de la mănăstirea Snagov dând în schimb doi ţigani. 232. 1645 (7153) august 7. Matei Basarab voievod întăreşte lui Isac iuzbaşa şi lui Micu moşie în Scurteşti în urma unei judecăţi. 233. 1645 (7153) august 8, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte lui Costandin al doilea portar din Cornăţel ocine în Cureşti, j. Ilfov. 234. 1645 (7153) august 9, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte mănăstirii Vaideei un vecin cu fiii lui. 235. 1645 (7153) august 10. Pătru căpitan vinde lui Negoiţă comis moşie în Cartojani, j. Vlaşca. 236. 1645 (7153) august 11. Stanciul postelnic din Dâlga cu feciorii lui se împrumută de la Lepădat căpitan din Bucureşti. 237. 1645 (7153) august 12. Udrea comis vinde lui Matei Basarab voievod satul Tegeanii, j. Ilfov, cu rumâni. 238. 1645 (7153) august 13. Mitrea pitar dă 6 oameni să cerceteze pricina dintre mănăstirile Sf. Troiţă şi Plumbuita cu Nicula şi fraţii lui pentru ocina Ambeştilor, j. Ilfov. 239. 1645 (7153) august 13. Şerban vistier cedează mănăstirii Sf. Troiţă o parte din moşia Găunoşi, j. Ilfov. 240. 164(5), (715(3)) august 13. Matei Basarab voievod întăreşte mănăstirii Radu vodă satul Găunoşi, j. Ilfov, cu vecini. 241. 1645 (7153) august 15. Dumitraşco comis vinde lui Parasco partea lui de ocină din Leurdeni, j. Muşcel. 242. 1645 (7153) august 15. Lupul şi Rădivoie cu feciorii lor se vând rumâni lui Matei Basarab voievod cu părţile lor de moşie din Gârleni, j. Dolj. 243. 1645 (7153) (august 16). Jupâneasa Muşa cu fiii ei vând Neculei Ghiormescul jumătate din satul Vieneasca, j. Prahova. 244. 1645 (7153) august 18. Isar, fiul lui Dan Totescul din Câmpulung, vinde Nedelei comisoaia un pogon de vie. 245. 1645 (7153) august 18. Vlaicul Berişcăi din Câmpulung vinde Nedelei comisoaia vie în dealul Ştefăneşti. 246. 1645 (7153) august 18. Voico din Bucureşti se vinde rumân lui Matei Basarab pentru 10 ughi. 247. 1645 (7153) august 20. Roman, Mihai şi Albul din Sengureni vând lui Bunea vistier moşie la Poienari, j. Vlaşca. XLIV www.dacoromanica.ro 248. 1645 (7153) august 20, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte mănăstirii Plumbuita satul Ambeşti, j. Ilfov şi ocina Siliştea. 249. 1645 (7153) august 20, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte mănăstirii Sf. Troiţă satul Lupeşti, j. Ilfov, cu vecinii, în urma unei judecăţi. 250. 1645 (7153) august 21. Matei Basarab voievod voiniceşte mănăstirii Câmpulung să ia dijma din satele Bloturi şi Gurguiţi, j. Muşcel. 251. 1645 (7153) august 21. Matei Basarab voievod întăreşte lui Radul mare comis moşie la Albeşti în urma unei judecăţi. 252. 1645 (7153) august 22, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte lui Bunea vistier moşie în Grădiştea în urma unei judecăţi. 253. 1645 (7153) august 22, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte mănăstirii Sf. Troiţă jumătate din satul Hodopeni, j. Ilfov, mori şi ţigani în urma unei judecăţi. 254. 1645 (7153) august 23, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte satele Focşănei şi Boziiani moşnenilor de acolo în urma unei judecăţi. 255. 1645 (7153) august 25. Popa Ioan din Mlăjet cu fraţii lui vând lui Apostolache comis vie în dealul Jugurenilor. 256. 1645 (7153) august 25. Neaga jupâneasa şi fiul ei, Ianu, vând lui Apostolache comis pe ţiganca Muşa, cu o fată. 257. (1645 septembrie 1 - 1646 august 31), 7154. Baldovin stolnicel din Drăgoieşti vinde lui Tanasie căpitan ocină la Drăgoieşti şi Aniişani, j. Dâmboviţa. 258. (1645 septembrie 1 - 1646 august 31), 7154. Bodea şi Radu vând lui Voicişăl din Dăiani ocină în Vârful Bobului. 259. (1645 septembrie 1 -1646 august 31), 7154. Boia armaş vinde lui Radu mare logofăt din Cocorăşti ocină cu pivniţă la Tătărăi, j. Mehedinţi. 260. (1645 septembrie 1 — 1646 august 31), 7154. Cioană postelnic din Târnava schimbă un ţigan cu egumenul Pahomie de la mănăstirea Sadova. 261. (1645 septembrie 1 — 1646 august 31), 7154. Comea, fiul lui Stan, vinde lui Radu mare logofăt ocină în Tătărăi, j. Mehedinţi. 262. (1645 septembrie 1 — 1646 august 31), 7154. Cârstea din Fieni cu fraţii lui vând lui Stoica partea lor de apă din Cemica. 263. (1645 septembrie 1 —1646 august 31), 7154. Dragomir cu fiii săi şi Stanciu cu fratele lui vând lui Radu mare logofăt ocini în j. Mehedinţi. 264. (1645 septembrie 1 —1646 august 31), 7154. Lupul Căzan şi fiul său Mărin vând lui Stanciul Ciuplei moşie în Creţeşti, j. Goij. 265. (1645 septembrie 1 -1646 august 31), 7154. Partenie episcop şi egumen al mănăstirii Mărgineni face schimb de ţigani cu mănăstirea Nucet. 266. (1645 septembrie 1 — 1646 august 31), 7154. Pătru postelnic dă „fratelui său” Lupul 9 stânjeni de ocină (la Cepturile). 267. (1645 septembrie 1 — 1646 august 31), 7154. Răcnea zălogeşte un loc cu pomi la nepotul său Coman, pentru o datorie. 268. (1645 septembrie 1 — 1646 august 31), 7154. Răcnea lasă zălog nepotului său Coman un loc cu pomi şi chilii „de după Goronit”, pentru preţul boului cumpărat de la el. 269. (1645 septembrie 1 — 1646 august 31), 7154. Zapis al Samfirei pentru un loc din (Cerbureni) ce i-a fost vândut alături cu un loc al lui Ilie. 270. (1645 septembrie 1 - 1646 august 31), 7154. Stanciul din Mâstâneşti vinde lui Apostolache comis ocină în Mâstâneşti, j. Sac. 271. (1645 septembrie 1 — 1646 august 31), 7154. Vasile postelnic cu soţia sa, Marica, şi fiii lor, Vasilie şi Bunea, vând naşului Bunea vistier un ţigan. 272. (1645 septembrie 1 — 1646 august 31), 7154. Vlad, fiul lui Dumitru, vinde lui Radu mare logofăt moşie, silişte şi livezi cu pomet în j. Mehedinţi. www.dacoromanica.ro XLV 273. (1645 septembrie 1 - 1646 august 31), 7154. Vlaicu cu femeia lui, Voica, lasă partea lor de moşie fiului lor Albul. 274. (1645 septembrie 1 - 1646 august 31), 7154. Hrisovul de danie al lui Matei Basarab către mănăstirea Trebinje prin care îi dăruieşte un venit anual de 1800 aspri. 275. (1645 septembrie 1 - 1646 august 31), 7154. Matei Basarab voievod porunceşte lui Vlad căpitan de livenţi să lase în pace moşiile slujitorilor din Bereşti, j. Olt, şi să le ia numai pe cele pustii. 276. 1645 (7154) septembrie 4. Stoica şi Dragul vând lui Apostolache comis şi jupânesei lui, Voichiţa, ocină în Lindiceşti, j. Ialomiţa. 277. 1645 (7154) septembrie 4, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte lui Tudor, Vlad şi Stroe doi rumâni cu ocinile lor în Rădăcineşti, j. Argeş, în urma unei judecăţi. 278. {Cea 1645) septembrie 5. Preda din Clăşneştea şi feciorii lui vând lui Nicola pârcălab din Glogova partea lor de moşie din Iermoneşti, j. Mehedinţi. 279. (Cea 1645 septembrie 5). Stan Docă din Clăşneştea vinde lui Nicola pârcălab din Glogova moşie în Iermoneşti, j. Mehedinţi. 280. 1645 (7154) septembrie 5. Zapis al lui Pătru Boji pentru 10 stânjeni moşie din Cioroiaşu ai mănăstirii Tâmăviţa. 281. 1645 (7154) septembrie 7. Matei Basarab voievod porunceşte rumânilor lui Dumitraşcu din satele Cepari, Ticveni ş.a. să fie supuşi lui Bunea vistier. 282. 1645 (7154) septembrie S. Cârstea din Drăniţ dă o moşie patriarhiei de Alexandria. 283. 1645 (7154) septembrie 9. Mihnea cu fiul său, Iano, vând lui Paraschiva moşie în Surdeşti, j. Ialomiţa, şi îi mai dăruiesc o parte la nuntă. 284. 1645 (7154) septembrie 14. Jupâneasa Maria şi mama sa, Nastasia, vând lui Pătru şi lui Hrănite postelnic o moşie la Căşcioare, j. Ialomiţa. 285. 1645 (7154) septembrie 14. Vasilie, Danciul, Danciul şi Dan mărturisesc că Idul diacon şi fraţii lui au a treia parte din funia voinicească din Hurezi, j. Vâlcea. 286. 1645 (7154) septembrie 20. Stroe din Mireni împreună cu fiul său se vând rumâni lui Pavlache, fost mare ban, cu ocinile lor. 287. J645 (7154) (septembrie — decembrie) 20. Matei Basarab voievod întăreşte patriarhiei de Alexandria ocine în Ciulniţa de Jos şi Seaca, j. Ialomiţa. 288. 1645 (7154) septembrie 25. Matei Basarab voievod întăreşte mănăstirii Glavaciog vinăriciul domnesc din viile de la Cemăteşti cu plocoane şi perper. 289. 1645 (7154) septembrie 26. Vladul din Căzăneşti, j. Mehedinţi, se vinde rumân lui Necula pârcălab pentru 12 ughi. 290. 1645 (7154) septembrie 28. Arbănaş Berescu vinde lui Apostolache comis moşie în Glodeni, j. Sac. 291. 1645 (7154) septembrie 28. Megiaşii din Colişani dau lui Pârvul al doilea postelnic partea lor de moşie, pentru că i-a plătit de taler când au fost fugiţi. 292. 1645 (7154) octombrie 1. Ioanichie, patriarhul Alexandriei, întăreşte mănăstirii Nucet ţigani şi moşii dăruite de Vladislav logofăt. 293. 1645 (7154) octombrie 2. Şase boieri hotărnici ai ocinii lui Necula sluger din Cârsticea de Jos adeveresc şi aleg partea acestuia faţă de fraţii de ocină. 294. 1645 (7154) octombrie 4. Stancea, fiica lui Şerban, vinde lui Stanciul vătaf din Băşeneşti moşie în Moceşti, j. Sac. 295. 1645 (7154) octombrie 5. Ilie, fiul popii Costandin, vinde mănăstirii Argeş un loc în Cerbureni, j. Argeş. 296. 1645 (7154) octombrie 5, Bucureşti. Vasile şi fiul său se vând rumâni lui Radu logofăt pentru două iepe şi un cal. 297. 1645 (7154) octombrie 5. Ocolnica a 12 boieri hotărnici despre semnele despărţitoare şi stăpânirea moşiei Trestinicul, j. Mehedinţi. XLVI www.dacoromanica.ro 298. 1645 (7154) octombrie 7, Tărgovişte. Dumitru stolnic din Vârâţi cu fiul său vând lui Vlad Rudeanul paharnic partea şi rumânii lor din Stoieneşti, j. Romanaţi. 299. 1645 (7154) octombrie 7. Stan Putcavel se înfrăţeşte cu Dragomir pe ocină în Mâstâneşti, dar jupan Apostolache, fiind mai volnic, îi întoarce banii. 300. 1645 (7154) octombrie 7, Tărgovişte. Stănciucul postelnic, fiul lui Dumitru stolnic din Vârâţi, vinde lui Vlad Rudeanul paharnic partea şi rumânii săi din Stoieneşti, j. Romanaţi. 301. 1645 (7154) octombrie 7. Ştefu şi fratele lui, Chiro, din Şchei, j. Sac, şi mătuşa lor, Stana Ciobotăreasa, vând lui Tudor stolnic vie şi părţi de ocină în Măneasca, j. Sac. 302. 1645 (7154) octombrie 8. Stan din Gropşani cu feciorii lui se vând rumâni lui Diicul mare spătar din Buiceşti. 303. 1645 (7154) octombrie 9. Stoica paharnic din Dragomireşti, j. Ilfov, mărturiseşte că Costandin postelnic sărdarul cumpără nişte vii în dealul Loloieştilor, iar apoi îşi răscumpără de la el vinăriciul. 304. 1645 (7154) octombrie 9, Bucureşti. Sătenii din Tătarul, j. Ilfov, se pun chezaşi pentru altul în faţa lui Radu logofăt Dudescul că vor plăti birul şi că nu vor fugi. 305. 1645 (7154) octombrie 12. Bratu, fiul lui Negulici din Cândeşti, vinde lui Negoiţă paharnic, Gherghe spătar şi Moisi spătar nişte pământuri din partea procicănească. 306. 1645 (7154) octombrie 12. Dragomir mare vornic numeşte doi megiaşi să cerceteze pricina dintre Stoian şi Boica pentru o moşie din Scăieni, j. Prahova. 307. 1645 (7154) octombrie 12. Nedelco şi alţii vând lui Negoiţă paharnic, Gherghe spătar şi Moisi spătar două roţi de moară. 308. 1645 (7154) octombrie 14. Ivana şi Stanca cu mama lor vând lui Apostolache comis moşie la Mâstâneşti, j. Sac. 309. 1645 (7154) octombrie 14. Matei Basarab voievod întăreşte mănăstirii Cozia doi rumâni în Studeniţa, în urma unei judecăţi. 310. 1645 (7154) octombrie 20. Onofrei şi Zaharia cu femeile lor vând lui Costandin Gălăţeanu căpitan moşie în Sămara, j. Argeş. 311. 1645 (7154) octombrie 22. Radu pârcălab din Scăieni cu soţia vinde lui Marin iuzbaşa şi soţiei sale jumătate de pogon de vie. 312. 1645 (7154) octombrie 23. Stan din Prisacă vinde comisului Apostolache un pogon şi o vie. 313. 1645 (7154) octombrie 23. Stoica, fiul lui Răsin, vinde lui Apostolache comis o vie. 314. 1645 (7154) octombrie 24. Doi boieri, Mihai din Slănic şi Stanciul scaunul din Scăieni, aleg şi întăresc lui Stoian roşul moşia pentru care a avut pâră cu Radu Brăde şi fiii lui. 315. 1645 (7154) octombrie 24. Nedelea comisioaia lasă rudei sale Elinei postelniceasa jumătate din ocinile ei din Ştefăneşti, din vinărici şi o vie. 316. 1645 (7154) octombrie 25, Bucureşti. Matei Basarab voievod porunceşte megieşilor tocmelnici ai moşiei din Cândeşti a lui Nedelco şi Neagu să se tocmească pe moşia lui Muşat din Cândeşti, j. Buzău. 317. 1645 (7154) octombrie 26. Oprea Ciocârlă şi Vlad, cu fiii lor, vând lui Costandin Gălăţeanu căpitan ocină în Piscul Zlatiei, j. Argeş. 318. 1645 (7154) octombrie 27. Matei Basarab voievod întăreşte mănăstirii Bistriţa vama de peşte de la satul Potelul de la baltă. 319. 1645 (7154) octombrie 27, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte mănăstirilor Cozia şi Cotmeana satul Călugăreni de pe Neajlov, în urma unei judecăţi. 320. 1645 (7154) octombrie 28. Văsiiu din Poienărei vinde lui Ion logofăt un loc, cu 80 de bani. 321. 1645 (7154) octombrie 28. Matei Basarab voievod porunceşte vinăricerilor din j. Vâlcea să nu ia vinărici din Călimăneşti, slobozia mănăstirii Cozia. www.dacoromanica.ro XLVII 322. 1645 (7154) noiembrie 2. Antonie din Răteşti face schimb de ţigani cu Chera şi fiii ei din Aninoasa. 323. 1645 (7154) noiembrie 2, Bucureşti. Ioanichie, patriarhul Alexandriei, porunceşte sub blestem ca grecul Alexe din Izvorani să întoarcă mănăstirii Radu Vodă casele cotropite. 324. 1645 (7154) noiembrie 5. Marin, fratele lui Călin din Stănceşti, vinde vie şi ocină lui Ieremia din Pârliţi, j. Buzău. 325. 1645 (7154) noiembrie 10. Udrea din Găieşti pune zălog la Stroe mare vistier ocină în Ştefaneşti pentru o datorie. 326. 1645 (7154) noiembrie 10. Udrea din , Tărgovişte. Le voivode Matei Basarab confirme â Preda, grand clucer et â Udrea le village de Dăieşti avec des serfs. 4. 6 janvier 1645 (7153). Les villageois de Bârzoteni, district de Vâlcea, se vendent comme serfs avec leur terres â Diicul, grand spathaire de Buiceşti. 5. 8 janvier 1645 (7153). Note concemant l’argent verse par le logothete Nicula â des habitants des villages de Modoia et de Bicoi pour servage. 6. 8 janvier 1645 (7153). Le postelnic Pavel et ses petites-filles vendent au yo'ivode Matei Basarab une terre â Brăgăreşti, district de Sac. 7. 8 janvier 1645 (7153). Stan avec ses freres et quelques paysans libres vendent â l’echanson Neagoe et aux spathaires Gheorghe et Moise des terres â Cândeşti. 8. 8 janvier 1645 (7153), Tărgovişte. Le voivode Matei Basarab confirme au logothete Stoica de Bătieşti, district de Muscel et de Pădureţ, des terres et des vergers â Izvorani, achetes au capitaine Pană, au postelnic Arsenie de Budeasa et â Radu le pelletier. 9. 10 janvier 1645 (7153), Tărgovişte. Le voivode Matei Basarab confirme â Dumitru, ancien grand vornic, le village de Tătaru, district d’Ilfov, avec des serfs. 10. 11 janvier 164(5) (715(3)). Stanciu et son petit fils, Manea, le fils de Paraschiva de Băleni, vendent une terre â Radul (Potlogeanul). 11. 12 janvier 1645 (7153), Tărgovişte. Le voivode Matei Basarab confirme â Ion de Poenărei, district de Muscel et de Pădureţ, une terre dans le village. 12. 14 janvier 1645 (7153). Calea legue â ses fils, le pretre Ivul et Radu tous les domaines, et elle deshârite son fils Dumitru. 13. 14 janvier 1645 (7153). L’intendant Donca rend temoignage que l’dchanson Vlâd fait un âchange de Tziganes avec le voivode Matei Basarab. 14. 14 janvier 1645 (7153). Vasilie, le fils de Jipa de Păuşeşti, vend au tresorier Sima un domaine et une vigne â Păuşeşti. 15. 14 janvier 1645 (7153). Le voivode Matei Basarab confirme au monastere Cozia et â l’hăgoumene Ştefan un serf. 16. 15 janvier 164(5) (715(3)). Le clucer Dumitraşco Spineanu et Pârvul, second postelnic, confirme l’âchange de terres entre le monastere Ţânţăreni et Dumitru Filişanul. 17. 15 janvier 1645 (7153). Le voivode Matei Basarab autorise le pârcălab Necula â pilier avec Tănasie, second portier, Manole de Cemaia et quelques autres pour faux serment. 18. 15 janvier 1645 (7153), Tărgovişte. Le voivode Matei Basarab confirme â Paraschiva et â Stanca, filles du postelnic Ivan de Rumceni, des terres â Negrească, Siliştea et Măxin, â la suite d’un procâs. LI www.dacoromanica.ro 19. 16 janvier 1645 (7153). L’echanson Tanasie de Bărbăteşti vend â son fils, le logothete Pătru, un serf. 20. 16 janvier 1645 (7153). Inscrit de jureurs pour Ies paysans libres de Voiceşti, confirm6 par le voivode Matei Basarab. 21. 17 janvier 1645 (7153). Neaga, fille de Stan, vend â Undrea une part de la terre appartenant au pretre, sur le Teleajen. 22. 17 janvier 1645 (7153). Le voivode Matei Basarab ordonne â Ghinea roşu (militaire) de Turbure de percevoir son du des villages de Pădureni et de Brăteşti. 23. 18 janvier 1645 (7153). L’ecuyer Vasile vend au marchand Ghinea la moitie du village de Năneşti, district de Vlaşca, avec des serfs. 24. 18 janvier 1645 (7153). Le voivode Matei Basarab confirme au logothete Udrea et â son epouse, Caplea, de Rădăcineşti, district d’Argeş, une vigne avec une maison. 25. 19 janvier 1645 (7153). Neguf avec ses fils achete une pârtie du domaine de Pantazi de Ţâţa. 26. 20 janvier 1645 (7153). Les roşii. Ies păhărnicei. Ies comişei et Ies paysans libres de Bănceşti vendent â Necula la terre de Stanciu Şchiopul en tant que pârtie de son impot et de sa dime sur le miel. 27. 20janvier 1645 (7153). Cârstea de Fieni vend â l’intendant Neguţ et â ses fils sa pârtie de terre de lazul cu Socii. 28. 20janvier 1645 (7153). Mânea avec son frere et ses fils vendent au vornic Iorgachi une terre â Cozleciu et un verger â Radila. 29. 20 janvier 1645 (7153), Tărgovişte. Le voivode Matei Basarab confirme au logothete Stanciu de Cârstieneşti un serf. 30. 20 janvier 1645, Tărgovişte. Le voivode Matei Basarab confirme au logothete Mareş une terre â Băjeşti, district de Muscel et Pădureţ, â la suite d’un proces. 31. 23 janvier 1645 (7153), Tărgovişte. Le voivode Matei Basarab, confirme au grand spathaire Diicu de Buiceşti une moitie du village de Brătivoieşti, district de Dolj, les serfs y compris. 32. 24 janvier 1645 (7153), Tărgovişte. Le voivode Matei Basarab confirme au logothete Stanciul de Cârstieneşti une terre et des serfs â Bumbeşti, district d’Argeş. 33. 25 janvier 1645 (7153). Le Ceauş Duca de Piteşti avec ses freres vendent au grand postelnic Cantacuzino un cellier et des emplacements pour des magasins â Bucarest. 34. 27janvier 1645 (7153). Gheorghe de Piteşti avec ses fils vendent au capitaine Constandin Gălăţeanu un domaine et des vignes â Sămara. 35. 28 janvier 1645 (7153). Le voivode Matei Basarab autorise le tresorier Gherghe de prendre des Tziganes du ban Radul Buzescu. 36. 28 janvier 1645 (7153). Le voivode Matei Basarab confirme â l’echanson Iştfan de Câineşti un verger de Radul et une vigne â Melcerea, â la suite d’un proces. 37. 28janvier 1645 (7153). Le voivode Matei Basarab confirme â Rada, fille du postelnic Matei de Mihăieşti, un domaine â Goleşti, district de Muscel et Pădureţ, â la suite d’un proces. 38. 29 janvier 1645 (7153). Le voivode Matei Basarab ordonne au monastere Cozia de renoncer â une Tzigane du monastere Dintrunlemn. 39. 31 {janvier) 1645 (7153), Bucarest. Le voivode Matei Basarab confirme l’affranchis-sement du servage des paysans de Bălţaţi, district de Teleorman. 40. 2 fevrier 1645 (7153), Tărgovişte. Le voivode Matei Basarab confirme au clucer Constantin de Gumno une terre â Mogoşani, district de Vlaşca, ancienne propriete du postelnic Chiriac de Copăceni. 41. 3 fevrier 1645 (7153), Tărgovişte. Le voivode Matei Basarab confirme â Neagoe un domaine â Bădeni, district de Secuieni. lh www.dacoromanica.ro 42. 6 fevrier 1645 (7153). Evstratie, second tresorier, ordonne au village de Boldurugeşti de se soumettre au monastere Plumbuita. 43. 6 fevrier 1645 (7153). Le voivode Matei Basarab ordonne au village de Boldurugeşti de se soumettre au monastere Plumbuita. 44. 6 fevrier 1645. Crăciun, fils de Hodie, et son fiere Mircea mettent en gage â Radul de Suseni 40 toises. 45. 10 fdvrier 1645 (7153), Tărgovişte. Le voivode Matei Basarab confirme aux paysans libres de Petreştii de Sus, district de Gorj, une terre dans le village. 46. 13 fevrier 1645 (7153). Le voivode Matei Basarab confirme â Vlaicul le vieux et â Ghenghea d’Ogretin, district de Sac, la moitie du village de Ceraşi. 47. 20 fevrier 1645 (7153), Tărgovişte. Le voivode Matei Basarab exempt le monastere Urecheşti, district de Râmnicu Sărat, de tout impot ou corvee pendant l’annee. 48. 23 fdvrier 1645 (7153), Tărgovişte. Le voivode Matei Basarab exempt de la dîme sur le vin la vigne situee sur la colline de la viile de Tărgovişte appartenant au grand logothete Radu. 49. 24 fevrier 1645 (7153), MicşanL Şteful met en gage son domaine de Micşani chez Oprina et chez Neagul. 50. 25 fevrier 1645 (7153). Le diacre Gheorghe avec son fiere Stanciul vendent au vornic Tudor de Răteşti une terre â Mâstăneşti et â Buzotă. 51. 28 fevrier 1645 (7153), Tărgovişte. Le voivode Matei Basarab confirme au grand sluger Ghiorma des Tziganes de Moldavie. 52. 28 fevrier 1645 (7153), Tărgovişte. Le voivode Matei Basarab fait don au monastere Marea Lavră de Sinai du revenu du bain de la cite de Giurgiu. 53. /“■ marş 1645 (7153). Le postelnic Nica de Săteni vend au tresorier Bunea un serf. 54. 2 marş 1645 (7153). Barbu, fils du logothete Pătru de Gârleni, fait 6change de Tziga-nes avec Pahomie, l’hegoumâne du monastere Sadova. 55. 2 marş 1645 (7153). Manole, marchand de Floci, avec son epouse vendent au pretrţ Jipa de Vemeşti une terre â Băiculeşti. 56. 2 marş 1645 (7153). Necula, fils du marchand Manole de Floci, et Tudora, sa tante, vendent au pretre Jipa de Vemeşti une terre â Băiculeşti. 57. 3 marş 1645 (7153), Tărgovişte. Le voivode Matei Basarab confirme â Neagoe Arbunescul une terre â Cegani, district de Ialomiţa, achetee de l’echanson Stoica de Dragomireşti. 58. 3 marş 1645 (7153), Tărgovişte. Le voivode Matei Basarab confirme â Serbu, Manolie et Efrem de Şerpăteşti l’affranchissement du servage par le moine Muja. 59. 5 marş 1645 (7153). Le clucer Hrizea fait don aii monastere Sfânta Troiţă de vignes sur la colline Sârbeanu. 60. 5 marş 1645 (7153), Tărgovişte. Le voivode Matei Basarab confirme au grand echan-son Drăguşin de Deleni une terre avec des serfs â Gârleşti, Comăniţa et Stoiceni et des serfs du village de Belitori. 61. 7 marş 1645 (7153). Mitrea et Stoica vendent â Sinea un emplacement dans la viile de Râmnic. 62. 8 marş 1645 (7153). L’eveque Ştefan de Buzău confirme au postelnic Jipa de Vemfeşti une terre â Căldăreşti, â la suite d’un proces. 63. 8 marş 1645 (7153), Tărgovişte. Le voivode Matei Basarab confirme le rachat du servage de Calotă de Hierăşti, district de Vâlcea. 64. 9 marş 1645 (7153). Constandin avec son fils se vendent en servage avec leur terre de Chiceni au grand clucer Preda. 65. 9 marş 1645 (7153). Temoignage que Dragul achete de Mordan et de Muşa un emplacement de foret. 66. 11 marş 1645 (7153). Stoica et Dona de Studeniţa temoignent qu’ils sont serfs du monastere Cozia. www.dacoromanica.ro LIII 67. 12 marş 1645 (7153). Voicu Vâlculescul de Buzău vend â Radu de Băjeni une terre â Smedeşti, district de Buzău. 68. 13 marş 1645 (7153), Târgovişte. Le voivode Matei Basarab confirme au logothete Drăghici et au postelnic Ianiu de Pleşoi, district de Dolj, le village de Stejariul, district de Mehedinţi. 69. 14 marş 1645 (7153), Târgovişte. Le voîVode Matei Basarab confirme au vornic Lupul une terre avec des serfs au village de Ioneşti, district de Argeş. 70. 15 marş 1645 (7153). Le voivode Matei Basarab confirme au monastăre Snagov la douane de la riviere du Spanţov. 71. 16 marş 1645 (7153). Le second prevot Radul vend une vigne au paie Văsiu. 72. 18 marş 1645 (7153). Petco se vend comme serf au monastere Cotmeana â la place de Radu Brânzecul de Bărbăteşti. 73. 20 marş 1645 (7153). Le logothete Tudor de Bujorani vend au second logothete Nicula une vigne. 74. 22 marş 1645 (7153). Le clucer Petrea avec son epouse mettent en gage le village de Ciliani chez Evstratie, second trâsorier. 75. (23 marş 1645 - avril 1654). Paisie, patriarche de Jerusalem, ecrit aux hegoumenes de Valachie pour l’evidence des revenus des monasteres. 76. 25 marş 1645 (7153). Buica, fille du sluger Preda de Greci, vend â Evstratie, second tresorier son domaine de Cârlomani, district de Olt. 77. 27 marş 1645 (7153). Le voivode Matei Basarab confirme au postelnic Preda 3 serfs de son frere Radu, le prevot de Uieşti. 78. 28 marş 1645 (7153), Târgovişte. Le Voivode Matei Basarab confirme au monastere Banul de Buzău le village de Groşani avec Ies arrondissements Obidiţi, Căldăreşti et Mălăieşti, district de Buzău. 79. 28 marş 1645 (7153), Târgovişte. Le voivode Matei Basarab confirme au monastere Căldăruşani le droit de prendre chaque annee 300 morceaux de sel de la saline de Ghitioara. 80. 29 marş 1645 (7153), Târgovişte. Le voivode Matei Basarab confirme au monastere Căldăruşani le droit de douane sur l’etang du village de Ciorani, district de Ialomiţa et une terre â Ciorani. 81. 31 marş 1645 (7153). Le voivode Matei Basarab ordonne aux percepteurs de ne plus prendre la recolte du monastere Argeş et du village de Flămânzeşti en tant qu’impot des villages de Iaşi et de Prăvăleni. 82. (2 avril ante 1645 (7153)). Mănea Groşanul, fils de Crăciun Nuţu, se vend comme serf au monastere Tismana avec ses fils et sa terre. 83. 2 avril 1645 (7153). Le voivode Matei Basarab confirme au monastere Tismana une terre â Groşani, district de Goij. 84. 4 avril 1645 (7153), Târgovişte. Le voivode Matei Basarab confirme â l’hegoumene Neofit du monastere Menedicul de prendre 100 baquets de vin. 85. 5 avril 1645 (7153). Le grand spathaire Diicul ordonne aux douaniers de ne plus garder le revenu du monastere Sfânta Troiţă de l’etang de Părăipani. 86. 6 avril 1645 (7153). Le pretre Vancea avec son frere s’associent avec le logothete Tudor sur la terre de Sâmbotin. 87. 6 avril 1645 (7153). Le pretre Vancea vend au logothâte Tudor un ancien emplacement de village et un emplacement. 88. 7 avril 1645 (7153). Stanciul de Mâstăneşti vend au logothete Tudor de Răteşti une vigne sur la colline du village de Mâstăneşti. 89. 9 avril 1645 (7153). Le voivode Matei Basarab ordonne â Anghel de Floci de prendre de l’hegoumene du monastere Vaideei l’argent qu’il a prete â Meiotă en echange pour la terre de celui-ci de Sărăţeni. LIV www.dacoromanica.ro 90. 9 avril 16(45) (71..), Tărgovişte. Le voivode Matei Basarab confirme & Ţintea et â Grosea des terres â Scăieni. 91. 10 avril 1645 (7153). La religieuse Dionisia, băneasa, fait don au monastere Duşco et au monastere Banul de 6 arpents de vigne. 92. 10 avril 1645 (7153). Le voivode Matei Basarab ordoime â plusieurs temoins de juger si Drăghia de Grozeşti, district de Mehedinţi, est serf du monastere Tismana. 93. 11 avril 1645 (7153). Liste de serfs de Ciliani et de Crăceşti district de Olt, vendus par le clucer Petrea et par son epouse au grand postelnic Constandin et au second tresorier Evstratie. 94. 11 avril 1645 (7153). Le logothete Drăghici vend une pârtie de Smârciu â Manea et â d’autres. 95. 12 avril 1645 (7153). Pătru avec son frâre vendent au capitaine Danciul un domaine â Mărăcini, pour qu’il puisse payer l’impot. 96. 12 avril 1645 (7153). Le postelnic Stan de Miceşti avec sa femme vendent au logothete Standul et au logothete Oprea des domaines â: Budişteni, Dobroieştii de Jos et Crângureni. 97. 12 avril 1645 (7153), Tărgovişte. Le voivode Matei Basarab confirme â l’eveche de Buzău un domaine â Vemeşti, 171 toises. 98. 12 avril 1645 (7153), Tărgovişte. Le voivode Matei Basarab ordonne â 12 boyards de delimiter Ies domaines du monastere Menedic: Fureşti, Clociţi, Goicelul et jSăruleşti. 99. 15 avril 1645 (7153). Dumitru de Uişani vend â l’intendant Nedelco de Râmeşti un emplacement â Sârbi. 100. 15 avril 1645 (7153). Le prevot Neagu et son epouse vendent ă Stoica un domaine â Stănceşti. 101. 15 avril 1645 (7153), Tărgovişte. Lettre de confirmation de six boyards pour le domaine de Păiş et de son petit-fils, Udrişte. 102. 15 avril 1645 (7153). Le second clucer Petru et son epouse vendent â Anca et au grand marechal Constandin le village de Ciliani et l’ancien emplacement du villageA'6 j\A AP^^HT KtfnAH IlpEAA BEA KAlOMlAp CEAO A^lţiT BT»C C6A0 H CT»C BEHÎHih KAKO ECT BMLUE nhC Aa 6CT EMtf A^A1»0 tl KT» OXAKT» CHHOBOM h BhS’kOM h np'kBHÎl’METOM H HE WT KOrOKAO KOA’fîBMMO n0pH3M0r0B0 rOCnOACTBA MM. GeKE OlfBO h CBEA6T6AÎE riOAOKH rOCnOACTBO Mit: I1AH APAr0MIP BEA Ab0Ph(1K H nAlt PaAYA BEA AOrO^ET h nAlt GTpOE BEA BMCTÎlAp H IlAH AîhK^A BEA CnATAp H MhXH'k BEA CTOAIUtK H PAAV^ BEA KOMMC H Ap^r^UJMH BEA nEXApHMK H KOCTAHTMH BEA nOCTEAHHK. H HCnpABHMK BEA AOrO^ET. H HAnhCAX GOApE AWrUUji'kTT» BT. HA CTOAHH rpAAV Tp^rOBHlţiE, M'kCELţA [...]3, A»» [-]3( M WT AAAMA AA2KE A® HMH'fe TEMEHÎE A'femo(M) bt» A'fem x^pHr5. www.dacoromanica.ro 3 t îvD MaTBHW BW6BWAA, MHAOCTÎW EoaţîW rOCnOAHHT». îw Mat6W B06B0AA (m. p.) Arh. St. Buc., M-rea Dintrunlemn, XXIII/8. Orig. rom., perg. (35 x 47), rupt pe alocuri, pecete timbrată. Copii ibid.: ms. 445, f. 91-93; ms. 446, f. 4-6. Datat după divan. 1 „Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod şi domn a toată Ţara Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugilor domniei mele, Preda şi fratelui lui Udrişte, fiii lui Oprea logofăt din Şirineasa, şi cu fiii lor, câţi Dumnezeu le va dărui”. 2 Repetat. 3 Rupt, cf. ms. 445, f. 92 v. 4 Loc alb în orig. 3 ,,Pentru aceasta am dat însumi domnia mea lui Preda şi lui Udrea ca să fie în pace şi slobozi pentru satul Dăieşti de către toţi oamenii, să ţină jupan Preda mare clucer satul Dăieştii, tot satul şi cu rumânii, cum este mai sus-scris, să fie lui de moşie şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată şi martori am pus domnia mea: pan Dragomir mare vornic şi pan Radul mare logofăt şi pan Stroe mare vistier şi pan Diicul mare spătar şi Mihnea mare stolnic şi Radul mare comis şi Drăguşin mare pehamic şi Constantin mare postelnic. Şi ispravnic, marele logofăt. Şi a scris Soare logofăt, în oraşul de scaun Târgovişte, luna [...] zile [...] şi de la Adam până la curgerea anilor în anul 7153 (1645)”. 4 1645 (7153) ianuarie 6 t Adecă noi, satul Bărzotenii ot sudstvo Vâlcea, scriem şi mărturisim cu acesta al nostru zapis ca să fie de mare credinţă la mâna jupânului Diicului velichii spatar ot Buiceşti, cum să să ştie că ne-am vândut noi dumniei lui să-i fim rumâni noi şi cu toţi feciorii noştri câţi avem şi câţi Dumnezău ne va mai da de icea nainte şi cu toate moşiile noastre de preste tot hotarul den câmp şi den pădure şi den apă şi den săliştea satului şi de preste tot hotarul şi cu tot venitul den hotar până-n otar. Insă noi oamenii, pre nume: Vladul1 cu doi feciori, anume: Marco1 i Toma1, am luat noi bani gata ughi 30 şi eu Dan1 cu trei feciori, anume: Preda1 i Semăn i Lazar am luat noi bani gata ughi 35 şi eu, Standul1 şi cu Pătru1, frate mieu, am luat noi bani gata, ughi 23 şi eu, Matei1 cu cinci feciori, anume: Barbul1 i Stane iul1 i Mărin1, Ion i Tudosie am luat noi bani gata, ughi 55 şi eu Barbul cu fămeia mea am luat bani gata ughi 13. Şi aceşti bani, ci scriu mai sus, i-am luat noi den mâna jupânului Diicului vel spatar, de a noastră bunăvoie fa(ră)2 de nici o silă să-i fim dumniei lui rumâni cu toate moşiile noastre şi cu toţi feciorii noştri, dumniei lui şi coconilor dumniei lui şi nipoţilor şi strănepoţilor dumniei lui în veac neclătit. 4 www.dacoromanica.ro Şi cându am făcut acest zapis şi această tocmală, fost-au mulţi boiari, anume: jupan Dragomir vel dvomic i jupan Radul vel logofăt i jupan Stroe vel vistier i jupan Preda vel clucer i jupan Drăguşin vel pehamic i jupan Costandin vel postelnic i jupan Istratie vtori vistier i jupan Nicola logofăt ot Sărăcineşti i jupan Radul căpitan ot Farcaşa i jupan Radul vel căpitan de călăraşi i Pană căpitan ot Piteşti i Badea căpitan ot Comani i Tudor logofăt ot Slăviteşti i Anghel vătaf ot Mihăieşti i Preda postelnic ot Băbeni i Vladul postelnic ot Bârseşti i Pătru ot Bălceşti i Idul diiaconul ot Râmeşti şi alţii mulţi boiari au fost la această tocmală şi la acest zapis mărturie. Şi păntru credinţa pusu-ne-am şi peceţile şi iscălitura. HcrwcAx A3 Tom a Aoro^er om Kakoba1 2 3. line M'feceiţA renApie s AHh, bt» a^t x3pnr. Vladul Dan Stanciul Matei Barbul Dragomir vel vornic Radul vel logofăt Stroe vel vistiar KovatavTiv KavTaicoujTivoţ4 Nicola logofăt Radul capitan ot Farcaşa Preda Brâncoveanul Drăguşin vel pehamic Istratie vtori vistier Pană căpitan ot Budeasa Radul vel căpitan Eu Preda postelnic Badea capitan Tudor Slăvitescul Anghel vătaf5. Arh. St. Buc., M-rea Hurez, VIII/2. Orig. rom., hârtie (43 x 28), 10 peceţi aplicate. Copii ibid.: ms. 499, f. 95 v; ms. 719, f. 122 v-123. 1 înconjurat cu chinovar. 2 <|kA. 3 „Am scris eu, Toma logofăt din Cacova”. 4 „Constantin Cantacuzino”. 5 Semnături autografe. www.dacoromanica.ro 5 5 1645 (7153) ianuarie 8 t Bani ce-au dat Nicula logofăt satului Modoia i Bicoi pre rumânie f...]1 ghenarie 8 dni, vă leat 7153 (1645): Dat-au lu Scărlet ughi 20. Dat Stanciul braţ (ego) ughi 20. Dat Badiului braţ (ego) ughi 10. La aceşti trei fraţi, deaca să va adev(eri) că au feciori, cum au zis ei, tocmit-s-au să le mai dea ughi 50. Dat Pârvului ughi 10. Dat Standului lu Avram ughi 20 şi, dă va avea feciori, să-i mai dea ughi [...]'. t Rămăşiţa Badului ughi 5. Dat-am Bârăi ughi 10. Dat-am lu Stan ughi 7. Dat-am lu Mihăilă ughi 10. Arh. St. Buc., Doc. ist., XC/45. Orig. rom., hârtie (30 * 20), restaurat. 1 Loc alb în original. 6 1645 (7153) ianuarie 8 f Adecă eu, Pavăl postelnic, feciorul Bâicăi şătrariul ot Şăplea, împreună cu nepoată-mea Mariia, fata Niculcii vătahul ot Vlădenii şi cu nepoatele noastre, fetele Bolei iară din Vlădenii, şi cu nepoatele noastre, fetele Bolei iară din Vlădenii, scris-am şi mărturisâm cu acest zapisu al nostru ca să fie de mare credinţă la mâna mări(i)i sale domnu nostru, Io Mateiu Băsărab voievod, cum să să ştie că i-am vândut ocină în Brăgăreştii de Câmpu ot sudstvo Sac, însă stânjăni 1 500, stânjănul câte bani 25, împiitrită şi hotărâtă cu 24 de boiari şi cu ispravnicul, dumnealui Preda slujer. Şi o am vândut noi de a noastră bunăvoi, de nimea sâliţi, tot pre bani gata, ca să-i fie dumnealui moşâe stătătoare în veci. Şi mărturii cii 24 de boiari ci scriu mai sus şi alţi mulţi boiari, cari nu scriu pre nume şi-ş vor pune peceţâle şi iscăliturile mai jos. Şi păntru mai adevărată credinţă, ne-am pus peceţâle şi iscăliturile mai jos ca să se crează. IThc tfApmţjî, cht» Onpen AorotţieT, uit IlIhphH'fecA, wfecena rhNApîe, Ahh îi, Bt A'feT Eu Pavel Mariia Bolea2. 6 www.dacoromanica.ro Arh. St. Buc., M-rea Căldăruşani, XXXIV/4. Orig. rom., hârtie (32 x 19,5), trei peceţi aplicate. Copii ibid.: XXXIV/5; Doc. ist., CMIV/164; Doc. ist., CMLXXII/110; ms. 721, f. 73. 1 „Scrie Udrişti, fiul Oprei logofăt din Şirineasa, luna ianuarie, 8 zile, în anul 7153 (1645)”. 2 Semnături autografe. 7 1645 (7153) ianuarie 8 f Adecă eu, Stan al Iuviului şi cu fraţii lui ot Pătârlage, Iano i Lera i Dănilă i pac de ot Pătârlage, snă Stoicăi cimpoitorului, Dragomir şi cu fraţii lui, Stan al Bonciului i braţ ego Neagul i Dobra Şerboaie şi cu feciorii ei i ot Sibiceu, Borcea i Manea i Stan i pac ot Sibiceu, popa Topcea şi cu fraţii lui, po ime: diiaconul Gheorghe i Zârnă i Dragomir i ot Mlăjăt, Zâmă i Căzan i Gonţia i Dragomir i ot Sibiceul Braţului, Dragomir, snă Muşat croitorul şi cu fraţii lui i ot Colţi, Efrem cu fraţii lui, s(c)riem şi mărturisim cu acesta al nostru zapis ca să fie de mare credinţă la mâna lu Neagoe păhamic i Gheorghe spătar i Moisi spătar, feci(o)rii Mihalcei dvomicului ot Pătârlage, cum să se ştie că am vândut a noastră parte de moşie den Cândeşti, partea moşului nostru Cornei den Cândeşti, de preste tot hotarul a 4-a parte şi den apă şi den sat şi den câmpu şi den pădure şi den hotar până în hotar, câtă se va alege. Şi am vândut de a noastră bunăvoie şi cu ştirea tuturor fraţilor, care am avut pre moşie şi am vândut dereptu ughi 100. Iar noi, aceşti megiiaşi ce sântem mai sus, aceşti bani ce am luat împarţitu-ne-i-am pre fraţii şi pre veri şi pre mătuşi şi pre unchi şi pre nepoţi, cine cum au ţinut ocină, aşa au luat şi den bani. Şi cându am vândut această ocină, datu-ne-am cărţile ce am tras pâră cu Cândeştii şi zapisele ce am jurat cu 12 megiiaşi ce au fost scrişi pre răvaşe domneşti. Şi la această tocmeală a noastră fost-au mulţi megiaşi şi preoţi, oameni buni: i ot Sibiceul Braţului, popa Mihail i Udrişte snă popii Nenului, Neagul lu Lup i ot Gorsibiceu, Mihail snă Tihul i Radu vătahul za plăiaşi i Borcea roşiul, i ot Patârlage, popa Simeon i Stan Brădăţean. Şi pentru credinţa, pusu-ne-am şi degetele. Pis popa Şerban. Pis ghenarie 8 dni, vă leat 7153 (1645). Stan1 f Dragomir. f Stan. f Neagul. f Borcea. | Manea, f Stan. www.dacoromanica.ro 7 t Popa Topcea. t Gheorghie diac. t Zâmă. t Dragomir. t Zâmă. t Căzan. t Dragomir. t Efrem. t Dragomiru. t Gonţea. Arh. St. Buc., Doc. ist., CXCVI/92. Orig. rom., hârtie (32 * 20), două peceţi aplicate. Menţ.: Stoicescu, Despre org. pazei, p. 197. Semnătură autografă. 8 1645 (7153) ianuarie 8, Târgovişte t Mhaoctîcio Eoacîeio, 1(0 Matcio Eacapaba bocboaa h rocnoAHHt BT.CWH 36MA6 tfrrpp0BAAXÎHCK06. /Uba(t) rOCnOACTBO A\H CÎIO nOBeA'feHte rocnoACTBA mm CAfcW rocnOACTBA mm Otohkt»b Awrw<|>eT wt ET>Ti'eipÎH WT C^ACTBO Mtf[lJH6A H IIaAYP6iA m CT»C CHHOBH CM, 6AHL(£M Eortf npMntfCTM(T), IAK0>K6 Aa 6CT WHMNt C6A0 H3B0pAHH AAH 6 AH A nOAOBHHO 3A A'feAHHlţtf WT nOAlO H WT UjtfMtf H WT BOA* M CT»C BHHApHHIOA WT A'feA H WT C6AAAHip6 C6A0B WT BOCE^A'i BApe 6AHKA C£ X™(T) H3BpATH WT nO B,bC0(Al) X0TdP°(M)- &AH Aa C8 3HA6T A^AHHl^A [...]' nonele w ecT nOKtfnn(A) Otohka AwrweT wt ha(a) IIah Kn>nnTAH h wt epat ero, Apcenîe nocT6AHHK wt Efa’A'bcA 3a peT w'tnHfe’ cbao ET»TneipH wt Ha(a) PaA^A KO>KOKApfOA 6Ah(h) M’feCTO TAa(b) ra3tfA0(B) WT K^AH C6 AA6(t) boaa BOAeHHiţeB 3A pn Acnpn totobh. (H) nAK wt ha(a) Paa^a KOKOKApiOA 6Ah(h) M'feCTO nO ia(3) A0A HA Pt>CT0AKT» nOAA'fc C'tC IA3tfA 3A pn Acnpn roTOBH. (H) nAK noK^nn(A) wt ha(a) Paa^a kokokapioa 6Ah(h) hh(b) ha rpoxOTH(ui) 3A c Acnpn TOTOBH. nA(K) WT ha(a) PaA^A KOîKOKAptOA H WT Ha(a) CHHOBH erO Aptrtflll H ÎWH 6A«A AHBAAC npe(3) p'tKO ha IlInnot^eA b'bcax a^aa ero 3A a^AIn^ h 3A nOKtfneHÎe h ct»c bt»ca(x) maaka 3A TTI ACnpH rOTOBM. HO CT»C BliCAX rOpA 3A \{ 8 www.dacoromanica.ro acnpii roTOBH. (H) riAK wt na(a) Paa^a koxokap h WT ha(a) chhobh ero npe(3) BAA6 HA K^KIO MerOABB H CT»C BT.C AhmHHUjVa 3A o ACfipH roTOBH. eT wmhh# cbao EtTîeijJH wt HA (a) GtAH rpAMA HA AOA XOTA(p) 6A«(h) KOAptf 3AnAT»H02 3A îfH ACfipH TOTOBH. ha(k) wt ha(a) Otah TpAMA e ah a AHBAAe wt rop 3A C6ao ha KIkat»kV Toro HepBe(n) 3A pic ACnpn roTOBH. ra(k) wt ha(a) Otah TpAMA bana ahbaab ko(a) baato XOTAptfA wt rop 3A pn Acnpn totobh. ha(k) wt ha(a) Otah TpAMA h WT Ha(a) BH^KOM CH WAHH’fe 6 AH A AHBAA6 BT» tfCTA EptftAHHAo(B) TOp 3A t Acnpn roTOBH. (H) nAK wt ha (a) Otah TpAMA h wt ha keha ero ÂOBpA 6 AH A AHBAAe nOAA'fe, nAKHXE BT» tfCTA EptflAHHAo(B) TOp 3 A \ AcnpH roTOBH. nAK WT HA (a) Otah I^AMA 6AHA AHBAAe nAKHKE BT» VcTA Ep^IAHHAo(b) BT.C nOAA'fe 3A pg. nAK noK^nn(A) Otohka Awrw<[>eT wt ha(a) IIIepEtf chht» TpAMeB €Ahh hh(b) wt Aoabha Kt>hh6aob rop 3A eah(h) c<|>h(h) TAT»CTT». (H> nAK WT Ha(a) UpBpEtf H WT Ha(a) MATH erO A°BPA eAHA A'feAHHl^'h nOAA'fe CT»C WAH»rfe, AAH Aa ce 3HAb(t) î nAUJH 3A c Acnpn roTOBH. kokapioa 6AHA AHBAAe WT A0A6HA KfOKfOBB KOAH C^(t) HA\a(a) WH 3A A'feAIH^ h 3A noKtfnenîe bica(x) 3a cîî Acnpn totobh. (H) nAK noKtfnn(A) Otohka Awrw<|>eT wt ha (a) Îwh, chht» ApT»r^ cah(h) hh(b) npe(3) peKO HTA'fexE bct bh(a) ^'bt'bmhha heto(b) 3a j?K AcnpH TOTOBH. (H) ha(k) noK^nn(A) Otohka AwrweT wt ha(a) Îwh E^P40ioao(b) €Ah(h) hh(b) h ctc IftBAiKfa’ Oaaak^ ha(k) nOAA'fe 3A h Acnpn totobh. ha(k) noK^nn(A) Otohka awtw6t wt ha(a) H'ferA Xpo(M) h wt ha(a) chhobh bh, Paa^a h Wnp'fe baba ahbaac ha(k) ha Pt»ctoaka Ko(a) fA3tf, A6aa BtAHK1»B BtCA(x) H A^AA A/I'BAABB 3A CH ACnpH TOTOBH. eT wt ha(a) Kpi»HiOH rpeBenecK^A eah(h) KOAptf 3AnATMio ha(k) ko(a) ia3V(b), koahko bct H npe(3) IA3^ WT BptBA aoa 3A $ Acnpn TOTOBH. (H> ha(k) wt ha(a) Kpt'iioH baha AHBAAe ko(a) X0taP°(b) Ahhhbhaob 3a cn Acnpn TOTOBH. fiAK noKfeViH ( a) Otohka AwrweT wt ha(a) Otohka Eojkt^b) rp^w 6a6ho(b) ha 6kat»k^ Toro Eb(a) 3a y Acnpti totobh. A Otohka Eo>K6B, w(h) eiţJHKe 6CT Bh(a) DOK^flH(a) TOrO Hm(b) WT Ha(a) [...]'. (H) ra(k) noKS’riH(a) Otohka awtw^bt wt na(a) M'tHH'fe wt cbao TpH HHB6 TpS’w Bt WBp'bUJÎe [...]’ BT» AHLţA 3A C ACfipH. Ra(k) WT Na(a) M'tHH'fe 6 AH A AHBAAe B'b 4.0A6HA K^KWB6 BT» AHlţA, Ha(k) nOAA'fe CT» AP^fA AHBAAe, 3A C ACnpH TOTOBH. Ha(k) WT Na(a) M'BHH'fe €Ah(h) Hh(b) no ia(3) WT B'bpB'fe M'bAAeB3 AOA. Ha(k) WT Na(a) M'bHH'fe 6 AH A AHBAAe J\A C6 3HA6(t) KPHBOc(t)4 HA AAK^, AS A A HX BtCAX, 3A (JH. (H) ha(k) noK^nn(a) Otohka Awrwtj>eT wt ha(a) 4>peHri‘e h wt ha EpAT ero ErtHMHATt h wt ha(a) ^hko(m) ch TtfA°pA €Ah(h) KOAptf AAH C6>K6HH [...]’ WT A«(a) ^AM^, 3A *ÂC ACnpH TOTOBH H 3A 6AHA KpABA CT»C A\A6K^. H Ha(k) WT Ha(a) OpBHTÎe H WT Ha(a) BpAT 6rO EtHMHAt 6AHA AHBa[A£...] 1 3A CH ACnpH TOTOBH. nAK noK^nn(A) Otohka awtw^bt wmhhV cbao EtTMei|iH, AAH €AHA A'feAHHHA WT Ha(a) MAH”fe H WT Ha(a) PAA*fo H WT HA Wnp'fe, CHHOBH E^PUBWAOB A€A h(m) B'BCa(x) WT nOAlO H WT UltfMtf H WT BOAA H wt epo(a) boah(hh>46b wt aoa h wt C€aaahi|I€ cbaob wt no bt»co(m) XOTapo(m), BApe Gahka ce xth(t) h3bpath, 3a ^Ây Acnpn totobh. (H) ha(k) nOKS’nn(a) Otohka AwrweT wt ha III'kpBtf I'oprOMAA'k 6 AH A A^AHHl^A C6A0 EtTHeiJJH WT tfîKA fiAA^KOR'feCK'K [...]' WT nOAW H WT UJS’mS’ H WT BOAA H WT C6AAAHlţl6 C6A0B H CT»C Bpo(A) WT AOA wt no Btco(m) xotapo(m), BApe cahka ce xth(t) h3bpath 3a bah(h) Ko(h) LVfeHHH, 3A ACnpH TOTOBH. (H) ha(k) nOKS’nn(a) Otohka AwrwtjieT caha A'feAHHLţA ha(k) C6A0 E'bTHeiţJH WT Ha(a) EhUJA, nAKH5KC WT tf>KA BAAJKOyfeCKT», WT nOAlO H WT UlS’AlS’ H WT BOAA H CtC Bpo(A) 3a BOAeHHl^S’ WT AOA, BApe eAHKA ce XT’h(t) H3BPATH, 3A i|th ACnpH TOTOBH. ha(k) noKfeViH(a) Otohka AwrwtjieT wt ha(a) Paa^a koxokapioa €aha ahbaa6 nAK B'b tfcTA EpS’iahhao(b), nakh>k€ nOAA'fe ctc AP^rose AHB63H, 3A CM ACnpH TOTOBH. ha(k) nOKS’nn(a) Otohka AwrwtjieT wt ha(a) nonA KptCT'fe h wt ha(a) BpAT ero, Baaaya, h wt ha Km>3ah h wt chht» ero cah(h) KOAP^ S’Kp'hMHHOB Ko(a) IIhCKS’a OhhS’aOB, aS*HKA H CtC B-KCAX TOpA 3AT ACnpH TOTOBH. (H) ha(k) noK^nn(A) Otohka AwrweT wmhhS* cbao BtATVpeHJH, WBAM6 6 AH A A'feAHHlţA WT Ha(a) VVnp’fe H WT Ha(a) BpAT ero, Otohka, chhobh Ap/ivfeHK'hB, aah wt &ka KptMWH'fecKi. TpeTAro A6A WT nOAlO H WT UI^M^ H WT BOAA H WT CeAAAHlţie CBAOB H WT 10 www.dacoromanica.ro epo(/v) 3A B0A6HHH6, BApe 6AHKA C6 XT6('r) «3BpATH UIT RO BT»Co(m) XOTApo(M), 3A *B\f ACnp» rOTOBH. H cîe BHLU6 peseme A'fcAHHLţe h ahb63h ghah c^(t) noKS'nASHe ciţioxe UIT np'feXAB Bp'feMS WT np« A*»HH AaM^AHAP^ B06B0AA GaHIAUJ5 T6M6HÎ6 A'feTo(Al) _x3pK6, CT»C 3AI1HC 3A npOAAHÎB h CT»C CB6A6T6AI6 h UIT HA P^Ka(m) h(x) (m) npoAAAOiue cîe bmujb peMSHÎe ha\6hhth awaîb hhxhb A'fcAHHLţe h AHB63H UIHH, 3A H»XHo(a\) AOGpOBOAW CT»C tf3HAHÎ6 B'kC'kM MerîlAUJOM UIT rop M UIT A°A M UIT KprkCTHHA\ Al'feCTO M UIT npe(A) TOCnOACTBA AIH. (G)ero pAAî, AAA°X ct»a\ H rocnOACTBO a\m ca^W rocnOACTBA mm Gtohkt»b AuiruieT, iako>kg a* gct uiHHHtf, a^Aîh^ m kt» ujxa(e) CHHOBOM H BhS’ko(a\) h fip'feBH^HeTO (A\) H H6 UIT KOrOXAO H6nOKOATfeKHMO nope3MO rocnOACTBA mh. (G)e>Ke tfE0 CBeA'iTeAÎe nocTABArbeA\ rocnOACTBO mm: îtctfnAH Eape^a B6A BAH KpAASBCKH H xtfnAH ^pArOA\Hp B6A AB0PHHK n ÎK^IIAN PaA^A B6A AUirU)eT H xtfnAH OTpoe B6A BHCTÎiap H xtfnAN ^HK^A B6A CIlATAp H xtfnAH IlpeAA B6A KAHJHAp H (1AH PaA^A B6A KOMHC H (1AH MhXH'fe B6A CTOAHHK H [1AH Ap'trfc’lIJHH B6A (18XApHHK H î+ctfllAH KoCTAHAHN B6A nOCTSAHHK. H HCnpABHHK, [1AH PaA^A B6A AU>rU>4>6T. H HAnHCAX A3, AhA\A rpAMATHK, BT. HACTOAHh rpAAV Tp’ErOBHlţie, AvfecenA reHApîe m AbHH m wt Aaaaia a° cero nHCAHÎe TeneHie A’feTOM B A'feT X^pHf. t îu> MaT6H3 BUI6BUIAA, MHA0CTÎH5 EOJKÎW rOCflOAHHE. îw A/Vatshj B06B0AA (m. p.) t Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod şi domn a toată Ţara Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele, Stoica logofăt din Bătieşti din judeţul Muşcel şi Pădureţ şi cu fiii săi, câţi îi va lăsa Dumnezeu, ca să-i fie ocină în sat la Izvorani, însă o jumătate de delniţă, din câmp şi din pădure şi din apă şi cu vinăriciul din deal şi din vatra satului, de pretutindeni, oricât se va alege de peste tot hotarul. însă să se ştie delniţa [...]' pentru că a cumpărat-o Stoica logofăt de la Pană căpitan şi de la fratele lui, Arsenie postelnic din Budeasa, pentru 6 000 aspri gata şi pentru o iapă cu mânz, preţul ei 2 000 aspri. (Şi) iarăşi a cumpărat Stoica logofăt ocină în sat la Bătieşti de la Radul cojocarul un loc în capul iazului de unde se dă apă la moară, pentru 180 aspri gata. (Şi) iarăşi de la Radul cojocarul un loc pe iaz în jos la Răstoacă, alături cu iazul, pentru 180 aspri gata. (Şi) iarăşi a cumpărat de la Radul cojocarul un ogor la Grohotiş, pentru 200 aspri gata. (Şi) iarăşi de la Radul cojocarul şi de la fiii lui, Drăguş şi Ion o livadă peste râu, la Şipoţel, toată partea lui de moştenire şi de cumpărătură şi cu toată balta, pentru 380 aspri gata. (Şi) iarăşi de la Radul cojocarul.la Coluneţa un codru deplin cu toată pădurea, pentru 400 aspri gata. (Şi) iarăşi de la Radul cojocarul şi de la fiii lui, peste vale, la casa Cegoaiei şi cu tot Aninişul, pentru 70 aspri gata. (Şi) iarăşi de la Radul cojocarul şi de la www.dacoromanica.ro 11 fiii lui, o livadă, la Vadul Ţiganului, pentru 160 aspri gata. (Şi) iarăşi de la Radul cojocarul o livadă la Gura Bruianilor pentru 280. Şi iarăşi a cumpărat Stoica logofăt ocină în sat la Bătieşti de la Stan Grama în hotarul de jos, un codru deplin2, pentru 450 aspri gata. (Şi) iarăşi de la Jltaji Grama un ogor pe care stă o cruce, pentru 160 aspri gata. (Şi) iarăşi de la Stan Grama o livadă din sus de sat la Mărul Roşu, pentru 120 aspri gata. (Şi) iarăşi de la Stan Grama o livadă lângă baltă, în hotarul de sus, pentru 180 aspri gata. (Şi) iarăşi de la Stan Grama şi de la nepotul său, Oancea, o livadă la Gura Bruianilor, în sus, pentru 300 aspri gata. (Şi) iarăşi de la Stan Grama şi de la soţia lui, Dobra, o livadă alături, tot la Gura Bruianilor în sus, pentru 400 aspri gata. (Şi) iarăşi de la Stan Grama un codru la Piscul Cerbului, pentru 150 aspri gata. (Şi) iarăşi de la Stan Grama o livadă tot la Gura Bruianilor, tot alături, pentru 160 (aspri). (Şi) iarăşi a cumpărat Stoica logofăt de la Şerbu, fiul lui Grama, un ogor din Valea Câinelui în sus, pentru un porc gras. (Şi) iarăşi de la Şerbu şi de la mama lui, Dobra, o delniţă alături cu Oancea, însă să se ştie: 10 paşi, pentru 200 aspri gata. (Şi) iarăşi de la Şerbu un codru la Piscul Teişului, partea lui Mănică toată, pentru 260 aspri gata. (Şi) iarăşi a cumpărat Stoica logofăt de la Radul cojocarul o livadă din Valea Caselor cât a avut el moştenire şi de cumpărătură, toată, pentru 250 aspri gata. (Şi) iarăşi a cumpărat Stoica logofăt de la Ion, fiul lui Drăguş, un ogor peste râu, unde a fost fatăcina lui, pentru 120 aspri gata. (Şi) iarăşi a cumpărat Stoica logofăt de la Ion al lui Burţoiu un ogor şi cu Mărul Dulce, iarăşi alături, pentru 90 aspri gata. (Şi) iarăşi a cumpărat Stoica logofăt de la Neaga Oloaga şi de la fiii ei, Radul şi Oprea, o livadă, tot la Răstoacă, lângă iaz, partea lui Bădică toată şi partea lui Mălae, pentru 250 aspri gata. (Şi) iarăşi a cumpărat Stoica logofăt de la Crăciun Grebenescul un codru deplin, tot lângă iaz, cât este şi peste iaz de la salcie în jos, pentru 500 aspri gata. (Şi) iarăşi de la Crăciun o livadă lângă hotarul Aninilor, pentru 280 aspri gata. (Şi) iarăşi de la Crăciun un codru deplin la Piscul Sârbului cu toată pădurea, pentru 400 aspri gata. (Şi) iarăşi de la Crăciun un codru deplin în lunca Praorei cu toată lunca până la apa Cârcinovului, pentru 400 aspri. (Şi) iarăşi de la Crăciun o livadă tot la Gura Bruianilor, alături cu alte livezi, pentru 160 aspri gata. (Şi) iarăşi a cumpărat Stoica logofăt de la Stoica al lui Boja la Gruiul Cerbului la Mărul cel Alb, pentru 400 aspri gata; iar Stoica al lui Boja, el încă cumpărase acel ogor de la (Şi) iarăşi a cumpărat Stoica logofăt de la Mâinea din sat trei ogoare la Gruiu în Obârşia [...]' în faţă, pentru 200 aspri. (Şi) iarăşi de la Mâinea o livadă în Valea Caselor în faţă tot alături cu altă livadă, pentru 200 aspri gata. (Şi) iarăşi de la Mâinea un ogor pe iaz de la salcia lui Mălae3 în jos. (Şi) iarăşi de la Mâinea o livadă, să se ştie strâmbă4 pe lac, partea lor toată, pentru 150 (aspri). (Şi) iarăşi a cumpărat Stoica logofăt de la Frenghie şi de la fratele lui, Băncilă şi de la unchiul său Tudor un codru însă stânjeni [...]' de la ulmul de 12 www.dacoromanica.ro jos, pentru 1 200 aspri gata şi pentru o vacă cu lapte. Şi iarăşi de la Frenghie şi de la fratele lui, Băncilă o liva[dă...]1 pentru 250 aspri gata. (Şi) iarăşi a cumpărat Stoica logofăt ocină în sat la Bătieşti, însă o delniţă de la Manea şi de la Radul şi de la Oprea, fiii lui Burţeiul, partea lor toată, din câmp şi din pădure şi din apă şi din vadul morii de jos şi din vatra satului de peste tot hotarul, oricât se va alege, pentru 1 400 aspri gata. (Şi) iarăşi a cumpărat Stoica logofăt de la Şărbu Gorgoceală o delniţă în sat la Bătieşti din funia vlajogească [...]1 din câmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului şi cu vadul de jos de peste tot hotarul, oricât se va alege pentru un cal preţuit la 1 700 aspri gata. (Şi) iarăşi a cumpărat Stoica logofăt o delniţă iarăşi în sat la Bătieşti de la Vişa, tot din funia vlajogească, din câmp şi din pădure şi din apă şi cu vadul de moară de jos, oricât se va alege, pentru 750 aspri gata. (Şi) iarăşi a cumpărat Stoica logofăt de la Radul cojocarul o livadă tot la Gura Bruianilor, tot alături cu alte livezi, pentru 290 aspri gata. (Şi) iarăşi a cumpărat Stoica logofăt de la popa Cârstea şi de la fratele lui, Vladul şi de la Căzan şi de la fiul lui, un codru la Crăcinov lângă Piscul Sinului, lunca şi cu toată pădurea, pentru 300 aspri gata. (Şi) iarăşi a cumpărat Stoica logofăt ocină în sat la Vâltureşti, însă o delniţă de la Oprea şi de la fratele lui, Stoica, fiii Armeancăi, însă din funia crăciunească a treia parte şi din câmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului şi din vadul de moară, oricât se va alege, de peste tot hotarul, pentru 2 400 aspri gata. Şi aceste mai sus zise delniţe şi livezi au fost cumpărate încă dinainte vreme, din zilele lui Alexandru voievod Eliaş5, cursul anilor 7125, cu zapis de vânzare de la mâna lor şi cu martori. (Şi) au vândut aceşti mai sus-zişi numiţi oameni delniţele şi livezile lor, ei de bunăvoia lor, cu ştirea tuturor megiaşilor din sus şi din jos şi din jurul locului şi dinaintea domniei mele. De aceea, am dat şi domnia mea slugii domniei mele, Stoica logofăt, ca să-i fie ocină, dedină şi de ohabă, fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Barbul mare ban al Craiovei şi jupan Dragomir mare vornic şi jupan Radul maie logofăt şi jupan Stroe mare vistier şi jupan Diicul mare spătar şi jupan Preda mare clucer şi pan Radul mare comis şi pan Mihnea mare stolnic şi pan Drăguşin mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, pan Radul mare logofăt. Şi am scris eu, Dima gramatic în cetatea de scaun Târgovişte, luna ianuarie 8 zile şi de la Adam până la această scriere cursul anilor, în anul 7153 (1645). t Io Matei voievod, din mila lui Dumnezeu domn. Io Mateiu voievod (m. p.) Arh. St. Buc., Mitrop. Ţ. Rom., XCIII/26. Orig. slav, perg., (36 x 47), pecete timbrată. Cu o traducere din a doua jumătate a sec. XVIII. Altă traducere, ibid., ms. 130, f. 533 535. www.dacoromanica.ro 13 Rez.: Aricescu, Indice, I, p. 29. 1 Loc alb In orig. 2 „3AnAT»H0”, repetat. 3 Mn>pae. 4 KpMBOCT, „pe deadrept”. 5 Post „€ahruu" urmează „mc”. 9 1645 (7153) ianuarie 10, Târgovişte f MtiAOCTîeio Eoadew, îw Matbw Eacapaba bobboaa h rocnoAHm». 4,aba(t) rocnoACTBo mh cîw noBeA'feme rocnoACTBA mh noMTenHOMtf npABHT6AI0 rOCHOACTBA MH JK^flAH AtfMHTptf BHB B6A ABOpHHK H CT.HT» erO Paa^a Aoro^eT1 ca să fie volnici cu această carte a domnKi)i mele, de să-ş ţie satul Tătarul ot sudstvo Elfov cu tot hotarul şi cu toţi rumânii2 şi cu tot hotarul, den hotar în hotar, pentru că acest sat, Tătarul, ce scr(i)e mai sus, fost-au al lor cumpărătoare bătrână, încă mai denainte vreme, den zilele răposatului Radului voievod den domniia dentâiu, vă leat 7121 de la jupâneasa Oprina, jupâneasa lu Marco logofăt, den Topoloveni. Iară jupâneasa Oprina, ea încă au fost cumpărat acest sat Tătarul cu tot hotarul, de la moştenii3 satului: de la Bobe, fecioriul Burtei vornicul den Creţeşti şi de la Crăciun, fecioriul Albului logofăt de Fundeni şi de la Neagul şi de la Oprea de Săcuiani şi de la Cârstiian, feciorul Mânjinei4 den Tătarul, pre banii jupânesei Opriiane pre ale5 ei derepte bucate, încă den zilele răposatului Mihaiu voievod, în urma lui Sinan6 paşa. Şi de atuncea încoace, tot au ţinut satul Tătarul cu bună pace. Iară dup-aceea, cându au fostu acuma, în zilele domnKOi m61e, râdicatu-se-au cu pâră Nan postelnic de Bărbăteşti şi nepotu-seu, Ştefan ciohodariul şi Radul şi Nedelco, feciorii Badei den Hurezi, cu o carte veche, ca să ia jumătate de sat den Tătarul. Şi au sorocit Nan postelnic şi Ştefan ciohodariul şi Radul şi Nedelco, feciorii Badei, pre Dumitru vornicul, şi pre fiiu-său, Radul logofăt, cu cartea domnKOi mele, ca să vie să se pârască de faţă înaintea domnKOi mele. Iară după ce au venit boiarinul domnKOi mele, Dumitru dvornicul şi cu fiiu-său, Radul logofăt, de faţă, iară Nan postelnic şi Ştifan ciohodariul şi Radul şi Nedelco, ei nicicum n-au vrut să vie de faţă naintea domnKOi mele, ce au umblat cu neşte oameni fără lucru, neavându nici o treabă cu satul Tătarul, că nici au ţinut ei, nici părinţii lor, nici moşii lor, nici strămoşii lor în sat în Tătarul. Derept aceea, domnii mele am dat cinstitului deregătorului domnKOi mdle, jupan Dumitru dvomic şi fiiu-său, Radul logofăt, ca să-ş ţie satul Tătarul cu tot venitul, cu bună pace şi de nimenilea val sau bântuială să n-aibă. HhAKO A* H'feCT no p6M rOCnOACTBA MH. H HCTipABHHK CAM p€H TOCHOA-CTBA MH. IÎHC V Tp’brOBHlţie, M’feCBHA r6HApH6 î AHH, BT» A'feT pp<*4HA^p. 3 Kypmap. 4 AX3*x; cf- doc- A N > MMDCCLXII/18. 3 Loc rupt, lectură probabilă. 11 1645 (7153) ianuarie 12, Târgovişte t Mhaoctî6W Eojk'i'w, Iw Mat6W Eacapaba bocboaa h rocnOAHH't BiiCOH 3eMA6 Oi/rrppoBAAxmcKoe. ^aba(t) rocnoACTBO a\h ciw noBeA'fehi'e rOCnOACTBA A\M WB6(m) HA0BTfeKTk, no MA\6 ÎWH WT IloeH’tpeH WT C^ACTBO www.dacoromanica.ro 15 MtflUMBA H IldA^Pel^ H C*bC CHHOBH 6TO, 6AHLţe>KE Eorb AApOBA(x), lAKOKS AA mV 6CT wmhhV tf IIoctrbpcH, wgamb aca abaoM cu Ctohkt»( B ) PoUIKt(b) BCa(x) H WT ACA MhK^A6HVa^H riOAOBHHO WT nOAW H WT UjVmV H WT BOA* M WT C'bAAAHLJJH CEAO(b) H WT npe(3) BT»C XOTApo(Av) h CT»C BT»C XOAOKo(m), BAph 6AHKA CB XTb(t) H3BPa(t), nOHBHCB <6CT> CTApA H npAB>kah. A nona U.HTAH, WH aa hma(t) aa APT»>Kh(t) WT AeA MhK^Aen^Ao(B) ha(k) nOAOBhHO a no mhoto Tp’feG'b aa H6 hma(t), noHexe takmh(a) cîw bhuib (jbmbhîb awaîb h BHATfex°(M) rocnoACTBO mh h sahhc^a h(x) ha ptftCA IwMo(b) MHOrO CB6A6TIAÎ6 h IPbTptf BATa(x). H ha(k) noKtfnn(a) Iwh eah(h) mbcto wt ha(a) Gtah Pog wt Kp'bCTeHHei^H 3A n Acnpn aah mbcto ha A/UAtfpn. H ua(k) noKtfnn(A) Iwh 6Ah(h) M6CT0 WT Ha(a) CtaHHWTHa(a) IlIepGtf WT Kp'bCTEHHELţlH şa pĂ Acnpn roTOBh, aah mbcto ha WrpAA, no n^TA. H ha(k) nOK^HH(a) Iwh bah(h) mbcto wt ha(a) IOta h wt ha(a) chhobh Bro, Mbphat h Wnp'fe H Eli CI IO WT Kp'bCTBHHBIJlH 3A M ACfipH AAH MBCTO flO ntfTA EpTbTHIAHHAo(B) A°PH KAMBHA. (H) Ha(k) nOKtfnn(A) IwH BAh(h) MBCTO WT Ha(a) A/lAH-fe, CHHb GTOHK'b(s) WT HA ToprAH 3A p ACnpH rOTOBH. H Ha(k) nOK^nh(A) BAh(h) MBCTO WT U,HHKtf(U WT Ha(a) Et»îKAH 3A m Acnpn. H ha(k) noKtfnn(A) Iwh wt a^A^ha TpBCTHH'kcK'b wt aba ha A6Cb(t) A6AH 6AHA A6A 3A CH ACfipH rOTOBh WT Ha(a) IOTA H WT Ha(a) IIIepK^ WT Kp'bCTSHHElţlH h AAPOBa(a) EaAA^A PtfCAT HO BhVko(m) CM Iwh CT»C AB6 M6CTOB6 6A«(h) MBCTO HPb(a) Â/ltfuiMBA HA XOTAp A AP^(r) mbcto ha rptfwuiop paah A^we Bro. (H) ha(k) aa bct Îwho(b) aba M6CTOBH, BAh(h) MBCTO HA Epi^A^UlA A AP^(f) MBCTO HO MaaVa1 EaA6(b), nOHSKS CÎW BHUIB pBHBHÎB MBCTOBh GHAO CT»CTPa(m) CH EOHK’bţs), 2KHHA MhK^Ao(b) AAPOBa(x) WT HA [...]2 WT HA GpAT [...]2 A Eohka wha npoAAAA gpata(m) bh Iwho(b) 3a th (Acnpn). A hoto(m) Gtah, w(h) ct» b^bhphV^a) cbnpBHÎB no Iwh, a Iwh npHUie(A) npTfe(A) homtbhato hpabhtb(a) tochoactba mh, jk^oah ApArOMHp BBA ABOpHHK pAAÎ M6CTOB6 TBpB BCT BT»3HMa(a) AB6 M6TÎIAU1H no HMB MApTHH H EAA'fe IAKOÎK6 aa CTPOh(a). Taîkb bt» to(m) cie bhuib pbhbhîb MBrîiauiH tako takmhah iako aa APT»îKh(t) CÎW BHUIB P6M6HÎ6 M6CTOB6 ÎWH 3A H^Ao(b). (H> WCTa(a) Gtah wt3Akoh h wt c&kachîb np'fe(A) homtbhato npABHTfi(A) rocnoACTBA MH, KjfoAH ApArOMHp BBA ABOpHHK. H BHAT^X°(M) TOCnOACTBO MH H KHHTA noMTBHAro npABHTB(A) TOCHOACTBA MH 3C^HAH ApArOMHp BBA ABOpHHK HA P^(k) Îwho(b), kako no mhoto Tp'feG'b h M6TTfe(x) Gtah a* hb hma(t). Geto paa'i aaao(x) h rocnoACTBO mh Iwho(b) iakojkb a* bct hm WMHHtf"H BT» WXa(g) CHhVb^ H BH^Ko(m) H np’feBH^HBTo(M) H HB WT KOTOKAO HenOKOA'feGH(M) nopH3MO rocnoACTBA MH. 16 www.dacoromanica.ro CeîKe «fB0 H CB6AÎTÎAÎ6 fl0CTABH)(0 (m) rOCHOACTBO MH: ÎK^flAN BaPBVa B6A BAN KpAAEBCKH H tttfnAN AP^rOMHp B6A ABOpHHK H PaAYA B6A AWrw4>6T H JK^OAN GTpOe B6A BHCTirap H JK^riAH A'lHK^A B6A CflATAp H (1AH IIp6AA B6A KA^Mep H MflXH'fe B6A CTOAHHK H flAH PdAYA KOMhC H flAH AP'^r^UJHH B6A (îe^ApilllK H IIAH KOCTAHAHH B6A noCTBAHHK. H HCnpABHHK, flAH PdAVA b6a AOrO^GT. HcnHCd(x) A3, TtfAoptf AOro4>eT bt, hactoahh rpAAV Tp'M’OBHipe, AvfeC6lţA reHApîe Bl A*»»» h w(t) ĂaAMA A® HHH'fe T6H6HI6 A'feT'fe (m) b a^t ^ipffr. f îw Matcio bwbbwaa, MHAOCTîw Eoadro rocnoAHNb. Iw MaT6K) B06B0AA 6T0(M). f Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod şi domn a toată Ţara Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele acestui om, anume Ion din Poienărei din judeţul Muscel şi Pădureţ, şi cu fiii lui, câţi Dumnezeu îi va dărui, ca să-i fie ocină în Poienărei însă partea moşului său Stoica al lui Roşea, toată şi din partea Miculeţului jumătate din câmp şi din pădure şi din apă şi din siliştea satului şi de peste tot hotarul şi cu tot venitul cât se va alege, pentru că (este) veche şi dreaptă ocină întocmită şi aleasă de bătrânii satului Poienărei, anume: Băncilă cel bătrân şi Stan cel bătrân şi Stoica şi Martin şi Neagoe şi Badea şi Stan şi Radul şi Teodor diiacon şi Băjan. Iar popa Ţigan, el să aibă a ţine din partea Miculeţului iar jumătate, iar mai mult treabă să nu aibă pentru că s-au tocmit aceşti mai sus-zişi oameni şi am văzut domnia mea şi zapisul lor la mâna lui Ion cu mulţi martori şi Pătru vătaful. Şi iar a cumpărat Ion un loc de la Stan Robul din Cârsteineşti pentru 80 aspri, însă locul de la Maluri. Şi iar a cumpărat Ion un loc de la Stan şi de la Şerbu din Cârsteineşti pentru 130 aspri gata, însă locul de la Ograda, pe drum. Şi iar a cumpărat Ion un loc de la Iuga şi de la fiii lui, Cemat şi Oprea şi Văsiiu de la Cârsteineşti pentru 40 aspri însă locul pe drumul Brătiianilor până la piatră. (Şi) iar a cumpărat Ion un loc de la Manea, fiul lui Stoica de la Gorgan pentru 100 aspri gata. Şi iar a cumpărat un loc la Ţincuş de la Băjan pentru 40 aspri. Şi iar a cumpărat Ion din dedina trestienească din 12 părţi, o parte pentru 250 aspri gata de la Iuga şi de la Şerbu din Cârsteineşti şi a dăruit Vladul Rusat nepotului său Ion două locuri, un loc pe Muşcel, la hotar iar alt loc la Gruiuşor, pentru sufletul său. (Şi) iar să-i fie lui Ion două locuri, un loc la Brânduşa, iar alt loc pe Malul1 lui Badea, pentru că aceste mai sus-zise locuri au fost ale sorei sale, Voica, soţia lui Micul date de la [...]2 de la frate [...]2 iar Voica, ea le-a vândut fratelui ei, Ion pentru 350 (aspri). Iar apoi Stan, el a avut pâră cu Ion, iar Ion a venit înaintea cinstitului dregător al domniei mele, jupan Dragomir mare vornic pentru locurile pe care le-au luat doi megiaşi, anume Martin şi Badea ca să construiască. www.dacoromanica.ro 17 întru aceea, aceşti mai sus-zişi megiaşi aşa s-au tocmit ca să ţină aceste mai sus-spuse locuri Ion pe Neajlov. (Şi) a rămas Stan de lege şi de judecată înaintea cinstitului dregător al domniei mele, jupan Dragomir mare vornic. Şi a văzut domnia mea şi cartea cinstitului dregător al domniei mele, jupan Dragomir mare vornic la mâna lui Ion, ca mai mult treabă şi amestec Stan să nu aibă. De aceea am dat şi domnia mea lui Ion ca să le fie ocină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Barbul mare ban al Craiovei şi jupan Dragomir mare vornic şi jupan Radul mare logofăt şi jupan Stroe mare vistier şi jupan Diicul mare spătar şi pan Preda mare clucer şi jupan Mihnea mare stolnic şi pan Radul comis şi pan Drăguşin mare paharnic şi pan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, pan Radul mare logofăt. Am scris eu, Tudor logofăt, în cetatea de scaun Târgovişte, luna ianuarie 12 zile şi de la Adam până acum, curgerea anilor, în anul 7153 (1645). t Io Matei voievod, din mila lui Dumnezeu domn. Io Mateiu voievod (m. p.) Am citit eu, al doilea logofăt (Udrişte Năsturel). Arh. St. Vrancea, Colecţia de documente, XXII/5. Orig. slav, perg. (30,5 x 54). 1 „MhaS’a”. 2 Şters în orig. 12 1645 (7153) ianuarie 14 Adecă eu, Calea, muma popei Ivului şi a lui Dumitru şi a Radului, scris-am zapisul mieu la moartea mea,, cum să să ştie că toate moşiile mele le las cestor 2 feciori: popei Ivului şi Radului, iară feciorului celui mai mare, lui Dumitru, nu-i las nimic, căci am zăcut 3 ani şi la mine n-au venit să mă vază, să-ş ia iertăciune. Cine va da moşie să fie proclet şi afurisit şi de mine şi de vlădica Hristos şi de 318 sfinţi părinţi de la Nicheea. Iară cele 2 fete, anume: Stana şi Voica, dă nu le vor înzestra, să fie fraţi cu aceşti 2 feciori pe moşii. Şi cându s-au scris acest zapis, fost-au popa Stanciul i Neacşu stolnicul i popa Ivan ot Beleţi. Pis popa Stanciul, meseţa ghenarie 14 dni, leat 7153 (1645). Eu Calea, muma popei Ivului i Radul(ui). 18 www.dacoromanica.ro Arh. St. Buc., Ms. 712, f. 470 v. Copie rom. EDIŢII: Sacerdoţeanu, Arhiva m-rii Cozia, p. 76-77; rez.: Tezaur vălcean, p. 165-166. 13 1645 (7153) ianuarie 14 ţ Adecă eu, Donca vatah, scris-am acesta al mieu zapis ca să fie de mare credinţă la mâna Vladului pehamic, feciorul Vladului logofăt Rudeanul, cum să să ştie că au avut dumnealui schimbu cu domnu nostru, Io Matei Basarab voievod, dă au dat Vladul pehamic domnu nostru un copil de ţigan anume [...]*, fiiastrul lu Găină ţiganul, carele au fost făcut de ţiganca lu Găină cu alt ţigan al Vladului pehamic. Iară domnu nostru i-au dat o ţigancă, anume Sora, suflet pentru suflet, ca să-i fie dumnealui această ţigancă moşie în veci. Şi păntru mai adeverită credinţă, făcut-am eu acest zapis la mâna Vladului pehamic, ca să să ştie şi să să crează. Şi mărturie încă au fost: ot Târgovişte, popa Neagoe den Zlătari şi Stat vatah Ungureanul şi Papa postelnic. Şi am scris eu, Dragomir pârcălab ot Rătivoieşti şi mărturisescu, measeţa ghenarie 14 dni, leat 7153 (1645). Eu Donca vatah. t Eu popa Neagoe2. Arh. St. Buc., Doc. ist., XLIII/70. Orig. rom., hârtie (31 x 22), pecete aplicată, cu o copie din 1827. 1 Loc alb în orig. 2 Semnături autografe. 14 1645 (7153) ianuarie 14 t Eu Vasilie, feciorul Jipei den Păuşăşti, nepotul popei Stoicăi şi al Stepcei, scris-am zapisul mieu ca să fie de mare credenţă la mâna visteiarului Simei cum să se ştie că i-am vândutu toată partea şi moşiia mea din Păuşăşti şi cu1 viile şi cu tot, însă fără dă neşte falei, ci au vândut tată-mieu şi fără de o selişte, iară alt tot am vândut. Şi o am vândut derept (ughi) 4 pol şi2 am luoat bani toţi banii în mâna mea şi2 au zis să [mear]gă dumnealui să vază de va fi moşii mai mult decât am luoat, iară domnealui îmi va da bani pre cât va mai prisosi, iară să nu va fi3 mai puţin, iară vom socoti4. Şi am vândut cu ştirea totoror rudelor şi a fraţilor miei de [...]5, ca să-i fie domnealui moşie şi coconilor dumnealui în veacu stătătoare. www.dacoromanica.ro 19 Şi mărturiile, anume: popa Stoica din Grozăveşti şi Dumitru vătah şi Iova şi Dumitru Coţ şi Gherghe pârcălab şi Tudor şi Stoica şi Oprea Corcodăl. Şi am scris eu, Fiera logofăt. Şi păntru mai adevărată credinţă mi-am6 pus şi degitul ca să să crează. Pis ghenarie 14 dni, leat 7153 <1645). Eu popa Stoica Eu Vasilie Eu Dumitru vatah Eu Iova Eu Oprea Corcodel Pangratie Eu Danu Fiera logofăt7. Arh. St. Buc., M-rea Dintrunlemn, V/43. Orig. rom., hârtie (30 *21), pecete aplicată. Copie ibid.: ms. 445, f. 136v-137. 1 K0. 2 uie. 34>n. 4 coKOmtix- 5 Loc rupt: probabil, moşie. 6 MÎTAM. 7 Semnături autografe. 15 1645 (7153) ianuarie 14 Mhaoctîw Eox'ito, îw Mateh bombo^a h rocriOAHH'b. Aaba(t) rocnOACTBO mh cîto noBeA'fenîe rocnOACTBA a\m sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri Coziia, hramul Sfintei Troiţe, şi părintelui egumenului Ştefan, ca să fie sfintei mănăstiri un rumân anume Cârstiian ot [...]' şi cu toţi feciorii lui, câţi să vor alege dân el, pentru că acest rumân ce scrie mai sus, fost-au de moşie al sfintei mănăstiri, den sat ce scrie mai sus. Iară după aceea, când au fost acum în zilele domni(i)i mele, iară acest rumân Cârstiian, el se-au sculat cu pâră înaintea domni(i)i mele zicând că nu iaste rumân sfintei mănăstiri şi s-au pârât de faţă cu egumenul Ştefan. Deci într-aceea, rumânul au cerşut legea ţărâi. Deci domniia mea i-am dat trei oameni buni dâmprejurul locului, anume: Anghel i Enuşcul i Voico ot varuş Floci, ca să jure de cătră sfânta mănăstire, cum nu iaste rumân sfintei mănăstiri. Deci când au fost la zi şi la soroc, el nicicum n-au putut jura, ci au rămas de lege şi de judecată din divan. Şi am văzut domniia mea 20 www.dacoromanica.ro amândoao răvaşele2 domneşti la mâna părintelui Ştefan egumenul. Drept aceea, am dat domniia mea ca să fie acest rumân ce scrie mai sus, sfintei mănăstiri Coziia moşie ohabnică în veci. H ne wt KOroJK^O HenoKOA'bchMO nopH3MO rocnOACTBA mm. Hhako aa H'fecT, no pen rocnOACTBA mm. H HcnpAEHHK CAM p6H TOCnOACTBA MH. line retiApne a* Ahh» A'fer xâpHr. Arh. St. Buc., Ms. 712, f. 426. Copie rom. Reg.: Tezaur vâlcean, p. 165. 1 Loc alb. 2 pT,BT,UJdA6A6. 16 164(5) (715(3» ianuarie 15 t Adecă eu, Dumitraşco cliucer Spineanul şi eu, Pârvul vtori postelnic, ctitorii sfintei mănăstirii ot Ţâ(n)ţăreni, împreună cu părintele egumănul Nifon, carele iaste năstavnic acolo, scriem toţ şi mărturisim cu această al noastră zapis ca să fie de mare creadinţă la mâna jupan Dumitru Filiişanul vel slujer, ca să să ştie cum au avut mănăstirea noastră de la Ţânţăreni în Spinişorul de Sus jumătate şi jupan Dumitru Filişanul vel slujer, altă jumătate. Iar Spinişorul de Jos au fost al mănăstirii, tot, cu tot hotarul, însă fără funea judecească, moşie slobodă a lor, însă preste tot hotarul a 12-a funea. De-cie, fiind mănăstirii mai împrotivă de hrană şi lângă mănăstire Spinişorul de Sus, şi fiind Spinişorul de Jos lângă satul jupan Dumitru vel slujer, pre lângă hotarul Filiiaşului, noi, de a noastră bunăvoie, am socotit dă am făcut tocmeală şi schimbu ne-am voit cum să-ş lărgească mănăstirea noastră locul şi să-ş lipească moşiă de moşie, ca să-i fie de hrană. Şi au dat jupan Dumitru slujer mănăstirii de la Ţânţăreni jumătate de Spinişorul de Sus, însă fără dă rumâni. Iară mănăstirea au dat lu jupan Dumitru vel slujer jumătate de Spinişoru de Jos, iară fără rumâni, ca să fie moşie pentru moşie schimbu. Iară ceea jumătate de Spinişorul de Jos ce-a rămas mănăstirii, noi am socotit cum funea judecească să ş-o ţie judecii cu pace, dă preste tot hotarul a 12-a funea, cumu o-u ţinut şi mai denainte vreme. Şi am socotit cum jumătate din Spinişorul de Sus iaste loc mai bun de hrană şi mai scumpu şi loc de mori şi în Gilort. Ce am făcut tocmeală de-au mai dat mănăstirea jupan Dumitru slujer şi ceea parte de ocină ce-au avut călugării cu ceealalta jumătate de Spinişorul de Jos, iară fără rumâni şi fără funea judecească, ca să ţie jupan Dumitru slujer cu judecii toată ocina de Spinişorul de Jos, pre hotarul cel bătrân www.dacoromanica.ro 21 ce-au fost. într-aceea, şi jupan Dumitru slujer încă au dat la svânta mănăstire pentru acea parte de ocină ce-au avut mănăstirea în ceealaltă jumătate de Spinişorul de Jos cu judecii au dat 9 suflete de ţigani, însă ţigani 4 şi ţigance 5, anume: Preda ţiganul şi cu ţiganca lui Sora şi cu un fecior al lor, anume [...]* i Radul ţiganul cu ţiganca lui, anume Brân[duş]a şi cu o ţigancă, anume Anuţa nepoata Darachiului i aspri 10 pentru un ţigan şi 2 ţigance, împreună ţiganul cu ţiganca-ş, ca să fie mănăstirii de hrană să şi [,..]2. Şi a[m] făcut tocmală şi schimb noi de-a noi, într-o bunăvo[ie], fără dă nici 0 silă, ca să ţie svânta mănăstire de l[a] T[ân]ţăreni satul Spinişorul de Sus, tot, cu tot hotarul şi cu tot venitul, pre hotarăle cele bătrâne. Iar jupan Dumitru vel slujer să ţie satul Spinişorul de Jos, iar pre hotarăle cele bătrâne, ce-au fost mai denainte vreme, însă fără funea judecească să ş-o ţie ei, însă dă preste tot hotarul a 12-a funea şi fără de rumâni, căci că rumânii i-am schimbat, să-ş ţie mănăstirea parte de rumâni ce-au fost împărţiţi mai denainte vreme, din jumătate de Spinişorul de Sus cu rumânii ce-au avut în Spinişorul de Jos. Iar jupan Dumitru slujer încă să-ş ţiie parte lui ce-au avut rumâni în Spinişorul de Sus, pentru c-am schimbat numai ocinele, iar rumânii nu i-am schimbat. Ce-am tocmit cum scrie mai sus cu voie noastră tuturora, şi cu ştirea a mulţi boieri, carii au fost socotitori şi tocmitori. Şi mărturie na ime: ot Fărcaş, Radul căpitan i ot Şitoia, Mihart cliucer, ot Brătăşani, Ghinea slujer i ot Glogova, Nicula pârcălab i ot Pleşoi, Iane postelnic i Drăghici i ot Cernaia, Iacov cliucer 1 ot Fratoştiţi, Barbul cliucer i ot Fărcăşeni, Dragomir postelnic i ot Pârâiani, Stanciul postelnic i Danciul logofăt i ot Breasta, Balica pehamic i ot Fălcoiu, Drăgoiu logofăt i ot Mierea, Dima postelnic i ot Pârâu, Miloş logofăt i ot Roşiia, Stoica pehamic i ot Bibeşti, Udrea postelnic şi alţii boieri mulţi scrişi, vor punea mai jos peceţile şi iscăliturile. Aceast-am scris, ca să să ştie şi să să crează în tot locul. Şi pentru mai adevărată credinţă, pusu-ne-am şi noi peceţile şi iscălitura mai jos. H nuc a3 AtfMHmjJAţuKtf AOro6T wt K'hnp'femi. line Mecena reHApîe AH« eî, bt» A’feT *3pNi mele. Derept aceea, am dat domniia mea Paraschivei şi Stancăi, feciorii lu Ivan postelnic, ca să le hie ocină şi moşie lor şi feciorilor în veac. Hhako a* n*fecT, no pe*! rocnoACTBd mh. IIhc Tp'M’OBHtpe. line renapne eî AbHH> A'feT *3pHf4. t îw MaTetO BW6BWA*> MHAOCTÎIO EOttîtO rOCnOAMHb. îw MATeto bocboaa (m. p.) Arh. St. Buc., Ep. Buzău, XXXIII/15. Orig. rom., hârtie (31 x 22), pecete aplicată. Copie ibid.: ms. 171, f. 485v-486. Rez.: Aricescu, Indice, II, p. 18. 24 www.dacoromanica.ro 1 Mak|hh. 2 Loc alb în orig. 3 Loc rupt; cf. Doc. ist., CXLVII/110 a. 4 „Scris în Târgovişte. Scris ianuarie 15 zile, anul 7153 0645)”. 19 1645 (7153) ianuarie 16 Adecă eu, Tanasie păhamic ot Bărbăteşti, scriu şi mărturisescu cu aceasta al mieu zapis ca să fie de mare credinţă la mâna fiiu-mieu, lu Pătru logofătul, cum să să ştie că i-am vândut un rumân, anume Vladul ot Bărbăteşti şi cu feciorii lui, anume Radul şi cu alalţi feciori câţi-i va da Dumnezeu, însă cu siliştea şi cu locurile lui în câmpu şi cu curături câte va avea preste tot şi cu vinăriciul lui, cât se va alege, dereptu ughi 75, bani gata, de-a mea bunăvoie, fără nici o silă şi cu ştirea tuturor megiiaşilor den sus şi den jos, ca să fie lui rumân(ul), ce iaste mai sus-scris, ohabnic în veac. Şi mărturie: Stoica, frate-mieu, şi Mihaiu pitar şi popa Danciul şi popa Mihăilă i Ivul portar i Paraschiva ceauşul ot Orbi şi fiiu-mieu, Ştefan i Mihai Grama şi Drăghici. HcnHCAX *3L IIItfAop AOro<ţ>6T uit TpkrOBHiţie. IIhc M-feceiţd retnxpîe sî kt» ^TjpHf1. Tanasie păhamic Eu Stoica mărturie Eu popa Danciul Sava logofăt ot Târgovişte2. Arh. St. Buc., Colecţia Emil Vârtosu, 1/84. Orig. rom., hârtie (29 * 20). 1 „Am scris eu, Tudor logofăt din Târgovişte. Scris luna ianuarie ziua 16, anul 7153 <1645)”. 2 Semnături autografe. 20 1645 (7153) ianuarie 16 | Zde cletovţii lu Mihăilă po imea ot Cârsteieneşti, Pătru şi Negoiţă ot Cerbureni şi Mihăilă ot Brâteşti, ca să jure Mihăilă cu aceşti'3 megiiaşi cum n-au fostu tată-său, Dobroslav den sat den Voiceşti rumân Pârvului logofăt şi cum nu 2^ www.dacoromanica.ro l-au apucat legătura lu Mihaiu voievod, acolo în sat, însă cum vor afla cu sufletele lor. Şi zioa la lăsatul secului de came. Şi să jure la părintele de la Argeş. Pis ghenarie 16 dni, leat 7153 (1645). f ICO Matbio BweswAA, mhaoctîw Eojkîw rocnoAHHk. Arh. St. Buc., Doc. ist., XXXIII/215. Două orig. rom., hârtie (20 * 14), pecete aplicată. 21 1645 (7153) ianuarie 17 f Adecă eu [Neaga], fata lu Stan şi a Diicăi, cum să să ştie că am v[ân]dut Udrei 6 stânjeni de ocină din funea popească de sus din apa Teleajinului pren câmpu şi prin silişte şi ot vodă Gârlu şi prin pădure până în Valea Ştubeiului. Şi am vândut eu, Neaga de a mea bonăvoie cu şt(ir)ea totoror fraţiloru şi dereptu bani 850 gata. Şi m(a)rt(or)iI: popa Radulu şi Mordan şi sin (ego) şi iar Mordan şi Stan şi sin (ego) i Gligorie i Lupul. H (ihc A'iakoh MhkVa. H mic /wfeceiv* renapne ahh 3î, bt» A'fcm pcâpîîf2. Eu Neaga. Eu Mordan. Arh. St. Buc., Doc. ist., DCXLI/178. Orig. rom., hârtie (11 * 21), rupt. 1 Ad. interiinear a.m. 2 „Şi scrie diaconul Micul. Scris luna ianuarie 17 zile, în anul 7133 (1643)”. 22 1645 (7153) ianuarie 17 t Mhaoctî6io Eoacieio, îw Matbk) Eacapaea bocboaa h rocnoAHHk. 4,aba(t) rocnOACTBO a\h cîe noBeA'feuîe rocnOACTBA a\m acestui om, anume Ghinea roşul ot Turbure, ca să fie volnec cu această carte a domni(i)i mele de să apuce pre satul Mălureni de să-i plătească ughi 2 şi pre satul Brăteştii să plătească ughi 4, pentru că au venit Ghinea roş naintea domni(i)i mele la divan de au jăluit şi au spus cum că au făcut bine de i-au împrumutat de se-au plătit de năpăşti. Deci să fie volnec cu cartea domni(i)i mele şi cu sluga domni(i)i mele anume [...]’, de să aibă a plătirea acei bani ce scriu mai sus şi de nim(e)lea opreală să n-aibă. 26 www.dacoromanica.ro HNAKO A* H'kCT. H HCnpABHHK, CAM pEM rOCnOACTBA MH. IlhC TEHAphE 3Î AT»Hh, B A'fem *3pfTr. t Iw Matew bwebwaa, mmaoctîw Eoatîw rocnOAHHb. Arh. St. Buc., Ep. Argeş, XV/7. Orig. rom., hârtie (25 * 19), pecete aplicată. 1 Loc alb în orig. 23 1645 (7153) ianuarie 18, Târgovişte t Adecă eu, Vasilie comis, sân Predii spatar, vnuc Nicăi logofăt, scriu şi mărturisescu cu acest al mieu zapis, ca să fie de bună credinţă la mâna văru-mieu, Gbinii cupeţ, cum să se ştie cându au fost acum în zilele mări(i)i sale, domnu nostru Io Mateiu Basarab voievod, iar eu m-am sculat de m-am tocmit cu văru-mieu, Ghinea cupeţ, de i-am vândut satul Năneştii ot sudstvo Vlaşca, carele sat au fost al nostru de moşie, încă de la moşu-mieu Nica logofăt şi tot l-am ţinut cu bună pace. Iar acum, întâmplându-se văru-mieu Ghinii a*i tribui şi fiindu-ne sângele şi ca neşte fraţi şi căutându-mă şi la bine şi la rău, făcut-am tocmeală cu dumnealui de i-am vândut acest sat ci scrie mai sus, însă jumătate, cu rumâni, cu vii, cu baltă, cu silişte a satului, den câmpu, den pădure şi de preste tot hotarul şi cu tot venitul oarecât se va alegi, derept bani gata, ughi 280. Şi am luoat aceşti bani toţi deplin şi gata în mâinile mele. Şi i l-am vândut de a mea bunăvoie şi fără de nici o silă şi cu ştirea tuturor oamenilor miei şi a tuturor vecinilor miei demprejurul loc(u)lui, den sus şi di jos. Şi la a noastră tocmeală fost-au boiari mărturie carii-ş vor pune numele şi iscalele mai jos, ca să aibă a-i fi acest sat văru-mieu Ghinii, cu bună pace şi de moşie şi stătătoriu, dumnealui şi c(o)conilor dumnealui, câţi Dumnezeu i va da în veacu. Şi eu, pentru mai adăvărată credinţă, pusu-mi-am iscala şi pecetea mai jos. HcnncAX 431», OmOHKA AwroeT III’bpcAHOBiiHH, wm rpAAOy IIIp'brOBmfiecKOMtf, ArhceiţA rtiNApîe mî ahh, bt» A*fem *3piîf’. Eyo) BaoiAioţ Koţiiţ ţiapxipag2. Kwvoxavxiv KavxaKouCtvoQ3. Bunea vel slujer4. Mâine slujer5. Arh. St. Buc., Doc. ist., CCCXCIX/51. Orig. rom., hârtie (32 * 21), pecete aplicată. Copie ibid.: Doc. munteneşti, XXV/15. www.dacoromanica.ro 27 1 „Am scris eu, Stoica logofăt Şărbanovici, în cetatea Târgoviştei, luna ianuarie 18 zile, în anul 7153 <1645)’. 2 „Eu Vasile comis martor”. 3 „Constantin Cantacuzino”. 4 Ad. probabil ulterior, Bunea având rangul de mare sluger începând cu 8 ianuarie 1648, cf. Doc. ist., MDLXXXVIII/74 (Cat. Ţ. Rom., VI, p. 380); Vasile comis dispare din documente după 28 iulie 1647, cf. ms. 1233, f. 449-450 (Cat. Ţ. Rom., VI, p. 344), în ianuarie 18, 1645 fiind neputincios: „căutându-mă la bine şi la rău”. s Semnături autografe. 24 1645 (7153) ianuarie 18, Târgovişte t Mhaocti6w EojKîeto, 1(0 Matbw Eacapaea bobboaa h rocnoAmn» BTiCOH 3&MA6 Ol/Trpp0BAAXÎHCK0e. AABA(T) rOCnOACTBO MH CIW nOBCA'feHÎe rOCnOACTBA MH EOA'fepHHtf TOCnOACTBA MH tfAP'fe AOrO6T H CT»C ctfnp&KHHHA ero KAnA'fe wt P'bA'^HNenJH wt c^act^o Apre(ui), raKOKe AA 6CT HX 6 AH A BHHOrpAAH H CT»C KT. Iţi 0, K06 BHHOrpAAH EHAA 6CT WT BHHorpAAH TpeBAecK^AWB Aopn (imhaha VaP6h Aoro6T h wt 3a BHHOrpAAH P0M0TT»B A0PH AP^(m). nOH6>K6 6CT (10K0(1HA CIW BHUJ6 P6H6HÎ6 BHHorpAAH BCAX WT Ha(a) KAA'fe H WT Ha(a) CHHkl 6r0: HĂIS h Gtahhwa h AewHTîe h EAA'fe h wt gpat^N6Ao(m) ero, Baaava 3a *rc Acnpn totobh h ct»c 3Annc h c*kc cb6ahtYaî6 no hmb: WTtiţtf Abwhtîb er^MBHA wt cb'Iîta mohacth(p) wt Apue(ui) h Aab^a c^a^H^ ct»c bY nptrApn h AnreABT KtfneiţtfA h Gaba h /(tfMHTptf Hepsemn wt TAM H IIp'kB^A Aoao4>AH H GTAHHWA A0r0<ţ>T»T WT Kp*KCT6HH6tţlH H A/VhXAHA H WAHH'fe WT XApe(ui) H HbAUIKO H6PB6HIH H IlAH'k A0r0<|>*l»T. H riAK noKoriHA tfAP'k Aoro<ţ>eT h acVnAHHLţA ero, KAnA'fe 6aha CKAHLţte np'fe(A). BpATH 6mV WT Ha(a) A^HTpţj’ WT B'KAH'feAe, 36T CTAp KomAH 3A tjr ACnpH rOTOBH Koe CT»AHlţJ6 EHAA 6CT WT Ha(a) TT»LţJ0M CH 3A np'feKH. Il0H6>Ke 6CT npOAAA /(tfMHTptf CÎW C^AHljie T6pe eCT nOM6hV(A) no TT»4w(m) CH CTAp KOMAH 3A CBOh(m) AOBpOBOAW, Be(3) HH 6AHA CHAOc(t) H CbC ^3HAHÎ6 B'KCAX MBrilAUlOM H A EPATo(m) ch ero h ct»c 3ahhc c'k cb6Ahtîaî6 no hmb: nonA EAA'fe h Eepnsoe h Bat^ahmca h Wnp'fe h AtfMHTptf h Gtohka h EAA'fe H AabVa h ApAroMnp WT Pl>AHHHH6L|JH H WT GtAtTp^K, /(tfMHTptf 36T GTAHHWA Ab0PhHK. H nA(«) noKonHA tfAP'k AOroeT h KtfnAHHLţA ero KAnA'fe Tpn H6A0CTIW 3A M6CT0 WT P'KA'BHHHBlţlH WT Ha(a) APArOMH(p), CHHT» K03M6H HA WrOpAHH H WT AP^™ M6CTOB6 A^P» A<**€ HCnAT»HH CÎW H6A0CTÎW 3A T ACnpH rOTOBH H C*KC 3AnHC H CT»C CB6AHTÎAÎ6 nO HM6: Top AH AWrW6T H IIp^B^A /(0A0<|>AH H AATKO neX^pHHK H T^AOp^ A0r0<|>6T H MhK^A BT.TAX 3A A^P^EAHH. 28 www.dacoromanica.ro H n*K noKonV(A) tfAP'b AOro^eT h ad/nAHHtţA [ero]1 KanA'fe bah(h) M6CTO CT»C UiVmV WT BHH[or]'pAAÎ ^AP®11 AOrO[e«]* a°Pm tf mVkb [...]2 wt ha(a) UI6Pb[ah n] ’cxaphhk h wt ha(a) bpat ero Paaya 3a y Acnpn rOTOBH h cbc 3a(ihc m c*i»c cb6A€Tiaî6 no HMe: nona TeprTe Gkt»pa6t h IIp'bbVa ^ao<|>ah h 4.*tko neXApHHK H T^A^pV (10CTGAHHK WT IlHT61|IH. H npOAAAH CÎIO MM6MMT6 a (O Ane BHUie nnc 3a cbohm aokP° boaio bg(3) hm gaha chaoc(t). H BHA'fex0M rocnoACTso mm h 3aiihc 3a noKoneHîe ha ptfKA VaP£h AoroeT kako eCT BHUie nnc. Gero paaî AAA°X H rocnoACTBO mh BOA'fepHH rocnoACTBA mm VaP6h AoroeT h xtfnAHHiţes ero KanA'fe, iakokg aa cct h(m) wmhhV h BHHOrpAAH a^Ahh^ m chhVbV h bhVkom h np'kBHVHeTOAv h ne wt Koro>KAO HenoKOA'bBH(M) nopn3MO rocnoACTBA ‘mh. Geace oybo h CBeAHTÎAÎe (ioctabhxo(m) tochoactba «h: actfriAH EdpB^A B€A BAH H flAH APAr0MHP B6A ABOpHHK H HAM PaAYa BCA AOrO<ţ>6T H HAH GTpOe BGA BHCTÎlAp H HAH A'Hf&A B6A CHATAp H HAH IIpeAA K6A KA^MAp H flAH MttXH'fe B6A CTOAHHK H HAH PaAYa B6A KOMHC H (1AH Ap'trS’lMHH B6A neXApHHK H HAH KOCTAHAHH B6A (10CT6AHHK. H HCfipABHHK, flAH PaAYa BGA AWrW6T. HcnnCA(x) A3, T^a^P^ AOroeT hactoahh rpAAY ^ Tp'troBHqie, AvfcceiţA renApîe hi a*»hh h wt Aaama aa*€ a® HHH'fe Teseni'e aIsta, B A’feT _x3pHr. t îw MaT6W BWeBWAA, MHAOCTÎW EoatflO rOCnOAHHb. îw Matbw bohboaa (m. p.) t Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod şi domn a toată Ţara Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele, Udrea logofăt şi soţiei sale, Caplea din Rădăcineşti din judeţul Argeş, ca să le fie o vie şi cu casa, care vie a fost din via Greblescului până la stupina lui Udrea logofăt şi de la via lui Rociotă până în drum, pentru că au cumpărat această mai sus zisă vie, toată, de la Calea şi de la feciorii ei, Ilie şi Stanciul şi Leontie şi Badea şi de la vărul său Vladul pentru 3 200 aspri gata şi cu zapis şi cu martori, anume: părintele Leontie, egumen la sfânta mănăstire de la Argeş şi Albul judeţul cu 12 pârgari şi Anghelet cupeţul şi Sava şi Dumitru roşii de acolo şi Pârvul Dolofan şi Stanciul logofăt din Cârsteineşti şi Mihăilă şi Oancea din Hareş şi Ivaşco roşul şi Pană logofăt. Şi iar a cumpărat Udrea logofăt şi jupaniţa lui, Caplea, o silişte înaintea porţii lui de la Dumitru din Vâlcele, ginerele lui Coman cel bătrân, drept 700 aspri gata, care silişte a fost de la socrul său de zestre. Pentru că a vândut Dumitru această silişte de a pomenit pe socrul său, pe Coman cel bătrân, de bunăvoia lui, fără nici o silă şi cu ştirea tuturor megiaşilor şi a fraţilor lui şi cu zapis cu martori, anume: popa Badea şi Berivoe şi Vlădicel şi Oprea şi Dumitru şi Stoica şi Badea şi Albul şi Dragomir din Rădăcineşti şi din Sălătruc, Dumitru, ginerele lui Stanciu vornic. www.dacoromanica.ro 29 Şi iar a cumpărat Udrea logofăt şi jupaniţa lui, Caplea, trei fălci de loc din Rădăcineşti de la Dragomir, feciorul lui Cozma la Ogorani şi din alte locuri, până au împlinit aceste fălci, drept 300 aspri gata şi cu zapis şi cu martori, anume: Goran logofăt şi Pârvul Dolofan şi Datco paharnic şi Tudor logofăt şi Micul vătaf de dorobanţi. » Şi iar a cumpărat Udrea logofătul şi jupaniţa [lui]1 Caplea un loc cu pădure din via lui Udrea logofăt, până în părăsiştea lui Oprea Fălfţei...]' şi până în muche [. ..]2 de la Şerb[an pŢahamic şi de la fratele său, Radul pentru 400 aspri gata şi cu zapis şi cu martori, anume: popa Gherghie Scărlet şi Pârvul Dolofan şi Datco paharnic şi Tudor postelnic din Piteşti. Şi au vândut aceşti numiţi oameni mai sus-scrişi de bunăvoia lor şi fără nici o silă. Şi am văzut domnia mea şi zapisul de cumpărătură la mâna lui Udrea logofăt, cum este scris mai sus. De aceea am dat şi domnia mea boierului domniei mele Udrea logofăt şi jupaniţei lui Caplea, ca să le fie ocină şi viile dedină şi feciorilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori am pus domnia mea pe: jupan Barbul mare ban şi pan Dragomir mare vornic şi pan Radul mare logofăt şi pan Stroe mare vistier şi pan Diicul mare spătar şi pan Preda mare clucer şi pan Mihnea mare stolnic şi pan Radul mare comis şi pan Drăguşin mare paharnic şi pan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, pan Radul mare logofăt. Şi am scris eu, Tudor logofăt, în cetatea de scaun Târgovişte, luna ianuarie 18 zile şi de la Adam până acum trecerea anilor, în anul 7153 (1645). t Io Matei voievod, din mila lui Dumnezeu domn. Io Mateiu voievod (m. p.) Arh. St. Buc., Colecţia Ionaşcu Ion, 1/60. Orig. slav, hârtie (42 x 29), rupt la îndoituri, pecete timbrată. Cu o trad. la B.A.R., A 3 287, f. 68 v-69. 1 Loc rupt în orig. 2 Loc alb în orig. 25 1645 (7153) ianuarie 19 t Cum să se ştie că iar au cumpărat Neguţ cu feciorii lui, cu Dumitru şi cu Teodor, o parte de loc de la Pantazi den Ţâţa. Şi locul iaste na imea între râure şi den sus iaste de unde se despartu râurile până den jos, undi se îmbină iazul moriei cu râul, partea lui câtă se va alege, partea lu Pantazi. Şi au dat Neguţ cu feciorii lui, carii sântu mai sus-scrişi, lu Pantazi bani gata, 590' de bani, fără aldămaş. Şi să se ştie că iaste (a) 6-a parte despre alalţi fraţi. Şi aldămăşari au fost: ot Ţâţa, Stan, fratele lu Pantazi şi den Fiiiani, Cârstea şi Stoica şi Nan şi Stan. 30 www.dacoromanica.ro IIhc Arfeceha reHApîe ahm> nuc kt» A'fem ^apîîf. IIhc a3 nonA A/WuiAtn wt csao Iţ'biţAB2. Şi3 ieră să se ştie cum a vâ(n)dutu Stan frate-su parte4 lui de(n)tre râuri, câtă să va alege toată. Şi3 ieră ie-mu datu 515 bani Neguţu şi fii-său Dumitru. Şi3 marturi5 sâ(n)tu cari sâ(n)t mai susu-scrişe. Arh. St. Buc., Mitrop. Ţ. Rom., XXIX/6. Orig. rom., hârtie (31 x 21). Copii ibid.: ms. 127, f. 30 v; 134, f. 261 v. EDIŢII: Potra, Tezaurul, p. 221-222. 1 Scris iniţial „100”, corectat în „590”. 2 „Scris luna ianuarie 19 zile, scris în anul 7153 (1645). Am scris eu, popa Muşat din satul Ţâţei”. 3 me. 4 napeTe. 5 MT.pi.Tk’pM. 26 1645 (7153) ianuarie 20 | Adecă noi, satul Bănceştii, cu1 roşii şi păhamice şi cu comişi şi cu spătării şi megeiaşi de satu, cu toţi2 scriem şi mărtorisem cu acesta3 al nostru zapis, ca să fie de mari cridinţă la mana4 jupânului Neculei, ginerele lui Mihaiu Carşote, pentru că i-am vândutu noi satul Bănceşti cu toţi 6 stânjini di ocină ai Standului5 Şchiopului. Şi i-am vândut noi, satul pentru partea lui de biru şi pentru partea lui de mirea. Şi am vândut noi aceşti şase stânjini din apa6 Buz(ă)ului AopH7 hotarul Moceştilor. Şi am datu eu, Necula bani 1 000 gata în mâna satului Bănceşti şi mâna8 a roşielor şi a păhamicu(lu)i şi a comis(ului) şi a spătărilu(i) şi a neguţătoru(lui) şi a mazâlu(lui). Şi a(m) vândut noi pentru partea lui de miri şi pentru partea lui de biru. Şi am vândutu noi să-i fie lui moşii, iar de va fi vro9 pâră, să-i aibără cu satul cu1 tot. Şi pre nomea au vândutu: Mihalache cu frate-său şi Novac şi Stanciul i Stoica şi Radoslavu i Neagoe i Drăgan i Stelea roş i Grama i Nă(s)tasie i Gogoşi dvomic i Stan i Dima, Iorga neguţători i Gherghe neguţătur. Şi au fost [muljţi oamenii şi (bo)iari la tocmeala noastră, na ime: Gheorghe postelnic i Dema Măglan. Şi am vândutu noi. Acesta am scris să şi ştii. Şi pentru cridinţă pusu-ne-amu peceţile şi degetile. Pis measeţa ghenarie 20, vă leat 7153 (1645). reojpYiog Aekkoc (iaptlpo10. Arh. St. Buc., Ep. Buzău, X/17. Orig. rom., hârtie (31 x 21), patru peceţi inelare aplicate. Cu o copie ibid.: ms. 173, f. 100v-101. 31 www.dacoromanica.ro 'ko. 2 moiţîe. 3 AMeCOIAA. 4 Ad. interi inear. 5 GmAHM^AA^H. 6 AGA. 7 „Până în”. 8 MltHAA. 10 „Gheorghe Leca mărturie”. 27 1645 (7153) ianuarie 20 t Scris-am eu, Câr(s)tea ot Fiiani, acest zapis al meu ca să fie di mare credinţă la mâna vătafului Neguţ şi a feciorilor lui, Dumitru şi Teodor, cum să să ştie că am vândut un loc den Lazul cu Socii, partea mea toată, însă stânjini 27 şi de lungu cum mergu şi alte locuri, până în muchea malului. Şi acest loc iaste den partea Gudei. Şi am vândut acest loc, direptu ughi 12, fără de aldămaş. Şi aldămăşar au fost: den Fiiani, Stoica şi Nan şi Stan şi den Ţâţa, Pantazi şi Datco şi Stan. Şi am scris eu, Drăghici gramatic. Pis measeţa ghenarie 20 dni, vă leat 7153 <1645). Pantazi. Datco. Nan. Stan. Stan. Avgust 1 dni, leat 7257 <1749). Acest loc iaste den jos de moara diiaconului Ştefan Brateş, însă moara cea vechie den drum în jos, când am măsurat cu Brateş, era grădini semănate pă el. Varlaam arhimandrit ot Mitropolie. Arh. St. Buc., Mitrop. Ţ. Rom., XXXIX/7. Orig. rom., hârtie (31 x 21). Copii ibid.: ms. 127, f. 30 v; 134, f. 261 v-262. EDIŢII: Potra, Tezaurul, p. 222-223; Stancu, Doc. Fieni, p. 188-189. 28 1645 (7153) ianuarie 20 Ţ Adecă eu, Mănea şi cu frate-miu Stănilă şi cu feciorii noştri, scriem şi mărturisim cu zapisul nostru cum să se ştie că amu vândut ocenă ot selo Cozleciu, 32 www.dacoromanica.ro partea popii1 Cârsteian, câtă va fi toată şi levedea cu pomii din Radila. Şi acestă ocenă fost-(au) cumpărată de tată nostru de la Stoica Leahul şi o-m vândut lu Iorgachi vornic de a nostru bunăvoie, fără nici o silă, dereptu doo mii di bani gata. Şi la acestă tocmeală fost-(a)u mulţi oamene bune, anume: Ionaşco postelnic, snă2 Miroslav i Costandin postelnic Feneh, Ionaşco i Pavil postelnic ot Şoplea i Stanciul ot Ghergheţă, Şandru ot Ţiţeşti i Stoica ot Băteşti. Şi am scrisu eu, popa Dragomir ot Poiene. Şi pentru mai mare credinţa posu-ne-am şi d6getele. Pis measeţa gheraru dni 20, vă leat 7153 (1645). Mănea. Stăn[i]lă. Stoica.^ Stanciul. Arh. St. Prahova, Colecţia Doc. foi volante, LXXI/11. Orig. rom., hârtie (16 x 20). Copie Arh. St. Buc., Doc. ist., DVIII/4. 1 rtortoh. 2 CH'tm. 29 1645 (7153) ianuarie 20, Târgovişte t Mhaoctîbw Eoactew, îw Matcw Eacapaga bocboaa h rocnoAtun» BtcoH 3cmac OyrrppoBAAXÎHCKoe. Aaba(t) rocnoACTBO mm cîw noBeA'fcHÎe rocnoACTBA mh CAtfrtf tochoactba mh Gtahmwa Aoro<|>eT wt Kp'tCTeHHCIţJH WT C^ACTBO AprCUI H CT»C CHHOBH tt(x), 6AHtţ6>K6 Eon» AAC(t), IAK0K6 Aa eCT 6M# 6Ah(n) B6M6Htf, HA HM6 Wtip*fe IltflA CT»C CHHbl ero H CT»C A’feANMtţA ero, BApÎH 6AHKA Ce XTh(t) H3BPa(t) C6A0 Kakaacuh wt poaw h wt uitfMtf h wt boa* h wt npe(a) bt»c XOTApo(/w), nonele noictfnH (a) CAtfrtf tochoactba mh Gtahmwa Aoro^T CÎW BBMHHtf WT Ha(a)1 IIItfHKA WT llMlMH 3A *A ACfipH TOTOBH H CT»C 3A(1HC H CT»C CB6AHT6AÎG HO HM6: WT IIMlMH, ApArOMHp H A^MHTptf H Gtahmwa ma^ui h cpAT Toctch h Paaya, chht» IleTpAUiKO bophhk^a h WT Kpt>CT6HHe(JJH, ApArOMHp H ^ATKO W3SAUJA H WT CT»AT»TptfK, GTAH fiptK'tAAG H WT A’bHgetţiH, ApArOMHp. H ha(k) hok^hh(a) CAtfrtf rocnoACTBA mh Gtahmwa Aoro<|>eT caha AHBAA6 WT AAyHHlU, WT pT»tf A^P** Ml»ptf H A&P*1 A&AHHA BCa(x) 3A *A ACfipH POTOBH WT Ha(a) P*AYA WnpHUI WT KpT»CT6HHeiţJH. H ha(k) CAMA AHBAA6 WT rop Aa^hhuj, WT lU^M# A0pn A^hka [...]2 3A ^A www.dacoromanica.ro 33 ACfiptl rOTOBH WT HA (a) AP^rOMHp H CT»C 3AflHC h CT»C CK6AÎTÎAI6 no HM6I Aatko h APArOMHp h Hbauiko h Hbah aa nonen h II'tTpS’ h A^MHTpV AOro4>T»T wt Apgeui. H iia(k) (ioko[ih(a) Gtahmkja AOro4>6T 6Ah(h) M6CTO tf AS’HK'k 3A 4> ACnpn rOTOBH h 6A«(h) MECTO wt AaVhhuj wt M'tpS’ tf rop 3A C ACnp» rOTOBH M 6Ah(h) M6CTO HA QlnnOT WT nOflA 3A T ACnpn rOTOBH H 6Ah(h) M6CT0 Fp'MlJHT HA MepH 3A pTI AC(ipH rOTOBH H 6Ah(h) MECTO GApTT» 3A p ACfipH rOTOBH, flOHErcE 6CT nOKOnn(A) OTAHMIOA AWrW^ET cfw MECTOBE H WT Ha(a) II'BTpS’ WT Kp’kCTEHHElţJH H C*I»C 3A(1HC H CT»C CBEAÎTÎAÎE HAtlHCAHH tf 3A(1HC nO HME: BCh(x) BH^lfl ero, ApArOMnp h Aatko h Hbaujko h Paaya h AparOMHp Pohot h Hbah aa nonen h A^aihtp^ Awrw<ţ>6T wt Apgeui. H ha(k) nOKOnn(A) Gtahmioa AOro4>6T 6ah(h) po3o(p) 3a BorpAAî wt niepceMH tf rop ctc Tpn (iauih 3a mecto j\..]2 AopH tf BHHorpA(a) Ctahhwao(b) tf npe(3) bt»c koahko ecT 3A g ACnpn totobh H C*I»C 3AnHC H CT»C CB6AÎTIAI6 nO HME IIp'tB^A AOrO<|>T»T ^OAO<)>AH H tfAP*k Awrw<(>T»T h Paaya (ioctcahhk wt IUVhmh h wt Okt»Viahh, nonA H'feroe h Kp'tHWH h £aaaya n Paaya h EAA’fe. H npoAAAOiue hmehhth AIOAÎ BHUI63 nHC WMHHE 3A CBOh(m) A06PO BOAW H Be(3) HH 6ANA CHAO(ct) CT»C ^3HAHI6 BCa(x) MerîlAUJO(M) WT WKp’bCTk MECTO h wt rop h(3) ao^ kako h bha^X°(m) rocnoACTBO mh h 3Annc 3A npoAAHÎe no cîro whhh6 BHiue nnc ha p^ka Otahmioa^h AOro<|>ET. Oero paa'i', aaAo(x) h rocnoACTBO mh caSW tociioactba mh, Otahhioa A0r0tj>6T, IAK0JK6 A* 6CT EMtf WHHHS’ H BEHHHH H BHHOTPa(a) A*feA'H^ H BT» WXa(b) CHHS’bS’(m) H BHS’ko(m) H np'feBHS’HBTO^M) H H6 WT nororcAO nenoKOA'feEH(m) nopn3MO tocfioactba mh. Cerce oyeo h cbeaitYaYe hoctabhxo(m) rocnoACTBO mh: rctfnAH EaPE^A B6A BAH KpAAEBCKÎH H rctfflAH APArOMHp B6A A^OpHHK H rctfnAH Paaya bba AOro4>6T h rcS’nAH CTpoe bba bhctîiap h rctfnAH ^ihkS’a bba criATAp h rcS’nAH MnxH'fe bea ctoahhk h rcS’nAH AP'kf’k’wHH bea nexApHHK h rcS’nAH Paaya bea komhc h rctfnAH IIpeAA bba KAS’nep h rcS’nAH KoCTAHAHH B€A nOCTEAHHK. H HCnpABHHK, rctfnAH PaAYa B6A A0r0i|>ET. H HcnncA(x) A3, TS’AopS’ AOro^eT bt» hactoahh rpAAY TpT»rOBHiţj£, M'fecegA reHApTe k abhh h wt Aaama ao HHH'fe tehehie A*feT0(m), b A'feT ^pîîf. t Iw Matew BweswAA, mhaoctYw EorcYio rocnoAHHb. îw Matew boeboaa (m. p.) f Din mila lui Dumnezeu, Io Matei voievod şi domn a toată Ţara Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Stanciul logofăt din Cârsteineşti, din judeţul Argeş şi fiilor lui, câţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie un vecin, anume Oprea Puia şi cu fiii lui şi cu partea lui, câtă se va alege din satul Cacaleţi din câmp şi din pădure şi din apă şi de peste tot hotarul, pentru că l-a cumpărat sluga 34 www.dacoromanica.ro domniei mele, Stanciul logofăt pe acel vecin de la1 Şuica din Şuiei pentru 4 000 aspri gata şi cu zapis şi cu martori, anume: din Şuiei, Dragomir şi Dumitru şi Stanciul. ceauş şi fratele lui, Costea şi Radul, fiul lui Petraşco vornicul şi din Cârsteineşti, Dragomir şi Datco iuzbaşa şi din Sălătruc, Stan pârcălabul şi din Dângeşti, Dragomir. Şi iar a cumpărat sluga domniei mele, Stanciul logofăt o livadă la Aluniş de la râu până la Măru până la vale, toate cu 1 000 aspri gata şi de la Radul, fiul lui Opriş din Cârsteineşti. Şi iarăşi o livadă de deasupra Alunişului din pădure până în Lunca [.. ,]2 pentru 1 000 aspri gata de la Dragomir şi cu zapis şi cu martori, anume: Datco şi Dragomir şi Ivaşco şi Ivan al popei şi Pătru şi Dumitru logofăt din Argeş. Şi iar a cumpărat Stanciul logofăt un loc în Luncă pentru 500 aspri gata şi un loc în Aluniş de la Măru în sus pentru 200 aspri gata şi un loc la Şipot de la popa cu 300 aspri gata şi un loc în Grăşit, la Meri pentru 180 aspri gata şi un loc pentru 100 aspri gata, pentru că a cumpărat Stanciul logofăt acele locuri şi de la Pătru din Cârstieneşti şi cu zapis şi cu martori scrişi în zapis, anume: toţi nepoţii lui Dragomir şi Datco şi Ivaşco şi Radul şi Dragomir Rociotă şi Ivan al popei şi Dumitru logofăt din Argeş. Şi iar a cumpărat Stanciul logofăt un răzor de vie de la Piersici în sus cu trei paşi de loc [...]2 până în via lui Stanciul de peste tot, cât este pentru 900 de aspri gata şi cu zapis şi cu martori, anume: Pârvul logofăt Dolofan şi Udrea logofăt şi Radul postelnic din Şuiei şi din Scăuiani, popa Neagoe şi Crăciun şi Vladul şi Radul şi Badea. Şi au vândut mai sus-numiţii oameni scrişi mai sus3 ocină de bunăvoia lor şi fără nici o silă cu ştirea tuturor megiaşilor din jurul locului şi din deal şi din vale, după cum am văzut şi domnia mea zapisul de vânzare pentru aceste ocine mai sus-scrise la mâna lui Stanciul logofăt. De aceea am dat şi domnia mea slugii domniei mele, Stanciul logofăt ca să-i fie ocină şi vecini şi vie, dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Barbul mare ban al Craiovei şi jupan Dragomir mare vornic şi jupan Radul mare logofăt şi jupan Stroe mare vistier şi jupan Diicul mare spătar şi jupan Mihnea mare stolnic şi jupan Drăguşin mare paharnic şi jupan Radul mare comis şi jupan Preda mare clucer şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Radul mare logofăt. Şi am scris eu, Tudor logofăt în cetatea de scaun Târgovişte, luna ianuarie 20 zile şi de la Adam până acum trecerea anilor, în anul 7153 (1645). t Io Matei voievod, din mila lui Dumnezeu domn. Io Mateiu voievod (m. p.) B.N., LXXVII/7. Orig. slav, perg. (31 * 52), pecete timbrată. Cu o traducere modernă. 1 „urr h<»a", repetat. 2 Loc alb în orig. 3 Repetat. www.dacoromanica.ro 35 30 (1645) ianuarie 20, Târgovişte Mhaoctî6W Eoftîeto, îvu Mat8m Eacapaba bo€boaî h rocnoAMMt bt.com 3eeT wt A,AT»ronoAW H CT»C CHHOBH CM, 6AHlţe>Ke EOTT. AaP0ba(x)> IAK0JK6 Aa 6CT eAvtf VUMHHtf E'bX’blJJÎ VUT COYACTBO M^UIH6A H IlAA^pei; VUEAMe BT»CAX ma(ct) PaaOYAO(b) MOKAH KOAHKO eCT Ma(ct) AVOK'bH'feCKT» WT nOAfO H VUT UitfA/ltf M VUT BOA* M VUT Ctf(x) H VUT C6AAAHIJJ6 C€A0(b) H VUT nO BT»C XOTApo(Av) M CT»C BT»C X®Aoko(av) VUT XOTAp AO X0TAP n® CTApM X®TApM H KeA’feSH H CT»C KtljJOBe H CT»C nHAVHHlţA H CT»C BptTOrpAA^ H VUT ntfcBtfAi BApe 6AHKA H3Bepe(T) ce. nonele ecT noKtfnH(A) CAfeW rocnoACTBA mm Mapeui AOroeT cîa bmuib peneHA uumhhav vut EtaceiiJÎ Ha(ct) AVOKT.H'feCKT. B'BCa(x) VUT HA PAAOlfA A/VOKAH 3A *H ACflpH rOTOBM VUBAT6 Ke(a) T'tMÎIO 6Am(h) AV8CTO tf rop, A Aptf(r) MeCTVU tf A°A tf pAA6NÎe no eAHA ABH^ n C6A0 AV6CTO Gao(b) Ra(k) tf PAA6HÎ6 3A 8AHA ABHTt. a Aptf™ VUMHHT» BCa(x) VUT npe(a) BtC XOTApo(Av) AA 6CT Tîo pA3A0rA ca&W rocnoACTBA mm MApeui AOro6T. H npoAAAo(x) Paa^a Mokah^a cîa bhui6 peneHA vuhhh'b vut E'BJK'bijJî vu(h) 3a Hero(s) a°kP° boaio Ke(3) hm baha chao(ct) h ct»c tf3HAHÎA BC'fe(Av) EOA'bpo(Av) H CEC 3Af]HC VUT ptfKA 6r0 3A npOAAHÎ6 VUT TOrAA Bh(ct) T6M6HÎA A'feTO(Av) <*3pAV3 M CEC AVHOSH BOA'fepH H AOSpH AfOAÎH CB6AIT8AÎH HAflHCAHH BT» 3AflHC nO MAV8: XCfc’nAH AtfAVHTptf ^A^CK^A BHB B6A ASOPHHK H CEIHtf CM PaA^A A0r0(j>6T H MhXO BTOpÎH CflATAp, CEIHT» IlAHO KtflHTAH VUT Efc’A'kCA H IvUH T^TAp H A^AVHTp^ VUT TOArOTA h vut Kopn'EiţeA, P'emhha chhe Wate h wt AP'kAV'EHeijJÎ, ApArOAvnp CMHT» H6K^A6(b) A0r0i(>6T H VUT MHXOB'feHH, GtaH'UOA H6PB6(m) H VUT E’EK’ELJJÎ, OtAH, BpAT PAA^A MOKAH H IvUH VUT Ta(av) H AVH03H AWa'ÎH. H VUT TOrAA BT»C AP',»>ka(a) 6CT CAfcW rocnoACTBA AVH MApeni A0r06T CÎA BHQJ8 p6H8HA VUT E'EJK'EIJJÎ Ha(ct) AVOK'EH'feCK'E CEC A®BpO AVHpHO B6(3) HM 6AHA AVATiBO. A noTo(Av), k’baa ecT bm(a) Hhmi, bt» abh« rocnoACTBA avh, a EOA'fepHH rocnoACTBA MM EorAAH BTOpÎM CTOAHMK H CEC BpATo(Av) CM EAA'b CnATAp, CEINOBH EaA6B Uie^ApiO, BNtflţÎH IBAHOB AOrO8T VUT E’bavbiţiî Ktfnuo cec uitfpo(Av) cm Ahtohî6 bat ax vut AP'kHV^l4J>i vuhh ce B'kCTAHHAH CT>C np^(x) pAAÎ CÎA VUMHH'k VUT E'baC'bllIÎ p6K^l|JÎ KAKO c^(t) VUHH HAHnOBOA6HH Aa TA nOK^nH (t) . H npiMAe(T) npe(A) tochoactba mm tf b6ahkîh ahbah T6pe ce np’kuie ce 3A am(u) cbc CAfeW rocnoACTBA mm MApeui AoroeT. Ei» to(av) m rocnoACTBo avh eijJHKe 6ct cb(m) ta6aa(x) m c^am(x) °o npA(e) h no 3akoh^ Eoacîeio K^nno c'kc bchxavh hhcththavh npABMT6AÎM 36 www.dacoromanica.ro rocnoACTBA mm. H iioctabhxo(m) rocnOACTBO mm Eotaaho(b) ctoahhk M EPATO(m) CM EaA6(b) CflATAp H ui^po(m) cm Antonic BATAX Ka(4îa6T HA3a(a)> A WHH H'fe(CT) MOrAT» A* A*(ct) HOBlţÎH AHtf 6CT WCTa(a) WT A^HT* H WT CtfjKA6HÎe WT npe(A) rocnoACTBA MM WT AHBAH. H a nOCA'fe H WHM AKO BMA^AH CHlţe KAKO H6 HMAAH HOBlţH H MOJKHI6 AA nOBpATH(a) HOBLţIH BT»Cne(T) WHM WT A®GpO BOA'fe h(m) ce WCTABHAH H fl,AA H BOAtO MaP6U10(b) A0r04>6T IAK02K6 A* HMa(t) cîa a^A'ihi» wt E'bx'biţjT ctc a®kP® MMpno kako 6CT eh(a) nOKtfriH(A) c'tc hwbi;h roTOBM h c*i»c HeroBe npABe komatc. Gero pAA> a*Ao(x) ct»m h rocnOACTBO mm CAtfrtf rocnoACTBA mm A/Upeui AOro^eT inKOKe aa ecT eMtf cîa bmuib peieNA wmmht» wt EliXeiţîî Ma(ct) MOKT»HTfeCKT» CT»C BT»C X®A®«o(m) H WT nO BT»C XOTApo(M) 3a a^A|H® h kt» wxa(b) 6m^ m cmhobo(m) h gh^ko(m) h np’fcBHtfneTO(m) bt» B'bKH. A Eotaah ctoahhk h bpato(m) cm EAA'fe CnATAp H UjtfpOM CM AHT0HI6 BATAX, WHH A* H6 HMa(t) HM 6 AH A Tp'fectf HHK0AH2K6 flOMTO pAAÎ 6CT WCTAAH WT A^*1*- H H6 WT KOrO^A® HenoKOA'kGHMO nopH3Mo' rocnoACTBA mm. 0e>K6 H CB6AIT6AÎH (10CTABHX0 ( A\) TOCnOACTBO mm: tttfnAN EApK^A B6A EAH KpAAeBCKArO H XctfnAH Ap*rOA\Hp B6A A^OpHKK H actfflAH PaA^A B6A A0r06T H OTpOe BHCTHiap H A'HK^A CnATAp H nPeAA KAKJMAp H AlHXH'k CTOAHHK H PaA^A B6AHKH KOMHC H Ap^rtflllHH n6XApHHK H HttfflAH KwCTAHAHH nOCT6AHHK. H HCnpABHHK, PaA^A B6A AOrO<ţ>6T. H A3, AtfM'rrpk’ AOro4»eT ha(ihca(x) bt» hactoamh rpAA^ Tp't.rOBHiţje, A\ecA4A reHApie îî a*»nh h wt Aaama bt» A'feT *3ptîB. t îw MaT6I0 B06B0AA, MHAOCTÎ6IO E02KI6tO rOCnOAHH’b. îw A/IAT6W B06B0AA (m. p.) t Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod şi domn a toată Ţara Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele, Mareş logofăt de la Câmpulung şi cu fiii lui, câţi i-a dăruit Dumnezeu, ca să-i fie lui ocină la Băjăşti din judeţul Muşcel şi Pădureţ, însă toată partea lui Radul Mocanul, cât este parte mocănească, din câmp şi din pădure şi din apă şi din uscat şi din vatra satului şi de peste tot hotarul şi cu tot venitul din hotar până în hotar, după vechile hotare şi semne şi cu casele şi cu pimniţa şi cu grădina şi de peste tot, oricât se va alege, pentru că a cumpărat sluga domniei mele, Mareş logofăt această ocină mai sus-zisă din Băjeşti, toată partea mocănească, de la Radul Mocanul cu 8 000 de aspri gata, dar numai fără un loc în sus şi alt loc din jos, arătură de o zi şi în sat locul lui Elov, tot arătură de o zi. Iar cealaltă ocină toată, de peste tot hotarul, să fie pe seama slugii domniei mele, lui Mareş logofăt. www.dacoromanica.ro 37 Şi a vândut Radul Mocanul această ocină mai sus-zisă din Băjăşti el, de bunăvoia lui, fără nici o silă şi cu ştirea tuturor boierilor şi cu zapis de vânzare de la mâna lui. De atunci a fost cursul anilor 7147 şi cu mulţi boieri şi oameni buni martori scrişi în zapis, anume: jupan Dumitru Dudescul fost mare vornic şi fiul său, Radul logofăt şi Miho al doilea spătar, fiul lui Pană căpitan din Budeasa şi Ion Tătar şi Dumitru din Golgota şi din Comăţel, Răcina, fiul lui Oltea şi din Dărmăneşti, Dragomir, fiul lui Necula logofăt şi din Mihoveni, Stanciul roşu şi din Băjăşti, Stan, fratele lui Radul Mocanu şi Ion de acolo şi mulţi oameni. Şi de atunci a tot ţinut sluga domniei mele, Mareş logofăt această ocină mai sus-zisă din Băjăşti, partea mocănească, cu bună pace, fără nici o tulburare. Dar după aceea, când a fost acum, în zilele domniei mele iar boierul domniei mele, Bogdan al doilea stolnic şi cu fratele său, Badea spătar, fiii lui Badea şefariu, nepoţii lui Ivan logofăt din Băjăşti, împreună cu cumnatul lor, Antonie vătaf din Drângeşti, ei s-au sculat cu pâră pentru această ocină din Băjăşti, zicând că ei sunt mai volnici ca să o cumpere. Şi au venit înaintea domniei mele în marele divan, ce s-au judecat de faţă cu sluga domniei mele Mareş logofăt. La aceasta şi domnia mea încă am cercetat şi am judecat după dreptate şi după legea lui Dumnezeu împreună cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele. Şi am pus domnia mea lui Bogdan stolnic şi fratelui lui Badea spătar şi cumnatul lui, Antonie vătaf Caţidiavol zi după zi în două trei rânduri, ca să întoarcă banii lui Mareş logofăt înapoi. Dar ei nu au putut să dea banii ci au rămas de zi şi de judecată dinaintea domniei mele din divan. Iar după aceea şi ei, dacă au văzut aşa că nu au banii şi nici putinţă să întoarcă aceşti bani înapoi, ei s-au lăsat de bună voia lor şi au dat voie lui Mareş logofăt ca să aibă această dedină din Băjăşti, cu bună pace după cum a cumpărat-o cu bani gata şi cu dreapta lui avere. De aceea, am dat şi domnia mea slugii domniei mele, Mareş logofăt, ca să-i fie lui această ocină mai sus-zisă din Băjăşti, partea mocănească cu tot venitul şi de peste tot hotarul de dedină şi de ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor în veci. Iar Bogdan stolnic şi cu fratele său, Badea spătar şi cu cumnatul său, Antonie vătaf, şi să nu aibă nici o treabă niciodată, pentru că au rămas de zi şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Barbul mare ban al Craiovei şi jupan Dragomir mare vornic şi jupan Radul mare logofăt şi Stroe vistier şi Diicul spătar şi Preda clucer şi Mihnea stolnic şi Radul mare comis şi Drăguşin paharnic şi jupan Constandin postelnic. Şi ispravnic, Radul mare logofăt. Şi eu, Dumitru logofăt, am scris în cetatea de scaun Târgovişte, luna ianuarie 20 zile şi de la Adam în anul 7152 (1644). t Io Matei voievod, din mila lui Dumnezeu domn. Io Mateiu voievod (m. p.) 38 www.dacoromanica.ro Arh. St. Buc., Doc. ist., MCLXXII/7. Orig. slav, perg. (31 * 51,5), pecete timbrată. Cu o traducere modernă. Datat după divan. Rez.: Andreescu, M-rea Cornet, p. 677; menţ., Panaitescu, Obştea, p. 144. 1 noop«3MO. 31 1645 (7153) ianuarie 23, Târgovişte t Mhaoctî6W Eo>Kiew, îw Match Eacapaba bo6Boa'i h rocnoAHm» BT»COH 36MA6 Vrrpp0BAAX?HCK06. A*Ba(t) rOCnOACTBO MM CIH nOBeA'bHÎH TOCnOACTBA MH n0MT6HH0Mtf fipABHTe( a) rOCnOACTBA MM tttfnAH /(ThkS’a B6AHKIH CflATAp WT EVhM6t|IH H C’tC CHHOBH 6rO, 6AHt(H>K6 Eori AApOBA(x), IAKOJK6 A* 6CT 6A\V (10A0BHH0 3A C6A0 WT EptTHBOeiJJH WT COYACTBO AOA 2Kh(a) WEAM6 BCa(x) A6a GtaHMIOAOB nOCT6AHHK A'tA(l'feH^A WT nOAlO H WT UitfMtf H WT BOAA îKlWAOB H WT C6AAAHl|J6 C6A0B h wt npe(3) bt»c xotaP°(m) wt X0TA(p) A° X0TA(p) H C1*C B6MHHIH HA HM61 fiOHKO CT»C CHHOBH 6r0 tf>KT»HHAH HA HM6 POMAH CT»C chhobh ero h £aaava ct»c chhobh ero h Gtohkhha h /\PAr0MHP h Wnp’k CT»C B CHHH H TS’AOpHA'B CT»C CHHOBH erO, nOH6>K6 6CT nOKtfnn(A) xtfdAH /(ThkS’a B6A CflATAp CIA flOAOBHHA 3A C6A0 WT Epn>TÎBOet|JH H CT»C B6MHHÎH BHLU6 nHC H CT»C BT»C X°A°Ko(m) WT HA GtaHMIOA OOCT6AHHK WT /(Al>rA H WT HA CHHOBH CrO, M.HTp’fe F10CT6AHHK H XaM3A flOCT6AHHK H EApB^A neXApHHK H MhXAPT nOCTCAHHK, 3A ACfipH POTOBH. H npoAAAOX whh bch(x) cTa iioaobhho 3a ccao wt Epi>TTB06i|JH h CT»C B6MHHÎH KAKO 6CT BHUI6 nHC, WHH 3A HHXHOM AOBpOBOAtO Bc(3) HH 6AHA CHAOc(t) H CT»C feHAHIA BC'fe(M) KOA'fepo(M) H A MCrHAUlo(M) WT rop h(3) aoa m wt wkpt»c(t) mccto(m) h wt npe(A) rocnoACTBA mh WT A>1BAH H CT»C 3AnHC WT pS’KAMH HX 3A npOAAHÎ6 C’tC MH05H EOA'fepH CB6AIT6A6 HAnHCAHH BT» 3AI1HC nO HM6I î+ttfnAH /(pATOMHp B6A AR^pHHK H JtctfflAH /(p'br^UlHH B6A nCXApHHK H xtfnAH /(^MÎTpV 4>IAI HUIAH^A CAS’îKep H IlepB^A BTOpiH nOCTCAHHK H PaAVa KT»nHTAH 3A HCpBCHH WT 4>ApKAUJ H WT ECAHHH, EaAHCAAB H WT Ep'kCTA, EaAHKA neXApHHK H WT IIacuioh, IZ\hio nOCTCAHHK h wt fi'bp’ki^'i, HckVaa BAT AX (h) hhh mhosh BOA'fepn h Tom a AoroeT wt Kakoba. Gero pAAÎ, AA(x) H rocnoACTBO mh noMTCHHOMtf npABHTe(A) rocnoACTBA MH, JK^nAH AÎHK^A BCAHKÎH CnATAp, IAK02KC Aa 6CT eMtf CÎA nOAOBHHO 3A C6A0 WT EpT>TÎBOetţlH H CT»C B6MHHÎH H CT»C BT»C X0A°k°(m) WHHHS’ 3A A^AÎHO H BT» WXa(b) CHHOBo(m) H BhVko(m) H np'feBHtf- www.dacoromanica.ro 39 M6T0(m) BT» B’feictf h H6 WT KOTOîKA0 HenOKOA’feBMMO fl0pH3M0 TOC- flOACTBA MH. G62KC S’bO H CB6AÎT6A6 nOCTABH(x): ÎKS’nAH EapeVa BCAHKÎH bah KpAAeBCKArO h 2Ktf(lAH ApArOMHp B6A A^OpHHK h KtfflAH PaAV^ B6A Awrw6T h KtfriAH OTpoe Oiepa bea bhctiap n KfeWH MuxH'fe bba CTOAHHK H îtcVriAH PaAY* BCA KOMHC M JKtfriAN ApArtfllIHH B6A IlSXApHHK h tttfnAH KoCTAHAHH KaTAK03HH0 B6A nOCTCAHHK. H MCnpABHHK, tttfriAH PaAY^ B6A AOrO6T. H A3, AtfMÎTptf AOrO6T, HAMA3a(x) BT» HA CTOAHH rpAAV Tp'BrOBHiye, M’fecena reHapîe îcr abhh h wt Aaama, bt» A’fer p<3pHf. t Iw Matcw bw6bwaa, MHAOCTiw Eokîio rocnOAHHh. îw MaT6(0 B06B0AA (m. p.) t Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod şi domn a toată Ţara Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător al domniei mele, jupan Diicul mare spătar din Buiceşti şi cu fiii lui, câţi i-a dăruit Dumnezeu, ca să-i fie jumătate de sat din Brătivoieşti, din judeţul Dolj, însă toată partea lui Stanciul postelnic Dâlgeanul, din câmp şi din pădure şi din apa Jiului şi din vatra satului şi de peste tot hotarul, din hotar în hotar şi cu vecinii, anume: Voico cu fiii lui însuraţi, anume Roman cu fiii lui şi Vladul cu fiii lui şi Stoichina şi Dragomir şi Oprea cu 2 fii şi Tudorilă cu fiii lui, pentru că a cumpărat jupan Diicul mare spătar această jumătate de sat din Brătivoieşti şi cu vecinii mai sus-scrişi şi cu tot venitul, de la Stanciul postelnic din Dâlga şi de la fiii lui, Mitrea postelnic şi Hamza postelnic şi Barbul paharnic şi Mihart postelnic pentru 26 000 aspri gata. Şi au vândut ei toţi această jumătate de sat din Brătivoieşti şi cu vecinii cum este mai sus-scris, ei de a lor bunăvoie, fără nici o silă şi cu ştirea tuturor boierilor şi a megiaşilor din sus, din jos şi dimprejurul locului şi dinaintea domniei mele, din divan şi cu zapis de vânzare de la mâinile lor, cu mulţi boieri martori scrişi în zapis, anume: jupan Dragomir mare vornic şi jupan Drăguşin mare paharnic şi jupan Dumitru Filiişanul sluger şi Pârvul al doilea postelnic şi Radul căpitan de roşii din Farcaş şi din Belcin, Vadislav şi din Breasta, Balica paharnic şi din Pleşoi, Ianiu postelnic şi din Vârâţi, Necula vătaf (şi) alţi mulţi boieri şi Toma logofăt din Cacova. De aceea am dat şi domnia mea cinstitului dregător al domniei mele jupan Diicul mare spătar, ca să-i fie lui această jumătate de sat din Brătivoieşti şi cu vecinii şi cu tot venitul ocină de moştenire şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor în veac şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori am pus: jupan Barbul mare ban al Craiovei şi jupan Dragomir mare vornic şi jupan Radul mare logofăt şi jupan Stroe Fiera mare vistier şi jupan Mihnea mare stolnic şi jupan Radul mare comis şi jupan Drăguşin mare paharnic şi jupan Costandin Catacozino mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Radul mare logofăt. 40 www.dacoromanica.ro Şi eu, Dumitru logofăt, am scris în cetatea de scaun Târgovişte, luna ianuarie 23 zile şi de la Adam, în anul 7153 (1645). f Io Matei voievod, din mila lui Dumnezeu domn. Io Mateiu voievod (m. p.) Arh. St. Buc., M-rea Hurezi, III/3. Orig. slav, hârtie (42 * 28), pecete timbrată. Cu 2 traduceri, una din a doua jumătate a sec. XVIII şi alta din 1858, noiembrie 29. EDIŢII: Nicolaescu-Plopşor, Şucu, Documente, p. 16 17; Nicolaescu-Plopşor, Monografia, p. 10 11. 32 1645 (7153) ianuarie 24, Târgovişte f MtiAOCTieio Bo>Kieto, Iw Matbio bogboaa h rocnoAtim» bicoh 3gma6 tfrrppoBAAXÎHCKoe, bh^(k) bgahkato h np'feAOEparo, CTaparo, nOKOHHOMtf Iw EACApABA B06B0AA. AaBa(t) rOCnOACTBO AVU CÎ6 nOB6A6HÎe rocnoACTBA mm CAbW rocnoACTBA mm Gtahmoao(b) Awrw4>eT io3eauja, CHHT> Api>rMH WT K'bpCTieHeiJJH CKC CMHOBM 6rO, 6AH 1^6X6 Eorb AApOBA, IAKOK6 Aa Altf 6CT WMHHtf C6AO Eb’MGb’eipH WT AOBHlţie WT C^ACTBO Aprîew, wBAMe bca(x) agao IIp,i»bîs’ao(b) awrweT Aoao<|>ah wt GtOHH61(JH M CMHOBM (x) erO, npeAA H OTpOC H HbAM M CT»C BG'IHHH WT nocBb’Ae wt noAio h wt boaa m wt uitfMtf h wt oaahmha m wt C6aaahi{J6 C6Ao(b) M WT no BtC XOTAPo(m), BApe 6AHKA C6 XT6(t) M3BpATH WT XOta(p) aaîkb ao X0Td(p) no «Tape x0TAP6 M eeA'fese. Aam a* ce 3HAg(t) H B6MHHH nO MMC? OT0HKA Gr^HA^A CT»C CMHOBM 6r0 H PaAYA KanoTT» ct»c cmhobm ero h Baaaya ct»c cmhobm ero m Gtomka Aahmh ct»c CMHOBM ero M CT»C AP^SM BbCH, KOAHLţH ce WBpTfel(JÎ((T) no CÎA A6a 3A WMHntf BHuie nn(c), noneace ecT noKonMA catfrtf rocnoACTBA mm Gtahhwa I03BAUIA BMUie OHC WT Ha(a) IIpbB^A AWrW<ţ>eT ^0A0AH M WT Ha(a) chhh ero, IIpeAA m GTpoe h Hbah, 3a AcnpH totobh. H npoAAAOUie ITbpBtfAo(B) Awrw6T Aoao4>ah m cmhobh ero cTa AGA 3A W'tHHb’ M CT»C BGMMHM BMUie OHC WHH 3A HHXHO(m) A°kP°BOAK> Be(3) HM 6AHA CHAOCTÎIO M CT»C 3A0HC WT ptfKA 6rO CbTBOpe(H) CT»C MHOSH EOA'fepH H AOBpH AIOA? CBGAÎ’TeAÎe no HMe: WT Kon'bM'bHH, AaTKO nexapHHK H WT P'bA'bHHHeipH, VAP*fe AWrW6T H GTpoe H WT G'bA'bTptfK, n*bpB^A H WT TMTeijJH, EOAOBAH H MapTHH H îwH WT rp6SAeL(JH, Gtahmioa npîw'rfeceH h A^mmtP^ wt Kaokothm, nona Gtah h Toma h Vt Pakobhiyb, VVInpHui. H bha gct TorA* ct»c oy3hahîg B'tc'fe(M) BOA'fepH(M) H MerÎAUIo(M) WT ro(p) H(3) A°(a) « WTKpT»CTHH(M) M'fecTo(M) h wt npe(A) rocnOACTBa mm. www.dacoromanica.ro 41 Cero pd^î, aM®(x) ct»(m) rocnoACTso mh CAtfrtf rocnoACTBA mh, CtAH'UOAO(b) AU>rU>4>6T, IAKOK6 A^ eCT WMHHtf H B6MHHH BMUI6 (WC 3A A'feAHHtf H BT» WXa(g) CHHOBo(m) H BH^Ko(a\) H np^BH^MCTO(Afl) H ne wt KOrOKAO nenoKOATfeKnA\o nopn3A\o rocnoACTBA mh. Cente oyco h cb6Aît€aî6 nocTABATfce(An) rocnoACTBO Afin: nan Eape^A B6AHKÎH GAH KpAAeBCKIH H flAH /\pATOA\Hp B6A BOpHHK H ndH PaAYa B6A Awrw4>6T h nan OTpoe bba BHCTiiap n rah A'ihk^a bba cnATAp n riAH IIpeAA B6A KAlOHAp H flAH MhXHA B6A CTOAHHK H flAH PaAYa B6A KOAWC H flAH KOCTAHTHH B6A flOCT6AHHK H I1AH Ap’hrfc’llWH B6A f16XApHHK. H HCnpABHHK, flAH PaAYa B6A AWrW^eT. H HAnncA(x) A3, [MA]'peuj Awrw^eT bt» hactoahh rpAAV TT»prOBntţje, ArfeceitA rienApie abaahcbth n neTnpn a^hh h wt Aaaaia AO nnn'fe bt» cero nncAHie TeKtfipAro A'feTO(a\), b a^t x3pnr. f îw MaTBH BW6BWAA, AWAOCTÎfO EOHtlfO TOCnOA^HB. Iw Matbw B06B0AA (m. p.) f Din mila lui Dumnezeu, Io Matei voievod şi domn a toată Ţara Ungro-vlahiei, nepotul marelui şi preabunului, bătrânului, răposatului Io Basarab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele Stanciul logofăt iuzbaşa, fiul lui Drăghici din Cârstieneşti cu fiii lui, câţi i-a dăruit Dumnezeu, ca să-i fie ocină în sat la Bumbuieşti, din Lovişte din judeţul Argeş, însă toată partea lui Pârvul logofăt Dolofan din Stoineşti şi a fiilor lui, Preda şi Stroe şi Ivan şi cu vecinii, de pretutindeni, din câmp şi din apă şi din pădure şi din munte şi din vatra satului şi de peste tot hotarul, oricât se va alege din hotar până în hotar pe vechile hotare şi semne. însă să se ştie şi vecinii, anume: Stoica Scundul cu fiii lui şi Radul Capotă cu fiii lui şi Vladul cu fiii lui şi Stoica Lănci cu fiii lui şi cu alţii, toţi câţi se vor afla pe această parte de ocină mai sus-scrisă pentru că sluga domniei mele, Stanciul iuzbaşa mai sus-scris a cumpărat de la Pârvul logofăt Dolofan şi de la fiii lui, Preda şi Stroe şi Ivan, pentru 32 400 aspri gata. Şi au vândut Pârvul logofăt Dolofan şi fiii lui această parte de ocină şi cu vecinii mai sus-scrişi ei de a lor bunăvoie, fără nici o silă şi cu zapis de la mâna lor, făcut cu mulţi boieri şi oameni buni martori, anume: din Copăceni, Datco paharnic şi din Rădăcineşti, Udrea logofăt şi Stroe şi din Sălătruc, Pârvul şi din Titeşti, Bolovan şi Martin şi Ion, din Grebleşti, Stanciul al preotesei şi Dumitru, din Clocotici, popa Stan şi Toma şi din Racoviţa, Opriş. Şi a fost atunci cu ştirea tuturor boierilor şi a megiaşilor din sus, din jos şi din jurul locului şi dinaintea domniei mele. De aceea, am dat domnia mea slugii domniei mele Stanciul logofăt, ca să*i fie ocina şi vecinii mai sus-scrişi de moştenire şi de ohabă, fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. 42 www.dacoromanica.ro Iată dar şi martori punem domnia mea: pan Barbul mare ban al Craiovei şi pan Dragomir mare vornic şi pan Radul mare logofăt şi pan Stroe mare vistier şi pan Diicul mare spătar şi pan Preda mare clucer şi pan Mihnea mare stolnic şi pan Radul mare comis şi pan Costantin mare postelnic şi pan Drăguşin mare paharnic. Şi ispravnic, pan Radul mare logofăt. Şi am scris eu, [Maj'reş logofăt, în cetatea de scaun Târgovişte, luna ianuarie douăzeci şi patru zile şi de la Adam până acum la această scriere cursul anilor, în anul 7153 (1645). t Io Matei voievod, din mila lui Dumnezeu domn. Io Mateiu voievod (m. p.) Arh. St. Buc., Ep. Argeş, VIII 5. Orig. slav, perg. (30 x 50), pecete timbrată, căzută. Cu o traducere, din a doua jumătate a sec. XVIII. Rez.: Aricescu, Indice, I, p. 59-60. 1 Loc rupt în orig. 33 1645 (7153) ianuarie 25 t Adecă eu, Duca ceauşul şi cu frate-meu, Dima şi cu Enachii, feciorii lu Stamatii ot Piteşti, scris-am acesta al nostru zapis să fii dă mare credinţă la mâna jupan Costandin1 vel postelnic, ca să să ştii cându au fostu2 în zilele domnu nostru, Io Mateiu voievod, vândut-am dumnilui postelnicului o pivniţă dân Bucureşti, cu loc dă doa prăvălii şi alt loc dă o prăvălii pişti locul prăvăli(i)i a lui sveati Ioan şi d(e-a) latu până în chiliili biserecii, a popei Mantăi. Şi am vândut dă a noastră bunăvoie, fără dă nici o silă, dărăpt bani gata ughi 60, ca să fii dumnilui moşii ohabnică, lui şi coconilor dumnilui. Şi am luat acişti bani noi, toţi gata în mâinili noastră cu ştirea mumnii noastre, anume Stanca. Şi la tocmila noastră fost-au mulţi boiari mărturii, anume: Matiiu logofăt ot Piscani i Nidelco vătah za postelnicei i Drăghici spătar, sin Papei logofăt i popa Manta ot Bucureşti i Costanden Mătăsariul i Calotă diiac i Tatul cupeţ, ş-alţi oameni mulţii, carii vor puni iscăliturili mai jos. Şi păntru credenţa, ne-am pus şi piciţili. Pis Duca ciuşul cu mâna mea. Pis measeţa ghenarie 25 dni, leat 7153 (1645). Eu Duca ceauşul Eu Ianachii braţ Duca ciu(ş)u Iu Dima braţ Duca ciuşul www.dacoromanica.ro 43 Drăghici spatar, mărturie K(oaT<;5. Arh. St. Buc., M-rea Trivalea, IV/18. Orig. rom., hârtie (33 * 20), 6 peceţi aplicate. Copie ibid.: ms. 371, f. 32. • V, Bonchici, cf. doc. 347 din 10 decembrie 1645, M-rea Trivalea, IV/25. 2 IIIttA. 3 Semnături autografe. 4 „Miha clucerpl”. 5 ,,Costa spătarul”. 35 1645 (7153) ianuarie 28 t MHAOCTÎew Eoafiw, Iw Matbw Eacapaea bocboaa h rocnoAHNE. /S,aba(t) rocnoACTBO mh c'ie noBeA’feme tochoactba mh noHTGNOMW BOA'fepHH^ rocnoACTBA mu pan Gherghii vistier, ca să fie volnic cu această carte a domni(i}i mele şi cu sluga domni(i)i mâle na ime [...]' de să-ş ia de la Radu ban Buzescu doi ţigani, pentru Necula ţiganul cu un copil al lui şi apoi i-au luoat Drosul2 că au fost ai lui. Şi să-ş ia şi 5 ţigance, pentru Ioâna ţiganca cu fetele ei, care ţigancă o au fost vândut iară Radu Buzescu lu Glierghi vistier, cu tot sălaşul ei. Şj iară n-au fost cu pace, că au fost ţigance domneşti şi le-au luoat globnicii domneşti do le-au dat pre unde au fost învăţătura domni(i)i mele. Deci se-au pârât Gherghi vistier de faţă cu Buzescul şi am judecat să-ş ia Gherghi vistier alţi ţigani şi alte ţigance de la Buzescul, căci că nu i-au vândut ţigani buni şi stătători, ca să-i poată fi moşie cu pace. Şi au rămas Buzescul de 16ge şi platnic. ,Deci unde va putea afla ţigani, tot să-ş ia şi de cătră nimSnilea opreală să n-aibă. H MCfipABHMK CAM p6H rOCflOACTBA MH. IlhC r6HApi6 HK, ,><3pHr. t ÎC5 MaT6F0 BW6BWAA, MHAOCTÎW Eo>KIW rOCflOAHNB. îw MaTBIO B06B0AA (m. p.) www.dacoromanica.ro 45 Arh. St. Buc., Doc. ist., MCLXXXVII/16. Orig. rom., hârtie (31 x 19). 1 Loc alb în orig. 2 AP°CAtf; alte lecţiuni: Drosolu, Droslu. 36 1645 (7153) ianuarie 28 t MhaoctT6W Eoadew, 1(0 Matgw Eacapaga bogboaa h rocnOAHHb. AABAtn rocnOACTBO mh ci'w noBeA'feme rocno^CTBA mh caîjW rocno^CTBA mh Ht|i4>AH cmOAHHK wt K'bhN6ijjH wt c^actbo EAT»MTfel ca să fie volnec cu această carte a domnie mele să-ş ia un loc de livade de la Radul de aceia de sat, livade pentru livade, pentru că au venit Iştfan stolnic depreună cu Radul aicea, naintea domni(i)i mele la divan, de s-au pârât de faţă pentru o livade. Că aşa s-au plânsu Iştfan stolnic zicându în divan, cum au fost cumpărat 1 vie şi o livade în Melcerea de la Radul, în zilele lu Leon voievod, cu zapis den mâna Radului de vânzare vă leat 7140 şi viia cu casă şi cu pomet şi cu livade în poala viei. Iar cându au fost apoi, i-au luat livadea den Melceri neşte rumâni2 den Mănăileşti de la Iştfan. Şi viia au fost cumpărat derept 1 000 şi livadea dereptu 400 de bani. într-aia, domniia mea am căutat şi am judecat pre dereptu şi pre lege, cu toţi boiarii divanului şi am dat domnii mea lu Iştfan să fie volnic să-ş ia livade pentru livade de la Radul, pentru că s-au pârât de faţă şi au rămas Radul de judecată den divan. Iar Radul să fie volnic să-ş apuce vânzătorii lui să-i dea Albul den moşiia a moşu-său, lu Micleuş, moşie pentru moşie, pentru că i s-au luoat den mâna Radul livadea den Melcerea. Ce să aibă a-şi luarea Radul de la Albul, nepotul lu Micleuş, loc pentru loc, livade pentru livade şi de nimenilea opreală să n-aibă, că aşa am judecat domnii mea. Hhako a<\ trfecT. HcnpABNHK cam pen rocno^cmBA mm. IIhc M'fecetţA rMHApne hk ahh, bt» A'fem *3pHr. t ICO Matgw BweBuyţA, mhaoctigw Eojkîgw rocnoAHHh. Arh. St. Buc., Doc. ist., CCLXIX/2. Orig. rom., hârtie (31 x 12), pecete aplicată. 1 „Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod şi domn. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele, Iştfan stolnic din Câineşti, din judeţul Vâlcea”. 2 ptfAVfcNe. 37 1645 (7153) ianuarie 28 t MHAOCTi'ew Eoxtfew, 1(0 Matgw Eacapaga bogboaa h rocnoAHHb. Aabaui rocnoACTBO mh ci'w nOBeA'feme rocno^CTBA mh jupâneasei Radei, fata 46 www.dacoromanica.ro Iu Mateiu postelnic ot Mihăieşti, ca să-i fie a ei moşie bătrână şi direaptă den sat, den Goleşti ot sudstvo Muşcel i Pădureţ, pentru că iaste a ei moşie bătrână de la părinţi şi de la moşi. Iară cându au fost acum, avut-a pâră naintea dumni(i)i mele cu Nan şi cu ceata lui den sat, den Goleşti, pentru partea mătuşă-sa, jupâneasei Radei, pentru că jupâneasa Rada iertat-au pre Nan şi încă pre câţva rumâni den Goleşti, carii sânt scriş în cartea lu Gavriil vodă cea de iertăciune pre nume. Şi i-au iertat numai câte cu 1 delniţă pre care au fost şăzând ei şi părinţii lor, încă mai denainte vrdme. Iară alalte ddlniţe câte au fost sterpe fără de rumâni le-au lăsat jupâneasa Rada nepoată-sa Radei, fata lu Mateiu postelnic ot Mihăieşti. Iară acuma, Nan şi cu ceata lui el au vrut să împresoare şi alalte delniţe care n-au avut treabă cu eale. Derept ac6ea, dumnia mea am judecat pre direptate şi am cetit cartea lu Gavriil voievod cea de iertăciune a lu Nan cu ceata lui şi aşa scriia în carte, cum să fie numai câte cu 1 delniţă iertaţ care au fost şăzând ei şi au ţinut ei şi părinţii lor, iară cu alaltă ocină să n-aibă nici o treabă. Deci aşa am dat şi dumnia mea jupineasei Radei, fata lu Mateiu postelnic ot Mih(ă)ieşti ca să-ş ţie acea ocină cu bună pace. Iară cine-i va călca moşiia fără ştirea ei şi fără voia ei, ei să fie de mare ruşine şi de pradă, pentru că aşa am dat dumnia mea. Hnako aa H'kcT, no pen rocnoaCTBA mii. (HcnpABHHK) cam pGM rocnOACTBA mm. IIhc m^cbl^a reNApîe hk ahh» A^m p<3PHr- t Iw Matgio bwgbwaa, mhaoctigio Boacîero rocnoAmn». îw Matgio bogboaa (m. p.) Arh. St. Buc., M-rea Valea, X/l 1. Orig. rom., hârtie (30 x 21), pecete aplicată. 38 1645 (7153) ianuarie 29 t Mmaoctîgio EoacTew, Iw Matgio Eacapaga bogboaa m rocnoAHHi*. IlHuiem rocnoACTBO mm ombiţtf hauigm^ Kîp GrtfMGHA GmetjiAN epMOHAX wm CB'kmA mohacthpa wm Kw3Îia'. Cătră aceasta-ţ dau ştire domnia mea pentru o ţigancă, ce iaste la mănăstirea Deunlemnu. Deca vei vedea ceastă carte a domni(i)i mele, iară molitva ta să o laşi în pace, să nu învăluieşti, că vă voiu plăti domnia mea, de nu veţ avea pagubă de nimic. Aceasta vă scriu domnia mea. H McnpABHMK cam pen rocnoACTBA mm. IIhc reHApîc i$k, A^m ;<3pHr. f îw Matgio bwgbwaa, mhaoctîg Eo>kiio rocnOAnnb. ÎCD Matgio bogboaa AI^AUI'h, WHH BT»C 6CT EU (a) KH63H CT»C WMHH6, A^A11*10^) 3A ap^A^A11^^) ^(3) HH e(AH^) BAHT0BAHÎ6 WT KT» HHXTO. Ta>K6, KT»AA €CT EH (a) npH A^BH (lOKOHHHOMtf UlepEAH B06B0AA A HACA^A1™1^ C6A0(b) BHLU6 nHC, WHH 6CT Eu(a) B’E3a(a) WT Ha(a) MHTpA nOCTBAHHK, EAl|ltf OTp0e(B) H IlT»TpAmK^ ACnpH H TOTA* ce ecT eu(a) 3aao>kh(a) whh ct»c wthhb jiav paa'i cîh [...]' npH a\aao BpeA\A [...]' (hc)haATh(a) BT»CH HOBUH BHLU6 nHC. (H) Ra(k) TOrAA, BT» ABHIH H0K0HHH0(a\) IIIepEAHo(B) B06B0A* [■■•]' WHH MHTpe(B) nOCTBAHHK, EAl|ltf OTp0e(B) H IlT»TpAWKO 3A CIH BHUJ6 p6T6HH [hOb]'uH pn [...]', p H KOHH *5 H BOAH [...]' T6p6 C6 6CT RAATh(a) WT [.*.]* ACnpH IAK0 A* «e HA\a(t) HHXTO HH 6AHA Tp^festf CT»C [...]' A [...]' A\HpH0 E6(3) HH 6AHA EAHT0BAHI6 Aa*6 [...] 1A[■■•] 'AbHI6 TOCnOACTBA A\H. ^TAîKe, kt»aa ecT eu(a) hhh^, bt»ctahh^a) c^(t) OTpoe h Ht»TPAUJKO (...]' CHHU MHTpe(B) nOCTCAHHK IAKOK6 A* npeCTkW(A) l^...]1 BeneH^e(t) ptfKtfijje iakt» ha\^ KHnrose [...]' no Toro ceao bhuj6 nHC 3A B6T6HAHI6 A HACA^A*™1^ C6A0(b) BHLLI6 nHC KO BHA'Ma) CHiţe whh ecT a*(a) OTpoe(s) h epat ero IIt»tpaiijko, chhu MHTpe(s) nOCT6AHHK BT» AB* TpH KpATH [...]'* A* npÎHAe(T) HA Ahbah npe(A) rOCnOACTB^ A\H Aa CTOh(t) 3A AH^tf H A* H3BAAH(a) KHHT0B6 H 3AnHC6 npe(A) rocnoACTBA a\h. T A>K6, OTpoe H EpAT 6r0 IlT»TpAlilKO [...]' CHHT» A/\.HTpe(B) nOCTBAHHK, WHH BHA'feljJG KAKO [H'fcCT e]'A\tf HH 6AHA Tp6ET» CT»C TOrO C6A0 BHLUe nHC H X^A^H^ WHH [..-]1 TAOB€lţH £6(3) A^AO H £€(3) www.dacoromanica.ro 48 npARAtf WHH HHJK6 BT» 6Am(h) UJEpA3tf [...]* BT»3M0rAT» A* npîHAe(T) HA AHBAH A4 CTOh(t) [3A Ah]1^ HT» 6CT WCTa(a) GTpOe H IPbTpAUJKO, CHHbl MhTP6(b) nOCTCAHHK WT 3AK0H h WT CtfttAeHÎe KAKO A4 H6 hma(t) wt ct»aa HAnpe(A) hm 6a«a TpesT» m mbt'Mx) ct» cîw bmujb peseHo c6ao bt» b^kh ero [...J1. [Oero pAAî]1 A4A°(x) ct»m rocnoACTBO mm bt»ca(m) haca^a*" HHI^m(m) C6A0 ET»AlţALţÎM, BT»C C6A0 H CT»C CHHOBH h(x) IAK0>K6 A4 ecT WT CT»AA HAnpe(A) MHpHH H CBOBOAHH 3A B6H6HAHÎ6 WHH h CHHOBH h(x) wt kt» CAtfse(6T H xtfflAH OTpoe B6A BHCTIlAp H adfrlAH A'IHK^A B6A CriATAp H xtfnAH IIpeA* B6A KAWMAp H tttfnAH MhXHA B6A CTOAHHK H HCtfflAH KoCTAHAHH B6A nOCT€AHHK H adfrlAH PaAV4 B6A [kOMHC]1 H xtfriAH ApT»rtflUHH B6A neXApHHK. HcnpABHHK, attfllAH PaAV4 B6A AWrW6T. HcnncA(x) (a3t»), MApeiu Awrw<ţ»eT rîewpriOKHM bt» hactoahh rpAAV EtfKtfpeipn, M'fecei^A retHApVe]1 âă AbHM wt Aaama [...]* bt» cero nHCAHie t6k^4jh(m) [a^tom]1 bt» A*feT ^3pnr. Iw MaT6K) BWCBWAA, mhaoctîw Eoacîw rocnoAHHb. îw MaT6K) B06B0AA (m. p.) t Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab [voievod şi* domn]1 a toată Ţara Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele moştenilor satului Bălţaţii din judeţul Tel[eo]rm[an] şi cu fiii lor, câţi Dumnezeu le va lăsa [ca]1 să fie de acum înainte în pace şi liberi de vecinie de către slugile domniei mele, Stroe şi de către fratele lui, Pătraşco, fiii lui Mitrea postelnic din Grădişte şi de către fiii lor şi de către rudele lor, de nimeni bântuială să nu aibă pentru că mai sus-zişii [...]* moşteni ai satului Bălţaţii, ei au tot fost cnezi cu ocinele din moşi, strămoşi fără nici o bântuială de către nimeni. Apoi, când a fost în zilele răposatului Şerban voievod, iar moştenii satului mai sus-scris, ei au luat de la Mitrea postelnic, tatăl lui Stroe şi Pătraşcu 16 000 aspri şi atunci s-au zălogit ei cu ocinele lor pentru acei [...]* pentru puţină vreme [...]* au plătit toţi banii mai sus-scrişi. (Şi) iar atunci, în zilele răposatului Şerban voievod [...]* ei, lui Mitrea postelnic, tatăl lui Stroe şi Pătraşco pentru aceşti mai sus-zişi bani 180 [oi]1, 100 [râmători]1 6 cai şi 6 vaci de au plătit [...]* aspri 16 000, ca să nu aibă nici o treabă cu [...]* iar [...]* în pace, fără nici o bântuială până [...]* în zilele domniei mele. www.dacoromanica.ro 49 Astfel, când a fost acum, s-au ridicat Stroe şi Pătraşco [...]' fiii lui Mitrea postelnic ca să cotropească [...]' să-i vecinească cărţile lui [...]' pe acel sat mai sus-scris de vecinie, iar moştenii satului mai sus-scris [...] dacă au văzut astfel, ei au dat lui Stroe şi fratelui său Pătraşco, fiii lui Mitrea postelnic în două, trei rânduri [soroc]1 să vină la divan înaintea domniei mele să stea de faţă şi să scoată cărţile şi zapisele înaintea domniei mele. Astfel, Stroe şi fratele său, Pătraşco [...]1 fiii lui Mitrea postelnic, ei au văzut [...]1 nici o treabă cu acel sat mai sus-scris şi au mers ei [_]! oameni fără treabă şi fără dreptate, ei în nici un chip [...]1 nu au putut să vină în divan să stea [de fa]ţă ci au rămas Stroe şi Pătraşco, fiii lui Mitrea postelnic, de lege şi de judecată ca să nu aibă de acum înainte nici o treabă şi amestec cu mai sus-zisul sat în veci [...]>. [De aceea]1 am dat domnia mea tuturor moştenilor satul Bălţaţii, tot satul şi cu fiii lor ca să fie de acum înainte în pace şi liberi de vecinie ei şi fiii lor de către slugile domniei mele, Stroe şi de către fratele său Pătraşco, fiii lui Mitrea postelnic din Grădişte şi de către fiii lor şi de către toate rudele lor, de către nimeni bântuială să nu aibă [...]I şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori am pus domnia mea: întâi, jupan Barbul mare ban al Craiovei şi jupan Dragomir mare [vornic]1 şi jupan Radul mare logofăt şi jupan Stroe mare vistier şi jupan Diicul mare spătar şi jupan Preda mare clucer şi jupan Mihnea mare stolnic şi jupan Costandin mare postelnic şi jupan Radul mare [comis]1 şi jupan Drăguşin mare paharnic. Ispravnic, jupan Radul mare logofăt. Am scris (eu), Mareş logofăt Gheorghiuvici, în cetatea de scaun Bucureşti, luna iafnuarie]1 31 zile, de la Adam [până]1 la această scriere, cursul [anilor]1 în anul 7153 (1645). Io Matei voievod, din mila lui Dumnezeu domn. Io Mateiu voievod (m. p.) Arh. St. Buc., Col. Doc. Munteneşti, CLXVI/1. Orig. slav, perg. (34,5 x 45), rupt, şters, pătat, pecete timbrată, deteriorată. 1 Loc rupt în orig. 40 1645 (7153) februarie 2, Târgovişte t MuAOCTieio Eoadew, îvv Matbw Eacapaba bocboaa m rocno^HH'k bt»coh 3eMAe OYrrppoBAAx'iMCKoe. AABA(T) rocnoACTBo am cîm noseAerne rocnOACTBA mm EOA'fep rocnoACTBA am, Koctanamh kawhap wt IYamo m ct»c chhobÎ erw, 6AHiţM Eon» aaPobaX> ®ko>km a* gctt» eAitf wMMtttf oy 50 www.dacoromanica.ro C6A0 tf MorOUJAHH, COYACTBO fÎAAUJKA WGAH6 fie(T) CTO CTtHJKtHH WT IIOAIO H WT UIOI/VU# H WT BOAA H WT CB^AAMl^B C6A0B WT IlOCE^A'i BApH 6AHK0 ce xth(t) M3GephT ca wt no BtCOMt x0TAP°(M)i noneace cîe whhhm Btunite mic ebia ecTt Khp'uakob (ioct6ahhk wt Kom»HTfeHH 3A A'feAINtf WT HA P0AÎT6AÎ erO eiJJHKC WT npe>KA6 Bp'bMA. A flOTOMT», KT^AA 8CTT» GGIA HHH'fe, BT» AbHIH rOCflOACTBA MH, A KnpTlAK flOCTSAHMK iiomhcah(a) bt» cptAU* ero kako ce coy(t) nwAEAeTt bcaa\t> npABOCAABHGIMt XPHCT'laHH nOC A^A^’6'1’'1* KAKO (1HCATH BT» CB'feTAA 6BArreAie, Eoro nncAHie, „bt»3aiobhth CKptneMtf CBOeMtf, iako ca(m) ce nace ecTi» bt» kahho KpT»ipe(H), iako toh bpat a^uj6bhwh ecTT»”. Ta(m) PAAI M HhPÎIAK flOCT6AHHK BT»HHMAIJJÎH BT» BC'fe(x) KAKO „KTO BT»3e(T) KptCTT» CBOh H fipÎHAe(T) KT» MI»HTi» TOrO A®CT0H(H) 6CTT»” KAKO HAI1HCATH BT» CB'feTOe 6BA(T6AÎe, TA>K6 6CTT» CT»TB0Ph(a) KHpîlAK flOCT6AHHK CB63AHI6 BpATCTBA CT» GOA'fe(p) TOCnOACTBA MH KOCTAHAMH KAlOHAp A* G^A6(t) BpATH A^^BHHL^H H6pA3A6A6HH BT» BCa(x) HCHBOT'fe h(x) h nonpHiiiecTBÎA hxt» chhobh hx a a cBoero AOspOBOA'fe ee(3) hm 6AHA CHAOc(t). H HA BpATCTBA AaP®ba(a) 6CTT» KHp'l'tAK flOCT6AHHK nO BPATo(m) CH KOCTAHAMH KAlOHAp CT» CÎH neT CTO CT6JK6HH 3A WHHHtt BHiiie penenn aa ecT eMtf 3a a^A'h^ bt» b^kbi. A Koctahamh kaiohap, WH eiJJHKe PAA< BpATCTBA AaPoba(a) 6CTT» nO GpATOM CH KnpVlAK nOCTCAHHK CT»C tfrH | HOBLţH TOTOBH H CT»C CAh(h) (kOHI») AOBpt H C*1»C 6AHA nAAlilKA 3A rpAHA, KAKO BHA't(x) fOCflOACTBA MH H 3AflHCtfA KHp'ilAKOB nOCTCAHHK 3A BpATCTBA HA ptfKA KOCTAHAHHOB KAlOHAp. Oero paa'i aaA®(x) rocnoACTBo mh Koctahahhb kaiohap iako aa 6CTT» 6Mtf CÎe C6ÎK6HH 3A WHHHtf, WHHHT» A^A*111^ n Bt WXa(g) CHHOBO(m) h bh^ko(m) h np'feBH^neTO (m) h ne wt KoroatAO HenOKOA'feBti (m) , nopH3MO rocnOACTBA mh. Oe^Ke CB6AHT6AIH (10CTABH(x) rOCflOACTBO MH: (IAH AP^rOMHp BCA ABOpHHK H PaAVa B6A AOTO^CT H OTpOC B6A BHCTÎlAp H A>HK^A BCA CntTAp H IlpeAA EpAHKOB'bntfA BCA KAlOHAp H MHXH'fc B6A CTOAHHK H Paava wt IltTptAAye bca kwmhc h AP’br^UJHH bca nexApnnK h KoCTAHAHH BCA nOCTeAHHK. H HCnpABHHK, PaA^A B6A AOrOeT. H haiihcax A3, IltpBtf Aoro^eT o\[ rpAAtf HAUiA TtproBHipex, 4>eBpApîe B*-rw abnm, wt Aaamt» a'Jit TeneHÎe A'feT a® «HH'fe b A'feT xspHr, A*feT rocnoAHA xAXMe- t îw MAT6IO BW6BWAA, mhaoctîw Eo>kîio TOCnOAHHt. ÎCD MaTBIO B06B0AA (m. p.> t Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod şi domn a toată Ţara Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele, boierului domniei mele Costandin clucer din Gumno şi cu fiii săi, câţi Dumnezeu îi va dărui, ca să-î www.dacoromanica.ro 51 fie ocină în sat la Mogoşani, judeţul Vlaşca, însă 500 de stânjeni din câmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului, de pretutindeni, oricât se va alege de peste tot hotarul, pentru că această ocină mai sus-scrisă a fost a lui Chiriac postelnicul din Copăceni, de moştenire de la părinţii săi încă dinainte vreme. Iar apoi, când a fost • acum, în zilele domniei mele, iar Chiriac postelnicul s-a gândit în inima lui că se cuvine tuturor pravoslavnicilor creştini, după cum scrie în Sfânta Evanghelie dumnezeiască scriere: „a iubi pe aproapele tău ca pe tine însuţi pentru că într-unul suntem botezaţi şi deci fraţi sufleteşti suntem”. De aceea şi Chiriac postelnicul, înţelegând toate cele ce sunt scrise în Sfânta Evanghelie: „cel ce va lua crucea sa şi va veni după mine, acela este vrednic (de mine)”, aşa a făcut Chiriac postelnicul legătură de frăţie cu boierul domniei mele, Costandin clucerul, să fie fraţi sufleteşti, nedespărţiţi în toată viaţa lor şi după moartea lor, fiii lor, după bunăvoia lor, fără nici o silă. Şi la înfrăţire a dăruit Chiriac postelnicul fratelui său de suflet, Costandin clucerul aceşti 500 de stânjeni de ocină mai sus-zişi ca să-i fie lui de moştenire în veci. Iar Costandin clucerul, tot pentru înfrăţire a dat fratelui său Chiriac postelnicul 70 ughi noi gata şi cu un (cal) bun şi cu o manta de grana, cum au văzut domnia mea şi zapisul lui Chiriiac postelnicul de frăţie la mâna lui Costandin clucer. Pentru aceasta am dat domnia mea lui Costandin clucer ca să-i fie aceşti stânjeni de ocină de moştenire şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată şi martori am pus domnia mea: pan Dragomir mare vornic şi Radul mare logofăt şi Stroe mare vistier şi Diicul mare spătar şi Preda Brâncoveanul mare clucer şi Mihnea mare stolnic şi Radul din Pătârlage mare comis şi Drăguşin mare paharnic şi Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, Radul mare logofăt. Şi am scris eu, Pârvu logofăt în oraşul nostru Târgovişte, februarie 2 zile, de la Adam cursul anilor până acum în anul 7153, anul domnului 1645. t Io Matei voievod,, din mila lui Dumnezeu domn. Io Mateiu voievod (m. p.) Arh. St. Buc., Colecţia Fotografii de doc., II/6. Fotocopie după orig. cu pecete timbrată aflat în Osterreichische Staatsarchiv, Abteilung 1. Cu o copie şi o trad. din sec. XX. EDIŢII: Slav şi trad., Bogdan, Cinci doc. slavo-rom., p. 32-34; menţ., Cândea, Mărturii, p. 58. 41 1645 (7153) februarie 3, Târgovişte t MnA0CTÎeto EoKieto, Iw Matgw Eacapaga bobboaa h rocnoAHHb socoti 3egthka, EAiţjtf AaeS’ao(k) m 6khmo(b) h Wnpe(B) wt ha(a) Ap^aag h wt ha(a) Wnp'fc, chhobh IAhkVao(b), bhVi^î Wnpe(B) Mapko(b) sa boat 3a *ac AcnpH totobh, wt tmh ao mhh, aah WT npM A^aVa E^3teVao(b) A0pn tf X0TAP^A tfpCGI{JHAOB tf X0TAP^A WT KT. Aapa wt nph abhig Mhxhg(b) bogboaa. H ra(k) aa ecT AaeVao(b) h 6khmo(b) h Wnpc(B), chhobh GTMKT.(b), GAMHtf M^CTO 3A KS’KIO E'EA'kHH tf CTApA [.-]1 WT Ha(a) nonA Aae^a wt Ei.A'bHH, 3A gah(«) ko(h) cgaaa(h) h tf e03aa(h), TGpG 6CT CT.TB0Ph(a) BpATCTBO GTHKA CEC Ktfivk. H Ha(k) Aa CG 3HAG(t) KAKO cV(t) Eh(a) nOp^EHAH BT. AkH|H [noKOHHAro Mhxahaa bo]’gboaa no H'krOG, chhe Ăae^ao(b), bhS'k Ogthkb( b ) no Bp'b/ue kotaa gct eha IHgpgah bogboaa bga nexApHHK TGpc cg no cec Ohmîwh boat»2 bt. tfcTA HhujkobVao(b). TorAA, npn tag bpgmgha CKtfnOBA(A) gct Ohmgwh bogboaa no H'krOG, CHHE AaE^AO(b) BT. 36AWVG MoaAABCKOG wt nOpOEAGHÎG 3A tfrH A ACnpH rOTOBH no AP^rîG EOA'fcpn ha ha\g Koctahahh hgxaphhk wt Ai»aeahVa h no Eaaa^a Awrw4>6T Et.pe^’agckS’a. A nOTo(/u), kt.aa gct eh (a) bt» AEHIG nOKOHHHOM^ PaAYAA BOGBOAA BT. m»pB0G rOCROACTBO, A H'krOG, CHHE AaE^AO(b) AKO CS’(t) npniUG(A) WT nOp^EAGHIG 3AG BT. 3GMAG, w(h) ch c^(t) nOKS’nn(A) WMHHte’ E'EA'kHH wt haa boaa MGpH0pH3iţA A'feAS’A E'EA'knHAwp gah(h) noroH 3A bhhotpa(a) ha K^KW H GAHA noAOBHHO 3A noro(H) ha KIaia Tt.eakS’ao(b) 3a ^ac Acnpn totobh. H ha(k) noKVnn(A) H'krOG s po30Apc wt ap^(a\) bt. aoa, rakhxg WT HA BOAA MGpH0pH3l^A 3A CD ACfipM TOTOBH. H ra(k) noK^nn(A) H'krOG mgthph norOAHG A'feA ha k^kio, gah(h) noro(n) h roaobhho h aba noroAHG 3a bhhotpa(a) aa cg 3Nag(t) wt k^kw rop, Aop» ^ nAOTOBG h gaha noAOBHHO 3a noroH ha IAaig ha TaeAK^ H CEC HGTHpn p030ApG HA nOAlO, AAH WT KaKOBA ^ TOp GAHH po3opT. h AP^(r) po3opV V Eo3hhag Tpaaig(b) h AP^(r) po3op^ ha Kpecta Ahapohig(b) wt ha(a) ApArOAinp KpT.nT.HOc^A wt a6a ET.pE^A'kCKE, BH^K CTAp EaPE^AO(b) WT E'EA'kHH 3A ^B)( ACfipH TOTOBH. H rak nOK^nn(A) H'krOG M'kcTO gao(b) wt raotobg ^ rop Aopn KAMGHA KoKÎP^Ao(b) WT Ha(a) ApArOAUip Kp'En'EMOCS’A WT E'EA'kHH 3A ? Acnpn rOTOBh. www.dacoromanica.ro 53 H na(K) noK^nn(A) H’feroe wmmh^ ha noAio, aah wt Xoaaia 6pnNe(B) aoa aoph ntfTA E'tpA'Bye(B), a^a ApAroMHpo(s) b’bca(x) 3A T ACnpH TOTOBH. H ha(k) noK^fiH(a) H’feroe 6aha (ioaobhho 3a noroH 3a ao3h ha K'kqjA h AP^rA noAOBHHO 3A po3o(p) noAio ha Eo3î€a rpamb(b) wt haa PaaYa Eapb^ao(b) 3a y Acnpn totobh. H ha(k) noK^nn(A) H’feroe bah(h) po3op*B wt ap^m tf aoa wt A€a Kobbathpo(b) wt ha (a) ApArOMHp h wt haa epata (m) ch PtfcHH 3A pR ACnpn TOTOBH. H ha(k) noK^nn(A) Aab^a, ba iţite" H’feroe(B) cah(h) noro(n) 3A A03Î6 WT ACA rOpg’feCKb WT Ha(a) P*AYa 36T TaaAHO(b) 3A 6AHA KpABA CT.C MA6K0. H noK^nHAH ce cteV cîe noKk’fiAeme hjkc c#(t) ha h(3) aoa wt npH A^Hl'e (10K0HHH0(m) PaAYAA BOeBOAA, CHHT» MhXH€(b) B06B0AA bt» np’BBoe rocnoACTBO. H ha(k) noKtfnn(A) H’feroe, chht» A.ab^ao(b), cahnt» noron 3A A03I6 WT HA (a) EoBAHA, HrA*fe>Ke CteV BHAH K’BqjA, 3A CH ACnpH rOTOBH. H riAK a* ecT H’feroe(s) wt ha(a) tctka(m) ch, MApTra, Tpn HeBpiiLţH 3A BHH0rpA(a) AOA, HA nAOTOB6, J10He>Ke eCT B’tCnOM’feHH(a) H’feroe no tctka(m) ch MApîra, i^’fe(H) 3a $ Acnpn totobh, ct»c ca&kba, C’tC BT»C. H ra(k) aa ecT Aab^ao(b), chhb H’feroe(B) 6a«(h) noroH 3A M’fecTO ctc TpisHH noA'vfe ct>c Mt.tac’b, nonele (r>A h(x) ecT Aa(a) EapbWa h bh^ko(m) ch Tepre ha cbaab^ ha TpAne3tf, KorAA ta cct B'feHMA(A) pAAÎ nOM’feHA. H ha(k) aa ecT Kp'i>hioho(b) €ah(h) noron 3a M’fecTO 3a k^kw E’BA’fenH, HrAe>Ke ecT ceAO HHH’fe wt A6A Otaho(b) fiA’BA^A'fece(B), noneace TA h(x) eCT Aa(a) fiOHKA W3B'M110Aia HA TpAn€3A pAA> A^WA 6H. H npoAAA(ouie) h aapobaah cct cîe BHuie peneme HMeHHTe AiOAie HHXH6 WHHH6 3A CBOh(m) AOEpOBOAW, CT.C tf3HAHÎe BBC’fe(M) MerîlAUJO(m) h cbc 3Annc wt p^ka(x) h(x) 3a npoAAHîe h c’tc CBeAÎTÎAÎe ha hme: wt E'bA'feHH, Kp’bMIOH ApMALU H BpAT erO MhXAHA H TtfAOpAH, CHNB &KHMo(b) h Otohka, chhb Kohk’b(b) h nonA TS’aopah h W[np’fe]1 Mapko(b)3 h WAHH*fe h nonA Mapko h TtfAOp r^Ane(b) h Tte’Aop’t Mitacib h Kp’bCTHHA eAK’l»B’B. H KOTAA Ce CBTBOPh(a) CÎIO KHHr 3A WMHHtf, BHAH C#T H ApArOMHp, CHHT» HlepBAHo(B) WT E’BA’feHH 3A AHlţtf H CBCA»- t6actboba(a) ecT ^pAroMHp w(h) ca(m) npe(A) rocnoACTBA mh h npe(A) actfnAH HepHAT bca nopTApt, kako cct npoAA(A) cîe a^Aimc n kako hmaa eCT H KHHTH 3A A^A1^ MHXHe(B) BOeBOAA ha(a) wmhha wt S*>ka 4>eAM’feCK’l» WT AGA Wnpe(s) MaPKo(b), AH# eCT3ArHHtfA WT3A0 A'fenCTBÎH KOrAA ecT H3BAAh(a) A’felUÎH no MhXAH BOeBOAA WT 3Ae WT 36MA6. Oero paa'î, rocnoACTBO mh eiţiHKe cb(m) (iohobh(a) h ^tbpbahxo(m) H HA (a) cîio KHH(r) rocnoACTBA MH H AAA$X CkM TOCnOACTBO MH 54 www.dacoromanica.ro N'ferOe(B), CHHt» AaK^AO(b), IAKOK6 AA Mtf 6CT WMHHtf, A^A>hO H Bl» W\a(b) CHNOBO(m) H BH^KO(m) H np,feBH^M6TO(M) H H6 WT KOrO*AO HBnOKOA'fecHMO nOpH3MO rOCnOACTBA MH. Geace oyBtf cb6aitîaih nocTABA'fee(M) rocnoACTBO mh: k^iiah Eapb^a B6AIKIH BAN KpAA6BCKIH H KÎftlAH APAr0MnP R6A AB0PHt1K n ÎKtfllAH PaAYA B6A AU>rU>4>6T H tttfllAH OTp06 B6A BHCTÎep H tttfnAH AHt1K^A B6A CflATAp H aC^nAH IIpeAA B6A KAtOMAp H tttfnAH PaAYa B6A KOMHC H tttflIAH M«XHTfe B6A CTOAHHK H KÎfrlAH APT^WHH B6A (le^ApNIIK H tttfnAH KOCTAHAHH B6A C10CT6AHHK. HcnpABHHK, tttflIAH PaAYa B6A AU>rW<|>eT. H HAnHCAXO(A\) A3, &HMA rpAMATHK CbC l10tfM6HÎ6 Aem»AAT AvwrukjieT bi» hactoahh rpAAtf Tp'kroBHqie, M'fecfeuA 4>esptfApîe r a^hh H WT AaAMA A® HHH'fe TBK^qiArO A'feTO(M), BT» A'feT *3pHr. t Iw Matcw bobboaa, mhaoctîw Eojkîio rOCflOAHHT». Iw A/VAT6W BOBBOAA ai doamnei Stancăi, deci v-au fost miluit de pomeană. Acolo, la mănăstire când easte, voi nu veţi să-l ascultaţi de ce vă dă el văţătură, căci au perit cărţile. Derept aceea, deca veţ vedea ceastă carte a domni(i)i mele, iar voi să căutaţ să ascultaţi de călugăru de toate ce vor fi trebile mănăstirii. Alt val să nu mai faciţi, că tocma acolo voi trimiti domnia mea de o vor spânzura, că are cine va purta grija voastră. Aceasta vă scriu. HhAKO AA H'feCT. H MCnpABNHK CAM p6M rOCnO^CTBA MM. IlhC <ţ>eBptfApîe £ Ahh. KT» X^pNT. f îw MaT6(0 BWeBWAA, MHAOCTÎW EOKÎIO rOCnOAHHb. îw MaT6(0 B06B0AA (m. p.) Arh. St. Buc., M-rea Plumbuita, XII/6. Orig. rom., hârtie (31 * 19), pecete aplicată. Copie ibid.: ms. 255, f. 82 v. Rez.: Sachelărescu, Plumbuita, p. 69. » 1 MoAAopoMeqjHÎ. 44 (1645) februarie 6 Scris-am eu, Crăciun fici(o)rul Hodie şi frati-miu Mirce al nostru zapis la mâna finolui Radului dă Suseni ca să fie1 dă mare credinţă cum să se ştie că am jolujit 40 de stâ(n)jini însă1 partea lu Lazaru dereptu ughi 10 până la sveatâi Ilie, dă voi avea banii la zi să-i dau şi să-m ţiu ocina şi să-i dau 12 dubunda banilor. Iară, dă nu voi avea a-i darea banii la zi, să fie ocina stătătoare2 muşi(i)i, să aibă a-m darea şi zapisele 3 cele vechi la mâna mea. Şi mărturie: popa Stan şi u(n)cheşul Nan ot Copăceni şi Chiriiac ot tam şi logofăt Amza şi Vladul gineri-su ot Bâra şi jupanul Andriu ot Târgovişte şi meşterul Vasilie ot tam. Şi am scris eu Calohna zugraf. Pis measeţa fevruarie dni 6. Şi pentru credinţă [...]4 pos şi picetea. Eu Crăciun Eu Mircea5. 58 www.dacoromanica.ro Arh. St. Buc., A.N., MMDCCLXII/18. Orig. rom., hârtie (33 * 21), rupt, pecete inelară în tuş. Datat după zapisul din 26 mai 1645 al lui Crăciun (ibid., A.N., MMDCCLXII/19). 1 Ad. interlinear. 2 cm'tm'wntfp'fe. 3 SAnHCCA'fe. 4 Loc rupt în orig. 5 Semnături autografe. 45 1645 (7153) februarie 10, Târgovişte t Mhaocti6K> Eoatfeio, lw Mat6K> Eacapaba bo€boaa h rocnOAtim» BT»COH 3 CM AC VrrppOBAAXÎHCKOe. AaBAT rOCnOACTBO MU CÎe nOB6A6HÎe rocno^cTBA mh u>b6M3h ak>a'i6 MerîAuiH ha K/ue: Baaa Xacah h Ctahhwa MVp'kui h Gtah h Illeps h AonpoBoe h Moap&î wt Top IleTpetfiH wt c^actbo Top /Kha h c*i» h«x chhobh, eAHi(HM Eori» npnnVcTHT, raKOîtce AA cVt hm wMHHtf oy Top IleTpeqiH, aah uit ropHH x°TAp (ioaobhho 3a C6A0 HHXHOM aba UIT nOAK) H UIT UI^mV H UIT BOAA EaAHHI(£B H UIT BOAA llHAOpT^AOB H UIT AHB€3H H UIT C£AAAH({J£ C6AOB UIT nOCB^A>> BApe 6AHKA C6 X'TB'T H3BpATÎ H UIT nAAH£H nOA H UIT npe3 BT»COM X°TApOM no CTApe xoTApe h bca^sc uieahc aa ce 3HA6t: aa AP^^eT uit [rop]1 XOTAp AoBpoBoe h MoAptfa noAOBHHO 3A uithhV a Baaa Xacah H GtAH'OOA MtfpT»ui h Gtah h Ulepe uihh aa AP'b^KHT AP^rA noAOBHHO. H iiakh>k6 AA ce 3HA6T KAKO Aa HMAT AP^^ATÎ GtAHHWA MtfpT»Ul UIT A^A IUepBOB ÎIOAOBHHO. H X0TAP0B6 UIHHH6B Aa ce 3HA6T: UIT AArBA\A XAlţT»rAHtfAOB nO BOAA IjHAOpTtfAWB A°PH BT» tfCTA Et»AI(AT0B H UIT WaV>K6 A°Ph ^ Wbp^utia Et»ai(atob K^pcVpA boacb rop h npe3 BeA IIOAK) Mepn»H MamVauib h BAA'k MamVaob a°a no KtfpctfpA boacb a°Ph nrAexe aa eCT Eaahhivb h uit T^Aorce no boaa Eaahhl^cb a°a bt» taab pT»nen KoMtHetjjHAOM h npe3 lVspT»wîA Et»a6b no KpAioijje IIoeHÎh IIVioaob no UIT 3 A°A H UIT tVa rop KoifpMT»TtfpT» BT» WsptUjiA IleUJH'femH H no BOAA IleUiHAHeB A°A A°Ph ^ IIoiAHA I'pOCAM'fe H UIT T^A^>Ke HA A^A no B'EAM'feuiA IIt»VhOB H npe3 IIhCkVa ^YPC^AUIB BT» np'feKH H UIT T^A^>Ke BAA'fe VpC^AOB H nO Bt»htt»ht» ntfTA h ha baac npe3 CHAn[i|je]1 nT» boaa EAAHHtţeB h mhhVbuihx boaa EAAHHiţes no KpAeqie OifHnoAUiB www.dacoromanica.ro 59 r*P[...] 2aor no wt H3 rop aa'emac h wt Wa0îkc no boaa EAAHHiţes rop h npe3 [KpT»H]2r^, npe3 a\oct IJhaopt^aob ap^m^a IlîeTpmii n wt IIîeTpmij^ rpT»Ai» aoa, Aopn bt. tfcTA Tp^Aes h npe3 boa* IjHAOpTtfAOB AAT^MA X [AL^'trAH^’] *AWB 3AH62K6 6CT HCrOBA CTApA h npABA wmhh^ h A'feAÎH^’ wt A^A' 3A np'feA'feAÎ eiţieace wt a*bho Bp'feMe wt npn a^hîc npoMÎeM CTApn rocnOAApn wt caaahT6 X°PeB- H WT TOrAA CAMO B'ECAP'EaCAA T6H3H AH5AÎ6 MerÎAUJH HJK6 C^T Bmue p6M6HH WTTiMeCTBA MM CEC AOBpOM A\hp«0 H CEC Hh^TO np6HÎ6 H'feCT HMAA Hh[...] l. (A) nOTOM ki>aa ecT bha ceaa, bt» abhî6 rocnoACTso mm, a Mhxaio h Hah^a n £ai>aV^a m Ap^hm h TtfAOCÎe, ceihobh Gtahkob nocT6AHHK wt Ap^mok [-]1 hmaa [...]2 np^x p HACTOA TOCnOACTBO MH Tptr[OBHHJ6, lAKOace] 1 AA ce c'Enp'feine ce 3A AHiţtf. A nOTWM, MhXAIO CEC BPAt[hAM CH...]2 C^T BHA'feX H npOMHTAAh CfcV KHHTOB6 H3HAHAOX CEM MH05H [...]' WT WKpT>CTHHM M6CTOM KAKO H6 HM'feAH CEC rop XOTAp HH [...]* H'feCT AP^>KAA HHKOAHÎK6. A MhXAIO CEC BpATÎHM 6r0 Ha[hVa H BA'bA^’l'l^^A H AP^rHM H T^AOCîe BHine peMemn whh c'EMHpmnec[e...]1 3A npeme h cetbopha ecT MhXAIO CEC EpATÎH 6rO 3AnHC WT p^KAMH HX HA p^KA MerHAUJHAOM WT rop IIeTpei|jH nace cfcV BHine pesenn [...]2 h CBeA'i'TeAÎH [...]2 3A ahi; [...]2 WT O'hpK'BUjeUJH, Ap<*rOMHp CTOAHHK H WT MHAeijJH [...J1 CnATAp H WT IlAeilJOH, GtAHMIOA nOCT€AHHK H WT EepMÎH, ©VAP'fe H WT KpACHA, îwH h epAT ero AtfntfA h wt G^tmca, Kohka apmauj h wt E^kobci;, non GtOHKA [...]* CBeA'feTeACTBOBAA MhXAIO CT»C BpATÎIAM CH WHH CAMH ^3(h)aaH H'feCT HMAA TOp XOTAp HH €AHH pAEOT. Ta>KC CHlţC CfcV WCTAUJA Mhxaw h Hah^a h Pt>a^k^a3 h Ap^rnMH h TtfAOcîe wt 3akoh h wt c^AeHi'e wt npeA rocnOACTBA mh wt a^bah. Kako cem BHA'fex®M cam TOCnOACTBO MH 3AnHCtfA WT ptfKAMH HX 3A BeAHKA CB6AÎT[eACTB0BAH'fe]2 ha p^KA ApArOMHpos h ApArOT'EB h Gtahmioaob wt Top neTpeijie KAKO Aa CH AP1>KHT WMHHA HM WT TOpHH X^TAp CEC AOEpO MHpHO. A Mhxaio cec EpATÎeM ch BHine penenH, whh aa hmat ap^>kath ce WMHHA HM WT AOAHH XOTAp 3A WCCEHO KAKO CfcV APT»>KAA H WT np'feacAe Bp'feMe a rop xotap aa ne hmat hh 6ahKe aa m^ cct wmhh^ ^ Top IleTpenJH hhxh€ a^ah WMHH^, A'feA’l’nO H B'E WXAE'E CHHOBOM H BH^KOM H np'feBH^MeTOM H H6 WT K0r0>KA0 HenOKOA'feEHMO n0pH3M0 rocnOACTBA MH. Geace tfso h CBeAeTCAie hoctabhx rocnoACTso mh: ac^nAH Eape^a B€A EAH KpA[AeBCKm]2 H acVnAH APAf0MHp B6A A^OpHHK H aC^nAH 60 www.dacoromanica.ro B6A AWrw4>6T H }KtfflAH GTp06 B6A BHCTHBp H tttfnAH ^ÎHK^A B6A CnATAp h tttfriAH IIpeAA B6A KAWHep h tttfnAH PaA^A B6A KOMHC H XtfflAH A/lhXH'fe B6A CTOAHHK h tttfflAH Ap'hrtflUHH B6A fl6)(ApHHK H xtfflAH KOCTAHAHH B6AHKH (10CT6AHHK. H HCfipABHHK, 0VAP*1l|J6 BTOpîh AOrO^CT. H hAfiHCAX a3, [Aem»AAT Aoro^eT]1 bt» hactoahh rpAAV TpT»rosmţJc, M'bcei^A 4>eBptfApîe î a*»hh h wt Aaaa\a ao Hhtrfe, bt» cero nhCAHÎe TeKS’qiArO A'fe'TOM, BT. A'feT ^3pHf A WT pO*A6CTBA XpHCTOBO ^ĂpTe. _ Iw MAT6K3 BW6BWAA. mhawcti’io Eottîw rocnoAMHb. îw Mathw bohboaa (m. p.) t Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod şi domn a toată Ţara Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele acestor oameni megiaşi, anume: Vlad Hasan şi Standul Murăş şi Stan şi Şerb şi Dobrovoe şi Modruz din Petreştii de Sus, din judeţul Gorj şi cu fiii lor, câţi le va lăsa Dumnezeu, ca să le fie ocină în Petreştii de Sus însă din hotarul de sus jumătate de sat, partea lor din câmp şi din pădure şi din apa Blaniţei şi din apa Gilortului şi din livezi şi din siliştea satelor de pretutindeni, oricât se va alege şi din munte jumătate şi de peste tot hotarul, pe vechile hotare şi semne. însă să se ştie: să ţină din hotarul de [sus]1 Dobrovoe şi Modruz, jumătate de ocină, iar Vlad Hasan şi Stanciul Murăş şi Stan şi Şerb, ei să ţină cealaltă jumătate. Şi iar să se ştie ca să ţină Stanciul Murăş din partea lui Şerb, jumătate. Şi hotarele ocinei să se ştie: din culmea Haţăganului pe apa Gilortului până în gura Bălţatului şi de acolo până în Obârşia Bălţatului cursul apei în sus şi peste tot Câmpul Mare în Cerăia lui Mamul şi Valea lui Mamul în sus pe cursul apei, până unde este în Blaniţă şi de acolo pe apa Blaniţei în sus în capul râpei Comăneştilor şi peste Obârşiia lui Bâlea pe culmea Poienii lui Puiul în jos şi de acolo în sus în Curmătură, în Obârşiia Peşceanii şi pe apa Peşceanii în jos până în Poiana în Grosamea şi de acolo la deal pe Vâlceaua lui Păun şi peste Piscul Ursului şi de acolo în Valea Ursului şi pe V(alea) Ursului în sus, pe sus de la Poienile lui Petrică şi peste Obârşiia f...]1 Iov în vârful dealului la via Păuleasei şi la vale până în Poiana Garcei alături cu Poiana pe unde din sus dă în Goruneasa şi pe apă în jos în drumul Mereul în Fântână în drum şi la vale peste silişte pe apa Blaniţei şi iese din apa Blaniţei pe culmea Unghiului Gur [...]2lov în sus pe culme şi de acolo pe apa Blaniţei în sus şi peste [Crân]2g peste podul Gilortului în drumul, în Pietriş şi de la Pietriş în gârlă în jos, până în gura Gârlei şi peste apa Gilortului în culmea H[aţăganu]’lui, pentru că este a lor veche şi dreaptă ocină şi dedină din moşi strămoşi încă mai dinainte vreme, din zilele altor domni bătrâni de la facerea ţării. Şi de atunci au tot ţinut acei oameni megiaşi care sunt mai sus-zişi, moştenirea lor cu bună pace şi cu nimeni pâră nu au avut nici [..-]1. (Iar) apoi, când a fost acum, în zilele domniei mele, iar Mihai şi Nanul şi Vlăduţul şi Drăghici şi Tudosie, fiii lui Staico postelnic din Dărmfoxa]1 [au www.dacoromanica.ro 61 avut]1 2 pâră pentru hotarul de sus din Petreşti cu nişte cărţi vechi, ca să [...]* şi să cotropească şi hotarul de sus, pentru că au avut ocină în Peftreşti]1 hotar. Şi au venit toţi împreună până aici, în cetatea de scaun a domniei mele în Târg[ovişte, ca]1 să se judece de faţă. Iar apoi, Mihai cu fra[ţii săi...]2 au văzut şi au citit cărţile şi au aflat cu mulţi [...]' din jurul locului că nu au avut cu hotarul de sus nici [...]' nu au ţinut niciodată. Iar Mihai cu fraţii săi, Na[nul şi Vlădu^ţul şi Drăghici şi Tudosie mai sus zişi ei s-au împăcat [...]’ de pâră şi a făcut Mihai cu fraţii săi zapis de la mâna lor la mâna megiaşilor din Petreştii de sus care sunt mai sus-zişi şi martori [...]2 de faţă [...]2 din Fărcăşeşti, Dragomir stolnic şi din Mileşti [...]* spătar şi din Pleşoi, Stanciul postelnic şi din Bercii, Udrea şi din Crasna, Ion şi fratele său Lupul şi din Sătcel, Coica armaş şi din Bucoveţ, popa Stoica [...]' a mărturisit Mihai cu fraţii săi ei înşişi au auzit că nu au avut în hotarul de sus nici o treabă. Deci, astfel au rămas Mihai şi Nanul şi Răducul3 şi Drăghici şi Tudosie de lege şi de judecată dinaintea domniei mele din divan. Cum însumi am văzut domnia mea zapisul de la mâna lor de mare [mărturie]2 la mâna lui Dragomir şi Dragotă şi Stanciul din Petreştii de Sus ca să ţină ocina lor din hotarul de sus cu bună pace. Iar Mihai cu fraţii săi mai sus-zişi, ei de asemenea să ţină ocina lor din hotarul de jos, cum au ţinut şi dinainte vreme, iar în hotarul de sus să nu aibă nici un amestec. De aceea, însumi am dat domnia mea acestor megiaşi din Petreştii de Sus ca să le fie ocină în Petreştii de Sus partea lor de ocină, dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neatins după porunca domniei mele. Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Barbul mare ban al Cra[iovei]2 şi jupan Dragomir mare vornic şi jupan Radul mare logofăt şi jupan Stroe mare vistier şi jupan Diicul mare spătar şi jupan Preda mare clucer şi jupan Radul mare comis şi jupan Mţhnea mare stolnic şi jupan Drăguşin mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, Udrişte al doilea logofăt. Şi am scris eu, [Lepădat logofăt]1 în cetatea de scaun Târgovişte, luna februarie 10 zile şi de la Adam până acum, la această scriere, trecerea anilor, în anul 7153 şi de la naşterea lui Hristos 1645. Io Matei voievod, din mila lui Dumnezeu domn. Io Matiiu voievod (m. p.) Muzeul de istorie „Porţile de Fier” - Tumu Severin, 2580 (doc. azi dispărut). Orig. slav, perg. (40 * 56), pecete timbrată, căzută. Copie la Arh. St. Buc., ms. 1233, f. 415-418. 1 Loc rupt; cf. doc. Arh. St. Buc., Fond Brătianu, 1/50, f. 10-13. 2 Loc şters. 3 în loc de: Vlăduţul. 62 www.dacoromanica.ro 46 1645 (7153) februarie 13 t M.HAOcmi'eK> Eoacieio, ÎC5 A/Iatbw Eacapaba bocboaa h rocno^HHb. Aaba(t) rocnoACTBO a\h cîw noB6ATfeHÎe rocno^CTBa mm Vlaicului celui bătrân şi Ghenghei ot Ogretin ot sudstvo Sac ca să fie volnici cu această carte a domni(i)i mele de să-ş ţie jumătate de sat de Ceraş de preste tot hotarul, cât se va alege de câmpu şi den pădure şi de apă şi den şăzutul satului. Şi să fie Vlaicul şi Ghenghea den Ogretin în pace şi slobozi de cătră Stoica şi de cătră frate-său, Dragomir den Ceraş şi de cătră toţi fraţii lor de ocină pentru o pâră ce au avut înaintea domni(i)i mele, la divan. Şi au venit de s-au pârât de faţă u[n]ii cu alalţii. Că aşa pârâia Stoica [cu] frate-său Dragomir, cum n-are Vlaicul şi Ghenghea ocină în Ceraş, nici ei nici moşii lor [...]* Vlaicul şi Ghenghea, ei aşa s-au plânsu în divan cum iaste ocina den Ceraş jumătate [a l]or de preste tot locul. Iar Stoica şi Dragomir, ei vrea să scoată pre Vlaicul şi pr[e G]henghea de pre ocina den Ceraş de tot afară. într-acea, domnii(a) mea am căutat şi am judecat pre dereptu şi pre lege, împreună cu tot censtiţii deregătorii domni(i)i mele şi am văzut domnii(a) mea şi am cetit în divan cartea lu Pătru voievod, fecerul Mircei voievod vă leat 7068 pre tot satul Ceraşul şi era scris în carte moşii Vlaicului şi ai Ghenghei depreună cu moşii Stoicăi şi ai lu Dragomir. Şi iar scriu în cartea lu Pătru voievod cum să le fie toată [o]cina den Ceraş den doao. Iar Stoica şi Dragomir ei vrea să-i scoaţă pre ogretineni [...]* ocină, den Ceraş, căci au fost cartea de moşie pre mâna ceraşanilor. Iar, deaca s-au cetit cartea [lu P] *ătru voievod în divan, s-au aflat toţi fraţi pre ocină [...]* Ceraş, să le fie den doao. Deci au rămas [Vlai]*cul şi Ghenghea pre Stoica şi Dragom[ir] cu ceata lor de‘lege şi de jud[ecată]' denaintea domni(i)i mele den divan. Dereptu aceea, domni[ia mea]1 am făcut această carte a domni(i)i mele la [mâna]1 Vlaicului şi a Ghenghei cu ceata lor, ca să-ş ţie jfumătaj'te de sat de Ceraş cu lege [...]*. Pătru voievod. Şi [...]'. Şi de nimenilea opreală să n[aibă] [,..]1 această carte a domni(i)i mele, ce să-ş ţie ocena cu [...]*. HhAKO H'feCT. HcnpABHHK CAM p6M rOCflOACTBO MM. IlHC [-,.]1 4>6BptfApi'e ri' AHk> A'feT ^ăpîîr. Iffi AIatck) bw6bu»aa» a\haoctiw Eo;k7k> rocnoAiiHb. ÎCD AIatmw bohboaa (m. p.) Arh. St. Prahova, Colecţ. Doc. Foi volante, LI/5. Orig. rom., hârtie (30,5 * 21), rupt, restaurat, sigiliu timbrat. Loc rupt în original. www.dacoromanica.ro 63 47 1645 (7153) februarie 20, Târgovişte t MHAOCTÎew Eojkîchj, îw Mat6k> Eacapaba bocboaa h rocnoAHHi» bt»coh 3eMA6 OifrrppoBAAx'iHCKoe. A*ba(t) rocnoACTBO mh ci'e noseAeHÎe TOCnOACTBA MH CB'feTOMfc’, K0>K6CBHH0A\V MOHACTHptf TAATOAHMH OlfpeKeijJH wt c^actbo Gaa(m) Phmhhk h EpAHA, xP^(m) ©ycneme np'fecB'feT'fe BAAAHHH46 HALU6 EoropoAHiţe h uiTKLţtf ertfMeHA nonA Ka<\hhthah h BT»Ch(x) HHOKOM, €AHLţ€ >KHB01JJ0 BT» WBHT6AW TOW, (AK0>Ke Aa 6CT CB'feTAA AVOHACTHpe BHLU6 p6H6HA AMipHH 3A AH>KM^ flH6AA H 3 A rOpijitlH^ 3A CcţiHHO H 3A UiepHT H 3A BHHT»pi»HIO H 3A KOHH 3A UIAAKT» H 3A nOABOAC H 3A M6pTHT6 H 3A K0HAH6 H 3A BCfex CaV>KB0B6, IA/K6A6HÎ6 K0AHH6 cV(t) np63 A'feTO BT» 36AVA6 TOCflOACTBA A\H H WT KT» HHXTO BAA0BAHI6 H B AHT0BAHÎ6 j\A H6 HMa(t) BT» B'feKH, [nojHCfjKe]1 OlfAVHAOCTHBHXOM TOCnOACTBO MH T6p6 6CT CT»npOCTHXOM TOCnOACTBO A\H 3A BT»CAX KAKO 6CT BHLU6 nHC, t&KO)K€ A* ce flOKOHTT» BT» A*»HH H BT» >KHBo(t) TOCnOACTBA MH, lAKOKe A* CCT CB'feTOMT» B0>K6CTBHH0A\^ monacth(p) 3a bt» fc’Kp'fenAeHi'e h eo>k6ctbhhom hhoko(m) 3A XPah^« a rocnoACTBA mh h «puiahtcaw rocnoACTBA mh, B'fe'tHoe bt»C(ioa\hhahî6. Gero paa'i h bh, EnpApn h bh, ah>kmapw h bh, roptţjHHApH h bh, uirapn h bh, B'BC'kx CA^se(A\) rocnoACTBA mh, BApe kt»to ct» hh(m) CaV/K66 XOAMTC BT» Bp'feAV'fe BHA'feX c*e KHH(r) TOCnOACTBA MH 3A MHAHO, A BH Aa TAeAATH S'feAO [...]2 H BT» MHpHH UICTABHTH KOAVATH Cb4»T0mV AVOHACTHpBB H UIT BT»CHX nOCAtflllHHHÎH HH 6 AH NT» HAOB’feKT» Aa N0 HMa(t) noKOCHTH npe3 ci'e khh(t) rocnoACTBA mh aa ct»tbophtî CB'feTOMtf AVOHACTHpV BAA0BAHI6. TOTO HAOB'feKT» 3A0 Uiprîe lţJ6T HM6(t]^ UIT KT» rocnoACTBA mh, 3AH6Ke ca(m) rocnoACTBO mh npocTHXOM, kako npOCTHXo(M) H Aptf™ MOHACTHpH UIT BT»CAX X°PA TOCnOACTBA MH. H Ha(k) Aa 6CT CB'feTOMT MOHACTHpV Vp6K6l|JH BHLU6 nHC 6AHA HptKBA UIT BApo(in) TOCnOACTBA MH UIT 4>0KUJAHH, XPa(m) CB’feTH â.TAHACi'6 [...]2K06 HpT»KT»BT» CT»TBOpHAA UIT nonA KaAHHTÎAH, A HOTo(m) Ui(h) nOKAOHHA UI 6CT M6T0X CB'feTOMtf M0HACTHp6B BHUJ6 nHC CT»C BT»C XOAOKO 6H, IAKO)K€ A* 6CT CB'feTA [ţpi»KT»BA CB'feTOMtf MOHACTHptf M6T0X H BT» nOAP^HTe. 1J nAKH>K6 npOCTHXo(M) H CB'feTA [ţpi»KT»BA, IAK0>K6 H CB'feTA MOHACTHpe 3A BT»cfex, KAKO BHUJ6 nHC. Gero pAAÎ. AAA°X ct»m rocnoACTBO mh CB'feTOMtf mohacthp# ypeKeijj'm, iaKO>Ke aa ecT tf mhphh [kako €ct snine P’fexl1- 6i|je>Ke h 3akahhahî6 nocTABHX rocnoACTBO mh: no UIUieCTBl’e rocnoACTBA a\h, koto H3Bepe(T) TocnoAi» Eori» bhth rocnoA^pi» 3cma6 fiAAUJKOe, HAH UIT CpT»AeHHATO nAOAA TOCnOACTBA MH HAH UIT CT»pOAHHK HAUJHX HAH no Tp’feCCX HAllieX HAH UIT HHOnA'feMeHHKtf, A* Aipe nOTHTC (t) h hohobh(t) h Vtbpt»ah(t) ci'e khhta rocnoACTBA mh 3a mhaho h 3a 64 www.dacoromanica.ro npoqjie, Toro rocnoAi» Eon» a* ca nonTe(T) n a* ct»xpanh(t) bb rocnoACTKA ero, a Bb b^ahiiiux B'fetvfex A^wa ero. A AipeAHXe »e flOHTH (t) H H6 HOHOBh(t) H NE VKp'fenh(T) CIE KHh(r) rOCHOACTBA MM, a nonep«(T) h pA3ope(T), Toro &a ecr tpt»kae(t) h ahateaaa m a4»^PÎCa(h) WT BAT»AHKA XpHCTOC H WT TIU CB'feTH WTbtţH HÎK6 C#(t) BT» H6KÎ6 H AA HMa(t) TACTÎW Cb j&A* M CT»C ApîlA HA EAh(h) MECTO, AMMH. Ge>K6 OVKO H CB6AÎT6AÎI0 (10CTABHX TOCnOACTBO AAHI xtfflAN EApE^A B6A BAN KpAAEBCKIH H 2Ktf(lAH APdrOMHP BEA AB0PHHK « JK^flAN PaAYa B6A AOrO^CT H tttfflAH OTpoe BEA BHCTIlAp H >kV(IAH Aihk^a B6A CflATAp H K^tlAH IIp€AA BEA KAlOHAp H KtfdAN ĂlHXN'fe B6A CTOAHHK H xtfflAN PAAYA BEA KOMHC H xtfflAN AP'kf’tflUHH B6A (lAXApHNK H JKŞ’nAN KOCTAHTHH BEA R0CT6AHHK. H HCfipABNHK, CAM pET TOCHOACTBA AilH. H RHCa(x) A3T», COApe, BT» CTOAHH rpAAY ^ Tpi»rOBHlţJ£ AI’bCElţA 4>EBp^ApÎE K A^HH H WT AaAMA Aa*h NHN'fe BT» CErO flHCANÎe ATfeTo(A\) BT» A'feT t Iw A/Vatew bwebwaa, a\haoctiw Eoacîw rocnoAHNb. îw Mateio boeboaa (m. p.) t Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod şi domn a toată Ţara Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei, dumnezeieştii mănăstiri ce se chiamă Urecheşti din judeţul Râmnicul Sărat şi Brăila, hramul Adormirea preasfintei, stăpânei noastre de Dumnezeu Născătoare şi părintelui egumen popa Calintian şi tuturor călugărilor câţi trăiesc în locaşul acela, ca să fie sfânta mănăstire mai sus-zisă în pace de dijma stupilor şi de gorştina de porci şi de oerit şi de vinărici şi de cai de olac şi de podvezi şi de mertice şi de conace şi de toate slujbele, mâncăturile câte sunt peste an în ţara domniei mele şi de nimeni învăluire şi tulburare să nu aibă în veci, [pe]n[tru]' că m-am milostivit domnia mea de am iertat domnia mea de toate cum este mai sus-scris ca să fie în linişte în zilele şi în viaţa domniei mele, ca să-i fie sfintei, dumnezeieştii mănăstiri de întărire şi dumnezeieştilor călugări de hrană, iar domniei mele şi părinţilor domniei mele veşnică pomenire. De aceea şi voi, birari şi voi, dijmari şi voi, gorştinari şi voi, oieri şi voi, toate slugile domniei mele oricare cu ce slujbe veţi merge, de vreme ce veţi vedea această carte de miluire a domniei mele, voi să căutaţi foarte [...]2 şi în pace să lăsaţi averile sfintei mănăstiri şi din toţi posluşnicii nici un om să nu cuteze peste această carte a domniei mele să facă învăluire sfintei mănăstiri. Acel om mare urgie va avea de la domnia mea pentru că însumi domnia mea am iertat, cum am iertat şi alte mănăstiri din toată ţara domniei mele. Şi iarăşi să fie sfintei mănăstiri Urecheşti mai sus-scrisă o biserică din oraşul domniei mele, din Focşani, hramul sfântului Atanasie [...]2 care biserică este făcută de popa Calintian, iar după aceea el a închinat-o metoh sfintei mănăstiri www.dacoromanica.ro 65 mai sus-scrise cu tot venitul ei, ca să fie sfânta biserică metoh sfintei mănăstiri şi sub ascultare. Şi iarăşi am iertat şi sfanta biserică, ca şi sfânta mănăstire de toate, cum este mai sus-scris. De aceea am dat şi domnia mea sfintei mănăstiri Urecheşti, ca să fie în pace [cum este mai sus spus]1. încă şi blestem am pus domnia mea: după trecerea domniei mele, pe cine va alege Domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti, sau din rodul inimii domniei mele sau din neamul nostru sau după păcatele noastre sau din alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări această carte de milă şi iertare a domniei mele, pe acela Domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească în domnia lui şi în veacurile viitoare sufletul lui. Iar dacă nu va cinsti şi nu va înnoi şi nu va întări această carte a domniei mele, ci o va călca şi o va nimici, acela să fie de trei ori blestemat şi anatema şi afurisit de vlădica Hristos şi de 318 sfinţi părinţi care sunt la Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie la un loc, amin. Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Barbul mare ban al Craiovei şi jupan Dragomir mare vornic şi jupan Radul mare logofăt şi jupan Stroe mare vistier şi jupan Diicul mare spătar şi jupan Preda mare clucer şi jupan Mihnea mare stolnic şi jupan Radul mare comis şi jupan Drăguşin mare paharnic şi jupan Costantin mare postelnic. Şi ispravnic, însăşi spusa domniei mele. Şi am scris eu, Soare, în cetatea de scaun Târgovişte, luna februarie 20 zile şi de la Adam până acum la această scriere, cursul anilor, în anul 7153 (1645). f Io Matei voievod, din mila lui Dumnezeu domn. Io Mateiu voievod (m. p.) Arh. St. Buc., Mitrop. Ţ. Rom., CDLXXX/2. Orig. slav, perg. (32 x 46), pecete timbrată. Cu o traducere din 1908. Menţ.: Nicolae, Ctitoriile, p. 199. 1 Loc rupt în orig. 2 Loc alb în orig. 48 1645 (7153) februarie 23, Târgovişte t Mhaoctîew EokTeio, Îw Mateio Eacapaba boeboaa h rocnOAHNT» B'LCOH 36MAH VrrppOBAAXÎHCKOE. A<*Ba(t) TOCnOACTBO MH CÎK) flOR6A6NÎ6 TOCnOACTBA MH nOMTeHHOMtf npABMTEAlO TOCflOACTBA MH, xtfflAN PaAYa REAHKIH A0r0tj>6T H CT»C CHNOBH CH, BAHLţHM Bort fipHfl^CTH(T),''lAK0>K6 AA BS’a6(t) 0Y MHpHO H CB0B0AH0 3A BHHApHMIOA TOCnOACKfe’ WT bhhotpa(a) ero mto hmauje 3Ae a^^a TptroBHiţiTH no BAA'fe Qachawm 66 www.dacoromanica.ro 3A HHXTO BAAOBAHÎG HAM BAHTOBAHÎG Aa H6 HMa(t) 3A BHHApHHIO, nOH6>K6 CT»M OYA\MAOCTMBMXOA\ CKG Aa 6CT A\npHO BT» fipn AbHÎG H BT» ÎKMBOTA TOCnOACTBA MM p A AI npABA H B'fcpHA CA&KBtf MHîG 6CT nOCA^>KH(a) TOCnOACTBA MM BT> BtBCo(a\) A\Tt»CTO(m) MTA6>KG 6CT Eh(a) His’jKAA TOCnOACTBA A\H M TGTOTA X°Pe(K) M Bls NMHTOHÎG H6 ipeA'felUA pAAÎ CAtfjKBA TOCnOACTBA MH. TaK0>KA6 M 3AKAHHAHÎ6 nOCTABA’tlOM TOCnOACTBO MMI no WlU'bCTBÎW rocnOACTBA mm, «oro M3Bepe(T) TocnOAT» Eon» bt» caa(a) halug bmtm baaaatc(a) h rocnOAApik 3bmag Raalukog, hah wt ct»poahhka haui6, HAM WT HHHOnA'fcMGHHKfe’, A* ALpG H0HT6(t) M HOHOBm(t) M fc’TBp'bAM (t) CÎW KHMrtf H nOMHAOBAHIA TOCnOACTBA MH, TOTO ToCnOA^ Eon» Aa rA hohtg(t) m aa ct>xPahh(t) RTt rocnoACTBA ero h a bt» BtfAeipîM sen ax a^uja 6ro bt» nOKomţJG. A ai|jgam>k6 hg nOHTc(T) h hg nOHOBM (t) M HG ^TBPT»Am(t) KHHTA M nOMMOPGCa(n) WT THÎ CB'feTM WTbl^H H>KG C^(t) BT» HgkGM M Aa HMa(t) HACTÎW CT»C Î^Aa h CTbC ApiA* HA GAh(h) MGCTO H CT» HHH'feMH HGB'fcpHÎH l0YAeM MHîG Brb3TtnmU6 ha(a) kp'b(b) TocnOAA Bota h cnACA halugto Îhcyca XpnCTA h pgkt^t): „B'L3MblX, BT»3MMX pACnGHM GTO” M KP'b(b) GTO Ha(a) HbtX M ha(a) HGAa MX IAK0XCG GCT M B^Ae(T) B'feKH, AMHH. Gg>kg h CBGA'feTGAÎG nocTABA'fceM rocnoACTBO mh: «ctfnAH EapbS’a BGAHKÎH BAH KpAAGBCKÎH H «ctfnAH ApATOMHptf BGAMKÎM A^OpHHK H «ctfnAH PaA^A BGA AWTW<ţ>eT H «ctfnAH CTpoe BGAHKÎH BHCTÎiap H tttfnAH AGT BT» HACTOAHH AMBHATO TpAAA pGKOMÎG Tp’tkTOBHlţJG, M^CGlţA GBp^ApÎG KT AtHM BT» AhHB CB'feTOTO M^MGHHKA '0'GWAOpA. H (wt) Aa*MA A° CGA'fe, BT» CGTO nHCAHÎG, TGHGHÎG A'feT0(M) B*b A'feT p<3pHT, A*feTA TOCnOAHHA ^Âj(MG. t îw Matgw bwgbwaa, MMAOCTÎW Eokîio TOCnOAHH'b. îw Matgw bogboaa (m. p.) t Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod şi domn a toată Ţara Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător al domniei mele, jupan Radul mare logofăt şi cu fiii săi, câţi îi va lăsa Dumnezeu, ca să fie în pace şi slobod de vinăriciul domnesc din via lui, pe care o are aici, în dealul Târgoviştii pe Valea Saşilor, să nu aibă supărare sau tulburare pentru vinărici, pentru că m-am milostivit domnia mea de am lăsat şi l-am iertat domnia mea ca să fie în pace în zilele şi în viaţa domniei mele pentru dreapta şi www.dacoromanica.ro 67 credincioasa slujbă cu care a slujit domniei mele în tot locul, unde a fost nevoia domniei mele şi greutatea ţării şi nu a cruţat nimic pentru slujba domniei mele. De asemeni şi blestem punem domnia mea: după trecerea domniei mele, pe cine va alege Domnul Dumnezeu, în urma noastră să fie stăpânitor şi domn al Ţării Româneşti sau din neamul nostru sau din alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări această carte şi miluire a domniei mele, pe acela Domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească în domnia lui, iar în veacurile viitoare, sufletul lui cu pace. Iar, dacă nu va cinsti şi nu va înnoi şi nu va întări cartea şi miluirea domniei mele, ci o va călca şi o va strica şi o va nimici şi o va lăsa în uitare, acela să fie de trei ori blestemat şi anatema şi afurisit de 318 sfinţi părinţi care sunt la Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie1 la un loc şi cu alţi necredincioşi iudei care au strigat asupra sângelui Domnului Dumnezeului şi mântuitorului nostru Iisus Hristos şi au spus: „ia-1, ia-1, răstigneşte-1” şi sângele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, cum este şi va fi în veci, amin. Iată şi martori punem domnia mea: jupan Barbul mare ban al Craiovei şi jupan Dragomir mare vornic şi jupan Radul mare logofăt şi jupan Stroe mare vistier şi jupan Diicul mare spătar şi jupan Radul mare comis şi jupan Preda2 mare clucer şi jupan Drăguşin mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, însăşi spusa domniei mele. Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în minunata cetate de scaun numită Târgovişte, luna februarie 23 zile, în ziua sfântului mucenic Teodor, şi (de la) Adam până acum, la această scriere, cursul anilor, în anul 7153, anul domnului 1645. t Io Matei voievod, din mila lui Dumnezeu domn. Io Mateiu voievod (m. p.) Arh. St. Buc., A.N., CXII/50. Orig. slav, perg. (34 * 48), pecete timbrată. EDIŢII: Facsimil, în Cat. Ţ. Rom., VI, p. 40. 1 I^AApÎA. 2 Preda: corectat, iniţial: Mihnea. 49 1645 (7153) februarie 24, Micşani t Să se ştie cum au zălogit Şteful moşie, anume la Oprina şi la Negul, feciorul Micului, dereptu 600 şi costande 7, iar feciorii Ştefului sau nepoţii Ştefului să fie volnici, cându vor veni, a-şi scumpăra moşie, şi să-i de banii. Şi aldămăşari: Nan de Gora-Văiei şi Cincul ot tam şi Ionaşco al Poştei ot tam şi Radul lui Bogoghinţă i Mane al Danciului ot tam şi Ion al Ciurei. Şi acest zapis se-u făcut înainte satului Micşani. 68 www.dacoromanica.ro H riHCAX ero, nonA Kp’kcme h cmom ptfKA. nuc M'fcceiţA 4>6BptfApÎ6 ÎCA AH«» KT» A'fem ^âptîf1. Şi popa Costantin ot Micşani. Nan. Cincul. Ionaşco. Radul. Mane. Ion. Arh. St. Buc., Doc. ist., CXLVII/216. Orig. rom., hârtie (30 x 19). 1 „Şi am scris eu, popa Cârstea, cu mâna mea. Scris luna februarie 24 zile, in anul 7153 <1645)”. 50 1645 (7153) februarie 25 t Adecă eu, diiaconul Gherghe şi cu frate-meu Stanciului, nepoţii Lupului cel mare ot Mâstâneşti, scriem şi mărturisim cu acestu zapis al nostru, ca să hie de mare credinţă la mâna vornicului Tud(o)ru ot Răteşti, cum să se ştie că i-am vândut partea noastră de ocină de la Mâstâneşti şi de la Buzătă, toată, cât se va alege partea noastră, a moşului Lupului, den partea bărbulească, de preste tot hotarul, den câmpu şi den pădure şi den apă şi de pretutindinea, den cin până în cin. Şi o am vândut dereptu 2 000 de aspri gata. Şi o am vândut de a noastră bunăvoie, fără de nici o silă şi cu ştirea tuturor fraţilor şi a megiiaşilor de sus şi de jos. Şi aldămăşari pre nume: jupan Barbul căpetanul i Crăciun armaşul ot Bădeni, ot Sibiceu, popa Topcea i Borcea ot tam i Datco ot tam şi Drăgoiu logofătul ot Star Chiojdu şi Udrişte şi Stanciul ot Şoimare i din Mâstâneşti, Vişan, vărul diiaconului Gherghe. Şi se-au scris acest zapis în casa Borcei roşiul. Şi am scris eu, Ţona logofăt. Pis measeţa fevruarie 25 dni, leat 7153 <1645). Şi Goideanul ot Mâstâneşti. Şi pentru cridinţa, ne-am pus şi piciţile de mai jos. Şi Vlad vătahul ot Sibiceu Io Stanciul, nepotul Lupului Gherghe diiacon, nipotul Lupului ot Mâstâneşti Drăgoiu logofăt. Borce1. www.dacoromanica.ro 69 Arh. St.- Buc., M-rea Slobozia lui Enache, XX/3. Orig. rom., hârtie (33,3 x 21,5), 4 peceţi aplicate. Copie ibid.: ms. 314, f. 412. 1 Semnături autografe. 51 1645 (7153) februarie 28, Târgovişte f Mhaoctîbio Eoacîew, îw Matbh Eacapaba bobboaî h rocnoAHHt stcon 3eMA6 VrrppoBAAXÎHCKoe. Aaba(t) rocnoACTBO mh cîh noBeA'feniH TOCnOACTBA Mh nOHTeHHOMtf H B'fepHNOMtf EOA'fepn(h) rocnoACTBA mh, JK^nAH rîwpMd B6AHKÎH CA&KAp H CEC CHHOBH CH, 6AHLţH>K€ BOTE AApOBd(x), IAKOK6 Aa 6CT €Mtf N'feKOB ALţHTAHH MOAAOB'feHH HA HM6: Gtah uhtah cec HBA'fe(a) ero h Bachaîb i^htah cec 'teA'fe(A) ero, BAH6>K6 6CT CÎH BHUI6 p6H6HH ALţHTAHH BHAH ctf(T) LţHTAHH MOAAOB'feHH WT 36MA6 MOAAABCKOe. H Eh(ct) no pA3AOTA TOCnOACKA. fit to(m), rocnoACTBO MH Ct(M) Aa(a) H HOMHAOBa(a) CtC CÎH BHIUe p6M€HH AlţHTAHH MOAAOB'feHH GTAH H fiACHAÎB CEC MBA^AÎ h(m) no nOMTeHHOMtf H B'fepHHOMh' EOA'fepn(H) TOCnOACTBA MH, flAH HwpMA B6A CA^HCAp €l|JHÎKe eCT WT KOrAA Eh(ct) w(h) B6A KtflHTAH 3A KtAtpAUJH pAfyî (ipABA H B'fepHA CAh’îKEh’ HTO 6CT HOCA^>Kh(a) TOCnOACTBA MH H X°PC(b) HrA6îK€ 6CT Eh(a) Tp'feBA TOCnOACTBA MH H Ct nOABHTo(M) AOBPh(m) nOABHTA ce BtC M6CTO(m) pAAÎ TOCnOACTBA MH IAK02K6 Aa 6CT 6Mtf 3A A'feAÎHO h Bt wxa(b) chhobo(m) h bhS’ko(m) H np'feBH^'teTO(m) Bt B'feKh’, A rocnoACTBtf mh a* cct B'fenHoe BtcnoMHHAHîe. 6l|JH>Ke H 3AKA6HAHÎ"e (IOCTABHXo(m) TOCnOACTBO mh: no WTUJ6CTBÎA rocnoACTBA mh, Koro H3Eepe(T) TocnoAt Bort bhth rocnoAApt h BAAAAAlţtf 36MA6 fiAAUJKOe HAH WT CtpOAAHHKA HAUIh(x), HAH WT HHOnA6M6HH(k), Aa *1(16 nOHTe(T) H Aa HOHOBh(t) H Aa ^TBptAH(t) cîa khh(t) rocnoACTBA mh 3a mhaho, Toro rocnoAt Eorb aa ta no'rre(T) h aa ctxpAHH(t) Bt rocnoACTB'fe ero, a AiţieAnace ne noHTe(T) h ne nonoBH(t) ah# nonepe(T) h hcxaeh(t) h Bt WEBenîe wctabh(t), Toro AA 6CT TptKAe(T) H AHAtOtÎMA WT TÎH WTElţH e>Ke Ch'(T) Bt NhkÎH H Aa HMa(t) MACTÎW CEC IOaa H CtC ApÎA HA BAh(h) M6CTO, AMHH. H H6 WT KOT02KAO HenOKOA'feEHMO nOpH3MO TOCnOACTBA MH. C62K6 h’EO H CB6AÎT6AÎH HOCTABHXo(m) TOCnOACTBO MH, BCh(x) nOHTBHHHMÎ npABHTBAÎH TOCnOACTBA MH: *tfnAH EApE^A B6AHKÎH BAH KpAA6BCKATO H tttfnAH ApArOMHp B6AHKÎH ASOpHHK H HttfnAH PaAVa B6AHKÎH Aoro<|>eT h jKh'nAH GTpoe XîepA bbahkîh bhctîiap h adftiAH Aihk^a bcahkîh CnATAp H xtfnAH IIpeAA KAtOHAp H xtfnAH MHXH'fe CTOAHHKh’A H îKh’nAH 70 www.dacoromanica.ro P6T BT» HACTOAHH rpAAY Tp'trORHijie, /vrfccetţA ^esp^Apne km ai»hh h wt Aaama ao NHtrfe Kt cerw nncAHÎA TeneHiA A’feTw(Ai), bt» a^t /spiir. t ÎCD Matcio BoeswAA, avhaoctik» EokTio rocnOAHtn». îw MAT6I0 B06B0AA (m. p.) t Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod şi domn a toată Ţara Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului şi credinciosului boier al domniei mele, jupan Ghiorma mare sluger şi cu fiii săi, câţi i-a dăruit Dumnezeu, ca să-i fie nişte ţigani moldoveni, anume: Stan ţigan cu sălaşul lui şi Vasilie ţigan cu sălaşul lui, pentru că aceşti mai sus-spuşi ţigani au fost ţigani moldoveni din ţara Moldovei. Şi au fost pe seama domnească, întru aceea, domnia mea am dat şi am miluit cu aceşti mai sus-spuşi ţigani moldoveni, Stan şi Vasilie cu sălaşele lor, pe cinstitul şi credinciosul boier al domniei mele, pan Ghiorma mare sluger, încă de când a fost el mare căpitan de călăraşi, pentru dreapta şi credincioasa slujbă pe care a slujit-o domniei mele şi ţării unde a fost treaba domniei mele şi s-a ridicat cu sârguinţă bună în tot locul pentru domnia mea, ca să-i fie de ocină şi de ohabă, fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor în veac, iar domniei mele să fie veşnică pomenire. încă şi blestem am pus domnia mea: după trecerea domniei mele, pe cine va alege Domnul Dumnezeu să fie domn şi stăpânitor al Ţării Româneşti sau din rudele noastre sau din alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări această carte de miluire a domniei mele, pe acela Domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească în domnia lui, dacă nu va cinsti şi nu va înnoi, ci va călca şi va pierde şi va lăsa în uitare, acela să fie de trei ori blestemat şi anatema de 318 părinţi care sunt la Nicheia, să aibă parte cu Iuda şi cu Arie la un loc, amin. Şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori am pus domnia mea, toţi cinstiţii dregători ai domniei mele: jupan Barbul mare ban al Craiovei şi jupan Dragomir mare vornic şi jupan Radul mare logofăt şi jupan Stroe Hiera mare vistier şi jupan Diicul mare spătar şi jupan Preda clucer şi jupan Mihnea stolnic şi jupan Radul comis şi jupan Drăguşin mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, însăşi spusa domniei mele. Şi am scris eu, Dumitru logofăt, în cetatea de scaun Târgovişte, luna februarie 28 zile şi de la Adam până acum, la această scriere, cursul anilor, în 7153 <1645>. ţ Io Matei voievod, din mila lui Dumnezeu domn. Io Mateiu voievod (m. p.) Arh. St. Buc., Doc. ist., CXXV/59. Orig. slav, hârtie (43 x 29), pecete timbrată, căzută. www.dacoromanica.ro 71 52 1645 (7153) februarie 28, Târgovişte | IZ\>K6 WT H6C^l|JH(x) BT»CIA BT» EblTÎE HpHBSAHJH, BH^HMA>K6 H H6RHAHMA, np6G63HAMAAHAA TpOHLţA BT» C^HHCTB'fe nOKAAHAEAAAA H BT» Tpe(x) C'l»CTABTfe(x), BT» WTIţHJKG H OblH'fett OB'feTAf’O H6pA3A4»AH0 CAABHMAA, COyqjeCTBO Ee(3) BHHH06, CB'feT H6flOCTH>KH (a\) , CHAA H6WEApi>>KliMAA, fl^HHHA EAATOCTH, 6/VHHTi Eon» BT»CIAMeCTCH(x), H>K6 3AK0H0 flOAATAA M0YC6WBH nOBEA'fe CT»TB0p«TH CKHHÎtO, BT» HEHKE MOAEEI H MOA6HÎA BT» EAATO OYrOKAEHi'tO TOTO fipHNOCHTH, BT» nAT»(T) CKOA\K6 c'bMOTpenîH, pene BpT»xOBHOA\tf ahoctoaoy neTptf: „Tu ecn IleTpT» h ha C6(m) KAA\6Hbl C^SU^A^ LţpT»K0BT» MOIO H BpATA A^OBAHC WAOA'few(T) 6tt”. Ta>K6 H UApCTBÎS B'feMHOe WE'feljJA, H>K6 WT LţpT»KBH TljJAHie nOAATAWljJH (m) pGKT»: „CAABAljJÎA- AIA npOCAABAtO”. Gh(a\) OyGO B'fepOBABliie, H>K6 BT» npABOCAABÎH >KHBlil6, A\H0T06 O^BO, WBTh W B3ABH>K6HÎH, WBHKE W O^EpAmeHl'h H HHÎH W AAHAOBAHÎH 4pT»KB6M eo>kih(x) oycpeAie nOKA3AWA”. T'feA\>K6 OyEO H Albi, E AArOB'fepHblH H E0>KÎH pAET», TpOnLţH np ABOCAABHblH nOKAOHHHKT», îw MaTt$,6H EACApABA, EOTA EAATArO EAArOCTÎW H TbAOB'f»KOAlOEÎ6 ( A\), rOCnOAApi» H BOEBOAa tfrpOBAAXÎH 3AnAAH6HCKOlA 36A\AA pSBH^Wljje np£>KA6 Ha(c) EUBUJh(a\) rOCnAApw(A\), ha hx>k€ npecTOAT» EorOBH ha(c) BTb3HecewOA\tf h rocnOACTBA caho(m) OyKpACHBIilOAA^, CAABtf EAArOAAp6HÎ6 3A AlHWrAA 6rO, IAJK6 KT» Ha(ai) EAArOA'bAHÎA H AaP0bahYa npHHECTH XOT'feljje WT 62K6 T”fe(Al) AAHHAr0 Ha(m) CbKpOBHtţJA KT» AIHAOBAHÎIO CRETEI (x) 6rO lţpT»KB6H H6nO“ HJAA'feXW(M)> e)Ke HAHnATE KT» CB'f»lţl6HH'f»H lţApT»CKOH WBHT6AH fi6AHlYf»H AABp'fe BOrOlilECTBEHUA TopU GmHAHCKOA, HA6KG flAAHMtf H HeîKerOAltf KtfnHHtf HA WGpA3 IIp'fe'IHCTÎA /('feBH MHTp A EorOpOAHIţA KT» CÎIO IA3EITHEIH EoropOAHUH. HHOrAA rha^th ciioaobhca, XPA^ ctfqjtf CB’feTAro iachw CÎIATEAHArO IIp6WBpA2K6HÎA T0Cn0AA EorA M OnACA HAUJErO IctfCA XpHCTA OYCpTl»AH'feHUJH(A\) Tl|IAHÎ6M nOKA3ABUJ6, npiHH'fe(x) OyBO AaP^(x) 11 CB’btţJEHHU(x) CT»C^Aw(b) BT»3A02K6HÎH H CÎ6 MHAOBAHÎG npHAOîKHXw( A\), TO 6CT BeAHK^W BAHIO IA>K6 HA AlHWrîlA H TACTÎA AlOABbl H MOAEHÎA ATApAHCKH(x) rpAJKAAHT» C^cbACTB^’l0lfJAr° CA Ha(ai) H 36MAH HAIIJ6H ct» wnpeA'feA'fewiţjAro ca rpAAA rewprîe(B) HApniţASMAro wEiţieAiace IA3EIKO (A\) rtOprWBT» HAM IJtOpgWRT» HMEH^EMATO, HA Bp'fes'fe p*i»KH /(^HAHCKÎA A62KA(ţJArO, npEKAOHHUIE CA H OYBrfel|J6HH EEIBUJ6 AIHOTM (A\) H>KAHB6HÎe(A\) h(3) CAMArO WCHOBAHÎA BT» T0A\>KA'fe rpAA'fe, HAAl'feCT'fe HAA\H, l^'feHOW K^’riAEH'fe WT ATApA\HHHA HA\EHe(a\) XaBa(3) HeaEBH, 3A CTO TAAAp, KAA1EH0 T1ACAHHE|(a\) 3AaHÎ6(a\) BT» 3AB«rOXW(A\), Hpe(3) npHCTABHHKA Ha(a\) B'bpHHATW PaAOYAA IllHHTECKArO WT Il0nei|JI», HA no BT»C6 BpeA\6HH^(0 H\ Htf>KHrfeHlljtfK) nO Tp'feE^’, 6A>K6 KpOA\Tfe EUBUJ6 72 www.dacoromanica.ro npe^A6 WTHWAi TptfAHO rpA>KAAHCTBO h(x) JKHTGACTBOBAUie CA. R\îK6 OYKO BT» K0H6lVb 0y>K6 A'kAAHIW CBOGM^, IAK0 npÎHAC MEI O^BO W H TOA A'kTHfc’lO l^'feH^S’, CHp'feMM M>K6 WT H6A nO BT»C6 A’feTHEIH npH\o(A) BHLU6 P6H6H0 BeAHL^’feH AdBp'fe GhHAHCKOH, Ch(m) HAUJh(m) A0CT0B'fepH0(‘w) 3AAT0n£MATHMK0 ( m) nptiAArA6(/l\), HA B’feMHfc’lO CGB’fe H CBOh(m) CH B'tC'fe(M) IIAMa(t) H H6 3KAB6HÎ6, KOTOpOG MAAO HALU6 npÎAO>K6HÎ6 W, fipeWCB'felţJeHH'feHUJÎH ApXÎeflMCKOne HHH'fellJHÎH, K^p IwCA^B H B6Cfe(M) KOrOMAAP'tHUH COBOpe CB'kT'khUJArO WElţl6)KHTÎA GttHAHCKArO H fi O BAC BT» B'feMHA Bp6M6HA Ek’A0VllJ'H B'ECH, EAArOAApHO H 6AATO HM6HW WT Ha(c), rp,fe[ujHH]1X npîe[MUJ6, B6AHHAMT6 ham]1 moa6[bhubiam]1 HAMa(t) l^pn>KB6HBl(x) H WCOBHEl(x) KTHT[op]'wM H MHAOBAT6A6M HA A6>KAI|Jh(x), IAKO Aa h Ba(c) H6AHLUH (t) BAAAHKA XpHCTOC C6M^)K6 Kp'BCT’b BOAHArO 3AOCTpAAAHI A B1>3eMIIIE nOCA’feAOBACTG H6B6CHArO 6rO UApCTBÎA H AlTGACKArO CEÎKHTÎA, €1*0*6 H BAUIh(m) KTHTOpw(M) MHAOBATGAGM'E, fipHAArATGAGM pA3AHHHO(x) 6 BAATOA'feATGAGH OYA^HHTM, HGnpGCTAMTG MOAAlţJG CA. 3AAToneMATHHK^>Ke halugmS' cgm^ HATBepA’fenuiee h H3B'fecTH’bHuiee OYB’kpeHîe, CBTbA’^TeAIA nocTABA’tiGM, bt» era B'fcpHEiA C’eb'Iithhkh nperopA HAwero, bt» nepBBi(x) bt» npHMtftuecTBo B'fepHAro a^aa cero iiphboah(m): np'fewCB’fellJGHHArO MHTpOflOAHTA H ApxÎGflMCKOflA BT^CCA 36MAIA HAUI6A KYP rO’6W(ţ)HAA H B0r0AK3B63HrfeHlllÎA eriHCKOnEI, KYP HrHATÎIA P'EMHEIlţKArO H KYP Gtg4>AHA E&OBCKArO, TA>KG AWACKh(x) CAHOBHHKH MECTHEIH AMKT»‘. EApB^A BGAHKArO BAHA [Kp a] AGBCKArW, AP^OMHpA B6AHKATO ABOpHHKA, PaAYaa B6AHKATO AOrO^GTA, GTpOlA BGAHKATO BHCTÎIApA, A/m^AA BGAHKArO cnA^rApA, ApArtfiuMHA bgahkato hauihhka, Mhxhîio BGAHKATO CTOAHHKA, PaAYaa MhXAAMK) BGAHKArO KOMHCA H KOCTAHTHHA KaTAK^3HhV B6AHKATO HOCTGAHHKA. Ta>K6 H CAMH MEI CBOHCTBGHHOK) ptfKOW nOAflHCABUJe, CEEOpHtflO HAUltflO flGHA(T) WBB'feCHTH nOBGA'fetfw(M). Aa(h) BT» CTOAGHHO(m) rpAA'fe HALUG(m) Tp'ErOEHlţJH, M'feCGlţA 4>6Bp^ApÎA, A6HT» KH, A'feTA p^piir. GaOKGHIG CAOB6CA Cm(x) WpeCTA Nact^pgaa BTOpAro Aorw^GTA; hahp'eta(x) a3, Aag^ahap^ Bhtoat. t îw Matgh bwgbwaa, mhaoctîw Eoaiw rocnoAtiHE. îw Matgw bogboa* k6 harhcax ct»/w3. Şi pintru cridinţa am pus şi piciţili i iscăliturili. Pis meseţa martie dni 2, leat 7153 (1645). Pis az Crăciun grămătic. 76 www.dacoromanica.ro Eu Manolie Chirana Eu Ivan ot Chiojdu ot Bâsca4. Arh. St. Buc., Ep. Buzău, XXII/5. Orig. rom., hârtie (31 x 21,5), 2 peceţi aplicate. Rez.: Ionaşcu, M-rea Ciolanu, p. 5. 1 moam. 2 „Şi fiilor lui în veci”. 3 „Şi alţi mulţi care nu sunt scrişi în aceasta”. 4 Semnături autografe. 56 1645 (7153) martie 2 f Adecă eu Nicula, snă Manolie neguţătoriul de oraş de Floci şi eu Tudora, fata jupânului Dumitru Buluroiul ot Maxin, scriem şi mărturisim cu acesta al nostru zapis, ca să fie de credinţă la mâna popii Jipii ot Verneşti, pentru să să ştie că i-am vândut neşte ocină în sat în Băiculcşti care-i sânt în Gura Câlnăului, însă stânjini de ocină cincizeci, pintru că aceşti stânjini de ocină ci sânt mai sus-scrişi1 fostu-i-au cumpărat jupânul Dumitru Buluroiul încă mai denainte vreme, din zilele Radului vodă Şerban, din partea diiculească, de la Dragomir şi de la soru-sa, Calea şi de la nepotu-său, Benţca, direptu 2 500 de aspri gata. Iar când au fost acum, în zilele domnu nostru Matei voivod, iar eu Nicula şi cu mătuşe-mea, Tudora, vândut-am aceşti stânjini de ocină ci sânt mai sus-scrişi părintelui popii Jipii ot Vemeşte, iar direptu 2 500 de bani gata. Şi iar au fost cumpărat jupânul Dumitru Buluroiul ocină în Băiculcşti, iar cincizeci de stânjini de ocină din partea ciculească de la Radul Sorescul, tatăl popii Jipii, direptu 3 000 de bani gata. Iar cându au fost acum în zilele domnu nostru Matei voivod, iar eu Nicula şi cu mătuşe-mea, Tudora împreună, noi i-am vândut iar părintelui popii Jipii şi aceştea, iar direptu acest preţ ci e mai sus-scris, dirept 3 000 de bani gata. Şi am vândut această ocină ci e mai sus-scris de a noastră bunăvoie şi cu ştirea tuturor fraţilor din sus şi din jos şi fără de nici o silă, ca să-i fie lui moşie şi feciorilor lui în veci. Şi mărturii au fost la tocmeala noastră şi când am făcut acest zapis mulţi oamini buni, anume: ot Verneşti, Jipa postelnic şi jupânul Stanciul niguţătoriul şi Dragomir al diiaconului şi Balea logofăt şi Ionaşco braţ Jipa postelnic şi alţi oamini mulţi, ci nu i-am scris aicea. Şi pentru credinţa, ne-am pus peceţili şi degetele. Measeţa martie 2 dni, leat 7153 (1645). I na pisah Radul, zet Balotă ot Găgeni. www.dacoromanica.ro 77 NnKovA.cc2 Jipa Stanciul Dragomir3. Arh. St. Buc., Ep. Buzău, XXII 4. Orig. rom., hârtie (33,5 * 21), 3 peceţi aplicate. Menţ.: Ionaşcu, M-rea Ciolanu, p. 4. 1 Ad. interlinear. 2 „Nicula”. 3 Semnături autografe. 57 1645 (7153) martie 3, Târgovişte t MhAOCTiew Eoxi'eto, îw Matbm Eacapaba boeboaî h rocnoAhHi» B’BCOH 36MA6 VrrppOBAAX? HCK06. ^ABa(t) rOCnOACTBO MM CIH nOBGA^HÎh rocnoACTBO mm wbo(m) hbaobabi» ha hme, N'feroe ApBtfHecKtfA wt MerAHh, WT C^Actb0 RAaOMHHA h CEC CHHOBH 6rO, 6 A «1(6X6 Eorb AApOBA(x), 1AK0X6 j\A 6CT 6MV WMMhtf MerAHh WBAM6 WT Ma(ct) Gtohktb(b) nexApHHK Toro CA^n cexeHh îî1 wt noAio m wt uitfMtf h wt EAa(t) h WT C6AAAhl|J6 C6A0(b) h WT nO BT»C XOTApo(M), nOHEXE 6CT noK^nh(A) H^roe Âpsk’HecKk’A cYa bmiue peneHA whiiht» h 3a cexeHh CT»C BT»C XwA(oko)(m) WT HA GTOHKA nexApHHK WT ApArOMhpeijJH, C6X6H^(a) no îî1 ACnph MHHHT HOBl(l 4»2 rOTOBh. H npoAAAo(x) Gtohka nexApHHK cTra Bmue peneHA whhht» wt MerAHh 3A Hero(B) J\OGpo BOAW KAKO 6CT CB6AÎT6ACTB0Ba(a) h w(h) ca(m) npe(A) rocnoACTBA mm h ct»c 3Annc wt p^ka ero 3A npo^Ame H CT»C ^3HAHIA BC'fe(/V\) MerÎALUO (m) WT TOp «(3) J\OA h WT WKp'BCT M8CT0(m). H EH (a) 6CT MHOSH A°EPH AWA’m H MGrÎAUlM CBEAITEAIH HA ^CTpoeniA h(m) no hme: wt MerAHh, Gha\a h II6tko h A/WprtfA h A/WlUAT H npOHH CEA'feHH KOTOpVh H6 C^(t) nhCAHH 3AE BT> KHHTA cYa. Gero paaî, aaA°(x) c1iM h rocnoACTso mh wbo(m) nbAOB'feK'b Heroe(B) ĂpstfHecKk’A wt MerAHh, iakox6 aa bct eMtf cîh ehiub penenh îî 3A C6X6HM 3A WHHHT» WT MerAHh WT nO BT»C XOTApo(M) 3A A^A1^0 h bt» wxa(b) gm# h chhobo(m) h bh^ko(m) h np'feBHk’neTO ( m) bt» B'feKS’ h H6 WT KOTOXAO HGnOKOA'feBHMO nOp«3MO TOCnOACTBA Mh. Gexe tfso h CB'feA'feTeAîh hoctabhxo(m) rocnoACTBO mh: «cnp'bBO xtfnAH EApB^A B6AHKIH BAH KpAAEBCKArO h Xfe’nAH ApArOMhp B6AHKÎH 78 www.dacoromanica.ro ABOpNMK H >K^n<\H P*AVa B6AHKÎH AWrUxjieT H JK^flAN (>Tp06 Ol'epd B6AHKÎH KHCTl'rap H JK^flAN ^IHK^A B6AHKÎH CfldTdp H îB^fldH Ilp6Ad KAWHdp H K^nAH MHXH'fe B6A CTOANHK H JK^flAN PaAYa MhXAAMA B6AHKÎH KOMHC H ÎK^ndH Ap'kr^QJHH B6AHKIH fieXApNMK h JK^flAH KOCTAHAHN KaTAK03HN0 B6AHKIH flOCT'feANHK. H HCfipABHHK, H6T. H A3, fitfflAHTp'lf AOrO^CT HdnHCAX BT» HACTOAHH rpdAV Tp'brOBHlţje, At'feceiţA A\dpTi'e r a^hh h Aaama aa*£ AO HHH'fe bt» cero nncdHie T6H6HÎA AiTUl(itt) BT» A'feT p<3pHf. t ÎCu A/VdTeto bw€bwaai a\haoctiw Bo>kiw rocnOAMHb. ICD MdT6W B06B0AA (m. p.) t Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod şi domn a toată Ţara Ungrovlahici. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele acestui om, anume Neagoe Arbuncscul din Cegani din judeţul Ialomiţa şi cu fiii lui, câţi Dumnezeu i-a dăruit, ca să-i fie ocină la Cegani însă din partea lui Stoica paharnic cel orb, 501 de stânjeni din câmp şi din pădure şi din baltă şi din vatra satului şi de peste tot hotarul, pentru că a cumpărat Neagoe Arbunescul această ocină mai sus spusă, 50 de stânjeni, cu tot venitul, de la Stoica paharnic din Dragomireşti, stânjenul câte 50’ aspri, fac 1 5002 bani gata. Şi a vândut Stoica paharnic această mai sus spusă ocină din Cegani de bunăvoia lui, cum a mărturisit şi el însuşi înaintea domniei mele şi cu zapis de vânzare de la mâna lui şi cu ştirea tuturor megiaşilor din sus, din jos şi din jurul locului. Şi au fost mulţi oameni buni şi megiaşi martori la întocmirea lor, anume: din Cegani, Sima şi Pctco şi Murgul şi Muşat şi alţi săteni care nu sunt scrişi aici în această carte. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea acestui om, Neagoe Arbunescul din Cegani, ca să-i fie aceşti mai sus-spuşi 50 de stânjeni de ocină din Cegani de peste tot hotarul de dedină şi de ohabă, lui şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor în veac şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori am pus domnia mea: întâi jupan Barbul mare ban al Craiovei şi jupan Dragomir mare vornic şi jupan Radul mare logofăt şi jupan Stroe Fiera mare vistier şi jupan Diicul mare spătar şi jupan Preda clucer şi jupan Mihnea mare stolnic şi jupan Radul Mihalcea mare comis şi jupan Drăguşin mare paharnic şi jupan Costandin Catacozino mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Radul mare logofăt. Şi eu, Dumitru logofăt, am scris în cetatea de scaun Târgovişte, luna martie 3 zile şi de la Adam până acum la această scriere cursul anilor în anul 7153 (1645). Io Matei voievod, din mila lui Dumnezeu domn. Io Mateiu voievod (m. p.) www.dacoromanica.ro 79 Arh. St. Buc., Doc. ist., DCXXI/232. Orig. slav, hârtie (41 * 29), fără pecete. Trad., ibid.: MDCLVIII/32. 1 Corectat apoi în: ba”^(30). __ 2 Cifră corectată din (500) în: „>(&$” (1500). 58 1645 (7153) martie 3, Târgovişte t Mhaoctîcio Eokicw, Iui Matcw Eacapaba bogboaa h rocnoAHHi» bi»coh 3cmah rrpoBAAX'iHCKoe1. Aaba(t) rocnoACTBO mm cie noBCAerne rocnoACTBA mm uib6M3h awa'i'h hmch6(m) Illepstf ci»c chhobh(x) cm h MahoaTg ct»c chhobh(x) ch m 6peM uit IIIi»pm»TeiţJH2 ci»c chhobh(x) ch h ci»c chhobh(x) h(m), eAmţeKe Eon» npHnb’cTh(T), laKoxe a* cct uit cn»AA HAnpe(a) mhphh h cboboahh 3a BeieHAHÎe uit kt» M&ka MOHa(x), BM^Ke eCT HM A GM^ HNOHGCKh(x) MHTpOAH H UIT Kb BPATIa(m) CH H UIT KT» CHHOBo(m) 6r0 H UIT KT» CBAKa(x) nopOAeHIA GMfe’, 3A HHXTO BAHTOBAHÎG Aa ne HMa(t) HH2KG UIHH, HHJKG CHHOBHX, nOHG>KG CIH AWA'6 BHI1IG nHC, UIHH 6CT BB|(a) BT»C KN63H 61(16*6 UIT HAHnpe>KAe Bfp'feM^A uit na(a) poaht6ai6(m) h(x) bc(3) hh gama BAHT0BAHÎ6 UIT KT» HHXTO. A. KT»Aa 6CT BB|(a) HHH'fe, Bl» A>»HÎ6 TOCnOACTBA MH, A MHTpo4>AH M0Ha(x)> Ui(h) eCT Eu(a) npHTGCHb’(A) no CIW AWA’l’e BHlilG nHC, IAK0*6 Aa BGHHH^GTb Bl» CHAOCTH Bg(b) npABOCTIlO H H'feCTT» HM'k(A) HH 6AHA Tp'feEfc’ C1»C Hh(x)> HH(*e) 6CT BblAH B6HHHH eMb* hh uihh hh poAÎTeAie(M) h(x) hhjk6 hhxto uit nopoAenÎA h(m). Ta*g h Mhtpo^ah moha(x) ako bha'Ma) cniţe h hcthhctboba(a) KAKO H'feCTb HiWfe (a) HH 6AHA TpeBO C1»C UIHH HH 6CT BHAH 6Mtf B6H6HH. W(h) ca(m) ui(t) boaa ero h gct npocTn(A) h cboboah(a) 3a B6H6HAHI6 UIT KT» HGrO H UIT KT» BPATÎIa(m) CH H UIT KT» CHHOBO(m) ero h uit ki» cbaka(x) nopoAemA eMtf, iakojkg aa bct ha(k) kh63h h CBOBOAHH KAKO £CT Bh(a) H UIT HAHnp6*A£ BpGMA. H BHA^X0M rocnoACTBO mh h 3Annc uit ptfKA Mhtpo<|>aho(b) moha(x) ha(a) ptfivfe IUepBo(B) H MaHOAÎg(b) H HpeM Cl»TBOpe(H) C1»C B6AHKOIO KA6TBO H C1»C MH05H A0BPH AlOAÎe H BOA'fepH CB6AHTGAl’G H*6 ctf(T) nHCAHH 3Annc ha HMe: uit &avx, epen E^aa h epen TtfAop uit tam h Paay* (03EAUJA EeAAeHb’A H Kl»pAHVe H PaAY^ H TatVa H Aptfs'lH MHOSH. Oero Paah, A*A<>(x) ct»(m) rocnoACTBO mh UlepBo(B) h Mahoaîg(b) h 6<^P6M°(B) H C1»C chhobh(x) h(x), R\KO>Ke a* eCT uit ct»aa HAnpeA MHpHH H CBOBOAHH 3A B6H6HAHÎ6 UIHH H CHHOBh(m) h(x) UIT Kl» Mtf*A moha(x) hjkg BHUie nnc h uit ki» epatîa(m) ero H UIT ki» chhobo(m) ero 80 www.dacoromanica.ro H WT K*I» CBAKA^x) nopOABNIA 8Mtf, 3A HHXTO KANT0BANÎ6 A* H6 HMa(t) BT» B^KM H H€ WT K0r0*A0 H6fl0K0ATfeGHM0 (10pM3M0 r0C(10ACTBA MM. Geace otfGO m CBeAHTeAîe nocTABA'fee(M) rocnoACTBO mm: (iah EApetfA B6A CAM KpAA6BCKArO H (IAH APAr0MHp BeA AK0PHHK n (IAN PaAY* B6A AWrw4>eT H (IAH OTpoe B6A BMCTi'fap H (IAH ÂÎMKtfA B6A CflATAp H (IAH IIpeAA B6A KAIOMAp M (IAH MhXHA B6A CTOAHMK H (IAH ApT»rtfliIMH B6A neXApHHK H (IAH PAAlfA B6A KOMMC H (IAH KOCTAHAMH B6A I10CT6AHHK. H HCnpABHHK, actf(1AH PaAYa B8A AWrWeT. H HAnncAX a(3), MApeui Awrw8T rîeprîwBHM, bt» hactoahh rpAAY TpT»rOBHi|i6, M^ceiţA MApTÎe r-rw a«»hh h wt Aaama ao HMH'fe BT» cero (lHCAHl'e T6Ktf(|l[A]rO A'feTO(M), B A'feT x^pfir. îw A/VaT6I0 BW6BWAA, MMAOCTÎtO EOîKÎW r0C(10AHHI». îw A/VAT8I0 B06B0AA (dl. p.) f Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod şi domn a toată Ţara Ungrovlahiei1. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele acestor oameni, anume: Şerbu cu fiii săi şi Manolie cu fiii săi şi Efrem din Şărpăteşti2 cu fiii săi şi cu fiii lor, câţi le va lăsa Dumnezeu, ca să fie de acum înainte în pace şi slobozi de vecinie de către Muja monahul, al cărui nume călugăresc este Mitrofan şi de către fraţii săi şi de către fiii lui şi de către toate rudeniile lui, de nimeni să nu aibă tulburare nici ei, nici fiii lor, pentru că aceşti oameni mai sus-scrişi, ei au tot fost cnezi încă de mai înainte v[rem]3e, de la părinţii lor fără nici o tulburare de la nimeni. Iar când a fost acum în zilele domniei mele, Mitrofan călugărul, el a cotropit pe aceşti oameni mai sus-scrişi ca să-i vecinească în silă şi fără dreptate şi n-a avut nici o treabă cu ei, nici nu i-au fost vecinii lui, nici ei, nici părinţii lor, nici nimeni din rudenia lor. Astfel şi Mitrofan călugărul, dacă a văzut aşa, a şi adeverit că n-a avut nici o treabă cu ei, nici nu i-au fost lui vecini. El singur de voia lui i-a iertat şi i-a slobozit de vecinie de la el şi de la fraţii săi şi de la fiii lui şi de la toate rudeniile lui ca să fie iarăşi cnezi şi slobozi cum au fost şi mai dinainte vreme. Şi am văzut domnia mea şi zapis de la mâna lui Mitrofan monahul la mâna lui Şerbu şi a lui Manolie şi a lui Ifrim, făcut cu mare blestem şi cu mulţi oameni buni şi boieri martori care sânt scrişi în zapis, anume: de la Daia, Buda ierei şi Tudor ierei de acolo şi Radul iuzbaşa Beldenul şi Cârlige şi Radul şi Tatul şi mulţi alţii. Pentru aceea am dat domnia mea lui Şerbu şi lui Manolie şi lui Efrem şi cu fiii lor, ca să fie de acum înainte în pace şi slobozi de vecinie, ei şi fiii lor de către Muja monahul care este mai sus-scris şi de către fraţii lui şi de către fiii lui şi de către toate rudeniile lui, de nimeni tulburare să nu aibă în veci, şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori punem domnia mea: pan Barbul mare ban al Craiovei şi pan Dragomir mare vornic şi pan Radul mare logofăt şi pan Stroe mare vistier şi pan Diicul mare spătar şi pan Preda mare clucer şi pan Mihnea mare stolnic şi pan Drăguşin mare paharnic şi pan Radul mare comis şi pan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Radul mare logofăt. www.dacoromanica.ro 81 Şi am scris eu, Mareş logofăt Ghierghiovici în cetatea de scaun Târgovişte, luna martie, a 3-a zi şi de la Adam până acum, la această scriere cursul anilor, în anul 7153 (1645). Io Matei voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Mateiu voievod (m. p.) Arh. St. Buc., M-rea Cotroceni, XIV/2. Orig. slav, perg. (34 * 48), pecete timbrată. Cu o traducere din a doua jumătate a sec. XVIII. 1 WrrppoBAAxtHCKOe. 2 Ad. interlinear. 3 Loc rupt în orig. 59 1645 (7153) martie 5 Adecă eu, Hrizea clucer, scris-am şi mărturisăscu1 cu2 acesta al meu zapis ca să fie dă mare3 crădinţi la mena părintălui iegumenului Tanasie dă la Sfânta Troiţă, cum să să ştie că am datu viili dă la Iordachi4 dân Dealul Sârbeniloru, la sfânta me-năstirea Sfânta Troiţă5, păntru pomana moşu-mieu şi a părinţiloru miei. Şi le-am datu după pătrăcanie părinţilor miei, cându au fostu cursul aniloru letu 7153 în zilâle lu Ion Matăi voivod, ca să fie pomana moş(i)lor şi strămo(şilo)r şi părinţilor miei. Şi păntru crădinţa, pusu-mi-am păcetă şi iscălitura. Pis martie 5, leat 7153 (1645). Şâ mărturie, slugile mele, anume: Braţul şi Banciul ot Mursăşti. Şi am scrisu eu, Hriza cliucer însum, cu mena mea, ca să fie dă mare crădinţă cuvântul mieu. Iar cini va călca porunca mea să fiie6 afur(i)situ dă vlădica Iisus Hristos şi dă 318 oteţi7, ci lăcuiescu vă Nichia. Hriza cliucer8 Braţul. Banciul. Arh. St. Buc., M-rea Radu-Vodă, XXVII/3. Orig. rom., hârtie (32,8 * 20). Copie ibid.: ms. 256, f. 728. 1 M'kpWpHC’hCCKtf. 2ka. 3 MApT». 4 lîXpAAKH. 3 „Sfânta Troiţă”, ad. interlinear. 6 4>Hia. 7 Ad. interlinear. 8 Semnătură autografă. 82 www.dacoromanica.ro 60 1645 (7153) martie 5, Târgovişte Cu mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod şi domn a toată Ţara Românească, dat-am domnia mea această poruncă a domni(i)i mele cistitului boierului domni(i)i mele, jupan Drăguşin vel paharnic de la Deleni şi cu feciorii lui, câţi Dumnezeu îi va dărui, ca să-i fie lui moşi(i)le şi rumâni la Gârleşti în sud Dolj din câmp şi din pădure şi din apă şi din siliştea satului dupretutindinea, oricât să va alege, dupreste tot hotarul. Şi rumânii să să ştie toţi pre anume, carele drept cât s-au vândut rumâni cu feciorii lor şi cu toate părţile lor dă moşiie din Gârleşti: întâiu Balotă cu feciorii lui, anume: Voinea şi Stoica, drept 6 000 aspri gata şi Radu şi Ilie şi Stănilă cu feciorii lui, drept 7 000 aspri gata1, şi Bojin cu fiul său Stancu, drept 4 000 aspri gata, şi Stan cu feciorii lui, Radu şi Stănilă, drept 4 000 aspri gata, şi Preda cu feciorii lui toţi şi Stanciu, drept 4 000 aspri gata şi Balotă far-dă feciori, drept 2 000 aspri gata şi Mâinea cu feciorii lui: Pârvul şi Marin, drept 4 000 aspri gata şi Lupul sângur, drept 2 000 aspri gata şi Măican, drept 2 000 aspri. Şi s-au vândut ei rumâni jupanului Drăguşin vel paharnic cu feciorii lor şi cu toată moştenirea lor de la Gârleşti şi dă moştenire şi dă cumpărătoare dă bună-voia lor, fără dă nici o silă, cu zapis de la mâinile lor de vânzare veleat 7153 şi cu mulţi boieri martori scrişi în zapis, pentru că sânt toţi într-un hotar cu satul Smârdeşteţul. Şi iar să fie cistitului boierului domni(i)i mele, jupanului Drăguşin vel paharnic moşiile şi rumâni, în sat la Turnul din sud Olt, din câmp şi din pădure şi din apă şi din siliştea satului şi cu tot venitul dupretutindinea, oricât să va alege din hotar până în hotar. Şi rumâni să să ştie care drept câţi bani s-au vândut rumâni jupanului Drăguşin vel paharnic cu feciorii lor şi cu toată moştenirea lor din Tumul, anume: Stan cu fiu-său, îarăş Stan, drept 2 400 aspri gata şi Cerbul cu feciorii lui şi cu toată moşia lui din sat de la Turnul şi din sat de la Belitori, drept 1 800 aspri gata, care au fost Cerbului partea lui de zestre şi Mus(t)e cu feciorii lui, Mihai şi Stan, cu toată moşia lui de la Tumul, dupreste tot hotarul, drept 3 200 aspri gata, cu zapis şi cu mărturii şi Prodan cu feciorii lui, Stan şi Călin şf Sânafdon, fratele lui Prodan, feciorii lui Dan de la Ţumul |i cu toată partea lor dă moşie dupretutindinea şi dupreste tot hotaru, drept 3 000 aspri gata, fieştecare pre capul lui, cu zapis şi cu mărturii, şi Dragne cu ţiul lui Teodpr3 şi cu toată partea lui dă moşie dă la Turnul, drept 2 800 aspr^ gata, moşiile dă un moş dupretutindinea, şi dupreste ţot hotarul, cu zapis dă. vânzare şi cu boieri mărturie duprimprejurul locului. Şi iar să fie cinstitului boierul domni(i)i măle, jupan Drăguşin vel paharnic moşie la Şuica în sud [,..]2, însă partea lui Dumitru şi partea fratelui lui Drăgan toată din câmp şi din pădure şi din apă şi din şiliştea satului dupretutindinea, orcât să va alege, dupreste tot hotarul, pentru că au cumpăraţ jupan Drăguşin vel paharnic* www.dacoromanica.ro 83 această mai sus-zâsă moşie de la Dumitru şi de la frate-său Drăgan, drept 2 400 aspri gata, cu zapis dă vânzare veleat 7152 şi cu boiari mărturii scriş în zapis. Şi iar să fie jupanului Drăguşin vel paharnic moşie la Şuica, însă partea lui Dragomir toată şi partea lui Dumitru toată şi partea Radului toată şi partea Şuicăi toată şi partea Stanciului toată4 şi partea Costei toată şi partea Pârvului toată şi partea Radului toată. Şi iarăşi partea Radului, nepotul Şuicăi pârcălabul, şi partea Pârvului şi partea fratelui Radului, ficiorii lui Patraşco, partea lor toată, pentru că au cumpărat jupan Drăguşin vel paharnic această moşie de la aceşti oameni de mai sus-zişi, drept 5 000 aspri gata, cu zapise de vânzare şi cu boieri marturi scrişi în zapis, veleat 7152 dupretutindinea şi dupreste tot hotarul. Şi au vândut ei de a lor bunăvoie, fără dă nici o silă. Şi iarăşi (să fie) cistitului lui boierul domni(i)i mele jupan Drăguşin vel paharnic moşie la Stoiceni5 în sud [,..]2 însă partea Oprii şi a fraţilor lui, Albul şi a lui Matei, partea iar dupretutindinea şi dupreste tot hotarul, orcât să va alege, pentru că au cumpărat jupan Drăguşin vel paharnic de la Oprea şi de la fraţii lui această moşie drept -3 000 aspri gata. Iar ei însă au fost cumpărat această moşie din Sto(i)ceni de la Dumitru logofatu Buican şi au vândut ei de a lor bunăvoie cu zapis şi cu mărturii. Şi iar să fie cistitului boierului domni(i)i mele, jupan Drăguşin vel paharnic moşie la sat la Comăniţă însă partea Stoicăi şi partea fraţilor lui6, Drăghici şi Albului, partea lor toată din câmp şi din pădure şi din apă şi din siliştea satului dupretutindinea, oricât să va alege, dupreste tot hotarul, pentru că au cumpărat jupan Drăguşin vel paharnic această moşie de la Stoica şi de la fraţii lui, Drăghici şi Albu, feciorii lui Brăilă de la Comăniţă drept 5 000 aspri gata şi au vândut ei de bunăvoie cu zapis de la mâinile lor veleat 7152 şi cu mărturii scrişi în zapis. Şi iar să fie jupanului Drăguşin vel paharnic nişte rumâni în sat la Stoiceni, anume: Ivaşcu şi fiu-său, Varlamu şi Stoica cu fiu-său, Năstasele şi Drăgoiu cu fiu-său, Pătru şi Oprea cu fiu-său, Velicico, şi Tudor cu fiu-său, Stănilă şi Dan cu feciorii lui şi Radu cu feciorii şi Ştefan cu feciorii lui, pentru că au cumpărat jupan Drăguşin vel paharnic aceşti mai sus-zişi rumâni din Sto(i)ceni de la Procopie, feciorul lui Mateiu, împreună cu frate-său, Preda din Stoiceni, ce au fost al lor dă baştină drept ughi 50 gata, însă numai rumâni fără dă moşie. Şi au vândut ei de a lor bunăvoie, fără de nici o silă, cu zapis dă la mâinile lor de vânzare, veleat 7153 şi cu mulţi boieri mărturii scrişi în zapis. Şi iar să fie cinstitului boierului domni(i)i mele, jupan Drăguşin vel paharnic, nişte rumâni în sat la Belitori, în sud Teleorman, anume Dragomir, fecioru Manii, cu feciorii, pre anume: Manea cu feciorii câţi le-au dat Dumnezeu şi Călin, feciorul lui Teodor3 cu feciorii lui, pentru că alţi rumâni au fost din sat de la Belitori şi alţi megiaşi, fraţii lor de s-au vândutu rumâni pă bani gata, jupanului Drăguşin vel paharnic. Iar Dragomir, feciorul Manei, cu feciorii lui şi Călin, feciorul lui Teodor3 cu feciorii lui de la Belitori, ei atuncea nu au vrut să meargă împreună cu alţi săteni ca să ia bani de la jupan Drăguşin vel paharnic, ci au mers cu satul 84 www.dacoromanica.ro Dulceni la doamna Elina de au luat bani împreună, ca să fie rumâni ai doamnei, şi ei cu Dulcenii. Ci ei o moşie nu au avut. Apoi s-au întrebat Drăguşin vel paharnic înaintea domni(i)i mele cu doamna Elina. Şi au ajuns legea şi judecata de au întors Drăguşin paharnic doamnei Elinii toţi banii înapoi, însă după Dragomir cu feciorii lui aspri 4 000 şi după Călin cu feciorii lui aspri [...]7. Şi au rămas să fie rumânii pă mâna lui Drăguşin vel paharnic. Şi iar să fie jupanului Drăguşin vel paharnic, moşie şi rumâni în sat la Belitori, din câmp şi din pădure şi din apă şi din siliştea satului, dupretutindinea cât să va alege din hotar până în hotar, şi rumâni să ţie pre anume: Tudor şi cu fiu-său, iarăş Tudor şi cu feciorii lui, anume: Alixandru şi Stancu, pentru că s-au vândut rumâni jupanului Drăguşin vel paharnic, ei de a lor bunăvoie, cu feciorii lor şi cu toată moşia lor din sat, de lâ Belitori, pă capul cel mare 1 800 aspri şi pă capul cel mic po 800 de aspri, ci peste tot aspri 5 200, şi cu zapis de vânzare de la mâinile lor, veleat 7153, şi cu boieri mărturii. Şi iar să fie cinstitului boierului domni(i)i mele, jupan Drăguşin vel paharnic, nişte rumâni în sat la Puturoasa, din sud Olt, anume: Pătraşcu, fecioru lui Simion, Mihai şi cu feciorii lui, Cozma şi Mihai şi Frâncul şi Nica şi cu feciorii lor şi cu toată moşia de la Puturoasa, din câmp şi din pădure şi din apă şi din siliştea satului, dupretutindinea, orcât să va alege, pentru că s-au fost vândut rumâni întâiu lui Şărban vistier drept ughi1 60, apoi, după aceea, satu Puturoasa când au fost pă urmă, ei s-au vândut rumâni jupanului Drăguşin vel paharnic, de bunăvoia lor. Iar Pătraşcu de la Puturoasa, cu feciorii lui, el au fost fugit peste Dunăre, în Ţara Turcească. Deci pă urmă, Pătraşcu şi cu feciorii lui, ei, daca au auzit şi au văzut cum s-au vândut tot satul Puturoasa rumâni lui Drăguşin vel paharnic şi toţi oamenii lor, ei încă au venit dupreste Dunăre. Apoi au răscumpărat cinstitul boier domni(i)i mele ce l-am scris mai sus, de la Şărban vistier drept ughi 40 cu zapis de la mâna lui Şărban vistier cu boieri mărturii. Şi au vândut să fie Pătraşcu cu feciorii lui rumâni pă seama lui Drăguşin pahamicu, cum am văzut însumi domnia mea în zapis de la mâna lui Şărban vistier. Şi iar să fie cinstitului boierului domni(i)i mele, jupan Drăguşin vel paharnic un copil de ţigan, anume Dumitru, pentru că l-au dat Chiriac împreună cu jupâneasa lui şi cu feciorii lui drept ughi 20, de l-au plătit Chiriac după unde au fost nevoile lui şi greutatea de ş-au plătit capu, că au fost dă pierzare cu zapis de la mâna lui Chiriac, câtu8 este mai sus scris. Şi iarăşi au cumpărat cinstitul boier domni(i)i mele, jupan Drăguşin vel paharnic, moşiie şi rumâni, însă partea Badei de la Puturoasa toată şi partea Radului toată, şi partea Manii cel bătrân toată, şi partea lui Stoica toată şi partea Mâinăi toată şi partea Neagului toată, din câmp şi din pădure şi din apă şi din siliştea satului dupretutindinea, orcât să va alege, din hotar până în hotar. Şi rumânii încă să să ştie toţi pre nume: din Puturoasa cine drept cât anume s-au vândut jupanului Drăguşin vel paharnic fieştecare pe capul lui, cu feciorii lui Şi cu toată partea lui dă moşiie de la Puturoasa: l-iu să să ştie: Badea, feciori Oprii drept 1 800 aspri gata şi Giurgiu, fpcicrul Badii, drept J, 000 aspri, şi Radu, www.dacoromanica.ro 85 feciorul lui Dumitru drept 1 800 aspri, şi Badea, feciorul Radului drept 1 000 şi Manea cel bătrân drept 1 800 aspri, feciorul Manii, anume Badea drept 1 800 aspri şi Stoica drept 1 800 aspri şi Vladul drept 1 800 aspri şi Stroe drept [.. ,]2 şi Stoica drept 1 800 aspri şi fiul său, pre nume Giurgiu drept 1 800 aspri gata şi Vâsâiu drept 1 000 aspri şi Mâinea drept 1 800 aspri şi fiu-său Pârvan drept 1 800 aspri şi Voico drept 1 000 aspri şi Neagul drept 1 000 aspri şi fiu-său Dumitru drept 1 000 aspri gata. Şi s-au vândut aceşti mai sus-zişi şi numiţi oameni rumâni jupanului Drăguşin vel paharnic, ei de a lor bunăvoie, fieştecarele cu feciorii lui şi cu partea lor de moşiie de la Puturoasa, cu ştirea tuturor boierilor şi a megiaşilor duprimprejurul locului şi cu zapise de vânzare de la mâinile lor, veleat 7153 şi denaintea domni(i)i mele. Drept aceea şi domniia mea însumi am dat cinstitului boierului domni(i)i mele jupan Drăguşin vel paharnic ca să-i fie lui moşia şi rumânii care sânt pre rând mai sus-scrişi, de baştină şi ohabnici feciorilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi dă niminea să nu să clătească după zisa domni(i)i mele. Iată şi mărturii am pus domnia mea pe: jupan Barbu vel ban al Craiovei i jupan Dragomir vel dvomic i jupan Radu vel logofăt i jupan Stroie vel vistier i jupan Diicul vel spătar i jupan Radu vel comis i jupan Preda vel clucer i jupan Mihnea vel stolnic i jupan Drăguşin vel paharnic i jupan Costandin vel postelnic. Şi ispravnic, Radu vel logofăt. Şi eu, Lepădat logofăt cel bătrân am scris în cetatea Târgoviştii, luna .lui martie 5, veleat 7153 (1645). Arh. St. Buc., Doc. ist., MCCLXXXI/8 a. Copie rom. 1 Ad. interlinear. 2 Loc alb. 3 IIUoAop. 4 Gxpunctat. 5 Cfm*M6HH. 6 Repetat. 7 Cifra omisă. 8 Ktfmtf. 61 1645 (7153) martie 7 t Eu Mitrea, împreună cu frate-mieu Stoica, dat-am acest zapis la mâna jupânului Sincăi1, cum să să ştie că e-m vândut un2 loc din capu oraşului, din drum în jos. Şi i l-am vândut de a nostră bunăvoi, să-i fie lui moşie şi coconilor lui, păntru că au fost moşie noastră dir(ea)p(t)ă şi aspri 550. 86 www.dacoromanica.ro Şi mărturie: vătahul Chirca şi Stanciul, cumnatu-său, şi Ghin. Pis measeţa martie, dni 7, vă leat 7153 (1645). Şi păntru credinţa, pus-am şi degetele noastre. Arh. St. Buc., Ep. Râmnic, XXXIX/3. Orig. rom., hârtie (33 * 20). 1 2 -fiH. 62 1645 (7153) martie 8 f Mhaocti6K» Eoxi'ew nprkwc<ţ>eipeHHrA dpxnenncK0nt. Kttp Ome<ţ>dH B&'hBCKWMb’1. t Scris-am episcupia mea aceasta carte a episcupiei mele Jipei postelnic ot Verneşti, pentru că au avut Jipa postelnic pâră cu Anton cămăraşul, pentru ocina lu Voico logofăt di la satul de la Căldăreşti dă pri Călmăţuiu, pentru că acea moşie o au cumpărat Anton cămăraşul de la Ghidion, feciorul lu Voico logofăt. După aceea, cămăraşul Anton au faptu carte domnească, ci n-au pus în carte numai ce au cumpărat, ce au pus şi mo^iia Jipei postelnic. Dici, măria-ta ş-au luat 6 boiari de premprejurul locului, anume: de Verneşti, Dragomir Sorescu, ot Potoceni, Armega i Vetrea, ot Bănceşti, Nastasie, ot Ciorăşti, Radul, ot Mărăcineni Mehedinţului, Ugrin, şi i-ai trimis măria-ta la smerenia noastră, cu cinstită carte măriei tale să mergem toţi împreună să căutăm pentru rândul acestor moşii. Şi am umblat de am căutat şi am adevărat şi am dat să ţie Jipa postelnic a treia parte de moşie dă prespre toată moşiia. Aşa am ales noi cu sufletele noastre şi am dat să ţie Jipa postelnic cum scrie mai sus. Şi au fost tot di faţă Anton cămăraşul şi au fost mulţi boiiari mărturie cându i-am tocmit aşa. Şi o carte ci au fost Anton cămăraşul cându se va ivi, să nu se crează. Şi Jipa au zis că are şi cârti pre acea moşie, dici, dă se va afla, el şi va căuta lucru. Şi încă au pus ei de-ntru ei şi blăstem, cine se va ispiti a ficleni, acela om să fie blăstemat de vlădica Hristos şi de 318 omeiţH h>k bt» Hcbih2 şi să fie procleţi şi anathima şi de cătră episcupia mea. ' Şi au fost mulţi boiari mărturie la această judecată: Lupşă vornicul i Jipa vornic, Iane logofăt i Leftăr, Dragomir căpitan ot Răteşti i Buzea ot Zoreşti, Badea i Manea. Pis martie 8 dni, leat 7153 (1645). Pis popa Mihai ot episcopie, t Episcup Ştefan ot Buzău Lupşă dvomic Vetrea www.dacoromanica.ro 87 Voico logofăt Ghedeon Ugrin Drag(o)mir Sorescu Ap|iayVg (iapxupou3. Arh. St. Buc., Ep. Buzău, II/2. Orig. rom., hârtie (31 * 21), 6 peceţi aplicate. Copii ibid.: M-rea Banu, IX/26, f. 1 v; ms. 171, f. 296. 1 „Din mila lui Dumnezeu, preasfinţitul arhiepiscop, chir Ştefan al Buzăului”. 2 „Părinţi care au fost în Nicheea”. 3 „Armega martor”; semnături autografe. 63 1645 (7153) martie 8, Târgovişte f MhaoctÎw Eokîio, Îw A\atbio Eacapaba bocboaa h rocnoAHH'b b'bcwh 3cma6 VrrppoBAAx'ÎHCKoe. Aaba(t) rocnoACTBO mh [cîw noBeA'bhîe rocnoACTBA mm]1 wbo(m) haobckb ha hmb Kaaotb uit XîepeiţiM, wt c^actbo Bat»mh h cbc chhobh ch, eAHtţe(M) Bort aa(ct), lAKOKe a* bct WT HHH'fe flA npe(A) MHpHO H CB0E0AH0 3A [36HHHAHÎ6 WH H CHHOBH ero]2 H CbC Ma(ct) ero WT WMHHtf [wt]3 PtfCHHeiţJH WT Kb KtfnAHHlţA [KaTPHHa]4 TbCTA TptfAHAA(B) flOCT6AHHK H WT Kb BH^Ko(m) CH lOwpAAKH nOCTCAHHK, CHHb TptftjiAHAA (b ) flOCT6AHHK H WT Kb CHHOBH ero h wt Kb BbCA(x) noptfA6H'A hm wt Kb hh(x) [■■■]2 ha\at bcmhh Bb B'feKH, nOH6>Ke TOM MAOBSKb, KA[A0Tb]' BHUI6 nHC Kh(a) 6CT MerîlAUJ cbc baha ha(ct) ero 3A whhh^ noB^neme wt PtfcHHeiţJH 3a *a Acnpn rOTOBH. A ooto(m), kt»aa ecT kh(a) npH AbHi'H hokohhho(m) Paayaa BOeBOAA Bb A'feT x^pÂ, A [Ka]2A0TT», WH HPOAABa(a) CC C^(t) BCMHHfc cbc [wmhha ero]2 wt PtfcHHeiţiH, Tp[^]^ahaa(b) bhctîcp 3A ^r? ACnpH rOTOBH H BT»C C^(t) Bh(a) B6MHHtf no PA3AOTA Tp^tj)AHAA(B) BHCTÎep. A hoto(m), kt>aa ecT bh(a) hhha, Bb Akm€ rocnoACTBA mh, no CT»Mp*bTH Tp^AHAA BHCTÎep, A KaAOTT», w(h) CK^ROBa(a) C6 6CT WT B6MHHAH΀ WT Kb TOCHOACTBA MH CbC WHHHA 6rO WT PtfCHHeiţJH 3A xA Acnpn roTOBH, noMTo pAAÎ H'fc(cT) bh(a) 3A a^A'h^ wt PtfcHHeiţJH, ah^ 6CT Bh(a) €Ah(h) HA0B6Kb npHUJAeiţtf WT Bb HHHACTpAHtf KpOM'fe TbMÎHlO [...]2 P^CHHeqiH, tvb(n) 3A ^a Acnpn wt nortfaerne, lAKoace aa gct eAHHb HAOBCKb CBOBOAHO 3A B6MHHAHÎ6 Bb B'feKH. H C*bTBOpHXO (m) 88 www.dacoromanica.ro rocnoACTBO mm ha ptfKA Kaaot’k(b) m knh(r) rocnoACTBA mm ct»c B6AHK06 KA6TBV Bb A’fcT, *3pMr 3A MHpHO H 3A HOKOeMÎe, 3A HMJK6 no Bp'feM'fe ct»c Eokîio xoTenie Kor^A ctj(m) npMiue(A) rocnoACTBO mm wt IţApCTBO rOCnO^Apb M CbC CKMHTpV 3A6 BT» HACTo(a) rOCHOACTBA MM # fiAAUJKOe 3eMA6 TOr^A npH TA6 Bp’feM'fe BMAH Cb(m) 3P6H6(t) rocnoACTBO MM KtfnAHMlţeH TptfANAA ( B ) BHCTÎep Aa C6A6(T) BT» X°P^ rOCnOACTBA MM AEÎ6 Aa CH APT»*T»(t) BbC6 UIT’bMbCTBÎe M^(>k) 6H Tp^AHAa(b) BHCTÎep CbC A°BpO MMpHO A U>HA H6 BT»C X°4Jc(t) Aa C6A6(t) 3A6, AhV 6CT B6>Ka(a) Bb 36MA6 MOAAABCKOB H VmP6(a) TAMO. A noTo(M), ako c^(t) mhhV(a) uit rocnoACTBO, rocnoACTBA mm A6C6(t) rOAMHH A JK^flAHMl^A [KaTPHHa]4 TbCTA Tp^AHAa(b) BHCTÎep M CbHb ero lOwpAAKh nOCT6AHHK, UIHM C^(t) npMMAe(T) 3A6 flAKH2K6 HA UITbMMCTBMe m(m) Bb 36MA6 rOCflOACTBA MM UIHM C^(t) BbCXOT*fe(A) AA B63HM^6(t) MO KAAOTb CbC CMHOBM 6rO. TaîK6 BT» To(m), KAAOTb, ui(h) ecT npmue(A) npe(A) tocroactba mm tf bbahkîh ahban, Tepe ct» haaka(a) h roka3a(b) khmta rocnoACTBA mm ta 3a MCKonoBAHÎe Tepe ce npOHeTA(A) tf AHBAH, KAKO ce C^(t) KM (a) CK^nOBA(A) 3A B6MMHAHÎ6 uit rocnoACTBA mm CbC a^A^ha ero uit PtfcHHeiţiH 3a Toro ivfeţn) Acnpn BMiue nnc. Ta>k6 BT» to(m), rocnoACTBO mm ne BecxoT’fexo(M) Aa g(m) Aa6(t) Aa BeHMH^e(T) no Kaaotb, ah# h(x) ecT cb(M) cbtbopm(m) rocnoACTBO MM M BTApArO KHm(t) 3A BeHHHAHÎe HA P^(k) KaAOTb(b) M BMAH C^(t) lOwpAAKe nocTeAHMK, cbHb TptfA»AA(B) BHCTÎep 3A ah4^ npe(A) rocnoACTBA mm tf ahban. Meco paaî nocTABM rocnoACTBO mm m KAeTBtf: Koro ce x0Ke(T) nOK^CM pA3AP<*TH M nOnepBTM CÎA KHMrM M MMAOBAHÎ6 HCKOHOBAHÎe rocnoACTBA MM, TOrAA BMTM TpbKAe(T) M AHAT6MA UIT TMÎ UIT’bUH MJKe C^(t) NeK6H H Aa MMa(t) HHCTÎtO CbC IOa* M CbC ApîlA HA €Ah(h) M^CTO. Gero paaî, aaA°Xom rocnoACTBO mm Kaaott^b), iako>k6 a* bct uit CbAA ha npe(A) MHpHO h cboeoaho 3a b6hhhî6 ui(h) h chhobh ero M CbC A®a 6r0 3A UIHMhV UIT PS’CMHeqiM UIT Kb Kfc’nAMHLV* [KAmpMHA]4 TbCTA TpS’4>AHAa(b) H0CT6AHMK M UIT Kb BH^K CM IOu>Pa[aKH CbHb TpV]’4iAHAA(B) nOCT6AHMK M UIT Kb CHHOBH ero M UIT Kb BbCA(x) nOp^AÎHÎM m(m) UIT Kb HMXTO BAHTOBAHÎe Aa «6 MMa(t) pAAÎ B6MMHAHÎ6. Geace ovbo h cb6aîtîaî6 nocTABMXO(m) rocnoACTBO mm: KtfnAH EaPB^A B6AMKÎ6 BAH KpAAeBCKM, [ApArOMMp]1 B6A ABOpHHK H actfflAH PaAVA B6A AUirUlijieT M nAH GTpOe BeA BHCTÎep M nAH A'HK^A B6A CnATAp M HAM IIpeAA B6A KAlOHAp M nAH PaAYa B6A KOMHC H nAH MHXH’fe B6A CTOAHHK M HAM AP^rtflUMN B€A neXApHMK M xtfnAH KOCTAHAHH B6A nocTeAHMK. H HcnpABHHk, [Paaya]' B€A AUirUlijieT. www.dacoromanica.ro 89 H H<\nnc<\xo(A\) a3, tpamathk cbc no^Meme AenbAAT Awrwc|)eT Bb hactoahh rp*AY Tp'broBHqjîe, Avfec'feiţA A\ApTîe Ti ai»h« h WT AaaMA AO HHH'fe Bb CGrO flMCAHie T6KtflţiArO A’fe'TO(A\) B A’feT *3pHf. f Iw A/VAT6W B06B0AA, MHAOCTIW EOKÎtO rOCflOAHHb. îw A/VAT6W B06B0AA (m. p.) t Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod şi domn a toată Ţara Ungrovlahiei. Dă domnia mea [această poruncă a domniei mele]1 acestui om, anume Calotă din Hiereşti, din judeţul Vâlcea şi cu fiii lui, câţi Dumnezeu le va da, ca să fie de acum înainte în pace şi slobod de [vecinie el şi fiii lui]2 şi cu partea lui de ocină [din]3 Rusineşti de către jupaniţa [Catrina]4, soacra lui Trufanda postelnic şi de către nepotul său, Iordache postelnic, fiul lui Trufanda postelnic şi de către fiii lui şi de către tot neamul lui, de nimeni [,..]2 să nu aibă bântuială pentru vecinie în veci, pentru că acest om, Caflotă]1, mai sus-scris a fost megiaş cu o parte a lui de ocină de cumpărătură din Rusineşti, pentru 1 000 aspri gata. Iar după aceea, când a fost în zilele răposatului Radul voievod în anul 7130, iar [Ca]2lotă, el s-a vândut vecin cu [ocina lui]2 din Rusineşti lui Trufanda vistier pentru 3 400 aspri gata şi tot a fost vecin pe seama lui Trufanda vistier. Iar după aceea, când a fost acum, în zilele domniei mele, după moartea lui Trufanda vistier, iar Calotă, el s-a răscumpărat de vecinie de la domnia mea cu ocina lui din Rusineşti pentru 4 000 aspri gata, pentru că n-a fost de moştenire din Rusineşti, ci a fost un om venit din altă parte afară numai [,..]2 Rusineşti preţul de 1 000 aspri de cumpărătură, ca să fie un om liber de vecinie în veci. Şi a făcut domnia mea la mâna lui Calotă şi cartea domniei mele cu mare blestem în anul 7143 de pace şi de odihnă, pentru că pe vremea când am venit domnia mea, cu vrerea lui Dumnezeu, domn de la împărăţie şi cu sceptrul aici, la scaunul domniei mele în Ţara Românească, atunci, pe acea vreme, am spus domnia mea jupaniţei lui Trufanda vistier să şadă aici în ţara domniei mele să stăpânească toată moştenirea bărbatului ei, Trufanda vistier, cu bună pace, iar ea n-a voit să stea aici, ci a fugit în ţara Moldovei şi a murit acolo. Iar apoi, dacă au trecut zece ani de domnie a domniei mele, jupaniţa [Catrina]4 soacra lui Trufanda vistier şi fiul lui, Iordache postelnic, şi ei au venit iar aici la moştenirea lor în ţara domniei mele şi au voit să vecinească pe Calotă cu fiii lui. Astfel, întru aceea Calotă, el a venit înaintea domniei mele în marele divan de s-a plâns şi a arătat cartea domniei mele de răscumpărare de s-a citit în divan că s-a răscumpărat de vecinie de la domnia mea cu dedina lui din Rusineşti pe acel preţ, aspri mai sus-scrişi. Astfel, întru aceea domnia mea n-am vrut să dau să vecinească pe Calotă, ci am făcut domnia mea şi a doua carte de răscumpărare de vecinie la mâna lui Calotă. Şi a fost de faţă, înaintea domniei mele în divan, Iordache postelnic, fiul lui Trufanda. Pentru aceea am lăsat domnia mea şi blestem: cine se va încumeta a rupe şi a strica această carte de miluire şi răscumpărare a domniei mele, acela să fie 90 www.dacoromanica.ro de trei ori blestemat şi anatema de 318 sfinţi părinţi care sunt la Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie la un loc. De aceea, am dat domnia mea lui Calotă ca să fie de acum înainte în pace şi slobod de vecinie el şi fiii lui şi cu partea lui de ocină din Rusineşti de către jupaniţa [Catrina]4 soacra lui Trufanda postelnic şi de către nepotul ei Iordfache postelnic, fiul lui Tru]1 fanda postelnic şi de către fiii lui şi de către toate rudele lor, de către nimeni să nu aibă bântuială pentru vecinie. Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Barbul mare ban al Craiovei [şi Dragomir]1 mare vornic şi jupan Radul mare logofăt şi pan Stroe mare vistier şi pan Diicul mare spătar şi pan Preda mare clucer şi pan Radul mare comis şi pan Mihnea mare stolnic şi pan Drăguşin mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, [Radul]1 mare logofăt. Şi am scris eu, Dima gramatic, cu învăţătura lui Lepădat logofăt, în cetatea de scaun Târgovişte, luna martie 8 zile şi de la Adam până acum, la această scriere cursul anilor, în anul 7153 (1645). t Io Matei voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Mateiu voievod (m. p.) Arh. St. Buc., Doc. ist., CCV/169. Orig. slav, perg. (33 *51), pecete aplicată. Cu o traducere din 1839. EDIŢII: Trad., Mosco, Doc. olteneşti, p. 184-185; menţ.: Ionaşcu, însemnări, p. 188. 1 Loc rupt în orig. 2 Loc pătat în orig. 3 Loc şters în orig. 4 Loc alb în orig. 64 1645 (7153) martie 9 f Adecă eu, Costandin dempreună cu fiiu-mieu, Stroe ot Chiceni, scris-am şi mărturisescu cu acesta al mieu zapis, ca să hie de mare cridinţă la mâna dumnealui jupânului Predei vel cliucer cum să să ştie că ne-am vândut dumnealui rumâni cu toată moşia noastră cât se va alege, za ughi 14 aspri gata. Şi ne-am vândut noi de a noastră bunăvoie fără nici o silă, ca să-i fim noi rumâni dumnealui şi feciorii noştri în veac. Insă satul Chicenii, ei au fost megeiaşi, n-au fost rumâni nimănui, deci ei au mersu de bunăvoia lor de se-au vândut rumâni jupânu(lu)i Predei vel cliucer, încă mai dennainte vreme, când au fost vel spatar în zilele lu Mateiu vodă. Şi după ce se-au vândut ei, eu n-am avut nici o nevoie de dumnealui, ce-am şezut eu tot în sat cu alalţi oameni dempreună. Iar când au fost acum, văzându eu pre fraţii miei www.dacoromanica.ro 91 şăzându în pace, sculatu-m-am eu, Costandin, dempreună cu fiiu-mieu Stroe, carii scriem mai sus, de am venit şi noi de bunăvoia noastră de ne-am vândut rumâni şi noi jupânului Predei vel cliucer, cu toată moşia noastră. însă cât ţine Căzan cu fraţii lui, eu ţiu jumătate. împarţu cu ei cu toţi în doao, ca să him noi rumâni dumnealui de acum înainte şi coconilor dumnealui şi nepoţilor, strenepoţilor moşie ohabnică. Şi mărturii boiari den divanul domnu nostru, carii-ş vor pune peceţili şi iscăli-turili mai jos. Şi pentru credinţa, pusu-ne-am degetili în loc de peceţi, să să crează. Pis measeţa martie 9 dni, leat 7153 (1645). Eu Costandin. Eu Stroe. t Eu Ivaşco postelnic ot Izvor1 t Eu Hărvat spatar1 t Danciul logofăt Pârâianul ot Mileşti1 Jipa dvornicul di Răteşti1 Preda comis1. Arh. St. Buc., M-rea Bistriţa, XXXVII/1. Orig. rom., hârtie (34 * 21). Copii ibid.: mss. 193, f. 224; f. 356-356 v; 713, f. 341v (887 v); Arh. St. Vâlcea, ms. 147, f. 195. Rez.: Greceanu, Genealogiile, III, p. 103 104. 1 Semnătură autografa. 65 1645 (7153) martie 9 f Adecă să să ştie acesta zapis cum să fie de mari credinţă la mâna Dragului, cum să să ştii că au cumpărat un1 pogon de loc pădure să facă vie de la Mordan i Muşa nepoată-sa, dereptu bani gata 1 000, pri lângă vii(le) Dragului, ca să fie lui moşie §i stremoşie. ţ Şi aldămăşare, ime; Anghel, Mordan i snă i Gligorie i Badea ot Bordeni i Manea i Bedea pârcălab2 i Mihaiu i Azun. Measeţa martie dni 9, vă leat 7153 (1645) vă dnă Mateiu voivod. I pis popa Radului. Eu Mordan a mi picete I Muşa3. Arh. St. Buc., M-rea Sărindar, IV/7. Orig. rom., hârtie (20 * 14,5). 1 +• 2 GpT.KT.ArtK. 3 Semnături autografe. 92 www.dacoromanica.ro 66 1645 (7153) martie 11 Adecă eu, Dona i Stoica cu fraţii noştri ot Studeniţa, scris-am acest al nostru zapis, ca să fie de mare credinţă la mâna părintelui egumenului Ştefan ot Coziia şi împreună cu tot soborul, cum să să ştie că-i sântem rumâni den moşiia Studiniţa, ce ne-au lăsat pre găleată, până când va vrea sfinţiia sa. Mărturie: Radul căpitan i Pătru logofătul, Opriş vătaful. Şi am scris eu, Matei logofătul şi sânt mărturie. Pentru credinţa, ne-am pus degetele în loc de pecete. Pis martie 11 dni, leat 7153 (1645). Eu Stoica. Eu Dona. Eu Pătru logofăt mărturie. Eu Radul căpitan Farcaş martur. Drăgoiu logofăt Fălcoianul mărturie. Eu Mihai logofăt ot Dobrosloveni martur. Arh. St. Buc., Ms. 712, f. 429. Copie rom. Reg.: Tezaur vălcean, p. 166. 67 1645 <7153) martie 12 t Adecă eu, Voico Vâlculescu ot Buzău, scriu şi mărturi(se)scu cu acesta al miu zapis ca să hie de cridinţă la mâna Radului, generili lu Balotă ot Găgeni ot sudstvo Sac, pentru să si ştii că i-am vândut ocină în sat, în Smidişti ot sudstvo Buzău, însă din partea Bojvilei a trii parte di priste tot hotarul, din cap până în cap, den apa Buzăului până în hotariul Orcăneştilor, diriptu bani gata, ughi 78. însă ac(ea)stă parti di ocină, ci-i mai sus-scris, fostu-o-am cumpărat eu, Voico, încă mai dinaenti vremi di la Rusinoaie ot Smidişti. După acee, o am vândut Radulue ca să hii lui şi ficiorilor moşii stătătoari în veci. Şi o am vândut di bunăvoia mea şi cu ştirea totoror fraţilor din sus şe den jos. Şi la tucmeala noastră fost-au mulţi oamini buni, anume: ot Smidişti, Şirban i Stoica al Neicăi i Stan lu Vâlcan i Stanciul, snă Marin i ot Vimişti, Jipa, snă Jipa postelnic i Jipa, snă Dragomir Soriscul ot Vemeşti. Şi pintru mai mare cridinţă, pusu-ne-am degitili şi piciţili. Pis martie 12 dni, leat 7153 (1645). Voico Stoica www.dacoromanica.ro 93 Şărban Stan Eu Jipa, snă Jipa postelnic ot Verneşti Standul t Eu Jipa, snă Dragomir1. Arh. St. Buc., Ep. Buzău, X/18. Orig. rom., hârtie (32,5 x 21,3). Copie ibid.: ms. 171, f. 124. 1 Semnături autografe. 68 1645 (7153) martie 13, Târgovişte t AIhaoctieio Eoxîto, ÎCD A/Iatew Eacapasa boeboaa h rocnoAHHi» bi»coh 3ga\a6 yrrppoBAAxîHCKoe. 4,aba(t) rocnoACTBO a\h cTe noBEAEHi'e rocnoACTBO £T h [AhW OOCTEAHHK WT IL\£llJOH WT C^ACTEO &OA /Kh(a) H C1»C CHHOBH h(a/i), 6AHL(H (a\) Eon» Aa(ct), tAKOXE Aa »(a\) C^(t) (c)eAO OxeXAptOA WT C^ACTEO AlexeAHHl^H B1»C CEAO, C1»C B1»Co(a/i) XOtAPo(m) H C1»C BT»Cll(x) BEHHHIH H C1»C B1»C X°Aokw(a\) HO CTApe XOTApe H BEA'fese, OOHEXE TOrO CEAO OTEXApWA BHlilE n«(c) BI1AO €CT C€AO rOCHOACK^, riOK^flH(a) WT noKOHHHO(m) lut M«xaha bo6boaa etpexe uit rocnoACTBO. Taxe no Cl»Mpi»TH A\h)(AHA BOGBOAA, A C€AO CTEXAptOA UICTa(a) 6CT flAKHXE C6AO rocnoACK^. Taxe noTo(A\), kopaa cct bh(a) bt» a^hie ookohhhoai Paayaa BOEBOAA, CHHt» A/IKXH€(b) BOEBOAA, Bl» O pi» BOC rOCnOACTBO, A rOCnOACTBO EA\tf 6I1A £CT (10MHA0BA(a) 00 IlAHl» BHCTttZVp C1»C Cl»tO C6A0 CTEXApiOA. IIocAe(x), no ci»A/ipi»TH IIahx(b) bhctTiap uictaaa cct ceao Gtexapioa oakhxe no pA3Aora rocnoACKA. A Atpe ooaapoba(a) ma ect rocnoAi» Eon» no rocnoACTBA a/ih h mbcthtom^ iţApio ci»c rocnoACTBi'A 3Ae bt» 3€a»ae Baaujkoe ha cto(a) a^A°(m) h npAA'feA°(‘w) rocnoACTBA a\h kopaa bhc(t) TEMEHIE A'fîTO (a\) *3(5m A TOCflOACTBA /HH TOTAA C1»(a\) OOA\HAOBa(a) 00 B'fepHHA\H CA^3E(.u) rOCflOACTBA MH AUtrUf<}>£T H R\hW OOCT6AHHK UtT IIaEUJOH C1»C TOrO CEAO CTEXAptOA BHlilE nH(c), PAAÎ npABA H B'feptlHHA CAtfx6tf tpO ECT Bh(a) rOCOOACTBA A\H H X°Pe(B) Bl» npT»BOE p6A IţApHrpAA H 3AB Bl» 3EAU6 HA BPa(h) UtT EkWpeiJJH C1»C KptBOnpOAHTÎE HPA6XE ECT BHA TErOTO1 H ntfXAA POCnOACTBO A/IH H UtBp’feTAAH CE C^(t) bi»c ko(a) rocnoACTBA a/ih h ci» noABnro(m) Aospn ooabhsa ce h bi» NHHTOXE H£ IţJHA'feipA Kpi»(B) h(a/i) pAAÎ rOCOOACTBA MH. Bl» To(m), rocnoACTBO A/IH CA»OTPHXO(a») KtfflHO CI» BT»C6A/IH OOMTEHHÎH npABHTEAÎH rocnoACTBO a/ih TEpe ct»(a/i) aa(a) h ooa\haoba(a) no BTfepnHA\H ca^3e(a\) 94 www.dacoromanica.ro rocnoACTBA mm hîkb c#(t) BHiue nncAHe ct»c cbao Gtokapioa a* c^(t) h(m) 3A A^A'NO PAA> CA&KBA h(m) npABA. H C'tTBOphXo(M) TOCnOACTBO MH H KHh(t) TOCnOACTBO MH NA p&AMH n(x) 3A MHAOBANÎ6 CT»C B6AHK06 KA6TBO CTOAT6ANA, (AKOKC Aa CH AP'1‘ÎK,1(T) C6AO 0T6>KApi0A CT»C AOEpOMHpNO UIT HHXTO BANTOBAHÎ6 A* «6 HMa(t) BT» B'tiKh. A nOTOM, KT»AA 6CT EHA Ha(k) KT» A*»HH rOCnOACTBO MH AKO C#(t) npHUje(A) tttfnANHlţA KATpHHA, TT»CTA Tp^’4>AHAA(B) BHB B6A BHCTIt&p H CT»C CHHT» ero IOuipTAKH (IOCT6AHNK UIT 36MA6 AAoAAABCKOW 3AC Bl» 36MA6 HA UITT»MT»CTBÎe(x) POAIT6AÎh(m) 6rO, A IOuiprAKH flOCT6ANHK, CHHT» TpS’4>anaa(b) BhCTîrap n KtfnAHHiţA Katphna, A^Aa IOuiprAKe(B) nOCTBAHHK, UINH C6 ^’4)ATH(A) IAKOK6 A* ^3HA\A6(t) MHAOBANÎA TOCnOACTBO MH C6AO OTB^ApWA UIT HA ApT»™M AUlTUI^eT H UIT IAhIO nOCTBAHHK. A rocnoACTBA mh, cmotphxo(m) kako no Bp'feMe kotaa E'fe ct»m rocnoACTBO MH npiHA^ÎH UIT IţApCTBO, TOTAA nOUJ6AH CT»(m) no HepHABOAA Tepe CT»(m) peKAT» rocnoACTBA MH 2KtfnAHHlţe( b) KaTPHHb(b) BHCTÎep'kCA, (AKOKe Aa npÎHAe(T) 3AC BT» 3BMA6 Aa CH APT»*h(t) UITT>MT»CTBÎ6(x) 36T0(m) CH Tp^anAa(b) BHCTÎiap CEC MHpHO. A UIHA CT»C BN^Ko(m) CH lOuipTAKH nOCT£AHHK H6 BT»CXOlJjtf(T) Aa npÎHAe(T) 3A6 BT» 36MA6 AH# 6CT X°Ah(a) CT»TBOpUI6 CT»C 36To(m) CH MaH^A HOCT6AHHK MHOJK6CTBO CM'femeHÎH no U,aphtpa(a) h aiokabctbîh no ha AP^™ rocnoAApu. H IIahm bhctîiap aobac c^(t) eh(a) >kh(b) eiţie^e hh>k6 6Ah(h) Aoepe H'fe(ct) ct»tboph(a) xope(s) hhhkb ce noAOEAe(T) aa APt»*h(t) cbao CTe^ApiOA. H npnuiAH c^(t) npe(A) rocnoACTBO mh ahbah Apt»thm AuiruxJieT Tepe c^(t) hoka3a(a) khht6 tochoactba mh Te(x) 3a MHAOBANÎe. H EHAH C^(t) 3A AHlţtf H IOuipTAKH nOCT6AHHK, CUHl Tp^4>anaa(b) bhctViap, ahban. Bt» to(m), rocnoACTBO mh ct»(m) ^mhaocthbhxo(m) cio Tepe ct»(m) a*(a) h homhaoba(a) no Ap^nm AUITUI^BT H no IAnb nOCTBANHK CT»C BT»C C6AO OTeîKApiOA A* eCT HM A'fcA'HUI BT» B'feKH Hh(m) H CHHOBo(m) H BH^Ko(m) H np^BH^MeTO(m) H H6 UIT KoroKAO HenoKOA'kEHMO nopH3MO rocnoACTBO mh; a IOuiprAKH nocTeAHHK NHlţJA Tp'feET» AA H6 HMa(t) GTBÎKApiO. Giţieace h 3akahnAHîe nocTabak)(x) rocnoACTBO mh: ko[to n]23Bepe(T) rocnoAT» Eon» bt» CA'fe(A) hac bhth baaaaahV h rocnoAApi» 3eMA6 BAAUJKOe [hah]2 UIT Cpn»AHMHATO nAOAA rocnoACTBA MH HAH UIT cbpoanh(k) haujh(x) hah uit HHHonA'kMeHH(k) aa Aiţie noMTe(T) [h HOHo]2Bh(t) H tfTBpi»AH(T) CÎW KHh(t) H MHAOBAHÎ6 TOCnOACTBO MH, Toro [rocnoAB Eorb aa ta noM]2Te(T) h aa ct»xpahh(t) bt» rocnoACTB’fe ero. A AijjeAHKe hc noMTe(T) h He noHOBH(t) h hb S’Kp'fenHfT] cVio m[ha]2ho h knhta rocnoACTBO mh, ahS’ nonepe(T) h pa3baah(t) h HCXAEh(t), TOTO AA €CT tpt»kab(t) h anatbma h a4>0P6Ca(h) uit thY CB'feTH U)TT»l^H HJK6 C^(t) Bl» HeKeH H A* HMa(t) MACTIW C*1»C Wa* H CT»C ApÎA H CT» HNNHMH HBB'fepHH Î0VA6M. 95 www.dacoromanica.ro <0)6>K6 tfEO M CB6A6T6AÎ6 nOCTABn(x) rOCflOACTBO MH! tttfriAN EApB^A B6A BAN KpAASBCKÎH H JK^flAN AP^rOMHp B6A ^BOpNHK N JKtfriAN Pa^^A B6A AWrWc{>6TT H Hd/flAN OTp06 B6A BHCTÎlAp N ÎK^flAH AK^nAN IIpS^A B6A KAlOMAp H PAAyA B6A KOMHC N MHXN'fe B6A CTOANHK H AP^^UJHN B6A flGXApNHK N HctfriAU KOCTANAHN B6A I10CT6ANHK. H HCnpABNHK, PaA^A B6A AWrw4>6T- H NAflHCAX A3, Aern^AAT AOro4>6T BT» rpAA TpT»rOBHl|J6, A\Tfecei^A A\ApTÎ6 rî A^HN N WT AaAA\A AO CGA'fe T6M6NI6 ATfeTo(A\), BT» A'feT *3pNF. t îw Matsw bwsbwaa, A\nAocTiw Eorciio rocnoA^Nb. îw MAT6W B06B0AA ca să-i hie lui ocină şi rumâni în sat la Ioneştii de la Argeş ot sudstvo Vlaşca, toată partea câtă au ţinut Trufanda postelnic, den câmpu şi den pădure şi den apă şi den şăzutul satului, de preste tot hotarul, câtă să va alege, pentru că această ocină şi rumâni ce scriu mai sus fost-au ai lu Trufanda postelnic. Deci, dupre moartea lui, rămas-au fiiu-său Iordachi şi soacră-sa, jupâneasa Catrina. Deci s-au fostu dus la Cernavodă, în Ţara Turcească, iară cându au fostu pre vr6me ce am mersu domnia mea la Ţariigrad spre domnie şi s-au milostivit cinstitul împărat de au miluit pre domnia mea cu domniia şi cu steagul ţiitoriu Ţărâi Rumâneşti, zis-am domnia mea jupâneasei Catrinei, soacra lui Trufanda postelnic, să-ş vie cu nepotu-său Iordachi în ţară şi să-i dau domnia mea toate moşâili. Iară ea n-au vrut să vie, ci au făcut multe amestecături la Ţariigrad, împreună cu Mânui postelnicul şi au făcut multă cheltuială ţărâi. Intr-aceea, domnia mea am dat şi am miluit pre boiariul Momni(i)i mele, Lupul vornicul, cu această moşeie, şi rumânii den Ioneşti, ce sântu mai sus-scriş pentru direaptă şi credincioasă slujbă ce au slujât domni(i)i mele, în tot locul unde au fostu porunca domni(i)i mele şi-a trebili ţărâi şi întru nimic nu ş-au cruţat sângele lui a-1 vărsa pentru domnia mea şi pentru ţară. Şi tot au ţinut această ocină şi cu rumânii den Ioneşti cu bună pace. Iară cându au fostu acum, deaca au trecut 10 ani, venit-au jupâneasa Catrina, soacra lui Trufanda postelnic şi cu nepot-său, Iordachi, feciorul lui Trufanda postelnic, aici în ţară şi ş-au cerşut moşâile ce au avut în ţară şi zicea cum să-ş ia şi rumânii de la Ioneşti să şâ-i ţie, ca şi mai denainte vreme. Iară domnia mea am dat boiariului domni(i)i mele, Lupului vornicul ca să-ş ţie rumânii cu toată moşâia lor den Ioneşti cât se va alege, cu bună pace, cum l-am miluit domnia mea să-i fie moşâie lui şi feciorilor şi nepoţilor şi strănepoţilor.. H HG UIT KOrO NenOKOA'feEMMOMtf flO pGMGHIH rOCflOACTBA MH. Ce 0YB0 H CBGAHTGAÎH fl0A0>KMX TOCnOACTBO MM! ÎK^nAH ErtpB^A BGA EAH H tttfflAH APArOMMp BGA ABOpHHK M tttfflAH PaA^A BGA A0r06T H actfnAH Cmpoe bga bhcthiap h KtfnAH Aîhk^a bga cnATAp h actfriAH IIpGAA BGA KAWMGp H î+Cfc’flAH MhXH'fe BGA CTOAHMK H xtfflAH PaA^A BGA KOMHC H >K^nAH AP'^^UJ'BH BGA nGXApHHK H JK^flAH KOCmAHAHH BGA flOCTGAHHK H tttfnAH ThwpMA BGA CAtfttGp. HcnpABHMK, îK^flAH PaA^A BGA AOro<ţ>eT. H HAnhCAx CmAH Awro4>eT bt» ha cmOAHH rpAAoy oy IIIp'i.roBHipe, M’feCGlţA MApmÎG A' AHH M WT ^AAMA A0 HHHA mGMGHÎe A'femOM ^5pHf2. 98 www.dacoromanica.ro t îw MaTEIO BWEBWAA, MHAOCTÎIO EOttîlO rOCnOAHHT». îw MaTEIO B06B0AA (m. p.) Arh. St. Buc., Colecţia Microfilme Ungaria, Rola 630, cadrele 647-649. Microfilm după orig. de la Magyar orszăgos leveltăr. Kossuth Leveltăr, Român nyelvu iratok; sigiliu timbrat. 1 „Din mila lui Dumnezeu, Io Matei voievod şi domn a toată Ţara Românescă, nepot marelui şi preabunului, bătrânului răposatului Io Basarabă voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele, Lupului vornic şi fiilor lui, câţi Dumnezeu îi va da...”. 2 „Şi de nimeni neclintit, după zisa domniei mele. Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Barbul mare ban şi jupan Dragomir mare vornic şi jupan Radul mare logofăt şi jupan Stroe mare vistier şi jupan Diicul mare spătar şi jupan Preda mare clucer şi jupan Mihnea mare stolnic şi jupan Radul mare comis şi jupan Drăguşin mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic şi jupan Ghiorma mare slujer. Ispravnic, jupan Radul mare logofăt. Şi a scris Stan logofăt în cetatea de scaun Târgovişte, luna martie, 14 zile şi de la Adam până acum, cursul anilor 7153 (1645)”. 70 1645 (7153) martie 15 ţ Mhaoctîeio Eokîeio, Iw Mateio boeboaa h rocnOAHNk. Aaba(t) TOCnOACTBO MH CÎE (IOBEAEnTe rOCflOACTBO MM CB'fc'rfcH G0>K6CTBkNÎH MONACTHph CH'ferOBb’A, XP*M fip'fcMHCmÎH BAAAHHEIţk HAUlk EorOpOAHI^'k1 şi părintelui Ignatii, igumenul şi cu alalţi călugări, ca să fie volnici cu această carte a domni(i)i mele să-şi ia vama dân gârla Spanţovului şi den vama ce va fi partea mănăstirii dân 10 peşti 1 peşte şi dân 10 bani 1 ban den vama şi dân carul de făină 1 obroc, cum au fost de veac, păntru că această ocină şi baltă fost-au miluit dă răposatul creştinul Băsărab voivod. Aşijderea, au întărit şi domnia mea acea milă cu cărţile domnie mele, ca să aibă a-şi luoa vama cum scriu mai sus. Aşijderea, şi voi vameşilor carii sântiţi la Spanţov, în vreme ce veţi vedea ceastă carte a domni(i)i mele, iar voi să aveţi a lăsa oamenii părintelui să-şi ia vama cum scrie mai sus, că aşa iaste învăţătura domni(i)i mele. HnAKO Aa H'feCT no PEM TOCriOACTBA MM. H HCnpAKHHK CAM pEM rocnOACTBA mu. IIhc MApmi’e ei", B'fe a^t xăpîîr. ţ Iw A/IaTEW BWEBWAA, MHAOCTÎIO EOKÎIO TOCnOAHHk. îw /Uateio boeboaa (m. p.) Arh. St. Buc., M-rea Snagov, XVII/4. Orig. rom., hârtie (31 * 19,5), pecete aplicată. Copii ibid.: mss. 354, f. 52 v; 458, f. 31 v-32; Doc. ist., CMXII/65. www.dacoromanica.ro 99 Menţ.: Şerbănescu, M-rea Snagov, p. 135. 1 „Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod şi domn. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei, dumnezeieştii mănăstiri Snagov, hramul preacuratei stăpânei noastre Născătoare de Dumnezeu”. 71 1645 (7153) martie 16 t Adecă eu, Radul vtori armaşu, scris-am al meu zapisu, să fie de mare credinţă la mâna lu Vasiiu paicul, cumu să se ştie că i-am vândutu o vie de prea cale mănăstirei, cu levade câtă iaste până den josul puţului, de a me bunăvoia, ca să-i fie lui moşie şi coconilor lui, moşie ohamnică, dereptu bani gata, 12 000 de bani. Şi mărturie: jupan Marco1 vel armaşu şi părintele iegumenu, popa Ioan ot Delu şi părintele popa Vlaicul de la mitropolie şi părentele popa Dumitru, feciorul popei Nenciulu şi Nica iuzbaşa. Şi păntru credinţa, am pusu şi pecite, să să crează. Pis martie 16 dni, vă leat 7153 (1645). i Radul vfori armaş Nica iuzbaşa t Gherghe logofăt, mărturisescu2. Arh. St. Buc., Doc. ist., XLIII/72. Orig. rom., hârtie (33,4 * 20), 2 peceţi aplicate. 1 MopKO. 2 Semnături autografe. 72 1645 (7153) martie 18 Adecă eu, Petco cu feciorii miei scris-am acestu al mieu zapis ca să fie de mare credinţă la cinstita mâna părintelui igumenului Theodor din sfânta mănăstire Codmeana, cum să să ştie că sânt eu şi feciorii miei rumâni mănăstirii Codmeana în locul Radului Brânzecul ot Bărbăteşti, pentru că m-am tocmit de a mea bunăvoie să fiiu eu rumân în locul lui şi eu şi feciorii miei şi tot neamul în sfânta mănăstire. Iar Radul Brânzecul şi feciorii lui să fie slobozi pentru că am căzutu eu în locul lui rumân la sfânta mănăstire de a mea bunăvoie, pentru că m-am vândut eu de a mea bunăvoie, eu Petco, ughi 35 pol, să fiiu rumân în mănăstire în locul lui, iar el să fie slobod şi în pace de cătră sfânta mănăstire, iar eu să fiu rumân sfintei mănăstiri Codmeana. 100 www.dacoromanica.ro Şi am scris eu acest zapis, eu, Petco, în sfânta mănăstire şi mărturii părinţi bătrâni, anume: popa Dionisie cliserh, monah Ştefan i Rafail, Ilarion i din Curteni, Ilie i David şi tot soborul sfintei mănăstiri şi mulţi megiiaşi, oameni buni dimprejurul locului. I pisah ierei Nedelea ot Răchiţele. Pis measeţa martie 18 dni, vă leat 7153 (1645). Eu Petcul şi pentru credinţare ne-am pus şi degetul. Eu popa Dionisie. Eu monah Ştefan. Eu Rafail. Eu Ilarion. Arh. St. Buc., Ms. 357, f. 35 v. Copie rom. 73 1645 (7153) martie 20 t Eu, Tudor logofăt ot Buj(o)ran(i), scris-am zapisul mieu la mâna cinstit părintelui nostru, Nicula vtori logofăt, ca să fie de mare credinţă păntru că i-am vândut viia de la câmp, cari mi i-au fost moşteană de la părinţii mie ci să chiiamă Lupşoie, însă di viia ci am fost cumpărat eu mai denainte vreme de la u(n)chiu mieu, popa Ghin, pân-n viia Bocăi de lat şi de lu(n)g, di gardul viilor în sus împotriva viei Bocăi pre vâ(r)f este cale pri poalele viei, ci au fost mai denainte vreme a popei lu Ghin. Dici bine să să ştie pre acea cale pân-într-o piiatră ci este hotar despre viile mele să fie tot1 a dumnealui. Şi am vândut această vie de a mea bunăvoie cu ştirea tuturor oamenilor miei, însă dirept aspri 7 000 gata. Şi la această tocmeală fost-au mulţi boieri mărturie: ot Olăneşti, Goran logofăt, ot Sărăcineşti, Chisar postelnic i Costandin pehamic, ot Râmnic, Voico logofăt, ot Arha(n)ghel, părintele egumenul Partenul, ot Bârseşti, Vladul postelnic. Şi am scris eu, Tudor cu mâna me. Pis meseţa martie, 20 dni, leat 7153 (1645). Eu Tudor ot Buj(o)rani. Arh. St. Buc., Ep. Râmnic, LV/9. Orig. rom., hârtie (33 * 21), pecete aplicată. Menţ.: Sacerdoţeanu, Moara din Râmnic, p. 374; idem, Tudor spudei, p. 640. 1 mouim. www.dacoromanica.ro 101 74 1645 (7153) martie 22 f Adecă eu, Petrea cliucer împreună cu jupâneasa mea, Uina scriem şi mărturisim cu acesta al nostru zapis ca să fie de bună credinţă întru cinstita mână a dumnealui, pan Evstratie vtori vistier şi a jupâneasii lui, Elinei vistiereasa, cum să se ştie că ne-au făcut dumnealui bine de ne-au împrumutat cu ughi 770, bani gata, de i-am dat şi noi unde ne-au fost trebile noastre. Dici şi noi pentru căce ne-au făcut dumnealor bine, pus-am satul Ciliianii zălog, pentru credinţa acestor bani, cu zi de acum-nainte până într-un an, tot satul şi cu toţi rumânii şi cu tot venitul de preste tot hotarul oarecât se va alege. Şi să puie omul dumnealui pârcălab ispravnic preste tot satul să asculte toţi de dumnealui la toate ce-i va trebui şi ce va fi venitul să fie tot pre mâna dumnealui, Evstratie vistier şi a cumnată noastră, jupâneasei Elinii vistiereasa. Şi aşa ne-am tocmit cum, de nu-i vom da banii toţi câţi scriu mai sus la zi, cându se va împlea anul, să aibă a ţinea dumnealor tot satul Ciliianii cu toţi rumânii şi cu tot venitul, să-l ţie să-i fie de moşie stătătoriu în veacu. Şi la această tocmeală a noastră fost-au mulţi boiari mărturie: pan Costandin vel postelnic i Loiz vtori cliucer şi Chiriţă vameşul. Aceasta scriem şi mărturisim cu acesta al nostru zapis ca să să ştie şi să să crează. Pentru mai adeverită credinţă, pusu-ne-am mai jos peceţili şi iscala. Pis Pârvul logofăt, martie 22, 7153 (1645). Petre clucer' Ilina1 Kootocvtiv KavTOCKOuCevoi;2 Krţprvroa ţiapTrţpw ta avtofiev3. Arh. St. Buc., Doc. ist., D/6. Orig. rom., hârtie (30 * 20), pecete aplicată. Copie ibid.: Doc. ist., MCXCI/2, f. 4-4 v. 1 Semnătură autografă. 2 „Constantin Cantacuzino”. 3 „Chiriţă mărturisesc cele de mai sus”. 75 (1645 martie 23 - 1654 aprilie) f Paisie, cu mila lui Dumnezeu, patriarhu Sfintei cetăţi Ierusalimului şi a toată Palastina, Asiriia i Araviia i proci. Deaca cu porunca prahoslavnicului şi prea luminatului domnu, Io Matei Basaraba voievoda a toată Ţara Rumânească, întru Duhul Sfăntu prea iubitului fiiu umerenii noastre trimetu-se boiarii cătră voi toţi, egumenii mănăstirilor ţărâi să adevereze şi să ia socoteala de venituri, vite, bucate, moşâi şi alte clătite şi neclătite ale mănăstirilor. într-aceea scriem 102 www.dacoromanica.ro şi întru Duhul Sfăntu porâncim cum carele egumen, mic au mare, va spune tot cu adevărat şi va arăta cătră boiari care scriu mai sus, veniturile cu seamă curată, să fie blagoslovit şi iertat de Dumnezeu. Iar cine cu gând rău va vrea să ascunză adeverinţa şi nu va arăta toate pre amănuntul, ce au priimit când s-au pus la egumenie şi ce au adaos în egumeniia lui să fie afurisit şi blăstămat şi neiertat şi după moarte netopit în v6ci. Petrile, lemnele, herul să să topească, iar ei nicicum, şi să aibă şi blăstemul celor 318 bogonosiţi părinţi care au fost în (os)trov Nicheii. Aşijdirea şi carele den iermonahi, diiaconi şi călugări care se află pre la mănăstiri, de ştiu ceva şi nu vor spune, numai vor ascunde ca să să facă buni despre egumenii lor să fie şi aceia supuşi la acea nedezlegată afurisenie care scrie mai sus, şi să dobândească şi spânzurarea Iudei. Aşejdirea şi boiarii care să vor trimete de la prea creştinul şi luminatul domnu pentru această cerceteală, de vor faţări şi nu vor cerca pre amăruntul şi să spuie cu toată adeverinţa cătră luminatul domnu, faţărind egumenilor, să fie şi ei afurisiţi şi blăstemaţi, cum scrie mai sus şi procopseală să nu vază. Iar de vor căuta toate lucrurile şi vor cerceta tot bine şi vor socoti toate lucrurile cu grijă şi cu credinţă bună, să fie blagosloviţi şi iertaţi de Dumnezeu şi de la umereniia noastră. Aşa am porâncit necurmat şi într-altu chip să nu faceţi. Haiotog eAecp 0eou TtatpiapxTK âyta«; 7i6Aea><; 'IepoaoAriiicov1. Arh. St. Buc., Fotografii de documente, IV/5. Fotocopie după original, fără dată. Copie ibid.: Doc. ist., LIII/10. Datat după Paisie patriarh al Ierusalimului între 23 mart. 164S - 2 dec. 1660 şi Matei Basarab, domn până în apr. 1654. 1 „Paisie, din mila lui Dumnezeu, patriarh al Sfintei cetăţi a Ierusalimului”. 76 1645 (7153) martie 25 t Adică eu, jupâneasa Buica, fata Predii slujer ot Greci, scris-am acesta al mieu zapis ca să fie de bună credinţă întru cinstita mână a cumnată-mieu, pan Evstratie vtori vistier şi a jupânesii lui, Elina vistiireasa, vară-mea, cum să să ştie când au fost acum, în zilile mări(i)i sale, domnului nostru creştin Mateiu Basarab voievod, iar eu, jupâneasa Buica, le-am vândut toate moşia mea de la Cârlomanu ot sudstvo Olt den câmp, din silişte, din apă şi cu rumânii ce să vor afla şi de pretutindinea, oarecât să va alege de preste tot hotarul, ocină aleasă, derept 40 000 de bani gata. Şi o am vândut de a mea bunăvoie, fără de nici o silă, cu ştirea tuturor rudelor mele şi a tuturor ce sânt premprejurul locului, ca să fie dumnealor de moşie şi coconilor în veacu stătătoare, căci că sânt mai volnici dumnealor a cumpăra decât să între alţii streini. Şi de voiu vrea să mai vânzu niscare sate sau www.dacoromanica.ro 103 rumâni sau ţigani sau verice moşie, veri eu, jupâneasa Buica, veri cumnatu-mieu, Petrea clucer, sau soru-mea, jupâneasa lui, Elina, tot să aibă a întră şi a cumpăra dumnealor, Evstratie vtori vistier şi jupâneasa lui, Elina, căci că lor li să cade pre dereptate a cumpăra, că sânt mai volnici decât alţii. Şi am luat toţi banii ce-i scriu mai sus în mâna mea din divan. Şi la această tocmeală a noastră au fost toţi boiarimi mari ai divanului mărturie: jupan Dragomir vel dvomic 1 Radu vel logofăt i Stroie vel vistier i Diicul vel spătar i Preda Brâncoveanu vel cliucer i Costand(i)n vel postelnic i Mihnea vel stolnic i Radu vel comis i Drăguşin vel paharnic i Nicula mare pitar i Ghiorma vel sluger şi Marco vel armaş i Radu vel agă. Şi alţi mulţi carii îş vor pune peceţile şi iscăle. Pentru credinţa, pus-am pecetea şi iscala mai jos, ca să să ştie şi să să crează. Pis az, Pârvu logofăt, martie 25, leat 7153 (1645). Buica, fata Predii sluger şi a doamnii Floricăi. Diicul vel spătar. Radu vel logofăt. Stroe vel vistier. Petre clucer. Costandin Cantacuzino. AuttoAoi; TtooteAviKoi;1. Preda Brâncovea(nu). Udrişte vtori2 logofăt Radul vel comis. Drăguşin vel paharnic. Marco biv vel armaş. Bunea vistier. Crizea paprripux;3. Ghinea mărturisesc ce e mai sus scris. Mihaiu Matei. Preda paharnic mărturie. Barbu paharnic Brădescu. Arh. St. Buc., Doc. ist., DXLVIII/9. Copie rom. 1 „Lupul postelnic”. 2 BEA. 3 „Martor”. 77 1645 (7153) martie 27 Cu mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod şi domn, dat-am domniia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele, Predii postelnic, sin 104 www.dacoromanica.ro Braţul comis ot Uieşti, ca să fie volnic cu această carte a domni(i)i mele să ţie trei rumâni ai frăţine-său, Radului armaş ot Uieşti, anume: Opriş Frăcea cu delniţa lui şi cu feciorii lui i Micul cu delniţa lui şi cu feciorii lui i Stanciul Bălguiu cu feciorii lui şi cu delniţa lui, pentru că au fost dator frate-său, Radul armaş, banului Radul Buzescul ughi 15 şi i-au ţinut în 5 ani. Deci au ajuns cu dobânda ughi 30. Deci banul Radul au trimis oameni domneşti la Radul armaş, pentru acei bani. Iar Radul armaş au sărit la oamenii domneşti şi nu s-au dat să-l tragă. Apoi, după aceea, au trimis la Preda postelnic pentru frate-său Radul, de-au tras multă nevoie pentru el şi multă cheltuială, de au plătit banii banului Radului şi au dat trepede şi cu toată cheltuiala s-au socotit înaintea domni(i)i mele, cum au dat cu tot ughi 51, şi el nimic dator n-au fost, ci tot pentru frate-său, Radul armaş. Drept aceea, domniia mea am dat Predii postelnic ca să fie volnic să ţie aceşti rumâni ce scriu mai sus pentru acei bani. Şi i-am dat domniia mea şi zi până la svcati Ilie, de nu-i va plăti frate-său, Radul armaş, aceşti bani până atuncea, de-acii să fie Predii postelnic stătători de moşie ohabnici. Şi de-acum înainte, să nu mai aibă treabă cu Preda postelnic nici un datornic ai Radului, că n-are Radul armaş nici o amestecătură cu frate-său, Preda postelnic, că sânt ei împărţiţi de multă vrâme, ci să-şi caute la Radul. Iar cine să va ispiti a-1 mai trage sau a-1 bântui, mare certare va petrece de cătră domniia mea. într-alt chip să nu fie, după zisa domniei mele. Ispravnic însuşi domniia mea am zis. Martie, dni 27, leat 1645. Această copie s-au scos asemenea de pe cartea domnească şi cuvintele sloveneşti s-au scris româneşte, t Floru ierei, dascal slovenesc. Arh. St. Buc., A.N., CLXXVI/8. Copie rom. 78 1645 (7153) martie 28, Târgovişte t Mhaoctîio Eoxcîeto, îw MaTew Eacapaea bobboaa h rocnOAmn» BT.COM 3eMAH OlflTppOBAAX03AnAAHeHCKOAIltf. A^Ba(t) rOCflOACTBO MM CÎW flOB€A€NÎH rOCflOACTBA MM CB'fc'rfcM H BOXeCTBeM'feh MOHACTh(p), rAATOAHMAA AlONACTHpA EaH^AO(b) WT BApo(lil) rOCflOACTBA MM, WT E&etf HAexe ecT xP*(m) tbctnob EAAroBeipîA EoropOAiuţe laace bct M6To(x) HA CB'feTA MOHACTh(p) WT TpT»MECKA 36MAM rAArOAHMH A^WKO, XPa(m) IIpewBp'kxeHÎA îhcoyc XphctV h wTkiţtf ertf/weNtf nona Iwama H BCa(m) HHOlţH(M), €AHlţ(J (ipeBUBAe(T) BT. TOrO CB*feTT» WBHT6(a), IAK0 AA 6CT CB*feT0M^ MONACTh(p) IA5K6 6CT BUUJIlie peTCMO C6A0 www.dacoromanica.ro 105 rpOWANÎh Tpntf/\°(B) CT»C nAACGAG G*G C6 30Bg(t) WehAHI^IH Kp64^ao(b) h K'bAA'bpeqjîn Gtaho(b) h M'ba'kgijjÎh wt no K'EAAU^tfw UIT COlfACTRO Etf3Gtf WT nOAW M WT wtfA\tf h WT BOA* II WT CBAAAHqje C6A0B n CEC BT»C X°A°(k). WT no BT»C X°Ta(p), BApe 6AHK0 H3EGpHT CA WT X0TA(p) A° X0TA(p) BAP6 6AHK0 E^Ag(t) no X0TAPM CTApn h egaath, nonele toto cgao rpowAHîe n ci» haacgag g>kg c^(t) bbiujujg pGHGHG, eeiag c^(t) cgao rocnoACKO noKtfne(n) wt noKOHHAro Mhxaio B06B0AA no Acnpn totobm wt bhctîgpîa rocnoACKA. H wt totaa caa\o, B'EC eCT EB|(a) C6A0 TOCnOACKtf Ha(a) pA3A0rA rocnoACKA. A nOTo(A\), KT^AA eCT EE|(a) BT» A^HEI nOKOHHOAttf PaA^AOB BOGBOAA Mmxha, a rocnoACTBiA gm^ epoaa(a) gct cek> cgao rpouiAHin h ct» BGHHNH H CE nAACGAG 6>KG C^(t) BEIUIUIG pGHGHG >KtfnAHo(B) AhTOHÎg(b) ktea\'epa(ui) 3a tfrH pj nAHG3n totobu. H eoaaba(a) ct» c^(t) cîh BBIWG pGMGHH HOBlţH nAKEI B'k Tp’feEOBAHI A X°Pc(b) HAOKG GCT SE|(a) TGTOTA H HGBOAA. H BEIA'feX TOCnOACTBO A\H h KNHTA PaAYAOB BOGBOAA WT nOKS'nGHIG B'E AATO _*3pA h KHHTA AaG£AHAP<>B BOGBOAA, CEIH’k PaAVAOB BOGBOAA H KHHTA AaG^AHAP^ BOGBOAA HaÎAUJ^, CETBOpGHG GAÎHA no GAÎHOW. H BT»C AP^>Ka(a) AhTOHÎG K'EAV'EpAUJ cig whhhg c*e AOEpoA\npno. A noTo(M), kt»aa gct bu(a) b*e abhu Acwh bogboaa, CEIHT» IPg4>AH BOGBOAA, A tttfnAH AhTOHIG K'EAV'EpAUjtfA, WH Ca(m), WT BAArOBOA'fe GA\tf nOMHCAH^) B*E Cp'EAEIJA Grw EorA pAAÎ H pAAÎ A^m» whgm rocnoAApu n ta kw aa gct n 6Mtf noAVAtn» TGpc gct aa(a) h HOKAOHh(a) CIG WMHHG GÎKG C^(t) BHUIUIG pGMGHG CB’feTOMk' MOHACTHptf EaH^AOB, WH WT AOBpOBOAlO GAAH T'EMÎIO WMHHA, Hh(b) A BGMHHIH BCH WH HX GCT npOCTHA A* C^(t) H’feKÎH MAOB’felţH CBOEOAHH. H BHA’fe(x) rocnOACTBO a\h h 3AnnctfA Ahtohigb k'eavepauj 3a mhahobahîg ha CB'feTA MOHACTh(p) EahS'aOB B*E AAT ^xip’M H KHHTA AgWHo(b) BOGBOAA Ha(a) 3AnHC _*3p M C'ETBOpGHG C'E BGAHKOG KAATBO H CE MHOTH BOAApH CBGA'ITGAHH. H B'EC AP'1*>ka(a) cb^ta mohacth(p) Eah^aob cgao rpOlilAHÎG H C'EC nAACGAG GÎKG C^(t) BblWUJG pGMGHG WT TOTA* tf CAMO CT» A^BpOMHpHO. A noTo(A\), k'eaa ecT eei(a) hhha, bt» a^hh rocnoACTBA mh b'e TGHGHÎA A'feW pc3piîr BTiCTAHHAh C'fe C^(t) H'feKÎH AWAI WT FpOUJAHH, no hmg: Ap^row « npAT crw Îwh h Matgh h M^ujat h ha(k) Iwh CT»C npGHIG pGKtfqjG KAKO HA\Ag(t) H WHH WMHH'K ^ CGAO rpOUIAHIG, IA KW HACTH h(a\) HG EEIc(t) npOAAAHG nOHhBWOA\tf MhXAWB BOGBOAA H npmiJG(A) GCT KtfnHO CT^C WTE4^ Gr^MGHA îwAHA H CT» AhTOHÎG KAMApAUl AqjG C'fe np'feuiA c'fe bch 3A ah4^ npc(A) rocnoACTBA mh ^ bgahkih AHBah. Bt» to(a\) rocnOACTBO mm tagaaX m c^A«X no npABA^ h no 3AKo(h) KtfnHO CT» BCH nOHTGHHHA\H npABHTGAH TOCnOACTBA MH H A*X rocnOACTBO A\H ApT»r°WB M BJ4tV ch Iwhob h Matgwb h M^uiatom h ha(k) Îwhob 3akoha x°PeB B| EOAAp ha(a) P'ebauj rocnoACKbi no hmg: 106 www.dacoromanica.ro wt Aabota m AenrkAAT H Etfxtfn h AABHtuoptfA h wt Et^ahiuoapa, 4,pT»>KdH h II'bTptf m Otah h N'fertfA h wt Mageti, Tod^ep h Oahha h vwt 4>^t6hih, M^iuat h wt IIIonp'bAHrA, MtfuiAT Mhaeb, rako aa 3AKAAT Ap'brOW H BpdT erw IwH H MaTEH H MtflUAT H IwH CT.C Clh BblUilUE P6H6HH BOAApii KAKO H6 BBIC(t) HPOAABa(a) HACTH h(m) WT WHHHT» WT rpOUiAHH ilOKOHHOMtf MhXa>OB B0EB0Aa- Ta>KE, KT»Aa 6CT BblA HA A^IHl» H HA COpo(«) A CIH BblUiUiE pEHEHH AWA'i HHKAKOHCE H6 MOrtfT CTiBHpATH 3AK0HA HMA WT HAlaHO H Aa 3AKAa(t) H 6416 MHH^(a) Ha(a) AkHI» 6 MEC'felţH h BT»C H6 MOrtf(T) Aa 3AKAATH HT» WCTa(a) 6CT WT 3AK0(h) H WT C^>KA6HÎ6 WT UPe(a) TOCnOACTBA MH WT B6AHKÎH AmbahS\ H BbiA'fex rocnOACTBO a\h WB6 abb p'bBAiue rocnOACTBA mh h KHHTA Te(x) Bl BOAApH HÎK6 C^(t) BblUiUiE HMEHH «X HA ptfKA WTblţtf er^A\€HA nonA Ioaha h a bc^m KAA^repoM kako h wh hcthhctboba(a) CT» A^UiAMU «x tAK0 H6 H^(t) Te(x) HAOB'feKH HÎK6 C#(t) BHUJ6 nHC HH 6 AH 0 Tp'fcBtf r pOUiAHH IAK0 BblUIA BCfe WHHHE HM (ipOAABAHE UOKOHHOMtf MhXAIOB B06B0AA. Oero pAAÎ h rocnOACTBO mh aa&a(x) CB'feTOMtf MOHACTuptf Eah^aob H WTblţtf ErtfMEHtf nODA ÎWAHA IAK0 Aa GCT EMtf H BCfeM H£pH0pH34EM EAHlţH npHB^A^(T) Ta(m) BT»C C6A0 FpOlUAHÎH TpH^AOB H CT»C f1AAC6A6 E>KE C^(t) BblUiUiE pEHEHE A^AHHO H Bl. WXa(b) A KAAtfrepOM WT (IHlţiA H 3A WCTpA(B) A KTHTOpOM H>KE UOMHAOBa(a) B'fe'IHOE B'bCnOMEHAHÎE. H H6 WT KOrO HEflOKOA'feEHMO (m) no pEMEHl'H rOCUOACTBA MH. H eiţJE 3AKA6HAHÎ6 npHAOJKH rOCflOACTBO Mh: AlţiE KOrO UOKtfCHT CA Aa pA3A6p'few(T) H Aa nOHHpAe(T) CÎA B bl Ui Ui € pEHEHA MHAOBAHÎ6 6>K6 npHAO^KHA CAM ÂHTOHÎE K'bM'bpAUi, TOTO Aa 6CT TPHKAa(t) H AHAT6MA h a4>^Phca(h) wt ca(m) TocnoAT» Eorb h wt thV CB'feTh h>ke bt» HhKÎA WTblţH, AMHH. Ge oyBO h cbeamteah hoaokhx tochoactbo mh: KtfriAH Eapb^a bea BAH KpAAEBCKIH H tttfnAH ApArOMHp BEA ABOpHHK H tttfnAH PaAYa BEA A0r04>6T H tttfnAH OTpOE BEA BHCTÎlAp H tttfnAH A'IHKS’a Be(a) CflATAp H JK^Ua(h) MhXHA BEA CTOAHHK H tttfuAH PaaYa MHXAAH'b BEA KOMHC H I1AH /^p'brS'uiHH BEA IlEXApHHK H HAH KOCTAHAHH KaTAK^3HH0 BEA ilOCTEAHHK. H HCiipABHHK, HAH OYAPHlţlE H'bCWpEA BTOpîh CAOBOilOAOHCHHK. H HHCAX A3, GTOHKA AOro4>ET III'bpBAHOBHHA tf AHBHOIO rpAA^ Tp'brOBHiptf, M'feCElţA MApTÎE KHTW A^Hbl, WT AaAMA To(k) A'feW A'feT X3pHf. ţ îw Mateio bwebwa, mhaoctiio Eokîio rocnoAHHb. îw Mateh boeboaa (m. p.) t Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod şi domn a toată Ţara Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri, numită mănăstirea Banului din oraşul domniei mele, www.dacoromanica.ro 107 din Buzău, unde este hramul cinstita Bunăvestire a Născătoarei de Dumnezeu, care este metoh la sfânta mănăstire din ţara grecească, numită Duşco, hramul Schimbarea la Faţă a lui Iisus Hristos şi părintelui egumen popa Ioan şi tuturor călugărilor, câţi trăiesc în acel sfânt lăcaş, ca să fie sfintei mănăstiri, care este mai sus-zisă, satul Groşanii lui Triful cu plasele, care se cheamă Obidiţii Creţului şi Căldăreştii lui Stan şi Mălăieştii de pe Călmăţuiu, din judeţul Buzău, din câmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului şi cu tot venitul de peste tot hotarul, oricât se va alege, din hotar în hotar, oricât va fi de vechile hotare şi semne, pentru că acel sat, Groşanii, şi cu plasele care sunt mai sus-zise au fost sat domnesc, cumpărat de răposatul Mihai voievod pe aspri gata din vistieria domnească. Şi de atunci încoace, a tot fost sat domnesc, pe seamă domnească. Iar după aceea, când a fost în zilele răposatului Radul voievod Mihnea, domnia lui a vândut acest sat, Groşanii şi cu vecinii şi cu plasele care sunt mai sus-zise, jupanului Antonie cămăraş, pentru 160 ughi bani gata. Şi au dat aceşti mai sus-zişi bani iarăşi la trebuinţa ţării, unde a fost greutatea şi nevoia. Şi am văzut domnia mea şi cartea lui Radul voievod de cumpărătură în anul 7130 şi cartea lui Alexandru voievod, fiul lui Radul voievod şi cartea lui Alexandru voievod Iliaş făcute una după alta. Şi a tot ţinut Antonie cămăraş aceste ocine cu bună pace. Iar după aceea, când a fost în zilele lui JLeon voievod, fiul lui Ştefan voievod, jupan Antonie cămăraşul, el singur, de a lui bunăvoie s-a gândit în inima lui pentru Dumnezeu şi pentru sufletele acelor domni şi ca să-i fie şi lui pomană de a dat şi a închinat aceste ocine care sunt mai sus-zise sfintei mănăstiri a Banului, el, de a lui bunăvoie, însă numai ocina, ogoarele, iar vecinii, pe toţi el i-a iertat ca să fie nişte oameni slobozi. Şi am văzut domnia mea şi zapisul lui Antonie cămăraş de miluire la sfânta mănăstire a Banului în anul 7140 şi cartea lui Leon voievod după zapis 7140, făcute cu mare blestem şi cu mulţi boieri martori. Şi a tot ţinut sfânta mănăstire Banul, satul Groşani şi cu plasele, care sunt mai sus-zise, de atunci încoace cu bună pace. Iar după aceea, când a fost acum, în zilele domniei mele, în cursul anilor 7153, s-au ridicat nişte oameni din Groşani, anume: Drăgoi şi fratele lui, Ion şi Matei şi Muşat şi iarăşi Ion, cu pâră, spunând că au şi ei ocină în satul Groşani, că părţile lor n-au fost vândute răposatului Mihai voievod şi au venit împreună cu părintele egumen Ioan şi cu Antonie cămăraş de s-au pârât cu toţi de faţă înaintea domniei mele la marele divan. întru aceea, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege, împreună cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am dat domnia mea lui Drăgoi şi fratelui său, Ion şi lui Matei şi lui Muşat şi iarăşi lui Ion, legea ţării 12 boieri pe răvaşe domneşti, anume: din Udaţi, Albotă şi Lepădat şi Buhuci şi Albişorul şi din Bălişoara, Dârjan şi Pătru şi Stan şi Neagul şi din Maxen, Toader şi Oancea şi din Futeşti, Muşat şi din Şopârliga, Muşat al lui Milea, ca să jure Drăgoiu şi fratele lui, Ion şi Matei şi Muşat şi Ion cu aceşti mai sus-zişi boieri că nu au vândut părţile lor de ocină din Groşani răposatului Mihai voievod. Astfel, când a fost la zi şi la soroc, aceşti mai sus-zişi oameni nicidecum n-au putut aduna legea lor deplin şi să jure şi încă 108 www.dacoromanica.ro au trecut peste zi 5 luni şi tot n-au putut să jure, ci au rămas de lege şi de judecată dinaintea domniei mele, din marele divan. Şi am văzut domnia mea amândouă răvaşele domniei mele şi cartea acelor 12 boieri, care sunt mai sus cu numele lor, la mâna părintelui egumen popa Ioan şi a tuturor călugărilor, cum au adeverit şi ei cu sufletele lor, că n-au avut aceşti oameni, care sunt mai sus-scrişi, nici o treabă în Groşani, că au fost toate ocinele lor vândute răposatului Mihai voievod. De aceea şi domnia mea am dat sfintei mănăstiri Banul şi părintelui egumen popa Ioan ca să-i fie lui şi tuturor călugărilor, câţi vor fi acolo, tot satul Groşanii lui Triful şi cu plasele, care sunt mai sus-zise, dedină şi de ohabă, iar călugărilor de hrană şi de întremare, iar ctitorilor care au miluit, veşnică pomenire. Şi de nimeni neclintit, după spusa domniei mele. încă şi blestem am pus domnia mea: dacă cineva se va încumeta să strice şi să calce această mai sus-zisă danie pe care a făcut-o însuşi Antonie cămăraş, acela să fie blestemat şi anatema şi afurisit de însuşi Domnul Dumnezeu şi de 318 sfinţi părinţi care sunt în Nicheia, amin. Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Barbul mare ban al Craiovei şi jupan Dragomir mare vornic şi jupan Radul mare logofăt şi jupan Stroe mare vistier şi jupan Diicul mare spătar şi jupan Mihnea mare stolnic şi jupan Radul Mihalcea mare comis şi pan Drăguşin mare paharnic şi pan Costandin Catacuzino mare postelnic. Şi ispravnic, pan Udrişte Năsturel al doilea logofăt. Şi am scris eu, Stoica logofăt Şărbanovici în minunata cetate Târgovişte, luna martie a 28-a zi, de la Adam cursul anilor, anul 7153 (1645). t Io Matei voievod, din mila lui Dumnezeu domn. Io Matei voievod (m. p.) Arh. St. Buc., M-rea Banu, IX/17. Orig. slav, perg. (34 * 54), pecete timbrată. Cu o traducere din 1804. Alte trad., mss.: 186, f. 18 20; 196, f. 102 103. 79 1645 (7153) martie 28, Târgovişte t Bt» XptiCTA Bora EAAroB'fepmti, EAAroMecTHRÎH h Xphctoawehbh H CAMOAP'hKABHEIH ICO MdT^eH EdCApABT» B06B0^A, E0KÎ6IO MHAOCTItO H BOKÎeAVh AApOBAHÎe(A\) U’BAAAAIOlţJOAVfe’ H rOCflOAhCTBtftOipOM B^tCetl 36AVAH $Yrp0BAA)(ÎHCK06 6lţJ6>K6 H 3AflAAHHHCKHM CTpAHAAV AaVAa(iIj) H 4>ArApAUJB XeP4e(r) EAAr0np0H3B0ABIX rOCtlOACTBA aui ti cboh(av) EAArbIH (At) np0H.3B0A6HÎ6AV, MMCTÎ6AVE H CB'feTAÎeAVb CpT^lţeAib rOCflO^CTBA MH H AApOBAX'K C'EH BT»C6 MbCTNÎH H EAArOOBpA3HM XP>1C0B0Ah TOCnO^CTBA MH CB'feT'feli H BOKeCTBH'feH AVOHACTbip rAAf0A6AVAr0 KAA^p^lUAHH, r^OKe www.dacoromanica.ro 109 6CT XPAMb CB'feTArO B6AHKO Mk’MSHHK'b AhMhTpîC M WTblţtf 6rOYM6H^ fjApAAAMtf H B'bC'feM'b HNOKWM XHBtflţJÎH (m) B'b WBbIT'feAH TOM, IAKO j\A GCTT» CB'feT'feH MONACTHpH K'bAAk’pk’llJANH T KOMATH COAb, WT OKHA UIT r HTÎwpA, Aa HMATb B'bSbIMATH Hp'bHlţH WT CB'feTAA MAHACTH(p) B Bl HI 6 BMC WT TAM WT WKNA HA B'bCAKO A'feT (10 T KOMATH COAb j\A B^A^t) CB'feT'feH MAHACTtt(p) HAHKAHBCHÎ6 H HHOKw(m) B'b (lHlţltf, A ('OCdOA'bCTBA Mtf H nOMHBUJblHX nOKOHHblX pOAHTGAb 6r0 B'feHHblH (lOM'feHb B'b B'feKbl. T'feMb pAAV H 3AKAHHAHÎ6 (10CTABHXWM: (10 WIUT.CTBÎ6 TOCdOACTBbl, Koro TocdOA'k Eon» H3B6pe(T) rocnoAapb butii 3cmah Eaaujko6, hah WT CtBP0AHh(k) HAUJh(x) HAH WT1 HHH0(lA'f»M6HHK'b, Aa AlţJG nOm»T£(t) H HOHOBh(t) H OYTBp'bAd(T) CÎH XPnCOB^A TOCnOACTBA MH2, TOrO TocnOAb Eon» aa noHT»T6(T) h aa ct»xpanh(t) B'b rocnoACTB'fe ero h bt» b^a^4Jih(^) BTfeivfe ero aa oyhokoh(t) AipeAHxie hb noM'bTe(T) H H6 dOHOBH(t), HT» pASA'fepeiT) CT.H XP^COB^A TOCdOACTBA MH, TOrO AA 6CT TPT»KA6(t) H AHAt0.6MA H AtjjtfpHCHT WT THÎ CB'feTbIHX WTblţb HÎK6 COy(t) B'b NHK6H H Aa HMa(t) [M6]3CT'b CT» IOyA^ h CT» ApîlO HA CAh(h) M^CTO. Ge>Ke OYBO H CB'feA'feTGAH dOCTA[BA]3Tfe6M TOCdOACTEO MHI actfdAH EApB^A B6A EAH KpAAGBCKH H HctfdAH APdr0MHP B6A AB°PHHK H tttfdAH PaAYa B6A AWrW6T H KtfdAH CTpOA B6A BHCTIlAp H tttfdAH ^IHK^A B6A CdATAp H Kfe’dAH IIpCAA B6A KAiOMAp H actfdAH MHXH'fe B6A CTOAHHK H tttfdAN PaAYa B6A KOMHC H XctfdAH ApArtftlJHH B6A d6XApHHK H ÎK^dAH KoCTAHTHHb B6A nOCTCAHHK. H 6T B’b ctoahh rpAAY Tp’broBHiţie, M'feCGlţA MApTΣ KÎÎ A*»HH. WT Aa*MA T6M6HÎ6 A'feT ^3pHr. ÎW MaTGIO BW6BWAA, MHAOCTIW EOKÎIO TOCdOAHHb. lw MATCIO B06B0AA EACApABA B06B0AA Eo>KÎfO MHAOCTÎW li EOKÎeAVh AApOBAHÎeAVh WEAAAAMlţJOMH M rOCnOACTBOVOLţJOMM B'LCOH 3CMA6 OYrrppoBAAx'ÎHCKoe eipeace 3a(iaah6hckh(m) ctpaha(m) Amaa(uj) h OArApA(ut) xepne(r). EAAronpoH3BOAbi(x) tociioactba mh mcbohmt» EAAThlMTi np0H3B0A6HÎ6MTi, MMCTIBAiT» H CB'tTAI 6A\T> Cpi» AhUCAIVh rocnoACTBA mh, iako (ipocaabhtih npocAABA'MiiAro ma Bota h ct> caabob BT>3neceuJAro a\a ha np'fecTOA'fe CB'feTono'tHBUJUx poaitbah rocnoACTBA MH, Ce>K6 AAPOBa(x) rOCnOACTBO MH ^H BC'fe(x) MHCTHÎH H EAAr0WBpA3Hhl H npeAnOHHTAHHhlH cexe HA (a) B'hC'feMH MHCTÎH AApo(s) HACTOAlţJIH, www.dacoromanica.ro 111 CÎH XPHCOB^A TOCnOACTBA MH CB't'rfeh GOaceCTBN’fch MOHACTHp TAATOAeMATO Kt>aa^poyiuahh «rAe>K6 ecT XPAM CB'fcTOro bbamko mVm6mmkt» MHpOTOMHBATO ^HMhTpie H WTblţtf eTOlfMeHA fiapAAM H B'bC'fe(M) HHOKo(m) WBlţieH JKHT6AI0 B'b WGUT6(a) TOM, IAKO AA 6CTT» CB'feT'fen MOHACTtt(p) B bl IU 1116 (1HC BT»Ca(x) BAMA WT EAATA C6AOB HoPAHm(m) uit coyactbo RXaoavhi^a laace gctt» kw (a) AhKhpeiţiH bt»c nto goyA6(t) XOAOK^ H WMHHA WT HA HopAMM KOAMKO 6CTT» X0TAPHCAHA H H36pAH6HA CbC T€X *A 3A KOA'tph XOTApHHl^H 01( KAM6HA1 ti Ol( GAAT H OlfCTA rp-bABH MTO ce 30Bb(t) EopMA AO HTA6JK6 A°CTH>KH XOTAp^A MOHACTupeB B'b A^T»(r) H B'b Ulhpo(T) 6AHK0 H3WBp'feTAI0T CA BT»C Aa gVa^T’) CB'feT'feu mohacth(p) 3a a^Ahh^ h 3a oifTBepKAeHÎe n hhokw(m) B'b nuqj(^) h bt» wcTpastf, nonele ci'e CB'fcTAA mohacth(p) K'bAA&’pouiAHiM BblUJUie p6M6HHA CbTBOpHXO (m) TOCnOACTBO MM WT WCHOBAHÎA 6A &0M& E05K6CTBHA KAKO H AP^H B0T0B6HNAHH rOCllOAApbl 6^6 WT Ha(c), npe*A£ Ha(c) BblBUIH H OYTBepAHXo(/u) TOCnOACTBO MH Cb A^Ahh£ n CT» B6MHHH C'bC KOAMKO Bblc(T) Ha(m) Aahh0 WT EorA B’bCAXA£P*HTe(A) • TaîKB CT»(m) npHAO)KHXO(Av) TOCnOACTBO MM no CB'fcTAA MOHACTHp K’bAA^’pOUJAHÎH H Cb cîe WNHHM Cb B*bC MTO BO^A^TT» XOAOK^ WT nO CI6 WMHHA» WT HA C6A0 HopAHÎM M Aa MMa(t) CB’feTbIX WTblţH BT»3ATH CÎ6 BAM'b B'b BCfcKO A^(t) M Aa 6CTT» Olf MHpHO WT KT» BT»Cm(x) BAM6U1ÎH KOTOpÎH X°K6(t) BbITH nOKpAfOljji'H; HMXţ'O Tp’fcGtf Aa He HMa(t) B'bHHTH 01f BAMA CB'kT'kh MOHACTm(p) HHKOAHKH IAK0 Aa G^A^TT» TOCnOACTBO MH M pOAÎTGAM TOCnOACTBA MM B'k'lHO B'bCnOMHMAMie B B’feKbl, nOHCîKe KTO ce C^(t) nOK^CHTH M BAAKOBATH, TOTO MAOB'fcK'b 3 AA wprîe B’bCnpVHMAe(T) WT B’b TOCnOACTBA MM. Tam paaî no waiecTBîe rocnoACTBA mm, koto Eon» M3Bepe(T) euth rocnoAAp'b 3emae fiAAtUKoe, ham wt cp'bAbtţA nAOAA tochoactba mm, mam WT C'bpOAHHK'b HAUlbl(x), HAM WT HHOnAeMeHHK, Aa Aljie M0MHT6(t) M nOHOBH (t) M tfTBp'bAn('r) CÎH XPUCOB^A TOCnOACTBA MM, TOTO ToCnOAT» Eon» aa ta nOHMTe(T) m aa ct»xPamm(t) B'b rocnoACTB'fc ero m a B'b b^a^mjm B'fenAx A0YmA er0 oifnoKoeme. A AiţieAHKe ne noMHTe(T) m ne nOHOBH(t) m ne oifTBp'bAn(T) cVm xPhcob^a tochoactba mm, toto aa 6CTT» Tp’bKABT'b H AHAtO»6MA M a4>^PHCa(h) WT THÎ CB'fcTbl WTblţH HHC6 c^(t) B'b Hhk€h m aa hmat mac(t) cb I^aa n ct» ApÎA ha eAn(n) macto B'b B'kKbi h ha BTopo npHuiecTBîe rocnoA* Eota h cmaca HAUiero Îhc\(ca XpHCTA Aa eCTT» ctnApHHK'b XPAM CB'feTOM AHMHTp'l'e. Oe>Ke O^BO H CB6A6T6AÎH nOCTABA'teM'b TOCnOACTBO MH: ÎK^nAH EApB^A B6A BAH KpAA6BCKbl M tttfnAH ^pATOMMp B6A ABOpHHK H tttfnAH PaA^A B€A AOTO^eT M tttfnAH OTpOe B6A BMCTIlAp H tttfnAH AÎHK^A B6A CnMTAp M *tfnAN IIpeAA BeA KAlOMAp M ÎK^nAH MHXH'fe B6A CTOAHMK M Kfe’nAH PaA^A B€A KOMMC M tttfnAH AP’kT^UIMH B6A n€XApHMK M tttfnAH KoCTAHAMH B6A nOCT6AHHK. H HCnpABHMK, CAM p€Me TOCnOACTBA MH. 112 www.dacoromanica.ro H HAimcAX *3, II'kpB^A Aoro6T Bi» HACTOAHh rpAAY TpT»roBnqi0, M'fecei^A MApTÎe AKHh h WT &AAMA AA2Ke A° HKIH'fe T0M8HI6 A'tjTOM, bt» A*feT xâpiir. Iw Mat8W bw6bv»aa> mhaoctîw Eoxîio rocnoAHHi». îw MaT8K> B06B0AA Adecă eu, Mănea Groşanul, feciorul lu Crăciun Nuţei, scris-am acesta zapis al mieu la1 mâna părintelui Ştefan igumenului şi a tot săborul sfintei mănăstiri Tismenei, păntru că m-am fost vândut sfintei mănăstire la părintele Grigorie igumenului, derept 6 000 de bani, cu ficiorii miei şi cu moşia me cu toată. Deci apoi, decă eu ieşit părintele Grigorie dinigumenie şi au fost părintele Ştefan igumen, deci apoi mi-au părut rău căci m-am rumânit sfintei mănăstiri şi banii încă nu mi-au fost dat toţi. Ci am mers cu părintele Ştefan2 igumenul nainte divanului, la Mathei voievod în Târgovişte şi m-au judecat cu lege dereaptă să întorc banii sfintei mănăstire cu dobândă 5 ai, zece în 12. Ci mi-au făcut să dau bani 6 000, ci banii n-am avut să-i dau toţi gata, ci am dat bani gata 3 000 şi derept ceialalţi bani, datu-mi-em moşia din Groşani cât mi se va veni parte mea de cătră altor fraţi, jumătate de pre uscat şi den pădure şi den apă şi din câmp şi din tot hotarul cât mi se va veni. De acum nainte trabă să nu mai aibă nici eu, nici feciorei miei, nici nime den neamul mieu până va fi sfânta mănăstire, păntru căci am dat de bunăvoia mea, că m-au ajunsu legea cu divanul. Dereptu acea, am pus şi mărt(u)rie megiaşii miei; den Groşani, Mareş i Radul i Lupşa şi din sfânta mănăstire, părintele Ştefan şi duhovnicul Onofrie i Petronie stareţ i Procopie stareţ şi alţii mulţii părinţi şi oameni buni. Şi păntru credinţa, pusu-mi-am degetele, că pecetie n-am avut. Mareş. Radul. Arh. St. Buc., M-rea Tismana, XIII/58. Orig. rom., hârtie (31 x 21). Datat după hrisovul domnesc din 1645 aprilie 2. Copie ibid.: mss. 329, f. 198 v-199; 335, f. 183 v 184. 1 Al/. 2 OmAAH. www.dacoromanica.ro 115 83 1645 (7153) aprilie 2, Târgovişte t Mhaoctîsw Eoacîeto, îw A/Iateh Eacapaba bobboaî h rocnoAUHi» b’ecoh 3eah h scfe(M) hhokom, 6AHLţH KHBtflJJH BT» WBHT’tlAH TOM, lAKOKe J\A 6CT CB’feT’feH MOHACTh(p) BHUI6 nhC WMHHtf tf rpOUIAHH UIT ctfACTB° Top 2Kh(a) IVEAM6 MAC(t)1 BCAX M’EHH€(b) rpOUIAH^A, CHH*E Kp^MlOH NtflţeB, BAp6 6AHKA H3B6pe(T) ce uit noAio h wt uitfMtf h wt boaa h wt ceAAAhtpe ccaob h wt no B*EC XOTApOM, 3AH65K6 6CT TOrO MAOB'feK’E M’EHH’fe NtflţBB WH 6CT Bh(a) 6Ah(h) MAOB’feK’E MerÎAUjtf Ha(a) A^A'ha ero UIT rpOtUAHH. A nOTo(M), KT»Aa 6CT Bh(a) HEIH’fe, B*E ABHH TOCnOACTBA MU, A U|(h) C6 B'ECTAHh(a) Tepe C6 npOAA(A) BeMHH*E CB’feT’feH MOHACTHptf ThCM'feHeh CEC CEIHOBH ero h cec Bcfex A'tA'»* ero 3A AOEpoBOA-t ero no Bp’feMe k*eaa bhc(t) er^MeHA ta(m) TAhropie h ^takmha ce ctfT b*e ^(h) 3a $ Acnpn. A nocA'fe, ako H3ATfe3h (a) rAnropîe wt ertfMenîe h ctoaa bhct er^M6HA Ot64>AH B*E M6CTO erO, A Ail’EHH’fe rpOUIAH^A w(h) nOAHTA(A) np^x pei&qjT kako H'fecT ce c#(t) eh (a) iipoaa(a) k6hhh’e uit AoapoBOA'fe ero noMTO pAAÎ H’fec(T) eh (a) a*(a) hobi^îh Bcex 3a nA*EHO h npiHAe(T) npe(A) rocnoACTBA mu tf bcahkîh ahbah Tepe cenp’feuie ce 3a AHiţtf cec er^MBHA AH WT ThCM'feHA. fii» To(m) TOCnOACTBO MH CEM rA6AA\ h c^ahX no npA(e) h no 3ako(h) Eojkîio KtfnHO cec bchxmh mhcththmi npABHTeAÎH rocnoACTBA mh h aoct6Sa(a) bct 3akoha h ahbah^a no A/l’EHH’fe rpOlilAH^A 1AKOX6 A* nOBpATHA HOBlţÎH CB'feTOM# MOHACTh(p) ct»c ahxbo ha a6C6(t), ABAHAAece(T) bt» ne(T) toaimh mhhht ACnpn 5. TeM pAAÎ, A/l’EHH’fe rpOLUAH AKO BHA’feA CHlţe, WH HOBlţHH BCHX H’feCT HMAA Aa Aac(t) NT» T’EMÎW 6CT Aaba(a) pKe HHXTO UIT CEpOAHHKH 6rO, noHTO pAAÎ aaba(a) w ecT w(h) 3a A0BP0B0ATfe ero kako BHA'fex0^ rocnoACTBO mh h 3Annc wt p^ka ero no whhh’e cec mho^h A°BpH awa’ih CB6AHT6AÎH HAnHCAHH B*E 3AHHC, HA HMC WT TAM^ WT FpOUJAHH: AlApeUJ H PaAVA H A^nUIA H UIT CB’feTAA MOHACTh(p) A^Xwbhhk^a VUHOpi*6 H IleTpoHîe CTApen h IIpoKonîe CTApen n mho^h aioa’i’h- Cero paa'î AAA°X H rocnoACTBO mh cb^tom^ eo>k6CtbhÎh MOHACTHp^ THCM’feHA tAKOTKe A* 6CT CB’fe’rfeH MOHACTH(p) CIA WMHH’E, MAC(t) A/l’EHH6H WT rpOUIAHH, BCAX no B1>c X0TdP0M 2A A^A"10 « 116 www.dacoromanica.ro BTi k’TBp'LtfAeHi'e, nOHEîKE ECT CMlţE A°CT£Sa(a) 3AK0HA H CS’îKAeHÎA H H6 WT KOrOîKAO HEflOKOA'feEIIMO nop«3A\0 rOCnOACTBA MU. OSKE H CB6AÎT6AIH nOCTABMX°M TOCnOACTBO MMI JK^flAH EApE^A B6AHKÎH GAH KpAAEBCKArW H ÎKtfnAH ^pArOMHp B6AHKÎH ABOpHHK H ÎKfc’nAH PaAY* B6AHKÎH A0r06T H ÎKtfnAH OTpOE ÎEpA B6AHKÎH BHCTÎtapW H KtfriAH MttXH'fe B6AHKIH CTOAHHK H tttfflAH PaAYa MmXaaHA BEAMKÎH KOMHC H KtfflAH BEAHKÎH (lEXApHHK H JK^flAH KwCTAHAHH KaTAK03HH0 BEAHKIH nOCT^AHHK. H HClipABHHK, (1AH PaAYa BEA AOrO<ţ>6T. H A3, AOro4>6T HAI1HCA (X) Bl» HACTOAHH rpAAY Tp'troBHijje, M'fecei^A AnpnAi6 b a^hh h wt Aaama aa}Kb ao HMH’fe, B'k CErO (1I1CAHIA, T6H6HÎA A*feTO(m) BT» A'fcT p<3pHT. Iui Mateio bwebwaa, mhaoctîio EoîkiW rocnoAHHb. 1(0 MateW boeboaa (m. p.) t Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod şi domn a toată Ţara Ungvovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei, dumnezeieştii mănăstiri numită Tismana, hramul Adormirea Născătoarei de Dumnezeu şi părintelui egumen Ştefan şi tuturor călugărilor câţi trăiesc în lăcaşul acesta, ca să fie sfintei mănăstiri mai sus-scrise ocină la Groşani, din judeţul Gorj, însă toată partea1 lui Mâinea Groşanul, fiul lui Crăciun al Nuţei, oricât se va alege din câmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului şi de peste tot hotarul, pentru că acel om, Mâinea al Nuţei, el a fost un om megiaş, pe dedina lui din Groşani. Iar după aceea, când a fost acum, în zilele domniei mele, el s-a sculat de s-a vândut vecin sfintei mănăstiri Tismana cu fiii lui şi cu toată dedina lui, de bunăvoia lui pe vremea când a fost egumen acolo Gligorie şi s-au tocmit la preţul 6 000 aspri. Iar apoi, dacă a ieşit Gligorie din egumenie şi în locul lui a stat egumen Ştefan, Mâinea Groşanul, el a ridicat pâră, spunând că nu s-a vândut vecin de bunăvoia lui, pentru că nu i s-au dat banii toţi deplin. Şi a venit înaintea domniei mele la marele divan de s-a pârât de faţă cu egumenul Ştefan de la Tismana. întru aceea, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după legea lui Dumnezeu împreună cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi a ajuns legea şi divanul pe Mâinea Groşanul, ca să întoarcă banii sfintei mănăstiri cu dobândă la zece, doisprezece în cinci ani, fac 6 000 aspri. De aceea Mâinea Groşanul, dacă a văzut astfel, el n-a avut toţi banii să dea, ci a dat numai 3 000 aspri şi pentru ceilalţi 3 000 aspri a dat sfintei mănăstiri partea lui de ocină de la Groşani, toată, din uscat şi de peste tot hotarul, ca să-i fie sfintei mănăstiri de dedină şi întărire, călugărilor de trebuinţă, iar Mâinea al Nuţei să nu aibă nici o treabă şi amestec cu această ocină, (cu) partea lui de acolo, nici el, nici fiii lui, nici nimeni din rudele lui, pentru că a dat-o el de a lui bunăvoie, cum am văzut domnia mea şi zapis de la mâna lui, pe ocină, cu mulţi oameni buni, martori, scrişi în zapis, anume: de acolo din Groşani, Mareş şi Radul şi Lupşa şi de la sfânta mănăstire, duhovnicul Onofrie şi Petronie stareţ şi Procopie stareţ şi mulţi oameni. www.dacoromanica.ro 117 De aceea, am dat şi domnia mea sfintei dumnezeieştii mănăstiri Tismana, ca să-i fie sfintei mănăstiri această ocină partea lui Mâinea din Groşani, toată, de peste tot hotarul de dedină şi de întărire, pentru că astfel a ajuns legea şi judecata şi de nimeni neclintit după porunca domniei mele. Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Barbul mare ban al Craiovei şi jupan Dragomir mare vornic şi jupan Radul mare logofăt şi jupan Stroe Fiera mare vistier şi jupan Mihnea mare stolnic şi jupan Radul Mihalcea mare comis şi jupan Drăguşin mare paharnic şi jupan Costandin Catacozino mare postelnic. Şi ispravnic, pan Radul mare logofăt. Şi eu, Dumitru logofăt am scris în cetatea de scaun Târgovişte, luna aprilie-2 zile şi de la Adam până acum, la această'scriere, cursul anilor în anul 7153 (1645). Io Matei voievod, din mila lui Dumnezeu domn. Io Mateiu voievod (m. p.) Arh. St. Buc., M-rea Tismana, XIII/18. Orig. slav, hârtie (43,5 * 29), pecete timbrată. Cu o traducere din 1844; alte traduceri ibid.: Doc. ist. MCCXXXI/232; mss. 329, f. 199 şi 335, f. 173-174. EDIŢII: Slav şi trad., Ştefulescu, Doc. slavo-rom., p. 522-526; idem, Tismana, p. 317-318; idem, Din trecutul Gorjului, p. 119 120; menţ.: Giurescu, Stud. de ist. soc., p. 290; Tanoviceanu, Doc. importante, p. 5. 1 Ad. interlinear. 84 1645 (7153) aprilie (4) Târgovişte t Mhaoctîbk) Eoatfeio, îw Matcm Eacapaba bobboaa h rocnOAtnit». 4,ara(t) rocnOACTBO «n cîe noBeA'feriîe rocnOACTBA «n părintelui egumenului Neofit de la sfirita mănăstire Menedicul hram sveti Necolai ca să fie volnec cu această carte a domni(i)i mele şi cu sluga domni(i)i mele na ime [...]’ de să-ş întoarcă 100 de vedre de vin pr[itoc]2 de la egumen Climen de la mănăstire Vaideei, hram Sveti Necolaie, pentru că au fost cumpărat igumenul Neofit 1 ţigan anume Vasilie de la egumenul Clima, dereptu aceste vedre de vin pritoc ce scrie mai sus, [i]ar acum nu i-au fost ţiganul cu pace lu Neofit egumenului, ce l-au luat Irimie Dabija moldoveanul, al cui au fost. Deci au [veni]2t egumenul Neofit aici naintea domni(i)i mele la divan, de s-au pârât de faţă cu egumenul Clima, ce au rămas de lege şi de judecată denaintea domni(i)i mele den divan. Dereptu aceea, am dat domnii mea egumenului Neofit ca să fie volnecu cu acea(s)tă carte [a] domni(i)i mele şi cu sluga domni(i)i mele ce scrie mai sus, de să ia 100 de vedre de vin pritoc d[e la]2 egumenul Clima, acest vin ce scrie mai sus şi de nimenile opreală să n-aibă. [Hnako]2 H'fecT, no (ten rocnOACTBA Atn. 118 www.dacoromanica.ro IImc tf Tp'broBHijje, AvfecenA AnpHAîe [...]3, bt» a^t p<3p?îf. t îw Matbw bw6bwaa, mhaoctîw Eojkîw rocnoAMNk. Arh. St. Buc., Doc. ist., CXXIV/181. Orig. rom., hârtie (29 x 12,5), pecete aplicată. Copii, ibid.: MDCXLIV/30; ms. 172, f. 298 v; B.A.R., ms. rom. 3 699, f. 25. EDIŢII: Potra, Contrib. ist. ţiganilor, p. 227-228. 1 Loc alb în orig. 2 Loc rupt în orig. 3 Loc şters în orig. 85 1645 (7153) aprilie 5 t Jupan Diicul vel spatar i jupan [...j'vel cliucer scris-am voaă vamişi, vă facem ştire că aicea, naintea noastră vinit-au părintele de la sfânta mănăstire, de la Sfânta Troiţă, de au spus cum că li opriţi venitul lor ce iaste de la baltă2, de pri moşiia mănăstirii de la Părăipan. Dar în ce chip opriţi voi vinitul mănăstirii? Să căutaţi în vreme ci viţi videa răvaşul nostru, iar voi să aveţi a le darea ce iaste vinitul mănăstirii, cum au luat şi cum până acum la alalţi domni şi la alalţi vamişi, aşa să aibă şi acum. Nimic să nu li opriţi din ce le va fi cu direptul partea mănăstirii, că apoi voi ştiţi. Aceasta v-am scris, într-alt chip să nu fie. Pis measiţa aprilie, 5 dni, leat 7153 (1645). Arh. St. Buc., Doc. ist., CCCVII/34. Orig. rom., hârtie (16 * 20), sigiliu inelar în ceară verde. Copie ibid.: M-rea Radu Vodă, XLVIII/7, f. 2 v. EDIŢII: Potra, Doc. Bucureşti, p. 103-104. 1 Loc'alb în orig., probabil Preda. 2 B'kAm'k. 86 1645 (7153) aprilie 6 t Adecă eu, popa Vancea şi cu frate-mieu, Mihail şi ficiori(i) miei, anome: Duca şi Stanciul, scris-am zapis nostru să fie de mare credinţe cum să să ştie că ne-am înfrăţit cu Tudur logofăt, de l-am dăruit cu toată partea a noastră de ocenă www.dacoromanica.ro 119 den Sâmbotini, de câmp, de pădure, de apă cu seliştiile şi din dealul cu viile de preste tot1 hotarul verecât să va afla. Iar Tudor logofăt, pentru frăţie ne-au dăruit cu bani gata ughi 20, ca să fie lui moşie stătătoare în veac. Şi la această tocmeală fost-au mărturie: popa [Gheorghe duhovnicul]2 şi diiaconul Radul şi Stan al Stepcei. Şi din Sâmbotini, când au călcat moşiea, au fost: Albul păhamic ot tam şi Grăjdan spătariu i Manta. Şi am pus şi blestem, cene să va scula să spargă ac(ea)stă frăţie a noastră, au den ruda noastră, au di fraţi cari au cu noi moşie, acela să fie anătema şi afurisit de 318 oteţe iji sut vi Nichei, păntru că i-am întrebat pre toţi. Şi pentru credinţa ne-a(m) pus şi degetile. Pis measeţa aprilie, dni 6, leat 7153 <1645). t Eu, popa Vancea j Eu Mih(a)il t Eu Duca t Eu Stanciul t Eu popa Ghinea mărturie şi Ghinea al A(n)drei3. Arh. St. Buc., Colecţia Ion Ionaşcu 1/61. Orig. rom., hârtie (32,5 * 21), 4 peceţi aplicate. 1 mtfm. 2 Rupt, întregit după ms. rom. B.A.R., A 3287, f. 154v. 3 Semnături autografe. 87 1645 (7153) aprilie 6 Scris-am eu, popa Vancea, acesta al mieu zapis să fie de mare credinţă la mâna logofătului Tudor, să să ştie că i-am vândut o silişte de la unchiu mieu, Dumitru, lângă beserică, ce mii-au fost dat de pomană şi un loc de la Stanciul Gheţeş din Dăieşti, ce să chiiamă locul „la mormânte”, drept bani gata 900. Şi am vândut de a mea bunăvoie şi pentru credinţă pus-am şi degetul. Pis measeţa aprilie 6 dni, vă leat 7153 (1645). Eu Duca. Eu Stanciul. Eu popa Vancea. Eu popa Ghinea mărturie. Şi Ghinea1 al Andrei. B.A.R., A 3287, f. 47. Copie rom. 1 I’dHM'fe; cf. doc. aprilie 6, 1645, Arh. St. Buc., Colecţia Ion Ionaşcu 1/61. 120 www.dacoromanica.ro 88 1645 (7153) aprilie 7 f Adecă eu Stanciul, feciorul Lupului de Mâstâneşti, să se ştie cum am vândut 1 i pol pogon de vie în dealul Mâstâneştilor vornicului Tudor de Răteşti, dereptu ughi 7. Şi am vândut de a mea bunăvoie, cu ştirea a toate rudele şi a toţi megiiaşi(i) den sus şi dempreju(r)ul locului, ca să fie vornicului moşie stătătoare şi domniei lui şi feciorilor şi nepoţilor şi strănepoţilor. însă să (să) ştie că acest pogon şi jumătate sântu alăturea cu viile Tatului de Mâstâneşti. Şi cându am făcut această tocmeală au fost mulţi oameni buni mărturie, anume: Nedelco izbaşa de Priseaca i Dan de Valea Boului i Stan Putcavel de Vaideel i Goran postelnic de Răteşti, Vişan i Oprea. Şi am scris eu, dascălul Radul, april 7 dnă, vă leat 7153 (1645). Stanciul lui Căpşună Goden postelnic de Mâstâneşti Nedelco iuzbaşa Dan Stan1. Arh. St. Buc., M-rea Slobozia lui Enache, XI/9. Orig. rom., hârtie (22 * 20), 1 sigiliu inelar în tuş. Copie ibid.: ms. 314, f. 412. 1 Semnături autografe. 89 1645 (7153) aprilie 9 Cu mila lui Dumnezeu, Io Mateiu Basaraba, voievod şi domnu. Scriem domniia (mea) ţie, Anghele ot oraş Floci, către aceasta îţi fac în ştire domniia mea, de vreme ce vei vedea această carte a domni(i)i mele, iar tu să cauţi să-ţi iei banii de la părintele igumenul de la Vaideei, ughi 100, care bani ai dat lu Meiotă împrumut şi să ţie părintele igumenul moşiia lui Meiotă, de la Sărăţeni, 300 de stânjăni, din uscat şi din apă, să nu facă într-alt chip, că voiu trimite domniia mea de-ţi va face foarte o certare mare, pentru că e mai volnec părintele igumenul a ţine zălog acea moşie, sau, de va fi de vânzare, să o cumpere el. Iar să vei fi făcut au case acolo pre acea moşie, au coşări, să fie volnic părintele să le spargă şi să le răsipească de acolo. Şi zapisul ce ţe-au făcut Meiotă să i-1 dai la mâna părintelui, pentru că aşa easte învăţătura domni(i)i mele. Şi însumi am zis domniia mea. Aprilie 9, leat 7153 (1645). Iscălitura gospod. Arh. St. Buc., Ms. 314, f. 183 v. Copie rom. www.dacoromanica.ro 121 90 1645 aprilie 9, Târgovişte t Mhaoctîgk) Eoxîeio, îw A/Iat6K> Eacapaba bo€boaa h rocnoAHHi» bt»com 3bmag OifrrppoBAA)(î6CKoe. ^aba(t) rocnoACTBO mh cîe noBGA'bHÎe rocnoACTBA mm IÎÎhhtgÎ^b), chht» Kaahho(b) [TtiK^t^a h bpat ero]1 Tpoc’fe wt Gki»iahh wt cS’actbo Etf3i»tf m ci» chhobh ero, eAHiţeace Eon» a^Poba(x), tAKoace a* mo gct wihht» tf Cki»iahh wbaihkh a«a BA14JO h(x) Ka[ahh Tt»]1kS’tS’a bt»ca(x) wt noAio m wt uiOMtf h wt CS’xa H WT Cn»AAAHl|i6 CGAo(b) H WT B0Aa [m CT»c] 1 EpOAOBC 3A BOAGHHlţT» wt nocBS’Aî, BAp[e gam]'ka ce xtm(t) h3bpa(t) wt no b*i»c xotapo(m) H C1»C B1»C A°X°AOKo(a\) WEAH6K6 WT [...]' CHHT» E6C6(b) TpeTArO Aba» flOHGJKG Bm(a) CTApA h npABA WHMHT» »(x) M B1.C AP'I'I^Aa]1 CT»C AO^pO MHpHHO A° np’fe AbHH P*AYA KOeBOAA 6a(h)a Bh(ct) A’feTo(M) ^ipA. A kt»aa 6Ct em(a) TorAA, a Tat^a w(h) ci» bi»ctahh(a) ct»c np[tfx -]1 3 HMB6 h npîhAe(T) np'fe(A) M«xaahg(b) ehb b ab0Phhk wt nT»TpT»AA[ye Ta$KG Bl» To(m) MhXAa[hg] ABOpHHK, w(h) TA6Aa(a) h c^am(x) no npABA^ h no 3akoha m aa(a) ha cpe(A) h(x) tPh Merîiaui ha mmb: wt OMEMMetf, Waha [wt E]1i»Hfe’Aei|JHl ToAAep h wt OKl»iaHH, HaH KpOIAAl». Ta>K6 Bl» To(m) CÎ6 BHUI6 Tp« MerÎAUlH CMlţe TAKMHAH KAKO A* AP'1»*h(t) IţÎHTb H C1»C BpAT 6rO HO MHOrO C1»C AB6 HHB6, 6Ah(h) HA Bpi»TOrpAAY APdr^A1‘(B) A AP^(r) Hh(b) HA Ahhhh ha wrop homto pAAÎ aa(ct) baijiom ch Kaahh [Tt»k^t^a]‘ hobi^T roTOBH wt AP^rn erAA noKtfnn(A) cîe Bnuie peienîe wmhm», a AptfrA W1HH1» HTO 6CT WCTa(a), WHH Aa APT»*h(t) TOeTArO Aba wt Aga E'kce(B) kako Bnuie nnc. H ha(k) aa gct IţHHTeţB) h bpat ero TpOCe(B) W1HH1» Ra(k) tf Gk1»IAHH WT [a&i]1 AP^f-tlACKl» WT Aba Hepneţe) noAOBmio wt npe(3) bi»c xotapo(m). H bha'Mx) rocnoACTBO mu h khh(t) Te(x) Tpn MerîiauiH snuie nnc 3a wCTpoeme kako Bnuie nnc ci»c mho^h MeriauiH cbcaîtgaio no hmc: H'fertfA Ăli»pKtfAecKtf [...]' fiOHHHK^A H CtAHHIOA KpOHA€CK^A H APA™6 H [-]1 T'bAB’fel H AP^OAUip H AVn H H6A6AKO H CTApA MApTA, T6TKa(m) h(x). Cero paaî, aaA°(x) ct»m rocnoACTBO mh U,îht6(b) h bpat ero rpocfe, chhobh Kaahho(b) Tt.[k^a] 1 iaKO>Ke aa mo eCT wihht» A'feA'nno H Bl» WXa(b) CHHOBo(m) H BH^Ko(a\) H npTfeBH^ieTO(A\) H HG WT Koro>KAO HenoKOA’bBHMO nopH3A\o rocnoACTBA mh. Ce*e o^eo h cbcaîtgaio nocTABH(x) rocnoACTBO mh: k^bam Eapb^a B6A BAH K[pAAeBCKh]‘ H ÎK^nAH APAr°MHP BBA AB<>PHHK H JK^HAH PaAYa B€A AOrO<|>eT H ÎK^HAH [G]Tpoe BCA BHCTÎlAp H >K^nAH A'HK^A B6A CflATAp H >K^nAH IIpeAA B€A KAWlAp H >K^nAH [Mh]x[h]4 B6A CTOAHHK H JK^HAH PaAYa B6A KOMHC H ÎK^HAH AP'krtfinHH BBA neXApHHK [h JK^IIAh] 1 KoCTAHTHH BGA nOCTeAHHK. H HCnpABHHK, ÎK^nAH PaAYa B6A Aoro<|>eT. 122 www.dacoromanica.ro H HAnnCA(x) A3, OoApe tf Tp'broBhijie, ArfecenA AnpriA*! abhh, wt ÂAAMA ^0 HHH'fe, B A'feT *3p(tir). îw MAT6W BW6BWAA, a\haoctîk> „EojkTw r [(XnOAHHh] ÎW MAT6W B06B0AA (m. p.) t Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod şi domn a toată Ţara Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Ţ[inte]'a, fiul lui Calin [Tăcutul şi fratele lui]1 Grosea din Scăiani din judeţul Buzău şi cu fiii lui, câţi i-a dăruit Dumnezeu, ca să-i fie ocină la Scăiani însă partea tatălui lor, Ca[lin TăŢcutul toată din câmp şi din pădure şi din uscat şi din vatra satului şi din apă [şi cu]1 vaduri de moară, de pretutindeni oricât se va alege de peste tot hotarul şi cu tot venitul însă din [...]* fiul lui Besea a treia parte pentru că a fost veche şi dreaptă ocină a lor. Şi au tot stăpânit cu bună pace până în zilele lui Radul voievod, când a fost anul 7130. Iar când a fost atunci, iar Tatul, el s-a ridicat cu pâră [...]' 7 ogoare şi a venit înaintea lui Mihalcea, fost al doilea vornic din Pătârlatge...]1. Astfel întru aceea, Mihal[cea] vornic, el a cercetat şi a judecat după dreptate şi după lege şi a dat între ei trei megiaşi, anume: din Sibiceu, Oana, [din BŢănuleşti, Toader şi din Scăiani, Nan Croială. Astfel, întru aceea, aceşti mai sus-zişi trei megiaşi astfel au întocmit ca să stăpânească Ţintea şi cu fratele lui mai mult cu două ogoare: unul la grădina lui Dragul, iar celălalt ogor la Anini la ogor, pentru că le-a dat tatăl lor Calin [Tăcutul]1 bani gata de la alţii când a cumpărat această mai sus-zisă ocină, iar cealaltă ocină ce a rămas să stăpânească a treia parte din partea lui Besea, cum este mai sus-scris. Şi iar să-i fie lui Ţintea şi fratelui său Grosea ocină iarăşi în Scăieni din partea drăgăiască, din partea lui Cernea jumătate de peste tot hotarul. Şi am văzut domnia mea şi cartea de întocmire a acelor trei megiaşi mai sus-scrişi cum este mai sus-scris, cu mulţi megiaşi martori, anume: Neagul Mărculescul Ţ..]1 Voinicul şi Stanciul Croilescul şi Dragoe [...]* şi Tălveci şi Dragomir şi Lupu şi Nedelco şi bătrâna Marta, mătuşa lor. De aceea, am dat domnia mea lui Ţintea şi fratelui său Grosea, fiii lui Calin Tăfcutul]1 ca să le fie ocină, dedină şi de ohabă, fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit după porunca domniei mele. Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Barbul mare ban al Craiovei şi jupan Dragomir mare vornic şi jupan Radul mare logofăt şi jupan [S]troe mare vistier şi jupan Diicul mare spătar şi jupan Preda mare clucer şi jupan [Mi]h[n] ’ea mare stolnic şi jupan Radul mare comis şi jupan Drăguşin mare paharnic [şi jupan]1 Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Radul mare logofăt. Şi am scris eu, Soare în Târgovişte, luna aprilie 9 zile, de la Adam până acum în anul 71(53). Io Matei voievod, din mila lui Dumnezeu domn. Io Mateiu voievod (m. p.) www.dacoromanica.ro 123 Arh. St. Buc., Doc. ist., CVIII/6. Orig. slav, perg. (31 x 47), rupt, pecete timbrată. Datat după divan. Cu o traducere din 1783. 1 Loc rupt In orig. 91 1645 (7153) aprilie 10 Adecă eu, Dionisiia călugăriţa băneasa scris-am şi mărturisescu eu cu acestu zapis al mieu ca să să ştie cum că am închinat eu şase pogoane de vie i cu 7 stânjini de ocenă din dealul Vemeştilor, cu buţile şi cu toate vasile şi cu casa de la vie la sfânta mănăstire ce să cheamă Duşco, hramul Preubrajăniia, ca să fie mănăstirii de moşie, iară noao şi părinţilor noştri pomană în vecie. Şi ne-au scris morţi(i) şi pre noi la sfântul pomelnicu, vi(i) suflete, anume: Mariia i Dragomir şi Catafii monahi şi Manole i Stoica, imea Neacşa i Radoslav i Dionisiia monahii i Mariia i Sooare i Petru i Sora i Evan i Sora i Nichifor. Şi dacă voiu muri, să-mi 'slujască călugări(i) şi să mă îngroape în sfânta monastire şi să mă grijască cu toate ce va trebui. Iară după moartea me, să n-aibă nimene treabă din rudeniile mele cu această moşie, nici nepoţi(i) miei, nice părintele episcopul de la Buzău nici altu nimene, căci sântu moşiile mele. Şi le-am dat eu la sfânta monastire [şi] Duşca i la mănăstire(a) Banului la Buzău, hram Blagoveştenie Bogorodiţă, la mâna egumenului, popa Samoil. Şi am pusu şi blestem, care om va vre, din ruda mea, să ia mila de la monastire şi să spargă pomana me, oricine va fi, acela să fie procletu şi afurisita de 318 oteţi ce sântu de la Nicheia, şi să aibă parte cu Iuda şi cu Ariia la un loc. Aceasta mărturisescu. Hhako a* H'feCT. Aprilie 10, leat 7153 (1645). Arh. St. Buc., Ms. 186, f. 103v-104. Copie rom. 92 1645 (7153) aprilie 10 t Mhaoctîw Eottîew, Iw Matbw bu>6bu>aa h rocnOAHtn». limite rocnOACTBO mh voao mărturiilor carii mărturisiţi Draghii ot Grozeşti, ot Mehedinţi, anume: Radul Grozea ot Valea Ludului i Dragomir ot tam i Stoica ot Broşteni i Radul ot Pileşti i Tanasie ot Orbeşti i ot Vrabeţi, Drăghici i Novac i Neagoe i ot Ploştină, Crăciun i Alexa. Cătră aceasta vă dau ştire domnia mea, pentru că aicea, naintea domni(i)i mele venit-au părintele Ştefan egumen ot 124 www.dacoromanica.ro Tismena, de-au spus pentru acest om, pentru Draghia, cum easte rumânu mănăstirii de moşie den Ploştină, iar Necula ot Stângăcea, elu-1 trage rumânu den Stângăcea, apucat de leg(ă)tura lu Mihai vodă. Şi au arătat şi un răvaş al vostru de mare mărturie cum l-au fost apucat legătura lui Mihai vodă în Ploştină şi iaste şi de moşie de acolo. Şi au fost ieşit Draghia, tatăl lui, pre moşia mănăstirii den Ploştină, de-au mersu în Grozeşti, iar pre moşia Tismenei. Deci acest lucru am lăsat domnia mea pre sufletele voastre, cum deca veţi vedea ceastă carte a domni(i)i mele, iar voi să căutaţi, cum veţi şti, aşa să faceţi. Şi scrisoarea voastră de iznoavă la domnia mea să ştiu. Aceasta vă scriu. Hnako a* trfecT. H HCnpABHHK CAM p6H rOCflOACTBA MH. IlhC A(iphAÎ6 7 ANH, BT» A'fex *3pHr. | îw MaT6W BW6BWAA, MHAOCTÎIO EOJKÎtO rOCflOAHHk. | Iw MAT6W B06B0AA noneB4 Drăgoiu. | Bejan h cpAT ero2, Dragul, j Chirilă. t Toader. ţ Neacşul cht» Stan, bhKk Flocoşanului. t Bonca. t Pamiia. t Rădoiu h spAT erw2, Voinea. t Radul Cemicăi. t Mătală. www.dacoromanica.ro 125 t Vlădimir. t Puia. I Buncea. t Cârstea Jurculescul. t Danciul, cht. Drăgoiu. t Gâdea cu nepot-său. t Iepure-mort. t Raşa, t Filcea. t Stoica Cioroiul. t Miclea. t Gancea. t Iputica. t Neagoe. t Manea. t Neagoe al Cârsticăi. t Rancea cu 2 feciori, t Dragul, t Cârstea. t Pătru, cht. Codriş. | Neagul. t Şurca cu fiiu-său, Nan. t Ianache al Puii. j Radul, cht. Iugăi. t Danciul, bh^k mtfpCAHOBtf5. t H EpAT ero, Cârstea. t H cht. Bodei. t Dragomir, cht. Gancei. t Micul; cht. Beleiu. t Necula, cht. Burlan, t H Manea EpAT erw. t Cernea, t Drăgan. t Cârstea Gochiob6. t Radul, bh^k7 Leului. Petre clucer Să să ştie şi rum(â)nii ce se-au răscumpărat de la Petrea cliucer şi de la jupâneasa lui, Elina: t Floc(o)şan ct»c chh ch1 t Voinea. t Vasilie. t Frâncul. t 1 fecior al lui Chirii, anume Albul. 126 www.dacoromanica.ro t 1 fecior din Cacaleţi, anume f Radul. Petre clucer8. Arh. St. Buc., Doc. ist., D/8. Orig. rom., hârtie (32 * 18,5). Copie ibid.: MCXCI/4, f. 6. 1 „Cu feciorii lui”. 2 „Cu fratele lui”. 3 „Fiul lui Leul”. 4 „Fiul popii”. 5 „Nepotul lui Tursan”. 6 „Sosiiului”. 7 bhS’h. 8 Semnătură autografă. Adecă eu, Drăghici logofătul sin Dragului ot Afumaţi, scris-am acesta al mieu zapis şi l-am dat la mâna megiiaşilor de Smârciu, anume Manea i Luca i Stoian i Oprea i Stanciul i Miclea i Dan i Neagoe i ot Viiane, Vladul i Stoian i Stanciul i Stan i Cârstiian ca pentru să le fie de mare credinţă, cum să se ştie că le-am vândut den partea mea jumătate de ocină de la Smârciu, dereptu 5 220 de bani gata. Şi am vândut de a mea bunăvoie şi fără nici o silă ca să le fie lor moşie vecinică, lor şi feciorilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor. Mărturii şi adălmăşari au fost: popa Stan ot Viiane i Vlaicul ot tam i Anghel i Tatul i Iane i Radul Gorăngoaş i Drăgan şi alţi mulţi megiiaşi şi oameni buni ot Afumaţi. însă ocina merge din apa Cricovului până la Amarul. Pis aprilie 11 dni, vă leat 7153 (1645). M-zeul de istorie al j. Prahova, inv. nr. 134. Orig. rom. EDIŢII: Simache, Cotropirea pământurilor, p. 127. t Adecă eu, Pătru şi cu frati-mieu, Cemat, ficiorii Milcei, scris-am a nostru zapis la mâna Danciului căpitanului, ca să fie de mare credinţe păntru că i-am vândut moşie din Mărăcini, însă stânjinii 25 den hotară până hotară şi den câmp şi 94 1645 (7153) aprilie 11 95 1645 (7153) aprilie 12 www.dacoromanica.ro 127 den tofa şi den apă, preste tot hotarul. Şi i-am vândut de a noast(r)ă bunăvoie, fără nici o silă. Şi când i-am vândut această moşie fost-ao bir de ţară, banii 25. Şi i-am dat acea moşie să plătească banii 5 de bir partea mea şi pă acea moşie mi-au dat unu bou preţuit, drept banii 700. Şi mi-(a)u dat banii gata 300. Şi când i-am dat această moşie, o-m dat cu voia tu(tu)ror oaminilor noşt(r)ii şi cu a părtaşilor. în(să), când o-m tocmit, fost-au unchiu-mieu, Staico şi unch(i)u-mieu, Stepan şi alţi oaminii bunii din sat mărturie: Stoica Ghinescul cu frate-seu, Dumitru şi u(n)cheaşul Lăudat şi ficiorii lu Stan, anume Vâlsan şi frate-seu, Preda. Aceştii oaminii buni1 toţi au fost mărturie. Şi păntru credinţa ne-a(m) pus peceţili. Measeţa aprilie 12 dni, vă leat 7153 (1645). Eu Staico. Eu Stepan. Eu Stoica. Eu Dumitru. Eu Lăudat. Eu Vâlsan. Eu Preda. Arh. St. Buc., Ep. Râmnic, XCVII/1. Orig. rom., hârtie (32 x 21,5). Copii ibid.: Doc. ist., CMLXXI/378. 1 etfNÎe. 96 1645 (7153) aprilie 12 t Adecă eu, Stan postelnic ot Miceşti, împreună cu soţiia mea, Pârvana şi cu fiiu nostru Tudosie, mărturisim cu acest zapis, să fie de mare credinţă la mâna Stanciului logofăt şi a Oprei logofăt ot Budeşteni, cum să să ştie că ne-am vândut toată parte dă moşie, preste tot dân hotar până în hotar, dân Budeşteni, toată câtă easte ocina budeştănească, şi dân Dobroieştii dă Jos preste tot, şi dân Crângoreni1 câtă se va afla preste tot, a patra parte dă preste toate hotarăle, moşie Stoicăi Colţii ot Budeşteni, păntru că această moşie a fost dată zestre dă Stoica Colţ fii-sa, Pârvanei. Şi am vândut dă bunăvoia noastră, dereptu bani gata ughi 26, cu ştire tutoror megeiaşilor. I mărturie: ot Budişteni, Vasilie i braţ Stan şi popa Bran i Oprea 'logofăt i Radoslav postelnic ot Bogaţi, uncheaşul Vlad, snă ego popa Sava i Tudor i Marin şi alţii carii vor mai pune jos peceţile. Şi am scris eu, Paraschiva diiacon ot sfânta mitropolie. Pis aprilie 12 dni, vă leat 7153 (1645). 128 www.dacoromanica.ro Stan postelnic. Pârvana. Vlad. Popa Sava. Arh. St. Buc., M-rea Cotroceni, V/10. Orig. rom., hârtie (32,5 * 20), sigiliu inelar în tuş. Copie ibid.: ms. 690, f. 71 v., cu data martie 12. 1 Kp'hhKOp'fchM. 97 1645 (7153) aprilie 12, Târgovişte t Cu mila lui Dumnezeu, Io Mateiu Basarab voievod şi domn a toată Ţara Românească, dat-am domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei şi dumnezeieştii episcopii din oraşul domniei mele de la Buzău, unde easte hram Cinstita Adormire a Născătoarei de Dumnezeu şi părintelui episcop Ştefan Buzevschi şi tuturor călugărilor câţi vieţuiesc întru acest lăcaş, ca să fie sfintei episcupii moşie la Verneşti din sud Buzău, însă toată partea de moşie a lui Larion episcopul şi a frate-său, lui Ivan din Verneşti, câtă moşie au ei de moştenire şi de cumpărătoare, din câmp şi din pădure şi din apă şi din siliştea satului şi din dealul cu viile şi cu case din deal şi cu case de la oraş şi cu grădini şi cu locuri de câmp, şi cu casele lui Larion de la Verneşti şi cu locul şi cu tot venitul, cât au fost cumpărat Larion de la feciorii Oprinei, anume: de la Baico şi de la Staico şi de la Costea şi de la Gherghe, toată partea lor de moşie, însă stânjeni 171. Pentru că au fost cumpărat Larion episcopul această mai sus-zisă moşie de la feciorii Oprinei ce s-au scris mai sus, drept 20 000 aspri turceşti şi drept un cal bun, încă din zilile răposatului1 Alexandru voievod, feciorul Mircii voievod, de când au fost curgerea anilor 7083, cum am văzut însumi domnia mea şi cartea lui Dragomir judeţul cu 12 pârgari din Buzău de cumpărătoare, şi cartea bătrânului Alexandru voievod. După aceea, când au fost în zilile răposatului1 Şărban voievod, iar Larion episcop, el au fost dat în mâna lui Efrim episcopul Trufăşilă de la Buzău ughi 300, numai aşa să-i ţie fără nici o nevoie. Deci dup-aceea, când au fost în zilele răposatului1 Radului voievod Mihnea, după moartea lui Larion episcopul, iar oamenii lui, ei s-au sculat de au fost pârât înaintea Radului voievod pe sfânta episcupie de la Buzău pentru aceşti 300 galbeni. într-aceea, Radul voievod, pă gurile lor au fost trimis de au robit pe sfânta episcupie de la Buzău şi au luat pentru'aceasta ughi 300 galbeni 600, pentru un ban, altul. Apoi pă urmă, Radul voievod domnia lui au fost dat moşiile şi viile şi toate moştenirile lui Larion episcopul să fie zălog la sfânta episcupie de la Buzău, pentru acei bani, şi tot au fost pi seama sfintei episcupii. www.dacoromanica.ro 129 Iar dup-aceea s-au sculat oamenii lui Larion episcopul de au fost luat toate moşiile lui Larion de la sfânta episcupie înapoi, de au rămas episcupul şi fără bani şi fără de moşie. Apoi, când au fost acum în zilile domniei mele, iar părintele episcopul Ştefan de la Buzău, el au venit înaintea domniei mele în marele divan de s-au jăluit şi au spus cum că au fost robit sfânta episcupie atuncea pă gura lor, fără nici o vină. întru aceea şi domnia mea însumi am trimis cartea domniei mele la 10 boiari şi cartea părintelui nostru vlădicăi Teofil mitropolitul cu mare afurisenie. însă boiarii, anume: de la Odobeni, Ianiu logofăt şi Lefter şi din Vemeşti, Stanciul şi Jipa postelnic şi de la Potoceni, Vetrea şi Armega şi din Bănceşti, Nastasie şi de la Mărăcineni, Sava cel mare şi Sava căpitan şi Necula Botoşanul şi Vasilache şi Carşote, ca să caute şi să adevereze foarte bine pă dreptate, au fost daţi acii bani ughi 300 de Larion episcopul la sfânta episcopie de la Buzău sau nu, şi fost-au robit sfânta episcopie cum iaste mai sus-scris sau nu. Pentru aceea, aceşti 12 boieri de mai sus-zişi ei nu au vrut să caute nimic, ce-au umblat cu ciocotniţii şi au mânat vremea un an şi tot n-au vrut să caute de rândul sfintei episcupii. Drept aceea, şi domnia mea, deaca am văzut aşa vicleşugurile lor, am căutat şi am judecat după dreptate, şi după legea lui Dumnezeu împreună cu cinstitul şi preaosfinţitul părintele nostru arhiemitropolit vlădica Teofil şi cu toţi cinstiţii boierii domniei mele, şi însumi domnia mea am dat sfintei episcupii de la Buzău ca să aibă a ţinea toate moşiile şi viile lui Larion episcopul, de la Vemeşti, cum easte mai sus-scris, şi cum au fost dat şi Radul voievod Mihnea pentru aceşti 300 galbeni, ca să fie sfintei episcupii de moştenire în veci şi de întărire, iar lui Larion episcopul şi frate-său, lui Ivan, să le fie lor vecinică pomenire şi de către nimenea să nu să clătească, după zisa domniei mele. Iată dar şi mărturii am pus domnia mea pe: jupan Barbul vel ban al Craiovei i jupan Dragomir vel dvomic i jupan Radul vel logofăt i jupan Stroe Fiera vel vistier i jupan Diicul vel spatar i jupan Mihnea vel stolnic i Preda vel cliucer Brâncoveanul i Radul Mihalcea vel comis i Drăguşin vel pehamic i jupan Costandin vel postelnic. Şi ispravnic jupan Radul vel logofăt. Şi eu, Dumitru logofăt, am scris în scaunul cetăţii Târgoviştii, aprilie 12, vă leat 7153 <1645>. Arh. St. Buc., Ms. 171, f. 188-189. Traducere. 1 p'hflOWCAmtfAtftt. 98 1645 (7153) aprilie 12, Târgovişte f Zet bolearii hotărnici ai sfintei mănăstiri Menidicul şi ai părintelui Neofit, eg(u)men, po ime: ot Bădeni, Barbul căpitan i ot Sărata, Dragomir iuzbaşa i ot Cislău, Dragul iuzbaşa i ot Odobeni, Lefter i Giurgea i ot Puţintei, Lupşă vornicul 130 www.dacoromanica.ro i ot Mărăcineni, Sava lu Avram i Sava căpitan i Mirean i Vasilachi i Alexi ceauş i Radul grămăticul ca să cate şi să hotărască ocina sfintei mănăstiri Menidicul de la Fureşti jumătate şi de la Clociţi jumătate şi Poiana Goicelul jumătate şi la Săruleşti partea mănăstirii de cătră alalţi părtaşi de ocină să le hotărască şi să le împietrească, să puie pietre şi semne. însă părintele egumenul Neofit să hotărască, iar părtaşii de ocină să picnească cum va fi mai pre dreptate. Iar la Câmpulungeni să hotărască câmpul şi locul de hrană deosebi şi pădurea iar deosebi, cum vor afla aceşti 12 boiari cu ale lor suflete. Şi zioa la Rusalii. Hotamic Iordachi vornic. Pis Dumitru logofatu la Târgovişte, aprilie 12 dni, vă leat 7153 (1645). t ICD Matem bwebwaa, mhaoctTw EokTw rocnOAmrh. Arh. St. Buc., Ep. Buzău, XXXVII/19. Orig. rom., hârtie (19,5 x 16), sigiliu în chinovar. Duplicat la XXVII/20. Copie ibid.: Doc. ist., MDCXLIV/31; ms. 172, f. 298 v-299. Menţ.: Panaitescu, Obştea, p. 98, 104. 99 1645 (7153) aprilie 15 Adecă eu, Dumitru ot Urşani scris-am zapisul mieu la mâna vătafului Nedelco ot Râmişti, ca să fie de mare credinţă, precum să să ştie că'i-am vândut locul de la Sârbi, ce merge alăturea cu al Vlăduşinilor şi cu al popei lui Pătru. Şi eu i-am vândut partea mea, să fie moşie stătătoare şi ohabnică. Şi am vândut, drept bani 80. Şi mărturii, anume: Filimon i Pătru i Vintilă i Işfan. Şi pentru credinţa, mi-am pus şi degetul mai jos, ca să să crează. Aprilie 15 dni, leat 7153 (1645). Eu Dumitru Găulan. Arh. St. Buc., Ms. 713, f. 680v-681. Copie rom. 100 1645 (7153) aprilie 15 ţ Eu, Neagul armaşul cu fameia mea, Muşa scriem şi mărturisim cu cest zapis al nostru de nime nevoit, nici îndemnaţ, ce de a noastră bunăvoie, cum să se ştie că am vândut noi de a noastră direaptă moşie în Stănceşti stânjini cinci şi jumătate pre moşie, derept bani gata 250. Şi o am vândut Stoicăi den Stănceşti aceşti stânjini câţ scriem mai sus. Şi mi i-au dat banii toţ deplin. Derept aceea, ca să-i fie lui şi feciorilor lui ocină şi moşie nerăscumpărată în veci. www.dacoromanica.ro 131 Şi la aceasta tocmeală a noastră fost-au mărturii pre nume: popa Fătul den Tătărani şi din Zoreşti, Mircea snă Burlan1 şi din Stănceşti, uncheaşul Dumitru i Baico şi din Tăbăruşti, Tetiu şi mulţi oamini buni, tineri şi bătrâni. Şi pentru credinţa, pusu-ne-am şi degetele ca să se ştie. Pis measeţa aprilie 15 dni, vă leat 7153 (1645). Erei Fătul. Arh. St. Buc., Ep. Buzău, XXXI/5. Orig. rom., hârtie (15 * 20). Copie ibid.: ms. 171, f. 302 v. EtfpAAAH. 101 1645 (7153) aprilie 15, Târgovişte t Zed megiiaşii ai lu Păiş şi a nepotu-său, lu Udrişte den Crângu şi ai Costei, feciorul Dabcei de Cucul, ot sudstvo Sac, po ime: ot Şipăreşti, Balea lu Ogluz i ot Moceşti, Radul, snă Vlădan i ot Cucul, Oancea e ot Crângu, Malo1 Mihnea i ot Nucet, Ianiu i ot Cioceni, Manea, cht» Aaujkabm2, ca să caute şi să adevereze pentru ocina de lângă Plavie, ce easte alăturea, fostu-o-au cumpărat Păiş şi frate-său, Oancea de la popa Dragul călugărul în zelele lu Şerban voievod, au fostu-o-au cumpărat de la Dabcea, tatăl Costei? Deci, de o va fi fost cumpărat de la Dabcea, să şi-o ţie Păiş şi cu nepotu-său, Udrişte cu bună pace. Iar de o va fi cumpărat de la popa Dragul, iar să adevereze cu sufletele lor cum va fi pre dereptate şi zioa la Ispas. I ispravnic Tanasie portar. Pis Lepădat u Târgovişte, measeţa aprilie 15 dni, vă leat 7153 (1645). t ÎW MaT6K> BW6BWAA, MMA0CTÎ6W EottîlO rOCflOAHMT». Arh. St. Buc., M-rea Sf. Ioan din Bucureşti, IX/1. Orig. rom., hârtie (16,5 * 15,5), sigiliu în chinovar. 1 „Cel Mic”. 2 „Fiul lui Laşcu”. 102 1645 (7153) aprilie 15 f Adecă eu, Petrea vtori cliucer împreună cu jupâneasa meaj Elina, fata Predii biv vel slujer şi a jupâneasii lui, Floricăi, scriem şi mărturisim cu acest zapis al nostru ca să fie de mare credinţă la cinstită mână a dumneaiei, doamnii 132 www.dacoromanica.ro Ancăi şi a cumnatu-său, jupânului Costandin vel postelnic şi a ginere-său, jupâ-nului Evstratie vtori vistier, cum să se ştie cându au fost acum, în zilele măriei sale, domnu nostru Io Matei Basarab voievod, iar noi amândoi împreună ne-am sculat de-am vândut dumnealor satul Ciliianii şi siliştea Crăceştilor de lângă Olt, tot cu hotarul şi cu toţi rumânii şi cu tot venitul den câmpu, den pădure, pre semnele cele bătrâne, însă den uscatul Oltului până în Măgura Ciobanilor şi den hotarul de jos, iar până în Măgura Ciobanilor, însă den rumâni alegându afară Flocoşan i Voinea i Vasilie i Frâncul şi un fecior al lui Chirilă, anume Albul şi un fecior den Cacaleţi anume [...] i Radul Tigvă1. Cu aceştea, dumnealor treabă să n-aibă, pentru că i-am fost răscumpărat noi de rumânie, încă mai denainte vreme. Iar alalţi toţ câţi se vor afla că sânt rumâni de moşie dentr-aceste doao silişte, pre toţi i-am vândut noi să fie ai dumnealor rumâni cum sânt scrişi la foiţele ce sânt date de la noi şi cu toată moşia Ciliianilor şi a Crăceştilor, cu tot hotarul lor întreg, derept bani gata, galbeni opt sute. Pentru că aceste sate ce scriu mai sus şi cu rumânii sânt ale m61e, jupâneasii Elinii, jupâneasa Petrii cliucer de moşie şi de zestre de la părinţie miei şi de la moşii miei şi tot le-am ţinut cu bună pace. Iar acum de multă lipsă şi de multă nevoie vândutu-le-am doamnii Ancăi şi jupânului Costandin vel postelnic şi ginere-său, jupânului Evstratie vtori vistier, derept acest preţ, ce scrie mai sus. Şi am vândut de bunăvoie a noastră, fără nici o silă. Şi am luoat aceşti bani toţi gata în mâinele noastre, denaintea domnu nostru şi a tuturor boiarilor marii şi mici, carii-ş vor pune peceţili şi iscalele mai jos. însă aşa cumpărară, ca să aibă a ţinea doamna Anca cu gineri-său, Evstratie vistier, o parte şi singur jupânul Costandin mare postelnic altă parte jumătate, ca să fie dumnealor moşie ohabnică şi coconilor şi nepoţilor în veci. Şi cărţili domneşti ce am avut pre aceste moşie, toate le-am dat la mâna domnealor. Şi dup-aceea, întărind credinţa, pusu-ne-am peceţili şi iscalele. H flHCAX A3, OmOHKA UI'bpBAHOBHH, Tp'trOlf Tp'kl'OBmţJCKOMtf, AvfeceiţA anpHAÎe, ei’ ahnh h wt A^ama bt» A-fem xspur, A'fem EoKieio p6HepHA0p. 2 Repetat. 3 Ad. interlinear. 4 nec. 3 Frază adăugată cu altă cerneală. 6 Ad. marg. cu altă cerneală. 104 1645 (7153) aprilie 16 t Cum să se ştie că au cumpărat Neguţ vătaful ot Ţâţa şi cu fecioriii lui na ime, Dumitru şi cu Teodor, un loc de la Marin ot Fiiane şi cu di la fraţii lui, feciorii Bădeanului ot tam. Şi locul easte na ime în mal1 în funea den Ogrăzi, şi locul easte de lat 20,6 stânjeni şi di lungu mergi den Malul cel Mare până în hotarul Bezdadului, cum mergu şi alalte cumpărători. Şi au dat Neguţ vătaful şi cu feciorii lui carii sântu mai sus-scrişi, lu Marin şi fraţilor lui bani gata pre acestu loc, 720 de bani, fără aldămaş. Şi aldămăşari au fostu: ot Fiiani, na ime Stoica Voinescul şi iar Stoica ot tam şi Iefrim şi Drăguşin ot Ţâţa, Radul cu frate-său2 Stoica, feciorii lu Braşov şi Bădica. IIhc AvfecetţA anpHAÎe sî Ahh, bt» A'fem ^ipur. line 43 nona A/ltfuiAm urr cbao U/ttţaB3. Şi noi, megiiaşii, pentru credinţa ne-am pus pece(ţ)ele. Arh. St. Buc., Mitrop. Ţ. Rom., XXXIX/8. Orig. rom., hârtie (15 x 29). Copie ibid.: ms. 127, f. 31-31 v. EDIŢII: Potra, Tezaurul, p. 225; Stancu, Doc. Fieni, p. 189. 1 Ad. interlinear. 2 4>peT6. 3 „Scris luna aprilie 16 zile, în anul 7153 (1645). Am scris eu, popa Muşat din satul Ţâţei”. 105 1645 (7153) aprilie 16 t MnA0CTi'ew Eo>kî6W, Îw A/Iat6h Eacapaba B06B0A4 n rocnOAHHB. Aaba(t) rocnOACTBA mh cîe n0B6Arfenîe sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri Coziia hram Sfeataia Troiţă şi părintelui egumenului Ştefan ca să fie volnici sfânta www.dacoromanica.ro 135 mănăstire cu ceastă carte a domni(i)i mele de să-ş ţie un rumân, anume Pascul cu frate-său, Staico, care rumâni sint de moşie ai sfintei mănăstiri din Cărăreni şi tot au fostu rumânu sfintei mănăstiri încă mai dinainte vreme. Iar după aceea, când au fostu acum, în zilele domni(i)i mel(e), iar Pascul, rumânul mănăstirei, el au venit cu pâră în divan de se-au pârât de faţă cu părintele Ştefan egumenul. Şi aşa pârâia Pascul şi zicea cum nu easte rumân sfintei mănăstiri şi scotea Pascul şi un hoget de zicea că au fostu rob. Deci într-aceea, domnia mea i-am dat şi legea ţărâi ca să jure cum nu easte rumânu. Deci Pascul într-aceea el nicicum nu se-au apucat de lege să jure, ci au rămas de lege şi de judecată din divan, să fie rumân sfintei mănăstiri, cum au fostu şi mai dinainte. Şi un hoget ce au avut l-am dat domnia mea la sfânta mănăstiri p[entru că au] rămas de lege ot velichi divan. Hhako aa trfccT, no peM rocno^CTBA mm. H ncnpABmiK cam pe*< rocnoACTBA mm. IIhc AnpHAi'e sî, A*feT ^apnr. t Iw Matcw bu>6bu>aa, MHAOCTiw Eoxîio rocno^HHtk. îw MaTCW B06B0AB (m. p.) Arh. St. Buc., M-rea Cozia, XLVII/27. Orig. rom., hârtie (32,8 * 21), pecete aplicată. Copie ibid.: ms. 209, f. 243 v. Menţ.: Aricescu, Indici, II, p. 133; Tezaur vălcean, I, p. 166. 106 1645 (7153) (post aprilie 16) De la Braşov, al Tudorescului, sin Neguţ vătaf, stânjeni 16 în fundul Mlăcenilor; de la popa Gherghe, stânjeni 16, alăturea1, Ştefan i diac Ban i diiac Simeon stânjeni 80; i popa Badea i Neagoe Braşov(eanul) stânjeni 10; Mit(ropolia) ot Braş(o)veni stânjeni 30; Mit(ropolia) ot Ştefan Braghiş stânjeni 16; Ştefan Braghiş 2 funii stânjeni 16; Mit(ropolia) ot Onisim stânjeni 16; Mit(ropolia) ot Tudoriş 16 stânjeni; Ştefan diiac, Ban diac stânjeni 32; Mit(ropolia) ot Braghiş stânjeni 16; popa Badea i Neagoe Braş(oveanul) stânjeni 25; Mit(ropolia) ot B(l)ană stânjeni 40; Mit(ropolia) ot Ştefan Braghiş2, stânjeni 163; popa Badea i Neagoe Braş(oveanul) stânjeni 60; Dragomir călugărul stânjeni 50; Costandin Ciocodescul, stânjeni 331; Vasile Chiriiac stânjeni 28; Neagoe Braş(oveanul) stânjeni 32; Mit(ropolia) stânjeni 25 ot Braş(oveni); Mit(ropolia) ot Blană lângă Neagoe stânjeni 25; Vasile Chiriiac stânjeni 40; Mit(ropolia) ot diiac Drăguş stânjeni 60; în funea de ot Ogrăzi stânjeni 26; de ot Marin ot Fieni şi de la fraţii lui, feciorii lu Bădeanului ot tam şi merge din Malul cel Mare până în hotarul Bezdead(u)lui 71534, al(t) loc la Lazul cu Socii de la Pantazi i Datco stânjeni 25. Aceşti stânjeni s-au vândut la sfânta Mitropolie de Teodor, feciorul lui Neguţ vătaf ot Ţâţa. Să scoaţă ei zapis să arate cu ce-i stăpânesc. Leat 7153 (1645). 136 www.dacoromanica.ro Arh. St. Buc., Ms. 127, f. 40 v. Copie rom. 1 Ad. marg. 2 fipAumuJ. 3 Corectat. 4 Iniţial 7154. 107 1645 (7153) aprilie <16> t Adecă noi, fetele Standului, fecio(rul) [Zahariei cel Roş]1, anume: Sora i Anca i Neacşa i Neaga, [scris-am şi mărturisim cu acesta al nostru zapisu, să fie [de mare credenţă]1 la mâna cumnatu nostru Costie [şi vară-noastră]1 Voicăi, cum să să şti(e) că am vândut noi [toată partea noastră]1 dă moşie den Cievedie şi den [Cătunu]1 lu Cizmă şi cumpărătoarea [de la Gane cât]1 să va afla toată, dreptu bani gata ughi [200, ca să le]1 fie lor moşie ohabnică, lor şi [feciorilor]1. Pentru că o-m vândut noi dă [a noastră bunăvoie]1, dă să le fie lor moşie dă preste tot [hotarul dc]1 câmpu şi din apă şi den [pădure]1 şi den satu şi [din' levezi. însă]1 să să ştie den moară lui Cizmă [şi a lui Draghie]1 cât au ţinot moşul nostru Zahariia [să ţie şi]' cumnatulu nostru Costea şi vara n[oastră Voica]1. Şi la tocmeala noastră fost-au megiiaşi [den]1 Crevedie, anumea: Mihnea i [feciori(i) lui]1 şi Neagul postelnic şi Dobre i Vâlcan [şi Ivaşco]1 şi Brătilă ceauş i Mihaiu clucer i Mihalcea Boţea ot tam, Cârstea ot Uieşti, Ned[elco postelnic]1. Pis az popa Vişan. Şi pentru [credenţă, am pus şi degetele în locu de]1 peciţi. Pis measeţa aprilie [16 dni, vă leat 7153 (1645)]1. Arh. St. Buc., M-rea Stavropoleos, V/7. Orig. rom., hârtie (33 x 20), 1/3 rupt. Copie ibid.: V/2. 1 Loc rupt în orig.; cf. ibid., V/2. 108 (Post 1645, aprilie 16) t O iapă murgă ci mi-o luat fra(t)e1-mieu Mihaiu, derept ughi 5 şi iar au vândut nişte moşie, derept ughi 6. Şi mi-au luat u(n) cal când s-au dus la plug la câmp şi nu mi l-au mai adus şi l-am fost cumpărat derept ughi 7. Şi când am fugit în băjenie la Mihnea vodă, mi-au luat o iapă şi o petrecut de nu s-au mai văzut, cumpărată derept ughi 4 pol şi iar mi-au lu(a)t ughi 6 bani domneşti şi nu mi i-a mai dat. www.dacoromanica.ro 137 Arh. St. Buc., Mitrop. Ţ. Rom., LVII/4. Orig. rom., hârtie. Se află cu încă două acte pe cealaltă foaie a zapisului din 1645, aprilie 16, sub aceeaşi cotă. 1 <|>pi>6. 109 (Post 1645, aprilie 16) t Să să ştie că mi-au luoat frate-mieu Mihaiu un calu, ughi 9, şe mi-au looat un bou, ughi 4. Şe când s-au forat abao, fost-au şe frate-miu Mihaiu împreună cu hoţi(i) şe-au chelt(u>it ughi 12. Arh. St. Buc., Mitrop. Ţ. Rom., LVII/4. Orig. rom., hârtie. Se află cu încă două acte pe cealaltă foaie a zapisului din 1645, aprilie 16, sub aceeaşi cotă. 110 (Post 1645, aprilie 16) f Când au cumpărat Radul di la popa Radul ot Ludişti un bou, diript ughi 4, iar Radul au pus zălog pre acist bou la Iorga cupeţ pintru 4 coţi di postav granah mohorât. Acu boul au perit pintru acist postav. Şi postavul l-au făcut mintin, di o au port(at). Arh. St. Buc., Mitrop. Ţ. Rom., LVII/4. Orig. rom., hârtie. Se află cu încă două acte pe cealaltă foaie a zapisului din 1645, aprilie 16, cu aceeaşi cotă. 111 1645 (7153) aprilie 17, Târgovişte f fii» XpncTA EorA, BAAroB'fepmi m EAAroHMCTBÎu m XpmctoyaiobmbÎh M CAAAOApiOKABHm îw M.AT6I0 EACApABA B06B0A1», E0KI6IO MMA0CTÎ6W h Eokîio AApoBAuîeAVb wbaaaasijjomm h rocnoACTBfe’eiţJOA/in bt»com 3gma6 OtfrrppoBAAxiHCKoe, eipeam h 3AnAAnenCKi6AMi ctpaha(m) Amaa(uj) h 4>ArApA(uj) xeptţe(r), BAAronpon3BOAH rocnoACTso mh cbo6(m) baahi(m) np0H3B0A6HÎe(M) MHCTÎM M CB’feTAn(M) CpbAlţ6A\ rOCnOACTBO MM, IAK0 npOCAABMTÎM npOCAABAtUJ ATO MA M Cl> CAAB06 BT.3H6C6UJ ArO MA HA np’fecTOA’fe CB'feTO ton ohm Bine np,feA'^Ao(M) rocnoACTBO mm. Oe>Ke 138 www.dacoromanica.ro AApOBa(x) H TOCnOACTBO MH CBH B'fece(x) M6CTHH H BAArOWEpA3HHH li np'fenoNTAmie ceace ha(a) bt»ccmh nhctîh aaP°(&) HACToeijiH cîe XP»cobVa rocnoACTBO aui wbcsh AiOAîe MerHA(w) no hmc: Paaya IIaaakh h Otam h IIea h Paaya HîAphe h A/UpHN h1 KocT'fe MtfpyecKtfA h H'feroe Kok*b h Mapko EtfA'feTe h TS’aop MeptfA h KocT'fe A'GMBecKtf H MAHOAÎe rp-hCOIOA H MAH'fe HerpfcVl H CB B'BCh(x) chhobh h CT» B'BC A (x) A6A m(x) 3A WNHH'G WT C6AO U)T POYC6H6lţlH WT C^ACTBO POMAHAlţH H CEC CHHOBH h(x), CAHIţeîKe EorB AApOBA(x), IAKOJK6 A* 6CT WT HHH'fe HAnp'fe(A) tf MHpHH H CBOEOAHH 3A B6N6H*l*e WHH H CB BBCh(x) CHHOBH h(x) H CT.C BBCe(x) AeA h(x) 3A WMHH'G WT KT» )KtfnAHHIţA KATpHHA BHCTeep'feCA IA2K6 GHB ctfnp&KHHlţA BaCHAÎ6(b) BHCTÎtAp, T'BCTA TpV^AHAA nOCTCAHHK H WT K*B BhS’ko(m) CH îwpAAKH (IOCT6AHHK CHH*B TpVAHAA nOCTGAHHK H WT K*B CHHOBH h(x) H WT Bit B'BC'fe(x) nOp^A6H?6 h(x) 3A HHXTO EAHTOBAHÎ6 A* He HMa(t) B'B B'feKH. TaKOJKAH Aa HMATH Aa AP’llîKM(T) A6A h(x) 3A W'IHH’B WT C6AO, WT PVC6H6I|IH WT nOAlO H WT lUOMtf H WT BOAA H WT C£AAAHtfl6 C6A0(b) H WT np63 B'BC XOtapo(m) h ct>c b'bc xoa°k°(m)> nonele C6ao PtfceHeqjH, whh ecT EHAH B'BCh(x) A\erÎA(uj) CB B'BC'fe(x) A6A h(x) 3A WMHH'G WT A^A' 3A np'feA'feAH WT HH6 npOMH CTApH rOCnOAApH WT HAKAe Bp'feM'fe. Ta*6 K'BAA eCT EH (a) (B'B) A^HH nOKOHHArO Iw PaAYa B06B0AA, A TptfAHAA nOCTSAHHK, w(h) 6CT Eh(a) B6AHKH nOCTCAHHK HA nOKOHHArO PaAYa B06B0AA HB 6CT HOCAa(a) 6 AH A KHh(t) PaAYaa B06B0AA HA C6A0 PtfceHeqjî’H, Tepe bct npHHe(cT) ha Paaya bobboaa Tepe ecT mgphVa hobi;hh B'B chao(ct) h b6hhS’(a) no ceao PtfceneijiH h b*b3hma(a) no pA3A0rA ero. TAÎK6 K'BAA 6CT Eh(a) HHH'fe, B'B A^HH TOCnOACTBO MH, A AqJ6 noAApoBA(A) ecT TocnoAB BorB h hhcthto(m) iţApio ct»c rocnoACTBîe H CB CKHnTpo(M) AP^>K6l|JH 36MA6, A TOCnOACTBO MH CI^m) HOCAa(a) ha cîe BHUie peHenîe AiOAîe no noNTeHAro npABHTCAio rocnoACTBO mh, MttfnAH EApBS’A B8A Ea(h) KpAA6BCKIH Tepe 6CT AOHC(ct) HA rocnoACTBO mh Tepe ct»(m) b*b3hma(a) rocnoACTBO mh wt whh tfrn câ Acnpn totobh Tepe C'b(m) cboeoah(a) rocnoACTBO mh no ccao PtfceneiţiîH 3e senerne. H b'bc eh (a) tf mhphh a° HHH'fe. [A KT»a]2A eCT EH (a) HHH'fe, ÎwpAAKH nOCTCAHHK, CHHT» Tp^AHAA nOCTCAHHK, w(h) C'B HOCTABh(a) C6 B'B nA6l{IO h(x) IAK0JK6 AA B6NHHH(x) [cîe BHine nncAHHH... a]2ioaî6. npmne(A) np'fe(A) rocnoACTBA mh Tepe C'Bnp'fece 3A AHiţtf tf ahbah. Taîkc bt» to(m) rocnoACTBO mh [KtfnnOKe C*BC HHCTh]2T6AI0 npABHTCAIO TOCnOACTBA MH H CT»C B'BC AHBAHO(b) ta€Aa(a) h cVah(x) no npABA# h no 3[akoh h aaa« ccmbi Paayaob]2 IIaaakh h Gtaho(b) h neA(s) h Paaya0(r) ÎKApHe(e) h Maphho(b) h KocTe(s) A/lVpyeCKVA h H'feroe(B) Kok[,bb h Mapkob ES’A'feTCB h Ttf]2AOpo(B) Mep^VA H KocT'fe(B) A'BMBeCKS’A H A/\.AH0AÎ6(b) rpiiCOIOA www.dacoromanica.ro 139 m Mahe(b) Herp^A, iakotke a* gct cV(t) [...JHV mhphh h cboboahh 3a BETEHIE WT KT» HwpAAKt1 flOCTEAHHK H WT KT» CHHOBH Ero H WT KT» BC'fe(x) nop[VA6Hie ero h wt kt» chhobom h]2(x) h bhVko(m) h np'feBHVHETo(M) H HE WT KOrO>KAO HEnOKOA'feGH (m) n0pH3M0 rOCflOACTBO MH. 6l(jexe 3a[kahhahÎe nocT]2ABh(x) rocnoACTBO mh: no wTinecTBi'e rocnoACTBA mm, Koro h3gepe(t) TocnOAb Eori» bhth rocnOAApb 3cmae Baaujkoe ham wt cT»pA6MAH nA0ke he nOHOBH (t) h he ^Kp'fenn(T) jcîe xP*icobVa, Toro a* cct tpt»kae(t) h ahatema h A<^VphCa(h) WT TÎ'h CB'feTH WTblţT» HÎKE cV(t) BT» HeKÎH, Aa HMa(t) HACTÎtO CT»C ÎVaA H ApÎA HA EAh(h) M6CT0, AMHH. Beate oyBO h cbeaiteaio nocTAsn(x) rocnoACTBO mh: *VnAH E Ape Va BEA EAH KpAAEBCKÎH H atVnAH ApdrOMHp BEA AROpHHK H atVnAH PaAYa BEA aoto4>6t h atVnAH BTpoe bea BHCTîiap h atVnAH Aihk^a bca cnATAp h atVnAH lip EA A BEA KAlOTAp H MHXH'fe BEA CTOAHHK H PaAYa &6A KOMHC H ApT»rVlUHH BEA nEXApHHK H KOCTAHTHH BEA nOCTEAHHK. H HCnpABHHK, BEA Aoro4>GT. H ndriHCd(x) A3, Godpe, bt» hactoahh rpAAY TpT»roBHipE, M'fecEiţA AnpHAÎE 3Î AkHH n WT ^AAMA BT» A'feT ^3pHT. Iw Matew bwebwaa, mhaoctiio Eoatito rocnoAHHb. Iw /U.ATEW BOEBOAA 6Htfphe. 2 M«e. 3 Loc alb în orig. 4 Loc rupt în orig. 5 Iniţial: acestita. 6 AtfK. 7 „Manolachi vornic”. 8 Semnături autografe. 113 1645 (7153) aprilie 18 ţ Adecă eu, Pătru, snu Drăghici ot Sămara, scris-amu zapis(u)lu meu ca să fii (de) mare cridinţă la mâna jupânului Ivan Cortofleş şi a feciorii lui cum să să ştii că i-au vândut1 a treia (parte) din silişte, dân fonea budească, derptu bani gata2 ughi 2 pol. Mărturii: Danciul, Neagoi ot Răjăţul, Pădure ot tam i braţ ego, Fera. Păntru credenţa, me-m pos şi degetul. Pis aprilie 18 dni, leat 71533 (1645). Eu Pătru. Arh. St. Buc., M-rea Trivalea, IV/15 (b). Orig. rom., hârtie (33,5 * 21,5). Copii ibid.: mss. 371, f. 30 v; 477, f. 63 v, cu data aprilie 15. 1 2 KATA. 3 Cifra sutelor adăugată cu altă cerneală. 114 1645 (7153) aprilie 18, Târgovişte f Adecă eu, jupan Stroe vel vistier, scriu şi mărturisescu cu acesta al mieu zapis ca să fie de bună credinţă la sfânta mănăstire Coziia hram Sfânta1 Troiţă i părintelui egumen iermonah Ştefan şi a tot săborul ca să se ştie că m-am tocmit www.dacoromanica.ro 143 cu mănăstirea şi cu toţi părinţii de am cumpărat mănăstirii nişti moşie la Frăs(i)netul de Câmpu la Romanaţi pe care easte lângă moşia mănăstirii de la feci(o)rii Zaharii logofăt ot Băbeni, anume de la Zaharia şi de la Ianiu pehamic şi Iscrul şi altă moşie, iar acolo de la Matei ot Comanca za ughi 90 fac bani 18 000. Iar mănăstirea Coziia ne-au dat noao moşiia de la Grădişte şi de la Floreni pe Teleorm(ă)nel, însă moşie fără de rumâni, ca să fie moşie pentru moşie. Şi ne-am tocmit de bunăvoie denaintea mări(i)i sale, domnu nostru, Io Matei Basarab voievod şi a tuturor boiar(i)lor. Şi ne-au dat şi cărţi ce-au avut mănăstirea pre aceste moşii şi ne-am făcut zapis unii la alalţi, ca să ne poată fi moşii cu pace şi stătătoare în veac. Şi pentru credinţa, mi-am pus pecete şi iscala şi alţi boiari, carii-ş vor pune mai jos peceţi şi iscalele. Pisah Dumitru logofăt la Târgovişt(e), measeţa aprilie 18, vă leat 7153(1645). Stroe vel vistiar. Arh. St. Buc., M-rea Cozia, XXIV/15. Orig. rom., hârtie (33,5 * 21), pecete aplicată. Copii ibid.: mss. 209, f. 298; 215, f. 310; 215 bis, f. 21; 712, f. 524. Reg.: Sacerdoţeanu, Marula, p. 230 (cu august 18); Tezaur vălcean, p. 166. C<ţ>1kNTAA. 115 1645 (7153) aprilie 18, Târgovişte t Adecă eu, egumen Ştefan iermonah ot sfânta1 monastire Cozia, hram Sfânta1 Troiţă, împreună cu tot săborul mănăstirii, ermonah Teodora i ermonah Ghiorghie i ermonah Eftemie i ermonah Mihail i ermonah Efrim proeg(u)men i stareţ Ioanichie i stareţ Petronie i popa Istratie i Pahomie diiacon şi Chirii diiacon şi alalţi părinţi, toţi scriem şi mărt(u)risim noi toţi, cu acesta al nostru zapis ca să fie de mare cridinţă la mâna dumnealui jupan Stroe vel vistiiar, ca să să ştie că au avut sfânta mănăstire Coziia nişti moşie la Grădişte şi la Floreni în Teleormănel, moşie fără de rumâni, den hotar până în hotar, moşii bătrâne, date şi adaose de ctitorul2 Mircea voievod, carele au făcut mănăstirea, cu cărţi, cu hrisoave de milă şi tot au fost pre seama mănăstirii aceste moşii. Deci, când au fost acum, în zilele mări(i)i sale, domnu nostru, Io Matei Basarab voievod, noi am socotit, fiind nişte moşii departe de sfânta mănăstiri şi neavând sfânta mănăstire nici un folos de acolo, întrebat-am pre domnu nostru, măria sa ne-au dat voie să vedem acolea şi să cumpărăm într-altă parte, unde vom putea cunoaşte noi că va avea mănăstirea folos şi venit. Deci am aflat la Frăs(i)netul de Câmpu, în Romanaţ, carele easte lângă moşia Cozii, moşie vânzătoare, la Zaharia logofăt ot Băbeni şi la Iscrul şi la Ianiu pehamic, feciorii Zaharii logofăt şi altă moşie, iar lângă 144 www.dacoromanica.ro această ocină de la Frăs(i)net, la Matei den Comanca. Deci ne-am tocmit cu dumnealui, cu jupan Stroe vel vistier de i-am vândut această moşie a3 mănăstirii de la Grădişte şi de la Floreni, moşie fără rumâni, za noaozeci de galbeni, fac 18 000 de bani. Şi, d6ca ne-au dat dumnelui aceşti bani, noi, părinţii călugării i-am dat toţi de-am cumpărat acele moşii de la Frăsinetul de Câmp, de la aceşti boiari, ce scriu mai sus, ca să fie moşie pentru moşie la mănăstire. Şi i-am dat şi un hrisov al lu Pătraşco voievod snă Radul voievod vă leat 7064 şi o carte a domnu nostru, Io Matei voievod, de pâră, vă leat 7151. Şi am făcut şi zapisul mănăstirii la mâna dumnealui, ca să-i poată fi şi dumnealui vistiiariului şi mănăstirii moşie cu pace şi stătătoare în veac. Şi pentru credinţa, am pus pecetea mănăstirii şi noi iscăliturili mai jos. Aceasta am scris ca să să ştie. Pis Dumitru logofăt u Târgovişte, aprilie 18 dni, vă leat 7153 (1645). Ermonah Ştefan egumen ot Cozia Ermonah Petronie Ermonah Theodor Ermonah Ioan Ermonah Gheorghie Stariţ Deonesie Ermonah Mihail Stariţ Hariton Eftiemie Erodiiacon4 Chirii5. Arh. St. Buc., M-rea Amota, VII/2. Orig. rom., hârtie (34 * 21), sigiliu în fum. Copii ibid.: mss. 185, f. 58v—59; 195, f. 83v-84; Doc. ist., CMXIII/109; Doc. ist., CMXIV/221. Menţ.: Cristescu, M-rea Amota, p. 82. 1 c4>t»htaa. 2 KmHHTOptfA. 3 Repetat. 4 epoAÎHîaKOH. 5 Semnături autografe. 116 1645 (7153) aprilie 18, Târgovişte Cu mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod şi domn a toată Ţara Rumânească, dat-am domnia mea această poruncă a domniei mele sfinţii şi dumnezeieştii mănăstiri a domniei mele de la Câmpulung, unde easte hramul www.dacoromanica.ro 145 Preacinstita Adormire a stăpânei noastre Născătoarei de Dumnezeu şi pururea Fecioarei Măriei şi egumenului iermonah Melhisedec, ca să fie sfinţii mănăstiri moşie şi rumâni la sat la Morteni în judeţul Vlăşcii, însă rumânii, anume: Dumitru cu feciorul lui, Voico şi cu fraţii lui, Vlaicul şi Marin şi cu toată partea lor de moşie şi iar Dumitru şi cu feciorul lui, Stoica şi cu feciorii lor şi cu toată partea lor de moşie, din câmp şi din pădure şi din apă şi din siliştea satului şi cu tot venitul dupretutindinea, dupreste tot hotarul oricât să va alege. Pentru că aceşti mai sus-zişi oameni, ei au fost slobozi cu moşiile lor. Apoi, când au fost acum în zilele domniei mele, ei au venit la domnia mea de s-au vândut rumâni domniei mele cu moşiile lor tot pe bani gata, însă pentru capul omului cu partea lui de moşie, drept 3 000 aspri gata. Şi s-au vândut ei de a lor bunăvoie, fără de nici o silă şi cu zapis de la mâinile lor cu mulţi boiari mărturii şi cu ştirea tuturor boiarilor şi a megiiaşilor din sus şi din jos şi dupe împrejurul locului şi dinaintea tuturor boiarilor divanului domniei mele. Apoi domnia mea singur am dăruit şi am miluit şi i-am adăogat la sfânta mănăstire domniei mele ce s-au scris mai sus, ca să fie sfinţii mănăstiri de întărire şi călugărilor de hrană, iar domniei mele şi părinţilor domniei mele pomenire în veci. Şi iar să fie sfinţii mănăstiri a domniei mele ce s-au scris mai sus moşie la Morteni, însă toată partea lui Stroie diacon care o au avut el de cumpărătoare de la Cazan din Morteni den câmp şi din pădure şi din apă şi din siliştea satului şi du preste tot hotarul, dupretutindinea, oricât să va alege. Pentru că o au cumpărat părintele egumen Melhisedec de la Stroie diacon, drept 3 000 aspri gata. Şi o au vândut el de a lui bunăvoie fără nici o silă şi cu zapis de la mâna lui şi mulţi oameni buni mărturii scriş în zapis. Şi iar să fie sfinţii mănăstiri a domniei mele, ce s-au scris mai sus, moşie la sat la Uda în judeţul Vlăşcii, însă toată partea Radului vătaf şi de baştină şi de cumpărătoare den câmp şi din apă şi din pădure şi din siliştea satului şi cu tot venitul dupreste tot hotarul, însă stânjini 350 şi cu un vad de moară preste Câlniştea, ce să chiamă Moara Udenilor, pentru că o am cumpărat domnia mea de la Radul vătaf, drept 12 400 aspri gata. însă să să ştie şi semnile hotarului în lungul moşiei: de la hotarul Costii până la hotarul Pitariului şi în lat, de la hotarul Botenilor până la hotarul Câmpuşorului. Şi o au vândut Radul vătaf el, de a lui bunăvoie, fără de nici o silă şi cu zapis de la mâna lui şi cu ştirea tuturor boiarilor şi a megiiaşilor din sus şi din jos şi dupe împrejurul locului şi dinnaintea tuturor boiarilor divanului domniei mele. Apoi domnia mea singur am dat şi am miluit şi am adaos pre această parte de moşie ce s-au scris mai sus sfinţii mănăstiri de întărire şi călugărilor de hrană, iar domniei mele şi părinţilor domniei mele pomenire în veci. Pentru aceea, am dat domnia mea singur sfinţii şi dumnezeieştii mănăstiri a domniei mele, ce s-au scris mai sus, ca să fie sfintei mănăstiri moşiile şi rumânii ce s-au scris mai sus stătătoare şi ohabnice şi de nimenea să nu să clătească după zisa domniei mele. Iată dar şi mărturii am pus domnia mea pe: jupan Barbul vel ban de la Craiova i jupan Dragomir vel dvornic i jupan Radul vel logofăt i jupan Stroe vel 146 www.dacoromanica.ro vistier i jupan Diicul vel spătar i jupan Preda vel clucer i jupan Mihul1 vel stolnic i jupan Radul vel comis i jupan Costandin vel postelnic i jupan Drăguşin vel pehamic. Şi ispravnic, jupan Radul vel logofăt. Şi am scris eu, Mareş logofăt, feciorul lui Gheorghie, în scaunul oraşului Târgoviştii, aprilie 18 dni, leat 7153 (1645). Arh. St. Buc., Ms. 709, f. 546-547. Copie ibid.: ms. 204, f. 206v-207; M-rea Câmpulung, XII/36 şi XII/37; Doc. ist., CMX/293; Doc. ist., MCDXLIII/186. Rez.: Râuţescu, Câmpulung Muscel, p. 121. 1 Variantă pentru MîxH'fca. 117 1645 (7153) aprilie 18 t A/Vhaocti6K> Eoadew, îw Mat6K> Eacapaba b06boaa h rocnOAHNT». Aaba(t) rocno^CTBA mu cîe noBeAeuîe satului Corbii de Piatră i Nucşoara i Domneşti ot Muşcel, carii sânt ai sfintei mănăstiri Argheş, ca să fie în pace şi slobozi de cătră bănişorii carii au ieşit acum de umblă acolo în judeţ şi de cătră oamenii vornicului celui mare şi de cătră potropopi şi de cătră armăşăi şi de cătră schileri şi de cătră vătaş de plăiaş să nu-i globească şi de cătră tot omul să aibă pace. Nimenilea să nu-i globească pentru certele lor, au de-i vor certa de bir sau de alte certe, fără numai să aibă a-i judicarea părintele Leontie egumenul şi a le facirea certare, carele cumu-i va fi vina şi a-i globirea după vina lor, ca un nastavnic şi mai mare, cum se cade şi cum au fost legea şi obiceaiul mai denainte vreme. Derept aceea, şi voi, bănişorilor carii veţi umbla într-acest judeţ Muşcel i Pădureţ, în vreme ce veţi vedea această carte a domni(i)i mele, iar voi să căutaţi foarte să vă feriţi şi în pace să lăsaţi aceste trei sate ale sfintei mănăstiri, ce scriu mai sus. Nimenilea să nu între acolo, nici voi bănişorii, nici oamenii vornicului, nici alte slugi domneşti, pentru că singur domnia mea i-am lăsat, ca să-i tocmească şi să-i împace părintele egumenul1 Leontie de toate lucrurile, că sânt nişte oameni săraci, ca să poată fi de treaba sfintei mănăstiri. Şi această carte a domni(i)i mele să fie preste toate cărţile. Iar cine ar vrea să facă într-alt chip preste ceastă carte a domni(i)i mele, acela om certare va avea. Hhako a* trkcT. H hchpabhhk cam peM rocnoACTBA mu. IIhc AvfeceiţA AnphAie hî ahh> A'fem ^âpiffr. t îw Matcio eweswAA, MhAOCTew EoacTio rocnoAHNt. t îw Match bohboa* (m. p.) www.dacoromanica.ro 147 Arh. St. Buc., Ep. Argeş, LXIX 11. Orig. rom., hârtie (30,5 x 21), pecete aplicată. Rez.: Aricescu, Indice. I, p. 77; Bulat, M-rea Argeş, p. 364-365; menf.: Stoicescu, Subalternii marilor dregătorii, p. 73. 1 Repetat. 118 1645 (7153) aprilie 18 t MnA0CTÎ'eK) Eoftîeio, îw A/Iat6k> Eacapaga bocboaa h rocnoAMm». Aaba(t) rocnOACTBA mm GOA'fepHHH rocnoACTBA mh Gherghe spatar i Neagoe peharnecul i Moisi spatar, ca să hie volnici cu această carte a dumni(i)i mele de să ţie un rumân, anume Drag(o)mir şi cu frate-său, Braţul şi cu toată partea lor de ocină cât se va alege den sat den Bădeni, pentru că aceşti rumâni ce scriu mai sus, Drag(o)mir i Braţul, fostu-i-au1 vândut Mihăilă armaş den Bădeni cu toată partea lor de ocină den Bădeni Mihalcii vomecul den Pătârlagi, pre bani gata încă den zilele Radului voievod. Şi de atunce încoaci, tot ş-au ţinut cu bună pace. Iar dup-aceea, cându au fostu acum, în zilele dumni(i)i mele, iar Drag(o)mir şi cu frate-său, Braţul, ei au rădicat pâră, zicându cum nu i-au2 vândut Mihăilă armaş, ce i-au2 iertat de rumunie. Ş-au venit naintea dumni(i)i mele, de au stătut de faţă şi am văzut dumnii mea şi am citit zapisul lu Mihăilă armaş, făcut cu multe mărturi la mâna Mihalcii dvornic. Iar Drag(o)mir şi cu frate-său, Braţul, ei au scos în divan o carte a lu Alixandru3 vodă mencinoasă. într-aceea, domnii mea am căutat şi am judecat împreună cu toţi cinstiţii deregătorii domni(i)i mele şi am dat domnii mea Gherghei spatar i Neagoe pehamic i Moisi spatar să-şi ţie rumânii cum i-au cumpărat tatăl lor, Mihalcea dvornic, că au rămas Drag(o)mir şi frate-său, Braţul de legea şi de judecata denaintea domni(i)i mele. Şi i-am4 scos cu mare ruşine şi le-am spartu domnii mea cartea cea mencinoasă în divan. Hhako aa N'fccT, no peMH rocnoACTBA mm. H HcnpABHHK cam pen rocnoACTBA mm. IIhc AnpHAie hî a»”, kt» A'fem *3pur. t Iui Matero bwbbwaa, mhaoctîw Eojkikj rocnoAHHt». t Iui Matcw bo6boaa (m. p.) Arh. St. Buc., Ep. Buzău, XVI/18. Orig. rom., hârtie (33 * 21), pecete aplicată. Copie ibid.: Doc. ist., CMXLIII/14. Rez.: Aricescu, Indice, II, p. 10. 1 2 mata1. 3 AAMKgdHAptf- 4 ISAM. 148 www.dacoromanica.ro 119 1645 (7153) aprilie 18, Târgovişte t A/lHAOCTÎeio Eo>KTew, Iw Matcio Eacapaba soesoAî h rocnoAHHT» bt»coh 3eMAe VrrppoBAAXÎHCKOe. £aba(t) rocnoACTBO mh cm noB6A*feHÎn rocnOACTBA mh caIsW rocnoACTBO mh /Knne(B) (ioctcahiik wt EepHeiţiH h CT»C CHHOBH CM, €AHlţ€)K€ Eon» A^pOBAX, IAKOÎK6 A* €CT 6Mtf WHHHtf tf Mt»T61J]H WT C^ACTBO Etf3T»tf, WBAM6 A^A GTAHOB IYlUATtfA, CHHT» P0lUKT»B WT rt/lT»Tei|lM WT ABA niHAeCKS' C6ÎK6HH K6 WT TAa(b) &0 TAa(b) WT G'BnAT^A npe(a) boaa E&'btf ao no ko(a) Eepneipî ct»c CHAHiţj'fe cbao(b) H CT»C M6CT0 3A BMHOrpAAV H CT»C Bpo(A) 3A B0A6HH4^ BOAA Etf3T»tf, koahko ce xtm(t) h3bpa(t), noHewe ecT noKS'nn(A) caSW rocnOACTBA mm, /KnnA nocTeAHHK cîa BHUie peneHA whhht» wt ha(a) TtfAopAH, chht» H'feKUjeB AT>4J6pA 0TAH6B, CeCTpA GtAHOB rS'uiATS'A M WT HA IWH, CHHT» Oa4>T6B, A'kiPEpA GtaH6B WT Ml>T6ipM 3A ^B^) ACnpH TOTOBH H CT.C 3AnHC WT p&A MM 3A npOAAHie M CT»C tf3HAHÎA BC'feM BpATÎAM M A MerÎAUJO(M) WT WKOAHO M6CTo(m) KOTOpÎH 6CT Bh(a) HA tfCTp06HÎA HM HAnHCAHH BT» 3AnHC. H ra(k) noK^nH(a) /KnnA nocTeAHHK 5 ceweHM 3A whhhV tf A/V'tTeijJH wt taa(b) ao taa(b) wt G'bnATS'A Aopn ha EepHeipî, npe3 BOAA Etf3T»tf H WT A^A CT»C BHHOrpAA^ H CT»C Bpo(A) 3A BOAeHHlţtf, BAp6 6ahko M3Bepe(T) ce wt ha A/lAKApîe hho(k) WT MtTeiţlH 3A x AcnpH rOTOBH, K06 C6ÎK6HH C^(t) nAKHJK6 WT HAc(t) GtAH IYlUATtfA H CT»C 3AnHC WT p^KA 6r0 3A npOAAHÎe H CT»C CB6AIT6AÎH. H ra(k) noK^nn(A) ecT îKnnA nocTeAHHK îi ceaceHH 3A whhht» tf A/Vt»t61|jh no hac(t) nîeA'fecKi» aga Gtbabb, wt taab ao taab, wt noAto h wt boaa, npe3 boaa E^3t»^aob, no ko(a) fiepHeqjî, wt ha Gtah, BhS'k GT6A6(b) WT MT»Tei|lH 3A W ACnpH POTOBM H CT»C 3AnHC WT npOAAHÎe, CT»C CBeAÎTeAÎH 3AnHC. H ha(k) noKtfnn(A) ecT IKnnA1 nocTCAHHK wt ha MerÎAUiîH wt MtTeqjH, ha hmc: wt ha Taaht», Mhpha h A^ipepex AtfntfAOB, HeASA'b h IIpîiA h Gtah Ohctak h IlT.pT'fc EnHTeAecK^A h G4>t»tkah Toaabp H AhKA EabS'aA H GtOIAH Ho<ţ> H PaAVA H EaaAYA, BpATÎ IlT>pTÎH, BPo(a) 3A 6AHA KOAA 3A BOACNHl^tf tf BOAA Etf3*l»tf, nO WHHHA Ml»Tei|JHAOM no xotap&i ptiţecKtf h ct»c mccto, koahko xokb(t) mokh(t) tfrpAAn(A) WKOAHO BOASHHlţeB 3A *B ACnpH TOTOBH H CT»C 3AnHC WT npOAAHÎe WT ptfKA HM. H ha(k) noKtfnn(A) ecT /KnnA nocTeAHHK cah(h) BpoA 3A 6Aha KOAA 3A BOA'lHHIţtf tf BOAA Etf3T»tfAOB nO HAc(t) ptlvfeCKT» A* HMa(t) ^AABAHTH no WHHHA nH3AeATfeCKT», WT HA l&HAKÎH H WT HA BpATOM CH EAA'fe, CHHOBH PaAYAOB EnpHÎ^A WT Ml»Tei|IH H WT HA TAAm» CT»C BH^KOM CH, ÎWHAUIKO H WT HA MnpHA, CHHT» EaACB WT MT»TeqiH 3A _xK Acnpn totobh h ct»c 3Annc wt npOAAHÎe. 149 www.dacoromanica.ro H iia(k) nOKtfnn(A) /KnriA nocTSAHHK wt ha Gap^a, chht» WnpeB wt 3opei|JÎ h wt ha P'KAO'rfc, 36T nonA Kpentf, bh^k Wnpeţg) wt 3opeqjî h wt ha bh^k Apceme h wt ha AP*rOAMip A'knn’k 6AHA KOAA 3A BOABHHlţfe7 H flOAOBHHO WT BPOA^(a) WT Ha(a) M'kTeqiH, WT MAc(t) AP^rOllJACKT» H M6CT0 3A Bpi»TOrpAAV WKOAHO, KOAHKO XOKb(t) M0*h(t) ^rpAAHA, 3A ^fBY ACnpH rOTOBH H CT»C 3A(1HC WT (ipOAAHÎC. H ha(k) noK^nn(A) ecT 2Kh(ia (ioct6ahhk h ccjkbhh 3A wmhh^ tf C6A0 MT»Tei|JH wt taa(b) A® rAA(B), WT flOAtO H WT BOA^ H WT C6AAAHl|je C6A0B H WT nO BT»C X®taP0(m) H CT»C BHHOrpAAV M CT»C ePo(a) 3a boa6hh4^ boaa E^3t»^ Bt rpi»AA wt ha(a) MtTeqjH H WT HA (a) 3opei|JM BT» CTApA MATKT» K0(a) fiepHeqiî WT A&l BaAAYAOB [...]2 WT HA II'KpB^A, CHHT» MtfllJAT, BH^K 1»TKAH0B WT Ml»T6({JH 3A W ACnpH rOTOBH H CT»C 3AI1HC WT (ipOAAHÎe CT»C CB6AÎT6AÎH tf 3A(IHC. H ha(k) aa ecT ca^3€(m) rocnoACTBO mh Gtahmwaob h 2Kh(16b nocTCAHHK wmhhS7 BepHeiţjT wt Koacta Ahaoaîh a°Ph Ki»pT»pH h Aopn Et>pcah^a h a°P« tf IIorop'bujtfA Gbhhom h a°Ph bt» xotap^a C'tCrfeHHAOp H A°Ph ^ MATKA E^3T»^A0B WT HA HHo(k) IţIe<|>AH Tt»AAH wt EepHeijjî 3a CD Acnpn totobh, a wh bhw bct noKtfnn(A) wt ha,Paaa, Ai»i|jepA Hakt»h. H ha(k) wmhh^ EepHeqjî wt mac(t) T'bHKtfA'fecK'i» wcMAro a^a, ha(k) wt Koacta Ahaoaîh, a®Ph KT»pi»pH h a®P« Et»pcah^*a h a®P« KoKOp'tujS'A Gbhhom, a°Ph tf X0TAP^A Gt»Hîhhaop h a®P« tf matka E^3T»^A0B, 3AH6JK6 6CT nOK^nn(A) GtAHMIOA H jfkHIlA (10CT6AHHK WT HA OTAH U,An^A H WT HA E'feAM'fe WT G'BC'feHH H WT HA EAtţJAKtfA WT Ki»ni»[4HH6i|Jî, chhobh fitfAneB h £t>akah 3a ^Ât Acnpn totobh h ct>c 3Annc wt npOAAHi'e ct»c CBeA'fcTeAîn tf 3Annc. H ha(k) JiOK^nH(A) ecT jKhiia (iocteahhk wt ha Gap^a EtfpAAH WT 3opei|JH H WT HA CHHfc7 CH, A/VnpMA H WT HA EaA>OA PAAOMHpOB H WT HA GTOHKA 36T H6A6A6B H WT HA 30?^ HIepB6B EaAAVAOB WT 3opei|jî, mac(t) hm bt»ca(x) wt a^a ujepB'fecKT» wt OtfHAtfpe wt rop KpHBHHT» no(A) MaA^A Mt»T6B tf CTApA MATK1», 3A *AX ACfipH rOTOBH H CT»C 3AflHC WT npOAAHÎB H CT»C CB6AÎT6AÎH tf 3A(1HC. H iia(k) nOK^nn(A) /KnriA iioctbahhk wt ha ÂPArOMnp wt 3opeqin WMHH&7 HA TpHHA, WT BOAA Etf3T»tfA0B A®PH OtlIAT^A, C62K6HH K WT mac(t) AP'trouJACK't 3A ^b Acnpn totobh. H ha(k) wt ha ^PArOMnp mac(t) ero wt O^HA^pe bca(x) wt Top Kphbhht» a°Ph ho(a) Maa^a Mt»T6H, BApe 6AHKA H3B6pe(T) C6 3A X ACnpH rOTOBH H CT»C 3AI1HC WT npOAAHÎe CT»C CB6AÎT6aY6 s7 3AI1HC AAAT>MT»UJApH. H Ha(k) WT HA 4,pArOMHp A Ce>K6HT» 3A WMHHT» HA 3op6(JJÎ WT MAc(t) Eo^A'feceH WT BOAA Etf3T»tfA0B AOP» ^ AaK^A CT»C 3l»A0>KHAe 3A YH ACnpH rOTOBH H CT»C 3AI1HC WT (îpOAAHÎe. H Ha(k) WT HA ÂPAfOMHp 150 www.dacoromanica.ro A'bHH'fe H WT HA EpAT 6rO, rt/lOMOAAH, WT MAc(t) Kp’bHlţtf CE2KEHH B 3A WHHHl» HA 3op6IJJH 3A *A ACnpH rOTOBH. H (1AKHHC6 6CT nOKS’nn(A) îfkHnA (10CT6AHHK EA*i(h) MECTO 3A BpT»TOrpAAV no WHHHA A/l'bp'bMHH'feHHAOp WT HA TopTAH WT Top M'bp'bMHH'feHH WT MAC(t) 6r0 WT AOA 3A BOAEHHlţA CaBe(b) ÂBpAHMOB K0(a) Tp'BAA fiOAEHHlţSH, WBAHE BT» A^tH», 0 3A (IAUIH H BT» UIHPo(t) nAKHXe o 3A nAUJH 3A ţ AcnpH totobh h CbC 3A(ihc wt npoAAHÎE. H ha(k) a* ect /KnneB nOCTEAHHK wmhhS* tf Mhkuiahh h E’fe'iio MAc(t) A/VmUAHOB B'GCa(x), KOAHKO WMHHS’ HMa(a) WH 3A A^AÎHO WT no bt»c xotapo(a\) wt taa(b) ao taa(b), noneace w 6CT kh(a) nOKtfnn(A) MATHPa(m) CA, TKfe’nAHHLţA AOspOMÎpA, nO Bp'fcME 3A TAAAHO, 3A ACnpH H nAATHA 6CT pAA'l H'feKOE WBl^H C*bC T ACnpH, H HMa(a) 6CT H 3AnHC AHtf 6CT 3Ar6HS>A WT 3A0M6CTBV6, KAKO BHA'feX0M rOCnOACTBO MH H 3AnncS,A MErÎAUJO (m) wt A/IhKUIAHH H WT E'kMIO Ha(a) CÎA WMHH'b MmţAHOB HA p^KA /Knn6H flOCTEAHHK 3A CBEAÎTEACTBOBAHÎIO. H ha(k) aa ect caSW rocnOACTBO mh 2KnnEB hocteahhk wmhhS* KT»AAT>pe4ii( no Kt»amt»4S’h) wt cS*actbo E&'bfa’AOB, weame wt no bt»c x®tapo(m) wt r-ro hac(t), 3aheke cîa bhuie peheha wmhht» wt K'bAA'bpElJJÎ BHAA ECT 3A nOKS’nEHIE JKttnEH nOCTEAHHK WT HAHnpEXAC Bp'feME. A nOTO(A\), KT^AA ECT Bh(a) HbH'k, Bl A^HH rocnOACTBO MH, a 2KnnA hocteahhk, wh ect hma(a) nptf(x) cbc Ahtoh K'bM'bpAUi wt ES'3'bS’ pAAÎ CÎA WHHHT» WT K'bAA'bpElfJÎ, nOMTO pAAÎ W ECT Eh(a) HOCTABh(a) A.HT0H Kl.M'bpAUl Bl. 6 AH A KHH(r) nOKOHHArO PaA^A BOEBOAA 3A nOKS’nEHIE EMtf, KtfnHO CbC AP^fA WHHHT», MTO ECT Bh(a) nOKţfrlH ( a) A.HT0H K'bM'bpAUl WT HA ThAIWH, CHHT» EOHKOB A0r0ET H npi'HAE(T) rocnoACTBA mh tf beaîkîh a^bah Tepe Cbnp'feuie ce 3a Amţtf. fi Ti TOM, rocnoACTBA MH CIM nOCAAA HA HbCTH'kmilOMfe’ H np'fcwCBEIţJEHHOMtf WTblţtf HAUlEMfe* KHp Ct6AH, enHCKOn E&'btfAOB, CbC khh(t) rocnOACTBO mh h ha 5 eOA'kpn, ha hme: wt fiEpHEifJÎ, ApArOMnp OopECK^A H WT IIOTOMAHH, ApMErA H fi'feTp'fe H WT E'bHMEIJJH, HaCTACÎE H WT MEp'bqJÎ, PaA^A H WT AĂ'bp'bMHH’feHÎ MeXEAIHU^AOB, VrpHH, lAKOKE AA TAEAAE(t) 3A Pe(a)> KAKO ECT WBp'bTA(A) WHH CbC A^UIAMH, «X- fii» to(m), wTbiţtf enHCKon^A h tex S KOA'fepn bhuie nnc whh ect wBp’bTA(A) H AABa(a) CbC A^tUAMH HX, IAK02KE AA HMa(t) AP^^ATH 2KnnA nOCTEAHHK WT TA WMHH'b WT K'bAA'bpEIJJÎH TTO MACT3 WT nO BT»C X®TAP0(m), KAKO BHA'bx0(M) rocnOACTBO mh h khh(t) wTbiţtf Gteah enncKtfn E&'btfAOB, K^nHO CbC CÎH BHUIE pEMEHH BOA'fepH, lAKOHCE AA ECT JKnnEH nOCTEAHHK 3A A’feA'nO. A TA KHn(r) AhTOHOB K'bM'bpAUl nOKOHHArO PaA^AA B0A*b AA he CE B'fepVn(T), H*b AA CTOh(t) A'bTKAHBA. Cero pAAÎ, AAA^X 11 rocnOACTBO mh CA^rV tochoactba mh jKnnEH nOCTEAHHK WT fiEpHElţlî, I&K02KE AA ECT EM# CÎH BHUIE pEMEHE WMHHE H BOAHHHlţH H BHHOfpAAÎ 3A A^A6T. H A3, A^M.HTptf, HAflHCAX BT» HACTOAHH rpAA# TpT»rOBHlţJ6, M6C6lţA AnpnAÎe hi a^hh h uit Aaama Aa*6 A° HHH'fe bt» cero nncAHÎe t6M6hîa A'feTWB, Bl» A*feT p<3pHr. t Iui MaT6K> B06B0AA, MHAOCTÎW Eoxcîw rOCflOAHHb. Iui MAT6IO B06B0AA (m. p.) t Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod şi domn a toată Ţara Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele .slugii domniei mele, lui Jipa postelnic din Vemeşti şi cu fiii săi, câţi Dumnezeu îi va dărui, ca să-i fie ocină în Măteşti din judeţul Buzău, însă partea lui Stan Guşatul, fiul lui Roşea din Măteşti din partea pielească, stânjeni 25 din cap până în cap de la Săpatul, peste apa Buzăului de pe lângă Vemeşti cu siliştea satului şi cu loc de vie şi cu vad de moară în apa Buzăului, cât se va alege, pentru că H cumpărat sluga domniei mele, Jipa postelnicul această mai sus-spusă ocină de la Tudoran, fiul Neacşei, fiica Stanei, sora lui Stan Guşatul şi de la Ion, fiul Saftei, fiica Stanei din Măteşti pentru 2 500 aspri gata şi cu zapis de vânzare de la mâna lor şi cu ştirea tuturor fraţilor şi a megiaşilor din jurul locului care au fost la întocmirea lor, scrişi în zapis. Şi iar a cumpărat Jipa postelnicul 6 stânjeni de ocină în Măteşti, din cap până în cap de la Săpatul până la Vemeşti, peste apa Buzăului şi din dealul cu via şi cu vad de moară, oricât se va alege, de la Macarie călugărul din Măteşti pentru 600 aspri gata, care stânjeni sunt de asemenea din partea lui Stan Guşatul şi cu zapis la mâna lui de vânzare şi cu martori. Şi iar a cumpărat Jipa postelnic 8 stânjeni de ocină în Măteşti din partea pielească, partea lui Stelea din cap până în cap, din câmp şi din apă, peste apa Buzăului lângă Vemeşti de la Stan, nepotul lui Stelea din Măteşti pentru 800 aspri gata şi cu zapis de vânzare, cu martori în zapis. Şi iar a cumpărat Jipa1 postelnic de la megiaşii din Măteşti, anume: de la Talpă, Mircea şi fiicele lui Lupul, Nedelea şi Priia şi Stan Fistac şi Pârtea Vintelescul şi Sfâtcan Toader şi Anca Babula şi Stoian Ciof şi Radul şi Vladul, 152 www.dacoromanica.ro fraţii Pârtii, vad pentru o roată de moară în apa Buzăului, pe ocina Măteştilor pe hotarul răţesc şi cu loc, cât vor putea îngrădi, în jurul morii pentru 2 000 aspri gata şi cu zapis de vânzare de la mâna lor. Şi iar a cumpărat Jipa postelnicul un vad pentru o roată de moară în apa Buzăului pe partea răţească să înece pe ocina pizdelească, de la Ianachie şi de la fratele său, Badea, fiii lui Radul Birciul din Măteşti şi de la Talpă cu nepotul său, Ionaşco şi de la Mircea, fiul lui Balea din Măteşti pentru 2 000 aspri gata şi cu zapis de vânzare. Şi iar a cumpărat Jipa postelnicul de la Sarul, fiul lui Oprea din Zoreşti şi de la Rădocea, ginerele popei Creţu, nepotul lui Oprea din Zoreşti şi de la Dumitru, nepotul lui Arsenie şi de la Dragomir Dăinea o roată de moară şi jumătate de la vadul de la Măteşti din partea drăgoşască şi loc de grădină în jur, cât va putea îngrădi pentru 2 400 aspri gata şi cu zapis de vânzare. Şi iar a cumpărat Jipa postelnic 8 stânjeni de ocină în sat în Măteşti din cap până în cap, din câmp şi din apă şi din siliştea satului şi de peste tot hotarul şi cu vie şi cu vad de moară în apa Buzăului în gârla de la Măteşti şi de la Zoreşti în matca veche lângă Vemeşti din partea lui Vladul [...]2 de la Pârvul, fiul lui Muşat, nepotul lui (S)fătcan din Măteşti pentru 800 aspri gata şi cu zapis de vânzare cu martori în zapis. Şi iar să fie slugilor domniei mele, Standul şi Jipa postelnic ocină în Vemeşti din Coasta Andolii până în Cărări şi până în Bârsanul şi până în Pogorâşul Porcilor şi până în hotarul Săsenilor şi până în matca Buzăului de la călugărul Ştefan Găda'n din Verneşti pentru 800 aspri gata, iar el o cumpărase de la Rada, fiica Ilcăi. Şi iarăşi ocină în Verneşti din partea tânculească a opta parte, iar din Coasta Andolii până în Cărări şi până în Bârsanul şi până în Coborâşul Porcilor până în hotarul Săsenilor şi până în matca Buzăului, pentru că a cumpărat Standul şi Jipa postelnic de la Stan Ţapul şi de la Belcea din Săseni şi de la Baştacul din Căpăţineşti, fiii lui Vulpe şi Vâlcan pentru 1 300 aspri gata şi cu zapis de vânzare cu martori în zapis. Şi iar a cumpărat Jipa postelnic de la Sarul Burlan din Zoreşti şi de la fiul său, Mircea şi de la Badiul al lui Radomir şi de la Stoica, ginerele Nedelei şi de la Zorea Şerb al lui Vladul din Zoreşti, partea lor toată din partea şerbească din Fundure din Crivina de Sus lângă Malul Mătei în matca veche pentru 1 600 aspri gata şi cu zapis de vânzare şi cu martori în zapis. Şi iar a cumpărat Jipa postelnic de la Dragomir din Zoreşti ocină la Grind, din apa Buzăului până în Săpatul, stânjeni 20 din partea drăgoşască pentru 2 000 aspri gata. Şi iar de la Dragomir, partea lui din Fundure toată din Crivina de Sus până sub Malul Mătei, oricât se va alege pentru 600 aspri gata şi cu zapis de vânzare cu martori aldămăşari în zapis. Şi iar de la Dragomir 1 stânjen de ocină la Zoreşti din partea Bouleasei din apa Buzăului până în Lacul cu Zălojile pentru 450 aspri gata şi cu zapis de vânzare. Şi iar de la Dragomir Dăinea şi de la www.dacoromanica.ro 153 fratele lui, Momolan, din partea Crăiţei stânjeni 2 de ocină la Zoreşti pentru 1 000 aspri gata. Şi iar a cumpărat Jipa postelnic un loc de vie pe ocina Mărăcinenilor de la Gorgan în Mărăcinenii de Sus din partea lui din jos de moara lui Sava al lui Avram lângă Gârla Morii, însă în lungime de 70 de paşi şi în lăţime iar 70 de paşi pentru 400 aspri gata şi cu zapis de vânzare. Şi iar să-i fie lui Jipa postelnic ocină în Micşani şi în Beciu, partea lui Miţan toată, câtă ocină a avut el de dedină şi de peste tot hotarul, din cap până în cap pentru că a fost cumpărată de mama sa, jupaniţa Dobromira, în vreme de foamete, pentru 1 500 aspri şi a plătit-o cu nişte oi cu 300 aspri, şi a avut şi zapis, dar a fost pierdut de răufăcători, cum am văzut domnia mea şi zapisul megiaşilor din Micşani şi de la Beciu pentru acea ocină a lui Miţan la mâna Jipei postelnic de mărturie. Şi iar să fie slugii domniei mele Jipa postelnic ocină în Căldăreşti pe Călmăţui, din judeţul Buzăului însă de peste tot hotarul a treia parte, pentru că această mai sus-zisă ocină din Căldăreşti a fost a lui Jipa postelnic de cumpărătură încă mai dinainte vreme. Iar apoi, când a fost acum, în zilele domniei mele, iar Jipa postelnicul, el a avut pâră cu Anton cămăraş din Buzău pentru acea ocină din Căldăreşti pentru că a pus-o Anton cămăraş într-o carte de cumpărătură a ei, de la răposatul Radul voievod, împreună cu altă ocină pe care a cumpărat-o Anton cămăraş de la Ghidion, fiul lui Voico logofăt şi a venit înaintea domniei mele în marele divan de s-a pârât de faţă. întru aceea, domnia mea însumi am trimis la cinstitul şi preasfinţitul părinte al nostru chir Ştefan, episcop al Buzăului cu cartea domniei mele şi 6 boieri, anume: din Vemeşti, Dragomir Sorescul şi din Potoceni, Armega şi Vetrea şi din Bănceşti, Nastasie şi din Cerăşti, Radul şi din Mărăcinenii Mehedinţului, Ugrin, ca să cerceteze pe rând cum au aflat ei cu sufletele lor. întru aceea, părintele episcopul şi cei 6 boieri mai sus-scrişi au ales şi au dat cu sufletele lor, ca să ţină Jipa postelnic din acea ocină de la Căldăreşti a treia parte de peste tot hotarul, cum am văzut domnia mea şi cartea părintelui Ştefan episcop al Buzăului împreună cu acei mai sus-zişi boieri, ca să-i fie lui Jipa postelnic de dedină, iar acea carte a lui Anton cămăraş de la răposatul Radul voievod să nu se creadă, ci să rămână mincinoasă. De aceea am dat şi domnia mea slugii domniei mele, Jipei postelnic din Vemeşti ca să-i fie aceste mai sus-zise ocine şi mori şi vii de dedină şi de ohabă lui şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor în veci, pentru că au vândut ei toţi de bunăvoia lor, fără nici o silă, cum am văzut domnia mea şi zapisele lui de vânzare la mâna lui Jipa postelnic, şi de nimeni neclintit după porunca domniei mele. Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Barbul mare ban al Craiovei şi jupan Dragomir mare vornic şi jupan Radul mare logofăt şi jupan Stroe Hiera mare vistier şi jupan Diicul mare spătar şi jupan Mihnea mare stolnic şi jupan 154 www.dacoromanica.ro Radul Mihalcea mare comis şi jupan Drăguşin mare paharnic şi jupan Costandin Catacuzino mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Radul mare logofăt. Şi eu, Dumitru, am scris în cetatea de scaun Târgovişte, luna aprilie, 18 zile şi de la Adam până acum, la această scriere, trecerea anilor, în anul 7153 (1645). f Io Matei voievod, din mila lui Dumnezeu domn. Io Mateiu voievod (m. p.) Muzeul Olteniei, Colecţia documente, I/nr. 6207 Orig. slav, perg. (40,5 x 53,5), pecete timbrată, căzută. 1 JKtfflA. 2 Loc rupt în orig. 3 MAACT. 120 1645 (7153) aprilie 20 t Scris-am eu, Ionaşco, feciorul lui Albului den sat den Pârscov, însă nepotul Tatului Cegăe, acest răvaş, ca să fie de mare credinţă la mâna lu Vladulie, feciorul Tatului, cum i-am vândut 5 pemânturi, anume: unul în Stupini, unde pogoară calea, altul pre Viişoare lângă Scoruş, altul pre Fântinele de dă cu un cap în gura Văii Călugărului, alt(u)l în lunca de jos de dă cu un cap în Valea Podolui, alt în rândul ce merge la Furcile Barbului. Şi le-am vândut aceste pământuri cu ştirea a tuturor fraţilor dereptu 730 de bani, să fi(e) de moşie lu Vladulie, şi lui şi feciorilor lui şi cine se va trage dintr-însul. Şi să să ştie cum am cumpărat eu, Vladulie aceste pământuri în zilele lu Mateiu voievod. Şi mărturie întâiu: Dobrovoiu i Vlad i Tănasie al Neagovan i diacon Apostol, pârcălab Răzmiriţă, Dragoiu călăraş i Ciobotar i feciorul lui, Stanciul i Vojul i Ceapeş i Pilancea i Dan, fecior lu Ivan şi Voico Boroşu i Cârstiian, Stoian i Oncea Andreiu snă Bârăei şi Gligorie şi fiiu-său, Irimie şi Dumitru şi ala(l)ţi săteni toţi. Pisah az, popa Lăudat ot tam, measeţa aprilie 20 dni, vă leat 7153 (1645). t Şi cheltuială 100 de bani aldămăş. Ionaşco vânzător. Dobrovoiu unchiu-său. Tanasie văru-său. Vlad văru-său. Arh. St. Buc., Ep. Buzău, XLVIII/24. Orig. rom., hârtie (21,5 * 19,5). Copie ibid.: ms. 172, f. 21. www.dacoromanica.ro 155 121 1645 (7153) aprilie 20 | Adecă eu, Mirean ot Sămara, (scris-am) zapisu meu la mâna jupânului1 Ivan, cum să să ştii că am vândut un locu dă fiine pol dă-n fonea câineşinească, drăptu bani gata 300. Radul Mânei şi Danciul şi Hera. Şi păntru credenţa, me-am pos şi degetul ca să criză. Pis measeţa aprilie 20, leat 7153 (1645). Eu Mirean. Arh. St. Buc., M-rea Trivalea, IV/13 (nr. 1). Orig. rom., hârtie (34,5 x 21,5). Copie ibid.: mss. 371, f. 30; 477, f. 53 v. 1 xtfm.Afe’Afe’H. 122 1645 (7153) aprilie 20, Târgovişte t Mhaoctî6W Eokîcio, îw Mateio Eacapaga boeboaa h rocnOAmn*. Aara(t) rocnOACTBO mh cîe nOBEAerne jupânesii Muşii Ciurdăreasa, carea au fost a lu Pătru ot Saca, şi nepot-său, lu Andreiu snă Cara şi al Marinei, fata banului Pătru, ca să le fie lor satul Seaca ot sudstvo Mehedinţi, tot satul şi cu toţi rumânii şi cu tot hotarul şi cu tot venitul, pentru că acest sat Saca fost-au de moşie al lu Şerban vodă. Deci l-au fost vândut lu Mihai vodă pre bani gata, când au fost Şerban vodă păhamic mare. Iar Mihai vodă au fost miluit pre Pătru banul, moşul lu Andrei, în Ţeara Ungurească, pentru slujbă direaptă ce i-au fost slujit pren ţări striine cu sânge vărsat. După aceea, l-au miluit Şerban voievod şi Radul voievod Mihnea pre Pătru ban, tot cu cărţi de miluitură cu mare blăstem, cum le-am văzut şi domnia mea şi tot au ţinut cu bună pace. Iar când au fost acum, în zilele domni(i)i mele, iar rumânii den Seaca ei se-au sculat cu pâră, . zicând aşa, cum i-au fost împresurat Şerban vodă şi i-au ţinut în silă. Şi au venit înaintea domni(i)i mele în divan de se-au pârât de faţă cu jupâneasa Muşa Ciurdăreasa a lu Pătru banul ot Seaca, şi cu nepot-său, Andrei. Şi pârâia rumânii cum că au şi moşie de cumpărătoare acolo în Saca. Deci într-aceea, domnia mea am căutat şi am judecat pre dirept şi pre lege cu toţi cinstiţii dregătorii domni(i)i mele. Şi am văzut cărţi de milă ale tuturor domnilor cu blăstem şi de pâră cu Buzeştii. Deci i-am dat şi domnia mea să fie rumâni, cum i-au dat şi Mihai vodă şi Şerban vodă şi Radul voievod. Şi au rămas rumânii de lege şi le-am luoat domnia mea şi o carte bătrână a lu Alexandru vodă de la mâna rumânilor, ca să nu mai scornească pâră şi gâlceavă. 156 www.dacoromanica.ro HhAKO A* H'feCT. H HCfipABHHK CAM p6M rOCnOACTBA MH. IIhc mp’broBHqiH, M'feceiţA AnpnAÎe k ahh, bt» A'feT *3pirr. f îw M.AT6I0 BW6BWAA, MHAOCTÎIO EoWÎIO rOCOOAHHK. ÎCu Matbio BoeBOAA (m. p.) IIpOMTeHHOMIO, IO BTOph A0r0-0r6T0Mtf (m. p.)' Arh. St. Buc., Doc. ist., XCVI/27. Orig. rom., hârtie (30,5 * 21), pecete aplicată. „Citit de mine, al doilea logofăt”. 123 1645 (7153) aprilie 20, Târgovişte t MtiAOCTîeio Eottîeio, îw Matbio Eacapaba bobboaa h rocnoAHHT» bi>con 3cma6 VrrppoBAAxîncKoe. Aaba(t) rocnoACTBO mh cîe noBeA'feme rocnoACTBA mh uibbm3h AWAÎe no hme VTMeuie, chht» Otah KAntfrpAC h ct»c gpatih6(a) ero fiACHAÎe, chht» hora Paayao(b) h Aahmioao(b) chht» N6K^A6(b) H HpHMHH, CHHT» IţHrAHO(s) H OTAHHWAO ( B ), CHHT> HaHb(b) h EapgS'ao(b), chht» Aem»AAT uit kh^şh Xtfpe3H wt ctfACTBO fiAtM'fe, no boaa EncTpm(iH h ct»c chhobh h(x) h ct»c bpatih h(x) 3a uimhht», no hme AaHMMA, CHNB A^MHTPo(b) H npOMÎH, IAK0K6 A* 6CT h(x) uimhht» bt> ccao XS'p63IH KHe(s) H>K6 CT» 30B6MAr0 POMAH H EaAA^A WT nOAlO H UIT UIOMtf H UIT BOAA H UIT A^^ CBC BHNOrpAAV H CT»C AHB63HA6 H CkC UIBOIJJO H UIT nAANe(n) h wt npe(3) bt»c xotapo(m) ct»c bt»c xoaoko(m), BApn bahica ce xth(t) h3BPa(t) uit x°tap AA*e ao XotaP n0 «TApn xotapt» h eeA'feşH, noHexe cie snuie peneme uimhnt» bh(a) bct h(x) ctapa h npABA uimhht» uit npe a^hh noKOHHAro Eaaa bosboaa erAA gh(ct) a^to *54*13, h bt»c AP^>ka(a) ct»c A°Bpo MHpHoe cîe BHUie penenTe uimhht» a° murt bt» abhh rocnoACTBA mh. A kt*aa bct km (a) ct*aa, a nonA Otah bpmoha(x) h cmht> ero HaS'a aîiakohS’a h TAHropie, uihh BT»3BHrHtf(A) nptf h npÎHAe(T) np'fe(A) rocnoACTBA mh Tepe C'tnp'feuje ce tf bbahkh a*ibah ckc Vtm8ui h ckc BACHAl'e H CT»C 4.AHHIOA H CT»C HpHMHH H CT»C GtAHMIOA H CT»C EApB^A H CT»C Aahhioa. H cniţe np'feuie nonA Otah bpmoha(x) h chhobh ero, Ha^a aîiakoh H rAHrOpÎH, KAKO HMA(a) H UIHH UIMHHT» XtfpB3H A®A Wnpe(s) IlAABÎe(B) h h3baam(a) h baha khh(t) [...]’ B06B0AA no b,bca(x) uimhha Wnpe(s) IlAABîe(B) h CHiţe peKo(x) kako ui ecT bh(a) noKVnn(A) bt»ca(x) uit ha Wnp'fe IlAABîe, a tfTMeiu h Eachaîh h Aahmioa h Hphmhh h Otahmioa h EaPBS’a H 4.AHHIOA CHlţe nAAKAA KAKO H'fe(cT) npOAAA PaAYa llepC^A, CHHt» Wnpe(s) IlAABîe(B) bt»ca(x) A«a bai|iom ch Wnpe(s) IlAABîe(b) ht» ecT npoAA(A) tbmî'io a6a ero AeBeTAro m6c(t). A AP^(r) uimhht» uit aga Wnpe(B) IIaabîh, uiha uicta(a) HenpoAAAHA no pA3AorA MerîtauiHao(m). www.dacoromanica.ro 157 Taxe bt» to(m) rocnoACTBo mm tahaa(a) h ctfAH(x) n0 nPdBA^ « no 3AK0HA Eo>KÎK3 BT» itifrlHO CT.C BT»CHMH MkCTHTHMH npABMTEAW rOCnOACTBA Mii H CT»C BT»C AhbaH0(b) (h) j\AA CT»M rOCnOACTBO MH CÎ6 BHLU6 P6M6HIH Meniraui iakoxe aa AP'b2KH(T) cie BHUie pemeha whhht» hto ce sobh(t) Pomaho(b) h £aaa^ao(b) wt b'lca(x) aga IVnpn(B) wch(m) aga a bana aga uih a* hma(t) a* APt|»îkh(t) nona Ctah epMOHa(x) ct»c chhb ero, Ha^a a"akoh h TAHropiH, 3ahh>ke wcta(a) nona Ctah wt 3akoh h WT ctf*AGHÎe BT» K^nHO CT»C CHHH erO BHC n»C, KAKO no MNOrO Tp’feB't H M6T*fe(x) AA HH HMa(t) Be(3) TT»MÎIO MErîlAlll 3AHHXE nAATH (a) MEritaui'm Mioka, Miok^a h H'feroe BnptfA Baaayao(b), *âh bahh totobh h BHp^A GtaH'HOAo(b), $ H BHp#A Kp'BKtfB’k, tţ ACnpH H BHptfA CtAHO(b), cm. H haath(a) H’feroe BHptfA AenrtAATo(B) ct»c x (bahh). Cero paAÎ AAA°(x) ct»m rocnoACTBO mh ^tmeui, chht» Ctah Kan^rpac h Bachaîe, chhb [nona Paaya]2o(b) h Aahhwao(b), chhb N6K^A6(b) H HpHMHH, CHHE U,HrAHO(B) H CtAHMIOAO(b), CHHB HaH6(b) H EaPBS’ao(b), CHHb Aem»AAT H AaHMWAO(b), CHHb A^AIHTPO(b), IAKOXE Aa mo ect a^A,h0 H bt» wxa(b) chhobo(m) h bh^ko(m) h np'feBH^HETO (m) H H£ WT KOrOXAO HEnOKOA’fiBH (m) nOpH3MO TOCnOACTBA MH. Geke oyso h cbea'iteaio nocTABH (x) rocnoACTBO mh: adfriAH EapB^A BEA BAH KpAAEBCKÎH H XdfrlAH APArOMHp BEA ABOpHHK H xtfnAH PaAYa BEA A0r0<|>GT H JK^flAH CTpOE BEA BHCTÎlAp H tttfnAH AIHK^A BEA CnATAp H JK^flAH IIpEAA BEA KAlOHAp H KtfnAH M.HXH'fe BEA CTOAHHK H XÎfrlAH Paaya bea komhc h ^S’nan Ap,br^UJ|1H &ga nexapHHK h xtfnAH Koctahthh BEA nOCTEAHHK. H HCnpABHHK, BEA AOTOijiET. H HariHCA (x) A3, Goape, TpT»roBHipe, macaua AnpnaîE k abhh H WT AaaMA Aa>KE AO HhIH'fe, BT» CErO nHCAHIE, TEMEHÎH A'tlTO(m) B A’feT xâpiîf. t Iw Mateio bwebwaa, mhaoctiw Eoxi'io rocnoAHHik. îw Mathio bohboaa (m. p.) t Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod şi domn a toată Ţara Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele acestor oameni, anume Utmeşe, fiul lui Stan Capugras şi cu vărul său Vasilie, fiul popei Radul şi lui Danciul, fiul lui Necula şi lui Irimin, fiul lui Ţiganul şi lui Stanciul, fiul lui Ilie şi lui Barbul, fiul lui Lepădat din cnezii din Hurezi din judeţul Vâlcea, pe apa Bistriţei şi cu fiii lor şi cu fraţii lor de ocină, anume Danciul, fiul lui Dumitru şi alţii, ca să le fie ocină în satul Hurezi, cnezii care se cheamă Roman şi Vladul, din câmp şi din pădure şi din dealul cu viile şi cu livezile şi cu pomet şi din munte şi de peste tot hotarul cu tot venitul, oricât se va alege din hotar în hotar, pe vechile hotare şi semne, pentru că această mai sus-zisă ocină le-a fost veche şi dreaptă ocină încă din zilele răposatului Vlad voievod, când a fost văleatul 6997, şi au tot 158 www.dacoromanica.ro ţinut cu bună pace aceste mai sus-zise ocine până acum, în zilele domniei mele. Iar când a fost acum, iar popa Stan ieromonah şi fiii săi, Idul diiaconul şi Gligorie, ei au ridicat pâră şi au venit înaintea domniei mele de s-au pârât în marele divan cu Utmeş şi cu Vasilie şi cu Danciul şi cu Irimin şi cu Stanciul şi cu Barbul şi cu Danciul. Şi aşa pârâu popa Stan ieromonah şi fiii lui, Idul diacon şi Gligorie cum au avut şi ei ocină în Hurezi, partea lui Oprea Plavie şi a scos şi o carte [...]'voievod, pe toată ocina lui Oprea Plavie şi aşa pârâu cum au cumpărat-o toată de la Oprea Plavie, iar Utmeş şi Vasilii şi Danciul şi Irimin şi Stanciul şi Barbul şi Danciul aşa s-au plâns că nu a vândut Radul Persul, fiul lui Oprea Plavie toată partea moşului său, Oprea Plavie, ci a vândut din acea parte a 12-a parte. Iar altă ocină din partea lui Oprea Plavie, ea a rămas- nevândută, pe seama megiaşilor. Astfel, întru aceea, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după legea lui Dumnezeu, împreună cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi cu tot divanul (şi) însumi am dat domnia mea acestor mai sus-zişi megiaşi ca să ţină această mai sus-zisă ocină care se numeşte a lui Roman şi a lui Vladul din toată partea lui Oprea a opta parte şi o parte să o ţină popa Stan ieromonah cu fiul său, Idul diiacon şi Gligorie, pentru că a rămas popa Stan de lege şi de judecată împreună cu fiii lui mai sus-scrişi ca mai mult treabă şi amestec să nu aibă cu aceşti megiaşi pentru că au plătit megiaşii Ciuca, Ciucul şi Neagoe birul lui Vladul, 1 008 bani gata şi birul lui Stanciul, 500 şi birul lui Cârjoavă, 900 aspri şi birul lui Stan, 240. Şi a plătit Neagoe birul lui Lepădat cu 900 (bani). De aceea am dat domnia mea lui Utmeş, fiul lui Stan Capugras şi lui Vasilie, fiul [popei Radul]1 2 şi lui Danciul, fiul lui Necula şi lui Irimin, fiul lui Ţigan şi lui Stanciul, fiul lui Ilie şi lui Barbul, fiul lui Lepădat şi lui Danciul, fiul lui Dumitru, ca să le fie dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit după porunca domniei mele. Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Barbul mare ban al Craiovei şi jupan Dragomir mare vornic şi jupan Radul mare logofăt şi jupan Stroe mare vistier şi jupan Diicul mare spătar şi jupan Preda mare clucer şi jupan Mihnea mare stolnic şi jupan Radul mare comis şi jupan Drăguşin mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, marele logofăt. Şi am scris eu, Soare, în Târgovişte, luna aprilie 20 zile şi de la Adam până acum, la această scriere, curgerea anilor, în anul 7153. t Io Matei voievod, din mila lui Dumnezeu domn. Io Matiiu voievod (m. p.) Arh. St. Vâlcea, Doc. ist., LVII/1. Orig. slav, perg. (47 x 37), pecete timbrată. Cu o trad. ibid.: XI 8. Altă trad., Arh. St. Dolj, Colecţia documente, LXXXVI/3. 1 Loc alb în orig. 2 Loc rupt în orig. 159 www.dacoromanica.ro 124 1645 (7153) aprilie 21 t Adecă eu, Vasilie şi cu frate-mieu Albul, feciorii Albului logofăt ot Rătevoieşti, scriem şi mărturisim cu acest zapis al nostru ca să fie de mare credinţă la mâna dumnealui, jupânului Şărban vistier cum să se ştie că ne-am tocmit cu dumnealui de i-am vândut viile noastre de la Ştefaneşti, partea noastră toată şi cu jumătate de delniţă şi cu casele, derept bani gata, galbeni o sută şi cincizeci. Şi i-am vândut noi de a noastră bunăvoie, ca să-i fie dumnealui moşie şi coconilor dumnealui în veci. Şi la această tocmeală a noastră tâmplatu-se-au de-au fost şi boiari mărturie, carii-şi vor pune iscăleturil(e) lor mai jos. Şi pentru adeverinţă, pusu-ne-am şi peceţile noastre, ca să să ştie. Pis aprilie 21 dni, leat 7153 (1645). Eu Vasilie Eu Albul1. Arh. St. Buc., Doc. ist., XXIX/191. Orig. rom., hârtie (32 * 20), două peceţi aplicate. Copie ibid.: Doc. ist., XXIX/41. 1 Semnături autografe. 125 1645 (7153) aprilie 22, Bucureşti f Cu mila lui Dumnezeu, Io Mateiu Basarab voievod şi domnu a toată Ţara Rumânească dat-am domniia mea această poruncă a domniei mele cinstitului boiariului domniei mele, jupan Dumitraşco Filipescul biv vel stolnic şi feciorilor lui, câţi Dumnezeu îi va dărui, ca să-i fie lui nişte rumâni, anume: Calin şi Dan şi Manea, feciorii Iriticului den Măgurenii după Teleajen, şi cu feciorii lor, pentru că aceşti rumâni ce am zis mai sus: Calin, Dan şi Manea, ei au fost rumâni ai cinstitului boieriului domniei mele, jupan Dumitraşco stolnic, de la strămoşi, şi la împărţeală căzuse în partea lui, fiind den Măgurenii după Teleajen, şi tot au fost rumânii pe seama lui, stăpânindu-i cu bună pace. Iară apoi, când au fost acum în zilele domniei mele, iară Nedelco paharnic den Bucov, el s-au sculat fără de ştirea lui jupan Dumitraşco stolnic, după vorbele lui Coadă vătaf den Măniiaci, de au răscumpărat pe aceşti mai sus-numiţi rumâni de rumânie cu 6 000 aspri gata. Şi n-au fost avut1 cu [,..]2 dintâi nici treabă ca să-i răscumpere. întru aceea dară, jupan Dumitraşco stolnic, deca au aflat cum i-au răscumpărat Nedelco paharnic rumânii lui, neavând nici o treabă cu ei, el au venit de faţă înaintea domniei mele, la marele divan, de s-au pârât de faţă cu Nedelco 160 www.dacoromanica.ro paharnic, şi cu rumânii ce am zis mai sus. Drept aceea, şi domniia mea am căutat şi am judecat după dreptate şi după lege, împreună cu toţi cinstiţii boierii domniei mele şi am adevărat domniia mea-cum că sânt rumânii de la strămoşi, dentru împărţeală, ai lui jupan Dumitraşco stolnic, den plasa lui, den Măgurenii după Teleajen. Iară Nedelco paharnic den Bucov, el n-au avut nici o treabă ca să-i răscumpere, ci l-au ajunsu legea şi divanul, ca să întoarcă banii rumânilor înapoi şi să fie ruriiâni ai lui jupan Dumitraşco stolnic, precum au fost mai nainte vreme. Şi au rămas Nedelco paharnic şi rumânii de lege şi de judecată dennaintea domniei mele den divan. Şi mai pre urmă, Nedelco paharnic, el încă au făcut zapis de la mâna lui, ca să întoarcă toţi banii rumânilor înapoi. Şi au mărturisit şi el cum că n-au avut nici o treabă cu aceşti rumâni, ca să-i răscumpere, ce au dat şi zapisul rumânilor de răscumpărare şi cartea domnească şi tot la mâna jupan Dumitraşco stolnic, ca să-i fie lui rumânii întru stăpânire şi ohabnici feciorilor, nepoţilor şi strenepoţilor în veci, precum au fost şi mai nainte vreme. Şi mai multă învăluială să nu aibă şi dc cătră nimenea să nu să clătească după zisa domniei mele. Iată şi mărturii am pus domniia mea: jupan Barbul vel ban al Craiovei i jupan Dragomir vel dvomic i jupan Radul vel logofăt i jupan Stroe Fiera vel vistier i jupan Diicul vel spatar i jupan Mihnea vel stolnic i jupan Radul Mihalcea vel comis i jupan Drăguşin vel paharnic i jupan Costandin vel postelnic. Ispravnic au fost jupan Radul vel logofăt. Şi au scris Dumitru logofăt, în scaunul cetăţii Bucureştilor. Aprilie 22, 7153 (1645). Tâlcuit pe rumânie de Vasilic dascal ot Buzău. Arh. St. Buc., Colecţia George Potra, I 18. Trad. rom. de Vasilie dascăl din Buzău. 1 Ad. interlinear. 2 Cuvânt omis de traducător. 126 (1645) aprilie 23, Bucureşti MHAOCTîew Eoaueio, Io Matei Basarab voievod. [...]' boierului domniei mele, lui Ivaşcu vel armaş Ceparu, fiul Standului logofăt şi feciorilor lui, câţi Dumnezeu îi va dărui, ca să le fie lor satul Cepari din judeţul Argeş, şi cu toţi românii şi cu tot venitul de pretutindenea, din apă şi din pădure şi din siliştea satului şi din vad dc moară, din hotar până în hotar, în oricât se va alege. Şi semnele hotarului încă să se ştie: din hotarul Ccparilor până în hotarul Buncştilor şi merge pe lângă hotarul Buncştilor până în pârâul Şuica şi pe curmătură şi pe pisc până în vârful Glodului şi pc muchie până în Bolovan şi de acolea, pe pârâu în jos, www.dacoromanica.ro 161 pe pârâul Comăţelului până în lac şi până în capul pârâului Fântânii şi pe pisc în jos până în pârâul Glodului şi pe pârâu în jos până în pârâul Urluieştilor şi pe drum în jos, trece drumul la apa Topologului şi merge până în capul siliştii Bârseştilor din sus şi trece Topliţa şi merge în Moviliţă şi de acolea trece câmpul şi merge până în muchia Văii Trestii şi pe muchie până în Calea Oii şi pe Calea Oii în sus până în pârâul Sângerilor şi în jos pe Valea Vemeştilor şi se împreună în cap cu hotarul Vemeştilor şi de acolea, pe vale în jos, până în Tudoroaia şi merge în muchia Poienii la Bolovan, se împreună în cap cu hotarul Nicoleştilor şi de acolea pe Calea Oii în sus, până la muchia Tihăii şi pe vale în jos, până în malu Giurcăi şi până în Valea Stânii din jos, trece Topologu pe lângă hotarul Rudenilor şi ţine pe pârâul Horezului în sus pe Groapa Zmeului şi se împreună în cap cu hotarul Cărpenişului şi pe muchie în jos, pe Valea Corbului şi trece Valea Cărpenişului, până în capu malului Corbului de Sus şi merge până în Roata Frântă şi se împreună în cap cu hotarul Urluieştilor şi iar cu hotarul Buneştilor. Şi iar să-i fie boierului domniei mele, Ivaşcu vel armaş Ceparu, satul Rudenii şi cu ocinele lor din hotarul Ceparilor până în hotarul Şuicilor şi se împreună în cap cu hotarul Bărăştilor din sus şi cu Cărpenişul, - şi iar munţii ce se cheamă Marginea şi Zănoaga. Şi iar să-i fie boierului domniei mele, ce scriu mai sus, satul Bârseştii cu toţi românii din hotarul Ceparilor, până în hotarul Vlădeştilor, în latul şi în lungul se împreună cu hotarul Goleştilor, iar celălalt cap cu hotarul Vemeştilor. Şi iar să-i fie boierului domniei mele satul Tigvenii cu românii şi cu ocinele lor, cât se va alege din hotar până în hotar. Şi iar să-i fie boierului domniei mele ocină la Robaia cu românii, anume: Stan i Leontie i Badea i Oprea Ghinea i Florea i Barbu cu toţi feciorii lor şi cu toate ocinele lor, câte se vor alege du peste tot hotarul şi cu muntele ce se cheamă Poienile. Şi iar să-i fie boierului domniei mele ocină la Danul din delniţa mare şi cu rumânii din Danu. Şi iar să-i fie boierului domniei mele ocină la Surpaţi cu rumânii şi cu delniţele lor câte se vor alege, câte am văzut domnia mea şi cărţile altor bătrâni domni de mai înainte vreme şi cartea reposatului Io Alexandru voievod, scriind pe aceste ocine şi rumâni. Drept aceea, i-am dat domnia mea boierului domniei mele, lui Ivaşcu vel armaş Ceparu, ca să-i fie lui ocine şi rumâni, ce scriu mai sus moşie ohavnică, lui şi feciorilor şi nepoţilor şi strănepoţilor lui până în veac şi de către nimeni necăjit să fie prin zisa domniei mele. Iată şi martori am pus domnia mea toţi dregătorii domniei mele: pan Barbul vel ban al Craiovei i pan Dragomir vel vornic i pan Radu vel logofăt, pan Stroe vel vistier, pan Diicu2 vel spătar, Preda vel clucer. Bucureşti, aprilie 23, anul 7156 (1648)3. Io Matei Basarab voievod4. 162 www.dacoromanica.ro B.N., CXLX/1. Copie rom. Alte copii: Arh. St. Buc., Colecţia Ionaşcu Ion 1/65, copie adeverită la 19 martie 1815 de Iosif, episcop al Argeşului, cu văleatul 7156. EDIŢII: Ionaşcu, Bis., chipuri şi doc., p. 57-58; Iorga, Studii şi doc., VII, p. 32. 1 Loc alb în copie. 2 Aniitf. 3 Datat după divan şi locul emiterii. 4 Cf. copia Arh. St. Buc., Colecţia Ionaşcu Ion, 1/65: martori în divan: Radul mare comis, Mihnea mare stolnic, Drăguşin mare paharnic, Costandin mare postelnic. Ispravnic, Radul mare logofăt. Scrie Tudor logofăt. 127 1645 (7153) aprilie 24, Târgovişte t Mhaoctî6w Eoxîew, îw Matcm Eacapaga boceoai h rocnoAHHt Btcoh 36ma6 VrrppoBAAx’iHCKoe. A*ba(t) rocnOACTBO mm cîh noBeA'femh rOCnOACTBA MM n0MT6HH0M(tf) GOA'fepH (h) rOCnOACTBA MM, [...]' IpLTptf neXApHHK h A^ÎTpAUlKO h Il'tA^Pe. CHHOBH GtOMKT^b) CndTdp WT HenWpHAe h cgc chhobm m(a\), eAHiţexe Eon» A^poBd(x), idKOJKe a* c^(t) wMHHtf wt HenWphAe h ct»c BHHOrpdAÎ m clc nHMHmţHAe m ct>c K'bqjOBe wt A'fe^ m ctc bt»c x°A°ko(a\) wt no bt»c x°tapo(a\), 3dHe*e ecT gh(a) m(a\) CTdpd ti npdBd A'feA’iHO wt A'kAi’NO 3d np^A^A’iHO wt Hd GdLţJO ( A\) CM GtOHKA CndTdp eiJJHKe WT HdHnp'fcîKAe BprfcA\e. H B'bC ApT»>Kd(A) W ecT CGC A0Bp0A\hpH0. A nOTo(A\), kt»a* ecT gm(a) npe a^nh AdeâdHAptf bo6boaa Haîr\ui, d HctfndHHlţd PdAA dp A\tLU0dia MTO ecT Gm(a) KtfndHHlţd HCnp'LBO GtAHKO(b) neXdpNMK Pk’A'feHfc’A, A^ljJHpd APdr0lV'HP0(B) nOCT6AHHK, CMHT» A^mitpo(b) ABopnhK, GpdTdMe(Ad) wbb(a\) GOA'fepH wt HenTtfpnAe, WHd ce CfcV Gh(A) BT»CTAHh(a) TOTAd T6p6 6CT npOAAAd MAc(t) 6ld WT HenWphAe bca(x) hto bct gh(a) ha\aaa ha aboaw ctc cTh bmuie P6M6HH GOA'fepH CtC B6MHHÎH H CGC BHHOrpdAV E^3HHK’1»(b) KAlOMdp nO neH'feaH totob» dcnpH2. Te(dv) pdAî, actfndH [...]' cgc GpdTÎ ero bhui6 nnc, chhobm Ctomkt»(b) CndTdp ctflţJH WHH HdH n0B0A6HM A* nOKtfnM(d) Td MAc(t) 3d WMHH’b WT HenWpHAe wt Hd actfndHHtţd PdAd xoT'fe(d) a* noBpdTH(d) hobi^ih E&HHK'kH KAlOMdp HA3a(a)> A Etf3HHKd KO/WHC3, w(h) C6 MOAh(a) Hd CI*M BHUI6 P6H6HH GOA'fepH Aa r0 WCTABh(t) A* AP’tîKM('r) H w(h) tam# MenWpHAe kako cct gh(a) noKtfnH(d) wt ha xtfndHHtţd Paaa. H tfcTpoMine ce kako ecT npeGHBd(d) Aoepo ctc cîh BHuie penenH GOA'fepH, t&KOKe H'feKÎH GpdTÎ H H€ XOT*pHCde(T) CG. H npeGHBd(d) ecT AOBpO A^KAe eCT Gh(a) w(h) 2Kh(b) Ge(3) HH eAHd a\at»bo. www.dacoromanica.ro 163 A K1>AA 6CT Eh(a) HHH'fe, BT» ^bHTh rOCnOACTBA MH, nO C'BMP'b(t) E&HHK'BH KOMHC3, A CHHtf CH IIpeAA CAtfa(h) C6 B'BCTAHh(a) CT»C TOAHKA KApAHIEi JAKOÎK6 Aa C6 XOTApHCAC (t) H A* nOfllipAe(T) BHHOrpAA'l'Y U>Bc(m) BOA'fepH UIT A*feA C'BC X0TAP^A AA BT»3HMA6(t) . Bt» To(m), JK^flAH [...]‘ II'BTpk’ neXAPHHK H A^ÎTpAUJKO H Il^A^PCi AKO BHA'feAH CHL^e TOAHKA H6B0AH5 H BAAOBAHÎe WT KT» IIpeAA CAtfa(h) nOHTO pAAÎ 6CT 6Ah(h) BOA'fepH(h) T6UIKO H C'BTBOPh(a) MHOrH KpHBOCTÎW H KAKO X°K6(t) A* BT»3HMa(a) X°TApHHM AA nonHpAe(T) npABe A'feAÎNe h(m) H BHHorpAAV uit a^ ctfqiH 6ah(h) noKVne(n) tamV uit ha nopS’AeHiA h(m) kako cct BHiue riHC. Bt» to(m) h rocnoACTBO mh ct^m rA6AA(x) H c^AH(x) n0 npA(s) H no 3AKO ( h) EoaCÎW KS’nHO CT^C BCHXMH MHCTHTHMH fipABHT6AIH rocnoACTBA mh h peKA'k cct rocnoACTBO mh IIpeA^H cAtfacep, ahbah, npe(A) BC'fe(A\) BOA'fepo(a\) tAKoace aa np'feeHBA(A) Aospo ct»c cîh bhuj6 peneHH BOA'fepH kako ecT bha npeBHBA(a) h bai|io(a\) ch, E&hhka KOMHC3 A°ka6 6CT Bh(a) U>(h) >Kh(b) H Aa APTk*n(T) UIHHHA UIT MenWpHAe h BHHorpAAV h bbmhhh kako ecT bh(a) noKfc’nH(a) gaijjo(m) ch, a x°tap aa ne bS’a6(t). A AipeAHace ne hphbhba(a) A°epo h ct»c MHpHO H Be(3) X°TAP AH^ HAKH>K6 XOAH(T) CT»C H’feKA nptf(x) H KApAHÎe h xoT'fe(A) aa noA‘i‘rA(A) xoTAP cniţe c^ahX°(ai) rocnoACTBO mh ct»c B'BC Ahbah°(m) Aa C^(t) BOAHHH CÎH BHUI6 p6M6HH BOA'fepH Aa Vm6TH^(a) HOBLţÎH IlpeABH CA^acep HA3a(a)i Aa APT»ÎKH(Ir) WHH TA uimhh'b noMTo paaî TerAn(A) uit ha(a) A^a* h(m) BApe KOrAA ce bt»ct[ah]4ha IlpeAA CAtfacep ct»c h'Îika nptf(x) hah ct»c xotaP h n0 M[noro B]4AA0BAHie aa He hma(t). H ne uit Koroa6T H acS'HAH CTpOe BHCTÎlAp H AÎHKS'a CflATAp H MHXH'fe CTOAHHK H PaAYa KOMHC H ApT^UIHH neXAP«HK H actfflAH KoCTAHAHH nOCTeAHHK. H HCnpABHHK, at^nAH PAAYA B6A AOro4>6T. H A3, A^A'H'rpV, HAnHCAX BT» HACTOAHH rpAAV Tp'brOBHlţie, M'fecei^A AfipHAÎe KĂ ABHH H UIT AAAMA A&Xe A° HHH'fe B A'feT _x3pHf. Iw Matcw BweBu>AAi mhaoctik) Eoacîio rocnoAHHt. îw Matcw bohboaa h rocnoAHHi. BT.C0H 36MA6 Ot/rrppOBAAXÎHCKOe. AaBa(t) rOCnOACTBO MH CÎH nOB6A^HÎH rocnoACTBA mh ca^scm rocnoACTBA mh Îwh AOroeT ct.c epato(m) ch, IIliTp^ UIT KpT>CTÎeHetpH UIT ctfACTBO MtflUMeA H IlAAYPeit H CT.C chhobh hm, CAHiţeKe Eon. aac(t), i»K0>Ke a* gct bm# wthht. tf KpT.CTÎeHetpH nOAOBHHO 3A A’feAHHLţtf TpeCTÎIAHHAOp UIT KT. KpT.CTÎeH6l4IH, BApC 6AHKA H3E6pe(T) C6 UIT no BT.C XOTApo(M) n0H6>Ke 6CT CIA BHUI6 P6H6HA WHHHT» BIUI 6CT nOKÎftlH ( a) îuiH A0r0eT H CT.C BpAT 6r0 IlT.Tpîs’ UIT HA KpT.CTÎ6H6lţlH no HOBLţH T0T0BH. A nOCA’fe, HMa(a) nptf(x) CT.C Il06HT.p6HH H BT.3HMa(a) UI 6CT UIT p^KA HM. II0T0(m), KpT.CTÎ6HeipÎH HA HMC: EApB^A H OtAH H Ulepstf H UIT IIoeHT.p6H, A/UpTHH H EAA'fe h nonA Il,HrAH h aîiakoh Îuih h N'feroe h Otah h Wnp’fe h Paaya h Îwh, whh ne wbhhîs’(a) ce c^(t) wt Îwh Aoro6T h wt bpato(m) ch IlT.Tpte’ AHtf 6CT nOBpATHAH n0 ÎWH A0T0eT H n0 BpAT 6r0 CT.C BOA'fe HM BebM H ^CTpOHUiHCe WT AOGpOBOA'fe HM 110 nOAOBHHO 3A WHHHT» A* APT.*h(t) CA^36(m) rocnoACTBA MH, ÎWH A0r0eT H IlT.Tpîs’ nOAOBHHO 3A A’feAHIUttf npe(3) P'feKO WT Ha(a) KpT»CTÎ6H6ipH CT.C BCa(x) A^AÎNA TpeCTIlAHHAOp A Il0HHT.peH A* APT»^h(t) A’kAHHLţA WT TpeCTÎIAHH WT KT. Il0HHT.p6H. H BT. Ut^M# Aa C^(t) nAKH>K6 BpATÎ. H nOBpATn(A) 6CT Îwh AoroeT h IIt.tp^ hm ACnpn ^r, tAKOKe aa bct 6ah(h) BpAT h ct.c 3AnHC WT ptfKAMH h(x) 3A TAKMGJKGh’iG. H ha(k) noK^nn(A) Îwh AOroeT ct»c BpAT ero IIt.tp^ wt ha Otah H WT HA UlepB WT KpT.CTÎGHGipî A’kAHHLţA EpT.T^AIH H IUepBAHOB 166 www.dacoromanica.ro mto c#(t) a&o(p) hm SVpAKAeHH h noAto, sape 6ahka h3B6Pe(t) C6 WT no BT»C XOTAPo(m), WMHHT» Ke(3) B6MHHH 3A pCT H IhiTptf 6Ah(h) Epo(A) 3A BOABHHLţtf KpiCTÎeHetJJH H CT»C BOAeHHt^A H CT»C )K6A'k3H H CT»C KAM6HH HOH6>Ke 6CT eh(a) nOK^nH(a) Îwh Aoro<|>eT h rh»Tptf wt ha £aaaya h EAA'fe, CHHOBH MaHCB WT KpT»CTÎeH6l|JH H WT HA OTAH Pa(b) H Jltf/MTptf 3A p<Âp ACnpn H CT»C 3AI1HC WT ptflîA HM 3A npOAAHÎe. A flOCA'fe C6 B'kCTAHHA ecT AoepA, A^M^epA H'kroes wt Kp'kCTieHeMJH ct»c nptf(x) ha ahba*i xepe ecT peKAT» kako h^c(t) hma(a) cîh bhwb penenH ak>aîh hh saha xp'feB^ aa rA npoAAe(T) h bt»3hma(a) bct hoaobhho wt xoro epo(a). Ta>k6 a nocA'b h AospA, a^M^Pa H'kroes wt Kp’kCTîeHeqjH, wha eqje ecT npoAAAA ta iioaobhha 3a epo(a) ha(k) Îwh Aoro<|>6T h II'tTpV 3a W ACnpH rOTOBH H CT»C 3AHHC WT npOAAHÎe CT»C MHOTH CBeA6T6AIH. II ha(k) nOK^nn(A) Îwh Aoro<|>eT h cpAT ero ntTptf cah(h) B6HHH HA HM£ IIIepB CT»C CHHtf CH N’fcroe H CT»C CHHOBH HM WT KpT»CTÎeHei|iH h ct.c a^hhiha ero wt no b*bc x°tapom wt ha nT»Tptf h wt ha BpATÎH ero, H'feroe h Wnp'fc h IZlne, chhobh H'feroe nocTeAHHK WT KopeT h bpatom ch II'kTptf caha a^ahhi^a HA HM€ A^AHHlţA IUepBAHOB WT KopB^UIOpH WT nO B'kC x°TAP0M» nonexe ecx gh(a) npoAA(a) H'feroe nocxeAHHK H'feicoe mbctobc ab°(p) ÎWHOB AOro4>eT pAA'l 6 AH A KOBHAA CT»C JKpe(c) H pAAÎ >0» WBlţH CEC ATHH H ACnpH rOTOBH \j\ H A HOCA'fe H’fec(T) Bh(a) ÎWHOB AOrO€T Te(x) M6CT0B6 CT»C MHpO H CT0ATCAHI1. Tb(m) pAAÎ, CHHOBH H*fer06B nOCTCAHHK ha hmc: II'bTp^ h H'kroe h Wnp'fc h IĂhio, whh ecT aaba(a) Îwhob AOrO^CT H BpATOM CH, II'BTpOB CIA BHCU6 p€H€HA A^HHIţA IUepBAHOB WT nOAW H WT UJ^M^ H WT RAAHe(H) WGAH6 A^ahhi4a WT C6A0 WT AP^m Aopn p'kKO pAAÎ Tex MecTOBe aa gct hm 3a a^A'”0 h ct»c 3arhc WT p^KA HM. H ra(k) noK^nH(a) Îwh Aoro4»eT h nT/rptf wt ha Wnp'fc h wt HA EpATÎ ero, fiOHKO H ^pATOMHp 6AHA A^AHHIţA Ep'bHAKeB WT Kop(s^)llJOpH WT nOAlO H WT UI^M# H WT BOAA H WT RAAHe(H) H WT no BT»C X°TApOM 3A *B? ACnpH TOTOBH H CT»C 3AHHC WT npOAAHÎe. H hak noK^nH cam Îwh Aoro4>eT 6e(3) BpATÎH ero WT ha Wnp'fc WT KopE^'lUOpH 6AHA A^ahhHa HA hmc a^h^a Î8AH0B WT KopEtflUOpH 3A *b$ ACnpH rOTOBH h c'bc 3ahhC wt npOAAHÎe. H ha(k) noK^nn(A) ca(m) Îwh Aoro<{>eT wt ha Komah wt KopEtfuiopn hac(t) ero 3a A'feAlnO WT A'fcAHHIţA ÎBAHOB WT CCAHIţl’k C6A0, BApe 6AHKA H3BCp6T Ce H ^ nOAlO 3A pîi ACnpH H C'BC 3AHHC WT npOAAHÎe. www.dacoromanica.ro 167 H nA(ic) aa bct Îwhob AwrweT ca(m) gaha a^ahhha tf KopB^UIOph, A*feAHH4A U.HA6H WT nOAW H UIT UI^M# H WT BO^A H UIT no BT»C \OTApOM, K06 A'feAHHI^'B BMW 6CT npOA^ţd) Wnp'fe h fiOHKO, CHHH <&'tTfe,A0B WT KopstflUOpH h Tp'feEtf H'fec(T) HMa(a) nONTO pAA< C6 B1>CTAHh(a) fi'BCÎIO WT IlOMHlipeM CHH3> 1],HA6H WT KogEtfllJOpH CT»C np^(x) HA Ahbah H BT»3HMa(a) W 6CT CÎA A^HHI^A WT HA IWH A0r0tj)6T. A HOCA'fe fi'bCÎW, CHHT» I1.HA6H, WH 6l|i6^<6 W 6CT npOAA(A) Ha(k) ÎwhOB A0r06T BTOpArO KPa(t) 3A *B ACnpH rOTOBH H CT.C 3AnHC WT npOAAHÎe AA 6CT A^AÎh0 CT0AT6AHA. H na(K) noKtfnn ca(m) Îwh AoroeT uit ha spATÎG ero, Eohko h ApATOMHp WT KopAÎ>ACA WT KopBeT wt ha Wnp’fe h wt ha epATîe ero smue peneHH cah(h) mbcto tf ceAHiţrfe csaob tf KopEtfuiopn wt sp'BTOrpAAV Waoabb tf rop A°pn tf BpT»TorpAAY U,ha6h h wt aP^m WT Kp^CTA 3A K AM6H A® H0(a) IIhCK^A IIpCA^B 3A CD ACIipH TOTOBH h ct»c 3Annc wt npoAAHÎe. H nAK wt ha II’hTptf h wt ha EpAT ero, H’feroe wt KopEtfiuopH €aha ep'tTorpAAV Wabb wt M^uimca h c'bc M6CT0B6 6A 6JK6 C^(t) 0K0AH0 H 6Ah(h) M6CT0 Ha(k) Wa6B WT A^HKA wt wbo(h) no (a) 3a $ ACnpH totobh h A^e mectobc ha Aak^a Eotfp 3a th Acnpn totobh h ct»c 3Annc wt npoAAHÎe. H ha(k) noK^nn(A) ca(a\) Îwh AoroeT wt ha nT»Tptf h wt ha EPATOM CM H'feroe WT KopEtflXJOpM H'feKOe MGCT0B6 HA HM€ €AHHb A\6CT0 AOA A^HKT» A AP^fO M6CT0 TpT>CTÎ6 T6p6 AABAC(t) CT»C TAa(b) HA Moct D,htah^aob h Aop» p’feKO a AP^(r) mbcto H3 rop 3a aaoct a°Ph IOta a AP^(r) a\6cto MtfuiMeA H3 rop wt Komah h aaba(a) bct CT.C TAa(b) HA M6CT0 IOn»H 3A ^ ACnpH TOTOBH H CT»C 3AnHC. H Ha(k) WT HA IOTA WT Kopc 3AriHC. H ha(k) nOKtfnn ca(m) Îwh AoroeT wt ha MdH'fe WT IlOHH'bpeH €Ah(h) M6CT0 HA B'lHlilOApT» H AP^(r) M6CT0 HA Htf 3A pă ACnpH H C’bC 3AnHC. H WT HA fiOHKO H WT HA EpAT 6T0 Wnp’fe wt Kopc [...]’ TaWa 3a prTe Acnpn h ct»c 3Annc. H ha(k) wt ha IţIeAH wt KopES’uiopn 6ah(h) mbcto ha Aak^a Eots’p 3A pTî Acnpn ko(a) TatS’a. H wt ha Tîwprîe CpT»E wt KopKApWA0B 3A TK ACnpH TOTOBH H CT»C 3AnHC. H WT HA KOMAH WT KopCES^IilOpH B M6CT0B6: €Ah(h) M6CT0 HA HMG KoUIKHAA 3A pîî ACnpH H AP^(f) MGCTO ^ Kpi»Hr^pH 168 www.dacoromanica.ro 2A O ACfipH rOTOBH H CT»C 3^nHC. H n«(K) WT HA Lţle^AH WT Kop(G^)LUOpH 6Ah(h) M6CTO [wt]2 WATiHeiţJI 3A p'l ACfipH h CT»C 3AI1HC WT fipOAANÎe. H npOAAAOX WHH BCH(x) HHXHe WMHH6 H [M6CTo]2Be WT AOBpOBOA'fe HA\ Ge(a) HH 6AHA CHAOc(t) CT»C tf3HAHÎA BCTk(A\) A\6riAUJo(A\) WT WKP'Gc(t) M6CTo(m) KAKO BHATfeX0M rOCnOACTBO MM H 3AI1HC0B6 HM 3A npoAANîe [h]a p^(k) Îwh AOro4>eT h a gpat ero IlT»Tpk\ Oero paa’i. AAA°X ct»m H rocnoACTBO mh CAtfaeM rocnOACTBA mh, ÎWHOB AOro4>6T H GpATOM CH, II'bTpk', IAK0>K6 A* C^(t) HM 3A A^AIHO H Bt WXa(g) ChIHOBOM H BHS’KOM H fip'feBH^HgTOM H H6 WT K0r0>KA0 HenOKOA'fe(GHMO) n0pH3M0 rocnOACTBA MH. Geace tfGo h CB6A'TeAÎH nocTABH(x) rocnoACTso mh: actfriAH EapgVa B6AHKIH GAH KpAA6BCKArO H actfflAH ^pArOMHp B6AHKÎH ABOpHHK H adftlAH Paava BeA Aoro<ţ>6T h actfriAH OTpoe XVepA b6ahkih bhctîiap h actfnAH A'lHK^A B6AHKÎH CflATAp H attfflAH MHXH'fe CTOAHHK H attftlAH PaAVa MhXAAMA B6AHKIH KOMHC H attfllAH Ap'krtftHHH B6A fl6XApHHK H attfflAH KoCTAHAHH B6AHKÎH nOCTCAHHK. H HCfipABHHK, actfflAH PaAVa B6AHKÎH AOrO^CT. IIhC JitfmTp't?, BT» HACTOAHH rpAAV TptrOBHlţie, M^CeiţA AnpHAÎe K6 ABHH H WT &A4MA Aa>K6 A® HHH'fe Bt> C€rO HHCAHÎ6 TeMeHIA A'feTo(M), BT» A^T *3pHr. f lw MaT6K5 BW6BWAA, MHAOCTÎW EOKÎtO rOCnOAHH'h. ÎW A/VaT6W B06B0AA (m. p.) IIpOHT6HHO MHOW A3, BTOpbIM AOrOiOrCTOM, tfAPHlţje (m. p.) f Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod şi domn a toată Ţara Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei melc slugilor domniei mele, Ion logofăt cu fratele său, Pătru din Cârstieneşti, din judeţul Muşcel şi Pădureţ şi cu fiii lor, câţi le va da Dumnezeu, ca să le fie lor ocină la Cârstieneşti, jumătate din dclniţa Trestianilor dinspre Cârstieneşti, oricât se va alege de peste tot hotarul, pentru că această ocină mai sus-zisă a cumpărat-o Ion logofăt şi cu fratele său, Pătru, de la Cârstieneşti pe bani gata. Iar după aceea, a avut pâră cu Poienăreii şi a luat-o din mâna lor. După aceea, Cârstieneştii, anume: Barbul şi Stan şi Şerbu şi din Poienărei, Martin şi Badea şi popa Ţigan şi diaconul Ion şi Neagoe şi Stan şi Oprea şi Radul şi Ion, ei nu s-au îndurat de Ion logofăt şi de fratele său, Pătru, ci au înfrăţit pe Ion logofăt şi pe fratele său cu voia lor a tuturor şi s-au întocmit de buna lor voie pe jumătate de ocină să stăpânească slugile domniei mele, Ion logofăt şi Pătru jumătate din delniţă, peste râu, de la Cârstieneşti cu toată dedina Trestianilor, iar Poinăreii să stăpânească delniţa de la Trestiani dinspre Poinărei. Şi în pădure să fie iarăşi fraţi. Şi le-au întors Ion logofăt şi Pătru 3 000 aspri ca să fie fraţi şi cu zapis de întocmire de la mâna lor. Şi iarăşi a cumpărat Ion logofăt cu fratele său, Pătru de la Stan şi de la Şerb din Cârstieneşti delniţa Brătulii şi a lui Şerban care sunt la curtea lor, îngrădită www.dacoromanica.ro 169 şi în câmp, oricât se va alege de peste tot hotarul, ocină fără vecini pentru 2 000 aspri gata şi cu zapis de vânzare. Şi iarăşi să-i fie lui Ion logofăt şi lui Pătru un vad de moară la Cârstieneşti şi cu moară şi cu fiarele şi cu pietrele, pentru că a cumpărat Ion logofăt şi Pătru de la Vladul şi Badea, fiii lui Manea din Cârstieneşti şi de la Stan Robul şi Dumitru pentru 4 100 aspri şi cu zapis de vânzare de la mâna lor. Iar după aceea, s-a ridicat cu pâră la divan Dobra, fiica lui Neagoe din Cârstieneşti, de a spus că n-au avut aceşti mai sus-zişi oameni nici o treabă ca să vândă şi a luat jumătate din acel vad. Astfel, după aceea şi Dobra, fiica lui Neagoe din Cârstieneşti, ea încă a vândut acea jumătate de vad, iarăşi lui Ion logofăt şi lui Pătru pentru 800 aspri gata şi cu zapis de vânzare cu mulţi martori. Şi iarăşi a cumpărat Ion logofăt şi fratele lui, Pătru, un vecin, anume Şerb cu fiul său Neagoe şi cu fiii lor din Cârstieneşti şi cu delniţa lui, de peste tot hotarul, de la Pătru şi de la fraţii lui, Neagoe şi Oprea şi Iane, fiii lui Neagoe postelnic din Corbuşori pentru 8 000 aspri gata şi cu zapis de vânzare de la mâna lor. Şi iarăşi să-i fie lui Ion logofăt şi fratelui său, Pătru o dclniţă, anume delniţa lui Şerban din Corbuşori de peste tot hotarul, pentru că a vândut Neagoe postelnic nişte locuri în curtea lui Ion logofăt pentru o iapă cu mânz şi pentru 9 oi cu miei şi aspri gata 400. Şi după aceea n-a avut Ion logofăt acele locuri cu pace şi statornicie. De aceea, fiii lui Neagoe postelnic, anume: Pătru şi Neagoe şi Oprea şi Ianiu, ci au dat lui Ion logofăt şi fratelui său, Pătru, această delniţă mai sus-zisă a lui Şerban, din câmp şi din pădure şi din munte, însă delniţa din sat de la drum până la râu, pentru acele locuri, să le fie de dedină şi cu zapis de la mâna lor. Şi iarăşi au cumpărat Ion logofăt şi Pătru de la Oprea şi de la fraţii lui, Voico şi Dragomir, o delniţă a lui Bămache din Cor(bu)şori din câmp şi din pădure şi din apă şi din munte şi de peste tot hotarul pentru 2 200 aspri gata şi cu zapis de vânzare. Şi iarăşi a cumpărat Ion logofăt singur fără fraţii lui, de la Oprea din Corbuşori o delniţă, anume delniţa lui Ivan din Corbuşori pentru 2 500 aspri gata şi cu zapis de vânzare. Şi iarăşi a cumpărat Ion logofăt singur de la Coman din Corbuşori partea lui de dedină din delniţa lui Ivan, din seliştea satului, oricât se va alege şi în câmp, pentru 150 aspri şi cu zapis de vânzare. Şi iarăşi să fie lui Ion logofăt singur o delniţă la Corbuşori, delniţa Ţilci, din câmp şi din pădure şi din apă şi de peste tot hotarul, care delniţă au vandut-o Oprea şi Voico, fiii lui Fătul din Corbuşori şi n-au avut treabă, pentru că s-a ridicat cu pâră la divan Văsiiu din Poinărei, fiul Ţilei din Corbuşori şi a luat această delniţă de la Ion logofăt. Iar după aceea, Văsiu, fiul Ţilei, el încă a vândut-o tot lui Ion logofăt, a doua oară pentru 2 000 aspri gata şi cu zapis de vânzare să-i fie dedină statornică. Şi iarăşi a cumpărat Ion logofăt singur de la Oprea şi de la fraţii lui, Voico şi Dragomir, din Corbuşori o dclniţă, anume delniţa Bădiasa din Corbuşori, din câmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului şi de peste tot hotarul pentru 2 400 aspri gata şi cu zapis de vânzare. 170 www.dacoromanica.ro Şi iarăşi a cumpărat Ion logofăt singur, de la Oprea şi de la fraţii lui mai sus-zişi un loc în vatra satului, la Corbuşori, din grădina Oloaiei, de sus până la gri^lina Ţilei şi de la drum, de la Crucea de Piatră, până sub Piscul lui Preda, pentru 800 aspri gata şi cu zapis de vânzare. Şi iarăşi de la Pătru şi de la fratele lui, Neagoe din Corbuşori o grădină a lui Olea din Muşcel şi cu locurile ei care sunt împrejur, şi un loc iarăşi al lui Ole din luncă, pe amândouă părţile pentru 500 aspri gata şi două locuri la Lacul Bour pentru 350 aspri gata şi cu zapis de vânzare. Şi iarăşi a cumpărat Ion logofăt singur de la Pătru şi de la fratele său Neagoe din Corbuşori nişte locuri, anume: un loc în lunca de jos, iar alt loc la Trestie, care dă cu capul la Podul Ţiganului şi până la râu, iar alt loc din sus de pod până la Iuga, iar alt loc în Muşcel din sus de Coman şi dă cu capul la locul lui Iuga, pentru 700 aspri gata şi cu zapis. Şi iarăşi de la Iuga din Corbuşori 2 locuri: un loc în Şăsul Murţii, pe lângă vale, iar alt loc la Lacul Bourului lângă drum pentru 260 aspri şi cu zapis. Şi iarăşi a cumpărat Ion logofăt singur de la Manea din Poinărei un loc la Viişoară şi alt loc la Nu(ci) pentru 160 aspri şi cu zapis. Şi de la Voico şi de la fratele său Oprea din Corbuşori iarăşi a cumpărat un loc la Lacul Bour pe lângă vâlcea, alături cu [...]' Tatul pentru 185 aspri şi cu zapis. Şi iarăşi de la Ştefan din Corbuşori, un loc la Lacul Bour lângă Tatul pentru 150 aspri. Şi de la Ghiorghie Sârbul din Corbuşori 2 locuri, un loc în Muşcel care dă cu capul la fântâna lui Drăgan şi altul la Gruiul Stejarului pentru 320 aspri gata şi cu zapis. Şi de la Coman din Corbuşori 2 locuri, un loc anume Coştila pentru 150 aspri şi alt loc la Crânguri pentru 70 aspri gata şi cu zapis. Şi iarăşi de la Ştefan din Corbuşori un loc [de la]2 Olăneşti pentru 110 aspri şi cu zapis de vânzare. Şi au vândut ei toţi ocinele lor şi [locuri]2le de a lor bunăvoie, fără nici o silă, cu ştirea tuturor megieşilor din jurul locului, cum am văzut domnia mea şi zapisele lor de vânzare la mâna lui Ion logofăt şi a fratelui său, Pătru. De aceea, am dat şi domnia mea slugilor domniei mele, lui Ion logofăt şi fratelui său, Pătru, ca să le fie lor de dedină şi de ohabă, fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit după porunca domniei mele. Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Barbul mare ban al Craiovei şi jupan Dragomir mare vornic şi jupan Radul mare logofăt şi jupan Stroe Hiera mare vistier şi jupan Diicul mare spătar şi jupan Mihnea stolnic şi jupan Radul Mihalcea mare comis şi jupan Drăguşin mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Radul mare logofăt. A scris Dumitru, în cetatea de scaun Târgovişte, luna aprilie 25 zile şi de la Adam până acum la această scriere, cursul anilor în anul 7153 (1645). f Io Matei voievod, din mila lui Dumnezeu domn. Io Mateiu voievod (m. p.) Citit de. mine, al doilea logofăt, Udrişte (m. p.) Arh. St. Buc., Mitrop. Ţ. Rom., CVIII/8. Orig. slav, perg. (38,5 * 52,5), pecete timbrată. Cu o traducere din 1745. Altă trad. ibid.: ms. 137, f. 134 v 137 v. www.dacoromanica.ro 171 1 Loc şters în orig. 2 Loc rupt în orig. 129 1645 (7153) aprilie 27 t Scris-am eu, Cârstea ot Răcheţele1 al meu zapis să fie la mâna jupânului Tudor cum să să ştie că i-am vândut p(a)rtea mea de ocină de la Groşi, ce-am avut de zestre de la Stoicea2, socru-meu, o cedvârte din funea orzănească, altă cedvârte din funea miciulească, ce-am avut de cumpărătoare, de la Radulu lu Buzclă. Şi i-o-m vândut de a mea bunăvoie, d(c) preste tot hotarul şi din pădure şi din apă şi din uscat şi cu vie câtă easte, cu toată. Şi o am vândut cu3 ştire tuturor4 sătenilor şi mărturii au fost: Vlad(u)lu postelnic, fratele Cârstei i Badea ot Groşi şi Ion şi Bobolea şi Mccul şi Stanciul şi Stan şi Mihaiu, Dumitru al Badei şi popa Badea şi satul tot, micii şi marii. Şi s-au tâmplat, când au făcut zapisul, şi Stcpan postelnic şi Ivan o(t) Găleşăşti. Şi o au vândut dăreptu bani gata, 3 000 de bani. Şi pentru credinţa, ne-am pus şi degetele. Pis measeţa aprilie 27 dni, leat 7153 (1645). Iar dă să va găsi vrun zapis la mine, să fie mincinos. Eu Cârstea Şi eu Neacşa5. Şi am scris eu, diiaconul Harta. Arh. St. Buc., M-rea Cotmeana, III 2. Orig. rom., hârtie (33 * 21). Copii ibid.: mss. 357, f. 30 v; 359, f. 24; 370, f. 5 v; Arh. St. Vâlcea, ms. 145, f. 64 v 65. Ment.: Tezaur vălcean, p. 168. 1 Ad. interlinear. 2 Otohm*ka. 3 Post cu, scris tu, şters. 4 mk’mk’por. 5 Semnături autografe. 130 1645 (7153) aprilie 27 f Noi, megiiaşii lu Isac iuzbaşa carii am fost luaţi pc răvaş denaintea domnu nostru, anume: Vasilachi roşiul de la Mărăcineni, Vasilie iuzbaşa de Buzeu, Dumitru de Stănceşti i Vlad Zgabela de Scurteşti, Neagoe ot tam, Radu de Focşenei şi cu Neagomir portar, deci noi am îmbiat şi am socotit cu toţi bătrânii satului şi i-am 172 www.dacoromanica.ro ales partea cât au spus cărţile despre Ţarălungă, ci au fost vândut încă de la moşii lui. Şi au mers1 el însuş, Ţarălungă, denaintea noastră de au ales şi au măsurat stânjeni 57 şi 3 pogoane de vie. Şi, când s-au ales, s-au tocmit naintea noastră şi denaintea a tot satul să-i fie moşii stătătoare, iară de vor mai ave vreun2 val, să aibă Ţarălungă a purta pâră, iara Isac iuzbaşa să n-aibă de nimea nici un val. Aşa s-au tocmit denaintea noastră, acestor megiiaş carii sântem mai sus-scrişi şi denaintea sătenilor de aci de Scurteşti, anume: Stoica Moldoveanul i Gurban şi popa Dumitru i Dumitraş braţ Gurban i Răzmiriţă i Stoia Nan păhărnicel, Stoica Miorţul, Manea murar i Nedelco pcharnic, Fătul snă Nan pehamic i Stoica Bozioiul i Terchilă i Dragoe, Stan snă Bozioiul. Aceasta am scris ca să să ştii. Şi păntru credinţa, ne-am pus şi peceţile. Pis measeţa aprilie 27 dni, vă leat 7153 0645). Neagomir portar Vasilachi roş Vasilie iuzbaşa Dumitru Vlad ot Scurteşti Neagoe ot tam Radul ot Focşenei3. Arh. St. Buc., Ep. Buzău, L/6. Orig. rom., hârtie (31 *21), şapte peceţi aplicate. Copie ibid.: ms. 171, f. 360v-361. 1 MepcH. 2 BpetfA. 3 Semnături autografe. 131 (Post 1645) aprilie 27 t Să se ştii acest zapis cumu se-u frăţit jupânul Sava de Mărăcineni cu feciurul Horăi, Necola, den târg ot Buzău. Şi se-u frăţit de bunăvoia lor. Şi au dăruit Necola pre frate-său, Sava, cu doă pogoane de vii în delul Verneştilor. Iar jupânul Sava au dăruit pre fKa)te-său, Necula, cu doi boi buni şi cu doă vaci cu lapte şi o plaşcă de postav. Şi mărturii fost-au: Stanciul lu Stepan ot Brăila i Gherghe, feciorul lui Pardos ot Rădeleşti, Stan călăraş ot Buzău i zet Senon ot Mărăcinini, Sava i snă Avraam, Dragomir Motrocea, Necola Bo(t)oşan, Costadin, Mihaiu Carşote şi alţi mulţi oameni buni la frăţiia noastră. Pis aprilie 27 dni. Eu Sava al Simei am scris. www.dacoromanica.ro 173 Arh. St. Buc., Ep. Buzău, XXVI/2. Orig. rom., hârtie (30,5 x 20), trei peceţi aplicate. Datat după alte documente privitoare la Sava din Mărăcineni. 132 1645 (7153) aprilie 28 t Adecă eu, Bălăci postelnic scris-am şi mărturisăscu cu ac(e)sta al mău zapis ca să fie dă mare1 credinţă2 la mina lu Negoiţă3 păhamic, snă Preda postelnic, cum să să ştie că m-au fostu datoriu o ţigancă, anume Stanca, cu 1 fată, iar Negoiţă3 păhamic me-au dat pre Rada ţiganca cu 1 fată, ţigancă păntru ţigancă. Şi cându am făcut aceste tocmeală, fost-au mărturie: Sârbul şi Costandin ot Tătiranii şi popa Moşo ot tam i Bădea ot tam şi Lăpădat ot tam i Coman. Şi păntru cridinţă, pus-am şi păcetea. Pis aprilie 28 dni, leat 7153 (1645). Iu Bălăci4. Arh. St. Buc., Doc. ist.. CXXVII/5. Orig. rom., hârtie (32,5 x 20). Copie ibid.: ms. 173, f. 601 v. EDIŢII: Potra, Contrib. ist. ţiganilor, p. 228. 1 Mapn>. 2 Kpn>AnH|tE- 3 Neroniţe. 4 Semnătură autografă. 133 1645 (7153) aprilie 30 t Adecă eu, jupâneasa Vasila, fata Radului dă Glupavi şi cu coconelea melea, Dobra i Calcea, scris-am zapisul nostru să fiie dă mare credinţă la mâna dumnealor1, jupanu Ghergheai vistier şâ la jupâneasa Ioana vistireasa, cum să să ştiie că î-amu vândutu toată partea dă ocenă dân satul dân Glupavi, însă partea tătini-meau, Radul, câtă iastea dăspre astă tot locul dă hotaru până hotaru, dân pădure, dân apă, dân câmpu. Şâ iară i-am datu dumnealor1 iară o cumpărătoră dă la Novacu iuzbaşa, carea o fostu cumpăratu tata-meu, dă la Novacu iuzbaşa, iară dă hotaru până hotaru. Şâ am vândutu eu dă bunăvoia mea, dereptu bani gata cin ughi 32 ca să fi(e) dumnealor1 moşâic. Şâ cându amu datu cu această moşâie o-mu datu cu ştirea măgiiaşiloru dân satu. Şâ mărturiie au fostu: Chiriiacu ot Stoineşti, Ştefanu sin Chiriiac, Ratco ot 174 www.dacoromanica.ro Glupavi, Neagoţu dă Glupavi, Stoica ot Glupavi, Nile [.. ,]2 dă Câmpuşoru. Diiaconu Brusiia ot Cărete(ş)ti pisat3, measeaţa aprilie 30 dni, vă leat 7153 (1645). t Eu Ştefan ot Stoineşti Diiac(o)nul Vrusie t Pentru credinţa, ne-amu pus şâ pecetea. Şâ cumpărătoarea s-a vândutu care au cumpăratu Alexandri clucerul dă la Novacu, iară cumpărăturea portarul(ui) Calciul dă la Novacu nu s-au vândutu. Arh. St. Buc., Doc. ist., MDLXXXVIII/73. Orig. rom., hârtie (33 * 20,5 cm), pecete în fum. 1 A^H’feAOpO. 2 Loc rupt în orig. 3 nHctfm. 134 1645 <7153) mai 1 t Adecă eu, Dima logofăt ot Miiere, scriu şi mărturisescu cu acesta al mieu zapis ca să fie de mare credinţă la mâna lui Pana pchamic ot Căpreni cum să să ştie că i-am pus zălog 2 ţigani, anume: Farcaş i snă ego, Vladul, pentru că mi-au fost vândut mie soacră-sa, Despa, jupâneasa Albului cupeţ 2 ţigance, anume: Paraschiva şi cu o fată a ei, anume [...]1 care le-a fostu cumpărat jupânul Albul cupeţ de la Drăghici ot Fărcăşeşti. Iar când au fost acum în zilele domnu nostru, Io Mateiu voievod, iar jupan Preda vel spătar sculatu-se-au cu pâră, zicându că sânt aceste ţigance ale lui de moşie, iar Drăghici ot Fărcăşeşti n-au avut nici o treabă cu aceste ţigance şi le-au luat de la mine jupan Preda vel spatar de le-au dus la casa dumnealui. Deci într-aceea, eu m-am sculat de am apucat pre Pana peharnic să-mi dea ţigance pentru ţigance. Deci Pana peharnic se-au sculat de mi-au pus 2 ţigani zălog, anume: Dumitru i snă ego, Zahariia în locul ţigancelor, până îş va afla vânzătoriul, care le-au vândut ţigancele socru-său, Albului cupeţ. Deci, până au vrut afla pre Drăghici ot Fărcăşeşti, vânzătoriul ţigancelor, şi până a vrut a-ş îndrepta lucrul cu Drăghici, eu nu l-am putut aştepta, ci i-am vândut ţiganii jupânului Diicul vel agă. Deci apoi, după ce au stătut Pana peharnic cu Drăghici ot Fărcăşeşti de faţă naintea domnu nostru şi au rămas Drăghici de lege şi platnic şi mi l-au dat mie vodă den divan să-mi dea ţigance pentru ţigance, iar Pana peharnic să-ş ia ţiganii de la mine să nu mai aibu nici o treabă cu Pana peharnic, ci să aibu eu a-m lua ţigancele de la Drăghici ot Fărcăşeşti. Deci, când au fost acum, m-au apucat Pana peharnic să-i dau ţigănii, iar eu n-am avut de unde-i da, căci aceşti ţigani i-am fost vândut jupânului Diicul vel agă. Deci eu acum am căzut cu rugămente la Pana peharnic să lase ţiganii să fie www.dacoromanica.ro 175 stătători jupan Diicului vel agă, iar eu i-am pus zălog la Pana pehamic pentru ţiganii lui 2 ţigani ai miei, anume: Farcaş şi snă ego, Vladul car(i) scriu mai sus, cu zi până la sfenti Dimitrie de nu-i voi da alţi ţigani, pentru ţiganii lui, să-i fie stătători aceşti ţigani în vecie şi feciorilor lui. Şi mărturie fost-au la această tocmeală: jupan Dumitru Filişanul biv vel slujer i pan Dumitraşco biv vel slujer ot Spineni, ot Căpreni, Ghioca i Seva i Jupal i Balica pchamic ot Breasta, ot Cemaia, Iacov cliucer, ot Cornet, Vlaicul postelnic. Şi pentru credinţa, pusu-ne-am peceţile şi iscăliturile să să crează. Scris luna mai 1 zile, leat 7153 (1645). Săva Eu Ghiioca Eu Dima logofăt ot Mirea Ivaşco Eu Jupal Vlaicul postelnic2. Arh. St. Buc., M-rea Brâncoveni şi Mamu, XXII/7. Orig. rom., hârtie (32 x 20), şase peceţi aplicate. Menţ.: Furnică, Din istoria comerţului, p. XVII. 1 Loc alb In orig. 2 Semnături autografe. 135 1645 (7153) mai 1 Adică eu, Mordan den Scaieni, dempreună cu fraţii miei de ocină: Stanciul i Radul, feciori i Comane i Dragul i Manea, snă Dobrăi i Stănilă i Anghel i Pascul, scris-am acest al nostru zapis ca să hie de mare credinţă la mâna jupânului Radului marele comis, cum să se ştie că am vândut dumnealui muntele Otaşiului toată partea noastră mordănească şi cât scrii în cartea [...]', derept 1 900 de bani gata. Şi i-am vândut noi, de a noastră bunăvoie, fără de nici o silă cu ştirea tuturor fraţilor şi a megieaşilor dimprejurul locului din sus şi din jos, ca să fie domni(i)i lui de moşie stătătoare în veaci. Şi la tocmeala noastră fost-au mulţi boiari mărturie: Popa ot Mănieaci, Coadă vătah i Stoian i Liescul i ot Berivoieşti, Dan vătah i ot Chiojdu, Drăgoi logofăt i ot Răteşti, Tudor vornicul i ot Negoieşti, Antonie i ot Scaeani, Stan Moldovan i Neagoe Capuţ i Stoica Boldescul i Stanul Chicului. Aceasta scrie şi pentru mai adevărată credinţă, ne-am pus degetile în loc de pecetie. Pis mai 1 dni, vă leat 7153 (1645). Eu Mordan i snă vnuk Mordan. Eu Stanciul. I Radul. 176 www.dacoromanica.ro I Dragul. I Manea. Eu Stanislav. I Anghel. I Pascul. Eu Tudor vornicul. Drăgoi. Dan vătah. Arh. St. Buc., Ms. 1233, f. 421. Copie rom. 1 Loc alb în text. 136 1645 (7153) mai 2, vineri, ziua Sf. Athanasie al Alexandriei, Târgovişte Den mila lui Dumnezău, Io Matei Basarab voievod şi domn a toată Ţara Rumâncască, dat-am domniia mea această poruncă a domni(i)i mele boiarului domni(i)i mele, lacov cliuceriul din Cemaia, şi jupâneasei lui, Voicăi şi cu feciorii lor, câţ Dumnezău lc va trimite, ca să le fie lor satul Degeraţii jumătate şi Dcsăratii iar jumătate, den judeţul Mehedinţi, însă partea Predei spătar toată de-ntr-amândoao satele, den câmpu, den pădure şi den apă şi cu rumânii câţ să vor găsi, şi den silişta satului şi dep(r)etutindirea, oricâtă s-ar alege, de peste tot hotarul, pentru că au cumpărat lacov cliucer acestea jumătăţi de sate ce s-au zis mai sus, cu tot venitul, de la Vasilie păharnic, feciorul Predei spătar, nepot de fecior Nicăi, ce au fost vel logofăt, drept galbeni 70 bani gata, cu zapis de vânzare dc la mâna lui la leat 7147, şi cu mulţi boiari mărturii iscăliţi în zapis. Şi încă să fie boiariului domni(i)i mele, lacov cliucer şi jupâneasei lui, Voicăi moşie şi rumâni în sat, în Desăraţ, însă partea Badei postelnic, feciorul Barbului postelnic den Bălăci, jumătate de sat, den câmp şi den pădure şi den apă şi cu rumânii câţ să vor afla pe partea Badei postelnic, şi den silişta satului şi de peste tot, vericât s-ar alege, de peste tot hotarul, pe hotarăle cele bătrâne, şi pe senine, pentru că au cumpărat această jumătate de sat şi cu rumânii den Desăraţ de la Badea postelnic, feciorul Barbului postelnic den Bălăci, drept 6 000 bani gata. Şi au vândut de a lui bunăvoie, cu zapis de vânzare la leat 7147, şi cu boiari mărturii iscăliţi în zapis toţ anume. Şi iar să fie boiariului domni(i)i mele, lacov cliucer şi jupâneasei lui, Voicăi, moşie şi rumâni în sat, în Ohaba, în judeţul [...]', însă partea lui Nan postelnic şi partea Radului postelnic, feciorii lu Staico postelnic den Ohaba, a patra (parte) den sat, den câmp şi den2 pădure şi den apă şi den silişta satului şi cu tot venitul de www.dacoromanica.ro 177 peste tot hotarul şi dep(re)tutindirea câtă să va alege. Şi rumânii încă să să ştie, anume: Bercea, cu fii-său, Radul i Stănici şi Dobrovoe cu nepotu-său, Stelea şi Dobromir cu frate-său, Stoica şi cu doi ficiori ai lu Dumitru i Mareşu, ficiorul Sârbului şi cu toţ ficiorii lor. Pentru că au cumpărat boiariul domni(i)i mele, Iacov cliucer această moşie cu rumânii de la Nanul postelnic şi de la Radul postelnic, feciorii lui Staico postelnic de la Ohaba, drept galbeni 100 bani gata şi cu zapis de la mâna lor, de vânzare şi cu mărturii iscăliţi în zapis. Şi iar au cumpărat Iacov cliucer de la Mihai postelnic, feciorul lu Staico postelnic doi rumâni, în sat, în Ohabă, pe nume: Crăciun cu feciorii şi Mihai, feciorul Sârbului cu feciorii lui drept ughi 20 bani gata, osăbit. Şi au vândut ei de a lor bunăvoie şi fără nici o silă, cu voia şi ştirea tuturor rudeniilor lor şi a megiiaşilor demprejurul locului, când au fost curgerea anilor 7150. Şi iar să fie boiariului domni(i)i mele, Iacov cliucer şi jupâneasei lui, Voicăi moşie şi rumâni în sat în Ohaba, însă partea Pârvului postelnic şi a jupâneasei lui, Iana, fata Gherghinei postelnic, feciorul Mujii din Bârseşti, den Ohaba a patra parte derept tot satul, den câmp şi den pădure şi den apă şi din siliştea satului şi de peste tot, vericât s-ar alege, de peste tot hotarul. Şi rumânii să să ştie, anume: Stan al lui Văsiiu cu fii-său, Dobromir şi Mlada cu feciorii lui şi Stănilă cu feciorii. Pentru că au cumpărat boiariul domni(i)i mele, Iacov cliucer i jupâneasa lui, Voicăi, aceasta a patra parte de sat cu rumânii, cum scrie mai sus, de la Pârvul postelnic şi de la jupâneasa lui, Iana, fata Gherghinei postelnic, feciorul Mujăi de la Bârseşti drept 18 000 bani gata, cu zapis de vânzare de la mâna lor la leat 7150 şi cu mulţi boiari mărt(u)rii iscăliţi, anume: jupânul Dumitru Fielişanul biv vel slujer i Barbul păharnic Brădescul şi den Spineni, Dumitraşco cliucer, şi den Argetoia, Mihai păharnic şi den Breasta, Balica păharnic şi dân Glogova, Vintilă şi den Jirov, Manolea postelnic şi frate-său, Dragotă. însă acei boiari mărturie, ei sânt în toate zapisele iscăliţi mărturie, la toate cumpărăturile de-ntr-această carte. Şi au vândut aceşti mai sus-numiţi oam(e)ni moşiile lor şi rumânii de a lor bunăvoie şi fără nici o silă, cu voia şi cu ştirea fraţilor lor şi a tuturor rudeniilor lor, şi cu ştirea tuturor megeaşilor den sus, den jos, demprejurul locului şi denaintea domni(i)i mele. Şi am văzut domnia mea şi am citit toate zapisele pe rând ale acestor mai sus-numite moşii. Pentru aceea, am dat şi domniia mea boiariului domni(i)i mele, Iacov cliucer şi jupâneasei lui, Voicăi ca să le fie lor moşiile şi rumânii moştenire şi ohabnică feciorilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi di cătră niminea nem(i)şcat, pentru porunca domni(i)i mele. Iată şi mărturii am pus domniia mea: jupânul Barbul vel ban al Craiovei şi jupan Dragomir vel vornic i jupan Radul vel logofăt i jupanul Stroe vel vistier i jupan Diicul vel spătar i jupan Drăguşin vel păharnic i jupan Costandin vel postelnic. Şi ispravnic, Radul vel logofăt. Şi am scris eu, Lepădat bătrânul logofăt, în oraşul scaunului Târgovişte, în luna mai 2 zile, vineri, în zioa sfântului Athanasi al Alexandriei, şi de la Adam până acum la această carte curgerea anilor vă leat 7153 (1645). 178 www.dacoromanica.ro Arh. St. Buc., Doc. ist., DCXCVIII 1. Trad. rom. din 1736 de Vintilă Modoran portar. EDIŢII: Vlâdăianu, Boierii din Cernaia, p. 88 90. 1 Loc alb în orig. 2 Ad. interlinear. 137 1645 (7153) mai 2, Târgovişte t A/ltiAOCTieio Eo>ki6W, îw MaTew Eacapaba rocroaa h rocnoAtitrk RtCOH 36MA6 Vrrp0RAAX'lHCK06. /(aRa(t) rOCflOACTRO MH CÎ6 nOR6A6HÎ6 rocnoACTRA mh CAtfrtf rocnoACTRA mh Stanciului logofăt şi Oprei logofăt ot Budeştcni şi cu feciorii lor, câţi Dumnezeu le va da, ca să le fie lor ocină în sat, în Budeşteni şi în Dobroieştii de Jos şi în Crângureni den partea Stoicăi Colţu, tot a patra parte den toate moşiile, den câmpu, din pădure, den apă, oarccât se va alege de preste tot hotarul pentru că această ocină, ce scrie mai sus, fost-au a Stoicăi Colţu de moşie, încă mai denainte vreme. Iar după aceea, cându au fost acum, în zilele domni{i)i mele, iar Stoica Colţu el au avut trei gineri, ce pre unul l-au băgat ginere în casă, ca să-l socotească până unde va fi în viiaţă şi i-au ales din toată ocina lui cât au avut într-aceste sate, ce scriu mai sus, de i-au dat tot pre jumătate să fie numai el singur pre jumătate. Iar celora doi gineri le-au dat să fie amândoi pre jumătate. Ce dintr-aceşti doi gineri, iar Stan postelnic cu famăia lui, Pârvana, fata Stoicăi Colţu, şi cu feciorul lor Tudosie, s-au sculat de au vândut toată partea lor de moşie, ce li s-au venit a patra parte, despre tot locul, slugilor domni(i)i mele, Stanciului logofăt i Oprei logofăt, dereptu ughi 14 pol, bani gata şi dereptu 20 de oi. Şi, cându o au vândut, întrebat-au pe cumnaţii ei, şi pre toată rudeniia şi nimea nu s-au apucat, fără numai slugile domni(i)i mele, care scriu mai sus că s-au mai căzut a cumpăra ei decât alţii strinii, cum am văzut domniia mea şi zapisul lu Stan postelnic dempreună cu fameie lui, Pârvana şi cu feci(o)rul lor, Tudosie, de vânzare la mana lor. Dcrept aceea, am dat domnia mea slugilor domni(i)i mele, Stanciului logofăt şi Opiei logofăt ca să le fie această ocină stătătoare de moşie în veacu. H H'fe WT K0r0>K6 HenOKOACBHM fl0pH3M0 TOCflOACTRA MH. 0e>K6 h CR'feA'b'reAîc iioaokhx rocnoACTRO mh: KtfrtAH ApArOMHp R€a ABOpHHK h PaA^A R6A A0r06T H CmpOC R6A RHCTÎlAp h ^HHK^A R6A CflATAp H nPeAA R6A KAWMCp H EApE^A1 R6A CTOAHHK h Âp’Lrfe’tUHH R6A nAXApHHK H KOCTAHAHH R6A nOCTCAHHK. H HCnpARHHK, PaA^A R6A AWrW6T. HcnnCAx as, IIp'hR^A AOro4>eT, ^ nip^rORHiţie, a\ah b, A'km p<3pHr2. Ţ iw MaT6W RW6RWA*, MHAOCTIIO Eo>K(W TOCnOAHHI» t Iw MaT6W R06R0AA (m. p.) www.dacoromanica.ro 179 Arh. St. Buc., M-rea Cotroceni, V/9. Orig. rom., hârtie (32 * 20), pecete timbrată. Copie ibid.: ms. 690, f. 72. 1 Inadvertenţă: Barbul în locul lui Mihnea. 2 „Şi de nimeni neclintit după porunca domniei mele. Iată şi mărturii am pus domnia mea: jupan Dragomir mare vomic şi Radul mare logofăt şi Stroe mare vistier şi Diicul mare spătar şi Preda mare clucer şi Barbul1 mare stolnic şi Drăguşin mare paharnic şi Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, Radul mare logofăt. Şi am scris eu, Pârvul logofăt în Târgovişte, mai 2, leat 7153 (1645)”. 138 1645 (7153) 2 mai t Cu mila lui Dumnezeu, credinciosul Mateiu Basarab, voievod şi domn a toată Ţara Românească, dat-am domniia mea această poruncă a domni(i)i mele slugii domni(i)i mele, Stoichi(i) Mărgineanu şi cu fraţii lui, anume: Gherghina şi Dragomir şi cu ai lor feciori, câţi Dumnezeu le va lăsa, ca să le fiie lor moşie în Conţeşti, în judeţul Secuienilor, însă partea Muşii, fata Manii, a treia parte, din câmp, din pădure, din apă, din siliştea satului, dupretutindcnea, unde se va alege i dupreste tot hotarul, pentru că o au cumpărat-o această moşie, ce mai sus-zice, Stoica Mărgineanu şi cu fraţi(i) lui, Gherghina şi cu Dragomir, de la Muşa, fata Mani(i) din Conţeşti, drept 1 000 aspri gata, cu zapis, în cursul anilor 7147 şi cu mulţi oameni buni, scrişi în zapis, anume: Vasile şi Micul şi Stanciul spătaru. Şi iar ca să fiie Stoichii Mărgineanului şi jupâncsii lui, Mania, un loc la Fântâna Teişului, care este pă lângă locul lui, drept 170 de aspri gata, cum au spus de vânzare şi cu mărturii scrise în zapis, în cursul anilor 7151. Şi iar ca să fiie Stoichii Mărgineanu şi Gherghinii şi lui Dragomir, însă parte de moară din partea Chirii călugăriţii care o au ţinut-o Stanciu, fratele lui Penea, fecior Vavilii călugăriţii cât i să va alege, însă numai din apă, din partea Chirii călugăriţii, pentru că au cumpărat-o Stoica şi Gherghina şi Dragomir această parte de moară de la Stanciu şi de la Pena, feciorii Vavilii călugăriţii, drept 500 aspri gata. Şi iară au cumpăratu Stoica Mărgineanu şi cu fraţii lui, Gherghina şi Dragomir, dooă părţi de la Micul şi de la fraţii lui, Stoica şi Voicul, partea lor numai din apă, ce au fost ţinut ei, partea Chirii călugăriţii, drept 500 aspri gata. Şi iar să fiie Gherghinii şi frate-său Dragomir, însă partea Radului Bodeiu şi partea unchiu-său, lui Rădan călugărul, o jumătate de vad de moară de la vadul din sus din apa Băşceni, pentru că au cumpăratu Gherghina şi Dragomir de la Radul Bodeiu şi de la unchi-său Rădan călugărul drept doi boi mari şi aspri gata 70, cu zapis de la mâinile lor, de vânzare, întru cursul anilor 7152 şi cu mulţi oameni buni, mărturii scrişi în zapis. Şi iar au cumpăratu Stoica Mărgineanu singur şi jupâneasa lui Mariia, un loc în Brăduleţu, de la Radul Pişotă din Băşceni, ce au fost ţinut-o Radu Pişotă 180 www.dacoromanica.ro din partea (lui) Dragomir, din cap până în cap, cum merge şi alte locuri, drept 140 de aspri gata şi cu zapise de vânzare şi cu mărturii. Şi iar au mai cumpărat frate-său, Gherghina şi frate-său, Dragomir, de la Radul Floroiul un loc de arătură din jos de biserică, ce au fost cumpărat-o Stoica de la Chira călugăriţa, drept 120 aspri gata. Şi iar să fiie slugii domniei mele, Stoichii Mărgineanu şi cu fraţii lui, Gherghina şi Dragomir, moşiie în Băşceni, însă partea Stanii, muierea Albului, toată partea ei, pentru că acestea de mai sus-zisă moşie fost-au din moşi ai Stanii şi Albului din Băşceni, care au fost datori lui Stan Mărgineanu, tata Stoichii Mărgineanu şi lui Dragomir şi Gherghinii, taleri 31, încă din mai dinainte vreme. Iar când fu acum, întru zilele domni(i)i mele, după moartea Albului şi a Stanii, iar Stoica Mărgineanu şi cu fraţii lui cei’ mai sus-zişi, ei au avut pâră înaintea Hrizii marele dvornecu, pentru acea datoriie de 31 de taleri, cu Rădan călugărul şi Radul Pişoiu, care au fost ţinutu această moşie, partea Stanii, muierea Albului, şi s-au pârât de faţă într-acest chip. Hlizea vornecu, el au judecatu şi au dat la mijlocul lor 6 boieri cu cartea lui, ca să adevereze cu sufletile lor, fost-au avut Stoica Mărgineanu 31 de taleri la Albul şi la muierea lui, au ba. Deci, într-aceea, acei 6 boieri aşa au fost aflatu cu sufletile lor, cum au fost avut aceea datoriie Stan Mărgineanu la Albu şi la muierea lui, Stana şi le-au spus lui Rădan călugărul şi Radului Pişoiu a i să da banii slugii domni(i)i mele ce mai sus-zice, au să lase moşiia pă seama lui într-acei bani la zi. N-au avut să-i dea, ci au lăsat moşiia Stanii, ce mai sus-scriie, să fiie pre seama slugii domni(i)i melc, lui Stan Mărgineanu şi feciorilor lui, care sânt mai sus-zişi, cum au văzut domniia mea şi au cetit cartea acelor 6 boieri, în cursul anilor 7150 şi cartea Hrizii vornecu la mâna lor. Şi iarăşi au cumpărat Gherghina şi cu frate-său, Dragomir un loc de casă în dealu Vălenilor din potgoriie, de la Ionaşcu şi de la frate-său, Oană, drept 400 aspri gata. Şi iar au cumpărat Stoica Mărgineanu şi cu fraţii lui, Gherghina şi Dragomir, un pogon ţclină în Văleni, în Valea Mieilor, de la Muşatu şi de la Bârcă din Văleni, drept 500 aspri gata. Şi iar au cumpărat Stoica Mărgineanu şi cu fraţii lui, Gherghina şi Dragomir, două locuri în câmpu de sus, unul în Grindu, altul pe Scursura Izvoraşului de la Vavila călugăriţa din Băşceni, drept 300 de aspri gata. Şi au vândut aceşti ce mai sus zic (a)nume oameni ale lor moşii, ei, de a lor bunăvoie, cu ştirea tuturor megieşilor din sus şi din jos, duprimprejurul locului şi dinaintea domni(i)i mele. Drept aceea, am dat domniia [mea] slugilor domni(i)i mele, Stoichii Mărgineanu, lui şi cu fraţii lui, Gherghina şi Dragomir, ca să le fiie lor ocină de moşiie statornică, feciorilor lor, nepoţilor lor şi strănepoţilor şi de către niminea neclătitu, pc zisa domni(i) mele. Iată dar şi mărturii am pus domniia mea pe: Barbul banul Craiovul, Dragomir vornecul, Radul logofătul, Stroe vistierul, Diicul spătarul, Radul comisul i Preda www.dacoromanica.ro 181 cluceru, Mi(h)na stolnic, Drăguşin paharaecu şi Constandin postelnic. I ispravnicu, Radul marele logofăt. Şi este scrisă de Lepădat logofăt, la scaunul Bucureştilor, maiu 2, leatu 7153 <1645). Am iscălit Nicolae Săseanu. Arh. St. Buzău, Colecţia de achiziţii şi documente, depunerea Coralia Săseanu, IX/1 (nr. 3). Copie rom. EDIŢII: Ionescu Gion, Un hrisov inedit, p. 185-186. 139 1645 (7153) mai 3 t Adecă eu, Duca dempreună cu văru-meu, Lupu Sturzul, nepoţii lu Ion Boieru din Brădet scriiem zapisul nostru la mâna lui Pătru sân Voicul şi la mâna văru-său, Radu Turturea cu feciorii lui: Mihăilă, Stănilă, Lupul şi Lăudat ca să le fie1 lor de mare trebuinţă, fiindcă le-am vândut partea noastră de moşâie, câtă au fost nevândută de moşul nostru, Ion Boierul, în drept bani gata 500 şi un bou. Şi am mai vândut eu, Neaga şi cu Anghelina, fetele lui Marcu, partea noastră de moşâie din Brădet şi din Ninoasa lui Pătru şi lui Radu, în drept ughi 5 şi bani 80. Şi când le-am vândut acest zapis, am avut bune mărturii care îşi vor pune degeţile ca să să crează. Luna mai 3, leat 7153 (1645). Eu Duca vânzători. Eu Lupu vânzători. Eu Neaga şi Anghelina vânzătoare. Eu Dragotă ot Ninoasa. Eu Oprea Dragoşi. Eu Nicola. Eu Iacov ot Mătăsari. Eu Barbu ot Strâmba. Arh. St. Buc., Ms. 1303, f. 3, ne 1. Copie rom. EDIŢII: Dobrescu» Documente de moşneni, p. 33. 1 «€• 140 1645 (7153) mai 3 t Adecă eur Micul să se ştie cum i-am vândut ocină la Leoteşti stânjăni 20 naşului Cârstei şi fiiu-său, Gligore însă stânjănul1 câte 35 de bani şi făcu bani 182 www.dacoromanica.ro şapte sute şi acei 20 de stânjăni mărgu, de cine pân-în cine, cum mergu ş-alte ocine. Şi am vândut eu, Micul de bunăvoie me naşului Cârstei şi fecior-să(u), lu Gligorie. Şi mărturii, oameni buni anume: Pătru i snă Ion (ot) Leoteşti i Stoica i Stan i Dobrotă. Pătru. Ion. Stoica. Stan. Dobrotă. Pis measeţa luna maiu dni 3, vă leat 7153 (1645). t Şi se-au dat la aldămaş costandi 10, cându se-a cumpărat această moşie. Arh. St. Buc., M-rea Căldăruşani, XXXIII/6. Orig. rom., hârtie (32 * 22). Copie ibid.: Doc. ist., CMLXXII/123. 1 tm'l.+HÎK'l.HVA. 141 1645 (7153) mai 3 t MmaoctV6io Eokicio, îw Matsio EacapaGA bobboaa h rocnoAmn». Aaba(t) rocnoACTBO mm cîe noBeACHi'e rocnoACTBA mm wbom haob6kt. no MM6 XAM3A, epam IIp0A6M, CHT» >K^nAHMH6B MS’ui'bB'b, xtfnAHHLţA IIp6A6M uim IZ\36p WT ctoV [-]2 ca să hie volnic cu această carte a domni(i)i mele de să ştie toată partea mâine-sa, jupânesei Muşăi, den sat, den Ungurel, ot Gorjăl, cu tot venitul oarecât se va alâge, pentru că au venit Hamza naintea domni(i)i mele în divan, de au arătat zapisul mâine-sa, jupânesei Muşăi cu mare blăstem, cum i-au lăsat lui partea ei den Ungurel toată, preste tot hotarul pentru căci o au căutat fiiu-său Hamza la vreme de boală şi la nevoia ei, până la moarte, că au avut 4 feciori, ci unul dentr-înşâi, anume Prodea, au murit, iar doi feciori ai ei, anume Persul i Vancea, ei au trecut muntele şi au făcut multe răutăţi, încă den zilele răposatului Radului voievod. Şi de atunce până acum, tot au ţinut Hamza acea moşâe cu pace şi au tras multe nevoi şi dăjdi domneşti, pentru dânsa, iar cându au fostu acum, în zilele domni(i)i mele, s-au sculat ginerii Prodei den Iazer, anume popa Tudor şi Dragu i Hamza şi Papa ca să ia de la Hamza jumătate dentr-această moşâe ce i-au dat mumă-sa den Ungurel. Şi zic că au vândut mumă-sa, jupâneasa Muşa, Vladului den Bibeşti, un copil de ţigan anume Boban în zilele Radului voievod şi n-au avut treabă. Iar ea s-au fostu pârât atunce cu aceşti gineri şi i-au rămas să fie vândut Vladului den Bibeşti, că au fostu şi Prodea, fecioru ei, şi au www.dacoromanica.ro 183 fostu şi ţiganul ei derept [...]3. Şi domnia mea încă am ju[decat] şi am dat lui Hamza [.. .]3 moşâia den [Un]gurel toată cum i o au fostu lăsat [mu]mă-sa la moartea ei şi tot o au ţinut cu p[ace], Iar cându au fostu acum, iară s-au scula[t gjinerii Prodei cu pâră cu un zapis al jupâneasei Muşăi, muma lui Hamza, ce au fostu f[ă]cut cu asupriciuni şi cu înşălăciune şi den legătură încă în zilele Radului vodă şi au sorocit pre Hamza. Deci Hamza el au venit la sorocu ca să stea de fa[ţă], naintea domni(i)i mele, cu aceşti gineri ai Prodei. Deci ei tot l-au purtat cu cuvinte den zi în zi de au şăzut [4] săptămâni şi la divan de faţă tot n-au vrut să vie, ci au fugit acasă. într-aceea, domnia mea am făcut lu Hamza şi a doa carte a domni(i)i mele ca să-şi ţie moşâia den Ungurel cum i o au lăsat mumă-sa Muşa, cu bună pace, pentru că au rămas ginerii Prodei de lege. Şi să fie volnic Hamza cu sluga domni(i)i mele, anume [__]2 să aibă a luoar[ea] de la ginerii Prodei acel zapis ce au fostu făcut cu înşălăciune şi să-şi întoarcă de la popa Tudor 2 vaci ce i le-au luoat fără direptate. Şi de cătră nimeni opreală să n-aibă, că cine se va ispiti a-i mai face vrun val rea scârbă va petrece de cătră domnia mea. H ttcnpABmtK cam pen rocnoACTBA mh. IIhc mah r Arm, bt> A'fem ^5pîîf. t îw Matcio bwbbwaa, mhaoctîio Eojkîw rocnoAHHb. Arh. St. Buc., Doc. ist., XCVI/28. Orig. rom., hârtie (30,5 * 21,5), pecete aplicată. Copie ibid.: ms. B.A.R. 5143, f. 147. EDIŢII: Ghibănescu, Surele, VI, p. 49-50. 1 „t Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod şi domn. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele acestui om, anume Hamza, fratele Prodei, fiul jupaniţii Muşa, jupaniţa Predei din Iazer din judeţul...”. 2 Loc alb în orig. 3 Loc rupt în orig. 142 1645 (7153) mai 4 f Adecă noi, ceşti 12 boiari tocmelnici cărei sântem daţi de părintele vlădica Teofil şi de 6 boiari, anume: jupan Radul vel logofăt i jupan Stroe vel vistier i jupan Socol vel clucer i jupan Dumitraşco vel stolnic i jupan Drăguşân vel paharnic i jupan Fieleşanul vel slujer, anume ot Căl(u)găreni, Lupul vtori vornic i ot Bădeni, Barbul căpitan i Crăciun armaş i ot Sărata, Dragomir iuzbaşa i ot Hodobeni, Ianiu logofăt i ot Hintişti, Calin i Vlaicul i ot Băşceni, Stoica Mărgineanul i Vlasie i ot Pătârlage, Stan Brădăţeanul i ot Băzăneşti, Radul Dimei i ot Blestemată, Oancea şi omul părintelui episcupului de la Buzău, Manea vătah şi cu omul domnu nostru, Tudoru vtori vornic, ca să căutăm pentru o pâră ce au avut căl(u)gării de la mănăstire, de la Aninoasa şi Negoiţă paharnic, 184 www.dacoromanica.ro nepotul stolnicului Predei, derapreună cu Dragul iuzbaşa şi cu unchiu-său, Stroe, feciorii lu Staico postelnic, nipoţii Vladului pehamic. Deci, dec-am văzut cistita cartea părintelui vlădicăi şi împreună cu acelor 6 boiari mari de divan scriindu la noi cu mare blestim, cum să avem a le căuta de dereptate. Deci, când au fost la zi, noi ne-am strânsu toţi la Cislău de le-am căutat cărţile, şi tinire şi bătrâne, şi cin(e) den cine easte. Deci am aflat şi am adevărat den cărţile lor şi de la oameni bătrâni demprejurul locului cum au fost moşii lu Negoiţă pehamic şi cu ai Dragului iuzbaşa şi ai lu Stroe tot neşte fraţi dentru moş. Derept aciia, am jud(e)cat şi am tocmit cum să ţie mănăstirea den ocina de la Ţigănişti 2 părţi şi iuzbaşa Dragul şi cu unchiu-său, Stroe a treia parte şi din Posada pân apa Băşcii, la morile den cale în hotarul Poieniilor, mănăstirea cu iuzbaşa Dragul şi cu unchiu-său, Stroe să ţie den doao1 şi la Miroşi să ţie mănăstirea cu iuzbaşa Dragul şi cu unchiu-său, Stroe, iar den doao2. Iar den ocina de la Cislău fost-au ţinut mai denainte vreme, iar den doa, iar acum noi am aflat pentru o milă ce-au fost miluit jupâneasa Stana, mătuşa Dragului iuzbaşă şi a lu Stroe den partea lu Andrei cu o carte a Mihnei voivod de milă. Deci, de cum a fost ţinut mai nainte vreme, iar noi am mai dat să ţie mănăstirea 13 părţi, iar iuzbaşa Dragul cu unchiu-său, Stroe să ţie 11 părţi. Şi încă au fost mai miluit mătuşa lor, jupâneasa Stana la sfânta mănăstire milă 2 sălaşe de ţigani şi 2 păhare de argintu şi 2 tipsii şi pintru pace şi odihna au mai dat iuzbaşa Dragul un rumân, anume [...]3per cu 3 ficiori la sfânta mănăstire să fie de moşie. Aşa am adevărat cu sufletele noastre şi aşa i-am tocmit şi am aşăzat cum, de acum înainte, să nu mai fie pâră întru ei. Pentru mai mare credinţă, ne-am pus şi peceţili mai jos şi iscăliturili. Pis measeţa mai 4 dni, leat 7153 (1645). Iar pentru ocina de la Ţigăneşti, am grăit c-ar hi ţinut iuzbaşa Dragul iar den 4 cu călugării ce-au fostu miluit Staico postelnic iar cu o milă la sfânta mănăstire. Deci, pentru aciea, l-am scăzut să ţie călugării 2 părţi şi iuzbaşa Dragul cu unchiu-său, Stroe, feciorii lu Staico postelnic şi ai jupânesei Stanei, jupâneasa lu Drăguşin banul, să ţie a treia parte. Pis measeţa mai 4 dni, leat 7153 (1645). Pis Ţona logofet ot Berevoieşti Vlaicul Stoica Mărg(ineanu) Vlasie Stan Brăd(ă)ţeanul Radul Dimei Oncea Tudor dvomic ispravnic, om domnescu4. Arh. St. Buc., Ep. Buzău, XXXV/9. Orig. rom., hârtie (31 * 20), şapte peceţi aplicate. Copie ibid.: ms. 173, f. 258 v 259. Menţ.: Ionaşcu, Schitul Grăjdana. p. XIII, XVII. www.dacoromanica.ro 185 1 a oaatf. 2 Aooatf. 3 Loc rupt în orig. 4 Semnături autografe. 143 1645 (7153) mai 5, Târgovişte t Cu mila lui Dumnezeu, Io Matei Băsărab voievod şi domn a toată Ţara Românească, dat-am domniia mea această poruncă a domni(i)i mele jupan Diicul vel spătar ot Buiceşti şi cu feciorii lui, câţi Dumnezeu îi va dărui, ca să fie lui moşie şi rumâni la satul Urşani în judeţul Vâlcii, din câmp şi din păduri şi din apă şi din munte şi din siliştea satului şi cu tot venitul de peste tot hotarul. Şi rumânii încă să să ştie carii s-au vândut rumâni cu feciorii lor, cu părţile lor de moşie din sat din Urşani, anume: Stan al lanului cu 6 feciori, anume: Udrea şi Radu şi Nicula şi Apostol şi lanul i Mihăilă şi cu feciorii lor, drept 50 de galbeni gata şi Mărin, fratele lui Stan cu 6 feciori, anume: Nedelco i Iane şi Ştefan i Filimon şi Işfan şi Pătru, drept 50 de galbeni gata şi Stanciu cu patru feciori, anume: Mihai i Pătru i Ilie şi Dumitru cu feciorii lor, drept 40 de galbeni şi Tudor cu 3 feciori, anume: Mică i Nicola şi Marco cu feciorii lor, drept 35 de galbeni şi Crăciun cu 3 feciori, anume: Stanciu i Simion i Dumitru şi cu feciorii lor, drept 35 de galbeni gata şi Dumitru cu 5 feciori, anume: Mihăilă i Pătru i Micăia i Şandru i Preda, drept 50 de galbeni şi Frâncul cu 3 feciori, anume: Barbul şi Ionaşco şi Radul, drept 35 de galbeni şi Ciucur cu 2 feciori, anume: Mărin şi Ion drept 20 de galbeni şi Lupul cu 2 feciori, anume: Radul i Vladul, drept galbeni 20 şi Drăghici cu nepotu său, Mărin, drept galbeni 23 şi Anghel cu muiarea lui, drept 13 galbeni şi Alisandru cu feciorii lui, drept 13 galbeni şi Bogdan cu feciorii lui şi cu fratele său, Iane drept galbeni 23 şi Pătru cu feciorii lui şi cu frate-său, Toma, drept 23 galbeni şi Dumitru cu un fecior, anume Gherman, drept galbeni 15 şi Oprea cu 3 feciori a lui, anume: Lupul şi Ion şi Cânda, drept 30 galbeni şi Tudosie cu 2 feciori, anume Costandin i Radul şi cu toţi feciorii lor, drept 25 de galbeni. Şi iar să să ştie boiarinului domni(i)i mele, jupan Dicu vel spătar moşie şi rumâni la sat, la Bârzoteni, iar ot sudstvo Vâlcea şi din câmpu şi din păduri şi din apă şi din siliştea satului, cu tot venitul de peste tot hotarul. Şi rumânii încă să să ştie din Bârzotenii, carii s-au vândut rumâni cu feciorii lor, câţi au acuma şi câţi vor face de acum nainte şi cu părţile lor de moşie, anume: Vladul cu 2 feciori, anume: Marco i Toma, drept 30 de galbeni şi Dan cu 3 feciori, anume: Preda şi Simul i Lazăr, drept 35 de galbeni şi Stanciul cu frate-său, Pătru şi cu feciorii lor, drept galbeni 23 şi Matei cu 5 feciori, anume: Barbul i Stanciul i Marin i Ion i Tudosie, drept 55 de galbeni şi Barbul cu feciorii lui, drept 13 galbeni bani gata. Pentru că aceşti mai sus-zişi oameni din Urşani şi din Bârzoteni ot sudstvo Vâlcea, ei au fost tot oameni megiiaşi peste moşiile lor mai nainte vreme. Iar 186 www.dacoromanica.ro dup-acee, când au fost acuma, în zilele domni{i)i mele, iar ei de bunăvoie a lor, fără de nici o silă şi de cătră niminea siliţi, au venit la cinstitul boiarinul domni{i)i mele, jupan Diicul vel spătar di i s-au vândut lui rumâni cu feciorii lor şi cu toate moşiile lor din Urşani şi din Bârzoteni şi au luat toţi bani gata de la jupan Diicul vel spătar, feeştecare pe capul lui şi pe feciorii lui şi pe moşiia lui, cum easte mai sus-scris, ca să-i fie lui rumân în veci şi zapise de la mânile lor de vâ{n)zare dinaintea domni{i)i mele şi dinaintea a tot divanul domni{i)i mele şi cu toţi boiari mari şi mici, mărturii scrişi în zapise şi cu ştirea tuturor boiarilor şi a megiaşilor din sus şi din jos şi dimprejurul locului. Pentru aceea, am dat domniia mea cinstitului boiarinului domni{i)i mele, jupan Diicul vel spătar ot Buiceşti, ca să-i fie lui aceşti mai sus-zişi rumâni din Urşani şi din Bârzoteni şi cu toţi feciorii lor şi cu toate delniţele lor de peste tot hotarul şi cu tot venitul de baştină şi o(h)abnică şi feciorilor lui, nepoţilor şi strenepoţilor lui în veci şi de niminea să nu să clătească, după zisa domni{i)i mele. Iată dar şi mărturii am pus domniia mea pe: jupan Barbul vel Cralevski i jupan Dragomir vel vornic i jupan Radu vel logofăt i jupan Stroe vel vistiiar i jupan Preda Brâncoveanu vel clucer i jupan Mihnea vel stolnic i jupan Radu Mihalcea vel comis i jupan Drăguşin vel păhamic i jupan Costantin vel postelnic. Şi ispravnic, jupan Radu vel logofăt. Şi au scris Dumitru logofăt în scaunul Târgoviştei, measeţa mai 5 dni, 7153 <1645). Arh. St. Buc., M-rea Hurez, VIII/3. Copie rom. Altă copie, ibid.: ms. 449, f. 96-96 v. Menţ.: Hasdeu, Etymologicum, p. 2684; Ionaşcu, Bis. chipuri şi doc., p. 10. 144 1645 (7153) mai 5, Târgovişte f MhA0CT΀K3 EOîKÎK), iw MaT6K3 EACApAGA B06B0AA H rOCflOAHHT. b'lcoh 3€ma6 OyrrppoBAAXÎMCKoe. Aaba(t) rocnoACTBO aih cîe nOBCAeme rocnOACTBA aih caS’sh(ai) rocriOACTBA aih Pa^aob h A^htpob h Ctahmioaob wt HlbYiMH urr cS’actbo Apre(ui) h ct. hhx chhobh, bahuhai Eon. npHnb’cTH(r), taK0>Ke a& h(ai) cb’(r) wmhh# MtfHMH h Epb’CTb’pOACA H E0HM6lţJH H IlA6UI6lţlH H KaKAA€1^H h IIOA'feHH WGAM6 HHXH6 AeA« 3A WHHtltf WT BT» T6X CÎ6 C6AA HÎK6 6CT HAIa(a) WHH WT HA (a) p0A«T6AÎe HAI 6lţJ6^C6 WT tipH A^HIC tipOMÎe(Al) CTApH rOCflOAApH. A KOrAA 6CT gh(a) TorAA, npn tac Bp'tAie, a Kt.3ah cnATAp, epAT AaPT.(b) H lIIb’HKT.(b) H [ApA]'rOMHpOB WT C6A0 WT HlfcYlMH, WHH C6 ctf(T) Gh(a) PA3A€Ah(t) WT GpATH 6r0, A’feA' Paa[vaob n A] 'b’AlHTpo(B) H CtAHMIOAO(b) H>K6 CS’(t) BHUie P6H6HH H faVnUIH(a) 6CT Kl.3AH CflATAp, www.dacoromanica.ro 187 Tepe ce ^>k6hm(a) kt» [cbao]1 S’Eaa [wt]1 c^actbo Top 2Kma m c,etbopha 6CT K A3AH CflATAp TAA\0 ti Ea6 A&G CMHM, HA MA\6 II'ETpS’ K0A\HC H K'EaAM. A nOTo(A\), B'ECTAHm(a) ce C^(t) EAA'fe H E'EAAS’p H Kt»3AH h Gtahmioa h II'ETpk’, CHHOBH IlT»TpOB KOA\MC, T6p6 C^(t) (îpO^AAM BT»CAX A€A EAI]Jo(m) CM II'ETpOB KOMHC UIT UI^HMH h UIT T6)( CÎe C€AA BHLU6 peM6H6 IIIk’HK'EB np'EK'EAAEfc’A H AtfMMTpOB BATAX UIT Aabh0 BP^MG- A nOTOM, KT^AA €CT EHA B*E AtHI6 MmXH6B B06B0Aa, CHH'B AAhgAHAP^ B06B0AA nO CT»A\pT»TH K'ESAHOB, BpAT II'ETpOB KOMHC, A ttk’nANHlţA KaTAAMHA, JKHT6ANHHA K^AMOB, UIHA BT» CA/EA GrO C'ETBOpHAA €CT npOA\eH€HÎe CT»C JK^nANHlţA fieAMKA, A^MJUPA IIpeA6B UIT A'Ehyeijlî, >K^nAHH4A IIIfe’HK'EB np'EK'EAAE T6pe C^(t) Aaa JK^flAHHl^A KATAAMHA >KHT6AHH4e(B) fieAMKA BT.CAX A6a Mtf>K 6H K'B3AHo(b) UIT C6AO UIT IHS’mmm h uit Tex c'6 BHUje pepene cbaa, a jk^hahmi^a £€ahka, A^epA npeA€(s) uit A'BHi.ieqjî, uiha eqjewe ecT aaa >k^ n ahm iţe(b) Kataahh€(b) a^a eu uit Ea6 mto ecT bh(a) mma(a) 3a npeKio WT ha(a) eaiiiS’(m) ch IIpeAA wt npe(3) bt»c ceAO Baia TpeTAro a^a h uit Hwnepn'fehî, nAKh>Ke TpeTAro a6a m wt cbao Aa^Wa ha(k) TpeTAro aga, aa e^ag(t) A'feA'no PAAH A^A1™®. h npoA\6Hh(A) ecT WMHHe 3a CBOm(m) AOKpOBOAHJ. H UIT TOTAA CAMO B'BC AP^>*KAO npOA\eH€HÎe CT»C A°KpOA\HpHO. A nOTO(A\), KT, A A GCT BHA HHH'fe, BT> AtH'6 TOCnOACTBA MH, A EOA'fepMN TOCnOACTBA A\H, EApE^A neXApHHK EpT.A6CK^A H CT»C KPAT^M6(a) Ch MhXAW, CMHT» OtAHKOB nOCTeAHMK UIT WHH GCT AHfH^(A) npeHi'e pAA» tac a6a wt IH^hmm m uit bt» tcx cîe ccaa Bhiue pesene H>K6 €CT Bh(a) npOA\6HH (A) tttfnAHHIţA KATAAMHA CEC ÎK^flAHHlţA fieAMKA B'E At*HI6 A/VhXH€B BOCBOAA, CHH'E AaM^AHAP^ BO€BOAA h npmuAh c^(t) npe(A) rocnOACTBA mm Tepe CEnp'fcuie ce 3a AHiţtf ti BeAHKÎH ahbah cec Paa^A H C*EC GtAHMIOA M CEC UIT UI^HMH H C*EC CtAHMIOA, CHH’E EaaaS’pob h cec EpAT^MCA ch, Gtah uit Ea€. H CHiţe np'feiue EapeS’a nexApHMK ti ahbah^ peKtfijjîH cniţe, kako cct eh(a) cîe BHuie peseHe T€TKAM CH KATAAHHeB, H'fec(T) Eh(a) Niti>KA €H K'E3AHOB, EpAT II'ETpUIB KOMHC H KAKO C^(t) nOM'fehHA EApE^A neXApHHK nO Il'ETpS’, CHH'E KATAAHHe(B), IAKOKC Aa B'ESMOrOllie te'feTÎ C΀ A^A^G CHlţ€ T'EMÎW CE CMAOCTÎIO 6rO Ee(3) npABOCTÎe. fi*E to(m), rocnOACTBO mm ce(m) ta€aa(a) h c^a”(a) no npABA^ h no 3AKO(h) K^nHOKe CEC BT»Cm(x) MM MeCTMTMl^H npABHT€AÎH TOCnOACTBA MH H BHA'fcX0M rocnOACTBO MM H npOMHTAX ti B€AHKÎH Ahbah n KHh(t) MhXH€B BOCBOAA, CHHT, CTApATO Aa€^AHAP^ B06B0AA 3A npOAAHÎe H 3A npoMeHCHîe vwt kotaa ehc(t) Teserne a^tom ^ise kako BHuie nHC. Ta>K6 BT. Tw(m) rocnOACTBA MH BHA'feqjtf KHH(r) MhXH€B B06B0AA ha(a) tgx cîe BHine penene a^A*1^, aaA°X rocnOACTBO mm EapeS’aob neXApHHK H MhXAWB nOCTCAHHK 3AKOHA X°P6B Bl EOA'fepH, IAKO Ad 188 www.dacoromanica.ro 3AKAc(t) KAKO 6CT Bh(a) CÎ6 A^A^C HîK€ cV(t) KHUI6 p6H6H6 T6TKAM Ch, KaTAAHHC(b), 6JK6 6CT Gh(a) C6CTptf CbC xtfnAHHIţA ApM'fcHKA, MAThpA EApG^Ao(B) nCXApHHK, H'fec(T) Gh(a) Mtf)K6 6H Kl>3AH06. Tax6 bt> to(m), EapgVa [nexAp]’hhkVa h [gpat^hca ch Mn\Ato nOCT6AHHK, HHKAK02K6 H6 BT»3MOrOUI6 fe^TU Ce WT 3AKw(h) Aa 3aka6(t), ahV ecT wcta(a) wt 3akw(h) h wt ctfîKA6”*6 wt npe(A) rocnoACTBA mh, kako]2 no bbkc MeT'fex^’ AA ne hma(t) bt» [b^kh. WbAM6 Aa]2 CC 3HA6T Aa AP’*»ÎKM(T) CtAHMWA H GtAH A6a 3A WMHHtf wt Ea6 h wt Hwnepn'feHH h wt AaS’h, a Paa^a h n Gtahmwa, [whh]1 aa ch aPT»*h(t) whhha wt IIIVhhh h wt bt» Tex c'6 BHiue penene A^A'ne no npwM<6H6HÎe) kako cV(t) APTfc>KA(A) « wt np'foKAe sp'feMe npn A^Hie npo^mM rocnoAApn, a EapgVa h Mhxaio, chht» Gtahkob nOCTBAHHK WT ApTiMOgA «H 6 AH A Tp'feGS’ A* HC HMa(t) HHK0AH)K€. Gero pAAi aaA°(x) ct»(m) rocnoACTBO mh Paa^aob h AtfMHTpoB h Gtahhwaob wt UIVh'ih, iakokc aa h(m) cV(t) wmhhS’ tf UIVh'ih h Epfc’cTfc’poACA h BoHHeqjH h IlAeiiieqji h tf Karaabi^h h IIoa^hh whhhS* hhxh€ a^ah a^Aîh^ h bt» wxa(g) chhobo(m) h bhVko(m) h np'feBHS’neTOM h He wt KoroKAO HenoKOA’feEHMO nopH3MO rocnoACTBA mh. Ge>Ke Veo h cb6A6T6aih nocTABA’feeM rocnoACTBO mh: xtfnAH EapbVa B6A GAH KpAAeBCKÎH H tttfnAH ApA^OMHp B6A AROpHHK H JK^flAH PaA^A B6A AWrW6T H K^flAH GTpOC B6A BHCTÎBp H tttfnAH ^IHKS’a B€A CnATAp H tttfflAH IIpeAA B6A KAlOHAp H MHXH'fe B6A CTOAHHK H PAA^A B€AHKÎH KOMHC H Api>rtflJJHH B6A neXApHHK H ÎK^flAH KOCTAHAHH B6AHKÎH nOCT€AHHK. HcnpABHHK, PaA^A B€A AOrO^CT. H HAnHCAX A3| Aern^AAT AWI’W<|)6T> BT» HACTOAHH rpAAV Tp'GrOBHlJJe, M'kcet^A mah e a^hh h wt Aaama ao cca^ bt» cero nnCAHie TeKtfqjAro A'fiTWM, BT» A^T *3pîîf. t îw A/IaTCK) BWeBWAA, MHAOCTÎW EOKÎIO rOCnOAHHG. îw A/Iatch B08B0AA (m. p.) t Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod domn a toată Ţara Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugilor domniei mele lui Radul şi lui Dumitru şi lui Stanciul din Şuiei, din judeţul Argeş, şi cu fiii lor, câţi Dumnezeu le va lăsa, ca să le fie ocină în Şuiei şi în Brusturoasa şi în Voiceşti şi în Pleşeşti şi în Cacaleţi şi în Podeani, însă părţile lor de ocină din aceste sate ce le-au avut ocine de la părinţii lor încă din zilele altor domni bătrâni. Iar când a fost atunci, în acea vreme, iar Căzan spătarul, fratele lui Darie şi a lui Şuică şi [DraŢgomir din sat din Şuiei, el s-a despărţit de fraţii lui, moşii lui Rad[ul şi ai lui DŢumitru şi ai lui Stanciul ce sunt mai sus-zişi şi s-a dus Căzan spătar de s-a însurat în [sat]1 în Baia [din]1 judeţul Gorj şi a făcut Cazan spătar acolo în Baia doi fii, anume Pătru comisul şi Căzan. Iar apoi s-au sculat Badea şi Bălaur şi Căzan şi Stanciul şi Pătru, fiii lui Pătru comis de au vândut www.dacoromanica.ro 189 t#ată partea tatălui lor Pătru comis din Şuiei şi din aceste sate mai sus-zise lui Şuică pârcălab şi Dumitru vătaf de mai înainte vreme. Iar apoi, când a fost în zilele lui Mihnea voievod, fiul lui Alexandru voievod, după moartea lui Căzan, fratele lui Pătru comis, iar jupaniţa Cătălină, soţia lui Căzan, ea în urma lui a făcut schimb cu jupaniţa Velica, fiica lui Preda din Lăngeşti, jupaniţa lui Şuică pârcălab, de a dat jupaniţa Cătălină jitelniţei Velica toate părţile bărbatului ei Căzan din sat din Şuiei şi din acele mai sus-zise sate, iar jupaniţa Velica, fiica lui Preda din Lăngeşti ea încă a dat jupaniţei Cătălină partea ei din Baie pe care a avut-o de zestre de la tatăl ei Preda de peste tot satul Baia a treia parte şi din Ciuperceni iar a treia parte să fie moşie pentru moşie, şi au schimbat ocinele de bunăvoia lor. Şi de atunci au tot ţinut fiecare schimbul cu bună pace. Iar apoi, când a fost acum în zilele domniei mele, iar boierul domniei mele, Barbul paharnic Brădescul şi cu vărul său Mihai, fiul lui Staico postelnic din Dârmoxă, ei au ridicat pâră pentru acea parte din Şuiei şi din acele sate mai sus-zise pe care le-a schimbat jupaniţa Cătălină cu jupaniţa Velica în zilele lui Mihnea voievod, fiul lui Alexandru voievod şi au venit înaintea domniei mele în marele divan cu Radul şi cu Stanciul şi cu Dumitru din Şuiei şi cu Stanciul, fiul lui Balaur şi cu vărul său, Stan din .Baie..Şi aşa pâra Barbul paharnic în divan zicând aşa, că au fost aceste mai sus-ţise (sate) ale mătuşii sale Cătălină, nu au fost ale soţului ci Căzan, ffatele lui Pătru comis şi că a pomenit Barbul paharnic pe Pătru, fiul Cătălinei, ca să poată lua aceste moşii aşa numai în silnicia lui, fără dreptate. Intru aceea, domnia mea am căutat şi am judecat după dreptate şi după lege împreună cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am văzut domnia mea şi am citit în marele divan şi cartea lui Mihnea voievod, fiul bătrânului Alexandru voievod de vânzare şi de schimb de când a fost cursul anilor 7095, cum este scris mai sus. Intru aceea, domnia mea văzând cartea lui Mihnea voievod pentru aceste moşii mai sus-zise, am dat domnia mea lui Barbul paharnic şi lui Mihai postelnic legea ţării la 12 boieri ca să jure că au fost aceste moşii ce s-au zis mai sus ale mătuşii sale Cătălină care a fost soră cu jupaniţa Armeanca, mama lui Barbul paharnic (şi) n-au fost ale bărbatului ei, Căzan nepotul său. întru aceea, Barbul [paharj'nic şi [Mihail postelnic, nepotul său în nici un chip n-au putut să se apuce de lege ca să jure, ci au rămas de lege şi de judecată dinaintea domniei mele, ca]2 mai mult amestec să nu aibă în [veci. însă, să]2 se ştie şi să ţină Stanciul şi Stan partea de moşie din Baia şi din Ciuperceni şi din Alun, iar Radul şi Dumitru şi Stanciul, [ei]1 să ţină moşia din Şuiei şi din aceste mai sus-zise moşii după schimb, cum au ţinut şi de mai înainte vreme, în zilele altor domni, iar Barbul şi Mihai, fiul lui Staico postelnicul din Dârmoxa să nu aibă nici o treabă deloc. Pentru aceasta am dat domnia mea lui Radul şi lui Dumitru şi lui Stanciul din Şuiei ca să le fie moşie în Şuiei şi în Brusturoasa şi în Voiceşti şi în Pleşeşti 190 www.dacoromanica.ro şi în Cacaleţi şi în Podeni moşie, părţile lor, moştenire şi ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de către nimeni neclintită, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Barbul mare ban al Craiovei şi jupan Dragomir mare vornic şi jupan Radul mare logofăt şi jupan Stroe mare vistier şi jupan Diicul mare spătar şi jupan Preda mare clucer şi Mihnea mare stolnic şi Radul mare comis şi Drăguşin mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Ispravnic, Radul mare logofăt. Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea de scaun Târgovişte, luna mai 5 zile şi de la Adam până acum, la această scriere, cursul anilor, în anul 7153(1645). t Io Matei voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Matei voievod (m. p.) Muzeul Gorjului, nr. 26/107. Orig. slav, hârtie (39,5 x 29), pecete timbrată. Trad., Arh. St. Buc., Fond Brătianu 1/50, f. 10 13. EDIŢII: Slav şi trad., Ştefulescu, Doc. sl.-mm.. p. 526 531. 1 Loc rupt în orig. 2 Loc rupt în orig., apud Ştefulescu, Doc. sl.-mm., p. 528. 145 1645 (7153) mai 8 | Scris-am eu, Sora, fata Stoicăi al Gramei, al meu zapis ca să fii dă credenţă la mâna cumnatu-meu, Ducăi ceauşul, ca să să ştii că i-am vândut a patra parte dântr-o delniţă, dân partea noastră dă la moşu nostru, Mărtin Macarie, derept bani gata, ughi 21, să fie dumnealui moşie stătătoare din veac. Şi cu aceşti bani ci i-am luat, m-em făcut mintie dă postav şi rochi şi ce me-u trebuet şi văl pe cap, căci că n-am avut nici unili dă la tată nostru, nici dă la mumă noastră, ce mi le-m făcut tot pre aceşti bani ce scrii mai sus. Şi mărturie iaste: lelia Voica, soru-mea şi Necula Caţofît şi Pătru al Gherghenii şi alţi care-ş vor pune iscăliturili mai jos. Şi păntru credinţa m-em pus degetul. Pis measeţa mai 8 dni, leat 7153 (1645). Eu Sora. Eu Andronie. Pârvu vtori pitar. Eu Necula Caţ(ofit). Eu Pătru al Gherghenii. Arh. St. Buc., Mitrop. Ţ. Rom., XCIX/12. Orig. rom., hârtie (18,5 x 20). 191 www.dacoromanica.ro 146 1645 (7153) mai 8 t Adecă eu, Vasilie şi Albul, snă Albului logofăt ot Rătevoieşt, scriem şi mărturisim cu acest zapis al nostru, ca să fie de mare credinţă la mâna dumnealui jupânului Stroe vel vistier cum să să ştie că i-am fost dumnealui dator ughi 72. Deci ne-am tocmit cu dumnealui de i-am vândut partea noastră de vie de la Ştăfaneşti şi cu o jumătate de delniţă şi cu casele, partea noastră oarecât se va alege, den câmpu, den pădure, den apă, den siliştea satului. Şi am fost dator şi dumnealui jupânului Şărban vistier ughi 68. Deci să aibă dumnealui jupânul Stroe mare vistier a da şi de aceşti bani, pentru că aşa ne-am tocmitu să mă plătească şi dc dumnealui cum scrie mai sus, pentru că ne-am tocmit de a noastră, bunăvoie ca să-i fie dumnealui moşii stătătoare şi coconilor dumnealui în veci. Deci de acum înainte nici să aibă dumnealui a cere la mene nimic, nici eu la dumnealui. Şi la această tocmeală a noastră tâmplatu-se-au de-au fost şi boiari mărturie, carii-ş voru pune iscăliturile mai jos. Şi pentru adeverită credinţă, pusu-ne-am şi peceţile noastre, ca să să ştie. Pis mai 8 dni, leat 7153 (1645). Eu Vasilie Eu Albul Şerban vistier1. Arh. St. Buc., Doc. ist., XXIX/190. Orig. rom., hârtie (33 * 20), două peceţi aplicate. Copie ibid.: XXIX/42. 1 Semnături autografe. 147 1645 (7153) mai 8, Târgovişte t Mhaoctî6W Eokicio, ÎCv Matbw Eacapaga bocboaa m rocnoAMHT» BtcoM 3eMA6 tfrrpoBAAXHCKoe. /(aba(t) rocnOACTBO mm cîe noBSASHis rOCflOACTBA MH n0MT6HH0Mtf GOA'fepHHtf rOCnOACTBA Mh tttfriAH Paa^a bea AOrocţ)6T ct»c CMHOBM hm CAMiţOKC Eon» aact' ca să-i fie lui un rumân, anume Nedelco cu fecerii lui, anume: Manea şi Dragomir şi Cârstea i Mihail i Stoica şi cu toţi fecerii lor ce vor face, pentru că acest rumân Nedelco şi cu fecerii lui, ce scriu mai sus, ei au fost rumâni de moşie Predei spatar, fecerul Nicăi logofet den sat den Tâncăbeşti din judeţul Elhov, şi tot i-au ţinut rumâni cu pace. Iar, dcca au venit Alexandru voievod Iliiaş a doao domnie, au fost închis pre Preda spatar în chisoare şi l-au ferecat şi în obede şi i-au cerşut mulţi bani; deci atunce, la acea nevoie a lui, au fost chemat pre Ilie şi pre Rustea 192 www.dacoromanica.ro neguţătorii de i-au rugat şi i-au fost dat ei o sumă de bani, de l-au scos den chisoare şi den legătură. într-aceea, Preda spatar, deca au ieşit den chisoare şi den legătură, el n-au avut banii să le plătească acelor neguţători, lu Ilie şi Rustei, ce le-au fost dat cărţile ale satului Tâncăbeştii, cartea lu Alexandru voievod, snă Radul voievod şi cartea lu Alexandru voievod Iliiaş în care cărţi scriu rumânii toţi pre nume, ca să vânză ei satul Tâncăbeştii cu acele cărţi ce le-au fost dat Preda spatar, şi cine-1 va cumpăra să-i fie moşie neîntoarsă şi sat stătător, cu rumâni cu tot. Deci atunce se-au aflat cistitul dregătoriul domni(i)i mele, jupan Radu vel logofet de au fost cumpărat satul Tâncăbeştii de la Ilie şi de la Rustea neguţătorii, cu zapis de la mâinile lor şi i-au dat şi cărţile satului de moşie ale Predei spatar pre satul Tâncăbeştii cu rumânii scrişi toţi pre nume, la mâna dreg(ă)toriului domni(i)i mele, jupan Radul vel logofăt. Iar acest rumânu Nedelco cu fecerii lui, ce scriu mai sus, el au fost fugit, tocma de atunce de cându au fost Preda spatar în chisoare şi în nevoie, ca să-ş piarză urma de rumânie şi ş-au schimbat şi numele de au zis că-1 cheamă Stoica Frunză, nu-1 chiamă Nedelco, şi au umblat fugând el într-o parte, fecerii lui într-altă parte. Iar cistit dregătoriul domni(i)i mele, jupan Radul vel logofet, au umblat cu colac până au aflat pre Manea, fecerul lui Nedelco cel mai mare, în sat în Prisaca ot sudstvo Sac şi au trimis cu cartea domni(i)i mele şi cu om domnesc de l-au adus la sat la Tâncăbeşti, de unde au fost el rumân de moşie despre moşie. Iar dup-aceea, Manea nici aşa nu se-au lăsat, ce se-au sculat cu pâră şi au venit înaintea domni(i)i mele în divanul cel mare, de se-au pârât de faţă cu cistitul dregătoriul domni(i)i mele, jupan Radul vel logofet, zicând cum n-au fost tat-său rumân den sat den Tâncăbeşti, nici îl chiamă Nedelco, cum scrie în cărţili de moşie ale Predei spatar, ce zicea că-1 chiamă pre tată-său Stoica Frunză şi zicea că au fost tată-său călăraş la Ploieşti încă den zilele răposatului Şerban voievod şi au murit în Ploieşti de sânt acum 20 de ani, şi scotea pre Mareş căpitan ot Ploieşti şi pre iuzbaşii lui mărturie cum au fost tată-său călăraş de atunce, den zilele lu Şerban voievod şi cum l-au chemat Stoica Frunză. Deci, într-aceea, domnia mea am căutat şi am judecat pre dirept şi pre lege împreună cu toţi cistiţii dregătorii domni(i)i mele şi am lăsat domnia mea pre sufletul lu Mareş căpitan, cum de va jura el cu bătrâneţele lui şi cu iuzbaşii lui la sfânta mitropolii, naintea cistitului şi prea luminatului părintelui nostru vlădică Teofil mitropolitul, cu mâinele pre Sfânta Evanghelie, cum n-au chemat pre tatăl Manei, Nedelco, nici au fost rumân den sat den Tâncăbeşti, ce l-au chemat Stoica Frunză, ei să fie nişti oameni în pace şi slobozi de cătră dregătoriul domni(i)i mele, jupan Radul vel logofăt. Iar Mareş căpitan n-au vrut să meargă să jure, căci au fost umblând Manea, fecerul lu Nedelco cu menciuni şi cu înşălăciune, ca să scape de rumânie şi se-au aflat şi tată-său Nedelco viu la oraş la Floci la moara Palalogăi, n-au fost mort cum au zis el. Deci au rămas Nedelco de lege şi de mare menciună denaintea domni(i)i mele den divan, şi l-am dat domnia mea dregătoriului domni(i)i mele, jupan Radul vel logofăt, ca să-i fie Nedelco rumânu cu toţi fecerii lui ce scriu mai sus, rumâni de moşie lui şi coconilor lui în veac, cum se-au aflat scris şi în cărţile www.dacoromanica.ro 193 de moşie ale Predei spatar, care cărţi sânt la mâna cinstitului dregătorului domni(i)i mele, ce să scrie mai sus, şi mai mult alt val să nu fie. H H'fe wt KOroxe HGflOKOAGBHM, nOpHSMO rOCflOACTBA MH. Geace h CBGAGTeAie nocTABA'feeM rocnOACTBO mm: xtfnAH Eapg^a bga GAH KpAAGBCKlH H JKtfnAH 4*PArOA\np BGA ABOpHHK H JK^flAH GlTipOG BHCTHtAp n /V^nK^A cndmdp n IlpeAd KAtfe’nep EprhHKOBTkNtfA n MnxH'fe citioanhk h Paa^a komhc h Ap'tr^’ujiiH nexdpmiK n xtfnAH Koctahahh bca nocTGAHHK. H ncnpABHUK ^Apeipe Hact^pga smopn aoto4>6t. H A3 AOro<(>eT HAnncAx. bt» hactoanh rpAAV TptroBHiţie, M'kceiţA mau îi a hm h wt Aaama ao uuu’fe bt» a^t ^spîîr2. f îw Matgw bwgboaa, mhaoctiio Eoaciio rocnoAHtn». Iw MaTGW B06B0AA (m. p.) Arh. St. Buc., A.N., CXII/51. Orig. rom., hârtie (44 x 29), pecete. Menţ.: Lehr, Factorii, p. 177. 1 „Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab, voievod şi domn a toată Ţara Românească. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregătorului domniei mele, jupan Radu mare logofăt şi feciorilor lui, câţi îi va da Dumnezeu”. 2 „Şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată şi mărturii am pus domnia mea: jupan Barbul mare ban al Craiovei şi jupan Dragomir mare vornic şi jupan Stroe vistier şi Diicul spătar şi Preda clucer Brâncoveanul şi Mihnea stolnic şi Radul comis şi Drăguşin paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, Udreşte Năsturel al doilea logofăt. Şi eu. Dumitru logofăt, am scris în oraşul de scaun Târgovişte, luna mai 8 zile şi de la Adam până acum în anul 7153 (1645)”. 147 bis 1645 (7153) mai 8 t Mhaoctiio Eoxîto, Iw Matgh Eacapaga bogboaa h rocnOAHNk. Aaba(t) rocnOACTBO mu cîto iiobgaghig rocnOACTBA mm acistor oameni, anume: Stan şi frate-său, Lupu din sat din Crăişani ot sudstvo Mehedinţi, ca să fie în pace şi sloboz de rumânia, ei şi feciorii lor câţi Dumnezeu li va da de către cinstitul boiarinul domni(i)i mele, Istratie vtori vistier şi de către feciorii lui de nimeni [...]' sau bântuială să n-aibă di rumânia, pentru că aceşti oameni ce scrie mai sus, fost-au mai dinainte vrăme a Dimăi postelnicu, feciorul lui Marco ot Mioră. Iar după aceea, Dima postelnicu, el i-au slobozit de s-au răscumpărat de au dat un ţigan, anume Rud(ea) ţiganul şi banii gata ughi 7 şi tot au fost nişte oameni în păci di rumânia. Iar după aceea, când iaste acum în zile(le) domni(i)i mele, iar boiarinul domniei meii, Istratie vtoriu vistieriu, el s-au sculat dă au rădicat pâră ca să-i 194 www.dacoromanica.ro rumânească, zicând că-i sunt rumâni după jupâneasa dumnealui, fata lui Pătraşco voievod, nepoata lui Mihai voievod [...J1 aceşti oameni ce scrie mai sus [...J1 n-avu boiariul domni(i)i meii, Istratie vtori vistier nici o treabă cu ei. Drept acia, domnia mea le-am făcut această carte a domni(i)i meii, să fie în pace şi slobozi i de nimeni la val sau bântuială să n-aibă, că domnia mea nu dau pre nimeni la rumânie far de bani. Hhako && H'fccT no pen rocnOACTBA mh. H (ncnpABHHK) cam p6M rocno^CTBA mh. Pis la mai 8 dni, leat 7153 (1645). ÎCD Match bohbo^a, mhaoctîio Eoacîto rocnoA«Hb. EDIŢII: Nicolăescu-Plopşor, Monografia, p. 11-12. 1 Loc rupt în orig. 148 1645 (7153) mai 10 f Adecă eu, Dumitru, nepotul lui Matei ot Olăneşti, scris-am şi mărturisăscu cu acesta al miu zapis, ca să fie de mare credinţă la mâna lu Tudor logofăt, cum să (să) ştie că i-am vândut 3 falei de ocină; 2 în Mosoros în Lăzuţe, iar una în Padina Păr(u)lui, derept aspri 300, bani gata, de a mea bunăvoie şi cu ştirea tuturăr rom(â)nilor miei, să-i fie lui moşie şi coconilor lui în veacu. Şi la tocmeală fost-au mărturie: diiaconul Anghel şi Vladul de jos. Şi pentru marea credinţă, pusu-me-am şi degitul. Şi am scris eu, popa Vladul, cu mâna mea. Pis mai 10 dni, vă leat 7153 (1645). Eu Dumitru, nepotul lu Matei. Arh. St. Buc., Doc. ist., CLXXXVIII/12 a. Orig. rom., hârtie (33 * 21). Copie ibid.: CLXXXVIII/12 b. 149 1645 (7153) mai 10 t Adecă noi 2 boiari carii am fost daţi de domnu nostru Io Mateiu Basarab vodă den divan, anume: jupan Socol biv vel cliucer i jupan Dumitraşco biv vel stolnic, ca să căutăm şi să judecăm pre Necula logofăt şi pre Chisar postelnic i Costandin pehamic dempreună cu boiarii ot Cârstieneşti, unchii jupânesei Comnei, pentru moşiia de la Mihăieşti ce-au fostu cumpărat jupâneasa Comna dempreună cu soţiia ei, Paraschiva logofăt de la Anghiel vătah şi de la Vasilie Porumbariul şi pentru o ţigancă, anume Nastasiia ţiganca cu toate fetele şi Gavriil ţiganul cu copiii lui şi Sofroniia ţiganca, pentru că aceste moşii fost-au câştigate şi cumpărate www.dacoromanica.ro 195 de Paraschiva logofăt împreună cu jupâneasa lui, Comna. Ci pentru căci s-au tâmplat Paraschivei logofăt de au căzut la datorie, ci pentru datoriia lui el au dat şi au chieltuit sculele jupânesei lui, Comnei şi zestrele ei de ş-au plătit datoriia lui, pentru aceea, după moartea Paraschivei logofăt, de vreme ce n-au rămas coconi în urma lui cu jupâneasa Comna. Iar jupâneasa Comna au căzut la domnu nostru de au jeluit de pagubă ce i se-au făcut, cum i-au petrecut Paraschiva logofăt sculele şi zestrele ei, cum scrie mai sus. Deci domnu nostru o au dat pre seama a doi boiari să-i aleagă şi să-i preţuiască paguba cum vor adevăra ei cu sufletile lor, denaintea părintelui vlădicăi chir Theofil. Deci acei 2 boiari au socotit şi au ales cum se aibă jupâneasa Comna a ţânea această moşie ce scrie mai sus, să fie pre seama ei. Iar după moartea jupânesei Comnei, rămas-au această moşie să cază la sânge, nu numai moşi(i)le ei şi haine şi scule şi dobitoc şi dichise de casă şi pâine în câmpu şi tot ce se va afla. Derept aceea, fiindu noi daţi să-i judecăm pre aceşti boiari carii se află de caută sângele, judecat-am după cuvântul pravilii cum să puie tot ce se va afla la mijloc şi cine ce va fi luat ca să aducă jurământu. Deci să se facă den toate trei părţi, să ia Necula logofăt o parte şi Chisar postelnic o parte, boiarii den Cârstiineşti o parte. Iar pentru un ţigan, anume Vasilie cu ţiganca lui şi cu copiii lui câţi va avea acest ţigan au fost al Paraschivei, ci l-am dat să f(ie) al lui Chisar postelnic pentru o moşie a lui, care moşie au avut Chisar postelnic la Râmnic, ce o au fostu dat jupâneasa Comna pre seama episcopiei pentru căce au îngropat pre Paraschiva logofăt acolo, ci noi n-am putut judeca să să ia acea moşie de la episcopie, ci o am lăsat să stea cum s-au dat. Iar Chisar postelnic să ţie pre Vasilie ţiganul cu sălaşul lui pentru acea moşie, iar pentru chieltuiala ce va fi fost la moartea jupânesei Comnei şi pentru datorie ce va fi rămas, acelea toate să le scoaţă den mijloc, şi ce va rămânea să aibă a-mpărţi sau să aibă a împărţi datoria în 3 părţi, cum vor împărţi şi venitul se aibă a-şi plăti cineş datoriia, ce i se va veni pentru că aşa am adevărat noi şi am aflat cu sufletile noastre. Iar o dulamă ci o au purtat Chirca peharnic a lu Anghiel comis să aibă a o scoaterea iar de la mijloc să să plătească. Şi la această judecată tâmplatu-se-au de-au fostu mulţi boiari, carii îş vor pune peceţile şi iscăliturile mai jos. Şi pentru credinţa pusu-ne-am şi noi peceţile şi iscăliturile, să să crează. Pisah az, Mareş logofet, measeţa mai 10 dni, leat 7153 (1645). Socol cliucer Dumitraşco biv vel stolnic Filipescul1. Iar pintru un zapis ci-au scos Opri, bărbatul Comnii, ce l-au fost făcut la moarti ii, aşa am judicat: să mirgă aceşti boiri la piscupul Ignatii, cum va mărturisi sfinţii lui cu suflitul lui, aşa să fii. Ispravnic Socol cliucer2. Arh. St. Buc., Ep. Râmnic, LVIII/9. Orig. rom., hârtie (43 * 28), pecete aplicată. Copii ibid.: mss. 178, f. 4 5; 707, f. 97 98. Menţ.: Grecianu, Genealogiile, I, p. 82; Tezaur vălcean, p. 168 169. 196 www.dacoromanica.ro 1 Semnături autografe. 2 Acest adaos este de mâna lui Socol clucer. 150 1645 (7153) mai 11 f Adecă noi, acişti 6 boiari ce sântem luoţi pe răvaşe domnişti, po ime: ot Şupărişti, Balea Ogloci, ot Moceşti, Radul lu Vlăduţ, ot Cucul, Oncea, snă Badiul, ot Crângu, Mihnea, ot Nucetu, Iano, ot Ciocea, Manea, snă Laţco, ca să căutăm şi să adevărăm de nişti ocină di la Grozişti den (o)cina Grozeştilor în partea de ocină a Dapcii, aleasă din jos pi lângă Plaviia, să căutăm şi să judicăm pe Păiş ot Crângu şi cu frate-său, Mihnea şi cu nepoţii lui şi Costea ot Cucul, pentru ocina Dapcii. O am datu Costii jumătate di ocină şi lu Păişu cu ceata lui altă jumătati di ocină, din ocina Dapcii. Şi, cându am judiicatu, au fost mărturii mulţi oam(e)ni buni dimprejurul loc(u)lui wt rop H3 AOA1. Aşa am judicat noi cu suflitele noastre. Pis measeţa mai 11 dni, vă leat 7153 (1645). Balea Radul Oncea Mihnea Iano Manea2. Şi pintru cridinţa, ne-am pus peceţile. Arh. St. Buc., Mitrop. Ţ. Rom., LXV111/4. Orig. rom., hârtie (19 * 15,5). Copii ibid.: mss. 130, f. 330 v; 132, f. 126; 361, f. 15. 1 „De sus şi de jos”. 2 Semnături autografe. 151 1645 (7153) mai 11 Dumitru stolnic şi fiul său, Stanciul postelnic, dau zapis lui Bunea vistier pentru nişte ţigani. Martori: Marco mare armaş, Gheorghe armaş, Ivaşco postelnic, Stanciul logofăt, Nicola al doilea paharnic, Nicoară mare portar, Radu căpitan din Farcaş, Stan sluger, Ghinea sluger. Arh. St. Buc., Fişele g-ral Năsturel, s.d. Rez. www.dacoromanica.ro 197 152 1645 (7153) mai 12 t Jupan Dragomir vel dvomic, scris-am cartea noastră să se ştie jurătorii lu Lăudat ot Beleţi, anume: Simion ot [...]* i Vasilie ot Cârstiian, ca să jure aceşti 2 megiiaşi cu sufletele lor cum ş-au plătit Lăudat partea de bir şi cum nu se-au luoat bucatele (lui) Radul pintru partea lu Lăudat. Deci, de vor jura aceşti 2 oameni buni, să fie în pace de cătră satul Beleţii şi să i se întoarcă şi bucatele ce i se-au luoat. Hhako a<* H'fecT, no pen ha un». Pis mai 12 dni, leat 7153 (1645). Şi zioa de acum preste o săptămână. Arh. St. Buc., M-rea Câmpulung, LX/17. Orig. rom., hârtie (18 * 20), pecete aplicată, căzută. 1 Loc rupt în text, probabil Priboieni. 153 1645 (7153) mai 12, Târgovişte t Mmaoctîio Eoxîto, Îw Matcm Eacapaba bocboaa m rocnoAHHi» B'hCOH 3eMAH fiAAX'iMCKOMS’. A<*Ba(t) TOCnOACTBO MH CÎe nOB6AAHÎH TOCnOACTBA MM nOHTeHHOMtf npABHT6AK0 TOCnOACTBA MH, attfnAH Cokoa EB|(b) B6A KAKOnep H CT» CHHBI 6MS*, 6AHL(H Eon. A^pOBA(x) HMfcV (AKOAA 6CT 6MS* WHHHT» fl.ASk’pH, BT» CS*ACTB0 ^MMB0BHl(A WEAM6 BCA Ha(ct) MhXAIO(b) noCTCAHHK H A BpATtf 6M^ IIp6Ae(B), CHHBI II'kpBS’AO ( B ) WT AaSS’ph WT nOAW H WT UJS’mS’ M WT BOAA H WT CeAAAHlţje C6A0 (B) H WT npe(3) BT.C XOTAp BCA Ma(ct) h(m), BAp6 6AHK0 H3B6pHT CA, nOH6>K6 CIA BHUiUJe P6H6HA WHHHT» WT AaBS^M EB|(a) W 6CT nOKtfnH (a) >K^nAH Cokoa bu(b) bca kaiohap wt ha Mhxah m wt ha BpAT 6Mtf, lip ca a bt»ca ha(ct) h(m) ha(a) hobi(h totobm SVh c, hh(h) ACnpH pKA6H1G WT npc(A) TOCnOACTBA MH WT AHBAHtf H H3ÎHA6 CT»C MHOTO epAMOTA1. Ggto pAAÎ. aaA°(x) rocnoACTBO mh nonTGHHOMtf rpabhtgaio rocnoACTBA mh, nAH Gokcao(b) eu(b) bga kaiohap iako a<* bct gm^ cîa BUUJUJG pGHGHA WHHHT» WT AA3tfpH, BCA Ma(ct) MhXAIo(b) H IIpGA6(B) IA>KG 6CT WT pA3A€AGHÎG CtC EpATH h(m) NCABAKO H GtOHKA WHHHT», A'feAKHO H BT» WXa(e) CUHOBo(m) H BH^g(m) H np'kBH^HGTO(m) H HG WT KOro(>KAO) HGnOKOA'fjEHMO (m) nO PGHGHIH TOCnOACTBA MH. Gg otfEO h cbga'itgah noAO>KH(x) rocnoACTBO mh: xtfnAH EapE^A BGA EAH KpAAGBCKOM^ H adfrlAH ApATOMHp BGA ABOpHHK H xtfnAH PaAY* BGA AOTO<|>GT H JKS’riAH GTpOG BGA BHCTÎlAp H KtfrlAH ftitittfA BGA CnATAp h nAH MnxH’fe bga ctoahhk h nAH Paay* BGA KOMHC H nAH ApT»rtflIlHH BGA nGXApHHK H nAH KOCTAHAMH KaTAK&HHO BGA nOCTGAHHK. H HcnpABHHK, nAH Paay* bga AOTOeT. H nnCAX A3, Gtohka aoto^gt III’epeahobhh tf ahbhoio rpAAV TptTOBHljJGCKOM^’, M'fcCGlţA MAH Bl A^HH BT» A’feT p<3pHT. îw Matgio bogboaa, mhaoctîio Eojkiio rocnoAHHt. îw Matgio bogboaa (m. p.) f Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod şi domn a toată Ţara Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător al domniei mele, jupan Socol fost mare clucer şi cu fiii săi, câţi Dumnezeu îi va dărui, ca să-i fie ocină în Lazuri, în judeţul Dâmboviţa însă toată partea lui Mihai postelnic şi a fratelui său, Preda, fiii lui Pârvul din Lazuri, din câmp şi din pădure şi din apă şi din siliştea satului şi de peste tot hotarul, toată partea lor, oricât se va alege, pentru că această mai sus-spusă ocină din Lazuri a cumpărat-o jupan Socol fost mare clucer de la Mihai şi de la fratele lui, Preda, toată partea lui pe bani gata ughi 200, fac 40 000 de aspri. Şi au vândut-o ei de bunăvoia lor şi cu zapis de vânzare de la mâna lor când a fost trecerea anilor 7142. www.dacoromanica.ro 199 Iar apoi, s-au ridicat Nedelco şi Stoica, fraţii lui Mihai şi ai lui Preda de au venit înaintea domniei mele şi au luat om domnesc pe boierul domniei mele, Gligorcea al doilea vornic de au mers acolo, la acea dedină din Lazuri şi au ales-o şi au împărţit-o; astfel, a luat pan Socol clucer jumătate din acea dedină, însă toată partea lui Mihai postelnic şi a lui Preda, iar Nedelco şi Stoica au luat toată partea lor, iarăşi jumătate şi a tot ţinut-o pan Socol clucer cu bună pace. Iar apoi, când a fost acum, în zilele domniei mele, în acel an 7153, iar Nedelco şi fratele lui, Stoica s-au ridicat cu pâră de au venit înaintea domniei mele în marele divan şi s-au pârât de faţă cu pan Socol clucer, spunând ca să-i întoarcă banii înapoi pentru acea mai sus-spusă ocină. întru aceea, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege împreună cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi foarte bine am adeverit domnia mea că (atunci) când a cumpărat jupan Socol clucer acea ocină de la Mihai şi de la fratele său, Preda, a fost cu ştirea lui Nedelco şi a fratelui său, Stoica şi au fost atunci împreună toţi de faţă. Astfel, am văzut domnia mea împreună cu tot sfatul domniei mele că a venit Nedelco şi Stoica cu vorbe mincinoase şi fără treabă, căci nu este legea pământului nicicum, şi a rămas Nedelco şi Stoica de lege şi de judecată înaintea domniei mele în divan şi a plecat cu multă ruşine. De aceea, am dat domnia mea cinstitului dregător al domniei mele, pan Socol fost mare clucer ca să-i fie această mai sus-zisă ocină din Lazuri, toată partea lui Mihai şi a lui Preda, ca să-i fie nedespărţită, cu fraţii săi Nedelco şi Stoica, ocină, dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după spusa domniei mele. Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Barbut mare ban al Craiovei şi jupan Dragomir mare vornic şi jupan Radul mare logofăt şi jupan Stroe mare vistier şi jupan Diicul mare spătar şi pan Mihnea mare stolnic şi pan Radul mare comis şi pan Drăguşin mare paharnic şi pan Costandin Catacuzino mare postelnic. Şi ispravnic, pan Radul mare logofăt. Şi am scris eu, Stoica logofăt Şărbanovici, în minunatul oraş al Târgoviştei, luna mai 12 zile, în anul 7153 (1645). Io Matei voievod, din mila lui Dumnezeu domn. Io Mateiu voievod (m. p.) Arh. St. Buc., Doc. ist., MDLXVII21. Orig. slav, hârtie (42,5 * 28,5), pecete timbrată căzută. 1 CTpAMOTA. 154 1645 (7153) (mai-august) 12 t Jupan Stroe vel vistier zapisul nostru să fie de bună credinţă la mâna iubit fiiului nostru, Evstratie vtori vistier, cum să se ştie că i-am dăruit nişte vii 200 www.dacoromanica.ro în dealul Ştefaneştilor, la Piteşti, viile ce am cumpărat de la Vasilie, feciorul Albului ot Rătevoieşti, care vii sântu pentru vie ce au cumpărat fiiu nostru, Evstratie vtori vistier den sus, de la Vasilie vornicul alăturea, iar den jos, alăturea cu vie, care o-u cumpărat de la Drăghici, ginerile lu Vasilie vornicul, den deal până-n vale, cât ţin viile. Şi le-am dăruit de a noastră bunăvoie, ca să-i fie moşie lui şi coconilor lui, în veci. Şi când i-am dăruit aceste vii, fost-au mulţi boieri mărturie, care-ş vor pune peceţile şi iscăliturile mai jos. Şi păntru credinţa, mi-am pus pecetea şi iscălitura, ca să se crează. într-acesta chip mărturisescu cu acest zapis. Pis measeţa [...]' 12 dni, leat 7153 0645). Stroe vel vistiar Koaxocvuvo*; KavTaKouCfjvog2 | Negul spătar Pană3 logofăt Tud(o)ru clucer Ştirbeiu4. Arh. St. Buc., Doc. ist., XXIX/177. Orig. rom., hârtie (29 * 20), două peceţi aplicate. Datat după doc. din 1645 mai 8, ibid.: XXIX/190. Copie ibid.: XXIX/91 cu data 1647 (7155), martie 12. 1 Loc alb în orig. 2 „Constantin Cantacuzino”. 3 IIaaht». 4 Semnături autografe. 155 (Post 1645 mai 12 - ante 1646 martie 14) f Eu, Lăudat de Beleţi şi cu nepotu-mieu, Simion, scris-am acesta al mieu zapis să fie de mare credinţă la mâna Radului postelnic ot Beleţi cum să să ştie că am avut pâră şi gâlceavă naintea măriei sale domnu nostru, Io Mateiu Basarab voivod păntru un vad de moară ce au cumpărat Radul postelnic de la ffate-său, Lăudat Gârlea, care vad se chiamă Vadul de supt Malu, că ne-am fost dat apa pre acest vadu la moara noastră cea de jos. Deci, domnu nostru ne-au judecat cum să ne dăm apa la moara noastră, pre vadul părinţilor noştri şi pre moşie noastră. Iar apa de pre moşie lui să o luom. Şi au vrut mărie sa vodă să trimeaţă şi un portar a do[..acolo. Deci, dec-am văzut aşa, cum ne-ajunge judecata, noi ne-am împăcat şi am făcut zapisul nostru, cum să ne luom apa de pre vadul, şi să-ş ţie vadul cu bună pace, cum l-au cumpărat. Şi am făcut zapis unul la alalt. Şi când am făcut zapis, mărturie au fost: jupan Socol vel cliucer i ot Bu[ju]reni, Opri logofăt i Stanciul logofăt i ot Luf...]1 Stan logofăt i braţ ego Coman [...]'. www.dacoromanica.ro 201 Atfa. St. Buc., M-rea Câmpulung, LXI/15 bis. Orig. rom., hârtie (15 x 20), rupt, lipsă partea de jos, cu data. Pentru data post-quem, v. doc. din 12 mai, ibid., M-rea Câmpulung, LX/17; pentru data ante-quem, v. doc. din 14 martie, ibid., M-rea Câmpulung, LX/14. 1 Loc rupt în orig. 156 1645 (7153) mai 13 t IIl60<ţ>hA Eotcieto MhAOcmi'w apxîerihCKwn h AthTponOAÎm BT»ce 3cma6 yrrpoBAAx'i'HCKoe1. t Cartea vlădiciei mele la dumnia voastră, boiari şi megiiaşi anume: Neagoe logofăt ot Berindeşti i Dragomir ot Turburea şi la megiiaşii din Berindeşti şi la megiiaşii din Turburea şi la megiiaşii din Dăieşti şi cu megiiaşi din Căpăţeneni şi din Poenari şi din Hareş şi Corbenii şi Daniil călug(ă)rul cel bătrân, cătră aceasta v(ă) fac ştire cum veţi vedea şi cartea domnu nostru scriindu cum au jeluit Condilă postelnic naintea domnu nostru, pentru munţii lui şi obajeştea unde-i sântu stânile, la Oticul Albeştilor şi Piiatra Domireştilor, cum sântu acei2 munţi ai acestor sate de moşie. Iar Vucmir iuzbaşa ş-au pus stâna acolo şi au prinsu dor. Dirept deaca veţi vedea cartea domnu nostru şi a vlădiciei mele, iar să adevăraţi cu sufletele vostre unde iaste stâna lu Vucmir din Buşcăneşti, acum iaste pre moşiia lui, au iaste pre moşiia lu Condilă postelnic? De va fi pre moşia lu Condilă postelnic, voi să faceţi o scrisoare de la mâna voastră tuturor, la Condilă postelnic şi să fie volnic să-i spargă şi stâna lu Vucmir şi tot, şi să-l scoaţă cu oi cu tot să să ducă unde va fi moşiia lor. Iar cu munţii Condilei postelnic şi cu obajeştea lui, să n-aibă nici o treabă, că aşa iaste învăţătura domnu nostru. Deci de veţi socoti pre direptu, voi să fiţi iertaţi şi blagosloviţi de vlădica Iisus Hristos, iar carii vor tăgădui sau vor făţări, unii ca aceia să fie suptu anathema şi tricleţi şi afurisiţi de vlădica Iisus Hristos şi de 318 otăţi vă Nekei. Aşijdirea să fie şi de vlădiciia mea şi să aibă parte la un loc cu Iuda şi cu Ariia, să fie după moarte neiertaţi şi nedezlegaţi, pietrele şi fierul şi pământul cu toate făpturile lu Dumnezeu să să petreacă şi să putrezească, iar acelea trupure nici să să mai petreacă nici să mai putrezească, ci ca nişe tâmpene să stea tot neiertate. Aşijdirea şi tu, Daniile călug(ă)re, foarte să te socoteşti să nu cazi întru blăstăm ca acesta să nu-ţi fie călugăriia într-o nimica. De aceasta scrie vlădiciia mea. Pis mai 13 dni, vă leat 7153 (1645). t Vlădica Teofil3. Arh. St. Buc., Doc. ist., CX/130. Orig. rom., hârtie (32 x 20,5), pecete aplicată, stricată. 202 www.dacoromanica.ro Rez.: Creşterea coteiţiilor, p. 101. 1 „Teofil, din mila lui Dumnezeu arhiepiscop şi mitropolit a toată Ţara Ungrovlahiei”. 2 AHH6H. 3 Semnătură autografă. 157 1645 (7153) mai 15 t Adecă noi, 12 megiiaş ce am fost luoaţi pe răvaşe: Oprea logofăt i Lazăr ot Călineşti i Stan paharnic ot Cioara, Bunea ot Bordeni, Stanciu Brănescul ot Călugăreni i Miclea ot Ploieşti i Stan Ţigănuş ot Băneşti, Bocul ot Băicoiu, Gavrilă ot Cioara, Oprea Florescul i Toader ot Leleşti i Lepădat. Deci noi aceşti 12 megiiaşi ce ne-au dat Neacşa i snă Ionaşcu, Avram pe răvaş(e) domneşti, să jure Stroe Buţescul cum n-are ocină în Stroiasca. Deci noi aceşti 12 megiiaşi foarte am socotit bine şi am întrebat mulţi oameni buni şi bătrâni de-mprejurul locului, deci am adevărat că are Stroe 2 funii de ocină în ocina Stroiascăi, însă partea lui Mitrofanu toată, că l-am găsit într-alte cărţi bătrâne cu 2 funii de ocină, peste tot hotarul şi din deal şi din silişte i din câmp i din pădure, den cin până-n cin, din Gorganul lui Pascotă până-n Redea lui Chisaru, în lungu «cinei. Deci noi aceşti 12 megiiaşi am dat să ţie Stroe partea lui Mitrofan toată, că au fost a lor de moşie ocină bătrână de la moş-său, că noi aşa am aflat cu sufletele nostre. Şi am întrebat pe Neacşa i pe Avram şi Ionaşco: mai au niscară cărţi au ba? Ei au zis că nu mai au nici o carte, şi înaintea nostră n-au mai scos nici o carte, fără cartea cea bătrână. Şi pentru credinţă, am pus peceţile nostre. Eu Zaharia logofăt. I Stan. I Lăpădat. I Oprea logofăt. I Lazăr. I Stan. I Oprea Florescu. I Gavriilă. I Stane. I Toader. I Miclea. Bunea. Arh. St. Buc., Ms. 466, f. 177v 178. Copie rom. www.dacoromanica.ro 203 158 1645 (7153) mai 15, Popeşti Zde boleari hotărnici ai jupunesii Ancăi a Radului cliucer ot Proroci cu fiiu său, Dumitraşco, po ime: ot Puturoasa, Giurgiu i Mitrea i ot Urluieşti, Mihăilă i Tuduran i Ion i ot Slatină, Vasilie pârcălab i Gherghii Sârb i iar Gherghe, snă Cov i Ivan Pecea i ot Creţi, Radul Caşotin i ot Brâncoveni, Avram logofăt şi Stanciul Mehedinţul, ca să hotărească ocina jupunesii Ancăi de la satul Ibăneştii de cătră feciorii Manei Piscotan şi de moşie şi de cumpărătoare pre cărţi, să o aleagă şi să o hot(ă)rască şi să o împietrească, să puie semne şi pietri, cum easte obiceaiul ocinei, cum va fi mai pre dreptate şi cum vor afla cu ale lor sufletele lor. Şi hotamic, sluga domniei mele, Stoian vtori postelnic. Pis la conac la Popeşti, peste Argheş, measeţa mai 15 dni, vă leat 7153(1645). t îw MaT6K> BW6B0AA, MMAOCtTW EOKÎIO r0C(10AHNb. Arh. St. Buc., M-rea Brâncoveni şi Mamu, X/9. Orig. rom., hârtie (19 x 15,5), pecete aplicată. 159 1645 (7153) mai (16) f Adică eu, Cârstea căpitan ot Ciocănişti, scris-am aceasta al miu zapis să fii di mari cridinţă la mâna spătarului Mihalachi, snă banului Pavlachi, cum să si ştii1 că i-am vândutu stânjini di moşii în Ciocănişti 50, pri bani gata, ughi 12 pol. Şi mărturii fost-au: Nidea căpitan ot Ciocănişti şi popa Dobri. Şi păntru cridinţă, pus-am picetea şi iscălitura. Pis measeţa mai (16)2 dni, vă leat 7153 (1645). Cârstea căpitan ot Ciocănişti. Arh. St. Buc., Ep. Argeş, XIX/27. Orig. rom., hârtie (32 * 22), pecete în tuş. Copie ibid.: ms. 708, f. 327, cu data 10 mai. 1 Cum să si fiii, repetat. 2 Cf. ms. 708, f. 327 şi doc. din 16 mai 1645, ibid., Ep. Argeş, XIX/26. 160 1645 (7153) (mai) 16 t Adecă eu, Călin braţ Cârstii căpitan, scris-am această al miu zapis să fie la mâna spătarului Mihalachi cum că să ştie că i-am vândutu stânjini în Ciocăneşti 25, însă partea Cusei. 204 www.dacoromanica.ro Şi mărturii: Nedea căpitan şi popa Dobre. Şi am scris eu, Cârstea căpitan. Pis measeţa (mai) 16, vă leat 7153 (1645). Cârstea căpitan ot Ciocăneşti. Arh. St. Buc., Ep. Argeş, XIX/26. Orig. rom., hârtie (15 * 21). Copie ibid.: ms. 708, f. 327 v, cu luna iulie; cf. doc. din (16) mai, ibid., Ep. Argeş, XIX/27. 161 1645 (7153) mai 16 Toma sin Stepan şi al Pârtei ot Drăgoteşti vinde lui Buliga vel căpitan un loc anume Simileşti, partea lui Cârjan, pentru că au scos Pârta şi Brata pe Cârjan de la spânzurătoare, iar Cârjan au dat moşia din Simileşti lui Brata şi Pârtei. Martori: Răduţ postelnic ot Medvejdea, Tănase postelnic ot Orbeşti, Preda comis şi Lăpădat iuzbaşa şi Avram ceauş şi Toma sin Potolea şi Negoiţă postelnic ot Baltă, Drăghici ot Vrabeţi, Stănilă ot Cacoţi. Filitti, Condica Poenarilor-Almăjani, p. 291. Rez. 162 1645 (7153) mai 17 Adecă eu, Bana, fata lui Stan, feciorul lui Dragomir Pilă ot Lindiceşti, scris-am acest al nostru zapis la mâna jupânului Apostolache comis, cum să să ştie că i-am vândut partea mea de moşie ot Lindiceşti, însă stânjăni 40, drept bani 900. Şi o am vândut de a mea bunăvoie, cu ştirea tuturor fraţilor miei de moşie, din codrul Gorcelescu. Şi o am vândut ca să-i fie dumnealui moşie şi feciorilor lui şi nepoţilor lui şi cine se va trage din dumnealui. Şi la tocmeala noastră fost-au: ot Togozeni, Paraschiva vornic, ot Perieţi, jupânul Ilie i jupan Apostol i jupan lano i jupan Micul ot tam, ot Lipăreşti, Sima cămăraşul i Drăghiciu şi mulţi oameni buni. Pentru credinţa am pus şi pecetea şi l-am scris eu, popa Necula, mai 17, leat 7153 (1645). Bana. Paraschiva vornic. Micul. www.dacoromanica.ro 205 Iane. Apostol. Ilie. Arh. St. Buc., Ms. 314, f. 487 (nr. 6). Copie rom. f Adecă eu, Cârstea, snă Mihleanciu, scris-am acesta al mieu zapis ca să fie de mare credinţă la mâna jupân Dragomir vel vornic, cum să se ştie, pentru o vie ce am avut la satul dumnealui, la Ostra, că i-o am vândut, dirept 1 400 de bani gata. Şi o am vândut eu, de a mea bunăvoie, fără de nici o silă, ca să-i fie dumnealui moşie stătătoare în veac. Şi pentru adeverită credinţă, mi-am pus şi degetul în loc de pecete. Pis mai 17 dni, leat 7153 (1645). Eu Cârstea, snă Mihleanciu. Arh. St. Buc., Doc. ist., CXCVIII/141. Orig. rom., hârtie (29,5 * 31). t MhAOCTÎeto Eoacîeto, îw Matcio Eacapaba bocboaa h rocnoAHH't. Aaba(t) rocnoACTBo mm ci'e noBeAetiîe rocnOACTBA mm obwm 'trfert'tB6K't, ha ÎM'fc OnpHui ctn» Ctahobb Mt,m6Ck^a wt C*tMApA wm c^AcmB0 Apreui1, ca să fie în pace de cătră Ianciul ot Fleşti, mai mult val să n-aibă, pentru că au avut pâră de faţă amândoi naintea cistitului dregătoriului domni(i)i mele, jupan Dragomir vel dvornic, pentru funea mănească de ocină den Sămara, că vrea Ianciul să ţie acea ocină, funea mănească, pren doao cu Opriş. Iar jupan Dragomir vel dvornic, le-au dat 6 megiiaş cu cartea lui, anume: ot Sămara, Danciul i Stanciul i Radul i Pădure i Badea, snă Tud(o)ru i Opriş, ca să-i tocmească ei, cum vor afla cu ale lor suflete. Deci au ales landului den funea mănească a patra parte şi să-ş ţie şi siliştea de sus, carea au ţinut mumă-sa, Voica şi unchiu-său, Albul i Cârstea, iar alaltă moşie să o ţie Opriş cu fraţii lui de ocină şi să ţie şi siliştea cea bătrână de jos, carea au ţinut moşii lui, Oprea i Danciul. Şi mai mult val să n-aibă, pentru că am văzut domnia mea şi cartea acestor 6 megiiaş pre judicată, cum scrie mai sus, la mâna lu 163 1645 (7153) mai 17 164 1645 (7153) mai 18, podul Piteştilor 206 www.dacoromanica.ro Oprişu, iar Ianciul tot nu vrea să să lasă ce-au venit şi înaintea domni(i)i mele la divan cu Oprişul de faţă la conac, la pod la Piteşti. Deci şi domnia mea am judecat cum i-au judecat şi ceşti 6 megiiaş şi l-am scos pre Ianciul şi cu ruşine den divan ca mai mult să nu mai poarte divanul de val. HhAKO AA H'feCT. H HCnpABHHK CAM p€H TOCflOACTBA MH. IIhc ha moc ha IlHmeiţiH M'feceiţA mah hî ahh, bt» A'fem ^JpHr2. t ÎW MAT6W BW6B0AA, MHA0CTÎ6K» EOXÎtO rOCflOAHHT». Arh. St. Buc., M-rea Trivalea, IV/20. Orig. rom., hârtie (32 x 19), pecete aplicată. Copii ibid.: ms. 371, f. 33; 477, f. 51. 1 „Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod şi domn. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele acestui om pe nume Opriş, fiul lui Stan Mănescul din Samara, din judeţul Argeş”. 2 „Altfel să nu fie. Şi ispravnic însăşi spusa domniei mele. Scris la pod la Piteşti, luna mai 18 zile, în anul 7153 (1645)”. 165 1645 (7153) mai 18, Podul Piteştilor | Zde boleari hotărnici ai mănăstirii domniei mele de la Câmpulungu şi ai mănăstirii Sveata Troiţă şi ai mănăstirii Argeş şi ai Virăşului şi ai mănăstirii Mihai Vodă ot Bucureşti şi ai jupan Stroe vel vistier i jupan Socol biv vel cliucer. i Pană căpitan i braţ lui, Arsenie ot Piteşti i Dumenecă postelnic şi fiii lui, Tuduran pitar, Badea i Tuduru şi cu alţi oroşani, Dumitru, popa Sava cu toţi câţi au moşie la Izvorani, po ime: boiarii ot Jigur, Vlaicul logofăt i Dragul i ot Topoloveni, Manolii comis i ot Leurdeni, Tatul slujer i ot Băloteşti, Ventilă cliucer i ot Pătroaia, Mihai iuzbaşa i ot Negreşti, Radul iuzbaşa i ot Brătişani, Ghinea slujer i ot Răteşti, Ivaşco vornic i ot Conţeşti, Vlaicul logofăt i ot Piscani, Matei logofăt i ot Beleţi, Radul Gialalăul, ca să caute să hotărască ocina cestor mănăstiri şi boiari de la Izvorani, cine câte delniţi va avea şi cine cu cine va avea să să lipească şi să hotărască numai câmpul den deal până-n apă şi apa. Iar dealul să nu-1 hotărască, ce să împarţă pre delniţe şi să puie pietri şi semne, cum va fi mai pre dreptate şi cum vor afla aceşti 12 boiari cu ale lor suflete. Şi hotărnici: jupan Socol cliucer, zioa la Sventa Troiţă. Pis la pod la Piteşti, mai 18 dni, vă leat 7153 (1645). t Iw MAT6W BW6B0AA, MMAOCTÎIO EOHCTlO rOCflOAMHI». Arh. St. Buc., M-rea Câmpulung, XLVI 18. Orig. rom., hârtie (20,5 x 14,5), pecete aplicată. Copii ibid.: Doc. ist., CMX/534; ms. 204, f. 381. www.dacoromanica.ro 207 166 (circa 1645) mai 18 Eu Giurgea, feciorul Giurgei, şi cu mumă-mea Stanca, scriem şi mărturisim cu acest zapis al nostru că să se ştie că au fost înzestrat tată-mieu, Giurgea pre soru-mea, Cherana, cându o au logodit cu cumnatu-mieu Radul, cu 4 pogoane de vie în deal şi cu câţi stânjeni de ocină ce vor afla scriş în cartea cea de moşie şi cu loc de casă în sat şi cu loc de arie, ca să-i fie de moşie. Mai multă ocină nemic nu i-am mai dat, nicăirea nemic. Şi am făcut [ajcest zapis denaintea jupânului Dragomir iuzbaşa de roşii şi Barbul căpitanul. Şi mărturie mulţi boiari, anume: teatea Lefter şi naşul Iano logofătul şi naşul Sima. Mai mare credinţă, pus-am pecetea. Giurgea. Pis measeţa mai 18 dni. Arh. St. Buc., Ep. Buzău, XXX/6. Datat după: Giurgea, martor la 20 iun. 1644 (v. Cat. Ţ. Rom., V, p. 571, nr. 1371) şi Barbul căpitan între 1643 febr. 1651 febr. (v. Stoicescu, Dicf. marilor dregători, p. 109, nota 1). Orig. rom., hârtie (15,5 * 19,5). Copie ibid.: ms. 172, f. 406. 167 1645 (7153) mai 19 f Adecă să se ştie cum am scris noi aceşti 12 boiari, ce am fost luoat jurutori pre răvaş(e) domneşti ai lu Baico ca să jurăm pre moşâili lu Gherghie Grosul şi ale nepotu-său, lu Iano grecul, cui se v(or) căde să l(e) ţie, ficiorilor postelnicului Ivan ot Rumceni au lui Baico? Deci noi ne-am strânsu toţi aceşti 12 boiari, la ipiscupie ce-m întrebat toţi bătrânii den Buzău şâ1 de pân2 toate satele de p-împrejurul Buzăului cărei i-am ştiut că sântu mai de demult, d(i)ntr-acele vreme, fost-au Ku)d(e) c(um)va Ian(o) grecul i Gherghie Grosul? Ce am adevărat cum alt n-au fostu rude(n)eie nemic Gherghie cu Ian(o), ce au fost un scutaru Ian(o) la oili lu G(he)rghie Grosul. Ce n-am cutezat a jurarea, ce am dat moşâili să l(e) ţie iar f(e)ciorii lu Ivan postelnic ot Rumceni, iar Baico să rabde de moşâie. Iar dup-aceea, (n)e-am sculatu toţi cu rugăciune la feciorii postelnicului Ivan să dea lu Baico [...]3 de stânjăn păntru o cheltuială ce-au cheltuit la moartea lu Ian(o), fie fostu rudă, nu-i fie fost, numai să dea păntru Dumnezeu şi păntru sufletul părinţilor lui. Deci el nu ne-au trecut rugăciunea n(oastră), ce i-au dat în Jălişti 30 de stânjăni [...]3 în Maxin 20, de a l(u)i bunăvoie. Iar la altă moşâe să fi(e) tot a lui, să o ţie cum au ţinut mai denaent(e) vreme moşu-său, Gherghie şi tată-său, Ivan postelnic, aşa să o ţie şi dumnealui. Iar cine se va mai scula cu pâră de acum înaente, să fie afurisit şi blestemat, şi să fie închinat la vodă 100 de ughi. 208 , www.dacoromanica.ro Pis measeţa mai 19 dni, vă leat 7153 (1645). Gherghie Eniţa t Pătru Manea Stoica Batol Buhuciu Costandin Androni Vâlcul Văcheş Vasilie Pătru portar Eu Baicuş4. Arh. St. Buc., Ep. Buzău, XXI/3. Orig. rom., hârtie (30 x 21). Copie ibid.: ms. 171, f. 492v-493. 1 ci». 2 3 Loc rupt în orig. 4 Semnături autografe. 168 1645 (7153) mai 22 f Adecă eu, Muşat ot Hulubeşti, ginirile al Şirbei ot Ghinţişti, scris-am acist zapis la mâna logofăt Stanciul1 ot Budiştini să să ştie c-am vândutu d-a mea bonăvoie, cu ştire tuturor megiiaşilor, dereptu bani gata 250 de bani. Şi mărturie: popa Bran, Radislav postelnic, Bade funarul. Ş-am scris eu, Roman. Şi eu Muşat, prentru credenţă, me-m pus degetul. Pis mai 22 dni, leat 7153 (1645). Badea funar. Muşat. Popa Bran. Radoslav postelnic. Arh. St. Buc., M-rea Cotroceni, V/8. Orig. rom., hârtie (29 x 21,5). Copie ibid.: ms. 69, f. 71 v. 1 Post Stanciul, urmează logofăt. www.dacoromanica.ro 209 169 1645 (7153) mai 24, conacul de la mănăstirea Babele Adecă Io gospojda Elina scris-am acesta al nostru zapis ca să fie de bună credinţă la mâna egumenului Ananiia şi a tot soborul den sfanta mănăstire Nucetul, hram sventi Gheorghie, ca să se ştie că am avut domnia mea ocină la satul Dulcenii, în judeţul Teleormanului cu 17 rumâni de pretutindinilea şi de preste tot hotarul, ocină de cumpărătoare. Iar sfanta mănăstire Nucetul avut-au ocină în satul domni(i)i mele, la Pietri, în judeţul Vlaşca. Deci călugării, socotindu cum le easte neşte ocină departe de mănăstire şi denlungată preste mână, facut-am domnia mea cu Ananiia egumenul şi depreună cu tot soborul den sfanta mănăstire Nucetul tocmeală şi schimbu de am dat domnia mea mănăstirii toată partea domni(i)i mele de la satul Dulcenii cu 17 rumâni, cum scrie mai sus, şi cu tot venitul cât se va alege ca să fie mănăstirii ocină moşie în veci. Şi după ocină mai dat-am domnia mea la sfânta mănăstire şi bani gata, ughi 80, ca să cumpere călugării mănăstirii şi o vie, unde vor putea afla, ca să poată fi mănăstirii ocină cu rumânii den Dulceni cu tot venitul, moşie cu pace. Iar egumenul Ananiia depreună cu tot soborul dat-au domni(i)i mele toată partea mănăstirii Nucetul de ocină, cât au avut în satul domni(i)i mele la Pietri şi cu 9 rumâni de pretutindelea şi cu viile şi cu tot venitul de preste tot hotarul, cât se va alege, ca să fie domni(i)i mele moşie cu pace ohabnică în veci, pentru că am făcut tocmeală şi schimbu de a noastră bunăvoie, fără de nici o silă, ca să fie moşie pentru moşie. Şi ne-am făcut zapise de schimbu unii la alţii pentru credinţă. Şi la acea tocmeală fost-au mulţi boiari mărturie, anume: jupan Dragomir vel dvornic i pan Preda vel cliucer i Costandin vel postelnic i Radul vel comis i Ghiorma vel slujer i Evstratie vtori slujer1 i Nicoară vel [portar]2 i Nicola logofăt i Pană logofăt Felipescul ot vistierie i ot Fălcoi, Drăgoiu logofăt. Aceasta am scris ca să se ştie. Şi [am scris eu Lepădat]2 logofăt la conacul ot mănăstirile [Babele]2, measeţa mai 24 dni, vă leat 7153 (1645). Dragomir vel dvomec Radul vel comis Necula logofăt Evstratie vtori vistier Preda clucer Drăgoi logofăt t Mogoş căpitan3. Arh. St. Buc., M-rea Nucet, XIV/3. Orig. rom., hârtie (30 x 21), şase peceţi în tuş. Copie ibid.: ms. 457, f. 81-82. EDIŢII: Năsturel, Genealogia Năsturelilor, p. 21 22; rez.: Doc. referitoare, p. 159. 210 www.dacoromanica.ro 1 Cf. semnătura. 2 Loc rupt; cf. ms. 457, f. 82. 3 Semnături autografe. 170 1645 (7153) mai 25 t Adecă eu, Dragosina şi împreună cu fetele mele, anume: Dobra i Sorcă i Veşa făcut-am al nostru zapis că să hie de mare credenţă la mâna lu Coadă vătaf ot Făcăiani cum să să ştie că i-am vândut partea noastră de ocină den Făcăiani cât se va alege dep(r)etudindenea, mult, puţin, de peste tot hotarul ce va face partea noastră cât se va alege peste tot hotarul. Şi o am vândut derept bani gata ughi 9. Şi o am vândut de a noastră bunăvoie, fără de nici-o silă şi cu ştirea a tuturor megciaşilor şi den sus şi den jos şi demprejurul locului. Şi aldămăşari încă am pus care se-au tâmplat la aldămaş, anume: Albul snă Coadă vătaf ot Măniaci i Lupşat ot tam i Bogoe ot tam şi Ivuleţul ot Făcăiani i Drăguş ot Costeni i Bucur spătar ot Făcăiani i Drăguş ot tam şi mulţi oameni buni. Şi am scris eu, Miclea snă Coandă vătaf ot Măniiaci. Şi pentru credinţa, ne-am pus peceţele. Measeţa mai 25 dni, vă leat 7153 (1645). Albul. Lupşat. Bogoe. Ivuleţul. Drăguş. Bucur. Drăguş. Arh. St. Prahova, Co]ec(. Doc. foi volante, L1/26. Orig. rom., hârtie (18,5 * 20,5). 171 1645 (7153) mai 25 t Scris-am eu, Drăgoi şi cu frate-mieu, Ion şi Matei acesta al nostru zapis ca să fie dă mare credinţă la mâna cămăraşului Anton, păntru rândul moşiei de la Groşani, partea noastră. Am purtat pâră cu cămăraşul Anton, cum că nu e vândută partea noastră, iară cămăraşul au zis că e vândută, deci ne-au dat lege să jurăm. Noi n-am putut purta jurătorii, ci am rămas de lege; deci noi ne-am împăcat1 cu cămăraşul de bunăvoia noastră şi ne-au dat cămăraşul Anton 4 200 de bani gata. www.dacoromanica.ro 211 Şi când am făcut această tocmeală, am făcut denaintea: părintelui episcupului Ştefan de Buzeu şi căpitan Radul de Buzeu şi Nan iuzbaşa, Popescul iuzbaşa şi Gherghe iuzbaşa şi uncheaşul Albotă de Udaţi şi uncheaşul Lepădat ot tam şi nepotul lu Lepădat, Albul, Dârjan2 de Cârligi şi Tudor de Maxin şi Dragomir armaş de Maxin. Şi am pus şi blestem: cini va mai scorni pâră, să fie proclet şi anatema de velicaga Hristos şi de 318 oteţi ije vă Nikeii. Pis measeţa mai 25 dni, vă leat 7153 (1645). Şi am mai făcut şi alt zapis, ci acela să nu fie într-o nimic3. Nan iuzbaşa Popescul iuzbaşa Gherghe iuzbaşa Lepădat Albotă Albul Dârjan Toader Dragomir armaş4. Arh. St. Buc., M-rea Banu, IX/16. Orig. rom., hârtie (31 * 21,5), trei peceţi în fum. Copii ibid.: mss. 186, f. 821; 196, f. 103. 1 ■fn'hK'bKAT. 2 altă lecţiune: Drăgan. 3 Frază ad. masg. 4 Semnături autografe. 172 1645 (7153) mai 25 f Să să ştie că s-au pârât Stepan cu Stoica Zămescul naentea domnul lui Mateiu voievod când au venit la pod la Piteşti păntru o moşie a lui Standului Nicotă. De-aceea au rămas Stoica păharnic de lege, păntru c-au fostu Nicotă lu Stepan datoriu mai denainte vreme, ughi 5 şi iar au plătit Stepan pre Nicotă la taler ughi 6 i pol. Iar au fost zes Stoica Zămescul c-au cumpărat acea moşie de la Anca Năichiteasa. Deci noi am socotit ş-am adevărat cum n-au fostu acea moşie a lu Nicotă cumpărată de Stoica păhamic, ce-au fost cumpărat de Stepan cu bani şi o au plătit şi de talere ce-am socotit. Şi l-au ajunsu legea să o ţie Stepan acea parte de moşie den Vâlcele den seleşte şi den câmpu şi den apă şi de preste to(t)1 hotarul ca să-ii fie lui moşie ohabnică. 212 www.dacoromanica.ro Şi când s-au făcut acestu cârti şi zapis fost-au mărturie: Andriiu judeţul ot Peteşte şi Andreiu Ciobotea. Pis mai 25 dni, leat 7153 (1645). Eu Andreiu Ciobotea mărturie Eu Andreiu judeţ mărturie2. Arh. St. Buc., Doc. ist., CD/253. Orig. rom., hârtie (26,7 * 19). Copie ibid.: ms. 1341, f. 4. 1 mtf. 2 Semnături autografe. 173 1645 (7153) mai 26 t Scris-am eu, Crăciun, acesta al mieu zapis ca să fie de mare credenţă la mâna frăţâne-mieu, Mircii, cum să se ştie că ne-a tocmit mama1 noastră denaintea mulţi2 oameni buni den moşiia ce ne-u rămas de la tată-nostru3, însă4 moşiia den Băleni ce au5 fost stânjini 110. Dentr-aceştii6 stânjini, împărţit-am la doi fraţii, la unul câte 55 de stânjini. Deci eu am căzut în nevoi şi în datorii, deci me-am vândut parte mea de ocenă şe tot nu m-am putut plăti. Dece văzundu frate-mieu nevoia mea, nu se-a îndorat de mine, cum să zice că sângele apă nu se poate face. Aşeşderea şi frate-mieu nu se-u îndorat de mine, ce mi-eu dat partea lui de ocină, de a lui bunăvoie fără de nici o nevoie, că ne-m tocmit noi amândoi de o-m vândut, de mi-m scos capul den nivoi şi de închisoare. Iar eu să aib a-i plăti lui ace parte de ocenă, daca va da Domnezeu să fac bucate. Iar noao ne-u rămas trei sorori, ce am socotit că alte bucate nu ne-u [rămas], ce cându le va veni [cea]sul de căsătorie, să avem noi fraţii a le griji. De acesta am scris. Şi martorii: întâiu, finul Radul Potlogeanul i logofăt Amza ot Voineşti i Angliei postelnic ot Voineşti i Badea logofăt i jupunul Ghinea nigoţătorul ot Târgovişte. Şi am scris eu, Mihaiu logofăt şi mărtorii. Pis measeţa mai 26, leat 7153 0645). Şi păntru credinţă mi-em pus şi degetul. Şi mi-em tocmit eu, Mira, feciorii mii cum scrii mai sus. Iar cine se va scula pre această judecată şi tocmeală, să fie proclet şi afurisit de 318 oteţi iji vă Nicheii. Eu Crăciun, mi-m pus degetul. Arh. St. Buc., A.N., MMDCCLXII/19. Orig. rom., hârtie (32,5 * 20). www.dacoromanica.ro 213 1 MOMO. 2 MtfAlţîe. 3 HOCmpT». 4 ci. repetat. 5 AM. 6 A6-fHTpAAM6ipÎH. 174 1645 (7153) mai 27, Boteni Adică eu, uncheaşul Stoica din Boteni şi cu frate meu, Dragomir şi cu frate meu, Micul şi cu feciorii noştri scris-am zapisul nostru ca să fie de mare credinţă la mâna lui Şărbu, nepotul lui Şerbu din Rucăr, precum să se ştie că i-am vândut un munte, care-munte am avut noi la Rucăr, anume Boteanul cel Mare şi Botenel cel Mic, în sus până în Vârful Păpuşi(i) şi în jos până în pădure unde tuleşte plaiul în Râuşor şi alăturea precum să trage până în apă, dirept bani gata, aspri 1 100. Şi l-am vândut de bunăvoia noastră şi cu ştirea tuturor rudeniilor noastre şi a vecinilor noştri ca să-i fie lui de moşie şi stătătoare lui şi a feciorilor lui, câţi Dumnezeu îi va da. Şi când am făcut acest zapis au fost mulţi oameni buni mărturie, anume: din Boteni, Aliman şi Stoian şi din Rucăr, Vlad al Pleşi(i) şi Oprea, feciorul lui Drăgoiu ot tam şi Micul ot tam şi Radul lui Răuţ ot tam şi Zaharia, feciorul lui Vâlsan din Nagomireşti, aceşti oameni buni am fost. Iară cine s-ar ispiti a strica sau a sparge acest zapis al nostru, acela om să fie proclet şi afurisit de 318 părinţi care au fost în Nicheia şi să locuiască sufletul aceluia într-un loc cu Iuda şi cu Aria şi cu alţi necredincioşi. Pentru mai adevărată credinţă, ne-am pus degetile ca să se crează. Şi s-au scris acest zapis în casa Micului din Boteni. Popa Braţul din Rucăr. Pis meseţa mai 27 dni, vă leat 7153 (1645). Vânzători: eu, uncheaşul Dragomir. Eu uncheaş Stoica. Eu Micu. Arh. St. Buc., Ms. 1233, f. 422^122 v. Copie rom. Alte 2 copii ibid.: f. 423-424. EDIŢII: Chelcea, Neagomireştii, p. 869. 175 1645 (7153) mai 28 t Mhaoctî6W Eo>Kîew, îw MaTeto Eacapaba bobboaa h rocnOAHHu. Aaba(t) rocnoACTBO mh cîe noBeA*kme rocnoACTBA mh noweNOMtf GOA'fepHHfc’ rocnoACTBA mh Ctahmio BTopn nopTAp ca să fii volnic această 214 www.dacoromanica.ro carte a domni(i)i mele de să meargă la satul Albeştii de pre Călmăţui, di să strângă megiiaşii de acolo de primprejure, oamini buni şi bătrâni di să cauţi şi să a(l)eagă toată partea de moşii den Albişti, carili iaste a sfinţii mănăstiri a Bradului, unde iaste hramul svente Dumitrie, cum scrie pri cărţi şi pri zapisi. Aşijdirea şi voi vânzătorilor1: Ghiurghii iuzbaşa Răgip, cu frati-tău, Toma şi tu, Buhuge, şi tu, popo Lupule şi alţi vânzători să aviţi a mergi împriună cu boiariul domni(i)i mele, ce scrii mai sus, să alegiţi ocena cari o aţi vândut sfinţii mănăstiri ce scrii mai sus şi să o2 împitriţi, să ştii şi călugărie ce vor ţinea. Aşijderea şi tu, iuzbaşa Popescul, fostu-ţ-am trimis domnea mea ş-altă cârti a domni(i)i mele iscalete să te vighi de ucena sfinţii mănăstiri. Iară tu în seamă nu o ai băgat, de care lucru iată că acum am trimis domnea mea boiariul domni(i)i mele Stanciul al doilea portar, să strângă migiiaş buni şi bătrâni să caute şi să aleagă toată moşiia sfentii mănăstiri şi să o2 împietrească. Deript aceea, după pe si va alegi moşiia sfentii mănăstiri, iară tu să-ţ rădeci toate bucatili şi dobitocul de pri ucena sfinţii mănăstiri, ca să să poată hrăni călugării cu bună pace pri moşiia sfinţii mănăstiri. H HcnpABHHK cam pes rocnoACTBA mh. IlhC MAH KH AHb, BT» A'feT *3pHf. t iw MaT610 BW6BWAA, MHAOCTÎIO Eo>KÎ10 rOCnOAHHb. Iw Matbio bocboaa (m. p.) Arh. St. Buc., M-rea Bradul, Hanu Greci şi Codreni, XVIII/9. Orig. rom., hârtie (34 * 21), pecete aplicată. Copii ibid.: mss. 441, f. 12 v, f. 31 v; 459, f. 81 v 82, cu data mai 4. 1 BtH3tmopH/\k'p. 2tf. 176 1645 (7153) mai 29 Ghidu căpitan şi soţia, Stanca, vând lui Negoiţă paharnic nişte ţigani, cu 50 de ughi. Martori: Costandin Gălăţeanul fost cămăraş, Negoiţă ce-a fost scheleriu din Rucăr, Nicolae căpitan, Badea căpitan, Iorga ceauş. A scris lanache ceauş. Arh. St. Buc., Fişele g-ral Năstyţel, s.d. Rez. 177 1645 (7153) mai 29 t MhAocTîeto Eoacieto, îw Matbio Eacapaea bobboaa h rocnoAHm». Aaba(t) rocnoACTBO mh cîe nOBeurfeHÎe rocnoACTBd mh CAtfr Popescul www.dacoromanica.ro 215 iuzbaşa, ca să aibă a-ş ţinea 80 de stânjini de ocină, partea meteleinească din Albeşti ot Călmăţui şi 50 de stânjini de la Stoian Buhuci. Aşijdirea şi alaltă ocină cât să va afla ocină domnească, încă toată să aibă a o ţinea Popescul iuzbaşa, iar cine de la cine o va fi cumpărat, să aibă a-ş luoa bani, pentru căci că iaste ocină domnească. Şi l-am miluit domnia mea cu această ocină ce să (s)crie mai sus, cu toată, să-i fie a lui de moşie, pentru că l-am miluit domnia mea cu această ocină, încă mai denainte vreme, de când am fost mergători domnia mea la Elpuh. Deci să aibă a o ţinea cu bună pace, cum l-am miluit şi de nimi opreală să n-aibă. Hhako aa H'fecT, no pen rocnOACTBa mh. H ncnpABHHK cam pen rocnoACTBA mh. IIhc mah T^Or ahh, A*fem *ipfir. f îw MaT6H BW6BWAA, MHAOCTÎIO EOKÎIO rOCnOAHHE. iu» MAT6H B06B0AA (m. p.) Arh. St. Buc., M-rea Bradu, Hanul Greci şi Codreni, XVIII/10. Orig. rom., hârtie (31,5 x 19,5), pecete aplicată. Copie ibid.: ms. 442, f. 12. 178 1645 (7153) mai 30, Bucureşti t Mhaoctîchj Eottîeto, îw Mat6h Eacapaba bo6boa'i h rocnoAHHT» BiiCOh 3cma6 tfrrppoBAAxi'HCKOe. Aaba(t) rocnoACTBO mh cîh noseA'bHÎH rocnoACTBA MH CB'feTOMtf H E02K6CTBHÎH MOHACTh(p) 30B6MAr0 rA'BB'BHOB HrA6>K6 eCT XPAM H WEHT'feAH CB'feT'feh, fip'fe'lHCT'feH, np'feBAArOCAOBSH'feH BAAAHHHiţe HAuie EoropoAHLţe IIpHCHOA'feBÎH Mapîh mhctnos h caabnos sa EAAroseiţieHÎe h WTbLţfc’ er^MSHA Anthm h bc^m epatîam KHBfe’tţiHX BT» CB'feT’feH WEHT'feAH C6H, CAKOK6 A* 6CT CB’feT'feH MOHACTH(p) BHLU6 nnc C6ao no hme HepNT»TeiţiiH wt coyactbo Oak bch h ct»c bhhaphmo(m) rocnOACKOM h EOA'fcpcKo(M) h ct»c nepnepo(M) h ct»c noKAOHO(m) h cec bt»c x°A°ko(m) mto xokb(t) ehth ha(a) xotaP^a cbaob Hepu^Teiţim, nonele eCT Toro bhhaphh wt ha cbao CB'feT'feH mohacthph HepuT^Teiţim eh (a) eCT b'ec no pA3A0rA rocnoACKA eiţiHxe wt HAHnpeatAe Bp'feMe. A noTOM, kt»aa eCT eh (a) HHH'fe, b'e.abhh rocnoACTBA mh, no Bp'feMe kt>aa c*em bh(a) npHiue(A) rocnoACTBO mh bt» npHXOKAenîe ha cb^taa MOHACTHpe rAT»BT»H0B, TOTAA BHA'blţJfe’ rOCnOACTBO MH CÎA CB’ftTAA MOHACTh(p) BT> WCAAESHÎe H WCK'tA'feBAHA WT BCfc(x) H H6 HM’fee(T) HH sah(h) x°Ao(k) wt ne 6 ah a ctpa(h) a rocnoACTBO mh cmotphxo(m) h (3) B'EH’feTpt cpn»A4A rocnoACTBA mh h Kfe’nno ct»c bchxmh hhcththmî npABHTCAÎH rocnoACTBA mh Tepe ct»(m) a*(a) n homhaoba(a) no CB'feTAA 216 www.dacoromanica.ro MOHACTH(p) CT»C BT»C BHHApHTIOA TOCnOACKtf H EOA'fepCKO WT HA C8A0 HepHT»TetpH, IAK0)K8 &A 8CT CB'fe'TOAltf A\0HACTH(p) 3A XPaha h fa’TBp'EKAeNie H HHOKOM BT» nHIţltf H BT» HACAA)KA8HI8 A TOCnOACTBA MH H nOHHBUJH(A\) pOAITeAIHA\ TOCnOACTBA A\H H T8TKa(m) TOCnOACTBA MH, >K^I1AHHL^8 (B) MApn»B IA>K6 8CT nOTp6BA(A) HA TAM# CBi»TA A MOHACTH(p) Aa 8CT B'kHHOe BT»CnOMHHAHI6 KAKO 6CT Eh(a) Aa(a) H npHAO>KH(a) TOro BHHT»pHT TOCnOACK# H UIT nOKOHHATO PaAYa B06B0Aa> CHHT» PAAYA B06B0AA H UIT AP^H TOCnOAApH H KAKO CT»M BHA'feX0M rocnoACTBO mh h khhta CTApAro, noKOHHAro Paayaa bo8boaa, chht» Paayaa B06B0AA UIT KOrAA BHc(t) T8T8HÎA A'feTOM p<3A5 B6TXA H pA3APAANA. T6(m) pAAÎ H rocnoACTBO MH ClţlHKe CT»M Aa(a) h homhaoba(a) no CB'tiTAA MOHACTH(p) r AA»BA»HOB CT»C TOrO BHHT»pHT UIT HA C8AO MepHtTeiiiiH h rocnoACK^ h EOA'fepcKtf h cec bt»c xoa0*0^). kako gct Bmue nnc. Ii npHA0>KHX0M h rocnoACTBO mh kako ecT eh (a) aa(a) h UIT nOHHBUJH CTApH TOCnOAApH np'fejKAC HAC BHUie IAKOJK6 Aa 6CT EpATÎAM BT» nHlţltf H BT» WCTpAE^ H CB'feTOMfc’ MOHACTHptf 3A Tp'fefiS’ H Bl ^Kp'fenAGHÎe A rocnoACTBO MH Aa 8CT BOM'feHA BT» B'feKH. 6lţlH>Ke H 3AKA6HAHÎ6 nOCTABHXOM TOCnOACTBO MH-. no WTUI6CTBIA rocnoACTBA mh, Koro H3B8p8(t) TocnOAt Bon» bhth rocnOAApt h BAAAAA'BLţtf 3CMA8 BaAUIKO HAH UIT pOAA Ha(uj) HAH UIT HHOnA6M6HH(k), AA AlţJ8 nOMT6(t) H Aa nOHOBH(t) H Aa ^TBP1»Ah(t) CIA KHHTA H MHA0BAHÎ8 TOCnOACTBA MH no tfCTp08HÎe KAKO 8CT BHLU6 nHC, TOrO FoCnOAT» Bon» a* ^a noHTe(T) h aa ct»xpahh(t) bt» rocnoACTB't ero. A AipeAH^e H6 noHTe(T) h H8 hohobh(t) h H8 ^tbpt»ah(t) CÎA KHHTA TOCnOACTBA mh ah# non6pe(T) h pa3Baah(t) h bt» WEB6HÎ6 wctabh(t), TOrO Aa 8CT TPT»KA8(t) H AHAT6MA UIT THΑ WTblţH 8ÎK8 C^(t) BT» HhkVh H A* HMa(t) MACTÎW CT»C K>Aa H CT»C ApîlA HA 6Ah(h) M6CTO, AMHH. 0e>K8 VeO H CB6AÎT6AÎH nOCTABHX TOCnOACTBO MH*. adfrlAH EaPB^A B6AHKÎH EAH KpAA6BCKArO H tttfnAH APAr0MHP B8AHKÎH A^OpHHK H artfrlAH PaAYa B6AHKÎH AWrW6T H artfrlAH OTp06 X'fepA B8AHKÎH BHCTÎlAp H ÎK^nAH1 A'lHK^A B8AHKIH CnATAp H artfrlAH IIp6AA Ep'hHKOB'feH^A B8AHKÎH KAlOHAp H artfrlAH MHXH'fe B6A CTOAHHK H JK^VlAH PaAYa MhXAAHA B8AHKIH KUIMHC H artfrlAH ApT'^lUHH B6AHK?H n6XAPHHK H arifrlAH KoCTAHAHH KATAK03HH0 B6AHKIH nOCT’feAHHK. H HCnpABHHK, CAM p6T8 TOCnOACTBA MH. H A3, A^HTpV AOro6T HAnHCAx bt» hactoahh rpAAY EtfKtfpeipi, M'kcei^A MAtO A A^HH H UIT &AAMA Aa>k6 AO HHH'fe BT» C8TW nHCAHIC, T8H8HIA A'feTWM BT» A'feT *3~pHT. t îw MaT6W BUI6BWAA, MHAOCTÎtO EottîtO TOCnOAHHh. îw MaT6W B06B0AA (m. p.) f Din mila lui Dumnezeu, lo Matei Basarab voievod şi domn a toată Ţara Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei şi www.dacoromanica.ro 217 dumnezeieştii mănăstiri, numită Glăvăciov, unde este hramul şi lăcaşul sfintei, preacuratei, preabinecuvântatei stăpânei noastre Născătoare de Dumnezeu, pururea Fecioara Maria, cinstita şi slăvită ei Bunăvestire şi părintelui egumen Antim şi tuturor fraţilor ce trăiesc în sfanţul lăcaşul acesta, ca să fie sfintei mănăstiri mai sus-scrise satul anume Cemăteştii din judeţul Sac toţi şi cu vinăriciul domnesc şi boieresc şi cu perperul şi cu poclonul şi cu tot venitul care va fi pe hotarul satului Cemăteşti, pentru că acel vinărici din satul sfintei mănăstiri Cernăteştii a tot fost pe seama domnească încă mai dinainte vreme. Iar după aceea, când a fost acum, în zilele domniei mele pe vremea când am venit domnia mea în plimbare la sfânta mănăstire Glăvăciov, atunci văzând domnia mea această sfântă mănăstire slabă şi săracă de toate şi neavând nici un venit din nici o parte, domnia mea am socotit înăuntrul inimii domniei mele şi împreună cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele de am dat şi am miluit sfânta mănăstire Glăvăciov cu tot vinăriciul domnesc şi boieresc din satul Cemăteşti, ca să-i fie sfintei mănăstiri de hrană şi întărire şi călugărilor de hrană şi de îndulcire, iar domniei mele şi răposaţilor părinţi ai domniei mele şi mătuşii domniei mele, jupâniţei Marga, care este îngropată acolo la sfânta mănăstire să-i fie veşnică pomenire, cum a fost dat şi miluit acel vinărici domnesc şi de răposatul Radul voievod, fiul lui Radul voievod şi de alţi domni şi cum am văzut domnia mea şi cartea bătrânului, răposatului Radul voievod, fiul lui Radul voievod, de când a fost cursul anilor 7036, veche şi ruptă. De aceea şi domnia mea încă am dat şi am miluit sfânta mănăstire Glăvăciov cu acel vinărici din satul Cemăteşti, şi domnesc şi boieresc şi cu tot venitul, cum este mai sus-scris. Şi am dăruit şi domnia mea cum a fost dat şi de răposaţii, bătrânii domni care au fost înaintea noastră ca să fie fraţilor de hrană şi de trai şi sfintei mănăstiri de trebuinţă şi de întărire, iar domniei mele să-i fie pomană, în veac. încă şi blestem am pus domnia mea: după trecerea domniei mele, pe cine va alege Domnul Dumnezeu să fie domn şi stăpânitor al Ţării Româneşti sau din neamul nostru sau din alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări această carte şi milă a domniei mele după întocmire, cum este mai sus-scris, pe acela Domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească în domnia lui. Iar dacă nu va cinsti şi nu va înnoi şi nu va întări această carte a domniei mele, ci o va călca şi o va rupe şi o va lăsa în uitare, acela să fie de trei ori blestemat şi anatema de 318 părinţi care sunt la Nichea şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie la un loc, amin. Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Barbul mare ban al Craiovei şi jupan Dragomir mare vornic şi jupan Radul mare logofăt şi jupan Stroe Hiera mare vistier şi jupan1 Diicul mare spătar şi jupan Preda Brâncoveanul mare clucer şi jupan Mihnea mare stolnic şi jupan Radul Mihalcea mare comis şi jupan Drăguşin mare paharnic şi jupan Costandin Catacozino mare postelnic. Şi ispravnic, însăşi spusa domniei mele. Şi eu, Dumitru logofăt, am scris în cetatea de scaun Bucureşti, luna mai 30 zile şi de la Adam până acum, la aceasta scriere, cursul anilor, în anul 7153 (1645). 218 www.dacoromanica.ro f Io Matei voievod, din mila lui Dumnezeu domn. Io Mateiu voievod (m. p.) Arh. St. Buc., M-rea Glavacioc, XXXIV/28. Orig. slav, perg. (33 * 48,5), pecete timbrată. Cu o traducere din sec. XVIII. „h KtfriAH”, repetat. 179 1645 (7153) mai 30, Bucureşti t MtiAOCTi'ew Eoacieto, iui Mat€>o Eacapaba bocboaa h rocnoAtim» B'BCOtt 36MA6 tfrrppOBAAXIHCKOe. ^ABa(t) rOCnOACTBO MH Ciio nOBeA'feHie rocnoACTBA mm KAAtfrepoM Babh(a) ct>c chhobh eMtf ha hm€: nonA Paa^a h KAA^repoM Otc^ah h ÂnreAOB h H’troeB cec bpatîiam ch h cec [hat]'am ch h E'bAAHOB ct»c hata(m) CH H NHCTOpOBOM CEC HATa(m) CH H MaPXT» CT.C HATa(m) CH H K'En'ElţHH'E cec hata(m) ch H CT.C BPATÎ(a(m) CH H EfeWp CT»C BpATÎIAM CH H CEC BpATHM CH H OoKOA CBC BPATVia(m) CH H EAA'fe CBC BpATÎta(M) CH H IIpeAA CBC epatTia(m) ch h tWApAApi'es KAA^repo(m) cec bpatVia(m) ch h TATOMHpOB CbC HATAM CH H Ghh CbC HATo(m) CH H TAAfVbB CEC HATo(m) CH H Oa(k) IIpeAA H MHX'bHA'b H CT.C H6To(m) ch H CEC CbHOBÎH 6M^, 6AHt;6>Ke EOCE AApOBAX, RVKOK6 AA B^Ac(t) 6Mtf UIHHHtf Ga-ETHUIAPT» UIT C^ACTBO IsA'EH'fe BbCAX, BApi’H 6AHKA C6 X™(T) H3BPa(t) WT no BT.C X°TAPo(m), UIT nOAtO H uit UltfMtf H UIT BOAA h UIT nAAtO 3A BHHOrpAA’i H UIT no BtC XOTAPo(m), UIT XOTAp AA>K6 a® XOTAp, no CTApM X0TAp H BeA'fesH H etJJHKe AA ce 3HA€(t): UIT OTbAntfA TpeK^AOB aa>k€ a® TpecAp'fe h uit I'pecAp'fe AA*e a® noAÎe [MepHes h uit noAîe]2 Mepnes A*>Ke a® (O)Tortfujop m wt GTortfuiop aa*£ a® KaM6(H) KOCTAHAHHOB H uit KaM€(h) KoCTAHAHHOB AAÎK6 A® EpOAV Gakol;haop h uit t!/a no Ep'Bxk’(A) Epi^A®** AA*e a® K^pMT»WpA TpeHMAop3 x®taP®(m) TpeHMAop, (n)oHe>Ke cito bhuic peneHin u>hhh€, UIHA eCT CTApA H npABA UlHMHtf H 3A A^AIH^- H GBIA CfcV npOMCH^A) eipexce uit a^hh hokomhhom Eacapaba bobboaa cec xtfnAH Eapb^a bca BAH KpAAeBCKH, CT.C BaAAVA H CEC GtAH np^A^AHHH ClK» AK»AÎ6 BHUI6 nncAHO, Tepe ecT aa(a) Baaava h Gtah nero(B) uihhh^ rAAroAeMAro T'BpcA h H'feroTA tttfnAH Eapb^aob bah^a, Tepe ecT cetbopha cb^ta mohacth(p) rAAroAeMAro EncrpHtţA; a xtfnAH EApetfA bah^a, u»h cct Aa(a) Baaavaob h Gtahob uihhh^ ero uit Ga'ethuiap'e np'feA'feAHHk’ cîio BHUie nHCAHO ak>a'ik>, Tepe c^(t) npoMenb^A) uiHHHtf paaî uihhh^. www.dacoromanica.ro 219 X flOTOM, KT^AA 6CT Eh(a) BT» At*Hbl nOKOHHHO(M) IIIepBAH B06B0AA, A H'felCHC AWAÎ6 WT GAT»THWApT», HA HM6 HdTp6UJ H EaaAYa H ^A^A H IIp^HA'feH^A, UIHH CMlţe C^(t) HA\AA TAKA\6>K6HÎ6 CT»C T^A°CÎ6 AOrOtţ>6T P^A'feH^A, T6pe 6CT npOAAA MBTHpH tf>Ke 3A WMHHT» GA'hTHWAp'b 3A XA ACnpH, H6ro(s) A^A HTO 6CT HMALU6 3A WCTiGHO ClW MBTHpH AWAÎ6 H3BAAHAH H WT BHp TpH A’feTH, A AP^AA WMHHtf îî tf>KA, KOAHKO WCTa(a) WT no BT»C C6AO A* HMa(t) AA AP'1»*11™ Clio BHLU6 OCHCHIC AI0A16 CT>C AOGpOMHpHO WT KT. BbCHX P^A^HÎH H WT KT» BGCh(x) HAOB’felţH, KAKO H BHA'tX0M TOCnOACTBO MH H KHHT nOKOHHHOM E'bC'bpABA B06B0AH H KHH(r) f10HHH0M IIIepBAH B06B0AA Bb, A’feT p<3pĂl, B6TXH H pA3A(p)AAHH H nOMpAM6HÎe. TaSKB, TOCnOACTBO MH nOHOBH(x) H ^TBpT»AHX CT»C CÎtO KHH(r) rOCnOACTBA MH, no TAKM62K6HÎ6 BHUI6 nHCAHO. Gero paaî aaa°X 11 rocnoACTBO mh cîk> ak>ah bhujc peneme, iakokc AA B^A^(t) 6Mtf WMHHtf tf CAT»THWdpTb WT nO BT.C C6AO WCHMtf tfîKA 3A WMHHtf H'fec(T) npOAd(A) HHKo(m) HHKC HMa(a) C#(t) CM6UI6HÎ6 CT»C HH 6Ah(h) EOA’fept A^A»11^» WXAG CblHOB^M H BH^Ko(m) H Iip’feBHtf-M6TO(m) H H6 WT KOrOXAO HGflOKOA’feEM (m) (10pH3M0 rOCnOACTBA MH. Ge*e oyBO CBeAÎTeAîe nocTABMXO (m) rocnoACTBO mh: JK^fiAH EapbWa B6A BAH KpAACBCKH H nAH ^pArOMHp BCA A^OpHHK H nAH PdA^A BCA AOrO<ţ>€T H nAH CTpOe BCA BMCTliap H nAH IIpeAA B6A KA^HAp H nAH AÎHK^A B€A CnATAp H nAH PaAYa B6A KOMHC H nAH MHXH’fe B6A CTOAHHK H nAH Api>rtfllJHH B6A (lGXApHHK H nAH KoCTAHAHH B6A I10CT6AHHK. H HCnpABHHK, nAH PaAYA B6A AWrW€T. HcnHCAX A3 TVa°P. CbHT» GtAHHWAOBHH WT VVA’bHetJJH, BT» HACTOAHH rpAAY ^ EtfKtfpeijJH, MGCetţA MAH A A>»HH H WT AaaMA AA>Ke A° HbH’fe T6H6H16 A’feTOM, B A’feT ^ŞpHf. f îw MaTGIO BW6BWAA, MHAOCTÎW EOJKÎIO rOCnOAHHb. îw Matgw bohboaa (m. p.) f Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod şi domn a toată Ţara Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele călugărului Vavila cu fiii săi, anume: popa Radul şi călugărului Ştefan şi lui Anghel şi lui Neagoe cu fraţii săi şi cu [ceatj'a lui şi lui Bălan cu ceata sa şi lui Nistor cu ceata sa şi lui Marhă cu ceata -sa şi lui Căpăţână cu ceata sa şi cu fraţii săi şi lui Bucur cu fraţii săi şi lui Dude cu fraţii săi şi lui Socol cu fraţii săi şi lui Badea cu fraţii săi şi lui Preda cu fraţii săi şi lui Mardarie călugărul cu fraţii săi şi lui Tatomir cu ceata sa şi lui Sin cu ceata sa şi lui Talpă cu ceata sa şi iar lui Preda şi Mihăilă şi cu ceata sa şi cu fiii lui, câţi Dumnezeu le va dărui, ca să le fie ocină în Slătioara din judeţul Vâlcea, toată, oricât se va alege de peste tot hotarul, din câmp şi din pădure şi din apă şi din plaiul de vie şi de peste tot hotarul, din hotar până în hotar, pe vechile hotare şi semne şi încă să se ştie: din Stâlpul lui Grecul până la Gresarea şi din Gresarea până în câmpul [Cemei şi din câmpul]2 Cemei până la Stoguşor şi de la Stoguşor până la Piatra lui Costandin şi de la Piatra lui 220 www.dacoromanica.ro Costandin până la Vadul Sacoţilor şi de acolo pe Vârful Plaiului până la curmătura Grecilor3 hotarul Grecilor, pentru că această mai sus-zisă ocină, ea este veche şi dreaptă ocină şi de moştenire. Şi au făcut schimb încă din zilele răposatului Basarab voievod cu jupan Barbul mare ban al Craiovei, cu Vladul şi cu Stan, moşii acestor oameni mai sus-scrişi, de au dat Vlad şi Stan ocinele lor numite Târsa şi Neagota jupanului Barbul banul de a făcut sfânta mănăstire numită Bistriţa; iar jupan Barbul, el a dat lui Vlad şi lui Stan ocina lui din Slătioara a bunicului său oamenilor mai sus-scrişi, de au schimbat ocină pentru ocină. Iar apoi, când a fost în zilele răposatului Şerban voievod, iar nişte oameni din Slătioară, anume: Natreş şi Vladul şi Idul şi Prundeanul, ei aşa au avut tocmeală cu Tudosie logofăt Rudeanul, de au vândut patru funii de ocină la Slătioară pentru 4 000 aspri, partea lor pe care au avut-o deosebit acei patru oameni şi au scos-o de la bir trei ani, iar cealaltă ocină 8 funii, cât a rămas de peste tot satul, să o ţină mai sus-zişii oameni cu bună pace de către toţi Rudenii şi de către toţi oamenii, cum am văzut domnia mea şi cartea ră[po]satului Băsărab voievod şi cartea răposatului Şerban voievod în anul 7114, vechi şi rupte şi şteisc. Astfel, domnia mea am înnoit şi am întărit cu această carte a domnie mele, după tocmeala mai sus-scrisă. Drept aceea, am dat şi domnia mea acestor oameni mai sus-zişi ca să le fie ocină în Slătioară, dc peste tot satul, opt funii de ocină (care) nu a fost vândută nimănui, nici a avut amestec cu nici un boier [ci să fie a acestor oameni]2 dedină, ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Barbul mare ban al Craiovei şi pan Dragomir mare vornic şi pan Radul mare logofăt şi pan Stroe mare vistier şi pan Preda mare clucer şi pan Diicul mare spătar şi pan Radul mare comis şi pan Mihnea mare stolnic şi pan Drăguşin mare paharnic şi pan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, pan Radul mare logofăt. Am scris eu, Tudor, fiul lui Stanciulovici din Olăneşti, în cetatea de scaun în Bucureşti, luna mai 30 zile şi de la Adam până acum cursul anilor, în anul 7153 (1645). t Io Matei voievod, din mila lui Dumnezeu domn. Io Mateiu voievod (m. p.) Muzeul Olteniei, Colecţia documente, I/Nr. 6208. Orig. slav, petg. (31 * 47), pecete timbrată. Trad., Arh. St. Buc., M-rea Bistriţa, LXV/89 (490); alte trad., ibid. mss.: 192, f. 149 v 150; 204, f. 32 v 33; 713, f. 105 v 107 (651 v 653, f.l.z.). EDIŢII: Slav şi trad., Bălaşa, (Documente), p. 130 132. 1 2 3 1 Loc rupt în orig. 2 Loc şters în orig., completat după trad. cu cota Arh. St. Buc., M-rea Bistriţa, LXV/89. 3 „TkTtffJA rpe'mAOp", loc pătat în orig., completat a.m. www.dacoromanica.ro 221 180 1645 (7153) mai 31 ţ MtiAOCTîeio EojKîew, îw Matsio bo8boaa h rocnoAHHk. II hui am rocnOACTBO mh voau 12 boiari cari v-a luat jupâneasa Anca cluciăreasa pri răvaşe domneşti să-i alegiţi moşiia ei den Ibăneşti de cătră Badea di acolo, însă pri cărţi şi pri zapis cene cât va avea. Iară a(cu)m, jupânea(s)a Anca au venit înaintea domnie mele de-au jăluit şi au spus cum Badea nu ş-au scos cărţile şi zapisele, ce umblă el cu alte amesticături, de cari lucru veţi vedea această carte a domni(i)i mele. Iară voi să căutaţi să mergeţi toţi la censtit derigătoriul domni(i)i mele, jupan Deicul vel spatar să ia seama de acest lucru şi să-şi scoaţă Badea cărţile şi zapisele şi jupâneasa Anca ajăjderea. Şi pre cărţi să alegiţi moşiia jupâneasa Ancăi1 di cătră Badea, pentru că am dat domnea (mea) de acest lucru să ia seama deregătoriul domni(i)i mele, ce scrii mai sus. Aceasta vă fac în ştire domnea mea. H hoipabnhk cam pen rocnOACTBA mh. Iară cene nu va (avea) cărţi şi zapisi, nice moşii nu va avea. Pis mai 31 dni, vă leat 7153 (1645). f îw MaT8IO BW6BWAA, MHA0CTÎ8K) E07KÎ8I0 rOCnOAHHT». îw Mat'i'K) B06B0AA (m. p.) Arh. St. Buc., M-rea Brâncoveni şi Mamu, X/ll. Orig. rom., hârtie (30,5 * 20,8), pecete aplicată. 1 Ahkah. 181 1645 (7153) iunie [...j1 luni, Bucureşti t MHAOcmi'eio Eokîio, Îw Matsio Eacapaba bo6boaa h rocnoAHNb. 4,ABAm rocnOACTBO mh cîw noB8A8HÎe rocnOACTBA mh lu Bălăci, fecior lu Vâlcan ot Nădanova ot sudstvo Mehedinţi, ca să fie volnic cu această carte a domni(i)i mele de să-ş ţie moşiia tătâini-său, lu Vâlcan den sat, den Dălanţi, ce-au fost cumpărat Vâlcan, tatăl lu Bălăci de la Radul lu Pătruţă den Dălanţi, den jumătate de sat, a patra parte za 3 000 aspri gata, încă mai denainte vreme, den zilele lu Alexandr[u voijevod Iliiaş, vă leat 7125. Şi de atunce încoace, tot o au ţinut Bălăci această [ocină] den Dălanţi cu bună pace. Şi de n[imeni]2 treabă n-au avut. Iară după acdea, când au fost acum, în zilele domni(i)i mele, [...]2cat Radul croitorul den Vâlculeşti, de-au [ş]ăzut pre moşiia lu Bălaciu şi au zis Radul croitoriul cum ar [avea] şi el ocină în Dălanţi, cu Bălăci. Şi n-au avut Radul croitoriul nici o treabă. Deci au mersu Bălăci înaintea boiarinuflui] domni(i)i mele, Buligăi căpitanul, de-au dat mulţi oameni buni de pre-mprejur, 222 www.dacoromanica.ro anume: ot Criveadnic, Mihnea, ot Baltă, Frăţilă e ot Criva, Pălăhariu i ot Rumâni, Stoican i ot Preşnea3, Străţimir i Lupul Tolea i ot Gomoviţă, [D]umitru i Oprea şi Bătiia i ot Nădanova, Ion i ot Buşeşti, Tudoru i ot Vâlculeşti, Oprea de-au [mărturisit toţi, cu sufletele lor, înaintea B[u]ligăi căpitanul şi denaintea lu Manolea căpitanul cum n-au avut [Ra]dul croitoriul nici o treabă cu moşiia lu V[âl]can den Dălanţi, ce au rămas de judecată. Şi au venit Bălăci [,..]2 [înainjtea domni(i)i mele la divan în Bucureşti de au arăt[at] cartea lu Alexandru voievod Iliiaş de cumpărătoare cum scrie mai sus [...]2 megiiaşilor de mărturie că [n]-au avut Radul croitorul nici un lucru cu ocina lui Bălăci. Derept aceea [...]2 pre dirept şi pre lege cu toţi [cinjstiţii deregătorii domni(i)i mele şi am dat domnia mea lu Bălăci [...]2 [b]ună pace de cătră Radul [...]2 va fi avut Radul croit{oriul] [,..]2 iaste ocina lui [,..]2 ce să-i fie moş[ie] lu Bălăci cum o au fost cumpă[rat] [...]2 opreală de nimenilea să n-aibă. [Iar]ă, de va părea Radului strâmbu, el să-ş ia legea.ţerâi să spargă [...]2 [Alex]andru voievod Iliiaş. Hhako aa N'fccT no peM rocnoACTBA mm. H MCnpABHMK CAM p6H rOCnOACTBA MH. IIhc Etf[KtfpetţJH] M'bceiţA wme [...]1 ahh no neAeA'fe4. t îw MaT6W BWeBWAA, MMAOCTIW EOttTlO rOCnOAHHb. ICO Mathw bohboaa (m. p.) Arh. St. Mehedinţi, Colecţia Documente „Dr. C. Istrati”, XII/110. Orig. rom., hârtie (30 * 21), rupt, pătat, lipsă din text, restaurat, sigiliu timbrat. 1 Locul cu cifra zilei este rupt. 2 Loc rupt în orig. 3 IIpeujH'feA. 4 „Scris în Bucureşti, luna iunie, ziua [...], luni”. 182 1645 (7153) iunie Ilatoiog eAecp 0eou itaTpiapxr|<; Trjc âvtac rcoAecoţ ’lepoooAfjp xaî itaor|ţ IIaAaioTivr|<;. AiaOticrţ. *0 Evâo^oTatog apxtov Kopioog tov . eKAap.itpcoratou au0evTO<; ’PaâouAog. ’Eiti8fj to povaoTiţpiov MitparouA, povîţ toîj ocyîou At|pt|Tpîou, Ka0d)<; eâuoe x&pi pe tou<; BAaxoug Kat (pcooiaig)1, pe KaxCr|6eAAou<;t pe âpiteAia, pe x^P^^toc Kal pe xa^aoT^a pe oipaâiaKa ei ti âtprţoev omo0eAwg pe ypdc|J.|J.oc eâiKOv tou Kal pe xPu°66ouAov, www.dacoromanica.ro 223 oitoioţ ano xou<; âdeAtpouc xou kocv xe 6 NeoKofjxCaţ eîxe 6 rewpYK Kav xe 6 Maiaorjc eî xe f| oc8eA<; au0evxou<; eîxe ano xoîx; âpxovxaţ, Kaî va xa\âoi\ xo ţAVTţpoouvov auxou va eivai âtpoopiopevoţ Kaî âouYX(^PTlTO<î napa xtic âdiaipexou oţiaiouoîou Ayîa<; Tpiââoţ nai napa xtjg t|p65v pexpioxTţxoţ Kaî r| pepîg auxou eoxa) pexa 'Iou5a xou npoâoxou Kaî ooxi? nâAiv pavrţ npopaxos Kaî ouvâpopixfjs ei? xo KaAov eÎTţ euAoYTipevos Kaî ouYXwpilpevos uno Ilaxpos 'Yiou Kaî ’Ayîou Hveupaxoţ Kaî napa xrjt; [r|p65v pexpi6xrţxo<;. A]1 2pfiv. axpe, ev prţvî iouvîw. Daîoioţ eAetp 0eou naxpt]âpxTl<; xrţ<; âY*aG noXewţ 'IepoooAiîţn. Paisios, din mila lui Dumnezeu, patriarh al Sfintei cetăţi Ierusalim şi al întregii Palestine Testament. Preavestitul boier, comisul Radul, al preastrălucitului domnitor. Deoarece mănăstirea Bradul, biserică (ce are hramul) sfântului Dimitrie, după cum (comisul) a înzestrat-o cu rumâni şi moşii1, cu ţigani, cu vii, cu ogoare şi cu heleştee, însemnate (cu pietre de hotar), iar (acela) le-a lăsat de bunăvoie, atât cu înscris din partea sa şi cu hrisov (domnesc), oricare dintre fraţii lui, fie Negoiţă, ori Gheorghe, fie Moise, fie surorile lui din partea strămoşilor sau de la alţi descendenţi, (sau) dacă altcineva va voi să răstălmăcească sau să se împotrivească înscrisului domniei lui, chiar dacă este din rândul domnitorilor sau din rândul boierilor şi să strice pomenirea acestuia, să fie afurisit şi neiertat de către Sfânta Treime cea de o fiinţă şi nedespărţită şi de către smerenia noastră, iar tainul lui să fie cu trădătorul Iuda; şi iarăşi cel care se va arăta zelos şi gata să contribuie la această binefacere, să fie binecuvântat şi iertat de către Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh precum şi de către [smerenia noastră. A]2min. 1645, în luna iunie. Paisios, din mila lui Dumnezeu, patriarh al Sfintei cetăţi Ierusalim. Arh. St. Buc., M-rea Bradu, Hanu Greci şi Codreni, XXVII/1. Orig. grec, hârtie (30 * 21), lipit pe pânză, rupt la îndoituri. Titulatura iniţială a patriarhului şi iscălitura finală, fără sinod. EDIŢII: Facsimil, Sacerdoţeanu-Regleanu, Facsimile, pl. VII, fragm. text grec, p. 6. 1 Cuvânt plasat post &uVwa. 7 Iţl6<ţ)HAH. 8 Semnături autografe. 187 1645 (7153) iunie 4 Dima postelnic şi jupâneasa lui, Boloşina au avut tocmeli între ei: „noi ne-am înfrăţit”, adică să fie volnic unul la averea altuia, şi în caz de deces. Jupâneasa Boloşina era stăpână în Vlasineşti. După moartea lor, jumătatea averii să fie a mănăstirii din Brădet, pentru pomenirea lor, iar jumătate să-i revină nepoatei Boloşinei, Muşa. Rumânii să fie liberi, însă fără ocină. Mărturii: Necula slujer, Pană postelnic, Nan cizmariul, Muşat postelnic. A scris Stan logofătul din Săveşti, în casa lui Pană postelnic din Grădişte. Arh. St. Buc., Fişele g-ral Năsturel, s.d. Rez. 228 www.dacoromanica.ro 188 1645 (7153) iunie 4 t Adecă eu, Ioan călugărul Bârsescul şi cu fiiu-mieu, Tudor logofăt şi cu nepoţii miei, po ime: Radul i Dumitru, (s)criem şi mărturisim cu acesta al nostru zapis, ca să fie de bună credinţă întru cinstită mâna a dumneei1 jupâneasei Ilincăi, carea easte jupâneasă2 jupânului Radului banului Buzăscul, cum să să ştie, cându au fost acum, în zilele mări(i)i sale domnu nostru creştin, Matei Băsărab voievod, iară eu, Ioan călugărul cu fiiu mieu, Tudor logofăt şi cu nepoţii miei ce scriu mai sus am vândut jupâneasei Ilenii băneasei satul Doba de Sus ot sudstvo Vâlcea, tot satul cu tot hotarul şi cu toţi rumânii câţi să vor afla de moşie şi de legătura lu Mihai voivod şi cu tot venitul de preste tot hotarul, den câmpu, den pădure şi cu heleşteul, însă cât ţine hotarăle cele bătrâne, de apa Oltului până în matca Topologului. Şi de rumânii încă să să ştie, po ime: Stoia cu feciorii lui i Bratosin Cazacul şi cu feciorii lui şi Mircea Pârjol cu feciorii lui i Mihail Stupeş cu i[e]nicerii lui i bratomisi şi Stan cu feciorii [lu]i i Vladu cu feciorii lui [,..]3 i feciorii l[ui] Ivan i Dan cu feciorii lui i Pătru cu feciorii lui şi cu nepoţii lui de frate po ime [.. .]3 i sni Staico i Radul Popişi şi cu feciorii lui i Vâlsan cu feciorii lui i braţ ego, Mircea cu feciorii lui i Toader cu feciorii lui i Lepădat cu feciorii lui i braţ ego, Işfan cu feciorii lui [.. .]3 i sni Stoichinei i Radul preuteasei şi cu feciorii lui. Păntru că acest sat Doba de Sus, carele scrie mai sus, fost-au de moşie al mie, încă de la părinţii miei de moşie, de strămoşie, încă mai denainte vreme. Iară după aceea, când au fost acum în zilele mări(i)i sale domnu nostru, iară eu Ioan4 călugărul şi cu fiiu mieu, Tudor logofăt am vândut satul Doba de Sus, tot satul şi cu toţi rumânii şi cu tot vinitul jupâneasei Ilenii băneasii derept ughi 600, tot bani gata. însă aşa ne-am tocmit cu dumneaei de au luat asupra dumneaei şi birul satului, bani 264, să plătească de dăjdi, cum easte scris în catastih, în vistiiriia domnu nostru. Iară cu noi nimea treabă să nu aibă a ne apuca păntru dajdea satului, ci să caute la dumneaei de acum nainte. Şi am vândut de bunăvoie a noastră şi cu ştirea tuturor vecinilor noştri şi a rudeniilor noastre. Şi am luat noi toţi banii gata în mâinile noastre, denaintea mării sale domnului nostru, den divan, ca să-i fie dumneaei şi coconilor dumneaei moşie în veac. Şi mărturi toţi boiarii divanului: pan Dragomir vel dvomic i p(a)n Radul vel logofăt i Stroe vistier i Diicul vel spatar i Socol fost vel clucer şi Mihnea mare stolnic i Radul vel comis i Drăguşin vel pehamic i Costandin vel postelnic şi alţii carii îş vor pune mai jos peceţile şi iscăliturile, ca să să ştie şi să să crează. Şi aceşti bani ce mi-au dat dumneaei, jupâneasa Ilina băneasa, vândut-au dumneaei satul Comişanii de mi-au dat banii. Pis az Tudor logofăt Slăvitescul, iunie dni 4, vă leat 7153 (1645). Monah Ioan Radu vel logofăt Radu vel comis Vladul postelnic www.dacoromanica.ro 229 [Mihnea] vel stolnic Socol clucer. Eu Tudor logofăt Radu snă Radul Dumitru snă Dumitru5. Arh. St. Buc., M-rea Dintrunlemn, XII/1. Orig. rom., hârtie (41,5 * 28), patru peceţi. Copii, ibid.: XII/36, f. 1-2; ms. 455, f. 114-115. Menţ.: Greceanu, Genealogiile, n, p. 247; Giurescu, Studii de ist. soc., p. 95. 1 Iniţial Afe’MtrfeAfe’n. 2 Repetat. 3 Loc alb in orig. 4Iaah. 5 Semnături autografe. 189 1645 (7153) iunie 6 t Eu Gavril spătar, 'împreuna cu jupâneasa me Ruxandar, scris-am zapisul nostru la mâna nenii Radul lbgofăt Dudescul, cum să se ştii că ne-am tocmitu cu dumnealui, păntru parte care ne-au datu dumnelor de zestre la Tâmbureşti, de o amu datu acea parte toată, iar nenei Radul logofăt cu rumâni cu tot1, cât au fost a dumnelor. Şe dumnelui mi-au datu la Bonţeşti, cât au ţenutu dumnelui, şe bani ughi 100, de am cumpăratu de la Dragomir şe de la femeia lui, Mareia, păntru că ne-am tocmit noi de bunăvoia noastră. Şe la tocmela noastră fost-au2: jupan Gherghe clucerul i Pătru sulgerul i jupan Mânui i Pană neguţătorul Geim, Dragomir roşul3 de Ghergheţă i popa Opreş ot Berileşi. Şi am scris eu, Pangratie de Bereleşti, ca să se ştie. Pis iunie 6 dni, leat 7153 (1645). Gavril spătar, snă Mârzeală vornic4 5 t Ilava rCarţp papxfipox;5. Arh. St. Buc., Doc. ist., XLIII/74. Orig. rom., hârtie (29,7 x 20), două peceţi aplicate. EDIŢII: Mano, Familia-Mano, p. 18-19; menţ.: Furnică, Din istoria comerţului, p. XVII. 1 mowm. 3 pOUlfcVA. 4 Semnătură autografă. 5 „Pană Geim, martor”. 230 www.dacoromanica.ro 190 1645 (7153) iunie 8 t Scriim să să ştie cum au vinit Pană neguţiturul şi cu Tuadir cu cartea mări(i)i sale, lui vodă, la Grecul de Băşeni ca să aibă a le alege neşte părţi de ocenă den sat, den Cândeşti. Dece Greacul s-au sculat şi-u strânsu oameni buni şi-u mărsu de le-au ales ocena, cât au cumpărat şi o au stâlpit deanaintea a uomeni buni şi bătrâni, anumea1: Vasiilei de Peareni şi Ionaşcu ot tam şi Pântea ot tam şi Samuilă ot Băşeni şi popa Zaharie de Băşeni şi Gligoraş ot tam şi2 alţi mulţi oameni buni şi bătrâni ca să să ştie. Şi pre mai mare mărturie şi-u pus şi peceţile. Ş-au fostu şi răzeşii dă faţă, anume: Drăgan şi Tirun să să ştie. Vă leatul 7153 (1645), measiţa iunie 8 dni. Arh. St. Buc., Doc. ist., XXXIV/199. Orig. rom., hârtie (30 * 20). 1 dNdM'fe. 2 UIHUJ. 191 1645 (7153) iunie 8 Cum să să ştie că au cumpărat Radu Fluieraşul şi cu Marco Gorgotiscul o parte de moşie de la Stanciu judelui Mâinea ot Ţâţa. Şi locul este anume: hotarul din jos, din funiia din Valea Albişorului în sus până în hotar Bezdeadului, şi pre hotarul Bezdeadului pre vârful Măguri(i) în sus, până în Glod, şi până în Valea Mlăcilor, şi pă Valea Mlăcilor în jos, până în Malul cel Mare, deasupra Obreajii, şi pre Obreajie în sus, până în funiia spătarului Miho, în stânjini(i) Braşoveştilor, şi până în apa Ialomiţi(i), cu apă cu tot, şi pre apă în jos, iar până în hotarul din jos, carele este mai sus-scris, câtă parte să va alege, partea lui Stan toată, o au cumpărat Radu şi Marco, de au dat bani gata lui Stan, pre această moşie, care mai sus scrie, aspri 770 de bani. Şi iar să să ştie că au cumpărat Radu şi iar Marco partea de apă de la Stan, feciorul lui Nan ot Ţâţa, partea de apă cu lazure cu tot cât să va alege din ea, din funiia spătarului în jos. Iar până în funiia din Valea Albişorului, numai apa cu lazurile, fără de pădure. Şi au dat Radu şi cu Marco bani gata lu Stan, 400 aspri fără aldămaş. Şi au cumpărat Radu şi cu Marco această moşie, cum să le fie lor moşie şi feciorilor lor şi nepoţilor şi tuturor cine să va trage dintru ei. Şi când s-au scris aceste zapise au fost mulţi oameni buni mărturie, anume: din Ţâţa, Manea, fratile lui Stan, şi Pantazi, fratele lu Stan vânzătoriul şi Datco Ursu şi Stoica sin Braşov şi Radu şi Stan şi Ion şi Pudea ot Fiani(i) Mari, şi www.dacoromanica.ro 231 Negre şi Iefrim ot Pietroşiţa şi Oprea. Aceştea au fost toţi mărturii. Şi au dat Radu şi cu Marco aldămaş 2 vedre de vin. 7153 (1645) iunie 8. Şi noi, megiiaşii, pentru credinţă, ne-am pus peceţile. Arh. St. Buc., Ms. 686, f. 254-254 v. Copie rom. 192 1645 (7153) iunie 11 t Jupan Dragomir vel dvornic dat-am carte noastră lu Tudor logofăt ca să fie volnic cu aceasta cartea noastră să lepede bani lu Grajdan spătar de prea moşâie, partea Stoicăi rumânul dân funea Văcălioaie. Păntru că au avut pâră Tudor logofăt cu Grajdan spătar di faţă naintea noastră păntru Stoica rumânul, zicând Tudur logofăt cum e(a)stă el mai volnic a ţinerea prea Stoica rumânul, căci e(a)stă dân funea lui şâ că nu l-au întriba(t) când l-au cumpărat. Derept aceea, noi încă am socotit şâ am judecat ca păntru să nu mai aibă gâlceavă între ei de i-am împăcat. Că de-ar fi 2 rumâni, ar fi luoat Grajdan spătar unul şâ ar fi luoat Tudor logofăt altul. Iar păntru rumânul mai cu moşâia lui, dat-am lu Tudor logofăt să-şâ ţie moşâia partea rumânului. Iar Grajdan spătar să-şi ţie prea Stoica rumânul, însă cie va fi prea dereptul cu socotele, derept să aibă a-ntoarcerea Tudor logofăt bani prea moşâia lu Grajdan spătar şâ de nemenelea opreală să n-aibă preste cartea noastră. Pis iunie 11 dni, leat 7153 (1645). Arh. St. Buc., Doc. ist., MCCXXXIV/32 a. Orig., hârtie (29 * 20), pecete timbrată căzută. 193 1645 (7153) iunie 11, Bucureşti t Mhaoctîeio Eoîkhkj, IOD Matcio Eacapaea boeboaa h rocnoAHNb. II hui st rocnOACTBO mh HbCTH'kmiJOM np'bcB’fetpOM ombtţtf hauiom Apx'i’nnHCKtfn Kyp Ome^au E&obckih 3APa[bh€]1 [...]2 într-aceasta-ţi v-(a)duce ştire domnia mea pentru rândul cestor oameni, anume Marta călugăriţa şi cu feciorii ei, popa Ivan şi Gheorghe şi Stoica şi Stan ot Pătârlage, ot sudstvo Buzău, că au venit toţi de faţă, aici, înaintea domni(i)i mele la divan, de s-au pârât muma cu feciorii, pentru neşte moşie de la satul Pătârlagele, că a avut multă pâră şi gâlceavă în trei divanuri, şi tot le-am făcut cărţi, ca să-şi ţie, cine 232 www.dacoromanica.ro ce i se va cădea, şi tot nu se-au putut aşeza. într-aceea, domnia mea am judecat şi am lăsat numai cum veri putea afla cu direptate să tocmeşti. Deci, de vreme ce veri vedea cartea domni(i)i mele, iar sfinţiia ta să cauţi cu boiari şi cu preoţi şi cu oameni buni şi bătrâni pre cărţi şi pre sfânta pravilă de toate amestecăturile ce vor avea întru dânşii, să-i judeci şi să-i tocmeşti sfinţia ta pre direptate, cum vei afla, ca să nu mai vie gâlceavă aici la domnia mea. Şi cum îi veri aşăza, să faci ştire domni(i)i mele, că am lăsat domnia mea numai pre sfinţia ta. Aceasta-ţi dau ştire. H MHOro me criACh3. H ncnp<\BnnK cam pen rocno^CTBA mh. IIhc tf EbWpeiţJH, tom'e ai', bt» A’fem xâpiTr. t îw Matbio Eacapaba, MMAOCTîeto Eoxi'eio rocno^HHb. Arh. St. Buc., A.N., MMDCCCXXX1I/5. Orig. rom., hârtie (29,5 * 19,5), sigiliu în chinovar. Data completată după facsimilul reprodus de Ştefan Berechet. EDIŢII: Berechet, Album paleografie, pl. II; ibid., Doc. de drept public, p. 203. 1 „Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod şi domn. Scriem domnia mea cinstitului şi preasfinţitului părintelui nostru, chir Ştefan al Buzăului, sănătate”. 2 Loc rupt în orig. 3 „Şi (Dumnezeu) să te mântuiască. 194 1645 (7153) iunie 13 t Adecă eu, Călina, fata Fătului grecului şi cu soţiia mea, Dima şi coconii miei, Lazăr, Ştefan, scris-am zapisul nostru ca să fie de mare credinţă la mâna popii lui Dragomir ot Târşor cum să să ştie că i-am vândut partea mea de moşie de la Scăieni însă ales stânjeni 12 din funea popească. Şi merg tot pe lângă hotar neschimbat. Şi iar i-am vândut jumătate de vad de moară. Şi mi-au dat bani gata ughi 18. Şi aceşti bani care mi-au dat părintele, datu-i-am de ne-am răscumpărat de la tătari. Şi când i-am vândut cu ştirea tuturor megiiaşilor. Şi la această tocmeală fost-au mulţi boieri, oameni buni, anume: popa Dumitru ot Târşor i Manole iuzbaşa i Marin căpitan, popa Micul. Pentru adevărată credinţă, pusu-ne-am degetele mai jos, ca să să crează. Şi am scris eu, popa Mihăilă. Pis measeţa iunie 13, leat 7153 (1645). Eu Călină. Eu Dima am vândut. Popa Dumitru. Marin căpitan. www.dacoromanica.ro 233 Popa Micul. Manole iuzbaşa. Arh. St. Buc., Ms. 1947, voi. III, f. 298. Fotocopie după copie adeverită. Altă fotocopie B.A.R., F. LXXX/391. 195 1645 (7153) iunie 13 f Adică eu, Stan, feciorul Radului Petelec ot Cârlomăneşti, scriu zapisul mieu ca să hie de mare credenţă la mâna Radului Ţăpoteiul ot Cârlomăneşti şi a feciorilor lui, anume: Matei şi Stoica, cum să se ştie că le-am vândut partea mea, a trie parte de ocină, de ocina lui Ianăş, feciorul Lupului Brezoe din Mâja, până-n Adâncată, peste tot hotarul, şi în deal şi în pădure şi trii rozoare în câmpu, dereptu ughi 5 e pol ca să hie moşie stătătoare. Pentru că această moşie, ce scrie mai sus, fostu-o-m vândut eu, Ştan, mai naente vreme lui Costandin ot Cârlomăneşti, iar Radul Ţăpoteiul nu s-au suferit, ci au lepădat banii lu Costandin că i1 se-au căzut lui, că au fost mai volnic. Dereptu ac6i, i-am făcut acest zapis ca să hie moşie stătătoare. Şi când am făcut acest zapis, fost-a mărtorie, anume: Pavel e Negoe, Mihai, Jipa, Dumitru. Şi au cumpărat Radul Ţăpoteiul şe lazul ce-au fost vândut Banei Burlie, iar di la Costandin. Acesta am scris. Şi pentru cridinţa mi-am pus degetele mai jos. Iunie 13 dni, vă leat 7153 (1645). Eu Stan. Pavel. Neagoe. Miha(i). Jipa. Dumitru. Arh. St. Buc., Doc. ist., CXXVII/134. Orig. rom., hârtie (30 * 21,5). Copie, ibid.: ms. 172, f. 542. 196 1645 (7153) iunie 13, Bucureşti ţ Mhaoctî6(0 EojKîero, îw Mat6h Eacapaga boeboaî « rocnoAunt bi>coh 3cma6 VrrppoBAAXÎHCKoe. Aaba(t) rocnOACTBO mh cîh noReA'feme 234 www.dacoromanica.ro rocnoACTBA mh KOA'feph( h) rocnoACTRA mm Carb(r) AoroeT h KtfnAHHtţeR ero Ahrbpa h ct»c cmhorh h(m), eAHiţexe Bort a*POba(x)> IAK02KB AA cV(t) h(m) WMHHtf tf HlOMepHHK «IT C^TRO 6aX0(b), WBAHB A^A EorAAHo(s) WT Wpeiţlî BRCa(x) CBÎKBHH X WT nOAlO H WT UltfAltf H WT ROAA M WT 00 RT»C XOTApo(Al), 3AH62K6 6CT Bh(a) h(m) CTApA h npARA WHHH'b h 3A A^A^O WT Ha(a) MATBPa(m) CA, tttfnAHHlţA H'bKUiA Wahh6(r) Aoro^eT wt Ktfiţep'fenH, eijjHxe wt HAtinp'bKAe Rp'fe/ue. H rt»c kh(a) no pA3A0rA h(m) ct»c aokP° Auipno. A noTo(A\), kt»aa ecT eh(a) npe AbHH noKOhHAro Paava robroaa Mhxo'k, a IVpTk’p'fe nexApohK wt Fahha, uni ecT kh(a) npeTectitf(A) cÎa WMHHT» WT HlOMepHhK, Ha(ct) EoPAAHO(r) CT»C €Ah(h) XPOCOR II'tTpo(R) R06B0AA, CHHTi, MhPHb(b) B06R0AA, H3MA5K6H, H HAnhCAHA CÎA WHHHT. WT HlOMepHHK BT» Toro XPOCOB. H Bh(a) 6CT npOAAAA nOCA'fe TVpWp'fe neXApmiK CÎA WHhHTb Xph36H AKOpHHK, Be(3) 3HAHÎA WaHH6(b) AOrO^BT WTblţtf 0aB6H A0r0i|>6T. Bl, To(m), WaHMA AOrOBT, AKO WBC'feTh(A) WH 8CT bh(a) &|>ath(a) TorAA no TtfpTtfp'fc nexApmiK, noHTO paaî ecT bh(a) npoAA(rt) whhha ero wt MiOMepHhK ne hma(a) hm eaha Tp'feEtf. H cenp'fewe ce 3a ahnp'fe(A) Paava RoeROAA tf ahrah ct»c TtfpTtfp'fe nexApHHK. fii» to(m), noKOhHAro Paava ro€roaa, rocnoACTRA e/wtf pabaa(x) H c^AH(x) no npa(r) h no 3ako(h) Eoacîew Ktfnno ct»c bchxmh noHTEHHMÎe npARHTe(A) rocnoACTRA mm. H aaa°(x) rocnoACTRA e/utf ha cpe(A) h(m) 5 KOA'fepH no p'LRAiue rocnoACKH, iakokb aa rA6AAe(T) h aa HCT6HCTR^e(T) Bh(a) 6CT TOrO XPHCOR A^BpO HAH 3A0. Tem paaî, Te(x) s KOA'fepH, whh ecT WEp'feTAAH ct»c a^waaih h(x) KAKO eCT Bh(a) XPUCOB^A 3ATb HCnHCAHA CÎA WHHHT» Ha(ct) EorAAHo(B) WT MlOAiepHHK CT»C XHTA'feHCTRO. H Bh(a) 6CT RHA^(a) H nOKOHHHATO Paava RoeROAA kako bct xP^corVa 3ao. Tajkb bct bh(a) h3baaha cîa WHHHT» CT»C KHHARAp WT TOrO XP»COR H WCTa(a) 6CT TtfpTtfp'fe neXApHHK wt 3ako(h) h wt c^îKA6HÎe wt ahbah kako no A\Horo Tp'feBS’ aa ne HMa(t) RT» R'feKtf. A nocA'fe wt no npeme, a Wahha AwrwtJjBT h KtfnAHHiţA ero N'feKuiA, whh ecT bh(a) aa(a) cîa whhh'b wt HioAiepHHK ha(ct) EorAAHo(R), chh# ch Gareh Aoro^eT aa ecT e/utf 3a a^A"10 h Aaba(a) bct h khh(t) Aab^ahap^ robroaa chh’b Paava robroaa 3a nptf(x) h 3A WCTa(a) WT KOrAA BHc(t) T6H6HÎA A’feTo(/tt) *3pA“r HA ptfKA BrO. H WT TOrAA A° HHH'fe, R*b AbHH rocnoACTRA MH RT»C APtB>Ka(a) eCT SOA'fepHH rocnoACTRA MH GaBA AOro4»6T cVa WMHH'b C*bC AOBpO MHpHO. A noTo(M), k’baa ecT eh (a) c'baa, bt» a*»hh rocnoACTRA mm, a KOA'fepH (h) rocnoACTRA A\H, GaBA AOrOtJjBT, WH 6CT WBp*feTA(A) 6Ah(h) 3Annc ha Paava AorotjieT A^A^ck^a, ckiht» A^AiHTpS’ rhcthiap wt no CÎA WHHHT» WT MlOAiepHHK WT AApORAHÎe p6K^l|iV KAKO W 6CT Bh(a) AAPORa(a) XpH3A ROpHHK^A. www.dacoromanica.ro 235 Taace BOA’fepnH rocnoACTBA mh Gaba AOroeT, wn €ct ^ath(a) no Ttfp'rVp’fe nexApmiK npoAAAHHKtfA pA^î cîa wmhh’e wt HKJMepmiK nOMTO pAAÎ W 6CT Kh(a) (ipOAAA Xph36H BOpHHK H Tp’feBtf H'fcCT HMAA, a Ttfp'rVp’fe nexApmiK wh (iakh>k6 npîhAe b*e nptf(x) npe(A) rocnoACTBA mh. H nAKh>K6 6CT h3baah(a) TOro xpncos 3AT» h pAC h nonHpA(A) WT Te(x) 5 EOA'feph kako cem bha^(a) rocnoACTBo mh h b*ec ahbaho(m). B*e to(m) h rocnoACTBo mh*ce(m) rAeAA(x) h c#ah(x) n° npA(s) h no 3ako(h) Eohcîw Ktfnno cec bchxmh hhctht*hmh npABHTeAÎH rocnoACTBA mh h -aaao(x) cem rocnoACTBo mh TVp'rVp’fc nexApHHK 3AK0H BÎ EOA'feph A* nOflhpA^) nO Te(x) $ EOA'feph H A* PA3AP*(a) h KHHTA AAegAHAP^ B06B0AA, CHH*E PaAV^A B06B0AA TA WT WCTa(a) KAKO 6CT 3AKOHA X<>Pe(B)- A WpWp*fe nexApHHK, WH HHKAKOxe H'fec(T) MOrAT» A* bt»3hma(a) 3akoh h*e ABÎe wt npe(A) rocnoACTBA mh wt ahbah wcta(a) bct wt 3akoh h wt c&KAeme a* ne hma(t) hhîkb wh hhkb Paaya Awrw<ţ>6T A^A€CK^A Tp’fefi^ H PAEO(t) CEC CÎA WHHH’E WT MlOMepHHK H'E aa hma(t) rAeAAUie Paaya AOroeT ha TtfpTtfp'fc1 nexApHHK aa ce ^TAKMh(a) KAKO 6CT 3Ha(a). A BOA’fepHH rOCflOACTBA MH, GaBA AWrW6T h xtfnAHHiţA ero AnsepA aa ne hma(t) aP^kath cîa wmhht» cec a°bP° Mnpno aa c#(t) h(m) 3a A^A'no h b*e wxa(e) chhobo(m) h bhVko(m) H fip'feBhtf'ieTO(m) B*E B'fcKtf KAKO 6CT Bh(a) H WT HAHnp’fe^AB Bp’feMC H no MHOTO BAA0BAHÎ6 AA H6 HMa(ui) H h£ WT K0r0*A0 NeflOKOA'feEHMO noph3MO rocnoACTBA mh. Ge&e tfso h CB6A>TeAH,'nocTABH(x) rocnoACTBo mh: k^iiah EapeVa B6A EAH HpAABBCKArO H tttfriAH ApArOMHp B6A AB0PHHK H tttfnAH PaAYa B6A A0r06T H GTp06 B6A BHCTHlAp H AÎHKS'a CflATAp H MhXH'fe CTOAHHK h Paaya Mhxaaha komhc h AptrtfuiHH bca nexApHHK h M&riAH Koctahahh KATAK03HH0 B6AHKH flOCT6AHHK. H HCnpABHHK, tttfriAH PaAYa B6A A0r06T. H A3, A&UHTptf A0r0pKÎew, ÎCO AAatcio Eacapaga bocboaa n rocnoAtitn». Aabaiti rocnOACTso mh cîe noseA'kHÎe rocnOACTBA mm CAfeW rocno^cTBA mh Aem^AAm, bhVk 4>tfn»M AOroem cnt» OtahhVaVh gah wm Aag6I|ih wm c^actbo RXaomhha1 ca să hie volnic cu această carte a domni(i)i mele de să ţie toate moşiile câte au avut moşu-său, Fuga logofăt de cumpărătoare, în zilele răposatului Mihai vodă, cum am văzut domnia mea şi carte domnească a lu Mihai vodă de cumpărătoare la mâna lu Lepădat roşul, vă leat 7104. Derept aceea şi domnia mea am dat lu Lepădat, nepot Fugăi logofăt, ca să ţie şi moşii şi vii şi ţigani, şi tot, cumu-i scris cartea lu Mihai vodă, şi să oprească pre tot omul de pre ac61e moşii. Iar cui va părea cu strâmbu, să vie de faţă la divan cu cărţi, cu drese, cu tot ce vor avea, şi de cătră nimenilea opreală să n-aibă.' HfiAKO £A N'feCT. H HCnpABHHK CAM pCH • rOCflOACTBA MM. IImc WNÎe sî ahh. bt» A'fem *apHr. t îw Mat6W bw6bwaa> mhaoctTio Eoîkîw rocnoAnhb. Iw A/VaT6I0 B06B0AA (m. p.). Arh. St. Buc., Doc. ist., DCXXI/187. Orig. rom., hârtie (31 x 19), pecete cu sigiliu inelar. Copie ibid.: CCCCXV/187, facsimil după o condică a casei marelui spătar Nicolae Suţu (1839). 1 „Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod şi domn. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele Lepădat, nepotul Fugăi logofăt, fiul Stanciului ban din Albeşti din judeţul Ialomiţa...”. 201 1645 (7153) iunie 17 t Adecă eu, Partenie egumenul de la sfânta mănăstirea sfintei Catirenii careea este închinată Sănaii, screu şe mărturis(e)scu cu acesta al miiu zapis ca să hii de mare cridinţă la mâna lu Dorotei egum(e)nul de la sfânta mănăstiri a lu Mihai voivod, cari easti hramul sfeti Nicolai, cum să să ştii că am avut pâră www.dacoromanica.ro 241 înaintea mări(i)i sale domnu nostru, Io Maţii Basarab voivod şi a tot cinstit divanul mărie sale păntru satul Popeştii şi Bănciuleştii. Dici, măria sa vodă ne-au citit hrisoavele şi, văzând măria sa vodă că zapis n-avim, aşa ni-au judicat împriună cu tot sfatul mărie sale, cum să ţinim dempriună acele sati cu rumâni, cu tot vini(t)ul ce va hi. Şi ni-au făcut şi cărţi pri acea judicată, iar pişti puţină vreme, dacă au vinit vodă la Bucureşti, eu nu m-am lăsat, ce iar am ieşit cu pâră la divan. Dice, măria sa vodă iar ni-au judicat dacă nu voi să ţiu tocmeala cum ni-au tocmit măria sa, eu să iau 12 boiari să jur să spargă hrisovul lu Mihai vodă şi să ne fii ispravnică. Intr-aceea, socotind eu că jurământul easti un lucru griu ci n-am luat, că sau aşi fî putut jura sau ba, ce ne-am tocmit noi eguminii di a noastră bunăvoie dinaintea divanului să ţinim cum ne-au fost tocmit măria sa vodă mai nainte din doo şi rumâni şi moşie tot din doo. Şi ne-am făcut şi zapis unul la mâna altuia să nu ne mai pârâm. Şi mărturie toţi boiarii divanului cii mari şi alţi carii îş vor pune peciţile. Şi păntru adivirită credinţă, me-am pus picetea şi iscălitura. Pis iunie 17 dni, leat 7153 (1645). f napxeviog lepopovaxog aivaTxoţ Kaî eyoul-l£:voG xr|<; ăyiag EKaxepivag' Udrişte Năsturel vtori logofăt Preda vel clucer Stroe vel vistiar Bunea vistiar Evstratie vtori vistier Gheorghie cliucer Eu Marco Danovici vel armaş Sava logofăt j Radul vel comis2. Arh. St. Buc., Doc. ist., DCXXI/188. Orig. rom., hârtie (32 * 20), sigiliu inelar în fum. Copie: M-rea Simonopetra, Codex 1775, p. 379, apud Năstase, Marinescu, Les ades, p. 63, nr. 258. 1 „Partenie ieromonah sinaitul şi egumen al sfintei Ecaterina”. 2 Semnături autografe. 202 1645 (8153) iunie 17, Bucureşti t MnAOCTÎero Eoxieio, îw Matcio bobboaa h rocnOAnN. Aaba(t) rocriOACTBO mii ci'e nOB6ATfeHîe rocnOACTBA Mn acestui om, anume Dragomir ot Răduceşti, ot sudstvo Slam Râmnic ca să fie de acum nainte în pace şi slobod de 242 www.dacoromanica.ro cătră Avram şi de cătră frate-său, Cherano de sat, pentru multă pâră şi gâlceavă ce au avut unii cu alalţi, aici înaintea domniei mele, că au venit de se-au pârăt de faţă, că aşa pârâia1 Avram şi Cherano, zicându cum are Dragomir moşie mai multă acolea în sat, ca să plătească Dragomir mai mult la bir, iară Dragomir, el se-au plânsu în divan cum iaste Avram şi Cherano şi Panaiute şi Stoicanu câte 4 fraţi tot pre păhămicie la ughi 8, iară Dragomir, el iaste singur fără feciori, fără nimic, numai cu capul şi le-au fost birul în sat 7 costande şi 7 bani. Intr-aceea, domnia mea am căutat şi am judecat, pre dirept şi pre lege, cu toţi cinstiţii deregătorii domni(i)i mele şi am zis domnia mea den divan, cum să dea Dragomir la bir, el singur 3 costande, iar Avram şi Chirano să dea amândoi 5 costande, iar fraţii lu Avram şi ai lui Chirano, anume Panaiuti şi Stoican, ei să-şi păzească slujba la pehamici, la ughi 8, că i-am dat domnia mea pre fraţii cei mai mari să-şi dea birul deosebi 5 costande, iar fraţii cei mai mici să-şi fie la slujbă. Mai mult treabă2 şi amestecătură unii cu alalţi la bir să n-aibă, ce să-şi dea Dragomir partea lui de bir deosebi, trei costande, iar Avram şi Chirano, ei să dea amândoi la bir 5 costande, că aşa le-am ruptu domnia mea judecata, că cine se va is(pi)ti a face într-alt chip, mare certare va avea de cătră domnia mea, pentru că se-au pârât de faţă şi au rămas Avram de lege şi Cherano de lege şi de judecată, denaintea domniei mele, den divan. Derept aceea, şi voi, birarilor, încă să căutaţi deaca-şi va plăti Dragomir partea de bir 3 costande, pace să aibă, să nu se tragă pentru alţii. Hhako aa H'fecT, no pen rocnoACTBA mu. H HcnpaBHHK cam pen rocnoACTBA mu. H HAfiHCAT EfcWpeiţin, M'hceuţA iVhî 3î ahh, kt» A'km ^âpffr. f ÎCD M.ATew BW6BIVAA, MHAOCTîero Eoaci'eio rocnoAHHb. B.N., XCVIII/2. Orig. rom., hârtie (31 * 21), pecete aplicată. Cu o copie modernă. Rez.: Moisil, O monedă curioasă, p. 9 (cu data 16 iunie 1647). 1 m,pi,w. 2 Repetat. 203 1645 (7153) iunie 17, Bucureşti (t M)haoctîk> Eojkîw, Iu» Matcio bocboaa, bhoy& ctapato h np'feAOGpAro nOKOnmiOMS' Iu» Eacapaba bocboaa h rocnoAApt Btcon 3cmah ^rrppoBAAXîncKOe. Aaba(t) rocnOACTBO mm cTio nOKeA'feHîw rocnoACTBA mm B'bpHOMfe' CAb'rb’ rocnoACTBA mh Mhxah AU»ru»tf)6T, cmtb ^coifnANmţe(B) IiTfer'b(B), A^ipepA none(s) Otahhioaiu(b) Ăp'bHsecKOYA wt BApoui www.dacoromanica.ro 243 rocnoACTBA mm uit Tp'BroBHiţie h )KOYnAHHiţe(b) ero Kaa6(b) h cec CHHOBH h(m), 6AHl^H>K€ h(m) Eon» AaPOBa(a), (ra>K0>K6 Aa eCT H(M) nOAOBHHtf 3A C6AO UIT /^OGpOCATkBTfenh UIT COyACTBO POMAHAlţH UIT nOAiO H UIT UiOYAntf H UIT B0AA H UIT CeAAAHl{je C6AU)(b) H UIT npe(3) BT»C XOtapo(m) h cec bt»c aox°AOko(m). BApe bahica ce xTe(T) hsgpath h CEC B8MHHÎH no HM6 E^HTA CEC CHHOBH 6r0 E'feHr'fe H CEC CHHOBH HM1> HA HM6 n-LTptf H IIp'EBOYA CEC CHHOBH ero HA HM6 MAH'fe CEC CHHOB ero HA HM6 [...]' H CEC CHHOBH CH [...]1 H EpAT ero fiOHKO H Eoivfe EpAT BoHKo(b) H CEC CHHOBH h(x) [•••]’ M GtOHKA, CHHE II'ETpOYB M CEC CHHOBH CH H EpAT erO TOYHH'b H CEC CHHOBH ero. (H) flAKH Aa eCT UI'IHH'E Q\( C6AO Tp'EAA’ETH'IÎH HeTBpT»TArO A6A UIT nOAlO H UIT IfJOYA/ltf H UIT B0AA H UIT CBAAAHlţie C6AU)(b) h UIT npe(3) BT»C XOTAPo(m) H CEC BT»C AOX°AOKo(a\), BApe 6AMKA C8 XOKc(t) H3GpATH. (H) ha(k) aa gct ca^W rocnoACTBA mh Mhxah Auirui<|>eT h ?KOYnAHHi;e(B) ero Kaab(b) ARTk tyirAHMe ha hmb: H^kuja i^htahka h CEC A^^^P^ CH, 4>AOp»KA H CEC CHHOBH CH HA HM6 H'blCUjtfA IţHTAHtfA h cec A^ijJepA ch ha hmc KepA, (n)oHeace cîe BHiue peneHHH uihhhb h B6HHHH H IţHTAHH BHAO 6CT Aaab WT KOYnAHHIţA TOYAOPA îKOYnAHHlţA OtAHHH3AU)(b) nOCT6AHHK UIT fi'EA'bHH np'feKW A^M^^p A (m) CH >KOYnAHHl^e(B) KAAe(s) H 3BTo(m) CH MhXAIo(b) AUirU!<|>6T, IAKO>K6 AA eCT HM UIMHH6 H BT» U>XAGtf h(m) H CHHOBH(m) h(m) H BH^Ko(m) h np'feBH^'ieTU)(m), a >KOYnAHHi^e(B) Toyaopb(b) uihh eiţiexe ecT bh(a) Aa(a) 3a np'bKio hah npe>KAe Bp'fcMe uit oykio(m) ch hokohhho(m) MhXAHA B06B0AA. H CB'feArfe'reACTBOBAAA CAMA KOYnAHHlţA ToYAOPA np'b(A) rocnoACTBA mh oy b6ahkYh ahbah> kako cct aa(a) wha cama CTe UIHHH6 H B6MHHH H IţHTAHH BHUI6 p6M6HH UIT CBOh(x) AOBpO BOAIO npeKHj at^MJ€pa(m) ch acoYnAHHiţe(B) Kaac(b) h 3cto(m) ch Mhxa>o(b) AUirui^eT lAKOXe Aa CCT h(m) UIMHHB CTOAT6AHH BT» B'feKH. H BHA'b(x) rocnoACTBo mh h 3AnncoYA îicoYnAHHiţe(B) ToYA°pe(B) CETBopen ha poYKOY Mhxaio(b) Auirui4»eT a 2KOYnAHHtţe(B) ero Kaab(b) cec bcahkoio KA6TB0Y H CEC MH05H BOA'bpH CB'kA^'reAÎH HAnHCAHH OY 3AnHC HA HM€: >KOYnAH IIpeAA B6A CnATAp UIT Ep'EHKOB'bHH H A^HTpOY K’EM'EpAUJOYA H Ăp^rOYUJHHE BTOpH nOCTBAHHK H PaAOYa KTEnHTAHOYA WT ^ApKAUJ H Ha(k) HbAH BHCTÎrap UIT Ea'EACV^1111 n nisTp^ AUirU)<|)eT UIT T»AK0H H CHHE ero Ap’1»1’010 AU)rUl4>6T H UIT fiTEpTEtţH, CTp06 CTOAHHK H UIT fi'EA'kHH, I’HH’b BTOpH CAtfrCAp H PaAOY* neXApHHK, EpAT AP^OY^HN nocTeAHHK h Ap^roYuiHH AuiruxjieT uit i>akoh h uit Poujîiahh, IIpeAA nocTeAHHK h uit BAT»AOYATfcHHi OHcfcmvfc Auirui^eT h rropni^A k'ehhtah^a uit 4>pt»chh6T h chhe ero, IIpeA* KT»nHTAHOYA h EpAT ero, UlOpKA H npOMÎH CB'bA'fcT’eAH1 HÎK6 H€ COy(t) nHCAHH OY 3AnHC. (H> HAKEI Aa 6CTE CAOlfrV TOCnOACTBA MH, MhXaIo(b) AUiru>4>8T H >KOYnAHHtţe(B) ero, Kaac(b) AB'fe noroAHe 3a bhhotpa(a) oy A^oya 244 www.dacoromanica.ro Tp'krOBHqie(B) bt» ahi^a a^ao^ao^), iiohgkg cîe Bbiiue pghghhh norOAHG 3A BHHOrpAAH BHAO 6CT 3A A^A*11^ GtaH'HOAW (B) CflATAp WT Tp'troBHiţJg. Taîkg kt»aa gctb kh(a) npn a^hm Tabpîha bogboaa a noriA GtaHMIOA Api>HMeCKOYA KOIfllHOJKe CbC npe3BHTepHI^A(Al) CM MApTA, whh gct noKoynn(A) cîe ab>^ norOAHe 3A bhhoppa(a) wt ha Gtahmioa H WT HA CHHbl GrO 3A ^H 3A ACnpH rOTOBH. A Kt>AA ecTb bh(a) bt» AtH« Aag^ahapo^ bogboaa, chhb Paaoi/-a bogboaa ha np’bcTABAGHÎG rione(B) Gtahmioao(b), a w(h) ca(m) CT»C CBOg(m) IA3HK» WCţTABH(-ft) GCTb BTBCTfe(x) KOMATH GrO H B'tC'fe(x) A^AHHn Gro aa goyaî no^po^KA npe3BHTepHiţe(B) ero Map'îg(b) a* AP^^atm « AA CG npHXpAHH(T), a°hA6>K6 X0K6(T) KHTH WHA KHBA, IAK02KG Aa ta B'kCnOMHHAe(T) H HA C'bMp'bTb CH AA Aa(ct) HA'bxG XOKGTb BHTM BOA’fe CH. A IIOTO(m), KT»AA GCTb Bh(a) npe(3) GAHH A^Tb npHAOYHHAH CG coy(t) C'tMp'tT h riAnAAÎe(B) Mapig(b). Tahcc ha Bp'feM'b gh 3a C’BMp'bTH Aa(a) gct h iiomhaoba(a) no BHOYKO(m) CH MhXAIO Awrw^er, BH^K 3A A't^ep^’ pAAH A^A GH CbC CI6 A6^ flOTOAHG 3A BHHOTPa(a) BHiiie pghghh aa ecTh Mhxaio(b) AwrweT 3A a^Ahhoy a nAnAA'îe(B) Map'Îg(b) B'feMHOG B'bCflOMMHAHÎG. H BHA'fe(x) rOCflOACTBO MH HCnp'tBO khhta none(B) Gtahmioaw(b) Ap^hmgckoya kako gct eh(a) wctabh(a) ha c’BMp'kTH ero Bticb a^Ahha GMOy no poifKA npe3BHTGpHi^6(B) ero Mapîg(b) ct»c kagtboy h ct»c mhoshm a°bPh aioah cb^a^^aih haiihcahh BT» 3AI1HC H KHH(r) nAnAAÎe(B) Map'Îg(b) WT HA C'bMp'bTH GH, KAKO GCT WCTABHA CIG AB^ nOTOAHG 3A BHHOrpAAC [BHOyKOM CH MhXAIO AWrW0YpHCAHÎ6 KAKO GCTb nOUI6(A) nAflAAÎA MdpÎA H lip'feA CBATHH'fe Gro TGpG C^(t) CBTfeAT^T6ACTB0BA(x) KAKO GCT nOMHAOBAAA nO bhoyko(m) ch Mhxah Awrw^eT CbC cîe norOAHG 3a bhhotpaay- H nOCTABHAA GCT nAnA^A'*) MApÎA H 3AKAHHAHI6 KOrO WT C'bpOAHHKA GH X0Kc(T) nOKtfCHTH CH, BApG CHHb, BApG A^^Pi BApG BHfc’K'b BT»3TfeTH CIG AB^ nOTOAHG HTO GCT HOMHAOBa(a) nO BH^KO(m) ch Mhxaio AwrwK6 COy(t) BT» HhKGH H aa HMa(t) MACTÎIO CT»C IOyAA H C'bc'ApÎA. H BMA'fe(x) rocnOACTBO mu h KHbirA Aag§ahapoy bogboaa, chhb Paaya bogboaa C'bTBOpGHA HA pO^KO^ AWrWGT H KHh(t) AaG^AHAP^ BOGBOAA HaIIAUI HA CIG WHHHG H BGMHHH H LţHTAHH H BHHOrpAAe, KAKO GCTb BbllllG nHCAHG. GT^A h >KOYnAHHl^G(B) GMOlf, KaAg(b) GAHA K^KIO H C'bC M'feCTO KOAHKO AP^^6 www.dacoromanica.ro 245 oy Bapo(iu) rocnOACTB* mm oy Tp'brOBHLţje, ko(a) Paaya nocTdsAHHKO(b) h Ko(a) 64*T6Ml!E w k0(a) neTpTi KAlOH'kpiOA, flOHBJKB 6CTh 3A A^A11^ M»XAK)(b) AWrw4»6T^A WT HA pOAIT6AÎH £M0\(. (O)ero p*AH A*A°(x) h rocnOACTBO a\h [caîsW]2 rocnOACTBA a\h Mhxawb Awrw^BToyA h jKoynammeţB) ba\oy Kaabb iakojkb aa bct ha\ CI6 B bl UI 6 p6M6Hh WHhHB h BBHhhh h l^hTAHM h BHHOrpAAH, WMHhb’ H BTi WXdE^ h(a\) h CHHOBh(a\) h(a\) h BH^K0(A\) h nprfeBH^H6TO(A\) HATb h H6 wt kotokao HenOKOArfcshA\o npe(3) peneHiw rocnOACTBA a\h. (C)b>K6 OlfEO h EOA^feph CBrfeArfeT6Aih flOCTABH (x) rOCflOACTBO A\hl JKOyflAHb EApEO^Ab B6AHKATO EAHb KpAA6BCKblh H ÎK^flAHb ^pArOA\hpb B6AhKblh ABOpHHKb H JKOyflAHb PaAYA BBAHKblH A0r06Tb H JKOyflAHb Ot^JOB B6AHKblh BHCTÎrapiO h JKOyflAHb AlHKOyAb BBAhKblh CflATApiO H 2K0ynAH IIpBAA BBAhKblh KAlOHApb H 2KOyfl AH MHXH'fe BBAhKblh CTOAHHK h KOIfnAHb PAAVA BBAhKblh KOA\HC h KOI/TIAH KoCTAHAHHb BBAhKblh flOCTBAHHKb H JKOynAHTs ^p'br^llIHH'b BBAhKblh nBXAphHKb H >K0ynAHb ThWpA\A BBA CAOipKAp h JKOyflAHb HBKOyAA BBAhKblh nhTApiO. H HCfipABHhK, ^KOI/TlAllb PAAOlfAb BBAhKblh AWrwŢiBTb. H HCnHCA(x) Ci'A KHHTA a(3), MhXAAH'fe AWrW^BT, CHHb IlApACKblBO(B) EHBUIO(m) BBA AWrwŢiBT B*b CTOAHH rpAAOy EoyKb’pBLph, Al'fecBlţA IOHH 31 AbHH Bl» A^T X^PHr- [tiw Matbio bwbwa*]2, mhaoctik) Eokîio rocnOAhhb. Iw MaTBK) BOBBOA (m. p.) t Din mila lui Dumnezeu, Io Matei voievod, nepotul bătrânului şi prea-bunului, răposatului Io Basarab voievod şi domn a toată Ţara Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele credincioasei slugi a domniei mele, Mihai logofătul, fiul jupaniţei Neaga, fiica popii Stanciul Drăncescul din oraşul domniei mele din Târgovişte şi jupaniţei lui, Calea şi cu fiii lor, câţi le-a dăruit Dumnezeu, ca să le fie jumătate de sat din Dobroslăveni din judeţul Romanaţi, din câmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului şi de peste tot hotarul şi cu tot venitul^ oricât se va alege şi cu vecinii, anume: Benghea cu fiul lui, Benghea şi cu fiul lui, anume Pătru şi Pârvul cu fiul lui, anume Manea cu fiul lui anume [...]' şi cu fiii săi [...]' şi fratele lui, Voico şi Boţea, fratele lui Voico şi cu fiii lor [...]' şi Stoica, fiul lui Pătru şi cu fiii săi şi fratele lui, Tuinea şi cu fiii lui. (Şi) iarăşi să le fie ocină în satul Grămătici, a patra parte [...Ţ din câmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului şi de peste tot hotarul şi cu tot venitul, oricât se va alege. (Şi) iarăşi să fie slugii domniei mele, Mihai logofătul şi jupaniţei lui, Calea, două ţigănci, anume: Neacşa ţiganca şi cu fiica ei, Florica şi cu fiul ei, anume Neacşul ţiganul şi cu fiica ei, anume Chera, pentru că aceste mai sus-spuse 246 www.dacoromanica.ro ocine şi vecini şi ţigani au fost daţi de jupaniţa Tudora, jupaniţa lui Stanciul postelnic din Văleni, zestre fiicei sale, jupaniţa Calea şi ginerelui său, Mihai' logofăt, ca să le fie ocină şi de ohabă lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor, iar jupaniţei Tudora, ele încă i-au fost date de zestre mai înainte vreme de unchiul său, răposatul Mihail voievod. Şi a mărturisit însăşi jupaniţa Tudora înaintea domniei mele în marele divan că a dat ea singură aceste ocine şi vecini şi ţigani mai sus-spuşi de bunăvoia ei, zestre fiicei sale, jupaniţa Calea şi ginerelui ei, Mihai logofătul ca să le fie lor ocine stătătoare în veci. Şi am văzut domnia mea şi zapisul jupaniţei Tudora făcut la mâna lui Mihai logofăt şi a jupaniţei lui, Calea, cu mare blestem şi cu mulţi boieri martori scrişi în zapis, anuifie: jupan Preda mare spătar din Brâncoveni şi Dumitru cămăraşul şi Drăguşin al doilea postelnic şi Radul căpitanul din Farcaş şi pan Ivan vistier din Vlăduleni şi Pătru logofăt din Fălcoi şi fiul lui, Drăgoi logofăt şi din Vârâţi, Stroe stolnic şi din Văleni, Ghinea al doilea sluger şi Radul paharnic, fratele lui Drăguşin postelnic şi Drăguşin logofăt din Fălcoi şi din Roşiani, Preda postelnic şi din Vlăduleni, Fisenţa logofăt şi Ghiuriţa căpitanul din Frăsinet şi fiul lui, Preda căpitanul şi fratele lui, Giurca şi alţi martori care nu sunt scrişi în zapis. (Şi) iarăşi să fie slugii domniei mele, Mihai logofătul şi jupaniţei lui, Calea, două pogoane de vie în dealul Târgoviştei pe faţa dealului, pentru că aceste mai sus-spuse pogoane de vie au fost de moştenire ale lui Stanciul spătar din Târgovişte. Astfel, când a fost în zilele lui Gavriil voievocl, popa Stanciul Drăncescul, împreună cu preoteasa lui, Maria, ei au cumpărat aceste două pogoane de vie de la Stanciul şi de la fiii lui pentru 8 000 de aspri gata. Iar când a fost în zilele lui Alexandru voievod, fiul lui Radul voievod, la moartea popii Stanciul, el însuşi, cu limba sa a lăsat toate averile lui şi toate dedinele lui să fie la mâna preotesei lui, Maria, să stăpânească şi să se hrănească, cât va fi ea în viaţă, ca să-l pomenească şi la moartea ei să le dea unde va fi yoia ei. Iar apoi, când a fost peste un an, s-a întâmplat moarte şi preotesei Maria. Astfel, la vremea ei de moarte a dat şi a miluit pe nepotul său, Mihai logofăt, nepot de fiică, pentru sufletul ei, cu aceste două pogoane de vie mai sus-spuse, să fie lui Mihai logofătul de moştenire, iar preotesei Maria veşnică pomenire. Şi am văzut domnia mea întâi cartea popii Stanciul Drăncescul că a lăsat la moartea lui toate dedinele lui pe mâna preotesei lui, Maria, cu blestem şi cu mulţi oameni buni martori scrişi în zapis şi cartea preotesei Maria de la moartea ei, că a lăsat aceste două pogoane de vie [nepotului ei, Mihai logofătul pentru sufletul ei]2 cu mare blestem şi cu mulţi oameni buni martori scrişi în zapis. Şi am văzut domnia mea şi cartea părintelui nostru, chir vlădica Luca, făcută de mărturie pentru aceste două pogoane de vie mai sus-spuse, cu mare afurisenie, că a mers preoteasa Maria şi înaintea sfinţiei lui, de a mărturisit că a miluit pe nepotul său, Mihai logofăt, cu aceste pogoane de vie. Şi a pus preot(easa) Maria şi blestem, cine din neamul ei va încerca, fie fiu, fie fiică, fie nepot să ia aceste două pogoane cu care l-a miluit pe nepotul www.dacoromanica.ro 247 său Mihai logofăt, să calce şi să strice această pomană, acela să fie blestemat de 318 sfinţi părinţi care sunt la Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie. Şi am văzut domnia mea şi cartea lui Alexandru voievod, fiul lui Radul voievod, făcută la mâna lui Mihai logofătul şi cartea lui Alexandru voievod Iliaş pe aceste ocine şi vecini şi ţigani şi vii, cum este mai sus-scris. (Şi) iarăşi să fie slugii domniei mele, Mihai logofătul şi jupaniţei lui, Calea, o casă şi cu locul cât ţine, în oraşul domniei mele, în Târgovişte, lângă Radul al postelnicului şi lângă Eftimie şi lângă Petre clucerul, pentru că este de moştenire a lui Mihai logofătul de la părinţii lui. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea [slugii]2 domniei mele, Mihai logofătul şi jupaniţei lui, Calea, ca să le fie aceste mai sus-spuse ocine şi vecini şi ţigani şi vii, ocină şi de ohabă lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neclintit peste spusa domniei mele. Iată dar şi boieri martori am pus domnia mea: jupan Barbul mare ban al Craiovei şi jupan Drd*gomir mare vornic şi jupan Radul mare logofăt şi jupan Stroe mare vistier şi jupan Diicul mare spătar şi jupan Preda mare clucer şi jupan Mihnea mare stolnic şi jupan Radul mare comis şi jupan Costandin mare postelnic şi jupan Drăguşin mare paharnic şi jupan Ghiorma mare sluger şi jupan Necula mare pitar. Şi ispravnic, jupan Radul mare logofăt. Şi am scris această 'carte eu, Mihalcea logofăt, fiul lui Paraschiva fost mare logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti, luna iunie 17 zile, în anul 7153 (1645). [t Io Matei voievod]2, din mila lui Dumnezeu domn. Io Mateiu voievod (m. p.) Arh. St. Buc., Doc. ist., CI/56. Orig. slav, perg. (32,5 x 43,5), pecete timbrată. 1 Loc alb în orig. 2 Loc şters în orig. 204 1645 (7153) iunie 27 | Adică eu, Cârstiian Golescul ot Otişani scris-am acesta al miiu zapis ca să fie de mare credinţă la mâna Niculei logofătul ot Sărăcineşti cum să să ştii că i-am vândut satul Grecşorii ot Tărâi tot, cu tot hotarul şi cu toţi rumânii câţi să vor afla dintr-acest sat, păntru că i-am vândut eu, de a mea bunăvoie diript bani gata, ughi 170 ca să-i fie dumnealui şi coconilor moşie în veacu. Păntru că acest satu şi aceşti rumâni fostu-i-am cumpărat eu de lâ Tudosie banul şi di la fiiu-său, Preda spătariul ot Cepturoaia pre bani gata şi cu zapis de la mâna lor. Diript aceea, am vândut eu acest satu şi aceşti rumâni di a mea bunăvoi Niculei 248 www.dacoromanica.ro logofăt. Iar, de să va rădica ceniva'cu v(r)o pâră, eu să portu pâră cu cila ce mi i-au vândut, iar Nicula logofăt să aibă a ţenea cu bună pace cum i-am vândut eu. Derept aceea, şi mărturie au fost la tocmeala noastră mulţi boiari, anume: Tudor logofăt ot Slăviteşti şi Preda postelnic ot Răscăieţi şi Radu Goliscul şi Mihalaşco logofăt. Şi am scris eu, Matei logofăt ot Cacova. Şi păntru credinţă, pusu-ne-a(m) şi pece(ţ)ele. Pis iunie 27 dni, leat 7153 (1645). Eu Cârstiian Goliscul Radu Goliscul Eu Tudor logofăt Slăvitescul mărturie Prida postelnic ot Răscăieţi mărturie Iu Maţii logofăt mărturie Dragomir Prundenul mărturie1. Arh. St. Buc., M-rea Bistriţa, XI/1. Orig. rom., hârtie (31,5 * 20), cinci peceţi aplicate. Copii ibid.: mss. 192, f. 437 (datat 7150); 201, f. 301v-302 şi 713, f. 734v-735v; Arh. St. Vâlcea, ms. 148, f. 191—191v. Rez.: Tezaur vălcean, p. 169. 1 Semnături autografe. 205 1645 (7153) iunie 27 Toader Placse, Gavril Boldescul şi Ştefan Boldescul dau lui Negoiţă paharnic 2 ţigani şi primesc în schimb un cal de 30 de galbeni. Martori: Gheorghe spătar, Moisi spătar, Fătul, fiul lui Sava, Pătru logofăt. Arh. St. Buc., Fişele g-ral Năsturel, s. d. Rez. 206 1645 (7153) iulie 1 t XpHAk Al». 2 Semnături autografe. 209 1645 (7153) iulie 2, Bucureşti t Mhaoctîcio Eoxîcio, IOD Match EacapaKA bocboa? h rocnOAmn» bt»coh 3cma6 VrrppoBAAx'iMCKoe. Aab^(t) rocnoACTBO mm cîm noseA'tmM rocnOACTBA mm B'kpHHO(a\^) cafcW rocnoACTBA mh rîwprîe kiiIimtah 3a www.dacoromanica.ro 251 tfHrVpn Koro ta ct»m kpt»cth(a) rocnOACTBO mm h ct»c chhobh cm, eahiieke Eori» aapoba(x), iakoxce a* cct em^ ceao ha hme On»Hei|JH Ehkotsijjh1 no fi'feAE WT C^ACTBO TEAEOpMAH EJKE C#(t) KT»C 6AHA A^A'HO M 6Am(h) XOTAp UIT flOAKJ M WT intiiutf M WT BOftA H UIT CEAAAmjJE C6A0(b) H CT»C BT»C X°A0K0(M) WT X0TAP A° X0TAP n0 CTAPH X0TAPH n EEA'feSH, nOHEÎKE ECT CÎA BMUIE pEMEHA WMMHT» GtT>HSIJJH EMKOTElflM1 BMAA ECT WMMHT» MErÎHUJACKT» A^HHKT». A HOTo(m), K1»AA 6CT Gm(a) HMH'fe, BT» A^HM rocnoACTBA mm, a haca^ahmi^Th ceao(b) ©tt»heijjTm Ehkoteijjîh1 whh IAK0JKE H'feKOE AIOAIM 3AM M AT»KABM M BEHCAAHHLţH 3A BMp M 3A XaPaMWA mhcthto(m) HApw ce bt»ctahh(a) TEpE ect bepa(a) wt no a^A'iha h(m) BT» HHA CTpAHT» M WCTABm(a) KT»lJJ0B£ h(m) ntfCTA M EMp^A rOCnOACK# AOA H HHJKE BT» EAh(h) WEpA(3) H'fe(cT) X^T^M^) A* rO nOBpATHUJE CE HA A'feAIHA h(x) Aa nAATM(A) BMpS’A M X<*pAMIOA MMCTHTOAl(tf) IţApiO M MTO CS*(t) HtfîKAM X°P6(B) B1*C X°Am(a) BErAAHMl^M nO BT» HHA CTpAHA. Ta*£ ctflJJM EAHA A^A^HO Be(3) Aa*A£ m Ge(â) G«p HEnHCAHA HA KATACTh(x) BHCTIHpÎA TOCnOACTBA MM H flO pA3A0TA fOCnOACKA, A rocnoACTBA mh cmotph(a) ect ct»c bt»c AHBAHO(m) H CT»C BCHXMM MMCTMTMMM npABHTEAIH TOCnOACTBA MH H ROMHAOBa(a) TOCnOACTBO MH CT»C CÎM A'kAÎHO ©TT»HEl|IM EhKOTEIJJM1 CT»C BT»C X^TAp^A npfi(3) BT»C nO B'fepHO(M) CAkW rocnoACTBA MH rîwprÎE Kl»nHTAH PAAÎ npABA H B'fepHA CA&KEtf MTO ECT nOCA&KM(A) TOCnOACTBA MH H X°P6(B). HrABÎKE ECT Tp'feEA H 3AnOB,bAA rocnoACTBA MH H CT»TBOPHXO(m) rocnOACTBO MH H nOMi»HT» TEpE TA CT»M KPT»CTh(a) H npÎHA^(T) WT TT»MA HA CB'fe(T) HA 3AKOHA XPHCTl’raHCKA, IAK03KE Aa GCT CÎIA WMHHT» OTT»HEI{IH EHKOTEIţJH1 3A A'feA'n® 11 BKT»AATM Aa npEEHBA^A) Ta(m^) nO CÎA A^A'HO a wt kt» rocnoACTBA MH XOKs(t) BHTH Ts(x) AIOAIM CTpAHEHH MHpHO H npOlţJEHH 3A BHp H 3A BC'fe(x) A^KOBE KOAHKO C#(t) nps(3) A'fcT BT» 3EMAE rocnoACTBA MH Aa M02KE EH (ti) H CAfcW rocnoACTBA MH rîwprÎE(B) KT»nHTAH Te(x) AWa’ÎH 3A HOAStf H BT» nOMO(lJj), A TOCnOACTBA MH nOM'feHtf. H 6lţJHM<£ nOMHAOBA(A) TOCnOACTBO MH nO B'fepHOM(^) CA^rtf rocnoACTBA mh no rîwprîe kt»hhtah h ct»c eaha kt»(ijj) ct»c mecto(m) CT»C BT»C 3A6-V BApOlil FOCnOACTBA MH tf EfcWpEljJM IAJK6 ECT EAh(3) WT BOAA At»MEOBH14ÎH Ko(a) AaT» BEH T^pK^A HT»ABAH^A KOE K^KIO BMAA ECT EAh(h) WpKV, IAK02KE Aa ECT] EMtf 3A A'fcAÎHO H CHHOBo(m) B K'feKfc’. H nocTABn(x) rocnOACTBO mh h kaet4>o: no wtuiectbîa rocnoACTBA mh Koro h3bepe(t) focnoAT» Eon» bhth rocnoAApi» h baaaaai;# 3&mae 252 www.dacoromanica.ro fiAAUlKOe HAM WT CpTAHHHHArO flAOAA rOCflOACTBA MH HAM WT CtKP0AHh(k) HAUIh(x) HAM WT HHOflAEMBHH(k) &A AlţJE nOTre(T) H && nOHOBh(T) H AA ^'tkptkah(t) cia khh(t) rocnoACTBA mm 3A mhaobahîe no S'cTpoeme kako ecT Bmne nnc, Toro TocnoA^ Eorb, a* r0 noTre(T) h a* ct»xPahh(t) bt» rocnOACTB'fe ero n a bi B'tivfe(x) A^uia ero. A. AipeAHxe ne OOHT6(t) H H6 ^TBPT.Ah(t) H H6 nOHOBIi(T) CÎA KHM(r) ROCflOACTBA MM ah# w nonepe(T) h pA3opn(T) h bt» wEBeHÎe wctabh(t) Toro a* ecT TP*1»KA6(t) H AHATHMA H A^^PMCa(h) WT TÎH WTblţH 6JK6 C#(t) BT» NhKÎE H Aa HMa(t) HACTÎK5 CT.C IO A* H C*KC ApîlA HA 6Am(h) M6CT0, AMHH. Geace ^ko h CB6AÎT6AÎH nocTABH\OM rocnOACTBO mm: actffiAH EapeS’a B6A KAH KpAABBCKArO H actfnAH APAr0MHP B6AHKIH ABOpHHK H actfflAH PaAVa BeAHKÎH Awrw^eT h KtfnAH Grpoe OîepA B6ahkîh bhctîiap h actfnAH A'lHK^A [b]6AHKÎH CHATApiO H actfflAH IIp6AA Ep'BHKOB'feH^A BeAHKÎH KAlOMAp H xtfflAH MHXH'fe B6A CTOAHHK H JKfc’flAH PaAVa AA«XAAHrfe B6A KOMHC H xtfflAH BeAHKÎH ne\ApHHK H attfflAH KOCTAHAHH KATAK03HH0 B6A [nOCTeAHHK]2. H HCnpABHHK, Ca(m) pe(n) rOCnOACTBA MH. H A3 AtfMPrptf AOro^eT HanHca(x) bt» hactoahh rpAAV EtfKtfpeiţiî, M'bcei^A lOAîe b a^hh h wt Aaama A^e ao HHH'fe, bt» cero nncAHÎe, TeneHiia a['fe]to(m) [...]2 bt» A'feT *3pHT. t îw MaT6K> BWeBWAA, MHAOCTÎK) Eoadio rOCflOAHHk. Iw Matsio bobboaa (m. p.) t Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod şi domn a toată Ţara Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă â domniei mele Credincioasei slugi a domniei mele, Ghiorghie căpitan de unguri, pe care l-am botezat domnia mea şi cu fiii săi, câţi Dumnezeu i-a dăruit, ca să-i fie satul anume, Stăneşti1 pe Vedea în judeţul Teleorman, care sunt tot o dedină şi un hotar, din câmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului şi cu tot venitul, din hotar până în hotar, pe vechile hotare şi semne, pentru că această mai sus-spusă ocină Stăneşti1 a fost ocină megieşească, dajnică. Iar după aceea, când a fost acum, în zilele domniei mele, moştenii satului Stăneşti1 ca nişte oameni răi şi înşelători şi care, fugari de bir şi de haraciul cinstitului împărat, s-ău ridicat de au fugit de pe dedina lor în altă ţară şi şi-au lăsat casele lor pustii şi birul domnesc jos. Şi nici într-un chip nu au voit să se întoarcă la dedina lor, ca să plătească birul şi haraciul cinstitului împărat şi care sunt nevoile ţării, ci au umblat pribegi în altă ţară.- Astfel, fiind o dedină fără dajdie şi fără bir, nescrisă în catastif la vistieria domniei mele şi pe seama domnească, domnia mea am socotit cu tot divanul şi cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am miluit domnia mea cu această dedină Stăneşti1 cu tot hotarul, peste tot, pe credincioasa slugă a domniei mele, Ghiorghie căpitan, www.dacoromanica.ro 253 pentru slujba dreaptă şi credincioasă pe care a slujit-o domniei mele şi ţării, unde a fost treaba şi porunca domniei mele şi am făcut domnia mea şi pomană de l-am botezat şi a venit din întuneric la lumină, la legea creştinească, ca să-i fie această ocină Stăneşti1 de dedină şi de ohabă şi lui şi fiilor şi fiicelor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor în veac, să se hrănească şi să facă ce va avea nevoie şi să aibă voie să adune şi oameni străini, fără bir şi fără dajdie, din altă ţară, unguri, sârbi, greci, care vor dori să locuiască acolo pe această dedină. Iar de la domnia mea să fie aceşti oameni străini în pace şi iertaţi de bir şi de toate dăjdiile, câte sunt peste an în ţara domniei mele, ca să-i poată fi aceşti oameni şi slugii domniei mele Gheorghie căpitan de folos şi de ajutor, iar domniei mele pomană. Şi încă am miluit domnia mea pe credincioasa slugă a domniei mele, Ghiorghie căpitan, şi cu o casă, cu loc cu tot, aici în oraşul domniei mele, în Bucureşti, care este aproape de apa Dâmboviţei, lângă Ală bei turcul nălbanul, casă care a fost a unui turc, ca să-i fie lui de moştenire şi fiilor în veac. Şi am pus domnia mea şi blestem: după trecerea domniei mele, pe cine va alege Domnul Dumnezeu să fie domn şi stăpânitor al Ţării Româneşti sau din rodul inimii domniei mele sau din alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări această carte de miluire a domniei mele, după întocmire, cum este mai sus-scris, pe acela Domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească în domnia lui iar în veacurile viitoare, sufletul lui. Iar dacă nu va cinsti şi nu va întări şi nu va înnoi această carte a domniei mele, ci o va călca şi o va strica şi o va lăsa în uitare, acela să fie de trei ori blestemat şi anatema şi afurisit de 318 părinţi care sunt în Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie la un loc, amin. Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Barbul mare ban al Craiovei şi jupan Dragomir mare vornic şi jupan Radul mare logofăt şi jupan Stroe Fiera mare vistier şi jupan Diicul mare spătar şi jupan Preda Brâncoveanul mare clucer şi jupan Mihnea mare stolnic şi jupan Radul Mihalcea mare comis şi jupan Drăguşin mare paharnic şi jupan Costandin Catacozino mare [postelnic]2. Şi ispravnic, însăşi spusa domniei mele. Şi eu, Dumitru logofăt, am scris în cetatea de scaun Bucureşti, luna iulie 2 zile şi de la Adam până acum, la această scriere, cursul anilor, [...]2 în anul 7153 (1645). t Io Matei voievod, din mila lui Dumnezeu domn. Io Mateiu voievod (m. p.) B.N., LXXX/8. Orig. slav, perg. (29 x 42), pecete timbrată. Cu o transcriere şi o traducere modernă. 1 Post Stăneşti, urmează Bicoteşti barat cu chinovar. 2 Loc rupt în orig. 254 www.dacoromanica.ro 210 1645 (7153) iulie 3 f Adecă iar noi, satul Cucutenii, însă cu mic cu mare cum zici şi în cela zapis, scris-am acesta al nostru zapis ca să fie de mari credenţe la mâna lu Tănasie vătaful za paici cum să să ştie că am vândut moşiia lu Dan, fără partea frăţini-său, diriptu bani gata 1 000, însă de piste tot hotaru şi din câmpu şi den pădure şi dintr-apă şi den şezutul satului de pretutindinea, oarecât să va alege. Şi am vândut pentru birul, căce ş-au lăsat partea de bir în sat ş-au fugit. Ci noi l-am plătit cât am putu(t), iar acuma n-o mai putem plăti, ce am vândut-o lu Tănasie vătaful za paici, dereptu aceşti bani ce sântu mai sus-scrişi, însă cu zi până la sântă Mărie Mare. De va vini până la zi, să aducă banii, să-i dea lu Tănasie vătaful înapoi, iar de nu va aduce, il să-ş ia moşiia. Iar de nu-i va aduce, [să fie mo]'şiia lu Dan vândută stătătoari lu Tănasie vătafului şi feciorilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor, câţi Dumnezău i va da. Şi cându s-au făcut această tocmea(lă), fost-a mărturie: Mihai postelnic ot Lazuri i Andrei ot Runcu i Nuţu vătaful ot Ţiţa i Stanciul vătaf ot tam i Manea ot tam, Stan ot tam, ot Fieni, Stoica i Marin şi alţi săteni toţi ot Bezded, Văsiiu i Radul bănişorul ot Stupinele i Radul ot Cornet i D[atco]' ot Boşari i popa Stroe ot Bădeni încă este mărturie. Şi pintru credinţe, pusu-mi-m şi peceţile şi degetele. Pis measeţa iulie 3 dni, vă leat 7153 (1645). Mile Vladul Stroe Lupul Oprea Oroşanul Eu popa Arfenie Eu popa Petrica Eu Mihai postelnic Ot Fiiani, Stoica Marin ot tam Eu Stroe din Bădeni Eu popa Zaharia Eu Radul bănişor Voinea ot Bezdead1 2. Arh. St. Buc., Mitrop. Ţ. Rom., XXXVIII/12. Orig. rom., hârtie (32 x 21), pecete aplicată. (Pe marginea stângă a doc. scrie) „Den părţi lui Dan vându-tu-si-u siliştea din în sat parti lui Iorgăi, snă Văsiu”. Copii ibid.: mss. 127, f. 95 v-96; 134, f. 189-189 v. EDIŢII: Potra, Tezaurul, p. 225-226; rez.: Drăghicescu, Mitrop. Tărgoviştei, p. 14. 1 Loc rupt în orig.; cf. ms. 134, f.189 v. 2 Seipnături autografe. www.dacoromanica.ro 255 211 1645 (7153) iulie 10 t fl\HAOCTîew EoacTeto, ICD A/Iat6h Eacapaga bocboaa. Ilmijem rocnoACTBO mm GOA'fepHNtf rocno^CTBA mm Barbul cliucer ot Fratoştiţă i Drăghici postelnic1 ot Poiana i Peia ot Căpinteni. Cătră aceasta vă dau ştire domnia mea, pentru că aici, înaintea domni(i)i mele, venit-au Drăghici snă Predei ot Brăneşti, carele au avut multă pâră cu Fisănţea logofăt, pentru moşiia din Brăneşti şi din Căpinteni. Şi au luat şi 6 boiari pre răvaşe domneşti denaintea domni(i)i mea. Dici, din moşie i-au ales aceşti boiari ce. scriu mai sus cum să ţie tot din doao, frăţeşte, iar de rumâni şi de ţigani nu i-au ales partea. Ce iată că v-am dat domnia mea pre voi. Dereptu aceasta, deaca veţi vedea ceastă carte a domni(i)i mele, iar dumnăvoastră să căutaţ să vă strângeţi să-i alegeţi cum veţi şti mai cu dereptate, cu sufletele voastre, partea lui ce i să va veni cu direptul, fără nici o faţărie, din rumâni, din ţigani, să i să ştie carii vor fi de faţă şi ceea ce vor fi prin ţară. Iar să-i potriviţi să se ştie cine ce va ţinea. Iar pentru doi rumâni [,..]2 iar să-i alegeţi, să-i daţi rumâni pentru rumâni, cum veţi şti, pre dereptate. Aşa să-i tocmiţi şi să le alăgeţi părţile3. Iar să veţi faţări, să fiţi legaţi cu num(e)le lu Dumnezeu. Aceasta vă scriu. H HCnpABHHK CAM p6M TOCflO^CTBA MH. Iulie 10 dni, leat 7153 <1645> Io Mateiu voivod (m. p.) Arh. St. Buc., Doc. ist., MDLV/7. Orig. rom., hârtie (22,5 x 18,5), sigiliu inelar. 1 Ad. interlinear. 2 Loc rupt în orig. 3 II't.ppuhAe. 212 1645 (7153) iulie 12, Bucureşti t Mhaoctî6K3 EoKîew, ICO Matcio Eacapaga bocboaa h rocnoAHtn» BT.C0H 3gma6 VrrpoBAAX'iHCKoe. Aaba(t) rocnoACTBO mh ci'e noBCAetiie rOCnOACTBA MH B'fepNOMtf ri0MT6HH0Mb' npABHT6AI0 rOCnOACTBA MH (1AH 0BCTpATie BTOpH BICTÎAp H C'bC CHHOBH CH 6AHlţ6 Eori» AApOBAX1 Ca Să-i fie lui neşte case în oraşul domni(i)i mele, în Bucureşti, cu locul cât se va alege în lungu şi în larg, pentru că aceste case ce scriu mai sus, fost-au ale Neculii vistiiariul. Iară cându au fostu acum, în zilele domni(i)i mele, după ce s-au petrecut Necula vistier, iar fiiu-său, Dumitraşco postelnic au vândut ac6ste case boiarinului domni(i)i mele, Evstratie vtori vistier, derept ughi 260 tot bani gata, 256 www.dacoromanica.ro de bunăvoia lui, fără nici o silă, cu ştirea tuturor boiarilor, a mari şi a mici, şi au luat toţi banii din divan în mâna lui. însă, fiindu Dumitraşco postelnic datoriu lu Iacov cliucer ot Cemaia, ughi 160 bani, n-au avut să-i plătească, ce au căzut cu rugăciune la Evstratie vistier de i-au făcut bine de i-au dat această ughi 160 de s-au plătit de datorie de cătră Iacov cliucer. Şi i-au mai dat încă ughi 100, de s-au împlut ughi 260, cum scrie mai sus, cum2 am văzut domnia mea şi zapisul lu Dumitraşco postelnic de vânzare scris cu toţi boiarii divanului mărturii. Derept aceea, domnia mea încă am dat cinstitului boiarinului domni(i)i mele, Evstratie vistier, ca să-i fie lui aceste case cu tot locul cât vor ţinea, să-i fie lui şi coconilor de moşie în veacu stătătoare, h Ne wt kotokao HenOKOA'feBMMOM, no P6M6HII0 rocno^CTBA MM. Oe(>Ke) n CB'feA'feTeAÎe nOAOKMX rocnOACTBO mm: iiani» AparoMMp B6A ABOpHMK N PaA^A B6A A0r0<ţ>6T h OTp06 B6A BMCTIAp h A^ÎK^A B6A CflATAp N IIpe/VA B6A KAH3M6p h MhXN'fe B6A CT0AHNK N PaA^A B6A KOMMC H Ap'kr^UiNH B6A flAXApNHK h HOCTAH^MH B6A fl0CT6AHHK. H MCnpABHNK PaA^A B6A A0r0(|>6T. H NAflHCAX A3 IIpTiB^A A0r0(|>6T TpA^Oy EkWpeiJJh, WAie BÎ AMU» WT AaAMA A-feT *3pîTf3. t îw Mat6H3 bokboaa, mmaoctYw Eo>kYh3 rocnoA^Hk. îw Mat6H3 B06B0A* (m. p.) Arh. St. Buc., Doc. ist., XLII1/76. Orig. rom., hârtie (40,5 x 28), pecete timbrată. EDIŢII: Facsimil în Cat. Ţ. Rom., VI, p. 98; Potra, Doc. oraşului Bucureşti, p. 55-56. 1 „Din mila Iui Dumnezeu, Io Matei'Basarab voievod şi domn a toată Ţara Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele credinciosului, cinstitului dregător al domniei mele pan Evstratie al doilea vistier şi cu fiii lui câţi Dumnezeu i-a dăruit”. 2 KO. 3 „Şi de nimeni neclintit, după spusa domniei mele. Iată şi martori am pus domnia mea: pan Dragomir mare vornic şi Radul mare logofăt şi Stroe mare vistier şi Diicul mare spătar şi Preda mare clucer şi Mihnea mare stolnic şi Radul mare comis şi Drăguşin mare paharnic şi Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, Radul mare logofăt. Şi am scris eu, Pârvul logofăt în cetatea Bucureşti, iulie 12, de la Adam anul 7153 (1645)”. 213 1645 (7153) iulie 13 | Adecă eu, Alecxe, feciorul Stoicăi lu Opriş ot Cândeşti, scris-am acesta al meu zapis ca să fie de mare credinţă la mâna lu Negoiţă paharnic şi a lu Gherghe spătar şi Moisi spătar, cum să se ştie că am vândut partea mea de ocină ot Cândeşti, den Procican, câtă se va alege. Şi o am vândut dereptu 300 bani www.dacoromanica.ro 257 gata. Şi această ocină o-u fost cumpărat tată-mieu de la Oprea Cotoiul. Şi o am vândut de a mea bunăvoie, fără de nici o silă, şi cu ştirea tuturor fraţilor ot Cândeşti. Şi mărturii den Cândeşti anume: uncheaşul Balotă i Ghirghe i Braţul i Negrilă i Stoica snă ego Răzmiriţă şi Nedelco snă Lupov i popa Pătru de Lipia i diiacunul Crăciun. I pis popa ot Târcov. Şi pentru cre(di)nţa, pus-am şi degetele. Pis measeţa iulie 13 dni, vă leat 7153 (1645). Alexe Balotă1 Gherghe t Braţul Negrelă Stoica Nedelco Eu popa Pătru Popa Oancea Crăciun diiacon2. Arh. St. Buc., Doc. ist., CXCVI/93. Orig. rom., hârtie (16,3 * 20), două sigilii inelare. 1 Eaawti. 2 Semnături autografe. 214 1645 (7153) iulie 16 t Scris-am eu, Mihnea şi cu feciorii mei acestu1 zapis cumu m-am tocmit cu Ghine den Câmpulungu cu o livade, anume Iedera, ughi 10 galbeni cu voie miea şi cu a feciorilor mie şi cu ştere a tot satul şi mic şi mare să fie Ghinei de moşie şi lui şi feciorilor, de nime să n-aibă bântuielă despre2 rudenie noastră. Ieră să se ştie cumu am vândut eu, Negri şi Stan o livade în Gura Pietrişului, şi într-ace livade sântu 4 locuri. Şi ne-m tocmit cu Ghine pre bani ughi 10, să-i fie lui moşie şi lui ficiorilor şi ieră (c)u ştire a totu satul şi a toţi megieşilor. Şi mărturie: judeţul Dona, jupan Proca, Stan cel roş, Mihne, Dumitru, Oprea, Stanciul pârgarul, Vlaicol logofăt, Necşul, popa Negre, Stanciul Gogul, Stan Zmâncăi, Miculu, Dan feciorul lu Stan, Bade Ţiganul. Alta să să ştie cumu s-au lo(a)t aceşti bani pre caşi de la Aliea turcul ot Necopoe, am lo(a)t aceşti [b]ani ocale 650 la sventi lliia, să aibu a dar[e] caşu tu(r)cului la sventă Mărie 258 www.dacoromanica.ro Mare. Şi am dat aceşti bani pre aceste locuri la aldumaş 5 vedre de vin, bani 50, pre bucate3 bani 100. Stan Zmâncăi. Stan cel roş. Stanciul pârgar. Dumitru. Judeţ Donia. Stanciul Gogul. Mihne. Pis measeţa (i)ulie 16 dni, vă leat 7153 (1645). Alta să se ştie cumu am mers noi: Stan Zmâncăi, Stan cel roş şi Dedul Negre, ierei4 Negre, feciorul Mihnei, Dumitru, Oprea, feciorii Zmâncăi, de ne-m tocmit cu Ghine şi am băut aldămaş. Şi am pus zi într-o săptămână să ne întrebăm cu megiiaşii. Şi am vănit a săptămâna de am lo(a)t bani5 şi iera am băutu aldămaş cu totu satul. Arh. St. Buc., M-rea Râncăciov, IX/1. Orig. rom., hârtie (33,5 * 21), două peceţi aplicate. Copie ibid.: Doc. ist., CMLXIX/49; mss. 292, f. 39; 294, f. 2. 1 A'ieccmtf. 2 Aeccnpe. 3 Garante. 4 KpT>. 5 6ANÎ6. 215 1645 (7153) iulie 16 t MhAOCTi'eio Eottîeio, îw A/Utbh Eacapaea boeboaa h rocnOAHtn» BT>C0H 36MA6 Olf(Tpp0BAAXÎHCK06. A*Ba(t) rOCHOACTBO MH CÎH nOBeA'fem'H TOCnOACTBA MM CB'feT'fen, E0>K6CTI>BHÎH MOMACTh(p) 30B6MAT0 MmXAHA BoesoAA wt BApotu rocnoACTBA Mh- wt EtfKtfpetţiî, HrA6>Ke 6CT XPA(M) cs’bTAro Apx'iepea m niOAOTBOpiţA HeKOAAe Mhpaahkîhckh h wTtiţtf erWM6HA AopOT’felO M Brfe(M) HHOKo(m), 6AHIţH >KHBb’lţJHX Bl» WBHT'fcAH T06, IAK02K6 Aa eCT CB'feT'fen MOMACTh(p) BHUie nuc (IOAOBHHO 3A C6A0 WT IIoneiţlH M (IOAOBHHO 3A C6A0 WT E'bHMIOA6lţJH WT C^A^TEO 0AXOB CT»C B6HHHÎH H CEC EpOAOBE 3A BOAÎHHlţE H CEC BT»C X^AOKO(m) H WT HO BT»C XOTAPO(m), BtC (IOAOBHHO; TAK0>KA6 H CB’feTA MOHACTH(p) OhHAIA, XPA(m) CB’bTAA 0KATHPHHA WT EfcWpeiţJM, IAJK6 6CT IlAHOB BHCTÎlAp, eiţJHXîe Aa HMa(t) AP'k^KATH ce WT IIoneiţlH H WT E'EHMIOAeiţjH (1AKH)K6 H0A0BHH0 CEC B6MMHIH H CT»C BT»C XOAOKO(m), HO CTApH X^TApe H BeA'fesH, W EAH www.dacoromanica.ro 259 Ee(s) flOKtffieHÎA MTO 6CT Bh(a) nOKtfflh(A) er^MEHA IlApT6HÎ6 WT Ghhaia; ta nOK^nEHÎE A* w AP^>*îphha wcobho h BEMHHÎH MACT'fcn MOHACTn(p) XPA(m) CB'feTH HEKOAAE MmXAIOB B06B0AA AA CE 3HAET WT IIonEl|JH, HA HM6 MdpKO CtC 6 CHHH HA HME: TatWa H IZlctf m Paava h Afeta n M^uiat h ctc chhobh hx h Paava ctc b chhh, HA HME TpAHAAHp H GaBA H CtC CHHOBH HX H TpAHAd<{>n(p) CtC A CHHt, HA HME IpHMÎA H CtC CHHOBH CH H MaAIOBA H PaAVa» BpAT MtfllJATOB CtC B CHHH, HA HME T^AOpAH H GtAHMIOA M CtC CHHOBH HX H OTAH, BpAT EApE^AOB CtC TpH CHHH, HA HME: MnpKAH H ThX^A H EepHAt H CtC CHHOBH HX H N'feKUjtfA, CHHt MHXtHAtB M CtC CHHOBH CH H NEA&VKO CtC BpAT Ero Merian h ctc chhobh hx h ctap IIIepBdH ctc chhobh ch h AptrOW, CHHt ApArOMHpOB CtC CHHOBH CH H BEMHHÎH WT EtHMtOAElJJH, eiţie>KE aa ce 3haet, a^a mohacthpeb Mhxaha boeboaa, ha hme: IlApACKHBA CtC Ar6 CHHH, HA HME IlApACKHBA H CtAHMIOA H CtC CHHOBH HX H OTAH CtC Ab6 CHHH, HA HME BaCHAÎE H KtpCTÎlAH H EpATÎAM ErO HA HME MtflllAT H ÂAA'fe H CtC BCHX CHHOBH HM H GhMÎWH M P*AYA h C'tC CHHOBH HX H CTOHKA, CHHt RXhWB CtC CHHOBH CH, (10HE2KE ECT HMAA Er^MEHA AopOT'fetO WT MOHACTHpA MhXAHA BOEBOAA CtC Er^MEHA IldpTEHie WT CB'feTAA MOHACTH(p) OhhAIA MHOrA np^X 1 AAAtBO EAh(h) ctc AP^(r)> bt» MHorn peaobe, npe(A) tochoactba mh beahkîh ahbah, BtC 3A AHU.E pEK^lţJH Er^MEHA IlApTEHIE WT MOHACTHpA IIah(ob) BHCTÎlAp KAKO ECT EH (a) nOK^flH (a) CIE CEA A IlonElţJIH H EtHMWAELJJÎH IlAHO BHCTÎlAp, KTHTOp^A MOHACTHpÎH OHHAHH WT HA MnXH'fe BOEBOAA. H H3BAAh(a) ECT IlApTEHIE EI^MEHA A^BAH 6 AH A KHHTA flOKOHHATO IIlEpBAH BOEBOAA 3A nOKS’dEHÎE. Et TOM H EtVMEHA ^OpOT'felO WT MOHACTHpA MhXAH BOEBOAA, WH ELţJHKE ECT ^3BAAh(a) XPHCOB^A HOKOHHArO MhX*HA BOEBOAA HCKAAHCEH, HAKH>KE 3A^ nOK^HEHÎE Ha(a} CÎE BHUJE pEMEHH CEAA IIOnELţlH H EtHMIOAEIJJH WT HA MnXH'fe BOEBOAA H fipOMM XpHCOABE H KHHTH WT HA npOHH rocnOAApn. A wt ha MnXH'fe boeboaa hhhce ect hma(a) eah(h) HH>KE AP^m KHHTH HAH 3AHHC WT nOKfe’flEHÎE Ha(a) CÎE CEAA BHUJE UHC. Bt to(m), rocnoACTBO mh ctM taeaax h cS’ahx no upa(b) h no 3ako(h) Eoacîto K^nno ctc bchxmh mecththmh1 rpabhteah tocroactba mh h cmotphxom rocnoACTBO mh cS’iţiîH wba AB'fe mohacthph h Ob^th Nekoaae H OB'feTAA 6KAT0.HPHHA TEpE BtCnOM'fenfc’ET TOCnOAApÎH H KTBHTOpÎH TOCnOACTBA MH AAAOX Aa HMa(t) AP^^ATÎ CEAO IIonELţlÎH H EtHMIOAELJJH BtC HA ABOAW H WT BEMHHH H WT BOAHHÎlţE H WT BtC X°A°K°(M) B^3 TtMÎW nOK^nEHÎA IlApTEHIE ErtfMEHA WT OB'feTAA OKATHpHHA IAK0>KE AA HMa(t) CtMHpEHÎE EAh(h) WT Kt AP^(f) A* M0>Kh(t) npHXPAHHTHCE H wbh h Aptfrn> iakojke aa he hma(t) hh>ke rocnoACTBA mh rp'fex AA Bt3HMAE(T) WT HA EAHA MOHACTH(p) A* A*Ba(t) HA AP**™. IIOMTO pAAÎ c^(t)2 wba a&£ mohacthph h eaha moaehîe h 6 ah a noM'fentf iakojke aa 260 www.dacoromanica.ro HMa(t) H T6X KTHTOpH (lOM'bH'b BT» B'bKtf H WCTa(a) PABO(t) Ha(a) CIA ctfKAetue uit npe(A) tociioactba mm wt ahbah uit ha cto(a) rocnoACTBA MH TT»prOBHl|ie H CT»M CbTBOpHXO (Al) rOCnOACTBA MH CB'feTOMtf AVOHACTh(p) MhXAHA BO6BOAA h KHHTA rOCnOACTBA MH Ha(a) C6AO IIoneipH h Et»hhwa61|jh h ha aboaw ct»c mohacthpa Chhaa IIahob BMCTÎlAp. A nOCA'fe, AKO CT»(m) npHUJe(A) TOCnOACTBO MH 3A6, ha cto(a) rocnoACTBA mm E^K^peipn, a ertfMeHA IlApTenTe wt CB'feTAA MOHACTH(p) OB'feTAA 6KA<0rîpHHA, WH HH5K6 no TA6 H6 WCTABA'fec(T) C6 ht» riAKHxe noAVrA(A) nptfx npe(A) tociioactba mh b6ahkîh ahbah h npmuAH cS*(t) Tepe cenp'feiue ce 3A ahi# ci»c 6iVm6ha A°P0TTfew h ct»c npoerS*M6HA HrHATie wt cs'feTAA mohacth(p) Mhxah bocboaa. Ta>k6 bt» to(m) rocnoACTBO mh, ako bha'Ma) cmţe, iiakh>k6 TA6AAX0M no npA(e) h no 3ako(h) cbc bt»c ahbahom h aaba(a) cim rocnoACTBA mh IlApTeHieB erVMBHA wt Ob'Iitaa SkaK6 6CT CMOTPh(a) nOHTO pAA» H KA6T<|>0 6CT 6An(n) PAB0(t) CT.C T61LIK0 HAH X0K6T MOHCHT 3AKA6UJ6 HAH H6 X0Ke(T) MO>Kh(t), AH^ WCTABA'fee(T) C6 no VCTpOBHÎA MTO CT»M Bh(a) [ci>TB]3OpHA rocnoACTBO MH npi>BO Aa HMa(t) AP^>Ka(t) HA ABOAW h WT IIonei|iH H WT E'hH'HOAeipM CT»C B6HHHIH H CT»C B*LC X°A°KOM. (Te>M pAAi n rocnoACTBO mh aaba(a) np[...]3 Teprîe kaiohap, chht» IbaUJKO A^OpHHK^A WT E'LA'fel^H]3, HCnpABHHK Tepe €CT pASA^AH^) B6HHHIH H WT IIoneipH H WT EtHMIOAetţlH HA [...]3 MOHACTHpA OhHAIA KAKO ecT WBp'krA(A) wh no npABOCTîio cbc A^wtf ero h npÎHAe(T) b*l hac(t) cs'k'rkn mohacth(p) Mhxaiob bocboaa xPam CB'feTH HeKOAAe cîe enuie peMBHH B6MHHH H WT IIonei|iH H WT El»HMIOAei{JH H CT»TBOPh(a) C6 C^(t) 6ah(h) ha AP^(r) h 3Annce 3a takm€îk6hîe no tfcTpoenîA kako ecT BHine nnc, kako no mhoto nptfx n a*at»(b) aa He hma(t) bt» hhx bt» B'feKtf. H H6 WT K0r0>KA0 HenOKOA'feBHMO nopH3MO TOCnOACTBA MH. [0]e>K6 S*B0 H CB6AÎT6AH nOCTABHX TOCnOACTBO MH: ÎK^nAH EApB^A B6AHKIH BAH KpAA6BCKArO H tttfnAH ApArOMHp B6A ABOpHHK H JKSWh PaAYa B6AHKIH AOro4>€T H >K^nAH OTpoe B6A BHCTIAp H JK^nAH AII1K^A B6A cnATAp h Mnxn'k bea ctoahhk h Paaya komhc h Ap^rVwHH bca nexApHHK H >K^nAH KoCTAHAHH B6A nOCTEAHHK. H HCnpABHHK, adftlAH PaAYa B6A AOro4>6T. H A3, AtfMÎTptf AOro4>6T HAnHCAX BT» HACTOAHH rpAAV EfcWpeiJJÎ, M'fecei^A WAÎe SV A^HH H WT &AAMA BT» A'tlT p<3pHf. ÎW MaT6W BW6BWAA, MHAOCTÎIO EOJKÎW TOCnOAHHb. iw Matbh BoesoAA T»Hei4JH, Eahko m Eaahk^a m TVa°P m ApArOMHp h vot IlAOeqjH, NncTOp. H nAKH>Ke a* gct Man6(b), chht» Haho(b) vohhh^ IIoiaht», AAH A6a AoeP6(b) BT»Ca(x), TpeTArO A6a WT BT» CAh(h) A6A^ WT flOAW H VOT UltfMA M VOT BOAA M VOT npe(3) BT»Co(m) XOTAPO(m), 6AMKA C6 XTe(t) M3EPATH, nOH8>K6 10 6CT nOK^IlH(a) A/lAH'fe CIA VOHHHtf VOT Ha(a) Otaha, bh^ka AoBpe(s), A^ipepA Aapivoho(b) mohax vot IIoiaht» 3a x ACnpH rOTOBM CT»C 3AI1HC M CT»C AAAT»MT»lilApM HA HM6! VOT IIOIAHT», Her^H# BATAX H A^M^A H (ItfllAH H K0l(0AH H VOT Mt»hT|AH, AtfntfA H VOT EepHBOetţiH Wnp'fe h vot BtA'feHH, Wnp'fe AvorvoeT. H ha(k) a* 6ct A^mhao(b), chht» A^htpo(b) wmhh^ IIoiaht» AAH Hero(B) A^A uit BT» 6Ah(h) A^A^» M6TBpT»TArO A^A VOT IIOAIO M VOT lll^M# M VOT BOAA M VOT C€AAAHLJJ6 C6A0(b) VOT IlOCE^A^. BApe 6AHKA C6 XTe(T) H3BpATH VOT no BT»Co(m) X0TAP°(M)i flOHOKC CH VO 6CT ck^iioba(a) (Wm^a cia voTHHtf BHLue nnc vot haa Nertfutf m wt epat ero 270 www.dacoromanica.ro MaN'b, cmhobm Ott»h^kt»(b) wt IIoraHTi 3A *Âc Acnpn totobh ctc 3aiihc WT ptfKAMH h(x), BT» A^TO ^apM M cn»c MH0SM AOSp» AWAÎ6 CB6A6T6aTh haiihcahh tf 3an«c ha hmc: wV OTA'tn'feHH, Paaya h wt IIoiaH'b, Hah h TtfAOp « wt Koiţo4>'bHH, Eahko h wt Mt»hhiah, Koaa'b, chht» 1II6PBAHO(b) H WT B'fcA'feHH, E'BOKAH BAT AX H AnApeKJ KpOHTOpiO H ©TAH, CHHT» T^AOpo(^) n EfaWp H TpAMA. H na(K) aa ecT Eaaayao(b) Pt^a, chht» 4>ptlhhk’k(b) whhh^ tf IlOlAH'b, AAH TTiHIIO H6ro(s) AeA 3A WHHhV WT BT» 6A«(h) A^A^ H6TBpT»TArO A^A WT I10AW h WT Ulfe’/utf H WT BOAA h WT CeAdAHIţie ccao(b) wt nocB^Ai Râpe camka ce xtb(t) H3cpATÎ wt npe(3) b'bco(m) XOTapo(m), nonele w ecT ck^hoba(a) Eaaa^a Pt^a ci io aga 3a whhh^ BMUie penetia wt ha(a) Hertfiţtf h wt ha(a) MaH'fe, chhobh ©T'bH^K'b(B) wt IIoiaH'b 3a x dcnpii rOTOBM eiţiette wt npn a>>hî6 iiokohhho(m) Paavaa bocboaa. H npVhAe(T) HerViţtf h A/lan'fe npe(A) tociioactba mh 3a AHtţtf Tepe 6CT CB6A€TeACTB0BAAh WHH CAMM C*BC A^UJAMM m(x) KAKO CH C^(t) CKtfflOBAAH T6H3H AlOAÎe Hah H A'lAH'fe H A^M^A# HHXH6 WHHH6 H A^A
tax h A/laH'b h A^mah h Eaaa h Hah h wt Kono4>T»neiţiM, Eahko1 tt wt AA.'bhîiam, A^Wa h wt EepeBoeiţiH, Wnp'fe. H npOAAAOuie cin Bhuie penena hmchhtî AiOAÎe hhxhc a^ah 3a whhh^ c*kc ^3HAHie BT»C6 (m) MerVdUlo(M) WT rop H3 A®A H WT WKP'LCTHh(m) mbcto(m) h wt npe(A) rocnOACTBA mh. ©ero pdA> aaao(x) c*km rocnoACTBO mh aa ecT Haho(b), chht» ©toiaho(b) h MdHe(B), chht» Haho(b) h A^mVao(b) h Baaaya P'bVa whhhV, a^A'ho h bt> wxa(b) hh(m), chhobo(m) h bhVko(m) h npiiBHtf'ieTO (m) h ne wt Koro^AO HenoKOA’bcH (m) nopH3MO tociioactba mh. ©exe ^co h cb6A£T6aIh nocTABA'ke(M) rocnoACTBO mh: OK^naH EapB^A B6A BAH KpdAeBCKÎH H JK^flAH APArOMHp B6A A^OpHHK H KtfflAH PaA^A B6A AWrW<ţ>6T H xtffldH A'lHK^A B€A CndTdp H ÎK^flAH IIpeAA B6A KAlOHdp H JK^flAH MnXH'b B6A CTOAHHK H tttffldH AP'tr^HJHH BeAHKIH nexapHHK h jk^Yiah Koctahahh B6ahkîh (ioct€ahhk. H HCnpaBHHK, Paa^a B€AHKÎH AWrw4>6T. www.dacoromanica.ro 271 H A3, A.em»AAT CTAp AwrvM^eT narmCA(x) rt» hactoahh rpA^Y E^K^peiţJH M'tcei^A toAie kh arhh h wt Aaaaia a® HHH'fe Teserne A,feTo(A\), B A'feT ^3pm\ t Iw MaT6W BWeBWAA, MHAOCTItO EOîkTW rOCtlOAHHb. Iw MaT6W BOCSO^A (m. p.) t Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod şi domn a toată Ţara Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Nan, fiul lui Stoian din Poiana, din judeţul Sac şi cu fiii săi, câţi îi va lăsa Dumnezeu, ca să-i fie ocină la Poiană însă să se ştie: din al şaptelea moş, partea lui Nan din câmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului, de pretutindeni oricât se va alege de peste tot hotarul, pentru că este a lui veche şi dreaptă ocină de moştenire de la tatăl său, Stoian încă dinainte vreme. Iar după aceea, când a fost acum, în zilele domniei mele când a fost cursul anilor 7140, iar Nan, fiul lui Stoian, el şi-a răscumpărat partea lui de ocină care este mai sus-scrisă, de la Manea şi de la Neguţu, fiii lui Stănucă din Poiană, al 7-lea moş pentru I 700 aspri gata cu zapis de la mâna lor şi cu aldămăşari scrişi în zapis, anume: din Berteşti, Radul vătaf şi din Ciobăneşti, Stan şi din Coţofaneşti, Baico şi Vlaicul şi Tudor şi Dragomir şi din Ploeşti, Nistor. Şi iarăşi să fie lui Manea, fiul lui Nan, ocină în Poiană, însă partea lui Dobre toată, a treia parte dintr-un moş, din câmp şi din pădure şi din apă şi de peste tot hotarul, oricât se va alege, pentru că a cumpărat Manea această ocină de la Stana, nepoata Dobrei, fiica lui Larion monahul din Poiană pentru 600 aspri gata cu zapis şi cu aldămăşari, anume: din Poiană, Neguţu vătaf şi Lumul şi Lupan şi Coţofan şi din Măniaci, Lupul şi din Berivoeşti, Oprea şi din Văleni, Oprea logofăt. Şi iarăşi să fie lui Lumul, fiul lui Dumitru, ocină la Poiană însă partea lui dintr-un moş, a patra parte din câmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului de pretutindeni, oricât se va alege de peste tot hotarul, pentru că şi-a răscumpărat Lumul această ocină mai sus-scrisă de la Neguţu şi de la fratele său, Manea, fiii lui Stănucă din Poiană, pentru 1 200 aspri gata cu zapis de la mâna lor în anul 7144 şi cu mulţi oameni buni martori, scrişi în zapis, anume: din Stâlpeni, Radul şi din Poiană, Nan şi Tudor şi din Coţofeni, Baico şi din Măniaci, Coadă, fiul lui Şerban şi din Văleni, Băjan vătaf şi Andrei croitorul şi Stan, fiul lui Tudor şi Bucur şi Grama. Şi iarăşi să fie lui Vladul Răul, fiul lui Frăţică, ocină la Poiană, însă numai partea lui de ocină dintr-un moş a patra parte, din câmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului de pretutindeni oricât se va alege de peste tot hotarul, pentru că a răscumpărat Vladul Răul această parte de ocină mai sus-zisă de la Neguţu şi de la Manea, fiii lui Stănucă din Poiană, pentru 600 aspri gata încă din zilele răposatului Radul voievod. Şi au venit Neguţu şi Manea înaintea domniei mele, de faţă, de au mărturisit ei singuri cu sufletele lor cum şi-au răscumpărat acei oameni, Nan şi Manea şi Lumul, ocinele şi dedinele lor de la ei cum este mai sus-scris. 272 www.dacoromanica.ro Şi iarăşi să fie lui Lumul ocină la Poiană însă toată partea Stanei, nepoata lui Nan, fiica lui Larion monah. însă să se ştie: din moşul lui Nan a treia parte din câmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului de pretutindeni, oricât se va alege de peste tot hotarul, pentru că Lumul a cumpărat această parte de ocină de la Stana, fiica lui Larion monahul din Poiană, din moşul lui Nan a treia parte pentru 1 200 aspri gata. Şi a vândut de bunăvoie cu zapis de la mâna Stanei în anul 7140. Şi au fost atunci, la întocmirea lor, aldămâşari, anume: din Poiană, Zaharia monahul şi Neguţu vătaf şi Manea şi Luman şi Vlad şi Nan şi din Coţofăneşti, Baico1 şi din Măniaci, Lupul şi din Berevoeşti, Oprea. Şi au vândut aceşti mai sus-zişi oameni părţile lor de ocină cu ştirea tuturor megiaşilor de sus şi de jos şi din jurul locului şi dinaintea domniei mele. De aceea am dat şi domnia mea să fie lui Nan, fiul lui Stoian şi lui Manea, fiul lui Nan, şi lui Lumul şi lui Vladul Răul ocină, dedină şi de ohabă lor, fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit după porunca domniei mele. Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Barbul mare ban al Craiovei şi jupan Dragomir mare vornic şi jupan Radul mare logofăt şi jupan Diicul mare spătar şi jupan Preda mare clucer şi jupan Mihnea mare stolnic şi jupan Drăguşin mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, Radul mare logofăt. Şi eu, logofătul Lepădat cel bătrân am scris în cetatea de scaun Bucureşti, luna iulie 28 zile şi de la Adam până acum cursul anilor, în anul 7153 (1654). t Io Matei voievod, din mila lui Dumnezeu domn. Io Mateiu voievod (m. p.) Arh. St. Buc., Doc. ist., CCCXCVII/48. Orig. slav, perg. (38 x 45), pecete timbrată. Cu o traducere, ibid.: DCXXIII/58. Copii ibid.: M-rea Mărgineni, VIII/2 (nr. 2, cu: iulie 20); ms. 454, f. 124-125. Ad. interlinear. 226 1645 (7153) august f. z. t Adecă eu, Paţa cu feciorii, scris-am noi acesta zapis la mâna Borcei vomecul, ca să fie de mare credinţă cum i-(a)m vândut ocina de la Stroieşti despre Câmpene(a)sca den sus, stânjini 12, dereptu sute şi bani1 40 de bani, ca să fie lui ohaba şi feciorilor lui. Şi mărturii: Ivan de Stroieşti şi Dărjilă cel Mic i Stan şi State ot Dredeva. Şi pentru credenţa, pus-am şi pecete. Measeţa avgust, vă leat 7153 (1645). Arh. St. Buc., M-rea Sf. Ioan din Bucureşti, IV/20. Orig. rom., hârtie (21 x 24). 1 Şters în text: ctfTeiţitt. www.dacoromanica.ro 273 227 1645 (7153) august 2, Târgovişte t Mhaoctîcio Eoacieio, îvw Matbio Eacapaba bocboaa h rocnoAHm» BTiCOM 36MA6 OlfrrppOBAAXÎHCK06. AABA(T) rOCflOACTBO MH CHO flOB6A’tHI6 rocno^CTBA mm BOA'fepHH rocnoACTBA mh Heromvt nexApHHK^A h ct»c CHHOBH ero, 6AH46 h(m) Eorh AaP°ba(x)> lAKO^e Aa eCT VWHHHtf tf C6AO T'bS’^AHH BT»C C6AVW H CT»C BT»C X°TAPo(m) H C'tC B'LC XOAOKw(m), BAp6 6ahka ce XT6(T) h3bpa(t) vwt npe(3) BT»C X0TAP°(M)- &Ae AA c6 3ha6(t): uit xotaP^a ^nS’peijiHAvw(M) a°Ph X0TAP^A KT»noTeijiHAw(M), noH6>K6 ecT noK^nh(A) NerwHivk nexapHHKtfA cîe BMtue peMentf vvMHHtf uit HA HeHHLţA AaCKAA^A 3A tfrH M HOBlţH rVWTOBH. H BHAAXo(m) TOCnOACTBO MH H 3dnHCtfA HeHHl^'B AaCKAA HA p^KA NerOHIVB neXApH6K^A C’BTBOPh(a) H CT»C MHOSH BOA'fepH CB6A*feT6AH HAflHCAHÎe 3AflHC HO HM6I UIT K'BMnHHA, Heroina komhc h ToA'iptiivt h chhb ero Hhkh4>op kt^iihtah h GTAH IlAHeUi poai^A UIT E'Bp’BlţlH H UIT MAKgHH, MhXAW H IţIe<|>AH H TAHropie Et»taah h nonA [...]' hto rocnoACKtf h mhosh a°bPh AiOAîe iaîkg He cS’(t) 3A6 nncAHie (bt») cîw KHe(r). H npoAA(A) Hghhivb aackaa cîto wmhhS’ BHiue nnc vwh 3a Hero(B) A°Epo BOA’fc h(m), bg(3) hh eAH’B CHAo(ct) H c(t»c) ^3HAHIA BrBCrbA(M) M6rHIAUio(M) UIT TOp H UIT h(3) AOa h vwt npe(A) rocnoACTBA mh. Gero Paa'i'i AAA°(x) H rocnoACTBO mh BOA*kpHH rocnoACTBA mh HerOHU'B neXApHHK^A (AKOîKe Aa eCT VWMHHtf tf CGAO tf fTd&KAHH BT»C ccavw h c'BC b'bc x°TAP0(^)1 A^A'11^ 11 BTt vwxa(b) chhobo(m) h bhVko(m) h nprfeBH^M6To(M) H H6 VWT KOrOKA0 HenOKOA’feBHMO flOpH3MO TOCflOACTBA MH. [Gj’exe Vbo CBeA’fcTeAîe nocTABA^H (m) rocnoACTBO mh: >kVhah EaPB^A B6A BAH KpAAGBCKÎG H tttfflAH APAr0AIHp B^A AB0PMMK 11 K^flAH PaA^A B6A AVWnw4>6T H tttfflAH GTpoe B6A BHCTIAp H tttfriAH 4.mK^A B^A CflATdp H /KtfridH npeAA B6A2 KAlOMGp H JK^flAH AP'tr^UJHH B6A n6XAPHHK H tttfflAH PdAVA bba komhc H tttfflAH KOCTAHAHH B6A flOCTGAHHK. HcnpABHHK, B6A AVWrO<|>6T. HcnnCA(x) A3, Gtah Avwrvw^eT bt» hactoahh rpAA# TT»prwBH4ie, M'feceud ABrVcT b At*HH ti vwt Aaama ao cero nnCAHie tgmghîa A*feTo(M) B A*feT ,*3pHr. Ivw MdTGIO BVW6BVWAA, MHAOCTItO EottlIO rOCflOAHHb. Ivw MdTetO BOHBOAA (m. p.) t Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod şi domn a toată Ţara Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele, Negoiţă paharnicul şi cu fiii lui, câţi i-a dăruit Dumnezeu, ca să-i fie ocină în sat la Găujani, tot satul şi cu tot hotarul şi cu tot venitul oricât se va alege de peste tot hotarul. însă să se ştie, din hotarul Epureştilor până în hotarul 274 www.dacoromanica.ro Căpoteştilor, pentru că a cumpărat Negoiţă paharnicul această ocină mai sus-zisă de la Neniţa dascălul pentru 40 de ughi bani gata. Şi am văzut domnia mea şi zapisul lui Neniţa dascăl la mâna lui Negoiţă paharnic făcut şi cu mulţi boieri martori scrişi în zapis, anume: din Câmpina, Negoiţă comis şi Todiriţă şi fiul lui, Nichifor căpitan, şi Stan Peaneş roşul din Bărăşti şi din Maxin, Mihai şi Ştefan dascălul şi Gligorie Bâtlan şi popa f...]1 cel domnesc şi mulţi oameni buni care nu sunt scrişi (în) această carte. Şi a vândut Neniţa dascălul această ocină mai sus-scrisă, el de bunăvoia lui, fără nici o silă şi cu ştirea tuturor megiaşilor din sus şi din jos şi dinaintea domniei mele. Pentru aceasta am dat şi domnia mea boierului domniei mele, Negoiţă paharnicul ca să-i fie ocină în sat la Găojani tot satul şi cu tot hotarul dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit după porunca domniei mele. [I]'ată dar martori punem domnia mea: jupan Barbul mare ban al Craiovei şi jupan Dragomir mare vornic şi jupan Radul mare logofăt şi jupan Stroe mare vistier şi jupan Diicul mare spătar şi jupan Preda mare2 clucer şi jupan Drăguşin mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Ispravnic, marele logofăt. Am scris eu, Stan logofăt, în cetatea de scaun din Târgovişte, luna august 2 zile şi de la Adam până la această scriere cursul anilor în anul 7153 (1645).' Io Matei voievod, din mila lui Dumnezeu domn. Io Mateiu voievod (m. p.) Arh. St. Buc., Doc. ist., CCCX/31. Orig. slav, hârtie (42 * 29), rupt, pecete timbrată. Cu o traducere, ibid.: CCCX/32. 1 Loc şters în orig. 2 Repetat. 228 1645 (7153) august 3 t Adică noi 6 boiari, carii sântem luaţi din naintea măriei sale domnu nostru pri răvaşă domnişti, scriindu să fie şi părintele Ştefan, ipiscopul di la Buzău, împreaună cu noi anume: ot Mărăcineni, Sava Benghiul i Lupşe vornicul i ot Vimişti, Jipa postelnic i Buloroiul i ot Bancişti, Nastasie i ot Leotişti, Pătru roşiul, ca să căutăm şi să adivărăm pri diriptati cum vom afla cu sufletele noastre, de să alegim partea de moşie de la Albeşti a lu Vlad Colţeanul, moşiia di pri Călmăţuiul Tătarului. într-aceea, noi aceşti 6 boiari strânsu-ne-am toţi împreună cu părintele Ştefan, ipiscupul ot Buzău şi cu fraţii lui carii sântu pri moşie cu dânsu la Albeşti. Dici, noi am căutat şi i-am ales partea lui de moşie de cătră www.dacoromanica.ro 275 toţi fraţii lui, stânjini 100 de ocină, din cap, pân-în cap, din Călmăţuiu pân-în Rătunda. Noi aşa am aflat cu sufletele noastre şi am dat lu Vlad să-i fie lui moşie şi ficiorilor lui în veci, neclătit şi de cătră niminea bântuială să n-aibă, pintru că au fost moşie bătrână a lui. Aceasta scriem şi mărturisim cu sufletele noastre. Şi pintru cridinţa, pusu-ne-am şi peceţili ca să să ştie. Pis august 3 dni, leat 7153 (1645). Episcop Ştefan Buzău Sava Binghiul Lupşă vornic Jipa Buluroiul Nastasie Pătru1. Arh. St. Buc., M-rea Bradu, Hanu-Greci şi Codreni, XVIII/13. Orig. rom., hârtie (31,5 * 22), şase peceţi aplicate. Copii, ibid.: mss. 441, f. 13, f. 32; 442, f. 6; 459, f. 82-82 v. 1 Semnături autografe. 229 1645 (7153) august 3 Gheorghe vistier vinde lui Apostolache comis, un ţigan, Tudor viorarul, feciorul lui Dumitru zlătar. Arh. St. Buc., Ms. 314, f. 402. Rez. 230 1645 (7153) august 4 t Adecă eu, Drosul postelnic ot Braloşteţi, scris-am zapisul mieu ca să fii de1 mari credenţă la mâna jupânul(u)i Ghirghi vistier, păntru să se ştie că i-amu vândut domnielui un copil2 de ţigan, anume Tudor, feciurul Niculii ţiganul, ţiganul postelnicul(u)i Drosolui, carelea au făcut cu o ţigancă a vistiiariul(u)i Ghirghi, cu Anca ţiganca Curchesă. Şi i-amu vândut domnie lui de a me bunăvoeia, fără nice o silă. Şi l-amu vândut derept 2 600 de bani gata, ca să fii domnielui de moşii şi coconilor domnielui în vec. 276 www.dacoromanica.ro Şi cându ne-amu tocmit, fost-o-au mulţi boirii mărturii, anume: jupan Bune biv vel vistier şi Sava căpitanul şi Radul armaşul ot Dărăşti şi Vasilii postelnic ot Mogoşişti şi Paraschiva roşul şi Negul roşul ot Glupavi. Aceste au fost toţi mărtorie la tocmela nostră. Şi pentru credenţa, me-mu pus şi pecete. Şi amu scris eu, Vâlcul logofăt ot Mogoşişti. Pis measeţa avgust 4 dni, vă leat 7153 0645). t Eu Drosul postelnic t Eu Radul armaşul3. Arh. St. Buc., Doc. ist., DCXXI/189. Orig. rom., hârtie (30 x 21), pecete aplicată. Pe f. 2, acelaşi doc. fără pecete şi cu unele diferenţe. 1 Repetat. 2 KonhA^A. 3 Semnături autografe. 231 1645 (7153) august 7 t Adecă eu, popa Şerban ot Drăgoieşti pă Mostişte ot sudstvo Ilfov, împreună cu feciorii mii: Dima i Sava i Oprea scriem acesta al nostru zapis, ca să fie de mare credinţă la sfânta mănăstire Sneagovul, hram BtKe^eHHK EoropoAHU.61 şi părintelui egumen Ignatie, ca să să ştie cum am fost rumânii mănăstirii den Drăgoieşti de moşie. Deci când au fost acum în zilele domnu nostru, Io Mateiu vodă, iar noi am căzut la tot săborul mănăstirii ca să ne slobozească, să ne răscumpărăm de rumânie. Derept aceea, părintele egumenul şi toţi călugării, într-alt chip nu ne-au putut slobozi că n-au voie a scumpărarea moşiia mănăstirii, numai ce am căutat de-am cumpărat ţigani, de-am dat în mănăstire, capete pentru capete. însă am dat o ţigancă, anume Anca, cu feciorul ei Ion, carii i-am cumpărat de la Andrei Grec ot Broşteni ot Ialomiţa, pentru ughi 55. Şi altă ţigancă, anume Nana, carea o am cumpărat de la Andreica den Hurez pre Hamarade ot Gorjii, derept 26 de galbeni. Şi aşa ne-am răscumpărat de la mănăstire, însă numai capetele şi feciorii ce ne va da Dumnezeu, fără de moşie ca să poată fi mănăstirii aceşti ţigani ce scriu mai sus, de moşie şi întărire. Şi noi încă să fim nişte oameni în pace şi slobozi de rumânie cu feciori cu tot în veacu. Aceasta am scris. I pisah Dumitru logofăt ot Bucureşti, avgust 7 dni, vă leat 7153 <1645). Eu popa Vladul Eu popa Şărban şi fiii lui, Dima şi Sava şi Oprea f Fierea) www.dacoromanica.ro 277 t Neagulu ot Piscuri t Eu Ianache, feciorul lu Anghel dă Bucureşti Eu popa Braţul Popa Dragul clisiar Popa Bran Neculcea ot Părceşti Ştiful postelnic t Radul logofăt ot Ţigăneşti t Damaschin logofăt, mărture2. Arh. St. Buc., Doc. ist., XX/17. Orig. rom., hârtie (33 * 20), sigiliu ecleziastic şi 3 sigilii inelare în tuş. Copie ibid.: ms. 458, f. 88 v-89. EDIŢII: Potra, Contrib. ist. ţiganilor, p. 228-229; menţ.: Şerbănescu, M-rea Snagov, p. 110. 1 „Intrarea în biserică a Maicii Domnului”. 2 Semnături autografe. 232 1645 (7153) august 7 t A/Ihaocti6>o Eoacîew, îw A/Vatcw Eacapaga bocboaa h rocnoAHHb. Aaba(t) rocnoACTBo mm ci'e noBeAerfie rocno^CTBA mm ca^shm rocnOACTBA mm Icak W3eauja h ct»c spAT ero A/Vhk^a h ct»c mhtpam cm Gtahka bh^h A/Ihk^aob abophmk wt E^3i.^ m ct»c ct»hobmx mx1 ca să fie volnici cu aceasta carte a domni(i)i mele, de se aibă a ţinea toată partea de moşie a moşu-său Micului vornic, den sat den Scurteşti ot sudstvo Buzău, însă stânjeni 57 şi 3 pogoane de vie. Care moşie o au ales 6 megeiaşi, carii au fostu daţi den divanul domni(i)i mele pre răvaşe domneşti, dempreună cu sluga domni(i)i mele, Neagomir portar, den câmpu, den apă, den dealul cu viile, de preste tot hotarul, vercât se va alege. Pentru că această moşie, ce scrie mai sus, fost-au a moşu-său, Micul vornic de frăţie şi de cumpărătoare de la Balea ot Scurteşti, încă mai dinnainte vreme, den zilele răposatului bătrânului Alexandru voievod, snă Mircei voievod, cât au fost vă leat 7080. Şi de atunce încoace, fost-au nişte moşii împresurate de Balea şi de nepotu-său, Stan Ţerălungă, căci le-au fostu perit cărţili de moşie. Iar când au fost acum în zilele domni(i)i mele, iar Isac iuzbaşa cu frate-său, Micul şi cu mumă-sa, Stanca, ei ş-au aflat cărţi de moşie şi au venit de se-au pârât de faţă, naintea domni(i)i mele în divanul cel mare, cu Stan Ţerălungă, nepotul Balei. Şi au scos în divanul cel mare, cu Stan Ţerălungă, nepotul Balei. Şi au scos Isac iuzbaşa cu fratele său, Micul şi cu raumă-sa, Stanca 2 cărţi ale lu Alexandru voevod, una de când au fost vă leat 7080, alta 278 www.dacoromanica.ro 7081. într-aceea, domnia mea, deac-am citit cărţili, am judecat şi am dat lu Isac iuzbaşa cu frate-său, Micul şi mumă-sa, Stanca, ca să-ş ţie moşiia moşu-său, Micului dvomec cu bună pace. Şi au rămas Stan Ţerălungă de lege. Iar după aceea, nu s-au mânat multă vreme, ci s-au apucat Stan Ţerălungă de pâră şi al doili rându şi au venit de se-au pârât iar de faţă cu Isac iuzbaşa şi cu frate-său, Micul şi cu mumă-sa, Stanca. într-aceea, domnia mea iar am căutat şi am judecat pre dreptate, dempreună cu toţi cistiţii deregătorii domni(i)i mele. Şi le-am dat aceşti 6 megeiaşi ce scriu mai sus, ca să-i aleagă partea moşu-său Micului vornic den cărţili lu Alexandru voievod. într-aceea, acei 6 megeiaşi adevărat-au şi le-au ales stânjeni 57 şi 3 pogoane de vie, cum am văzut domnia mea şi cartea megeiaşilor. Iar după aceea Stan Ţerălungă nici pre aceea nu se-au lăsat, ce-au venit şi al treilea2 rând cu pâră naintea domni(i)i mele. Şi iar au rămas de lege şi de judecată şi l-am scos domnia mea cu mare ruşine den divan ca pre un om rău şi împresurător de moşii. Derept aceea, am dat domnia mea lu Isac iuzbaşa cu braţ ego, Micul şi cu mumă-sa, Stanca, ca să le fie lor moşie ohabnică şi feciorilor, nepoţilor în veacu, cu bună pace. Hhako a* H6CT, no pe*i ropnoACTBA mh. H ncnpABHHK cam pen rocnOACTBA mh. August 7 zile, vă leat 7153 (1645). t îw MaTEW BW6BWAA, MHAOCTÎW EOJKÎEW rOCnOAHHh. IOD MaTEKJ B06B0AA (m. p.) Arh. St. Buc., Ep. Buzău, L/7. Orig. rom., hârtie (32 x 21), pecete timbrată. Copie ibid.: ms. 171, f. 361. 1 „Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod şi domn. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele, Isac iuzbaşa şi cu fratele lui, Micul, şi cu mama sa, Stanca, nepoţii Micului vomic din oraşul Buzău şi cu fiii lor”. 2 IUpenpA. 233 1645 (7153) august 8, Bucureşti t Mhaoctîew EokTw, Îw Matew Eacapaba boeboaa h rocnOAHHT» bt»coh 3cma6 WrrppoBAAx'iHCKOe. A<*ba(t) rocnOACTBO mh cîe iiobeaehîe rocnOACTBA mh GOA'fepHntf rocnOACTBA mh Koctahaîho(b) btop'îh nopTAp, IAK02KE AA CCT ErO H CHHOBh(m) ErO, EAHLţH(m) EOHk npnntfCTH(T) wmhhW KtfpeiţiH, uit c^actbo 6axob, aah wt a^a Haho(b) hocteahhk, ehWk MhTPe(b) flHTAp, CE5KEHH K WT nOAlO H WT BOAA H WT CEAAAHlţJE CEAO(b) WT nOCB^AÎ, Rdpe 6AHKA CE XTe(T) «3GpATH WT no BT»C XOTApo(M). H 279 www.dacoromanica.ro GeA'fese w'ihhe(b) aa ce 3hae(t): «it A^ha(b) a°Ph tf x°TAP^A Apaae(b), w(t) xota(p) A° Xota(p)« noiieate io ecx noKtfnn(a) KoCTAHAHH BTOpÎH nOpTAp T63H K 3A CE2KEHH 3A WMHHtf BHI1I6 I1HC «IT Ha(a) HAH OOCTeAHHK, BH^K MHTpEB flHTAp w(t) GtT»He(iJi) H 3A *r Acnpn roTOBH, eiţiexe wt npn aghîe Aae^ahap^ boeboaa, chhg Paayaa BOEBOAA WT KOrAA Gh(ct) TEHEnTe A'kTo(Afl) .xSpÂr. H BHA’kX°(M) rocnoACTBo mm m 3Annc urr ptfKA Haho(b) (iocteahiik 3A npoAAHîe ctc MH05H AOBpH AI0AÎ6 CBEA^TEATh HAflHCAHH tf 3A(1HC, HA HAdE! WT HOK’hHElţJH, OAOp'k H EaHHIOA H MApKO H GtAHHWA CTOAHHK H TVa°P H WT VcKAlţH, MhAOUJ AWrWtţ^T H KHHTA AeWH BOEBOAA, CHHT» IţlEAH BOEBOAA 3A nOK^flEHÎE BT» aHîT _x3pM HA ptfKA KOCTAHAHH nopTApfOA. H npOAA(A) ECT Hah flOCTEAHHK, w(h) 3A HEPo(b) AOGpABOAW, KpOAVfe HH 6 AH A CHAO(CT). H Ha(k) Aa eCT GOA'bpn(H) rOCnOACTBA MM, KOCTAHAHH nOpTAp WHHH# tf KtfpElJJH AAH CE2KEHH K WT nOCB^A> H WT flO BT>Co(m) XOTApO(a\), nOHEJKE CÎH BHOIE pEHEHH (cEKEHh) 3A WMHHtf GHAH C^(t) GaBe(b) flOCTEAHHK, BH^K MHTpe(B) flHTAp 3A A^A'”# WT HAIO np'fejKAE Bp'feME. A nOTo(A\), KT»Aa 6CT Gh(a) HHH'b, Bl» AGHÎE TOCflOACTBA MH, A GABA flOCTEAHHK, w(h) ECT Gh(a) fipOAA(A) CÎH BHUiE flHCAHH C6JKEHH 3A WMHHtf K0MAH0(b) WT MOKT»HEltlH 3A *BW ACfipH TOTOBH, A GOATbpH(n) rocnoACTBA mh, Koctahahh nopTAp, ako wgceth(a) ect coy(|jVh w(h) no boae(h) h CTAp noKS’nHTe(a) tamo tf KtfpetţJH hobpath(a) io ect Koctahahh nopTAp hobi^ih Komaho(b) ha3a(a) Acnpn ^bw h ctoa(a) GHTH TE3H CEKEHH 3A WHHHtf nO pA3A0TA ErO WGAHE GEA'ferE WHHHE(b) wt A^HA(B) A°PM X0TAP^A Apaa6(r)- H aaba(a) gct Gaba hocteahhk H 3AnHC^A HTO ECT Gh(a) npOAA(A) KoMAHo(b) B*K p^KA KoCTAHAHHO(b) nopTAp. H ha(k) noKtfnn(A) Koctahahh nopTAp whhhS’ tf KS’peijJH wt ha Mapko wt KtfpeijJH cekehh ei- wt noAio ti wt boaa h wt ctf(x) h wt no bt»co(m) xotapo(a\) 3a Acnpn totobh, a Mapko, w(h) eiţJEKE io ect gh(a) noK^nn(A) te3h ei’ ceîkehh wt ha(a) MnTp'fe nnTAp h AABa(a) ect Mapko h 3AnnctfA ero toto 3A noKtfneHÎe bt» ptfKA KoCTAHAHHO(b) nopTAp. H GHAH CS’(t) TOTAA CBEA6TEAÎH HA HA\E: WT IlA'bTTGpei|JH, ^Apnijie hocteahhk h Iba(h) a\acto(p) h CTAp ApAr^A h 3aATE H HEA6AKO H ThXA. H ha(k) noKS'nHUiE Koctahahh nopTAp whhhS’ Ktfpei|JH wt haJ^v) A^A\HTpA WT HOK*KHEl|JH, CE2KEHH 5, CEîKEHT» no O ACnpH, HHHHT ACnpH Yâ'-H ha(k) aa ce 3hae(t) kako ect gh(a) aaP°ba(a) MnTp’fe nnTAp h Îwhaluko komhc, 3et Hephhk'g(b) ab°Phhk no Koctahahh nopTAp ct>c Tpn CE2KEHH 3A WHHHtf w(t) K^pEljJH no Bp'feME KOTAA Bh(ct) XOtaphca(a) whhha h(a\) wt Ktfpemn bt» aghîe rocnoACTBA a\h paa'i GpATCTBA H pAAÎ nOM'feHA. H npOAAA°UiE H AaP°baaH WHH 3A CBOh(m) 280 www.dacoromanica.ro AOGpO BOAIO H CT»C fetiAtilE B*1»Ce(m) MErÎAUIo(Al) WT TOp «(3) AOA h UIT wkp,lcthh(m) mecto(m) h uit npe(A) rocnoACTBA mh. Gero paaî, AAA°(x) ct»(m) rocnoACTBO mh, K0Arfepn(H) rocnoACTBA MH KOCTAHAHHO(b) BTOpÎH nOpTAp, IAKOÎKE A* 6CT WMHH B'b u>xa(e) chhobo(m) h bh^ko(m) m np’feBM^Mero(m) n H6 uit KOro>KAO HenOKOA'feEHMO no PH3M0 rocnoACTBA MH. Geke tfeo n CB6A6T6AI6 nocTABA'ke(M) rocnoACTBO mh: jk^iiah EaPeS’a BEA EAH KpAAEBCKm H KtfnAN AP^rOMnp BEA ABOPhhk n JKtfflAN Paav^ bea Auirw4>6T n actfnAN Orpoe bea BMCTÎiap n î+ds’nAH A'hk^a bea CnATAp H JK^IIAH IIpEAA BEA AIOMAp H PaA^A BEA KOMHC H A/lttXH'fe BEA CTOAHMK H AP^^UJHH BEA nEXApHHK h JK^flAH KOCTAHAHH BEA nOCTEAHHK. H McnpABHMK, Paav^ BEA AU>rU>ET. H HAnncA(x) A3, Aem»AAT ctap Awrw£T bt» [hactoahh]2 rpAAY EfcWpElţJH, At'feCElţA ABrtfCT Ti AkHH « UIT AaAMA AO HHH'fe TEMEHIE A’feTO (a|) , BT» A'feT *3pHT. ICD Matew buiebwaa, a\haoctîw Eokiio rocnOAtiHh. îw Mateio boeboaa (m. p.) t Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voieVod şi domn a toată Ţara Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele, Costandin al doilea portar, ca să-i fie lui şi fiilor lui, câţi îi va lăsa Dumnezeu ocină la Cureşti din judeţul Ilfov, însă din partea lui Nan postelnic, nepotul lui Mitrea pitar, 20 de stânjeni din câmp şi din apă şi din vatra satului, de pretutindeni, oricât se va alege de peste tot hotarul. Şi semnele ocinei să se ştie: de la Dunăre până în hotarul lui Dralea, din hotar până în hotar, pentru că a cumpărat Costandin al doilea portar aceşti 20 de stânjeni de ocină mai sus-scrişi de la Nan postelnic, nepotul lui Mitrea pitar din Stăneşti, pentru 3 000 aspri gata încă din zilele lui Alexandru voievod, fiul lui Radul voievod, de când a fost cursul anilor 7133. Şi am văzut domnia mea şi zapis de vânzare de la mâna lui Nan postelnic, cu mulţi oameni buni martori, scrişi în zapis, anume: din Ciocăneşti, Florea şi Banciul şi Marco şi Stanciul stolnic şi Tudor şi din Uscaţi, Miloş logofăt şi cartea de cumpărătură a lui Leon voievod, fiul lui Ştefan voievod în anul 7140, la mâna lui Costandin portarul. Şi a vândut Nan postelnic, el de bunăvoia lui, fără nici o silă. Şi iarăşi să fie boierului domniei mele, Costandin portar ocină la Cureşti, însă 20 de stânjeni de pretutindeni şi de peste tot hotarul, pentru că aceşti mai sus-spuşi (stânjeni) de ocină au fost de moştenire ai lui Sava postelnic, nepotul lui Mitrea pitar, de mai înainte vreme. Iar apoi, când a fost acum, în zilele domniei mele, Sava postelnic, el a vândut aceşti stânjeni de ocină mai sus scrişi lui Coman din Ciocăneşti pentru 2 800 aspri gata. Iar boierul domniei mele, Costandin portar, dacă a aflat, fiind el mai volnic şi vechi cumpărător acolo la Cureşti, i-a întors Costandin portar înapoi banii lui Coman, aspri 2 800 şi au rămas aceşti stânjeni de ocină să fie pe seama lui< însă semnele ocinei: de la www.dacoromanica.ro 281 Dunăre până la hotarul lui Dralea. Şi Sava postelnic a dat la mâna lui Costandin portar şi zapisul cu care a vândut Coman. Şi iarăşi a cumpărat Costandin portar ocină la Cureşti de la Marco din Cureşti, 15 stânjeni din câmp şi din apă şi din uscat şi de peste tot hotarul, pentru 3 000 aspri gata. Iar Marco încă cumpărase aceşti 15 stânjeni de la Mitrea pitar. Şi a dat Marco şi zapisul lui, cel de cumpărare, la mâna lui Costandin portar. Şi au fost atunci martori anume: din Plătăreşti, Udrişte postelnic şi Ivan meşter şi Dragul cel bătrân şi Zlate şi Nedelco şi Tiha. Şi iarăşi a cumpărat Costandin portar ocină la Cureşti de la Dumitru din Ciocăneşti, 6 stânjeni, stânjenul câte 70 aspri, fac 460 *. Şi iarăşi să se ştie că Mitrea pitar şi Ionaşco comis, ginerele lui Cemica vornic, au dăruit pe Costandin portar cu trei stânjeni de ocină din Cureşti, pe vremea când s-a hotărnicit ocina lor din Cureşti, în zilele domniei mele, pentru înfrăţire şi pentru pomană. Şi au vândut şi au dăruit ei de bunăvoia lor şi cu ştirea tuturor megiaşilor din sus, din jos şi din jurul locului şi dinaintea domniei mele. Pentru aceasta, am dat domnia mea boierului domniei mele, Costandin al doilea portar, ca să-i fie ocină, dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Barbul mare ban al Craiovei şi jupan Dragomir mare vornic şi jupan Radul mare logofăt şi jupan Stroe mare vistier şi jupan Diicul mare spătar şi jupan Preda mare clucer şi Radul mare comis şi Mihnea mare stolnic şi Drăguşin mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, Radul mare logofăt. Şi am scris eu, Lepădat cel bătrân logofăt, în cetatea [de scaun]2 Bucureşti, luna august 8 zile şi de la Adam până acum cursul anilor, în anul 7153 (1645). Io Matei voievod, din mila lui Dumnezeu domn. Io Mateiu voievod (m. p.) Arh. St. Buc., Doc. ist., DCXXIII/59. Orig. slav, hârtie (41 x 28), pecete timbrată. Copii ibid.: DCXXIII/60; M-rea Mărgineni, XII/1 (nr. 9 - fără martori); ms. 454, f. 173— 174 (f. l.z.) 1 Aşa în text, în loc de 420. 2 Loc rupt în orig. 234 1645 (7153) august 9, Bucureşti t MhAOCTiew Eoaciew, ÎCu Matsw Eacapaba bobboaa h rocnoAHtik B'bCOh 3gma6 WrrppoBAAxîHCKOe. A<*ba(t) rocnoACTBO mu ci'e noBeAeme rOCflOACTBA MM CB'feTOMtf B02K6CTB6Hblt1 MOHACTh(p) rAArOA6MArU) WT fiAHAeeh, HA6K6 6CT XP<*a(m) ApXMCTpAThrA MHXAhA ti rABpiHA h 282 www.dacoromanica.ro ertfiwe(H) ctfipee wTbtţtf Kahaaa, lAKOxe aa cct CB'feTOAAfc’ a\ohactbi(p) 6Ah(h) B6MH ( H ) nO HAA6 ApC6HÎe H CT»C CHHOBH 6A\V, 6AHlţH)K6 Eorb npnntfcTM(t), nonele cew bhlu6 peseno awaî Apcenie, wh cct eh (a) kh6(3) HAHnpe>KAe BpeM'fe. A. kt»aa 6ct eh (a) Huni, bt» abhV6 rocnoACTBA a\m, a Apceme, wh cct npHUie(A) ha (a) WTbLţA Hhkhta MOHAX HÎK6 npHBblBA6 (t) BT» TOA CB'feTOe AAOHACTHp T6p6 C6 6CT npOAA(A) WH B6MHHtf C*bC CHHOBH 6A\^ N6KHT6B A\OHa(x) 3A ^B ACfipH rOTOBH H 3A ABA BOAH H 3A 6A»A KpABA. H fipOAAAOUJe CA A.pC6Hl'e B6MHHtf WH 3A H6ro(s) A°EpOBOAtO E6(3) HH 6 AH A CHAOCTÎtO WT KT» HHX'T’O H C’hC 3AfiHC wt pfcW ero ha(a) P^ka Nhkhtcb moha(x) 3a BeseHAHÎe h ct^c MH05H AobPh AWA'i'C CB6AHT€AÎe no HA\6: CtAH1 Pt^A h Oaba aa Miaih h Eaxphh wt tam h EtfpHC h ToAAep 3a\6^a h ApArOMHp, chht» TCepre H /Kt>AH M’bAAJO H KoCTAHAHH AA IIpi6H H Ca^TA2 H ^OBpH X’bpE# H KApOTT» BpAT Otah' H CTp06, BpAT ĂpArOAtHp H 6p6H fiOHHA. TaîKB B’b to(a\), Hhkhta moha(x) wh npHBbiBAtoipe bt» toa CB’fcToe wbhtbah h noA\biujAAWi|je B’b cp’bA’biţA ero EorA pAA> h paah aov1116 ero wh ecT Aa(a) h npHAArA(A) ceto bmuic pesene b6mhh^ Apceme B*b Toe CB’fcToe a\ohacth(p) BHLue nuc, nonele noK^nn(A) no nerOB hobi^h wt toaba ero h wt Tpfc’AA ero, iaKOH6T H nAH OTpOe B6A BHCTÎlAp H nAH 4,6T. H HAnHCAX AST», MApeiU AWrw4>6T rîwprtOBHM B’b HACTOAHH rpAAoy EfeWpeiţje(B), AA’fecei^A abtS’ctio? a^hh, wt Aaama a° HHH’fe b A’fcT xsptîr. t îw MaT6K3 BW8BWAA, AMAOCTÎW EoîKÎW rOCnOAHHb. îw MaT6W B06B0A (m. p.) f Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod şi domn a toată Ţara Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei, dumnezeieştii mănăstiri numită de la Vaideei, unde este hramul arhistrategilor Mihail şi Gavril şi egumen fiind părintele Clima, ca să-i fie sfintei mănăstiri un vecin, anume Arsenie şi cu fiii lui, câţi îi va lăsa Dumnezeu, pentru că acest mai sus-zis om, Arsenie, el a fost cneaz mai înainte vreme. Iar când a fost acum, în zilele domniei mele, Arsenie www.dacoromanica.ro 283 a venit la părintele Nichita monahul care trăieşte în acea sfântă mănăstire, de s-a vândut el vecin, cu fiii lui, lui Nichita monah, pentru 2 000 aspri gata şi pentru doi boi şi o vacă. Şi s-a vândut Arsenie vecin, el, de a lui bunăvoie, fără nici o silă de către nimeni şi cu zapis de vecinie de la mâna lui la mâna lui Nichita monahul şi cu mulţi oameni buni martori, anume: Stan1 Răul şi Sava al Mili(i)i şi Bahrin de acolo şi Buris şi Toader Zmeul şi Dragomir, fiul lui Ghierghe şi Jăli Mălaiu şi Costandin al Priei şi Safta2 şi Dobri Hârbu şi Carotă, fratele lui Stan1 şi Stroe, fratele lui Dragomir şi ierei Voinea. Astfel, întru aceea, Nichita monarh, el trăind în acel sfânt locaş şi gândindu-se în inima lui pentru Dumnezeu şi pentru sufletul lui, el a -dat şi a dăruit acest mai sus-zis vecin, Arsenie, la acea sfântă mănăstire, mai sus-scrisă, pentru că L-a cumpărat pe banii lui, din punga lui şi din truda lui, ca să-i fie sfintei mănăstiri, mai sus-scrise, de întărire şi de ajutor, iar lui Nichita monah să-i fie pomană în veci. De aceea, am dat domnia mea sfintei, dumnezeieştii mănăstiri, mai sus-scrise, ca să-i fie sfintei mănăstiri acest mai sus-zis vecin, Arsenie, cu fiii lui, de moştenire şi de ohabă şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Barbul mare ban al Craiovei şi pan Dragomir mare vornic şi pan Radul mare logofăt şi pan Stroe mare vistier şi pan Diicul mare spătar şi pan Preda mare clucer şi pan Mihnea mare stolnic şi pan Costandin mare postelnic şi pan Radul mare comis şi pan Drăguşin mare paharnic. Şi ispravnic, pan Radul mare logofăt. Şi am scris eu, Mareş logofăt Ghiorghiuvici, în cetatea de scaun Bucureşti, luna august 9 zile, de la Adam până acum în anul 7153 (1645). t Io Matei voievod, din mila lui Dumnezeu domn. Io Mateiu voievod (m. p.) Arh. St. Buc., M-rea Slobozia lui Enache, XV10. Orig. slav, hârtie (42 * 29) rupt, pecete timbrată. 1 Gtaah. 2 Gxa<». 235 1645 (7153) august 10 f Adecă eu Petru căpitanul, feciurul lu Mitroşana, scriis-am zapisul meu la mâna lu Nigoiţă comis1 să să ştii că m(i)-m vândotu moşii-mi din Cărtujani, partea lu Cuţurângă carii am fost-o compărat-o iu de la Cuţurângă, d(r)iptu bani gata 2 200, pentru că i s-au căzut aceşta moşii să fii a lu Nigoiţă cumis şi n-am putut încăpa, că nu mi s-au căzut, că au fostu a loi de moşii. Şi (la) acestă tocmeală fost-au megiiaşi şi buiari. Şi să fii stătători ohabnică loi şi feciorilor loi. Şi boiari, anome: Gherghii comis ot Cârlomănişti şi Micul 284 www.dacoromanica.ro pitarol şi alţii boiari carii-şi vor puni2 i peciţili. Şi pintru cridinţa, pusu-me-am şi eu pecetea. Pis measeţa avgust 10 dni, leat 7153 0645). f Ghirghii comis ot Cârlomenişti t Eu Pătru căpitan t Stan lo Drăghici ot Gratii Micul petar3. Arh. St. Buc., M-rea Stavropoleos, X/8. Orig. rom., hârtie (31,5 * 21), patru peceţi aplicate. Rez.: Doc. referitoare, p. 160. 1 Repetat. 2 ntfHHH. 3 Semnaturi autografe. 236 1645 (7153) august 11 f Adecă eu, Stanciul postelnic ot Dâlga, dâmpriună cu feciorii mii, Mitrea postelnic i Hamza postelnic i Mihart postelnic scris-am şi mărturisim cu aceasta al nostru zapis, ca să fie de mare credenţă la mâna jupânului Lepădat căpitan ot Bucureşti, cum să să ştie că ne-au făcut domnii lui bini dă ne-au dat bani ughi 140. Iar noi avem a-i darea banii cu dobândă zi în doisprăzeci la sfenti Ghiorghii fără nici un cuvânt. Iar ci nu vom avea banii la zi, iar noi să avem a-i darea moşii din Ţăgureşti sau din Giurgiţa, cum să va fi cumpărat. însă moşiia dân Ţăgureşti cum o va fi cumpărat, iar din Giurgiţa cum ne vom putea tocmi. Şi la tocmeala noastră fost-au mărturii: jupânul Părasco cupeţu i Mânui portar i Puica iuzbaşa i Sava iuzbaşa i Costandin căpitan. Şi păntru bună credenţă, ne-amu pus peceţâli şi iscăliturili ca să să crează. Pis measeţa august 11 dni, vă leat 7153 (1645). Hamza postelnic Stanciul postelnic Mitrea postelnic Ilapaaxoq papTlpog1. Arh. St. Buc., M-rea Zlătari, VII/2. Orig. rom., hârtie (34 * 21), patru peceţi aplicate. EDIŢII: Nicolaescu-Plopşor, Monografia, p. 13-14; menţ.: Stoicescu, Subalternii marilor dregători, p. 69. 1 „Parasco martor”. Semnături autografe. www.dacoromanica.ro 285 237 1645 (7153) august 12 t Adecă eu, Udrea comisul, feciorul răposatului Hrezii vornicului, scris-am şi mărturisescu cu acesta al meu zapis ca să hie de mare credinţă la cinstita mâna a mări(i)i sale domnu nostru, Io Matei Basarab voievod, cum să se ştie că am vândut măriei sale satul Tegenii ot sudstvo Elhov, du pre Pasărea, tot, cu tot venitul şi cu tot hotarul den câmpu şi den pădure, den hotar până în hotaru, cu toţi rumânii. Insă rumânii, anume: Stan, feciorul lu Marco i Bumea şi cu frati-său, Dragomiru, feciorii lu Stoian i Voico cu 3 feciori şi cu feciorii lor i Gogol cu feciorii lui. Şi iar am mai vândut mări(i)i sale nişte rumâni fără moşie, anume: Iano cu feciorii lui, anume: Ivaşco i Stan i Costandin i Şărban cu feciorii lui, anume: Stoica i Tatul i Ivan i Drăgan i Stănimiru, drept bani gata, ughi 338. Şi iară am vândut mări(i)i sale satul Ştefăneştii, jumătate, drept bani gata, ughi 70. Şi iar am mai vândut den ceealaltă jumătate de sat jumătate şi cu o vie ce au fostu cumpărat de la Cârstea şi de la Gaia şi de la Radul şi de la Dumitru şi iar de la Radul, drept bani gata ughi 40’ hhn KfcViNO1 2, ughi 448. Şi am vândut eu, de a mea bunăvoie fără de nice o silă, să-i hie mări(i)i sale moşie în veci. Şi mărturie încă au fost: jupan Barbul vel ban i jupan Dragomir vel vornic i jupan Radul vel logofăt i jupan Stroe vel vistier i jupan Deicul vel spatar i jupan Preda vel clucer i jupan Costandin vel postelnic i jupan Mihnea vel stolnic i pan Radul vel comis i pan Drăgoşin vel pehamic i pan Ghiorma vel slujer i pan Nicula vel pitar i pan Marco vel armaş. Aceasta am scris. Şi pentru credinţa, pusu-mi-am şi eu pecetea şi iscălitura, ca să se ştie şi să să crează. Pis august 12 dni, vă leat 7153 (1645). leu Udrea comis, snă Hrizei vornic Dragomir vel dvomic Radul vel logofet Stroe vel vistiar Preda Brâncovenul t Radul vel comis Socol clucer KooTavTivoţ KavTotKouCrivoi;3. Io Marco Danovici vel armaş4. Arh. St. Buc., Mitrop. Ţ. Rom., XXIV/1. Orig. rom., hârtie (43 * 28,5), două peceţi aplicate. Copie ibid.: ms. 128, f. 398. 1 Frază barată integral în text. 2 „Fac peste tot”. 3 „Constantin Cantacuzino”. 4 Semnături autografe. 286 www.dacoromanica.ro 238 1645 (7153) august 13 f Jupan Mitrea pitariul, ispravnicul scaunului de la Bucureşti, scris-am carte nostră părintelui Tanasie, egumenul de la Sfânta Troiţă şi egumenul Calinicu de la Plumbuita, cum au venit nainte nostră de faţă cu Nicula şi cu fraţii lui, feciorii popii lu Tudor de Fundeni. într-aceea, aşa zicea acei oamini cum au şi ei parte de ocină în ocina Ambiştilor care o au închinatu Hrizea vornicu la mănăstire. Iar noi am văzutu cărţili, hrisovili la mâna iguminilor cum easte ocina Ambiştilor cumpărată pristi tot şi am cirutu şi la ei cărţi să li vidim cum au ei parte, iar ei cărţi n-au avutu. Direptu aceea i-am judecatu să ia ei trei megiiaşi şi să le dea părinţii trei megiaşi dempregiurul locului să ia seama şi să adevereze acei 6 omeni cu sufletele lor şi cu jurământu cum au ei,parte şi cum nu ş-au vândutu ei partea lor Hrizei vornicul. Ci să vor putea afla aceşti oamene cum au ei parte ei să ţie, iar să nu, vor adăvăra că au ei ocene şi ş-au vân(du)tu ei ocena preste tot, ei să rabde pentru că aşa i-au ajunsu judecata. Pis august 13 dni, leat 7153 (1645). Mitre pitar. Arh. St. Buc., M-rea Plumbuita, III/8. Orig. rom., hârtie (33,8 * 21,5), pecete aplicată. Copie ibid.: ms. 255, f. 20 v. EDIŢII: Sachelarescu, Plumbuita, p. 172; rez. ibid., p. 69-70. 239 1645 (7153) august 13 Jupan Şerban vistier, zapisul mieu la mâna părintelui egumenului Atanasie ot Sfânta Troiţă şi a tot săborul, cum să se ştie că boiarii ot Hurez ot sudstvo Ialomiţa, anume; Radul i Nedelco avut-au ocină la satul Găunoşii Elhov, a patra parte de sat, însă stânjeni 240. Deci i-am fost cumpărat eu za ughi 48 şi derept o iapă bună. Iar apoi, aceşti părinţi rugatu-m-au cum să-mi iau banii ca să cază moşia toata pre mâna lor. Deci mie nu mi se-au căzut cu judecata a-m luoa banii, căci am fost cumpărător de un an şi jumătate, iar, păntru voia părinţilor ca să nu aibă cu ei nici o ceartă, luoatu-mi-am toţi banii şi iapa, cum scrie mai sus. Şi le-am dat şi zapisul carele am avut de cumpărătoare de la Radul şi de la frate-său, Nedelco de cumpărătoare la mâna lor. Aşijderea şi eu, păntru credinţa, facutu-le-am cest zapis al mieu ca să-şi ţie acea moşie cu pace. Şi mărturie, ceni-ş va pune mai jos pecetea şi iscăletura. Pis august 13, 7153 (1645). Şerban vistier Eu Fera mărtureii www.dacoromanica.ro 287 Topa PouKepog1 Eu Radul logofăt ot Schei mărturie Eu Ştefan cupeţ mărturie Eu Oancea mărturie Eu Tatul neg{u)ţiturul UpoKa Aoukoci; papxupoţ2 Maxei Aapaoxevoţ papxupco xa âv«0ev3 Jupan Cuţaru neguţătorul4. Arh. St. Buc., M-rea Radu-Vodă, VII/9. Orig. rom., hârtie (35 *21), pecete aplicată. Copie ibid.: ms. 256, f. 426v-427. 1 „Toma Ruceru”.' 2 „Proca Luca mărturie”. 3 „Matei Damaschin mărturisesc cele de mai sus”. 4 Semnături autografe. 240 164(5) (715(3)) august 13, Bucureşti f A\haocti'6K> EokTio, Îw Matbk» Eacapaba bocboaa n rocnoAHm» BTiCOh 3eA\Ae VrrppoBAAxîHCKoe. A.aba(t) rocnoACTBO Mh cie noBeAenîe TOCnOACTBA Ath CB'fe'Tfeh SOÎKeCTBN'feh AtOHACTM(p) rAArOA6MArO PdA^AA B0EB0AA, XPAM CbATAA TpOhiyb, R\>K6 6CT H3 AOA BApOUl E^K^peiţlH H WTt»n^ ertfweHA ^AiiACie n btec6(a\) mhoko(m), cahh» KhBtftjJhix bt» WBHT'feAH T06, IAK02K6 &A A\tf 6CT CB'kTOMfc’ MOHACThp BHUJ6 nhC C6A0 rT»^H0UJiH WT C^ACTBO 6aX0B RT»C C6AO CT»C BT»C0M XOTApo(M) h CT»C BT>CHX BeMMHIM h CT»C BT»C X^A^Ko(m) WT nOAW M OT Ul^MA H OT BOA* h OT BAATA h OT ctf(x) H OT CeAAAhlţie CfeAOB OT nOCB^A^ BApe 6AHKA ce XTH(T) H3BPATH OT no B'kCOM X0TdP°(M) WT x0TdP A® X0TAP> no CTApe xoT*pe h BBA’fese, nonele Toro cbao T^houiîh suine nuc, wh ecT Bh(a) CB'bT’fen MOHACTh(p) 3A A^A1»^ A*(A) H nOKAOHM (A) OT noKOHHHaro Aahmioa bmb b€a ABopmiK eqte^e ot iipn a^hic MhxneBh BoeBOAd p*Aî noAcfeHA h paa’i’ A^iua ero h norpeBome ce T'feAO ero t^ia BT» CB'feTA MOHACThpA XPdM ^B^iTA TpOhtţT», HrA6>Ke AOK6(t) KOCTH €rO. H OT TOrAA CAAtO BT»C AP'>‘^a(a) €CT CB'feTd MOHACTll(p) TOrO C€AO r^HOUIIh C'tC AOBpOM MHpHO h 3d tlhXTO (sah)tOBAHÎ6* H'feCT HMa(a). A noTOM, kt»aa ecT bhu> murfe, bt> abhic rocnoACTBA mm, a trfeKoe BOA'bpH OT C6AO OT XVp€3H OT C^ACTBO f&AOMhlţA HM6H6A\ PaA^A h NeACAKO, CHHOBH Xfa’nAHHIJieBH H'bKUJeBh, CeCTpA A,AHMWAOR ABOpHUK, WHH c^(t) A^rH^Ah ţipenie npe(A) rocnoACTBO mm paaî ccao r'LtfHOinm h 288 www.dacoromanica.ro npi'hAe(T) tf b6ahkîh ahkah Tepe ctnp'feuje ce 3a AHiţtf cec ertfMentfA TAHACÎe H CEC KAA^repiH WT CB'feTA MOHACTh(p) OB'feTAA TpOHIVE. H cniţe np’feuie Paa^a h Ncababo kako HM'feAH h whh asa uit ha (a) MATepe(M) CA H'fcKWA, lAKOîKG A* APT»*m(t) WMHHtf tf pE^HOllIH. fiT» TOM, rOCHOACTBO MH CEM TA6AAA h C^AHX0M no npABA^ H no 3AKo(h) Eo>KIK) KtfnHOKG CEC B'BC'feXMH MHCTHTHMH np ABHT6AÎM rocnoACTBo mm h cem aa(a) rocnoACTBO mm Merio heix 5 EOA'fepH no P'bBAUje rocnOACKÎh ha mmc: wt Kopn'BiţeA, CTAp Kopn'fe m Koctahahh nopTAp h wt HeHHtOAeqiii, «liAop'fe h uit Aat»™, N'fertfA nepsen h uit P'BUJ'IOpH, MtfllJAT h WT KtfneqJH, AaMÎAH I03BAUJA, IAK0JK6 aa CT»rAeAAe(T) h Aa M3BpAH*beT A^A 3A WHMNtf ÎK^nAHhHe(B) N’feKOjeB 3A npCKW IAJK6 6CT Em(a) Aa(a) BAlţlOM CH /^AHHIOA A^OpHHK H Aa BHA6(t) HM'feAH HAM H6 HM^AH. TaJK6 Bl, To(m) T63H 5 EOA'fepH BHUJ6 P6M6HH WHH 6CT TA6Aa(a) h CMOTPh(a) BT»C PA3AHHHÎ6, HO np AB0CTÎ6 H hCTMHCTBOBAAh 6CT CEC A^WAMH «X M EMANAM 6CT H KHHTA MhXN6B B06B0AA, CTApA, HAHHCAHA KAKO MX 6CT Bm(a) Aaa2 JKtfnAHHIţBB N'feKUjeH SAqjtf CM, AahhWA ABOpHHK 6 B6MHHH CEC M6CT0 tf pBtfHOUJH KOAh C6 X0K6T M0>K6 npnXPAHHTH- TA>K6 6CT AA(A) n T63H 3 BOA'feph HJK6 C^(t) BHUJ6 peneHh, iaK0>Ke aa AP't>K,1('r) Paa^a h H6A6ako a^m matcpa(m) ca NrfeKUje(B)l A^^ep* Aam^waob a^ophmk wt C6ao wt T'b^houjh H6TBptTArO A6A0» A CB'feTA MOHACThpe OB’feTAA TpOhl^t Aa APT»>Km(t) WT npe(3) BT»C C6A0 r-b^MOmih TpeTh A6AH H tf nOAW H tf UjtfMA H tf BOAA h if ctfxo, WT nOCBS’A'l 6AHKA C6 XTh(t) H3BpATh h CEC B6HMHM h WT Hpe(3) BtCOM X^TApOM, KAKO CEM BHA'fe(A) TOCnOACTBO MM h KHHTA WB6M3M 5 BOA’feph 3A T'EKMGîKGHÎe H 3A ctf>KA6HÎe KAKO 6CT BHUJ6 HHC. A n0T0(M), CHHOBh xtfnAHHlţeBH N'feKUjeH: PAAIfA H H6A6AKO, WHH CB BtCTAHe(T) Tepe C^(t) HPOAa(a) A6AA h(m) WT r^HOlllh 3A whhhS’ A~rO A6a BOA'fepHH^ rocnOACTBO MH IUepBAHOB BHCTHIAP KpOMA 3HAHIA KAA^repo(M) WT MOHACTHpA OB'feTAA TpOHlţ'B 3A tfrH MH H 6A»A KOEHAA. A nOCAeX, 6(Vm6HA TAHACÎe WT OB'feTAA TpOHIVL, WH AKO WKC6THA 6CT H6 H3Bephiiie ce cmţe aa ce cm€ujath AP^Sh t^îkah bi wmhha h bt» WCBnECTBA MOHACThpeBH Ob^TA TpOHIVE WT HA C€AO Tt^HOHJIH. Ta>k6 TorAAUJh'feA bp,b5h(a) cct ertfMehtfA TAHACÎe bt»chx mobilih B'bcne(T) IUepBAHOB bhctiiap tfrH mh Acnpn totobh h cana koehaa, nOHTO pAAÎ H’fec(T) ce nOAOEAe(T) Aa B’BA’feSHTH BT» WMHHA CB'feTOMtf MOHACThpn aa noK^nn(T) 3AHe>Ke cct eh (a) CB'feT'fen mohacth(p) ctapa H npABA WHHHtf wt aa^ho sp'feMe. H ei|ie>Ke no cb(m) CBTBOPh(a) eCT IUepEAH BHCTIIAP H 3AHHC WT p^KA CrO HA p^KA KAA^repo(M), KAKO WT CBAA HA npe(A) HHqjA Tp’fee^ H pAEOW Aa HA\a(t) IUepEAH BHCTl'epiOA HHKOAHJK6 Bl» C6AO ^ T^HOIIJH H KAKO CH C^(t) BT»3HMa(a) IUepEAH BHCTl’ep BT»CHX HOBl^ÎH WT KAA^repH HA3a(a) h WCTa(a) WT C^5KA6Hie. www.dacoromanica.ro 289 Cero pA/ţî AAA°X C1‘M rOCnOACTBO MH CB'feT'fe» BOJKECTBN'feh MOHACTh(p) Pa^AA B08B0AA, XPAM CB'feTAA TpOHl^l., IAK02KE Aa ^ 6CT C6A0 r^HOlUl'h BMLU6 PEHe(n) BT»C C6AO CbC BT»Co(a\) X0TrAP°(h CTfc BT»CHX B6HHHIH h CT»C BT»C X°A°Ko(/V\) WHHHfe’, A^A1^ 11 Bl» WXAG^ KAK0 6CT BHAO H VOT fipEKAE Bp'feME VOT npH ^bHIE npOHÎtl(A\) rOCnO^Apbl. H H8 VOT KOrOMCAO NEnOT'bKNOBENNOM nop«3MO TOCDOACTBA MH. Ge>KE ^BO H CB8A6T8AI8 flOCTABA'feSM rOCnO^CTBO MH! JK^flAN EApS^A B8A BAH KpAAEBCKIh H K^tlAH ^pArOMHp BEA AB0PHHK H 2K^(1AH PaA^A BEA AVOrVOij>eT « ÎK^tlAN OTp06 BEA BMCTIfAp H JK^tlAN ^TiIK^A BEA CClATAp h H<4Xma; doc. datat după văleat şi divan. 241 1645 (7153) august 15 t Scris-am eu, Dumitraşco comis acesta al miu zapis să fie de mare credinţă la mâna jupanului Parasco, cum să se ştie că i-am vândut parte me de ocină den Leurdeni, însă stânjene 40 şi stânjenul câte 8 costande bani gata şi de (a) me bunăvoie. Şi la a noastră tocmală fost-au mulţi omini buni, anume; Crăciun roşiu Ciocănescul şi Dobre ceuşul şi Nedelco ot Cosoba şi Dragomir ot tam, însă moşiia ce-u ţinut socru-meu, Mihaiu den apă şi den pădure şi den baltă. Şi păntru credinţa, pus-am şi degetul. Şi am scris eu, popa Radul. Pis measeţa avgustu dni 15, vă leat 7153 (1645). f Eu Dumitraşcu comis. Muz. Ist. şi Artă al Mun. Buc., nr. 26891. Orig. rom., hârtie (31 x 21). Cu o copie rom. modernă, ibid. Rez.: Filitti, Arh. Cantacuzino, p. 216; Ştefânescu, Catalog, p. 154. 242 1645 (7153) august 15 Adecă eu, Lupul, împreună cu feciorii miei, anume; Radul i Drăghici i Dumitru i Stan i Barbul neînsuraţi şi cu alţi feciori ce ne va mai da Dumnezeu şi eu, Rădivoi cu un fecior al mieu, anume Stoica şi cu alţi feciori ce ne va mai da Dumnezeu, den sat din Gârleni de la Jâiu ot sudstvo Dolj, scris-am şi mărturisim cu acest al nostru zapis, ca să fie de mare credinţă la cinstita mână mări(i)i sale, domnului nostru, Io Matei Basarab voievod, cum să să ştie că ne-am vândut mări(i)i sale rumâni cu toate părţile noastre dă moşie den satu, den Gârleni şi cu viile, den câmpu şi den pădure şi den apă şi den şăzutul satului şi du peste tot hotarul, cât să va alege. însă eu, Lupul vându-tu-m-am mări(i)i sale domnului nostru cu 5 feciori neînsuraţi, anume; Radul i Drăghici i Dumitru i Stan i Barbul 292 www.dacoromanica.ro cu toată partea noastră dă moşie şi cu alţi feciori ce ne va mai da Dumnezeu, dreptu bani gata, ughi 34. Şi eu, Rădivoie vândutu-m-am cu un fecior al mieu, anume Stoica, cu toată partea noastră de moşie şi cu alţi feciori ce ne va mai da Dumnezeu, dreptu bani gata, ughi 14. Şi am luat toţi banii în mâna noastră şi ne-am vândut noi, de a noastră bunăvoie fără nici o silă, ca să-i fim mări(i)i sale domnului nostru rumâni de moşie şi pre cine va milui cu noi încă să fim stătători în veci. Şi la aceasta tocmeală a noastră fost-au toţi boierii divanului mărturie, anume: jupan Barbu vel ban i jupan Dragomir vel vornic i jupan Radu vel logofăt i jupan Stroe vel vistier i jupan Diicul vel spătar i jupan Preda vel cliucer i jupan Mihnea vel stolnic i jupan Radul vel comis i jupan Costandin vel postelnic i jupan Ghiorma vel slujer i jupan Nicula vel pitar. Aceasta scriem şi mărturisim. Şi pentru mai adevărata credinţă, pusu-ne-am mai josu degitile ca să să crează. I pisah az, Stan logofăt august 15 dni, leat 7153 (1645). Eu Lupul. Eu Rădivoe. Dobre. Preda Brâncovean. Stroe vel vistier. Nicola vel portar. Eu Necula vel pitar. Bunea vistiiar. Udrişte Năsturel vtori1 logofăt. Costandin vel postelnic. Arh. St. Buc., Ms. 295, f. 26. Copie rom. Alte copii ibid.: mss. 715, f. 995 996; 355, f. 45-46; Doc. ist., CMLXX/25. EDIŢII: Nicolaescu-Plopşor, Monografia, p. 15 16. ’ BEA. 243 1645 (7153) (august 16) t Adecă eu jupânea[sa Mj’uşa, fata Micului, nepoată de frate lu Lăudat ot Viiani ot Prahova împreună cu fţi]’eu-mieu, cu Badea şi cu alalţi feci(o)ri ai mii cu toţi, scriem şi mărt(u)risim cu acesta al nostru zapis ca să fie de mare credinţă la mâna Neculei Ghiormescul, ca să să ştie când au fost acum în zilele domnu nostru, Io Matei Basarab voievod, noi i-am vândut dumnealui ocină jum(ă)tate den Viineasca, carea merge den Prahova, până în apa Cricovului [...]' despre tot hotarul jumătate, za 7 000 aspri gata. www.dacoromanica.ro 293 Şi o am vândut noi de a noastră bunăvoie, fără de [n]1 ici o silă, că au fost a noastră direapftâ m]loşie. Şi ne o au ales 24 de boiari carii i-am purtat împreună]1 cu Preda slujer şi cu scrisoarea lor, ca să-i fie dumnealui moşti]'e ohabnicâ coconilor în veacu. [Şi ml’ărturie: ot Viiani, unchiaşul Manea [şi]1 Nedelco i Dobromir i Star Vflj'aicul cel mic i ot Răsimnici, Lazar i Dragomir i Dan i Semăn i ot Ghierghiţă, unchiaşul Radul Podgoriianul i Ilie, snă Liicăi i ot Berceni, Stoica iuzbaşa, i braţ ego, Ianachi, i ot varoş Floci, Şerban şi alţi fb]’oiari carii-ş vor pune mai j[o]*s peceţili. Aceasta am [scris. Şi]1 pentru credinţă, ne-am pus degfetj'ele. Pis measeţa aprilie, vă leat 7153 0645). Eu Muşa Eu Badea Eu Radul logofăt ot Ţig{ă)nişti2. Arh. St. Buc., Doc. ist., CCCLXtX/SO, Orig. rom., hârtie (30 * 22), în parte deteriorat, pecete aplicată. Copii ijbid.: CCCLXIX/5I, 53; copie grecească ibid.: CCCLXlX/52, copiile au data august 16. 1 Loc rupt în orig. 1 Semnături autografe. 244 1645 (7153) august 18 f Adecă eu, Isar, snă Dan Totescul ot Dălgopol, scris-am şi mărturisescu cu acesta al mieu zapis ca să fie de mare credinţă la mâna jupâneasei Nedălei comisoaiei, cum să să ştie că i-am vândut dumneaei un pogon de vie care am avut eu pre lângă viia dumneaiei, derept bani gata aspri 2 800. Şi i l-am vândutu eu de a mea bunăvoie fără nice o silă, cu ştirea tuturor oamenilor miei şi a vecinilor den sus şi den jos şi demprejurul locului. Şi am luat toţi banii gata în mâna mea aspri 2 800, ca să-i fie dumneaiei jupâneasei Nedălei de moşie, de stremoşie ohabnică. Şi la tocmeala noastră, t&mplatu-se-au'mărturie: părintele egumenul Melhiisedec de la sveata mănăstire ot Dălgopol i Dona judeţ i Staico biv judeţ i Standul Focan i popa Sima i Baciul diaconul i unchiaşul Vlaicul Corneei i Manta i Nedelco şi alţii carii-ş vor pune peceţile şi iscăliturile mai jos. Şi pentru mai adevărată credinţa, pusu-mi-am peeddli, degetul să să crează. I pisah az, Mareş logofăt avgust 18 dni, leat 7153 <1645). MeAxioeSeK eyoOpcvoţ1 Eu Vlaicul Corneea Eu popa Sima 294 www.dacoromanica.ro Eu Isar, snă Dan Totescul Stroe vel vistiar Eu Nedelco Băciulescul Mihul cojocar Dona judeţ Staico judeţ Stroe2. Arh. St. Buc., Doc. ist., XXIX/192. Orig. rom., hârtie (30 * 20), opt peceţi aplicate. Copie ibid.: XXIX/40. 1 „Melhisedec egumen”. 2 Semnături autografe. 245 1645 (7153) august 18 f Adecă eu, Vlaicul Berişcăi ot Dălgopol scris-am şi mărturisescu cu acesta al mieu zapis ca să fie de mare credinţă la mâna jupâneasei Nedelei comisoaiei, cum să să ştie că i-am vândut dumneaiei 2 pogoane de vie, care am avut eu pe lângă viia dumneaiei la Dealul Ştefaneştilor, însă derept bani gata aspri 4 700. Şi am vândut eu, de a mea bunăvoie fără nici o silă, cu ştirea tuturor oamenilor miei şi a vecinilor den sus şi den jos şi demprejurul locului. Şi am luat toţi banii gata în mâna mea aspri 4 700, ca să-i fie jupâneasei Nedelei aceste pogoane de vie, de moşie, de stremoşie, ohabnică. Şi la tocmeala noastră, tâmplatu-se-au mărturie: părintele egumenul Melhiisedec de la sventa mănăstire ot Dălgopol i Dona judeţ i Staico biv judeţ i Stanciul Focan i popa Sima i Baciul diaconul şi unchiaşul Vlaicul Corneei i Manta i Nedelco şi alţii carii-şi vor pune peceţile şi iscăliturile mai jos. Şi pentru credinţa, pusu-mi-am pecetea i degetul să să crează. I pisah az, Mareş logofet, measeţa avgust 18 dni, leat 7153 (1645). Stroe vel vistiar El Vlaicul Berişcăi t MeAxioeSeK eYoup.evo<; [iapTUpoţ1 Eu Vlaicul Corneea Eu popa Sima Eu Nedelco Bănciulescul Mihul cojocar Dona judeţ Staico judeţ Stroe2. www.dacoromanica.ro 295 Arh. St. Buc., Doc. ist., XXIX/189. Orig. rom., hârtie (31 * 20), şase peceţi aplicate. Copie, ibid.: XXIX/43. ' „Melhisedec egumenul, martor”. 2 Semnături autografe. 246 1645 (7153) august 18 Adecă eu, Voico den Bucureşti, ficiorul lu Vişan din Bucureşti, scriu şi mărturisescu cu acesta al mieu zapis să fie de mare credinţă la mâna măriei sale, domnu nostru, Io1 Mateiu Băsărabă vo(i)vod, ca să să ştie că m-am vândut măriei sale rumân, cu ficiorii mei, cât Dumnezeu îm va da, de bunăvoia mea, fără dă nici o silă, derept ughi 10, cu ştirea tuturor boiarilor, marii şi mici. Şi am luat toţ banii gata, dă la măria sa, ca să fim domnu nostru Io1 Matei voievod rumâni şi sfintei mănăstiri a domnu nostru de la Căldăruşani, hram Sveatâi Dimitrie, dă moşie ohabnici în veaci. Şi am luat banii denaintea domnu nostru, din divan. Şi la tocmala noastră, fost-au toţi boiarii divanului mărturie, anume: jupan Dragomir vel dvomic i jupan Radul vel logofet i jupan Stroe vel vistiiar i jupan Diicul vel spătari i jupan Radul vel comis i jupan Preda vel cliucer i jupan Mihul2 vel stolnic i jupan Drăguşin vel pehamic i jupan Marco vel armaş i jupan Istratie vtori vistier. Aceasta mărturisim ca să să ştie şi să să crează. Şi păntru credinţa, în loc de pecete, pusu-mi-am degetul. Pis measeţa avgust 18 dni, vă leat 7153 (1645). Aih. St. Buc., Doc. ist., XXI/227. Orig. rom., hârtie (30 * 21). Rez.: Iorga, Studii şi doc., V, p. 119. 1 Iwh. 2 in loc de Mihnea. 247 1645 (7153) august 20 t Adecă eu, Romanu şi cu socru-meu, Mihăilă şi Albul ot Sengureni, scris-am acesta al nostru zapis ca să fie de mare1 credenţă la mâna jupânului Bunei vistiarului, cum să se ştie că i-am vândut dumnealui moşâe la Poenari, 296 www.dacoromanica.ro partea sengurenească, însă o jumătate de fune, derept bani gata, ughi 10. Şi o am vândut noi, de a noastră bunăvoie şi cu ştirea tuturoru megiiaşilor. Deci să aibă a-i firea dumnealui moşâe stătătoare şi coconelor dumnealui. Şi la această tocmeală a nostră fost-au: jupânul Gherghie vistier şi jupânul Gherghie aga i Mihalcea logofăt ot Mârşă. Şă păntru credenţa, ne-am pus şâ peceţile. Pis measeţa avgust 20 dni, vă leat 7153 (1645). Roman Mihăilă Albul Gherghe aga Tepye Picm)apio<;2 Mihalcea logofăt3. Arh. St. Buc., A.N., CVI/11. Orig. rom., hârtie (30 * 20,5). Menţ.: Doc. referitoare, p. 160. 1 Mddpe. 2 „Gheorghe vistier”. 3 Semnături autografe. 248 1645 (7153) august 20, Bucureşti t A/lHAOCTi'ew Eoaciew, Iui A/Vatch Eacapaba roeroaT h rocnOAHH'b B'bCOH 36MA6 rrppOBAAXÎHCKOe. AABA(T) rOCnOACTBO MM CÎH nOB6ATfeHIH rOCnOACTBA MM CB'feTOMÎs’, E0JK6CTBHIM MOHACTMp 30B6MArO IIa^MK^HTA, HrAeate ecT xPa(m) CB'feTOro npopOKA m npeAÎTEMA KpbCTMTe(A) Îuiaha h UITbutf CiVmc(h) KaaMHMK M BCTfe(M) MHOKO(m), CAMLţM >KMBtflJJH B'fe UlEHT'feAH T0, IAK0KC Aa 6CT CB'fe'rfeH MOHACTM(p) BHLU6 p6M6HA UIMHHtf 'ti AMCeipi UIT C^ACTBO GaXOB H UIMHHA 6*6 ce 30B6(t) OHAHtp'fe, UIEAM6 BC'fe(x) noK^neHiHAe, koamko cct eh (a) nOKte’nn (a) Xpn3A bmb bca ABOpHHK UIT HA M6rÎAUJÎH UIT ^OEpOEipH M UIT HA npOMÎH EOA'fepH H AtOAÎH UIT nOAW H UIT UJkW H UIT B0AA M UIT tlO BT»C XOTApo(M), UIT X0TA(p) A0 xota(p), aah mac(t) AOroeT, chht» Paayaob AOro4>eT wt O^HA'feHH UIT no BT»C X0TrAP° M UIT OhAHipe, KOAMKO 6CT Bm(a) nOK^flH (a) XpH3A BOpHHK UIT HA 66T H A6A OTAH0B T'bAeCKÎs’A MT0 6CT BHA ftOK^flM (a) UIT HA H'feKUJA, A^ipipA IUepEOB M UIT HA T^OP* H UIT £aAAa, BH^ni OTAH0B PbAeCKtfA M MAc(t) OTp06B MTO 6CT Bm(a) EOK^nH^) XpM3A BOpHHK UIT HA www.dacoromanica.ro 297 H'feKUlA, CCCTpA OTp0€B H J\eA XCtfnAHHlţeB T^OpCB, XdfrlAHHIţA ^p'trH'l AOro4>6T WT OVHA’feHH MTO 6CT Bh(a) flOKtfnn(A) WT HA T^OP^ M mac(t) Mahbb IUVauj’bb wt ha Gtahmioa, chht» TepreB Aoro<ţ>€T wt OtfHA'feHH H fi,6A Kpn»CT6B H A EPATo(m) CH MnpA\^A H WT GhAML|J6 MTO 6CT Bh(a) nOKtfnH(A) XpH3A BOpHHK WT HA Ap'trHH H WT HA BpAT 6r0 11 Ha(k) HA GhAHL|J6 A6a EaA06B H a EpATOM CH MnpOIOA WT HA ^p'brHH AOro4>6T H WT HA BpAT erO H MAC(t) TATOMHpOB WT HA TAT0A\Hp H hac(t) H'feroeB Aoro4>eT, chht» AabS’aob wt OtfHA'femi wt mac(t) lUepB'EH'kcK'B h mac(t) A'tqjipeB H'ferbB wt ha nonA TYAoptf h wt ha nAnA^iA ero N'feKtuA, A^niipA H'feroeB Aoro4>6T, nonele cîh BHtue peMenn MACTI 3A WMHHT» WT &MEeiJiî H WT CHAHLjJ6 Bh(a) 6CT flOKS’llH(a) XpH3A BOpHHK^A WT HA CÎH BHLLI6 p6M6HH AIOAÎH WT HAIO npe>KAe Bp'feMC C'EC 3AI1HC H C'EC KHHTH 3A nOKtfneHÎe. H BT»C Eh(a) nO pA3A0TA 6r0. <\ noTo(«), kt^aa ecT bh(a) ct»aa> bt» rocnOACTBA a\h bt» T6M6HIA A'feTOM ^âpîT, A XpH3A BOpHHK^A WH 6CT Aa(a) H npHAOJKH(A) CIH BHLLI6 P6M6HH A^A1^ WT A.A\E61|1H H WT GhAHIJIH HA CB'feTAA A\0HACTH(p) nA^ME^HTA, XPAM CB'feTH îwAH pAAÎ nOM'feHA H pAAÎ' A^S7 6™. H HAnHCALU6 ce HA CB'feTOC nOA\'feAHH(K) Aa 6CT 6Mtf nOM'feHS’ BT» B'feKtf A CB'feT'fen MOHACTh(p) BHLU6 p€M€HA Aa 6CT 3A A^A1'^ n 3A XPA(H) M ^’TBp'E^AeHie hhoko(m) bt» nHijiS’, kako BHArfex°(M) rocnOACTBO mh h 3AI1HCVa XpH3€H BOpHHK^A 3A A\HAOBAHÎe HA p^'fe KaAHHHKOB eiV/UCHA CT»C B6AHK06 KACTcfiO H CT»C MHOSH EOA'fepH CBeAÎT€A€ tf 3AFIHC. H nOCTABH(A) eCT XpH3A BOPHHkWa H KA6T(j)0: Koro WT CEpOAHHKA ero AWBO CHHT», AIOEH BHS’K'E HAH BHfc’K't, AWEO KAAtfre(p) ce XOK€(t) noKS’cHTH no C'eaip'e(t) ero pa3APatî cîa nOM'fen't h mVat», Toro aa gct tpt»ka6(t) h ahaH6 3A nOMOlJJH H S’TBp'E^AeHÎe A XpH3€H BOpHHK^A nOM'feHA B B'feK H H6 WT KOrOKAO HenOKOA'feEHMO n0pH3M0 TOCnOACTBA MH. Ge>Ke tfeo h CBeAÎTeAÎH hoctabhxo(m) rocnOACTBO mh: xttfnAH EaPbS’a B€A EAH KpAAeBCKOMtf H XttfnAH ÂpArOMHp B6AHKÎH AB0PHHK 11 XCtfnAH PaAVa B6A AOro4>6T H XîtfnAH GTpOe BHCTÎiap H AÎHKtfA CHATAp H MhXH'fe CTOAHHK H PaA1/V\ KOMHC H Ap^rtfllIHH n€XApHHK H ÎK^nAH KoCTAHAHH B€A nOCT6AHHK. H HCnpABHHK, XC^nAH PaAVa B6A AOrOeT hahhcax bt» hactoahh rpAAV E^KVpeqiî, M'feCeUA ABr^CT K AkHH H WT AaAMA AO HHH'fe BT» A'feT ^JpiîT. îw MATew BweswAA, mhaoctîio Eo>kîio rocnoAHHE. iCD MaT€IO B06B0AA (m. p.) 298 www.dacoromanica.ro f Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod şi domn a toată Ţara Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei, dumnezeieştii mănăstiri numite Plumbuita, unde este hramul sfântului prooroc şi înainte mergător Ioan Botezătorul şi părintelui egumen Calinic şi tuturor călugărilor, câţi trăiesc în lăcaşul acela, ca să-i fie sfintei mănăstiri mai sus-zise ocină în Ambeşti din judeţul Ilfov şi ocina care se chiamă Siliştea, însă toate cumpărăturile, câte le-a cumpărat Hriza fost mare vornic de la megieşii din Dobroieşti şi de la alţi boieri şi oameni din câmp şi din pădure şi din apă şi de peste tot hotarul, din hotar în hotar, însă partea lui Drăghici logofătul, fiul lui Radul logofăt din Fundeni, de peste tot hotarul şi din Selişte cât a cumpărat Hriza vornic de la Eftimie şi de la Badea, fraţii lui Drăghici logofătul şi partea lui Stan Gălescul pe care a cumpărat-o de la Neacşa, fiica lui Şerbu şi de la Tudora şi de la Vlada, nepoatele lui Stan Gălescul şi partea lui Stroe, pe care a cumpărat-o Hriza vornicul de la Neacşa, sora lui Stroe şi partea jupaniţei Tudora, jupaniţa lui Drăghici logofătul din Fundeni pe care a cumpărat-o de la Tudora şi partea lui Manea al lui Şuaş de la Standul, fiul lui Gherghe logofătul din Fundeni şi partea lui Cârste şi a fratelui său, Mirahul şi din Silişte pe care a cumpărat-o Hriza vornic de la Drăghici şi de la fratele lui şi tot în Silişte, partea lui Baloe şi a fratelui său, Miroiul, de la Drăghici logofătul şi de la fratele său şi partea lui Tatomir de la Tatomir şi partea lui Neagoe logofătul, fiul lui Albul din Fundeni, din partea şerbănească şi partea fiicei, Neagăi, de la popa Tudor şi de la preoteasa lui, Neacşa, fiica lui Neagoe logofătul, pentru că aceste mai sus zise părţi de ocină din Ambeşti şi din Silişte le-a cumpărat Hriza vornicul de la aceşti mai sus zişi oameni de mai înainte vreme cu zapis şi cărţi de cumpărătură. Şi au tot fost pe seama lui. Iar după aceea, când a fost acum, în zilele domniei mele, în cursul anilor 7150, Hriza vornicul, el a dat şi a dăruit aceste dedine mai sus zise din Ambeşti şi din selişte la sfânta mănăstire Plumbuita, hramul sfântului Ioan, pentru pomana şi pentru sufletul lui şi s-a scris în sfântul pomelnic, ca să-i fie lui pomană în veac, iar sfintei mănăstiri mai sus zise să-i fie dedină şi de hrană şi întărire, călugărilor de hrană, cum am văzut domnia mea şi zapisul de miluire a lui Hrizea vornicul la mâna lui Calinic egumenul, cu mare blestem şi cu mulţi boieri, martori în zapis. Şi a pus Hriza vornicul şi blestem oricare dintre rudeniile lui, ori fiu, ori nepot ori nepoată sau călugăr se va ispiti după moartea lui să strice această pomană şi milă, acela să fie de trei ori blestemat şi anathema de 318 sfinţi părinţi care au fost la Nicheea şi să aibă parte cu Iuda şi cu Ariia la un loc, amin. Pentru aceea am dat şi domnia mea sfintei mănăstiri Plumbuitei ca să-i fie aceste mai sus zise moşii de ajutor şi întărire iar Hrizei vornicul pomană în veci şi de nimeni neclintit, după zisa domniei mele. Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Barbul mare ban al Craiovei şi jupan Dragomir mare vornic şi jupan Radul mare logofăt şi jupan Stroe vistier www.dacoromanica.ro 299 şi Diicul spatar şi Mihnca stolnic şi Radul comis şi Drăguşin paharnic şi jupan Costandin marc postelnic. Şi ispravnic, jupan Radul marc logofăt. Şi cu, Dumitru logofătul am scris în cetatea de scaun Bucureşti, luna august 20 zile şi de la Adani până acum, în anul 7153 (1645). t Io Matei voievod, din mila lui Dumnezeu domn. Io Matciu voievod (m. p.) Arh. St. Buc., M-rca Plumbuita. XI/7. Orig. slav, perg. (38 * 44), pccctc timbrată. Cu o traducere din 1905. Altă trad.. ibid.: 111/9; ms. 255, f. 20v-21. EDIŢII; Trad. Sachclărcscu. Plumbuita, p. 169, 170; rcz. ibid.. p. 69. 249 1645 (7153) august 20, Bucureşti t MHAOCTÎeto Eojkîeio, {(ti A/Vateh Eacapaba boeboaî h rocnoAnm» BtiCoii 3ea\ae ^rrppoBAAxi'iKKoe. 4,aba(t) rocnoACTBO ami cih noBeA'feHîtt rOCnOACTBA MH CB'fcT'fen, B02KECTBHÎH MOHACTh(p) rAArOAEMAPO XPdM Cb^TAA TpOHUT» UIT BApo(ut) EfcWpeiJjV H UITT.US’ er^MCHA A*OfAHACÎE M Bc4>(m) HHOKo(m), EAHlţH }KHBS’l{JH(x) BT» UlEHT’kAH TO, tAKOtte A* CCT CB'feT'feh mohacth(p) BHiue pe(x) cgao AtfnEipÎH uit c^ACrBO Baxob, bt»c C6ao cn»c Bn>c x°tapo(m) h ct»c bch(x) benhhîh h n»c b*kc x°A°ko(m). uit xota(p) aa*e AO X0Td(p) no CTdPM X0TAP6 H bca^h, noueate cct Toro ceao AtfnEqiîii bhuje nuc uim ect bh(a) 3a a^A'iho acVriahhue(b) Kahae(b) uit IIephui, np^A^AA Baaayao(b) AOroET PS'A'hH^A. A hoto(a\), K3>aa ect bh(a) npe abhh ctapato, noKOHHAro Aae0ahaP^ boeboaa uit'M^S’ Mhxhe(b) boeboaa, a x^hahuua KAUA'b cnvn>p*fecA, uiha ect bh(a) hpoaa(a) Toro ceao AVnet|iîn bhuje nuc, nOKOHHHOMtf AaE^AHAPV BOEBOAA 3A ACnptl rOTOBH; A tIOCA'k, noKOHHAro AAEgAHApV BOEBOAA, rOCUOACTBA EMtf EIi(a) ECT A*(a) « homhaoba(a) ct»c Toro ceao AtfnEtpTu bhuje hhc no cb4itaa mohacth(p) rOCnOACTBA EM^, CB'feTAA TpOHJVt» ia>ke ECT EH (a) CV3AAHA h uichobaha UIT TEAAEAÎA EA C3.C B*BC CEAO Ah’nEqJÎH H CT.C BCh(x) BEMHHÎI1 H C3.C RT»C XOAoko(m), iako^ke aa ect cB'feT'bu mohacth(p) tochoactba em^, Cs^aa TpOHUt» 3A XpAHA H b’TBp’EJKAeHYe A HOKOHHArO AaE^AHAP^ BOEBOAA nOAVhHI» B B*fe(k). H UIT TOTAA B*1,C BH(a) AP1>*a(a) CB'feTAA aiohacth(p) CB'feTAA TpOHuT* ceAO AtfneiplfH c^c AO^poMiipno. A k^aa cct eh(a) noe amm TabpVha boeboaa, a Eaaava AUirui<|>6T Ps'A'feHS’A, uih ecT ahph^a) nptf(x) PaaY ceao AtfnELpVH h CEnp'fewe ce 3a AHutf AHBAH CT»C UIT'Uqtf ET^MEHA TpUrOpIe, K0T0 ECT Bh(a) H MHTpOHOAHT pEKS'tpÎH BaAAYA AOTOtfjET Pk’A'feHk’A KAKO N'fec(T) BH(a) 300 www.dacoromanica.ro nOKtfnii(A) Aab^ahap^ BoeBOfya C6AO AtfnBqiÎH wt ha np'bA'feAAM CA KtfnAHHtţA KAriA'fe wt Ilepiiui. fit to(m), wTtiţtf er^MCHA TpHropîe K^flHO CtC npOMÎH KAA^repH WT OK'feTA TpOHlţt, WHH 6CT Eh(a) H3BAAh(a) tf AHBAH XPUCOB^A A/IhXHBB BOBBOAA 3A nOKtfnBHÎB WT BOr^A BHc(t) T6M6HÎA A'feTOM *3rÎH, KAKO 6CT Bh(a) ÎKtfnAHHlţA KAnA'fe TOrO C6A0 A.VnetţlÎH nOKOHHHArO AaB^AHAP^ BOBBOAA 3A TOrO ivfe(n) 3A ACnpii _XK*S ACnpii CpeBpeHH rOTOBH. fit T0(m) H fiAAAlfA AOrO^BT AKO BHA'fe(A) CHiţe xphcob^a AHhxhbh bo6boaa 3A noKtfnBHÎB, wh bl{jh>ke bct wctabh(a) AA B^A6(t) C6AO A.^n6lţj'm CT0AT6(a) OB'feTAA MOHACTtt(p) OB'feTAA TpoHiţ;R, kako rd 6CT bh(a) npOAA(A) np'feA'feA*^ ch HotfnAHHLţA KAnA'fe CntTtp’feCA, H A* »6 HMa(t) 3A HHXTO EAHT0BAHÎ6. H HAflHCAliie C6 H WHH Bt CB'feTOfO nOM'tiHHKtf, (AKOKB Aa BCT 3A nOM’feHtf H CB'feT'feH, bohobctbhîh mohacth(p) Bt fc’Kp'feriAeHîe h 3a nHi^tf. H BHArfex°(M) rocnOACTBO mh h KnnrA Fabpîh(a) MorHA'fe bobboaa 3a nptf(x) h 3a WCTa(a) no fiAAAVA AOrO£|>eT P^A'feH^A WT KOrAA BHC(t) T6M6HÎA A'feTOM ^3pK3 HA CB'feTA MOHACTH(p) BHUJ6 nH(c). H WT TOrAA A° CtAA Bt A^HH rocnoACTBA a\h Btc AP^**^) bct OB'feTAA Tponiţt Toro C6ao AVnEiţiîH Btc C6AO CtC Btc X0TAP°(M) 11 CtC BCH(x) SBMHHÎH H CtC BtC XOAOKO(m), Btc CtC A0BP0MHpN0 66(3) HH 6 AH A MAtBO WT Kt HHXTO. A nOTo(M), KtAA 6CT Eh(a) HBIH'fe, Bt A^HH TOCnOACTBA MH A nOMTBHHArO npABHTe(A) rocnoACTBA MH, tttfnAH ApArOMHp B6A A^OpHHK, wh 6CT nOAHrA(A) nptf(x) Paa'i Toro cbao AVnBqiîH pcKtfqiH, kako bct bha 3a a^A'ho ArfeA°(M) ctf AoRpOA^np bah^a, ah# bct bh(a) apt>>ka(a) KAA^repiH wt OB'feTAA TpOHiţt Bt chaoc(t). H hpîhab(t) npe(A) rocnOACTBO mh tf bbahkîh ahbah TBpe cenp'feine ce 3A ahi# ctc Atahacîb 6rtfM6HA. fit To(m) BiVmBH AtAHACÎB WT Gb^TA TpOHlţt, AKO BHA'fe(A) CHlţB WH BCT H3BAAh(a) tf AHBAH XPHCOB^A MhXHBH BOAT» 3A nOKtfnEHÎE H KHHTA TABpHA BOBBOAA 3A nptf(x) CtC fiAAAlfA AOrO<|>€T P^A^H^ H 3A wcta(a). Tb(a\) paaî h rocnOACTBO mh bijjhkb ctM tabaa(x) h c^ah(x) n0 npA(s) H no 3AKo(h) EoKÎIO KtfnHO ctc BCHXMH MHCTHTHMÎ npABHTBAÎH rocnoACTBA mh. H hcthhctboba(a) h rocnOACTBO mh ctc Btc ahbah, kako H'fec(T) HMa(a) AORpOAinp BAH^A HHJKB xtfnAH ApArOMHp BBA AB0PHHK HH BAHA Tp'feB^' ctc Toro CBAO AtfnBqiÎH nOMTO pAAÎ 6CT npABO A'feA'HO CB'feTOMtf MOHACTÎptf OB'feTAA TpOHlţt H 3A MHAOBAHIB WT nOKOHHArO, CTApArO AABgAHAP^ BOBBOAA H WT MHXH'fe BOBBOAA H WT PAAlfAA BOBBOAA h wt npoHÎH rocnoAApn paa'i noM’fenA h paaî a^uiamh h(x). Ta>kb bct WCTa(a) >KtfnAH ^pATOMHp BBA AB®PHHK WT 3AK0(h) H WT ctf>KA6HÎe WT hpb(a) rocnoACTBA mh wt ahbah, kako no MHOro pabo(t) h Tp'feetf tf AtfnElţJH Aa HB HMa(t) B B'fe(K), KAKO H'fec(T) HMa(a) HHMHCOKE Ht fyA BCT CB'feT'feH MOHACTh(p) OB'feTAA TpOHlţt TOrO CBAO A^nBlţlÎH BHUIB nHC www.dacoromanica.ro 301 RT»C C6A0 CT»C BT»C XOTA(>o(m) H CT»C RCh(x) B6HHHÎH M CT»C BT»C X®AOKo(m) wt x0TA(P) A® X0TAP^ H ct»® [-]1 3A A'feA'H® h k’TRp'RagveHi'e h rt» fltllţltf, A KTMTOpOM B'fe'IHOe BtCflOMIH AHÎG. H H6 WT KOTOKAO HenOKOA'feBHMO nOpH3MO rOCnO^CTBA MU. Ceace tffio h cb6aîT6aîh nocTABh(x) rocnOACTBO mm: >k^iiah Ap*rOMHp2 B6AHKIH BAU KpAA6BCKOA\tf H JK^flAH PaAYa bCA AOrOGT H >K^nAH Grpoe 4>7epA bgamkîm BHCTÎtap n attfriAH ^îhkWa beahkih cnATAp H'^K^nAH lip6A* Ep'BHKOB'tH^A B6AHKII1 KAWMAp II Kfe’dAH M«XH'fe B6AHKIH CTOAHHK^ H acfe’flAH PaAY* MhXAA'IA B6A KOAIMC H JK^flAH Ap^rtfuiHH F6A neXApHHK H Kb’nAH KOCTAHAHH KATAK03HH0 B6A flOCTGAHHK. H HCnpABHMK, ac^nAH P*AYA B6a Awru>4>6T- H A3, A^MÎTptf AOrO(jiGT HAI1HCAX RT» HACTOAHM rpAAY EtfKtfpeiţllI AVfeCGlţA ABfVCT K AbHH H WT &Aama ^AiKB A® MbM’t Bt C6rO IU1CAHIG TGMGHÎA ATfeT0(A\), BT> A'feT *3pnr. t îw Matgio bwgbwaa> mhaoctîk) Eo>kîw rocnoAHHB. îw Matgw bogboaa (m p.) t Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod şi domn a toată Ţara Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei, dumnezeieştii mănăstiri, numită hramul Sfânta Troiţă din oraşul Bucureşti şi părintelui egumen Athanasie şi tuturor călugărilor, câţi trăiesc în lăcaşul acela, ca să-i fie sfintei mănăstiri mai sus-zise, satul Lupeştii din judeţul Ilfov, tot satul cu tot hotarul şi cu toţi \ecinii şi cu tot venitul, din hotar până în hotar, pe vechile hotare şi semne, pentru că acel sat, Lupeştii, mai sus-scris, a fost de moştenire al jupaniţei Caplea din Periş, străbunica lui Vladul logofăt Rudeanul. Iar după aceea, când a fost în zilele bătrânului, răposatului Alexandru voievod, părintele lui Mihnea voievod, jupaniţa Caplea spătăreasa a vândut acel sat, Lupeştii, mai sus-scris, răposatului Alexandru voievod pentru 26 000 aspri gata. Iar apoi, răposatul Alexandru voievod, domnia lui a dat şi a miluit cu acel sat, Lupeştii, mai sus-scris, sfânta mănăstire a domniei lui, Sfânta Troiţă, care a fost zidită şi întemeiată din temelia ei, cu tot satul Lupeştii şi cu toţi vecinii şi cu tot venitul, ca să-i fie sfintei mănăstiri a domniei lui, Sfânta Troiţă, de hrană şi întărire, iar răposatului Alexandru voievod pomană, în veac. Şi de atunci a tot stăpânit sfânta mănăstire Sfânta Troiţă satul Lupeştii cu bună pace. Iar când a fost în zilele lui Gavriil voievod, Vladul logofăt Rudeanul, el a ridicat pâră pentru satul Lupeştii şi s-a pârât de faţă în divan cu părintele egumen Grigorie, care a fost şi mitropolit, spunând Vladul logofăt Rudeanul că n-a cumpărat Alexandru voievod satul Lupeştii de la străbunica sa, jupaniţa Caplea din Periş. Intru aceea, părintele egumen Grigorie, împreună cu ceilalţi călugări de la Sfânta Troiţă, ei au scos în divan hrisovul de cumpărătură al lui Mihnea voievod, de când a fost cursul anilor 7088, că a vândut jupaniţa Caplea acel sat, Lupeştii, răposatului Alexandru voievod, pentru acel preţ de aspri 26 000 aspri 302 www.dacoromanica.ro de argint gata. întru aceea şi Vladul logofăt, dacă a văzut aşa hrisovul de cumpărătură al lui Mihnea voievod, el încă a lăsat să fie satul Lupeştii stătător la sfânta mănăstire Sfânta Troiţă, cum l-a vândut străbunica sa, jupaniţa Caplea spătăreasa, şi să nu aibă tulburare de la nimeni Şi s-au scris şi ei la sfântul pomelnic, ca să fie de pomană şi sfintei, dumnezeieştii mănăstin de întăriie şi de hrană. Şi am văzut domnia mea la sfânta mănăstire mai sus-scnsă şi cartea lui Gavril Moghilă voievod, de pâră şi de rămas pe Vladul logofăt Rudeanul, de când a fost cursul anilor 7127. Şi de atunci până acum, în zilele domniei melc, a tot stăpânit Sfânta Troiţă acel sat, Lupeştii, tot satul, cu tot hotarul şi cu toţi vecinii şi cu tot venitul, tot cu bună pace, fără nici o ceartă de la nimeni. Iar după aceea, când a fost acum, în zilele domniei mele, cinstitul dregător al domniei mele, jupan Dragomir mare vornic, el a ridicat pâră pentru acel sat Lupeştii, spunând că a fost de moştenire al bunicului său Dobromir banul ci l-au stăpânit călugării de la Sfânta Troiţă cu sila. Şi a venit înaintea domniei mele în marele divan, de s-a pârât de faţă cu Atanasie egumen. întru aceea, egumenul Atanasie de la Sfânta Troiţă, dacă a văzut astfel, el a scos în divan hiisovul de cumpărare al lui Mihnea vodă şi cartea dc pâră şi de rămas cu Vladul logofăt Rudeanul a lui Gavril voievod. De aceea şi domnia mea încă am cercetat şi am judecat după dreptate şi după legea lui Dumnezeu, împreună cu toţi cinstiţii dregători ai domniei melc. Şi am adeverit şi domnia mea cu tot divanul că n-a avut Dobromir banul, nici jupan Dragomir mare vornic nici o treabă cu acel sat, Lupeştii, pentru că este dreaptă moştenire a sfintei mănăstiri Sfânta Troiţă şi de milă de la bătrânul, răposatul Alexandru voievod şi de la Mihnea voievod şi de la Radul voievod şi de la alţi domni, pentru pomană şi pentru sufletele lor. Astfel, jupan Dragomir mare vornic a rămas de lege şi de judecată dinaintea domniei mele din divan, ca mai mult lucru şi treabă să nu aibă în Lupeşti în veci, că n-a avut nimic, ci să fie sfintei mănăstiri, Sfânta Troiţă, acel sat, Lupeştii, mai sus scris tot satul, cu tot hotarul şi cu toţi vecinii şi cu tot venitul, din hotar în hotar şi cu [...]' de moştenire şi întărire şi de hrană, iar ctitorilor veşnică pomenire. Şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. lată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Dragomir2 mare ban al Craiovei şi jupan Radul mare logofăt şi jupan Stroe Fiera mare vistier şi jupan Diicul mare spătar şi jupan Preda Brâncoveanul mare clucer şi jupan Mihnea mare stolnic şi jupan Radul Mihalcea mare comis şi jupan Drăguşin mare paharnic şi jupan Costandin Catacozino mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Radul mare logofăt. Şi eu, Dumitru logofăt, am scris în cetatea de scaun Bucureşti, luna august 20 zile şi de la Adam până acum la această scriere, cursul anilor, în anul 7153 <1645). t Io Matei voievod, din mila lui Dumnezeu domn. Io Mateiu voievod (m. p.) www.dacoromanica.ro 303 Arh. St. Buc., M-rea Radu Vodă, V/2. Orig. slav, perg. (41 x 52), pecete timbrată. Cu o traducere din a doua jumătate a sec. XVIII. Alte trad., ibid.: ms. 256, f. 175v-176 şi Doc. ist., MDCL/128. 1 Loc alb în orig. 2 în loc de: Barbul. 250 1645 (7153) august 21 f MnA0CTi'eK> Eotti'eio, IOD Matbw Eacapaea bw6boaa h rocnoAHNb. Aaba(t) rocnoACTBO mm ci'e noBCAeme rocnoACTBA mm CB’tTOMtf h E02K6CT6HÎH MOHACTHp UIT AAT»r0n0A6 H Omeiţtf erWMCNtf M6AXHC6A6K1 ca să fie volnici ai lui oameni cu aceasta carte a domni(i)i mele de să ia toată dijma de pre moşiia satului Bloturi i Gurguiţi, cât se va afla de la tot omul, vercine va hi arat pre acea moşie, pentru că satul Bloturi i Gurguiţi2 datu-l-am domnia mea cu toată moşiia şi cu tot venitul sventii mănăstiri ce scrie mai sus. Deci să aibă a lua toată dijma pre seama sventii mănăstiri şi de nimea opreală să n-aibă. HhAKO Aa H'kCT. HcnpABHHK CAM p6M rOCflOACTBA MH. IIhC ABrtfCT ÂĂ Ahhi A*feT x3pw\ t IOD Mat€io BweswAA, mhaoctîK) Eo^cîw rocnoAHHk. IOD MaT€IO B06B0AA (m. p.) Arh. St. Buc., M-rea Câmpulung, XVI/1. Orig. rom., hârtie (32,5 x 20), pecete aplicată. Copie ibid.: ms. 204, f. 181; Doc. ist., CMX/276. 1 „Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod şi domn. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri a domniei mele din Câmpulung şi părintelui egumen Melhisedec...”. 2 Ad. interlinear. 251 1645 (7153) august 21 f MHAOCTîeio Eoatîeio, IOD Mateio Eacapaea bocboaa h rocnOAHHh. Âaba(t) rocnoACTBO mh cîe noB6A6ni6 rocnoACTBA mh nOHmenOMV npABHTGAb rocnoACTBA mh Ht^riAH Paa^a bba komhc1 ca să hie volnec cu această carte a domni(i)i m61e, de să-ş ţie toată partea de moşie den Albeşti, care 304 www.dacoromanica.ro ocină o au cumpărat acum în zilele domni(i)i mele de la Radul Răgep, den Buzău, de sântu acum 6 ani, şi o au ales şi o au hotărât cu 12 boiari, însă stânjăni 174. Şi tot au ţinut deregătoriul domni(i)i mele, pan Radul vel comis, cu bună pace. Iar ‘ cându easte acum Mihăilă, feciorul lu Buhuci, el se scoală cu pâră, zicându cum nu ş-au vândut Radul Răgep numai partea lui, ce au intrat şi-n moşiia lui. într-aceea, domnii mea am căutat şi am judecat împreună cu toţi cinstiţii deregătorii domni(i)i mele, şi am dat domnii mea deregătoriului domni(i)i mele, ce scrie mai sus, Radul vel comis, să aibă a-ş ţinea ocina cum o au cumpărat de la Radul Răgep, iar Mihăilă, el au avut să-ş caute pâră (până) au fostu Răgep viu. Iar de-i va părea cu strâmbul, să-ş ia 24 de boiari, pentru că au fostu de faţă Mihăilă Buhuţ cându se-au vândut această moşie. Hhako aa H'fecr, no peM rocnoACTBA mh. H hciipabnhk cam pe*) rocnoACTBA mh. IIhC ABrtfCT ÂĂ AH*1. BT» A'feT ^3pîîr. t îw MaT6I0 BW6BWAA, MHAOCTI6IO EOKI6IO rOCflOAMNb. îw MaT6I0 B06B0AA (m. p.) Arh. St. Buc., M-rea Bradu, Hanu Greci şi Codreni, XVIII/14. Orig. rom., hârtie (32 x 21), pecete aplicată. Copii ibid.: mss. 441, f. 12 v, f. 31v; 442, f. 5; 459, f. 79 80. 1 „Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab, voievod şi domn. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele, cinstitului dregător al domniei mele, jupânului Radul mare comis...”. 252 1645 (7153) august 22, Bucureşti t A/1maoctî6K5 EojKîeto, îw A/Vat6K) Eacapaba bocboaa h rocnoAHHi». Aaba(t) rocnoACTso mh cî"e noB6A6HÎe rocnoACTBA mh noHTSHHO Mtf B0ArhpHHHS'1 Bunea vistier ot Grădişte, ca să fie în pace de acum nainte de către un om, anume Badiul şi de cătră toată ruda lui, mai mult val să n-aibă, pentru că au venit Badiul cu pâră naintea domni(i)i mele în divan, de faţă cu boiarenul domni(i)i mele, Bunea vistier, zicând Badiul cum are şi el moşie moşteană în satul Bunei vistier, în Grădişte. Şi cât au ţinut Dumitru vornicul Zemţea, tată vitreg Bunei vistier acest sat Grădiştea, atâta samă de ani până au murit de bătrân, nu se-au mai fost apucat acest om Badiul cu vreo pâră să zică că are vreo parte sau vreo treabă acolo în Grădişte. Iar acum, el trăgea pâră la divan, numai aşa cu gura, fără carte de moşie, fără zapis de la cineva, fără nemica, nici să ştie cineva să-i mărturisească că are el vreo amestecătură în Grădişte, nici nemic. Derept aceea, şi domnia mea încă am căutat şi am judecat pre dirept şi pre lege dumnezeiască împreună cu toţi cistiţii dregătorii domni(i)i mele şi am văzut www.dacoromanica.ro 305 şi domnia mea şi tot divanul, cum n-are acest om Badiul nici o treabă în Grădişte, ce umblă un om fără de ispravă, ce au rămas de lege şi de judecată dennaintea domni(i)i mele. Şi au ieşit cu rea ruşine de la divan, cum mai mult treabă să n-aibă acolo în Grădişte, cum n-au avut niciodată de când easte el până acum, ce să-şi ţie Bunea vistier satul şi moşia cu bună pace în veacu, el şi coconii lui şi mai mult val să n-aibă. Hhako a* trbcT. H ncapABHHK cam pen rocnOACTBA mh. IIhC EtfKtfpeipM, M'fcCElţA ABrtfCT BĂ AHH, BT» A'feT x3pîîf. t Iw Mateio bwebwaa, mhaoctîio Eokîio rocnoAHHb. Iw MaTEIO B06B0AA (m. p.) Arh. St. Buc., Doc. ist., CCCXCIX/52. Orig. rom., hârtie (30 x 20), pecete aplicată. 1 „Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab, voievod şi domn. Dă domnia această poruncă a domniei mele cinstitului boier al domniei mele...”. 253 1645 (7153) august 22, Bucureşti t Mhaoctîew Eoacîerc, ÎCD Mateh Eacapaba boeboaî h rocnoAHHt BikCOH 3eMA6 tfrrppoBAAx'iHCKOe. Aara(t) rocnOACTBO mh c'ih dOBEATfeHÎH rocnOACTBA MH CB'tîT'feH, B02KECTBHÎH MOHACTHpH 30BEMAT0 \PA(M) Cs'feTAA Tponivb ratate ecT n(a) aoa BApo(tn) EfcWpetpH h wTbiţtf er^Menos Aahacîe h bc&(m) hhokom, eahivi xcHBTiipî kt» wbht'&ah toc, IAK0/K6 A* 6CT CB'feTOMtf MOHACTHpH C6AO XOAOd'bHIH, (ÎOAOBHHO WT C^ACTBO BAXCB, WEAME A^A 2((tfdAHHtţEB fiHAAEB, MATEpA MhXAIOB I10CTEAHHK, CHHT» A^BpOMHp BAHfaVl, (ÎOAOBHHO 3A CEAO WT nOAtO H WT- lutfMtf H WT BOAA H CT»C BEMHHÎH H WT C^X H WT CEAAAHlţJE CEAOB H WT dOCS^AI, BApE EAHKA CE X™(T) H3BpATH WT dpE^) B'LC XOTAPo(m). H Ha(k) A* 6CT CB*feTOMtf MOHACTn(p) OB*feTAA TpOMIVb H'feKOE B0A6HH(^E WT KT» MtOT'tpÎE rOCdOACKA no MECTO WT KT» BApo(llj) rOCdOACKtf KOE B0A6HH(^E C^(t) tfjKtfrATE CT»C BOAGHHtţE MOHACTHpÎH MhXAH BOEBOAA, XPa(m) CB'feTH Hekoaae. H (1AK A* ECT CB*feTOM^ MOHACTH(p) OB'feTAA TpOHLCb T HEA^A? 3A IţHTAHH HA HMEt IlABEA C*bC MEA'&(a) CH H EAA'fc CbC HEA'&(a) CH H IbAH C'bC HEA'fe(A) CH H Ha(k) AB6 MEA^AÎ -3A (ţHTAHH WT HA XttfdAHHlţA fiHAAE, (10HE2KE ECT CÎA (ÎOAOBHHO 3A CEAO BHUJE nHC, XOAOd'feHÎH, w(h) ECT Bh(a) 3A A^AÎHO îKtfdAHHtţEB EhaAEB WT HA pOAÎTEAE EH. A KT»AA ECT EH (a) npe ABHH MhXHEB BOEBOAA, A tttfdAHHIţA Ehaae, WHA ECT A<*(a) H dOKAOHd(A) CÎA dOAOBHHA 3A CEAO XOAOd'feHÎH CB'fiTOMtf 306 www.dacoromanica.ro MONdCTh(p) OB'feTAA TpOHIVI» pAAÎ 6A«(h) WTpo(l<) 6ia, HA HME MhXAH (10CT6ANMK MTO 6CT nOrpeBA^) KT» CB’feTA MOHACTH(p) H A*(a) H CÎH BM11I6 P6M6HH TeA'feAÎ 3A rABAWHH T6p6 C6 cV(t) Bh(a) nOrp6Bd(A) TAM# H HAHHCAUJe Ce BT» CB'feTOe 5KpT»TBHhK tAKOKe A* ctf(r) HM nOM'feHfc’ BT» B^Kk*. A BOA6HH46X BHUJ6 P6H6HH WT HIOTT»pîe Bh(a) 6CT CT»TBOPh(a) AOEpOMHp EAhVa nO M6CTO rOCnOACKfa* WT KT» BdpOUI rOCnOACKtf A nOKOHHArO AA6gAHAptf B06B0AA, WTblţtf MhXH6B B06B0AA TOCnOACTBA 6mV Eh(a) 6CT HHTa(a) no EAH^A AospOMHp TTO 6CT Bh(a) K6ATOBa(a) no Tex BOAÎHHtţe A wh ecT bh(a) cka3a(a) ct»c npABOCTiio epe bct kbatoba(a) ^ A'feT *3pK3. H WT TOrAA BT»C APT»>ka(a) 6CT CB'feTA MOHACTH(p) OB'feTAA TpOHlţT» TOrO C6A0 XOAOn'feHÎH, nOAOBHHO, H B0A6HH46X WT 'nOTT»pie H AlţHrAHÎH CT»C AOBpOMHpHO Ee(3) HH 6A»A MAT»BO. A nOTo(M), kt»aa ect bh(a) ct»aa, bt» a^hh rocnoACTBA mh, bt»ctahh(a) ce c^(t) noHTenHOMS’ npABHTe(A) rocnoACTBA mh, jenaţi AparOMMp B6A ABOpHHK, BH^K A°EpOMÎptf BAH^A CT»C np^X peK^qjl KAKO €CT BHA TOrO C6A0 XOAOn'feHÎH A^AOA\ ctf( BAH^A AOBpOMHp H KAKO H'fecT Bh(a) nOBpATH (a) nOKOHHArO AAegAHApS’ BOEBOAA HOBLţÎH A^AOM ctf A°EpOMMp^ BAH nO BOABHHlţeX WT H[lOT]1T»pîe HH/K6 6CT Bh(a) HOKAOHh(a) MhXAH nOC'rfeAHHK, CHHT» AOBpOMHp [ba]'h KS’nHO CT»C MATHPa(m) CA, Kfc’n'bH'feCA £haae cîe BHine penenH hea^aV 3a tabawhh ha cb^ta mohacth(p) OB'feTAA TpOH4T», AH^ 6CT AP^^Ca) KAAfcVepîe BT» CHAOCT. H npÎHAe(T) npe (a) rocnoACTBA mh B6ahkVh ahbah Tepe ce c'knp'fewe ce 3A AHiţtf ct»c wTbiţtf erS’MEHA AtahacTe. Et» to(m), rocnoACTso mh ct»m paeaax h c^ahx no npa(B) h no 3ako(h) Eoîkiio KS’nno ct»c bchxmh hhcththmh npaBMTEAe rocnoACTBA mh. 307 www.dacoromanica.ro H bha'Ma) rocnoACTBo mm khhta Mhxheh boat» 3a mhaobahîe m no XoAon'femi n no BOA^nm^e n no AiţHrAHH n khm™ TaspriA boat» h AP^rn KHnrn rocnoACKM m mct6hctboba(a) n rocnoACTBo mm ct»c bt»c ahbahom, KAKO H6 HMa(a) J+CfeVlAH ^pArOMMp B6A ABOpHHK HM 6AHA Tp'fefitf CT»C CÎM BHLU6 P6H6HH A^A'H€ flOHTO pAAÎ 6CT TErAHA WT Ha(a) *tfflAHMlţA fjHAAE M WT HA CHHtf CM, A/VhXAM nOCT6AHHK, A ^OBpOMHp BAH N'fec(T) MMa(a) HM 6AM(h) PAEO(t). Ta*E 6CT WCTa(a) tttfriAH ^pArOMHp B6A ABOpHHK WT 3AKO(h) H WT C&KA6™6 WT npe(A) TOCnOACTBA MM WT AtlBAH, KAKO no MHOrO Tp'feBS' AA H6 HMa(t) BT» B'feKS', KAKO H'fec(T) MMa(a) HHMHC02KE, HI» Aa eCT CB'bTOMtf MOHACTHptf OB'feTAA TpOHLţT» 3A XPAHT» H BT» nOMOlţJM H tfTBpT»*A6HÎ6, A KTHTOpOM flOM'feHfc' BT» B'feKtf. H H6 WT KOrOKAO HenOKOA'bEHMO nOph3MO TOCnOACTBA MM. 06*6 tffiO M CB6AÎT6A6 nOCTABHX TOCnOACTBO MM! *tfflAHtf EApB^A BEA EAH H *tfflAH PaAVA BEA AOrO<|>6T H OTpOE BEA BHCTTtap ^ÎMKWa CnATAp H MHXH'fe CTOAHMK H PaAVA MmXAAHA KOMHC H APT»rtflUHH nEXApHHK M tttfnAH KOCTAHAMH BEA nOCTEAHHK. H HCnpABHMK, tttflAH PaAVA bea AOrO^ET. H A3) AtfAVÎTptf AOrO<|>6T HAnHCAX BT» HACTOAHH rpAAY EtfKtfpElţlî, M'feCElţA ABrtfCT KB A^HM H WT AAAMA AAKE AO HHH’fe, T6M6NÎA A'feTOM, BT» A-feT ^3(JHr. ÎW MATEIO BW6BWAA, MMAOCTÎIO EOKÎIO TOCnOAMHb. îw Matew boeboaa (m. p.) t Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod şi domn a toată Ţara Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei, dumnezeieştii mănăstiri numită hramul Sfânta Troiţă, care este din jos de oraşul Bucureşti şi părintelui egumen Athanasie şi tuturor călugărilor, câţi trăiesc în locaşul acela, ca să-i fie sfintei mănăstiri satul Hodopenii jumătate, din judeţul Ilfov, însă partea jupaniţei Vilae, mama lui Mihai postelnic, fiul lui Dobromir banul, jumătate de sat, din câmp şi din pădure şi din apă şi cu vecinii şi din uscat şi din vatra satului şi de pretutindeni, oricât se va alege de peste tot hotarul. Şi iarăşi să fie sfintei mănăstiri Sfânta Troiţă nişte mori dinspre ciutăria domnească, pe locul dinspre oraşul domnesc, care mori sunt înjugate cu morile mănăstirii lui Mihai voievod, hramul sfântul Nicolae. Şi iarăşi să fie sfintei mănăstiri Sfânta Troiţă 3 sălaşe de ţigani, anume: Pavel cu sălaşul său şi Badea cu sălaşul său şi Ivan cu sălaşul său şi iar două sălaşe de ţigani de la jupaniţa Vilae, pentru că această jumătate de sat mai sus scrisă, Hodopenii, a fost de moştenire a jupaniţei Vilae de la părinţii ei. Iar când a fost în zilele lui Mihnea voievod, jupaniţa Vilae, a dat şi a închinat această jumătate de sat, Hodopenii, sfintei mănăstiri Sfânta Troiţă, pentru un copil al ei, anume Mihai postelnic, pe care l-a îngropat în sfânta mănăstire 308 www.dacoromanica.ro şi a dat şi aceste mai sus-zise sălaşe de ţigani de s-au îngropat acolo şi s-a scris la sfântul jertfelnic, ca să fie lor pomană în veac. Iar morile mai sus-scrise de la ciutărie le-a făcut Dobromir banul pe loc domnesc despre oraşul domnesc, iar răposatul Alexandru voievod, tatăl lui Mihnea voievod, domnia lui a întrebat pe banul Dobromir ce a cheltuit pe acele mori, iar el a spus cu dreptate că a cheltuit 70 000 aspri. Şi a întors răposatul Alexandru voievod banului Dobromir acei 70 000 aspri pe aceste mai sus-zise mori, dinaintea părintelui vlădica Mihail şi le-a dăruit la sfânta mănăstire a domniei lui, Sfânta Troiţă, pentru pomană, cum am văzut domnia mea şi hrisovul lui Mihnea voievod în anul 7095, şi a tot stăpânit sfânta mănăstire Sfânta Troiţă acel sat, Hodopeni, jumătate, cu bună pace. Iar după aceea, când a fost în zilele lui Gavriil voievod, după moartea jupaniţei Vilae, alte rude ale ei nu s-au aflat fără numai jupaniţa Maria Buzeasca, băneasa banului Ianache Catargiul. De aceea şi ea încă s-a gândit pentru pomana acelor morţi şi pentru sufletul părinţilor ei, ci a dat şi a miluit sfânta mănăstire, Sfânta Troiţă, cu această jumătate de sat, Hodopenii, mai sus-scrisă pentru pomană, cum a fost dat şi de jupaniţa Vilae şi a făcut jupaniţa Maria băneasa şi carte de la mâna ei. Şi am văzut domnia mea şi cartea lui Alexandru vodă şi cartea lui Gavriil voievod pe jumătate din satul Hodopeni în anul 7127. Şi de atunci, a tot stăpânit sfânta mănăstire, Sfânta Troiţă, aeH sat, Hodopenii, jumătate şi morile de Ia ciutărie şi ţiganii cu bună pace, fără nici o ceartă. Iar după aceea, când a fost acum, în zilele domniei mele, s-a ridicat cinstitul dregător al domniei mele, jupan Dragomir mare vornic, nepotul lui Dobromir banul, cu pâră, spunând că acel sat, Hodopenii, a fost al bunicului său Dobromir banul şi că răposatul Alexandru voievod n-a întors banii bunicului său, Dobromir ban, pe morile de la ciutărie, nici n-a închinat Mihai postelnic, fiul lui Dobromir banul împreună cu mama sa, jupâneasa Vilae, aceste mai sus-zise sălaşe de ţigani la sfânta mănăstire Sfânta Troiţă, ci au stăpânit călugării cu sila. Şi a venit înaintea domniei mele, la marele divan, de s-a pârât de faţă cu părintele egumen Atanasie. întru aceea, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după legea lui Dumnezeu, împreună cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele. Şi am văzut domnia mea şi cartea de miluire a lui Mihai vodă şi pentru Hodopeni şi pentru mori şi pentru ţigani şi cartea lui Gavril vodă şi alte cărţi domneşti şi am adeverit şi domnia mea cu tot divanul, că n-a avut jupan Dragomir mare vornic nici o treabă cu aceste mai sus-zise dedine, pentru că s-au tras de la jupaniţa Vilae şi de la fiul ei, Mihai postelnic, iar Dobromir banul n-a avut nici o treabă. Astfel a rămas jupan Dragomir mare vornic de lege şi de judecată dinaintea domniei mele din divan, ca mai multă treabă să nu aibă în veci cum n-a avut niciodată, ci să-i fie sfintei mănăstiri, Sfânta Troiţă, de hrană şi de ajutor şi întărire, iar ctitorilor, pomană în veac şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. www.dacoromanica.ro 309 Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Barbul mare ban şi jupan Radul mare logofăt şi Stroe mare vistier şi Diicul spătar şi Mihnea stolnic şi Radul Mihalcea comis şi Drăguşin paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Radul mare logofăt. Şi eu, Dumitru logofăt, am scris în cetatea de scaun Bucureşti, luna august 22 zile şi de la Adam până acum, cursul anilor în anul 7153 <1645). Io Matei voievod, din mila lui Dumnezeu domn. Io Mateiu voievod m rocnOACTBO mu ţie, căpitan Vladule de livenţi, fac ştire domniia mea pentru că aici, nainte domni(i)i mele venit-au Marin i Grozea i Sulga Spăreii i Lazăr păhămicel ot Bereşti ot sudstvo Olt, de s-au jăluit şi au spus cum că te-am fost miluit domniia mea cu moşiile cele ce sântu pustii ot Bereşti ale oamenilor celor ce au fost bimici şi au fugit de au spart birul şi dajdea şi ş-au pustiit moşiile. Iar tu te-ai sculat de ai luat şi moşâile acestor slujitori ce scriu mai sus. De care lucru tu bine ştii că moşiile slujitorilor nu le dau domniia mea altor slujitori, pentru că ei lăcuiesc acolo, la Bereşti, pre moşiile lor. Deci, în vreme ce vei vedea această carte a domni(i)i mele, iar tu să cauţi moşiile cele pustii megieşăşti, acele să ţii, că cu acele te-am miluit domniia mea. Iar moşiile acestor slujitori, ce scriu mai sus, să le laşi în bună pace şi dijma ce le-ai luat încă să le-o dai înapoi, nimic val să nu le faci, să mai vie cu jalbă la domnia mea. Aceasta scriu. Leat 7154. Arh. St. Buc., Doc. ist., CDLXXVII/128 b. Copie rom. www.dacoromanica.ro 321 276 1645 (7154) septembrie 4 Adică eu Stoica, ficiorul Radului ot Lindiceşti şi eu Dragul,’ snă Oprinei, scris-am acest al nostru zapis, la mâna comisului Apostolache şi a jupânesii dumnealui, Voichiţei, ca să fie de mare credinţă, cum să să ştie că le-am vândut dumnealor 50 de stânjăni de ocină la Lindiceşti, drept bani gata, ughi 5, stânjănul câte costande dooă, însă din partea lipărească, partea lui Dobrin celui roş. Şi o am vândut de a noastră bunăvoie, fără nici o silă, ca să le fie dumnealor moşie stătătoare. Şi iar eu, Vladul Robul ot Lindiceşti, să să ştie că am vândut dumnealor 20 de stânjăni din partea lindicească, pentru că le-am fost datoriu dumnealor, însă stânjăni câte costande 2. Şi o am vândut de a mea bunăvoie, fără nici o silă, ca să le fie dumnealor moşie stătătoare. Şi iar eu, uncheaşul Stoica, care scrie mai sus chezaş, de nu vor fi aceşti 20 de stânjăni stătători, să aibă o luarea dumnealor de la mine, comisul Apostolache şi jupâneasa dumnealui Voichiţa. Şi mărturie: vornicul Paraschiva ot Togozeni i Dragul armaş ot tam i Drăghici ot Lipăreşti i Stan ot Lindiceşti. Şi pentru credinţa, pus-am şi degetile. Septemvrie 4 dni, leat 7154 (1645). Stoica. Dragul. Vlad Robul. Arh. St. Buc., Ms. 314, f. 487-487 v. Copie rom. 277 1645 (7154) septembrie 4, Bucureşti t Mhaoctî6k> BojKÎew, ÎCv Matbw Eacapaba bobboaa h rocnoAHHk. Âaba(t) rocnOACTBO mh ci'e noBCAcnîc rocno^CTBA mm ca^scm rocnOACTBA mh Tudor i Vladul i Stroe, feciorii Stanciului logofăt ot Olăneşti, ca să fie volnici cu această parte a domniii mele de să-şi ţie doi rumâni, po ime Stoica cu frate-său Opriş, feciorii lui Stan , nepoţii Oancii şi cu toată partea lor de ocină din Rădăcineşti sud Argeş, pentru că aceşti rumâni, ce scriu mai sus, fost-au cumpăraţi de Dobra logofeteasa Rudeanca încă din zilele răposatului Radului voievod. Deci atuncea, fostu-i-au dat Dobrei, muma lui Tudor şi a Vladului şi a lu Stroe, zestre pre aceşti doi rumâni şi de atunci încoace tot i-au ţinut cu bună pace. Iar când au fost acum în zilele domniei mele, iar aceşti rumâni, ei au rădicat pâră, zicând cum că nu sânt rumâni, nici au luat moşul lor Oancea bani, nici tată-(să)u. într-aceea, slugile domniii mele, ce sânt zise mai sus, ei deaca au văzut aşa, au venit naintea domniii mele de s-au pârât de faţă cu aceşti rumâni. Deci rumânii pârâia cum că nu sânt rumâni, nici au treabă cu ei, ce-i asupresc 322 www.dacoromanica.ro fără de dreptate. Iar Tudor cu fraţii-ş-au scos cartea Radului voievod, în divan, de când au fost cursul anilor văleat 7120 scriind pre aceşti rumâni. Deci domniia mea am căutat şi am judecat pre dreptate şi pre lege dumnezeiască împreună cu toţi cinstiţii dregătorii domniei mele. Şi le-am dat domniia mea lege 12 megiiaşi să jure cum nu sânt rumâni, nici au luat moşu-său bani cum nu s-au putut apuca de lâge, ci au rămas de lege şi de judecată denaintea domniei mele din divan, cum mai mult cu pâră să nu să mai ridice. De să vor şi rădica vericând, să nu să crează, ci să-i ţie cu bună pace să le fie rumâni de moşie, cum i-au ţinut şi mai denainte vreme. Hnako aa H'feCT. H HCnpaBHHK cam pen rocnOACTBA mh. IIhc IlMpstfA Aoroem, EfeWpeqj, cerrreMBpiie a> A'feT ^apHÂ1. îw A/VaT6K> B06B0AA. Arh. St. Buc., Colecţia lonaşcu Ion, 1/62. Orig. rom., hârtie (32 x 21), sigiliu timbrat. Copie; B.A.R., A 3287, f. 69 v. 1 „Scrie Pârvul logofăt, Bucureşti, septembrie 4, leat 7154 (1645)”. 278 (Circa 1645) septembrie 5 t Adecă eu, Preda din Clăşneştea şi cu ai mei feciori, anume Danul şi Stăriian carii1 şi mărturisim cu acesta al nostru zapis, ca să fie de mare credinţă la mâna jupânului Nicolei pârcălabul din Glogova, cum să să ştie în zilele domnu nostru, Ion Matei Băsărabă voivod. Iar eu, Predea, împreună cu ficeori(i) miei vândutu-n-am partea de moşie despre Iermoneştea, însă stânjeni 238, stânjenul câte 2 costande, ughi 23, costande 162, în lat, iar în lung, din cursoarea apei până în hotarul Peşcenei. Şi am vândut-o noi, de a noastră bunăvoie, fără nice o sâlă, cu ştire3 tuturor megieşilor dimprejurul locului. Şi m(ă)rturie au fost: din Glogova, Laţco şi Prohan şi popa Matei şi din Clăşneşti, Păun(i)lă4 şi Cuzma şi Florei. Şi pintru credinţă, pusu-ne-am deg(e)tele şi iscălitura, să-i fie moş(i)e. Pis mesiţa s(ep)tămvrie, dni 5. Eu Preda. Arh. St. Buc., Doc. ist., MDCXXII/73. Orig. rom., hârtie (32 * 21), fără an. Datat după Nicola pârcălab, care la 4 apr. 1646 îşi alege moşie în Iermoneşti, cf. Muz. Ist. şi Artă al Mun. Buc., nr. 35228. 1 KApHHM. 2 Ughi 23 costande 16, ad. interlinear. Post „costande”, scris de peste, barat. 3 Post „ştire”, scris pu ştira. 4 ITM/nai»; altă lecţiune: Păunul. 323 www.dacoromanica.ro 279 (Circa 1645 septembrie 5) Adecă eu, Stan Doc1 din Clăşneşti scriu şi mărturisă(s)c cu al mieu zapis să fie de mare credinţă la mâna jupânului Nicolei pârcălabul din Glogova, avut-am în Iermoneşti moşi(e) din part(e)a sohodenască, din jumătate de hotar, al optul(e)a pământ. Şi am vândut derept 8 sut(e) de bani. Şi am vândut de a me voie, fără nice o silă, să-i fie moşie moştină lui şi ficiorilor în vac. Şi păntru credinţă m-am pus şi degetul. Şi megieşi mărturi(e), cari scrie mai sus. t Şi iar au cumpărat Necula pârcălabul de la Radul şi de la Dobromir, feciorii lu Bordeică ot Izvama den jumătate de ocină den Iermoneşti, care au fost a Neculei pârcălabul, a opta parte, derept 1 000 de aspri2. Arii. St. Buc., Doc. ist., MDCXXII/74. Orig. rom., hârtie; scris în partea de jos a filei doc. MDCXXII/73, de aceeaşi mână şi cu aceiaşi martori. 1 4.0KI»; altă lecţiune: Docă. 2 Text adăugat de altă mână, pe aceeaşi filă a documentului. 280 1645 (7154) septembrie 5 Zapis al lui Pătru Boji pentru 10 stânjeni moşie din Cioroiaşu a mănăstirii Tâmăviţa. Arh. St. Buc., Ms. 443, f. 166 v. Rez. 281 1645 (7154) septembrie 7 t Mhaoctî6W Eoadieio, Iu> Alareto Eaca(Jae<\ bo6boaa h rocnOAHHb. IlmiieM rocnOACTBO mm voao rumânilor lu Dumitraşco postelnic Cepariul den Cepari, den Tigveni, den Dăneşti. Cătră aceasta v(ă) dau ştire domnia mea, pentru că aici naintea domni(i)i mele, la divan, venit-au stâpânu vostru, Dumitraşco postelnic, de v-au vândut boiarenului domni(i)i mele Bunei vistier, rumâni stătători şi de moşie, fără de nici o gâlceavă. Derept aceea, de vreme ce veţi vedea ceastă carte a domni(i)i mele şi omul boiarenului domni(i)i mele, Bunei vistier, iar voi să căutaţi să aveţi a ascultarea toţi de omul lui, de toate ce vă va da învăţătură, că sânteţi de astăzi nainte pre 324 www.dacoromanica.ro seama lui, vânduţi den divan, denaintea domni(i)i mele şi denaintea tuturor boiarilor divanului, rumâni cu pace şi de moşie în veci. Iar carele dentru voi nu va asculta, să-i facă certare după vina lui şi de cătră nimenelea opreală să n-aibă naintea cărţii domni(i)i mele. HtlAKO A* H'feCT. H MCnpARHMK CAM p6H rOdlOACTBA Mh. IIhc M^ceiţA cenxeMBpie 3 ah», bt» A'fem p<3pHĂ- f îw A/VaT6(0 BW6BWAA, MHA0CTÎ6W EOXCÎIO rOCflOAHHb. îw MaT6W K06B0AA (m. p.) Muz. Ist. şi Artă al Mun. Buc., nr. 26894. Orig. rom., hârtie (29 * 25), pecete aplicată. Cu o copie rom. modernă, ibid. Reg.: Filitti, Arh. Cantacuzino, p. 216; Ştefânescu, Catalog, p. 154-155. 282 1645 (7154) septembrie 8 f Adecă eu, Cârstea ot Drăniţ, scriu şi mărturisesc cu această al mieu zapis câ să fie de mare credinţă la mâna părintelui patriarhului Ionichie den sfântul scaun den Alexandrii cum să ştie că am avut multe mâncături pentru o moşie. Deci şi eu nu am avut ce face, ci o am lăsat sfinţi(i)i lui să fie moşie în vecu sfântului scaun den Alixandrâi, însă să să ştie hotarul aceştii moşii cele despre Drăniţ, din drumul Ţăraşului. Să nu mai aib eu sau alţii din ruda mea treabă cu această moşie. Iar vericare va intra într-această moşie să fie închinat banului ot Craiova ughi 100. Şi am făcut această tocmeală dinaintea jupunului Dragotă postelnic, ispravnicul scaunului Craiovei, şi dinaintea a mulţi boieri şi megiiaşi, anume: ot Vârâţi, Nicola vătaf, Cârstea căpitan ot Sălcuţa i Barbul păhamic Dălţea, Hamza ot Pade i Mihai sân Drosul ot Lumeş, Dobre ot Vorvor i Gheorghe logofăt şi alţii mulţi care nu i-am scris aicea. Şi pentru mai adevărată credinţa, pusu-ne-am peceţile şi iscăliturile mai jos. I pisah az, Pătru logofăt ot Belcin, meseţa septemvrie 8, vă leat 7154 0645). Arh. St. Buc., Doc. ist., MDXXV/29 b. Copie. 283 1645 (7154) septembrie 9 Adecă eu, Mihnea şi cu fiiu-mieu Iano, scriem şi mărturisim cu acest al nostru zapis, ca să fie de n\are credinţă la mâna Paraschivii, finu nostru, cum să www.dacoromanica.ro 325 să ştie că i-am vândut 25 de stânjăni de moşie în sat în Surdeşti, drept bani gata 1 000. Şi i-am dăruit la nuntă, când l-am cununat, 5 stânjeni, care preste tot fac stânjăni 30, să fie lui moşie şi feciorilor lui în veac neclătită. Şi pre acest zapis al nostru să aibă a-ş facerea şi carte domnească. Şi când am vândut, fost-au cu ştirea tuturor megiiaşilor. Aceasta scriem şi mărturisim cu acest al nostru zapis. Şi pentru credinţă, pusu-ne-am şi peceţile. Şi la această tocmeală, fost-au: uncheaşul Gheorghie şi uncheaşul Bălea' şi Tudor şi Albul şi Radul, snă uncheaşului Gherghe şi Dima şi Udrea logofăt, snă Papei postelnic din Şcheai. Şi am scris eu, Peia logofătul, measeţa septemvrie 9 dni, vă leat 7154 (1645). Eu uncheaş Gherghe. Eu uncheaşul Bălea. Tudor. Albul. Radu. Dima. Ion. Arh. St. Buc., Doc. ist., CDLXXXVII/50. Copie rom. 1 Et»ao. 284 1645 (7154) septembrie 14 Adică eu, jupâneasa Mariia, fata armaşului Gherghe şi cu mumă-sa Nastasiia, scriim şi mărturisim cu acest zapis al nostru, cum să să ştie că am vândut jupânului Pătru şi postelnecului Hrănite ocină în Căşcioare însă stânjăni 90, stânjănul câte bani 70. Şi am vândut din câmp şi din apă şi du preste tot hotarul şi eu ştirea tuturor fraţilor. Iar Anca n-are parte aici niimică, căci cându o am căsătorit, i-am dat vălitura cu acilea şi cu bortă cu stâlpi, iar fii-mea Mariia n-am avut de aceste, ci i-am dat această ocină ce scriu mai sus, ce au vândut-o acestor boieri, lui Pătru şi nepotă-său, lui Hrănite, ca să le fie lor moşie, şi feciorilor şi nepoţilor, câţi Dumnezeu le va dărui. Iar cându să va trage ocina, ce va trece de 90 de stânjini să mi-i-o plătească cu bani, cum s-au tocmit. Iar cându s-au făcut această tocmeală, fost-au mulţi boierănaşi, anume: Necşul i Frangulea i Chiriţă i braţ ego, Manole i Socol i Andreiu i braţ ego, Paraschiva i Chiracă. Iar noi, jupâneasa Mariia şi cu mumă-sa, Nastasie, pentru credinţa, inel n-am avut; ne-am pus degetile, iar celelalte mărturii s-au iscălit ş(i) au pus ş(i) peceţile cu inel(ul) lor. 326 www.dacoromanica.ro Eu Frangulea. E(u) Necşul1. Arh. St. Buc., Ms. 466, f. 21. Copie rom. 1 NtfllJKk’A. 285 1645 (7154) septembrie 14 Adecă eu, Vasilie şi eu Danciul şi eu Danciul şi eu Dan, scris-am acest zapis al nostru la mâna diiaconului Idului şi a fraţilor lui, anume: popa Stanciul i Gligorie şi Barbul şi David, cum să se ştie că am făcut acest zapis să fie de mare credinţă, pentru că am avut pâră pentru moşiia din Hurezi din funea voinească. Deci aşa ziceam noi, cum n-are popa Idul şi cu fraţii lui treabă din funea voinească, iară popa Idul şi fraţii lui zicea că are din funea voinească al treilea parte. Deci domnul nostru ne-au dat pre megiiaşi cu răvaş domnesc, cum să ia seama şi să ne judece, are popa Idul a treia parte au ba? Deci ei s-au strâns la zi şi la soroc să ne judece. Deci ei au adevărat cum are popa Idul din funea voinească a treia parte. Deci am scris acest zapis1 la mâna lor, cum să fie de mare credinţă, cum de aicea înainte să avem a-1 lăsa să ţie partea al treilea, şi de noi bântuială să n-aibă, nici de noi, nici de feciorii noştri, nici de rudele noastre. Iară cine s-ar mai scula a mai purta pâră, să fie de mare pradă. Şi acest zapis l-am scris dinaintea portarului Stoian. Şi să avem a drege şi moara. Pis measeţa septembrie 14 dni, 7154 (1645). Eu Vasilie. Eu Danciul. Eu Danciul. Eu Dan. Arh. S.. Buc., Ms. 449, f. 20 v. Copie rom. 3AAMIC. 286 1645 (7154) septembrie 20 f Adică, eu, Stroi ot Mireani, scris-am aceasta al no(s)tru zapis ca să fi(e) dă bună crădinţă la mâna jupânului banului Pavalac(he) fost văl, cum să să 327 www.dacoromanica.ro şti(e), că m-am vândut dumnălui rumân şi împrăonă cu fii-mău Radul ca să avăm a fi dumnălui şi rumân şi împrăonă cu nepotu-mău Nastasii, şi dăpă ci nă va mai dărui Dumnăzău fecior, tot să fi(e) rumân dumnălui. Şâ ne-am vândut cu partea dă moşii, dân moşiia Măren(i)lor a triia parte un moş, cum ne-am vândut dă a noastră bunăvoi şi fără nici o silă, derăptu bani gata 13 200. Şi cându ne-am vândut, fost-au mu(l)ţi boiari1 dă pă împrăj(ur): întâiu, Gărghii vtori vistiiar şi jupan And(r)ăiu şetrarul şi jupan Apostol comis i Andrăiu spătar, snă aga Neagul i Radul postelnic, snă Corcodăl stolnic i Stanciul ot Flămânda i ceaoşul Dateo ot Zăvăsteni i Năcula postelnic ot Mâ(r)şi şi dă măgiiaşi ot Măreni; întâiu Stanciul, snă călugărului Ştăfan ot tam, i Radul Idul ot tam i Dumitru ot tam. I pisah Grama logofăt, săptemvrie 20 dni, vă leat 7154 (1645). Şi păntru crădinţi ne-am pus degetul. Stroe. Radul. Nastasie. Arh. St. Buc., Mitrop. Ţ. Rom., CXX/1. Orig. rom., hârtie (30 x 21). 1 Ante boiari, repetat bo. 287 1645 (7154) (septembrie-decembrie) 20 [... BBaJmKATW rpAAAY AAHgANApÎHCKArO TA€>K6 eCT XPAM CBeT’feu B'tcex XRAAHArw AflOCTOAA Î6BAHTBAMCTA MApKtf [..-]1 H WBHT6AH2, ca să fie sfintei patrierşii ocină în sat, în Ciulniţa de Jos tot hotarul. Şi iar să fie sfintei patriarşii ocină în sat, în Seaca iar [... păj'rţi de ocină ce scrie mai sus, fost-au ale lui Ştefan călugărul de moşie încă mai denainte [...c]'u inima lui, cum această lume iaste trecătoare şi fără folos sufletului [...]' casa şi feciorii de le-au împărţit tot cine ce-au căzut şi ce li s-au venit partea din moşie [...]' i-o au ales de cătră feciori şi au mersu la [...]' sfintei patrierşii [...]' şi la lipsa lui şi l-au îmbrăcat la slăbiciunea lui Nectarie arhidiiacon, căuta [...]' au călugărul, el au mersu naintea domniei lui, în divan, de au dat şi au închinat aceeaste [... pări]1 nţilor lui pomeană în vecie şi cu zapis din mâna lui scris cu mare Vartolomei biv vel stolnic i Braţul biv vel comis i Apostol biv vel pehamic [...]'. [...]' încoace tot au fost pre sama patrierşiei. Iară cându au fost acum în zilele domni(i)i mele [zapi]'sul lu Ştefan călugărul pe aceste părţi de ocină, scriindu cum le-au dat şi le-au [... nij'imea din feciorii 328 www.dacoromanica.ro lui, sau din rudenia lui, să n-aibă treabă cu aceaste părţi ale lui [...]' dumnezeieşti patrierşii de la cetatea Alixandrii, ca să-i fie aceaste părţi [______]'nic i Radu vel logofăt i Stroe vel vistier i Diicul vel spătar i Preda vel cliucer. [...j'rie 20 dni, Adamlis leat 7154 <1645), leat god 1645. [...]' MHAOCThlO EOKhlO rOCIlOAHHT». Arh. St. Buc., M-rea Zlătari, 11/13. Orig. rom., perg. (26 * 17), 1/2 lipsă. 1 Lipsă jumătate din document. 2 „Al marii cetăţi a Alexandriei, al cărei hram este sfântul, întru totul lăudatul apostol şi evanghelist Marcu [...] şi locuitori”. 288 1645 (7154) septembrie 25 f MhAOCTi'eK» Eoacîeto, îw Mat6(0 Eacapaea bocboaa h rocnoAmn». IIhujt»t rocnOACTBO a\h voao roşiilor şi voao spătăreilor şi altor boiari carii veţi avea vii pre moşiia sfintei mănăstiri Glăvăciogul de la Cemăteşti. Cătră aceasta vă dau ştire domnia mea, că am socotit domnia mea, cu toţi boiarii şi cu tot sfatul, de am dat şi am adaos vinăriciul domnescu cât ţine hotarul mănăstirii. Deci de vreme ce veţi vedea ceastă carte a domni(i)i mâle, iar voi să căutaţi să vă daţi vinăriciul tot den 10 vedre 1 vadră, pre dreptate, cum easte obiceaiul, ca să fie şi domni(i)i mele pomeană, şi mănăstirii de hrană, căci că voi n-aveţi moşie, ce numai viţa easte a voastră. Iar cui va părea strâmbu, să-ş ia viţa şi să pecetluiască egumenul şi bute, că nu va putea umbla den corită în corită, ca să fie bucate bune. Aşijderea şi voi călăraşilor şi alte slugi ale domni(i)i mele încă să căutaţ să vă daţ vinăriciul de pre moşia mănăstiria, cum au fost de veacu. Şi apoi să căutaţ să vă daţ şi vinăriciul domnescu den 10 vedre 1 vadră, cu pocloane, cu părpăr, cu tot venitul cum ştiţ că aţi dat şi la domnie. Iar unde va pecetlui butea, care veţi avea darea întumători călugării unii la alalţi, că nu să cade să umble călugării den corită cu ciubărul să strângă trizviturile oamenilor, ce să fie buni de treaba mănăstirii. Iar cui va părea strâmbul, să-ş ia viţa, alt val să nu fie. Derept aceea, şi tu căpitane Mareş de la Ploieşti, încă să cauţ să dai poruncă călăraşilor să nu poarte călugării de val carea cum va, că acest vinărici domnescu l-am dat domnia mea, cu tot venitul lui la sfânta mănăstire Glăvăciogul, că apoi, să vor veni călugării cu vreo jalbă, bine să ştiţi că rea scârbă veţi avea de cătră domnia mea. Hnako a* H'fecT. H hCnpABNHK cam pen rocnoACTBA mm. IIhc CCnTCMBpîC K6 Ahhi A'feT *3pHA. t îw Mat6(0 bw6bwaa, mhaoctîw Eokîio rocnoAHHt. îw MaT6(0 B06B0AA (m. p.) 329 www.dacoromanica.ro Arh. St. Buc., M-rea Glavacioc, XXXIV/29. Orig. rom., hârtie (34 x 21), pecete aplicată. 289 1645 (7154) septembrie 26 f Adecă eu, Vladul ot Căzăneşti ot sud Mehedinţi, scris-am şi mărturisăscu cu acesta al miiu zapis ca să fii de mare credinţe la mâna jupânului Neculai pârcălabul, cum să să ştii când au fost acum în zilele creştin(ului) Matei voievod, iar eu m-am vândut rumân derept ughi 12 bani gata. Şi m-am vândut de a me bunăvoie, să-i fiu rumân în veac, fără de nici o silă, cu ştirea tuturor megiiaşilor. Şi la tocmeala noastră, fost-au mulţi boieri şi oameni buni, anume: jupan Dum(i)tru biv vel sluger ot Filiiaşi i Vintilă postelnic ot Glogova i Ghiura căpitan ot Baie i Gherghena ot Negoieşti i Radul postelnic ot Petreşti i Hamza iuzbaşa i Bălăci ot Căzăneşti, fiiastru Răspopului i Nan ot Ciuşi i Neagoe ot Jirov. Şi am scris eu, popa Matei ot Jirov. Pentru credinţa, pusu-me-am degetul în loc de inel. Pis septemvrie 26 dni, leat 7154 (1645). Eu Vladul. Dumitru slujer ot Filiiaşi Ghiura căpitan Az, Vintelă postelnic1. Arh. St. Buc., Doc. ist., MCMLXIII/19. Orig. rom., hârtie (33 * 17), 3 sigilii inelare în turn. Rez.: Iorga, Studii şi doc., V, p. 298. 1 Semnături autografe. 290 1645 (7154) septembrie 28 ţ Adecă eu, Arbănaş Berescul ot Glodeni dat-am zapis mieu la mâna dumnealui Apostolac(he) comis, cum să să ştie c-am vândut dumnealui moşie din Glodeni, în funea puiască, 2 funi şi din partea lui Drăgoi 301 funi, că atât au avut, care mi-au fost mie cumpărătoare de Ia dânşii. Şi am vundut dumnealui dreptu ughi 8. Şi iar i-am mai vândut din partea mea jumătate de moş, dreptu ughi 16 şi aceştea bani i-am luat e(u) toţi gata de la dumnealui, în mâna mea. Şi o am vândut de a mea bunăvoie şi cu ştire tu(tu)ror fraţ(i)lor de moşie. 330 www.dacoromanica.ro Ş-am dat şi de pomană 2 fimi la mănăstirea dumnealui şi livezili ale mele, pe unde sântu, toate la mănăstiri, ca să-m fie mie pomana şi părinţilor mei şi, după moartea mea, să mă îngroape la mănăstiri. Şi cându am făcut aceast zapis, au fust mulţi megiiaş mărturie cărei să vor iscăli mai jos. Şi pentru mai adevărata credinţă mi-am pus mai jos degetul să să crează. Measeţa septemvrie 28, 7154 (1645). Eu Arbănaş Eu, pop(a) Toader martor Eu, Arbănaş ot Chiojdeni martor Stan roş ot Vaideel martor Fătul den Mâstâneşti martor Andrei ot Fundeni martor2. Arh. St. Buc., M-rea Slobozia lui Enache şi Apostolache, XV/6. Orig. rom., hârtie (31 x 22). Copie, ibid.: XI/82, f. 2; ms. 314, f. 421. Menţ.: Nicolae, Ctitoriile, p. 145. 1 „30” îndreptat peste 3. 2 Semnături autografe. 291 1645 (7154) septembrie 28 ■f Adecă noi, megiiaşii den sat, den Colişani, anume: Manea i Smili, scris-am acesta al nostru zapis, ca să hie de mare credinţă la mâna jupânului Pârvul vtori postelnic, cum să să ştii că i-am dat toată partea noastră de moşii den Colişani, pentru că noi am fost fugiţi în zilele domnu nostru. Deci ne-au căzut în urma noastră un taler, ci l-au plătit tot dumnealui jupan Pârvul postelnic de când au fost cursul anilor [...]' până f...]1. Deci noi am venit în ţeară, iar la moşiia noastră. Deci dumnealui ne-au apucat să-i dăm banii şi ne-au dus la divan în dooa rânduri înaintea domnu nostru creştin, Matei Basarab voievod. Deci domnu nostru aşa ne-au judicat, să-i dăm toţi banii câţi au dat pentru noi. Deci noi, banii n-am avut să-i dăm, ci i-am dat dumnealui partea de moşii den Colişani, însă stânjini 200, iar dumnealui ne-au iertat dentr-aceşti 200 de stânjini 60, şi au rămas să ţii dumnealui 140 de stânjini. Derept aceea2, i-am făcut zapisul nostru la mâna dumnealui ca să-i hie dumnealui moşie în vecii. Şi la tocmeala noastră au fost mulţi boiari3 mărturii, anume: Irimiia logofăt, snă Paraschivii logofăt şi Bogdan iuzbaşa den Ciorani şi Mihai den Gurbăneşti. www.dacoromanica.ro 331 Şi am scris eu, Calotă logofăt ot Siteşăşti. Şi pintru credinţa, ne-am pus şi peceţile. Pis septemvrie 28 dni, vă leat 7154 (1645). Manea, snă Smile. Mihai ot Gurbăneşti. Eremiia slujer mărturisăscu4. Arh. St. Buc., Doc. ist., DCXXXIX/10. Orig. rom., hârtie (35 * 21). 1 Loc alb în orig. 2 AAM'fcx. 3 MOIApH. 4 Semnătură autografă. 292 1645 (7154) octombrie 1 t Scris-am cartea patrierşiei mele la mâna părentelui1 egumenului Ananiei de la sfânta mănăstire de la Nucet, cari easte hramul sventii Gheorghie, jeluindu nai(n)tea partrierşie mele, cum că au dat Vădislavu logofăt la sfânta mănăstire ce scrie mai sus pentru sufletul părinţilor lui şi pentru sufletul lui încă mai denainte vreme 1 sălaş de ţigani, anume Naan cu ţiganca lui şi cu feciorii lui. Şi au dat şi din în bucatele lui den în toate den ce au avut veri den ce va alege totu a2 3 parte, veri den în moşii, veri den într-alte bucate, de ce se vor afla den toate bucatele. Într-ac6ea, şi patrierşiia mea a3 a făcut aceasta carte a patrierşiei mele la mâna părentelui egumenului Ananiei, cum au lăsat Vădislav logofătul pân-au fost cu zile de au dat pentru sufletul lui şi al părinţilor lui ce au dat şi ce au lăsat şi la moartea lui să fie dat. Iar în urma celui dus de lume, cine va fi rămas în urmă, veri jupâneasa lui, veri soro, veri nepot, veri strenipot, verecine va fi de neamul lui, cine va vrea să lase ce au lăsat Vădislav logofăt cu sufletul lui la această sfântă mănăstire să fie iertat şi blagoslovit dă vlădica Hristos şi de patreiarşiia mea. Iar cene nu va vrea să lase cum au lăsat Vădislav logofăt, vere jupâneasa lui, vere soru-sa, veri nepot, veri fie ce omu va fi di rubideniia lui şi nu var vrea să lasă, să fie afurisiţi şi să fie blestemaţi de vlădică Hristos şi de 318 oteţi vă ije Nechiia şi să fie şi de patrierşiia mea şi să lăcuiască cu Iuda şi cu Ariia întru loc şi să dobândească gubaviia lu Ghizi şi să să desfacă pământul să-i înghită, cum au înghiţit pri Aviron şi de osteneala lui să nu aleagă nemic şi munţii şi petrili să putrezească, iar trupurili lor să nu să risipească. Aceasta am scris patrierşiia mea. Pis octomvrie 1 dni, vă leat 7154 (1645). ItoavÎKioq tou AAeijavâpîa4. 332 www.dacoromanica.ro Arh. St. Buc., M-rea Nucet, XXI/5. Orig. rom., hârtie (33 x 21). 1 m»pMHT6Atfîe. 2 Repetat. 3 AAM. 4 „Ioanichie al Alexandriei”. 293 1645 (7154) octombrie 2 t Zde boleari tocmealnici ai jupânului Radului vel comis, na ime: ot Părceşti, Neculcea i ot Murseşti, Bogdan iuzbaşa i Dragne portar i ot Vânătă, Deatco i ot Săcuiani, Udrea armaş i ot Boldurugeşţi, Nedelco, ca să caute şi să adevereze aceşti 6 boiari, ce scriu mai sus, ocina den Cârsticia den Jos, însă stânjăni 35, care ocină easte cumpărată de Necula slugear, de la părinţii lu Ruhat mai denainte vreme, să aleagă aceşti 35 de stânjăni şi să izbrănească de cătră alalţi fraţi de ocină, cum va fi pe direptate1 şi cum vor afla cu ale lor suflete. Şi ispravnec, Tanasie vtori portar. Pis octomvrie 2 dni, vă leat 7154 (1645). Arh. St. Buc., Doc. ist., CCXC1X/175 (a-b). Orig. rom., hârtie (20 * 17), pecete aplicată. 1 AHperiTddTe. 294 1645 (7154) octombrie 4 t Adecă eu Stance, fata lu Şerban, facut-am acesta zapes al miu să fie de mare credenţe la mâna Stanciului vătahfului ot Băşenişti, cum i-am vândut eu de a mea bunăvoie partea tătâne-mieu, lu Şerban den Moceşti stânjen 200, stânjănul câţi 30 de bani. Şi o am vândut den câmpu şi de apă şe den seleşte satol(u)e' şi de peste tot hotarul şi den cen până-n cen, să fie lui moşii feciorilor şi nepoţilor şi cene se va trage dentru el. Mărturii: Dumitru Năianul ot Băsineşti, Stan Măciocă ot tam, popa Vladul ot tam i popa Le(f)ter ofc tam i snă popei Vladului, Radul i Vladul i Dumitru, fratele vătahlui i Ştefan ot tam şi multe oameni boni, den sos şi den jos. I pisah popa Gheorghei ot Jugurani. Pis measeţa optovrie dni 4, 7154 (1645). Pentru crede(n)ţa, pos picete eu, Stancea. www.dacoromanica.ro 333 Dumitru Năiani. Radu popa. Eu popa Lifîtir. Dumitru fratele (lui) vataf. Eu Preada lu Avram logofăt. Stan Măciucă. Arh. St. Buc., M-rea Bradu, Hanu Greci şi Codreni, XIV/4. Orig. rom., hârtie (31 * 21). 1 şe den seleşte satol(u)e, ad. interlinear. 295 1645 (7154) octombrie 5 t Scris-am eu Ilie, snă pop(a) Costandin, acesta al miu zapis ca să fiie de mare credinţă la mâna părintelui arhimandritului chir Leontie, năstavnicul sfinţii mănăstiri ot Argiş, cum să să şti ie că e-m vândut un loc de 5 falei în câmpu den sus de mănăstire şi den sus de cruce Lupeştilor. Şi în capul locului sântu 2 mâgle de pitri, despre drumul Albiştilor şi despre cela cap de loc, în capul locului iaste o rovină şi pre marginea de amundo(ă) părţile sântu şirini dă mărăcini. Şi i l-am vândut în bani gotovi 90, de a me bunăvoie, să fiie al sfinţi(i)i lui şi al sfentei mănăstiri. Şi au pus şi pre tata, popa Costandin şi pre mama Iovana în pominic, ca să fiie al sfinţii mănăstiri, în vec neclătit, amin. Şi pentru credinţa, mi-am pus şi pecete. Pis measeţa octomvrie 5 dni, leat 7154 (1645). Ilie1. Arh. St. Buc., Ep. Argeş, 11/27. Orig. rom., hârtie (34 * 21). Cu o copie ibid.: ms. 708, f. 345 v-346. 1 Semnătură autografa. 296 1645 (7154) octombrie 5, Bucureşti t Adecă eu Vasilie, feciorul Cârstei, fratele lui Agapie, scris-am acesta al mieu zapis, să fie de mare credinţă, la mâna Radului logofătul Dudescul ca să se ştie cându au fost acum în zilele domnu nostru, Io Mateiu Basarab voievod, 334 www.dacoromanica.ro iar eu Vasilie m-am vândut Radului logofăt rumân cu un fecior al mieu, anume Stanciul, fără ocină şi cu feciori(i) ce-mi va mai da Dumnezeu de acum înainte, derept 2 iape, preţu za ughi 13 şi derept 1 cal, preţu za ughi 4. Şi m-am vândut eu Vasilie, rumân de bunăvoie, fără nici o silă, ca să-i fiu de moşie lui şi coconilor în veci. Şi la tocmeala noastră fost-au mulţi boiari carii ş-au pus mai jos peceţile. Şi pentru credinţa n-am avut inel,' ce mi-am pus în locu de pecete, degetul. Aceasta mărturisescu, ca să se ştie. Pis Lepădat logofăt, u Bucureşti, measeţa octomvrie 5 dni, leat 7154 (1645). t Eu Vasilie1. Arh. St. Buc., Doc. ist., XLIII/78. Orig. rom., hârtie (34 * 21J. 1 Semnătură autografă. 297 1645 (7154) octombrie 5 Ocolnica a 12 boieri hotărnici privind semnele despărţitoare şi stăpânirea moşiei Trestinicul: Ştefan, egumenul mănăstirii Tismana, Drâghici postelnic ot Izvor, Giurea ot Budăneşti, Iovaniţa ot Zăvrat, Luca ot Zăvrat, Petolea ot Medvejdea, Nicola ot Budăneşti, Damian ot Bresniţa, Nicolae pârcălabul, Butoi ot Colibaşi, Dragomir (Cuşescul ot Broscari)1, Iovcea ot Cerneţi. Rez., V. Demetrescu, Ist. oraşului Severin, p. 105 106, doc. IV (datat 1646); Cat. Drobeta Tr Severtn, p. 35, doc. 2. ' V. doc. din 29 aprilie 1646, Arh. St. Buc., M-rea Tismana, LVII/2, Cat. Ţ. Rom., VI, p. 181, nr 462. 298 1645 (7154) octombrie 7 t Adecă eu, Dumitru stolnic ot Vârâţi, dempreună cu fiiu-mieu, Stanciul postelnic, scris-am şi mărturisim cu acesta al nostru zapis ca să fie de mare credinţă la mâna Vladul(ui) păhamic Rudenul, ca să să ştie cum i-am vandutu partea noastră den sat, den Stoieneşti ot sudstvo Romanaţi, toată, de preste tot hotarul, den câmpu, den pădure, den apă, den şăzutul satul(u)i şi cu toţi rumânii şi cu tot venitul, orcâtu să va alege. Şi rumânii încă să să ştie, na ime: Tatomir www.dacoromanica.ro 335 cu 2 feciori i Lupul c-un frat(e) şi cu 1 fecioru şi Barbul cu 3 fraţi, feciori1 Bărbuleţului şi cu feci(o)rii lor i Câlţe cu frate-său Stan, feciorii lu Bolan i Cârste cu 2 feciori i Muşatu cu 2 feciori i Şiuia cu 1 fecior i Stanciul cu 1 fecior şi feciorul Standului Bolan i feciorii Stăniei, anume: Stan i Ion şi cu feciorii lor şi alţi rumâni, câţi se vor afla den parte no(a)stră fugiţi, toţi să-i fie r(u)mâni dumnelui, za 300 de galbeni, bani gata. Şi am vândut de a no(a)stră2 bunăvoie şi fără de nici o silă, pentru3 că s-au căzutu dumnelui a cumpăra acolo, în Stoineşti, că au avut moşie moşteană şi am fost fraţi de ocină, ca să-i fie dumnelui moşâie ohabnică, că ş-au dat ai dumnelui bani derepţi, de au cumpărat moşie cu pace. Şi mărturie pus-am mulţi boiari: jupan Socol cliucer i jupan Necula vel pitar i ot Cepari, Ivaşco cliucer i Chirca postelnic i Pană logofăt i Negoe postelnic i Pârvul postelnic i ot Fărcaşa, Radul căpitan i ot Comani, Bade căpitan i ot Greci, Stan vornic i ot Puturoasa, Mitre postelnic i Nica cupeţi i Ghiorma, sin Isaru staru i Chera cupeţi4 i ot Dumitreşti, Hrizea cliucer şi alţi boiari, care-şi voru pune mai jos peceţile şi iscălitura. Acesta am scris şi pentru mai adevărată credinţă, ne-m pus şi peceţile şi iscălitura. Pis Dumitru logofăt u Târgoyişte, measeţa ohtomvrie dni 7, vă leat 7154 (1645). t Dumitro stolnic t Stanciul postelnic Necula vel pitar Socol cliucer t Chirca vtori postelnic Ivaşco clucer t Ghine cliucer t Iorda postelnic t Drăghici logofăt Hrizea cliucer t Pană logofăt Radul vel căpitan Fărcăşan5. Muz. Ist. şi Artă al Mun. Buc., nr. 28 527. Orig. rom., hârtie (30 * 20,5), două peceţi în tuş. Cu o copie, ibid., nr. 28 526. 1 6HopHe. 2 HOCmp-k*. 2 neirrpo. 4 Ktfnetţm. 9 Semnături autografe. 336 www.dacoromanica.ro 299 1645 (7154) octombrie 7 f Scris-am eu, Stan Putcavel acesta zapis al mieu să să ştie cum m-am1 înfrăţit cu Dragomir, feciorul (lui) Mentisus ot Mâstâneşti cum să să ştie că i-am dat un cal, dereptu ughi 7 pol şi bani gata ughi 4, iar eu, Dragomir i-am dat ocină în Mâstâneşti, den funea olărească, den jumătate de fune a treia parte, iar jupânul Apostolachi nu m-au suferit, că au fost cumpărat mai denainte2 vreme de la Ciocoro. Deci mi-au dat banii gata ughi 11 pol, iar când am cumpărat această ocină n-am întrebat fraţii câţ au fost pre ocină şi jupânul Apostolachi, ci mi-au dat banii, cum sântu mai sus-scrişi, să ţie dumnealui astă ocină, câtă e vândută, în câmpu şi în pădure şi în apa, peste tot hotarul. Şi am vândut de a mea bunăvoie. Şi la această tocmeală au fost mulţi megiiaşi de-mprejurul locului, anume: ot Preseaca, iuzbaşa Nedelco, ot Mâstâneşti, Neagoe, ot Chiojdeni, Manea şi Radul, ot Vaideel, Cârstiian. Pis az, popa Micul ot Vaideel. Pis measeţa octomvrie 7, vă leat 7154 (1645). Şi pentru credinţa puneam şi degetul. Nedelco. Popa Micul. Câ(r)stiian. Mane. Radul. Neagoe. Arh. St. Buc., M-rea Slobozia lui Enache, XI/30. Orig. rom., hârtie (33,5 x 21,5). Copie ibid.: ms. 314, f. 412v-413. 1 MAH. 2 A6HAHHHme. 300 1645 (7154) octombrie 7, Târgovişte f Adecă eu, Stănciucul postelnic, snă Dumitru stolnicul ot Vârâţi, scriu şi mărturisescu cu acesta al mieu zapis ca să fie de mare credinţă1 la mâna Vladului pehamic Rudeanul, ca să să ştie cum i-am vândut partea mea den sat den Stoineşti ot sudstvo Romanaţi, toată despre tot hotarul, den câmpu, den pădure, den apă, den şăzutul satului şi cu toţi rumânii şi cu tot venitul, oarecât se va alege. Şi rumânii încă să să ştie, anume: Tatomir cu 2 feci(o)ri şi Lupul cu un frate şi cu un fecior şi Barbul cu trei fraţi, feciorii Bărbuleţ(u)lui şi cu feci(o)rii www.dacoromanica.ro 337 lor i Câlţea cu frate-său Stan, feciorii lu Bolovan i C(â)rstea cu 2 feci(o)ri i Muşat cu 2 feciori i Şuia cu un fecior i Standul cu 1 fecior i [,..]2 feci(o)rul Standului Bolovan3 şi feciorii Stănii, anume: Stan şi Ion cu feci(o)rii lor şi alţi rumâni de moşie, câţi se vor mai afla den partea mea, toţi, za 300 de galbeni, tot bani gata. Şi am vândut eu de a mea bunăvoie, fără de nici o silă, cu ştirea tuturor boiarilor marii şi mici şi denaintea mări(i)i sale, domnu nostru, Io Matei Basarab voievod, den divan, ca să-i fie dumnealui moşie ohabnică, pentru că i se-au căzut dumnealui a cumpăra acolo, în Stoieneşti, căci că au mai avut moşie moşteană acolo şi am fost de ocină fraţi. Şi au cumpărat dumnealui ca să-i poată fi moşie cu pace. Iar apoi, după ce ş-au dat dumnealui ai lui direpţi bani, pre această moşie, se-au sculat rumânii cu pâră, zicând aşa, cum că sânt ei mai volnici a-i lepăda banii, să fie judeci şi au venit şi la divan de faţă. Iar măria sa domnu nostru au căutat şi au judecat pre dirept şi pre lege d(u)mnezeiască şi i-au dat de gât în mâna Vladului pehamic, să-i fie rumâni cum i-au cumpărat de la noi, căci că ne-au fost rumâni de moşie, n-au fost nescare judeci ca să se răscumpere, ce să-i fie rumâni de moşie, cum ne-au fost şi noao, mai denainte vreme. Şi mărt(u)rii încă am pus: jupan Dragomir vel dvomic i jupan Radul vel logofăt i jupan Stroe vel vistier i jupan Preda vel cliucer i jupan Socol biv vel cliucer i jupan Marco vel armaş i Tuduru vel cămăraş i ot Farcaşa, Radul căpitan i ot Brătăşani, Ghinea cliucer i ot Curtişoara, Chirca vtori postelnic i ot Cepari, Ivaşco clucer i ot Greci, Stan vornic i ot Dumitreşti, Hrizea cliucer i ot Comani, Badea căpitan i Stan slujer Cioflan i ot Puturoasa, Mitrea i ot Milcov. Ivan spatar i ot Vâltâreşti, Radul postelnic şi alţi boiari. Aceasta am scris ca să să ştie. Şi pentru mai [ajdevărată credinţă, mi-am pus şi eu pecetea şi iscala mai jos. Pis Dumitru logofăt u Târgovişti, measeţa ohtomvrie 7, vă leat 7154 0 645). Eu Stănciucul postelnic f Dragomir vel dvomic Az Radul vel logofăt Stroe vel vistiar Preda vel clucer Radul capitan ot Fărcaşa f Tuduru cămăraş ot Fălcoiu Az Marco D(a)novici vel armaş t Chirca vtori postelnic f Mateiu cliucer f Ivaşco cliucer f Badea căpitan ot Comani Ghinea cliucer mărturie 338 www.dacoromanica.ro t Hrizica cliucer | Stan vornicul ot Greci t Ivan spatar ot Milcov | Radul postelnic ot Vâltureşti4. Muz. de Artă şi Ist al Mun. Buc., nr. 28 S28. Orig. rom., hârtie (43 * 28,5), pecete aplicată. 1 KpeAHÎHîţi». 2 Loc alb în original. 3 Eoaoaah. 4 Semnături autografe. 301 1645 (7154) octombrie 7 f Adecă noi, pre nume Şteful i Chiro din sat din Şchii de judeţul Sac, scris-am şi mărturisim cu acesta al nostru zapis ca să fiie de bună crădinţă la1 mâna lu Tudor stolnic cum să să ştiie, când au fost în zilele lu Mateiu voievod, aju(n)gându-ni multe lipsă şi nivoie, sculatu-m-am eu cu frate-miu, Chiro de ne-am vândut lu Tudor stolnic câte viie-am avut pre Mâneasca, pogoni de viie făcătoare 5, pre bani gata ughi 50. Depre aceea, Tuduru stolnic s-au socotit că, de nu va (a)vea şi moşiie în câmpu, ei vor lua vinăriciu, ci au vrut să întoarcă, că aşa zici Tuduru stolnic că, fără moşi(i) în câmpu, nu le va lua. Ci iar m-am sculat2 eu, Chiro cu frate-miu Şteful, ci ne-am ales părţili noastre de cătră Bade şi i-am vândutu şi părţili noastre din câmpu, din hotarul Mănescu, fără parte Badeei pre bani gata, ughi 20, din cap în cap, cum mărge hotarul Măniscu, să are, să cos(a)scă, să facă ce-i ii3 va fi voia lui, să ii hiie moşâie stătătoare, lui şi feciorilor lui, câţi Dumnezeu i va da. Şi să ştiie cum am ţinutu noi în câmpu cu Sarul cel bătrânu, noi4 2 părţi şi Sarul 3 de preste totu hotarul. Apoi iar să-au sculat mătuşă nostră, Stana5 Ciobotăresa de au mai vând(u)tu lu Tudor stolnic, iar pre hotarul Măniscu6 viie făcătoare pogoani 1 şi pol şi cu 8 stânjăni în câmpu, cum mărge hotarul Măniscu, pre bani gata ughi7 17 să-ii fiie moşâie stătătoare. Şi să să ştiie că acest pogunu au fost pre din jos de al Sarului. Şi au fost Sarul di faţa la vânzare noastre; făcutu-să-au presti8 totu, ughi 87. Şi au fost toţi fraţiie noştri de moşi(i) di faţa când am vând(u)tu; şi am socotit cu ce au vând(u)tu Sarul Radului vătah, cu ce au mai cumpărat Tuduru stolnic şi di la Romaşco; cu parte lu Romaşco au rămas mai puţină la Sarul. Dici văzând Sarul că ii rămâne mai puţină la el, au luat pre Preda şi pre Bade totu în parte lui, că să-au fost sculat Sarul şi c(u) Romaşco di au vând(u)tu ei mai nai(n)te dicâtu noi acestuiu boiari. Apoie să au voiitu Tuduru stolnic cu Sarul şi Preda, ca să n-aibă gâlcevă întru dinşiie, au ales pre Stoica Ţestu şi pre Stan Cheşca şi pre Pârtoc, pre popa Neagul şi pre Antoniie şi pre Dumitru Straoa; şi au mărsu Sarul şi Preda şi Ianiu 339 www.dacoromanica.ro Grecul toţi de au tras moşâia de pre ce au ales cumpărătorii lu Tuduru stolnic. Aşa au socotit măgiiaşi(i) că vini tocma orce venit ar hi pre dânsa, să-l fiie din doe; aşa au râdicatu ei cu sufletili lor. Şi pentru crădinţa am iscălit mai jos. Pis octomvrie 7 dni, vă leat 7154 (1645). Eu Chiro Eu Şteful E(u) Stana5 Mihai logofăt ot Ghirghiţ(a) Şteful postelnic mărturie Gherghee Pârtoc mărturie Borce vtori vornic mărturie Popa Negul mărturie Sarul9 Stan Chişca mărturie Radul vătaf mărturie Popa Sinea mărturie Bolde mărturie Stoica Ţistu Preda Antoniie mărturie Vladul popei Tudusiei Popa Gavril mărturie Bade Podobaie Popa^Tudusiie mărturie Burlan Ianiu Grecu mărturie Nigul Ciocârdiia10. (Pe verso): „Eu popa Negul şi cu Gherghie Pârtoc şi cu Stoica Ţest şi Stan Chişca şi Antonii şi Dumitru Straoa, noi aşa am aflat cu sufletele noastre cum îi era să ţiie Tudor mai mult, iar apoi au lesat Tuduru stolnic în voia sa Radului11 să le fii totu den doe ce hrană să-ar afla; iar noi să12 dăm seama nai(n)te lu Dumn(e)zeu de vom f(i) ficut freo făţăriie. Vă leat 7154 (1645). Eu popa Negul. Eu Gherghi Pârtoc”. Arh. St. Buc., Ep. Argeş, LXXXVIII/6. Orig. rom., hârtie (32 x 21). 1 2 3 1 AAA. 2 CKtfrtaam. 3 Din cămpu, din hotarul Mănescu... să facă ce-i ii sunt barate; au jurat şi au luat carte de afurisenie, ad. interlinear. 340 www.dacoromanica.ro 4 HUFtftf. 5 Citiaaha. 6 Ml>Ht1CCKtf. 7 „Şi cu 8 stănjăni... bani gata ughi", barate. * npeccmti. 9 CacaptfA. 10 Semnături autografe. 11 Pb’Ab’A^H. 12 Repetat. 302 1645 (7154) octombrie 8 t Adecă eu, Stan din Gropşani şi cu feciorii miei, anume Datco şi Petco şi câţi Dumnezeu îm va mai da, scris-am acesta al mie zapis ca să fie de mare credenţă la mâna jupânului Diicului vel spatar ot Buiceşti cum să să ştie că ne-am vândut dumniei lui, să-i fiim rumâni în veac. Şi ne-am vândut noi de a noastră bunăvoie fără de nici o silă, dereptu bani gata 2 600. Şi cându am făcut acest zapis şi această tocmeală fust-au mulţi boiari mărturie, anume: jupan Radul vel căpitan de călăraşi şi jupan Chirca vtori postelnic i Laţco postelnic i braţ ego, Vladu ot Gropşani i Dumitru, snă Goanţă ot tam i Dan logofăt ot Tâmbureşti. Pis Toma logofet ot Cacova. Pis measeţa octomvrie 8 dni, vă leat 7154 <1645>. Stan Radul vel căpitan Eu Toma logofăt Eu Dan logofăt1. Arh. St. Buc., M-rea Dintrunlemn, XI/4. Orig. rom., hârtie (35 * 21), trei peceţi aplicate. Copie ibid.: ms. 446, f. 13. 1 Semnături autografe. 303 1645 (7154) octombrie 9 t Adecă eu, Stoica pehamic ot Dragomireşti scris-am şi mărturisescu cu acesta al mieu zapis ca să fie de mare credinţă la mâna jupânului Costandin postelnic sărdarul cum să se ştie că ş-au fost cumpărat neşte vii de la neşte www.dacoromanica.ro 341 rumâni ai mii în dealul Loloicştilor, încă de la Stan Arcescu 2 pogoane şi jumătate şi de la Dragomir un pogon, iar după aceea, dumnealui ş-au scumpărat şi vinăriciul de la mine cum să cade, dereptu bani gata. Dereptu aceea, i-am făcut acest zapis al mieu la mâna dumnealui. Şi la această tocmeală a noastră au fost mărturie: Grama sluga postelnicu(lu)i Costandi(n) i Mihai, snă agov Neagov. Şi pent(ru) credinţa me-am pus1 şi pecetea, ca să se crează. Pis measeţa octomvrie 9 dni, vă leat 7154 (1645). Eu Stoica pehamic. Arh. St. Buc., Mitrop. Ţ. Rom., LVIII/12. Orig. rom., hârtie (31 * 21), pecete aplicată. Copie ibid.: ms. 132, f. 84 v. Menţ.: Giurescu, Studii de ist., p. 352. 1 IIhc. 304 1645 (7154) octombrie 9, Bucureşti t Adecă noi, toţi săteanii den Tătarul ot sudstvo Elhov, anume: Precup i star Stan i Vladul i Nichifor i Simion i Micul i Dragomir i Neagul i Dumitru meşterul i Mihaiu i Pavel i1 Dumitru i Radul i Costea i Ştefan i Vasilie i Gligorie i Filip, scris-am acesta al nostru zapis să fie de mare credinţă la mâna jupânului Radul logofet Dudescul, ca să se ştie cum am întrat chezaşi unul pre alalt denaintea a Borcei dvomic şi a lu Tudor stolnic şi denaintea lu Lepădat logofăt. însă eu, Precup, am intrat chezaş pre uncheaşul Stan cel bătrân şi eu, star Stan chezaş pre Vladul, şi eu, Vladul chezaş pre Nichifor şi eu, Nichifor chezaş pre Simion şi eu, Simion chezaş pre Dumitru meşterul şi eu, Dumitru meşter, chezaş pre Dragomir şi eu, Dragomir chezaş pre Neagul şi eu, Neagul pre Vasilie şi eu, Vasilie pre frate-mieu, Gligorie şi eu, Coman pârcălabul, chezaş pre Costea şi eu, Costea pre Mihaiu şi eu, Mihaiu pre frate-său Pavel, şi eu, Pavel chezaş pre Filip şi eu, Radul rumânul chezaş pre socru-mieu, Radul şi eu, Radul Juribiţă, chezaş pre fiiu-mieu, Dumitru şi eu, Ion Răspopul chezaş pre frate-mieu, Ştefan şi eu, Ştefan chezaş pre cumnatu-mieu Micul, cum să nu fugim nici unul den sat, ce să stămu înaintea birului să ne plătim dăjdile cât vom putea. Iar deaca nu vom putea, să ne facă domnu nostru Io Mateiu Basarab voievod, ce-i va fi voia cu noi, numai să avem a fi toţi de faţă. Iar care den noi nu vom purta grijă să ne păzim oamenii, ce vor fugi, să avem a le plăti noi chezăşii birurile lor. Aceasta am scris ca să să ştie. Şi pentru credinţa n-am avut inele, ce ne-am pus în locu de peceţi, degetele. 342 www.dacoromanica.ro IIhc cmap A.em»Aem tf EtfKtfpeiţm, AvhceiţA oxTOMBpi'e £ AH», M6TBpT»TT»KT», BT» A'fem pdpNA2. Precup. Star Stan. f Nichifor. f Eu Simion. f Eu Mihaiu. f Eu Pavel. fEu Vasilie. f Vladul. f Micul, f Dumitru. Arh. St. Buc., Doc. ist., XL1II/79. Orig. rom., hârtie (33 * 21). Menţ.: Stoicescu, Matei Basarab, p. 63. 1 Repetat. 2 „A scris Lepădat bătrânul logofăt, în Bucureşti, luna octombrie 9 zile, joi, în anul 7154 <1645>”. 305 1645 (7154) octombrie 12 f Adecă eu Braţul, feciorul lu Neguleci ot Cândeşti, scriiu şi mărturisesc cu acesta al mieu zapis ca să fie de mare credinţă la mâna lu Negoiţă pehamic şi a lu Gherghe spătar i Moisi spătar, cum să se ştie că le-am vândut1 2 păm(ân)ture den moşul Calin şi den partea procicănească de la Stepan, iar 2 pământure, şi iar den partea procicănească de la Negruş, 3 pământuri2. Şi am vândut aceste pământure ce scrie mai sus, dereptu 1 400 de bani gata. Şi am vândut1 de a mea bunăvoie, fără de nici o silă şi cu ştirea tuturor fraţilor de ocină. Şi la această tocmeală a noastră fost-au mulţi oameni buni mărturie, den Câ(n)deşt(i), anume: Balotă i Gherghe i Stan Bah(mit)3, Nedelco, snă Bolei, Neagul, Dumitru, nepoţi Bolei. Pis popa Oancea ot Târcov. Pis measeţa octomvrie 12 dni, în leat 7154 (1645). Braţul t Balotă t Gherghe Stan Nedelco Neagul4. www.dacoromanica.ro 343 Arh. St. Buc., Doc. ist., CXCVI/94. Orig. rom., hârtie (16 x 20). 1 Ki>4NAtfm. 3 Cf. Arh. St. Buc., Doc. ist., LXXI/163. 4 Semnaturi autografe. 306 1645 (7154) octombrie 12 f Jupan Drag(o)mir vel dvomic să să ştie că au luoat Stoian ot Scăiani şi cu Boica ot tam, 2 megeiaşi po ime: Mihai ot Slănic i Stanciul i Scăiani, ca să caute aceşti megiiaşi să-i judice cu ale lor sufliti, însă prea diriptâ(te) păntru 10 stânjini dă ocină ce au cumpărat Stoian di la Boica, cu zapis dă la mâna lui. Dici cum viţ adăvăra cu aii voastri sufliti, aşa să-i judicaţ şi să-i faceţ scrisoarea cum li viţi alege judicata. Aceasta am scris. Pis ohtomvrie 13 dni, leat 7154 (1645). Arh. St. Buc., A.N., CXIX/10 (nr. 1). Orig. rom., hârtie (33 x 21), pecete aplicată. Copie ibid.: CXIX/9; ms. 704, p. 107, p. 104 cu data sept. 12. 307 1645 (7154) octombrie 12 t Adecă eu, Nedelco şi cu nepotu mieu, Negul şi Dumitru şi Bolea, nepoţii Bolei ot Cândeşti, scriem şi mărturisim cu acesta al nostru zapis ca să fie de mare credinţă la mâna lu Negoiţă pehamic şi a lu Gherghe spătar i Moisi spătar, cum să se ştie că le-am vândut 2 roate de moară despre uscatu1, în vadul moşu nostru Bolei, dereptu 4 000 de bani gata. Şi am vândut2 de a noastră bunăvoie, fără de nici o silă şi cu ştirea tuturor fraţilor de ocină. Şi la această tocmeală, fost-au mulţi oameni buni: uncheaşul Balotă de Cân(de)şti şi Stan Bah(mit)3 i Gherghe i Braţul şi Udrişti ot Sibiceu de Jos. Şi pentru credenţa, pus-am şi deg(et)ele. Pis popa ot Târcov, Oancea. Pis measeţa ohtomvrie dni 12, vă leat 7154 (1645). Nedealco. Neagul. Dumitru. Bolea. Balotă. 344 www.dacoromanica.ro Stan Bah(mit)3. Gherghe. Braţul. Udrişte. Arh. St. Buc., Doc. ist., CXCVI/95. Orig. rom., hârtie (16,5 * 20,5), pecete în tuş. 1 „Despre uscatu”, ad. interlinear. 3 Cf. Arh. St. Buc., Doc. ist., LXXI/163. 308 1645 (7154) octombrie 14 f Adecă noi, fetele Albului, po ime: Ivana i Stanca şi cu muma noastră, Rada, scris-am acesta al nostru zapis ca să fie de mare credenţă la mâna jupan Apostulache comis, cum că i-am vândut dumnilui moşie de la Mâstâneşti, den fune olarească, a patra parte, den cin până în cin şi den câmpu şi den pădure şi den apa şi den silişti şi cât se va afla parte nostră, a patra parte toată întreg, că n-au fostu vândut den parte noastră nimic, nici de noi, nici de părinţii noştri. Şi am vândut noi de a noastră bunăvoie. Şi la tocmela noastră au fostu mulţi om(e)ni buni, po ime: din Mâstâneşti, Bogdan şi Negoe, din Chiojdu, Arbănaş şi alţi mulţi om(e)ni buni, ca să fie dumnelui moşie. Şi o am dat derept bani 3 500. Şi păntru credinţa, pus-am şi pecete. Pis measeţa octomvrie 14 dni, vă leat 7154 (1645). Bogdan. Negoe. Rada. Ivana. Stanca. Arh. St. Buc., M-rea Slobozia lui Enache, XI/13. Orig. rom., hârtie (25 x 21). Copie ibid.: ms. 314, f. 412 v. 309 1645 (7154) octombrie 14 t MhaoctÎ6W Eo»cîeto, îw Matbh bocboaa h rocnoAHHt». Aaba(t) rocnoACTBO mh cîa noBeA'fcni'e tochoactba mh sfintei mănăstiri Coziia şi www.dacoromanica.ro 345 părintelui Ştefan egumen, ca să fie sfintei mănăstiri un rumân, anume Dabul, şi cu fii-său, Dragul şi cu alţi feciori, câţi va mai avea dân sat dân Studeniţa1, care rumân au fost de moşie al sfintei mănăstiri. Pentru c-au venit Dragul de s-au pârât de faţă cu părintele egumen Ştefan, zicând că nu easte rumân sfintei mănăstiri, ci-1 asupreşte. într-aceea, părintele au scos răvăşălul lui Leon voievod, care au fost dat lege să jure în 2 rânduri şi tot n-au fost putut jura, împreună cu alţi rumâni. Dreptu aceea, domniia mea am căutat şi am judecat cu tot divanul şi am adevărat domnia mea cu tot divanul cum au fost rumâni sfintei mănăstiri ce scrie mai sus, ci l-am dat şi domniia mea să-l ţie sfânta mănăstire cu bună pace, să-i fie moşie ohabnică, pentru că au rămas Dragul dă lege şi de judecată dân divan. Octomvrie 14 dni, leat 7154 0 645). Arh. St. Buc., Ms. 712, f. 544-544 v. Copie rom. Menţ.: Tezaur vălcean. p. 169. 1 CmtfHeHH(ţA. 310 1645 (7154) octombrie 20 f Adecă eu, Onofrei cu cumnată-meu, cu Zahariia şi cu fameile noastre, cu Voica şi cu Drăgana, fata Oprii Mănescul scriim şi mărturisim cu acest al nostru zapis ca să hie de mare credinţă la mâna dumnealui jupan Costandin căpitan Gălăţeanul, cum să să ştie că i-am vândut partea noastră den Sămara toată câtă se va alege de peste totu hotarul, den câmpu, den păduri, den apă, de peste tot hotarul Sămărăi. Şi o amu vândut deript bani gata, ughi 20. Şi o am dat de a noastră bunăvoie, fără di nice o silă, cu ştirea noastră şi a fameilor noastri şi cu ştirea coconilor noştri, căci că această moşie se tragi despre muierile noastre. Deci noi amu socotit ca să n-aibă dumnealui gâlceavă de cătră oamenii noştri carii sânt scrişi mai sus, ce o amu dat ca să-i hie dumnealui moşie, lui şi feciorilor lui stătătoare în veci. Şi la această tocmeală a noastră fost-au mulţi boiari şi megiiaşi mărturie, anume: jupânul Ghiorghie (Bote)zatul şi eu, Păduri ot Samara şi eu, Hera ot tam şi eu, Stoica ot tam şi eu, Oprea diiaconul ot tam şi eu, Vladul Norocea şi eu, Danciul, feciorul lu Dragomir ot tam şi eu, Dumitru ot tam şi pu, Pascul ot tam şi eu, Dragomir, feciorul Norocii ot tam şi alţi mulţi boiari şi 'megiiaşi, carii-iş vor pune mai jos peceţile şi iscăliturili ca să se crează. Şi pentru credinţa pusu-ne-am şi degitile, că peceţi n-am avut. Pis measeţa ohtomvrie 20 dni, leat 7154 (1645). Onofrie. Zahariia. 346 www.dacoromanica.ro Voica. Drăgana. Popa Arfienii1 Popa Cozma1. Arh. St. Buc., M-rea Trivalea, IV/23. Orig. rom., hârtie (19 x 32). Copii ibid.: mss. 371, f. 34v-35; 477, f. 62. 1 Semnătură autografă. 311 1645 (7154) octombrie 22 Radu pârcălab din Scăieni şi soţia lui, Dobra, vând lui Marin iuzbaşa şi soţiei sale, Dumitra jumătate pogon de vie, cu 2 000 bani. Aldămăşari: Mordan, Agrica, popa Goicea, Neagoe din Goici, Udrea roşul, Matei din Târşor şi alţii. Scrie popa Radu. Arh. St. Buc., Fişele g-ral Năsturel, s.d. Rez. 312 1645 (7154) octombrie 23 t Că să ştie cum au vândut Stan den Presacă 1 pogon1 şi o cetvârte comis(ului) Apostolachi. Şi au dat bani, ughi 11 şi 5 costande pre vie, pre acel pogon şi o2 cetvârtă, să fie lo Apostolachi moşeie, lui şi feciorilor lui, moşie lor. Şi iar au vândut Stan a lu Putcavel, 3 cetvârţi de vie lo Postolachi, derept 8 ughi, să fie moşie comis(u)loi Postolachi, moşie loi şi a fecior(i)lor lui şi a nepoţ(i)lor loi. Şi au cumpărat co ştire tuturora vecinilor demprejur lor. Aldămăşari: Crăciun i Duma i Bogdan i Stan i Oprea, Cârstian. Dni Ion Matei Voivoda. Pis measeţa octomvrie 23 dni, leat 7154 (1645). Pis popa Drăgan. Stan I Stan. Arh. St. Buc., M-rea Slobozia lui Enache, XI/S, f. 2. Orig. rom., hârtie (33 x 21). Copie ibid.: ms. 314, f. SOS v, cu văleatul 7150. 1 Ad. interlinear. www.dacoromanica.ro 347 313 1654 (7154) octombrie 23 t Adecă cum au vândut Stoica, snă Răsin 1 şi 1 cetvârte de vie comis(ului) Postălachi, derept 11 ughi şi costande 5, să fie moş(i)e lu Postolachi şi feciorilor loi. Şi aldămăşari: Crăciun i Stan i Stan i Duma den Prisacă den Vaidel, Stan şi Oprea i Bogdan i popa Drăgan şi molţi omeni buni demprejur. Pis measeţa octombrie 23 dni, vă leat 7154 (1645). Stoica. Arh. St. Buc., M-rea Slobozia lui Enache, XI/5, f. lv. Orig. rom., hârtie (33 * 20); pe fila a doua cu doc. nr. 312. 314 1645 (7154) octombrie 24 ţ Adecă noi, aceşti 2 boiari, pre nume Mihaiu ot Slănic i Stanciul scaunul ot Scăiani, ci am fostu daţi pre cartea velikei dvomic Dragomir, cum să judecăm pre Stoian roşiul pentru 10 stânjini de ocină, cu Radul Brăde i snă ego Tatul i Boica. Dici noi, aceste 2 boiari, căutat-am scrisoare zapisului celui1 dintâiu şi cu toţi aldămăşarii carii scriu mai sus; dici noi aşa am adeverit şi am judecat cum să-şi ţie Stoian cei 10 stânjini di ocină, însă den gardul Chercăi, până-n apa Teleajenilui, cum scrie şi la zapis. Şi din cei 10 stânjini, ci au cumpărat Stoian câtu va avea Ştirbu, să aibă a-i dare din gârlă spre Telejin. Şi să fie Stanciul scaunul ispravnic cum e2 ici pre cel loc Ştirbu, că au fostu Stanciul aldămăşar şi dintâiu şi au fostu şi în cei 2 boiare de la vornicul. Şi pre cei 10 stânjini să-şi3 ţie Stoian tot ci se va afla, veri pomi, vere pădure, vere câmp, tot să ţie cum (au) cumpărat, cu(m) scrie şi în cela zapis şi au cumpărat dereptu şi pre acei 10 stânjini. Cui nu va plăce să-şi ia ce-şi va cuno(a)şte. Deci noi aceşti 2 boiari şi mulţi o(a)mene buni4 aşa am aflat şi am adeverit cu sufletele noastre. Aceasta am scris. Pis measeţa octomvrie 22 dni, vă leat 7154 (1645). Eu Stanciul. Eu Mihaiu. Arh. St. Buc., AN., CXIX/10 (nr. 2). Orig. rom., hârtie (34 x 22), două peceţi aplicate. Copie ibid.: CXIX/9 (nr. 2); ms. 704, p. 103, 107-108. 1 Repetat şi ulterior barat. 2îe. 3 uie. 4 Ad. interlinear. 348 www.dacoromanica.ro 315 1645 (7154) octombrie 24 f Adecă eu, jupâneasa JvTedelia comisoaia, nepoata Pârvului logofătul ot Coteşti, scriu şi mărturiseScu cu acestu zapis al mi eu, ca să fie de mare credinţă la mâna vară-mea, dumneaei jupâneasei Elenei postelniceasei, cum să să ştie cându au fost acum, în zilele mări(i)i sale, domnu nostru Io Mateiu Basarab voievod, iar eu ajungându-mă vreme de bătrâneţe şi de multă slăbiciune şi fiindu numai cu capul, fără de nice un cocon, socotit-am întru inima mea, fiindu încă vie pre această lume, să-mi tocmescu casa şi moşiile mele, cum ce voi lăsa cu limba mea să fie stătători în urma mea, pentru care lucru mai vârtos socotit-am de am dat şi am dăruit vară-mea, jupânesei Elenei postelniceasei, den partpa unchiu mieu, Pârvului logofăt, cât au avut la Ştefăneşti jumătate den câmpu, den pădure, den apă, den dealul cu viile, den vinărici, de preste tot hotarul, vericât se va alege, însă ocină stearpă, fără rumâni, pentru că aceste moşii ce scriu mai sus, fost-au de moşie ale Pârvului logofăt, unchiu-mieu, ce-ati fostu văr primare cu doamna Elena, muma jupânesei Elenei postelniceasei. Şi până au fostu feciorii unchiu-mieu, Pârvului logofăt vii, tot au ţinut cu bună pace, însă tot cu mila doamnei Elena. Iar deaca se-au petrecut feciorii unchiu-mieu, Pârvului logofăt, şi fiindu-i eu nepoată de Soră, rămas-au aceste moşii pre seama mea. Şi tot le-am ţinut cu bună pace. Iar cându au fostu acum eu singură de bunăvoia mea, nesiluită cfe nimea, dat-am şi am dăruit pre vară-mea, jupâneasa Elena postelniceasca, cu această parte de moşie de la Ştefăneşti, jumătate den partea unchiu-mieu, Pârvului logofăt, vericât se va alege, cum scrie mai sus, ca să-i hie dumneaei şi coconilor de moşie în veac, căci că eu alte rudenii mai de aproape n-am avut, decât pre dumneaei, pre vară-mea jupâneasa Elena postelniceasa, căci că şi dumneaei încă easte nepoată de vară primare unchiu-mieu, Pârvului logofăt. Şi au avut feciorii unchiu-mieu, Pârvului logofăt, până au fostu vii, multă milă şi socoteală de doamna Elena, muma jupâneasei Elenei postelniceasei. Şi eu iar am avut de la jupâneasa Elena postelniceasa, vară-mea, multă căutare şi m-au socotit ca pre maică-sa şi în urma mea să mă pomenească. Şi am dăruit vară-mea, jupânesei Elenei postelniceasei şi 3 pogoane de vie făcute care le-am schimbat eu cu un rumân al mieu, cu Vasilie, fiindu tot pre moşiia care i-am dăruit dumneaei în dealul Ştefăneştilor, care easte capul viilor în vârhul coastei. Şi am cumpărat eu pre lângă aceste vii, ş-alte 3 pogoane de vie, însă de la Vlaicul Berişcăi 2 pogoane pentru aspri 4 700 şi de la Isaru snă Dan Totescul 1 pogon pentru aspri 2 800 cin1 ughi 37 i pol. Deci aceste 3 pogoane de vie ci le-am cumpărat eu, le-am dat jupânului Costandin vel postelnic de mi-au dat toţi banii gata, ughi 37 i pol, câţi i-am dat şi eu, ca să fie toate pre seama dumnealor. Şi am dat dumnealui şi zapisele vânzătorilor miei, ce scriu mai sus. Şi le-am dat toate de bunăvoia mea, ca să fie dumnealor de moşie ohabnică şi coconilor dumnealor, nepoţilor, strănepoţilor, de nimene cletit. 349 www.dacoromanica.ro Iar cine se va ispiti vreodinioară a sparge aceasta tocmeală a mea, acela să fie blestemat de domnul nostru Isus Hristos. Amin. Şi la această tocmeală a mea, tâmplatu-se-au şi mărturii, po ime: părintele egumenul Melhiisedec, nastavnicul sveatii mănăstiri ot Dălgopol i Marco postelnic i Milea cup(e)ţu, braţ star Isar i Voinea, snă Neacşulov pârcălab i Dona judeţ i Staico biv judeţu i Stanciul Focan i popa Sima i Baciul diaconul i Nedelco Băciulescul şi alţii carii-ş vor pune peceţile şi iscăliturile mai jos. Şi pentru mai adeverită credinţă, pusu-mi-am pecetea să să crează. Pis az, Mareş logofet Gheorghiuviciu, measeţa octomvrie 24 dni, leat 7154 (1645). Jupâneasa Nedelea Az Marco Danovici vel armaş MaBaToţ AoYoOerrţg ţiapTupwţ2 Stroe vel vistiar Socol cliucer MeA^ioedex eyoupevoţ papTupwţ3 Dona judeţ Dumitraşco stolnic Tudor cliucer Ştirbeiu Stanciul Focan Nedelco Marco postelnic Evstratie vtori vistiar Staico biv judeţ Tatul logofăt MiAia rTcopţia papxupax;4. Arh. St. Buc., Doc. ist., XXIX/194. Orig. rom., hârtie (43 x 29), 13 sigilii inelare în tuş. Rez.: Nicolescu, Din genealogia, p. 334; Grecianu, Genealogiile, II, p. 301. 1 „Fac”. 2 „Matei logofăt martor”. 3 „Melhisedec egumen martor”. 4 „Milea Ghiorma martor”; semnături autografe. 316 1645 (7154) octombrie 25 t Zde megiiaşii tocmelnici ai lu Nedelco şi ai nepotu-său Neagului de Cândeşti, anume; ot Săseni, Radul Niţei i ot Cârlomăneşti, Echim i Costandin i ot Cândeşti, Gherghe i ot Plăşcoi, Radul şi Bran, ca să caute şi să adevereze şi 350 www.dacoromanica.ro să tocmească pre Nedelco şi pre nepotu-său, Neagul pre dereptate pre moşiia a lu Muşat de Cândeşti şi de prentr-alte locure. însă de moşiia lu Muşat cât se va alege partea lui, în(să) să-i tocmească pre dereptate, fără nimica faţărăie, cum vor afla cu sufletele lor şi să-i tocmească denaintea părintelui episcupul Ştefan de la Buză. Şi zioa la sveati arhanghel Mihail. Pis u Bucureşti, measeţa octomvrie 25 dni, vă leat 7154 (1645). Arh. St. Buc., Doc. ist., CXCVI/96 (a, b). Orig. rom., hârtie (21 * 16), pecete aplicată. 317 1645 (7154) octombrie 26 t Adecă uncheaşul Oprea Ciocârlă cu hie-meu, cu Frâtiica şi cu hie-meu, cu Drăgan ot Cocul şi eu, uncheaşul Radul cu hie-meu, Oancea şi cu hie-meu, cu Marin şi cu Radul ot Prişie scriem şi mărturisim cu acest al nostru zapis ca să hie de mari credinţă la mâna dumnealui jupan Costandin Gălăţeanul căpitan cumu să să ştie că i-am vândut ocina den Piscul Zlatiei, cumpărăturili de la Sămaran. Şi mergi ocina den Piscul Braniştei, despre Cocul până încoace spri Sămăra şi în lat sântu paşi 154. Şi i-o am dat lui de a noastră bunăvoie, ca să-i hie dumnealui moşii, lui şi feciorilor lui, stătătoare în veci. Şi i-o am vândut derept bani ughi 6. Şi la această tocmeală a noastră se-au tâmplat mulţi boiari mărturie, anume: ot Cocul, Costea armaşul. Şi zicea şi Costea armaşul că are şi el moşie amestecată într-această ocină, iar vânzătorii carii sânt scriş mai sus, ei s-au prinsu dereptu moşie amesticată şi s-au prinsu denaintea mulţi boiari şi megiiaşi, cum că-i voru da loc1 pintru loc. Şi mărturie: jupânul Ivan, feciorul lu Cortofleş cu hie-său, cu Dumitru şi cu hie-său, cu Necula şi den Sămara, uncheaşul Danciul cu hie-său, cu popa Dragomir şi Păduri ot tam şi eu Hera, fratele lu Pădure mărturie şi eu, popa Badea şi eu, uncheaşul Norocea mărturie şi feciorul uncheaşului Vladului No(ro)cii, Dragomir şi alţi boiari de cinste carii-iş vor pune mai jos piceţili şi iscăliturili. Şi prentru credinţa, pusu-ne-am şi degitele, că piciţi nu am avut. Pis measeţa octomvrie 26 dni, leat 7154 (1645). Oprea Ciocârlă Frătiica Drăgan Radul Mărin Oancea Radul Pop(a) Arfenie Pop(a) Cozma Ghirghi postelnic2. www.dacoromanica.ro 351 Arh. St. Buc., M-rea Trivalea, IV/24. Orig. rom., hârtie (31 x 19), o pecete aplicată. Copii ibid.: mss. 371, f. 35; 477, f. 61v-62. 1 Aon. 2 Semnături autografe. 318 1645 (7154) octombrie 27 t MHAOCTieio EojKÎew, îw Matbh EacapaGa bobboaa h rocnoAHNt. Aaba(t) rocnoACTBO mh cîe nOBeA'feme rocno^\CTBa a\h sfentii şi domnczeiştii mănăstiri Bistreţie, ce easte hramul Ospeniia Bogorodeţi şi părintelui igumenului Vasilii, ca să aibă a-ş luarea vama de peşti de la satul Potelul, de la baltă, însă carii vama domnească al triilea peşte, pentru că au venit cinstitul deregătoriul domni(i)i mele, jupan Prida vel clucer cari ţinea vadurili, în pâră împreună cu părintele Vasilii igumenul, de faţă înaintea domni(i)i mele în divan. Deci jupan Prida clucer aşa pârâia cum să nu ia den cârmili peştilui a treia. Deript aceea, domnea (mea) am căutat şi am judecat şi am dat svintei mănăstiri şi părintilui Vasilii igumenul ca s-aibă a-şi luarea vama den vama domnească, den tot peştile ce va fî şi den cârmele peştilui, cum au fost obiceiul mai dinainti vremi dat de moşii domnii domni(i)i mele, aşa am dat şi domnia mea. Aşijdirea şi voi carii sântiţi vameşi acolo la baltă, la satul Potelul den cinstit deregătoriul domni(i)i mele, jupan Prida vel clucer, iară voi să căutaţi în vremi ce viţi videa cartea domni(i)i mele, iară voi să aveţi a căutarea să-şi ia sfânta mănăstire şi părintili iguminul vama di peşte, den tot peştili ce va fi den vama domnească şi din cârmili peştelui, pentru că au rămas cinstitul deregătoriul domni(i)i mele, jupan Prida vel clucer de lege şi de judecată dinaintea domni(i)i mele dân divan. Aşijderea şi de la Celei şi din toate bălţile ale sfinţii mănăstiri tot să aibă a luarea sfânta mănăstiri den tot peştili şi de cârmile piştilui tot a triia, pentru că aşa easte învăţătura domni(i)i mele. Şi di nimini opreală să n-aibă. Hhako aa H'fecT, no peM rocno^cTBA mh. H ncnpaBHHK cam pes rocnoACTBA mh. IIhc wKTOMBpîe K3 ahm> bt» A'feT *3pfiĂ. t îw M.AT6I0 BW6BWAA, MHAOCTÎW Eo>KÎtO TOCnOAHHk. îw Matck) BoesoAA (m. p.) Arh. St. Buc., M-rea Bistriţa, LXIII/289. Orig. rom., hârtie (33 * 20). Copii ibid.: mss. 194, f. 53 v 54; 201, f. 353 v 354; 713, f. 703-703 v. Rez.: Tezaur vălcean, p. 169. 352 www.dacoromanica.ro 319 1645 (7154) octombrie 27, Bucureşti t MriAOCTieio Eoatfeio, Iw Match Eacapaba bobboaa h rocnoAHHb. ^ABAm .rocnoACTBO mm cîe noBeA’feuîe rocnoACTBA avii cb^tom# BOK6CTBHÎH MONACTMp 30B6MAr0 K03ÎA XP*M Os'kmAlO IIIpOHl^T» h WfTl'Mţtf ertfMentf Ome4>AH h CB^nrui monactmp Koam^ha, XPAM EAAroBeipenîA EoropoAHHT» o wrm»iţtf ertfMeuA UleoAop^ iajk6 Memox mbt» noAP^enîe K03ÎA1 ca să aibă pace aceste mănăstire de cătră Iordachi, feciorul lu Trufanda vistier, nepot lu Pano vistier şi de cătră mătuş(a)-sa jupâneasa Catrina, mai mult val să n-aibă pentru că au avut pâră călugării de la aceste 2 mănăstiri ce scriu mai sus, cu Iordachi, feci(o)rul lu Trufanda vistier pentru satul Călugărenii den Neajlov. Că acest sat Călugărenii fost-au dat şi adaos la mănăstirea Gl(a)văciogul de răposatul Mircea voievod încă de mult vreme. Dup-aceea, cându au fost în zilele răposatului Radului voievod Mihnea, iar Pano vistier fiind un boiarin mare şi putemicu au luoat acest sat Călugărenii pre seama lui şi au fost dat nişte vită acestor mănăstiri, căci se-au aflat Călugărenii scriş şi întru hrisoave bătrâne ale Cozia şi n-au avut treabă călugării de la Coziia a vende satul şi moşiile mănăstirii Glăvăciogului ce au ţinut acest sat Călugărenii aşa numai în silă pân-în zilele lu Gavriil voievod. Deci când au fost atunce, avut-au coziianii pâră cu Pană vistier, moşul lui Iordachi, pentru Călugăreni şi l-au fost rămas. Deci într-aceea şi Pană vistier, deaca au văzut aşa el, încă au lăsat acel dobitoc la Codmeana ca să-i fie de pomană şi ş-au scris părinţii şi pre dânsul la sfântul pomenic şi au fost2 satul Călugărenii pre seama Codmcnii. Iar cându au fost acum în zilele domni(i)i mele, deaca au stătut a fi satul Călugărenii pre seama Glăvăciog(u)lui cu judecata şi cu divanul, el au tras pâră cu coziianii sau să scoaţă satul Călugărenii de la Glăvăciog sau să-i întoarcă acel dobitoc ce au fost dat de moş-său, Pano vistier. Iar coziianii şi Codmeana, deaca au văzut aşa, ei au venit toţi de faţă naintea domni(i)i mele în divan şi au scos cartea lu Gavriil voievod de rămas pre Pano vistier şi cum au fost lăsat şi el acel dobitoc pentru sufletul lui. Deci au rămas şi nepot-său Iordachi de lege denaintea domni(i)i mele den divan, cum mai multă treabă cu aceste mănăstiri să n-aibă. Şi, de va avea şi vreun zapis făcut de nescare călugări sau egumeni de la Cozia, de la Codmeana, să nu i se crează, căci că nu sânt volnici călugării nici de la o mănăstire a vende moşule mănăstirilor. HhAKO Aa H'feCT. H MCfipABHMK CAM p6M TOCdOACTBA MM. line EtfictfpeiţJM, M'feceiţA wxm0MBP‘e *3 ahh, b*i» A'km *3pHA. t îw Mat6(0 bu>6bu>aa> mmaoctîw Eoxîio rocnoAHHt». îw A&AT6H B06B0AA (m. p.) Arh. St. Buc., M-rea Cozia, XLVII/29 Orig. rom., hârtie (33 x 21), pecete aplicată. Copii ibid.: mss. 357, f. 65 66; 359, f. 93 94. Rez.: Aricescu, Indice, II, p. 113, cu data oct. 26; Năsturel, Neamul boierilor Părşcoveni, p. 167-168; menţ.: Muşeţeanu, M-rea Glavacioc, p. 9. www.dacoromanica.ro 353 1 „Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod şi domn. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei dumnezeieştii mănăstiri numită Cozia, hramul Sfânta Treime şi părintelui egumen Ştefan şi sfintei mănăstiri Cotmeana, hramul Bunavestire a Născătoarei de Dumnezeu şi părintelui egumen Teodor, care este metoh şi sub ascultarea Coziei”. 2 Repetat. 320 1645 (7154) octombrie 28 f Adecă eu, Văsiiu ot Poienărei scres-am zapesul mieu ca să fie de mare credinţă la mâna lu Ion logofetul cum să să ştie că e-m vândut 1 Ioc, anume alăture cu Vale Balei pre lângă Şerban şi dă cu capul la sălci(i). I l-am vândut eu, de a me bunăvoie, pre bani gata, 80 de bani. Iar de va fi stătătoru să-i de altu loc, într-altu loc. Mărturie: Badea, Ion, Marten şi Ştefan ot Cor(bu)şor. Şe am scres eu, popa Ion şe pentru credinţa mi-em pus degetul. Pis measeţa octomvrie dni 28, leat 7154 (1645). Eu Văsiiu. Arh. St. Buc., Doc. ist., MCDXC 5. Orig. rom., hârtie (17 * 21). 321 1645 (7154) octombrie 28 t MHAOCTieto Eo;«îeto, Ivv Match Eacapaba bobboaa h rocnoAHtn». IImin»T CAtfnf rocnoACTBA mu Pancâz i Varlaam1 i Chiriţă care sânteţi vinăriceri în judeţul Vâlcii. După aceasta, vă dau în ştire domniia mea pentru satul Călimăneştii, sloboziia Cozii, să căutaţi, dă vreme ce veţi vedea această carte a domni(i)i mele, iar voi să-i lăsaţi în pace dă vinăriciu, nimic să nu-i învăluiţi, că i-am iertat domniia mea câţi vor să lucreze la calea de la mal să o dreagă. Ci de le veţi fi şi luat şi ceva, încă să le întoarceţi tot înapoi, nici un ban să nu le opriţi, ca să poată drege acea cale, să fie domni(i)i mele pomană. Hhako a* H'fecT, no pen rocnOACTBA mu. H ncnpABmiK caa\ pen rocnoACTBA mu. IlhC WKT0A\Bpîe "kÎ1 AHHi A'feT x^pSÂ- Arh. St. Buc., Ms. 712, f. 449v-450. Copie rom. Altă copie ibid.: ms. 209, f. 42. 1 Ba^AAM. 354 www.dacoromanica.ro 322 1645 (7154) noiembrie 2 | Adecă eu, Antonie ot Răteşti, scris-am acesta al mieu zapis să fie de mare credenţă la mâna jupânesei Cherei şi a fiiu-său, lu Todoran ot Aninoasa, cum să să ştie că i-am dat o ţigancă, anume Neacşa şi dumneaei mi-au dat o fată de ţigan, anume Stana. Şi' pentru ce au fostu fata mai mică, iar dumneaei mi-au mai dat şi ughi 3 adaos. Şi ne-am tocmit de a noastră bunăvoie şi fără de neci o silă. Şi de acum nainte carele de-ntru noi să va lăsa de această tocmală să fie închinat la domnie ughi 40. Şi la această tocmală s-au tâmplat mulţi boiari mărturie, anume: Badea păharnic ot Vlădeşti şi Pârvul spătar ot tam şi den Lângeşti, Albul logofăt şi den Berivoieşti, Bolbosea. Şi pentru credânţa, mi-m pus şi iscălitura mai jos. Şi am scris eu, Nan logofăt. Pis measeţa noiembrie dni 2, vă leat 7154 (1645). Eu Antonie ot Ră(te)ştie. Arh. St. Buc., Mitrop. Ţ. Rom., CCCLIII/17. Orig. rom., hârtie (31 * 20). Copie ibid.: ms. 137, f. 387 v. 323 1645 (7154) noiembrie 2, Bucureşti ’IcoavvÎKi(og) eAeco 0(eo)u TtocTt(Ttag) k(ocî) 7r(aT>pîapx(rig) t(ng) peYâATţg rrâAfccog) ’AAel;av8pei(ag) ic(aî) Kpîrfjg T(rj<;) oiKo(u)|i.(ev)rig. ToTg evreu^opivoig to ruiitepov 7i(aT)pîapxiKOV YP“PPa> naviepcotaToig kocî Aoyî(otp ’A0avaaîog, ocvetpepev r|pTv, oti ev tw x^P^V x? âcpîepcopeva) napa i£5v www.dacoromanica.ro 355 âeipvTţaTtov Kai âeiSfţpuv ai)0evcc5v ev rrj pr| Şelar] povî], Touvopa ’laâopavi, â7toA.eurâvTes tov 6Îov, o te NTo(p>7tpd6as Kai Etocykos xatapoţ, KArţpdvâpuv avei), â7tepeivov oi oiic(oi> ai)T(3v peTa 7taaTţs TÎjs 7tepioxt]s au-cwv eis tov iepov povaaTiîpiov. Taxepov 5e ăveotr] ptopaTos tis, Touvopa ’AAeijios, Kai KaT(pKT|oev ai>Tous, 0(eo>v pr| s oîkous peTa naoris TÎţs Ttepîoxtis auTtSv, ous e(a)po)v, tCv ev Nucaia Kai 7iavTG)V tc5v XoitoSv t5v ev Taîs Aovnaîs âY^ai? auvoSois A.api|/dvT(ov, KA.TţpGJvopTţodTG) tt|v Xeitpav toî> FieCrj Kai ’louSa tt|v âYX°vrlv ' 1Î pe pis auToî) peTa tuv xpiotoktovoiv iouSaioiv- ai 7ieTpai, aîSrţpoi Kai ei ti aXXo povipwTepov Xu0iioovT(ai), auTos 8e oi>8apou, etos oi> âitoStioei ti^v âp7iaYiiv Kai Teu^eTai ouYXwpiaeoos- ’H 8e tou 0(eo)îî X“Pl? Kai to atteipov eXeos Kai ii euxii Kai ii ei)A.oYioc TÎjs lipSv peTpioTTţTos euţ (peTa) navTOiv tSv euae665v Kai op0o8o^(ov xPlCTTiav“v- Apijv. ’EYpatprţ ev BouKoupeoTi, KaTa to a-ov x_ov pe-ov voep6piuo 6-a. ’I(oavv(i>Ki(os) eA.(e)(p 0(eo)u 7ta7t(7tas) Kai 7t(aT)pîdpx(Tţ)s t(t]>s p(e>Y(dc>A.(ri)s 7to(A.)e((os) AA.e^av8pei(as> Kai KpÎT(ri)s t(t])s oÎkou p(e>v(r]s)- f Ioanichie, din mila lui Dumnezeu, papă şi patriarh al marii cetăţi Alexandria şi judecător a toată lumea. f Cartea noastră patriarhicească celor de cuviinţă: preasfinţiilor şi învăţaţilor mitropoliţi, preaiubiţilor de Dumnezeu şi venerabililor episcopi, preacuvioşilor şi înţelepţilor catigumeni, cinstiţilor şi străluciţilor boieri şi copiilor iubiţi în Domnul ai smereniei noastre în toată plinătatea lui Hristos, har vouă, pace şi milă de la arhiereul şi mântuitorul nostru Iisus Hristos cel întrupat, omul - Dumnezeu şi iubitorul de oameni, iar de la noi rugăciune, binecuvântare, ajutor şi ceea ce e bun şi mântuitor. Preacuviosul şi înţeleptul catigumen al dumnezeieştii mănăstiri al sfintei, celei de o fiinţă şi făcătoarei de viaţă şi fericitei Treimi, popa chir Atanasie, ne-a arătat 356 www.dacoromanica.ro că în satul numit Izvorani, închinat de pururea pomeniţii şi veneraţii domni la numita mănăstire, săvârşindu-se din viaţă Dumbravă şi Stancul Tătarul fără moştenitori, au rămas casele lor cu toată curtea lor la sfânta mănăstire. După aceea s-a ridicat, un romeu, anume Alexie, şi s-a aşezat în ele, fără să se teamă de Dumnezeu, neţinând seamă de judecată, înviere şi răsplată, aducând vorbe neîntemeiate, cu păcat, că le-a cumpărat din banii lui, ceea ce e cu minciună şi fără putinţă, pentru că lucrurile închinate lui Dumnezeu, nici nu se vând nici nu se cumpără de cineva. De aceea, hotărâm cu puterea ce ne e dată de la Duhul cel dumnezeiesc şi sfinţilor, că dacă numitul Alexie, pocăit, va întoarce casele cu toată curtea lor, ceea ce a luat pe seama sa, să fie spre bine, iar dacă, stăpânind împotrivă va rămâne în răpirea şi nedreptatea lui, să fie afurisit de Treimea cea închinată în trei, neamestecată şi nedespărţită, blestemat şi neiertat în veacul de acum şi în cel viitor şi să fie nedezlegat după moarte, să aibă şi blestemul celor 318 părinţi purtători de Dumnezeu de la Nicheia şi ale tuturor celor ce au strălucit la celelalte sfinte sinoade, să moştenească lepra lui Ghiezi şi funia lui Iuda, partea lui cu iudeii ucigaşi ai lui Hristos, pietrele şi fierul şi celelalte să se desfacă, iar el nicidecum până când nu va întoarce răpirea şi nu va căpăta iertarea. Iar darul lui Dumnezeu şi mila lui cea nemăsurată cum şi rugăciunea şi binecuvântarea smereniei noastre să fie cu toţi creştinii cei evlavioşi şi drept măritori, amin. S-a scris în Bucureşti, în 1645 noiembrie 2. Ioanichie, din mila lui Dumnezeu, papă şi patriarh al marii cetăţi Alexandria şi judecător a toată lumea. Arh. St. Buc., M-rea Radu Vodă, XVII1/93. Orig. grec, hârtie (41,5 * 32,5). 324 1645 (7154) noiembrie 5 t Adecă eu, Maren, fratele lui Calen ot Stănceşti, scriem şi mărturisescu cu acesta al miu zapis ca să hii de mare credi(n)ţă la mâna Iercmeiei ot Pârleţi, cum să se ştie că e-m vândut 2 pogoane de vii părajenă cu doi stâ(n)jăne de ocenă, den apa Buzăului în lu(n)gul moşiei până-n Lacul cu Ză(lo)jiei, dereptu bani gata. ughi 14. Şi aceste hii sântu den partea lui Balco, le-m vândut de a me bunăvoi, de nesilet şi cu şterea tuturor fraţilor de moşii den sus şi de jos. Şi au fost aldămăşare, anume: Dumitru chivărarul ot Stănceşti şi Negul Surdul ot tam şi N(ă)stasie i braţ ego, Tatul ot tam şi Neagul Hiorele ot tam şi Toraea, sin Sebei ot tam. Şi am scris eu, popa Nenul ot tam. Şi pentru credenţa, ne-m pos dejiţele noastre mai jos, să se creză. www.dacoromanica.ro 357 Pis noiembrie 5, leat 7154 (1645). Eu Marin ot Stânceşti Eu Calen ot tam1. Arh. St. Buc., Ep. Buzău, XXVI/21. Orig. rom., hârtie (30 * 21). Copie ibid.: ms. 172, f. 426. 1 Semnături autografe. 325 1645 (7154) noiembrie 10 f Scris-am eu, Udrea den Găeşti, zapisul meu la mâna jupânului Stroe marele vestier, cum să se ştii că-i sântu dumnealui dator galbeni şaptezeci şâ doi, să aibu a-i da dumnealui la Sveati Arhanghel fără de neci un cuvântu. Şi amu pus şâ zălog dealnţe doo, de la Ştefaneşti. De nu vo(i) putea plăti banii, să le ţie dumnealui stătătoare, pentru că aşa mi-au fostu tocmeala. Şâ mărturie au fostu mulţi boiari carie vor pune mai josu iscăliturili şâ peceţili. Aceasta mărturisescu cu zapisul meu. Pis measeţa noiemvrie 10 dni, leat 7154 (1645). Udrea Radul logofăt Dudescul Neagul spatar f Necula logofăt ot Ţigăneşti mărturie1. Arh. St. Buc., Doc. ist., XXIX/184. Orig. rom., hârtie (22 x 21), două peceţi aplicate. Copie ibid.: XXIX/50. EDIŢII: Potra, Tezaurul, p. 227; rez.: Rosetti, Pământul, p. 97. 1 Semnături autografe. 326 1645 (7154) noiembrie 10 f Adică eu, Udrea ot Găeşti, scris-am zapisul meu la mâna jupanului Stroe vel vestier, cum să se ştii că am vândut o vie a mea de la Ştefaneşti, care vie au fostu pentre viele dumnealui, cari au cumpărat dumnealui de la Vasiilie, feciorul Albului ot Rătevoieşti. Ci o-m vândut dumnealui de a mea bunăvoie, fără de neci o silă, dereptu bani gata, treizeci de galbeni, ca să-i fii dumnealui moşâi în veci. 358 www.dacoromanica.ro Şâ mărturii a fostu mulţi boiari carii-ş vor pune peceţili mai josu şâ iscăliturili. Pis measeţa noiemvrie 10 dni, leat 7154 (1645). Udrea Radul logofăt Dudescul Negul spătar t Necula logofăt ot Ţigăneşti mărturie1. Arh. St. Buc., Doc. ist., XXIX/183. Orig. rom., hârtie (31 * 21), două peceţi aplicate. Copie ibid.: XXIX/51. EDIŢII: Potra, Tezaurul, p. 226-227. 1 Semnături autografe. 327 1645 (7154) noiembrie 11, Craiova t Adecă eu, Stanciul şi eu, Dumitru şi cu ficiorii [noŢştri, anumea: Filip aprodul i Dima ot Baia de Fieru, scris-am zapisul nostru să fie de mare credinţă la mâna Oprii şi a lui Ivan, feciorii lui Ion, nepoţii Midii ot Baia de Fieru, cum să să ştie că ne-au fostu rumâni de moşie den Baie. Deci, acum, noi i-am judecitu de a noastră bunăvoie şi fără de nici o silă, cu ştirea tuturoru fraţilor noştri ca să fie slobozi în vecu, ei şi feciorii lor, câţi Dumnezeu le va da. Şi i-am scumpărat dereptu ughi 20. Şi de v-avea cineva vreo pâră, să aibă a se pâră cu noi, iar [c]u ei să n-aibă nimen nici o treabă, ci să [fie]1 slobozi. Iar, de ne va rămâne cineva pre noi, să avem a da alţii rumâni pentru rumâni. [Şi cându m-am tocmitu]1, fost-am mărturie: părintele [popa Stanciul clisiiarul de la]1 besereca domnească ot Craiova i po[pa] Lupul ot tam i Straţimirul vătah, ispravnicul scaunului Craiov[ei] i Radul lu Mateiu [s]nă Giura ot Gabrova2 i Mihalcea i Ion [pârcălabul. Aceşti sântu den CraioŢva şi den Başco, Pârvul. Şi ne-au [scris zapisul în casa lu Iane SorŢoiul ot Craiova. Şi pentru cre[dinţă, pus-am şi peceţile. Pis]1 noiemvrie 11 dni, leat 7154 (1645). Stanciul Dumitru Filip Dima Ianea Străţimir3. www.dacoromanica.ro 359 Muzeul judeţean Goij, 26/108. Orig. rom., hârtie (29 * 21), rupt, pătat, lipseşte 1/6. EDIŢII: Ghibănescu, Surele şi izvoade, VI, p. 51; rez.: Ştefulescu, Gorjul ist. şi pit., p. 10; menţ.: Giurescu, Studii de ist., p. 430. 1 Completat după Ghibănescu, Surete şi izvoade, VI, p. 51, doc. XLVIII. 2 EASpOBA. 3 Semnături autografe. 328 1645 (7154) noiembrie 12, Târgovişte t Adecă noi, satul Băbuieştii ot sudstvo Argiş, pre nume: Vitan cu fămeea mea cu 1 fecior, Drag(o)mir i Ion cu fameea mea i Precopie cu fameea cu 1 fecior, Stan i Stan Brătea cu fameea i Stoichiţa cu fameea cu 1 fecior, Stanciul i Badea cu fameea i Sin cu fameea cu 1 fecior, Stan i Vladul cu fameea cu 1 fecior, Sava i Albul cu fameea i Manea cu fameea cu 1 fecior, Micul i Lazăr cu fameea i Micul cu fameea cu 3 feciori, Dumitru i Albul şi Oancea i Tudosie cu fameea i Dragomir, snă Albul cu fameea i Radul, snă Stan cu fameea cu 1 fecior, Oprea şi Dragomir, snă Tudosie cu fămeea i Cazan cu fameea cu 2 feciori, Ion i Oprea, i Bucşa cu fameea i Oprea cu fameea cu 1 fecior, Oprea i Albul cu fameea cu 1 fecior, Badea i Stan cu fameea i Aliontie cu 1 frate, “Oprea i Stan, snă Vladul cu 1 frate, Ion i Vlad diiaconul cu fameea cu 1 fecior, Oancea1, scriem şi mărturisim cu acesta al nostru zapis ca să fie de mare credinţă.la cistită mâna mări(i)i sale domnu nostru, Io Mateiu Basarab voievod, cum să să ştie că de bunăvoia noastră venit-am de ne-am vândut mări(i)i sale rumâni cu toată moşiia nostră şi den câmpu, den pădure, den apă, den uscat, tot satul cu tot hotarul, de pretutindeni, pren hotară bătrâne şi semne şi cu toţi feciorii noştri, câţi scriu mai sus şi alţii, (câţi) Dumnezeu ne va da. însă“să să ştie cine câţi bani au luat: Vitan cu fameea cu 1 fecior, Dragomir, ughi 14, Ion cu fameea, uglft 9, Precopie cu fameea cu 1 fecior, Stan, ughi 14, Stan Brătea cu fameea, ughi 9, Stoichiţa cu fameea cu 1 fecior, Stanciul, ughi 14, Badea cu fameea, ughi 9, Sin cu fămeea cu 1 fecior, Stan, ughi 14, Vladul cu fameea cu 1 fecior, Sava, ughi [14], Albul cu fameea, ughi 9, Manea cu fameea cu 1 fecior, Micul, ughi 14, Lazăr cu [fame]ea, ughi 9, Micul cu fameea cu 3 feciori, Dumitru, Albul, Oancea, ughi 24, Tud[osie cil făme]ea, ughi 9, Dragomir, snă Albul cu fa[meea], ughi 9, Radul, snă Stan cu fămc[ea cu 1 fecior], Oprea, ughi 14, Dragomir, snă Tud[osie] cu fameea, ughi 9, Căzan cu fameea [cu] 2 feciori, Ion, Oprea, ughi 19, Bucşă cu făme[ea] ughi 9, Oprea cu fămeea cu 1 f[eci]or, Oprea, ughi 14, Albul cu fameea cu 1 fecior, Badea, ughi 16, Stan cu fameea ughi 9, Aliontie cu frate-său, Oprea, ughi 10, Stan, fecior Vladului cu 1 frate, Ion, ughi 10, Vladul diaconul cu fameea cu 1 fecior, Oancea, ughi 14, cin up ughi 293. 360 www.dacoromanica.ro Şi ne-am vândut noi mări(i)i sale, domnu nostru, rumâni cu feciorii noştri şi cu toate delniţile noastre, de preste tot hotarul, cum scrie mai sus, de a noastră bunăvoie, fără de nici o silă de cătră nimea. Şi am luat toţi banii gata în mâinile noastre, ca să fim mări(i)i sale rumâni de acum nainte cu toţi feciorii noştri şi cu toată moşiia noastră, cum scrie mai sus, de moşie cu bună pace, ohabnici. Şi mărturie, toţi boiarii divanului carii-ş vor pune peceţile şi iscăliturile mai jos. Şi pentru mai adeverită credinţă, pusu-ne-am ddgetile în loc de peceţi, să să crează. Pis u Târgovişte, noiemvrie 12 dni, leat 7154 (1645). Vitan. Ion. Precopie. Stan. Stoichiţă. Badea. Sin. Vladul. Albul. Manea. Lazăr. Micul. Tudosie. Dragomir. Radul. Dragomir. Căzan. Bucşă. Oprea. Albul. Stan. Aliotie. Stan. Vlad diacon. Diicul vel spatar2 Preda Brâncovenul2 Drăguşin vel pehamic2 Ghiorma vel slujer2 Socol cliucer2 Costandin vel postelnic2 Bunea vistiar2 www.dacoromanica.ro 361 Gheorghe vistiar2 Necola logofăt ispravnic acestui zapis2. Arh. St. Buc., Doc. ist., LXIX/117. Orig. rom., hârtie (44 * 29), ruptă pe alocuri. Rez.: Giurescu, Studii de ist., p. 348; menţ.: Bulat, M-rea Argeş, p. 363; Stoicescu, Matei Basarab, p. 46. 1 Textul „şi Vlad diaconul cu fameea cu 1 fecior, Oancea” barat, ad. interlinear şi marg.: „Ghinea cu f[ăm]eea cu 2 fecere”. 2 Semnătură autografă. 329 1645 (7154) noiembrie 13 t Scris-am eu, Calotă aciasta al meu zapis ca să fii de mare credinţe la mâna frăţâni-miu, Danciului logofăt ot Pârâiani, cum să să ştie că i-am vândut parte mii toată din sat din Polovragii de moşie şi cu rumânii cât să va alege parti-mi1 toată şi de moşie ce am avut şi de cu(m)părătoari ce am cumpărat eu fără de Ile cu ficiorii lui carele l-am judecit noi fraţii câte trei mai denainte vreme şi fără Dragotă, cu ficiorii lui că l-am iertat noi fraţii2 cîte trei mai denainte vreme. Şi am vândut de a me bunăvoie, derept bani gata ughi 300, ca să-i fie lui moşie şi ficiorilor lui. Şi când am vândut, întrebat-am toţi3 fraţii mei. Şi mărturie au fost: Stanciul postelnic ot Pârâiani, Stanciul postelnic i Udre postelnic ot Zătreni, Crăciun logofăt i Cândă logofăt ot Titoi, Fisenţe logofăt, Dum(i)traşco i Mihai ot Găeşti, Drag logofăt ot Iezeru, Hamza postelnic ot Sineşti, Udre postelnic ot Bircii. Pis measeţa noiemvrie 13 dnă, leat 7154 (1645). Eu Calotă am scris cu mâna me Eu Stanciul postelnic Eu Stanciul Zitranul4. Arh. St. Buc., M-rea Polovragi, 1/8. Orig. rom., hârtie (31 x 21), trei peceţi aplicate. EDIŢII: Ştefulescu, Polovragii, p. 49. 1 Mhm. 2 <{>paiţnhn. 3 mouhh. 4 Semnături autografe. 362 www.dacoromanica.ro Eu popa Sima t MeXxioefieK KaQTţyoupevog papxupag1 Stanciul Focan Baciul diiacon Cârstea cup(e)ţu MyXt|ţ ryupp.cc p.ccpxupa<;2 Dona judeţ Staico biv judeţ3. Arh. St. Buc., Doc. ist., XXIX/219. Orig. rom., hârtie (29 x 21), opt peceţi aplicate. Copie ibid.: XXIX/53. 1 „Melchisedec catiegumen martor”. 2 „Milea Ghiorma martor'’. 3 Semnături autografe. 332 1645 (7154) noiembrie 18 f Scris-am eu, Gherghi al lu Şerboteiu şi cu muiarea mea, Cârstina şi cu feciorii mei şi cu ştirea tuturor vecinilor şi dân sus şi dân jos zapisul la mâna diiaconului Stanciul, să fie dă mare credinţă cum să să ştie că am schimbat un locu dă lângă râu dă le-m dat şi me-u dat ei altu locu ier la râu dă casă1 şi me-u dat adauso aspri 200. Şi să-i fie lui moşiia şi feciorilor lui, câţi Dumnizeu i va dărui. Şi mărturie: Ion Şuicul şi' fii-său, Sinea şi Mihul al Birtei şi Isar al Totei şi Vlad dârstariul şi Toma Holobăscul şi Dediul Plahodanul şi Şărbu şi Dediul i Stoica i Dan i Groze Necula. Şi am chiltuit la aldâmaş prea vin şi prea bucate aspri 100. Ier cinea să va ispiti a-ntoarce şi a mai învălui să fie blăstămat şi afurisit de 318 sveati otăţi, eje sut vă Nechei i să fie la un locu cu Iuda şi cu Ariia. Şi am scris eu, popa Gherghe. Pis measeţa noiembrie 18 dni, vă leat 7154 (1645). Şi păntru credinţa ne-m pus şi peceţilea. Arh. St. Buc., M-rea Govora, XXVII/12. Orig. rom., hârtie (33 x 19). Copie ibid.: ms. 447, f. 329. (verso:) Dân (...)2 am loot florinţi 75 aspri 50 şi am dat la sfoară 26 aspri 30 şi la povară florinţi 27 şi la pâine florinţi 4, aspri 40 şi la cai florinţi 100, aspri 10,1a mazere şi la napi răsad şi alt sad aspri 170. Să să ştie că am dat eu, Staico bani la Veţicheşti 140 şi eu, Niecon bani 180. Eu diacon am loat bani, dă la mama 300 şi dă la Despa 500. Datu eu, Staico la vii bani gata 500. Dat eu, diiaconul la vii bani gata 220. Dat eu, Staico la Veţicheşti bani 300. 364 www.dacoromanica.ro 330 1645 (7154) noiembrie 15 t Adecă eu, popa Sima ot Dălgopol, scres-am acest al mieu zapis, ca să fie de marea credenţă la mâna jupan Costandin vel postelnic pintru cum să să ştie că am vândut o vie în delul Ştetaneştilor. Dici i-o am vândut eu, de a mea bunăvoie cu ştirea tuturor oamenilor miei şe a tuturor rudelor mele. Deci să-i fie dumnelui moşie cu bună pace şi coconilor, câţi Dumnezău i va dărui, să fii moşie ohabnică pentru că i-o am vândut de a mea bunăvoi, derept ughi 35. Şi la tocmelă, au fost părintele Melhie, egominul di la sfânta mănăstire şi judeţul Dona şi Stanciul Focan şi Staico Tace M6 cfeVvtţfe’1, jupaniţa Nedelea comisoaia, diiaconul Baciul şi alţi mulţi oamini buni. Şi am scres eu, Voina. Pis measeţa noiembrie 15 dni, vă leat 7154 (1645). Eu popa Sima2. Arh. St. Buc., Doc. ist., XXIX/182. Orig. rom., hârtie (33 * 28), pecete aplicată. Copie, ibid.: XXIX/52. 1 „Care au fost judeţ”. 2 Semnătură autografă. 331 1645 (7154) noiembrie 15 | Adecă eu, popa Sima ot Dălgopolea scris-am şi mărturisescu cu acesta al mieu zapis ca să fie de mare credinţă la mâna dumnealui jupan Costandin vel postelnic cum să să ştie că i-am vândutu dumnealui 2 pogoane de vie în dealul Ştefaneştilor, care sântu pre moşiia dumnealui, pre lângă viile dumnealui, carii sântu de dara de la jupâneasa Nedelea comisoaia, însă dereptu bani gata, aspri 7 000, care vii dau cu capul în vârhul coastei. Şi le-am vândut eu aceste 2 pogoane ce scriu mai sus de a mea bunăvoie, fără de nice o silă de cătră nimea, cu ştirea tuturor oamenilor miei şi a vecinilor den sus şi den jos şi demprejural locului. Şi am luat toţi banii gata în mâinili mele, aspri 7 000, câţi scriu mai sus, ca să-i hie dumnealui de moşie şi coconilor dumnealui, nepoţilor, strenepoţilor, ohabnică cu bună pace în vecie. Şi la tocmeala noastră fost-au mărturie: părintele egumenul Melhiisedec de la sveata mănăstire ot Dălgopol i Milea cupeţ, braţ star Isar i Cârstea cup(e)ţu i Dona judeţul i Stanciul Focan i Staico biv judeţ i jupâneasa Nedelea comisoaia i Baciul diaconul şi Voina şi alţii carii-ş vor pune peceţili şi iscăliturili mai jos. Şi pentru mai adeverită credinţa, pusu-mi-am pecetea şi iscălitura să să crează. I na pisah az, Mareş logofăt Ghiorghiuvici, measeţa noiemvrie 15 dni, vă leat 7154 (1645). www.dacoromanica.ro 363 Dat eu, diiacon bani 280. Să să ştii că am dat bani la Blid Sărac aspri 10 cu aspri 100, la Duca Niţă i la Asprea Niţă aspri 100 la tocmeală 18 aspri, la găleţi aspri 60, la berbenţi aspri 80, la fede(l)eş aspri 100, la olei aspri 60, ier la fede(l)eş aspri 66. Să să ştie ot Dălgopol la Gherghe Stămatie fedekîio rocno^HHb. Arh. St. Buc., Doc. ist., CXCVI/97. Orig. rom., hârtie (20 * 16), pecete aplicată. EDIŢH: Iorga, Studii şi doc., XVI, p. 72-73; menţ.: Ionaşcu, Schitul Grăjdana, p. XVII. 334 1645 (7154) noiembrie 18 Hrisovul lui Matei Basarab voievod, prin care întăreşte lui Negoiţă comisul moşiile Cartojani şi altele: „... şi iar să fie satul Curiacul din judeţul Prahova, ce se chiamă Câmpiniţa, tot satul cu tot hotarul, din hotar şi până-n hotar şi www.dacoromanica.ro 365 semnele să se ştie: din Prahova mare, până-n hotarul Câmpinei, până-n casa Bărdăresei şi pe coada lacului din satul Câmpina cea mare, cum este scris în cărţile vechi...”. Rez., Teodorescu, Monografia oraşului Câmpina, p. 151, doc. 3; cf. doc. din 10 august 1645, Arh. St. Buc., M-rea Stavropoleos, X/8, prin care Negoiţă comis cumpără Cartojanii. 335 1645 (7154) noiembrie 19 t Adecă eu, Colţea căpitan şi cu jupâneasa mea, Stana, fata logofătului Pârvului ot Crohna, scris-am şi mărturisim cu aceasta al nostru zapis ca să fie de mare credenţă la mâna Buligăi vel căpitan ca să să ştie că i-am vândut moşiia, anume Trestenicul den hotar până hotar, câtă să va alege şi cu câţi rumâni să vor afla, derept bani gata, ISO ughi. Şi o-m vândut de a noastră bunăvoie, ca să fie dumnelui moşie şi coconilor dumnealui şi nepoţilor şi strănepoţilor dumnealui ohabnică în veac. Şi când o-m vândut, fost-au mulţi boiari buni mărturie, anume: postelnic Răduţul ot Medvejdea şi Nistor fustaşul1 ot Târgovişte şi Dumitru Butoiu ot Colibaş şi Todosie logofăt ot Padeşi, Vasilie postelnic ot Târgovişte şi alţi megiiaşi mulţi bătrâni cari n-am scris. Şi pentru mai mare credinţa pusu-mi-am şi degetul. Pis measeţa noiemvrie 19 dni, vă leat 7154 (1645). Eu Radul postelnic Eu Nistor Colţa căpitan Eu Vasilie Eu Teodosie logofăt Eu Dumitru Butoiu2. Arh. St. Buc., M-rca Tismana, LVII/1. Orig. rom., hârtie (30 x 21), patru peceţi aplicate. Copii ibid.: mss. 330, f. 122; 337, f. 91 v 92; 711, f. 64. Rez.: Cat. Drobeta Tr. Severin, p. 35. 1 2 Semnături autografe. 336 1645 (7154) noiembrie 20 Adecă noi, aceşti şase boieri, anume: Iordache vornic ot Cozleciu i Şteful postelnic ot Berileşti i Borcea vornicul ot Topoloveni i Ştefan logofăt ot Piscuri, 366 www.dacoromanica.ro Ion vătaf ot Călineşti, Radu logofăt ot Speteni, ce am fost luaţi pre răvaşă domneşti' de Pătraşco postelnic ot Bucşani şi de Coman ceauş i Fiera i Latinu i Vlaicu şi cu fraţii lor şi cu cetaşii lor care va fi pentru ocina de la Drăgoieşti, scris-am al nostru zapis ca să fie de mare credinţă la mâna lui Pătraşco postelnic ot Bucşani, cum să să ştie că au cumpărat tată-său, Bărcan stolnicul jumătate de ocină din sat, din Drăgoieşti, din matca Colceacu(lui) în jos până în hotăra Cretineştilor, ca să aibă a ţinea ocină jumătate şi cu vadul de moară, pentru că acest vad de moară au fost schimbatu Bărcan stolnicu cu megiaşi(i), de au dat acel codru de ocină dă pre vale pentru vadu de moară. Iară jumătate de ocină să aibă a ţinea megiiaşii carii scriu mai sus, şi din câmpu şi din apă şi din silişte, şi dă peste tot hotarul, cât să va alege. Şi noi aşa am tocmit, cu a lor bunăvoie. Şi s-au jmpăcat dinaintea noastră, fără nici un jurământ. Iară cine va rădica pâră dintru ei, să fie de mare pradă la domnie. Şi pentru credinţă, ne-am pus şi peceţile. Pis mesiţa noiemvrie 20, leat 7154 (1645). Radu logofăt. Iordache dvomic. Ştefan postelnic. Borcea dvomic. Fiera logofăt. Arh. St. Buc., Doc. ist., MXXXIX/79. Copie rom. 337 1645 (7154) noiembrie 20 Adică eu, Oprina, fata Banei ot Lindiceşti şi cu bărbatul mieu Cazan, scris-am zapisul nostru la mâna comisului Apostolache şi a jupânesii dumnealui, Voichiţii, ca să fie de mare credinţă, cum să să ştie că le-am vândut dumnealor 30 de stânjăni de ocină de la Lindiceşti, din partea lui Dragomir Pilă. Şi acea ocină me-au dat-o zestre mie şi o am vândut drept bani gata ughi 2, bani 60, ca să le fie dumnealor moşie stătătoare. Mărturie: Micul ot Lipăreşti i Drăghiciu ot tam i Paraschiva ot Togozeni. Şi pentru credinţa, pus-am şi degetile. Noiemvrie 20 dni, leat 7154 (1645). Oprina. Cazan. Arh. St. Buc., Ms. 314, f. 487 v. Copie rom. www.dacoromanica.ro 367 338 1645 87154) noiembrie 20 f Adecă eu, Vlada şi Zoică, soro-mea ot Mâstâneşti şi Neagoe, bărbatul Vladei, scris-am zapisul nostru la mâna jupânului Apostolachi comisul, ca să fiie de mare credinţă, cum să să ştiie că i-am1 vândut dumnealui 2 pogoane de vie în dealul Mâstâneştilor, din partea custur'ească, din jumătate de fune rămânu patru părţi nevândut, iar 2 lc-amu vândut comisului Apostolachi şi cu ocina, preste tot, din cin până în cin, cât să va alege şi hotarul buzătescu2, partea acestor 2 surori ci-s mai sus-scrise. Şi o am vândut de-(a) noastră bunăvoie, fără nici o silă, derept bani gata ughi 30, ca să-i fie dumnealui moşiile stătătoare în vecie, neclătinat şi coconilor dumnealui, câţi Dumnezău va dărui. . Şi mărturiie: vornicul Paras(chi)va ot' Togozeni şi Standul Brâncărei ot Mâstâneşti şi iuzbaşa Nedelco ot Prisaca şi Duca de Vaideel şi cu frate-său, Stan de acolo. Şi păntru credinţa, pusu-ne-am şi (degetele. Şi am scris eu, Sava, noiemvrie 20 dni, vă leat 7154 (1645). Vlada Zoică Neagoe3. Arh. St. Buc., M-rea Slobozia lui Enache, XX/4. Orig. rom., hârtie (34 x 21). Copie ibid.: ms. 314, f. 413. 1 AAM. 2 Şi hotarul buzătescu ad. interlinear. 3 Semnături autografe. 339 1645 (7154) noiembrie 24, Târgovişte t MuAOCTieto Eoadeio, îw Mat6w EacapAGA bocboaa h rocnOAUNt. &aba(t) rocnoACTBO mm ci'e noBeA'feNie rocnOACTBA avu jupâneasii Măriei ce au fost jupâneasa răposatului jupânului Simei biv vtori vistier, ca să fie volnică cu această carte a domni(i)i mele de să ţie satul Grozăveştii, însă toată partea jupânesii Saftei cu toţii rumânii şi cu tot venitul vericât să va afla, cum au ţinut până acum şi cum au fost lăsată singură jupâneasa Safta cu limba ei. Iar alt nimenilea treabă cu acea moşie să nu aibă, nici fata ei, nici nimenilea den neamul ei, pentru că singur domnia mea ştiu de rândul şi de judecata acestui sat cum se-au judecat den divanul domni(i)i mele. Iar cine va merge la jupâneasa Mariia şi la coconii ei să o bântuiască sau să-i zică ceva pentru acest sat, au gine(re)le jupânesii Saftei, au ruda ei, să fie 368 www.dacoromanica.ro volnică jupâneasa Mariia să voinicească ţiganii, rumânii, slugile să-l ucigă pre acela om, de tot să moară acolo în loc. Şi de nimenile opreală să n-aibă. HnAKO N*feCT. H MCnpdBHMK CAM p6M rOCHO^CTBA MM. IImc tf TptroBHiţie, HweMBpîe kă Ahh> kt» A'feT xspiîÂ- t îw Matcw BweBw^A, MHAOCTîew Eoxîeio rocnoAHHh. îw A/Iatbk) BOeso^A (m. p.) Arh. St. Buc., M-rea Sf. Ioan Bucureşti, 11/26. Orig. rom, hârtie (34 * 21), pecete aplicată. Copii ibid.: Doc. ist., MLXXXV/76 şi MCD/53, ambele cu nov. 5. Menţ.: Ionescu, G. M., Ist. Cotrocenilor, p. 538. 340 1645 (7154) noiembrie 27 t Adecă eu, Ianolie den Verneşti, scriiu şi mărturisescu cu acesta al mieu zapis să hie de mare credinţă la mâna jupan Radul vel comis, cum să se ştie că i-am vândut 11 stânjăni de ocină la Grindu pre partea şărbească den partea Zărei şi a Şărbei, den matca Buzăului cea bătrână până în Săpatul, derept 1 100 de bani gata. Şi această moşie fostu-o-au cumpărat Ianolie de la feciorii Şărbei Vladului, anume: Zărea i Iane, încă mai denainti vreme. Iar cându au fost acum, iar eu Ianolie vândut-am această moşie ce-i mai sus-scrisă jupanului Radul vel comis de bunăvoie a mea, fără de nici o silă şi cu ştirea tuturoru megiiaşilor demprijurul locului, ca să-i hie dumnealui moşie stătătoari în vicii. Şi când se-au făcut acest zapis, fost-au mulţi boiari mărturie, anume: ot Verneşti, Jipa postelnic şi Stanciul cupeţu i Dumitru capitan zăt popii Gherghe i ot Zorişte, Manea al Ghiurii i Badea i Burlan i Ştiful popei. Şi pentru credinţa, mi-am pus picitea. IImc M'fecciţa Hoi'cMBpc k3 ahm, A'feT ^apHA- H NatiHcax A3, EaA'fe AOrocJieT urni OmApKÎwîKA1. Eu Ianol2. Arh. St. Buc., Doc. ist., CLVIII/19. Orig. rom., hârtie (33 * 20). 1 „Scris luna noiembrie 27 zile, anul 7154 (1645). Am scris eu, Balea logofăt din Starchiojd’’. 2 Semnătură autografă. 341 1645 (7154) noiembrie 28 t Adecă eu, Pătraşco postelnic ot Bucşani, scris-am acesta al mieu zapis la mâna lui Vişan şi a frăţine-său, lui Neagoe, feciorii lui Zâmea de la Dumbrăviţă, www.dacoromanica.ro 369 den judeţul Teleorman, de apa Vezii, şi cu feciorii lor, anume: Oancea i Voicilă i Duţoi i Manea şi cu feciorii lor, câţi vor avea, cum să să ştie că ne-au fost rumâni cumpăraţi de tată-mieu, Bărcan stolnic încă din zilile răposatului Şărban vodă. Şi i-am ţinut tot cu bună pace până acum, în zilile domnului nostru Matei vodă. Iară când au fost acum, ei au venit la mine cu multă rugăciune, de ne-am tocmit de s-au răscumpărat Apoi ei s-au rugat cu multă rugăciune de le-am dat şi ocină însă din partea lor a patra parte. Iar alaltă ocină să fie tot a mea. Şi ne-am tocmit dă a noastră bunăvoie, fără nici o silă. Şi au fost şi boiari mărturie, anume: ot Bucşani, Preda comis i Bărcan ceauşul i Bădilă ot Burlăneşti i Nica postelnic ot Bucşani i popa Lepădat ot tam. Şi am scris eu cu mâna mea. Şi am pus şi pecetea şi iscălitura mai jos. Pis measeţa novembre 28 dni, leat 7154 (1645). Eu Pătraşco postelnic. Eu popa Lepădat. Eu Bădilă ot Burlăneşti. Preda comis. Eu Bărcan ceauş. Şi eu popa Tudor. Din aceşti bani ce sânt înscrişi în zapis, şapte mie, rămasu-mi-au lipsă bani 720. Dă nu-i vor da la Bobotează, să aibu ţinea toată ocina lor eu, câtă easte a lor şi a părinţilor lor. Iar dă-m vor găsi un ţigan, anume Vlaicul. ce au fost la Milcov, să aibă a le ierta ughi 2 pentru colac. Şi Vladul sin Gonţăi i Bărcan sin (N)egoi2 i Zâmă sin Diicul ot Mihăieşti i Dumitru i braţ ego, Tatâmir i Badea ceauşul. Aceşti încă sânt toţi mărturie să-ş puie peceţile mai jos. Arh. St. Buc., Ms. 1947, voi. III, f. 260. Fotocopie după copie adeverită. Altă fotocopie la B.A.R., F LXXXI/338. 1 Loc alb. 2 CUH €rOH. 342 1645 (7154) noiembrie 28 t Cu mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod şi domn, dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele Pârvului spătar, feciorul lui Tudoran slugerul ot Vlădeşti ot sud Muşcel i Pădureţ ca să fie volnic cu această carte a domni(i)i mele de să-şi ţie prea Anca ţiganca Priboaia şi cu fetele ei, anume Marina şi Oprita şi cu fetele lor, pentru că aceste ţigance fostu-le-au 370 www.dacoromanica.ro cumpărat de la feciorii agăi Neagului, Coman comis i Andreiu spatar i Patraşco şi de la mama lor, încă mai denainte vr6me. Şi tot le-au ţinut cu bună pace. Iar când au fost acum, sculatu-se-au Necula postelnic ot Cocorăşti cu pâră şi au venit aici înaintea domniei mele, de s-au pârât de faţă şi aşa pâra Necula postelnic, zicându cum că sântu aceste ţigance ce scriu mai sus ale lui, iar Pârvu spatar, el s-au plânsu naintea domni(i)i mele cum că-i sânt de cumpărătoare de la feciorii agăi Neagului. într-aceea, domnia mea am judecat pre dreptu şi pre lege împreună cu tot divanul. Şi au ajunsu legea şi judecata pre Pârvul spătar, cum să apuce pre feciorii agăi Neagului, vânzătorii lui. Şi i-au apucat. Iar apoi, feciorii agăi Neagului, ei şi-au apucat vânzătorii lor, iar aceia au apucat pe jupâneasa Neacşa ot [...]'. Deci jupâneasa Neacşa au plătit aceste ţigance ce sânt mai sus-scrise Niculii postelnic ot Cocorăşti, de au dat ţigance pentru ţigance. într-aceea, domnia mea am dat slugii domni(i)i m61e, Pârvului spătar, ca să-şi ţie aceste ţigance cu bună pace, ca să-i fie moşâie lui şi feciorilor, stătătoare în veac. într-alt chip să nu fie. Ispravnic, însuşi cuvântul domni(i)i mele. Scris luna noiembrie, 28 zile. Arh. St. Buc., Fond Brâtianu 1/39, f. 24. Copie rom. 1 Loc alb în orig. 343 1645 (7154) noiembrie 30, Târgovişte t MttAOCTîeto Eoartew, îw A/Vatcw Eacapaga bokboaa h rocnoAtitn» BbCOH 3eMAe Oi/rrpoBAOx'iHCKoe. Aabahi rocnoACTBO mh cm noseAeme rocnOACTBA mm nOMHmeHHO B'kpHHOMtf BOA'kpmtOA/itf rocnOACTBA mh iiah (>BcmpATÎe BTOpH BHCTîep h >KHT€AHHu,eBLl Elinii vistiireasa, fata cistitei doamnei Ancuţei, doamna răposatului lu Pătraşco voievod, feciorul preabunului şi milostivului Mihail voievod, ca să-i fie satul Lazul, sudstvo Mehedinţi, tot satul cu toţi rumânii şi cu tot venitul despre tot hotarul din hotar până în hotar, care sat au fost de moşie al răposatului Mihai voievod, încă de cându au fost domnia lui în cinste, în boierie, Dumnezeu-1 pomenească. Dici, după ce s-au petrecut domnia lui, au rămas acest sat fără stăpân, ce au îmbiat supuindu-să şi la unul şi la altul, până au ajunsu vreme de sărăcie şi de lipsă. Deci, s-au vândut lu Aslan dvomic. Aşijderi, şi o parte din Gabrov, carea s-au fost vândut iară lu Aslan dvornicul cu rumânii şi cu toată moşiia lor şi cu tot venitul şi cu zapise din mâna acestor doao sate, derept ughi [...]2. Apoi Petrea cliucer, feciorul lu Aslan dvomic, socotindu că aceste sate sântu cu stăpân şi nu-i vor fi cu pace, www.dacoromanica.ro 371 ce i să vor lua de la mâna lui, fără nici un ban, îmblat-au şi la unul şi la altul cu amăgituri, să-i dea cuiva să-şi întoarcă banii. Ci n-au găsit la nimea să-i vânză, ce au aflat pre Parasco grecul, căce era om striin de nu ştiia sama ţărâi. Tocmitu-s-au şi i-au dat 233 de coţi de postav grana în mâna Petrei cliucer şi au cumpărat acesta doao sate de la dânsul, cu zapis de la mâna lui şi cu cărţi domneşti. Şi i-au ţinut cu pace Parasco grecul pre sama lui, până cându au adus Dumnezeu pre cinstita doamna Ancuţa cu fie-sa Elina, stăpâna acestor sate. Dici, căzându-i-să să le ia fără nici un ban, venit-au Parasco grecul naintea domni(i)i mele de s-au plânsu de atâta pagubă şi sărăcie. Derept aceea, domnia mea am căutat şi am judecat pre dirept şi pre lege dumnezeiască împreună cu cinstitul şi luminatul părintele nostru, chir vlădica Theofil şi cu toţi cinstiţii deregătorii domni(i)i mele şi am dat domnia mea cum să-i întoarcă Petrea cliucer, snă Aslan vornic, lu Parasco grecul, tot ce i-au dat îndărăt. Apoi Petrea cliucer, plângându-să de sărăcie şi de multă lipsă, ajuns-au judecata de i s-au dat şi lui să-şi întoarcă de la rumâni de unde au dat, pentru căci s-au vândut lu Aslan vornic, derept ughi [...]2 ce scriu mai sus şi au avut. stăpân. într-aceea, Petrea cliucer, snă Aslan vornic, văzindu că de la rumâni nu va putea scoate nimic, căci sânt săraci şi fugiţi unii într-o parte, alţii într-alta, căzut-au cu rugăciune la credinciosul boiarinul domni(i)i mele, Evstratie vtori vistier, cum să-i întoarcă ceva, să nu fie de tot cu paguba. Deci Evstratie vtori vistier, încă au socotit cum să nu-i fie cu păcat despre aceşti boiari, scos-au de a lui bunăvoie, ughi 350, naintea domni(i)i mele în divan şi a tuturor boiarilor, de i-au dat în mâna Petrei cliucer, iar Petrea cliucer i-au dat toţi în mâna lu Parasco grecul pentru acest postav ce scrie mai sus, şi s-au împăcat ca să nu mai fie pâră şi gâlceavă întru dânşii niciodinioară, ce să-şi ţie Evstratie vistier cu bună pace aceste doao sate cu rumânii şi cu tot venitul, să-i fie lui de moşie şi coconilor lui în veacu. Şi s-au dat în mâna lu Evstratie vistier şi cărţile de moşie acestor doao sate şi zapisul din mâna lu Parasco. Şi iar să fie credinciosului boiarinului domni(i)i mele, pan Evstratie vistier, satul Somorul, sudstvo Mehedinţi, tot satul şi cu toţi rumânii, cu tot venitul despre tot hotarul, care sat au fost iar al răposatului Mihai voievod din boierie. Deci, cându s-au tâmplat lu Mihai voievod pribegie, dăruit-au acest sat agăi, lu Farcaş, pentru slujbă direaptă, ce i-au slujit. Apoi deaca s-au petrecut aga Farcaş, rămas-au acest sat la mâna feciorilor lui [...]2. Dici [...]2 feciorii agăi, lu Farcaş, ajungându-i vreme de sărăcie, facut-au acest sat vânzătoriu. Deci Drăghici logofăt ot Pleşoi, fiindu-i aproape casa şi satul lui de acest sat, cumpăratu-l-au cu ughi 150 şi nu i s-au căzut să-l cumpere, căci că stăpânul acestui sat nu era aici în ţară. Iară deac-au miluit Dumnezeu de au venit cistita doamna Ancuţa, stăpâna acestui sat, şi au luat credinciosul boiarinului domniei mele Evstratie vistier pre fie-sa Elina, fata lu Pătraşco vodă, nepoata răposatului Mihai voievod, căzutu-i-s-au să-şi scumpere moşiia, să fie iară la mâna lor. Şi au venit Evstratie vistier cu Drăghici logofăt şi naintea domniei mele, în divan, de s-au pârât de 372 www.dacoromanica.ro faţă. Deci domnia mea am judecat pre dirept şi am dat lu Evstratie vistier de au întorsu toţi banii lu Drăghici logofăt aceste ughi 150, şi au luat şi cărţile de moşie la mâna lui. Iară de vor mai fi nescari cărţi la aceşti boiari pre aceste sate şi le vor scoate cânduva vreodată, să fie de mare pradă şi de rea urgie, căci că aşa s-au prinsu denaintea domni(i)i mele den divan. Şi iar să fie boiarinului domniei mele Evstratie vistier rt fiAHHiţeBH ero Elinii vistiereasa, doao părţi de ocină în satul întorsătură ot [,..]2 sudstvo [...]2, toată cu rumânii cu viile şi cu tot venitul de pres(te) tot hotarul, oarecât se va alege, care sat au fost iar al lu Mihai vodă. Dici în urma domniei lui, fostu-s-au vândut Condei comis. Deci Condei comis tâmplându-i-să moarte, facut-au acest sat 3 părţi, ce o parte au dat frăţini-său, lu Alexe, altă parte frăţini-său, lu Iane, altă parte jupâneasei lui [Maria]3, fata popii Stoicăi. biv vel logofăt. (D)upă aceea, feci(o)rii lu Alexe, ajungându-i vreme de sărăcie, vândut-au toată partea lor de moşie cu rumânii Radului căpitan ot Farcaş, fratele jupâneasei [Maria]3. Dici, pan Evstratie vistier, fiindu mai volnic, venit-au cu Radul căpitan, de au stătut de faţă. Şi am judecat domnia mea, de au întorsu Evstratie vistier toţi banii Radului căpitan, ughi 84 câţi au dat pre această moşie. Şi au luat şi zapisul Radului căpitan, cel de cumpărătoare. Iară partea lu Iane căpitan, braţ Condei comis, carea easte a doao parte, el, ca un striin şi hitlean domniei şi ţărâi, sculatu-s-au de au fugit prentr-alte ţări şi pre la vrăjmaşii domniei mele. Derept aceea, am socotit domnia mea cum s-au căzut pre dereptate şi am porâncit să-i fie moşiia domnească, pentru căci omul hitlean şi vânzătoriu de domnu, nu i să cade a ţinea moşii în ţeară, ce o am dăruit credincioasei slugii domni(i)i mele, lu Costandin portar, pentru căci că el o au ajunsu de cătră domnia mea cu credincioasă şi direaptă slujbă, iară Iane căpitan o au pierdut cu rea hitlenie de cătră domnia mea. Şi o au ţinut cu bună pace. Apoi, fiindu-i o moşie departe, preste mână, facutu-o-au vânzătoare, ce altuia nu i s-au căzut să o cumpere, fără numai iar din neamul stăpânului acestor sate. Derept acâea, boiarinul domniei mele Evstratie vistier, căzindu-i-să a nu lăsa să încapă altul striin, ce o au cumpărat de la Costandin portar, drept ughi [...]2 şi au luat şi zapis den mâna lui şi cartea cea de milă ce au avut de la domnia mea. Deci, i-am dat domnia mea lu Evstratie vistier să-i fie aceste doao părţi de ocină moşie în veac stătătoare, iară a treia parte de sat cu rumânii au rămas la mâna jupâneasei [.. ,]2, jupâneasa Condei comis, cum o au dat la moartea lui. Iară de o va face şi ea vânzătoare cânduva, să nu fie volnic altul a o cumpăra sau a o moşteni fără numai iar pan Evstratie vistier, cum au ajunsu legea şi dereptatea, aşa am dat şi domnia mea. Şi iar să fie credinciosului boiarinului domni(i)i mele, pan Evstratie vistier şi jupâneasei lui, Elinii vistiereasa, satul Slătioara de lângă Laz ot sudstvo Mchedinţo, care sat easte hotărât şi împietrit de răposatul Mihai voievod, de cătră moşii Barbului peharnic Brădescul şi de cătră moşii Balicăi pehamic ot Breasta, tot satul cu toţi rumânii şi cu tot venitul din câmpu, din pădure, din apă, www.dacoromanica.ro 373 oarecât se va alege de preste tot hotarul, din hotar până în hotar, pentru că acest sat Slătioara ce scrie mai sus, fost-au iară al răposatului Mihai voievod, încă din boieria domnia lui, cumpărat pre direpţi banii lui. Şi s-au fost vândut singuri de bunăvoia lor, fără nici o silă, iară după petrecerea domniei lui, au rămas acest sat fără stăpân. Apoi, dup-aceea, cându au fost în zilele Radului voievod Mihnea, iară domnia lui, Radul voievod, dându voie ţărâi şi satelor care au fost cumpărate de Mihai voievod din domnia domni(i)i lui, cum să se răscumpere pentru căci alt stăpân nu avea, şi scumpărându-să alt(e) ţărâ şi sate de domnie, fostu-s-au sculat şi acest sat Slătioara, carele au fost cumpărat de Mihai voievod, din boieria dumnealui de au venit de amestecul cu altele ce au fost cumpărate de Mihai voievod, de s-au răscumpărat de la domnia lui Radul voievod, care nu s-au căzut să să răscumpere, căci n-au fost cumpărate cu banii din domnia lui, ce au fost cu bani direpţi din boieriia dumnealui carea-i easte moşie ohabnică. Deci, dându tot sveatul ţărâi şi divanul şi săborul sfintelor şi dumnezeieşti lavrele ţărâi, cum câte sate vor fi cumpărate de Mihai voievod din boieriia domniei lui, acelea toate, de s-ară fi măcară răscumpărat cu bani de la domni, sau de vor fi dăruite de domni la mănăstiri sau la boiari, au la verice slujitoriu, toate acelea să cade a se lua fără nici un ban şi fără de nici o chieltuială, pentru căci că acestea toate sânt bătrâne şi direpte moşii ohabnice şi stătătoare care n-au amestec sau meteah(n)ă cu domnia. Derept aceea, şi acest sat Slătioara încă au fost mersu atunci de s-au fost răscumpărat. Deci, domnia mea am dat lu Evstratie vistier şi jupâneasei lui, Elinii, să-l ţie, să le fie de moşie lor şi coconilor în veac, cum au fost şi mai denainte vreme. Şi i-am dat domnia mea şi cartea lor cea de răscumpărătoare carea au avut la mâna lor din divan, iar ei s-au răscumpărat şi au avut stăpân, ce să fie cu paguba, cum i-au ajunsu şi judecata. Şi iar să fie credinciosului boiarinului domni(i)i mele, pan Evstratie vistier, satul Predeştii ot sud4 (ce) au fost al jupânesii Marii ot Coiani5 [...]2, tot satul cu toţi rumânii şi cu tot venitul de preste tot hotarul, care sat au fost iar al răposatului Mihai voievod din boierie. Dici, sculându-să Radul ban Buzescul de au zis că i l-au dăruit Şerban voievod când l-au botezat, iară domnia mea şi de aceasta am judecat pre dereptate cum, dec-au vrut Şerban voievod să-i fie pomeană, să-i fie dăruit din satele şi din moşiile lui, iar cu acest sat n-au avut treabă, că au avut stăpân. Deci au rămas Radul ban Buzescul de lege şi de judecată din divan. Şi am dat domnia mea lu Evstratie vistier, să-i fie moşie cu pace. Şi l-am întrebat domnia mea pre Radul ban şi de cărţile de acest sat, el au zis că n-are, iară de va scoate cânduva născări cărţi, să nu să crează şi să fie de mare pradă, că el aşa s-au prinsu denaintea domni(i)i mele în divan. Şi iar să fie credinciosului boiarinului domniei mele, Evstratie vistier, ocină satul Cârlomanul, sudstvo Olt, din câmpu, din silişte, din apă şi cu toţi rumânii câţi-se vor afla şi de pretutindinea oarecât se va alege despre tot hotarul, ocină aleasă şi izbrănită, pentru că (au) cumpărat Evstratie vistier acest sat tot, ce scrie mai sus, 374 www.dacoromanica.ro de la jupâneasa Buica, fata Predei slujer ot Greci, vara [...]1 2 3 4 5 jupâneasei Elinii vistiereasa, derept 40 000 aspri gotovi. Şi au vândut de bunăvoia ei şi căci au fost mai volnic Evstratie vistier a cumpăra şi â ţinea, decât alţii striini, cum am văzut domnia mea şi zapisul jupâneasei Buicăi la mâna lu Evstratie vistier de vânzare. Şi iar să fie panovi Evstratie vistier i paniţevi Elinii tot satul Vlădaia, sudstvo Mehedinţi, cu toţi rumânii şi cu tot venitul, din hotar până în hotar pre semne bătrâne, care sat easte de moşie al răposatului Mihai vodă, încă din boierie. Iar deac-au ieşit Mihai vodă din ţară, căzut-au acest sat pre mâna jupâneasei Stanei şi fie-sa, Călinii, fata lui Cristov ot Plena, zicând cum le easte de milă. Apoi l-au făcut vânzător şi l-am cumpărat domnia mea, derept ughi 250 şi am luat şi zapis de vânzare de la mâna lor. Apoi, deac-au venit stăpânul acestor sate, doamna Ancuţa cu fie-sa Elina, fata lu Pătraşco vodă, nepoata lu Mihai vodă, ajunsu-au divanul şi tot săborul ţărâi cum satele ce au avut moş-său, Mihai vodă i doamna Stanca den boierie, toate i s-au6 dat, fără nici un ban. Şi l-am dat şi domnia mea cu zapis cu tot pre dereptate. Derept aceea, domnia mea am dat boiarinului domni(i)i mele, Evstratie vistier i riANHiţCH ero Elinii, ca să le fie lor aceste sate, toate câte scrisu mai sus, cu rumâni cu tot, ocină h kt» wxaGtf eMtf h chnobom h bnVkom BT» B'feKbl H N6 WT K0K02KA0 N6n0K0ATiîEMM0 110 3A110BTfeA TOCIIOACTBA MM. Geace m CB'feA'k'PSA» iioctabmx rocnoACTBO mm: iian ApArOMnp B6A ABOpNHK M PaA^A B6A A0r0<ţ>6T H GlTipOe B6A BHCTÎiap H A6T. H NAnHCAX A3, IIpiiB^A CA0B011HCA1T16A rOpAAOy Tp'brOBHlţie, NOCMBpe A AMM» M WT AAAMA A'feT ^âpNA, A^T rOCflOANMA WT cnt^CNHe MHpA ^xÂjţÂTe7. t Iw MaT6K> BW6B0AA, MHAOCTÎeW EoacîetO rOCtlOAHNb. !w Matcio BoesoAA aH^T ^3p'HA-f îw Matgw bw£bwaa, MhAOCTÎew Eok'iio rocnOAHHt. îw MaT6K> B06B0AA (m. p.) Arh. St. Buc., M-rea Dintrunlemn, XLIII/2. Orig. rom., hârtie (33 * 20), pecete aplicată. 1 Loc alb în orig. 345 1645 (7154) decembrie 6 f Adecă eu, Vâlcan, feciorul Brii ot Golani scris-am şi mărturisescu cu acesta al micu zapis să fie de mare credinţă la mâna jupan Gheorghe vistiar, cum să se ştie că i-am vândutu dumnealui moşiia mea den satu, den Glupavi, care moşie au fostu cumpărată tată-miu Briia şi mumă-mea, Vlada cea vitregă, de la Drăguşin de Glupavi den partea lui jumătate de ocină den valea lu Ion până în padina lu Neano şi decindea dencolo şi dencoace şi de peste toată ocina şi den câmpu şi den pădure şi de apă, den şezutul satului şi de peste tot1 hotarul, den hotaru până-n hotar. Şi această moşie ce amu vândut eu dumnelui vistiiarului Gheorghe fost-au frate pe moşie şi Vladul, nepotul mamei 376 www.dacoromanica.ro Vladei cea vitregă. Iar cându au fost la moartea mamei Vlădii, iar ea mi-u făcut zapis de la mâna ei la mâna mea cumu să ţiu eu toată ocina, iar Vladul, nepotu-său, să n-aibă treabă cu acea ocină, căce că o-mu căutatu eu la nevoia ei şi la moartea ei, iar nepotu-său Vladul n-au căutatu de dânsa. Dici eu o-m vândut dumnealui vistiar, (iar) Vladul, de va avea ceva a se întreba, cu mene se va pâră şi se va întreba şi eu voiu da seama. Iar dumnealui vistiar să ţie cu bună pace, pentru că o-m vândutu dumnealui vistiar de a mea bunăvoie fără de nici o silă, dereptu za ughi 6 bani gata, ca să fie dumnealui moşie ohabnecă în veac şi coconilor dumnealui câţi Dumnezeu i-au dăruit. Şi o-mu vândut cu ştirea tuturoru megiiaşilor şi de sus şi de jos. Şi la acestă tocmeală a nostră fost-au şi boiari mărturii: jupan Bunea vistiar, Gherghe cliucer, ficiorul vornicul Ivaşco i Mihalcea cliucer, feciorul logofătului Paraschivei i Neagul, şină Vlasie ot Glupavi i Vasilie ot Costea i Dumitru ot Baba. Pis Dumitru ot Bereşti, meseaţa dechemvrie 6 dni, vă leat 7154 (1645). Şi pentru credinţă am pus şi degetul. Eu Vâlcan am pus ddgetul în loc de pecete. Bunea vistiar mărturie2 Eu Neagu2. Arh. St. Buc., Doc. ist., MDLXXXIX/7. Orig. rom., hârtie (33 * 20 cm). Rez.: Filitti, Arh. Cantacuzino, p. 169. 1 mouim. 2 Semnături autografe. 346 1645 (7154) decembrie 10 t Adecă eu, uncheaşul Vladul Norocea cu feciorii mei, cu toţi anume, cu Oancea şi cu Dragomer şi cu Nedelco şi cu Radul scriem şi mărturisim cu acesta al nostru zapis ca să fie de mare credinţă la mâna dumnealui a jupânului Costandin Gălăţeanul căp(i)tan, cum să să ştie că i-am vândut dumnealui în poalele viţei a jupânului Gherghe în jos la vale viia1 care am nălţat eu toată cât easte, derept bani gata ughi 20. Şi i-o am vândut noi de a noastră bunăvoie, fără de nice o silă, ca să-i hie dumnealui moşie ohabnică, lui şi coconilor lui şi nepoţilor şi strenepoţilor lui stătătoare în vece. Şi la această tocmeală a noastră se-au tâmplat mulţi megiiaşi şi oameni buni mărturie, anume2: jupânul Gherghe Botezatul ot Piteşti i jupânul Ivan Cortofleşul ot tam i Dumitraşco i Necula, feciorii jupânului Ivan Cortofleş ot tam şi din Sămara, uncheaşul Danciul i Andonie ot tam şi Pădure3 şi Danciul www.dacoromanica.ro 377 Bonchilă i Şărban al Buzeche i Hera ot tam i Opriş i Stoica Dumitru i Tudor mărturie ş-alţi mulţi carii-eş vor pune mai jos peceţile şi iscăliturile ca să să crează. Şi pentru credinţa, pusu-ne-amu şi degitele, că peceţi nu am avut. Pis measeţa dichemvrie 10 dni, leat 7154 (1645). Vladul Norocea Oanea Dragomir Nedelco Radul4 Popa Arfenie Popa Cozma5. Şi iar amu mai vândut iu, Vladul Norocea o foni di loc diplin din fonea mănească. Şi iar amu vândut la pârâul Veţii o foni diplin den fonea budească derept bani gata ughi 3. Şi am vândut di a mea bonăvoie cu ştire ficiorilor mie să fie dumniloi moşie ohabnică. Şi pintru credinţa pos-am degetol. Vladul Norocea. Arh. St. Buc., M-rea Trivalea, IV/25. Orig. rom., hârtie (33 x 20). Copii ibid.: mss. 371, f. 35 v-36; 477, f. 61, cu data dec. 14. 1 Post viia, la repetat. 2 Repetat. 3 IltAepe. 4 pAAfi^A. 5 Semnături autografe. 347 1645 (7154) decembrie 10, Târgovişte t MhAOCTÎew EoJKÎew, îw Mat8W Eacapaba bocboaî h rocnoAhtn» B'kCOh 3eMAe VrrppoBAAx'iHCKoe. Aab<*(t) rocnoACTBO mm ci'w noseA'bmH rocnoACTBA mh catfrtf rocnoACTBA aim IIaho IleneHO wt TpT»riiiop h n»c chHOBh ero, eAhiţh^e Eon» aaP°baX> lAKO^ce aa bct 6Ah(h) mbcto 3 a kVkio tf BApoin rocnoACTBA mh tf EkWpeiţji' eah(3) ko(a) CTtniA, tf mb;kao CTT»rHH, Ko(a) OtAH C6AaaP ii Ko(a) CT»MÎK0p3tf C6AAAP Bl» nOTpHBA npABAAihAOM, hrAeace ecT npecnBAA An^A Ktfniţtf M#3akh, nonele ecT noKtfnn(A) CAtfrV rocnoACTBA mh IIaho Toro mbcto 3A a°(m) h n»c iama 3a nHMHhlţl» H CT»C ABo(p), BA pe 6AHKA H3B6pe(T) C6 WT HA OtOHKA H WT HA kiha ero, Otahka wt Etfi&peiţjT 3A *rjî Acnpii totobh h ct»c 3Annc wt ptfKAMH hx 3A npoAAH|e eiţinîKe wt npe abhh Aab^ahap^ bo6boaa Îaîiauj, 378 www.dacoromanica.ro KAKO BHA'feX°(M) rOCnOACTBO MM H KHHTA rOCnOACKA 3A nOK^n6HÎ6 H 3A nptf(x) h 3A wcta(a) no Gtomka wt kotaa bhc(t) bt> a^t *3pÂ3. H ha(k) aa ecT CAfcW rocnoACTBA mh, IIahhob ITeneno cah(h) M6CT0 3A KTjL|JA HA TOp nA3Ap EfcWpeHIÎ H C'tC nHMHHIVt. WbaMB A* ce 3HAb(t) M6CTOM: WT Ko(a) KAOnOTHHlţT» «(3) rop tf MC>KAO nonA MaHTA h M6>KAO KAOnOTHHlţA A BT» AAT»(r) WT CTT»rHA TA WT nA3Ap Aopn AP^r* CT’trHi», noHexe bct noK^nh(A) CAfeW rocnoACTBA mm IIaHHO TOrO M6CTO 3A Kl>l(JA WT HA ICAp tAftll# 3A *r*îy ACnpH rOTOBH h ct»c 3Annc wt npoAAme harhca(h) ct»c ptfKA ero h n»c CBeAÎreAe. H ra(k) a* gct CAfcW rocnoACTBA mh IIahho Ileneno cah(h) B6MHHT» HA HM6, GTAH ITeCKOAeCK^A H CT»C CHHOBH 6rO, nOH6)K6 6CT TOrO MAOB'feK'l» GTAH neCK0A6CK^A BHUI6 nhC WH 6CT Bh(a) A^HO GTpOBB IlApHneB HOCT6AHHK H'feKOe HOBiy WT no H’bKOe BOCOK. Ta>K6, KT»Aa 6CT Bh(a) HA A^H^i a WH H'fec(t) HMa(a) Aa Aac(t) HOBlţÎH AhV C6 Aaga(a) ce B6MHHT» OTpoeB flOCT6AHhK CT»C 3AnHC WT ptfKA erO. A OTp06, WH eqjH>Ke ecT a&b,a(a) no Gtah IlecKOAecKtfA BeshH't CAfcW tochoactba mh, IIaHOB pAAÎ K >KHATÎ MTO €CT Bm(a) H WT A^HO H CT» 3AnHC WT p^KA ero hhca(h) h ct»c mhosh aogPh ak>A' h CBeAÎTeAe. H ha(k) aa gct CAOyrS’ rocnoACTBA mh IIaho Ileneno cah(h) AiţîrAH, ha HMe Matbio, noneace ecT nOK^nn(A) wt ha I’HH'fe kokokap wt GT^HMeipH 3A ACnp» H CT»C 3AnHC WT p^KA 6rO, K06 IţHrAH Bh(a) 6CT noK^nn(A) I'hH'fe koxokap wt ha Îcap Ktfmţtf, intf(p) IIahob. Taîkb nAAAe(T) ce CAfcVtf rocnoACTBA mh, IIahob aa ta noKtfnn Toro (ţnrAn; nOBpATH(a) eCT HOBI^ÎH THHeB KO>KOKAp B'kCne(T). IVeamb aa cg 3hab(t) kako ecT bh(a) nOKfefriH(a) CAtfrtf rocnoACTBA mh, IIaho IleneHO ci'h BHuie pbmbhh MecTOse 3a ao(m) h b€hhh,b h iţnrAH WT HAW npe>KA6 Bp'feMe CT»C HOBlţî np6T6>KAAH WT KtfniţOBAHÎA 6rO H WT npABA mS’ka ero, iakokc aa gct bm^ 3a a^AÎh0 h kt» wxa(b) bt» B'fe(K) H H€ WT KOrOJKAO HenOKOA'feSHMO nOpH3MO rocnoACTBA MH. Ge*e oifBO h CBeAÎTeAe nocTABHXOM rocnoACTso mh: îKtfnAH Eapb^a B6A BAH KpAA€BCKArO H K^nAH 4>PArOMHp B6A AGWPHHK H JK^nAH PaAVa B€A A0r0GT H >K^nAH GTpOB <&iepA B6A BHCTIiapiO H îKS’nAH A’lHK^A B6A CnATAp H JKtfnAH A/lHXH'fe B6A CTOAHHK H xtfnAH PaAYa B6A KOMHC H JKfaVlAH Ap'krfe’uJHH B6A ne\ApHHK H JKtfnAH KOCTAHAHH KATAK03HH0 B6AHKIH nOCT'kAHHK. H HCnpABHHK, ÎK^nAH PaAYa S6A A0r0cţ>GT. H A3, p^ AOrOtjiGT HAMa(3) BT» HACTOAHH rpAAV TpT»rOBHl|ie, M^CeiţA AGKeMBpVe T AtMH m wt AaaMA AO HHH'fe, BT» A'feT ^3pîiÂ. f Iw Matbw bwbbwaa, mhaocti'io Eo>kîw rocnOAHHh. Iw A/Vatbio B06B0AA (m. p.) t Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod şi domn a toată Ţara Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele, www.dacoromanica.ro 379 Pano Pepeno din Târgşor şi cu fiii lui, câţi i-a dăruit Dumnezeu, ca să-i fie un loc de casă In oraşul domniei mele în Bucureşti, aproape lângă uliţă, între uliţă lângă Stan şelarul şi lângă Sâmjorzu şelaru, în faţa prăvăliilor, unde a fost Dima Muzachi negustorul, pentru că sluga domniei mele Pano a cumpărat acel loc de casă şi cu groapa de pimniţă şi cu curte, oricât se va alege, de la Stoica şi de la soţia lui, Stanca din Bucureşti pentru 3 100 aspri gata şi cu zapis de vânzare de la mâna lor încă din zilele lui Alexandru voievod Iliaş, cum am văzut domnia mea şi cartea domnească de cumpărătură şi de pâră şi de rămas pe Stoica, de când a fost în anul 7137. Şi iarăşi să fie slugii domniei mele Pano Pepeno, un loc de casă în târg de sus în Bucureşti şi cu pimniţă. Insă să se ştie locul: de lângă clopotniţă în sus, între popa Manta şi între clopotniţă, iar în lung din uliţa de la piaţă până la cealaltă uliţă, pentru că sluga domniei mele Pano a cumpărat acel loc de casă de la Isar negustorul pentru 13 400 aspri gata şi cu zapis de vânzare scris cu mâna lui şi cu martori. Şi iarăşi să fie slugii domniei mele, Pano Pepeno un vecin, anume Stan Pescolescul şi cu fiii lui, pentru că acel om Stan Pescolescul mai sus-scris, el a fost dator lui Stroe al lui Paripa postelnic nişte bani de pe nişte ceară. Astfel, când a fost la zi, el n-a avut să dea banii ci s-a dat vecin lui Stroe postelnic cu zapis de la mâna lui. Iar Stroe, el încă a dat pe Stan Poscolescul vecin slugii domniei mele, Pano, pentru 20 galbeni cu care a fost şi el dator şi cu zapis scris de mâna lui şi cu mulţi oameni buni şi martori. Şi iarăşi să fie slugii domniei mele, Pano Pepeno, un ţigan, anume Matei, pentru că l-a cumpărat de la Ghinea cojocar din Stănceşti pentru 6 000 aspri şi cu zapis de la mâna lui, pe care ţigan l-a cumpărat şi Ghinea cojocar de la Isar ■negustorul, cumnatul lui Pano. Astfel, i-a căzut slugii domniei mele lui Pano să cumpere pe acel ţigan şi să întoarcă banii lui Ghinea cojocar. Insă să se ştie că a cumpărat sluga domniei mele, Pano Pepeno aceste mai sus-zise locuri de casă şi vecinul şi ţiganul de mai înainte vreme cu banii câştigaţi din negoţul lui şi din dreapta lui muncă, ca să-i fie lui de dedină şi ohabă în veac şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Barbul mare ban al Craiovei şi jupan Dragomir mare vornic şi jupan Radul mare logofăt şi jupan Stroe Fiera mare vistier şi jupan Diicul mare spătar şi jupan Mihnea mare stolnic şi jupan Radul mare comis şi jupan Drăguşin mare paharnic şi jupan Costandin Catacozino mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Radul mare logofăt. Şi eu, Dumitru logofăt, am scris în cetatea de scaun Târgovişte, luna decembrie 10 zile şi de la Adam până acum în anul 7154 (1645). f Io Matei voievod, din mila lui Dumnezeu domn. Io Mateiu voievod (m. p.) Arh. St. Buc., M-rea Stavropoleos, XXIII/4. Orig. slav, perg. (34,5 * 47,5), pecete timbrată. Cu o traducere din 1906. Menţ.: Năsturel, Bis. Stavropoleos, p. 23. 380 www.dacoromanica.ro 348 1645 (7154) decembrie 11 f Scris-am eu, Mitrofan, iegomenul de la Căşcioare acesta alu meo zapis, como mărturisesco co sufletol meo, como că ao loot Preda spătar, feciorul banoloi Todosii, dă la Mane poste(l)nicol bani ughi 3 sute de galbeni, prea sat, prea Roşuo. Şi m-am prelejâto şi eu cândo ao lootu Preda spătarol bani, de-amo1 fostu dă împreaonă co dinsul şi ao luoto bani toţi. Şi o dat on(u)i torco ughi 100 şi pol şi Rostei negoţătorul ughi 100 şi i-ao rămas şi loi ughi 16. Eu tot amo fosto co dânsul, prea onde i-amo dat. Atât şteo şi mărtoresescu co sufleat meo. Iară ielu, dă va zice într-altu chip, no zice derept. Pis measeţa dic(hem)vre dni 11, leat 7154 (1645). Şi amu scris eu, popa Dobre. Egum(e)nul Mărdarie ot Strâ(m)bul2 Popa Danciolo. Deiacon Dragomir. Eu Tatul logofăt mărturie2 Deiaconol Samoilă. Eu Dobre mă(r)tărie2 t Sava monah2. Şi noi, cari sântem scris şi mai sus, am (a)uzit dân gura igumenului Mitrofan, cum au mărturisit. Arh. St. Buc., M-rea Sf. Ioan din Bucureşti, III/10. Orig. rom., hârtie (32 * 20), patru peceţi aplicate. Copie ibid.: Doc. ist., MLXXXV/67. 1 A'fcaMO. 2 Semnături autografe. 349 1645 (7154) decembrie 13 f MHAOCTi'ew Eoxîeto, Iw Mareio Eacapaca bwgroaa h rocno^HHb. Aara(t) rocnOACTBO mh cia noB6ArhHÎe rocnoACTBA mh acestui om, anume Ursu den sat, den Pietrari ot sudstvo Dâmboviţa ca să fie volnic cu aceasta carte a domni(i)i mele de să vânză partea lui Dragotă de moşii de la sat de la Ghimpaţi, toată partea lui, cât se va alege de preste tot hotarul. Pentru că au vinit acestu om Ursu aicea, la divan înaintea domni(i)i mele de se-au jăluit şi au spus cum au fost la taler împreună cu Dragotă. Deci Dragotă, el au fugit şi se-au dat în lăture, iar Ursu el se-au sculat de s-au vândut partea lui de moşie de au plătit partea lu Dragotă de bir. Deci domnii mea am judecat şi am dat la Ursu să fie www.dacoromanica.ro 381 volnic cu aceasta cârti a domni(i)i mele de să-i vânză partea de moşie cum scrii mai sus, de să-şi ia toţi banii, câţi va fi dat pentru dânsul şi de nimini opreală să n-aibă. Iar cui va părea strâmbu să vie de faţă. Hhako a* H'fecT. H HCnpABtwK cam pen rocnOACTRA mh. IIhc AeK6MRpVe ri' amu, a^t ^spfiA. t Iw MaT6>0 BW6BWAA, MHA0CTÎ6K5 EoxîeiO rOCflOAHHk. Î0E> MATew bobboaa (m. p.) Arh. St. Buc., Mitrop. Ţ. Rom., XLVII/2. Orig. rom., hârtie (33 * 21), restaurat, pecete aplicată. Copii ibid.: XLVII/28, f. 1; mss. 127, f. 311 cu dec. 5; 134, f. 399. EDIŢII: Popescu-Răcăreanu, Moşnenii Răcăreni, p. 70; Potra, Tezaurul, p. 227-228: rez.: Aricescu, Indice, I, p. 23. 350 1645 (7154) decembrie 13 Matei Basarab voievod întăreşte Mitropoliei Târgoviştei satele Ghimpaţi şi Boanga. Reg.: V. Drăghiceanu, Mitrop. Târgoviştei, p. 15. 351 1645 (7154) decembrie 15 Adecă eu, Ersenie popa1 dimpreună cu jupâneasa [DJispa şi fiate-meu Pană, scriu şi mărturisescu cu acest zapis al meu ca să fie dă mare credinţă la mâna lui Vlaicul ot Conţişti şi jupânease(i) Stane(i), ca să să ştie că am vândut o jumătate de delniţă din Izvorani din moşiia noastră cea bătrână. Şi o am vândut de a noastră bunăvoie cu ştirea tuturor rudeniilor noastre, drept ughi 552. Şi au fost mulţi boieri mărturie. Scris luna dichemvrie 15, vă leat 7154 (1645). Eu Pană Ene căldărarul Jupan Alexe Ioteş Iu Proca şi alţi boiari ot Piteşti: jupan Dumitru, Posceavei i Nec(u)la. Arh. St. Buc., A.N., MMDCCCXXXIV/2b. Copie rom. Altă copie ibid.: Doc. ist., MCLXXXVII/200. 382 www.dacoromanica.ro 1 Greşit pt. postelnic, v. doc. din 8 ianuarie 1645, ibid., Mitrop. Ţ. Rom., XCIII/26. 2 Post drept ughi 55, scris mărturie. 352 1645 (7154) decembrie 15, Târgovişte t MHAOCTi'ew Eo;*i'ew, îw Matcw Eacapaga bobboaa h rocnOAmn» B’KCOH 36MA6 Ol/TrpOBAAX'HCKOe. A<*Ba(t) rOCIlOACTBO MH cie fI0B6A6HI6 rocnoACTBA mm CAtfrtf rocnOACTBA mm Wahm6b A0ro€T cht» FIpe^eB nocT6AHHK wt Aepeipn h clc chhobh «x 6AH4e>Ke Eon» nphnS’cmh hm1 ca să le fie un copil de ţigan, anume Oancea ţiganul, care îi easte de zestre de la soacră-sa, jupâneasa Mariia şifaresa a lu Ivan şifariul ot Piteşti. Pentru că acestu copil de ţigan, ce scrie mai sus, fostu-l-au cumpărat Ivan şifariul, dempreună cu jupuneasa lui, Mariia şifăreasa încă până au fost viu. Şi încă l-au fostu cumpărat pre acestu copil de ţigan cu tat-său şi cu ş-alţi fraţi ai lui, tot sălaşul deplin. Iar după moartea lu Ivan şifariul avut-au jupâneasa Mariia şifăreasa gâlceavă şi întrebăciune naintea domni(i)i mele la divan cu fetele lu Ivan şifariul, cu Anca şi cu Vlădaia, pentru multe amestecături şi pentru moşii şi ţigani şi pentru datorii şi au fost venit toţi de faţă naintea domni(i)i mele la divan. Intr-aceea, domnia mea fostu-le-am datu 2 boiari la mijlocul lor, anume: jupan Stroe vel vistier i jupan Ghierghe vistier, ca să caute să-i judece şi să-i tocmească pentru moşii, pentru ţigani şi pentru toate amestecăturile lor. Deci acei 2 boiari, ce scriu mai sus, de toate i-au judecatu şi i-au tocmit şi le-au ales căruia ce i-au venitu partea. Deci acestu copil de ţigan, ce scrie mai sus, venitu-se-au în partea jupâneasei Mari(i)i şifaresei cu alte moşii şi ţigani, dempreună, cât se-au ales partea ei şi totu l-au ţinut cu bună pace până acum. Deci, cându au fostu acum, l-au datu zestre fie-sa, Mari(i)i, jupâneasa Oancei logofăt şi să-i fie şi pomenă pentru sufletul ei, căce că Mariia, jupâneasa Oancei logofăt, fost-au dată de sufletu jupuneasei Mari(i)i şifăreasei, crescută de dânsa den copilăriia ei şi botezată pre numele ei până o au şi căsătorit acum şi o au înzestrat ca pre o fată a ei şi i-am dat şi acestu copil de ţigan, ce scrie mai sus, ca să-i hie pomeana ei deplin. Iar dup-aceea, când au fost acum, sculatu-se-au jupuneasa Vlădaia, fata lu Ivan şifar dempreună cu bărbatul ei, Tudor Piteşteanul, pentru acestu copil de ţigan, ce scrie mai sus, ca să-l ia de [la Oancea]2 logofăt şi de la jupuneasa lui, Mariia, căci au fostu alţi fraţi ai copilulu(i) la dânşâi [ş]i zicând să-i dea altu copil de ţigan schimbu. Deci, jupuneasa Mariia şifăreasa, so[acra]2 Oancei logofăt venit-au naintea domni(i)i mele [în divan cu za]2pisul acelor 2 [boiari]2, ce scrie mai sus [şi cu cartea]2 domni(i)i mele făcu[tă după acea tocmea]2lă, cum scrie mai sus. într-aceea, do[mni]ia [mea]2 am căutatu şi am judecat pre [dreptate]2 şi prea lege dumnezeiască, dempreună cu (t)oţi cinstiţii deregătorii domni(i)i mele. Şi am dat domnia mea Oancei logofăt şi jupuneasei lui Mari(i)i, ca să ţie ei cu pace acestu www.dacoromanica.ro 383 copil de ţigan, ce scrie mai sus, cum i l-au dat jupâneasa Mariia şifareasa şi cum se-au venit jupuneasei Mari(i)i şifărcasei la împărţeală, că au fost volnică ea cu partea ei. Iar jupuneasa Vlădaia, fata lu Ivan şi[fariul]2 şi bărbatul ei, Tudor Piteşteanul, mai mult treabă să n-aibă cu acestu copil de ţigan, ce scrie mai sus. Iar să vor şi mai scorni vreo pâră vreodinioară, încă să nu să crează. Gero pA^H aaA°X ct»a\ rocnOACTBO a\h caSW rocnoACTBA mu Wahhcb AWrO6T CHT» IIp6A6B nOCT6AHI1K H >Kfe’nAHHLţ6B 6r0 M.ApÎ6B tarO>K6 AA MA\ 6CT C6H MOMKV 3A A IţHrAH 3A A^A*™^ H BT» U>XABT» C'bHOBOM BH0lfK0A\ h np'feBH^HemoM h hb wt Koroace HenOKOA*feBHA\ nopH3A\o tociioactba mh. Ceace h cBeAimeAîe nocmABHX rocnOACTBO a\h: >xtfnAH Eape^a bca BAH H II Aii ApArOMMp B6A BOpHHK H I1AH PaA^A B6A A0r06T H riAH Gmp06 B6A BHCTÎrap H riAH ^ÎMK^A B6A CflATAp H flAH M.HXHA B6A CmOAHHK H KOCmAHAHH B6A I10CT6AHHK H PAA^A B6A K0A\HC H ^p'br^UJMH B6A neXApHMK. H MCnpABHMK, riAH PaA^A B6A AOro4>6T. H HA riHCAX MApeuJ AWrO<(>6T rîwpriOBHH BT. HA CTOAHH rpAAOlf IIIp'krOBHipe A6KeA\Bpi'e ei a»” wt Aaaa\a bt» a^t ^IpHÂ3. t îw MaTBHJ BW6BWAA, A\HAOCTÎ6IO Eo>KI6IO TOCnOAHHb. îw MAT6I0 B06B0AA Eacapaea bobboaa h rocnOAHm». A^BAm rocnoAcmso mm cîto noBCAenîe rocnoAcmBA mm EWA'fepnnoif rocnOACTBA a\ii Iordache sin Trufanda vistiiar ca să fie volnic cu această carte a domni(i)i mele să ţie pre Antonie i Dragomir i Mihul i Stanciul cu feciorii lor ot GostaVăţ sud Romanaţi, să-i fie rumâni păntru că aceşti oameni, fost-au rumâni dă moşie dân [...]*, cumpăraţi de Trufanda vistiar pre bani gata şi tot i-au ţinut rumâni cu bună pace. Apoi, după ce au murit Trufanda vistiiar, iar Iordache au rămas cocon micu la Cernavodă în Ţeara Turcească, iar aceşti oameni ei se-au sculat dă se-au scris la slujbă la dărăbanţi. Iar când au fost acum, în zilele domnie m61e, deac-au venit Iordache postelnic aicea în ţeară, datu-i-am domnie mea toate moşiile tătâine-său, lu Trufanda vistiar, şi rumâni şi ţigani. Deci au aflat şi pre aceşti bameni sorişi la dărăbanţi şi au venit şi ei dă faţă naintea domni(i)i mele în divan împreună cu Iordache postelnic şi aşa se-au jăluit aceşti oameni cum i-apucă să-i rumânească şi ei sânt slugi domnişti dărăbani scrişi, în zilele domni(i)i mele. Iar domnii mea i-am întribat: fost-au rumâni lu Trufanda vistiar şi luoat-au bani dă la Trufanda vistiar? Ei au mărt(u)risit sânguri cu gura lor cum au fost rumâni lu Trufanda vistiar, cumpăraţ pre bani gata. Derept aceea, domnia mea am judecat cu tot divanul şi i-am dat iar să fii rumâni lu Iordache postelnic, ei şi ficiorii lor în veci. Şi le-am luoat şi cartea dă dărăbănţii dă o am dat la Iordache postelnic ca să-i ţie să-i fie rumâni în veci. Şi i-am scos domnia mea şi dân catastih dă la dărăbani şi i-am dat în mâna lui Iordache postelnic dă grumaz să-i ducă în sat în Gostavăţ, unde le-au fost moşiia lor şi dă unde se-au vândut, că se-au pârât dă faţă şi i-au rămas dân divan. Hnako a* N'fecT, no pen tocroactba mm. H ncnpABHHK caah pen rocnOACTBA mm. line AeK&uBpîe nî bt» A'fem x3pnÂ* t îw Mat6W bwebwaa, MhAOcmîw EokTio rocnOAHHk. t îw AHaT6W B06B0AA (m. p.) Muz. Olteniei, Colecţia documente, I/Nr. 6209. Orig. rom., hârtie (28,5 * 18,5), pecete aplicată. 1 Loc alb în orig. 355 1645 (7154) decembrie 20 t fii» ÎMe Wtt»i(a h Ghha n OB'feTOro A^XA« Tpomvt nepASACAHA n eAHNOcb’iţJNA. A amin’. 386 www.dacoromanica.ro t Eu, Ivan pitar, lăsat-am aceasta scrisoare la slăbicene mea să să ştie ce lasu fii-me, Alixandrei întâi partea me den Coţoiani cu toţi rumânii şi 4 şălaşă de ţigani, anume: Oprea lăutar cu şălaşul lui i frate-său Cozma cu şălaşul lui i Nicula al Sincăi cu şălaşul lui şi frate-său Nedelco cu şălaşul lui şi o fată în casa2 şi cuciia cu 6 telegari şi oi 50 şi 50 de râmătoare şi 30 de stupi şi 6 boi şi 6 vaci şi 6 iape, aice mari 14 şi creştit de argi(n)t şi o cunună de aur şi un ghierdan de aur şi 3 păreche de aur de cercie şi 50 de ace mărunte, inele de au(r) 3. Şi să aibă fraţii a-şi face den casa2 2 rânduri de haine şi haine de pânză câte i si va cădea. Iar cine va sparge şi va strica de cum am lăsat eu să fie proclet şi afurisit de 318 părinţi care sunt în Nech(e)i şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie la un loc. Şi la acestu lucru, tâmplatu-se-au de au fostu mulţi boiari şi preoţi: popa Irimiia ot Sventa Petca i vără-mieu, Tudor clucer i Vasilie postelnic ot Brăteşti i Gheorghe cojo(car) i Necula postelnic i Dumitraşco, Ivan Sârbul. Aşa am lăsat eu cu sufletul mieu. Şi am scris eu, Pavlachi, snă pop(ii) Irimii. Pis measeţa dechemvrie 20 dni, vă leat 7154 <1645). Arh. St. Buc., Mitrop. Ţ. Rom., CCXCI/3. Orig. rom., hârtie (33,5 x 21), pecete aplicată. EDIŢII: Potra, Tezaurul, p. 228-229. 1 „în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, Treimea nedespărţită şi de o fiinţă. Amin”. 2 KA4CA. 356 1645 (7154) decembrie 21 Să să ştie cum au vândut Năvrap şi Berivoe din vârful viei până în calea de cară, jupânului Avram, bani gata 200 de bani să-i fie lui moşie şi feciorilor lui câţi îi va da Dumnezeu. Şi am vândut de a noastră bunăvoie. Şi la tocmeală au fostu mulţi oameni buni, anume: Ona şi Stoica i jupân Manole şi Stoica şi Oprea şi Ona i Tănase. Şi pentru credinţa, ne-am pus degetele. Dichemvrie 21 dni, leat 7154 (1645). Eu Ona. Eu Stoica. Eu Mânui. Stoica. Oprea. Ona. www.dacoromanica.ro 387 Arh. St. Buc., Ms. 127, f. 196-196 v. Copie rom. EDIŢII: Potra, Tezaurul, p. 229. 357 1645 (7154) decembrie 22, Târgovişte t Mhaoctibio Eoxi'eto, îw Matbh Eacapaba bocboaa m rocnOAMHi» bt>coh [3cmah VrrppoB]'aaxîhckob. âaba(t) rocnOACTBO mu cîh nOBeA'feHIH TOCnOACTBA MM KOA'fepn(H) TOCnOACTBA mm EtfAHra kt^iihtah wt [...]' wt c^actb0 MexeAHHn» h ct»c CHHOBH ero, [eAHlţHXe]1 Eon» A&P0BAX, IAK0X6 [a* 6CT e] 'm^ WHHHA Tp6CT6HHK^A0B WT MeX6AHHUH WT [no BT»c]1 XOTApOM CT»C BT»C X0A®K0M H CT»C BCh(x) B6HHHÎH, [cAMI^h] 1 ce WBp'feTA(A) M WT nOCB^A'l 6AHKA C6 XTh(t) H3BpATH WT X®TAp A® XOTAp [no ctJ'apm xotaph h BeA'fesh, nonexe [cct noKtfnHA]1 BOA'fepn(h) rocnoACTBA mm, E^amta ictriHTAH cî[e whmJht, wt TpecT€MHK [...]' wt HA KoAtvfe KtnHTAH H WT HA XteWtlHlţA 6r0 CtAHA [...]1 AS’A'feCA WT [...]' 3a * ACnpn rOTOBH. H npoA*A®X whh cîa snuie peneHA [whhmt» TpecJ'TeHHKS’A BtC, WT no BT»C X®TAP®M WT AOKpOKOA'b HM, Be(3) HH €AHA CHAOCT H CT»C 3AnHC WT [pS’KAMH h]'x 3A npOAAMÎe [...]' H CT»C S^HAHÎA B'hC'faM BOA'fepOM WT TOp h(3) AWA H WT WK[pCT m](6CTWM H wt npe(A) rocnoACTBA mh. Gero pAAÎ AAA°X cliM H rocnOACTBO mh EOA'fepHHtf rocnoACTBA mh ES^m™]1 KtnHTAH, IAK0X6 Aa GCT eMS’ CÎA BHLU6 p6H6HA W'IhNT», TpeCTBHHKS’A BtC CT»C BT»C0M XOTApOM H CT»C BB^HHIH H CT»C BT»C \0j\0K0A\ 3A A'feA'H® « BT» WXa(b) H Aa CT»TB0Ph(a) HTO X0Ke(T) [bHTh] 1 BOA'fe ero. H He wt KoroxAO HenoKOA'feEHMO, nopn3MO rocnoACTBA mh. Gexe S’bo h cb6aît6a"ih nocTABA'fee(M) tochoacteo mh: xtfnAH EApBS’A B6AHKÎH BAH KpAABBCKArO H xtfnAH /[pArOMHp B6A ABOpHHKS’ H xtfnAN PaAVa B6AHKIH A0r06T H xtfnAH GTpOe B6AHKIH BHCTIiaptO H xtfnAH 4,[hHkS'a]1 B6AHKÎH CnATAp H xtfnAH MtlXN'fe [bBa]1 CTOAHHK H xtfnAH Ap'v.rS'uiHH [bbahkîh nexl'ApHHK h xtfnAH PaaVa Mhxaaha b€a[hkîh komhc]1 h xtfnAH Koctahahh b€ahkîh [nocTeAHn]’k^. H HcnpABHHK, xtfnAH Paaya K6A [AOrO^GT]1. IIhC RtfMHTp'l? AOro4>6T BT» hactoahh [rpAAtf T] 'p'troBHipe, M'fecetţA A6K€MBpîe KB [a^Hh] 1 BT» A'feT p<3pHA- îw MaTBIO BW6BWAA, MHAOCTItO EOXÎIO rOCnOAHHB. Iw MATetO B06B0AA t Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod şi domn a toată [Ţara UngrovŢlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei 388 www.dacoromanica.ro mele, Buliga căpitan [din Ciovâmăşani]1 din judeţul Mehedinţi şi cu fiii lui, [câţi]1 i-a dăruit Dumnezeu, [ca să-i fie]1 ocina Trestenicului din Mehedinţi de [peste tot]1 hotarul, cu tot venitul şi cu toţi vecinii, [câţi]1 se află şi de pretutindeni, oricât se va alege, din hotar în hotar, [pe ve^chile hotare şi semne, pentru [că a cumpărat]1 boierul domniei mele, Buliga căpitan această [oci]nă de la Trestenic [...]1 de la Colţea căpitan şi de la jupaniţa lui, Stana [fiica lui Pârvul logofăt ot Crohna]1 pentru 3 000 aspri gata. Şi au vândut ei această mai sus-zisă [ocină TresjHenicul toată, de peste tot hotarul de bunăvoia lor, fără nici o silă şi cu zapis de vânzare de la [mâinile]1 lor şi cu ştirea tuturor boierilor de sus şi de jos şi din ju[rul 1] icului şi dinaintea domniei mele. De aceea, am dat şi domnia mea boierului domniei mele Bulfiga]1 căpitan, ca să-i fie această mai sus-zisă ocină, Trestenicul toată, cu tot hotarul şi cu vecinii şi cu tot venitul de dedină şi de ohabă şi să facă ce [va fi]1 voia lui. Şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Barbul mare ban al Craiovei şi jupan Dragomir mare vornic şi jupan Radul mare logofăt şi jupan Stroe mare vistier şi jupan Dfiicul]1 mare spătar şi jupan Mihnea [mare]1 stolnic şi jupan Drăguşin [mare pahj’amic şi jupan Radul Mihalcea ma[re com]Ms şi jupan Costandin mare [postelnic]1. Şi ispravnic, jupan Radul mare [logofăt]1. Am scris, Dumitru logofăt, în cetatea de [scaun TJ'ârgovişte, luna decembrie 22 [zile]1 în anul 7154 <1645). Io Matei voievod, din mila lui Dumnezeu domn. Io Mateiu voievod po7îoAîxa OuYKpo6Aaxi(ag}, imEpxipE Kaî eijapxE 7tAaYT|vâ5v, ev ocyvw 7iv(Eupax)i dcYa7îixE ââeAtpE Kaî au AAeixou pye, Kaî xP^I°i'PWxaxoi ăpxovxEţ Kaî 7ipaYpaxeuxaî oi ev xtp TpiYoâiaxtp, Xap(i<;> eît| upîv Kaî Eiprjv(r|) Kaî eAeo<; arco GKeo)u 7iavxoKpax(opo<;> Kaî K(upio>u r|po5v ’I(r|ao>u X(piaxo>u, euxf| 6e Kaî euAoYia Kaî auYXwptiaiţ 7iap’ ripwv. ’O oaitbxaxog Ka0r|YoupEvog xrjg 0£iag Kaî au0EVxiKrjg xrjg ev xC Boukou psaxitp pEYiKoî<; Kup 'A0avdai(og> âvrjvEYKEv r|piîv oxi âiatpopav xiva sixe p(s)xd xou ăpxovxog PopviKou xou ApaYopfipri 7iepi xivcov âcpiEpcopEvwv xupiuv tou auxoîî povaaxripiou, iâio7ioiou p£v(cov) 7tap’ auxoîî 7tapaAoY0)ţ, KEpî (bv Xwpicuv e(;t)A0ov âpcpoxepoi arcal; Kaî âîg sig xo Nxi6avi xrjg au0£VXEi(ag), priâEpiag KpioEtug YEYovuiag EV <*6x65 âAAa povov ăâ£i(ag> Kaî 0Evxou up5v 7tdo(T|g) OuYKpo6Aaxiag, Kupiou Kupiou ’lwdvv(ou) Max(0)âr| Poe6âvâ(ag) xoîî K(a)xa rcv(EÎÎp>a 7t£puio0iîxou uioîî xrjg ripâîv pExpiâxr|xog, 0ewpr|0rjvai xo psxa^u auxwv urco eI; âpxâVxwv, Kaî Kpi0rjvai xâ 7ipog âAAiiAoug âiatpEpâpEva Kaî nspag Aaâeîv ek6cox[o)v] xo aîxripa • Kaî 7i£pî xouxou ECr|xfj0r| Kaî xâ napov ripăxEpov 7î(ax)piapxiKov Ypâppa, Kaî YP<*v ev (xy^ rcv(Eupax)i âY0C7U1*‘>v ilP^v ââEĂtpaîv Kaî ouAAeixoupycuv, îva xrjg âAr|0Ei(ag) ouxtog Exoua(r|g), si p£v oi e£ ekeîvoi âpxovx(eţ) ev tpâ6w GKeo)îÎ Kaî âAr|0Eia Kaî âtpiAo7ipoaamG)g Kaî 6ol>poAr|vj/laţ xivog âixa Kaî aiaxpoK£pâEi(ag) îâwai xf|V ouoav pexaîju auxwv âiatpopav xwv âtpiE[p]a)pEv(wv) xwpiwv ekeîvwv xoîî auxoîî povaoxripiou Kaî ouxe xC evî păpsi PoriOilouoiv ouxe x65 exepco, KpivovxEţ xo âiKaiov Kaî xf|v âArj0Eiav, eîr|oav euAoYTIPevoi www.dacoromanica.ro 393 kocî ouYKexopri|j.evoi • ei 6e ye xapxxâpevox PopviKO) Apayopripr| (piAoTipooo) 7tfjoG)a(x) Kai dâucrjocoai to povaaxripxov, âcpcopvopevov oc7to 0(eo)î> TiavxoKpdx(opog) Kai KaxTţpapevoi Kai douyx âeKa Kai 0Kx 7i(axe>po)v t5v ev Nucala Kai xc5v AoitoSv ouvoSgjv • ai nexpai, xd £t3A.a, o aîâripog AuGrjoovxax aiixog 8e ouâapcbg, eoog oi) 7ţouAr|oa)oiv (bg ypdtpopev. ’Akka Kai 6 Popvucog aiixog Apaywpripxi; p(e)xd xo yeveoOai xf|v Kpioiv Kai ocTiâ0evxr|g e7ipooxa^ev • ei oi) oxepi^ei eaoax ta dtpxepoopeva x^pxa tou aiixoîî povaaxTţpîou, Kai paKpâcv ânexeiv xoi>vxeî>0ev Kai d7tooxîjvax xSv âAAoxpiwv, octpoopiapevog eato) Kaiixog ano 0(eo)î> 7iavxoKpax(opog) Kai Kaxripapevog Kai douyx(bpri[x]og Kai dAuxog p(e)xd Gavaxov aiomoog Kai xo pTiaviaîbg Kai imââxKog xaîg au voâiKaîg Kai n(ax)piKaîg dpaîg Kai e^o) xîjg X(pxato)u eracXtiaiiag), eoog [oii] yevr|xai xo âucaxov Kai Aa6ri xo povaax(ri>p[xo]v xd dtpxeptbpxa aiixou, xd yap anali xâ> 0xa xf|v Kavovx[Krj]v 8xaxi)7to)[oiv] • [ouxoog] d7i[e](pr|vdp[e0a]/Kai pr| dAAoig yevoxxo ei dnoCdoecog, r| âe xou 0(eo)î> x&pxg [eîri] pta Tţ[avxo)v] iipCv. ’Ev etei o(ooxr|>pxa) a-w x-V £-(*> Ev pr^vî £eu pouap(xou) iv(8iKxiov)og iy-(r|g). ’iooavvÎKi(og) eA(e)cp 0(eo)u 7ţdn(7xag) Kai 7ţ(ax)pidpxr|g T<îţg) py(d>Ag TţoAe(oog) AAe£av8peî(ag) Kai Kpix(f|g) x(rjg) oÎKoup(ev)Tţg. ’0 ’Etpeaiou Ilaîai(og). ’O NiKopr|8eî(ag) KipîAA(og). ’O XaAKii86v(og> IIax Aau pevxi(og). ’0 $iAÎ7uuov ra6pxr|A. ’0 AaKe8axpovi(ag> ra6pirjA. ’O MxxuAiiv(r|g) Ilap0evi(og>. Parthenios, din mila lui Dumnezeu, arhiepiscop de Constantinopol, Noua Romă şi patriarh ecumenic Preasfântule mitropolit de Ungrovlahia, multvenerabile şi exarh al plaiurilor, iubit frate între Duhul Sfânt, deopotrivă liturghisitor şi preavrednicilor boieri şi neguţători din Târgovişte, să aveţi parte de ocrotire şi pace şi milă de la Dumnezeu 394 www.dacoromanica.ro cel atotputernic şi Domnul nostru Iisus Christos, iar de la noi primiţi rugăciunea, binecuvântare şi iertare, Preacuviosul catigumen al marii şi sfintei mănăstiri domneşti din Bucureşti, cu hramul Sfintei Treimi, între ieromonahi şi duhovnici Kir Athanasios, ne-a relatat că a avut o pâră cu boierul Dragomir vornicul în legătură cu nişte sate afierosite acestei mănăstiri şi însuşite de către acela fără temei, pentru care sate s-au înfăţişat amândoi la divanul domnesc, o dată şi de încă două ori, fără să aibă loc la acesta vreo judecată, ci s-a dat numai o hotărâre şi permisiune din partea multveneratului şi preastrălucitului şi multslăvitului domnitor al vostru a toată Ungrovlahia, domnul Ioan Mathei voievod, multdoritul fiu spiritual al smereniei noastre, ca să se examineze din nou pricina care este între ei, de către şase boieri şi să se judece diferendul celor doi şi să se pună capăt pretenţiilor fiecăruia dintre ei. Şi de aceea, în legătură cu aceasta, a fost cerut şi prezentul nostru înscris patriarhal şi, scriind noi, hotărâm, întru Duhul Sfânt, cu consimţământul sinodal al preacuvioşilor arhierei şi al preacinstiţilor fraţi ai noştri întru Sfântul Duh şi liturghisitori ca şi noi, pentru ca, aceasta fiind adevărata situaţie, dacă acei şase boieri vor examina, cu frica lui Dumnezeu şi în spiritul adevărului şi fără părtinire şi fără nici un fel de luare de mită şi fără câştig ruşinos, diferendul care există între aceştia pentru acele sate afierosite către sfânta mănăstire şi nu vor favoriza pe nici una din părţi, judecând cu discernământ ceea ce este drept şi adevărat, să fie binecuvântaţi şi să li se ierte păcatele; dar dacă, fiind mituiţi, îl vor favoriza pe vornicul Dragomir şi vor nedreptăţi mănăstirea, să fie afurisiţi de către Dumnezeu cel atotputernic şi blestemaţi şi neiertaţi şi nici după moarte dezlegaţi de păcate, în veacul de acum şi în cel viitor, şi să fie umflaţi de hydropizie şi să aibă parte de blestemele celor trei sute optsprezece sfinţi părinţi de la Niceea, ce-1 poartă în suflet pe Dumnezeu, ca şi de la celelalte sfinte sinoade; pietrele, lemnele, flerul se vor topi, însă acesta niciodată, până nu vor cădea la învoială, astfel după cum scriem. însă şi vornicul acesta, Dragomir, după ce se va săvârşi judecata şi va fi dată hotărârea celor şase boieri, după cum a poruncit preastrălucitul domnitor, dacă nu va fi de acord ca să cedeze satele afierosite către mănăstire şi să plece cât mai departe de acolo şi să lase bunurile care nu-i aparţin, să fie afurisit şi acesta de către Dumnezeu cel atotputernic şi blestemat, ci neiertat, şi nici după moarte dezlegat de păcate în veci, şi să fie umflat de hydropizie şi acuzat de blestemele părinţilor din sinoade, şi alungat din biserica lui Christos, până nu se face dreptate şi mănăstirea nu-şi recapătă cele afierosite ei, căci bunurile o dată închinate lui Dumnezeu şi dumnezeieştilor mănăstiri nu pot fi răpite sau înstrăinate, în conformitate şi cu legislaţia canonică. Astfel am stabilit şi astfel să nu se facă, decât după hotărâre, iar voi toţi să aveţi parte de ocrotirea lui Dumnezeu, în anul mântuirii 1645, în luna februarie, indicţia a treisprezecea. Ioanichios, din mila lui Dumnezeu, papă şi patriarh al marii cetăţi Alexandria şi judecător al lumii. Paisios de Efes www.dacoromanica.ro 395 Kirillos de Nicomidia Pahomios de Halchidon Neophytos de Adrianopolis Lavrentios de Trapezunt Gavriil de Philippi Gavriil de Lacedemonia Partenie de Mitilene1. Arh. St. Buc., M-rea Radu-Vodă, IV/37. Orig. grec., hârtie (SS * 42,5), rupt la îndoituri, nisip auriu. Trad. rom., ibid.: IV/45. Titulatura iniţială este a patriarhului ecumenic, iar iscălitura finală a patriarhului de Alexandria, plasată pe latura stângă a documentului, fapt cu totul neobişnuit. Pentru contrasemnarea de către Ioanichie a acestui document, v. doc. din 2 noiembrie 1645. (Arh. St. Buc., M-rea Radu-Vodă, XVIII/93), scris la Bucureşti şi purtând iscălitura aceluiaşi patriarh de Alexandria. Ioanichie a fost ales patriarh al Alexandriei la 9 iunie 1645, v. Mazarakis, SvfipoAfj, p. 333 334 şi Ionescu, Relaţiile, p. 18. 1 Semnături autografe. II 1645 (7153) mai 15 Matei vodă Basarab confirmă jupânesei Voica şi fiului ei, Ion paharnic, fiul lui Isar comis, stăpânirea peste a treia parte din Bădeni, a moşului său, Barbu vornic şi a unchiului său, Ivaşco clucer. I se mai confirmă şi stăpânirea ocinei lui Ivaşco Băleanul vel vornic şi a lui Mihail armaş. La judecată cu rumânii la divan, vodă hotăreşte după cum „au mărturisit înaintea domniei mele Ivaşco Băleanul vel vornic şi Hrizea Popescul vel vistiernic şi Diicul Rudean vel logofăt”. Arh. St. Buc., M-rea Ciolanul, 1/2, act distrus. Rez. la Ionaşcu, M-rea Ciolanu, p. 27, nr. 14, care îl consideră, după redacţie şi conţinut, un fals; cf. Şi Greceanu, Genealogiile, I, p. 67, 70. III (1645) august 10, Bucureşti MhAOcmhio Eoîkîkj, Iw Eacapaea bocboaa (h) rocnoAHtn» bt.com1 3&uam Eaaxhckoh. Dat-am cartea domni(i)i mele slugii domni(i)i mele Opri(i) călăraşu din satu Cacaleţi sudu Argeşi, având moşie în Uda ohabnică 396 www.dacoromanica.ro stânjini2 1 000, dar fiind mai înainte vreme foamete3 la leat 7151, pentru foamete3 s-au dat rumân la sfânta mănăstire Cotmeana, ce să prăznuieşte hramu Buna Vestire, a Preasfinţii Născătoarei4 de Dumnezeu, fiind igumen Teodor coziianu la sfânta mănăstire mai sus-numita. Şi s-au dat cartea domni(i)i şi Opri(i) călăraşu, ca să n-aibă cu el nici o treabă sfânta mănăstire mai sus-numita, nici cu el, nici cu moşia Uda, că au venit înaintea domni(i)i mele şi ne5 arătă precum că va să dea schimb la sfânta mănăstire mai sus-numita pentru el. Şi i s-au dat cartea domni(i)i mele, că să dea schimb om pentru om. Dar văzând Teodor egumenu de la sfânta mănăstire mai sus-numită, veni dimpreună cu călugări de la sfânta mănăstire Cotmeana înaintea domni(i)i mele, dimpreună cu Oprea călăraşu şi cu alţi de la sfânta mănăstire Cotmeana şi zicând egumenu dimpreună cu călugării precum că au dat şi 1 000 de stânjeni de moşie la sfânta mănăstire. Şi viind toţi faţă, arătară zapisăle înaintea domni(i)i mele. Şi văzu domniia mea zapisăle, precum că numai Oprea călăraşu au fost rumân mănăstiri(i) Cotmeni(i), dară moşiia n-au fost dată sfintei mănăstiri, ci este a lui, bună stăpânitoare6. Şi Oprea călăraşu pă Anca ţiganca Grosa7 fără de alţi fraţi şi fără de a(l)te rude ale lui cu bani8 gata şi-au cumpărat de la jupâneasa Neaga păhămiceasa o ţigancă cu o fată a ei şi le-au dat Oprea călăraşu la sfânta mănăstire schimb, cap pentru cap. Şi veni al doilea igumenu dimpreună cu toţi călugări(i) şi cu zapis cu pecetea sfintei mănăstiri şi cu oameni de cinste la leat 7151 dni9 şi cu Radu Fărcăşanu. Şi văzu domniia mea toate zapisăle şi să adevară prin mărturiile ce au venit faţă cum scrie mai sus, precum că au dat schimb la sfânta mănăstire Cotmeana, cap pentru cap. Iară moşiia au rămas bună stăpânitoare Opri(i) călăraşu, slugi(i) domni(i)i mele, lui şi feciorilor10 lui, nepoţilor şi strănepoţilor câţi Dumnezeu îi va dărui. Şi s-au luat toate zapisăle de la sfânta mănăstire Cotmena din mâna egumenului, zapisu de cumpărătoare11 de moşiia Uda ce au fost cumpărat de la Lăpădat şi de la fiate-său, Dicu, moşiia ce (se) chiiamă Amărască şi Vâlculeasca. Şi s-au dat cartea domni(i)i mele dimpreună cu toate zapisăle de stăpânire. Şi cine va strica cartea domni(i)i mele să fie afurisit de 318 sfinţi părinţi de la Nichiia şi ca să-i fie stăpânitoare în veci, atâta scris domni(i)a mea. Şi s-au iscălit toţi boieri(i) domni(i)i mele: jupan Barbu vel ban Craiovea(s)hi, [ju]pan Dragomir vel comis, jupan Radu vel logofăt, jupan Stroe vel vistier, jupan Radu vel stolnic, jupan Radu vel clucer, jupan Drăguşin vel păhamic, jupan Costandin vel postelnic. (Ispravnic) Radu vel logofăt. Şi s-au scris în scaunu Bucureştilor de Adormirea Precisti(i)12. Luna lui avgust 10, de la facerea lumi(i), leat 7155 (1647). Arh. St. Buc., Colecţia Doc. Munteneşti, CXXXIII/4. Trad. îndoielnic după formulare şi conţinut. După divan, aparţine anului 1645. www.dacoromanica.ro 397 1 AeBHÎH ct>h. 2 CmhHxîHb. 3 4>0Mere. 4 N’bCK'bTOpeH. 5 Hca. 6 Cm'bnbHîmope. 7 rpocA. 8 Eaha. 9 AMHb. 10 4>6MOpMAOpHAOp. 11 K^Mn-bpAniope. 12 Numele sărbătorii ad. marg. IV 1645 (7154) decembrie 4 Noi şase boieri ce sântem orânduiţi dă măria sa, domnul nostru Io Matei Basarab voievod. Fiindcă au dat jalbă Pârvu cu frate-său, Dobromir şi dumnealui Bogdan postelnic, pentru că moşiile lor sânt amestecate şi cu multă gâlceavă între dânşii pă trei hotară de moşiie, anume Ciuşiu i hotaru Căzeneşti: hotaru Dărmoneşti, deci ne-au orânduit măriia sa pre noi ca să mergem la acele hotară şi să le căutăm cărţile veichi şi noao, de ocină şi de cumpărătură şi să le împărţim pă dreptate şi să le împietrim unele despre altele. Deci noi la zi şi la sorocu ce ni s-au pus, am venit la faţa locului şi am adus toate părţile de faţă şi le-am cerut cărţile veichi şi noi şi au scos hrisoavele de ocină şi zapisele de cumpărătură şi am găsit cumpărăturile Pârvului şi ale frăţini-său, Dobromir numai din Căzeneşti; iar cumpărătoarea postelnicului Bogdan, erea din Ciuşi şi din hotaru Dărmoneştilor. Deci, într-alt feli n-am putut alege hotarăle unu de cătră altu, numai ce am adus şase oameni vrednici de credinţe şi i-am întrebat pă unde au fost stăpânirea lor; şi am mers întâi la hotarul Căzeneştilor, despre Huzniţe din hotarul Perilor, culmea în sus scursura ei, până în poiană în piatră şi peste pisc în vale şi trece Govodarva şi apucă piscul Pietrişi în vale şi dă în pârâu Galbin şi apucă pârâul în jos până în plută şi trece Coşuştea şi suie drept în deal până în Gâmiţe în piiatră şi apucă culmea scursoarea apii până în nucul costiv şi pogoară drept în Coşuşte şi trece Coşuştea drept în răchiţi în piiatră şi apucă peste poiană şi pogoară în Govodarva şi apucă piscu cu pietrişi şi iase în culme în piiatră. S-au încheiat hotaru Căzeneştilor, l-am tras şi pă trei locuri după obiceiu, trăsura despre răsărit pă culme lanţuri 140, lanţu de 30 de coturi, trăsura de la mijloc, lanţuri o sută treizăci; trăsura despre apus, lanţuri 155. Acest hotar au rămas supt stăpânirea Pârvului şi a frăţini-său Dobromir şi lui Dragotă cu toţi cetaşi(i) lor să o stăpânească în veac. 398 www.dacoromanica.ro Am împietrit şi hotarul Dărmoneştilor spre răsărit sămnele moşii(i) despre Floreşti, în poiană în piatră şi taie culmea în sus scursura apii până în Gâlmei în piatră şi aruncă piscul în vale alăturea cu hotarul Ciovârnăşanilor până în drumul mare în piatră şi taie peste Crivini drept la Coşuşte şi apucă Coşuştea în jos până în hotaru Căzeneştilor, iară în piatră, şi apucă drept în deal la Gârniţe, iară în piatră şi taie drept peste vale în culme în cer în piatră, şi apucă culmea scursorii apii până în poiană în plop, în piatră. S-au încheiat hotarul Dărmoneştilor, l-am tras pă trei locuri după obiceiu. Trăsura despre răsărit lanţuri 69, trăsura de la mijloc 103, trăsura de la apus pă lângă Coşuşte, lanţuri 104. Al doilea am tras şi hotaru Ciuşului, l-am împietrit despre alte hotară dimprejur, fiind toate părţile faţă; despre răsărit pă lângă Coşuşte din plută du peste câmp şi dă în pârâu Galbin şi apucă pă pârâu în sus matca şi apucă piscul cu pietrişi şi pogoară în Govodarva şi apucă piscul drept la Huzniţe în poiană în piatră şi apucă culmea în sus scursura apii, până în hotarul Simileştilor şi apucă piscul drept în vale până în matca Gârbovăţului şi apucă matca în vale şi trece matca drept la lacul cu stejarul şi apucă faţa în jos până în capul piscului şi iară trece matca Gârbovăţului şi dă în câmp în păr şi apoi drept la Coşuşte şi apucă Coşuşte(a) în jos până în plută în piatră. S-au încheiat hotarul Ciuşului. L-am tras şi pă trei locuri după obiceiu, trăsura despre răsărit pă lângă Coşuşte lanţuri 110, la mijloc lanţuri 108, despre apus pă lângă Huzniţe lanţuri 60. Iară hotarul Dărmoneştilor au rămas supt stăpânirea dumnealui Bogdan postelnicu. Iară din hotarul Ciuşului ne arată şi Anca, fata Giurcăi Ciovâmăşanu, un zapis de cumpărături de ughi 15. Şi socotindu-să lanţurile acestei moşii a Ciuşului pă hrisoave i pă zapise, s-au ales şi Ancăi la răsărit lanţuri 25, la mijloc lanţuri 24, la apus lanţuri 18. Socotindu-să şi lanţurile dumnealui Bogdan postelnicu, la răsărit 85, la mijloc lanţuri 84, la apus despre Huzniţe lanţuri 60. Iară hotaru Ciovârnăşanilor nu s-au hotărât, că era încă mai denainte în zilele răposatului Alexandru voievod hotărât de 12 boieri. Viind şi dumnealui pahamicu Curuia Buliga, zicea că intră hotarul Ciovârnăşanilor în Crivini din Ciuşi, iară dumnealui postelnicu răspunse că toată pă unde s-au împietrit au stăpânit şi părinţii săi. Şi au întrebat şi acei 6 oameni să răspunză în frica lui Dumnezeu pe unde au fost stăpânirea dumnealui Lupul Buliga vel agă cu dumnealui Naie comisul Ciuşanu. Acei şasă bătrâni răspunseră că pe unde au împietrit, pe acolo au fost stăpânirea părinţilor dumnealor. Şi văzând şi dumnealui paharnicul Curuia, s-au învoit amândoao părţile să stăpânească în veaci, şi mai multă gâlceavă între dânşii să nu mai fie, toate cetele moşiilor. Leat 7154, dechemvrie 4 zile. Costandin vel comis, Parcă vel postelnic, Ivan Tanu vel vistier, Ştefan pahamicu, Gheorghe logofăt vel, Matei Păr vel armaş. Copie rom., din sec. al XVIII-lea în Popescu-Cilieni, Donat, Doc. neamului Sămboteanu, p. 468-470. www.dacoromanica.ro 399 INDICE DE NUME PROPRII ABREVIERI, INDICAŢII DE UTILIZARE A INDICELUI cpt. = căpitan mun. = municipiu doc. = document nep. = nepot eg- = egumen P- = parte f. = fiu pah. = paharnic fc. = fiică post. = postelnic fr. = frate Rm. = Râmnicul Sărat ierom. = ieromonah spăt. - spătar iuz. = iuzbaşă sr. = soră j- - judeţ sţ. = soţ, soţie log. = logofăt vist. = vistier m-re = mănăstire vv. = voievod ( ) Paranteza rotundă cuprinde variantele fonetice ale numelor. ( ) Paranteza ascuţită cuprinde completările editorilor şi identificările. Imediat după toponime s-au dat indicaţiile geografice menţionate în text. Identificările au avut în vedere, în măsura posibilităţilor, judeţul istoric, actualizat potrivit actualei împărţiri administrative. Trimiterile sunt făcute la numărul documentelor; documentele îndoielnice şi false au fost indexate separat. A Achim v. Ioachim. Adâncată, sat (j. Buzău) 195. Afrâm v. Efrim. Afumaţi, sat (j. Prahova?) 94. Aga, moşnean din Focşănei 2S4. Agapie (din Bucureşti), f. lui Cârstea, fr. cu Vasilie, unchiul lui Stanciul 296. Agoiu, (topic la Scoarţa, j. Gorj) 264. Agrica, aldămăşar pt. Scăieni 311. Alăbei, turc nălban 209. Albeşti (Albişti), sat pe Călmăţui, j. Buzău 175, 177, 186, 251, 288; - j. Ialomiţa 200; ~ topic la Curtea de Argeş 295; v. şi Oticul ~. 400 Albişorul din Udaţi, martor 78; v. şi Valea ~. Albişti v. Albeşti. Albotă din Udaţi, martor 78, 171. Albul, cupeţ, sţ. Despei, socrul lui Pană pah. din Căpreni 134; - din Bădeni, f. lui Fetica, fr. cu Echim şi Oprea, tatăl lui Neagoe 41; - din Băşceni, sţ. Stanei 138; ~ din Fundeni, tatăl lui Neagoe log., bunic Neagăi şi Neacşei preoteasa 248; ~ din Fundeni v. log.; ~ din Mâstâneşti, sţ. Radei, tatăl Ivanei şi Stancăi 308; ~ din Singureni 247; ~ f. lui Albul log. din Rătevoieşti, fr. cu Vasile (ginere lui Ion log. din Corşori) 124, 146, 197; ~ f. lui Brăilă din Comăniţa, fr. cu Stoica şi Drăghici 60; ~ f. lui Coadă vătaf din Măniaci, fr. cu Miclea 170; - f. lui Vlaicu pah. şi al Voicăi www.dacoromanica.ro 273; - fr. cu Oprea şi Matei (Stăiceni) 60; - judeţ din Argeş 24; - log. din Lăngeşti, are nep. pe ~ log. din Rătivoieşti 322; ~ log. din Rătivoieşti, tatăl lui Vasilie şi nep. lui ~ log. din Lăngeşti 124, 146, 154, 197, 326; ~ log., tatăl lui Crăciun din Fundeni 9; ~ martor pt. Surdeşti 283; ~ nep. lui Lepădat uncheaş din Udaţi 171; ~ nep. lui Micleuş din Melcerea 36; ~ pali. din Sâmbotin 86; ~ popa din Bădeni 41; ~ rumâni din: Băbuieşti 328, Băbuieşti, f. lui Micul *(1I), fr. cu Dumitru şi Oancea 328, Băbuieşti, tatăl lui Badea 328, Băbuieşti, tatăl lui Dragomir (II) 328, Ciliiani şi Crăceşti, f. lui Chirii 93, 102; - tatăl lui Ionaşco din Pârscov 120; - unchi lui lanciu din Flcşti 164. Aldea, fr. cu Muşat şi Stan, rumân din Băn-ciuleşti 215. Alexa v. Alexe. Alexandra, fc. lui Ivan pitar 355. Alexandri, clucer de la Novac 133. Alexandria (patriarhia, patriarh de ~) 282, 287, 292, 323. Alexandru (Alisandru), popa din Dăieşti 3; ~ rumâni din: Belitori 60, din Urşani 143; ~ scrie doc. v. Vitold; - vv. (cel Bătrân), f. lui Mircea vv., tatăl lui Milinea (Turcitul) vv., bunic lui - Radul vv., (1568-1574) 97, 122, 144, 232, 249, 253; - vv. (Coconul), f. lui Radul Mihnea vv., (1623-1627) 78, 118, 147, 196, 203, 233; - vv. Iliaş, <1616 1618; 1627 1629) 8, 78, 126, 127, 147, 181, 203, 347; v. şi Vitold. Alexe (Alexa, Alexi, Alexios), ceauş din Mărăcineni 98, 217; ~ din Piteşti, grec 323, 351, 372; ~ din Ploştină 92; ~ f. lui Stoica al lui Opriş din Cândeşti, vinde în Cândeşti 213; ~ fr. cu Conda comis şi lane căp. 343; ~ rumân din Gropşani, f. lui Preda Şuhanul, fr. cu Radu Lupul şi Stan 222. (Alexeanu) Ghiorma (rudă cu Matei Basarab prin alianţă, tatăl lui Alexandru şi Dumi-traşcu spăt.), sluger mare; cpt. mare de călăraşi (fost) 51; martor 16, 169, 237, 242, 328; în divan 69, 76, 203. Alexi v. Alexe. Alexios v. Alexe. Aliea, turc din Nicopole 214. Aliman din Boteni, martor 174. Aliontie, rumân din Băbuieşti, fr. cu Oprea 328. Alisandru v. Alexandru. Almaş v. Am laş. Alun, moşie (j. Gorj) 144. Aluniş, topic la Cârstieneşti (j. Argeş) 29. Amar, sat (j. Prahova) 94. Amaradia v. Hamarade. Ambeşti (Ambişti), ocină (j. Ilfov) 238, 248. Ambişti v. Ambeşti. Amlaş (Almaş şi Făgăraş), plai în Transilvania, în titulatura domnului 79, 80, 111. Amza v. Hamza. Anania, eg. m-rii Nucet 169, 265, 292. Anca, clucereasă, sţ. lui Radu clucer din Proroci, mama lui Dumitraşco şi Papa 158, 180, 199; - din Măteşti v. Babula; ~ din Piteşti v. Năichiteasa; ~ doamna, fc. Elinei doamna şi a lui Radu Şerban vv., sţ. lui Pătraşcu vv., mama Elincăi vistiereasa, soacra lui Evstratie (Leurdcanu) vist. al doilea, cumnata lui Constantin (Cantacuzino) post. marc 102, 343; fc. lui Ivan şifar din Piteşti, (fc. vitregă) a Măriei şifareasa, sr. cu Vlădaia, cumnată cu Tudor Piteşteanul 352; ~ fc. lui Gherghe armaş şi a Nastasiei, sr. cu Maria 284; ~ fc. lui Stanciul, nep. lui (Zaharia cel Roşu), sr. cu Sora, Neacşa şi Neaga, cumnată cu Costea, vară cu Voica 107; ~ ţigancă, mama lui Ioan 231; ~ ţigancă v. şi Curchesă, Priboaia; v. şi Babula, Curchesă, Năichiteasa, Priboaia. Andolie v. Coasta Andolii. Andonie v. Andronie. Andrei, croitor din Văleni, martor 225; ~ din Broşteni v. Grecul; ~ din Fundeni, martor pt. Glodeni 290; ~ din oraşul Floci, fr. cu Paraschiva, martor pt. Căşcioare 284; ~ din Runcu, martor pt. Cucuteni 210; ~ f. lui Drăghici log. din Pleşoi (Cara) şi al Marinei, nep. banului Păţru Ciurdariul din Seaca şi al Muşei Ciurdăreasa 122; ~ iuz. din Piteşti v. Ciobotea; ~ judeţ din Piteşti 34, 172; -jupan din Târgovişte 44; ~ p. lui la Miroşi 142; ~ rumân din Gropşani, f. lui Matei, fr. cu Pârvul 222; ~ spăt., f. agăi Neagul, fr. cu Coman comis şi Pătraşco post., (ginere lui Calotă sluger din Popeşti) 286, 342; ~ şetrar (mare din Săineşti) 207; - Oancea, f. lui www.dacoromanica.ro 401 Bara, martor pt. Pârscov 120; v. şi Ciobotea, Grecul. Andreica din Hurezi, vinde ţigani 231. Androni v. Andronie. Andronie (Andonie, Androni) din Sămara 346; ~ jurător pt. Maxin şi Jălişti 167; ~ martor 145; v. şi Crucea lui ~. Anghel, aldămăşar 65; ~ comis 149; ~ diacon din Olăneşti 148; ~ din Afumaţi, aldămăşar 94; ~ din Bucureşti, tatăl lui Ianache 231; ~ din Floci, tatăl lui Paraschiva, Mihul şi Frâncu, martor pt. Sărăţeni 15, 89, 220; ~ fr. de ocină cu Mordan din Scăiani 135; ~ ocina lui la Slătioara, j. Vâlcea 179; ~ post. din Voineşti 173; ~ rumân din Urşani 143; ~ vătaf din Mihăieşti 4, 149, 353. Anghelet, cupe} (negustor) din Argeş 24. Anghelina, fc. lui Marcu din Brădet, sr. cu Neaga 139. Aniişani v. Anişanl. Anini, loc la Scăiani, j. Buzău 90; hotarul ~, topic la Bătieşti, j. Muşcel (azi Argeş) 8. Aninoasa, m-re (j. Muşcel, azi j. Argeş) 142; -sat (j. Muşcel, azi j. Argeş) 322. Anişani (Aniişani), sat (j. Dâmboviţa) 257. Antim, eg. m-rii Glavaciog 178. Anton v. Antonie. Antonie (Anton, Antoniie), boier hotamic 217; cămăraş din Buzău 61, 78, 119, 171; - din Negoieşti, (viitorul domn), martor 135; - din Răteşti v. Rătescul; - martor pt. Măneasa 301; - rumân din Gostavăţ 354; ~ vătaf v. Caţidiavol; v. şi Caţidiavol, Rătescul. Antoniie v. Antonie. Anuţa, ţigancă din Spinişorul de Jos, nep. Darachiului 16. Apostol, comis 286; ~ diacon din Pârscov, martor 120; - jupân (negustor) din Perieţi 162; ~ pah. mare, (fost) martor pt. Ciulniţa de Jos 287; - rumân din Urşani 143. Apostolache (Apostolachi, Postolachi), comis, (sţ. Voichiţei), cumpără ocină în Lindiceşti 162, 276, în Mâstâneşti 270, 338, în Prisaca 312, 313, cumpără vii în dealul Jugurenilor 255, p. lui în Mâstâneşti 299, cumpără 1, 229, 256, 290, 308, 337. Apostolache (Vaideei), m-re (j. Prahova) 1, 84, 89, 220, 234, 290; ~ sat v. Mâstâneşti. Apostolachi v. Apostolache. Aravia, patriarhia de ~ 75. Arbănaş din Chiojdeni, martor pt. Glodeni 290, 308; - din Glodeni v. Berescul; - din Vaideei, aldămăşar 270; v. şi Berescul. Arbunescul Neagoe din Cegani 57. Arca din Scoarţa, martor 264. Arcescu Stan, rumân din Dragomireşti 303. Arfenie (din Târgovişte), martor pt. Cucuteni 210; ~ popa din Samara, martor 207, 310, 317, 346. Argeş (Argiş), apa (hotar, sat pe ~) 158; ~ j. (moşii, sate în ~) 24, 29, 32, 69, 126, 144, 164, 277, 328, 353; ~ m-re 24, 81, 117, 165, 295; roşii din ~ 24. Argetoia v. Hărgetoaia. Argiş v. Argeş. Arhanghel, m-re (j. Râmnic, azi j. Vâlcea) 73. Armeanca, mama lui Barbu Brădescu pah., sr. cu Cătălina, (cumnată cu Căzan) 144; ~ mama lui Oprea şi Stoica din Vultureşti 8. Armega (Armiga) din Potoceni (cel bătrân), martor 18, 62, 97, 119, 217. Armiga v. Armega. Arsenie (Ersenie), post. din Budeasa, din Piteşti, fr. cu Pană căpitan, şt. Despei 8, 165, 219, 351; ~ rumân al m-rii Vaideei 234; - unchiul lui Dumitru, vinde în Măteşti 119. Asiria, patriarhia de - 75. Aslan (vist. mare) şi vornic mare, tatăl lui Petrea ~ clucer, (socrul Elinei) 343; - Petrea, clucer, f. lui ~ vomic, sţ. Elinei, (ginere lui Preda sluger din Greci şi al doamnei Fţorica, cumnat cu Buica şi Evstratie vist. al doilea, tatăl Alexandrei, socrul lui Udrea comis) 74, 76, 93, 102, 203, 343. Asprea v. Niţă. Athanasie, eg. al m-rii Radu Vodă (Sf. Troiţă, Bucureşti) 59, 238-240, 249, 253, 323. Avraam v. Avram. Avram (Avraam), ceauş, martor 161; - din Brăneşti 34, 356; ~ din Mărâcineni, tatăl lui Sava, boier hotamic 98, 119, 131, 186; ~ din Modoia şi Bicoi 5; - f. Neacşăi (Stro-iasca), fr. cu Ionaşcu 157; - fr. cu Cherano, Panaioti şi Stoican 202; - log. din Brânco-veni, boier hotamic 158; ~ log., tatăl lui Preda din Băşineşti 294. Azun, aldămăşar 65. 402 www.dacoromanica.ro B Baba, sat (j. Vlaşca, azi j. Ilfov) 345. Babele, m-re (j. Vlaşca, azi j. Ilfov) 169. Babula Anca, megiaşă din Măteşti 119. Baciul, diacon (popa) din Câmpulung 244, 245, 315, 330, 331; ~ din Budureşti, martor 259. Bade v. Badea. Badea (Bade, Badiul), aldămăşar pt. Vârful Bobului 258; - cpt. din Comani 4, 176, 298, 300; ~ ceauş, martor pt. Dumbrăviţa 341; -din Bordeni 65; - din Corşori 320; - din Fieni 2; - din Grădişte, se judecă 252; - din Groşi 129; - din Hurezi, tatăl lui Radu şi Nedelco 9; ~ din Ibăneşti 180, 199; - din Poienărei 11, 128; - din Potlogi 103; - din Samara, f. lui Tudor 164; ~ din Tătirani, martor 132; - din Vlădeşti v. pah. din Vlădeşti; - din Zoreşti, f. lui Radomir 119, 340; - f. Calei, fr. cu Ilie, Stanciul şi Leontie, vinde la Rădăcineşti 24; ~ f. lui Duminecă post. din Piteşti, fr. cu Tudoran pitar şi Tuduru 165; - f. lui Manea din Cârstiineşti, fr. cu Vladul 128; - f. Muşei, nep. lui Micul din Viiani 243; - f. lui Pătru comis, fr. cu Bălaur, Căzan, Stanciu şi Pătru, nep. lui Căzan spăt. din Şuiei 144; ~ f. lui Radul Birciul din Măteşti, fr. cu Ianache 119; - f. lui Radul log. din Fundeni, fr. cu Drăghici log. din Fundeni şi cu Eftimie 248; ~ funar, martor pt. Budişteni 166; - log. din Târgo-vişte 173; - martor v. Ţigan; - martor pt. Căldăreşti 62; ~ martor pt. Cârstiineşti 29; ~ ocina lui în Slătioara 179; ~ pah. din Vlădeşti, (f. lui Tudoran pitar, Ir. cu Pârvul spăt.) 219, 322; ~ p. lui în Măneasa 301; ~ popa din Rădăcineşti, martor 24; ~ popa din Samara, martor 317; — popa, martor pt. Groşi 129; - popa, vinde în Fiani 106; - portar, tatăl lui Vlaicul popa 273; ~ post., f. lui Barbul post. din Bălăci, p. lui la Desăraţi 136; ~ rumâni din: Băbuieşti, f. lui Albul 328, Gropşani, fr. cu Neagomir, Radu, Stoian şi Straţimir 222, Modoia şi Bicoi, fr. cu Scărlet şi Stanciul 5, Puturoasa 60, Robaia 126; ~ spăt., f. lui Badea şufar, fr. cu Bogdan stolnic al doilea, nep. lui Ivan log. din Băjeşti, cumnat cu Antonie Caţidiavol vătaf din Drângeşti 30; ~ şufar, tatăl lui Bogdan stolnic al doilea şi Badea spăt. 30; ~ tatăl . lui Oancea din Cocul 150; ~ (tatăl) lui Dumitru din Groşi 129; ~ ţigan 253; v. şi Malul ~, Ţigan. Badiul v. Badea. Bah(amet) Stan din Cândeşti 305, 307. Bahrin, martor pt. m-rea Vaideei 234. Baia (Baie) (~ de Aramă), sat (j. Mehedinţi) 289; - (~ de Fier), (j. Gorj) 144, 327. Baico (Baicul, Baicuş), boier jurător pt. Maxin 167; ~ diacon, scrie doc. 258; - din Coţofeneşti, aldămăşar 225; ~ din Maxin, f. vitreg al lui Iane Grecul 18, 167; - din Stănceşti, martor 100; - f. Oprinei, fr. cu Stoica, Costea şi Gherghe din Vemeşti 97; -portar din Bălişoara 186. Baicul v. Baico. Baicuş v. Baico. Baie v. Baia. Baico, p. lui din Buzău 324. Baldovin, stolnicul din Drăgoieşti, fr. cu Hrizan 257. Balea din Scurteşti, unchiul lui Ţearălungă, vinde în Scurteşti 232; - f. lui Ogluz (Ogloci) din Şipăreşti 101, 259, 261, 272; ~ log. din Starchiojd, scrie doc. 340; - log. din Vemeşti, martor 55, 56; - pârcălab din Budureşti, martor 259; ~ (tatăl) lui Mircea din Măteşti 119; v. şi Valea ~. Balica, pah. din Breasta 16, 31, 134, 343. Baloie, fr. cu Miroiul, p. lui în Silişte 248. Balotă din Cândeşti, cel bătrân, uncheaş 213, 305, 308; ~ din Găgeni, socrul lui Radul 56, 67; ~ rumân din Gârleşti, tatăl lui Voinea şi Stoica 60. Balş, .sat (j. Romanaţi, azi j. Olt) 218, 222. Baltă, sat (j. Mehedinţi) 161, 181. Ban, diac, vinde la Fiani 106. Bana, fc. lui Stan, nep. lui Dragomir Pilă din Lindiceşti, mama Oprinei, soacra lui Cazan 162, 337. Banei v. Burlie. Banciul, rumân răscumpărat în Cegani 358. Banu v. Banul. Banul (Banu), m-re v. Buzău. Barbul, ban mare v. Craiovescul, Poenaru; ~ clucer din Fratoştiţa 16, 211; ~ din Bădeni v. Bădeanul; ~ din Cârstieneşti 128; ~ din Focşănei 254; - din Fratoştiţa v. clucer; -din Strâmba, martor 139; ~ f. lui Lepădat din Hurezi 123; - f. lui Radul, nep. lui Totos din Tohani 184; - fr. cu Stan din Popeşti, www.dacoromanica.ro 403 unchi lui Mirean, Tihul şi Berilă 2ÎS; ~ fr. cu Idul diacon, popa Stanciu, Gligorie şi David, p. lui la Hurezi 285; ~ log. din Gârleni, f. lui Patru log. 54; merii lui ~ 262; ~ pah. v. Brâdescul; ~ pah. din Dâlga v. Dâlgeanul; - post. din Bălăci, tatăl lui Badea post. 136; ~ rumâni din: Bârzoteni4, Gârleni, f. lui Lupul, fr. cu Drăghici, Dumitru, Radu şi Stan 242, Gropşani, f. lui Neagomir, fr. cu Stan şi Preda 222, Robaia 126, Stoieneşti, f. Bărbuleţului 298,300, Urşani 143, Urşani, f. lui Matei 143; ~ tatăl lui Radul din Bădeni 41; ~ unchiul lui Gheorghe 41; v. şi Bădeanul, Brădescul, Craiovescul, Dâlgeanul, Poenaru. Basarab (Băsărab) v. Matei w., Neagoe vv. Başcov, sat (j. Dolj) 327. Baştacul, f. lui Vulpe din Căpăţâneşti 119. Batol, boier jurător pt. Maxin şi Jălişte 167. Băbeni, sat (j. Romanaţi, azi j. Ialomiţa) 114, 115; ~ (j. Vâlcea) 4. Băbuieştj, sat, j. Argeş 328, 375. Băciulescul Nedelco din Câmpulung 244, 245, 315. Bădeanul, tatăl lui Marin din Fiani 104, 106; -Barbul, cpt. din Bădeni, cel bătrân, tatăl lui Barbul iuz. de roşii, unchiul (?) lui Dragomir Crăpăciosul 41, 50, 98, 142, 166, 333. Bădeni, deal, hotar 41; ~ sat (j. Dâmboviţa) 210; - j. Muşcel (azi j. Argeş) 368; - (j. Sac, azi j. Buzău) 41, 50, 98, 118, 142, 333. Bădiasa, delniţă la Corşori (j. Argeş) 128. Bădică din Ţâţa, aldâmăşar 104; ~ p. lui la Bătieşti 8; ~ rumân răscumpărat din Cegani 358. Bădilă din Burlăneşti, martor 341. Băicoi, sat (j. Prahova) 157. Băiculeşti, sat (]. Buzău) 55, 56. Băiscul Necula, martor 217. Băjan din Poinărei 11; - vătaf din Văleni, martor 225. Băjescul Mareş, log. (din Băjeşti), din Câmpulung 30, 149, 244, 245. Băjeşti, sat, j. Muşcel, (azi j. Argeş) 30, 219. Bălăci, din Căzăneşti, f. vitreg al Răspopului, martor 289; - f. lui Vâlcean din Nădanova 181; - post. 132. Bălăci, sat (j. Dolj, Mehedinţi?) 136. Bălan, moşia lui la Slătioara 179. Bălaur, f. lui Pătru comis, fr. cu Badea, Căzan, Stanciul şi Pătru, nep. lui Căzan spăt. din Şuiei, (tatăl) lui Stanciul 144. Bălceşti, sat (j. Vâlcea) 4. Bălea, uncheş, martor pt. Surdeşti 283. (Băleanu) Gheorghe, clucer (din Băleni), f. lui Ivaşco vornic (mare (fost), fr. cu Pătru sluger) 189, 201, 215, 345, 365; ~ Ivaşco vornic (mare (fost), din Băleni), tatăl lui Gheorghe clucer (şi al lui Pătru sluger) 215, 345; ~ Pătru sluger (f. lui Ivaşco vornic mare (fost) din Băleni, fr. cu Gheorghe clucer), martor 189. Băleni, sat (j. Dâmboviţa) 10, 173, 215. Bălguiu Stanciu, rumân din Uieşti 77. Bălişoara, sat (j. Buzău) 78, 186. Băloteşti, sat (j. Dâmboviţa, azi j. Argeş) 165. Bălţatul, apă, hotar la Petreştii de Sus (j. Gorj) 45; v. şi Obârşia ~. Bălţaţi, sat (j. Prahova) 198; - j. Teleorman 39. Bănceşti, sat (j. Buzău) 18, 26, 62, 97, 119, 217, 228. Băncilă cel bătrân din Poienărei 11; - fr. cu Frenghie, nep. lui Tudor, vinde în Bătieşti 8. Bănciuleşti, sat (j. Ilfov) 201, 215. Băneşti, sat (j. Prahova) 157; - (j. Vlaşca, azi j. Dâmboviţa) 103. Bănuleşti, sat (j. Buzău) 90. Bărăşti, hotar la Rudeni (j. Argeş) 126; - (j. Rm., azi j. Buzău) 227. Bărbăteşti, sat (j. Argeş) 72, 362; - (j. Dâmboviţa) 9, 19. Bărbulească, moşie la Bădeni 41. Bărbulescu Vlad, log., robit în Moldova 41. Bărbuleţul, tatăl lui Barbul din Stoieneşti 298, 300. Bărcan, ceauş din Bucşani, martor 341; - stolnic (fost mare), tatăl lui Pătraşco post. din Bucşani 336, 341. Bărlăga, drumul lui ~, topic la Bădeni (j. Sac, azi j. Buzău) 41. Bărnache din Corşori 128. Băsărab v. Basarab. Băsceni v. Bâşceni. Băşceni v. Bâşceni. Băşeni, sat (j. Argeş) 190. Băşenişti v. Băşineşti. Băşineşti (Băşenişti, Băşinişti), sat j. Sac (azi j. Buzău) 142, 294, 333. 404 www.dacoromanica.ro Băşinişti v. Băşineşti. Băteşti, sat (j. Prahova) 28. Bătieşti, sat (j. Muşcel şi Pădureţ, azi j. Argeş) 8. Bătiia din Gomoviţa, martor 181. Băzăneşti, sat (j. Sac, azi dispărut) 142. Bâica v. Boica. Bâlea v. Obârşia ~. Bara, rumân din Modoia şi Bicoi S; ~ tatăl lui Oancea din Pârscov 120. Bara, sat (j. Dâmboviţa) 44. Barcă din Văleni, vinde 138. Bârsanul, topic la Vemeşti (j. Buzău) 119. Bârsecul loan, călugăr, tatăl lui Tudor log., bunic lui Radu şi Dumitru 188; ~ Tudor, log. din Bârseşti, f. călugărului ~ loan 188. Bârseşti, sat, în hotar în Cepari şi Rudeni (j. Argeş) 126; ~ (j. Mehedinţi) 136, 224; ~ (j. Vâlcea) 4, 73. Bârzoteni, sat, j. Vâlcea 4, 143. Basca (Bâţca), apă 142; ~ sat 0- Buzău) SS. Bâşceni (Băsceni, Băşceni, ~ de Sus), sat (j. Sac, azi j. Buzău) 138, 142, 333. Bâtlan Gligorie din Maxin 227. Bâtca v. Bâsca. Bâţcoveni, sat (j. Teleorman) 271. Beciu, lui Jipa post., sat (j. Buzău) 119. Bedea, pârcălab, aldămăşar pt. Bordeni 65. Bejan, rumân din Ciliiani şi Crăceşti, fr. cu Dragul 93. Belcea din Săseni, vinde în Vemeşti 119. Belcin, sat, j. Dolj 31, 185, 282. Beldenul Radul, iuz. 58. Beleaiu, rumân din Ciliiani şi Crăceşti, tatăl lui Micul 93. Beleţi, sat (j. Muşcel, azi j. Argeş) 12, 152, 155, 165. Belitori, sat, j. Teleorman 60. Benghea, rumâni din: Dobrosloveni 203, Dobrosloveni, tatăl lui Pătru 203. Benghiul Sava, cpt. din Mărăcineni 18, 97, 98, 131, 186, 217, 228, 230. Benţea, nep. lui Dragomir din Băiculeşti 55, 56. Bercea, rumân din Ohaba, tatăl lui Radul 136. Berceni, sat (j. Ilfov, azi în mun. Bucureşti) 243. Bercii v. Bircii. Berescul Arbănaş din Glodeni, vinde în Glodeni 290; ~ Neagoe, martor 271. Bereşti, sat (j. Vlaşca, azi j. Giurgiu) 345; ~ j. Olt 275. Berevoieşti v. Berivoieşti. Berilă, rumân, f. lui Stan din Popeşti, fT. cu Mirean şi Tihul 215. Berileşti, sat (j. Ialomiţa) 220; - (j. Ilfov) 189, 336. Berindeşti, sat (j. Argeş) 156. Berişcăi Vlaicul din Câmpulung 245, vinde în Ştefăneşti 315. Berivoe din Rădăcineşti 24;- ~ vinde (în Brăneşti) 356. Berivoieşti (Berevoieşti), sat (j. Muşcel, azi j. Argeş) 322; ~ (j. Sac, azi j. Buzău) 135, 225, 241. Berteşti, sat (j. Prahova) 225. Besea, p. lui la Scăiani, j. Buzău 90. Bezdead, sat (j. Dâmboviţa) 104, 191, 210; -hotar la ~ 106. , Bibeşti, sat (j. Gorj) 16, 141. Bicoi, sat (j. Vâlcea) 5. Bircii (Bercii), sat (j. Gorj) 45, 329. Birciul Radul, tatăl lui Ianachie şi Badea, din Măteşti 119. Birta, tatăl lui Mihul, martor 332. Bistriţa, apă 123; ~ m-re (j. Vâlcea) 179, 318. Blagodescul Hrănite din Blagodeşti, nep. lui Pătru post., cumpără în Căşcioare 284. Blană, vinde în Fiani 106. Blaniţ v. Blaniţa. Blaniţa (Blaniţ), apă (j. Gorj) 45, 264. Blestemata, sat (j. Buzău) 142. Blid v. Sărac. Bloturi, sat (j. Muşcel, azi j. Argeş) 250. Boanga, sat (j. Dâmboviţa) 350. Bob, topic la Vârful Bobului (j. Sac?) 258. Boban, copil de ţigan 141. Bobana, vinde în Bădeni 41. Bobe din Cătun, boier jurător 333; ~ din Mehedinţi, martor pt. Mehedinţi 263; ~ f. lui Burtea vornic din Creţeşti 9. Bobolea din Groşi, martor 129. Boca, via lui la Bujorani 73. Bocul din Băicoi 157. Bodea, rumân din Ciliiani şi Crăceşti, tatăl lui Danciul şi al lui Cârste 93; ~ vinde ocină în Vârful Bobului 258; ~ Vasile din Samara 34. Bodeiu Radu, nep. lui Rădan călugăr, vinde în Conţeşti 138. Bogaţi, sat (j. Muşcel, azi j. Argeş) 96. www.dacoromanica.ro 405 Bogdan din Mâstâneşti, martor 308; ~ din Vaideel, aldămăşar 270, 312, 313; ~ iuz. din Ciorani 291; ~ iuz. din Murseşti 293; ~ p. lui la Ciumemic 196; ~ post. din Slăviteşti v. Slăvitescul; ~ rumân din Urşani, fr. cu Iane 143; ~ stolnic al doilea, f. lui Badea şufar, fr. cu Badea spăt., nep. lui Ivan log. din Băjeşti, cumnat cu Antonie Caţidiavol vătaf din Drângeşti 30; v. şi Slăvitescul. Bogoe din Măniaci 170. Bogoghinţă, tatăl lui Radu din Gura Văii 49. Boia, armaş din Mehedinţi 259, 261, 263, 272. Boica (Bâica) din Scăiani, vinde ^noşie 306; ~ p. lui pe Teleajăn 314; — şetrar, tatăl lui Pavel post. din Şoplea 6. Boieriu Ion din Brădet, (unchi) lui Duca 139. Boja, tatăl lui Stoica, vinde la Bătieşti 8. Boji Pătru, vinde moşie la Cioroiaşu 280. Bojin, rumân din Gârleşti 60. Bojvila, p. lui din Smedeşti 67. Bolan din Stoieneşti, tatăl lui Căiţe şi Stan 298, 300; ~ Standul, rumân din Stoieneşti 298, 300. Bolbosea din Berivoieşti, martor 322. Boldea, martor pt. Măneasca 301. Boldescul Gavril, schimbă ţigani 205; ~ Stoica din Scăieni 135; ~ Ştefan, martor 223, schimbă ţigani 205. Boldici, martor pt. Mâstâneşti 1; ~ Dumitru, log., scrie hrisoave 30, 31,51, 57, 83,97,98, 114, 115, 119, 125, 127, 128, 143, 147, 178, 196, 209, 231, 248, 249, 253,254, 347, 357, scrie zapise, fiind martori marii boieri ^98, 300. Boldorogeşti v. Boldurugeşti. Boldurugeşti (Boldorogeşti), sat (j. Ilfov) 42, 43, 293. Bolea cel bătrân din Cândeşti, tatăl lui Nedelco, bunicul lui Neagul, Dumitru şi - 305, 307; ~ din Cândeşti, nep. lui ~ cel bătrân 305, 307; ~ din Vlădeni 6. Boloşina, sţ. lui Dima post., danie pt. m-rea Brădet 187. Bolovan, martor din Titeşti 32. Bolovan, topic la Cepari, j. Argeş 126. Bonca, rumân din Ciliiani şi Crăceşti 93. Bonchici (Futonchici) din Samara, tatăl lui Danciul 34; ~ Danciul din Samara, f. lui Bonchici 34, 346. Bonciu din Pătârlagele, tatăl lui Stan 7. Bonţeşti, sat j. Ilfov, (azi dispărut) 189. Borcea din Sibiceu 7, 50; ~ roşul din Sibiceu, martor 7, 50; - vomic al doilea din Topolo-veni, boier jurător 304, 336, cumpără In Stroieşti 226, martor pt. Măneasa 301. Borcea, gârlă, hotar la Ciorani, j. Ialomiţa 80. Bordeică din Izvama, tatăl lui Radu şi Dobromir 279. Bordeni, sat (j. Prahova-) 65, 157. Boroş Voica, martor pt. Pârscov 120. Boşul Vlad, ţigan 260. Boşan v. Botoşanul. Boşari, sat (j. Dâmboviţa) 210, 257. Boţea (Mihalcea), megiaş din Crevedia 107. Boteanul (Botenel) cel Mare, cel Mic, munţi la Rucăr (j. Muşcel, azi j. Argeş) 174. Botenel v. Boteanul. Boteni, sat j. Muşcel (azi j. Argeş) 174; - în hotar cu Uda, j. Vlaşca (azi j. Dâmboviţa) 116. Botezatul Gheorghie din Piteşti 34, martor pt. funia budească 207, martor pt. Samara 310, viile lui 346. Botoşanul (Boşan) Necula din Mărăcineni 97, martor pt. înfrăţire la Buzău 131. Boţea, rumân din Dobrosloveni, fr. cu Voico 203. Bou Bătrân, rumân din Ciliiani şi Crăceşti 93; v. şi Valea Bouleasa, p. ei la Zoreşti (j. Buzău) 119. Bour v. Lacul Iui ~. Bozieni (Buzăiani), sat (j. Buzău) 254,259, 333. Boziile Iui Grama, topic la Bădeni, j. Sac (azi j. Buzău) 41. Bozioiul Stoica din Scurteşti, tatăl lui Stan 130. Bradul, m-re (j. Buzău) 175, 182, 186. Braghiş (Brateş) Ştefan din Fiani, diacon 27, 106. Braloşteţi, sat (j. Dolj) 230. Bran din Plăşcoi, megiaş 316; — popa (clisiar) (din Bucureşti), martor 231; ~ popa din Budişteni 96, 166; ~ roşul din Zăvoiani, martor pt. Focşănei şi Buzăiani 254. Branişte v. Piscul ~. Braşov al Tudorescului, nep. lui Neguţ vătaf din Ţâţa 106; ~ din Ţâţa, tatăl lui Stoica şi Radu, socrul Cristinei 104, 191, 261. Braşoveanul Neagoe din Ţâţa, vinde la Mitropolie 106. Braşoveni (Braşoveşti), familie (Fieni) 106,191. 406 www.dacoromanica.ro Braşoveşti v. Braşoveni. Brata, scapă de la spânzurătoare pe Cârjan 161. Brateş v. Braghiş. Bratosin v. Cazacul. Braţul, comis (mare (fost)) din Uieşti, tatăl lui Preda post. (armaş) şi Radu armaş 77, martor pt. Ciulniţa de Jos 287; ~ din Cândeşti 213, 305, 307; ~ din Mehedinţi, unchiul lui Vlad 263, 272; ~ din Mursăşti 59; ~ din Sibiceul de Jos 307; ~ popa din Rucăr, scrie doc. 174; ~ popa, martor 231; — rumân din Bădeni, fr. cu Dragomir 118. Brădăţean Stan din Pătârlage 7, 142. Brăde Radul, tatăl lui Tatul, p. lui pe Teleajăn 314. Brădescul Barbu, pah. (din Brădeşti, f. lui Preda - sluger mare, sţ. Călinei), văr cu Mihai post., nep. lui Căzan şi Cătălinei, martor pt. Cârlomanu 76, 136, 144, 343. Brădet, m-re (j. Argeş) 187; ~ sat (j. Gorj) 139. Brăduleţ, topic la Conţeşti, j. Sac (azi j. Buzău) 138. Brăgăreştii de Câmp, j. Sac (azi j. Buzău), ocină 6. Brăila, oraş (martori din ~) 131. Brăilă din Comăniţa, tatăl lui Stoica, Drăghici şi Albul 60. Brănescul Stanciu din Călugăreni 157. Brăneşti, sat (j. Dâmboviţa) 34; ~ (j. Dolj) 211. Brătăşani, sat (j. Romanaţi, azi j. Olt) 16, 165, 300. Brătea Stan, rumân din Băbuieşti 328. Brăteşti, sat (j. Argeş) 20, 22; ~ (j. Dâmboviţa) 355. Brătiani (Brătieni), topic la Muşcel, lângă Poienărei. j. Muşcel (azi j. Argeş) 11. Brătieni v. Brătiani. Brătilă, ceauş din Crevedia 107. Brătivoieşti, sat, j. Dolj 31. Brătulea din Cârstiineşti 128. Brăncărei Stanciul din Mâstâneşti, martor 270, 338. Brâncoveanu Preda din Brâncoveni, din Greci (f. lui David post. din Brâncoveni, nep. lui Matei Basarab şi al Margăi din Brâncoveni), spăt. mare (fost), clucer mare; martor; 4, 16, 169, 201, 203, 222, 237, 242, 246, 300, 318, 328, 353; In divan: 8, 14, 24, 29, 30, 32, 39-41, 45, 47, 48, 51, 57, 58, 60, 63, 68, 69, 76, 79, 80, 90, 97, 111, 116, 123, 126, 137, 138, 143, 144, 147, 178, 179, 203, 209, 212, 225, 227, 233, 234, 240, 249, 254, 287, 343; cumpără rumâni 64, 134; execută poruncă 85; întărit în Dăieşti 3. Brâncoveni, m-re (j. Romanaţi, azi j. Olt) 206, 208; ~ sat (j. Romanaţi, azi j. Olt) 158, 203. Brânduşa, ţigancă 16. Brânduşa, loc la Poienari, j. Muşcel (azi j. Argeş) 11. Brânzecul Radu, rumân din Bărbăteşti 72. Breasta, sat (j. Dolj) 16, 31, 134, 136, 343. Bresniţa, sat (j- Mehedinţi) 297. Brezoe Lupul (din Cârlomăneşti), tatăl lui Ianăş din Mânja 194. Bria (Briea), călugăr, martor pt. Potlogi 103; ~ din Golani, sţ. Vladei, tatăl lui Vâlcan 335. Briea v. Bria. Broscari, sat (j. Mehedinţi) 297. Broştâni, sat, j. Ialomiţa 231; ~ (j. Mehedinţi) 92. Bruiani v. Gura ~. Brusiia, diacon din Cureteşti, scrie doc. 133. Brusturoasa, moşie (j. Argeş) 144. Bucov, sat (j. Sac, azi j. Buzău) 125. Bucoveţ, sat (j. Gorj) 45. Bucşani, sat (j. Giurgiu) 336, 341. Bucşă, rumân din Băbuieşti 328. Bucur din Văleni, martor 225; - ocina lui în Slătioara 179; ~ spăt. din Făcaiani 170. Bucureşteanul Dediul, negustor din Bucureşti 198. Bucureşti, case (locuri de ~, piăvălii) 33, 212, 216, 347; casă şi loc din ~ 209; divan la ~ 181, 201; ~ loc de emitere 39, 125, 126, 138, 178, 179, 181, 193, 196, 202, 209, 212, 215, 220, 225, 231, 233, 234, 238, 240, 248, 249, 252-254,277,296,304,316, 319, 323; luptă la ~ 68; m-ri din ~ 253, Sf. Gheorghe cel Vechi, şcoală domnească 77, Mihai-Vodă 165, 201, 215, 253, Plumbuita 42, 43, 238, 248, Radu-Vodă (Sf. Treime, Sf. Troiţă) 59, 85, 165, 238-240, 249, 253, 323, 372, Sf. Ioan 33; oameni din ~ (boieri, martori, negustori) 33, 231, 236, 246, 349; scaunul domnesc (ispravnicul scaunului) 238; Târgul de Sus 347. Buda, ierei din Daia 58. Budăneşti, sat (j. Mehedinţi) 297. Budeasa (Budesc), sat (j. Argeş) 4, 8, 30, 219. www.dacoromanica.ro 407 Budesc v. Budeasa. Budeşteni v. Budişteni. Budişteni (Budeşteni), sat (j. Muşcel, azi j. Argeş) 96, 137, 142, 168. Budureşti, sat (j. Sac, azi j. Buzău) 2S9. Buhuci(u) (Buhugi, Buhuţ), boier jurător pt. Maxin şi Jălişte 167; - din Udaţi 78; ~ Mihai din Maxin 227; ~ Mihăilă, f. lui ~ din Albeşti, fir. cu Stoian 186, 251; ~ Neagul din Albeşti, tatăl lui Stoian şi Mihăilă 186, 251; - Stoian din Albeşti, f. lui ~ Neagul, fr. cu Mihăilă 175, 177, 186. Buhugi v. Buhuci(u). Buhuţ v. Buhuci(u). Buica, fc. lui Preda (Floricoiul) sluger din Greci (şi a doamnei Florica), mama lui Mihai şi Radu, cumnată cu Petrea clucer şi cu Evstratie Leurdeanul, vară cu Elina vistie-reasa 76, 218, 343. Buican Dumitru, log. din Stoiceni (j. Argeş) 60. Buicescul Diicul (din Buiceşti, rudă cu Matei Basarab), agă mare (fost) 134; spăt. mare, martor: 4, 102, 188, 237, 242, 246, 329; în divan: 3, 8, 11, 24, 29, 30, 32, 39, 40, 41, 45, 47, 48, 51, 52, 57, 58, 60, 63, 68, 69, 76, 78-80, 90, 97, 111, 116, 119, 123, 125-128, 136-138, 144, 147, 153, 178, 179, 196, 203, 209, 212, 215, 225, 227, 233, 234,240, 248, 249, 253, 254, 287, 343, 347, 352, 357; cumpără rumâni 302; întărit în: Brătivoieşti 31, Urşani 143; judecă 180; porunceşte vameşilor 185; vinde în Gropşani 222. Buiceşti (Buicişti), sat (j. Olt) 4, 31, 143, 222, 302, 353. Buicişti v. Buiceşti. Bujorani (Bujoreni), sat (j. Vâlcea) 73, 155. Bujoreni v. Bujorani. Bulbuceanul Radu, tatăl lui Hrizan 257. Bulete Marco din Ruseneşti 111. Buliga Lupul, cpt. (mare de dărăbanţi, din (Ciovâmăşani)), cumpără Trestinicul 336, martor 102, 161, 181, 221, 357. Buloroiul v. Bulu roiul. Buluroiul (Buluroiul) din Vemeşti, boier ho-tamic 228; ~ Dumitru din Maxin, tatăl Chi-ranei, socrul lui Manolie din Floci 55, 56. Bumbuieşti din Lovişte, sat, j. Argeş 32. Buncea, rumân din Ciliiani şi Crăceşti 93. Bunea din Bordeni 157; - f. lui Vasile post. (din Mogoşeşti) şi al Maricăi, fr. cu Vasilie 271; ~ vist. v. (Grădişteanul). Buneşti, sat, j. Argeş, în hotar cu Cepari 126. Buris, martor pt. Vaideei 234. Burlan, martor pt. Măneasa 301; ~ rumân din Ciliiani şi Crăceşti, tatăl lui Necula şi al lui Manea 93; ~ Sarul din Zoreşti, tatăl lui Mircea 100, 119, 340. Burlă, rumân din Cegani 358. Burlăneşti, sat (j. Ilfov) 341. Burlie Banei, vinde în Cârlomăneşti 195. Burnea, rumân din Tegeani, f. lui Stoian, fr. cu Dragomir 237. Burtea, vornic, tatăl lui Bobe din Creţeşti 9. Burţei v. Burţoiul. Burţoiul (Burţei), tatăl lui Ion din Bătieşti, Oprea şi Radul 8. Buşeşti, sat (j. Mehedinţi) 181. Buşcăneşti, sat (j. Argeş) 156. Butoi Dumitru din Colibaşi, martor 297, 335. Buţescu Stroe (din Slămireşti, sţ. Stanei), ocina lui în Stroiasca 157. Buzăiani v. Bozieni. Buzată, topic la Mâstâneşti (j. Sac, azi j. Buzău) 50. Buzău, apă (hotar, mori, moşii, sate pe ~) 26, 41, 67, 91, 119, 217, 254, 324, 340; episcopia ~ 18, 52, 62, 97, 119, 142, 167, 171, 193, 217, 228, 316, 333; deal, hotar 41; j. (sate în ~) 67, 91, 93, 97, 119, 193, 232; oraş, târg (martori din ~) 67, 97, 130, 131, 167, 232, 251, 254; judeţul cu 12 pârgari 97; m-rea Banul din ~ 78, 91, 217. Buzdugan, cpt., tatăl lui Mihul 257. Buzea din Zoreşti 62. Buzeasca Maria, băneasa, (fc. lui Buzescu Radu clucer), sţ. banului Catargiul Enache 253. Buzeche din Samara, tatăl lui Şărban 346. Buzescul Preda, ban din Cepturoaia, bunic lui Teodosie (Coibeanu) ban, străbunic lui Preda spăt. 222; ~ Radu, ban, f. lui ~ Radu clucer, sţ. Ilincăi, tatăl lui Mateiaş, bunic lui Preda spăt. din Cepturoaia 35, 77, 188, 343. Buzeştii, familie 122. Buzelă v. Buzilă. Buzilă (Buzelă), tatăl lui Radul, vinde în Groşi 129. Buzinca clucer, comis mare din Răduleşti 127. 408 www.dacoromanica.ro c Cacaleţi, sat (j. Vlaşca, azi j. Argeş) 93, 102; ~ (j. Buzău) 186. Cacoţi, sat (j. Mehedinţi) 161. Cacova, sat (j. Vâlcea) 4, 31, 204, 302; ~ topic la Bădeni (j. Sac, azi j. Buzău) 41. Calcea, fc. Vasilei din Glupavi, sr. cu Dobra 133. Calciul, portar, cumpără în Glupavi 133. Calea din Rădăcineşti, mama lui Ilie, Stanciul, Leontie şi Badea, vară cu Vlad 24; ~ fc. Tudorei şi a lui Stanciul post. din Văleni, sţ. lui Mihai log., nora Neagăi 203; ~ mama lui Ivul popa, Dumitru, Radul, a Stanei şi a Voicăi (Beleţi) 12; ~ sr. cu Dragomir, vinde în Băiculeşti 55, 56. Calea Oii, topic la Cepari (j. Argeş) 126. Calin v. Călin. Calinic, eg. m-rii Plumbuita 238, 248. Calintian, popa eg. m-rii Urecheşti 47. Calohna, zugrav din Târgovişte, scrie doc. 10,44. Calotă, diac, martor pt. Bucureşti 33; - din Hiereşti 63; ~ log. din Sitesăşti, scrie doc. 291; ~ post. din Bozieni, tatăl lui Dumitru 333; - post. din Pârâiani v. Pârâianu. Cantacuzino (Catacozino, Catacuzino) Constantin (sţ. Elenei, ginerele doamnei Elena din Mărgineni, cumnat cu Anca, unchiul Elinei vistiereasa), post. mare; martor: 4, 16, 23, 33, 74, 102, 154, 169, 188, 222, 237, 242, 328, 330, 331; în divan: 3, 8, 11, 24, 29, 30 32, 39-41, 45, 47, 48, 51, 52, 57, 58, 60, 63, 68, 69, 76, 78 80, 83, 90, 97, 111, 116, 119, 123, 125 128, 136 138, 143, 144, 147, 153, 178, 179, 196, 203, 209, 212, 215, 225, 227, 233, 234, 240, 248, 249, 253, 254, 343, 347, 352, 357; cumpără: 33, 93, 102, 315. Caplea, spătăreasa din Periş, (fc. lui Teodosie din Periş (fost) ban mare, sţ. lui Stan din Corbi), strămoaşa lui Vlad Rudeanul log., vinde în Lupeşti 249; ~ sţ. lui Udrea log. din Rădăcineşti 24. Capotă Radu, rumân din Bumbuieşti, din Lovişte 32. Capugras Stan, tatăl lui Utmeşe din Hurezi 123. Cara Drăghici, log. din Pleşoi, sţ. Marinei, tatăl lui Andrei, ginere lui Petru ban şi al Muşei Ciurdăreasa 68, 122, 344. Caridi Gheorghe, vist. al doilea din Popeşti, sţ. Ioanei 35, 133, 229, 230, 247, 271, 286, 328, 345, 352. Carotă, fi:, cu Stan, martor pt. Vaideei 234. Carşotă (Carşote) Mihai din Mărăcineni, socrul lui Necula 18, 26, 97, 131, 217. Carşote v. Carşotă. Cartojani (Cărtujani), sat (j. Vlaşca, azi j. Giurgiu) 235, 334. Case v. Valea ~. Caşotin Radul din Creţi, boier hotamic 158, 199. Catacozino v. Cantacuzino. Catacuzino v. Cantacuzino. Catafi, monah, rudă cu Dionisiia călugăriţa, trecut în pomelnicul m-rii Banul 91. Cătălină, sţ. lui Căzan, mama lui Pătru, sr. cu Armeanca, (cumnată) cu Pătru comis, noră lui Cazan spăt. din Şuiei, mătuşa lui Barbu Brădescu pah. 144. Catargi(ul) Enache, ban, (sţ. Măriei Buzeasca) 253. Catrina, vistiereasa, (fc. lui Pană vist.), fostă sţ. a lui Vasilie vist., soacra lui Trufanda post., bunica lui Iordache post. 63, 68, 69, 111, 319. Caţidiavol Antonie, vătaf din Drăgeşti, cumnat cu Bogdan stolnic al doilea şi Badea spăt. 30. Caţofit Necula, martor 145. Cazacul Bratosin, rumân din Doba de Sus 188. Cazan (Căzan) din Bătieşti 8; ~ din Mlăjăt 7; - din Morteni 116; - f. lui ~ spăt. din Şuiei, tatăl lui Pătru, fr. cu Pătru comis, sţ. Cătălinei 144; ~ f. lui Pătru comis, fr. cu Badea, Bălaur, Stanciu şi Pătru, nep. lui ~ spăt. din Şuiei 144; ~ p. lui la Clinceni 64; - rumân din Băbuieşti, tatăl lui Ion şi Oprea 328; ~ spăt., tatăl lui Pătru comis şi ~, fr. cu Darie, Şuică şi Dragomir din Şuiei, bunic lui Badea, Bălaur, ~, Stanciu şi Pătru, socru Cătălinei 144; ~ sţ. Oprinei din Lindiceşti, ginere Banei 337. Căldăreşti (-i lui Stan), sat (pe Călmăţui), j. Buzău 62, 78, 119. Căldăruşani (Călduroşani), m-re (j. Ilfov) 79, 80, 246, 374. Călduroşani v. Căldăruşani. Căliman, tatăl lui Muşat din Grozeşti, martor 263. Călimăneşti, sat (j. Vâlcea) 321. www.dacoromanica.ro 409 Călin (Calin) din Hinteşti, tatăl lui Dobrotă 142, 333; ~ din Scăiani v. Tăcutul; ~ din Stănceşti, fr. cu Marin 324; ~ £ lui Lazăr din Copeceni, fr. cu Vladul şi cu Cârstea cpt., vinde ocină în Ciocăneşti 160; ~ moş, ocina lui la Cândeşti 305; ~ rumâni din: Belitori 60, Măgureni, f. Iriticului, fr. cu Dan şi Manea 125, Tumul 60; ~ tatăl lui Dumitru din Albeşti 186; v. şi Tăcutul. Călina, fc. lui Fătul Grecul, sţ. lui Dima, mama lui Lazăr şi Ştefan 194; ~ fc. Stanei, nep. lui Cristov din Plena 343. Călineşti, sat (j. Prahova) 157, 198, 336. Călmăţui, apă (moşii, sate pe ~) (j. Buzău) 62, 78, 119, 175, 177, 186, 228; ~ (-ul) Tătarului, topic la Albeşti (j. Buzău) 186, 228. Călugăreai, sat (j. Prahova) 157; ~ (j. Sac, azi j. Buzău) 142, 184, 333; ~ de la Neajlov (j. Vlaşca, azi j. Giurgiu) 319. Căpăţină, ocina lui în Slătioara 179. Căpăţineni, sat (j. Argeş) 156. Căpătâneşti, sat (j. Buzău) 119. Căpinteni, sat (j. Dolj) 211. Căpoteşti, sat (în hotar cu Gânjani, j. Rm, azi dispărut) 227. Căpreni, sat (j. Dolj) 16, 134. Căpşună, tatăl lui Stanciul din Mâstâneşti 88. Căpuţ Neagoe din Scăieni 135. Cărăreni, sat (j. Ialomiţa) 105, 112. Cărări, topic la Vemeşti (j. Buzău) 119. Cărpeniş v. Valea ~. Cărtujani v. Cartojani. Căşcioare, m-re (j. Ialomiţa) 348; ~ sat (j. Ialomiţa) 284. Cătun (-ul) lui Cizmă, topic la Crevedia (j. Ilfov, azi j. Giurgiu) 107; ~ (j. Sac, j. Buzău) 333. Căzacul Lupul, tatăl lui Mărin (din Cepturile) 264, 266. Căzan v. Cazan. Căzăneşti, sat (j. Mehedinţi) 289. Câine v. Valea Câineşti, sat, j. Vâlcea 36. Câlnău, v. Gura ~. Câlnişte, apă (j. Vlaşca, azi j. Giurgiu) 116. Câlţe, rumân din Stoieneşti, f. lui Bolan, fr. cu Stan 298, 300. Câmpeneasca din Sus, moşie lângă Stroieşti (j. Argeş) 226. Câmpina, sat (j. Prahova) 227, 334. Câmpiniţa, topic la Curiacul, j. Prahova 334. Câmpu Mare, topic la Petreştii de Sus, j. Gorj 45. Câmpulung (Dălgăpol), m-re 116, 165, 244, 245, 250, 315, 368; - târg, oraş (moşii, martori din~) (j. Argeş) 30, 214, 244, 245, 330, 331. Câmpulungeni, sat (j. Buzău) 98. Câmpuşoru, sat în hotar cu Uda, j. Vlaşca (azi j. Giurgiu) 116, 133. Cânda (Conda), comis mare, fr. cu Alexe şi Iane cpt., sţ. Măriei (cumnat cu Radu cpt. Fărcăşanu), ginere popii Stoica, log. mare (fost) 343; ~ log. din Titoi, martor 329; -negustor, martor pt. Călineşti 198; ~ popa, martor pt. Studina 206; ~ post. (din Budiş-teni) 183; ~ rumân din Urşani, f. lui Oprea, fr. cu Lupul şi Ion 143. Cândeşti, sat, j. Buzău 7, 190, 213, 305, 307, 316. Cârcinov, apă, topic la Bătieşti (j. Muşcel, azi j. Argeş) 8. Cârjan, p. lui la Simileşti 161. Cârjoavă, megiaş din Hurezi 123. Cârligea din Daia, martor pt. Şerpăteşti 58. Cârligi, sat (j. Buzău) 171. Cârlomani, moşie, sat, j. Olt 76, 343. Cârlomăneşti, sat (j. Buzău) 195, 235, 316. Cârnul, m-re (j. Buzău) 333. Cârstăneşti v. Cârstieneşti. Cârste v. Cârstea. Cârstea (Cârste, Crista), cpt. din Ciocăneşti, fr. cu Calin, vinde ocină în Ciocăneşti 159, 160; ~ cpt. din Sălcuţa 282; - (din Bucureşti), tatăl lui Vasilie şi Agapie, bunicul lui Stanciu 296; ~ din Drăniţ 282; ~ din Fieni, uncheş, fr. cu Stanciul, Nan şi Stan 2, 25, 27, 262; ~ din Răchiţele, fr. cu Vlad(u)l post., ginere lui Stoica 129; - din Samara, martor 164; ~ din Uieşti 107; ~ f. lui Măhleanchi, vinde în Ostra 163; - fr. cu Mirabul, p. lui în Sălişte 248; ~ log., f. lui Stanciu vor., din Izbiceni 206; ~ martor în Mâstâneşti 1; ~ martor pt. Potlogi 103; ~ negustor (jup.) din Câmpulung 331; ~ popa din Bătieşti, fr. cu Vladul 8; ~ popa din Dătcoi, f. lui Oană 184, 255; ~ popa, scrie pt. Micşani 49; ~ rumâni din: Ciliiani şi Crăceşti v. Jurculescul, Stoieneşti 298, 300, Tâncăbeşti, f. lui Nedelco, fr. cu 410 www.dacoromanica.ro Manea, Dragomir, Mihail şi Stoica 147; ~ tatăl lui Gligorie, naş lui Micul din Leoteşti 140; ~ uncheaş v. din Fieni; ~ vinde la Ştefaneşti 237; v. şi Jurculescul. Cârsteian v. Cârstian. Cârsteieneşti v. Cârstieneşti. Cârsteineşti v. Cârstieneşti. Cârstian (Cârsteian, Cârstiian), aldămăşar (din Prisaca) 312; ~ din Otişani v. Golescul; ~ din Vaideel, martor 299; ~ din Yiane, megiaş 94; ~ f. lui Mânjina din Tătarul 9; ~ martor pt. Pârscov 120; ~ popa din Cozleciu 28; ~ rumâni din: Bănciuleşti, fir. cu Stan şi Vasilie 215, Ciliiani şi Crăceşti, f. lui Sosiiu 93, Ciliiani şi Crăceşti, fr. cu Danciul, nep. lui Tursan 93, al m-rii Cozia IS; v. şi Golescul. Cârstiani, sat (j. Muşcel, azi j. Argeş) 152. Cârstica, rumân din Ciliiani şi Crăceşti, tatăl lui Neagoe 93; v. şi Voinescu. Cârstica de Jos, sat (j. Ilfov) 293. Cârstieneşti (Cârstăneşti, Cârsteieneşti, Cârsteineşti, Cârstiineşti), sat (j. Muşcel, azi j. Argeş) 20, 24, 29, 32; ~ j. Muşcel (azi j. Argeş) 11, 128; ~ (j. Vâlcea) 149. Cârstiian v. Cârstian. Cârstiineşti v. Cârstieneşti. Cârstina, sţ. lui Gherghi, noră lui Şerboteiu 332; - sţ. lui Stoica, nora lui Braşov din Ţâţa 262. Ceapeş, martor pt. Pârscov 120. Cegani, sat, j. Ialomiţa 57, 358. Cegăie Tatul, bunicul lui Ionaşco din Pârscov 120. Cegoaie, casa ei la Bătieşti 8. Celebi v. Habaz. Celei, baltă (j. Romanaţi, azi j. Olt) 318. Cepari, sat, hotar la ~, j. Argeş 126, 281, 298, 300. Cep ari ul Dumitraşco, post, (fr. cu Ivaşco armaş mare) 281; ~ Ivaşco, f. lui Stanciu log. (şi al Dobrei, fc. lui Teodosie Rudeanul log. mare, fir. cu Dumitraşco post.) post. 151, clucer 298, 300, armaş mare 126; ~ Stanciu, log. (din Cepari), tatăl lui Ivaşco ~ post., armaş mare (şi al lui Dumitraşco post.) 126, 151. Cepturile, sat (j. Sac, azi j. Buzău) 127, 266. Cepturoaia, sat (j. Romanaţi, azi j. Olt) 204, 222. Ceraş, sat (j. Sac, azi j. Buzău) 46. Cerăia Iui Mamul, hotar la Petreştii de Sus, j. Gorj 45. Cerăşti, sat (j. Buzău) 119. Cerbul, rumân din Tumul 60; v. şi Gruiul ~, Piscul ~. Cerbureni, sat (j. Argeş) 20, 269. Cerna, poiană, hotar la Slătioară, j. Vâlcea 179. Cernaia, sat, j. Mehedinţi 16, 17, 134, 136, 212. • Cernat, f. lui Iuga din Cârstiineşti, fir. cu Oprea şi Văsiiu 11; ~ f. lui Milcea, fir. cu Pătru, vinde la Mărăcini 95; - f. lui Pătru din Şchei, se vinde rumân 353; ~ portar mare (fost), martor 16, 41. Cernavodă, oraş (în Dobrogea) 68, 69, 354. Cernăteşti, sat, j. Sac (azi j. Buzău) 178, 288. Cernea, câmpul lui ~, în hotar la Slătioara, j. Vâlcea 179; — p. lui la Scăiani 90; — rumân din Ciliiani şi Crăceşti 93; ~ ţigan, tatăl lui Dumitru 208. Cerneţi, sat (j. Mehedinţi) 297. Cernica, vornic mare (fost), socrul lui Ionaşco comis, (din Săcuieni, sţ. Chiajnei, tatăl Neacşei, al Calei şi al lui Pană post.) 233; ~ rumân din Ciliiani şi Crăceşti, tatăl lui Radul 93. Cernica, apă, la Fieni (j. Dâmboviţa) 262. Cernoviţa, apă, hotar la Bădăni (j. Buzău) 41. Chepţi Radu, sluga marelui spăt. 185. Chera, jup., mama lui Tudoran din Aninoasa 322; ~ fc. Floricăi ţiganca, sr. lui Neacşul ţigan 203; ~ cupeţ din Puturoasa 298. Cherana, fc. lui Giurgea şi a Stancăi, sr. cu Giurgea, sţ. lui Radul 166. Cherano, fr. cu Avram, Panaiute şi Stoican 202. Cheşca Stan, martor pt. Mâneasca 301. Chiceni, sat (j. Vâlcea) 64. Chicul Stan din Scăiani 135. Chiojden Neagoe din Mâstâneşti, aldămăşar 270. Chiojdeni, sat (j. Sac, azi j. Buzău) 290, 299, 308. Chiojdu (Chiuojdo) (-de Bâţca), sat (j. Sac, azi j. Buzău) 55, 135, 333. Chira, călugăriţa, (fostă sţ. lui Stanciu, cumnată cu Penea, noraVavilei călugăriţa), p. ei de moară la Conţeşti 138. Chiracă, martor pt. Căşcioare 284. Chirana, fc. Im Dumitru Buluroiul din Maxin, sţ. lui Manolie, negustor din Floci 55. www.dacoromanica.ro 411 Chirca, pah. 149; ~ p. lui pe Teleajăn 314; ~ post. al doilea, v. Rudeanul; ~ vătaf din Râmnic, cumnat cu Stanciul 61; v. şi Rudeanul. Chiriac (Chiriiac) din Stoineşti, tatăl lui Ştefan, martor pt. Glupavi 133; ~ post. din Copăceni 9, 40, 44; ~ vinde ţigani pt. a-şi plăti capul de pierzare 60; ~ Vasile, vinde în Fieni 106. Chiriiac v. Chiriac. Chiril(ă), diacon la m-rea Cozia 115; - rumân din Ciliiani şi Crăceşti 93, 102. Chiriţă, fr. cu Manole, martor pt. Căşcioare 284; ~ vameş 74; ~ vinăricer din j. Vâlcea 321. Chiro din Şchei, fr. cu Şteful, nep. Stanei Ciobotăreasa 301. Chisar, post. din Sărăcineşti, unchiul Comnei 73, 149. Chiuojdo v. Chiojdu. Ciliani v. Cilieni. Cilieni (Ciliani, Ciliiani) (-de la Olt), sat (j. Romanaţi, azi j. Olt) 74, 93, 102. Ciliiani v. Cilieni. Cincul din Gura Văii 49. Cioană (Cionă), comis din Smârda 185; ~ post. din Târnava, schimbă ţigani 260. Cioară, sat (j. Prahova) 157. Ciobăneşti, sat (j. Sac, azi j. Prahova?) 225. Ciobotar(iul), tatăl lui Stanciul, martor pt. Pârscov 120. Ciobotăreasa Stana, mătuşa lui Şteful şi Chiro din^Şchei 301. Ciobotea Andrei, iuz. din Piteşti 172. Ciocănescul, martor pt. Leurdeni 241. Ciocăneşti, sat (j. Vlaşca, azi j. Ialomiţa) 159, 160, 233. Ciocârdiia Neagul, martor pt. Măneasca 301. Ciocârlă Oprea, uncheaş, tatăl lui Frătica şi al lui Drăgan din Cocul, vinde în Piscul Zlatiei 317. Ciocea v. Ciocăni. Ciocăni, sat, j. Sac'(j. Prahova) 101, 150. Ciocoro, vinde în Mâstâneşti 299. Ciocodescu Costandin, vinde în Fieni 106. Ciof Stoian, megiaş din Măteşti 119. Cioflan Stan, sluger din Comani, martor 300. Cionă v. Cioană. Ciorani, sat, moşie, j. Ialomiţa 80; ~(j. Prahova) 291. Ciorăşti, sat (j. Buzău) 62. Cioroiaşi (Cioroiaşu), sat ((. Dolj) 280. Cioroiaşu v. Cioroiaşi. Cioroiu Stoica, rumân din Ciliiani şi Crăceşti 93. (Ciovârnăşani), sat, j. Mehedinţi 357. Cislău, sat, j. Sac (azi j. Buzău) 98, 142, 333. Ciuca, megiaş din Hurezi 123. Ciucul (Ciucur), megiaş din Hurezi 123; -rumân din Urşani 143. Ciucur v. Ciucul. Ciulniţa (-de Jos), sat (j. Ialomiţa) 287. Ciumernic, sat (j. Ilfov, azi înglobat în oraşul Bucureşti) 196. Ciuperceni, sat (j. Gorj ) 144. Ciuplei Stanciu, cumpără moşie la Agoiu, Blaniţ şi Creţeşti 264. (Ciurdariul) Pătru, ban din Seaca, sţ Muşei, tatăl Marinei, (socrul) lui Draghici log. din Pleşoi, bunic lui Andrei 122. Ciurdăreasa Muşa, fosta sţ. a lui Pătru ban din Seaca, mama Marinei, bunica lui Andrei 122. Ciurea, tatăl lui Ion din Gura Văii 49. Ciuşi, sat (j. Mehedinţi) 289. Cizmă, moara lui la Crevedia 107; v. Cătunul lui ~. Clăşneştea, sat (j. Mehedinţi) 278, 279. Clima v. Climent. Climent (Clima), eg. m-rii Vaideei (Aposto-lache) 84, 220, 234. Clinceni, sat (j. Ilfov, azi j. Giurgiu) 371. Clociţi, ocină (j. Buzău) 98. Clocotici, sat (în hotar cu Spinul) (j. Argeş) 32. Coadă, f. lui Şerban din Măniaci 225; - vătaf din Făcăiani, cumpără ocină 170; ~ vătaf din Măniaci, tatăl lui Albul şi Miclea 125, 135. Coasta Andolii, topic la Vemeşti (j. Buzău) 119; ~ Câmpului, topic la Vlădeşti (j. Muşcel, azi j. Argeş) 219. Cobâltir, p. lui la Bădeni (j. Sac, azi j. Buzău) 41. Coborâşul (Pogorâşul) Porcilor, topic la Vemeşti (j. Buzău) 119. Cocă Neagoe, megiaş din Ruseneşti 111. Cochir v. Piatra lui ~. (Coconul) v. Alexandru vv. Cocorăscul Radu din Cocorăşti, (fr. cu Neaga, cumnat cu Ivan pah. din Băjeşti, unchiul lui Drăghici şi al Neacşei) log. mare, martor: 4, 16, 102, 142, 188, 222, 237, 242, 246, 300; în divan: 3, 8, 11, 24, 29-32, 39-41, 45,47, 412 www.dacoromanica.ro 48, 51, 52, 57, 58, 60, 63, 68, 69, 76, 78 80, 83, 90, 97, 111, 116, 119, 123, 125 128, 136-138, 143, 144, 153, 178, 196, 203, 209, 212, 215, 225, 227, 233,234,240, 248, 249, 253, 254, 287, 343, 347, 352, 357; ispravnic de doc.: 3, 8, 11, 24, 29-32, 39, 41, 57, 58, 60, 63, 68, 69, 83, 90, 97, 111, 116, 119, 123, 125-128, 136-138, 143, 144, 153, 179, 196, 203, 212,215, 225,227, 233, 234, 240, 248, 249,253,254,343,347, 352, 357; cumpără în: Tâncăbeşti 147, Tătărăi 259, 261, Mehedinţi 263, 272. Cocorăşti, sat, j. Prahova 259, 342. Cocul (Cucul), sat (j. Argeş) 34, 317; - (j. Sac, azi j. Buzău) 101, 150. Codmeana v. Cotmeana. Codriş, rumân din Ciliiani şi Crăceşti, tatăl lui Pătru 93. Coiani, sat (j. Ilfov) 343. Coica, armaş din Sătcel, martor 45; ~ tatăl lui Stoica 41. Colceac, apă, hotar la Drăgoieşti (j. Ilfov) 336. Colibaşi, sat (j. Mehedinţi) 297, 335. Colişani, sat (j. Rm., azi dispărut) 291. Colţea, cpt., sţ. Stanei, ginere lui Pârvul log. din Crohna, vinde moşia Trestinicul 335, 357. Colţeanul Vlad, moşia lui la Albeşti 228. Colţ (Colţiu) Stoica din Budişteni, tatăl Pârvanei (şi al Velicăi), socrul lui Stan post. din Miceşti şi Radoslav, bunic lui Tudosie (şi Dumitraşco), p. lui în Crângureni 96, 137. Colţi, sat (j. Sac, azi j. Buzău) 7. Colţiu v. Colţ. Coluneţa, topic la Bătieşti (j. Muşcel, azi j. Argeş) 8. Coman (Comane), ceauş din Bucşani 336; ~ (cel bătrân), socrul lui Dumitru din Vâlcele 24; ~ comis, f. agăi Neagul, fr. cu Andrei spăt. şi Pătraşco 342; ~ din Ciocăneşti 233; - din Corbuşori 128; ~ din Tătirani, martor 132; ~ fr. cu Stan log. 155; - martor pt. Dătcoi 184; ~ nep. lui Răcnea din Gorănet 267, 268; - pârcălab din Tătarul 304; - tatăl lui Stanciul şi Radul din Scăieni 135. Comanca, sat, moşie (j. Romanaţi, azi j. Olt) 114, 115. Comane v. Coman. Comani, sat, j. Olt 4, 298, 300. Comăneşti, râpă, hotar la Petreştii de Sus, j. Gorj 45; ~ sat (j. Gotj) 264. Comăniţa, sat (j. Olt) 60. Corneei Vlaicul (din Câmpulung) 244, 245. Comişani, sat (j. Vâlcea) 188. Comna, (sţ. lui Paraschiva log. şi apoi a lui Oprea), nep. lui Necula log., Chisar post. şi Costandin pah., din Cârstieneşti 149. Conda v. Cânda. Condila, post. din Argeş 156. Constandin v. Costandin. Constanten v. Costandin. Constantin v. Costandin. Constantinopol v. Ţarigrad. Conţeşti, sat (j. Muşcel, azi j. Argeş) 165, 351; ~ (j. Sac, azi dispărut) 138. Copăceni (Copeceni, Copoceni), sat (j. Argeş) 40, 44; - j. Dâmboviţa 10; ~ (j. Vâlcea) 32. Copeceni v. Copăceni. Copoceni v. Copăceni. (Corbeanul) Tudosie, ban mare (fost), tatăl lui Preda spăt. din Cepturoaia, nep. lui Preda (Buzescu) din Cepturoaia 204, 222, 348. Corbeni, sat (j. Argeş) 156. Corbii de Piatră, sat (j. Muşcel, azi j. Argeş) 117. Corbul de Sus, topic la Cepari (j. Argeş) 126; v. şi Valea ~. Corbuşori (Corşori), sat (j. Muşcel, azi j. Argeş) 128, 197, 320. Corcodăl v. Corcodel. Corcodel (Corcodăl), stolnic, tatăl lui Radu post., martor 286; - Oprea, martor pt. Păuşeşti 14. (Cornăţeanul) Socol (din Comăţel, din Răzvad, sţ. Marulei, fc. naturală a lui Mihai Viteazul, rudă cu Matei Basarab, tatăl lui Ianachie spăt.) clucer mare (fost), martor 16,142,149, 155, 165, 183, 188,237,298, 300,315,328; cumpărără parte din Lazuri 153. Comăţel, pârâu, hotar la Cepari (j. Argeş) 126; ~ sat (j. Argeş) 30; ~ (j. Ilfov) 240. Cornea cel bătrân din Comăţel, martor 240; ~ din Cândeşti 7; ~ din Mehedinţi 263,272; -f. lui Stan din Tătărăi. 261. Cornet(u), sat (j. Dâmboviţa) 209; ~ (j. Dolj) 233. Corşori v. Corbuşori. Cosoba, sat (j. Giurgiu) 241. Cortofleş Ivan din Piteşti, f. lui -, tatăl lui Dumitru şi Necula 34, 113, 121, 181, 317, 346; ~ Stanciul, tatăl lui Ivan, bunic lui Dumitru şi Necula 317. www.dacoromanica.ro 413 Costanden v. Costandin. Costandin (Constandin, Constanten, Constantin, Costanden), boier jurător pt. Maxin şi Jălişte 167; ~ clucer din Gumno, i se întăreşte ocină în Mogoşani 40; ~ cpt. v. Gălăţeanul; ~ dascăl slavonesc, copiază şi traduce doc. 254; ~ din Cârlomăneşti, megiaş 195, 316; ~ din Chiceni, tatăl lui Stroe 64; ~ (din Mără-cineni), martor pt. înfrăţire la Buzău 131; — din Şcheai, ff. cu Dragomir şi Pătru, tatăl lui Tudosie, unchi lui Radul, se vinde rumân 353; - din Tătirani, martor 132; ~ ff. cu Gheorghe, Mihai şi Radu, cumpără în Potlogi 103; ~ martor pt. Bucureşti v. Mătăsariul; ~ pah. din Bâlişoara 186; ~ pah. din Dâlbanul 41; ~ pah. din Sărăcineşti, (probabil acelaşi cu unchiul Comnei, care se judecă pt. Mihăieşti) 73, 149; ~ popa din Micşani, martor 49; ~ popa, sţ. Iovanei din Argeş, tatăl lui Ilie 295; - portar al doilea din Comăţel, întărit cu ocină în Cureşti 233,240, 343; - post. v. Feneh, Sărdarul; — rumâni din: Teg6ni, f. lui Iano, fr. cu Ivaşco şi Stan 237, Urşani, f. lui Tudosie, fr. cu Radul 143; ~ serdar 16; ~ vătaf de dărăbanţi, martor pt. funia budească 207; - vinde în Fieni v. Ciocodescu; v. şi Ciocodescu, Feneh, Gălăţeanul, Mătăsariul, Piatra lui ~, Sărdarul. Costea (Costie), armaş al doilea din Cocul, 'martor 34, 317; ~ cumnat cu Sora, Anca, Neacşe şi Neaga, cumpără în Crevedia 107; — din Cocul, f. lui Dapcea 101, 150; ~ din Ruseneşti v. Lâmbescu; ~ din Ruseneşti, megiaş v. Murgescul; - din Şuiei, fr. cu Stanciu ceauş 29, 60; ~ din Tătarul 304; ~ f. lui Dragomir din Mehedinţi, ff. cu David 263; ~ f. Oprinei, fr. cu Staico, Baico şi Gheorghe (Verneşti) 97; - hotarul lui la Uda 116; — negustor (din Buzău), martor 27; - spătar 34; v. şi Lâmbescu, Murgescul, Piatra lui ~. Costea v. (Costieni). Costeni, sat (j. Sac, azi j. Prahova) 170. Costie v. Costea. (Costieni) (Costea), sat (j. Vlaşca, azi dispărut) 345. Costila, topic la Corbuşori (j. Muşcel, azi Argeş) 128. Coteşti, sat (j. Muşcel, azi j. Vâlcea) 315. Cotigă Stan, martor pt. Călineşti 198. Cotmeana, (Codmeana) apă 207; - m-re (j. Argeş) 72, 319. Cotoiul Oprea, vinde în Cândeşti 213. Cotoroia, sat (j. Mehedinţi) 17. Coţ Dumitru din Grozăveşti, martor pt. Păuşeşti 14. Coţăiani v. Coţăieni. Coţăieni (Coţăiani, Coţeieni), sat (j. Dâmboviţa) 355. Coţeieni v. Coţăieni. Coţofan din Poiană, aldămăşar 225. Coţofăneşti (Coţofeni), sat (j. Prahova) 225. Coţofeni v. Coţofăneşti. Cov, tatăl lui Gheorghe din Slatina 158. Cozia, m-re ţj. Vâlcea) 15, 38, 66, 105, 112, 113, 115, 309, 319, 321. Cozeciu, sat (j. Prahova) 28, 336. Cozma (Cuzma) din Clăşneştea, martor pt. Iermoneşti 278, 279; ~ negustor, martor pt. Călineşti 198; ~ popa din Sămara, martor pt. funia budească 207, 310, 317, 346; ~ rumâni din Fântâna 185, Puturoasa 60; ~ tatăl lui Dragomir din Rădăcineşti 24; ~ ţigan, ff. cu Oprea lăutar 355. Craiova (Craiovul), ban mare al ~ 215, case în - 327; loc de emitere 327; scaun (ispravnic al -) 282, 327. Craiovescu Barbu (I), ban mare (fost) al Craiovei, (strămoş domnului), ctitor m-rii Bistriţa, ocina lui în Slătioare 179. Craiovul v. Craiova. Crasna, sat (j. Gorj) 45. Crăceşti, silişte (j. Romanaţi, azi j. Olt) 93, 102. Crăciun, armaş din Bădeni, ff. cu Mihail'41, 50, 142; ~ diacon din Cândeşti 213; ~ din Bădeni, megiaş 41; - din Bătieşti v. Grebe-nescul; ~ din Ploştina, martor 92; - din Prisacă, aldămăşar 312, 313; ~ f. lui Albul log. din Fundeni 9; ~ f. lui Hodea din Băleni şi al Mirei, ff. cu Mircea 44,173; ~ grămătic (din Buzău) 55; - log. din Titoi 329; ~ martor pt. Cârstieneşti 29; ~ martor pt. Dătcoi 184; ~ roşul, martor pt. Leurdeni 241; ~ rumâni din: Ohaba 136, Urşani, tatăl lui Stanciul, Simion şi Dumitru 143; ~ spăt. din Copăceni 10; ~ tatăl lui Mâinea Groşanul v. Nuţei; v. şi Grebenescul, Nuţei. Crăişani, sat j. Mehedinţi 147 bis. Crăiţa, p. ei la Zoreşti (j. Buzău) 119. 414 www.dacoromanica.ro Crăpăciosul Dragomir, nep. lui Barbut din Bădeni, vinde în Bădeni 41. Crâng(u), sat (j. Sac, azi j. Buzău) 101, 150, 333; ~ topic la Petreştii de Sus, j. Gorj 45. Crângorăni v. Crângureni. Crângureni (Crângoreni), sat (j. Muşcel, azi j. Dâmboviţa) 96, 137. Crânguri, topic la Corbuşori (j. Muşcel, azi j. Argeş) 128. Cretineşti, topic la Drăgoieşti (j. Ilfov) 336. Creţăşti v. Creţeşti. Creţeşti (Creţăşti), sat, j. Ilfov 9; ~ (j. Gorj) 264. Creţi (Criţi), sat (j. Olt) 158, 199. Creţu, popa din Măteşti, (socrul) lui Rădocea 119. Creţu, vadul Creţului în apa Buzăului 254. Creţulescu Radu Stanovici, log. al doilea din Crefuleşti, f. lui Stan log., scrie doc. 222; ~ Stan log. din Creţuleşti, tatăl lui Radul log. 69, 227, 242. Crevedia, sat (j. Giurgiu) 107. Cricov, apă 94, 243. Crista v. Cârstea. Cristov din Plena, tatăl Stanei, bunic Călinei 343. Criţi v. Creţi. Criva, sat (j. Mehedinţi) 181. Criveadnic, sat (j, Mehedinţi) 181. Crivina de Sus, topic la Zoreşti (j. Buzău) 119. Crizea v. Hrizea. Crohna, sat (j. Mehedinţi) 335, 357. Croiaci, tatăl lui Achim călugăr 206. Croială Nan din Scăiani 90. Croilescul Stanciu, scaunul, martor pt. Scăiani, j. Buzău 90, 306, 318. Crucea lui Andonie, topic la Bădeni (j- Sac, azi j. Buzău) 41; ~ de Piatră, topic Corbuşori (j. Argeş) 128. Cucul v. Cocul. Cucutene v. Cucuteni. Cucuteni (Cucutene), sat (j. Dâmboviţa) 2, 210. Cuneşti, sat (j. Ialomiţa) 240. Curchesă Anca, ţigancă 230. Cureşti, sat, j. Ilfov (azi dispărut) 233. Cureteşti, sat (j. Vlaşca, azi dispărut) 133. Curiacul, sat, j. Prahova 334. Curmătura, hotar la Petreştii de Sus, j. Gorj 45. Curteanul Mihai, martor pt. Creţeşti 264. Curtişoara, sat (j- Olt) 222, 300, 353. Cusa, p. lui la Ciocăneşti (j. Vlaşca, azi j. Dâmboviţa) 160. Cuşescul Dragomir din Broscari, martor 297. Cuştereni, sat (j. Ilfov) 196. (Cuştereanul) Sava, log. din Cuştereni, f. lui Oancea log. şi al Neacşei, sţ. Liverei 196. Cuţaru, negustor, martor 239. Cuţea, se înfrăţeşte în Bădeni cu Fetica 41. Cuţurângă, p. lui în Cărtujani (j- Giurgiu) 235. Cuzma v. Cozma. D Dabcea v. Dapcea. Dabija Irimie, moldovean 84. Dabul, rumân din Studeniţa, tatăl lui Dragul 309. Daia, sat (j. Vlaşca, azi j. Giurgiu) 58. Damaschin, log., martor 231; ~ Matei, martor 239. Damian (Dimian) din Bresniţa, martor pt. Trestinicul 297; ~ iuz. din Cuneşti, martor 240; — vătaf din Păcăleşti, martor 263. Dan(ul) din Cucuteni, moşia lui 210; — din Răsimnici 243; ~ din Smârciu, megiaş 94; ~ din Tumul 60; ~ din Valea Boului, fr. cu Voica 88; ~ f. lui Ivan, martor pt. Pârscov 120; ~ f. lui Preda din Clăşneştea, fr. cu Stărian 278; ~ f. lui Stan, martor 214; ~ log. din Tâmbureşti, martor 302; ~ martor 332; ~ martor pt. Păuşeşti 14; ~ p. lui din Hurezi 285; ~ rumâni din; Bârzoteni 4, 143, Bârzoteni, tatăl lui Preda, Simul şi Lazăr 143, Doba de Sus 188, Măgureni, f. Iriticu-lui, fr. cu Călin şi Manea 125; ~ tatăl lui Isar v. Totescul; ~ vătaf din Berivoieşti 135; v. şi Totescul. Danciul, bunic lui Opriş 162; — cpt. (din Mileşti) 95; - din Răjăţul v. Neagoe; ~ din Samara 164; ~ din Samara, f. lui Dragomir, martor 310; - din Samara, uncheaş, tatăl popii Dragomir, martor 317, 348; ~ din Samara v. şi Bonchici; - din Stăvileşti, uncheaş 185; ~ log. v. Milescu; ~ f. lui Dumitru din Hurezi 123; ~ f. lui Necula din Hurezi 123; ~ negustor, f. lui Coman 198; ~ popa din Bărbăteşti 19, probabil acelaşi cu: martor pt. 415 www.dacoromanica.ro Roşu 348; ~ rumâni din: Ciliiani şi Crăceşti, f. lui Badea, nep. lui Tursan, fr. cu Cârstea 93, Ciliiani şi Crăceşti, f. lui Drăgoiu 93, p. lui la Hurezi (I) 285, (II) 285; ~ tatăl lui Manea din Gura Văii 49; ~ vornic mare (fost) (II) (din Popeşti - Sinteşti, f. lui Bogdan), fr. cu Neacşa, unchi lui Radu şi Nedelco din Hurezi, îngropat la m-rea Radu Vodă 240; v. şi Bonchici, Milescu, Neagoe. Daniil, călugăr bătrân, adeveritor pt. Bucşăneşti 156; - copilul, scriitor de doc. 207; - ierom., martor 217. Danovici Marco (din Cepari, nep. Neagăi Mitroaia vorniceasa şi al lui Dan vornic mare, fr. cu Tatul sltiger), armaş mare: martor 71, 102, 151, 201, 237, 246, 300, 315; în divan 76; ~ Tatul, sluger din Leurdeni 165, boier hotamic 183, martor pt. Ştefaneşti 315. Danul, sat (j. Muşcel, azi dispărut) 126. Dapcea (Dabcea), p. lui la Grozeşti 150; - tatăl lui Costea din Cocul, megiaş 101. Dara, hotar la Bădeni (j. Sac, azi j. Buzău) 41. Darachinul, ţigan din Spinişorul de Jos 16. Darie din Şuiei, fr. cu Cazan spăt., Şuică şi Dragomir 144. Datco (Deatco), ceauş, din Zăvăsteni 286; ~ din Boşari, martor pt. Cucuteni 210; ~ din Sibiceu 50; - din Ţâţa v. Ursu; ~ din Vânătă, boier hotamic 293; - iuz. din Cârstieneşti, martor pt. Şuiei 29; ~ pah. din Copăceni 32; ~ pah. (din Piteşti) 24; ~ rumân din Grop-şani, f. lui Stan, fr. cu Petco 302; - tatăl lui Stroe din Gorănet 267; v. şi Ursu. David din Curteni, martor pt. m-rea Cotmeana 72; - f. lui Dragomir din Mehedinţi, fr. cu Costea 263; - fr. cu Idul diacon, Stanciul popa, Gligorie şi Barbul, p. lui la Hurezi 285. Dăiani, sat (j. Sac, azi dispărut) 258. Dăieşti, sat, j. Vâlcea 3, 87, 156. Dăinea Dragomir din Măteşti, fr. cu Momolan 119. Dălanţi, sat (j. Mehedinţi) 181. Dălbanul, sat, j. Sac (azi dispărut) 41. Dălgăpol v. Câmpulung. Dălţea v. Dâlgeanul. Daneşti, sat (j. Argeş) 281. Dănilă din Pătârlage, f. lui Ivul, fr. cu Stan, Iane şi Lera 7. Dărăscul Radu, armaş din Dărăşti, martor 230. 416 Dărăşti, sat (j. Giulgiu) 230. Dărmăneşti, sat (j. Muşcel, azi j. Dâmboviţa) 30, 103, 197. (Dărmocxa), sat (j. Gorj) 45, 144. Dătcoi, sat (j. Sac, azi dispărut) 184, 255. Dâlga, sat, j. Dolj 31, 185, 236; ~ (j. Ialomiţa) 240. Dâlgeanul (Dălţea) Barbul, pah. din Dâlga, f. lui Stanciu post., fr. cu Mitrea post., Hamza post. şi Mihart post. 31, 185, 282; -Stanciul, post. din Dâlga, tatăl lui Mitrea post., Barbul pah., Hamza post. şi Mihart post. 31, 185, 236. Dâmboviţa, apă 209; ~ j. (moşii, sate în ~) 153, 349. Dângeşti, sat (j. Argeş) 29, 261. Dârjan din Bălişoara 78; ~ din Cârligi 171. Dârjilă (Drăjilă) cel mic din Dredev 226. Dealu, m-re (lângă Târgovişte), j. Dâmboviţa 71. Deatco v. Datco. Dediul v. Dedul. Dedul (Dediul), martor v. Plahodanul; - spăt. v. Bucureşteanul; ~ Negre, aldămăşar pt. Poienari 214; v. şi Bucureşteanul, Plaho-deanul. Degeraţi, sat, j. Mehedinţi 136. (Deleanul) Drăguşin, pah. mare, fr. cu Radu pah., martor: 4, 16, 31, 142, 188, 222, 237, 246, 328, 353; în divan: 3, 8, 11, 24, 29 32, 39-41, 45, 47, 48, 51, 52, 57, 58, 60, 63, 68, 69, 76, 78 80, 83, 90, 97, 111, 116, 119, 123, 125 128, 136-138, 143, 144, 147, 153, 178, 179, 196, 203, 209, 212, 215, 225, 227, 233, 234, 240, 248, 249, 253, 254, 347, 352, 357; întărire 60. Deleni, sat, j. Olt 60. Dema v. Dima. Desăraţii, sat, j. Mehedinţi 136. Despa, sţ. lui Albul cupeţ, soacra lui Pană pah. din Căpreni 134; ~ sţ. lui Arsenie post., cumnată cu Pană cpt. 351. Despot din Călugăreni, martor 184. Deunlemn v. Dintrunlemn. Diica, sţ. lui Stan 21. Diicul din Cotoroaia 17; ~ din Mihăieşti, tatăl lui Zâmă 341; ~ spăt. mare v. Buicescul; ~ rumân, f. lui Vladul, fr. cu Stan, Dragul şi Stancul 222; v. şi Buicescul. www.dacoromanica.ro Diiculeşti, sat (j. Vâlcea) 353. Dima (Dema, Dimei), cupeţ. v. Muzachi; ~ f. lui Dumitru din Baia de Fier 327; ~ f. lui Stamatie din Piteşti, fr. cu Duca ceauş şi Enachi 33; ~ log. din Miiere 134; ~ log. (grămătic, ucenic al lui Lepădat log. cel bătrân), scrie doc. 8, 41, 63; ~ martor 217; ~ martor pt. Surdeşti 283; ~ martor v. Măglan; ~ post. din Mierea, f. lui Marco 16, 147 bis; ~ post., sţ. Boloşinei, danie pt. m-rea Brădet 187; ~ rumân din Drăgoieşti, f. popei Şerban, fr. cu Sava şi Oprea 231; ~ sţ. Călinei, tatăl lui Lazăr şi Ştefan, ginere lui Fătul Grecul 194; ~ vinde in Bănceşti 26; ~ Radul din Băzăneşti 142; v. şi Măglan, Muzachi. Dimei v. Dima. Dimian v. Damian. Dintrunlemn (Deunlemn), m-re (j. Vâlcea) 38. Dionisia, băneasa, călugăriţă (fosta sţ. a lui Braţul), închină moşii 38. Dionisie, popa, eclesiarh la Cotmeana 72; -stareţ la m-rea Cozia 115. Doba (de Jos, de Sus), sat, j. Vâlcea 188, 364. Dobra din Pătârlage v. Şerboaie; ~ fc. Drago-sinei, sr. cu Sora şi Vişa din Făcăiani 170; ~ fc. Dobrei Rudeanca logofeteasa (şi a lui Teodosie Rudeanu), sţ. lui Stanciu log. (Olănescul), mama lui Tudor, Vlad şi Stroe 277; ~ logofeteasa v. Rudeanca; ~ fc. lui Neagoe din Cârstiineşti 128; ~ fc. Vasilei din Glupavi, sr. cu Calcea, nep. lui Radu 133; ~ sţ. lui Grama Stan, mama lui Şerbu, vinde la Bătieşti 8; - sţ. lui Radu pârcălab din Scăieni 311; v. şi Rudeanca, Şerboaie. Dobre, ceauş, martor pt. Leurdeni 241; ~ dărăbanţ, martor pt. funia budească 207; ~ din Boşari 257; ~ din Crevedia, megiaş 107; ~ din Gârleni 54; ~ din Vorvor, martor pt. Draniţ 282; ~ f. lui Mircă 358; ~ martor pt. Gârleni 242; ~ martor pt. m-rea Vaideei 234; - popa din Ciocăneşti, martor 159, 160; ~ popa, scrie pt. satul Roşul 348; ~ tatăl lui Manea, din Scăieni 135; - unchiul Stanei, p. lui la Poiană 225; ~ vătaf din Diiculeşti 353; ~ vornic al doilea 112. Dobreşti, sat (j. Dolj) 54. Dobrin, roşul, p. lui la Lindiceşti 276. Dobroieşti, sat (j. Ilfov, azi corn. suburbană a mun. Bucureşti) 248; ~ (i) (de Jos) (j. Muşcel, azi j. Argeş) 96, 137, 142. Dobromir, ban mare (fost), sţ. Vilaei, tatăl lui Mihai post., bunic lui Dragomir vornic mare 249, 253; ~ din Viiane, martor 243; ~ f. lui Bordeică din Izvama, fr. cu Radul 279; ~ rumâni din: Ohaba, f. lui Stan, nepot lui Văsiiu 136, Ohaba, fr. cu Stoica 136. Dobromira, mama lui Miţan, p. ei din Micşani şi Berciu 119. Dobroslav din Voiceşti, tatăl lui Mihăilă 20. Dobrosloveni, sat, j. Romanaţi (azi j. Olt) 66, 112, 203. Dobrotă din Hinteşti, boier jurător, f. lui Călin 333; ~ din Leoteşti, martor 140; v. şi Valea ~. Dobroteni, sat (j. Sac, azi dispărut) 333. Dobrovoe (Dobrovoiu) din Petreştii de Sus 45; - martor pt. Pârscov 120; - rumân din Ohaba 136. Dobrovoiu v. Dobrovoe. Docă Stan din Clăşneştea, vinde în Iermoneşti 279. Doicescul Ştefan, cihodar, nep. lui Nan post. din Bărbăteşti 9; ~ Tudor, clucer, văr cu popa Irimia de la Sf. Petca 355. Dolj, j. (moşii, sate în ~) 31, 60, 68, 242. Dolofan Pârvu, log. din Stoieneşti, tatăl lui Preda, Stroe, Ivan, (Dragomir şi Tudoran) 20, 24, 29, 32; - Preda din Stoieneşti, f. lui Pârvul log., fr. cu Stroe, Ivan, (Dragomir şi Tudoran) 32. Domireşti v. Piatra ~. Domneşti, sat (j. Muşcel, azi j. Argeş) 117. Dona (Donia), judeţ din Câmpulung, martor 214, 244, 245, 315, 330, 331; ~ rumân din Studeniţa, fr. cu Stoica 66. Donca, vătaf 13. Donia v. Dona. Dorotei, eg. m-rii Mihai-Vodă 201, 215. Draghia (Draghie), moara lui la Crevedia 107; ~ rumân din Grozeşti 92. Draghie v. Draghia. Dragna, sţ. lui Ilie post. din Gropşani 222. Dragne, portar din Murseşti, boier hotamic 293; ~ rumân din Tumul 60. Dragoe din Scurteşti, martor 130; ~ nep. Martei bătrâna, martor pt. Scăiani 90. Dragoiu v. Drăgoi. www.dacoromanica.ro 417 Dragomir, armaş din Maxin 171, 186; ~ călugăr din Fieni 106; ~ cpt. din Răteşti, martor 62; ~ diacon, martor pt. Roşul 348; ~ din Boziiani, scrie doc. 259; - din Broscari v. Cuşescul; - din Ceraşi, fr. cu Stoica 46; ~ din Coţofeneşti, aldămăşar 225; ~ din Dărmăneşti, f. lui Necula log. 30; ~ din Dângeşti, martor pt. Şuiei 29; ~ din Gârleni 54; ~ din Lereşti v. log; ~ din Lindiceşti v. Pilă; ~ din Mărăcini v. Motrocea; - din Măteşti v. Dăinea; ~ din Pătârlage 7; - din Petreştii de Sus, martor 45; ~ din Răduceşti 202; ~ din Rasimnici 243; - din Plăviceni v. vornic mare; - din Samara, f. lui Norocea Vlad, fr. cu Radu, Oancea şi Nedelco 310, 317, 346; - din Samara, tatăl lui Danciu 310; — din Sibiceu, fr. cu popa Topcea, Gheorghe diacon şi Zâmă 7; ~ din Sibiceul Braţului, f. lui Muşat croitor 7; ~ din Şcheai, fr. cu Costandin şi Pătru, tatăl lui Radul, unchi lui Tudosie, se vinde rumân 353; -din Şcheai, f. lui Tanasie, fr. cu Stanciul, se vinde rumân 353; - din Şuiei, (f. lui Dumitru) 60; - din Şuiei, fr. cu Căzan spăt., Darie şi Şuică 144; ~ din Tătarul 304; ~ din Turburea, megiaş 156; ~ din Valea Ludului, martor 92; ~ din Verneşti v. Sorescul (Nebunelea); ~ din Verneşti (al diaconului) v. Sorescul; ~ din Zoreşti 119; ~ f. lui Cozma, vinde la Rădăcineşti 24; ~ f. lui Gheorghe, martor pt. Vaideei 234; - f. lui Mentisus din Mâstâneşti 299; - f. Neagăi din Dărmăneşti, fr. cu Neagoe şi Tudosie 197, probabil acelaşi cu ~ log. din Dărmăneşti, scrie doc. 103; ~ f. lui Stoica cimpoi-torul, vinde la Cândeşti 7; ~ f. lui Şerban din Bădeni, fr. cu Rusin 41; - f. vitreg al uncheaşului Stan Tobeică 368; ~ fr. cu Calea, unchi lui Benţea (Băiculeşti) 55, 56; ~ fr. cu Stoica Mărăcineanu şi Gherghina, p. lui în Conţeşti 138; ~ fr. cu Stoica şi Micul din Boteni 174; - fr. cu Stroe, martor pt. m-rea Vaideei 234; - fr. cu Voico şi Oprea din Cârstieneşti 128; ~ iuz. de roşii din Sărata, boier hotamic, ctitor al m-rii Pinul 98, 142, 166, 217, 313; - judeţ din Buzău 97; ~ log. din Dărmăneşti v. f. Neagăi; - log. din Lereşti, martor 197; - martor pt. Cârstiineşti v. Rociotă; - martor pt. Leurdeni 241; -nep. Martei bătrâna, martor pt. Scăieni 90; - pârcălab din Rătivoieşti 13; - popa din Poieni 28; - popa din Samara, f. lui Danciul, martor 317; - popa din Târşor 194; - post. v. Prundeanul; - post. din Fărcăşeni 16; -post., f. lui Dumitru vornic, tatăl Radei armăşoaia, socrul lui Staico Rudeanu pah. 127; - roşul din Ghergheţă 189; - rudă cu Dionisia călugăriţa, trecut în pomelnicul m-rii Banul 91; - rumâni din: Băbuieşti, f. lui Albul 328, Băbuieşti, f. lui Tudosie 328, Băbuieşti, f. lui Vitan 328, Bădeni, fr. cu Braţul 118, Belitori, f. Manei 60, Brătivoieşti 31, Ciliiani şi Crăceşti, f. lui Ganea 93, Dragomireşti 303, Gostavăţ 354, Tâncăbeşti, f. lui Nedelco, fr. cu Manea, Cârstea, Mihai şi Stoica 147, Tegeni, f. lui Stoian, fr. cu Bumea 237; - stolnic v. Fărcăşescul; - sţ. Măriei din Bonţeşti 189; - tatăl lui Costea şi David, din Mehedinţi 263; - tatăl lui Drăgoiu rumân din Popeşti 215; - vinde în Bădeni v. Crăpăciosul; - vornic al doilea (din Târgovişte) 112; - vornic mare din Plăviceni, nep. lui Dobromir ban mare, martor: 4, 16, 102, 112, 164, 169, 188, 222, 237, 242, 246, 249, 300; în divan: 3, 8, 11, 24, 29 32, 39-41, 45, 47, 48, 51, 52, 57, 58, 60, 63, 68, 69, 76, 78 80, 83, 90, 97, 111, 116, 119, 123, 125 128, 136-138, 143, 144, 147, 153, 178, 179, 196,203,209,212, 215, 225, 227, 233, 234, 240, 248, 254, 343, 347, 352, 357; cumpără 163; judecă 192; pâră 253; porunceşte: 152, 306, 314; v. şi Crăpăciosul, Cuşescul, Dăinea, Fărcăşescul, Motrocea, Pilă, Prundeanul, Rociotă, Sorescul, Sorescul (Nebunelea). Dragomireşti, sat (j. Ilfov) 57, 303. Dragosina, mama Dobrei, Sorăi şi Vişei din Făcăiani 170. Dra'goslav, log. 198. Dragotă din Jirov, fr. cu Manolea post. 136; -din Ninoasa, martor 139; - din Petreştii de Sus, martor 45; - din Polovragi 329; - p. lui în Ghimpaţi 349; - post., ispravnic al scaunului Craiovei 282. Dragul, armaş din Togozeni, martor 276; - cel bătrân din Plătăreşti, martor 233; - cumpără la Bordeni 65; - din Afumaţi, tatăl lui Drăghici log. 94; - din Jiguri, boier hotamic 165; - din Scăiani 90, 135; - f. Oprinei (Lindiceşti), vinde 276; ~ ginere lui Prodea 418 www.dacoromanica.ro din lazer, cumnat cu popa Tudor, Hamza şi Pană 141; ~ iuz. de roşii din Cislău, f. lui Staico post. şi al jupânesei Stana a lui Drăguşin ban, nep. lui Stroe şi al lui Vlad pah., boier hotamic 98, 142, 333; ~ log. din lezeru, martor 329; ~ popa, călugăr din Plavie 101; — popa, clisiar din Bucureşti 231; ~ post., alege ocină la Izvorani 183; ~ rumâni din: Ciliiani şi Crăceşti 93, Ciliiani şi Crăceşti, fr. cu Bejan 93, Gropşani, f. lui Vladul, fr. cu Stan, Standul şi Diicul 222, Studeniţa, f. lui Dabul 309. Dragulin v. Drăgulin. Dralea, hotarul lui ~ la Cureşti 233. Drăgan din Afumaţi, aldămăşar 94; ~ fântâna lui la Corbuşori 128; ~ f. lui Ciocârlă Oprea, fr. cu Frătica uncheş din Cocul 317; ~ fr. cu Dumitru din Şuiei 59; ~ popa din Vaideel, scrie doc. 312, 313; ~ răzeş din Cândeşti 190; ~ rumâni din: Ciliiani şi Crăceşti 93, Tegeni, f. lui Şărban, fr. cu Stoica, Tatul, Ivan şi Stănimiru 23 Ti ~ vinde in Bănceşti 26. Drăgana, fc. lui Oprea Mănescul, sţ. lui Zaharia, sr. cu Voica 310. Drăghici din Cârstieneşti, tatăl lui Stanciul log., iuz. 32; ~ din Fărcăşeşti v. Fărcăşescul; ~ din Lipăreşti, martor 162, 226, 337; ~ din Pleşoi 16; ~ din Vrabeţi, martor 92, 161; — f. lui Brăilă din Comăniţa, fr. cu Stoica şi Albul 60; ~ f. lui Preda din Brăneşti 211; — f. lui Staico post., fr. cu Mihai, Nanul, Vlăduţ şi Tudosie 45; ~ ginerele lui Vasilie vornic 154; ~ grămătic 27; ~ log. din Fundeni, f. lui Radu log. din Fundeni, fr. cu Eftimie şi Badea, sţ. Tudorei 248; ~ log. (din Mehedinţi), scrie doc. 261, 272; ~ log., f. lui Drăgulin din Afumaţi 94; ~ log. din Pleşoi v. Cara; ~ martor pt. Bărbăteşti 19; ~ post. din Izvor 297; ~ post. din Poiana 211; — rumâni din: Gârleni, f. lui Lupul, fr. cu Dumitru, Radu, Stan şi Barbut 242, Gropşani, tatăl lui Ilie 222, Urşani, unchiul lui Mărin 143; ~ spat., f. lui Papa log. (din Greci), martor 33; ~ tatăl lui Pătru din Samara 113; — tatăl lui Stan din Gratii 235; v. şi Cara, Fărcăşescul. Drăgoieşti, sat,j. Ilfov (azi j. Giurgiu) 231,336. Drăgoi(-u) (Dragoiu), călăraş, martor pt. Pârscov 120; ~ fr. cu Ion, vinde în Groşani 78, 171; ~ log. v. Fălcoianul; ~ log. din Chiojdu 50, 135; ~ log. din Vârâţi, martor 203; ~ moşnean din Focşănei 254; ~ p. lui la hotarul Glodenilor 290; ~ popa din Ciliiani şi Crăceşti, tatăl lui Stoica 93; - rumâni din: Ciliiani şi Crăceşti, tatăl lui Danciul 93, Ciliiani şi Crăceşti, tatăl lui Pătru din Stoiceni 60, Popeşti, f. lui Dragomir 215; — tatăl lui Oprea din Rucăr 174; v. şi Fălcoianul. Drăgoşi v. Drăguş. Drăgoteşti, sat (j. Mehedinţi) 161. Drăgulin, rumân din Ciliiani şi Crăceşti, fr. cu Gulie 93. Drăguş (Drăgoşi), diac din Fieni 106; ~ din Costem, martor 170; ~ din Făcâiani, martor 170; ~ f. lui Radul cojocar din Bătieşti, ff. cu Ion 8; - f. lui Răducel uncheaş, fr. cu Ion 207; - Oprea, martor pt. Brădet 139. Drăguşin, ban, tatăl Stanei, socrul lui Staico post. 142; - din Ţâţa, aldămăşar 104; ~ log. din Fălcoi v. Fălcoianul; ~ p. lui din Glupavi 345; - pah. mare v. (Deleanu); - post. al doilea, martor 203; v. şi (Deleanu), Fălcoianul. Drăjilă v. Dârjilă. Drăncescul Stanciul, popa din Târgovişte, sţ. Măriei, tatăl Neagăi, bunic lui Mihai log. 203. Drăniţ, sat (j. Dolj) 282. Drângeşti, sat (j. Dâmboviţa) 30. Dredeva, sat (j. Ilfov, Dridu) 226. Drosul din Lumeşti, tatăl lui Mihai 282; ~ post. din Braloşteţi, vinde ţigani 230; ~ recuperează ţigani 35. Drugăneşti, sat (j. Sac, azi dispărut) 272. Drume, f. lui Iancu din Bădeni, fr. cu Şerban şi Oprea, nep. de fr. al lui Oprea al lui Marco 41. Drumul Herului, topic la Focşănei şi Buzăiani (j. Buzău) 254; ~ lui Bărlăgă v. Bărlăga; v. şi Bărlăga. Duca, ceauş din Piteşti, f. lui Stamatie, fr. cu Dima şi Emachi, cumnat cu Sora şi cu Voica 33, 145; - din Vaideel, fr. cu Stan, martor pt. Lindiceşti 338; ~ f. popii Vancea, ff. cu Stanciul, nep. lui Mihail 86, 87; - martor v. Niţă; ~ văr cu Sturzul Lupul, nep. lui Boieriu Ion din Brădet 139; v. şi Niţă. Dude, ocina lui în Slătioara, j. Vâlcea 179. www.dacoromanica.ro 419 Dudescu Dumitru, vornic mare (fost), vist., din Dudeşti, tatăl lui Radul log. (şi al Ruxandrei) 9, 30, 196; ~ Radu, log., f. lui Dumitru ~, (fr. cu Ruxandra), cumnat cu Gavrilă spat. 9, 30, 189, 196, 296, 304, 325, 326. Dudeşti, sat (j. Ilfov, azi înglobat în mun. Bucureşti) 196. Duia, rumân din Popeşti, f. Iui Marco din Popeşti, fr. cu Tatul, Iasu, Radul şi Muşat 215. Dulceni, sat, j. Teleorman 60, 169. Duma (din Prisacă), aldămăşar 312, 313. Dumbravă din Crângu, martor 333; ~ rumân din Izvorani 323. Dumbrăviţa, sat, j. Teleorman 341. Dumenecă v. Duminecă. Duminecă (Dumenecă) din Piteşti 183; ~ post. din Lipia, fr. cu Neacşul din Săpata 34, 197; ~ post. din Piteşti, tatăl lui Tudoran pitar, Badea şi Tuduru 165. Dumitra din Ciocăneşti 233; ~ sţ. lui Marin iuz., cumpără în Scăieni 311. Dumitraş v. Dumitraşco. Dumitraşco (Dumitraş), comis, vinde ocină în Leurdeni 241; ~ clucer din Spineni v. Spineanul; ~ din Găeşti, martor 329; ~ din Scurteşti, fr. cu Gurban 130; ~ f. lui Cortofleş Ivan din Piteşti v. Dumitru; ~ f. lui Radu clucer (din Proroci) şi al Ancăi 158, 199; ~ f. lui Stoica spăt. din Cepturile, fr. cu Pătru pah. şi Pădure, văr primar cu Rada armăşoaia 127; ~ log. din Căpreni 16; ~ martor pt. Coţăiani 355; ~ pah. din Văcăreşti, martor 218; ~ post. v. Cepariul; ~ post., f. lui Necula vist. 212; ~ roşul din Buzău, martor 217; — sluger din Spineni v. Spineanul; ~ stolnic mare (fost) v. Filipescul; v. şi Cepariul, Dumitru, Filipescul, Spineanul. Dumbrăviţă, sat, j. Teleorman 341. Dumitreşti, sat (j. Olt) 298, 300. Dumitru, cămăraş, martor pt. Dobrosloveni şi Grămătici 203; ~ cpt. din Vemeşti, ginerele popii Gherghe, martor pt. Grindu 340; ~ chivărar din Stănceşti, martor 324; ~ din Baba 345; ~ din Băşineşti v. Năianul; ~ din Bereşti, scrie doc. 345; ~ din Cârstieneşti, vinde 128; ~ din Cocul, f. lui Cortofleş Ivan din Piteşti, fr. cu Necula 34, 317, 346; ~ din Colibaşi v. Butoiul; ~ din Golgota 30; ~ din Gomoviţa, martor 181; — din Grebleşti 32; ~ din Grozăveşti v. Coţ; ~ din Maxin v. Bulu-roiul; - din Mireni, martor 286; - din Piteşti, f. Nastei, fr. cu Costea şi Braţul, jurător 165; ~ din Piteşti, martor pt. Tzvorani 351; ~ din Samara, martor 310; ~ din Stănceşti, uncheaş, martor 130; ~ din Şuiei 144; ~ din Şuiei, fr. cu Drăgan 29," 60; ~ din Urşani v. Găulan; ~ din Valea lui Dobrotă, (f.) lui Braţul din Mehedinfi, tatăl lui Vlad 272; ~ din Vâlcele, ginerele lui Coman cel bătrân 24; ~ (f.) Badei din Groşi, martor 129; ~ f. Calei, fr. cu popa Ivul, Radul, Stana şi Voica 12; ~ f. lui Calin, vinde în Albeşti 186; ~ f. lui Cosma din Rădă-cineşti 24; ~ f. lui Goanţă din Gropşani, martor 302; ~ f. lui Neguţ vătaf din Ţâţa, fr. cu Teodor 25, 27, 104; ~ f. lui Radu Jiribiţă din Tătarul 304; ~ f. lui Tudor log., fr. cu Radu, nep. lui Bârsescu Ion călugăr 188; ~ f. lui Zmâncă Stan, uncheaş din Poienari, fr. cu Oprea 214; ~ fr. cu Fătul şi Radul, vinde la Sperlea 1; ~ fr. cu Ghinescul Stoica (Mărăcini) 95; ~ fr. cu Tatâmir 341; - fr. cu Stan vătaf din Băşineşti 294; ~ ginerele lui Stanciu vornic din Sălătruc 24; ~ log. v. Buican; ~ log. din Argeş, martor 29; ~ log. din Bucureşti 215, 231; ~ log. din Târgovişte v. Boldici; martor pt. Cârlomăneşti 195; ~ martor pt. Măneasca v. Straoa; - martor pt. Pârscov 120; ~ martor pt. Rădăcineşti 24; -nep. lui Arsenie din Măteşti 119; ~ nep. lui Bolea din Cândeşti 305,307; ~ nep. lui Matei din Olăneşti 148; ~ popa din Scurteşti, martor 130; ~ popa (din Târgovişte), f. popeiNenciu! 71; ~ popa din Târşor, martor 194; - post. din Balş, martor 218,222; ~ roşul din Aigeş 24; ~ rumâni din: Băbuieşti, f. lui Micul (II), fr. cu Albul şi Oancea 328, Cegani 358, Dăieşti 3, Gârleni, f. lui Lupul, fr. cu Radul, Drăghici, Stan şi Barbul 242, Morteni, tatăl lui Voico 116, Morteni, tatăl lui Stoica 116, Ohaba 136, Puturoasa, tatăl lui Radu 60, Puturoasa, f. lui Neagu 60, Urşani, f. lui Stanciul, fr. cu Mihai, Pătru şi Ilie 143, Urşani, f. lui Crăciun, fr. cu Stanciul şi Simion 143, Urşani, tatăl lui Mihăilă, Pătru, Micăia, Şandru şi Preda 143, Urşani, tatăl lui Gherman 143; ~ sluger mare v. Filişanul; ~ stolnic din Vârâţi, tatăl lui Stanciul post. 15, 298,300; ~ tatăl lui Danciul din Hurezi 123; ~ tatăl lui Dima, din Baia de Fier 327; ~ tatăl 420 www.dacoromanica.ro lui Lumul din Poiana 225; ~ ţigani din: Puturoasa 60, f. lui Cernea 208, tatăl lui Zaharia 134, zlătar, tatăl lui Tudor viorar 229; ~ unchi lui Vancea popa şi Mihail 87; ~ vătaf, cumpără în Şuiei şi Brusturoasa 144; ~ vătaf, martor pt. Păuşeşti 14; ~ vinde la Ştefaneşti 237; ~ vist. din Dudeşti v. Dudescul; ~ vornic v. Zemţea; ~ vornic mare (fost) v. Dudescul; ~ vomic, tatăl lui Dragomir post., bunic Radei armăşoaia 127; ~ Stoica din Samara 345; v. şi Boldici, Buican, Buluroiul, Butoiul, Coţ, Dudescul, Găulan, Filişanul, Năianul, Straoa, Zemţea. Dunăre, apă (fugă peste ~, hotar) 52, 60, 208, 233. Dunca, tatăl lui Stan 364. Duşca v. Duşco. Duşco (Duşca), m-re v. Sf. Munte. Duţoi, rumân din Dumbrăviţa, f. lui Vişan, fr. cu Oancea, Manea şi Voicilă 341. E Echim v. Ichim. Efrene v. Efrim. Efrim (Afrâm, Efrene, Iefrim), aldămăşar din Fieni 2, 104; ~ din Colţi 7; ~ din Pietroşiţa 191; ~ eg. de la Cozia 115; ~ episcop v. Trufăşilă; ~ rumân din Şerpăteşti 58; v. şi Truflşilă. Eftimie din Târgovişte 203; ~ f. lui Radul log. din Fundeni, fr. cu Drăghici log. şi Badea, cumnat cu Tudora 248; ~ ierom. la m-rea Cozia 115. Elina (Ilinca), băneasa, sţ. lui Buzescu Radu ban, (mama lui Mateiaş post., nora lui Buzescu Radu clucer mare, fc. lui Papa Greceanu vomic mare) 188; ~ clucereasa, fc. lui Preda sluger din Greci şi a doamnei Florica, sr. cu Buica, sţ. lui Petrea clucer (şi apoi a lui Pană cămăraş din Căpreni, nora lui Aslan vomic, mama Alexandrei, soacra lui Udrea comis) 74, 76, 93, 102; ~ doamna, din Mărgineni (sţ. lui Radu Şerban vv.), mama Elinei postelniceasca, soacra lui Cantacuzino Costandiri post. mare, vară primară cu Pârvul log. din Coteşti 315; ~ doamna lui Matei Basarab vv. (fc. lui Năsturel Radu log. mare şi a Despinei) 60, 169; ~ postelniceasa, sţ. lui Cantacuzino Costandin post. mare, fc. doamnei Elina din Mărgineni (şi a lui Radu Şerban w.), vara Nedelei comisoaia 315; ~ vistiereasa, sţ. lui Evstratie (Leurdeanu) vist. al doilea, fc. doamnei Ancuţa şi a lui Pătraşco vv., nep. lui Mihai (Viteazul) w. şi a doamnei Stanca, vară cu Buica 74, 76, 147 bis, 343. Elfov v. Ilfov. Elhov v. Ilfov. Elpuh (Ialpug, lângă lacul Ismail), Matei vv. la ~ 177. Enache v. Ianache. Enachi v. Ianache. Ene v. Iane. Eniţa, boier jurător pt. Maxin şi Jălişte 167. Enuşcul din Floci 15. Episcopia de Buzău v. Buzău. Epureşti v. Iepureşti. Eremia v. Irimia. Erinei v. Hodaia Ersenie v. Arsenie. Evan v. Ivan. Evstratie v. Istratie. F Farcaş, agă (din Brabova), dăruit cu satul Somorul de Mihai Viteazul 343; ~ ţigan, tatăl lui Vladul 134. Farcaş v. Fărcaşa. Farcaşa v. Fărcaşa. Farcaşi v. Fărcaşa. Făcăiani, sat (j. Prahova) 170. Făgăraş, în titulatura domnului v. Amlaş. Fălcoiu, sat, j. Romanaţi (azi j. Olt) 16, 169, 203, 222, 300. Fălcoianul Drăgoi (Drăguşin), log., f. lui Pătru log., martor 16, 66, 169, 203, 222; ~ Pătru, log., tatăl lui Drăgoi log. 66, 203. Fărcaş v. Fărcaşa. Fărcaşa (Farcaş, Farcaşa, Farcaşi, Fărcaş, Fărcaşi), sat (j. Olt) 4, 16, 31, 66, 102, 151, 203, 298, 300, 343. Fărcaşi v. Fărcaşa. Fărcăşanu Radul, cpt. de roşii, de călăraşi, din Fărcaşa, (f. popii Stoica din Fărcaşa, fr. cu www.dacoromanica.ro 421 Maria, cumnat cu Conda comis) 4, 16, 31, 66, 102, 151, 203, 222, 298, 300, 302, 343. Fărcăşeni, sat (j. Gorj) 16. Fărcăşescul Drăghici din Fărcăşeşti, (sţ. Samfirei, tatăl lui Stoica şi Vlăduţul) 134; ~ Dragomir, stolnic, martor 45. Fărcăşeşti, sat (j. Gorj) 45, 134. Fătul din Corbuşori 128;- din Mâstâneşti, martor pt. Glodeni 290; - f. lui Nan pah. din Scurteşti 130; - f. lui Sava 205; - fr. cu Dumitru şi Radul, martor 273; - popa din Tătărani 100; - tatăl Călinei v. Grecul; v. şi Grecul. Fâlfa v. Oprea al ~. Fânaţelor v. Valea ~. Fântâna, pârâu, hotar la Cepari, j. Argeş 126; - sat (j. Mehedinţi) 185; - topic la Petreştii de Sus (j. Gorj) 45; - Teişului, topic la Conţeşti (j. Sac, azi dispărut) 138. Fântânele, topic la Pârscov (j. Buzău) 120. Feneh, post., martor pt. Cozleciu 28. Fera v. Fiera. Fetica, tatăl lui Albul din Bădeni, Gchim şi Oprea, bunic lui Neagoe 41. Fiian v. Fieni. Fianii v. Fieni. Fiiane v. Fieni. Fieni (Fianii, Fiian, Fiiane) (~ i Mari), sat (j. Dîmboviţa) 2, 25, 27, 104, 106, 191, 210, 262. Fiera (Fera, Hera) din Drăgoieşti, martor 231; -din Samara, f. lui Opriş din Samara, fr. cu Pădure, martor 34, 113, 121, 310, 317, 346; - log. (din Cacova, din Râmnic?) 14; - log. din Drăgoieşti, martor 336; - martor pt. Găunoşi 239; - Stroe (Fierăscu, Leurdeanu), (din Leurdeni, din Goleşti), tatăl lui Gvstratie al doilea vist. (socrul Elinei vistiereasa, rudă cu Matei Basarab), vist. mare, martor: 4, 16, 102, 142, 165, 188, 201, 222, 237, 242, 244-246, 300, 315; în divan: 3, 8, 11, 24, 29-32, 39,40, 41,45, 47,48, 51, 52, 57, 58, 60,63, 68, 69, 76, 78 80, 83, 90, 97, 111, 116, 119, 123, 125 128, 136 138, 143, 144, 147, 153, 178, 179, 196,203,209,212,215,227,233, 234, 240, 248, 249, 253, 254, 287, 343, 347, 352, 357; boier hotamic 183; judecător 352; cumpără vii în Ştefăneşti 146, 325, 326; dăruieşte vii în Ştefăneşti 154. Filiaşi, sat (j. Mehedinţi) 16, 289. Filieşanul v. Filişanul. Filiişanul v. Filişanul. Filimon, martor pt. Sârbi 99; - rumân din Urşani, f. lui Marin, fr. cu Nedelco, Ştefan, Iştfan şi Pătru 143. Filip, aprodul, f. lui Stanciul din Baia de Fier, vinde 327; - din Tătarul 304. Filipescu Dumitraşco, (f. lui Stoica spăt. din Cepturile,«nep. Măriei din Bucov, tatăl lui Pană log. de visterie, Dumitrana, Evda, Slamna), stolnic mare (fost) 16, 102, 125, 142, 149, 315; - Pană, f. lui Dumitraşco -, (sţ. Predei), log. de visterie 102, 169. Filişanul (Filieşanul, Filiişanul) Dumitru, (sţ. Măriei, tatăl lui Preda post., Matei, Barbul şi Mihai), sluger mare (fost), martor 16, 32, 102, 134, 136, 142, 224, 289. Finţeşti (Hinteşti), sat(j. Sac, azi j. Buzău) 142, 333. Fisănţea v. Fisenţea. Fisenţe v. Fisenţea. Fisenţea (Fisănţea, Fisenţe), log. din Găieşti, pâră pt. Brăneşti şi Căpinteni 211, 329; -din Vlăduleni, martor 203. Fistac Stan din Măteşti 119. Flămânda, sat (j. Vlaşca, azi dispărut) 207. Flămânzeşti, sat (j. Argeş) 81. Fleancul Gherghe din Cândeşti 213, 305, 307, 316. Fleşti, sat (j. Argeş) 162. Floci, oraş (j. Ialomiţa) 15, 55, 56, 89, 112, 147, 220, 243, 358. Flocoşan, rumân din Ciliiani şi Crăceşti, bunic lui Neacşul 93, 102. Florea din Ciocăneşti, martor 233; - din Nen-ciuleşti, martor 240; - rumân din Robaia 126. Florei din Clăşneşte, martor pt. Iermoneşti 278, 279. Floreni, sat pe Teleormănel (j. Teleorman) 114, 115. Florescul Oprea din Leleşti 157. Florica doamna, (fc. lui Mihai vv. Viteazul, sţ. lui Preda sluger din Greci, mama Buicăi şi Elinei) 76, 102; - ţiganca, fc. lui Neacşa ţiganca, mama lui Chera şi Neacşul 203. Floricoiul Preda, sluger din Greci, (sţ. doamnei Florica, tatăl Buicăi şi Elinei) 76, 102, 127, 343. Floroiul Radul din Conţeşti 138. Floru, ierei, dascăl slavonesc la şcoala domnească de la Sf. Gheorghe cel Vechi 77. 422 www.dacoromanica.ro Fluieratul Radu, cumpără ocină în hotarul Bezdeadului 191. Focan Stanciul din Câmpulung, martor 244, 245, 315, 330, 331. Focşani, m-rea Sf. Athanasie din ~ 47. Focşănei v. Focşenei. Focşenei (Focşănei), sat (j. Buzău) 130, 254. Fotie, popa, cumpără loc de pădure în Bărbăteşti 362. Frangulea din oraşul Floci 284, 358. Fratoştiţa (Fratoştiţi), sat (j. Dolj) 16, 211. Fratoştiţi v. Fratoştiţa. Frăcea Opriş, rumân din Uieşti 77. Frăsinet (-ul) de Câmp, sat (j. Romanaţi, azi dispărut) 114, 115, 203. Frăţica din Cocul, f. lui Ciocârlă Oprea, fr. cu Drăgan 317; - (tatăl) lui Vladul Răul din Poiană 225. Frăţilă din Baltă, martor 181. Francul, f. lui Anghel din Floci, fi. cu Paraschiva şi Mihul 220; - rumân din Ciliiani şi Crăceşti, fr. cu Ploaie 93, 102, Puturoasa 60. Frenghie, fr. cu Băncilă, nep. lui Tudoran, vinde la Bătieşti 8; ~ rumân din Urşani, tatăl lui Barbul, Ionaşcu şi Radu 143. Frunză Stoica v. Nedelco. Fuga, log. 200; - tatăl lui Stanciul ban din Albeşti, bunic lui Lepădat roşu 200. Fundeni, sat (j. Ialomiţa) 290; ~ (j. Ilfov, azi în mun. Bucureşti) 9, 238, 248. Fundure, topic la Zoreşti (j. Buzău) 119. Furcile Barbului, topic la Pârscov, j. Buzău 120. Fureşti, sat (j. Buzău) 98. Futeşti, sat (j. Buzău) 78; ~ (j. Ialomiţa) 358. Futonchici v. Bonchici. G Gabrov(a), sat (j. Teleorman) 327, 343. Gaia, vinde în Ştefăneşti 237 Galan, socrul lui Radul (Bădeni) 41. Gancea, rumân din Ciliiani şi Crăceşti 93. Gane, vinde în Crevedia 107. Garcea v. Poiana ~. Gavriil v. Gavril. Gavril (Gavriil) din Cioara 157; ~ ierom., eg. m-rii Brâncoveni, nastavnic 206; ~ f. lui Nicoară comis, fr. cu Ştefan 223; ~ popa, martor pt. Măneasca 301; ~ schimbă ţigani v. Boldescul; ~ spăt., f. lui Mârzea (Mâr-zeală) vornic, sţ. Ruxandei, (ginere lui Dudescul Dumitru, vornic mare (fost)), cumnat cu Dudescul Radu log. 189; ~ ţigan din Mihăieşti 149; ~ vv. v. Movilă; v. şi Boldescul, Movilă. Gădan Ştefan, călugăr din Vemeşti 119. Găeşti (Găieşti), sat (j. Vlaşca, azi j. Dâmboviţa) 325, 326, 329. Găgeni, sat, j. Sac (azi j. Buzău) 56, 57. Găieşti v. Găeşti. Găină, ţigan 13. Gălăţeanul v. Găleţeanul. Gălescu Stan, bunic Tudorei şi Vladei, vinde ocină în Silişte (j. Ilfov) 248. Găleşăşti, sat (j. Argeş) 129. Găleţeanul (Gălăţeanul) Costandin, cpt., cumpără în Piscul Zlatiei 346, cumpără în Samara 310, fost cămăraş 176, martor 34, 207, 236, 317. Găojani v. Găujani. Găujani (Găojani), sat în hotar cu Căpoteşti (j. Rm., azi j. Vâlcea) 227. Găulan Dumitru din Urşani 99. Găunoşi, sat (j. Ilfov, azi j. Giurgiu) 239, 240. Găvan Stoian, jurător 358. Găvane, m-re (j. Buzău) 217. Gădea, rumân din Ciliiani şi Crăceşti 93. Gărlaşi, topic la Focşănei şi Buzăiani (j. Buzău) 255. Gârlea Lăudat, fr. cu Radu post. din Beleţi (Gialalăul) 155. Gârleni, sat, j. Dolj 54, 242. Gârleşti, sat, j. Dolj 60. Gârlu, apă (j. Prahova) 21. Geim Pană, negustor 189. Gheanghea din Ogretin 46. Gherghe v. Gheorghe. Gherghea v. Gheorghe. Gheorghe (Gherghe, Gherghea, Gherghie), agă mare (fost), din Drăghineşti 247; ~ armaş 151; ~ armaş, sţ. Nastasiei, tatăl Ancuţei şi Măriei 284; ~ cpt. de unguri 209; ~ clucer v. Băleanu; ~ cojocar, martor pt. Coţăiani 355; ~ comis din Cârlomăneşti 235; ~ cupeţ, v. negustor; - diacon din Mâstâneşti, fr. cu Stanciul, nep. lui Lupul cel mare 50; ~ diacon din Sibiceu, fr. cu Topcea popa, Zâmă www.dacoromanica.ro 423 şi Dragomir 7; - din Câmpulung v. Stămatie; ~ din Cândeşti v. Fleancul; ~ din Copăceni v. Sârbul; ~ din Piteşti v. Botezatul; ~ din Potlogi, martor 103; ~ din Potoceni 255; ~ din Sibiceul de Jos 307; ~ f. lui Cov din Slatina, boier hotamic 158; - f. Martei călugăriţa din Pătârlage, fr. cu Ivan popa, Stoica şi Stan 193; - f. lui Oprina, fr. cu Baico, Stoica şi Costea, vinde în Vemeşti 97; ~ f. lui Pardos din Rădeleşti, martor 131; ~ f. lui Răgep Radu, fr. cu Toma (Albeşti) 186; ~ f. lui Şerbotei, sţ. Cristinei 332; - fr. cu Mihai, Radu şi Constantin, cumpără în Potlogi 103; ~ ierom. la m-rea Cozia 115; -iuz. din Buzău v. Râgep; ~ log. din Fundeni, tatăl lui Stanciul 248; - log. (din Măgureni), f. lui Lupul log., bunicul lui Jipa 254; ~ log. din Târgovişte, martor cu alţii din Târgovişte 71; - log., martor pt. Drăniţ 282; - martor pt. Schei v. Pârtoc; - negustor, vinde în Bănccşti 26; - nep. lui Barbul din Bădeni 41; - pârcălab, martor pt. Păuşeşti 14; -popa din Jugurani 294; ~ popa din Vemeşti, socrul lui Dumitru cpt. 340; ~ popa, martor pt. Dăieşti 86; ~ popa, scrie zapis 332; ~ popa v. Scărlet; ~ popa, vinde în Fiani 107; ~ post. din Samara, martor pt. Piscul Zlatiei 317; - post., martor pt. Bănceşti 26; ~ post. v. Leca Meiutâ; ~ roşul din Potoceni 254; - spăt., f. lui Mihalcea vornic, fr. cu Radu comis mare, Neagoe pah. şi Moise spăt. 7, 118, 182, 205, 213, 305, 307; - tatăl lui Dragomir 234; ~ tatăl lui Ivan post. din Rumceni v. Grosul; ~ tatăl lui Mareş log. 116; - uncheaş, tatăl lui Radu, martor pt. Surdeşti 283; ~ vist. al doilea din Popeşti v. Caridi; v. şi Bâleanul, Botezatul, Caridi, Fleancul, Grosul, Leca Meiută, Pârtoc, Răgep, Sârbul, Scărlet, Stămatie. Gherghie v. Gheorghe. Gheorghiev v. Giurgiu. Gheorma v. Ghiorma. Gherghena v. Gherghina. Ghergheţa v. Gherghiţa. Gherghina (Gherghena) din Băşceni, cumnat cu Stroe roşu şi cu Stoica 333; ~ din Imoasa 17; ~ din Negoieşti, martor 289; ~ f. lui Mărgi-neanu Stan, fr. cu Mărgineanu Stoica şi cu Dragomir, p. lui în Conţeşti 138; - post., f. lui Muja din Bârseşti, tatăl Ianei, socrul lui Pârvul post. 136; ~ tatăl lui Pătru 145. Gherghiţa (Ghergheţa, Ghierghiţa), oraş (j. Prahova) 28, 184, 189, 243, 301. Gherman v. Ghiorma. Gheteş Stanciu, vinde în Dăieşti 87. Ghidion, f. lui Voico log., vinde în Câldăreşti 62, 119. Ghidu, cpt., sţ. Stancăi, vinde ţigani 176. Ghierghiţa v. Gherghiţa. Ghierghiovici v. Ghiorghiuvici. Ghiga, negustor, martor pt. Călineşti 198. Ghimpaţi, sat, j. Dâmboviţa 349, 350. Ghin v. Ghinea. Ghinciul, negustor, martor pt. Călineşti 198. Ghine v. Ghinea. Ghinea (Ghin, Ghine), cojocar din Stănceşti 347; ~ cupeţ v. negustor; - din Brătăşani, (Ţucala), clucer, boier hotamic, martor 222, 298, 300, sluger al doilea 16, 76, 102, 151, 165, 183, 203; ~ din Câmpulung 214; ~ din Turbure, roşul 22; ~ f. lui Andrei, martor pt. Sâmbotin şi Dăieşti 86, 87; ~ martor pt. Râmnic 61; ~ negustor (cupeţ) (din Târgovişte) 2, 173; - negustor (cupeţ), văr cu Vasilie comis, cumpără în Năneşti 23; ~ popa (din Râmnic) 73, martor pt. Sâmbotin 86, 87; - roşul v. din Turbure; - rumân din Băbuieşti 328; - sluger v. din Brătăşani; ~ Oprea din Robaia 126. Ghinescu Stoica, fr. cu Dumitru (Mărăcineni) 95. Ghinţişti, sat (j. Muscel, azi dispărut) 168. Ghioca din Căpreni, martor 134. Ghiorghiuvici (Ghierghiovici) Mareş, log., f. lui Gheorghie, scrie doc. 32, 39, 58, 116, 149, 234, 245, 315, 352. Ghiorma (Gheorma, Gherman), rumân din Urşani, f. lui Dumitru 143; - sluger mare v. Alexeanu; - Milea negustor, f. lui Isar cel bătrân din Puturoasa 298, 315; v. şi Alexeanu. Ghiormescul Necula, cumpără în Viineasca 243., Ghitioara, ocnă de sare (j. Prahova) 79. Ghiura, cpt. din Baia 289; ~ tatăl lui Manea din Zoreşti 340. Ghiurghiuv v. Giurgiu. Ghiuriţă, cpt. din Frăsinet, tatăl lui Preda cpt., (fr.) cu Giurea 203. 424 www.dacoromanica.ro Gialalăul Radul din Beleţi, post., fr. cu Lăudat Gârlea 155, 165. Gilort, apă (j. Gorj) 16, 45. Giura v. Giurca. Giurca (Giura) din Budăneşti, martor pt. Trestinicul 297; ~ din Gobrova, tatăl lui Matei, unchi lui Radu 327; - din Morânglavi, fr. cu Pătraşco 218; ~ fr. cu Ghiuriţă cpt. din Frăsinet, unchi lui Preda cpt. 203; ~ malul lui -, hotar la Cepari 126. Giurgea (Giurgi, Giurgiu) (din Ciorăşti), f. lui ~ şi al Stancăi, fr. cu Cherana, cumnat cu Radul 166; ~ (din Ciorăşti), sţ. Stancăi, tatăl lui - şi al Cheranei, socrul lui Radul 166; -din Odobeni 98, 254; - din Puturoasa, boier hotamic 158, 199; ~ rumân din Puturoasa 60. Giurgi v. Giurgea. Giurgiu v. Giurgea. Giurgiţa, moşie (j. Dolj) 236. Giurgiu (Gheorghiev, Ghiurghiuv, Giurgiuv), baia din cetatea - 52. Giurgiuv v. Giurgiu. Glavacioc (Glavaciog, Glăvăciov), m-re (j. Vlaşca, azi j. Argeş) 178, 288, 319. Glavaciog v. Glavacioc. Glăvăciov v. Glavacioc. Gligoraş v. Gligorie. Gligorcea, vornic al doilea 153. Gligorie (Gligoraş) din Băşeni 190; ~ din Bordeni 65; - din Boziani 254; - din Maxin v. Bâtlan; ~ din Tătarul, fr. cu Vasilie 304; ~ eg. m-rii Radu Vodă (Sf. Troiţă), fost mitropolit 249; - eg. m-rii Tismana 82, 83; ~ f. lui Cârstea, cumpără în Leoteşti 140; ~ f. lui Stan din Scăieni 21; - f. popii Stan ierom., fr. cu Idul diacon, Stanciul popa, Barbul şi David 123, 285; ~ f. lui Radovan 359; ~ tatăl lui Irimie, martor 120; v. şi Bâtlan. Glina, sat, j. Ilfov (azi j. Giurgiu) 196. Glod, hotar la Firâţe, Ţâţa (j. Dîmboviţa) 191. Glodeni, sat (j. Sac, azi j. Dîmboviţa) 290. Glodul, pârâu, vârf, topic la Cepari, j. Argeş 126. Glogova, sat, j. Mehedinţi 16, 136, 278, 279, 289. Glupavi, sat (j. Vlaşca, azi dispărut) 133, 230, 345. Goanţă, tatăl lui Dumitru din Gropşani 302. Goden v. Goidean. Gogol, rumân din Tegeni 237. Gogoşi, vornic din Bănceşti 26. Gogul Stanciu, martor 214. Goi, rumân din Ciliiani şi Crăceşti 93. Goicea, popa, aldămăşar pt. Scăieni 311. Goicelul v. Poiana ~. Goici, sat (j. Prahova) 311. Goidan v. Goidean. Goidean^ţGoidan, Goden) din Mâstâneşti 50, 88; - din Răteşti, martor 261, 272. Golani, sat, j. Vlaşca (azi dispărut) 345. Golescul (Goliscul) Cârstian din Otişani 204; ~ Radul, martor pt. Grecşorii de la Târâi 204. Goliscul v. Golescul. Goleşti, sat (j. Argeş) (în hotar cu Rudeni) 37, 126. Golgota, sat (j. Dîmboviţa) 30. Gonţa v. Gonţea. Gonţea (Gonţa, Gonţu) din Mlăjat 7; ~ tatăl lui Vladul, martor pt. rumânii din Dumbrăviţa 341; - ţigan din Gorănet 267. Gonţu v. Gonţea. Goran, log. 24, 73; - post. din Răteşti 88. Gorăngoaş Radu, megiaş 94. Gorănit, topic la Sibiceu (j. Sac, azi j. Buzău) 267, 268. Gorcelescu, codru, topic la Lindiceşti (j. Ialomiţa) 162. Gorgan, topic la Mărăcineni (j. Buzău) 119; -topic la Poenărei, j. Muscel (azi j. Argeş) 11; ~ lui Parcotă, hotar la Stroiasca (j. Prahova) 157. Gorgoceală Şărbu, vinde în Bătieşti 8. Gorgotescul Marco, cumpără în Ţâţa 191. Gorj (Gorjăl, Gorjii), j., sate în - 5, 83, 141, 144, 231. Gorjăl v. Gorj. Gorjii v. Gorj. Gornoviţa, sat (j. Mehedinţi) 181. Gorsibiceu v. Sibiceul de Sus. Goruneasa, hotar la Petreştii de Sus, j. Gorj 45. Gostavăţ, sat, j. Romanaţi (azi j. Olt) 354. Grama al log., martor pt. Buzău 217; ~ din Văleni, martor 225; ~ log., scrie doc. 198, 286; - sluga lui Costandin post., martor pt. Dragomireşti 303; - tatăl lui Stoica, bunic Sorei şi Voicăi 145; ~ vinde în Bănceşti 26; ~ www.dacoromanica.ro 425 Mihai, martor pt. Bărbăteşti 19; ~ Stan (din Bătieşti), sţ. Dobrei 8; v. şi Boziile lui Gratii, sat (j. Vlaşca, azi j. Teleorman) 235. Grădişte, moşie pe Teleormănel (j. Teleorman) 114, 115; ~ sat (j. Teleorman?) 39; ~ (j. Vlaşca, azi j. Giurgiu) 187, 252. (Grădişteanul) Bunea, vornic, sluger mare, f. vitreg al lui Dumitru Zemţea, martor pt. Năneşti 23; vist. al doilea, martor 16, 76, 151, 201, 230, 247, 328; cumpără rumâni 53, 281, cumpără ţigan 271; se judecă pt. Grădişte 252. Grăjdan, spăt. 86, 192. Grămătici, sat lângă Dobrosloveni, j. Romanaţi (azi dispărut) 203. Grăsoiul Manole din Ruseneşti 111. Grăşit, topic la Cârstieneşti 29. Grebenescul Crăciun, vinde la Bătieşti 8. Greblescul, via Iui la Rădăcineşti 24. Grebleşti, sat (j. Argeş) 32. Greci, sat (j. Mehedinţi) 183; ~ (j. Romanaţi, azi j. Olt) 76, 218; - (j. Sac, azi j. Vâlcea) 179, 298, 300. Grecşorii de la Tărâi, sat (j. Vâlcea) 204. Grecul din Băşeni, hotamic pt. Cândeşti 190; ~ Andrei din Broşteni 231; - Fătul, tatăl Călinei, socrul lui Dima, bunicul lui Lazăr şi Ştefan 194; ~ Iane, nep. lui Grosul Gheorghe, tată vitreg lui Baico din Maxin 18, 167; ~ Mihul, roşu, ginerele lui Sorescu Dragomir 254; ~ State din Râteşti, martor pt. Mehedinţi 263; v. şi Stâlpul lui ~. Grindu, sat (j. Buzău) 119, 340; - topic la Conţeşti, j. Sac (azi j. Dâmboviţa) 138. Groapa Tăbacului, topic la Bădeni, j. Sac (azi j. Buzău) 41; ~ Zmeului, topic la Cepari, j. Argeş 126. Grohotiş, topic la Bătieşti, j. Muşcel (azi j. Argeş) 8. Gropşani, sat, j. Romanaţi (azi j. Olt) 222, 301. Grosamea, hotar la Petreştii de Sus, j. Gorj 45. Grosea, f. lui Călin (Tăcutul), fr. cu Ţintea din Scăieni 90. Grosul Gherghe, tatăl lui Ivan post. din Rumceni, unchiul lui Ian Grecul 18, 167. Groşani, sat (j. Jiul de Sus, azi Gorj) 82, 83; ~ j. Buzău 78, 171. Groşanul Mânea, f. lui Crăciun Nuţii 82, 83. Groşi, sat (j. Argeş) 34, 129. Groza (Groze, Grozea) din Bereşti 275; ~ moş-nean din Focşănei 254; ~ tatăl lui Neguţ rumân din Vălcana 53; - Necula, martor 332; ~ Radu al lui ~, din Valea Ludului 92. Grozăveşti, sat (j. Ilfov, azi înglobat în mun. Bucureşti) 339; ~ (j. Vâlcea) 14. Groze v. Groza. Grozea v. Groza. Grozeşti, sat (j. Mehedinţi) 92; - (j. Sac, azi dispărut) 150. Grua v. Gruia. Gruia (Grua), iuz., martor pt. Meriş 221. Gruişor (Gruiuşor), topic la Poienărei, j. Muşcel (azi j. Argeş) 11. Gruiul, m-re (j. Ilfov, azi j. Giurgiu) 367; ~ Cerbului, topic la Bătieşti, j. Muşcel (azi, j. Argeş) 8; ~ de la obârşie, topic la Bătieşti, j. Muşcel (azi j. Argeş) 8; ~ Stejarului, topic la Corşori (j. Muşcel, azi j. Argeş) 128. Gruiuşor v. Gruişor. Gudea, martor pt. Cucuteni, p. lui la Fieni 27. Gulie, rumân din Ciliiani şi Crăceşti, fr. cu Drăgulin 93; ~ tatăl lui ~ din Bădeni 41. Gumno, sat (j. Vlaşca?, azi dispărut) 40. Gura Bruianilor, topic la Bătieşti, j. Muşcel (azi j. Argeş) 8; ~ Câlnăului, topic la Băiculeşti (j. Buzău) 56; ~ Nişcovului, (j. Sac, azi j. Buzău) 41; - Pietrişului, topic la Poienari, j. Muşcel (azi j. Argeş) 214; - Văii, sat lângă Micşani (j. Buzău) 49. Gurban din Scurteşti, fr. cu Dumitraş, martor 130. Gurbăneşti, sat (j. Ilfov, azi dispărut) 291. Gurguiţi, sat j. Muşcel (azi dispărut) 250. Guşatul Stan din Măteşti, f. lui Roşea, fr. Stanei, 119. H Habaz Celebi, vinde loc în Giurgiu 52. Hagi v. Nedelco. Haidăul Nan din Buzău, martor pt. Focşănei şi Buzăiani 254. Hamarade (Amaradia), apă, sat pe - 231. Hamza (Amza, Hamzucul) din Voineşti, martor 10; ~ f. Muşei şi al lui Preda din Iazer, fr. cu Prodea, Persul şi Vancea 141; — ginere lui Prodea din Iazer, cumnat cu popa Tudor, 426 www.dacoromanica.ro Dragu şi Papa 141; ~ iuz. din Petreşti, martor 289; - log. din Bara, socrul lui Vlad 44; ~ log. din Voineşti 173; ~ post. din Belcin, tatăl lui Vădislav post. 183; ~ post. din Dâlga, f. lui Stanciul post. din Dâlga, fr. cu Mitrea post., Barbul pah. şi Mihart post. 31, 236; ~ post. din Pade 282; - (Hamzucul), post. din Sineşti, martor 329. Hamzucul v. Hamza. Hareş, sat (j. Argeş) 24, 156. Hariton, fost stareţ la m-rea Cozia 115. Harta, diacon (din Piteşti?), scrie doc. 129. Harvat (Hărvat), spat. 64. Hasan Vlad din Petreştii de Sus, j. Gorj 45. Haţăganul, topic la hotarul Petreştilor de Sus, j. Gorj 45. Hărgetoaia (Argetoaia), sat (j. Mehedinţi) 136. Hărvat v. Harvat. Hârbu, martor pt. Vaideei 234. Her v. Drumul ~. Hera v. Fiera. Hiereşti, sat, j. Vâlcea 63. Hinteşti v. Finţeşti. Hiorele Negul din Stănceşti 324. Hodaia Erinei, topic la Bădeni (j. Sac, azi j. Buzău) 41. Hodie, (sţ. Mirei), tatăl lui Crăciun şi Mircea 44, 169. Hodobeni v. Odobeni. Hodopeni v. Odobeni. Holobăscul Toma, martor 332. Hora, tatăl lui Necola din Buzău 131. Horez v. Hurezi. Horeza, topic la Tătărăi (j. Sac, azi j. Prahova) 261. Hovezdea, apă (j. Sac, azi j. Buzău) 239. Hrănită (Hrănite), judeţ 220; ~ post. din Blagodeşti v. Blagodescul; v. şi Blagodescul. Hrănite v. Hrănită. Hriza v. Hrizea. Hrizan, f. lui Radu Bulbuceanul din Drăgoieşti 257; ~ fr. cu Baldovin stolnicelul din Drăgoieşti 237. Hrizea (Crizea, Hriza), clucer (din Bogdănei) 59; - clucer din Dumitreşti, martor 298, 300; ~ f. lui Radul Bulbuceanul 257; ~ martor 76; -negustor, boier hotamic 217; — vornic mare (fost) (din Bălteni), tatăl lui Udrea comis (şi al Alexandrei, socrul lui Dimitraşco vist.), închină ocină la m-rea Bălteni 138, 196, 237, 238, 248. Hulubeşti, sat (în hotar cu Ludeştii, j. Dâmbo-viţa) 168. Hurezi (Horez), pârâu, hotar la Cepari (j. Argeş) 126; ~ sat, j. Gorj 231; ~ j. Ialomiţa 9, 239, 240; ~ (j. Vâlcea) 123, 285. I Iacov, clucer (al doilea) din Cemaia, sţ. Voicăi 16, 134, 136, 212; - din Mătăsari 139. Ialomiţa, apă 191; ~ j. (sate în ~) 57, 80, 200, 220, 231, 239, 240, 284. Iana, sţ. lui Pârvul post., fc. lui Gherghina post., nep. lui Muja din Bârseşti 136. Ianache (Enache, Enachi, Ianachi), ban v. Catargiul; - ceauş, scrie doc. 176; - din Berceni, fr. cu Stoica iuz. 243; ~ din Măteşti, f. lui Radu Birciu, fr. cu Badea 119; ~ din Piteşti, f. Iui Stamatie, fr. cu Duca ceauş şi Dima 33; - f. lui Anghel din Bucureşti 231; ~ rumân din Ciliiani şi Crăceşti, f. lui Puia 93; v. şi Catargiul. Ianachi v. Ianache. Ianăş v. Ianoş. Ianciul v. lardul. Iancul, tatăl lui Şerban din Bădeni, al lui Drume şi Oprea 41. Iane (Ene, Ianiu, Iano, Ianu), aldămăşar din Afumaţi 94; - aldămăşar din Coţăieni 2; i-căldărar din Piteşti 351; — cpt., fr. cu Conda comis şi Alexe 343; - din Craiova v. Soroiul; ~ din Nucetu 101, 150; ~ din Pătârlage, f. lui Ivul, fr. cu Stan, Lera şi Dănil 7; - din Perieţi, martor 162; ~ f. lui Mihna, vinde în Surdeşti 283; ~ f. Neagăi din Tătuleşti 256; ~ f. lui Neagoe din Corşori, fr. cu Pătru, Neagoe şi Oprea 128; - f. lui Şărbea Vlad, fr. cu Zarea, vinde la Grindu 340; ~ grecul, martor pt. Măneasca 301; ~ judeţ, alege un loc (în Bucureşti) 216; ~ log. din Odobeni 97, 142, 254; ~ log. (din Răteşti?) 62; ~ log. martor (pt. Ciorăşti) 166; ~ nep. lui Grosul Gherghe v. Grecul; ~ pah., f. lui Zaharia log., fr. cu Zaharia log. din Băbeni şi Iscru, vinde moşie 114, 115; ~ post. din Pleşoi 16, 31, 68; ~ rumâni din: Tegeni, tatăl lui Ivaşco, Stan şi Costandin 237, Urşani, f. lui Stan al lanului, fr. cu Udrea, Radul, Nicula, Apostol www.dacoromanica.ro 427 şi Mihăilă 143, Urşani, f. lui Mărin, fr. cu Nedelco, Ştefan, Filimon, Işfan şi Pătru 143, Urşani, fr. cu Bogdan 143, Urşani, tatăl lui Stan 143; v. şi Grecul, Soroiul. Ianiu v. Iane. Iano v. Iane. Ianolie din Vemeşti, vinde la Grindu 340. Ianoş (Ianăş), f. lui Brezoe Lupul din Mâja, p. lui în Cârlomăneşti 195. Ianu v. Iane. lardul (Ianciul) din Fleşti, f. Voicăi, nep. lui Albul 162; ~ jurător 358. Iasu, rumân din Popeşti, f. lui Marco din Popeşti, fr. cu Tatul, Radul, Duia şi Muşat 215. Iaşi, sat (j. Argeş) 81. Ibăneşti, sat, j. Olt 158, 180, 199. Ichim (Echim) din Cârlomăneşti, megiaş 316; ~ f. lui Fetica, fr. cu Albul din Bădeni şi Oprea 41; — tatăl lui Tudoran din Bădeni 41. Idul, diacon, popă-, f. lui Stan popa, fr. cu popa Stanciul, Gligorie, Barbul şi David din Râmeşti, vinde ocină în Slătioară 4, 123, 179, 285; ~ Radul din Mireni 286. Iedera, livadă (în Poienari, j. Muşcel) 214. Iefrim v. Efrini. ' Iepure-Mort, rumân din Ciliiani şi Crăceşti 93. Iepurescul Stanciu din Lupşa, vinde în Meriş 221. Iepureşti (Epureşti), în hotar la Găujani şi Căpoteşti (j. Rm., azi dispărut) 227. Ieremia v. Irimia. Ieremiia v. Irimia. Iermoneşti, sat (j. Mehedinţi) 278, 279. Ierusalim (m-re la ~, patriarh de ~) 75, 182. Iezer, sat (j. Gorj) 141, 329. Ignatie, eg. (fost) al m-rii Snagov 70, 231; ~ episcopul Râmnicului (şi Mehadiei) 52, 149; ~ proegumen la m-rea Mihai Vodă (din Bucureşti) 215. Ilarion (Larion), episcop (fost) de Buzău, fr. cu Ivan din Vemeşti 97; - monah din Poiana, tatăl Stanei 225; - monah la m-rea Cotmeana 72. Ilca din Vemeşti, mama Radei 119. Ile v. Ilie. Ilfov (Elfov, Elhov), j. (sate în ~) 9, 43, 147, 196, 215, 231, 233, 237, 239, 240, 248, 249, 253, 304. Iliaş v. Alexandru w. Ilie (Ile), diacon din Tohani 255; - din Curteni, martor pt. m-rea Cotmeana 72; -- din Periaţi, martor 162, 259, 261, 272; - din Polovragi 329; ~ f. Caplei şi al lui Udrea log., fr. cu Stanciul, Leontie şi Badea 24; ~ f. popii Costandin şi al Iovanei, p. lui în Cerbureni 269, 295; ~ f. Liicăi din Gherghiţa, martor pt. Viineasca 243; ~ negustor 147; ~ post. din Gropşani, sţ. Dragnei 222; - rumâni din: Dăieşti, nep. lui Dumitru 3, Gârleşti 60, Gropşani, f. lui Drăghici 222, Izvorani 183, Urşani, f. lui Stanciul, fr. cu Mihai şi Pătru 143; ~ tatăl lui Stanciu din Hurezi 123. Ilinca v. Elina. Imoasa, sat (j. Mehedinţi) 17. Ioachim (Achim), călugăr, f. lui Croiaci, martor pt. Studina 206; - ierem., martor 217. Ioan v. Ion. Ioana, sţ. lui Gherghe (Caridi) vist. 133; -ţigancă 35, 265. Ioanichie, patriarh al Alexandriei 282, 292, 323; ~ stareţ (fost) al m-rii Cozia 115. Ioasaf, arhiepiscop la Muntele Sinai 52; ~ eg. m-rii Malamoc 217. Ion (Ioan), aldămăşar din Cucuteni 2; ~ aldămăşar pt. Vârful Bobului 258; ~ călugăr v. Bârsescu; - diacon din Cârstieneşti 128; ~ din Băjeşti 30; ~ din Bătieşti, f. lui Burţoiul 8; - din Bătieşti, f. lui Drăguş 8; ~ din Bătieşti, f. lui Radu cojocaru, fr. cu Drăguş 8; - din Crasna, fr. cu Lupul 45; — din Futeşti, jurător 358; ~ din Golgota v. Tătarul; - din Groşani 78; ~ din Groşani, fr. cu Drăgoi 78, 171; ~ din Groşi, martor 34, 129; - din Nădanova 181; ~ din Poenă-rei, nep. lui Stoica al lui Roşea şi al lui Rusat Vladul 11, 320; ~ din Samara, f. lui Răducel, fr. cu Drăguş 207; ~ din Titeşti 32; ~ din Ţâţa 191; ~ din Urlueşti 158; ~ eg. m-rii Banul, martor 78, 217; - eg. m-rii Dealu 71; - f. Ciurei din Gura Văii 49; - f. lui Pătru din Leoteşti 140; ~ f. Saftei, nep. Stanei din Măteşti 119; - fr. cu Ştefan v. Răspopul; ~ ierom. la m-rea Cozia 115; ~ log. din Cârstieneşti v. Vrabie; ~ martor pt. Surdeşti 283; ~ popa din Mlăjet 255; ~ popa (diacon) din Poenărei 128, scrie doc. 320; ~ pârcălab din Craiova, martor 327; ~ rumâni din: Băbuieşti 328, Bâbuieşti, f. lui Cazan, fr. cu Oprea 328, Băbuieşti, f. lui Vlad, fr. 428 www.dacoromanica.ro cu Stan 328, Bârzoteni, f. lui Matei, fr. cu Barbul, Stanciul, Marin şi Tudosie 4, 143, Stoieneşti, f. Stăniei, fr. cu Stan 298, 300, Urşani, f. lui Ciucur, tatăl lui Mărin 143, Urşani, f. lui Oprea, fr. cu Lupul şi Cânda 143; ~ tatăl lui Sinea v. Şuicul; ~ tatăl lui Vâlcu din Mehedinţi, martor 263; ~ ţigan, f. Ancăi 231; ~ valea lui la Glupavi 345; ~ vătaf din Călineşti 336; v. şi Bârsescu, Răspopul, Şuicul, Tătarul, Vrpbie. Ionaşco, comis (din Săcuiani, sţ. Neacşei, tatăl lui Cemica), ginerele lui Cemica vor. 233; ~ din Pereni, jurător pt. Cândeşti 190; ~ din Şoplea, martor 28; ~ din Vemeşti, fr. cu Jipa post. 55, 56; ~ f. lui Albul din Pârscov, nep. lui Cegă Tatul şi lui Dobrovoie, văr cu Tanasie şi Vlad 120; ~ f. Neacşei, fr. cu Avram 157; ~ f. Poştei din Gura Văii 49; -fr. cu Oană, vinde în dealul Vălenilor 138; ~ martor (pt. Mâstâneşti) 1; ~ nep. lui Talpă din Mâstâneşti 119; ~ p. lui la Dătcoi 184; ~ post. (din Cătun), f. lui Miroslav, (tatăl Elinei, (socrul) lui Costandin) 28; ~ rumân din Urşani, f. lui Frâncul, fr. cu Barbul şi Radul 143. Iopul din Răteşti, martor pt. Mehedinţi 263. Iorda v. Iorga. Iordache (Iorgachi), f. lui Trufanda vist. mare v. Pârşcoveanu; ~ vornic din Cozleciu 28, 59, 98, 336; v. şi Pârşcoveanu. Iordan, f. lui Stoica 355; ~ popa, scrie doc. 358. Iorga (Iorda), ceauş, martor 176; ~ din Spineni, martor pt. Petreşti 197; ~ f. lui Vasiu din Bezdead, p. lui în Cucuteni 210; ~ negustor (din Târgovişte) 110; ~ post., martor 298; -vinde în Bănceşti 26. Iorgachi v. Iordache. Iosif din Mehedinţi, martor 263. loteş, martor pt. Izvorani 351. Iova, martor pt. Păuşeşti 14. Iovana, sţ. popii Costandin, mama lui Ilie 295. Iovaniţa din Zăvrat, martor pt. Trestinicul 297. Iovcea din Cemeţi, martor pt. Trestinicul 297. Ipatie (Pati) din Drăgoieşti, vinde ocină 257. Iputica, rumân din Ciliiani şi Crăceşti 93. Irimia (Eremia, Ieremia, Ieremiia) din Pârleţi, cumpără pe apa Buzăului 324; - log., sluger, f. Paraschivei log. (mare fost), (fr. cu Mihal-cea), martor pt. Colişani 291; - moldovean v. Dabija; ~ popa de la Sf. Petca din Târgovişte, tatăl lui Pavlachi 355; ~ rumân din Popeşti, f. lui Trandafir 215; ~ tatăl lui Gligorie, martor pt. Pârscov 120; v. şi Dabija. Irimin, f. lui Ţiganul din Hurezi 123. Iriticul din Măgureni, tatăl lui Calin, Dan şi Manea 125. Isac, iuz. din Buzău, f. Stancăi, fr. cu Micul, nep. lui Micul vornic, p. lui în Scurteşti 130, 232. Isar, cupeţ v. negustor; ~ din Călineşti 198; ~ f. lui Totea, martor 332; ~ f. lui Totescul Dan din Câmpulung 244, 315; ~ negustor (cupeţ) din Bucureşti, cumnat cu Pano Pepano 347; - negustor (din Câmpulung), cel bătrân, fr. cu Milea negustor, tatăl lui Gheorma din Puturoasa 298, 315, 331; ~ scrie doc. 218. Iscrul, f. lui Zaharia log. din Băbeni, fr. cu Ianiu pah. şi Zăhăria 114, 115. Istratie (Evstratie, Stat, State, Statie) din Dredov 226; ~ din Răteşti v. Grecul; ~ popa de la m-rea Cozia 115; — rumân din Dăieşti 3; -vătaf v. Ungureanul; — vist. al doilea, sţ. Elinei v. Leurdeanul; v. şi Grecul, Leur-deanul, Ungureanul. Işfan (Iştfan), log. v. Rudeanul; ~ martor pt. Sârbi 99; ~ rumân din: Doba de Sus, fr. cu Lepădat 188, Urşani, f. lui Mărin, fr. cu Nedelco, Iane, Ştefan, Petru şi Filimon 143; ~ stolnic din Câineşti 36; v. şi Rudeanu. Iştfan v. Işfan. Iuga din Cârstieneşti, tatăl lui Oprea, Cemat şi Vasiiu 11; - din Corbuşori 128; ~ rumân din Ciliiani şi Crăceşti, tatăl lui Radu 93. Iuviul v. Ivul. Ivan (Evan), boier hotamic v. Pecea; ~ din Chiojdu, din Bâsca 55; ~ din Corbuşori 128; - din Gălăşăşti, martor 129; - din Piteşti v. Cortofleş; - din Slatina v. Sârbul; ~ din Steanca, jurător 358; - din Stroieşt*, martor 226; ~ din Urlaţi, martor pt. Mehedinţi 272; ~ din Vemeşti, fr. cu Larion, (fost) ep. de Buzău 97; ~ f. lui Dolofan Pârvul log. din Stoieneşti, fr. cu Preda, Stroe, Dragomir şi Tudoran 32; ~ f. lui Ion, fr. cu Oprea, nep. Medii din Baia de Fier 327; - log. din Băjăşti, bunicul Iui Badea spăt. şi al lui www.dacoromanica.ro 429 Bogdan al doilea stolnic 30; ~ log. din Piteşti, scrie doc. 34; ~ martor pt. Aluniş 29; - martor v. Loloescu; - meşter din Plătăreşti, martor 233; ~ pitar, tatăl Alexandrei, p. lui în Coţăiani 333; - popa din Bele(i, martor 12; ~ popa din Pătârlage, f. călugăritei Marta, fr. cu Gheorghe, Stoica şi Stan 193; ~ popa, martor pt. Dătcoi 184; ~ popa, martor pt. Studina 206; - post. din Rumceni, f. lui Gheorghe Grosul, tatăl lui Paraschiva şi Stancăi 18, 167; ~ rudă cu Dionisia călugăriţa 91; ~ rumâni din: Doba de Sus 188, Tegeni, f. lui Şărban, fr. cu Stoica, Tatul, Drăgan şi Stănimir 237; ~ spăt. din Milcov, martor 300; - şifar din Piteşti, sţ. Măriei şifăreasa, tatăl Ancăi şi Vlădaiei, socrul lui Oancea din Lereşti 332; ~ tatăl lui Dan, martor pt. Pârscov 120; - ţigan 253; ~ vist. din Vlăduleni, martor 203; v. şi Cortofleş, Loloescul, Pecea, Sârbul. Ivana, dăruieşte moşia ei la Studina şi un ţigan la m-rea Brâncovşni 206, 208; - fc. lui Albul şi a Radei, sr. cu Stanca, vinde la Mâstâneşti 308. Ivaşco (Ivaşcu), clucer (armaş mare, post.) v. Cepariul; ~ din Crevedia, megiaş 107; ~ martor 134; ~ post. din Izvor, martor 64; ~ roşul din Cârstieneşti 24, 29; - rumâni din: Stoiceni 60, Tegeni, f. lui Iano, fr. cu Stan şi Costandin 237; - vornic din Băleni v. Băleanu; ~ vornic din Răteşti v. Rătescul; v. şi Băleanu, Cepariul, Rătescul. Ivaşcu v. Ivaşco. Ivul (Iuviul, Ivuleţul) din Făcăiani 170; ~ popa, f. Calei, fr. cu Dumitru, Radul, Stana şi Voica 12; ~ portar din Bărbăteşti 19; ~ tatăl lui Stan, Iane, Lera şi Dănilă din Pătârlage 7. Ivuleţul v. Ivul. Izbiceni, sat (j. Romanaţi, azi j. Olt) 206, 208. Izvarna, sat (j. Gorj) 279. Izvor, sat (j. Mehedinţi) 64, 297. Izvorani, sat, j. Muşcel (azi în corn. Ştefăneşti, j. Argeş) 8, 165, 183, 323, 351, 372. î întorsura (de Jos), sat (j. Mehedinţi) 343. J Jarne Radul din Ruseneşti 111. Jăli v. Mălai. Jălişte v. Jilişte. Jilişte (Jălişte), sat (j. Buzău) 18, 167. Jipa (Zipa) din Păuşeşti, tatăl lui Vasilie 14; ~ f. lui Dragomir Sorescul (Nebunelea) din Vemeşti 67; - f. lui Lupul log., nep. lui Gheorghie log. din Buzău 254; ~ martor pt. Cârlomăneşti 195; ~ popa din Vemeşti, f. lui Sorescul Radu, fr. cu Ion ceauş 55, 56; ~ post. din Vemeşti, fr. cu Ionaşco, martor pt. Grindu 55, 56, 62, 67, 97, 119, 217, 228, 340; - vornic din Răteşti 62, 64; v. şi Valea Jiribiţă Radu din Tătarul, tatăl lui Dumitru 304. Jirov, apă (j. Mehedinţi) 136, 289. Jiu(ul), apa 31, 242. Jugorani v. Jugureni. Jigur, sat (j. Muşcel, azi j. Argeş) 165. Jugurani v. Jugureni. Jugureni (Jugorani, Jugurani), deal (j. Sac, azi j. Prahova) 255; - sat (j. Sac, azi j. Prahova) 255, 294. Jupal (din Căpreni), martor 134. Jurculescul Cârstea, rumân din Ciliiani şi Crăceşti 93. L Lacul cu Zălogii, hotar la (Săseni, j. Buzău) 119, 324; ~ lui Bour, topic la Cârstieneşti, Corşori (j. Muşcel, azi j. Argeş) 128. Lănci Stoica, rumân din Bumbuieşti 32. Larion v. Ilarion. Laşcu v. Laţco. Latinu, p. lui la Drăgoieşti 336. Laţco (Laşcu), comis, cumpără în Văgiuleşti şi Menţi 224; ~ din Cioceni, tatăl lui Manea 101, 150; ~ din Glogova 278, 279; - post. din Gropşani, fr. cu Vlad, vinde 222, 301; ~ Paraschiva, martor pt. Mătăseşti 358. Lavră v. Muntele Sinai. Lazar v. Lazăr. Lazăr (Lazar), cumpără la Săseni 44; - din Bălţaţi 198; ~ din Călineşti 157; ~ din 430 www.dacoromanica.ro Răsimnici, martor pt. Viineasca 243; ~ f. Călinei şi al lui Dima, fr. cu Ştefan, nep. lui Grecul Fătul 194; ~ moşnean din Boziiani 254; ~ păhămicel din Bereşti 275; ~ rumâni din: Băbuieşti 328, Bârzoteni, f. lui Dan, fr. cu Preda şi Simul 143; ~ tatăl lui Călin din Copăceni 10. Laz v. Lazul. Lazul (Laz) cu Socii, sat, j. Mehedinţi 343; ~ topic la Fiani (j. Dâmboviţa) 27, 106. Lazuri, sat (j. Dâmboviţa) 153, 210, 218. Lălea din Tohani 184. Lăleşti v. Lereşti. Lămbescu Costea din Ruseneşti 111. Lăpădat v. Lepădat. Lăudat din Beleţi, tatăl lui Vintilă, unchiul lui Simion 152, 155; ~ din Viiani, fr. cu Micul, unchi Muşei 243; ~ f. lui Turturea Radu, fr. cu Mihăilă, Stănilă şi Lupu 139; ~ fr. cu Radu post. v. Gârlea; ~ popa (erei) din Pârscov 120; ~ uncheaşul, martor pt. Mărăcini 95; v. şi Gârlea. Lâzuţe, topic la Olăneşti (j. Vâlcea) 148. Lingeşti, sat (j. Muşcel, azi j. Argeş) 144, 322. Leahul Stoica, tatăl lui Mânea şi al lui Stănilă, vinde la Cozleciu 28. Leca (Liica), tatăl lui Ilie din Gherghiţa 243; ~ spăt., f. lui Miho log., cumpără ocină 360; v. şi Meiotă Gheorghe. Leftăr v. Lefter. Lefter (Leftăr), ceauş din Vemeşti, martor pt. Căldărăşti 62; ~ din Mărăcineni (din Odo-beni) martor pt. Focşănei şi Boziiani 97, 98, 166, 254; ~ popa din Băşeneşti 294. Leleşti, sat (j. Prahova) 157. Leon (Tomşa) vv. (1629-1632, f. lui Ştefan (Tomşa) domn al Moldovei) 36, 78, 233, 254, 309. Leontie, eg. la m-rea Argeş 24, 81, 117, 295; ~ f. Calei, fr. cu Ilie, Stanciul şi Badea, vinde la Rădăcineşti 24; - rumân din Robaia 126. Leoteşti, sat (j. Sac, azi dispărut) 140, 228. Lepădat (Lăpădat), cpt. din Bucureşti 236; ~ din Cegani, jurător 358; - din Hurezi, tatăl lui Barbul 123; ~ din Leleşti, jură pt. Stroiasca 157; - din Tătirani, martor 132; ~ din Udaţi 78; - iuz., martor pt. Meriş 161, 221; ~ log. (cel bătrân), scriitor de doc. 48, 60, 68, 101, 136, 138, 144, 169, 225, 233, 240, 296, 304, cărţi scrise cu învăţătura lui 41, 63; ~ log. chezaş pt. Tătarul (probabil acelaşi cu ~ cel bătrân) 304; ~ popa din Bucşani, martor 341; ~ roşul, adevereşte pt. mori în apa Buzăului 217; — roşul, f. lui Stanciul ban din Albeşti, nep. lui Fuga log. 200; ~ rumân din Doba de Sus, fr. cu Işfan 188; ~ tatăl lui Barbul din Hurezi 123; ~ uncheaş din Udaţi, bunic lui Albul 171. Lera din Pătârlage, f. lui Ivul, fr. cu Stan, Iane şi Dănilă 7. Lereşti (Lăleşti), sat (j. Muşcel, azi j. Argeş) 197, 352. Leul, rumân din Ciliiani şi Crăceşti, tatăl lui Stanislav 93. Leurdeanu Istratie (Evstratie), vist. al doilea, sţ. Elinei vistiereasa, f. lui Stroe Leurdeanu vist. mare, cumnat cu Petre şi Buica, ginerele doamnei Anca şi al lui Pătraşco vv., martor 4, 16, 154, 169,201,246,315; cumpără case în Bucureşti 212; cumpără sate în: Cârlomanu 76, Ciliiani 74, Crăceşti 93, 102, Frăsinetul de Câmp 114; întărire şi cumpără sate în Lazul ş.a. 343; se judecă 147 bis; porunceşte 42. Leurdeni, sat (j. Muşcel, azi j. Argeş) 165, 241. Lichireşti, sat (j. Ialomiţa) 80. Liescul (din Măniaci), martor 135. Liica v. Leca. Lindiceşti, sat (j. Ialomiţa) 162, 276, 337. Lipăreşti, sat (j. Ialomiţa) 162, 276, 337. Lipia (Lipiia), sat, j. Argeş 34, 195; ~j. Buzău 213. Lipiia v. Lipia. Liuba, ţigancă 54. Livera, sţ. lui Sava log. (Cuştereanul), nora lui Oancea log. 196. Loiz, clucer al doilea, martor 74. Loloescu Ivan, martor pt. Tătărăi 261. Loloieşti, sat, deal (j. Sac, azi j. Prahova?) 303. Lovişte, (ţara), j. Argeş 32. Luca din Smârciu, megiaş 94; ~ din Zăvrat, martor pt. Trestinicul 297; ~ martor 273; ~ mitropolit al Ţării Româneşti 203; ~ Proca, martor pt. Găunoşi 239. Ludeşti (Ludişti), sat, j. Dâmboviţa 110. Ludişti v. Ludeşti. Ludului v. Valea ~. Luian, lac, heleşteu la Samara 207. Lumeş, sat (j. Dolj) 282. Lumul din Poiana, f. lui Dumitru 225. www.dacoromanica.ro 431 Lunca, topic la Cârstieneşti (j. Muşcel, azi j. Argeş). Lup v. Lupul. Lupan din Poiană, martor 225. Lupeşti, crucea -lor, hotar la (Cerbureni, j. Argeş) 295; - sat, j. Ilfov (azi dispărut) 249. Lupov v. Lupul. Lupşa (Lupşâ, Lupşe) din Groşani, megiaş 82, 83; -din Măniaci 170; -vornic (iuz.) de roşii din Putinei, din Mărăcineni, f. lui Cemat log., fr. cu Vâlcul 18, 62, 98, 186, 221, 228. Lupşă v. Lupşa. Lupşe v. Lupşa. Lupşoie, vie la Bujorani (j. Vâlcea) 73. Lupul (Lup, Lupov), cel mare din Mâstâneşti, tatăl lui Stanciul, bunic lui Gheorghe diaconul şi lui Stanciul 50,88,270; - cpt v. Buliga; - din Cârlomăneşti v. Brezoe; - din (Cep-turile) v. Cazacul; - din Crasna, fr. cu Ion 45; - din Crăişani, fr. cu Stan 147 bis; - din Cucuteni, martor 210; - din Preşnea v. Tolea; - f. lui Nedelco, martor pt. Cândeşti 213; - f. lui Turturea Radu, fr. cu Mihăilă, Stănilă şi Lăudat 139; - log., tatăl lui Jipa, f. lui Gheorghe log. 254; - martor pt. funia popească 21; ~ nep. Martei bătrâna, martor pt. Scăiani 90; - popa de la biserica domnească din Craiova, martor 327; - popa, vinde în Albeşti 175, 186; - post. 76; - rumâni din: Gârleni, tatăl lui Radul Drăghici, Dumitru, Stan şi Barbul 242, Gârleşti 60, Gropşani, f. lui Preda Şuhanul, fr. cu Alexi, Radul şi Stan 222, Stoieneşti 298, 300, Urşani, f. lui Oprea, fr. cu Ion şi Cânda 143, Urşani, tatăl lui Radu şi Vladul 143; - tatăl lui Neagul din Sibiceu Braţului 7; - tatăl lui Nedelco din Cândeşti 213; - tatăl Nedelei şi Priei din Măteşti 119; - vâr cu Duca v. Sturzul; - vornic al doilea din Călugăreni 69, 142; v. şi Brezoe, Buliga, Căzacul, Sturzul, Tolea. M Macarie, călugăr din Măteşti 119; - eg. m-rii Găvane 217; - Martin din Izvorani, bunicul Sorăi şi al Voicăi 145. Malamoc (Molomoc), m-re închinată la Sf. Munte (j. Prahova) 217. Maliuva, rumân din Popeşti 215. Malul cel Mare, topic la Fieni şi Bezdead (j. Dâmbovi(a) 104, 106, 191; - lui Badea, loc la Poienărei, j. Muşcel (azi j. Argeş) 11; -Matei, topic la Zoreşti (j. Buzău) 119. Maluri, loc la Poienărei, j. Muşcel (azi j. Atgeş) H. Mamul v. Cerăia lui ~; Valea lui ~. Manea, aldămăşar pt. Bordeni 65; - aldămăşar pt. Vârful Bobului 258; - boier jurător pt. Maxin şi Jălişte 167; - din Chiojdeni 299; - din Cârstieneşti, tatăl lui Vladul şi Badea 128; - din Fieni, fr. cu Stanciul şi Stan 2; -din Ibăneşti, v. Pişcotan; ~ din Petreşti, martor 197; - din Poienărei 128; - din Ruseneşti v. Negrul; - din Sibiceu 7; - din Smârciu, megiaş 94; - din Ţâţa, f. judelui Nan, fr. cu Stan 191; - din Ţâţa, martor pt. Cucuteni 210; - din Viiani, uncheaş, martor pt. Viineasca 243; - f. lui Danciul din Gura Văii 49; - f. lui Dobra din Scăieni 135; - f. lui Ghiura din Zoreşti, martor pt. Grindu 340; - f. lui Laşcu (Laţcu) din Cioceni, megiaş 101, 150; - f. lui Manea Pişcotan din Ibăneşti 199; - f. lui Nan, nep. lui Stoian 225; - f. lui Paraschiva din Băleni, nep. lui Stanciul 10; - f. lui Smile din Colişani 291; - f. lui Stoica din Poienărei 11; - f. Iui Stănucă din Poiana, fr. cu Neguţ 225; ~ f. lui Şuaş, p. lui la Siliştea 248; - f. lui Vişan (sau Neagoe), nep. lui Zâmă din Dumbrăviţă 341; - martor pt. Căldăreşti 62; - murar din Scurteşti 130; - post., vinde satul Roşul 348; - rumâni din: Băbuieşti, tatăl lui Micul 328, Belitori, tatăl lui Dragomir 60, Ciliiani şi Crăceşti 93, Ciliiani şi Crăceşti, f. lui Burlan, fr. cu Necula 93, Dobrosloveni, f. lui Pârvul 203, Dumbrăviţă, f. lui Vişan, fr. cu Oancea, Duţoi şi Vintilă 341, Măgureni, f. Iriticului, fr. cu Calin şi Dan 125, Puturoasa 60, Tâncăbeşti, f. lui Nedelco, fr. cu Dragomir, Cârstea, Mihail şi Stoica 147; - tatăl Muşii din Con{eşti 138; - vătaf, omul episcopului de Buzău 142; - vinde în Bătieşti 8; v. şi Negrul, Pişcotan. Manolache, vornic al doilea, martor 112. Manole (Manoli, Manolie), aldămăşar din Coţăieni 2; - cpt. (din Jirov) 17, 181, 221; - comis din Topoloveni, boier hotamic 165, 183; - din Cemaia 17; - din Ruseneşti v. 432 www.dacoromanica.ro Grăsoiul; - fr. cu Chiriţă, martor pt. Căşcioare 284; ~ iuz., martor pt. Scăieni 194; - martor pt. Brăneşti 356; ~ martor pt. Vemeşti 55; - negustor din Floci, ginerele lui Buluroiul Dumitru din Maxin, sţ. Chira-nei, tatăl lui Necula 55, 56; ~ portar al doilea, ispravnic 333; ~ post. din Jirov, fr. cu Dragotă 136; ~ rudă cu călugărita Dionisia, în pomelnicul m-rii Banul 91; - rumân din Şerpăteşti 58; ~ vornic al doilea, martor 112; v. şi Grăsoiul. Manoli v. Manole. Manolie v. Manole. Manta din Câmpulung, martor 244, 245; ~ din Sâmbotin, martor 86; - popa din Bucureşti, biserica lui 33, 347. Mânui, martor pt. Tâmbureşti 189; - portar 236; ~ post., ginere Catrinei, cumnat cu Trufanda vist., hiclenie la Ţarigrad 68, 69. Marco (Marcu), armaş v. Danovici; ~ cumpără în Ţâţa v. Gorgotescul; - din Cureşti 233; ~ din Mierea, tatăl lui Dima post. 147 bis; - din Ruseneşti v. Bulete; - log. din Topoloveni, sţ. Oprinei 9; ~ popa din Bădeni 41; ~ post. din Câmpulung (schiler) 315; — rumâni din: Bârzoteni 4, Bârzoteni, f. lui Vladul, fr. cu Toma 143, Ciocăneşti 233, Popeşti, tatăl lui Tatul, Iasu, Radul, Duia şi Muşat 215, Tegeni, tatăl lui Stan 237; ~ tatăl lui Oprea din Bădeni 41; - tatăl Neagăi şi Anghelinei 139; v. şi Bulete, Danovici, Gorgotescul. Marcu v. Marco. Mardarie (Mărdărie), călugăr 179; - eg. m-rii Strâmbul 348. Marea Lavră v. Muntele Sinai. Mareş, cpt. din Ploieşti 147, 288; ~ din Groşani, megiaş 82, 83; ~ log. din Câmpulung v. Băjescul; ~ log., f. lui Gheorghev v. Ghiorghiuvici; ~ rumân din Ohaba, f. lui Sârbu 136; v. şi Băjescul, Ghiorghiuvici. Marga din Brâncoveni, mătuşa lui Matei Basarab vv., îngropată la m-rea Glavacioc 178. Marginea, munte, hotar la Rudeni (j. Argeş) 126. Marhă, ocina lui în Slătioara 179. Maria (Mariia), băneasa v. Buzeasca; - din Coiani, (fc. Ancăi din Coiani, Cfaioveasca, mama lui Radu Şerban, bunica doamnei Anca şi a Elinei postelniceasa) 343; ~ fc. de suflet a Măriei şifăreasa, sţ. lui Oancea log., nora lui Preda post. din Lereşti 352; ~ fc. lui Gheorghe armaş şi a Nastasiei 284; - fc. lui Neculce vătaf din Vlădeni, nep. lui Pavel post. din Şoplea 6; ~ fc. lui Stoica popa, log. mare (fost), sţ. lui Conda comis mare, sr. cu Radu cpt. Fărcăşanu, cumnată cu Iane cpt. şi Alexe 343; ~ mătuşa lui Neagoe din Bădeni 41; ~ preoteasa, sţ. popii Drăncescul Stanciu din Târgovişte, mama Neagăi, bunica lui Mihai log. 203; ~ rudă cu Dionisia băneasa călugăriţa, trecută în pomelnicul m-rii Banul 91; - sţ. lui Dragomir (din Gherghiţa) 189; ~ sţ. lui Mărgineanu Stoica, cumnată cu Gherghina şi Dragomir 138; ~ sţ. lui Sima vist. al doilea (fost) 339; -şifăreasa, sţ. lui Ivan şifar din Piteşti, soacra lui Oancea log., (mamă vitregă) Ancăi şi Vladei 352; v. şi'Buzeasca. Marica, sţ. lui Vasile post. (din Mogoşeşti), mama lui Bunea şi Vasilie 271. Marin(u) (Mărin), cpt. din Ploieşti 194; - din Bereşti 275; - din Bogaţi, martor pt. Budeşteni 96; ~ din Fiani, f. Bădeanului 104, 106, 210, 262; - din Pietroşiţa 191; — fi lui Căzacul Lupul (din Creţeşti) 264; ~ f. lui Radul uncheaş din Piscul Zlatiei, fr. cu Oancea 317; - fr. cu Calin din Stănceşti 324; ~ iuz. din Târgşor, sţ. Dumitrei 311;- megiaş din Ruseneşti 111;- rumâni din: Bârzoteni, f. lui Matei, fr. cu Barbul, Stanciul, Ion şi Tudose 4, 143, Cegani, răscumpărat (I) 358, (II) 358, Gârleşti 60, Gropşani, f. lui Stan, nep. lui Tică 222, Morteni 116, Urşani, f. lui Ciucur, fr. cu Ion, nep. lui Drăghici 143, Urşani, fr. cu Stan, tatăl lui Petru, Nedelco, Iane, Ştefan, Filimon şi Işfan 143; - tatăl lui Stanciul din Smidişti 67; - ţigan, tatăl Sorei din Gârleni 54. Marina, fc. banului Pătru Ciurdarul şi a Muşei Ciurdăreasa, sţ. lui (Drăghici) Cara log., mama lui Andrei 122; - ţigancă, fc. Ancăi "Priboaia, sr. cu Opriţa 342. Marta, călugăriţă din Pătârlage, mama lui Ivan popa, Gheorghe, Stoica şi Stan 193; - mătuşă lui Mărculescul Neagul, Croilescul Stanciu, Dragoe, Dragomir şi Lupu (din Scăieni) 90. Marten v. Martin. www.dacoromanica.ro 433 Martin (Marten), bunicul Sorei şi al Voicăi v. Macarie; ~ din Corşori, din Poienărei 11, 128, 320; ~ din Titeşti, martor 32; - popa din Piteşti 183; v. şi Macarie. Matei, aga v. ~ Basarab; ~ clucer din Curtişoara v. Rudeanu; ~ din Comanca 114, 115; — din Groşani 78; ~ din Olăneşti, bunicul lui Dumitru 148; ~ din Stoiceni, tatăl lui Procopie şi Preda 60; ~ din Târgşor 311; ~ f. lui Giura din Gabrova, tatăl lui Radul 327; ~ f. lui Ţăpoteiul Radul, fr. cu Stoica din Cârlomăneşti 195; ~ fr. cu Oprea şi Albul, din Stoiceni 60; ~ log. din Cacova, scrie doc. 66,204; ~ log. din Dobrosloveni, martor 66; ~ log. din Piscani, boier hotamic 33, 165; ~ log., martor pt. Piteşti şi Ştefâneşti 183, 314; ~ martor v. Damaschin; ~ moşia lui în Groşani 171; - pah. v. post.; ~ popa din Glogova 278, 279; - popa din Jirov 289; - post. din Mihăieşti, tatăl Radei 37; ~ rumâni din: Bârzoteni 4, Bârzoteni, tatăl lui Stanciul, Barbul, Marin, Ion, Tudosie 143, Gropşani, tatăl lui Andrei, Pârvul 222, Stoiceni 60; - Basarab w., (1632-1654) (f. lui Danciul vornic din Brâncoveni, sţ. Elinei), ctitor al băii de la Giurgiu 52, al m-rii Căldăruşani 80; cumpără, schimbă moşii, rumâni, ţigani 6, 13, 116, 237, 242, 246, 328; dania lui pt. m-rea Trebinje 274; dăruit cu domnia şi cu sceptrul de la împărăţie, în moştenirea bunicilor şi străbunicilor săi 63, 68, 111; la Ţarigrad pt. domnie 68, 69; socoteala veniturilor m-reşti 75; v. şi Damaschin, Rudeanu. Maxen v. Maxin. Maxin (Maxen, Măxin), sat (j. Buzău) 18, 55, 56, 78, 167, 171, 186, 227. Măciucă Stan din Băşineşti, martor pt. Moceşti 294. Măglan Dima, martor pt. Bănceşti 26. Măgura Ciobanilor, hotar la Cilieni (j. Roma-naţi, azi j. Olt) 102; v şi Vârful ~. Măgureni, sat pe Teleajăn (j. Prahova) 125. Măican, rumân din Gârleşti 60. Măinea v. Mâinea. Mălai (Mălaie), p. lui la Bătieşti 8; ~ Jălii 234. Mălaie v. Mălai. Mălăieşti, plasă la Groşanii Trifului, j. Buzău 78; ~ sat (j. Dolj) 222. Mălureni, sat (j. Argeş) 22. Mănăileşti, sat (j. Vâlcea) 36. Mânea v. Mâinea. Măneasca, topic (la Şchei, j. Sac, azi dispărut) 301. Măneciu (Măniaci, Măniiaci), sat, j. Prahova 125, 135, 170, 225. Mănescu, hotar la Şchei, j. Sac (azi dispărut) 301. Mănescul Oprea, (tatăl Voicăi) şi Drăganei, socrul lui Onofrei şi Zaharia 310; - Stan, tatăl lui Opriş din Samara 164. Măniaci v. Măneciu. Mănică, vinde în Bătieşti 8. Măniiaci v. Măneciu. Mărăcineni, sat (~ Mehedinţului, j. Buzău) 18, 62, 97, 98, 119, 130, 131, 186, 217, 228. Mărăcini, sat (j. Dolj) 95. Mărculescul Neagul, vornic 90. Mărdarie v. Mardarie. Măreni v. Mireni. Mărgineanu Stan, tatăl lui ~ Stoica, Dragomir şi Gherghina, p. lui în Conţeşti 138; ~ Stoica din Băşceni, f. lui - Stan, fr. cu Gherghina şi cu Dragomir, sţ. Măriei 138, 142. Mărgineni, m-re (j. Prahova) 265. Mărin v. Marin. Mărşi v. Mârşă. Mărul cel Alb, topic la Bătieşti, j. Muşcel (azi j. Argeş) 8; ~ cel Roşu, topic la Bătieşti, j. Muşcel (azi j. Argeş) 8; ~ Dulce, topic la Bătieşti, j. Muşcel (azi j. Argeş) 8. Mătală, rumân din Ciliiani şi Crăceşti 93. Mătasă, tatăl lui Tudor din Bădeni 41. Mătăsari, sat (j. Gorj) 139. Mătăsariul Costanden, martor pt. Bucureşti 33. Mătăseşti, sat (j. Ialomiţa) 358. Mătei v. Malul ~. Măteşti, sat, j. Buzău 119. Mâinea (Măinea, Mânea) din Bătieşti 8; ~ f. lui Crăciun al Nuţei v. Groşanul; ~ fr. cu Stănilă, vinde în Cozleciu 28; ~ jude din Ţâţa, tatăl lui Stan, Stanciu şi Pantazi, bunic . Radei 191; ~ martor pt. Potlogi 103; ~ pah. din Preajva, martor 218; ~ rumâni din: Gârleşti 60, Puturoasa 60; ~ sluger, martor pt. Năneşti 23; ~ Radul din Samara, martor 121; v. şi Groşanul. Mâja, sat (j. Buzău) 195. Mânjina, tatăl lui Cârstian din Tătarul 9. 434 www.dacoromanica.ro Mârşă (Mărşi), sat, j. Vlaşca (azi j. Giurgiu) 247, 286. Mârşiviţ Necula, cumpără mori 217. Mârzeală, vomic, tatăl lui Gavril spăt., socrul Ruxandrei 189. Mâstâneşti (Apostolache), sat (j. Sac, azi dispărut) 50, 88, 270, 290, 299, 308, 338. Mâzgoci Stanciu, cumpără moşie în Varul 184. Mecul din Grozi, martor 129. Medea din Baia de Fier, tatăl lui Ion, bunic lui Ivan şi Oprea 327. Medvejde, sat (j. Mehedinţi) 161, 297, 335. Meghian, rumân din Popeşti, fr. cu Nedelco 215. Mehedinţi, j. (moşii, sate în ~) 17, 68, 92, 119, 122, 136, 147 bis, 181, 289, 343, 357; ~ sat (Mehedinţa, j. Sac, azi j. Prahova) 259, 261, 263, 272. Mehedinţul Stanciu din Brâncoveni, boier hotamic 158; ~ Ugrin din Mărăcineni 62, 119. Meiotă (Meiută) Leca Gheorghe, post., f. lui ~ Neagoe armaş din Berileşti, zălogeşte moşia Sărăţeni 89, 220; ~ Neagoe din Berileşti, armaş, tatăl lui ~ Leca Gheorghe 220. Meiută v. Meiotă. Melcerea, topic la Câineşti, j. Vâlcea 36. Melescul v. Milescul. Melhie v. Melhisedec. Melhisedec (Melhie), eg. m-rii Câmpulung (Dălgopol) 116, 244, 245, 250, 315, 330, 331. Menedic (Minidic), m-re (j. Buzău) 84,98,217. Mentisus, tatăl lui Dragomir din Mâstâneşti 299. Menţi, sat (j. Mehedinţi) 224. Mereul, drum, hotar la Petreştii de Sus, j. Goij 45. Merful Tudor din Ruseneşti 111. Meri, topic la Cârstieneşti 29. Meriş, moşie, sat (în hotar cu Orbeşti, j. Mehedinţi) 221. Mică, rumân din Urşani, f. lui Tudor, fr. cu Nicola şi Marco 143. Micăia, rumân din Urşani, f. lui Dumitru, fr. cu Mihăilă, Pătru, Şandru şi Preda 143. Miceşti, sat (j. Muşcel, azi j. Argeş) 96. Miclea din Ploieşti 157; ~ din Smârciu, megiaş 94; - din Urlaţi, martor 259, 261, 272; - f. lui Coadă vătaf din Măniaci, fr. cu Albul 170; ~ rumân din Ciliiani şi Crăceşti 93. Micleuş, bunicul lui Albul din Melcerea, j. Vâlcea 36. Micşani, sat (j. Buzău) 49, 119. Micul, diacon 21; - din Cegani 358; - din Lipăreşti 337; ~ din Perieţi, martor 162; ~ din Rucăr, martor 174; ~ din Tătarul, cumnat cu Ştefan 304; ~ f. Stancăi, fr. cu Isac iuz., nep. lui Micul vomic din Buzău 232; ~ fin lui Cârstea, vinde la Leoteşti 140; - fr. cu Stoica şi Voico 138; - fr. cu Stoica şi cu Dragomir din Boteni 174; - martor pt. Conţeşti 138; - martor pt. Creţeşti 264; -martor pt. Poienari 214; ~ pitar din Băneşti 235; ~ popa din Târgşor 194; - popa din Vaideel, scrie doc. 299; ~ rumâni din: Băbuieşti, tatăl lui Manea 328, Băbuieşti, tatăl lui Dumitru, Albul şi Oancea 328, Ciliiani şi Crăceşti, f. lui Beleaiu 93, Uieşti 77; ~ sţ. Voicăi, cumnat cu Ion din Poienărei 11; — tatăl Muşei din Viiani, fr. cu Lăudat, bunic lui Badea 243; ~ tatăl lui Negul din Micşani 49; - vătaf de dărăbani 24; ~ vomic din Buzău, bunicul lui Isac iuz. şi al lui Micul 232. Miculeţul, p. lui de moşie la Poienărei, j. Muşcel (azi j. Argeş) 11. Miei v. Valea -. Mierea (Miiere, Mioră, Mirea) sat (j. Dolj) 16, 134, 147 bis. Miha, clucer, martor pt. Samara 34. Mihai(u) (Mihail), cpt. din Pătroaia, boier hotamic 165, probabil acelaşi, luat de domn pt. alegerea ocinei de la Izvorani 183; ~ clucer din Crevedia 107; ~ din Cârlomăneşti, martor 195; ~ din Găeşti 329; - din Groşi, martor 129; ~ din Gurbăneşti 291; ~ din Hareş 24; - din Hărgetoaia v. pah. ~ din Maxin v. Buhuci; - din Mărăcineni v. Carşotă; - din Slănic, megiaş 306, boier jurător 314; ~ f. lui Drosul din Lumeş, martor pt. Drăniţ 282; ~ f. lui Neagul aga, fr. cu Andrei spăt., martor pt. Dragomireşti 303; ~ f. lui Staico post., fr. cu Nanul, Vlăduţ, Drăghici şi Tudosie 45; ~ f. lui Tihul din Sibiceul de Sus 7; - fr. cu Crăciun armaş din Bădeni 41; ~ fr. cu Pavel din Tătarul 304; ~ fr. cu Radul 108, 109; ~ fr. cu Radul, Gheorghe, Constantin, cumpără în Potlogi 103; ~ fr. cu Vancea popa, unchi lui Duca şi Stanciul, (nep. lui Dumitru) 86; ~ ierom. de www.dacoromanica.ro 435 la m-rea Cozia 115; ~ log. din Băleni 143; ~ log. din Dobroslăveni, scrie doc. 66, 112; ~ log. din Gherghiţa, martor 301; ~ log., f. Neagăi, nep. lui Drâncescul Stanciul popa din Târgovişte, sţ. Calei, ginere Tudorei şi al lui Stanciul post. din Văleni 230; ~ martor pt. Bărbăteşti v. Grama; ~ martor pt. Bordeni 65; ~ martor pt. Creţeşti v. Curteanul; ~ martor pt. Gorănit 267, probabil acelaşi 268; - mitropolit 253; ~ pah. din Hărgetoaia 136; - pitar din Bărbăteşti, martor 19; - popa din Buzău (de la Episcopie), scrie doc. 62; ~ popa din Sibiceul Braţului 7; ~ post. din Lazuri, f. lui Pârvul din Lazuri, fr. cu Preda, Stoica şi Nedelco 153,210; - post., f. lui Dobromir ban mare şi al Vilaiei 253; ~ post. din Ohaba, f. lui Staico post. din Dârmoxa, fr. cu Radu post. şi Nan post., văr cu Brădescul Barbul pah. 136, 144; ~ rumâni din; Ohaba, f. lui Sârbu 136, Puturoasa 60, Tâncăbeşti, f. lui Nedelco, fr. cu Manea, Dragomir, Cârstea şi Stoica 147, Tumu 60, Urşani, f. lui Stanciul, fr. cu Pătru, Ilie şi Dumitru 143; - socrul lui Dumitraşco comis 242; - vătaf de dorobanţi 24; ~ (Viteazul) vv., (1593 1601), f. lui Pătraşcu vv., sţ. Stancăi, tatăl lui Nicolae Pătraşcu vv., şi al Floricăi, bunicul Elinei vistiereasa 9, 68, 147 bis, 200, 201, 203, 215, 343, legătura lui - 20, 41, 92, 188, 358, luptă cu Simion Movilă vv. la Gura Nişcovului 41, moşii 43, 78, 122, scos de Ieşi din ţară 41; v. şi Buhuci, Carşotă, Curteanul, Grama. Mihai-Vodă, m-re v. Bucureşti. Mihail v. Mihai. Mihalache (Mihălachi), spăt., f. lui Pavlachi ban mare (fost), cumpără ocină în Ciocăneşti 159, 160; ~ vinde în Bănceşti 26. Mihalaşco v. Mihăilaşco. Mihalcea, clucer v. f. lui Paraschiva; ~ din Crevedia v. Boţea; - din Craiova, martor 327; ~ f. lui Paraschiva log. mare (fost), clucer 345; - log., scrie act domnesc 203; -log. din Mârşă, martor pt. Poienari 247; -vomic din Pătârlage, tatăl lui Neagoe pah., Gherghe spăt., Moise spăt. şi Radul comis mare 7, 90, 118; - (Cândescu, Mihălcescu) Radu (din Cândeşti, din Pătârlage, f. lui Mihalcea vornic, fr. cu Gheorghe spăt., Neagoe post., Moise spăt., sţ. Soficăi, ginerele lui Neagul din Negoieşti, cumnat cu Gheorghe, Necula şi Maria), comis mare, martor. 16, 102, 169, 188, 201, 222, 237, 242, 246; în divan; 3, 8, 11, 24, 29 32, 39-41, 45, 47, 48, 51, 52, 57, 58, 60, 63, 68, 69, 76, 78-80, 83, 90, 97, 111, 116, 119, 123, 125 128, 136, 138, 143, 144, 147, 153, 178, 179, 196, 203, 209,213,215,232, 233, 240, 248, 249, 253, 254, 343, 347, 352, 357; cumpără: 135, 186, 340; danie pt. m-rea Bradul 182; întărit în Albeşti 251; porunceşte 293; v. şi Boţea. Mihart, clucer din Şitoaia 16; ~ post., f. lui Stanciul post. din Dâlga, fr. cu Mitrea post., Hamza post. şi Barbul pah. 31, 236. Mihâieşti, sat (j. Muşcel, azi j. Argeş) 37; - (j. Olt) 341; - (j. Vâlcea) 4, 149, 353. Mihăilaşco (Mihalaşco), log., martor pt. Grec-şorii de la Tărâi 204. Mihăilă, armaş din Bădeni 118; - din Brăteşti, jurător 20; - din Hareş 24; ~ din Urluieşti, boier hotamic 158; ~ f. lui Buhuci Neagul v. Buhuci; ~ f. lui Dobroslav din Voiceşti 20; ~ f. lui Turturea Radu, fr. cu Stănilă, Lupu şi Lăudat 139; ~ martor pt. Mâstâneşti 1; ~ ocina lui în Slătioara 179; ~ popa din Bărbăteşti 19; - popa (din Târgşor), scrie doc. 194; ~ rumâni din: Doba v. Stupeş, Modoia şi Bicoi 5, Urşani, f. lui Stan al lanului, fr. cu Udrea, Radul, Nicula, Apostol şi lanul 143, Urşani, f. lui Dumitru, fr. cu Mihăilă, Pătru, Micăia, Şandru şi Preda 143; ~ socrul lui Roman din Singureni, vinde în Poienărei 247; ~ tatăl lui Neacşul rumân din Popeşti 215; v. şi Buhuci, Stupeş. Mihălachi v. Mihalache. Mihălcescu v. Mihalcea Radu. Mihleanciu, tatăl lui Cârstea din Ostra 163. Mihnea (Mihniu, Mihul) ~ cel mic, din Crângu, megiaş 101, 150; - din Crevedia 107; ~ din Creveadnic 181; - din Crângu, fr. cu Păiş 150; ~ din Poienari, f. lui Zmâncă Stan, fr. cu Oprea şi Dumitru 214; ~ din Poienari, uncheaş, tatăl lui Negri 214; — f. Buicâi din Greci, fr. cu Radu 218; — (greşit Mihul), stolnic mare, martor: 188, 237, 242, 246; în divan: 3, 8, 11, 24, 29-32, 39^11,45, 47, 51, 52, 57, 58, 60, 63, 68, 69, 76, 78-80, 83, 90, 97, 111, 116, 119, 123, 125-128, 137, 138, 143, 144, 147, 153, 178, 179, 196,203,209, 436 www.dacoromanica.ro 212, 215, 225, 233, 234, 240, 248, 249, 253, 254, 343, 347, 352, 357; ~ tatăl lui Iano, vinde la Surdeşti 283; ~ w. (Turcitul), <1577 1583, 1585 1591), f. lui Alexandru vv. al II-lea Mircea, tatăl lui Radu Mihnea vv. 41, 68, 142, 144, 215, 240, 249, 253. Mihniu v. Mihnea. Miho, log., tatăl lui Leca spăt. 360; ~ spăt., funia lui de moşie la Bezdead 191; ~ spăt. al doilea, f. lui Pano cpt. din Budeasa 30. Mihoveni, sat j. Muşcel (azi Mioveni, j. Argeş) 30. Mihul, cojocar (din Câmpulung), martor pt. Ştefaneşti 244, 245; ~ f. lui Anghel din Floci, fr. cu Paraschiva şi Frâncul 220; ~ f. lui Birta, martor 332; ~ f. lui Buzdugan cpt., martor 257; - roşul v. Grecul; - rumân din Gostavâj 354; v. şi Grecul, Mihalcea. Miiere v. Mierea. Milcea, tatăl lui Pătru şi Cemat din Mărăcini 95. Milcov, apă (j. Olt) 341; ~ sat (j. Olt) 222, 300. Mile v. Milea. Milea (Mile) din Cucuteni, martor 210; ~ negustor v. Ghiorma; ~ negustor, fr. cu Isar cel bătrân 315; ~ tatăl lui Muşat din Şopârliga 78; ~ tatăl lui Sava 234; v. şi Ghiorma. Milescu (Melescul) (Pârâianul) Danciu, log. din Mileşti, tatăl lui Preda post., fr. cu Calotă post. şi Stanciul post., martor 16, 64, 222, 329; - Preda post., f. lui Danciul Pârâianul din Mileşti, martor 218. Mileşti, sat (j. Dolj) 45, 64, 222. Miloş, log. din Pârâu 16; ~ log. din Uscaţi 233. (Minetti) Vartolomei, stolnic mare (fost), martor pt. Ciulniţa de Jos 287. Minidic v. Menedic. Mioră v. Mierea. Miorţul Stoica din Scurteşti, martor 130. Mira, sţ. lui Hodea, mama lui Crăciun şi Mircea 173. Mirabul, fr. cu Cârstea din Ambeşti, p. lui în Silişte 248. Mirca, tatăl lui Dobre 358. Mirean din Mărăcineni, boier hotamic 98, 217; ~ din Samara 121; ~ rumân din Popeşti, f. lui Stan, fr. cu Tihul şi Berilă 215. Mircea, f. lui Balea din Măteşti 119; ~ f. lui Burlan Sarul din Zoreşti, martor pt. Stănceşti 100, 119; - f. lui Hodie şi al Mirei, fr. cu Crăciun 44, 173; ~ jurător pt. Cegani 358; ~ martor pt. Dătcoi 184; ~ rumân din Doba de Sus v. Pârjol; - w. (cel Bătrân), (1386 1418), ctitor 115, 319; ~w. (Ciobanul), <1545 1552; 1553 1554; 1558 1559), f. lui Radul cel Mare vv., tatăl lui Petru vv. 46, 196; ~ vv. (1509-1510), f. lui Mihnea cel Rău vv., tatăl lui Alexandru vv. 97, 232; v. şi Pârjol. Mirea v. Mierea. Mireni (Măreni), sat (j. Vlaşca, azi j. Dîmboviţa) 286. Miroiul, fr. cu Baloie din Ambeşti, p. lui în Siliştea 248. Miroslav, log., tatăl lui Ionaşco post. 28. Miroşi, sat (j. Sac, azi j. Buzău) 142. Mitrea din Puturoasa, boier hotamic, v. post. din Puturoasa; - din Râmnic, fr. cu Stoica 61;- pitar mare (fost), ispravnic al scaunului de la Bucureşti 233, 238; - post. din Dâlga, f. lui Stanciu post. din Dâlga, fr. cu Hamza post., Barbu pah., Mihart post. 31, 236; -post. din Grădişte, tatăl lui Stroe şi Pătraşco 39; - post. din Puturoasa 158, 199, 298, 300; - sluger v. Rudeanul; v. şi Rudeanul. Mitrofan, eg. m-rii Căşcioare 348; - monah v. Muja; - p. lui Stroiasca 157; v. şi Muja. Mitropolia Ţării Româneşti, passim. Mitroşana, tatăl lui Pătru cpt. 235. Miţan, f. lui Dobromir, p. lui din Beciu 119. Mlada, rumân din Ohaba 136. Mlăceni, topic la Fieni (j. Dâmboviţa) 106. Mlăci v. Valea ~. Mlăjăt, sat (j. Sac, azi j. Buzău) 7, 255. Moara Udenilor, topic la Uda 116. Mocanul Radul din Băjeşti, fr. cu Stan 30. Moceşti, sat, în hotar cu Bănceşti 26; - j. Sac (azi j. Buzău) 101, 150; - j. Sac (azi j. Buzău) 294. Modoia, sat (j. Vâlcea) 5. Modoran Vintilă, portar 134. Modruz din Petreştii de Sus 45. Mogoş, cpt. v. Păulescul; ~ martor pt. Petreşti 197; v. şi Păulescul. Mogoşani, sat, j. Vlaşca (azi j. Dâmboviţa) 40. Mogoşeşti (Mogoşişti), sat (pe Argeş, j. Vlaşca, azi j. Argeş) 230. Mogoşişti v. Mogoşeşti. www.dacoromanica.ro 437 Moise, spat. din Bădeni, (Cândeşti, Pătârlage), f. lui Mihalcea vornic din Pătârlage, fr. cu Radu comis mare, Gherghe spăt., Negoiţă pah. 7, 118, 182, 205, 213, 305, 307. Moldova v. Ţara Moldovei. Moldovean v. Moldoveanul. Moldoveanul (Moldovean) Stan din Scăieni, martor 135; ~ Stoica din Scurteşti, fr. cu Marin, martor 130. Molomoc v. Malamoc. Momcea din Buzău, martor pt. Focşănei şi Buză-iani 254; ~ uncheaş, vinde fn Vlădeşti 219. Momolan, fr. cu Dragomir Dăinea din Zoreşti 119. Morânglavi, sat, j. Romanaţi (azi j. Olt) 218. Mordan din Scăieni 135,311; ~ martor pt. funia popească 21; ~ vinde la Bordeni 65. Morteni; sat, j. Vlaşca (azi j. Dâmboviţa) 116. Mosoros, ocină în Olăneşti (j. Vâlcea) 148. Mostişte, apă (j. Giurgiu) 231. Moşo, popa din Tătirani, martor 132. Moş(u), rumân din Ciliiani şi Crăceşti 93. Motrocea Dragomir (din Mărăcineni?), martor 131. Movilă Gavril vv. (1618 1620, f. lui Simion ~ vv.) 37, 203, 249, 253, 319; ~ Simion vv. (1600 1601, 1601-1602, tatăl lui Gavril ~ vv.) 41. Moviliţa, topic la Cepari, j. Argeş 126. Muja din Bârseşti, tatăl lui Gherghina post., bunic Ianei 136; ~ Mitrofan, monah 58. Muntean Radu, martor pt. Petreşti 197. Muntele Sinai, m-ri (Marea Lavră Sf. Ecaterina) 52, 201, 215. Murăş Stanciu din Petreştii de Sus 45. Murgescul Costea, megiaş din Ruseneşti 111. Murgu din Cegani 57. Mursăşti v. Murseşti. Murseşti (Mursăşti) sat (j. Ilfov, azi dispărut) 59, 293. Murţea v. Şăsul ~. Muşte, rumân din Tumul 60. Muşa, fc. lui Manea din Conţeşti 138; ~ fc. lui Micul, nep. (de frate) lui Lăudat din Viiani, mama lui Badea 243; ~ nep. lui Dima post. şi a Boloşinei 187; ~ nep. lui Mordan, vinde la Bordeni 65; ~ sţ. lui Neagul armaş 100; ~ sţ. lui Petru ban v. Ciurdăreasa; ~ sţ. lui Prodea din Iazer, mama lui Hamza, Prodea, Persul şi Vancea 141; ~ ţigancă 256; v. şi Ciurdăreasa. Muşat al lui Bolea din Cândeşti 316, ~ croitor, tatăl lui Dragomir din Sibiceu Braţului 7; -din Cegani 57, 358; ~ din Futeşti 78; ~ din Groşani, pâră 78; ~ din Hulubeşti, ginerele lui Şerban din Ghinţeşti 168; ~ din Răşciori, martor 240; ~ din Văleni, vinde 138; - f. lui Căliman, din Grozeşti 263; ~ f. lui Milea din Şopârliga, martor 78; ~ fr. lui Radul din Popeşti, unchi lui Tudoran şi Stanciul 215; ~ popa din Ţâţa, scrie doc. 25, 104; ~ post., martor 187; ~ rumân din; Bănciuleşti, fr. cu Stan şi Aidea 215, Popeşti, f. lui Marco, fr. cu Tatul, Iasu, Radul şi Duia 215, Stoieneşti 298, 300; ~ tatăl lui Pârvul din Măteşti 119. Muşcel, sat (j. Sac, azi dispărut) 333; ~ topic la Cor(bu)şori, j. Muşcel (azi j. Argeş) 128; ~ topic la Poienărei, j. Muşcel (azi j. Argeş) 11; ~ (şi Pădureţ), j. (sate în ~) 8, 11, 30, 37, 117, 128, 342, 368. Muzachi Dima, cupeţ (din Bucureşti) 347. N Naan v. Nan. Nagomireşti, sat (j. Muşcel, azi dispărut) 174. Nan (Naan, Nanul), cizmarul, martor 187; ~ din Buzău v. Haidăul; ~ din Cacaleţi v. Potor; ~ din Ciuşi 289; ~ din Copăceni v. roşul; ~ din Fieni, fr. cu Stanciul, Stan şi Cârstea 2, 25, 27, 262; ~ din Gura Văii 49; - din Poiana, martor 225; ~ din Scăiani v. Croială; ~ din Ţâţa, tatăl lui Stan şi Manea 191; ~ f. lui Staico post., fr. cu Mihai, Vlăduţ, Drăghici şi Tudosie 45; ~ f. lui Stoian, tatăl lui Manea, p. lui în Poiana 225; ~ iuz. din Maxin 171; — log., scrie doc. 322; ~ pah., tatăl lui Fătul din Scurteşti 130; ~ post. din Bărbăteşti, (unchi) lui Ştefan cihodarul 9; ~ post. din Ohaba, f. lui Staico post. din Ohaba, fr. cu Radu post. şi Mihai post. 136; ~ post., nep. lui Mitrea pitar din Stăneşti, p. lui în Cureşti 233; ~ roşul (uncheaş) din Copăceni 10, 44; ~ rumâni din; Ciliiani şi Crăceşti, f. lui Şurcă 93, Goleşti 37; ~ ţigan 292; ~ Stoica, păhămicel din Scurteşti, martor 130; v. şi Croială, Haidăul, Potor. Nana, ţigancă 231. 438 www.dacoromanica.ro Nanul v. Nan. Nastasia (Nastasiia), sţ. lui Gheorghe armaş, mama Măriei 284; ~ ţigancă 149. Nastasie v. Năstasie. Nastasiia v. Nastasia. Natreş din Slătioara 179. Nădanova, sat, j. Mehedinţi 181. Nădelco v. Nedelco. Năianul Dumitru din Băşineşti, martor pt. Moceşti 294. Năichiteasa Anca din Piteşti 172. Năneşti, sat, j. Vlaşca (azi dispărut) 23. Năstase v. Năstasie. Năstasie (Nastasie, Năstase) din Bănceşti, f. lui Negoslav, tatăl lui Sava 26, 62, 97, 119, 217, 228; ~ din Stănceşti, fr. cu Fătul 324; ~ f. lui Radul, nep. lui Stroe din Mireni 286; ~ rumân din Stoiceni 60. Năsturel Udrişte (Orest) din Fierăşti, (f. lui Radu Năsturel log. mare, fr. cu doamna Elina, sţ. lui Matei Basarab), log. al doilea 45, 52, 76, 78, 122, 126, 147, 201, doc. scris cu învăţătura lui 128, martor 102, 242. Năvrap, vinde (în Brăneşti) 356. Neacşa (din Vlădeşti) 342; ~ fc. lui Stanciul, sr. cu Sora, Anca şi Neaga, nep. lui Zaharia cel Roşu, cumnată cu Costea, vară cu Voica 107; ~ fc. lui Şărbu, sr. cu Stroe, p. ei la Siliştea, Dobroieşti 248; - fc. Stanei, sţ. lui Tudoran 119; ~ mama lui Ionaşco şi Avram (din Stroiasca) 157; ~ mama lui Radul şi Nedelco din Hurezi, sr. cu Danciul vornic mare (fost) 240; ~ martoră pt. Groşi 129; ~ preoteasa, fc. lui Neagoe log., sr. cu Neaga, sţ. lui Tudor popa, nep. lui Albul din Fundeni 248; ~ rudă cu Dionisia călugăriţa, trecută în pomelnicul m-rii Banul 91; ~ sţ. lui Oancea log. din Cuştereni, mama lui Sava log., soacra Liverei 196; ~ ţigancă din Aninoasa 203, 322. Neacşul (Necşul) din Piteşti 34, 183; ~ din Săpata, fr. cu Duminică post. din Lipia 34; ~ martor 214; ~ martor pt. Căşcioare 284; ~ martor pt. Petreşti 197; ~ martor pt. Potlogi 103; ~ pârcălab, tatăl lui Voinea din Câmpulung 315; - popa din Vlăduleni 206, 208; ~ rumâni din: Ciliiani şi Crăceşti, f. lui Stan, nep. lui Flocoşan 93, Popeşti, f. lui Mihăilă 215; - stolnic, martor 12; ~ ţigan, f. Floricăi 203. Neaga din Dărmăneşti, mama lui Dragomir, Neagoe şi Tudosie 197; ~ (din Tătuleşti), mama lui Ianu 256; ~ fc. lui Drăncescul Stanciul popa din Târgovişte, mama lui Mihai log., soacra Calei 203; ~ fc. lui Marcu, sr. cu Anghelina, vinde în Brădet şi Ninoasa 139; ~ fc. lui Neagoe log. din Fundeni, sr. cu Neacşa preoteasa, cumnată cu popa Tudor 248; ~ fc. lui Radu Mălaie v. Oloaga; ~ fc. lui Stan şi a Diicăi 21; ~ fc. lui Stanciul, sr. cu Sora, Anca şi Neacşa, nep. lui Zaharia cel Roşu, cumnată cu Costea, vară cu Voica 107; v. şi Oloaga. Neagoe (Negoe, Negoi, Negoiţă, Nigoiţă), armaş din Berileşti v. Meiotă; ~ comis al doilea din Cârlomăneşti v. pah.; - comis, cumpără la Cărtujani 235; ~ comis din Câmpina 227; ~ din Bănceşti 26; ~ din Cârstieneşti, tatăl Dobrei 128; ~ din Cegani v. Arbunescul; ~ din Cerbureni, jurător 20; - din Corbuşori, f. lui ~ post., fr. cu Pătru, Oprea, Iane şi Stanciul 128; - din Drăgoieşti (uncheş), martor 257; ~ din Goici, aldămăşar pt. Scăieni 311; - din Hurezi, megiaş 123; -din Jirov, martor 289; - din Mâstâneşti v. Chiojden; - din Mâstâneşti, sţ. Vladei, cumnat cu Zoica, martor 299, 308, 338; ~ din Petreşti, martor 197; ~ din Poienărei 11, 128; ~ din Scăieni v. Căpuţ; ~ din Scurteşti, megiaş al lui Isac iuz. 130; ~ din Smârciu, megiaş 94; - din Ţâţa v. Braşoveanul; ~ din Vrabeţi, martor 92; - f. lui Albul din Bădeni, nep. lui Fetica, întăreşte moşie în Bădeni 41; ~ f. Neagăi din Dărmăneşti, fr. cu Dragomir şi Tudosie 197; - f. lui Zâmă din Dumbrăviţa, fr. cu Vişan 341; — log. din Berindeşti 156; ~ log., f. lui Albul din Fundeni, tatăl Neagăi şi al Neacşăi preoteasa, socrul popii Tudor 248; - martor 273; ~ martor pt. Cârlomăneşti 195; - martor v. Berescul; - megiaş v. Cocă; - pah. (din Tătirani), f. lui Preda post. 132; ~ pah., f. lui Mihalcea vornic din Pătârlage, fr. cu Radu comis mare (Mihalcea), Gherghe spăt. şi Moise spăt., nep. lui Preda post. din Cârlomăneşti 7, 118, 142, 182, 205, 213, 235, 305, 307, 334; probabil acelaşi, cumpără ţigani 176, 223; - pah., moşiile lui în j. Rm. 227; - p. lui în Slătioară (j. Vâlcea) 179; -popa, biserica lui în Zlătari în Târgovişte www.dacoromanica.ro 439 13; ~ popa din Scăueni 29; - post. din Balta 161; ~ post. din Cepari, martor 298; ~ post. din Corbuşori, tatăl lui Pătru, Oprea, Iane şi Stanciul 128; ~ rumâni din: Cârstieneşti 128, Ciliiani şi Crăceşti 93, Ciliiani şi Crăceşti, f. Cârsticăi 93, Cegani (I), (II) 358, Dumbrăviţă, fr. cu Vişan, unchiul lui Oancea, Voicilă, Duţoi şi Manea 341; ~ schiler (fost) din Rucăr 176; - sticlar, martor pt. Samara 207; ~ Danciul din Răjăţul 113; ~ Basarab (Neagoe) vv„ (1512-1521, f. lui Pârvu Craiovescu vornic mare sau al lui Basarab Tepeluş?, domn al Ţării Româneşti) 70, 179; v. şi Arbunescul, Berescul, Braşoveanul, Căpuţ, Chiojden, Cocă, Meiotă. Neagomir (Negomir), portar (sluga domnului), megiaş al lui Isac iuz. 130, 232; ~ rumân din Gropşani, tatăl lui Stan, Barbul şi Preda, fr. cu Stoian, Badea, Radul şi Străţimir 222. Neagoran, tatăl lui Tănasie din Pârscov 120. Neagota, moşie (j. Vâlcea) 179. Neagoţu v. Neguţ. Neagu(l) (Negul), agă, tatăl lui Andrei spăt., Coman comis, Pătraşco post. şi Mihai 286, 303, 342; - armaş, sţ. Muşei 100; ~ din Albeşti v. Buhuci; ~ din Bălişoara 78; ~ din Cândeşti, moşnean, nep. lui Nedelco 305, 307, 316; ~ din Fieni, martor 262; ~ din Pătârlage 7; ~ din Piscuri, martor 231; - din Săcuiani 9; ~ din Stănceşti v. Hiorâle, Surdul; ~ din Tătarul 304; ~ f. lui Lup din Sibiceu Braţului 7; ~ f. lui Micul din Micşani 49; ~ martor pt. Măneasa v. Ciocârdiia; ~ popa, martor pt. Dătcoi 184; ~ popa, martor pt. Măneasca 301; ~ post. din Crevedie 107; ~ roşul din Dâlga 240; ~ roşul din Glupavi, f. lui Vlasie 230, 345; ~ rumâni din: Ciliiani şi Crăceşti 93, Puturoasa 60; ~ spăt., martor pt. Ştefăneşti 154, 325, 326; ~ vornic v. Mărculescul; v. şi: Buhuci, Ciocârdiia, Hiorâle, Mărculescul, Surdul. Neajlov, apă 319. Neaniul (Neano, Nenul), padina lui la Glupavi 345; ~ popa din Stănceşti, scrie doc. 324; ~ popa, tatăl lui Udrişte din Sibiceu Braţului 7. Neano v. Neaniul. Nebunelea v. Sorescul. Necoară v. Nicoară. Necola v. Necula. Necopoe v. Nicopole. Necşul v. Neacşul. Nectarie (Nictarie), arhidiacon 287; - eg. al m-rii Bradu 186. Necula (Necola, Nicola, Nicolu, Nicula), cumpără în Viineasca v. Ghiormescul; -cumpără mori v. Mârşiviţ; - cumpără vii v. Plăviţoiul; ~ din Budăneşti, martor pt. Trestenic 297; ~ din Mărăcineni v. Boto-şanul; - din Piteşti, martor pt. Izvorani 351; ~ din Stângăcea, revendică un rumân 92; ~ din Vârâţi, martor pt. Brătivoieşti 31; ~ din Vrabeţi, martor pt. Meriş 221; ~ f. lui Cortofleş Ivan din Piteşti, fr. cu Dumitru 317, 346; ~ f. lui Hora din Buzău 131; ~ f. lui Manole negustor din oraşul Floci şi al Chiranei, nep. Tudorei 56; - f. lui Tudor popa din Fundeni 238; - ginerele lui Carşote Mihai, cumpără în Bănceşti 26, 217; - log. al doilea, tatăl lui Tudor log., cumpără în Bujorani 5, 73; ~ log. din Dărmăncşti, tatăl lui Dragomir 30; ~ log. din Sărăcineşti 4, 204; - log. din Ţigăneşti 325, 326; - log., ispravnic de doc. 328; ~ log., martor pt. Dulceni şi Pietri 169; ~ log. se judecă pt. moşie la Mihăieşti 149; - martor v. Băiscul, Caţofît, Groza; - martor pt. Brădet 139; ~ pah. al doilea, martor 151; ~ pârcălab din Glogova 16, 17, 278, 279, 289, 297; - pitar mare din Cepari, martor în divan 76, 203, 237, 242, 298; - popa (din Bădeni), scrie doc. 162; ~ portar mare v. Nicoară; ~ post. din Cocorăşti 342; ~ post. din Mârşi 286; ~ post., martor pt. Coţăiani 355; - roşul, împuternicit de Matei Basarab 369; ~ rumâni din: Ciliiani şi Crăceşti, f. lui Burlan, fr. cu Manea 93, Gropşani, fr. cu Prorocea 222, Urşani, f. lui Stan al lanului, fr. cu Udrea, Radu, Apostol, lanul şi Mihăilă 143, Urşani, f. lui Tudor, fr. cu Mică şi Marco 143; ~ sluger, cumpără în Cârsticea de Jos 293; ~ sluger, martor 187; ~ tatăl lui Danciul din Hurezi 123; ~ ţigan, f. Sincăi, fr. cu Nedelco 35, 355; - ţigan, tatăl lui Tudor 230; ~ vătaf din Vârâţi, f. lui Necola 31, 282; - vătaf, martor 185; ~ vist., tatăl lui Dumitraşco post. 212; v. şi Băiscul, Botoşanul, Caţofît, Ghiormescul, Groza, Mârşiviţ, Nicoară, Plăviţoiul. Neculcea din Pârceşti, martor 231, 293; ~ vătaf din Vlădeni, tatăl Măriei 6. 440 www.dacoromanica.ro Nedea (Nidea), cpt. (iuz.) din Ciocăneşti, martor 159, 160. Nedelco (Nădelco, Nedelcu) din Boldurugeşti, boier hotarnic 293; ~ din Câmpulung v. Băciulescu; ~ din Cândeşti, f. lui Bolea cel bătrân, unchi lui Neagul 305, 307, 316; ~ din Cândeşti, f. lui Lupul 213; ~ din Cosoba, martor pt. Leurdeni 241; ~ din Hurezi, f. lui Badea şi al Neacşei, fr. cu Radu, nep. lui Danciul vornic mare (fost) 9, 239, 240; ~ din Lazure, f. lui Pârvul, fr. cu Stoica, Mihai post. şi Preda 153; ~ din Plătăreşti 233; ~ din Viiani, martor pt. Viineasca 243; ~ f. lui Norocea Vladul, fr. cu Oancea, Dragomir şi Radul 346; ~ iuz. din Priseacă, martor 88, 270, 299,338; ~ nep. Martei bătrâna, martor pt. Scăiani 90; ~ pah. din Bucov 125; ~ pah. din Scurteşti, megiaş al lui Isac iuz. 130; ~ post., martor pt. Crevedia 107; ~ rumâni din: Popeşti, fr. cu Meghian 215, Tâncăbeşti, tatăl lui Manea, Dragomir, Cârstea, Mihail şi Stoica (zis şi Stoica Frunză) 147, Urşani, f. lui Mărin, fr. cu Iane, Ştefan, Filimon, Işfan, Pătru 143; ~ ţigan, f. lui Sinea, fr. cuNicula 355; ~ vătaf de postelnici, martor pt. Bucureşti 33; - vătaf din Râmeşti 99; - Hagi, vătaf, martor pt. Ciliiani şi Crăceşti 102; v. şi Băciulescu. Nedelcu v. Nedelco. Nedelea, comisoaia, nep. lui Pârvul log., din Coteşti, vară cu Elina (Cantacuzino) postelni-ceasa 244, 245, 315,330,331; — din Măteşti, fc. lui Lupul, sr. cu Priia 119; - din Zoreşti, soacra lui Stoica 119. Nedelea, erei din Răchiţele, scrie doc. 72. Negoe v. Neagoe. Negoi v. Neagoe. Negoieşti, sat (j. Gorj) 289; - (j. Prahova) 135. Negoiţă v. Neagoe. Negomir v. Neagomir. Negre (Negri), aldămăşar pt. Poienari v. Dedul; ~ din Poienari, vinde Iedera 214; ~ (din Pietroşiţa), martor 191; — popa (ierei) (din Poienari), f. lui Mihnea uncheaş, aldămăşar 214; v. şi Dedul. Negrească, sat (j. Buzău) 18. Negreşti, sat (j. Muşcel, azi j. Argeş) 165. Negri v. Negrea. Negrilă din Cândeşti 213. Negrul Manea din Ruseneşti 111. Negruş, p. lui din Cândeşti 305. Negul v. Neagul. Neguleci, tatăl lui Braţul din Cândeşti 305. Neguţ(u) (Neagoţu) din Glupavi, martor 133; ~ f. lui Stănucă din Poiana, fr. cu Manea 225; ~ rumân, f. lui Groza din Vâlcana 53; ~ vătaf din Poiana 225; ~ vătaf din Ţâţa, tatăl lui Dumitru, Theodor, bunicul lui Braşov 25, 27, 104, 106. Neică, tatăl lui Stoica din Smidişti 67. Nenciul, popa, tatăl lui Dumitru popa 71. Nenciuleşti, sat (j. Teleorman) 240. Neniţa, dascăl din Rm. 227. Nenul v. Neaniul. Neofit (Niofit), eg. m-rii Menedic 84, 98, 217. Nestor v. Nistor. Nica, iuz., martor 71; — log. mare (fost) (din Corcova), tatăl lui Preda spăt., bunic lui Vasilie comis, pah. 23, 136, 147; - negustor din Puturoasa, martor 298; ~ post. din Bucşani 341; — post. din Săteni 53; ~ rumân din Puturoasa 60. Nichifor, cpt., f. lui Todiriţă din Câmpina 227; ~ din Tătarul 304; ~ rudă cu Dionisia călugăriţa, în pomelnicul m-rii Banul 91. Nichita, monah 234. Nicoară (Necoară), comis, tatăl lui Gavril şi Ştefan 221; - din Piteşti 183; ~ portar mare (greşit Nicula) 151, 169, 242. Nicola v. Necula. Nicolae, cpt. (fost), martor pt. Samara 34, 176; ~ pah. al doilea 151; ~ vv. v. Pătraşco; v. şi Pătraşco. Nicoleşti, sat (j. Argeş) 126. Nicolu v. Necula. Nicopole (Nicopoe), oameni din -214. Nicotă Standul, moşia lui la podul Piteştilor 172. Nictarie v. Nectarie. Nicula v. Necula. Nidea v. Nedea. Niecon din Veţicheşti, martor 332. Nifon, eg. m-rii Ţânţăreni 16. Nigoiţă v. Neagoe. Nile din Câmpuşoru, martor 133. Ninoasa, sat (j. Gorj) 139. Niofit v. Neofit. Nistor (Nestor) din Ploieşti 225; - fustaş din Târgovişte 335; moşia lui la Slătioară. j. Vâlcea 179. www.dacoromanica.ro 441 Nişcov v. Gura Niţă Asprea, martor 332; ~ Duca, martor 332. Norocea Vladul din Samara, tatăl lui Dragomir, Oancea, Nedelcu şi Radu 207, 310, 317, 346. Novac din Vrăbeţi, martor 92; ~ iuz., vinde în Glupavi 133; ~ vinde în Bănceşti 26. Nucet, m-re (j. Dîmboviţa) 169, 265, 292; ~ sat (j. Sac, azi j. Dîmboviţa) 101, 150. Nucşoara, sat (j. Muşcel, azi j. Argeş) 117. Nuci, topic la Corbuşori (j. Muşcel, azi j. Argeş) 128. Nuţei Crăciun, tatăl lui Groşanul Mâinea 82, 83. Nuţii Radul din Săseni 316. Nuţu, vătaf din Ţăţa, martor pt. Cucuteni 210. O Oana al lui Răzvan v. Răzvan. Oană (Ona) din Sibiceu 90; ~ fr. cu Ionaşcu, vinde în dealul Vălenilor 138; ~ martor pt. Brăneşti 356; ~ tatăl popii Cărstea din Dătcoiu 255. Oancea (Oncea), copil de ţigan, f. Simenei 218; ~ din Blestemată 142; ~ din Cocul, f. lui Badiul 101,150; ~ din Hareş 24; ~ din Lereşti (log., post.), f. lui Preda post., fr. cu Tudoran, Pătru, Vintilă, Iane, sţ. Măriei 352; ~ din Maxen, martor 78; ~ din Piteşti 34; ~ ’f. lui Radu uncheaşul, fr. cu Marin 317; - f. lui Vladul Norocea, fr. cu Dragomir, Nedelco şi Radul 346; ~ fr. cu Păiş, din Crăng 101; — log. din Cuştireni, sţ. Neacşei, tatăl lui Sava log. din Furduieşti, socrul Liverei, p. lui în Ciorani, Ciumemic şi Culcaţii de Sus 196, 222; ~ martor pt. Bădeni 41; - martor pt. Găunoşi 239; ~ martor pt. Pârscov v. Andrei; ~ martor pt. Ţigăneşti 142; ~ nep. lui Grama Stan, p. lui în Bătieşti 8; ~ popa din Tărcov, din Căndeşti, martor, scrie doc. 184,213,305, 307; ~ rumâni din: Băbuieşti, f. lui Micul (II), fr. cu Dumitru şi Albul 328, Băbuieşti, f. lui Vlad diacon 328, Dumbrăviţa, f. lui Vişan, fr. cu Voicilă, Duţoi şi Manea 341, Rădăci-neşti, tatăl lui Stan, bunic lui Stoica şi Opriş 277; ~ ţigan 352; v. şi Andrei. Obârşia Bălţatului, topic la Petreştii de Sus, j. Gorj 45; ~ Iui Bâlea, topic la Petreştii de Sus, j. Gorj 45; ~ Peşceanii, topic la Petreştii de Sus, j. Gorj 45. Obidiţii Creţului, plasă la Groşanii Trifului, j. Buzău 78. Obreja (Obrejia), topic la Bezdead (j. Dîmboviţa) 191, 262. Obrejia v. Obreja. Odobeni (Hodobeni, Hodopeni), sat (j. Buzău) 97, 98, 142, 254; ~ j. Ilfov (azi înglobat în mun. Bucureşti) 253. Ogloci v. Ogluz. Ogluz (Ogloci, Ugluz), tatăl lui Balea din Şipăreşti 101, 150, 259, 261, 272. Ogorani, topic la Rădăcineşti, j. Argeş 24. Ograda, topic la Poienărei, j. Muşcel (azi j. Argeş) 11. Ogrăzi, topic la Fieni (j. Dîmboviţa) 104, 106. Ogretin, sat, j. Sac (azi j. Prahova) 46. Ohaba, sat (j- Mehedinţi) 136, 185. Olănescul Stroe, f. lui Stanciul log. din Olăneşti şi al Dobrei, fr. cu Tudor şi Vlad 277; ~ Tudor, log., f. lui Stanciul log. din Olăneşti şi al Dobrei, fr. cu Vlad şi Stroe 86, 148, 179, 277; ~ Vlad, f. lui Stanciul log. din Olăneşti şi al Dobrei, fr. cu Tudor log. şi Stroe 277. Olăneşti, sat (j. Vâlcea) 73, 148, 179, 277; ~ topic la Corbuşori (j. Muşcel, azi j. Argeş) 128. Olea din Muşcel 128. Oloaia, delniţa ei în Corbuşori 128. Oloaga Neaga, fc. lui Radul Mălaie, mama lui Radu şi Oprea din Bătieşti 8. Olt, apă (sate ~) 93, 102, 188; ~ j. (sate în ~) 60, 76, 199, 275, 343. Oltea, tatăl lui Răcina din Comăţel 30. Ona v. Oană. Oncea v. Oancea. Onisim, vinde în Fieni 106. Onofrei v. Onofrie. Onofrie (Onofrei), duhovnic la m-rea Tismana 82, 83; ~ sţ. Voicăi, (ginere) lui Mănescul Oprea, (cumnat cu Zaharia şi Drăgana) 310. Oprea, aldămăşar din Vaideel 312, 313; ~ aldă-măşar din Vârful Bobului 258; ~ diacon, scrie doc. 2; ~ din Berivoieş'ti 225; ~ din Cărăreni 112; — din Cârstieneşti, f. lui Iuga, fr. cu Barbul, Cemat şi Văsiiu, nep. lui Bar-bul 11; - din Cocul v. Ciocârlă; ~ din Cor(bu)şori, f. lui Fătul, fr. cu Voico şi Dra- 442 www.dacoromanica.ro gomir 128; ~ din Cucuteni v. O roşa nul; ~ din Gomoviţă 181; ~ din Hurezi p. lui 123; - din Leleşti v. Florescul; ~ (din Pietroşiţa), martor 191; ~ din Prisaca 312; ~ din Răteşti, martor 263; ~ din Samara v. Mănescul: ~ din Smârciul, megiaş 94; ~ din Stoiceni, fr. cu Albul şi Matei 60; ~ din Vâlculeşti, martor 181; ~ din Vâltureşti, f. Armeancăi, fr. cu Stoica 8; ~ f. Burţoiului, fr. cu Radu 8; ~ f. lui Drăgoiu din Rucăr 174; - f. lui Fetica, fr. cu Albul din Bâd6ni, cu Şerban şi Drume, nep. de fr. lui Oprea al lui Marco 41; ~ f. lui Marco (al lui Marco), p. lui la Bădeni 41; ~ f. lui Ion, fr. cu Ivan, nep. Medii din Baia de Fier 327; ~ f. lui Neagoe post. din Cor(bu)şori, fr. cu Patru, Neagoe şi Iane 128; ~ f. lui Oprea log. (cel bătrân) din Bălţaţi 198; ~ f. lui Zmâncă Stan din Poienari, fr. cu Dumitru şi (Mihnea) 214; - log. din Bălţaţi (cel bătrân), tatăl lui Oprea 198; ~ log. din Budişteni 6, 137; ~ log. din Bujoreni 155; ~ log. (din Călineşti), jură pt. Stroiasca 157; ~ log. din Şirineasa, tatăl lui Udrişte log. 3, 6; ~ log. din Văleni 225; ~ martor pt. Brădet v. Drăgoşi; - martor pt. Brăneşti 356; ~ martor pt. Mâstâneşti 88; - martor pt. Păuşeşti v. Corcodel; ~ martor pt. Rădăcineşti 24; ~ moşnean din Focşănei 254; ~ moşul lui Opriş din Samara 164; ~ rumâni din: Băbuieşti, f. lui Căzan, fr. cu Ion 328, Băbuieşti, f. lui Oprea 328, Băbuieşti, f. lui Radul, nep. lui Stan 328, Băbuieşti, fr. cu Aleontie 328, Băbuieşti, tatăl lui Oprea 328, Brătivoieşti 31, Cârstieneşti v. Puia, Drăgoieşti, f. popei Şerban, fr. cu Dima şi Sava 231, 257, Robaia v. Ghinea, Stoiceşti 60, Urşani, tatăl lui Lupul, Ion şi Cânda 143; ~ sţ. (al doilea) Comnei 149; ~ tatăl lui Badea din Puturoasa 60; ~ tatăl lui Radu Persul v. Plavie; ~ tatăl lui Sarul din Zoreşti 119; ~ tatăl Voicăi v. Mănescul; ~ ţigan, lăutar, fr. cu Cozma 355; ~ vinde în Cândeşti v. Cotoiu; ~ Fâlf(ei), vinde în Rădăcineşti 24; v. şi Ciocârlă, Corcodel, Cotoiu, Drăgoşi, Florescu, Ghinea, Mănescul, Oroşanul, Plavie, Puia. Opreş v. Opriş. Oprina, fc. Banei din Lindiceşti, sţ. lui Cazan 337; ~ sţ. lui Marco log. din Topoloveni 9. Oprina din Micşani 49; ~ tatăl lui Baico, Staico, Costea şi Gherghe 97; ~ tatăl lui Dragul 276. Opriş (Opreş) din Bănceşti 18; - din Racoviţă 32; - din Samara, martor 346; ~ din Samara v. Pădure; ~ f. lui Mănescul Stan din Samara, nep. lui Oprea şi Danciul 164; ~ popa din Berileşti 189; - tatăl lui Radu din Cârstieneşti 29; ~ tatăl lui Stan Relea din Samara 34; ~ rumâni din: Rădăcineşti, f. lui Stan, fr. cu Stoica, nep. Oancei 275, Uieşti v. Frăcea; - tatăl lui Stoica, bunic lui Alexe din Cândeşti 213; ~ vătaf, martor pt. Studeniţa 66; v. şi Frăcea, Pădure. Opriţa, ţigancă, fc. Ancăi Priboaia, soră cu Marina 342. Orbeşti (Orbişti), sat (j. Mehedinţi) 92, 161, 221. Orbi, sat (j. Dâmboviţa) 19. Orbişti v. Orbeşti. Orcăneşti, hotarul la Smedeşti, j. Buzău 67. Orest v. Năsturel. Oreşti, sat, j. Ilfov (azi j. Călăraşi) 196. Oroşanul Oprea tiin Cucuteni 210. Osica, sat (j. Romanaţi, azi j. Olt) 206. Ostra, sat (j. Mehedinţi, azi dispărut) 163. (Ostrov), schit (j. Argeş) 370. Otaşiul, munte la Scăieni (j. Sac, azi j. Buzău) 135. Oteşani (Otişani), sat (j. Vâlcea) 204. Oticul Albeştilor, stână la ~ (j. Argeş) 156. Otişani v. Oteşani. P Padea, sat, j. Dolj 185, 282. Padeş, sat (j. Mehedinţi) 335. Padina Părului, topic la Olăneşti (j. Vâlcea) 148. Pahomie (Pahonie), diacon la m-rea Cozia 115; - eg. m-rii Sadova 54, 260. Pahonie v. Pahomie. Paisie, patriarh al Ierusalimului şi Palestinei 75, 182; v. şi Radu (Paisie) vv. Palachi Radu din Ruseneşti 111. Palaloga din oraşul Floci 147. Palestina, patriarh al ~ 75, 182. Panait (Panaiute) din Ohabă 185; ~ fr. cu Cherano, Avram şi Stoican 202. Panaiute v. Panait. Pană (Pano), cpt. din Budeasa, diti Piteşti, fr. cu Arsenie post., tatăl lui Miho spăt. al www.dacoromanica.ro 443 doilea, cumnat cu Despa, jurător 4, 8, 30, 165, 219, 351, 353; ~ log. din Cepari 298; ~ log. din Filipeşti v. Filipescu; ~ log., martor pt. Piteşti, Ştefăneşti 154; ~ log., martor pt. Rădăcineşti 24; ~ negustor v. Geim; ~ negustor din Târgşor v. Pepano; ~ negustor, ocina lui la Cândeşti 190; ~ post. din Grădişte 187; - vist. mare (tatăl Catrinei, socrul lui Vasile vist.) 68, 215, 319; — vornic al doilea 112; v. şi Filipescu, Geim, Pepano. Pancâz, vinericer din j. Vâlcea 321. Pangratie din Berileşti, scrie doc. 189; ~ martor pt. Păuşeşti 14. Pano v. Pană. Pantazi din Ţâţa, f. judelui Mâinea din Ţâţa, ff. cu Stanciul şi Stan 25, 27, 106, 191. Papa, f. lui Radu clucer şi al Ancăi, fr. cu Dumitraşco 199; ~ ginerele lui Proda din Iezer, cumnat cu popa Tudor, Drăgan şi Hamza 141; — log., tatăl lui Drăghici spăt. 33; ~ post. din Şchei, tatăl lui Udrea log. 283; ~ post. din Târgovişte 13. Paraschiva, ţigancă 134. Paraschiva, ceauş din Orbi 19; ~ diacon la Mitropolie, scrie doc. 96; ~ din Surdeşti, fin al lui Mihna şi Iano 283; ~ f. lui Anghel din Floci, fr. cu Mihul şi Frâncul 220; ~ f. lui Ivan post. din Rumceani 18; ~ fr. cu Andreiu, martor pt. Căşcioare 284; ~ log. mare (fost), tatăl lui Mihalcea log. (clucer) şi al lui Irimia log. (sluger) 203, 291, 345; - log., sţ. Comnei, îngropat la Episcopia de Râmnic 149; ~ martor pt. Mătăşeşti v. Laţco; ~ popa din Răteşti, martor 259, 261, 263, 272; -roşul din Glupavi 230; rumâni din: Bănciu-leşti, f. lui ~, fr. cu Stanciul 215, Bănciuleşti, tatăl lui ~ şi Stanciul 215; — tatăl lui Manea din Băleni 10; ~ vornic din Togozeni 162, 276, 337, 338; v. şi Laţco. Parasco (Părasco), grecul, negustor 236, cumpără în Leurdeni 241, cumpără sate de la Petrea clucer 343. Pardos, tatăl lui Gherghe din Rădeleşti 131. Paripa, post. din (Stănceşti), tatăl lui Stroe 347. Parniia, rumân din Ciliiani şi Crăceşti 93. Partenie (Partenul, Parthenie), eg. m-rii Arhanghelul (din Râmnic) 73; - eg. m-rii Sf. Cate-rina de la Sinai 201,215; - episcop şi eg. m-rii Mărgineni (j. Prahova) 265; - patriarh al Constantinopolului (Ţarigradului) 372. Partenul v. Partenie. Parthenie v. Partenie. Pasărea, apă, sat pe - (j. Giulgiu) 237. Pascul din Samara, martor 310; - ff. de ocină cu Mordan din Scăiani 135; - rumân din Cărăreni, ff. cu Staico 105. Pati v. Ipatie. Paţa, vinde la Stroieşti 226. Pavalachi v. Pavlachi. Pavel (Pavil), ff. cu Mihai din Tătarul 304; -martor pt. Cârlomăneşti 195; - post. din Şoplea 6, 28; - ţigan al m-rii Sf. Troiţă 253. Pavlachi (Pavalachi), ban mare (fost), tatăl lui Mihalache spăt. (şi Radul) 159, 286; — f. popii Irimia, scrie diata lui Ivan pitar 355. Pavil v. Pavel. Păcală din Dobroteni, boier jurător 333. Păcăleşti, sat (j. Sac, azi desfiinţat) 263. Pădure, f. lui Stoica spăt. din Cepturile, fr. cu Pătru pah. şi Dumitraşco, văr primar cu Rada armăşoaia 127; - ff. cu Fera din Răjăţul 113; ~ Opriş din Samara, tatăl lui Stan, fr. cu Hiera 34, 164, 310, 317, 346. Pădureţ, j. v. Muşcel şi ~. Păiş din Crâng, ff. cu Mihnea şi Oancea, unchiul lui Udrişte 101, 150. Pălăhariu din Criva, martor 181. Păpuşa v. Vârful ~. Părasco v. Parasco. Părăipan, moşia m-rii Sf. Troiţă 85. Părceşti, sat (j. Ilfov) 231, 293. Părului v. Padina ~. Pătârlage, sat (j. Sac, azi j. Buzău) 7, 40, 90, 118, 142, 193. Pătraşco, f. lui Mitrea post. din Grădişte, ff. cu Stroe 39; - f. lui Neagul aga, fr. cu Coman comis şi Andrei spăt. 342; - fr. cu Giura din Morânglavi, cumpără de la Buica din Greci 218; - log., martor pt. mori în apa Buzăului 217; - post. din Bucşani, f. lui Bărcan stolnic mare (fost) 336,341; - rumân din Puturoasa 60; - vornic din Şuiei, tatăl lui Radu şi al lui Pârvu 29, 60, 261; - vv. (cel Bun), (1554-1557), f. lui Radu Paisie vv., tatăl lui Mihail vv. şi Pătru vv. 115; ~ vv. (Nicolae), f. lui Mihai Viteazul, sţ. Ancuţei, tatăl Elincăi vistiereasa 147 bis, 343. Pătroaia, sat (j. Vlaşca, azi j. Dâmboviţa) 165. Pătru v. Petru. Pătruţă, tatăl lui Radul din Dălanţi 181. 444 www.dacoromanica.ro Păuleasa, via ei în hotar la Petreştii de Sus 4S. Păulescu Mogoş, cpt., martor pt. Dulceni şi Pietri 169. Păun v. Vâlceaua lui Păunită din Clăşneşti 278, 279. Păuşăşti v. Păuşeşti. Păuşeşti (Păuşăşti), sat (j. Vâlcea) 14. Pântea din Pereni, jurător pt. Cândeşti 190. Pârăiani, sat (j. Gorj) 16, 329. Pârâianu, log. v. Milescu; ~ Calotă, post., f. lui Hamza post., fr. cu Danciu post. şi Stanciu post. 329; ~ Stanciul Zătreanul post., f. lui Hamza post., fr. cu Danciu post. şi Calotă post. 16, 329; v. şi Milescu. Pârâu, sat (j. Gorj) 16. Pârjol Mircea, rumân din Doba de Sus, fr. cu Vâlsan 188. Pârleţi, sat (j. Buzău) 324. Pârscov (Pârşcoveni), sat (j. Buzău) 120, 218. (Pârşcoveanu) Iordache, f. lui Trufanda vist., nep. Catrinei şi al lui Pano vist. 63, 68, 69, 111, 319, 354. Pârta, mama lui Toma, sţ. lui Stepan din Drăgoteşti 161. Partea v. Vintilescul. Pârtoc Gheorghe, martor pt. Mâneasca 301. Pârvan, rumân din Puturoasa 60. Pârvana, fc. lui Colţu Stoica din Budişteni, sţ. lui Stan post. din Miceşti, mama lui Tudosie 96, 137. Pârvul din Başcov 327; ~ din Drăgoieşti, uncheaş, martor 257; ~ din Lazuri, tatăl lui Mihai post., Preda, Stoica şi Nedelco 153; ~ din Sălătruc, martor pt. Bumbuieşti 32; ~ din Şuiei, f. lui Pătraşco vornic, fr. cu Radu 60; ~ f. lui Muşat din Măteşti, nep. Iui (S)fătcan 119; ~ log. v. Radulovici; ~ log. din Coteşti, unchi Nedelei comisoaia, văr cu Elina doamna din Mărgineni, unchi Elinei (Cantacuzino) postelniceasa 315; ~ log. din Crohna, tatăl Stanei, socrul lui Colţea cpt. 335, 357; - log. din Stoieneşti v. Dolofan; ~ pitar al doilea, martor 145; ~ post. al doilea, ctitor m-rii Ţânţăreni 16, 31, 291; ~ post. din Cepari 298; ~ post., sţ. Ianei, ginere lui Gherghina post. 136; ~ rumâni din: Dobrosloveni 203, Gârleşti 60, Gropşani 222, Gropşani, f. lui Matei, fr. cu Andrei 222, Gropşani, f. lui Petru, fr. cu Văsii şi Stănislav 222, Modoia şi Bicoi 5; - spăt. din Vlădeşti, f. lui Tudoran sluger, sţ. Ancăi, ginere lui Ivan şifar 219, 322, 342; v. şi Dolofan, Radulovici. Pecea Ivan, boier hotamic din Slatina 158. Peia din Ruseneşti 111; ~ log., scrie doc. 283; ~ negustor (cupeţ) din Căpinteni 211. Penea, f. Vavilei călugăriţa, fr. cu Stanciul 138. Peneş Stan, roşul din Bărăşti 227. Pepano (Pepeno) Pano, negustor din Târgşor, cumnat cu Isar cupeţ, cumpără loc de casă în Bucureşti 347. Pepeno v. Pepano. Pereni, sat (j. Dolj) 190. Peria(i (Perieţi) sat (j. Ialomiţa) 162, 259, 261, 272. Perieţi v. Periaţi. Periş, sat (j. Ilfov) 249, 261. Perpelea Preda, rumân din Dăieşti 3. Persul, f. Muşei şi al lui Preda din Iazer, fr. cu Hamza, Preda şi Vancea 141; ~ Radul, f. Plaviei Oprea din Hurezi 123. Pescolescul Stan, rumân 347. Peşceana, apă 45; ~ hotar la Clăşneşti (j. Mehedinţi) 278; v. şi Obârşia ~. Petco (Petcul) din Cegani 57; - rumân al m-rii Cotmeana 72, din Gropşani, f. lui Stan, fr. cu Datco 302. Petcul v. Petco. Petelec Radu, tatăl lui Stan din Cârlomăneşti 195. . Petolea din Medvejdea, martor pt. Trestinicul 297. Petrea v. Petru. Petreşti, sat (j. Goij?) 289; ~ i de Sus, j. Gorj 45; ~ (j. Muşcel) 197. Petrica, popa (din Cucuteni), martor 210. Petrică v. Poenile lui ~. Petronie, stareţ de la m-rea Cozia 115; - stareţ la m-rea Tismana 82, 83. Petru (Pătru, Petrea), ban v. Ciurdariul; ~ bunic lui Hrănite post., cumpără în Căşcioare 284; - cpt. (iuz.), f. lui Mitroşana 223, 235; ~ clucer v. Aslan; ~ comis, f. lui Căzan spăt. din Şuiei, nep. lui Darie, Şuică şi Dragomir, fr. cu Căzan, tatăl lui Badea, Bălaur, Căzan, Stanciul şi ~ 144; ~ din Bălăceşti 4; ~ din Bălişoara, martor 78; ~ din Cârstieneşti, jurător 20, vinde 29; ~ din Cegani, jurător 358; ~ din Cioroiaşu v. Boji; ~ din Corbuşori, f. lui Neagoe post., fr. cu Oprea, Iane şi Neagoe www.dacoromanica.ro 445 128; ~ din Leoteşti, tatăl lui Ion 140; ~ din Sămara, f. lui Drăghici 113; ~ din Sârbi, martor 99; - din Şcheai, fr. cu Costandin şi Dragomir, unchi lui Tudosie şi Radul 352; ~ f. Benghei din Dobrosloveni 203; - f. Cătălinei (şi al lui Cazan) din Şuiei 144; - f. Gherghinei 145; - f. lui Milcea, fr. cu Cemat (Mărăcini) 95; ~ f. lui ~ comis, fr. cu Badea, Bălaur, Căzan şi Standul, nep. lui Căzan spăt. din Şuiei 144; - f. lui Voicul, văr cu Turturea Radu din Brădet 139; ~ grămătic din Dobreşti 54; ~ j urător pt. Maxin şi Jălişte 167; - log. din Bărbăteşti, f. lui Tanasie pah. 19; - log. din Belcin 282; ~ log. din Fălcoi v. Fălco-ianul; ~ log. din Gârleni, tatăl lui Barbu 54; ~ log. din Preajva, martor 222; - log., martor pt. ţigani 205; ~ martor pt. Creţeşti v. Stănoman; - martor v. Portărescul; - pah., f. lui Stoica spăt. din Cepturile, fr. cu Dumitraşco şi Pădure 127; ~ popa din Lipia 213;- popa, locul lui în Sârbi 99; - portar, martor pt. Maxin şi Jălişte 167; - post., înfrăţit cu Lupul Căzacu 266; - roşul din Leoteşti 228; - rudă cu Dionisia călugăriţa, în pomelnicul m-rii Banul 91; - rumâni din: Bârzoteni 4, Bârzoteni, fr. cu Stanciul 143, Ciliiani şi Crăceşti, f. lui Codriş 93, Doba de Sus 188, Gropşani, tatăl lui Pârvul, Văsii şi Stănislav 222, Stoiceni 60, Urşani, f. lui Dumitru, fr. cu Mihăilă, Micăia, Şandru şi Preda 143, Urşani, f. lui Mărin, fr. cu Nedelco, Iane, Ştefan, Filimon şi Işfan 143, Urşani, f. lui Stanciul, fr. cu Mihai, Ilie şi Dumitru 143, Urşani, fr. cu Toma 143; - sluger v. Băleanu; - tatăl lui Stoica din Dobrosloveni 203; -ţigan din Gârleni 54; - vătaf din Cârstieneşti v. Vrabie; - vătaf, martor la Poienărei 11; - w. (cel Tânăr), (1559 1568), f. lui Mircea (Ciobanul) vv. 46, 196; v. şi Aslan, Băleanu, Boji, Ciurdariul, Fălcoianul, Portărescul, Stănoman, Vrabie. Piatra Domireştilor (j. Argeş) 156; - lui Cochir, hotar la Bădeni 41; - lui Costandin, hotar la Slătioara (j. Vâlcea) 179; ~ topic la Poienărei (j. Muşcel, azi j. Argeş) 11. Piersici, topic la Cârstieneşti (j. Argeş) 29. Pietrari, sat (j. Dâmboviţa) 349. Pietri, sat, j. Vlaşca (azi dispărut) 169. Pietriş, hotar la Petreştii de Sus, j. Goij 45; v. şi Gura ~. Pietroşiţa, sat (j. Dâmboviţa) 191. Pilancea, martor pt. Pârscov 120. Pilă Dragomir din Lindiceşti, tatăl lui Stan, bunic Banei 162, 337. Pileşti, sat (j. Mehedinţi) 92. Piscul Braniştei, hotar la Cocul (j. Argeş) 317; - Cerbului, topic la Bătieşti, j. Muşcel (azi j. Argeş) 8; ~ Predei, topic la Corbuşori (j. Argeş) 128; - Sârbului, topic la Bătieşti (j. Argeş) 8; - Sinului, topic la Bătieşti (j. Argeş) 8; - Teiuşului, topic la Bătieşti (j. Argeş) 8; - Ursului, hotar la Petreştii de Sus, j. Goij 45; - Zlatiei, topic la Samara (j. Argeş) 317. Piscuri, sat (j. Ilfov, azi dispărut) 231, 336. Pişcani, sat (j. Muşcel, azi j. Argeş) 33, 165. Pişcotan Manea din Ibăneşti 158, 199. Pişoiu v. Pişotă. Pişotă (Pişoiu) Radu din Băşceni, vinde moşie la Brăduleţu 138. Pitariu, hotar la Uda (j. Argeş) 116. Piteşteanul Tudor, sţ. Vlădaiei, ginere lui Ivan şi far din Piteşti, cumnat cu Anca 352. Piteşti, vii la - 154; oraş (oameni din ~) 4, 24, 33, 34, 129, 154, 165, 183, 346, 351 353; podul de la - (loc de emitere) 164, 165, 172. Placse Toader, schimbă ţigani 205, 223. Plahodanul Dediul, martor 332. Plai v. Vârful -. Plavie Oprea, tatăl lui Radu Persul 123. Plavie, moşie (j. Sac, azi j. Prahova) 101, 150. Plăşcoi, sat (j. Buzău) 316. Plătăreşti, sat, j. Ilfov 233. Plăviţoiul Necula, cumpără vii 219. Plena, sat (j. Mehedinţi) 343. Pleşa din Rucăr, tatăl lui Vlad 174. Pleşeşti, moşie (j. Argeş) 144. Pleşoi, sat, j. Dolj 16, 31, 45, 68, 343. Ploaie, rumân din Ciliiani şi Crăceşti, fr. cu Frâncul 93. Ploieşti, oraş 147, 157, 225, 288. Ploştină, sat (j. Mehedinţi) 9%. Plumbuita, m-re v. Bucureşti. Podeni, sat (j. Argeş) 144. Podgoriianul Radul din Gherghiţa, martor pt. Viineasca 243. Podobaie, martor pt. Măneasca 301. Podolul v. Valea ~. Podul Ţiganului, topic la Cor(bu)şori (j. Argeş) 128. 446 www.dacoromanica.ro Poenaru Barbu (din Poiană), (fr. cu Neagoe post., tatăl'lui Dragotă şi Preda), ban mare (al Craiovei), martor: 16,222, 224, 237,242; In divan: 8, 11, 24, 29-32, 39, 41, 45, 47, 48, 51, 52, 57, 58, 60, 63, 68, 69, 76, 78-80, 83, 90, 97, 111, 116, 119, 123, 125-128, 136, 138, 143, 144, 147, 153, 178, 179, 196, 203, 209, 215, 225, 227, 233, 234, 240, 248, 249, 253, 254, 347, 352, 357; In slujbă 111. Poiana (Poiene), sat (j. Dolj) 211; - (j. Prahova) 28, 225; - hotar la Ţigăneşti (j. Argeş) 142; ~ topic la Cepari, j. Argeş 126; ~ Caselor, topic la Bătieşti (j. Argeş) 8; - Garcei, hotar la Petreştii de Sus, j. Gorj 45; ~ Goicelul, ocină (j. Buzău) 98; ~ lui Puiul, hotar la Petreştii de Sus, j. Gorj 45. Poienari, sat (j. Argeş) 156; ~ j. Vlaşca (azi j. Giurgiu) 247. Poienărei, sat (j. Muşcel, azi j. Argeş) 11, 128, 320. Poiene v. Poiana. Poienile lui Petrică, hotar la Petreştii de Sus, j. Gorj 45; - munte, j. Argeş 126. Pogorâşul Porcilor v. Coborâşul Porcilor. Polovragi, sat (j. Gorj) 329. Popa din Măniiaci, martor 135. Popescu, cpt. (iuz.) din Buzău, din Maxin 171, 175, 177; ~ Şintescu Radu, agă mare din Popeşti: în divan 76, martor 353, pristavnic 52. Popeşti, conac domnesc, loc de emitere, j. Vlaşca (azi j. Giurgiu) 158; ~ sat (j. Călăraşi) 52; ~ sat, j. Ilfov 215. Popişi Radu, rumân din Doba de Sus 188. Portărescul Patru, martor 358. Porumbariul Vasile, vinde în Mihăieşti 149. Posceavei din Piteşti, martor pt. Izvorani 351. Posta, tatăl lui Ionaşco din Gura Văii 49. Postolachi v. Apostolache. Potelul, sat (j. Romanaţi, azi j. Olt) 318. (Potlogeanul) Radu din Suseni, martor 10, 44, 173. Potlogi, sat (j. Vlaşca, azi j. Dâmboviţa) 103. Potoceni, sat (j. Buzău) 18, 62, 97, 119, 254. Potolea, tatăl lui Toma 161. Potor Nan din Cacaleţi 186. Prahova, j. (moşii, sate din ~) 243, 334. Praora, topic la Bătieşti (j. Argeş) 8. Prăvăleni, sat (j. Argeş) 81. Preajva, sat (j. Romanaţi, azi j. Olt) 218, 222. Precopie v. Pricopie. Precup din Tătarul 304. Preda (Prida) al lui Avram v. fiul lui Avram; ~ ban din Cepturoaia v. Buzescu; ~ cpt., f. lui Ghiuriţa cpt. din Frăsinet, nep. lui Giurca 203; ~ clucer v. Aslan; - clucer mare v. Brâncoveanul; ~ comis din Bucşani, martor 64, 161, 341; ~ din Călugăreni, boier jurător 333; ~ din Clăşneştea, tatăl lui Danul şi Stărian 278; ~ din Lăngeşti, (tatăl) Velicăi, (socrul) lui Şuică pârcălab 144; ~ din Stoiceni, f. lui Matei, fr. cu Procopie 60; ~ din Stoieneşti v. Dolofan; ~ (din Şchei) 301; ~ f. lui Avram log. din Tătuleşti 294; ~ f. lui Oprea log. din Şirineasa, fr. cu Udrişte 3; ~ f. lui Pârvul din Lazuri, fr. cu Mihai post., Stoica şi Nedelco 153; ~ f. lui Stan, fr. cu Vâlsan, martor pt. Mărăcineni 95; ~ ocina lui în Slătioara 179; ~ pah. (din Ruda) v. Rudeanu; ~ popa din Prisaca, martor în Mâstâneşti 270; ~ post. v. Uiescu; - post. din Băbeni 4; ~ post. din Balş, martor 218; — post. din Lereşti, tatăl lui Oancea log., socrul Măriei 352; ~ post. din Mălăieşti, martor 222; ~ post. din Mileşti v. Milescu; ~ post. din Răscăiaţi 204; ~ post. din Roşiani 203; ~ post. (din Tătirani), tatăl lui Negoiţă pah. 132; ~ rumâni din: Bârzo-teni, f. lui Dan, fr. cu Simul şi Lazăr4, 143, Dăieşti v. Perpelea, Gârleşti 60, Gropşani v. Şuhanul, Gropşani, f. lui Neagomir, fr. cu Stan şi Barbul 222, Urşani, f. lui Dumitru, fr. cu Mihăilă, Pătru, Micăia şi Şandru 143; ~ sluger v. Floricoiul; ~ sluger, f. lui Buzinca clucer 127; probabil acelaşi 6; ~ sluger, (ginerele lui Preda Floricoiul?), martor 243; ~ spăt. din Cepturoaia, f. lui Teodosie ban (Corbeanu), nep. lui Radu (Buzescu) ban şi al lui ~ ban din Cepturoaia 204, 222, 348; ~ spăt., f. lui Nica log. mare (fost) din Tâncăbeşti, tatăl lui Vasilie comis 23, 136, 147; ~ stolnic, (bunic) lui Negoiţă pah. 142; ~ sţ. Muşei din Iezer, tatăl lui Hamza, Prodea, Persul şi Vancea 141; ~ tatăl lui Drăghici din Brăneşti 211; ~ ţigan din Spinişorul de Jos 16; v. şi Aslan, Brâncoveanul, Buzescu, Dolofan, Floricoiul, Milescu, Perpelea, Piscul ~, Rudeanu, Şuhanul, Uiescu. Predeştii, sat (j. Mehedinţi?) 343. Preseaca v. Prisaca. www.dacoromanica.ro 447 Preşnea, sat (j. Mehedinţi) 181. Priboaia Anca, ţigancă, mama Marinei şi a Opriţei 342. Pricopie (Precopie, Procopie) din Stoiceni, f. lui Matei, fr. cu Preda 60; ~ rumân din Băbuieşti, tatăl lui Stan 328; ~ stareţ la m-rea Tismana 82, 83. Prida v. Preda. Priia, fc. lui Lupul, sr. Nedelei din Măteşti 119; ~ mama lui Constantin 234. Prisaca (Preseaca, Priseaca), sat, j. Olt 199; -j. Sac {azi j. Prahova) 88, 147, 270, 299, 312, 313, 338. Priseaca v. Prisaca. Prişei, sat (j. Argeş) 317. Proca din Piteşti, negustor 214, 351; ~ martor pt. Găunoşi v. Luca; v. şi Luca. Procican, p. lui la Cândeşti 213. Procopie v. Pricopie. Prodan, rumân din Tumul 60. Prodea, f. Muşei şi al lui Preda din Iazer, fr. cu Hamza, Persul şi Vancea 141. Prohan din Glogova, martor pt. Iermoneşti 278, 279. Prorocea, rumân din Gropşani, tatăl lui Stoica, fr. cu Nicola 222. Proroci, sat (j. Olt) 158. Prundeanul, p. lui din Slătioara (j. Vâlcea) 179; ~ Dragomir, post., martor 204. Pudea din Fienii Mari 191. Puia, rumân din Ciliiani şi Crăceşti, f. lui Iana-che 93; - Oprea, rumân din Cârstieneşti 29; v. Poiana lui Puica, iuz. 237. Putcavel, roşul din Vaideel, tatăl lui Stan 88, 299, 312. Puturoasa, sat, j. Olt 60, 158, 199, 298, 300. Puţinei (Puţintei), sat (j. Buzău) 18, 98, 186. Puţintei v. Puţinei. Puţuri, sat (j. Dolj) 185. R Racova, apă (j. Sac, azi j. Buzău) 259; ~ hotar la Tătărăi (j. Sac, azi j. Buzău) 261. Racoviţa, sat (j. Argeş) 32. Rada, armăşoaia (din Găvăneşti), prima sţ. a lui Stoica Rudeanu pah., fc. lui Dragomir post., nep. lui Dumitru vornic, vară cu Pătru pah., Dumitraşco şi Pădure din Cepturile 127; ~ din Mâstâfieşti, sţ. lui Albul, mama Ivanei şi Stancăi 308; ~ fc. Ilcăi din Vemeşti 119; — fc. lui Matei post. din Mihăieşti, nep. — 37; ~ mătuşa ~ din Mihăieşti, (sr.) lui Matei post. din Mihăieşti 37; ~ ţigancă 132. Radila, moşie la Cozleciu (j. Prahova) 28. Radislav v. Radoslav. Radomir, popa din Potlogi 103; ~ tatăl lui Badiul, vinde în Zoreşti 119. Radoslav (Radislav) din Petreşti, martor 197; ~ post. din Budişteni 96, 168; ~ rudă cu Dionisia călugăriţa, în pomelnicul m-rii Banul 91; ~ vinde în Bănceşti 26. Radovanul, tatăl lui Gligorie 359. Radu(l), agă mare v. Popescu-Şintescu; ~ al post. 203; ~ aldămăşar pt. Vârful Bobului 258; ~ aprod 103; ~ armaş al doilea din Stănceşti 71; ~ armaş din Dărăşti v. Dărăs-cul; - armaş din Uieşti, f. lui Braţul comis, fr. cu Preda Uiescu post. 77; ~ ban v. Buzescul; - bănişor din Stupinele 210; -cel bătrân 198; ~ clucer v. Buzescul; ~ clucer, pah. din Prooroci, fr. cu Drăguşin (Deleanu) post. mare, sţ. Ancăi, tatăl lui Dumitraşco şi Papa 158, 199,203; ~ cojocar din Bătieşti, tatăl lui Drăguş, Ion şi Vladul 8; ~ comis mare v. Mihalcea; ~ cpt. mare de călăraşi din Fărcaşa, din Gropşani v. Fărcăşanul; ~ croitor din Vâlculeşti 181; — cumpără v. Fluieraşul; ~ dascăl (din Păcăleşti), scrie doc. 88; ~ diacon din Sâmbotin 86; ~ din Băjeşti v. Mocanul; ~ din Băşceni v. Pişotă; ~ din Băzăneşti v. Dima; ~ din Beleţi 152, v. şi Gialalăul; ~ din Buzău v. Răgep; ~ din Cacaleţi 93, v. şi Tigvă; ~ din Câineşti, vinde loc de livadă 36; - din Cârlomăneşti v. Ţăpoteiul; ~ din Cerăşti 119; ~ din Chiojdeni 299; - din Conţeşti v. Bodeiu, Floroiul; ~ din Cornet, martor pt. Cucuteni 210; ~ din Creţi v. Caşotin; - din Daia, martor pt. Şerpăteşti 58; - din Focşă-nei, megiaş al lui Isac iuz. 130, moşnean 254; ~ din Gherghiţa v. Podgoriianul; - din Groşani, megiaş 82, 83; ~ din Gura Văii, f. lui Bogoghinţă 49; ~ din Lindiceşti, tatăl lui Stoica 276; - din Măteşti v. Birciul; ~ din Mireni v. Idul; - din Plăşcoi, megiaş 316; -din Pileşti, martor 92; - din Poienârei 11, 448 www.dacoromanica.ro 128; ~ din Prişei, vinde ocină în Piscul Zlatiei 317; ~ din Ruseneşti v. Jarne, Palachi; ~ din Samara 162; v. şi Mâinea; ~ din Săseni v. Nuţii; ~ din Stâlpeni, martor 225; ~ din Suseni v. (Potlogeanul); ~ din Şuiei 144; ~ din Tătarul v. Jiribiţă; ~ din Ţâţa 191; ~ din Valea Ludului v. Grozea; ~ f. Buicăi din Greci, fr. cu Mihaiu 218; ~ f. Burţoiului, fr. cu Oprea, vinde în Bătieşti 8; ~ f. lui Badea din Hurezi şi al Neacşăi, fr. cu Nedelco, nep. lui Danciul vomic mare (fost) din Hurezi 9, 239, 240; ~ f. lui Bordeică din Izvama, fr. cu Dobromir 279; ~ f. lui Braşov din Ţâţa, fr. cu Stoica 104; ~ f. lui Buzelă, vinde în Groşi 129; ~ f. Calei, fr. cu Ivul popa, Dumitru, Stana şi Voica 12; ~ f. lui Comane din Scăieni, fr. cu Stanciul 135; ~ f. lui Dragomir din Şcheai, nep. lui Costandin şi Pătru, văr cu Tudosie şi Cematu 353; ~ f. lui Gheorghe uncheaş, martor pt. Sn «.Ieşti 283; ~ f. lui Matei, nep. „Iui Giura din Gabrova, martor 327; ~ f. lui Norocea Vlad, fr. cu Oancea, Dragomir şi Nedelco 346; ~ f. lui Opriş din Cârstieneşti 29; ~ f. lui Pătraşcu vomic din Şuiei, fr. cu Pârvul 29, 60; ~ f. lui Pătruţă din Dălanţi 181; ~ f. lui Plavie Oprea v. Persul; ~ f. lui Răuţ din Rucăr 174; ~ f. lui Stan din Creţuleşti v. Creţulescul; ~ f. lui Stroe din Mireni, tatăl lui Năstase 286; ~ f. lui Totos, tatăl lui Barbul din Tohani 184; ~ f. lui Tudor log., fr. cu Dumitru, nep. lui Bârsescu Ion călugăr 188; ~ f. lui Tudor Simeţii din Mehedinţi, fr. cu Stanciul 263; ~ f. lui Vladul popa din Băşineşti 294; ~ f. lui Vlădan (Vlăduţ) din Moceşti 101, 150; ~ f. Neagăi Oloaga, fr. cu Oprea din Bătieşti 8; ~ fr. cu Fătul şi Dumitru, vinde vie pe Sperlea (la Mâstâneşti) I; ~ fr. cu Mihai 110; ~ fr. cu Mihai, Gheorghe şi Costandin, cumpără în Potlogi 103; ~ fr. cu Pârtea Vintilescul şi cu Vladul din Măteşti 119; ~ fr. cu Şerbu pah., vinde în Rădăcineşti 24; ~ fr. cu Voicişăl din Dăiani, cumpără ocină în Vârful Bobului 258; ~ ginerele lui Badiul din Potlogi 103; ~ ginerele lui Balotă din Găgeni, cumpără Smidiştii 67, scrie doc. 56; ~ ginerele lui Galan, vinde vie în Bădeni 41; ~ grămătic din Mărăcineni, (fr. cu Mirean, Iane şi Sava) 98; ~ iuz. v. Beldenul; ~ iuz. din Negreşti 165, 183; ~ log. din Bâţcoveni, martor 271; ~ log. din Dudeşti v. Dudescul; ~ log. din Fundeni, tatăl lui Drăghici log., Eftimie şi Badea, socrul Tudorei 248; ~ log. din Speteni 336; ~ log. din Şcheai 239; ~ log. din Ţigăneşti v. Ţigănescul; ~ log. mare v. Cocorăscu; - martor pt. Cârstieneşti 29; ~ martor pt. Grecşorii v. Golescul; ~ martor pt. Mâstâneşti v. Raghelii; ~ martor pt. Petreşti v. Muntean; ~ megiaş v. Gorăn-goaş; ~ negustor (cupeţ) din Vemeşti 55; ~ nep. lui Şuica pârcălab din Şuiei 60; - p. lui pe Teleajen v. Brăde; - pah. din Pârşcoveni 218; ~ pah., fr. cu Drăguşin post. v. clucer din Prooroci; ~ pah. mare v. (Radu) Şerban vv.; ~ pârcălab din Scăieni, sţ. Dobrei, vinde în Scăieni 311; ~ popa din Belciu, scrie doc. 185; ~ popa din Ludişti 110; ~ popa din Scăieni, scrie doc. 21, 65, 241, 311; ~ popa din Stăneşti, tatăl lui Şărban 257; ~ popa din Urlaţi, martor 259, 261, 272; - popa, fr. lui Vavila călugăr, fr. cu Ştefan călugăr 179; - popa, tatăl lui Vasilie din Hurezi 123; ~ post., alege ocină în Izvorani 183; ~ post. din Petreşti 289; ~ post. din Şuiei, martor 29; - post. al doilea din Vultureşti v. Rudeanul; ~ post., f. lui Corcodel stolnic 286; ~ post., f. lui Staico post. din Ohaba, fr. cu Nan post. şi Mihai post. 136; ~ rumâni din: Băbuieşti, f. lui Stan, tatăl lui Oprea 328, Bănciuleşti 215, Bărbăteşti 19, v. şi Brânzecul, Bumbuieşti v. Capotă, Ciliiani şi Crăceşti, f. Cernicăi 93, Ciliiani şi Crăceşti, f. lui Iuga 93, Ciliiani şi Crăceşti, nep. lui Leul 93, Doba de Sus 188, v. şi Popişi, Gârleni, f. lui Lupul, fr. cu Drăghici, Dumitru, Stan şi Barbul 242, Gârleşti 60, Gropşani, f. lui Preda Şuhanul, fr. cu Alexi, Lupul şi Stan 222, Gropşani, fr. cu Neagomir, Stoian, Badea şi Străţimir 222, Gropşani, fr. cu Stan 222, Gropşani v. Turcu, Ohaba, f. lui Bercea 136, Popeşti, f. lui Marco, fr. cu Tatul, Iasu, Duia şi Muşat 215, Popeşti, fr. cu Muşat, tatăl lui Tudoran şi Stanciul 215, Popeşti, tatăl lui Trandafir şi Sava 215, Puturoasa 60, Tătarul, ginerele lui Radu 304, Urşani, f. lui Frâncul, fr. cu Barbul şi Ionaşco 143, Urşani, f. lui Lupul, fr. cu Vladul 143, Urşani, f. lui Stan al lanului, fr. cu Nicula, Apostol, lanul şi Mihăilă 143, Urşani, f. lui www.dacoromanica.ro 449 Tudosie, fr. cu Costşndin 143; ~ slugă v. Chepţi; ~ socrul lui Radu rumânul din Tătarul 304; ~ stolnic v. Corcodel; ~ sţ. Cheranei, ginerele lui Giurgea şi al Stancăi, cumnat cu Giurgea 166; ~ tatăl lui Hrizea v. Bulbuceanul; ~ tatăl lui Mihăilă, ş.a. v. Turturea; ~ tatăl lui Radu 41; ~ tatăl lui Stan din Cârlomăneşti v. Petelec; ~ tatăl popii Jipa din Vemeşti v. Sorescul; ~ tatăl Vasilei din Glupavi, bunic Dobrei şi Calcei 133; — ţigan din Spinişorul de Jos 16; ~ uncheaş, tatăl lui Oancea şi al lui Marin, vinde în Piscul Zlatiei 317; ~ vătaf, cumpără în Şchei 301; ~ vătaf (de plăieşi) din Sibiceu de Sus 7; ~ vătaf din Berteşti, aldămăşar 225; ~ vătaf, p. lui la Uda 116; ~ vinde la Ştefăneşti 237; ~ vinde ocină în Vârful Bobului 258; - w. cel Mare (1495 1508, tatăl lui Radu de la Afumaţi) 178; ~ vv. (de la Afumaţi, 1522-1523, 1524, 1524 1525, 1525 1529, f. lui Radu cel Mare) 178; ~ vv. Mihnea (1601-1602, 1611-1616, 1620 1623, f. lui Mihnea vv., tatăl lui Alexandru vv. Coconul) 9, 41, 63, 68, 78, 90, 97, 108, 111, 118, 122, 141, 147, 196, 203, 225, 233, 249, 277, 319, 343; ~ w. (Paisie, 1534, 1535 1545, f. lui Radu vv. cel Mare, tatăl lui Pătraşcu vv.) 115; ~ w. Şerban (1602 1611), f. doamnei Ma-ria (şi al lui Radu post.), sţ. Ilinei 39, 56, 97, 101, 122, 179, 215, 341, 343; ~ pah. mare (fost) 41, 122; v. şi Beldenul, Birciul, Bodeiu, Brăde, Brânzecul, Bulbuceanul, Buzescul, Capotă, Caşotin, Chepţi, Coco-răscu, Corcodel, Creţulescul, Dărăscul, Dima, Dudescul, Fărcăşanul, Floroiul, Fluieraşul, Gialalăul, Golescul, Gorăngoaş, Grozea, Idul, Jarne, Jiribiţă, Mâinea, Mihalcea, Mocanul, Muntean, Nuţii, Palachi, Persul, Petelec, Pişotă, Podgoriia-nul, Popescu-Şintescu, Popişi, Potlogeanul, Răgep, Răghelii, Rudeanu, Sorescul, Tigvă, Turcu, Turturea, Ţăpoteiul, Ţigănescul. Radu Vodă (Sf. Troiţă), m-re v. Bucureşti. Radulovici Pârvul, log., scrie doc. 40, 74, 76, 80, 137, 212, 277, 343. Rafail, călugăr la m-rea Cotmeana 72. Rancea, rumân din Ciliiani şi Crăceşti 93. Raşa, rumân din Ciliiani şi Crăceşti 93. Ratco din Glupavi, martor 133. Răchiţele, sat (j. Argeş) 72, 129. Răcina, f. lui Oltea din Comăţel 30. Răcnea din Gorăneţ, (unchi) lui Coman 267, 268; ~ din Mlăjăt, martor pt. Jugureni 255. Rădan, călugăr, unchi lui Bodeiu Radu 138. Rădanţul, rumân din Gropşani 222. Rădăcineşti, sat, j. Argeş 24, 32, 277. Rădeleşti, sat (j. Buzău) 131. Rădivoi, rumân din Gârleni, tatăl lui Stoica 242. Rădocea, ginerele popii Creţu, nep. lui Oprea din Zoreşti 119. Rădoiu, rumân din Ciliiani şi Puturoasa, fr. cu Voinea 93. Răducel, tatăl lui Ion şi Drăguş, vinde moşie în funia budească 207. Răduceşti, sat (j. Rm„ azi j. Buzău) 202. Răduţ v. Răduţul. Răduţul (Răduţ), post. din Medvejde, martor 161, 335. Răgep (Răgip) Gheorghe, iuz. din Buzău, f. lui Radu din Buzău, fr. cu Toma 171, 175, 186; ~ Radu din Buzău, tatăl lui Gheorghe şi Toma 186, 251; ~ Toma, f. lui Radu din Buzău, fr. cu Gheorghe iuz. 175, 186. Răghelii Radu, martor pt. Mâstâneşti 270. Răgip v. Răgep. Răjăţul, sat (j. Argeş) 113. Rămişti v. Râmeşti. Răscăieţi, sat (j. Vâlcea) 204. Răsimnici, sat (j. Ilfov, azi j. Ialomiţa) 243. Răsin, tatăl lui Stoica din Prisacă 313. Răspopul, tatăl vitreg al lui Bălăci din Căzăneşti 289; ~ Ion, fi-, cu Ştefan din Tătarul 304. Răstoacă, topic la Bătieşti (azi j. Argeş) 8. Răşciori, sat (j. Ialomiţa) 240. Rătescul Antonie din Răteşti, fr. cu Ivaşco 322; ~ Ivaşco, vornic, fr. cu Antonie, boier hotamic 165, 183; - Tudor, vomic al doilea din Răteşti, om domnesc 50, 88, 135, 142. Răteşti, sat, j. Buzău 50, 62, 64, 88, 135, 259, 261, 263, 272; ~ (j. Vlaşca, azi j. Argeş) 165, 322. Rătevoeşti v. Rătivoieşti. Rătivoieşti (Rătevoeşti), sat (j. Muşcel, azi j. Argeş) 13, 124, 146, 154, 197, 326. Rătunda, hotar la Albeşti (j. Buzău) 186, 228. Răul Stan, martor pt. m-rea Vaideei 234; ~ Vlad, f. lui Frăţică, întărit în ocină în Poiana 225. 450 www.dacoromanica.ro Răuţ, tatăl lui Radu din Rucăr 174. Răzmiriţă din Cândeşti, tatăl lui Stoica 213; ~ din Scurteşti, martor 130; ~ pârcălab, martor pt. Pârscov 120. Răzvan, cpt. din oraşul Floci 3S8. Râmeşti (Rămişti), sat (j. Vâlcea) 4, 99. Râmnic, episcopie 52, 73, 149; ~ oraş 73, 86; ~ ul Sărat şi Brăila (Slam Râmnic), j. (sate în ~) 47, 202. Râuşor, topic la Rucăr (j. Muşcel, azi j. Argeş) 174. Roata Frântă, hotar la Cepari, j. Argeş 126. Robaia, sat, j. Argeş 126. Robul Stan din Cârstieneşti 11, 128; - Vlad din Lindiceşti 276. Rociotă, via lui la Rădăcineşti 24; ~ Dragomir, martor pt. Cârstieneşti 29. Roman din Gârleni, martor 54; ~ din Sengureni, ginerele lui Mihăilă, vinde în Poienari 247; - ocina lui la Hurezi, j. Vâlcea 123; - rumân din Brătivoieşti, f. lui Voico, fr. cu Vladul 31; - scrie doc. pt. Budişteni 168. Romana(i, j. (sate în ~) 111, 114, 115, 203, 222, 298, 300, 354. Romaşco, vinde în Mâneasca 301. Roşea, tatăl lui Stan Guşatul din Măteşti 119; — tatăl lui Stoica din Poienărei II. Roşieni, sat (j. Romanaţi) 203. Roşila, sat (j. Gorj) 16. Roşioae, ocină la Tătărăi (j. Sac, azi j. Prahova) 259. Roşul, sat (j. Ilfov) 348. Ruceru Toma, martor pt. Găunoşi 239. Rucăr, sat (j. Muşcel, azi j. Argeş) 174, 176. Rud(ea), ţigan din Crăişani 147 bis. Rudeanca Dobra, logofeteasă, (sţ. lui Tudosie log. mare (fost)), mama Dobrei, (a lui Staico pah. şi Vlad log.), soacra lui Stanciu log. din Olăneşti, bunica lui Tudor, Vlad, Stroe 277. Rudeanu Chirca, post. al doilea din Curtişoara, (f. lui Tudor (Teofil) - şi al Stancăi, sţ. Dumitranei, ginere al lui Dumitraşco Filipescu stolnic mare (fost)) 102, 222, 298, 300, 302, 353; - Işfan, log. (din Ruda), f. lui Mitrea ~ sluger (din Mihăieşti) 112; - Matei, clucer din Curtişoara, (f. lui Tudosie - clucer, nep. lui Tudor ~), martor 300; ~ Mitrea, sluger (din Mihăieşti), tatăl lui Işfan log. 112; -Preda, pah., f. lui Staico ~ pah. (şi al Radei armăşoaia), (fr. cu Tudosie post., Staico post., Vilaia), martor 76, 344; ~ Radu, post. al doilea (din Vultureşti), f. lui - Vlad log. (şi al Despinei, fr. cu Andrei, Vlad pah. şi Chircă spăt.) 300; ~ Staico (Stoica), pah., (f. lui ~ Tudosie log. mare (fost) şi al Dobrei), sţ. Radei armăşoaia (din Găvăneşti), ginerele lui Dragomir post., fr. cu Vlad log. şi Dobra, tatăl lui Preda pah. (şi al lui Tudosie post., Staico post., Vilaia) 127, 344; - Tudosie, log. mare (fost), (sţ. Dobrei, tatăl lui Staico pah., Vlad log. şi Dobra) 179; - Vlad, log., (sţ. Despinei), tatăl lui Vlad pah., Radu post. al doilea, (Andrei şi Chircă spăt.), strănepot al jupâniţei Caplea din Periş 13, 249; - Vlad, pah., f. lui Vlad log. (şi al Despinei), fr. cu Radu post., (Andrei şi Chircă spăt.) 13, 298, 300. Rudeni, hotar, sat (j. Argeş) 126. Rudenii, familie 179. Ruhat, părinţii lui ~, din Cârsticea de Jos 293. Rumâni, sat (j. Mehedinţi) 181. Rumceni, sat, j. Săcuieni (azi dispărut) 18,167. Runcu, sat (j. Dâmboviţa) 210. Rusat Vladul, unchiul lui Ion din Poienărei 11. Rusăneşti (Ruseneşti, Rusineşti), sat, j. Romanaţi (azi j. Olt) 63, 111. Ruseneşti v. Rusăneşti. Rusin, fr. cu Dragomir, vinde în Bădeni 41. Rusineşti v. Rusăneşti. Rusinoae din Smidişti 67. Rustea, negustor (47, 348. Ruxandra, sţ. lui Gavrilă spăt. 189. S Sac (Săcui, Secuieni), j. (sate în ~) 6, 18, 41, 46, 67, 101, 138, 147, 178, 225, 301. Saca v. Seaca. Sacoţi v. Vadul Sadova, m-re (j. Dolj) 54, 260. Safta, jupâneasa, p. ei în Grozăveşti 339; -(mama) lui Ion, fc. Stanei din Măteşti 119. Salce v. Salcia. Salcia (Salce), sat (j. Buzău) 186. Samara (Sămara), sat, j. Argeş 34, 113, 121, 164, 310, 345. Samfira, cumpără în Cerbureni 269. Samoil (Samuilă), diacon, martor pt. Roşu 348; -din Băşeni 190; - popa, eg. m-rii Banul 91. 451 www.dacoromanica.ro Samuilă v. Samoil. Sarul cel bătrân, (p. lui în Şchei) 301; ~ f. lui Oprea din Zoreşti v. Burlan; v. şi Burlan. Saşi v. Valea Sava cel mare din Mărăcineni 18, 97, 217; ~ cpt. v. Benghiul; ~ f. lui Avram din Mărăcineni, martor 98, 119,186, se-nfrăţeşte 131; ~ f. lui Milea 234; - f. lui Sima (din Mărăcineni), scrie doc. 131; ~ iuz. 236; ~ log. din Cuştereni v. Cuştereanul; ~ log. din Târgovişte, martor 19; ~ log., martor împreună cu boierii mari 16, 102, 201; ~ (log), scrie zapis pt. Mâstâneşti 338; ~ monah, martor pt. Roşu 348; ~ popa din Piteşti 165; ~ popa, f. uncheaşului Vlad din Bogaţi 96; ~ post., nep. lui Mitrea pitar 224; ~ roşul din Argeş 24; ~ rumâni din: Băbu-ieşti, f. lui Vladul 328, Drăgoieşti, f. lui Şerban popa, fr. cu Dima şi Oprea 231, Popeşti, f. lui Radul, fr. cu Trandafir 215; — tatăl lui Fătul (din Cândeşti), martor 205; v. şi Benghiul, Cuştereanul. Savul, f. diaconului Stoica 273. Săcele (Sătcel), sat (j. Gorj) 45. Săcui v. Sac. Săcuiani v. Săcuieni. Săcuieni (Săcuiani), sat, j. Ilfov (azi j. Dâmbo-viţa) 9, 293. Săcuieni v. Sac. Sălătruc, sat (j. Argeş) 24, 29, 32. Sălcuţa, sat (j. Dolj) 282. Sămara v. Samara. Sămăran, vinde Piscul Zlatiei 317. Sâmjorzu, şelar din Bucureşti 347. Săpata, sat (j. Argeş) 34. Săpatul, hotar la Măteşti (j. Buzău) 119, 340. Sărac-Blid, martor 332. Sărata, sat (j. Buzău) 98, 142, 217, 333. Sărăcineşti, sat (j. Vâlcea) 4, 73, 204. Sărăţeni, sat (j. Ialomiţa) 89, 220. Sărdarul Costandin, post., cumpără în dealul Loloieştilor 16, 303. Săruleşti, sat (j. Buzău) 98. Săseni, deal, sat (j. Buzău) 119, 316. Sătcel v. Săcele. Săteni, sat (j. Dâmboviţa) 53. Săveşti, sat (j. Vlaşca, azi j. Dâmboviţa) 187. Sâmbotin, sat (j. Vâlcea) 86. Sânafdon, rumân din Tumul 60. Sângeri, pârâu ~, hotar la Cepari, j. Argeş 126. Sârbeni, vii la ~ 59. Sârbi, loc la Urşani (j. Vâlcea) 99. Sârbul din Slatină 158; ~ din Tătirani, martor 132; ~ rumâni din: Ohaba, tatăl lui Mihai 136, Ohaba, tatăl lui Mareşu 136; ~ Ghier-ghie din Cor(bu)şori 128; ~ Ivan din Slatina 199, 355; - Simion din Copăceni 10; v. şi Piscul ~. Scaeni v. Scăiani. Scăiani (Scaeni, Scăieni), sat (j. Buzău) 90; ~ f lui Hrizea vornic 238; - cumpără din fuma popească 21; ~ log. din Rădăcineşti, sţ. Caplei 24, 29, 32; ~ log. 3, 6; ~ log., f. lui Papa post. din Şcheai, martor pt. Surdeşti 283; - post. din Bibeşti 16; ~ post. din Bircii, (f. lui Vlăduţ, fr. cu Tudor post.) 45, 329; ~ post. din Găieşti 325, 326; ~ post. din Plătăreşti 233; ~ post. din Zătreni 329; - 462 www.dacoromanica.ro post., f. lui Socol post. din Padea, văr cu Vădislav post., nep. lui Hamza post. din Belcin 185; ~ roşul, aldămăşar pt. Scăieni 311; ~ rumân din Urşani, f. lui Stan al lanului, fr. cu Radul, Nicula, Apostol, lanul şi Mihăilă 143. Udrişte din Crângu, nep. lui Păiş 101; ~ din Sibiceul Braţului, f. popii Nenul 7, 307; ~ din Şoimari 51; - log. al doilea v. Năsturel; post. din Plătăreşti 233; v. şi Năsturel. Ugluz v. Ogluz. Ugrin v. Mehedinţul. Uiescu Preda, post., f. lui Braţul comis din Uieşti 77. Uieşti, sat (j. Argeş) 77; - (j. Ilfov, azi j. Giurgiu) 107. Unghiul, topic la Petreştii de Sus, j. Gorj 45. Ungrovlahia, passim. Ungurel, sat, j. Gorj 141. Ungureanul Stat, vătaf din Târgovişte 13. Urecheşti, m-re, j. Rm. (azi j. Vrancea) 47. Urlaţi, sat (j. Sac, azi j. Prahova) 259, 261, 272. Urluieşti, apă (j. Argeş) 126; ~ sat (j. Argeş) 126; ~ (Urluiasca, j. Olt) 158. Urseşti, sat (j. Sac, azi dispărut) 41. Ursu din Pietrari 349; ~ Datco din Ţâţa 27, 106, 191; v. şi Piscul ~, Valea ~. Urşani, sat (j. Ilfov, azi dispărut) 99, 143. Uscaţi, sat (j. Ilfov, azi dispărut) 233. Utmeşe, f. lui Stan Capugras, văr cu Vasilie din Hurezi 123. V Vadul de sub Maiu, topic la Beleţi, j. Muşcel (azi j. Argeş) 155; ~ Socoţilor, în hotar la Slătioara, j. Vâlcea 179; ~ Ţiganului, topic la Bătieşti, j. Muşcel (azi j. Argeş) 8. Vaedelu v. Vaideei. Vaideei, m-re v. Apostolache. Vaideei (Vaedelu, Vaidel), sat (j. Sac, azi Podgoria, j. Prahova) 88, 270, 290, 299, 312, 313, 338. Vaidel v. Vaideei. _ Valea Albişorului, hotar la Ţâţa (j. Dâmboviţa) 191; - Bulei, topic la Poienărei (j. Muşcel, azi j. Argeş) 320; ~ Boului, sat (j. Sac, azi înglobat în corn. Colţi, j. Buzău) 88; ~ Caselor, topic la Bătieşti, j. Muşcel (azi j. Argeş) 8; ~ Cărpenişului, topic la Cepari, j. Argeş 126; ~ Călugărului, topic la Pârscov (j. Buzău) 120; - Câinelui, topic la Bătieşti, j. Muşcel (azi j. Argeş) 8; - Corbului, topic la Cepari, j. Argeş 126; - Fânaţelor, topic la Dătcoi (j. Sac, azi dispărut) 184; ~ Jipii, topic la Vârful Bobului 258; ~ Ludului, sat (j. Mehedinţi) 92; ~ lui Dobrotă, sat (j. Buzău) 259, 261, 272; ~ lui Mamul, hotar la Petreştii de Sus, j. Gorj 45; ~ Mieilor, topic la Văleni, j. Sac (azi j. Buzău) 138, Mlăcilor, hotar la Ţâţa (j. Dâmboviţa) 191; - Podolului, topic la Pârscov (j. Buzău) 120; - Saşilor, topic în Dealul Târgoviştii 48; -Stânii, topic la Cepari, j. Argeş 126; -Ştubeiului, hotar (j. Prahova) 21; - Trestii, topic la Cepari, j. Argeş 126; ~ Ursului, hotar la Petreştii de Sus, j. Gorj 45; ~ Verneştilor, topic la Cepari, j. Argeş 126; v. şi Gura ~. Vancea, f. Muşei şi al lui Preda din Iazer, fr. cu Hamza, Proda şi Persul 141; ~ popa, tatăl lui Duca şi Stanciul, fr. cu Mihail 86, 87. Varlaam v. Varlam. Varlam (Varlaam), arhim. de la Mitropolie 27; ~ eg. m-rii Căldăruşani 79, 80, 374; - rumân din Stoiceni, f. lui Ivaşcu 60; ~ vinăricer în Vâlcea 321. Vartolomei v. (Minetti). Varul, topic la Dătcoi (j. Sac, azi dispărut) 184. Vasila v. Vasilica. Vasilica (Vasila), fc. lui Radu din Glupavi, mama Dobrei şi a Calcei 133. Vasilache (Vasilachi) din Călineşti, negustor 198; ~ din Mărăcineni 97, 98, 130, 186. Vasilachi v. Vasilache. Vasile (Vasilie), boier jurător pt. Maxin şi Jălişte 167; ~ călugăr, doc. scris în casa lui 358; ~ comis (pah.) din Băbeni, f. lui Preda spăt., nep. lui Nica log. mare (fost) 23, 136; ~ din Cârstiani 152; - din Cegani, jurător 358; ~ din Costea, martor 346; - din Mogoşişti v. post.; ~ din Pereni, jurător pt. Cândeşti 190; - din Rătivoieşti, f. lui Albul log., fr. cu Albul 124, 146, 154, 326; - din Samara v. Bodea; ~ (din Tătarul), fr. cu Gligorie 304; www.dacoromanica.ro 463 ~ eg. m-rii Bistriţa 318; ~ f. lui Jipa din Păuşeşti, nep. popii Stoica şi al Stepcei 14; ~ f. lui ~ post. din Mogoşişti şi al Maricăi, fr. cu Bunea 271; — f. popii Radu din Hurezi, văr cu Utmeşe 123; ~ iuz. (de păhămicei) din Buzău, megiaş al lui Isac iuz. 130; ~ martor din Budişteni, fr. cu Stan 96; ~ martor pt. Conţeşti 138; ~ pah. v. comis; ~ pârcălab, boier hotamic pt. Ibăneşti 158; ~ post. din Brăteşti 355; ~ post. din Mogoşişti, sţ. Maricăi, tatăl lui ~ şi al lui Bunea 271; ~ rumâni din: Bănciuleşti, f. lui Stan, fr. cu Cârstiian 215, (Bucureşti), f. lui Cârstea, fr. cu Agapie, tatăl lui Stanciu 296, Ciliiani şi Crăceşti 93, 102, Hurezi 285, (Ştefaneşti) 315; ~ spăt. din Greci, nep. lui Dumitraşco clucer din Spineni 183; ~ ţigan 84, 149; ~ ţigan moldovean 51; ~ vinde în Fieni v. Chiriac; - vinde în Mihăieşti v. Porumbarul; ~ vist., fost soţ al Catrinei vistiereasa, bunic lui Trufanda vist. 111;— vornic, socrul lui Drăghici din Cârligaţi, vinde vii la Ştefăneşti 154; v. şi Bodea, Chiriac, Porumbariul. Vasilie v. Vasile. Vavila, călugăriţă din Băşceni, mama lui Stanciul şi Penea 138. Vavila, călugăr, tatăl popii Radul şi călugărului Ştefan, moşia lui în Slătioara 179. Văcălioaie, funia ~ (j. Vâlcea?) 192. Văcărăşti v. Văcăreşti. Văcheş, boier jdrător pt. Maxin şi Jălişte 167. Văcăreşti (Văcărăşti), sat (j. Ilfov, azi înglobat în mun. Bucureşti) 218. Vădislav v. Vladislav. Văgiuleşti, sat (j. Mehedinţi) 224. Văleni, sat (j. Romanaţi, azi j. Olt) 203; ~ (j. Sac, azi j. Prahova) 138, 225. Vărăşti, moşie (j. Ilfov, azi desfiinţat) 374. Vărbila, ocină, hotar la Mehedinţi (j. Sac, azi j. Prahova) 259, 261, 263, 272. Văsiiu din Bezdead, tatăl lui Iorga 210; — din Cârstieneşti, f. lui Iuga, fr. cu Barbut, Cemat şi Oprea 11; ~ din Poienărei, f. lui Tilea 128, 320; ~ paie, cumpără vie pe valea m-rii Dealu 71; ~ rumâni din: Gropşani, f. lui Pătru, fr. cu Pârvul şi Stanislav 222, Ohaba, tatăl lui Stan, bunic lui Dragomir 136, Puturoasa 60. Vâlcan din Crevedia, megiaş 107; ~ f. lui Bria din Golani şi al Vladei 345; ~ tatăl lui Bălăci din Nădanova 181; ~ tatăl lui Stan din Smidişti 67. Vâlcana, sat (j. Dâmboviţa) 53. Vâlcea, j. (sate în ~) 2, 3, 4, 36, 63, 123, 143, 179, 188, 321, 364. Vâlceaua Iui Păun, hotar la Petreştii de Sus, j. Gorj 45. Vâlcele, sat (j. Argeş) 24, 172. Vâlcul, boier jurător pt. Maxin şi Jălişte 167; ~ cel bătrân, log. din Mogoşeşti 230, 271; ~ f. lui Ion din Mehedinţi, martor pt. Mehedinţi 263; ~ popa, martor pt. Gorănet 267, 268. Vâlculescul Voico din Buzău 67. Vâlculeşti, sat (j. Mehedinţi) 181. Vâlsan, martor pt. Mărăcini, f. lui Stan, fr. cu Preda 95; — post. din Puţuri 185; — rumân din Doba de Sus, fr. cu Mircea 188; ~ tatăl lui Zaharia din Negomireşti 174. Vâltureşti v. Vultureşti. Vânătă, moşia m-rii Tismana (j. Gorj) 361; -sat (j. Ilfov, azi dispărut) 293. Vârful Bobului v. Bob; ~ Măgurii, hotar la Ţâţa (j. Dâmboviţa) 191; — Păpuşii, topic (munte) la Rucăr, j. Muşcel (azi j. Argeş) 174; ~ Plaiului, topic la Slătioara, j. Vâlcea 179. Vârâţi, sat (j. Dolj) 31, 282; ~ (j. Olt) 203, 298, 300. Vedea, apă (j. Teleorman) 209, 341. Velica, sţ. lui Şuică pârcălab, fc. lui Preda din Lângeşti 144. Velicico, rumân din Stoiceni 60. Ventilă v. Vintilă. Verneşti (Vi(r)nişti), hotar la Cepari, j. Argeş 126; ~ sat, deal (j. Buzău) 55, 56, 62, 67, 91, 97, 119, 131, 217, 228, 340; v. şi Valea ~. Vetrea din Potoceni, martor 62, 97, 119. Vetea, pârâu la Samara, j. Argeş 346. Veţicheşti v. Viţicheşti. Viane v. Viani. Viani (Viane, Viiane), sat (j. Prahova) 94, 243. Viiane v. Viani. Vieroş (Virăş), m-re (j. Muşcel, azi j. Argeş) 165. Viineasca, ocină în ~, j. Prahova 243. Viişoară, topic la Cor(bu)şori (j. Muşcel, azi j. Argeş) 128; -topic la Pârscov(j. Buzău) 120. 464 www.dacoromanica.ro Vilaia, sţ. lui Dobromir ban, mama lui Mihai post., bunica lui Dragomir vornic mare, p. ei în Hodopeni 253. Vintilă (Ventilă), clucer din Băloteşti, boier hotamic 165, probabil acelaşi cu ~ clucer, hotamic la Izvorani 183; — din Glogova v. post.; ~ din Suseni, martor 10; ~ martor pt. Sârbi 99; ~ portar v. Modoran; ~ post. din Glogova, nep. lui Nicola 136, 289; v. şi Modoran. Vintilescul Partea, megiaş din Măteşti, fr. cu Vladul şi Radul 119. Virăş v. Vieroş. Vi(r)nişti v. Verneşti. Vişa, fc. lui Dragosina, sr. cu Dobra şi Sora, ocina ei în Făcăiani 170; ~ vinde în Bătieşti 8. Vişan, martor pt. Mâstâneşti 88; ~ popa, scrie doc. 107; ~ rumâni din: Bucureşti, tatăl lui Voico 246, Dumbrăviţă, fr. cu Neagoe, tatăl lui Oancea, Duţoi, Manea şi Voicilă 341; — văr diaconului Gherghe, aldămăşar 50. Vitold Alexandru, scrie doc. 52. Viţicheşti (Veţicheşti), sat (j. Muşcel, azi j. Argeş) 332. Vlad (Vladulie, Vlădicel, Vlăduţul), cpt. de livenţi 275; ~ dârstar 332; ~ diacon v. rumân din Băbuieşti; ~ din Băşineşti, martor pt. Moceşti 294; ~ din Bibeşti, vinde 141; — din Căzăneşti 289; ~ din Copăceni. fir. cu Călin 10; - din Cucuteni 210; ~ din Grop-şani, fr. cu Laţco post. 301; ~ din Hurezi, p. lui 123; - din Lindiceşti v. Robul; ~ din Osica, tatăl lui Stoica popa 206; ~ din Pârscov, văr cu Ionaşco 120; ~ din Petreştii de Sus v. Hasan; - din Rădăcineşti 24; ~ din Samara v. Norocea; ~ din Scurteşti v. Zgabela; — din Tătarul 304; ~ din Viane, megiaş 94; ~ din Zoreşti 119; ~ f. lui Dumitru din Valea lui Dobrotă, nep. lui Braţul din Mehedinţi 259, 261, 272; - f. lui Frăţică v. Răul; ~ f. lui Gonţea, martor 341; ~ f. lui Manea din Cârstieneşti, fr. cu Badea 128; - f. lui Pleşa din Rucăr 174; ~ f. lui Staico post., fr. cu Mihai, Nan, Drăghici şi Tudosie 45; - f. lui Stanciu iog. v. Olă-nescul; ~ f. lui Tatul, cumpără în Pârscov 120; ~ f. lui Tudosie popa, martor pt. Măneasca 301; ~ f. lui — popa din Băşineşti, fr. cu Radul 294; - fr. cu Cârstea popa, vinde în Bătieşti 8; ~ fr. cu Radul şi Pârtea, vinde în Măteşti 119; ~ fr. de moşie în Glupavi, nep. Vladei din Golani 345; ~ ginerele lui Amza log. din Bâra 44; ~ log., scrie doc. 353; ~ log. v. Bărbulescu, Rudeanu; ~ martor pt. Cârstieneşti 24, 29; - martor pt. Mâstâneşti I; ~ moşia lui la Albeşti v. Colţeanul; - moşia lui la Târsa şi Neagota 179; ~ pah., f. lui ~ log. v. Rudeanu; ~ pah., unchiul (?) lui Dragul iuz. şi Stroe 142; ~ pârcălab din Bălţaţi, via lui la Călineşti 198; ~ popa din Băjăşti 219; - popa din Băşineşti, tatăl lui Radul 294; ~ popa, martor pt. Drăgoieşti 231; ~ popa, scrie doc. pt. Olăneşti 148; ~ post. din Bârseşti 4, 73, 188; - post, fr. cu Cârstea din Răchiţele 129; ~ rumâni din: Băbuieşti, diacon, tatăl lui Oancea 328, Băbuieşti, tatăl lui Ion şi Stan 328, Băbuieşti, tatăl lui Sava 328, Bărbăteşti 19, Bârzoteni, tatăl lui Marco şi Toma 4, 143, Brătivoieşti, f. lui Voico, fr. cu Roman 31, Bumbuieşti 32, Doba de Sus 188, Gropşani, f. lui Petru, fr. cu Pârvul şi Stanislav 222, Puturoasa 60, Urşani, f. lui Lupul, fr. cu Radul 143; ~ tatăl lui Zarea v. Şerbea ~; - ţigan, f. lui Farcaş 134; ~ ţigan v. Boşul; ~ uncheaş, tatăl popii Sava din Bogaţi 96; ~ unchiul lui Ion din Poienărei v. Rusat; ~ vărul Calei din Rădăcineşti 24; ~ vătaf din Sibiceu 50; ~ vv. Călugărul (1481, 1482 1494), f. lui Vlad (Dracul) vv., fr. cu Radul (cel Frumos) vv., tatăl lui Radul (cel Mare) vv. şi al lui Vlad (cel Tânăr, Vlăduţ) vv. 123; v. şi Bărbulescul, Boşul, Colţeanul, Hasan, Norocea, Olănescul, Răul, Robul, Rudeanu, Rusat, Şerbea,' Zgabela. Vlada, nep. lui Stan Gălescul, p. ei în Dobroieşti 248; ~ sţ. lui Bria din Golan, mama vitregă a lui Vâlcan 345; ~ sţ. lui Neagoe, sr. cu Zoica din Mâstâneşti 338. Vladislav (Vădislav) din Belcin, f. lui Hamza post., văr cu Udrea post., martor 31, 185; ~ log. (din Arşi) 292. Vladulie v. Vlad. Vlaicol v. Vlaicul. Vlaicul (Vlaicol) cel bătrân din Ogretin 46; -cel mic din Viiani 243; ~ din Câmpulung v. Berişcăi, Corneei; ~ din Conţeşti v. log.; -din Coţofăpeşti, aldămăşar 225; ~ din Hinţeşti 142; ~ din Jugur v. log.; ~ din Viiane www.dacoromanica.ro 465 94; ~ log. din Câmpulung, boier hotarnic 183; - log. din Conţeşti, sţ. Stanei 165, 351; - log. din Jugur 165, 214; - pah., sţ. Voicăi, tatăl lui Albul 273; ~ p. lui la Drăgoieşti 336; ~ popa de la Mitrop. 71; - popa, f. lui Badea portar, martor 273; - post., boier hotarnic 183; ~ post. din Comet 134; ~ rumân din Morteni, fr. cu Dumitru şi Marin 116; - ţigan 341; v. şi Berişcăi, Corneei. Vlasie din Băşceni 142; ~ f. lui Neagul din Glupavi 345. Vlasineşti, sat (loc. probabilă în j. Argeş, azi dispărut) 187. Vlaşca, j. sate în 23, 40, 69, 116, 169. Vlădaia, fc. lui Ivan şifar din Piteşti, sţ. lui Tudor Piteşteanu, (fc. vitregă) a Măriei şifăreasa, sr. Ancăi 352. Vlădaia, sat, j. Mehedinţi 343. Vlădan (Vlăduţul), tatăl lui Radul din Moceşti 101, 150. Vlădeni, sat (j- Prahova) 6. Vlădeşti, hotar la Cepari, j. Argeş 126; - j. Muşcel (azi j. Argeş) 219, 322, 342. Vladicel v. Vlad. Vlădimir, rumân din Ciliiani şi Crăceşti 93. Vlăduleasa, mama lui Stan, p. ei în Bădeni 41. Vlăduleni, sat (j. Romanaţi, azi j. Olt) 203, 206, 208. Vlăduşinii, locul lor în Sârbi 99. Vlăduţul v. Vlad, Vlădan. Voica, fc. Calei, sr. cu Dumitru, popa Ivul, Radu şi Stana 12; — iuzbăşoaia, dăruieşte loc în Bădeni 41; - lelea, sr. cu Sora, fc. lui Stoica 145; ~ mama lui Ianciul din Fleşti 162; ~ sţ. lui Iacov clucer din Cemaia 136; — sţ. lui Micul, sr. cu Rusat şi Vladul, locurile ei la Poienărei 11; - sţ. lui Onofrei, (fc. lui Oprea Mănescul, sr. cu Drăgana, cumnată cu Zaharia), vinde la Samara 310; — sţ. lui Vlaicu pah., mama lui Albul 273; - vara Sorci, Ancăi, Neacşăi şi Neagâi, cumpără moşie în Crevedia 107. Voiceşti, sat, moşie (j. Argeş) 20, 144. Voichiţa, sţ. lui Apostolache comis 276, 337. Voicilă din Chiojdu de Bâţca, boier jurător 333; - rumân din Dumbrăviţa, f. lui Vişan, fr. cu Oancea, Duţoi şi Manea 341. Voicişăl din Dăiani, fr. cu Radul, cumpără ocină în Vârful Bobului 258. Voico (Voicul) din Buzău v. Vâlculescul; ~ din Cor(bu)şori, fr. cu Oprea şi Dragomir 128; -din Floci 15; - fr. cu Micul şi cu Stoica, vinde în Conţeşti 138; — log. din Râmnic 73; - log., tatăl lui Ghidion, vinde în Căldăreşti 62,119; — martor v. Boroş; - rumâni din: Brătivoieşti, tatăl lui Roman şi Vladul 31, Bucureşti, f. lui Vişan 246, Dobroslăveni 203, Morteni, f. lui Dumitru 116, Puturoasa 60, Tegeani 237; v. şi Boroş, Vâlculescul. Voicul v. Voico. Voina v. Voinea. Voinea (Voina) din Bezdead, martor 210; - din Câmpulung, f. lui Ncacşul pârcălab scrie doc. 315, 330, martor 331; — ierci 234; - rumâni din: Ciliiani şi Crăceşti, fr. cu Rădoiu 93, 102, Gârleşti 60. Voinescu Stoica din Fiani 25, 27, 104, 210. Voineşti, sat (j. Dâmbovita) 10, 173. Vojul, martor pt. Pârscov 120. Voinicul, nep. Martei bătrâna, martor pt. Scăieni 90. Vorvor, sat (j. Dolj, azi Vârvor, j. Dolj) 282. Vrabeţi, sat (j. Mehedinţi) 92, 161, 221. Vrabie Ion, log., (f. lui Vrabie), vătaf din Cârstieneşti, din Cor(bu)şori fr. cu Pătru, socrul lui Albul log. 128, 197, 310; - Pătru din Cârstieneşti, Cor(bu)şori, vătaf, (f. lui Vrabie), fr. cu Ion log. 128. Vucmir, iuz. din Buşcăneşti 156. Vulpe, (tatăl) lui Baştacul din Căpăţâneşti 119. Vultureşti (Vâltureşti), sat (j. Muşcel, azi j. Argeş) 8; ~ (j. Olt) 300. z Zaharia (cel Roşu), tatăl lui Standul, bunicul Sorei, Ancăi, Neacşăi şi Neagăi 107; ~ din Mătăseşti, sţ. Stanei, tatăl lui Stan 358; ~ din Piteşti 183; - f. lui Vâlsan din Nego-mireşti 174; - f. lui - log. din Băbeni, ff. cu Ianiu pah. şi Iscrul 114; ~ log. din Băbeni, tatăl lui Iscru, Ianiu pah. şi - 114, 115; — log., jură pt. Stroiasca 157; - monah din Poiană, aldămăşar 225; ~ sţ. Drăganei, cumnat cu Onofrii şi (Voica, ginerele lui 466 www.dacoromanica.ro Mănescu Oprea), vinde la Samara 310; ~ popa din Băşeni 310; ~ ţigan, f. lui Dumitm 134. Zahariia v. Zaharia. Zarea, f. lui Şărbea Vladului, fr. cu Iane, p. lui din Grindu 340. Zălogii v. Lacul cu ~. Zănoagă. munte la Rudeni (j. Argeş) 126; -topic la Vârful Bobului 258. Zămea v. Zârnă. Zărnescu Stoica, pah. 172. Zătreanu (Zitreanu) Stanciu, post. v. Pârâianu. Zătreni, sat (j. Vâlcea) 329. Zăvăsteni, sat (j. Vlaşca, azi dispărut) 286. Zăvoiani, sat (j. Rm., azi j. Vâlcea) 254. Zăvrat, sat (j. Mehedinţi) 297. Zârnă (Zămea) din Dumbrâviţă, tatăl lui Vişan şi Neagoc, bunic lui Oancea, Voicilă, Duţa şi Nanea 341; - din Mlăjet 7, ~ din Sibiceu, fr. cu popa Topcea, Gheorghie diacon şi Dragomir 7; ~ f. lui Diicul din Mihăieşti 341. Zemţea Dumitru, vornic, tatăl vitreg al lui Bunea vist. 252. Zgabela Vlad din Scurteşti, megiaş 130. Zipa v. Jipa. Zitreanu v. Zătreanu. Zlate din Plătăreşti, martor 233. Zlatia v. Piscul ~. Zlătari, biserică din Târgovişte 13. Zmâncă Stan, tatăl lui Oprea, (Mihnea) şi Dumitru (din Poienari) 214. Zmeul v. Groapa ~. Zmeul Toader, martor pt. m-rea Vaideei 234. Zoica, sr. cu Vlada, cumnată cu Neagoe, din Mâstâneşti 338. Zorea v. Şerb. Zoreşti (Zorişti), sat (j. Buzău) 62, 100, 119, 340. Zorişti v. Zoreşti. www.dacoromanica.ro 467 INDICE DE MATERII A aba, furt de ~ 109. ace (mari, mărunte, moştenire) 355. adoptiv v. fiu de suflet, aga (mare) v. Buicescu Diicu, Farcaş, Gheor-ghe, Neagul, Popescu Radu. agareni v. turci. aldămaş (vin, vin şi rachiu, cheltuială la ~) 2, 25, 27, 104, 120, 140, 191, 215, 258, 332. aldămăşari 25, 27, 49, 50, 65, 94, 104, 1)9, 170, 184, 225, 270, 311 314, 324. amăgituri v. înşelăciune. (amendă) (să fie plătită) la banul Craiovei 282; ~ la domnie 2, 167, 322; v. şi gloabă, aniniş 3. aprod v. Filip, Tănase. arătură (arat, loc de ~) 138, 182, 250; ~ de o zi 30. arengă 52, 79, 80, 111. argint v. aspri, creştete, pahare, taleri, arhidiacon v. Nectarie. arhiepiscop, al Muntelui Sinai v. Ioasaf; ~ al Constantinopolului v. Partenie. arhimandrit 27. armaş (mare, al doilea) 117; v. şi Boia, Cepariul Ivaşco, Coica, Costea, Crăciun, Danovici Marco, Dragomir, Dragul, Gherghe, Mihăilă, Neagul, Radu, Udrea, Uiescu Radu. armăşei 117. armăşoaie v. Rada. aspri v. monezi, asuprire 309. aur v. cercei, inel de —. B baia din Giurgiu 52. baltă passim; v. şi Celei, Ciorani, Părăipan, Potelul. ban (de Craiova, mare, fost) 281; v. şi Buzescu Radu, Ciurdarul Pătru, (Corbeanul) Tudosie, Craiovescul Barbu, Dobromir, Pavlache, Poenaru Barbu, Stanciu. bani, datorie de ~ 347; ~ daţi cu dobândă (camătă, împrumutaţi) 22, 44, 74, 77, 82, 83, 89, 212, 236, 325; ~ daţi la înfrăţire 9; ~ daţi pe cap 143; ~ împrumutaţi v. ~ daţi cu dobândă; ~ la trebile ţării 78; ~ lepădaţi în silă 111; — pt. pomană 198; vamă din ~ 70; v. şi dări, monezi. băjenie, în vremea lui (Radu) Mihnea vv. 108. băneasă v. Buzeasca Maria, Dionisia, Elina (Ilinca). bănişori (~ de judeţ) 117, 210; v. şi Radu. bătrânii din Buzău 99; ~ satului 11; v. şi oameni buni şi ~. berbenţi 332. bir v. dări. birari 3, 47, 202; - din judeţ 81. biserica din Focşani (Sf. Atanasie) 47; ~ domnească din Craiova 327; -jurământ la -198; - popii Manta din Bucureşti 33; - cu prăvălii (Sf. Ioan din Bucureşti) 33. blestem (legătură) 12, 47, 48, 51, 59, 62, 63, 68, 75, 78-80, 91, 97, III, 156, 167, 171, 173, 178, 182, 206, 208, 211, 217,262, 273, 292, 301, 315, 323, 332, 355, 358, 367; v. şi carte de ~. boi daţi la înfrăţire 131; — în preţ 95, 110, 138, 139, 234; ~ moştenire 355; ~ plătit pt. jurământ 267; ~ zălog 109, 110. boieri passim; - ai vornicului 314; ~ din Cârstie-neşti 149; ~ din Jigur 165; ~ divanului (mari şi mici), martori 64, 102, 188, 201; ~ hotărnici, judecători, jurători, tocmelnici (cu răvaşe domneşti) 17, 98, 158; - (câte doi) 149, 314, 352, (câte patru) 217, 358, (câte şase) 18, 62, 138, 142, 150, 196, 211, 228, 240, 254, 293, 336, (câte doisprezece) 78, 97, 142, 144, 158, 165, 167, 171, 180, 183, 468 www.dacoromanica.ro 186, 196, 201, 251, 297, 333, 358, (câte douăzeci şi patru) 80, 243, 251; ~ împuterniciţi de domn să facă socoteala veniturilor mănăstireşti 75; ~ mare (şi puternic, „greu”) 127, 319. boierie 343. botez, calvin trecut la legea creştinească 209; dar la ~ 209, 343; ~ fiicei adoptive 352. bucată v. măsuri. bucate 173, 175, 214; ~ bune 288; ~ luate pt. bir 152; - mănăstireşti (danie, scutite de dări) 47, 75, 81, 292; ~ pt. aldămaş 332. buţi 91; ~ pecetluite 228. c cai (buni, la plug, moştenire, preţ) 8, 97, 98. 205, 296, 332; cucie cu ~ 355; ~ daţi pt. bir 3; ~ de olac v. dări; ~ înşăuat şi înfrânat 41; ~ pt. înfrăţire 40, 299; ~ pt. răscumpărare 39; camătă v. bani. cap cel mare 60; ~ cel mic 60; ~ pe cap 110; -plată cu - 344; ~ pt. capete 231; ~ scos de la pierzanie 60. car, calea de - 356; v. şi măsuri. case cu pivniţă şi grădină 30; dichise de ~ 149; ~ în Bădeni 41; ~ în Bucureşti 209, 212; — în Buzău 97; ~ în Câmpina 334; ~ în Cepturile 127; ~ în Izvorani 323; ~ în Melcerea 36; ~ în Pleşoi 343; ~ în Rădăci-neşti 24; ~ în Rucăr 174; ~ în Samara 34; ~ în Sărăţeni 89; ~ în Ştefaneşti 124, 146, 315; ~ în Târgovişte 203; ~ în Verneşti 97; - la vie 36, 41, 91; v. şi conac, fată în ~, plată din ~. caş 214. catastih v. documente. catigumen v. egumen. călăraşi (levenţi) 288; ~ levenţi 222, 275; v. şi cpt. (mare) de ~; iuz. de ~; v. şi Drăgoi, Frunză Stoica, Stan. călătorie a domnului la Elpuh 177; ~ la Ţarigrad 69. căldărar 351. călugăr (ieromonah, monah) de la episcopia Buzăului 97; - de la m-rea Aninoasa 142; ~ de la m-rea Plumbuita 43; - de la m-rea Ţânţăreni 16; - de la Sf. Munte 217; v. şi Achim (Ioachim), Bârsescu Ioan, Briia, Catafi, Dionisie, Dragomir, Dragul (popa), Efrim, Eftimie, Gheorghie, Larion, Leon-tie, Macarie, Mihail, Muja, Nichita, Petronie, Rafail, Rădan, Sava, Stanciul, Ştefan, Tudor, Vasilie, Vavila, Zaharia. călugărită (monahie) v. Chira, Dionisia, Marja, Marta, Vavila. cămăraş (mare, fost) v. şi Antonie, Dumitru, Gălăţeanul Constantin, Sima, Tudor. căpitan de călăraşi (levenţi) (marc) v. Alexeanu Ghiorma, Vlad; ~ de darăbanţi (mare) v. Buliga Lupul, Lepădat; ~ de iuzbaşii v. Mareş; ~ de levenţi v, de călăraşi; ~ de roşii (mare) v. Fărcăşanul Radu, Păulescu Mogoş; ~ de unguri v. Gherghe; v. şi Badea, Bădeanu Barbu, Benghiul Sava, Buzdugan, Cârstea, Colţea, Danciul, Dragomir, Dumitru, Gălăţeanul Constandin, Ghidu, Ghiura*, Ghiuriţă, Iane, Manole, Mareş, Marin, Nedea, Nichifor, Nicolae, Pană, Petru, Popescu, Preda, Radu, Tăna-sie; v. şi iuzbaşa. cărţi v. documente. căsătorie 144, 173, 284, 352, v. şi cununie, nuntă. câmp passim. cânepă 332. cârma peştelui v. dări. ceară 347; - plata pt. bir 198. ceaşnic v. paharnic. ceată (cetaşi, ~ de megiaşi, - de rumâni) 37, 150, 179, 336. ceauş v. şi Alexe, Avram, Bârcan, Brătilă, Coman, Dobrea, Duca, Ianache, Iorga, Paraschiva, Stanciul. cedvârtă v. măsuri, cercel de aur 355. certare (mare, rea, scârbă) de la domnie 81, 89, 117, 141. cetaşi v. ceată, cetate v. Giurgiu. cheltuieli 217; - făcute ţârii la Ţarigrad 69; ~ la aldămaş 120, 332; ~ la moarte, pomeniri 149, 167. chezaş 276, 304. chilii 33, 267, 268. chisoare v. închisoare, chivărar v. Dumitru, cimpoitor v. Stan. www.dacoromanica.ro 469 ciocotniţie v. înşelăciune, ciohodar v. Doicescu Ştefan, ciubăr 288. ciutărie domnească 2S3. cizmar 187. cliserh v. clisiar. clisiar (cliserh) v. Dionisie, Dragul (popa), Stanciul (popa), clopotniţă în Bucureşti 347. clucer (mare, fost, al doilea) v. şi Alexandri, Aslan Petrea, Barbul, (Băleanu) Gheorghe, Brâncoveanu Preda, Buzinca, Cepariu Ivaşco, (Cornâţeanu) Socol, Costandin, Ghinea, Hrizea, Iacov, Loiz, Mihai, Mihart, Petru, Radu, Rudeanu Matei, Spineanu Dumitraşco, Ştirbei Tudor, Vintilă. clucereasă v. Anca. cnezi (foşti, vânduţi rumâni) 39, 123, 234. cnezire v. eliberare. cocon, passim; ~ fără ~ 315; ~ consimţământul ~ 310. codru v. măsuri; ~ Gorcelescul 162. cojocar 8, 244, 245, 262, 347, 355. colac (rumâni, ţigani găsiţi cu ~) 147, 341. comis din Bănceşti 26; - (mare, al doilea) v. Anghel, Apostolache (Postolache), Buzinca, Cioană, Coman, Conda, Dumitraşco, Gherghe, lonaşco, Laţco, Manolie, Mihal-cea (Cândescu, Mihălcescu) Radu, Negoiţă, Petru, Preda, Ştirbei Tudor, Udrea, Vasilie. comisioaie v. Nedelea. conac la m-rea Babele 169; ~ la Popeşti 157; divan la ~ 164. consimţământ al soţiei şi copiilor pt. vânzare 310. copil, scrie doc. v. Danii), Isar. corită 288. costande v. monezi. coşere sparte şi risipite 89. coţi v. măsuri. creştet de argint 355. croitor 7, 181, 225. cruce 3; ~ de piatră, hotar de moşie 128, 295. ctitorii băii din Giurgiu 52; ~ m-rii Banu 78; ~ m-rii Bistriţa 179; ~ m-rii Căldăruşani 80; -m-ni Cozia 115; ~ m-rii Sf. Troiţă din Bucureşti 249; - m-rii Ţânţăreni 16. cucie cu telegari 355. cunună de aur 355. cununie, danie la ~ 283; v. şi căsătorie, nuntă, cupeţ v. negustor, curătură 19. curte îngrădită 128. D dajdie v. dări. danie passim; ~ de vecin pt. mănăstire 234; ~ la vreme de moarte pt. purtare de grijă 292. dascăl 88, 186, 227. datorie (de bani, judecată pt. ~) 77, 132, 138, 146, 148, 172, 173, 212, 341, 347, 352. dărăban, carte de - 354; catastih de - 354; rumâni înscrişi în slujbă la ~ 354; vătaf de ~ v. Costandin, Dobre. dări (obligaţii, slujbe, scutire de ~) 47, 81, 117. - bir 25, 95, 117, 123, 152, 179, 188, 198, 202, 275, 304; ~ de ţară 95; fugă de ~ 209, 210, 304; ~ lăsat jos 209; ~ satului 188; - şi dăjdii, fugă 3, 304; - cai, de olac 47; - cârmele peştelui 318; - conace 47; - dăjdii 188, 273, 275, 304; - dijmă 250, 275; - stupilor 47; - găleată 66, 332; - gorştină de oi 47; ~ de porci 47; - haraci, împărătesc 209; - mâncături (de peste an) 47, 282; - mcrtic 47; - miere 26, 267; - părpăr 288; - poclon 177, 288; - podvoadă 47; - ruptul (ruptă) 217; - sama talerului 3; - domnească 78; - talere (taleri) 3, 172, 217, 291, 349; - vinărici 8, 19, 47, 288, 301, 303, 315, 321; ~ boieresc şi domnesc 177; ~ domnesc 48, 177, 288. dârstar 332. deal passim. dedină passim; ~ trestienească 11. degete în loc de peceţi (inel) 2, 7, 10, 14, 26, 28, 56, 61, 64, 67, 72, 82, 86, 87, 99, 100, 107, 112, 113, 121, 129, 135, 139, 145, 148, 470 www.dacoromanica.ro 163, 168, 173, 174, 194, 195, 210, 213, 221, 241-246, 255, 259 261, 264, 272, 276, 278, 279, 284, 286, 289, 290, 296, 299, 304, 307, 310, 317, 320, 324, 328, 335, 337, 338, 345, 346, 353, 356, 358. delniţă 8, 53, 124, 126, 128, 146, 165, 351; ~ stearpă 37; — zălog 325. diac v. Ban, Calotă, Drăguş, Ştefan; v. şi diacon. diacon 2, 4, 7, 11, 20, 21, 50, 55, 56, 86, 96, 113, 115, 116, 120, 123, 127, 129, 148, 206, 208, 213, 244, 245, 255, 258, 273, 285, 310, 315, 328, 330 332, 345; v. şi diac. diată v. documente, scrisoare, testament, dichise (de casă) 149. dijmar 47. dijmă v. dări. divan 3, 4, 8, 11,24, 29-32, 39-41,45, 47, 48, 51, 52, 57. 58, 60, 63, 68, 69, 78 80, 83, 90, 97, 111, 116, 119, 123, 125, 126 128, 136 138, 143, 144, 153, 178, 179, 196,203, 209, 215, 225, 227, 233, 236, 240, 248, 249, 253, 328, 343, 347, 352; - la Bucureşti 181; - la conac, la Podul Piteştilor 164; scoşi (cu mare, rea) ruşine din ~ 164, 232, 252. dobitoace (mănăstireşti, moştenire, schimb pe ~) 149, 175, 319; v. şi vite. dobândă v. bani, camătă, documente: - catastih de bir 3; ~ de la vistieria domnească 188, 209; cărţi (domneşti, de judecată, de moşie, de pace şi repaos, de pradă, de schimb) passim; ~ ale boierilor şi megiaşilor 90, 138; ~ ale judeţului oraşului 97; ~ ale mitropolitului (de blestem) 97, 156, 203, 217, 301; — ale patriarhului 75, 292, 323, 367; - ale vornicilor mari II, 138, 164, 314; - bătrâne (vechi, sparte, şterse şi putrede, tinere şi -) 9, 45, 122, 123, 142, 157, 177, 179, 181, 196, 319, 330; ~ bisericii, date pt. bir 3; ~ cu inel şi iscălitură 3; ~ de hotărnicie passim; ~ de iertăciune pe nume 37; ~ domnească spânzurată 44; ~ mincinoase (rele, cu înşelăciune, strâmbă şi fără de ispravă) 18, 62, 118, 119, - peste toate cărţile 117; - pierite (arse de răutăţi) 43, 232; diată (scrisoare) 12, 22, 141, 203, 273, 290, 292, 315, 339, 343, 345, 355; - drese 200; foiţă de rumâni 93; hoget 105; hrisoave passim; - bătrâne 319; — mânjit 196; ocină scoasă cu chinovar din ~ 196; - ras (rău, călcat de şase boieri) 196; - spart în divan 111, 117, 201; jalbă 3; ocolnică 297; răvaş (răvăşel) domnesc 7, 42, 309; ~ înaintea domnului 130; scrisori 92, 156; ~ pecetluită cu pecete de aur 52; sinet 367; uric rupt 90; zapisc passim; - mincinoase şi rele 11, 129, 171, 221; vechi (bătrâne) 44, 314; domn, bătrân (de la începutul ţării, de la zidirea lumii) 144, 254; - ispravnic de doc. passim. domnesc, bani pe scama ~ 103. dorobanţ \. dărăban. dregători passim. dreptate (lege dumnezeiască) v. lege. duhovnic 82, 83. dulamă 149. E egumen (catigumen, nastavnic, proegumen, stareţ), îndatoririle ~ 75; ~ de la m-rea Argeş 20, 81, 117, 295; ~ de la m-rea Banul 78, 91; ~ de la m-rea Bistriţa 318; - de la m-rea Bradul 186; ~ de la m-rea Brâncoveni 206; - de la m-rea Căldăru-şani 79, 368; — de la m-rea Căscioare 348; ~ de la m-rea Câmpulung 116, 244, 245, 250, 315, 330, 331, ~ de la m-re^ Codmeana 72, 319; - de la m-rea Cozi^ 66, 105, 112, 309, 319; - de la m-rea, Glavacioc 177; ~ de la m-rea Mărgineni 265; ~ de la m-rea Menedicul 84; ~ de la m-rea Nucet 169, 265, 292; — de la m-rea Plumbuita 238, 248; ~ de la m-rea Sadova 55, 260; — de la m-rea Sf. Ecaterina (muntele Sinai) 201, - de la m-rea Sf. Nicolae (Bucureşti) 201; - de la m-rea Sf. 471 www.dacoromanica.ro Troiţă (Radu-Vodă Bucureşti) 59, 238-240, 249, 253, 323; ~ de la m-rea Snagov 231; ~ de la m-rea Strâmbul 348; - de la m-rea Tismana 82, 83, 297; ~ de la m-rea Urecheşti 47; - de la m-rea Vaideei 84, 89, 234; v. şi Ananiia, Antim, Atanasie (Tanasie), Calinic, Calintian, Climen (Clima), Dorotei, Gavril, Ignatie, loan, Leontie, Mardarie, Mitrofan, Nectarie, Neofit, Nifon, Pahomie, Partenie, Samoil, Ştefan, Teodor, Varlaam. egumenie 75, 83. eliberare (cnezire, judecire, slobozire) din rumânie 112, 211, 224, 231, 300, 327, 329, 341. episcop al Buzăului v. Larion, Luca, Ştefan; -al Râmnicului v. Efrem (Trufâşilă), Ignatie, Teorii. episcopie v. Buzău, Râmnic. evanghelie, jurământ cu - 20, 40, 147. F farmece 112. fată în casă 355. fălci v. măsuri, făină, vamă din - 70. fătăciune 8. făţărie 76, 211, 301; v. şi înşelăciune, minciună. fântână 45, 128. fedeleş 332. fiare de moară 128, 217. fiastru v. fiu vitreg, fiică adoptivă (de suflet) 352. fin 271, 283. fiu vitreg (fiastru) 13, 18, 289, 368. foamete 119. foiţă v. documente. fraţi de ocină (moşie) 46, 127, 131, 135, 162, 164, 202, 204, 228, 257, 261, 293, 298, 301, 324, 345; - de pădure 128; ~ de păhărnicie 202; - sufleteşti 40. frăţie v. înfrăţire. fugă de dări 3, 81. 210, 217, 275, 291, 304, 349, 369; - în alte ţări 209, 254; - în Ţara 472 Moldovei 63; ~ peste Dunăre 60; - a rumânilor 147. funar 168. funie v. măsuri, funire 186. furci v. spânzurătoare, fuit de aba 109. fustaş 335. G galbeni v. monezi, găleată v. dări. gârlă Borcea 80; - la Focşani şi Bozieni 254; - Spanţov 70. ghiordan de aur 355. gloabă 117; v. şi amendă, globnic domnesc 35. gorstinâ (oilor, porcilor) v. dări. gorstinar 47. grămătic v. Crăciun, Dima, Drăghici, Dumi-traşco (log.), Dumitru, Mihăilă (log.), Petru, Radul, Stan (log.), granah 40, 110, 343. grădini 30, 90, 97, 119, 128, 254; - semănate 27. grec (romeu) 194, 209, 254, 323, 367. groapă de pivniţă 347. grumaz v. rumâni daţi de ~. H haine 149; - date pt. bir 3; ~ de pânză 355; ~ de postav 40. haraci v. dări. heleşteu la Doba de Sus 188. herţeg al Amlaşului şi Făgăraşului 79, 80, III. hiclenie 3, 112, 343; - la Ţarigrad 68, 69; v. şi strâmbătate. hoget v. documente. hotare (semne) bătrâne (vechi) 36, 102, 179, 188, 249, 328; - buzătesc 338; - rătesc 119; - sparte, stricate 183. hotărnicie v. împietrire, hrisov v. documente. www.dacoromanica.ro I iapă (bună, furt, în diată, moştenire, preţ, zestre) 8, 108, 128, 239, 240, 296, 355. iaz 25. ierei v. popă. ieromonah v. călugăr. inel de aur 355; sigiliu inelar 219; v. şi sigiliu, ispravnic la construcţia băii din Giurgiu 52; ~ la hotărnicie (om domnesc) 6, 186, 314; ~ la zălog 74; ~ peste tot satul 76; ~ scaunului Bucureşti 238; ~ scaunului Craiovei 282, 327. iuzbaşa (cpt.) 29, 32, 41, 58, 71, 88, 98, 130, 133, 142, 147, 156, 161, 165, 166, 171, 172, 175, 177, 183, 194, 221, 223, 232, 236, 240, 243, 270, 289,291, 293,299,311, 333, 338; ~ de roşii 166. iuzbăşoaie 41. î Împărat, haraciul ~ 209. împărăţie 63, 68. împietrire de moşie (hotărnicie) passim. împresurare (de moşie) 37, 122, 196, 232, 254. împrumut de bani v. bani. închinare de m-re ca metoh 47, 78, 201, 217, 319. închisoare (chisoare) 147, 173. înfrăţire (frăţie) 40,41, 86,127, 128, 131, 135, 142, 164, 187, 232, 233, 299; bani daţi pt. ~ 86. înşelăciune (carte cu ~, moşie luată cu -, zapis cu ~) 97, 141, 220; a umbla cu ~ 343; v. şi amăgituri, făţărie, minciună, învăţătură, doc. scris cu ~ 35, 41, 42, 52; ~ domnului passim. J jalbă v. documente, jertfelnic v. pomelnic. judecată (domnească, cu tot divanul, după dreptate şi lege) passim; ~ cu lege dreaptă 82; ~ din oraşul Argeş, dată m-rii Argeş 117; ~ după cuvântul pravilei 149, 193; - după dreptate şi legea dumnezeiască 97, 123; ~ după gura rumânilor 97; ~ la divan, în 2 3 rânduri 39, 193; ~ la egumen 117. judeci 16, 112, 300, 329, 353; v. şi cnezi. judecite v. eliberare din românie, judeţ (jude, fost) 214, 216; ~ din Argeş (cu 12 pârgari, să nu se mestece în judecate şi vama oraşului) 24; ~ din Buzău 97; v. Andrei, Dona, Dragomir, Mâinea, Staico. judeţ passim; birari din ~ 3, 81. jurământ (cu boieri) 78, 103, 105, 144, 152, 201, 220, 277, 301, 309, 333, 336; ~ înaintea bisericii 198; ~ în biserică pe evanghelie 20; - în faţa egumenului 20; ~ în mitropolie pe evanghelie 147. jurători v. boieri. L lac, la Cepari 126. lapte v. vaci cu ~. lavră v. Marea Lavră. laz 27, 191, 195. lăsatul secului de came 20. lăutar (viorar) 229, 355. legătură 141, 147; ~ lui Mihai vodă 20, 42, 92, 188, 358; v. şi blestem, lege şi judecată, rămas de ~ passim; boieri jurători pe ~ v. boieri; ~ dreaptă 82; ~ dumnezeiască (pravilă) 30, 123, 196, 254, 277; jurământ cu ~ 105, 171, 358; jurământ cu -, în două rânduri 309; ~ (şi obiceiul) ţării 15, 117, 153, 181, 196; să ia ~ 196; v. şi obiceiul şi ~. Ieşi scoşi de Mihai vv. din ţară 41. levenţi v. livenţi. lipsă, multă şi nevoie 301. livenţi (levenţi, livinţi) v. călăraşi, cpt. de călăraşi. livezi (cu pomi, de coasă, de fân, la vie) 8, 28, 36, 45, 71, 123, 214, 263, 290; ~ pt. livezi 36. loc cu pomi şi chilii 267, 268; ~ de casă (de arie) 138, 166, 184, 216, 332, 347; ~ de hrană 98; ~ de la târgul domnesc 253; ~ domnesc 253; - pt. loc 36, 3-17. www.dacoromanica.ro 473 logofăt (mare, fost) passim; ~ al doilea 11, 52, 73, 76, 78, 122, 127, 147, 201; ~ de vistierie 169; - domnesc 183; ~ mare, ispravnic de doc. v. Cocorăscu Radu; v. şi Albul, Amza, Avram, Balea, Băjescu Mareş, Buican Dumitru, Calotă, Cânda, Cocorăscu Radu, Crăciun, Dan, Damaschin, Danciu, Dima, Dolofan Pârvu, Drag, Dragomir, Drago-slav, Drăgoi, Dudescu Radu, Dumitru, Fiera, Fisenţa, Fuga, Goran, lane, lano, Irimiia, Işfan, Ivan, Marco, Matei, Miloş, Mihalaşco, Mihalcea, Miho, Năsturel Udrişte, Nica, Nicola, Oprea, Pană, Paraschiv, Pătru, Pârâianu (Milescu) Danciu, Peia, Radu, Rudeanu Tudor, Rudeanu Vlad, Sava, Slăvitescu Tudor, Stanciu, Stoica, Şerbanovici Stoica, Toma, Tudor, Tona, Udrea, Vădislav, Vlaicu, Voico, Zaharia. logofeteasă v. Rudeanca Dobra. lucru domnesc la drum 311. luptă în Bucureşti 68; ~ la Gura Nişcovului (Mihai vv. cu Simion vv.) 41. M manta (mintie) de grana 40; ~ de postav 145. mascur v. râmători. mazăre 332. mazili din Bănceşti 26. măgli de pietre 295. mănăstire passim; domnul în plimbare la ~ 177; mormânt la ~ 177; ~ slabă şi săracă 177; socoteala veniturilor ~ 75. măsuri: bucată de sare 79; - car de faină 70; cedvârtă 41, 129, 184, 312, 313; codru 336; coţi 103, 343; - falei 14, 24, 148, 295; - funie judecească 16; - budească 346, buzească 113, câineşească 121, crăciunească 8, felcească 41, mănească 164, 346, miciu-lească 129, olărească 299, 308, orzănească 129, popească 21, puiască 290, vlajogească 8, voinească 285. moş 305; - obroc (de grâu) 70; - ocale 25, 214; - paşi 8, 29, 119, 317; - pământuri 89, 120, 279, 305; pogoane passim; răzoare 41, 195, 198; stânjeni (preţ) passim; vedre 84, 288; ~ de vin (aldămaş, zestre) 184, 214. mătăsar 33. megiaş (în număr de 2, 3, 4, 6, 12, hotărnici, jurători, tocmelnici) 7, 11, 20, 26, 45, 64, 72, 82, 90, 101, 107, 108, 123, 130, 133, 135, 152, 157, 164, 175, 207, 238, 262, 272, 277, 279, 283, 285, 290, 299, 306, 316, ~ fugiţi şi risipiţi în alte ţări 36, 254, 291; vânduţi rumâni 143. meri 262. mertice v. dări. meşteri 44, 233, 304. metoh v. închinare de m-re. miei v. oi cu -. miere v. dări. minciuni 147; v. şi făţărie, înşelăciune, mitropolie passim; jurământ pe evanghelie în ~ 147. mitropolit v. Gligorie, Mihail, Teofil. mâncături v. dări. mânji v. iepe cu ~. moldovean 84. monah v. călugăr. monahie v. călugăriţă. monezi: aspri (gata) passim; - turceşti de argint 97; bani (gata) passim; costande (bani gata) 18, 49, 140, 160, 202, 222, 241, 267, 268, 276, 278, 312, 313; galbeni (bani gata) 97, 102, 115, 124, 136, 143, 205, 214, 217, 221, 223, 231, 259, 298, 325, 326, 347; taleri 52, 138, 264 v. seama -. ughi (bani gata); 1, 4, 5, 7, 14, 19, 22, 23, 33, 34, 40, 41, 60, 78, 107 111. 113, 114, 137, 139, 145, 146, 147 bis, 153, 159, 169, 176, 184, 185, 188, 189, 194, 195, 197, 198, 204, 207, 212, 227, 23 ' 236, 237, 239, 474 www.dacoromanica.ro 240, 242, 246, 247, 255, 258, 261,270, 271, 276, 278, 286, 289, 290, 299 301, 310, 312, 313, 315, 318, 322, 324, 327 330, 335, 337, 338, 343, 345, 346, 348, 351. mormânt in mănăstire 240, 253, 290. morar fugit de taler 217. mori (roţi, vaduri de ~) passim; ~ cu pietre şi fiare 128; ~ înjugate 253; ~ Palalogăi în Floci 147; ~ pustiite şi risipite, făcute din nou 217; - ţinute în silă 253. moş, moşiile de un - 60; fraţi dentru ~ 142; împărţire pe ~ 225, 290; v. şi măsuri, moşie passim; ~ amestecată 317; ~ bătrâne 105, 228, 351; ~ de la începutul ţării 254; ~ de moştenire 196, 254; ~ de zestre 137, 167; - la botez 209, 343; - la înfrăţire 232, 233, 345; - la nuntă 283; ~ mănăstireşti 75, 114, 115; ~ lângă moşie (lipite) 16; ~ moşteană (megieşească) 233, 275, 298; ~ pt. eliberare din rumânie 82, 83; -pt. moşie 36, 115, 144, 169; - pustie, stearpă, (fără rumâni, fără bir) 128, 275; -slobodă 16; ~ slujitorilor 275; - târgului Buzău 254; - zălog pt. datorie 138; v. şi ocină. moşneni 9, 39, 254, 362. moştenire (megieşească, părintească) 2, 186, 193, 196, 203, 225, 254, 345; - de la domni 249; ~ la rudele de sânge 15. munte 8,32,45, 126, 135,156, 175; v. şi Botea-nul cel Mare, Botenel cel Mic, Otaşiul. murar v. Manea. N napi, răsad 332. nastavnic v. egumen, naş 209, 271, 283. nălban 209. năpastă 22. negoţ 347. negustor (cupeţ, neguţător) 23, 24, 26, 33, 55, 56, 103, 134, 147, 173, 189, 190, 198, 217, 236, 239, 298, 315, 331, 340, 347, 348. nesupunere 43. nevoie (grea, locuitorilor, mare şi lipsă) 102, 147, 198, 301; boală şi - 141; cap scos din - 173; - dăjdii domneşti 141; megiaşi fugiţi în alte ţări de - 254; - şi greutate domniei 68; - şi greutăţi' 60; v. şi pradă, nuci 332. nume, botez pe ~ 352; schimbare de - 147. nuntă, dar la ~ 11, 41, 283; v. şi căsătorie, cununie. O oameni (buni, bătrâni, drepţi, megieşi, martori, aldămăşari) 15, 28, 64, 83, 95, 100, 130, 142, 157, 174, 175, 181, 190, 193; - al episcopului de Buzău 142; ~ al marelui vornic 117; - bimici 275; - domneşti 77, 142, 147, 153; - fără ispravă 252; - răi şi fugari de bir, mincinoşi, vicleni, înşelători, înpresurători de moşii 3, 209, 232; ~ săraci 117; ~ slobozi (liberi, vânduţi rumâni) 58, 116; ~ străini adunaţi pe moşie 209. obajişte (din munte) 156. obeade, închis şi ferecat în ~ 147. obicei ţării (din veac, dinainte vreme, bun, vechi) 117; - ocinei 158; vama domnească şi cârmele peştelui după - 318; vinărici după ~ 288; v. şi legea şi ~. ocină passim; ~ bătrână (veche, de la întemeierea ţării) 11, 90, 123, 196; - cotropită 193; -dajnică 209; - domnească 177; - scoasă cu chinovar din hrisov 196; ~ stearpă (fără rumâni) 315; - ţelină 184; - budeştenească 96, dătcoinească 255; v. şi moşie, ocnă v. Ghitioara. ocol 363. ocolnică v. documente, odăjdii ale bisericii, date pt. bir 3; ~ pt. Marea Lavră 52. ogor 8, 182. ohabă passim. oi (cu miei, preţ) 119, 128, 137, 139; ~ date pt. bir 3; - date pt. răscumpărare din rumânie 39; fost scutar la ~ 167; - moştenire 355; ~ scoase din stână spartă 156; v. şi dări. oieri 47. olac v. cai de ~, dări. olei v. ulei. oraş (varuş) domnesc 253; v. Argeş, Bucureşti, Buzău, Câmpulung, Floci, Piteşti, orăşean (oroşean) din Piteşti 165, 183. oroşean v. orăşean. www.dacoromanica.ro 475 p padină 345. pahar de argint 142. paharnic (ceaşnic, mare, fost) din Bănceşti 26; v. Albul, Badea, Balica, Brădescul Barbu, Chirca, Costandin, Dălţea Barbu, Deleanu Drăguşin, Iane, Nan, Neagoe, Nedelco, Negoiţă, Nicola, Petru, Preda, Rudeanu Staico, Rudeanu Vlad, Stan, Stoica, Şer-ban, Şteful, Tănasie, Turturea, Ţiba, Vasilie, Vladul, Vlaicul, Zărnescu Stoica, pajeşte v. pajişte, pajişte (pajeşte) 142. paie 71; vătaf de ~ 210. partea bărbulească 50; ~ ciculească 56; ~ custu-reasca 338; ~ diiculească 55, 56; ~ drăgo-iască 90; ~ drăgoşească 119; — gorţească 41; - lindicească 276; ~ meteleinească 177; ~ miclească 259; ~ mocănească 30; ~ mordă-nească 135; - olărească 308; ~ pielească 119; ~ pizdelească 119; ~ procicănească 315; — răţeascâ 119; ~ sengurenească 247; ~ sohodenească 279; ~ şerbănească 248. paşă v. Sinan. paşi v. măsuri. patriarh v. Ioanichie, Paisios, Partenie. patriarhie v. Alexandria, Constantinopol, Ierusalim. păhărnicei 130, 275. pământ v. măsuri, paragină 324 părăsişte 24. părpăr v. dări. părtaş 95. pâine 149, 332; ~ plată pt. bir 198. pânză, haine de ~ 355. pâră passim; ~ cu gura 252. pârcălab 13, 14, 16, 17, 29, 54, 60, 65, 76. 120, 144, 158, 198, 199, 259, 278, 279, 289, 297, 304, 311, 315, 327; ~ ispravnic 74. pârgar (judeţ cu 12 ~) 24, 214, 216; ~ din Buzău 97; v. şi judeţ cu ~. pecete cu iscălitură passim; ~ de aur 52; degete în loc de - v. degete-, ~ episcopiei Buzău 18, 228; ~ m-rii Cozia 115. pedeapsă cu pierderea capului 344; ~ pt. nesupunere 43; v. şi pierzanie, spânzurătoare. peşte, vamă din ~ 70, 318. piatră cioplită, zidărie de ~ 52; - de hotar şi semne 158, 165; ~de moară 128, 217; măgli de - 295. piaţă în Bucureşti 347. pierzare a capului 60. pimniţă v. pivniţă. pitar v. Micul, Mihai, Mitrea, Necula, Pârvu, Tudoran. pivniţă (pimniţă) 1, 30, 127, 259; groapă de ~ în Bucureşti 347; ~ în Bucureşti 33. plai de vie 179. plasă 78, 125. plaşcă de postav 131. plată din casă 358. plăiaşi, văt. de - 7, 117. plug, cal la ~ 108. poclon v. dări. pod la Piteşti (loc de emitere) 164, 165, 172: -peste Gilort 45. podgorie 138. podvoadă v. dări. pogon v. măsuri, polonezi v. Ieşi. pomană, cale reparată pt. - 321; ocină dăruită unei m-ri pt. ~ 206, 240, 248, 253, 290; silişte dăruită la cununie de - 41; silişte primită de ~ 87, 233; vii vândute pt. 59, 198. pomelnic (jertfelnic) m-rii Argeş 295; - m-m Banul 91; ~ m-rii Codmeana 319; — m-rii Plumbuita 248; m-rii Sf. Troiţă 249, 253. pomet (pomi, loc) 36, 353. popă v. preot, porci v. râmători. portar (mare, fost, al doilea) 16, 17, 19, 41. 101, 130, 133, 151, 158, 167, 169, 175, 186 199, 232, 233, 236, 240, 242. 273. 285, 293. 333, 343, 358. poslujnic v. slugi. postav dat la înfrăţire 131; de grana 110 343; v. şi haină de , manta de postelnic (mare, fost, al doilea) v. Anghel, Badea, Bălăci, Cantacuzino Constantin, Cânda, Cepariu Dumitraşco, Chiriac, Chisar, Condilă, Dima, Dragomir, Dragotă, Dragul, Drăghici, Drosul, Duminică, Dumitraşco, Finih Costandin, Gheorghe, Goden, Goran, Hamza, Iane, Ionaşco, Iordache, Ivan, Ivaşco, Laţco, Matei, 476 www.dacoromanica.ro Mihai, Mihart, Mitrea, Nan, Neagoe, Neagu, Necula, Nedelco, Negoiţă, Nica, Pană, Papa, Pavel, Pârvu, Preda, Rado-slav, Radu, Răduţ, Rudeanu Chirca, Staico, Stan, Stanciu, Stănciucul, Stoian, Ştefan, Şteful, Tănase, Trufanda, Tudor, Udrea, Uiescu Preda, Vasile, Vlad. postelniceasă v. Elina, postelnicei v. vătaf de povară, bani daţi la ~ 332. pradă 3, 17; ~ la domnie 336; ~ mare (şi bătaie) 285; ~ şi ruşine 37. pravilă, judecată după ~ 149; v. şi lege. prăvălii (loc de ~), în Bucureşti 33, 216, 347. preoteasă 203, 249. pretoriu 52. preot (popă) passim; - domnesc 228. pribegie 343. proegumcn v. egumen, pristavnic la baia de la Giurgiu 52. protimisis 30, 49, 60, 76, 89, 127, 153, 192, 195, 233, 235, 239, 240, 253, 299, 300, 343. protopop 117. pungă 234. puşcar 103. puţ 71. R rămas de lege (şi de judecată) passim. răsad, napi ~ 332. răscumpărare de moşie 49, 225, 231; ~ de rumânie (rumâni) 3, 39, 60, 63, 93, 102, 125, 231, 327, 341, 358; ~ de vinărici 303; ~ din robie (de la tătari) 41, 194. răufăcători 41, 119. răutăţi, făcute peste munte 141; pieire de ~ 41. răvaş v. documente, război v. luptă, răzăş 190. râmător (porc), daţi pt. răscumpărare de rumânie 39; ~ graşi, în preţ 8; ~ în dări 47; ~ moştenire 355. roată de moară 183, 307. robi 11, 97, 105; v. şi ţigani, robie, răscumpărare din ~ 41, 194. rochie 145. romeu v. grec. roşii 7, 10, 22, 24, 26, 30, 50, 130, 161, 189, 200, 217, 227, 228, 230, 240, 241, 254, 258, 288, 290, 311,314, 333, 369; ~ din Bănceşti 26; v. şi căpitan de ~; iuzbaşa de ~. rumâni (rumânie, eliberare, vânzare, pricini) passim; ~ daţi de grumaz 354; ~ daţi de zestre 277; - dăruiţi m-rii 234; ~ de moşie 15, 43, 92, 105, 112, 147, 188; ~ de rudă şi de moşie 358; ~ fugiţi (de bir în ţară) 147, 210, 211, 298, 343; ~ fugiţi peste Dunăre 60; ~ găsiţi cu colac 147; - judeciţi 224; ~ împresuraţi şi ţinuţi în silă 122; ~ mănăstireşti 71, 116, 142, 231, 344; ~ pt. rumâni 211; - răscumpăraţi 58, 60, 63, 93, 102, 125, 211, 341; ~ să scape de ~ (cu înşelăciune, cu minciună) 112, 147; - scoşi din divan cu mare ruşine 3; - sloboziţi 112, 211, 231, 300, 327, 329, 341; - zălogiţi 39, 74. rumânire 17, 61, 125; - în silă 111. ruptă v. dări. ruşine (mare, rea) scoşi din divan passim; v. pradă şi ~. S sama ţării 3; - scripturii 3; v. şi dări. sare, bucăţi de - 79. sat (vândute, dăruite, iertate de dări, răscumpărate) passim; - boiereşti, călugăreşti, domneşti 68, 78; ~ cu plase 78; - de baştină 249; - fugite de bir 81; - rumânit cu sila 111; - vândute de nevoie şi lipsă 102. sălaşe de ţigani v. ţigani, sămânţă 332. sânge, să cază la - 149. sârb 209. scaun 314; ~ al Ţării Româneşti 63; - la Bucureşti 238; ~ la Craiova 282; - la Târgovişte 45, 112; ~ patriarhiei din Alexandria 282. scârbă (mare, rea) de la domn 141. sceptrul ţării 63, 111. schiler 117, 176. schimb (moşii, sate, vii, livezi, vad de moară) 16, 144, 169, 179, 189, 315, 317, 319, 332, 336; - de ţigani 13, 16, 35, 54, 205, 231, 260, 265, 322, 352. scriptură, sama ~ 3. scrisoare v. documente. www.dacoromanica.ro 477 scule 149. scutar, fost ~ la ei 167. scutire de dări 47, 48, 81, 117, 209, 321. semne v. hotare. serdar 16. sfat v. divan. sfoară, bani daţi la ~ 332. silişte passim. sigiliu aplicat 85, 192, 306; ~ atârnat 80, 111. sinet v. documente, slobozii mănăstireşti 321. sluger (slujer, mare, fost, al doilea) v. Alexeanu Gheorma, Aslan Petru, Danovici Tatul, Fili-şanul Dumitru, (Floricoiul) Preda, Ghinea, Grădişteanu Bunea, Irimia, Leurdeanu Evstratie, Necula, Preda, Rudeanu Mitrea, Spineanu Dumitraşco, Stan, Tudoran. slugi (slujitori, poslujnici) (boiereşti, domneşti, ai mănăstirilor, dărăbanţi, livenţi) 3, 17, 22, 29, 47, 59, 84, 117, 141, 183, 185, 232, 288, 303, 339, 344; v. şi fată în casă. slujbă (dreaptă şi credincioasă domniei şi ţării, cu vărsare de sânge, danie pt.) 48, 51, 68, 69,209, 343; ~ în scutiri 47; ~ în ţări străine 122; ~ la dărăbanţi 354. slujer v. sluger. slujitor v. slugi. sobor al m-rii Banu 78; ~ al m-rii Cozia 113; ~ al m-rii Nucet 169; ~ al m-rii Sadova 260; ~ al m-rii Sf. Troiţă 239; - al m-rii Snagov 231; ~ . al m-rii Urecheşti 47; ~ al Muntelui Sinai 52. spătar (mare, fost) v. Andrei, Badea, Buicescu Diicu, Cazan, Costea, Drăghici, Gavril, Gherghe, Grăjdan, Leca, Mihalache, Miho, Moise, Neagul, Pârvul, Preda, Stanciu, Stoica. spătăreasă v. Caplea. spătărel 288; ~ din Bănceşti 26. spânzurătoare, scos de la ~ 161. stareţ 82, 83; v. Petronie, Procopie. stână de oi 156; ~ spartă 156. stânjen v. măsuri, steag al Ţării Româneşti 69. sticlar 207. stolnic (mare, fost, al doilea) v. Bărcan, Bogdan, Brădescu Barbu, Dumitru, Fărcăşescu Dragomir, Filieşanu Dumitru, Filipescu Dumitraşco, Iştfan, Neacşul, Stroe, Tudor. stolnicel v. Baldovin. strâmbătate 127; v. şi hidenie. 478 stremoşie 65. stupi 3; moştenire de ~ 355; v. şi dări. stupină 24. Ş şelar 347. şetrar (mare) 3, 6, 286. şifar v. şufar. şirine 295. ştreang v. spânzurătoare, şufar (şifar) 30, 352. T taler v. dări, monezi, tată vitreg 252. tătari 323; răscumpărare de la ~ 194. târg 253; ~ domnesc 253; - la Bucureşti 334. telegari v. cai, cucie cu ~. temniţă v. închisoare. testament v. documente. tipsie 142. treapăd 77. trezvitură 288. turc 52, 214, 348; casa unui ~ din Bucureşti 209. T ţară, domni, bătrâni de la începutul - 254; fugă din - 254, 291; Mihai vv. scos de Ieşi din -41; nevoi şi greutăţi ale ~ 78; ~ străine, slujbă în ~ 122; v. şi dări. ţelină 1, 138, 184. ţigani passim; ~ aflat peste Dunăre 208; ~ aflaţi prin ţară 211; ~ buni şi stătători 35; ~ daţi pe datorie 77; ~ domneşti 35; ~ fugiţi (în Ţara Turcească, la Milcov) 341; ~ martor 267; ~ moldoveni 51; ~ moştenire 355; ~ pt. ţigan 132, 342; sălaşe de ~ 51, 142, 149, .253, 292, 352, 355; schimb de ~ 13, 16, 35, 54, 205, 231, 260, 265, 322, 352; - zălogiţi 134; ~ zestre 352; v. şi robi. www.dacoromanica.ro u ucidere cu voia domnului 339. ughi v. monezi, ulei (olei) 332. unguri, adunaţi pe moşie, scutiţi de bir 209; cpt. de ~ 209. urgie (mare, rea) de la domnie 47. uric v. documente. V vaci (cu lapte, cu viţel, preţ, zestre) 8, 41, 131, 141, 181, 235, 355; ~ date pt. bir 3; ~ date pt. răscumpărare din rumânie 39; v. şi vite. vad 2; ~ de moară 116, 119, 155, 194, 307, 336. vamă din balta satului Ciorani 80; ~ domnească 70, 318. vameş 74, 80, 85; ~ de la baltă 70, 318. varuş v. oraş. vas de cult 52; ~ pt. vie 91. văl de cap 145. vătaf (vătah) de dărăbanţi 24, 207; ~ de paici 210; ~ de plăieşi 7, 117; ~ de postelnici 33; v. şi Anghel, Băjan, Chirca, Coadă, Dan, Dobre, Donea, Dumitru, Ion, Neculce, Nedelco, Neguţ, Nicola, Nuţu, Opriş, Petru, Radu, Sarui Radului, Stanciu, Străţimir, Vlad. vătah v. vătaf. vânzare (de moşii, sate, rumâni) passim. venit al băii din Giurgiu 52; ~ m-reşti 47,75,86, 115; ~ ocnei de la Ghitioara 79; ~ satului 74. viclenie v. hiclenie. vie passim; ~ făcătoare 301; ~ făcută (din {elină, în pădure meree) 315; ~ moşteană 73; ~ părăsită 324; ~ ţelină 255; - zălog 97; v. şi viţă. vin (vedre de ~) 201; ~ aldămaş 191, 214, 332; ~ bun 288; ~ plată pt. bir 198; ~ pritoc 84; v. şi dări, măsuri, vinăriceri din j. Vâlcea 321. vinărici v. dări. viorar v. lăutar. vistier (mare, fost, al doilea) v. Caridi Gheor-ghe, Dudescu Dumitru, Fiera Stroe, Gher-ghe, Grădişteanu Bunea, Ioan, Leurdeanu Evstratie, Necula, Pană, Sima, Şerban, Trufanda, Vasile. vistiereasă v. Catrina, Elinca, Ioana, vistierie (domnească, catastih) 78, 188, 209; log. de ~ 169. vite (mari, slobode, date pt. bir, m-reşti, în diată) 73, 319; v. şi dări. viţă 288; v. şi vie. viţel v. vacă cu ~. vornic (mare, fost, al doilea) v. Aslan, Borcea, Burtea, Cernica, Danciu, Dobre, Dudescu Dumitru, Dragomir, Gherghe, Hrizea, Iordache, Iorgachi, Ivaşco, Lupşă, Lupul, Manolache, Manole, Mârzea, Mihalcea, Pană, Paraschiva, Pătraşco, Stan, Stanciu, Tudor, Tudoran, Zemţea Dumitru. Z zapis v. documente, zăgaz spart 217. zălog (zălogire) 39, 44, 49, 74, 89, 97, 103, 134, 138, 220, 267, 325, 333. zestre 24. 60, 96, 102, 129, 144, 149, 166, 189, 203, 241, 277, 310, 337, 352. zlătar 229. zugrav 10, 44. 479 www.dacoromanica.ro INDICE DE DOCUMENTE FALSE, ÎNDOIELNICE A Adrianopolis, mitropolit de ~ I. Alexandru, w. (Iliaş) IV. Amărască, moşie (j. Argeş?) III. Anca, fc. lui Giurca Ciovâmăşanu, zapis de cumpărătură IV; ~ ţigancă v. Groasa. Argeş, jud., sat în ~ III. Athanasios, eg. al m-rii cu hramul Sf. Troiţă (Radu Vodă, Bucureşti) I. B Barbu, ban mare v. Poenaru. Basarab v. Matei. Bădeni, moşie în ~ II. Băleanu Ivaşco, vornic mare, martor II. Bogdan, post. IV. Buliga Curuia, paharnic IV; ~ Lupul, agă mare IV. Bucureşti, loc de emitere III; ~ m-re din ~ I. C Cacaleţi, sat, j. Argeş III. Cantacuzino Costandin, post. mare, martor III. Căzăneşti, moşie (j. Mehedinţi) IV. Ciovârnăşani, hotar la Căzăneşti (j. Mehedinţi) IV. Ciovâmăşanu Giurca, tatăl Ancăi IV. Ciuşanu Naie, comis IV. Ciuşi(u), moşie (j. Mehedinţi) IV. Cocorăscu Radu, log. mare, ispravnic, martor III. Constantinopol (Noua Romă), arhiepiscop de ~ I. 480 Cotmeana, m-re III. Costandin, comis mare, boier hotamic IV; ~ post. mare v. Cantacuzino. Coşuştea, hotar la Căzăneşti (j. Mehedinţi) IV. Craiova, ban mare de - III. Crivina (Crivini), apă, hotar la Căzăneşti (j-Mehedinţi) IV. Crivini v. Crivina. Curuia, pah. v. Buliga. D Dărmoneşti, moşie (j. Mehedinţi?) IV. (Deleanu) Drăguşin, pah. mare, martor III. Dicu v. Diicu. Diicu (Dicu), fr. cu Lăpădat III; ~ log. mare v. Rudeanu. Dobromir, fr. cu Pârvu IV. Dragomir, comis mare, martor III; ~ vornic, pâră cu m-rea Sf. Treime (Radu Vodă) din Bucureşti I. Dragotă, stăpâneşte moşie IV. Drăguşin, pah. mare v. Deleanu. E Efes, mitropolit de - I. F Fărcăşanu Radu, (cpt.) martor III. Fiera Stroe, vist. mare, martor III. Floreşti, hotar la Dărmoneşti (j- Mehedinţi?) IV. www.dacoromanica.ro G M Galbin, pârâu, hotar la Căzăneşti (j. Mehedinţi) Matei, armaş mare v. Pâr; ~ Basarab, domn al IV. Ţării Româneşti I, II, III. Gavriil, mitropolit de Lacedemonia, martor I; ~ Mihail, armaş, moşia lui II. mitropolit de Philippi, martor I. Mitilene, mitropolit de - I. Gâlmei, hotar la Dărmăneşti (j. Mehedinţi) IV. N Gârbovăţ, matcă, hotar la Ciuşi (j. Mehedinţi) IV. Nae, comis v. Ciuşanu. Gârniţa, hotar la Căzăneşti (j. Mehedinţi) IV. Neaga, păhămiceasa, vinde o ţigancă III. Gheorghe, log. mare, boier hotamic IV. Neophytos, mitropolit de Adrianopolos, martor Giurca v. Ciovâmăşanu. I. Govodarva, hotar la Căzăneşti (j. Mehedinţi) IV. Groasa Anca, ţigancă III. H Nicomidia, mitropolit de ~ I. Noua Romă v. Constantinopol. Halchidon, mitropolit de ~ I. Hrizea, vist. mare v. Popescul. O Huzniţe, hotar la Căzăneşti (j. Mehedinţi) IV. I Oprea, călăraş din Cacaleţi III. Ierusalim, patriarh de ~ I. P Ioanichios, patriarh al Ierusalimului, martor I. Pahomios, mitropolit de Halchidon, martor I. Ion, pah., f. jupânesei Voica şi al lui Isar comis, Paisios, mitropolit de Efes, martor I. întărit în Bădeni II. Parcă, post. mare, boier hotamic IV. Isar, comis, sţ. jupânesei Voica, tatăl lui Ion Parthenios (Partenie), patriarh al Constan- pah. II. tinopolului, martor I; ~ mitropolit de Ivan vist. mare v. Tanu. Mitilene, martor I. Ivaşco, vornic mare v. Băleanu. Păr Matei, armaş mare, boier hotamic, IV. Pârvu, fr. cu Dobromir IV. K Philippi, mitropolit de ~ I. Perilor, hotar la Căzăneşti (j. Mehedinţi) IV. Poenaru Barbu, ban mare, martor III. Kirilos, mitropolit de Nicomidia, martor I. Popescul Hrizea, vist. mare, martor II. L R Lacedemonia, mitropolit de ~ I. Radu, clucer mare, martor III; ~ (cpt.), martor Lavrentios, mitropolit de Trapezunt, martor I. v. Fărcăşanu; ~ log. mare, ispravnic de doc., Lăpădat, fr. cu Dicu III. martor v. Cocorăscu; ~ stolnic mare, martor Lupul, agă mare v. Buliga. III; v. Cocorăscu, Fărcăşanu. 481 www.dacoromanica.ro s Teodor, eg. la m-rea Cotmeana III. Trapezunt, mitropolit de ~ I. Simileşti, hotar la Ciuşi (j. Mehedinţi) IV. Stroe, vist. mare v. Fiera. u ş Uda, moşie în ~ III. Ungrovlahia, mitropolit al ~ I. Ştefan, pah., boier hotamic IV. T V Vâlculeasca, moşie (j. Argeş?) III. Tanu Ivan, vist. mare, boier hotamic IV. Voica, sţ. lui Isar comis, mama lui Ion pah., Târgovişte, boieri şi negustori din ~ I. întărită în Badeni II. 482 www.dacoromanica.ro LISTA DE CUVINTE ŞI EXPRESII SLAVE ÎN DOCUMENTELE DE LIMBĂ ROMÂNĂ az........................... eu biv.......................... fost Blagoveştenie................ Bunavestire Bogorodiţă................... Născătoare de Dumnezeu boleari...................... boieri braţ......................... frate cin cup...................... fac împreună cin do cin................... cap în cap cletovţi..................... jurători cupeţ........................ negustor dni.......................... zile doi.......................... de jos dori u....................... până la ego, emu..................... (al, a) lui gor.......................... de sus gotovi....................... gata grad......................... cetate i............................ Ş> i pac de..................... şi iar din izpisah, napisah, pisah, pis ... am (a) scris, scriu jitelniţă.................... jupâneasă leat, vă leat................ an, în anul measeţa...................... luna na ime(a), po ime(a)......... anume, pe nume, pe în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh (amin), Troiţă nedespărţită şi de o fiinţă Astfel să nu fie, după spusa domniei mele. Şi ispravnic, însăşi spusa domniei mele Şi am scris eu... logofătul, în cetatea de scaun Bucureşti, luna... şi de la Adam până acum cursul anilor în anul... ot, ot tam................... din, de acolo oteţi ije Nichei............. părinţi cei de la Nicheia pan.......................... jupan paniţă....................... jupâneasă proclet...................... blestemat Rojdestvo.................... Naştere săs sinovi si (i săs brati ego) cu fiii săi (şi cu fraţii lui) selo......................... sat sin.......................... fiu star......................... bătrân, vechi sud(stvo).................... judeţ sveti(a)..................... sfânt(ă) tij.......................... de asemenea u............................ în, la Uspenie...................... Adormirea varoş........................ oraş vă........................... în vel (velichi)................ mare vnuc......................... nepot vodă......................... apă vtori........................ al doilea za........................... pentru zăt (zet).................... ginere zde.......................... aici zdravie...................... sănătate fii, kme Wn»iţA h Ghha h Cs'lsTOro A^XA (aMKh), TpOHIţA H6pA3A6AHA K EAHHOctflţlA. Hhako a* H’fccT, no peM rocnoACTBA mm. H HCnpARHKK CAM pEM TOCHOACTBA MH. H HAmtKAX A3_ A0r06T B*l> HACTOAHH rpAA°Y Rfctfpeiţm, M-feceHA.. h urr Aaama AO HHM'fe TEM6HÎ6 A'feTOM BT» A’feT- www.dacoromanica.ro 483 Scrie domnia mea... Am scris eu... Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod şi domn. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei, dumnezeieştii, mănăstiri (cinstitului boier; slugii domniei mele... şi cu fiii lui, câţi îi va lăsa Dumnezeu)... IIMU16T rOCnOACTBO MM... Hcmicax A3- Mmaoctî6W Eoacîew, îw Match Eacapaba S06B0AA m rocnOAHHb. rocnOACTBO MM CÎ6 nOBCA'feHÎe TOCnOACTBA MH CB'feT'fcH, BOJKCCTBN'feh MOHACThp (I10HT6H OMis’ EOA'fepiiHis’, CAb’r rocnoACTBA mm... m ct,c CHHOBM CM, 6AM46K6 Eon. nphnSs’CTHT)... 484 www.dacoromanica.ro LISTA DOCUMENTELOR CU DATĂ RECTIFICATĂ 1. 1644 (7152) ianuarie 20, Târgovişte. (1645) ianuarie 20, Târgovişte. Arh. St. Buc., Mitrop. Ţ. Rom., XXXIX 7. Datat după divan. 2. 1645 (7153) martie 10, Târgovişte. (1646) martie 10, Târgovişte. Arh. St. Buc., Doc. ist., CI/13 (a, b). Datat după divan. 3. 1645 (7153) iulie 6. (1651) iulie 6. Arh. St. Dâmboviţa, A.N., 1/10. Datat după divan. 4. 1648 (7156) aprilie 23, Bucureşti. (1645) aprilie 23, Bucureşti. Arh. St. Buc., Colecţia Ionaşcu Ion, 1/65. Datat după divan. 5. 1647 (7155) august 10, Bucureşti. (1645) august 10. Arh. St. Buc., Colecţia Doc. Munteneşti, îndoielnic, datat după divan. CXXXIII/4. 6. 1645 (7156) noiembrie 20. (1646) noiembrie 20. Arh. St. Buc., A.N., CXII/52. Datat după divan. 485 www.dacoromanica.ro TABEL DE CORESPONDENŢA PE FONDURI ŞI COLECŢII ARHIVELE STATULUI DIN BUCUREŞTI PACHET DOCUMENT NR. NR. DIN VOLUM CAT. Ţ. ROM.. VI 0 1 2 3 MITROPOLIA ŢĂRII ROMÂNEŞTI XXIV 1 237 229 XXIX 6 25 22 XXX 10 217 209 XXXVIII 12 210 202 XXXIX 7 27 24 XXXIX 8 104 106 XXXIX 9 2 353 XLVII 2 349 339 LVII 4 103 104 LVII 4 108 - LVII 4 109 - LVII 4 110 LVIII 12 303 293 LXVIII 4 150 148 XCIII 26 8 3 XCIX 12 145 143 C 2 197 189 CVIII 8 128 125 CXX 1 286 277 CCXCI 3 355 343 CCCLIII 17 322 312 CDLXXX 2 47 46 EPISCOPIA ARGEŞ II 26 81 82 II 27 295 286 II 75 (nr. 6) 269 618 486 www.dacoromanica.ro 0 1 2 3 VIII 5 32 28 XV 7 22 2 XIX 26 160 156 XIX 27 159 155 LXIX 11 117 109 LXIX quator 16 352 340 LXX bis a 4 (nr. 13) 370 619 LXXXVIII 6 301 389 XCVI 10 (nr. 1) 375 338 EPISCOPIA BUZĂU II 2 62 61 X 17 26 25 X 18 67 66 XVI 18 118 111 XXI 3 167 162 XXII 4 56 53 XXII 5 55 54 XXVI 2 131 129 XXVI 21 324 315 XXX 6 166 161 XXXI 5 100 101 XXXIII 15 18 14 XXXV 9 142 138 XXXVII 19 98 95 XLVIII 24 120 119 L 6 130 127 L 7 232 222 EPISCOPIA RÂMNIC XXXIX 3 61 60 LV 9 73 73 LVIII 9 149 146 XCVII 1 95 96 XCVIII 3 68 67 M-REA ARNOTA VII 2 115 112 M-REA BANU IX 16 171 166 IX 17 78 79 487 www.dacoromanica.ro 0 1 2 3 M-REA BISTRIŢA XI 1 204 195 XXXVII 1 64 63 LXIII 289 318 308 M-REA BRADU, HANU GRECI, CODRENI XIV 4 294 285 XVIII 9 175 172 XVIII 10 177 173 XVIII 11 186 181 XVIII 13 228 219 XVIII 14 251 241 XXVII 1 182 198 M-REA BRÂNCOVENI ŞI MAMU X 9 158 153 X 11 180 177 X 13 199 192 XIV 6 206 199 XXII 7 134 131 XXII 8 208 201 M-REA CĂLDÂRUŞANI XXVII 2 80 81 XXXIII 6 140 139 XXXIV 4 6 4 LXVI 1 79 80 M-REA CÂMPULUNG XVI 1 250 242 XLVI 18 165 159 XLVI 19 183 178 LX 17 152 150 LXI 13 bis 155 450 M-REA CIOLANU I 2 II 1106 M-REA COTMEANA III 2 129 128 488 www.dacoromanica.ro 0 I 2 3 M-REA COTROCENI V 8 168 164 V 9 137 133 V 10 96 97 XIV 2 58 56 XXXVII 13 127 124 XXXVII 71 (nr. 29) 266 616 M-REA COZIA XXIV 15 114 113 XLVII 26 38 34 XLVII 27 105 103 XLVII 29 319 309 LI 4 112 114 M-REA DINTRUNLEMN V 43 14 II XI 3 222 213 XI 4 302 292 XII I 188 182 XXIII 8 3 36 XLIII 2 344 333 M-REA GLAVACIOC XXXIV 28 178 175 XXXIV 29 288 279 M-REA GOVORA XXVII 12 332 323 M-REA HUREZ III 3 31 27 VIII 2 4 I VIII 3 143 140 XVII 3 353 342 M-REA NUCET XIV 3 169 165 XV 43 (nr. 2) 216 208 XXI 5 292 283 XXI 6 265 603 489 www.dacoromanica.ro 0 1 2 3 M-REA PLUMBUITA III 8 238 232 XI 7 248 238 XII 6 43 40 XV 9 42 39 M-REA POLOVRAGI I 8 329 319 M-REA RADU VODĂ III 5 253 243 IV 37 I 1066 V 2 249 239 VII 7 240 231 VII 9 239 230 XVIII 93 323 313 XXVII 3 59 58 XXVII 4 255 246 M-REA RÂMNICU SĂRAT XXI 8 (nr. 13) 359 45 M-REA RÂNCACIOV IX 1 214 207 M-REA SĂRINDAR IV 7 65 64 M-REA SF. IOAN DIN BUCUREŞTI II 26 339 329 III 10 348 337 IV 20 226 249 IX 1 101 100 M-REA SLOBOZIA LUI ENACHE XI 5, f. 1 v. 313 302 XI 5, f. 2 312 303 XI 9 88 89 XI 10 234 226 490 www.dacoromanica.ro 0 2 3 XI 13 308 298 XI 14 270 610 XI 30 299 288 XI 83 1 351 XII 2 184 180 XV 6 290 281 XX 3 50 49 XX 4 338 326 M-REA SNAGOV XVII 4 70 69 M-REA STAVROPOLEOS V 7 107 105 X 8 235 227 XXIII 4 347 335 M-REA TISMANA XIII 18 83 84 XIII 58 82 83 LI 2 221 212 LVII 1 335 324 LVII 3 357 345 LXII 1 224 214 LXXXVII 12 92 92 M-REA TRIVALEA IV 13 (nr. 1) 121 120 IV 15 b 113 115 IV 18 34 30 IV 20 164 160 IV 21 207 200 IV 23 310 300 IV 24 317 307 IV 25 346 336 M-REA VALEA X II 37 31 M-REA ZLĂTARI II 13 287 278 VII 2 236 228 www.dacoromanica.ro 491 0 1 > i 2 r~ 3 COLECŢIA ACHIZIŢII NOI XC1V 6 b 262 601 CVI 11 247 240 CXI1 50 48 48 exil 51 147 142 CXIX 10 (nr. 1) 306 295 CX1X 10 (nr. 2) 314 304 CLXXV1 8 77 78 MMDCCLX11 18 44 41 MMDCCLXII 19 173 169 MMDCCLX11 20 10 8 MMDCCCXXX11 5 193 250 MMDCCCXXX1V 2 b 351 341 COLECŢIA DOCUMENTE ISTORICE XX 17 231 223 XXI 227 246 235 XXIX 177 154 145 XXIX 182 330 320 XXIX 183 326 316 XXIX 184 325 317 XXIX 189 245 236 XXIX 190 146 144 XXIX 191 124 121 XXIX 192 244 237 XXIX 194 315 305 XXIX 219 331 321 XXXIII 125 20 17 XXXIV 199 190 XLIII 69 9 7 XLIII 70 13 13 XLIII 71 33 29 XLIII 72 71 70 XLIII 73 111 108 XLIII 74 189 183 XLIII 76 212 205 XLIII 78 296 287 XLIII 79 304 294 LXIX 117 328 318 XC 45 5 5 XCV1 27 122 117 XCVI 28 141 136 CI 56 203 193 CVI11 6 90 91 CX 130 156 152 492 www.dacoromanica.ro 3___ 86 51 126 614 187 47 330 147 6 206 296 297 306 322 157 62 32 284 87 218 234 50 216 21 244 168 600 273 75 99 94 77 191 194 221 57 224 217 282 611 19 134 38 327 23 33 1 2 181 84 59 51 5 132 89 267 134 195 216 49 19 340 12 a 148 92 7 93 213 94 305 95 307 96 (a, b) 316 97 333 141 163 169 63 2 36 175 (a b) 293 34 85 31 227 50 243 47 52 48 225 51 23 52 252 253 172 128 b 275 50 283 6 74 7 102 8 93 9 76 187 200 188 201 189 230 232 57 59 233 143 (nr. 47) 367 10 291 11 257 178 21 1 136 12 41 29 i 268 79 336 7 30 16 35 www.dacoromanica.ro 0 -i-r~ 2 1 3 MCCXXX 121 17 15 MCCXXXIV 32 a 192 185 MCCLXXXI 8 a 60 59 MCDXXXVI 227 (nr. 407) 361 85 MCDXC 5 320 311 MDXXV 29 b 282 272 MDLIV 199 (nr. 36) 369 617 MDLV 7 211 203 MDLXVII 4 16 16 MDLXVII 21 153 151 MDLXXXVIII 73 133 130 MDLXXXIX 7 345 334 MDCXXII 73 278 268 MDCXXII 74 279 269 MDCXXIII 55 198 190 MDCLVIII 13 358 346 MCMLXIII 19 289 280 MCMLXXIX 17 219 210 MCMLXXIX 18 273 602 COLECŢIA DOCUMENTE MUNTENEŞTI XXV 87 (nr. 22) 371 615 CXXXIII 4 III 908 CLXVI 1 39 35 COLECŢIA FOTOGRAFII DE DOCUMENTE II 6 40 37 IV 5 75 76 COLECŢIA IONAŞCU ION I 60 24 20 I 61 86 88 I 62 277 266 COLECŢIA MICROFILME UNGARIA Rola 630 cadrele 647 649 69 68 COLECŢIA GEORGE POTRA I 18 125 122 COLECŢIA VÂRTOSU E. I 84 19 18 494 www.dacoromanica.ro _0_1_!_ 2 3 FIŞELE G-RAL NĂSTUREL (sub dată) 1645 (7153) mai 11 151 149 1645 (7153) mai 29 176 174 1645 (7153) iunie 4 187 1645 (7153) iunie 27 205 196 1645 (7153) iulie 25 223 215 (1645-1646) (7154) f.l., 14 271 599 1645 (7154) octombrie 22 311 301 FOND BRĂTIANL I. I 39, f. 24 342 331 COLECŢIA MANUSCRISE MS. 127 (Condica Mitrop. Ţ. Româneşti) f. 40 v. 106 107 f. 196 196 v. 356 344 f. 357 v. 53 52 MS. 171 (Condica Ep. Buzău) f. 188 189 97 98 MS. 173 (Condica Ep. Buzău) f. 138 139 254 245 MS. 186 (Condica M-rii Banu) f. 103 v. 104 91 93 MS. 204 (Condica M-rii Câmpulung) f. 226 368 620 MS. 252 (Condica M-rii Motru) f. 150 (nr. 191) 185 179 MS. 256 (Condica M-rii Radu Vodă) f. 597 372 314 MS. 295 (Condica M-rii Sadova) f. 26 242 233 f. 270 54 55 MS. 314 (Condica M-rii Slobozia lui Enachc) f. 183 v. 89 90 f. 183 v. 184 220 211 f. 402 229 220 f. 402 (nr. 11) 256 247 f. 487 (nr. 6) 162 158 f. 487-487 v. 276 267 f. 487 v. 337 328 MS. 357 (Condica M-rii Cotmeana) f. 35 v. 72 71 MS. 443 (Condica M-rii Bucovăţ) f. 166 v. 280 270 www.dacoromanica.ro 495 0 1 2 3 MS. 449 (Condica M-rii Hurez) f. 20 v. 285 276 MS. 454 (Condica M-rii Mărgineni) f. 250 258 604 f. 268 261 605 f. 268 v. 269 259 606 f. 269 272 607 f. 269 v. 270 263 608 MS. 466 (Condica M-rii Mislea) f. 21 284 275 f. 177 v. 178 157 154 MS. 686 (Condica Moşiei Ţâţa, jud. Dâinboviţa) f. 254-254 v. 191 184 MS. 709 (Condica M-rii Câmpulung) f. 546 547 116 110 MS. 712 (Condica M-rii Cozia) f. 426 15 10 f. 429 66 65 f. 449 V.-450 321 310 f. 470 v. 12 12 f. 544-544 v. 309 299 MS. 713 (Condica M-rii Bistriţa) f. 680 v. 681 99 102 MS. 715 (Condica M-rii Sadova) f. 1095 v. 260 612 MS. 1233 (Copii Particulare) f. 421 135 132 f. 422 422 v. 174 171 MS. 1303 (Condica de Sineturile Moşiei Brădetu) f. 3 (nr. 1) 139 137 MS. 1947. voi. 111 (Condica M-rii Sărindar) f. 260 341 332 f. 298 194 188 ARHIVELE STATULUI BUZĂU Colecţia de achiziţii şi documente, depunerea Coralia Săseanu IX 1 (nr. 3) 138 135 ARHIVELE STATULUI DOLJ Colecţia Documente LXXV 1 264 613 ARHIVELE STATULUI MEHEDINŢI Colecţia „Dr. C.I. Istratr” XII 110 181 197 496 www.dacoromanica.ro 0 1 2 3 ARHIVELE STATULUI PRAHOVA Colecţia Documente Foi Volante LI 5 46 44 LI 26 170 167 LXXI 11 28 26 ARHIVELE STATULUI VÂLCEA Colecţia Documente Istorice LVII 1 123 118 ARHIVELE STATULUI VRANCEA Colecţia de Documente XXII 5 11 9 BIBLIOTECA ACADEMIEI ROMÂNE MS. 3281 f. 282 v. 283 218 MS. 3287 f 47 87 A. 659 mapa 1 360 BIBLIOTECA NAŢIONALĂ. COLECŢII SPECIALE Colecţia Documente Istorice LXXVII 7 LXXX 8 XCVIII 2 CXLX 1 MUZEUL DE ISTORIE ŞI 13.977 25.452 26.891 26.894 28.527 28.528 39.186 29 209 202 126 123 ARTĂ AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI 343 196 186* 241 281 271 298 290* 300 291* 215 MUZEUL JUDEŢEAN GORJ 26 107 144 141* 26 108 327 www.dacoromanica.ro 497 0 1 2 1 3 MUZEUL OLTENIEI I 6207 119 116* I 6208 179 176* I 6209 354 _ MUZEUL DE ISTORIE PLOIEŞTI 134 94 MUZEUL PORŢILOR DE FIER - Dr. Tr. Severin 2580 45 42* DUPĂ PUBLICAŢII 147 bis - 161 - 274 297 334 350 - 362 363 - 364 - 365 - 366 373 - 374 -IV 498 www.dacoromanica.ro 4r j -j*m ■ *i*sit>177fnl< pn^CfijTrti.,. fî__J JJ - J ; xl™i4Z+tW*t iT^hlvj^HjXut *&. f szjlj £1 -4>. -^H^-rrî<» sMJtr'1-roS f e~TT7i/i/l 'aJ^sC&rnWl •* " .^‘, • ^ V SN ' .yxtftâtiâflTîr^-rr^ -W ^ ^ /r>> <-rr/ 7r*v_ jyJ J u^ryf-mu *)yi.fî’j?1/~7ts') \}^e-Cj ceti ■•«*: --- ix./l, •/ _ •A' -rr 4 rn Arn v {i Vj, v. '.'. I = Doc. nr. jj. www.dacoromanica.ro 499 o o yf,)ăiy?i,k)i'i'j?/. if *fv • •'•' * ■ .jtjfi '.. II - Doc. nr. 47. www.dacoromanica.ro L/l O p A , III = Doc. nr. 48. www.dacoromanica.ro O K) maxcvii i*fc . v. . i. ; • y*' •ir*‘ 'fee; • ‘ V- - •• nv-2 „ _ ; -. --w» •••*••• •; ’. T -y^v eâef^35> ■ ySHWfWl'* <|NI fif rMA’Kk'W »/.l I IJ!^r< Ht //l,lt .. Viy,(> fvtM> K M J/N ^ ^ 4- ' • '4îft -• —/ ■ţ «^tw/i-n44/iA^jî|#n*ţ/. vitr.» iti/rft’i' i*«K' * W M ^ *11 n * - b:VK.V;M;• '*'f>'» M**9\ n VAxM tt.Anu-'jt'Ziiv^ ? mA‘4;t!m\f,('bil îv*»Tiu^. **Jb- ' * ■ .. . 1 x *•’ . - • & 7 v '-• j« > • ■’ ’.yfi " ■ • s ,» '*.?£ n^M^KMiiv; t m,#i , jijaf'MTM/a ^ -,. 5/ ia *. ;m jftrtcA n?/i HtAjV?:m*:* f. iu: .l‘l r.i m . r. itMMliOAli.,1# M M *** * I*)'1 *1 * 1'W *' 1,,A.» . ’ tî'. 7'îyi 4» fc’J‘t.. V-»’ !'•'( 5 A *'* _-■■ f.U"i r?6M rin i*;*t ...i »t,*iktn iieK'AÎmnfk j vfti£l <*;•'•(•' va. vf«i'Ari ; *;x('Ţi*ş«y.<»s * (■** , l *'v ~ ■ ,.* /*•,-' » ... ♦* «w \ iv . .C* .. .â. .*'• v* ‘ .-*'.i '.'■ nsouity.rt .'V’rjifcAJ s o «.hiÎ... jfMiY.Âif*ir’7i*f - ^ Wi-M«« .*'«>cj. *‘î . îl-fe y":*Sr'S n KriJ/l f^-'O t- 1, *.'. o -m hVii fe. f ,t j ji ii "i t ,,1-imii'i-ws^ e ;j*ÎK‘f :t '• nc'trfefli,;* '■ r*‘*'f " ,w 'f,M A £ ^ - ........... ^ !■' •• , .. . :; ••'••' .* Ji /ix'.(fî;p . / »-7. *j‘*' i'i , .-'•■I'iv. n'*.'.irs^ c*#» »*'f**••■ >t .* v.i O u^icum m n*-.:-4^ * t *■ « Wli .',,A.-,iViV»|ih ; •;irt .’• IV Doc. nr. 52. www.dacoromanica.ro c/l o Ui Wrrjv h’"«"v •«gp£?2£'™t ■■ \\* ..' -p.fiţ*ţ ţrş.i S)ţis.14 ntftrt ♦' :M r(^1 ** .’..•* .-4 , ~f j h I i , > . T' t. f? la '» *» ’ j". 7V " .•/.. . ?T • I . I X ^,"/l aaC ^ *"V , / tlfl rttsi >*fl» A*. ■ . v..- ^“.î'cr^iîfP'gV* «mimi*ii.in^w'»iii ti-'ii r* fV «i» «*...•• .tfn*itfî*lnn mAuf' »«V£l*w .r* .. - o s-\ I W,1‘” M?',w^jmr I1'-»ftîiY«n^iifl/i)i rs».'«M HiMr«,M/îs, .rt/f/Mrt\' . : ■> r/f „. ^-ihzJcT'l,, ..c1,^,; '“Vf Mn«irnf/j,,, Oc -IN; -* CC „ ■ L, : A* u 'V1 <*"*"*• tutfrfpcrrr/u»» W(Ym*< . ^ . .nrirj, fti •'r ■ ârt ,, ^J. >Xr x». -9- If ,.-o- 7 {^X. rT*-7»r VI = Doc. nr. III. www.dacoromanica.ro ■ ■ ’ r ,,... J _ ft-i .,_ ■/, I . ^ *?" VJ V "f-M:j ^ ■ . 1 j\rJ^'l‘"'f'^ ' yYll-tl^J)ra '>H®rfr? "WPFF‘mMrjm^--1 fIIrr,i «V'-rn*■*"{*«>“».■ti4fl» A«u-fZlMjfâ (lDa^k4t£:Y r .. !•• ^.,LF:h.-A* ^jgfe# ,| nr fS An* j_t* t i yv» ^ P M J Hr^m ■ x,/'4'<4\ • ' C/C ■ -, n, ■nyj4*V * ’. */*£' v r ' ^ f- ^^yT‘ ^' ~r7T/ “l!i“J^s v 7l 'Y'-rrPP j^ ! 7î4 r ' âă(n F-rO y t jjj rrf\ ► ‘-i V r(> -'V' sU^* ."' i..,; v._,t ^ ^ - ■■** VII = Doc. nr. 112. www.dacoromanica.ro 505 *• sta V ^ <^7 /. u-uH# A * * * H -*'1 rrn | ki Unii/lA < <4 K v h ••' m - • ■ 4 V-vvV •• '■■■ A.^ ■ i «i i : , ! %, 'Şft •, 'I ••'■1 XII = Doc. nr. 169. 510 www.dacoromanica.ro ff -' J^XX! -3< . ■/-ni 'fiirrcAi / 1 >••; Y . J; "■ ■ -vf> • u u] V}0 ■&*> .••.-/••: sla ? ' 'TT 6'77T^ tf yj^' '< tâ-P ¥*< ■ âK/ti £ <^< ,f rHiuJ JJ? ^ '^Q-r' ’" "" vip$» '.î'7™* ' ■ ____ / .•/? "Y -■•-■•' -r* ' J '••y/x-i.jp-. fV ■ •*$?. Jjşm T /f^ ■ l\tj* stn*i'ft Zj:. CJt-rrth: ^ A1 CLt^T). ~77rf ■ -i tpTr^-j?'^' § • : • r<: ':ZJ X^rTr^f^-. ;;W:'j *. 'Pt;;, -■^/\ i ...... .V . : a •** ? ;V.» vn,.2 •“• > •*f . ’ - . * t . '*S4 '■ Vf : .," •■: •/..•• in»i*“> >'/wSL..!'. • • . '• 1 \ a, . y V • **, .• ,* . TJiH’ ; .. •■ -.- ■ -:.,•«.vr? ." . ; 4' (,. •' • • . -8 *• J XIII = Doc. nr. 192. www.dacoromanica.ro 511 J ./ * ^.y> .yS. T X'tL bt ^?.s.,%/ 1 *>/?,✓» 7"¥m-x zJ.rS.i ....r Jşiio 5s ^ w -’w^ iAC^n7Xr^lJ7 \ \ , r'r^d -.vl ^A~-1\'*)Aiy rrx0iA V ~*iJ- •)uÂ.tf-7TT^-^rri(iJy>« ;^TaP/M/>î*i ^t-« I-TV\ . , f’/"T~? >i?*■ ,—V - ~ ■ rî; ■ '-nVA y ^:#Ţ; • 7 -î.^f*-. .-.v^ *j?r& '#8$ XIV = Doc. nr. 206. www.dacoromanica.ro A j6" ^ ~ ,Wl rj r '6 J. cit t-TŢijt-r-i(>Ci / . m/vv^v 1(^7 ^ ^ t i -r-7 Y A 5yl 1 /LY^ t Ă" f- tn ) v^rn^ţ 4(i I t |/i l^e^y .ţ -rr * 'C* ^fV 1 1 / irt LfA’-m } im±A? % "Uf T/z'“¥%J*r 'rî>^ i U n fl‘y- i-rt . \ nvdifj. * rr A r~* ,. ry rr r I ,} ^ X . __• „Urrj „ i - i** 6“‘j.y ’ -rr,.^^ J y/f -< 5'^”/ ™ ._ai/V tiVh( P J /C V^'^Tn^,T*£<*\,'**<-*M,« $âi5. XVI = Doc. nr. 233. 514 www.dacoromanica.ro Or z' r u- / XVII = Doc. nr. 305. www.dacoromanica.ro 515 f'.*fMjr VMii.ri'irM'r.YLl ^ f* ^ i*/^' ,yv- .^-v ■ Y/7f/'^ e -A/" -Sil „-"y3- i_ '^7 jj ”7 ■/ ’r” ; ,,. (,','t‘tnîV. 7/L ; C,/M"‘^ T jt ‘ v?,.....-* .«••mffT.tcifr»^ . tjj*ir.>.; r\ ^ . * \t *r-\ •%. •- ^«tJvNjrn/ , . .■7,,‘#^*i:^ 'W'" ^■n'tp.T^.ui „„ , . 4^> *•"$?*" *' {£* ^ ^7^0^ î*n^u nţtujrMH* * ^ jl/.ii..m /iii—«,**w o'X. / j.'^'^-t/*v. - SA. lT*J 1 irrj^PP- * " gl 'Fl^ W \iwt< _-.—y^l't! J V y~S ' '' // ri^<7'Ce*'^$sy 5 V lfrPy«?Jj £*V ,, f/iH»'- isfc ',-(pmiâPtiţn)) Vw> /9=t\ vw'. v f lp: &»■•" .}*«X o 'V • v-. -^Si 0 "^'^'4''jPf s*\- *.?< 0* £7" ‘ -i. •' ✓ Y±&!.u XVIII - Doc. nr. 316. 516 www.dacoromanica.ro n' v L' • ' -.fi •» •* ■' • a. , t ,,. ; . i i ,• , / . ; ,» ini ,., • /• « i -_____________a,lwiî> s*“-*"*>’k’ .'?’««►? ^ iv-t-Pv^'''^' ^ £*rf' £v-C£ -r ••'*4/ ^ f / .. . .';>n/t)tţ#,*r 6. ,*> riAu* sT*** J&< i* JJ4/A. (/Ti. M ~*L:-9’i/rrffe M'tcrX5t wwv®, cri?i6rrî1^n’l Bl.r< > XX = Doc. nr. 347. www.dacoromanica.ro CUPRINS Studiu introductiv....................................................... V Notă asupra ediţiei.................................................... XIX Prescurtări - Bibliografie........................................... XXVII Rezumatele documentelor............................................... XXXV Resumes des documents................................................... Lţ Documente................................................................ j Menţiuni de documente.................................................. 391 Documente false, îndoielnice........................................... 393 Indice de nume proprii................................................. 400 Indice de materii...................................................... 468 Indice de documente false, îndoielnice................................. 480 * Lista de cuvinte şi expresii slave în documentele de limbă română 483 Lista documentelor cu dată rectificată................................. 485 Tabel de corespondenţă pe fonduri şi colecţii.......................... 486 Fotocopii.............................................................. 499 • 519 www.dacoromanica.ro Culegere şi tehnoredactare computerizată S.C. SAB PROD 95 S.R.L. Imprimat în România Tipografia: SEMNE www.dacoromanica.ro